Revista Cinema/1990 — 1998/4_Noul_Cinema_anul_XXXII_nr-9-1993

Nr. 9/1993 (366) REVISTÀ A CINEFILILOR DE TOATE VÍRSTELE 


za MN E МАЕ 


.Anul XXXII 


: 
' 
4 
| 


DIALOG cu cititorii 


ANTI-CRUISE 
ሸር. ር. ን 


RISTINA GEORGETA AN- 

DREI („aproape 19 ani") 

din Bucuresti ne cam 

trage de urechi pentru a 

nu fi publicat şi comentat 

„Oscarurile“ '93 (eventual 
sincron cu decernarea lor, căci nume- 
rele 6 și 7/93 sunt destul de „oscari- 
zate"..) si de a fi publicat, în schimb, 
(?!?) un poster cu Tom Cruise, „pitica- 
nia și nulitatea asta de așa zis actor." Si 
urmeazá un pamflet anti-Cruise de mai 
mare dragul: „Cine e Tom Cruise? Un 
sex-symboi de 1,50 m cu cáteva filmu- 
leje de 2 lei, după care, insă, se exta- 
ziază orice domnisoará. Probabil cà 
aveţi deja un sac de scrisori de ade- 
ziune 18- acest actoras. Dar postere ርህ 
Tom Cruise (si Van Damme) intálnesti 
la tot pasul in țară. Revista Noul Ci- 


nema ar trebui sà aibà altele de dezbà- 
tut si nu sá ocupe 2 pagini cu nimic. 
l-am văzut, să știți, toate filmele lui 
Cruise. Nu vorbesc in necunostinjà de 
cauză. TOP-GUN-ul, şi COCKTAIL, 
şi NĂSCUT LA 4 IULIE, și etc. Actorul 
Tom Cruise l-am zărit numai în filmul 
lui Stone. NĂSCUT LA 4 IULIE. in rest, 
am văzut un tip pişpiriu (sic!) şi destul 
de urât care se crede bărbatul fatal. Mă 
rog, gusturile nu se discută (Noi sun- 
tem convinși că Tom Cruise are şi el 
cohorte de admiratori, altfel nu ar fi 
ajuns să primească 15 milioane dolari 
pentru un rolt — n.r.). Al Pacino, acto- 
rul ăla mic și al dracu’ a luat în stârșit 
omulețul ăla cu nume de unchi și dum- 
neavoastră publicați un poster cu sex 
symbolul masculin care n-are talent 
nici cât puștanul Culkin (ăla de 12 
ani)“. 

După acest pamflet nimicitor, ur- 
meazá un elogiu al lui Al Pacino, „care 
a fost nominalizat de 6 ori pentru Os- 
car". Si o mărturisire: „Să nu credeţi cà 
eu sunt topitá dupá americani! Eu sunt 
topită după filme. O colegă de-a mea 
(ce a vrut să se facă regizoare, dar...) 
spunea că americanii n-au filme. Zicea 
că alea nu-s filme. Că americanii n-au 
nici regizori, nici actori buni. Eu am 
altă părere. Am in minte nişte nume 
care nu mă lasă să zic aga ceva: Pa- 
cino, De Niro, Forman, Oliver Stone, 
Jack Nicholson (Doamne! Ce nemaipo- 
meniti!), Bob Fosse, Dustin Hoffman 
$.a." 

Sfársind cu fílmul american, C.G.A. 
ajunge !а cel românesc: „Îmi place că 
vă ocupați de filmul românesc de ul- 
біта oră. Dacă aveți vreun locsor, ocu- 
pati-vá şi de filmul românesc mai vechi. 
(Ceea ce și facem, selectiv, numim doar 
rubrica „Propuneri pentru o videocine- 
matecă românească"). 

in sfârșit, aprigei corespondente nu-i 
scapă din penita pamfletarà si alt actor, 
respectiv actriță: Michele Pfeiffer. „Pen- 
tru mine nulă și neavenita (...) O fi ea 
revelația Americii, da’ origicátl" Si, in 
cele din urmă, o notă bună pentru re- 
vista: „Bună pagina cu Antonionil". 


Lăsând ia o parte unele tonuri exclu- 
siviste, n-aş spune că nu sunt de acord 
cu punctul de vedere al coresponden- 
tei. 


EVADARE 
DIN COTIDIAN 
ȘI DIN ARTA 


corespondentă din Ploiesti 
care semnează SCAR- 
LETT si se declară „о 
prietenă a revistei“ ne 
atrage atenția că „rubrica 
«Am mai văzut pentru 
dumneavoastră» ar trebui scrisă, dacă 
nu cu mai puține păreri personale din 
partea res vului redactor, măcar cu 
mai multă indulgență“. A-i cere unei ru- 
brici de critică cinematografică să aibă 
„mai puţine păreri personale" este, lim- 
pede, un non-sens. A-i cere „mai multă 
induigentá" este un mod cel puţin ciu- 
dat de a recepta actul artistic. Un critic 
se compune, ca noi toti, din apá, car- 
bon, creier, sánge, sistem nervos, sis- 
tem locomotor, etc, plus un sistem de 
păreri critice, competente. Anulándu-! 
pe acesta din urmă, criticui rămâne ca 
noi toti, doar că nu mai e... critic. Dar 
să vedem cum își susține corespon- 
denta din Ploieşti punctul de vedere: 
„Orice film, chiar cu un scenariu puerii, 
cu o regizare defectuoasă, cu interpreți 
fără prea mult talent, implică o oare- 
care muncă (sic!), care trebuie cât de 
cât respectată și are, totuși, ceva de 
transmis spectatorilor; chiar dacă nu 
s-a găsit calea cea mai potrivită...“ 
După părerea mea, un film cu un sce- 
nariu pueril, cu o regie defectuoasă și 
cu interpreti netalentati nu are nimic de 
transmis spectatorilor. Decât, ca să fiu 
în tonul corespondentei, rezultatul unei 
munci „oarecare“. Dacă, în scopul de a 


ne scrie, „Scarlett ar cumpăra un 
creion strâmb, care pe deasupra nici nu 
scrie, l-ar privi cu indulgență, fiindca 
implică „о oarecare muncă“ sau l-ar 
inapoia indignatá vânzătorului? 

lată si o mostră de argumentatie: „De 
exemplu, stupida intrigă lăsată la voia 
întâmplării din VÂNĂTORII DE FAN- 
TOME а destins, totuși, o mulţime de 
oameni, care au evadat putin timp din 
cotidian. Oamenii mohorâţi au râs, si 
satisfacția pe care am cunoscut-o eu 
văzându-i veseli, sunt convinsă că ar fi 
incercat-o inzecit cei care au muncit la 
film in acest scop“. Putem râde, ne pu- 
tem destinde din motive diverse: și la 
circ, şi la grădina zoologică și la o emi- 
siune politică a televiziunii. ceea ce nu 
înseamnă cà nu putem avea in ace!asi 
limp un punct de vedere critic asupra 
obiectului „destinderii“ noastre. Munca 
în artă — ca şi în orice alt domeniu, dar 
mai ales în artă — nu poate fi apreciata 
decât după măsura calităţii ei si a valo- 
rii produsului. lar criticii sunt purtătorii 
de cuvânt ai unei Asociaţii (simbolice) 
a Consumatorilor de Artă. Chiar dacă 
unii dintre noi acceptă produse defec- 
tuoase, lipsite de valoare sau dauna- 
toare (din ignoranță, indulgență sau ne- 
păsare), cineva trebuie să atragă atenția 
asupra acestora. Munca se cuvine a fi 
respectată, dar numai când e bună si 
dă rezultate bune. 


IEŞIRE 
DIN TĂCERE 


e la revoluție incoace 

n-am avut nimic de co- 

municat pe teme cine- 

file, nu pentru “că n-aș 

» fi vizionat nici un film, 
ci pentru simplui fapt 

că nu m-a impresionat niciunul într-atât 


Tom Cruise 
-sau... 
culoarea 
celebritatii 


DIN SUMAR: 
Septembrie 1993 
BLOC NOTES: În sfârşit, regizorii 

‘nostri filmează! 
PE ECRANE: Pururea tânăr; 


Gladiatorul; Suspiciune; Prinţul 
întunericului; Indochina; Ochii 
nopții; Steaua adáncurilor 


BOX-OFFICE: Statistici conclu 


dente ;24 de premiere — din mai 
pànà in august — pe ecranele ame- 
ricane; in ránd cu lumea 


Dowell; Vincent Pérez 
SPI T ENS 
CINEGLOB; FILM FAX; FAN 
CLUB; VIDEO CINEMATECA 
ROMÂNEASCĂ; VIDEO GHID 
În acest număr semnează: 


Mircea Alexandrescu, Irina Coroiu, 
Adina Darian, Dana Duma, Lucian 
Georgescu, Rolland Man, Dinu- 
!oan Nicula, Aura Puran, Valerian 
Sava, Dumitru Solomon, Doina 
Stánescu, 


Vd rdspunde: 


Andreea Niţulescu, București; Florinel 
Cismas, Călăraşi; 


BRANDON ТЕЕ. маси: lángà 
Berkeley,la Oakland (California) in 1966; 
fiul celebrului star karateka Bruce Lee. 


Mama sa, Linda, este americană de origine suedeza. 
Brandon și-a petrecut primii opt ani din viata la Hong Kong 
De la o vârstă foarte fragedă el a fost iniţiat în artele 
marțiale де câtre tatăl sau, dar si in secretele de puțini 
cunoscute ale artei autoapărării. După moartea lui Bruce 
Lee (20 iulie 1973 — în condiţii misterioase), soția sa, 
împreună cu cei doi copii — Brandon și Shannon — pleacă 
la Los Angeles. Acolo Brandon urmează cursurile colegiului 
Emerson. Este atras de teatru si se hotaraste sa se 
pregătească foarte. serios pentru cariera actoricească. 
Studiază la Actors' Studio cu Eric Morris (New York) și cu 
Lynette Katselas la Los Angeles. La 20 de ani primeşte 
primul său rol într-un film tv produs de rețeaua CBS, 
intitulat Kung Fu: The Movie. Pe marele ecran isi face 
debutul cu un rol principal în Legacy of Rage. Urmează 
Showdown in Little Tokyo, Rapid Fire.. intre timp se 
căsătorește si are un copil. Un destin tragic îl urmăreşte si 
pe fiul lui Bruce Lee. In primăvara aceasta el incetează din 
viata în urma unui accident survenit pe platoul de filmare la 
Corbul. - 


Mirabela Căpitănescu, Huși; Vicki Bogdănoiu, Mangalia, 
Aurelian Kovaci, Arad: 

LINDSAY WAGNER.Nascutá in 1950. Frumoasă, un 
aer distins accentuat — ciudat— de cicatricea de la gurá 
(urmá a unui accident din copilárie) Lindsay se lanseazá din 
adolescenţă în lumea nu tocmai liniștită a marilor case de 
modă, ca manechin. Până la cinema n-a fost decât un pas 
pe care blondă Lindsay 1 face mai întâi în roluri episodice, 
apoi de plan secuhd. Devine vedetă peste noapte cu Super 


| greutütile. 
(vázute pe video) au smuls-o pe L.T. 
din tăcerea ei autoimpusă: „CELE TREI 
ZILE ALE CONDORULUI: este un film 


realizat romanul de „Cen- 
trala de alarmă“ de James Sardy. 
Atrage atenţia in scenariului 


iE 
5555 
НУ 
| 


| 
| 
| 


ЕН ЫН 
ШШ 
i 
IER 
ilie 


a ‹ pe care 
inainte il considera venerabil şi ii stran- 


Jaimie în care este „femeia cu puteri bionice", cum anunțau 
pliantele publicitare. Succesul o amefeste. La sfârşitul anilor 
'70 trecuse prin două căsătorii si două divorturi (cu editorul 
Alain Ryder, apoi cu actorul Michael Brandon — cu acesta 
căsătoria a durat nouă luni!) Între timp se lasă pradă 
drogurilor și alcoolului, iar Hollywoodul îi oferă din ce în ce 
mai puține roluri. În schimb se căsătorește în 1981 cu Henry 
Kingi, un foarte cunoscut, actor al acelei perioade datorită 
unui serial de televiziune,O agenţie pentru toate riscurile. 
Vor avea doi băieţi, Dorian si Alex care se nasc însă după 
divorțul părinţilor. Cel care o ajută să iasă din impas este 
producătorul Larry Mortoff cu care se căsătoreşte în 1990 
și... divorțează in 1992 Între timp a reușit să iasă din 
infernul drogurilor, internându-se la vestita clinică a lui 
Betty Ford, limanul salvator pentru multe dintre vedetele 
Hollywoodului (să amintim pe Liz Taylor, Michael Douglas, 
Liza Minnelli, Bette Midler, Nick Nolte). Revine pe platourile 
de filmare, unul dintre primele roluri după 1990 fiind cel din 
serialul tv Să fii cel mai bun după romanul Barbarei Taylor 
Bradford, vizionat si pe micile noastre ecrane. 


Victor ÎN Di Ploiești: 

ALISON DOODY.nascuta in 1965 la Dublin, Irlanda 
de Nord. Debuteazá cu un rol secundar in A View To a Kill. 
Urmează Prayer For The Dying. Devine vedetă la Hollywood 
cu rolul din Indiana Jones și ultima cruciadă (r. Steven 
Spielberg) in care-i are ca parteneri pe Harrison Ford si 
Sean Connery. În perioada 1990—1991 realizează filmul tv. 
Stelling Hitler, apoi inimilor (r. John Hough), difuzat 
si de TVR. Este necásátoritá, nu-i place publicitatea. adorà 


ma i እ 


Е 


florile, inghetata de vanilie si romanele Agathei Christie. 
(vezi adresa actriței in nr. 8/93). 


Miranda lonela Várian, Bucuresti: 

BENEDICT TAYLOR.Nascut in aprilie 1960: — la 
Londra. Debutează pe marele ecran în 1969 (la numai 9 ani!) 
cu Play For Today. Urmează serialele Barriers, Beau Geste, 
Pavilioane indepürtate (1983) difuzat si de TVR — parteneri 
Amy Irving si Ben Cross. 1986—1987: South Bánk Show, A 
Perlect , Vanity Fair (serial). 1989—1990 — 

The Dirty (serial), inimilor. Este căsătorit; nu 
are copii; îi plac poezia lui Byron si muzica rock (David 
Bowie The Bolling Stones). 

PE SCURT: 

Tudor Alina — str. 11. Caragiale, nr. 2A, bl. C113, sc. B, 
et. 1, ap. 212. Constanţa, cod 8700 doreşte să corespondeze 
cu fani ai actorului Marcus Gilbert (Hazardul si 
Fantoma de ia Monte \ 

(sper ca în viitoarea scrisoare să-ţi scrii 


ёйезси 
intr-adevár in Cheers (1992). il avea рагіепег pe Woody 
Harrelson revenit in atenţia cinefililor cu rolul din indecent 
Proposal (Propunere indecentă) (r. Adrian Lyne, avându-i 
parteneri pe Robert Redford și i Moore). 


Doina STĂNESCU 


upă un răstimp de tăcere, 
cei mai acid dintre cores- 
pondentii nostri si un si- 
диг analist, MARIAN RA- 


tate nu sunt nici pe departe diletanti, 
mediocri, treziti „peste noapte“ regizori, 
ci fac parte dintre aceia care au creat 
fiime de valoare de-a lungul anilor. Că 
au cedat, că au făcut compromisuri, că 
au lucrat sub nivelul lor, e cu totul alt- 
ceva. Astfel de accidente se întâmplă si 
la case mai mari. La urma urmei, a că- 
dea de pe o treaptă nu inseamnă nici- 
decum a fi incapabil să urci o scară. De 
altfel, M.R. recunoaște si el, la un mo- 
ment dat, valoarea unor filme, de refe- 
የከቫሕ ale regizorilor vizati. „În 
altceva, pubiicul, marele 


PH 


MERR Н 
$ 


$ 
i 
i 
| 
| 
፣ 


pentru care vin și n-au de 
unde formeze reperele necesare 
Revista „ “ e încă prea blândă în 
cronicile sale. Atâta vreme cât unui joc 
de culise (? — 0.5.) numit HOTEL DE 
LUX i se face presă bună“, iar unor 
tiime de precum RĂMÂNEREA 
sau POLUL sau UNDE LA SOARE E 

— 


v 


CU Cititorii 


. 


CHEULOTV 


Cu 


(Urmare din pag. 3) 


FRIG** li se acordă doar câteva rânduri, 
nu se intrevede nici o speranţă pentru for- 
marea gustului publicului tânăr care, deru- 
tat, alege ce i se oferă, fără discernământ 
(difuzarea e, si ea, o probiemă crucialà)." 
Putem dori са toată iumea să imparta- 
$еазса părerea noastră asupra unui film, 
ca de pildă HOTEL DE LUX, dar nu e 
drept să-i învinuim neapărat pe cei care nu 
o împărtășesc. În virtutea acestui principiu, 
am publicat si opinia lui M.R. despre filmul 
în cauză. 

Câteva impresii aplicate: „THE PLAYER , 
filmul lui Robert Altman, pare a spune lu- 
mii de azi: Asta vreţi? Asta aveți! Filmul e 
serios până aproape de final. De fapt, 
happy-end-ul e o satiră cu adresa precisă 
şi dublă, in același timp: producătorii si 
consumatorii de film din America anului 
1992. Show-business-ul american functio- 
nează din plin — nu de ieri, de azi. Robert 
Aitman demonstreazá cu umor mecanis- 
mul acestui fenomen de cerere si ofertă. 
Ca mai toate filmele sale, și THE PLAYER 
este un film care se respectă, care pune 
probleme și care se ambiționează să nu 
satisfacă dorințele marelui public, dornic 
de super-spectacole cu happy-end. Mai 
curând pare facut să intrige, dacă mai 
poate, in zilele noastre, vreun film să fie in- 
comod pentru un producător de film, mul- 
timilionar. Oricum, prezenţa lui Robert Alt- 
man, intre atâția Terminatori și Predatori, 
este una proaspătă, reconfortantà, vie, 
umană“, 

Următoarele scrisori în numărul viitor; 
nu de alta, dar ca să putem face loc şi ce- 
lorlalti corespondenți. 


** Aceste filme au avut atât cronicile 
consistente pe care le meritau, cát si cá- 
teva articole despre realizarea lor (vezi 
Noul Cinema nr. 1/91, p. 8 si nr. 6/91, p. 
4-5 - Rámánerea; nr. 5/91, p. 2 si nr. 6/92, 
p. 10 - Polul Sud; nr. 1/92, p. 4-5 - Unde 
la soare e frig - n.r. 


