Cuvantul Legionar nr. 3, noiembrie 2003

d/uzsi că afe ccc tăcea aceţjtta, /iteteeăe car âtrt^a. ' 

(c( L <2siyAf/tt r r/zy/ă <~Auc<z /$ Sfi- 4t/J 



Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

Anul I, Nr. 3, NOIEMBRIE 2003 Apare la sfârşitul lunii _ 5 500 lei 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 


"Legionarii nu mor. Drepţi, nemişcaţi, neînvinşi şi nemuritori, privesc pururea biruitori.’ 

(Comeliu Zelea Codreanu - ‘Pentru legionari') 

29/30 NOIEMBRIE 1938 - NOAPTE FATIDICĂ PENTRU ROMÂNI 



Ca un trăsnet a explodat ştirea în 
dimineaţa de 30 noiembrie 1938: "în cursul 
unui transfer de deţinuţi de la închisoarea 
Râmnicu Sărat la Jilava. Comeliu Zelea 
Codreanu şi 13 camarazi (Nicadorn şi 
Decemvirii) au încercat să evadeze şi au 
fost împuşcaţi n 

Societatea românească a primit vestea 
cu consternare, chiar şi duşmanii Mişcării 
Legionare au constatat că se depăşise orice 
limită. (în istorie a rămas insă comentariul 
de un mare cinism exprimat de către N 
lorga în cadrul şedinţei Academiei Române 
“S-a procedat cu mare stângăcie, cu foarte 
mare stângăcie " - bineînţeles marele fă 
savant se referea la stângăcia autorităţilor în 
înscenarea evadării.) 

Dar nu despre aceasta voi scrie (în pag 
10 veţi găsi descrierea asasinăm făcută 
chiar de asasini), ci despre multele urmări 
grave ale asasinatelor, aspecte mai puţin 
cunoscute opiniei publice, în legătură cu 
soarta României şi, poate, a Europei, în cel 
de-al doilea război mondial şi, în special, în 
cei 50 de am care au urmat 

Principiul după care se conducea Corneliu Zelea Codreanu în 
politica externă era acela că ţările mici şi mijlocii din Europa 
trebuiau să aibă în permanenţă o alianţă fermă cu puterile care le 
puteau garanta independenţa şi integritatea teritorială. 

După ce la 30 ian 1933 Adolf Hitler ajunsese cancelar al 
Germaniei, adus la putere de valurile de simpatie ale poporului 
german care vedea în el omul providenţial care să scoată Germania 
din colapsul în care intrase după primul război mondial, intenţiile 
acestuia erau uşor de constatat de către oricine, prin cursa 
înarmărilor fără precedent în câţiva am Germania urma să redevină 
o mare forţă militară - ceea ce, de altfel, s-a şi întâmplat 

S-au format două tabere puternice şi România era pusă în faţa 
unei dileme, în sensul alegerii alianţei Intr-o tabără erau Franţa, 
aliatul nostru tradiţional, Anglia şi Rusia Sovietică, în cealaltă tabără 
- Germania şi Italia în principal, dar şi ţâri mai mici, ca Ungaria şi 
Bulgaria 

Politica externă a României a fost permanent dusă sau 
influenţată de N Titulescu, prieten al Angliei şi Franţei, dar şi al 
Rusiei bolşevizate. ori, pentru noi Rusia, indiferent că ţaristă 
bolşevică sau post-bolşevicâ. a fost, este şi va rămâne duşmanul 
nr 1. prin apetitul ei pentru noi teritorii Tratatul de pace cu Rusia 
Sovietică după pnmul război mondial nu fusese încă semnat în anii 
30 din cauza pretenţiilor teritoriale sovietice 

La 21 iul 1936 România semna un “protocol privind intenţia de 
întrajutorare cu URSS", ruşii cerând un culoar de trecere prin 
România spre Cehoslovacia pentru a o apăra de un eventual atac 
german (Germania revendica regiunea sudeţilor) 


Mişcarea Legionară, prin glasul lui Corneliu Zelea 
Codreanu, s-a opus vehement acordării culoarului 
pentru armatele sovietice: 'De vor intra trupele 
ruseşti pe la noi şi vor ieşi învingătoare. în numele 
Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea 
care să susţină, că ele vor pleca de la noi înainte 
de a ne sataniza. adică bolşeviza? Consecinţele? 
Inutil a le discuta " (profeţie îndeplinită nu peste 
mult timp). 

în cartea ' România şi sfârşitul Europei \ prinţul 
M Sturza. aflat în slujba diplomaţiei româneşti o 
viaţă, descrie cu lux de amănunte oferta Germaniei, 
repetată şi neluatâ în seamă de guvernele 
interbelice, ofertă prin care Germania garanta 
integritatea României, înzestrarea, instruirea şi 
înarmarea modernă a României, cerând în schimb 
ca România să nu accepte trecerea armatelor 
bolşevice pe teritoriul ei spre Cehoslovacia - cerere 
absolut în conformitate cu interesele României 
Corneliu Zelea Codreanu făcuse deja o 
declaraţie socotită de unii prea puţin ‘diplomatică", 
în care afirma că în cazul unei victorii legionare la 
conducerea ţârii va face imediat o autostradă de la 
Bucureşti la Berlin 

După cum a dovedit istoria, politica externă a 
guvernelor interbelice a fost criminală, căci ne-a băgat în al doilea 
război mondial cu 1/3 din teritoriul naţional răpit, cu problema 
sutelor de mii de refugiaţi din teritoriile pierdute de rezolvat, cu o 
armată dezbrăcată, aproape desculţă (în opinci), prost hrănită prost 
înarmată (mult armament vechi, depăşit), fără să mai vorbim de cei 
40 000 de ofiţeri şi subofiţeri români ucişi în Basarabia (în timpul 
retragem la cedarea provinciei) de bandele de aşa-zişi ‘partizani" 
setoşi de sânge românesc 

în cazul alianţei cu Germania la timpul potrivit, evident că 
Basarabia nu ar mai fi fost obiectul pactului Ribbentrop - Molotov, 
de pe urma căruia suferim şi azi 

In încheiere, amintesc că am intrat până la urmă, în război, tot 
alături de Germania, dar cu teritoriul mult micşorat, cu o armată 
plină de entuziasm, dar lipsită de mijloace din cauza unei politici 
externe antinaţionale, şi. cu toată modestia posibilă, din cauza 
distrugem Mişcării Legionare, a asasinării lui Corneliu Zelea 
Codreanu. omul care prevăzuse linia de politică externâ ce trebuia 
urmată (şi pe care sigur ar fi aplicat-o) 

Poate cineva să afirme că o Românie care intra în războiul 
antisovietic întreagă, cu relieful ei constituind o barieră naturală in 
calea armatelor străine, înarmată şi instruită modern, cu petrolul şi 
grâul ei, animată de entuziasm nestăvilit, nu ar fi reprezentat un 
bastion de netrecut în calea invadatorilor bolşevici? Temă de 
gândire! 

P S Amintiţi-vâ de Finlanda 3 milioane de locuitori, dar nu a 
putut fi învinsă de “glorioasa armată roşie"' 

Nicador Zelea Codreanu 


1 
































DE STRAJĂ SUFLETULUI 


A trecut mai mult de o jumătate de secol de la asasinarea 
fondatorului legendarei Legiuni; legionarii impetuoşi. tmen şi 
luminoşi s-au transformat, unii în bunici blânzi şi luminoşi, pudraţi 
de timp, alţii în umbre dragi care ne călăuzesc paşii, dar mirajul 
exercitat de Legiunea fantasticului Căpitan înfruntă vremea 
’Nimeni nu poate să omoare atâţia câţi suntem dispuşi să murim 
pentru credinţa noastră " - cuvintele Căpitanului răsună prin timp şi 
reflectă o realitate. 

E uimitor cum, după atâta suferinţă, după atâta noroi vărsat 
peste idealurile şi lupta unei generaţii, mai există tineri care şterg 
tina micimii omeneşti şi privesc pe fereastra trecutului spre zările 
senine legionare. 

îmi spunea cineva odată că legionarii făceau de strajă la icoana 
Arhanghelului fiindcă pentru ei sfântul era viu; ei nu strâjuiau o 
bucată de lemn, ci reprezentarea duhul divin, pururea viu, în semn 


de respect, de iubire şi credinţă' Strâjuind icoana Arhanghelului, ei 

fâ Tsîâz d . e dacâ Sofap P nndem U o calfdelâ de veghe la căpătâiul celor 
ce nu mai sunt printre noi. o facem pentru că le s.m ,rn chemarea ş, 
sufletul nemuritor, încercând sâ ştergem mgratitud.nea acestui 

nei K >!^EUnvhgTau mor. indiferent Pentru că. atunc, când mor. 
neamul trăieşte întreg din moartea lor şi se onorează din onoarea 
lor Ei strălucesc în istorie ca nişte chipuri de aur care. fiind pe 
înălţimi sunt bătute în amurg de lumina soarelui m timp ce peste 
întinderile cele de ,os. fie ele cât de man şi de numeroase, se 
..._ :„t..n a rir,,i uitării si al morţii (C Z Codreanu) 


Nicoleta Codrin 


GARDA MOARE, DAR NU SE PREDĂ! 


CE FACEM NOI? 

Foarte puţin în raport cu Moţa, Clime, Banea, sau oricare alţii 
dintre uriaşii Mişcării (Cu Căpitanul nu are nici un rost sâ ne 
comparăm, pentru că oameni de talia lui, capabili să însufleţească 
şi sâ organizeze o generaţie, nu se nasc mereu!) 

Parafrazându-I pe Flaubert, deşi am vrea sâ impresionăm 
stelele (sâ le convertim la legionarism - în cazul nostru), deşi am 
vrea sâ mişcăm munţii din loc, nu am reuşit încă să avem măcar 
câteva sute de oameni alături de noi. 

Mulţi ne-au vizitat, s-au informat, apoi au plecat dezamăgiţi că 
nu suntem o organizaţie puternică şi faimoasă care sâ se extindă 
cu repeziciune în toată ţara. 

Aşa gândeam şi eu, în urmă cu ceva timp, când l-am cunoscut 
pe Nicador Zelea Codreanu: legionarismul o fi fost el benefic, dar 
dacă a avut ghinion ce să-i faci?! Idei fascinante, dar prea 
greu de atins, duşmani mulţi şi puternici, conjunctură nefastă ete. 
Nu credeam că are vreun sens o încercare de redresare naţională 
(aşa cum susţin cei mai mulţi de acum "nu e momentul!", U nu ai cu 
ciner, ‘nu ai de ce!" etc ). Mă gândeam că totul a rămas la nivel de 
istorie, de legendă, de etapă depăşită (şi utopică) 

Dar, în ciuda raţiunii, ceva mă făcea sâ frecventez în continuare 
u Acţiunea Română n . Nu faptul că nu puteam uita celebra "Pentru 
legionarr, nu faptul că scrierea Căpitanului mi-a schimbat modul 
de a gândi, nici măcar faptul că am rămas impresionată până la 
lacrimi de acea generaţie sublimă care şi-a pus tot sufletul, 
talentul, timpul, munca, viaţa personală, în slujba unui ideal despre 
care nici nu bănuiam cândva că ar putea exista, primind în schimb 
calomnii, închisori şi gloanţe 

Ceea ce m-a determinat sâ rămân la u Acţiunea Română" au 
fost cei de acolo, legionari aşa cum am citit eu că erau legionarii şi 
că trebuie sâ fie nişte legionari, aşa cum mi-am imaginat calzi, 
deschişi, amabili, hotărâţi, corecţi, înţelepţi, desprinşi de interese 
mărunte şi de egoism, cu încredere în viitor (deşi nu aveau nici 
măcar sediu - se întâlneau în curtea unui camarad, pe la biserică, 
iar când era frig, în casele unora dintre camarazi) M-au cucerit cu 
dragostea lor şi m-au legat cu fiecare clipă petrecută alături de ei 
când ai câştigat fără sâ te aştepţi, nişte prieteni sinceri, nu poţi sâ 
le stingi lumina şi bucuria din ochi pârâsindu-i 

Şi . unde pune creştinul mâna, pune şi Dumnezeu mila 1 
Dumnezeu, strămoşii, Căpitanul, morţii noştri dragi şi camarazii, 
toţi aceştia, la un loc, ne-au ajutat Sub impulsul din eter al 
Căpitanului şi cu ajutorul lui Dumnezeu, cineva şi-a sacrificat 
economiile de o viaţă, altcineva a pus la dispoziţie o moştenire la 
care nu se aştepta, unii au venit cu idei constructive, s-au apucat 
de renovat, de vopsit ziduri, uşi, ferestre, alţii au donat mobilier şi 
cărţi, iar printre picăturile de timp liber au ţinut conferinţe prin ţară 
şi s-au apucat de scris Acum exista un sediu central de patru 
I I camere (modest, e adevărat), cu o curticicâ înverzită o 


bibliotecă, un ziar, două cărţi publicate (a treia este în proiect), 
câteva filiale - într-un timp scurt - şi privim cu încredere în viitor' 
Totul a fost făcut prin sacrificiul personal al fiecărui camarad 
(material, de timp şi de energie), din dragoste 

Nimic nu este imposibil pentru cel ce crede cu adevărat şi luptă 
pentru credinţa sa în Bine 

Nimic nu este mai tonic decât ceea ce ai putut realiza în ciuda 


tuturor adversităţilor. 

Fiecare are talantul lui pe care-l întrebuinţează cum vrea, dar 


de care va da socoteală 

Imponderabilul omenesc şi imprevizibilul acţionează şi în sens 
pozitiv, nu numai negativ şi ... “ buturuga mică răstoarnă carul 
marer 

Noi n-am avut nimic de la nimeni; nici sediu de la U nu-ştiu-cme\ 
nici sponsorizări, nici cotizaţii de la sute de membri, n-am cerut şi 
n-am primit nici un cadou, toţi ne-au privit cu neîncredere, cu ironie 
sau cu duşmănie 

Ion Zelea Codreanu spunea că dacă Legiunea vine de la 
Dumnezeu, va dura, asemeni creştinismului, indiferent de 
prigoanele prin care va trece, iar dacă este o creaţie efemeră, 
omenească, va dispare lată că au trecut 65 de ani de la moartea 
Fondatorului, şi Legiunea nu vrea sâ moară 1 

Ce a creat Căpitanul? O organizaţie fabuloasă pornită de la 
câţiva tineri, care încercat sâ ne facă mai drepţi, mai viteji, mai 
bum, care a construit şi a cântat sub rafalele mitralierelor 
jandarmilor? Da, dar nu numai atât' Ce a lăsat în urmă? O şcoală 
spirituală românească eroică şi creştină, cum n-am avut niciodată, 
o Ifegendâ vie care va străbate secolele 




tineri (cu suflet tânăr), aceste suflete de cremene şi lumin 
formate în şcoala legionară, pe care nu i-au îngenuncheat nici ar 
de temniţă comunistă, nici teroarea, nici trădarea, nici ademeninh 
De-am considera doar atât din ceea ce ne-a lăsat moştenii 
Căpitanul, şi este enorm» Iar faptul că, în pofida nenumăratelor 
neîncetatelor calomnii strecurate cu perfidie mai există tine 
dornici de a cunoaşte adevărata istorie şi a cinsti memon 
înaintaşilor mergând pe aceeaşi linie de credinţă, ne duci 
inevitabil, cu gândul la o frază celebră "Garda moare, dar nu s 
predăr 

CE VREM, ÎN FINAL, NOI? 

_ A( ^ e ASTA ESTE O ÎNTREBARE SUPLIMENTARA PENTR 

CONCURSUL LUNII NOIEMBRIE 

RiwSSîîrA ,9 RICARE TREI cAr T' LA alegere 0' 
BIBLIOTECA NOASTRĂ 


Nicoleta Codnn 


















BISERICA SF. ILIE GORGANI (BUCUREŞTI, STR. SILFIDELOR) 

în dreptul Liceului “Gh Lazâr", este o străduţă perpendiculară pe bulevard. în stânga, numită 
“Silfidelor", unde se află biserica “Sf Mie Gorgani". cunoscută ca “biserică legionară" 

Biserica a fost construită din ziduri masive de cărămidă, între anii 1812 - 1819 în timpul lui Caragea 
Vodă, donatori de seamă fund însuşi voievodul şi breasla neguţătorilor cojocari pe locul unei bisericuţe 
care se dărâmase din cauza vechimii (cea mai veche atestare documentară datează din 1639, de pe 
timpul lui Matei Basarab) 

Biserica a fost ridicată pe o movilă înălţată deasupra unor morminte străvechi ("gorgan") şi are 
hramul Sf llie Proorocul - de unde şi denumirea. Arhitectura are un stil aparte şase rânduri de strane 
aşezate longitudinal după modelul basilicelor bizantine, dar în genul templelor greceşti asemănător cu 
stilul bisericii patriarhale din Constantinopol Interiorul este spaţios în formă de navă, cu trei culoare şi 
zece stâlpi de susţinere a plafonului 

Turla principală, aflată deasupra pridvorului, în care se află clopotele a fost reconstruită în anul 1935 
de către legionari (pentru că turla veche, din lemn. devenise impracticabilă) iar treptele monumentale 
din marmură au fost construite tot de legionari, în ian. 1937. 


