Cuvantul Legionar nr. 9, mai 2004

t 


i/iaa că de vor tăcea aceştia, /lietrefe vor dtripa. 

goaxfAeâe dyiâ ^eca *4*9-4$/ 


JJ 


Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

. î n duhul naţional creştin al lui Corneliu Zelea Codreanu 


Anul I, Nr. 9, MAI 2004 


Apare la jumătatea lunii 


7 000 lei 


Director: N1CADOR ZELEA CODREANU 


CUPRINS: 

Jdec/cpie O diversiune 

SdCiău/ini Idioţii 

Cruce şi spadă 

^iterciu Fior Strejnicu 
2d<yrfu//u>4tra di mfi/ică 
Sicrie Salazar 

Srfctuaâiade Presă românească în Bucovina de Nord 
^u/tură/^crdema/aâţi de drecyita Traian Brăileanu 
Jk memoriam Pierderea Bucovinei de Nord - Document 

ţfiiverie De la linişte la cântec; Statul, reprezentantul 

'îdosican 

^'oŞta redacţiei 



SCRISOAREA II 


Domnule Radu, 

lată că profitând de amabilitatea cu care (aş vrea să cred) aţi 
acceptat să luaţi în seamă prima mea scrisoare, am avut curajul să 
vă mai inoportunez cu una Dar ce rost poate avea o aşa o 
corespondenţă unilaterală? Vă voi spune: sunteţi singurul din 
tabăra adversă cu care am făcut cunoştinţă direct şi, în afară de 
subiectivismul determinat de împrejurări şi de poziţiile noastre 
antagoniste, am avut senzaţia că aş putea să am în dvs un 
interlocutor 

La emisiunea la care am participat împreună aţi pus o 
întrebare "Ce poate învăţa un tânăr care vine la o organizaţie 
legionară? n 

Dvs ce aţi fost învăţat că poate afla un tânăr la legionari? 

- Ura împotriva celor care nu sunt de aceeaşi religie cu tine? 

- Că legionarii sunt sortiţi să conducă lumea? 

- Că oricine nu se declară făţiş de partea noastră trebuie 
discreditat sub o formă oarecare şi, în final, distrus social sau chiar 
fizic? 

- Că noi avem o ţară şi că oricine se crede stăpân în ea, noi îl 
vom omorî cu forţa armată, cu elicoptere şi rachete? 

Ce aţi mai fost învăţat de comunişti, că legionarii se declară 
popor ales? 

Nici vorbă de aşa ceva, d-le Radu! La noi se poate învăţa 
esenţa religiei creştine: Dragostea! Nu ura, nu răzbunarea până 
la a şaptea generaţie! Dragostea de aproapele tău, iertarea 

Noi, care ne numim "Legiunea Arhanghelului Mihaif\ nu vom 
uita însă niciodată că legionarii au fost şi sunt în primul rând şi că 
patronul nostru poartă sabie! 


împilarea altora. Noi va trebui să devenim mai buni decât cei 
cu care convieţuim; dar atenţie, tot la noi tinerii învaţă că acest 
pământ ne aparţine din negura timpurilor şi că atunci când 
năvălirile barbare ne-au pus la grea încercare şi au pus ta 
îndoială drepturile noastre aici, am renăscut din propria 
cenuşă şi ne-am apărat chiar şi în cele mai imposibile situaţii. 

Noi îi învăţăm pe tineri că, în momentele cele mai grele, 
decisive pentru soarta acestui popor, Dumnezeu i-a trimis omul 
providenţial: un Horea, un Tudor Vladimirescu, un lancu Jianu, un 
Corneliu Zelea Codreanu, şi că toţi aceştia au salvat cu sângele lor 
continuitatea existenţei şi a demnităţii acestui neam 

Noi îi învăţăm pe cei tineri că poporul român este singurul din 
lume care nu a dus războaie de cucerire 

Noi îi învăţăm care sunt cerinţele fireşti ale acestei ţâri şi că 
au datoria sfântă să nu cedeze o palmă din acest pământ, că toate 
aceste sfâşieri ale ţârii sunt un motiv în plus pentru a deveni mai 
buni, mai eficienţi, mai ordonaţi, mai organizaţi, pentru a ne 
crea cu mâinile şi cu mintea noastră o ţară capabilă să-şi ţină la 
respect duşmanii dinafară şi dinăuntru. De-a lungul timpului s-a 
dovedit că cel mai bun vecin al României a fost Marea Neagră 

La noi cinstea trebuie să primeze peste tot: în relaţiile dintre 
camarazi, dintre camarazi şi ceilalţi cetăţeni şi până şi în relaţiile 
cu duşmanul, căci una din legile de bază merge până acolo încât: 
"Decât să învingi printr-o infamie, mai bine cazi luptând pe 
drumul onoarei". 