Vedeta pop Kylie Minogue 
E 4 si Charlie Schlatter in Delincventii 


ANAMARIA MARGARETA IONESCU din 
București tine să aducă în fata noastră 
imaginea a doi actori. Două filme difuzate 
la T.V. îi impun lui A.M.I. prezenţa lui Bette 
Davis: „HOTELUL, în care Bette joacă ro- 
lul, secundar dealtfel, al unei femei inteli- 
gente $i bogate, aş spune apogeul existen- 
fei sale, când experiența si vârsta o fac să 
pară aspră, deși ea este deosebit de ingá- 
duitoare. Naturaletea si farmecul pe care 
B.D. le oferá personajului sáu te fac să uiţi 
că subiectul e oarecum banal. Cât despre 
cel de-al doilea, se poate spune că dacă 
acest film este cuceritor, este datorită lui 
Bette Davis, care pur si simplu l-a purtat 
pe umeri. (E vorba de ANIVERSAREA, desi 
corespondenta omite să-i dea titlul — d.s.). 
Acea diabolică mamă și soacră este creată 
cu deosebită naturalete. Pentru moment ai 
impresia că gesturile, mimica, vocea, chi- 
pul acela n-au aparținut nicicând altcuiva 
în afara acelei nesuferite și temute femei. 
Comedia e deosebit de spumoasă, foarte 
potrivită pentru o seară de duminică, iar 
rolul lui Bette Davis e o reușită totală.“ 

Al doilea actor evocat de A.M.. este 
Dragoş Pâslaru. „Acest om cu o fata de- 
servită de linii aspre in care ochii mari, al- 
bastri pun uman (sic! — d.s.) blandete, 
mister, a dovedit ca poate fi atat un ado- 
lescent ce trăiește într-un amestec dăună- 
tor de amintiri frumoase si urâte — deși 
fără un scenariu consistent (VACANŢĂ DE 
CRĂCIUN), un profesor in mintea căruia 
se dă o luptă între frica de necunoscut si 
curiozitate (DOMNISOARA CHRISTINA — 
o remarcabilă reușită TVR) sau periculosul 
Horia Sima (DRUMET ÎN CALEA LUPI- 
LOR) si toate la fel de bine“. 


! 
hi 
ገው 
2ወ 
So 
$t 
6... 
) ውቃ 
i ብው 
98 
52 
E. 
a 


9% Wendy Kilbourne 
si Gary Cole, 
parteneri 
în - Telefonul 
de la miezul nopţii 


OC; 


Dan Pita o întâmpină pe Macha Мег! 
la aeroportul Otopeni 


MACHA MERIL — cunoscuta actriţă şi pro- 
ducătoare franceză, interesată în continuare 
de colaborarea cu cineaştii români (v. nr. 
5/90, p.7) — a revenit în România pentru a 
discuta proiectul _ecranizării romanului auto- 
biografic scris de mama ei: „Blonde erau hol- 
dele Ucrainei“, best seller apărut la Editura 
Robert Laffont. Paris 1989. 


—— ጨጩጩ፡፡ ያ 
Fotografiile reportajului: Victor STROE 
————  MÁÀ— 


Dorina Lazàr 
ነ d is 
: Ac il 


NOTES 


În sfârşit, regizorii nostri 
filmează! 
ANDREI BLAIER MIRCEA DANELIUC 


Crucea 


oapt 
de piatră و‎ 


'de amor 


Andrei Blaier: „E vorba de anul 
1949, când autorităjile comuniste 
au hotărât desfiinţarea caselor de 
toleranță în cinstea zilei de naştere 
a pudicului Iosif Vissarionovici 
Stalin. Filmui se doreşte o satiră 
crotico-politicá." 


Mircea Daneliuc: 
„Un film 
de actualitate 
în continuarea 
Patului conjugal, 
dar mai sentimental.” ' 


ne 


€ KS. ወ. tigurantă, lângă 
Gheorghe Dinică emblema rau famată . 


о 


% Manuela Harabor 


e e nay Ay ን E‏ ی سے 


Soapte de amor. Scenariul şi regia: 
Mircea Daneliuc. Imaginea: Florin Mi- 
hăilescu. Scenografia: Mircea Râbin-. 
schi. Costumele: Gabriela Nicolaescu. 
Sunetul: Horia Murgu. Montajul: Mela- 
nia Oproiu. Cu: Cecilia Bârbora, Hora- 
tiu Mălăele, Ana Ciontea, Gheorghe Di- 
nică, Coca Bloos, Ruxandra Sireteanu, 
lon Besoiu, Bujor Macrin, Valentin Teo- 
dosiu, Alexandru Bindea. 


Crucea de piatră: Regia: Andrei Blaier. 
Scenariul: Titus Popovici. imaginea: 
Doru Mitran și Gabriei Kosuth. Sceno- 
gratia: Ștefan Antonescu. Costumele: 
Ileana Oroveanu. Muzica: Dan Stefáni- 
că. Montajul: Victoria Nae. Regizor se- 
cund: Emil Zlotea. Cu: Gheorghe Di- 
nică, Dorina Lazăr, Florina Cercel, 
Coca Bloos, Carmen Tănase, Ruxandra 
Sireteanu, Victoria Cocias, Maria Tes- 
laru, Ilarion Ciobanu, Stefan Sileanu, 
Manuela Hărăbor, Luminiţa Erga, Alina 
Cartianu, Corina Dánilà, Mara Grigore, 
Diana Dumbravă, debutantii Francois 
Pamtil, Florin Bala, Silviu Biris si Fănuș 
Neagu. 


PURUREA 
TÂNĂR 


n cadrul dramaturgiilor tipizate. 
scenariștii americani sunt impa- 
rabili. Nu e de mirare că un regi- 
zor ca Robert Altman ale cărui 
filme sunt excepția care con- 
firmá regula, nu a fost adulat in 
cetatea filmului, iar pentru ultimul său 
film, The Player (Joc de culise) a fost 
ignorat, cu ostilitate de 18 premiile Os- 
car. Cui îi place să se vadă „natur“ în 
oglinda adevărului? Dar dacă ar trebui 
să alegem o secvență motto care să 
desconspire esența mecanismului sce- 
naristicii hollywoodiene, aceasta nu ar 
putea fi alta decât începutul filmului 
numit mai sus. Vă mai amintiţi cum 


GLADIATORUL 


n adolescent ,defavorizat" 

prin originea etnicà (e ir- 

landez într-un cartier in 

care majoritari sunt ne- 

grii) și socială (mic-bur- 

ghez abandonat junglei 

boxului ilegal. din periferia Chicago-u- 
lui), dar şi prin cultură, inteligenţă si 
mai ales caracter (calitate care-i con- 
{ега statutul metaforic de gladiator în 
arena vieţii) luptă si ane Îşi impune 
rei valori morale indis- 


Rocky și o sumă de clişee tipice pentru 
— AE ی‎ osi al ,self-ma- 
sunt repotentate de regi- 
መ “howdy Herrington care — dupa 
doar doua filme (Jack’s Back — 7966. 
cu James Spader, si Road House 
1989, cu Ж = Swayze), avánd їпза la 


PRINŢUL 
ÎNTUNERICULUI 


itlul filmului e o formă pò- 
S etică de-a spune Satana, 
care — desi nu se vede — 
este si personaj central si 
pretext al acţiunii in 
această producție ameri- 
cană. Poate că unii se întreabă „de ce 
se fac asemenea filme?" Simplu: pentru 
că fiecare cineast ce mai abe ere Dum- 
nezeu me ge după ine şi 
după puteri, să atragă atenția asupra 
ofensivei forțelor Ranui, feno 


spectaculoase (misterios 


producătorii si scenariștii mergând in 
incinta unui studio, de la un pavilion la 
altul sau, poposind într-un birou, com- 
puneau story-ul unor posibile viitoare 
producţii preluând începutul de la un 
film, sfârșitul de la altul, o urmărire de 
la un al treilea etc., etc. până când 
ajungeau şi la propuneri de actori „A 
la"., căci tot ei asigură armătura con- 
structiei. 

in Pururea tânăr (in regia lui Steve 
Miner provenit pe canale independente 
din realizator de televiziune), recunoas- 
tem deasemenea colajul de fragmente 
sugerate de filme din diferite epoci. De- 
butul este modelat după imaginea pro- 
ducţiiilor chiar din ajunul războiului 
(1939—40) când „our guys“, de asta 
dată piloți, se pregăteau de război fara 
să știe că vor intra în luptă (e un iz de 
Mrs. Miniver in acest flash-back stilistic 
corespunzător momentului eroico-ro- 
mantic). Apoi, după modelul yankeului 
lui Twain în vizită la curtea regelui Ar- 
thur, eroul face un spectaculos sait in 
timp, autorii folosindu-se de toate gad- 
get-urile ce decurg din nestiinta unui 
ins ce se vede dintr-odată proiectat în 
cea mai tehnicizată societate. Saltul se 
produce însă după un scurt episod à la 
Robocop care părea să sugereze cà 
blândul pilot decongelat se pregăteşte 


activ 14 ani în cinema (a lucrat și ca 
electrician, şi ca scenarist!) — face fi- 
gură de cineast experimentat. Conflic- 


tul tradiţional e actualizat prin replica 
spirituală, dinamismul i inii e susti- 
nut de alertetea montajului, iar ilustra- 


tia muzicală are un rol ent, 
complice, formaţii rock si р contribu- 
ተህ ቁ la rimarea actiunii (culmina- 
atinsá secvența orchestrată 
t melodia 4 Will Survive" interpre- 
tată de Cheap Trick). Nu în ultimul 
rând, trebuie menţionată distribuția. Lui 
James Marshall i s-a dat ocazia să-și 
dezvolte tipajul din Twin Peaks, jucând 
același adolescent tăcut si inflexibil. 
Reputatul Robert Loggia poartă o 
mască asemănătoare cu cea a mafiotu- 
i di şi mușcă, iar Brian Den- 
revine în forță amintind de pertor- 
manta sa (de factură mult mai “መ 
in filmul lui Peter Greenaway The 
of the Architect. 


lina COROIU 


Producţie: SUA 1992 Price Entertain- 
ment/Steve Roth. Regia: Rowdy Herrin- 
gton. Scenariul: Lyle Kessler și Robert 
Mark Kamen. imaginea: Tak Fujimoto. 
Medos. Desc Brad Fiedel. Cu: James Mar- 
shall, Cuba Gooding jr., Cara Buono, 
Jon Seda, Robert Loggia, Ossie Davis, 
Brian Dennehy. 


), cineva, 
mine oe Precum la Cocteau, 
poarta este o oglinda... 

Cu toate hibele sale, un film care te 


sà devinà un robot distrugátor. Alarmá 
faisà însă in sfârşit, secretul celor doi 
puşti care-l ascund pe cel înviat din 
moartea frigorificà face un evident ra- 
pei la copiii care-l ascundeau pe E.T. 
de privirile mamei. Si de la acest film 
au trecut deja 12 ani! Acum „străinul“ 
nu mai este un extraterestru, ci un ex- 
is temporal. Analogiile se succed. Mul- 
tiplu. 


ሯ፦፦ dacà Sergio Leone in ል fost 
odată America, ne arăta chipul gang- 
steresc al Noului Continent, acum 
Steve Miner, sub emblema Studioului 
Warner Bros, se face avocatul restaura- 
fiei valorilor morale ale familiei, posibile 
încă si în plină alienare a insului şi a 
efectelor în împărăția tehnicii. Mai ales 
dacă eroul e pilot si are ochii (si cà- 
masa) de un albastru intens ca Mel 
Gibson. 


Adina DARIAN 
Producţie: SUA, 1992, Warner Bros; Re- 
gia: Steve Miner; Scenariul: Jeffrey 
Abrams; Russel Boyd; Cu: 


Mel Gibson, Jamie Lee Curtis, Elijah 
Wood, Isabel Glasser. 


SUSPICIUNE 


cest 
dail 


avànd ca fun- 

Londra anilor '50 

merge cu reconstituirea 

epocii atât de departe in- 

cât spectatorul. poate 

crede că are de-a face cu 

o peliculă a deceniului al cincilea. Nu 

este vorba numai de amănuntele vesti- 

mentare, de automobilele cu linii 

greoaie sau de ambianfele bistrourilor 

unde se mănâncă fish and chips. Suspi- 

ciune încearcă să imite si stilistic fil- 

mele de suspense ale E ani, mi- 

zànd pe efectele muzicii prevestitoare, 

ale filmării personajelor din amorsá, ale 
supradimensionatelor planuri-detaliu. 


cuplurile adulterine sunt pedepsite in 
final. De aici istoria i ioasei lovituri 
dată de un detectiv particular, fost lu- 
crător în n poe începe să se deose- 
beascá de policier-urile făcute atunci. 


face sà rámánem cu nostalgia acestora. 
Dana DUMA 


Co-productie: SUA-Marea Britanie, 
1992, Columbia Pictures, Rank Fims 


Kenneth Cranham, Alphonsia Emma- 
nuel, Maggie O'Neil. 


Laura San Giacomo 


| INDOCHINA 


ureolat cu asemenea ono- 

ruri şi distincţii — „Globul 

de aur“ în ianuarie anul 

acesta și un „Oscar“ două 

luni mai târziu — filmul lui 

Régis Wargnier este supus 
unei judecăţi secunde care ar putea fi 
mai exigentă decât cea pre-festivă. 
Spectatorul s-ar putea întreba: ia să văd 
pentru ce s-au acordat atât de râvnitele 
distincţii internaţionale acestui film? lar 
după vizionare, ca prim răspuns, ar 
constata, desigur, că pentru Catherine 
Deneuve şi-apoi pentru frumuseţea lo- 
curilor unde se desfăşoară povestirea 
cinematografică indiferent de natura 
întrebărilor pe care le-ar fi stârnit spec- 
tatorului, filmul lui Wargnier — şi 
acesta este un aspect care trebuie men- 
фопа de la bun început şi fără reti- 
cente — s-a înscris printre cele mai de 
succes — în special în ce priveşte înca- 
sárile în Franța — ale anului. 

Deci, după ce trecem de momentul „A 
tout re eec toute honneur" să ne mai 
oprim o clipă la ipoteticele între- 
bări ce l-ar putea stârni pe spectator 
S-a speculat destul de abundent în 
presă, mai ales in cea de specialitate, 
pe ideea: „rol de incununare a carierei 
artistice pentru Catherine Deneuve“. Nu 
contest că este un rol care trage între- 
gul film după el, dar mă simt îndemnat 
să amintesc că actrița și-a dat măsura, 
cu ani în urmă, mai ales sub bagheta 
lui Bunuel în Belle du Jour si Tristana 
iar un număr de ani după aceea, sub 
conducerea lui Truffaut, în Ultimul me- 
trou (ca să pomenesc doar trei din cele 
mai semnificative evoluţii care au con- 
dus la impunerea dimensiunii еі -inter- 
pretative). Cât priveşte atracţia pe care 
o exercită frumusețea unor locuri fil- 
mate aproape în sine şi pentru sine 
care ar putea (si a si făcut-o de altfel), 
stimula interesul turistic, aș fi tentat să 
comit indelicatetea de a compara Indo- 
china cu Amantul lui Annaud unde fru- 
musetea cadrului se integrează si se di- 
zolvă în vibrația întâmplării, iar exotis- 
mul locurilor nu rămâne decorativ, ci se 
converteşte în ambiantá dramatică. 

Nu cred totuși să reuşesc invocând 


filmul lui Annaud (proiectat de luni de 
zile pe ecranele noastre) așa cum tre- 
buie amintit si filmul lui Pierre Schoen- 


doerffer Dien Bien Phu căci — cu bună 
ştiinţă ori poate numai datorită unui cli- 
mat de nostalgie si a unei dorințe de 
„make-believe“ cum au numit englezii 
această dorință de a acredita o nouă 
imagine a unui trecut destul de apro- 
piat încă — aceste filme se constituie 
într-o trilogie. Nostalgia scuteste de 
precizie fapticá, deci cale deschisă la- 
xismului istoric și iluziei despre un tre- 
cut neproblematic. Dorința de articu- 
lare a unei noi imagini despre sine fa- 
vorizează, pe de altă parte, o fervoare 
aproape romantică astfel încât filmele 
acestea (nu mă refer aici si la cel al lui 
Schoendoerffer pentru că nu l-am vá- 
zut) trebuie luate ca gesturi artistice, ca 
povestiri frumoase şi duioase care atrag 
publicul şi, în definitiv, bine fac pentru 
că spectatorul merge la cinema pentru 
satisfacția estetică si nu prea (mai) e 
dispus să fie dăscălit pe teme politi- 
co-istorice. Cât priveşte însă modelul 
cultural, şi aici, că vrem ori nu vrem, 
patrundem pe terenul unei politici — 
gândul te duce imediat la un comenta- 


Régis Wargnier a mai 
regizat Femeia vieții mele (1986), 
câștigător al unui César 
pentru „debut si 
castelului (7988). 
Filmul Indochina a fost premiat in 
1993 cu: 


e Globul de aur pentru cel mai 
bun film străin 


e. Oscar pentru cel mai bun film 
străin 


e Premiul César pentru cea mai 
bună interpretare feminină (Cathe- 
rine Deneuve), cea mai bună ima- 
gine (Francois Catouné), cel mai 
bun decor (Jacques Bunfoir) si cel 
mai bun rol secundar feminin (Do- 
minique Blanc) 


Eu sunt stăpânul 


е Catherine Deneuve si 


Linh Dan Pham 


IEIGIRWAN ES 


riu al lui Godard, făcut la Londra cam 
la vremea in care avea loc premiera іт- 
dochinei: „Când nu ai o identitate, iji 
cauti o imagine“. Am mai avut ocazia 
за mentionez acest comentariu şi revin 
la el cu necesitate. 

Indochina lui Wargnier va rămâne, 
vreau să cred, ca un film pus în slujba 
căutării unei imagini noi a unui trecut 
apropiat; a unui film pus în slujba unei 
actrițe — adevărată instituţie naţională 
— pe care multi o situează astăzi alături 
de Greta Garbo; a unui film pus în 
slujba sau mai bine zis servit de nişte 
premii internaţionale mult râvnite în 
fata cărora (oricât ar rămâne spectato- 
rul de înfometat în întrebările lui) argu- 
mentele unei analize estetice pălesc: 
„Oscar“ şi „Globul de aur". 


Mircea ALEXANDRESCU 


Producție: Franţa, 1992, Roissy; Regia: 
Régis Wargnier; Scenariul: Frik Or- 
senna, Louis Gardel, Catherine Cohen, 
Régis Wargnier; Imaginea: Francois Ca- 
tonné; Cu: Catherine Deneuve, Linh 
Dan Pham, Vincent Perez, Jean Yanne, 
Dominique Blanc, Henri Marteau. 


