Cuvantul Legionar nr. 14, octombrie 2004

â/iim câ tăcea ace^tco;, /itet/v^ ee/*ât/*£^. 

a^cyi^ -^Suxi -f^, Jfi-4Q/ 





Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 



CUPRINS: 

Elita în Mişcarea Legionară 

S^tua^ai^ Tratatul cu Ucraina 

In memoriam: N. Coterbic, N. Tudorică 
Predeal, 21 sept. 2004 
Corespondenţă din străinătate; Blocnotes 
Qfin, Sunt simist, dar mă tratez (I) 

%’arie "Frăţia de Cruce" (I) 

Secretele Basarabiei (I) 

^torie Teroarea horthystă 

'^(fncarâ, /v<^acţiec 

EXERCIŢIU DE DISCIPLINĂ LEGIONARĂ 


- în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al iui Corneliu Zelea Codreanu - 


Anul li, Nr. 14, OCTOMBRIE 2004 Apare la jumătatea lunii 7 000 lei 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 


De ani de zile toată suflarea legionară din ţară şi din 
străinătate este frământată de o întrebare absolut legitimă: ''Cu 
cine să votăm?” 

Discutăm între noi. suntem întrebaţi prin scrisori sau telefoane 
din diaspora: "Ce s-a hotărât în legătură cu acest subiect?*" 

Poate chiar din primăvară sau din iarnă, in perspectiva alegerilor 
anului 2004, Adunarea Înţelepţilor Legiunii, Senatul, a abordat în 
repetate rânduri acest subiect. 

Timpul a trecut şi iată, la sfârşitul lui septembrie trebuie să 
tragem o concluzie. 

Primul lucru care trebuie analizat este existenţa - sau nu - a 
unui partid în viaţa politică românească, ce s-ar apropia ca 
ideologie şi ca program de guvernare de Mişcarea Legionară. 

Prezenţa noastră ar fi înlăturat, desigur, orice dilemă, dar 
nedreptatea şi domnia necredincioşilor abuzivi şi hrăpăreţi care 
controlează de zeci de ani viaţa acestui popor, ne-au situat, 
deocamdată, în afara legii. 

Despre partidele şi alianţele ce îşi revendică accederea la 
guvernare sunt puţine de spus; unii şi-au dat proba în zece ani, în 
care au adus ţara în sapă de lemn, comunişti cosmetizaţi. 
disciplinaţi în interior, cu şcoala şi experienţa moştenită de la 
P C.R., şi cadrele de bază recrutate dintre foştii nomenclaturişti sau 
securişti din linia întâia sau a doua. Aceştia sunt P.S.D. şi ocupă 
poziţia din stânga a eşicherului politic. 

Partidul Democrat, de aceeaşi orientare, şi-a dat proba în 
special în guvernarea cu C.D.R., când a făcut tot ce i s-a ordonat 
pentru a compromite partidele de dreapta 

Liberalii, prin tradiţie socotiţi ca partid de dreapta, au aplicat tot 
aceeaşi politică în care doctrina şl vechile idealuri au fost 
abandonate pentru interese personale, la acest capitol făcând toţi 
cauză comunâ, transformând ţara. aşa cum spunea Căpitanul. în 
moşie personală, şi pe români în vite de muncă. 

Diferenţele de ideologie între actualele partide de pe scena 
politică a ţâni sunt greu de identificat, dar. oncum. nu au nici o 
importanţă, câci comportamentul celor ajunşi la guvernare nu are 
nia o legătură cu principiile declarate sau cu angajamentele ori 
.promisiunile făcute 


In principiu, lupta noastră a fost totdeauna împotriva 
comunismului, a inventatorilor lui şi a celor care, sub o formă sau 
alta. îl promovează. Să vă spun o vorbă de ”huhăm": Dvs. nu 
observaţi că toate partidele, dictaturile, formaţiunile politice 
care au încercat să suprime fizic sau mediatic Mişcarea 
Legionc'-ă, au fost şi sunt subordonate unor interese străine, 
punând ţara zălog numai pentru a putea să se îmbogăţească ei şi ai 
lor? Ba Apusului în perioada interbelică, ba ruşilor după război, iar 
acum nu mai contează: cine dă mai mult. acela este stăpân. 

Dacă cifra de 35 miliarde de dolari care se vehiculează ca 
datorie externă este reală (nu am auzit demult o cifrâ oficială), 
înseamnă că mai avem foarte puţin şi creditorii ne vor spune şi câte 
felii de pâine să mâncăm pe zi. 

lată răspunsul la această întrebare; nu există nici un partid în 
viata politică românească, mai mic sau mai mare, care să se 

identifice cu ideologia legionară. 

Ştiu că voi provoca proteste vehemente ale simiştilor. dar 
diferenţele între simişti şi legionari sunt atât de mari şi de esenţiale, 
încât orice comentariu pe temă la această oră este de prisos. 
Măcar atât cât să înţeleagă tot prostul; fac o comparaţie - poate 
exagerată ca proporţii, dar merită să exagerez: cum s-ar numi nişte 
creştini care ar susţine câ, oricine vreţi dvs. după Mântuitor, ar avea 
merite mai mari decât lisus Christos? Ar putea fi numiţi creştini' 
Zilele trecute am fost iar întrebat, pentru a nu ştiu câta oară; "Dar 
ce, simiştii nu sunt legionari?" Nu. nu sunt legionari!! Legionari 
făcuţi prin depunerea unui adeziuni? Haida de) Să fim serioşi! Toate 
acestea în legătură cu Partidul 'Pentru Patrie": a da votul acestui 
partid ar fi egal cu a legitima apartenenţa lui legionară Am respins 
şi vom respinge motivaţia câ a fost singura şansă de a fi acceptat 
juridic; lupta Mişcării Legionare nu este şi nu va fi de a mai. 
forma un partiduleţ anonim pe lângă atâtea altele, în umbra 
deasă a interdicţiilor comuniste. 

Mişcarea Legionară îşi va câştiga dreptul, cu orice sacrificii. 

la o prezentă legală, absolut logică si normală într-o lume cât 

de cât normală , (continuare In pag. 2) 

CUVÂNTUL LEGIONAR 


octombrie 2004 


pag. 1 









































ELITA ÎN MIŞCAREA LEGIONARĂ 



Am întâlnit adesea tipul de intelectual ros de dileme, care nu mai 
poate sâ creadă decât în atotputernicia matenei pe care o 
palpează 

Am întâlnit tipul intelectualului gelatinos, "universalist", care se 
scutură cu oroare de "prejudecăţile creştine", "naţionale", "limitate", 
care se strâmbă când aude de ordine 

In fine. întâlnim zilnic, cu toţii, genul de intelectual famelic, 
incapabil sâ aibă o atitudine şi sâ existe cu adevărat. 

Problema nu e nouâ de-a lungul timpului, pe acest tip fals de 
intelectual ungurii l-au convins că românul e "necivilizat", ruşii - că 
nu e "progresist", evreii - că e "şovin”, iar acum. americanii, de toate 
acestea la un loc. 

Dar once naţie este condusă prin intelectualitatea ei, prin elită. 

O elită falsă, degenerată, vânzătoare de ţarâ, va conduce naţia 
respectivă, inevitabil, spre prăbuşire şi dispariţie. In acest sens. 
rezultatele guvernării României din ultima jumătate de secol sunt 
grăitoare pentru oricine, de aceea nu voi insista 
Impotriya acestui dezastru s-a ridicat 
Mişcarea Legionară. Căpitanul spunea că "A/u poafe 
trăi pe lume o naţie dispusă la toate părerile, la 
toate atitudinile, la toate schimbările şi la toate 
compromisurile* şi că * Toată inteligenţa, toată 
învăţătura, toate talentele, educaţia, nu vor 
servi la nimic, dacă vom fi mişer\ 

De aceea duşmanii acestui popor 

îndelung răbdător care nu vrea sâ piară 
odată pentru a lăsa locul altora, îl sperie 
acum cu Mişcarea Legionară care, fiind 

autoritară, bazată pe disciplină si ordine, va 
anula libertatea si va distruge personalitatea . ^ 

Şi aşa oamenii, terorizaţi de ideea de 
libertate, se trezesc susţinând exterminarea ideilor (legionare), 
instaurând astfel, de fapt, cea mai cruntă dintre dictaturi: aceea a 
delictului de opinie, şi pierzând tocmai invocata libertate prin 
înclinarea în faţa tuturor sugestiilor străine fără a fi conştienţi măcar» 
Dar Mişcarea Legionară a fost (si este) o organizaţie de elită. 

Pentru a combate cele două aserţiuni false (că Legiunea 
distruge personalitatea şi anulează libertatea), nu voi exemplifica 
prin marile personalităţi la nivel naţional care au îmbrăţişat ideile 



legionare (Nae lonescu. Mircea Eliade. Radu Gyr Petre Ţuţea. 
Lucian Blaga Traian Brăileanu ş a ), despre care nu se poate 
spune în nici un caz. că n-ar f. avut personalitate»» 

Mă voi limita sâ trec în revistă, sumar, doar cateva aspecte: 
Prima condiţie pentru a putea deveni legionar este să fii om 
de caracter, pentru că aici nu este loc pentru oameni fără 
"sănătate interioară": oportuniştii, oamenii fără scrupule, laşii, hotii. 
mincinoşii, leneşii, nechibzuiţii, intriganţii, nu au ce căuta Ori un 
om nu poate fi "anulat ca personalitate" pentru ca se 
încadrează în nişte norme morale şi creştine! 

Apoi, nimeni nu poate fi şef în Mişcarea Legionară decât în 
măsura în care poate cuceri şl organiza stâlpul organizaţiei este 
şeful de cuib. adică o persoană care este capabilă sâ adune in jurul 
său un număr de oameni pe care să-i conducă spre obiectivele 
legionare De altfel, cea mai importantă calitate a unul şef din 
Mişcarea Legionară, fie el simplu şef de cuib. este considerată 
INIŢIATIVA, "cea mai frumoasă floare pe care un 
comandant o poate purta"* (Comeliu Zelea Codreanu - 
"Cărticica şefului de cuib**) Iar dacă pentru a obţine 
realizări în viaţa personală trebuie să ne impunem 
anumite restricţii, anumite norme etice, o disciplină, 
cu atât mai mult într-o organizaţie trebuie să 
existe disciplina pentru atingerea 
obiectivelor: ""Disciplina este chezăşia 
biruinţei, pentru că asigură unitatea efortului *'. 
""Disciplina nu înjoseşte, pentru că te face 
biruitor. Şi dacă biruinţele nu se pot căştiga 
decât cu jertfă, disciplina este cea mai mică 
dintre toate jertfele pe care un om poate să le 
facă pentru victona neamului său "" (Cornellu 
' Zelea Codreanu) 

închei afirmând că elita legionară a făcut întotdeauna dovada 
jertfei pentru binele neamului românesc De aceea. într-un stat 
legionar, bazat pe dreptate, moralitate, vitejie şi onoare. în care 
tocmai elita conducătoare este cea care se jertfeşte, nu se poate 
vorbi de anularea libertăţii şi nu poate exista nici o contradicţie 
între interesele neamului şi ale cele individului Cu o singură 
condiţie: individul să se comporte ca român, iar nu ca duşman» 


EXERCIŢIU DE DISCIPLINĂ LEGIONARĂ llcontinuare din pag. i) 


Dar, până atunci, putem să folosim dreptul de vot? Putem 
să stoarcem o picătură de folos din el? 

Eu spun că da. dar vă pot spune nu în două cuvinte, ci în mai 
multe 1 Absenţa de la vot favorizează partidele man şi bine 
organizate, adică P.S.D , 2 Trebuie deci să votăm. Dar cu cine? 

P R M. - anexa P S D., care, fapt bine cunoscut, a fost creat 
de tov. Ilîescu pentru a putea să controleze electoratul 
naţionalist P.U.R. - cu acelaşi tată: PNŢ-CD - tremură că ar putea 
fi bănuit de relaţii cât de vagi cu noi 

Dintre partidele mai mici , recomandarea noastră ar trebui 
să se indrepte spre unul care să aibă următoarele calităţi : 

a) Să nu fi fost la guvernare, căci lumea este sătulă şi 
lămurită: 

b) Să nu poată fi acuzat de simpatii legionare : 

c) Să aibă un lider care nu a avut timp să se compromită; 

d) Acest lider, direct sau indirect să nu fi avut nici un 

contact cu noi, pentru a înlătura orice fel de suspiciuni legate 

de avantaje financiare 


testului? Ideal ar fi un control numerar, lucru imposibil de realizat 
Există totuşi nişte date ce îţi pot da un oarecare răspuns la 
întrebare comparaţia numărului de voturi de la locale şi de la 
generale Monitorul Oficial dă cifrele exacte preluate de la Biroul 
Electoral Central Se poate răspunde că eventualul spor are alte 
motivaţii, la fel însă cum se poate presupune şi o evoluţie negativă 
Din punctul nostru de vedere, mai important decât 
rezultatul este exerciţiul. 

in perspectiva viitorului apropiat trebuie reclădită, în mintea 
şi în conştiinţa oamenilor, existenţa unui electorat legionar. 
Subliniem că se referă în special la simpatizanţi 

Ecoul acestui articol-apel este desigur limitat prin tirajul *de 
buzunar al revistei noastre, dar şi de lipsa posibilităţilor de a face 
cât de cât o campanie electorală, de aceea, această directivă 
trebuie transmisă de la om la om 

în final, care este partidul pentru care votăm : Partidul 
*lNpua Generaţie*", Pe lângă faptul că încadrează. Jn 


_ ^ P-Pndiţiile prezentate mai înainte , liderul său este un creştin 

După această lungă paranteză, revenim la întrebarea care ne adevărat, cu frica lui Dumnezeu, ctitor de Biserici, care nu a 


preocupă există un electorat legionar? 

Noi avem convingerea că dat 

Problema este însă că nimeni nu a încercat, de zeci de ani, 
să redeştepte conştiinţa existenţei lui; această conştiinţă insă 
trebuie educată prin exerciţiu şi disciplină. 

Anul acesta vom face prima repetiţie (cum ar fi repetiţiile 
pentru o defilare). 

Vor apare, desigur, glasun care vor socoti inutil acest demers, 
motivând că lipseşte "obiectul muncii" Acestora le voi răspunde că 
dacă nu îţi poţi menţine deprinderea mergând la vânătoare, te 
mulţumeşti să tragi cu puşca în cutii de conserve 

|Se pune şl a doua problemă: cum verificăm rezultatele 


* 


început să îşi facă cruci de circumstanţă în fata camerelor de 
luat vederi, după 1989. 

Nu trebuie însă sâ pierdem din vedere că avem în perspectivă ş» 
alegerile prezidenţiale deci. în afară de un partid, trebuie sâ 
votăm şi un eventu al preşedinte al tării . Aici vom lua în 
consideraţie omul, fără a tino cont de partidul căruia î* 
aparţine. Acest om a fost ales datorită calităţilor sale 
excepţionale de gospodar: nu ne trebuie măscărici sau sforari 
^ost om este Gh. Ciuhandru primarul ales de timişoreni 
din 1992 încontinuu, până în acest moment. 

Legionan şi simpatizanţi de oriunde GomistuP sună adunarea' 
Acesta este primul pas» • 4 


2 


ni>'ÂNTUL IXGIONA7? octombrie 2004 

































S^ctua/ct€ite 

ROMÂNIA TREBUIE SĂ DENUNŢE TRATATUL CU UCRAINA 


Plin semnarea tratatului de frontieră de către Ion lliescu. 
România a pierdut definitiv şi insulele Dalerul Mare, Dalerul Mic. 
Tâtaru şi altele vreo cinci. "Grindurile nou formate la gurile Dunării 
nu au nici un statut juridic", declară ambasadorul Aurel Preda, 
specialist în Drept internaţional din cadrul Direcţiei Afaceri Juridice 
din MAE. 

Discuţia despre Canalul Bâstroe nu este încă fundamentată 
juridic întrucât ucrainenii sapă deocamdată pe teritoriul lor. Abia 
când săpăturile vor ajunge pe Braţul Chilia, vor fi afectate direct 
interesele României. Frontiera este aceeaşi stabilită de un desant 
sovietic în iunie 1940, chiar în perioada când România era 
bombardată cu ultimatumuri de la Kremlin Chilia se va vărsa 
exclusiv prin canalul Bâstroe. Astfel, am rămas cu frontiera pe gârla 
Musura-Musuna. care se varsă în Golful Musura, în curs de secare. 

