Revista Cinema/1990 — 1998/4_Noul_Cinema_anul_XXXII_nr-12-1993

Nr. 12/1993 (369) 


za | ~~ E KM: Ft 


Anul XXXII - REVISTA A CINEFILILOR DE TOATE VIRSTELE 


La mulri ani! 


Op 
q 
© 
o 
oL 
ad | 

ER 
ITE 
E 

[s 
Lil 
> 
Lu 

ts 


m Cinema 100: 
Cand cineva a spus 
Sa se faca Lumiére 
m Retrospectiva 93 
m Cuplurile si scandalurile 
m Bursa regizorilor 
m Este violența contagioasă? 


..$-a dedublat interpretând încă un per- 


DIALOG cu cititorii 


Prea putini dintre actorii 


GHEORGHE DINICA, cu genero- 
zitatea unui nabab al ritualului actori- 
cesc, înnobilează orice generic. In-Patul .- 
conjugal I-a creat pe Vasile Potop, res- 
ponsabilul de cinematograf care bascu-.. 
lează între realitate -si-irealitate. —-un 
personaj de grand guignol evoluând în 
mascarada postrevoluționară. - Pentru 
Cel mai iubit dintre pământeni a fost un -.. 


insidios- anchetator--meloman: Priveşte —1-- 


înainte cu mânie l-a transformat într-un 
proxenet grec pe un'vas-tavernă. Trafi- 
cant de droguri sub masca proprietaru- ~ 
lui unui magazin de jucării a devenit 
alături de Liceenii în alertă. 


TAMARA BUCIUCEANU isi re- 


confirmă renumele- de vedeta-locomo- 
tiva. În recentul episod al Liceenilor, 


sonaj, sora severei Isoscel, o doamnă 
din alt veac, cu ticuri de bigotă și cu- 
riozitati de domnişoară: „Nici un om nu 
e atât de rău încât să-l nimicesti prin 
râs, fiecare are dreptul lui la compa- 
siune, chiar dacă la această înțelegere 
ajungi dupa ce te-ai amuzat bine." 


TORA VASILESCU susține cu 
strălucire. „diversiunea frivolă“. din sub- 
stanta socio-filozofică a romanului lui 
Marin Preda, translat pe ecran de Ser- 
ban Marinescu, Nineta cumulând două 
individualitati feminine ate cărţii: ca- 
siera de familie bună si bibliotecara de 
moravuri ușoare, care știe să-i satisfaca 
eroului vanitatea, denumindu-l parca, în 
derâdere, „cel mai iubit dintre pămân- 
teni". 


STEFAN IORDACHE i-a inter- 
pretat pe Victor Petrini — eroul pus de 
Marin Preda sub semnul replicii sha- 
kespearene ,Sunt o jucárie in mana 
soartei^ — cu o combustie interioară 
excepțională: „Mi-a plăcut întotdeauna 
extraordinar de mult să trăiesc, să simt 
viata cu intensitate. Dacă nu făceam 
meseria pe care am făcut-o, cred că azi 
nici nu mai existam. N-aș fi putut trăi. 
Nu e o simplă vorbă aceea că publicul 
e principalul partener. Șansa noastră e 
să existe public. Fără el noi nu existăm, 
n-avem. nici un rost.“ 


DIN SUMAR 


decembrie 1993: 


DIALOG CU CITITORII: 
Prea puțini dintre 
actorii noștri au avut șansa unui rol 


nostri au avut sansa 


unut 


mbasadorul revistei- noastre- pe- lângă cititori, dl. Dumitru Solo- - 
mon, ne-a semnalat în -ultima-vreme-mai- multe scrisori-sosite 
pe adresa redacţiei din σατο reiese un interes sporit pentru 


filmul- românesc. “Probabil, nedorita-absenţă a acestuia de µε 


marile ecrane sau eufemistic “spus, sporadica sa prezenţă, la 
concurenţă cu avalanşa filmului străin, nu a trecut neobservată. În -afara re- 
lativ- numeroaselor. scrisori publicate in această rubrică privind filmele 
noastre, am dedicat „Dialogul cu cititorii” în exclusivitate filmului românesc 


în nr. 3 şi 10/93. 


Evident, pe parcursul anului am făcut ample analize (Re/ansarea valorii 
— nr. 3; Cineaştii şi filmele lor la Costineşti nr. 8), prezentări şi cronici la 
premieră şi nu în ultimul rând ne-am oprit la filmele care ne-au reprezentat 
cu real succes la Festivalurile internaţionale: Patul conjugal, Duminici cu bi- 
let de voie, Vulpe vânător, A trăda, Casa din vis şi documentarele: Timi- 
şoara, Decembrie 1989 — cotat pe locul patru al celor mai bune documen- 
tare ale anului în producţia mondială —, Strigăt în timpan. Avangarda, Para- 
doxal însă, trei dintre aceste filme nu au avut încă premiera la noi până la 
sfârşitul iunii noiembrie când revista pe care o aveţi acum în mână a fost 


predată spre tipărire. 


Aşadar, doar 6 filme de ficţiune româneşti au avut premiera în 11 luni, 
spre a nu mai reaminti că de-a lungul a foarte multe săptămâni ale anului, 
aşa cum am mai semnalat, in Bucureşti nu a rulat nici un film românesc. In 
aceste condiţii e greu să acordăm mai mult spaţiu filmului de care ne sim- 


tim cel mai aproape. 


Dar iată că în cinema ochii care nu se vad nu se ui 


ită întotdeauna. Do- 


rul îndreptăţit al cititorilor noştri de a vedea mai multe, mai bune şi, am 
adăuga, mai fireşti filme româneşti este invers proporţional cu oferta. To- 
tuşi, cei ce au urmărit rubrica „Regizori nostri filmează” (nr. 9 si 11/93), 


au văzut că pentru anul viitor cineastii 


se pregătesc 


să-şi reintâl- 


nească spectatorii, dintre care foarte numerosi sunt şi cititorii. revistei 


noastre. 


Revenind la cele câteva premiere româneşti ale anului.—Pa 


9 


tul conjuga!, 


Doi haiduci şi o crágmáritá, Cel mai iubit dintre pământeni, Dragoste si apa 
caldă, Priveşte înainte cu mânie, Liceenii în alertă (pentru recentele Timpul li- 
ber, Vulpe vânător — cronicile în numărul viitor)-ne-am propus sa-le reme- 
morám prin câţiva dintre interpreţii aflați mai mult în interesul cititorilor, 
actorii care au făcut ca ecranul nostru cinematografic să nu rămână alb. 


% Tamara Buciuceanu ` 


CINEMA. 100: 


„Când cineva a spus să se facă Lumiere“; 
regina 


Sennett: regele rasului; Pickford: 


sex-appealului 


RETROSPECTIVA '93 


PE ECRANE: Liceenii in alertă; Pasiune fara 


limită; Pătrundere ilegală; Arma fatală 1; Erou 
din întâmplare; Cândva pe aici curgea un râu; 


HOLLYWOOD '93: Premierele toamnei 


SPIRITUL VREMII: 
Este violența contagioasă? 


SPOT: De la Hollywood la Casa Albă; Bursa 
regizorilor; Ce este un V.S.A.?; Copii, nu fifi 
numai spectatori! 


VIDEO CINEMATECA ROMÂNEASCĂ: 
Mircea Daneliuc 


CINEMATECA ROMÂNĂ: 
Săptămâna filmului ungar 


CINEGLOB, FAN CLUB, FILMFAX da: 


in acest numár semneazá: Mircea Alexan- 
drescu, Cálin Cáliman, Irina Coroiu, Radu Co- 
sasu, Adina Darian, Dana Duma, Rolland Man, 
Aura Puran, Valerian Sava, Doina Stanescu. 


a Gheorghe Dinicá 


mare rol 


REMUS MĂRGINEANU, ia a 


douazecilea rol pe ecran, a realizat In 
Priveşte inainte cu mânie un personai 


“emblematic: muncitorul onest care a 
--avut-euraj să protesteze si ieri şi azi, 


dar a cărui revoltă e răsplătită mai întâi 
cu șomajul si umilința, apoi cu moar- 
teà.-Un tur de forță interpretativ. 


MIRCEA DIACONU, cu. discretia, 
dar si inteligenţa talentului care-l ca- 
racterizeaza, a revenit in atentia publi- 
cului. Coproductia cu ,,Moldovafiim™ i-a 
dat ocazia să dezvolte o acidă satira a 
intelectualului în luptă cu economia de 
piață — Unde fugi, maestre? în regia lui 
Bogdan Drăgulescu: „De când ma stiu.- 
din prima clipă în care am pășit în 
această lume, ...lumea mea, mi-am dorit 
să fug şi, de fapt. în felul meu, am fugit 
tot timpul. Ce mă sperie cel mai tare și 
mă face să fug este falsitatea profesio- 
nală și faptul că mediocritatea se vinde 
ambalată într-un soi de emfaza (absolut 
stingheritoare), într-o forma calpa (de 
nesuportat)." 2 


COCA BLOOS, intr-o densa ca- 
rieră scenică, și-a dezvoltat umorul na- 
tiv de o factură cu totul speciala, prin- 
cipalui aliat în elaborarea partituri in- 
solite propusă de Mircea Daneliuc în 
Patul conjugal:sotia „nostalgică în tran- 
zitie" ce preferă o mașină de cusut unui 
raciaj! Fi 


MANUELA HARABOR, cândva 
blonda Padureanca, a consimțit — 8 pro- 
punerea regizorului George Cornea — sa 
devină brunetă pentru Doi haiduci și o 
crâșmăriță, noua variantă a filmelor cu 
haiduci, care în urmă cu douazeci de 
ani au făcut deliciul publicului. 


LUMINIŢA GHEORGHIU i-a 
conferit eroinei din Privește înainte cu 
mânie patetismul bine temperat al dis- 
perárii femeii care stie cà familia ei tre- 
buie să supraviețuiască. 


RĂZVAN IONESCU este un actor 


cu o biografie spirituală aparte și un 
magnetism verificat la rampa. dar și pe 
micul. ecran. După propria mărturisire, 
in Doi haiduci și o cragmarita și-a dorit 
să reediteze aventura lui Kevin Costner 
din Robin Hood, prinţul hofilor — fără 
să-şi dea seama, probabil, ca-i va lipsi 
angrenajul, hollywoodian. 


CRISTIAN IACOB și-a plasat per- 
sonajul său din filmul regizat de Nico- 
lae Mărgineanu Priveste inainte cu ma- 
nie în filiatie directă cu eroii Free Cine- 
ma-ului: macaragiul de pe șantierul în 
prag de faliment este un tânăr furios al 
altor vremi şi locuri. 


LILIANA PANĂ a întruchipat-o pe 
Angela, eroina din Dragoste și apă cal- 
dă regizat de Dan Mironescu, ca pe un 


"personaj aparent apatic, menit 58 par- 


curgă diverse medii, inventariind pro- 
biemele actuale ale unei anume catego- 
rii de tineret. 


NICOLETA TODOROI s-a iäsat 


purtată cu o deosebită candoare în 
aventura sentimentală modern redimen- 
sionată de către regizorul Mihai Mihă- 
escu după proza sadoveniană în Păca- 
tul, filmul Studiourilor din Republica 
Moldova. - 


MIHAI BICA e posesorul unei im- 
pozante staturi și a unei voci-cu un tim- 
bru baritonal inconfundabil, date spe- 
culate in conturarea personajului din 
Dragoste si apa caldà: bisnitarul fara 
scrupule, un „negativ“ simpatic-antipa- 
tic. 


COSMIN ŞOFRON s-a încumetat 
să rivalizeze cu o dublă reputaţie: cea a 
interpretului preferat a! lui David 
Lynch, Kyle MacLachian si cea a lui 
Stefan Banica jr. pe care l-a înlocuit 
în... alerta liceenilor. Şi aceasta pentru 
că are experienţă: a fost protagonist în 
Vreau să știu de ce am aripi la nici zece 


- ani! 


În nr. 1/1994, Dumitru So- 
lomon va răspunde cititorilor 


care clamează în cor: „Daţi 
filmului românesc o şansă!“ 


Ἂς 


ΠΟΘΘΙΒΙΙΛ UO] 
'Βιθυιθο jé esufBeul e 
ΠΘΙΠΙΝ euoH “Gul :ynyeuns 


ἘΜΌΝ, PURO e !Θ|665 ejeueH 'ΘΕΝ eu 


'nipuexeiv 881099 


z -O]9IA :infejuO|N e 17/8) 

ont μην Jejed 'POIULJSIS ΘΩ͂ «6912 
j E 1Ο|34 : 

‘uesiA |910Q NW e !useA 10/3 :in[eruo 


“BIN e 19194 BB :ejoeun) 
-80 e 8A010100 ΠΡΕΗ :ey 
-21Bou82$ e ƏMƏN KueH 
“NW LHH Meu e 


'40poi1S| ΠΙΡΠΒ|Ὸ 
‘eyoeunpuoD ueg 
'ΘΙΟΒΗΌ Bley 
'eejjed BUBO 


:ejedjoujud 
9[μπ|61 uj 


‘juaweo njdwis | 
δει [21Η 


1049 DIN 


euewsab-ouewos 


eijonpo1doo 


gyuizaJd 


Jooooa 
20000 


step” 


| 


Cinematograful se inventeazá 


in fiecare zi 


ouis Lumiére implinea 30 
de ani cand imaginase şi 
fabricase miraculosul apa- 
rat apt sa capteze si sa 
proiecteze imaginea in mișcare a lumii 
inconjurătoare. Noua invenţie, botezată 
prin asocierea a două cuvinte de ori- 
gine greacă — Kinema (mișcare) si 
graphien (a scrie), — va intra în istoria 
și în conștiința secolului XX sub denu- 
mirea de cinematograf. 

În săptămâna Crăciunului din 1885 
cinematograful s-a întâlnit pentru prima 
dată cu publicul plătitor în sala numită 
„Salonul indian“ din subsolul cofetàriei 
Grand Cate de pe Bulevardul Capucin- 
nes la nr. 14, unde au fost proiectate 
zece filme de câte 17 m, toate realizate 
de Louis Lumière. 

Ziarele vremii notau: „Fotografiile 
animate sunt adevărate miracole. Se 
pot distinge toate detaliile: involburarea 
fumului care se înalță, valurile mării 
care se sparg pe plajă, tremurul frunze- 
lor atinse de vânt...“ / „Când toti vor 
putea să fotografieze ființele iubite nu 
in postura lor imobilă, ci în mișcare, cu 
gesturile lor, cu buzele lor rostind cu- 
vintele, moartea va înceta să mai fie ab- 
solută.“ 

La acea primă proiecție au fost invi- 
tati şi proprietarii sau directorii diferite- 
lor săli de spectacole sau expoziţii din 
Paris. in această calitate a fost invitat și 
Georges Méliés, cel ce avea să devină 
unul dintre părinţii ficţiunii cinemato- 
grafice. După ce a acceptat invitaţia cu 
reticenjá, la sfârșitul acelei proiecţii a 
spus: „Cu toţii am rămas cu gura căs- 
cata, eram absolut stupefiati, eram in- 
capabili să ne exprimăm...“ A opta mi- 
nune a lumii se născusd 

Méliés a oferit pe loc 10 000 franci 
pentru aparatul miraculos. Domnul 
Thomas, directorul muzeului Grévin, a 
oferit 20 000 franci, iar directorul deja 
faimosului teatru de varietăţi „Folies 
Bergéres“ a ridicat oferta la 50 000 
franci. Dar avansurile lor au fost refu- 
zate. Aparajul nu era de vânzare. 

Timp de un an la Salonul indian, în- 
chiriat pentru 30 franci pe zi, au fost 
proiectate 50 de filme. Zilnic 120 de 
spectatori plăteau câte 1 franc locul 
pentru o ședință de 25 de minute. După 
prima săptămână se formase deja cea 
dintâi „coadă“ la biletele de cinema 
care măsura 300 de metri. Retetele erau 
de 2 500 franci pe zi, proiecţiile având 
loc non stop între orele 10 dimineața si 
1 noaptea. În 1986, Antoine Lumiere, 
tatăl lui Louis, care se ocupa de ex- 
ploatarea comerciala a filmelor produse 
de Societatea Antoine Lumière si fiii, 
deschidea a doua salá, tot la Paris, pe 
Bulevardul Saint-Denis la nr. 6. Pana in 
1900 beneficiul net al societăţii s-a ridi- 
cat la 3 milioane de franci. Bineinteles, 
intre timp, cererile de a cumpăra apara- 
tul-minune veneau din lumea intreaga, 
dar până când să se înceapă fabricarea 
lui în serie, chiar modestă, Louis Lu- 
mière a organizat o școală de operatori 
care destul de repede au început să 
bată cele cinci continente pentru a „cu- 
lege“ imagini. La moartea sa, Louis Lu- 
miere a lăsat cinematecii franceze 1800 
de filme realizate de el și de operatorii 
săi. 


s - 


Cand 

tii cat costa, iubito, in 

‘88, când a apărut, "Seco- 

lul cinematografului“ în 

Editura Ştiinţifică şi Enci- 

clopedică? 55 de lei. Azi, dacă-l mai 
găseşti pe tarabe, la 6 500. 

E mult mai sigur că volumul costa 
acum 5 ani, 55 de lei decât ce scrie 
pe prima lui pagină, după „argumentul“ 
şi „abrevierile“ de rigoare. Acolo, scrie 
aşa: 

12 000 î.e.n. 

Omul primitiv utilizează în reprezen- 


tările sale — desene şi gravuri pe pe- 
retii peşterilor — descompunerea gra- 
fică a mişcării. 

Cu asta începe. 

Poţi să îmi spui, iubito, de ce nu cu 
13. 000 de ani înaintea epocii noastre? 
De unde au scos 12 000 î.e.n. în loc de 
13 000? Ne putem juca, aşa, cu mile- 
niile, iubito? 

„Afară e interesant" — îmi zici la 
16 noiembrie 1993 orele 6,30 infofo- 
lindu-te bine în vestibul, plecând la ser- 
viciu şi înţeleg că încă nu s-a împlinit 
ce au anunţat aseară, viscol, nămeţi, 
iarnă cumplită. Sunt însă minus 16 
grade, frig istoric pentru Bucureşti în 


De la 28 decembrie începe numărătoarea inversă. 
Mai sunt doar 24 de luni până când cea mai tânără 


dintre arte va deveni 


centenară. 


Din acest număr 


inaugurăm rubrica „Cinema 100“ prilej de a reme- 
mora pe cei ce au făcut din ecran memoria şi oglinda 


secolului nostru. 


CINEVA a spus să 


noiembrie, frigul secolului pentru un 
noiembrie. ÎI voi tine minte mult mai 
precis decât ziua când s-a născut cine- 
matograful. Se zice că ar face o sută 
de ani în '95. Cinematograful s-a năs- 
cut, iubito, de când m-am născut eu. Şi 
s-a născut dintr-un divin calambur, 
dintr-un imens big-banc. Acela a spus 
să se facă lumină şi au apărut fraţii 
Lumière. Nimeni nu îndrăzneşte să 
pună pe seama Celui de Sus un calam- 
bur. Eu, da. E incontestabil că cinemaul 
s-a inventat în fiecare zi de oameni să- 


tui de teatru, de romane, de tablouri, 
de sonatine. Dinainte de anul 12 000 
Le.n, ei sunt sătui de toate celelalte 
arte sau — mai corect, mai pe intele- 
sul nostru — „mai vor şi altceva”. 