OCHII NOPŢII 2 


unoscutul proverb „Paza 
bună trece primejdia rea" 
ilustrează, incă o dată, 
una din acele producții 
având în centru un ins ce 
deţine, alături de eticheta 
„guard“, o onorabilă rezervă de bono- 
mie şi forță. Deturnând abilitatea perso- 
najului (Cassey Denauli) pe care l-a in- 
terpretat in Dallas, spre cauze mai no- 
bile, dar la fel de bánoase, actorul An- 
drew Stevens a creat un „înger păzitor“ 
dedulcit de miracolele tehnice ale au- 
diovizualului. Resursele în acest dome- 
niu de sfârşit de veac fiind inepuizabile, 
„security guard"-ul a avansat in“al doi- 
lea episod din Ochii nopții, păstrân- 
du-si aceleași mijloace de munca: ne- 
numărate camere video şi monitoare 
prin care veghează viața interioară din 
locuințele unor bărbaţi ocupați si pe 
cea intimă a soțiilor (ог. Lumea rock-u- 
lui din prima serie este înlocuită aici 
de cea a politicii, care explică dezinte- 
resul unora din practicantii sai faţă de 
partenerele de viaţă, ceea ce le impinge 
pe acestea în braţele primitoare si mus- 
culoase ale omului de pază. Atracția 
dintre bodyguard şi blonda soţie a unui 
diplomat sud-american este reciprocă, 
fapt ce-i face să răzbată cu succes prin 
hatisul urzelilor náscocite de machiave- 
licul sot dornic doar de banii consoar- 
tei. 
Voyeurismul celui care pune camere 
de filmat si in dormitor, va fi satisfăcut 
finalmente si de vizionarea propriilor 


Dallas 
Ochii nopții 


sale prestații amoroase cu nevasta pa- 
tronului. Conţinutul casetelor video in- 
registrate de sistemul de pază ar putea 
constitui, materia unui al treilea episod 
din Ochii nopții, scutindu-i pe scena- 
rişti de caznele elaborării unui nou 
story si mentinándu-| pe Andrew Ste- 
vens in postura de ,supervising produ- 
cer" a unor asemenea mostre de ci- 
nema sexy. 


Dinu-loan NICULA 


Producţie: SUA, 1990, Trimark Pictures 
Regia: Jag Mundhra; Scenariul: Tom 
Citrano, Andrew Stevens; Imaginea:-Ja- 
mes Mathers; Cu: Tanya Roberts, An- 
drew Stevens. 


STEAUA 
AD ÂNCURILOR 


rintre pesti si alte vietui- 
toare marine care se pe- 
rindă pe ecran în timpul 
genericului se mai află în 
adâncurile oceanului şi o 
bază militară. Bază care 
va trebui 'evácuatà din motive strate- 
gice. Asa că, din grabă, combinată cu 
nepasarea unui personaj, se produce o 
catastrofă. Ecologică si nu numai. 
Accidente tehnice, o explozie nu- 
cleară, un monstru marin, sentimente 
frumoase si defecte de comportament 
sunt amestecate haotic, într-un scena- 
riu care pare alcătuit prin alăturarea cât 
mai multor locuri comune cu putinţă. 
Lipseşte până și faimosul mestesug al 
scenaristilor americani de a scrie replici 
exacte, dialogul abundând în replici de 
tipul: „Bună idee!" sau în precizări teh- 
nico-stiintifice cel puţin dubioase. 
După ce monstrul — invizibil în cea 
mai mare parte a filmului — devine 
centrul atenţiei și-i înghite pe rând pe 
membrii echipajului, rămân în viata 
doar componenții unui cuplu ce ar vrea 
să fie un fel de Adam și Eva moderni 
şi-şi vor întări uniunea prin anunțarea 
unei viitoare naşteri. Ei se vor salva din 
adâncuri într-o pseudo-Arcă a lui Noe, 
în care — în lipsa altor viețuitoare pe 
care să le ia cu ei — va călători spre 
suprafață nimeni altul decât monstrul 
terorizant, care nu mai are nevoie de 
depresurizare, precum bietele ființe 
umane. Nici o griiă însă, el va fi distrus 


în finalul apoteotic. Inteligența si forta 
umană au învins încă o dată! 

Hotărât lucru, steaua acestui film este 
atât de adânc îngropată încât nici o 
rază nu mai reușește să razbata pe 
ecran. 


Rolland MAN 


Producţia: Carolco, SUA, 1988; Regia: 


Sean S. Cunningham; Scenariul: Lewis 
Abernathy si Geof Miller; imaginea: 
Mac Ahlberg; Cu: Taurean Blacque, 
Nancy Everhard, Greg Evigan, Miguel 
Ferrer. 


Nancy Everhard 


ce 


Statistici 


mai concludente pentru buzunarul producátorului 


decát pentru gustul spectatorilor 


Anii '80 


1) ዷፒ the Extra-Terrestrial (S. Spielberg 1982 — record ab- 
solut — 228 mil. dolari!); 2) Return of the Jedi (Н. Marquand, 
prod. G. Lucas 1983); 3) Batman (T. Burton 1989); 4 The Em- 
pire Strikes Back (1. Kershner 1980, prod. С. Lucas); 5) Ghos- 
tbusters (i. Reitman 1984); 6) Raiders of the Lost Ark (S. Spiel- 
berg 1981, prod. G. Lucas); 7) Indiana Jones and the Last Cru- 
sade (S. Spielberg 1989, prod. G. Lucas); 8) Indiana Jones and 
the Temple of Doom (S. Spielberg 1984, prod. G. Lucas); 9) 
Beverly Hills Cop (M. Brest 1984); 10) Back to the Future (R. 
Zemeckis 1985, prod. S. Spielberg); 11) Tootsie (S. Pollack, 
1982); 12) Rain Man (B. Levinson 1988); 13) Three Men and a 
Baby (L. Nimoy 1987); 14) Who Framed Roger Rabbit (R. Ze- 
meckis 1988, prod. S. Spielberg); 15) Beverly Hills Cop 1! (T. 
Scott 1987); 16) Gremlins (J. Dante 1984, prod. S. Spielberg); 
17) Lethal Weapon 2 (R. Donner 1989); 18) Top Gun (T. Scott 
1986); 19) Rambo: First Blood Part [| (С.Р. Cosmatos 1985); 
20) Rocky IV (S. Stallone 1985); 21) to the Future, part II 
(R. Zemeckis 1989, prod. Spielberg); 22) Honey, ! Shrunk the 
Kids (J. Johnston 1989); 23) Crocodile Du P. Faiman 
1986); 24) Fatal Attraction (A. Lyne 1987); 25) Platoon (O. 
Stone 1986); 26) Look Who's Talking (A. Heckerling 1989); 27) 
Rocky ዘ፤ (S. Stallone 1982); 28) Superman II (А. Lester 1981); 
29) Coming to America (J. Landis 1988); 30) Golden Pond 
em 1981); 31) Sex, Lies and Videotapes (S. Soderbergh 
1 $ 


Anii '90 


, 1) Home Alone (C. Columbus 1990); 2) Terminator 2 (J. Ca- 
meron 1991); 3) Home Alone 2: Lost in New York (C. Colum- 
bus 1992); 4) Batman Returns (T. Burton 1992); 5) Ghost (J. 
Zucker 1990); 6) Robin Hood: nce of Thieves (Kevin Rey- 
nolds 1991); 7) Aladdin (Anim. J. Musker 1992); 8) Pretty Wo- 
man (G. Marshall 1990); 9) Dances with Wolves (K. Costner 
1990); 10) Lethal Weapon 3 (R. Donner 1992); 11) Beauty and 
the Beast (Anim. G. Trousdale 1991); 12) Teenage Mutant Ninja 
Turtles (S. Barron 1990); 13) Die Hard 2 (R. Harlin 1990); 14) 
Hook (S. Spielberg 1991); 15 Total Recall (P. Verhoeven 1990); 
16 Sister Act (E. Ardolino 1992); 17 A Few Good Men (R. Reis 
ner 1992); 18) City Slickers (R. Underwood 1991); 19) Dick 
Tracy (W. Beatty 1990); 20) The Silence of the Lambs (J. 
Demme 1991); 21) The Hunt for Red October (J. McTiernan 
1990); 22) The Bodyguard (M. Jackson 1992); 23) The Addams 
Family (B. Sonnenfeld 1991); 24) Wayne's World (P. Spheeris 
1992); 25) A League of Their Own (P. Marshall 1992); 26) Basic 
Instinct (P. Verhoeven 1992); 27) Back to the Future, part Ili 
(R. Zemeckis 1990); 28) Kindergarden Cop (1. Reitman 1990); 
29) Bram Stoker's Dracula (F.F. Coppola 1992); 30) Sleeping 
with the Ennemy (J. Ruben 1991); 31) Howard's End (J. ivory 
1992) 


istele de titiuri alăturate sunt 

selectate dintr-o statistică a 

preferințelor publicului american, 

pe decenii, publicată în revista 

Variety. Clasamentul nu a fost 

însoțit de nici un comentariu, 
fiind stabilit în funcţie de totalul încasărilor, In 
doiari, bineînţeles! Corpusul de filme este 
100% . american. Este adevărat cà în 
cinematografele americane pot fi văzute 
câteodată panouri publicitare care anunţă 
„European movies“, insă ele nu sunt altceva 
decât încă o excentricitate în lumea tuturor 
posibilităților, filmul nefiind un produs de 
import în Statele Unite decât cu titlul de 
excepţie. Dacă filmul autohton este 
conservator în concepţie, publicul este în 
gusturi. Adesea repertoriul cinematografic 
apare ca același menu pregătit de un singur 
bucătar, Hollywoodul fiind in cinema cam ceea 
ce este MacDonald's în alimentație. 

Romancierul Gore Vidal afirma că adevărata 
capitală a Americii nu este Washingtonul, ci 
Hollywoodul. Putem adăuga că, așa cum în 
vechime toate drumurile duceau la Roma, azi, 
cinematografic vorbind, toate drumurile încep 
la Hollywood. Americanii au câștigat parca 
pentru eternitate un pariu pe care francezul 
Léon Moussinac îl făcuse prin anii '30: filmul 
— cel putin în varianta sa de peste ocean, cea 
mai viabilă însă din punct de vedere economic 
— a supraviețuit ca o artă populară. De la 
profiturile nu foarte mari ale bătrânelor nickel 
odeons, sălile de cinema au ajuns una dintre 
afacerile cele mai prospere ale noului 
continent: rețeta de 528 de milioane de dolari 
făcută de leaderul anilor '80, E.T. este o 
mărturie în acest sens. 

Desi în urmă cu un secol frații Lumière erau 
cei care realizau primele prises des vues, 
treptat s-a încetățenit ideea cà arta a şaptea 
este un soi de produs american. La fel cum 
pentru unii turişti străini Gerovitalul si iia 
noastră naţională reprezintă simboluri ale 
civilizaţiei românești, tot astfel pop corn 
movies cu Arnold, Sylvester, Kevin and Co., 
reprezintă în opinia generală [despre ea este 
vorba când judeci statistic(i)] o culme a 
spiritului cinematografic made in USA. 

Desantul batalioanelor de celuloid îmbarcate 
în California a câştigat bătălia pe vechiul 
continent, unde s-a instaurat o pax americana 
cinematografică. Această victorie — manifestă 
și în alte planuri ale culturii — este denumita 
de unii sociologi „dominaţia blândă“, Blândă 
sau nu, ea este însă categorică. In 1987, 
exporturile americane de producție 


cinematografică si de televiziune reprezentau 
79% din totalul mondial, iar in 1991, 
producțiile de TV europene reprezentau doar 
20.000 de ore din totalul de 125.000 de ore de 
transmisie ale stațiilor TV. europene mai mult 
cu numele. 

Să notăm cu bucurie că multe dintre titlurile 
alăturate le-am văzut deja si pe afisele din {ага 
sau le vom vedea în curând. Discutăm in 
sfârşit în cunoştinţă de cauză. Desi በህ 
dispunem de statistici atât de ample ca cele 
din Variety, putem să ne permitem şi o 
speculație, apreciind са în gusturi 
cinematografice spectatorii noştri sunt, în 
marea lor majoritate, „americani“. 


atele clasamentului sunt relative 
in funcţie de anul de producție. 
Astfel, campionul — până acum 
— al ultimului deceniu, Home 
Alone |, produs în 1990, este 
talonat îndeaproape de episodul 
Il, deşi acesta este produs cu doi ani mai 


cial după lansarea ediţiei video (şi ea aduca- 
toare de beneficii considerabile studiourilor, 
dar pe altă cale). Astfel este greu de prevăzut 
dacă avantajul! de doi ani în minus pe Ecrane 
(deci un posibil viitor mai lung pentru înca- 
sări) va fi exploatat de Bram Stoker's Dracula 
(1992) pentru a remonta handicapul de 
aproape 80 de milioane de dolari care-l des- 
parte de ocupantul locului 2, mai vechiul Ter- 
minator 2. 

Astfel stau lucrurile în cazul unor „certitu- 
dini“. Aflat deja la mijlocul clasamentului, la 
putin timp de la premieră si de la incununarea 
cu un Oscar (pentru interpretare masculină — 
Al Pacino), Parfum de temelie, devanseaza 
succese de public mai vechi, precum Predator 
2, su pei Ralph, Air America, Doubie Impact, 


Exorcistul Ill. 
Anii '90 


Caracteristica ultimului deceniu а! secolului 
nostru pare a fi întoarcerea la o epică a copi- 
lariei. Nu întâmplător eroul lui Home Alone 


„Cultura americană de masă 
este acționată de un singur fel: divertismentul!" 


Jeremy Tunstall, cercetător. britanic 


tárziu si n-a beneficiat de acelasi intervai 
pentru încasări. Probabil că mai „vechile“ 
(1990) Ghost, Pretty Woman si Die Hard 2 vor 
ceda în scurt timp locurile lor din plutonui 
fruntaş challengerilor care le urmăresc 
îndeaproape, distanţa fiind mică („doar“ câteva 
milioane de dolari). Astfel, aspiră la un loc 
fruntaş si. Lethal Weapon 3, alături de 
Bodyguard. Desi Pretty Woman deţine un 
record imposibil de egalat. Productia a costat 
13 milioane de dolari si incasárile s-au ridicat 
ta 451 milioane de dolari. 

Este de remarcat însă un fenomen general 
valabil: afluxu! de spectatori este maxim în pe- 
rioada imediat următoare premierei. Acest lu- 
cru se datorează în primul rând „bombarda- 
mentului“ difuzării (lansarea se face simultan 
în sute de cinematografe, multe dintre filme 
amortizandu-si cheltuielile de producţie în pri- 
mul week-end de după premieră) cât şi scăde- 
rii ulterioare a numărului de spectatori, în spe- 


z 


este un băiețel, un soi de Mickey Rooney, 


- după cincizeci de ani, recompensat însă cu un 


onorariu de multe milioane de dolari. Pustii 
americani, cei care in timpul liber au si câte 
un job care-i învaţă valoarea banului muncit, 
se distrează la filmele cu Macaulay Culkin, dar 
nu doar amuzamentul este motivul pentru 
care ei l-au făcut vedeta lor; privind peripetiile 
nostime ale puștiului rămas singur acasă: mi- 
cii spectatori visează si ei la posibilitatea de a 
avea lefuri similare cu cele ale mai norocosu- 
lui lor idol. Salarii care le-ar putea permite 
să-și cumpere câteva tone de înghețată pe an. 

Tușele comice fac din Ghost un pseu- 
do-horror juvenil. În vreme ce, cu două dece- 
nii în urmă, în plutonul fruntaș figurau două 
horror-uri ,de-adeváratelea" (Fălci de Spiel- 
berg si Exorcistul de Friedkin), Fantoma lui 
Zucker trage la basm: binele învinge, morții 
pot învia pentru a-i trage de mustati pe cei гаі, 
etc. 


Campion 
absolut 
in anii '80: E.T. 


Woman 
cu Richard Gere 
si Julia Roberts 


Hook 
cu Dustin Hoffman 
si Robin Williams 
v 


Dintre coperţile frumos colorate ale 
cărților cu povești ale copilăriei sau ale 
revistelor de benzi desenate (v. nr. 7/93 
al revistei noastre) apar si eroi cu un 
box-office impresionant: Batman si Bat- 
man Returns (Tim Burton), Robin Hood 
(К. Reynolds), Hook (Spielberg), Ala- 
din (animaţie de J. Musker, locul 7 la 
numai câteva luni de la premieră). Ar- 
hetipurile nu sunt uitate, Pretty Woman 
şi The Beauty and the Beast figurând la 
loc de frunte. 


Subsolul clasamentului: scoate la 
iveală alte preferințe semnificative. Pe 
locul 172 Howard's End, care la fioi ar 
fi catalogat in videoteci drept „de fami- 
lie“, este de fapt un film care reaprinde 
„lanterna magică” a cinematografului. 
S-ar putea ca în America filmul lui 
ivory să fi displăcut din cauza atmosfe- 
rei prea britanice sau prea livresti, cu 
prea multe detalii lăsate în suspensie 
(ştiut fiind cà transoceanicii detestă 
ambiguitatea!). Şi totuși Academia de 
arte si ştiinţe ale filmului american l-a 
recompensat cu trei Oscaruri '92 (pen- 
tru cea mai buná interpretare femininá, 
cea mai buná adaptare cinematogra- 
fică, cea mai bună scenografie). În 
schimb, Prinţul mareelor, un film pro- 
dus în același an — şi care ar putea 
purta o etichetă „de gen" identică — 
ocupă locul 46, manifestând şi vizibile 
tendințe de a urca în clasament. Între 
Helena Bonham Carter si Barbra Streis- 
sand publicul o preferă pe cea din 


„Cultura americană 
de masă 
constituie astăzi 
fenomenul cel mai 
apropiat 
de o lingua franca 
a intregii lumi. 
Icoanele 
celei mai recente 
ideologii universale — 
sau, mai bine zis, 


semicultură mondială — 


sunt actori 
ultra-masculini 
ca Charles Bronson, 
Clint Eastwood și 
Arnold Schw. 
și corul multicolor 
al reclamelor firmei 
Coca-Cola.“ 


Todd Gitlin 
profesor de sociologie, 
Universitatea Berkeley 


urma. Dar asta numai în cazul in care 
nu ar fi prin apropiere Peter Pan... 


Anii '80 


Box-office-ul anilor '80 a fost in in- 
tregime controlat de Steven Spielberg 
si George Lucas, ambii, ránd pe ránd, 
realizatori si producátori. Dupá ce in 
anii '70, la debut, se fácuse remarcat cu 
Duelul, Spielberg a prins gustul succe- 
sului la box-office cu Fălci si după În- 
(በጠብ de gradul trei, E.T., Căutătorii ar- 

pierdute, indiana Jones și 


matograful „infantil“ pentru mici şi 
mari. El, de fapt, revitalizează basmul 


- cinematografic — uzând de cele mai 


sofisticate mijloace tehnice — care 
place tuturor pentru că este inofensiv 
şi, fabulând inspirat, creează iluzii. Un 
posibil idea! al unei cinematografii tera- 
peutice, al cărui principal medicament 
este visul frumos ambalat — faimosul 
American dream. 