TRECUT 

Ataşamentul legionarilor de 
această biserică provine şi din 
faptul că, în imediata apropiere a 
bisericii, pe str Gutenberg (colţ cu 
str. Silfidelor), la nr. 3, se afla (şi 
se află) casa gen Gh. 
Cantacuzmo-Grâmcerul, care 
devenise din 1933 sediul central 
al Legiunii, în 1937 legionarii 
construind, în stânga ei. un sediu 
mai încăpător 

Biserica era locul preferat de 
reculegere al Căpitanului, iar 
legionarii participau regulat la 
slujbele religioase oficiate aici 
lată ce povesteşte părintele 
Ştefan Palaghiţâ în "Garda de Fier spre reînvierea României’ 
despre prima sa întâlnire cu Căpitanul. 

u Am fost convocaţi odată toţi preoţii din Bucureşti de către Dem 
Dobrescu, primarul general al Capitalei Acolo m-am pomenit într-o 
adunare de cca 100 de preoţi pe care ne chemase spre a ne 
determina să facem politică ţărănistă După terminarea şedinţei, m- 
am îndreptat spre bisenca Sf llie Gorgani. Erau numai câteva 
doamne, iar în faţa altarului stătea Căpitanul în genunchi (...) M-am 
dus mai în faţă şi de curiozitate l-am urmărit cum se ruga (..) 
Privind atunci la Căpitan, mi-am dat seama că am în faţa mea un 
mare liturghisitor O putere tainică m-a împins să îngenunchez şi eu 
( ) in mod tainic, rugăciunea Căpitanului mă încălzea şi mă 
întărea A durat mult timp această cufundare mistică. Când m-am 




ridicat, spre marea mea uimire, am văzut în spatele meu aproape 
pe toţi preoţii de care mă despărţisem după adunarea ţărănistă Se 
aşezaseră şi ei in genunchi şi se rugaseră ca şi mine (...) Afară 
ne-am strâns toţi preoţii şi ne-am întrebat u Oare ce ne-a adus la 
bisenca Gorgani? Şi ce ne-a făcut să ingenunchem împreună cu 
Căpitanul?" N-am găsit răspunsul, dar mulţi din preoţii aceia au 
devenit legionari " (n n - şi preotul Palaghiţâ) 

în această biserică au avut loc. la 11 oct 1937. funeraliile gen 
Gh Cantacuzino-Grânicerul, la 13 febr 1937 funeraliile 
comandanţilor legionari dr av Ion I Moţa şi dr av Vasile Marin, 
căzuţi pentru apărarea creştinismului în războiul civil din Spania (in 
lupta împotriva comuniştilor), 


iar la 30 nov 1940 funeraliile Căpitanului. 


Cruce vie formată 
din legionari 


Şl PREZENT 


Referindu-ne la 
prezent ca fapt mai 
puţin obişnuit, şi 
demn de toată 
preţuirea menţionez 
că 8isenca editează 
un Buletin parohial ce 
conţine cuvântări 
pastorale spicuiri din 
dialogul religios care 
are loc în fiecare 
seară de miercuri 
etc; în plus, dispune de o mică bibliotecă creştină, ou program de 
împrumut pentru toţi cei interesaţi 

în ceea ce priveşte slujbele, la această biserică nu se remarca 
deosebiri esenţiale faţă de alte lăcaşuri ortodoxe Dar am reţinut în 
mod special preocuparea pentru catehizare prin trei mijloace 
amintite deja Buletinul parohial, biblioteca şi dialogul săptămânal 
în legătură cu ele. părintele Gordon ne-a mărturisit Aceste 
trei mijloace de catehizare se desfăşoară în strânsă legătură 
împreună cu părintele Emil, avem în fiecare miercun seara un 
dialog de o oră una cu lectură din Biblie, cu explicaţii, de care mă 
ocup eu, cealaltă cu probleme de istorie, de care se ocupă colegul 
Buletinul ne ajută să difuzăm, selectiv desigur, crâmpeie din aceste 
dialoguri, şi pentru cei care nu pot participa la ele. iar biblioteca 
furnizează informaţie care măreşte capacitatea creştinilor de a 
participa la dialog cu noi, spre luminarea credinţei lor desigur lată 
aşadar, legătura între cele trei. Benefician ai acestor mijloace de 
catehizare sunt, desigur , toţi credincioşii, dar în mod special ne 
bucură prezenţa multor tmen. nădejdea de mâine a Neamului şi a 
Bisericii .* 

O apreciere se cuvine atât corului de tineri studenţi şi elevi care 
contribuie la înfrumuseţarea slujbelor, cât şi întregului colectiv de 
slujitori ai bisericii care asigură o administrare impecabilă, în condiţii 
moderne, fără a ştirbi prin aceasta personalitatea lăcaşului 

lisus a spus Că unde sunt doi sau trei adunaţi in numele Meu 
acolo sunt şi Eu. în mijlocul lor (Matei 18.20) 

Se ştie că bisericile sunt adevărate izvoare de har punficator. că 
slujbele oficiate de zeci sau de sute de am de preoţi în aceeaşi 
biserică concentrează numai simţăminte benefice care se transmit 
tuturor celor care păşesc pragul lăcaşului de cult ortodox Se mai 
ştie că influenţa personalităţilor care stau mai mult într-un loc şi se 
roagă, plini de credinţă, îşi pune amprenta pe lucrurile din jur, dar, 
iarăşi, nu este mai puţin adevărat că strădaniile preotului paroh, 
Vasile Gordon. şi ale părintelui Emanoil Bâbuş pentru îndrumarea 
tineretului pe lima creştină a neamului românesc, căldura, 
înţelepciunea şi harul cu care sunt binecuvântaţi atrag în 
permanenţă chiar şi pe cei mai puţin credincioşi. îndreptându-i pe 
calea cea bună. biserica Sf llie Gorgani fund o adevărată oază de 
linişte sufletească. înălţare spirituală şi tonic moral în mijlocul unei 
lumi din ce în ce mai egoiste, arogante şi insensibile la Adevăr şi la 
Bine 

Pagină realizată de Nicoleta Codrin 

- mulţumiri preotului paroh Gordon şi fiicei sale, Laura Gordon 

































PROGRAMUL DE GUVERNARE AL MIŞCĂRII LEGIONARE 

x /o nra actuală mai deţine informaţii din sursă directă privind 
. D-le dr. ŞERBAN MILCOVEANU. sunteţi singura persoană care, a ora acu ■ Mişcării şi de unii dintre supravieţuiton, 

programul de guvernare al Mişcării Legionare, program total necunoscut, oc 0 cun0S cut doar parţial sau in linii prea mari 

Căpitanului care au influenţat soarta Mişcării; oncum acest program, dacă a exis . frecven tat foarte des sediul central al Mişcării 
Ştiu că in calitate de preşedinte al studenţimn române in penoada 1930 -tu ' { , 1939 că at , stat in închisoare la 

Legionare, că aţi cunoscut direct numeroase personalităţi legionare care , au fost as ^ care Şl şe f U l Partidului Totul Pentru 

Râmnicu Sărat timp de doi an, împreună cu o parte importantă a Statului Ma >° r J- eg * P , en0 menală şi pe faptul că aţi fost ş, sunteti 
Ţară\ ing. Gh. Clime, şi şeful Ardealului legionar, dr. Ion Banea Mă bazez pe memoria 

preocupat de problemele politice şi de Mişcarea Legionară * nn *„rerea tării? 

H — --— - • - - fi făcut Căpitanul când ar fi ajuns la conducerea rarii r 



Spuneţi-mi, vă rog, ce ar I 

- Demnule Godreanu, vâ mulţumesc pentru gazetarul Mihail PoMbroHiade care era ^ laborator 

vizită şi vâ stau la dispoziţie. Aţ. nimerit foarte ideologic pentru formarea programu u . Apo mai erai ur' cenju de 

căreia vâ documentare şi de analiză, la sediul central al mişcării din str. 

Gutenberg nr. 3, condus de comandantul legionar al Bunei 
actuale ale Vestiri, ing. Gh. Clime, care avea o dată pe săptămâna şedinţe 
legionarilor este că subestimează instituţia unde veneau numai şef» de cuib (centrul avea mai multe secţii 
Statului Major Legionar despre care vorbeşte agricultură, industrie, secţia sanitară, urbanistică eter 


şi persoana 


Ş> 

bine şi întrebarea, 
adresaţi. 

Unul dintre defectele 


Şerban Milcoveanu 
pe vremea 
Căpitanului 


chiar Căpitanul în “Circulări şi manifeste ". 

Nişte agitaţi incapabili? în nici un 
caz! 

in primul rând, precizez că este o diferenţă 
imensă de grad calitativ între Mişcarea 
Legionară până în 1938 şi cea de după asasinarea Căpitanului 
Duşmanii Mişcării Legionare, politologi care astăzi se produc la TV 
şi în ziare, vor să acrediteze ideea că Corneliu Zelea Codreanu a 
fost sămânţa şi Horia Sima fructul, dar adevărul este că între 
Corneliu Zelea Codreanu şi Horia Sima s-a produs o fractură de 
coloană vertebrală 

Asasinarea Căpitanului şi a Statului Major Legionar a fost o 
fractură de coloană vertebrală s-a terminat cu M*şcarea Legionară 
vie şi creatoare şt a apărut o impostură 

Horia Sima, în 1940, a deschis larg porţile şi a chemat o 
sumedenie de persoane care au dat o altă structură şi un alt suflet 
Mişcării, scopul lui fiind să înece vechea Gardă legionară într-o 
cantitate nouă de oameni, ca să nu se mai poată cunoaşte cum a 
fost la origine şi să nu se mai conteste supremaţia lui în Mişcare 
în acest fel vâ voi răspunde la întrebări, refenndu-mâ la 
programul Mişcării Legionare de sub conducerea lui Corneliu Zelea 
Codreanu. 

• Reforma omului, în primul rând 

Când a pornit Mişcarea Legionară, în 1927, Căpitanul şi-a dat 
seama că programul de guvernare nu e suficient, ci trebuie să ai cu 
cine sâ-l aplici: “7 'ara aceasta piere dm lipsă de Oameni, nu din 
lipsă de programe ” 

Atunci s-a purces la organizarea mijloacelor de guvernare, 
adică la crearea unor oameni care să opereze in teren 

Căpitanul a descoperit că omul nu este caracterizat numai de 


Cernăuţi pentru probleme sociologice, sub conducerea senatorului 
legionar prof umv. Traian Brâileanu 

Industria 

Nu cunosc, de exemplu, despre programul refentor la industrie 
al Mişcării decât faptul că se vroia dezvoltarea numai a acelor 
ramuri industriale pentru care existau materii prime în ţară şi 
care puteau concura pe plan mondial Se studiau cărţile prof umv 
cu orientare de dreapta, Mihail Manoilescu - modelul 
corporatismului - a se vedea cărţile acestuia Mişcarea Legionară 
nu a cultivat autarhia, aşa cum a făcut regimul lui Ceauşescu. ci se 
considera complementaritatea economiei româneşti cu a celorlalte 
ţâri europene Nu se vroia industrializare forţată, nici mdustne de 
avangardă, industrie de vârf, nici nu se preconiza lupta clase 
muncitoare împotriva celorlalte clase 
Agricultura 

Privitor la agricultură pot să vâ dau mai multe detalii. 

Mişcarea Legionară considera că proprietatea face parte din 
personalitate nu concepea ţăran salariat, ci numai ţăran 
proprietar; nu admitea, în schimb, latifundiile. 

Ceea ce făcuse regele Ferdinand şi Ionel Brâtianu era numai 
etapa I şi Mişcarea venea cu etapa a ll-a - şi cea mai importantă - 
introducerea unei legi (legea Walter Darre care s-a aplicat în 
Germania), prin care gospodăria familială şi cele cinci hectare cu 
care fuseseră împroprietăriţi ţăranii, nu se împărţeau intre 
moştenitori, pentru a se evita fărâmiţarea, ci se transmiteau 
numai unuia dintre copii, celui mai mic care despăgubea p* 
ceilalţi întreţinându-i la oraş, pentru ca neamul românesc să 
recucerească oraşele acaparate de străini. Să explic şi care era 
raţiunea cele cinci hectare pe care le primiseră ţăranii urmau să se 
împartă între copii, ajungându-se deja ca la următoarea generaţie 
să revină doar câte un hectar de persoană (ţăranii aveau, < n 


inteJect, ci şi de virtuţile de caracter, că este o unitate psihică, şi genere, câte patru - cinci copii), cam aşa arată acum propnetatea 
atunci a conceput un program de educaţie eroică şi creştină agrară din România, fărâmiţată'un milion de proprietari fiecare cu 
Şcoala dezvolta numai calităţile de intelect ale tineretului, pe când câte un hectar sau douâ. insuficient pentru a face agnculturâ Satul 
Mişcarea Legionară îi dezvolta virtuţile de caracter, luând ca este matca oricărui stat, fără pământ în aer nu se poate realiza 
model armata Nu este o întâmplare faptul că structura Mişcării a nimic 

fost inspirată de armată, pentru că armata, pe lângă funcţia de Cele mai mari proprietăţi admise (100 °00 ha) - propnetât» 

apărare a graniţelor ş« a independenţei naţionale, are şi o funcţie care să poată achiziţiona utilajele pentru a outea face agricultură 
educativă, învăţând tineretul nu numai disciplina, c. ş. tenacitatea, «ntens.vâ ş« pentru a diversifica culturile Mişcarea Leo.ona^â venise 

. cu ldeea sâ ,e transforme în ferme model cu caiet de sarci™ 

S-a încercat distrugerea din istorie a Mişcăm, acreditându-se întocmit de Ministerul Aonr..it..r„ vn , / ,• S) în 

«•a ca legionarii n„ aa «M oe .o. 5 , câ au loe. n, 5 ,e ag,.a„ tara acopu, OeauoltannX», al ,™** S 

scop Nu este adevărat» Acest proiect al * ?i niare . . de , 

Mişcarea ştia foarte precis ce vroia, şi avea nu numai explicaţii cu mişcarea ţărănistă a lui lonMihauf? 613 !' 1 '"f 3 'llfru'o origine 
cauzale la evenimente, dar avea şi soluţii Avea şi gândire finalistă eroică, pornit de ce câmnur'L^f 3C » e AceS partld \ c .«ărâst 1 
şi forţa de a aplica soluţiile Eficienţa Mişcării consta nu numai in fusese captat de^ason? . « ? P ' â de la MârâşeŞt ' Ş ,'^ a rea 
faptul că prinsese adevărul istoric, dar găsise şi soluţiile. proprietăţii sore * 5 ? atare ' mer 9 ea s P re pulve "; „ e 

dc C„ r a re _ a,a_ p ,„ ui 

in privinţa soluţiilor eu vâ pot fi de folos cu o parte din ™ acine energia pe p i an loc ^ £s ş nrospentatea $' 

programul Mişcării, pentru câ existau câteva centre care pr ° 9resul unei ţâri este dat de clasa de f L 1,^1 aceasta «<* 
construiau acest program, in primul rând gruparea "Axa" 0 pondere mai mare cu *tv L^.f® ! 1 C ._ ^.oat. ° n 

de sub conducerea comandantului legionar, avocatul şi s,râin " Ş' masonii 
4 



cu atât nivelul de trai este mai ridicat 
tocmai aceasta urmăreau în vederea 


HlL 

3ff 
















-subjugării României - acapararea clasei de mijloc in plus, 

H " 1oraşele sunt centrele nervoase ale statului şi clasa 
conducătoare se creează la oraş 

Acesta, de fapt, a fost obiectul luptei între ţărănişti şi 
legionari, ca şi între clasa înstrăinată a politicienilor şi 
legionari. 

Reforma creditelor 

Tot în legătură cu agricultura Mişcarea Legionară a pus imediat 
în programul ei reforma creditelor, lucru de care nu vorbeşte 
nimeni, deşi constatăm şi astăzi că din cauza neacordârn de 
credite, în general - ca să nu vorbim de credite avantajoase - 
necesare pentru lucrul pământului, ţăranul şi agricultura României 
se duc de râpă. Orice întreprindere trebuie pornită cu un capital 
După legea de atunci (ca şi după legea de acum) creditele se 
dădeau (şi se dau) în funcţie de capitalul depus ori copiii de ţăran 
român nu aveau (şi nu au nici acum) de unde să depună capital, 
salariile de atunci (ca şi cele de acum) neputând acumula capitaluri 
Mişcarea Legionară prevedea ca munca salariată să poată 
crea capitaluri, iar cei selecţionaţi prin studii şi comportament 
moral şi creştin să primească credite fără să fie necesar a avea 
mulţi bani depuşi în bănci Tineretul universitar putea avea 
certitudinea că va putea fonda ceva la sfârşitul studiilor, va putea 
face paite din noua clasă de mijloc, din noua burghezie, dar nu o 
burghezie parazitară, ci una productivă 

Adaug că evreii primeau toţi de la Finanţa Internaţională primul 
capital pe baza căruia aveau apoi acces la sume mai mari - prin 
băncile româneşti; aşa s-a creat burghezia evreiască, cu fonduri 
primite pe bază de încredere. 