Când Acela a spus să se facă Lu- 
miere, iubito, el s-a gândit, ca Godard, 
ca mine, ca tine, ca toţi cei care urâm 
ecranizările — nicăieri nu se urăşte 
ecranizarea ca in Paradis — la 
prim-plan, la obiect şi la foarfecá, foar- 
feca montajului. Extragerea chipului de 
pe o scenă sau din Rubens, curgerea 
lacrimei filmate de Dreyer pe un obraz 
de Jana d'Arc, de Renee Falconetti si, 
simultan de Anna Kar(en)ina, fixarea 


numai a unui joben, a unei locomotive, 
a unor ghete 'scálcite, a unei farfurii 
dar şi a mii de farfurii cu frişcă arun- 
cate între ochii unui om, ghilotinarea 
lui Mary, Queen of Scott, de zici că-i 
adevărat,. că-i ca la cinema (pe 28 au- 
gust 1995 se fac o sută de ani de când 
un actor a fost inlocuit cu un manechin 
pentru a i se tăia capul, Execuţia Ma- 
riei Stuart, regia: Alfred Clark), toate 
astea au fost inventate, my dear, ma 
chére Queen of Bucharest, of, of, of, 
pentru a nu mai face doar literatura si 
simfonia a 9-a, fiindcă toţi amantii şi 
toate amantele lumii, căsătoriţii, divor- 
fatii, disperatii si celibatarii s-ar fi 
plictisit. ; 

Prim-planul, obiectul şi foarfeca ni 
s-au dat degeaba, iubito, Queen of 
Scott, of my Scott, Scott Fitzgerald, 
scenarist la Hollywood platit sa decu- 
peze pentru cinema ,,Pe aripile vantu- 
lui", el visánd, beat, pe Groucho Marx 
în rolul lui Rhett Butler (in care a in- 
trat Clark Gable dupa ce i s-au lipit cu 
leucoplast urechile prea clapauge). Ni 
s-au dat degeaba, ca de obicei, precum 
Paradisul, precum Cimitirul, precum 
Crematoriul. Oamenii au bagat in ci- 
nema, in Nanuk, să zicem, „Nanuk of 
the North", 1922, cel mai curat si mai 
pur film din cáte s-au fácut — roma- 
nele, literatura, pictura si muzica lor, 
încât s-a întâmplat ca în acel big-banc: 
„hu ştiu ce dracu bagă ăştia în pensie 
că după un an, doi...” 

Mie mi s-a indexizat iar pensia. Pot 
lua cu ea 10 „Secole ale -Cinematogra- 
fului” de pe tarabele metroului. Merg la 
cinema de peste 50 de ani de viaţă şi 
activitate revoluţionară, în sensul că-l 
inventez în fiecare zi. Aseară, la Pivot, 
l-am văzut pe Jacques Delors, econo- 
mistul economiştilor europeni, posibil 
candidat la preşedinţia Franţei, confun- 
dând-o pe Katharine Hepburn cu Au- 
drey Hepburn şi m-a emoţionat până la 
creierul si glanda cu care produc 
adrenalina, luciditatea şi lacrima. De- 
lors susţinea că regizorul lui preferat e 
John Huston al meu. Tobă de „Cahiers 
du Cinéma”, supereconomistul Europei 
ştia ceea ce nu ştiu mulţi dintre cei 
care decid soarta bugetară a lumii, 
anume că toate filmele lui Huston sunt 
o apologie a eşecului, cu excepţia 
unuia care se termină bine, „i-am uitat 
titlul...”, cu Audrey Hepburn... Era lim- 
pede pentru orice Léaud (Alex Leo Ser- 
ban!) si Man (Rolland!), cei mai tineri 
muscati ai Cinematecilor, cei mai 
proaspeti cinefagi si filmagii din Bucu- 
resti, cà finantistul o confunda pe Kat- 
harine cu Audrey, in Aegina africană. 


in clipa aceea, indexizatul din mine 
a vrut s-o vadă pe My Fair Lady in The 
African Queen (1952). Am vazut-o si ti- 


—— 


δέ 


aca - 


nea; l-am luat.pe Bogart de lângă Au- 
drey şi l-am pus pe Batalov; ţinea; l-am 
luat pe Woody Allen — cel care zicea, 
alaltăieri, că nu a dat inca un Citizen 
Kane sau Hoti de biciclete! — şi l-am 
pus în locul lui Batalov în Cadavrul viu 
şi l-am pus pe Laurence în Mişkin, aşa 
cum Vidor a aşezat-o într-o şa pe Au- 
drey, in făzbo; şi pace şi a spus poves- 
tea aşa, cu ea ca Rostova, ca Nataşa 
Rostova.. Tinea şi nu tinea. Era imposi- 
bil să-l-pun pe Fred Astaire in Alexandr 
Nevski, pe Groucho in Rhett Butler, au 
început să apară dificultăţi, dar mai 
ales facilităţi, pericolul parodiei de 
pildă, totuşi n-am descurajat: mă sim- 
team un King of Scott Fitzgerald, care 
bătrân οἱ indexizat, adăugând cei 
2 000 de ani ai epocii noastre la cei 
12 000 de când s-a „descompus grafia 
mişcării“, — putea să monteze o nouă 
istorie a filmului, ca un Newton desco- 
perind legea gravitatii din căderea unui 
măr, ca un Newton punând soarele pe 
un “disc, invartind toate culorile de 
bază. : 

lubito, dacă cinemaul, cu cei 14 000 
de ani în spate, nu e decât un disc al 
lui Newton? Dacă filmele lumii des- 
compun şi recompun de 14 000 de ani 
luminile varieteului universal, luminile 
oraşelor, ale comunelor (Camere ale 
comunelor şi locuri comune!) ale tutu- 
ror formelor de relief uman, într-una 
singură, aceea a fraţilor Lumiere? 
Ce-ar ieşi dacă am învârti toate filmele 
celor 14 000 de ani pe un disc al lui 
Newton — sa învârtim $o/mu/ maltez 
cu Nanuk, Damentango cu Tangoul de la 
Paris, Mecanicul Generalei cu Amar- 
cord, Amarcord cu Pierrot le Fou, \e fou 
avec Umberto D. s.a.m.d, — şi uite asa 
sa le strângem in cel mai lung şi cel 
mai „fou“, „fou“, ,fou" montaj, ce-ar 
ieşi iubito? Ce-ar ieşi şi cu ce ne-am 
alege? 

Realistă, imi vei zice că s-ar alege 
pratul, ca de obicei. 

Foarte bine. 

S-ar alege praful, dar, tot ca de obi- 
cei, s-ar risipi, ca in cavalcadele lui 
Ford. S-ar alege praful şi din praful 
acela s-ar ridica, în două sau pe patru 
picioare, cel mai inconfundabil erou al 
filmului de când există film. Calul. 
Prietenul omului, animalul cu care se 
fac westernuri, cel cu care începe Ao- 
ma lui Fellini, cel fără de care nu se 
poate mişca urmaşul lui Nanuk, mongo- 
lul lui Mihalkov din Urga. 

Pe spatele acelui cal înaintând alene 
şi prozaic — m-am săturat şi de poe- 
mele „au relenti“ ale calului alb! — va 
sta, precisă, simplă, ca lumina soarelui 
recompusă de orice Newton; o femeie 
frumoasă, compusă din Greta Welch, 
Audrey Samoilova, Candice Garbo, Mi- 
chéle Keaton şi Marilyn Morgan plus 
cele câteva iubite şi dragute cu care 


Taaa asa a su 


LUMIERI 


Φ Ὁ 


ΤῈ 


am vazut; de 14 000 de ani, toate fil- 
mele lumii, adică una din acele fastu- 
oase şi nenorocite făpturi lăsate nouă, 
cronicarilor de cinema, care ştii tu ce 
face acum, după 14 000 de ani, 
14 000 de cinematografe şi 14 000 de 
bomboane în ciocolată mâncate în tim- 
pul unui film? Ştii ce face? 

Iti dă noaptea, pe frigul ăsta sălbatic 
şi istoric, de noiembrie '93, un telefon, 
şi-ţi cere să-i laşi pe Delors şi Pivot şi 
să vii până la ea să vezi ultima casetă 


pe care a pus mâna, Jurassic Park! 
„Dă-o dracului de istorie universală, 
lasă Actualitatile, vino să vezi cum 
s-au născut dinozaurii acum, unmilion- 
douăsutedemiideani!...” 

Indexizat prompt şi mereu interbelic, 
te îmbraci solid, tragi clăparii şi alergi 
într-un suflet să vezi dinozaurii lui 
Spielberg, ferindu-te cât poţi de polei, 
dar mai ales să nu cazi într-o parodie 
de Woody Allen la Bucureşti. Toţi oa- 
menii serioşi, iubito, ştiu ce fac urând 
parodia. 


Radu COSAŞU 


ine Hepburn... . & 
ine... mai Mult sau mai puti 


MACK SENNETT 


a fost refuzat 
de aleasa 
inimii sale 
de Il ori. 


De la Chaplin 
` la Woody Allen; 
de la Laurel si Hardy 
la Jerry Lewis; 
de la Max Linder 
la Jacques Tati, 
nici unul 
dintre marii comici 
ai ecranului 
nu au facut abstracție 
de filmele lui Sennett, 


REMEMORĂRI 


Regele rasului, 
nefericit 
în dragoste 


Y e le poate spune astazi 
foarte tinerilor nostri citi- 
tori numeie lui Mack Sen- 
nett? Εἰ, canadianul de 
origine irlandeză, ajuns 
cel dintâi „rege al râsului“ 
atunci când cinematogra- 

ful nu prinsese încă glas! 

Întrebarea enunțată ne îndeamnă la 
rememorări. 

Născut într-o familie foarte săracă, 
Michael Sinnott a fost un aventurier al 
spirituiui. Lipsit de mijloace materiale, 
actoria pare singura cale de împlinire a 
setei sale de diversitate, dar sumara sa 
experiență scenică nu convinge pe ni- 
meni că ar avea talent. Nici pe el însuși. 
Revelația o are când páseste pentru 
prima oară pe un platou de filmare, la 
Compania Biograph. Era în 1908. Mack 
Sennett avea 28 de ani. Era exact anul 
când un mai vechi angajat al Compa- 
niei, până atunci actor, un anume... Da- 
vid Griffith — cu 19 ani mai vârstnic 
decât Sennett — fusese uns scenarist și 
realizator en titre. În următoarele șase 
luni el realizează 44 de filme de câte 
150—250 m. Un adevărat boom. 

Captivat de personalitatea lui Griffith, 
(poate unii dintre cititorii noștri au vă- 
zut Bună dimineaţa, Babilonia al ci- 
neastilor italieni Paolo si Vittorio Ta- 
viani, film ce recreează magia acelei 
epoci de pionierat în creaţia cinemato- 
grafică), tânărul Mack se duce în fie- 
care dimineaţă să-l ia de acasă pe Grif- 
fith si împreună parcurg zilnic pe jos 
drumul de trei kilometri până ia studio. 
Probabil, originea lor irlandeză comună 
şi debutul amândorura ca actori îi apro- 
pie. S-ar putea spune că „prelegerile“ 
ad-hoc, venite din partea celui pe care 
istoria filmului îl νᾶ retine ca inventato- 
rul flash-back-ului, planului american, 
travellingului, supraimprimarii, monta- 
jului ... utilizate ca argumente estetice 
pentru a spori expresivitatea povestirii 
şi a sentimentelor, au devenit adevăra- 
tele universităţi cinematografice ale lui 
Sennett, care își descoperă repede pa- 
siunea pentru tehnica artei a şaptea. 

Deja, in 1909 Griffith își ajută emulul 
să facă saltul ca realizator, incredintan - 
du-i cel de-ai doilea fiim cu Mary Pic- 

ford, 

In 1912 Sennett se afla in situatia de a 
parasi Biograph si infiinteaza impreuna 
cu doi comercianti-industriasi de pe 
coasta de est — Kessel si Bauman (ei 
vor deveni primii magnați ai filmului 
american), o altă companie, speciali- 
zată în comedie, Keystone: 120 de filme 
în 1913, 114 în 1914, dintre care 35 au 
ca vedetă pe Charles Chaplin. Insusi 
Kessel îl invitase pe mimul britanic 
printr-o telegramă (rămasă celebră) ex- 
pediată la Philadelphia unde acesta se 
afla în turneu cu trupa Fred Karno, 
oferindu-i 150 de dolari pe saptamana 

Sennett va lansa în perioada Key- 
stone: „Frumoasele in costum de baie“ 


(Continuare în pag. 17) 
Adina DARIAN 


Societatea Nationala a Criti- 
cilor de Film din Statele Unite 
desemnează  Necruţătorul de 
Clint Eastwood ca cea mai bună 
peliculă a anului. 


„marelui mut“: Nureev este o altă 
victimă a flagelului SIDA. 


Helena, filmul de 


Încetează din viata (la 23 ia- 
nuarie) actrița Audrey Hepburn, 
a cărei gratie și distincţie ilumi- 
nează pelicule legendare ca Va- 
canjá romană (1953) de William 


Moare (la 7 ianuarie) cele- 
bru! Rudolf Nureev (55 de ani) 


Valentino in pelicula biografica 
dedicatà de Ken Russell vedetei 


rolului lui Rudolph 


teva secvente. 


La Festivalul filmului de la 
Berlin, China si Taiwanul au impartit 
Marele Premiu, decernat peliculelor r- 
meile de pe malui lacului 
Xie Fei şi respectiv Banchetul n 
de Ang Lee. Selectat în competiţie, 
mul nostru Patul conjugal de dna 
Daneliuc este primit cu mare interes de 
critică și de public. 


La 27 februarie moare, în vârstă 
de 97 de ani, Lilian Gish, legendara 
stea a filmului mut, interpreta preferată 
a marelui regizor David Wark ο. 
care a distribuit-o in Nasterea unei ni 
fluni (1915), Intolerantá (1916), Crinui 
zdrobit (1919), Cele două orfeline 
(1922). Ultima apariţie pe ecran a actri- 
tei s-a produs în aie lui Lindsay An- 
derson Balenele în luna august (1987). 


Gina Lollobrigida si Edwige 
Feuillére primesc Legiunea de onoare 
chiar din mâna președintelui Franţei, 
Frangois Mitterrand. 


Muzeul parizian Grévin adaugă 
spectaculoasei sale colecţii de figuri de 
ceară o provocatoare imitație a Madon- 
nei. 


O delegaţie a Asociaţiei realiza- 
torilor şi ge din Franţa vizi- 
tează Moscova Sankt-Petersburgu! 
pentru a incerca «ἢ înțeleagă mai bine 
situația critică a cinematografului fost 
sovietic. Ex-președintele Mihail Gorba- 
ciov îi primeşte pe cineaștii francezi că- 
rora le deciara: „Dacă răspundem la ce- 
rerea pietii, ne "indepártám de rădăcinile 
culturii ruse“. 


Boxing 
debut al fiicei lui David Lynch, 
Jennifer, este ameninţat de co- 
mitetul de cenzură care, pentru a 
nu-l clasifica printre peliculele 
interzise spectatorilor sub 17 ani, 
cere autoarei să renunţe la câ- 


Wyler, Sabrina (1954) de Billy 
Wilder, My Fair fos (1964) de 
George Cukor. Vedeta și-a dedi- 
cat ultimele luni din viata unor 
acte de caritate pentru salvarea 
copiilor famelici din Somalia, ca 
ambasadoare UNICEF. 


“pe 


O editie a Oscarului al carei prota- 
gonist a fost Clint Eastwood: Necrufatorul sau 
i-a adus premiile pentru cel mai bun film si cel 
mai bun regizor. Ravnita statuetă aurită re- 
vine, în sfârșit, marelui actor Al Pacino pentru 


rolul din Parfum de femeie. Oscarul îi este în- 
mânat pentru a cincea oară lui Federico Fel- 
lini de data aceasta pentru întreaga carieră, ca 
o premonitie, parca, a iesirii din scenă a mare- 
lui maestru. 


Premiile Uniunii Cineaștilor au ca 
favorit filmul Hotel de Lux de Dan Pita. (Ma- 
rele Premiu), prezent în palmares de patru ori. 


Un (prea îndelung) 
așteptat Oscar pentru 
Ai Pacino (Parfum de femeie)... 


Mel Gibson este ales starul 
anului de directorii de săli de ci- 
nema din Statele Unite. 


Tom Cruise și Nicole Kid- 
man au înfiat un băiat de numai 
o lună de care nu se vor despărți 
nici în timpul filmărilor. 


Documentarului de lung 
metraj Timigoara—Decembrie 
1989 de Ovidiu Bose Pastina îi 
este decernat Marele premiu al 
Festivalului internațional de la 
Neubrandemburg (Germania). 


Premiul pentru regie a revenit lui 
Lucian Pintilie (Balanța), pentru 
cea mai bună ecranizare lui Lau- 
rentiu Damian (Drumul câinilor) 
iar premiul special al juriului lui 
Mircea Daneliuc (Tusea și jun- 


ghiul). 


Editura Video a Minis- 
terului Culturii implineste doi ani 
de activitate. Un bilant optimist: 
53 documentare si 100 de titluri 
de video-cronica. 


Ceremonia decernarii 
premiilor César stá sub semnul 
emotiei provocate de disparitia, 
cu numai trei zile mai devreme, a 
tânărului regizor Cyril Collard, 
victima a SIDA. Pelicula sa Nop- 
tile sálbatice castiga premiile 
pentru cel mai bun film si pentru 
opera prima. Recent premiatul 
cu un Oscar Indochina de Régis 
Wargnier obţine premii pentru 
imagine, sunet, rol secundar fe- 
minin (Dominique Blanc) şi. un 
bine meritat premiu de interpre- 
tare pentru Catherine Deneuve. 


Regizorul Claude Le- 
louch face un film publicitar 


pentru “firma „Peugeot“ în timp? 


ce Ridley Scott regizează clipuri 
promoţionale pentru „Citroen“ οἱ 
Adidas". 


a a ο. 


ὅν Cenzura americana trece la atac: Sharon Stone este 
obligată să refilmeze secvențele erotice din Sliver, considerate 
prea cutezătoare. Dacă realizatorii ar fi refuzat aceasta recoman- 
dare, pelicula ar fi fost interzisă tinerilor sub 17 ani. 


B Filmul 37,2° al regizoruiui francez Jean Jacques Bei- 
neix este cenzurat in Japonia. Cineastul protesteazá energic si re- 
trage casetele dupa aceeasi pelicula puse in vánzare la Tokio. 


Be Se aniver- 
seazá 50 de ani de la 
premiera filmului 
Noaptea furtunoasa de 
Jean Georgescu. Cine- 
mateca il sarbatoreste 
asa cum se cuvine pe 
autorul care, suferind, 
n-a putut participa la 
omagierea sa. 


> Regizorul 
Jean-Jacques Annaud 
este solicitat, in urma 
imensului succes al fil- 
mului Amantul, să lu- 
creze la Hollywood. 
Cineastul a semnat un 
contract pe trei ani cu 
studioul Columbia. 


Leslie Cheung 
în Adio, 
concubina mea 
de Chen Kaige 


> A 46-a ediție a Festivalului de la Can- 
nes se încheie cu un palmares ce răsplăteşte 
peliculele care aduc într-adevăr un suflu de 
prospețime. . Marele Premiu ex-aequo: Adio, 
concubina mea de Chen Kaige (China) şi Lec- 

a de pian de Jane Campion (Noua Zee- 
landá). Alte premii importante au revenit actri- 
tei americane Holly Hunter pentru interpreta- 
rea din de pian, actorului englez David 
Thewlis ed). Foarte contestat este Mareie 
Premiu al juriului acordat peliculei Atât de de- 


d Actorul Michel Piccoli este ales să pre- 
zideze o comisie pentru celebrarea centenaru- 
lui cinematografului din '1995, „o mare serbare 
plasată sub semnul memoriei, dar și al vi- 
itorului“, după părerea sa. . 


d Actrita americana de origine armeana 
Cher vizitează Erevanul, capitala Armeniei, 
unde dotează orfelinatele şi spitalele cu medi- 
camente și aparatură medicală în valoare de 
trei milioane de dolari. 


parte, atât de aproape de Wim Wenders. 


? Revista 


francezá de cinema 
„Studio“ publica ο 
carte in care sunt reu- 
nite cele mai bune fo- 
tografii ale actritei Cat- 
herine Deneuve, inso- 
fite de un ampiu inter- 
viu. 


» La Cinema- 
teca romana sunt pre- 
zentate sub titlul 
„Cinestudia ipostaze 
ale devenirii filmului 
românesc“, time de di- 
plomă ale absolvenţilor 
post-revolutionari ai 
Academiei de Teatru si 
Film. 


