Invierea nr. 1, ianuarie — martie 1993

__ NAȚIUNEA CA SCOP ŞI DEMOCRATIA CA MIJLOC 
NU POLITICA DE PROVOCARE 
„CI POLITICA DE CONSTRUIRE 


Leg 


INVIEREA 


NR.1 IANUARIE — MARTIE 1993 


e VOLUMUL TRIMESTRIAL DE: ANALIZE 
DOCUMENTE, CRESTOMAŢIE ŞI CRONICI 


eSUB PATRONAJUL MORAL A DOUĂ 
ORGANIZAŢII PATRIOTICE 


Simbolul creştinismului din catacombe 


Motto 

Istoria... este testamentul lăsat de către 
strămosi strănepoţilor, pentruca să se slujească de 
tălmăcire vremei de faţă si de povăţuire vremei 


viitoare. 7 
MIHAIL ROGĂLNICEANU 
(1817—1891) 


ÎNVIEREA 


Nr. 1 din Ianuarie — Martie 1993 


revistă trimestrială 
autorizaţia 1718/18 mai 1990 tel. 6-66.63.63 
str. Petofi Şandor nr. 9—11 cod 71306 Buc. 1 


Națiunea ca scop şi Democraţia ca mijloc. 
sub patronajul şi cu îndrumarea: 
a) „Liga pentru apărarea Adevărului Istoric“ 


b) „Asociaţia foştilor preşedinţi şi fruntaşi ai organizaţiilor studenţeşti 
libere, independente şi unitare din epoca autonomiei universitare 
1919—1948 şi din 1990“. 


(persoane juridice cu drept de editare) 


Motto 

La plus universelle qualit€ des esprits, c'est la 
diversite 

Michel Eygnem de MONTAIGNE 

(1533—1592) 


ÎNVIEREA 


CUPRINSUL NR. 1 din 1/1993 


1. Nicolae Bălcescu (1918—1952): Pentru Învierea Românilor în propria lor Patrie” 
2: Ediiorialul: „Cum s-a decis revistă? 7 ez e ea una ca oda 


SECŢIA 1 
Analize de personalităţi, evenimente şi probleme 
(în ordinea cronologică) 


1. Traian Cotigă (1908—1939): „Cînd socialul? Cînd naţionalul?“............ei 
2: dr. Nicolae Rosu (— ): „Iudeo-masoneria şi iudeo-comunismul în epoca 1935*..... 
3. prof. Vasile Cristescu (1904—1939): „Siguranţa Generală a Statului“. ............. 
4. Ionel I Moţa (1902—1937): „Măsura creştinătăţii noastre“... 
5. dr. Emil Bulbuc (1912—1945); „Discurs la Congresul Naţional Studenţesc 1936, 
Ig: Murege. E eee A Notices ante Tăaae  e ar ecaeă 
6. George Furdui (1910—1939): „Adevărul despre antisemitism 1936“............... 
7. Virgil Rădulescu (1910—1939): „Concepţia de politică externă a Mişcării Legionare 


8. Comeliu Z. Codreanu (1899—1938): „Teza bestiei din Om şi teza ţapului ispăşitor”. 
9. Colonel Ştefan Zăvoianu ( —1941): — Cum s-a operat infiltrarea evreilor în 
ROmânia PSP RSR 0 PPR e os opta ss cs POE O atit! coranic 
10.Victor P. Gârcineanu (1910—1939): „Conferinţă liberă la Cuiburile legionare”. . . . 
11.Const Boboc-Mehedinţi (1914—1939): „Studenţimea Română şi Ideologia comu- 


nisță în 1937055 prop e ie Se a e ISLA dn PRPÂt Cpitua aie EI cect deea Ri 


II, 
Imprimat la ROMCART S.A. 
Bucureşti — România 


- 


ili „ Cristian 
: „Declaraţii de principii în aprilie 1937 13. Alex. Cri S, 
e vocației sociale“. ....-- ok 0 hr: 
Steagul Emi 


12. prof. Traian Brăileanu SR : 
Tell (1907—1939): „Testele voy 

14, ora Herghelegiu (19071959); poieaei € î. 
a României“... ... kk: mie ctică legionară în martie 1 FER 

A pdreanu (1899—1938): „Noua tactică * a îsi e 

Sa ipac pp (1910—1939); „Imperialismul iudaic giga 

16. Preot Jon ge 910—1939): „Actul de dezertare a preotului prof. E. i 

17, George Bad CE ee (1913 ) „Relaţia dintre Naţional-Socialism 

18 dr. Frantz- | 


i Mişcarea Legionară jembrie 1940“... E : 
ș asile lasă cea pie Legionară la Tribunalul de la Niirenberg în 1946 
19. V ile IasuSci ina mă LL re 


20. Comeliu Vasilescu-Valjean: „Interviu dat la 5 august 1990 revistei Învierea“... .. - 


ici: „Mi Chişinău. eee nenea 
Macarevici: „Minunea de la x aa = 
ae fa cae „Situaţia juridică actuală a Monarhiei în România . . . 


23. dr. Şerban Milcoveanu: „Penitenciarul special Râmnicul-Sărat între > 
1 august — 2 decembrie 1938*.........menconceneenenenneeee 


nescu în istoria contemporană 


SECŢIA II 
„Loveşte, dar ascultă“ 


Î î ările: Cine au fost şi ce au vrut 
maţie răspunzînd la întrebările 
ela Imi Corneliu Z. Codreanu?) 


SECŢIA III 


Trecutul în serviciul Viitorului 


(texte de crestoi 


... ....... ....... ...... 


1. Ştefan cel Mare (1457—1504) 
2. Mormîntul ostaşului necunoscut 1923 


SECŢIA IV 


Acte şi Documente încă nepublicate în succesiune cronologică 


1. Noaptea masacrului la Spitalul Militar Braşov......... mc 
2. Memoriul din 27 septembrie 1940 către general |. Antonescu.................. dă 
3. Scrisoarea din 18 ianuarie 1954 a lui Vasile lasinschi.........csececccee ee 

4; Const. Vişoianu: Declaraţie 1973550 ia. a ea iale aa RE a ae 
5. Nicolae Penescu: Declaraţie:1975, aceea pata dea EREI 
6. Eugâne Ionnesco: Declaraţie 1975... ceace 
7. dr. Şerban Milcoveanu: Declaraţia princeps din 28 decembrie 1989............... 
8. Memoriul din 21 ianuarie 1990 către M.S. regele Mihai | cel Devotat.. .......... 


Cuprins 


9. Scrisoarea publică din 5 martie 1990 către Ion Iliescu şi pre-Pariament ........... 
10. Memoriul din 21 mai 1990 către Ion Iliescu şi Guvern... 
11. Omagiu 10 aprilie 1991 la înmormiîntarea ing. Ştefan Câmpineanu .............. 
12. Cum au fost identificaţi în august 1940 asasinii Căpitanului, Nicadorilor şi 
Decemvirilor (relatează Octavian POPa)pii 7 57 ci Ie te pai Da 
13. Omagiu 25 octombrie 1991 Sinaia, la aniversarea zilei de naştere a M. S. Regelui 
Dual [cel Devotal «cai ea PE e Rt e reia e 2 3 30 Oa 


ic i rau O ZE athos af cae bt A Iad e 2 CINETIC RE, 


SECŢIA V 
Tribuna Opiniei Publice 
1. Virgil Bojin: „Gradul de mareşal al generalului Ion Antonescu“.................. 


2. Victor Macarevici: „Către Bucureşti: Invitaţie la Acţionare din partea Chişinăului şi 
Cernăuţilor ear ie alee ocoale Ra REA ea 0 ea 


SECŢIA VI 
Cărţi interzise şi Cărţi ignorate 


— Pierre Accoce et Pierre Quet: „La guerre a &e gagnee en Suisse 1939—1945*.... 


SECŢIA VII 
Cronica Observatorilor Politici 
1. Metoda directă şi metoda indirectă 
2. Ce este dizidenţa? Cine sînt dizidenţii? 
3. Dinamica social-politică 
4. Care e prima lege a Mişcării Legionare? 
5. Crima perfectă 
6. Legenda supravieţuirii Căpitanului 
7. Securitatea de Stat — S.R.I. 
8. Ce viitor ne pregătesc atotputernicii? 


Epicriză şi prognoză 


. . .. E OR e So o apa ee ocedeezor oua coee- ei ete leteusioce 00 al ri 
.......... . 
.......... 


înviere ânilor î ia lor Patrie 
Pentru Invierea Românilor în propria 


Sufletu-mi te slăveşte încă înzeită Libertate şi 
deşi oamenii sîngiarilor au învelit cu maramă neagră! 
dulcea ta faţă, cred că va veni ziua fericită, ziua, 
izbîndirii, cînd omenirea întreagă se va scula spISI a 
sfişia acest văl şi duşmanii tăi se vor împietri aj 
vederea soarelui tău de lumină. 


„Toţi Românii vor fi una, liberi şi fraţi. 4 
„Vai! Nu voi avea noroc a vedea această zi, 
deşi eu asemenea am muncit şi am pătimit pentru 
dreptate şi cel din urmă al meu cuvint va fi încă un 
imn, ţie, ţara mea mult dragă! 


NICOLAE BĂLCESCU 
(1819—1852) 3 
istoric şi om politic român unul din 
conducătorii Revoluţiei din 1848 | 


NOTA BENE 
Nicolae Bălcescu este teoreticianul şi prin jertfa sa Părintell 
naţionalismului cu mijloacele şi în cadrul Democraţiei. 


Pe ea 


Motto 
C'est la nuit qu'il est beau de croire ă la lumiăre 
Edmond ROSTAND (1868—1918) 


Si la lumiere est le premier amour de la vie, 
Vamour n'est-il pas la premiere lumiăre du 
= coeur? 
Honore de BALZAC (1799—1850) 


Il est des vErits que !homme ne peut saisir 
qu'avec l'esprit de son coeur. 
Joseph De MAISTRE (1753—1821) 


ÎNVIEREA NAȚIUNII în SFÎNTUL EXIL 


Ce alegem între: 
DOMNIA VESTULUI şi DOMNIA ESTULUI? 
„Plaiul meu iubindu-l, chem alese ploi. 
Cit ni-i sfînt pămîntul, noi răminem noi. 
Ce-i şopteşte vintul frunzei din zăvoi? 
„Cit ni-i sfint cuvintul, noi rămînem noi. 
Cind curat coboară peste albe foi, 
Cit ni-i dor de Ţară, noi răminem noi. 
Vasile Romanciuc 
poet basarabean 


(versuri din Sfintul Exil Românesc de după 1945) 


Dumnezeu cu noi si e împotrivă“ Învierea Națiunii în Sfintul Exil 9 
deviza de guvernare ZI Ş 
alui STEFAN, e 44 În cei 20 de ani ai Teroarei Staliniste (1945—1964), Închisoarea ] ilava era 
Domnul Moldovei 


intermediară între Securităţile din Bucureşti (Internele, Uranus, Rahova, Plevnei 
şi multele mici sedii ale Serviciului Secret) şi vastul „gulag românesc“ al asasinării 
lentă dar Sigură: în temnițe prin foame, frig şi boli şi în lagăre prin munca forțată 
plus bătaia. Principala misiune a Închisorii Jilava era de continuare a anchetelor 
penale politice prin spioni recrutaţi ai Partidului. care îţi pîndeau buzele să 
mărturiseşti în celulă ce-ai ascuns la anchetă. 

Alimentaţie fără wrofine şi doar 800 calorii pezi, nici O scoatere din celulă şi 
ambele necesităţi fiziologice într-un hîrdău, faimoasa „tinetă“. Absolut nici o 
asistenţă medicală şi consultarea de medic numai prin decizia anchetatorului de la 
centru şi numai ca răsplată pentru auto- acuzare şi hetero-acuzare. 

La data aceea ne găseam în celula 8: ing. Victor Nicolau director la 
Atelierele C.F.R. Griviţa; ing. Caezar Popescu directorul „Distribuţiei“ de benzină; 
prof. Coco Dumitrescu de procedură civilă la Facultatea de Drept; ing. Dan 
Costaforu director Ia „Unirea“ — petrol din Ploieşti; ing. Ovidiu Parisianu de la 
Atelierele C.F.R; ing. Marin Mihăescu din construcţii; avocat Edgar Kanner 
preşedintele Partidului sionist; domnul Coller din redacţia ziarului „Jurnalul de 


E ia dinwe noi. 

nimeni să omoare atlția ; 
i pi acră re să murim pentru credinţa 
noastră. (8 febr. 1938) 


Corneliu Z. CODREANU 
1899—1938 


ÎNVIEREA 


revistă în prezent srimestrială şi în viitor lunară cu circa 1 00 ge p 
_— o treime analize de evenimente, probleme şi personalităţi ale Ko | 


e m vele uită escalat tea naftar Aita luui ea. 3t0p 32 Dimineaţă”: economistul Florescu di cazi Băncii Naţionale: ing. Iosif Dudas 
și: a aia P Î deputat agrarian în Parlamentul de la Budapesta, colonelul Popescu, comandant 
7MOCTa ) 


— o treime de documente şi acte noi pentru arhiva de Istorie a Patriei. de regiment sau divizie la Călăraşi; ţăranul Tache Ionescu şeful P.N.L. din sudul 


1 jud. Vilcea; diplomatul loan Popovici din Ministerul de Externe şi alții, cărora le 

| cer iertare a nu-i păstra în memorie după 40 ani. 

Legionari: elevul de liceu Aurel Obreja şi semnatarul acestor rînduri. 
Printre agenţii Securităţii: a) un evreu care pe rînd a fost salariatul Intel- 

ligence Service, Gestapo-German şi NKW.D. sovietic; b) un intelectual anarhist 

angajat cu contraci pe doi ani pentru a stîrni discuţii politice în interiorul celulei şi 

za |c) un fost sau un pseudo-legionar din Prefectura Poliţiei Bucureşti, care aştepta 

Într-o încăpere de 5/6 m pe două priciuri etajate, plus aşa-zisa „şerpărie“ pe . ordinul să dezlănțuie re-educarea prin tortură model Piteşti. 

podeaua de ciment, ne găseam înghesuiți asemenea sardelelor din conserve: De frica spionilor şi provocatorilor plasați printre noi, nu puteam vorbi 
— circa 28—30 deţinuţi politici din toate partidele şi din toate clasele, . intim decit de la gură la ureche şi gîndul nostru comun era întrebarea dacă 


alcătuind laolaltă Națiunea Română; : : Națiunea noastră va muri sau va supravieţui. Ştiam Europa de Est în întregime şi 
— între 4—6spioni recrutaţi sau infiltraţi de Securitate pentru completarea jpentru totdeauna abandonată, dar prin închisori circula cuvîntul de ordine de la 
anchetelor. 


iud al generalului Aurel Aldea: , Păstraţi încrederea în Occidenr“. 


Cine a luat hotărirea? 
Cine a dat numele? 


Iama 1952—1953. 


Închisoarea militară Jilava. 
Secţia I secret: celula 8. 


Învierea | 

ideea şi simultan din zeci de creiere s-a 
pravieţuim, pentru ce cu | 
NAţională din istoria de 


E născu 
tăm şi trebuie să su 
fia treia Inviere 


Ian în zeci de inimi s-a 
trebuie să TEZIS 
entul ne apărea a 
lui românesc. 


Simu ă 
exprimat decizia că 
imaginaţia şi sentim 
2 000 de ani a neamuluL 10 

Prima Înviere Naţională 
prin fundarea statală în 1 330 a 

A doua Înviere Naţională 
Domniilor autohtone pământeşti în urma m 


î în ea ă şi ită istorică: în martie. 
gi ne găseam în a treia lungă şi nesfirşită noapte istori 


i Î ndamnarea generalului Aurel Aldea şi 
a Ci de ai A tapală pop , în Noiembrie 1 946 Pusca 
: ja arlamentare, în octombrie 1947 condamnarea. lui pp MT SI 
Cenei Nicolae Penescu şi a Partidului ea tie i Sea 
1947 abdicarea forțată a Regelui Mihai I cel Devorat, în ip opel 
ambelor ramuri Nicolae Pătraşcu şi Radu Mironovici ale Mişcă gi 
noiembrie 1948 lichidarea Poliţiei, Jandarmeriei şi Justiţiei. 


A treia noapte istorică a ocupaţiei sovietice continuată de dictatura com! 


a Românilor s-a produs după mileniul de anistorie 
Ţării Româneşti şi în 1343 a Moldovei. a 

ă a Românilor s-a produs în 1822 prin restabilirea 
/ işcării Pandurilor şi revoluției lui Tudor 


LE inuți politici isori şi lagăre, plus deportații în. 

] ilion de de litici în închisori şi lagăre, plus deportații în, 
aie te plus adevărații Români rămaşi prizonieri, 
ăscut ideea şi peste un milion de creiere 
veni cea de a treia Înviere. 


ae o muci: 


EI APEI, 


ională a neamului românesc. 
SI e libertate, domnea ideea că România a murit ca stat dee A 
_ şi că teritoriul carpato-ponto-dunărean devine republică bi- Sau si-naţională. n 
închisori, în lagăre şi la anchete domnea ideea lui Iuliu Maniu că se dă o mare 
bătălie pentru care se merita a muri indiferent de înfrîngere sau victorie. Ideea! 
identică cu steagul de lupră al Studenţimii Române din deceniile interbelice: , nU 
nevoie să speri pentru a întreprinde şi nu-i nevoie să reuşeşti pentru a persevera. 
Noiembrie 1952 
Celula 8 din Închisoarea Jilava. | 
Printre noi se îmbolnăveşte Tache Ionescu cu frison + febră + anorexie +. 
astenie. Pun diagnosticul de febră tifoidă şi timp de 15 zile am raportat la strigared 
catalogului şi am bătut în uşă să vină medicul. 


i 


îi pa 0 A Atel 


Învierea Națiunii în Sfintul Exil 11 


Anchetatorii de la Securitatea de Stat au interzis consultarea de medic şi 
transportarea la spital şi aceasta ca pedeapsă pentru refuzul bolnavului de a se 
recunoaşte şeful unui complot antistatal în com. Băbeni din sudul jud! Vilcea. 

Noi cei 30 adevăraţi deţinuţi politici am asistat în totală tăcere la cele 15 ziie 
de boală şi de agonie a fratelui nostru mai mare bărînul Tache Ionescu. Păstrau 
tăcerea chiar şi cei 4—5 spioni şi provocatori plasați de securitate printre noi. 

În ultimele minute de conştienţă, Tache Ionescu ne-a spus: 

„Eu voi muri, dragii mei! 

România va învia şi voi încă tineri veţi asista la Înviere. Să nu ne uitaţi pe 
noi bătrinii. Din cer sufletele noastre vor fi alături de voi la Învierea Patriei. 

Singurul lucru care în celulă am putut face, a fost să-i şoptim pînă s-a produs 
decesul: „Vom învia! Vom învia! Vom învia! Vom învia!“ 

Ca atare această revistă „Învierea“ nu-i a unui partid politic, ci e a întregii 
Națiuni Române. 

Face parte din ultima voinţă a celor 50.000 de martiri care în lagăre şi 
închisori, asemenea lui Tache Ionescu, au trăit şi au onorat ideea de Înviere a 
României. 

Dr Milcoveanu Şerban 


10 Mai 1992 
Bucureşti 


i 


Fapta este mai puternică decît vorba, 
a| 


ură si nici vorbele 


Nu există fap 


mai cuzhd sau mai ziu să nu iasă la lumină, 


ANALIZE 
DE 
PERSONALITĂŢI, EVENIMENTE ŞI 
PROBLEME 


(în ordine cronologică). 


Ne-am născut din negura vremii pe acest pămînt, odată cu stejarii şi cu 
brazii. De el suntem legaţi nu numai prin piinea şi existenţa pe care ne-o dă | 


muncindu-l din greu, dar şi prin oasele strămoşilor care dorm în ţărina lui. 


MA Ie ilă ate ascunde fapta 
Nici vorbirea pai po potmurdâri fapta i 


tă (urttă sau frumoasă) care 


Democrit 
(sec V în Hr) 


| 


Comeliu Z, CODREANU. 


1899_—1938 


Cind social-ul? 13 


(din discursul ţinut la Congresul Asociaţiei conducătorilor Mişcării Studenţeşti 
din 1922, în Aprilie 1935 la Bucureşti). 


Li 


Cînd SOCIAL-ul? 
Cînd NAŢIONAL-ul? 


Franţa şi Anglia au determinat în mod hotăritor renaşterea României la 
jumătatea secolului trecut şi realmente ţin ca România să nu se dărime şi să nu 
piară. Dar aceeaşi Franţă şi aceeaşi Anglie literalmente nu realizează mintal 
necesităţile specifice ale României şi nu înţeleg pentru ce noi Românii nu putem fi 
decit ae şi trebuie să fim naționaliști. 

n ţările mari cu Stat consolidat şi cu graniţe neprimejduite: există liber- 
tate de acţiune şi marjă de securitate pentru ca oamenii să se concentreze pe 
problemele sociale şi pe dezvoltarea societăţii. Dar în ţările mici cu stat recent şi 
cu graniţe primejduite — cum sîntem noi România —: prioritatea o au 
problemele apărării naţionale şi prima obligaţie este naționalismul de substanţă. 
Nu naționalismul declarativ, formal şi diluat, ci naționalismul stîncă de reazim în 
primejdie şi matcă generatoare de sacrificii: în fapt noi Garda de Fier. 

Noi înţelegem pe Francezi şi pe Englezi şi apreciem ce-şi pot îngădui şi ce 


| realizează ei în interiorul patriilor lor. În baza principiului de simetrie şi 


reciprocitate: Francezii şi Englezii să înţeleagă şi ei problemele geopolitice ale 
Românilor şi necesitatea imperativă a Naţionalismului în România. 


avocat Traian COTIGA 
(1907—1939) 


în 1931—1932 preş. „C.S.B.“ şi în 1934—1935 preş. U.N.S.C.R. asasinat la 22 Sept. 1939 în Spitalul 
Militar din Braşov 


* 


(Aprilie 1935, în palatul „S.S.M.B.“ din Bl. Schitu Măgureanu 2, discurs la 
Congresul de fondare al Asociaţiei Conducătorilor Mişcării Studenţeşti din 1922) 


PARTIDELE SOCIAL-DEMOCRATE 


În ţările mari, puternice şi bogate din Occident: social- democraţii sînt 
inofensivi pe plan naţional şi pot fi utili pe plan social. 


Învierea — = 
ite din vecinătatea Rusiei com- 


. . Ş ejdui z e Se | naţional. 
1 mici neconsolidate şi Prime), - --neidioşi pe plan 
rin e aţi sint imurili pe plan social şi Prin 
uniste: so : y 
i ă î e mi 
Sir) pe plan pet ia ae ăi 
socială 

încercare de promovare 
cu naționalism. „0“: pe plan naţional pen 
A pa e AS Aiei Roşii: ei sint 4 


comuniste şi în bă a Arm se 
colaboratorii nerăsplătiţi a invadatorulut. 


Dar în ţă 
ci şi neconsolidate: orice 


tru că aici în vecinătatea Rusiei 


avocat Traian COTIGA 
(1908—1939) 


in 1931—1932 preş. CS.B. ŞI în 19. +—1935 preş. U.N.S.C.R. -ului asasinat la 22 Septembri 
IL 
» e 


1939 în Spitalul Milităr Braşov 
* 


(Aprilie 1935 Bucureşti, şedinţa a doua a “age: 
Studențești de la 1922“) (reconstituirea C 
la rit dată preşedintele S.S.M.B. şi prezent în sala Congresului) 


Problema de Rezolvat 


a L] 
ludeo-Francmasoneriei şi ludeo-Comunismului 


ală dacă nu e completată 


liaţii obligaţi, avocaţii din oficiu şi 


esului „Asociaţia generaţiei Mişcării 
lui de către dr. Milcoveanu Şerban 


Problema de Revolvat a ludeo-francmasoneriei si Iudeo-comunismului 15 


Domnilor şi Camarazi. 

Sint om, sînt român, sînt intelectual şi sint medic. În toate aceste calităţi 
nu pot avea ură, nu pot face nedreptăţi şi nu pot persecuta sau calomnia. 

Nu pot ca om. 

n mine ca om există, trăieşte, se frămiîntă şi se străduieşte acea părticică 
din Dumnezeu care este conştiinţa. Această părticică din Dumnezeu: vrea numai 
binele şi nu vrea de loc răul, obligă să lupţi pentru bine şi să combaţi răui şi cînd 
îi eşti devotat şi eşti fidel ţie însuţi nu te poate duce decit la Bine. 

Nu pot avea ură, nu pot face nedreptăţi şi nu pot persecuta sau calomnia 
în calitate de român. 

Sîntem un neam vechi şi autohton pe acest pămînt, dar sintem puţini şi 
Slabi în raport cu marile puteri imperialiste din jurul sau din apropierea noastră. 
Intr-o astfel de situaţie mereu vulnerabilă şi mereu primejduită, prima lege a 
apărării naţionale este dovedirea ataşamentului la bine. 

De asemenea nu pot face răul în calitate de intelecrual. 

Inteligența şi Cultura mă conduc la adevărul că toate naţiunile au dreptul 
să existe, că toate naţiunile sînt solidare în existenţa lor şi că toate naţiunile 
cîştigă cînd colaborează loaial. 

Mulțumită inteligenţi şi prin cultură, viaţa se superiorizează apropiindu- 
se de Perfecţiunea imaginii şi ordinii Divine. 

Mulțumită inteligenţii şi prin cultură, viaţa fiecăruia din noi şi viaţa 
noastră la un loc se îndreaptă, se apropie şi realizează Fericirea. 

In plus sînt medic. 

Medic cu preocupări de psihologie şi de sociologie. Medic cu obligaţii de 
conformare faţă de Legi şi cu obligaţii de aplicare a Legilor. 

„In calitate de medic nu pot avea decit dragoste pentru toţi oamenii 
indiferent de naţionalitate şi religie. În calitate de medic trebuie să am sen- 


sibilitate şi deci înţelegere şi soluţii pentru orice suferinţă chiar a duşmanilor 


mei personali. Acestea pentru că vocaţia noastră profesională a medicilor este 


nevoia inimii de a ajuta şi perfecta fericire cînd servim. 

De pe această poziţie iau cuvintul şi pun problema. Această poziţie mă 
obligă la sentimentul de răspundere şi îmi dă nevoia de a prevede. 

Sentimentul de răspundere şi nevoia de a prevede sînt şi trebuie să se 
găsească în orice om meritind titlul de om şi străduindu-se să fie om. Sentimentul 
de răspundere şi nevoia de a prevede sînt şi trebuie să se găsească în orice român: 
căci altfel nu continuă neamul. Sentimentul de răspundere şi nevoia de a prevede 
sînt şi trebuie să se găsească în orice intelectual: căci altfel trădează Adevărul şi 
încurajează minciuna. Sentimentul de răspundere şi nevoia de a prevede sint şi 
trebuie să se găsească în orice medic şi înainte de toate pentru că aşa a hotărit 
Hipocrat şi aşa a dovedit Hipocrat. 

Domnilor şi Camarazi. 


Domnilor foşti colegi de Universitate, şi dragi camarazi din Liga ADărAN 
ionale Creştine şi Legiunea Arhanghelului Mihail : 
e Sinter adunaţi îi pesaral Congres al Generației de la 10 Decembrie 1922. 
şi al conducătorilor Mişcării Studenţeşti din 1922—1925. 
Ne-am constituit în Asociaţie permanentă cu statut propriu. Am ales pe 
Ionel |. MOTA preşedinte-conducător pentru primul an de activitate. Unii s-au 
supărat şi au plecat, noi am rămas şi continuăm. = 
Ne găsim acum la punctul nr. 2 al ordinii de zi. Înscriere de probleme 
urmind a fi analizate şi propunere de soluţii urmînd a fi decise. Fă 
In calitate de fost preşedinte al „Socierăţii Studenţilor în Medicină din. 
Bucureşti“. şi îu numele zilelor cînd am fost întemnițat la Jilava: iau cuvîntul Şi. 
propun o problemă pentru înscriere la ordinea de zi. i 


i di ipaţia nevoii de a 

e şi din obligaţi ea, 

inea d i E tului nostru a problemei. 

i PA alti şi consecinţele lor pentru dreptul 
E, neamului nostru românesc. i 
rele fapte şi considerente. Valabilitatea 


ngresul nostru la aprecierea întregii 


pa PR 
în numele sentimentului de răsp 


revede: solicit 15eO IE Ac oriu 
-francmasonerie! şi 
ludeo-franem i tea de dezvoltare 
la viaţă şi posibilită c.următoa 
Îmi întemeiez cererea p: ien ter 
lor rămîne la aprecierea dvoastră şi P 
Ţări. Fac O enumerare exempliicativă, După Îi noi şi cu completări 
discutarea în fond a DEot E dy edi existenţa propice API SAE exis- 
Deocamdată sint i ării şi pradul de urgenţa. 
ae o etciniele posibile, uda Agapi Ă (menire. Au dreptul 
„Evreii into i da celelalte naţiuni. Nimeni au le Pol 
i i Ia: dezvoltare i istenţă şi dezvoltare 
i a ir: ut fără a-şi contesta propriul drept la existenţă ş 
re cască are însă o situaţie unică în lume şi. această situaţie 
Nafuea e tru întreaga omenire 
unică în lume pune probleme pentru i 
probleme pentru fiecare din celelalte naţiuni. 
În rezolvarea problemelor toate naţiuni 
naţiunile sînt interesate. In Anglia, 
există o problemă Crecască 
problema de viaţă sau de mo inii 
iunii care are răspunderea în isto! nii € | 
De aaională şi îicgrialea graniţelor şi în fine a naţiunii autohtone d 
sa dreptul istoric. iat ză tă e 
are de oi 5000 ani Evreii se găsesc în diasporă naţională E „iei 
răspindiţi şi în acelaşi timp grupaţi în substanţa soc ală a (uta CEI rIpi 4 
naţiuni de pe planetă. Nu Romanii sînt singuri vinovaţi de aceas Sp i 
Evreilor, intrucit cu nici-o altă naţiune şi cu nici-un alt popor n-au mai p! et i 
în acest fel. Faptul de a-i fi desrădăcinat din ludeea şi de a-i fi răspîndit i între cei 
Imperiu: a fost o măsură de necesitate pentru îndepărtarea unui focar de e a 
permanentă şi pentru asigurarea unei ordine stabile în zona ultra-nevra zicăii 
punţii dintre Europa, Asia şi Africa. Faptul de a nu-i fi masacrat aşa precum € 
Evreii au masacrat şi au exterminat întregul popor al Filistenilor: constituie! 
dovada de civilizaţie a Romanilor şi reprezintă recunoaşterea valorii culturale 
Evreilor. | 
Ce s-a întimplat cu Evreii în omenire în aceşti aproape 2000 ani de 
diasporă? | 
Sia păstrat uimitor de intransigenţi identitatea şi continuitatea 
naţională. N-au trecut de la mozaism la creştinism, deşi creştinismul a venit CA! 
reformă a mozaismului şi reprezintă o religie superioară acestuia. De asemeneă 


înscrierea pe ordinea de zi la 


dreptul la naţi 


ÎN 


Problema de Revolvat a Iudeo-francmasoneriei si ludeo-comunismului 17 


nu s-au asimilat şi au rămas alogeni în comunitatea Chiar a celor mai dezvoltate 
şi mai perfecţionate naţiuni cum sînt cele din Occidentul Europei. 

„Care este semnificaţia acestui fapt şi mai exact acestui fenomen unic în 
istoria universală şi pe întreaga planetă? 

Nu există altă explicaţie decit aceea că Evreii sau după propriile lor nume 
Iudeii şi Israelienii sînt națiunea cea mai naționalistă din omenire. 

Este imposibil de negat acest diagnostic chiar dacă trebuie completat cu 
posedarea superiorității intelectuale şi a abilității politice. Acestea sînt mijloace 
şi arme în serviciul voinţii de victorie care este naționalismul. 

Acum vine problema pentru noi Românii şi întrebarea de aici din 
România. 

Dacă Evreii sau Iudeii sau Israelienii sînt națiunea cea mai naționalistă 
din geografie şi din istorie: 

— Pentru ce refuză naţiunii române autohtone dreptul la naționalism? 

— Pentru ce ziarele lor Dimineaţa, Adevărul, Facla, Zorile şi A.B.C. calom- 
niază naționalismul românesc? 

— pentru ce „finanța internaţională evreească“ a impus României în 1 930, 
în 1931 şi în 1933 să dizolve Garda de Fier şi să întemniţeze pe legionari? 

— pentru ce bancherii, industriaşii şi comercianții evrei din România 
strîng fonduri uriaşe pentru ă plăti regeşte pe cel care va asasina pe Corneliu Z. 
Codreanu? 

—— pentru ce Poliţia, Siguranţa, Jandarmeria şi Justiţia militară 
primesc de la capitaliştii evrei cîte o a doua leafă de încurajare a prigonirii 
legionarilor? 

— în fine din ce cauză şi în ce scop un atît de covirşitor număr de Evrei 
cetăţeni ai României propagă dadaismul, futurismul, cubismul, suprarealismul şi 
absurdismul care dizolvă societatea şi deprimă omenirea? 

— de asemenea — last but not least — din ce cauză şi în ce scop, Evrei 
cetăţeni ai României sînt 90% din membrii şi 95% din conducătorii Partidului 
Comunist şi 50% din membrii şi 75% din conducătorii Logilor Francmasonice? 

Orice om şi orice cetăţean are dreptul la convingeri politico-sociale şi ipso 
facto la activitatea politico-socială. Dar cînd eşti națiunea ultranaţionalistă şi 
consecvent naționalistă, în ce scop activezi în concepţiile care anesteziază conştiinţa 
naţională a celorlalte naţiuni şi în ce scop militezi în organizaţiile care dărimă 
statele naţionale şi urmăresc imperii planetare? Cinăd eşti națiunea. 
ultranaţionalistă şi națiunea consecvent naționalistă, de unde dreptul să conteşti 
ionalism al celorlalte naţiuni autohtone pe pămîntul lor şi 
alcătuitoare ă statelor lor? În numele cărui principiu, în numele cărei ordine: ei 
Evreii au dreptul la ultranaţionalism şi noi avem obligaţia de auto-an- 
tinaţionalism? 


i 


Învierea 


uie să găsească răspunsuri | 
propun în ordinea de 


colegi şi dragi camarazi, 


Domnilor Z 5 ele întrebări la care treb 


pe care O 


Congresul te rezolvat congresul nostru. „ci Po 
i toarea întrebare ŞI toarea P 


ş i esului nostru. 
în ordinea de a asoeri- Dacă toţi îi cunosc prezenţa 


toţi apreciază la fel. 
ii tre contemporane, nu (Os; 

= > Statălui şi periculozitatea ei pentru destinul | 
în America: francmasoneria este originea | 
rtante revoluţii, lovituri de Stat, oscilaţii 
ce, alianţe militare, declanşări de 


ultrasecretă în sin! 
atotputernicia €i în 

ăruia dintre noi. E i 
pci De 200 ani încoace in Europa şi 


: este conducătoarea celor mai impor 
i dictatură şi democraţie, tratate rege e,alitări de căpetenii şi — mă 
războaie, încheieri de pace, proo€, PO. 20: xți de adversari şi de dizidenţi. 
refer la secţia „les Freres terribles diasată în şedinţele săp tămtiate/s tăi 
Nimeni n-are cunoştinţă despre “e  cespre ce se decide la treptele super-, 
ale logilor francmasonice, nimeni pn € Pre i nu înțelege istoria contem- 
; i iei 1.33 în sus şi nimeni nu înţeleg i 
ae oii A a nu se vor publica arhivele interioare ultrasecrete 

i Se dirda 
e a to EV Pentru ce caracterul secret ŞI chiar ultrasecret al. 
Francmasoneriei? 

A fost necesar şi i 
se organizeze secret şi să activeze ocult în istoria 
din 1789 în Franţa şi pină la războiul 
cînd a avut de luptat împotriva regilor absoluti 
atunci cînd a trebuit să răstoarne regimul dictatorial pentru ul 
democratic. Mulțumită existenţii secrete şi activităţii oculte, Francomasoneria, 
a reuşit: să construiască surpriză în ofensivă şi să fie insesizabilă în defensivă. 

După războiul mondial democraţia politică a triumfat şi s-a instituit în. 
întreaga Europă aşa cum încă de la fondare în sec. XVIII guverna Statele Unite | 
ale Americii. Răsturnarea regimurilor dictatoriale şi aducerea regimului | 
democratic au fost raţiunea de a exista a Francmasoneriei şi au fost justificarea | 
existenţii sale secrete şi activităţii sale oculte. A 

Astăzi după războiul mondial nu mai există în Europa regimuri dictatoriale 
înafară de comunismul din Rusia. Astăzi după războiul mondial ne găsim în regim 
democratic şi cu guvernare democratică toate ţările Europei înafară de Rusia. 

Iată problema pe care o pun şi iată întrebările pe care le adresez: 

— Pentru ce după răstutnarea dictaturilor şi odată cu instituirea, 
democraţiei Francmasoneria nu s-a transformat în partid politic legal şi oficial? 
cu libegzl 740€ în interiorul regimului democratic cu garanţii constituţionale, 

erteţi cetăţeneşti, cu independenţa Justiţiei cu libertatea Presei şi CU 


trecută. Adică pînă la Revoluţia 


Problema de Revolvat a ludeo-francmasoneriei si ludeo-comunismnului 


separarea puterilor de Stat Francmasoneria îşi păstrează caracterul secret şi îşi 
continuă activitatea ocultă? 

— pentru ce aceeaşi existenţă ocultă şi aceeaşi activitate secretă o are 
Francmasoneria în Statele Unite ale Americii, unde de la fondare în sec. XVIII 
este regim democratic şi unde nu există nici-o posibilitate şi nici-o ameninţare 
de dictatură? 

Dacă au triumfat idealurile social-politice ale Francmasoneriei şi dacă 
scopul ei declarat democraţia politică s-a universalizat atunci: 

— în ce scop Francmasoneria îşi păstrează caracterul secret şi se sustrage 
cunoaşterii publice şi controlului legal? 

— împotriva cui Francmasoneria îşi continuă activitatea ocultă, se 


19 


_ întăreşte în întunericul culiselor şi menţine surpriza implantării cuţitului din spate? 


— pentru ce aceeaşi Francmasonerie impune tăcere totală în jurul prezenţei 
sale în societate şi a atotputerniciei ei în politică şi pedepseşte cu izolarea socială, 
cu retrogradarea profesională, cu închiderea carierii şi la nevoie cu violenţă pe 
oricine se ocupă de ea? 

Un singur exemplu pentru că eu sint medic şi pentru că ne găsim în localul 
„Societăţii Studenţilor în Medicină.“. In anul 1920 şi după mulţi ani de muncă 
în laborator, prof. dr. N. Paulescu descoperă şi îşi publică lucrările în Buletinul 
Societăţii de Biologie din Paris şi în revista Internaţională de Fisiologie de la 
Bruxelles. Medicul canadian Banting citeşte lucrările prof. dr. N. Paulescu, 
repetă experienţele în laboratorul prof. Macleod de la Toronto, ajunge la 
aceleaşi rezultate şi culmea necinstei sufleteşti şi incorectitudinii îşi publică 
cercetarea afirmînd că el Banting a ajuns la rezultatul pozitiv în timp ce Paulescu 
a avut rezultat negativ. Cu o rapiditate mai mult decit suspectă şi certificind 
complicitatea conspirației, fundaţia Nobel de la Stockholm acordă premiul 
Nobel pentru Medicină nu prof. dr. Paulescu care descoperise insulina, ci lui 
Banting, Macleod şi Best care reproduseseră experienţele şi confirmaseră rezul- 
tatul. Cauza una singură şi mereu în evidenţă: înainte de război la Bucureşti prof. 
dr. N. Paulescu publicase o carte demascatoare asupra ludaismului, 


Francmasoneriei şi Socialismului. 


Dacă Francmasoneria, Iudaismul şi Socialismul au avut atita putere la 


nivelul cel mai de sus al Ştiinţei şi Medicinii şi, impotriva geniului românesc prof. 
dr. N. Paulescu, vă puteţi închipui, domnilor şi camarazilor, cum ne pot ucide ca 
) penişte pui de pisică în apă pe noi oamenii simplii şi cetăţenii mijlocii ai micii 
Î şi neapăratei Românii! 


In mod respectuos, dar cu toată hotărirea înscriu problema 


Francmasoneriei alături de problema ludaismului şi de problema Comunismului 
pe ordinea de zi a Congresului nostru. Sint convins că oricine a trecut prin viaţa 
studenţească şi a participat la luptele studenţeşti şi-a constituit o Conştiinţă în 
identitate cu Conştiinţa Naţională şi în acord cu conştiinţa umană. Nu vrem soluţii 


Siguranţa Generală a Statului 21 


cei ameninţaţi. Momentul optim este imediat după ce ţi-a oferit motiv de acţiune 
şi înainte de a fi ajuns pusă în practică. 


icu legile internaţionale, dar nici 


20 :"cipiile umaniste $ ntru că aşa ni i 1 că il luti ae A, a E + 

= A rd cu principii S a problemele pe 194 Il Se n cazul provocărilor, soluţia este să nu răspunzi şi să nu te laşi prins în 
naţionale în Se tăcerea şi nici nu putem ELE i ccese: Acceptăm sacrificiul Şi cursă. Cum'spune un scriitor englez: „să rămii fudel ţie însuţi“ sau cum spuneau 
ab pute d aia ee Je trădătoare ale naţiunii! strămoşii noştrii: „să nu te laşi abătut din cale.“ Scopul provocării poate fi să-ţi 


Se ițelor ş 3 e 

din afara graniţ ea dacă guvern râd 

ip întemnițarea sau moarte€ aere cătuşe la miini, 
referăm inte ă căluşe în gură, câtuş 


lanţuri la picioare, 
noastre vor ajunge să ne pun | 


pierzi calmul şi odată cu acesta capacitatea de a raţiona obiectiv şi complet şi 
capacitatea de a-ţi controla şi conduce voinţa. Scopul provocării poate fi 


iai nte. gi :: hinuie în morminte atragerea ta pe linii moarte sau angajarea ta pe obiective false, astfel ca să pierzi 

te şi ruşinea pe frunte. intaşii noştrii să se chi 1 GET EG (a Pe ui, 84) PE 00ici Ș, GE PICIZI 

Ii ai e ema ca strămoşii şi inain vii no “$ zimpul, să întirzii în înaintare sau să te consumi imitil. De îndată ce ai identificat 

văzindu-ne intimidaţi, corupți ȘI la mânilor Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor sensul de provocare şi mîna Siguranţei, singura soluție este să refuzi a-i deveni 
Nu vrem ca primii căpitani ie o entru că nu-l urmăm pe continuatorul victimă şi să te aperi de angajare şi deci de tenta ă ied 

Vladimirescu şi Avram lancu să Su ere p ; Cind nu-i reuşesc provocările, diversiunile, înscenările şi calomnierile, 


Siguranţa îşi schimbă tactica cu 180" şi devine încă mai perfidă, încă mai duşmană 
şi încă mai periculoasă. Simulează sinceritatea, simulează patriotismul, 
simulează devotamentul, simulează loaialitatea, simulează entuziasmul şi evi- 
dent simulează interesul aceleaşi Națiuni şi aceluiaşi Stat. Se asociază cu ce nu 
poate distruge şi se ia la întrecere cu ce nu poate opri. Scopul cursei este să pună 
mina pe steag şi să se instaleze. la conducere, după care inevitabil şi necesar 
urmează autodărimarea fără drept de apel sau de iertare. În cazul cel mai puţin 
bun pentru Siguranţă: strînge informaţii pe care le va valorifica şi pe care le va 


lor Corneliu Z. Codreanu. de Români şi de conaţionali să pună 
Vrem ca generaţiile co 1918 s-a terminat pentru totdeauna 


ăto: ouă concluzii:  s oi 
iale Sopot Statal şi la 10 Decembrie 1922 a început ireq 


j i nație iaşi Românii. 
conţinutului naţional al aceleiaşi 
a Se opune cineva din mijlocul nostru? 
N-avem trădători. 


N-avem dezertori. Mierea clnigreciu 639 
i dinafara noastră şi dinafara Congresului: 4 
ÎL ia tănu să spadă aici şi Să discute loaial. Să aibă curajul propriilor sale 


fi adevărul. Mă uit spre uşă şi mai departe 
cmasoni şi iudeo-comunişti aşa cum 


are legionari şi cuzişti. : | pentu a calomnia adevăratele căpetenii şi pentru a epuiza combativitatea cu lucruri 
Îi aşteptăm să-şi exprime punctul de vedere şi să asculte punctul a străine de cauză. La 24 Iunie 1927 Căpitanul a cae siiită Cociu La şi 
de vedere. Îi aşteptăm să ne completăm informaţiile, să ne confruntăm OPiniil€,? 1 egiunea Arhanghelului Mihail a primit un astfel de statut şi a fost astfel or- 
să identificăm împreună realităţile şi tot împreună să gindim problemele. | ganizată încît duşmanii noştri ereditari — agenţii provocatori ai Siguranţei să nu 
dr. Nicolae ROSU Automat şi Siguranja şi-a schimbat tactica de combatere a naţionalis- 

mului şi de încătuşare a tineretului. 
Din vara lui 1927 pînă în primăvara lui 1934 Siguranţa Generală a Statului 
i guvernele pe care le ii tm informindu-le: ne-au atacat cu refuzarea 
toate alegerile parlamentare din 1927, 1928, 
11929, 1930, 1931, 1932 şi 1933: propagandiştii legionari au fost bătuţi cu ciomegele 
înd nu se puteau apăra sau au fost arestaţi de autorităţi cînd şi-au organizat 
utoapărarea. În Ianuarie 1931 o decizie a Ministerului Afacerilor Interne s-a 
ituat deasupra Statului de drept şi ordinii constituţionale şi a dizolvat cu 
“Mrimitere in judecată şi condamnare Legiunea Arhanghelului Mihail şi secţia 
litică a acesteia Garda de Fier. În Martie 1932 un Jurnal al Consiliului de 


asiștent universitar la Institutul Medico-Legal, asasinat prin foame şi frig în 1962 în închisoarea All 


* 


Siguranţa Generală a Statului 


Cînd se întîmplă ceva nou sau ceva neobişnuit în viaţa studenţească, 
primul lucru de făcut este să te întrebi ce Scop urmăreşte Siguranţa? 

Prezenţa ei e inevitabilă. 

Participarea ei e sigură. 

Uneltirile ei trebuie dejucate şi întoarse să lovească în proprii autori: 
Demascarea trebuie făcută în faţa opiniei publice şi trebuie să mobilizeze pe toţi 


i 


22 
Miniştrii de as€ C 

ă : ivităţii. j 
a doua oară Mişc e şi de continuare â activităţ fine aie electorală dizoNă 


:"a de reorganizare ŞI «€ “i 
iii ali Jurnal al Consiliului de 


= . On 2 e P ă 
entru a treia oară Migcar ea Legioh mici, fără însă să poată prinde pe Căpitan, 


20.000 de legionari mai mari sau mal iepai 
Ce i ia i ecis ca lumina zilei. Să ne provoace 
Unul singur şi tot atit de clar şi de pri 
= ipostă pentru apărare. esa ectgăee sati i 
la neo a0e ri propriei nedreptăţinii şi să pierdem direcţia princip | 
p > .. . . 
i “Ş ine antreneze în circuitul mortal al contraviolenţii la violenţă şi al con-i 
ă 


i la teroare. aa site ? ȘES ț 
CC anipilize viața publică şi Boc, iti i dr Z si ist dir de 
3 - . . . ăi ă Ă 
rimejdi ională în numele căreia crimele Cap: fic. A 
i Dee esemplu: majorarea fondurilor secrete pentru ordinea publică 


ful polițist al teroarei legale. - | 
et dă 2 ani pină în Iulie 1933 Căpitanul a reuşit să apere Mişcarea de 


ările Siguranţii şi să prevină răspunsul violent la violenţa administrativă 
ini aură legionarilor să accepte suferinţa şi să ofere pl i 
aşteptarea dreptăţii, pentru dreptatea naţiunii şi cu gindul că ultima bătălie 
întotdeauna e cîştigată de dreptate. Drumul martirajului a fost dezvăluit omenirii 
cu 2000 ani în urmă şi nu e de conceput ca a 33-a generaţie a neamului române C 
să n-aibe sensibilitate, receptivitate şi înţelegere pentru cele cîteva mii de oameni. 
care caută suferința personală pentru a mobiliza dreptatea naţională. > „N 
Atentatul din 30 Dec. 1933 de pe peronul Gării Sinaia cind a căzut primul 
ministru I. Gh. Duca are explicaţie şi în parte are justificare. Nu a fost însă decizie 
luată de Căpitan şi nu este act pe linia politicii sale, fiind mai de grabă explo 0 
cazanului adus la O presiune interioară fără altă posibilitate şi fără altă soluţie; 
Din tragicele evenimente petrecute în iarna 1933—1934 n-au cîştigat: nil0 
partidele democratice şi nici Mişcarea legionară şi s-ar putea spune că democraţii 
a fost dată înnapoi şi naționalismul adus pe poziţia primejdiei. Singurii profito 
sint forțele oculte: care au instituit starea de asediu şi cenzura presei şi care CU 
justificarea ordinii publice şi din bugetul statului organizează o formidabilă 
birocraţie militaro- polițistă. | 
255 Incepind cu anul 1935, în care ne găsim, lupta dintre noi Mişcarel 
Reala IE zu anța Generală a intrat într-o fază cu totul nouă. O fază Cart 
dee 3 varea PER intrigi interioare a L.A.N.C, şi care de asemene 
ace use Provocarea Gării de Fer în circuitul mortal al violenţii, Atit cit puteti 
viitorul Țării sita ep Es de întrecere în Ciştigarea tineretului reprezentint? 
garea cadrelor reprezentind Puterea prezentului. Încă mal 


Siguranţa Generală a Statului 2 


mult o cursă de întrecere în mobilizarea principiilor, în organizarea platfor- 


melor, în încheierea de alianţe, în creearea de încredere şi în pregătirea surprizei. 

Următorii 2—3 ani vor fi mai mult de muncă şi de organizaţie, decit de 
luptă şi de sacrificii.. 

„Judeciînd în baza experienţii şi în lumina analogiilor: 

— va învinge acela care la capătul cursei de pregătire şi de întrecere va 
intra pe cîmpul de bătălie cu întreaga Românie de partea sa. 

— nuva învinge sau va învinge fără să rămină învingător acela care pînă 
în momentul bătăliei n-a reuşit să aibă de partea lui decit Statul fără Națiunea sau 
Națiunea fără Stat. 

- România n-are nevoie de un războiu civil între Stat şi Națiune. Ar fi o 
reciprocă dărimare invitind duşmanul dinafară să ocupe vidul dinnăuntru. Patria 
şi prin Patrie înţelegem strămoşii şi urmaşii laolaltă cu viii prezenţi: cere ca 
războaiele civile să fie nu cîştigate ci prevenite. În viaţa interioară a Naţiunilor 
victoriile politice se cer şi trebuie ciştigate înainte de confruntarea părţilor 
adversare sau concurente, dar alcătuind biologic, moral şi istoric acelaşi întreg. 
Victoriile politice se cer şi trebuie cîştigate: prin alegerea şi acumularea mij- 
loacelor, prin desăvirşirea organizării şi noutatea tacticilor şi prin recunoaşterea 
superiorității în raportul de forţe care concret stă în cine este mai util Patriei şi 
mai necesar Viitorului. 

Nu duşmanii noştrii, ci Căpitanul şi legionarii sîntem pe poziţia statului 
de drept şi a democraţiei politice. 

Dovadă: 

Noi ieşim cu toate steagurile şi cu întreg programul pe scena publică în 
faţa Națiunii pe care încercăm s-o convingem şi în faţa corpului electoral căruia 
îi cerem să ne voteze. lar ei duşmanii noştrii conspiră în culisele necontrolabile 
şi în logile obscure pentru a institui împreună cu forţele oculte, finanța inter- 
naţională, camarila palatistă şi partidul comunist dictatura minorităţii asupra 

majorităţii. ş 

A CD AA noştrii, ci Căpitanul şi legionarii sintem în serviciul Viizorului. 

ovadă: 

Noi avem de partea noastră şi în primele noastre rînduri nu majoritatea, 
ci totalitatea Tineretului universitar care reprezintă conştiinţa activă a naţiunii 
suverane şi însăşi viitorul Ţării. lar ei n-au reuşit decit să corupă cu salarii din 
fondurile secrete ale Poliţiei, Siguranţei şi Jandarmeriei şi neputind recruta decit 
laşi, ignoranţi şi perverşi se răzbună pe organizaţiile legale ale Studenţimii şi le 
persecută cu ferocitate de duşmani ai românismului. 

Camarazi. 

Mă opresc aici pentru că dl Moţa imi arată ceasul şi pentru că sintem 
limitați la o singură oră. 

In conferinţa din săptămîna viitoare vom analiza interiorul Siguranţei 
generale a Statului. 


e 


Învierea E i Discurs la Congresul Nati, 
— e ci stabile? După ce, criterii se fas | Nu Isaca det EA eee a ID eu Mirea 25 
Din ce categorie socială sa Ce valoare mo! umană ru utila Ei iboci (0 FER ae pa DA [alee zările cereşti în mijlocul cărora 
lecţionarea, promovarea $i Să 4, poratorii Si ţei? De unde, r e ad: Î Mintuitorul şi de sfinţii Bisericiii+ Fe pămintul rominesc, el se vedea, alături de 
se al-politică pot a cadrele îi urile secrete? E justă şi e patriotică ma dea şi conştienţi pentru a ajuta este sufleteşti de viteji care s-au jertfit bucuros 
SO istrează şi Cum Si t cheltuite Once persecutarea pină la scoaterea de sub Pi nici Brinco Juta pe aproapele lor: n-ar lipsi aici Horia nici Tudor nici 
rezolva problemele socio ROIUe de ani a celor ae aveai Ş GI aci co didată eului e Cica celor care au jertfit cu adevărat, din 
: LOC al i mu e? sploată € ! , în ei mai mult decit în alţii ină 

ocrotirea Legii ȘI 1 | ia celorcareridicăintrebărisa:i or ! ala jvie şi mai mult decît alţii i A în alţii creştinătatea a fost 

“a în numele celor mulţiş itan şi una din viitoarele legi ale ŞI L cit alţii S-au integrat în comunitat pi tă : 
(are 0 a din deciziile deja pisic d e ag Sport cu dușmanii interni al ă formindu-i trupul viu, împlinit. ea Bisericii creştine, 
fi inversarea P! de a distruge „negativul“ Tineretul de astăzi, luptător şi el pentru binele neamului românesc şi al 


României Legionare vă $ E . FĂ = 

ICI Ag. 1 poli Srindurilorviitoare de oameni, ti istri 

Romuli Naţiunii. În locul po Jun E nava şi. v litica „ile i 1, tineretul acesta care-şi strică orinduirile persona 

n ilegalizări şi intemniţări noi vom pro! ațional în. așa măsură încit [ le visai egoiste, pentru a-şi asculta volbura vie din suflet care-l înianine i 

construi pozitivul social $ dona prin propria lor decizie. Puptă Sri jertfă pentru neam şi creştinătate — acest tineret are dreptul să = 
bucure de sărbătorile apropiate ale Naşterii: el s-a apropiat de ele şi A Ea 


: 2 ":0i vor renunţa şi ne vor aban 3 să) 
duşmanii României VOT ţa ş prof. Vasile CRISTESCU Iar cei care dăscălesc acest ti 
(1904-1939). 1 car est ineret şi-l mustrează tocmai i 
Sa oliţie a 26 Ian. 1939 în locuinţa sa ir cei sare, oricine ar fi, îi insultă afirmind că nici o ep Sl 
orofesor de sti z E: e morală nu s-a înfăptuit în ti â ă 
de istorie şi ceree i a ş 1] c A ilă n ptuit în tineretul românesc ăzboi şi că 
sa a cpr rade sc e depre ile Sam E cb organizată acum eăucaia li Fl şi casuta — seşăa toţi ă 
pei ee ti a ps a pere de Crăciun, distanţa care-i desparte de minunea Naşierii dee 
izaţiile Rest tate că nu înţeleg nimic din adevăratele bucurii ale Crăciunului i 
A pain VAI, mortăciunea din suflet, să se dea la o parte din calea tineretului E 
3 nu pot să-i înţeleagă, să-l preţuiască şi să se bucure cu el.“ E 


ION I. MOŢA 
(1902—1937) 
Cuvîntul Snudenţesc 1 lan. 1936 


orie şi cercetător a) Daciei Romane asasinat de P: 


* 


MĂSURA CREŞTINITĂŢII NOASTRE 


3 Ș ză A 
— Nu ştiu ce vor zice teologii, despre a căror ştiinţă n- am multă 
cunoştinţă dar măsura învierii noastre interioare, măsura creştinităţii noastre A 


vii, eu o văd mai ales în măsura jerzfei pentru binele altora: a unei Îsi ersonale; 
liber, cu dragoste şi cu elan consimţite, 


fără gînd la respectarea formală a nu ştiu 

căror regulamente bilaterale dintre noi şi Dumnezeu. 4 
Jertfa aceea Care a dezlănţuit între noi din dragoste, dintr-o dragoste | 
pentru altceva decit fiinţa noastră, jertfa acea care nu inundă pustiindu-ne $ 
aşezarea omenească a vieţii dar ne încălzeşte totodată, cu satisfacţii ii care nu. 


Je poate cuprinde graiul omenesc, această jertfă e faptul care smulge de pe fiinţa 
noastră carapacea nesimţirii faţă de cele dumnezeieşti, şi ranetorainidu dă DISCURS 
Mist a Ie ae şi singe“ Gili ar zice Radu Gyr) ne pune în directă | la 
i Dumnezeu care pătrunde năvalnic şi de-a dre tul în sufletul i 
nostru. Şi devenim astfel vii sufleteşte, mai vii, mai eztiai i A CONGRESUL NAŢIONAL STUDENTESC de la 
Jerifa este astfel măsura creştinităţii noastre. A TI RG UL-M U REŞ 


Cine a je î î i i bine întuitorul 

care se naşte şi a E caci lege şi vede mai bine pe Mîntuitorul. 
sen i $ - a. Că 
pice NI ad : imte o apropiere, o comunitate între 0 
iezi cel viu care coboară printre noi. 

stiti Cre d îs de taina Crăciunului cei care o viață întreagă au. 

FU pen E sii poruncilor, vrind-nevrind, fără a se fi luminat însă în 

prin puterea vie a dragostei care duce la jertfe? a | 


1-3 Aprilie 1936 
Fraţi Români 
ŞI tineri ai României Mari 


... 
............ 


ani i 
Fraţi Români 
: ret i d d mai ea foarte negru, 

ăd venind Ge a Îo Acea 
a innaintină- spre România aces 


dens. , 
az Văd şi înainte de â vedea sI 


foarte dens este “moartea. 
Ce poate fi? 
Cum aduce age ii PE 
înto ă pămi ăsîndu-l fără iar 
No iezi Aa înfometate care usucă pămîntul Jăsîndu „ fări 
oru 


frunze şi fără viață. | | 
uhoi de ape. - ei c și duce sall 
Si E îi revărsate care sfarmă tot ce rezistă pe loc ş pr 
ocean tot ce n-are putere să reziste. 
Nu pare a fi lavă de vulcan. i 
Lava de vulcan izbucnit care mai i 
şi bagă pămintul îniad. ; 
a fi fum de incendiu. Ea ăi , 2 20 DN 
Sica a dn de deasupra flăcărilor şi focului care n-are oprire d 
după ce a făcut cos cenuşă. 
G ef, dacă nu este nor de lăcuste? dacă E este puhoi de apă? da 
nu este lavă de vulcan? dacă nu este incendiu mistuitor 
Ce poate fi? 
Matuit mai cu încordate şi încep să desluşeasc ceva. 
re. ș 
atlete neagră şi densă. Dar o pădure altfel decit toate celelalt 
păduri. Este foarte mare, este foarte neagră, este foarte densă şi are încă Ceva; 
Este o pădure care se mişcă. Se mişcă încet, dar pe o singură direcţie 
spre un singur obiectiv. Este o imensă şi lugrubă pădure care vine spre no! 
înnaintează asupra noastră. 
Uitindu-mă cu încă mai multă încordare, văd că nu pădurea în ansambli 
ci fiecare arbore în parte se mişcă şi înaintează. Văd că arborii au fost tăiaţi ! 
la pămint şi acum sint ţinuţi în picioare ca şi cum n-ar fi fost tăiaţi. Văd că 
spatele fiecărui arbore se găseşte cite un soldat, şi printre arbori ascunşi de frur 
încă mulţi ostaşi. Cu braţul sting țin arborele în chip de pavăză şi camuflaj şi! 
braţul drept ţin arma de înfipt în noi cînd vor ajunge aproape. , 
Fraţi Români, 
ŞI tineri din România Mare, Cine este această armată care înaintează $ 
camuflajul arborilor şi avind aceştia drept pavăză? 


foarte mare şi foarte dens. 4 
foarte negru, foarte mare şi 


| 


mt că acest ceva foarte negru, foarte mare şi 


sigur decit orice aduce iadul pe pămin 


A 


ÎN e 


Discurs la Congzesul Naţional de la Tirgul- Mures 27 


Cine minuieşte această p 
tare asupra României noastre? 

Mă uit să-i aflu şi să-i număr. 

„Văd cum din flancul drept al invadatorilor se desprinde o aripă 
învăluitoare. Această aripă înnaintează repede aşa ca să ne înconjoare şi să ae 
prindă pe la spate. 

Cine este această aripă dreaptă învăluitoare? 

Poartă uniformă neagră. Pe uniformă un cap de mort pe două oase şi 
alături două echiere încrucişate. Deasupra un steag şi în virful steagului un ochi 
trimiţind razele privirii în toată lumea. Sint insignele Francmasoneriei şi această 
aripă dreaptă învăluitoare este însăşi Francmasoneria. Forţa cea mai ocultă şi 
cea mai insesizabilă în Occidentul de astăzi: atotprezentă, atotputernică şi 
atottemută. 

Fraţi Români 

şi tineri din România Mare, 

Continuu să văd şi vă invit să vedeţi alături de mine. 

Văd cum din flancul sting al invadatorului se desprinde încă o aripă 
învăluitoare. Această aripă de asemenea înaintează repede în scopul vădit de a 
ne inconjura şi de a ne prinde pe la spate. 

Cine este această aripă stingă învăluitoare? 

Poartă uniformă roşie. La braţul sting înşelătoarea brasardă care a furat 
tricolorul românesc. Invadatorii ridică din cînd în cînd pumnul drept în chip de 
izbire şi în scop de intimidare. Pe steagul lor roşu sînt zugrăvite secera țăranilor 
noştri români şi ciocanul muncitorilor noştri români. Sint emblemele Comunis- 
mului şi această aripă stingă învăluitoare este însuşi Comunismul. Noua formă 
de sclavie a sec, XX, noua formă de trădare a omenirii de către neoameni, noua 
pedeapsă ce-o primesc popoarele pentru laşitatea lor. 

Fraţi Români 

şi tineri din România Mare! 

Francmasonerie este numai aripa dreaptă a duşmanului care înnaintează. 
Comunismul este numai aripa stingă a duşmanului care ne invadează. 

Cine e acest duşman care comandă simultan Francmasoneria şi Comunis- 
mului? 

Cine e acest duşman care aşteaptă distrugerile Francmasoneriei şi dis- 
trugerile Comunismului ca să înfigă cuțitul morţii în victima ajunsă fără apărare? 

Cine e acest duşman care încă aşteaptă înainte de a ne invada şi ocupa şi 
care în actuala linie de.luptă ocupă mijlocul şi constituie grosul? 

Fraţi Români 

şi tineri din România Mare! “ : 3 a 

Adevăraţii luptători şi adevărații patrioţi n-au nevoie de multe informaţii 
pentru a cunoaşte intenţiile, scopurile şi planurile inamicului. Acestea se citesc 


ădure invadatoare? Cine comandă această înain- 


e după poziţiile de amplasare şi după. 

inamic. Adevăraţii bărbaţi de Stat şi 
a răsturni i Si 
Jă decît poate acesta. 


şi cînd nu sînt evidente se reconstitui 
mişcările executate de trupele acestui 11“. 
cîştigă victor 


andanţi militari i 
re iuţea 
teritoriul comun între Vest-Est şi în al doilea rin 
ea rînd pentru 
căn 


adevăraţi com 
întorcînd armele inamicului cu mai ma 
Fraţi Români SpA 
i âni re! 

ga tera si o parte Francmasoneria şi pe cealaltă part | nesubestimează pentru că ne di 
i cea ArtŞă Cati ROGLArj7 7 le DE A0E € subesti 
ntem în drept a şti ce ne aşteaptă ca Națiune şi în Ce bătălie a raţi Români eşte. subestimează şi 

iciul scopului strategic şi scopul. ŞI Tineri din România Mare! 


n toată i i i p rţ 
a 


Comunismul: si 
clase a societăţii șa 

cietăţii este consecinţa războaielor dintr 
e naţiuni. 


2 Scopul tactic este 


intrat România 
strategic nu este altul decit voinţa inamicului invadator. | 
. “Ce urmăreşte această voinţă a inamicului invadator? În caz de victime ce. Nati ; 
tul Patriei noastre România? E aţiunca invadatoare, națiunea învi 
“| clasa conducătoare a noii Structură 8 învingătoare, națiunea 
turi sociale. Ea instin ocupantă devi 
- Ea instituie Lepea şi devine 
gea şi organizează 


ânii şi cu pămîn 

Statul, care nu sint a i 

eee Voila a Leia deal propria ei voinţă şi care înain 
interesele ei sînt exploata 4 nu piardă puterea şi să coaie uite îi upătă 
BALEA € ale teritoriului rea forţei de niuncă a nvinşilor şi jet zi taca 

aţiunea învi ă 1 i „Ira Bopăţi 

oamenii guvernaţi. Acea în războiul cu invadatorul devi die 
jeg SI retea parte a societăţii care n-ari vine clasa condusă şi 
decit să muncească, să tea pentru că nu revue aa Ii oi nare 
epuizare biologică şi fă culte, să rabde şi apoi să di alge era 
şi fără a acumula capital, să ali ae ir e caci pină la 
u iciul pe spate şi cu 


vrea să facă cu noi Rom 
Fraţi Români 
şi tineri din România Mare! 
= Scopul celor două învăluiri pe dreapta şi pe stinga este aducerea noastră. 
în încercuire. Scopul încercuirii este faimoasa pătălie în căldare, unde oame i 
sînt tocaţi unul după altul pentru că nici nu pot fugi în afară şi nici nu O6) 
ajutaţi din afară. Iar scopul bătăliei în căldare este exterminarea pete i 
lichidarea conducerii astfel ca restul Națiunii să se predea pentru a nu îi i 
aceeaşi moarte şi să accepte jugul exploatării economice sub o teroare politică, 


Fraţi Români 
şi tineri din România Mare! j 
Pe cine serveşte Francmas neria ci î :  căluşul la gură, să 
: oneri ă Ş 40 Tă, s rise 
il apale a cînd ne învălui pe o parte şi vrea să ne) murmure dacă iti. eee aceasta e virtutea sclavil 
Pe cine serveşte Comuni -) | falsificarea i i striga recunoşti : fără Or şi să dispară fără să 
d nis st tic j 1Sto oştin P ară fără 
ei ace din ro ismul cînd la fel ne învăluie pe o parte şi vrea să Fraţi Români şi tineri Ştinţa şi fără să lase urme puiind îeaica 
serviciul cărui duşman încă mai Ş i Război şi tineri din România 
Ş încă mai duşman sînt Francmasoneria şi Com. se găseşte ip dal de 2-3 inele i în iti 
tabăra invada tălia finală pentru victori a noastră. Gneraţi 3 
to Fes victorii prea ţia noastră 
rului şi îl servesc călăuzind CL don lia sa m 
1 1N ă uit Laşii 
oare. Laşii nu 


unismul? i î i V 
ul? Ale cui unelte snt ele, cine le comandă pe ele, cine va exploata strategic 
") au putinţa de a se sustrage 
s id 
sustrage şi de a fugii şi vor servii pe invada 
tor dacă slăbim 


distrugerile făcute de ele şi ci 
7 i cine va admini i das A creta 
r ai Români Ş ministra victoria şi va fi învingătorul? A 
in România Mare! „| Vigilenţa, dacă 
Sale ăE Ale Eunogăi ! | pierd » dacă nu le trezim conştii zi 
teaptă şi î : ropei acest duşman încă nu-i vizibi 2 em din suprav Ştiinţa, dacă nu le împrumutăm curaj şi 
ei pe ta distanţă. Aici ini România isa ioana că In pe ucă dibrenţe dircre La prez Aia iDulni pa ps pămintul Folia: E Ace 
Fig or în masă şi - rp la corp şi evedere şi d iza i, dezertori şi trădători mânesc va face * 
nu puţin în carnea noastră şi pentru întotdeauna ici e şi de patriotism să nu-i lă ri Şi trădători. De aici i i 
: tră. este aici sub ochii şi interese 1Sm să nu-i lăsă i Be LAS BIC IROPELA Levi 
ip „Națiunea care ne atacă şi ne invadează este ră Mie cat oana ati în prejos fără România În inicile ăi 
planetei, dar s-a con n este răspîndită 22000 rezol veni: felul cum s SR, e s-au constituit şi în eveni 
coardă ali i a concentrat în acele cent pe toate continen- vare al inter ul cum se rezolvă interesele indivi  evesimeile 
şiîn comandamen-a i omeniri. Membrii ei ase oase unde sint pirghiile de Fraţi Români naţional. duale decide felul de 
Membrii ei speci i ea Moscova de unde di ii 40 A cele) organizari Şi tineri din Români 
Oocidesat da Es eaizAyi. in Comerţ, :În i irijează Comunismul mondial Oort ae aaa MOGA 
unde dirijează Feancanonieria i d A diplomaţie 0 servesc în | NOastră i Se de moment şi gindiţi cu putere. Analizaţi 
ondi es ă pei ce se întîmplă în epoca 
ială. În etapa actuală a CON RN a ieieaz Nou Mit eg COnUnentotă De a roago doi acul 
ia i 201ă ci : 
invadatoare, în Eufoia. câ mate ga ASI organ e ana a 
i strigă adunarea întregii 
gii 


: Discurs la Congresul Naţional de la Tgul- Mures 31 
E Tia ei apărare Şi Şi organizează i puri dl Re 
a car perie şi tineri din România Mare! 
i pen i : pap atcde eri 
et omu mi Î. eee aa alle nu decide Victoria, ci o recunoaşte şi o oficializează. A 
Ce se va întîmpla Cu România: cu cei care deţin puterea politică 4 bătăliei tal at Bară A Aa Parul și ui 
România este patria noastră in 70) gile. Dar ce vă face România şi ce in De AEZ cai pi ciuda a emirului or d 
ta şiaplică legile. i Si învins decît pentru proclamarea viit i învi gale 
statul, comanda armată $ cieste viitorul nostru Î işi i icoria se cos 
se apa cu România: nu este viitoru persoanelor > ci şi care va trăi liber. şi rgauinţă faci soi ga de otriee rac 
| tineretului. A tineretului care reprezintă viitor e: Ori acest viitor comunal şi cu străduinţă exact ca orice edificiu. Victoria se construi i dec, se 
alti u înrobit al României. “1 al) realizează prin acumulare de arme, planuri în ormaţii pisă la o cară 
€, planuri, trupe şi infiormaţii pină la o clară 


superioritate în raportul de forţe cu adversarul încă un inamic. 


cest viitor liber sa 
Fraţi Români 


tului: încă mai poate fi decis de 


sau înrobit a 
României şi peste voinţa noas 


Patriei şi al tinere 


înainte dea ajun e decis dinafara raţi Ro 

ina Fraţi sai Mare! = CREE din România Mare! 

vinei di FOT R ominia i ânii „Scopul şi dacă îngăduiţi misiunea de î 528 : 

noi românii dacă n-avem Naţional Studenţesc par, îsi zi/la i 7% în 3 Congresului astra 
uri arma 


. înia şi ne aşteaptă 
Ce soartă aşteaptă Rominia şi ne aşicăp Pe carei bătăliei pe viaţă şi 


revederea de a evita încercuirea şi dacă nu vom avea solidarităţii naţionale deocamdată de poziţi i i 
E moarte? inia şi ne aşteaptă pe Di En nl de combativitate? poziţie de vigilenţă şi nu departe de poziţie 
omânia j Această armă a solidarităţii naţi 
naţionale pe poziţie de vigilenţă şi 
şi combat- 


ivitate întotdeauna a fost o armă valoroasă, necesară şi cu randament. Mai al 
es 


Ce soartă aşteaptă R 2 i ii dac 
ul fac legătura în spatele nostru şi inamicul in 
“) la naţiunile mici şi primejduite cum întotdeauna a fost România aici pe graniţa 


Francmasoneria şi Comunism 


vadator trece la bătălia în căldare? 
Fraţi Români de răsărit a contine i şi 
E oS A, e A) E ntului şi la i : 
! , : aie Ş arta de intrar - 
şi tineri din România Mare! ge î- de A chiăr sonda ital 304 ţională pe Pai e în centrul Europei. S-ar putea 
Soarta noastră a tuturor celor de aici în acest Congres aţiOni dovedească a fi chiar arma decisi , poziţe de vigilenţă şi combativitate să se 
Studenţesc este certă şi inevitabilă în caz de înfringerea şi ocuparea României naţională, integritatea dani Ci ste războiul ce vine pentru independenţă 
prietenii şi cunoscuţi nOŞIiii a Patriei noastre România ţelor, păstrarea în Europa şi dezvoltarea intrrioară 


După noi spre aceeaşi soartă vor merge familiile, 
şi toți Români mai mari sau mai mici care vor fi dovediţi că: încă îşi iubesc Patria 
încă sînt devotați înaintaşilor, încă au virtutea demnităţii personale în identitati 
cu conştinţa naţională. Prăpădul va fi imens, trădările vor fi îngrozitoare 
laşitatea nu va mai avea limite, cu numele de Români nu vor mai fi adevăraj 
Români. Cît despre Națiune ca fiinţă colectivă şi suverană, numai inscripţiile dii 
cimitire vor şti că pe acest pămînt al Dacilor şi al Romanilor, al voievozilor 
regilor noştrii: cîndva în trecut a existat şi a trăit o astfel de naţiune cu numel 
de Români. 


Fraţi Români 
Şi vineri din România Mare! 
4 el ca uneltele, armele Î i i i 
în funcţie de utilizarea pe ea i Puric eee de materiale piepoaitai 
ea „a solariaica naţională pe poziţie de vigilenţă şi combativitate: într-un 
ate froni capabili de sacrificiu şi într-un alt fel se aduc laşii capabili de 
NIN Tie: € solidaritate naţională pe poziţie de vigilenţă şi combativitate: 
aţi Români RER e aduc patrioţii devotați României şi într-un alt fel se aduc cei ta 
i tineri din Rominia Mare! al are începută. La solidaritatea naţională pe poziţie de vigilenţă şi id 
______ În cuvinte puţine faţă de gravitatea faptelor, am descris: oale „Nitâte: într-un fel se aduc cei ce-şi păstrează demnitatea persoani So apare 
intimpla, da be aci ptelor, escris: ce se poa sin onoarea naţiunii şi în alt fel se aduc şi la ÎS oa sat E i ci ncuţ 
a cva j Î cică si în constrinşi cei născuţi 
nu vom avea Pepi n-avem prevedere, dacă n-avem vigilenţă, da pu. moral sau fără simţ al răspunderii sau fără o posibilă conştiinţă. si 
Dar ce nu se va inu şi dacă nu vom mobiliza națiunea să intre în bătălii Taţi Români 
impla din mai multe cauze şi mulțumită mai mult şi tineri din România Mare! 
rin declaraţiile, rapoartele şi comunicările din primele două zile Con- 


prezenţe şi înainte de toate p aic R A = x 
x . i entru că ici în inima O iai : i anu N 
există Mişcarea Legionară. ICI în ini mâniei exista Căpit | gresul nostru s-a str ăd i l 

poziţie de 


e 


Învierea 


32 : ; prezenţi în această sală Şi pri 
i combativitate pe Cel A a rail a carei Române. 
te bună din se comunitate de simţire şi pentru că an 
u că ne-am gts tis este mai important decit q 
Ce-am reuşit pină acum Se m e ei conditi 
e n ainte. Avem condiţia unităţii de simţire ŞI CONdiţi 
ie Înjge pla că “e E IBe pentru viitor doar condiţia unităţii de gîndire, Cart 
ității de vol ? ş tie ii, £ 
peste oameni ete în funcţie de împrejurări şi informaţii 
Fraţi Români. | 
şi tinerii din Romiții VEST alai 
e ia HA (rap ii o bănuima putea trăda? lutia efi 4 
IS Ne-am întrebat, am căutat şi am cîntărit care poate fi E ai fe ea 
punctul de vedere al Eairdei pene menit sp „corupţilor, r 
i ililor să nu ia sie E 
E ARIE nostru Camaradul George Furdui a pus pis şi 
adresat întrebarea. Camaradul Paul Craja, preşedintele Societăţii Stuc enţi ori 
Medicină din Bucureşti, a formulat propunerea in momentul de faţă în discuţi 
Antevorbitorii mei principali Alex. Cantacuzino, Viorel Trifa, Virgil Rădul 
şi Iosif Bozinţan au completat propunerea ŞI v-au cerut adoptarea el. 
Vin şi eu în discuţie şi cu întreaga mea gindire, simţire şi voinţă declar 
plenul Congresului Naţional Studenţesc că cele propuse sint unica soluţ 
posibilă pentru ca laşii, corupţii, imoralii şi iresponsabilii să nu spargă indispen 
sabila solidaritate naţională în împrejurările istorice ce vin şi în războiul începul 
de invadator. 
Constituind cîte o echipă studenţească de sacrificiu pentru fiecare guver 
nant eventual trădător, noi Congresul Naţional Studenţesc de la Tirgul Mur 
nu facem decit să-i avertizăm a nu greşi şi nu facem decit să-i punem sul 
observaţia naţiunii., A-i avertiza de ce li se va întimpla dacă vor dezerta sau vo 
trăda: este a-i ajuta şi a-i sprijini dacă sînt cu adevărat potriviţi şi dacă la fel 
noi apără Patria. Avertismentul adresat de Congres şi constituirea echipelor! 
sacrificiu sînt intimidare constringătoare şi teroare morală numai pentru ac 
guvernanţi deja în trădare sau gata de trădare. 
Fraţi Români 
şi tineri din România Mare! 


vigilenţă $ 
studenți întreaga par 

Am reuşit pentru C 
ajuns la unitate de voinţă. 


| 
bstanţa socială a naţiunii noastre ş 


FA led, a, pompiesul Naţional Studenţesc de la Tirgul Mureş s-a oriea 
a problemă şi şi-a îndeplinit complet datoria. A 


Adevărul despre Antisernitism 
mobilizarea celor buni pentru solidaritate naţională : 33 


viaţa publică a României. 

Fraţi Români 

şi tinerii ai României Mari! 

ALA is pet Creştină Română. 

răiască „Uniunea Naţională a Studenri ini îni“ şi 

„Cenră Smudengtr du ae ți Studenţilor Creştini Români şi cele 8 

inreg „Congresul Naţional Studenţesc de la Tirgul Mureş. “ 
ati Ida A ez picseud Studenţesc Iaşi camaradul Theodor 

ere şi al cărui curaj cu arma în mină i i 
« l c noaptea 

Ghimeş Palanca a dejucat decizia guvernului de suspendare şi a fcut = sibită 
întrunirea Congresului. ă eee 

Trăiască echipele stud i ificiu şi ii i 
it ata p enţeşti de sacrificiu şi generoşii noştrii colegi care 

Trăiască Căpitanul. 

Trăiască Legiunea. 

Braiacă România de astăzi şi trăiască România de totdeauna 

Tâlască voi toţi pe care patria vă iubeşte pen io iubiţi 
âlască vo Xe ca tru că voi o iubi 
Trăiască viitorul şi noi toţi în serviciul lui. riza 
dr. Emil BULBUC 

asasinat în 1946 în Italia se zice de banditi ] i Argentina la i aa a sa 
de Eva Peron tuturor Românilor din regia Papa ame i fa zi: 


* 
(Iulie 1936, Bucureşti, Casa Studenţească din Calea Plevnii, conferința cu 


Studenţimea din Bucuresti ] ătăliei i ) imi 
UA € şti în timpul bătăliei împotriva ziarelor Dimineaţa. 
Adevărul, Zorile, Facla şi Cuvîntul Liber). “A => 


ADEVĂRUL despre ANTISEMITISM 


Sint două feluri de antisemitism şi sînt două categorii de antisemiţi. 


soi ituaţia în | , Î 
Evreii Ie confundă şi e Seriale mai mult decit eficienţa şi 
Există un anfisemutism Je ocită de perfidie. 
'-omitism rece cu eficienţă înzecită de pe 
dare 81 sot face evreii împotriva leii 10pi caz 
suficiența anti lui fierbinte ş 
rece. încă mai importantă pentru 
țisemiţi şi semidocţii antisemiţi. 
Pentru intelectualii cu in 
roblemei evreeşti este cauză şi an 
numeroşi alţi factori şi pină la o anu 
intelectualilor este simţit, gîndit şi voit: 
nivelul interesului naţional. Nefiind trăit la nivelul ! 1son: i 
antisemitism al intelectualilor este lipsit de invidie şi nu ajunge la ură. Fiind trăit Ă 
la nivelul interesului naţional acest antisemitism al intelectualilor se con- i | 
centrează pe apărare şi nu pe distrugere şi îşi mobilizează generozitatea. An- 
tisemitismul intelectualilor este fenomen de Einfăhlung şi coricluzie de” 
Welanschaung, deci are în el un conţinut teoretic, abstract, suprapersonal şi 
întrucitva metafizic care pe parcursul timpului şi în funcţie de informaţie se 
modifică pînă la inversare în filosemitism. A 
Cu totul altfel este antisemitismul semidocţilor şi sfertodocţilor, ca să 
respect propria lor ortografie. Semidocţii şi sfertodocţii au prins din şcoală 
mijloace şi arme, dar nu şi-au însuşit principiile şi concepțiile de cultură superioară . 
sau măcar autentică. Personalitatea lor poate fi puternică şi eficientă, dar esta. 
plină de ambiţii şi arivism şi are complexul de inferioritate al infirmului care. 
invidiază şi urăşte. Semidocţii şi sfertodocţii nu se pot promova în ierarhia socială 
decit distrugînd în prealabil termenul de comparaţie al oamenilor cu inteligenţa” 
cultivată şi cu valoare creatoare. Semidocţii şi sfertodocţii au o singură politică” 
socială şi anume transformarea societăţii într-un deşert cultural şi într-un vid. 
intelectual, pentru ca privilegiile sociale şi funcţiile de conducere să le revină. 
Zoia, ca singuri învingători pe cîmpul de bătălie. Semidocţii şi sfertodocţii sînt, 
Suatu e eul fn peace peturi cd RI 
Seauigociii spa (esto dă tis şi le barează ascensiunea spre clasă conducătoare. 
sEhzI ţii practică un antisemitism nu cu motivaţie naţională şi, 
cu motor social, ci cu motivaţia concurenţii şi cu motorul interesului. Un astfel de, 
anisernitism trece repede de la forma caldă la fi Diiteei: n astfel dei 
ancâră HU 703 în îitesese 20 ăia si ulii ă la forma rece şi aceasta pentru Că! 
personale şi nu în probleme sau în idei. Antisemitismmul 


semitismu 
evrei, este diferenţa dintre intelectualii an- 


formaţie ştiinţifică şi cu gindire logică: existenţa 

țisernitismul este consecinţa şi în funcţie de 
mită limită poate fi soluția. Antisemitismul “$ 
it: nu la nivelul interesului personal, ci la. 
la nivelul interesului personal acest 


Noi Români sî Adevărul despre Antisetnizism 
JOI IKOmâni Sintem neamul cel ma: 

nedreptăţit din întreaga istorie de 2 000, ai tort 

de oameni torturați, de oameni petec ani a 
tortura, nu putem persecuta şi 
izizizai a 

ca şi noi. nu pute 

In România n-a existat antisemitism pînă 


35 


obligator şi ca etapă io 
pă în devenirea istorică. Nu di 
i i : i . n ură de i : 
apărare şi A șa a cruzime de junglă; ci: din necesitate a 13 n peiseiață 
Roiiiăiiie pesta ral apărare. Pînă în momentul de faţă A rsebnitis ni a 
a în miinile oamenilor sensibili şi generoşi care Îşi apăr. poi 


Patrie şi este î ae PE 
ncă în miinile oamenilor cu mi : 
aşa cum este capabilă de a-şi reprezenta ata capabilă de a prevede viitorul 


Iudaismul din interiorul României şi iudaismul din lumea întreagă s-au 


hotărit pentru idabilă i săvi 

taie, N Are aia nedreptate şi săvirşesc o formidabilă greşeală în 

Aaa să recunoască cine 

iccestunea dintre Cauză şi efect şi î icţie cu istoria şi i 

că ul şi în contradicţie cu istoria ) 

fa Ei i aa este urmarea asez bud şinu ete pica pati 

natural pe ec Epir neagă dreptul istoric formă naţională a dreptului 

tosinec bo aaa Moi lor le-au pierdut şi pe care Românii încă îl au; iudaismul 

autopede ri drept anacronic cu evoluţia societăţii şi pretinde Românilor 
psirea apărării naţionale care este în acelaşi timp un drept şi o obligaţie: 


in autohtonă aici pe acest pămînt. Iudaismul 
sint invadatorii şi cine se apără; iudaismul inversează 


Învierea 


a obligație a generaţiei contem- | 


din omenire şi prim 


rimul drept al oricărui neam a «"qaismul din întreaga lume urăsc. 
orane cu primejdia. riorul României ŞI iudai ierminarea tuturor an-. 
P Tudaismul din inter antisemiţi, pretind eX! asasinarea Căpitanului 
de moarte pe 104, ia şi string fonduri pentru a plăti 

âni 


'cemiţilor din Romă: Sate 
E eine noastră â legionarilor. ga | 
a SSI Cab eaeg della faptul invaziei şi nu de la faptul, 


te o nedreptate şi Ş . să 
Es tru că se pleaca ciinţa lor naţională şi care nu va 


n 
te o nedreptate pe A 4 dica, 
sarii Este o nedreptate care va înceltă e iertată. E e 
pa fi uitată chiar dacă va fi explicată ŞI ! pietre politica: n ptizial rad 
pu În fine este o eroare de concepție ŞI O TE fui cald în antismitism rece, 
entificat. Cu antisemitismul 


iul de Oe că ştii cum se începe, dar cu antisemitismul rece nu 
cald poţi prevede ceva ne ici măcar nu şti cum începe. În al doilea rind j 
se poate prevede nimic pentru că ni eat antiseriţi cu cu ltură superioară, 
este o eroare şi o greşeală poor ca ce şi cu limite în scopuri, iudaismul ru 
cea rit deci girat i ai ? miinile lumpenproletariatului şi 
a de și rel (zic tarie — sfertodocţi vor adăuga sau VOL 
eee ul as firul invidiei contra intelectualilor, resortul urii ca” 
e î. .. . isa A ze - A 
eat socială Şi ferocitatea transformării societăţii în junglă 2 Dau Paa8 
Vai de noi Românii şi vai de ei Evreii dacă le va reuşi pla L ină 
ăpitan şi ionari. Nu va mai fi cine să rezolve în spirit” 
pe Căpitan şi de a masacra pe legionari. i fi cane pi re ab 
constructiv şi după legile umane problema evrecască din O i sas gi 
vor avea o victorie: imposibil de păstrat şi imposibil de valorificat. Ma 
făcut față antisemitismului rece de 100 ori mai inarmat Şi mai eficien Să ij 
anmtisemitismul cald sau fierbinte al naţionalismului şi se vor găsi in CONIIU n 
tare cu antisemiţi semidocţi de 1 000 ori mai lipsiţi de scrupule şi mai lacomi în 
scopuri ca cel mai neevoluat antisemit din actuala Mişcare Legionară. | 


ă 


ă inge : : i 
pentru Că va conving pentru că e imposibil de id 


Nu văd bine viitorul dacă noi vom fi învinşi. Nici pentru națiunea română şi nici 
pentru ei națiunea învingătoare. | 


G FURDUI 
Core 1910-1999) 


originar din com. Miron Costin Jud. Roman preşedintele Studenţimii Române 1933-1936 asasina 
la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Special de la Rîmnicul Sărat. i 


(reconstituit de colaboratori după note luate în sedința din lunie 1936) 


Politica externă a României 37 


(Bucureşti, Iulie 1936, Cofetăria Nestor de pe Calea, Victoriei, discuţie cu un tînăr 
ziarist francez trimis de săptăminalul „Gringoire“ pentu a se informa la faţa 
loculuii despre Garda de Fier; convorbire păstrată în memorie de dr. Şerban 


Milcoveanu, invitat de Virgil Rădulescu să ajute la exprimarea în limba franceză). 