INSULA ŞERPILOR constituie un 
elocvent exemplu de încălcare a 
dreptului internaţional de către cei care 
au stăpânit sau stăpânesc pe nedrept 
acest teritoriu românesc. 

Din punct de vedere al istoriei 
României, care la 1 Dec. 1918 şi, 
ulterior, prin Tratatele de Pace de la 
Paris (1919-1920) îşi recăpăta vatra sa 
firească şi devenea - nu mare sau 
mică - ci stăpână pe integritatea sa 
teritorială, rapturile ulterioare, inclusiv 
al Insulei Şerpilor, constituiau o 
încălcare flagrantă a dreptului 
internaţional, a dreptului natural şi 
istoric al poporului român. 

Prin prisma evenimentelor din anii 1989-1990, perspectiva 
istorică poate comporta şi o îndreptare - sub diverse forme - a 
încălcărilor respective, a dictatului forţei prin care România a 
fost privată de unele din teritoriile sale, a abuzurilor marilor 
puteri. Este cazul Insulei Şerpilor, mai ales ca urmare a 
pretenţiilor Ucrainei de ”a legifera" controlul său şi asupra a 12 mile 
marine, a platoului continental în care este interesată şi din punct 
de vedere economic fn cele ce urmează se încearcă expunerea 
unei schiţe în acest sens. 

Istoria statutului juridic al Insulei Şerpilor 

Atât timp cât, juridic. Insula Şerpilor s-a aflat între graniţele 
României - ţinând seama că ea a fost, dintotdeauna. un teritoriu 



mergăndu-se pe talvegul braţului Chilia, la un moment dat s-a 
luat drept curs al braţului o porţiune ce prelungea linia 
frontierei la sud de Insula Şerpilor, un canal, iar în procesul- 
verbal de descriere a traseului s-a menţionat trecerea acesteia 
la fosta U.R.S.S. (la fel s-au mai pierdut şi alte câteva insuliţe 
pe braţul Chilia, în zona Brăilei). Discuţiile ultenoare. la nivel înalt 
au scos în evidenţă intenţia fostei U.R.S.S. de a lua României 
Insula Şerpilor în vederea folosirii ei în scopuri strategico-militare în 
zonă, ca punct de supraveghere De atunci, cartografia sovietică 
a menţionat insula respectivă sub jurisdicţia fostei U.R.S.S., în 
timp ce cartografia românească a evitat prin mijloace tehnice, 
menţionarea sa în hărţile publice. De reţinut că, în hărţile 
tipărite la Chişinău apărea această insulă, însă fără a specifica 
a cui este. 

Insula Şerpilor a ajuns sub jurisdicţia 
U.R.S.S. prin semnarea Protocolului 
privind traseul frontierei de stat între 
România şi U.R.S.S. Acest protocol a 
fost semnat la 4 febr. 1948, de Petru 
Groza şi Veaceslav Molotov şi stabileşte 
că '7nsu/a Şerpilor situată In Marea 
Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în 
componenţa U.RS S " ( deci, până atunci 
nu intrase : apartenenţa ei la România nu 
fusese afectată nici de Pactul 
Ribbentrop-Molotov, nici de Tratatul de 
pace din 1947) 

La 23 mai 1948, se încheie un 
document tehnic, un proces-verbal 
semnat do N.P.Sutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din 
Bucureşti şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar, prin 
care se consemnează că "Insula Şerpilor a fost înapoiată U.R S S 
de către R.P.România şi încadrată în teritoriul U.RS S" Prin acest 
proces-verbal. semnat chiar pe insula în discuţie, se corectau 
temienii "în favoarea U.R.S.S" Astfel, "se înapoia** ce nu fusese 
niciodată al U.R.S.S., aşa cum am arătat (nici măcar 
împrumutat sau cedat de România). 

Din punct de vedere juridic, cele două înţelegeri bilaterale sunt şi 
rămân neconstituţionale Nu se puteau ceda porţiuni din teritoriul 
românesc, fără aprobarea unui asemenea act din partea 
Parlamentului, care nu a ratificat niciodată Protocolul după 
semnarea lui în 1948. Astfel de înţelegeri internaţionale nu intrau în 


românesc - a funcţionat forţa dreptului, iar atunci când ea s-a aflat vigoare de la data semnării, ci numai după ratificarea lor de 


sub turci, ruşi sau, ca în prezent, sub stăpânire ucraineană. 
funcţionat dreptul forţei. 

Istoric, din punct de vedere al apartenenţei Insulei Şerpilor 
la o ţară sau alta, trebuie avut în vedere că ea a urmat, de 
regulă, soarta gurilor Dunării, astfel că orice analiză a problemei, 
din orice punct de vedere, trebuie să ţină seama de strânsa 


parlamentele părţilor contractante. în astfel de situaţie este şi 
procesul-verbal semnat la 23 mai 1948 pe Insula Şerpilor Deci, din 
punct de vedere al dreptului constituţional al României, ambele 
documente sunt nule şi neavenite. De jure. Insula Şerpilor nu a 
fost înstrăinată, date fiind situaţiile înregistrate (neratificarea 

protocolului de către parlamentele României si U.R.S.S.) . La 25 


dependenţă a statutului acesteia de cel al gurilor Dunării, al soclului nov. 1949, printr-un proces-verbal, s-a stabilit frontiera romăno- 
continental al Dobrogei, din care a făcut parte. sovietică pe canalul Musura. aflat la vest de Braţul Chilia 


Prin actul de la 1 Dec. 1918, prin tratatele de la Paris (1919- 
1920), situaţia juridică a Insulei Şerpilor a rămas neschimbată, 
ea aparţinând României întregite, care intrase în graniţele sale 
fireşti şi istorice. 

Situaţia juridică a Insulei Şerpilor a rămas neschimbată la 
sfârşitul primului război mondial. Nu au avut loc modificări nici 
după ultimatumul U.R.S.S., de la 28 iunie 1940 (România a 
cedat forţat Basarabia; insula în discuţie nefiind menţionată). 

Tratatul de la Paris (1947), impus de învingătorii celui de-al 
doilea război mondial, stabilea că frontierele României cu 
U.R.S.S. sunt cele fixate în 1940 (deci, Insula Şerpilor aparţinea 
tot României). 

Ulterior, la 4 febr. 1948, s-a încheiat Tratatul de pnetenie, 
colaborare şi asistenţă mutuală romăno-sovietic, prilej cu care s-a 
stabilit ca părţile să procedeze la fixarea frontierelor (delimitarea şi 
demarcarea acestora) In acest sens. la aceeaşi dată. a fost semnat 
Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat 
între Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Sovietice 
Socialiste, document semnat de dr. Petru Groza şi V Molotov în 
acest cadru. în cursul primei operaţiuni, delimitarea, nu au apărut 

probleme Dar la demarcarea pe teren a frontieiclor, 


în urma dezmembrării fostei U.R.S.S., Insula Şerpilor a fost 
preluată de Ucraina, care a moştenit tratatele în stadiul în care 
se aflau la data succesiunii. Ucraina, făcând uz de decizia ca 
apele sale teritoriale să fie de 12 mile (aproximativ 20 km), a 
început o serie de activităţi în zonă şi nu a ţinut seama de 
necesitatea punerii de acord cu partea română 

Ţinând cont că Insula Şerpilor se află la cca 50 km de mal. între 
apele teritoriale române şi ucrainene. între ele rămâne praebe o 
zonă nesemnificativă (de 10 km) a cărei importanţă creşte având în 
vedere perspectiva exploatării economice viitoare 

Insula Şerpilor a devenit o piedică neaşteptată în activitatea 
de elaborare a Tratatului politic dintre România şi Ucraina. 

Oficial, negocierile, la nivel de experţi, între România şi 
Ucraina, pentru reglementarea raporturilor de bună vecinătate, 
au demarat în martie 1995, convenindu-se asupra următoarelor 
documente politico-juridice 

- Tratat cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare. 

- Declaraţie comună a preşedinţilor celor două state; 

- Document cu pnvire la principiile şi liniile directoare pentru 
Tratatul referitor la regimul frontierei de stat comune, inclusiv pentru 
înţelegeri corespunzătoare pentru delimitarea spaţiilor marine. 


CUVÂNTUL LEGIONAJÎ octombrie 2004 


pag. 3 





































Aceste documente bilaterale ar trebui, în opinia 
diplomaţiei române sâ punâ In termeni reali raporturile 
dintre România şi Ucraina, confonn şi dorinţelor exprimate 



„ .rnrd Curlea Internaţionala de Justiţie, care este 
orqande principale ale O N U Soluţionarea 
r*" i^Tp câtre a^st organism este un procedeu onorabil, la 
S?^ ecîfg frecvent statete care au încredere în imparţialitatea 
Siei internaţionale Atâta timp cât o instanţă internaţională nu 
fconi atat de validitate a pro ocolului dm 23 mai 1948. 
M menţine status-quo-ul actual, conform căruia Ucraina deţine 


tncâ din perioada 1990-1991 de câtre partea română, de a 
dezvolta relaţiile dintre cele două ţâri. 

In plan declarativ, până la începerea negocierilor româno- 
ucrainene, la 29 nov 1991, în Declaraţia Guvernului României se «..-jior 

aratâ: "Dorinţa de a dezvolta legături româno-ucrainene recipnx Insula ^ rp - dreptului a 

avantapase nu implică recunoaşterea încorporăm în noul stat rţ vecinităţi şi nu a dreptului foitei (precum 

independent a nordului Bucovinei. Ţinutului Herţa, Ţiriutului Hotin şr . ^g|g pgrţj trebuie sâ continue negocierile, pentru 

câ acestea nu au constituit şi nu vor constitui niciodată în dreptul 
internaţional "o atingere a integrităţii teritoriale" (conform părerii 


a Judeţelor din sudul Basarabiei, ce au fost alipite cu forţa la U.R.S.S.) 
U R.S S. şi incluse apoi în structura teritorială a Ucrainei, pe baza 
Pactului Ribbentrop-Molotoi/' (n.n. - la nivelul M A E.. România a 
prezentat conducerii U.R.S.S. considerentele sale potrivit cârora 
Insula Şerpilor a intrat în posesia U.R S.S. ca urmare a unui 
protocol impus). Rezultă, deci, patru puncte in litigiu; Bucovina 
de Nord, Basarabia de Sud, Ţinutul Herţei şi Insula Şerpilor. 

După părerea României, primele trei au fost încorporate 
Ucrainei pe baza Pactului Ribbentrop-Molotov şi a acţiunilor 
concrete de aplicare a acestuia (Protocolul adiţional secret Neagrâ 


părţii ucrainene). _ * * j 

Problema care se pune in prezent este de a ajunge la o 
delimitare echitabilă a spaţiului marin dintre Insula Şerpilor şi 
gurile Dunării, această dispută fiind moştenire comună de la 
fosta U.R.S.S. 

Având In vedere dorinţa celor două părţi de cooperare In Marea 
si ourile Dunării, s-ar putea avansa celeilalte părţi 
sovieto-german din 23 aug. 1939, Notele ultimative ale guvernului propunerea de a se rezolva problema şi asta nu o^um. ci pe cale 
sovietic adresate guvernului român şi răspunsurile acestuia, iunie paşnică, amiabilă, fără implicaţii negative sau e a tă natură c^re să 
1940), iar Insula Şerpilor - la presiunea U.R.S.S., după al doilea influenţeze nefavorabil statutul celor două ţări pe plan internaţional, 
război mondial. Sub aspect juridic 

Din punct de vedere ăl dreptului internaţional, baza actualei - Este necesar să se impună punctul de vedere potrivit căruia 
delimitări teritoriale între Ucraina şi România l-a constituit Actul final de la Helsinki, din 1975, se referă la frontierele stabilite 
Tratatul de pace de la Paris din 1947, între care frontiera între părţi, prin tratate care respectă principiile dreptului 


României cu vecinii săi a fost stabilită în linii generale. Tratatul de la 
Paris a stabilit "răspunderea României pentru agresiune”, ca şi 
frontiera între România şi U.R.S.S., consfinţind, practic, 
'^justeţea'* acaparării Basarabiei şi Bucovinei. La Tratat a fost 
anexată o hartă, la scară mică, pe care era trasată linia de 
frontieră, dar în document nu se descria traseul acesteia. In 
aceste condiţii, în 1948 a apărut necesitatea de a preciza şi descrie 


internaţional. 

- Protocolul din 1948 este în contradicţie cu Tratatul de Pace 
de la Paris din 1947. 

- Nu există nici un document româno-sovietic cu privire la 
delimitarea platoului continental în NIarea Neagră. 

- Protocolul din 1948 şi procesele-verbale nu pot constitui o 
bază juridică corespunzătoare normelor dreptului internaţional. 


linia de frontieră. In aceste condiţii, între România şi U R.S S a fost Acestea nu au fost ratificate de parlamentele celor două ţări şi 
semnat, la 4 febr. 1948, "Protocolul referitor la precizarea nici o lege românească sau sovietică nu s-a adoptat privind 
parcursului liniei frontierei de stat' între cele două state, care a traseul frontierei şi statutul Insulei Şerpilor, 
devenit parte componentă a Tratatelor din 1949 şi 1961 "privind • Linia pe care se află frontiera actuală este şi trebuie 
regimul frontierei de stat sovieto-române". considerată ca o situaţie de fapt, căreia îi lipseşte o bază 

Poziţia oficială a Ucrainei în problema Insulei Şerpilor juridică solidă şi indiscutabilă, iar ca urmare a dispariţiei 

Ucraina afirmă că Insula Şerpilor este teritoriu ucrainean şi, în statului predecesor, problema frontierei de stat rămâne 

consecinţă, nu se pot purta discuţii pe tema dreptului acestui stat deschisă şi trebuie reglementată. 

asupra insulei propriu-zise. cât şi a platoului continental pe o rază încheierea unui tratat prin care s-ar prelua într-o formă juridică 
de 12 mile marine în jurul său. ceea ce s-a impus cu forţa şi care nu a avut un fundament juridic 


constituit ar apărea ca un act de ratificare a acestui fapt. 
consolidând fundamentarea juridică de care Ucraina are, în 
prezent, atâta nevoie pentru stăpânirea in continuare, a acestui 
teritoriu. 

Ucraina nu poate să acceadă la ceva la care fosta U.R.S.S. 
nu deţinea cu titlu legal, succesiunea Ucrainei nu poate 
consolida şi nici legitima ceea ce s-a "preluat” de la fosta 
U.R.S.S. încheierea unui tratat de frontieră între România şi 
Ucraina, în astfel de condiţii, ar produce reacţii negative în rândul 
opiniei publice interne şi internaţionale, provocând un ecou negativ, 
iar imaginea ţării vecine nu s-ar îmbunătăţi. întărindu-se percepţia 


Din punct de vedere economic, conducerea politică ucraineană 
apreciază câ rezervele de petrol şi gaze naturale existente în 
subsolul platoului continental din jurul insulei constituie rezerve 
strategice importante pentru suportul energetic al ţării. Din punct de 
vedere militar. Insula Şerpilor este un punct strategic deosebit, 
deoarece ansamblul militar instalat aici asigură apărarea 
antiaeriană a hotarului de sud ai Ucrainei. 