B Patul conjugal de Mircea Daneliuc, câştigătorul Pre- 
miului special al juriului la Troia (Portugalia). in imagine; 
Geo Costiniu, Valentin Uritescu si o figuranta 


- 


» Un mare Festival αἱ filmului românesc la Montréal (30 de lungme- 
traje de fictiune, retrospectiva documentarului 1989—1990 si omagiul re- 
gizorului Dan Pita) se bucurá de interesul publicului si presei din Ca- 
nada. Un Festival ,care include multe comori pretioase", dupá párerea 
cronicarului Luc Perreault de la prestigiosul cotidian ,La Presse". 


» Filmului Patul conjugal de Mircea Daneliuc ii este decernat pre- 
miul special al juriului la Troia (Portugalia), actorului Gheorghe Dinicá 
ο. Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină (în ace- 
lași film). me - a 


> Ajunsă la a noua ediție, „Sărbătoarea cinematografului“, manifes- 
tare organizată de Ministerul Culturii si CNC-ul din Franța durează, 
pentru prima dată, trei zile, în loc de una singură (27—29 iunie). Biletele 
de intrare în sălile de cinema costă în această perioadă, numai zece 
franci. 


> Începe să se turneze in România o biografie cinematografică a 
faimosului astrolog Nostradamus. Regizorul Roger Christian declară că 
„Povestea gravitează în jurul acestui om copleșit de propriile sale viziuni 
și care este mai degrabă stânjenit de un har pe care nu-l dorește“. Din 
distribuţia internaţională fac parte Tcheky Karyo, Rutger Hauer, F. Mur- 
ray Abrahams, Anthony Higgins. 


6... de pian de Jane Campion 
(cu Holly Hunter) 


» Actrița Jane Alexander 
este numita de guvernul Statelor 
Unite presedinta organismului 
statal de ajutorare a institutiilor 
culturale, National Endowment 
for the Arts. 


d Celebrele studiouri brita- 
nice Elstree, construite în anii 
'20, sunt închise din lipsa co- 
menzilor. In deceniul trecut aici 
s-au turnat pelicule faimoase ca 
Superman, Indiana Jones si Ráz- 
boiul stelelor. 


» Ín Spania greva actorilor 
care dubleazá filmele s-a sol- 
dat, dupá 100 de zile, cu o regre- 
tabilá sciziune a acestor profe- 
sionisti (înființarea unei Asociaţii 
a actorilor şi regizorilor de du- 
blaj din Catalunia) si cu o inci- 
pientă victorie a susținătorilor 
versiunii originale. 


> O nuntă mult așteptată: 
Kim Basinger (39 de ani) se că- 
sátoreste, în sfărșit, cu Alec Bal- 
dwin (35 de ani), mai vechiul ei 
partener din film (The Marrying 
Man) și din viață. Martori la că- 
sătoria civilă sunt cei trei frati ai 
mirelui, ei insisi actori (William, 
Steven si Daniel). 


Moare prestigiosul opera- 
tor francez Claude Renoir, nepo- 
tul pictorului Auguste Renoir si 
fiul regizorului Jean Renoir, 
semnatarul imaginii la filme cele- 


> Juriul. Festivalului. de -la 
Costinești nu acordă la editia.din 
acest an Marele premiu. Se re- 
marcă însă calitățile unor filme 


ca Priveşte -inainte-cu-:mânie de - = 
Nicolae Mărgineanu (premiul——. 
special al juriului), Timpul tiber - 


de Valeriu Drágusanu (premiul 
pentru debut), Timișoara, De- 
cembrie 1989- de Ovidiu Bose 
Pastina (premiul pentru film do- 
cumentar). Sunt foarte bine pri- 
mite două. pelicule prezentate. în 
afară de concurs, Duminici cu 
bilet de voie (E pericoloso spor- 
gersi) de Nicolae Caranfil si 
Vulpe vânător de Stere Gulea. 


> Moare (în Spania) Jean 
Negulesco (născut în 1900), sin- 
gurul regizor român care a reușit 
ο carieră strălucitoare la Hol- 
lywood. 


> O mare retrospectivă Ing- 
mar Bergman la Cinemateca ro- 
mână, ocazionată de împlinirea 
varstei de 75 de ani, proiectează 
majoritatea peliculelor realizate 
de maestrul suedez. 


> inceteaza din viata indus- 
triasul Francis Bovygues, patro- 
nul societatii de productie® Ciby 
2000 care a asigurat realizarea 
unor filme prestigioase ca Tocuri 
inalte de Pedro Almodovar, Re- 
gina alba de Jean Loup Hubert, 
Luna Park de Pavel Lunghin si 
Lecţia de pian de Jane Campion. 


* in Jurassic Park nu joacá doar dinozauri 
(Laura Dern, Sam Neill si cei doi interpreti-copii) 


bre ca Bestia umaná, Caleasca 
de aur, Spionul care má iubea, 
etc 


» Faimosul Jurassic Park 
este interzis in Germania minori- 
lor sub 12 ani. 


» Filmul regizorului de ori- 
gine romana Radu Mihaileanu A 
trăda (coproducție Romania - 
Franţa - Elveţia - Spania) câștigă 
Marele Premiu la Festivalul inter- 
national de la Montréal. Un mare 
succes de critica. 


P Ca si marile festivaluri de 
la Berlin si Cannes, cel de la Ve- 
netia acordă la această ediţie 
Marele Premiu ex-aequo. Short 
Cuts de Robert Altman si Trei 
culori: Albastru de Krzystof Kies- 


8 


lowski sunt filmele câştigătoare. 
Juiiette Binoche (Trei culori: Al- 
bastru) si Fabrizio Bentivoglio 
(Un suflet împărțit în două) sunt 
deținătorii premiilor de interpre- 
tare feminină şi, respectiv, mas- 
culină. Steven Spielberg, Robert 
De Niro, Roman Polanski și 
Claudia Cardinale primesc câte 
un „Leu de aur“ omagial. 


> Liv Ulimann, fosta sotie si 
actrița preferată a lui Ingmar 
Bergman, își anunţă retragerea 


din activitatea cinematografică, 
urmând să se dedice unei sin- 
gure ocupaţii, cea de ambasador 
UNICEF. 


> Celebrul studio Lenfilm din 
Sankt Petersburg (fostul Lenin- 
grad) stopeaza productia a zece 
pelicule din lipsă de fonduri. 
Echipele de filmare și actorii in- 
tră într-o nedorită „vacanţă pe 
termen lung“. 


> Reintors in tara dupa un 
exil parizian de sapte ani, regizo- 


Replicile 
anului 


HARRISON FORD: „Eu n-am fani, am clienţi” 
(„Fotogramas") 
HOLLY HUNTER: „Publicul pare a se interesa mai 
mult de ceea ce spune o stea de cinema decât de 
declaraţiile unui om politic, de pildă Gorbaciov. Mi 
se pare înspăimântător“. 
(„Studio“) 


KRZYSTOF KIESLOWSKI: „Odată cu căderea comu- 
nismului, cinematograful din Estul Europei și-a pier- 
dut din importanţă. Acum s-a pierdut scopul lui prin- 
cipal: lupta contra sistemului“. 

(conferinţă de presă la Festivaiul de la Valladolid) 


MARCELLO MASTROIANNI: ,,Nimeni nu se duce sa 
vadă un film de doi bani numai pentru că numele lui 
Mastroianni se află pe afiș. Este un privilegiu rezer- 
vat celor mari, lui Brando, de exemplu“. 
a („Figaro Magazine") 
JEAN PAUL BELMONDO: „Mai știți altă meserie în 
care iti petreci timpul făcând pe jandarmul sau pe 
hoţul şi în-plus să mai fii și plătit? Cinematograful 
m-a rasfatat enorm timp de patruzeci de ani. Dacă aș 
carcoti ceva împotriva lui as fi respingător“. : 
: („Paris Match) 


DEMI MOORE: „Ceea ce contează în primul rând nu 
este cum arăţi, ci să exprimi un adevăr. Or, adevărul 
nu rezultă nici dintr-o fotografie, nici dintr-un film. 
Adevărul se imprimă încetul cu. încetul, in timp“. 

(„Studio“) 


CLAUDE LELOUCH: „Am o mulţime de amici în ju- 
rul meu, dintre care unii sunt staruri. Uneori mă în- 
treb de ce se înconjoară ei de atâţia tâmpiţi. In ace- 
laşi timp, tot eu am răspunsul: tâmpenia destinde“ 

(;£iie ) 
JODIE FOSTER: „Există puține rivalități între” femei 
ia Hollywood. Spre deosebire de bărbaţi, de aitfel. 
Noi ne simţim la fei ca animalele în pericol și atunci 
încercăm să fim solidare, să ne strângem rândurile 
pentru a putea supravieţui“. 


(,Télé Poche") 


SEAN CONNERY: „Cred cá.ar trebui să fie mai bine 
plătiţi scenariștii, în loc sa se risipească atâţia bani 
pe efectele speciale care nu pot înlocui o buna,po- 
veste“. 


(,Fotogramas") 


o 


e Liv Ullmann, ambasadoare UNICEF 


rul Mircea Veroiu începe să fii- 
meze Al doilea mesager, dupa 
romanul „Ultimul mesager" de 
Bujor Nedelcovici. 


s > Regizorul Woody Allen 
reziliază, fără probleme, contrac- 
tul sau cu studioul TriStar (pen- 
tru care a turnat Bárba ne- 
veste și Misterioasa crimă din 
Manhattan) și începe să lucreze, 
în regim de independenţă totală. 
cu producătorul Jean Douma- 
mian. Primul proiect: o comedie 
plasată în New York-ul anilor '20 


1 
DL. 


4 


E 
ο 


"re 


Premiera, în prezenţa prese- 
dintelui Francois Mitterrand, a ce- 
lei mai costisitoare pelicule fran- 
ceze făcute vreodată, ecranizare 
a romanului lui Zola: Germinal 
de Ciaude Berry (producția a 
costat 30 milioane doiari). „Sony 
Picture Classics“ s-a angajat să 
distribuie filmul în Statele Unite. 


Regizorul britanic Ken 
Russell încheie filmările la 
Amantul doamnei Chatterley, o a 
patra versiune. 


Jurassic Park încasează 1 
miliard de dolari din vânzarea bi- 
letelor si a produselor inspirate 
din film. Dinosauromania cu- 
prinde şi continentul european. 


Preşedintele Bill Clinton 
intervine în ceea ce a devenit 
„bătălia pentru GATT" făcând 
următoare declaraţie: „Statele 
Unite sunt gata să semneze un 
acord care este corect si drept 
întrutotul. Dar corectitudinea οἱ 
dreptatea trebuie să se aplice la 
creaţiile audiovizuale la fel ca la 


toate celelalte elemente ale inte- 
legerii GATT". 


Primul ministru al Frantei, 
Edouard Balladur, atrage in cam- 
pania sa de includere a clauzei 
de ,exceptie culturalá" pentru fil- 
mele europene in acordul GATT 
stele de prima mărime ca lsa- 
belle Adjani si Catherine Dene- 
uve. 


Ínceteazà din viatà (31 
octombrie) Federico Fellini chiar 
la aniversarea a 50 de ani de ca- 
satorie cu Giulietta Masina. Gu- 
vernul italian organizeaza fune- 
ralii nationale pentru cel mai ce- 
lebru cineast al Italiei. Corpul 
său este depus în capela fami- 
liala din orașul natal, Rimini. 


Moare, în vârstă de numai 
23 de ani. actorul american River 
Phoenix (My Own Private idaho), 
în împrejurări neelucidate. Ta- 
nărul interpret făcea parte din 
distribuţia filmului, încă în lucru, 
interviu cu un vampir. 


Felicia Cernáianu pri- 
meste la Festivalul filmului spor- 
tiv de la Palermo premiul pentru 
regia peliculei Federaţia ro- 
mână de atletism — 80 de ani. 


Catherine Deneuve cu fiica sa, 
Chiara Mastroianni, care a debutat 


pe ecran in 1993 cu Anotimpul 
meu preferat de André Téchiné 


Duminici cu bilet de voie de 
Nicolae Caranfil (cu Natalie Bonifay si 
Marius Stănescu), marele favorit in 
„Chenzina realizatorilor“ de la Cannes 
şi câștigătorul Premiului criticii la Mont- 
pellier 


La. Festivalul de la Montpellier (Franţa) ci- 
nematograful românesc are o prezență marcantă, 
concretizată printr-o retrospectivă à animației 
noastre, prin prezentarea (în afară de concurs) a 
peliculei Casa din vis de loan Cărmăzan și mai 
ales prin premiul criticii obținut de Nicolae Ca- 
ranil cu Duminici cu bilet de voie. 


Uniunea Cineaștilor serbează 30 de ani de 
la intiintarea sa. În afara unei emotionante cere- 
monii la care sunt omagiati membrii fondatori, 
evenimentul este celebrat printr-o retrospectivá a 
peliculelor semnate de cei mai importanti regizori 
ai ultimelor trei decenii. 


(Continuare în pag. 19) 


Harrison Ford alături ae. 
partenera sa, Sela Ward din 
Evadatul (The Fugitive man), unui dintre 
recordurile de box-office ale anului 


bangas 
& Maia E 


Morgenstern 8 
actrita i 


europeana 
a anului 


Maia Morgenstern este 
consacrată de decernarea Pre- 
miului Felix al Academiei Euro- 
pene a Filmului ca actrița anului, 
pentru rolul din Balanța de Lu- 
cian Pintilie. 

Filmul Duminici cu bilet 


de voie câștigă Marele Premiu la, 


Forum '93, Festivalul fiimelor de 
debut de la Bratislava. Premiul ii 
dà dreptul sà participe si la Wine 
Film Festival de ia Glen Fllen 
(California). 

Presedintele Bill Clinton 
cere cineastilor de la Hollywood 
să nu mai contribuie la propaga- 
rea violenţei. intr-o întâlnire 
avută la Beverly Hills cu persona- 
litati ale lumii filmului, presedin- 


tele american face apel la res- 
ponsabilitatea slujitorilor unei 
arte cu uriaș impact asupra for- 
mării tinerei generaţii. 


Datorită persuasiunii fran- 
ceze, „excepția culturală“ a fost 
acceptată si audio-vizualul nu 
s-a negociat în cadrul acordului 
GATT. 


La Paris a decedat (la 11 
decembrie) în vârstă de 98 de 
ani, Elvira Popesco, marea ac- 
trita care nu a uitat niciodată că 


‘era româncă. 


. . Retrospectiva '93 
realizată de Dana DUMA 


Pls BCRAIN 


CT 


ἣν 


„LICEENII 
IN ALERTA 


..la vârsta a doua 


emarat ca o sentimentala 
„declaraţie de dragoste“ 
adresată adolescenților, 
serialui Liceenilor a cu- 
noscut tribulatii fel de fel, 
încercând să se menţină pe aceeaşi 
culme a formidabilului succes de pu- 
blic. La episodul al doilea, primului cu- 
plu de ,glamour teenagers" Teodora 
Mares — Adrian Paduraru, in mod. feri- 
cit, i s-a găsit un echivalent pe măsura, 
Oana Sârbu — Ştefan Bănică jr., talo- 
nali de o pereche evoluând într-un 
amuzant registru comic: Cesonia Pos- 
telnicu — Mihai Constantin. Cum cea 
de a treia tentativă de a impune un alt 
tandem a eșuat, s-a deviat atenţia spre 
© relaţie delicată între diriginti, Socrate 
— lon Caramitru și Luminiţa — Diana 
Lupescu, secondati con brio de celebra 
Isoscel — Tamara Buciuceanu. Exce- 
lenta ideea de a impinge story-ul către 
musical a avut de suferit de pe urma in- 
compatibilitatii autorilor cu genul res- 
pectiv, nespeculat cum merita, deși 
existau premisele talentului vocal al ce- 
lor doi protagoniști, Oana Sârbu și Şte- 
fan Bănică jr. 
In ordinea înnoirilor necesare, virarea 
parodică către policier. nu putea fi de- 
cât salutară. Mai dinamică însă decăt 


PASIUNE 
FĂRĂ LIMITE 


Cum (nu) se cucereşte 
un bărbat 


acă sunteţi un tânăr necă- 

sătorit, tocmai v-aţi mutat 

în alt oras si aveţi nevoie 

de o locuinţă, nu închiriaţi, 

în nici un caz ta o familie 
care are o fată de paisprezece ani. Alt- 
fel riscati ca viata să vi se transforme 
într-un coșmar din cauza pasiunii (evi- 
dent, fără limite). pe care micuța o va 
face pentru dumneavoastră. Si, aveţi 
grijă, fetele din ziua de azi nu se dau 
înapoi de la nimic! 

Cam aceasta ar fi ideea filmului lui 
Alan Shapiro, bine construit, bine rit- 
mat, bine jucat. Eroina părea la început 
a fi Lolita anilor '90 Până la urmă se 


e Cosmin Sofron. si Oana Sárbu: 


amor à la Twin Peaks 


inventia filmica, realitatea avea sa inter- 
puná la prezenta serie (a cincea) un 
conflict de productie (ce ar putea servi 
drept pretext pentru scenariul unei in- 
cursiuni in agitata lume a cinematogra- 
fiei românești „de tranziţie“!) soldat cu 
înlocuirea regizorului. initiator, Nicolae 
Corjos, cu un debutant intarziat, Mircea 
Plangau. In ciuda asteptarilor, infuzia 
de tinerete nu s-a produs. Povestea e 
mai desueta ca oricând: sclerozatele 
formule narative sunt incredibil de 
prost articulate; replicile de un umor 
cáznit sunt asezonate cu termeni argo- 
tici demult iesiti din uz; montaju! e ca si 
inexistent. Jocul actorilor, cand crispat, 
când afectat, se derulează monoton in 


dovedeşte a fi în același timp mai mult 
și mai puţin decât eroina lui Nabokov. 
Mai mult, pentru că din arsenalul pe 
care îl foloseşte pentru a-l cuceri pe 
bărbatul iubit (a-i cuceri pe bărbații iu- 
biti, căci fetița e precoce si are antece- 
dente, după cum mărturiseşte prietena 
ei) nu lipsesc nici amenințările, nici în- 
cercările de crimă. Nu lipsește nimic, 
de fapt, fetele din vremurile noastre își 
permit ceea ce Lolita nici n-ar fi visat. 
Mai puţin, pentru că în ciuda tuturor 
eforturilor, nici unul dintre bărbaţii pe 
care vrea să-i seducă nu-i cedează. (Ei 
da, am ajuns în epoca în care bărbaţii 
cedează femeilor, și nu invers!) Chestie 
de sex-appeal, am spune. Dacă nu-l ai, 
degeaba iti creezi un arsenal sofisticat. 

In concluzie, un film amorai de mai 
mare dragul, pe care merită să-l vedeți 
măcar pentru faptul că nimeni nu vrea 
să vă dea aici lecţii. Pedeapsa finală 
aplicată năbădăioasei fete nu înseamnă 
câtuși de puţin că ea s-a lecuit de pros- 
tii. Incercati! 


R.M. 


The Crush. Producţie: Morgan Creek 
International, S.U.A., 1993; Scenariul şi 
regia: Alan Shapiro; Imaginea: Bruce 
Surtees; Interpreţi: Cary Elwes, Alicia 
Silverstone, Jennifer Rubin. 