Mai putin prolific ca regizor fata de 
Spielberg, Lucas — cineastul care in 
copilărie își dorise să aibă o uzină de 
jucării mecanice — dă lovitura cu ciclul 
Star Wars, mizând cu îndrăzneală sume 
enorme pe o superproductie care avea 
să aducă ceva nou în peisajul sociai 


Pe locul patru, 
în acelaşi clasament: 
Imperiul contraatacă 


Încă neîntrecut 
în anii '90: Singur acasă 
cu Macaulay Culkin 


american: coada la bilete! Fani ai Ráz- 
boiului stelelor vor ajunge chiar să-și 
celebreze căsătoria in fata sălii de 
spectacole așteptând „Ja un bilet în 


Aceasta în vreme ce filmele unui Wo- 
ody Allen sunt prea putin luate in 
seama de publicul american, spre deo- 
sebire de cel european care-l savurează 
si chiar  aduleazá. Din cele 18 titiuri 
câte numără filmografia iui Allen, doar 
Hannah $i surorile ei este cuprins in li- 
mitele unor încasări care să-i permită 
prezența în .clasamentul stabilit de Va- 
riety (pe locul 217). Nu este de mirare 
atunci cá, in coada listei anilor '80 (pe 
tocul 410) se află si filmul unui ети! al 
lui Woody Allen, Steven Soderbergh, cu 
Sex, minciuni şi video, deși încununat 
cu Palme d'or la Cannes in 1989. Prea 
mult dialog $i mai ales prea multe intre- 
bári existentiale pentru disponibilitatea 
publicului de pop corn movies! Specta- 
torul preferă răspunsuri gata fabricate 
şi-i place să se lase în seama eternei zi- 
cale: „Minte-mă frumos!“ 


Şi, totuși, ca o revistă de cinema ce 
suntem, depunem garanţie pentru un 
gust de elită al cinefililor de pretutin- 
deni. 


Lucian GEORGESCU 


de premiere 


din mai 
până in august 


pe ecranele 


1. SLIVER cu Sharon Stone care, 
initial, a refuzat să facă rolul apreciind ca 
este prea asemănător cu cel din In- 
stinct primar. Partenerii William Bal- 
dwin — un. milionar și electronist și 
Tom Berenger — un scriitor de romane 
polițiste, erotoman. Regia a fost asu- 
mată de Phillip Noyce, cunoscut pentru 
al sáu Patriot Games. La proiectia-test 
efectuatá inainte de copia standard, pu- 
blicul s-a simtit ofensat de final. Acesta 
a fost modificat de scenaristul Joe Es- 
zterhas (autorul scenariului la Flash- 
dance, Box, instinct primar) iar 
calificativul super-restrictiv inițial al Co- 
misiei de cenzură NC — 17 (interzis ce- 


americane 


prost dispus". Comediile autentice nu 
se nasc prea ușor. 


3. CLIFFHANGER. in Alpii 
italieni și cu un buget de 70 milioane 
de dolari, Stallone a încercat să facă și 
pe alpinistul, în regia lui Renny Harlin 
(Die Hard 2). in culisele filmărilor cir- 
culă însă zvonul că Stallone suferă de 
rău de înălțime. Spre a demonstra că 
ameteala poate fi învinsă, regizorul nu a 
ezitat să-i arate vedetei sale cum tre- 
buie să joace pe peretele de stâncă. De 
teamă să nu se facă de râs, se pare că 
Stallone a apelat cât se poate de putin 
la cascadori. 


Whoopi Goldberg cu Ted Danson 


lor sub 17 ani) a fost schimbat in R — 
ceea ce dă șanse filmului pentru o au- 
dientá mai largă. Totuși distribuitorii au 
fost sceptici în privința unui real suc- 
ces. 


2. MADE IN AMERICA Pro- 
tagonistă este Whoopi Golberg, laureata a 
Oscarului 1991, iar partenerul ei, Ted 
Danson. Subiectul: o femeie de culoare 
are o fiică concepută artificial. Aceasta 
va încerca să-și identifice tatăl cerce- 
tand Băncile de spermă... Intre cei doi 
eroi s-a înfiripat o idilă și în afara platoului 
de filmare care contribuie desigur la 
publicitatea filmului. In ciuda audienței 
actriței la publicul american după Sister 
Act (0 și a strădaniei realizatorilor de a 
da o versiune comică nouă în stil slap- 
stick, câțiva dintre cei care au partici- 
pat la proiectia-test au declarat pur si 
simplu: „Ne-am plictisit“, „Filmui ne-a 


10 


4. SUPER MARIO BROS. 
Doi instalatori din Brooklyn (Bob Hop- 
kins si John Leguizanno) - nimeresc 
într-un ținut mitic populat de reptile, 
monștri și vârcolaci. Ei se ambalează 
intr-o operaţiune de salvare a unei fete 
luată ostatecă de respingătoarele vietui- 
toare. Subiectul este preluat nu după o 
bandă desenată, ci după un joc video 
foarte la modă printre adolescenții 
Americii. In lipsa unui story efectiv, 
realizatorii (Rocky Morton si Annabelle 
Jankel) au investit bugetul de 42 mi- 
lioane de dolari mai mult in decor, in 
animarea mecanică a ciudatei faune si 
desigur ín efecte speciale. Judecánd 
după rezultat se pare însă cá Dustin 
Hoffman si Danny De Vito, la care s-a 
apelat mai întâi, au fost inspirați când 
au refuzat rolurile principale. Totuși, 
distribuitorii nepăsători de verdictul cri- 
ticii, prevăd încasări fabuloase, chiar 
dacă biletele s-ar vinde la jumătate de 
pret. 


Vara, fiecare s 


entru ca statisticienii să nu şomeze, producătorii trebuie 
să lucreze şi cineagtii să filmeze. Nu putem şti câte 
dintre premierele americane ale acestei veri se vor 
alinia în topul încasărilor. Cert este însă că, spre 
deosebire de Europa, în Statele Unite marile lansări se fac din luna 
mai până in august. Cine vrea să iasă câştigător trebuie să dea 
premiere în acest răstimp socotit punctul culminant al stagiunii 
cinematografice. Cum se spune la Hollywood, „vara, in fiecare 
seară e sâmbătă!” Cinematograful american înregistrează totuşi un 


5. JURASSIC PARK. spiel 
berg a dorit să revină la succesul rechi- 
nilor (Fálci, 1975) si ne ameninţă acum 
cu dinozaurii. In timpul filmărilor, în fie- 
care zi la 5 dimineaţa, un avion special 
scotea dintr-un hangar bucată cu bu- 
cata dinozauri care erau asamblati pe 
platou. Laura Dern (Suflet sălbatic) si 
Sam Neill nu s-au sfiit să declare cá in 
multe scene, erau luaţi prin surprindere 
$i se speriau de-adevăratelea de gigan- 
ticele creaturi. Comerciantii vând cu 
profit uriaș noile produse-Dino: bom- 
boane-Dino, ouá-Dino, periute de dinți 
electrice-Dino, etc., etc. (vezi Spiritul 
vremii pag. 23). 

Filmul se recomandá ca un thril- 
ler-sci-fi. Pronosticul distribuitorilor 


„este că Spielberg va figura din nou pe 


locul 1 cu încasări de peste 150 mi- 
lioane de dolari. 


6. LAST ACTION, HERO. 
Eroul filmelor de acţiune si de comedie, 
Arnold Schwarzenegger, vrea să-l de- 
troneze pe Bruce Willis, dovedind că și 
el poate avea un autentic simt al umo- 
rului. Din nou producătorii contează pe 
farmecul copilăriei (vezi succesele an- 
terioare Singur acasă, Pururea tânăr 
etc.). Astfel, Arnold are ca partener un 
baietel de 11 ani (Austin O'Brien). 
Spre a másura dimensiunea investițiilor 
за spunem că regizorul John McTier- 
nan a primit un onorariu de 15 milioane 
de dolari. Cei patru scenariști acreditaţi 
plus scriitorul William Goldman (făra sa 
apară pe generic) care au acceptat sa 
facă muncă de negru, au primit fiecare 
câte un milion de dolari. În sfârșit, o ju- 
mátate de milion a costat doar balonul 
uriaş care sfârșește prin a exploda in 
faimosul Times Square de unde începe 
nu mai putin faimosul bulevard newyor- 
kez, Broadway. O seamă de vedete ca 
Sharon Stone, Chevy Chase, Van 
Damme, Tori Spelling si Maria Shriver 
(sotia lui Schwarzenegger) care au ac- 
ceptat să facă scurte apariţii, primesc 
onorarii corespunzătoare cu cota lor la 
box-office. Bugetul iniţial de 47,5 mi- 
lioane dolari a fost astfel dublat. Pro- 
nosticul distribuitorilor este însă lucid. 
„Chiar dacă filmul va încasa 100 mi- 
lioane dolari, va fi de fapt o cădere“. 


7. WHAT'S LOVE GOT TO 
DO WITH IT Biografia cântăreței 


Tina Turner (interpretată de Angela 
Bassett) este axatá pe fata neagrá a vi- 
rusului rock: droguri, relatii sexuale im- 
puse de producátori macho. Tina Tur- 
ner a furnizat personal toate detaliile 
vietii sale intime pentru ca experienta ei 
emoţională si atmosfera retro să poată 
fi recreate așa cum le-a trait. Soţul can- 


taretei este interpretat de Laurence Fish- 
burne. Lupta pentru succes se anunța 
insă grea ţinând seama de experiența 
filmului- Doors, si de posibila reacție 
negativă a publicului la scenele extrem 
de stresante din viata Tinei Turner, 
scene care au traumatizat chiar şi pe 
cei doi interpreţi care, după ce filmau 
anumite secvenţe, strigau: „Lăsaţi-ne in 
pace măcar 30 de minute!“ Prețul suc- 
cesului a fost întotdeauna costisitor si 
adesea fatal 


Laura Dern 


ară e sâmbătă 


paradox: cu cât profesionalismul şi efectele speciale se 
perfectioneazá, cu cât un număr mai restrâns de vedete 
concentrează, într-un anume moment, impactul — cu atât 
subiectele şi temele propuse sunt mai tipizate şi repetitive, 
dovedind o evidentă lipsă de originalitate. Invenţia tehnică a 
anihilat parcă imaginaţia artistică. Aşadar exiștă producţii care în 
ciuda încasărilor sunt considerate o cădere chiar de către 
spectatori. Si, evident, de critică. 


E Arnold Schwarzenegger 


8. GUILTY AS SIN. o procuroare 
(Rebecca De Mornay) apără si in cele din 
urmá se indrágosteste de un bárbat (Don 
Johnson) acuzat de a-şi fi omorât soţia. Acto- 
rul declară: „Cred că nu a apărut niciodată în 
vreun film un personaj atât de cinic și de jos- 
nic, apt să manipuleze fatal, pe oricine! „Fil- 
mul, apreciat ca o psiho-dramá-sexy din fami- 
lia Atractie fatală, Pe muchie de cuțit, instinct 
primar, contează pe apetenta spectatorilor la... 
oroare... 


9. LIFE WITH MIKEY un copil-ve- 
detà din anii '70, incearcá la maturitate (Mi- 
chael J. Fox) să reînvie gloria de altădată. Cu 
ajutorul secretarei sale (Cyndi Lauper) si evi- 
dent al regizorului James Lapine, care a optat 
tot pentru registru! comediei, Fox s-a lansat in 
cursá plin de optimism, impreuná cu scenaris- 
tul Marc Lawrence stiind ce inseamná sá lan- 
sezi un film dupá un succes anterior Family 
Ties (Legáturi de familie). Pronosticul specia- 
listilor din box-office a fost însă dur: „Fox n-a 
reușit niciodată să câștige în cursa box-offi- 
ce-ului cu o comedie estivală. Nu ne așteptăm 
să izbutească acum“. 


10. DENNIS THE MENACE pe 
astá datà filmul e inspirat dupà o bandá dese- 
nată de mare popularitate. Dennis este tot un 
pusti, de sase ani. Producátorii au mizat pe 
succesele anterioare ale vedetelor copii. Noul 
Macaulay Culkin (oare?) se numeste Mason 
Gamble si a fost ales dupá ce s-au vizionat 
20.000 de probe cu copii cărora li s-a cerut să 
povestească o întâmplare din viata lor. Gam- 
ble a câștigat povestind că, într-o zi, mergând 
la bunica lui, punând mâna în buzunarul pan- 
talonilor a dat de un vierme gras. L-a luat cu 
grijă, l-a privit şi l-a băgat la loc în buzunar. 
Apoi, și-a lins tacticos degetele! Regizorul 
Nick Castle își recomandă filmul ca pe un 
horror-comic și e sigur de succes. 


11. SLEEPLESS IN SEATLE Este 
cel de-a! doilea film al unei regizoare, Nora 
Ephron. Debutul ei oferea garanţii de succes. 
Este autoarea unui best-seller „Heartburn“ 
(fragment autobiogratic devenit film în 1986 în 
regia lui Mike Nichols cu Meryl Streep și Jack 
Nicholson), si a scenariului la Harry Met Sally. 
A debutat ca regizoare anul trecut cu This is 
My Life. Mama ei a fost ea însăși scenaristă la 
Hollywood. Când Nora avea 15 ani, în 1957, 
ea a dus-o să vadă în avanpremieră An Affair 
to Remember cu Cary Grant și Deborah Kerr. 
Era o mostră de melodramá si de romantism 
hollywoodian. Fetița a fost atât de impresio- 
nată încât a plâns în hohote după proiecţie si 
nici Cary Grant nu a reușit să o convingă că a 
fost doar o poveste. Vizionarea acelui film a 
marcat-o pentru toată viata. Si, acum, Ephron 
mărturisește că a vrut să facă din Sleepless in 
Seatle un remember la emoția resimțită 
atunci. Subiectul: o ziaristă din Baltimore 
(Meg Ryan) aude la un program gen „mid- 
night caller", lamento-ul unui tánár váduv ín- 
singurat (Tom Hanks). Ziarista, convinsă că 
acel bărbat este jumătatea ei, pornește la în- 
tâlnirea cu destinul. „Nu este un film despre 
dragoste, ci un film despre dragostea ca-n 
fiim. Deși sper, că pentru mulți spectatori, să 
fie și despre dragostea ca-n viață“. Cu această 
povestire sentimentală, Nora Ephron a pornit 
în bătălia pentru box-office împotriva atâtor 
dinozauri şi monștri. Pronosticurile îi sunt fa- 
vorabile. 

(Continuare in pag. 14) 


O 
F 
F 
Е 
ርፎ 
E 


ጋሩ O W 


11 


14 


12. RISING SUN poi detectivi din Los 
Angeles (Sean Connery si Wesiey Snipes) in- 
vestighează cauzele morţii unei prostituate de 
lux al cărei cadavru a fost găsit în birourile 
unei importante corporații japoneze. Sursa de 
inspiraţie este un best-seller semnat de Mi- 
chael Critchton. Scenariul poartă girul lui Da- 
vid Mamet; regizor este Philip Kaufman. Crit- 
chton este însă profund nemulțumit de rezul- 
tat din două motive. Primul: a trebuit să îm- 
partă onorariul pentru scenariu cu Mamet si 
cu regizorul; al doilea, autorii filmului au pus 
în surdină dezvăluirile privind relaţia dintre lu- 
mea afacerilor şi politică. Realizatorii au ţinut 
însă să se conformeze ultimului cod anume 
acela de a fi „politically correct“ (vezi Noul Ci- 
nema nr. 8/93, pag. 8). Pronosticul distribuito- 
rilor: se poate miza pe Connery şi Snipes, dar 
motivul japonezilor ca patroni răufăcători a ie- 
şit din modă, iar punctul forte al lui Kaufman 
nu a fost niciodată thrillerul, ci melodrama! 


E 


Kathleen Turner | 


13. IN THE LINE OF FIRE pro- 
ducátorul Jeff Apple a luat in discutie scena- 
riul încă din 1981, la scurtă vreme după incer- 
carea de asasinat asupra președintelui Ronald 
Reagan. Aceasta pentru că story-ul aduce în 
prim plan pe șeful gărzii personale a lui John 
F. Kennedy, obsedat de 30 de ani că nu-l pu- 
tuse salva de la moarte pe președinte în acea 
zi, la Dallas. Acum își va lua revanșa impiedi- 
când un nebun să-l ucidă pe comandantul su- 
prem al armatei Statelor Unite. Interesant este 
că filmul a fost realizat de un regizor german 
Wolfgang Petersen, autorul Povestii fără sfar- 
git, prezentată si pe ecranele noastre, faimos 
pentru un film făcut de pe poziția marinei de 
război germane despre al doilea război mon- 
dial (Das Boot, 1981). De-a lungul anilor, Red- 
ford, Hoffman, Beatty, Connery au cochetat 
cu rolul. in cele din urmă, contractul a fost 
semnat cu Clint Eastwood. El este așadar 
garda președintelui Kennedy. Preocupat să fie 
cât mai aproape de document, Petersen a pre- 
luat scene din Dirty Harry spre a avea un Clint 
Eastwood tânăr, în secvențele ce redau tra- 
gica zi din noiembrie, la Dallas, când Kennedy 
a fost ucis. De asemenea el a filmat mulțimile 
la întâlnirile lui Bush si Clinton, din noiembrie 
trecut cu electoratul. Parte din aceste imagini 
au fost inserate în noul film. Pronostic: după 
Necruţătorul, Clint Eastwood este apt sa 
atragă singur câteva milioane de spectatori în 
sălile de. cinema. 


14. STAKEOUT. șase ani de la seria |, 
regizorul John Badham (War Games, Scurt 
circuit), scenaristul Jim Kouf și actorii Richard 
Dreyfuss și Emilio Estevez s-au reunit pentru 
a da o urmare thrillerului comic considerat, la 
premiera din 1987, cel mai reușit film de gen 
după Poliţiştii din Beverly Hills. Cei doi poli- 
tisti tin acum sub observaţie pe martora unei 
crime pusá la cale de Mafie. Rosie O'Donnel, 
interpreta martorei este singura nou venitá pe 
vechiul generic. Practica aratá cá seria a doua 
merge de obicei in trena succesului celei din- 
tái. Se pune însă întrebarea: Dar după o pauză 
de 6 ani? 


15. CONEHEADS. CAPETE CO- 


NICE este tot o urmare. uan Aykroyd si 
Jane Curtin îşi reiau rolurile și numele lor de 
extratereștri (Beldar și Prymaat) din prima se- 
rie. Misiunea lor este să cucerească Terra. 


Cum eșuează, cuplul este obligat să trăiască 
sub alte identități, undeva, în suburbiile oraşu- 
iui New Jersey, până când vor fi rechemati pe 
planeta lor de origine. Incepând din anii '50, 
fiecare deceniu a produs filmele sale pe 
această temă, tratată cam schematic, amplifi- 
când mereu ingredientele de ordin tehnic sau 
moral. In această nouă serie sexul si drogurile 
intră în compoziţia intrigii. Pronosticurile de 
succes sunt juma'-juma'. 