Poziţia oficială a României privind Insula Şerpilor 
In problema Insulei Şerpilor, poziţia diplomaţiei române este 
tranşantă. România nu are pretenţii teritoriale faţă de nici o (ară, 

deci nici faţă de Ucraina. Ca ţară semnatară a acordurilor de la ^ __ ^ im 

Helsinki, România respectă status-quo-ul politico-geografic, instituit revizionistă pe care^ nefinaiizărea'acestei acţiuni ar ocaziona-o 

r" '-Ul.iul a,dp„ Ucam. Incalas „„olan MMuf “ «o ca 

Insulei Şerpilor nu se referă la retrocedarea ei României, Ci la România. Ne întemeiem această afirmaţie următoarele 
împărţirea spaţiilor maritime ce revin celor două state. Acest elemente: ’ " 

aspect, în situaţia în care negocierile între cele două state nu vor da - Nu a informat România cu «««!«. ic renalului 

rezultate, ar putea fi ridicat de România în faţa Cuiţii Băstroe, «omania cu privire la săparea Canalului 

Posibile căi de rSlîare Tdteputei Hena’l’Holin.Tmti^CeS^IS?^""^ 

pn„ lodâ S. p,e«ed. Ins. ei f.onll.r.l, sutelo, - Rclozâ -eiOlvJoTSoSîu d?iî Krl.ol Roo „nloiUie 
paiticipante pot fi modificat., conform dreptutui intarnationai. în care România a investit peste un milllrn dl !tni»j' ^ 

prin mijloace paşnice şl negocieri între părţile Interesate - ^ ® ^°*^*^** 

Acesta este şi cazul Insulei Şerpilor, 
în rezolvarea acestei probleme, trebuie să 
invocăm, înainte de consideraţiile politico- 
Juridice, adevărul istoric, chiar şi numai în 
cazul unei delimitări a platoului 
continental. 

Pe termen scurt 

Pentru asemenea gen de probleme există 
posibilitatea ca statele în cauză să sesizeze, de 


posibilita 



pag. 4 


GliVĂNTUL LEGION4II octombrie 2004 


"X deci, suficiente motive pentru ca 

X'; ^®^ânia să denunţe unilateral tratatul 
politic de bază din 1997. Această 
4 ^ posibilitate este prevăzută în textul 
chiar dacă procedura 
denunţării unui tratat politic este foarte rară 
«n relaţiile dintre state Dar tot atât de adevărat 
este că un comportament ca al Ucrainei este exotic 
pe arena internaţională 



















IN MEMORIAM NICOLAE COTERBIC 

(1 dec. 1913 - 24 sept 2004) 

Doctor în Drept jurist legionar, veteran de război, 
membru al Senatului Legionar 


Fericirea este să ai, sâ trăieşti şi să 
I onorezi un ideal superior util. 

Camaradul Nicolae Coterbic a avut 
I această fericire în toate cele trei etape 
I ale îndelungatei sale vieţi: 

în tinereţe, elev ia Liceul "Dimitrie 
I Cantemir^ şi apoi student al Facultăţii de 
Drept, a avut. a trăit şi a onorat sensibilitatea necesară ^şi 
reactivitatea utilă pentru idealul legionar definit de Ionel Moţa: "O 
Românie ca soarele de pe cer/* 

in anii 1935 - 1938 avocatul legionar Nicolae Coterbic a 
activat în Oficiul Juridic al Mişcării Legionare condus de 
prestigioşii comandanţi legionari şi avocaţi Vasile Marin, Mihail 
Polihroniade. Alexandru Cristian Teii şi Alexandru Constant. 

In această perioadă l-am cunoscut pe Nicolae Coterbic. model 
de legionar al Căpitanului şi al ţării, generos, sobru, onest şi. mai 
ales, modest. 

Amintesc şi pe sora sa. distinsa Lucia Coterbic, tot legionară. 

La maturitate, după ce şi-a onorat datoria faţă de ţară luptând 
în războiul din Răsărit împotriva comuniştilor, pentru recăştigarea 
Basarabiei. Nicolae Coterbic a fost condamnat, odată cu întreaga 
naţiune romănă. să trăiască - poate, mai exact, să supravieţuiască 
- în noaptea lungă de 45 de ani a ocupaţiei sovietice şi a diq|ăturii 
comuniste. 

Idealul superior util pe care l-a întruchipat camaradul Coterbic a 



fost de a nu face pactul cu diavolul 
şi, în masa anonimă a naţiunii, să fie 
şl să rămână model de curăţenie 
sufletească, model de demnitate 
umană şi model de rezistenţă 
naţională, asemenea stâncii de 
granit. 

în a treia etapă a existenţei sale pământeşti, după anul 1989, 
juristul Nicolae Coterbic a avut inteligenţa şi sensibilitatea să pnndă 
- şi curajul să onoreze - procesul de autoclarificare interioară 
din Mişcarea Legionară, care este actual ideal superior util al 
adevăraţilor români din epoca de astăzi 

In anul 2001 Nicolae Coterbic a devenit unul dintre membrii 
Consiliului de conducere al Senatului Legionar. 

Juristul legionar Nicolae Coterbic este fericit, pentru că a 
cunoscut idealul şi şi-a făcut datoria pe tot parcursul vieţii sale 
de 90 de ani. Răspunzând mereu Trezent!" în viaţa pământească, 
s-a dus ca să răspundă acelaşi lucru. încă o dată, în faţa 
Căpitanului. 

(fragment din discursul funebru rostit în faţa catafalcului, de dr. 
ŞERBAN MILCOVEANU. preşedinte al studenţimii române in 
perioada 1937 - 1940, fondator al '"Ligii pentru apărarea adevărului 
istoric" şi membru al Senatului Legionar) 


Să cântăm izbucnind tinereşte la soare, 
sâ nu ne-nchinâm la ziua de azi. 

Mâine, mâine vor creşte brazi 
din visuri, din frunţi, din răzoare. 



Eu sunt vifor - şi vorbe de vifor vă spun: 
sâ cântăm, să cântăm pentru mâine 
şi să ne pregătim cu sare şi pâine, 
în întâmpinarea visului bun... 

(ANDREI CIURUNGA) 


IN MEMORIAM NAE TUDORICĂ 

(1914-2003) 

Jurist, instructor legionar, veteran de război, publicist, membru al senatului Legionar 

Tot acum am comemorat un an de la trecerea în veşnicie a unui alt membru al Senatului Legionar , din 
municipiul Roman (iud. Neamţ) , instructor legionar jurist NAE TUDORICĂ (1914 - 2003), autor al cărţii de 
memorii legionare în 4 volume, "Mărturisiri în duhul adevărului". 



Nae Tudorică a făcut parte din generaţia 
"de aur" a României, generaţia creştină, 
naţionalistă, idealistă şi luptătoare: 

A aderat la Mişcarea Legionară încă din 1932, 
de pe băncile Facultăţii de Drept - din laşi; 

- a fost arestat şi achitat în procesul I. Gh. 

Duca împreună cu ceilalţi fruntaşi legionari 
(1934); 

- a primit, de la Căpitan, gradul de instructor 
legionar. 

- a organizat şi condus tabăra de muncă 
legionară de la Avereşti - Golani (jud. Neamţ), 
construind un adăpost pentru legionarii bolnavi (1935); 

- a participat la tabăra de muncă legionară de la 
Carmen Sylva, sub conducerea Căpitanului (1936); 

- a fost din nou închis, în 1938. fără nici o condamnare, în 
lagărul de la Vaslui, 

- a fost unul dintre supravieţuitorii masacrului elitei 
legionare din sept 1939; 

- a luptat pe front în al doilea război mondial, pentru 
reîntregirea României; 

- a fost închis în 1948 de regimul comunist, 

- jurist ia Fabrica de Ţevi din Roman. 

Z CUVÂNTUL L£CION>UI 


Ultima sa bătălie: 
pe parcursul anilor 1993 - 
1997 a editat, la Bacău, cu 
mari eforturi, cartea 
''Mărturisiri în duhul 
adevărului' în patru volume 
ample, în care-şi retrăieşte 
^ , emoţionanta şi rodnica viaţă 
închinată lui Dumnezeu. 

, Mişcării Legionare şi 
f i Adevărului, transmiţând 
generaţiilor viitoare făclia 

aprinsă. 

Ultima etapă din bogata sa| 
activitate în slujba neamului 
românesc şi a Legiunii a fost ca * 
membru al Senatului Legionar. 

Noi îl vom aprjnde mereu o candelă de veghe: pentru 
sufletul său într-adevăr mare şi bun . şi îi vedem aievea 
minunaţii ochi albaştri, înrouraţi, atunci când răspundem 
pentru el: "Prezentr 





octombrie 2004 


pag. 5 


t 





































Monumentul elitei legionare din 
curtea Mănăstirii Predeal 


• legionarii asasinaţi în lagărele de la Miercurea Ciuc şi Vaslui au fost 
reînhumaţi la mănăstirea Predeal: tot aici au fost depuse şi urnele celor arşi in 
Crematoriu (Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, grupul Nadoleanu şi echipa 
Miti Dumitrescu); 

• cei împuşcaţi în închisoarea Râmnicu Sărat au fost reînhumaţi în cimitirul din localitate, 

• cei asasinaţi la spitalul Militar Braşov îşi dorm acum somnul de veci la Râşnov. 

• cei omorâţi pe tot parcursul ţării, câte trei din fiecare judeţ, au fost înmormântaţi în locurile natale 

Modesta mănăstire de la Predeal, datând de la 1774 (desfiinţată de comunişti în 1958 şi reînfiinţată în 1993), veghează 
osemintele unei părţi dintre martirii noştri, pentru că statul "naţional-legionar" n-a fost capabil nici măcar să adune la un Ic 
osemintele propriilor camarazi ucişi în aceeaşi noapte, pe ale căror merite şi pe a căror moarte s-a ridicat Sima la şefia 
Mişcării Legionare... 

De aceea anul viitor, cu voia lui Dumnezeu, vom merge şi la cimitirul din Râmnicu Sărat pentru comemorarea elitei 
Căpitanului. 

Tot drumul a fost însufleţrt de povestirile doctorului Vasile Ghgoriu, legionar din 1932, acum senator legi onar. în vărstă de 
92 de ani, care a ţinut în mod special să ne însoţească, pentru că face parte din acea categorie ransimă 
care îşi poartă cu mândrie anii adunaţi. Sprijinindu-se în baston, a participat la excursia de 12 ore şi ne-a 
încântat, efectiv, cu verva şi luciditatea lui: ne-a povestit din viaţa de student, de legionar, întâmplări de pe 

, 2 iiiw |front. (Doctorul a trăit aproape un secol de istorie; a muncit în 
EunfiGfisSSv j * Carmen Sylva, a cunoscut toate personalităţile legionare 

! din vremea Căpitanului, a participat la reînhumarea elitei în 
- ^ războiul din răsărit, a fost prizonier de război; 

despre toate acestea a scris un roman-fluviu extrem de 
antrenant, o adevărată frescă a epocii, în 9 volume a câte 250 
i. de pagini, sub titlul "Generaţia blestemată"). 

Cfe ^ ^ Ceremonia de cinstire a memoriei elitei Căpi 

M reculegerea în faţa mormintelor, după 

l i ^ oficiat o mică slujbă religioasă: au urmat apelulr^ 

9pVv Î ' f l-i I nL fTiartirilor legionari asasinaţi pe tot ^ 

!M 11 ‘.4 T ^^>1 I iBCJ iW parcursul ţării în noaptea de 21/22 septembrie. 

"Veniţi alături de noii" intonarea Imnului legionarilor căzuţr şiLj^ 


Mănăstirea Predeal, locul o^hnei de 

veci a unei părţi din elita legionară 


Or V Grigoriu 


'Drum de foc şi biruinţă 
Pentru Garda Ta!” 


^arasias legionar în nvjlocuTnaluni 



MjyKJJSi 

'Veniţi alături de noi!" 





m 


paq. 6 


CUVÂNT» I« ITCION4R octombrie 2004 


























































CORESPONDENŢĂ DIN STRĂINĂTATE: 

O NOUĂ SEARĂ CULTURALĂ ROMĂNEASCĂ LA CHICAGO 

Motto: "Ta, Românie, csre^p tăinuiesti cu smerenie sfinţii şi-p uip adesea, cu nepăsare, martirjll 
(preot Dumitru Stâniloae) 

La Catedreala ''Sfinpi împărap Constantin şi Elena'' din Chicago, în ziua de 5 sept. 2004, Cercul Cultural "Mircea 
Eliade" condus de Jean Bukiu a închinat o seară POEŢILOR DIN ÎNCHISORI. 

Deschiderea a fost făcută de preotul Vasile Susan; s-a cântat, de întreaga asistenţă, rugăciunea Tatăl nostru . 

Jean Bukiu a prezentat, pe scurt, viaţa din lagărele şi închisorile din România sub cele trei dictaturi (carlistă, antonesciană şi 
comunistă) şi căte o scurtă biografie a fiecărui poet omagiat în seara de septembri e 2004. 

Florian Bukiu, Jean Bukiu, Sebastian Mihai, Emil Tripa, Roxana lacob, Ralucaj 
Costinaş, Ana Nedelea, Ionica Pomian şi Ramona Grecu au recitat poezii de: 

ANDREI CIURUNGA CPrietenie’*, "Aici este toată ţara mea”, "CanaluT) 

RADU GYR Clisus în celulă”, ”Ridică-te. Gheorghe, ridică-te. Ioane”, ''Antiteze” 

”Don Quijote”) 

VALERIU GAFENCU ^Crinul”, "Pentru deţinuţii de mâine") 

SERGIU MANDINESCU ("Suflet valah") 

ZAHU PAnA ("Ectenie") 

S-au cântat balade, corul de copii (format din Tara Moroşan, Maria SturzuT 
Andrei Sturzu) a impresionat auditoriul cu cântece bisericeşti, iar seara s-a| 
încheiat cu un mic bufet, într-o atmosferă caldă. 



me/TzJra a/'iena^u^u 


BLOCNOTES: CODREANU Şl EVREII 




Acum, când cuvântul "holocaust" este tot mai vehiculat şi s-a 
ajuns chiar ca să se ceară studierea lui în şcoli - fireşte, doar 
dintr-un singur punct de vedere! - omiţând în mod voit moartea a 
sute de mii de intelectuali şi buni români în închisorile comuniste, 
pare, mai mult ca oricând, ilogică continuarea "plăcii”, tot mai 
uzate, că “m/şcânVe naponaliste sunt sinonime cu cele 
fasciste** (?!) 

Prin însăşi geneza sa, naţionalismul înseamnă păstrarea 
fiinţei neştirbite a statului, a valorilor lui culturale, a limbii şi 
istoriei necosmetizate, a religiei, a personalităţilor publice de 
prim rang. 

Naţionalism există pretutindeni azi în lume, în Germania şi 
Franţa, India şi Pakistan, Palestina şi Israel sau Iran şi Irak. 

S-a scris mult despre extremismul naţionalist legionar din 
anii 40, apoi de cel al regimului antonescian. 

în acest creuzet este inclusă însă, nejustificat, şi Mişcarea 
Legionară de sub comanda Căpitanului. 

Deşi chiar de la înfiinţare Mişcarea a luptat împotriva 

bolşevismului. pentru consolidarea 

elementului românesc pe toate 

planurile, este ştiut că pentru 

atingerea acestui deziderat nu a 

recurs niciodată, ca principiu, la 

violente sau lichidare fizică. 


carte foarte rară. 

apărută în iarna 

anului 1944 , în 
editura "TimpuT, 
intitulată sugestiv 
"Patru ani de urgie**: 
NOTELE UNUI EVREU 
DIN ROMÂNIA. 


Autorul, S. C. CRISTIAN, în cele 160 de pagini ale cărţii, descrie 
pe larg, cu ^ numeroase exemple, 
vicisitudinile pe care le-a trăit, el şi familia 
sa. la laşi, între anii 1940-1944. 

Dar redă si un fapt petrecut în anul 

1934. pe care îl reproducem , nefăcănd 
nici un comentariu. 

Concluziile le veţi trage dvs., cititorii: 

"Despre Căpitan, adică despre Comeliu 
Codreanu, am o amintire pe care o 
înregistrez aici pentru ciudăţenia ei. 

Sunt de atunci, cred, zece ani. 

Trenul laşi - Bucureşti se înzăpezise 
timp de 24 de ore în staţia 

Siblea, iar călătorii, inclusiv cei din vagonul- 
restaurant, rămăseseră fără alimente în 
aceea staţie aproape de Râmnicu Sărat 
Codreanu a străbătut, cu lopata, 
zăpada, până ta clădirea staţiei, de 
unde a telefonat sediului legionar din 
Râmnicu Sărat să aducă in gară, la 
sosirea trenului, atâtea sute de pâini, 
atâtea kg. de slănină şi brânză 
pentru călătorii înzăpeziţi şi 
înfometap. 