Un tânăr care vine într-o organizaţie legionară mai este învăţat 

7fi*nntmuaWRiNMtoE 5) 


La noi tinerii pot învăţa că scopul românilor nu este 

CUVÂNTUL LEGIONAR mai 2004 


dVîcodcr /dedea Codreanu 


pag. 1 





































tisie/vtuJu't' 

O DIVERSIUNE 





'Legiunea nu este o broască ţestoasă ca s-o cunoşti după carapace." (Horia Cosmovici - Statul şi elita legionară) 

” Thcolorur d-lui Vădim Tudor din 11 mai 2004 avertizează "Doctrină") cu citate din "măreţul" "comandant distrugătorul operei 
pe prima pagină - în noul stil mesianic (căpătat, probabil, de când Căpitanului. Comandantu , ug^ 1 • ._ p a 9aju unei 

cu ridicarea statuii lui Ysac Rabbin), dar în vechiul limbaj: "Domnilor maşini, a dat indicaţii ( preţioase . ) razilor băgaţi 

intoleranţi Alex. Marton. Marco Maximillian Katz şi Radu Feldman de el într-o nouă prigoană. Este suficient un citat pentru a se reliefa 
Alexandru - ochii cât sarmaua, s-ar putea să vă fie dor de PRM..." cât de mare este diferenţa faţă de viziunea po 'ticâ a Căpitanului 
De ce? Păi: "Legionarii români au demonstrat, de 1 mai, la "Pentru a cunoaşte şi aprecia un organism politic, nu e de ajuns 
Berlinl" Şi mai mult "Ei s-au alăturat neo-fasciştilor din Germania, să analizăm manifestările lui exterioare, aliate intr-o stare de 
Spania. Austria, SUA". continuă prefacere, ci trebuie să străbatem dincolo de această 

zonă a nestatorniciilor, până la fiinţa lui lăuntrică, până la 
!>*■- Vă mai amintiţi de bancul cu concep t u i s ău imanent " (citat din "Doctrina legionară" a lui Sima) 

\ * maşina câştigată de Bulă la loto? p eC j nu e a j Uns să analizăm manifestările "exterioare". Or 

f* 'Felicitări, dragă Bulă, am auzit că ai ex j sta şj manifestări ... interioare?! Vorba preotului Palaghiţă 

câştigat o maşină! Mulţumesc, dar aS emenea oameni care consideră că faptele nu îi angajează, se 
eşti prost informat: nu e vorba de o numesc "iresponsabili" şi nu trebuie să circule liberi prin lume. 
maşină, ci de o trotinetă "Ei, Ţot în acest sens a f ost edificatoare şi discuţia pe care am 
oricum, felicitări!" Mulţumesc, dar avut . 0 cu ş e f u | a/ 0/ , Drepte, dl. Tudor lonescu, chiar anul trecut, de 
lasă-mă să termin: nu am câştigat- zjua |_ e gj un jj | a sediul nostru (cu martori) Dânsul ne-a expus 
o, ci mi s-a furat! Cam aceeaşi conv j n g er j| e sa | e personale (nu cele de faţadă): că însăşi concepţia 
senzaţie cred că au avut-o şi cititorii Q^piţ anu | u j este . depăşită, că trebuie să lupţi cu aceleaşi arme ca 

ziaru ui vadimist când, întorcând a | e duşmanului, oricare ar fi acestea (inclusiv mişelia) etc Dl 

^ r °. 11 p ^ ini e ca .^. um au lonescu aprecia "viziunea politică” şi abilitatea lui Sima în opoziţie 
riMmnArif . . f . a - . . def ' * l e 9 lo narit la Berl.n, au cu Căpjtanu| care ar fj fos , cică un învins 

al ”No/7 Dreofe”! P ° 3r U ° a uca a * re P rezentant De altfel, până şi cinstirea memoriei Căpitanului de la 30 

—"k,„ „ - „„„ ... . . . ... noiembrie "beneficiază" tot de citate din Sima. 