E Alicia Silverstone, Cary Elwes si Jennifer Rubin, 
scápati de ostilitátile story-ului 


} 
sap A Bie oU UE 
US. | ; 


scene „lucrate“ independent, amalga- 
mate apoi fără o structură prealabilă, 
într-o succesiune lentă, fara nervul pre- 
supus de o comedie ce mai si ambitio- 
nează să parafrazeze serialul american 
Twin Peaks, despre care s-a spus că ar 
fi revoluţionat genul. Supralicitarea 
asemănării fizice a noului june prim, 
Cosmin Sofron, cu faimosul agent Coo- 
per, devalideaza una din virtualele piste 
de umor. Filmul e sufocat de banale ur- 
măriri auto sau moto, deghizamente 
neinspirate, duble compoziţii de virtuo- 
zitate teatrală, dulcegárii de „iniţiere 
amoroasă“ verbală sau concrete și pe- 
nibile scene „sexy“ ori pseudo maso- 
chiste. Totul îngrămădit pe canavaua 


PĂTRUNDERE 


ILEGALĂ 


Un triunghi 


al groazei 


e Ray Liotta 
cu ura 
in priviri 


n hot pătrunde într-o io- 
cuinta de periferie. Loca- 
tarii — o tanara familie — 
se adresează poliției. Poli- 
tia intervine prompt. Victi- 

mele jafului se simt ocrotite, scutite de 
primejdii similare. Acestea sunt premi- 
sele filmului -Pătrundere ilegală care 
extrage din personajele posibile ale tra- 
mei un triunghi: tânăra pereche scăpată 
de pericol si polițistul din Los Angeles 
care aduce liniştea în casa lor. Numai 
că filmul lui Jonathan Kaplan abia în- 
cepe. Consecvent obișnuitelor suspen- 
suri din filmele sale, Kaplan — autor, în 
1988, al filmului Acuzatul (The Accu- 
sed, povestea oarecum stranie dintre 
victima unei bande de violatori — Jodie 
Foster — şi procurorul care o repre- 
zenta — Kelly McGillis) — transforma 
seninul triunghi initial într-un triunghi 
al groazei. Trec mai repede peste sub- 
textele psihanalitice ale dramei, desi ele 
sunt discutabile. Cert este că în tânăra 
familie, odată cu prietenia politistului, 
se insinuează, treptat, confuzia și teroa- 
rea. 

Tensiunile reale din lumea contempo- 


Saat 


unui presupus subiect „la ordinea zilei“: 
drogul și pătrunderea lui în școli. O 
acroșare superficială a problemelor 
mici sau mari din universul „anilor de 
liceu“ (iniţial, lejer, dar atât de atașant 
puşi pe note de Florin Bogardo și în ca- 
dru de Doru Mitran!), azi elevii fiind îm- 
pinși undeva în planul trei. 

La conferința de presă, regizorul — 
fără urmă de dubii asupra rezultatelor 
celor 25 de zile de filmare — invoca 
drept argument al valorii certe a pelicu- 
lei pacienta publicului la avanpremiera 
de la Festivalul de la Costinești, public 
care n-a părăsit amfiteatrul urmărind 
filmul târziu, după miezul nopții. 

Se impune o precizare. Succesul de 
casă al Liceenilor a avut — și s-ar pu- 
tea să aibă și de astă dată — o motiva- 
tie demnă de a fi luată în consideraţie 
(si când e fără acoperire!): dorința 
spectatorilor de a se regăsi în persona- 
jele de pe ecran, chiar (sau mai ales) în 
ipostaze idealizate. interes pentru filmul 
autohton există. Și îndeosebi dragoste 
pentru actori. Succesul — atât cât este 
— lor li se datorează. 


trina COROIU 


Producţie a Studioului de Creaţie nr. 
2 - Star 22. Regia: Mircea Plângău. 
Scenariul: George Sovu, Mihai Opris. 
Imaginea: Alexandru Groza. Decorurile: 
Marga Moldovan. Costumele: Unda 
Popp. Muzica: Doru Cáplescu. Moñta- 
jul: Melania Oproiu. Distribuţia: Mihai 
Constantin, Tamara Buciuceanu-Botez, 
Oana Sârbu, Cesonia Postelnicu, Cos- 
min Sofron, Gheorghe Dinică, Dana 
Magdici, Emil Hossu, Marian Râlea, Va- 
sile Muraru, Mihaela Mihăescu, Cezar 
Boghină. 


rană, coroborate cu experienţele dure 
ale meseriei de polițist au implantat în 
omul legii o ură frenetică împotriva 


normalitatii care dobândește forme 
de-a dreptul patologice. „Apărătorul“ se 
transformă, astfel, pe nesimţite, într-un 
pericol mult mai mare, pentru tânăra 
familie, decât hoţul initial: pătrunderea 
ilegală în viaţa cuplului dobândeşte pa- 
rametrii unei ameninţări totale. Trec 
mai repede și peste happy-end, deși — 
ia rându-i — este discutabil. Kaplan ştie 
să întrețină suspensul și nu o face cu 
actori oarecare, o face cu Ray Liotta 
nominalizat la Oscar, în '90, pentru 
ăieţii buni ai lui Martin Scorsese), Ma- 
deleine Stowe (pe care o ştim din seria- 
lul TV Sânge și orhidee) și Kurt Russell 
un post „copil-minune“ al cinematogra- 
ului). 


Călin CÁLIMAN 


Producţia: S.U.A., Large Entertain- 
ment. Scenariul: Lewis Colick Regia: 


„Jonathan Kaplan. imaginea: Jamie An- 


derson. Cu Kurt Russell, Ray Liotta, 
Madeleine Stowe. 


΄ 


——— 


.. 
wwa WR WN wre (Uma 


o 


WN wwa 


IU. neal 


ARMA 
FATALA 1 


Fără Mel Gibson 


arodiile se succed, dar nu 
se aseamana. Ca valoare, 
vreau sa spun. Arma fatala 
1 e oricum dezavantajat 
apărând în rețea după 


Formidabilul 2, căci acea desfășurare 
de inteligenţă sclipitoare ne-a făcut mai 
pretentiosi. 

Asta nu inseamnă ca nu ne distrăm și 
la Arma fatală 1, dar mai putin. Si nu nu- 


@eEnilic Estevez si Kathy 
Ireland: putin sentimentalism 


o 


mai pentru cá inspiraţia „autorilor este 
mai sáracá, dar si pentru cà prea sunt 
distincte cele douá procedee folosite 
pentru a ne stárni rául: parodierea cá- 
torva scene celebre din filmele ultimilor 
ani si satirizarea unor ticuri sau manii 
ale cinematografului „de acţiune“. De 
parcă ar fi fost lucrate de scenariști se- 
parati, cele două forme de comic nu se 
întrepătrund niciodată, iar consecința 
este că spectatorul râde și el tot „sepa- 
rat". 

Deci, filmul aratá cam asa: intr-o 
lume in care si crima si justiția cunosc 
forme -avansate de organizare (drogu- 
rile se fac sub formă de fursecuri, poli- 
tistii au nume de pistoale, turnătorii isi 
au propriul hotel în“care isi exercită 
ocupaţia etc.), un cuplu de agenti (im- 
prumutat din Arma mortală: un alb nă- 
bădăios şi un negru cuminte pentru că 
e în ajunul pensionării) îşi îndeplinește 
târâș-grăbiș misiunea — evident, ex- 
trem de periculoasă. Pe parcurs, ei 
trăiesc scene celebre din Instinct pri- 
mar și Tăcerea mieilor de un haz subti- 
rel, insuficient parodiate. Si-apropo de 
scene celebre — nu este nevoie să fi 
văzut în prealabil! Arma mortală pentru 
a aprecia ideea jocului de-a „cine are în 
corp mai multe. proteze?“ 

Mai reușite sunt propunerile venind 
din cea de-a doua sursă. Banditii îm- 
puscati cad, si cad, si tot cad cu înceti- 
nitorul... Sau: identificarea unuia dintre 
eroi cu cizmele sale model texan, ce 
strivesc hotărât mucul de ţigară (gest 
simbolic pentru momentul de intrare în 
acţiune al justitiarilor fumători din wes- 
ternuri si altele). lar după aceea, cizma 
Striveste si un trabuc, și o lulea, si chi- 
briturile... 

Acest gag original de la începutul fil- 
mului rămâne și cel mai bun. Mai sunt 
câteva, mai mititele și rare. Asa ca, una 
peste alta, nu râdem pe săturate. Si, 
hotărât lucru, nu din vina lui Formida- 
bilul 2. 


Aura PURAN 


Producţie: S.U.A., 1992, Hew Line Cine- 
ma; Regia: Gene Quintano, Scenariul: 
Don Holley si Gene Quintano; Imagi- 
nea: Peter De Ming; Cu: Emilio Estevez, 
Samuel L. Jackson, Jon Lovitz, Tim 
Curry, Kathy Ireland. 


EROU 
„DIN 
ÎNTÂMPLARE 


O parabolă 
a manipulării 


ilmul este fără doar și 


` poate unul dintre cei mai - 


serioşi „candidaţi la. titlul 
de „comedia anului". 56 
rade în hohote, dar se şi 
surâde meditativ privind 
aceasta eroico-tristă poveste transfor- 
mată într-o farsă intens mediatizată din 


“iniţiativa unei zeloase reporterite de la 


televiziune. Erou din întâmplare este, în 
ciuda tonului său glumet, o sarcastică 


“parabola a “manipulării constiintelor 


prin mass-media (v. și nr. 4/93). 
Numai o uriaşă mașinărie de manipu- 
lat opinia publica, cum este canalul de 
televiziune unde se intersectează desti- 
nele protagoniste, poate transforma o 
știre de jurnal, ca cea cu salvarea unor 
pasageri dintr-un avion avariat, într-o 
adevărată vânătoare după un erou 
proiectat la rangul de mit național. Un 
gest pe jumătate altruist (totuși, sunt 
salvati niște oameni dintr-un Boeing în 
flăcări), jumătate pragmatic (se mai si 


fură cate ceva), ca cel al smecherului - 


pagubos intrepretat magistral de Dustin 
Hoffman este prezentat în termeni 
bombastici de emisiunile care-l reiau 
obsesiv. Momeala milionului de dolari 
aruncată de compania TV care vrea să 
exploateze cu orice pret fascinația insu- 
lui eroic (ce se ascunde din pricina mo- 
tivatiei secunde a acţiunii sale) gene- 
rează apariția unui uzurpator. Unul care 
arată si se poartă exact cum s-ar fi as- 
teptat publicul și are inițiative samari- 


tene de toată frumuseţea. Foarte inspi- 
rat şi Andy Garcia în rolul unui home- 
less care ia locul adevăratului erou din 
disperare, dar are remușcări sinucigașe. 

Tirul sarcastic este concentrat însă 
asupra personajului interpretat de Ge- 
ena Davis, specialista în interviuri a ca- 
nalului de televiziune cu pricina, ambi- 
țioasă, agitată, fără viață personală, 
simțindu-se mai bine printre mașinile 
de poliţie chemate ia locul unei crime 
sau printre flăcările unui incendiu 
transmis în direct decât într-un local de 
lux. „Nu e om, e reporter“ spune des- 
pre ea unul din șefi, plasând eroina în 
familia tipologică a cinicelor vedete de 
mass-media din care făcea parte şi 
eroina interpretată de Faye Dunaway în 
Reţeaua de televiziune (v. nr. 11/93). 
Portretul este însă îndulcit de slăbiciu- 
nea, în fine, omenească nutrită pentru 
eroul creat de ea din reportaje cu iz 
melodramatic, un tânăr cu farmec şi cu 
elanuri de generozitate neașteptat de 
sincere pentru situația. dată. 

De fapt nici unul dintre protagoniști 
nu este „rău până in rárunchi" si meta- 
morfoza lor pare credibilă în convenția 
comediei. Cei familiarizați cu peliculele 
semnate de Stephen Frears din pe- 
rioada engleză (My Beautiful Laun- 


- drette, Prick up) sau din cea hollywoo- 


diana (Legături periculoase, Trisorii) 
ştiu ca regizorul are oroare de mani- 
heism și de clasificarea eroilor în -po- 
zitivi-negativi. El are vocaţia nuantelor 
si un simt al umorului foarte British, 
(exersat magistral în recentul The Snap- 
per) care dă filmelor sale un ton personal. 
Verva comică, accentele caustice şi o 
undă de sentimentalism strecurată prin- 
tre constatările acide explică farmecul 
aparte al Eroului din întâmplare. 
Succesul acestei speciale comedii nu 
este datorat însă în exclusivitate creati- 
vitatii regizorale, ci si excelentei calități 
a scenariului. El este semnat de mâna 
sigură a lui David Webb Peoples care a 
scris şi Necrutatorul și oferă, ca și în 
acel caz, o foarte bună poveste. Nu e 
de mirare că regizorul Stephen Frears a 
acceptat sa-l facă declarând că un eu- 


f> 


& Andy. Garcia, 
un simpatic uzurpator 


ropean ca el porneste de la ideea ca 
„forța cinematografului american este 
aceea că știe sa povestească“. 


Dana DUMA 


- Producție: -S.U.4.,- Columbia, 1992; Re- 


gia: Stephen Frears; Scenariul: David 
Webb Peoples; Imaginea: Oliver Staple- 


ton; Cu: Dustin Hoffman, Geena Davis, ` 


Andy Garcia, Joan Cusack 


CANDVA, 


PE AICI CURGEA 


UN RAU 
Bântuit de ape, 


de cuvinte, de amintiri 


e-am obisnuit sá comen- 
tam filmele americane ca 
‘be niște produse de larg 
consum fabricate dupa o 
rețetă în care toate ingre- 
dientele sunt dozate exact si nu -are 


rost să vorbim despre sentimente, pen- 
tru că şi ele sunt fabricate conform 
aceleiaşi reţete. (Care sunt sentimen- 
tele pe care le încercăm in fata unei_ 
combine Hi-fi?) Secventele au exact 
lungimea necesará, nici un metru de 
peliculă nu se risipește, nici o secundă 
nu se irosește, doar „Time is Money“ și 
banii sunt totul (pentru producător, evi- 
dent). Din fericire mai apar din cand în 
când și pe ecranele noastre excepţiile 
care confirma regula. Nici prea des 
(atunci n-ar mai fi excepții!); nici prea 
rar totuși (exact cât e necesar să ne li- 
nisteasca putin). 

O astfel de exceptie o constituie fil- 
mul tui Robert Redford, film in care nu 
tehnica e vedetă, ci sentimentele. E 
mult mai greu să te descurci in hatisul 
afectelor umane decât în studiourile 


destinate efectelor” speciale. Cu atât 
mai demn de admiraţie este acest film 
simplu fara a fi simplist, emotionant 
fără a fi melodramatic, uman fără a fi 
moralizator. : 


Interpreti: 
Brenda 


Richard Friedenberg, 


Producţie: S.U.A. Allied 
Tom  Skeritt, 


1992. Scenariul 


I lui Norman Maclean. Regia: Robert 
Brad Pitt, 


Imaginea: Phillippe Rousselot. 


A River Runs Through It. 
Filmmakers, 
Craig Sheffer, j 


dupa romanu 
Blethyn. 


Redford. 


Un film ciclic, care se deschide cu 
prinderea momelii in cărlig si se .in- 
cheie cu aruncarea undiței, acţiune 
care ar dura în realitate câteva minute, 
dar care este dilatată pe ecran, în două 
ore de aduceri aminte. Două ore care la 
rândul lor condensează zeci de ani din 
viața unei familii. Un joc cu timpul ad- 
mirabil strunit de actorul-cineast, un 
joc in care uneori ani intregi sunt re- 
dusi la cáteva imagini comentate de vo- 
cea din off, alteori episoade semnifica- 
tive sunt relatate amánuntit, ba chiar 
incetinite. (Ralentiul, de obicei prost fo- 
losit in filme, aici isi gáseste justifica- 
rea.) 

intreaga poveste e străbătută si de 
umor fin, care ne aduce zâmbetul pe 
buze în momentele în care autorii au 
simţit că există riscul căderii in melo- 
dramatic. Echipa de actori este foarte 
bună și omogenă. Ca să nu mai vorbim 
de imaginea semnată de Phillippe 
Rousseiot, (premiul Oscar 1993) — care 
evită căderea în cliseele de tip carte 
poștală cu. care multi operatori s-ar fi 
mulțumit, integrând peisajul acțiunii, 
schimbând câteodată total atmosfera 
printr-o simplă mişcare de aparat. 
Poate nu ne afiăm în fata filmului pe 
care orice regizor și-ar dori să-l facă, 
dar este vorba de un film pe care orice 
cinefil şi-ar dori să-l vadă. 

Lăsând la o parte aspectul ecologist 
— un Redford „politically correct" (pes- 
tii folositi in film nu au fost omoráti, ba 
chiar s-a mers până la folosirea unor 
pești artificiali în unele scene) — pes- 
cuitul este aici o filosofie de viata. lar 
râul care traversează filmul este nu nu- 
mai râul care traversează amintirile lui 
Norman Maclean autorul cărţii inspira- 
toare, ci râul care traversează viețile tu- 
turor. „Până la urmă, toate lucrurile se 
transformă treptat într-unul singur, iar 
un râu îl străbate. Râul s-a náscut din 
marele potop de cuvinte și trece pestei 
pietre, de la începutul timpurilor. Pe 
unele pietre se află picături de ploaie 
nemuritoare. Sub pietre se află cuvin- 
tele, iar unele cuvinte sunt ale lor. Sunt 
bântuit de ape“. A fi băntuit de ape în- 
seamnă deci a fi bântuit de cuvinte și 
de amintiri. Căci memoria crede înainte 
de a-și cunoaște amintirile. N-o spun 
eu, a. spus-o Faulkner în „Lumină de 
august". Alt autor, bântuit de ape. 

d 


Rolland MAN 
11 


ο) BORA 


De la Hollywood 
la Casa Alba 


haron Stone a aparut alaturi de Bill 
Clinton la un dineu de gala la Lincoln 
Center; invitata de familia prezidentiala, 
Liza Minnelli a petrecut o noapte la 
Casa Alba dupa ceremonia decernarii 
premiilor Oscar; Paul McCartney a can- 
tat special pentru președinte și invitaţii 
sai. Presedintii americani au fost mereu 
fascinati de Hoilywood: John Fitzgerald Kennedy 


ο i pm 


e Barbra Streisand si Liza Minnelli 
suportere ale Partidului Democrat 
de la Kennedy la Clinton 


e Tom Cruise in Oameni de onoare 
film care i-a. permis regizorului 
Rob Reiner intrarea in Top Ten 


avea aventuri galante cu actritele la moda, cea mai 
notorie — si tragică — poveste fiind cea a legăturii 
sale cu Marilyn Monroe. Ronald Reagan, fost preșe- 
dinte al sindicatului actorilor, a știut să profite de le- 
găturiie sale la Hollywood. În schimb prietenii sai, de 
la Frank Sinatra la Liz Taylor aveau oricând usa Biz 
roului Oval deschisa. 

Clinton păstrează deci obiceiurile casei (albe). 
Deşi 87% dintre americani, conform unui sondaj pu- 
blicat în „Entertainment Weekly" cred ca lumea 
spectacolului nu ar trebui să aibă nici o influență 
asupra guvernării, președintele isi înmulțește contac- 
tele cu un mediu pe care publicul îl consideră „cinic“ 
și „de stânga“, responsabil de „spectacole subver- 
sive“ si de atacuri la „valorile familiale“, la mare pret 
în puritana Americă de azi și dintotdeauna. 

Sigur însă că nici prietenii președintelui nu sunt ` 
prea manierati: Harry și Linda Thomason, produca- 
tori de seriale Tv și „regizori“ ai Convenţiei demo- 
crate, au folosit fără jenă hârtie de scrisori și plicu- 
rile cu antetul Casei Albe. Ei l-au prezentat pe Chris- 
tophe, frizerul de lux care a realizat faimoasa tun- 
soare ce l-a costat pe Clinton cam scump: scăderea 
popularității. Criticile nu o cruta nici pe Barbra Strei- 
sand, care în septembrie a cerut într-o singură seară, 
pentru 17 cântece, 1,5 milioane dolari. Dar campania 
sa în favoarea alegerii lui Clinton se cerea răsplătită. 
Ca si eforturile lui Mickey Cantor, avocat al staruri- 
lor, care și-a convins multi clienţi să-l sustina pe 
Clinton. Asa că astăzi Cantor a ajuns negociator în 
cadrul tratatului GATT. La Washington se spune: 
„Elita culturală, trebuie să-și tina rangul... dar să-și 
ştie lungul nasului“. 

După cum se vede, dacă starurile contribuie la ale- 
gerea unui președinte, tot ele pot face ca popularita- 
tea aiesului să scadă. 