POLITICA EXTERNĂ a ROMÂNIEI 


în concepţia lui Virgil RĂDULESCU 
(Iulie 1936, Bucureşti) 


Dumneavoastră Francezii ne acuzaţi de a fi filogermani şi prohitlerişti şi 

de avoi pentru România oaltă politică externă decit cea istorică alături de Franţa. 

-aţi pronunţat cuvîntul, dar mai aveţi pe buze acuzaţia de ingratitudine 
faţă de imensul ajutor diplomatic şi militar oferit dezinteresat de Franţa şi 
mulţumită căruia s-a construit Statul Român Modern şi s-a realizat România 
întregită. 

Este bine şi nu poate fi decit util pentru ambele părţi faptul că în calitate 

de publicist francez aţi venit să vă informaţi direct la faţa locului în România şi 
să staţi de vorbă personal dela om la om cu noi legionarii. În Occident persoana 
Căpitanului şi Mişcarea Legionară sint Cunoscute numai prin ce relatează şi 
după mine prin ce fabrică „presa internaţională“. Ori această „presă inter- 
naţională“ este: 1/3 în proprietatea evreească şi ultima 1/3 cu francmasoni şi cu 
procomunişti. Toată această structură de cadre şi interese se găseşte material- 
mente în imposibilitate de a fi independentă — (cum se proclamă) — şi obiectivă 
— (cum i se atribuie) — în problema cu totul specială a României şi a Poloniei 
aici la graniţa de Răsărit a Europei. Cea mai primejdioasă cauză de falsificare a 
informaţiilor difuzate nu este obsesia milenară a antisemitismului, pe care evreii 
îl alimentează cu acuzaţiile lor apriorice şi sistematice în loc de a-l preveni prin 
soluţionarea problemelor. Cea mai primejdioasă cauză pentru care „presa inter- 
naţională“ falsifică informaţiile din această parte a Europei este politica strice 
proprie şi strict particulară decisă de Iudaismul Mondial în acruala relaţie ar - 
tagonistă din estul Europei: între Germania şi Rusia, între Naţional-Socialism şi 
Comunism şi între Hitler şi Stalin. Prezenţa activă şi unanimă a ludaismului 
Mondial de partea Rusiei impotriva Germaniei, în favoarea Comunismului şi 
împotriva Naţional-Socialismului şi cu Stalin împotriva lui Hitler: nu este o 
Politică obligată de instinctul de conservare, ci este o politică dliberată cu scopuri 
dinainte determinate. Dovadă este cronologia istoriei: întîi a fost Comunismul şi 
apoi a venit reacţia naţional-socialismului, întii au fost Lenin şi Trotzki şi Stalin 
ŞI apoi a venit Hitler pentru a-i extermina, înffi s-a pronunţat pentru comunism 
Iudaismul şi apoi a apărut antisemitismul în Germania. 


ii 


Învierea 


Francezii ne acuzaţi pe No! legio 


Politica externă a României 39 

Germania, Italia, Rusia şi Statele Unit icii 
ia, Sia Ş e ale Americii. Noi naționaliștii sinceri şi 
dekolaji e EI EEI obligaţi a face numai politica geografiei Siria ră, mi 4 
neconsolidată şi primejduită ca România de astăzi: nu politica i gi 
prelungeşte în politica externă, ci politica externă impune politica i Ea 
susţină şi care s-o dovedească. 740024) 06 

Dvoastră aţi avut bunăvoință să mă îi 
nţă să mă întrebaţi pe mine şi să-mi i 
ă i bunăvoi mă. i să- 

răspuns. Acum vă rog a-mi îngădui ca eu Virgil Rădulescu să vă i i East 


narii că vrem alianţă cu. 
Rusia. Să Ne înţelegem cu Rusia aşa cum vă 
cum aţi încheiat anul trecut O alianţă 
Germaniei şi intimidarea lui Hitler. În $ 
Hitler este ceva imposibil de“ 
încercuirea pentru menţinerea 


paralizarea Europei. $ 


Dumnevoastră 4 
Germania în loc să ne înţelegem cu 
înţelegeţi dumneavoastră Bransi 
politico-militară pentru încercuit Cea, 
treacăt îmi permit a vă aminti că int. m RE 
nici cu Napoleon nu s-â pututş 


realizat aşa cum ha: ă Europei, Ci este i să solicit ră 
izat aşac ii nueste apărarea pei, Cu 0 să solicit răspuns. 
lanivelinfe it Cehiei E a ea ce noi legionarii sîntem filogermani, - Aveţi dvoastră Francezii şi i j 
in îi i unea la decenii în urmă, „SĂ spa aţi Sacezii şi Englezii soldaţi capabili de a muri departe de 
E sa epoca cină Regele Carol Lavea răspunderea istorică a Sign ŞI CUVA şi al Angliei? i e ma pri e ră Pe 
Partidului Conservator“ Perre Carp milita i ă i ia oi j 
| Aveţi dvoastră Franţa şi Anglia o infanterie (regina cimpului de bătălie şi 


omul nostru de Stat şi preşedintele ȘI 
pentru alianţa cu Germania. La.un moment dat Petre 


da rusă de la Bucureşti intră i 


Carp pleacă în călătorie . E ou ol i 
Ip P principala armă a victoriilor) — care să se deplaseze aici pe graniţa de est a 


continentului şi să apere cu succes România şi Polonia şi prin ele întreaga 


la Berlin şi ambasa TES Arii i A k A 
descifrat dat fiind evoluţia spre război a situaţie! internaţioale şi dat fiind poziţia, Europă? 
gografică a României între Germania şi Rusia. Ambasadorul rus îşi OrbanizEag) | Aţi avut aceşti soldaţi? 

n acelaşi tren cu Petre Aţi avut această infanterie. 


O cură balneară la Karlsbad şi ca din întimplare se suie î 
Carp. În tren îşi organizează O încrucişare pe € 
amicală şi apoi politică între ambasadorul rus şi Petre Carp. . 4 

La un moment dat ambasadorul se fixează atent pe ochii lui Petre Carp. 
şi pronunţă întrebarea strategică: „Vreţi să-mi explicaţi, Excelenţă, pentru ce, 


Acum 80 ani în războiul din Crimeea cînd aţi stopat înaintarea imperiului 
ruso-ţarist în Balcani şi aţi determinat pe cale de consecință Re = 
Najiopală a Românilor şi Statul Român Modern. gar îi 

„De atunci însă dvoastră Franţa şi Anglia v-aţi concentrat i 
e pe ci N pIIope tale DE imense pai E otoniale. ge a a 
e şi m it această parte a propriului ă i Î 
România şi Balcanii. Vă ZE inalta în pat eee ia Balcanii: în p cimul 
rînd pentru că România n-are psihosociologia Peninsulii Balcanice şi al doilea 
tina că România are acelaşi determinism geopolitic cu Polonia. România i 
Boloni sint împreună graniţa de răsărit a continentului europeean, România : 
ca onia alcătuiesc impreună cordonul sanitar al apărării Europei de Asia 
pu şi Polonia au în caz de catastrofă europeeană acelaşi destin între Est şi 
iti litoarea politică externă a viitoarei Românii Legionare include ca axă 
ilă şi pirghie de acţionare declaraţia istorică făcută în 1926 la Chişinău de 
areal Pilsudski şi Regele Ferdinand. i 
_. Supravieţuirea ca naţiune suverană şi ca stat independent a României în 
Ezra. 1914—1918 s-a datorat unor împrejurări Storia. atit de întimplătoa:c 
it certamente nu se vor repeta nici în altă formă în eventualitatea din ce în ce 
mai apropiată a următorului războiu mondial. 
& sa ara lui 1916 regimul țarist şi-a dat seama de imposibilitatea materială 
ie uării războiului şi a adus guvernul von Stirmer cu program de a incheia 
20 SRsONORR DA cu Puterile Centrale. Pentru a reprezenta victorie în războiu, 
a pace urma să se încheie cu ciştiguri de teritoriu exact după exemplul şi 
elul împărţirii Poloniei în sec. XVIII pe care dvoastră Franţa şi Anglia aţi 


AI 


atunci cînd aveţi interese naţionale în Transilvania, sînteţi atît de aprig filogerman 
i cu Germania?'i. Fără a se referi nici la 


şi militaţi atît de tenace pentru alianță 
interesele naţionale din Transilvania şi nici la interesele naţionale din Basarabia, 


Petre Carpa răspuns ambasadorului rus: „Excelenţă! Sînteţi în profundă greşeală 3 
atunci cînd mă socotiți a fi filogerman şi atunci cînd socotiți antinaţională alianţa > 
cu Germania. Eu, Petre Carp, Preşedintele Partidului Conservator din România, . 
nu sînt filogerman ci sînt antirus. Înainte de orice mă tem de politica dumneavoastră 
imperialistă în această parte a Europei şi mă tem de scopurile pe care le aveţi cu 
independența României. Sînt pentru alianţă cu Germania sau filogerman CUM. 
spune Excelenţa voastră, pentru că în actuala situaţie politică europeană şi în Ă 
actualul raport de forțe această alianţă cu Germania reprezintă unica soluţie . 
pozitivă pentru apărarea independenţii naţionale a României. Excelenţa Voastră ! 
i sejină şi să transmită că nu noi Partidul Conservator trebuie să schimbăm. 
LEAC pad a Patriei noastre, ci Dumneavoastră Rusia şi Petersburgul trebuie 
d schimbaţi politica în general faţă de Europa şi î Ş i ui 
Scumpe şi distinse domnule coleg di £ i i pole ci ioni j 

ani după moartea lui Petre Carp: noi a in Franţa, nici astăzi în 1936 şi la 20. 
avem un alt răspuns de dat la intrebarea arate vapionalişti gin României 
Mani şi pentru ce vrem alianţă cu German, IP ieavoaștră pentru ca atretit Aia 
„Noi România sîntem e 

de ideologie, aşa cum îşi po 


O ţară ică ii) 
ţară prea mică pentru a ne permite luxul politicii. 


t permite şi nu-şi riscă existenţa Franţa, Anglia. 


Muntenia şi ela 
Carpaţi şi Dobrogea $. 

? uvernu 
von Stiirmer lise hd Budapeste pentru a face 


ioncţiunea cu ofensiva rusi 
i singurul scop al ultimatum; 


> Și oziţia de ne en : 
ului era să scoată România de pe POE ji să-i împartă teritoriu la încheierea. 


ăduie celor „Trei Mari“ i 
găaue se castă catastrofă nu ne-a scăpat decit II 
1918, care a alungat regimul țarist Şi guvernul von Stărmeţ 
pe contul RE ee i ki simte oboseala:Rusie 
nsevic al lui Kerens De î j 
În vara lui 1917 guvernul me de concluzii. În toamna 1916 


guvernul dvoastră francez, 
recunoaşte Rusiei toate dorinţele din faimosul. 


1917 Kerenski se aliază cu bolşevicii pentru a distruge pe generalul Kornilov şi 
a îndepărta Armata Rusă, iar în Octombrie 1917 aceeaşi bolşevici alungă guver! 
nul Kerenski şi instituesc dictatura bolşevică. Succesul bolşevismului a ad 
distrugerea Statului țarist şi pînă la construirea Statului comunist expansiunea 
imperialismului rus în Europa a trebuit să se oprească. 
În primăvara lui 1919 se instalează în Ungaria dictatura bolşevică a lui Be 


Lat şi paralel guvernul italian au cerut celor „Trei Mari“, întruniţi pentru 
„Conferinţa Păcii de la Paris“ să readucă ordinea în Centrul Europei şi să elimini 


ÎN 


Politica eternă Ș, 
a României 4 


bolşevică a lui Bela Kihn drept „democrati Ep 00 tapete pt 
din pe în treburile interne de Cuget pie e urat aa Pasi deci 
n-a fot mai mult iluzie şi iresponsabilitate decit Alpin pie să icitate 
Italia, care avea bolşevismul în interiorul ei şi nu pe graniţa ei: E îndrăznit a 
n-a putut să treacă peste această decizie evident antieuropeeană a celor 
„Trei Mari“. Dar România, guvernată de excepţionalul bărbat de Stat Ionel 
[.C. Brătianu şi încă în posesia unei armate disciplinate a repudiat decizia celor 
„Trei Mari” şi în vara lui 1919 a declanşat campania militară din Ungaria, care 
s-a terminat spre uimirea întregii omeniri cu alungarea dictaturii bolşevice a lui 
Bela Kuhn. Cei „Trei Mari ai dvoastră pe nume Clemenceau, Lloyd George şi 
Wilson — trimiteau din 2 în 2 zile telegrame la Bucureşti ordonind retragerea 
Armatei Române de pe teritoriul Ungariei. Încurajat pe ascuns de generalis- 
simul Foch şi obligat de instinctul de conservare al României, lonel LC. Brătianu 
le-a trimis telegramele la arhiva pentru istorie şi le-a conferit diagnosticul de „trei 
bolşevici inconştienţi“. j 
„Din aceste experienţe ale războiului mondial şi din aceste posibilităţi de 
destin naţional: unii Români au tras învăţăminte şi concluzii şi alţii Români n-au 
avut nici înţelepciune pentru învăţăminte şi nici curaj pentru concluzii. 

„N-au tras învăţăminte şi n-au tras concluzii acei care ignoră istoria univer- 
sală şi nu cunosc ce este sau ce poate fi determinismul geografic. Nu există 
conducători, nu există ideologii, nu există partide şi de la un anumit nivel de 
periculozitate nu există nici armate în stare să schimbe geografia. Geografia este 
aceea care determină istoria şi în cuvintele marelui dvoastră Napoleon: „Istoria 
este geografia în Mișcare“. Imbecilii la care mă refer: judecă şi soluţionează 
problemele României de pe poziţia Portugalie sau Islandei. A re găsi în spaţiul 
dintre Germania şi Rusia nu este acelaşi lucru cu a te găsi undeva departe de Rusia 
şi la Vest de Germania. Diferenţa este că între iad şi rai sau ca între a lupta pentru 
Supravieţuire şi a avea existenţa asigurată. Ei cred în tratate în loc să creadă în 
realităţi şi nu cunosc metisul psihologic rezultat din sînge asiatic şi ideologie 
comunistă — (ieri Lenin, astăzi Stalin) — care confecţonează tratatele după 
necesităţile propagandei şi îşi poate oricind anula semnătura prin jocul simplu 
al schimbării de persoană. Imbecilii la care mă refer: confundă imperiul ruso- 
Țarist cu imperialismul ruso-comunist şi uită că în timp ce panslavismul era o 
simplărevendicare, revoluţia comunistă mondială este o necesitate biologică în plus 
Peste fanatismul ideologic. Imbecilii la care mă refer: îşi zic „democrați“ dar sînt 
„ânti-democraţi“ pentru că fac invers de ceea ce a spus singurul democrat 


Învierea 


s Masaryk: „bo 


Işevismul nu este altceva 


al contemporaneităţii o ș ortul bolşevicilor la mersul înainte al 
ristă întoarsă pe dos o ceeace înă la eiera numai în interiorul 
omeniriestedea su) ga aie murdară, scuamele detaşate de scărpinat i 
ei şi ue i p 
ani în căutare de ai sau mai exact n-au voie să rapi, IV ap A şi 
ps ase ne md tot atît de înşelători ca falsele a E ruri şi acei, 
concluzii: acei pică de primejdioşi ca jumătăţile de adevăruri. În primul rînd, 
semiromâni tot ati E o măi care pun apartenenţa, disciplina şi ordinele! 
e sg pda ropriei lor naţiuni, deasupra propriei lor Patrii şi 
Aa set crai Conştiinţe: În al doilea rînd pseudo-românii şi! 
; în numeroasele feluri legale şi în încă mai numeroasele, 


42 


autentic 
decît cămaşă ţa 


deţinută fac ce nu trebuie sau nu fac ce! 
de la capitalişitii străini şi de la patronii 
âni:nu mintea mişcă materia 


feluri ilegale şi CţI St: 
trebuie în funcţie de dispoziţiile primite € 
evrei. La toţi aceşti pseudo-romani şi semi-rom: 
a cerut idealistul Virgilius, c d ţa Cum a 
materialistul Marx. Ceea ce 


cu capacitatea şi cu solidaritatea lorau ajuns în Romă 
din liber profesionişti, a LO GIL ) 
treime din populaţia Bucureştiului şi două treimi din populaţia urbană a Mol: 
dovei, Basarabiei şi Bucovinei. ȘI 
În afară de imbecilii incurabili şi de corupţii nerecuperabili mai avem în 
România de astăzi o categorie de oameni care n-au tras nici învăţăminte ți nici 
concluzii din experienţele pe margine de prăpastie ale epocii 1914—1919. Sint! 
minţile superficiale oprite la prezent şi satisfăcute de aparent, care n-au în eul lor! 
acel demon al setei de a cunoaşte complet şi al nevoii de a merge pînă la capăt. 
Sint veselii moştenitori al României Mari pe care nu-i interesează primejdiile. 
naţionale şi nu-i preocupă problemele politice din simplu motiv că primele n-au 
acces şi celelalte n-au audienţă la mentalitatea lor iresponsabilă. Sînt clov i 
Sincer neserioşi care nu se întreabă cum pot fi lucrurile mai bine şi mai sigure în 
Si de vreme ce această Românie a putut fi construită şi apărată de alţi 
ara ai ori lor personal direct. In fine sînt găunoşii de sus pînă jos — tip Guţă 
mi Li retinere ude măapea i OT Problemă au O MĂ 
Si 70-a nu î g 
Oa A î „Români a are mereu noroc. Ş me că „norocul îns0ieă | 
iresponsabili s-a format de i ra Cu toţi aceşti superficiali, neserioşi ŞI 
externă sau mai exacto nouă ociei Țara noastră o nouă concepţie de politică: 
ea aliciţelor româneşti „ Este fenomenul care 

glia şi căruia îi daţi explicaţia facilă d 
onalismul din România a î nceput 


| 


v-a alarmat pe dvoastră î i 
Ș d d în Franța 
contagiune şi imitație, E Nara 


Politica externă a României 43 
jumătatea sec. XIX şi că Mişcarea Legionară din România a precedat cu cel puţin 
5. SAI primele informaţii despre existenţa lui Adoif'Hitler şi a Naţional. Sociales. 
mului. 

Aşa cum v-am spus: în opoziţie şi aproape în luptă 
superficialii, neserioşii şi iresponsabilii ate ete pie “lasă 
conducătoare, s-au selecționat din subsanţa socială a naţiunii şi din tineretul 
studenţesc al Universităţilor adevăratele căpetenii ale României contemporane 
Căpetenii capabile de a înţelege situaţia, căpetenii capabile de a lua o decizie, 
căpetenii capabile de a trece la acţiune, căpetenii capabile de a trage concluziile 
experienţelor noastre istorice din epoca cea dificilă a războiului mondial, în fine 
căpetenii cu Patria în inimă şi în creer, imposibil de corupt pentru că au principii 
morale şi imposibile de intimidat ventru că au voinţa de oțel. 

M-aţi întrebat şi v-am răspuns. 

Noile căpetenii devotate şi dinamice ale României de astăzi sînt în jurul 
Căpitanului şi alcătuiesc Legiunea. 

M-aţi întrebat cine este Căpitanul şi cum a ajuns la politica de alianță cu 
Germania în loc de Franţa? 

Familia CODREANU sint Români tragic de încercaţi de istorie din 
Bucovina. Inainte de ocupaţia austriacă din 1777 se numea ZELEA, denumirea 
profesională a fierarului care fabrica „zale“ pentru cavalerii medievali. Pentru a 
deznaţionaliza populaţia autohtonă românească a Bucovinei, autorităţile 
austriace au exercitat două constringeri: una civilă şi alta culturală. Con- 
stringerea civilă a fost slavizarea numelor la Români aşa cum au fost germanizate 
numele Evreilor. Astfel, strămoşii din Bucovina ai familiei Codreanu din Mol- 
dova se ştiau a fi Zelea şi la autorităţi treceau Zilinski. La sfirşitul secolului XIX 
prof. Ion ZELEA-ZILINSKI a înţeles superioritatea luptei deschise asupra 
luptei clandestine şi a emigrat din Bucovina ocupată de Austria în Moldova din 


“Statul român independent România. Aici a părăsit numele artficial de Zelinski 


dat de autorităţile austriace şi a luat noul nume de Codreanu în amintirea 
Se rilor unde se ascundeau Românii fugăriţi de invadatori timp de aproape două 
nii, 

; Prof. lon ZELEA-CODREANU a funcţionat ca profesor de limba şi 
literatura germană la Liceul din Huşi şi a activat încă dinainte de 1900 în Partidul 
Naţiona-Democrat al prof. N. lorga la Bucureşti şi al prof. A.C. Cuza la Iaşi. Deşi 
deputat în Parlamentul Ţării, prof. Ion Zelea-Codreanu a plecat în August 1916 
pe front, în linia I, Căpitan de rezervă comandind o companie de infanterie. În 
elanul patriotic al Românilor din aceea epocă, fiul său mai mare Corneliu 

- Codreanu — Căpitanul nostru de astăzi — l-a însoţit pe front în calitate de 
Cercetaş şi apoi de voluntar. 

n primăvara lui 1917 România nu părăsită de Ruşi, ci cu agresiunea 

bolşevică în spate este obligată (n-a fost trădare politică, ci necesitate militară) 


e 


n ali 


44 de la Buftea. În şedinţa Parlamen, 
i cea separată ea >) 

să încheie cu Puterile Centrale pă Ă iu 3 eştiului a ratificat, „pacea separatăă 
i, din care unul al deputatulyj 


i nă 

: care sub ocupaţia germa a E ri 
palat au fost doar 3 da și oi re î. AC. Cuza. i 
anu şi u se FE: 

prof. lon pa sint a atecedentele şi dacă aceasta a fost Ec atunci pe 
Dac ta la acuzaţie şi de fapt noua calomnie de a fi filogerman. G 


ce se bazează actuă Sai 
„cine si indiferent de Patrie: y C 384 | 
scop In pf ep coleg, care trebuie să serveşti adevărul odată cu E 
£ 

cititorilor. care este sora mai mare şi cart 


e singe latin al nostru din Franţa, 


Nu frate d 104 
Ei marea proectoare 6 mia Moţa sînt cei mai buni cetăţeni şi cei maj 
devotați fii pe care îi are astăzi România. Tatăl prof. lon Zelea Codreanu a veni! 
la Iaşi pentru a mobiliza Romi ] € 
austriacă. La fel tatăl protopopul Ion Moţa întemnițat politi€ 
it înainte de 1914 la Bucure ti pentru a mo salvez 
A niestuldE sub ocupaţia re Be Fiii lor „Corneliu Z. Codreanu şi Ionel 
1. Moţa sînt fondatorii Mişcării legionare încă din anii stucil0. ta 
1922-—1925 şi tot ei sînt astăzi în 1936 constructorii noii orientări in politia 
externă a României. Și pe = / 
Absolut de loc nu este o nouă sau o altă politică externă. | î 
Pe toate laturile de fond este continuarea exact a politicii extern 
româneşti elaborată din experienţă şi lăsată drept Testament de Ştefan cel Sfin 
domnitorul Moldovei în urmă cu 450 ani. A 
În acele secole duşmanul de moarte al neamului Românesc era imperii 
turc care invada Europa dinspre Sud-est. Din secolul XVIII duşmanul încă ma 
de moarte al neamului Românesc a devenit imperialismul rus care invad 
Europa dinspre Nord-Est. Imperialismul turc se mulţumeşte cu uciderea CON 
ducătorilor patrioţi, cu instalarea fanarioţilor drept guvernanţi de încredere 
cu transformarea naţiunii în sclavi muncind pentru plata impozitelor 
tributului. Imperialismul rus este de 100 ori mai primejdios: în primul în 
ee Ce Bolan el pa cultură, în al doilea rînd pentru că dransfel 
i fila eria şi în al treilea rînd pentru că colonizează slavi în od 
Shibata E, „om inteligent şi de adevărat francez să nu 
Din puctul de vedere al Neamului Româna Rusia în loc de împorrivire faţă de3 
cu Ruşii duce la desnaţionalizare, ia mânescşi al continuității istorice: prieteli 
uitaţi diagnosticul marelui dvoastră rrăzboiul cu Ruşii ne salvează conştiinţa: N 
QUINET: „Prietenia Ruşilor a fost R toric şi al marii conştiinţe europene Ed 
omânilor mai funestă decît duşmănia IA! 


loc a tuturo 
r celorlalte popoare cu care au venit în contact. “ 


i Politica externă a României 
Scumpe prietene şi distinse colega, = 
Să nu crezi că pentru noi legionarii a fost 
Franţa CU Germania în sistemul nostru de a gîndi 
patriei noastre România. 
Noi sîntem fiii şi ficele acelora carei Stii 
de Franța şi Anglia şi care au făcut a Ma a Ca 
Franţa şi eta ) u-se pe alianţa cu 
În liceu am învăţat istoria şi nu este îndoială Pip ae 
din Crimeea şi fără Impărauul fr ad III ic pralea zii cepe 
1859, pică DOL MIE ai străin şi nici Statul Român Modern pa pa alai 
n Universitate am învăţat numai din i cărții i ît di 
1000: 999 cunoaştem numai ba aie a i die e speiet, Sa 
germana sau engleza. Sie în, plus 
Este adevăr evident şi controlabil că generaţia noastră în Universi 
astăzi în 1936, încă mai mult decit generaţiile părinţilor şi bunicilor no SS îi 
construieşte personalitatea morală cu hrana culturală a geniului francez. ga > 
Nu există o altă naţiune care să vă admire, să vă iubească şi să vă respecte 
Poe A Francezii aşa cum în unanimitate şi cu sinceritate vă admiră n, vă 
iubim şi vă respectăm noi Românii zi ânii di i 
IML şi (a Sp a: ii de astăzi la fel ca Românii din trecut şi ca 
„__ Franţa estea doua Patrie a oricărui Român. România este o Franţă mai 
mică la cealaltă extremitate a Europei. 

„Dacă ar fi să ne călăuzească numai amintirile şi sentimentele şi adaog eu 
numai speranţele şi dorinţele, n-am putea decit să continuăm a ignora alianţa 
cu Germania şi să continuăm alianţa unică cu Franţa. 

„__ Politica însă este înainte de toate problemă de responsabilitate. Respon- 
sabilitatea în faţa viitorului ne interzicestagnarea şi imobilitatea. Prezentul trebuie 
organizat în funcţie de necesităţile viitorului şi faţă cu problemele viitorului. 

Ori: acesz viitor pentru România nu sînt Franţa şi Anglia ci este Germania 
sau Rusia. 

E Cu riscul de a mă repeta, încerc să vă explic încă odată. Pentrua ne înţelege 
faceţi efortul obligat de inteligenţă. Aşezaţi-vă cu mintea în locul interlocutorului 
şi gîndiţi lucrurile de pe poziţia lui. Socotiţi a vă găsiţi la Bucureşti şi nu la Paris. 
Raţionaţi şi soluţionaţi ca om al spaţiului carpato-dunărean şi nu ca om de pe 
litoralul Oceanului Atlantic. Învăţămintele istoriei şi geografiei sint adunate în 
geopolitica şi geopolitica din est este alta decit geopolitica din vest. 

Sînt aproape 2000 ani de cînd neamul nostru a fost condamnat să nu aibă 
pace şi să aibă numai războaie. 

Cine l-a condamnat? 
- În primul rînd J-a condamnat aşezarea geografică la graniţa de est a 
continentului imediat în faţa Asiei. . 


Uşor şi prompt să înlocuim 
viitoarele alianţe militare ale 


Învierea 
= ă ilustrele naţiuni din Occid 
ilea ri nat Dvoastră ilustre din en) 
Î lea rînd L-au condamnat | ă Lu e E RI 
e ALI înţelegeţi între dvoasirăşi incapabile să fiţi Europa p graniţa 
inca, : 
A că de est a continentului. 


geografi 


Prima noastră catastrofă istorică s-a produs în anul 271. Anul negru cîng 


i i administraţia romană din stinga în drea 
împăratul Aukelian trecu ariif a d aia Felix şi milioane de Romii 
iii GE 1000 ani pînă la ultima năvălire nimicitoare a Tătarilor, neamul 
ZA ară au cum nu s-a mai intimplat cu nici un iară n ata SII 
universală. A trebuit să ne salvăm biologic din aproape 1 0 năvăliri a are cu 

periodicitate medie de 10 ani; care veneau din Centrul Asiei şi nimicind totul în 


calea lor vizau vestul şi vlua Europei. 
ravieţuit: i a : ie 
See e plete ce ascundeau în munţi şi în păduri în anii de năvălire a 
barbarilor şi reveneau în cîmpie şi la agricultură în cei ciţiva ani dintre două 
năvăliri. Neîncetat cu antene pe malul drept al Nistrului şi cu urechea atentă la 
uraganele umano- Zoologice vărsate de Asia asupra Europei. Neincetat Cu arma 
în mână şi numai cînd se putea şi părea a fi pace cu uneltele de muncă în cealaltă 
mînă. Neincetat în lupta de apărare, neîncetat cu sacrificiul bărbaţilor peninu 
rămînerea în viaţă a femeilor şi copiilor, neîncetat cu speranța reîntoarcerii Europei 
pe fluviul Nistru şi cu speranţa readucerii României în comunitatea Europei. s 
Ce-aţi făcut Dvoastră marile naţiuni din Occident în aceşti 1000 ani cînd 
noi ne-am sacrificat pentru a frîna şi întârzia năvălirile barbare ale Asiei spre 
Europa? 
Şi noi cunoaştem istoria. : 08 
Şi noi cunoaştem ce-au făcut după prăbuşirea Imperiului Roman noile şi 
marile naţiuni din Occidentul Europei. ! 
V-aţi certat pentru nişte interese microscopice în raport cu solidaritatea 
şi cu comunitatea întregului continent al Europei. i 
Pe la sfirşitul secolului XIII barbari din Asia înţeleg că mulțumită Munţilor 
Carpaţi şi rezistenţii Românilor continentul Europeean nu poate fi invadat şi cuceri! 
pe direcția de la nordul Mării Negre. Între abandonarea acestei direcţii şi găsirea 
altei direcţii pentru invadarea Europei: au putut exista 2—3 secole nu de pace, 
dar de nerăzboiu pentru Români şi pentru Polonezi aici la graniţa de est a 
„continentului care este istmul ponto-baltic. 
La începutul sec. XIV Românii ascunşi în Munţii Carpaţi Meridionali 
coboară înspre Valea Dunării şi în 1330 după victoria de la Posada începe în 
iStorie şi cu Basarabii statul 


dependent al Moldovei de la Suceava i 47 
A e malul Nistrului şi Sfintul Gea A 

Cu toată oprirea pe loc şi cu toate pierderile Le malul Dunării. 
ai năvălirilor barbare, națiunea noastră în noile ei state a din cei 1000 ani 
ale Ţării Româneşti şi Moldovei s-a găsit în secolele ta independente 
aproape la acelaşi nivel de prosperitate economică și oa XV—XVI 
marile, apăratele şi fericitele naţiuni din Occidentul Europei Se culporală, ca 

În anul 1453 se produce a doua mare catastrofă pei re a 
neamului stu fo âuese Storia şi destinul 

În secolu [urcii au coborit din Centrul Asiei si rea e pai 
ferocităţii au pus stăpinire pe întreg teritoriul — pe Laupiuaită Cailor 
Africa şi Europa. Principala populaţie locală erau arabii care în sec. VI Sa 
religia mahomedană sau islamică concretizată în Coran. Pentru a-şi consolida 
stăpînirea şi pentru a asocia pe arabi, invadatorii turci au făcut ce n-a mai făcut 
nici-o altă naţiune din istoria universală. Au abandonat religia lor politeistă şi 
primitivă din Centrul Asiei şi au adoptat religia mahomedană a arabilor: invinşii 
şi ocupaţii lor. Astfel s-a construit o formidabilă forță Imperiul turc de religie 
mahomedană, în care națiunea invadatoare Ocupantă a devenit clasa con- 
ducătoare şi naţiunile învinse ocupate au devenit clasa condusă 

Primul obiectiv strategic al Imperiului turc de religie mahomedană a fost 
să pună stăpînire şi Să instituie vamă pe vechiul drum comercial, prin caravane de 
cămile dintre Europa şi India. Cele 8 cruciade începute cu elan în 10% şi 
terminate în deznădejde în 1270: s-au justificat cu obligaţia morală de a elibera 
Sfîntul Mormint al lui lisus Hristos, dar adevăratul lor scop a fost material şi 
economic şi anume /iberarea drumului comercial cu India de controlul, vămile şi 
impozitele Imperiului turc de religie mahomedană. Nereuşind pe calea armelor 
şi a luptei, soluţia naţiunilor din Occidentul Europei a fost înlocuirea cămilelor 
cu corăbiile şi ajungerea în India pe calea navigaţiei peste ocean. În urma unei 
decizii a Papei de la Roma, corăbiile spaniole au pornit spre India navigind drept 
pe occeanul Atlantic şi corăbiile portugheze au pornit tot spre India navigind cu 
ocolirea pe la Sud a Africii. sos 

Nereuşind să intercepteze drumul comercial dintre Europa şi India, noul 
Imperiu turc de religie mahomedană a trecut la al doilea obiectiv strategic. 

Acest al doilea obiectiv strategic al Imperiului turc de religie mahomedană 
a fost invadarea Europei dinspre Sud-Est şi ocuparea Europei cum îhcercaseră 
anterior năvălirile barbare. i + 

Prima etapă cucerirea Constantinopolului în 1453, care între alte con- 
secinţe a avut suprimarea înfloritorului comerţ dintre cetăţile italiene şi prin- 
Cipatele române. = : 

A doua etapă înfringerea Imperiului Româno-Bulgar orspitiee je 
Imeriului Bizantin şi punerea sub ocupaţia şi in pe ete et A fă 
alcanice astăzi Bulgari, Serbia, Albania, Grecia şi lostaMa > 


e 


Învierea 

a .7e. - 
A treia etapă îpfna a ini Sp 

că ării neşt Şi ? 

economică a Ţări Româneşi 

invaziei imahomedaneîn:Europa. & A 
zip RI etapă distrugerea militară şi desfiinţarea ct a aa iq 
ic. bătălie de la Mohaci în 1526, unde cu un Cros : „eee ă s-a 
Scrificat pentru Patrie şi pentru Europa întreaga aristocrație mag « 


z > X E ai 
cea etapă pentru că altele n-au m O; = 3 n 
in inc aci sua I continentului (germanii, cehii şi polonezii) 


i naţiunile din Centru ulul Dă ) 
i lada invazia dar n-au reuşit să scoată din Europa pe acei 
imperialişti care au fost turcii. ee 
Aceasta a fost experienţa politică şi 
la apariţia pe fluviul Nistru şi la graniţa 
iatic invadator. = PP 
e Seas rus :a apărut la, graniţa etnică şi statală a Românilor la 
începutul sec. XVIII. Exact în anul 1711 cînd ţarul Petru cel Marevine în fruntea 
armatei ruse la Iaşi capitala Moldovei şi proclamă alianţa cu Românii pentru 
izgonirea din Europa a imperialismului turc. Urmează bătălia de la Stănileşti pe 
Valea Prutului, în care armata turcă învinge armata rusă şi Petru cel Mare se 
retrage la est de Nistru în aşteptarea unor împrejurări mai bune. Testamentul 
Politic lăsat de Petru cel Mare spre îndeplinire de țarii dinastiei Romanov a fost; 
pătrunderea în Europa pe poarta dintre Carpaţi şi Dunăre, invadarea peninsulei 
Balcanice sub camuflajul eliberării creştinilor şi unificării slavilor, ocuparea Con- 
stantinopolului cunoscut drept cheia Orientului şi botezat procauza Țarigrad şi 
controlarea întregului bazin răsăritean al Marii Mediterane. 
Bătălia de la Stănileşti din 1711 a fost a treia catastrofă naţională din 
istoria neamului românesc. 
Încă de la asediul Vienii în 1683 Turcii au suspectat că Domnitorul Şerban 
Cantacuzino al Ţării Româneşti şi Domnitorul Gheorghe Duca al Moldovei sint 


e reprezentau flancul drept al 


istorică naţională a Românilor pînă 
Europei a următorului imperialism 


Ţării Româneşti şi s-au c 
învinse. 


unerea politică şi colaborarea. 


fost posibile asediul Vienij 


Politica externă a României 


nişte primitivi neevoluaţi şi O populaţie ne relucrată i i iciosi 
i lacomi ca animale, le place să Pepe Scop în tza o o a, cai si 


conştiinţă diriguitoare. Bandiţi, tilhari, omoritori de oameni pentru a-i jefui şi 
torturatori de semeni pentru a-i exploata dezin: primitivi, necvoluaţii, drojăa 
socială lipsită de inteligenţă şi cultură şi mai aproape de animalitate pia 


Ruşii sînt imperialişti şi nu pot fi decît imperialişti atit timp ci i 
starea lor actuală de înnapoiere cUiturală, yes e la eee Ape laila le 
alimentează imperialismul psiholo gic pentru că Comunismul este cea mai auten- 
tică anticultură Sub cea mai înșelătoare mască de cultură. 

Mai este ceva în plus de această obligaţie la imperialism a Ruşilor. 

Geografia şi Istoria le-a încurajat imperialismul cel mai imperialist de pe 
suprafaţa planetei şi din existenţa omenirii. Din anul 800 şi pină astăzi absolut 
nimeni nu s-a ocupat în mod serios şi cu răspundere de acest imperialism rus. 
Nimeni în Europa şi în Asia nu i-a administrat un veto de oprire, nimeni în 
Europaşi în Asia nu s-a ocupat de tăierea ghiarelor şi de pilirea colţilor şi nimeni 
în Europa şi în Asia nu şi-a propus să reeduce instinctele de pradă şi moravurile 
de junglă ale acestor Ruşi. 

Leagănul bio-naţional al Ruşilor este între Marea Baltică şi Munţii Urali 
la nord de izvoarele Volgii, Donului şi Niprului. În aceea „stepă a foamei“ Ruşii 
n-au interesat pe nimeni de-a lungul celor 10 secole de năvăliri barbare din 
centrul Asiei spre vestul Europei. Teritoriul lor nu se preta la agricultură şi 
zootehnie, n-aveau oraşe de jefuit şi aristocrație de masacrat şi nu stăteau barieră 
sau dificultate pe direcţia năvălirilor barbare şi deplasărilor de popoare. Această 
direcţie de înnaintare spre Europa începea cu deschiderea sau poarta dintre 
Munţii Urali şi Marea Caspică, mergea spre vest pe la nordul Mării Negre actuala 
Cîmpie mănoasă a Ucrainii şi ajunsă la istmul ponti-baltic avea trei posiori 
de continuare. Prima posibilitate era teritoriul actualei Polonii care ducea direct 
la impact cu lumea germanică pe atunci apărată de păduri interminabile şi 
suficient de săracă pentru a nu tenta. A doua posibilitate erau cele 3 trecători 
principale ale Carpaţilor Răsăriteni şi invadarea succesivă a Transilvane), 4 
Ungariei de astăzi şi de aici spre Oceeanul Atlantic său Marea Mediterană. 
treia posibilitate care a fost aleasă de Petru cel Mare şi care constituie Testamen- 


Învierea . a. . 

rta dintre cotul Carpaţilor ŞI GAtabuA ate Ca A) 
1 A % Icanică şi bazinul estic a : L 

in Ci Română, Peninsula Ba ;« dintre Volga şi Urali şi 

prin:CimpI4 5 ărăsit „stepa foamei dintre + nf o e a 

Imperialismul rus xp la sfirşitul sec. XV. Exact atunci cînd a începu 

început înas iu REeA dee del teritorială a ultimilor barbari centro-asiatici 
inul militar S : iai i ; 
ea Aa Europei şi care a fost imperialismul feroce, im pes găiai 
înspăimintător al potire acum de dinastia Romanovilor a apărut la 
___ IMperia Bre caute înaintare prin spaţiul Carpato-dunărean spre 
Ne etenă pe la începutul sec. XVII. Exact atunci cînd după 
aa de la Viena din 1683 a început declinul tii tpă şi retragerea 
teritorială a iinperialis uni turc ce ocolise pe la sud Marea Neagră şi incercase 
i in sud-est a Europei. d y 
tapet sm ului are perfectă asemănare şi evident la altă Scară 
cu întinderea unei pere de ulei. La fel ca pata de ulei, Ruşii au înaintat pe 
orizontală şi s-au întins teritorial: acolo unde întilneau vidul şi atât cît nu li se 
opunea rezistenţa. Imperialismul ruso-ţarist a invadat, a ocupat, a anexat şi a 
rusificat absolut toate teritoriile dinspre est, dinspre sud şi dinspre vest unde 
vitregia istoriei cu năvălirile barbare şi războiul permanent n-a îngăduit alcătuirea 
de state naţionale cu putere militară şi economică de rezistenţă. 

Imperiul rus moştenit de comunişti de la țari acoperă 1/6 din pămîntul 
planetei, se întinde de la Occeanul Atlantic la Oceanul Pacific şi totalizează 
astăzi în 1936 aproape 170.000.000 locuitori. 

Exact după recensămintul lui Stalin: 169.519.127 locuitori. 

Din aceştia, Ruşi adevăraţi sînt numai 99.019.929 reprezentind 58,41% 
din totalul populaţiei. Dacă scădem populaţia evreiască care s-a declarat rusă 
odată cu neinregistrarea religiei, înseamnă ca Ruşii adevăraţi abia sint jumătate 
din imensul lor stat şi uriaşul lor imperiu. Restul populaţiei sint cele 178 naţiuni 
şi popoare din Euro- Asia pe care ei Ruşii imperialişti le-au învins, le-au cucerit, 
le-au ocupat, le-au deznaţionalizat oficial şi le-au rusificat aparent. 

Scumpe colega şi distise prietene. 
ete A SEUL Sie, continuarea trecutului şi se continuă cu viitorul. Ce-au 
i SDistue i e 1/8 naţiuni şi popoare din actualul lor imperiu: în mod identic 

i gur vor face cu naţiunile şi popoarele din estul Europei dacă dvoastră. 
marile democraţii occidentale le veţi îngădui şi-prin această îi veți aji 

Dvoastră nici nu ştiţi ce i E: cc A UL Y 

4 CI Nu Ştiţi ce importanţă pentru Civilizație şi pentru Europă 
avem noi Românii şi Polonezii si în lini : pia : 
ctviri ate! şi în linia II a frontului Ungurii. Destinul 

lizaţiei se construieşte acolo la dvoastră în Occidentul E. i ide 
dacă trebuie să piară sau trebuie să continuie aici e epeai Mac A 
pe istmul de pămînt dintre Massa tg daia aici la graniţa de est a continentului 
geografic: pe fluviul Nistru care constit co aaa baieti Incă FABR 
Delta Dunării care este viaţa comerci eat o fortificaţie naturală, mai la nord de 
ială a Europei, la est de Vistula unde de mii 


50 
tul său Politic este poa 


Ge ani au fost bătăliile în cîmp deschis pentru și - 
state baltice Finlanda, Estonia, Letoniă şi Fiinta ca Europei şi în cefe patru 
pici Asia şi nici Rusia. a care sînt Europa şi nu sînt 

Nu ştiu cu ce opinii şi poate cu i 

5 : A pAă , ce prejudecăţi aţi veni Afis 

Bucureşti. Nu ştiu dacă avind obiectivitale : nord pa la Paris aici la 
înţelegeii penoi legionarii, care sintem conştiinţele vii Mi a iz totuşi să ne 
României Contemporane. ŞI voinţele luptătoa 

Franţa a făcut în trecut prea mul 

- t pentru ânia si ce: 

națiunea de pe treapta de sus a omenirii: astfel că a Şi Francezii sint 
naţională pentru întirzierea inevitabilului sau pentru un 7 pot cere omicidaca 
di general Gh. Cantacuzino- Grănicerul, Ionel 1 Moţa şi Princi pi 
Cantacuzino: nu sînt cu Germania împotriva Franţei, sînt pana ra: Alex, 
şinumai pentru Europa Şi indiferentdacăco ă Napoleon sau rele omâmia 
Europă pentru apărare pe graniţa de est a continentului. ri 


ee ro La Virgil RĂDULESCU 
publicist originar din Corabia asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul de la Miercurea Ciuc. 


+ 


Teza „bestiei din om“ 
şi 
Teza „ţapului ispăşitor“ 


O nouă cauză de antisemitism este felul cum Evreii îşi organizează 
pledoaria în faţa naţiunilor autohtone în care se infiltrează pentru a le domina 


- şi exploata. 


„Avocaţi plătiţi de iudaism susţin pur şi simplu că Evreii nu au existenţă 
socială reală. După aceşti avocaţi plătiţi de iudaism, noțiunea de evreu este o 
invenţie tendenţioasă a ne-evreilor în general şi a antisemiţilor în special. Deci în 
concepţia avocaţilor plătiţi de iudaism: nu problema evreească a generat an- 


„HSemitismul, ci antisemitismul a generat problema evreească. 


„Iată cum avocaţii plătiţi de iudaism explică procesul psihologic al an- 
tisemitismului. 

„_Ne-evreii şi cu deosebire antisemiţii sînt mai mult animale deci oameni. 

Ei simt nevoia să sfişie, să lovească, să vadă sînge curgind, să audă durere din răni 


ŞI să tortureze ca scop în sine şi pentru propria plăcere. Pentru a-şi satisface această 
it pe evrei să fie această victimă 


hevoie biologică de ferocitate şi cruzime, €i au găsi 
Cu atît mai bună de persecutat cu cît n-are putinţa de a se apăra. 


Învierea 


SPC te a bestiei din Om. : ara 
ceastă teză se Ap care pot fi îndreptate şi nu sînt îndreptate şi 


ip Orice Su fi preîntimpinate dar n-au fost preîntimpinate. Respon. 


nenorociri care puteau . P ovăţia o are națiunea din respectiva ţară şi cu 
ga aie piete SPC ia ce şi guvernanţii statului. Pentru a nu fi acuzaţi 
ce ao şi au găsit i Seyici minoritatea asupra căreia să arunce toate 
inovăţiile şi întreaga raspu : E ai 
ee af la iază se i Leicaia a ţapului ispăşitor. Ș. i. rigAdi | 
Ambele argumentaţii duc spre aceeaşi concluzie: evreii sint vinovaţi 
inventaţi şi victime din oficiu. Pentru a-şi tăinui deficiențele si Pentru a nu-şi 
recunoaşte greşelile, neevreii în general şi antisemiţii in special: caută pină găsesc 
şi cînd nu găsesc fabrică „minoritatea expiatoare Asupra acesicia azvinlă 
propriile lor defecte şi propriile lor slăbiciuni, acesteia îi atribuie cauza şi 
răspunderea propriilor nenorociri sau suferințe şi cu torturarea acesteia. îşi 
astimpără ferocitatea şi cruzimea animalului din om. a a 2 
La laşi m-am izbit de nu puţini asemenea avocaţi pledanţi ai iudaismului 
din Rominia. Din gura unor Români intelectuali am auzit formulate cu artă şi 
măiestrie aceste teze a bestiei din om şi a ţapului ispăşitor. În cei 3 ani ai Mişcării 
Studenţeşti din 1922—1925 le-am arătat cu fapte şi dovezi, cu statistici şi cu texte; 
ce sînt în realitate aceste două teze şi în ce scop au fost ele fabricate. Le-am spus 
că sînt anestezicul cu'care se paralizează vigilenţa şi reacţia naţiunii române 
autohtone pe acest pămint şi cu drept istoric. Le-am spus că sînt perdeaua de fum 
care camuflează armata invadatoare şi mai exact străinul care se infiltrează pe 
nesimţite pentru a ajunge clasa conducătoare a Ţării. Cu atita iubire m-am 
adresat şi cu atita înflăcărare le-am argumentat încit: am pierdut opinia că sînt 
niște naivi şi nişte creduli şi am ajuns la concluzia că sînt trădătorii epocii noastre 
şi primii duşmani ai Patriei. 
Mulţi ani am crezut că problema politicianismului, a imoralităţii şi 
corupţiei şi a presei din Sărindar se vor rezolva de la sine de îndată ce va îi 
rezolvată problema evreească. 
M-am înşelat şi lucrurile sint mult mai dificile. 


Intii trebuie să rezolvăm problema trădătorilor şi apoi problema invadatorilor. 
Intii să ne organizăm apărarea naţională şi să ne asigurăm de solidaritatea 
Bipionala ŞI apoi vom da bătălia fără drept de pierdere: cu inamicul care s-a 
infiltrat, dar n-a învins încă. Ne găsim într-o cursă de întrecere pe propriul nostru 


pămînt şi victoria O va avea cine va aju j 
Aripi junge mai repede la aparatul de stat şi la 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


ȘI ; 
(August 1936, Tabăra de Muncă de la Carmen Sylva, sedința de seară cu întrebări si răspunsuri) 


Cum s-a desfăsurat infiltrarea Evreii din ” 
7 eilor România > 
Nota bene - 53 
„Acest text a fost reconstituit si sintetizat de mine din : a 
îurebăriie sutelor de mici legionari prezenţi în Perii lire de Căpizan ca aplicaţii si răspunsuri la 
Stilul de expunere nu-i al Câpitanului, dar ideile si concluziile sîng ale dinsului. 


Dr.M.Ş. 


+ 


Conferinţa la Cercul de Studii al Mişcării Leoi 7, 
E e 3); IŞcării Legionare, în Oct. 1936, Ia sediul din sm 


Cum s-a desfăşurat infiltrarea Evreilor din România? 


In momentul de faţă România are itoriul ei ci : 
Nu este fără explicaţie fatul că peste 1.000.000 se pei Suie PA DOMO de pa E 

i Bucovina. De asemen ă explicaţi aioiire, ia 
ş V ) menea, nu este fără explicaţie faptul că aproape 500.000 s 
adunat în capitala ţării Bucureşti. 23553 

Evreii au început invadarea pămîntului românesc la iumă 
Pînă atunci erau mici comunităţi za care nu jenau pe E ui ai i 
nu constituiau o problemă social-economică. Primii evrei au venit în sec. xi, 
aduşi de ocupaţia turcă pentru a fi perceptori şi a strînge birurile. Cînd a ridicat 
steagul independenţii naţionale la 13 Noiembrie 1595, Mihai Viteazul a executat 
numai în Bucureşti: 2000 Turci şi 500 Evrei aflaţi în slujba primilor*. 

A Ceea ce i-a determinat pe Evrei să se colonizeze în spaţiul dintre Carpaţi 
şi Dunăre a fost fondarea în 1859 a Statului Român Modem sub ocrotirea şi deci 
sub controlul marilor puteri din occidentul Europei. Pînă la jumătatea sec. XIX 
pămîntul românesc a fost un fel de „ţară a nimănui“ între armatele ruse şi turceşti 
şi de „pradă disputată“ între imperialismul ruso-ţarist şi imperialismul turco- 
otoman. Odată cu fondarea Statului Român Modern: s-a asigurat ordinea, a venit 
libertatea, a inceput siguranţa şi s-a îngăduit stabilitatea. 

Evreii au trecut graniţa şi au pătruns în teritoriu prin două locuri. 

Primul loc a fost în Nord. 

Al doilea loc a fost Galaţi. PE 

„La Nord de Bucovina, Moldova şi Basarabia se găseşte Galiţia. Această 

Galiţie este clocitoarea şi puerniţa evreilor din întreaga Europă. Evreii din 
Galaţia au coborit spre Sud: pe potecile munţilor, în grupuri mici, fără 
paşapoarte, plătind vameşilor sau ascunzindu-se de grăniceri şi timp de şase 
decenii în chip de fluviu continuu. 
AC ar ai Șe uti 

F raci | i în 1595 a fost cauza pentru care pseudo-istoricul 
Mihail Roi șa maro holocauai ANN etiematizat oficial pe Mihai Vizeazu drept boy de cai, 
aventurier cosmopolit şi duşman al poporului. 


De 


Învierea 


54 au venit din porturile Mediteranei şi 


oarele, au debarcat la Galaţi, S-au 


A dgua masă de evrei invadatori ne- 
din Occidentul Europei. At uVaf 

rezentat ca reprezentanți a căpitanului Străin ŞI 
răspîndit radial. 

Astfel, s-a făcut C oa 
înti i. să-şi strîngă miinile şi să 
întilnească, să-şi stringă miinile $ C 
dovei, Bucovinei şi Basarabiei. Aceasta este expli 
jumătate din Evreii României sint in Moldova, 
monopolizează oraşele şi comerţul. Fă ză 

Pentru Bucureşti, explicaţia este de ordin administrativ şi economic, 
România este un Stat centralizat cu principalele pirghii de comandă concentrate 
Î într-o asemenea funcţionare statală; 


în Capitală. Într-o asemenea structură şi me onare 
locuitorul din Bucureşti are pondere social-economică de 100 ori mai mare ca 
cel din oraşele de provincie şi de 1000 ori mai mare ca cel din sate-comune. 


Nu ca efect al hazardului, ci în mod deliberat şi calculat Bucureştiul a 
ajuns după 1918 ca 1/3 din populația sa să fie Evrei şi 1/6 să fie maghiari. Puţină 
lumeştie că Bucureştiul este cel mai mare oraş maghiar din lume după Budapes- 
ta. De asemenea nu suficientă lume se întreabă din ce Cauză şi cu ce consecinţă 
s-au adunat în Bucureşti o jumătate de milion de Evrei? 


Colonel Ştefan Zăvoianu 


a cele două armate invad i 
trige împreună „Ural“: pe terito 
caţia faptului că mai mult de 


erou din războiul 1916—1918 fondatorul ziarului „Dacia“ membru în Senatul Legionar şi Consilierul 
Căpitanului; condamnat la moarte în Iulie 1941 de dictatura Gen. I. Antonescu pentru vinovăția de 


a-l fi înfruntat direct şi personal. 


* 


CONFERINŢA lui Victor P. GÂRCINEANU 


noiembrie 1936 Bucureşti 
la şedinţa lunară a cuibului, „Arhanghelul ne-a ajutat“ 


a pipe y iubiţi prieteni! 4 
re agita țin o conferinţă. O conferinţă cu subiect ales de mine 
rar e dai pui ge sc dumneavoastră, mă prezint personal 
în raport cu o Idee hotărită de Căpitan, fi ȘI eta je oii 


Antagonismul di i şi işti 
Pentru comunişti: ee “far egile în at total, definitiv şi ireconciliabil: 
A ntru noi legionarii: ideile sînr legile. 


ălătorit cu va > ianți 
Au că ase sub formă de comercianţi s-au: 


atoare continue să se 
: pe teritoriul Mol. . 


Bucovina şi Basarabia, unde 


Ei cred în stomac şi în Marx, iar noi credem în cr: = 


duce omenirea spre Cer şi la Dumnezeu, iar aa ŞI în Platon. Școala ui Platon 


şi la diavol. ui Marx duce omenirea spre iad 


Jată cuvintele Căpitanului. 
Învăţătură exprimată de Că 
Mihail. 
Citez: 
Lumea este o existenţă în nei, mi 
„l a €si heincetată m 7 
poateffi înapoi Mişcarea poate fi dezvoltare şi fa Mişcarea poate fi înainte şi 


prăbuşire. Totul şi toate sînt devenire într-un fel sau altul şi pa DEI degradare şi 
-0 direcţie sau alia. 


Ceea ce ni se pare a fi oprire este î j = : 
şi aleargă, clear a i face Les e a e E aL zeci caii Targ 
„În această lume în neîncetată mi ; 
pentru noi oam enii două direcţii şi dec două poe ai de baneformure “0 
paralel spre infinit şi două planuri care se suprapun fiind d i Caraleaapă 
„Sus: avem linia ideală şi planul lui Dumnezeu. aci 
„Jos: avem linia reală şi planul pământescului şi cotidianului 
„Omul şi omenirea se găsesc între aceste două planuri e ibili 
ambelor acestor linii. Fiecare din noi şi noi toţi laolaltă avem pis cre 
noastre Idealul care ne cheamă şi ne aşteaptă. Fiecare din noi pe i 
avem sub picioarele noastre Realul care ne susţine şi pe care pi Esca al ) i 
este ce se găseşte sus şi ce avem jos, ci este către care scop tindem şi iati 
e aie cop Şi pe ce direcţie 
„În viața omului şi în istoria neamurilor ă perii tive şi 
perioadele negative. În perioadele pozitive epice ese piețe 
apropie de Ideal şi pune stăpînire pe Real. În perioadele negative respectivul om şi 
"Speeze pai ploaie spatele Idealului şi intră sub stăpinirea Realului. : 
„Perioadele pozitive i ă raţi Î 
dominate de Religie şi de egali 25 A A (RIN eee (ce 
„Perioadele negative de lipire şi absorbire în Real sînt cele dominate de 


pitan după primirea de la Sfintul Arhanghel 


Aaaa şi de prizonierat materialist. 


„Cine sîntem noi legionarii? 

„Ce vrea Mişcarea Legionară? 
ganiz „Noi sîntem şi noi vrem cu totul altceva decit toate celelalte partide, or- 

a mişcări şi forţe din România, inclusiv francmasoneria şi comunismul. 

> Esi (a omefet = it 
cotidianului. Te pe linia sila şi țin Națiunea pe planul pămîntescului şi 
Azi Noi mergem pe liniă Idealului şi ridicăm Națiunea pe planul lui Dumnezeu 

mai aproape de Perfecţiune. 

Xe Unii din ei ignoră linia Idealului şi se 
po gg ili şi mai periculoși coboară şi distrug Idealul în numele aşa 


cred ateişti sau practică ateismul. Alţii 
-zisului „realism 


| 


ia 


Învierea 


Sai ci ne-am propus şi ne Strădiiă 

Noi nu coborîm Idealul la Pie popa piere P. Nei lesi marii 

Se a istă la nivelul ldealu A aa ; 

a năla Rec e eansform, îmbunătăți şi peecţionm Realul aim propria 
noastră substanţă omenească şi din propria noastră Apa Adi în Cetăţui, oligi 
„Educaţia ce ne-o dăm în cuiburi, în Frăţiile de ie $ side i dă Mitica 
pecare o duce şi o face Legiunea şi întreaga noastră viaţă oam i ip i Latori; 
Sînt în întregime În serviciul acestui Scop şi Pentru îndeplinirea UStuni, 


Scopul nostru şi misiunea noastră sînt de a apropia cît mai mult linia Realului de 


ini i şi de aridi ] lan al pămâîntescului cotidian 
linia Idealului şi de aridica România depe actualul pla ului 

ali teriale pe planul acela încă depărtat al Perfecţiunii morale, 
EL ale Pct inea lui Dumnezeu şi în ordinea divină. 


naţionale şi sociale întruchipate în imagi j f, 

„Libertatea pentru noi legionarii nu este dea face ce vrem şi ce nu vrem aici 
jos ci este dreptul şi posibilitatea de a ne organiza, de a ne transforma, de a ne 
îmbunătăţii, de a ne perfecționa, de a merge spre Dumnezeu şi de a ne apropia de 
Dumnezeu. “ 

Dragi camarazi şi iubiţi prieteni! 

Acestea sînt cuvintele Căpitanului. 

Aceasta este învăţătura Sa. 

Aceasta este soluţia Sa. i e sl ee 

Învățătura primită de la Sfintul Arhanghel Mihail şi politica în numele 
Sfintului Arhanghel Mihail. 

Dragi camarazi şi iubiţi prieteni! 

Invitat în cuibul dumneavoastră nu întîmplător „Arhanghelul ne-a ajutati * 
eu îmi propun: nu să completez şi nu să explic pe Căpitan, ci să mărturisesc cum 
înţeleg şi cum mă conformez eu Victor Gircineanu. 

Cred că ar fi greşeală şi inutilitate, dacă aş insista cu analize şi cu 
prelucrări. Căpitanul şi-a formulat clar şi precis mesajul şi problema de rezolvat. 
Sîntem noi? Cum am primit mesajul? Ce-am înţeles din Mesaj? Cît putem dărui 
pentru a asimila mesajul? de cit sacrificiu sîntem capabili pentru a corespunde 
şi a servi Mesajul? cind vom ajunge să corespundem încrederii şi astfel să 
realizăm Mesajul în Ţară realizindu-l în persoanele noastre? 

Acestea sint întrebările pe care ni le pun Neamul şi Istoria. Acestea sint 
întrebările la care să răspundem pentru a fi cu Neamul şi pentru a fi în Istorie. 

Intrebările ne chinuie şi ne ard tocmai pentru că le posedăm şi le trăim: 
Vom fi în zvircolire, în frămîntare, în agitaţie, şi în suferinţă pînă vom găsi şi vom 

Ore mat iri Va fi bucurie în Ţară şi va fi fericire pentru Neam: de îndată ce 
Meseta vedi prin fapte în serviciul Mesajului şi prin jertfe la înălţimea 

Dar) camarazi siiubiţi prieteni! 

91, noi, Cu şi fiecare om care trăieşte şi există sîntem alcătuiți din două 
substanțe. Fiinţa fiecăruia dintre noi şi a oricărui om este un amestec A materie 


Con ferinţa lui Victor P. Gârcineanu 


ide spirit. Ambele sint prezente şi trebuie să fie prezente da 57 
i nivelul calitativ sint atit de variate şi într-atât se pot schi uz Cantitative 
S este identic cu altul şi fiecare avem o identitate imi a incit nici un om 

De unde vine materia din om? PS sonatăe 

Este ţărîna şi pămintescul. Sînt ele - 
chimice, mineralele din natură şi fenomenele Be i Mea 
cu care se ocupă anatomiştii şi organismul nostru 
Cu materia din om, cu corpul şi cu organismul nost 
dar şi economiştii, sociologii, militarii şi inginerii. 

De unde vine spiritul omului? 

Spiritul din om şi mai corect spiritul omului este o 
autentică din Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar fi un foc urii 
ar fi o scînteie pornită în spaţiu şi în timp pentru a pop 
materie un om. Spiritul nu ste găzduit de corpul nost 
de om. 


Aceasta este situaţi; omului în existenţa naturii. Aceasta este poziţia 
omului în ordinea naturii. 

Care este daroria omului? 

Ce misiune îndeplineşte omul? 

Ce răspundere a asumat omul? 

La aceste întrebări răspunde mesajul Căpitanului şi lupta Legiunii. 

„__ Căpitanul nu vrea şi nu ne cere ruperea de Real şi abandonarea acestuia. 
Căpitanul vrea şi ne cere să stăpinim Realul şi să-l înălțăm cît mai aproape şi dacă 
se poate la identificare cu Idealul. 

„A stăpîni Realul înseamnă a nu fi prizonierul intereselor materiale şi al 
instinctelor animalice. 
E A stăpîni Realul înseamna a depăşi pămintescul şi cotidianul din condiţia 
mana. 

A stipîni Realul înseamnă a aduce materia în mişcare după spirit. 

A stăpîni Realul înseamnă la nivelul individului să fim întîi spirit şi apoi 
materie. = 

A stăpîni Realul înseamnă la nivelul Societăţii să avem pe Dumnezeu drept 
model şi scop. - 

„__ Pentru transformarea pămintescului după modelul divin şi pentru 
ridicarea Realului la înălțimea dealului nu există decit o singură posibilitate, 0 
Sigură soluţie şi o singură cale. Această unică posibilitate, unică soluţie şi unică 
sea este jertfa voluntară şi dezinteresată a minorităţii cu titlul de elită în serviciul 

Pentru binele celorlalţi care reprezintă majoritatea. eh con 

Dragi rile, iubiţi Prieteni din cuibul „Arhanghelul ne-a ajute 
Lai La această jertfă voluntară şidezinteresată văcheamă,vă Fat 3 ri şi 
giunea. Drept exemplu îndrumător pentru această JE 


eleev Substanţel 
= . 4 E 
Ce. Alcătuiesc; Corpul nostru 


Cu care se ocupă fiziologiştii. 
TU Se Ocupă nu numai medicii, 


Pârticică infimă, dar 
âş Şi continuu, spiritul 
ula o ființă şi a face din 
Tu, ci este însăşi definiţia 


PP 


Învierea 


58 zră viaţa şi este gata de moarte. Nu pentru că exisă 


: ă. Căpitanul îşi ofe 4 porta itate i ibi, 
dezinteresată, SE, ecizie în acest sens, ci pentru că există necesitate imposibil aj i, 
o preferinţă sau âniei. Este legea princeps a Creaţiei, 


] u existenţa şi viitorul Romă 2 le 
de soluţionat pentr ficat ii penuiă mîntuirea omenirii, meşterul Manole şi 


eu şi-a sacri A lenta sete Aero a , I 
Di ricat sotia în zidurile Bisericii, toţi artiştii ŞI toţi savanții E Et dia 
suflet odată cu întreg talentul în respectivele lor Opere Şi la fel Căpitanul ş 
legionarii vrednici de EI se dăruise total şi îşi vor jerfi viaţa pentru Creeare 


României Noi. 
Nu se poate fă 


ră această jertfire sl Şi aczinicee Sl + ti moral, 
in rândurile anonime ale naţiunii. Fără jertia voluntară ŞI ată nu y 
centi Realului la iăltimea [dealului şi nu se pot transforma teritoriu, 
Statul şi oamenii României după modelul de perfecţiune al imaginii divine, Fări 
jertfă voluntară şi dezinteresată nu vom ajunge şi nici alţii nu Vor putea ajung 
la România pe care cu toţii o vedem în visuri şi trăim in speranţe. ( 
O Românie vie şi dinamică! i 
O Românie puternică şi prosperă! A 
O Românie a Libertăţii şi cu libertăţi! că) 
O Românie cu Adevăr şi Dreptate! 
O Românie care să merite încrederea şi să împlinească Testamentul a 33 
generaţii de strămoşi şi înnaintaşi! pipi 3 i 
O Românie care în drept şi în fapt să fie speranţă sigură pentru generaţiile 
fără număr ale Românilor din viitor! | 
Adevărata Românie Nouă! SĂ 
Victor P. GÂRCINEANI 


jurist şi publicist originar din Iaşi, asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul Vaslui 
* 


(raport despre „Naţionalism şi Comunism “ la Congresul Naţional-Studenţesc di 
Ian. 1937 la Timişoara, convocat ca „DYo-congres*). 4 


STUDENŢIMEA ROMÂNĂ _şi IDEOLOGIA 
COMUNISTĂ 3 
pe ge ae e dupa mai degrabă îi plingem. Pe unii îi plingem pentr 


e alţii îi plingem pentru credulitatea şi naivital f 
-a adus să-şi considere dorinţele die)! 


Studenţimea română si Ideologia COmunistă 


Nu este adevărat că Comunismul re TEI = 
esiune retrogradă a păturilor sociale în z, Prinaitivism şi o 
vins în Rusia pentru că aici a găsit imprejurări iavorabile şi e e mois 


arel a fost conceput de Karl Marx şi Frederic Engels în G; să frana 
al ales 


astă decit în rîndurile 
jurul adevăraţilor con- 
Ost antrenați pentru a fi 
lucrurile. importante şi 
fluturilor nevinovaţi şi 


Eu nu cunosc în România o excepţie. 
Este foarte adevărat că Comunismul s-a localizat şi a fost îngrădit în 


Rusia. Dar el a fost conceptul şi el nutreşte scop de conspirație planetară pentru 
întreaga omenire. Este conspirația unor gangsteri ai politicii care au văzut: în lupta 


"de clasă mijlocul optim de a distruge societatea care există in prezent şi în 


eratizarea proprietăţii mijlocul optim de a permanentiza stăpinirea guvernanţilor 
asupra guvernaţilor. 

„Nu există comunism sălbatic şi comunism civilizat, în funcţie de calitatea 
naţiunii care îl adoptă şi îl înfăptuieşte. Exact aşa cum nu există comunişti 
universitari şi comunişti salonarzi, care. în vorbe sînt liberi şi în fapte sint uneltele 
adevăraţilor comunişti ascunşi în umbră şi ordonind din culise. De îndată ce-au 
distrus cît au putut distruge şi de îndată ce-au inşelat pe cine au putut înşela, 
comuniştii-unelte sînt trecuţi pe linie moartă şi înlocuiţi cu alţii proaspeţi. 

Aceasta a fost dinamica Comunismului în Rusia, unde Stalin stăpîneşte în 
1937 numai cu 1 la mie din bolşevicii, menşevicii, socialiştii-revoluționari. şi 
social-democraţii care împreună au făcut revoluţia din 1917. 

Prin comunizare universală: nu Rusia se va ridica la nivelul Franţei şi nu 
Asia se va ridica la nivelul Europei, ci întreaga omenire inclusiv Occidentul şi 
America se vor cobori şi în caz de rezistenţă vor fi coboriţi la nivelul de zootehnie 
Şi Junglă a bolşevismului creat de Lenin şi perfecţionat de Stalin. 

Ș Este uluitoare criminalitatea „finanței internaţionale evreeşti “de la Ne 

e carea subvenţionat bolşevismul din Rusia şi I-a făcut să învingă în războiul 

Ai Este uluitoare stupiditatea atitor intelectuali Şi atitor universitari din 

“cident care văd în marxism-leninism noua religie înlocuind creştinismul şi 

Yrsta de aur din istoria omenirii iversitar. la 

ape OARE St Sti a an ine ra nea rit 
mbrie 1922 s-a pronunţat în totalitate şi fără dizi 


unism Prezent sau viitor. 


PRE AR E ZE Eee a DD 0 PR 


Învierea 


în toate universităţile din Europa şi din America Există AIA Că 
uniste: mai mari sau mai mici, marxiste pro Stalin sau a Sole Cu adapta 
naţională sau făţiş internaţionalistă. Numai în Universităţi e din România € 
unismul este absent şi de la „Congresul Naţional Studenţesc“ din 1919 de la 
înă astăzi 1937: n-a îndrăznit să depună listă la nici-o alegere din Organizaţii, 
noastre studenţeşti. Dacă există vre-un Student comunist in „Universităţi, 
noastre, pentru ce nu scoate capul şi pentru ce nu deschide gura! 
Constantin BOBO 

(199 

student în litere originar din Jud. Mehedinţi, secretar al Comitetului U.N.S.C.R. 1936—19%) 
asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul de la Vaslui 


60 


SES 


DECLARAŢIA DE PRINCIPII a prof. TRAIAN 
BRAILEANU 


Eu am studiat trecutul nu în calitate de istoric, ci în calitate de sociolog 
Nu ca marele nostru Nicolae Iorga şi nu ca tinărul C.C. Giurescu, car 
scriu tratatele noastre de istorie. li admir şi îi felicit pentru imensitate 
faptelor descoperite şi adunate de dînşii. Dar nu-i urmez şi nu-i felicit penin 
interpretările pe care le fac şi mai ales pentru tăcerile pe care le impu 
Interpretările lor sînt revoltător de înguste, iar tăcerile lor sînt demisii di 
responsabilitate. 
Sociologia este altceva decit istoriografia şi decit istoriologia. 
Sociologia îşi concentrează atenţia nu pe vîrfurile conducătoare, ci pi 
substanţa socială. Spre deosebire de istorie, sociologia face deosebire întit 
vîrfurile conducătoare şi virfurile reprezentative ale respectivei societăţi sauâk 
respectivei epoci. Spre deosebire de istorie, sociologia coboară dedesubtul cas 
conducătoare şi caută să cunoască pe verticală straturile şi pe orizontală 00% 
unităţilor. Spre deosebire de istorie, sociologia preţuieşte mai mult ce se faceti 
jos în sus şi din interior spre exterior decit ce se dă sau se octroieşte. 
Incă o diferenţă. 
“Sociologia joacă şi ierarhizează nu îndreptată spre trecut, ci îndrepti! 
spre viitor. ş 


Declaraţia de Principii a Prof. Traian Brăileanu 


noză — săprevadă procesele de devenire din az SI 
pogRo d oie e toi sola can dia ncoparaoanca 
plet realizată numai în etapa cînd aceasta a ajuns capabilă de Ştiinţifică a fi com- 
forță de transformare. acţiune şi a devenit 
Mi-am permis a vă semnala aceste diferenţe dintre istorie şi sociolooi 
entru ca să mă înţelegeţi pe mine. Pentru ca să înțelegeți ŞI sociologie 
olitica de astăzi a României să exprim şi să militez a ai i am ajuns în 
diametral opus d- lui Nicolae Iorga şi d-lui C.C. Giurescu. În i La de vedere 
sînt obligat de principiul obiectivităţii şi de criteriul legităţii a te de sociolog 
explicare ceea ce numim „motivaţia personală“ şi să nu rețin za, pentru 
ceea ce se numeşte „argumentura ad personam“. judscare 
Ei bine! domnule Milcoveanu şi domnule Turcanu, de pe această poziţie 
a sociologiei voi spune un adevăr care va inverşuna încă mai mult pe dl Nicolae 
Iorga şi care va dezorienta încă mai mult pe dl C.C. Giurescu. 

Cei mai periculoşi oameni din Societate şi cei mai nefaşti cetăţeni ai 
statului: nu sint cei care vorbesc răul sau fac răul, ci sînt cei care nu fac nimic 
pentru Stat şi care se abţin de la toate în Societate. Insensibilii care nu se 
sezizează, indiferenţii care zac nepăsători, opacii care nu Tecepţionează, abulicii 
care se abţin înafară de existenţa lor, apaticii care refuză acţiunea altora pentru 
că ei sint incapabili de acţiune: toţi aceştia sînt duşmanul Nr. 1 din interiorul 
nostru social şi naţional. Egoiştii, afaceriştii, ariviştii, carieriştii, traficanţi, 
oportuniştii, fripturiştii, nepotiştii, abuzivii, şi Chiar violenţii cu pumnul mai 
mare ca creerul, fanaticii incurabilii pe drumul erorilor şi anarhiştii cu viaţa fără 
scop pozitiv: toţi aceştia sînt duşmanul Nr. 2, de care ne putem apăra pentru că 
se manifestă şi îi cunoaştem. Dar cum să te aperi de insensibili, de indiferenți, 
de opaci, de abulici şi de apatici pe care dl Nicolae Iorga şi dl C.C. Giuresc îi 
proclamă „cerăţenii cei buni“ pentru că sînt absenţi şi par paşnici şi în even- 
tualele imprejurări de risc sau de primejdie a Patriei: nu şti ce prezenţă vor avea 
Sau nu vor avea şi nu şti ce aport vor aduce sau nu vor aduce? Toţi aceştia nu 
înfluenţează devenirea istorică pentru că nu fac parte din procesul istoric şi la 
fel ca în toată istoria omenirii vor fi într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat: 
a-socialul care va fi manevrat, care va servi pasiv, care va fi justificarea Şi care în 
ultima etapă va ratifica anti-socialul împotriva pro-socialului. set: 

___ Cese poate vedea şi ce trebuie să constatăm în politica internă tina 
astăzi la 20 ani după războiul mondial şi astăzi cînd societatea aia i 
iu antagoniste? Chiar şi d-nii N. lorga Și aka ză care se 
oa uite că singurii oameni din interiorul je indiferența Şi pasivitatea 

mîntă pentru ceva, care fac ceva şi care se detaşează de 
8enerală: sînteţi d-voastră legionarii. După dl! Sb, 
facrăul, dar după mine şi după alţii nu mai pulio balet E Ca 
luresc: legionarii fac bine. În orice caz s-au sesizat de ceva, 


ă a, C.C. Giuresc şi alţii ei 
pă AN. lore e GIN. loreaşidl CC: 
ră ceva, fac ceva 


Învierea 
a părților şi de înaintare a întregului — în timp 
cît pasivitate şi indiferenţă. 

Iată pentru ce în calitate de sociolog atent la interiorul substanţei sociaj 
şi interesat de procesul de devenire al Societăţii, cu profesorul Traian Brăilean, 
de la Cernăuţi am un punct de vedere şi am luato decizie contrară celor ale d-lu 
N. Iorga şi d-lui C.C. Giurescu. Eu consider pe Căpitan şi pe d-voastră legionari 
drept cei mai valoroşi şi mai utili cetăţeni ai României de astăzi şi drep 
principala poate singura nădejde de viitor a Patriei noastre. În măsura În care 
va putea şi va fi necesar, eu prof. Traian Brăileanu de la Cernăuţi: vă voi Sprijin 
şi voi fi alături de d-voastră. 

De discutat nu este ce voi face, ci este ce voi putea face. 


Traian BRĂILEANU 


62 


şi sînt Mişcare de deplasare 
totul din afara lor nu este de 


profesor de sociologie întemnițat în Închisoarea de la Aiud. - 
gment din convorbirea cu dr. Şerban Milcoveanu şi avoc. Ion Turcanu în 


îra 
Sper 1937 la locuinţa sa din Cernăuţi. 


* 


Testele Vocaţiei Sociale 
(conferinţa Iulie 1937 la „Axa“) 


În calitate de jurist magistrat, în calitate de publicist istoriograf şi mai ales 
în calitate de om iubind oamenii şi de român devotat României, mi-am pu 
întrebarea ce exprimă şi ce defineşte cel mai bine „vocaţia socială a individului?” 

Cercetînd trecutul istoric, observind societatea contemporană şi avînd în 
faţă persoana şi opera Căpitanului, am ajuns la următoarea concluzie în drepi 
de a fi răspuns la întrebarea de mai sus. 

Etimologic: vocaţie inseamnă să posezi o voce interioară şi aceasta să aibt 
prezenţă vie. O voce intimă, proprie, personală care din subconştient se adrese: 
conştientului şi care te cheamă la datorie şi te îndeamnă la bine. Te cheamă li 
datorie în numele a ceva superior interesului personal şi superior situaţiei 
momentane. Te indeamnă la bine pentru a fi fidel propriei tale fiinţe şi pentru 
a-ţi păstra în continuare demnitatea. Ceea ce oamenii cultivați numesc Vocajit 
este identic cu ceea ce poporul şi artiştii numesc chemare, 

Să aplicăm la Societate noţiunea de vocaţie. Este o tendinţă intimă de? 
fi parte autentică şi concretă din Societatea. Este o voinţă subconştientă de â 
reflectare reprezentativă a societăţii. Este o ambiţie legitimă de a fi mai bine 
ceilalţi şi de a fi pe prima treaptă a societăţii. Este o mîndrie de a te distinte 
printr-un aport şi printr-o contribuţie. Este o satisfacţie vecină cu fericirea 


il societăţii şi de a fi plăcut oamenilor. În 
Me rînduri şi în nici-un fel în urmă sau pate 
PI“ Ce trebuie să faci pentru a dovedi şi pentru a implini 
Destinul şi hasardul nu sînt atotputernici, Sînt plini VOCaţia socială? 
în puterea noastră. Principalul factor pe care ne bizuim Ft pei de alţi factori 
raţionarea logică şi alegerea deciziei. erul arbitru, adică 
Primul lucru de făcut este săne adaptăm medi lui 


izățile social-politice 
ele. Teciprocitate cu 


Al doilea lucru de făcut este de la început şi fără dezminire să ne situăm 


pedirecţia justă utilă. Subliniez în acelaşi timp justă şi utilă pentru că justul inutil 


n-are consecinţe şi utilul nejust n-are valoare. Întotdea inekui 
împotriva răului şi pe cît posibil de partea noului în porni it 
Aşa zice că în dinamica vocației sociale pot fi distinse două trepte: 
— veapta numai pozitivă; 7 
— treapta în plus constructivă. 

„Pe treapta numai pozitivă se gâsesc oamenii care dau societăţii exact cit 

primesc de ia societate. Sînt adaptaţi şi chiar integrați, dar nu contribuie şi nu 
inalță. Aceşti oameni sînt utili în societate şi pot consolida societatea, dar n-o 
pot fonda cînd nu există şi n-o pot promova pe verticală. 
: Pe treapta în plus constructivă se găsesc oamenii care dăruiesc şi 
îmbogăţesc societatea. Mulțumită existenţi, străduinții, exemplului şi nu rareori 
sacrificiului acestor oameni: societatea înnaintează şi se înalță. În aceşti oameni 
aleşi Dumnezeu a pus o părticică din EI şi dovada acestei părticele din Dumnezeu 
este genialitatea pe linia caracterului. 

„in opoziţie cu vocaţia socială, putem întilni comportamentul antisocial al 
egoistului şi comportamentul a-social al egoismului. Egoistul e omul vieţii vegeta- 
tive şi al inutilităţii sociale, egoismul este duşmanul societăţii şi fiară între 
Oameni pentru că işi realizează interesul personal lovind societatea şi în dauna 
celorlalţi. 

Incă o precizare înainte de a încheia. SI; 
„ Dupăcezeste judecăm şi măsurăm Vocaţia socială a oricărui om în general 
Şi a omului public în special? 
Day Pupatuj meu de vedere. 
estui Nr. 1 de vocaţie socială este recunoaşi : ială 
R contemporanilor de inită valoare morală şi de mare a murit? ră 
eri oasterea ca atare de către majoritatea societăţii rara a trăieşte sufletul 
ncapu na În mod liber sau de către aceea partea societăţii în cart 
Mului şi care trăieşte viitorul Patriei. 


rea. Recunoaşterea ca atare 


O 


Învierea 

: ială este capacitatea în acelaşi timp ay 

vocaţie socială este Câf : a 
tul Nr. 2 atat e a face prieteni Şi paralel de a evita duşmăni, 
cială transformă contactul în relaţie, relaţia în alianţă ș 
mul cu vocaţie socială are prieteni mai mulţi decit duşmayi 


cile primeşte ajutorul pe faţă sau în faptă a solidarită, 
e în viaţa publică a Ţării sau în POlitic 
, peste ă din cali lor pe care îi adună şi din necalitatea cel, 
rațională constă din calitatea celor pe cât; Una şi € 
te îl în uasă şi îl persecută. Este sigur inteligent şi cult: omul care adună su 
steagul lui sau sub a cărui comandă vin oamenii inteligenţi şi culţi ai epocii. By 
sigur om de caracter şi certitudine de incoruptibilitate: omul în jurul căruia se 
string cei care şi-au făcut idealul vieţii din aceste virtuţi. i, j 
În cele de mai sus, am descris pe Căpitan. In România de astăzi nu văd m 
om cu mai autentică şi mai bogată vocaţie socială. Eu m-am încadrat şi active 
în Mişcarea Legionară: în primul rind pentru persoana Căpitanului şi în al doilea 
rînd pentru programul politic. În lucrurile mici programele politice creează p 
oameni dar în lucrurile mari oamenii creează programele politice. 
Alexandru Cristian Te] 


(1907—1939) 
conducătorul din Jud. Romanați a Mişcării Legionare şi al doilea şef al grupării „Axa” (valoare) 


asasinat la 22 IX 1939 în Închisoarea Râmnicul-Sărat 


64 

Tes! n. 2 
înnăscută şi ştiinţă 
Omul cu vocaţie so 
alianţa în victorie. 9) 
şi în momentele difi 


ionale. ca 
a Testul Nr. 3 al vocației social 


* 


(discurs în campania electorală din Dec. 1937 în Jud. Neamţ şi despre care a relatii 
la Bucureşti prof. Mihail Manoilescu). 


„_„ Steagul Eminescu 
in istoria contemporană a României 


Po SA omâni pp: taie poza „ac 
gimdtru politie 0 ceia, a de astăzi care continuă România de ieri 
viitorul. | 


Noua tactică legionară din Manie 1938 

Negările exprimate de Eminescu i ătii 
refugiere în vis şi nu sint reflex al nedreptățilae A conaica realităţii pentru 
ersonale. Pentu a prinde adevăratul sens al pesimismului din pi A 
ciană, trebuie să cunoaştem în prealabil activitatea sa publicistică Ss ie upră 
i Opel st pai Soci CALA să 
a zisul eminescian nu este altceva deci ie chinuire şi 
o proprie constringere. Proprie chinuire pentru a creşte aria cei arat 
i pentru a face conştiinţa să vadă dincolo de orizont. Proprie Constrîngere pentru a 
obliga voința de afirmare şi de înnaintare să se declanșeze spontan şi puternic 
întocmai ca reflexul în faţa necesităţii. Eminescu poet liric şi filosofic precede. 
pregăteşte, justifică ŞI inarmează pe marele Eminescu: gîndizor politic şi matcă a 
viitorului. Pesimismul poetic este tactica eminesciană, optimismul politic este 
strategia eminesciană. Eminescu subliniază răul din prezent penru a obliga binele 
în viitor: cîntă durerea pentru a stringe resorturile şi stringe resorturile pentru a 

căli voinţa şi a declanşa elanul. 