Nu mă hazardez să presupun motivele pentru care ziariştii 

vadimişti văd multiplicat. De ce Noua Dreaptă nu este atunci încadrată la simişti? 

De altfel, şi W. Totok pare să aibă o imaginaţie îngrijorător de Simiştii sunt divizaţi în două veteranii (Fund Prof. Gh Mânu 
săltăreaţă: "Prezenţa inedită a unei organizaţii radicale româneşti la Partidul Pentru Patrie) şi tinerii (Şerban Suru), deci ar fi avut unde 
o reuniune a unui partid extremist german marchează extinderea să activeze. 

acţiunilor de consolidare a unor structuri internaţionale ale Răspunsul e de bun'simţ elementar: pentru că Noua Dreaptă 
extremiştilor europeni. nu este nici măcar organizaţie simistă, necum legionară 

Oare ziariştii" Tricolorului ” s-or fi gândit de ce "legionarii românt' 

nu s-au întâlnit tot cu legionarii români din Germania (care există, ^ei care fac cruc ' man duminica, în văzul tuturor, se mai 
vă afirm cu mâna pe inimă)? Sau de ce legionarii din Berlin nu au 0CU P^ Ş* de prozelitism pentru muzica underground. muzică 
manifestat ei înşişi alături de neonazişti şi neofascişti? Cred că am exa Kând anarhia, violenţa, animalitatea, mesaje satanice (ex. 
pretenţii prea mari de la un ziar care declară "scandal naţionaF Comandorul Hoisan - piese: "Urăsc". "Canalul colectori ' "Moartea e 
prezenţa unui" nou-dreptacri la Berlin. un sfetnic bun", disc " Anomalia" etc.) şi explică anticreştinismul lui 

Aşa cum remarca Horia Cosmovici, "Pe legionar nu-l cunoşti N'etzsche prin existenţa unui" Dumnezeu mediocru" (??') 
după cămaşă (adică după manifestări pur formale). Chiar dacă ? n „ • , 

membrii Noii Drepte s-ar îmbrăca în cămaşă verde (şi nu neaqrâ) 9 aşa-zişilor_ legionari intră şi "aplicarea unei politici 

chiar dacă vorbesc - la ocazii festive, vrând să iasă în evidentă - nomSnUo ' rJL.fUSf"*'* * e ™ ografi ? B 3 ţiganilor", ’ţiganii 
despre Comeliu Zelea Codreanu, nu înseamnă că au orientare rnmLlL^ omu " kate străină şi nemtegrabilă in societatea 
legionară. Dacă dl. Vădim, de exemplu, ar avea fantezia să umble n 6aSCa T Noua Dr nr 3 ’ 2003 ~ ,proWem a ţigănească') 
pe stradă în rasă călugărească (între două şedinţe de partid) nu aC * Z ' a A de rasism lipsea dintre toate acuzele nefondate 

cred că l-ar confunda cineva cu un călugăr. - . , ^ c ^ ni Acum, "mulţumită” confuziei întreţinute cu 

?_ lf .. sarguinţa de Noua Dreaptă” şi susţinute cu entuziasm de 

In ultimul timp, goana după NOU - cu orice preţ - nu prea sună a ^ abr,can ţn de diversiuni, vor curge iarăşi* râuri de cerneală 

ce e cu NEW Age ( anticre Ş tin »sm profund), am De fa Pt- acesta cred că este şi unul dintre scopurile actuale 
văzut Partidul NOUA Generaţie - satelit al PSD-ului. Vedem zilnic a,e duşmanilor Mişcării: s-o pună mereu î n P situaţia de 
aproape cum orice produs cosmetic, orice ciocolată care şi-a defensivă, să se apere în fata opiniei publice să exotice la infinit 
calitatea, tşi sch„bâ totodata design-ul şi se n um .ş,e « Dcca. stelescu. aşalzlsul antisemiSm etc a na 

Membrii "No II Drepte" or fi i„ realitate internaţionalişti, avea dTexptofşi ^asismT" 6- “ COns,n,iascâ Dar daca « mai 
malagambişti sau Dumnezeu ştie ce; pot să afirm însă un lucru n 

cu precizie: nu au ideologie legionară. nan Dreap ! S a aderat ,a Frontul Naţional European, structură 