Linia fiind curăţată de zăpadă, 
trenul a ajuns la Râmnicu Sărat Aia îl 
aşteptau băieţii cu proviziile cerute. 

Codreanu a chemat pe 
vagonului-restaurant. 
aceeaşi măsuţă cu el. şi 
împartă^ alimentele prin 

vagoane, indiferent de om, adăugând "Vezi. la evrei să nu daţi 
slănină. Le daţi brânză ." (n.n evreii nu mănâncă slănină) 


chelnerii 

unde mă nimensem la 
le-a cerut discret să 





CUVÂNTUL LECIONAII octombrie 2004 


pag. 7 









































Simiştii intoxică permanent opinia publică, prezentan P 
Horia Sima ca erou, "urmaş” al lui Corneliu Zelea Codreanu, fide 
continuator şi succesor legitim la conducerea Mişcării. 

De aceea inaugurăm serialul "Din culisele LegiuniP': pentru a 
prezenta ADEVĂRUL ISTORIC REIEŞIT CHIAR DIN MEMORIILE LUI 

HORIA SIMA. , . 

Prin încurcătura de scuze, explicaţii şi minciuni ale epigonului 
Căpitanului, adevărul iese la suprafaţă, iar pentru descoperirea lui 
nu este necesară decât puţină atenţie şi logică. 

Notă: Pentru o înţelegere mai bună a relatărilor confuze şi 
obositoare ale memorialistului (pe care le-am reprodus întocmai), am 
considerat utile câteva comentarii însoţite de subtitluri şi sublinieri în text. 


HORIA SIMA - "Sfârşitul unei domnii sângeroase" 

(Ed. "Gordian”, Timişoara, 1995) 

- citate şi comentarii - 


SUNT SIMIST, DAR MA TRATEZ 


UN TERORIST PIPERNICIT 

"Se duce la un dulap şi scoate un dosar voluminos, la din dosar 
o foaie şi fnceoe să citească toată seria atentatelor săvârşite de 
leoionari în Noiembrie 1936 . Probabil că întreg dosarul conţinea 
actele referitoare la aceste atentate. La data cutare, o bombă la 
sinagoga din Alba-lulia: la data cutare, arde o fabrică de cherestea 

în Bucovina: si asa mai departe, culminând cu atentatul de la 

Teatrul Evreiesc din Timişoara. 

-Cine le-a ordonat? 

- Comandamentul legionar din prigoană, care, la vremea aceea, 
se compunea din Vasile Christescu - şef. Preotul Dumitrescu- 
Borşa, eu, Papanace, Petraşcu şi Alexandru Cantacuzino. 

- Şi. D-ta, ce misiune îndeplineai în cadrul acjstui 
Comandament? 

- Eu eram omul de legătură pe teren. Eu transmiteam echipelor 
ordinele Comandamentului. Venind din provincie si nefiind 
cunoscut de politia Capitalei, puteam circula liber . Ceilalţi trăind la 
Bucureşti, trebuia să stea ascunşi . 

- Si Codreanu ştia de acestea ? 

- Asta nu pot să vă spun . Vasile Cristescu menţinea contactul 
cu Corneliu Codreanu prin Doamna Codreanu ” (pg. 98) 

N. RED.: D-na Codreanu dezminte minciuna lui Sima: 
Căpitanul ordona, din închisoare, linişte absolută (mărturie în 
cartea ^Răspuns dat tinerilor^ de Duiliu Sfinţescu). 

Iar mărturiile supravieţuitorilor Comandamentului (preot 
Dumitrescu-Borşa - cartea "Ca/ troian intra muros\ Papanace - 
"Fără Căpitan” şi "Cazul Horia Sima şi Mişcarea Legionară") 
confirmă ordinul de linişte primit de la Căpitan prin d-na 
Codreanu, precum şi faptul că şeful Comandamentului. Vasile 
Cristescu. urma ordinele Căpitanului, de linişte absolută . 

De altfel, întotdeauna în timp de prigoană (1934, 1938) 
Căpitanul ordonase linişte {**Circulări şi manifeste**). 

Deci Sima, ca om de legătură în teren, singurul din 
Comandament care se mişca nestingherit (ceilalţi trebuind să 
stea ascunşi), transmitea propriile ordine, contrare ordinelor 
Căpitanului si ale Comandamentului ! 

"Explicaţia” atentatelor: 

''Atentatele au fost programate pentru această epocă pentru a 
pune guvernul în imposibilitatea de a executa pe Corneliu 
Codreanu, în lipsa Regelui din ţară. creând în ţară un climat de 
tensiune pre-revolutionară ţpg 99j 

N. RED.: Ce "tensiune pre-revoluţionară" putea fi creată 
prin câteva atentate periferice?! O regulă elementară, ştiută de 
orice prost, este să nu provoci duşmanul, mai ales când are 
ostatici; bineînţeles, doar dacă nu vrei să fie omorâţi ostaticii... 
Ei. bine, aceste atentate stupide au oferit autorităţilor 

pretextul si justificarea asasinării Căpitanului ! 

- Dacă nu s-ar fi întâmplat aceste atentate, l-ati avut oe 

Codreanu si astăzi în viată (cuvintele Directorului Siguranţei] (pg 
99) "Şi apoi cănd aii început să faceţi acte de teroare nu v-am 
PlTv * âpâra. "(cu‘-intele lui Carol al ll-lea] (pg 128) 

N. RED.: De altfel, Sima îşi confirmă "opera" : 


'Examinând harta, văd că Banatul figura ca împânzit _ in 
întregime de echipe teroriste . Continua cu Aradul, Hunedoara. 
Sibiu şi Braşov ." (pg. 100) 

''^ Ei^ D-le Sima. Ui recunoşti opera ? 

- Da. Domnule Duector ." (pg. 101) 

SCOALĂ-TE TU, CA SÂ WÂ AŞEZ EU! 

Când Căpitanul şi elita legionară se aflau în mâinile 
autorităţilor. Sima ordona atentate (deşi Căpitanul ordonase 
linişte); 

în schimb, când Sima însuşi se afla în mâinile autorităţilor, 
ordona linişte: 

D-/e Sima, se zvoneşte de un atentat ce s-ar pregăti de 
legionari contra Regelui. Atentatul nu va reuşi, chiar dacă s-ar 
încerca ceva, dar viata D-tale e în pericol . Chemă pe cine crezi şi 
comunică în afară să nu se întâmple nici cea mai mică dezordine 

- D-le Director, vă rog să fiţi liniştit Legionarii nu vor întreprinde 
nimic . Dar mi-e teamă de altceva, de vreun aoent provocator, care 

să azvârle în calea cortegiului vreo petardă . {. .) In orice caz, 

dati-mi voie să chem pe cineva de la studenţi, ca să-i soun să se 

ferească de agenţi provocatori ." (pq. 114) 

N. RED.: Deci doar un agent provocator ar fi putut produce 
atentate când camarazii sc aflau în mâinile autorităţilor! Asta 
apropos de atentatele simiste din nov. 1938... 

MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE 

'Dacă mă uit în jos, la elementele care au dus greul prigoanei, 
nu văd decât pământ ars Toţi cei care au lucrat sub co manda mea 
au fost ucişi până la unul . Legătura cu mine , chiar d acă sg 
mărginea la servicii secundare, era o indicaţie sufici entă pentru 
Siguranţa Statului ca să treacă un legionar pe listele mortn . Dorea, 
Noaghea. Clement, Cioflec, Nadoleanu şi alţii, zac în morminte 
necunoscute. Iar eu dacă mai sunt în viaţă, nu pot să-mi explic 
altfel decât prin ocrotirea cerului Se împlinesc aproap e doi ani de 
când sunt urmărit de toată politia, jandarmeria si figuranta 

Statului S-au dus piemii oe capul meu. Sute de au foşl 

schingiuita unii ucişi în bătăi ca să soună unde mă ^ ftn 

pot să-mi dea de urmă . De nenumărate on s-a mrhis cereţd 

prigonitorilor în jurul meu până aproape a mă atinge cu mâna Şi tot 
de atâtea ori o putere nevăzută mă scotea din pnmeidie , adeseon 
fără să ştiu " {pg 10) 

N. RED.: Deşi toţi care lucraseră cu el fuseseră prinşi, deşi 
era urmărit încă din 1938 de toate autorităţile, inclusiv de o 
parte a populaţiei (pentru că se puseseră premii pe capul lui). 
Sima scăpase. Oare de ce? Să nu-i fi ştiut lumea figura? 

Dar fotografia Iji, multiplicată, din care era uşor de 
recunoscut, circula pretutindeni: 

Atunci scoase din buzt nor o fotc ::refie şi îmi întoarce capi* 
pentru a mă examina dm prciil. Acot hn dă fotografa să mă uit H 
ea în casă o linişte mci mântcilj Ţiganii toţi mici şi man, 
amuţiseră. Era o fo t ': urf.e de-a ^ iuatâ dintr^un t ^r,!r:^J de .li 
U P . ouI din L şj^o i făcut la sfârşit ae ; n cu elevii clasei a 



Mi-am recunoscut 


pentru uzul poruiic f . y . i f 




i.'tnC 


jjjj. 

‘Ttfenei 


-filă pe hârtie qll 


(P9 79) 


pag. 8 


CUVÂNTUL LECIONAR octombrie 2004 



























































































naws' 'lustrativ "Nici o tranzacţie cu asasinii Căpitanului si ai sutelor da “ 

dreotul sfidător la adrp«ta hnîf i legionari. După ce sacrificiile supreme se consumaseră, 

a n , P"'’ asasinarea Căpitanului şi a elitei legionare, din partea 

-Proca nespuse^ că D-ta vei veni la locul de întâlnire cu supravieţuitorilor ar fi fost un act de laşitate să-şi pună 

Dr. Borcănescu Şl ni l-a descns pe acesta ca pe un tip mărunţel, pmblema supravieţuirii lor." (pg. 37) ^ ^ 

slăbuţ, cu (^elan. Agenpi erau pregătiţi să sară pe perechea în N. RED.: Dar a tranzactionat... 

Agentul din spate, care a făcut semn lui "Cu Regele împreună, tara nu mai putea fi salvată cum na 

f^ichipuit că ledănasem o clipă în această iluzie, duoă venirea delagaţir» 
acesta e în tovărăşia unuia dintre ai noştn, în aşteptarea perechii legionare."(pg. 41) 

Ptecarea lui "Deci, cât mai repede în tară. Ce vom face ? O revoluţie dacă sa 
^hniî Is ^ Q/Ht/ te cunoşteam pe D-ta şi de poate. Un atentat contra Regelui, dacă timpul nu mai îngăduie o 

aceea trebuia să ne onent^m după unul mi c , slab, cu ochelari. în concentrare de forţe.** (pg. 41) 


/ovgrg 5 /a căruia trebuia să vii la locul de întâlnire Proca a fost 

corect cu noi şi numai gestul acelui tâmpit de agent te-a scăpat 
Aşa ai scăpat, Ole Sima."* (pg. 98) 

N. RED.; Conversaţia este pură fantezie: agenţii nu aveau 
nevoie să se orienteze după ”unul mic şi slab”, în tovărăşia 
căruia trebuia să vină Sima la întâlnire, pentru că Sima era 
urmărit încă din 1938, iar fotografia iui circula în toată ţara. 

Mai ales că str. Pieptănari, pe care se desfăşurase acţiunea, 
era bine luminată, conform chiar spuselor lui Sima (pg. 95). 

Apoi, agenţii care lucrau împreună, nu se cunoşteau între 
ei?! Cum să-l fi confundat cu un ... agent?? 

Singura concluzie logică : Sima era agent! 

De altfel, teroristul prins de jandarmi fusese tratat cu ... 
prăjituri! 

"M-am uitat la el cu un aer neghiob. De când un detinut. şi un 
deţinut de talia mea, care a ţinut în şah întreg aparatul de Stat îşi 
poate exprima astfel de dorinţe? Ce e arestul, hotel '?'’ (pg. 85) 

N. RED.: Chiar aşa: ce era arestul, hotel?? 

Lectura pg. 125 impune aceeaşi concluzie de mai sus, că 
Sima era agent: "Cum eu, marele terohst. şeful pistolarilor, cum 
mă numiţi D-voastră, sunt în libertate, iar Profesorul Codreanu un 
om bătrân, lovit de moartea celor doi fii ai lui, nu are voie să se 
mişte liber . Ce vor zice legionarii ?'’ 

SĂRUTUL LUI IUDA 

Sima oferă lista cu "pistolarii” necunoscuţi încă Siguranţei: 

D-ta trebuie să dezarmezi organizaţiile de pistolari. Se găsesc 
multe arme în mâinile legionarilor. (...) Eu îţi propun să chemi aici la 
Siguranţă pe oamenii D-tale de încredere din toată tara şi să-i 
sfătuieşti să scoată armele ce le au şi să le depună aici ." (pg. 107) 
"Eu v-as ruga ca întrevederile cu camarazii mei să aibă loc în 


CĂDEREA MĂŞTII 

in tot timpul puteam să cad definitiv, după cum puteam să mă 
urc pe culme ." (dq. 113) 

"După ce mi-au dat drumul şi după ce s-au convins că nu ies cu 
o iotă din programul stabilit, oamenii din jurul Palatului s-au decis 
să ardă etapele, dându-mi consacrarea de om politic ." (pg. 126) 

N. RED.: Aşa a ajuns Sima ”om politic”. însă ”pe uşa 
laterală”: "Ne-am urcat în maşină si am pornit spre Palat . Maşina 
nu s-a oprit la uşa principală, pe unde nu intrau decât excelenţele, 
ci la o uşă laterală, aflată în dreapta Palatului, cum îl priveai din 
faţă.” (pg. 127). 

" Regele se afla la biroul său, aşezat în fundul camerei. (...) 
Surâde ca să-mi dezarmeze timiditatea, iar eu fac eforturi ca să 
topesc gheata dintre noi ." (dq. 127) 

N. RED.; Sima face eforturi ca să se înţeleagă cu asasinul 
Căpitanului si al propriilor camarazi, al elitei legionare ! 

Chiar îl şi laudă; "Regele Carol era un om încântător, o 
personalitate fascinantă."(pg. 129). 

MOTIVAŢIA? 

CA SĂ SALVEZE ŢARA - SPUNE EL; 

DOAR CA SĂ AJUNGĂ LA PUTERE - SPUNEM NOI. 

SĂ VEDEM CINE ARE DREPTATE: 

"M-a numit Subsecretar de Stat la Educaţia Naţională în 

guvernul Tătărăscu." (pg. 144) 

N. RED.: Quod erat demonstranduml 

Un post de SUBsecretar de stat la Educaţia Naţională, adică 
la un minister fără importantă în politica externă, ar fi putut 
"salva” tara?? 

Dar a făcut vreo ispravă ca subsecretar de stat? 

Evident că nu; în plus, jurământul lui Sima este egal cu 


ajtă parte, unde să nu trăiască cu senzaţia că eu sunt un prizonier jurământul în 28 iunie şi imediat m-am 

fără putere, iar ei pe punctul de a fi din nou arestaţi. Trebuie să le Minister pentru a lua în primire noua funcţie " (pg. 


vorbesc într-o altă casă pentru ca operaţia să reuşească 

- Am înţeles. D-le Sima. şi sunt de acord cu D-ta. hi pun casa 
mea ta dispoziţie pentru aceste întâlniri .” (pg. 107) 

"Acum D-ta trebuie să te gândeşti bine şi să pregăteşti o listă de 
persoane pe care vrei să le chemi la Bucureşti." (pg.Wl) 

In vederea contactelor mele cu legionarii mi-am pregătit un mic 
discurs pe care l-am repetat aidoma în toate întâlnirile. Era foarte 
important să-mi aleg bine temele ce le voi atinge în aceste 
convorbiri, pentru a da satisfacţie guvernului fără să rănesc 
^nsibilitat ea legionarilor şi tot atât de necesar era ca aceste teme 
să nu vâneze."(pg. 108) 

"După ce mă vedeau calm si surâzător. într-o casă particulară 
mobilată cu eleganţă, şi nu în localul hidos al Siguranţei pe care 
mulţi îl cunoşteau, le scădea tensiunea şi mă salutau cu 
bucuhe." (pg 109) 

N. RED.: Rezultatul trădării camarazilor: 

" Relaţiile mele cu Siguranţa intraseră într-o fază nouă : faza 
eof^.-(pg. 110) 

" Intram acum la Siguranţă ca om liber, salutând cu / 
QO^tenie pe comisari şi agenţi.” (pg. 122) 

N. RED.: Saluta " cu prietenie ” pe cei care îi 
prigoniseră, n schingiuiseră şi îi asasinaseră 
pe legionarii ♦ 

MASCA LUPTĂTORULUI 

"Eu şi Papanace vedeam in destindere o 
confirmare a poziţiei noastre: crimele Regelui 
)Ţcneau la ^cadenţă si acuma. apropiindu-se 


144); ” Am dat foarte rar pe la minister si atunci clientela mea era 

formată precumpănitor din legionari, care veneau să mă consulte în 
probleme politice. A lua în serios numirea de ministru, ar fi 
însemnat să mă înmormântez în administrativ .” (pg. 145) 

N. RED.: Guvernul a şi fost demis, 5 zile mai târziu. 

Dar Sima vroia acum postul de prim ministru: ” Eu cer pentru 
Mişcare preşedentia si externele, plus câteva ministere sociale .’' 