Noilegionarii din Garda de Fier şi din jurul Căpitanului sintem adevărații 
„Urmaşi ai lui Eminescu “ Sîntem urmaşii lui Eminescu pentru că sîntem singurii 
care interpretăm în felul de mai sus opera creată şi testamentul lăsat de Eminescu. 


: Ion HERGHELEGIU 

originar din Piatra Neamţ avocat 

— în noaptea de 21/22 Sept. 1939 a fostridicat de jandarmi din Spit. Militar Brasov; 

— într-o pădure din apropiere a fost împuscat cu revolverul mitralieră; 

— după plecarea asasinilor în spre dimineaţă si-a recăpătat starea de constiență: 

— timp de 2 săptămâni S-a ascuns prin pădure fugărit de poterele jandarmeresti: 

— Constrins de foame a bătut la usa unei case si a cerut puţină mâncare; 

— în timp ce mînca gazda a anunţat Jandarmeria care l-a rearestat; 

— în Curtea Legiunii de Jandarmi din Brasov a fost bătut la sînge pentru a denunța com- | 
plicităile supravieţuirii; | 

— cînd s-a constatat că nu se poate afla nimic în a fost împuscat chiar în Curtea Legiunii 
de Jandarmi si în auzul populaţiei din oras; E, sp: 

— cadavrul a fost îngropat fără cruce într-un loc necunoscut: 

— la Piatra Neamţ avea soţie si 5 copii. 


65 


(Bucureşti, 10 Martie 1938, sediul din str. Gutemberg 3, ultima şedinţă a cuiburilor 
legionare din Bucureşti înainte de autodizolvarea Partidului „ Totul pentru Ţară"). | 


NOUA TACTICĂ LEGIONARĂ din Martie 1958 | 


oasă, de 100 ori mai dificilă şi de 1000 | 
Ori mai exigentă decit războiul. Aşa cums-a ajunsa 0 Ajoegaa pară arta şi ştiinţa 
războiului, tot astfel există o specializare în arta şi ştiinţă pO ticii. | 
| 
| 


Politica este de 10 ori mai primejdi 


Învierea 


ă itică şi liticieni. 
Mă refer la Politică şi nu la politic | 
În politică la fel ca în război, mijloacele şi metodele au rezultate cere 
numai la prima LOT întrebuințare. Adică numai atunci cînd şi numai atît ci 


i ză ari. 
constiniesc surpriză pentru adversa i se £ ad ea ro 
La a doua întrebuințare, oricine Ciştigă mai muiltă abilitate şi ajunge Ja 


mai multă siguranţă. Dar adversarul şi nu mai puţin concurenţii învaţă maj 
repede decit te perfecţionezi tu în respectivele mijloace şi metode întrebuințate, 
În felul acesta se pierde factorul surpriză şi la viitoarea întîlnire adversarul opune 


contra-arme egale cu armele noastre. 

Ce învățăminte sint de tras? ă : , ; 

Primul învăţămînt este să nu ne bazăm numai pe voinţa, vitejia şi 
sacrificiul. Este indispensabilă gîndirea care să raţioneze asupra celor existînd şi 
care să imagineze cele trebuind veni. Raţionarea logică şi imaginaţia creatoare 
sînt în politică completarea sentimentului care te-a făcut să porneşti şi voinţii 
prin care reuşeşti să ajungi? 3 : ip e 

Aldoilea învăţămînt este să venim neîncetat cu noi mijloace, cu noi metode 
şi cu noi forme, astfel ca să ţinem pe adversari neîncetat în stare de surpriză şi deci 
neîncetat în stare de inferioritate. Pentru aceasta trebuie neîncetat să ne stoar- 
cem creerii, să ne întrebăm inteligenţa şi să solicităm imaginaţia ca să ne 
dăruiască neîncetat lucruri noi şi neaşteptate. 

Al treilea învăţămînt este să nu renunţăm la libertatea de acţiune şi să nu 
pierdem din mînă iniţiativa. Păstrind libertatea de acţiune: reuşim să mobilizăm 
resursele şi să stăpinim forţele şi încă mai important reuşim să ne mişcăm după 
necesităţi şi să manevrăm după plan. Păstrînd iniţiativa de partea noastră: reuşim 
să organizăm şi să administrăm surpriza şi tot atit de important reuşim să găsim 
noi sau să decidem noi condiţiile confruntării cu adversaru! şi întrecerii cu con: 
curenţii. 
În această lună Martie a anului 1938, Mişcarea Legionară a ajuns la 0 

etapă cînd trebuic să schimbe mijloacele şi metodele. Altfel pierdem iniţiativa 
pe care am avut-o şi am exercitat-o fără întrerupere din 1927 încoace. Altfel nu 
vom mai putea construi surpriza şi ţine adversarii din surpriză în surpriză 
neîncetat în urma noastră şi deci sub noi. 
Cum să facem? 
lată ce facem şi ce trebuie să facem acum. Să gîndim şi să imaginăm. 
Momentul actual este al înţelepciunii mai mult decît al vitejiei. In momentul de 
faţă primează virtuțile de prevedere, prudenţă, răbdare şi rezistenţă. Reluarea 
luptelor este problemă în viitor: nu ştiu cînd, dar sigur şi inevitabil cîndva. LA 
reluarea luptelor vor reuşi condiţionat la milimetru şi la secundă de cît reuşi! 
acum pe poziţia de repliere şi aşteptare. 
pâna a, ali plete i, ŞI reprezentative vom merge pe drumul 
Ş rilor. Vom fi micul număr de făclii mereu aprinse care vom fac 


imperialismul iudaic mondial 
: ionară să continuie rips 
Mişcarea Legio! ie ținind pe suferi 
ct . . - . d, Erin, 2» 
întregii naţiuni şi atenţia prietenilor noştrii. fe [a şi Jertfele noastre atenţia 
Pentru cuiburile legionare, pentru cadrele fără 
entru toţi prietenii şi toţi simpatizanţii Miscari: ră grade şi fără functiuni «: 
pent. d zi IŞCării le indic Za Cţiuni şi 
nevoie le ordon rumul ascunderii în GnOhimat şi poziţia ie TOg, îi consiliez şi la 
Acum în Martie 1938 ne despărţim în două Spui paza Pate a Chemării 
Mişcarea Legionară nu dispare pentru Că continuă coriu rc cite un drum. 
voinţă. Grupul nostru al virfurilor conducătoare şi repre tea de simire şi 
lagăre şi închisori păâstrind dragostea faţă de voi Şi înca ia AU (e intrăm în 
al cuiburilor legionare, al cadrelor fără grade şi fără funcţiu Voi. Grupul vostru 
simpatizanţilor: ne vezi aştepta să ieşim din lagăre şiâie e al prietenilor şi 
cu gîndul la noi pentru ca să fiţi cu fapta pentru noi. ŞI pină atunci să fiţi 
Nu scriu pe hirtie aceste decizii. 
Ele vor fi ransmise verbal din legionar în legi idi 
pe j Ă în legionar şi din Bu ii 
Ţara. Cine iubeşte Legiunea, cine are încredere în e şi Pale za 
Romaniei svaconlorma penru cavtgol  Tt 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


Imperialismul iudaic mondial 


păi Să ga propus, ceea ce urmăresc şi ceea ce încearcă Evreii de astăzi 
N din antichitate: este ceva fascinant şi magnetic, dar din păcate 
pentru urmaşii lor dincolo de imaginaţie şi pe limita demenții. 
Ei sînt 20.000.000 oameni. 
„_ Evident: inteligenţi, culţi, muncitori, organizaţi, solidari, şi experimen- 
taţi. Totuşi numai 20.000.000. 
_Restul omenirii numără 2.000.000.000 oameni. Din aceştia jumătate sint 
tot atit de inteligenţi, culţi şi muncitori ca Evreii. ; 
Planul strategic al Evreilor este să organizeze în aşa fel societatea sau mai 
<xact omenirea şi planeta, încît: ă 
— ei cei 20.000.000 oameni să fie întreaga clasă conducătoare, să fie 
Suvernanţii mînuind pîrghiile de comandă şi să fie oamenii intii cu drepturi şi 
apoi cu datorii; : i 
sau „2 Îar cele 2000.000.000 să fie guvernaţii, executanţi» ups a 
drege aboraţionişti selecționați şi oamenii de Jos întîi cu datorii şi apo 
uri, 


| 


c obiectiv strategic: Evreii înaintează 
dă pe parcurs care este cel al victoriei. 


Spre acest fascinant şi magneti 

două drumuri diferite, răminind să se va 

Primul drum este Eug lil i 
i m este Comunismul. 

nat italismului mondial este New York. Postul de 


Postul de comandă al Cap i U 
comandă al Comunismului mondial este Moscova. Evreii s-au concentrat şi sînţ 


statul major atit al New York-ului cît şi al Moscovei. 
funcţionează şi creşte incit se concentrează în 


Capitalismul în aşa fel funcţi Cre; A oncentri 
proprietăţi din ce în ce mai mari ŞI in posedanţi din ce în ce mai puţini. La un 
moment dat în etapa lui de împlinire: posedanţii atorputernici pot fi 20.000.009 
şi neposedanţii dependenţi pot fi 20.000.000.000. pa ii 

Comunismul are perspective încă mai uşoare, mai sigure şi deci mai 
atrăgătoare. Suprimînd libertatea şi confiscind proprietatea, statul face pe guver- 
nanţi: atotputernici, permanenţi şi necenzurabili şi pe guvernaţi: şuruburi, un- 
elte, obiecte, lucruri, cifre, marfă şi materiale fără alt drept decit să fie exploatate, 

Ambele drumuri pot teoretic duce la dominaţia universală şi la stăpinirea 

itivă. Evreii încearcă ambele soluţii, care pină acum: nu şi-au consuntat 
toate posibilităţile şi nu şi-au arătat toate consecinţele. 

În orice caz ceva grandios şi aproape sublim din punctul de vedere 
unilateral al Evreilor. Oricit hasard ar interveni în istorie şi oricît de antilogic 
s-ar comporta omenirea: visul acesta nu e realizabil şi încercarea lui aduce 
catastrofă. 

Preotul Ion CHIVU 
asasinat la 22 Sept. 1939 în piaţa publică din Constanţa si cu invitarea trecătorilor să scuipe cadavrul 


(conferinţă ţinută în Mai 1938 în lagărul de la Miercurea Ciuc) 


%* 


(convorbire cu dr. Şerban Milcoveanu în noaptea de 25/26 Iunie 1938 într-o celulă 
a Închisorii Militare Jilava după prima zi a procesului) 


Actul de dezertare al prof. preot Grigore CRISTESCU 


(Tribunalul Militar Bucureşti, 25 luni i intă i sul 
Statului Major Legionar). sti, 29 100ie-1438/prinia Seci 10 pl 
Nu dinsul, ci eu George Furdui sint vinovatul. Marele şi singurul vinovat: 
„Eu l-am asaltat cu admiraţia şi dragostea. Eu I-am luat de mină şi l-am 
adus Vicar Eu i-am atribuit entuziasmul care mă stăpînea. 
AS ep DE cerut înscrierea şi nici măcar nu s-a arătat doritor. Nu s-â 
p cind l-am prezentat Căpitanului şi cind eu l-am proclamat în Mișcare: 


Imperialismul iudaic mondial 


3 2 i rile, ca i să-i 

1 Odată pus în temă, fiecare este lut la a Progra şi 

opria sa decizie care conştient sau Subconştient ţin seaca de ap beata şi la 
ele propriului 


caracter. 
Cu prof. preot Gr. Cristescu s-a întîmplat exact inve 


a 


Tribunalul Militar Bucureşti s-a produs în mod ncaşteptat şi incredibil dezerr 
area 


Nichifor Crainic şi preotul Gr. Cristescu erau amindoi profesorii mei 
Facultatea de 'Teologie şi deşi de valoare fo aa eat 
patru ş beam E PE pă în arte deosebită: eu îi iubeam la fel 

ă acuz a fi vinovatul pentru că eu am avut ideea să idul lă 
plecarea lui Nichifor Crainic cu aducerea şi apoi dear atita e 
tescu. Am pledat cît am putut mai insistent şi pină la urmă Căpitanul a cedat 
insistențelor mele şi l-a aşezat în locul lui Nichifor Crainic în virful ierarhiei 
legionare. Împreună cu ceilalţi studenţi de la Teologie, i-am făcut propagandă 
şi cu incuviinţarea sa, dar fără colaborareasa: am făcut din persoana sa noul mare 
doctrinar creştin-naţionalist al Mişcării Legionare. 

Rezultatul e ruşine şi catastrofă. 

___ Ruşine pentru noi toţi legionarii care l-am ridicat în slăvi fără a-l cunoaşte 
ŞI care l-am făcut icoană fără a merita. Catastrofă pentru Mişcare pentru că ne-a 
distrus creditul în fața Națiunii şi pentru că a distrus încrederea Tineretului. 

Ce pot să mai spun acum după săvirşirea mişeliei şi producerea 
nenorocirii? 

___ Dinsula fost un om care s-a ascuns şi care astfel a minţit şi a înşelat? sat. 
No! şi în primul rind eu am fost nişte creduli care ne-am luat dorinţele drepi 


realităţi? 
Culmea prostituării şi culmea mirşăviei: ne-a arătat alături de el în boxa 
tn şi ne-a acuzat a-l fi înşelat noi pe el na A creta de sa ar 
1! Şi conspiraţi tat cu devo 
Şi conspirație pe care O urzeam. A Tepe A eptta 


e laşitate pentru 
văzut minciuna 


azele elaborate de Siguranţă Qenerală şi necesare c 


itul. El nuevinovatd 
ntem noicaren-am 


loralmente s-a sinucis. 
Căa Şi-a ucis onoarea pentru a-şisalva hoih 
$a s-a născut şi aşa i s-a hotărit. Vinovaţisi 


Învierea 
70 


şi n-am prevăzut mişelia, principalul nara pri CAS am afirmat ceea ce n 
cunoşteam şi care l-am indus în eroare chiar pe Căpitan. agati 2 

Am indus în eroare pe Căpitan pentru că eu Asu m-am înşelat. Şi m-am 
înşelat pentru că nu m-am străduit să Cunosc şi Să verific. 

Îl credeam şi voiam să fie trunchiul de stejar. Nu era şi n-a putut fi deci 
scorbură de salcie. Ye e re etenă 

Credeam şi vroiam să cred că în el se găseşte seva Vieţii. Şi în realitate 
n-are în el decit viermi şi insecte. Nu este nici-o consolare că oricine îl va întilni 
pe stradă şi oricine îl va auzi la catedră: va spune „putreziciunea “ 

Mă torturează gîndul la ce va simţi şi ce va gîndi Căpitanul acolo Ja 
Doftana unde a fost dus şi unde este singur. Vestea i-o vor comunica Chiar 
jandarmii ce-l păzesc pentru a se bucura de durerea lui şi pentru a-i distruge 
dragostea de Neam distrugîndu- i încrederea în Români. 


Georee FURDUI 
(1910—1939) 


asasinat la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rîmnicul Sărat 


* 


Relaţia dintre Partidul Naţional-Socialist şi Mişcarea 
Legionară în Noiembrie 1940 


Camarade dr. Milcoveanu vin din proprie iniţiativă la d-ta şi ţin să am cu 
d-ta o convorbire nu confidențială, dar intimă de la om la om şi de la suflet la 
suflet. Iţi vorbesc în tripla mea calitate: de cetăţean loaial al statului român, de 
prieten sincer al Mişcării Legionare şi de tînăr din aceeaşi generaţi cu d-voastră. 
Cele ce îţi voi spune, te rog a le comunica conducerii centrale a Mişcării 
Legionare pentru că tot astăzi eu le înnaintez sub formă de informare şi raporl 
la conducerea noastră supremă de la Berlin. Scopul este să ne ajutăm reciproc în 
calitate de Camarazi şi de aliaţi şi rezultatul să fie pozitiv atit pentru Germania 
care are răspunderea Europei cit şi pentru România care este parte din Europă. 

D-voastră Mişcarea Legionară aţi fost asociaţi la guvernare şi aţi primit 
o parte din răspundere, dar ceea ce faceţi d-voastră dezminte participarea la 
guvernare şi asumarea de răspundere. Vă lăsaţi atraşi şi vă consumaţi energia în 
probleme cu totul secundare sau fără nici-o actualitate şi astfel îngăduiţi 
generalului I. Antonescu să devină singurul om util în România pentru că Singu. 
se ocupă de lucrurile esenţiale din România. Un mare număr din d-voastră se arată 
mai pasionaţi de a pedepsi si ă i x Cui Scă 

pedepsi şi de a răzbuna în loc să se străd a aduni 
Națiunea, a reconstrui Stakul si € străduiască i 
ŞI a reprezenta partea românească din „Noua ordin! 


ualul moment istoric să fie singura Le 


ct i pda taie ed ia ete BLIT 
4 Eu vă avertizez şi vă consiliez, se de pe teritoriul Romă 


roblemele de rezolvat şi materialul documentar y, d sau mai tirziu 


x 33 Or obli x 
aştepte şi să ia o decizie. De asemenea vă avertizez şi pacea d ea A 
stantaneu ŞI că deciziile sale 
D-voastră Mişcarea Legionară din Români ez: visa 
înțelegeţi că Germania pÎnă acum n-a indie Să Ştiţi şi trebuie să 
războiului. Ceea ce va urma de acum înainte este de 1000 pei 77e pregăritoare a 
poate mai dificil decit ceea ce s-a realizat pină în momentul ii a şi 
Noi nu ştim pe ce direcţie va ieşi Europa din rani Et 
; : fi Sa 'Opa din graniţele ei continentale 
pentru a-şi organiza spaţiul vital şi pentru a-şi asigura perimetrul strategic. Dar 
ştim şi este evident că în actuala etapă a războiului sud-estul Europei i deal 
teritoriul cel mai important şi cheia decisivă a viitorului. Mai mult decit 
ideologia şi peste propriile sentimente, Germania şi Fihrerul au nevoie ca aici 
în România economia să producă şi ordinea să existe. Economia să producă şi 
ordinea să existe: cu colaborarea oamenilor dacă este posibil sau cu consirîngerea 
oamenilor dacă nu se poate altfel. 

„Germania şi Fiihrerul nu-şi pot permite luxul de a fi indiferenți dacă în 
România există ordine sau anarhie şi dacă economia românească produce sau 
se dezorganizează. Soluţia optimă şi actuala soluţie a Germaniei şi a Fâhrerului 
Sint alianţa şi colaborarea. Dar dacă întreaga Românie intră în anarhie şi 
producţia economică ameninţă cu prăbuşirea sau chiar cu paralizia, următoarea 
soluție a Fiihrerului şi deci a Germaniei va fi protectoraul sau ocupaţia. lar dacă 
un război civil va împărţi pe Rothâni, în două tabere pe viaţă şi pe moarte, 
Fihrerul şi deci Germania vor alege: nu după sentimente, ci după necesități şi nv 
după trecut, ci după viitor. Şi nu după viitorul îndepărtatal reconstruirii Europei, 
Ci după viitorul imediat al câștigării războiului — ceea ce poate fi acelaşi lucru şi 
poate să nu fie acelaşi lucru. 
funeț Su meu este să vă concentrați e 
„m icțe de viitorul îndepărtat cînd România va fi in . tie 
în funcţie de viitorul insine cînd Germania are interes vital pentru teritoriul şi 
pentru economia românească. Consiliul meu şi al tuturor germanilor Sue a 

Omâniei este ca d-voastră Mişcarea Legionară să vă e arii îi forța 
Anizaţi în aşa fel încât pentru Germania şi în faţa Fihreruluisăreprezen aţi E 
Viei sua XA LUI pei cent ii pe teritoriul României. Nu-i 

» Sânătoasă şi garantă a producţiei șI 40 pe 


ţia şi să elaboraţi decizii: nu în 
diferentă pentru Germania, ci 


72 Învierea 

: =  cănătoasă şi garantă a producţiei şi a ordini 
sein rcaimente Ora n e poziţie Şi această capace 
să Rog imposibilă acuzarea sau calomnierea d-voastră acolo la Berlin în faţa 
Fiihrerului. 

Noi secţiunea 
Mişcării Legionare în prop 
putem. Nu vă putem însăaju 
d-voastră acte şi vă ajutăm 
împotriva interesului naţiona 
cîştigarea războiului. : pi a 

Consiliul acesta al nostru este sincer, loial şi n-are alt scop decit cel 
pozitiv. Concomitent cu mine alţi conducători naţional-socialişti din România 
iau contact cu celelalte organizaţii şi asociaţii profesionale româneşti conduse 
de d-voastră legionarii. Aceeaşi informare şi aceleaşi consiliu sint adresate de | 
noi Partidului Naţional-Socialist din România: conducerii d-voastră Supreme, | 
recte comandantul Horia Sima şi secretar general Nicolae Pătraşcu. Pentru noi 
va fi o mare pierdere şi o mare decepţie şi pentru d-voastră Mişcarea Legionară 
va putea fi ceva ireparabil şi ceva definitiv: dacă nu veţi da atenţie informării sau 


dacă veţi respinge consiliul nostru. 


din România a Partidului Naţional-Socialist vrem Succesul 
ria ei Patrie şi vă ajutăm aşa cum putem şi atit ci 
ta decft în limita propriei d-voastre politici şi propriilor 
pentru alianța valabilă şi utilă Germaniei şi ny 
1 al Germaniei care în momentul de faţă este 


dr. Frantz WOCHALEK 


născut în 1911 în Ardeal. Doctor în medicină din Germania, în 1940 conducătorul medicilor germani 
din România, fără informaţii despre el din 1943 probabil căzut pe front. 


(Noemnbrie 1940, Bucuresti, discuţie cu Comitetul de Conducere al Colegiului Medicilor din România, 
la noul sediu din imobilul „Agir“ în sr. Romană 8) 


* 


Mişcarea Legionară la Tribunalul de la Nuremberg 
1946 


„Declaration. 

„Je soussingn€ Vasile Iasinschi, n€ le 17 Dâcembre 1892 Burla, 
Roumanie, de profession pharmacien, ancien ministre de la Sante publique dans 
le gouvernement du gencral Antonescu, du 15 Septembre 1940 au 23 Janvie! 
1941, ayant en meme temps la fonction de Chef de organisation Legionnaire 
de Bucarest et de remplacant du Chef du Mouvement L&gionnaire actuellemen! 
refugi€ politique en Espagne, ă Madrid-Aravace, 27 Calle Anita Vinden, îi 
Ihonneur de declarer, quant ă Vaccusation qui a 6t€ faite contre le Râv. PEIC 


Miscare, 7 Fi ; 
ile Bold = egoneră e Tibuatu de a Niven 
Vasile Boldeannu par la publication „Le Drai 946 = 
Paris Xe, qu'il serait „criminel de guerre TOit de vivre“, 40 Ru dep 
>, (să aradis, 


„En tant que, representant du Mo. Ce qui suit: Ă 
dans les camps de concentration nazist: Berkenb pă gionnaire ai ce în, 
3 ruk, S ern€ 


endant la peri 
Darie p periode de Ia guerre; en fevrier, 195: Badge ae Tito 
/ ete tein — la zone 


nationalit€s se trouvant en Allemagne,. , 3 avait d'autres Tepresentants de 


rempli tous les formulaires qu'on ma demande de faire, - 


„Pendant le proces de Niirembe 
T8, On m-a demande d'u 
Igence, pendant 
€t son action politi- 
Tribunal, des crimes 


„Ci-joint photocopie des act i 
ş ! es de lib ificati 
„gefreiung von naţional-socialismus und edit e adu ela 


»Y'ajoute qwaucun des Roumai 'exi 
: ins de P'exil, de t 
libre, na Et€ accus€ d'avoir 616 criminei de guerre. dr ni 
„Fait aujourd-hui, A Madrid, le 29 Janvier 1973 
(ss) „Iasinschi spade 
Certification notarice 
SS aleaiiii Fausto Navarro Azpeitia, Notario de esta Capital. 
aa Let de Que considero legitima la firma que atecede de Don Vasile 
o eu poa haber si do puesta en mi presencia por dicha senor, a quien 
Y para que conste, expi id, avei 
Sf „expido el presente en Madrid, a veinte y meve de Enero 
de mil novecientos Sic citicia i / 


BIBLIOGRAFIE 


Jean Mi Textul de mai sus se găseşte anexă la pag. 309 a cărții avocatului 
partiale iloe: „La Riiposte aux attaques du gouvenement Roumain contre | 
aris. Paris, 1976. 


francez de origine română 
'Eglise Roummaine de 


Învierea 

70 i SEE e A e is e taie 05 58 
SI E raita dictaturii comuniste din Bucureşti şi a ambasadorului Flitan dei 
SE = seal Română din Paris 9 bis rue Jean de Beauvais, b) campania de presă 
SCTICA S.S. preotului Vasile Boldeanu şi împotriva Mişcării Legionare de către 
riva S-S. ial Aboucaya Regina de către publicaţia „Le Droit de Vivre“ şi de 
i i 1 PAntis&mitisme“ în abreviaţie „LICĂ» 

ă ique internationale contre le Racisme et |4i | 
SSE rep ee contra şi martorilor pentru, pledoariile avocaţilor contra şi avocaţilor pentru 
E d) pe. procurorului şi sentinţele instanţei de fond şi ale instanţelor ge apel şi de recurs pria 
a S.S. preotul V. Boldeanu e achitat de toate acuzaţiile şi Pierre-Bloch Pierre e condâmnat la ] 


franc despăgubiri pentru calomniere. 


pune mîna pe Bi 
dezlănţuită împot 
Pierre-Bloch Pierre fiul lui Isaac ş 


COMENTARIU 

A se reţine că Mişcarea Legionară şi indirect Națiunea Română datoresc numai lui Vasile . 
lasinschi absolvirea de orice acuzaţie în Procesul de la Niiremberg din 1946 împotrivă crimelor de 
război şi împotriva crimelor contra umanităţii. Vasile lasinschi a stat pe loc la dispoziţia autorităţilor 


de ocupaţie a Germaniei şi aceasta pentru că avea simţul responsabilităii şi curajul personal de 
adevărat conducătorpe linia Căpitanului. Atunci în 1945—1946 pentru Mişcarea Legionară din viitor 
s-a dat o bătălie pe cît de mare din punct de vedere moral pe atita de primejdioasă din punct de vedere 
politic. 

MILCOVEANU ŞERBAN 


Destinul unui om = Destinul unei Națiuni 


Interviu luat în Bucureşti la 5 august 1990 > 

Revista „Învierea“: Cine sînteţi d-voastră? 

— Mă numesc Corneliu Vasilescu Valjan, am studiat Dreptul şi am fost 
înscris în Baroul de Ilfov în jurul anilor 1933. Nu am practicat multă vreme 
avocatura pentru că am decis să plec în Anglia ca să-mi iau un doctorat în finanţe 
şi Economie politică. Am reuşit acest lucru şi prin anii 1939-1940 eram dr. 
referent la Oficiul de Studii al Ministerulu de Finanţe. Mă aflam în această 
situaţie cînd a izbucnit al doilea război mondial. 


RI: Aţi fost mobilizat? 
— Fiind tinăr ofiţer de cavalerie rezervist şi Generalul Antonescu, to! 
cavalerist şi el, vrind să facă războiul în special cu această armă considerată de 


Palatului mitingurile liberalilor şi ale țărăniştilor, 


Jită, bineînţeles că am f Fe 
el, dee » DI SI E 10st mobilizaţ dar a 75 
voi purta uniforma militară timp de 6 ani.” Nu mi-am închipuit nicioda 
Pa - tă că 
RI: Făceaţi parte din vreun partid paţi.; 
— Nu am fost înscris în nici SI partid pote nici 
cil a 
RI: Cum e Succedat evenimentele mai de. tă 
— Ca speli în limba engleză am fost transferat la 
unde făceam referate asupra articolelor cu conținut miţi Marele Stat Major 
americană care ne parvenea prin Lisabona. Aceas Militar din presa anglo- 


avut loc primul bombardament american şi au Ea în august 1943, cind a 
moment şi pină la 23 august 1944 m-am Gempa ata prizonieri. Din acel 

rizonierilor americani, membri ai echipajelor din f USIV Cu interogarea 
doborite pe teritoriul nostru. Ortăreţele zburătoare 


R.L.: Aţi fost drastic cu ei, i-aţi făcut să simă a: E 
pierderile de vieţi omeneşti, Bicltaa 5 pi ee ce 

Ba Na,, dimpotrivă. De la început mi-am dat seama 3 Sai J 
pe noi duşmani şi că au multă simpatie pentru poporul a aela. ne consideră 
germanii şi nouă trebuia să ni se taie mijloacele de a-i mai ai nică erau 
nenumăratele raiduri asupra ţării noastre, obiectivele au fost i De altfel în 
de petrol şi reţeaua de căi ferate. Dacă au fost distruse şi locuin aa a 
populaţie civilă, de vină erau dimensiunile bombardamentelor Spre ic > 
o ţară mică. Prizonierii deplingeau pierderile noastre în vieţi i ti s ra 
„ce vreţi să facem, d-voastră ne-aţi declarat război?“ Ceea ce era, tinea 


RI A a urmat după armistițiu? 

e apoi ost cerut de americani să fiu ofițer de legătură între comisia 
Lu de armistițiu şi Marele Stat Major mbița Fiind ep mult de lucru la 
= de ŞI nemaiputind face faţă singur, au mai venit tot ca ofiţeri de legătură 
rit a Lone şi Georges Prager. În această postură am activat la Comisia 
fobii americană de armistițiu al cărui şef era generalul Schuyler pină in 
ADARIA 1945, cind Ministerul de Război român, pentru a salva de la deblocare, 
că ut americanilor înlocuirea noastră, care eram rezervişti, cu ofițeri activi 

noscători ai limbii engleze şi astfel în februarie am fost toţi trei demobilizaţi. 


: R.L.: Iată-vă din nou civil după 6 ani de activitate militară. Către ce v-aţi 
indreptat? 


materiale şi 


— În Bucureşti era o mare agitaţie provocată de comunişti. În piaţa 
ad A E rănit care umpleau piaţa şi străzile 
1acente, erau „sparte“ de lucrători aduşi cu camioane şi înarmaţi cu răngi de 


er, conduşi ii activisti ai partidului comunist. Eu fusesem prea 
uşi de proaspeţii activişti ai basi mai prudent — avind în vedere 


implica aa 1 
Mplicat în tabăra americană ca să nu consi 


mese 


ie 


Învierea 
a pefugiez la mine la ţară, pa 
excesele comuniste ss să mA Iefuze el modernizez. Acolo eram şi pe timpul 
aveam O te pace d comuniştii au suferit O catastrofală înfringere. După 
alegerilor din use de război, România redevenise ţara democratică de tot. 
dictajuul A AA ilor văzuseră ca soldaţi colhozurile şi nu le plăcuse, aveau 
deauna, fiii ţăranilor imisem buletin de vot şi 


i inie bi ă, Eu nu pri 
sm o opinie bine formata. Eu i L şi 
pia Sep ca: ăi întreb pe cei ce se întorceau, cu cine au votat? Îmi 


răspundeau cu umorul lor caracteristic: „am deschis bine ochii şi-am votat cu 


ochiul“. 
. Cât aţi stat la ţară? 2-3 ; 

RI e i august sar, La 5 august venind la Bucureşti pentru nişte piese 
de schimb, pe la ora 3 p.m. au sunat la uşa apartamentului meu din scuarul Pitar 
Moş, doi indivizi. Unul din ei mi-a arătat o invitaţie de la Prefectură pentru a da 
relaţii. Chestiunea era urgentă, venise cu maşina să mă ia. Aş fi putut fugi pe uşa 
din spate a apartamentului, dar cum nu mă ştiam vinovat cu nimic, am decis să 
plec cu ei. O singură greşeală majoră e suficientă să distrugă iremediabil viaţa 
unui om. Cînd am ajuns în bulevardul mare, în loc ca maşina să vireze la stinga, 
către Prefectură, a virat la dreapta şi a intrat în curtea restaurantului Flora, în 
faţa Ambasadei Sovietice. Flora aparținuse unui german şi prin efectul armis- 
tiţiului era acum proprietate sovietică, iar ruşii l-au transformat din restaurant, 
bineînţeles, în puşcărie. Şoferul maşinii era şi traducător. Un căpitan m-a pus 
să-i povestesc autobiografia şi cind am ajuns la epoca de la Comisia Americană 
mi-a spus că e suficient, să-i dau cravata, centura, şireturile de la pantofi şi tot 
ce am în buzunare. Am întrebat dacă sînt arestat, mi-a răspuns: nu, numai reţinut 
şi m-a trimis în beciul restaurantului transformat în celule. La 4 dimineaţa, 
aceiaşi maşinuţă, un Opel mic Olimpia, cu număr românesc, m-a dus la aeropor- 
tul Pipera, unde după ore de aşteptare a sosit un avion de transport american în 
care m-am suit impreună cu un căpitan sovietic înarmat cu un pistol. La decolare 
avind soarele drept în faţă, am crezut că zburăm spre Uniunea Sovietică, dar 
m-am înşelat, am aterizat la Constanţa care în timpul acela era garnizoană 
rusească. La aeroport de la Mamaia mă aştepta un jep american cu ofiţeri ruşi 
care m-au încadrat şi m-au dus la o închisoare turcească din centrul oraşului. Pe 
timpul acela era închisoare militară sovietică. 


R..: Cît aţi stat în anchetă? 
ti ra i oa de spionaj în favoarea americanilor. Ancheta, care 
mii za paid a Lea a durat şase luni in care timp nu am făcut decit să 
A a pir 5 EI i adevărat. Anchetatorul meu, un rus destul de civilizat, 
pat piata ici un fapt de spionaj şi în consecinţă era el însuşi convins 
acuzaţiei ce mi se aducea, mi-a spus în încheiere: nu te vom 


76 


aproape de capitală unde, . 


h i î ndeva în Uni 
câteva zile mă urcau într-un tren de marfă niune. Mă înşela 
sovietici, cu direcţia închisoarea din Odesa impreună cu delicraţi i 


RL: Cît aţi stat la Odesa? 
— Trei-patru luni, la sfirşitul - 
de securitate care mi-a citit ape ie Na fost dus în cabinetul unui colonel 
Ministerul de Interne al U.S.S.R., OSO, caza, Cam aşa: Comisia Specială die 
că v-aţi făcut vinovat de crima de spior xaminind dosarul d-voastră in 
j pionaj şi conform Codului » COnstată 
articolul 58, punctul 6, vă condamnă la 25 ani Odului Penal sovietic, 
reeducare din nordul îndepărtat. muncă silnică intr-un lagăr de 
Ştiam deja suficient de multă rusă ca să înţel i-a citi 
părut atît de monstruos că am început să rîd. Asti ce CE mi-a citit. Totul mi s-a 
— cum, eşti condamnat la 25 ani şi rizi, probabil că a pini pe colonel grozav: 
iscălesc. Am început să scriu pe româneşte: Nu titrat » Mi-a dat tocul să 
mea. Sint cetăţean român şi codul vostru penal e ept de jurisdicție asupra 
este de o ilegalitate ruşinoasă.. Pentru cetăţenii voştri. Totul 
A început să strige la mine: ii 
destui do CMLOrI şi ri din caaisă iz 
ouă zile după aceasta pl i 2 
oprire a fost la iati, Acolo, Ace cae ai e A SE Sparta: Puia 
ora cel Fi Zi AIP Fosti primari în timpul războiului Locul E rin pal 
paturile de fier, dispuse pe 3 etaje, erau toate ocu i i: 
postura mizerabilă în care mă aflam, am avut una din ou ŞI piei 
din existenţa mea. M-au întrebat de ce na iozalitate st aie Aero 
e cearta a fost general: cei mai frumoşi A din,viaţa tie și Estin timpul 
At i ui, sub ocupaţie românească. Am avut pămint, am avut libertate, am 
riecăe Se nu puteam avea sub comunişti, bravo omule, poţi să fii mindru că eşti 
Dee să sărbătorim evenimentul, i-am rugat să organizeze un cor ucrainean. 
ascuţiţi E eee voci se ascundeau în acea cameră, de la başi profunzi la tenorii 
nică ai Tor strigăt sălbatic îți făcea pielea de găină. Ştiau la perfecţie şi 
Volga 4 Cuvintele şi aşa s-au perindat corurile lor celebre, ca Luntraşii de pe 
Sr enka Razin, Vecernii svon, Sviascionii Baikal ş.a. Gardienii închisorii 
vrăjiţi aveau voie să permită zgomote în cameră, stăteau şi ei la uşă şi ascultau 
iii Următoarea etapă a fost la Maxim Gorki, fostul Nijni Novgorod. 
di Oarea era pe un deal care forma unul din malurile Volgăi. Urcînd acel deal 
leşiaui at Oboseala şi nemîncarea şi-au spus cuvintull. Nu ştiu cit a durat 
mingiiau -am trezit înconjurat de soldaţi, de cîini şi de alți deţinuţi care mă 


ilitari 


Ce tot scrii? I-am răspuns: aveţi 


Învierea 
- ns la Kirov unde am fost duşi de la tren la închisoare 
u 


ai departe am aj n 50 is 

într-o Me ă: care scria Piine. Acolo ni S-au dat niş 

N ae Aeurtnl te să petrecem noaptea era un covor de 

i Î era un .. . ... . > . 

et Ea aici că, i Ne-am băgat în sacii primiţi, i-am legat la git şi ne-am 

Pe eeul pe colcăiau ploşniţele lăsîndu-le capetele la dispoziţia lor, 
ungi Ti ? 

i eram cu toţii de nerecunoscut. A 

E SP snvenţl 2 e iEvariabil către nord, avind soarele la dreapta lui. Numai 

că acum, atit pe o parte cît şi pe cealaltă a căii ferate, drumul era presărat fără 

încetare, cu mormintele deţinuţilor care-l construise. i AVE ÎN 

Am intrat în zona lagărelor din Peciora, apoi am trecu polar şi cu 


puţin înainte de Vorcuta, am coborit la Inta, locul meu de destinaţie. 


RI: De ce tocmai Inta? b roi 
— Geologii sovietici descoperiseră acolo zăcăminte de cărbune care nu 


ă i i is să deţinuţi 'politici 
fuseseră exploatate şi Partidul a decis să facă acest lucru cu u 
întrucit polinlaţia liberă nu se prea înghesuia să se ducă să muncească la această 
latitudine. Cînd am sosit eu acolo erau deja înfiinţate 5 lagăre a cite 5.000 
deţinuţi politici şi minele erau în curs de înfiinţare. 


R.L: La ce lagăr aţi fost repartizat? 10 tahĂ z 

— La lagărul nr. 3 unde aveam să aflu multe lucruri insolite. Eu mă tot 
lăudam că nu sînt judecat de un tribunal şi că am fost condamnat administrativ 
de o comisie numită OSO. La care ruşii îmi răspundeau că € vai de capul meu 
pentru că cei judecaţi de tribunale, cind au terminat anii ce li s-au dat, pleacă 
acasă, pe cînd cei OSO după ce au ispăşit pedeapsa, mai primesc de obicei alţi 
ani în plus şi se poate foarte bine să nu mai fie liberi niciodată. Deci, perspective 
cu adevărat sinistre, după terminarea celor 25 ani s-ar putea să mai îmi dea încă 
25 ani. Dar, cine va putea trăi 25 de ani la latitudinea aceia? După ce am lucrat 
ca salahor, cărind cărămizi la mina unui zidar citva timp, am clacat. Pierdusem 
vreo 30 kg., picioarele ajunseseră subţiri ca miinile şi din ochi mi se scurgea o 
materie albă care-i lipea. M-a cuprins groaza că voi orbi. Am început să fac febră. 
In fine, am fost internat în spitalul lagărului. O doctoriţă care apoi a plecat, m-a 
îngrijit foarte bine. Pentru ochi mi-a dat untură de peşte. Cînd eram copil trebuia 
să cadă toată lumea în genunchi ca să iau o lingură, acum alergam cu după 
20 de Bale oi pia untură de pește; care avea pentru mine un gust delicios, 
febra ll ae ii ros bismului de această vtamină. Ochii mi s-au luminat, 
desapăi ha i : ri m-am mai refăcut. Am fost apoi vodavos, cărător 
pompa de apă-a lagărului şi-l duceani e au outbi de 200 litri, î-l încărcat la 
ziua şi seara imi dădeau E 1 Cuceam la bucătărie. Drumul ăsta îl făceam toată 
ucătarii O strachină de supă în plus pentru osteneală. 


Se pun Gera. 
punca problema supravieţuirii. Norocul mi-a Suris odată cu apariţia în lagăr 


rumeguş de lemn, saltele pe care să 


Destinul uni om = Destinul 


inei G bace a î, 
I > Ă gârului. 


Era bielorusă din Minsk, fină, frumoasă şi cu o sim 


aceasta pot spune că la 6 diminea io Moscova 
începînd cu cea de la polul nord. Dată ia d mi med dai e 
34—35 grade minus, intotdeauna mai frig ca IA polul more fu Erade, la Noi erau 
tencuite, în care locuiam era însă cald, pentru că băieții ad Ec icmna, 
cărbunii cei mai frumoşi şi sobele erau cu plitele ei ii Lt zi ra 
Mi-am dat seama curînd că lagărul nostru nu era dna. 
ci unul de producţie. Pachetele erau admise nelimitat. Măsură intelioentă. să 
contribuie şi familia la hrana deţinutului. Scrisori de 2 ori pe an mii 
noi străinii nu erau admise nici pachete, nici Scrisori, Dati că ir arie 
ilegal şi lt ie se ştie unde ne aflăm. Pachetele cele mai DOgpitee ere 
cei din Baltica, cele mai sărace cei din Rusi i i îi X 
Că, Ia, numai pesmeţi de piine neagră 
Tot la Inta se afla şi Tedy Negroponte, dar în alt lagăr, iar într-un lagăr 
ceva mai la sud era Georges Prager, invalid din primul război mondial cai 
aceiaşi soartă Ca şi mine au avut şi ceilalţi doi ofiţeri de legătură de la americani 
Nevoia de libertate era atit de puternică încît mă gindeam tot timpul cum 
aş putea scăpa din lagăr. Evadările se terminau invariabil cu împuşcarea 
evadatului. Jalbele, cu majorarea pedepsei. Ruşii, mai filozofi, mai realişti imi 
spuneau: ce te tot frămînţi? Cind te vei elibera, vei trece dintr-un lagăr mai mic 
într-unul mai mare. 

„Aşa s-au scurs anii în uniformitate pînă cînd la 5 aprilie 1953 a murit 
Stalin. Vestea transmisă de radio Moscova ne-a făcut să ne pierdem minţile de 
bucurie. Săream în sus ca cimpanzeii şi ne imbrăţişam în văzul gardienilor care 
nu ştiau ce atitudine să ia. Moartea lui Stalin urmată de execuţia călăului său, 
Beria, a lăsat un gol imens. Malenkov a trecut la conducere fără să facă ceva 
semnificativ. Apoi la conducere a trecut Nikita Hrusciov, primul om politic 
sovietic de valoare care şi-a dat seama că măsura urgentă ce trebuie luată imediat 
cra să deschidă larg porţile puşcăriilor şi ale Gulagului. Aşa m-am reintors şi eu 
in ţară la finele lui decembrie 1955, după opt ani şi jumătate de detenţie ilegală. 

Douăzeci de ani mai tirziu Tribunalul Suprem din Moscova mi-a trimis o 
adeverinţă că a anulat decizia de condamnare a mea din lipsă totală de dovezi. 
In privinţa despăgubirilor, nici o menţiune. Dar suferința nu poate fi evoluată 
în bani. Şi cine îmi poate da înapoi anii frumoşi ai tinereţii irosiţi în temniţă. 


| 
i 
i 


e 


Învierea = 
= LUNEA DE LA CHIŞINĂU 


MI 


„„„_ Moo: 

Limba noastră-i foc ce arde 
Într-un neam ce fără veste 
S-a trezit din somn de moarte 
Ca viteazul din poveste. 

Alexe Mateevici 

(1888—1917 


“n fata istoriei trebuie să acceptăm ideea că 1989 a fost pentr, neamul 
anul A iURUbĂ Unadin aceste cala si Miotuea 4 NI 
n secret că limba română pe a [A 

fi Aaa ei s-au folosit cele mai diverse mijloace. Astfel, 
SSN Poeicali înlocuirea alfabetului latin, izgonirea ei din 
nerecunoaşterea ei ca limbă de stat, că cu totul altă limbă decit 
şcoli şi biserici, teoria că limba moldovenească este o c ; t 
cea română (Cu toate consecinţele ce decurg de aici), disprețul total aţă de cei 
care vorbesc această limbă. 
Poate niciodată versurile poetului George Coşbuc: 
„Câţi duşmani avem pe lume 
Graiul ni-l cereau anume 
Să I-il dăm“ 
nu au fost mai semnificative. 
Dar a venit acel binecuvîntat an 1989 cînd dreptatea a trebuit să se facă. 
Desigur nu oferită ci obţinută prin luptă. Victoria a fost a poporului în fruntea 
căruia s-au situat cei mai luminaţi fii: scriitorii. De aceea credem că Literatura 
şi Arta, săptăminal alUniunii Scriitorilor din Moldova (R.S.S.M.) care apare la 
Chişinău a devenit tot mai mult, mai ales după ce a adoptat alfabetul latin, 
expresia cea mai curată a conştiinţei basarabene, mijlocul cel mai fidel de 
informare a poporului de pe aceste meleaguri. 
De aici şi acea creştere spectaculoasă a abonaților: 52084 la 1 ianuarie 
1989, 141184 Ia 1 ianuarie 1990 (număr de fapt depăşit prin alte abonamente din 
republică, din ţară şi din străinătate, la care dacă adăugăm şi cele puse în vinzare 
ajungem la cifra de 182727). Şi aceasta în timp ce la alte ziare s-a înregistrat 0 
creştere nesemnificativă, iar cele mai multe au pierdut un număr însemnat de 
abonaţi. Spre exemplu: Tînărul leninist rămîne cu 84,9% din foştii abonaţi, lunii 
lenineţ “E asi Narodnoe abrazovanie cu 73,3%. 
popalasităţii API din Lilenatuză şi Artă vor avea darul să explice creşterea 
semnătura lui N. Dabiiaise Opal Astfel în nr. 1, luni 1 ianuarie 1990 sub 
înstrăinare revenirea grafiei lipi A Se Au! DOE Au (pă decenii 4 
unică de stat în R.S.S. Moldovenească ar decretarea limbii noastre drept limbă 
„am ciştigat (parţial) alegerile din Sovietul 


Minunea de la Chisinău 
81 


rem al U.R-S-S., am asistat la o adevărată minune: restituli 
Sur oale a poporului dintre Prut şi Nistru a a fue Octnirăţi 
său firesc la istorie, la viitor, la sentimentul de a se simţi stăpi zis SIeptul 
aparţine (..) de aici şi acea încredre a Dumneavoastră, a dr ra A Sasa carei 
acest ziar, care dintr-un ziar al scriitorilor, s-a transformat aşa cu £ 5: SICILOEI, In 
cititori. intră ziar al întregului popor.“ Scriu piulți 

În acelaşi număr evenimentele din România îşi găsesc 
Deşteaptă-te române, de Andr=i Mureşianu, e ti le 
Grigore Vieru este prezent cu poezia „Salut revoluţia“, din pei 
„Nu apă ci singe » din care cităm: 
Duc spre mare, Dunărea, 

Prutul, Mureşul, Oltul, toate izvoarele patriei“. 

„Luminări în piaţa Catedralei“ este titlul unui articol scris de Mircea 
Blajinu. „Imn României libere“ este titlul poeziei lui Dorin Charehelan (d 
reţinut data cînd a fost scrisă: 22 decembrie 1989). Pe pancardele ce înso (E 
ajutorul dat României se vede scris: Pentru fraţii noştri români. Din imagilile 
prezentate în ziar impresionează în mod deosebit cea intitulată: Îndoliată 
Basarabie, care înfăţişează o tinără în doliu, în faţa luminărilor. concentrind în 
chipul său durerea întregii Basarabii. - 

Ion Caţaveica semnează articolul „Ginta latină“. Ciclul de figuri şi docu- 
mente din trecutul şi prezentul nostru începe cu „Note Ia sfirşit de viaţă“ (partea 
D) a marelui patriot basarabean Pantelimon Halipa. 

Nr. 2, 11 ianuarie 1990. 

__Din articolul „Poetul luptă, poetul e cu noi“ de Vlad Olărescu, cităm: 
„Că Eminescu prin dragostea pentru neam, prin bogata moştenire poetică şi 
publicistică, e o prezenţă iminentă azi şi întotdeauna gata oricind să regenereze 
forţele propriei naţiuni. Precum o face şi acum, în acest ghenar cu zăpezile 
fierbinţi la Timişoara şi Bucureţti, la Arad şi Sibiu, la Braşov şi de ce nu? la 
Chişinău“. 

Un spaţiu amplu este rezervat revoluţiei din România. Astfel „Decembrie 
cel Sfint“ versuri de Grigore Vieru, muzica de Anatol Chiriac. Poezia „Amară 
libertate“ de Gheorghe Vodă. Revista presei române libere; Revoluţia romnă în 
aa În ultima pagină continuă Note la sfirşit de viaţă (II) de Pantelimon 

a. 

Nr. 3, 18 ianuarie 1990. 
4 Ideea care a dominat discuţiile purtate în 
are corespondenţi ziarului şi unel 
jol ca în conştiinţa noastră comună 
pei iul luat lui Teodor Ciubotaru, cu tit 
ăla am alcătuit un memoriu adresat Prezid 
Dita î argumentam necesitatea restabilirii gra 

- Din cauza fărămiţării Moldova (Basarabia, 


poetul 


jurul unei mese rotunde la Iaşi 


e personalităţi marcante locale a fost: „Să 
ă să biruie conştiinţa românismului“. Din 
lul „Destinul unui deputat“ cităm:...„In 
rezidiului Suprem al URSS prin care 
niţelor istorice ale poporului 
N.N.) s-a pomenit ruptă de 


Învierea 
82 unărea pentru moldoveni este ceea ce este Volga 


i ă. DarD 101d0 ii ă 
Dubăte i Mara PGA i trecutul istoric al moldovenilor cultu 
i te strins legat ) l n 
pentru arhi tradiţii de luptă ale strămoşilor, ela FOI d 
PL mătăică economică a Dunării şi a Mării Negre pentru republică“... 
Nr. 4 Joi 25 ianuarie 1990. 
Bucureşti, decembrie 1989. 


În imagini: 1. Soarta presei 


ă. ă FR 
LA morga bust 3 (III) „Note la sfirşit de viaţă, cităm: ...„„ Basarabia 


-Din ultima parte A : 
românească a fost ÎL ainoacală de toate statele aliate la Conferinţa de pace de la 


ePaă . ie . ică şi pros ră 
din 1919 —21 şi timp de 22 de ani s-a bucurat de o viaţă paşnică spe 

Din la 28 iunie 1946 cind dictatorul Rusiei Sovietice Iosif Stalin (Dj ugaşvili) i-a 

impus (...) regelui Carol al II-lea al României să părăsească Basarabia fără să se 


opuie cu o forţă vie şi cu demnitate... A 
& Tot în Nr. 4dar din Joi 1 februarie, apare sub semnătura lui Marin Sorescu 


„Scrisoare deschisă“. Bis 
Grupajul de articole din pagina a treia intitulat „Să mergem împreună“ 
este precedat de următorul text: „Poate că urmaşii noştri se vor întreba cindva 
cum am reuşit noi, în această epocă a unei democraţii premature, să obţinem 
Statutul de limbă de Stat pentru graiul străbunilor şi revenirea lui la alfabetul 
latin — în fond modeste realizări, dar care constituie piatra de temelie a 
procesului de naştere a MOldovei (Basarabiei n.n.). Am realizat ceva numai 
datorită faptului că am fost uniţi, că am simţit fiecare umărul celuilalt, că am fost 
o suflare.“ 
Din acest grupaj reținem din cele spuse de Nicolae Marinţac următoarele; 
La începutul lunii curente copiii români din regiunea Cernăuţi au avut bucuria 
prilejuită de întîlnirea cu eroii poveştii lui lon Creangă „Ivan Turbincă“ în cadrul 
spectacolelor susţinute de colectivul teatrului Studio de păpuşi „Goguţă“ din 
Chişinău (...) Astfel, elevii a 22 şcoli cu limba moldovenească de predare au avul 
ocazia să audă pentru prima dată de pe scenă actori profesionişti vorbind în 
graiul străbunilor. „Nicolae Dabija semnează referindu-s la România, articolul: 
Bun gășit țară nouă.“ Şi acest număr prezintă imagini din revoluţia din România. 
In Nr. 5 din joi 8 februarie este prezentat Gala Galaction şi viaţa social 
culturală a Basarabiei dintre anii 1918—1940 Poeta Leonida Lari îi dedică lui 
Dumitru Matcovschi poezia intitulată: „A doua naştere.“ y 
Stie al „e le ei ale i, candidata pentru alegerile deputaţilor în 
— res) AbIIIE rile neer pi lei irinel ică 
economică, juridică, cultural ua 101 10vEi, aride pence tiță DON 
ir ate d și odată a anexării Basarabiei în 1812 şi la 1940; 
gal al formării R.S.M.S. din? august 1940; 


ceauşiste. 2. Şi totuşi Victorie! 3. Recviem. 4 


Minunea de la Chisinau 


a . .. 83 
— reîntoarcerea teritoriilor rupt € din trupul Moldovei i 1940 
i în 


(Sudul Daerabiei Şi EA) Bucovinei); 

— lichidarea frontierei de la Pruţ — i a. Ai 
Republica Moldovenească să fie de tipul celor dinte RDG Inte RO de a. 

— armata naţională şi miliția naţională, cetăţenii SE cica a 
serviciul militar pe cezisoriul Moldovei. Puolicii să-şi facă 

— autonomia Bisericii moldovenesti Pepe Pele 
statului, predarea religiei în şcoli. C3 repararea bisericilor din contul 

Din interviul dat de poeta Leonida 
hotărîm soarta“ cităm: 
— „Oricum am greşi şi oricit de tare, ce poate fi mai oresii «i 

de vedere al drepturilor omului şi în faţa omedirii în E aaa ceri 
noastre, decit adevărul că Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei, că sr i 
dacă ne obţinem prin lege anumite drepturi, le obţinem prin jertfă, cu un ia 
consum de forţă intelectualăă şi spirituală. Iar o mai fatală Tepercusiune pentru 
viitorul neamului ca gnocidul din 1940—49, cînd intelectualitatea şi preoțimea 
a fost pusă la zid şi aruncată în gropi cu var, cind a fost deportată țărănimea şi 
muncitorimea B:-sarabiei, semănind cu oase tot drumul din Moldova pînă în 
Siberia în felul acesta aducind pierzanie sute de mii de români dintre Prut şi 
Nistru, nu ştiu dacă va mai cunoaşte neamul nostru.. Doar să se mai caşte o dată 
gura iadului şi să scuipe în lume asemenea demoni ca Stalin, Molotov, Vişinski. 
Dar sperăm că cerul se va impotrivi unei astfel de nenorociri. Poporul nostru 
trecut prin atitea suferinţe s-a imblinzit, s-a smerit şi s-a făcut iubit de Dum- 


Lari, cu titlul „Sintem liberi să ne 


nezeu. Tocmai de aceea că ştim ce e suferinţa nu trebuie să-i facem pe alţii să 


sufere.“ 

Din numerele ce urmează ne vom limita doar la citirea unor titluri cu 
unele mici explicaţii acolo unde este cazul. Maria Cebotari, aniversări. Istoria, 
poezie de Leonida Lari. Fapte inedite (Alexe Mateevici). Ideea ecologică în 
şcoli. Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“ în turneu la Chişinău. Studii în limba 
maternă. M-a prins dorul de Moldova (Tudor Gheorghe). Dreptul Ia istorie. Un 
miracol românesc: Gheorghe Zamfir. 

Un strateg al valorii: Titu Maiorescu. A n 

Măicuţa noastră şi speranţa noastră (Cuvintul lui Constantin Tănase la 
Congresul societăţii: Limba noastră cea română). Să revenim la cele sfinte 
INVIEREA. Ă 

Din viaţa şi activitatea lui Vasile Stroescu (articolul se referă la marele 
Patriot basarabean, născut la 11 noiembrie 1845 în satul Trinca, ţinutu 

Otinului acel „Mecena“ al tuturor românilor care a zidit biserici, soli a 
subvenţionat expoziţii, ziare, atit în Basarabia cit şi în Vechiul regat îi Dani 
vânia). Invincibila revoluţie. Păminturile suferinței noastre: ] Pt 

Ucovineni în faţa genunii, cu cele două subtitluri: 1. Istorie îndoliată. 2. 


ae E 


84 FIRE i i p 
fletul. Revista românilor de pretutindeni. Constantia 


pămîntul, se hăruie Sire :- i Bucovina de nord. : 
ul Ia Basarabia şi Bu Literatură şi Artă“ sse oprese 


încuşi cu gind ia E 
i me noastre privind săptăminalul » Eiger eee 
ici, cu Nr. 14din Joi 5 aprilie, cu acel mare regret dea n ( rimă 
din bogatul conţinut. Orice număr al săptăminalului Literatură şi Artă trebuie 


citit şi recitit în întregime. 
VICTOR MACAREVICI 
profesor 
10 decembrie 1990 
Bucuresti 


Dr. Barbu B. Berceanu 


SITUAŢIA JURIDICĂ ACTUALĂ A MONARHIEI ÎN 
ROMÂNIA 


Valoarea juridică a unui act este în funcţie de libertatea celor care îl 
convin şi de precizia celor convenite; iar respectarea în timp a obligaţiilor 
juridice luate de părţile care le-au convenit, continuitatea normelor convenite, 
atribuie legitimitate faptelor şi actelor viitoare, legitimitate pe care, într-altfel, 
acestea şi le-ar proclama în zadar. 

Nimic nu poate fi mai legitim pentru Statul român decit actul întemeierii 
lui. Acest act a constat în dorinţele exprimate solemn de Adunările Ad-hoc ale 
principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti din 7 (19), respectiv 9 (21) octombrie 
1857 — dorinţe pe planul juridic internaţional, dar voinţă supremă pe planul 
Națiunii care, prin înseşi acele acte, se proclama ca atare. Anume, ele cereau 
unirea celor două principate sub un principe străin. Străin de cele două prin: 
cipate nu pentru că Națiunea dorea să-şi menţină dependenţa de străinătate, 
dimpotrivă, ci pentru a asigura egalitatea juridică dintre familiile româneşti, din 
care, într-altfel, s-ar fi ales domnul, şi egalitatea dintre cele două principate, — 
Tdi pentru a realiza egalitatea, cel puţin la nivel dinastic, dintre receniă 
pre ri LA Selelalie suveranităţi europene; străin, nu pentru a rămine străin, 
d 0ătiea fină ntul înscăunării, el se rupea ipso facto de legăturile străine ŞI 

mân, Cum 0 va şi delara cel ales din momentul păşirii pe pămintu 


romă i : , : 
ănesc. Cum ştim, concretizarea. acestuia s-a făcut în persoana principelui 


Carol de Hohenzollern-Si i 
Hohen: gmaringen, pe de o parte prin plebiscit propus d 
Guvern şi întărit de Adunarea Electivă, iar i datata piine i pet şi 


jurămîntul d i ales; i 
j omnului ales; ea s-a consemnat prin Constituţia din 1 (13) iulie | 


„n RI 


Situaţia juridică actuală a Monarhiei în România 


ituţie departe de a consimţi 

1866, consti A imţi O dependenţă a țării si == 

p rivind persoana Domnului, recunoscut rege după ia a, ŞI ale cărei texte 

României, au fost reconfirmate prin Constituţia din 1923 ca independenţei 
rovinciilor româneşti ce au întregit, în 1918, Statul os A Şi a voinţei 

expresie a unei Adunări Constituante aleasă prin vot universal şi An e OA dati 

Aşadar,natura juridică a monarhiei în România ŞI CBal. 
Naliu constă în acordul dintre 


ne şi întemeietorul dinastiei. 

Acest acord a fost respectat de dinastie. pri pectarea jură 
regilor ei — Carol I, Ferdinand Işi Mihai 1. Calc ps Poeta zz. Pfânincului 
II, în primul rind prin nesocotirea Constituţiei din 1923. nu atecs sa: ri 
întrucit el s-a impus rege după ce s-a autoeliminat de la succesiune şi, ae 
a fost eliminat dela aceasta. Am arătat amănunţit într-o lucrare 3 arie a 
fostul principe Carol n-a fost un rege de drept, ci numai un rege de fa n pipoia 

Nu s-au adus imputări acestor regi nici măcar la 30 eocaul 
dovadă însăşi modalitatea în care a avut loc înlăturarea în fapt a ibceiari za 
printr-o acuzaţie adusă regelui de către Guvern, care de 1a 6 Lurtie 1945 aici pu 
mai depindea de el, ci prin improvizarea unui act de abdicare în care re ete 
recunoaşte teza comunistă de tip sovietic prin care instituţia ca nica e 
depăşită, act sub care s-a adus semnătura Regelui prin violentarea sa morală. 

„Pede altă parte, acest acord a fost respectat şi de Națiune. Pentru că regele 
a fost înlăturat în fapt nu de Națiune, ci de un guvern impus din afară, e ai 
unei „reprezentanţe naţionale“ rezultată din false alegeri şi din care partidele 
naționale s-au dat deoparte. Am arătat îptr-altă lucrare anterioară argumentele 
nulităţii actului de la 30 decembrie 1947“. 

Aşa fiind, in România se distinge net, de la această dată, între o ordine de 
drept legitimă, în care forma de guvernămint e monarhia, aleasă de poporul liber 
în 1866, şi o-ordine ă dreptului pozitiv în fapt, pornită de la o stăpinire străină 
asupritoare, azi desfiinţată, o ordine însă menţinută, cu toată reciştigarea trep- 
tată a independenţei de fapt, de cei inscăunaţi la origine de acea stăpinire, în 
ACI rînd prin uitarea trecutului, uitare în care aceştia au cufundat mai mult 
si generaţie, ei tinzînd de altfel să facă să se uite însăşi Națiunea creatoare de 


ie Bine; ni se spune, dar Constituţia adusă de Revoluţia din decembrie 1989 
ŞI primită de popor prin referendumul din 8 decembrie 1991 nu consacră 
CE. Viftuenţe si imisziuni ale unui membru al familiei domnitoare în dreptul consituţional 

10 : „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol" (laşi). 26; 1989, pri. | p. 
363 CE. Problema monarhiei, în „Dreptatea“, 23, seria IV; nr. 362, 11 mai 1991, p.3 (1) şi nr. 
ei lu mai 1991, p. 2 (II) (erata în nr. 364, 15 mai 1991, p.4).La argumentele din acest articol, adaug 
oaie lui Eleodor Fi eanu, din articolul Legea prin care s-a republica este un fals, în 

nia Liberă“, 49, nr. 14541/507, 15 oct. 1991, ed. a 2-a, p. |- 


85 


e 


Învierea 
6 intgazice Naţiunii prin articolul 14833 
hiar — am adăuga — nu interzice Națiunii prin articolul 148 să 


republica, ba ch d imint? 
pa ee pe E BIefet şi mai nelegitim, pentru motivele 
iraitoate: 1) Regimul constituţional actual se se i 9) ConSIRRI i 
ordinii de drept comuniste; într-adevăr, Constituţia ratata rie 1991 
nu abrogă Constituţia din 1923, ci Constituţia din ai Piese 
legitimă a Constituţiei din 1948 care a consemnat actul din decembrie 
1947. 2) Forma de guvernămiînt republicană a fost proclamată oficia] 
imediat după Revoluţie de primii ei beneficiari, prin Decretul-lege ar, 
2/1989 (27 dec.), art.1, al. 2; pe această linie, alegerile (la care regele Mihai 

mplu alegător) au avut loc 


n-ar fi putut juridic participa nici măcar ca si 
pe Butai şi in spirit i-lege 92/1990 (14 mar.), care stabilea 


Decretului , 
totodată alegerea Preşedintelui Republicii, aflat în funcţie la data des- 
chiderii legislaturii: Adunarea Constituantă a funcţionat aşadar in acest 
cadru republican, fiind practic lipsită de mandatul dea schimba forma de 
guvernămînt. 3) Corpul Electoral, adică Națiunea şi Poporul, nu a fost 
Chemat la 8 decembrie 1991 să se pronunţe asupra formei de guvernămiînt, 
ci asupra Constituţiei votată de Parlament, deci asupra unui pachet de 
probleme, în bloc, printre care numai una era forma de guvernămint, 
problemă care putea să nu fie privită neapărat ca fiind cea prioritară; paralel, 
o propagandă stăruitoare a fluturat mult necesitatea internă şi internaţională 
de a avea o constituţie, fără mare referire la conţinutul ei; votind-o, s-a votat 
în principal pentru viaţa constituţională, nu pentru conţinutul Constituţiei; 
evident, dreptul permite rezolvări aproximative, deci şi cele în bloc, dar 
numai justificat, de exemplu cind rezolvările pachetului sint organic legate 
între ele — legătură care în cazul nostru lipsea. 4) O modificare cît de mică 
a Constituţiei, a cărei stabilitate e de esenţa ei, se votează cu majoritate de 
trei pătrimi, nu cu numai peste 50% din voturi cum s-a cerut pentru referen- 


dum; faptul că Adunarea Constituantă a votat-o cu majoritate de trei pătrimi 


nu acoperă un procent mai comod cerut acestuia, al cărui vot sub 75% din 
totalul Corpului Electoral n-a demonstrat decit că orientarea Corpului Elec- 
toral s-a schimbat intre momentul alegerii Adunării Constituante şi momen- 
tul votării Constituţiei. $) Relatările presei asupra diferenţelor dintre 
numărul membrilor Corpului Electoral la data alegerilor generale din 20 măi 
1990, cel de la data referendumului şi cel de la data alegerilor locale — la care 
fi Fi mai adăuga şi cel de la data recensămîntului —, ultimele trei avind 10c 
Fie SAI apropiate între ele, arată că numărul real al celor îndreptăţiţi 
git ze 2-a durau! e mai mare decit cel oficial, că rezultatul unui vot de 
tm A i gr d Pi Corpului Electoral e îndoielnic. 6) Potrivit 
republică în monarhic, s pei usi et el e di 

»S-ar cere un vot de două treimi (mai exact, două votul: 


Penitenciarul Special Râmnicul-Sârat 
87 


brogarea articolului 148% şi 
unul pentru at ului Şi altul pent ş 
Adevărul juridic e altul: Constituţia din 1923 ec ni agia, monarhiei). 
monarhia, sînt necesare două treimi nu pentru chemarea și n vigoare, deci şi 
Iegitimarea rep ublicii, egelui, ci pentru 

Desigur, Națiunea n-a reuşit să se menţină inde ă 

A data nd i 
mente ale ei: este ceea ce a justificat, la timpul lor, iai 3 a unele mo- 
regimul comunist. Dar nimic nu le justifică după ce cauzele ce | (0Dpscuși 
după ce asuprirea dinafară Națiunii, au încetat. Gamigenerat, 
pe scurt, Majestatea Sa Regele Mihai [continuă a fi. di 

a aia slapi sa PITAR „Cin pu 
al legitimităţii, rege al României, în al 65-lea an de domnie. şi serie ici 
nue vorba numai de un drept al Său, ci şi de un drept al României de rari aici 
fruntea ei pe cel pe care l-a pregătit pentru această sarcină. pa 

Am căutat să răspund, cu o responsabilitate de jurist, lai î 

. 3 , AZ anda intrebarea: 

stat de drept din chiar momentul înfiinţării Statului român sau Teva 
un stat de drept numai de la 8 decembrie 1991? 7 


* 


Eu sun: calea, adevărul si viața. 
IISUS 


- PENITENCIARUL SPECIAL RÂMNICUL-SĂRAT 
(1 August — 2 Decembrie 1938) 


„Mi se cer maximum 15 pagini dactilografiate la două rinduri. Este o 
multiplă imposibilitate: întrucît acolo au fost întemniţate cele mai valoroase şi 
productive căpetenii ale unei generaţii şi întrucit în acele patru luni s-a decis de Stat 
impotriva Națiunii soarta României pentru următorii 50 ani. 

Actualul neo-comunism pseudo-democrat este continuarea dictaturii 
comuniste; dictatura comunistă a fost continuarea ocupaţiei sovietice; ocupaţia 
sovietică a fost urmarea pierderii războiului antisovietic 1941—1944; războiul 
antisovietic a fost urmarea ca singura soluţie pentru repatrierea celor trei 
FISViRCI istorice pierdute în vara 1940 şi pierderile teritoriale din vara 1940 au 
Ost urmarea neadaptării în timp util şi înainte de ireparabil a politicii noastre 
SXterne la noile realităţi militare ale continentului Europa. 


„cf. Între constituția de sezon si 


i articol 
A e 991, p. 5 (erata în nr. 14429/395, 


3 
Pentru caracterul lipsit de juridicit 


Ci SS Ş 
ostituţia etemă, în „România liberă”, 49, nr. 14420/386, 26 apr. 1 
/457, 6 aug. 1991, p. 1—2- 


10 mai 1991, p. 5). 
Cf. Păcat constituţional primordial, ibid., nr. 14491 


—z > 


a “nă în decembrie 1938 în celulele Peniten. 
ni din august pin u fost un adevărat Univers de informaţii 


Cele patru luni din â 
ciarului special de la Râmnicul-Sărat â 


de idei, de probleme, de analize şi de proi 
sigur cu sinceritate, eXpu 


e a fost asasinat 4 2. COGTEaN 
i Late oriile mele scrise zi de zi pi 


evenimente, in Mem ) : 
În raport cu sarcina care mi s-a dat, m 
necesităţii, doar la două probleme. 


j plemă şi prima întrebare. : | 
tal “îndirua politică şi planul strategic ale lui Corneliu Z. Codreanu 
după uzurparea Suveranităţii Națiunii şi instituirea dictaturii personale, la 10 


i de ex-regele Carol II? ; E 
scbruarie 12 că pă mai exact cu ce mental şi cu ce hotărire, Corneliu 
Z. Codreau şi primul lui adjunct ing. Gh. Clime au acceptat arestarea la 17 aprilie 
1938 şi condamnarea la mulţi ani de închisoare în iunie 1938? 
- Răspund la această dublă întrebare. zi 

Am fost colaboratorul zilnic, din mai 1935 pînă în aprilie 1938, al lui 
Corneliu Z. Codreanu şi al ing. Gh. Clime. Am fost unul din cei 40 legionari: cu 
drept de a intra în biroul Căpitanului fără să bat la uşă şi cu drept de a asista, la 
nevoie de a participa, la toate discuţiile politice colective din biroul său. 

Aduc depoziţie de martor şi jur în faţa lui Dumnezeu că atit Corneliu Z. 
Codreanu cât şi Ionel I. Moţa şi ing. Gh. Clime: a) nu aveau scop de a institui 
dictatura populară, după modelul naţional-socialismului din Germania şi fascis- 
mului din Italia şi b) aveau scopul de a înălța Națiunea şi de a servi Ţara în 
paralelism cu Partidul Naţional-Ţărănesc Iuliu Maniu şi Partidul Naţional 
Liberal George I.I.C. Brătianu. 

Deci în cadrul democraţiei politice şi în conformitate cu Constituţia din 
1923. Dictatura o vrea şi o exercită minoritatea în război cu majoritatea şi 
Mişcarea Legionară, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, a avut cea mâi 
mare popularitate din istoria României contemporane şi în plus cu unanimitatea 
Tineretului universitar de partea sa. 
ia Su ni contradicţie cu tot ce cred legionarii şi cu tot ce spun analiştii. 
zi zu A tocit 20 decembrie 1937 cu 66 deputaţi legionari au fost 0) 
Română ciştigată, ci pierdută de Mişcarea Legionară şi prin ea de Națiunea 

Cine a făcut ca mine 4 ani războiul şi cine a studiat tratatele de strategie 
Ze Ca aria Gates 0, Şi colonelului Mircea Tomescu: ştie că rostul 
recunoască şi să Cea aie pl e mt i vilei aeu Lai, “i 
organizării, deci în baza parior i fe 2; Aiectorui 10) Paza, (BAIE i 

„__ Deceniul 1930-1940 fost i «fait h raportul de forţe. : 
a institui dictatura şi apărarea de pta dintre conspirația ex-regelui Carol II d 
mocraţiei politice şi Constituţiei din 1923 de Câte 


ecte. Pe cît posibil de complet şi în mod 
mai exact acest tezaur în cartea mea 
nu?“ şi ocazional, în funcţie de 
nă la 22 decembrie 1989, 

ă limitez sub constringerea 


ÎPenitenciarul Special Râmnicu-Sărat 
39 


ele Patriei Iuliu Maniu. Corneliu Z. Codreanu si. ia față 
aie i tunci cînd a retras Naționalismul din e Eder robe 
Pe mocraţiei i cînd, la 25 noiembrie 1937, cu pregătire prealabilă papa 
DES.C.R. şi centrelor studenţeşti, a incheiat, în casa prof.dr. D. Gerota rtdl 
sisctoral cu P.N.Ţ luliu Maniu şi P.N.L. George [.I.C. Brătianu. ae 
pătălia a fost însă ciştigată de ex-repele Carol II aflat în alianţa cu F 
Oculte prin Jean Pangal şi avind complicitatea Armatei prin eta aa 


Antonescu. mira 
Cum am spus mai sus: atunci ca întotdeauna, nu e/eczorarul, ci culisele au 


decis victoria. aa i 

Aceasta fiind noua realitate in politica internă a României, să 

întrebarea ce-au gîndit Corneliu Z. Codreanu şi ing. Gh. Clime şi ea o Asu 
plan Strategic pentru noua bătălie în perspectivă? 
În toamna 1936 comandanții legionari discutau despre strategia politică şi 
eu cu urechile mele l-am auzit pe Corneliu Z. Codreanu: „Metodele şi hiloaceie 
au valoare prin surpriza întrebuinţări lor pe cîmpul de luptă sau în viaţa publică 
Ca atarenu pot fi întrebuinţaţe decît o singură dată şi înainte de fiecare nouă bătălie 
ele trebuie schimbate pentru a avea de partea ta în continuare factorul surpriză. “ 

IÎnchei citatul. 

România, în primăvara şi vara 1938. 

Nu este adevărat că Corneliu Z. Codreanu a fost arestat şi e adevărat că 
el s-a lăsat arestat Şi a acceptat arestarea. 

Iuliu Maniu l-a consiliat să se ascundă şi i-a oferit drept gazdă un devotat 
P.N.Ţ.-ist din nordul Transilvaniei. Prin avocatul Hasnaş din Bucureşti, guvernul 
de la Tokio şi probabil însuşi Impăratul i-au oferit azil politic şi întreţinere 
materială în Japonia. Principele Alecu Ghica de la Iaşi i-a oferit propriul său 
paşaport, întrucit fotografiile semănau ca două picături de apă. În seara de 16 
i eat la asa Verde, admirabila Nicoleta Niculescu l-a implorat căzind în 

I şi cu ochii î imi să fugă imediat şi să 2 sioură 
în Gtini în lacrimi să fugă imediat şi să se ascundă la o gazdă sigură 

Să mi se îngăduie a veni şi eu cu depoziţie de martor. 

Si La 28 februarie 1938 imi terminasem stagiile de externat Şi internat în 

pitalele Eforiei Civile şi încă dinainte aveam planul specializării în Occident 

ea chimia fizicală în cauzalitatea patologiei interne şi în elaborarea farmaco- 

iezi icii: Părinţii fiind bogaţi, aveam asigurată susţinerea materială şi vărul 

la clini ctor Brabeţeanu de la Legația noastră din Berlin îmi obținuse acceptarea 

nica profesorului Bergman de la „Spitalul Charite”. 7 

cer ra. fiind auto-dizolvarca partidului „Totul pentru Ţară“, m-am dus să 

ta are Şi reproduc discuţia. Meg a - 

mare orneliu Z. Codreanu: „Eu nu dau nici un ordin. Fiecare legionar, mic sau 

» € liber să facă ce-i spune mintea şi cît îl ţine puterea.“ 


ae 


90 = SEFI ii ări eui 
Milcoveanu Şerban: „IN lipsa unui ordin sau unei indrupu ri eu înţeleg; 

buie să fac ce faceţi d-voastră şi să urmez exact modelul, d voastră. af 
eo meliu Z. Codreanu: „Eu aştept să fiu arestat şi vi intra în închisoare, 
Aceasta orice se va hotări şi orice se va întîmpla. Legionarilor eu nu le spun nid 


să accepte şi nici să evite închisoarea. 
anume să facă.“ Sai 
Închei reproducerea discuţiei. 
Eu am înţeles că e proie i 
totul în alte condiţii, cu alte mijloace decit cele anterioare. 
În locul elanului: răbdarea. 
În locul combativităţii: suferința. SA 0 
Nu s-a putut ridicarea României şi prezenţa €i in Europa înainte de a] 
doilea război mondial, rămîne să fim soluție de schimb pentru păstrarea inde. 
ărarea graniţelor etnice arunci cînd acest in: 


endenţei naţionale şi pentru a UI 
Pta doilea război mondial îşi va pune problema României. Dealtfel aceasta 
era chiar voinţa şi chiar decizia Națiunii suverane, al cărui Corp electoral la 2) 


decembrie 1937 a indicat: în linia I pe Iuliu Maniu pentru cît timp Franţa e 
puterea militară în Europa şi în linia [1 pe Comeliu Z. Codreanu pentru even: 
tualitatea cînd Germania devine puterea militară a Europei. 

Ca urmare personală a discuţiei mai sus reprodusă: a) am renunţat la 
proiectul de specializare profesională în străinătate şi b) nu m-am ascuns şi nu 
m-am exilat, ci am urmat în închisoare modelul lui Corneliu Z. Codreanu 
şi ing. Gh. Clime. 

Cîmpul de bătălie: nu era afară în legalitate sau în ilegalitate, ci era n 
interiorul lagărelor şi închisorii cu noile arme şi anume răbdarea în locul elanului 
şi suferinţa în locul combativităţii. 

Mint istoricii care prezintă drept o reuşită şi un succes arestarea la 1] 
aprilie 1938 a lui Corneliu Z. Codreanu şi a ing. Gh. Clime. 

Mint pseudo-legionarii şi foştii legionari care îşi justifică gindurile şi 
faptele afirmînd că Corneliu Z. Codreanu s-a lăsat arestat pentru că a vru si 
moară. În nici un fel nu-i adevărat că după zreapra Virgil Teodorescu şi Sterie 
Ciumetti din 1933 şi după treapta Ionel LI. Moţa şi Vasile Marin din 19, 
Corneliu Z. Codreanu a vrut să adauge încă o treaptă mai Sus pe scara pe Care si 
se ridice personal şi să strige victorie, următorul şef suprem al Mişcării 
Legionare. 

„„ Corneliu Z. Codreanu n-a fost unul din mulţii legionari cu dreptul de şi 
sacrifica viaţa, ci a fost şeful Mişcării Legionare cu asumare de responsabilite $ 
i e plgii de îndatoriri în plus. Un adevărat şef de partid a fel ca un adevăr! 
comandant de armată are două îndatoriri faţă de colaboratori şi subalterni. Prima 
indatorire: justeţea cauzei şi posibilitatea scopului: iar a doua îndatorire: victorii 
cu cit mai puţine sacrificii de vieţi. D / 


Fiecare va hotări singur cu €l însuşi ce 


roiectată şi că urmează o nouă bătălie legionară, îi 


Penitenciarul special Râmnicu-Sărat 
În plus ceva imposibil de uitat. 9 


Testamentul lui Ionel I. Moţa: „Mor, Corn eli 
fericirea pentru Hristos şi Legiune. Nu cer nici răsplată egal pri 
« » Cl doar 


biruinţă, Legămîntul lui Corneliu Z. Codreanu 
Moţa, jegionarii vor birui.“ 

A doua problemă şi a doua întrebare. 

Pentru ce a fost asasinat Corneliu Z. Cod 
voinţă şi la A ca rr lă statel 

În concur onală statele rezistă şi inuă: primo î i 
de valoarea morală a Națiunii şi secundo în funcţie, de rii a 
Elitei. În România interbelică singur Corneliu Z. Codreanu a ră S 
sufletească de a ridica pe verticală Națiunea cu un Ideal şi vocaţia îm Pia 
crea o Elită valabilă prin transformarea oamenilor în eroi. Aceasta fiind ceali e 
şiel fiind Prometeul României, pentru ce s-a decis şi cum s-a ajuns la ia 


lui? 


„Fii dar sigur şi dormi liniştit 


reanu? Cum s-a ajuns la această 


La prosperitate şi la dezvoltare se ajunge nu prin autarhie între zidurile 
chinezeşti, ci prin specializarea producţiei în comerțul mondial. Specializarea nu 
se face la întimplare, ci direcţionată după materiile prime disponibile şi după 
resursele de inventivitate ale oamenilor. Corneliu Z. Codreanu şi Mişcarea 
Legionară au avut acest program de a scoate România din blocada economică 
aplicată Germaniei ca o cămaşă de forţă şi de a dezvolta la maximum comerțul 
reciproc avântajos între industria germană şi agricultura românească, astfel incit 
să reuşim saltul la pomicultură, horticultură şi animalicultură şi în continuare 
saltul la industria alimentară şi la industria farmaceutică. Aceasta fiind 
necesitatea vitală a marilor proprietari şi a gospodăriilor ţărăneşti, pentru ce a 
fost asasinat şi pentru ce s-a renunţat la dezvoltarea agriculturii? 

că Rațiunea de Stat a României moderne este una singură şi anume să ne 
găsim fără încetare în alianţă politico-militară cu exact cine este realitatea 
politico-militară a Occidentului. Dat fiind nu incapacitatea, ci lipsa de voinţă a 
Ameliei ŞI a Franţei de a apăra graniţa de est (istmul ponto-baltic) a continentului 
p LA noi România din epoca celui de al doilea război mondial nu aveam de 
uta ecit între Germania care nu deznaţionalizează şi U.R.S.S. care com- 
etni Mana Pentru a ne păstra independenţa naţională şi integritatea graniţelor 
rage Sotia Raţiunii de Stat e alianţa cu armatele care luptă dincolo de granițele 
€ ŞI nu cu armatele care aduc războiul pe teritoriul tău. Pentru cea fost asasinat 
] 77 Z. Codreanu, care în al doilea război mondial repeta ia ate 
Ogălni egelui Carol Icel Înţelept şi a marilor patrioţi Ion C: 5 RIA cotea 
ufeiai ecânu: nu alianţă cu Turcia contra Rusiei, ci alianţă cu Rusi 
Ie ŞI nu război la nord de Dunăre, ci război la sud de Dunăre: : 
Viitorul e mai important decit trecutul şi principala sarcină a prezentului 


nu-i rinicipala sare i 
Vi Să stea cu faţa 1a trecut, ci e să pregătească şi să asigure viitorul. Nu au 


RE Tr a a e e ai. TE 


Învierea 
_ estor, ci Nestor e consilierul lui Achile şi în epoca aceea) 


e instrumentul lui N Ş : orcitarsi organizațiile studenţeşti erau Vii 
fel ca în toate epocile: Tineretul Apoi şi SIE iară i i E a 00 
Țării. Şi atunci pentru o 7 Codreanu şi au înmormintat însuşi Viitorul Tări 
Lu Ri = E ien anii 1945—1947 ai războiului civil dintre români i 
centi cind n-a mai fost cine să apere Patria Română. 

Asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu, â Nicadorilor şi a Decemvirily 
noaptea, la kilometrul 30 pe şoseaua eee ep sli Ordinuj 
exregelui Carol II cu autorităţile destatale Ministerului de Interne şi în prezen 
activă a primului procuror civil Radu Pascu şi a primului procuror militar Vasile 
Zeciu plus reprezentanţii Siguranţei Generale, Prefecturii de Poliţie, Serviciului 
Secret, Inspectoratului Jandarmeriei şi horribile dictu ai Palatului Regal. 

Era oare interesul României ca Regele să se transforme în politician care 
îşi extermină adversarii şi concurenţii? Era oare interesul României ca membrii 
Guvernului, autorităţile de Stat şi procurorii Justiţiei să se transforme în tot atitea 
bande mafiote după modelul lui Al. Capone? Era oare interesul României si 
înlocuim Statul de drept cu jungla în care fiarele se ucid reciproc? Ce credibilitate 
în lume poate avea ţara în care /egile sînt încălcate chiar de cei obligaţi să le apere 
prin respectare şi aplicare? 

Absolut în nici o altă ţară din lume nu s-au petrecut abuzurile, 
fărădelegile, cruzimile şi ferocităţile care s-au petrecut în România: întii în 
1938—1939 sub dictatura exregelui Carol II şi apoi în 1941—1943 pe front sub 
dictatura generalului lon Antonescu. 

Să încercăm a analiza cum s-a constituit îna/ta decizie regală şi guver- 
namentală de a asasina, la 30 noiembrie 1938, pe Corneliu Z. Codreanu în mol 
oficial cu autorităţile de Stat. 

În cartea „Pentru ce a fost asasinat Corneliu Z. Codreanu?“ şi în 
„Memoriile“ mele descriu, cu toate amănuntele şi în perfectă cunoaştere, cele6 
încercări nereuşite de asasinare de pe parcursul celor patru ani premergători. 
er Nu există nici un dubiu că pentru uzurparea suveranităţii Națiunii ŞI 
instituirea dictaturii personale, exregele Carol II a obţinut acordul diplomaţii 
anglo-franceze în schimbul /ichidării Mişcării Legionare, socotită „coloana â V-a 
în România a imperialismului german expansionist. La data aceea secretarul 
general al Foreign Office era evreul lord Vansitard şi secretarul general al Qui 
d'Orsay era evreul Alexis Leger. Prima incertitudine este dacă exregele Caro 
Salt că digi eng mie ape acasă mio ANN 
1037 oa o e (ADI ichidare s-a înţeles ilegalizare şi claustrare ca în 1 

Ş Sau s-a înţeles asasinare cum s-a întîmplat la 30 noiembrie 19385 
masacrare Cum s-a întimplat la 22 septembrie 1939. 
Există argumente pro şi argumente contra pentru toate ipotezele. 