Bursa regizorilor 


f n numărul trecut v-am prezentat cota vedete- 
lor la Hollywood. Dar regizorii cum stau? 
Există zece regizori cărora studiourile ie plă- 
tesc la ora aceasta onorarii de peste patru mi- 
lioane dolari pe film. Ei sunt, în ordine: 1. Ste- 
ven Spielberg; 2. James Cameron; 3. Paul Ver- 

hoeven; 4. Oliver Stone; 5. Tim Burton; 6. Rob Rei- 
ner; 7..Penny Marshall, 8. Sydney Polack; 9. Martin 
Scorsese; 10. Robert Zemeckis. 

Situat in fruntea listei, la o distanță confortabilă 
fata de următorii clasati, Spielberg declară: „De-ar fi 
să dau un sfat regizorilor debutanţi, le-aș spune să 
caute să afle ceea ce sunt ei înainte de a afla ce vrea 
Hollywoodul de la ei“. Dacă remarca aceasta. este 
ironică sau nu, e greu de spus. Oricum rămâne sur- 
prinzătoare, venind din partea unui regizor care pare 
a fi întruparea perfectă a ceea ce vrea Hollywoodul. 
Hollywoodul vrea Spielbergi cât mai mulţi. Și, dacă 
nu-i găsește, îi creează. 

Privind cu atenţie acest top al regizorilor vom ve- 
dea că „partea leului“ (mai bine zis a dolarului) re- 
vine artizanilor, adică acelor cineasti care realizează 
filme bine construite, având toate ingredientele nece- 
sare, care vor să. dea lovituri la box-office şi să se 
impună ca valori sigure, care mizează mai mult pe 
tehnică decât pe artă. Ei sunt deci și mai bine plătiţi. 
James Cameron e poate cel mai talentat, Paul Ver- 
hoeven cel mai îndrăzneț, Rob Reiner, Penny. Mar- 
shail, Robert Zemeckis fac si ei parte din pluton. Co- 
mentatorii spun că filmelor acestor regizori le lip- 
sește sufletul. Pentru că ei uită că Spielberg nu a de- 
venit Spielberg imitând pe cineva și că într-o anu- 
mită măsură: el rămâne un autor. 

„Autor“: cuvânt tabu la Hollywood pentru că auto- 
rii, care realizează în special filme independente, au 


fost multă vreme priviți ca niște persoane pericu- 
loase. lar eşecul lui Michael Cimino cu Porţile para- 
disului, care a provocat falimentul de la United Ar- 
tists a întărit temerile. Până şi Sydney Pollack era pe 
punctul. de a dispărea din „top ten“ după eşecul cu 
Havana. Astăzi însă, autorii par a fi reintrat în grațiile 
Hollywoodului. Oliver Stone a demonstrat că pole- 
mica. poate face casa buna cu box-office-ul; Tim 
Burton a cucerit publicul cu umorul sau delirant; 
Scorsese a devenit si el un realizator luat in seamá si 
de marii producátori dupá Good Fellas si Promonto- 
riul groazei. in urma lor vin alti autori ca Spike Lee, 
Jonathan Dernme sau Abel Ferrara, pe care marile 
companii i-au atras. Cum va arăta topul regizorilor 
peste zece ani? 


intr-o data, cuvintele de ordine pentru 
un succes hollywoodian nu mai sunt 
„sex Si violență“, ci „căldură umană si 
sentimente“. Succesele verii ca Dave, 
Sleepless in Seattle sau Heart and 
Souls, mizând pe sentimentalism au do- 
vedit că producătorii au dreptate. Astfel 
încât până și filmele de acțiune s-au 
cumintit pentru a obține dn certificat PG (Copiii au 
acces in sala de cinematograf însoţiţi de părinţi), 
deci mai mulți spectatori, Jurassic Park s-a adaptat 
cerinţelor si în film nu veţi vedea nici o scenă în care 
să se arate explicit cum dinozaurii rontaie oamenii. 


9 Meg Ryan, ο ziarista sentimentala 
in Sleepiess in Seattle 


Presedintele Studioului Columbia, Mark Canton, re- 
cunoaște că „un film notat PG are aproape de trei 
ori mai multe şanse să facă încasări de peste 100 mi- 
iioane dolari decât un film notat R. Orice.om de afa- 
ceri inteligent isi dă seama ce avem de făcut în 
aceste condiţii“. : 

Regizori ca Ivan Reitman si John Hughes cred ca 
schimbările din lumea filmului reflectă schimbările 
din societatea americană (curentul PG, noul purita- 
nism, noul romantism). „Filmele violente nu mai în- 
seamnă prea mult în momentul în care dacă ieși din 
casă te trezesti aruncat în mijlocul unui astfel de 
film" declară Hughes. Aşa că el se așteaptă la „filme 
gretos de duici, lipsite de orice inventivitate. Hol- 
lywoodul are tendința de a urma o singură direcţie, 
așa că vom vedea probabil pe ecrane mult mai multi 
copii draguti decât avem nevoie“. 


Ce e un VSA? 


and vorbeşti la telefon nu ştii niciodată 
exact ce se întâmplă la celălalt capăt al 
firului. La Hollywood multă lume este 
nelinistita, ca nu cumva interlocutorul 
să-ți urmărească reacțiile pe un VSA. 
Adică Voice Stress Analiyzer, o „jucă- 
rie" care costă între 3 000 si 10 000 dolari si care nu 
e altceva decât un detector de minciuni conectat la 
telefon. Producători, avocaţi, impresari s-au grăbit să 
achiziționeze που! aparat, care detectează „mici tre- 
murături“ în vocea interlocutorului. Mai întâi se pun 
câteva întrebări la care se vor da răspunsuri cunos- 


Neosentimentalismul . 


a 


cute, adevárate. Apoi se presupune cà e foarte usor 
sá reperezi minciunile ce se vor rosti in timpul con- 
versaţiei telefonice. Cei care vând aparatul sunt 
foarte siguri pe ei şi declară că acesta încă nu a dat 
greș. Așa că modul în care se încheie afacerile la 
Hollywood s-a schimbat. Bazându-se pe un VSA, oa- 
menii încheie sau refuză contracte, negociază, își fac 
duşmani si devin — vai! — foarte nervoși. 

Există însă şi sceptici care se întreabă ce rost are 
o asemenea mașinărie. „La Hollywood oamenii sunt 
destul de abili pentru a-și da seama dacă cineva 
minte sau nu, fără a folosi astfel de aparate“ spune 
producătorul Cary Woods. Un impresar declară: „As- 
ta-i de-a dreptul Războiul rece în variantă proprie“. 

Mai există si un risc: legile din California prevăd 
că pentru o astfel de convorbire telefonică e necesar 
acordul ambelor parti. In cazul încălcării legii, pe- 
deapsa este de până la trei ani închisoare și o 
amendă de 2 500 de dolari. - 

Dacă detectorul de minciuni era o apariţie frec- 
venta în filmele polițiste, acum el a intrat în forță si 
în viaţa reală. O probă că nu numai filmul se inspiră 
din viata, ci şi viata din film. 


Copii, nu fiti 
numai spectatori! 


i n-am avut timp sá vedem toate filmele 
nonviolente, nonerotice si neosenti- 
mentale ale Hollywoodului cá noua ge- 
neratie de copii-minune a bátut la usà. 
Pe urmele iui Macaulay Culkin au cál- 
cat multi alti pusti. Và prezentam cele 
mai ,proaspete" staruri. 

Mason Gamble are doar 7 ani, ceea ce nu l-a im- 
piedicat sa fie o adeváratá pacoste in timpul filmari- 
lor la Dennis the Menace. li plac glumele, chiar 
atunci (sau mai ales atunci) cand acestea ii deran- 
jeazá pe cei din jur. Una e povestită chiar de el: „Am 
gásit o muscá moartá pe jos si am pus-o in farfuria 
cu cartofi a mamei. A fost scárbità". 

Austin O'Brien (12 ani) a fost de-a dreptul in al no- 
uălea cer când a aflat că va fi partenerul lui Arnold 


^ 


: "Schwarzenegger in Last Action Hero. S-au inteles 


perfect în timpul filmărilor, au fost impreună la Festi- 
valul de la, Cannes si s-au distrat pe cinste. Austin 
spune: ,Arnold e un mucalit". 


E 9 Câţiva dintre noii' co 
ai Hollywoodului: Jason Ja 
- -Ross Malinger, Mason. 


Max Pomenanc are 9 ani si à interpretat rolul unui 
jucátor de sah in Searching for Bobby Fischer. De 
altfel micul actor joacă sah de la patru ani, „dar in 
concursuri numai de când merg la școală“. Este 
mândru că echipa lui „The Lions" s-a clasat pe pe- 
nultimul loc in sezonul trecut. ,Doi ani la ránd ne-am 
clasat pe ultimul loc. Deci acum e mai bine". 

Cand l-a vazut pentru prima oará pe Mel Gibson 
cu fata desfigurata de machiajul pentru The Man 
Without a Face, Nick Strahl (13 ani) s-a speriat. „Pă- 
rea atât de natural si toti păreau îngroziţi“. in 
schimb, broaștele nu-l sperie. „Tocmai mi-am cum- 
părat o broască uriașă din America de Sud. Mananca 
șoareci și trăiește 15 ani“. Adică mai mult decât var- 
sta actuală a micutului. 

Ross Malinger (9 ani) este unul din 'starurile din 
Sleepless in Seattle, dar joacă si în serialul de televi- 
ziune Good Advice. Totuși actoria nu este singurul 
său vis. „Vreau să pilotez avioane și probabil să fiu 
un mare jucător de baschet. Dacă o să mai am timp, 
vreau să mai fiu și doctor!“ 

James Richter (13 ani) a avut ca parteneră o ba- 
lenă în Free Willy. După ce filmările s-au încheiat se 
simte cam singur. „Aş vrea să-l pot vizita pe Willy. 
Ce bine ar fi dacă aș putea să-l pun în curtea din 
spatele casei! Dar, din păcate nu avem piscină“. 

Staruri sau nu, copiii tot copii rămân. 


JANCSÓ Ια Cinemateca romana 


Ironia istoriei 


într-o retrospectivă a filmului ungar 

prezentată de Cinemateca română, cu- 

prinzând nu mai putin de 16 filme din 

ultimii 15 ani semnate de regizori din 

generaţii diferite, atenţia ne-a fost reti- 

nuta de filmele semnate de Miklos 
Jancsó. Nu pentru că filmele celelalte ar fi fost lip- 
site de calităţi, unele chiar piese peste care nu se 
poate trece când vorbim de cinematografia ungară, 
ci pentru că demersul lui Jancsó este totuşi unul 
dintre cele mai interesante din cinematografia con- 
temporană. Drumul pe care l-a parcurs, nu 
suisuri şi coborâșuri, îl situează în elita creatorilor de 
film. Complicatele coregrafii realizate în planuri-sec- 
venta impresionante au devenit un fel de „marcă 
Jancsó" care face recognoscibil orice film al său 
după doar câteva minute de proiecţie. 

Dar nu numai aspectul formal e interesant ia ope- 

rele sale, chiar dacă acesta a stârnit discuţii infinite 
si chiar dacă el nu s-a modificat esenţial în cei mai 
bine de 30 de ani de la debutul său. Astăzi, baletele 
complicate în care camera intră alături de actori, in- 
clud și elemente ale tehnicii moderne — monitoare 
video, masini, ba chiar si elicoptere, progresu! tehnic 
obligă. Și îmbucurător că regizorul tine pasul cu tim- 
pul. 
Spuneam deci că, dincolo de aspectul formal, inte- 
resant e raportul regizorului cu politica și istoria. 
Pentru că filmele sale sunt întotdeauna rezultatul 
unei atitudini politice. lar istoria este chiar esența 
lor. Ea se strecoară aproape pe nesimţite în filmele 
sale. Asa că nu personajele contează, ci ceea ce is- 
toria face cu ele, cum le mută ca pe nişte piese de 
sah. Nu atât destinele individuale îl interesează pe 
regizor, cât destinul colectiv. Teroarea este prezentă 
aproape în toate filmele sale, dar atitudinea creatoru- 
lui s-a schimbat. Dacă la început credea că se putea 
lupta împotriva ei, astăzi se pare că a ajuns la con- 
cluzia că este inevitabilă. O teroare e înlocuită cu 
alta, o dictatură ia locul alteia iar libertatea atunci 
când există nu poate fi decât relativă. 

De aici și tonul oarecum detașat și ironic al ultime- 
lor sale filme. Sezonul monstrilor (1986), este straba- 


lipsit de . 


tut pe tot parcursul de o fină ironie, luând peste pi- 
cior totul, de la visele noastre cele mai intime la do- 
rința de senzaţional, nelipsind în final chiar o trimi- 
tere (din nou ironică) la Tarkovski. O piesă greu de 
suportat pentru spectatorul care aşteaptă de ia film 
doar spectacol lipsit de idei. În același timp un fiim 
care poate pune pe o pistă falsă pe comentatorul 
grăbit. (Şi cine știe cine poate cădea în plasa întinsă 
de regizor?) 

In Dumnezeu pășește inapoi (1990) ironia este si 
mai apăsată, de data aceasta schimbările politice 
sunt centrul filmului in film care duce la concluzia cá 
orice schimbare înseamnă păstrarea acelorași obi- 
ceiuri cárora.li se dă doar un alt nume. Jancsó apare 
în persoană nu pentru a rosti o morală, ci pentru a 
se juca cu spectatorii și cu criticii, înainte de a fi îm- 
pușcat. De cine? Mister total. De ce nu de specta- 
tori? In jocul său cinematografic nu există reguli. 
Orice e posibil. 

Cu Valsul Dunărea albastră (1991) regizorul ne-a 
adus aminte de Hotel de lux al lui Dan Pita. Un semn 
că ideile circulă, plutesc în aer și creatorii din fostele 
țări comuniste isi pun aceleași întrebări. Numai că 
încrâncenării autohtone, Jancsó îi răspunde cu un 
joc subtil si (încă o dată) ironic, manipulând specta- 
torul precum personajele sale sunt manipulate: victi- 
mele se vor dovedi a fi criminali şi invers. În această 
lume cu toții am ajuns marionete supravegheate cu 
ajutorul tehnicii moderne, iar supraveghetorii sunt 
supravegheați la rândul lor. Jancsó dilată si con- 
tractă după bunul plac spaţiul si timpul, care i se su- 
pun fără împotrivire. Este victoria regizorului asupra 
materiei cu care lucrează. După ce ani de-a rândul și 
prin filme devenite celebre (Sărmanii flăcăi, Roșii și 
albi, Liniste și strigăt, Psalmul roșu, Rapsodia ma- 
ghiară etc.) a încercat să descopere sensul istoriei şi 
să ni-l transmită şi nouă, astăzi, Miklós Jancsó pare 
a fi ajuns la concluzia că numai istoriiie (adică po- 
vestirile) au un sens. Istoria nu are nici un sens. 
Daca ne asteptam ca la capatul drumului sa gásim 
un ráspuns ne inselam. O demonstreazá impecabil. 


Pagini .realizate de Rolland MAN 


pii-minune 
mes Richter, 
Gamble 


„Azi nu mai știi ce să spui publicului. 
Oamenii ştiu cd sunt manipulati, cá 
Sunt expuşi şi că sunt neputincioşi. Ima- 
ginea civilă a viitorului s-a hrănit din 
așa-numitul socialism. Dar ce S-ar mai 
putea spune despre el, după ce ruşii l-au ' 
distrus total? Rămân lucrurile sacrale, 
ca lumea cealaltă, există un Dumnezeu 
etc. Dacă esti credincios, te poţi refugia 
în asta. Dar că şi viaja ta se poate 
„schimba si că pofi înțelege care este 
esența schimbării, asta n-o mai poți 

crede“, 


Miklos Jancsó 


15 


Actorul Kyle 


MacLachian— 
agentu! Cooper 
din serialul 
Twin Peaks, 
a fost văzut 
tot anul 
în compania 
celebrului 
manechin Linda 
Evangelista. 
Aceasta 
va apărea 
în filmul 
ia care 
Robert Altman 
lucrează acum, 
Prât ă porter 


Retrospectiv 


Proaspat 
casatorita 
Julia 
Roberts 
(cu 
Lyle 
Lovett) 


O alta nunta - 
hollywoodianá 
care 
a marcat anul: 
Regizorul 
Renny Harlin 
(Bátálie 
disperata 2 
şi Cliffhanger) 
s-a căsătorit 
cu actrița 
Geena Davis 
(Erou 
din întâmplare) 


4 793 


La cei 
27 de ani ai sái 
Heidi Fleiss a speriat 
Hollywoodul 
(vezi nr. 10/1993). 
Ancheta declanşată 
de arestarea ei 
(împreună cu doi 
complici) pentru 
afacerea 
cu prostituție 
de lux 
a relevat 
existența 
printre clienti 
a unor mari producători 
de la Studioul Columbia. 
Se pare că aceștia 
au plătit 
prostituatele 
din bugetul 
unor filme. 


Anthony 
Quinn devine la Actorul Wesley Snipes (Febra jun- 
78 de ani tatăl  glei, Pasagerul 57) are probleme cu poliția 
unei fetițe, nas- care a descoperit că purta pistolul pe stradă, 


în timp ce conducea motocicleta. In statul 
California portul armei este permis numai la 


cută în afara căsă- 
toriei. Mama copi- 


lului este secre- domiciliu. 
tara sa particu- 
lará. 


Dupá 
ce a fost oas- 
petele prinţului 
Albert de Mo- 
naco la traditio- 
nala Gala a 
Crucii Rosii (in 
imagine), Mi- 
chael Jackson 
a devenit prota- 
gonistui unui 
imens scandal, 
fiind acuzat de 
abuz sexual 
asupra minori- 
lor. > 


δι. 4 


ublicul a placut-o de ta în- 

ceput, dar nu stia cum o 

cheamă. În primul deceniu 

al secolului, numele acto- 

rilor nu. erau trecute pe 
generice. Ca să nu se obrăznicească şi 
sa pretindă un tarif mai mare — argu- 
mentau producătorii. Așa că spectatorii 
i-au spus „fetița cu cárlionti", iar mai 
apoi „micuța Mary“ după numele unui 
personaj cuceritor dintr-un film de D.W. 
Griffith. Când, în sfârșit, numele său 
apărea pe ecrane, Mary Pickford inau- 
gura star-sistemul. Căci ea a fost pri- 
mul star din istoria  cinematografuiui, 
cu tot ce implică noţiunea: cu populari- 
tate, bogăţie etc. etc. 

Dar „niciodată două fără trei“, cum 
sună zicala. Un siogan publicitar lansat 
în 1914 îi atrăgea actriței cea de a treia 
poreclă, o sintagmă ce avea să devină 
sinonimă cu Mary Pickford: American's 
sweetheart — preluată în Europa sub 
forma logodnica Americii. Aşa i se spu- 
nea si in’ 1933, atunci când s-a retras 
din activitate: Asa i se mai spune si as- 
tazi. i 

Si totuși... fata visatà de toli părinţii si 
de toţi „tinerii americani nu a fost si o 
femeie fericită. Când, după 25 de ani de 
carieră glorioasă și peste 200 de filme 
ce captivaseră o lume întreagă, Mary 
Pickford a renunțat la cinematograf, a 
făcut-o dintr-o profundă dezamăgire: 
publicul o voia în continuare „fetița“, 


MARY PICKFORD Logodnică a Americii 
pe ecran, abandonată în viaţă 


„adoiescenta“, „tânăra fecioară" si îi re- 
fuza dorința firească de a interpreta 
personajele vârstei sale. Prea inteli- 
genta pentru a deveni ridicolă, actrita a 
suferit de pe urma acestei intolerante, 

De fapt, situația a fost mai compli- 
cata si mai dureroasă din cauza 
unei a doua drame, mai de mult pre- 
zentă în viața lui Mary Pickford: neferi- 
cirea în dragoste. 

