Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
â/ui/i câ eM>/‘ â£^c^€i. e^tytă .SSica "fSi Sfi-4C^ Periodic al tineretului român naţionalist ortodox - în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - Anul H. Nr. 15, NOIEMBRIE 2004 Apare la jumătatea lunii _ 7 000 lei Director: NICADOR ZELEA CODREANU CUPRINS; O dată pentru totdeauna Invitaţie la seara de poez^ie Sf(it£u:^cn^ Fabrica de intelectuali jic£ua/i£aU Arhangheli Mihai! şi Gavriil Sf. Apostol Andrei Consiliul Legionar Prima Constituţie a României /^^lonar Comemorarea Căpitanului Secretele Basarabiei (II) Sin Sunt simist, dar mă tratez (II) Frăţia de Cruce (II) Justiţia - Q piatră de gâtul României re^i^acţiei "SALUT PE CEI CE MERG SPRE MAREA BIRUINŢĂ LEGIONARĂ" - CONVORBIRE IMAGINARĂ CU CĂPITANUL - Motto: "Nu eu. ci lisus şi Căpitanul în mine " (Nelu Rusu) ajutor în această lume rea şi nedreaptă cu noi, legionari» tăi. Căpitane^ "Doamne lisuse, Tesugăm să te înduri şi de noi. năpăstun:^ legionari! îţi mulţumim " • Căpitane, lăsând amărăciunea noastră în grija şi puterea lui Dumnezeu, te rog să-mi spui ce să înţeleg prin **marea biruinţă legionară”: este politică sau spirituală? •- Am împărtăşit lui Mircea Eliade că Legiunea creată de mine şi cunoscută sub numele de Mişcarea Legionară nu constftuie un fenomen politic, ci ceva de esenţă etică şj religioasă Am repetat de atâtea ori că nu mă interesează cucerirea puterii politice, ci crearea omului nou, iar prototipul, modelul, este legionarul, aşa cum l-am zidit eu, sinteză între erou şi sfânt, care să biruiască puterile răului din el însuşi şi din lume, pentru gloria spirituală a Neamului Românesc şi pentru gloria lui lisus Christos împotriva căruia putenle întunerKuiui luptă ca să facă să dispară până şi numele Lui sfânt de pe pământ, din inimile omenirii şi. dacă s-ar putea. să-L smulgă şi din Cer. Astfel fiind, marea biruinţă legionară este spirituală, crearea omului nou, eroul cu înfăţişare de Arhanghel, care prin eroism legionar să aduci Cerul pe pământ; toate celelalte vi se vor da atunci vouă: biruinţa politică. România frumoasă ca un soare, puternică şi ascultătoare de Dumnezeu” - !ţi mulţumeşte din toată inima, Căpitane, Nelu Rusu, instructor legionar făcut de tine. iubite Căpitane! IR noiembrie 2004 pag. 1 ■■ -I ţ . - îţi pnvesc îndelung chipul tău n^il. Căpitane, imprimat pe prima pagină a revistei noastre, "Cuvântul Legionar”- şi nemuritoarele cuvinte scrrse şi semnate cu mâna ta "SALUT PE CEI CE MERG SPRE MAREA BIRUINŢĂ LEGIONARĂ*, fulger într-o noapte întunecată, cuvinte cutremurătoare care au produs în inima mea o adâncă durere Lacnm» picură în sufletul meu. înecându-se,în el: - Să mergem spre marea biruinţă legionară fără tine. Căpitane? Dar tu? Tu unde rămâi? Ce va fi cu tine? Nu mi-ai răspuns Te văd dotx>rât de tristeţe ş» sufletul tău sfânt tulburat de moarte, era la începutul anului 1938. Călăi» tăi. de la putere, pregăteau grăbiţi uciderea ta şi groaznica prigoană ce avea să decapiteze frumoasa ta Mişcare Legionară. Erai ca şi lisus în grădina Ghetsimani; "Pănofe/e meu. dacă este cu putinţă, treacă de la mtrte paharul acesta: totuşi să nu fie după'cum voiesc eu. ci după vota Tari Şi fâcăndu-se voia Lui. ai băut amarul pahar şi n-ai mers în fruntea celor ce mărşăluiau. îndureraţi (afară de uni//!), spre mult visata biruinţă legionară. No«. fără tine. Căpitane, ş» fără elita ta. omorâtă în lagăre şi încntson am rătăcit drumul, conduşi de un trădător pe care atunci nu-l bănutam. Adtfn. puţin» ş» dezbinaţi, câţi am mai rămas, după îndelungate Şl nesfârşite prigoane de peste şaizeci de ani, prigoană care mai durează şi azi. spre ruşinea politidenitor fără Dumnezeu, ne strângem dw\ nou. ca altădată, la picioarele lui lisus. singurul nostru CUViNTL't O DATĂ PENTRU TOTDEAUNA A V-Jio "Dacă aş avea un singur glonl iar în faţa mea un duşman ; vComeliu Zelea Codreanu - 'Pentru legionarf) In mai multe rânduri unii simpatizanţi legionari m-au întrebat de ce purtăm război cu simiştii. în loc să ne concentrăm asupra adevăraţilor duşmani. Le spun tuturor, ca să se ştie, o datâ pentru totdeauna : noi nu purtăm război cu nimeni, pentru că Mişcarea Legionară este o mişcare constructivă, nu destructivă; este o mişcare de creaţie, nu de negaţie. Noi luptăm PENTRU; ţară, românism, creştinism, adevăr, corectitudine, loialitate, cinste, răspundere, iar NU CONTRA cuiva anume. Nu luptăm împotriva ungurilor, ruşilor, evreilor etc., ci pentru păstrarea nealterâtă a fiinţei naţionale. Iar dacă această luptă pentru ţară şi neam implică lupta împotriva celor care vor să le distrugă, nu înseamnă că noi luptăm din ură, de dragul distrugerii. Dacă am luptat contra ungurilor care vroiau să ne subjuge, n-am fost antimaghiari; dacă am luptat împotriva ruşilor, nu înseamnă că am fi urât poporul rus, ci ne-am apărat, pur şi simplu, aşa cum nu putem fi numiţi antisemiţi dacă ne-am apărat împotriva dominaţiei evreilor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru simişti: nu luptăm împotriva simiştilor pentru că sunt simişti, ci împotriva a ceea ce reprezintă idolul lor; fuga de răspundere, minciuna, terorismul laş, lipsa de discernământ etc. Intr-un cuvânt, luptăm împotriva abaterilor de la linia legionară, pentru că Mişcarea Legionară a apărut în lume şi dăinuie tocmai prin principiile ei imuabile, definitorii. 'Pentru că trebuie să ştie toată lumea că noi suntem legionari şi rămânem legionari până în veacul veacului." (Comeliu Zelea Codreanu - ’Circulări şi manifeste'). Şi apoi, noi nu ne ocupăm în mod special de simişti; orice persoană obiectivă constată lesne, foiletând revista, că i un trădător, glonţul l-aş trimite în trădător. articolele abordează probleme dintre cele mai variate: de la istorie la actualitate, de la ideologie la concret, de la probleme serioase până la pagini de vacanţă. Ne concentrăm. în egală măsură, pe probleme naţionale şi pe probleme de doctrină Ori lupta cu aberaţia simistă si cu falşii I pninnari oricarp ar fi înseamnă păstrarea liniei Mişcării . Punct. Mişcarea Legionară nu poarta război cu lumea, cj cu răul din ea: dar pentru aceasta trebuie să biruim întâi răul din noi Ori ^nnrena Mişcării o constituie această confuzie permanentă, rraată de simisti . între principiile Mişcării şi ceea ce au pus ei în practică: de la asumarea răspunderii de către Nicadori şi Decemviri. Ia fuga de răspundere a asasinilor lui iorga şi ai celor de la Jilava; de la respectarea legalităţii de către Căpitan, chiar cu preţul vieţii, la rebeliunea din ianuarie 1941 etc sunt diferenţe enorme. Iar cel mai important aspect al acestor probleme aşa-zise de istorie, de "trecut”, este, de fapt, o actualitate cutremurătoare cu mari implicaţii în viitor : apărându-l pe Sima non stop, nerecunoscând greşelile trecutului, înseamnă că simistii sunt si ei adepţi ai loviturii dp stat, ai fugii de răspundere, ai minciunii, ai incorectitudinii, ai laşităţii, al intrigii etc . Deci nu sunt legionari. Pentru că legionarul luptă numai in cadrul legalităţii, este viteaz, corect, nu fuge de răspundere. îsi recunoaşte greşelile si le plăteşte de bunăvoie . Opinia publică trebuie lămurită, pentru că această confuzie întreţinută artificial afectează profund imaginea Mişcării în ochii opiniei publice. împiedicând renaşterea ei. Şi repet motto-ul; "Dacă aş avea un sîngur glonţ, iar în faţa mea un duşman şi un trădător, glonţul l-aş trimite în trădător." *** Iniţiativa unor seri de poezie legionară are la origine mai multe motivaţii: Mai întâi, dorinţa noastră de a intra în contact cu persoane care apreciază poezia în sine, persoane cu un anumit nivel intelectual şi cu înclinaţie spre frumos şi idealism, apropiate astfei de K idealismul şi curăţenia sufletească a legionarului. in al doilea rând , cei ce vin vor vedea că Mişcarea Legionară a fost locul multor poeţi, intelectuali de valoare ^ ~ naţională, că aceste persoane de o incontestabilă valoare profesională şi morală şi-au ^ *In arfrpîiM d© imaginea creată de propaganda comunistă. 'Sfm. noastiă este că. folo'sind acest pnlej pentru a trece de primul pas , unii vor fi tentaţi să ne cunoască mai bine oe noi, cei de astăzi, cei ce încercăm să ducem mai departe moştenirea de tradiţie românească şi puritate creştină tradiba u^nei discipline liber însuşite pentru a putea să realizăm dezideratele noastre spirituale, sociale şi economice "o tai’ S^sZ Je de pe şi ascultătoare de Dumnezeu' ’ ^ ut? Azi noapte lisus mi-o^Qlrat tn ceiud -a^nîrattn catud^ ^ Redacţia revistei vă invită ia ^ SEARA DE POEZIE LEGIONARĂ A în fiecare ultimă vineri din lună, ora 16, la sediul redacţiei STIMAŢI INVITAŢI Suntem conştienţi că obligaţiile fiecăruia dintre noi în acest moment aproape ne der>a<toe,-l Cei ce vin la noi nu au nimic de câştigat din punct de vedere material (poate din SS căH nTL ’ relativ puţini Încercăm să atragem noi luptători pe care îi interesează şi soarta acestei ţâri la noi’ oamon propriile PO^ib întotdeauna rămân acei puţini dispuşi să facă micile sacrificii care să Ii diferenţieze de aduarca^^^" selectează aproape singu , Dacă vă regăsiţi printre luptători, nu ezitaţi, şi faceţi primul pas înainte, care oricum ? indiferenţi misura propriilor dorinţe. oricum nu vă angajează viitorul decât m măsor- CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 I pag. 2 I i FABRICA DE INTELECTUALI r;' Ct ^ 3 Este un moioent de râscnjce în yiaţa ‘ lain: -re a părăsi ii^eul şi de a mă îndrepta “ fa ; consider că este un moment bun ; T»a ceea ' în alitatc de elev, am înţeles că D -si c .eterni obţ?n : de la mine şi de la colegii mei. ■neazâ nt sunt simple speculaţii sau supoziţii, ci ^ ‘ ţiei unei ^ereratil de la vârsta de 7 ani până (a ^3 a -oeast r: ioadă a înv^ăţămIntului de stat obligatoriu (plus cei pal* j ani de liceu) modelează într<o mare măsură caracterul viitorilor români. în ^'Rerufu Legionan", Căpitanul scria: "Ordinea, disciplina şi ierarhia, turnate la o vârstă fragedă fn sângele meu, alături de senUmentul demnităţii ostăşeşti, vor forma un fir roşu de^a lungul întregii mele activităţi viitoare" în aceste condiţii îmi pun întrebarea: - Oare nouă, mie şi colegilor mei, ce ni s-a turnat în sânge? Ce fir roşu va călăuzi generaţia noastră? Observând sistemul educaţional românesc actual RĂSPUNSUL la această întrebare este unul dintre cele mai pesimiste. O amintire din primii ani de şcoală în primii ani de şcoală, în timp ce fosta "tovarăşa" (acum "doamna") învăţătoare ne făcea cunoscute tainele literelor la orele de citire. în timpul orelor de religie am avut şansa de a beneficia de călăuzirea unei persoane deosebite, una dintre puţinele femei comandant legionar: Sica Popescu. în persoana acestei profesoare am văzut îmbinându-se bunătatea şi blândeţea cu exigenţa şi severitatea, ştiind în acelaşi timp să fie atât înţelegătoare c^t şi corectă, atunci când situaţia o impunea. Pe vremea aceea orele de religie erau privite cu o oarecare curiozitate (insuflată, pe de-o parte, şi de părinţii care în timpul regimului comunist nu avuseseră parte de aşa ceva), fiind totuşi aşteptate şi dorite. Intr-o astfel de oră am auzit pentru prima dată, recitată de vocea caldă a Mamei Sica, superba poezie a lui Radu Gyr ”//siis în celulă'*. Fără a o înţelege prea bine la acea vârstă, totuşi m-a impresionat. Reacţia colectivă a fost însă alta. La câteva zile începuseră să circule pe culoarele şcolii versiuni ale poeziei în care lisus era înlocuit cu Ceauşescu. iar "urmele de cuie" cu "găuri de gloanţe" în mod Inconştient de consecinţele psihologice pe care o astfel de idee asupra concepţiei unui şcolar despre Dumnezeu, din cauza lipsei de maturitate şi a gândirii specifice vârstei, un grup de şcolari a transformat superba poezie (sacra rugăciune) a poetului (mucenicului) Radu Gyr într-o parodie demnă de dispreţ. Reacţia cadrelor didactice a constat în nişte zâmbete. Doar Mama Sica a încercat să le explice eroarea comisă, dar substratul colectiv de băşcălie balcanică a respins apelul ei. Lipsea disciplina. Lipsea şi lipseşte respectul faţă de credinţă, fată de cultură, faţă de artă, faţă de toţi aceşti **fluturaşr (?) care **nu iţi dau să mănâncP*, cum ni se spune. (?!) Liceul - lecţii şi atitudini O dată cu începerea orelor de istorie, au început să se strecoare, în mod subtil, insesizabil de către elevi, şuvoaie de informaţii false şi/sau denaturate, menite a schimba percepţia asupra realităţii. Manualele şi profesorii în general, cei de istorie în particular, au scopul de a manipula elevii şi nu de a-i învăţa (vedeţi articolul din numărul de august al revistei). Cu timpul, atât profesorii, cât şi familia, presa, societatea, au urmărit să şteargă din sufletul tinerilor orice urmă de sentiment naţional. Cine spune că este patriot imediat este catalogat