Hnli'nl*? ° r i 0fi i C ' al Se . declară re P e,at §' textual: "Sunt membrii statelor infnat 3 ? a , ţl0nall?tllor care militează pentru "păstrarea 
Nu „ D p e Şl le 9'°nan m acelaşi timp? Răspunsul este simplu: naţionalista ?fj! 0nal f la,â 03 auzim şi de o internaţională 

Atât âr ri Ha • r a “? a " ?t 'i UCra,neni 5' unguri încă nu sun, în acest 

Atât ar fi de ajuns. *>'° c Să vedem atunci "asistenţă reciprocă". " idealun comune 

demagogie popaiisM ^«i?^ «ÎSLT^ia, 0 . ' af » a « dS ^ * 

pontică, morală şi economică legionară: C rpr t 

De altfel, se şi disociază de " reacţionarismul dreDtei atât de vaiornc^' rn Cu ^^fui de oameni 
conservatoare", considerându-l "concept inadecvat i, ? '' CU atâl de feţe) 

nereprezentativ pentru contextul politic aciuai", iar toate revistele do Asemeni simistilor “no, w 

dreapta, târâ deosebire de domeniul arheologiei politice le 9"'meze, să aibă" o f,l,atie S ' mt nevoia Sâ SS 

_-* 8ecund <>: s.te-ul lor este plin până la refuz (la capitolul * n sea mâ? s - ar ma , P | irn b a ^ 51 altfel - cum ar putea fl luaţl . 

Franţa, Polonia etc ) s ar P .r? apamor)d (Spania, Germania. 

CUVÂNTUL UCIONAtt mai i 0 04 ,ala " ^IS,6, - 


precum diamantul (nu 


pag. 2 

















Srftittu/vu 

IDIOŢII 




Vâ rugăm să ne iertaţi: am fost idioţii cuvântul "trădare"? 

Intr-un interviu, publicat recent in ziarul " România liberă", Tăcere 
Dumitru Ciauşu face o dezvăluire şocantă pentru cei care nu Venit la Bucureşti, ministrul ucrainean al Apărării a declarat că 
cunoşteau labirintul de la Ministerul Afacerilor Externe: Adrian Insula Şerpilor are condiţii de locuit şi că ucrainenii au qâsit chiar si 
Severm a semnat cu mânuţa lui (dolofană pe-atunci) un document apă de băut acolo In plus, forajele din zonă au depistat "lucruri 
pnn care "a recunoscut" că Insula Şerpilor aparţine Ucrainei. După foarte interesante“ - fără ca demnitarul să precizeze ce anume Noi 
care, se ştie, însuşi Emil Constantinescu a semnat, în vila lui ştim că e vorba de hidrocarburi In cantităţi foarte mari 
Nicolae Ceauşescu de la Neptun, tratatul cu Ucraina, prin care Dacă insula oferită de Adrian Severin şi de Emil 
abandonam, şi de iure, toate teritoriile invadate de Stalin. Constantinescu va dobândi ape teritoriale, atunci Ucraina va 

Câţiva istorici, ziarişti şi politicieni s-au opus cu argumente ver l i P ânâ aproape de Sulma şi de Constanta, 
zdrobitoare acestui act extrem de grav care angajează destinul , 1° , ara . ,aptu ca va exploata zăcămintele noastre din 
naţional al românilor. platoul continental, Ucraina va putea aduce acolo mult mai 

Inutil. uşor militari pentru o posibilă invazie. Cel puţin aşa gândesc 

militarii noştri pe care i-am întrebat. 

Prin ce se deosebeşte prestaţia lui Adnan Severin de cea a lui Grecia era în NATO când Turcia a invadat Ciprul Atena nu a 
Eduard Mezincescu de pe timpul lui Stalin? losif Visarionovici nu Putut face nimic fiindcă Statele Unite au sprijinit Ankara cel mai 
mai trăieşte azi şi nimeni nu i-a pus lui Severin pistolul în ceafă important aliat din Orientul Mijlociu După Israel, evident NATO nu 

Am analizat cu alte prilejuri acel document funest şi nu vom intra s-a sinchisit că Grecia pierdea un vechi teritoriu articolul 5 din 

' n d e ,ali ' ^ ,... ,. .... statu,ul Alian * ei Nord-Atlantice nu se referă şi la circumstanţe 

Scandal in oglinda in care o ţară membră NATO atacă altă ţară membră NATO! 