Dorinţa de reformare a îegii creditului este la originea 
succesului Mişcării Legionare, dar şi a masacrării ei. 

în viaţa unui stat cea mai importantă lege nu este. aşa cum s-ar 
părea. Constituţia, sau, mai bine-zis, nu numai aceasta ci 
împreună cu legea electorală şi cu legea creditelor 

Structurarea societăţii - elita conducătoare şi 
clasa de mijloc 

în plan social, Mişcarea Legionară vroia organizarea 
curentului de ascensiune socială a fiilor de ţărani - aşa cum 
am spus şi mai devreme. 

Crearea de cadre incoruptibile, capabile, creatoare. 

Idealismul tineretului a fost şi va fi singura soluţie. 

Condiţiile ca tinerii să fie şi să rămână incoruptibili erau 
exemplul celor de la vârf şi dreptatea socială în ţară (de 
exemplu, atunci când din muncă se poate acumula capital). 

România nu va fi salvată niciodată dacă nu se va cultiva 
incoruptibilitatea, adică un număr de cadre de conducere care să 
servească societatea în mod dezinteresat Coruptibilitatea este 
cancerul de azi al României 

Vă amintesc că Mişcarea preconiza ca jefuitorilor dovediţi 
ai banului public să li se confişte averile. 

Originea acelui legământ la mormântul lui Moţa şi Marin, în care 
Căpitanul a spus că tocmai conducătorii trebuie să trăiască în 
sârâcie (adică în sobrietate, a nu se confunda sărăcia cu mizeria), 
ca să existe dreptate socială şi prosperitate generală 

Eu nu cunosc în epoca, în anii aceia când trăia Corneliu Zelea 
Codreanu. nici un legionar din miile de legionari cu care am intrat în 
contact care să fi avut vreun interes material, şi mei n-am putut 
suspecta pe nici unul de aşa ceva Toţi erau idealişti, generoşi 
altruişti, toţi vroiau să servească ţara Căpitanul a dovedit, prin 
toată viaţa lui, de zi cu zi, şi prin moartea de martir, că acest 
legământ nu a fost doar o simplă figură de stil. 

Sistemul politic 

Mişcarea Legionară credea în realitate realitatea nu este 



democraţia sau dictatura; acestea sunt mijloace ZZ 
Realităţile sunt omul, familia, naţiunea, întreaga omenire - """" 
iar deasupra tuturor este Dumnezeu. 

Mişcarea Legionară credea in drepturile naturale ale omului 
dreptul la sănătate, la educaţie şi dezvoltare, la justiţie, dar mai 
credea şi în drepturile care provin din îndeplinirea obligaţiilor, 
pentru că Mişcarea socotea că interesul general al societăţii are 
prioritate asupra intereselor particulare ale omului, cu condiţia să nu 
prejudicieze drepturile naturale legitime ale omului. 

Căpitanul punea accent deosebit pe familie, pe transformarea ei 
în celulă sănătoasă a societăţii 
Plan urbanistic 

Exista chiar şi un program urbanistic în curs de elaborare şi pot 
spune că, printre altele, se dorea îmbogăţirea Bucureştiului cu 
opere de artă, statui, mausolee pentru erou neamului etc şi 
construirea unui Pantheon al României 

Politica externă 

Mişcarea Legionară a preconizat întotdeauna alianţă cu statul 
care putea garanta integritatea şi suveranitatea României 

având în vedere că un stat mic, ca ţara noastră, aflat la confluenţa 
dintre Orient şi Occident, bogat şi frumos, învecinat cu 
imperialismul rusesc bolşevic care era şi anticreştin, şi antiuman 
trebuie neapărat să aibă o alianţă funcţională cu o mare putere 
opusă acestui duşman periculos, de veacuri Iar la momentul acela, 
singura putere care putea garanta era Germania Şi câtă dreptate a 
avut Mişcarea Legionară - care n-a fost ascultată - s-a văzut şi s-a 
resimţit cumplit, şi se mai resimte 

Totodată, Căpitanul a propus ca oamenii politici de la 
conducerea ţării să răspundă pentru acţiunile lor care implicau 
ţara: dacă distrugi un om eşti pedepsit, dar dacă distrugi o ţară? 1 
Puterea fără răspundere degenerează în tiranie 

- Cum rămâne atunci cu articolul unuia dintre ideologii 
Mişcării, prof. Nae lonescu: "Ce program are bobul de grâu 
care încolţeşte?” S-ar putea deduce că Mişcarea nu avea un 
program? 

- Acel articol a fost scris in 1933. când Legiunea era încă în faza 
de cristalizare, la "refomia omului " de care am vorbit mai înainte 
însuşi Căpitanul a declarat, tot în 1933, că primul punct din 
programul legionar era acumularea de forţă (şi apoi utilizarea ei» Ei 
bine. începând cu 1935 Legiunea avea deja o elită formată iar 
curentul legionar luase amploare în tară. astfel încât începuse a se 
gândi la programul de guvernare Totul s-a realizat pas cu pas iar 
când politicienii s-au convins că Legiunea este capabilă să 
realizeze ceea ce ei nu puteau - sau nu vroiau - au devenit 
categorici în a o extermina. 

Vă mai amintesc că se luase chiar iniţiativa înfiinţării unei şcoli 
de prefecţi şi a alteia de primari (chiar înaintea începerii mani 
prigoane antilegionare), Căpitanul mirându-se că nu o făcuseră alţii 
înaintea lui (argumentul lui era dacă trebuie şcoală pentru a 
conduce un tramvai ' cum se poate să nu trebuiască şcoală pentru 
conducerea unui sat. oraş sau judeţ?*) 

în plus. maî adaug că se lucra necontenit la acest program de 
guvernare, iar asasinarea Căpitanului şi a mani părţi a elitei 
legionare a oprit totul în faza de proiect 

- D-le doctor ŞERBAN MILCOVEANU vă mulţumesc atât 
pentru valoroasa Dvs contribuţie la cunoaşterea adevărului istoric 
cât şi pentru concizie 

A consemnat pentru Cuvântul legionar 
Nicador Zelea Codreanu 
































TIGHIN4, 

CETATEA 
Utf ALBĂ 

riSMAH. 



Continuăm publicarea istoriei provinciilor romaneşti naţională manualele alternative contribuind 

(deoarece am constatat că mulţi, prea mulţi tineri nu c ^ nos ^ ,storia p 2°"f Dumnez eu). 
masiv la formarea unei generaţii confuze, dezrădăcinate, fără Neam, Ş 

BASARABIA ( continuare din numărul trecut) 

ÎN PREZENT 

Tî$tS^ _„„ proces de democratizare şi redeşteptare naţională care a dus la 

constituirea Republicii Moldova (23 mai 1991 1 

La 31 aug. 1989 a fost proclamată ca limbă de stat limba 
română, iar la 27 apr. 1990 a fost adoptat tricolorul românesc 
cu capul zimbrului moldovenesc. 

Puciul pro-comunist de la Moscova 
Puciul pro-comunist de la Moscova din 19-22 aug 1991 a creat 
condiţii care au permis proclamarea independenţei Republicii 
Moldova Este anul în care, pe căi insidioase, Kremlinul îşi începe 
amestecul şi mai făţiş în noul stat independent Prima fază a 
strategiei concepute şi conduse de la Moscova a urmărit păstrarea 
influenţei ruseşti în Basarabia prin amestec direct în treburile 
interne ale ţării, prin prezenţa unei Armate a 14-a şi a unor mari 
depozite de armament pe teritoriul statului. 

Au fost încurajate acţiunile antistatale ale câtorva grupuri de 
nostalgici comunişti care se împotriveau introducem limbii române, 
a alfabetului cu litere latine, a reformelor democratice. La Tiraspol, 
Tighina, Râbmţa a fost respinsă limba română ca limbă de stat. 
precum şi a tricolorului ca emblemă a ţăni Nesupunerea civilă a 
continuat, în intenţia de a se obţine un statut de teritoriu autonom. 
Acţiunile recesiomste au continuat, au fost organizate formaţii 
paramilitare pro-secesiomste sprijinite pe faţă de Armata a 14-a. 

Acţiuni separatiste - Republica Găgăuză şi Republica 
Moldovenească Sovietică Nistreană 

în 1990 (2 sept.) fusese proclamată “Republica Moldovenească 
Sovietică Socialistă Nistreană”, pentru ca două luni mai târziu 
formaţiile paramilitare să provoace incidentele sângeroase de la 
Dubâsari în acelaşi timp, o altă grupare separatistă a găgăuzilor 
intenţiona sâ proclame o republică găgăuză, cu sprijinul direct al 
armatei sovietice şi al reprezentanţilor de la Tiraspol. Ca urmare 
la 1 dec. 1991 a fost proclamată la Comrat Republica Sovietică 
Socialistă Găgăuză Reacţiile de la Chişinâu s-au mărginit numai la 
o simplă condamnare a separatismului şi la câteva mâsun 
legislative fără rezultate concrete în lipsa unei armate organizate 
formaţiile paramilitare au devenit şi mai agresive 

Societatea civilă a trebuit să ia poziţie Mobilizată în virtutea 
sentimentului naţional, societatea civilă s-a grupat în organizaţii şi 
partide anticomuniste, democratice Aparent ar fi fost o simplă 
dispută filologică care, transferată însă pe plan politic, 
însemna: limba română este limba populaţiei basarabene, 
aceasta fiind română; concluzia este logică: ocupaţia 
Basarabiei de către sovietici a fost ilegală, şi de aici unirea cu 
România este firească. întreaga această dispută filologică a fost 
de Rusia şi Ucraina ocupă o mare pondere, Basarabia se găseşte gravării tensiunilor interne, tensiuni care au 

în servitutea Moscovei şi Kievului, ^ prin modalităţile prin care îşi ^Tran^mctr m râzb01 , 

achită datoriile, în speţă prin oferirea de acţiuni la cele mai mari _* 13 are 0 P°P ulat,e mu, t rusificatâ, iar elementu 

întreprinderi din Rusia şi Ucraina în acest fel, aceste întreprinderi 
sunt sub control rusesc şi ucrainean Rezultatul unor asemenea 
politici au făcut ca la începutul acestui an, potrivit aprecierilor unor 
specialişti, cca 85% din populaţia basarabeană sâ trăiască sub 

pragul sărăciei, iar cifra şomajului sâ se menţină in jurul a 34% * f f ■ - -▼- r «w.v.,v, v-w -- 

Observatori avizaţi ai politicii au remarcat manevrele ~ * . ara f a '‘ ,,deni d,n Transnistria aşa cum fuseseră arestat» 
neoimpenaliste ale Kremlinului îndreptate in direcţia refacerii fostului 3 M° sc °va din celelalte state sovietice care susţinuseră 

imperiu ţarist, apoi sovietic, şi astăzi al Federaţiei Ruse 

Republica Autonoma Sovietică Moldovenească în 
stânga Nistrului -1924 

Un moment important a fost înregistrat încă din 1924 când a fost 
creată Republica Autonomă Sovietică Moldovenească (RASSM) în 
stânga Nistrului, cu capitala la Tiraspol Crearea acestui stat ar fi 
trebuit sâ reprezinte un pol de atracţie pentru populaţia din 
Basarabia Sovieticii considerau că Basarabia şi Transmstna sunt 
locuite de moldoveni" vorbitori de limbă moldovenească” 

Au urmat evenimentele cunoscute şi relatate 
precedent al publicaţiei noastre 
Republica Moldova -1991 

80 în R S S Moldovenească 


% 

mr 

H 


"Basarabia , 
cu vânt cu patru "a", 
ca o biserică 
•cu patru turle albe 
pe zările istoriei, 
căreia nu ştiu cine 
ha furat clopotul. ” 

(Tudor Plop-Ulmanu - Cernăuţi - Iconar 1933) 

în ultimul timp, în Basarabia, la Chişinău, puterea comunistă şi-a 
organizat ofensiva fărădelegilor antinaţionale, antiromâneşti Toate 
acţiunile întreprinse de comunistul Voronin, preşedintele ţârii, 
sunt îndreptate nu spre îmbunătăţirea economiei republicii, nu spre 
ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei ele vizează cu totul altceva 
şi, în primul rând, ştergerea identităţii basarabenilor, a conştiinţei 
apartenenţei istorice, spirituale şi de sânge cu poporul român de 
care samavolnic au fost despărţiţi. 

Indicatorii statistici macroeconomici plasează Basarabia printre 
cele mai sărace ţări din lume şi pe ultimul loc în Europa şi chiar în 
Comunitatea Statelor Independente Ţară cu importante resurse 
naturale, ţară care nu ar duce lipsă de capitaluri şi investiţii, este 
victima unor guvernanţi incompetenţi şi corupţi care gestionează 
resursele potrivit intereselor ruseşti 

Cu o datorie externă de ordinul miliardelor de dolari, în care 
achiziţionarea de produse petroliere şi de energie electrică furnizate 


in 


'IJ 

Yr 

La fi 

4 



românesc, comparativ cu cel din Basarabia, mai redus 

Forţele politice, şi în principal Frontul Popular Moldovenesc 
cu două filiale în Tiraspol, s-a ridicat cu fermitate împotriva 
proclamării unei aşa-zise republici nistrene (SSMN). 

iresc ar fi fost ca după eşecul puciului comunist de la Moscova 


pe pucişti In loc de a fi arestaţi şi traduşi in faţa justiţiei, ei s-au 
bucurat de complicitatea tacită a Armatei a 14-a 

bituaţia s-a agravat şi a făcut ca la 1 martie 1992 să se 
declanşeze războiul dintre Republica Moldova şi cea nistreană 
Cifn* ,ârâ arma,â numai cu efective de politie, cealaltă 
cazac! d ' n Un ' tâţ ' a ' e 9ărZi ' ,ransnistre "e sprijinite de unităţile de 

de !a C rh?<! l |ni nill,are ® rau indre P ,a(e împotriva organelor de stat 

majoritar român^ascâ^Cnn împ< ? trl !' a ^calităţilor cu populaţie 

percheziţii şi asasinate 

istentoi A!° St arastat 9 r upul lui llie llaşcu, conducător al 


fost 

cu 


pusă la punct o 
arestări, molestân 


s-a început un 




Hjl 













1I_au fost transferaţi, după o scurtă detenţie în arestul 

"""““preventiv al miliţiei, la comenduirea Armatei a 14-a 
Condiţiile de detenţie au fost inumane: foame, lipsa unei igiene 
elementare, bătăi, execuţii simulate. Sentinţa a fost dată după o 
mascaradă de proces care a durat aproape 10 luni: Mie llaşcu a fost 
condamnat la moarte prin împuşcare, cu confiscarea avem, iar 
ceilalţi au primit ani grei de temniţă. (In final, în urma nenumăratelor 
presiuni internaţionale, au fost eliberaţi) 

întreaga evoluţie a evenimentelor a dovedit pe deplin că forţele 
ruseşti au fost implicate, politic şi militar, în acţiunile separatiste, 
practic în toate problemele de interes intern şi chiar extern ale 
Republicii Moldova. Acţiunile Moscovei, care reprezintă, deci, 
continuarea strategiei sale imperialiste, au continuat pe toate 
planurile politic, cultural, ca să nu mai amintim şi pe cel economic. 
Federalizarea Republicii Moldova 

O etapă a acestei strategii, după criminala intervenţie în 
conflictul artificial creat tot de la Moscova, reprezentat de războiul 
din Transnistna. a fost planul de federalizare a Republicii Moldova 
în necunoaşterea exactă a realităţilor din ţară, Organizaţia 
pentru Securitate şi Cooperare în Europa, la instigarea Federaţiei 
Ruse. direct interesate, a prezentat un acord de federalizare în care 
Basarabia. Republica Socialistă Sovietică Transnistreană şi 
cea a găgăuzilor să devină un stat federal: o propunere 
aberantă care ar vrea să introducă în ţară modelul federal al ruşilor, 
ca şi cum la dimensiunea Basarabiei acesta ar fi posibil! Proiectul a 
fost salutat la Chişinâu prin decizia comunistului preşedinte, şi la 
Tiraspol de şeful comunist Smirnov (care nu ştie nici măcar limba 
română) Primul a hotărât că u în Republica Moldova se vor constitui 
formaţiuni teritorial-statale" . De remarcat că nu se precizează pe ce 
criterii se vor constitui astfel de formaţiuni 

Se urmăreşte. în fond, lichidarea caracterului unitar şi indivizibil 
al teritoriului ţârii, ştergerea identităţii române a populaţiei 
basarabene Aceasta ar însemna acordarea unei autonomii, practic 
de necontrolat, a Transnistriei,*a cărei putere de stat ar urma să fie 
constituită de ea însăşi, adică de comuniştii înfeudaţi total ruşilor 
Intrarea ca entitate de sine a Transmstriei într-un astfel de stat 
federal cu un procent ridicat de ruşi şi de cozi de topor, a Republicii 
Gâgăuze aflate sub conducere comunistă, ar fi un fapt de mare 
gravitate cu urmări previzibile, divizarea statelor şi a etnicilor români 
pe de o parte, iar pe de alta creşterea influenţei politice, şi nu numai 
politice, a filoruşilor. Chiar nominalizarea "garanţilor" pentru 
respectarea acordului este îndreptată în acelaşi sens Două state 
ostile Basarabiei, Federaţia Rusă şi Ucraina, îşi pot asigura poziţii 
dominante în Moldova în calitatea lor de “garanţi” ai acordului de 
federalizare. 