drept naiv, boem; dacă te declari naţionalist, deja devii periculos - probabil datorită rimei cu terorist ! Majoritatea cercurilor în care sunt cuprinşi, într-o măsură sau alta. elevi de orice vârstă, promovează teorii şi sentimente internaţionaliste sau chiar anti-naţionale nu mai sunt la modă bancurile cu Bulă, ci elevii români se distrează cel mai bine la bancurile cu - şi despre - români. Plecatul în străinătate" este cariera pe care şi-o doresc cei mai mulţi colegi şi pe care o recomandă cea mai mare parte a profesorilor Pe de-o parte ni se spune să renunţăm la patriotism pentru că nu ne dă de mâncare, dar pe de altă parte ne este dat ca exemplu pozitiv cetăţeanul american care are acasă cel puţin un drapel SUAI in timp ce un patriot român este **un tip penlbir. un patriot american este "un cetăţean admirabiP'l La 15 sept 2001. la A zile de la atentatele din America, la deschiderea anului şcolar conducerea liceului ne-a recomande:: ca a doua sa venim îmbrâ^^ţi t* - drapelului Statelor Un»fe’ Referitor ia monarhie, Oâpitanu; mea ca nume: cupă ur* seco' după ce Anglia va deveni repubka. România îşi va putea pune această problemd în aceste :iorr7rite, referitor la patfiohsm pot spune că numai la un secol după ce ultimul drapel amencv: /a f* ars în faţa Congresului, noi. românii, ne vor putea oândi la internaţionalism. Anul trecut, la data de 10 mai, au fost suspendate cursurile Elevii liceului au fost chemaţi la sala de festivităţi pentru a urmări un pseudo-program artistic cu tema semnificaţiei zilei de 10 mai. Nimeni nu a amintit de ziua regalităţii din România. Pentru a mia oară s-a făcut critica nazismului ca fiind râul absolut şi, încă o dată. încheierea războiului era prezentată ca trecerea într-o ”ncuă eră”. Este adevărat, doar că în cazul nostru a însemnat trecerea în era comunistăl 10 mai a însemnat victoria comunismului în România adică, aşa cum prevăzuse Căpitanul, "desfiinţarea biserici, desfiinţarea familiei, desfiinţarea proprietăţii private, desfiinţarea armatei, desfiinţarea libertăţii." Trecând peste scopul şl mesajul acestei activităţi pe care elevii poate că l-au înţeles, poate că nu, sau care poate că i-a interesat, poate că nu. cu toţii erau fericiţi că au scăpat de ore Această dorinţă de a scăpa de ore, logică şi oarecum normală, este generată şi încurajată de modul în care se ţin orele. Prin atitudinea lor şi prin lipsa unei pedagogii adecvate, profesorii atrag antipatia atât asupra lor, cât şi asupra materiei cu care sunt asociaţi. Astfel, o zi de şcoală în care se suspendă cursurile este o zi de sărbătoare pentru toţi. Dar aceeaşi atitudine se extinde şi în cazul reducerii orelor de curs prin eliminarea anumitor matern, fără a lua în calcul efectul eliminării lor. Astfel, clasele a Xll-a de profil real nu mai au în program cursuri de religie. Bucurie mare (au trecut mai bine de 10 am de ia moartea Mamei Sica şi iată cum s-a schimbat atitudinea). "Avem mai mult timp pentru a învăţa la mate şi fizică Ne trebuie la examen " Acesta este răspunsul. Raţionamentul este însă greşit La o astfel de atitudine au dorit duşmanii neamului românesc să aducă tineretul. Din toată promoţia 2004 - 2005 de "realişti", viitori studenţi ai Politehnicii, apoi ingineri, sub 10% vor folosi în cariera lor matematica şi fizica învăţate în liceu sau facultate Ştiinţele exacte sunt utile la examen şi în cel 5 ani de facultate (punct!); dar discipline ce implică spiritul (religie, psihologie, filosofie), acum ignorate, au rolul de a modela caracterul personal, caracter ce nu va muri la absolvirea facultăţii. Generarea şi încurajarea unei astfel de atitudini are ca scop crearea unor indivizi lipsiţi de voinţă, atitudine şi idei proprii. Se urmăreşte "producerea” unor "maşini", programate să execute ceea ce au învăţat, în mod mecanic, lipsit de perspectiva ansamblului societăţii. Gândirea "liberă” ^ Nu demult o lecţie în manualul de franceză aborda tema gândirii libere în viziunea lui Eugen lonescu Dezbaterea s-a încheiat rapid Toţi au adoptat ideea sugerată de manual şi anume că trebuie să gândim liber Totuşi nimeni nu gândea liber, toţi preluând ceea ce s-a servit. încercarea mea de a trata altfel (deci liber) suj^iectul "gândirii libere" a fost imediat respinsă Această lipsă de atitudine se traduce nu numai în poziţia . ocupată faţă de sistemul educaţional, ci şi în problemele ce ^Uimplică solidaritate, curaj şi dorinţa de a schimba ceva. într-o astfel de situaţie "gândirea liberă" dictează "urmăreşte- ^ fţi interesul personair, iar sufletele de sclavi se demască arătând laşitate, fncâ. egoism Datorită unei astfel de atitudini au fost posibili cei 50 de am de comunism, fără nici o tentativă de a răsturna regimul până în momentul cănd 'situaţia externă nu a impus-o. încă o dată, cuvintele Căpitanului se dovedesc extrem de actuale şi de adevărate; "Neamul nostru n-a trălt. .( ..) st se onorează din onoarea lor. " ("Pentru legionari"). închei ' aceste rânduri cu speranţa înmulţim românilor de acest } gen pentru binele României viitoare. CUVÂNTUL LECION4R noiembrie 2004 pag. 3 SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL Şl GAVRIIL Ziua de 8 noiembrie, sârbâtoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, este dedicată îngerilor, in general, adică fiinţelor nevăzute, cu trupuri cereşti: arhangheli, serafimi şi heruvirni. îngerii veghează ca rânduiala lumii, în Cer şi pe pământ, să dureze după voia divină a Domnului, ca slujitori mijlocitori între Cer şi pământ, ca mesageri ai divinităţii şi apărători ai omului. . îngerii nu sunt doar vestitori ai lui Dumnezeu pe pământ, ci şi călăuze, în calitate de locuitori ai Cerului, ai sufletului omului după moartea pământească. Şi tot îngerii vor fi cei care vor vesti din trâmbiţele lor ziua dreptei Judecăţi de Apoi. Un înger i-a înştiinţat pe păstorii din Bethleem că în ieslea lor săracă se va naşte Pruncul Sfânt, alt înger a vestit Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi lui losif pribegia în Egipt pentru a-L scăpa p6 Mântuitor de prigoana lui Irod, iar la trei zile după Răstignire tot un înger le-a anunţat pe mironosiţe (Maria Magdalena, Maria şi Salomeea) că Domnul lisus Christos a înviat din morţi. Arhanghelul Gavriil a vestit preotului Zaharia naşterea lui loan Botezătorul şi tot el i-a dus Fecioarei Maria Buna Vestire a naşterii Fiului lui Dumnezeu Arhanghelul Mihail, arhistrategul oştilor cereşti, cel cu sabia de foc a dreptăţii în mână, în luptă neînduplecată cu îngerul căzut. Lucifer, are o semnificaţie specială pentru noi, legionarii. Căpitanul a pus Mişcarea sub ocrotirea lui. sub forţa lui invincibilă. Şi Legiunea "Arhanghelul Mihalţ n-a pierit, în ciuda nenumăraţilor şi puternicilor eî duşmani.. SFÂNTUL APOSTOL ANDREI Sfântul Apostol Andrei, fratele lui Petru (fratele celui dintâi dintre ucenicii lui Christos) a fost întâi ucenic al Sf. loan Botezătorul. Cel dintâi apostol chemat, după înălţare Sf Apostol Andrei a propovăduit în părţile Mării Negre, Bizanţului, Traciei, Macedoniei, în părţile Dunării, Greciei (şi în multe altele), făcând minuni şi vindecând bolnavii, fiind cel care a adus credinţa creştină poporului român. Prigonit pentru minunile săvârşite şi pentru propovăduirea credinţei în Christos, a fost răstignit pe o cruce în formă de "X", cu capul în jos. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol de către fiul împăratului Constantin, şi aşezate cu cele ale lui Luca Evanghelistul în Biserica Apostolilor. Cea mai mare pierdere a omului modern de-a lungul timpului este slăbirea com.unicării cu lumea dumnezeiască, îndepărtarea de credinţa în puterea ocrotitoare şi în veghea incoruptibilă a sfinţilor De aceea, dragi cititori, vă îndemn din tot sufletul să vă rugaţi: conectarea benefică la această lume a puterilor cereşti este posibilă doar prin rugăciunea coborâtă din minte în inimă. CIRCULARĂ CONSILIUL Senatului Legionar, în şedinţa din 5 nov. 2004. face cunoscut legionarilor pSenta aROjSRĂ ^'’ P”" '"‘ermediul revistei noastre. ‘Cuvântul legionat, 1) In urma plecăm în eternitate a camaradului avocat Nicolae Coterbic senator şi membru in Consiliul Legiunii, cooptăm în locul rămas liber în Consiliu pe camSuenatar Ni^ador Zelea Codreanu, remarcabilă personalitate legionară. senator inic Nicd^rCodTin^î ^^'wiariana^An^^'^ Leg^ionar al Capitalei, pe distinsele noastre camarade, ing. itaT r""'"" inima şi mintea revistei noastre, Cuvântul camarada ing. Nicoleta Codrin, senator legionar legionar, al cărei redactor şef este, Nicoleta Codrin, prin inima şi devotamentul «iSi. nor.»,.. i « . » - prin inimii devotamentul său pentru Mişcarea ^ impresionanta sa gândire Nicoleta Codrin ^ rnartira Nicoleta Nicolescu, ier pri Căpitanului pleiada de intelectuali luptător, ai Consiliul Senatului Legionar îi conferă aceasta efan»« . moral-spirituală a tineretului legionar'în conformitate misiune de conducătoare şi educatoare legionari în lume. pentru Christos, Neam şi Leoiune ^ Căpitanului, în virtutea cărora trăim ca Şefa tineretului legionar îşi va constitui un comitet mixt de 3 - 5 persoane îdoamne c h (Comitetul mixt este o excepţie de la regula separării între doamne si domni miK..,;^' ^ riguroasă selecţie. Şefa Oneretului - sau împuternicitul el-va participa, lunar, ta şedintele'cONS^Limn ^ ULUI, ca reprezentant al tineretului. Bucureşti, 5 nov. 2004 pag. 4 CliVÂNTlIL LEGIONAR noiembrie 2004 =1 ARTICOLUL 7 DIN PRIMA CONSTITUŢIE A ROMÂNIEI (CHESTIUNEA EVREIASCĂ) La 29 apnTie/10 mai 1866, noul for legislativ, Adunarea Constituantă, a proclamat "solemn şi pentru ultima oară voinţa nestrămutată a României de a ^ rămâne una şi nedespărţită, având in fruntea sa pe * Carol I din dinastia Hohenzollem Sigmaringen". h. Printr-o alegere specifică Adunarea Constituantă a adoptat împământenirea familiei princiare de Hohenzollem Sigmaringen, iar la 10/22 mai 1866, CAROL I a depus jurământul de credinţă către ţară. între 21 apr./10 mai s-au desfăşurat alegerile pentru Adunarea Constituantă convocată la 10 mai la Bucureşti, Prima Constituţie a României şi proiectul articolului 7 Imediat au început dezbaterile referitoare la noua lege fundamentală, Constituţia ţării O problemă spinoasă s-a ridicat de la început: problema evreiască. Modificarea proiectatului articol 7 Cu excepţia unui foarte mic număr de deputaţi s-a impus modificarea proiectatului articolul 7 0 -4 care prevedea acordarea în bloc a cetăţeniei ‘ române pentru evrei. Votul din 21 iunie/3iulie i-a dat cu totul altă formulare : " numai creştinii vor putea deveni cetăţeni români ". Modificarea articolului 7 în sensul dorit de Iniţial, PROIECTUL prezentat de guvernul Ion Ghica prevedea egalitatea politică. în ARTICOLUL 7 se înscria " confesiunea nu este o piedică pentru naturalizare în România "in ce priveşte pe israeliţii stabiliţi in România, o lege specială va regla treptata lor admitere la naturalizare". Formularea, aşa cum ea era făcută, deschidea drumul drepturilor politice pentru evrei într-un moment de mare tensiune internă, tensiune agravată şi de presiunile exercitate de amestecul unor foruri internaţionale , în speţă de Alianţa Israelită, în treburile interne ale tării . • La 2/4 iunie 1866, deci la mai puţin de 2 luni de la alegerea lui Carol I ca domnitor, Adolphe Cremieux, avocat şi om politic francez, preşedintele Alianţei Israelite, venit personal în ţară, exercitase presiuni asupra guvernului român pentru acordarea cetăţeniei evreilor din România. în acelaşi timp, în străinătate a fost declanşată o campanie de presă împotriva ţării, de neadevăruri, exagerări "ingenioase" (cum au fost calificate). S-a ajuns la o situaţie paradoxală: politicienii români, de pildă l.C. Brătianu, St. Golescu şi alţii erau priviţi In străinătate ca antisemiţi, iar în ţară erau acuzaţi că primesc pe evrei. Forumul legislativ st cea mai mare parte din populaţia tării erau împotriva PROIECTATULUI ARTICOL 7 care era prezentat ca un atentat la integritatea, suveranitatea şi bunăstarea întregului popor român. Sec. XIX fusese martor la imigrări masive de evrei din Galiţia şi Ucraina în special, la început în Moldova - şi de aici în interiorul Principatelor. Pe parcursul timpului ei au constituit pătura mijlocie a meseriaşilor şi micilor industriaşi plasându-se între marea masă ţărănească şi pătura subţire a aristocraţiei. Din rândul evreilor s-au desprins şi s-au înmulţit comercianţi, au acaparat (cu bani) comerţul, au devenit arendaşi Legislaţia cu caracter economic favorizase aşezare^ evreilor în Principate. Era o legislaţie largă, o legislaţie care proteja persoanele şi averile. Intr-o ţară tare se remarcase din vremuri îndepărtate a fi excesiv de tolerantă însemnările oamenilor politici ai vremii, analizele economiştilor Ion lonescu de la Brad, Dionisie