Proverbul cu "gogomanul care aruncă un bolovan in baltă şi o Fiindcă, la urma urmei, indirect, era atacată chiar Grecia 
mie de înţelepţi se căznesc să-l scoată" se potriveşte mânuşă aici Care a fost preţul trădării? 

Doar că ne lipsesc înţelepţii Din câte ştiu, Dumitru Ciauşu a negociat corect amintitul tratat 

De la semnarea tratatului româno-ucrainean s-au consumat zeci dar a intervenit politicul care a stricat totul Diplomatul a ştiut ce s a 

runde de nenorieri npntm a Hamor/-»-» _- , . * 


de runde de negocieri pentru a demarca platoul 
continental din Marea Neagră dintre cele două 
ţâri Experţii de la Ministerul Afacerilor Externe 
fac naveta Bucureşti - Kiev - Bucureşti de patru 
ani şi nu reuşesc să-i convingă pe ucraineni că 
insula este o biată stâncă fără condiţii de locuit. 
De la Congresul de la Berlin din 1878 insula este 
numită "stâncă" In toate documentele Tocmai 
pentru că este prea mică, nu are condiţii de 
locuit şi, In consecinţă, nu poate beneficia de 
ape teritoriale, conform normelor de drept 
internaţional 

După cum am prevenit opinia publică, dar şi 
pe gingaşii noştri politicieni, încă înainte de a fi 
semnat tratatul cu Ucraina, Kievul va face tot 
posibilul ca stânca să fie numită "insulă” 


Ucraina a declanşat recent un scandal similar 
şi cu Rusia în strâmtoarea Kerci. Acolo 
ucrainenii au decretat unilateral că Tuzla este 
insulă locuită - după ce au trimis câţiva grăniceri 
pe o fâşie de pământ steril. Nu a fost suficient că 
Moscova a cedat până şi Crimeea, marea 
mândrie a ţarilor care s-au bătut cu tătarii şi cu 
turcii sute de ani pentru a dobândi această 
peninsulă pitorească şi cu importante funcţii 
strategice Kievul vrea mai mult, fiindcă ştie să 


întâmplat în culise şi a tăcut până acum, când 
este pensionar El motivează bizar trădarea lui 
involuntară miza tratatului ar fi fost intrarea 
României în NATO la reuniunea de la Madrid 
Dacă el ar fi făcut publică trădarea şi România 
nu intra în NATO cu prilejul summit-ului de la 
Madrid, cum s-a şi întâmplat, atunci cauza 
eşecului i-ar fi fost atribuită diplomatului. Aşa 
crede Dumitru Ciauşu. 

Au fost câţiva zianşti şi politicieni care au 
afirmat, cu argumente, că România nu era 
pregătită să fie acceptată la Madnd în Alianţă. 
După cum nu era pregătită nici acum, dar "noroc" 
de Bin Laden 1 Nu trebuia să ai o intuiţie genială 
pentru asta 

Domnul Ciauşu putea să-şi dea demisia Da. 
dar dacă demisiona, nu mai era desemnat 
imediat ambasador la Paris. Toate au un preţ 
Diplomatul l-a pnmit şi acum îşi critică fostul şef 
Meritul lui este că îşi recunoaşte "greşeala" fie şi 
tardiv; însă ce folos? 

Dacă demisiona şi anunţa de ce a făcut-o 
^încălca o cutumă fundamentală a profesiei, dar 

• —^,. r -_4 acum era un erou Tot cu o pensie de patru 

milioane pe lună 

Adnan Severin susţine şi acum că tratatul 



joace tare: a deprins metoda de'lafratete mai mare şi se bucură de de el ! Ste 0 faptă patno,lcâ 

Statele . Uni,e Care ' încet| dar si 9 ur ’ îşi învăluie fostul ^ Că 3 s , emnat dlf1 P r °stie, oricât ar fi fost pasionat de 

adversar şi prin oferte făcute Ucrainei. Kievul ştie să speculeze ,, ,® andrele hldr ^9 enu,ui din a Pâ Acelaşi lucru este valabil şi pentru 
scest moment favorabil Dentm iirr^îna Ho _ . - liderul regional* care susţinea suv/pramfatcua ei ■■_ 


acest moment favorabil pentru Ucraina de pe arena internaţională 6 
iar noi trebuie să fim foarte atenţi. internaţională 

Hai la Haga, dacă te ţin curelele! 