A fugit mai întâi de acasă pentru a se 
căsători în taină cu un coleg, actor la 
Biograph. Dar Owen Moore a început 
să demonstreze o predilecție crescândă 
pentru alcool și astfel, treptat, dragos- 
tea s-a - măcinat. Breasla rasufla uşu- 
rată, atunci când soțul doamnei nu se 
arăta la recepții... in plus, Douglas Fair- 
banks începuse sa-i facă lui Mary o 
„Curte“ romantică — lirice serenade sub 
balcon. in public însă, si el, si ea 
„parcă erau doi iepurasi^ — dupa cum 
isi aminteste Charles Chaplin. Mai pe 
înțelesul cititorului tânăr: o actriță atât 
de populară nu-şi putea permite nici ο 
abatere de la morala drastică în vremea 
aceea. 

l-a trebuit, deci, lui Mary Pickford, un 
mare curaj ca să divorțeze. Publicul i-ar 
fi putut întoarce spatele. Şi a trebuit să 
plătească o mare sumă de bani lui 
Owen Moore, pentru ca acesta să ac- 
cepte să renunţe la o soție atât de bo- 
gată. Dar șocul veștii că „logodnica 
Americii“ divorțează a fost anihilat de 


căsnicii eşuate 
şi despărţirea 
de. cinema 
la 36 

de ani 


impactul alteia ce i-a urmat imediat: se 
recasatoreste!... Cu Douglas Fair- 
banks!!... 

Asta se intámpla in 1920, si poate cá 
nu a fost vreodata o cununie mai aplau- 
data de americani precum aceasta, din- 
tre „fata de vis" si „băiatul de vis", ido- 
iul masculin ai epocii. Si totusi, Mary 
Pickford n-a avut noroc nici de data 
aceasta. Douglas a fost un sot bun doar 
o vreme, mai târziu devenind invidios 
pe inteligenţa soţiei sale. Complexul de 
inferioritate l-a facut să se poarte urât, 
ajungând chiar, ca la primul — şi unicui 
— film jucat împreună, Imblànzirea 
scorpiei (1929), să își saboteze parte- 
nera! „Acest film înseamnă pentru mine 


sfârşitul“ — nota Mary Pickford în 
jurnal, zdrobită de indiferența publicu- 
lui şi de dușmănia omului iubit. Con- 
vinsă că ar fi curată sinucidere a stărui 
în menţinerea cu orice preț a celor 
două legături ce deveniseră false, starul 
se hotărăşte să le rupă pe amândouă. 
Un dublu divorţ... a! treilea din viata ei. 

„Logodnica Americii“ și-a găsit linis- 
tea și fericirea în cea de a treia căsăto- 
rie, cu actorul Charles Rogers, care o 
iubea în tăcere de peste 20 de ani. Dar 
pentru asta, ea trebuise să spună ,nu". 
cinematografului. 


Aura PURAN 


Regele rasului... 


(Urmare din pag. 5) 


printre care se aflau Mabel Normand și 
Gloria Swanson (singura care urma să 
dobândească o glorie perenă) si „Poli- 
listi burlesti^ (the Keystone cops). in- 
cununat de gloria dobândită, Sennett 
va deveni asociatul lui Griffith când 
acesta, împreună cu regizorul Thomas 
Ince, înființează in 1915 o nouă compa- 


nie, Triangle. in trei ani aceasta pro- - 


duce’ 700 de filme și capodopera lui 
Griffith, Intoleranta. Între timp Kessel si 
Bauman vor „cuceri“ si titlul de cei din- 
tai faliti din industria filmului american 
in urma crahului financiar din 1920, re- 
trăgându-se pentru totdeauna din Babi- 
lonia-hollywoodiana. Era vremea când 
companiile cinematogrrafice apăreau și 
dispăreau cu viteza 'de rulare a filmelor 
pe care le produceau. 


loria profesională a lui 

Sennett a coincis însă” cu 

începutul unei drame sen- 

timentale care a făcut din 

cel care aducea râsul, un 
om trist şi îndurerat. 

Flerul lui Sennett l-a facut să debu- 
teze o serie de viitoare vedete: Harry 
Langdon. Fatty, Ben Turpin, Wallace 
Berry, Buster Keaton, și cineaști, să-l 
amintim doar pe von Stroheim. Dintre 
cei ce l-au urmat când a părăsit Bio- 
graph, a fost si Mabel Normand. Ex fo- 
.to-model, ea sosise la Biograph ca figu- 
rantă odată cu Sennett și aveau același 
salariu. „E frumoasă ca o dimineaţă de 
primăvară“ spunea despre ea creatorul 
comicului pe ecranul american, care, 
îndrăgostit nebunește, pare în fata ei un 
licean romantic. Felul ei dezinvolt, șu- 


. gubat, plin de viata, o ajută sa se deta- 


şeze repede de plutonul figurantelor. 
Inzestrárile ei naturale sunt șlefuite cu 
o devoțiune afectuoasá de Sennett, 
care îi predă o adevărată „gramatică“ a 
râsului pusă la punct cu reguli foarte 
precise după ce comicul observase în 
întunericul sălilor de cinema reacțiile 
spectatorilor. Mabel acceptă acest „dar“ 
care va face din ea prima vedetă sexy a 
ecranului. Dar nici generozitatea, nici 
dragostea binefăcătorului ei nu o deter- 
mină să-i accepte avansurile. Dimpo- 
trivă, ea refuză de 11 ori cererile în că- 
sătorie făcute de acesta. De 11 ori el 
și-a comandat fracul și papionul și a re- 
zervat mesele pentru oaspeţi, pentru 
căsătoria care nu a avut loc. Mai mult, 
Mabel cocheteaza cu cel “pe care Sen- 
nett i-l alesese ca partener, Charles 


Chaplin, în prima comedie de lung me- 
traj (Tillies Punctured Romance -- 
1914), petrecánd cu acesta repetate 
„luni de miere“. Cu cát era mai îndure- 
rat, cu atát Sennett pluseazá, neputánd 
să renunțe ia ea. Infiinteaza Mabel Nor- 
mand Films si apoi hotáráste, pentru a 
rivaliza cu Goldwyn, „tânăr lup“ apărut 
la orizont, să preia și să reamenajeze, 
tot pentru ea, studioul Edendale. in 
sfârşit, pentru a o despărți de junele 
dandy Chaplin, îi alege pentru următo- 
rul lung metraj (Mickey) un alt parte- 
ner, Lew Cody, considerat insipid şi 
chiar respingător. Lovitură de teatru. 
Exploziva și imprevizibila Mabei popo- 
seste și în brațele lui Cody nu doar în 
timpul filmărilor, sfârșind prin a se că- 
sători cu el. Sennett e rânit de moarte. 


© 1913: Politistii Keystone 


Analiştii susțin că fără aceste sufe- 
rinte si umilinte la care a fost supus. 
comediile create de el al caror subiect 
predilect era amorul neimpartasit (prie- 
tenui trădător, sotia/iubita necredin- 
cioasă, confuzia identitajilor, toate con- 
ducând la deznădejde), comediile sale 
deci nu ar fi avut acel sâmbure amar 
care dădea profunz farselor si credi- 
bilitate spumo: x aventuri. 


estinul le-a rezervat acestui 

as al comediei ca si zglo- 

biei sale iubite niciodată 

cucerită, un sfârşit . trist. 

Chiar tragic. Mabel moare 
la numai 36 de ani (. Noua vârstă de 
aur, în numărul viitor) săracă și pe ju- 
matate smintită după ce două incidente 
criminale au compromis-o. Ea a fost ul- 
tima persoană aflată în preajma regizo- 
rului William Desmond Taylor, înainte 
de a fi fost găsit impușcat în locuința 
sa; tot ea se afla lângă șoferul ei, când 
acesta a fost găsit ucis cu revolverul 
său. Două morţi a căror cauză a rămas 
neelucidată. 

Sennett a sfârşit uitat într-un azil de 
bătrâni. Uitat așa cum au fost și Louis 
Lumiere sau Dadasheb Phalake (inte- 
meietorul filmului indian) si alti pionieri 
ai artei a saptea, nedreptatiti prin ingra- 
titudinea urmaşilor. 

Jacques Tati povestește că, in 1960, 
aflându-se într-o călătorie în Statele 
Unite, s-a dus să-l vadă pe Sennett la 
azil. In timp ce stăteau de vorbă pe o 
bancă, un îngrijitor, ţinând în mână o 
tavă cu cesti de ceai, a apărut pe alee. 
Sennett a întins bastonul la momentul 
potrivit și în clipa următoare, îngrijito- 
rul, cestiie si tava erau pe jos. 

„Vezi Jack" — i s-a adresat Sennett, 
„totul e o chestiune de timing". Cel ce 
stiuse atât de bine lecţia timingului in 
cinema, o ratase în viată. îi 


17 


41 A 


MODA... LA MODĂ 


Cele mai cunoscute 
top-models, adică mane- 
chine, au cucerit și Hollywoo- 


De dragul 
fiului său (5 ani), 
Michael J. Fox 
nu va mai juca 
decât în comedii 


Claudia Schiffer 
a încheiat 
un contract 
record 
cu „Revlon 
Cosmetics“: 
2 milioane 
dolari 


dul. Toate marile case produ- 
cătoare au în plan cel puţin 
un film având drept subiect 
moda și pe slujitoarele ei. Ro- 
bert Altman a început la Paris 
filmările la Prét à porter, in- 
terprete fiind .cáteva dintre 
cele mai cunoscute staruri 
ale caselor de modă: Naomi 
Campbell, Linda Evange- 
lista, Karen Mulder, Claudia 
Schiffer. Paramount pregă- 
teste Gia's Life, povestea vie- 
tii tragice a uneia dintre cele 
mai bine plătite manechine 
ale anilor '80, bisexuală, he- 
roinomană și dispărută în 
urma contaminării cu virusul 
HIV. La Columbia, Michael 
Lebman va regiza A 

, iar n Waters va 
aduce in prim plan universul 
modei intr-o comedie musca- 
toare, fara titlu, deocamdata. 
„Cu aceste superbe fete, Hol- 
lywoodul are prilejui să arate 
frumusețea în stare naturală, 
mai ales că din ce în ce mai 
des acritele preferă să inter- 
preteze roluri ce le cer să se 
urateasca, vezi Michelle Pfeif- 
fer in Frankie şi Johnny“ de- 


cu scenaristul Joe Eszterhas 
la noul său film 

produs de Mario Kassar pen- 
tru Carolco. Un film care 
riscă (si el!) să stârnească 
discuţii aprinse din cauza 
scenelor mai decoltate preva- 
zute în scenariu. Este o co- 
medie muzicală (rock), cu un 
buget de 30 milioane dolari, 
povestind ascensiunea fulge- 
rătoare a unei dansatoare de 
striptease dintr-un cabaret 
din Las Vegas. Guy ΜΕΕΙ- 
waine, impresarul lui Eszter- 
has, sustine că filmul va avea 
acelaşi impact la public pre- 
cum Ultimul la Paris 
al lui Bertolucci, iar producă- 
torul Alan Marshall averti- 
zeazá cá, spre deosebire de 
filmele precedente ale lui 


Verhoeven, Showgirls nu are | 


nici o scenă violentă. Vom 
trăi si vom vedea. 


FALIMENT 
AMÂNAT 


Un tribunal din Los Ange- 
les a respins noul plan pro- 
pus de Kim Basinger pentru 
plata datoriilor sale (actrița se 
află in pragul falimentului, 
vezi Noul Cinema nr. 7/93). 

Judecătoarea Geraldine 
Mund a spus avocaților staru- 
lui: „Trebuie ceva mai mult 
decât «O să vă plătesc în trei 
ani totul, dacă o să reușesc 
să câștig atâţia bani». Pentru 
că deocamdată planul dum- 
neavoastră doar atâta spune“. 

Urmează falimentul sau un 
nou recurs? 


NOUA SCARLETT 


Pentru serialul de televi- 
ziune P episoade) Pe aripile 
vântului, remake aşteptat de 
toți spectatorii de multă 
vreme, producătorii au găsit 
în sfârşit o interpretă pentru 
Scarlett O'Hara, în persoana 
actriţei britanice Joanne 
Whalley-Kilmer, cunoscută cu 
rolul de call girl din Scandal 
(1989) si pentru Kill me Again 
(1991). Nu mai e nevoie sá 
amintim cá in versiunea cine- 
matograficà din 1939 tot o 
actriţă britanică. Vivien Leigh, 
a interpretat acest rol. Cei- 
lali interpreti sunt: Timothy 
Daiton (Rhett Butier), Step- 
hen Collins (Asihey). Ann 
Margret (Belle Watiing). 


BARBRA STREI- 
SAND LA LICITATIE 


Cunoscuta casa Christie's 
va scoate la licitaţie in primă- 
vara viitoare o colectie de 
obiecte de arta decorativa 
aparținând Barbrei Streisand. 
Obiectele vor fi expuse 
înainte la Paris, Tokio, Los 
Angeles și New York. Colec- 
tia cuprinde piese de valoare 
printre care o lampă Tiffany, 


o vază Gallé în formă de ele- 
fant şi o sculptură de Jac- 
ques Lipchitz. Alături de 
obiectele Art Nouveau și Art 
Déco vor fi vândute şi unele 
dintre cadourile primite de 
cântăreaţă de-a lungul carie- 
rei de la artişti şi admiratori. 


Joe. Lara văzut 
pe micile noastre ecrane 
în 


Tarzan din Manhattan, 


îl concurează acum 
pe Jackie Chan 


Eddie Furlong, 
partenerul lui Arnold 
Schwarzenegger 
în Terminatorul 
este și interpret 
de muzică rock 


Patrick Swayze 


c/o John West, PMK 
8436-3 rd. Street, suite 650 
Los Angeles CA 90048 U.S.A. 


clara Waters. Nu toata lumea 
este de aceeasi parere, unii 
aducându-și aminte de fias- 
co-ul cu Mahogany — in care 
Diana Ross interpreta un top 
model. Dar, spunea odata 
Jack Lemmon, ,Hollywoodul 
are memoria scurtă“. 


Jason Priesti 


ey 
c/o Harris and Goldberg Talent Agency 
-Avenue of the Stars Suite 950 
Los Angeles, 90067 U.S.A. 


Jackie Chan 
international Fan Club 
Rooms 303 and 305 Austin Tower 
22—26 Austin Ave, TSIMSHATSUI 
Kow Loon Hong Kong 


FĂRĂ VIOLENȚĂ 


Paul Verhoeven va colabora 
(din nou, după Basic instinct) 


Drew Barrymore — 
la cinci ani îi dăruia 
lui E.T. o floare, 
la 12 — se droga 


- € Asa cum „marile familii“ au 
influentat mersul istoriei, dinasti- 
ile actoricești şi-au pus amprenta 
asupra celei de-a șaptea arte. La 
începutul secolului, Maurice Bar- 
rymore și” soția sa, Georgiana 
Drew erau nume cunoscute în lu- 
mea teatrului. Cei trei copii ai lor, 
Ethel, Lionel si John au devenit, 
la rândul lor, idoli ai ecranului, 
John dezlántuind chiar adevărate 
pasiuni în rândul admiratoarelor 
sale. Copiii săi, Diana și John jr., 
au îmbrățișat şi ei cariera artis- 
ticá Cea de-a patra generaţie 
este reprezentată de Drew Bar- 
rymore, fiica lui John jr. si a actri- 
fei lidiko Jaid. La cinci ani, mi- 
cuța Drew debuta într-un film ce 
bătea recordurile de încasări: Ε.Τ. 
Doi ani mai târziu, era vedeta Di- 
vorjulul la Viaţa sa 
personală rămâne însă din toate 
punctele de vedere, fidelă tradiției 
familiei în care succesele artistice 
s-au împletit cu alcoolismul, dro- 
gurile, nebunia și dezmátul. La 9 
ani, Drew începe să bea; la 10 — 
are prima aventură sexuală; de- 
vine dependentă de cocaină la 12 


ani; la 13 — face prima cură de 
dezintoxicare; la 14 ani încearcă 
să se sinucidă Acum e ceva mai 
bine. „Nimic nu mă mai sperie” 
spune ea. „Am cunoscut infernul; 
am fost acolo, dar m-am întors!” 
9 Alt clan celebru: Coppola. Fran- 
cis Ford, conform bunului obicei 
latin, încearcă să găsească de lu- 
cru, bineînţeles in lumea filmului, 
tuturor membrilor numeroasei 
sale familii: papă Carmine com- 
pa mutica Se Me a a cind 

cand făcea figuratie; sora regi- 
zorului, Thalia (Shire) este o ma- 
ter dolorosa siciliană in Nașul 3, 
si grijulia sotie a lui. 
Rocky-Stallone in binecunoscuta 
serie cinematograficá. Atunci 


propria fiică, Sofia. Ghinionista, 
aceasta si-a atras critici nefavora- 
bile in ce priveste i 


pr 


redibil". € Tippi He- 
dren (eroina filmului lui Hit- 
k Păsările) i-a dat fiicei sale 


- trata de timpuriu in s 


Dinastii. made in Hollywood 


numele pe care-l purta în film: 
Melanie (Griffith). Aceasta nu 
păstrează amintiri prea plăcute 
despre maestrul suspensului 
Când era mică, Hitchcock obiș- 
nuia să-i dăruiască păpuși cu chi- 
pul mamei ei, imbracate în negru 
$i culcate în sicriu. Melanie, in- 

how-busi 
ness, a avut o ie furtunoasa 
cu actorul Don Johnson, pe care 
l-a întâlnit la 14 ani; a trait cu el 


intr-o clinicá de dezintoxicare, 
s-au recăsătorit si de atunci 
trăiesc fericiți la ferma lor, de- 
parte de lumea dezlănţuită. e Eric 
Roberts, băiat frumos și bătăios, 


meteo- 
ine pe ου 
lizá ). € Pentru ca anii '70 
nu erau favorabili actorilor cu 


Sheen, câștigându-și 
cu rolul din celebrul Apocalypse 
Now. Fiii săi duc stindardul mai 
departe: Emilio, a preluat primul 
nume al tatălui său (Estevez) și se 
bucură de succes în Arma fatală 1 
iar Charlie (Sheen) a fost chiar 
fiul tatălui sâu în Wall Street și a 
făcut dovada unui autentic talent 
comic în Hot Shots 1 și 2 O situ- 
atie asemănătoare a avut loc si in 
ceea ce-i privește pe fraţii Shirley 
păstrând numele ta- 


iască o strălucitoare carierá hoi- 
lywoodiană. 


Doina STĂNESCU 


CUR 


Nicolas Cage, nepotul fui Coppola 
Melanie Griffith si Don Johnson 4 


~w Charlie Sheen si Emilio Estevez 


FILM FAN 


Alec Baldwin este eroul filmului The Shadow de Russel 
Mulcahy. El interpretează un justijiar care salvează omenirea 
de un criminal periculos. 


John Malkovich, după rolul psihopatului (În bătaia puștii), 
va interpreta din nou „un rău“ în egia Kevin Rey- 
nolds). Acţiunea se petrece în anul 2500 când suprafața teres- 
tră va fi acoperită (conform scenariului) aproape în întregime 
de ape. Partenerul lui Malkovich este Kevin Costner. 


Un nou cuplu cinematografic lansat de orul britanic 
Mike Newell: Andie MacDowell și Hugh Grant. Ei vor fi prota- 
goniştii filmului Four and a Funeral, comedie ro- 


mantica a cărei acţiune se derulează în timpul a.. patru nunţi si 
a unei înmormântări, de unde și titlul. 


Tom and Vivi este tulburátorul si tristul roman de dra: e 
dintre poetul T.S. Eliot si prima sa soţie, Vivienne Haigh- 
care a fost internată in cele din urmă într-un ospiciu. Inter- 
preti: Miranda Richardson şi Willem Dafoe. Realizator: Brian 
Gilbert. 


Sir Richard Attenborough este autorul filmului Shadow- 
lands inspirat din viata lui C.S. Lewis, profesor de literatură 
engleză la Magdalena College (Universitatea Oxford) si cunos- 
cut autor de cărți pentru copii. El a trăit o romantică poveste 
de dragoste cu scriitoarea americană Jay Davidman. Acţiunea 
se petrece în anii '50 iar interpreţii sunt Anthony Hopkins şi 
Debra Winger. 