Societatea civilă, partidele şi organizaţiile, cu excepţia partidului 
comunist, sunt în majoritate solidare în respingerea şi condamnarea 
planului de federalizare ca un instrument otrăvit împotriva 
suveranităţii statului, a populaţiei basarabene anticomuniste 

Se pregăteşte o reformă administrativă prin care judeţele ţârii vor 
fi înlocuite cu vechile raioane Ura bolşevică s-a dezlănţuit Sunt 
desfiinţate şcoli cu limba de predare română De pildă, singura 
şcoală cu predare în limba română din Grigoriopol (Transnistna) a 
fost închisă, după ce mai înainte cu 10 am au fost lichidate şcolile 
cu grafie latină Au fost şi sunt încă distruse manuale scrise în 
această grafie, profesorii care nu s-au supus acestor acţiuni sunt 
concediaţi, altora nu li se plătesc salariile încă de la finele anului 
trecut guvernul de la Chişinâu a intenţionat să introducă în şcoli 
studiul obligatoriu al cursului de istorie a Moldovei în locul istoriei 
românilor 

Aducerea de cărţi din ţară (România) prin donaţii, în concepţia 
bolşevicilor basarabem şi transnistreni. ar fi, nici mai mult, nici mai 
puţin, decât un amestec în treburile lor interne Nu acelaşi lucru este 
valabil pentru o imensă literatură şi presă venită de la ruşi sau de la 
ucraineni Recent a apărut în librării un dicţionar moldovenesc- 
român, lucrare absolut aberantă care nu ar fi putut fi editată fără 
sprijinul autorităţilor de la Chişinâu 

O ultimă măsură de dată foarte recentă, de o agresivitate 
excepţională, este constituirea unei alte Uniuni a Scriitorilor in 
Basarabia, botezată "Nistrul" Se urmăreşte astfel eliminarea Uniunii 
Scriitonlor condusă de basarabeanul român, eminent om de litere, 
Mihai Cimpoi Motivaţia a fost declarată oficial de Voromn vechea 
Uniune s-ar fi transformat într-un partid politic "extremist fiindcă 
promovează limba română şi cultura României! Motivaţia lui Voromn 
este. de fapt. o mostră de xenofobie şi extremism Intelectualitatea 
din Basarabia a denunţat nebunia” (Grigore Vieru) şi cozile de 
topor aflate în slujba antiromâmsmului" (Ion Ungureanu) 


O problemă mult agitată la Chişinâu semnarea tratatului_ III 

dintre România şi Republica Moldova. Guvernul român a - 
propus ca în locul tratatului, cele două state să semneze o 
Declaraţie " Parteneriat pentru Europa '. care să conţină elementele 
fundamentale ale relaţiei bilaterale, România afirmând tot sprijinul 
pentru ” traseul european al Republicii Moldova in Chişinâu şi 
alte oraşe din ţară zeci de mii de manifestanţi scandau sloganuri de 
felul "Rusia, ţară ocupată", Armata a 14-a, afară din ţară 1 ', Nu 
planului de federalizare !", Fără comunişti'Smirnov, agent 
bolşevic" 

Guvernul de la Chişinâu, pnntr-o sene de atacuri concertate la 
adresa României, face eforturi să mute problemele relaţiilor dintre 
cele două ţâri pe plan internaţional, cum este de pildă Consiliul 
Europei sau Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa 
El şi-a permis să ceară intervenţia forurilor internaţionale pentru 
aplanarea divergenţelor" care ar exista între România şi Republica 
Moldova El se declară a fi lezat de folosirea sintagmei două state 
româneşti " 

inceputul descătuşării naţionale de sub cizma opresonlor 
sovietici şi a cozilor lor de topor s-a afirmat nu numai prin 
proclamarea, esenţială, a limbii române ca limba oficială de stat, a 
adoptăm alfabetului cu caractere latine, a introducerii în şcoli a 
istoriei românilor şi a tricolorului cu capul de zimbru, vechea stemă 
a Moldovei lui Ştefan cel Mare Redeşteptarea naţională 
românească în Basarabia însemna şi revenirea la credinţa ortodoxă 
a strămoşilor in 1940 în Basarabia erau 1090 de biserici şi 28 de 
mănăstiri. în 1989 rămăseseră numai 150 de biserici şi o singură 
mănăstire După 1989 s-au redeschis lăcaşurile de cult care 
fuseseră închise de autorităţile comuniste şi s-au ridicat altele noi 
Sub presiunea societăţii civile, a preoţilor şi credincioşilor 
basarabeni, arhiepiscopul rus de la Chişinâu a fost determinat să-şi 
părăsească scaunul, fund acuzat de atitudini antiromâneşti. 
imoralitate şi abuzuri. Noul ierarh, român după tată, cu scaunul la 
Chişinâu, şi unul din cei doi episcopi vicari, român, cu scaunul la 
Tighina, au continuat să se supună jurisdicţiei ruseşti Celălalt 
episcop vicar, Petru Pâduraru, s-a situat pe poziţia naţională 
românească, fapt pentru care a fost scos cu forţa din scaunul 
episcopal din Bălţi Prea Sfinţitul Petru şi-a organizat o adunare 
eparhială de constituire (14 sept 1992) şi a cerut Patriarhiei din 
Bucureşti reactivarea Mitropoliei Basarabiei sub oblăduirea 
canonică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Dorinţa a 
fost acceptată, iar episcopul Petru a fost desemnat ca locţiitor şi 
mitropolit până la alegerea unui titular 

in imperialismul pravoslavnic, Moscova şi rusofilii din Basarabia 
au reacţionat fără întârziere a fost condamnată Patriarhia de la 
Bucureşti ca o “ ingerinţă anticanonică în problemele interne ale 
Bisericii Ortodoxe din Moldova care este o parte a Patnarbiei 
Moscovei'. Episcopul a fost "suspendat", autorităţile au avut o 
atitudine potrivnică faţă de hotărârea de integrare a Mitropoliei 
Basarabiei în Biserica-mamâ de care a fost ruptă cu forţa, şi nu a 
recunoscut statutele acesteia A urmat un şir de procese intentate 
executivului de la Chişinâu de către reprezentanţii Mitropoliei 
procese care s-au soldat cu nerecunoaşterea statutului ei legal 
Problema a fost internaţionalizată, ea ajungând în faţa Curţii 
Supreme Drepturilor Omului de la Strassbourg (CEDO) 

Decizia Curţii a fost în favoarea Mitropoliei, somând guvernul de 
la Chişinâu să accepte înregistrarea ei, în caz contrar Moldova 
urmând să fi sever sancţionată ca urmare a încălcării dreptunlor 
înscrise în Convenţia Europeană de Apărare a Drepturilor Omului 
pe care ea însăşi a semnat-o 

A fost o mare şi reală victorie a forţelor care luptă pentru libertate 
şi pentru activizarea conştiinţei de neam 

Protest actual de proporţii împotriva planului de 
federalizare 

Foarte recent, la 25 nov 2003 protestul împotriva planului de 
federalizare a Republicii Moldova (prin care se urmăreşte, în mod 
insidios, intrarea Republicii Moldova în Federaţia Rusă) a întrunit 
unanimitatea românilor din întreaga opoziţie anticomunistă S-a 
organizat un Consiliu Naţional care a scos in stradă, în faţa 
Parlamentului şi a Preşedinţiei comuniste studenţi, elevi, 
reprezentanţi ai clerului, membru partidelor Atât de puternică este 
rezistenţa, încât preşedintele Puţin, aflat în avion, in drum spre 
Chişinâu pentru semnarea planului de federalizare, a trebuit să se 
întoarcă, iar preşedintele Voromn, confuz, a amânat semnarea lui 

Radu Constantin 


7 




























"NOI NU NE VINDEM ŢARA!” - O DĂM CA PROŞTII! 


Chiar la începutul anului 1990, un mare cotidian din Bucureşti 
publica sub semnătura unui celebru gazetar, chiar pe prima pagină, 
un articol intitulat "Noi nu ne vindem ţara, domnule Murdoch r 

Atitudinea de cetăţean vexat era motivată atunci Ruperi 
Murdoch. marele miliardar al presei mondiale, trimisese mesageri 
să amuşine prin spaţiul ex-comunist şi, cum avea bani, putea sâ-i 
salte ziarul de sub nas patriotului nostru Iar noi ce puteam face 
Ulterior, au început marile minenade din Piaţa Victoriei, la care 
auzeai lozinci absurde şi spontane în felul lor "Afară cu ţăranii din 
tară". "Noi nu ne vindem ţara'" Evident, gazetarul avea să pună 
lozinca exclusiv pe seama foştilor securişti şf a combătut 

A trecut timpul si ne-am maturizat, iar. prin reprezentanţii noştri, 
ne-am capitalizat foamea şi frigul, îndurate în deceniul groazei 
Marele gazetar a crescut şi el odată cu patria: şi-a vândut ziarul cu 
nume de ţară cui a dat mai mult Orice se poate înstrăina, fără să ai 
sentimentul că ar fi un sacrilegiu. Poţi să vinzi Editura Eminescu, 
banca Dacia Felix, aşezământul "Sfânta Maria" 

"Şi ce, aţi văzut proteste publice?" 

Cine îşi vinde ţara este "vânzător de patrie", nu? Dar cine o dă 
"pe de-a moaca"? Acela cum s-ar numi? 

Cam în această categorie de abulici (?) s-ar include politicienii 
care au condus România timp de 13 ani. indiferent de culoarea lor 
declarată Nu mă refer la combinate distruse, lăsate să acumuleze 


avem afaceri la care trebuie să ne gândim şi vine unul cu obsesiile 

Drept mulţumire Puţin nu a invitat nici un conducător român la 
sărbătorirea a 300 de am de la fondarea oraşului Sankt Petersburg. 
unde au venit toţi liderii importanţi ai lumii. Tot m vara lui 2003, Ion 
lliescu a semnat şi tratatul de frontieră cu Ucraina Prin toate aceste 
documente, conducătorii noştri au reconfirmat prevederile pactului 

Molotov - Ribbentrop , _ . . , 

Ştiu se va spune că respectăm prevederile Tratatului de pace 
de la Paris aşa cum a glâsuit imediat şi Ion lliescu Fals' Acest 
document spune clar că "frontierele dintre România şi Uniunea 
Sovietică rămân cele convenite prin acordul din iunie 194CT Acolo 
am făcut diplomaţie realmente subtilă, fiindcă in iunie 1940 nu a 
existat nici un acord cu URSS care ne-a somat să părăsim 
Basarabia şi Bucovina. 

Petre Roman a parafat în 1999 şi un proiect de tratat cu 
Basarabia veche provincie românească Reamintim câ acest 
personaj a condus discuţiile din Senat pe marginea tratatului cu 
Ucraina Ca la partidul comunist ţărăniştii şi liberalii (puţini 1 ) care s- 
au opus acelui document nu au avut voie sâ vorbească în plen 1 

Sâ vedem cine vrea sâ se sinucidă prin tratatul cu Basarabia 
care se va face Chiar dacă Adrian Năstase a declarat câ "moda 
tratatelor a trecut " 

Cu urna mobilă ajungem la pitici de ipsos 


datom şi vândute pe un dolar sau, oricum, sub nivelul terenului pe 
care-l ocupă, încât astăzi venitul naţional este sub nivelul celui din 
1989 Nici la imense terenuri agricole din tot spaţiul şi mai ales din 
Transilvania Sâ revenim puţin asupra tratatelor politice cu vecinii 

România a fost considerată ca o ţară învinsă după terminarea 
războiului rece Sau aşa au decis aleşii noştri câ trebuie sâ ne 
comportăm, inducând apoi ideea că am fi sub presiunea 
Occidentului. 

In 1997, Emil Constantinescu a semnat tratatul cu Ucraina, 
acceptând şi de iure câ teritoriile istorice din est trebuie sâ rămână 
unui stat creat artificial, prin rapturi teritoriale staliniste, pe seama 
Poloniei, Slovaciei, României şi, mai târziu - prin intermediul 
ucraineanului Nikita Hruşciov şi cu mâna lui Bons Elţîn - chiar pe 
seama Rusiei actuale Emil Constantinescu şi Leomd Kucima au 
semnat tratatul în palatul lui Ceauşescu de la Neptun, dar ziariştii 
care au fost de faţă au afirmat câ s-a produs la. Constanta "Şi ce. 
aţi văzut proteste publice în România contra acestui tratat?\ a 
reacţionat Emil Constantinescu Nu, pentru câ în România nu 
există societate civilă Oamenii nu mai ies în stradă nici dacă nu au 
ce mânca, nici dacă nu au medicamente vitale Acum se poate face 
orice cu acest popor prăbuşit în propria inerţie 

Modă, presiune politică sau interes personal? 


Ultima făcătură este noua Constituţie a României, scoasă cu 
forcepsul din urna mobilă a lui Cozmâncâ, la fel ca rezultatele 
alegerilor din 1946 

Rămân la convingerea câ prevederea cea mai gravă este "libera 
vânzare a terenului către străini şi apatnzf' Cu te-min-ce, orice 
pensionar din Ungaria, din Germania sau din Israel va putea 
cumpăra sate întregi la noi "Şi ce dacă, domnule ? Las' să cumpere 
ungurii Transilvania, să aibă românii unde munci r . spunea recent 
un teleast cu mare audienţă. Oare putem trata atât de neghiob 
această chestiune de interes naţional? 

Chiar atât de mult am decăzut, încât sâ ne încânte o mână de 
"euroi" după ce am cules usturoi prin Spania sau am spălat babe 
prin Italia? Nu cred că se poate coborî oricât "Noi nu vrem sâ 
locuim acolo unde câinii, vacile, găinile, caii şi oile au fost 
eliminate din decor, fiind înlocuite cu pitici de ipsos. Meargă 
alţii să doarmă intr-un astfel de cimitir. Nouă ne pisc 
gospodăriile ţărăneşti, pline de viaţă, oamenii simpli şi 
ospitalieri, camerele mirosind a busuioc, cearşafurile de in, 
pernele umplute cu fân. Nu vrem ceapă şi pepeni de pe 
Şoseaua Bucureşti • Ploieşti, importate din Turcia; vrem să 
smulgem cu mâna noastră usturoiul şi morcovii, sâ culegem 
merele şi caisele direct din pomul din spatele şurii. (...) Băgaţi 
de seamă, casele sunt incredibil de ieftine pentru occidentali, 


In vara lui 2003, Ion lliescu şi Vladimir Puţin au semnat la 
Kremlin tratatul cu Federaţia Rusă "Un tratat pentru viitor 1 Un mare 
compromis! O victone diplomatică r 

Separat. Mircea Geoanâ şi Igor Ivanov au semnat o Declaraţie 
politică, despre care s-a afirmat că nu are valoare juridică in 
această declaraţie, s-au aruncat cele mai grave lucruri pentru ţara 
noastră, tezaurul dus la Moscova în 1917, pe bază de documente 
contrasemnate de Anglia şi Franţa, "va deveni obiectul de studiu al 
unei comisii mixte". în plus, România condamnă participarea la 
războiul antisovietic Cu alte cuvinte, Ion lliescu recunoaşte câ noi 
am dus un război de cotropire a Uniunii Sovietice, iar nu o luptâ de 
eliberare naţională a teritoriilor invadate Aşa se spunea pe vremea 
Anei Pauker Şi nimeni nu a roşit cu gândul la sutele de mii de morţi 
pe frontul de râsârit sau din gulagurile Siberiei 

Şi fiindcâ tot s-a spus câ Declaraţia amintită nu are vatoare 
juridică Mircea Geoanâ a cerut ratificarea documentului de către 
Parlament Am urmărit atent prestaţia jalnică a aleşilor noştri faţă 
de acest document senatorii bâteau din picioare de nerăbdare sâ 
plece acasă Nu a existat nici o dezbatere asupra acestui 
document Singurul care s-a opus jalnicului demers a fost istoricul 
'Gheorghe Buzatu, ironizat penibil de Doru loan Târâcilâ Noi 


8 


aşa că nu va trece mult timp şi le vor cumpăra en gros, 
transformându-le in case de vacanţă. Scenariul e simplu- 
Cumpărarea de proprietăţi în România, la preţuri ridicol de 
mici, a început. Cel puţin aşa citim în ziarele englezeşti. Dacă 
se va întâmpla ca preţurile sâ crească, şi e sigur că aşa va fit 
tinerii români nu-şi vor mai permite să cumpere nimic la ţaţă 
Se vor muta la oraş, in apartamente de bloc, contribuind la 
dcpopularea satelor, deci la moartea lor..." 