16. POETIC JUSTICE. cel de-al doi- 
lea film al regizorului de culoare John Single- 
ton (filmul sau de debut Boy's in the Hood/ 
Băieţii din cartier a avut premiera europeană 
în Selecţia: oficială la Cannes '91, unde a fost 
foarte bine primit) are ca principal atu pe Ja- 
net Jackson care face rolul unei coafeze în- 
drăgostită de ucigașul fostului ei iubit. Alt film 
care foloseşte insertul documentar în ficțiune 
Singieton se afla în pline filmări, când la Los 


Angeles, în aprilie, a izbucnit revolta negrilor 
împotriva celor doi poliţişti albi achitati după 
ce agresaseră un bărbat de culoare (vezi Noul 
Cinema nr.8/92, pag. 8). (Este cazul să preci- 
гат cá cei doi polițiști au fost condamnați 
abia în luna iulie a.c., în urma unui nou pro- 
ces, la doi ani și jumătate închisoare.) Lucrul 
a trebuit întrerupt. Dar cum întreaga producţie 
era organizată, de îndată ce revolta s-a stins, 
Singleton a putut filma clădirile incendiate, 
magazinele devastate, armata federală venită 
să stingă conflictul. Toate aceste documente 
se regăsesc în filmul său. Întrebată care este 
mesaju! filmului, actrița de culoare Tyra Fer- 
ге, care a jucat în ambele filme ale lui Single- 
ton, a răspuns: „M-am săturat: ca lumea să 
caute. mereu un еч in filmele cineastilor 
americani de origine africaná. Nu putem oare 
si noi sá spunem o poveste?" Pronosticurile 
nu sunt certe, dar Singleton are incredere in 
ceea ce am putea numi „fetele din cartier“. 


17. HOCUS POCUS. studiourile Dis- 
ney si-au pus din nou in actiune bateria efec- 
telor speciale pentru a proiecta in viitor trei 
personaje feminine. Operațiunile, care se pe- 
trec la mare înălțime, sunt conduse în familie 
de tandemul Garry Marshall (Pretty Woman) 
și Penny Marshall (Big). Greutatea stă însă pe 


„cele trei interprete: o vegeta consacrată — 


Bette Midler, o stea de ultimă oră — Kathy 
Najimy și Sarah Jessica Parker. Se speră 
într-o lovitură de tipul Sister Act. 


18. THE FIRM. un absolvent al facultă- 
lii de drept de la Harvard, ambițios dar lipsit 
de experienţă de viata (Tom Cruise) obține un 
post la o firmă de avocaţi din Memphis, spre a 
se pomeni legat de Mafie pe viata. Si de astă 
dată discuţiile din culisele producției apar tot 
atât de palpitante ca și aventurile de pe ecran. 
Sidney Pollack, cu autoritatea sa de producă- 
tor-scenarist-regizor (Tootsie, Departe de 
Atrica), a intrat în coliziune de idei cu autorul 
romanului ecranizat, John Grishman. Cruise a 
dorit la un moment să realizeze tot el şi regia. 
Din fericire, s-a afirmat, filmările la A Few 
Good Men l-au împiedicat. Toată indecizia a 
dus la întârzierea filmărilor cu două luni, timp 
recuperat, la montaj, în detrimentul filmului. 
Punctul tare se anunţă a fi tot distribuția: 
Gene Hackman, în rolul procurorului vândut 
Mafiei, care sfătuiește de rău pe tânărul absol- 
vent de la Harvard. Soţia acestuia este Jeanne 
Tripplehorn (bruneta din instinct primar). Mai 
apar pe generic Holly Hunter, Ed. Harris, Hal 
Holobrook. 


19. UNDERCOVER BLUES. kat- 
hieen Turner si Dennis Quaid sunt doi 
ex-spioni aflați în vacanţă la New Orleans, cu 
copilul lor abia náscut. Din intámplare se po- 
menesc implicati intr-o sárabandá a vánzárii 
de scutece si... arme! Aventurile lor dramatice 
Si comice sunt asteptate totusi cu oarecare 
scepticism din două motive: nici una dintre 
cele două vedete nu a mai dat de multă vreme 
o lovitură de box-office; apoi repetatele 
schimbări de titlu (Un bărbat, o femeie si un 
bebeluș; Pelerine și scutece etc., etc.) indica o 
oarecare nesiguranță a producătorilor în pri- 
vinta, „produsului“ oferit pieţei. Distribuitorii 
au însă un contra argument: se simte acut ne- 
voia unei comedii care să nu mai aibă ca ve- 
detă un puști de 9—11 ani. 


с 
о 
n 
x 
o 
63 
> 
~ 
Ф 
с 
@ 
3 


20. THE FUGITIVE. Remake 
după serialul în vogă in anii '60 (televizat si 
la noi). Acuzat pe nedrept de a-şi fi ucis 
soţia, un bărbat evadează din puşcărie pen 


iru a urmări şi prinde pe adevăratul crimi- 
nal. Sfârşeste prin a б la rândul său urmă- 
rit de un detectiv. Chiar dacă intriga e ba- 
паја, interpretul fugarului ofera serioase ga- 
rantii de succes. Este pentru a doua oară 
când Harrison Ford preia un rol conceput 
pentru Alec Baldwin. Prima dată a lost la 


Patriot Games, când Ford s-a descurcat 


. minunat. Pentru a putea lansa premiera 


înainte de sfârșitul lunii august, filmul a 
fost realizat în numai șase luni în loc de 
obișnuitele nouă. Ceea ce l-a făcut pe 
co-producătorul Arnold Кореіѕоп să 
declare: „Muncim de ne ia dracu'!" To- 
tusi pentru a se asigura de succes, pro- 
ducátorii au si lansat in avans T-shirts 
cu chipul fugarului Harrison Ford. 


21. TRUE ROMANCE. A rev- 
nit pe ecran pe Christian Slater (in rol 
de cântăreț pop) cu Patricia Arquette 
(in chip de escroacá novice). Cei doi 
intră fără voie în posesia unui geaman- 
tan plin cu droguri ce aparține unor 
mafioţi. O comedie neagră dupa un 
scenariu scris cu câţiva ani în urmă de 
— acum celebrul — Quentin Tarantino, 
pe când lucra într-un magazin de benzi 
video. Cineastul american este ultimul 
mare rásfátat al Hollywoodului după 
succesul cu filmui său de debut Reser- 
voir Dogs al cărui interpret și regizor 
este si pe care 1-а realizat pe canale in- 
dependente. Nu se face nici acum eco- 
nomíe de gloante si sánge. Autoritatea 
cástigatá de Tarantino se poate másura 
si dupà participarea la violentele con- 
fruntari, in apariții episodice ale -unor 
actori ca Brad Pitt, Val Kilmer, Dennis 
Hopper. Se pare că printre ei bântuie și 
„fantoma lui Elvis Presley". Tarantino a 
vândut, in 1973, scenariul pentru numai 
50 000 dolari. Dar cine-i putea prevedea 
atunci succesul si mai ales cum ar fi 


putut suplini atunci acuta lipsă de bani. 
Pronosticul este pozitiv. Se apreciază 
cà Slater face cel mai bun rol al sáu de 
la Heathers (1989), iar Patricia, sora 
Rossanei Arquette, este considerată 
una dintre cele mai promițătoare actrițe 
din noul lot hollywoodian. 


22. THE MAN WITHOUT 


A .FACE. se poate spune cà Mel 
Gibson se află in fata unui dublu debut. 
Primul ca regizor, al doilea al renuntárii 
la seductia de june prim pentru a inter- 
preta un cocosat cu chip monstruos, 
dar cu suflet de inger. Spre a realiza 
această metamorfoză, machiorul tlu- 
crează două ore şi jumătate obligând 
regizorul care, aţi înţeles, este și inter- 
pret, să sosească in cabina de machiaj 
la ora 5 dimineața. Indicatiile sale regi- 
zorale sunt astfel date de-a lungul zilei 
de filmare de sub această mască inspi- 
rată probabil si de Richard al ill-lea. 
Dar nu este o poveste gen „Frumoasa 
si Bestia". Partener îi este un tânăr în- 
singurat (Nick Stahl) în căutarea unui 
tată spiritual. Intrebarea pe care şi-o 
pun producătorii, la care vor afla răs- 
punsul abia la începutul acestei luni, 
este: „Vor fi dispuse admiratoarele lui 
Gibson să dea bani pe un bilet de ci- 
nema spre a-și vedea idolul slutit?" 


23. SO I MARIED AN AXE 
MURDERER. Proprietarul unei li- 


brării, cu veleitati de poet (Mike Myers), 
își suspectează noua și tânăra soţie 
(Nancy Travis) cá il inseala. Garry 
Schlanding, Chevy Chase, Martin 
Short, Steve Martin, Billy Crystal si 
chiar Woody Allen au dat probe pentru 


librarul nevrotic trecut de 40 de ani. In. 


cele din urmă a fost ales Myers. Dar cu 
fiecare nouă probă, scenariștii erau 
obligaţi să facă o altă versiune adaptata 
la particularitátile fiecărui posibil intre- 
pret Diagnostic: atâtea modificări nu 


@ Christian Slater 
Ө Wiliam Baldwin 


24 


de premiere 
din mai 


până în august 


pe ecranele 


inspiră distribuitorilor prea multă încre- 
dere. 


24. MANHATTAN MUR- 
DER MISTERY. in sfârşit, tot în 


luna august, a avut loc si premiera ulti- 
mului film de si cu Woody Allen conce- 
put si realizat dupá scandaiul provocat 
de despártirea cineastului de Mia Far- 
row, din pricina interludiului sáu amo- 
ros cu fiica ei adoptivă. Renuntand, fi- 
reste, si la colaborarea cu Mia Farrow, 
Allen a revenit, după o pauză de peste 
un deceniu, la partenera (si fosta sa iu- 
bită) Diane Keaton. Ei interpretează un 
cuplu de newyorkezi, cum altfel?, impli- 
cati fárá vinà in cauzele mortii unei ve- 
cine, petrecută in împrejurări miste- 
rioase. Producătorul Bobby Greenhut, 
care a fost de 15 ani alături de Woody 
Allen; se teme însă că spectatorii vor 
avea aceeași rezervă ca cea fata de fil- 
mul precedent al cineastului (Sofi și 
neveste), considerând că amoralitatea 
din viata repercutează pe ecran. „Ade- 
văratul mister — spune Greenhut — 
este cine se va mai încumeta să finan- 
teze următorul film al lui Allen?" 
Este o intrebare care diagnosticheazá 
conditia cineastilor mereu dependenta 
de lumea banului. Oricât ar fi ei de 
consacrati, de talentati si de originali. 


Adina DARIAN 


O posibilă versiune românească a celor 24 de titluri, 
în ordinea anunțată: 


1. Ruptura; 2. Fabricat in America; 3. Alpinistul; 4. Senzationalul Mario Bros; 
5. Jurassic Parc (de distracţii); 6. Ultimul aventurier; 7. Unde-i dreapta; 8. Păcă- 
tos ca păcatul; 9. Viața lui Mikey; 10. Dennis fiorosul; 11. Nopți albe la Seattle; 
12. Când soarele răsare; 13. În linia intai; 14. Sub urmărire; 15. Capete сопісе; 
16. Justiția poeziei; 17. Hocus Pocus; 18. Biroul de avocaţi; 19. Filiera secretă; 
20. Fugarul; 21. Adevărata romanjá; 22. Omul fără chip; 23. Cum m-am căsăto- 
rit cu un criminal; 24. Misterul crimei din Manhattan. 


americane 


Onorarii 


per film 


dictate 


de box-office 


15 milioane $ 
Tom Cruise 
Arnold Schwarzenegger 


12 milioane $ 
Kevin Costner 
Sylvester Stallone 
: Michael Douglas 


11 milioane $ 
Eddie Murphy 


10 milioane $ 
Harrison Ford 
Mel Gibson 


9 milioane $ 
Sean Connery 


8 milioane $ 
Jack Nicholson 
(in rol principal) 


5 milioane $ , 
Jack Nicholson 
(in rol secundar) 


8 milioane $- 
Macaulay Culkin 


7 milioane $ 
Julia Roberts 
Whoopi Goldberg 


6 milioane $ 
Dustin Hoffman 


-5 milioane $ 
Robin Williams 
Demi Moore 
Michelle Pfeiffer 
_ Sharon Stone 


4 milioane $ 
Wesley Snipes 
Robert De Niro 

Tom Hanks 


4 milioane $ 
Geena Davis 


2 milioane $ 
Richard Dreyfuss 
Meg Ryan 
Rebecca De Mornay 


1 milion $ 
Jeff Goldblum 


e Oana Sirbu, 
atu-ul unui 
campion 
de box-office: 
Liceenii rock’n roll 


Trei propuneri de casting 


pentru remake la 


e un numar de ani Hol- 

| se preocupá sá 

dea o urmare celui mai 

văzut film din istoria cine- 
matografului: Pe aripile 

чап Warner Books, 

fireşte din trustul Warner Bros, a co- 


mandat o continuare a povestii lui 
Scarlett si a lui Rhett, scriitoarei sudiste 
Alexandra Ripley. Volumul intitulat 
«Scarlett» a apárut in 1991 si a devenit 
repede un best-seller tradus in zeci de 
limbi (si in románeste a apárut in Edi- 
tura Olimp). Totuşi se pare că studiou- 


um publicarea situaţiilor 

de box-office a devenit şi 

la noi o practică curentă, 

să încercăm să vedem 

care ar fi cele mai se- 

rioase candidaturi pentru 
filmele deceniului al nouălea în Romā- 
nia. Am în vedere, desigur, toate titlu- 
rile difuzate pe ecranele noastre înce- 
pând cu anul 1991. 


Nu e nevoie de multă perspicacitate 
pentru a observa că dominanta acestei 
perioade este „invazia americană“ care, 
deşi stârneşte protestele cineastilor ro- 
mâni, aduce în schimb satisfacţie marii 
majorități a publicului. Difuzarea ma- 
sivă a peliculelor produse în Statele 
Unite este, se pare, pasul cel mai hotă- 
rat înspre Europa facut de societatea 
noastră. Piața cinematografică euro- 
peană este dominată de filmele sosite 
de peste ocean în proporţie atât de 
mare, încât ministrul culturii din Franţa 
a propus ca acestea să fie excluse din 
acordurile economice GATT care le fa- 
cilitează în prezent circulaţia ca marfă. 

Deși opțiunea repertorială a ultimilor 
doi ani și jumătate favorizează titlurile 
americane, o statistică pe perioada 
1991—1992 elaborată de Româniafilm 
oferă următorul clasament în funcţie de 
numărul spectatorilor: 1. Liceenii rock'n 
roll (România): 2.811.705: 2 Lupul sin- 
guratic (SUA) — 1.774.764; 3, Nu vreau 
porno (Polonia) — 1.694.596, 4. Pantera 
mortală (Hong Konq) — 1.377.890; 5. 


rile Warner, care se gândesc mult până 
să investească un ban, s-au răzgândit 
în privința unei urmări inclinánd pur si 
simplu către un remake al ecranizării 
din 1939 al romanului Margaretei Mit- 
cheli. După multe variante, iată concre- 
tizate cele trei propune pentru distri- 
butia la Pe aripile vântului 


Lista nr. 1 cu un buget nelimitat 


Scarlett — Julia Roberts 
Rhett — Tom Cruise 
Melanie — Michelle Pfeiffer 
Ashley — Kevin Costner 


(Costul total al celor patru actori prin- 
cipali: 39 milioane dolari) 


In rând cu 


Miss Litoral (România) — 1.366.859; 6. 
Robocop (SUA) — 1.331.255; 7. Un pis- 
tolar renumit (SUA) — 1.327.040; 8. In- 
stinct primar (SUA) — 1.319.209; 9 
Prindeti-1 pe Bruce Lee (SUA) — 
1.243.706; 10. Pe cuvânt de poli 

(Franţa) — 1.277.385. lată un top- 

care desi are pelicule románesti pe lo- 
curile 1 si 5 ne face să reflectám asupra 
ciudáfeniilor perioadei de tranziţie. 
Cred cá nimeni nu merge cu democra- 
tia atât de departe încât să evalueze ca- 
litatea unui film în funcție de numărul 
de bilete vândute. Succesul de public al 
celor două filme românești de care vor- 
beam şi de care trebuie ținut seamă, a 
fost favorizat de coeficientul sexy, de 
prezenţa in distribuţie a unor stele ale 
muzicii шеле (Oana Sirbu in Liceenii 
rock'n roli $i Anca Turcasiu in Miss Li- 
toral) dar si de oferta cinematograficà 
destul de slabă la data apariţiei lor, re- 
pertoriul reuşind să se diversifice întens 
abia la sfârşitul anului 1992, odată cu 
înfiinţarea societății Guild Film Roma- 
nia. Cu aproape o premieră pe săptă- 
mână, aleasă dintre titlurile recente ale 
producției mondiale, această societate 


de distribuție a readus spectatorii în sáe 


liie de cinema, oferindu-le noutăţile 
aproape simultan cu marile capitale eu- 
ropene. Standardul ridicat al Guild-ului 
a ambitionat si pe cei de la România- 
film care au incheiat un contract avan- 
tajos cu compania americană „Fox“ si 
si-au imbogáfit consistent lista filmelor 
difuzate. 


Lista nr. 2 cu un buget limitat 


Scarlett ፦ Rebecca De Mor- 
nay 

Rhett — Ray Liotta 

Melanie — Madeleine Stowe 

Ashley — Don Johnson 


(Costul total al celor patru actori prin- 
cipali: 7 milioane dolari) 


Lista nr. 3 reține oferta britanică 
Scarlett — Natasha Richard- 


son 
Rhett — Rupert Everett 
Melanie — Miranda Richard- 


son 
Ashley — James Wilby 


(Costul total al celor patru actori prin- 
cipali: 2 milioane dolari) 


© 
| 


lumea 


Cum abia pe la sfârșitul anului 1992 
se poate vorbi de o normalizare a re- 
pertoriului, cred că numai din acest 
moment se pot considera semnificative 
rezultatele de box-office. Instinct pri- 
mar conduce detașat clasamentul cu 
peste 1,5 milioane de spectatori, urmat 
de Robocop (1.320.000), Tăcerea miei- 
lor (1.034.000), Terminator 2 cu 
aproape 800.000 spectatori, de Soldatul 
universai, Rambo 2 și Analiză finală cu 
aproximativ 700.000. Urmează imediat 
Uitimul samaritean care are toate șan- 
sele de a le egala sau depăși, reluarea 
lui în săli în perioada de vacanţă înre- 
gistrând un succes special, intensificat, 
în mod cert, de prezentarea simultană a 
serialului cu Bruce Willis Maddie și Da- 
vid Іа televiziune. 