Retrospectivă '93 


(Urmare din pag. 9; 


O mare retrospectivă a cinematografului ungar ia Cinema- 
teca română proiectează pelicule din ultimii zece ani semnate 
de Miklos Jancsó, Istvan Szabo, Peter Bácso si de regizori din 
noua. generație. 


È Regizorul Lucian Pintilie împlinește (la 9 noiembrie) 60 
de ani. 


> Festivalul filmului studențesc Dakino la prima sa ediție 
internaţională. Marele Premiu pleacă în Statele Unite (The Ma- 
ke de Stephen James), premiul pentru regie în Spania (Walter 
Perraita de Jordi Molla). Studenţilor nostri rámánándu-le pre- 
miul pentru scenariu (Pro patria de Titus Munteanu), imagine 
(Constantin Apostolescu pentru Macondo, lăcașul zânelor si 
Papusa de porțelan), pentru film- documentar (De de 
Viaceslav Rusu şi un apel către lichele de Gabriel Bignar) 
și premiul special al juriului (Mimi de Lucian Georgescu si 
Cornel Lazia). 

Studioul de animaţie româno-francez Dacodac sarbato- 
reste un an de existență. O echipă de animatori de 100 de per- 
soane lucrează acum serialul Carolina și prietenii săi în copro- 
ductie cu Franța și Belgia. 


> Celebrul personaj Mickey Mouse împlineşte 65 de ani. 
19 


Filmul bate suta. 
A inceput 
ca divertisment, 
a fost mut 
şi a devenit sonor; 
a fost alb negru 
şi a devenit color. 
A avut un ecran 
cât o palmă; 

a devenit panoramic; 
s-a instalat în săli, 
apoi şi în case 
prin ecranul TV. 
A spus poveşti 
duioase, 
poveşti vesele, 
triste, 
pasionale 
şi pasionate. 

S-a extins în seriale, 
bate recorduri 
de durată, 
ocupă timpul liber, 
dar şi pe cel destinat 
altor preocupări. 
Filmul e omniprezent. 
Dacă ἢ influenţează 
sau nu pe spectator, 
întrebarea 
pare superfluă. 

0 altă întrebare 
pare însă acută: 
este filmul la înălţimea 
răspunderii ce îi revine, 
chiar dacă 
nu şi-a 
asumat-o 
explicit? 

Un răspuns grăbit 
ar fi o aberaţie. 
Dar unul bine 
gândit, 
pare a fi vital. 
Oricum, filmul 
este oglinda 
acestui secol. 


0 oglindă cu multe fațete. 


Ca şi lumea! 
Li 


SPIRITUL VREMII 


Este 


A 


ntr-o duminică dimineaţă, la ora 8 si 
15 minute, când BBC-ul anunţă scri- 
soarea din America, Alistair Cooke, 
cunoscutul eseist și observator al 
scenei sociale, începea abrupt cu 
intrebarea: „influențează oare ecranul 
comportamentul spectatorului? Filmul vio- 
lent transmite pornirea lui celor tineri, în 
special?“ Ceea ce-l determina pe Alistair 
Cooke să pătrundă pe acest teritoriu nu 
era nici vizionarea vreunui film anume si 
nici vreun fapt petrecut ca urmare a unui 
film. Reacţia comentatorului era determi- 
nată de o discuție pornitá chiar în Congre- 
sul american pe tema filmului şi violenţei. 
Evident, nimeni nu avea răspunsul la inde- 
mână, grija si respectul pentru argument 
precedând sentintele atât de grăbite prin 
alte locuri, dar subiectul nu era deloc unul 
de rutină, de umplere a timpuiui dezbateri- 
lor, nu era o practică flibustieră, ci un su- 
biect preocupant. Violenţa face nu moda, 
ci chiar formulă. O ajută și mijloacele teh- 
nice de care dispune acum platoul de fil- 
mare, trucajele sunt asistate electronic, iar 
story-ul se organizează în jurul unor pivoti 
exaltanti (si desigur violenti). Aici stă 
atracţia, chiar dacă ea este în sine, chiar 
dacă momentele tari pot fi decupate spre a 
fi folosite și în alte story-uri cu care ar pu- 
tea să nu aibă nimic in comun. Violenţa 
face formulă, iar formula se întâmplă să 
facă și ravagii. Micul ecran o ajută să fie și 
mai prezentă, să pătrundă în case, alături 
de cei singuri, de cei mai'slabi, cu duhul și 
cu firea, de cei care tânjesc după visul de 
compensație. Adler (v. Noul Cinema nr. 
10/93, pag. 10) spunea cá asemenea visuri 
compensatorii ajung să facă dintr-un so- 
văielnic, un exploziv. 

Deocamdată, in timp ce despre violență 
se discută în cel mai înalt for politic ameri- 
can, se manifestă o precipitare chiar fata 
de legislativul american. Explozivi s-au 
arătat imediat producătorii unor asemenea 
filme şi liderii unor reţele de televiziune. 
Căci filmul-violent asigură deopotrivă in- 
dustria și programele TV (cele de sală sunt 
de multă vreme în planul secund). 

Ca o reacție — deși Scorsese márturi- 
seste într-un interviu din revista Premiere 
că „De fapt, temele din Vârsta inocenfei 
(ultimul său film) sunt cele care mă preo- 
cupă de 25 de ani: culpabilitatea, dorința și 
obsesia“, acest ultim film se înscrie într-o 
tendință de transgresare a ceea ce se nu- 
meste un spațiu al instinctualitátii. Este 
vorba de o abordare în spirit neo-cromatic 
sau o explorare, cum se întâmplă în filmul 
pomenit, a unor rituri, coduri sociale si ale 
onoarei. Si, ca să se explice, să-și arate 
motivațiile, preferinţele și sursele de auto- 
modelare, realizatorul italo-american a re- 
curs la romanul unei scriitoare născută în 
America secolului trecut (1862), Edith 
Wharton, decedată în 1937 la Paris unde a 
trăit vreme de 27 de ani (a fost înmormân- 
tată, după propria ei dorinţă, la Versailles). 
De menționat că prietenia ei cea mai sta- 
tornică, pe vechiul continent, a fost cu 


violența 


și Alain Delon) la Vârsta 
(Michelle Pfeiffer si 


Henry James, considerat un fel de Marcel 
Proust anglo-saxon. 

Nu este singura sursá invocatá de Scor- 
sese pentru remodelarea mărturisită și do- 
rită a discursului său filmic. „Dostoievski 
— spune el — m-a ajutat să înțeleg perso- 
najele masochiste", iar Jucătorul a consti- 
tuit jalonul oferit lui Nick Nolte în povesti- 
rile new-yorkeze făcute de Scorsese. Cine- 
matograful britanic, cel italian şi cel ameri- 
can l-au influenţat puternic, pe regizor, dar 
în mod special francezul Truffaut cu al său 
„Jules et Jim. La început nici n-a putut să-l 
înțeleagă, spune Scorsese, pentru ca mai 
târziu, datorită lui, să izbuteascá să-și re- 
prezinte ce înseamnă sensibilitatea artis- 
tică: „De-a lungul anilor, am înțeles că nu 
trebuie să analizezi chiar totul și că un film 
poate fi şi trăit.“ à 

Revelatiile nu se opresc aici pentru cá 
întâlnim o adevărată profesiune de cre- 


dintá care trebuie reprodusá, intrebarea ca . 


şi răspunsul: „Când se vede filmul dum- 
neavoastră — îi spune Christine Haas — 
gândul te duce neapărat la un fost asistent 
al lui Renoir: Visconti. Şi în special la Sen- 
so οἱ . Ga și el, dumneavoastră 
puneţi în scenă costumele, decorurile și 
mai ales ospátul care devine un fel de ele- 
ment dramatic“. „Într-adevăr“ — îi rás- 
punde Scorsese. ,Ghepardul este un mo- 
del al genului. Festinul era teatrul favorit al 
lui Visconti. Cát despre scena de operá din 
Senso, o gásesc inegalabilá. Pare simpla si 


E De la Ghepardul lui Visconti (Claudia Cardinale 


Vd răspunde: 


Elena Pricop, Bucuresti; Viorel Mar- 
dare, Slobozia: 


JENNIFER BEALS: 30 ani. Pro- 


vine dintr-o familie numeroasă (șapte 
fraţi). Studii de canto și dans. Își între- 
rupe studiile universitare pono a inter- 
preta rolul principai din Flashdance de 


Adrian Lyne (1985). Filmează apoi ală- 


(Mireasa) care se dovedește un eșec. 
Nu renunţă şi acceptă roluri în filmele 
de mic buget ale unor regizori indepen- 
denti. Îl întâlnește astfel pe realizatorul 
Alexander Rockwell cu care se câsăto- 
reşte. Este eroina fiimului său Sons (nu 
a apărut încă pe ecrane) și a unei co- 
medii nebune, nebune semnate de ace- 
lași Rockwell, în the Soup (. nr. 
11/92). Se hotărăște să reia studiile uni- 
versitare şi, în paralel, urmează un curs 
de artă dramatică pentru că, spune ea 
„nu vreau să mă bizui doar pe instinct 
în cariera artistică“. Cel mai recent film 
al ei este turnat în Franța, Marea iertare 
2, în regia lui Alexandre Arcady, parte- 
ner Richard Berry (La Balance). De çu- 
rand ati vázut-o pe micul ecran in La 
bine si la ràu. 

Miriam Bádulescu, Bucuresti: 


KURT RUSSELL. 41 de ani. Căsă- ` 


torit cu actrița Goldie Hawn (Floarea de 
cactus, Fluturii sunt liberi). Au un fiu. 
Atrage atenția producătorilor cu rolul 
principal din Elvis, filmul biografic al 
regretatului rege al rock-ului (vizionat 


turi de cântăreţul Sting în The Bride 


şi pe micile noastre ecrane). Urmează 


-Tango and Cash (partener Sylvester 


Stallone, regia Andrei Koncealovsky), 
Backdraft (cu William Baldwin) și Un- 
lawful Entry (Pătrundere ilegală) — in 
prezent pe ecranele noastre. Cel mai 
recent film al său: Captain Ron. 


PE SCURT: 
Maria lonescu, Alba julia — vezi pa- 
gina 19; Andreea Rus, Tîrgu-Mureş: Nu 


contagioasă ? 


inocentei al lui Scorsese 
Daniel Day Lewis) 


totuşi este de o complexitate de necrezut. 
Modul de a cadra si felul în care evoluează 
personajele în acest cadru vădesc un nes- 
fârșit simt al coregrafiei. Între sunet si ima- 
gine este o omogenitate desăvârșită. Esti 
frapat de câte emoții pot fi exprimate prin 
însuși șocul culorilor. Lui Visconti nu-i era 
teamă să cadă în melodramatic. Isi adap- 
tează transpunerea acestei modalități și te 
face să prinzi aripi. Dar ceea ce te mișcă în 
ia. mai mare-măsură la Visconti este emo- 

a... 

N-am pus fata in fata in mod arbitrar sin- 
dromul filmului violent cu momentul de re- 
dimensionare a discursului artistic scorse- 
sian. Este, probabil, chiar raportul de for 
la ora de fata. Valorile tind să se uneasca, 
sa dialogheze, sa se inspire reciproc pen- 
tru a ajunge sá se defineascá mai bine pe 
sine si sà se implineascá. Atlanticul este 
traversat nu numai dinspre est spre vest, ci 
si in sens invers. Si, in timp ce in materie 
de arta a filmului coasta de est a Americii 
se simte mai aproape de Europa, cea de 
vest pare cá se indeparteaza. Uzina ei de 
vise este tot mai cufundata in propria ei is- 


torie, iar uzina de supra-eroi se manifestă ` 


tot mai frenetic. Intre emotie si instinctuali- 
tate, secolul de cinema își pregătește o 
nouă pagină și pășirea într-un nou mileniu 
în care imaginea mediatizată, satelizată ar 
putea să plutească asupra lumii ca o rază 
a speranței sau a morții. 

Mircea ALEXANDRESCU 


i-am uitat pe Michael Landon (vezi nr. 
4/93 


M3). 

Mihaela Preda, Șoseaua Oiteniţei, 
220, bl.8, sc.2, ap.83, sector 4, cod 
75652 doreste sa infiinteze un Fan Club 
Bruce and Brandon Lee. Asteapta scri- 
sorile admiratorilor celor doi maestri ai 
artelor marţiale. 

Felicia Rusz, Botoșani: Suntem bine 
informaţi. Ceea ce ati citit dumneavoas- 
tră corespunde stării civile din septem- 
brie 1992. Sheree J. Wilson între timp a 
divorțat. : 

Caterina Pârvu, com Nicolae Băl- 
cescu, jud. Constanţa: Dylan Mc Der- 
mott (30 de ani) a fost partenerul Juliei 
Roberts în Steel Magnolias. Cel mai re- 
cent film: Jersey Girl. 

Nicuşor Bogdan, București: Whoopi 
Goldberg a obținut Oscarul pentru cel 
mai bun rol secundar în 1990 (Ghost). 
„Adevăratul nume. al actriței: Caryn 
Johnson. Și-a împrumutat vocea zanei 
Gaia din serialul de desene animate 
Captain Planet and Planeteers (difuzat 
şi pe micile noastre ecrane). ` 


Doina STĂNESCU 


—— ae eh οσον αν 


Ll Bruce Willis 


ara, când „fiecare seară e 

sâmbătă“ (vezi Noul Ci- 

nema nr. 9/1993) marile 

studiouri au lansat filmele 

menite să aducă cele mai 

mari beneficii. Dar, abia 
încheiat sezonul, producătorii nici n-au 
avut timp să contabilizeze încasările de 
pe urma megasucceselor si să gä- 
seascá (apii ispásitori pentru eșecurile 
rasunatoare ca au si trebuit sa prega- 
tească terenul (si reclama) pentru fii- 
mele toamnei. S-au făcut pronosticuri, 
s-au lansat filme amânate de mai multe 
luni si filme care se speră ca vor aduce 
măcar un Oscar. Să aruncăm o privire 
asupra celor mai comentate premiere 
ale toamnei hollywoodiene. 

The Joy Luck Club a fost mai întâi un 
roman semnat de Amy Tan care, în 
mod surprinzător, s-a clasat printre 
bestselier-urile anului 1989. Romanul 
vorbea despre problemele a patru femei 
de origine chineză dornice să se afirme 
în America după ce au ascultat aminti- 
rile pe care mamele lor le povestesc în 
legătură cu lupta pe care au dus-o pen- 
tru a supraviețui în China. La început 
cartea nu fusese prevăzută a fi un mare 
succes. Comentatorii au dubii si în le- 
gătură cu succesul filmului semnat de 
Wayne Wang, care a distribuit actori 
necunoscuţi (Ming—Na Wen, Yu Fei 
Hong, Russell Wong). Pe deasupra au- 
toarea romanului a supravegheat per- 
manent filmările. „E un film care res- 
pectă al naibii litera cărţii“, mărturisește 
regizorul. Trebuie să recunoaștem că e 
o situaţie tot mai rar întâlnită în cazul 
ecranizărilor. = 

Money for Nothing, regizat de Ramon 
Menendez se inspiră dintr-un fapt real. 
Joey Coyle, un dgcher, à găsit 1,2 mi- 
lioane dolari căzuţi dintr-o mașină blin- 
data și i-a cheltuit după cum l-a tăiat 


capul. John Cusack va interpreta rolul 
norocosului, dar filmul a trebuit să mai 
„aranjeze“ puţin faptele reale. „Adevă- 
ratul Joey ne-a spus câteva lucruri pe 
care le-a făcut cu banii găsiţi pe care 
nici un studio nu le-ar lăsa să apară 
într-un film" mărturisește Debi Mazar 
care interpretează rolul prietenei milio- 
narului peste noapte. 

Şi Rudy (r: David Anspaugh) este ba- 
zat pe fapte reale. Este povestea unui 
băiat (interpretat de Sean Austin) care 
doreşte să joace fotbal iff echipa Notre 
Dame şi reușește să-și îndeplinească vi- 
sul. Se speră că se va repeta succesul 
lui Rocky. Regizorul spune: „Mesajui 
filmului nu e ca Rudy a reuşit să cas- 
tige un meci sau să salveze onoarea 
școlii, ci că el a luptat pur şi simplu 
pentru frumuseţea jocului“. . © 

Se spune că tatăl si impresarul lui 
Macaulay Culkin s-a luptat mult, chiar 
prea mult dacă dăm crezare gurilor 
rele, pentru a-i asigura fiului său rolul 
din The Good Son. Jucând rolul vărului 
diabolic care-l terorizează pe Elijah 
Wood (Pururea tânăr) micuțul actor 
multimilionar riscă să-și compromită 
cariera bazată pe roluri de băiat bun. 
„Filmul este un Home Alone tenebros" 
spune regizorul Joseph Ruben. Se 
crede că ambiția secretă a lui Macaulay 
(sau a tatălui său) de a fi nominalizat la 
Oscar l-a determinat să dorească acest 
rol riscant. 

_ Despre Striking Distance au circulat 
zvonuri cum că ar fi o catastrofă mult 
înainte ca filmul să fie terminat. Este 
vorba de povestea unui echipaj de poli; 
tie — Bruce Willis si Sarah Jessica Par- 


ker — care urmărește un criminal în 
Pittsburgh. Filmul trebuia iniţial să fie 
lansat în vară, dar studioul Columbia a 
amânat ieșirea sa pe ecrane pentru a 
mai „curăța“ scenariul și a-l obliga pe 
regizorul Rowdy Herrington să refil- 
meze unele scene. Se pare că acum 
producătorii sunt destul de mulțumiți. 

Tot o poveste polițistă, dar de data 
aceasta situată în 2032 este Demolition 
Man, regizat de Marco Brambilla, un 
debutant în lungmetraj, după ce a reali- 
zat doar reclame pentru televiziune. La 
sfârşitul secolului 20 criminalii sunt 
condamnaţi la congelare și nu la inchi- 
soare. Un răufăcător, interpretat de 
Wesley Snipes, evadează într-o lume în 
care totul e curat şi frumos, nimeni nu 
fumează, nu bea și nu se înjură. Cum 
poliţiştii viitorului nu au avut / nu vor 
avea (confuzia timpurilor se impune 
pentru o poveste care se întâmplă în vi- 
itor, dar care a fost deja văzută) de-a 
face cu criminali şi nu se pot descurca, 
este decongelat un fost om al legii cam 
dur, congelat in anii '90, interpretat de 
Sylvester Stallone. Regizorul a dorit ca 
filmul să aibă aspectul unei benzi dese- 
nate, așa că o mare parte din bugetul 
de 30 milioane dolari a fost folosită 
pentru a crea o ambianfa futuristă. De- 
corurile erau atât de strălucitoare încât 
membrii echipei de filmare au fost obli- 
gati să incalte papuci de pâslă pentru a 
nu le zgâria. Producătorul Joel Silver e 
convins cá filmul este un potenţial 
Rambo. 

Flesh and Bone, regizat de Steve Klo- 
ves, ii reuneste pe ecran pe Dennis Qu- 
aid si Meg Ryan, parteneri si in viata. 


E] Johnny Depp 


a 


4 
19 Asc Baldwin @ Nicole Kidman 


Ryan interpretează rolul unei femei 
care se îndrăgostește de un bărbat ciu- 
dat, care rátáceste prin lume oferin- 
du-si serviciile pentru a repara masini 
sau a ajuta femeile singure. Se spune 
cà este un film amuzant si trist in ace- 
lasi timp si cà le oferá celor doi actori 
partituri de exceptie. 

In Whats Eating Gilbert Grape? 
Johnny Depp interpreteaza un personaj 
care-si petrece zilele stivuind conserve, 
iar serile isi ingrijeste mama obeza 
(Darlene Cates) si fratele Cam sarac cu 
duhul (Leonardo Di Caprio).Dar viata 
sa este schimbata de sostrea unei mis- 
terioase vizitatoare (Juliette Lewis). Fil- 
mul este considerat ca un nou Edward 
Scissorhands, succesul semnat de Tim 
Burton, avându-l ca protagonist pe ace- 
lași Johnny Depp. 