(pg. 148) A fost însă avansat doar ca ... secretar la Culte, în 

guvernul Gigurtu. A acceptat, ca apoi să-şi dea demisia: "Nu 
am cerut un guvern legionar pur. ci un guvern de predominantă 
legionară. în care o serie de posturi-cheie să fie încredinţate 
Mişcării. Am plecat din guvernul Gigurtu pentru că Palatul nu a dat 
un răspuns satisfăcător acestei chestiuni fundamentale ." (pg 167) 


^zastrui 



ar vrea să împartă cu Mişcarea răspunderile unei 


guvernări falimentare " (pa 36) 

N. RED.: Dar, cum veţi vedea puţin mai departe, nesilit de 
nimeni, s-a oferit să angajeze răspunderea Mişcării pentru 
politica falimentară a regelui - în schimbul postului de 
prim ministru) Noroc că regele n-a acceptat... 


AUTOPORTRET HORIA SIMA 

Aceste atitudini, atât de variate, si chiar 

contradictorii, pentru mine erau expresia unei 

consecvente de fier, dictate de linia 
Mişcării." (pg. 158) 

N. RED.: Atitudinile contradictorii 
sunt expresia unei "consecvenţe de 
fier”!! Orice comentariu e de prisos... 

REZUMAT; 

..Am pornit din Berlin cu gândul să 
pătrund pe ascuns in (ară şi să organizez 
răsturnarea dictaturii Cailiste Prins pe frontieră şi 
transportat la Bucureşti r^‘Jru anchetă, sfârşesc pe 
versantul opus. în colaborn.' cu rogimul al cărui principal 
inamic fusesem. înăltându-m.l până / / hcipta de ministru Dar la 

-rm r x ăzut SI aceasta etapă. 


scurt interval, se întrerupe tot a>a 



promiţătoare şi iată-mă că părăsesc guveriiul " (pg 157) 

(continuare în numărul viitor) 


CUVÂNTtL LEGIONAR octombrie 2004 


pag. 9 















































































































’FRĂTIA DE CRUCE” - GH. ISTRATE (I) 



Dintre cărţile cu o importanţă deosebită în cadrul Mişcării Legionare face parte şi "Frăţia de Cruce" (scrisă de 
şeful Frăpilor de Cruce pe ţară. comandantul legionar, economist Gheorghe Istrate, care a fost asasinat în masacrul 
elitei legionare din noaptea de 21/22 sept 1939). 

Din păcate, cartea nu este cunoscută tinerei generaţii, nefiind republicată nici în 1940 (în timpul statului naţional-legionar), 
nici în exil şi nici în ţară, după 1989. 

Până la republicarea ei (pe care o avem în vedere imediat ce resursele financiare ne-o vor permite), considerăm 
instructiv pentru tinerii noştri cititori să ”foiletăm” împreună cartea, si iată de ce : 


"Credinţele care hrănesc şi încălzesc 
tineretul de astăzi, vor călăuzi pe 
conducătorii de mâine." 

"Frăpile de Cruce pregătesc, în special, 
tineretul şcolăresc. Este şi natural: şcolarii 
de astăzi vor fi conducătorii de mâine." 

"Şi este vârsta la care copilul îşi face cu 
adevărat educaţia pentru toată viaţa lui. 

De modul cum tânărul primeşte educaţia la 
această vârstă depinde trăinicia societăţii de 
mâine. 

Vor creşte copiii în spiritul egoismului, 
aşişderea va ft societatea de mâine, pornită 
pe drumul pierzării, fără coeziunea 
elementelor din care se compune. Dar nu 
numai societatea, ci neamul acela se va prăbuşi, fiind 
stăpânit de duhul trădării şi al laşităpi, duh îmbibat în 
structura fiecărui individ crescut la umbra unei astfel de 
şcoli. 

Iarăşi, dacă vor creşte copiii în spiritul înfrăţirii în jurul unui 
scop măreţ şi comun, al unui ideal, care să fie idealul 
neamului lor, societatea de mâine, reprezentată prin ei, 
aşişderea va fi, iar naţia întreagă, fiind stăpânită de duhul 
eroismului pe toate tărămunie, cu voia lui Dumnezeu, va 
străbate veacurile tot mare şi puternică. 

Aruncând o privire In viaţa şcolărească a României de 
astăzi p se frânge inima de durere văzând falsitatea 
educapei în care sunt crescup copiii. 


Din punct de vedere intelectual, 
şcolarului i se îmbibă creierul cu o serie de 
abstracpuni, din care prea pupn mai retine 
până la absolvire. Educaţie sufletească ori 
nu există, ori i se dau directive cu totul in 
afară de cerinţele sufletului românesc, in 
rine, educaţia fizică este diformată, 
superficială 

Apoi, ori li se dă copiilor o viaţă de prea 
multă libertate - pedagogia celor 
dezinteresap - ori li se îngrădeşte viaţa prin 
uciderea oricărui spirit de inipativă a 
individului. 

Cum va fi societatea formată din elementele 
crescute la o astfel de şcoală, ne-o putem 
închipui, având prototipul în persoana 
„politicianuliTrromân. (...) „Dacă acest tip de om va continua 
să mai conducă această ţară. neamul românesc va închide 
ochii pentru totdeauna şi România se va prăbuşr. Şi cine 
nu observă şi nu trăieşte tragedia mare a degenerării şi 
prăbuşirii naţiei româneşti! 

Cauza şi efectul: conducătorii de azi sunt şcolarii de 
ieri . Dacă. pe când erau şcolari, nimeni nu a căutat să le 
sădească în inimi dragoste neţărmurită şi spirit de sacrificiu 
pentru neam şi ţară - şi lipsindu-le, ca urmare, elementul de 
cea mai mare importanţă tuturor făuririlor: elanul - sunt 
explicabile cele ce în vremea noastră se petrec. Ei, aceşti 
conducători, sunt produsul educaţiei în care individul a făcut 
şcoala egoismului şi a materialismului sfârâmător de 
neamuri.^(GH. ISTRATE) 



PENTRU CE FRĂŢIE DE CRUCE? 

Denumirea de „Frăţie de Cruce** nu a fost luată la voia 
întâmplării, ci cu o adâncă şi dreaptă judecată 

Această noţiune o întâlnim în Biserica Ortodoxă, unde copiii 
botezaţi în aceeaşi apă se numesc toată viaţa lor **fraţi de 
cruce**. Şi ei îşi zic, chiar, "frate**. 

Dar această înfrăţire o întălnim în istoria şi legendele 
strămoşilor noştri, cu înţelesuri mai adânci şi cu sens mai 
apropiat de şcoala noastră legionară 

Doi sau mai mulţi români, ale căror inimi bâteau la fel, se legau 
fraţi Intre ei şi. spre deosebire de fraţii de sânge, inimile lor 
tegându-se pentru scopuri înâiţătoare. întru realizarea cărora 
invocau puterea sacrificiului - şi cum crucea este simbolul 
sacrificiului - ei se numeau Jraţi de cruce** Aşa au fost haiducii 
vremurilor noastre de restrişte, a căror luptă era pornită împotriva 
fărădelegilor din ţară. şl care se legau între ei să lupte până la 
ultima picătură de sânge, încrustându-şi, în semn de ţinere a 
legământului de Jrate de cruce**, semnul crucii în came 

Astăzi, la temelia noii şcoli de viaţă eroică, stă puterea 
sacrificiului şi a frăţietăţii, a comuniunii de gânduri frumoase 
şi mari. Inimi fragede, care bat la fel. se leagă în frăţie, se 
încheagă şi formează un singur tot, un singur mănunchi: 
r,Frăpa de Cruce**. 

SCURTĂ LĂMURIRE 

Un tânăr, din orice categorie socială, pentru ca să poată 
deveni soldat, bun luptător, şi să se numească legionar, va 
trebui să străbată. în drumul pregătirii sale. trei etape: 

• a „fazei de încercare**, 

III* a "Mănunchiului de PrietenP* şi 


• a „Frâpei de Cruce". 

Fiecare din aceste trei etape îşi are rostul său. îl vom 
vedea la vreme. (...) 

Acei care vor fi reuşit să se strecoare în etapele superioare 
numai aşa. ca să ajungă mai repede, fără să fi fost pregătiţi 
pentru acestea, să ştie: n-au câştigat în felul acesta nimic: nici 
Legiunea, dar nici ei. Căci, nefiind îndestul de pregătiţi, nu vor 
putea corespunde cerinţelor legionare ale etapei respective. Şi 
atunci, ori îi elimină Legiunea, ori se autoelimină (aşa s-a 
întâmprat cu unii care ajunseseră chiar comandanţi legionari) Nu, 
mai bine să rămână la etapa căreia corespund în toată puterea 
cuvântului. ( ) 


„numiţr, special, cu 


RECRUTAREA MEMBRILOR 

Cine recrutează? Numai acei care sunt 
această funcţiune? 

Nu, orice legionar, frate de Cruce, sau membru din mănunchi 
Insă cu o singură condiţiune să se conformeze preschpţiunilor 
legionare în materie de recrutân Pnn prmare. oncine găseşte un 
tănâr care îşi manifestă dorinţa de a intra în Mişcarea Legionară, îl 
va pune în legătură cu acel care are funcţiunea specială de 
recrutare a elementelor pentru Frăţiile de Cruce. (. . ) 

Presupunem că suntem la început lonescu este numit şeful 
g[ rupului 25 F.D.C. Dar, el nu are unităţile de-a gata, ca la 
armată. Trebuie să şi le creeze (sau trebuie să şi le mărească, 
dacă sunt), dovedindu-şi în felul acesta calitatea de şef de 
grup - adică, dacă are acea „putere lăuntrică de atracţie**, cum 
o numeşte Căpitanul, pentru un grup. pentru organizarea şi 
conducerea elementelor de la şcolile dinlr-un grup 


CUVÂNTUL LEGIONAR octombrie 2004 



























Ifi 


Contrar, poate sâ fie numai ajutor de şef de grup (dacâ Când îţi auzi numele tău de familie, lonescu, nume ZI 
organizează numai câteva şcoli din grup), numai şef de care faţă de naţie este ca numele de botez faţă de “ 
şcoală (dacă poate să organizeze numai o şcoală), sau nu familie, tresari. Trăieşte în tine, în conştientul şi 
poate fi decât membru într-un cuib, sub comanda altuia, dacă subconştientul tău. Dacâ l-ai auzi pe cineva insultându-l, ai 


nu are calitatea de organizator şi de comandant 
Presupunem , prin urmare, că trebuie să pornească 
organizarea de la început 


Cum procedează? Lucrează pe rând, 
acelaşi timp, cu fiecare şcoală în parte 

latâ-1, prin urmare. în situaţia de a începe lucrul la o şcoală Ce 
face şeful de grup (sau acel pus de către şeful de grup ca să 
lucreze la şcoala respectivă)? (...) 

Din 100. alege 50; din 50. alege 25; din 25. alege 10; din 10. 
alege 5; din 5, alege 2; şi din doi. pe cel mai bun. 

Se opreşte la acel pe care, după toate informaţiunile, l-a 
crezut cel mai bun. îşi păstrează însă pentru mai târziu ordinea în 
care a făcut selecţionarea. Cu cel găsit mai bun va căuta, 
deocamdată, să ia legături. 

Dacâ nu va merge cu acesta, prin urmare, dacă situaţia reală va 
fi alta decât aceea scriptică, va căuta să întâlnească pe al doilea, CORECTITUDINE 
în ordinea selecţionării. (...) 

Din toate aceste discuţii, să înţeleagă - până la cele din urmă - 
respectivul, că. dacă s-a făcut oarecare insistenţă (nu insistenţă în 
a-l chema ta noi. acest cuvânt de .vino” trebuie să fie chiar evitat, 
ci insistenţă în a-l lămuri), aceasta s-a făcut numai pentru el[ 
pentru bucuria lui de mai tărziu. Căci, dacă va găsi în el 
atracţie sufletească pentru Mişcarea Legionară, va intra şi mai 
tărziu. Dar atunci, îi va veni mai greu să se pregătească. Şi-i va 
părea rău când va vedea atunci pe foştii lui colegi pregătiţi, 
legionan Acesta este adevărul, pe de-o parte. (...) Iar pe de altă 
parte, adevăr este, ca noi să întărim Mişcarea Legionară, 
bătând la porţile sufleteşti ale tuturor fiilor de Români. 


fi la stare să faci orice întru apărarea onoarei numelui tău. Te 
simţi mândru de numele tău. 

Dar când auzi numele de Român, numele naţiei, numele 
sau poate, chiar în familiei celei mari? 


Punctul c ARE VOINŢA? 

(...) Se va face şcoală cu el; 

asupra voinţei de a învăţa, sâ fie printre cei dintâi la şcoală; 
-asupra voinţei de a deveni punctual ( ) 

- asupra voinţei de a tăcea (. ) 

; asupra voinţei de a fi ordonat 

intr-un cuvânt, se va face şcoala voinţei prin lupta lepădării 
de toate păcatele. Nu poate, nu are voinţă Şi dacă nu învinge 
păcatele din el, mai poate deveni vreodată legionar? 

Punctul d; CAPACITATEA DE JERTFA Şl SPIRITUL DE 


Lupta se dă nu numai pentru noi, legionarii care, poate, 
aterial. ne vom bucura mai puţin ca oricine, în ziua victoriei, 
» nd in orice moment, şi acum şi atunci, dăruiţi jertfei, ci lupta 
da pentru biruinţa întregului neam românesc. Acesta este 
le*arul şl aşa va trebui să-l înţeleagă şi cel care intră, şi cel care 
j intră în rândurile noastre. 


Ca metodă de educaţie a puterii de jertfă, se începe, încă din 
această "fază de încercare”, cu cel mai mic dintre sacrificii. 1/40 R. 

Aceasta însemnează că 1/40 din raţia (R) cuvenită lui zilnic 
pentru masă, casă, distracţii, să o pună de-o parte şi, când se 
va strânge mai mult, să o trimită Legiunii. (. .) 

O problemă grea: se fură. Se fură de la ultimul consilier 
comunal, din cine ştie ce fund de ţară. şl până la ministru Fură toţi. 
de unde. le pică. în stilul lor, dar fură De 20 de am străinătatea nu 
ne cunoaşte decât aşa în statul legionar nu se va mai fura. Mai 
întâi, pentru că toţi conducătorii şi mânuitorii banului public de 
atunci îşi vor fi făcut educaţia corectitudinii, şi, în al doilea 
rând, pentru că deasupra capului lor va atârna sabia. 

într-o oarecare măsură, sistemul 1/40 R are şi acest rost al unei 
severe educaţii a simţului corectitudinii în materie de bani străini 
Se deprinde să umble cu bani străini. (...) Tânărul ce se pregăteşte 
pentru viaţa legionară depunând şi azi. şi mâine, şi poimâine, 
cotitate cu cotitate. ban cu ban în „caseta Legiunii”, aceşti bani. de 
la primul 1/40 R, depuşi la buzunarul lui şi înregistraţi în carneţel. 


nu mai sunt ai lui. Sunt ai Legiunii. (...) 