Pop Marţian au ilustrat prin puterea cifrelor amploarea fenomenului şi implicaţiile lui în viaţa socială, economică şi politică a ţării. Dionisie Pop Marţian, cel ce a pus bazele ştiinţifice ale statisticii în România, a arătat că în Moldova "mal toate proprietăţile erau ipotecate de evrei'. Calculele făcute arătau că peste 1,8 mii. de galbeni, sumă foarte mare la vremea aceea, se aflau în proprietatea evreilor. Şi astfel, concurenţa noilor veniţi a pus în real pericol o economie firavă ce-şi căuta drumul. Un prim pas a devenit vizibil: vechi4e bresle de meşteşugari şl comercianţi erau pe cale de dispariţie. . . ^ S-a mai amintiL printre altele, că şi Convenţia de la Paris din “ 1858 prescrisese Interdicţia pentru evrei de a participa la viaţa politică. Din numărul mai mic al deputaţilor care se împotriveau restricţiilor Impuse evreilor, câţiva, printre care Emanoil Costache Epureanu şi Ghica Comâneşti, au cerut amânarea I discuţiilor pentru o viitoare Adunare Legislativă aproape întreaga tară a fost susţinută prin presă şi ^ in Adunare printr-o amplă serie de manifestaţii de stradă, care l-au determinat chiar pe abilul om f politic care a fost l.C. Brătianu să declare că nu a avut şi nici nu va avea Intenţia de a da ţara evreilor, nici a le da drepturi care să atingă şi să jignească cât de puţin interesele românilor''. _j Dar pe plan internaţional România a fost supusă unor presiuni cărora cu mare greutate le putea face faţă. S-a căutat calea unui compromis. S-au schimbat mai multe guverne, au avut loc mai multe legislaturi Opinia publică se împotrivea revenirii la proiectul iniţial, iar guvernele ţării nu au putut adopta poziţii ferme. Sub marea presiune a puterilor europene, la 27 febr/H martie 1879 Camera Deputaţilor a votat o moţiune în care se declara oportunitatea revizuirii articolului 7. Moţiunea a tost acceptată cu 71 de voturi - împotrivă 19 voturi - şi la Senat cu 41 de voturi - împotrivă 6 voturi. Războiul pentru cucerirea independentei de stat a României s-a încheiat la 19 febr./3 martie 1878 prin semnarea Tratatului de pace de la San Stefano prin care Turcia a trebuit să recunoască independenţa ţării. in urma păcii de la San Stefano. marile puteri europene au fost nemulţumite. Rusia devenind principalul beneficiar prin câştiguri teritoriale excesive şi prin influenţa nemăsurată pe care ar fi exercitat-o în întreaga Peninsulă Balcanică. Imperiul Ţarist a fost silit să admită întrunirea unui Congres al marilor puteri, pentru o mai clară lămurire a punctelor divergente. Congresul de la Berlin, care a urmat , a fost un eveniment cu semnificaţii dintre cele mai mari pentru ţara noastră. Printre condiţiile impfase de recunoaşterea independentei României a fost si modificarea articolului 7 din C onstituţie. Prin această modificare Germania urmărea ca evreii^ care veneau în tară să primească automat si în bloc cetăţenia română . ■ Dar Româhia nu a acceptat modificarea decât înţ r-o formă mult atenuată, si anume cetăţenia română nu putea fi acordată în bloc, ci numai la cerere (si Individual), cu aprobarea organelor guvernamentale. In acest fel, prevederile pe care marile puteri intenţionau să le impună României prin articolul 44 din Tratat au fost eludate. (Formularea articolului 44 era de neacceptat, in România deosebirea de credinţe religioase şi de confesiune nu va putea fi opusă nimănui ca motiv de excludere fn ceea ce priveşte bucurarea de drepturi civile şi politice, admiterea fn postun publice în funcţie şi onoruri...’.) în schimb. Constituţia din 1923. Prin artic olul 8. a înscris egalitatea tuturor cetăţenilor în drepturile c ivile şi politice. Urmarea nu a întârziat. Mişcarea de reacţiune împotriva dominaţiei iudaice s-a intensificat, mai ales în Moldova, unde numărul evreilor era mai mare. La această reacţiune a contribuit şi faptul că mulţi evrei din Basarabia şi Moldova erau adepţi ai bolşevismului, precum şi prezenţa semnificativă a acestora in presa cu accente antinaţionale. S-au înfiinţat (sau au devenit mai combative) partide şi formaţiuni politice cu caracter de reacţiune la dominaţia evreiască (printre care şi Partidul Naţionalist Democrat al lui Nicolae lorga şi ’A.C. Cuza). CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 pag. 5 Calemdair Begtomar ■CCC S(orl^elluZ(odre^L^u ® Caraw’câlofv ^ Belimace Doru (onstarviinescu M-la© <arat&*\ase loi\ BoI^r^ta^losif State Gr. loiV" Atai\asiu Idrv >Bo6daACavnt& l' vVladRadu" |Geo‘rjeKu^tefar\ I Trarvlafir lbiv âca '/S cczmoj'ccxc în noaptea Sf. Andrei (29/30 noiembrie) 1938, Căpitanul, Nicadorii şi Decemvirii au fost strangulaţi de către jandarmi, în pădurea Tâncăbeşti, ia km 30 de pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti, din ordinul lui Armând Călinescu (la cererea lui Carol al ll-lea). La aniversarea centenarului Corneliu Zelea Codreanu (nov. 1999), a fost ridicată o troiţă comemorativă pe locul asasinatului. "Acţiunea Română" vă invită la comemorarea asasinării Fondatorului Mişcării. Pe 30 nov. 2004, la ora 13. se va pleca din faţa Hotelului Nord (Gara de Nord), cu autobuz special. Costul călătoriei: 50 000 lei/pers. MORMÂNTUL CĂPITANULUI De-aci-nainte, vremea se măsoară cu trudnicele tale oseminte, şi veacul care curge peste ţară începe din cenuşa ta fierbinte. Mergi printre noi cu sfânta-p moarte vie, ne tămăiezi cu marea ta tăcere... Mormântul tău e numai înviere, prin tine luminăm de veşnicie. Prin tine bem, setoşi, din Mântuire, prin tine doar, ne-am curăpt de zgură... Izvor ne eşti şi cină şi zidire şi patrafir şi cuminecătură... Eşd azima pe care-n, plâns o cere inima noastră pururea flămândă. Eşti drumul nostru către zări de miere, eşti perna pentru tâmpla fumegăndă... Eşti ruga Ţării pentru biruinţă, mistria noastră-n aur ferecată, dalta de foc înfiptă în credinţă... Mormântul tău e viata noastră toată. Venim lângă ţărâna ta iubită, şi umbra ta, prin smirnă şi balade, ne-atinge cu plutirea ei sfinptă şi se schimbă-n torţe şi în spade. Cu duhul tău - mireasmă de grădină - ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină şi ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn de lut din groapa sfântă şi-l punem pe vechi răni de închisoare; şi rănile din noi tresar şi cântă, se fac medalii şi zâmbesc in soare... Dar de-or veni, cândva, cu paşi uşarnici, la groapa ta, mişeii şi viclenii, şi se vor bate-n piept cu pumni făţarnici, slăvind lumina sfintelor vedenii. Mormântul tău, gemând, să se ridice şi duhul tău, ţâşnind din veşnicie, într-un năprasnic fulger să despice pângăritoarea lor nimicniciei "Legionarii nu mor. Drepţi, nemişcaţi, neînvinşi şi nemuritori, privesc pururea biruitori." (Corneliu Zelea Codreanu - "Pentru legionari") CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 CEI 13 LEGIONARI ASASINAT! DE AUTORITĂŢI ÎMPREUNĂ CU CĂPITANUL: NICADORII (de la stânga la dreapta): Nicolae Constantinescu (econ., comand, legionar al Bunei Vestiri), Ion Caranica (econ., gazetar, comand, legionar al Bunei Vestiri), Doru Belimace (absolvent al Facult. de Litere, comand, legionar) DECEMVIRII (de la stânga la dreapta, pornind de la rândul din faţă): Ion Trandafir (student), losif Bozântan (stud, comand, legionar), Ştefan Curcă (muncitor, membru al Corpului Muncitoresc Legionar), Ştefan Georgescu (stud ), Vlad Radu (stud ). Bogdan Gavrilă (stud.),»Ion Atanasiu (stud), Ion Caratănase (stud., comand legionar). Ion Pele (stud.). Ion Grigore State (muncKor, membru al Corpului Muncitoresc Legionar). 1920 - studenţii români creştini, în frunte cu Comeliu Zeiea Codreanu, impun deschiderea cursurilor Universităţii din laşi cu slujbă religioasă (1 nov.) 1927 - depunerea primului jurământ de luptă în cadrul Legiunii; săcuşorul cu pământ (8 nov.) 1929 - este ales preşedinte al Centrului Studenţesc Bucureşti primul legionar (Andrei C. lonescu) (8 nov.) 1930 - inaugurarea primului sediu al Mişcării în Bucureşti. în Calea Victoriei 40 (8 nov.) 1936 - Căpitanul înfiinţează Asociaţia Prietenii LegiumT sub conducerea prof ing comand, legionar Eugen Ionică (6 nov.) terminarea construcţiei sediului legionar din Bucureştii Noi (Casa Verde) (8 nov.) 1937 - inaugurarea restaurantului legionar din Bd. Basarab. Bucureşti (1 nov.) - deschiderea restaurantului muncitoresc legionar din cartierul Griviţa. Bucureşti (7 nov.) - deschiderea restaurantului legionar din Bd. elisabeta. Bucureşti (22 nov.) - semnarea pactului de neagresiune electorală dintre Comeliu Zeiea Codreanu, luliu Maniu şi Gh. Brătianu (25 nov ) 1933 - prestigiosul ziar naţionalist creştin condus de prof Nae lonescu. "Cuvântul" intră în luptă alătuh de legionari (20 nov.) > este asasinat de autorităţi primul legionar (studentul legionar Virgil Teodorescu din Constanţa). împuşcat pe la spate în timp ce lipea afişe pentru Mişcare în cadrul campaniei electorale oficiale (23 nov.) 1934 -> este ales ca preşedinte al studenţimii pe ţară primul legionar (comand, legionar Traian Cotigă) (20 nov.) 1935 - Căpitanul înfiinţează Controlul Legionar pentru păzirea moralităţii şi corectitudinii legionarilor (11 nov.) . Căpitanul inaugurează prima cooperativă legionară, având sediul în str. Gutenberg nr.3 (14 nov.)’ f938 ~ asasinarea prin strangulare, de către autorităţi, a Căpitanukii, Nicadorilor şi Decemvirilor, în pădurea Tăncăbeşti (noaptea Sf. Andrei, 29/30 nov.) 1940 - împuşcarea deţinuţilor de la Jilava (a celor care asasinaseră sute de legionari şi pe Căpitan) (noaptea 26/27 nov ) - deshumarea Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor şi reînhumarea lor la Casa Verde (27 nov.) - reabilitarea postumă a Căpitanului prin rcjudecarea procesului trucat grosolan din 1938, prin care Căpitanul fusese condamnat la 10 ani închisoare (27 nov ) *•* 1999 - sfinţirea troiţei comemorative a Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor de la marginea pădurii Tăncăbeşti (km 30 al şoselei Bucureşti • Ploieşti) (29 nov.) ANUNŢ: Dl. ing. Aurel Ursu Palade din Stuttgart a deschis o listă de subscripţie (cu suma de 50 euro) pentru achiziţionarea materialului necesar confecţionării bustului Căpitanului din bronz. D-nul ing. Iordan Standu din Bucureşti a donat 3 kg de cupru, iar d-nul Nicolae Daian din Mediaş a donat 4 kg (in scopul cdhfecţionării bustului Căpitanului). Pe toţi cei dornici să participe la această acţiune ii aşteptăm la sediul redacţiei in fiecare miercuri, intre orele 16 30-18.30 CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 pag. 7 SECRETELE BASARABIEI (II) CU c^. - Stimate şi preţuite domnule doctor, mulţi cititori, de diferite vârste, şi-au exprimat aprecierea faţă de interesantul interviu acordat de dvs, revistei noastre luna trecută. Aşa cum am promis, în numărul acesta vom prezenta secretul Basarabiei destăinuit dvs. de d-na Alexandrina Russo. Aveţi cuvântul! - Mi-am făcut serviciul militar în Basarabia în martie-apr. 1938 şi am avut privilegiul să cunosc adevărata Basarabie, nucleul pur şi dur al Basarabiei. Nucleul Basarabiei nu era administraţia de stat, nu erau partidele PNŢ, PNL sau PSD, ci nişte naţionalişti care se întruneau o dată pe săptămână în locuinţa istorică a lui Alecu Russo. unde fiica lui, d-na Alexandrina Russo, era gazda. Acolo l-am întâlnit şi pe unul dintre conducătorii partidului naţionalist din Basarabia, Ştefan Ciobanu. Eu, în calitate de preşedinte ai studenţimii române naţionaliste şi creştine, am ajuns la ei recomandat de către cei doi comandanţi legionari din Chişinău, Juristul Sergiu Florescu şi It.