Dacă privim cu atenţie acest box-of- 
fice şi-l comparám cu cel de la Londra, 
Madrid sau Roma, vom constata că este 
foarte asemánátor si cà gustul publicu- 
lui nostru in materie de cinema este 
foarte european. Dacà ne luám dupá 
aceste rezultate statistice, nu avem de 
ce să fim coplesiti de complexul Euro- 
pei. În orice caz, discernământul publi- 
cului de la noi a crescut în această pe- 
rioadă a sincronizării repertoriului nos- 
tru cinematografic cu cel mondial. Deși 
clasamentul e dominat de filme ameri- 
cane cu apăsată alură comercială, 
acestea au totuşi o incontestabilă cali- 
tate a reaiizării. Sigur că cifrele nu 
spun chiar totul despre preferintele 
spectatorilor pentru că, vorba lui Jean 
Cocteau „misterul există numai în lu- 
crurile exacte“. 


Dana DUMA 


Cine-jurna! 


DORINA din Rimini 


ederico Fellini a suferit, la 

inceputul lui august, un 

atac de cord după ce, cu 

о lună înainte, fusese su- 

pus unei foarte complicate 

operaţii la aortă, într-o cli- 
nică din Elveţia. După aceea s-a aflat în 
convalescenta și, odată întors la Roma, 
şi-a programat o vizită in orasui natal 
pe care-l iubește până la idolatrie, Ri- 
mini. Orașul copilăriei lui, al viselor ce- 
lor mai scumpe ca si al celor mai incár- 
cate amintiri, orașul Amarcord-ului. 
Ajuns aici n-a apucat să petreacă prea 
mult timp și întregul oraş a fost cuprins 
parcă de nevroză când s-a dat alarma și 
mai multe salvări s-au repezit deodată 
pentru a-l prelua pe Fellini care sufe- 
rise un nou atac de cord, cu primejdia 
unei hemiplegii. Totul s-a petrecut ra- 
pid. A fost transportat la spital, unde o 
echipă de - medici l-a luat în primire 
chiar de la scara Spitalului Mare din Ri- 
mini. Au urmat zile de intervenţii com- 
plicate, a fost vegheat 24 de ore din 24 
de o echipă care a demonstrat nu nu- 
mai profesionalism, dar o adevărată 
adoratie pentru pacient. Din echipă fă- 
cea parte și Dorina, o tânără asistentă 
de origine română, blondă și „de-o fru- 
musete tulburătoare“ cum avea s-o des- 
crie corespondenta din Roma a postu- 
lui „Radio France Internatioriale“. 

Recuperat în urma tratamentului și 
reintrat in convalescentà după 12 zile, 
primul” gând al lui Fellini a fost să-și 
anunţe intenţia de a realiza un film in- 
spirat de noua întâmplare prin care a 
trecut, dar si — acesta nu este un ama- 
nunt oarecare — de „frumusețea tulbu- 
rátoare" a tinerei românce, un film la a 
cărui pregătire a și început să lucreze şi 
care, după toate probabilitățile, se va 
intitula chiar Dorina. 

Ar fi — şi nu cred că fortez nota nu- 
mindu-l astfel — primul film italo-ro- 
mán al maestrului si s-ar putea ca in- 
terpreta să fie chiar Dorina din Rimini 
dacă va accepta să-și părăsească, pen- 
tru timpul filmărilor, profesia care i-a 
prilejuit să contribuie ia salvarea mare- 
lui cineast, atrăgându-și nu numai mul- 
tumirea acestuia, dar, precum se vede 
şi admiraţia lui. 

М.АІ. 


ANDIE MAC DO- 


WELL cu teminitatea 
ei lipsita de ostentatie 
si cu un umor cuceri- 
tor si complice, actriţa 
a fost remarcatá de 
publicul nostru in re- 
cent difuzatul Hudson 
Hawk unde era parte- 
nera lui Bruce Willis. 
Ea n-a trecut neobser- 
vatà nici in Joc de cu- 
lise de Robert Altman 
unde, ca atâţia alţii, se 
juca pe sine, adică o 
celebritate la Hol- 
lywood. Cu toate că 
este un star, Andie de- 
clará cá se considerá 
„0 mamă care are o 
frumoasă carieră de 
actriță“, departe de ti- 
parul clasic al vedetei. 

Cu tot refuzul stan- 
dardelor hollywoo- 
diene de succes, Andie 
Mac Dowell s-a plasat 
la înălțimea acestora si 
încă pe o cale destul 
de obișnuită. A fost 
manechin foarte bine 
cotat, cu un stagiu de 
un an în Europa, a ur- 
mat, in timp ce se in- 
tretinea din prezenta- 
rea modei, cursuri de 
actorie si a fost remar- 
catá mai intái intr-un 
rol decorativ (cel din 


Greystoke, legenda lui Tarzan — 1984). Desi ar fi putut să se cantoneze într-o tipologie de frumuseți 


apatice, ea a avut norocul colaborării cu cineasti care i-au relevat talentul. 

Prima partitură importantă i-a fost încredințată de Steven Soderbergh în pelicula sa premiată cu 
Palme d'Or, Sex, minciuni și benzi video (1988). Un alt regizor de marcă, Peter Weir, a distribuit-o în 
ard (1990), o poveste romantică si în acelaşi timp plină de umor. Pe abili- 
tatea ei de a mânui replica umoristică s-a întemeiat și convocarea ei în distribuţia filmului Hudson 
Hawk (1991), pentru un alt rol savuros. Andie Mac Dowell se consideră norocoasă si în privința parte- 
nerilor ei de pe platou: James Spader în pelicula lui Soderbergh, Bruce Willis în Hudson Hawk și mai 
ales Gérard Depardieu (Green Card), după părerea ei „cel mai bun, cel саге m-a învăţat să fiu destinsa 


comedia de succes Green 


şi spontană“. 


Cariera actriţei se află acum într-un moment fast dacă ne gândim că a jucat de curând în filmul unui ` 
regizor de talia lui Robert Altman (Short Cuts). Noul personaj, acela al unei тате care-si pierde copi 
lul, i-a mobilizat resurse până acum nebănuite si este, după părerea ei, „cel mai bun din ceea ce a fa 
cut până acum". Sá sperăm cá o vom vedea si noi in curând pe ecranele noastre în „rolul vieţii sale". 


VINCENT PEREZ. După o copilărie petrecuta în 
contact nemijlocit cu natura unei {ап ca Elveţia, timidul 
adolescent este familiarizat cu tainele artei de câtre un 
pictor. Se specializează in fotografie, dar urmeaza si 
Conservatorul pe care i! părăsește pentru a juca (,Ham- 
let”) si regiza („Woyzeck“) sub îndrumarea lui Patrice 
Chereau. Descoperă gustu! de a trăi cât mai multe vieți 
in epoci diferite, plăcere pe care cinematograful i-o va 
satisface in mod preponderent. 


Dana DUMA 


Cu silueta sa de efeb, cu privirea verde-albastra, dar 
mai ales cu felu! special de a fi, amestec de impudoare 
şi delicateţe, sinceritate dezarmantà și siguranță 
aproape inso!entá, Vincent Perez și-a câștigat repede 
statutul de june-prim romantic. Fie că evoluează în cos- 
tum de epocă sau în haine moderne, în compania unor 
vedete ca Anne Bancroft, Catherine Deneuve, Isabelle 
Adjani, Sophie Marceau sau a lui Gerard Depardieu, el 
isi urmează consecvent drumul ascendent, maturizân- 
du-se odată cu personajele filmelor sale si binemeritân- 
du-și premiul „Jean Gabin“: Intr-un univers de poezie, 
tainuitor al dragostei care știe să se bucure de frumuse- 
{еа sa (Cyrano de Jean-Paul! Rappeneau). In Parisul eli- 
berat, fiu de ziarist care-și reneagă părinţii şi iubește 
aceeași fată ca și prietenul sau (La neige et le feu, regia 
Claude Pinoteau). În ceiebra poveste a lui Dumas Re- 
gina Margot (ecranizată de Patrice Chereau), vibrantul 
și tenacele La Móle. In Fanfaa, alter ego ai autorului, 
scriitorul şi regizorul Alexandre Jardin, un tânăr indra- 
gostit plin de fantezie. In Manolete (regia Meno Meyes), 
un celebru toreador cu o existență dramatică sfârșită in 
arenă, la 1947. Printre aceste roluri atât de diverse, unul 
de excepție — cel al ofițerului francez din Indochina lui 
Régis Wargnier (v. p.7:) frescă romanescă cu rezonanţe 
alegorice în care Perez mărturiseşte a se fi abandonat 
ca într-o legendă, urmând cu sfințenie ceea ce el consi- 
deră a fi fost un traseu inițiatic. In viata, în artă. 

Poate cá nu întâmplător, în aceeași perioadă, tânărul 
actor, preocupat să descopere maniera cea mai propice 
de a se exprima, a realizat și primul său film ca cineast, 
un scurt metraj prezentat cu succes in competiţia can- 
neză de anul trecut, L'échange — o poveste gravă si 
simplă interpretată de Dominique Blanc şi Andrzej Se- 
weryn. Într-o gară, două cabine telefonice alăturate: 
dintr-una vorbeşte o femeie, în cealaltă se află un bar- 
bat. Pe parcursul conversatiilor starea lor de spirit se va 
inversa... Scenariul pentru un lung metraj este deja scris 
(Les inseparables) şi o are ca protagonistă ideală pe Ju- 
liette Binoche. 

La nici 30 de ani (s-a nascut la 10 iunie 1964), Vincent 
Perez are toate argumentele pentru a-și susține afirma- 
на: „Fac parte dintr-o generaţie in care fiecare a invatat 
repede că trebuie să-și fie suficient lui însuși. Si, de 
fapt, să trăiască singur. Unica modalitate de a intra în 
legătură cu ceilalți, smulgándu-te din solitudine, este sa 
ai capacitatea de a crea ceva.“ 


Irina COROIU 


mM 
መመ 
ጨ« 

<= 
un 
መመ 
Q 


2 
አጠ 
4 


$ 


Regină a Hollywoodului de altădată: 
Ava Gardner 


UN OM OCUPAT 


Cu eleganta-i obişnuită, 
Clint Eastwood isi asumă vâr- 
sta, ridurile si párul grizonat. 
De altfel, nici nu are timp să 
se gândească la trecerea tim- 
pului, agenda lui de lucru fi- 
ind extrem de încărcată. intre 
două filmări şi un festival, să 
vedem ca ma are în plan: 
premiera filmului său (regizor 
şi interpret) A Perfect World: 
partener: Kevin Costner; se 
află deja pe ecranele ameri- 
cane ca interpret cu in The 
Line of Fire (vezi pag 14;. in 
luna august a început pros- 
pectiile în Scoţia pentru fil- 
mul pe care-| va regiza (cu 
Sean Connery in rolul princi- 
pal). Subiectul: jocul de golf; 
va fi protagonistul adaptării 
cinematografice The Bridges 
of Madison County, dupá 
best sellerul semnat de Ro- 
bert James Waller (povestea 
de dragoste dintre un foto- 
graf si soția unui fermier); re- 
gizor: Sydney Pollack. in fine, 
se pare că starul american va 
fi președintele juriului viitoru- 
lui festival de la Cannes. 


MR. BUTTERFLY... 


. .. este о poveste adevărată. 
in 1986, Bernard Bousicot, 
fost diplomat si Shi Peipu, 
fostă stea a Operei din Bei- 
jing si amanta diplomatului 
(timp de 20 de ani) au fost 
acuzaţi de spionaj și condam- 
nati (în Franța) la câte 5856 
ani închisoare. Scandalul a 
devenit şi mai mare în mo- 
mentul când s-a aflat — spre 
stupefactia tuturor — si mai 
ales a diplomatului — că iu- 
bita sa, cântăreaţa, era agent 
secret si, in plus, era... bar- 
bat! inspirându-se din 
această poveste de dragoste 
mai puţin obişnuită, David 
Henry Hwang a scris piesa de 
teatru intitulată „Mr. But- 
terfly". Regizorul David Cro- 
nenberg a adaptat-o pentru 
marele ecran, pástrándu-i ti- 
tlul, dar schimbând numele 


ነኒ 
d 

E. V TX 
AS 


E XX 
M 


personajelor. Două din între- 
bările ia care nici pelicula lui 
Cronenberg nu găsește rás- 
puns sunt: oare Shi, expert (á) 
în arta amorului oriental, a 
reuşit într-adevăr sa înșele 
pe Bousicot sau acesta, orbit 
de pasiune, a refuzat să pri- 
vească adevărul în fata? in- 
terpretii principali ai filmului 
sunt Jeremy Irons (diploma- 
tul) si John Lone (vi-1 amintiţi 
pe Ultimul împărat?) în rolul 
amantului-amanta. 


SUBTILITATE? 


in The Last Action Hero 
elevilor unei şcoli le este pre- 
zentat filmul Hamlet în regia 
și interpretarea lui Laurence 
Olivier. Rolul profesoarei ci- 
nefile a fost încredințat actri- 
fei britanice Joan Plowright, 
fosta soţie a lui Sir Olivier. 


RĂZBOI 
ÎMPOTRIVA SIDA 


Epidemia SIDA a făcut (şi 
face) adevărate ravagii la 
Hollywood (dar nu numai 
acolo).Televiziunea, teatrul, 
cinematogratul independent 
au abordat deja acest subiect 
atât de dificil. Considerând 
tema prea spinoasă și prea 
putin comercială, marile stu- 
diouri s-au ferit — până de 
curând — să investească bani 
în filme despre această mala- 
die (vezi Noul Cinema 4/93, 
pag. 6). După succesul repur- 
tat de unele piese de teatru, 
studiourile ,majors" au inclus 
in proiectele lor si realizarea 
unor filme despre aceasta 
gravă maladie a secolului 
nostru. lată câteva dintre ele: 


Pamela a plecat; 


J.R. şi Sue Ellen au rămas 


And The Band Played On — 
cu Richard Gere si Anjelica 
Huston; Cure de Francis Ford 
Coppola (despre cercetările 
pentru descoperirea unui 
vaccin contra SIDA); Good 
Days — regia John Schlesin- 
ger, Blue Farth (povestea 
unul atlet atins de sindromul 
imunodeficitar); The Mayor of 
Castro Street (despre asasi- 
narea lui Harvey Milk, militant 
activ pentru drepturile homo- 
sexualilor). 


VIITORUL 
KARATE KID... 


„va fi o Karate Girl În 
1984 apărea pe ecrane prima 
serie din Karate Kid cu Ralph 


Richard Gere 
va fi... cântăreţ de operă 
(aici în Sommersby) 


Macchio (Kid) și Moriyuki 
„Pat“ Morita în rolul lui Ka- 
rate Man. Ținând cont de 
succesul filmului, s-au reali- 
zat încă două sequels — 
toate cele trei serii aducând 
studioului un beneficiu de 
300 milioane de dolari. 
Aceasta i-a tăcut pe producă- 
tori să încerce realizarea celei 
de-a patra serii. S-a ivit însă 
o „mică“ problemă; între timp 
Ralph Macchio nu prea mai 
arăta a „kid“, anii trecând si 
peste el. Au trebuit să-i gă- 
sească, repede-repede un în- 
locuitor. Dintre toti, cea mai 
bunà a fost Hilary Awank, o 
tânără experta in arte mar- 
tiale pe care, spune regizorul 
Christopher Cain (Young 
guns) e mai bine sá nu o 
enervezi. 


Sharon Stone 
si alesul inimii sale, 
producătorul Bill McDonald 


d 


Un tandem sclipitor: 
Bruce Willis si Cybill 


Shepherd (Maddie si David) 


Viitoare 
foste cupluri 


n scenarist cá- 

sátorit se indrá- 

gosteste de so- 

fia unui produ- 

cátor. Pentru a 

scăpa de sot, 
scenaristul îi prezintă aces- 
tuia pe actrița considerată 
пош sex simbol al Americii. 
Şi cine poate rezista la un 
sex simbol? Producătorul — 
om şi el — se îndrăgosteşte 
nebunește de actrița care, la 
rândul, ei declară ርው] iu- 
beste. El se desparte de ea 
(adică de soţie); ea (adică so- 
tia) se lasă consolată, de cine 
altul decât de el (adică de 
scenarist). El (adică tot sce- 
naristul) isi părăsește sofia 
care este bună prietenă cu 
noua lui amantă, adică soţia 
producătorului. Е! (producă- 
torul) cere însă divorțul pen- 
tru a se căsători cu aleasa 
inimii, adică ea, aetrita, sex 
simbol! 

Nu este vorba de un scen- 
riu asa cum ar părea la prima 
vedere, sau de vreun test 
pentru verificarea memoriei, 
ci de o situaţie reală în care 


stinct; Bill McDonald, produ- 
cătorul filmului Sliver si ac- 
trita Sharon Stone pe care o 
cunoasteti. Planul pus la cale 
de Eszterhaz s-a derulat in 
timpul filmărilor la Sliver, în 
iarna trecută. Stone care „se 


a căzut în cursă, pardon, în 
brațele lui McDonald. La asta 
au contribuit şi relațiile foarte 
încordate ale actriței cu par- 
tenerul ei William Baldwin. 
(În paranteză fie spus, Wil- 
liam este fratele lui Alec, iubi- 
tul lui Kim, iubita lui Mickey, 
iubitul lui Carré...). 

După câteva luni, Sharon 


Noami Boca, viitoare-fos- 
tá-sotie a lui McDonald îl „te- 
riceste" pe Eszterhas, Geri, 
soția scenaristului de mai 
bine de 25 de ani, încearcă să 
se consoleze de aceastá du- 
bia trădare a soțului si a celei 
mai bune prietene. Viito- 
rul-sáu-fost-sot fiind unul 


Суын Shepherd 
c/o Rogers and Cowan, 
10000 Santa Monica Bivd 
Los Angeles CA 90067 USA 


Bruce Willis 
c/o Rogers and Cown inc. 
10000 Santa Monica Blvd 
Los Angeles CA 90067 USA 


Lindsay Wagner 
c/o Kathy Bartels, P.O. Box 1014 
Maywood, 


Don Juan domesticit: 
Warren Beatty si sotia sa, Annette Bening 


dintre cei mai bine plătiţi 2 
narişti de la 

tul ei de consolare va РЕ bi- 
neînțeles proporțional cu 


joc 
tâmplării cu poveștile lui de 
amor cu tot a făcut parte în- 
totdeauna din decorul hoil- 
lywoodian, cuplurile făcân- 
du-se si desfacandu-se cu o 
viteză ameţitoare. Cand Lau- 
ren Bacall (19 ani) turna To 
Have and Have Not (A avea si 
a nu avea) (1944) cu Hum- 
phrey (45 de ani) pa- 
siunea lui pentru fostul ma- 
nechin cu ochii verzi și pi- 
cioare superbe il va „divorța“ 
de cea de-a treia soție, actrița 


elua sfârșit decât odată cu 
moartea actorului, in 1957. 
Gary Cooper, în ciuda nume- 
roaselor sale aventuri (Carole 
Lombard, Ciara Bow, ingrid 
— nu a divorțat de 

ica Balfe — cu care era 
мош din 1933. Dar pe 
când filma Rebelul (г. 