Am dat acest citat lung, care nu a fost izolat din discursurile lui 
Corneliu Vădim Tudor sau Gheorghe Funar. Observaţia extrem de 
grava ii aparţine lui Peter Riley, poet şi profesor din 
Cambridge Marea Bntame, apărută în revista "AS" Este o 
realitate constatată de un străin, dar pe care nu o întrevăd măcar 
politicienii noştri 


Viorel Patrichi 

s 

















( tou/tus*ă /ate (drea/ita 


Născut la 16 iunie 1890 în 

Brăila, într-o familie modestă, cu 
rădăcini ţărăneşti 

A urmat liceul "Nicolae 
Bâlcescu” din oraşul natal, după 
care a studiat filosofia la 

Universitatea din Bucureşti unde 
i-a avut profesori, printre alţii, pe 
Nicolae lorga şi pe Const 

Râdulescu-Motru. 

Teza de doctorat şi-a 

susţinut-o la Munchen, in 1919, 
cu un ” proiect de nouă 
fundamentare logică a 
matematiciT. 

Şi-a început cariera ca 
asistent de logică, teona cunoaşterii şi metafizică la Universitatea 
din Bucureşti, devenind apoi profesor. 

Printre studenţii săi s-au numărat: Mircea Eliade, Emil 
Cioran, Constantin Noica, Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu etc. 

Titlurile primelor cursuri ţinute: Problema divinităţii". "Realitatea 
* vteţu spirituale', "Metafizică şi religie". "Fenomenologia actului 
religios " îl determină pe MIRCEA ELIADE să scrie că 

"Problemele de metafizică şi filozofie religioasă fuseseră demult 
excluse din preocupările universitare. Prof Nae lonescu a pus, cel 
dintâi - cu competenţă şi onginahtate - aceste probleme în centrul 
lecţiilor sale. (...) Pentru că era. in acelaşi timp, un temut logician, 
făcea cursuri de filosofia ştiinţei - şi îşi trecuse teza de doctorat cu 
o problemă matematică. Solida sa pregătire ştiinţifică nu i-o putea 
contesta nimeni Nu putea fi bănuit de patetism, de "misticism", de 
diletantism (...) Nae lonescu se mărturiseşte de la început un tip 
socratic împotriva oratoriei împotriva profetismului împotnva unei 
metafizici extenoare. El aduce metafizica la punctul ei iniţial 
cunoaşterea de sine (...) creştinism aspru, social, exclusiv 
teocentric, a cărui singură maximă era iubirea de Dumnezeu, 
faţă de care iubirea aproapelui - care nouă ni se părea cheia 
creştinismului, apărea numai ca o rătăcire apuseană (postfaţa 
făcută de Mircea Eliade cărţii lui Nae lonescu, "Roza vânturilor) 

Pe plan filosofic a fost adept al existenţialismului, în opoziţie cu 
raţionalismul occidental Nae lonescu considerând că una dintre 
rezultantele negative ale raţionalismului consta în individualismul 
subiectivist 

A îngrijit apariţia revistei "Arhiva pentru Ştiinţă şi Reformă 
Socială" şi a condus împreună cu Gh Racoveanu revista teologică 
"Predania" fondată în 1928. 

Director al ziarului "CUVÂNTUL" (publicaţie de înaltă ţinută 
intelectuală) 

"Atunci când în momentul campaniei electorale (n red - nov 
1933), acţiunea întrepnnsă de oligarhie împotnva Mişcăm 
Legionare se concretizează într-o adevărată persecuţie de tip 
teronst, cu arestăn arbitrare, torturi şi violenţe de tot felul, pentru a 
culmina apoi cu decretul de lichidare a "grupului C Z Codreanu " şi 
cu arestarea celor unsprezece mii de legionah. Nae lonescu pune 
la dispoziţia militanţilor gardişti prestigioasa lui publicaţie Privaţi de 
puţinele lor organe de presă, legionam găsesc în Cuvântul 
precum şi in " Calendarul" lui Nichifor Crainic, tribună principală de 
denunţare a samavolniciilor guvernamentale" (Claudio Mutti - 
Penele Arhanghelului" - Ed Anastasia, Buc , 1997)) 

Pnntre colaboratorii ziarului " Cuvântuf s-au numărat Mircea 
El| ade Constantin Noica. Emil Cioran, Gh Racoveanu. Dragoş 
Protopopescu. Vasile Marin etc 

•n urma împuşcării primului-mimstru I G Duca de un comando 
le 9ionar (în 29 dec 1933)» ca reacţie de revoltă şi de apărare 
împotnva terorismului de stat dirijat de acesta, se înregistrează un 
nou val represiv, în cadrul căruia " Cuvântuf a fost nevoit să-şi 
înceteze apariţia iar Nae lonescu a fost arestat şi întemniţat la 
Jilava, fără. însă, a-i putea fi adusă nici o învinuire A fost eliberat şi 
s-a prezentat la tribunal ca martor ai apărăm conducerii legionare, 


NAE IONESCU 
1890 - 1940 

Doctor în filosofie, profesor universitar, gazetar, mare om de cultură 
Membru al Senatului Legionar, ideolog legionar 


declarând, printre altele, că el, ca părinte, îşi dorea ca fiii săi, Radu 
şi Râzvan. să poată primi educaţia care li se dădea tmenlor în 
rândurile Mişcării Legionare 

(Căpitanul şi ceilalţi din conducerea legionară au fost achitat» de 
tribunalul militar format din cinci generali demonstrându-se că 
iniţiativa împuşcării lui I G Duca aparţinea exclusiv celor trei 
legionari care comiseserâ atentatul - care se predaseră de 
bunăvoie autontâţilor şi care au fost condamnaţi la muncă silnică i 
Atent la transformânle nesimţite ale onentârilor lumii ant/liberal, 
pentru că i se părea că funcţia esenţială a liberalilor e să violeze 
cursul firesc al dezvoltării neamului. Nae lonescu era la pânda celui 
ce va izbuti să dea expresie aşteptării lui de o revoluţie care nu 
trebuia să fie decât expresia realităţii româneşti de totdeauna 
(Mircea Vulcănescu - Nae lonescu. Aşa cum l-am cunoscut - Ed 
Humamtas, Buc , 1992) 

(Nae lonescu afirma că 'atunci când regele, e neputincios 
Dumnezeu iveşte din sânul poporului un Căpitan .") 

Intrarea lui Nae lonescu în lumea legionară a însemnat o 
angajare totală, militantă tradusă pnntr-o serie de conferinţe 
ţinute în toată ţara, Mişcarea cucerind numeroase adeziuni in 
rândul studenţilor şi intelectualilor, profesorul atrâgându-şs astfel 
ostilitatea nu numai a oamenilor politici şi a gazetarilor de stânga, ci 
şi a celor de dreapta. 

A participat la taberele legionare de muncă de la Casa 
Verde (1933) şi Carmen Sylva (1935-1936), conduse de Căpitan. 
A fost unul dintre sprijinitorii financiari ai Mişcării. 

Arestat alături de ceilalţi conducători ai Legiunii şi 
întemniţat în lagărul de la Miercurea Ciuc în apr. 1938, fără nici 
o condamnare. Datontâ lui Nae lonescu, lagărul de la Miercurea 
Ciuc devenise un soi de "universitate legionară", profesorul ţinând o 
serie de conferinţe pe teme vanmd de la metafizică până la 
fenomenul legionar”. Revelaţia lagărului a fost şi a rămas prof 
Nae lonescu Vechiul meu pneten întrecu se cu mult marginile 
atitudinii de adevărat legionar (...) ne înţelegea, integrându-se în 
viaţa noastră, deşi nu fusese legionar, ci numai un mare pneten " 
(Virgil lonescu, comandant legionar - Memorii, Buenos Aires, 1978 » 
După asasinarea Căpitanului de către autorităţi în noaptea de 
29/30 nov 1938, Nae lonescu a fost eliberat pentru o foarte scurtă 
perioadă, fund apoi din nou arestat «13 dec 1938) din cauza 
manifestării opoziţiei sale neabătute faţă de dictatura cariistă. şi dus 
la Miercurea Ciuc. Eliberat pentru a doua oară. a fost rearestat pe 9 
martie 1939 şi dus la Spitalul militar Braşov, avându-se în vedere 
starea gravă a sănătăţii sale Eliberat pe 4 iunie 1939, a fost 
întemniţat din nou pe 22 sept 1939 

Revenit la vila sa din Bâneasa în iama următoare, cu domiciliu 
obligatoriu, a murit la 15 martie 1940 în urma unei crize cardiace 
circulând insistent şi îndelungat zvonul că Moruzov şeful Serviciului 
Secret de Informaţii şi Carol al ll-lea n-ar fi fost străini de această 
moarte, fiind condus pe ultimul drum de o mare de oameni 
OPERA 

Doctnnele partidelor politice - Sindicalism - Institutul Social 
Român - Ed Cultura Naţională Buc , 1924, 

Roza vântunlor - Ed Cultura Naţională, Buc . 1937 (antologie 
de articole apărute între 1926 şi 1933) 

Fenomenul Legionar (conferinţe tinute în 1938 legionanlor din 
lagărul Miercurea Ciuc, publicate în “Buletinul Informativ 1 ’ aug - 
sept 1940, reeditate în 1993 - Ed Roza Vânturilor, Buc ) 

Istona Logicei (curs universitar 1929-1930) - Buc 1941, 
Metafizica ( ,r Cunoaşterea imediată" - Buc , 1942, Metafizica - 
CLogica generală ") - Buc , 1943, Metafizica - (II) - Buc 1944 
îndreptar ortodox (culegere de texte religioase scrise de Nae 
lonescu) - Wiesbaden, 1957 

Multe manuscrise şi cursuri universitare au rămas nepublicate 
Filosofia Catolicismului. Filosofia Protestantismului Faust şi 
problema mântuirii, Logica colectivelor, Logica Românească etc , 
iar sute de articole au rămas îngropate în presa vremii 

Cea mai importantă operă, insă, rămâne cea de îndrumare a 
tinerei generaţii interbelice naţionaliste româneşti 

Pagină realizată de Nicoleta Codnn 

















C®mem©rarea asasăuiâirGoi CăpStanuIiul 

§ă a 13 camarazi 


"Sângele nostru al tuturora va curge. 

Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru adresat neamului romanesc şi 
cel din urmă. 

Nu se poate ca sângele nostru să nu răscumpere păcatele neamului acestuia Nu se 
poate ca această jertfă a noastră să nu fie înţeleasă de Români, să nu le cutremure sufletul şi 
conştiinţele şi să nu fie un punct de pornire, un punct de in viere a lumii româneşti. 

Neputând învinge în viaţă fiind, vom învinge murind. ” 

(Corneliu lelea Codreanu - “Pentru legionari j 




Ze/ea ^cwtrea/iu,: &reze/it/ 


SCURTĂ BIOGRAFIE A CĂPITANULUI 


• Cel mai mare fiu al prof Ion Zelea Codreanu (mare luptător 
naţionalist, maior combatant în prima linie a frontului în primul 
război mondial, deputat în Parlament, provenind dmtr-o străveche 
familie de pădurari) 

• Născut la laşi, la 13 Sept 1899 (Sf Corneliu Sutaşul din 
calendarul ortodox); adolescenţa o petrece la Huşi - jud Fâlciu 

• Elev la Liceul Militar Mănăstirea Dealului (1911-1916) 

In aug 1916, în timpul primului război mondial, îşi urmează tatăl 
pe front din propria dorinţă, pentru a-şi apăra ţara, deşi avea doar 
17 am 


• Elev la Şcoala Militară de Infanterie din Botoşani 1917-1918 

• Student la Facultatea de Drept din laşi 1919-1922 

• in 1919 aderă la Garda Conştiinţei Naţionale, organizaţie 
anticomunistă condusă de viteazul şi naţionalistul muncitor ieşean 
Constantin Pancu 

• In 1920 se opune, cu mult curaj şi succes, la două acţiuni 
comuniste la Regia din laşi şi la Atelierele CFR Nicolina 

• Se opune cu succes deschidem anului universitar 1920-1921 
fără serviciu religios 

• Este ales Preşedinte al Societăţii Studenţilor in Drept din iaşi 
(1921-1922) 


• Licenţiat al Facultăţii do Drept (1922) 

• Înfiinţează Asociaţia Studenţilor Creştini (10 mai 1922) 
in toamna lui 1922 pleacă să studieze la Berlin şi Jena, dar 

iQtparce în iarnă pentru a participa la marile mişcări studenţeşti 
Decembrie 1922 

ZZ io 


• Organizatorul şi coordonatorul mişcării studenţeşti de la 
1922 


• împreună cu prof A C Cuza, fondează, in martie 1923, 
L A N C (Liga Apărării Naţional - Creştine) fiind şeful tineretului 

• Achitat în unanimitate (martie 1924) in procesul aşa-zisului 
complot studen(esc din oct 1923 împotriva marilor corupţi şi 
împotriva bancherilor evrei 

De menţionat că s-au înscris 200 de avocaţi din toată ţara pentru 
apărarea studenţilor naţionalişti 

. întemeiază FRĂŢIILE DE CRUCE sub conducerea lui Ion I 
Moţa (8 mai 1924) 


• înrnnţcaza prima tabăra do munca din Europa (8 mai 1924) 
in laşi, la Râpa Galbena (Căminul Cultural Creştin) 

• in legitimă apărare îl împuşcă pe prefectul de politie Manciu din 
laşi (oct 1924) şi este achitat (mai 1925) 

La tribunal s-au pnm.t 19 300 de înscrieri de apârâtori din toatâ 
tara, iar achitarea a fost sărbătorită de 10 000 de oameni 

- Se câsâtoreşte cu Elena llinoiu în iunie 1925, fund oaspeţi de 
onoare ai oraşului Focşani la nunta participând 100 000 de oameni 
îmbrăcaţi in costume naţionale ş. 2 300 de care (râsuri şi 
automobile coloana nuntaşilor intmzându-se pe parcursul a 7 Km 

- Botează 100 de copii la C.orâşti lângă Focşani. In aug 1925 

(FfiS) 8 -nSSa? 4 ° rcpt şi cconomie pol,,,ca la Grenob,c 


Miicmviuj LCOIUNcA 


lunio 1<>?7 /Tina ei 7 * hma NGHELUL MIHAIL" la 24 

SmeJi S2 , S \ ° a " B ° ,e2âtorul) ^preuna cu Ion I Moţa. Ife 
pj£2f- Radu M,ronov| c. Corneliu Georgescu ş. Tudose 






























4 - 1 [ — • La 13 aprilie 1930 constituie organizaţia de tineret 

Ţn GARDA DE FIER - pentru lupta anticomunista 
IU • Este ales de două ori Deputat în Parlamentul României 
(de Neamţ - în 1931 şi de Cahul - Basarabia - în 1932). in această 
calitate ia apărarea muncitorilor de la Griviţa în 1933, susţinând că 
dreptatea acestora trebuie împlinită, dar în cadrul ţârii şi al legilor 
acesteia 

- Iniţiază construirea sediilor legionare din Bucureşti Casa Verde 
din cartierul Bucureştii Noi (1933) şi Sediul Central din str 
Gutenberg nr. 3 (1936) 

• înfiinţează "CETÂTUILE" (organizaţia feminină a Mişcăm 
Legionare) sub conducerea studentei Nicoleta Nicolescu 

• Achitat în procesul I. Gh Duca (1934) de un tribunal militar 
format din 5 generali, împreună cu toţi ceilalţi conducăton legionan 

• Iniţiază tabere de muncă şi educaţie în toată ţara, începând 
din 1934, pentru repararea şi construirea de poduri, biserici, 
drumuri, case legionare, precum şi tabere de ajutorare a celor 
săraci 

. întemeiază PARTIDUL "TOTUL PENTRU ŢARĂ" (martie 
1935), ca expresie politică a Mişcării Legionare, sub conducerea 
gen Gh Cantacuzino Grănicerul (după moartea generalului în 
1937, conducerea i-a fost încredinţată ing Gh. Clime) 

• înfiinţează COMERŢUL LEGIONAR (1935) - cantine, 
restaurante, magazine legionare 

• întemeiază CORPUL MUNCITORESC LEGIONAR (1936) sub 
conducerea ing Gh Clime 

• întemeiază Asociaţia "PRIETENII LEGI UNIT (1936) sub 
conducerea ing Eugen Ionică 

• Conducătorul celei mai mari tabere de muncă legionară, la 
Carmen Sylva (1935-1936), unde scrie celebra CARTE 
"PENTRU LEGIONARr 

• Refuză să se asocieze loviturii de Stat proiectate de Carol 
al ll-lea pentru instaurarea dictaturii carliste, deşi i se oferise 
postul de prim ministru 

La alegerile din decembrie 1937, Partidul Totul Pentru Tară 
obţine locul II pe Bucureşti şi locul III pe ţară, având dreptul la 
66 de locuri în Parlament, în condiţiile în care se furaseră din urne 
cea 400 000 din voturile pentru legionari (după declaraţia lui Eugen 
Cristescu director în 1937 în Serviciul Secret de Informaţii, la 
procesul mareşalului I Antonescu din 1946) 

(Carol al ll-lea instaurează dictatura personală - febr 1938 - şi 
dizolvă toate partidele). 