Penitenciarul special Râmnicu. Sărat 
afirma Că prin măsurile luate „Garda de hagi e A ad et în care 
saramură. i noiembrie 1938 exregele Ca pia af 
La XTegele TO z ăi Cea Ai 
mat să aducă un dosar, diploitatia Vardala Fă aie pct 

înd ambasadorului V.V. Tilea: „convingeţi-i pe en pe exregele Carol II 

isiune şi că bestial a fi executat. “ iezi că ne ţinem de 
La 25 noiembrie 1938 la Berchtesgaden, exr, 
i furtunoasă discuţie cu Fuhrerul Adolf Fie Trial că aul O lungă 

Goering. După toate cercetările făcute de mine în literatura politică a pede 

rimo exregele Carol II s-a dus pentru a testa care va fi reacţia Genti 
asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu, secundo Adolf Hitler n-a făcut stia = 
orelatare la Mişcarea Legionară şi doar Hermann Goeringa cerut sau a consili : 
să se acorde regimul cu drepturi de deţinuţi politici şi tertio exregele Carol la 
părăsit Germania cu convingerea Că nu se va reacţiona serios Şi că se va accepta 
asasinarea. Corneliu Z. Codreanu era în România singurul prieten sincer şi 
singurul aliat de nădejde al Germaniei. : 

Nu toţi, dar unii şefi superiori ai Inspectoratului Jandarmeriei şi ai 
Ministerului de Interne au făcut în particular mărturisirea că asasinarea lui 
Corneliu Z. Codreanu trebuia operată şi nu putea fi evitată, fiind cerută de Anglia 
şi Franţa care sînt puterile protectoare ale României. “ 

După 30 noiembrie 1938 ziaristul francez Georges Oudard a justiricat 
public asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu ca „fiind spre binele Franţei. * 

Dovadă de complicitate este şi unanimitatea mass-mediilor din marile 
democraţii occidentale care au acceptat şi au difuzat drept certă realitate ex- 
plicaţia împuşcării legale pentru încercare de evadare. 

„__ Jurnalul exregelui Carol II şi Jurnalul lui Armand Călinescu au amindouă 
lipsă exact paginile cu asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu. De aici ipoteza că 
aceste pagini au fost vindute de Monica Urdăreanu şi de Grigore Călinescu şi au 
fost cumpărate de cei interesaţi să nu li se cunoască complicitatea sau pater- 
nitatea la asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu. : 

„Cînd am fost transferați de la închisoarea militară Jilava la Penitenciarul 
Special Râmnicul-Sărat, deci în primele zile ale lui august 1938, tatăl meu Jean 
Milcoveanu a cerut audienţă la Palatul Regal şi Ernest Urdăreanu l-a mr 
pantei „Legionarii să stea liniștiți şi să nu se agite pentru cânu li seva întîmpla 

ai mult decît li s-a întîmplat pînă acum. “ 


Che 
spun 
pr (7014) 


tic avocatul Adrian 


In Memoriile ăzi aflate în Elveţia, omul poli 
abia Nera E cu Gavrilă Marinescu 


Brudaru descri vorbiri, T i 
N Scrie est Urdăreanu şi cu le > 
convorbirile sale cu Ern 1939. Primul s- tat indignat şi 


-a putut decit 


imedi x i 
mediat după masacrul din 22 septembrie 


hotărit să împiedice continuarea crimelor şi al doilea era furios că n 


Cadavre şi a anunţat intenţia de a asasina 30.000 legionari. 


Învierea 


94 : 
e pe care le-am recoltat ulterior din exierion, 


Acestea sint informaţii 
Penitenciarului Râmnicul-Săra 
noastre din interiorul acestei si 


ministraţia Jandarmeriei. 16 de de e clat 3 i ă 
Dat fiind limita de 15 pagini â textului, mă limitez şi eu la informaţiile i 


raţionamentele indispensabile pentru a răspunde valabil la întrebarea 
menţionată mai sus. , î sali 

Cea mai sinistră închisoare din România. 

Micro-celule pentru claustrare individuală. E: 

Tavan de metal ondulat: vara încingea capul pină la demenţă şi iarna 
menținea în interior gerul din exterior. i ab ara ie 

Înfometare perfect organizată. De două ori pe zi O apă servită rece, uneori 
cu 3—4 boabe de fasole şi alteori cu 3—4 feliuţe de cartof. 

Regimul răcerii absolute. ş 59 him 

Jandarmii de pază dresați să ne urască drept cei mai periculoşi comunişti, 
Plutonieri de jandarmi cu răngi de fier ameninţind să ne bată dacă se aude vre 
şoaptă sau dacă la closet, o dată pe zi, nu mergem alergind. 

Scop clar şi precis de a ne aduce la starea de dezasperare şi auto-aban- 
donure. Iniţial am crezut că se urmăreşte îngenuncherea noastră Să renunţăm la 
Mişcarea Legionară şi să ne acuzăm reciproc. Ulterior ne-am dat seama că se 
urmăreşte să ne pierdem prevederea şi să ne dăm acordul, deci să ne dovedim 
complicitatea cu activitatea anarhistă şi cu atentatele iresponsabile organizate 
afară de Horia Sima. 


istre închisori complet izolată s : 
nistre închiso p ub paza Şi aq. 


Victimele vizate în principal erau Corneliu Z. Codreanu ca Şef al Mişcării | 


şi ing. Gh. Clime ca preşedinte al Partidului. 

Exista încă din mai 1938 un fapt concret foarte lămuritor în această | 
problemă. În lagărul de la Miercurea Ciuc se găsea printre legionari un spion şi 
anume studentul sau avocatul Petre Dinescu, originar din Piteşti. Acesta a 
propus comandantului legionar preotul Ion Chivu (din com. Viişoara jud. 
Constanţa) o echipă de 5 legionari importanţi care: să evadeze din lagăr, să 
ajungă la Bucureşti, să asiste la parada de 10 mai şi cu arme furnizate de el să 
împuşte pe Carol II. În minutul premergător evadării, cei 5 legionari l-au 
imobilizat pe spion şi l-au adus la judecată. Ancheta a fost făcută de George 
Furdui şi Petre Dinescu a mărturisit că totul era o înscenare a Siguranţei Generale 
şi că el a primit misiunea de la comisarul Borcea. | 

În lumina acestui fapt concret din mai 1938 şi dat fiind regimul de aducere 
la dezasperare din interiorul Penitenciarului Râmnicul Sărat, ing. Gh. Clime şi 
întreg Statul Major Legionar au tras două concluzii. Primo că există poate IA 
Palatul Regal sau poate la comandamentul Armatei o rezistenţă, vrând să stopeze 
teroarea carlistă la această primă etapă a lagărelor şi închisorilor. Secundo 
Armand Călinescu, Gavrilă Marinescu, Mihail Morusoft şi Victor Iamandi 2 


t. Acum să prezint informaţiile şi raționamente; | 


Penitenciarul special Râmnicu-Sâ 
. . . î 2 
role de atentate anarhiste JUStificatoare pen 
feparte la etapa Ila asasinatului şi la etapa III 
Prin vizeta celulei mele 25 de la etaj, am 


95 
ai 


tru a împin 
a masacruly 


fă Ta iz ată a paie UE auzit şi 
e la vizetă la vizetă, amindouă extrem de im Ei gu memorat două discuţii 


BE teroarea | 
i, Oral 


tot d 4 ; 3593 PS , 
ruației în case se găsea î a pentru ici 
prognosticul situa! C găsea intreaga Mișcare Legion „diagnosticul şi 


Discuţia dintre dr. Ion Banea şi ing. G, ; 
Selecţionarea Statului Major pa eta Gia d 
i Siguranţa Generală după criteriul activităţii şi ca Iau) Călinescu 
presupuse a fi limitate la bucureştenii din apropierea lee: e de concepție, 
neliu Z. Codreanu. Pe la inceputul lui septembrie 1938 a fo crea A (25 
Închisoarea din Cluj cu pază civilă la Penitenciarul Râmnicul Sa: de 
jendarmerească un Singur comandant legionar din provincie şi anume e a 
e egionare di ilVaiai ea: 
ee Cluj, 8 in nordul Transilvaniei şi din Univer- 

Dinsul a raportat ing. Gh. Clime că: a) „afară pri legionari E 
o stare morbidă de era ze şi agitaţie; şi a te ei în dee pl 
n- a reuşit, să readucă la disciplină pe cei aflați sub i i Horia Sima si 
Niculae Pdraşeu f dese Pap sub infiuenga bi Horia Sima : 

In cartea „Pentru ce a fost asasinat Corneli pu î 
continuarea discuţiei şi hotărîrile ing. Gh. Clime. ie ai ri 

Discuţia dintre Nicolae Constantinescu şi ing. Gh. Clime. 

Nicolae Constantinescu era şeful unanim ascultat şi îndrumătorul perfect 
urmat al Nicadorilor şi Decemvirilor, reprezentind prima echipă de sacrificiu şi 
invincibila echipă de luptă a Mişcării Legionare din acei ani. Nicolae Constan- 
tinescu a fost unul din oamenii cei mai perfecţi cunoscuţi de mine pină la virsta 
de 80 ani şi mintea sa funcţiona cu bogăţia, cu precizia şi cu puterea unui 
ordinator electronic din generaţia 5. Scrisese o carte încă netipărită despre 
„Onoarea Națiunii şi drepturile ei“ şi avind celula la parter chiar sub cea a mea, 
toată noaptea îşi verifica tezele şi îşi completa documentarea prin convorbiri 
şoptite la ferestre. 

Discuţia în cauză cu ing. Gh. Clime a fost chiar în prima zi de 1 august 
1938 şi cu reproduc aici numai o parte. 4 
a Nicolae Constantinescu era furios la culme împotriva Comandamentului 

&lonar din ilegalitate şi îl acuza nu de trădare, ci de imberilitate. 

lată faptele. : i 
Sita A iunie 1938 imediat după condamnarea la 10 ani lare i Fe 
ppeliu Z. Codreanu, Nicadorii şi Decemvirii au organiza! ei i 
existenta 10 Aiud şi venirea lor la Bucureşti în ilegalita e” aietotâri carliste şi 
astfel a tate azi e pur AA pita ca ui goth ie la Închisoarea 

Ghana apere viaţa lui Corneliu Z. Codreanu aflat în de nţ 


Învierea 


9 
Evadarea era perfect organizată şi transportul la Bucureşti perie 


asigurat. Nicolae Constantinescu prin curier a încunoştinţat Comandameny] | 


legionar din ilegalitate şi acesta, fără nici O explicaţia a interzis evadarea. În plus 
Nicolae Constantinescu lega încunoştinţarea Comandamentului legionar din 
prigoana de actuala transferare a Nicadorilor şi Decemvirilor din 

Închisoarea Aiud cu pază civilă împrietenită la Penitenciarul Râmnicul 
Sărat cu pază jandarmerească duşmănoasă. 


Nicolae Constantinescu întreba pe ing. Clime: a) dacă a fost informat de | 


acest proiect al evadării şi b) din cine e constituit Comandamentul legionar din 
ilegalitate. 


In toamna 1940, eu M. S. am întrebat pe preotul Ion Dumitrescu-Borsa | 


pe loan Victor Vojen şi pe Alex. Constant. şi nici unul nu ştia ceva de acest 


proiect al Nicadorilor şi Decemvirilor de evadare de la Aiud şi de venire la | 


Bucureşti. 


ce a fost asasinat Corneliu Z. Codreanu?“ 
Acum să prezint ceva încă mai revelator şi mai semnificativ, dar în raport 
cu situaţia din exterior a Mişcării Legionare. 


Constringerea fizică şi teroarea psihică din interiorul Penitenciarului | 


Râmnicul Sărat au fost constante la maximum cu excepția a 10—12 zile la 
începutul lui octombrie 1938. Oarecum brusc şi fără vreo explicaţie: jandarmii 
au încetat comportamentul agresor, s-a început scoaterea noastră în curte chiar 
peste cele 15 minute zise reglementare şi mirabile dictu, mai mulţi laolaltă cu 
posibilitate de imbrăţişare camaraderească şi discutări politice. 

Idem mirabile dictu Inspectoratul Jandarmeriei a aprobat familiilor 
solicitante să ne viziteze aducind rufe şi alimente la închisoare. Pe supra- 
frumoasa d-nă Marioara soţia ing. Virgil Ionescu, colonelul Ştefan Gherovici a 
însoţit-o la plecare pină la trotuar dindu-i asigurări de perfectă respectare a 
legalităţii şi dindu-i sfaturi cum să se rezolve pozitiv întreaga problemă. Părinţii 
mei erau în com. Milcov jud. Olt şi n-au apucat să afle de aceste 10—12 zile să 
zicem de fericire. 


Nu tot atit de brusc, ci încă mai brusc, în jurul datei de 12—13 octombrie | 


1938: jandarmii au revenit la duşmănia şi agresivitatea dinainte şi s-a reluat în 
aplicare regimul de maximă constringere fizică şi de maximă teroare psihică. . 

Citeva zile mai tirziu, cred pe la 18—20 octombrie 1938, a intrat în 
închisoare maiorul de jandarmi Scarlat Roşianu, comandantul Legiunii 
Râmnicul-Sărat şi de origine etnică evreească.. El a deschis vizetele de la toate 
celulele şi după 2—3 secunde le închidea la loc şi mergea mai departe. Numai la 
celula mea, 25, s-a oprit poate o jumătate de minut. M-a chemat la vizetă şi mi-â 
spus ca din partea lui: „Se introduce pedeapsa cu moartea. Te sfătuiesc să dai 0 
declaraţie de desolidarizare de legionari. Cere să fii scos la raport şi să scrii ce trebuie 
să scrii. “ 


e COE 


Alte informaţii şi evident raţionamentele obligate în cartea mea „Pentru | 


Penitenciarul Special Râmnicu-Sg 
Eu am păstrat totală tăcere. SA * 
Cînd eşti cel slab şi duşmanul este e 


: ăcerea Şi nu provocarea sau implora $S Rletoda de apărare si 
şi Lăc pac e Constantinescu ai : seara, sd Pârare sint calmuj 
scuip în ochi. Raportînd ing. Gh. Clime cu cela piei deschisă trebuia să-l 
a se fi tras concluzia politică semnificativă. în faţa celei a mea, cred 
Acestea sint tot ce ştiu despre această scurtă 
de timp de 1—15 octombrie 1938. În Cartea pa » dar âparte perioadă 
Corneliu Z. Codreanu?“ prezint în Completare: ” Diru ce a fost asasinat 
a) suirea pe acoperiş a decemvirilor ilă : 
d a auzită de mine cu Corneliu 7. ze a boia ŞI Ion Pele şi 
b) circulara scrisă pe O bucată de hirtie de Corneliu Z. Codr 
Gh. Clime la fiecare vizetă s-o citim; C) ce mi-a Comunicat N 
convorbire secretă de cîteva minute chiar în celula lui Corneliu Z. 
d) ce-a reţinut memoria mea din discuţiile pertinente ca Nicadorii, Decemvi 
şi Statul Major Legionar. Cel mai viu îmi amintesc de convorbirile Și i 
Bozântan, recunoscut ca cel mai desăvirşit caracter şi ca cea mai ă. 
inteligenţă din zencraţia căreia aparţin. Poegaică 
Privitor la această perioadă 1—15 octombri i ulteri ă 
ani şi ani am căpătat aplicarea CE 00% numa) ere (npă 
La 30 septembrie 1938 are loc „Conferinţa de la Munchen“ inţă 
cerută de Neville Chamberlain şi lord Pa die, partea ra şi iei ie 
Daladier şi Georges Bonnet din partea Franţei pentru a direcționa formidabila 
maşină de război a Reich-ului III să se uzeze şi să se ruineze în est şi nu spre vest. 
„Chiar în noaptea următoare a sosit la Bucureşti raportul telegrafic al 
Legaţiei noastre de la Londra încunoştinţind guvernul şi Palatul cum că Anglia 
şi Franţa au recunoscut Germaniei „egalitate de influenţă“ în Europa de est, deci 
Şi în România. 
„__ Depoziţia de martor a lui Amedeu Bădescu, la data aceea şeful 
Tineretului P.N.L. de sub îndrumarea şi controlul lui Victor Iamandi. 
In dimineaţa de 1 octombrie 1938 el lucra cu Victor Iamandi în biroul 
acestuia din Ministerul de J ustiţie şi aude următoarea convorbire telefonică: 
Armand Călinescu: „Ai aflat ce au hotărit proştii ăia la Munchen? 
Victor Iamandi: „Nu ştiu nimic.“ : 
Armand Călinescu: „În 10 minute sînt în biroul d-tale.“ a 
a Amedeu Bădescu se retrage disciplinat din Drob E d 
Ci asi a memorat primele fraze spuse de Armand Gâlu si Lee şi că în ceva 
1 Citeva săptămîni va trebui să punem în libertate pe buie să dispară 
pa cu popularitatea lui, se va instala la guvern: Codreanu ii ânia.“ 
nainte ca „Acordul de la Munchen să-şi producă efectele aici în Ron: 
Trecem peste evenimente. 


Pe N 
> 


Învierea 
ie 1938, Marioara V. Ionescu şi Viorica E. Ionică 
_au adus separat, dar concordant, informaţia cum s-a hotărit ce s-a intimplat, 
SE. În jurul datei de 10 Octombrie 1938 a avut loc la Palatul Regal o şedinţă 
ultra-secretă. Nu Consiliul de Coroană Cu: membrii guvernului, foştii prim- 
miniştri, şefii de partide şi preşedintele Casaţiei ca în august 1914 şi în august 
i“: exregele Carol II, Armand Călines. 


1916. Ci aşa-zisele „Permanenţele Statului: EXT: ( Ar 
cu, Mihail Morusoff, Victor Iamandi, Gavrilă Marinescu, Niki Ştefănescu şi 


Ernest Urdăreanu. pas 

În România „nimic nu se face fără acordul Armatei“ şi din partea Armatei: 
n-au fost chemaţi ministrul de război generalul Nicolae Ciupercă şi şeful Marelui 
Stat Major generalul Ştefan Ionescu şi a fost chemat numai Comandantul 


Corpului II Armată generalul Gh. Argeşanu, pe al cărui teritoriu se găseşte 
Bucureştiul. 


98 
Ulterior, după decembr. 


S-a citit lista nominală a celor care eram claustraţi la Penitenciarul 
Râmnicul-Sărat. La pronunţarea numelui Alex. Cantacuzino, generalul 
Gh. Argeşanu a ieşit din disciplina de „baionetă oarbă“ şi a spus: „Nu putem 
merge pînă acolo.“ 

Aceasta este explicaţia pentru ce asasinatul din 30 noiembrie 1938 s-a 
limitat la Căpitan, Nicadori şi Decemviri şi ne-a lăsat pe noi Statul Major 
Legionar în viaţă ca ostatici. 

Laş din naştere şi poltron ca întotdeauna, exregele Carol II a adăugat 
hotărîrea ca asasinatul să aibă loc în timpul absenței sale din ţară, cînd se invitase 
la Londra şi cînd vizita Parisul. 

Prima încercare a lui Armand Călinescu a fost să organizeze aşa-zisa 
„Împuşcare pentru fugă de sub escortă“ în timpul deplasării de la Râmnicul Sărat 
la Cernăuţi ca martor nu al apărării, ci al acuzării în procesul celor 120 de 
studenţi şi profesori care la deschiderea anului universitar cîntaseră în picioare 
„Imnurile Legionare“. 

A doua încercare a lui Armand Călinescu a fost să organizeze aşa- zisa 
„împuşcare pentru evadare din închisoare“. Noul comandant căpitanul de jandar- 
mi iliescu a propus lui Corneliu Z. Codreanu să evadeze într-o uniformă militară 
şi l-a asigurat de perfecta reuşită. De la ing. Gh. Clime am aflat câ 
Corneliu Z. Codreanu a mulţumit de bunăvoință, dar a refuzat propunerea. 
Atunci s-a dat o aprobare de vizitare de către d-na Elena C. Codreanu Și 
căpitanul de jandarmi Iliescu a insistat cu sfatul să-l convingă pe Corneliu Z 
Codreanu să-i accepte oferta de evadare. Corneliu Z. Codreanu din nou a refuzat 
oferta şi drept explicaţie şi-a arătat Optimismul în legătură cu efectele în 
România ale „Acordului de la Munchen“. : 

| În paralel şi după opinia mea: nu de Armand Călinescu şi Jandarmerie, 
ci de Mihail Morusoff şi S.S.I. s-a incercat fabricarea de dovezi concrete â 
complicităţii lui Corneliu Z. Codreanu din interiorul închisorii cu activitatea 


Penitenciarul specii 
——————— SPecial Râmnicu. sp 
—— nică şi atentatele iresponsabi Su Sdjar 
anarhică ŞI †B „A <SPOnSabile Organizate de Hori 99 
nsilvania şi Bucovina. Orla Sima afară i 

= : : i în evi 

deja luată de asasinare, a sosit la Penitenciaruj iuentă Contradicţie cu ho tări 
rea 


; i ă Pi E: mnicul-Săra că: 

Adrian Petrescu din Buzău cu o întreagă instalaţie CUl-Sărat căpitanul medie 
prezenta ca 7, Coa secret AFI Rlo ia Sima şi în trei şedi ne repare dantura, S-a 
ca Corneliu Z. Ce dreanu să încuviinţeze deci să-şi dov IE a cerut cu insistență 

ce numea „ridicarea revoluţionară a maselor po ască complicitatea cu 
dar încă posibil de canalizat.“ Populare imposibil de oprit 
1 În aparatura dentistică se găsea camuflat un microfi , 
inregistrare pe bande de magnetofon. Primul Scop al lui On care transmitea spre 


consolideze hotărîrea de asasinare, ştiindu-se că Il Morusoff era să 
psihică şi îşi schimba brusc ord. Al doilea, sau suferea de instabilitate 
să fabrice pentru Națiune, pentru Germania şi e ri Mihail Morusoft era 
dispariţia lui Corneliu Z. Codreanu este unica soluţie i ia dletifcarea că 
pabliee şi apărarea statului român. Pentru menţinerea ordinii 
n cartea mea „Pentru ce a fost asasi i 
cuvînt cu cuvint convorbirile în şoaptă died Ca canu? reproduc 
dr. Adrian Petrescu, aşa cum au fost auzite şi memorate d arie Sea pianul 
din celulă şi adus în cabinet ca soră medicală dentară. Tot dci ui Fl cau 
în cartea mea vine în contradicţie cu cele consemnate tara iti 
memoriile lor publicate: ing. Virgil Ionescu, avocat Radu Budi ritate în 
economist Const. Papanace. - POR ID 
Dovada de adevăr este în altă parte. 
E Aa, 2 la primul contact la Sfirşitul lui octombrie 1938 Cor- 
Pihitia ae jiu a sesizat cursa Care i se întindea şi a depus la cancelaria 
afără Nu d ş o cerere să se dea publicităţii un apel al său către legionarii de 
tipări i ştie incă din a cui hotărire, apelul lui Corneliu Z. Codreanu a fost 
Sima iat TA pe zidurile din cartierele mărginaşe ale Bucureştiului. Horia 
cepiiă în ca sti apocrife, dar eu ştiu pertinamente că aceasta era con- 
pe E >a. Clime identică cu a lui Corneliu Z. Codreanu şi aceasta era 
Sia decisă în unanimitate de Statul Major Legionar. 
ui 2, cele Patru luni ale pseudo-guvernării legionare 15 sept. 1940—20 
să ia 1 nu s-a dat publicităţii, deci organizat s-a ascuns acest apel al lui 
conţinutul 7 Codreanu de la începutul lui noiembrie 1938. Eu am cunoscul 
copie în numai în 1960 reprodus de Leon Kalustian, care are sau care avea o 
celebra sa arhivă de acte şi documente secrete. Ă 

nform înţelegerii stabilite şi hotăririi luate la Bucureşti, Armand 


sbe ie sbuia să asasineze pe Corneliu Z. Codreanu în digul dpi stil 
i ui Carol II. Aj Paris, exregele Caro 
Ajuns de la Londra la e ia la Berchtesgaden: 


invitati 
Vitaţia Fuhrerului Adolf Hitler pentru o vizită şi O 


Carol LI trimite lui Armand Călinescu la Bucureşti 


i is, exregele 3 ră 
PE ea nu pană în aplicare planul hotărit. După Vata de la Berchtes. 
gaden şi obţinind „mînă liberă“ în politica internă în schimbul orientării spre 
Germania a exporturilor de petrol şi cereale, din trenul ieşit din teritoriul 
Germaniei şi ajuns pe teritoriul Cehoslovaciei, exregele Carol II trithite lui 
Armand Călinescu la Bucureşti a doua telegramă să pună în aplicare cele 
hotărite. Ea aia 

Ş În vara 1946 în Palatul principelui Barbu Ştirbei, diplomaţii Grigore 

Niculescu-Buzeşti şi Victor Rădulescu-Pogoneanu: a) mi-au pus în mină 
„Memoriile“ lui Armand Călinescu în versiunea originală, fără actualele 
amputări în text şi b) m-au pus să citesc şi să memorez pasajul după exprimarea 
lor: „care vă interesează pe voi legionarii “. 

Iată-l: 

„28 noiembrie 1938 

„Gavrilă la mine: Maniu şi Codreanu. 

„Eu: numai Codreanu. Maniu nu. 


Închid citatul. A 
Prima vinovăţie etichetată incapacitate a lui Armand Călinescu a fost de 


a nu fi reuşit asasinarea zisă legală a lui Corneliu Z. Codreanu pentru „fugă de 
sub escortă în timpul transportării la tribunalul Cernăuţi“ sau „incercare neiz- 
butită de evadare din închisoarea Râmnicul-Sărat.“ 

A doua vinovăţie etichetată indisciplină sau nesupunere a lui Armand 
Călinescu a fost de a nu fi asasinat pe luliu Maniu simultan cu Corneliu 
Z. Codreanu, deci de a nu fi executat ordinul regal transmis sub formă de 
propunere de către „homo regius“ generalul Gavrilă Marinescu. 

A treia vinovăţie etichetată infidelitate sau trădarea lui Armand Călinescu 
a fost de a fi asasinat pe Corneliu Z. Codreanu: nu în timpul lipsei din România 
a exregelui Carol II, ci după sosirea la Bucureşti a acestuia, deci cu dovadă de 
complicitate şi responsabilitate. 

A patra vinovăţie care în fapt a adus decizia şi organizarea dispariţiei lui 
prin atentatul reuşit abia la 21 septembrie 1939 a fost decizia şi organizarea 


auto-distrugerii industriei petrolifere (sonde, rafinării, depozite şi conducte) drept 


contribuţie a României la „războiul anti-hitlerist“. 

Revenim la 30 noiembrie 1938. 

În cartea „Pentru ce a fost asasinat Corneliu Z. Codreanu?“ descriu şi 
analizeze: 
„_ a)criteriile de selecţionare avute de colonelul Ştefan Gherovici şi testele 
de încercare aplicate de Armand Călinescu pentru cei 16 asasini direcţi âl 
Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor; 
i b) discuţia intimă în camera de culcare între Adela Călinescu, care imploră 
în genunchi pe Armand Călinescu, care se explica şi se justifica, în noaptea 
premergătoare celei în care a fost asasinat Corneliu Z. Codreanu; 


| Penitenciarul special Râmni Sărat 

„C) dud secrerăe la 20 noiembrie 1933 între di 101 
Foreign-Oflhice-ului Şi diplomatul român anti-carlis „$ directorul politic 

aflat sub paza S$.S.I.-ului chiar în suita €xTegelui Carol []- Cu (Fana iei 

j nt ii 

Codreanu: Fuhrerul Adolf Hitler şi regimul na, Săsinarea lui Corneliu 


ten n-a reacţionat imediat, ci numai după trecerea 2 mr It Presupus frate 
ra ; 


“2rul Râmnicul-Sărat de plutonierul de ; i 
sula pe >CĂPIanu: ici l de jandarmi Const. Sir 
f) depoziţia de martor a comand i ZE 
întimplător a auzit convorbirea despre iri Za George Panteli care 
Călinescu şi exregele Carol II /a coborţrea lor din tren f feanu între Armand 
noiembrie 1938; zi n in gara Mogoşoaia la 28 
g) răspunsul dat în 1953 în celula 8 Închi : 
ao ee i atele Dattus nexiaisoarea Jilava de avocatul Edgar 
cadrul asistenţei medicale de colonelul Cristea cai pear dat în 1959 în 
Masoneriei la întrebarea mea asupra factorilor care Iu grad 33 în ierarhia 
Corneliu Z. Codreanu; au decis asasinarea lui 
h) ce s-a ştiut şi ce s-a gindit în interi EP pe 
Râmnicul-Sărat despre ata tava asi Ş ii tar ul epecial 
de Horia Sima în Banat, Transilvania şi Bucovina şi ce s-a încercat d be 
ing. sr Clime pentru a le preintimpina şi apoi pentru a le opri; in partea 
„_ î) ce s-a petrecut între noi, prizonierii politici, şi între noi şi naznicii 
jandarmi: în ziua de 29 noiembrie Hosg cind la et ariile ut reia 
noaptea de 29/30 noiembrie 938 cind Căpitanul, Nicadorii şi Dece mviii au fost 
luaţi şi legaţi din mijlocul nostru şi în zilele 30 noiembrie — 2 decembrie 1938 
pînă ce i e COE) A oficială a asasinatului. 
„At de mult s-a simţit şi atit de mult s-a gindit încit este imposibilitate 
i Va eee să rezum, în acest text limitat la îipebatei care a fo Srătegăl 
a et Z. Codreanu şi ing. Gh. Clime şi la întrebarea cum s-a format sau 
IZia asasinatului din 29/30 noiembrie 1938. 
DR nchei cu reproducerea a trei fraze auzite de mine în celulele închisorii în 
caţa de 1 sau în dimineaţa de 2 decembrie 1938. 
vedea Ing. Eugen Ionică: „E groaznic şi dărimător acest gind că nu-l vom mai 
Și nu-l vom mai auzi pe Căpitan.“ Aici Nea 
geniali N GR. Clime: „Prin moartea Căpitanului, Legiunea şi-a pierdut 
substa ea şi creativitatea şi i-au fost înfipte pentru totdeauna rădăcinile în 
ţa şi istoria Neamului Românesc.“ si dee ae 
nuca să] cipele Alex. Cantacuzino: „La fel ca Moţă, Căpitanul e jeEe Aaa 
lupta ala Plingem şi să ne jelim, ci pentru a da Legiunii încă un Steag pe 
invinge.“ 


Învierea 
ncă două informaţii. 


i mi se îngăduie a completa cu înc IT 
i IE situl di decembrie 1938 sau începutul lui ianuarie 1939, prof. Nae 


Jonescu a fost rearestat. Înainte de claustrarea în lagăr, Armand Călinescu l-a 
adus în biroul său de la M.A_L. şi l-a întrebat cum vede situaţia. 

În penitenciarul de la Spitalul Militar Braşov în aprilie 1939, prof. Nae 
Ionescu ne-a reprodus răspunsul pe care l-a dat: „Omorîndu-l pe Codreanu, aj 
făcut cea mai mare prostie pentru persoana d-tale şi cea mai mare greşeală 
pentru situaţia Ţării. În loc să fim şi să conlucrăm toţi laolaltă, pentru ca 
România să iasă cu bine din evenimentele care vin, dumneata ai obligat o 
întreagă generaţie să se întoarcă cu 180 grade de la creaţie socială la răzbunare 
politică şi dumneata ai pornit în România războiul întotdeauna pan-distrugător 
al Statului împotriva Națiunii.“ 


Mai departe. 
În septembrie 1939, decanul Baroului din Timişoara şi vicepreşedintele 


Camerii Deputaţilor, avocatul Adrian Brudariu se înarmează cu 0 scrisoare a lui 
Alex. Vaida Voevod către primul ministru Armand Călinescu şi vine la Bucureşti 


102 


să obţină eliberarea din lagărul de la Miercurea-Ciuc a locotenentului Florin P. 


Gârcineanu. 
_ Întrevederea a avut loc chiar la Palatul Regal, în cursul unei festivități cu 
mulf Î invitaţi. 

Ciund scrisoarea lui Alex. Vaida Voevod şi ascultind rugămintea lui 
Adrian Brudariu, Armand Călinescu îl arată pe exregele Carol II aflat la 8—10 
inetri distanţă: „Ala singur decide toate. Eu nu fac decit să-i execut ordinele şi 
să-i îndeplinesc dorinţele. Trebuie să vorbim cu el şi să-i obţinem aprobarea. Te 
chem să mă însoţeşti cînd voi avea şedinţă de lucru cu el.“ 

A doua sau a treia zi a avut loc atentatul din 21 septembrie 1939. 
Locotenentul Florin P. Gârcineanu în lagărul de la Miercurea Ciuc şi avocatul 
Victor P. Gârcineanu în lagărul de la Vaslui au fost asasinați de jandarmi în 
noaptea următoare. 


Milcoveanu Şerban 


8 Noiembrie 1992 
Bucureşti 


Nota bene 
L'homme sans patience est une lampe sans huile. 


Alfred de MUSSET (1810— 1857) 


ş Mono 
iz a: Luptă sau moarte 
ba Sau neantul definitiv. lată 
implacabil se Pune problema. 
George SAND 
(Ansore Dupin, De Du Devant) 
1803-—1876 

On L'empone 
Souvent sur la publicitt en allant 
Son chemin avec simplicie 
Louis GRESSET 
1709-—1777 


„LOVEŞTE, DAR ASCULTĂ! 


(Cine au fost şi ce au vrut legionarii lui Corneliu Z. Codreanu?) 


Nota bene a 
Crestomaţie pentru Naţiunea ca scop si Democraţia ca mijloc. 
revista ÎNVIEREA” 


a 


Învierea 
104 


Octombrie 1938 în Penitenciarul Rimnicul Sărat 


Dragii mei, 
Să nu vă fie teamă 


şi sub puştile jandarmilor. i 
În politică sînt lucruri mai importante decit puterea de Stat şi exercitarea 


guvernării. Mesajul ce-l aduci şi chemarea ce-o adresezi sînt mai durabile în 
istorie decit victoria sau înfrîngerea. 

Dacă ne vor înfrînge cu ajutorul ilegalităţii şi violenţii: nu ei, ci noi sintem 
învingătorii. Nu ei asasinii, ci noi martirii vom cîştiga conştiinţa neamului şi vom 
intra în Altarul Patriei. 

Dictatura nu transformă pe pigmei în uriaşi şi nu ridică pe imorali la 
moralitate. Pe pigmei şi pe imorali dictatura îi pune incă mai pe faţă în con- 
tradicţie cu împrejurările şi îi condamnă încă mai grav la Tribunalul Istoriei. 

Eu păstrez credinţa că nu vor să dărime Ţara şi să se piardă chiar pe ei. 
Eu sînt hotărît să sufăr şi să aştept pină ce ei însăşi vor înţelege ce trebuie făcut 
şi ce nu trebuie făcut în propriu lor interes. 


de ce ni se poate întîmpla aici între zidurile închisorii 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(Octombrie 1938, Penitenciarul Special de la Râmnicul Sărat, scrisoarea pe o bucăţică mică de hârtie pe 
care dl. ing Gh. Clime ne-a dat-o s-o citim unul de la altul din celulă în celulă, păstrată în memorie si 
reconstituită în 1940 de dr. Şerban Milcoveanu) . 


Ce -a fost Căpitanul pentru ] 
i generaţia Sa? 
Ce-a fost Căpitanul pentru generaţia Sa? ză 


4 ; Nr.1 
Fiecare din noi datorăm enorm Căpi i 
Faptul că EI există şi noi l-am ee i 
rîndul ei, să ia poziţie în faţa problemelor naționat age PE CaBIE 
indiferența, concesiile, transacţiile şi compromisuri! Sa IE şi să refuze 
Consider o fericire faptul de a-L fi intilnit în iaţă şi i 
obligaţie să mă alătur Lui. aţă şi consider a fi fost 


GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 


fiu de țăran din Com. Miron Costin Jud. Roman licentiat î £ 
Penitenciarul Special de la Rîmnicul Sărat licenţiat în Teologie asasinat la 22 Sept. 1939 în 


(Mai 1938, Lagărul de la Miercurea Ciuc, convorbire în curte cu dr. Şerban Milcovearu 
G ) 


Ce-a fost Căpitanul pentru generaţia Sa? 


Nr. 2 

Căpitanul posedă i imeni i mânia 

Asa p po O capacitate pe care nimeni n-o mai are în Români 
EI face ca în fiecare din noi să ă i 

Sa Lia e din noi să apară forţa. EI ne transformă pe toți în cite 

Cu fiecare legionar, EI înstşi devine o încă mai mar rţă. firesc 

Cu fie : că 
forţa din noi să se alăture şi să iza, forţei lets SE a 


GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 


în 1933—1934 preşedinte „Societății i eologie. 

i) î tăţii Studenţilor în Ti ie.“ 

s carpa preşedintele „Centrului ete air Bucureşti 
1936 preşedintele „U.N.S,C.R.“—ului 


Mai ; | 
(Mai 1938, Lagărul de la Miercurea Ciuc, convorbire în dormitor cu dr. Şerban Milcoveanu) 


Ce-a fost Căpitanul pentru generaţia Sa? 


i Nr. 3 
PŞ Cine nu cun : 3 >. a. 
îmnra; CNE nu cunoaşte pe Căpitan este un nefericit pe care l-au impiedicat 
şi paeiurările vitrege său camenli răi. Este lipsit de fericirea de a vedea, dea simţi 
de iba Ceea ce într-o naţiune mică ca a noastră numai odată sau maximum 
Ori într-un secol se poate întimpla. 


e Căpitan şi nu s-a îndrăgostit de EI: în mod absolut 


Cine l-a cunoscut p In S STIL ICE si "up oii de 4050) 
iour are inima lipsită de sensibilitate şi creerul lipsit de imaginaţie. Cine 
faţa luptei Căpitanului: în mod 


SIE dace ai 

ăstrează indiferența în faţa persoanei şi în ia pitai 
absolut sigur e fiinţă cu defect moral şi os mort in trupul naţiunii. 

GEORGE FURDUI 

(1910—1939) 


comandant legionar 


(Mai 1938, Lagărul de la Miercurea Ciuc, convorbire la masă cu dr. Şerban Milcoveanu) 


* 


Cine sînt cei mai buni ROMÂNI? 


înainte de războiu cei mai buni Români au fost Moldovenii care $- au 


instalat şi au făcut politică la Bucureşti. 
De la războiu încoace cei mai buni Români sint ardelenii regăţenizaţi care 


în capitala Ţării continuă fericită Sint 


Romanilor. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 

(August 1936, Tabăra de Muncă voluntară de la Carmen Sylva, răspuns la întebarea pusă de o delegaţie 
de studenţi români din Banatul Strbesc). i 


„Pentru legionari '. 


Cartea de căpătiiu este aceea care îţi luminează drumul şi îţi călăuzeşte 


mersul. 
La această concluzie am ajuns cînd am terminat de citit „Pentru 


a Căpitanului. 
DR. SERGIU STOICESCU 

medic internist, Şef de lucrări la Clinica Medi- 
cală din Spit. Filantropia. 


(Decenii 1936, Bucuresti, convorbire cu Şerban Milcoveanu după un consult medical la un bolna” 


eză dintre virtuțile Dacilor şi virtuțile - 


legionari“. 


Politica Extemă 
Politica Externă 107 


Cind eşti duşman cu cineva, inţ 
i : prieten cu cineva» nteTesul şi politica sint să-i 
Cînd eşti prieten cu cineva, interesul şi golit ie da Cunoşti armele 
; -1 Cunoşti ralentele. 


906 la 17 ani fondatorul ! ING. GB. 
în 1906 la 1/ ani rul cercului „Unirea“, prim 1 
1.VIIL.1927, fondatorul „Corpului Muncitoresc Legio cent .a Legiunea A a 
ntru Ţară” în 1937-1939, asasinat la 22 Sept. în 1939 în Peniteniue e dintele Partidului Totul 
Rimnicul-Sărat. ” 


pe! 
(Noiembrie 1936, Bucureti sedinţa cu muncitorii legionari la sediul di 
sediul din st. Gutemberg 
ermbi d 3). 


* 


Justiţia şi anti-Justiţia 


Justiţia este ceea ce ajută oamenii să 
menii să prospere şi soci ă 
Da i ocietatea 
ş Nu este Justiţie ceea ce face pe oameni încă mai mici şi bligă e tace oii 
să stea imobilă. Şi obligă societatea 


IONEL ŢURCANU 
(1911—1941) 


avocat si publicist la Cemăuţi Cazut 
7 pe front la 
RA i Freudenthal-Dalnic lingă Odesa în 1941. 
(Aprilie 1937, Cernăuţi, pregătind apărarea dr. M.S. în posibilul proces la Tribunalul Militar) 


Li 


(Iulie 1936, Tabăra de Muncă voluntară de la Carmen Sylva şedinţele de seară cu 


.. întrebări şi răspunsuri). 


Armand CĂLINESCU 


Mincinosul ăla de Armand Călinescu pretinde că noi legionarii vrem să - 


nedreptăţim şi chiar să escu pretinde: Că arii vrei 
i extermin. > 
Torul Patriei noastre. ăm naţionalităţile străine ce locuiesc în inte 
tende; Calomnie în contradicţie cu trecutul nostru şi cu programul nostru. Alarmă 
die pentru declanşarea războiului civil şi justificarea represiu ni sîngeroase. 
Străi u pun degetul spre adevărații conspiratori şi afirm că naţionalităţile 
an Sint mobilizate împotriva noastră a Româhilor ca naţiune alcătuitoare a 
iai naţiune răspunzătoare în istorie. 

noastră i i nu facem, 

un drept natural. este defensivă, ne apărăm şi 


decit să exercităm 


108 Învierea 

Națiunea este conţinutul. 

Statul este conţinătorul. S E : Sa 

Dărimarea naţiunii înseamnă aducerea vidului. Cu vidul în el Statul nu 
poate decit să se dărime. A i Zr 

Ceea ce vrea Armand Călinescu este distrugerea naţiunii pentru a guverna 
maiuşor şi mai îndelung Statul. El judecă limitat la cariera sa politică şi la interesul 


său personal. El nu-şi pune problema că după uciderea naţiunii urmează 
autodărimarea Statului şi după prăbuşirea Statului urmează dispariţia României. 

Armand Călinescu conspiră împotriva propriei lui Patrii. Armand 
Călinescu ucide viitorul vrînd să ucidă prezentul. Armand Călinescu este cel mai 


periculos duşman din interiorul României. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


* 


MODESTIA 


Ambele referate au substanţă şi şi-au atins scopul. Camaradul Alex. 
VERGATI a pus accentul pe principii şi a arătat cum trebuie să ne comportăm. 
Camaradul Nicolae ROSULESCU a adus exemple din viaţă şi a arătat ce vrebuie 
să evităm. 

Concluzia generală este că Modestia face parte din valoare. Este inclusă în 
valoare şi defineşte sau mai exact participă la definirea valorii. 

Adevăratul legionar trebuie să fie un om modest. Să fie şi, să rămînă 
modest oricum ar fi şi orice ar face ceilalţi oameni din Societate. Între altele 
pentru că trebuie să dovedească unde sînt valorile naţiunii şi cine reprezintă 


valoarea Ţării. 
Eu sînt foarte hotărit în această problemă. 
Cind văd sau aud cum unii sînt încrezuţi şi fac pe obraznici, eu îmi spun: 
„Iată un prost incurabil“, şi decid fără apel: „Asta n-are ce căuta în Mişcare 
Cînd unul dintre noi îşi afişează meritele şi pretinde grade sau funcţii, eu 
îmi spun: „Asta nu e legionar şi ne-a înşelat asupra lui. 7 
Trădarea începe cu ambiția şi primul semn al acesteia e lipsa de modestie. 
Eu răspund de Mişcare şi în această calitate pun sub observaţie pe cei lipsiţi de 


modestie şi pun stop la orice manifestaţie de ambiţie. 
Mulţumesc lui Alex. VERGATI şi lui Nicolae ROSULESCU pentru câ 


m- au ajutat să clarificăm aceste lucruri şi să precizăm o linie de urmat. 
Z, CODREANU 


CORNELIU 
(1899—1938) 


„(August 1936, Tabăra de Muncă Voluntară de la Carmen Sylva, sedingele de seară cu îirebări si 
răspunsuri). 


DIS 


... Modestia 
Legitimitatea Conducerii 109 


Mişcarea Legionară este o Creaţie a Națiunii Ss 
Dl Suverană 


e legionari pentru ca să le ordon, ci legionarii Şi nu cu am 
Creat 


:mp cît corespund în ii lor si [Il mă Consideră 
timp cit P crederii lor şi sper anţelor lor, PSideă exponentul lor atit 
„YV 
CORNELIU Z. Cop 
(189%9—1938) 


(răspuns dat în Martie 1937 exxegelui Carol II cînd acesta a ceruţ predea 
i . - PP) « ii 
Legionare sisă fie proclamat „căpitan“ în plus de rege), „Lat ie omanda Miscării 


* 


Nicolae TITULESCU 
(1882—1941) 


Succesele de politică ext i 
„Si erne ale lui Ni i i 
gropi de înmormîntare a lui în politică internă « FRI usca sn ta the 


ANDREI IONESCU 
| (1905—1949) 
comandant legionar secretar al Camerii deputaţilor 


(exclamaţie în 1934) 


* 


Penitenciarul Special de la Rimnicul Sărat în August 
Noembrie 1938. 


Î ă ă . .. . . . » 
e apca neagră care s-a abătut asupra Ţării, noi cei din această 
garanţi să fim „micile luminări aprinse drept păstrare a speranţii şi drept 

nţie a viitorului.“ 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(final ; : a 
sc unul mesaj prezentat de ing. Gh. Clime din celulă în celulă spre citire si îmbârbătare). 


Învierea 
110 = 


Mişcarea Legionară 
(1937) 


Pină în 1934 Mişcarea fără mine ar fi rămas doar o amintire de eroism în 
memoria Tineretului. Dar astăzi în 1937 Mişcarea într- atita s-a identificat cu 
Națiunea încît persoana mea nu mai este indispensabilă şi mersul înainte spon- 
tan e asigurat de resorturi proprii. : 

CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(fragnent dinir-o discuţie liberă cu comandanții legionari la sediul din str. Gutemberg 3 în Decembrie 


1937) 
* 


Reichul III şi exregele Carol II 


Cei care ne acuză că am venit la Putere cu ajutorul „naziştilor“ pot vedea 
din întreaga lucrare în ce a constat „ajutorul“ lor. Intr-un ajutor ipotetic, care 


n-a fost niciodată real. 
Singurul avantaj ce l-am avut a fost că Regele Carol nu era bine informat 

de starea de spirit a guvernanţilor de la Berlin ostilă mişcărilor naţionaliste şi 

n-a înţeles lipsa lor de discernămiînt în evaluarea politicii româneşti. Cu toate 

actele lui de duşmănie faţă de cel de-al Treilea Reich, totuşi Regele rămăsese 

marele favorit în întrecerea cu Mişcarea. 

HORIA SIMA: „Sfirşitul unei domnii sîngeroase (10 Dec. 1939—6 Sept. 1940), Madrid, 1977, pag. 


* 


Ce s-ar fi întîmplat fără „insurecția legionară“ din 
! 3/4.1X.1940? 


| 
[i Ap ep . 

„Fără de singele vărsat de legionari, fără de ridicarea poporului, fără de 
uriaşele manifestări din capitală şi apoi din toată Ţara, nimic din ce s-a întîmplat 
nu s-ar fi întimpiat. Cu ginduri pioase şi cu nemulțumiri mocnite dar ne-€x- 
primate prin acte, toate lucrurile ar fi rămas aşa cum au fost. 


NOL SIMA: „Sfirşitul unei domnii sîngeroase“ (10 Dec.1939—6 Sept. 1940), Madrid, 1977, pâ8: 


CESIIrGIt a Nae IONESCU 
irŞitul prof. Nae ION Iu 
(1890-1940). SCU 


Nae Ionescu nu murise de 1 
8 n moarte naturală. Cu o zi ; 
Stoicănescu pei i profesor. Era în pat. S-a întreţinut de ge 
şi nu-i făcea deloc impresia de om sfirşit. „O să fie bi i să situaţia politică 
au fost cuvintele cu care şi-a luat rămas bun de la ete. tip 
HORIA SIMA: ,„Sfirşitul unei domnii sîngeroase“ 
Ei (10 Dec, 1939—6 Sept. 1940), Madrid, 1977 pag 


* 


Actualitatea Creştinismului 


Toate aceste idei sint derivate ale învătăturii Im: Ț; 
z 3 turii 
A ie respingă inseamnă a te lepăda de Rrisos.. i 
oi le admitem şi le primim, însă numai văzute prin pri eat 
de realizare folositoare împrejurărilor de astăzi < prin prisma posibilităţilor 


IONELI. MOŢA 


(„Cranii de lemn“ pag. 218) (1902-1937) 


* 


Ziarele „Dimineaţa“-şi „Adevărul“ 


Prefer ura duşmanilor, decît îngăduinţa lor. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(declaraţie în August 1933) (1899—1938) 


+ 


lonel |. MOTA şi Vasile MARIN 
13 lanuarie 1937 


Asemenea eroilor din antichitate care aleargă conştienţi spre propria lor moarte. 


PROF.DR. DIMITRIE GEROTA 
(1867-1939) 


(declaraţie în Febr. 1937 către dr.MS.) 


112 În 


Piebiscitul pă faţă din 24 Febr. 1938 pentru dictatura 
personală a ex-regelui Carol II 


„Tragedia e prea mare pentru ca s-o lăsaţi să se consume fără ca pentru 
Istorie să se cunoască şi să se înregistreze împotrivirea Tineretului Universitar. 
să votezi contra numai dumneata în calitate de 


„Sint însă de părere ca . 
1 zecilor de mii de studenţi să facă ceea ce facem 


steag şi drept simbol, iar restu mii i 
nume să se obţină de a vota şi de a fi prezenţi.“ 


noi Mişcarea Legionară şi a 
CORNELIU Z. CODREANU 
| (1899—1938) 
(răspuns la cererea de sfat a dr. Milcoveanu Şerban, presedintele U.N.S.C.R, ce trebuie să facă 
Studenţimea Crestină Română). 


* 


Rădăcinile Educaţiei Morale 


Sentimentul şi inteligenţa sînt mai mult mijloace decit scopuri. Voința 
este scopul indispensabil tuturor celorlalte scopuri. 


0 do oa one 00.000 ee 9. e 00eaio vii e-6/9.0ieiie.ioiei.0 1 0-s-0...19.[o-co-o 9e.-0-delo ea sono adiere 
o doare oi Soia 100 aaa iona l0e 0-0 editia 2000 0-00 viei. 0.50o'o:ip7$lezare said: e-e-Șteo oseP ie! 


profesor de geografie directorul Liceului Radu Greceanu din Slatina 
(Maiu 1926, ultima oră de Educaţie Morală cu clasa IV înainte de examenul de absolvire al gimnaziului 


si de admitere la liceu). 


* 


Motivarea poziţiei anticarliste la 8 lunie 1930 


13 „Ionel Brătianu a fost omul care ştia ce trebuie făcut şi nu văd pe altul 
mai inteligent şi mai patriot ca €l. 
„Şi cum să nu fiu alarmat şi îngrijorat cind văd că poliţia secretă face 
propagandă şi plăteşte oratorii pentru suirea lui pe Tron? 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 
(la Iasi în Consiliul de conducere al „Legiunii Sfintului Arhanghelului Mihail“ cînd Ionel I. MOfA & 
propus o telegramă si un manifest de aderarte la asa zisă „Restaurare Regală“) 
Nu s-a trimes telegrama 


Dumnezeu, Natura și Omul 
ANEI DP reiese re mpa e eta a a PRI DE 


DEFINIŢIE pentru ISTORIE 


În Aprilie 1934 dep 
Tribunalul Militar Bucureşti 
„Corneliu Z. Codreanu este astăzi si 
în ceva şi în al cărui cuvint te poţi ince jeg, e o e 


oziţie tor î ( 
ție de martor în Procesul Gărzii de Fier la 
Politic român care crede 


ALEX. VAIDA-VOEVOD 


medic de la Universitatea din Viena, din 1896 membru în Comitet ez 2950) 
ul Partidului 


Naţional Român, din 1906 pină în 1918 deputat î lam 

Oci. 1918 citeşte în Parlament D ia Rbulat în Parlamentul Maghi 

de Une aria Si eclaraţia Românilor din Ardeal de ase dea Le 
La 1 Dec. 1918 Adunarea Naţională d -lulia -— 

al Consiliului Dirigent. Pie Le 19ta i în za ministru de externe 


* 


(Octombrie 1935, Bucureşti, fragment din C, : 
şi Omul“ la o şedinţă de cuib) 5 onferinţa despre, „Dumnezeu, Natura 


Dumnezeu, Natura şi Omul 


Nu se poate depăşi Natura decit sorbind-o şi Î i 

] ra şi alungînd-o pentru a nu mai 

avea termen de comparaţie. Misiunea omului în faţa Naturii SE să apere ce 
există şi — în continuarea creaţiei — să organizeze Ce va exista. 

GEORGE FURDUI 

(1910—1939) 


originar din Com. Miron Costin Jud. Roman în 1933—1934 preşedintele „Societăţii Studenţilor în 
ploaia în 1934-—1935 preşedintele „Centrului Studenţesc Bucureşti“. în 1935—1936 preşedintele 
„U.N.S.C.R.—“ului asasinat la 22 Sept. 1939 în Închisoarea specială de la Rimnicul Sărat 


+ 


EDUCAŢIA CETĂŢENEASCĂ 


„Legea e linia ideală. Oamenii sint linia reală. 
„Nu legea o coborim la nivelul oamenilor, ci 


nivelul legii. a 
ELIU 2. CODREANU 
CORN (1899-1938) 


pe oameni îi ridicăm la 


(noembrie 1935, str Gutemberg 3, fragrnenu dintr-o conversaţie Cu legionarii), 


Învierea 


AA na e E IE e 
Conceptul de NEAM 


Neamul este o fiinţă vie şi neîncetată, pe care o alcătuiesc: toţi cei care au 
murit în serviciul ei, toţi cei care astăzi în viaţă cred în ea şi toţi cei care în viitor 
se vor naşte din carnea €i şi cu sufletul ei. 

CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—938) 
(afirmaţie de mai multe ori repetată si înregistrată de Şerban Milcoveanu în 1935—1937) 


* 


Martirii şi Eroii 
Sînt morminte cu lumină în loc de întuneric. Acestea sînt ale celor 
imposibil de uitat. 
GEORGE FURDUI 


(1910—1939) 
preşedintele „U.N.S.C.R.*. 135—1935 


(din cuvîntarea la deschiderea Congresului Naţional Scudenţesc din 1—5 Aprilie 1936 ia Tirgul Mures) 


* 
(Conferinţa despre „Eroism“ la „Congresul Naţional Studenţesc din 1—5 Aprilie 1936 la 1g Mures). 
POLIŢIA SECRETA POLITICA 


Ca de satana fugiţi de poliţia secretă. 

Extermină pe adversari şi degenerează pe colaboratori. De două ori face 
răul în Ţară şi în două feluri înrăieşte Ţară. 

Incăodată: nici-un contact, nici-o relaţie, nici-un cuvint. Acesta este sfatul 
meu către studenţi şi este ordinul meu în Legiune. 


GENERAL GH. CANTACUZINO-GRĂNICERUL 


(ezol difi primul război mondial intele Partidului „Totul pentru Ţară“ înhumat cu onoruri la 
9.XI1.1937 născut 1869 cica ui „Totul pentru Ţară“ î 


Concepţia Legionară desp, 
re Calitatea de es 
£ aci 115 


(falie 1936 Tabăra de Muncă voluntară de la Carmen 
7ăspunsur:/- 


CONCEPŢIA LEGIONARĂ des 
CETAŢEE Spre CALITATEA de 


Toţi pretind drepturile de cetăţea Ei pei 
de cetăţean. d d IzreaE Point indeplinesc obligaţiile 
De unde provine această contradicție? Dună m: : 
regretabilă confuzie. Confuzie uneori voilăşi ga Provine dintr-o foarte 
de cetăţean şi Doi de cetăţean. nconştientă intre cuvintul 
Ceea ce face pe cetăţean nu sînt i : 
identitate şi adeverinţa de alegător. Fiesta reni e Ciad buletinul de 
creează şi nici nu-l definesc. Cel mult îl obligă la loial e aie NI 
aşteptarea devotamentului. tate in speranța şi 
Ceea ce face, ceea ce determină şi ceea ce defin ă i 
ce posedă, ceea ce trăieşte şi ceea ce onorează el. Ideile de Ea ei :2 ae. 
şi sentimentele care îi înflăcărează inima despre raţiunea de a exista a Stat luişi 
despre destinul în istorie al Națiunii. sa 
Adevăratul cetăţean stincă de sprijin a Patriei şi enereiei ici iei: 
are interesul personal subordonat fe bi Balc şi E îi aa 
în acord şi cu respectarea societăţii. i 
_Socotesc a nu fi cetățean şi a fi chiar anticetăţean acela care prin opiniile 
sale şi prin votul său decide problemele Ţării în funcţie de micul şi egoistul său 
interes personal. Socotesc a fi duşmanul din interior al propriului său Stat şi 
trădătorul încă nepedepsit al propriei sale naţiuni: acela care se imbogăţeşte 
Sting averea publică, acela care comercializează atribuţiile de autoritate a 
tatului şi chiar acela care îşi realizează interesul său personal cu încălcarea 
Legilor şi detrimentul Ţării. 
st bn, Pentru noi naţionaliştii în general şi legionarii îi special: a fi cetăţean al 
DA Constituie o recunoaştere şi reprezintă un titlu. Recunoaşterea 
foi mentului patriotic pe care părinţii şi naşterea il presupun, dar pe Fura 
onpcae Şi viaţa îl dovedesc. Un rizlu de nobleţe socială care se cere şi care 1.7 
A rat înainte de a fi exercitat pentru a nu fi verificat înainte de a fi legalizat. 
șntru duşmanii Neamului Românesc şi ai Mişcării Legionare: Cetăjenua ge 
Ș: ă şi O mască. Firma în numele căreia pretind drepturi fără obligaţii şi obțin 
Privilegii fără merite. Masca cu care ne atacă din interiorul Statului după ce 


Ne-au invadat e îi A 4 anioi 
Sau s-au infiltrat din exteriorul României. 

RNELIU Z. CODREANU 

co (1899—1938) 


Sylvi, ; 
Via, sedinţele de seară cu întrebări și 


Învierea 
116 = 


Concepţia legionară despre Justiţie 


Nu posibilitatea de satisfacere prin efort comun a intereselor personale, 
ci certitudinea că există Justiţie între oameni ŞI, în relaţia Stat-individ: este 
principala forţă de coheziune a societăţii şi principalul motor de înnaintare a 


țărilor. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


de la Carmen Sylva, sedinţele de seară cu întrebări-răspunsuri). 


* 


(Iulie 1936, Tabăra de Muncă 


Lă 


Psihologia spionilor şi informatorilor 


Nu există mijloc mai sigur.pentru a degrada fiinţa omenească şi nu există 
metodă mai sigură pentru a face România să se prăbuşească: ca antrenarea 
tineretului în activitatea de spionaj întii pentru primirea de bani şi apoi pentru 
satisfacerea viciului. 

Toţi spionii, toţi delatorii şi toţi informatorii pe care i-am cunoscut 
personal din 1919 încoace: absolut toţi şi fără excepţie sint nişte epave morale cu 
inima transformată în deşert, cu creerul populat de perversiuni şi cu sufletul 


pierdut pentru totdeauna. 
Socotesc „Siguranţa generală a Statului“, „Prefectura Poliţiei Capitalei“, 


„Serviciul Secret de Informaţii“ şi „Inspectoratul Jandarmeriei“: mai periculoase 
decit iudeo-comunismul şi iudeo-francmasoneria şi deci duşmanul Nr. 1 al Patriei 
noastre Române. 

Dacă ei vor reuşi să ne asasineze şi să ne extermine, de bună seamă că nu 
va fi nevoie de o soluţie în viitor. 

Dar dacă noi legionarii îi vom învinge pe €i, 
gîndească şi să gîndească o soluţie pentru organizarea 


Interne. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(August 1936, Tabăra de Muncă voluntară a Miscării Legi i sedințele 
de seară cu întrebări si răspunsuri). a DAS Leponare Dn Saiaciga GENU AP 


atunci Țara trebuie să se 
Ministerului Afacerilor 


* 


- Nicolae IORGA (1871—1940): „Cugetări“, Bucureşti, 1972. 


Psihologia informatorilo, si 
rilor si spioniloy 
„ 20: „Te i ă : = 
t; ere ip ale ca a? lin Cu un dușman, iertind ce af = 
te rele.“ cela 3 cărui ființă însăși e o veșnică Rea 
"22. ăi tă Că făgăduială de 
sound patent le e mea a se pe od 
Nr. 45: „Minciuna nu poate lua = dlnsnlse pe 
ziua mai mică. “ 
Nr. 51: „Unde-şi ţin oamenii răi pi 
AP a ; 1 ginduri! 
Nr. 65: „Sint oameni care au nevoie de rd Care au murit?“ 
consuma astfel; cînd nu găsesc duşmani, ei îi creează ni pentru ura lor care i-ar 
Nr. 133: „Sint oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i 
; a-l uri şi a-i 
Nr. 145: „Cel mai mare nebun e ce 
2 S z Cel ce se crede ce i - [7 
ME 4 Anita ie acea 
Nr. 149: „Fereşte-te de acel duşman care vrea să ui mai combaţi.“ 
împotriva ta.“ te ciştige şi pe tine 
? „Nr. 163: „Sint oameni care se hrănesc numai din jignirea altora. Şi ei sug 


sînge. 
Nr. 232: „Copiii învaţă bunătatea de Ia natură, iar răutatea de la oameni.“ 


Ei 


EROARE CE DEVINE CRIMĂ 


Atenţie la aşa-zisele ned i necesa 
: reptăţi n igi i 
începutul unor mari nenorociri. ES SE, oa Das, orgie și 


vinde 


IONEL 1. MOŢA 
(1902—1937) 


Ianuarie 1935, Bucuresti 


* 


COMERŢUL LEGIONAR 


(scopul şi semnificaţia) 


prinşi Și E aliza „ceva pe teren economic, acolo unde toţi oamenii de azi sint 
face cra ze şi de picioare într-un mecanism mort de legi materialiste şi a o 
imense fo i cu năzuinţa precisă de a realiza demonstrativ împotriva acestor 
vremi noi rţe de inerție care apasă azi lumea, înseamnă O faptă ctitoricească de 


nimic din E 
adevăr, precum negura nu face - 


Eee 
118 Învierea 

Darcare nu-şi poate avea sprijinul decit într-o teribilă încordare de suflet, 

de fapte omeneşti, pe care oamenii în 


ă, într- erare 
de putere omenească, într-o regen j i « nii 
stare să se aplece adînc înăuntrul lor spre izvoarele primare, cînd pot adică să 


intre în zona aceea nucleară a vieţii, numită spiritualitatea. 
Din punctul acela central, toate perspectivele sint deschise. De acolo se 


oate vedea că economicul e un teren care poate fi străbătut de raze vii, cum pot 


fi străbătute de raze vii toate domeniile vieţii. 
VICTOR P. GÂRCINEANU 


„(1910—1939) 
3 jurist şi scriitor 
(revista „Rinduiala“ nr. 3/1935, pag. 355) 
* 


PENTRU CE A FOST URMAT CORNELIU Z. 
CODREANU? 


Căpitanul a ajuns la atita prestigiu şi la atita autoritate: în generaţia 
noastră: înainte de toate pentru că EI crede într-un ideal şi astfel se poate avea 


totală încredere în incoruptibilitatea şi fermitatea sa. 


GHEORGHE NICOLESCU 
(1911—1939) 


originar din Bucureşti, inginer stagiar asasinat la 22 sept. 1939 în lagărul Vaslui 
(August 1934, Varsovia, discuţie cu dr. Şerban Milcoveanu) 


* 


STUDENŢIMEA CREŞTINĂ ROMÂNĂ 


„Cu ochii în ochii Neamului 
„Cu inima în inima Neamului (Ea 
Lozinca Congresului Naţional Studenţesc 16—18 aprilie, 1935 Craiova preşedinte: Traian COTIGĂ 


CARE E VINOVĂŢIA NOASTRĂ? 


De la naştere şi fără întrerupere sintem prigoniţi, întemnițați şi ucişi? 
Pentru ce vinovăţie? : 


În atenţia Cani, 
: Pitalismului 

Vinovăţia de a spune adevărul si 
ăia noastră Sint: făvă rul şi deci q 119 
Vinovăţia crt int făvădelegile şi păcate a fi adevărul în a î 
prigonesc, n întemniţează şi ne ucid. e celor care fără ra Ţară. 
j Cetare ne 
prof Ion DOBRE 
(1907—1942) 


(qprilie 1942, discuție în trenul Tiraspol-Simf 
| feropol) comandant legionar 


+ 


IN ATENŢIA CAPITALISMULUI 
„Bogăția este: nu cit ai, ci cum faci utilizarea.“ 


jurist, comandant legionar asasinat la 22 sept 
(în dec. 1935, la sediul legionar din str. Gu pt. i 


* 


VIFORNITA CEA MARE 


ri x se „re 3 e frig. Nu-i suficient! 
Să nu mi se spună că Aia, Pate i 
E prea. dun pentru noi legionarii. poe tit 
n viortăță plac toate la un loc. Nouă ne place Viforniţa. Noi ne simţim bine 
A pet, fraţilor şi camarazilor. 
i PE og rniţa cea mare. E aici în jurul nostru şi noi continuăm a 
„ Trăiască viforniţa cea mare, cu numele de revoluţie. 
i SANDU VALERIU 


Ccond ine aa 
nomist, născut în 1910 la Botoşani, căzut în 1943 pe front 


(fragment din discursul de la 10 decembrie 1935) 


Li 


PREZENŢI LA DATORIE 


pre (tinea în morminte, în grele închisori şi în război la marginea pămîntului, 
deni, legionarul stă de strajă! 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899-1929) 


NICOLAE TOTU |. 


o... 


Învierea 
120 = 


TACTICA ŞI STRATEGIA 
umai după ce prin organizare şi pregătire 


ta cel puţin 75% din şansele de victorie. 
fuzi angajarea în bătălie şi te repliezi, la nevoie 
lei mai adecvate. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


Se acceptă şi se intră în bătălien 
ai acumulat de partea 
În lipsa acestui procent, re 


te retragi sub protecţia camuflării ce 


(Iulie 1936, Carmen Sylva) (răspuns la o întrebare) 


TESTAMENT 


inoperant la 13 ianuarie 1937 şi în fiinţă la 22 septembrie 1939 

„Pentru Hristos, Neam şi Căpitan 

„Suflet din sufletul meu. 

„Giînd din gindul meu 

„Şi credinţă. 

BĂNICĂ DOBRE 
(1908—1939) 


asasinat la 22 IX 1939 în Închisoarea Rîmnicul Sărat 
(scris înainte de a se angaja luptător în războiul civil din Spania si găsit cu data de 22 XI 1936) 


* 


ULTIMA JUSTIŢIE 


Raiul răsplăteşte intenţiile şi iadul pedepseşte rezultatele. 
ION RODEANU 
(1911—1943) 
Sp Ua £ g: pb preş. Soc. Stud. Teologie Buc. căzut pe front prin ordin special secret de 


(conversaţie cu Şerban Milcoveanu în vara 1935) 


121 
CURAJUL SE NAŞTE DIN îNnpă 
N IND j 
„Da! Studenţii să îndrăznească. RĂZNEALĂ 


„Să îndrăznească pentru a se obişnui cu obstacolele şi pe: 
niru a nu se lăsa 


intimidaţi de acestea. 
CORNELIU Z. CODREANU 

(în ianuarie 1938 comentină manifestaţia studenţească di e (18991938) 
din fața Căminului Medicinise d sora 


Măgureanu 2) 


+ 


TESTAMENT 


„Nu-i nimic că prezentul i : 
injcitază viitorul. P nu ne inţelege. Esenialul este să ne afle şi să ne 


Pentru ca viitorul să afl 
: » e des i i 
şi oasele noastre în pămînt. pre noi, oferim trupurile noastre asasinate 


„Pentru ca viitorul să înţelea Mişcarea Legi 
capacitatea lui. Neamul asinapiă şi Sna va e cet o ulii 


BĂNICĂ DOBRE 
(1908) 


economi i 
Omist, comandant legionar asasinat la 22 sept. 1939 în Penitenciarul Rimnicul Sărat 
te spuse în aprilie sau mai 1938 în lagărul de la Miercurea Ciuc) 


* 


AXA: VALOARE 


cerea 
aa SS oferă posibilităţi. Evenimentele se construiesc cu resurse. 
resursă e cea care sesizează şi care valorifică posibilitatea. 


ANTON HOIDAS 


Originar di 
n Brăj Pret 
d ila. Cumnatul lui Mihail Polihroniade după 1941 în diasporă 


"egruparea Ș s 
legionarilor supraviețuitori si la reconstizuirea cuiburilor Axa în Septembrie 1940) 


Învierea 
122 = 


Ascultaţi-vă Inima 
Ascultaţi-vă propria inimă şi urmaţi ce vă spune ea căci este însăşi Patria 
a noastră. e pectaaă “i 

mam Tineretul Universitar poate greşi ca indivizi, dar nu poate niciodată greşi 
ca colectivitate. Şi nu greşeşte pentru că are inimă mare şi puternică şi pentru că 
îşi aude propria inimă în piepturi. 
| CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(Îndemn pronunţat verbal la plecarea din Bucuresti a Corpului Studenţesc Legionar pentru Congzesaul 
Naţional Studenţesc din Aprilie 1935 de la Craiova) : 
Post scripturm: ing. Gh. Clime obisnuia să-ţi ceară opinia începînd cu fraza „ce-ţi spune inima?“ 

* 


Decizia de Luptă 
„Bătăiiile se dau numai cînd ai de partea ta cel puţin 70% şanse. 
„Altfel: cauţi să eviţi şi nu te angajezi. 
„Iar dacă are loc bătălia, atunci: toate eforturile posibile şi întreaga ta 
voinţă. : 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(convorbire liberă cu legionarii în biroul său din str. Gutemberg 3 în Decembrie 1936) 


Programul de guvernare 


; Programul e ca învelişul păsărilor. Creşte de la sine şi se alcătuieşte singu! 

în funcţie de necesităţi. leri a fost puf şi miine vor fi pene. 

„ „Cei care întreabă să aibe răbdare şi să aştepte momentul. Pentru Ce să 

vorbim cînd nu cerem să guvernăm? Vom vorbi atunci cînd vom termina să 2 
pregătim şi atunci cînd vom putea asuma această răspundere. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899-1939) 

(convorbire la sediul din str. Gutemberg 3 în Dec. 1935 si în cursul căreia Ion Belgea a completat: „Mi 

există şi riscul să fi exterminat tocmai pentru că ţi s-a furat programul“ 


Căpitanul 
, 123 


Căpitanul 


Căpitanul este totul. 
Dacă ar fi să murim noi toți 
CR POLE PAT RI toţi ca Ei A 
Mihail şi să rămină în viaţă sia Capra E Le 
> nu 


Legiunea şi găseşte cu cine să ne înlocuiască“ 


giunea Arhan - 
“ia ghelul 
mai în 2—3 ani reface 


IONEL 1. MOŢA 


icație dată în 1934 familiei ce, 
(eplicaţie dată în 1934 familiei sale de la Orăstie- Hunedoara). si ensmis îti $ Mae 3 537) 
a Zeno Draia 


* 


Programul guvernării legionare 


Dumnealor ne cer 
A „NE cer programul pentru 
extermine sub motiv că sîntem inutili pede Tară. 


să-l aplice ei şi apoi să ne 


Dumnealor să aibe ră tim 
ăbdare pentru că t i i 
: toate vin i progra 
nostru va apare aşa cum la o anumită vîrstă apar dare la ui = ăla Sieg 
a. 


„Aşteptăm să vină la guv i 
pp păr dl Iuliu Maniu şi ps z 
guvernarea d-lui Iul et aniu şi aşteptăm să reuşeas 
nevoie Ţara.“ iu Maniu. După aceea vom vedea de ce anume în pls aie 
CORNELIU Z. CODREANU 
D ei E A (1899—1938 
( eclaraţie în şedinţa Statului Major Legionar a doua zi după ma 


la 25 Noiembri - 
Brătianu). brie 1937 a Pactului electoral cu uliu Maniu şi George I.I.C. 


Condiţia victoriilor 


Să pi NISZIS A 
4 Să Aa ne lăsăm intimidaţi de pierderea libertăţii sau de pierderea vieţii. 
intimplă e ționăm numai după necesităţile cauzei fiindu-ne indiferent ce se 
U persoana noastră. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(rec 
apandare făcută legionarilor în mod repetat în anii 1931—1938 ai marelui Elan si ai marelor 


Speranye), 


III 


Învierea 
A ae e EI See 0000 ROI 


Drumul spre Viitor 


ciunea în viaţă este să selecţionăm. 


i l . a * ri 
a icenul să ocolim ce ne-ar putea zdrobi şi în final să atacăm ce putem 
învinge. d 3a - g 
Capacitatea în viaţă este să eşalonăm. S pă 
Întii ce ne face a fi ce rebuie să fim şi apoi ce ne aratăa fi ajuns unde trebuie 
Să ajungem. 
GEORGE FURDUI 
(1910—1938) 


i Studenţilor în Teologie în 1934—1935 preşedintele 


îi 33—1934 preşedintele Societăţi E 
re E 5—1936 preşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor 


Centrului Studenţesc Bucureşti în 193 
Creştini Români 
(fragment din Îndrumările de la pro-Congresul de la Iasi în Martie 1936) 


E 


încadrarea în Legiune 


ionară, în timpul vieţuirii Căpitanului, a pătruns greu 


În mişcarea Leg itrun 
imit. De rămas, rămîneau numai aceia cart 


cine a vrut, mai mult cine a fost pr 


se puteau identifica cu ca 
ing. Virgil IONESCU 
ne (1892—1966) 
(„Memorii“ pag, 9, Buenos Aires 1970 
* 
Deschiderea minţii 
De la toţi te poţi instrui şi mai ales de la adversari. . 
ămiîn construc| 


__ Gindurile juste rămin juste şi propunerile constructive r 
tive indiferent de autorii lor. 
IADE 


. Fi i nisi 
= aini jurist, istoric şi publicis 
(Consiliu dat la sedinţele familiei de cuiburi legionare „Axa“ în Decembri iu A iai 


Definiţii 
Politicianism înseamnă să vinzi fără s 


cumperi fără să vinzi. a cumperi şi politism înseamnă să 


; Ei eee ION 
jicenţiat în Litere şi bibliotecar la Academie comanda „BELGEA 
(cuvinte spuse în Dec. 1935 printre legionari la sediu] pisi (1907—1939) 


* 


Armata Victoriei 


„Cea mai puternică şi eficientă armă d ă : 
nu-i nevoie de ajutor din exteriorul granițelor raita SE convingerea fermă că 
interiorul graniţelor. € suficient efortul din 
VICTOR P. GÂRCINEANU 
_ (19091939) 
Jurist şi publicist 
* 
Ştiinţa 
Ştiinţă este să obţii răspunsuri întrebi intă APR 
căspuasirile-de:la:ce sai tal i ri la ce întrebi. Dar tot ştiinţă este să reţii 
DR. PAUL CRAJA 


fe 4 et a 
ost preşedinte al Societăţii Srudenţilor în Medicină Bucureşti (1911—1939) 


* 


Discuţie pe stradă în 1978 


PSI Națiunii noastre Mişcarea Legionară rămine singura care în 
morii sale masă a creat un tip moral de om, rămas definitiv astfel prin proba 


tera OD a o ae Re o oa cot CR ema. e masti aie a ha dia opiao pi stie 


mai sa există în storia universală alt exemplu care să vină la guvern cu un 
capital moral şi care în 4 luni de aşa-zisă guvernare să şi-l autodistrugă 


atit de complet. 
IOAN VICTOR VOJEN 
1907—1989 
comandant legionar 


(discuri, 
“cuie pe stradă despre Comeliu Z.Codreanu si Horia Sima cu dr. Milcoveanu Şerban) 


ierea 

E ee unuia — 
E 

| 


Granițele etnice 
Antidotul eficace al revizionismului maghiar nu sînt alianțele externe, | 
ci este puterea internă în acelaşi timp morală, economică şi militară a 
României. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


irebarea insinuantă si tendenţioasă a unor ziaristi cum că 


(Bucuresti, Noiembrie 1 937, răspuns la în , ţi 
udicia securitatea Transilvaniei) 


politica de colaborare cu Germania ar prej 
* 


Alegerile parlamentare din 20 Decembrie 1937 


Întii să cîştigăm victoria şi apoi să elogiem bătălia. 
ARISTOTEL GHEORGHIU 


farmacist Rîmnicul Sărat Şeful Organizaţiei Judeţene a Mişcării Legionare în 1927—1940 


(cuvinte pronunţate la sediul din str. Gutemberg 3 la 22 Dec. 1937) 
* 


Lozinca anilor 1930—1 937 


Ne trebuie Reforma pentru ca să trecem cu bine pericolul Revoluţiei. 
Mişcarea Legionară 


% 


Aversarii politici 


Prefer să respect pe comunişti decit pe politicieni. 
Duşmanul ne stimulează în timp ce dezertorii şi trădătorii ne | 


dezamăgesc. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(cuvinte pronunţate în rulie 1936 la sedii isii ii i 
Mă rapi pepe dori ințele de educare morală si informare politică de la Tabăra de 


mereu ş 


4 127 
Steaua cu 5 Colţuri 


(semnul distinctiv al co 

; zi ma fa 

Un legionar: Bolşevicii au steaua ie Lai legionar) 
asemănător cu el. ţuri. Să nu cumva să cai 

Corneliu Z. Codreanu: Bolşevicii 
. PE Z -» A CU n-au mono > 
legionaii, AI luat o periră că aşa era sub eee aa Stelii cu 5 colţuri, Noi 
Moldovei. ua cu 3 colţuri O avem moştenire de is alu pe Stema "Țării 
elan cel Mare.“ 


CORNELIU 7. CODREANU 
(discuţie în Sept. 1935 în curtea sediului legionar din so. 3 (1899—1938) 
: Guzembere 3) 


+ 
(aplicaţie auzită de mine dr. M. S. în Decembrie 1935 Ia sediul din sm, Gutemberg 3) 
: 7 


Pentru ce prof. Nichifor CRAI ă 
NIC a părăsit 
1934 Mişcarea setei ga 


Profesorul Crainica i î 
ger Tainic a intrat în biroul i i 
să elimin din Mi ace iroul meu şi cu un ton imperativ mi 
vinovăţie A 35 că işcare pe inginerul Virgil Ionescu. Am înirepat pet E 
i-am ale e te şi dinsul mi-a răspuns: „Pentru că aşa vreau et A ci 
tuturor legionărila; care Legionară nu este nici a mea şi nici a d-voastră Estea 
iar eu nu pot decît care speră în ea, care luptă pentru ea şi care îi sint devotați; 
Ing. Virgil Ionescu îsi respect dreptul de apartenenţă al tuturor membrilor ei. 
acuzaţie şi nu î ae p a a ue în Mişcare cit timp nu i se poate aduce vre-o 
Cuvinte. mi-a î ovedi vre-o vinovăţie“. La pronun i 
»Di-a intors spatele şi a ieşit din cameră: E prefer sei 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


+ 


Tactica şi strategia | 


Forţa 

Noastră este că nu n : Ce 
e 

pre victorie. temem de moarte şi astfel putem inainta | 


Învierea 
Să avem însă şi inteligenţa de a nu confunda ofensiva cu ofensarea şi de a 
provocare necesităţi şi justificări împotriva noastră. 


VIRGIL RĂDULESCU 
1910—1929 


128 


nu oferi prin 


originar din Corabia-Romanaţi Autorul imnului „Cu fruntea sus“ 


(observaţie la sediu din str. Gutemberg 3 în 1936) 


Dincolo de viaţă 


Morți cu adevărat sînt cei uitaţi pentru că au fost absenţi şi nu cei 
comentaţi tocmai pentru că sînt invizibili, 


VICTOR P. GÂRNICEANU 

(1909—1939) 

jurist şi scriitor 

(discuţie în Mai 1938 în Lagărul de prizonieri de la Miercurea- Ciuc despre cum vom fi judecaţi de 

osteritate cei care am fost protejaţi si cei care au fost prigoniţii dictaturii exregelui Carol II 
1938—1940) 


Recrutarea de spioni de către Poliţia Secretă Politică 


„Chiar numai faptul de a ţi se fi făcut propuneri constituie un început de 
vinovăţie“. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—193%8) 


(frază pronunţată în repetate rînduri pentru a apăra Tineretul Universitar de tentaţii si înselare). 
* 
17 Aprilie 1938 
(arestarea căpitanului şi a 800 legionari) 


i Nu-i nimic că prezentul nu ne înţelege. Esenţialul este să ne afle şi să ne 
înţeleagă viitorul. 


să țel tre 
nţeleagă 
camul aşteaptă; 


: BĂNICĂ DOBRE 
comandant legionar asasinat la 22.1X.1939 în Penitenciarul Rîmn; (1910-—1939) 
mnicul Sărat 


+ 


Studenţii 


„Studenţii să îndrăznească pentru ca să se o 


să nu se mai lase intimidaţi de acestea“, bişnuiască cu obstacolele şi 


CORNELIU Z. CODREANU 


(comentind un eveniment în Ianuarie 1938) (1899—1938) 


+ 


Minciuna 
„Cine poate minţi ae 228 275.8 
ibăfiiiea p inţi cu adversarii ajunge pină la urmă să mintă cu par- 


CORNELIU Z. CODREANU 

(Cuvinte spuse în Ianuarie 1938 la Cas in Bucuresti si E Benea 

puse în Ia a Verde din Bu ompletare cei 

alunge să mintă chiar Patria, ceea ce devine trădare“ Dacă eee nu mă arate are iai 
mmand Călinescu care a trădat atunci P.N. Ţ.) 


= 


Sursele Adevărului 
cret Cu sinceritate tot ceea ce gîndiţi şi trăiţi cu curaj tot ceea ce faceţi. 
inceritatea şi Curajul sînt primele surse ale Adevărului. După ele vin 


Inteligența şi Cultura. 
PROF. NAE IONESCU 
(1890-—1940) 


titul ; 
arul Catedrei de Logică şi Metafizică la Univ. Bucureşti 
îndemn 
mereu spus si repetat în prelegeri si în conferințe). 


o a mei e natie E 
* 
În ce fel? 


Prefer o sută de nebuni unui leneş. . : 
Generalul GH. CANTACUZINO-GRĂNICERUL 
(1869—1937) 


preşedintele partidului „Totul pentru Ţară“ 
(aforism propriu, spus si repetăt în 1935) 


* 


Comunitatea militaro-monahală 
„Pentru mine: camarazii sînt mai mult decit prietenii şi prietenii sint mai 
mult decît rudele“ 
VIRGIL RĂDULESCU 
(1909—1939) 


originar din Corabia — Jud. Romanați comandant legionar martir 
(cuvinte spuse în 1936 la o adunare a Centrului Studenţesc Bucuresti) 


* 


Cînd se va învinge? 


„Idealurile se înfăptuiesc de la sine cind cei care cred în ele ajung să-şi 
impună voluntar sacrificii personale“. y 


SĂ Pisa ta Ip cu Dee da e 0 dies 10l91013-5lo:b 'violo le: colo .a, ele oo 0s eloresatete ee e ele grolet n at 


„Jertfa precede victoria“. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(sedinţele de seară de la Tabăra Legionară Carmen Sylva în Iulie 1936) 


* 


| intelectualul 
Calitatea stilului reflectă superioritatea minţii şi amîndouă sint opere 
strict personale. 
GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 
martir 


(îndrumări date revistei „Cuvintul Studenţesc“ în 1935) 


Inteligența 
zi 131 


Inteligența 


„Există inteligenţa inimilor aşa cum exisră ; 
de natură divină şi a doua e de natură umană aa inteligenţa creierului. p 
ă,.“ ul. rima e 


GEORGE FURDUI 


Preşedintele organizaţiilor studenţeşti în 1933—1936) ( 1910—1939) 


(răspuns la întrebare în Dec. 1935) 


+ 


Cine are vinovăția? 


Nu Lupescu îl determină 


Lupească în Palatul Regal. Ia rele pe Carol II, ci el a ales-o şi a adus-o pe 


CORNELIU Z. CODREANU 

(epicaţie dată în 1935 la sediul din str. Gutemberg 3) a cal 
sa bc uauzoaie, Persoane între care ilustrul si nemuritorul general Henri 

iscării Legionare reprosul pentru ce nu împuscă pe Elena fot ec i, 

cauză a 


tuturor relelor din i, ] 
meri Ţară. Corneliu Z. Codreanu nu s-a lăsat împins pe drum greșit si ne-a explicat cele de 


* 


Linia ideală şi linia reală 
„Putem ierta, dar nu vom uita“, 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(co, : 
nvorbire în 1937 cu comandanții legionari la sediul din str. Gutenberg 3) 


+ 


Avertisment 


nu SR egii şi guvernanţii să se ferească de ceea ce nu Cunosc şi în nici-un fel să 
oace Sufletul Neamului. 


2 CI 
E  EE—Z—ZOZ£——— 
== 


IT Top rea 3 


132 Învierea 
Acesta lucrează în tăcere şi cu răbdare exact ca vulcanul gata de explozie 
şi erupție de pe fundul mării liniştite. 
TRAIAN COTIGA 
(1909—1939) 


(ultimul cuvînt în calitate de acuza! Ia procesul Statului Major Legionar din Iunie 1938 de la Tribunalul 


Militar Bucuresti) 
x 


Medicina 


Medicina este o cetate cu numeroase porţi car 
cu o singură cheie. 


e nu pot fi deschise numai 


DR. PAUL CRAJA 
(1910—1939) 


ţilor în Medicină din Bucureşti în 1935—1936. 


preşedintele „Societăţii Studen 
lor şi foştilor Interni de Spital” în 1937—1938 


preşedintele: Asociaţiei Interni 


x 


Lupta politică armată 


Legionarii nu caută arme. 

Legionarii n-au depozite de arme. 

La omul înarmat moral şi pregătit sufl 
cresc singure în miinile lui. 


eteşte: armele în caz de necesitate 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(declaraţie în Ianuarie 1938 cînd exregele Carol II si Armand Călinescu îşi pregăteau dictatura acuzind 
că Miscarea Legionară se înarmează pentru revoluţie) 


+ 


Ce asigură pacea în lume? 