-col. Vasile Oiaconescu. Am fost acolo de câteva ori, însoţit de ing. agron. Atanasiu (care era preşedintele studenţilor în Agronomie din Basarabia). Fac o paranteză: - Sergiu Florescu şi V. Diaconescu au fost asasinaţi din ordinul lui Carol 11 la 22 sept. 1939, iar trupurile lor neînsufleţite au fost expuse pe stradă. - D-na Alexandrina Russo şi-a lăsat copii să fugă în Regat, dar ea a rămas la Chişinău, aşa cum rămâne rădăcina de stejar în pământul strămoşesc Ruşii au arestat-o in 1940 şi au deportat-o în Kazahstan pentru muncă forţată, unde a murit (nu se ştie cum). Aici, la acest nucleu, se discutau probleme culturale şi sociale, dar şi probleme politice. Pot să spun că aveau o oarecare - nu ostilitate - ci aprehensiune faţă de Bucureşti şi faţă de România. Reproşau trei lucruri: - în primul rând că Basarabia era lipsită de industrie (România interbelică nu a făcut investiţii industriale pe teritoriul Basarabiei, lăsând-o numai agricolă, viticolă şi zootehnică); - in al doilea rând că Basarabia era socotită ca un fel de ladă de ^unoi: pedepsiţii pentru corupţie care nu puteau fi deferiţi justiţiei erau trimişi disciplinar în Basarabia, ^ ludenici care venea de la Marea Baltică, armata gen Oeniki care venea din Caucaz şi Marea Azov, armata gen Vranghel care venea din Crimeea şi armata gen. Colceac care din venea din Siberia. Ei bine, asaltat de aceste 4 armate ţariste, Lenin a reluat decretul de autodeterminare a popoarelor, pentru ca, în spatele acestor armate, ucrainienii, caucazienii, estonienii, letonienii şi lituanienii să se despartă, polonezii şi basarabenii să facă scandal - deci pentru ca aceste armate ţariste să fie prinse între două focuri: din faţă bolşevicii de la Moscova şi din spate aceste mişcări de eliberare. Pentru acest motiv a hotărât Lenin autodeterminarea popoarelor, iar nu cu scopul ca popoarele să decidă. Au plecat din Moscova 3 armate bolşevice care să neutralizeze aceste patru armate ţariste: una s-a dus spre armata gen. Colceac, alta spre armata gen ludenid, iar cea 'mai mare, cu 22 de divizii bolşevice, a plecat împotriva lui Denikin şi Vranghel Această armată bolşevică era condusă de Cristian Rakovski, cetăţean român de origine bulgară, un mare duşman al poporului român (biografia lui dată o să v-o spun altădată). Acest Cristian Rakovski a schimbat direcţia şi, în loc să rneargă împotriva lui Denikin şi Vranghel. a pornit spre Chişinău şi laşi, cu scopul de a detrona pe regele Ferdinand, de a împuşca guvernul Brătianu şi de a institui Republica Socialistă Sovietică Română sub conducerea lui. Anglia a aflat despre aceasta şi. cum la epoca aceea eram încă în alianţă cu francezii şi englezii. Anglia ne-a luat sub protecţie, iar Serviciul de informaţii si-a pus problema să oprească pe aceşti bolşevici: i-au luat lui Brătianu prtn radio asentimentul să se încheie un fel de convenţie în care România să recunoască guvernul Lenin Troţki şi Stalin, iar guvernul bolşevic să recunoască independenţa şi suveranitatea teritoriului românesc. Anglia a trimis o delegaţie formată din doi ofiţeri de la Intelligence Service (col. Hali şi cpt. George HilI) la Moscova, în audienţă la Troţki (care era ministru de război şi şef al Armatei) Troţki te-a spus: "Ce să fac. eu i-am trimis spre Denikin şi spre Vranghel. dar au schimbat direcţia fără să-mi spună nimic. Ce pot eu să fac este să repet ordinul şi să vă dau o drezină ca să vă duceţi să ii convingeţi pe Cristian Rakbvski". Aşa au făcut, şi l-au ajuns cu drezina pe Cristian Rakovski între Nicoiaev şi Tiraspol (deci Rakovski mai avea de fâcut doar un salt *. III uaddiduid, mai avea 06 tacui 00 -iar în al treilea rând că administraţia de la Bucureşti îi Şi intra în Basarabia, iar al doilea salt ar fi fost în Moldova) vo iza pe evreii locali (care se bun iran ho n-iiiifâ L-au onrit ca să discute au fAmt n cck.Hmii favoriza pe evreu locali (care se bucurau de foarte multe Fwrl'ifirn'R conducătoare a Basarabiei), «ta? privilegii din partea administraţiei de Lmâ ® a^natei, in defavoarea ţăranilor români şi a românilor autentici ( Basarabia era socotită un f^l ri,. i«r;.Ph Aceste reproşuri mi le-au făcut mie, care veneam din Bucureşti; oar nu cu ton de acuzaţie, ci cu amărăciune Autodeterminarea popoarelor din Imperiul Rus USI3 ţaristă era un imperiu în care ruşii ţineau în subordine 55 de popoare. Guvernul menşevic, avându-l in frunte pe prinţul Lvov (şi ca mis ru de externe pe Kerenski) guvern instalat de revoluţia men,eyică din febr. 1917 de la Retrograd (revoluţie făcută de democrat constituţional), a decretai autodeterminarea popoarelor: să decidă ele dacă rămân în cornponenţa Rusiei sau se separă de aceasta, nd au venit bolşevicii la conducere, prin lovitură de stat ţinsurecţia arrnatâ din oct. 1917, făcută - nu de Stalin, ou de Lemn I e roţki). au preluat acest program de autodeterminare. n.rirl^ CU scopul ca popoarele să decidă, ci cu scop de anarhic la periferia imperiului rus, sa explic: atunci când s-au instalat bolşevicii la Moscova, patnj armate ţariste au părăsit frontul şl au pornit spre I moscova ca să suprime regimul lui Troţki, Stalin şl Lenin. ^ ^ 3»«ate, coordonate de generalul Cornilov. armata gen pas-8 L-au oprit ca să discute; au făcut o şedinţă care a început la 7 seara şi s-a terminat la .5 dimineaţa. Hali şi cu Hilf argumentând că tactica are prioritate asupra strategiei şi deci războiul contra lui Denikin şi Vranghel era mai important faţă de ocuparea şi bolşevizarea României. La vot, cei 22 de aşa-zişi generali a celor 22 de divizi bolşevice au fost toţi de acord să lase România şi să se ducă spre Denikin şi spre Vranghel. Numai Rakovski se împotrivea şi au fost necesare încă două ore pe capul lui până a semnat şi el schimbarea de direcţie şi renunţarea la atacarea României. Hali şi cu HilI au plecat cu drezina mai departe, au ajuns la laşi şi i au dat convenţia lui Brătianu (Brătianu fixase o dată limită când işj dăduse asentimentul pentai scmoarea convenţiei 30 dec 1917. Dacă nu se realiza această convenţie de recunoaştere reciprocă, el urma să la măsuri de apărare, pentru că România nu se poate apăra pe Prut, ci doar pe Nistru care csie o graniţă fortificată de natură m favoarea României ) E's 31 dec 1917 şi Brătianu u.miseso Divizia 11 dm Slatina Aceasta e gloria Diviziei 11 din mfi*.? H Traian Eroşteanu: a luat poziţie pe malul drept ai Nistrului. Autonomia Basarabiei Conform decretului de autodeterminare a popoarelor. în Basarabia s-au fâcut alegeri şl s-a ales Sfatul ţării. statul ţării s-a întrunit la 27 nov. 1917 şi a hotar4t autonomia Basarabiei. noiembrie 2004 Ionel Brătianu a insistat: "Ce autonomie?! Votaţi unirea, ca eu să vă pot apăra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic” gasarabenii nu au răspuns nimic, şi toţi emisarii trimişi de Brătianu au venit înapoi comunicând că domnii basarabeni păstrează tăcerea şi nu se angajează. ^ Regele Ferdinand l-a chemat la laşi pe Pantelimon Halipa, primul sau al doilea conducător al partidului naţionalist din Basarabia şi i-a cerut sâ facă unirea cu România . N-a avut însă succes! Nu se ştie dacă Pantelimon Halipa i-a spus secretul Basarabiei. Cert este că s-a rămas doar la prima etapă: autonomia Basarabiei. Spre sfârşitul lui ian. 1918 basarabenii au votat etapă a doua; independenţa Basarabiei. Basarabia era stat independent (iar nu alipit la patria-mamă, România). Diversele demersuri pentru unire L? 21 ian. 1918 a venit mareşalul Averescu ca prim-ministru, cu program de a încheia pacea separată cu nemţii, pentru că mareşalul Averescu avea mai mare prestigiu decât Ionel Brătianu; in plus, era şeful Armatei şi făcuse specializarea la Berlin, în aceeaşi clasă cu mareşalul german Mackenzen. Mareşalul Averescu, ca prim-ministru, a cerut şi el basarabenilor unirea cu România, dar basarabenii iarăşi n-au răspuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chişinău pe ministrul de război lanculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau cu respect, cu atenţie, dar nu se angajau. . . • Atunci lanculescu a adus cele două regimente de artilene din divizia a 11-a Slatina, le-a pus în jurul Chişinăului şi le-a ordonat să tragă in aer ca să impresioneze pe basarabeni şi să-i determine să voteze mai repede unirea cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, ştiau că sunt româneşti, dar nu au votat. La .5 martie s-a încheiat armistiţiul de la Buftea şi a venit guvernul Alexandru. Marghiloman cu suveranjtate şi asupra Moldovei. , . Guvernul Marghiloman avea şi el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România şi a trimis şi el emisar. Tot aşa, basarabenii ascultau şi nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul Universităţii laşi), sa-i convingă pe basarabeni. . , Constantin Stere a intrat tn şedinţa Sfatului ţării de la Chişinâu şi a pledat unirea Basarabiei cu România. Domnii basarabeni au ascultat cu respect, cu atenţie, au bătut din palme, dar nu s-au mişcat din bănci ca să voteze. Atunci Stere, furios, a ieşit în stradă, să instige populaţia sa intre cu forţa peste Sfatul ţării şi să-i convingă pe depu aţi sa votez6. Dar şi basarabenii de pe stradă au ascultat, au aplaudat, dar n-au făcut nimic. ... .... Stere s-a întors la Bucureşti crezând că basarabenii e^au n'§te mafioţi, nişte bandiţi, şi că vroiau bani. A egală cu moartea: de aceea Sfatul tări i a conceput în secret să-i aducă întâi pe aceşti 100 000 d e tineri la Chişinău si abia pe urmă să voteze. Pentru aceasta s-a format o delegaţie secretă din trei oameni, condusă de deputatul Păscăluţă, care a plecat la Moscova să-i ceară lui Lenin să aducă toţi copiii Basarabiei sub pretextul de a forma corpul de armată al Basarabiei, ca să o apere. Directorul de cabinet al lui Lenin, când a auzit că sunt din Basarabia, i-a dat afară, motivând că Lenin avea treburi mai importante de rezolvat. Stăteau pe sală, necăjiţi, fără soluţie, găndindu-se, când au văzut un ofiţer sovietic intrând Intr-o cameră, după care au auzit strigătul; "Să trăieşti frateP' (pe româneşte). Şi-au închipuit că în dosul acelei uşi se afla un român şi, după ce a plecat acel ofiţer, au bătut la uşă şi au intrat. Camera aceea cuprindea toate aparatele de transmisie ale guvernului Lenin şi ale Ministerului de război Troţki. Un locotenet-inginer servea toate aceste aparate. S-au recomandat şi au aflat că şi locotenentul sovietic era basarabean. Apoi locotenentul i-a întrebat ce vor, iar ei i-au spus că solicitaseră audienţă lui Lenin ca să facă un corp de armată al Basarabiei şi că fuseseră daţi afară. Locotenentul acesta le-a răspuns cam aşa; "- O dată cu revoluţia se deşteaptă toată lumea, afară de voi, cei de la Chişinău! Cum vă puteţi închipui că vă aprobă Lenin această cerere? Dacă voi ajungeaţi la ei şi-i spuneaţi ce mi-aţi spus mie, acum mă uitam pe fereastră la voi, împuşcaţi la zidul acela." "- Deci nu se poate?" "-N-am spus că nu se poate, dar ce aţi făcut voi e prost O să facem noi împreună un ordin al lui Lenin şl îl trimit eu." La începutul lui dec. 1917 acest ofiţer a transmis la toată armata rusă ordinul ca toţi soldaţii, ofiţerii şi subofiţerii născuţi pe teritoriul Basarabiei să primească o foaie de drum cu destinaţia Chişinău, unde să formeze corpul de armată pentru apărarea Basarabiei împotriva duşmanului din vest (a României). Lenin n-a aflat, dar a simţit că se face ceva şi a trimis ca politruc la Chişinău pe Vlad Inculeţ (student la Universitate, la Fizico-Chimice, care aderase la partidul roşu). Persoane de la acest nucleu naţionalist de ia d-na Alexandrina Russo mi-au spus câ l-au văzut cu ochii lor pe Vlad Inculeţ în gara Chişinău când a coborât din trenul de la Moscova: era îmbrăcat ca un muncitor salahor, avea şapcă de rus, cizme, şi o salopetă de metalurgist. A coborât pe peronul gârii care era plin de lume. s-a aşezat cu fata spre vest şi a început să strige: Acolo, la laşi şi Bucureşti, se află duşmanul ereditar al Basarabiei, duşmanul de moarte al nostru de care trebuie să ne apărâmP' Pe urmă s-a întors cu faţa spre est şi a arătat spre Moscova: Acolo este mama noastră protectoare. Moscova, buna noastră mamăr A venit apoi la Sfatul ţării. Ce s-a întâmplat nu se ştie, dar a devenit preşedintele Sfatului ţării şi. împreună cu Mitropolitul Iurie, la 27 martie 1918, spontan, s-a votat unirea Iiidiiov. nişie uanum, ...^ ra necondiţionată a Basarabiei cu patria mumă. România. a cerut să se împartă monede de aur deputaţilor D ^ unire, ci reunire, pentru că Basarabia să voteze unirea cu România. Basarabenii nu au primit banii (deci nu erau corupţi)! Dar tot nu au votat unirea cu România! Secretul Basarabiei O dată, brusc la 27 martie 19 1», fără să Bucureştiul şi laşul, s-a întrun it Sfatul tării ş_i din proprie iniţiativă, a p us ia vot unirea Basarabiei cu România . Rezultatul: 86 pentru unire. 