Şl au fost de aceştia care să spună "La liceul cutare e o Se dezvoltă spiritul de ordine, având grijă zilnic să-şi însemneze 
mentalitate specială, sunt cei mai răi, o adunătură' ... şi multe cotitatea în carnet. (..) 

din acestea Afară de acest substrat de pură educaţie legionară 1/40 R mai 

Acestora li se răspunde: Răscolip încontinuu pământul, constituie şi o cât de micuţă contribuţie materială pentru Legiune 
persistap. Nu arareori, sclipiri de aur au fost descoperite Se simte şi el mulţumit că. din puţinul său adunat zi cu zi s-a 

pnntre bulgării de noroi. Sau vă temep de greu? Dacă nu, aţi învrednicit să cumpere o pâine pentru legionarii din luptă ( ) 

încercat zece căi; mai încercap două, încă două, încă două, şi Jertfa zilnică de 1/40 nu se face numai din raţie (R), ci şi din 
l^na la urmă e imposibil să nu fi descoperit pe acela pe care-l timp (T). (...) Aceste minute sunt închinate Legiunii. (..) In 

aceste minute stă şi se gândeşte, îşi face educaţia gândirii 
ca D-ta, dar care îp este ordonate. Gândeşte la o anumită chestiune în legătură cu 

Legiunea. Gândeşte la ceea ce-ar putea să facă a doua zi, 

folositor pentru Legiune. Ce păcat mai are de îndreptat Se 
învaţă să judece, ducând o chestiune până la capăt Judecă 
chestiunea pe deplin, ca şi când ar avea de scris - despre aceasta - 

q: ;- ^ <®ză Gândindu-sc ordonat şi continuu, îşi dezvoltă spiritul 

^1 ce anume vrem să cunoaştem noi de la dânsul din primul de iniţiativă. (...) 


câutap 

Negreşit că nu va fi, poate, 
misiunea? Sâ-/ pregăteşti. 

De acum, începe adevărata cunoaştere pe-teren Până 
acum, ne-am cunoscut numai din citit şl din povestit 
De acum, la încerrar^ 


momenf? 


ETAPA I 

faza DE ÎNCERCARF 

Punctul a SINCERITATEA 
I ) Contra tuturor acestor 
păcate din el va trebui să 
pornească, de acum şi până va 
«leveni frate de Cruce, război. 

(') Izbăvirea de păcate va reuşi 
^ facă numai în măsura 
recunoaşteri pnn 

autovenficare. 



Căpitanul (în costum naponal) in mijlocul Frăţiei do Cruce 
din Bucureşti 


Punctul e: ASCULTAREA 
Vrea să fie disciplinat? 
Ascultă de cel care-l 
pregăteşte? (...) 

Punctul f PUTEREA DE 
ÎMPRIETENIRE 

Cel care nu poate să 
corespundă şi punctului f. prin 
urmare acel care nu va găsi pe 
mai departe un nou element cu 

care să se împrietenească şl 
să-l pregătească, acela nu va 
putea păşi în a doua etapă. 


Punctul b PUTEREA DE IUBIRE 

Din manifestănie Iul zilnice, faţă de pănnţi, faţă de fraţi, faţă de 

fată df^ nnmno^^M Ho fori c. foţii Ho tot oo octo ^P^^ent este bun. luat m parte ca individ, corect, muncitor. 

credincios, om de jertfă, dar dacă nu are şi această calitate, a 


faţă de Dumnezeu, faţă de ţară şi faţă de tot ce este 
şi nobil 


- putea constata câtă doză de iubire 

^i^luieşte în adan. m lui Cel dintâi lucru bun pe care va 
• UI să-l înveţe. încadrandu-se în Mişcarea Legionară, va fi 
ştie să iubească. Numai din dragoste luptă, se jertfeşte 
[*®9‘onarul. Dacă nu are această dragoste, nu va putea 
|niciodată să devină legionar. ( .) 


11 (*^»oi 

Mlni^ 


coeziunii sufleteşti, nu poate să intre in mănunchi, unde toţi 
vor trebuie să fio întâi şi întâi adevăraţi prieteni. 

(continuare în numărul viitor) 


CUVÂNTUL LECION4J2 octombrie 2004 pag. 11 































SECRETELE BASARABIEI (I) 


ca e^. ^^er^ez/i./^^Wfca/iu 


HOTIN"^^ 

T ^ îi 


BĂLTI 


- D-/e doctor, în legătură cu istoria 
Basarabiei totuşi se cunosc prea 
puţine amănunte, şi considerăm că este 
important să ne relataţi ce cunoaşteţi in 
legătură cu aceasta. 

Dvs. aţi fost în relaţie directă şi îndelungată 
cu Basarabia: v-aţi efectuat stagiul militar acolo, 
aţi participat la războiul anthsovietic de la 
început şi până la sfârşit, aţi cunoscut XmioklA 

numeroase personalităţi ale epocii. în plus, fiind LAPUŞNA 
un naţionalist, părerea dvs. este deosebit de importantă ' ^ 
pentru noi. , 


României; ruşii să ia Moldova până la Carpaţi; Galiţia (de la 
Austria) urma sâ treacă la Germania. Iar în locul Gairţiei 
Austria să primească Valahia (Muntenia) şi Oltenia. Astfel 
urma să fie împărţită România Asta era situaţia în iunie 
1916 

Ca să poată împărţi România care era în stare de 
neutralitate, trebuia adusă pe poziţie de beligeranţâ; ni 
s-a dat ultimatum de ruşi să intrăm în război. Ca să he 
atragă, ruşii ne-au momit că armata gen. Brusilov din 
Galiţia va porni în ofensivă şi va veni în 


ORHEi 


f întâmpinarea armatei române pe valea Tisei, deci 
TIGHINA câ noi aveam misiune numai până în 

_ ^ j ’ Transilvania pentru câ urma a se face front 

- D-le Codreanu, am făcut războiul antisovietic din prima zi - .. '• A comun cu ruşii 

până în ultima zi: întâi ca medic de regiment la un diviz.on de : CbTAI tA ^ 

artilerie, pe urmă ca medic de batalion de infanterie la Q AHUL ALBA vâzut intraţi în război şi trecuţi pe poziţii de 

beligerantă, ruşii n-au făcut nimic şi armata 


vânătorii de munte. 

Când eşti ia divizion de artilerie sau ia batalion de infanterie i. 
nu are de ce să-ţi mai fie frică (de nimic!), pentru că nu există alt • 
loc mai penculos unde să fii trimis {„mai rău nu se poate"): limbile 
se dezlegau, toată lumea vorbea - şi se vorbea adevărul. 

Adevărul despre războiul antisovietic nu era cel care se spunea 
de la comandament (adică istoria oficială), ci ceea ce se discuta la 
popota ofiţerilor. 

Am luat contact şi cii populaţia locală şi sigur câ. pe parcurs de 
4 ani. la popota ofiţerilor, m-am gândit, am discutat şi analizat toate 
problemele politice în legătură cu Basarabia. 

Ceea ce înregistraţi dvs. acum este o contribuţie originală 
la istoriografie. 

Mai întâi, o mică introducere pentru tinerii cititori: 

Teritoriul dintre Prut şi Nistru nu este altceva decât jumătatea de 
est a Moldovei, cu capitala la laşi. aşa cum teritoriul dintre Suceava 
şl Ceremuş, cunoscut sub numele de Bucovina, nu este altceva 
decât nordul Moldovei, iar Moldova este provincia cu înalt prestigiu 
istoric şi, poate, cu cel mai ridicat procent de inteligenţă nativă a 
României. 

Numele de Basarabia desemna, de fapt, numai sudul 
Basarabiei în 1812 Când ruşii au instituit ocupaţia rusă a teritoriului 
dintre Prut şi Nistru, au interzis numele de moldovean; chiar l-au 
prigonit. 

De unde provine numele de Basarabia: sudul acestui teritoriu. 
Bugeacu, o câmpie, a fost întotdeauna posesia Târli Româneşti. Se 
numea Basarabia după numele dinastiei Basarabilor care a 
întemeiat Ţara Românească. Aici, în Bugeac. Ţara Românească se 
apăra de invaziile din est. în special de invaziile tătarilor 

In 1924 Stalin a fondat ia Tiraspol aşa-zisa Republică Socialistă 
Sovietică Moldovenească cu scopul de a lua Basarabia şi apoi 
Moldova, şi de atunci nu se mai întrebuinţează de ruşi cuvântul 
^'Basarabia'', ci cuvântul '^Moldova'*. Dar noi din Bucureşti îi 
spunem "Basarabia" şi ne gândim că este Jumătatea de est a 
Moldovei. 

Privitor la Basarabia sunt două lucruri distincte: 

- întâi ceea ce istoriografia tace - deci ascunde nişte secrete 
pe care am sâ-mi permit sâ le spun. 

- şi apoi secretul care mi s-a spus mie de Alexandrina 
Russo. 

Repet câ ambele sunt o contribuţie originală la istoriografie. 

I. Ce ascunde istoriografia 

(şi ascunde în mod intenţionat) 

Ascunde faptul câ in iunie 1916 s-a schimbat guvernul la 
Retrograd şi în locul unui guvern filo-antantisl a venit un nou guvern 
Boris von Sturmer cu program de a încheia pacea separată cu 
Germania şi de a scoate Rusia din râzboi (Dupâ doi ani de râzboi, 
conducătorii Rusiei ţariste simţeau câ nu mai pot rezista şi pentru a 
preveni revoluţia s-au gândit ia pacea separată.) Şi au început 
tratative secrete între Germania şi Rusia la o staţiune balneară din 
Suedia 

Dacă în secolul al XVIII pacea dintre ruşi şi nemţi s-a fâcut cu 
împărţirea teritoriului Poloniei, acum. In secolul XX. pacea dintre 
ruşi şi germani urma sâ se facă cu împărţirea teritonulul 


ISMAIL 


Brusilov a rămas a acolo unde era. ne-a lăsat 
în Transilvania singuri, aşa că am fost imediat 
învinşi şi a trebuit să ne întoarcem înapoi peste 
Carpaţi. în retragerea aceea îngrozitoare pentru stabilizarea 
frontului, pe aliniamentul Focşani - Nămoloasa - Galaţi, unde am 
rezistat cât am putut 

Francezii, care erau "cu cuţitul ajuns la os” din bătălia de la 
Verdun (cea mai mare bătălie. în care au murit 1 300 000 de ostaşi 
germani şi 1 000 000 de ostaşi francezi, câştigată de mareşalul 
Petain), au trădat România şi au încheiat atunci. în vara tui 1916, 
după intrarea noastră în război, un tratat secret cu Rusia (încă 
ţaristă, condusă de acest Boris von Sturmer). un tratat secret ca sâ 
prevină ceea ce bănuiau şi francezii tratativele secrete cu nemţii 
de scoatere a Rusiei din război. Ei aveau interes ca armata 
germană să fie blocată pe frontul de est şi sâ nu vină pe frontul de 
vest peste ei. ia Paris Şi în acest tratat secret era dată întreaga 
Moldovă până la Carpaţi ruşilor şi dreptul Rusiei de a lua un culoar 
de-a lungul Mării Negre până la Constantinopol. ia Marea Egee 
(care era visul ruşilor şi testamentul lui Petru cel Mare şi al 
Ecaterinei a doua) 

Al doilea lucru pe care istoriografia îl ascunde este ce s-a 
întâmplat la conferinţa de pace de la Paris 1919-1920 în 
legătură cu România. 

Ceea ce s-a făcut cu restul Europei ştie toată lumea, dar ce s-a 
făcut cu România se ascunde 

Delegaţia noastră era condusă de Ionel I C. Brâtianu. mare 
patriot român; Clemenceau l-a luat deoparte şi i-a spus: 
„Domnule, Dvs., România, sâ faceţi abstracţie de tratatele 
secrete semnate cu Franţa, cu Anglia şi cu Rusia, dinainte de 
râzboi" (România avea nişte tratate secrete prin care ni se 
recunoştea Transilvania până la Tisa şi Banatul în întregime i 
Brâtianu a spus "Nu", supârându-i astfel şi pe englezi, şi pe 
francezi 

- Vă referiţi la tratatele pe care România le-a făcut în 1916, la 
intrarea în râzboi? 

- înainte de intrarea în război. Deci cu se s-a condiţionat 
intrarea noastră în război. Tratate secrete negociate de Ionel 
Brâtianu cu multă dificultate doi ani s-a muncit la ele, cu păstrarea 
aparentă a neutralităţii 

începe conferinţa de pace de la Paris şi vine *'bomba cea 
mare” pe care nu o cunoştea nimeni - şi asta nu se spune: 

Woodrow Wiison, preşedintele Americil. a venit ca un fel de 
Dumnezeu atotstâpânitor şi a dictat planul de fondare a 
Israelului european cu capitala ia Lemberg (care acum se 
numeşte Lvov) şi cu anexarea tuturor teritoriilor din Jur: lua 
toată Galiţia, Slovacia, Maramureşul, Bucovina, Moldova, 
Basarabia şi o parte din Ucraina şi făcea un stat, Israelul 
european, cu capitala la Lvov Acesta a fost planul cu care a venit 
Wiison' 

Planul acesta - care a venit pe neaşteptate - nu prea a fost 
agreat do englezi şi de francezi, pe motiv nu naţional, ci 
financiar, pentru câ tot acest teritoriu avea numai o treime 
populaţie evreiască şi. ca sâ poatâ sâ fie Israelul european. 


pag. 12 


CUVÂNTUL LEGIONAR octombrie 2004 


reim^ I i 





















trebuia ca acea treime evreiască să dispună de un 
■“ aparat represiv de mare putere ca să poată să ţină în 
intimidare şi în paralizare cele două treimi de populaţie 
neevreiască. 

în plus, acest teritoriu este agricol, fără industrie, şi deci 
banii nu se puteau lua de la autohtoni şi trebuia să îi dea 
Anglia, Franţa, America şi Italia. Italia n-avea nld un ban Anglia 
(Uoyd George David) şi Franţa (Clemenceau) au refuzat pe motiv 
câ ţările lor nu pot plăti. Când a auzit Senatul american că trebuie 
să plătească tot. s-a supărat şi l-a rechemat pe Wiison. 

Dar acest plan a rămas ca o iniţiativă, ca proiect de viitor. 
Dacă nu se poate fonda acest Israel european cu capitala la 
Lemberg. să se fondeze cel puţin altul, chiar dacă mai mic - şi ochii 
au căzut pe Basarabia care nu era în nici un tratat secret, nu 
era trecută pe nicăieri Şi a rămas să se facă Israelul european 
în Basarabia. 

Asta este explicaţia pentru care unirea de ia Alba lulia a fost 
recunoscută de parlamentele englez, francez, american şi italian 
dar unirea de la 27 martie 1918 a Basarabiei cu România a fost 
recunoscută numai de guverne, nu şi de parlamente. 

De ce au recunoscut guvernele: 

Guvernele au recunoscut pentru a obliga Bucureştiul să 
plătească o cotă parte pentru că Rusia ţaristă, cu capital 
englez şi francez, îşi crease industria de armament de la 
Putilov şi toată marea industrie din Ural. 

Băncile occidentale erau creditoare ale Rusiei ţariste, dar 
veniseră bolşevicii şi Lenin anulase toate aceste datorii ale 
Rusiei ţariste. 

Brătianu şi România au fost obligaţi (de guvernul englez, 
francez şi american) să despăgubească băncile din Occident 
cu cota-parte care revenea teritoriului Basarabiei din toate 
datoriile acestea făcute de Rusia ţaristă. 

Ionel Brătianu a protestat şi a spus că banii aceia nu s-au 
investit pe teritoriul Basarabiei, nu s-au adus în Basarabia, ci s-au 
dus la Putilov şi la industria din Munţii Urali, şi că din banii aceia s-a 
plătit aparatul represiv care terorizase populaţia Basarabiei 


Totuşi a trebui să le plătească, şi România. în Z 
perioada aceea a guvernului lui Brătianu, 1922 - 1926. a 
plătit aceste datorii, cu foarte multă greutate; era multă 
sărăcie, armata noastră mânca mămăligă la cazarmă şi soldaţii 
noştri erau în opinci, pentru câ nu avea bani statul pentru bocanci 

Am plătit această cotă-parte din datoriile Rusiei ţariste către 
bănci din Occident, cotă-parte pe teritoriul Basarabiei, 
aşteptând ca apoi să se facă întrunirea parlamentelor englez, 
francez şi american, care să recunoască unirea Basarabiei cu 
România. 