Dragostea aplicată însemnează pace în suflete, în societate şi în lume. 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Pentru legionari“, Sibiu, 1936, pag. 300) 


% 


7 iti alte 2) 
Materialismul Şi Idealismul 


Nu negăm şi nu vom nega existe 


dar rugăm şi vom nega de-a pururi DţA, rostul şi necesi 
i dreptu] stăpiiiii CESitatea materiei i 
pinirii ei absol teriei în lume 
ute i 
pe sai CORN : 
(„Penuru legionari“ Sibiu, 1936, pag. 278) ELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


* 


Invăţătura lui lisus 


Ne rămîne totuşi o bază solidă 
E amine ză solidă de orien 
- tar rală 
soluţie posibilă în orice moment al istoriei, căci în i pda Lo 
stăpinită de forţe şi legile lui Dumnezeu Orice momeat-al ei, viața e 
Această soluţie generală este confo 


creştine, la învăţătura lui lisus. area noastră la adevărurile eterne 


IONEL 1. MOŢA 


(„Cranii de lemn“ pag. 79 si 80) (1902—1937) 


+ 


Dreptate prin Adevăr 


Adevărurile primi i aa Ida 

viaţa de aici. primite prin revelaţie sînt singurele care pot duce la liman 
IONEL 1. MOŢA 

(„Cranii de lemn“ pag, 62) (1902—1937) 


* 


Drumul spre viitor 


lui “Credem într-o Românie nouă pe care vrem s-o cucerim pe calea Bisericii 
i Hristos. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Cărzici i 
îriicica sefului de cuib“, 1933, pag. 73) 


Învierea 
* 


Pîrghia creştină de ridicare a Națiunii 


Mişcarea legionară nu urmăreşte să înnoiască. Creştinismul, ci să 
înnoiască națiunea. Ea nu vrea să creeze un creştin nou, ci un român nou. 
HORIA SIMA 


(„Doctrina legionară“, Madrid, 1980, pag. 20) 


Viitorul României legionare 


Din şcoala legionară poate să iasă ceva mare cum n-a mai fost, care să 
frîngă în două întreaga noastță istorie şi să pună temeliile începutului unei alte 
istorii româneşti. 
CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 


(„Pentru legionari“, Sibiu, 1936, pag. 287) 


Idealul de legionar 


Un om în care să fie dezvoltate pînă la maximum toate posibilităţile de 
mărire omenească ce se află sădite de Dumnezeu în sîngele neamului nostru. 

Tot ce-ţi poate imagina mintea noastră mai frumos ca suflet, tot ce poate 

rodi rasa noastră mai mîndru, mai înalt, mai drept, mai puternic, mai înţelept, 

mai curat, mai muncitor şi mai viteaz, iată ce trebuie să ne dea şcoala legionară. 

Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al dreptăţii, cu puterile lui 

Dumnezeu înfipte în suflet, va duce neamul nostru pe căile măririi lui. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Pentru legionari“, Sibiu, 1936, pag. 286 si 287) 


Dovada de existenţă a lui Dumnezeu 


Care este măsura creştinătăţii noastre? După ce cunoaştem că sufletele 
„ noastre s-au apropiat de Dumnezeu? 

Răspunsul nu poate fi numai un interogatoriu asupra formelor şi legilor 
respectate, un examen tehnic asupra confirmării la ceea ce e mai mult exteriorul 


ANEe copia anda oa deloiseao ret oo cete eudasii ei lodatiederatlzăaa 
.... 


- 3 n Viaţa noastră i Ai aurie e 
asupra poverilor omeneşti am repurtat? noi interioară? ce birui 
apropiaţi de Mintuitorul care se naşte? „„Preâ puteasăne simţim astăzi i 


i : ZE a : ăsura creştinătăţii = 
văd mai ales în măsura Jertfei personale, liber, cu di PE prea Vii, eu o 
Consimţite. 


„o. ...coeeeeneeaee eee eee oo... 
........ 
în... 


IONEL 1. MOŢA 


(„Cranii de lemn“pag. 205 si 207) (1902—1937) 


* 


Cu Dumnezeu în serviciul PATRIEI 


Întunericul patimilor nu va putea niciodată cristaliza un factor de lumină 
ratap nina di Seti aaa şi dorim noi din toată fiinţa noastră e lumina. e 
vieţii :vi ă k 
pa ți aşa cuma voit-o Dumnezeu: viaţa de adevăr, dreptate, 
te date sine cate gerul şi viaţa“ e sentinţa neclintită a lui lisus. Deci la 
„la D » la harul Său am alergat petru a primii scinteia vieţii pe care 
s-o redăm Neamului nostru. : a 


IONEL 1. MOŢA 
(1902—1937) 


(„Cranii de lemn, pag. 20) 


Eternul izvor Creştin 


Toţi credeam în Dumnezeu. Nu era nici-un ateu printre noi. 
ridi Cu cît eram mai încercuiți şi mai singuri, cu atit preocupările noastre se 
cau mai sus spre Dumnezeu şi spre contactul cu morţii noştrii şi al neamului. 


Învierea 
o RI De e ap TT EDITIE DIR CERETI BET TE ID aro aaa i 
iric invincibilă şi O seninătate luminoasă în faţa tuturor 


Aceştia ne dădeau o ta 
loviturilor. CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Pentru legionari“ Sibiu, 1936, pag. 281) 


* 


Întii Educaţia şi apoi Politica 


iere din lipsă de oameni şi nu din lipsă de programe. 


Ţara aceasta p 4 ie să i 
Deci: nu programul trebuie să creem, ci oameni, 


Aceasta este părerea noastră. 
oameni noi. 


i ap atiopave re onbotiie ce az vidat cetele ase heka: Sida 9 ia, e inu a oa ee Auto (căi eva et 


De aceea piatra unghiulară de la care porneşte Legiunea este omul şi nu 
omului şi nu reforma programelor politice. 


programul politic. Reforma 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Pentru legionari“, Sibiu, ] 936, pag. 285 si 286) 


De unde vine răul? 
Unde trebuie pus binele? 
Strigaţi în toate părţile că răul, mizeria, ruina ne vin de la suflet. Sufletul 


este punctul cardinal asupra căruia trebuie să se lucreze în momentul de faţă. 


Sufletul individului şi sufletul mulţimii. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Cârticica sefului de cuib“, Buc., 1933, pag. 111) 


Criteriul princeps 


; „Cine caută şi recunoaşte adevărul ipso facto se dovedeşte om de bine 
întrucit adevărul niciodată nu face răul. 


Noua Şcoală Legionară 
Jar cine vrea să-şi i E ă 
: ît practică sabiea, impună punctul de vede; 
întrucit p IViSmul în loc să respecte. bi poate fi decit om d 
Obiectivismul e pradă 


VICTOR P. GÂRC 
_(1909—1939) 
Jurist şi scriitor 

Decembrie 1937) 


(discurs la Cimpul-Lung din Jud. Muscel înaintea aleoepi 
8erilor parlamentare din 20 


2 


Noua Şcoală Legionară 


Cele două secrete de reuşită ale Educaţiei snt elanul şi ofensiva 


Entuziasmînd, capeţi putere 
poţi alege drumul spre să: - e Ponta îupra sufletelor şi înnaintind 


CORNELIU Z COD 
: u 5 k . REANU 
(Iulie 1936, Tabara legionară de la Carmen Sylva, sedințele de AS (1899—1938) 
y ara cu întrebări si răspunsuri) 


Viitorul Ţării 
L 


Îndrăzneala e în fa 
i ţa necunoscutului. 
Ciral E în faţa primejdiei. i 
elede ruce di : .. 1 Anina: 
cînd luptă. in gimnaziile şi liceele României are nevoie de îndrăzneală cînd gîndeşte şi de curaj 
GHEORGHE ISTRATE 
3 (1910—1939) 
originar din Jud. Vaslui e să 
asasinat la Rîmnicul-Sărat 
(adaos explicativ la „ Îndreptar “) 


Viitorul Ţării 
2 


Fricosul renunță la demnitate şi încalcă morala pentru a-şi apăra hoitul. 


137 


Învierea 


Laşul nu renunţă pentru că n-are demnitate şi întotdeuna n-a fost decit hoit. 
Fratele de Cruce din gimnaziile şi liceele României evită pe fricoşi şi fuge 

de laşi. 
GHEORGHE ISTRATE 


(1910—1939) 
comandant legionar 


originar din Jud. Vaslui 
economist 
asasinat în Închisoarea Rîmnicul-Sărat 


(adaos explicativ la „Îndreptar“). 


Epoca de aur — Epoca lubirii 
o 

Omenirea a suferit încă din timpurile imemoriale de nostalgia unei epoci 
de aur, care ar fi existat cîndva pe pămint şi s-ar fi stins apoi din pricina răutăţilor 
care au năvălit în lume. În acest vis nostalgic stăruie, de fapt, în conştiinţa 
oamenilor, reminiscenţa existenţii pierdute a paradisului, după cum ne explică 
unii autori. 

Epoca de aur nu a existat niciodată pe pămiînt, dar, dacă o astfel de eră de 
beatitudine ar putea să se ivească, vre-odată în istoria umanităţii, ea nu s-ar putea 


numi altfel decît epoca dragostei. 
HORIA SIMA 


(„Docurina legionară“, Madrid, 1980, pag. 32) 


lubirea 
ca scop şi mijloc 


Dragostea este cheia, păcii pe care Mintuitorul a aruncat-o tuturor 
neamurilor din lume. Pînă la sfirşit ele se vor convinge — după ce vor fi rătăcit, 
cercetat şi încercat totul — că în afară de dragostea pe care Dumnezeu a sădit-o 
în sufletele oamenilor ca o sinteză a tuturor însuşirilor omeneşti şi trimiţindu- 
ne-o prin însăşi Mintuitorul lisus Hristos care a pus- O deasupra tuturor 
virtuţilor, nu există nimic care să ne poată da linişte şi pace. 

CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(„Pentru legionari“, Sibiu, 1936, pag. 300). 


Misiunea Miscârii Legionare 
pa seca PE d, ae E RIANA si 
Intre interes ŞI iubire 


Să înlăturăm primatul absurd a] in 


omeneşti şi să-l înlocuim cu drepturile teresului din organi E, 
Suverane ale dragostei, gânizarea vieţii 


comandantul regionalei Banat a Mişcării Legiona HO 
(„Doctrina legionară“, Madrid, 1980, pag sp re în 1937 RIA SIMA 


+ 


Misiunea Mişcării Legionare 


A reda lumii frina şi cîrma morală 
mai mult şi o economie materială mai bul 
vitale probleme umane. 


Anu numai decit 0 bucată de piine 
» lată calea de soluţionare a acestei 


IONEL 1. MOTA 
(„Cranii de lemn“, pag. 68) (latz tară 
* 
Deviză 
„luţeală, putere şi adresă“ 
SANDU VALERIU 
(1911—1942) 


Originar din Botoşani licenţi i: 
special secret. Oşani licenţiat Ştiinţe Economice comandant legionar asasinat pe front cu ordin 


Arma Victoriei 


P - A e 

deal şi Satu a rezista amenințărilor şi primejdiilor soluția este aşa să crezi în 
Şa Să-ţi trăieşti misiunea încit să-ţi fie indiferentă viaţa sau moartea. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 


(Cuvinte 
m 
“reu repetate la sediul legionar din str. Gutemberg 3 în 1935—1 938) 


| 
| 
| 
ț 
Lă 
j 
| 
i 
j 
| 


ă mere ret e aer min te: an 
Po e e ee e IE ae 


Învierea 


140 
* 


Cu ce începe rezolvarea problemelor? 


„Îmi întreb sufletul. 
„Instinctul e raţiunea noastr 


strămoşilor“. 


ă ereditară şi intuiţia e consiliul experienţii 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(răspuns la întrebare pusă de prof; Nae Ionescu în 1935) 
* 


Consiliul permanent 


„Chiar în iad dacă aţi ajunge rămîneţi uniţi pentru că dacă sînteţi uniţi 
veţi ieşi şi de acolo“. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


* 


Dezminţirea omului 


Omul întreg încă nu-i regula. 
Comozii sînt jumătăţi de om şi indiferenţii sînt sferturi de om. Pentru 


societate ei au periculozitatea jumătăţilor şi sferturilor de adevăr. 
IORDACHE NICOARĂ 
(—1939) 


asistent universitar la Catedra de Chimie anorganică din Bucureşti Comandant legionar 
(convorbiri în 1935—1937 la sediul din str. Gutemberg 3) 


+ 


a e "Către: 
Tabăra legionară de muncă voluntară 
(Carmen Sylva lulie 1936) 


Încă nu vă pot da satisfacția de succese în afara Mişcării. 


Opinia despre Comunism 
z 
ar merităm toţi satisfacţi 
D erităm tOţi Satisfacţia de Teuşite în interi î 
aud interiorul Mişcării: cu noi 
: oi, 
CORNELIU Z, CODREANU 
(1899—1938) 


(cuvinte spuse la sedinţele de seara cu întrebări si Tâspunsuri) 


* 


Opinia despre Comunism 


„Principala armă cu care Comuniştii 
apoi să-şi consolideze stăpînirea sat vioica A aiebieaea fie A at 
Nici n-ar putea altfel întrucit programul lor şi celui 100 tai î rasta 
Ordinii Naturale atit pentru Om cit şi pentru Națiune 5 aL Crogeirverul 

Dar prima armă cu care Comuniştii incep orice acţiune a lor: 
aceasta, ci sint minciuna pe care o numesc „agitaţie“ şi rata: at ea e 
„propaganda“ pînă ajung la putere şi „cultură“ cind exercită E i URESC 
anumit procentaj ei reuşesc: să captureze pe naivi, să amăgească cred Se 
dezorienteze pe proşti, să atragă pe egoişti şi să a eneziia ud as SRR 
pe se ţa viitoarelor 

„ Comunismul n-are absolut nici-o ă aici în România: deşi 
Capital Iudaic îl finanţează pentru a înce greutăţi Popazu 
româneşti, deşi Presa şi Francmasoneria îl ocroteşte din motive încă neidentifi- 
cate şi deşi Siguranţa Generală a Statului nostru il stimuează pentru a justifica 
a mai multe fonduri secrete la pretinsa Ordine Publică. Comunismul n-are 
at MILE şansă în România: în primul rînd pentru că Românii sint o naţiune 
pia E ai „în al doilea rînd pentru că de peste Nistru ne-a venit suficientă 
ia ţie despre iadul de acolo şi în al treilea rînd pentru că există Mişcarea 
glonară şi pentru că veghem noi naționaliștii şi noi creştinii. 
E Sa pe plan mondial zilele Comunismului sînt numărate şi aceasta 
IS că Germanii s-au raliat în jurul lui AdolfHITLER şi pentru că Germania 
O Armată capabilă de a lupta ofensiv dincolo de propriile graniţe. 

Eu sînt optimist pentru România, optimist pentru Europa şi optimist 

Pentru omenire.“ 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(Iulie 1936, Tabăra de muncă voluntară de la Carmen Syva, sedințele de seară cu înmrebări si răspunsuri) 


Temeinicia 


Cînd vă apucaţi de o treabă, faceţi ca şi cum v-aţi face testamentul. Ce 


faceţi are caracter definitiv şi nu poate fi nici retras şi nici schimbat. 
prof. NAE IONESCU 
(1890—1940) 


(Consiliul pe care îl dădea colaboratorilor săi de la ziarul „Cuvintul“ si probabil la fel studenţilor săi de 
la universitate) 
* 


Tineretul Intelectual 


Cînd Tineretul lipseşte de pe scena politică, situaţia e mai rea decit atunci 
cînd Tineretul greşeşte în opţiuni sau acţiuni. aa 
Absența Tineretului e vidul în Ţară şi e agonia Națiunii. 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 
(discurs în anii Miscării Studenţesti 1922—1925) 


* 


Siguranţa Generală a Statului 
„Nici-o relaţie. Nici-un contact. 
Cu rahatul nici nu te aliezi şi nici nu te lupţi pentru că în ambele situaţii 
te murdăreşti şi vei regreta. 
ANDREI IONESCU 
(1905—1949) 


preşedintele „Centrului studenţesc Bucureşti“ în 1930 
(declaraţie în 1935) 


* 


Creaţia social-politică 
____„ Idealurile se înfăptuiesc de la sine atunci cînd cei care cred în ele ajung 
să-şi impună voluntar sacrificii personale. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(convorbiri si discuţii în biroul său din str. Gutemberg 3 în 1935—1937) 


Consiliu către legionari 
Jertfa precede victoria. 143 


CORNELIU 7, CODREANU 
(convorbiri si discuţii în biroul său din sa. Gutemberg 3 în 19351937) (1899—1938) 
+ 
Inteligența 
Rațiunea are nevoie de idei şi imaginati s - 
a se satisface, ci pentru a se exersasi a pilda de enigme: nu pentru 
GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 
martir 


(discuţie liberă la U.N.S.C.R de îndrumare a revistei „Cuvtntul Studengesc “ în 1935) 


Consiliu către legionari 
„Să ne îndreptăm mereu privirea pe: linia i i ă 
picioarele pe linia calului A A e hoc petre 6 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(Decembrie 1935 la sediul din st. Gutemberg 3) 


Idealismul şi Realismul 


Dată vrem frumosul, să plecăm de la cum trebuie; iar dacă vrem utilul să 
plecăm de la cum este. A 


ION BELGEA 
(1908—1939) 


Originar din Banat | 
19agndlat în Litere & Filosofie bibliotecar Academia Română comandant legionar asasinat la 22 Sep. 


(discuție liberă în Dec. 1935 la sediul din Gutemberg 3) 


nea SD a er et al ee an e E er 
* 


Weltanschaung-ul Legionar 


Ne definim nu atit prin ce facem în viaţă cit prin felul cum murim. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(cuvinte mai mult gîndite decît soptite în Biroul său din str. Gutemberg 3 după înhumarea la Casa Verde 
în 16 Febr. 1937 a lui Ionel I. Moţa si Vasile Marin). 


* 


Mişcarea Legionară 


Cu picioarele înfipte în pămintul strămoşesc şi cu miinile agăţate de 
toarta Cerului: mergem cu piepturile mereu înainte. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 


(frază care circulă printre legionari si pe care am auzit-o în 1935) 
(are mai multe versiuni) : 


* 


Conştiinţa în Acţiune 
Apogeul destinului uman este Conştiinţa care depăşeşte interesele per- 


sonale şi trăieşte un ideal general. 
GEORGE FURDUI 


(1910—1939) 


asasinat la 22 IX 1939 în Închisoarea Rîmnicul-Sărat 
(Discursul de deschidere al „Congresului Naţional Studenţesc“ din Aprilie 1936 de la Tirgul Mures 


* 


Căpitanul 
Omul în al cărui piept s-a născut şi se dezvoltă viitorul Națiunii şi Statului. 
VIRGIL RĂDULESCU 
(1910—1939) 


Com ndant legionar asasinat la 22 IX 1939 în lagărul de la Miercurea Ciuc 
(din celebrul său discurs de la Congresul Naţional Studenţesc din Aprilie 1936 la Tirgul Mures) 


Păstrăm încrederea 


* 145: 


Devenirea istorică şi succesiunea generaţiilor 


Soarta noastră ă fost pregătită de înnaintasi si na: 
care ne vor fi simplii descendenţi sau urmaşi mai în toi pregătim Soarta celor 


VIRGIL RĂDULESCU 
autorul imnului „Cu fruntea sus“ 9101939 


Comandant legionar 
asasinat la 22 Sept. 1939 în Lagărul Miercurea-Ciuc 


aras din formidabila sa cuvîntare din ultima zi 703 i 
(Erau Mares). 2 a Congresului Naţional Snudengesc din Aprilie 1936 


* 


Congresul Naţional Studenţesc din Aprilie 1936 de 
la Tîrgul Mureş 


ii Toţi cei care aveţi un suflet sănătos: pregătiţi-vă de moarte şi intraţi în 
uptă. 
Ţara are nevoie. Neamul mereu aşteaptă. 
dr. PAUL CRAJA 
a (1910-—1939) 
preşed intele Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti 1936—1937 
pe of ibtole sa de împuscare a vinovaţilor dacă hai urmează o dizolvare si o ilegalizare a 


Păstrăm încrederea 


Dumnezeu e rafinat, dar nu-i viclean. 
Dumnezeu are răbdare, dar nu întirzie. x 
Dumnezeu poate tace, dar nu în toate ai rii Piese. 
umnezeu ajută, dar numai pe cei care merită şi care se străduiesc 
jută, i CONST. BOBOC 
student în Litere, martir legionar asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul dela Vaslui 
(mărturisire date camarazi) 


Învierea 


Capitalismul şi Comunismul 


Diferenţele se transformă în deosebiri, deosebirile șe transformă în con- 
tradicţii, contradicţiile se transformă în antagonisme şi în final antagonismele 


se transformă în conflicte. A 
Procesul de devenire poate fi întirziat, dar nu poate fi oprit şi iată pentru 


ce noi păstrăm încrederea şi continuăm nădăjduirea. 
GHEORGHE SERAFIM (GOGU) 
(1902—1985) 
Comandant-adjunct în Mişcarea Legionară stop cardiac pe neaşteptate 


(declaraţie într-o convorbire la 20 Mai 1985) 
(cu dr. Ş.M. si soţia sa Virginia) 


Cine să ne guverneze? 


Mulţimile sînt instabile şi nesigure. Puse să aleagă, ele aleg o conducere 


la fel de instabilă şi de nesigură. 
Mulţimile trebuie aduse să recunoască şi deci întocmai ca femeia — să 


urmeze din admiraţie, respect şi încredere elita morală care să-i fie conducere. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(la sediul din str. Gutenberg 3 în Decembrie 1935 într-o discuţie liberă cu comandanții legionari cînd 
îsi pregătea mintal cartea „Pentru legionari“, Sibiu, 1936) 


* 
Trădătorii 
Dacă pe cîmpul de luptă rămin cu un singur glonţ la revolver, eu îl trag în 


trădător şi nu în duşman. 


CORNELIU Z. CODREANU 


(cuvinte pronunţate la sediul din str. Gutemberg 3 în 1 937 după consumarea trădării lui Mihail Stelescu 
si cind exregele Carol II încerca cu momeli să recruteze trădători în Miscarea Legionarilor). 


Păstrâm încrederea 
77 ara carta ia GA a a e d AU 
Ordonarea Vieţii 


Pentru a acţiona eficient trebuie să pindesti “ 
complet îţi trebuiesc informaţii ca material i pernă ai şi pentru a gindi 
Prof. VASILE CRISTESCU 


comandant legionar asasinat în Ianuarie 1939 în str, Aviator Ili 
(convorbire la sediul din str. Gutemberg 3 în Decembrie 1936 ) escu 15 


* 


Innobilarea Omului şi înarmarea lui 
Străduiţi-vă să posedaţi simţul virtuţilor şi să ajungeţi la sensibilitatea faţă de vicii. 


S.S. Preot. 
parohul Bisericii Sfintul Anton al Studenţimii Române EI GEORGESCU-EDINEŢI 


(din predica ţinută la 10 Decembrie 1936) 


* 


Discursul la Radio cu „Da sau Nu? 
a lui Gheorghe TATĂRESCU din Dec. 1937 


„__ „Nu era cazul să atragă şi să reţină atenţia Ţării pentru a spune atit de 
puţine lucruri. I-a trebuit lui Tătărescu o oră întreagă pentru a reuşi să se repete 
la fiecare frază. 


prof. dr. DIMITRIE GEROTA 
(1867—1939) 


(anatomia topografică şi chirurgia experimentală) 
(comentarea discursului electoral radiodifuzat, în care primul ministru G. Tătărescu a adresat publicului 
de 14 ori întrebarea „Da sau nu*?) 


E i 


Realismul şi Idealismul 


„Intii trebuie făcută deosebirea între Existenţă şi Progres." A 

„„„ »Pe Planul Existenţii prima lege este necesitatea. Libertatea constă în a 

Mtlace necesităţile, fără de care nu există viaţa şi națiunea. Deci: în problemele 
XIstenţii fapta naşte cuvîntul şi acţiunea dezvoltă gîndirea.“ 


Învierea 
„Pe planul Progresului prima lege este îmbunătăţirea. Libertatea constă în 
a îmbunătăţii calitatea şi a asigura mersul înainte al vieţii şi al naţiunii. Deci: în 
problemele Progresului cuvîntul naşte fapta şi gândirea dezvoltă acţiunea. 


148 


„Problema Evreilor este pe planul 
Necesităţii. Ridicarea Românilor este pe p 


după exigenţele Idealului. “ 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(August 1936. Tabăra de la Carmen Sylva. Răspuns la întrebări puse de Nicoleta NICOLESCU) 


% 


Geneza Eroismului 
Pentru a fi erou, soluţia este să nu te poată nimeni intimida cu moartea 
şi astfel să fi singurul stăpîn al propriei tale vieţi. 
(1899—1938) 
(în Noiembrie 1936, discuţie cu legionarii la sediul din str. Gutemberg 3) 


+ 


Moartea de Martir 


În aşa fel trebuie să-ţi conduci viaţa, încit să-ţi poţi alege atit momentul 

cit şi felul morţii. 
Adică victoria în bătălia finală. 
IONEL 1. MOTA 
(1901—1937) 


(fragmâri din pledoaria la Tribunalul Militar Brasoy în Mai 1936, cîxd a apărat pe cei 10 conducători 
ai studenţimii acuzaţi de cîntece subversive pe peronul Gării Sinaia). 


Destinul Eroismului 


Prefer să fiu victima propriului curaj decît profitorul lipsei de curaj â 


duşmanilor. 
ALEX. CANTACUZINO 
(1902—1939) 
diplomat 
comandant legionar 
zisele 


(declaraţie în Mai 1936 la Tribunalul Militar Brasov, al cărui procuror sef Col. Stroe ancheta asa- 
dezordini de la Congresul Naţional Studenţesc, Aprilie 1936 Tg. Mures). 


CORNELIU Z. CODREANU 


Lupta de clasă 


* 149 


Lupta de clasă 


E ferăstrăul cu care duşmanul di Ş 
fi ia 3 pia inafară întii tai 

iapoi taie acesta în bucăţi din ce în ce mai a sale ca 
cu dispariţia.“ pină ce pu 


pul de trupul Națiunii 
Iverizarea echivalează 


CORNELIU Z. CODREANU 
în toamna 1936 la fondarea si lansarea „Co, ; , 7 (1899-1938 
(na si Jurist loan- Victor Vojen) ”pului Muncitoresc Legionar“ sub conducerea în foi, 


* 


Moartea din care se naşte Viaţa 


Fiecare din noi e sortit să moară acum sau mai tîrzi 
ca A i mai tirzi 
are aceeaşi însemnătate şi aceleaşi consecinţe. Sau Dece marie 
Sînt morţi care sfirşesc o existenţă şi sint morţi care încep o devenire 
VICTOR P. GÂRCINEANU 
| 19 
(cuvinte pronunţate în Lagărul de la Miercurea Ciucului în 1938) ea 


+ 


Ce e sufletul? 
Sufletul e partea pusă de Dumnezeu din substanţa Sa în fiinţa omenească. 
GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 


(Mai 1938, Lagărul de la Miercurea Ciuc) 


* 


Geneza victoriei şi Geneza înfrîngerii 


Principalul nostru aliat este propria străduinţă şi principalul nostru 


duşman este i 
propria lene. 
RNELIU Z. CODREANU 
Sa (1899—1938) 
(la Tabăra legionară de muncă voluntară de la Carmen Syba în Iulie 1936 în cadrul sedințelor serale 
de burebări i răspunsuri) 


Învierea 


Comuniştii şi Politicienii 
Prefer să respect pe comunişti decit pe politicieni. Duşmanul ne 
stimulează în timp ce dezertorii şi trădătorii ne dezamăgesc. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 
(Iulie 1936 la Tabăra legionară de muncă voluntară de la Carmen Sylva) 
* 
Geneza Eroismului 
Educaţia cree:.ă eroii. Lupta îi verifică şi îi consacră. 

Ing.GH. CLIME 

(1889—1939) 


originar din Com. Oancea, Jud. Covurlui 
(într-un discurs din vara 1936 la Corpul Muncitoresc Legionar) 


* 


Naşterea Gărzii de Fier 


Marea minune: nu este că s-a întîmplat, ci este că se putea. Adică au fost 


condiţii în plus de hasard. 
VIRGIL'RĂDULESCU 
(1910—1939) 
originar din Corabia-Romanaţi 
(rea că preciza data si locul acestor cuvinte; posibil în Aprilie 1934 după marele proces al Gărzii 
er, 


* 


Creaţia social-politică 


„Da! 
Să acumulăm prigoana duşmană şi suferinţă legionară tocmai pentru 
perfecţia şi splendoarea României Legionare de ue, = 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(discuţie liberă în biroul său din str. Gunemberg 3 în Noembrie 1935) 


Despre Trădare 


% 


Despre Trădare 


„Mai bine să greşim prin exces de vi 
de suspiciune. 


151 


gilenţă decit să greşim prin carență 


VIRGIL RĂDULESCU 


ublicist autorul imnului „Cu fruntea sus“. (1910—1939) 


(în toamna lui 1935 despre Mihail Stelescu) 


* 


Lupta politică 


Orice situaţie s-o transformăm într-un succes şi în orice îmorei = 
ze z A e Za 1N Orice impre 
găsim şi să prindem posibilitatea unui viitor succes. Ă PSjutate, sa 
ANDREI IONESCU 
ST RER A „a (1905—1949) 
originar din Birlad fost pres. al asociaţiei „Avîntul“ fost preş. al „Centrului St “ 
asasinat prin lipsa de asistenţă medicală în Închisoarea Aiue aa Pure 
(dintr-un discurs ţinut la „Centrul Studenţesc Bucuresti“, în 1930) 


+ 


Garda de Fier 


Da! 
Ne trebuiesc nebunii pentru că uite unde ne-au adus înţelepţi. 


Generalul GH. CANTACUZINO-GRĂNICERUL 
(1869—1937) 


fondatorul partidului „Totul pentru Ţară“ 
(Cuvinte pronunţate în toamna 1933 la Automobil club Regal Român) 


+ 


Definiţia lui Armand Călinescu 


„Retors, intrepide, ingrat: trois qualites pour reussir 
O-GRĂNICERUL 
Generalul GH. CANTACUZIN 1865-1937) 


fondatorul partidului „Totul S 

3 = pentru Ţară“. vatră E ; 
(diagnostic pus în Aprilie 1934 la Tribunalul Miliar Bucuresti după depoziția de maron a ii 
(Comeliu Z. Codreanu i-a stri lic: „Esti un mincinos"). câ = 

(Ianuarie 1937 Bucuresti, „at i o discuție în sedința familiei de cuiburi „Axa ") 


152 Învierea 


* 


VALABILITATEA FRANCEZĂ 


În Politică este valabil nu ceea ce e drept, ci ceea ce reuşeşte. 

În Morală este valabil ceea ce e drept, indiferent de reuşită sau nereuşită. 
= Francezii au pus titlul de „Academia de Ştiinţe Politice şi Morale“. 
Înseamnă că îşi propun ambele valabilităţi şi o împletire a lor. Nici nu se putea 
altfel la o naţiune atit de inteligentă şi atit de cultivată şi la un stat cu atita 
experienţă şi cu atita răspundere. Li luăm drept model de principiu. 


MIHAIL POLIHRONIADE 
(1907-—1939) 


jurist şi publicist directorul revistei „Axa“ din 1932—1933 asasinat la 22 Sept. 1939 în Închisoarea 
Riîmnicul Sărat 
(în România Legionară urma să fie ambasadorul nostru la Paris) 


* 


STUDENŢIMEA CREŞTINĂ ROMÂNĂ 


„Pe verticală: Morminte de Sfinţi-Neam Mesianic. 
Revoluţia Morală: prima etapă 

Revoluţia Naţională: a doua etapă 

Revoluţia Socială: a treia etapă“ 


lozinca Procongresului Studenţesc din 21—22 Ian. 1937 de la Timişoara preşedinte: 


dr. Şerban Milcoveanu 


* 


EFICIENŢA REALIZATOARE 


„Nicolae TOTU are foarte multe şi foarte preţioase calităţi. Atit ca om şi 
prieten, cât şi ca luptător şi romin. Între altele extraordinara capacitate de a 
cunoaşte oamenii şi de a le descoperi intenţiile. În România Legionară îl voi ruga 
să preia răspunderea „Siguranţei Generale a Statului“. 

„Acum €u îl scot în evidenţă şi recomand exemplul lui pentru o calitate 
la care ne gindim nu suficient. Nicolae TOTU este mintea care găseţte soluţia la 
orice problemă şi care duce la bun sfirşit orice sarcină. Dacă scopul nu-i posibil, 


Iosif Bozantan 
Zi se abține de la orice încercare; dacă sco ul nu- 
şi se pregăteşte; iar dacă scopul e dădea ste 
opune şi orice S-ar întîmpla“. 
„Nicolae TOTU are totuşi un mic defect. Încă are i 
muşchetarism“ y ? în €l o doză mare de 
„In anii de început ai Mişcării, muschetari i 
frumos. Plăcea publicului şi lumea ne aplagdz și "m Fi bua PA ta 
„Cu totul a e tai astăzi cind Miscarea pia, litic şi 
preluat răspunderi sub controlul conştiinţei naţionale şi opiniei pubiigge A Și a 
„De flori la doamne şi poezii la oaia ape di “ui 
în acelaşi timp frumoasă şi juristă. De chefuri, cint d Vera, 


anturajul de la Bucureşti care este altul decit cel dela în de zi îl va vindeca 


153 
i deocamdată i 

„2 ildată posibil, el asteapră 
Posibil, el î7 Teuşeşte ici i 


„Miine la fei ca astăzi şi astăzi la fel ca ieri, Ni 
năzdrăvan şi comandantul de încredere.“ ieri, Nicolae TOTU este legionarul 
CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 


(Decemibrie 1936, Bucuresti, sediul din str. Gutemberg Fe 3 cozile at E 
danţi legionari plecaţi să lupte în Spania) 3, convorbire si consideraţii despre cei 7 coman- 


+ 


losif BOZANTAN 
„(1911—1939) 
licenţiat în drept, originar din Jud. Bihor 


Ba ga ne-am propus scopuri atit de mari şi cînd chemăm la o luptă atit de 

prezen tăta resc, este necesar şi este obligatoriu întii să ne definim şi apoi să ne 

Miş Micarcă legională este: omul pe care îl alege din mulţimea celorlalţi. 
carea Legionară este omul pe care îl educă şi formează pentru a servi Ţara. 

tuali, sâstăzi Mişcarea este alcătuită din mai multe zeci de mii de tineri intelec- 
1. Să zicem că cineva — Regele, dl Iuliu Maniu sau Istoria — mi-ar cere să 

în uun nume reprezentativ şi să indic o persoană model de perfect legionar. La 

gpl mi-ar fi foarte dificil să fac eliminări, dar pină la urmă m-aşi Opri şi voi 

mine la Iosif Bozântan. 

Uitaţi-vă la el. 
şi Cşi moral pare să fie stincă sculptată din stâncă de munte. Totule granit 
ai frumos în persoana sa. De la temelia pe care se sprijină el pină la temelia pe 

TE O aduce să se sprijine Ţara. 


| 
| 
| 


II === 


154 Învierea 

N-are puncte slabe şi n-are laturi vulnerabile în edificiul moral care este el, 
Nu i se vor identifica fisuri nici dacă ar fi supus la presiunea morţii sigure şi imediaţ, 

Josif Bozânţan n-are altă rațiune de a exista decit România şi Românii, 
Pentru întreaga viaţă a ales drumul de a servi şi de a apăra Patria. Dacă va învinge 
şi va trăi sau dacă va fi învins şi va muri: nu este nici problemă şi nici întrebare 
el. 

Luaţi-l ca model îndrumător şi pentru relaţiile particulare din viaţa de 
toate zilele. N-are rezerve mintale atunci cînd inteligenţa lui gindeşte şi atunci 
cînd voinţa lui decide. N-are ascunzişuri sufleteşti atunci cînd îţi întinde mina 
prieteniei sau atunci cînd se luptă cu duşmanul. Ridică la superioritate şi onorează 
public atit pe cei pe care îi apără cit şi pe cei pe care îi învinge. Se pot considera 
în altă categorie calitativă atit cei pe care îi comandă cit şi pe cei cu care se luptă. 

Însuşiri de inteligenţă şi virtuţi de caracter are şi Milcoveanu, care îl 
reprezintă şi îl înlocuieşte la preşidenţia U.N.S.C.R. ului. Milcoveanu a fost ales să 
conducă studenţimea ca fiind cel mai util şi cel mai indicat în actuala etapă cînd 
Lupta trece din interiorul universităţilor în politica Statului. Dar icoana în numele 
căreia se vor face marile eforturi şi conştiinţa care va justifica inevitabilele sacrificii: 
este Iosif BOZANTAN de acolo din închisoare şi de după gratii. 

CORNELIU Z. CODREANU 

(1899—1938) 

(Noembrie 1936, în biroul său din str. Gutemberg 3, discuţie cu Studenţii legionari după alegerea din 
5.X1.1936 a noului Comitet de conducere al U.N.S.C.R.-ului. “). 


pentru 


* 


VIRTUTEA STĂRUINŢII 


Tenacitatea sau perseverenţa este o virtute a Caracterului cu certă şi 
dovedită capacitate creatoare de soluţii şi rezolvări. În absolut toate domeniile 
de activitate, chiar în artă unde factorii hotăritori sînt sensibilitatea şi imaginaţia, 
evident în ştiinţă unde factorii hotăritori sînt cunoştinţele şi inteligenţa şi cel 
mai necesar în politică şi în rizboiu. ru cotetă 

Mergînd mereu pe acelaşi drum şi căutind mereu pe aceeaşi direcţie 
reuşeşti două rezultate condiţii ale creaţiei. Primul rezultat este obligarea la 
supra-efort de recepţionare şi raţionare a propriului Creer. Al doilea rezultat, este 
înmulţirea şanselor de a întîlni înttmplarea fericită sau de a obţine împrejurările.“ 
prielnice. Recomand cultivarea preferenţială a caracterului şi punerea accentului 
pe tenacitate sau perseverenţă. 

Strămoşii noştrii spuneau stăruinţă. 
Stăruinţă între cele folositoare şi bine cumpănite. 


i 


Comunistii din Franţa 
4 155 


ugust 1936, Tabăra de muncă de la Carmen 


şi răspunsuri) 


Sylva, şedinţele de seară cu întrebări 


Comuniştii din Franţa 


Francezii aceştia de astăzi nu se pot lecui ism si : 
„MC felu ee po6 Seul de comunism şi bolşevism decit 

Primo: acceptind să se instaureze în Patria lor dictatura 
regimul comunist şi teroarea stalinistă exact ca în mult nefericit R 
Secundo: noi Românii rudele lor cele mai i ă 
un detaşament de 1000 legionari, care să-i scutu 
să svirle pe trădători afară din Franţa. 

Eu optez pentru a doua soluţie, 

Cred că e rezonabil şi e suficient r: 


e Sr î i: pa a aportul dintre o : ZA 
legionari şi cinci milioane comunişti francezi... mie de Români 


letariatului, 
usie. 


CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


x 


(Octombrie 1936, Bucureşti, Spitalul Colea, Clini, E te ia 
şi externi clinicii) : tea, Clinica Medicală, discuție cu internii 


Cartea „Pentru legionari“ 


Gai O carte este inainte de toate o auto-exprimare. 
„ „O confesiune dacă autorul se găseşte pe poziţie defensivă sau un am 
dacă el se găseşte pe poziţie ofensivă. A 
Ă Nu e reuşită dacă nu arată încredere în ceva şi n-are succes dacă nu 
vedeşte pasiune pentru ceva. 

„Pentru legionari“ a lui Codreanu este tocmai această carte. Sînteţi în 
s-0 socotiți Cartea de căpărtiu a generaţiei dvoastră “ 

prof.dr. VINTILĂ CIOCILTEU 


rofi im: N i i i 
Profesor de chimie medicală între 1941—1944 decanul Facultăţii de Medicină din Bucureşti 


drept 


+ 
RNELIU Z. CODREANU ANĂ 
gala m CORNELIU Ze (got) STUDENŢIMEA CREŞTINĂ ROMÂNĂ 
(Iulie 1936, Tabăra legionară de muncă voluntară de la Carmen Sylva, sedințele de seară cu întrebare: 
răspunsuri pentru educarea morală si informarea politică, »Toate soluţiile cer mişcare şi toate soluţiile sint aie 


Învierea 


nnapoi. Nimic nu vine din imobilitate.“. 
țional Studenţesc 1—5 Aprilie 1936 Tirgul Mureş preşedinte: 


156 
„Nimic nuei 


lozinca Congresul Na 
George FURDUI 


* 


STUDENŢIMEA CREŞTINĂ ROMÂNĂ 


ritate la plus de ordine şi plus de armonie. 


„Prin plus de auto 
pt la libertatea de fapt“. 


„Şi prin acestea saltul de la libertate de dre 


lozinca Congresului din August 1936 de la Turnul-Severin al Federaţiei 
Studenţeşti Tudor Vladimirescu 
(Jud. Mehedinţi, Jud. Gorj, Jud. Dolj, Jud. Vilcea, Jud. Romanați, Jud. Olt şi 'Timocul). 

i U 


preşedinte: Virgil 
organizator: Alex. Serafim. 


* 


GÎNDIREA STRATEGICĂ 


Ce uneltesc şi ce pregătesc duşmanii împotriva noastră e foarte importani 


de cunoscut şi de analizat. 
Dar mai important este cum ne pregătim noi, 
vom învinge noi pe ei. 


ce vom face noi şi cum îi 


CORNELIU Z. CODREANU 


(1899—193%8) 


(Iunie 1936, Carmen Sylva Tabăra Legionară de muncă voluntară, sedinţele de seară cu întrebări si 
răspunsuri) 


+ 


(Bucureşti, Noembrie 1935, şedinţa de lucru cu studenţii legionari în prezenţa hi 
George Furdui şi lon Antoniu) a 


Noul criteriu din anul 1935 


i „Căpitanul educă pe legionari plecînd de la realităţile existente şi 
necesităţile prezentului. Dar scopul lui este să construiască un model uman 


de la 
cît 


Misiunea de Diplomat 


mai apropiat'de perfecţiune şi cu valabilitate teoretică unive = 


a LELE a etala : 
părbăţiei ŞI dinamismului: ostaşul /egionar al strămoşilor Apar Pe planul 
TOomani; 


lanul credinţei şi altruismului: creştinul din pri : 
religiei iurările î luptă iar ce începutul 
mprejurările în care luptăm, duşmanii car : 
cu viclenie, scopurile pe care le urmărim şi la fana cuviolenţă cind 
momentul de i să Eta accentul eforturilor şi să 1 ip 5 obligă în 
criteriu valoarea intelectuală a respectivului legionar i y t principal 
la o răspundere. B10nar investit cu o funcţie şi obligat 
Conducătorul legionar din etapa Gărzii de Fi, i i 
orice „omul n ăzdrăvan-“ care iese bine din orice fabr te o să fie înainte de 
pentru care nu există înfrîngere pentru că moartea sa Şi „Viteazul vitejilor“ 
În actuala etapă a Partidului „Totul pentru Ţară“ ra ii 
necesită în plus resurse intelectuale pe măsura răspunderilor asumate şi ae 
eee la înă mA cerută de problemele Ţării. e şi capitalul 
emelia psihologică a legionarilor rămîne zăria zi pa 
sufletească. Dar începînd cu reorganizarea din 1935 de en ŞE Csza 
rural, autoritatea intelectuală, bagaj de cunoştinţe şi metodă de : Prestigiu cul- 


VICTOR DRAGOMIRESCU 
(1912—1939) 


Comandantul din 1935—1936 al Corpului Studenţesc legionar din Universitatea Bucureşti 


* 


(August 1935, convorbire cu dr. Şerban Milc 
naţional Studenţesc“ de la pai DAR ce i ăspre Coen Inte 


Misiunea de Diplomat 


(it midi este un om aparte cu funcţie aparte: în acelaşi timp o vocaţie 
titatea cca cu număr limitat de exemplare în oricare generaţie. Atit can- 
națiuni și ŞI calitatea cu posibilităţi în funcţie de nivelul cultural al respectivei 
şi în funcţie de gradul de necesitate al respectivei epoci. 
iei cutia în sens de dezvoltare a intelectului şi de disciplinare a carac- 
ns tptrte construcţie moral-umană 1a care participă întreaga naţiune şi Ia care 
Sirată uie fiecare cetăţean. Astfel, ca toţi să se simtă a fi reprezentaţi Şi toţi să 
ut4 a acţiona prin persoana respectivului diplomat. 
De aici două obligaţii cu putere de /ege. 


Învierea 
rii de a căuta, de a găsi, dea regăti, de a ocroti, de a utiliza 
lomaţii. Obligaţia diplomaților de a aduce devotamentul | 
găsi pe tot parcursul activităţii lor: nu de-asupra, ci fn 


158 
Obligaţia Ţă 
şi de a-şi păstra dip 
capacitate şi de a se 
serviciul Țării. Ze pe 
Se expune la rimejdii. 


aralizie Statul care îşi înlocuieşte diplomaţii de carieră sub motiv că imbecilii 


int mai devotați şi mai disciplinaţi. Işi asasinează propria Patrie şi în cazul ce] | 


mai bun o expune la primejdii inutile, diplomatul care nu admite altă politică 
decit a sa şi care consideră pe ceilalţi drept soclul statuii sale în istorie. 


Principele ALEX. CANTACUZINO 
(1905—1939) 


diplomat de carieră Consilier al lui Corneliu Z. Codreanu comandant legionar — asasinat în noaptea 
de 21/22 Sept. 1939 în Penitenciarul Special de la Rîmnicul Sărat 


* 
Ştiinţa 
„Ştiinţa înaintează în etape: presupune, verifică, constată, aplică şi apoi 


din nou pe altă direcţie.“ 


dr. PAUL CRAJA 
(1911—193%9) 


(dintr-o disertaţie susținută în Oct. 1938 la Penitenciatul Special de la Rnnicul Sărat). 


+ 


Adevărul 


„Da! Există adevăruri de neînțeles, dar acestea sînt ale Inteligenţii umane 
de miine“. 


GEORGE FURDUI | 


(1910—1939) 
(dintr-o disertaţie susținută în Oct. 1938 la Penitenciarul Special de la Rîmnicul Sărat) 
* 
Cele două categorii de oameni 
„La noi în Ardeal casele au în virful lor o tinichea mobilă în formă de 


Cocoş. Scopul este să se cuno rs Mat C II Ema ie 
" cocoş de iichea, ască direcţia vîntului după poziţia pe care o ia a 


mortale şi în cazul cel mai bun se condamnă la | 


Victor Dragomirescu 


La fel sînt oamenii în societate, mai - 159 
Ia wo. s tă i ales la n POE = 

oameni sînt Cocoş pie Puşcă şi ei determină mersul Deea RO Mare. Unii 
sînt cOCOŞ de tinichea şi €i se adaptează la schimbarea ra T, iar alţi oameni 


nimentelor.“ 
IOSIF BOZANŢAN 
= (1911—1939) 
Preşedintele UNSCR în 1936—1938 
(convorbire cu S.M. în Oct. 1938 la Penitenciarul Romnicul Sărat) 
L 
Victor DRAGOMIRESCU 
Student la Electro-Tehnică 
comandantul C.S.L. Bucureşti în 1935—1936 
„Da! 
Are virtutea în singe şi viciul drept obiectiv.“ 
CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(discuţie întbnplătoare la sediul din se. Gutenberg 3 în Dec. 1937) 


Consiliu 


Vorbiţi simplu şi firesc. 
Scrieţi simplu şi firesc. 
Vorbiţi şi scrieţi tot atit de simplu şi firesc cum aţi tăia brinza cu cuțitul. 


prof. NAE IONESCU 
(1890—1940) 


(Consiliu dat studenților si ziarisilor în lan. 1938) 


Despre Evoluție 


Nea „Toate se transformă şi totul evoluiază pentru că a sta pe loc nemișcat şi 
Chimbat inseamnă a dispare mai curind sau mai tirziu.“ 


Învierea , 
direcţia, dar condiţia acesteia este mişcarea şi aceasta 
“Esenţialul Si A pă să cauţi şi eşti în posibilitatea să găseşti mult 


tru că în mişcare €ŞI 
air mult decit în imobilitate. 
dr. 1 ONEL 
(1907—1939) 
martir 
(convorbire în Oct. 1938 la Penitenciarul Special de la Râmnicul Sărat) 


* 


MODESTIA 


. > 
Este comportamentul care rezultă din subordonarea persoanei noastre 
individuale şi din trăirea sinceră a cauzei naţionale. 
NICOLAE ROSULESCU 


reşedinte al U.N.S.C.R. 
la o întrebare a Câpitanului) 


originar din Craiova vice-p 
(răspuns dat în Decembrie 1936 


După înmormintarea lui lonel |. MOTA 
şi a lui Vasile MARIN 


(16 Febr. 1937 — Casa Verde) / 
Mişcarea noastră Legionară are două funcii paralele. 


Dă moartea la cei care îşi trădează Nea 


cauzele mari ale oamenirii. 
ALEX. DAN PAVELESCU 


jurist asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul de la Miercurea Ciuc 
(convorbiri cu dr. Şerban Milcoveanu) 


* 


Relaţia guvernanţi-guvernaţi 


„Unde se termină răspunderea guvernanţilor incapabili şi unde începe 
răspunderea guvernaţilor indiferenți? 
TRAIAN CLIME 


student asasinat la 22 IX 1939 în lagărul de la Vaslui 
(convorbire în Aprilie 1937 cu dr. Milcoveanu Şerban) 


mul şi îşi sacrifică viaţa pentru . 


- rii + E fă, 
Ce se teoretizează? 
Ce se cercetează? 


Nu poate exista o ştiinţă a Națiunii asa cum i i 
sui E aşa nu poate exista o ştiinţă a 
Națiunea, calul şi multe altele sînt existente din Natură si exis 
. : . ee - - a 
studiază şi nu se teoretizează. Activităţile umane au teorie şi î- sar pi 
lucrurile şi fiinţele au numai cercetare, analizare şi explicare. Dezna 


Corneliu Z.CODREANU 
(1899—1938) 


(răspuns dat lui Emest Bernea si Dumitru Amzăz în i ză 
"Ştiinţa Națiunii“ de prof. D. Gusti). vara lui 1937 la Casa Verde în legătură cu cartea 


* 


ADEVĂRUL 


Dificultatea nu-i să recunoşti adevărurile : recunoşti 
Adevărul la singular cu majusculă iniţială pă 

Politicienii se mulţumesc cu adevărurile. 

Noi Mişcarea Legionară vrem şi căutăm Adevărul. 


CORNELIU Z.CODREANU 
(1899—1938) 


(discuţie în epoca alegerilor parlamentare din 20 Dec. 1937) 
* 
Relaţia Rege — Națiune 
La Palatul Regal se intră pe poarta din faţă şi nu pe poarta din spate. 
Corneliu Z.CODREANU | 


(1899—1938) 


(căi : ş 
“re legionari la 22 Dec. 1927, cnd. Regele ar fi vrut să acorde audienţă secretă). 


) 


162 Învierea 


* 


Judeţul Putna — Ţara Vranciei 


Sigur că de aici ies marii luptători şi marii patrioţi. Sintem piesa de 
legătură dintre Moldova şi Valahia şi înainte aici a fost Vrincioaia cu fiii ei. 


Vasile BUHAI 
(1935) 


student asasinat la 22 LX 1939 în lagărul de la Miercurea Ciuc 


* 


Linia legionară 
Nu se face politică cu morala, dar politica să nu contrazică morala. 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(August 1936 la Tabăra de muncă voluntară de la Carmen Sylvia) 


* 


Frica 


Principalul nostru duşman e frica şi pe acest duşman l-am învins cînd am 
ajuns să ne fie indiferentă viaţa sau moartea. 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(la sedinţele de educaţie legionară din 1936) 


U.N.S.C.R. 


Fiecare comitet de conducere trebuie să ridice încă mai sus steagul 


Studenţimii aşa cum fiecare generaţie de români sintem datori să ridicăm încă 
un etaj la clădirea Patriei noastre. 


e Lege legionară 
Comitetul Traian COTIGA a ridicat - 163 
sus. Comitetul George FURDUI a ridicat Steagul Studenţimii cu 3 metrii mai 


Arie = i pă : | St E E UD e 
înai sus.Mă AIP şi vă urez ca Comitetul dvd să ai Cu încă 3 metrii 
încă mai sus: cu 3 metrii dacă veţi putea, dar nu mai puţin re Studenţimii 
TU. 
Corneliu Z. CODREANU 


în seara de 5 Noembrie 1936 vizită la sediul din str. A 
(conducere al URS.C.R). Guemberg 3 după alegerea noului Comiter activ 


Lege legionară 


Să iertăm ticăloşiile care ni se fac nouă ca persoane şi 
xx aaa : : = AI ă ită 
trădările şi agresiunile care se fac Neamului nostru: oa ani 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 
(în Noembire 1935 la sediul din str. Gutemberg 3) 


* 


Ce fel de Democraţie? 


România are nevoie: nu de regimul politi i puţin rău, Ci 
» a ; C care face cel mai puţin rău, ci 
de regimul politic care poate îndrepta răul.“ 00 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899-—1938) 
(convorbire la sediul legionar din str. Gutemberg 3 în Dec. 1935) 


* 


Scrierea Istoriei cu judecăţi de valoare 


„.» Teoretic şi principial ai dreptate, dar în practică poate creşte riscul de 

politizare a istoriei, ă şi 

ca „»Esenţialul nu e metoda de tratare a istoriei, ci cinstea sufletească şi 
Pacitatea ştiinţifică a istoricilor.“ 


prof. Vasile CRISTESCU 
(— 1939) 


(răspuns la o întrebare pusă de dr. Milcoveanu Şerban în Mai 1936) 


Învierea 


GA a Dee a aaa e ea A 
x 


Trustul de Presă din Sărindari 
Şarlatanii şi excrocii n-ar reuşi, dacă pe lume n-ar fi atit de mulţi naivi şi 


creduli. 
Georpe FURDUI 
(1910—1939) 


(din discursul înainte de arderea ziarelor » Dimineaţa“ si „Adevărul“ în Iunie 1936) 


* 


Esenţialul e Pregătirea 
Nu porniţi acţiunile decit atunci cînd prin organizare aveţi superioritatea 
în raportul de forţe şi şansele asigurate de mijloace sînt minimum 75%. 


Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(către sefii de regionale si sefii de judeţe în Iunie 1935 cînd Garda de Fier s-a transformat în Totul pentru 
ară). 


* 


Originile morale ale Mişcării Legionare 


Întîi se naşte şi se arată Sentimentul. 
Apoi vine Inteligența să ne spună pe cine să iubim şi pe cine să nu iubim. 
În fine în a treia etapă e nevoie de Voinţă pentru ca lubirea să dea roade 
şi să aducă fericire. 
Corneliu Z. CODREANU 
(1899—1938) 


(Octombrie 1935 la sediul din str. Gutemberg 3) 
* 
Cum se rezistă în luptă? 
Duşmanii îşi pun şansa în frica pe care ne-ar inspira-o şi în teama pe care 


am avea-o de ei. Pentru a nu avea frică şi teamă soluţia este să venim în faţă 
duşmanului pe cimpul de bătălie pregătiţi moral pentru a primi moartea. 


Procurorul Ionel Stânescu 


Cu legionarii gata să-şi sacrifice viaţa şi gata E 


nu ne vor putea învinge nici pe noi şi nici România. * “CePte moartea, duşmanii 


Corneliu 7, CODREANU 


(Octombrie 1 935 la sediul din str. Gutemberg 3) (1899—1938) 


+ 


Procurorul lonel Stănescu 
„Duşmanul acesta e de răsplătit.“ 


Ionel I. MOTA 


(în 1931 cînd Î.S. a anunţat presei cum că a descoperit în Jud. Sibiu fabrica de bacnote pe DB. 
a Gărzii de 


Fier) 


* 


Cuvintul de ordine 


Înaintaşii noştrii au trăit O istorie determinată 

Inair Oştrii au ti erminată de geografi i 

noastră să înfăptuiască politica rezemată pe istorie. De o pazita 
Traian COTIGA 

preşedintele C.S.B. în 1931—1932 iz 

preşedintele U.N.S.C.R..,în 1934—1935 


(cuvîntul la „Congresui Naţional Studenţesc“ din Aprilie 1935 de la Craiova) 


CAMARADERIA 


oana Îi 25 decit rudenia este prietenia şi mai sus decit prietenia este 
Prietenia se bazează lăcerea reciprocă şi pe interesul comun 
maraderia se bazează pe A ÎNeai comun şi a o lupă i preună. 
aa tre o rudă şi un prieten: alegi pe acesta din urmă. Între un prieten şi un 
arad: alegi pe acesta din urmă. 
Victor DRAGOMIRESCU 
(1913—1939) 


(N de viu la Crematoriu de comisarul evreu Davidescu 
ai 1935 la sediul din str. Gutembertg 3) 


a RED 


1 ÎN 
* 


itenciarul Special Râmnicul Sărat, convorbire de la celulă la 
nedumerit de comportarea legionarilor conduşi de 
de atragerea Mişcării Legionare în circuitul teroarei- 


(Noembrie 1938, Pen 
celulă prin ferestre, complet 
Horia Sima şi foarte îngrijorat 
contrateroarei). 


MOMENTUL POLITIC din NOEMBRIE 1938 


În 1927 la fondarea „Legiunii Arhanghelului Mihail“ Căpitanul a hotărit 


două legi de urmat şi de aplicat. 
Prima lege: „legionarul este om şi rămîne om chiar cu cei care îl nedreptăţesc 


şi îl prigonesc. “ 
A doua lege: „legionarul iartă loviturile date persoanei sale şi nu uită 


loviturile date naţiunii“. 
Mai mult de cît oricînd, acum este momentul să urmăm şi să aplicăm 


aceste legi. În aşa fel trebuie să acceptăm nedreptatea şi să suferim prigoana, 
încît cei care ne lovesc: să se demobilizeze singuri şi să se simtă ruşinaţi. Esenţialul 
este să-i ferim pe ei ca de la lovirea noastră să teacă la lovirea Națiunii, pentru că 
atunci nu pot fi iertaţi şi s-a produs ireparabilul. 

dr. lon BANEA 


medic, originar din com. Vurpăr Jud. Sibiu Conducătorul Mişcării Legionare din Ardeal asasinat la 
22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rîmnicul Sărat 


Concepţia legionară despre Viitor 


Noi legionarii Căpitanului concepem viitorul României: nu ca un 


„datum“, ci ca un „factum“. 

Nu ca ceva sigur şi inevitabil care vine în virtutea timpului şi mulțumită 
spaţiului. Ci ca ceva care trebuie cucerit sau care trebuie construit pentru ca în 
continuare să poată avea existenţă. 

Grigore PIHU 


rigo 
- e - (1905—1939) 
ep Hont la Banca Naţională originar din Macedonia asasinat la 22 Sept. 1939 în Spitalul Militar 


raşov 
(convorbire cu dr. Şerban Milcoveanu în Aprilie 1939 în Secţia Penitenciar a Spit. Militar Brasov) 


_ 


Ce singulariza 


Pere a agp a or A Re ANR 
* 167 


Ce singulariza pe Căpitan în politica românească? 


Eu fac parte din altă generaţie deci 
“Eu facparie din ecit aceea a Căni isi 
20 ani mai în virstă decit EI. Eu eram magistrat a (tenul Sint cu aproa 
am avut nici-o contingenţă personală cu Mişcarea Stude precizată în 1911 şi nu 
Dec. 1922. “nească începută a 10 
Cu toate acestea m-am prezentat 
pe : . m-a sponta ăDitan si di 
iniţiativă m-am integrat în Mişcare. Absolut ra e SE pitan şi din proprie 
L-am cunoscut pe Căpitan şi am cunoscut pe legionari. 1 sezut. Fe ntăsură ce 
această Mişcare Legionară şi am înţeles scopurile pe care ros Dai si II a E 
nu le înţelegeam. Screen Saua 
Dacă aşi fi întrebat pentru ce, iată ce-ași ră i 
uree , Ce-aşi răspunde eu şi indiferent de 
Căpitanul a fost singurul om din Români 
Singurul Omânia de astăzi 
Viitorul: nu ca ceva urmind să vină firesc şi trebuind Spire, a i ea 
un obiectiv de cucerit şi ca o lume de creat. i a oariteca 
Această trăire ofensivă a vieţii şi această ie dinamică 
4 C vă a conci ă a istoriei 
făcut să ador pe Căpitan şi Să intru în Mişcare. Dl Dia Maniu cae a să 
o uriaşă stîncă de granit şi întruchiparea demnităţii raţionale, dar Că tite 
fluviul de viaţă şi nădejdea de viitor a neamului. - i, 


Napoleon POPESCU 

(Mai 1939, memb ladă 000, 
ai (i ru al Senatului 7 7 i ] : .p a 

Milcoveanu în ora de miscare în Giza Clape gar red 098, iaberi 


* 


Duşmanii din interiorul Mişcării Legionare 


Atenţie la agitaţi: nu se pot stăpini i iune şi ii 
î : nu rezistă la presiune şi duşmanul îi 
poate In tpar oa cu 180% să autodistrugă.. E : 

„Atenţie la intransigenţi: poate fi masca fricii şi cind nu mai au frică sint 
capabili de maximă ferocitate. 

Mihail POLIHRONIADE 

iat pubuei | (1907-1939 
Rimnicu! Erau şi istoric fondatorul revistei „Axa “în 1933 asasinat la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul 
fie 1938, convorbire în trenul care aducea 18 conducători legionari din lagărul Miercurea Ciuc la 

area Jilava si Tribunalul Militar Bucuresă) 


168 Învierea 


(Octombrie 1938, discuţie în Penitenciarul Special de la Rîmnicul Sărat, prin vizeta 
uşii de la o celulă la alta) 


Condiţiile metodologice ale Adevărului istoric 


Eu socotesc pe Vasile Pîrvan superior lui Nicolae Iorga şi cred pe 
P.P. Panaitescu mai capabil de adevăr decit C.C. Giurescu. 

Istoria cuprinde mult mai mult irațional decit raţional. Evenimentele au 
loc mai mult împotriva logicii decît în conformitate cu logica. 

Istoriografii şi mai ales istoriologii sint cei care pledează pentru 
raționalitate şi pentru logică. Eroarea lor provine din fapul că ei înregistrează şi 
judecă după documentele scrise pe care le găsesc. Ori acestea provin de la 
învingători şi nu de la învinşi şi nu rareori se împinge consolidarea victoriei pînă 
la calomnierea în istorie a celor care nu se mai pot nici explica şi nici apăra. 

Pentru a cunoaşte just şi complet trecutul istoric trebuie să te aşezi în 
situaţiile de atunci şi trebuie să trăieşti problemele de atunci. Victoriile şi succesele 

t fi judecate prin prisma epocii prezente, dar lipsurile şi greşelile trebuiesc 
judecate numai prin prisma epocii de atunci. 

Majoritatea istoricilor sint oameni care şi-au dezvoltat memoria în 
detrimentul imaginaţiei. În plus judecă şi decretează la o virstă cînd poți avea o 
mare inteligenţă, dar ai pierdut din sentiment. 

Fără sentimentul de iubire nu te poți aşeza şi nu poţi reconstitui persoanele 
din trecut. Fără imaginaţie în plus de raţionare nu poți reconstitui ceea ce lipseşte 
din documentele scrise şi din cunoaşterea informativă. 

Eu mă gindesc la o reanalizare a istoriei. Să plecăm de la documentele 
scrise, dar sănu ne oprim la ele. Să ne străduim raţiunea şi nu mai puţin imaginaţia 
pentru a completa realităţiie. Spre exemplu: ce spune determinismul geografic? 
ce spune tehnica epocii? ce spune cultura oamenilor? 


IANCU CARANICA 
(1908—1938) 


asasinat la 29 Noembrie 1938 odată cu Căpitanul în timpul transferării de la Închisoarea Rîmnicul 
Sărat la Închisoarea Jilava) 


+ 


(sfirsicul lui Oct. 1938 cînd a fost adus în Penitenciarul Rmnicul Sărat si a adus informaţii despre ce Se 
petrece afară.) 


(egionarii de afară conduşi de Horia Sima 


Absolut de loc nu înţeleg ce fac legionarii noştrii de afară şi ce scopuri 
are camaradul nostru Horia Sima. 


Parcă le-a încetat creerul să funcți : : 169 
egionafi pe ştie ce vrea în mod GR OREze Şi parcă au uitat toate legile 
ine nu ştie ce vrea în mod inevitabil nu ști 
şi precis în mod inevitabil merge spre rătăcire. Gia ii eg pi scop clar 
od inevitabil serveşte pe cel care îl loveşte. aşa cum este lovit în 
Literalmente sint ingrijorat şi am presimţiri rele. Fa 
afară şi deciziile lui Horia Sima sînt în perfectă concordan 
celor care de mult vor să-l omoare pe Căpitan. 


tele legionarilor de 
Cu intenţia şi planul 


dr. ION BANEA 


edic, originar din Com. Vupăr Jud. Sibiu Conducătorul Mişcării Legi : > 
72 Sept. 1939 în Penitenciarul Rimnicul Sărat Mişcării Legionare din Ardeal asasinat la 
(Noembrie 1938, convorbire în Penitenciarul Rimnicul Sărat de la celulă la celulă pri Z 
si privind spre zidul curții). prin] alăturate 


= 


Arta şi Ştiinţa Auto-prezentării 


Orice om are în acelaşi timp defecte şi calităţi. Nimeni nu are numai 
defecte sau numai calităţi. Important este dacă defectele şi calităţile sint minore 
sau majore, de interes individual sau de interes social. Important, este în ce 
raport numeric şi în ce raport valoric sînt defectele faţă de calităţi şi dacă rezultatul 
este pozitiv Sau este negativ pentru societate. 

Arta şi Ştiinţa vieţii sînt să te prezinţi în aşa fel, încit: nu defectele ci 
calităţile să fie reţinute de ceilalţi şi să consăzuie definiţia ta. Noi legionarii nu 
posedăm această artă şi ştiinţă a Popa prezentări şi ne comportăm cu străinii 
n fel încît ni se rețin defectele mi în loc să ni se reţină calităţile majore. 

ncă mai avem de învăţat pe tărimul Înţelepciunii. 
dr. ION BANEA 


medic originar din Com. Vurpăr Jud. Sibiu conducătorul din Ardeal al Mişcării Legionare asasinat 
la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rm. Sărat 
(fragnent de discuţie în interiorul închisorii) 


* 


Diferenţa dintre a trăi şi a deveni 
„Căpitanul a învăţat generaţia noastră să nu ne mulţumim Cu simpla 
existenţă şi să ne stăduim pentru superiorizare generală. 


a ai 


170 Învierea 


Diferenţa dintre a trăi şi a deveni este exact diferenţa dintre statică şi 
Si trăi înseamnă a fi viaţă pentru că ai viaţă. Înseamnă integrare şi sin- 
ceritate. Înseamnă voinţă de prezenţă şi împotrivire la moarte. A trăi ca naţiune 
şi ca stat nu e suficient în epoca contemporană. Inarmată numai cu aceasță 
virtute, România nu poate supravieţui în concurenţa internaţională de astăzi şi 
în apropiata confruntare dintre Capitalism şi Comunism. 

A deveni înseamnă străduinţa organizată spre un SCOp Su, 7. Înseamnă 
deci conştiinţă pe planul concepţiei şi elan pe planul execuţiei. Înseamnă acțiune, 
adică luptă şi creaţie. mnă îmbunătăţirea propriei fiinţe pentru a putea 
îmbunătăţii societatea şi natura. Este nevoie de elan în plus de sinceritate şi este 
nevoie de strategie în plus de tactică pentru a reuşi saltul istoric la România Nouă. 

In diferenţa dintre a răi şi a deveni şi dintre statică şi dinamică văd 
diferenţa dintre vechile partide politice şi Mişcarea Legionară. Sint sincere şi 
devotate României, dar n-au elan şi nu dinamizează. Sînt utile României de 
astăzi, dar nu vor creea România de miine. 


IOAN BELGEA 


originar din Banat Licenţiat în Litere şi bibliotecar al Academiei asasinat la 22 Sept. 1939 în lagărul 
de la Vaslui £ 


(sedinţa cu cuiburile legionare „Răzleţi din Bucuresti“ în Oct. 1937 la sediul din St. Gutembere 3) 


* 


(18 Febr. 1937, în biroul său din str. Gutemberg 3, a doua zi după înmormintarea 
la Casa Verde din Bucureştii Noi a lui lonel I. Moţa şi Vasile Marin). 


Legionarii cu unul din părinţi evreu 


Camarade Craja! 

Dumneata îmi raportezi că te indignează şi se comentează prezenţa în 
cortegiul urmind trupurile lui Ionel Moţa şi Vasile Marin a unor persoane, care 
au unul din părinţi evreu şi care n-au ce căuta în Mişcare. 

i repună şi rămine lege pentru toţi legionarii. 

Le & > 


Jertfa lui Ionel Moţa şi Vasile Marin depăşeşte Mişcarea Legionară şi 
aparţine întregii Națiuni Române şi tuturor oamenilor de bine de DE ezitati 
țării noastre România. În consecinţă nu puten: opri pe nimeni care salută cu 


respect, pe nimeni care se închină cu sinceritate și pe nimeni 
sufletul carul funebru. e şi pe nimeni care urmează cu 


Miscarea Legionară si Francmasoneri, 


171 


Nr.2. 
Persoanele care au unul din părinţi evreu si Tsoan Ed et PI 
Creştinismul sînt probleme cu rezof fa eee FA îi ele care imbrăţişează 


În oamenii aceştia există o parte din sîngele şi o parte din ca i 

românesc. Nici chiar celor mai devotați fii ai săi cai nu le dă, dtepiiLue a 

nega existenţa unei părţi şi de a alunga prezenţa acestei părţi din EI. Persoanele 

1a care te referi dta intră şi sînt în Mişcarea Legionară în funcţie de sufletul lor, 
de voinţa lor şi de virtuțile lor. 

Corneliu Z. CODREANU 

(1899—1938) 


+ 


Mişcarea Legionară şi Francmasoneria 


Nu, domnule! 

Nu-mi trebuie şi nu rețin informaţia dtale că în tindurile Mişcării 
Legionare şi printre colaboratorii mei apropiaţi sint persoane care fac parte din 
Francmasonerie. 

Pe aceşti oameni de pe lista dtale eu îi cunosc ca legionari şi nu ca 
francmasoni. Aceşti oameni sint români şi sint legionari şi nu sint ceea ce 
informezi dta sau ceea ce mi se sugerează prin dta. 

“Te rog a-ţi lua lista înnapoi. pr fsă e 

ţi mulţumesc pentru vizită şi te rog a nu reveni cu informaţii de acest gen. 
Corneliu Z. CODREANU 
ai 
i iu din SU. 3,nu cunosc si n- am revăzut pe vizitator; am întrebat dis 
femei it ie ri secretarul lui Comneliu Z. Codreanu cati el mi-a răspuns: „Nici eu 
nu-l cunosc . Probabil e trimis de Siguranţă.“ 
* 


(declaraţie confidențială către Ion Caratănase şi dr. Milcoveanu Şerban a doua zi 
după terminarea Congresului în trenul spre Bucureşti). 


i ional 
Prof. C.C. Giurescu la Congresul Naţio 
Studenţesc din 1—5 Aprilie 1938 de la Tirgul Mureş. 
„mi spune a bine la prof. C.C. Giurescu. Am senzaţia a 
ceva case ce ea sade ai imdeşte. Nu pot defini, dar simt prezența primejiei 
posibile şi a feloniei sigure. 


carti oaie Aaa 


172 Învierea 


ă stima mea pentru cunoaşterea sa ştiinţifică amplă, precisă, Or- 

donată şi ati. Toată ecunoșința de român şi de intelectual pentru inepalabilul 
i istorie a românilor. 

UA cari în cele trei zile ale Congresului nostru am constatat la prof. 
C.C. Giurescu ceva care nu înseamnă: nici sinceritate, nici înţelegere şi nici 
chiar bunăvoință. Am simţit în Presidiu lîngă mine prezenţa mai mult a 
politicianului observator decît a profesorului părinte al sudenţilor şi 
Îndrumător al tineretului. Prof. C.C. Giurescu mi-a părut a fi omul cu mandat 
de informare şi nu omul cu misiune de cunoaştere, aşa cum este TOf, Mihail 
Manoilescu acum şi cum a fost prof. Nae Ionescu mai înainte. Nu este decit 
un pas de la omul care strînge informaţii la omul care strînge dovezi şi instinctul 
îmi spune că la prof. C.C. Giurescu acestea vor fi etape succesive. Imensă 
distanţă între dinsul şi prof. Mihail Manoilescu: care iubeşte studenţimea aşa 
cum iubeşte Patria şi care invocă experienţa trecutului tocmai pentru a consilia 
Viitorul. 

Mă întreb cine l-a trimis pe prof. C.C. Giurescu să asiste şi să înregistreze 
la Congresul nostru? Mă întreb şi deocamdată n-am răspuns pentru ce pe prof. 
C.C. Giurescu: argumentele noastre, obiectivele noastre şi strategia noastră par 
a-l fi interesat mult mai mult decit probelmele care ne alarmeză şi sentimentele 
care ne împing? In serviciul cui poate fi prof. C.C. Giurescu? 

George FURDUI 
(1910—1939) 
presedintele „U.N.S.C.R “-ului ni 1935—1936 asasinat la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rimnicul Sărat 


* 
(Iunie 1936, Bucureşti, sediul legionar din str. Gutemberg 3, Cercul de referate) 
Pentru ce Evreii sînt socialişti şi Comunişti? 


De mult mă întreb pentru ce Evreii sînt prezenţi, participă pasionat şi 
alcătuiesc statul major în toate revoluțiile de stînga socialiste sau comuniste. 

Dar: nu în faza a doua de aşa zisă construire socială, ci numai în prima 
fază de evidentă distrugere naţională. 

După cît am observat şi după cît am studiat, în revoluțiile de stinga Evreii 
sînt mînaţi de trei resorturi. 

Primul resort este permanenţa lor nelinişte intelectuală şi agitaţie ideatorie. 
Al doilea resort este nevoia de a răzbuna ceea ce ei consideră trei milenii de 
persecuții. În fine al treilea resort şi poate ce! mai important este starea mesianică 
de aşteptare a ceva care nu vine, dar va veni. 


Virgil RĂDULESCU 


(1910-—1939) 
poet şi publicist asasinat la 22 Sept. 1939 în Lagărul de la Miercurea Ciuc 


Guvernele României din ajunul celui de al doilea război inondial 


+ 


173 


Guvernele României din ajunul celui de al doilea 
război mondial 


Mă întrebaţi ce opinie am despre guvernanţii ii Pa 
spun acuma nu se referă la dl. Iuliu Manic și ja sa sir ea ad ce 
fost alungaţi şi sînt interzişi. De asemenea nu se referă la dl Alex. Vaida-Voevod. 
care nu este lăsat să facă ce trebuie, şi nu se referă la d! Nicolae Titulescu, care 

ace ce nu trebuie să se facă. Mă refer în concret la actualul guvern prezidat de 
Gheorghe Tătărescu şi la cele 2—3 echipe guvernamentale, care aşteaptă să-i ia 
locul sau care sint ţinute în perspectivă. 

Politicienii şi guvernanţii noştrii de astăzi sint niște oameni satisfăeuri «i 
nişte personalităţi epuizate. Un fel de „uomo finito“ ia digeră pas iod 
în fotoliile lor şi care aşteaptă fără soluţii şi fără voinţă evenimentele. Sînt orbi la 
ce se apropie de la orizont, sînt surzi la ce se aude încă în depărtare, au inima 
complet uscată şi definitiv sterilă şi propria lor Patrie România fi interesează fără 
a o putea iubi. lar creerul lor într-atita s-a paralizat şi inteligenţa lor în aşa fel 
stagnează încît un eventual vid sau un eventual deşert: ar fi pentru Ţară mai puţin 
primejdioase decit prejudecățile, frinele, angajamentele şi nehotărirea pe care le 
au în capul lor. 

Omenirea a intrat în faza de confruntare directă dintre Capitalism şi 
Comunism. Capitalismul s-a auto-debilitat prin scindarea în democraţie şi fas- 
cism. lar Cornunismul depăşeşte puterea Rusiei în urma alianței dintre iudeo- 
francmasonerie şi iudeo-comunism. 

Continentul nostru Europa este în ajunul războiului total dintre Ger- 
mania şi Rusia. Războiu care nu poate fi evitat de absolut nimeni şi de al cărui 
sfirşit depinde dacă România va rămine în Europa sau va trece în Asia. lar pină 
atunci în interiorul Ţării noastre — şi în mijlocul nostru se găseşte corpul străin 
al ludaismului gata de orice şi gata pentru orice în funcţie de interesul său 
personal. PN 38 Pe 

Pentru viaţă sau moarte aceste persoane ale contemporaneităţii sint tot 
atit de importante ca buza stincii de granit dintre munte şi prăpastie. 
: Ce simt? ce gindesc? ce fac? ce prevăd? politicienii şi guvernanţii noştrii 

e astăzi? ere eat pb E 

Nu este acţiune de guvernare şi nu este răspundere în istorie săţii ochii 
închişi pentru ii Citi maia şi a nu asuma sarcini. Este ia 
calificată să monopolizezi pirghiile de comandă ale statului şi să pda i i 
soluţii în funcţie de alte ipostaze. Şi este căutarea catastrofei să '4şi 


din afară graniţelor să-ţi rezolve problemele după interesul lor naţional şi în 


e ri a et PRO 


174 Învierea Soluția Legionară a problemelor Evreesti 
a-i : : îm: 175 
; E Et i si otriva interesului tă Eu cred şi de fapt îmi văd propri i “ 
cazul celei Dup dece tis azil CL ară, Alee : areptul la viaţă şi dreptul la vită i feând pia unca românească cum îi apără 
le, mac ceia epoz inc eo corileaiuțeocețe |. erei ao o Pen mnle e ami cl d ma 
Itumită pînzelor şi busolii. Pinzele căptau vintul şi aduceau forţa motrice, iar privesc At oile, Za 
Sica Geta în incit şi aducea direcţia justă. auEU Ro cred ln BEZO piciul prezentului şi în condamnarea viitorului și 
La fel în epoca noastră a maselor în politică ca urmare a revoluţiei mă. Sup ea Mel sacii “d Aa Supă care lucrurile s-ar desfăşura după aia | 
industriale şi a naţiunii armate. Statele nu pot fi bine guvernate decit cuajutorul legi pe re.se împotrivesc. ericesc pe cei care se conformează şi strivesc | 
concepţiilor politice cu priză în mase şi cu ajutorul unei organizări a oamenilor mai pe ed în resursele inteligenti si Poe [ 
eficiență dectt a adversarilor. Eee ec pornea sontiiŞi in posibilităţile voinței, eu credn liberul 
Nu alţii, ci Mişcarea Legionară aduce României, revoluţia morală pentru arbiu si 0 ti Denta întreagă caraiiiu ui Şi ea cred în aceleaşi virtaţişiin | 
reorganizarea socială la un nivel superior de eficienţă şi pentru aşezarea naţională a0e Ca p E pă ul ăi să naţiune. | 
rie de sieuranță în viitor. At bre? ptul natural şi în posibilitatea politică a prezentului de a | 
pe o poziţie de siguranţă , alege între diferite decizii şi diferite direcţii şi în limitele condiţiei geografice şi 
CORNELIU Z. CODREANU tehnicii contemporane de a organiza pînă la determinare propriul vitor al Țării 
(1899—1938) Eu cred în ul naţional şi în suveranitatea naţiunii şi ipso facto în 
| = = linzele de seară cu întrebări si răspunsuri) delegarea guvernanţilor de către guvernaţi şi în răspunderea celor i 
e 1930 Iabăta e Apa ca e seci de la faţa locului în Iulie 1936) puterea de stat faţă de cei care execută sau se Gone near dispoziţiloi de AA 
laraţie reconstituită Eu cred în instinctul naţional şi în continuitatea istorică şi socotesc că de 
7 la Rege şi guvern pînă la ultimul cetăţean al României nu putem face altă politică 
de Stat decit aceea care ţine seama de experienţele, învăţămintele şi Testamentul 
(Iulie 1936, Tabăra de Muncă de la Carmen Sylva, şedinţele de seară cu întrebări înaintaşilor şi care în perfectă concordanţă apără drepturile generaţiilor de miine | 
iza ) şi constituie Mesagiul de speranţă pentru urmaşi. | 
aspunsuri : Marisa leninismul de care mă întrebaţi n-are nimic din ce ne-au transmis | 
. ; pei preţ strămoşii, din ce poate folosi Ţării şi din ce aşteaptă şi speră urmaşii noştrii. 
Concepţia legionară despre manxism-leninism cum se prezintă astăzi în confruntarea mondială dintre Capitalism şi PE vale | 
Mă întrebaţi ce cred despre marxism-leninism şi care este deosebirea | iti n iii 7 St pg at oale pt | 
: Pate IE ş prezintă toxina trimisă de duşman pentru a dizolva solidaritatea naţională şi a | 
dintre comunism şi legionarism? deschide poartă de invazie în România. | 


Eu nu cred în materialismul dialectic că omul este alcătuit numai din 
CORNELIU Z. CODREANU | 


materie şi că relaţiile dintre oameni sînt numai mecanică. (1899-1956) | 
Eu nu cred în zoologia de junglă că stomacul e mai important decit creeru Ş pi i : = cris | 
şi creerul mai important decit inima şi că necesităţile sînt factorul determinant Declaraţie reconstituită din memorie în calitate de martor la fața locului în iulie 1936) 
al vieţii şi al istoriei. - 
Eu cred în Iisus Hristos şi cred în existenţa sufletului omenesc: parte dăruită 
spre încercare din fiinţa generoasă a lui Dumnezeu şi parte obligată să se Ă TI 
reintegreze în ordinea perfectă a lui Dumnezeu. | SOLUŢIA LEGIONARĂ A PROBLEMEI EVREEŞ 
Eu cred în capacitatea şi în dreptul fiinţei umane de a-şi propune, de a - sie Azi at 'Onară problema evreească va fi rezol- 
poseda, de a se dărui, de a fi în serviciul, de a se strădui, de a înfăptui şi la nevoie vată şi ip ai Ta in A ouUL a Legionară p 
de a se jertfi pentru un Ideal superior condiţii pămînteşti şi existenţii prezente. Der Asi ie îtrebule reaăi Vata 
____Eucred în continuitatea biologică, morală şi istorică a generaţiilor şi în În primul rînd pentru că există, în al doilea rînd pentru că alţii n-o rezolvă 
existenţa unui suflet colectiv al naţiuii, al fiecărei naţiuni şi al tuturor naţiunilor şi în al treilea rînd poat că nu se mai poate aştepta fără consecinţe nefaste 
mari sau mici, înaintate sau înapoiate care existăm pe pămînt. Pentru viitorul neamului. 


176 Învierea 


Trebuie să fim liberi şi trebuie să avem libertate în interiorul propriei 
noastre case. Fără această libertate a noastră şi între noi: nu ne putem concentra 
cu toate forţele pe muncă şi construcţie. Cu miinile legate, cu duşmanul în casă 
şi cu teroarea corupţiei şi învrăjbirii: nici chiar Francezii, Englezii, şi Germanii 
n-ar putea construi viitorul. Problema evreească trebuie rezolvată pentru ca 
odată şi odată să se termine cu războiul civil dintre filosemiţi şi antisemiţi, dintre 
corupţie şi înverşunare, dintre Românii de pe poziţia trădării şi Românii de pe 
poziţa patriotismului. Problema evreească trebuie rezolvată pentru ca noi 
Românii să ne refacem unitatea sufletească şi să ne regăsim solidaritatea 
naţională şi pentru ca între noi Românii să nu mai existe cauză de învrăjbire şi 
măr al discordiei. Problema evreească trebuie în fine rezolvată pentru ca 
națiunea noastră să-şi orienteze toată puterea de muncă şi toate forţele creatoare 
pe direcţia înălţării şi înaintării României în concurenţa internaţională. 

Rezolvarea problemei evreeşti a sarcinii Nr. 1 a generaţiei noastre aşa cum 
sarcina Nr. 1 a părinţilor nostri a fost eliberarea Ardealului şi Basarabiei şi 
întregirea naţională aşteaptată 10 secole. 

Mă întrebaţi cum vom rezolva problema evreească şi dacă e posibil de 
rezolvat fără Europa? 

toamna lui 1923 noi conducătorii Mişcării Studenţeşti ne-am prezentat 
în audienţă la primul ministru Ionel I.C. Brătianu. El ne-a primit inconjurat de 
membrii guvernului şi cu toţii stind în picioare. Ca om era splendid: înalt, frumos, 
demn, sever şi în aceleaşi timp cald, se simţea în el conştiinţa naţională 'şi 
răspunderea statului. 

L-am somat să ia în seamă tineretul universitar, să asculte vocea neamului 
şi să rezolve problema evreească: singura problemă constituind vrajbă între 
Români şi singura problemă putind naşte războiul fratricid. 

Ionel I.C. Brătinau ne-a răspuns că ţine seama de tineretul ţării şi ascultă 
vocea neamului, dar că în actuala conjunctură internaţională şi în actuala situaţie 
a României nu se poate în nici un fel rezolva problema evreească. 

Ne-am despărţit astfel pe poziţie de antagonism politic şi cu viitorul 
naţiunii despărţit. Nu ştiu ce opinie şi-a făcut Ionel I.C. Brătianu despre noi 
conducătorii studenţimii şi despre starea noastră de îngrijorare vecină cu dis- 
perarea. Eu personal am plecat din audienţă cu un sentiment de admiraţie şi 
respect pentru persoana lui Ionel 1. C. Brătianu şi în acelaşi timp cu revoltă în 
inimă şi cu înverşunare în creer pentru timiditatea lui în faţa iudaismul mondial. 

„___ Soluţionarea problemei evreeşti în România şi la fel în omenire este însă 
simplă, posibilă, dar nu uşoară. Cere rezistenţă perfectă la intimidare, la corupţie 
şi la intrigă şi de aceea prima ei etapă este Revoluţia Morală din care să iasă omul 
nou şi românul de miine. 

Evreii există, progresează şi domină mulţumită ignoranței istorice şi stării 
de corupție din naţiunile autohtone în care se infiltrează şi al căror pămînt îl 
ocupă. Evreii nu vor progresa, nu vor domina şi nu vor mai exista ca duşman 


Revoluţia Morală a lui Corneliu Z. Codreanu 177 
intern la pîndă, atunci cînd naţiunile autohtone; vor fi înarma i : 
i torică; îşi vor dezvolta conştiinţa naţională, îşi vor educa ae ni iai 
Alerta eee Je atei : 

Soluţia Ie emei evreeşti în România nu si = 

roprierile şi masacrele: cum ar fi foarte uşor, dar i a emca eri 
legionară a probiemei evreeşti în România este sus de tot la conducerea statului 
şi constă din totala incoruptibilitate a guvernanţilor şi din perfecta aplicare a legilor 
Cind vor constata că n-au pe cine corupe în România şi că nu mai există Români 
de vînzare, evreei vor părăsi teritoriul nostru din proprie iniţiativă şi de nimeni 
constrinşi. lar dacă vor rămine Evrei dornici de a trăi în pace cu noi şi capabili 
de muncă cinstită productivă: cu atit mai bine pentru ei şi pentru România şi 
deci cu atît mai bine pentru noi legionarii. 