3 contra Consider interesant să menţionez ale cui au fost singurele 3 voturi împotrivă: ale evreilor (pentru că ei vroiau ca Basarabia să fie republica Israelului). Au fost şi 32 de abţineri (ruşu şi ucr^inienii) Ce i-a determinat oe d Qnr>nii basarabeni^sa Ou voteze unirea» atâta "timp voteze acum ooşolicitat: >n armata rusă ţaristă (devenită armata ^us^ răspândiţi sovietică! se găseau 100 000 de recruţi din ^ia vota le la Marea Baltică până la Oceanul Pacific unir^, ... n_«rtfi erau făcjiîLEiaSîîiSîiJ^^ făcea parte int egrantă din Moldova ^ I Apoi Vlad Inculeţ Vlad Inculeţ a venit la Bucureşti ca miniTtru al Basarabiei în guvernul Brătianu şi în guvernul Averescu; a fost apoi ministru de Interne, a fost ales şi membru al Academiei (prelegerea lui la Academie era despre timp şi spaţiu) Nu s-a spus cine era locotenentul acela care l-a semnat pe Lenin pentru că se presupunea că locotenentul acela era incâ în viaţă şi, dacă ar fi aflat bolşevicii, l-ar fi suprimat. - Vă mulţumim, d-le doctor. Vă adresez o singură întrebare: acum ne puteţi spune cine era? - După 1989 am ţinut o conferinţa la Asociaţia Juriştilor şi am relatat exact ce v-am relatat şi dvs. _ acum. Vorbind de acest locotenent inginer româ^n, lumea din sală a început sâ stnge. "Cine este'^ Spuneţi, ane este?" Le-am răspuns, aşa cum vă spun şi dvs "Ei bine. cred că acel CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 locotenent era sufletul lui Ştefan cei Mare reîncarnai pag. 9 2^in. S&^iunii SUNT Si.VllST, DAR MĂ TRATEZ (II) (continuare din numărul trecut) SCURTĂ ÎNTRODUCERE Considerăm câ exemplificarea cu înseşi memoriile iui H. Sima este cea mai bună soluţie pentru a lămuri cine are dreptate; simiştii sau anUsiniiştli. in numărul trecut al revistei am prezentat rolul important jucat de Sima în decapitarea Mişcării şi intrarea lui pe uşa din dos a politicii. Pentru că simiştii îl omagiază pe H. Sima ca mare erou, "revoluţionar", marc ”om politic” etc., confundând revoluţia spirituală a Legiunii cu lovitura de stat, revoluţia cu opereta, oportunismul ieftin cu simţul politic etc., în acest număr vom vedea în ce a constat “strălucitul” "succes" de la 3 sept. 1940. NOTĂ; Pentru o înţelegere mai' bună a relatărilor confuze şi obositoare ale memorialistului (pe care le-am reprodus întocmai), am considerat utile câteva comentarii însoţite de subtitluri şi sublinieri în text. itirk HORIA SIMA - "Sfârşitul unei domnii sângeroase" (Ed. '*Gordian'\ Timişoara, 1995) - citate şi comentarii - "STRĂLUCITA” ACŢIUNE DE LA 3 SEPT. 1940 UN "ILUSTRU” ... NECUNOSCUT ÎN MIŞCARE A menţinut acelaşi plan aberant şi după ce se convinsese La sfârşitul lui iulie 1940 s-a creat "Fora/ Legionar'' alcătuit din o parte a fruntaşilor Legiunii, lată motivul: "Odată integraţi în acest For, fruntaşii Legiunii nu vor mai avea senzaţia că sunt abandonaţi, că fac eu politica Mişcării peste capul lor si fără ştirea lor, că cine vorbeşte în numele lor nu este autorizat de ei şi că ei nu ştiu unde merge Mişcarea ." (pg. 169) '‘Şefii legionari, chiar si cei ataşaţi de mine, vroiau să cunoască evenimentele si să fie consultaţi asupra măsurilor ce trebuiau luate, pentru a pune Mişcarea la adăpost de primejdii şi a-i asigura eficacitatea politică." (pg. 169) N. RED.: Deci Sima nu era autorizat să vorbească în numele Mişcării nici în vara lui 1940; chiar şi cei puţini "ataşaţi" de el nu-i acordau încredere deplină. iată dovada că Sima nu era o personalitate în Mişcare nici măcar după asasinarea primei "garnituri" a Căpitanului . Şi cum năravul din fire n-are lecuire, ia fel ca în nov. 1938 (când dădea propriile ordine de atentate, contrare ordinelor de linişte date de Căpitan şi de Comandamentul legionar), la adăpostul acestui For Sima a acţionat de capul lui : " Forul Legionar avea o enormă importantă în bătălia angajată cu regimul, deoarece asigura unitatea Mişcării şi acoperea activitatea mea politică ." (pg. 205) "Când, pe la îrKeputul lunii August, am făcut primii paşi pe teren, mi-am pus problema dacă este bine să asociez la acţiune si Forul Leciionar . Am ajuns la concluzia că trebuie ţinut de-o parte/ (pg. 205) N. RED.: Profitând de renumele altora şi de buna credinţă legionară. Sima şi-a pus în aplicare propriile planuri. CÂND PICIOARELE VOR SĂ DEVINĂ CAP Planul de "revoluţie legionară" în concepţia lui Horia Sima: " Atacul era proiectat să se desfăşoare în trei valuri succesive, la scurte intervale: mai întâi orupuri restrânse de legionari, pregătite în cea mai mare taină, trebuia să facă întâia breşă în autoritatea regimului, pe urmele lor să năvălească mulţimea legionară şi, în cele din urmă, atmosfera revoluţionară odată creată, însăşi masele populare să fie antrenate în luptă. In ce pnveşte obiectivele destinate a fi cucerite, m-am oprit asupra acelora care reprezentau punctele nevralgice ale aparatului de Stat: posturi de radio, telefoane, chesturi de politie. Legiune de Jandarmi. Prefecturi '' (pg. 18 ) "Cu câte avem, cu atâtea începem lupta, şi la nevoie chiar fără dezarmând prin surprindere santinelele de la instituţii .’' (pg. N. RED.: Deei, din locuri Izolate, grupuri restrânse de legionari să dezarmeze, cu mâinile goale, instituţiile de stat , apoi năvălească mulţimea legionară''^ să ocupe posturile de radio şi prefecturile din provincie, pentru a ajunge să 111 detroneze regele din Bucureştii că aparatul represiv al regelui pe care vroia să-l răstoarne era în mâinile aceshjia, intact : "Aparatul executiv era intact şi era în mâna lui ." (oq. 171) Intr-adevăr, iată o mostră grăitoare de "simţ politic"! LOVITURĂ DE STAT ... CU PETARDE "Ca armament, dispuneam doar de pistoale şi acestea aşa de puţine că n-au ajuns pentru toţi . Unele echipe îşi procuraseră câteva grenade, iar alţii, mai inventivi, şi-au fabricat petarde de casă care făceau un zgomot asurzitor .” (pg. 223) N. RED.: Lovitură de stat cu "petarde de casă care făceau un zgomot asurzitor'', fabricate de legionarii "mai inventiv?'. Ar părea subiectul unei operete bufe, dacă n-ar fi murit nişte eroi naivi, dispuşi să meargă la moarte luptând cu mâinile goale împotriva autorităţilor înarmate. " La Bucureşti, cum am spus mai înainte, ne-am limitat la câteva acţiuni diversioniste ." (pg. 233) N. RED.: Ca să detroneze regele aflat la Bucureşti Sima proiectase acţiuni în provincie, iar în Bucureşti doar câteva acţiuni diversioniste, şi asta cu o echipă de până în 50 de oameni! (Sima nici nu dă insignifiantul număr) Rezultatul era perfect previzibil: " La Constanta, legionarii abandonează toate obiectivele cucerite, la ora 6 dimineaţa " (pg. 234) " La Braşov, cum am văzut, postul de radio Bod n-a putut fi ocupat, insucces care a afectat toată aria de luptă din Ardeal. Neprimind semnalul convenit, grupele legionare din Timişoara. Deva şi Alba-lutia n-au intrat în luptă şi. ca urmare^ întreg planul de mobilizare al populaţiei din Ardeal a căzut " (pg. 234) " Tot planul de bătălie pe care-l concepusem cu atâta încredere în succes se spulberase ." (pg. 234) N. RED.: Aceasta a fost, de fapt, toată acţiunea "strălucită" de la 3 sept. 1940 : două acţiuni izolate, la Constanţa şi Braşov şi o diversiune în Capitală. EROUL DIN SPATELE FRONTULUI " Am_ ajuns ia Braşov pe la amiază şi am tras la un camarad originar din Făgăraş, Nicolae Trâmbiţaş, care locuia ^pe Strada Regele Ferdinand, nu departe de restaurantul Transilvania" (m. 225); cu Boian, la adăpostul uniformei de ofiţer, ne-am plimbat pe străzi pentru a vedea ce se mai întâmplă." (pg. 227) " fi spun lui Boian că trebuie să părăsim terenul deoarece ne expunem să fm arestaţi." (pg 227) N. RED.: Elocventă mostră de "eroism"! Lui Sima fi era teamă chiar şi să se plimbe, la adăpostul uniformei de ofiţer, în timp ce camarazii trimişi de el să lupte cu mâinile goale erau arestaţi sau ucişi. între timp, însă, populaţia civilă din Bucureşti se adunase în faţa Palatului regal manifestând împotriva lui Carol al ll-lea: pag. 10 CUVÂNTUL LECIONÂII noiembrie 2004 r.: - uman din BucurEsl, a fosf salvam^ nn^^trs - P9 ^ Ar fi urmat o nouă baie de sânge în toată ţara dacă gen Coroamâ (şeful trupelor armate din Capitală) şi gen’ Antonescu (conducătorul Statului) n-ar fi refuzat ordinul Iul Carol al ll-lea de a trage în manifestanţi. [n aceste momente critice create chiar de el, şeful sul- gencris (aflat pe graniţă) vrea doar să fugă de răspundere, cu orice preţ: ’O mulţime de legiona ri au fost smKtaf i Se aude că se .r,' face descinderi din casă rn casă nen ţru a deJ^peg pe cei din alte, părţi la Braşov. Trupe numeroase înconjoară clădirea '^eiefoănelor şi Chestura şi se pregătesc de atac' (pg 235) ■Ne vom retrage In Ardealul c edat Unaurilnr amestecându-ne cu refugiaţii care treceau dintr-o parte intr-alta. Ne vom decJere i/nauri de la Bucureşti, care vrem să ne întoarcem In patrie" (do 235) ■ N. RED.: Nu numai că Sima renunţase la a cere abdicarea, dar îşi dăduse din nou adeziunea la politica regaiA - ’Nu înţelegeam motivele p entru care ar fi abdicat Regoit. duoă ce Generalul Antonescu obţinu se adeziunea Mişcării la politica lui Reacţia mea de apărare era perfect întemeiată când am auzit acele zgomote şi bubuituri, căci nimic nu prevedea eresi fericit deznodământ' (pg. 244) - 'După ce ne-am despărţit de General, i-am spus '. Părintelui Boldeanu următoarele : - Fă ce iţi spune Generalul Pune-i percheziţioneze vagoanele şi să coboare pe legionari să - , - jos tot ce aparţine Statului. Dar nu te a tinge de Reae . Odată operaţia terminată, lasă-l să plece. Ţine-i sub control pe toti legionarii ce vor fi oe oeron ca să nu traa ă cineva în el Răspunzi centru aceasta ' (pg. 247) N. RED.: Sima dă ordin comandantului legionar preot Boldeanu să aibă grijă, să "răspundă" ca nu cumva vreun legionar să tragă în cel care patronase ciopărţirea ţării, regele asasin al tineretului român creştin şi naţionalist! Legământul de "straşnică” răzbunare se împotmolise, brusc, într-o scuză hilară: "Ucigândo-I pe Carol, Mişcarea si-ar fi înstrăinat definitiv simpatia Regelui Mihai. şi o conlucrare cu el şi cu întreaga dinastie ar fi devenit insuportabilă ' (pg. 247) Dar Sima însuşi recunoaşte, la începutul cărţii următoare ( Era libertătir - voi I), că regele Mihai n-avea nici o putere încă de la abdicarea lui Carol al ll-lea: "Statul Român era constituit în acel moment dintr -un Rege fără putere şi un dictator investit cu toate puterile.' (pg. 15). Deci, dacă Regele Mihai n-avea nici o putere, despre ce "conlucrare" putea fi vorba?! N. RED.: Regele însă a abdicat (6 sept. 1940) - deşi "nimic nu prevedea acest fericit deznodământ'. EPILOG înainte de a veni în ţară din refugiul de la Berlin, în martie1940 Sima îşi luase angajamentul solemn de a răzbuna "fără cruţare şi fără milă" camarazii asasinaţi: Textul a fost reda ctat de mine şi a fost transcris pe o hârtie şpec;a/ă şi cu caractere artistice de către Petre Ponta. Legământ (...) « Vom răzbuna fără cruţare si fără milă pe toţi cei care au căzut, pe toţi cei care au fost chinuiţi, pe toţi cei batjocoriţi si întemniţaţi şi vom pedepsi toate uneltele duşmane din mijlocul nostru ca să rămână exemplu de străşnicie în istorie >>" (pg. 29) N. RED.: Să vedem însă cum a procedat câteva luni mai târziu (6 sept. 1940), când i s-a oferit "pe tavă” ocazia de a-şi onora legământul: In plus, o lună mai târziu, când a aflat că o echipă legionară urma să plece în Spania, pe urmele ucigaşului Căpitanului şi al elitei legionare, cu aprobarea şefului Statului, Sima a oprit-o categoric: "l-am avertizat că dacă persistă în olanul lor voi trece la sancţiuni, ameninţăndu-i chiar că voi interveni la Legaţia spaniolă să nu le dea vize." (" Era libertătir . pg. 139) N. RED.: Nici pe alţii nu i-a lăsat să ducă la îndeplinire iegărnântul asumat de el însuşi... "Exemplul de străşnicie in istorie” al lui Sima a fost ocrotirea grijulie a asasinului Căpitanului şi elitei legionare. NOTA BENE: Când elita Căpitanului era închisă în lagăre, la dispoziţia regelui atotputernic. Sima organiza atentate (având rezultatele cunoscute: asasinarea elitei), iar când toţi legionarii erau liberi şi regele devenise un fugar urât de toată ţara. Sima, grijuliu, dă ordin să fie ocrotiti Ce om normal mai poate susţine că Sima ar fi fost de bună credinţă? iMHt HC)RIA SIMA - "Era libertăpT, voi. I (Ed. "Gordian", Timişoara, 1995 ) - citate şi comentarii - NOUA LEGIUNE (A LUI SIMA) ’Nu numai Căpitanul, dar aproape toată elita legionară a fost rnasacrată sub dictatura evreo-carlistă. (pg. 9) Legionari anonimi, necunoscuţi, ieşiţi din tainele neamului, ca un fel de generaţie politică spontanee, s-au alăturat celor nai vechi, formând împreună cu ei o masă legionară inpunătoare." {pQ. 10) De unde a răsărit această mândră oaste legionară, care f>^nă acum o săptămână trăia sub ameninţarea legilor excepţionale? Şi de unde au putut să-si procure aceşti tineri, într-un timp atât de scurt, mii si mii de cămăşi (pg. 22) Rândurile noastre s-au îngroşat în lunile , iînnătoam l uând aspect de avalanşă .” (pg. 35) N. RED.: Aşa cum recunoaşte însuşi Sima, eproape toată elita legionară** fusese nasacrată**, în schimb, mii de oameni apăruţi brusc ”d/n tainele neamuluP* (?!) au inundat Wişcarea. Noul şef vorbeşte de *' un fel de gener^^.