ኮ si-a 
părăsit sofia si fiica, dar in 
1951, s-a intors spásit, in bra- 
tele legitimei sale. „Cântecul 
său de lebădă” nu putea să 
dureze. Patricia avea cu 25 
de ani mai putin. Să mai 
amintim de nabadaosul amor 
dintre Richard Burton şi Si- 
zabeth Taylor izzbucnit pe pia- 
tou! Cleopatrei (7963 per 


‘Noul Cinema пг. 3/1993, pag. 
22). Amândoi au divorțat (el, 
de Sybil Williams, ea, de Ed- 
die Fisher), s-au cásátorit 
(martie 1964), au divorțat si 
au refăcut cuplui ca apoi să 
divorțeze — definitiv de 
această dată — în 1976 Le- 
gendară a rămas însă poves- 
tea de dragoste — născută și 
ea tot pe un platou de filmare 
— dintre Katharine Hepburn 


kor — 1942). Au turnat de-a 
lungul timpului nouă filme 
împreună iar dragostea lor a 
rămas extraconjugală până la 
moartea lui Tracy (în 1967) 
pentru că actorul, catolic fer- 
vent, n-a divorțat niciodată. 
Caruselu! dragostelor — 
continuá la Hollywood. Jeff 
Goldblum cu Laura Dern 
бык cunoscut la Jurassic 
si E lor dureazá 

. 6 luni); don juan-ul 


rapid tată după filmările la 
; Susan Sarandon 


care, 
după “iubiri fulgerătoare şi 
efemere pentru Richard Gere, 
Louis Malle, Don Johnson, 
Christopher Walker, David 
Bowie, a devenit mama a doi 
copii şi soția lui Tim Robbins 
cu 12 ani mai tânăr... 


FILM FAX 


Martin Scorsese se айа în pregătire cu două filme: 
intr-unul acțiunea se petrece la Las Vegas, în lumea cazinouri- 
lor, al doilea va fi un film autobiografic. 


Christian Slater si Joe Pesci (Singur acasă — 1 si 2) fil- 
meazá, in regia lui Barry Levinson, povestea unui actor gata sá 
facá orice compromis pentru a interpreta un rol. Filmul nu are 
un titlu definitiv. 


Regizorul Curtis Hanson este reaiizatorul lui River Wild 
— doi ocnasi evadați iau ostatici pe Meryl Streep si familia ei. 


Realizatorul francez Elie Chouraqui а avut premiera cu 
Les Marmottes. Acțiunea filmului se petrece în timpul unei va- 
cante de Crăciun, la munte, când o familie numeroasă este 
blocată într-o cabană din cauza timpului nefavorabil; prilej 
pentru a constata că, uneori, bucuria poate fi forțată, iar senti- 
mentele cuplurilor de vârste diferite pot duce la un adevărat 
razboi. Distribuţia este bogată in vedete: Daniel Gélin, Gérard 
Lanvin, André Dussollier, Jean-Hugues Anglade, Anouk Aimée, 
Jacqueline Bisset, Marie Trintignant, Anne Roussel. 


După fermieru! din Sommersby, Richard Gere se pare 
cá va fi... cântăreț de operă, într-o adaptare a unui roman poli- 
tist — Serenade — аі lui James M. Cain. 


Joel Schumacher, realizatorul Căderii libere, ce a stârnit 
atâtea comentarii în Statele Unite, й va inlocui pe Tim Burton 
ө CARa OBID) GOB ahaa 


seriei Police fiimează la Moscova un 


Echipa Academy 
nou poor ИН ie qo e TO po 


tişti. Se prevede un succes, pentru că in materie de ganguri 
የሠ). ን ንት realitatea rusă depășește cu mult 
unea. 


19 


Marlene 
in Tara minunilor 


nde au dispárut toate florile?" se intitu- 

lează musicalul inspirat din viața Marle- 

nei Dietrich prezentat la Berlin. Criticii 

au fost unanimi în a recunoaște ca 
ээ spectacolul este de-a dreptul o támpe- 

nie. Parafrazând titlul spectacolului, 
cronicarul de la Süddeutsche Zeitung din München 
se intreabá: ,Unde a dispárut iesirea?" Toatá lumea 
e de acord cà Marlene merita mai mult decát o po- 
veste banală plină de platitudini și cu un mesaj prea 
apăsat, chiar dacă frumos — „rasismul este un lucru 
râu“. Producătorul Friedrich Kurz însă e mulțumit: a 
vândut deja peste 100 000 de bilete pentru spectaco- 
lele următoare. 

Dacă viața Marlenei Dietrich este pretextul unui 
prost spectacol berlinez, „Alice in Tara minunilor” 
este punctul de plecare al unui musical prezentat la 
Hamburg. Compozitor — nimeni altul decât Tom 
Waits, un nume important în muzica rock. Si nu mai 
putin in cinema: a jucat în filme de Jim Jarmush, 
Hector Babenco, «Robert Altman sau Francis Ford 
Coppola (mai poate fi vàzut pe ecranele noastre in 
rolul lui Renfield din Dracula), a compus coloana so- 
norá a unora dintre ele. Spectacolul de la Hamburg 
nu este însă unul pentru copii, el este descris de au- 
tor ca „o poveste de dragoste între Alice și Lewis 
Caroll". 


© Marlene Dietrich merita mai mult 
decát un musical prost 


ይ 
id 


M 
er pe C 


2 În plină glorie, 


‘Michel D 


Din nou Madonna 


adonna vrea sá fie mereu in centrul 
atenţiei. in timp ce vechii ei prieteni o 
părăsesc (vezi si nr. 7/93), iar Lenny 
Kravitz (cei care a compus succesul ei 
„Justify My Love“) declară: „Cred că e 
o târfă frigidă... Nu-i un muzician, nu-i 


o cântăreață. Madonna se pricepe de minune 58 ma- 5 


nipuleze presa — ásta-i tot talentul ei“, starul a sem- 
nat un contract cu canalul de televiziune ABC pentru 
un serial TV de patru episoade. Serialul, intitulat Ma- 
donna: the Early Years si programat pentru luna 
noiembrie, este bazat pe anii de debut ai celei „mai 
celebre non-blonde din lume", cum au început să o 
numeasca revistele americane. 

Producátorul David Geffen i-a fost si el prieten. 


Acum însă spune: „Cred cà această carte (este vorba 
despre ,Sex") a fost o greșeală catastrofală. Nu pot 
să-mi închipui o tampenie mai mare. N-o să o critic 
pe Madonna. Cred însă că adesea când oamenii au 
succes încep să se creadă omnipotenti. Și când in- 
cepi să crezi că esti atoatestiutor si atotputernic, 
Universul pare a conspira pentru a-ţi demonstra ca 
nu e așa. Cred că Madonna are o grămadă de far- 
mec și talent, dar nu e un geniu. Și în ultimul an și-a 
cam dat singură cu firma în cap“. Cartea a fost însă 
un succes. Asa cum un mare succes l-a constituit si 
biografia ei, apărută în acest an în limba chineză A 
fost un best-seller, la concurenţa cu biografia iui 
Mao. Într-o singură săptamână, la Shanghai, s-au 
vândut peste 5000 de exemplare. 


Cinematograful 
viitorului 


-am mai vorbit despre cinematograful 

interactiv, în care scenariul se schimbă 

conform preferințelor spectatorilor. Slo- 

ganul său: „Nu vă mulțumiți doar prin а 

sta in fotolii!“; privitorii sunt invitati sa 

se implice in desfășurarea acțiunii. „| 
Am Your Man“ este primul exemplu de astfei de ci- 
nema, accesibil într-o sală adaptată noului sistem. 
Un story simplu: o talentată arhitectă descoperă un 
scandal imobiliar .și trebuie să-i dea unui agent FBI о 
dischetă conținând probele incriminatorii. Richard, 
escrocul, va face totul pentru a o împiedica, iar Jack, 
băiatul bun, o va ajuta. O poveste care cuprinde 
multe clișee, dar place spectatorului care este invitat 
cam din două în două minute să voteze, apăsând pe 
un buton, în funcţie de continuarea dorită: care per- 
sonaj va fi urmat în primele minute? Jack va sâri de 
pe acoperiş, se va speria sau se va transforma 
intr-un vajnic agent FBI? Spectatorii tipá pentru a-i 
influența pe ceilalți, sar dintr-un scaun în altul pen- 
tru a vota de mai multe ori (ceea ce a dus la un nou 
tip de gimnastică, deja denumită în glumă „interae- 
robics"). Voturile sunt numărate electronic si poves- 
tea își schimbă cursul în aproximativ zece secunde. 
Filmul durează douăzeci de minute, dar au fost fil- 
mate nouăzeci de minuie, stocate pe un disc laser. 

Creatorul sistemului este Bob Bejan, director al 
societăţii Controlied Entropy. El se compară adesea 
cu pionierii cinematografului. Exploatand aceasta 
tehnică pusă ia punct de câţiva ani de pionierii vi- 
deo-artei, el a făcut-o accesibilă pubiicului. După pă- 
rerea lui spectatorul adaugă o a treia dimensiune ci- 
nematografului. „Nu vreau să distrug cinematograful 
traditional, vreau ' 588 creez un fel de Disneyland al 
proximitátii". 

Spectatorii răspund favorabil; iată ce declară unul 
dintre ei: „Când mergi la cinema nu poţi vorbi. Aici e 
vorba de o experiență socială, jocul constă și din 
faptul cá imparti totul cu cei din jur". 


їп concluzie, se pregatesc alte patru filme: urma- 
rea de la | Am Your Man, un desen animat, o come- 
die muzicală și un film SF. Negocierile cu distribuito- 
rii europeni sunt aproape finalizate. Se preconizează 
adaptarea unor scaune giroscopice şi apoi combina- 
rea interactivitatii cu experiența tactilă a realității vir- 
tuale. Dar, despre asta, cu un alt prilej. 


e Jean-Claude Van Damme aláturi 
de regizorul de la care așteaptă totul 


John Woo 


ing Missile îi aduceau un omagiu lui 

Martin Scorsese, Jean-Claude Van 

Damme il omagiază pe John Woo, sub 

îndrumarea căruia joacă in Hard Tar- 

get, numindu-l „un Martin Scorsese al 

Asiei". Regizorul din Hong Kong este la 
modá nu numai in Asia, ci si in America si Europa. 
Cinematografele pariziene ii organizeazá retrospec- 
tive, iar producătorii americani intenționează să rea- 
lizeze un remake (in distribuția căruia să apară mari 
staruri), după filmul sáu The Killer, care a avut un 
imens succes pe piața video. Filmele sale de acţiune 
sunt admirate pentru secvențele violente care aduc 
cu un balet al groazei. Intrigile se tes în jurul unui 
asasin nobil care își caută mântuirea în lupta cu co- 
ruptia. (A Better Tomorrow 1 si 2, A Bullet in the 
Head etc). 

Quentin Tarantino, regizorul aclamatului Reservoir 
Dogs este si e! un admirator al lui Woo si va scrie 
scenariul urmátorului film pe care acesta il va realiza 
în America. lar Van Damme mai spune: „Ştie cum să 
construiască un erou, şi publicul îl urmează. L-am 
întâlnit acumn doi ani si pot spune că l-am hăituit, 
pentru că ştiu că tipul ăsta va fi pentru mine ceea ce 
a fost James Cameron pentru Arnold (Schwarzeneg- 
ger — n.n.) când a realizat primul Terminator“. Fie- 
care cu Pygmalion-ul sâu. Р 


Rockerii  cinefili 


-am vorbit nu de mult (nr. 6/93) despre 

legătura dintre cinema si rock. O lega- 

tură strânsă, căci dacă adesea regizorii 

se lasă atrași de rock, nu rare sunt ca- 

zurile în care muzicienii se inspiră din 
lumea filmului. „The Auteurs“ este numele unui grup 
britanic „en vogue". Nume inspirat de faimoasa poli- 
tique des auteurs promovată de cineaștii francezi ai 
Noului Val. „New Wave" se intitulează de aitfel si pri- 
mul lor disc, un omagiu adus regizorilor care cereau 
control total asupra filmelor pe care le realizau. Mu- 
zicienii cer si ei controlul total asupra cântecelor lor, 
care vorbesc „despre oamenii obișnuiți care vor ceva 
fermecător care să-i scoată din mizeria cotidiană, 
ceea ce dorim cu toții“ — după cum declară Luke 
Haines, conducătorul formaţiei. Astfel încât fiecare 
melodie a lor este o poveste, un fel de scurtmetraj 
muzical. 

Nu departe de ideea lor se află Brett Anderson, 
leaderul grupului „Suede”, cealaltă formaţie care do- 
mină scena rock britanică. El spune: „Pentru mine 
viata a fost întotdeauna cinema, chiar şi atunci când 
am ‘Stat la casa de bilete. E singura cale de a face 
ceva.“ 

„Modul în care înțeleg muzica și mecanismele ei 
este bazat pe interesul și impresiile mele despre ci- 
nema" spune Simon Bonney, fost component al gru- 
pului „Crime and the City Solution“. „Abordez mu- 
zica intr-un mod mult mai vizual decat o persoaná 
care vine dintr-un unghi muzical tradiţional“. Aseme- 
nea declaraţii nu ne miră, odată ce ele vin din partea 
unei persoane care a colaborat la coloana sonoră a 
două dintre filmele lui Wim Wenders — Cerul deasu- 
pra Berlinului si Până la capătul lumii. 

Desi nu au colaborat cu Martin Scorsese, cei de la 
„King Missile" introduc pe ultimul lor album („Happy 
Your"), alături de titluri provocatoare precum „Deta- 
chable Penis“ și o melodie intitulată simplu „Martin 
Scorsese". Versurile sună cam. asa: „Dacă-l voi în- 
tâlni vreodată o să-l apuc de afurisitul ăla de gât, о 
să-l zgaitai şi-o să-i spun: «Mulţumesc, mulțumesc 
pentru cá faci filme date naibii de bune.»" 

S-ar părea că traversăm o epocă a rockerilor cine- 
fili. 


.. $i interpretii sái 
(Ray Liotta si Lorraine Bracco 
în Băieți buni) 


Nudul şi feminismul 


ititoarele revistei americane „Glamour“ 

au decis: prea multe filme cu nuduri fe- 

minine și prea puţine cu nuduri mascu- 

line în filmele hollywoodiene. Revista a 

realizat un sondaj printre cititoarele 

sale (abonata tipică: functionará, necá- 
satorita, in jur de treizeci de ani). Au fost primite 
2009 raspunsuri. Cea mai mare parte au adăugat 
chestionarului completat și observaţii personale. 
Doar 1,86% consideră că sunt destui bărbaţi goi în 
filme. „Cred ca sunt mai multe femei dezbracate 
pentru cá cei mai multi regizori sunt bărbaţi. Si, evi- 
dent, ei se simt stanjeniti în fata unui bărbat gol" — 
scrie o cititoare. 

50% din spectatoare sunt gata să meargă la film 
dacă pe ecran se dezbracă un bărbat. 27% răspund 
că depinde de actor. „Dacă Dan Aykroyd apare gol 
nu o să mă duc în nici un caz să văd filmul. Dar dacă 
e vorba de Brad Pitt, o să mă grăbesc să nu-l pierd". 
Se pare. de altfel, că Brad Pitt reprezintă unul dintre 
nudurile cele mai dorite de spectatoarele americane. 

Va promiteam că vom mai vorbi despre feminismul 


P.C. (v. nr. 8/93). lată că 67% dintre cititoare găsesc 
că preponderența nudului feminin este jignitoare 
pentru imaginea femeii, întâlnind astfel în idei pe ac- 
tivistele feminismului. 85% consideră că de cele mai 
multe ori goliciunea este absolut gratuită, iar 42% 
cred că se creează astfel un standard imposibil de 
atins de femeia obișnuită.“ După aceea avem impre- 
sia că cele mai multe dintre noi suntem bulimice sau 
rahitice“, comentează o cititoare. 

Nu putea să lipsească un atac la adresa lui Sharon 
Stone: „Cu atâtea actrițe de prima mână, de ce Hol- 
lywoodul о privilegiazá pe aceasta, al cărui unic ta- 
lent este să se dezbrace?" 

Producătorii vor ‘trebui sa tina seama de părerile 
acestea, dat fiind că majoritatea sondajelor indică 
faptul că femeile necăsătorite în jur de treizeci de ani 
constituie grupul cel mai cinefil al Americii: „E tim- 
pul ca filmul să înceapă să ne satisfacă simţurile pre- 
cum înainte îndeplinea fanteziile erotice ale bárbati- 
lor“ declară Nicole Green, purtătoarea de cuvânt a 
revistei. = 


Brad Pitt încă îmbrăcat și Marceia Walerstein, 
cea care a preluat ștafeta de la Sylvia Kristel pentru Emmanuelle 


Tinerii 


si delictele 


um privesc tinerii britanici lumea în 

care trăiesc? Aceasta a fost tema unui 

sondaj Gallup. Deși trăiesc într-o lume 

care se confruntă cu multe probleme, ei 

sunt totuși optimiști: 85% cred că-și vor 

cumpăra o casă, 82% că vor fi fericiţi, 
72% că vor fi promovați în posturi importante, 44% 
cà se vor îmbogăţi. Si totuși... 

intrebati dacă au vreo cunoștință de vârsta lor care 
a comis o infracțiune, 8% recunosc faptul că știu pe 
cineva care a comis un viol, 33% pe cineva carea 
comis un jaf, 39% care a furat o mașină, 67% care a 
furat din magazine, 72% care a avut relaţii sexuale 
înainte de 16 ani, 74% care s-au drogat. 

Şi iată că ajungem şi la cinema: 93% declară că au 
văzut filme interzise minorilor. Sexul pe ecran este 
ceva normal pentru ei, aşa că doar 11% dezaprobă 
vizionarea de către persoane sub 18 ani a filmelor 
pornografice, 23% sunt de acord cu acest lucru, iar 
66% declară că putin le pasă. Asa cá nu ne miră 
dacă procentul celor care nu sunt de acord cu relati- 
ile sexuale sub 16 ani este de 31%, în timp ce nepă- 
sătorii sunt 55%, iar cei cu totul de acord cu aceasta 
reprezintă 14% din cei chestionati. 20% din totalul 
celor chestionati cred cà e foarte probabil că vor fi 
violati (în rândul fetelor procentul crește la 34%); 6% 
cred că nu există vreo șansă ca acest lucru să se 
producă (fetele cred în proporţie de 41% că nu vor fi 
victimele unei agresiuni sexuale). 

Dar dacă există toată înțelegerea pentru filmele cu 
mai mult sau mai puţin sex, iată că 44% sunt de 
acord cu reducerea secventelor violente pe micul 
ecran. Surprinzător — nu? — după cele prezentate 
mai sus. Probabil că violența din viaţă le este de 
ajuns. 