• Corneliu Zelea Codreanu ia atitudine publică împotriva 
instaurării dictaturii carliste 

• Arestat în noaptea de 16-17 aprilie 1938 (de Florii) pentru 
scrisoarea particulară trimisă lui Nicolae lorga prin care îl numeşte 
pe acesta "incorect sufleteşte"; este condamnat abuziv •» pentru 
ultragierea" unui consilier regal (lorga devenise consilier regal 
peste noapte"), la 6 luni detenţie şi închis la Jilava 

- în luna mai 1938 i se intentează încă un proces rămas în 
analele Justiţiei ca trucaj grosolan, fără probe - pentru deţinerea 
câtorva acte emise sub titlul "confidenţial” de către Jandarmerie şi 
Prefectură, acte prin care se cerea subordonaţilor acestora 


prigonirea ilegală a legionarilor Este condamnat la zece ZZ 

ani de muncă silnică de către un tribunal militar format din - 

ofifen cu cazier, din ordinul ministrului de Interne, Armând 
Câlinescu, ordin dat la solicitarea expresă a lui Carol al ll-lea 

De menţionat că martori ai apărării au fost, printre alţii luliu 
Maniu, Mihail Manoilescu, Nichifor Crainic, prof univ Traian 
Brâileanu, Sextil Puşcariu, generalii Ion Antonescu, Constandache. 
Dona, Racoviţâ Bâdulescu 

Deţinut la închisoarea Râmmcu Sărat 

• Asasinat prin strangulare de jandarmii de pază în noaptea 
de 29-30 nov. 1938 (noaptea Sf. Andrei), împreună cu alţi 13 
fruntaşi legionari, Nicadorii şi Decemvirii, lănga pădurea 
Tâncăbeşti (kilometrul 30 pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti), la 
vărsta de 39 de ani. 

(Acelaşi A Călmescu a dat ordinul de asasinare, tot la cererea 
lui Carol al ll-lea). 

NOTĂ Asasinii au mârturjsit crima în amănunt în oct 1940 

• Achitat şi reabilitat la 30 nov. 1940 prin rejudecarea 
procesului din 1938 

Trupul neînsufleţit al Căpitanului (împreună cu cele ale 
Nicadorilor şi Decemvirilor) a fost reînhumat la Casa Verde din 
Bucureştii Noi, la 30 Nov 1940, de unde a fost scos de comunişti şi 
dus într-un loc necunoscut încă 

La km 30 pe şoseaua Bucureşti - Ploieşti se află în prezent o 
troiţa comemorativă. 


OPERA 

CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB - Bucureşti, 1933 - stabileşte 
normele orgamzatonce şi morale ale Legiunii 

Reeditată în decursul anilor, inclusiv după 1989 in ţară şi în 
străinătate 

Declaraţii la Mesaj in Parlament - Bucureşti, 1935 

PENTRU LEGIONARI Voi I - Ed Vestemean Sibiu 1936 - 
carte doctrinară şi memorialistică, de înaltă (mută morală cu 
observaţii pertinente asupra lumii, devenită cartea de căpătâi a 
naţionalismului românesc de esenţă creştină. 

Reeditată de 9 ori în decursul anilor, inclusiv după 1989. in ţară 
şi în străinătate, editată în franceză, engleză, germană, italiană 
spaniolă 

NOTĂ Volumul II n-a mai văzut lumina tiparului deoarece în 
1938, când CĂPITANUL proiectase sâ-l sene. a fost închis şi apoi 
asasinat 

CIRCULARI Şl MANIFESTE - Ed "Totul Pentru Tară' 
Bucureşti, 1937 - un reper pentru conducătorii de mişcăn de 
renaştere naţional-creştme. marcând evoluţia spmtuală a 

Căpitanului 

Reeditată în străinătate (ultima ediţie Munchen. 1985; 

insemnăn dela Jilava - Ed Mişcării Legionare, Bucureşti, 1940 
(publicate postum) 

File de jurnal din timpul prigoanei din 1933-1934 - au circulat 
clandestin în timpul prigoanei 1938-1940 sub titlul Adevărun frânte 
şi au fost publicate postum de llie Gârneaţâ sub titlul ÎNSEMNĂRI , 
în Ed Pământul Strămoşesc - Buenos Aires (1963) 



COMUNICAT AL SENATULUI LEGIONAR 


65 de ani de la asasinarea Căpitanului 


r3pus m ' şele *' e Căpitane, în pădurea Tâncăbeşti. In noaptea Sf Andrei, din ordinul oculte, anticreştine ş, antinaţionale ş, din 

frum^ct , C ? a A 0ru premedl,at al unuia din,fe ,râdâ, or„ »' ™ pentru 30 de arginţi, c. pentru şefia suprema mult râvnită de el a 
"umoasei tale Mişcăn Legionare 


Nelu Rusu, şeful Senatului Legionar 














-- DECLARAŢIILE 

Declaraţia maiorului losif Dinulescu: 

într-o 21 am fost chemat de către fostul Preşedinte de Consiliu, 
Câlinescu în cabinetul lui de lucru se găsea şi Generalul Bengliu. 
comandantul Jandarmeriei Călinescu mi-a declarat atunci că x 
nentru motive noliti ce Codreanu si 13 adepţi ai lui trebuiau să fie 
ucişi; aceasta ar fi fost şi dorinţa Regelui. In ziua de 29 Noembne 
1938. la orele 10 seara, Codreanu şi camarazii lui au fost scoşi din 
închisoarea de la Râmnicu Sărat, unde erau închişi şi au puşi într- 
un camion. Legionarii au fost puşi în aşa fel ca să poată vedea 
numai înainte, fiind în acelaşi timp legaţi cu braţele la spate Ei nu 
puteau face nici cea mai mică mişcare; erau chiar constrânşi să 
stea continuu cu capul in sus 

înapoia fiecăruia din ei stătea câte un jandarm Eu m-am aşezat 
lângă şofer. Se călătorea pe şoseaua dintre Ploieşti şi Bucureşti, 
când zoni zilei de 30 Noembrie. după te am dat semnalul fixat, cu 
lanterna, jandarmii au scos din buzunare o sfoară (frânghie), pe 
care au strâns-o in jurul gâtului legionarului ce stătea în faţa 
fiecăruia dintre ei în felul acesta, Codreanu şi cei 13 camarazi ai lui 
au fost sugrumaţi, în timp ce maşina îşi continua drumul în plină 
viteză . (...) 

După ce camionul a intrat în fort. asupra cadavrelor strangulaţilor 
s-a tras - în urma ordinului primit de la Prim-procurorul militar. Col 
Zeciu - câte un foc de revolver sau de puşcă; apoi un medic militar 
constată moartea tuturor legionarilor transportaţi de noi Cadavrele 
au fost aruncate în groapă. (...) S-a aruncat pământ în groapă; însă 
a doua zi cadavrele au fost dezgropate şi purtate într-o altă groapă 

Asupra lor s-au vărsat multe sticle de acid sulfuric, apoi au fost 
acoperite cu pământ, iar deasupra s-a turnat o placă grea de 
ciment. 

Jandarmii, deşi involuntar, au trebuit să iscălească actele de 
deces. în care se spunea că cei 14 legionan au fost împuşcaţi 
pentru că încercaseră să fugă de sub escortă Fiecare jandarm a 
fost răsplătit cu 20.000 lei. Eu am primit 200.000 de lei. 

Mărturia jandarmului Sârbu, făcută în faţa Comisiei 
investigatoare a Curţii de Casaţie din Bucureşti, în nov. 1940: 

Ajunşi în închisoare, am fost băgaţi toţi jandarmii într-o celulă, 
unde maiorii Dinulescu şi Macoveanu ne-au dat instrucţiuni 
asupra modului cum aveam să executăm pe legionari. Punând 
în genunchi pe şoferul maşinii, i-au aruncat un ştreang după gât. pe 
la spate, arătând cât de uşor se poate executa astfel 

Totul a fost gata in câteva minute Jandarmii au ieşit apoi câte 
unul afară, în curtea închisorii, şi fiecăruia i s-a dat în seamă un 
legionar 

Mie mi-a dat pe unul mai voinic, mai înalt Am aflat mai târziu că 
acesta era Căpitanul, Cornel iu Zelea Codreanu 


ASASINILOR - 

l-am dus apoi la maşini. Aici, legionarii erau legaţi cu mâinile 
de banca din spate, iar cu picioarele de partea de jos a băncii 
din faţă, în aşa fel că nu se puteau mişca nici într-o parte nici intr- 
alta. Aşa au fost legaţi zece legionari într-o maşină şi patru in 
cealaltă 

Eu am fost în prima maşină, în cea cu zece legionan, in spatele 
Căpitanului, şi fiecare jandarm era aşezat in spatele legionarului ce- 
i fusese încredinţat In mâini aveam ştreangurile Am pornit, în 
maşina mea era maiorul Dinulescu, iar în cealaltă, maiorul 
Macoveanu 

Era o tăcere de mormânt, căci nu aveam voie să vorbim, nici noi 
între noi, jandarmii, şi nici legionarii între ei. Ajunşi în dreptul pădurii 
Tâncăbeşti, maiorul Dinulescu care stabilise cu noi, printr-un cod de 
semnale, momentul execuţiei, a aprins la un moment dat lanterna 
sa electrică, stingând-o şi aprinzând-o iarăşi de trei ori 

Era momentul execuţiei, dar nu ştiu de ce n-am executat nici 
unul 

Atunci maiorul Dinulescu a oprit maşina, s-a dat jos. şi s-a dus la 
maşina din spate Acolo maiorul Macoveanu fusese mai autoritar 
legionarii executaţi 

«Camarade, dă-mi voie să le vorbesc camarazilor mei 

Dar în aceeaşi clipă, mai înainte ca el să fi terminat această 
rugăminte, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara maşinii şi 
păşind înăuntru, cu revolverul în mână. a rostit pnntre dinţi 
Executarea!» La aceasta, jandarmii au aruncat ştreangurile 

Cu perdelele trase, maşinile şi-au continuat drumul până la 
Jilava (...) 

Traşi din maşini, legionarii au fost aşezaţi apoi cu faţa în jos şi 
împuşcaţi în spate pentru a se simula astfel împuşcarea pe la 
spate. în timpul evadării de sub escortă După aceasta, au fost 
aruncaţi în groapa comună. 

La câteva săptămâni insă, aceiaşi jandarmi, tot noi am fost 
aduşi din nou la Jilava, şi desfăcând groapa am aruncat peste ei o 
soluţie dizolvantă şi arzătoare, cincisprezece damigene de vitnol 

După aceasta, am fost puşi să dăm declaraţii, cum că legionam 
fugind de sub escortă, au fost împuşcaţi Apoi am fost adunaţi într-o 
încăpere a închisoni Jilava, unde Colonelul ne-a ţinut un discurs, 
spunându-ne « V-aţi făcut datoria, voi nu sunteţi asasini de rând» 

La câteva zile după aceasta, eu am fost chemat în cabinetul 
colonelului Gherovici, care, văzându-mă. mi-a spus: «Tu eşti voinic, 
ai Ti putut să omori trei deodată» Mi-a întins apoi o hârtie pe care 
aveam s-o semnez spunând că am pnmit suma de 20 000 lei drept 
ajutor de boală l-am răspuns că «nu sunt bolnav, domnule 
Colonel» Colonelul mi-a răspuns «Mă, Sârbule nu vezi că arăţi de 
rău şi să-ţi păzeşti gura, căci altfel ţi-o astup cu pământ». 
arătându-mi cu mâna cu pistol Mauser pe birou " 



CEI 13 LEGIONARI ASASINAŢI DE AUTORITĂŢI ÎMPREUNĂ CU CĂPITANUL: 




Nicolae 

Constantinescu 

(economist, 
comandant legionar al 
Bunei Vestiri), 

Ion Caranica 
(economist, gazetar, 
comandant legionar al 
Bunei Vestiri). 

Doru Belimace 
(absolvent al Facultăţii 
de Litere, comandant 
legionar) 


(De la stânga la dreapta, pornind de la rândul din faţâ) 

Ion Trandafir (student), losif Bozântan (student, comandant legionar), Ştefan Curcă tmiuw™ mom h n . al 
Corpului Muncitoresc Legionar), Ştefan Georgescu (student), Vlad Radu (student) Boadan Gorilă \ i^ntT 
Ion Atanasiu (student). Ion Caratănase (student, comandant legionar). IonTefc aS lo„ cîi' S '“S 
(muncitor, membru al Corpului Muncitoresc Legionar) (studentl. Ion Gr.gore State 


12 






























f 


jfâa/iudGrîâe iepwnase sifyuttfăcaJe 

STILUL LEGIONAR DE LUPTĂ 

de Constantin Papanace 

(continuare d/n numarui trecut) 


3. Acţiunea 

Imboldul la acţiune şi stilul ei rezultă din înseşi trăsăturile 
fundamentale ale terenului legionar (n. red -a se vedea numărul 
trecut) Orientarea ei se va face. având viziunea ţelului urmărit, prin 
pnsma celor trei realităţi succesive 1. Legiunea ca instrument de 
acţiune 2 Neamul ca obiect de înălţat. 3. invierea prin legile 
supranaturale ale Dumnezeini 

Aceste trei criterii succesive impun o selecţionare a mijloacelor 
de acţiune şi o filtrare a forţei Forţele creatoare trebuie captate. 
Folosirea numai a pârtii pozitive, bune si morale din om va fi 

fundamentul acţiunii legionare Evident, cel ce nu are conştiinţă 
nu are frământări producătoare de ezitări paralizante şi poate 
dispune de mai multe mijloace Dar tocmai aici va sta 
originalitatea concepţiei tactice a Căpitanului de a fi creat un tot 
armonic care să permită acţiunea pe gama celor trei mari principii 
de înălţare menţionate mai sus 



va răspunde prin acţiuni pozitive si 

creatoare Numai în situaţii 
excepţionale, când este ameninţat în 
existenta fizică - legitima apărare - 
şi nu are altă ieşire. între moarte, adică dispariţia tuturor 
posibilităţilor de a face bine, şi întrebuinţarea unei arme negative, 
care duce la desfiinţarea fizică a adversarului cabotin, atunci 
recurge. în apărare, la această armă Aici se vede diferenţa faţă de 
tactica divină, care nici în asemenea cazuri nu recurge, fiindcă 
ţelurile ei sunt mai înalte Niciodată însă Mişcarea Legionară nu 
foloseşte în atac arma desfiinţării pentru atingerea scoounlor sale 

Dar şi când se întrebuinţează, pentru cazuri de legitimă apărare, şi 
aici se repară, în esenţă, păcatul, fiindcă odată cu comiterea lui se 
dă şi iertfa celui care a păcătuit adică ispăşirea, pentru ca astfel să 

se salveze lima mare 


Mijloacele de acţiune trebuie să fie echivalente scopului Dacă 
învingi o mişelie prin altă mişelie. în realitate nu este nici o victorie 
Dimpotrivă, este o nouă consacrare a mişeliei Principiul râului este 
afirmat, pentru că s-a schimbat mişelul, dar mişelia a rămas 
triumfătoare După cum pentru aducerea păcii pe pământ. în 
tactica divină nu poate exista altă armă decât dragostea, tot aşa şi 
în tactica legionară orice altă armă care ar trece peste principiul 
binelui, ar fi desfigurat şi compromis linia acestei lupte, adică ţelul 
final. 