^ _ âgpnfanpfl” (adică un soi de buruiană politică de moment). Până şi Sima se miră de unde au răsărit **mii şi mii de cămăşi veriP*. Curat **avalanşă** care a înecat adevărata Wişcarel ^^emea Căpitanului, începând din 1934, era necesar un giu de 3 ani în Mişcare pentru a deveni legionar). Rânduri ^ Îngroşate ** cu "legionari” făcuţi peste noapte, cu Portuniştl care şi-au pus cămaşa verde şi s-au înghesuit să P ndă un ciolan. Bazat pe aceştia (după ce contribuise ^bstanţial la decapitarea adevăratei Mişcări), Sima a ajuns la guvernare. ^ £^u<^â lo vitură pentru cel ce mai susţin că Mişcarea din conducerii lui Sima ar fi totuna cu Mişcarea APRIGA TÂRGUIALA PENTRU PUTERE Cei care au impresia că gen. Antonescu l-a adus pe Sima la guvernare ca dovadă de apreciere, se înşeală amarnic: ^ Ri^nul iniţial al Generalului Antonescu era să formeze r pe o bază mai largă incluzând şi gruparea lui George Brătianu Nu s-a putut aiu nge la nici o înţelegere cu Georae Brătianu. pentru că acesta cerea prea mult : vice-preşedinţia Consiliului de Miniştri. Ministerul de Externe şi totalitatea ministerelor economice.” (pg. 20) ^'Generalul Antonescu ducea tratative si cu luliu Mânhi- ( •) Negocierile n-au orooresat deoarece Antonescu şi-a dat seama repede că apropierea ^ de Maniu este dăunătoare din punct de vedere al jPOliticii extome." (pg. 20) Aşa s-a făcut că Generalul Antonescu a ^ebuit să se re semneze să formeze guvernul numai hu Mişcarea Legionară ” (pg 20) Cf V /'Negocierile nu s-au terminat cu repartiţia linisterelor. Ţot atât de aprigă a fost ş i discuţia —TOfentoang la cin e le ocupă şi ce persoane vor fi titularii lor ” (pg. 20) N. RED.: Deci gen. Antonescu, neavând cu cine colabora la guvernare, a trebuit să se resemneze** să guverneze cu legionarii. l-a luat ca "manta de vreme rea”, iar nu ca urmare a acţiunii de la 3 sept. 1940, nu ca recunoştinţă pentru că ar fi fost ajutat de Sima să ajungă la putere (aşa cum pretind simiştii). De altfel, iată "recunoştinţa” şi părerea gen. Antonescu despre ajutorul lui Sima, iată cum se exprimase: aiyăzut^ D-le Sima, că l-am dat jos pe Carol? A fost bine ^ plecat în G ermania, cum m-aţi sfătuit D-voastră " C Sfârşitul unei domnii sângeroase ”, dq 24 fi^ (continuare în numărul viitor) pag. 11 CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 ’FRĂŢIA DE CRUCE” - GH. ISTRATE (II) (continuare din numărul trecut) Nimeni nu a intrat în mănunchi din ordin, a intrat din buna lui dragoste. Prin urmare, numai când el a vrut Intrând, el şi-a manifestat voinţa de a lucra după toate legile noastre. Până la manifestarea acestei voinţe ferme, au existat îfltTe el şi Mişcare legături benevole, de cunoaştere, şi prin care s-a putut. După cunoaştere, şi după manifestarea voinţei de a se încadra, încep legături oficiale, ordonate, după ierarhie legionară. De acum încolo contează propriu-zis. Dar nu oricine va putea absolvi această şcoală; căci, firesc este că, după cum constituţiile fizice cu anumite debilităţi nu pot ieşi din această stare, oricâte medicamente şl îngrijiri li s-ar da, de asemenea, indivizii cu anumite debilităţi sufleteşti nu se pot vindeca, oricâtă şcoală s-ar face cu ei. ETAPA A II-A înalţă sufletele cu scânteierea haiduceştilor legăminte de frate MĂNUNCHIUL DE PRIETENI de Cruce. Ceva nemaipomenit in istoria vreunui alt neam. PREGĂTIRI PENTRU ÎNFIINŢAREA MĂNUNCHIULUI Legăminte de legendă, şi totuşi trăite. Aşa a trăit neamul nostru (...) Şi este bine ca în faza de încercare să i se facă educaţia fri veacuri, cu scăpăraturi de legendă Aievea legende vor fi peste fiecăruia ca să nu întrebe niciodată: "Dar, cine mai este?" veacurile viitoare legămintele legionare pe care noi astăzi le Să nu se intereseze de ceea ce fac alţii, ci să-l intereseze ceea trăim. Şi se vor hrăni veacurile viitoare cu prisosinţă din .Legenda ce trebuie să facă el, întru a corespunde pe deplin cerinţelor Căpitanului”, „Legenda Nicadorilor", .Legenda lui Moţa - Marin", şi Aii lini e^ii AlfAlA nrAr^tirv^ l sufletului său. Căci nu de cele ce face lumea din jurul său va trebui să asculte, ci numai şi numai de cele către care sufletul său simte atracţie. (...) Până la sfârşitul perioadei lui, de educaţie în mănunchi, până la vestirea bucuriei lui, celei mai mari de până atunci, de a fi fost găsit vrednic să depună legământ de „Frate de Cruce", până In această zi, fiecare membru din mănunchi va fi trebuit să găsească două noi elemente, pe care - după sistemul recrutării - să le fi condus până la a treia spiţă. Aceasta este una din funcţiunile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare membru. De buna îndeplinire a acestei funcţiuni depinde însăşi existenţa lui ca mernbru în mănunchi. Mănunchiul trăieşte prin membrii săi. Dacă membrii nu mai lucrează, mănunchiul moare, moare prin însuşi faptul morţii organelor din care se compune. Căci organul care nu mai lucrează este un organ mort; ca uscăturile dintr-un copac. Vrei să aperi copacul <ţe la moarte. îi tai uscăturile, pentru ca în locul lor să crească alte mlădiţe verzi. Cealaltă f uncţiune, a educaţiei, se îndeplineşte de fiecare membru. în chip mecanic, prin însuşi faptul desăvârşirii celei dintâi, recrutarea. Acţionând, fiecare membru din mănunchi îşi face deopotrivă, şi educaţia lui, şi a celor pe care îi recrutează. Fiecare se străduieşte ca mai întâi să-şi însuşească el ceea ce pretinde de la elementele pe care le recrutează ETAPAAIH-A CONSTITUIREA "FRĂŢIEI DE CRUCE’ Comandamentul nu dă dispoziţiuni decât unităţilor care îşi dovedesc existenţa reală. Ori aceasta nu se poate dovedi stând izolate, ci luând legătura, raportând, arătând cine sunt. Şeful mănunchiului trebuie să priceapă rostul legăturii aşa: cu foarte mulfâ grijă, încă de la înfiinţarea mănunchiului, ei trebuie ca să-şimcadreze unitatea. Să nu şi-o ţină izolată Oricât de bine i s- fnex^s?^ ^ lucrează, aşa izolată, nu contează pentru Mişcare, este r . - - . -^ Câte altele, precum ne hrănim şi noi astăzi cu legendele haiducilor. Aşa se făureşte istoria, şi noi istorie facem. Să fim adânc înţelegători, conştienţi despre acest lucru. Toţi pentru unul si unul pentru toti întru botezul credinţei legionare. Principiul acesta să fie: fiecărui frate de Cruce i se dă o misiune precisă, o funcţiune, prin care este pus la încercare. Felul cum s-a pregătit şi a corespuns acestei funcţiuni îi va servi de certificat şi dincolo de Frăţie, în viaţa legionară. De aceea, oricare ar fi funcţiunea sa în Frăţia de Cruce, să o trăiască, şi. con(:entrându-şi toată puterea de muncă, toată dragostea sa\ să tindă continuu spre maximum de randament. Tot timpul, căci în şedinţele Frăţiei, vom vedea că trebuie să raporteze. (...) ga linie generală . în şedinţele Frăţiei de Cruce se va căuta sa se imprime spiritul legionar, continuându-se. după metodele stabilite, cu educaţia spiritului de jertfă, corectitudine, ordine, punctualitate; apoi cu educaţia spiritului de vitejie, de credinţă, de muncă. Se va începe şi educaţia spiritului de întreprindere. Şi se va căuta să se prindă şi să se însuşească tot ce este virtute legionară. (...) Practică, nu teorie seacă, aceasta este şcoala legionară . (..) Toată pedagogia legionară este pedagogia bunului simţ. Aşa a creat-o Căpitanul. Aşa ne-a pregătit pe noi. Metoda educativă: a încercărilor. Nu percepere simplă abstractă, ci aplicare practică. Vrei ca legionarul să fie aşa, ferit de cutare păcat, sau stăpânit de cutare virtute, găseşte o metodă practică pentru aceasta. Du-I în tabăra de muncă şi acolo, trăind viaţa de tabără, cu sesizarea fiecărui moment educativ, cu conştiinţa necesităţii acestora pentru pregătirea lui, se pregăteşte Vrei să nu fie plecat înaintea greutăţilor vremii, să nu cedeze lor, să le înfrunte, pune-l să care piatră şi să se străduiască să ridice din ce în ce mai mult; să nu o lase jos, până ce nu ajunge cu ea ia punctul fixat. (.. î Da, greutatea este prea mare pentru o aşa forţă; dar sufletul lui îl ajută, îi spune: "Nu te lăsa. căci dacă astăzi ceden la o aşa greutate, ce vei face mâine în faţa marilor phmejdiP Te vei j ^ vci mame m rafa man Mişcare Legionară este o singură mare unitate. Toţi legionar?' Şi deodată forţa lui creşte creşte ® Inc^reze acestei mari unităţi. Se încadrează pe este secretul legionar de pregătire. Dar nu poate fi Mtegoni, dupaj^m. Ordinul, pent ru cel mal tineri, este sa «a nimeni, întrucât este legat de idealul legionar > ) încadreze pnn Frăţiile de Cruce , (...^ - 1 Cine crede ii poate să lucreze izolat, acela însemnează că ha-»!! ^ legionarii, să nu fim niciodată are planul lui de acţiune, __ ^ ce.a însemnează că îşi dezorientaţi in faţ a problemelor care ni se vor pune, şi pentru indiferent de planul " ——^ general. Ori, când sunt mal multe planuri, ştim ce se poate întâmpla. In orice caz, unitate nu mai este, şi. unde nu este unitate, nu mai este nici victorie. Şl cine este contra victoriei ? Frăţia de Cruce, piatră de temelie. întreaga poveste a neamului nostru rom ânesc ne îmbie şi 12 să ştim a ne comporta întotdeauna în spirit legionar . Căpitanul ne-a destăinuit. într-una cum din şedinţe^ trebuie să felul judecăm fiecare situaţie în parte pentru ca. făcând într-un fel sau altul, să păstrăm linia legionară. Şi Căpitanul ne-a spus că toate situaţiile trebuiesc judecate prin două pag. CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 ;; priswc- a Neamului si a Bisericii Creştine . Din ■ ■- împreunarea acestora s-a născut spiritul legionar. < \ Pentru desăvârşirea legionară trebuie să treacă ani Uciişirea spiritului legionar nu se face prin "citit" sau "auzit". fi numa i prin trăire. On, ca să trăieşti şi să*ţi însuşeşti fiecare punct educativ, se cere timp. Numai educaţia făcută la timp "cu imgunţa" este temeinică.(...) "Legionarul, pe care-l pregăteşte Frăţia da Cruce, trebuie să fie un soldat. Un soldat este un om complet, valid. Valid din amândouă punctele de vedere: sufletesc şt fizic. Fducatia fratelui de Cruce este o educaţie completă. O educaţie spirituală, idealistă. Căci numai o educaţie spirituală este o educaţie completă. (...) PUNCTE PE MARGINE DE GÂNDIRE Şl VIAŢĂ LEGIONARĂ • Despre comandant Şeful stă întotdeauna în fruntea unităţii. în toate ocaziile. Este un bun comandant. îşi cunoaşte oamenii, ^i pe fiecare îl întrebuinţează la ceea ce este bun. Este cel dintâi frate şi camarad, îşi iubeşte oamenii, îi înţelege, îi ajută, pentru ca să fie iubit, înţeles şi ajutat. Numai aşa se păstrează armonia, unitatea. El. şeful, trăieşte prin unitate şi unitatea prin el. Se străduieşte să fie cât mai desăvârşit în toate, pentru ca, într-adevăr, să şi fie cel mai destoinic. Să-l aibă toţi de exemplu. Printr-o înţelegere lăuntrică, după cum fiecare om din unitate nu se lasă mai prejos decât ceilalţi, din râvnă legionară şi conştient de funcţiunea lui, de asemeni şeful, stăpânit de aceeaşi râvnă şi conştiinţă legionară, nu se lasă mai prejos decât ei toţi; se aruncă unde primejdia este mai mare. Aşa. prin această reciprocitate de întrecere legionară, unitatea trăieşte prin şef şi şeful prin unitate. Păstrează însă măsura la toate După cum se fereşte de a nu apărea în faţa unităţii ca un încrezut, arogant, sfidător, ca un **tambur", tot aşa păstrează şi măsura apropierii, pentru ca să nu cadă în extrema cealaltă. Bunul său simţ îi spune cât. • Mişcarea Legionară e bazată pe iubire Aşa s-a pornit Mişcarea, din marea dragoste pentru neam. Nu este pornită din ură contra nimănui. Toate răfuielile care au loc nu sunt pornite din ură contra nimănui, ci din dragostea nesfârşită fată de neam. Ura noastră, spunea Căpitanul odată, s-ar putea asemăna cu ura mamelor care-şi apără puii la gura vizuinii. Din dragostea pentru puii săi, orice mamă devine crudă. Dragostea legionară este at|it de mare, încât din această dragoste legionarii sunt în stare să facă orice Să devină răzbunători. Reacţionari. (...) Răzbunarea legionară este angelică. Este reactiunea Binelui contra Răului . Este reactiunea Arhanghelului împotriva Satanei . Este reactiunea de soldat în război . • Cântecul legionar Mişcarea Legionară s-a născut cântând. ""Singura posibilitate de mani^stare a stării noastre lăuntrice era cântecut\ spune Căpitanul în Carte. Iar mai departe: ^Pentru a putea să cânţi îţi trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi şl de vrăjmăşie faţă de camaradul său. şi nici acela al sterp de credinţă. Şi cântecul, ca orice act legionar, trebuie trăit când se cântă. Cânţi cu tot sufletul, cu toată fiinţa ta. Prin cântec ne mărturisim-. (...) Cântecul este un bun prilej de cunoaştere a stărilor sufleteşti. „De nu veţi putea cânta, spune Căpitanul, să ştiţi că este o boală care vă roade în adâncul fiinţei voastre sufleteşti, sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat, iar dacă nu le veţi putea vindeca, să vă daţi de-o parte şi să lăsaţi Incul vostru celor ce vor putea cânta"". fraţii de Cruce ştiu sâ cânte cu toţii, câci sufletul lor este curat şi curgător ca lacrima munţilor Cei care nu s-au putut vindeca de păcate, nici n-au intrat în frapa de Cruce. ( .) • Tăcere, gândire, iniţiativă, creaţie Pentru ca să creezi,' insă. trebuie să gândeşti. Ca să iei o iniţiativă, să faci ceva nou care să îoloseascâ Legiunii, ţării şi poate chiar omenirii întregi, trebuie să gândeşti. Sâ gândeşti mult, mult de tot Iar ca să gândeşti, trebuie să taci. Nu poţi gândi când vorbeşti Dacă taci, chiar fără să vrei. gândeşti. Gândind se iau toat R ■ ■ . - iniţiativele. Şi Jnitiativa este cea mal frumoasă floare od " care o poartă legionarul la