Regizorul acestui din urmă film a 
pregătit și el o surpriză pentru cinefili, 
cu Tim Burton’s Nightmare Before 
Christmas, un film de animaţie. Ideea ii 
venise în anii '80, când lucra la studiou- 
rile Disney, dar proiectul nu i-a fost ac- 
ceptat. Acum îşi ia revanșa cu povestea 
unui personaj care isi petrece 364 zile 
pe an pregatindu-si masca pentru Nop- 
tile de Sânziene. Sătul de această viata 
se mută din Halloween Town în 
Christmas Town şi-şi încearcă norocul 
ca Mos Crăciun. După succesul cu Bat- 
man, Studioul i-a oferit un buget de 30 
milioane dolari. Filmarile au durat mult, 
echipa a muncit uneori o săptămână în- 
treagă pentru a crea doar 15 secunde 
de film. „Aşa ceva nu s-a mai văzut 
până acum“ spune unul dintre opera- 
tori. 


In Malice Alec Baldwin are iarăși pri- 
lejul să interpreteze un personaj tene- 
bros, un chirurg plin de sine care va 
trebui să opereze un student care a fost 
victima unui bandit. Întâlnirea cu unul 
din profesorii sai (Bill Pullman) si cu 
sotia acestuia (Nicole Kidman), va 
schimba viata medicului care fusese 
coleg cu profesorul. Studioul a păstrat 
secretul asupra modului în care se vor 
desfășura ostilitățile pe ecran. Regizo- 
rui Harold Becker a declarat doar: „Câ- 
teva personaje, printre care și cel inter- 
pretat de Baldwin, se vor dovedi a nu fi 
ceea ce par la prima vedere“. 

Accidentele de aviație au fost pretex- 
tul multor filme hollywoodiene, dar se 
spune ca Fearless, regizat de Peter 
Weir reușește să privească dintr-un 
unghi neobişnuit aceste evenimente cu 
care acum ne-am obișnuit. Jeff Bridges 
şi Isabella Rossellini interpretează doi 
supraviețuitori ai unui astfel de acci- 
dent, fiecare având o atitudine diferită 
în urma acestei experienţe: el e trezit la 
o nouă viata după ce a trecut pe lângă 
moarte; ea este o mamă distrusă în 
urma morţii fiului. Experiența comună 
i-a unit și se vor ajuta reciproc să 
ajungă la o experiență pe care nici mă- 
car cei apropiaţi nu o pot înţelege. Cri- 
ticii spun că flash-back-urile aducând 
pe ecran momentele dinaintea dezas- 
trului sunt atât de emotionante încât 
spectatorii simt că timpul s-a oprit în 
oc. 

Echipa remarcabilului Howards End 
s-a reunit pentru Remains of the Day, 
noua producţie Merchant-lvory, despre 
un majordom batran amintindu-si cu 


(Continuare in pag. 23) 
Rolland MAN 


21 


prezinta pe ecrane, 
începând din 3 dec., 


producţie a Studioului de Creaţie nr. 4 ,Cinerom^ 


Scenariul si regia: Valeriu Drágusanu e Scenografia: Valentin Călinescu € Costumele: Svetlana 
Mihăilescu e Machiajul: Ştefan Mihăilescu e Montajul: Mircea Ciocâltei e Muzica: Anton Șuteu 
e Coloana sonoră: ing. Silviu Camil e imaginea și camera: Florin Mihăilescu 


În rolurile principale: Horaţiu Mălăele, George Constantin, Dorel Vişan, Monica Ghiuta, Ovidiu 
Ghinitá, lon Fiscuteanu, lon Mihăilescu, Emilia Popescu, Mioara Ifrim 


şi 


organizează un 


TALON 


22 


Cu 1994 ne pregătim să intrăm in al cincilea an de apariţie al revistei noastre. Ne-am gândit să oferim fidelilor 
noştri cititori bucuria de a-şi pune în valoare cunoştinţele cinematografice în cadrul unei competiţii. impreună cu Roma- 
niafilm initiem, începând din acest număr, un Concurs dotat cu premii ale cărui întrebări se referă la peliculele distritu- 
ite în România de această regie. Precizám că răspunsurile sunt conţinute în materialele publicate in revista-noastră. Cei 
interesaţi sunt invitaţi să citească atent colecţia „Noul Cinema” din ultimul an. Concursul va avea trei etape, a câte trei 
întrebări. Răspunsurile vor trebui trimise până la data de 20 ale lunii imediat următoare, însoțite de talonul de partici- 
pare al fiecărei etape. 

Tragerea la sorţi va avea loc la începutul lunii aprilie. Premianţii vor fi recompensaţi cu abonamente la „Noul Ci 
— şi la o. sală de cinema din oraşul cágtigátorilor; obiecte şi afişe promoţionale puse la dispoziţie de Compania 
„Fox“. 


NUMELE pe e here a n Le TEC PRENUMELE το oink Sinise a dai ei 
WARS T E ος χήν κα! τρ PROFESIUNEA :...................... P ue 
“πο πο πο ia HS ede TELEFONUL i cassia en es AA de dci ate 
Etapa 1 


1. Cum se numeşte personajul jucat de Bruce Willis in filmele Bătălie disperată 1 şi 2 ? 


2. Macaulay Culkin, adorabilul protagonist din Singur acasă 1 şi 2 a fost si partenerul lui Tim Robbins, cunoscut publi- 
cului nostru din Joc de culise. Cum se numea filmul in care au jucat împreună? 


08.4 


FREU m —————————— ÁN —————ÁÉÓ————— "(———X—————mmeMEda c Cuu— 


propuneri pentru o 


romaneasca 


Mircea Daneliuc 
intre derizoriu si fantast 


um filmele turnate frenetic 
de Mircea Daneliuc dupá 
1989 (cáte unul pe an — 
caz unic) ne sunt lesne 
accesibile si le avem ori- 
cum vii in minte; fárá ca 
propunerea ce urmeaza sa 
insemne ca luam prea in 
serios paradoxul lui Gide, dupa care 
arta se naște din constrângere, trăiește 
din luptă și moare de libertate, dar și 
fară sa ne eschivam de la rostul acestui 
citat; credem, de asemenea fără ezitări, 
că de tras în primă instanţă pe caseie 
video ar fi un film al regizorului facut 
„înainte“: Croaziera. 

Realizat la cumpâna deceniilor VIII şi 
IX, cu premiera in 1981, Croaziera a be- 
neficiat de toată acuitatea exersată de 
cinematograful „în priză directa" (in 
sensul estetic, al perceperii realitatilor 
timpului, dar şi tehnic, prin folosirea 
coloanei sonore înregistrate. în cursul 
filmărilor), fructificând totodată cu anti- 
cipatie rafinamentele filmului-parabola, 
inainte ca acesta sa se degradeze, la in- 
ceput prin manierisme, apoi prin afisa- 
rea demonstrativà a unei ostentatii ba- 
roce, contra naturii speciei insási. Situ- 
are” privilegiată și singulară, dupa cate 
ne dăm seama, în contextul filmografiei 
nationale, în avantaj relativ și fata de 
peliculele cele mai reprezentative de pe 
cele doua pante mai sus sugerate — 
cum ar fi Reconstituirea lui Lucian Pin- 
tilie din 1970 sau Concurs al lui Dan 
Pita din 1982, ca si fata de performan- 
tele anterioare si ulterioare ale lui Da- 


Premierele toamnei 


(Urmare din pag. 21) 


regret viata trecuta. Nu numai echipa 
tehnică a rămas aceeași ca la succesul 
anului trecut (văzut și pe ecranele 
noastre), ci si actorii Anthony Hopkins 
si Emma Thompson, care interpreteaza 
rolurile principale. „După succesul cu 
Howards End mulţi actori foarte buni 
au dorit să joace în noul film, de 2xem- 
plu Glenn Close, Anjelica Hi:ston și Je- 
remy Irons. Numai că Anthony Hopkins 
si Emma Thompson erau pur și simplu 
perfecţi pentru roluri“ declară producă- 
torui Ismail Merchant. Criticii prevăd 
multe nominalizări la Oscar. 

Printre celelalte premiere ale toam- 
nei se numără și filme despre care v-am 
vorbit în numerele trecute ale revistei: 
Short Cuts al lui Robert Altman, pre- 
miat la Venetia, Even Cowgirls Get the 
Blues al lui Gus Van Saint, M. Butterfly 
de David Cronenberg etc. 

Si — nu in ultimu! ránd — o serie de 
sequels, venind in trena primelor serii 
de succes, producatorii mizand pe glo- 
ria trecutá pentru a mai cástiga ceva: 
Robocop 3, Sister Act 2, Wayne's World 
2, Beethoven Second, Addams Family 
Values. Si o parodie — gen la moda as- 
tázi, Fatal Instinct, o combinaţie (co- 
micá) intre Fatal Attraction si Basic In- 
stinct, cu Armand Assante si Sean 
Young. Comentatorii spun că filmul 
s-ar fi putut numi si Basic Attraction, 
ca tot prost ramane. 

Sperám cà nu peste multá vreme vom 
putea verifica pe viu (adică in sălile 
noastre) aceste afirmatii. 


e Croaziera 
de. și cu 

Mircea Daneliu 
(împreună κ 

cu Paul Lavric) $ 


neliuc însuși — Proba de microton 
(1980) şi Glissando (1984). 

Un fel de bipolaritate potenteaza şi 
măsoară din interior efectele filmului, in 
care regizorul-scenarist își e sieşi filtru, 
surdină şi cenzor, nu al sensurilor, ci al 
exceselor temperamentale si al reziduri- 
lor de tot felul, ce se vor răzbuna ulte- 
rior. Filmul pornește de la premisele 
unei parodii lejere a unui cerc vicios 
(tipic însă pentru  silnicia comunistă; 
excursia-concurs pe Dunăre, oferită ca 
premiu câştigătorilor altor concursuri, 
premiul la που! concurs urmând să fie... 
o excursie pe Dunăre), spre a ajunge la 
dimensiunile unei parabole a absurdu- 
lui derizoriu și fantast în acelaşi timp. 
Prin intermediul unei dramaturgii ροίη- 
tiliste, ca într-un film scheci, aparent 
fără story, o multitudine de povești se 
intersectează si se vădesc finalmente 
pe deplin coerente, cu mai mulți prota- 
gonisti egal de importanti in disimula- 
rile lor si care, in loc sa se eclipseze, se 
luminează reciproc, producându-se 
rând pe rând pe o scenă nevăzută sau 


întâmplătoare — puntea unui vas. și 
spaţiul unui fluviu. 

Roman filmic picaresc, spectacol și 
discurs, parodie inselator — ingenua a 


suficientei semidocte, Croaziera 6 me- 


reu pe punctul de a se transforma 
într-o satiră acerbă a spiritului primar: 
agresiv, văzut din unghiul ridicolului 
său pigmeic și caduc. Conducătorul ex- 
cursiei, Proca (actorul Nicolae Albani) 


“intră în scenă ca un bonom jovial si se 
păstrează în această. ποῖᾶ. ρᾶπᾶ 56. Ίπι-.. - 


boinaveste, fiindcă bea apă din Dunăre, 
prea credul fata de medicina populară 
și idilizările folclorice. Mai toate perso- 
najele pășesc cu o astfel de candoare 
indicibilă pe calea care duce la enormul 
absurd si grotesc, de care nu scapă nici 


cuplul celor doi tineri, ce s-au cunoscut. 


la nouă ani si se regăsesc in această 
excursie. Interpretati de regizorul însuşi 
alături de Tora Vasilescu, cei doi caută 


zadarnic un moment si un loc de iubire, - 


in goana perpetuá, tot atat de himerica, 
a tuturor celorlalti, aflati pe puntea de 
comandă sau în bărcile de însoţire, de 
o parte si de alta a pereţilor subtiri ai 


cabinelor sau în localităţile în care va- 
sul şi echipajele fac escale („Să multu- 
mim încă o data autoritatilor!"). 
Senzaţia repetitivului, cumulat spre a 
compensa surdina (în cele din urmă im- 
pusă de cenzura propriu-zisă), e învinsa 
de respiraţia irepresibilă a secventelor 
care lasă intacte sugestiile, fie că e 
vorba de șocul ideatic al unui peisaj 
(tabloul întregului convoi sub ploaia ce- 
nusie) sau de o replică ce sparge sur- 
dina (Proca, certându-se cu nevasta, 
rostește automatic: „Mi-e frică, înţelegi, 
mi-e frică, intelegi?!"), fie că discursul e 
dezvoltat în finalurile de secvenţă, care 


epuizează sensurile, exploziv, într-un fel” 


de epiloguri-fulger. Așa e sfârșitul cer- 
tei lui Proca cu nevasta, demential in 
gratuitatea lui explicită („Te-am înșelat 
cu Vali si cu Luminiţa Dumitrescu, de 
trei ori cu Vali si de patru ori cu Lumi- 
nița“) sau finalul filmului însuşi, cu ima- 
ginea unui scaun aruncat în apă de ad- 
junctul înfuriat, într-un stop cadru con- 
cluziv, suspendat într-un semn de între- 
bare, invizibil dar imens. - 


Valerian SAVA 


redacțională 


Director — Redactor șef 
Adina Darian 
Redactor sef adjunct: Dana Duma. Secretar general de redacție: 
loana Statie. Publicist comentator: Irina Coroiu. 


Redactori de rubrică: Doina Stănescu, Rolland Man. 
Fotoreporter: Victor Stroe. 


Societatea Comercială S.R.L. Sentința civilă nr. 3087/SC Judecătoria Sect. 1 
București, 21 iulie 1992, inmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu 


nr. J 40/19554/1992 din 24.07.1992. ISSN 1220 — 1200 


Redacția: Piața Presei Libere nr. 1 București, tel. 617.38.71 ; 


Regia autonomă a imprimeriilor „Imprimeria Coresi“, București E aped ae 


Abonamentele din 
1993, editat de RODI 
luni — 1200 lei. Cititorii din 


se pot face prin Oficiile postale, Catalog Presa 
4070: 3 luni — 300 iei; 6 iuni — 600 lei; 12 
tate se pot abona prin RODIPET S.A. P.O. 


Box 33—57, telex 11995, 11034; x 617.55.54; 618.56.73. Bucuresti, Plata 


Presei Libere nr. 1. sect. |, Buc 


Sumarul 
Sumarelor 


1993 


DOSARE: Mafia (Nr. 1); Hol- 
lywood Show (Nr. 2.); Cea mai ve- 
che meserie din lume (Nr. 3); 
Bomba A (Nr. 4); Western (Nr. 5); 
Rock and film, film and roll (Nr. 6); 
Banda desenată (Nr. 7); Farmecul 
replicilor (Nr. 8); Box office (Nr. 9); 
Psihanaliza (Nr. 10); Presa, a patra 
ΠΗ 11): Retrospectiva '93 
(Nr. 1 


VIDEO CINEMATECA ROMANEAS- 
CA: La moara cu noroc de Victor 
lliu (Nr. 1); Pădurea spânzuraţilor de 
Liviu Ciulei (Nr. 2); Noaptea furtu- 
noasă de Jean Georgescu (Nr. 3); 
La mere și Viaţa nu iartă de lulian 
Mihu si Manole Marcus (Nr. 4); lon 
Popescu Gopo (Nr. 5); Lucian Pinti- 
lie (Nr. 6); Savel Stiopul (Nr. 8); 
Nunta de piatră și Duhul aurului de 
Mircea Veroiu si Dan Pita (Nr. 9); 
Dan Pita (Nr. 10); Mircea Veroiu 
(Nr. 11); Mircea Daneliuc (Nr. 12). 


FESTIVALURI: .Valladolid — Sub 
semnul lui Truffaut, Spanish Cinema 
(Nr. 1); Cairo — Se face αι cu- 
noscut prin filmele sale?; nia — 
Solutie fără rezultate (Nr. 2); Berli- 
nala — Fiimul sub vremi (Nr., 3), 
Viața ca-n filme. Filmul ca-n viata. 
Tablouri dintr-o expoziție (Nr. 4); 
Cannes — Demonii artei și istoriei 
(Nr. 6), Debutanti si consacraţi (Nr. 
7); Costineşti — La urma urmei n-a 
fost decât un festival! Cu fata spre 
public, Etica documentarului, Tran- 
zitia animației, La orizont o auten- 
tică generaţie de cineasti, Vorbe la 
malul mării (Nr. 8); Veneţia — Drep- 
tul de a fi altfel (Nr. 10), Filmul, un 


măr al discordiei (Nr. 11); San Se- 
bastian — Donostia. Renăscut din 
propria cenușă (Nr. 11). : 


AZI, El SUNT VEDETE: Jean 
Claude van Damme, Michelle Pfeif- 
fer (Nr. 1); Kathleen Turner, Richard 
Gere (Nr.2); Theresa Russell, Eddie 
Murphy (Nr. 3); Greta Scacchi, Tim 
Robbins (Nr. 4); Kirstie Alley, John 
Travolta (Nr. 5); Lara Flynn Boyle, 
Tony Leung (Nr. 6); Milla Jovovich, 
Robert Downey jr. (Nr.7; Winona 
Ryder, Daniel Day Lewis (Nr. 8); An- 
die Mac Dowell, Vincent Perez (Nr. 
9); Anjelica Huston, Wesley Snipes 
(Nr. 10); Sylvester Stallone (Nr. 11). 
MEREU VEDETE: Marilyn Monroe 
(Nr. 1); Elizabeth Taylor (Nr. 3); Ca- 
role Lombard — Clark Gable (Nr. 4). 


FAN CLUB: Kevin Costner (Nr. 1); 
Vivien Leigh, Nick Nolte (Nr. 2); Ma- 
caulay Culkin (Nr. 3); Barbara Stan- 
wick, Michael Landon, Miguel Fer- 
rer, Pierce Brosnan (Nr. 4); (Hans) 
Dolph Lundgren, Whitney Huston, 
Jean Claude van Damme (Nr. 6); 
Steven Seagal, Gary Cole, Helena 
Bonham Carter (Nr. 7); Keanu Ree- 
ves, Nicole Kidman, Clint Eastwood 
(Nr. 8); Brandon Lee, Lindsay Wag- 
ner, Alison Doody, Benedict Taylor 
(Nr. 9; Andy Garcia, Rene Russo 
(Nr. 10); Gene Hackman (Nr. 11), 
Jennifer Beals, Kurt Russel (nr.12). 


IN ACEST AN AU SEMNAT: Mir- 
cea Alexandrescu, Viorica Bucur, 
Bogdan Burileanu, Cálin Cáliman, 
Felicia Cernáianu, Cristina Corcio- 
vescu, Radu Cosasu, Irina Coroiu, 
Adina Darian, Dana Duma, Lucian 
Georgescu, Cristian Lazarescu, Ge- 
orge Littera, Rolland Man, Magda 
Mihăilescu, Dinu-loan Nicula, Daniel 
Păunică, Constantin Pivniceru, Eu- 
gen Preda, Aura Puran, Valerian 
Sava, Sergiu Selian, Guillaume Sen- 
hadji, Dumitru Solomon, Doina Sta- 
pect. Marian Stoica, Alex Leo Ser- 
an. 


MACAULAY CULKIN JOE Pesci — DANIEL STERN 


Eum - 

: nocturne 
f ale unui puşti 

intr-un orag 
care nu doarme. 


- "um gn 


a mox JOHN HUGHES a CHRIS Quis FILM 


P hovia ALONe2E : 


ROMÁNIAFILM prezintă: 


TWENTIETH CENTURY FOX presents a JOHN HUGHES proouction a CHRIS COLUMBUS ritm 
MACAULAY CULKIN JOE PESCI DANIEL STERN JOHN HEARD HOME ALONE 2: LOST IN NEW YORK TIM CURRY BRENDA FRICKER 
ano CATHERINE O'HARA "S5 JOHN WILLIAMS const RAJA GOSNELL ° siener SANDY VENEZIANO pnorosrapny JULIO MACAT 
bl E52: MARK RADCLIFFE DUNCAN HENDERSON RICHARD VANE Pxovocto v JOHN HUGHES εν uds eae BUS age 


poran e (SOUNDTRACK AVAILABLE ON FOX RECORDS Φν! COLOR BY DELUXES 


HUGHES