Biruinţa este spirit uală, care durează, pe când cea materială 

este efemeră 

Legionarismul tinde să răscolească pentru acţiunea sa numai 
forţele bune şi creatoare ale rasei româneşti, după cum 
creştinismul le răscoleşte pe cele superioare ale omului 

In acţiunea dusă după principiile legionare, va trebui să fie 
permanentă încordarea de a nu se aluneca - chiar în momentele 
mai grele - la soluţii care ar contrazice însăşi esenţa legionară 
Satana se îmbracă în haina ademenitoare a raţiunii de stat ” Cel 

care nu p oate rezista de dragul succesului imediat, pierde esenţa 

legionara 

Necesitatea de a rămâne pe lima iniţială proprie nu este numai 
de natură etică , ci şi pur tactică Este principiul tactic formulat de 
Clausewitz Marea dificultate constă insă în a rămâne credincios 
principiilor pe care (i le-ai făcut (p 716) Căpitanul a fost magistral 
,n această privinţă Chiar Machiavelli recunoaşte această 
necesitate Este fără sens ca o necesitate tactică să te facă a 
renunţa la obiectivul esenţial al luptei Atunci ce sens mai poate 
Şvea lupta? Această problemă se punea mereu în Mişcarea 
Legionară Deci. nu biruinţa cu orice preţ. chiar dacă este de 
^ apâ - a biruinţa numai oe lima mare care singură poate justifica 
sate eforturile şi toate jertfele, fiindcă numai ea duce la adevărata 
m m a binelui 

Aşadar. în acţiune Mişcarea Legionară nu coboară pe terenul 
Exersarului şi nici nu îşi ia armele din câmpul lui tactic Ea îşi 
ar atâ păstrează luminos poziţia Nu poate fi depăşită decât pe 
acesî ter en Dar venirea adversarului pe terenul său, adică lupta cu 
piitocel? creatoare chiar in cazul când o depăşeşte. înseamnă în 

•SIKLtQt un tm.mf ş, acest fapt este esenţial după cum 

coborârea acţiunii sale pe terenul adversar satanic, chiar dacă 
•nvinge. în realitate nu este decât o victorie aparentă şi o 
,n r ^ n 9ere în esenţă, fiindcă, după cum spune Căpitanul, tot 
a rămas 

A ^ acla [ stilul acţiunii legionare conturat pe terenul său. este 
11 .2iaânjc ofensiv In această situaţie, se întrebuinţează numai 
111 P ar tea bună din om ^a acţiunile negative ale adversarului se 


Intuiţia, mai mult decât raţiunea, dirueazâ acţiunea legionară 

întreaga construcţie a sistemului reclamă acest lucru însăşi 

această construcţie tactică nu a ieşit din calcule, ci mai mult din 
instinct pentru conservarea şi afirmarea neamului românesc Este 
ceea ce Clausewitz denumeşte 'lumina interioară care îl conduce 
la adevăr şi apoi curajul de a urma această slabă lumină Simţirea 
adevărului prin inimă porneşte de la Dumnezeu Raţiunea 

neputincioasă, este încercarea omului Oamenii providenţiali au 

această simţire Intuiţia orientează mai bine calea omului de 
acţiune Calea simţurilor este mai potrivită decât cea raţională 
Căpitanul intuia imponderabilul si îl folosea la timp De aceea 
conform concepţiei tacticii legionare se pune preţ în acţiune mai 
mult pe sentiment decât pe intelect “ Ne-am strâns cei care 
simţeam la fel. nu cei care gândeam la fel" f Pentru legionari ’) 

Intuirea adevărului, prin forma lui apodictică pe care o ia 
permite acţiunea fulgerătoare cu mari rezultate tactice şi strategice 
fl,ndcâ şe_,.exclud ezitânle inerente elaborărilor intelectuale 
Alegerea momentului de atac, apărare, manevră etc este în cea 

maţ mare parte de pendentă tot .de intuiţie (inspiraţie) Căpitanul 
avea un simţ cu totul deosebit şi metode noi de aplicat El avea 
oroare de forma fără fond pe care. în cultură, a cnticat-o cu atâta 
virulenţă şi justeţe Titu Maiorescu, iar in politică Mihai Emmescu 

Stilul direct este propriu acţiunii legionare în materie de sens 
- care oglindeşte stilul - Căpitanul s-a adresat direct legionarilor, 
vizând inima mai mult decât intelectul Nu a făcut teorie, ci a arătat 
trăirea (vezi circulara in loc să fac teorie, mai bine arăt ce nu 
trebuie să se facă ) Acelaşi stil se observă şi în Evanghelii De 
aceea adevărurile sunt (permanent vii acolo Ce este luminos nu 
are nevoie de intortocheli şi sulemeneli de stil De altfel toţi 
conducătorii de rasă tind spre forme simple Cea mai bună 
organizaţie nu este cea care intercalează pnntre cei din 
conducerea unei mişcări şi pnntre partizanii săi pe cel mai mare. ci 
pe cel mai mic aparat intermediar Organizaţia este in toată lumea 
un râu necesar (Hitler, p 81) Acesta era pe lângă terenul moral 
dominant şi deci inaccesibil pentru adversari, al doilea principiu pe 
care îl va avea in permanenţă faţă de toţi adversarii care, prin 
structura lor organică, tocmai aceste principii de bază ale acţiunii 
nu le puteau realiza (discuţii comitete, indiscreţie etc ) 

Toate bătăliile date de Căpitan satisfăceau o lege de bază. 
fiindcă erau date concentric De altfel este o lege fizică de a 
concentra in acelaşi timp forţele asupra unui punct Pentru acest 
motiv. Căpitanul nu admitea deschiderea altor probleme în paralel 
pentru a nu slăbi caracterul concentric al atacului Adversarul 
invers, avea interes să se deschidă şi chiar le deschidea pentru 
a slăbi concentricitatea atacului 


13 


























































■" ~ Dinamul principal pentru acţiune izvora din adânca 

- - credinţă a omului in mai bine Această sete eternă a 

omului, care devine din ce în ce mai nepotolită in mijlocul 
abuzunlor, era potolită pnn 
perspectivele care se deschideau. 

Credinţa in mai bine încheagă forţa şi, după atâtea renunţări, 
singura recompensă rămâne satisfacţia de a fi luptat pentru 
această credinţă “ Soldaţii credincioşi, spune Machiavelli. sunt 
aceia care luptă pentru gloria lor (Discorsi, p 241) 

Punându-se mereu accentul pe o recompensă spirituală , care 
este giona. evident se evită cazurile de corupere meschină şi se 
creează un ritm cu acelaşi dinamism pentru victorie care. singură, 
aduce gloria, fiindcă numai pentru un ideal şi o credinţă se poate 
mun in acest fel este captată şi ambiţia şi dmtr-o forţă distructivă 
face o forţă creatoare Căpitanul pornea de la principiul că nu toţi 
oamenii sunt egal dotaţi şi, deci, nu sunt recomandate să se aplice 
aceleaşi mâsun pentru toţi. El intuia ce este permanent şi 
fundament comun în fiecare om în sensul binelui, partea lui divină 
şi în această direcţie acţiona Căpitanul stăpânea minunat toate 
mijloacele de închegare a unei unităţi idealiste Cunoştea adânc 
sufletul omenesc şi cel românesc Ele erau bazate pe suflet şi nu 
pe interes Stând mereu pe teren observa şi intuia, păstra mereu 
legătura sufletească, inspirându-se pentru fapta creatoare in 
sensul urmărit, mobilizând sufleteşte 

Elementul de sprijin al Mişcării , care formează dinamul 
forţei, sunt cei însetaţi de dreptate si cei osteniţi, decepţionaţi Ca 
şi Mântuitorul când a spus “veniţi la mine toţi cei osteniţi şi 
împovăraţi, eu vă voi da odihnă H . la fel şi Căpitanul s-a adresat 
celor însetaţi de dreptate şi le-a spus câ le va potoli setea de 
dreptate Ei formau marile mase. Putea să fia ostenit , adică lipsit 
de ideal şi cineva care avea toate bunurile materiale asigurate şi 
totuşi nu găsea sens existenţei Aceştia sunt “derbedeu primelor 
începuturi şi aceşti “dezrădăcinaţi” vor ameliora cu forţa lor setea 
de a găsi ceva nou', prima şi cea mai grea fază a luptei Dar, pe 
lângă aceasta, a fost tinereţea care a dat suport şi avânt Hitler a 
spus că un ideal valorează atât cât eşti dispus să iertfesti pentru el . 
Aşa proceda Căpitanul pentru dinamizare 

Forţa proprie Scopul terenului propriu este de a oferi baza 
pentru creşterea unei forţe proprii şi cu desăvârşire sigură, 
adică neexpusâ alterării provocate de influentele din afară 

Selecţionarea cadrelor şi formarea forţei proprii constituie 

baza de plecare a acţiunii . 

Fără forţă proprie nu se poate concepe acţiunea Aceasta 
formează deci miezul unei tactici de luptă 

Terenul, aşa cum este organizat, oferă platforma Dar nu este 
suficient 

Poţi să fii drept corect, inteligent etc , dar dacă nu ai forţa să 
impui aceste virtuţi în lupta cu râul. ele rămân sterile 

Crearea forţei presupune atragerea elementelor combative şi 
organizarea lor in tactica legionară, această operaţiune se făcea 
după criterii cu mult deosebite de cele obişnuite Criteriile trebuiau 
sâ corespundă atât cu terenul stabilit, cât si cu telul fixat 

Puterea de atracţie este esenţială, adică legătura dragostei 
care îţi dă posibilitatea de a intra, prin antenele sufletului tău, în 
contact cu fiecare, captându-i şi valorificându-i activ toată energia 
prin amintirile şi sentimentele care se trezesc şi fortifică o voinţă 
iniţial firavă Aceasta făcea să se adune oameni de aceeaşi 
esenţă, adică de aceeaşi construcţie sufletească, fapt care dădea 
o închegare naturală şi solidă colectivităţii Legionarul fâcea un om 
nou, o rasă nouă 

Amprenta legionarului va fi aceea a Căpitanului, fiindcă în 
virtutea legii atracţiunn, ei au fost croiţi după structura şi atitudinea 
factorului central de atracţie, care este Căpitanul Adunarea 
elementelor şi selecţionarea lor prin atracţie este deci cea mai 
sigură şi evidentă, fiindcă calapodul legionar era de la început 
cunoscut şi cineva intra în el numai dacâ se potrivea După 
dispariţia lui fizică scrisul pare câ îndeplineşte această funcţie de 

aţraclie El trezeşte ecou în sufletele de aceeaşi esenţă Din cauza 

aceasta, fiecare se simţea intim cu Căpitanul De aici avea 
sentimentul acelei totale contopiri, fiindcă el reflecta partea cea mai 
bună din fiecare dintre cei obosiţi, ceea ce avea mai bun sufletul 
nostru 

Pnn legătura sa sufletească. Căpitanul antrena şi dmtr-un 
neputincios fâcea om de acţiune Ceea ce Mântuitorul fâcea 


cu bolnavii Şi neputinţa este o boală De aceea. Căpitanul - 

avea principiul consacrării celor care, în primul rând. aveau 
puterea de atracţie, fiindcă ştia câ numai aceştia pot oferi 
puncte de sprijin serioase în constituirea forţei Totuşi, după 
moartea lui s-au ivit şi unele neajunsuri Cum se explică? 
Slăbiciunea celor cu autoritatea împrumutată 9 

Selecţionarea cadrelor asigură osatura forţei In structura unei 
mişcări, dreptul celui care Conduce de a-şi alege colaboratorii este 
esenţial De asemenea, şi obligaţia Pentru ca baza să fie cât mai 
largă, recrutarea cadrelor se va face din toate categoriile sociale 
în concepţia legionară, se ia drept bază nu omul mijlociu, ci cel 
năzdrăvan Prima etapă este sâ îl selecţioneze pe acest om şi să îl 
crească Pe formarea elitei se bazează întreaga acţiune 

După legea selectiunii , nu oricine poate avea _calităţile 

necesare pentru a deveni legionar Barierele erau dure (cele trei 
încercări) Uşa era strâmtă 9 Se cerea avânt, energie, luptă, vitejie 
viaţă curată etc , în vreme ce uşa politicianismului era largă, cât sâ 
încapă toate păcatele De aceea spunea Căpitanul Dmtr-un sat 
se vor admite 50%'. restul de 50% fiind consideraţi slabi (inapţi) 
Nu era la bază principiul ca toţi sâ devină legionari; deci nu 
principiul cantitativ, ci cel calitativ puţini, dar aleşi, pentru a oferi 
certitudine absolută 

De aceea spune Mântuitorul: “Intraţi pnn uşa cea strâmtă că 
largă este uşa şi lată calea ce duce la pierzanie Şi mulţi sunt cei 
care intră pnn ea Că strâmtă este uşa şi îngustă calea care duce 
în viaţă şi puţini sunt acei ce o află ’ 

Selecţionarea se fâcea în mod treptat Formula exactă 9 Mulţi 
chemaţi, putini aleşi Căpitanul a admis şi tolerat legionari 
imperfecţi, tocmai cu această tendinţă de a-i perfecţiona Dintre cei 
care au pornit iniţial, unu au rămas pe drum. au obosit Până acolo 
au putut ajunge Nu au avut respiraţia mai mare El a mers mereu, 
parcurgând toate etapele, până la desăvârşire Aceasta este 
valoarea absolută, astfel câ obiectivul a fost atins pnn trasarea 
drumului 

Oricât ar părea de paradoxal, prigoanele, închisorile, lagărele 
erau auxiliarul cel mai preţios pentru desăvârşirea legionară şi deci 
pentru selecţionare Căpitanul era sever în privinţa selecţionăm 
Câştigarea unui om prin redresare morală era o biruinţă mai mare 
asupra râului Fondul creştin din pilda cu fiul risipitor El nu adera la 
principiul egoist de a-st recruta elementele bune de-a gata, ci 

dorea sâ salveze suflete , sâ le aducă pe calea mântuirii Era o 
dragoste care depăşea calculul sau interesul şi avea acelaşi fond 
creştin 

Selecţionarea elementelor de conducere era grna lui principală , 

în special a celor tinere, care asigură înlănţuirea în timp şi care 
trebuie sâ marcheze o nouă etapă spre perfecţiune 

Sfătuitorii . Selecţionarea acestor cadre aiutătoare izvora din 
următoarele principii 1) Căpitanul admitea câ orice om este supus 
greşelii 2) Există legi naturale pe care nimeni nu le poate încălca 
Un conducător nu face ce vrea, ci numai ce trebuie 3) Unitatea de 
comandă trebuie asigurată prin hotărârea unei persoane care sâ 
poarte răspunderea Din aceste principii rezultă necesitatea 
sfătuim şi a sfătuitorilor ca un instrument auxiliar de conducere a 
acţiunii Sfâtuirea însă presupune critică si Căpitanul o admitea, el 
combătând spiritul cnticist. adică excesul de critică cu orice preţ, 

care este o boală a neputinţei Acest fapt îl fâcea sâ cultive critica 
exact în limitele ei Adică asculta. încuraia sinceritatea si opinia 
liberă şi t după ce discernea, hotăra, adoptând-ideea si încadrând-o 

in stilul său Dacă sunt mulţi consilieri şi conducătorul nu este ferm. 

atunci se balansează in mod steril intre diferite păreri fără a putea 
lua vreo hotârâre 

Manevra rapidă şi surpriza se realizează insă prin hotărâri 
rapide Pentru acest lucru. Căpitanul păstra legătura cu 
colaboratorii sâi prin sugestie şi climat, adică funcţionau antenele 
spirituale Comunicativitatea este în acest caz foarte necesară 
Pentru acest motiv. Căpitanul îşi populanza ideile sale pnn lozinci 
de acţiune pe care le repeta în mod neobosit (cine a stat lângă el 
cunoaşte această tehnică) Aceasta asigură flexibilitate şi 
adaptarea planului la împrejurări 

Figurantul şi clica erau excluşi din principiile Căpitanului Baza 
aceasta pe terenul său era largă, sănătoasă şi naturală Este 
legitim dreptul unui conducător de a-şi alege oamenii de încredere 
Dar aceasta nu poate merge peste o anumită limită care sâ aducă 
prejudicii Căci, dacâ nu are acces in cercuri largi şi nu foloseşte 
criterii obiective şi se mărgineşte la un număr restrâns de apropiaţi 
şi de proastă calitate, atunci se degenerează în clică Primejdia 
clicii Căpitanul o înăbuşea prin ţinuta lui luminoasă şi radiereai 


14 



























































































r de spiritualitate, care îi paraliza pe linguşitori şi pe ipocriţi 
Carol al ll-lea şi Sima erau organic predispuşi pentru clică 
Flementele unilaterale şi cu tendinţe extremiste trebuie 
placare armonic in diferite extremităţi , pentru a asigura, prin 
tendinţele lor divergente, echilibrul colectivităţii respective. Armonia 
se stabileşte mai uşor când cel care conduce are el însuşi un 
echilibru rezultat din calităţi variate şi. prin aceasta, poate lua 
contact cu cei cu care se sfătuieşte, păstrând echilibrul între ei 
Motoria de cunoaştere a Căpitanului 

[n alegerea colaboratorilor săi. Căpitanul pornea de la premisa 
câ numai trăind cu cineva îl poţi cunoaşte mai bine La prima 
vedere făcea o selecţie de principiu arăta bine sau arăta râu 
Erau antenele sufleteşti care funcţionau în subconştient Apoi şi-l 
apropia pe cel pe care trebuia să îl cunoască în diferite împrejurări, 
spre a-i aprecia reacţiile lui fireşti Dacă i se părea bun. atunci îl 
obişnuia şi cu modul său de lucru Cel mai mare preţ îl punea pe 
afinitatea sufletească. Observarea directă pe teren era cea mai 
eficientă Căpitanul efectua schimbarea colaboratorilor în judeţe 
din considerente tactice. în faza iniţială, pentru a încerca, forma şi 
selecţiona cât mai multe cadre, lârgindu-şi câmpul experimental în 
aceste cazuri se aveau în vedere necesităţile inerente de 
completare, echilibru, tranziţie sau oportunitate, fiindcă 
colaboratorii trebuie dozaţi în diferitele faze ale unui organism Un 
om care înfruntă moartea este esenţial, chiar dacă are unele 
scăderi, la început, pentru îndeplinirea misiunii lui, după cum un 
om comod, dar foarte priceput, corect, bun organizator, este tot 
atât de esenţial în faza constructivă, când nu este paralizat de 
primejdii. 