butonieră" " • Bătălii (...) Şeful şi ştie să răspundă, când va fi întrebat Unii şi-au propus mărirea numărului de membri. O lună de zile (sau cât cred ei) au ca obiectiv aceasta Alţii şi-au propus bătălia cărţii. Un anumit timp se concentrează la aceasta Alţii, strângerea unui fond. Alţii, facerea unei lucrări, etc • Muncă, vitejie, hotărâre, avânt (...) Când ornai este posomorât, nici munca n-are spor. Şi pentru ca să nu fii posomorât, trebuie să ai un Ideal pentru care trăieşti şi munceşti. Legat de acest ideal, din dragostea pentru acest Ideal, munceşti. Muncind cu elan. izbuteşti sâ faci lucruri pe care nici nu le visai. Idealul te face să fii hotărât. Hotărât la toate; şi ia muncă, şi la luptă Când eşti hotărât, învingi. Eşecul nu este decât pentru cei şovăielnici, slabi. Cei tari biruie Biruie prin hotărârea lor. Când ţi-a intrat în cap să faci ceva, ori fă cu toată Inima, plin de avânt, ori nu mai pomi să faci Hotărât "Da" ori "nu” Şi dacă ai pornit cumva chiar cu stângul, dâ-i înainte, apăsat curajos. Biruinţele de orice natură sunt în funcţie de curajul cu care te-ai apucat să faci ceva. • Primejdia, disciplina legionară (...) O luptă este toată viaţa. Şi cine concepe luptă fără primejdii? Aceasta este viaţa reală. Liniştea este numai de moment şl aparentă. Scurte popasuri din drumul luptei Acei care-şl Imaginează viaţa ca un curs de apă liniştită, se înşeală, iar la primul hop. ia prima cascadă, se rostogolesc şi se îneacă Imaginându-şi cursul liniştit, nu s-au aşteptat la smucitura cascadei. Nu s-au pregătit pentru a face saltul, şi au căzut Odată căzuţi, cine-ştie dacă se mai pot scula. Noi suntem feriţi de şocul surprizei pentru că aşteptăm hopul II aşteptăm să sosească din moment în moment. Şi când vine. îl trecem uşor Ne aşteptam să fie mai mare... ( ) Cine a intrat în Mişcarea Legionară să ştie dintru început că va trăi viaţă reală, plină de primejdii, nenumărate primejdii. Cu cât viaţa va curge mai energic, ca un şuvoi de munte cu atât stâncile vor ieşi mai nenumărate în cale. Şi cu cât viaţa ya curge mai energic, va rupe toate colţurile de stâncă. De sus, de pe culmile cele mai înalte, Mişcarea Legionară priveşte la pigmeii care au vrut s-o înfrunte \..) Primejdiile, de orice natură ar fi ele. trebuiesc înfruntate. Chf^*^ dacă, aparent, ai căzut. Până la ultima suflare mergi mai departe Câci Dumnezeu de aceea ne-a dat viaţa, ca s-o trăim cu toate greutăţile ei Greutăţile sunt lasate de Dumnezeu ca să ne încerce. Să ne purifice sufletele. Viaţa este cel mas real purgatoriu (...) Aceasta este cea mal bună ocazie de a-l cunoaşte Acum, la furtună, cine rămâne: căci în vreme de soare toată lumea se declară capabilă . (...) • Rugăciunea Fundamentul educaţiei legionare este dragostea. Din dragoste legionară ne-am dăruit luptei. Luptă înseamnă jertfă şi biruinţă. Numai cine ştie să jertfească, luptă; şi cine lupta, biruie.; "Secretul victoriei -noastre, spunea Căpitanul, cu ocazia plecării Spania, stă în gestul acestor 7 camarazi AdrCă la fel cu ei. cu toţii gata de moarte, înfruntând uneltirile nenumăraţilor mişei. Cu ce vor sâ ne învingă aceştia? Cu ce? Când noi, până la cel din urmă legionar, stăm gata de moarteT ( ) “Biruinţele r; depind de pregătirea materială, de forţele matenaie ale beligeranţilor, ci de puterea lor de a-şi asigura concursul puterilor spirituale" ne spune Căpitanul Deasupra tuturor puterilor spirituale stâ Dumnezeu. Şi pentru ca Dumnezeu să ne ajute, trebuie să ne purtăm după învăţătura Lui, şi sâ ne i rugăm. ( . ) " Dreptatea si moralitatea acţiunii tale este prima condiţie pentru asipurarea concurx-rîui forţelor spirituale \ ne spune Căpitanul în Cârve- - <ar învăţătura lui Hristos străpunge ca ? lir ‘ gc r toată viaţa şi acţiunea Căpitanului. Aşa i.c si^^ăriuim ş. noi să creştem A doua condiţie pe care ne-o spune ma) aspar;c Căpitanul este apelul, rugăciunea. (continuare în rHimărui CUVÂNTUI. l£CÎIONAR noiembrie 2004 pag. 13 JUSTIŢIA - O PIA fRĂ DE GÂTUL ROMÂNIEI leasc^ ş Cif^ se obişnuise românul să nu-/ /o. ; sa spună . *-0 zuce ani. încearcă alţii să ne re- ■ ' ^ ~ ‘ rcur''Utul faţă de 109^. cSi d' ’’ ^-tă de uuepîjrile c-'îviîialt. ’^uumeaa este echivalentul ;echl al u îaiu, - ” şi mai vecl ii al "negocierii". ^ Nr ne mai ’X-nim, nu ne mai târguim, acum negC"? am* îmă^am greu, dar am convingerea că este singura şansă pentru salvarea noastră. / I \ Toţi vom plăti oalele sparte de “inamovibiir*! Din nefericire pentru noi toţi, românii au reînvăţat să plece "cu jalba-n proţap". După ce şi-au risipit toate iluziile în ţară, merg la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a-şi căuta dreptatea. Şi găsim acolo o cazuistică tot mai stufoasă: de la condamnaţi pe nedrept dintr-o stupidă confuzie de nume (a se vedea drama tânărului pe care-l chema Garcea), la ziarişti bătuţi sau proprietari deposedaţi abuziv. Ceea ce nu seamănă cu nici un stat din Uniunea Europeană este faptul că, indiferent de sentinţa "definitivă şi irevocabilă", pe care o dă contra evidenţei, un judecător din România nu păţeşte nimic; iar dacă păgubaşul se duce la Strassbourg, toţi contribuabilii noştri plătesc pentru sentinţa dată cu rea credinţă în ţară. Un secretar de la Ministerul Justiţiei a fost decorat pentru merite deosebite chiar în ziua în care România mai pierdea trei procese la Strassbourg. Numai în anul 2002, România trebuia să plătească 2 317 978 de euro pentru procese pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Justiţia noastră acceptă prea uşor ca morţii să vândă case şi terenuri care nu le-au aparţinut. Tranzacţii dubioase au loc în favoarea unor politicieni veroşi care se folosesc de intermediari ce dispar ulterior din ţară. Conform sondajelor de opinie, populaţia din România este nemulţumită de actul efectiv de justiţie. Fiindcă acolo se încalcă legile. Se dă prea uşor cu NUP (neînceperea urmăririi penale) atunci când intervine politicul. De altfel, presiunea exercitată de politicieni asupra magistraţilor a fost remarcată de numeroşi observatori şi politicieni străini. Nu ne întrece însă nimeni la "paneluri", cum ar spune dl. Mircea Geoană. La începutul lui apr. 2004 România a găzduit lâ Sinaia conferinţa organizată de Consiliul Europei, cu tema "Crearea uno\ spaţiu de libertate, securitate şi justiţie: provocările pentru Europa". Au participat Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe. Gânditorii de la Bruxelles încă nu ştiu că la protocoale nu ne întrece nimeni fiindcă avem experienţă grea. Există aproape 200 de tratate europene pentru crearea unui spaţiu juridic şi judiciar comun. Ulterior, Cristian Dîaconescu, ministrul Justiţiei, a făcut Vizite "de lucru" la omologii lui din Germania şi din Olanda pentru a discuta despre aderarea României la Uniunea Europeană. A primit felicitări pentru reformarea Justiţiei, gazdele promiţând că ne ajută în domeniu, inclusiv în pregătirea magistraţilor. Nu ne-au promis dacă ne ajută să ne schimbam şi mediul, sistemul de aplicare a legilor europenei Corupţia, corupţia, corupţial Aceste flagel, vechi de pe timpul Imperiului Roman, nu este o provocare doar pentru România, numai că noi am ajuns la adevărate rafinamente. Combaterea fenomenului nu se poate realiza fără o justiţie de nivel european Cu protocoale şi conferinţe, fără voinţă politică, nu vom rezolva problema. Curtea Supremă de Control din Polonia a elaborat un act normativ de luptă contra corupţiei Polonezii pun accent pe acţiunile de prevenire a fenomenului, mai ales după recentul scandal pentru care primul ministru Leshek Miller şi-a dat demisia Instituţia amintită stabileşte zonele mări în care pot să apară corupţii: privatizarea, gestiunea de stat şi locală, activităţi speciale cu fonduri de agenţii care fixează cote şi dau licenţe. pag. 14 ^ operaţiuni pentru taxe de administrare, servicii de vamă şi ^ poliţie. Nu aven* târfe, dar ă place organizarea- Guvernul României a aprobat, în şedinţa din 29 apr 2004, proiectul Legii ori ind* i Consiliul Superior al Magistraturii şi " Hotărârea privind funcţionarea şi atribuţiile r Direcţiei Generale de Protecţie şi . .Anticorupţie din subordinea Ministerului ■Justiţiei, organism care a înlocuit SIPA. în - toate ţările Uniunii Europene funcţionează - un asemenea organism, dar fără ^ subordonare politică Noi nu am ajuns la > , / această performanţă. Conform proiectului. Consiliul Superior al \ Magistraturii va prelua, odată cu adoptarea legii .y" de către Parlament. întreaga responsabilitate in ce priveşte cariera magistraţilor şi angajarea răspunderii disciplinare a acestora. Proiectul reglementează organizarea şl funcţionarea aparatului propriu care urmează a fi condus de un secretar general numit de plen, pentru un mandat de 4 ani, dintre magistraţii cu o vechime de cel puţin 10 ani, în funcţie de judecător sau procuror Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) va avea buget propriu şi... subordonare politică în vederea asigurării transparenţei activităţii CSM, proiectul stabileşte - ca principiu - publicitatea şedinţelor plenului şi ale secţiilor, cu excepţia situaţiei în care se hotărăşte, cu votul majorităţii, ca acestea să nu fie publice. Serviciul Independent de Protecţie şi Anticoruptie se desfiinţează. Prin reorganizarea* acestuia va fi înfiinţata, în subordinea Ministerului Justiţiei. Direcţia Generala de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA). Activitatea DGPA se va desfăşura sub directa coordonare a ministrului Justiţiei şi va fi controlată de comisiile de specialitate ale Parlamentului României. Prin urmare, acest organism foarte important nu va scăpa de presiunile politicului. "'Garanţiile de independenţă a justiţiei sunt inexistente!" Jonalhan Scheele i-a spus direct lui Cristian Diaconescu, ministrul Justiţiei, ce-l nemulţumeşte la proiectul de lege privind funcţionarea CSM. Pentru Uniunea Europeană, justiţia din România reprezintă în continuare un capitol de negocieri nerezolvat. "Este clar că există o problemă a Justiţiei, acum, în România. Peste 80 fa sută din magistraţii români consideră că garanţiile de independenţă a Justiţiei sunt inexistente", afirma Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România. Venind la sediul Consiliului Superior al Magistraturii pentru a prezenta un proiect PHARE în valoare de 750 000 de euro, al cărui obiectiv este tocmai consolidarea CSM, şeful Delegaţiei Comisiei Europene a criticat din nou lipsa unor măsuri ferme ale guvernului în ce priveşte garantarea independentei Justiţiei. "Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii este importantă, deoarece un astfel de consiliu poate fi un autentic garant al independen;ei Justiţiar, a arătat Scheele. Reprezentantul UE a mai apreciat că, pentru realizarea reformei în justiţie, este nevoie de tinip. de voinţă politică şi de dezbateri publice. Nu trebuie neapărat ca România să adopte un model european "Nu e vorba sa se impună un model european pentru România în ceea ce priveşte sistemul Judecătoresc. însă României îi revine sarcina, deloc uşoară, de a alege", a mai spus şeful Delegaţiei Comisiei Europene. Din nou, ni se spune, mai mult sau mai puţin voalat, "să alegem": "Trebuie să vă decideţi: veţi fi un stai american sau un stat european", a spus Scheele cu alt prilej, afirmaţie pe care am reîntâlnit-o la o delegaţie de parlamentari francezi, veniţi în februarie 2004 la Bucureşti Reprezentanţii Justiţiei române recunosc că. la acest capitol. România încâ mai are de lucru "Rămân multe redute de cucerit pentru a avea o Justiţie independentă; din păcate, sunt probleme legate de mentalitate", crede Dan Lupaşcu. secretar general al CSM Pentru a remedia această problemă, Lupaşcu vrea să treacă la măsuri drastice. "Este binevenită punfitarea corpului magistraţilor Purificarea cadrelor trebuie făcută CUVÂNTUL LEGIONAR noiembrie 2004 H I — pentrv ndicama morală a Justiţiei. în limitele legif', a mai W "" declarat Lupaşcu, prezent şi el la dezbaterea de la CSM II Cristian Diaconescu a declarat câ, din punct de vedere legislativ, procesul activităţilor privind articolul de negociere cu Uniunea Europeană a fost încheiat: "In continuare vom trece la fsxa de imţJementare: crearea instanţelor de specialitate. fOOTQanizarea Ministerului Justiţiei şi a Parchetelor, şi am reglementat distribuirea aleatorie a dosarelor fn instanţă", a precizat Diaconescu. Este inutil să mal adăugăm că justiţia "nu se negociază” pentru a plăcea cuiva. Aşa-zisele negocieri ale românilor cu Uniunea Europeană sunt practic simple bife pe care "experţii" noştri le fac în speranţa că putem să-i păcălim pe gânditorii de la Bnjxelles Pentru guvernanţi, esenţial este - pariul politic: recâştigarea alegerilor. Hibele legii Consiliului Suprem al Magistraturii - proiectul menţine şi chiar întăreşte rolul şi influenţa ministrului Justiţiei asupra instanţelor de judecată. în loc să-l elimine; - proiectul prevede ca instituţia să funcţioneze cu un buget propriu. însă principalul ordonator de credite pentru Curţile de Apel şi instanţele inferioare acestora rămâne Executivul; - paragraful referitor la organizaţiile din societatea civilă care pot propune membri în CSM este considerat prea restrictiv. Subordonarea politică Ministrul Justiţiei din România este subordonat partidului care deţine puterea. Acţiunile sale pot fi evaluate doar de şefii lui politici. Ion Hiescu. Adrian Năstase au apărat-o pe Rodica Stănoiu până în ultima clipă. Nu se întâmplă însă la fel în Marea Britanic Şi acolo, ministrul Justiţiei este subordonat politic, dar dacă izbucneşte un scandal legat de aplicarea legilor, cazul este anchetat de o comisie independentă politic. Recent, conservatorii au cerut demiterea lui Cathy Jamison, ministrul Justiţiei, fiindcă a tutelat procurori care au făcut abuzuri în anchetele lor, şi din oauza unor contracte de mai multe milioane de lire sterline, oferite unor apropiaţi. Ancheta va fi condusă de însuşi lordul Woolf care se ocupă de un consiliu ce supervizează Justiţia. Cine este tartorul corupţilor din Europa? BBC a publicat un documentar interesant pe tema "Oglindă oglinjoară, cine este cel mai corupt din UE?", am putea spune noi, parafrazând povestea. Judecătorul Eric Halphen din Franţa a fost pedepsitZZn ZII pentru că a insistat pentru anchetarea preşedintelui Jacque?