Aceasta este soluţia problemei evreeşti în România de astăzi. După mine 
singura soluţie şi fără altă posibilitate de rezolvare răminînd în serviciul Ţării. 
Din păcate nici-un evreu nu acceptă această soluţie a moralității şi incoruptibilităţii 
şi toţi din ţară şi din străinătate continuă să ne urască şi să ne vrea moartea pentru 
a continua să fie ei duşmani şi agresori. 

CORNELIU Z. CODREANU 
(1899—1938) 
(Augustin 1936, Tabăra de Muncă de la Carmen Sylvan sedințele de seară cu întrebări si ră: j 
(Declaraţie reconstituită din memorie în calitate de martor la fața locului în August 1936) 


Revoluţia Morală a lui Corneliu Z. Codreanu 


(Nr. 1) 


Unii oameni — în special bărbaţi — judecă după criteriul uzilizăşii. Adică 
după interesul personal, dună foloasele şi avantajele de obţinut şi în cazul cel 
mai fericit după necesităţii de satisfăcut. Po re ai 

Alţi oameni — în special femei — judecă după criteriul plăcerii. Adică 
după cantitatea de satisfacţie şi de uşurinţă şi evident de comoditate pe care le-o 
procură respectivul lucru sau respectiva persoană. SA Laz 
3 Lucrurile mai pot fi judecate după criteriul frumuseţii. Acest criteriu este 

ecisiv la artişti şi la oamenii cu fire de artist. ADE Se i 

- Oamenii i pot fi judecaţi după criteriul bunătăţii. Acest Rate 
Vizează un complex de calităţi şi virtuţi şi a fost luat drept decisiv de către 
Creştini. 

Căpitanul nu este începutul noutăţii morale, dar este summum-ul 
Noutăţii niorale în viaţa ublică a Ţării noastre. EI judecă cpr Sere 
a învăţat generaţia noastră să judece numai după următoarele do i 


E AR 


178 Învierea 
LI —————————————————————————————————————— 


Primul criteriu: adevăr sau sei Si 
Al doilea criteriu: dreptate sau nedreptate. 
n prioritate Seo ditionat a acestor criterii de judecată constă Revoluşi 
morală pe care a început-o Căpitanul în Tineret şi cu care începe a III-a 
Renaştere Naţională. 


GEORGE FURD 
(1910-—1939) 
reşedintele „Soc. Stud. în Teologie“ în 1933—1934 
a sere Centr. Stud. Bucureşti în 1934—1935 


preşedintele „U.N.S.C.R.“-ului în 1935—1936 
asasinat la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rîmnicul Sărat 


(Decembrie 1935, Bucuresti, convorbire cu dr. Şerban Milcoveanu la sediul din str. Plevnei) 


* 


Revoluţia Morală a lui Corneliu Z. Codreanu 
(Nr.2) 


Şcoala românească şi în special Universitatea se centrează pe dezvoltarea 
inteligenţi, educarea raţiunii şi acumularea cunoştinţelor. Informarea se face pe 
direcţia şi în limitele specializării viitoare carieră, iar formarea se face de la 
început şi pe tot parcursul restrins la intelect. 

Profesorii noştrii şi Facultăţile noastre se străduiesc în mod admirabil să 
trezească nevoia de a cunoaşte, să organizeze acumularea de cunoştinţe şi să 
perfecţioneze capacitatea de explicare. Dar în programul lor educaţional şi în 
concepţia lor oficială: problema caracterului este considerată a fi implicită, ceea 
ce nu este adevărat; iar problema voinţii este cu desăvirşire ignorată, ceea ce este 
foarte primejdios. 

Consecințele acestui fe]. de a da instrucţie şi de a face educaţie este 
dezvoltarea nearmonioasă, neechilibrată şi deci nefercită sau nu fericită a per- 
sonalităţii. Oarecum o abatere pe parcursul transformării individualităţii în 
persoană în anii liceului, şi ne ie O deformare pe parcursul transformării 
persoanei în personalitate în anii niversităţii. Tperirojia memoriei, capitalul de 
Cunoştinţe, supradimensionarea inteligenţii şi perfecțiunea raţionării se obţin în 
dauna Voinții, cu neglijarea caracterului şi cu uitarea sentimentului. Ceea. Ce 
inseamnă inferioritate în faţa neintelectualilor şi victimă sigură în concurenţa 
cu anti-intelctualii şi încă mai grav înseamnă handicapare în lupta vieţii pe plan 
individual şi insuficienţă în activitatea cetăţenească şi în servirea Patriei. 

j Acest defect al şcolii româneşti a fost sesizat cu precizie de patriot şi cu 
curaj de înţelept de Regele Carol], principalul ctitor al Statului Român Modern. 


Revoluţia Morală a lui Comeliu Z. Codreanu 


179 


implinirea a 40 ani de Domnie sau cum spunea EI de „căpirăni ării“ 
: ari Carol cel Înţelept a deschis anul universitar (1906-18 a ada, 


: > = 1907 cu invitarea 
Universităţilor noastre să pună accent hotărttor pe formarea caracterului alături 


area intelectului şi Să dea vieţii publice româneşti adevărari ş 
i de care are nevoie Ţara. Ye adevăraţi oameni de 
Exemplu personal al Regelui Carol 1 ce] Înţelept a fost înconjurat de 
unanimă admiraţie şi unanim respect, dar chemarea sa pe direcţia formării de 
caractere autentice şi sigure n-a fost urmată nici de decizii şi nici de fapte. Şcoala 
românească a fost copiată sau s-a copiat după şcoala franceză, uitind că în Franţa 
caracterul oamenilor s-a dezvoltat ŞI conştiinţa cetăţenilor s-a format anterior 
sec. XIX pe parcursul celor 1000 ani de independenţă naţională şi exerciţiu al 
Libertăţii. Defectul sesizat şi semnalul dat de Regele Carol 1 cel Înşelept: poate 
fi apreciat de optimişti drept 0 „criză de creştere“ inevitabilă şi trecătoare, dar 
ntru realiştii înţelegători ai istoriei legată de geografie reprezintă vidul interior 
al Ţării. Vidul interior care nu opune rezistenţă la infiltrare din afară în anii de 
pace, vidul interior care tentează şi deci cheamă invazia străină în anii războiului 
şi vidul interior care de la o anumită înălțime a sarcinilor şi răspunderitor nu mai 
poate susţine edificiul statal şi face inevitabilă autoprăbuşirea naţională. 
Căpitanul este exact omul educator al Națiunii: pe care Regele Caroi I cel 
Înţelept /-a cerut în discursul său din Octombrie 1906 la Universitatea Bucureşti 
şi pe care Ţara î/ aşteaptă nemaiavînd nici în politica externă şi nici în politica 
internă timp să aştepte oţelirea voinţelor, caractere autentice şi garanţii deviitor. 
Revoluţia morală începută de Căpitan în tineretul universitar şi destinată în 
continuare pentru întreaga Națiune: are exact obiectivele fixate şi cerute de 
Regele Carol I cel Înţelept şi discursul său universitar din 1906 şi acoperă exact 
necesităţile de eficienţă cetăţenească şi de activitate publică a României Mari la 
jumătatea sec. XX dominat de problematica Capitalism-Comunism şi de 
problema restructurării Europei. Spre aceste necesităţi naţionale şi pentru 
aceste obiective educaţionale tinde Mişcarea Legionară cu: organizarea în 
cuiburi autonome, cămaşa verde de solidaritate a intelectualilor cu muncitorii 
şi a proprietarilor cu ţăranii, disciplina şi exerciţiile după modelul Armatei pe 
cimpul de bătaie, simbolica legionară stimulind simultan imaginaţia, sentimen- 
tul şi voinţa şi prima dată în Europa în 1923 la Iaşi şi la Ungheni „tabere de muncă 
voluntară. “ 


GEORGE FURDUI 
(1910—1939) 


originar din Com. Miron Costin, Jud. Roman în 1933—1934 preşedintele e ate 
Ucureşti“ în 1934—1935 preşedintele „Centrului studenţesc Bocureati n: 
tele „U.N.S.C.R.“-ului, asasinat la 22 Sept. 1939 în Penitenciarul Rimni 


convorbire cu dr. Şerban Milcoveanu la sediul din Calea Plevmeii) 
în Decembrie 1935 


Învierea 


Cum au fost legionarii la începutul începutului? 


180 


Eu cunosc Mişcarea şi pe legionarii încă de la fondare în anul 1927 şi chiar 
înainte. PIE . 
ați Am fost adeptul Căpitanului şi sprijinitorul Mişcării ca elev al Liceului 
Codreanu din Birlad şi ca Preşedinte al Asociaţiei Culturale „Avîntul“ De 
asemenea am fost adeptul Căpitanului şi sprijinitorul Mişcării în 1929—1930 ca 
preşedinte al „Centrului Studenţesc Bucureşti“ şi eu am determinat transferarea 
sediului central de la Iaşi la Bucureşti. [cca miti 

Cunosc deci în mod autorizat şi în mod complet pe toţi legionarii din Ţară 
şi din Capitală. Opinia mea formată şi definitivă este că legionarii s-au selecţionay 
dintre tinerii cei mai buni şi mai curajoşi pe care îi are România în actuala epocă, 
După mine legionarii încă sint sentimentali, încă sint generoşi şi încă sint sinceri 
şi poate sînt cei mai sentimentali, cei mai generoşi şi cei mai sinceri oameni din 
România de astăzi. Dar dacă dizolvarea organizaţiei se va repeta şi intemniţările 
conducătorilor vor continua, există posibilitatea perfect omenească: să se 
înrăiască şi să se înverşuneze devenind împotriva propriei lor voințe altfel decît este 
propria lor natură. 

Eu nu fac decit să observ şi să prevăd. 

Atrag atenţia şi la nevoie voi da alarmă. 

Răspunderea o au cei care au puterea şi decid. Ministerul de Interne are 
titular pe DI Vania Inculeţ, dar alţii sint stăpinii şi alţii sînt permanentul. 


ANDREI C. IONESCU 
(1905—1952) 


avocat şi secretar al Camerei Deputaţilor decedat în 1952 sau 1953 în închisoarea Aiud prin ocluzie 
intestinală şi refuzarea de asistenţă 


convorbire cu dr. Şerban Miloveanu pe Blv. Regina Elisabeta în Sept. 1935 


* 


Ultimul cuvînt al condamnaților la moarte către even- 
tualii viitori cititori 

„Cele alăturate reprezintă convingerile, explică faptele şi rezumă iden: 

titatea legionarilor din faza Corneliu Z. Codreanu pînă YI, anul 1940. Ultimul 


cuvint al acuzaților este de auzit şi de analizat mai ales la Tribunalul Istoriei, unde 
se judecă definitiv şi fără recurs. 


Legionarii din faza Corneliu Z. Codreanu au fost oameni atacați înaint 
de a făptui şi puterea de stat în frunte cu Regele, guvernul, Armata, Poliţia şi 


Ultimul cuvint al condamnajilor la moarte câtre eventualii viitori 
n 


pi TAC 0 Noe TE a e 0 iai 
Justiţia Je-a făcut o nedreptate cum rareori s-a mai 


istoriei universale. Oamenii Cu sensibilitate pa dă fai ie Gita, al 
edreptăţii şi cu instinctul Justiţiei atotputernic în fii “ Teptaţii şi 

n Rap, [fire nţa lor: au obligaţia să 
cunoştinţă, să judece şi să hotărască. ia 

Fără întrerupere din Februarie 193 
'unglă: li se. sscune fariisl pozitive, li 
devotamentul patriotic, li se atribuie trădarea, [i se i ă ara 
duşmanii, li se distrug cărţile scrise şi amintirile personale, lise mea eiităţi Je 

i i se fură crucile, li se calomniază memoria şi /i se fabrică o imagine car 3 Sa 
justifice pe călăi şi care să înşele pe urmaşi. Oamenii care n-au participat la cati 
lacomă crimă impotriva morţilor, impotriva mormintelor şi impotriva 
trecutului: au obligaţia să îndrăznească în numele adevărului IStoric şi în e 
Justiţiei de dica ae tăi, 

Indiferent de ce-au făptuit, ce-au greşit şi ce n-au tiut = 
evita, legionarii din epoca Corneliu Z. Codicani au fost sa! Puii dacia 
tabilă din substanţa socială şi din conştiinţa morală a Neamului în aceea epocă 
dinaintea catastrofei naţionale româneşti. Românii cu singe de Români, cu 
sensibilitate de Români, cu instinct de Români, cu conştiinţă de Români şi cu 
datorie de Români: nu pot refuza să cunoască de unde s-au adunat, cine au fost, 
pe cine reprezentau, ce-au voit, ce-au incercat şi ce s-a întimplat cu alți Români 
din altă epocă, dar din aceleaşi Neam şi din aceeaşi Patrie. 

Li s-a ucis viaţa în numele raţiunii de stat şi prin acte de guvernămint. Li 
s-a zădărnicit opera care însemna independenţă naţională fără pierdere a 
Basarabiei şi Bucovinei şi care însemna ridicarea României la un nivel de 
superioritate aproape de Germania. 

Pentru ce li se mai confiscă în plus amintirea şi memoria? Pentru ce li se 
deformează cu sila viaţa dusă şi felul de a muri? Pentru ce li se fabrică alte ima gini 
decit ceea ce au fost şi ceea ce au reprezentat ei? 

ntrebare. 
„În apărarea căror morţi se nasc legendele? Legende mai tari decit istoria 
scrisă pentru că odată şi odată o vor învinge şi o vor înlocui. 
„_ Ce semnificaţie are faptul că toate dictaturile şi toate tiraniile de la 
asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu: nu-şi pot duce pină la capăt fărădelegile şi 
mişeliile fără să se teamă de formarea Legendei Sale şi de puterea de dreptate a 


acesteia în viitor? 
dr. MILCOVEANU ŞERBAN 
29 Noembrie 1972 Bucuresti (44 ani de la asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu) 


Nota bene 
Pentru a salva pacea mondială trebuie să şti a merge pînă în pragul războiului. Această lege naturală 


n-a fost creată de om, dar ea decide ce-i just şi ce nu-i just 
John Foster Dulles (1888—1959) 


ministru externe U.S.A. 1952—1959 


Moto 

Vinovăţia nu este mai mică atunci cînd nu faci 
ceea ce eşti dator şi poţi face si atunci cînd din 
proprie răspundere si în propriu interes faci 
ceea ce nu trebuie să se facă, 

ÎMPĂRATUL MARC-AURELIU 

(161—180) 


ACTE ŞI DOCUMENTE 


în succesiune cronologică 


(nepublicate pină la prezenta) 


Le monde est fait de plus de morts que de vivants 
Auguste COMTE 
(1798—1857) 


Sînt suflet din sufletul neamului meu 
Şi-i cînt bucuria şi amarul! 
Octavian GoGA 
(1881—1938) 
Duşmanului să-i ierţi mereu, căci nimic nu-l va înfuria mai mult. 
Oscar WILDE 
(1856—1900) 


Dacă n-am putut plăti atunci răul ce ni s-a făcut, de-atita să avem grijă: măcar să nu uităm! 
Nicolae IORGA 
(1871-1940) 


| 


greu să te desparţi de ai tăi! 
Mi-a strîns mina într-a lui. Am simţit că tulburam un suflet ce se împăca 
cu Dumnezeu, un suflet ce se rupea de pămint şi-şi pregătea intrarea în cer... 
La plecare Eugen Ionică ne-a îmbrățișat pe fiecare în parte. Ne- am strîns 


Noaptea măcelului în spitalul mili i Bi, 


Te Di a DIR 7 0 120183 


Noaptea măcelului în spitalul militar din Braşov. 
(21/22 septembrie 1939) 


Din constituirea integrală extragem aici tabloul culminant al despărțirii, 

în care se caracterizează atitudinea în faţa morţii a camarazilor noştri. 
patul din dreapta dormitorului, sta întins ing. Eugen Ionică. Pumnii îi 

erau încleştaţi, gindul îi era absorbit. M-am dus la el, i-am luat mina şi i-am 
strins-o cald într-ale mele. N-am avut puterea decit să-i şoptesc: 

— Domnule inginer, domnule inginer... 

Şi-a deschis ochii lui mari şi m-a privit blind ca un înger care absolvă un 
frate. Mi-a spus: 

— Şerbane, Şerbane, să nu crezi că mi-e frică de moarte, Nu, să nu crezi 
asta! Dar este aşa de greu să te desparţi de părinţi, de soţie, de copil, este aşa de 


în braţe şi sărutindu-ne ne-a spus pe rind. ze 
— Dragul meu, dacă vre-odată te-am jignit cu ceva, te rog să mă ieri! 
— Domnule inginer, domnule inginer, cum puteţi vorbi aşa ceva... 
A ieşit pe uşă, de unde a fost luat între baionete de doi jandarmi... 
Din camera de alături, vine să-şi ia rămas bun de la noi Căpitanul Şiancu. 
A apărut masiv, cu privirile fulgerind în spatele ochelarilor. Falca îi era 
incleştată, Apropiindu-se de noi ne-a strigat: | 
— Tilharii ăştia ne impuşcă pe toţi dar nu-i nimic! 


E 


Învierea 


Ne-a îmbrățișat pe toţi pe rînd. Am auzit ca un şuierat printre dinţi: 
Asasinii, asasinii, asasinii, şi-a ieşit cu pasul greu de stăpiîn... 


* 


STOICA ATITUDINE A COMANDANTULUI TRAIAN 
COTIGA. 


Traian Cotigă se repede la căpitanul de jandarmi şi-l prinde de piept: 

— Spune d-ta d-le căpitan ce este! A i 

Sub presiunea întrebării, căpitanul şovăie, îşi duce batista la ochi şi fuge afară, 

— Am înţeles. 

Apoi adresindu-se colonelului. 

_— Ri bine domnule colonel, dacă trebuie să ne împuşcaţi, să mergem la 
moarte! Domnule colonel, legionarului nu-i este frică de moarte, legionarul 
sfidează moartea. Eu sînt comandant legionar şi am îmbrăcat cămaşa morţii din 
momentul cînd am intrat în Legiune. Vă dau cuvintul meu de legionar că nu voi 
încerca nici un gest de evadare. Vă cer în schimb o favoare: să fiu împuşcat 
primul, din faţă şi nelegat, căci vreau să vă arăt cum moare un comandant 
legionar. Domnule colonel, duceţi-vă şi comunicaţi regelui cu care am stat de 
vorbă într-o audienţă de cinci ore, că el n-are gloanţe pentru duşmani, are 
gloanţe şi împuşcă pc cei mai buni ostaşi ai Ţării, pe legionari. Apoi către soldaţi: 

— Iar tu frate jandarm, să înă loveşti drept în frunte. Să ştii că nu mă tem 
de moarte, însă să nu uiţi că împuşti un frate de-al tău, un frate care ar fi putut 
lupta alături de tine împotriva duşmanului. Să nu uiţi niciodată că eşti sluga 
mişeilor care duc Ţara la pieire... 

La despărţire, întorcîndu-se către noi, in poziţia legionară pentru onor; 


— Trăiască Legiunea şi Căpitanul! Camarazi duceţi flacăra sfintă a | 


Legiunii înainte spre biruinţă. Este singura mingiiere ce o puteţi aduce peste 
mormintele noastre proaspete. Trăiască Legiunea şi Căpitanul! Apoi în pas 
apăsat de defilare, cu capul înainte, se îndreaptă spre uşă înconjurat de jandarmi. 

Bolnav de un an de zile, Grigore Pihu zăcea în camera de alături. M-am 
dus să-l imbrăţişez pentru ultima dată. 

— Mori măi Funda sau nu? fu întrebarea pusă de Pihu cînd am intrat pe uşă. 

— Nu sint pe listă, i-am răspuns. 

— N-ai noroc de o moarte frumoasă. 

Colonelul stătea în pragul uşii. 

Î-ţi mulţumesc, domnule colonel, pentru moartea frumoasă pe care mi-a! 
adus-o, Micgorat sub povara fărădelegilor pe care o săvirşea, colonelul răspunde: 

__— Ce să fac d-le Pihu, eu m-am purtat foarte bine cu dumneata, da! 

tebuie să execut ordinele care mi se dau. 


Stoica atitudine a comandantului Traian Cotiga 
__ Lasă d-le colonel, acum în fața morții :: ş : oa 
es Moartea pe Care mă arzi Cal de us pn aaa E ăi 
mai frumoasă. Dumnezeu mi-a dat suprema fericire din pi e apa ca 
arăzit să trăiesc alături de Căpitan şi EI, să mă cunoască şi să mă iubească. O 
viaţă de binefaceri dumnezeieşti nu putea să ia sfirşit decit printr-o moarte 
egonaţă Eat el acum da, 
n acest tii 1 îmbrace, intrucit puterile îi 
o lungă suferinţă. După ce s-a îmbrăcat, a turnat atei îi candela rară 
mereu în camera lui şi, îngenunchind, a făcut ultima rugăciune. S-a ridicat şi 
imbrăţişindu-mă pe mine, a îmbrăţişat pe toţi legionarii aromâni: : 
— Să mergeţi pe drumul Căpitanului pină la unul şi să căutaţi să secaţi 
în şoitot răul, a fost ultimul lui sfat către dragii camarazi. A luat o cruce în braţe 
şi a pornit spre uşă, ducindu-şi greu trupul istovit de boală. 
_— Ce-i asta domnule Pihu? a întrebat colonelul. 
— Aşa moare legionarul cu crucea în braţe. 
Apoi ca pentru sine şopteşte: 
— Mergem în Rai. Ne chiamă Căpitanul la el!... 
George Proca era neschimbat. De mult se împăcase cu gindul morţii. 
După ce s-a retras într-un colţ, şi-a făcut rugăciunea, fără sbucium, fătă vorbe, 
s-a îndreptat senin către uşă... Ă 
Ca întotdeauna luliu Şuşman tăcea. In el era o furtună stăpinită. Pe 
deasupia ei părea că un gind venea să-i lumineze despărțirea. Ştia că după el va 
veni un copil care îl va continua în aceeaşi credinţă. 
— Las după mine un Şuşmănel! 
Ne-a strîns mina voiniceşte şi s-a dus. 
— Trăiască Legiunea şi, Căpitanul! 
s Ion Herghelegiu părea copleşit de grija soţiei şi a celor cinci copii pe care 
îl lăsa după el fără nici un sprijin. Îmbrăţişindu-ne cu nesfirşită dragoste ne-a 
şoptit la despărţire: 
„Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 
ŞERBAN MILCOVEANU 
TACHE FUNDA 
22.09.1940 


PS. Acestaicol a fos preluat dn ziarul Buna Veste dn 22.09.1940. Decăe e Ariside La: mem ru 
i „Mesager”. 


al „Asociaţiei fostilor Deţinuţi politici“ si în biroul 


Învierea 


186 


* 


MIŞCAREA LEGIONARĂ şi Generalul 
lon ANTONESCU 


Penitenciarul Rimnicul-Sărat declarat monument istoric. 
(Subtitlul, fotografia închisorii Rn. Sărat) 


O delegaţie a familiilor martirilot rimniceni a prezentat d-lui General |. Antonescu, 
Conducătorul Statului Român, următorul memoriu: 


Domnule General, 


Sintem familiile legionarilor care au fost întemnițați şi asasinați între 
zidurile teci ale Penitenciarului Special din Rimnicul-Sărat. Respectuos vă 
rugăm cele ce urmează: 

1. Penitenciarul special de la Rimnicul-Sărat să fie declarat monumen 
istoric şi să facă obiectul unui muzeu legionar. Interiorul Muzeului să se or. 
ganizeze aşa cum a fost înainte şi pentru vizitarea publicului să se alcătuiască un 
îndreptar. 

2. Reconstituirea nopţilor din 29—30 Noembrie 1938 şi 21—22 Sep- 
tembrie 1939 să se facă în prezenţa cuiva din partea noastră, care cunoscînd 
întreaga situaţie, împrejurările de atunci şi sufletul interior al temniţei va putea 
mai bine decit orişicine să interpreteze fiecare amănunt şi să stabilească 
desfăşurarea faptelor. De asemenea să ni se înnapoieze nouă sau Muzeului 
obiectele de valoare înstrăinate precum şi corespondenţa rămasă acolo. 

3. Să se facă un film documentar al Penitenciarului Rimnicul-Sărat şi al 
Spitalului Militar Braşov, film în care să nu se vadă numai zidurile, ci să apară 
însuşi suflerul care a suferit acolo. Nu este colţişor care să nu fie legat de un cit 
de mic moment sufletesc: fie o bucurie sau o suferinţă, fie o atitudine sau un 
cuvint, fie o umilinţă sau o nădejde. 

i Vă rugăm ca scenariul să fie alcătuit de cineva care a stat înnăuntru acolo 
şi a suferit împreună cu ei. În afară de aceasta, fotografiile şi alte filme care se 
iau să nu fie o afacere şi să nu banalizeze un clişeu, care atunci cînd va fi proiectat, 
trebuie să zguduie conştiinţele româneşti. Pentru organizarea interioară a 
muzeului, reconstituirea nopţilor în care au avut loc asasinatele şi scrierea 
scenariului filmului documentar, vă rugăm să primiţi ca reprezentanţi ai 
gindurilor noastre pe prof. Ion Ionică şi dr-ul Şerban Milcoveasu. În afară de 
IA ac ingăduim să vă adresăm o rugăminte de ordin sufletesc. Dorim ca În 

mia tegionară să se acorde întreg respectul cuvenit art faţă de fiinţa 


“nenească în sine Cît şi faţă de orişice credință sinceră. Să nu mai fie deţinuţi polizici 
o 2 români, iar cei Străini să fie trimişi în țara lor. Pe pămntul ţării noastre să 
p fie suferinţă pentru idei, iar cei arestaţi să fie izolaţi de societate dar cu 
Pimic să nu fie Chinuiţi. 

Domnule General, această rugăminte. v-o adresează familiile, unor 
ameni care au fost condamnaţi, întemnițați, umiliţi şi apoi asasinați pentru 

Ş edinţa lor. Iar în toată tragedia lor nimeni nu i-a tratat ca pe nişte oameni şi 
CI odată nus-au bucurat de ceea ce este respectul faţă de om. Să ştiţi că pe cineva 
det şi curat sufleteşte suferinţa nedreaptă nu-l face mai rău, ci mai bun — îl 
si opie de Dumnezeu. Şi cu cît un om bun suferă mai mult cu atit devine mai bun. 
Pai aceasta s-a petrecut în sufletele a lor noştrii care au murit şi chiar în 
sufletele noastre. Rugindu-vă să credeţi Domnule General, că cererile şi sen- 
timentele noastre le exprimăm numai din dorinţa ca aşezarea României legionare 
să aibă temelii cît mai tari, ne îngăduim să vă urăm în numele alor noştrii şi al 
nostru: Dumnezeu să vă ajute! Elena Corneliu Zelea Codreanu, Alexandrina 
Gr. Cantacuzino, Flori Al. Cantacuzino, Marieta Claudian-Tell, Paulina şi Ing. 
Ion Ionică, Florica Ing. Gh. Clime, Gh. Polihroniade, Mary Polihroniade, 
Viorica E. Ionică, Liana Cotigă, Eugenia Apostolescu, Ştefan Simulescu, Cpt. 
Scarlat şi Tiberiu Simulescu, Margareta Furdui, S. Serafim, Ana Valaori-Bănică, 
Tudor şi Mircea Craja. 


Preşedintele Consiliului de Miniştri cu nr. 377 cc. 1940 pe 27 Septembrie 
1940 a răspuns d-nei Elena Corneliu Z. Codreanu următoarele: 

Mult Stimată Doamnă, , 

Ca răspuns la memoriul pe care în numele unui grup de românce I- aţi 
înnaintat d-lui General |. Antonescu, avem onoarea a vă face cunoscut că dl 
General a dat ordine să fie satisfăcute dezideratele exprimate în acel memoriu. 
Comisiunea monumentelor istorice, Ministerul Cultelor şi Artelor şi Ministerul 
Internelor au primit dispoziţiuni din parte d-lui General L. Antonescu. ici 
să vă comunicăm în acelaşi timp că d. General |. Antonescu a n hsizeeii, 
propunerile ce i-aţi făcut la sârşitul memoriului şi elogiază aice tatea 
sufletească a femeilor române care au semnat memoriul ce i-aţi innaint! i 
vă rugăm, Stimată Doamnă, expresiunea distinsei consideraţiuni ce a 


Secretar 
ss. OVIDIU VLĂDESCU 
Director 


ss. Dr. AURELIAN GOCIMAN 


Publicat în ziarul „Buna Vestire“ din Duminică 6 Oct. 1940 ia 
Copie conformă cu originalul aia la fondul special al bibliotecii Academiei Române. 
Pe proprie răspundere 


dr. Zeana Ionel Bucureşti str. Frumoasă 54 tel. 502532 


188 Învierea 


O ——O——O—O—O—O—O—O—OOOZEZOEO—— EI PE ae ea aa 


ne 25 Noembrie 1991 Bucureşti. 

Are acestui memoriu a fost în ziua de 22 Sept 1940 cînd în m 
spontan, din proprie iniţiativă şi fără incunoştiințarea conducerii Horia Sima u 
grup de 5Oineri legionari sub conducerea Şerban Milcoveanu şi Tiberiu Simuleş. 
cu au venit din Bucureşti la Penitenciarul Special Rimnicul Sărat: a) pentr 
parastasul de un an la locul de înhumare fără cruce a martirilor legionari 


şi b) pentru reconstituirea felului cum au avut loc asasinatul din noaptea 29/39 | 


Noembrie 1938 şi masacrul din noaptea de 21/22 Septembrie 1939. 

Spre stupefacţia noastră, am găsit claustrate în celule individuale circa 20 
membre ale Partidului Comunist Român în frunte cu Ana Pauker şi Liuba 
Chişinevschi. Decizia şi conţinutul memoriului au rezultat cu perfectă sin. 
ceritate şi cu autentic altruism din discuţia cu fulgere şi trăznete reciproce cu 
Ana Pauker şi unul din cele trei scopuri a fost să obţinem imediata punere în 
libertate a tuturor prizonierilor politici inclusiv comuniştii. 

Memoriul a fost prezentat generalului Ion Antonescu în dimineaţa de27 
Sept. 1940 la Preşedenţia guvernului din Palatul Cantacuzino. Există o flagrantă 
contradicţie între politețea răspunsului redactat de Ovidiul Vlădescu şi 
vehemenţa chiar ferocitatea plină de acuzaţii şi de ameninţări pronunţate verbal 
de generalul Ion Antonescu („cîinele roşu“ în timpul audienţii faţă de delegaţie. 

Publicarea în „Buna Vestire“ a fost obţinută de dr. Milcoveanu Şerban prin 
bunăvoință lui Horia Stamatu împotriva Cenzurii Militare a Presei. 


dr. MILCOVEANU ŞERBAN 


revista „VATRA“ (Minchen) 
18.01.1954 


AVERTISMENTE ÎN PUSTIU 


„__ Domnule Comandant, deschis, aşa cum mă cunoşti, — de astădată însă 
mai îndurerat ca oricînd — vin să-ţi spun ce-mi stă pe inimă. Mişcarea Legionară 
trece printr-o criză de vreme îndelungată. i-am mărturisit-o cu dragoste şi 
bunăvoință desinteresată în mai multe rînduri, rugîndu-te să înclini către O 
schimbare de sistem şi un început de acţiune nouă, clară şi precisă, dreaptă şi 
corectă. Sfatul meu n-a fost ascultat; şi- atunci, cînd am vrut să te ajut, m-am 
văzut respins. Criza a continuat să se mărească prin cite s-au adaos aceluiaș 
procedeu abuziv, arbitrar şi tiranic. Ultima rămăşiţă de speranţă ce-am purtat-o 
în suflet pentru o îndreptare de pe calea rătăcirilor s-a spulberat, cînd ai venit 
Pentru prima dată în Spania. Atunci şi mai tirziu mi-am dat seania definitiv că 


DIE 


Învierea E 
id se a ui pa nimic, ci dimpotrivă răul curge mai departe cu o intensitate 
neobiş Atitudinea mea o cunoşti: de Ia afirmaţii tari, care te-au surprias neplăcut 
Ja pasivitate ŞI e pi dap pour că d Subconştient mai rămăsese vreo urmă din 
tam dorit să te întorci din drumul pierzaniei. Ţi-o spun cu toată durerea: continui 
să greşeşti în Calitate de Comandant al Mişcării Legionare, de şef politic şi pe 
janul etic, — deci al caracterului ŞI Onoarei, menite prin funcțiunea lor să 
împrăştie fericire şi voe bună între toţi, pină la periferie. Acţiunea, pornirile şi 
manifestările, ce le-ai dovedit in cursul anilor, au redus tot mai mult din dragos- 
tea, camaraderia şi elanul ce ne insufleţeau. Neîncrederea, suspiciunea şi intriga, 
use în mişcare sub diferite forme au nimicit căldura, prietenia şi acea stare de 
spirit care ne-a legat laolaltă, oriunde ne găseam. Am ajuns să trăim din 
întrecerea de-a ne trage pe sfoară, de-a ne amăgi, de-a ne politicianiza. 
Legionarii au încetat să-şi simtă cotul în faţa marilor greutăți, aşa ca-n vremi de 
mărire. A dispărut criteriul moral, care este impulsul pentru un ideal de viaţă, 
în baza căruia să ne modelăm existenţa; a dispărut corectitudinea sufletească şi 
dezinteresul. Astăzi traversăm toţi această criză, în ultima ei fază, pentru anume 
suferinţă şi întunecare. Nu mai există ordine, ierarhie, respect şi înţelegere. 
Rindurile s-au desprins demult. Ele continuă să se macine între desiluzie şi 
dorinţa de îndreptare. Intre cei de sus s-a oploşit vrajba; cei în subordine, 
descoperind că via nu mai rodeşte, s-au răsculat împotriva nevrednicilor, mulţi 
au rămas deprimaţi, iar cîţiva continuă să te apere. Conducerea nu este capabilă 
să frineze, să îndrepte, să armonizeze, să dirijeze. În realitate aa încetat să existe 
de mult timp. Substituindu-te ei de unul singur, în baza funcțiuni de; Comandant 
al Mişcării, ai dărimat c-o implacabilă încăpăţinare ultimele resorturi ce ne mai 
ţineau impreună. 3 
O ieşire din acest haos se impune. Ne obligă legile care stau la temelia 
Legiunii. Aceasta vrea să se salveze şi noi trebuie s-o ajutăm. E datoria care ți se 
impune, înaintea oricui. Semne s-au arătat din toate părţile şi a le dispreţui nu 
ne este permis. Prin acestea vorbesc tot trecutul şi toată jertfa de eroi, men şi 
mucenici. Mişcarea Legionară, falnică şi mîndră, severă şi exigentă, piesa ip 
respectul realităţilor, din iubirea adevărului, din cultivarea SCălipi carului . 
onoare, din promovarea elementului moral, din toată legiuirea ca a 
cepută şi rînduită pentru rezistenţă în veac; altfel, nu mai este ea! at 
ide toţi, de la cel mai mare şi pînă la cel mai mic, e regulă de viaţă. Din mor 
- ni i i ai i izaţii sfinţită cu spiritualitate 
ce-am devenit legionari ai acestei organizaţ tă a dei 
românească şi suflată cu aurul sentimentului de omenie şi umani rele 
obligaţia s-o pătrundem tot mai mult şi să creştem din puterea 09 tăt ii 
fecţiune. A refuza să ne punem faptele în armonie cu in a fugi de răspundere, 
scădere, pe care Legiunea n-o tolerează. A crede că rime Al pituni 
indiferent cum şi de unde apasă aceasta, înseamnă să fii s 


190 Învierea 


pre or principii destructive, a unor impulsuri egoiste. Legiun 
dă ni a: fiecare să evolueze pe linia ide de 
nobleţă, al desinteresării, al respectului, al dreptăţii, al corectitudinii. „Corecţ 
din toate punctele de vedere: în raport cu el, în raport cu lumea din afară, în 
raport cu organizaţia, în raport cu camarazii, in raport cu Ţara, în raport cu 
Dumnezeu'“. Noi trebuie să purtăm pecetea de „om corect. Şi totuşi, ca oameni 
sintem supuşi greşelilor. S-au făcut multe; ni le-am iertat, ni s-au trecut cy 
vederea, în credinţa şi speranţa că vor fi avertismente, părere de rău şi experienţă, 
Sint însă abateri grave, care săvârşite în momente de tulburare a minţii, — aşa cum 
ţi s-a întîmplat —, cer să fie ispăşite prin pedeapsă. Iar dacă aceasta nu vine în 
mod normal, ea se profilează într-o formă mai urită, mai degradantă, mai 
pustiitoare pentru suflete şi oameni din jur, cari se trezesc ca dintr-un vis urit, 
Astfel şi-acum, Mişcarea Legionară îşi cere satisfacţie şi dreptul ei; prin 
ce mister, e greu de pătruns. Ea mirueşte pe credincioşi cu undelemnui credinţei 
şi cînd aceasta este adincă, nu poate fi biruită de valurile furtunilor, care ii 
tălăzuesc puterea pe întinderea plină de nesiguranţă a oceanului nemărginit. 
Dovezile ce s-au produs şi cite au putut să ajungă la mine sînt grăitoare, 
Judecata îmi aparţine şi te rog să-mi permiţi ca să ţi-o expun. Am înaintea mea, 
de atita vreme, dosarul cu problema de onoare, cele citeva circulări din urmă şi 
scrisoarea din 10.X1.53, la care nu ţi-am răspuns îndată; şi poate e mai bine, chiar 
dacă concluzia la care am fost ajuns nu s-a schimbat deloc. Judecind toate 
agitaţiile şi necazurile din Mişcare ţi-am scris pe la începutul lui Oct. 53, că 
iniţiativa întru rezolvarea lor îţi aparţine. Ea nu s-a produs, aşa cum mă aştep- 
„tam. Acum sînt nevoit să-mi spun eu cuvintul. Dosarul din Argentina a declanşat 
criza; aceasta trebuie soluţionată, după legile şi principiile legionare. Ştiu Că Cir- 
culările, care vin de la Şeful Mişcării, sînt lumini biruitoare ale întunericului, 
îndrumări doctrinare, principii de viaţă eterne, sfaturi înțelepte, dispoziţii prac- 
tice, — în general îndreptare pentru sufletul legionarului. Circulările 
Căpitanului le vedem ca nişte torţe aprinse în permanenţă pe drumul necunoscut 
al viitorului. Acestea vor rămîne pentru toate timpurile călăuza cea mai sigură 
pentru cei ce s-au botezat în credinţa unui om nou. Ele ne supraveghează 
acţiunile, dacă le purtăm în sînul nostru cu adevărat şi ne consultăm la flacăra 
lorvie şi ocrotitoare în vreme de îndoială şi deznădejde. La ce concluzii să ajungă 
astăzi legionarii, citind circulara din 6 Sept. 1953? Ce să înţelegem prin 
modificarea de structură a Mişcării din străinătate, conținută în circulara din 2% 
Oct. 1953? Cum s-o judecăm ultima — după cunoştinţa mea — cea de la 8 
Noemb. 1953? În faţa lor am rămas înmărmurit şi revolta mea n-a fost mică. Eu 
nu le aprob! 
Ţi-am amintit într-o scrisoare de un răspuns, ce ţi-l pregătisem, după & 
pri Poncgtiucă de circulara cu tribunalul, dar Fe) as ție am înţeles 
c vintului să oprească furtuna. Fără să încerc o analiză mai amănunţită; 


Avertismente în pustiu 19 
1 

Că circulările din urmă 

ntunecare. Căci ele sînt 


ţi-o spun, Domnule Comandant, Cu dureroasă sinceritate 
sînt produsul unei inspiraţii nenorocite, în momente dei 

oale de adevăr şi vor numai să acopere cuo seamă de cuvinte păti arce 

i drepte — 0 stare de mizerie, ce-a izbucnit la suprafaţă, după ce s-au pus în 
circulaţie — precum ştii — scrisorile cu chestiunea de onoare, pe care, în 
interesul Mişcării, trebuia s-o rezolvi de mult. Ai încercat să aplici violenţa față 
de nemulţumirile ce s-au întins peste tot, pentru ca aceasta să fie justificată cu 
atit mai mult. Ori, eu am convingerea că Legiunea s-a născut ca o reacţie 
împotriva răului, pentru apărarea libertăţii şi adevărului; deci nu este îngăduit 
să le înăbuşim cu piatra arbitrarului; ci dimpotrivă, avem obligaţia să continuăm 
a ne pune pieptul, ocrotindu-le. Aşa vom fi vrednici să vorbim de piepturile 
ciuruite de gloanţe ale elitei legionare. La o parte deci calomniile ce-şi merită 
numele. Tot disprețul faţă de ele şi faţă de orice minciună, aruncate cu răutate 
şi viclenie, cu perfidie şi ticăloşie împotriva Mişcării şi a Şefului ei. Dar şi 
încercarea de a astupa izvoarele de viaţă ale aceleia n-o admit, din orice parte ar 
porni această intenţie; fie c-ar veni chiar din partea Şefului însuşi într-o formă, 
ce contrazice o stare de spirit, după cum e cazul în timpul din urmă. Datoria 
elementară a legionarului este să spue adevărul, în toată libertatea, cu toată 
cuviinţa, consideraţia şi sinceritatea; resping obrăzniciile şi exagerările. De la 
acest lucru, de-a spune adevărul, nu ne poţi impiedica. Fiecare avem o 
răspundere şi toţi laolaltă purtăm destinul Mişcării, căreia ne- am închinat viaţa. 
De ea nu ne despărţim, orice soartă ne-ar fi dată. 

După ani grei de activitate şi colaborare, cîtă a fost, pozitivă, — uneori şi 
negativă, — după greşeli ce se iartă şi păcate peste care nu se poate trece, vreau 
să cunoşti atitudinea mea. Ea este a unui prieten, care te-a contrazis în multe 
rînduri, dar să ştii c-a fost mai corectă decit a celor ce i-au tolerat totul, 
îndoindu-şi spinarea în semn de supunere, — un obicei străin, pe care legionarul 
îl condamnă. În Mişcarea Legionară, ce-ai lăsat-o în voia întimplării, inter- 
pretînd cu toată bunăvoința textul circulării din 28 Oct. 1953, există adinci 
frămintări şi mari desamăgiri unele ce durează de mai mulți ani, altele de dată 
mai recentă, întemeiate pe argumente ce nu pot fi puse la îndoială. Există o stare 
de spirit dăunătoare, dezolantă, mustrătoare, căreia trebuie să i se pună capăt. 
În acest ceas de mare criză ai găsit cu cale să comunici Că schimbi mi 
Mişcării, îţi alegi un sector de acţiune, părăsind toate celelalte in de a 
Dar iată, că nici asta nu se poate; n-ai dreptul să faci orice, dacă i doica i 
al Mişcării; pentru că ea, Mişcarea, nu suportă abuzuri. Ea vrea să cp ini 
prezent, şi n-o ajuţi în acest grav moment, pentru care porți mare Ne rii ca 
persoanei proprii ai organizat cu calcul, perseverenţă ŞI ad să i fmpo dă 

ucrează într-un anumit Spirit, şi-ai creat artficiul unui mi pr al să acţioneze 
Mişcării Legionare, — pentru ca acest cuplu nenorocit şi anorm 


arbitrar şi dispreţuitor de legi, aspirații şi curate intenţii legionare; iar josail. 


192 Învierea 
î tiată în toate părţile, abătută şi tolerantă, pe cit din credinta 
Qi piInă, ieri din răbdaresi ruşine, care se sbate desnădăjduită de-a Cunoaş i 
adevărul şi rostul ei propriu. Nimeni nu ţi-a sărit în spate — precum îmi scrii -_ 
dimpotrivă, altceva s-ar puțea spune: prin ce-a! provocat, ai adus Mişcării Afi 
rău, cttn-a putut să-l facă nimeni, în anu din urmă. E o greşeală să afirmi asemen 
lucruri. Gîndeşte- te bine şi raţionează că reacţiunea ce s-a pornit de pretutinder 
e un semn de sănătate morală ce ne avertizează pe toţi să revenim la linia 
dreaptă şi creştină, Linia Căpitanului. De ea trebuie să ţii socoteală. E Ceas 


suprem. Judecă-te mai întii singur, mai ales din poziţia ce oai, fii „omul judecător 


în propria sa cauză, drept şi sever cu sine însuşi“. Situaţia este aşa de gravă, încit 
eu, după o lungă meditare a acesteia, m- am hotărit să-ţi atrag atenţia că e 
momentul cînd trebuie salvată. Mişcarea, dacă vrem ca ea să mai aibă eficacitate 
şi valabilitate. Mişcarea nu constă în voinţa unei singure persoane, şeful ei, care 
trebuie să fie expresia stării de conştiinţă a comunităţii întregi, şi nici în forța 


prietenilor, cari te ajută să rămii încărcat cu greşeli şi păcat. Mişcarea este un | 


mănunchi de valori spirituale, este o stare de spirit, care anticipează o lume nouă, 
ieşită dintr-o prefacere lăuntrică a sufletului omenesc. „Există o manifestare 
politică a Mişcării Legionare, şi o manifestare culturală, şi una socială şi alta 
morală“, cum spune Puiu Gircineanu. Toate acestea, şi cite mai sunt, rămin unite 
întreolaltă printr-o mare taină, care pune în acţiune puterile latente ale 
legionarilor la lumina zilei şi nu în subterană, aşa cum vrei să procedezi, judecînd 


după atitudinea din urmă. Mişcarea nu este şi n-a fost din capul locului clandes- 
fină şi conspirativă. Aceste atribute i le-au dat duşmanii. A fost nevoie de zbucium, 


de suferinţă şi jertfă multă, ca să iasă de sub acuza incompatibilă cu spiritul ce o 
animă. Deci nu înţeleg ca Mişcarea să-şi întrerupă activităţile prin suspendare 
sau renegare; ci acestea trebuesc complectate şi amplificate în conformitate cu 
cerința timpului, eliminind orice impediment sau anormalitate. | 
De aceea îmi ingădui ca în faţa dezastrului ce-l privim cu durere şi 
nelinişte să-ţi pun cîteva întebări: Ce măsuri ai luat pentru îndreptarea situaţiei? 
Cind şi unde ai convocat pe acei cari răspund ca Mişcarea să nu alunece pe panta 
compromisurilor, a disperării şi revoltei fireşti? Cine face parte din acel Consiliu, 
pe care-l consulţi la vreme de nevoie sau ia grea încercare? În ce fel răspund 
legionarii cari greşesc faţă de Mişcare, începînd cu Şeful ei? Ce sancţiuni s-au 
aplicat celor vinovaţi — după judecarea fiecăruia —, cari au contribuit ia 


compromiterea şi degradarea ei; şi cun ai înţeles să-ţi rezolvi vinovăția proprie! 


Există o Circulară a Căpitanului din anul 1935, sub titlul , pedeapsă 
legionară“, în care spune: „...Voesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor 
educaţia în sensul de a şti, atunci cînd greşesc sau se abat de la linia legionară 
să-şi recunoască greşeala, să plătească prin pedeapsă... Nu e nimene pierdut, ci? 
Primeşte o pedeapsă; suntem cu toții pierduţi atunci cînd închidem ochii la greşelile 
legionarilor, penru că ne sfărimăm linia de viață legionară, legile noastre, În 


Avertisment în pustiu 


vi 


| : : 193 
rtutea cărora trăim ca legionari în lume... Vo 


m scoate î PPE RDI 
pe care-l vom opune omului laş, omului vechi, ice ete 
Răspunde deci, Domnule Comandant, în acest moment a! istoriei 
jegionare, te r0g Cu Şi aşteaptă O lume întreagă: pentru ca să se împlinească voia 
Căpitanului ŞI să se adeverească cuvintul lui; pentru ca să se menţină şi să se 
desăvirgească unirea; pentru ca să ne regăsim liniştea şi echilibrul întăuntru, şi 
să cîştigăm prestigiu în afară, ca să dispară vrajba din mijlocul nostru şi să ne 
întindem mina frăţeşte ca pe vremuri; ca insinuarea şi intriga să nu fie arme de 
războire între noi şi dincolo de marginea noastră, ca pizma, ambiția deşartă şi 
viclenia politicianistă să nu ne mai diformeze sufletele; pentru ca virtutea cu 
deprinderea voinţei pentru bine, adevăr şi frumos să ne încălzească din nou inima 
şi să ne lumineze mintea cuprinzătoare de ginduri mari şi desinteresate; pentru 
ca Legiunea să prospereze după normele etice de viaţă legionară, stabilite de 
Căpitan dintru început. Legiunea trebuie să rămînă farul luminos, văzut şi 
cunoscut de toţi, şi după care să se orienteze Neamul întreg, în marile cumpeni 
care îl încearcă; dispariţia ei şi întunericul îl vor toţi piraţii de ieri, de azi şi de 
miine. Legiunea este şi rămine Şcoală fără întrerupere, iar scopul acesteia este 
să formeze zi de zi un om nou pentru o Românie nouă. Această Şcoală trebuie 
să funcţioneze în spiritul şi după învăţătura fondatorului şi-n cursul vremii să 
urmărească toate manifestările binelui şi vrăjmăşiile răului, adaptindu-se 
situaţiei, fără să-şi strice legarea sau să-şi renege misiunea, care sunt eterne. 
Această Şcoală, ce s-a născut din nevoile Neamului, stă permanent în serviciul 
lui; şi acei cari îl servesc sunt preoţii, cari privesc învierea lui cu ochii, mintea, 
inima şi cunoştinţa învățătorului din trecut; căci ei ne-au arătat-o cu fapta şi 
cuvîntul calea viitorului şi însemnătatea jertfei. 

Ca încheiere a acestor puţine consideraţii, pentru acest moment greu, 


| cred că este nevoie să tragi consecinţele situaţiei generale din Mişcarea 


Legionară, lăsînd ca cei indicaţi de opinia răspunzătoare să oprească actuala 
stare în descompunere, să structureze diformitatea prezentă, să avizeze asupra 
conducerii şi să procedeze la refacerea unităţii, — adică să restabilească 
ordinea normală. Personal îţi mărturisesc cu nultă mihnire că nu te ma: por 
urma în condiţiile ce le-ai creat. Mulţumesc pentru toată atenţia ce-ai avut-o 
prin ani faţă de mine. N-am fost străin şi n-am rămas indiferent la niciun i 
de atitudine în raporturile dintre noi. Ţi-am dat tot respectul în Aita că e 

-omandant al Mişcării Legionare, ce ai deținut-o. Te-am apărat de e Şi 
ŞI cînd ai ştiut şi cînd n-ai ştiut, avînd conştiinţa că apăr Legiunea, ră ae i 
lucru l-am simţit şi atunci, cînd am refuzat s-o fac; cu atit mai mu ez 
Cînd pe calea ce-o urmez de un sfert de veac şi chiar mai în ie cont et 
să-mi port crucea mai departe în acelaşi scop, cu acelaş popi ta stie 
desinteresat. Nu-mi reproşez nimic şi n-am nici O. părere : E A sa A 
atitudinea mea din trecut şi prezent. Am conştiinţa împăcat 


ul 


vierea 
194 În 


ii i chinuitoare, de-a nu fi prezent în serviciul Legiunii şi 
Ea ie a rin să-mi păstrez raportul de subordonat ce l-am SA 
înă în acest ceas dureros, cînd ţi-am spus ce am pe inimă. Cred că ne-am înţeles, 
ntru că legea după care mă conduc e să contribui pînă la sfirşitul zilelor mele 
la tăria şi înălţarea Mişcării Legionare, ceea ce consider că este însăşi raţiunea 
mea de a fi. Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 


Vasile Iasinschi (Madrid, 18 ian.1954) 


FĂT FRUMOS 
de Mircea Dunăreanu 


Ai apărut ca un izvor de munte 

Crai nou pe cerul trist al ţării mele; 
Bătrini viteji, cu pletele cărunte, 
Flăcăi şi fete-n zale şi mărgele, 

Te însoțeau în drumul greu spre stele. 


Venit-ai, Făt-Frumos, în ginduri pure, 
Dind sens adinc avinturilor hoastre, 
În vers duios, în freamăt de pădure, 

În rugăciuni, sau în tăceri sihastre, 
Sau în minii de fulgere albastre. 


În golul ce seca a inimii bătaie, 

Ai revărsat efluvii noi de viaţă; 
Ardea credinţa nouă-n vilvătaie, 

Se risipeau genunile de ceaţă, 

Se ridica din noapte o altă dimineaţă. 


Chemărilor aprinse de-nviere, 
Ai aşternut covorul fermecat; 
Se-nvăluia pămîntul în mistere, 
Altare noi creşteau înalte-n veac, 
Se semănau troiţe-n lung şi-l lat. 


Era un citec ţara din poveste, 
Elanul ei creştea în aprig val, 
Izvor ce sparge stînca şi ţişneşte, 


bine nu m-a părăsit niciodată. Mă rog lui Dumnezeu ca să nu mi-o încarce nici 


| 


Făt-Frumos 195 
De la Hotin, din Pind, sau din Ardeal, 


Dinspre Moldove-n virfuri de Predeal, 


Şi-apoi deodată visul plin de aur, 
Urzit de cuibul verzilor zidari, 
S-a prăbuşit în sînge; un balaur, 
Cu ochi şireţi, cu pinde de tilhari, 
A nimicit al neamului tezaur, 


S-a stins cîntarea-n negre prevestiri, 
Blestemul s-abătea peste hotare 

Sub pasul crud al grelei prăbuşiri, 
Surpate-n praf sfinţitele altare, 

Şi dinspre Nistru val de-nmormintare. 


Azi ţara voevozilor se zbate, 
Incătuşată-n temniţi moscovite; 
Catapetesmele-n furtună-s despicate, 
Mormintele ne sint batjocorite, 

O noapte neagră, plină de ispite. 


De ani se taie-n carnea noastră vie, 
Nu mai tronează zeu decit argintul; 
Cei mari îl împărţesc cu lăcomie, 
Iar libertatea şi-a spurcat veşmintul, 
Ialte perfide-ntunecă pămintul. 


Şi totuşi nimeni nu ne-ndoaie firea, 
Credinţa noastră-n veci nu se va pierde, 
Din tată-n fiu va trece moştenirea, 

O sabie-nfrăţită cu psaltirea A 
Ne duce-n timp spre-o nouă Casă Verde. 


Procesul pentru Biserica Română din Paris (probă 
prezentată Tribunalului) 


Declaraţie 


„Je, soussign€ Constantin VISOIANU, president du Cori National 
Roumain, declare: 


pe Pa 


ai 


05 Învierea Procesul Bisericii Române din Paris n 
ai eprises au services divins officies par | —— en ministre CC 
„Pai asiste ă plusicures + PEglise orthodoxe Roumaine sit „e anicien ă 
ile BOLDEANU dans | Eg XE ISO UMAInG Sif ire penâral du Parti National-P Sr 
pen Pr sie BOLSA 9 ema amele sole dinte fue sera sr Romain 
en conformite avec les traditions r6ligieuses et nationales roumaines. Pau p Bibliografie 


i que ce service n'6tait affect€ d'aucune preoccupation politiqu 
at eicintorme par des compatriots roumains que le R&. Pere Bo que, 
ayant fait des sacrifices personnels, a r€ussi A mieux organiser Veglise et qui 
entretient des bonnes relations avec la Communante roumaine de Paris. 
„New-York, le 8 Fvrier 1973. i 
„Constantin Vişoianu, president du Comit€ National Roumain“ 


Bibliografie 
Anexă la pag. 310 din cartea avocatului Jean MILOE: „La Riposte, aug 


attaques du Gouvernement Roumain contre l'Eglise Roumaine de Paris“ 
Paris, 1976 


Procesul Bisericii Române din Paris 
(probă prezentată Tribunalului) 


ă Matte V. V. Stanciu 
16, rue Piere Nicole 
. Paris, le 13 mars 1975 
„Mon cher Confrere, 


Vous avez bien voulu me demander des renseignements sur les trois 
question suivantes: 1) Si je connaissais le prâtre Vasile Boldeanu en Roumaine, 
particuli2rement lors des €vEnements qui ont eu lieu ă Bucarest, en Janvier, 
1941; 2) si je connaissais le nom du secretaire general de la „Garde de Fer“; 3) 
si je frequente I'€glise orthodoxe roumaine de Paris, 9 bis, rue Jean de Beauvais. 

Voici mes reponses: 1) Je n-ai pas entendu parler de Vasile Boldeanu ni 
avant ni en Janvier 1941, quand la „Garde de Fer“ s'est violemment heurte au 
gouvernement du mar€chal Antonescu, qu'elle voulait renverser, 2 Pai connu 
les deux secr€taires penraux de la „Garde de Fer“ Dumitrescu-Bo:sa d'abord 
et ensuite Nicolae Pătrascu. Ce dernier remplissait cette fonction en 1940 €! 
1941. Aprăs, la „Garde de Fer“ a 61€ interdite; 3) Je frequente PEglise orthodoxe 
roumaine de la rue Jean de Beauvais. 


Veiullez, mon cher confrăre, agrâer mes sentiments les meilleurs. 
Nicolas Penescu 


ancien avocat A la Cour de Cassation de Roumanie. 


u 


Anexa la pag. 310 a cărţii avocatului Jean MILOE: „La riposte aux 


attaques du gouvernement Roumain contră PEglise Roumaine de Paris“, Paris 
1976 
+ 
Procesul pentru Biserica Română 
(probă depusă la Tribunal) 

Monsieur Eugene IONESCO 96, bd. du Montparnasse 75014 Paris. 
Paris, le 4 Mars 1975 
Maitre V.V. STANCIU 
16 rue Pierre Nicole 75005 Paris 


Cher Maikre. 


„Vers la fin de l'€pogue de l'entrez-deux guerre, la majorit€ des 
Roumains, sourtout les jeunes et „Lintelligentsia“ 6taient partisans ou membres 
du Parti Fasciste Roumain, la Garde de Fer. La preuve principale, c'est que ce 
Parti a eu la majorit€ des votes aux elections l6gislatives sous le r&gim 
Le ua: L'opinion publique 6tait alors ă droite, comme elle est aujourd'hu: a 
gauche. 

„Je ne puis affirmer que Pabb€ Vasile Boldeanu a €t& membre de la Garde 
de Fer, comme je ne puis affirmer qu'il ne Pa pas 6. Par contre, je puis affirmer 
qu'il ne faisait pas partie des dirigents, tous bien connus, de cette organisation 
politique, ni de la liste des criminels de guerre. a: 

„Je dois ajouter que, depuis le temps, nombre des dirigents marquants de 
la Garde de Fier se sont recycles et qu'ils servent la Republique Democratique 

Oumaine aujourd'hui. D'autres dirigents de la Garde de Fer, dont le nouveau 
chef, h&ritier de Codreanu, vivant en Europe et n'ont jamais 6t€ inquicte. Parnii 
ces derniers, on peut trouver des criminels de guerre. a = 

Pour ce qui est de Pabb€ Vasile Boldeanu, je tmoigne qu'il exerce ses 
fonctions religieuses, qu'il ne fait pas de politique, et, quă era pal 
d pe plotă ni n'est en rapport avec les membres survivants de 'ancienne Garde 

er. 


Je vous prie d'agreer, cher maitre, expression de toute mon amitie. 
E. IONESCO 
de l'Acad6mie Francaise“ 


| 
| 


Învierea” 


98 ia ci Me eta 


* 


in de citation 
Bibliografie 


Anexă la pag. 309—310a cărţii lui Jean MILOE: „La Riposte aux attagueş 
du gouvernement Roumain conte VEglise Roumaine de Paris.“ 


Paris, 1976. 
Comentariu: 


Aşa-zişii legionari reciclaţi în regimul comunist: 
a) n-au fost dintre cei mari exterminați în închisori şi 
b) s-au reciclat în proprie profesiune la rangurile de jos 


dr. MŞ, 


Săptăminalul „LIBERARUL: nr. 1 
din ianuarie 1990 pag. 4 


Primim spre publicare din partea d-lui Şerban Milcoveanu următoarea , 


DECLARAŢIE — PRINCEPS 


Fiind refuzat de către unii, şi neputind găsi pe alţii care, prin trecutele lor 
funcţii, să poată găsi legitimitate unei reconstituiri partinice în noul spirit 
democratic şi constituţional, nu-mi rămîne decit să-mi asum singur răspunderea, 
ridicînd singur steagul, pentru a însoţi, în noile lor acţiuni patriotice, ilustrul 
Partid Naţional "Țărănesc, condus de către urmaşii nemuritorilor Iuliu Maniu şi 
Ion Mihalache, şi ilustrul Partid Naţional-Liberal, condus de urmaşii 
nemuritorilor Constantin 1. C. Brătianu şi Gheorghe I. I. C. Brătianu. 

„Aceste partide istorice, sînt în Ţara Noastră temelii ale ordinei naturale 
şi izvoare ale libertăţii certe. E 
„Cu vechii mei camarazi de ideal, de simţire şi de luptă, nu trebuie să se 
repete eroarea de orientare, cu consecinţe sinucigaşe, din anii 1940—1941; şi 
nici eroarea de orientare, cu consecinţe autodistrugătoare din anii 1946—194 
A A lege a creativităţii sociale şi a devotamentului patrioti 

: ungarea egois i de că ism;i i irea 
pei CAL ne AA cz Q mului de către altruism; iar a doua lege (b) inlocuir 

Actuala Tevoluţie democrată din zilele de 17—25 decembrie 1989 
revoluţie care şi-a aflat momentul critic decisiv la amiaza zilei de 22 decembrie 


Majestății Sale Regelui Mihai cel Devotat 


țe opera spontană, generală şi uluit i = 
4 59 farmec în ţara noastră. 3 uitoare a unui NOU TINERET, ridicat 
Cu instinctul şi speranţă îi presimţeam existenţa 
Cu sufletul şi cu prezenţa l-am însoţit în lupta lui 
Respectăm şi admirăm acest NOU TINERET, în 
democrat. Voința EN este numai să-l ajutăm cu î 
ultînd din experienţele negative; şi cu adevărul istori iveală î 

Ce mergătoare revoluţiei naţionale din luna decembrie 1989. ge ueetora 
am trăit-o şi am suferit-o în inima primejdiilor succesive necurmate E, 

Poate să nu am mai mult drept decit alţii; dar consider că nu mi se poate 
pici contesta, nici interzice, dreptul de a spune adevărul. poale, 

Pentru noua orientare. 

Dr. Şerban Milcoveanu 

între 1935—1936 Preşedinte al „Societăţii Studenţilor în Medicină de la 
Facultatea de Medicină din Bucureşti; 

între 1936—1937, Preşedinte al „Asociaţiei internilor de spitale“; 

Între 1936—1940, Preşedinte al „U.N.S.C.R.“ 

între 1940—1941, Preşedinte al „Colegiului Medicilor din Bucureşti“. 

Nu am avut nici o funcţie de Stat. 

Nu am acceptat niciodată vreo demnitate politică. 


28 decembrie 1989 Bucuresti. 


acelaşi timp patriot şi 
nvâţămintele pozitive 


MAJESTĂȚII SALE REGELUI MIHAII| CEL 
DEVOTAT . 


Suisse 
Confederaţia Helvetica 


Majestate! ia ; 
i Sintem ultimii supraviețuitori ai celor trei partide naţionaliste succesive 
din România. . 5 
Primul specific al naţionalismului românesc este alianța cu Occidentul şi 
mai precis cu cine este realitatea militară a Occidentului în respectiva epocă, Ca 
atare politica externă are prioritate asupra politicii interne Şi se practică acea 
politică internă care este adaptată şi care este cerută de politica pe Se 
Al doilea specific al naţionalismului românesc este un plus de i psi 
de sarcini pentru Națiunea care a alcătuit statul şi care are răspunderea în istorie. 


- 


= zarea mm 


Învierea 
200 


i iri şi de sarcini: nu exclude, ci implică în propria defini 
Pee piu e or ip Că nevoie apărarea naționalităților conlocuitoare. N 
resp Al treilea specific al naţionalismului românesc este Tecunoaşterea i 
formarea la Constituţia scrisă din 1 923 reactualizare adaptată a celei din 1 
i IFN ZarEA Constituţiei nescrise dictată de Forţele Oculte, Poliţiile Secrete şi 
SU pltila străine, care au fost la originea ilegalizărilor din lanuarie 1931, Mari 
1932 şi Decembrie 1933 şi la origina uzurpării Suveranităţii Națiunii şi instituji 
dictaturii personale din 10 Februarie 1938 —23 August 1944. 

Mal SAG di i suntem supraviețuitorii „Ligii Apărării Naţi 

Primul intre noi su » aționa, 
Creştine? fondată în Martie 1923 de prof. A. C. Cuza (1857-1947), — Me 

Al doilea grup dintre noi suntem supraviețuitorii „Legiunii Arhanghelul; 
Mihail“ cu secţia politică întîi Garda de Fier şi apoi Totul pentru ţară fondată 
în Iunie 1927 de Corneliu Z. Codreanu (1899—1938) şi Ionel I. Moţa (190— 

1937). 

Al treilea grup dintre noi suntem supraviețuitorii „Mişcării de Rezistenyi 
Naţională a Românilor“, fondată în 1945—1946 de Generalul Aurel Aldea 
(1884—1949) şi etichetată tendenţios „Sumanele Negre“ pentru confuzionare 
cu „Sutele Negre“ din războiul civil rus al anilor 1918—1922.. 

Majestate! 

Suntem în curs de mobilizare şi adunare în jurul steagului ridicat de noi 
cei cu iniţiativa şi curajul. 

In conformitate cu ereditatea şi vocaţia suntem pentru Monarhia 
constituţională şi reprezentativă şi ca atare vom lupta pentru a determina referen- 
dum-ul cerut de Majestatea Voastră, de Regina noastră Anne şi de Principesa 
Margarette. 

In conformitate cu principiul şi cu convingerea de adaptare a politicii 
interne la politica externă, înţelegem a ne organiza, a activa şi a construi în cadrul 
Democraţiei politice cu separarea Puterilor din Stat, cu întrecere între toate par. 
tidele şi cu deciderea Legilor de către Parlament. 

Majestate! 

Aducem cu noi în serviciul Patriei şi la dispoziţia Majestății Voastre un 
adevărat tezaur de sentimente nobile şi idei superioare întrucît în adolescenţă am 
fost premianţii liceelor şi şefii promoţiilor în universitate. 

„Aducem cu noi în serviciul Patriei şi la dispoziţia Majetăţii Voastre seva 
ti ferata e e tan ena şi adinci începind cu „Ştefan Vodă al ME 
vei“,,, inereţe Legionară“, „Cu « înăr legio 

şi „mai Moța-Ma i gi fruntea sus“, „Ardealul tînăr legi 

; ucem cu noi în serviciul Patriei şi ispoziţi j ii Voastre 

odeaf devenite steaguri şi i pet rep Ala i Ilea Brpuiier, de mii 

75 let “fire ŞI a rezistenţii invincibilă sub succesivele dictaturi 10 Februarie 
gust 1944 şi 6 Martie 1945—22 Decembrie 1989. 


Majestății Sale Regelui Mihai Icel Devoua 

Aducem cu noi în serviciul Patriei şi la dispoziți pia 
experienţa lagărelor, anchetelor şi închisorilor ci uaaiatăţii Voastre: 
(1945—1964), experienţa războiului din est (21 Iunie 1941—23 Ai SI nistă 
din vest (23 August 1944—9 Mai 1945) şi experi, il capi. 


201 


: Peg A 7enţa prizonieratului din U.R.S.S 

în lupta corp la corp dintre noi şi trădătorii recrutaţi pentru divizii 22 

româneşti. ţi pe diviziile anti- 
Majestate! 


Ne-am făcut, ne facem şi ne vom face datoria chiar în ș- e 

chiar cu dezamăgirea speranţelor. Ora chiar în lipsa succesului ŞI 

Nu ne propunem pentru participare la eventuală vii 

ntru această înaltă misiune naţională Susţinem cele do 
P.N.Ţ. şi P.N.L. 

Suntem ciinii devotați care venim la morznintele înainta şilor iși 
vrem să murim lipiţi de mormintele celor care ne sunt sfinte icoane şi dă 
modele. 

În baza acestei tradiţii şi în baza acestui legămint programul nostru este 
de a construi o Românie Nouă în continuare istorică, dar la alt nivel calitativ a 
României Vechi. 

Românii suntem un neam vechi şi trainic. 

Sufletul naţional nu poate fi ucis. 

Noi credem, în fiinţa colectivă a Națiunii în plus de fiinţele individuale ale 
oamenilor. 

Să trăiţi Majestate! 

Sunteţi Regele Mihai I cel Devotat continuare legitimă şi necesară a Dom- 
Ter Aletanăg, lol Cuza, a Regelui Carol cel Înţelept şi a Regelui Ferdinand 

cel Loial, 

Trăiască Regina noastră Anna continuatoarea legitimă şi necesară a 
Doamnei Elena, a Reginei Elisabeta poeta Carmen Silva, a Reginei Maria şi a 
Reginei mamă Elena. Ă 

Trăiască Principesa Margarerta care va fi Regina copiilor şi nepoților 
noştri 


toare guvernare şi 
uă partide istorice 


“Trăiască Principesa Sofica. 
În numele grupului de iniţiativă şi pornire 


Dr, Milcoveanu Şerban 
21 Ianuarie 1990, 
Bucuresti 
Post scriptum « i 
În anexa „Declaraţie princeps“ publicată de ziarul „Liberakul“ din 6 lamuarie 19% 


Ș 
Și 
| 
Dă 
j 


se iti iati mai 


2 Învierea Sersoare publică 
Dă Aga Pb Deta Aa traii E comisarilor -de FONT A VI seat e 25 
inţare q 4 , nizare Cu care la 20 1, ; == 
ate 6 te i n Vă i aa 
i 3 nai ke 
SCRISOARE PUBLICA legioe "Martie 1945 cînd proprietăţile permaa 2 e tomânizare s-a văzut 


E î : devenit pradă de vip. 
„ului, şi au intrat în componenţa faimo pr dă de războiu ale 
URSS ua Stimate şi mult distinse bi loa Tise SOT ; 
Onorate Partide Politice, 
Îmi permit a vă reaminti toate cele de mai Sus, nu 
ersonal, ci în interesul persoanelor dvoastre şi prin dvoas 
pă a Ai opera legislativă 
Nu vă inc i  /CBIS, Va CU O nedreptate tragică e ea sia a 

principiilor de drept şi conică prin puţinătatea numerică pa Da ăla 

Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales fac parte din calitatea de Cetăj 
j aceste drepturi la fel ca cetăţenia nu pot fi retrase sau suprimate decit de 
instanţele judecătoreşti: a) pentru vinovăţie concretă bine dovedită şi b) după 
respectarea dreptului de explicare şi dreptului de apărare. 

Nu pot avea principii juridice în capul lor pseudo-juriştii care au conceput 
şi au redactat această prevedere a proiectului de lege electorală. 

În plus consiliul lui Montesquieu (1689—1755) din „L'&sprit des lois“: 
Nedreptatea făcută unuia constituie o ameninţare pentru toţi ceilalți. 
Mult stimate şi mult distinse Dle. Ion Iliescu, 
Onorate Partide Politice, 
De asemenea îmi permit a o lua înaintea inevitabilului viitor şi a vă ruga 
să deschideţi o anchetă dacă nu cumva redactorii acestui proiect de lege electorală 
nu fac parte şi nu servesc complotul de a destabiliza actuala ordine statală şi de 
a împinge România pe drumul războiului civil şi autodistrugerii naţionale... 
Complotiştii inconştienţi suni mai periculoşi decit complotiști conştienţi. 
Aşteptăm rezultatul anchetei solicitate. A iu 
Toate comploturile din istorie au început cu organizarea şi practicarea de 
diversiuni. 


Către, IONILIESCU — Şeful Statului Român 
ic Partidele alcătuind Guvernul provizoriu in interesul nostru 
Întrucit toţi ceilalţi din categoria mea preferă să tacă şi să observe şi 
întrucît singur m-am angajat prin Declaraţia-princeps din 28 Decembrie 1989 
publicată în ziarul „Liberalul“ Nr. 1 din 1990, cer cuvintul pentru a vă atrage 
atenţia asupra noului complot de a destabiliza ordinea internă a Statului nostru şi 
de a îmbrînci Națiunea spre autodistrugere prin război civil. 

Este vorba de actualul proect de Lege electorală care retrage dreptul de a 
vota şi dreptul de a fi ales acelor cetăţeni care în urmă cu peste 50 ani au deţinut 
sau au exercitat „funcţii în organizaţii de tip fascist“. 

Această exprimare nu vizează cele patru milioane de membrii ai Partidului 
Comunist şi milionul de cadre ale Poliţiei Secrete care au fost osatura de con- 
ducători şi de controlori ai Satului totalitar dublu fascist (confiscarea 
Proprietății în plus de confiscarea Libertăţii) de la 6 Martie 1945 pînă la 

"22 Decembrie 1989. 

Această exprimare nu vizează Frontul Renaşterii Naţionale a exregelui 
Carol II şi dictatura militară a generalului Ion Antonescu care timp de şase ani 
între 10 februarie 1938 şi 23 August 1944 s-au vrut copii cît mai exacte ale 
fascismului din Italia şi ale naţional-socialismului din Germania şi mai mult decit 
acestea au fost antipopulare deci antidemocrate. 

Acestă exprimare nu vizează societăţile secrete dinainte sau de după 

"23 August 1944 care prin caracterul ascuns nu pot avea decti scopuri subversive şi 
care prin disciplina absolută nu pot exersa decit dictatura şi totalitarismul. 
„Această exprimare vizează cei 100—200 supraviețuitori ai Mişcării 
Legionare a cărei ramură simistă s-a asociat patru luni la dictatura generalului 
Ion Antonescu între 15 Septembrie 1940—20 Ianuarie 1941 dar a cărei ramură 
codrenistă n-a participat la nici-o guvernare şi a fost în neîntreruptă opoziţie cu 
toate dictaturile. 
„Dar înainte de toate, această exprimare a fost concepută şi are scopul de 
A pricepe cei 200-—250 intelectuali Portal care între 15 Sept 1949-20 în auătlă 
A pe “Tri dei de iile a cu misiunea de a împiedica cumpărarea de. 
citi german Şi vinzarea către capitatiştii germani a întreprinderilor 
Mişcării ni teritoriul României. Una din condiţiile care au dus la abandonarea 
ru v/egionare şi la preferarea generalului lon Antonescu a fost decretul de 


S Martie 1990 
Bucuresti 


tră în interesul Patriei 


Dr. Milcoveanu Şerban. 


a înaltul Guvern si Onoratul Parlament e 

OA n me ii ee ea aaa ENE ra ae aa a ce i i TE 205 
+ radă, care nu lipsesc şi care nu pot lipsi în actualele îm 

Pi-3 contestate. le imprejurari incă turburiş 


Aceşti „oameni de pradă“ tip Rosen Moses 


Către, să pună tu ceri celui între Mişcarea i, ae ju încearcă 
A istă din Italia şi Guvernarea naţional-socialistă di : uvernarea 

ÎNALTUL GUVERN ŞI ONORATUL PARLAMENT fus Loate aceste acuzări şi toate aceste cehii i COT mania. 
din România şi din străinătate: sint pur declarative şi nu serpii de pradă 
Către, bazează pe nici un fel de dovadă. . . pentrucă nu se 

Nici dovadă programatică. 
ici dovadă faptică. 
ASOCIAŢIA FOȘTILOR DEŢINUŢI POLITIGI DIN Nici dovadă fapică, 
= A ea Lepionară a provenit din Li aa CĂ py 4 

DR ROMÂNIA Mişcarea Legi provenit din Liga Apărării Naţionale Creştine, Liga 


Apărării Naţionale Creştine a provenit din Partidul Naţional-Democraz dia; 
de primul război mondial şi Partidul Naţional-Democat a provenit die 
politică şi din acţiunea politică a prof. Vasile Conta (1845—1882). Toate aceste 
patru etape succesive ale Naţionalismului Românesc n-au fost altceva decît 
reacţia de apărare a poporului autohton descendent din Daci şi Romani împotriva 
conspirației mondiale de înfiltrare ilegală şi de suprapunere economică astfel încît 
spaţiul carpato-ponto-dunărean să ajungă stat bi-naţional cu evreii clasa con- 
ducătoare şi exploatatoare în calitate de naţiune învingătoare şi cu Românii clasă 
subordonată şi exploatată în calitate de naţiune învinsă. 
Or pe tot parcursul acestor patru etape de la 1878 încoace nu există nici 
un program şi nu există nici-o declaraţie care să preconizeze pentru politica 
internă a României instituirea dictaturii în locul democraţiei sau ceva care să 
copieze fascismul din Italia şi naţional-socialismul din Germania. 
Încercarea de copie a fascismului şi naţional-socialismului a fost cea a 
exregelui Carol II şi anume: „Straja Ţării“ şi „Frontul Renaşterii Naţionale . 
Sub constringerea la bursele din Occident a Finanţii Interaţionale 
Evreeşti, guvernele României de trei ori în Martie 1931, in Martie 1952 şi în 
Decembrie 1933 au ilegalizat Mişcarea Legionară şi sub stare de arest au trimis-0 
în judecată pentru complot anti-constituţional deci pentru înlocuirea Etica 
prin dictatură. La primele două procese judecate la stai Sile tipul i 
proces judecat la instanţa militară sub regimul stării de asediu, us să f 03 
legitimă a Ţării a respins acuzaţia de complot în favoarea dictaturu ŞI & pi 
teriate A e legionari inuituntG, A Corali te Că aceste trei sentințe 
Astăzi după aproape 60 ani, cu ce drep 22 decembrie 1989 s-a 


judecătoreşti din 1931, 1932 şi 19342 Imediat după Sia aşa înc Puterea 


Privitor la Decretul-Lege nr. 118 din 30 Martie 1990 publicat în Monitorul 
oficial al României anul II, Nr. 50 din 9 Aprilie 1990. 

Cu scopul ca interpretarea şi aplicarea lui să nu constituie încă o manifes- 
tare de continuare a dictaturii şi să nu se autodezmintă prin noi nedreptăţi, noi 
abuzuri şi noi victime. 

Articolul 11: „Prevederile prezentului decret-lege nu se aplică per- 
soanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii sau celor care s-a 
dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări 
de acest fel, pe baza procedurii prevăzute la art. 5 şi 6.“ 

Fin de citation. 

Art. 5. decide componenţa şi funcţionarea comisiei de cercetare şi 
hotărire, iar ar7. 6 decide ce anume probe sint necesare sau sunt posibile pentru 
a fi beneficiar. 

; S-ar putea foarte bine ca intenţia leguitorului să nu vizeze deţinuţii politici 
din categoria legionară întrucît art. 11 pentru excludere pune condiţia că „au 
desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel.“ 
Or este fapt de istorie oficială şi fapt de notorietate publică că: a) partidul „Totul 
pentru ţară“ şi-a încetat existenţa în Martie 1938 prin auto-dizolvare de Către 
Corneliu Z. Codreanu şi b) „Mişcarea Legionară“ şi-a încetat existenţa în Martie 
1941 cînd prin decret-lege şeful statului Generalul Ion Antonescu a desfiinţat 
„Statul naţional legionar“. 

„Ca atare orice acuzare de activitate fascistă nu poate intra în prevederile 
art. 1] din decretul-lege 118/1990 întrucit n-a fost „în cadrul unei organizaţii sau 


area « ardea : , Ă i roclamat î ă rea celor trei pa i cir 
i nl acest 5 : si cum dovedeşte însuşi textul, intenţia leguitorului Vi e mie pala o a astăzi nu pot contesta constatările şi deciziile 
exclude fostele activităţi individuale şi a fost de a exclude numai fostele Puterii Puterea Lepisi i] 
se S â ai C e i: in 
activităţi colective, care în fapt şi în realitate n-au mai existat din 15 Martie 1941. ii Judecătoreşti de ieri. ctaturii personale aici 


> ate a sii N oa di 
Uzurparea Suveranităţii Națiunii rs", 7023-1925 a regelui 


Intimpinarea noastră esează i i i pentru : 
se -l a: [. 
p adresează „oamenilor de bine“ tocmai pentru 4 România noastră au fost vechea conspirație 


apăra pe ei de intenţiile malefice şi de tentativele învrăjbitoare ale oamenilor de 


N 


Învierea 
206 


i Principe Moştenitor. Planul acesta a început a fi aplicat qi 
Carol Il Să apuc Cara partidelor de guvernămint, izolarea la nevoie extei. 
iulie 125 E E n. Duca şi Iuliu Maniu, învrăjbirea pentru distrugere reciprocă 
=, Dia şi Naţionalismului, dosare individuale pentru şantajarea 
aparatului de stat indeosebi fa e şi anarhizarea vieţii publice pentru jus. 
i i ii ca unică soluţie. : 7 

Mican tre 1997 Corneliu Z. Codreanu este luat şi adus în casa 

pentru O întrevedere ultra-secretă. cu exregele Carol ÎL. În vederea fondării 
„partidului unic de stat“ ca bază de susţinere şi ca matca de cadre a dictaturii sale, 
exregele Carol II a cerut săi se predea comanda supremă a Mişcării Legionare şi 
legionarii să-l proclame „căpitan“ în plus de rege şi în schimb a oferit lui Corneliu 
Z. Codreanu să-l facă primul său adjunct şi să participe la guvernarea dic- 
tatorială. 

Corneliu Z. Codreanu a refuzat să asocieze Mişcarea Legionară la dic- 
tatura regală şi imediat s-a orientat spre Iuliu Maniu şi George I.L.C. Brătianu: 
a) pentru menţinerea în România a Constituţiei din 1923 şi a democraţiei politice 
şi b) pentru a alcătui prin Pactul electoral din 25 Noiembrie 1937 rezistența 
Națiunii împotriva conspirației prodicatorială a exregelui Carol II. 

Dacă Mişcarea Legionară ar fi fost fascistă, nu s-ar fi asociat cu exregele 
Carol II, pentru partidul unic de stat şi pentru instituirea dictaturii în locul 
democraţiei? Asociindu-se cu Iuliu Maniu şi cu George 1. 1. C. Brătianu, nu este 
o dovadă faptică majoră deci irefutabilă de încadrare în Constituţia din 1923 şi în 
regimul democrat ca partener paralel cu Partidul naţional țărănesc şi Partidul 
naţional liberal? 

La procesul din lunie 1938 de la Tribunalul Militar Bucureşti, sentinţa de 
condamnare a lui Corneliu Z. Codreanu pentru aşa zisa trădare: n-a fost motivată 
cu intenție de a înlocui democraţia prin dictatură recte fascism, ci a fost motivată 
cu deținerea adică cu publicarea ordinelor şi a circularelor lui Armand Călinescu 
zise „secrete de stat“ 

- La 6 Septembrie 1940 dictatura exregelui Carol II a fost înlocuită în drept 
Şi s-a continuat în fapt cu dictatura generalului Ion Antonescu. Numai după 
consolidarea acesteia pe poziţie de forță invincibilă şi anume la 15 Septembrie 
1940 generalul Ion Antonescu şi-a asociat la guvernare Mişcarea Legionară. La 
această pseudo-guvernare legionară a Participat numai ramura Simistă, iat 
ramura codrenistă (din care făceam parte cu semnatarul acestor rînduri) n-a 
Participat şi a rămas în opoziţie cu şefii ei în detenţiune pînă la 24 Ianuarie 1941: 
preot |. Dumitrescu-Borşa şi Gh. Ciorogaru. 

„Ca atare: ramura legionară simistă n-are vinovăția instituirii dictaturii în 
România ŞI are numai vinovăția colaborării timp de patru luni cu dictatură 
sia de exregele Carol Il şi continuată de generalul Ion Antonescu. O 
“9 adorare care s-a terminat cu: a) asvirlirea afară din guvern la 20-—23 Ianuarie 


Înaltul guvern si onoratul Parlamen 


E i ; 207 
rin lovitura de Stat etichetată odată Cu victoria drept reprimarea 
"in Noiembrie 1942 pină la 23 August 1944 în oare pa pioni 
au. şi 
Dach Dacă Mişcarea Legionară Chiar numai ramura simistă ar fi 
dictatura citeşte pentru fascism şi pentru naţional-socialism: a) ar fi ri pentru 
din guvern a: geriera ui Jo ion sea ar practica dictatura? şi b) fifa 
internată în lagărele de la Buchenwald şi Dachau de di E 0st ea 
sd A. Hitler? Ctatura naţional- socialistă 
Oamenii de bine gindesc logic. 
Oamenii de pradă gindesc antilogic. 
Evenimentul de la 23 August 1944, : 
Evenimentul la care eu semnatarul acestor rînduri am cipat şi am 
contribuit mai mult decit întreg Partidul Comunist. La 30 Martie 1943 (deci cu 
1 an şi 5 luni înainte) generalul Aurel Aldea m-a însărcinat să duc pe front la 
şase comandamente de corpuri de armată şi de divizii următoarele scrisori: 
„Dragă... Germanii au pierdut războiul şi Antonescu duce Ţara în prăpastie. 
Regele va încerca să schimbe politica externă şi să salveze Ţara prin noi alianțe. 
Cînd vei auzi chemarea regelui, te sfătuiesc să-i dai urmare şi să nu asculţi pe 
Antonescu. General Aurel Aldea.“ - 
Toţi cei şase comandanţi de mari unităţi au primit scrisonle acestea, care 
au fost unul din factorii de totală şi perfectăunitate a Armatei la iniţiativa Regelui 
Mihai. Dacă ar fi fost o delaţiune şi dacă aş fi fost prins, nu e nici-o îndoială că 
pe generalul Aurel Aldea şi pe mine ne aştepta pedeapsa cu impuşcarea. 
Intrebarea simplă şi firească: actualii noştri acuzatori şi actualii noştri 
judecători ce-au făcut la acea dată pentruca să se termine dictatura şi să inceapi 
democraţia în Patria noastră România? E: 
Din nefericire Patria comună a oamenilor de bine care n-au niciodată 
înţelegere şi a oamenilor de pradă care întotdeauna au atotputernicie. 
În numele Mişcării Legionare adeziunea la evenimentul de la 2 acu 
1944 şi adeziunea la reinstaurarea democraţiei au fost formulate şi semnate de 
avocatul Horaţiu Comanici. 4 - 
Într-o Scrisoare dată publicităţii atunci Ia 27 August 1944, Iuliu Maniu 
declară: „Domnule Comanici: sunt acum mai mult de doi ani dă ni î ră 
membrii autorizaţi ai conducerii Mişcării Legionare mi-au adus la Cut lor. Ei 
decizia lor de a revizui orientările de politică internă şi ele iza CES ati 
Au recunoscut că au ajuns la convingerea, datorită i sabie pe zilele noastre, Că 
succedat începînd cu fostul rege Carol al doilea şi pînă în : 
'egimul dictatorial şi totalitar nu corespu 


rOmân şi că actualele evenimente sociale şi pr 
să. întărească această opinie. Aceste declaraţii 


i lui 

mperamentului poporulu 
e Sr România nu fac decit 
conducătorilor Mişcării d- 


Învierea 
208 


voastre erau de altcum 1 


n acord cu Acela ela categorică ce mi-a făcut-o 
> : „cămii Corneliu Z. Codreanu, cu ocazia penultima: 
întemeietorul Mist ei cînd el mi-a spus că ceeace îl lega îi Geri ia 
întrevederei ce am avut-o cu «i «W: A Sp ri nia 
nu erau principiile naţional-socialiste, Ci credinţa că reia iul mondial ce se 
va declanşa, Germania va ieşi învingătoare şi deci va trebui să existe în România 
o Mişcare ce-ar putea servi de cadru protector pentru armonizarea intereselor 
ei cu exigenţele eventualului învingător. Insă acum este clar că Germania va fi 
învinsă. Dictatura, starea de asediu şi cenzura au făcut imposibil ca aceste opinii 
ale conducerii d-voastră să poată fi exprimate, să poată fi public manifestate şi 
în consecință, a trebuit să suportaţi o atmosferă grea ce s-a creat în jurul 
d- voastră. Sînt foarte bucuros că prin decizia Majestății Sale Regelui, în ziua 
libertăţii, v-aţi alăturat din primul moment în mod public sprea arăta şi proclama 
opiniile d-voastră şi exprima decizia de a începe o nouă epocă. Proclamaţia 
d-voastră atit de frumoasă arată în mod perfect sentimentele patriotice şi pline 
de înţelegere pentru ideile democratice ce ies biruitoare din această luptă şi pentru 
concepţia de justiţie socială ce este religia în această lume, a timpurilor ce trăim... 
vă rog să primiţi şi să transmiteţi amicilor cele mai bune salutări (ss) Iuliu Maniu.“ 
Fin de citation. 
£ Reprodus în săptăminalul „Dimineaţa“, anul I, nr. 57, Vineri 27 Aprilie 
1990 pag. 3. 