Ei bine, această întrunire nu s-a făcut niciodată. 

Numai italienii lui MussolinI (târziu. în 1927) au recunoscut 
şl la nivel de parlament; parlamentele de la Londra, de la Paris şi 
de la New York nu au recunoscut niciodată unirea Basarabiei cu 
România. 

Nici un istoric nu spune nici de ce au recunoscut 
guvernele, nici de ce nu au recunoscut parlamentele. 

Acesta este secretul 
Basarabieri : Basarabia era 
destinată să devină 
Israelul european, cu 
capitala la Chişinău, stat 
binaţional, cu evreii clasă 
conducătoare şi 

exploatatoare, şi cu bieţii 
basarabeni clasă 

subordonată şi | 

exploatată. 

De aceea nu s-a _ 

recunoscut unirea Basarabiei cu Români 
parlamentele englez, francez şi american. 

- Mulţumim, d-le doctor. 

In numărul viitor vom prezenta secretul Basarabiei 
dezvăluit dvs. de d-na Alexandrina Russo. 



către 




1927 - înfiinţarea primului cuib legionar din T * r -1937 - Căpitanul inaugurează Consumul 

Bucureşti, sub conducerea lui Andrei lonescu j j ^ î ' | ■ Legionar Obor (3 oct.) 

^W- Căpitanul formulează cele 10 porunci 
1932- apariţia revistei Bilunare “Axa"; grupul florstrejivicij • ale comerţului legionar (7 oct.) 

t 1 “V - moare gen Gh Cantacuzino- 

I ■ «J ‘ -j_ 1 “ff* Grănicerul, şeful Partidului 'Toiul Pentru Ţară' 

^ Hrănit U-ooct.) 


grupul 

de tineri intelectuali al revistei se încadrează în 
Mişcarea Legionară (20 ocL) 



- mg. Gh. Clime, comandant al Bunei 
Vestiri, devine şeful Partidului "Totul Pentru Ţară" 


1935 - interzicerea muncii legionare în 
interesul Bisericii, de către Sf Sinod condus 
de patriarhul Miron Cristea (4 oct.) 

- apanţia revistei "Glasul strămoşesc" (la 
sub conducerea şefului Ardealului 
Legionar, av. şi dr Ion Banea (19 oct) 

1936 - apare cartea Căpitanului, ^'Pentru 
legionarr (Ed. Vestemean, Sibiu) (1 oct) 

- sfinţirea troiţei ridicate de muncitorii legionari la Azuga. sept. 1939 (27 oct) 

pe muntele Sorica, în memoria eroilor căzuţi în primul război r 

mondial ~ ‘^P^Şcarea grupului Oabija (luptâton în munţi împotnva 

UD oct.) ........ . comuniştilor) (28 oct) 

- Căpitanul înfiinţează Corpul Muncitorilor Legionari 

sub conducerea ing. Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri (25 1953 - condamnarea la moarte şi împuşcarea legionarilor 

^ ^ paraşutaţi din ordinul lui H Sima în ţara ocupată de sovietici 


egfonar-^,„„„ 

:_l' ^_I ţ - Căpitanul inaugurează restaurantul- 

, , ^ pensiune legionar de la Predeal (24 oct ) 

rt*.. 1940 - reinhumarea. la Predea), a elitei 
^ legionare masacrate de autontăţi in lagărele de la 
Miercurea Ciuc şi Vaslui în noaptea de 21/22 


ANUNŢ: 

CONTRIBUIE Şl TU LA STATUIA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU! 

"Acţiunea Română" declanşează campania de colectare a materialului necesar confecţionării bustului 
diri bronz lui Corneliu Zelea Codreanu. 

In fiecare miercuri, între orele 16.30 - 18.30. se primeşte orice cantitate de cupru, la sediul Asociaţiei din 
«tr. Mărgăritarelor nr. 6, sect. 2, Bucureşti (zona Circului) 

Lista a fost deschisă de preşedintele "Acţiunii Române", Nicador Zelea Codreanu, cu 20 kg de cupru. 



CUVÂNTUL LEGIONAR octombrie 2004 


pag.13 



























TEROAREA HORTHYSTĂ 


Scurtă retrospectivă istorică 

Maghiarii au pătruns pe teritoriul ţării noastre spre sfărşitul sec. 
IX şi începutul sec. X, întămpinând o rezistenţă dărză din partea 
formaţiunilor statale din Transilvania 

încetul cu încetul, regii unguri pătrund mai organizat,” 
consolidează şi îşi extind dominaţia pe întreaga Transilvanie într-un 
răstimp de peste 200 de ani. 

Veniţi în calitate de cuceritori, convieţuirea multiseculară a 
maghiarilor cu populaţia autohtonă a fost. ca să folosim un 
eufemism, tensionată, romănii fiind consideraţi ca toleraţi nefăcănd 
parte din "un/o trium naţionum"' (maghiari, germani, secui). 
Populaţia majoritară romănă a fost supusă unei adevărate ofensive 
de deznaţionalizare. S-au ridicat bariere în calea promovării 
sociale; înnobilarea, înzestrarea cu pămănt, obţinerea de drepturi şi 
privilegii erau condiţionate de apartenenţa la catolicism, de 
maghiarizarea populaţiei autohtone. Sinodul de la Buda din 1299 a 
decis interdicţia credincioşilor ortodocşi - deci a românilor - de a-şi 
construi lăcaşuri de cult, şi chiar şi mai mult: de a participa la slujbe 
religioase în bisericile existente. Sigismund, rege al Ungariei, a 
hotărât ca „preoţilor care vor boteza vreun copil In religia ortodoxă 
să li se confişte averea'*. 

Persecuţiile au urmat şi după bătălia de la Mohacs (1526), când 
Ungaria a fost transformată în paşalâc şi Transilvania a 
devenit principat autonom. 

Viaţa confesională a românilor ardeleni a fost supusă unei 
permanente acţiuni de prozelitism agresiv. Rezistenţa romănilor a 
fost practic totală. 

Năzuinţa de secole a ardelenilor de a se uni cu ţara s-a 
împlinit la finele primului război mondial, odată cu prăbuşirea 
dualismului austro-ungar. 

Revoluţia bolşevică Bela Kun 

A urmat, după cum se ştie. revoluţia bolşevică condusă de Bela 
Kun şi agresiunea Republicii Ungare a Sfaturile^ împotriva 
României pentru reocuparea Transilvaniei. 

Armata romănă, la 4 aug. 1919, a ocupat Budapesta. 
Guvernul bolşevic a fost înlocuit de un guvern social-democrat care 
nu a rezistat decât 2 zile. Deşi trupele române ocupaseră cea mai 
mare parte din Ungaria, nu s-au amestecat în situaţia tulbure 
existentă. 

Contraamiralul Horthy 

Partea de nord-vest a Ungariei a rămas liberă In această 
zonă contraamiralul Mikios Horthy a organizat o armată, 
erijându-se în conducătorul ţării. In teritoriul controlat de M Horthy 
s-a instaurat teroarea albă". A fost momentul în care, pentru prima 
oară, armata română s-a amestecat pentru a impune ordinea şl 
a apăra pe cei mai ameninţaţi (printre care. şi evreii) 

Apoi romănii au părăsit Budapesta şi s-au retras în ţară, 
dincolo de hotarul stabilit de Conferinţa de pace de la Paris. 

Horthy s-a instalat în întreaga Ungarie, 
extinzând "teroarea albă" pe întreg teritoriul. S-a 
dezlănţuit antisemitismul rasist, au fost torturaţi, • 
arestaţi, spânzuraţi toţi cei consideraţi ca ' * 
adversari ai regimului 

La 1 martie 1920 Horthy a devenit regent, 
impus prin forţa armată. S-a instituit astfel primul ^ 
regim de dictatură de tip fascist în Europa. ‘ 
cel mai reacţionar regim social-politic de pe 
continent. Consolidarea puterii „regentului” a. 
fost făcută prin exploatarea amărăciunii 
naţiunii maghiare. frământate de“ 
pierderile teritoriale suferite. 

Istorici, oameni politici, ziarişti străini au 
calificat dictatura horthystâ ca fiind un „stat 
ticălos, guvern de jaf. tortură, un guvern de ^ 
asasinar. 

Venirea ia putere a iui Mussolini şi mai apoi a lui — 
Hitler au ridicat speranţele Ungariei de revizuire a hotărârilor de la 
Versailles şi Trianon. întreaga politică horthystâ din perioada 
interbelică a fost concentrată în această direcţie, şi de aici şi 
duşmănia faţă de forţele Antantei învingătoare în război. Un 
singur exemplu la începutul „erei Horthy". biletele Băncii 



pag. 14 


CUVÂNTUL LEGIONAR octombrie 2004 


Franceze au fost falsificate în Institutul Cartografic Naţional din 
Budapesta din ordinul guvernului care intenţiona să ruineze astfel 
statul francez, considerat responsabil de Tratatul de la Trianon 

La 20 sept. 1938 Horthy a ordonat: „Soldaţi. înaintaţi până la 
hotarele milenare, până la piscurile Carpaţilor'* Era un ordin 
prematur deoarece numai după Dictatul de la Viena, din 30 aug. 
1940, o parte din Transilvania a intrat sub stăpânirea regimului 
horthyst: 42 243 km cu o populaţie românească de peste 1,3 
mii. locuitori. 

Scurtă notă biografică: Mikios Horthy de Nagybama fviteaz de 
Baia More"), născut în 1868. a urmat Academia navală din Fiume şi a fost 
făcut contraamiral şi aghiotant al împăratului de la Viena 

Parlamentul şi Armata l-au impus la cârma statului în 1920. ca regent 
în aşteptarea împăratului Carol IV de Habsburg detronat ia Viena (dar chiar 
regentul l-a împiedicat să restaureze regatul ungar). 

In urma Dictatului de la Viena a anexat nord-vestul Transilvaniei (puţin 
mai înainte anexase sudul Slovaaei şi Ucraina subcarpatică). 

Când situaţia frontului s-a întors în favoarea Aliaţilor, a încercat să 
negocieze cu URSS un armistiţiu separat, dar a fost ridicat de un comando 
german şi dus. cu domiciliu forţat. în Reich. 

In 1949 s-a refugiat în Portugalia, unde a murit, în 1957. 

Teroarea horthystâ 

Din momentul în care acest teritoriu a fost evacuat de 
trupele române, au început actele de terorism împotriva romănilor 
şi evreilor. Era rezultatul unui program premeditat de intimidare 
şi exterminare a poporului român. 

într-o broşură publicată la Budapesta şi răspândită din ordinul lui 
Horthy, intitulată „Fără milă", se pot citi rânduri demenţiale ca 
acestea: „Voi omorî pe orice român pe care-l voi întâlni în drumul 
meu noaptea voi pune foc satelor româneşti. Voi trece pnn 
ascuţişul săbiei toată populaţia. Voi otrăvi fântânile. Voi ucide copii 
la sânul mamei lor ... Nu voi avea milă pentru nimeni. Nici pentru 
copil, nici pentru mamele însărcinate. Răzbunare. Fără milă. 
răzbunare crudă". 

Teroarea a început la 9 sept 1940, în comuna Trăznea din 
judeţul Sălaj, horthyştii au asasinat 81 de locuitori. în comuna Ip. în 
noaptea de 13-14 sept , au fost ucise 159 de persoane, femei, 
copii, bătrâni. Caselor locuite de români li s-a dat foc. Impotnva 
intelectualilor români, dezlănţuirea a fost demenţială protopopul 
Aurel Munteanu din Huedin a fost torturat în piaţa oraşului timp de 
mai multe ore. după care i s-a înfipt un ţăruş în gură. care a ieşit 
prin ceafă; în corn Fântâna Mare din jud. Sălaj au fost îngropaţi de 
vii mai mulţi români Pe stadionul din Oradea au fost spânzuraţi 30 
de români. La 23 sept. au fost masacrate în corn. Mureşanii din 
Câmpie familiile învăţătorului Gheorghe Petre, preotul Andrei Bujor. 
Preotului Pompei Onofrei din Cluj i-au fost smulse barba şi părul, a 
fost legat cu sârmă de gât şi târât pe străzile oraşului 

Lista ororilor e lungă. 

Mai trebuie aminte, totuşi, şi câteva fapte petrecute ia 
sfârşitul războiului: în corn. Sărmaş au fost ucişi în noaptea de 
16-17 sept 1944, 126 de evrei, femei, bărbaţi şl copii; în satul 
Moisei din Maramureş, 29 de ţărani au fost închişi într-o casă şi li s- 
a dat foc, după care au fost incendiate 260 de case. In Banat au 
fost executate 50 de persoane 

Torturile, asasinatele erau făcute pentru a-i determina 
|pe români să-şi părăsească locuinţele şi să se refugieze 
pe teritonul României. 

Văzând că aceste procedee barbare au dat 
rezultate mediocre, autorităţile horthyste au trecut la 
expulzarea locuitorilor români. 

Aprox. 218 000 de români au fost arestaţi, 
îmbarcaţi în vagoane de marfă şi expediaţi în 
România - sunt numai cei înregistraţi 
oficial, deoarece alţi 60-70 000 au trecut 
în România fugind de regimul de teroare 
dezlănţuit de bandele horthyiste. 

Numărul românilor din nordul Transilvaniei 
s-a micşorat şi prin organizarea unor 
detaşamente de muncă tnmise în Germania 

Pentru alte mii de români s-au construit lagăre de 
concentrare. 

Limba română a fost interzisă treptat în şcolile de stat. liceele 
româneşti au fost desfiinţate; au fost alungaţi preoţi (în total ccai 
140). multe bisenci ortodoxe au fost devastate, dărâmate 


al ccai 11 

[([ 




















profanate (altele sigilate şi închise) - de pildă biserica ‘din 
Bicsad a fost transformată în WC public, 
minoritate etnică din nordul Transilvaniei împotriva căreia 
s^u înverşunat horthyştii a fost minoritatea evreiască. Această 
minoritate a fost deportată aproape în întregime în lagărele de 
concentrare naziste. Au pierit peste 140 000 de evrei în lagărele de 
la Auschwitz, Dachau, Birkenau ş a. 

Astăzi 

După 60 de ani de cănd România s-a reîntregit cu partea din 
Transilvania, răpită samavolnic în 1940, la Budapesta se fac 
auzite declaraţii precum "minoritarii maghiari din ţările vecine 
fac parte integrantă din naţiunea maghiară şi sunt 'subordonaţi 
guvernului şi parlamentului de la Budapesta". Aceasta nu 
însemnă altceva decât că maghiarii din afara Ungariei, deci şi cei 


aproximativ 1,7 mii. din ţara noastră, să se organizeze ca __ 
autonomie minoritară, cu parlament propriu, cu poliţie “ 
proprie etc. 

Fostul ministru de externe Geza leszensky declara în 1993 
că "Intr-o primă fază... urmărim ca Transilvania să devină un spaţiu 
complementar economiei maghiare ... iar ca scop politico-strategic, 
unirea maghiarilor în graniţele lor înainte de Trianon." 

Nu putem să ignorăm că în anii 90 rămăşiţelor pământeşti ale 
fostului dictator, Horthy, li s-au făcut funeralii naţionale în Ungaria. 

Rezultă din toate aceste sumare relatări că maghiarimea nu a 
învăţat nimic din lecţiile istoriei. 


''ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMĂNEŞTr’ 

- premii în cărţi - 

Condiţii de perticipsre. vârste mex. 35 ani; răspunsurile se vor trimite 
în scris pe adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, 
până la data de 10 a lunii următoare apariţiei ziarului. Premiile se vor 
ridica de la redacţie. 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII SEPTEMBRIE: "Cum 
constituit Statul naţional-legionar şi ce funcţii au deţinut legionarii?" 

a fost dat, de data aceasta, de două persoane (din Bucureşti): Robert 
Grătianu, 24 ani şi Bogdan Anghel, 27 ani (cel care a câştigat şi concursul de luna trecută). 