““ "" “ Chirac, acuzat de corupţie încă de pe când era primarul Parisului, lată de ce Franţa nu poate oferi decât lecţii parţiale în materie de justiţie, la fel ca Marea Britanie Mai ales după scandalul Dumas - Elf Aquitanie, Silvio Berlusconi, şeful Executivului din Italia, este considerat cel mai corupt lider european fiindcă foloseşte Parlamentul pentru a obţine legi care să-i protejeze propriile interese. El rămâne un "cavaliere" al şpăgii, bun prieten cu Vladimir Puţin şi cu Adrian Năstase Este o analiză realizată de ’Transparency International', o organizaţie independentă care emite anual un "index al corupţiei" Aflăm ca Italia lui Berlusconi e mai coruptă decât Botsvrana, iar Grecia este mai coruptă decât Namibia. Numai că judecătorii nu pot proba toate consideraţiile lor. Politicienii europeni îşi ascund afacerile prin Elveţia, ceea ce contravine idealului Justiţiei europene transfrontaliere Berlusconi Ii acuza pe judecători că vor să se răzbune pe el din ~ motive politice Studiul arată că in Italia şi în Franţa Justiţia este manipulată de politicieni. Procurorii germani au demonstrat ca Helmut KohI a primit donaţii necuvenite, iar fostul cancelar a refuzat să ofere detalii in faţa anchetatorilor. La fel ca Ariei Sharon din Israel, KohI a negat câ ar fi fost corupt, dar a acceptat că a folosit fonduri secrete pentru a susţine filiale mai slabe ale partidului său. Uniunea Creştin Democrată! Toate ţările din Uniunea Europeana au corupţii lor. ("Numai noi să nu avem corupţii noştri?', ar întreba Caţavencu astăzi.) Există o toleranţă tipică faţă de acest fenomen în fiecare stat motivată politic. în acest context, justiţia devine pur şi simplu neputincioasă. în ţările unde funcţionează democraţia cât de cât. se văd şi reflexele. Guvernul lui \/acla\ Klaus din Cehia a căzut din cauza corupţiei. Justiţia a amuţit. La fel s-a întâmplat şi In Polonia, unde cabinetul lui Leszek Miller a fost sacrificat din aceeaşi cauzâ încă nu s-a inventat justiţia ideală nici în Europa, nici în America (a se vedea scandalul uriaş, provocat de Enron, care a dus la sărăcirea deponenţilor mărunţi - şi nu numai). Important este să tindem spre ea. La fel ca în democraţie. » *** ^‘ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMĂNEŞTr - premii în cărţi - Condiţii de participare; vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 10 a lunii următoare apariţiei ziarulivPremiile se vor ridica de la redacţie. răspunsul corect la ÎNTREBAREA LUNII OCTOMBRIE: "De când datează cămaşa legionară şi ce simbolizează culoarea ei? nu a fost dat de nimeni, de data aceasta, astfel încât cartea Comeliu Zelea Codreanu altceva decât Horia Sima" de Şerban Milcoveanu) va fi oferit ca premiu pentru luna următoare. răspunsul este URMĂTORUL: Cămaşa legionară datează, cu aproximaţie, din 1930 (iar nu din 1923 sau 1927, cum au scris participanţii la concurs!): , . , » ^ . ■Când ne-am făcut mai mulţi am simţit nevoia de un semn distinctiv, o uniformă. Dar pentru că nu aveam posibilităţi, ne-am pus cu m la căciuli, pene de curcan. Şi aşa intram prin sate. cântând." (Corneliu Zelea Codreanu - "Pentru legionari" - "15 Decembrie 1929') Deci în 1929 încă nu exista cămaşa verde. Conform mărturiilor vechilor leoionari. cămaşa verde a apărut în I9o0. Culoarea el? verde primăvara, renaşterea, natura înverzită, forţa, optimismul, tinereţea; Intr-un cuvânt, 'primăvara neamului românesc". (Comeliu Zelea Codreanu - "Cărticica şefului de cuib ) Întrebarea lunii noiembrie: Oe ce nu a fost condamnată Mişcarea Legionară de Tribunalul Internaţional de la Numberg? - oi. k;i-i PREMIU: ‘Comeliu Zelea Codreanu altceva decât Hona Sima - Şerban Milcoveanu. CliVÂNTUl LEGIONAR noiembrie 2004 pag. 15 ABONAMENTE PE ADRESA: NICOLAE BADEA STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL. V39, AP. 37, SECT. 3, BUCUREŞTI, cod 031245 Tel.; (021) 322 3832 Revista se difuzează şi la chioşcurile RODIPET din BUCUREŞTI şi din alte zece mari oraşe ale ţării: Arad, Baia Mare, Braşov, Cluj, laşi. Predeal, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara, precum şi în alte localităţi pe care nu le mai enumerăm. Vă rugăm cereţi revista întrucât distribuitorii n-o afişează! Elev (16 ani, anonim, fără adresă şi, citez. ”cu tatăl comunist sadea”): De acum înainte, ne poţi scrie şi pe adresa de e-mail din caseta redacţională. Bineînţeles că poţi participa la concurs! Pentru aceasta, trimite scrisoare simplă (nerecomandată , pentru a scăpa de formalităţi absolut inutile), cu răspunsul pe adresa redacţiei: str. Mărgăritarelor nr. 6, sect. 2, Bucureşti. Dacă vei răspunde corect, vei câştiga premiul oferit în luna respectivă, pe care îl poţi ridica de la aceeaşi adresă, în orice vineri. între orele 15 - 19. îţi dorim succes şi. totodată, îţi mulţumim pentru aprecieri!! Adrian Lungeanu - Predeal: Din grupul Nadoleanu au făcut parte; Enache Nadoleanu. Martin Vucu, Dragoş Popovici, Ion lovu şi Gherman. Au fost asasinaţi de poliţie şi arşi la Crematoriu în febr. 1939. Urnele cu cenuşa lor se află îngropate, într-adevăr, în cimitirul din curtea mănăstirii Predeal. Veronica Goran — Predeal; Preotul Ştefan Palaghiţă a fost comandant legionar făcut de Căpitan (de altfel, una dintre sursele de informaţie este chiar duşmanul său, Horia Sima - "Guvernul de la Viena"). Celebra carte a părintelui, "Garda de Fier spre reînvierea Românief, a fost scrisă având la bază înseşi documentele puse la dispoziţie de Horia Sima pentru întocmirea unei istorii a Mişcării. Cu această ocazie, părintele a constatat adevărul, pe care, ca preot şi ca legionar, n-a putut să-l ascundă. Acest adevăr afirmat în scris l-a costat viaţa: imediat după publicarea cărţii a fost împuşcat în propria tipografie din Buenos Aires (unde se stabilise). Preotul Palaghiţă are 'marele merit istoric de a fi fost primul legionar care "a tras semnalul de alarmă" public, în scris, în privinţa gravelor abateri simiste de la linia legionară. Câteva repere biografice: fruntaş legionar şi mare orator, în timpul prigoanei din 1938 a fost închis'în lagărele de la Miercurea Chjc şi Vaslui, a fost apoi inspector în Ministerul Cultelor în timpul statului naţional-legionar. închis din nou în perioada 1941 - 1944, ă fost eliberat în 1944 şi a reuşit să fugă din ţară la Viena. unde a făcut parte, o scurtă perioadă, din grupul de comandă al lui Sima. ocazie cu care s-a lămurit definitiv în legătură cu acesta. Vicţor Gafimaş - Tg. Mureş: îmi pare rău că trebuie să vă contrazic, dar Nicolae Petraşcu, fostul secretar al Mişcării în timpul conducerii lui Sima, chiar a predat Securităţii listele de legionari. Afirmând aceasta mă bazez nu numai pe numeroasele mărturii legionare, ci. mai ales, pe logică. Nu ar fi fost posibilă arestarea^ mii de noi fraţi de Cruce şi legionari în 1948, dacă Petraşcu n-ar fi predat listele. Miile de elevi şi studenţi intraţi în Mişcare după 1945, nu fuseseră condamnaţi în timpul lui Antonescu, nu aveau fişe la poliţie, nu aveau cum să fie cunoscuţi autorităţilor! Şefii lor au dat listele lui Petraşcu care venise din Germania să "reorganizeze" Mişcarea care fusese decimată pentru a doua oară în existenţa ei. Omul de încredere al lui Sima, Petraşcu, prins de comunişti, ca să-şi salveze pielea, a predat Securităţii listele cu noii legionari. Nu înţeleg de ce simiştii nu-şi recunosc niciodată greşelile şi nu-şi pot asuma răspunderea propriilor fapte, de ce vor să pozeze mereu în eroi (şi, uneori, în victime inocente)! Alina Todiraş - Baia Mare; Faţă de lucrarea “Intelectualii şi Mişcarea Legionară" editată în anul 2000 de simişti (Fund "G. Mânu") avem rezerve serioase. Din lipsă de spaţiu voi expune câteva motive. In vreme ce sunt omise personalităţi legionare notorii (de exemplu: preot comandant legionar Ştefan Palaghiţă, av. instructor legionar Nelu Rusu, ec instructor legionar Viorel Tănase, av. instructor legionar Nae Tudorică. ing. legionar Tudor Cucu, dr. Şerban Milcoveanu - şeful studenţimii române naţionaliste şi creştine, autor al 15 cărţi legionare etc. - toţi aceştia fiind antisimişti .declaraţi, prin scrierile lor. notorii deja), sunt înregistrate ca "simpatizanţi" persoane cel puţin "dubioase" din acest punct ae vedere (Lizeta Gheorghiu - simplă avocată - contra cost - în procesul Căpitanului din 1938, Ion Sân-Georgiu - pe care Căpitanul îl dezavuase public într-o Circulară din 1937, intenţionând să-l dea chiar în judecată. Cella Delavrancea - amanta prof. Nae lonescu ş.a.). Biografia Fondatorului Mişcării este o ruşine: chiar şi un simpatizant poate oferi date mult mai complete despre activitatea Căpitanului! în schimb, deşi nu poate exista nici o comparaţie între prodigioasa activitate a Căpitanului şi cea a epigonului său, biografia lui Sima este prezentată cu lux de amănunte nesemnificative Chiar şi Ion Moţa. cel mai apropiat colaborator ai Căpitanului, unul dintre fondatorii Legiunii, este realmente minimalizat, omiţându-se chestiuni foarte importante: că a pus, împreună cu Căpitanul, piatra de temelie a primei tabere de muncă voluntară din România, că a fost şeful Frăţiilor de Cruce pe tară. comandant al Bunei Vestiri şi şeful regiunii Muntenia! Gradele şi funcţiile legionare sunt "sărite" arbitrar - în general, la toţi antisimiştii: Const. Papanace, l. Dumitrescu-Borşa, V Cristescu, Virgil lonescu etc., şi chiar şi la fondatorii Legiunii. Radu Mironovici şi Ilie Gârneaţă. In general, cine citeşte cartea, după spaţiul acordat şi amănuntele date, rămâne cu impresia că persoane de mâna a treia sau a şaptea ar fi mai reprezentative pentru Mişcare decât elita Căpitanului! (de exemplu, Mircea Nicolau, Sergiu Celibidache. Luca Dumitrescu etc. sunt prezentaţi luxuriant, in timp oe peste Radu Mironovici, Ion Zelea Codreanu sau ion Dumitrescu-Borşa se trece "în fugă", aproape cu ostilitate). Cartea este un ghiveci de legionari marcanţi şi simpli simpatizanţi, in care cititorul se orientează cu greu, mai ales când încearcă să-şi dea seama în ce a constat, concret, simpatia lui X sau Y pentru Mişcare De ce oare autorii cărţii sunt indignaţi că duşmanii Mişcării oculteazâ adevărul, din moment ce ei înşişi nu prezintă Mişcarea în lumina reală? Mai menţionăm, ca lipsă de probitate morală, câ în Diografia lui Ilie Gârneaţă se spune că a hotărât refacerea Mişcării Legionare", "uitând" însă să se precizeze, refacere^ Mişcării ou excluderea lui H. Sima din Mişcare ! Valentin Tinescu - Râmnicu Vâlcea: Nu vă putem publica materialul trimis, întrucât (lăsând la o parte expresiile licenţioase) _ articolul dvs. constituie, de-a dreptul, instigare la genocid Maria şi Caranfil Spănachi - Freiburg: Salutăm, şi pe aceasta cale, prezenţa dvs. constantă alături de noi şi, totodată, vă mulţumim pentru atenţii şi pentru valoroasa donaţie de cărţi Redactor şef: Colegiul de redacţie: Secretar de redacţie: Periodic editat de "ACŢIUNEA ROMÂNĂ" ISSN 1583-9311 Nicoleta Codrin Radu Constantin, Emilian Ghika, Corneliu Mihai Nicolae Badea Relaţii cu publicul Str. Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti (zona Circului - intersecţie cu Şţefan cel Mare, colţ cu str. V. Lascăr) Vineri, între orele 15°° - 19°° tel.:(021)322 3832 sau 0745 074493 e-mail: [email protected] ; pag. 16 CliVÂNTtL IfCIONAR noiembrie 2004