Proclamaţia Mişcării Legionare şi scrisoarea lui luliu Maniu n-au 
împiedicat oamenii de pradă şi fiarele de junglă din acea epocă să ceară 
imediata arestare şi spinzurare a celor 10.000 supraviețuitori din Ţară ai 
Mişcării Legionare. 

La 10 Septembrie 1944, colonelul Traian Borcescu, şeful Serviciului Secret 
de Informaţii a predat lui Emil Bodnăraş evidenţa nominală inclusiv locul de 
domiciliu şi locul de muncă a acestor 10.000 de noi victime. Sub preşedenţia 
generalului Const. Sănătescu şi în asistenţa miniştrilor de stat Iuliu Maniu, 
Const, L C. Brătianu şi Const. Titel Petrescu s-a întrunit guvernul în şedinţa 
specială pentru a rezolva această problemă a celor 10.000 legionari. Ministrul de 
Interne generalul Aurel Aldea a declarat că legionarii care n-au plecat cu germanii 
ŞI care au rămas în ţară nu mai sunt fascişti şi sunt pentru democraţie. Propunerea 
de închidere a problemei legionare s-a pus la vot: toţi miniştrii au votat în 
favoarea ei ŞI singur a votat împotriva Lucrețiu Pătrăşcanu, care tot insistind 
pentru spinzurarea legionarilor a primit din partea generalului Aurel Aldea 
calificativul perfect indreptățit „Imbecilule/“ 

pa de tal Sus S-au petrecut la jumătatea lui Septembrie 1944. 

Acum în 1990, după 46 ani, alţi oameni de pradă şi alte fiare de junglă 
redeschid problema legionară neţinind seama nici d i judecă ti din 
1931, 1932 şi 1934i nici 1 de sentinţele judecătoreşti din 


3 4 de hotărîrea guvernului înr- X : ională 
şi de democraţie politică din Sentătbeie 1944, pui pdevăr le d piari ABS 


Înaltul guvern so onoratul Parlament 
200 


rtie 1945 ocupaţia sovietică impune AEZErA 
La Se ralinistă de 20 ani. Pine Bvernul comunist şi incepe 
junga Numeric legionarii au fost principalele Victime ale teroarei staliniste din 
totalitar al dictaturii comuniste exercitată: întîi de Ana Pauker — Teohari 
statu escu şi apoi de Gh. Gheorghiu-Dej — Alex. Drăghici. 
Cult noaptea 14/15 Mai 1948 2 fost arestaţi şi întemnițați 20.000 
y i şi prigoana plus minciunile şi calomniile uu continuat fără 
[e rs cină în primăvara 1964. În 1963 juristul Victor Biris a îs, 
asasinat pe peronul Gării Mediaş fiind împins de necunoscuţi sub roţile unei 
jocomotive. În 1966 profesorul Niculae Pătraşcu la locuinţa sa din Sibiu a 
fost asasinat CU 14 lovituri de cuţit de necunoscuţi tot de la Brigada teroristă 
a Securităţii de Stat. Zi PA IO tan 
Toate arestările, toate condamnările, toate întemniţările şi toate 
asasinatele n-au fost pentru „activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau 
mişcări de acest fel,“ cum spune art. 11 din drecretul-lege ar. 118/1990 ci au 
ost cu O singură cauză şi anume refuzul unanimităţii legionarilor în anii 
1945-—1947 de a intra în Partidul Comunist şi de a colabora la distrugerea 
Democraţiei şi la distrugerea Națiunii, ambele etichetate „construirea 
ietăţii comuniste.“ 
AP pa însăşi terminologia marxist-leninistă „fascismul“ este forma preven- 
vă a contra revoluţiei. Adică: ridicarea armelor şi începerea războiului nu în să 
de după, ci în anii premergători Revoluţiei bolşevice din otiliei [91 /ne 
consecință nu poate fi susţinută acuzaţia de „fascism“: a) ap arie 
regimului comunist la 6 Masti 1945 şi b) cu caracter individual n 
organizaţie, partid sau mişcare legionara. asta . Xe 
: Dacă în anii 19451947 iz legionarii am fi acceptat invitaţia han 
Comunist de a colabora la uciderea Democraţiei ŞI la construirea atesta 
astăzi în 1990: n-am fi fost sub acuzare de „fascism Şi pentru epic rii 
decretul-lege nr. 118/1990, ci am fi fost alături de cele patru milioar sa: şi alături de 
P.C.R,, noii membrii F.S.N., alături de exact actualii noştri acuza 
exact actualii noştri pedepsitori. ACEA ep i de 
Logica retuză ceea semnului de egalitate Ap i și vinovăia „ac 
colaboraţionism cu comunismul care a fost realitatea + de acest fel“ care este 
tivităţii fascistă în cadrul unei organizații său ar alti pradă de astăzi sint 
acuzaţia de astăzi. Dar în gindirea lor anti-logică: oam ă de astăzi sint identici cu 
identici cu oamenii de pradă de ieri şi fiarele de jungl 
fiarele a junglă de ieri. > iei 
ncluzie a celor de mai sus. A : lament să bin 
Propun şi solicit ca Înaltul Guvern Şi onoratul Par 
a retrage art. 11 din Decretul-lege ar. 118/1990. 


Învierea 


210 
Propun şi solicit ca Asociaţia foştilor deţinuţi politici să pună gîndi a cebare dacă OU TORuii 0 Ia pia ae aaa ii 3 
PA pistei ia pi 1700 pe MIRE > 3 e ndip întrebare dacă nou! regim instalat în R 

logică în locul gîndirii antilogice ŞI din viaţa noastră publică să alunge oam enij ea E ţit ase socoti mai anti-fascist şi mai omnia la 22 Decembrie 1989 e [e 
pradă în favoarea oamenilor de bine. de îndreptăt! ere? Pro- democrat decit Marele Proc î 
Încă un adevăr de reţinut. de la Niiremberg: E î 
Acest decret-lege nr. 118/1990 prevede numai deţinuţii politici i 
6 Martie 1945 încoace. ținuţii politici de Ja Dr. MILCOVEANU ŞERBAN L. 
Adevărul istoric e mult mai amplu. 21 Mai 1990 i E 
Între 28 August 1944 şi 6 Martie 1945 organizaţiile teroriste „Ană . Ș 
patriotică“ şi „Uniunea patrioţilor“ au operat mii de percheziţii şi ei ş 
victimele au fost predate: nu autorităţilor române, ci N.K. WD,, astăzi piei - Ș 
care i-a dus în Uniunea Sovietică unii pentru anchetare şi alţii pentru asasi E ANEXA PERSONALĂ Ș 
he Sa mii de ei n-au fost in serviciul României? Nu erau dă papă | Î- 
mocratică? nu sînt foşti deţinuţi politici? a A : i 

nică un adevăr de reţinut. Ia alăturatul Mem oriu 

21] i , 
anuarie 1945 la Departamentul de Stat a fost instalat Eduard Datoria de cetăţean cu drepturi depline mi-am făcut-o pe front în linia 1 


Stettinius în locul lui Cordeil Hull. Auzomar s-a apli 
i 1 ! aa d -a aplicat Planul Morgent 
alea rmnipaje lalea poporului german şi la 23 Ianuarie 1945 pita ue: 
aridi ; ia 100.000 cetăţeni români de origine etnică germană şi i- 
în minele din Donbas pentru moarte prin munca forţată şi înfocat bal ai 
Nici aceştia nu-s deţinuţi politici? Ma 


atit în campania din est cît şi în campania din vest. 
Alăturat: Livretul Militar re-eliberat la 8 Ianuarie 1957 seria R.V-S. nr. 
0151386. 
Alăturat: Brevetul nr. 8227 din 1 Sept. 1942 de decorare cu „Coroana 
României“ în gradul Cavaler şi panglica „Virturea Militară" şi Brevetul Nr. 17239 
din 29 August 1943 de decorare cu „Steaua României“. 
Alăturat: Dovada nr. 6549 din 22 februarie 1942, Reg. 54 Ar. şi Adeverinţa 
ar. 5254 din 20 Noiembrie 1944 a Spitalului Militar 144. i 
Alăturat: Legitimaţie de decorare cu Medalia „Eliberării de sub jugul fas- 


cist“ dată prin Decretul 525 din 06.08.1954. 


Aceasta din urmă mi-a fost înminată la 4 Octombrie 1958: de către 


Dr. MILCOVEAN 
21 Mai 1990 Bucuresti UŞII ati 


* 


îi SENERALA Securitatea de Stat după 4 ani şi 2 luni de anchetare şi probabil de luptă cu Bordei | 

la alăturatul Oculte dacă prin acestă decorare nu mi se consacră poziţia şi drepturile Ș 
aturalu [ anti-fascist. ze 3 

iei sii te a întreba dacă noul regim instalat 


- Îmi permit a mă întreba şi poa ar ON 
i ; te Pi ; ră încămai ist decît Ana Pauker, 
A Aa ad Zi 4 pda ai viitorului Proces de la Niiremberg au dispus e Dep 200, de România A sec OMRMleti 267 nas ana | 
Occident. Scopul Fortelor Gape, 08: membrii Mişcării Legionare emigraţi în „CIhgorebiu,llej si Niculaa, saca 
condamnarea Ai căi pp cute ati de a introduce în proces şi de a obţine 
Socialismului dia sa Legionare din România drept complice a Naţional- 
Spania, astfel că întreaga puii ioria Sima s-a 6ustras anchetării şi a fugit în 
G luni a fost anche ina răspundere a fost asumată de Vasile Iasinschi. Timp de 
de dînsul, cei 4 erat în stare de arest şi în baza celor explicate şi celor dovedite 

, procurori (U.S.A., U.R.S.S., Anglia şi Franţa) au scos Mişcarea 


Legionară din Procesul de la Ni : 
şi pe ceilalţi legionari. a Niremberg şi au pus în libertate pe Vasile Iasinschi 


Dr. MILCOVEANU ŞERBAN 


21 Mai 1900 
Bucuresti 


Învierea 
212 


Capela Cimitirului Şerban Vodă 10 Aprilie 1991 


Prea cucemici Părinţi Îndureraţi membrii Cu 
re? ir 213 
i â n-au fost politicienii si 
Națiunea Română 1 an. Politicienii şi guvernele prea străine = 
oinea etnică fanariotă şi prea înstrăinate prin încadrarea n logile aură 
AȘ ocietăţile anonime. ce 


TEF pr4f 
“Teza SIA a Najiuncar ERE E Aaa aparatul de Stat cu prea scăzut nivel moral 
ee to ezita ISU pila A aa prea scăzută Capacitate de prevedere 

i CT a administra prezentul cu gindul la viitor, 


pentru? epoca aceea zisă interbelică, Națiunea Română a fost aceea Mişcare 
Studenţească, care spontan Şi simultan a izbucnit în ziua de 10 Decembrie 1923 
21 toate universităţile: nu României Mari, ci României întregite în hotarele ei 
e ice şi cu provincile ei istorice. 
is Mişcarea Studenţească dea 10 Decembrie 1922 n-a fost nici 1 la un milion 
ură de rasă sau persecuție religioasă cum în scop diversionist deci malefic afirmă 
duşmanii României şi cozile lor de topor. aia u 
Mişcarea Studenţească de la 10 Decembrie 1922 a fost reacţia de apărare 
a naţiunii autohtone împotriva complotului mondial de infiltrare şi de 
suprapunere al unei ginte străine. fr î 
Reacţie firească, legitimă şi inevitabilă în perfectă continuare a celor 
33 generaţii de strămoşi şi de înnaintaşi cu drept istoric imuabil.. pă Eau, 
Reacţie firească, legitimă şi inevitabilă la o Națiune încă vie, încă 
sănătoasă, încă sensibilă şi încă responsabilă pentru a nu abandona dreptul la 
viaţă a următoarelor generaţii de oameni şi de Români. i Bia act 
Reacţie firească, legitimă şi inevitabilă care a fost înţeleasă de Părinţii 
Patriei noastre: Ionel I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu, dar care n-a fost înţeleasă de 
cei care în 1923—1937 au operat divorţul dintre Stat şi Națiune şi de cei care în 
1938—1944 au operat războiul Statului împotriva Națiunii. 
Ă Istoria Mişcării Studenţeşti de la 10 Decembrie 1922. a FREE 
Prima garnitură de conducători şi primul eşalon de e ze: 
martiri: dr. 1. Simionescu, dr. Const. Dănulescu, prof. Napo nr tă 
Corneliu Z. Codreanu, Ionel I. Moţa, Ilie Gârneaţă, R'+ rireez Și Vasile 
iti Georgescu, Radu Budişteanu, Mile Lefter, Tudyse Pop 
asinschi. ; : e 
A doua garnitură de conducători şi al doilea iai SE caci 
martiri: dr. Gheorghe Sîrbulescu, dr. Vasile tei sate ce Traian Cotigă, 
Otoşani, Andrei lonescu, Toma Petrescu, ing. Ştefan Coestantinescu şi last bul 
dr. Nicolae Roşu, dr. Dumitru Enăchescu. dr. Mae i şi pe carei plingem 
Not least ing. Ştefan Câmpineanu lingă care ne găs 
mereu. 


Prea cucernici Părinţi 
Indureraţi membrii ai familiei 
Intristată adunare 


Sintem adunaţi aici în jurul rămăşițelor păminteşti ale ilustrului Şi în 
acelaşi timp nemuritorului ing. Ştefan Câmpineanu. 
Originar din provincia istorică a Moldovei, Inginer al Facultăţii de 


electro-tehnică şi inginer al Facultăţii de agronomie ale Universităţii Regele 
Carol 1 cel Înţelept din Bucureşti. 


Pentru ce ilustru printre iluştrii?, : 

Pentru ce nemuritor printre nemuritori? 

Omul se defineşte şi rămîne definit prin felul cum se articulează cu epoca 
sa şi înainte de aceasta prin felul cum îşi face datoria faţă de omenire în general 
şi faţă de Patrie în special. Concret: îl defineşte sensibilitatea sau insensibilitatea 
la problemele acute nerezolvate ale contemporaneităţii, îl defineşte altruismul 

sau egoismul prezenţii sale personale în viaţa publică a Ţării şi îl definesc întii 
intenţiile şi apoi rezultatele participării sale la construcţia morală, la construcţia 
socială şi la construcţia naţională. 

Să analizăm în problematică şi să analizăm în speţă. 

Pină la primul război mondial, Ţara noastră România a fost un mic stat 
agrar acceptat aproape tolerat de marile Puteri aici la răscrucea marilor drumuri 
comerciale şi a marilor imperialisme cotropitoare. 

„Marele pericol întîi naţional şi apoi statal a venit după terminarea 
razboiului şi odată cu pacea cînd acest spaţiu carapto-ponto-dunărean a fost 
decis de Forţele Oculte să devină Israelul Europeean. Adică un stat bi-naţional 
cu Românii clasă subordonată şi exploatată în calitate de naţiune învinsă şi cu 
Evreii clasă conducătoare şi exploatatoare în calitate de naţiune învingătoare. 
“ie PivArieătul istoric al epocii de atunci nici astăzi după 75 ani n-are dreptul 
one la A SpA pentru ca prin analiza ştiinţifică obiectivă generaţiile 


i de eroi deveniți 
4 pedepsite a nu cunoast i ii ntele on 
generaţiilor trecute. Şte experienţele şi învăţămi eşal 


A treia garnitură de conducători şi al treilea 


: ia lui George 
ceea ni jcătuim generaţia În IER 
ra gti Pe în martiri si . i de după 1934 care a “Paul Craja, Teodo 
mona 990% FSE de pace și onine dinar primul şi al doilea ră rdui, losif Bozânţan, Ion ae, Doru Delimace si aţi 
| dose, Ionel Turcanu, Ion Antoniu-Pâsu, Viorel ş 
/ 
—————————— 


E 
4 
E 


ae e atitea 
ETV)? A Aa e 


SR 


A 


Învierea 
= brie 1922 a fost, este şi 
E ă de la 10 Decembri > Conti 

At A Mişcarca cca pata nu-i organizat curentul de ascensiune socială ua. 
in primul rind pentru câ 17 în clasa conducătoare. În al doilea £ 

Jă şi credite din clasele populare în clas: are. Oilea rinq 
Se i astăzi la fel ca ieri n-avem libertate şi n-avem posibilitate dea cung te 
ies Adevărul istoric consumat şi de a beneficia de învăţămintele pozitive ale 
experienţelor negative. Prin sentința judecătorească în Dosarul 2378/1990 s-a 
constituit cu personalitate juridică „Asociaţia foştilor preşedinţi Şi foştilor 
fruntaşi ai organizaţiilor studenţeşti libere, independente şi unitare din epoca 
autonomiei universitare 1919—1948“. Par ata 

Primul membru fondator este ilustrul şi nemuritorul ing. Ştefan 
Câmpineanu. > SA SD ze , 

Eu vorbesc în numele acestei Asociaţii şi în continuarea persoanei 
dinsului. : 

Ing. Ştefan Câmpineanu a fost în anii 1930—1931 preşedintele „Uniunii 
Naţionale a Studenţilor Creştini Români“. 

Titlul de „Creştini“ în sensul de ideal moral în viaţă şi în societate şi nu 
în sens restrictiv sau limitat la practica religioasă. 

Dinsul a prezidat „Congresul Naţional Studenţesc“ din Decembrie 1931 
de la Braşov şi a editat respectivele numere din revista „Cuvintul Studenţesc“, 

„ Dupăieşirea din viaţa studenţească, ing. Ştefan Câmpineanu a funcţionat 
ca director general în Ministerul Economiei Naţionale 
al producţiei industriale din guvernămîntul Bucovinei în 1941—1944. După 
6 Martie 1945 sub Teroarea Stalinistă: 10 ani fără drept de muncă şi fără sursă 
devenit şi apoi 15 ani organizatorul de fapt creatorul fabricii de conserve „Valea 
Roşie“ de lingă Olteniţa. 

Indureraţi membrii ai familiei: 

Întristată adunare. 

Natura şi Dumnezeu au inzestrat pe ing. Ştefan Cîmpineanu cu o inimă 
mai mult decit admirabilă şi mai mult decit prețioasă. 

O inimă extrem de sensibilă la nedreptăţile şi suferinţele din jurul nostru. 
„______O inimă deosebit de curajoasă întrucit nu putea fi nici coruptă, nici 
intimidată şi nici înşelată. 

„_ Oinimă realmente severă cu ea însăşi şi realmente generaosă cu toţi cei 
din jurul ei. 

Oinimă distincţie a condiţiei noastre de oameni, de Români şi de cetăţeni. 

Acest fel de inimă întotdeauna a fost şi întotdeauna va fi: stinca de 


i ulere a caracterului în viaţă şi izvorul de devotament pentru ideal în 
societate. 


Indureraţi membrii ai familiei. 
niristată adunare. 
Celor vii le datorăm respect şi ascultare. 


pină în 1939 şi ca director . 


Prea cucernici Părinţi Îndureraţi membrii ai familiei 


215 
Celor decedați le datorăm înainte de toate 


A te Adevărul. 
Filosofii afirmă că cel mai bun om: nu est 


pipa e cel care a făcut şi car 
pinele, Ci este acela care niciodată nu se consideră suficient de Ei ia 
încetat vrea să fie încă mai bun. 
BE Acesta a fost ing. Ştefan Cîmpineanu. 
Neştirbita sa continuitate pe acest drum dovedeşte Că elanul de a fi cît mai - 
n şi de a rămîne neîncetat bun este 0 dublă virtute: de voință deliberată a 
Di lui şi de necesitate înnăscută a inimii. 
Ce Îndureraţi membrii ai familiei. 
Întristată adunare. A 
Moraliştii afirmă că în Natură şi în OM există o frumuseţe sufletească în 
jus de frumuseţea fizică şi că această frumuseţe intimă: nu se vede, dar se simte. 
Nu se poate vedea de cel înzestrat numai cu ochiul din afară dar se simte 
şi se află de cel iniţiat. De cel iniţiat care în interiorul său sufletesc posedă, 
trăieşte şi onorează O similară frumuseţe sufletească. 
Această frumuseţe sufletească a fost şi continuă să fie ing. Ştefan 
pb pe e pe tot parcursul vieţii dinsul şi în toate a ne 
dînsului, ing. Ştefan Cm pS AC a 5, geae în estetică se numeşte Un sufle 
i în etică se numeşte Un suflet cins - 
ea var stimate şi mult distinse d-le ing. Ştefan Cimpineanu: 
Țărîna vă va fi uşoară aşa cum amintirea bă e, neştearsă. 
întem aici pentru că sintem cu du s i ş E 
şi statea A sarea pentru că avem cu toţii acelaşi scop Si “za destin 
în plus de apartenenţă comună la aceeaşi Națiune şi la aceeaşi 
Dr. MILCOVEANU ŞERBAN 


Învierea 
PSR SS ac IRU SRI REBRA RI 
Pour se soustraire ă La force, on a cre opplete 
ÎNNNR pa 
La justice ou la force, il a fallu ODier entre i 
"naîtveş, 


Luc de Clapiers de VAUVEN ARGU 


(nS—147 


(„Reflexions“ p. 184) 


CUM AU FOST IDENTIFICAȚI ASASINII 
din 29/30 Noiembrie 19387, 


Pînă spre sfîrşitul lunii august 1940, absolut nimeni nu cunoştea iden. 
titatea jandarmilor care în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 au asasinat prin 
strangulare pe Căpitan, Nicadori şi Decemviri în dreptul pădurii Tincăbeşti pe 
şoseaua Rimnicul-Sărat — Bucureşti. 

Pe cale oficială niciodată nu s-ar fi aflat şi dovadă a fost în cele patru luni 
15-sept. 1940 — 20 ian. 1941 de colaborare în guvernul general Ion Antonescu, 
cînd Jandarmeria şi Ministerul Ordinii Publice (colonel Alex. Rioşeanu) au 
refuzat să dea Justiţiei evidenţa celor care în noaptea 21/22 sept. 1939 au asasinat 
prin glonte în ceafă sau tir de mitralieră, 275 comandanţi legionari. 

Iată cum, din proprie iniţiativă şi cu resurse personale, doi mici, dar 
excelenți legionari: croitorul Ghiţă Tomescu şi birtaşul Costică Popa-Ursu au 
reuşit să zmulgă teribilul secret de Stat. ; 

Asasinii direcţi: colonel Ştefan Gherovici, maiorul Iosif Dinulescu, 
maiorul Aristide Macoveanu şi 14 plutonieri de jandarmi. 

Semnatarul declaraţiei: Octavian Popa, originar din jud. Făgăraş şi 


membru al „Asociaţilor foştilor deţinuţi politici“ din str. Mintuleasa 10 
Bucureşti II]. 


dr. MŞ. 


oaie 217 

sin ea R ARMA 
10 Mai 1991 j 
DECLARAŢIE f 


_— Cele redate mai jos sînt auzite de la dl. Ghiţă Tomescu 
- închisoarea Jilava, camera 9—12 reduit, în anii 1949-50. Ș 
A spus, de faţă fiind mai mulţi, iar cu am auzit-o de mai multe ori, cum în Î 
anul 1940, înainte de Septembrie, din proprie iniţiativă sau i-a fost comandat, 4 
mai rețin, să afle cine au fost cei care au executat pe Căpitan, Nicadori, N. 
poeti mviri în noaptea de 29—30 nov. 1938. Că ştia sigur, era că, cei recrutaţi, - 
pei de la Legiunca de Jandarmi Băncasa. Şi cum la Băneasa cunoştea un bun 
și ionar pe Costică Popa, zis „Ursu: şi care avea un restaurant f. aproape de 
ia tă Leg. de Jand., impreună au hotărit strategia. Aici, la localul acesta, 
ccle treceau spre casă după terminarea serviciului, să bea sau o gustare. Şi 
Va i aceştia, s-au fixat asupra unuia cu care Tomescu era împreună făcînd în 
Sri timp „0 mare prietenie“, atit de mare încit într-o zi i-a spus plutonierului E 
Eu în fiecare seară ascult la radio Bari, cum vorbeşte C.Z.C.“, la care plutonierul 
a zimbit compătimitor şi i-a răspuns: „Nu-i adevărat. CZC. este mort.“ Tomes- 
cu a sărit în sus simulind supărarea că ce aude el cu urechile lui, el nu-l crede. Şi 
s-au tot contrazis pînă au ajuns la pariu propus de Tomescu, pe Spanie 
Plutonierul a acceptat aducindu-i dovada scrisă, procesul verbal. (el lu = 
arhivă). A doua zi l-a adus, conţinea toate numele celor dr  pariiiţa i 
execuţie. Ghiţă Tomescu iar a simulat surpriza, dar l-a rugat să-l i let e: 
a doua zi, că şi ela pus pariu cu cineva şi vrea, la rindul lui Si era misi 
cu greu a cedat fricii, i-a lăsat actul, s-a dus la o Cinosi ni cs ti 
copie, iar a doua zi i-a restituit originalul „prietenului“ lui, p 
Pt. dl. dr. S. Milcoveanu de la Tavi Popa. 


, Croitor (com.) 


Lie 


aa alia 
“n 


Pe 
PETE 


i DA ai sii Răi 


Sfinta mănăstire ati IC PIE: 
Amfiteatrul hotelului Sinaia sub preşedenţia lui Dan Amedeu Lăzărescu tor 
Jurist: Ă 


SINAIA: 25 Oct. 1991 
. . . 9 ai 
Sintem „Asociaţia foştilor preşedinţi i" 4$ > 
libere, independente şi nitare din epoca 191 0 € 
î Am fost Tineretul Naționalist şi în acelaşi UMP 
acea epocă. 


adevărat democrat din 


Învierea 
218 


Am fost conştiinţa vie şi elanul constructiv al acelei Românii nu pe 
ctibilităţii. : - , 

dar pe unul p2f AES Ei Constituţiei din 1923 şi al Statului de Drept, voinţă 

de existenţă şi dezvoltare a Națiunii Suverane. Cu angajare pe drumul istopi 

inaugurat de Regele Carol 1 cel Inţelept, întregit de Regele Ferdinand ] ce] 

Loaial şi continuat de Regele Mihai 1cel Devotat. 

În acest cadru şi pe acest drum Idealul avea posibilităţi şi resurse pentru 
ca curentul de aşcensiune socială să asigure conţinut naţional în conţinătoruj 
ri În acest cadru şi pe acest drum Viitorul avea posibilităţi şi resurse pentru 
ca scopul nostru, România, să fie parte valabilă respectată în întregul: ieri a] 
comunităţii europene şi miine al comunităţii planetare. zi 

Sintem aici pentru a sărbători în Castelul Peleş al familiei noastre Regale 
ziua de naştere a Regelui noastru: mult iubit, mult necesar şi mult aşteptat. 

Ne-a adus aici instinctul naţional. : 

Ne-a adus aici Sentimentul patriotic. 

Ne-a adus aici Tradiţia istorică. - 

Ne-auadus aici forțele centripete ale Ţării încă rezistind forţelor centrifuge 
puse să distrugă Rominia prin haos economic şi învrăjbire socială în plus de 
izolare poate eliminare internaţională. ; 

Există Sufletul Colectiv al Națiunii. 


Tfectă, 


Națiunea e prezentul din succesiunea generaţiilor alcătuind Neamul 


Românesc aici pe locul strămoşesc carpato-ponto-dunărean. 

Trecutul e important, dar încă mai important e Viitorul. 

Inainte de a fi existenţă, Viaţa e prezenţă şi înainte de a fi simplă prezenţă, 
viaţa € creaţie continuă. 

Sintem viaţă pentru că refuzăm să murim şi pentru că Adevărul din noi e 
superior Puterii potrivnice nouă. 

Mersul înainte se cere şi va fi pe drumul pozitiv al Istoriei. 

Mersul înainte se face şi se va face cu Ţara întreagă toţi laolaltă. 

Mersul înainte al României necesită Monarhia Constituţională. 

Mersul înainte al României nu aşteaptă, ci vrea pe Rege. 

Majestatea Sa Regele Mihai 1 cel Devotat trebuia să vină la 22 
Decembrie 1989 pe bază de restaurare a Dreptului Constituţional. 

Nu s-a putut. 

Inerția a fost mai tare ca Elanul. 


Majestatea Sa Regele Mihai 1 cel Devotat trebuie să vină astăzi 25 


Octombrie 1991 pe bază de necesitate naţională vitală: pentru a ne scoate din 
haosul anume or 


așezărilor. 
Duşmanul intern nu vrea. 


ganizat şi pentru a ne readuce la ordinea naturală şi firescul 


Către Asociaţia fostilor preseuinţi si fruntași ai organizati, | 
ET lor studenesi 219 

Nu vrea pentru câ ştie a avea complicitatea isnoranţii istari - 

Jicitatea indiferenţii sociale şi complicitatea neprevederii cor tza î 

P Nondum omnium dierum solem occidisse. Încă n-a apus soarele tuturor 

ijelor, spuse Titus Livius în „Ab urbe condita“. j- 

2 "4dhuc sub iudice lis est. Procesul se judecă incă, spune Horatius în „AS ş 

tica“. : id , 

poe -Devenirea nu-i stopată şi Ţara nu-i în 


iopati paralizie, ne permitem noia adău 
E mai tare cel care rabdă decit cel care loveşte şi istoria bi-milenară a Românila; 
a avut mai multe Învieri egale cu Minunea. 


Majestatea Sa Regele Mihai 1 cel Devotat. 

N-a venit pe bază de Drept. 

Nu vine pe bază de necesitate. 

Atunci va veni pe bază de luptă. 

E lupta Statului pentru existență. E lupta Națiunii pentru continuare. E 
lupta noastră a tuturor Românilor, a tuturor claselor şi a tuturor partidelor. 

Preşedinte, 

dr. MILCOVEANU ŞERBAN 


Secretar, 
dr. ION ZEANA 


+ 


FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR STUDENŢILOR ÎN MEDICINĂ DIN 
ROMÂNIA 


N- 
Către ASOCIAŢIA FOȘTILOR PREŞEDINŢI ŞI FRU 
TAŞI Al ORSANIZĂȚIILOR STUDENŢEŞTI Loeiă 
EPOCA 1919-—1947 A AUTONOMIEI UNIVERS! 


Dragii noştri înaintaşi, caer 

e i tini omaâni, 

Continuind tradiţia Uniunii Naţionale e re ARĂ ale României 

asociaţiile studenţilor în medicină din Universităţii itară, spiritul şi idealurile 

Mari s-au unit pentru a salva autonomia universiistt Tri 

mişcării st i. i ul sfint al Ţării 

i apă ce Vircolacul bolşevic, care a RUE studenţii în medicină, 

continua să otrăvească sufletul Națiunii Rom: sîntem gata de a ridica steagul 

infioraţi de dirzenia şi jertfa iluştrilor inaintaşi, o area României Mari din 
de luptă al studenţimii româneşti, purtindu-l spre € 

ghearele uzurpatorilor roşii. 


220 Învierea 
Fiind încredinţaţi că veţi fi alături de noi, avem certitudinea că vom trăj 

împreună zorii unei dezrobiri ce va să VIE. 

Ştefănesti, vila Florica 

27 octombrie 1991 


SOCIETATEA STUDENŢILOR ÎN MEDICINI BUCUREŞTI 
Dinu EFRIM 
SOCIEEATEA STUDENŢILOR MEDICINIŞTI CRAIOVA 
Cosmin ALEXANDRESCU 
SOCIETATEA STUDENŢILOR MEDICINIŞTI IAŞI 
Adrian CIORNEI 

SINDICATUL STUDENŢILOR MEDICINIŞTI TIMIŞOARA 
Adrian TURC 
ORGANIZAŢIA STUDENŢILOR MEDICINIŞTI CLUJ 
Sorin BLAGA 


10 Decembrie 1991 Sfinta Biserică Precupeţii Noi din str. General Broşteanu 12 
Prea CucernicePărinte Nicolae COSMA 


Domnilor Colegi şi dragi camarazi 


Asociaţia noastră nu-i organizaţie de masă, nu vrea sediu propriu şi în 
conformitate cu tradiţia nu se va transforma niciodată în partid politic. 

Asociaţia noastră are un scop limitat, dar mare dacă nu sfint şi anume de 
a lupta impotriva indiferenţei şi de a salva de la uitare deci de la pierdere tezaurul 
celor gindite, tezaurul celor simţite şi tesaurul celor trăite de cele 28 promoţii de 
studenţi ale autonomiei universitare între 1919 şi 1948. 

Cluj toamna 1919. 

„__ Primul Congres Naţional Studenţesc al României întregită în hotarele ei 

etnice şi cu provinciile ei istorice. 

A În acest Congres şi-a luat formă organizatorică activă Sufletul Naţional 
Românesc aşa precum albastrul, galbenul şi roşul de la sine se alipesc în 
Tricolorul Ţării. 

Cu quasi unanimitate de voturi, acest Congres a repudiat teza forţelor 
Oculte de stat federativ multi naţional pluri-religios şi a decis teza statului 


naţional unitar al Românilor. Adică -al Națiunii care a alcătuit acest Stat, al 


Națiunii care are răspunderea în Istorie şi al Națiunii care asumă respectarea 


principiilor morale, respectarea 'dreptului internaţional şi respectarea 
naționalităților conlocuitoare. 3 j i 


Prea Cucernice Parinte Nicolae Cosa 


i Ale 221 
Acest prim-congres al tuturor tinerilor laolaltă: a deci 
în țitulatură şi a decis insigna de Student Creştin nu cu scop pita de Creştin 
model al perfecțiunii. udere, ci ca 
Domnilor colegi şi dragi camarazi. 
Programul nostru € limitat şi nu-l putem depăşi. 
Programul nostru este de a pune Trecutul în serviciul V:; : 
Programul nostru este de a înarma Tiner, cerul Sica Viitorului. 


: : pp i versita: AA se 
acesta Tineretul Universitar de miine cu învățămintel r de astăzi şi prin 


Pereti pati 
perienţelor noastre nu toate cu victorie şi prea multe cu rara Amato 

România de ieri n-a fost perfectă, dar era pe drumul spre perfecţiune şi 
„vea resursele de perfectibilitate, Cele trei decenii între 1919-—1947 au fo 
Oarecum sărace în reuşite oficiale ŞI în împliniri statale, dar au fost extraordinar 
de bogate: în speranţe, în năzuinţe, în căutări, în încercări, în idealuri generoase 


şi în sacrificii sfinte. 


Un mare laborator de analize şi sinteze. Un cazan de fierbere la sute şi 
chiar mii de grade de temperatură, o generoasă matcă pentru cunoașterea care 
se vrea sau se va vroi transformată în acțiune. 

S-au arătat lucruri excepţionale. 

S-au văzut lucruri minunate. 

Domnilor colegi şi dragi camarazi. 

Nu orice întoarcere la trecut e pozitivă şi e constructivă. Nu orice întoar- 
cere la trecut poate lega firul de continuitate istorică. 3 

În terti ră medicală: diagnosticul e temelia tratamentului şi tratamentul 
e aplicarea diagnosticului. La fel în viaţa publică şi în activitatea politică: există 
o succesiune obligatorie în sensul că î za o cunoaştere completă a 
trecutului şi apoi se poate o direcţie justă în viitor.“ pie 3 

Nu ie poaţe paie fără diagnostic diferenţial exhaustiv intre reia -s 
lichid otrăvitor şi izvoarele de apă curată. Nu se poate Bicepri fără aa ei 
diferenţial irefragrabil între prostia care nu învaţă din propriile A sep 
inteligenţa care învaţă din greşelile altora. Nu se poate începe „i 6 
tizarea diferenţii dintre politica de provocare ca scop in Sine ŞI po: 

Struire cărămidă peste cărămidă. aaa moi Ad E A 

Pe plan i în imediat: prima lege şi primul rade a aa asia ci 
Pe cîmpul de luptă sub focul inamicului nu se schimbă Ni 
Structura şi se perseverează cu tot oe se poate din ce e pps lege şi primul criteriu 

Dar pe air sira caste d Vele Să ră ri i mai mult decit inteligența 

Sint nu unirea, ci creativitatea. Această creativitate €S : 
ŞI cultura şi implică ce-i posibil aici pe 
Sfint. 


Domnilor colegi şi dragi camarazi. 
Ne intoarcem cu fața spre viitor. 


pămint din Substanţa Divină şi dn Duhul 


Ne îndreptăm privirea spre ce va fi. pie 

Ne adresăm Tineretului Universitar de astăzi. ii 

Ne adresăm d-lui preşedinte şi d-lui vicepreşedinte al Ligii Studenţilor. 

Ne adresăm d-lor Preşedinţi de Societăţi Studenţeşti din Universitatea 
Bucureşti Regele Carol 1 cel Înţelept. 

Se subinţelege încrederea dat fiind dragostea şi speranţa care există. 

Conform moţiunilor votate de toate Congresele Naţionale Studenţeşti: 
sintem şi răminem în serviciul d-voastră. Conform. Declaraţiei princeps din 
27 Decembrie 1989 publicată în ziarul „Liberalul“ din 6 Ianuarie 1990: sintem 
şi rămînem /a dispoziţia d-voastră. 

Domnule Preşedinte Daniel Popescu. 

Domnilor preşedinţi. 

Vă predăm sfintele noastre sdrenţe care au fost steagurile noastre de luptă. 

Vă predăm deviza Studenţimii Creştine Române: „Nu-i nevoie să speri 
pentru a întreprinde şi nu-i nevoie să reuşeşti pentru a persevera.“ 

Vă predăm lozinca Congresului Naţional Studenţesc din Aprilie 1936 de 
la Tirgul Mureş prezidat de George Furdui geniul generaţiei nostre: „Toate 
soluţiile sînt înainte“. 

Dumnezeu este cu d-voastră. 

Noi vă urmăm. A 


Dr. MILCOVEANU ŞERBAN 


dr. Milcoveanu Şerban 
— medic primar — 

tel. 66.63.63 

str. Petofi Sandor 9—11 
71306 Bucureşti | 


DECLARAŢIE şi APEL 


„Subsemnatul dr. Milcoveanu Şerban, în vîrstă de 80 ani, medic primar 
domiciiat în Bucureşti I str. Petofi Sandor 11. 

pa „La 15 martie 1992 simultan s-au primit în România expediate din Nord- 

A nediale Mei Europa şi probabil idem din România în Occident plicuri 

a) de șine Prin poştă cu copii xeroxate după două pretinse documente 

Primul este un fals conceput, redactat şi di ă 

; ; şi difuzat cu scopul de a mă arăta 

PUD Epion (colaborator, delator, informator) al securităţii de Stat astăzi S.R.I. 

oilea nu este fals, dar în contradicţie cu primul nu poate dovedi decit 


Declaraţie si Apel 
noastră sub teroarea stalinistă a dictat za 


ligaţia noa: îi urii comuni 
2 IE e mbrie 1989) de a ne apăra (asemenea Evreilor 1a (a Martie 1945 
Mediu) prin dedublarea personalităţii şi de a vorbi ta pora din Evul 


prev oua sata ef E el ca a E 
ine ; 1 concepţia mea despre Mi fu] 
să binevoiască a studia: a) „Memorialul“ scris zilnic îniă aL E eri 
aşteptind a putea fi editat 3b) declaraţia pe 22 pagini ministeriale „Pentru ce 2 
intrat în Mişcarea Legionară?“, pe care m-a obligat Securitatea de Stat S-0 scriu 
în Ianuarie 1958 şi o copie am aflat indirect a se găsi la Institutul de Istorie al 
Partidului Comunist. . 

Aici mă refer la primul pretins document care este un fals cu scopul de a 
mă distruge din serviciul Patriei Române şi din serviciul Adevărului Istoric. 
Pentru a amăgi pe cei fără experienţă politică şi pentru a înarma pe cei cu răutate 
sau invidie împotriva mea, autorii falsului împletesc minciunile fabricate de ei, cu 
un fapt: perfect real, dar foarte mic şi total inocent. Eliminind pasagiile introduse 
de falsificatori, textul real devine dovadă convingătoare a nevinovăţiei mele şi 
devine dovadă demonstrativă a terorii exercitată în 1964 de Securitate. 

Primul text declarat de mine fals. y 

Citez: „Tovarăşul colonel Enoiu şeful anchetelor politice. Inchid citatul. 

Nu-mi amintesc absolut nimic despre acest nume de Enoiu şi dat fiind 28 
ani de atunci nu cred a fi scris eu vre-odată această frază mai ales că lipseşte 
precizarea instituţiei unde acest Enoiu ar fi fost „şeful anchetelor“: la Securitate? 
la Procuratură? la Miliție? sau la Armată? Nici măcar nu-i indicat oraşul 
Bucureşti. 

Al doilea text declarat de mine fals. 2 pa 

Citez: „Eram singur şi cu mintea în întregime concenirată asupra sarcinilor 
trasate de d-voastră la ultima întilnire avută“. Închid citatul. inc, 

Declar pe cuvint de onoare şi invoc pe Dumnezeu pentru mine câ "1 cele 
750 şedinţe de anchetă la Securitatea de Stat din Iulie 1947 pină în 1986 cind am 
fost abandonat: absolut nimeni nu mi-a „trasat“ sarcini şi de la absolut res i 
n-am primit vre-o „sarcină“. La aceste 750 şedinţe n-am făcut decit să com “i = 
întrebările care mi s-au pus şi să ascult în respectuoasă tăcere 9piau 
sfaturile anchetatorilor asupra FRNpORU/ în societate. 

Al treilea text declarat de mine fals. FSA ie 

Citez: „La ultima noastră întrevedere nu am prin tei Sg 
preotul Ion Dumitrescu, dar am discutat cu as pe ii în rizâvi în viaţă nu au 


discuţiei ca să-l apropii, i- am spus „noile me 


1 timp, este foarte inteligeru şi 
pace ie n pttă tă la ideile legionare. 


schimbat convingerile din tinereţe“. 

_ mu.Pe preotul Ion Dumitrescu îl cun 
după părerea mea este simist înfocat şi nu Va renu 
Inchid citatul. ; 


Învierea 

at . . . P, = 
'mic nu-i adevărat în cele de mai sus Şi totul e inventat de falsificatori. 

Al de ape ă“ referitoare la preotul Ion Dumitrescu, 


Săi :mi -0 „sarcină i 
DEE, zi DER para mea vre-un raport sau vre-O raportare către Securitate? 
trebuia 5 


tă raportare? iata 
Unde deea n A Tale 064 la Borsec o discuţie de 15—20 minute cu 


: i îteva zile sau săptămîni eliberat di 
picotal loa Dumitra: vina o anchetă din jarizd Securităţii câtă 
Închisoarea Aiud, nu trebuia oare să fe 3 e cerea â raporta oi 

ă e toţi pas cu pas şi minut cu minut şi care ne ce porta orice 
AC URI RAE dep: i dă între doi legionari? Unde e această 
cuvînt schimbat ocazional pe Stra i dia ) i 
obligatorie şi inevitabilă anchetă cu consemnarea su ear uri a ta Or auzite 
din partea mea de preotul Ion Dumitrescu şi a celor auzite de mine din partea 
preotului lon Dumitrescu? În 1983 am fost chemat la Securitate şi admonestat 
de colonelul „Pascu“ să nu mai joc teatru pe stradă „trecînd pe celălalt trotuar 
cînd întilneşti un legionar.“ ) 

AI patrulea text declarat de mine fals. - iei 

Citez: „Refuzul meu se datorează în principal legăturilor intrerupte cu 
d-voastră şi vă asigur acum că sînt gata, oricînd să slujesc cu devotament instituţia 
d-voastră. Aştept neapărat să ne vedem. Dr. Milcoveanu Şerban.“ Închid citatul. 

Primo: contradicţia dintre „cu mintea în întregime concentrată asupra 
sarcinilor trasate de d-voastră la ultima întilnire avută“ din primul text fals, şi 
„se datorează în principal legăturilor întrerupte cu d-voastră,“ din al patrulea 
text fals. 

Secundo: din Ianuarie 1958 pînă în Ianuarie 1961, am fost convocat de 3 
ori pe săptămînă după terminarea programului de muncă dimineaţa pentru a fi 
convins prin promisiuni mhirifice sau pentru a fi îngenunchiat prin ameninţări 
Paralizante să semnez cu Securitatea „angajamentul“ de colaborare citeşte 
spionaj şi delaţiune. Deci, după ce eu am refuzat de peste 150 ori, iată că mă ofer 
Singur spontan şi „onorata, Securitate nu dă nici-o urmare şi mă refuză. 

Terţio: ce-o fi această intimitate „aştept neapărat să ne vedem“ ca între un. 


băiat şi o fetiţă în luna de miere a dragostei pasionată? 
Concluzii 


Totul este o falsificare cu Scop politic actual de a 
26 de ani am refuzat sute de încercări (inclusiv Ion Pace 
ŞI nu mai puţin cu scopul politic actual de a lipsi 


Caligrafia imită Perfect scri i - 
: Crisul me izi 
fost mai mult uluit decit indignat. "5 Ja prima vizionare eu peisOnAe a) 


În 1894 Căpitanul Alfred 


Domnule Procuror 


225 
Testament Politic al Regelui Ferdinand 1 cel Loaial şi la cererea lui Iuliu 


retin  - crezător expertiza grafologică a lui Henri Stahl l-a declarat autentic, 
Maniu Ene e sclus ca Securitatea de ieri şi S.R.L. de astăzi să plătească din 
Ca atac tului şi din munca poporului cei mai talentaţi falsificatori de scrisuri 
Bugetul ături. Numai că în cazul meu din Martie 1992 au făcut greşeala să scrie 
şi de SAI i mul rînd al primei pagini cuvintul „I-am întilnit“) în timp ce eu în 
lt (pe e) e scriu aşa cum am învăţat în şcoală cu „â“ cind nu-i după litera „r«. 
toate sate lar aţie şi Apel. A = că EA 
Nedreptate făcută unuia este ameninţare pentru toţi. Libertatea, Dreptatea 
: Demnitatea sînt valori comune ale tuturor oamenilor de bine. Trag alarma 
1 


rală şi solicit amă apăra în faţa opiniei publice şi solicit a mi se face dreptate 
ene » 
de Procuratur a. 
dr. Milcoveanu Şerban 
* 
Procuratura generală 


nr. 20167 din 1992 Aprilie 06 
21 Martie 1992 Bucuresti 


dr. Milcoveanu Şerban tel. 666363 str. Petofi Şandor 9—11 71306 Bucureşti | | 
domniei sale d-lui Procuror General al României 


Domnule Procuror, 


Subsemnatul dr. Milcoveanu Şerban în virstă de 81 ani medic primar 
internist asistent universitar înainte de 1945 i zare. îndrăznesc a 
Rezistind la nu puţine încercări de intimidare pacii oate o fabrică 
vă aduce la cunoştinţă existenţa aici în România a unui dresa rgăminica dea 
de falsificare de scrisuri şi de semnături şi îndrăznesc a văS că prin descoperirea 
șpăra Oridinea publică, relațiile paşnice şi voința iai: 
aisijicatorilor şi stoparea activităţii lor. a şi reuşi 
Ce operează cu modesta şi neinsemnata mea UR a Ser. 
cu oricine din această Ţară, inclusiv: preşedintele Republicii, menit £ i 
Nului, liderii partidelor, membrii Parlamentului, comandanții ; 
ustiţiei şi aşa mai depare. 
ericol social generic. 
Pericol social concret. 
Periculum ortum. 
Şi nu mai puţin periculum în futurum. 
lată faptul material. 


Învierea 
226 


La 15 martie 1992 zeci poate sute de persoane nu toate cunoscute de mine, 


au primit simultan prin poştă cîte un plic Ci pl pe i Scrisul meu 
falsificat copia unui aşa ZIS document compromiţ n arhiva secretă a 
securităţii de Stat astăzi S.R..]. str. Povernii 6 cod 71124 Bucureşti 1. 

Plicurile erau trimese — după ştiinţa mea — unele din New York şi altele 
din Madrid şi toate aveau expeditor fictiv sau nemenţionat. 

Mai mult decît probabil similare plicuri cu acelaş conţinut defăimător au 
foat expediate idem anonim din Bucureşti la prietenii şi la cunoscuţii mei din 
Exil în Occident. bă ice arii i E 

De aici constatarea că ne găsim în faţa unei acţiuni organizată cu acces la 
arhivele secrete ale Statului şi cu scop de disoluţie prin învrăjbire a Națiunii: 
prin orice mijloc inclusiv falsificarea de scrisuri şi de semnături. 

Domnule Procuror 

Plicurile anonime primite în Bucureşti conţin toate trei piese, ale căror 
copii xeroxate plus anvelopa le anexez la prezenta sesizare. 

Piesa Nr. 1 

O pagină dactilografiată cu două texte: sus un pasaj din biografia făcută 
de mine la 15 Martie 1990 ilustrului prof. Nae Ionescu şi jos un pasaj dintr-un 
interviu al Regelui Mihai | în ziarul „Acum“. Scopul reproducerii pasajului de 
sus este de a instiga grupul legionar Horia Sima, să mă omoare, iar scopul 
reproducerii pasajului de jos este de a instiga legionarii din ambele grupări să 
omoare pe Regele Mihai |. Amănunte şi precizări asupra Interviului publicat în 
ziarul „Acum“ al Masoneriei vă poate da ing. Funda Dumitru, care s-a ocupat 
să-l analizeze şi pe care îl citez martor la prezenta. 

Această pagină dactilografiată a mai fost difuzată anonim în primăvara 
1991 şi vom reveni cînd vom menţiona caracterul de infracţiune continuă. 

Piesa Nr. 2 

Patru coli ministeriale scrise realmente de mine pe ambele pagini în anul 

1985 şi în localul Securităţii sub dictarea cuvint cu cuvînt a colonelului 
prezentindu-se cu numele de Pascu. Mi s-a spus că se face un exerciţiu dacă 
accept versiunea oficială comunistă despre geneza şi istoricul partidului „Totul 
pentru Ţară“ şi eu am refuzat să continui cînd dictarea a trecut la defăimare: 
memoriei unor persoane decedate în urmă cu aproape 50 ani deci în im 
posibilitate să se explice şi să se apere. 

„ Primul scop al acestor patru coli trimise anonim prin poştă este să instige 
asasinarea mea de către cei avind alte opinii politice decît mine. Al doilea scop 
urmărit este să convingă destinatarii de autenticitatea piesii Nr. 3 prin aparenta 
similitudine de scris. 

" Piesa Nr. 3. 
Este un text scris de mină care se vrea scrisoare trimeasă de mine la 24 


e 1964 din staţiunea Borsec „Tovarăşul colonel Enoiu şeful anchetelor 
ice 


Ea, 0 


Domnule Procuroy 
Aceasta fără specificarea oraşului Bucur ti şi fără speci cdi 
“dee = 1 i i 
Securitate, Miliție, Armată, S.S.I. sau Procutagargi Pr ăspecificarea instituţiei: 


În afară de menţiunea: „24 VI 1964 Borsec“ și E 
are 14 aliniate din care: opt complet nevinovate ră arta mea, textul 
cu alt scris decit cel al falsificatorului şi şase avind e 00 pia mine dar 
morală şi niciodată scrise de mine. ngnut de mare vinovăţie 
Aici e falsul pe care îl aduc la cuno 
autori solicit a fi identificaţi. 
Domnule Procuror, 


Jată istoricul celor care au premers şi care ar exnli ai 

În Ianuarie 1958 am fost coivoae la i pr = i ne 
început cu claustrarea mea 16 ore într-o cameră să scriu singur cu conş i 3 a 

e 21 sau 22 coli ministeriale „Pentru ce am intrat în Mişcarea dese ln 
informaţii indirecte am aflat că o copie a textului meu din Ianuarie 1958 se 
găseşte în arhiya » Institutului de Istorie a Partidului Comunist“ şi pentru confrun- 
tare cu textul similar din recentele plicuri anonime, vă adresez rugămintea de a-l 
solicita spre/ducere. 

În continuare din Ianuarie 1958 pină la împlinirea virstei de 75 ani în 1986 
am fost convocat de 2—3 ori pe săptămînă după orele de serviciu la locul de muncă 
pentru aşa zise întrebări şi aşa zise anchete: în total circa 750 şedinţe cu peste 100 
ofiţeri de Securitate. Scopul nescris, dar evident al acestor 750 şedinţe a fost de a mă 
convinge prin promisiuni mirifice împletite cu amenințări paralizante să devin cu 
angajament scris aşa zis „colaborator“ al securităii de Stat. 

Cea mai uzitată metodă de a mă intimida şi de a mă şantaja era ca prealabil 
să mise trimeată la domiciliu sau să mi se scoată în cale diferiţi agenţi provocatori 
cu discursuri de calomniere a şefului Statului sau de criticare a regimului în 
vigoare şi cu propuneri de complot antistatal, spionaj pro-american şi agitaţie 
publică. Pentru a mă apăra de aceste curse repetindu-se timp de 25 de ani 
minimum bi-săptăminal: a) am evitat chiar întilnirea ocazională pe stradă de 
foşti membrii ai Mişcării Legionare şi b) in imposibilitatea de a evita intilnirea, 
să încunoştiinţez prin Poştă onorata Securitate că n-am avut nic. 0 convorbire şi 
Că nu s-a stabilit nici-o înţelegere. sa Ă isori de 

Nu ştiu dacă Securitatea de Stat a azvâriit la gunoi aceste scniso că 
apărare sau le-a introdus în dosarul de urmărire longitudinală ape tăţii mea 

În baza unei şcoli şi a unui examen, în vara 1964 Ministe 


2 . : din Judeţul 
detaşat pe timp de 4 luni ca medic balneolog la staţiunea atei eu as 


Ştinţa instituţiei dvoastră şi ai cărui 


Harghita. În baza clasificării i enul de specialitate, Vp e... 

A ificării de întâiul la exam > SpOCIR uri 

a aleg o staţiune de pe litoral, dar amales Borsecal ca find lipsi! de vilegiaturiş 
tăini şi deci sărac în prezenţe ale Secaliulti fondării în 1927 a Mişcării 


n dimineaţa de 23 Iunie 1964 — pen Ion Dumitrescu numai de citeva 


Legionare — îmi apare în cale ilustrul 


zi Învierea 


săptămâni eliberat din Închisoarea Aiud după o lungă detenţiune şi grele 


anchetări. Organizarea întâlnirii era evidentă: a) pe SĂ scurtătură de dru 
necunoscută de public şi cunoscută numai de noi salariaţii, b) în mijlocul unej 
pajişti înconjurată de pădure cu observatori şi microfoane şi c) preotul I.D. 


imobil ca o momeală în aşteptare şi camuflat în vilegiaturist cu o sticlă de borvij . 


în mâna dreaptă. ' îles 

L-am salutat respectuos, n-am schimbat nici-un cuvânt cu dânsul şi după 
10—12 secunde mi-am continuat drumul spre cabinetul de consultaţii. Corform 
regulii generale de apărare, în aceeaş zi 24 lunie 1964 am trimis prin poştă o 
scrisoare: a) nu colonelului Enoiu de al cărui nume n'am aflat decit acum în 
Martie 1992, ci „Direcţiei Generale a Securităţii de Stat din Ministerul de 
Interne Bucureşti“ şi b) precizind că întâlnirea a fost ocazională fără convenire 
prealabilă şi că în afară de salutare pe parcursul ei de 10—12 secunde n-a avu 
loc nici-o discuţie şi nici-o înţelegere. 

Această scrisoare reală a mea trebuie să se găsească la dosarul meu din 
arhiva securităţii de Stat, şi respectuas solicit aducerea ei pentru confruntare cu 
textul fals trimes anonim sub semnătura mea la 15 Martie 1992. 

Domnule Procuror, 

Iată pasajele false adăogate la scrisoarea mea reală şi înlocuind pasajele 
de apărare a mea. 

Citez: „Tovarăşului colonel Enoiu şeful anchetelor politice... ... Eram 
singur şi cu mintea în întregime concentrată asupra sarcinilor trasate de dvoastră 
la ultima înfî/nire avută... .. La ultima noastră întrevedere nu am primit sarcini 
referitoare la preotul Ion Dumitrescu, dar am discutat cu el 15—20 de minute, 
iar în finalul discuţiei ca să-l apropii, i-am spus: „noile — mele orientări şi 
hotăriri în viaţă nu au schimbat convingerile — din tinereţe“... ... Pe preotul Ion 
Dumitrecu îl cunosc de mult timp, este foarte inteligent şi după părerea mea este 
simist înfocat şi nu va renunţa niciodată la ideile legionare... ... Refuzul meu se 
datorează, în principal legăturilor întrerupte cu dvoastră şi vă asigur acum că 
sint gata oricind să slujesc cu devotament instituţia dvoastră. Aştept neapărat să 
ne vedem. dr. Milcoveanu Şerban.“ 

Inchid citatele. 


Cele două sublinieri sint făcute de mine la reproducere astăzi Martie 
1992. Cuvintele „întîlnire“ şi „oricând“ sînt scrise de falsificator cu „î“ din i şi eu 
— aşa cum voi dovedi mai jos — întotdeauna am scris şi întotdeauna voi scrie 
cu „â“ din a cînd nu-i început de cuvint şi cînd nu urmează litera r. 

„__ Aşa am învăţat în şcoală şi aşa a fost ortografia pînă la reforma din 1948 
a învăţământului şi a limbii. Aici e dovada că talentul falsificator are vârsta tînără 
ŞI a urmat clasele primare după anul 1948. 

Domnule Procuror, 
i â de scrierea cu „î* din i, mai sunt încă trei dovezi de falsificare intenţionată 
în textul de mai sus cu presupusul meu scris şi cu presupusa mea semnătură. 


Domnule Procuror 
229 
Primo [fa rodi lei 
Contradicţia dintre îraza iniţială „Eram sineur Fed id camera ab a 
ntrată asupra sarcinilor trasate de dvoastră n Mara in intregime 


conce ară posi ntilnire « si 

fraza finală „Refuzul meu se datorează în principal legăturilor intrerupe i 
stră. 

402 închid citatul, 


„IIfautbonne memoire aprăs qu'ona menti“ 
( 1606-—1684) în „Le Menteur“, acte IV, sc, 5. 

Secundo 173% Alti 

"Textul fals afirmă că în dimineaţa de 23 Iunie 1964 la staţiunea Borsec eu 
am avut fără martori cu preotul lon Dumitrescu o lungă conversaţie, citez: „am 
discutat cu el 15—20 de minute.“ 

Or la epoca aceea Securitatea de Stat se sesiza chiar de vederea fără 
vorbire a unui legionar de pe un trotuar de către alt legionar de pe celălalt 

otuar. dir toba Ani 
Se Cum presupusa discuţie e indicată a fi avut 15—20 minute, e firească 
întrebarea unde e inevitabila anchetă a securităţii de Star, despre: ce-a auzit 
preotul Ion Dumitrescu din cele spuse de mine şi ce-am auzit eu din cele spuse 
de preotul Ion Dumitrescu? 

În dosarul meu de la Securitate sint nu puţine procese verbale de 
anchetare: nu de discuţii şi nu de fraze, ci de sunete voindu-se litere auzite de 
mine de la un legionar sau despre legionari. 

Terţio. Sr. 

În textul lor, falsificatorii îmi atribuie cuvintele „Pe preotul Ion Dumitres- 
cu îl cunosc de mult timp, este foarte inteligent şi după părerea mea este simist 
înfocat.“ a E : 

Îm afară de falsificator sau falsificatori absolut nimeni nu poate defini pe 
preotul Ion Dumitescu drept „simist înfocat. , 

Încă din vara 1938 şi neîntrerupt pină la deces, preotul lon i a a 
fost: nu un antisimist oarecare, ci şeful grupării radical ae : i ii 
Legionară. Dovadă unanimitatea textelor pro-Sima şi anti <a, ie ep e 15 
cate de Românii din Exil. Dovadă că în pseudo-guvernarea Pat e 
Sept. 1940 — 21 Ianuarie 1941 preotul Ion pei ec a) belea 
demriitate în ierarhia Partidului sau în aparatul de mr Ciorogaru au fost 
1940 şi 21 Ianuarie 1941 impreună cu economistul € SE asinarea lui N. lorea 
arestaţi secret în Vila Elena Lupescu din Sinaia, unce € rari sau pseudo-legionari 
şi V. Mageanu la 27 Noembrie 1940 respectivi jeg uşească asasinarea celor 
Lan întors cu maşina la Sinaia şi au încercat fără « 

01 şefi legionari anti-simişti. j tă minciuna şi falsul pentru 
„Nu numai memorie, dar şi inteligență Beoeallă im Ş 
a-i asunde contradicţia cu realitatea unanim cun 


» avertizează Pierre Corneille 


Învierea 


Domnule Procuror, mul dvoastră va încerca să rezolve probleme printr. 
te inutilă pentru că falsificatorul sau fal. 

i eu însumi recuosc că e scrisul meu perfect imitat 

i iisînt de maxim talent şi eu insu CI SCI 

Sica e ai de mina şi de mintea mea. În 1894 căpitanul Alfred Dreyfus a 
e sate rr în baza expertizei tehnice grafologice a lui Bertillon, şeful respec. 
tivului laborator din Mi 
Paris. În vara 1927 în exil la Pa 


autentic. 
Domule Procuror, 
Dovada perfect pertinentă şi perfect concludentă a falsului se găseşte în 


faţa ochilor dvoastră şi anume în cele două texte reale ale mele, utilizate de 
falsificatori în plicurile lor anonime. es 
Scrisoarea falsă atribuită mie întrebuinţează pe „£“ din i în două cuvinte: 
„la ultima înfîlnire“ şi „gata oricînd“. lar eu în toate textele scrise de mină şi de 
mintea mea: a) întotdeaua am întrebuințat pe „4“ din a şi b) niciodată n-am 
întrebuințat pe “i, din i. 
Scrisoarea datată 24 Iunie 1964 Borsec are pasaje reale cu conţinut 
nevinovat scrise de mine şi are pasaje adăogate cu conţinut criminal de falsificatori. 
In toate pasajele reale cu conţinut nevinovat mai exact de auto- apărare 
"e întrebuințat „4“ din a. Citez: „spre vila sanatorială 34 în al cărei — cabinet 
medical am locul de muncă începând dimineaţa la ora 9... În anul 1963 m-a 


chemat la telefon spunându-mi că este bolnav şi că are nevoie de asistenţa mea 


medicală...“ 

Deci: toate pasagiile nevinovate scrise de mine ca auto-apărare 
întrebuinţează pe „â“ din a şi toate pasagiile criminale scrise de falsificatori 
pentru a mă acuza întrebuinţează pe „î“ din i. 

Domnule Procuror, 

: In plicurile trimese anonim prin poştă la 15 Martie 1992, falsificatori au 
introdus piesa Nr. 2 cu istoricul partidului Totul pentru Ţară , scris de mine în 
localul Securităţii de Stat sub dictarea rapidă ca mitraliera a colonelului Pascu. 

Fără excepţie în acest text scris de mîna mea se întrebuinţează întot- 
deauna „4“ din a şi niciodată „£“ din i. 

ata SIC verificare de dvoastră. 

agina 1: „frământări social- i impri î ] 
TERRA Smndu - e Itaca economice... a imprimat în rândurile aces- 
Pagina 2: „Ilie Gârneaţă... Propagându-se de către conducători teoria... 


aceasta relevându-se î ÎN tii sa : ; Z 
[n ducă se în mod deosebit în rândurile macedonenilor... declarând că 


Domnule Procuror 


DEO ID PIE TPA PETE CI n 2 ae pa e A A 
Pagina 3: „când Hitler se pregătea... când este instaurată dictatura 


iană... în primulrând... asasinatele cele mai bestiale au ș ri 
DA sau îi ciopârțeau în mod-bestial... O serie de Piri pa 
țară.-- Pagina 4: „Începând din acest moment... dusă mai întâi în direcţia, “ 
Pagina 5: „nu este altceva — decâr expresia politică... Formulă pe câr de 
„nic pe atât de elastică... să reformeze atât doctrina câr şi metodologia... 
pai îndu-i un Caracter nou... şi să se desăvârșească în timp... omul de cuvânt 
. e... i, . 
şi Onoaș agina 6: „în nenumărate rânduri... împinsă până la exterminarea fizică... 
of alăturându-se tot atunci...“ 
a Pagina 7: „monarh desfrânat şi corupt... nu s-au realizat până la urmă...« 
Pagina &: , „suspendând pe Stelescu din legiune... editând şi O gazetă cu 
acelaş titlu... publicând număr de număr atacuri... Spitalul Brâncoveneasc .... un 
lucru rămâne Cert... Şi ciopârţirea cadavrului... 
Domnule Procuror, i 
Fragmentele de scriere mai sus reproduse sînt din textul istoricul Par- 


tidului Totul pentru Ţară scris de mâna mea fără gindire şi fără judecare sub 
dictarea în ritm de mitralieră a colonelului de Securitate Pascu, care citea după 
un text probabil dactilografiat. ă ză : 

În cele opt pagini scrise de mîna mea sub dictare rapidă: a) de 35 ori am 
întrebuințat pe „â“ din a şi b) niciodată n-am întrebuințat pe „i“ din i. Aceasta 
este regula (automată, instinctivă şi reflexă) a scrisului meu în contradicție 
(evidentă, flagrantă şi irefragabilă) cu textul fals care întrebuinţează niciodată 
pe„â“ din a şi de două ori pe „î“dini. ue 

Dacă n-aş cunoaşte scopul deci indentitatea falsificatorilor, aş fi înclinat 
să adopt diagnosticul lui Alphonse de Lamartine (1790—1869): „Rien n estrai, 
rien n'est faux; tout est songe et mensonge“ din „Nouvelles Harmonies. 

Domnule Procuror, FE 7 patit s 

Ne găsim în faţa unei infracţiuni continuată prevăzută şi pedepsită 
de art. 41—42 cod penal. i 

În primăvare 1991 deci în urmă cu aproape un an, ing. Predescu ca 
găseşte în cutia de scrisori sau la uşa apartamentului un plic anonim Cu numele 
său de destinatar scris-gratiat cu majuscule. 

n plic două piese: ş Eta 0 sa 0 

a) - pagină dactilografiată identică cu cea din plicul city ii 
poştă la 15 Martie 1992, deci acelaşi autor, acelaşi scop şi aceaş metodă pe 
a nu aminti de aceeaşi periculositate. : i 
dle b) copia xeros a uxiei scrisori în pu de mine la 21 Decembrie 1973 

in Policlinica Vitan către Securitatea de Stat. i 
Vă anexez şi această scrisoare a mea din 21 viene ze Sopuilăriă 
Eu încep această scrisoare reală cu: „călre Direcpa > “o i rel decât 
Statului Ministerul de Interne Bucureşti“. Închid Citatul. Deci, cu 


să Învierea 
1se din 15 Martie 1992: Tovarăşului Colonel Enoiu 


i ă si 3 : (d 
hid citatul. Contradicţia e clară şi după logică adev I 


inceputul scrisorii fa 
ărul 


anchetelor politice.“ Inc A : 
ă i nu falsul alungă adevărul. - ; 

alungă e ri iei mele reală a mea din 21 Decembrie 1973 are trei pagini şi în 

aceste trei pagini: niciodată n-am scris pe „i“ din i şi constant am scris pe „d“ din a 

Pagina 1: „document de 38 pagini pe care l-am citit cândva în 1940 şi pe 
care întâmplarea mi l-a readus în cale... am strâns fişele bolnavilor... 

Pagina 2: „n-au intrat în cabinetul meu în acea după amiază decd....., 

Pagina 3: nu are cuvinte nici scrise cu „A din a şi nici cuvinte scrise cu „i“ din i, 

Domnule Procuror, 

Nimeni sănătos mintal nu trimete informaţii şi rapoarte la Securitatea de 
Stat astăzi S.R.. fără a avea un premergător angajament, adică fără O ofertă din 
partea individului şi fără aprobare din partea instituţiei în plus de plata primită, 

Ca atare în mod respectuos vă adresez rugămintea să cereţi Instituţiei 
S.R.I. în numele căreia şi pe răspunderea căreia operează falsificatorii de 
la 15 Martie 1992: a) prezentarea în original a presupusului meu angajament de 
colaborare cu Securitatea de Stat şi b) prezentarea tot în original a unor a/te 
presupuse informări sau rapoarte din partea mea întrucit în Drept „testis unus, 
testis nullus. “ 

Contemporaneitatea în continuarea antichităţii: „Il ne faut pas avoir 6 
gardă un seul temoin, fât-il Caton lui — meme.“ 

Domnule Procuror, 

Evident că pentru elucidarea situaţiei şi rezolvarea problemei veţi lua 
hotărirea de a cita pe „colonelul Enoiu şeful anchetelor politice“ din Securitatea 
de Stat astăzi S.R.]. 

S-ar putea să fie cognomen conspirativ sau n6m de guerre, dar personajul 
există în realitate. 

Eu n-am auzit niciodată de acest nume Enoiu până în Martie 1992, dar dr. 
Vasile Noveanu l-a cunoscut personal şi mi l-a descris: „foarte înalt, foarte 
voinic, brunet la faţă şi extrem de dominator.“ 

„„. Descrierea mi-a evocat pe unul din sutele de ofiţeri de securitate, care au 
binevoit să-şi consume timpul şi energia cu convingerea persoanei mele să 
devină colaboratorul onoratei lor instituţii. 

i Prima scenă rămasă în memoria mea. Prin anii 1958—1960 anchetatorii 
incercau 2—3 şedinţe cu mine şi apoi mă treceau altuia să-şi măsoare puterile 
Cu rezistenţa mea zisă încăpățânare de nebun. Acest Enoiu cu grad de maior nu 
m-a abandonat după primele încercări şi a continuat 10—12 şedinţe cheltuind o 
energie într-adevăr vrednică de un scop mai bun decât persoana mea. 

> A doua scenă rămasă în memoria mea. Tot în acei ani s-a încercat 
"Mpresionarea mea cu spectacolul întregii ierarhii a Securităţii de Stat. O jumătate 
de oră am fost anchetat de un locotenent care în picioare a dat raportul unui 


Domnule Procuror 


căpitan. O jumătate de oră am fost anchetat de acest 2 


i mai pa Căpitan care în pici 
nui maior care după ce-mi am picioare a 
+ raportul u amintesc era acest Enciu.  înuz 
da iai am fost anchetat de maiorul Enoiu care în picioare j, ep se juziaale 
onel.O altă jumătate de oră am fost anchetat de acest colonel, sia Dicioare 


| . 
at raportul unui general. Acesta nu m-a anchetat şi după ce m-a străpuns cu 
u €i, ci eu vreau să fiu luat în 


:virea m-a anunţat cu degetul spre subsol că n 
re de „brigada specială“. 
p A reia scenă rămasă în memoria mea. Tot în epoca aceea sînt convocat la 
Securitate şi acest maior presupus de mine a fi Enoiu a recizat fără participarea 
mea un monolog de 120 minute vind să-mi dovedeasc: a) superioritatea Com- 
unismului asupra Capitalismului şi b) certitudinea întinderii comunismului 
asupra întregii planete. Ascultindu-l mai mult Cu respect decit cu interes, eu am 
observat două lucruri noi. În primul rind că dânsul vorbea cu o voce mai tare 
decât ar fi firesc într-o cameră mică numai cu două persoane. În al doilea rând că 
dânsul îşi recitea monologul nu cu faţa la mine, ci spre un tablou din perete unde 
probabil se găsea o ureche electrică. , sia nf e 
A patra scenă rămasă în memoria mea. Vre-o 15—20 ani mai târziu deci 
prin 1980 treceam pe str. Slănic la întretăierea cu Bulevardul Regele Carol 1 pe 
atunci Republicii. Dinspre acest bulevard venea în viteză o motocicletă care prin 
frinare bruscă inoportună s-a răsturnat. Pietonii din apropiere au fugit, dar eu 
am rămas la faţa locului cu speranţa de a putea fi de folos in calitatea de medic 
practician. De sub motocicletă s-a ridicat un voinic în care am recunoscut pe 
maiorul de Securitate presupus astăzi Enoiu şi care fără anchetare m-a pedepsi, 
cy invectivele de imbecil congenital şi de idiot ereditar, crezând probabil că s-u 
speriat de persoana mea. 
Doe the a ta şi ultima dovadă a operaţiunii de fais 
uiţi-mi a vă prezenta şi ! E las, 
Sezisoaiea reală icnisă de mine la 21 Decembrie 1973 către ga 
Generală a Securităţii Statului“ Ministerului de Interne Boti „etului i 
în stânga nişte semne (0 cifră, o literă şi o linie) în chip de rezoluţi 
instituţie. 
Lucru firesc. Lui zealui 
Scrisoarea falsă datată 24 Iunie 1964 Borsec atribuită mie ri pi 
Colonel Enoiu şeful anchetelor politice nu are e da ca îndoăariăşie 
rezoluție consumată sau încercată înainte sau după P m sn 
Nefirescu e întotdeauna dovadă de fals şi de ine 
Domnule Procuror 2" nrimăvara 1991 la uşa 
Vă anexez copii xeroxate după cele e a meri mea reală din 
apartamentului său de ing. Predescu Ştelan şi 2: părere 
ZI Decembrie 1973 şi pagina dactilogra tal i, 45 Marie 1992de mai mule 
Văanexez copii xeroxate după tipi falsă atribuită mie din 24 lunie 
Persoane în plicuri poştale şi anunme: scrisoarea 


234 Învierea 


ear aia 3 ş I TE 1 
1964 Borsec, cele opt pagini scrise de mine sub dictare la Securitate cu istoricul 


partidului Totul geti Țară şi pagina dactilografiată cu instigarea la Omor 
identică din - 

MSI 3 a ez copii xeroxate după două documente care sunt /a originea 
falsului (supus atenţiei, competenţi şi deciziei dvoastre) şi anume: A) Declaraţia 
— princeps semnată de mine la 27 | Decembrie 1989 şi publica a în ziarul 
„Liberalul“ Nr. 1 din 6 Ianuarie 1990 şi b) Sraturul „Asociaţiei foştilor Preşedinţi 
şi fruntaşi ai organizaţiilor studenţeşti libere, independente şi unitare din epoca 
1919—1948 a autonomiei universitare.“ 

Înafară de aceste două acte semnate de mine, eu nu am în prezent sau în 
trecut nici-o altă vinovăţie în optica onoraţilor falsificatori de scrisuri Şi 
semnături. 

Domnule Procuror, 

Pentru elucidarea situaţiei şi rezolvarea problemei, vă solicit respectuos 
a lua informaţii de la următoarele persoane care au primit plicuri anonime sau 
care au aflat de aceste trimeteri. 

Ing. Predescu Ştefan, str. Tache Ionescu Nr. 5, et. IV, ap. 14, Cad 70154 
tel. 59.57.23. 
dr. Noveanu Vasile, str. Cristian Tell Nr. 31, et. IV, ap. 8, cod 70171 te. 
50.44.70. 

dr. Zeana Ion, str. Frumoasa Nr. 54, et. III, ap. 13, cod 78116, tel. 50.25.32. 

ing. Funda Dumizru, Str. Barajul Uzului Nr. 2, bloc Y-16, sc. B, et. IL ap. 
31, cod 74664, tel. 43.85.13. z; 

avocat Atanasiu Constantin (Puiu), str. Veteranilor 7-—8, bloc C, et. II, 
ap. 28, cod 77543, tel. 71.37.66. 

economist Serafim Alexandru, Str. Pravat Nr. 20, bloc P-9, sc. G, et. III, ap. 
134, cod 77326, tel. 85.62.24, 

„ „avocat Clonaru Victor, secretarul general al „Asociaţiei foştilor deţinuţi 
politici“, str. Mântuleasa 10, cod 70087, tel. 13.93.59 şi 13.57.63. 

ing. Jacobescu Ştefan, str. Crizantemelor 18, bloc 73, sc. III, et. ], ap. 47, 
cod 76464, tel. 76.25.95. 

avocat Rusu Joan, str. Frumoasă 48 în Alee, cod 78114, tel. 50.75.30. 

Imi rezerv dreptul de a completa, dacă pe parcursul anchetei dvoastră mai 
aflu de persoane care au primit sau care au auzit de aceste anonime. 

Domnule procuror, : 

Simultaneitatea primirii la 15 Martie 1992.a mai multor plicuri 
anonime, expediate prin poştă unele din New. York şi altele din Madrid este 
rr, Ei fo A fata Nuci actul organizată dispunind de membrii 4 
şi copieri xerox. ŞI dispuniînd de fonduri băneşti pentru trimiteri poştale 


Art. 9 cod procedură penală. 


Domnule Procuroy 


235 
Domnule Procuror, 


imirea de ing. Predescu Ştefan în primă d Aegi, 
i Geăimător şi la 15 Martie 1992 a sl abea A unui prim plic 
Ia ne găsim în faţa unei acţiuni continue deci a unei ia defăimător este 
e i: 41—42 cod penal. Cțuni continuată. 
Domnule Procuror, 
prezenţa în plicul anonim din primăvara 1991 a scrisorii mele din 2 
Decembrie 1975 către „Direcţia Generală â Securităţii Statului“ şi prezenţa în 
jietrile anonime din 15 Martie 1992 a textului scris sub dictare în localul 
-Securităţii în 1985 despre istoricul partidului „Totul pentru Ţară“, stât dovada 
încălcare a secretului de Stat şi de sustragere a actelor secrete. 
iu Art. 150 alin. 1 cod penal. 
Art. 251 cod penal. 
Art. 2 din Legea 23/1971. 
Art. 1,2, 3 din H.C.M. Nr. 19/1972. 
mnule Procuror, 

Scapa scrisoare datată 24 A ni țin a nb iri 
iu“ este falsă şi constituie o infracțiune. Irime opii xe: 
dace mai multe persoane din Ţară şi probabil din străinătate 

este infracţiunea de ci de fals. 
t. 290 cod penal. E & - j 
si zale ee mă lor drept înscrisuri oficiale din ee ri a Statului 
constituie infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 
Domnule Procuror, a Seti ae af 
Pagina dactilografiată avind sus opinia mea cae a ea re 
jos presupusa opinie a Regelui Mihai 1 despre Iegioua ga E eta în mai multe 
în plicul anonim găsit la uşa apartamentului în Pa Na este aliobaidedit 
plicuri -anonime primite prin poştă la 15 Mae e Regelui Mihai 1de către 
instigare presupus abilă, dar sigur perfidă la asas parea Horia Sima. 
legionari şi la asasinarea persoanei mele de Către grw 
Art. 174 cod penal. dia 
Domnule Procuror, „1 intimitare, demoralizare şi 
Asupra mea se fac tot felul de presiuni de inune care singură 
paralizare. Cu argumentul că procurorii sint i semnează concluziile zale 
decide politic, cu argumentul că experții ră case va declanşaasupra persoa 
de aşa zisul interes al Statului şi cu po tatea i ieciiile: 
mele o nimicitoare campanie de presă din e eităret 
Rezist la presiuni şi vă înaintez prez 


an0 
dov; 


dr. Milcoveanu ina 


Învierea 


ARS se e DI II IRI EI E 


x 


MESAGIU SOLEMN 
către i 
Studenţii în Medicină 


17 Mai 1992 
Bucureşti 
Duminică 17 Mai 1992 
Societatea Studenţilor în Medicină 
Bucureşti 


Onorată adunare generală 
Domnilor studenți viitori colegi 


Vă adresăm rugămintea de a asculta şi de a primi următorul mesaj din 
partea foştilor conducători S.S.M. actualmente in „Asociaţia foştilor preşedinţi şi 
fruntaşi -ai organizaţiilor studenţeşti libere, independente şi unitare din epoca 
autonomiei universitare. “ 

Incepind cu anul 1919 al Congresului Naţional Studenţesc de la Cluj, care 
a respins teza cosmopolită a statului multinațional şi a decis Statul naţional 
unitar al României întregită în hotarele etnice şi emblema „Srudent Creştin“ nu 
cu scop de excludere, ci ca simbol şi model de perfecţiune. 

Nu terminînd cu, ci oprindu-ne la anul 1948 cind ocupaţia sovietică şi 
dictatura comunistă au suprimat autonomia universitară şi au instituit statul 
totalitar. 

Mesajul nostru e dator să înceapă cu exprimarea în public a sentimentului 
nostru de dragoste părintească pentru primii patru studenţi medicinişti care din 
proprie iniţiativă au venit să ne cunoască şi să ne cerceteze pe noi bătriînii foşti 
preşedinţi ai Societăţii. 

Dinu Efrim. 

Cristian Cheleş. 

Daniel Popescu. 

Răzvan Gavrilă. 

Sint cei patru pionieri ai generaţiei dvoastră. 

__ Sinteroii instinctului de solidaritate a generaţiilor pe drumul progresului şi 
Sint eroii voinții de a construi viitorul în continuarea trecutului. 


Este învățămînt mereu verificat de experienţă istorică că puterea de creaţie 


este direct proporţională cu justeţea judecăților de valoare şi loaialitatea în 
relaţiile interumane. 


„Mesaj solemn câtre studenţii în Medicină 
Onorată adunare generală. = 


În consens cu vice-preşedintele nostru Filon : pif 
ecretarul general Mircea GHEORGHIU din si îi dia piu şi cu 
e atenţiei, gîndirii şi deciziei dvoastră următoarele trei ZE e AIcd a 
upune i principii di : € trei adevăruri operative 
i următoarele trei principii directoare, selecţionate de Viaţa şi experienţa a celor 
28 promoţii de studenţi între 1919—1948. 
Primul adevăr — primul principiu. 
Indiferent de titulatura impusă sau îngăduită de condi 
anizaţiile studenţeşti şi tineretul universitar nu pot fi insensibile şi nu pot sta 
străine la Ce Se întimplă sau nu se intimplă în viaţa publică. Statul: nu-i voința 
infrastructurii economice stăpină pe suprastructura socială, ci este şi dată nu 
este el trebuie să fie voinţa de existenţă şi de dezvoltare a Națiunii. Prezenţă şi 
participare la viaţa publică: nu ca afiş sau ca instrument al unui partid politic 
oricare ar. fi el, ci întreită politică naţională, socială şi morală pe poziţie. de 
independenţă şi în serviciul întregului. Individual tinerii pot greşi şi nu rareori 
greşesc, dar colectiv Tineretul universitar şi organizaţiile studenţeşti nu greşesc 
nicigdată întrucît sînt însuşi Viitorul Țării. Si pe | 
Acapararea monopolistă a unei organizaţii studenţeşti şi excluderea din 
întregul ei a unei părţi legitime sînt vicii în raport cu ordinea naturală şi se 
numesc absolutism cînd le practică conducerea şi extremism cind le practică 
opoziţia. Absolutismul practicat de conducere nu întirzie să instaleze dintr 
general; iar extremismul practicat de opoziţie nu intirzie să aducă înții Eiaitroba 
învinşilor şi apoi catastrofa învingătorilor. Experienţa istorică aa za 
absolutismul e produs de egoism şi lăcomie şi că extremismul i eri pr E 
şi neprevedere. Mulțumită inteligenţi: toate adevărurile pot A ata le 
fel oarecare şi multe lucruri bune pot fi făcute direct sau ațată E DEE 
politică cere inimă fierbinte şi creer rece şi deciziile ri a E 
în funcţie de cauze şi motivări, ci în funcţie de scopuri şi efecte. 
Al doilea adevăr — al doilea tie 
Noi Românii sintem O naţiune mică „in ca! inua decit prin 
„la răscrucea imperialismelor“. În această situajie dop E ecti plus Sia 
pezfectă solidaritate naţională şi prin perfectă u ic rin periectă respectarea 
perfectă loaialitate cu naţionalităţile CO ş ir a Transilvaniei în 
principiilor de drept. Cea mai sigură met să de forțe, ci e înfăpruirea 
România: nu-i inferiorizarea ungurilor în rapo 
drepturilor lor legitime şi inevitabile. 
Neamul românesc are 34 gen îi , 
mulţumită puterii cu care picioarele iai de toarta cerului. Fără it 
mulțumită puterii cu care miinile s-au tel lui Dumnezeu, l Oră A, 
tradiţiilor naţionale şi fără credinţă în drep avut alt nume decit cel de 
2000 ani dvoastră la fel ca şi noi am 


S 
E) 


ţiile epocii, or- 


calea răutăţilor“ şi un stat invidiat 


iețui în istorie: 
ij utut supravieţui in a 
eraţii care pt îa pămbnul strămoșesc şi 


Învierea 
238 


inelui general şi pentru eroii înălţării idealiste. 
binelui Ce A taţi renunţa la statul naţionai unitar. Ze 

Între altele pentru că ne cer a-l înlocui cu cosmopolitism sau cu inter- 
naționalism tocmai cei care în ţara lor practică naționalismul cel mai radical şi 
cel mai intransigent. ui) să 

Victimele n-au de gind să imite pe călăi, dar nici nu pot ignora exemplul lor, 

Statul naţional unitar e forma de organizare şi de funţionare în care 
individul oferă de la sine şi fără constringere cel mai mult pe altarul interesului 
general şi în serviciul binelui public. Nici-o putere ocultă din exterior Şi nici-o 
forţă centrifugă din interior nu are întiietate asupra Națiunii care singură a 
alcătuit Statul şi care singură răspunde în Istorie. Dacă ar fi să se dezmembreze şi 
să dispară România, nu alţii de altă naţionalitate sau de altă religie ci noi Românii 
vom fi judecaţi de posteritate şi condamnaţi de Istorie. lar sentinţă se va motiva 
cu vina de insensibilitate şi indiferenţă a mulțimilor şi cu vina de neprevedere şi 
incapacitate a guvernanţilor. 