21 


propuneri pentru o 


romaneasca 


Mircea Diaconu si Ursula Nussbacher | 
protagoniștii episodului din Nunta de piatră 
regizat de Dan Pita 


şi plăcerea de a face cinema 


unta de piatrá si Duhul 
aurului sunt două titluri 
care revin aproape auto- 
mat în orice rememorare a 
performanțelor cinemato- 
grafului românesc şi se în- 
{еіеде cà ele nu pot lipsi nici din 
această selecție preliminară — la nivel 
subiectiv-estetic, cu un număr minim 
de pelicule ce s-ar cuveni trase, în 
primă urgenţă, pe casete video. 
Revizionate după două decenii de la 
premierele lor (întârziate, datorită acu- 
zelor de ,estetism", respectiv in 1973 si 
1974), cele două filme trec cu bine exa- 
menul timpului — sigur mai bine decât 
unele lung-metraje de care ne-am ocu- 
pat în numerele anterioare. Se ştie, ele 
sunt formate. fiecare, din câte două 
mediu-metraje şi prin aceasta mar- 
chează noua treaptă şi noua vârstă a 
cinematografului românesc, care atin- 
sese în anii '50 si '60 nivelul compoziţiei 
„fără fisură“ numai în spaţiile restrânse 
ale scurt-metrajelor lui Jean Geor- 
cu, lulian Mihu — Manole Marcus, 
, Savel Stiopul (acesta din urmă 
episodic în filmul în patru parti Anotim- 


Mircea Veroiu.şi Dan Pita — deocam- 
dată ii citez în ordinea in care ei au 
convenit să-și juxtapuná, din motive 
dramaturgice, cele patru repriza Aurei 
„Ғеќеіеада“ si „La o nuntă“ in Nunta 
Piatră, „Mârza“ şi „Lada“ în Duhul au- 
rului) — reuşesc dealtfel acum, prin 
aceste producții de debut (dacă excep- 
tăm filmele lor de diplomă), propriile 
lor capodopere: paradoxal sau nu, ele 
vor fi evident depășite, în multe regis- 
tre, de lung-metrajele turnate ulterior, 
dar nu si la capitolele omogenitatii de- 
săvârşite şi pregnantei revelatorii се 
ne-au fascinat la începutul deceniului 
Vill şi ne încântă inca in al X-lea. 

Cred că aş putea risca afirmația că 
cele două filme care sunt de fapt patru, 
inspirate de schițe de lon Agârbiceanu, 
reprezintă statia-pilot a cinematografu- 
lui românesc din acest secol, în căuta- 
rea respirației definitorii a lung-metra- 
jului. Fiindcă suntem în punctul maxim 
al travaliului de recuperare a timpului 
pierdut si de anvizajare a celui viitor, în 
dublul efort de întoarcere la sursele ar- 
tei ecranului. la fotografie şi fotogenie 
(în cvadruplul sens stabilit de Delluc: 
decor, lumină, ritm, mască) si de defri- 


sare a căilor modernităţii si post-mo- 
dernului, cu acel „miracol al ritmului în 
acelaşi timp vizibil și audibil“, cum nu- 
mea Elie Faure visul tuturor cineastilor. 

Racordul vizibil imediat e cu precede- 
sorii de care ne-am ocupat în numerele 
anterioare, Savel Stiopul si Mircea Său- 
can, deși filiatiile de adâncime pot fi 
mai degrabă Victor Iliu, Liviu Ciulei sau 
Mihu—Marcus — chiar prin oscilatiile 
acestor citări văzându-se că suntem în 
fata primilor cineasti români ce s-ar pu- 
tea revendica de la conștiința unei școli 
proprii de artă. În Nunta de piatră și 
Duhul aurului nu mai avem de a face 
cu demonstrarea unui anume timp isto- 
ric sau cu o tipologie caracterială, în- 
trucât, spre deosebire de un Save! Stio- 
pul sau Mircea Sáucan, noii veniți ri- 
dică exegeza socialului, ca și stilizările 
la o “altitudine arhetipală. in loc de 
epica unor „anotimpuri“ sau „meandre“ 
existenţiale comune, marcate de deza- 
buzare si dilutie, ei ne fixează într-un 
ev parcă atemporal al celei mai crunte, 
dar perfide, surde, aproape resemnate 


Leopoldina Balanuta, 
de neuitat în Fefeleaga, 


episodul semnat de Mircea. Veroiu 


ALICE 


Titlul original: Alice; Produc- 
фе: SUA, 1991, Orion Pictu- 
res; Durata 106; Regia şi sce- 
naríut: Woody Allen; 

nea: Carlo Di Palma; Cu: Mia 
Farrow, Joe Mantegna, Wil- 
liam Hurt, June Squibb, Mar- 
celine Hugot. 


Subiectul: Pe tonul umoristic 
atât de tipic lui Woody Allen 
filmul face portretul unei fe- 
mei ce traversează o criză de 
identitate. Prospera și liniștita 
ei viață de familie nu o fe- 
reste pe protagonistă de frus- 
trári și de sentimentul acut al 
pierderii iluziilor. Obsesia 
americană a psihanalizei si 
snobismul mediilor intelectu- 
ale new-yorkeze devin din 
nou [inta ironiei cineastului. 


Autorul: Născut în 1935, Wo- 
22 


Al ዱ መቹ 
pragmatic 
Glen 


ody Allen este regizorul ame- 
rican cel mai reprezentativ 
pentru filmul de autor in anii 
'70— 80. Opera sa de admira- 
bilă coerență cuprinde titluri 
ca: la banii şi fugi (1969), Ba- 
nane (1971), Tot ce să 
știți despre sex dar nu 


să întrebaţi (1972), Dra- 
goste și moarte dare Annie 
Hall (1977), Manhattan 
(1979), Amintiri din praf de 
stele 1009, DE (1983. 
roșu Cairo 

(1985), Crime și delicte 
(1989), Umbre şi ceaţă 
(1991), Sofi şi neveste (1992). 


NU FĂRĂ 
FIICA MEA 


Тиш! original: Not Without 
My Daughter; Producţie: 
SUA, 1 


Molina, Sheila Rosenthal, 
Roshan Seth. 


Subiectul: /nspirat dintr-un 
caz real (al lui Betty Mahmo- 
ody), filmul, ca $i romanul 
din care-și trage substanța, 
este povestea unei americane 
căsătorită cu un iranian. Ple- 
cată împreună cu soțul și fi- 
ica ei să-și viziteze rudele din 
iran, protagonista devine pri- 
zoniera unei familii cuprinse 
de fanatism religios. Evada- 
rea femeii si fetei din casa 
fundamentaliștilor islamici și 
revenirea în fara ocazioneazà 
momente de suspense pre- 
lungit. 

Autorul: Absoivent ai Înstitu- 


tuiui National Film School din 
Los Angeles, Brian Gilbert 
debuteazá cu acest film. 


GLENGARRY 
GLEN ROSS 


тиші original: 
Gien Ross; 


Beo በለዉ ERIS IR 
avi met; : Juan 
Ruiz Anchia; Cu: Ai Pacino, 
Jack Lemmon, Alec Baldwin, 
Ed Harris, Jonathan Pryce. 

Subiectul: O competitie in- 
ternà între lucrătorii unei 
agenții imobiliare aflată în di- 
ficultate, două moduri 


Glengarry 
: SUA, 


nici. Un recit 


scurt metraje, James Foley a 


DE ULTIMĂ ORA 


Ф Piscina de Jacques Deray: în sfârșit, în ediție video, fil- 
mul-cult (din 1968) al admiratorilor unui cuplu legendar: Alain 


Delon-Romy 


der. 
6 Femei in pragul unei crize de nervi de Pedro Almodovar, co- 
media excentrică si melancolică a unuia dintre cei mai impor- 


tanti cineasti spanioli, cu vulcanica actritá 


rolul principal. 


Maura in 


și chiar rafinate dezumanizári. Înainte 
de toate, ei definesc un spațiu uman si 
geografic unic, aparent exotic, dar de 
fapt proxim, descoperit în perimetrul 
Munţilor Apuseni, în jurui localității mi- 
niere Roşia Montana, unde au avut loc 
toate filmările. 

Nu numai prin insertul didactic-so- 
ciologizant pus şi, probabil, impus de 
culturnicii dictaturii în fruntea primului 
film (cu privire la efectele nefaste ale 
aurului si baniior), dar si prin sensul di- 
rect si de suprafață al celor două filme, 
ele frizează un anume tezism, care vine 
din proza moralistă a ciasicilor ardeleni 
(mai aies în episoadele ,Fefeleaga" si 
„Mârza“ ale lui Mircea Veroiu) si tin de 
o dramaturgie mai sumară, cu respira- 
lia scurtă a schiţei, uneori artificioasă 
(de pildă în al doilea episod al lui Dan 
Pita, Lada). Altele sunt părţile tari ale 
acestei duble opere, unitare îndeosebi 
prin faptul că cei doi cineaști, lucrând 
separat ca realizatori episoadele lor, au 
elaborat împreună întreaga partitură 
scenaristică, drept adaptatori artistici 
autonomi ai prozelor originare. E de 
fapt, o tetralogie cinematografică în mi- 
niatură, in care primează plăcerea de a 
face cinema, în varianta ei cea mai no- 
bilă și cu o uimitoare asumare a libertà- 
tii utilizării tuturor mijloacelor specifice. 
Nu numai în înțelesul deloc minor al 
„formei“ şi „expresiei“, ci pornind de la 
structurile scenaristice, cu uşoara spe- 
culare a leit-motivelor, a articulaţiilor şi 
socurilor, cu ştiinţa dilatarii timpului si 
repetitivitatii gesturilor, aparitiilor si ri- 
tualurilor umane: travaliul degradant si 
inculcarea omului in mineral si mecanic 
(,Fefeleaga"), petrecerea silnică, cu 
evadarea sardonică în fantast sau umor 
macabru („La o nuntă“ si ,Lada"), co- 
borárea in bolgia crimei plătite 
(„Mârza“). 

Cumva introvertit, ca Victor и — 
Mircea Veroiu, respectiv extrovertit, ca 
Liviu Ciulei — Dan Pifa, cei doi autori 
au fost si inspiratorii exceptionalilor lor 
colaboratori. Din strălucita noastră 
școală de operatori — losif Demian, 
avându-i episodic printre secunzi, pe 
Călin Ghibu si Florin Mihăilescu. Apoi 
scenografii Radu Boruzescu, si Helmuth 
Stürmmer, regretatul baladist Dorin Li- 
viu Zaharia. Şi iată că a trebuit să-i là- 
sâm la.urmă pe marii actori, cu surplu- 
sul de ingratitudine de a cita doar câte 
unul din fiecare episod: Leopoldina Bă- 
lãnutã, Mircea Diaconu, Eliza Petrá- 
chescu, Ernest Maftei. 


Valerian SAVA 


Un cuplu legendar: 


Romy Schneider și Alain Delon, 


parteneri în Piscina 


c 
2 
ጩጨ መጓ 
otc 
det 

£o 
= 
ፎ< 
Să 
SE 
3 

ФЕ 
©... 
ወታ 
о 

zo 
e 
or 
© 
c 


SPIRITUL VREMII 


“ R^ 


Efectul Spielberg: 


proape că nu există. la ora 

de fata. publicație sau 

emisiune de radio sau TV., 

in lume, care, intr-un fel 

sau altul, să nu pome- 

neascá, sá nu se ocupe de 
Jurassic Park al lui Steven Spielberg, 
nu numai de film dar mai ales de psi- 
hoza care s-a náscut. S-a vorbit si s-a 
scris despre un sindrom, ba chiar des- 
pre ,un mare vis jurassic". Si totusi fe- 
nomenul nu este nou. „Orice spaimă — 
afirmă comentatorul englez Peter Wol- 
len — se bazeazá pe revenirea a ceea 
ce fusese reprimat, refulat in conştiinţe, 
ceva ce ar fi trebuit să rămână ingro- 
pat.” 

Jurassic Park — ca vaioare estetică, 
poate atrage sumedenie de aprecieri 
care s-ar înscrie într-o paletă cuprin- 
zând de la fani la detractori și cred că 
este firesc să se petreacă astfel cu un 
film-test, cum as fi înclinat să-l consi- 
der — Jurassic, asadar, se inscrie intr-o 
manifestare ciclicá de exprimare a.spai- 
mei colective, chiar a unei premonitii. 
(Să nu uităm că expresionismul, în fil- 
mul german al deceniului trei şi începu- 
tul celui de-al patrulea al acestui secol, 
anunța un sindrom social grav și că 


Frankenstein era vedeta — horror în 
ajunul celui de-al doilea război mon- 
dial). 


Există desigur un plan psiho-social 
care ar explica ivirea si cultivarea senti- 
mentului de groază, al angoasei, dupa 
cum existà si un plan al concretului ce 
dubleazà aventura fictiunii, inventivita- 


tea artistului liber de orice constrân- 
gere realá. La Spielberg se produce, pe 
cât se pare, o dizolvare a celor doua 
planuri într-un fel de veracitate paleon- 
tologică, fantezia creând situațiile, 
story-ul în care evoluează niște făpturi 
din mezozoic (adică de acum circa 60 
de milioane de ani). Ele se miscá insà 
și „există“ aievea acționate electronic, 
spre groaza, dar și spre bucuria atât a 
copiilor cât si a părinților lor. Spielberg 
reia de fapt un fel de cult al dinozauru- 
lui care a mai provocat o modă, în se- 
colul al XIX-lea, și — cum se afirmă — 
de la Metropolis incoace ştim că tehno- 
logia scăpată de sub control este strâns 
asociată cu sexualitatea ieșită de sub 
control, două forme deosebit de angoa- 
sante ale dezordinii. 

Ceea ce nu trebuie sá neglijám este, 
cred, faptul cá Jurassic Park, cu tot 
ceea ce i se atribuie, cu tot ce gene- 
rează ca psihoză de masă, cu tot ce 
provoacă sau favorizează adiacent — si 
mă refer fără întârziere la o industriali- 
zare a spaimei apărută și întreținută în 
dâra lăsată de manifestarea artistică — 
constituie fenomenul actual ce se în- 
scrie într-un lant al galeriei monstrilor 
de film, al groazei și angoaselor pe care 
filmul le-a semnalat periodic. El a intuit 
momentul, datorită sensibilităţii artistu- 
lui, aplombului lui dramatic, presenti- 
mentului unei evolutii care in constiinta 
sa apar inainte ca ele sá se manifeste in 
realitatea socială. Pe toate acestea, fil- 
mul le-a surprins și le-a și descris în 
centenara lui istorie. Toţi ."rankenstei- 


redacțională 


Director — Redactor șet 
Adina Darian 


Redactor sef adjunct: Dana Duma. Secretar 


general de r 16: 


loana Statie. Publicist comentator: Irina Coroiu. Redactor de rubricá: 
Doina Stánescu. Redactori: Lucian Georgescu, Rolland Man. 
Fotoreporter: Victor Stroe. 


Societatea Comercială S.R.L. Sentința 


civilă nr. 3087/SC Judecătoria Sect. 1 


București, 21 iulie 1992, înmatriculată Іа Oficiul Registrului Comerţului cu 
nr. J 40/19554/1992 din 24.07.1992. ISSN 1220 — 1200 


Redacţia: Piaţa Presei Libere nr. 1 București, tel. 617.38.71 


Regia autonomă a imprimerillor „Imprimeria Coresi“, București A Rees 


Abonamentele din tara se pot face prin Oficiile postale, Catalog 


Presá 


1993, editat de RODIPET, poziția 4070: 3 luni — 300 iei; 6 luni — 600 lei; 12 
luni — 1200 lei. Cititorii din străinătate se pot abona prin RODIPET S.A. P.O. 
Box 33—57, telex 11995, 11034; FAX 617.55.54; 618.56.73. București, Plata 


Presei Libere nr. 1. sect. |, Bucureşti. 


nii, King-kongii, Doctorii X dar si Pásá- 
rile ‘ui Hitchcock, toate Fálcile, toti 
Vampirii si Vampirele atât de la moda si 
astazi ca si altácata, si atât de ,gustali" 
(termenul mi se pare cât se poate de 
potrivit) se inscriu intr-un anume infan- 
tilism. Toata această galerie de vedete 
ale groazei alcătuiesc un capitol pe 
care esteticienii îl privesc dintr-un 
unghi iar psiho-sociologii din altul. 

Filmul Jurassic Park va fi văzut, sper, 
și pe marele ecran nu numai pe video- 
casetele care circulă deja. Aceasta mà 
determină sa nu abordez latura strict 
artistică si 58 mă opresc asupra unui 
fenomen secund dar nu secundar care 
depaseste la ora de fata pe cel artistic: 
frenezia industrioasa Jurassic Park. 
Spielberg insusi nu este strain de 
aceasta evolutie caci odata creata gale- 
ria personajelor paleontologice desti- 
nate filmului sau si odată aflat in fata 
monstrilor preistorici, el s-a gândit să 
nu-i îngroape odată cu cariera filmului 
sau pe ecrane ci să-i lase amintire vie si 
concretă prin casele spectatorilor. S-a 
ocupat și a supravegheat aşadar acor- 
darea drepturilor de reproducere la 
scară industriala a lumii insolite şi ju- 
rassice ርህ titiul de „souvenirs“ (ince- 
pând cu zece dolari bucata), pentru fe- 
ricirea celor mici si a celor mari. La ori- 
ginea modei jurassic din raioanele cu 
jucării ale magazinelor se află tot Spiel- 
berg. El este cel care a dorit ca miile de 
fiare apocaliptice pentru care lumea a 
prins simpatie — dinozauri, tiranozauri, 
stegozauri etc., toată aceasta lume ce 
se mișcă parcă sub impulsul vieţii, dar 
sunt acționate electronic, — să pa- 
trundă în viața cotidiană. Ele se mişcă 
de-adevaratelea, fabricate, între “alţii de 
firma Kenner (care a folosit chiar pro- 
totipurile create pentru film si mulajele 
respective). Si lucrurile au cápátat am- 
ploare odată cu drepturile de autor si 
de cedare a licentei de reproducere. 
S-au vàndut si se vànd ín continuare 
articole de sezon, slipuri cu motive ju- 
rassice, tot felul de centuri și cordoane, 
tatuaje, perii de dinţi electrice orna- 
mentate jurassic dar și bomboane ju- 
rassic, „ouă de dino" (adică de dino- 
zaur) care sunt produse in ritmu! de 
100 de tone pe zi, postere cu dinozauri 
(s-au vândut, afirmă presa, un milion 
de exemplare numai în această vară), 
mai multe hoteluri „Choice“ din Statele 
Unite au adoptat mascote preistorice 
numite acum „Choice-service“. Şi toata 
lumea se roagă ca moda să dureze mă- 
car până la Crăciun când se asteapta 
un nou seism hollywoodian: un film cu 
Schwarzenegger cu un „last action 
hero", un film populat nu de dinozauri 
ci de niste atletici si simpatici umanoizi 
pentru care በህ există obstacol pe lu- 
mea asta. 

Si asa trece omenirea din soc in an- 
ti-soc, ciclic. Simpatic, nu-i asa? 


Mircea ALEXANDRESCU 
23 


140 


сс 
о 
і 
e 
с 
© = 
-. = 
ct 
сч