Calităţile unui conducător se pot vedea mai bine în momentele 
de mare primejdie Când toţi sunt pierduţi şi cuprinşi de panică, el 
domină situaţia şi comandă, iar ceilalţi ascultă 
Infailibilitatea Căpitanului constituie centrul de greutate al forţei 
care măreşte la maximum încrederea pentru valorificarea ei Este 
o tendmtâ a omului de a căuta desăvârşirea Ideea de zeificare 
este veche şi naturală Prin aceasta, se asigură în mod desăvârşit 
pnncipiul unităţii de comandă, care este un principiu universal 
admis pentru acţiune şi se oferă toate posibilităţile de manevră 
întreaga forţă papală - după cum am văzut - aici îşi găseşte 
punctul de sprijin în infailibilitatea Papei Formula M Căpitanul nu 
greşeşte dădea mereu siguranţă de direcţie şi evita orice 
manifestări ale forţelor negative sau paralizante care se ivesc din 

neîncredere Infailibilitatea Căpitanului se bazează pe aderenţa 
totală din dragoste Prin dragoste erau eliminate toate elementele 
negative care ar fi putut să o întunece şi să o reducă 
Puterile nelimitate presupun, pentru echilibru, o mare conştiinţă 
pentru a răspunde singur de greşelile comise, recunoscându-le 
Căpitanul dădea o mare supapă de siguranţă acestui sistem care. 
pnn structura lui, nu poate respira decât în fanatism, 
recunoscându-şi singur greşelile u în acest volum se cuprind şi 
toate greşelile mele" ( Pentru legionari ") Această recunoaştere 
propne. bazată pe o adâncă psihologie a sufletului omenesc, 
mărea şi mai mult încrederea, mai mult decât ar fi făcut toate 
încercările de a arăta lipsa de greşeli Recunoaşterea greşelilor 
constituie un act de corectitudine legionară si o supapă de 
menţinere a disciplinei . Aşa se revărsa binefăcător un mare fluid 
de încredere care era pus în slujba unui ideal măreţ şi organizat de 
legi morale de fier care evită orice deviere. 


Mitul Căpitanului provenea din grandoarea morală Era- 

calitativ şi esenţial pentru creaţie, pentru că fără mit nu se " “ 
poate crea nimic 

Iniţiativa dată şefului de cuib dă toată flexibilitatea de a recruta 
pe loc elementul conducător, chiar după ce succesiv au căzut şefii 
Aşadar, la temelie stă legea elecţiunii naturale . Structura 
u Cărticelei şefului de cuib " tinde spre o organizare verticală 
Tendinţa este de a se evita crearea de forţe concentrate şi 
independente şi atenuarea lor prmtr-un joc de echilibru Această 
problemă era soluţionată în fond mai mult prin educaţia morală a 
cadrelor Mişcarea Legionară nu admite nici elemente decăzute 
pentru a le folosi prin viciile lor; primeşte numai oameni sănătoşi 
trupeşte şi sufleteşte, dar dezrădăcinaţi 

Pnn cunoaşterea reciprocă se dezvoltă şi Încrederea reciprocă 
Pentru elementele venficate ca inapte , dar care totuşi s-au 
încadrat în Mişcare, era măsura trecem pe linie moartă, ceea ce nu 
ar fi fost. aparent, propriu spiritului legionar Aceasta însă pentru 
elementele care congenital nu se puteau adapta Mişcării Este 
operaţia pe care o fac albinele care le mănâncă pe cele moarte 
Măsura purificării radicale trebuie să se producă însă la momentul 
oportun Atunci, pe baza faptelor, se va alege în mod definitiv 
“neghina” dar pentru aceasta aştepta epoca secerişului când 
recolta este coaptă, pentru că nu vroia ca prematur să înceapă o 
acţiune care ar fi dăunat (cazul cu cei incorecţi de la Cooperativă) 
Aşa spune şi Mântuitorul “Lăsaţi să crească amândouă până la 
seceriş şi atunci, la vremea secenşului. vei spune secerătonlor 
<Pliviţi întâi neghina şi legati-o în snopi ca să o ardem, iar grâul 
adunaţi -/ în jitniţa mea> " (Matei, 13/30) 

Corpul Mota-Marin este coloana vertebrală a forţei legionare 
nucleul forţei proprii Este o sinteză desăvârşită dintre spiritul eroic 
şi cel creştin El formează 1. sâmburele elitei. 2. forţa politică de 
şoc, 3. elementul de stabilitate (centrul de greutate) şi de 
intimidare Căpitanul a pus trupurile lui Moţa şi al lui Marin temelii 
viitoare ale elitei româneşti legionare Jurământul Mota-Marin este 
dogmă, închidere în interior pentru asigurarea continuităţii, cu 
legile lui proprii, in interiorul Mişcării, are o importantă deosebită în 
procesul selecţionării, având o contribuţie pozitivă in timpul 
evoluţiei Mişcăm, în diferitele etape de lupta, au fost încadrate şi 
gradate o serie întreagă de elemente care au avut contribuţii în 
etapele respective, dar care nu îndeplineau toate condiţiile elitei 
legionare Pnn înfiinţarea corpului Moţa-Marin, s-a dat o soluţie 
pozitivă în procesul de alegere a elitei, fiindcă nu s-a recurs nici la 
înlăturare sau degradare şi nici la sistemul tragem pe lima moartă 
ci reselectionarea se face pe principiul fundamental al Mişcării 
stabilit iniţial capacitatea de a se rupe de bucuriile pământeşti şi 
de a fi gate de jertfă pentru Legiune Membru acestui corp vor fi 
sâmburii cei mai aleşi ai credinţei legionare, purtâtom patrimoniului 
spiritual “Un singur legionar de va rămâne şi totuşi Mişcarea 
Legionară va merge înainte " Corpul Moţa-Mann trebuie să fie 
elementul principal de sprijin. în special în vremurile de furtună 
in direcţia cealaltă au fost Partidul Totul pentru Ţară. Pnetenn 
legionanlor simpatizanţii etc 

Căpitanul căuta să cultive spiritul de corp până la limita care nu 
tulbura, prin hipertrofia lui, viaţa legionară în totalitatea ei 

(continuare in numărul viitor) 


*** 

Deoarece se folosesc de multe ori anumiţi termeni în sens impropriu, chiar de câtre unele personalităţi, 
Publicăm in fiecare număr definiţii oferite de dicţionare prestigioase. 


Democraţie - regimul politic în care poporul îşi exercită suveranitatea el însuşi, fără intermediul unui organ reprezentativ (democraţie 
d ,r ectâ) sau prin reprezentanţi interpuşi (democraţie reprezentativă) Sensul cuvântului variază după momentul şi mediul în care este 
utilizat, precum şi după contextul doctrinar în care este situat. De aici, şi o oarecare ambiguitate in elaborarea unei definiţii ştiinţifice 
in - deci termen extrem de flexibil, de relativ - pentru a ne expnma reţinut) 

,n prima accepţie - democraţie directă - contractul social în care J J Rousseau a pus în lumină ceea ce înseamnă democraţia directă 
este irealizabilă în toată puritatea ei" In Elveţia, de pildă, ar exista o democraţie, indirectă însă, care s-ar expnma prin iniţiativă 
Populară veto. referendum 

Originile democraţiei sunt strâns legate de crearea polisului grecesc 

Deoarece înţelesul modern al cuvântului este altul decât acela al statului-cetate (polis) din vechea Eladâ democraţia directă nu poate 
1 tran sferatâ în statele moderne - W Churchill Nimeni nu pretinde că democraţia este perfectă sau atotştiutoare intr-adevăr, s-a spus 
os democraţia este cea mai proastă formă de guvernare cu excepţia tuturor celorlalte forme care au fost încercate din când în când " 
Regula generală este democraţia reprezentativă când voinţa poporului este exprimată pnn intermediul reprezentanţilor lui 


(extras din Larousse ediţia 2000) 


^ - 







































“ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞTr 
- premii în cărţi - 

Condiţii de participare: - vârsta max. 35 ani; 

- răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa 
sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până 
la data de 22 a lunii următoare apariţiei ziarului. 

Premiile se vor ridica de la redacţie. 

RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII OCTOMBRIE 
A existat vreo diferenţă intre Legiunea Arhanghelul Mihail\ 
Mişcarea Legionară. Garda de Fier şi Partidul Totul Pentru Ţară "? 
(şi dacă da, care?) 

A FOST DAT DE Adriana C., 34 ani, din Bucureşti, inginera 
(care a câştigat astfel premiul oferit de noi, "Doctrina Mişcării 
Legionare" de Corneliu Zelea Codreanu). 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL 

Legiunea ”Arhanghelul Mihail " este sinonimă cu Mişcarea 
Legionară şi a reprezentat mişcarea naţională de renaştere 
ortodoxă, morală, spirituală a românilor, al cărei şef a fost Corneliu 
Zelea Codreanu 

Garda de Fier s-a înfiinţat de către Corneliu Zelea Codreanu ca 
organizaţie a tineretului anticomunist, putând face parte din ea orice 
tânăr, indiferent de orientarea ideologică (liberal, ţărănist, legionar 
etc ). cu condiţia să fie anticomunist Dar pentru că în ziua anunţată 
pentru înfiinţare (13 apr 1930) nu s-au prezentat decât legionarii. 
Corneliu Zelea Codreanu a fondat Garda cu proprii legionari, 
aceasta devenind expresia politică a Mişcăm Legionare (şi. 
începând de atunci, neputându-se înscrie în ea decât legionari) 

După ilegalizarea (abuzivă - printr-un simplu jurnal al Consiliului 
de Miniştri) a Gărzii de Fier. de către I G Duca (în 1933), Corneliu 
Zelea Codreanu a înfiinţat (în 1935) Partidul "Totul Pentru Ţară" 
ca expresie politică a Mişcăm sub conducerea gen Gh 
Cantacuzino-Grânicerul (iar după moartea acestuia, sub 
conducerea ing. Gh Clime, comandant legionar al Bunei Vestiri) 

Deci Garda de Fier şi Partidul "Totul Pentru Ţară' au fost un fel 
de anexe - să zicem - ale Mişcării 

Diferenţa între Legiunea Arhanghelul MihaiT, Garda de Fier şi 
Partidul Totul Pentru Ţară" constă în faptul că din primele două 
organizaţii nu puteau face parte decât legionari, pe când în partid 
puteau intra şi nelegionari. cu condiţia de a fi fost oameni de o 
înaltă ţinută morală, animaţi de dragostea pentru neamul românesc. 

O precizare importantă: între noţiunea de ” legionar ■" şi cea 
de "membru al Mişcării Legionare” este o mare diferenţă 
pentru a deveni legionar (după mărirea afluxului tineretului spre 
Legiune) era obligatoriu un stagiu de 3 (trei) am într-un cuib 
legionar, timp in care cel ce dorea să devină legionar trebuia să 
facă dovada că merita această onoare corectitudine (faţă de toţi, 
chiar faţă de adversari), devotament pentru naţionalismul 
românesc, credinţă în Dumnezeu şi in şefi, înţelepciune, curaj etc 

ÎNTREBAREA LUNII NOIEMBRIE Care erau gradele şi 
funcţiunile in Mişcarea Legionară şi ce rol avea j? 

PREMIU CAL TROIAN INTRA MUROS (MEMORII LEGIONARE) 
- ION DUMITRESCU-BORŞA 



VIOREL TÂNASE - SIBIU Vă mulţumim pentru aprecierile 
făcute asupra publicaţiei noastre Momentan nu facem abonamente 
la ziar dat fiind că ne aflăm la finele anului Foarte probabil că 
pentru anul 2004 vom începe campania de abonamente în 
decembrie a c , abonamentul incluzând şi taxele poştale Există 
soluţia să vă trimitem dvs numărul de exemplare solicitat şi să le 
distribuiţi dvs . ca şi până acum 

M T - IAŞI De ce nu semnaţi cu "a b c sau "x y z"? Sub 
anonimatul laş. în loc de critici obiective susţinute de sugestii, 
aruncaţi cu invective luate dm manualele de istorie comuniste Le 
cunoaştem, aşa că nu ne deranjează 'opiniile" dvs în legătură cu 
mişcările naţionaliste 

DORIN ALBU - IAŞI Nu publicăm cuvinte încrucişate, nu sunt 
pe profilul publicaţiei noastre Le puteţi oferi publicaţiilor de 
specialitate sau ziarelor locale 

SILVIU IVANOV - TULCEA Ne spuneţi că vreţi să deveniţi 
colaborator al ziarului şi ca atare să vă sugerăm câteva teme care 
ne-ar interesa! Noi nu dăm indicaţii, articolele trimise apar numai 
dacă sunt pe profilul ziarului şi, fireşte, dacă sunt corespunzător 
redactate Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază iar cele care 
văd lumina tiparului nu sunt remunerate întrucât nu dispunem de 
fonduri toţi colaboratorii noştri, inclusiv colegiul de redacţie 
lucrează benevol pentru apariţia acestui ziar Dacă veniţi în 
Capitală, poate ne faceţi o vizită Ne-ar face plăcere să vă 
cunoaştem 

IOANA CRĂCIUN - CONSTANTA Ne întrebaţi dacă într-adevâr 
a existat o lucrare simfonică dedicată Mişcăm Legionare Informaţia 
pe care o aveţi este corectă şi aşa cum ati precizat, că în acest caz 
doriţi amănunte, vi le oferim: simfonia se numeşte Codreanu şi a 
fost compusă de Bălan de ongine macedo-românâ Premiera ei a 
avut loc la 6 ian 1945 în renumita sală Beethoven Halle din Berlin 
Orchestra era a Filarmonicii din Berlin condusă de maestrul 
Furtwangler Poate, cine ştie. o vom auzi vreodată, şi la Ateneul 
Român 1 De ce nu? în definitiv, este o simfonie. 

NICHITA SARBU-GHIRAN - PÂNCOTA. JUD ARAD Urmare a 
apelului telefonic v-am expediat exemplarele solicitate din ziarul 
nostru Aşteptăm articolul dvs precum şi cel al mamei care a fost 
în tinereţe cetâţuie Dacă doriţi să stăm de vorbă mai detaliat, vă 
aşteptăm. Aveţi asigurată cazarea 

VIOREL R - BUCUREŞTI Dacă doriţi să vă înseneţi în 
Acţiunea Română ", vă aşteptăm - să ne cunoaştem, mai întâi - în 
fiecare vineri între orele 15 -19. în strada Mărgăritarelor nr 6 

SORIN MARINESCU - CRAIOVA Ne pare râu că aţi Intrat în 
posesia publicaţiei abia în octombrie, dar numărul din septembhe 
s-a epuizat, vă putem trimite doar un exemplar Vă mulţumim 
pentru intenţia de a ajuta la distribuţia publicaţiei sunteţi binevenit 

DUMITRU BURGHELEA - BRĂILA Bineînţeles că vă vom 
răspunde în continuare la orice întrebare legată de Mişcarea 
Legionară Orice clarificare nu poate fi decât benefică 

IONEL TOMA - BUCUREŞTI - Având în vedere faptul că 
sunteţi bucureştean. nu ar fi mai bine să vorbim direct, decât prin 
corespondenţă? Bineînţeles că suntem de acord cu sugestiile în 
privinţa paginii noastre de Internet, dar primul lucru care ne 
preocupă este dinamizarea şi actualizarea paginii - pentru că trăim 
în anul 2003 

ALEXANDRU BRAD - BRAŞOV Apreciem bunăvoinţa Şi 
informaţiile dvs dar nu publicăm 'Capitalul lui Marx. nici pentru a-l 
combate 

ELENA TITESCU - BRAŞOV Vă mulţumim pentru originala 
dvs idee Ne-aţi făcut o surpriză Demult n-am mai râs atât' Dar nu 
putem publica asemenea glume, din motive lesne de inţeles 


Răspunsuri date de E Ghika 

Periodic editat de Acţiunea Română """IsS^SSG 1 93 1 i 

Redactor Şef Nicoleta Codnn 

Colegiul de redacţie Radu Constantin. Emilian Ghika Corneliu Mihai 
Secretar de redacţie Nicolae Badea _ 

Relaţii cu publicul Str Mărgăritarelor nr 6. sector 2. Bucureşti 

( 2 ona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare coif cu str Vasile Lascăr) 

Vineri. Intre orele 15 - 19 

tel (021) 322 3832 ş. (021) 610 3578 sau 0745 074493 

e-mail actjuneaj^mana@aciiunea-rorTiana com_ 


L