Trădarea din inconştienţă e mai distrugătoare decît trădarea cu 
conştienţă. 

Al treilea adevăr — al treilea principiu. 

In baza capitalului nostru de experienţe gindite şi sub impulsul sentimen- 
tului de dragoste şi devotament pentru patria noastră comună, milităm ca toate 
organizaţiile socio-profesionale şi înaintea tuturor cele studenţeşti să fie şi să 
funcţioneze în acelaşi timp: libere, independente şi unitare. 

Ingăduiţi-ne să explicăm. 

În ce sens organizaţii studenţeşti libere? 

Libere în sensul alegerii comitetelor de conducere de către adunările 
generale şi acestea nu prin intimidare de către violenţă sau forţă, ci prin vor secret 
obştesc după ascultarea tuturor tezelor candidante. 

Nu-i liberă organizaţia care nu convoacă adunările generale în mod legal 
conform statutului. Nu-i liberă organizaţia care refuză unor membrii ai săi 
dreptul de explicare la nevoie dreptul de apărare. Nu-i liberă organizaţia în care 
îuposi tă întregului sau uzurpatorii sigiliului alungă deci extermină o parte 

egitimă. 

In ce sens organizaţii studenţeşti independente? 

„Independente în sensul de a nu fi subordonate şi de a nu depinde: nici de 
administraţia de Stat, nici de vre-un partid politic şi evident nici de forţele oculte 
şi nici de poliţia secretă. Independente în sensul de a-şi exercita gindirea critică, 
dea-şi exprima sentimentele proprii, de a-şi exercita dreptul de autodeterminare 
şi de a rămîne fidelă propriilor idealuri şi devotată propriilor hotăriri. 

' Independenţa n-are semn de egalitate cu neutralitatea şi are semn de 
egalitate cu obiectivitatea. 


i ă iştii cu preocupări materiale şi pent 
blema n-are importanţă pentru egoişt x i tru 
scai alergind e comoditate, dar are importanţă de esenţă pentru altruiştii, 


Mesaj solemn către studenţii în Medicină 


Independenţa n-are semn de e 239 


jitate cu imparțialitatea. BAltaţe ca abstinenţa şi are semn de 
ega De pe poziţia independenţii deci a obiectivi ţii şi imparțialitătii ; 
jile au mai mare autoritate şi acţiunile au mai mare aria tăţii, înter- 
venţii artizană deci discutabilă a încadrării disciplinată î itate decit de 
unei mişcări sociale. intr-un partid politic 
i Pacii Sc, ni zaţii CI Studenţeşti exact cum este Suveranitatea 
Napu ss ne explicăm mai departe. 
În ce sens organizaţii studenţeşti unitare? 
Unitare în sensul de unicitate a organizației în respectiva Facultate sau în 
respectiva Universitate. d 
Unitare în sensul de a nu funcţiona in paralel mai multe organizaţii 
studenţeşti care să se distrugă prin agresiuni reciproce şi prin consumarea 
energiei în interior în loc să construiască în exterior. 
Este aceeaşi auto-distrugere cînd majoritatea alungă în loc să cîştige 
minoritatea sau cînd minoritatea se retrage în loc să înţeleagă majoritatea. 
Cunoaştem şi am trăit asemenea experienţe negative în cele două decenii 
interbelice. Toate Congresele Naţionale Studențești dintre 1922-—1937 au con- 
damnat funcţionarea şi pulverizarea şi au decis păstrarea şi continuarea unităţii. 
Aţiţarea individualismului egoist să se suprapună interesului general şi 
finanţarea forţelor centrifuge să elimine forţele centripete sînt scopurile 
duşmanilor din afara cir în era ai 3 Smeu intern care se vrea 
în stat şi care unelteşte să ajungă stat su j 
spite rietița pibastit i că dusi reuşesc să distrugă sau să ră 
doneze Tineretul Universitar numai cu complicitatea conştientă sau 
neconştientă a trădătorilor din interiorul Gipiizțuta i md 
Acest principiu al unităţii nu exclude, ci implică a iso releiă 
confruntarea ideilor în procesul de concepție. Acest principiu “aajorităţii, Acest 
nu la dezbateri şi la dialoguri, ci se referă la decizia (ial so idartateosa 
principiu al unităţii consacră legitimitatea deciziilor şio 
majoritate şi fosta minoritate. 
Onorată adunare generală, legi : 
Domnilor studenţi viitori colegi, în atenţie şi de a 
Vă adresăm rugămintea noastră părintească i ii selaționat i 
Supune, gindirii: aceste trck pncgti bere care au crezul aplicindu-le şi 
ganizaţiile studenţeşti dintre 1919—1945 şi 
Tespectindu-le 28 promoţii de studenţi. 
Onorată adunare generală, . 
Domnilor studenţi viitori cole nostru cu cele două Jozinci care ne-a 
Îngăduiţi-ne să încheiem mesaâgiu izibil din 1948 pină în 1989. 
Susţinut vizibil din 1919 pină în 1947 şi inv 


sau 2 


RITA îi 
ECTS "IAT: VA 


"PODGORIA i 


Smoai 


240 Învierea 
O 
Prima lozincă: 
Mens agitat molem. 
Spiritul conduce materia. Îi a 
Idealul duce viaţa înainte şi asigură dezvoltarea societăţii. 
Dispariţia începe cu degenerarea şi sintem degeneraţi cind am pierduţ 
Idealul şi cînd simţurile egoiste înlocuiesc idealurile altruiste şi generoase. 
A doua lozincă. 
Nu-i nevoie să speri pentru a intreprinde şi nu-i nevoie să reuşeşti pentru a 
persevera. 
Nu există dificultate care să oprească sau să încetineze mersul înainte al 
Tineretului Universitar Român. 
Nu există nici duşman extern şi nici duşman intern care prin dezbinare 
sau prin exterminare să învingă Tineretul Universitar Român. 
Păstraţi pozițiile defensive. 
Păstraţi-vă spiritul ofensiv. 
Secretul tuturor victoriilor din viaţă şi din societate este spiritul mereu 
ofensiv pe poziţii numai defensive. 
Mergeţi înainte pentru că apăraţi Cauze drepte. 
Mergeţi înainte pentru că Sinteţi însoţiţi de sufletele din Cer şi de oasele 
din pămînt a 28 promoţii premergătoare dvoastră. 
foştii preşedinţi S.S.M.B. 


1) dr. Dtru Enăchescu 

90 ani 

psihiatrie-Bucureşti 

2) dr. Şerban Milcoveanu 
80 ani 

interne-Bucureşti 

3) dr. Hortensiu Gancevici 
81 ani 

dermatologie-Bucureşti 

i) dr. Valeriu Neagoe 

77 ani 

chirurgie-Simeria 

5) dr. 1. Păunescu-Daia 
70 ani 

biologist 


PE Oi 


AvVertismentul nr.1 


AVERTISMENTUL Ne 


Difetenţa dintre unitate şi uniformizae, 

S-ar putea să nu fie mincinoşi, dar sigur sînt 
ringă la pre ce el i cazi papilare, 

Cincizeci de ani Sînt o jum tate de secol şi nu este posibil ca = 
jumătate de secol:a) să nu se i gîndit asupra celor întmple pe EA a 
învățăminte din experienţe; c) să nu se fi luat la cunoştinţă schimbărite 
împrejurări din jur; d) să nu se fi schimbat ierarhia valorilor ş 

ersoanelor; e) sănu se fi înţeles dezavantajele politicii de provocare şi avantajele 
politicii de construire şi f) sănu se fi impus prioritatea gindirii asupra acţiunii şi 
prioritatea direcţiei juste asupra elanului combativ, : 

Ceea ce. verbal ni se cere şi faptic ni se impune: nu-i unitatea, ci e 
uniformitatea şi — pentru a păstra sinceritatea şi curajul — mai exact unifor- 
mitatea noastră a tuturor la nivelul mediocrului permanent şi la nivelul mentalități 
gregare. ina ab d pi 

Nu vrem prizonierat în turmă. 

Nu vrem a fi conduşi de absolutismul bazat în exclusivitate pe instincte, pe 
reflexe, pe automatisme şi last but not least pe prejudecăţi. pat nea 

Nu viitorul e în serviciul trecutului, ci trecutul e în serviciul viitorului. 

Ceea ce vrem şi ceea ce ne propunem volens nolens începe şi nu poate 
începe altfel decit cu precizarea, cu arătarea şi cu amputarea a ce nu mai vrem şi 
a ce e de repudiat. E 

Destul O jumătate de secol s-a sacrificat interesul general pentru ri 
interesele personale şi încă pentru cel mai neîndreptăţit fiind nu a-legitim, ci 
anti-legitim. sd 3 TR 

Destul O jumătate de secol s-a bătut pasul pe loc cu inexistenta sinceritate 
cu inexistenta conducere, cu inexistentul curaj, cu inexistentul dea Ş 
inexistenta capacitate, toate sacrificate pe altarul sa gr ai inert OS 

Pentru ce se calcă în picioare învățărura fondatorilor şi pe  icari? Na 
exact invers decit modelul lor? Nu-i organizaţia icre babei “devărăt Chiar 
Națiunea înaintea organizaţiei? Nu-i Dumnezeu iden 
înaintea propriei noastre Națiuni? 


Înşelători cei care vor să ne 
const : 


dr. Milcoveanu Şerban 


Bucureşti tel. 66.63.63 
24 lunie 1992 


242 Învierea 


Ci vă adunaţi comori în cer... că unde este com. 
oara voastră, acolo va fi si inima voastră 

Sfîntul Evanghelist Matei 

VI, 19—24 


î Care e scopul? 
In ce constă misiunea asumată? 


Sint născut la 30 martie 1904 la Focşani. Sint licenţiat al Facultăţii de 
Teologie din Bucureşti. Răspunderile indeplinite de mine au fost de director, 
succesiv la Direcţia Presei din M.A.I., la Preşedinţia Consiliului de miniştri şi la 
Ministerul Cultelor. În studenţie am activat în Liga Apărării Naţionale Creştine, 
n-am avut nici o colaborare cu Poliţiile Secrete Politice, am fost pe front atit în 
războiul din est cit şi în războiul din vest, din 25 III 1960 pină la 1 VII 1964 deţinut 
politic la Jilava şi Aiud şi last but not least în aceşti 65 de ani de prezenţă activă 
în viaţă publică am cunoscut şi voi relata despre mii de personalităţi eminente. 
3 Ne constituim în „Liga pentru apărarea Adevărului Istoric “. 

Nu în liga pro sau.anti-comunistă. 

Nu în liga pro sau anti-fascistă. 

Nu în liga pro sau anti-naţionalistă. 

Nu în liga pro sau anti-democrată. 

Nu în liga pro sau anti-masonică. 

Nu în liga pro sau anti-capitalistă. 

Ci în „Liga pentru apărarea Adevărului Istoric“. 

Observaţia istorică multi-milenară arată că doctrinele, ideologiile şi 
programele au adevăruri de reţinut în ce afirmă şi fac erori de combătut în ce 
neagă. Idem experienţa politică multimilenară dovedeşte că rezultatele sint 
malefice sau benefice în funcţie de calitatea sau necalitatea cadrelor: oameni 
de bine sau oameni de prac ă, altruişti sau egoişti, patrioţi sau trădători şi aşa mai 

eparte. 

In perfectă concordanţă cu observaţia istorică şi cu experienţa politică, 
concepţia noastră, a celor constituiți în Ligă are prioritar şi hegemon scopul de 
a descoperi, de a apăra şi de a valorifica Adevărul social, Adevărul naţional, 
Adevărul moral, Adevărul ştiinţific şi ipso facto Adevărul guvernamental al 
României integrată organic şi osmotic în omenire. 

„„, Lerarhizind analitic adevărurile şi construind sintetic Adevărul, pe cale de 
raţionare logică şi de bun-simţ vin şi ni se arată de la sine: ce-i legitim ca ordine 
naturală în România, ce-i autentic ca firesc omenesc în România, ce-i fecund ca 
organizare socială în România şi ce-i creator ca activitate politică în România. 


Către Ziarul „România Liberă“ Bucuresti 


243 


Nu ne trebuie decit: azen ra 
Unâvoință pentru a 


inteligenţă pentru a inca ăe ae u a observa, b 
ua Ciz Voinţă 
d a ist ne dezminţi. BC, decizie pentru a Concluziona şi sinceritate 
P( Şi ne-am constituit în „Liga pentru apărarea Adevărului istoric“ tocmai 
entru a aduce în serviciul Patriei şi prin România în serviciul Omeniri. Ai 
mult din atenţia necesară, Cit mai mult din bunăvoința necesară, cit mai mult din 
inteligenta Dece SdEi SA pai mult din decizia necesară şi înainte de toate cât mai 
t din sinceritatea necesară. 
Acesta este scopul nostru. 
Aceasta este misiunea asumată de noi. 


mul 


Toma PETRESCU 


str. Maşina de piine 41, ap. 6 
Tel. 42.34.72 
72218 Bucureşti Il 


Iunie 1992 i 
în calitate de vicepresedinte 


* 


predat Marţi 6 X 1992 ora 9 a.m. la secretariatul Redacţiei. 

e lefi ptat şi nu S-a publicat şi 
a) explicaţia dată prin telefoane pentruce nu s-a acceptat şi nu s-a pu 
b)opinia făcută şi hotărîrea luată de cele două organizaţii patriotice faţă de acest 
refuz 


13.X.1992 


Catre posi 
Ziarul „România Liberă 
Bucureştii 


Vă rugăm a publica următoarele: 


ncunoştinţare şi Rugăminte eperile din 27 septembrie 


sr Fe iv la al A ş 
Sesizindu-ne de ce s-a întîmplat negativ din 11 octombrie 1992: 
ntru a evita anularea 


1992, solicităm Națiunea şi Statul ca pentru alegerea“ 
a) sigiliile să fie bine înmuiate în tuşieră şi aceasta pe 
Votului pentru lipsă de imprimare; 


+ 
H+ 
: 
ţ. 
ţ- 
ră 
E 
p 
F 
E 
| 3 
; 
bn 


| 


244 Învierea 
A 


i docf SIRIA i 
b) neacceptarea votărilor la alte secţii decit ale domiciliului şi aceasta 


pentru suspiciunea unora cu 25 buletine de identitate pe acelaşi nume. 
Idem solicităm membrii P.C.R. şi colaboratorii S.R.I. să gindească. la 
Patrie înainte de persoanele lor, intrucit în prosperitatea generală Statul face 
dreptate şi nu face nedreptăţi. 
* „Liga pentu apărarea Adevărului Istoric“ 
(preşedinte Vasile Văluşescu, secretar Anca Neculce) 
„Asociaţia foştilor preşedinţi ai Studenţimii “ 
(preşedinte Şerban Milcoveanu, secretar Mircea Gheorghiu) 
LIGA pentru apărarea ADEVĂRULUI ISTORIC persoană juridică 222 P.]. 1992 


ASOCIAŢIA Foştilor Preşedinţi şi Foştilor Fruntaşi ai Organizaţiilor Studenţeşti, Libere, Inde. 
pendente şi Unitare din Epoca 1919—1947 persoană juridică 2328 J.1 1991 


Faptele nu au nevoie ci 
Ele vorbesc de la sine. 


(1622—1673) 


TRECUTUL în serviciul VIITORULUI 


Culpa in agendo 

A critica e îngăduit oricui. 

Oricui n-are păcate. 

Dar a le avea pe toate şi a critica e un lucru impudic. 


de. Ilie Rădulescu 
martir în închisorile comuniste 


(în ziarul „Porunca Vremii“ din 19 IX 1940) 


Culpa in omitendo 


z : i -a impiedicat 
De cele mai multe ori, vinovăția cea mare nu e a celui ce a făcul, ci a ccliul ce ră img 


Nicolae IORGA 


(1871—1940) 


țegitate 
NVinşii au o istorie. Absentii nicinna 


000 


246 Învierea 


ŞTEFAN cel MARE 
Domnitorul Moldovei 1457—1504 


Cronicarul polonez Cromer despre Ştefan cel Mare: „Bărbat în toate 
veacurile vrednic de aducere aminte: pentru mărimea sufletului său, pentru 
agerimea sa, pentru priceperea sa în ale războiului şi pentru norocoasele sale 
războaie împotriva turcilor, ungurilor, polonezilor şi tătarilor., 


* 


Papa Sixt IV (Francesco Della Rovere) 1471—1484 scrisoare oficială 
către Ştefan cel mare: „Faptele tale săvirşite cu înţelepciune şi vitejie contra 
turcilor infideli, inamici comuni, au adus atita celebritate numelui tău, incit eşti 
în gura tuturor şi, eşti în unanimitate foarte mult lăudat “ 


+ 


Ştefan; cel Mare scrisoare oficială de răspuns Papei Sixt IV: „Sintem în 
totul gata, cu tot sufletul şi cu toată puterea, pe care ni le-a dat Dumnezeu, să 
luptăm pentru creştinătate, cu toate forţele noastre.“ 


* 


Trecutul devenit Marea Legendă 
Legenda devenind Noua Istorie 


1. Ştefan Vodă al Moldovei 
Fost-a pe la noi, prin munţi, 
Şi-a găsit în codrii noştri 
Şoimi viteji, războinici mulţi. 


2. "Tot aşa Tu, Căpitane, 
Urcă pe-ale Putnei văi 
Şi-ţi vom da batalioane 
De legionari flăcăi. 

„3 4 5,6,7,8. 


Imnul princeps al Mişcării Legionare 
autor: Alexandru |. Popescu 


= Monmineul soldarului necunoscus 
MORMINTUL SOLDATULUI NECUNOSCUȚ 247 
Bucureşti 14 Mai 1923. 


Regele Ferdinand 1 cel Loaial. 

Prim-ministru lonel I. C. Brătianu. 

De pe cîmpul de luptă de la Mărăşesti 
Armata 1 Română, general Const. Chiseg A edi i VIII 1917, 
fost deshumate osemintele a 10 soldaţi înmormintaţi stia Grigorescu) au 
titate şi apoi au fost depuse în 10 sicrie în interiorul Bisericii a 17 fără iden- 

Premiantul de onoare al Liceului Militar D. A. Sturza pie 
Amilcar Săndulescu a fost pus cu legătură pe ochi să aleagă unul pese elevul 
E] s-a oprit la al patrulea, a îngenuncheat şi a spus: „Acesta este ta e O sicrie 

e i era orfan de război. Tatăl sau învăţător în satul Mădulati de 
Beica de lingă Drăgăşani- Vilcea murise în Ju TA eee 
înhumat fără identitate, prele de la Mărăşeşi şi fusese 

Sicriul pe o platformă-vagon cu steaguri ale Armatei 1şi cu gardă militară 
a străbătut drumul Mărăşeşti— Bucureşti, oprindu-se şi fiind salutat în toate 
gările de oficialități, armată şi şcoli. 

Sicriul a fost depus în Biserica Mihai-Vodă, unde s-a făcut slujba religioasă 
i oftiata şi toţi Mitropoliţii în asistenţa membrilor guvernului şi Familiei 

egale. 

Re-înhumarea s-a făcut într-un cavou din Parcul Regele Carol Icel Înţelept 
cu steaguri de jur împrejur. 

Ulterior s-a observat că n-are cruce şi s-a aflat că nepunerea crucii a fost 
ordinul iudeo-masoneriei. 

Exact la fel, fără cruce, erau Mormintele Soldaţilor Necunoscuţi din 
Londra, Paris, Belgia, Italia, Canada, Portugalie şi U.S.A. 4 

La 24 Ianuarie 1933 Centrul Studenţesc Bucureşti şi Garda de Fier condusă 
de Mihail Stelescu au încercat să implanteze o Cruce, pe motiv că Religia oficială 
e Creştinismul şi că jertfele au fost pentru România şi nu pentru altă naţionalitate 
sau altă relipi i i i din ordinul 

u altă religie. Sub comanda generalului Gavrilă Marinescu şi din ordi 

ministrului Armand Călinescu, poliţia şi jandarmeria au snopit în bătăi pe 
Studenţi şi au distrus Sfinta Cruce. 


Milcoveanu Şerban 


Naţiun 


Adesea vorbim despre fapte bune, fără pa să 
face si încă mai adesea facem fapte rele, fără a 
vorbi câtusi de puţin despre ele. 

LUCIUS ANNAEUS SENECA 

3 (4 în He — 65 după Hr) 

În orice faci gândeste-te la consecinţe si 
întreabă-te ce se întâmplă si unde vei ajunge, 
JEAN-BAPTISTE SIREY 

(1762—1843) 


TRIBUNA OPINIEI PUBLICE 


Texte pe răspunderea autorilor şi fără imixiunea redacţiei. 
Eventual putem edita şi opinii contrare. Acestă revistă-arhivă este a întregii 
i Române şi nu a unui singur partid politic. 


Da 


„Maresalul“ Ion Antonescu 
Tribuna Opiniei Publice 249 


„MAREŞALUL:“ ION ANTONESCU 


Cu toate că aveam virsta de cca. 11 ani, citez din memorie: 

Prin anul 1926—1927, Regele FERDINAND La dat un decret care suna 
cam aâşa:, ne ni 

„„„In armata română nu există gradul de MAREŞAL.. Se conferă titlul de 
MAREŞAL, generalilor IN RETRAGERE care îndeplinesc următoarele 
condiţii: 

— să fie în viaţă la data prezentului Decret; 

— să fi comandat efectiv MINIM 3 luni, în timp de război o mare unitate 
militară. 3 

La ora cînd s-a dat decretul de mai sus, îndeplineau toate condiţiile 
generalii Al. Averescu şi C. Presan, care au căpătat titlul de „MARESALI'. 

În luna Septembrie 1941, generalul Ion Antonescu, implinindu-se exact 
3 luni de la începerea războiului impotriva URSS, socotind că se încadrează în 
susnumitul Decret, se proclamă MARESAL! : 

Nu-mi amintesc dacă Decretul de mai sus se referea lao lege mai veche, 
sau era un decret nou şi nici dacă era valabil în timp., sau se referea f 
momentul respectiv. De obicei, decretele sint valabile numai în situaţia la 
care se referă. se eee Ei 

După mine, lon Antonescu nu îndeplinea decit o condiţie; Era în viaţă. 

Şi-a luat un grad care nu exisia în Armata opri 

Era activ şi nu în retragere cum prevedea decretul, te militară, deoarece, 

Nu comandase „EFECTIV“, în luptă, O mare pp efectiv pe froni. 
Cu toate că era Comandant suprem al armatei IDR cai Să nu uităm că nici 
Din Bucureşti nu se poate comanda, ci cel mult dai E alea din Moldova 
Regele Ferdinand nu şi-a luat acest titlu, cu toate câ 


a fost efectiv pe front, dirijind ostilitățile; 


DO 


250 Învierea 


Soldatul BOJIN VIRGIL, autorul acestor rînduri, a aruncat mănuşa, Înyi 
pe ofiţerii din Asociaţie, cu argumente să mă combată, să- mi demonstreze că 
n-am dreptate şi în caz cind argumentele sînt valabile, sint dispus să recunosc lui 
Ion Antonescu gradul de MAREŞAL. 


VIRGIL BOJIN 
membru al A.F.D.P. din România 
15 August 1992 
Bucuresti 
* 
CĂTRE BUCUREŞTI 
INVITAŢIE la acţionare din partea Chişinăului şi a 
Cernăuţiului 
Mono; 
Basarabia 
Cuvint cu patru a 
ca o biserică 
cu patru turle albe 
TUDOR PLOP-ULMANU 
MINUNEA DE LA CHIŞINĂU 


31 august 1990. În centrul Chişinăului peste 700.000 de basarabeni, veniţi 
din oraşe, din Sate, unii porniţi pe jos cu trei zile-înainte, purtind tricolorul, cer 
oficializarea limbii române, grafia latină şi tricolorul. 

Ţinind cont de numărul populaţiei din Basarabia se poate spune că a fost 
una din cele mai ample manifestări pe care le-a cunoscut omenirea. Se 
redobindea ceea ce cu zeci de ani în urmă le-a fost furat. Şi în această luptă, spre 
cinstea lor, în frunte au fost poeţii. Ştefan Vodă şi Eminescu se puteau mindri 
de faptele urmaşilor lor. 


INDEPENDENŢA 


Moscova 27 august 1991. În urma eşuării puciului de la Moscova la 
Chişinău se declară Independenţa Republicii Moldova faţă de imperiu. Mai 


[nica de făcut un singur pas: Reunirea cu Patria Mamă. Istoria va fi adevăratul 
judecător. 


IMPERIALISMUL RUS ÎŞI ASCUTE GHIARELE 


a Cum politica rusă, începînd cu Petru cel Mare, a fost de a cuceri şi 
Jug 


a pe cei din jur, se putea oare ca imperialismul rus să fie indiferent cu Ce 
se petrecea în Basarabia? 


Sprijinul extern 
Evident — nu! Şi cum perfidia Moscovei nu cun 251 
2 toate metodele pentru a reincadra Y 


aşte margi 
Basarabiei) în C.S.I. (noua denumire 


„Republica Moldova ini, s-a apelat 
: va îniă e 
Î i â imperiului, fostul U Șgnin denumire a 
S-a început cu sabotajul econo i > 1UStUl U.R.SS, 


SPRIJINUL EXTERN 


"Dacă ţările baltice s-au bucurat de un sprijin din partea Apusului, nu 
acelaşi lucru_se poate spune despre Basarabia, care a fost de fapt victimă a 
aceluiaşi pact Molotov — Ribbentrop din 23 august 1939. Primirea în anumite 
organizaţii a avut un caracter formal şi nu un sprijin pentru dreptate şi libertate, 
„Şi dacă judecăm obiectiv, problema Basarabiei este o problemă a 
României, iar România a acţionat timid şi faţă de Rusia şi faţă de Ucraina, cu 
care, în condiţiile de acum, trebuie să tratăm direct. 


ŞI TIGHINA... 


Conflictul din stînga Nistrului este de fapt opera Moscovei. lichea 
este prea importantă strategic pentru ca Rusia să renunţelaea. Venirea Sale 
şia altor mercenari (în majoritate foşti puşcăriaşi) şi mai ales paie Elțîn 
a 14-a spun totul. Atitudinea unui Role si în de instanţă â lui 
exprimă adevăratele intenţii pe care le are Moscova. e tă 

Şi cum stinga Nisuralei nu este de ajuns, se pierde pă eee e 
lupta şi jertfele basarabenilor. Şi ce poate fi mai crud decit i ad lui Şi de 
ne-a apărat atitea secole de duşmani să devină 0 fortăreață 


ia: Ape A Jinii veniţi de pe alte 
aici, apărătorii Tighinci au fost lovişi în mod 1aş de câtre străinii veniţ 


meleaguri. 


A 
ANTIROMÂNISMUL ÎMBRACĂ UNEORI ŞI SUTAN 


tîndul preoţimii unii care nu văd cu 


Oricit de curios ar părea, există Şi In biserica din România. Cinesintinsă 


Ochi buni apropierea bisericii basarabenede 


DD Oa 


252 Învierea 


aceşti „slujitori ai bisericii“? Răspunsul la această întrebare ne-lămureşte e 


deplin asupra atitudinii lor, căci biserica a fost în generâl păstrătoarea graiului 
strămoşesc, a obiceiurilor străbune şi a românismului în Basarabia după acel 
nefericit 1812. Nu întimplător prima şcoală secundară romanească din Basarabia 
a fost atunci înfiinţată, în anul 1813, — Seminarul Teologic din Chişinău, de 
către mitropolitul şi marele învăţat român, transilvăneanul Gavriil Bănulescu. 
Bodoni, pentru pregătirea tinerilor-viitori preoţi din punct de vedere 
profesional şi inteleciual. i it 153 ni 

Aceşti actuali preoţi, unii ostili apropieirii de biserica din România, sînt 


rodul unei anumite conjuncturi. După 1944 rămînind în Basarabia puţini preoţi, 


s-a apelat la oameni mai puţin pregătiţi, sau chiar fără pregătire teologică, fără 
cultură. 

Procesul acesta, în ultimii ani, a fost grăbit o dată cu libertatea religioasă. 
Redeschiderea bisericilor cerea noi cadre de slujitori. Aceştia văd în apropierea 
de biserica din România periclitarea situaţiilor pe care le deţin, mai ales că 
ministerul culturii şi al cultelor trimite tineri pentru studii teologice în România. 

Furia acestor contestatori s-a îndreptat mai ales împotriva ministrului lon 
Ungureanu, un foarte bun român, ca şi împotriva episcopului Petru Pădureanu 
al Episcopiei Bălţilor, un alt patriot român. Reînfiinţarea prin decret al guver- 
nului Republicii Moldova a Facultăţii de Teologie, avind ca decan pe înflăcăratul 
protopop, Dr. în teologie, Petru Buburuz, le măreşte şi mai mult neliniştea. Ei 
Cer cu insistenţă ca biserica ortodoxă din Republica Moldova să fie în continuare 
sub jurisdicţia Moscovei! 

Acţiunile lor au îmbrăcat diferite forme începînd cu scrisori 
defăimătoare, cu defilări pe stradă şi în jurul casei guvernului, continuînd cu 
fapte agresive cum a fost cea din Bălţi împotriva episcopului Petru şi a 
colaboratorilor săi. S-a mers pînă la violență şi devastări de bunuri. 

Toate acestea au fost în interesul Moscovei, cu susţinerea din partea 
conducătorilor bisericii ruse, în care imperialismul rusesc a găsit, ca şi în trecutul 
istoric, un puternic asociat. 

„Pravoslavnica Rusie“ de altă dată îşi reintră în rol. 


BUCOVINA 


Deşi nordul Bucovinei a împărtăşit aceeaşi soartă cu Basarabia, fiind 
ocupată de trupele sovietice şi în 1940 şi în 1944, motivaţia acestei ocupaţii nu 
a fost aceeaşi. Bucovina nu a fost niciodată, sub administraţie rusă. Trebuia găsit 
un alt pretext. Şi acesta a fost: compensație pentru cei 22 de ani, timp în care 
Bucovina a fost din nou românească (formulă nemaiîntilnită în istorie). 

Deci nu existenţa pe acest teritoriu a unei populaţii ruso- ucrainene a 
determinat ocupaţia. Abia după trecerea multor ani, cind, prin metodele cunos- 


Pai PE 
cute (exterminări, deportări, plecarea loca 


„exiStind pericolul ca tot ce s-a cîştigat prin jertfă şi singe să 5 


Speranţa este tot intelectualitatea 


nicilor în Căutare de lucru, afluxul de 
tema, A ținutului Herţa) număruj 
i enţei unei Populaţii i 

a - = 
tin şi în sudul Basarabiei sari 


opulaţie ruso- ucrăineană pe teritoriul B 
românilor a scăzut, a apărut şi argum 
ucrainene în Bucovina şi Herţa, la Ho 
înglobată tot în Ucraina. 

Discriminarea ŞI procesul de deznaționalizare se Tesimi î 
mai mult, în timp ce Ucraina nici nu se gi 
nu i-a aparţinut. lar cind ministrul de externe al Ucrainei, abordat în rivinţa 
Basarabiei şi Bucovinei, a venit cu argunientul că nu Ucraina, ci U.R S.S. i este 
autorul acestei ocupaţii, ca şi cum Ucraina nu a făcut parte din fosta U.R S.S 
diplomaţia română a preferat să încheie această discuţie. ac, 

Ori, faptul că eşti beneficiarul unei nedreptăţi nu înseamnă că această 
nedreptate să fie perpetuată. Dar de cind se ştie „logica“ rusă şi cea ucraineană 
nu au nici o legătură cu logicul. Procesul de reunificare cu Patria Mamă nu poate 
fi oprit la nesfirşit, şi aceasta o ştiu şi conducătorii Ucrainei. De aici şi poziţia 
lor inflexibilă. 

Alianţa Creştin Democrată a Românilor organizaţie etnică reprezen- 
tativă, cu sediul la Cernăuţi, işi desfăşoară activitatea în condiţii foarte grele. La 
această organizaţie s-a afiliat şi populaţia românească din sudul Basarabiei. 

Şi societatea „Mihail Eminescu“ din Cernăuţi, ca şi alte societăţi pro- 
româneşti, cu toată opresiunea, luptă pentru drepturile românilor de-pe aceste 
meleaguri şi pentru unirea cu România. 


SPERANȚA ESTE TOT INTELECTUALITATEA 


Declaraţia oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă din Moat în 
publicaţia „Literatură şi Artă“ nrul 39 din 24 sept. 1992, c E e: 
faţa forţelor retrograde, a nomenclaturii, care s-au cesăiieț a pierdut. 


ă i „$.) sau dacă ar putea 
Aceste forţe vor să readucă Moldova în GsittL o m i tă 
Chiar în Rusia ţaristă. Independenţa tinde să fie r au mai e limbă de stat, 
mari din teritoriul şi aşa ciuntit, limba română seria ase astfel: astăzi este 
alfabetul latin este ameninţat... Declaraţia E dia generaţiile care Vin să 
ameninţată libertatea celor nenăscuţi încă. Nu Oxi E e] sinonim pentru 
se nască în robie, Adică — sclavi, adică „CSL. n! en i independentă şi 
„Poporul sovietic“. Compatrioţi ţi aa ŢI 
"libertate s-o ciştigăm astăzi. Miine po mai bun, intc:ectuali ai aia 
S ceastă Declaraţie a e peer A 
îrunte e a repie Beşleagă, Nicolae Dajiba, Dimitri M 
leru, şi alţii. 


5 
i 
E 


254 Învierea 


Acestui Apel i-au răspuns hotărit intelectualii din Basarabia, din in- 
stituţiile de învăţămînt, din cele de cercetare, şi altele. Spre exemplificare dăm 
unul din sutele de răspunsuri: (...) „Apreciem însă că dispariţia fostei U.R.S.S, 
a fost tardivă, iar agonia imperiului se prelungeşte cu forţe încă viguroase — 
armată, trupele de ocupaţie ruseşti şi noile exrepublici, nomenclatura comunist- 
imperialistă şi o parte dezorientată a populaţiei, nu numai din Rusia — sub noua 
siglă C.S.I., care dacă Moldova nu va fi prudentă, îi va digera din nou „inde- 
pendenţa“ cu toate celelalte simboluri ale dreptului internaţional.“ 

Semnează: 

Maria Mărcuşan — profesor, 

Doina Gadei — psiholog, economist, 

Radu Gadei — profesor, 

Constantin Mărcuşan — profesor, filolog, 

Ştefan Fătulescu — profesor. 

Declaraţia este publicată în „Literatură şi Artă“ din 24 sept. 1992. Este doar 
una din sutele de luări de poziţie pentru apărarea libertăţilor cucerite cu greu. 

Cu astfel de intelectuali, într-adevăr, Basarabia se poate mîndri şi poate 
spera că lupta dreaptă nu este în zadar. 


VICTOR MACAREVICI 


profesor în Bucureşti 


30 Noiembrie 1992 
P.S. 


La 20 decembrie 1992 a avut loc în catedrala Patriarhiei române un ac: 
deosebit: reactivarea Mitropoliei din Chişinău şi revenirea la Patriarhia română, 
cu aceasta încetînd dependenţa de Patriarhia moscovită. 

Este un act reparatoriu făcut după atiţia ani. La acest eveniment a 
participat o delegaţie a clerului basarabean, (a adevăratului cler) şi oameni de 
cultură în frunte cu apiscopul Petru din Bălţi. 

Şi astfel, Biserica din România şi cea din Basarabia fac un pas, pe care 
oamenii politici de care depinde soarta Basarabiei ezită să-l facă. 

Şi dacă s-a trecut la unirea spirituală prin Biserică, ea trebuie continuată 
prin şcoală, justiţie, armată. 

mic dacă în cultură procesul unificării se face simţit, el trebuie să înceapă 
şi în economie. 

Iar dacă lucrurile mari se fac treptat, reunificarea Bucovinei şi Basarabiei 
cu Patria mamă nu trebuie amînată în mod artificial la nesfirşit. 


Cronica Observatorilop Politici 


„Anton Crihan = 
(12 iulie 1893 —9 ianuarie 1993) 


Născut la 12 iulie 1893, în localitatea Sinoara: ms 
urmat şcoala primară şi liceul la Bălţi, iar după anterel- Băi, Anton Crihan a 
Ştiinţe Economice din Odessa şi pe aceea de Drept qi urmat Facultatea de 
doctoratul în Ştiinţe Politice şi Economice, la Paris dara 

În anul 1917, mobilizat fiind de frontul românesc. nam. 

a militarilor basarabeni, aflaţi în zona Birlad, ali ee pă la o intrunire 
Naţional Moldovenesc din Basarabia. Este apoi delegat să inutila Partidul 
Naţional Ostăşesc din Odessa, contribuind la organizarea pnze jcomitețal 

entru Basarabia. la parte la Congresul militarilor moldoveni (20. Stă 
tombrie 1917) şi face parte dintre membrii Biroului care or i îi a 

ării. La 6 ianuarie 1918, protestind în gara Chişinău poată aa. sul 
înfăptuit de către ruşi, al foştilor prizonieri ardeleni ce mergeau să lupte alături 
de români, Anton Crihan este arestat. Evadează şi fuge la laşi. La 27 7 le 1918, 
îl găsim votind pentru Unirea Basarabiei cu România. În cadrul Sfatului Ţării 
a fost vicepreşedinte al Comisiei agrare şi membru în comisiile: şcolară, de 
redactare, aprovizionare, combatere a anarhiei, declaraţii şi statute, O activitate 

rodigioasă. După realizarea Unirii, este utilizat intens pentru problemele 
[ salabidi. ca specialist. A fost deputat în Parlamentul român în patru legis- 
laturi, îndepinind atit funcţii ministeriale, cît şi pedagogice. A fost membru al 
PNȚ. După reocuparea Basarabiei de către ruşi, rămâne în ţară. 

Odată cu instalarea comunismului în țară, Anton Crihan începe să fie 
hărțuit pentru trecutul său unionist. Pleacă la Teremia, în Banat (unde se aflau 
3 din cei 6 fraţi ai săi), şi trece clandestin frontiera iugoslavă. După o serie de 
peripeții (arestat la Chichinda, eliberat de Ambasada franceză din Belgrad, 
rezident la Paris), ajunge împreună cu soţia sa, Olivia, la Saint Louis n SUA, 
unde va locui pînă la sfirşitul vieţii. i : Ad 

În anul 1986, îi apare lucrarea în limba engleză, „Drepturile României 
asupra Basarabiei, văzute de istorici ruşi şi străini“. La constituirea Asociaţiei 
„Pro Basarabia şi Bucovina“, a fost declarat preşedinte de onoare al EA 
formaţiuni patriotice. A fost decorat cu Ordinul Ferdinand, Ordinul Steaua 
României şi altele. | luptat pentru 

A fost ultimul supravieţuitor din marea generaţie care a up ie Eizire 
revenirea Basarabiei la Patria Mumă, închinindu-şi intreaga a ia pină la 
ideal naţional atins în două rinduri şi la care nu ce di Sfat Ţării 
sfirşitulzilelor, lubindu-şi pita mai presus de orice, Moş: i 


ue ânăsi t 
Ă C 3 = cetățenia română şia lăsa 
Cum era numit de prieteni) nu a renunţat niciodatălz e iropate în Basarabia 


Cu limbă de moarte ca rămăşiţele sale păminteşti să fi ămint românesc *! 


Ucureşti, dindu-şi 


: Agile : S “hide în vechiul 
lui dragă. Fie ca mormintul ce i se deschide în “ec e patriei, aşa cun a 


Basarabiei să fie i î ind între fruntariile Ares * 
biei să fie inclus în curind într N CRIIAN, pe câre nu- 


| vom uita 


sperat, cu ardoare, cel care a fost ANTO 
Niciodată, 


În sinteza faptelor, acestea dispar întoc 
un aliment bine digerat si bine asimilat si 
totalul lor nu rămâne decît Puterea exe 


JOSE ORTEGA ] GASSEŢ 


CRONICA OBSERVATORILOR 
POLITICI 


Forța creatoare de succese 
Să deznădăjduim? 
Mi se pare că e ultimul lucru pe care ar trebui să-l facem. 


Molto 
mai ca 
din 


nţială, 


(18171883) 


Sînt atitea de întreprins, înainte de a deznădăjdui, încît nu e cu putinţă ca deznădejdea să fie altceva 


decît o mască. 


Const. NOICA 
(1907-1987) 

Sinceritatea cu tine însuţi 
Păstrează-ţi inima întregii tale fiinţe, căci de-acolo îşi ia izvorul toată viaţa. ( 
Prov. IV, 23 


maxima preferată a lui Martin Heidegger 


În lipsa docurnemelor 
La adevăr se poate pătrunde şi pe scări de ipoteze. 


(1889—1976) 


Nicolae IORGA 


(1871—1940) 


Cronica observatorilor Politici 

257 
Ceea ce face valoarea su 

alOarea Omului: d 
pe care L-a găsit sau a crezuţ ag ul 
efortul sincer Pe care L-a desfisurat za 
Băsi si a obţine adevărul. 
Gotthold Ephraim LESSING 
(1729—1781 ) 


CRONICA OBSERVATORILOR POLITICI 


. . . . i La 
din redacţia revistei „Învierea“ 


1 
Metoda directă şi metoda indirectă. 
Nu numai proştii, dar şi invidioşii confundă metoda indirectă cu 
slăbiciunea şi O taxează de fără valoare. 
Proştii pentru că nu pot pricepe şi invidioşii pentru că ei sint neputin- 
C1OŞI. 
i Nu numai descreieraţii, dar şi sceleraţii pun semnul de egalitate între 
metoda directă şi marea putere. i d 
Descreieraţii pentru că nu văd decit prezentul şi sceleraţii pentru că 
scopul lor e să distrugă. 
Mişcarea Legionară în anii 1938—1939. A Egg i 
Numai puţini au înţeles metoda indirectă concepută şi cerută de Corneliu 
Z. Codreanu, ing. Gh. Clime şi dr. |. Banea. 3 i zii să 
Nu puţini s-au luat după Horia Sima sau mai exact s-au lăsat că a 
participe la spectacolul autodistrugerii. Inteligența nu i-a ajutat să pri Pia 
autodistrugerea Mişcării Legionare a fost scop pentru autoinălțarea pers 
Istrugătorilor. di Ei A ă: 
ia biblie e semnalat fenomenul zis de „cara-geneză E julia ae 
„Cata“ înseamnă „în jos“ şi „genesis“ înseamnă producere Ea ate i 
animale care din comoditate şi neprevedere se lipsesc de si "e de redresare şi 
astfel îşi pierd treptat, dar sigur reflexele de apărare, mecanisni 
mstinctul de continuare. 


Se intră în invoiuţie şi involuţia precede cipuri sau al scufundării 


Să i si al căderii : 
În Istorie: pe acest drum al mersului înapoişi al 44% n curența în 


omuă partide politice, clase sociale şi POpocre jar cu prezenţa regresării. 


Omenire încît absenţa progresării are semn 


258 Învierea 


Noi modernii întrecem pe antici în cantitatea cunoştinţelor, dar anticii d 
întreceau pe noi în calitatea înțelegerilor. ai 

Astfel anticii au exemplificat procesul de autodistrugere în imaginea unui 
animal fabulos numit, cato-blepas“. : i: 

În limba helenă „Kato-blepein“ înseamnă a privi înspre interior în loc de 
a privi înspre exterior. „Cato-blepas“ e animalul care într-atita se auto-preocupă 
şi se auto-analizează încît încetează a mai privi, deci a mai lupta cu ceea ce se 
găseşte în jurul lui. 

Finalul este dispariţia. 


Dr. M. ş, 


Ce este disidenţa? 

Cine sînt disidenţii? 

Cuvintul vine din limba latină şi noţiunea a apărut în Franţa secolului 
XVIII al „luminilor“, 

Verbul latin „dissideo, edi, essu, idere “ este compus din „dis“ şi „sideo“ şi 
înseamnă a te aşeza, deci a fi în alt loc, deci pe altă poziţie decit ceilalţi alcătuind 
grosul sau reprezentînd oficialul. 

Literatura politică din ultimele trei secole cunoaşte amplificări 
noţionale, care au primit diferite nume: eretic, heterodox, non- conformist, 
oponent, rebel, schismatic, scizionar, separatist, secesionist, divergent şi încă 
altele. 

Noţiunea e mult mai complicată decît cuvîntul cu multiplele lui 
nuanţe. 

Disidentul care iese din partid şi activează pe cont propriu are ca regulă 
drumul spre trădare şi ca excepţie drumul spre optimizare. lar disidentul care 
rămîne în partid şi activează drept „opoziţie internă“ are ca regulă drumul spre 
optimizare şi ca excepţie drumul spre trădare. i tătă 

Problema este de acută actualitate în partidele naţionaliste din România 
şi în special cu supraviețuitorii Mişcării Legionare: victima preferată şi obiectivul 
„de distrugere a peste o jumătate de secol de prigonire, terorizare şi masacrare 
continuă. 

Numai proştii cu optica limitată la virful nasului, numai egoiştii judecind 
în funcţie de propria persoană şi numai paralizaţii incapabili de iniţiativă, deci 
de gindire: pot nega adevărul deja istoric că ce s-a făcut pină în 1938 a fost totul 
bine şi că ce s-a făcut de la 1938 a fost totul rău. 

Nu greșit din incapacitate, ci rău din intenţionalitate. 

j „Liga pentru apărarea Adevărului Istoric“ cu preşedinte Vasile Vălusescu 
ŞI secretară Anca Neculce are îi program să facă dreptate şi să restituie Națiunii 


Dinamica social poliică 


întreagă Mişcare  Legionară dinainte 259 


d 3 
1a 30 XI 1938 şi de asasinarea € asasinarea 


i : lui Cornel; 
dreanu 1 sp te ; : ing. Gh. CI rneliu 7, 
fa în ţară şi în diaspora i-au continuat altruist, ir e ui plus cei 
dr. MŞ. 
3 
Dinamica social-politică, 


Este devenire pe 0 direcţie şi spre un sco : Ze pi ARCA 
deci schimbare şi ap șratistigă deci inobiate p i9emai pentru că € dinamică 

Nu întimplător marele popor al Romanilora i Dara 
secole a evoluat la Imperiu: pă Inceput cu Republica şi după 

Nu întimplător Marea Revoluţie Franceză întii a fost Republică şi apoi a 
fost Imperiu. sa 

Helenii din antichitate au fost summum-ul inteligenţei şi culturii, dar 
social-politic n-au putut depăşi limitele individualităţii şi dimensiunile 
oraşului. 

Legea divină în societate: nu-i forţa care se foloseşte de drept, ci este dreptul 
care se foloseşte de forță. 

Viitorul e mai important decit trecutul şi prima obligaţie a prezentului 
este să transforme experienţele trecutului în învăţăminte pentru viitor. 

Dezastrul general începe cu propria abandonare şi de aici imperativul lui 
William Shakespeare (1564—1616): „Fi şi rămii fidel ţie însuţi. * 

Informările se cer exhaustive. : 

Orientările se cer promte în timp util şi deciziile se cer fulgerător înainte 
de ireparabil. Ep 3 

În continuare nu mai există nimic altceva decit victoria sau înfrângerea. În 
nici un caz pierderea iniţiativei, oprirea din ofensivă şi căderea în paralizie. 

Cine sînt cei care ezită? za 

Ezită cei care n-au curajul de a-şi identifica cauza cu adevărul şi cei care 
n-au îndrăzneala de a într:nta destinul potrivnic. sati at Abt 

Am reintrat în Kriegs-gefahr-zustand: starea de pericol de ră n ri 


4 $ . 
Care e prima lege a Mişcării Legionare? 


in interiorul Miş 
Problemele nerezolvate din in Codreanu, ci du 


ării Legionare. 
Banii: Ea pă asasinarea sa la 


A „Evident nu în timpul lui Corneliu VĂ 
0 noiembrie 1938. 


i 
lă 
i 
E 
Î 


rap = mr ispite: e 


oprea 


——= 


—. 


Crima perfectă 


Corneliu Z. Codreanu, Ionel]. Moţa şi in 26! 


era pp „Gh. Cli 
panghelului Mihail, devenită Mişcarea Legionară. nea fondat Legiunea 
lipsea În România de atunci şi penru aducerea Adevinunai pa evărului care 
continua România. e ui târă de care nu 
Jisus a pus ca primă lege a Creștinismului: re 
ip ii Oaza CI : Tecun Sai 

înaintarea pe calea Adevărului şi înfăptuirea Adevărului în m Adevărului, 

Exact la fel: prima lege a Mişcării Legionare nu-s unirca şi uni i 
căutarea, stabilirea, servirea şi înfăptuirea Adevărului. SI nitaiCayei 

Întrebarea pentru cei care se complac în mediocritate si i 

A CEE pei : € ŞI pen 
şint prizonierii inerției: Cum se poate cere Adevăr şi cum se sa e sia 
Adevăr în exteriorul Mişcării Legionare dacă în interiorul ei ascundem sau Le 
Adevărul, deci menţinem şi continuăm minciuna? Z 
Există o ierarhie a legilor Şi există prioritare a unei Legi faţă de celelalte 
Prima lege de aplicat şi de urmat: nu-i unirea sau unitatea, ci e Adevărul 
deci sinceritatea şi creativitatea. i 


260 Învierea 


Nu-s adevăraţi legionari şi nu sînt buni români cei care susţin asemenea 
lui Candide: „touz est pour le mieux dans le meilleur du monde.“ 

Adevăraţi legionari, deci buni români sint cei care: a) au sensibilitate 
pentru a se sesiza; b) au îndrăzneala pentru a întreba şi €) au curaj pentru a 
analiza. Sensibilitatea, îndrăzneala şi curajul sînt indispensabile, dar nu Sînt 
suficiente şi sînt cu ce trebuie să se înceapă, dar nu sînt ultima etapă sau 
încheierea îndatoririi. 

Foştii legionari uzaţi de timp poate de virstă şi pseudo- legionarii axaţi 
pe interesul personal sau ajunşi în serviciu străin ne opun aşa-zisa, lege a unităţii“ 
şi invocă însăşi cuvintele Căpitanului: „rămineţi uniţi pentru că fiind uniţi chiar 
din iad vă puteţi întoarce. “ 

„Legea unităţii“ într-adevăr provine de la Căpitan şi într-adevăr este utilă. 
Dar: a) nu fără condiţii legate de persoane şi de împrejurări şi b) nici singura lege 
şi nici principala lege a Mişcării Legionare. 

In octombrie 1938 la Penitenciarul Special de la Rimnicul Sărat, dr. Ionel 
Banea în legătură cu legionarii încă liberi sau din ilegalitate a formulat teza: 
„Unire da şi unitate da, dar mai înainte de hotărît în jurul cui.“ 

Atentatele anarhice din noiembrie 1938 şi atentatul din 21 septembrie 
1939 împotriva lui Armand Călinescu au fost decise, organizare şi înfăptuite de 
Horia Sima: a) împotriva ordinelor din închisoare date de Corneliu Z.. Codreanu 
şi ing. Gh. Clime; b) fără consultarea celorlalţi membri ai Comandamentului 
legionar din prigoană, puşi în faţa faptelor împlinite şi c) în perfectă concordanță 
cu ce vroia şi cu ce necesita dictatura exregelui Carol II pentru a extermina: 
Mişcarea Legionară. , 

Sînt 50 de ani de.atunci, dar nu se poate ocoli întrebarea dacă e justă şi 
utilă unirea în jurul, deci unitatea cu cei care primii, din proprie decizie şi pentru 
propriu interes: au încălcat această lege a unirii şi a unităţii? 

După mine e imorală în plus de nejustă şi de neutilă această regrupare a 
Mişcării Legionare în jurul lui Horia Sima sau în jurul celor care îl continuă 
conceptual şi faptic. 

Mai există pericolul contaminării. 

Puse la un loc: merele putrede nu întirzie să putrezească merele sănătoase. 
Ce-i adevărat în Natură nu poate fi decît la fel de adevărat în societate. Legile 
sociale nu exclud legile naturale şi sint numai un plus pe direcţia progresului şi 
perfecţionării. | 

Se produce o gangrenă la piciorul unui om în rest sănătos. Singura 
soluţie de a apăra şi de a salva organismul este eliminarea gangrenei prin 
amputarea piciorului afectat. Păstrarea gangrenei nu-i legea unităţii sau legea 
unirii, ci € drumul cel mai sigur spre generalizarea gangrenei şi moare 
întregului organism. 

Încă mai important e ce urmează. 


dr.M.$ 


5 
> Crima perfectă 
În ştiinţa juridică şi pentru anchetatori este perfectă crima de pe urma 
căreia nu rămîne nici cea mai mică dovadă materială pentru a ajuta identificarea 
autorilor sau putind ajuta găsirea obiectelor. 

În ştiinţa politică şi pentru analişti este perfectă crima în urma căreia 
asasinarea îşi ia în proprietate personală ce a creat victima cu inteligenţa, cu 
combaţivitatea şi cu jertfa. : 

În istoria României contemporane, crima perfectă s-a încercat şi 
citeodată s-a reuşit cu Legiunea Arhanghelului Mihail devenită Mişcarea 
Legionară. : y i 
N-a fost şi nu este un simplu partid politic. A fost şi sperăm a LA 
continuare un fenomen de resurecţie morală cu aplicaţii naționale şi SoCIa 
Absolut unicat în istoria poporului român, care la rindul lui de 2000 ani pa 
miracle de histoire“. Ţinînd seama de obligatoria diferență dintre „cele dia 
ŞI „cele pămînteşti““, Mişcarea Legionară din deceniul 1928—1937 n-âr p 
comparată decit cu Creştinismul eroic din primele trei secole. arăa fostopera 
Acest fenomen şi acest unicat cu numele de Mişcare Legion lonel L. Moţa 
a doi supra-oameni: Corneliu Z. Codreanu (1899—1938) şi 
(1902—4937), perfect înţeleşi şi perfect ajutaţi 
ex. Cantacuzino, Vasile Cristescu, dr. Ionel Bancă, Furdu 
nstantinescu, Iosif Bozîntan, Traian Cotigă, Georg” 
aceeaşi categorie calitativă. 


ing. Gh. Clime, Vasile Marin, 
e une Nicolae Totu, Nicolae 
i şi mulţi alții din 


262 Învierea 


z PPE Erie 
Prima încercare de furt şi de asasinare a fost în vara 1934 a lui Mihai] 


Stelescu. N-a reuşit pentru că Corneliu Zi. Codreanu era în libertate şi S-a putut 
apăra şi pentru că mentorul din culise Eugen Cristescu n-avea inteligenţa lui 
Mihail Morusoff din 1938—1940, : : - 

Adoua încercare dea pune mina pe Mişcarea Legionară a fost a ex-regelui 
Carol II, care în martie 1937 i-a cerut lui Corneliu Z. Codreanu să-i predea 
comanda supremă şi legionarii să-l proclame „Căpitan“ în plus de rege. Furtul n-a 
reuşit, dar a reuşit asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu la 30 noiembrie 1938 şi 
masacrarea, la 22 septembrie 1939, a comandanților legionari care refuzau să 
vîndă Mişcarea Legionară în schimbul vieţii. 


A treia încercare de însuşire, poate mai exact de capturare, a Mişcării 


Legionare s-a produs din interiorul ei în anii 1938—1940. În corectă raţionare 
logică şi în bună limbă românească, nu poate fi autentică, legitimă şi 
creatoare o Mişcare Legionară care se reconstituie: a) împotriva celor două 
familii fondatoare şi martire Codreanu şi Moţa şi b) cu alungarea sau poate 
numai Cu izgonirea celor care au fost secretariatul general înainte de 1938 şi a 
celor din Statul Major Legionar, care au supravieţuit masacrului din 22 
septembrie 1939. 

A patra încercare de a pune mina şi de a-şi însuşi Mişcarea Legionară a 
fost a generalului lon Antonescu, noul dictator al României din 6 sept. 1940 pină 
la 23 august 1944. S-a vrut: a) şeful Armatei; b) capul Statului şi c) după modelul 
lui Adolf Hitler, al lui Benito Mussolini şi al lui Francisco Franco în acelaşi timp 
comandantul „partidului unic de Stat.“ Imposibilitatea de a-şi înfăptui acest al 
treilea obiectiv a dus: a) la lovitura de Star din 20—23 ianuarie 1941, eticheta 
pentru istorie reprimarea „rebeliunii legionare“, b) la asasinarea pe front în linia | 
cu metoda „ordin special secret“ a circa 10 000 intelectuali universitari şi c) la 
asasinarea pe. front în linia | în „batalioanele 990, 991, 992, 993 şi 994 a circa 
5 000 elevi de liceu. 


A cincea încercare de furt şi însuşire a avut loc pe parcursul celor 26 ani 


ai dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu (1965—1989). S-a evitat să se 


fure firma, adică numele de Mişcare Lezionară, dar s-a operat furtul de principii 


naţionaliste şi de lozinci patriotice, care au fost exhibate maximum de insistent şi 
maximum de neruşinat cu reuşită mai puţin în interiorul ţării şi mai mult în 
Occidentul nu capabil de a diferenţia sinceritatea şi perfidia şi în schimb foarte 
capabil de a confunda impostura cu legitimitatea. 
” Crima nu se opreşte atita timp cit nu-i demascată şi nu-i stigmatizată. 
Astăzi în România după Revoluţia din 17—22 decembrie 1989. 
Aşa-zisa reformă de trecere de la comunism la democraţie. 


„Nu aici e locul de a analiza mai departe de suprafață cît mai în 
„adincime. 


Cronica observatorilor Politici 


263 
tică, semnalăm Punerea în 
Legionare şi de manipulare 


Aici, în această modestă Cronică socia 
ca oară a planului de capturare a 
aplic ei, a cadrelor şi a capitaluhii. 
a fim Încă de la începutul ocupaţiei Sovietice, deci după 19 noi i 
gi după 30 decembrie 1947, consilierii N.K.W.D. au pupi ea 
19, mandat d în ă planuri politice de consolidare şi de continuare a înițui 
A comun ? 

regim Primul plan era punerea sub bună pază a autorităţilor de Stat şi a i 
situţiilor 8 uvernamentale ŞI reprimarea cu cuiburi de mitraliere da șia 
rupe teroriste mobile a mişcărilor de stradă în eventualitatea unui război civil. 
UE tr Ga, Gheorghiu-Dej şi dictuatura N. Ceauşescu au făcut greşeala de a 
Dic crimba ace E plan şi aplicarea lui în 17—25 decembrie 1989 n-a avut Succes, 
intre altele pentru că N.K.W.D. îl cunoştea şi agenţii infiltraţi în Revoluţie I-au 
neutralizat înainte de declanşare. 

Al doilea plan conceput şi recomandat încă din 1948 de consilierii 
N.K.W.D. era organizarea, cu agenţi infiltraţi şi cu trădători recrutaţi, a unor 


l-poli 
Mişcării 


pseudo-partide democratice (P.N.Ţ, P.N.L. şi P.S.D.) şi a unor pseudo-partide 


naţionaliste cu sau fără firmă legionară, care toate să fie manipulare de 
Securitatea de Stat în eventualitatea necesităţii economice sau necesității 
politice de a simula intoarcerea la democraţia politică şi restaurarea Statului 
de drept. | 
Exact ce se întimplă astăzi în nefericita noastră Patrie România: pion în 
jocul de şah al diplomaţiilor occidentale şi material uman pentru tot felul de 
experimentări ideologice şi spectacole teatrale. en BE 
Optimum: afişarea de naționalism, chiar supra-naţionalism fără 
atenţionarea Occidentului şi alarmarea ludaismului prin utilizarea cuvîntului 
„legionar“. riza : 
Sint aczuale le partide auto-intitulate naţionaliste şi patriotice: a) partidul 
„România Mare“, b). partidul „Unitatea Naţională“ şi c) încă citeva. y 
În caz de insucces popular sau de rezistenţă Occidentală, pala 
pseudo-naţionalismului şi pseudo-patriotismului manipulat de Securitatea si 
Stat are o a doua variantă, formulă încă mai amăşitoare şi încă mai 
înşelătoare. Ai Ea 
Este fondarea, organizarea, finanţarea şi lansarea chiar a arat 
Politic cu numele de Legiunea Arhanghelului Mihail sau cu A pila 
Mişcarea Legionară sau cu numele de Garda de Fier sau cu numele 
Pentru Ţară. ă 
„Pe scenă: foşti legionari recrutaţi pentru trâcă 
infiltraţi abil plus inevitabilii creduli şi inevitabilii naiv, 
trecutului glorios. 


dare sau. pseudo- legionari 
anesteziaţi cu invocarea 


264 Învierea 


În culise: exact asasinii adevăraţilor legionari din 1945 pină în 1989 fără 
întrerupere reală şi cu ferocitate satanică. ei 

În culise: exact calomniatorii care tot fără întrerupere reală 
insistenţă satanică ne-au îngropat sub munţi de minciuni. 

S-a conceput, s-a organizat şi se aplică o crimă care realmene speră af; 
perfectă. 

Fondarea, în septembrie 1992, a „partidului naţional legionar“ 
Catănescu a fost doar sonda care să testeze reacţia opiniei publice şi care s, 
nevoile de îmbunătăţire cosmetică. 

Marea crimă perfectă € în curs de a veni. 


Ionica 
ă arate 


MILCOVEANU ŞERBAN 


6 
Legenda supravieţuirii Căpitanului 

ZVon mincinos care a circulat printre legionarii mai mici şi legionarii din 
provincie din 30 noiembrie 1938 pînă la 21 septembrie 1939. 

N-a fost fabricat şi lansat de dictatura exregelui Carol II, care: a) şi-a făcut 
publice toate crimele pentru a se şti că e singura Putere existentă în România ş 
b) urmărea ca exregele Carol II şi nu Corneliu Z. Codreanu să reuşească alianţ: 
militară cu Reichul III garantîndu-ne independenţa şi graniţele. 

Zvonul mincinos al supravieţuirii Căitanului a fost fabricat şi lansat chiar 
de Horia Sima şi aceasta pentru interesul său personal. 

Cui prodest? 

Era întrebarea cu care romanii începeau analizarea situaţiilor şi rezol- 
varea problemelor. 

Primo. 

Horia Sima a lansat zvonul şi a constituit mitul pentru a cîştiga timp şi 
a scăpa de acuzaţia cum că el a provocat asasinarea Căpitanului prin or- 
ganizarea activităţilor anarhice şi atentatelor iresponsabile pe tot parcursul 


lunii noiembrie 1938, exact pînă la data fatală. La adunarea comandanților - 


legionari din 2 decembrie 1938 în ilegalitate, ing. Nicolae Horodniceanu i-a 
spus public lui Horia Sima: „Dumneata te-ai născut pentru a fi nenorocirea 
Mişcării Legionare. “ 

Secundo. 

Horia Sima a lansat zvonul şi a construit mitul pentru a păstra în con- 
tinuare conducerea supremă a organizaţiilor legionare. În iunie 1938 a fost lansat 
primul zvon şi a fost construit primul mit cum că la procesul de la Tribunalul 
Militar Bucureşti Corneliu Z. Codreanu l-ar fi desemnat numai pe Horia Sima şi 
Singur pe Horia Sima drept înlocuitorul său de drept, comandantul întregii 


şi tot cu. 


NE 


Mitul supravieţuirii Câpitanului 


265 
işcării Legionare de afară. Zvonul a fost fabricat de Mihail Morusoffşetul S.S... 


: 2 avut o singură dovadă presupus credibilă şi anume 
S. eorghiu care era 0 veche agentă şi o abilă 


a Statului.“ 


ian afirmaţia avocatei Lizetta 
intrigantă a „Siguranţei Generale 


MS. 


Mitul supravieţuirii Căpitanului 
„„.. căci nimeni nu se putea împăca cu gindul morţii lui. Credinţa că trăia 
Căpitanul nu putea fi smulsă din sufletele noastre, ale acelora care fiind în 
Germania, ştiam cît de puţin fondate sînt zvonurile care circulau. Nu aveam nici 
o dovadă. Mintea refuza orice speculație de acest gen şi totuşi nu ni-l puteam 
închipui pe Căpitan trecut dincolo de hotarele vieţii. Era un sacrilegiu să gândim 
Legiunea fără el. Nu era o prezenţă mistică sau simbolică, ci una aevea şi 
actuală... Căpitanul era o făptură năzdrăvană. Duşmanii nu-l pot răpune şi 
moartea nu se poate atinge de el. A Pa 
Vestea că ar trăi Căpitanul a fost strecurată de guvern în mijlocul 
legionarilor cu scopul de a atenua reacţiunile ce s-ar fi produs după uciderea lui. 
Dar viclenia lui Armand Călinescu s-a întors împotriva lui şi a guvernului. 
Insinuaţia a căzut pe un teren primitor şi s-a transformat în mit. „Căpitanul 
trăieşte“ devenise lozica de luptă a celor mai mulţi legionari. O formidabilă 
coeziune s-a realizat în jurul acestui mit. Chiar după masacrul din septembrie 
1939, mitul nu şi-a pierdut eficacitatea.“ 


Horia SIMA 
„Sfirşitul unei domnii sîngeroase“, V.adrid Edit. M.L., 1977, pag.13 
5 ara E Ce iza fra ăi rei. 
Decit să învingi printr-o mişelie, mai bine să cazi înfrint pe căile onoa 


iu Z. CODREANU 
Corneliu Z (1899-1936) 


7 
Securitatea de Stat — S.R.I ici o legătură . 
Prezenta revistă „Învierea“ nu are şi nu va biiea a RMS idem şi 
directă sau indirectă au Poliţia Secretă Politică. Persoai o legătură directă sau 
Categoric n-a avut, nu are şi nu va avea absolut nici 


indirectă cu Poliţia Secretă Politică. necesitatea statului nostru, la fel ca a 


În calitate de realişti nu negăm Suta | si înainte de ireparabil 
tuturor statelor din omenire, de a fi informat în timp util şi înâin 


—.— 


266 Învierea 


pentru a şti de cine anume şi cum anume să se apere. Ca atare nu negăm şi nu 

sabotăr finanţarea, organizarea şi funcţionarea unei instituţii specializată în 
culegerea, analizarea şi ordonarea informaţiilor necesare Statului în general şi 
Guvernului în special: despre conspiraţiile duşmanilor din afăra graniţelor şi 
despre activitățile dizolvante dinăuntru graniţelor. 

Dar în calitate de oameni cu principii şi de patrioţi cu ideal: a) nu putem 
accepta ca în locul activităţii de informare să se facă cu banii Statului activitate 
de dezinformare; b) nu putem accepta ca sub masca stririgerii de informaţii să 
aibă loc diversiuni, provocări şi calomnieri înrăind oamenii şi prin ei națiunea şi 
C) nu putem accepta în numele ordinii publice şi securităţii statului, ca via 
publică a Patriei noastre să fie transformată în junglă cu fiare Sfişiindu-se 
Teciproc. 

Ca atare nu acceptăm şi ne împotrivim: a) neîncetatei conspirații interne 
de a se constitui stat în stat, deci corp străin şi b) neîncetatei conspirații interne 
de a se aşeza stat supra stat deci război civil. 

Atenţionăm pe dl. Virgil Măgureanu şi pe valoroşii săi generali, colonei, 
maiori şi căpitani care în ultimii 45 de ani:m-au convocat şi m-au anchetat de 
circa 750 ori. 

Dacii romanizați, marii noştri voevozi şi domnitori şi marii noştri regi 
Carol 1 cel Inţelept, Ferdinand I cel Loial şi Mihai | cel Devotat: ne-au lăsat 
cu numele de România nu o pradă cum vă comportaţi d-voastră, ci o Patrie 
aşa cum de 60 ani din 1932 îi sîntem devotați şi îi vrem binele. România este 
u stat naţional unitar şi ca atare — nici activ prin complicitate şi nici pasiv 
prin absentare — nu vrem să fim alături se superficiali, inconştienţii şi 
nemernicii care astăzi, mai cu furie ca oricind, auzo-dărîmă această nefericită 
Națiune Română care singură a alcătuit Statul şi care singură răspunde în 
Istorie. 


Noli me tangere, vă rugăm onoraţi şefi de la S.R.I. 


MS. 


8 

= Ce viitor ne pregătesc Atotputernicii? i 

Înainte de a muri de foame şi frig în 1952 într-o celulă a Închisorii Aiud, 
ilustrul şi nemuritorul Mircea Vulcănescu ne-a lăsat Testament: „Voi cei care veţi 
supravieţui, feriţi-vă de a ne răzbuna pe noi, cei căzuţi.“ 

Semnificație depăşeşte cuvintele. 
A fost un îndemn, Chiar o rugăminte, la un plus de inteligenţă şi la un plus 
de voinţă. 

Plus de inteligenţă pentru a vedea diferenţa chiar antagonismul dintre 
Justiţie şi răzbunare. Justiţia perfectă, adică ţinînd seama de toate laturile şi 


j 


Ce viiror ne pregătesc Atorputemnicii? 


267 


operînd cu oportunitate în timp util: face de prisos răzbunarea. lar cine începe 
răzbunarea şi se dedă Ia răzbunări: în mod inevitabil şi în mod obligator îşi 
'orde dreptul natural la Dreptate şi îşi inchide singur drumul la Justiţie. 
PI" Cu această concepţie a pornit la drum revista „Învierea“, care se con. 
centrează pe activitatea de creaţie şi care vreau sau încearcă să aucă noul 
superior util. 3 ; e eml pe die apei zi fe: 7 
În liceele şi universităţile României dintre cele două războaie mon- 
diale şi în organizaţiile studenţeşti conduse de Cenzre şi de Uniune, Generaţia 
ăzi septuagenară şi octogenară a învăţat şi s-a identificat cu două adevăruri 
Asa noi eterne. Primul adevăr: viaţa nu-i juisare la timpul prezent, ci e luptă 
S Fo nstruire a viitorului şi ca atare întii sînt obligaţiile şi apoi sînt drepturile. 
Aldoilea adevăr: mai sus de fiinţele noastre individuale există Sufletul colectiv 
al Națiunii Suverane şi ca atare există un interes general care prin apartenenţă 
apără interesele particulare. > Si za 
Cu acest Weltanschaung lăsat Testament de sute de mii de eroi şi de 
martiri, noi ultimii şi puţinii supraviețuitori, literalmente sîntem în im- 
posibilitate să înțelegem deci să acceptăm: destinul pe care actualii atot puternici 
ai actualului stat îl pregătesc chiar îl impun Patriei noastre comune şi viitoarele 
generaţii. se li i 23 i 
Oare alţii sau Românii sînt națiunea care a alcătuit Statul cu numele de 
România? piere A are 
Oare alţii sau Românii răspund în Istorie de acest stat România şi vor fi 
singuri pedepsiţi în caz de dispariţie? Cta: i 
Atunci pentru ce atotputernicii de pe scenă şi din culise contestă 
Suveranitatea Națiunii în propriul ei Stat? A aa Sepii 
Atunci pentru ce atotputernicii de pe scenă şi din culise subm nează, 
dizolvă şi distrug Starul nostru naţional şi unitar? 3 : 
Atunci pentru ce atotputernicii de pe scenă şi din culise ne impun de sus 
în jos şi din afară înăuntru statul mulri-naţional şi pluri-religios? arzi 
Ni se spune că am intrat şi că ne găsim în aşa-zisă fază de tranziţie € che 
comunism la capitalism şi în concret de la proprietatea de stat la economia de 
sis ă ştiinţifică ă aşa-zisă fază 
Dar oare e metodă raţională şi metodă ştiinţifică ca această aşa-z Rat: 
de tranziţie să înceapă cu distrugerea celor construite de COusis7o în 
înceapă cu construirea celor trebuind a fi construite de capitalism? po 
Dar oare e metodă umană şi metodă patriotică 24 această ele să a 
tranziţie să fie punerea în acelaşi staul a mieilor şi a lupilor Şi CO a a 
generală să se ia la întrecere fiecare cu mijloacele 1ui sub eticheta 
destinul lui? 


Să vorbim concret şi nu teoretic. 


268 Învierea 


Cine sînt mieii? 

Mieii sîntem noi cei 20 milioane de Români: a) care în 1945—1948 n; S-au 
confiscat proprietăţile în favoarea Statului; b) care de 45 ani părinţii şi descend.- 
enţii n-am fost decît cu salariu ad minimum vitae şi C) care de 55 ani, din 1938 
sîntem victimele neîncetatului război al Statului împotriva Națiunii. 

Cine sînt lupii? 

Prima haită sînt securiştii şi seseiştii: care posedă un imperiu de proprietate 
şi de venituri şi care în competitia zisă liberă a economiei zisă de piaţă vin 
înarmaţi cu cîte un capital provenind sau oferit din fondurile secrete ale „ordinii 
publice“ şi „siguranţei statului“. 

A doua haită de lupi lacomi şi agresivi sint pleava interlopă, aventurierii 
cosmopoliţi, carieriştii de profesiune şi oportuniştii de totdeauna: care ne 
anesteziază vigilenţa şi ne prostesc mintea cu rnirajul pan-fecundator al 
capitalului străin şi care în competiţia zisă liberă a economiei zisă de piaţă vin 
înarmaţi cu cîte un capital mai mare sau mai mic, să zicem împrumutat. 

Aceştia sint lupii. 

Acestea sînt haitele. 

Se poate concura cu ei? Li se poate ţine piept? Se poate rezista la invazia 
şi la agresiunea lor? 

Salariile de astăzi, la fel ca salariile de ieri, sînt anume fixate şi sînt anume 
menținute ca nu cumva din ele să se formeze prin plus de muncă sau prin 
acumulare de economii: firescul şi legalul capital de investit în întreprindere 
particulară producătoare de mărfuri sau servicii. 

Aceasta € ordinea naturală şi aceasta e statul de drept: a) agricultura să 
construiască industria şi b) munca să acumuleze capital. 

Inainte de capitalul străin sînt îndreptăţiţi şi sînt aşteptaţi proprierarii care 
cultivă pămîntul şi care dezvoltă agricultura. 

Inainte de mandatarii străinătăţii sînt îndreptăţiţi şi sînt aşteptaţi &- 
ponenţii autohtoni şi legitimi ai Naţiunii care a alcătuit Statul şi care răspunde 
în Istorie. 

Nu întimplător în numele Democraţiei se extermină Naționalismul. Nu 
întimplător se conspiră reintroducerea dictaturii totalitare şi reînceperea 
războiului civil. 

Noi am cunoscut problema înainte ca ea să se pună. Noi arm tras alarma 
pentru a preveni venirea primejdiei. 

Exact în ziua de 26 decembrie 1989, deci înaintea P.N.Ţ., înaintea P.N.L. 
şi înaintea P.S.D.—am încercat să ridicăm Steagul Învierii Naţionale şi să fondăm 
partidul „Democraţia socială a Națiunii“. 


Pentru ce am fost saboraţi din interiorul "Ţării cu majoritate de 22 
împotriva a 2? 


Ce viitor ne pregătesc Atotputernicii? 269 


Pentru ce de departe din United States of America ni s-a trimis interdicţie 
„iriativă şi de întreprindere? Că ZI a 
de iniți La 3 mai 1991 „Asociaţia foştilor preşedinţi şi fruntaşi ai organizaţiilor 
nţeşti libere, independente şi unitare din epoca 1919—1948 a autonomiei 
stude A am depus şi am înregistrat la „Asociaţia foştilor deţinuţi politici pe 
univer invitaţie la front comun şi o chemare la lupta constructivă. 
Ţară Reproducern finalul invitaţiei noastre şi obiectivele chemării noastre. 
Viitorul e mai important decit trecutul şi a privi numai spre trecut sau a 
te imobiliza în structurile trecute este pur şi simplu a te condamna la inerție şi 
a-ţi dovedi paralizia. 


a x 


pulverizare a societăţii. i aj > fa & Si a 

„Astăzi forţele oculte din politica mondială operează o vastă şi ocultă 
trecere a avuţiei naţionale din proprietatea colectivă a celor care în calitate de 
salariaţi au adunat-o în 45 ani: în proprietatea individuală a celor care o vor 
utiliza drept bază materială a recolonizării cu gintă străină. — 

„Aceste primejdii ne obligă la lupta de apărare şi înainte de aceasta ne 
obligă a stinge învrăjbirile şi a reface unitatea. Ca atare, nu-i de subestimat ce vă 
informăm şi ce vă rugăm.“ 

Inchidem reproducerea textului. 

Intrebăm: i . 

Cu ce scop şi în slujba cui nu ni s-a răspuns de 18 luni — din mai 1991 
pină în decembrie 1992? 

Cu ce scop şi în slujba cui a opera mîna secretă care a sustras actul 

inregistrat din arhiva Asociaţiei? R 

i Cu ce scop şi în slujba cui s-a încercat intimidarea mea cu ameninţarea de 

impuşcare anonimă pe stradă? i j 
i Cu ce scop şi în slujba cui s-a organizat la 23 aprilie 1992 şedinţa Cu atacuri 

ŞI calomii din toate părţile, inclusiv urletul „Eşti un laş şi o lichea“ care să-mi 

provoace pe loc hipertensiune arterială şi hemoragie cerebrală? 4 

Cu ce scop şi în slujba cui are loc în prezent, atit în țară Cit Şi în Exil 
Campania de dezinformare cu acuzâţia absolut mincinoasă că eu şi nu e: sint 


agenţii Securităţii şi cu acuzaţia absolut neîntemeiată 
Mişcării? 
Noi ne vom face datoria de a lupta împotrri i Sia 

: S Ă I j potriva acestei duble sd 
sinergice de deinformare. Dar sînt definitiv pierduţi aceşti peste doiani ie RU 
cărora s-a obţinut marginalizarea persoanei mele şi încă mai grav Să Cursul al) 
instalarea a încă unei imposturi la conducere. obținut 


Că eu şi nu ei se vor Şefi 


Milcoveanu Şerban 


9 
A ADEVARUL din culisele BASARABIEI 
În articolul: Prutule — adîncă rană... 

Cine deţine puterea în Basarabia, Si 

publicat în Baricada din 19.1.1993, Alecu Reniţa, deputat în Par | 
din Chişinău, preşedintele Mişcării Ecologiste dili” Moldova, iau IO) TĂ 
precizări care fac posibilă înţelegerea situaţiei actuale din Basarabia. A 
Autorul susţine şi demonstrează că nomenclaturiştii rusofili aveau ab- 
solută nevoie, pentru a supravieţui, de democraţii naţionali. Fără liderii si î 
personalităţile din mişcarea de eliberare naţională în forul legislativ echipa 
comunistă s-ar fi prăbuşit cel tîrziu în timpul puciului din 1991. Aveau nevoie 
de democrați atit pentru a dezorganiza mişcarea de eliberare naţională cît şi 
pentru a crea iluzia că puterea supremă se află în mîinile Frontului Popular | 
Creştin-Democrat din Moldova, pentru ca în spatele acestei iluzii partidul | 
comunist să se regrupeze şi să se infiltreze în toate sectoarele. 70000 
Moscova dirija cu abilitate atragerea forţelor democratice în sistemul 
totalitar pentru a le compromite. Prin crearea unor formaţii statale de tipul 
Transnistriei să demonstreze incapacitatea democraţilor de a conduce şi 
totodată să arunce asupra lor vina dezastrului la care ei au adus ţara. Şi cedarea 
postului de prim ministru unui democrat a avut acelaşi scop, executivul fiind în | 
permanenţă sabotat. Iar pentru a împiedica desprinderea de imperiu şi a frina | 
procesul de reîntregire au speculat româno fobia, neajunsurile din economie, | 
lipsurile de mărfuri, au încurajat corupţia, hoţia, anarhia, conflictele inter-etnice, 
rul sărăciei îi face pe oameni să se depărteze de ideile de renaştere | 

naţională. Din stat parlamentar Moldova ajunge stat prezidenţial. Rolul nefast e 
jucat de Mircea Snegur (preşedinte) şi de Andrei Sangheli (prim ministru), 
amindoi membri ai comitetului central al partidului comunist al Moldovei, este 
clar. Este arătată şi degradarea la care au ajuns unii deputaţi din blocul par- 

lamentarilor democrați, numai pentru a-şi menţine privilegiile. 


(Nu negăm, ci, dimpotrivă, pledăm pentru posibilitatea convertirii | 


sufleteşti, deci naţionale şi democratice, dar în baza atîtor precedente y 


Epiroză si Prognoză 271 


u acordăm încrederea şi sprijinul decit după dovezi 


- din trecut n IL 14 4 
dezamăgitoa Lie făcînd imposibilă întoarcere din drum), 


i ţ = > 
concrete, irefu i Moldovenes aşa cum se face acum înseamnă de fapt 
rea Statului Moldov aş : eri read 
a ă de România şi nu faţă de Rusia. Vechile idei despre două 
indepen diferite, despre două limbi diferite, renasc, iar faptul că unele instituţii, 
naţiuni CI A i social-politice din Moldova şi din România au pornit 


3 a i, formaţiun 1 2 i 
Tura E cere este considerat ca un pericol pentru independenţa 
e 


Statului. autorul spune că: După aproape trei ani de guvernare 


ar în concluzie, U a : apei Ca pe, 
ăn trăim cu iluzia că am pornit spre Bucureşti... dar încă nu am ieşit 
» 


in Kremlin. ze SI 
S Şi Kremlinul nu lăcrimează! “a ră A , 
De fapt articolul lui Alecu D. Reniţă ar trebui citit cuvint cu cuvint. 
Victor Macarevici 


sea cel mai substanţial text din acest număr. FELICITĂRI: către autor 


pentru perspicacitatea inteligenţii şi către redacţie pentru sensibilitatea la 
Adevăr. 


10 


Să încheiem actuala „Cronică a observatorilor politici“ cu ce ne 
atenționează şi ne consiliază Înţelepciunea antică. 

1. Mundaka-Upanişav (sanscrită) 3, 1, 6: „Numai Adevărul deschide 
drumul care duce la zei. 

2. Anaxagoras (500—426 în Hr): „Numai din cauza propriilor noastre 
slăbiciuni nu sintem în stare să deosebim Adevărul“. 

3. Empedocles (490—A430 în Hr): „Cu multă trudă se găseşte adevărul şi 
cu multă greutate pătrunde în suflet crezarea“. 

4. Agathon (sec. IV în Hr): „Dacă vă spun adevărul nu vă fac bucurie; iar 
dacă vă fac bucurie, nu vă spun adevărul“. 

__ 5. Platon (427—347 în Hr): „Nu există om cu drept de a fi mai respectat 

decit Adevărul“. 


„6, Demonstene (384—322 în Hr): „Cu cît adevărul e mai important, cu atit 
mai mult întunerec este înaintea lui“. 


7. Aristotel (384—322 în Hr): „Amicus Plato, sed magis amica veritas“. 


272 Învierea și | 
Dar noi locului ] Moto a i ă 

ne ținem Cum am fost i: 
Ss a 


: Arta pentru artă si arta c 
Stâm în turnul de fildes al artei pure aci 
cît patria e în siguranță. Dar dacă nofijta ip 
apropia de noi, ne vom cobori din pice 
face artă cu tendinţă. Dispreţuim Pro fund a 
scriitorii fără instinct naţi aa: ăi | 
George CĂLINESCU j 
(1899 —1965) 


u tendinţă. : ș i 


(articolul „Avem un program”) 


EPICRIZĂ şi PROGNOZĂ 


Cu preţurile mereu urcătoare după nivelul de putere al capitalismului şi 
cu salariile excesiv imobilizate la nivelul de proletarizare a comunismului, o. 
revistă neoficială şi nesponsorizată ca „Invierea“ nu se poate susține decît 50% 
prin preţul de vînzare la public. 

Pentru prezentul număr ne exprimăm recunoştinţa Pentru micile, dar 
generoasele donaţii ale fraţilor noştri din Sfinzul Exil Românesc: jurist Stelian 
Stănicel (U.S.A.), ing. lon Meţianu (U.S.A.), ing: Ion Simulescu (U.S.A), 
agricultor Tudor Murgoci (Canada), filatelist Vasile (Bill) Guian (Canada), dr. 
Victor Apostolescu (Germania), jurist Tiberiu Simulescu (Germania), ing. 
Ştefan Logigan (Austria), economist Niki Constantinescu. (Elveţia), dr. Elena şi 
dr. Theodor Buzzi (Elveţia), dr. Maximilian Corbu (Elveţia), Sergiu Manoliu 
(Franţa), şi îndeosebi mult regretatului Emil Mărcuşiu (Spania). și: 

Următoarele numere cu materialul publicistic 33% pregătit şi 33% 
poa vor apărea în funcţe de focul sacru şi de îndemnul intim al celor aşteptaţi, 

ind invitaţi şi speraţi să ne ajute. ă 

În numele celor de ieri şi în numele celor de miine, mulțumim celor care 
la Comemorarea din 13 sept. 1992 şi-au oferit inteligenţa şi sufletul şi sau 
constituit „Comitet de Redacţie“: Const. -Aurel Dragodan, Vasile Blănaru, Vice 
tor Macarevici, Cătălin Zelea Codreanu, lon Horia Codreanu, Oltea CALA 
Codreanu, Gheorghe Vlad, Eugenia Gh. Vlad, Ion David, Andrei Macovei, CA 
N. Totu, Vasile Văluşescu, Anca Neculce, Aurel Moraru, Octa:- . pă, J1cGă | 
C. Codreanu născută Bacaloglu, Xenia Mămăligă, Emi! Por mal: 
Răzvan Garbur şi lon Păunescu-Daia. De prezentul volum Taspiiis DU 
Milcoveanu Şerban şi prof. Macarevici Victor 


administraţia: CORNEL POPOVICI Si, 


Lei 1000 


”