Pe fiecare din cei doi îi aşteaptă la sediul redacţiei premiul promis (cartea "Fără Căpitan" de Const. Papanace). 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 

Cronologia evenimentelor care a u condus la 



Ca atare, gen. Antonescu a încercat să obţină (prin Mihai 
Antonescu, noul ministru de Justiţie) adeziunea legionarilor la 
rămănerea lui Carol al ll-lea pe tron, cu gen. Antonescu 
conducător al statului. 

Sima a acceptat (conform H. Sima, ”Sfârşitul unei domnii 
sângeroase”, pg. 235). 

Intre timp însă, cum ordinea nu se restabilise încă, Carol îl 
chemase pe gen. Coroamă, şeful trupelor armate din 
Bucureşti, pentru a trage în manifestanţi . Acesta a refuzat . 

în dimineaţa următoare (6 sept. 1940), Carol al ll-lea, văzănd 
că nu mai era susţinut nici de oamenii politici, nici de armată, a 
abdicat, predând dictatura sa gen. Ion Antonescu. cu condiţia 
să-i asigure fuga din ţară (paza personală şi recuperarea averii) 

Notă: De fapt, acesta este punctul critic al întregii serii de 
evenimente de la începutul Iul sept. 1940: dacă Armata ar fi 
acceptat să tragă în manifestanţi, Carol al ll-lea n-ar fi abdicat fsi 

n-ar mai fi existat nici un "stat national-leoionar^î» 

Sima s-a pus ia dispoziţia gen. Antonescu pentru formarea 
guvernului, dar gen. Antonescu a solicitat întăi colaborarea 
liberalilor şi ţărăniştilor. Cum tratativele cu aceştia trenau în 
timp ce H. Sima purta tratative aprige pentru colaborarea 
Mişcării, ”Gen. Antonescu a trebuit 


constituirea statului naţional-legionar: 

in seara de 3 sept. 1940, din iniţiativa lui Horia Sima, legionarii 
au încercat să dea o lovitură de stat ( care a eşuat) . 

- La Braşov legionarii n-au reuşit să ajungă până la postul de 
Radio Bod (fixat ca obiectiv); au atacat Regimentul 41 Artilerie, 

Legiunea de Jandarmi, fiind respinşi; Palatul Telefoanelor şi 
Chestura de Poliţie au fost singurele instituţii ocupate. 

- La Constanţa legionarii au atacat comandamentul diviziei de la 
cazinoul militar, încercând să-l preia, dar încercarea a eşuat; nici 
Chestura şi nici gara n-au putut fi preluate; Poşta şi Centrala 
Telefoanelor au fost ocupate doar pentru câteva ore. Iar Prefectura. 

Legiunea şi Inspectoratul de Jandarmi au fost ocupate până a doua 
zi dimineaţa, când legionarii s-au predat. 

- La Bucureşti legionarii s-au "limitat la câteva acţiuni 
diversioniste", conform H. Sima {"Sfârşitul unei domnii sângeroase", 

W 233): manifeste, o grenadă, câteva focuri de revolver; Palatul 
Telefoanelor şi postul de Radio Băneasa au fost scoase doar 
pentru câteva ore din funcţiune. 

Notă: în aceasta a constat încercarea de lovitură de stat: acţiuni 
^inore, la Braşov şi Constanţa, pentru a răsturna regele din 

în 0 !!^!.... .. Mişcării, "Gen. Antonescu a trebuit să se resemneze să 

C 0 lo^n 5 H ^ ^ adunase pe Calea Victoriei o formeze guvernul numai cu Mişcarea Legionară^ (H Sima ^ 

coloană de manifestanţi de câteva mii de oameni (populaţie civilă) •'Era libertăţir OQ 20) y t 

care __ I..: ^_■ II 1-^ _I*^*i _I_ ^ ' 


care cerea abdicarea lui Carol al ll-lea, revoltată de cedarea 
irccentă a nordului Ardealului (şi a Basarabiei). 

Torţele de ordine n-au intervenit pentru că "Guvernul Giguriu 
âvea o alcătuire hibridă şi era incapabil să menţină ordinea" (H 
~ domnii sângeroase", pg 236). 

De aceea, pentru menţinerea ordinii interne perturbate de 
^volta s pontană a populaţiei civile din Capitală, a doua zi 
•mineaţa (4 sept 1940), Carol al ll-lea l-a numit pe gen. 
ntonescu prim ministru. 

p In acea dimineaţă H. Sima, ascuns la Braşov, la fam dr. 
oonyi; aflând că doar în două clădiri din Braşov legionarii mai 
Po^’olse deja spre graniţă ca să-şi salveze pielea, 
înt Antonescu fusese numit prim ministru, s-a 

ors din drum - conform H Sima. "Sfârşitul unei domnii 
Sângeroase", pg. 235.) 

Apoi, pe 5 sept. 1940 gen. Antonescu a fost investit de 
â^ol al lUlea cu puteri depline. 


De aceea, la 14 sept. 1940, prin decret semnat de regele 
Mihai şi de gen. Antonescu (conducător ai statului, cu puteri 
depline), s-a creat statul naţional-legionar. 

Decretul s-a dat ca urmare a legământului oficial al Mişcării 
Legionare faţă de gen. Antonescu: "Mişcarea Legionară 
răspunde cu toată însufleţirea şi toată bucuna la chemarea Gen 
fiind gata să~l urmeze în orice împrejurare şi să se 
identifice cu fiinţa noului Stat." 

• Funcţiile deţin ute de legionari : Internele şi Externele, 
ministerele sociale (în număr de patru Ministerul Educaţiei şi 
Cultelor. Ministerul Muncii. Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale. Ministerul 
Presei şi Propagandei. Ministerul Lucrărilor Publice şi 
Comunicaţiilor) şi un subsecretariat la Ministerul de Finanţe, 
plus administraţia locală (prefecturile şi primăriile) (H. Sima era 
vice prim ministru.) 


I I^^^REBAREA lunii OCTOMBRIE: De când datează cămaşa legionară şi ce simbolizează culoarea ei? 
ţ- "Comeliu Zelea Codr€\:>nu uncevo decât Horia Sima” - Şerban Milcoveanu 


CUVÂNTUL LCCIONÂU octombrie 2004 


pag. 15 









































ABONAMENTE PE ADRESA: 

NICOLAE BADEA 

STR: VLAICU VODĂ NR. 23, bl. V39, ap. 37 
SECT. 3, BUCUREŞTI; Tel.: (021) 322 3832 


Revista se difuzează şi la chioşcurile RODIPET din 
BUCUREŞTI şi din alte zece mari oraşe ale ţării: Arad, Baia Mare, 
Braşov, Cluj, laşi, Predeal, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu 
Mureş, Timişoara, precum şi în alte localităţi pe care nu le mai enumerăm. 
Vă rugăm cereţi revista întrucât distribuitorii n»o afiseai^! 


Romulus Vasilescu - Arad: Ne întrebaţi “ce fel de intelectual a 
fost Haig Acterian". A fost teatrolog, autorul unei temeinice 
monografii Shakespeare; actor, regizor şi apoi Director al Teatrului 
Naţional din Bucureşti (sept. 1940 - ian. 1941). Printre piesele puse 
în scenă în această perioadă amintim de drama “Icarii de pe Argeş” 
de Ion Luca, o parafrază la balada Meşterului Manole, care, potrivit 
presei, capătă pe scenă "duh legionar^ Actorii au fost de primă 
categorie; Emil Botta, Toma Dumitriu. Tanţi Economu, pictorul 
scenograf fiind Gh. Vânătoru. Afişul arată 17 reprezentaţii La 6 
dec. 1940 a avut loc premiera piesei naziste "Isabella, regina 
Spanier de austriacul Herman Otner. Pasaje din discursurile lui 
Hitler întăresc replici naţionaliste ale eroilor din vremea Inchiziţiei! 
Au fost, totuşi, 53 de reprezentaţii. După evenimentele din 21-23 
ian. 1941, pentru "subminarea ordine! de stat", Haig Acterian a 
primit 12 ani de temniţă grea. Imediat după declanşarea războiului 
încarceratul a cerut să fie trimis pe front. A luptat în prima linie. în 
Cuban(!!) şi a dispărut în 1943, în împrejurări niciodată cunoscute. 

Emil Camuleanu - Suceava: Pictorul Alexandru Basarab a 
fost o figură proeminentă a Mişcării Legionare: comandant legionar, 
şeful Organizaţiei "Doamnele Legionare”, şef al familiei legionare 
“/deea românească” (care grupa oameni de litere, filosofie şl artă), 
deputat de Ialomiţa în 1937 pe listele partidului "Totul Pentru Ţară^ 
S-a născut ia 11 aug. 1907 în oraşul Bacău, absolvind Academia de 
Belle Arte şi Facultatea de Drept. A lucrat la restaurarea faţadei 
exterioare a Bisericii Sf. Ilie Gorgani, aşa cum arată ea astăzi S-a 
specializat în gravură, în special gravură pe linoleum, gen pe care îl 
va consacra posterităţii. Gravurile poartă amprenta stilistică 
Inconfundabilă a autorului lor. în 1940 a avut o expoziţie personală 
în sala Dalles, cu o bună primire din partea publicului şi criticii. în 
1941 a fost arestat şi trimis în prima linie. într-o unitate “care nu 
trebuia să se mai întoarcă”, căzând prizonier în primele zile ale 
războiului în Basarabia. A fost ucis pe 8 iulie 1941 de către un 
militar sovietic. 

Olga Bârsan - Bucureşti: Ne scrieţi că preferinţele dvs. se 
îndreaptă către cărţile de memorialistică şi ne trimiteţi opt pagini de 
spicuiri din cărţile citite, sugerându-ne să publicăm câteva extrase 
pe care le considerăm necesare. Ne conformăm. Petre Pandrea, 
într-o discuţie avută cu scriitorul evreu Felix Aderca: "îmi spunea că 
deplora moartea lui Codreanu care a fost un mare om, o apariţie 
genială, o forţă etică fără seamă şi a cărui moarte de sfânt este o 
pierdere ireparabilă ” 

Ion Movileanu - Bucureşti: Din lipsă de spaţiu vă răspundem în 
stil telegrafic despre “marea epurare sovietică din anii 30"; la 
plenara din febr.-martie 1937 Stalin a afirmat că în Armata Roşie 
"s-au infiltrat mulţi spioni". în 2 ani au fost eliminaţi 3 din cei 5 
mareşali, toţi comandanţii de corp de armată. 8 amirali din cei 9, 50 
de generali de corp de armată din 57, 154 de geTierali de divizie din' 
186, toţi cei 16 comisari de armată. 25 de comisari de corp de 
armată din 28. Marea majoritate dintre aceştia au fost executaţi. Au 
fost arestaţi 72 din cei 93 de membri ai Comitetului Central, 21 din 
cei 35 de membrii supleanţi, 319 din 385 secretari regionali. 2210 
din 2750 de secretari locali. în "economia terorii" nu a fost 
"neglijată" nici organizaţia tinerilor comunişti, "Komsomolul". Fostul 
ministru de externe, Litvinov. din 1937 şl până la sfârşitul vieţii a 
avut revolverul “pregătir. astfel încât, dacă suna soneria la miezul 
nopţii, să nu fie nevoit să "suporte consecinţele". Teroarea s-a oprit 
pentru că se ajungea ca aprox. un sfert din populaţia URSS (!) să 


se găsească în detenţie. Dar în timpul războiului, pe parcursul 
primilor trei ani, comandanţii militari au continuat să fie executaţi 
pentru pierderile suferite pe câmpul de luptă. 

Olguţa Sandu - Bucureşti: Ne sugeraţi să publicăm câte ceva 
şi despre Nlchlfor Crainic, cel care a condus ziarul naţionalist 
Calendarur şi timp de 22 de ani revista ”Gândirea\ Cum sugestia 
dvs. o considerăm bună. reproducem un fragment din articolul 
Tehnica fără suflet pe care ni-l trimiteţi, ultimul articol al tui 
Nîchifor Crainic care a apărut în revista Gândirea” în aug 1944 
(înaintea datei de 231). La 60 de ani de la apariţie, părerile autorului 
sunt, pentru cei mai mulţi, şi astăzi valabile: Ţara maşinilor a 
produs un om mecanizat, care se ignoră pe sine însuşi, cum îşi 
ignoră şi semenii. Frenezia tehnică /-a redus la o viaţă de senzaţii 
epidemice, neîngăduindu-i răgazul ca aceste senzaţii să se 
modeleze în bogăţia lăuntrică a spintului Americanul e omui care 
şi-a pierdut sufletul şi e cu neputinţă să-l mai găsească în 
atmosfera exasperantă de civiUzape materialistă. Singură 
cultura, cu generoasele ei valon ideale, cu adâncirile ei în abisul 
inimii, cu zborurile ei în infinitul cugetării, ar fi fost capabilă să facă 
un om din ceea ce tehnica maşinistă a făcut un monstru 
modern. Cultura însă, în gloriosul şi nobilui sens al tradipei 
europene, e cu neputinţă să se dezvolte într-o lume fără trad," 
spihtuale, unde «zgârie-norul» ţine locul catedralei gotice sau a 
domului italic, unde cinematograful ţine locul teatrului şi al picturii 
unde jazz-ul ţine locul muzicii, unde catastiful pne locul filosofiei, 
unde viteza ţine loc contemplaţiei şi al poeziei unde sectele 
isterice ţin locul creştinismului, iar gangsterismul locul moralei 
publice. ” 

Paul Braşoveanu - laşi: Aveţi dreptate să fiţi impresionat de 
calitatea excepţională, în alb-negru, a documentarelor germane 
existente în arhivele celor mai mari cinemateci din lume. 
documentare difuzate pe canalul TV Discover/, în cadrul 
emisiunilor dedicate marilor bătălii din timpul celui de-al doilea 
război mondial. Ne semnalaţi un film documentar german dedicat 
Jocunlor Olimpice de la Berlin. Studiourile germane U F.A. erau. 
poate, cele mai bine dotate tehnic din Europa Filmul cu subiect 
sportiv a fost realizat de faimoasa regizoare Leni Riefenstahl, 
regizoarea oficială a regimului hitlerist. la care se adaugă alte două 
lungi documentare, cel mai cunoscut fiind 'Triumful Vointef. Tehnic, 
filmele sunt impecabile. Imaginea lor e desăvârşită. Pelicula 
"Triumful Voinţef va deveni cel mai bun film propagandistic realizat 
vreodată. Frumuseţea corpurilor umane din filmul dedicat Jocurilor 
Olimpice este pusă în slujba preceptului nazist de forţă şi de 
invincibilitate a poporului german. 

Felicia Grigor - Bucureşti: Ne tnmiteţi o listă cu "paşoptiştii 
care au fost francmasoni. Nu o publicăm, dar o continuăm cu câţiva 
miniştri de până la cel de-al doilea război mondial; Theodor Rosetti 
Titu Maiorescu, Tache lonescu. I G Duca, Octavian Goga. Const 
Argetoianu. Alex Vaida Voevod, şi cu alte personalităţi (Traian V^uia 
şi Ion Piliat) Şeful masoneriei române a fost Jean Pangal, născut la 
Nisa. în Franţa, în 1893 şi mort la Paris în 1966 Au combătut 
vehement masoneria dr Nicolae Paulescu. Mişcarea Legionară, 
mareşalul Antonescu. încă din 1933 Biserica Ortodoxă Română a 
condamnat deschis pe cei care aderaseră la lojile masonice. 


Redactor şef: 

Colegiul de redacţie: 
Secretar de redacţie: 

Penodic editat de "ACŢIUNEA ROMÂNĂ" ISSN 1583-9311 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin, Emilian Ghika, Comeliu Mihai 

Nicolae Badea 

Relaţii cu publicul 

nan 

Str Mărgăritarelor nr. 6. sector 2. Bucureşti 

(zona Circului — intersecţie cu Ştefan cel Mare, colţ cu str. V. Lascăr) 
Vineri, între orele 15“ - 19°° 
tel.: (021) 322 3832 sau 0745 074493 


4