... . ~ — -i— • iuwu vdidun si pentru 

d !™ a9 ' onal _ 1 care su sţinea suveranitatea şi stabilitatea Ucrainei 
a ! e ( cu d01 ani ,n urmă - ^nd nu mai conta nici în sondaje 
..a ndad, uaca ie ţin curelele! . 3 ,ost '"v' 13 * de Leomd Kucima la Kiev şi medaliat Oare 

Convenţia dintre Ucraina şi România este ca, dacă până in luna fî? fapte? 

ie nu vor aiunae la nn t~ .. ■ ... n timpul procesului, Tudor Postelnicu făcea o declarării 

antologia Onorată instanţă, am fost un dobitocr Putea in 


atnVsevamStaC n T* * ^ pla ‘°u-ui continental 
atunci se va merge la Curtea Internaţională de la Haga 


"Jr , Vd merge ' a burtea Internaţională de la Haga «T " instanţa, am fost un dobitocr Putea în 

Dumitru Ciauşu observa corect că nici un politician ucrainean nu nîf 1 ' â S ! dez,Câ de sta,uM J a 'nic de slugă a dictatorului Dar 
l V ! a J^? J ? . Sâ reeunoascâ dreptul Românie, asupra platoului “ " aţlune ' la ce ne mai fol °seşte pocăinţa tardivă a unor 


Dar românii nu au şi ei mândria şi interesele lor? Ei nu mai au 
mar reţin^"aîenţ!a™rnass7ne3îa 


§ Ş* Matei Caragiale. fiul lui I L Caraoiale l^i fahnra 

r . ep,i i ca amu2a > ‘Băiete, mai bine p,păie-ţ, cmşteM^vezt'rtl?'*' P , Ufta ' ne ' CU blazon iar ta,câ "Sâu. om cu picioarele 
plăcmtarul. de la căratul tăvii pe capi ■ * P ' creştetul, să vezi că f, s-a transmis şi ţ,e ieşitura pe care o avea bunvă-tău 

închei, gândindu-mâ c5 nu e^tp r-ayiii _■ 

o grosieră (ş, neizbutita» d,vers,“e fo leSurâ cu °mT ,anCU " le ** ° muscâ 

ne zbutitâ, - cea cu "neolegionan," care, cicâ, s-ar f, rătăci, înTrVSâ^ S# Sg£t XŞgŞg 

CUVÂNTUL 1CGION4R mai 2004 “&&&* 


pag. 3 













. CRUCE Şl SPADA 




, . w « -rlavilor ? A, nu! Ci mai degrabă a eroilor. A eroilor 

"Creştinismul este religia iubirii, a milei şi a iertări. A celor slab d Dumnezeu (...) De-(i va greşi aproapele tău nu de 

umili şi anonimi; a celor care s-au înfrânt pe ei. a celor care nu mai su . ~ci / ) încetaţi deci, mieluşei ai lui Dumnezeu cu 

şapte ori, dar de şaptezeci de on câte şapte, iartă-1 pe el Desigur De-ţi va greşi ŢIE! ( ) încetau o u, cu 

risipa de generozitate" (Nae lonescu - Iertarea creştină, 29 nov 1926) 


. . .. souselor Mântuitorului ’cel ce nu are sabie să-şi vândă haina ş, s3 . 

Legile divine şi legile pământeşti ş, cumpere" aplicat in cazul legionarilor) Binele şi Adevărul trebuie 

In prezent, nu tot ce este legal este creştinesc, şi nu tot ce este f, e apărate cu preţul vieţu pământeşti^ Numai pe^j3âcâtos îl poţi 
ilegal reprezintă şi un păcat 

Aruncând o privire asupra Codului Penal observăm câ din cele 
zece porunci, numai două (furtul şi crima) sunt pedepsite de lege 


C 



în schimb sunt legale numeroase păcate (homosexualitatea, 
minciuna), care, conform Bibliei, erau păcate capitale 

Sistemul de legi nu are nici o legătură cu creştinismul El nu 
este altceva decât forma prin care guvernul, oricare ar fi el, îşi 
exercită puterea asupra poporului 

în mod particular putem lua exemplul României. 

Înainte (cu câteva sute de ani) legiuirile româneşti erau mixte 
religioase şi civile Puneau accentul pe fond, pe trăire, şi nu pe 
formă. Aveau în ele duhul creştin, frica de Dumnezeu şi 
ruşinea de oameni. 

Legile copiate (mai târziu) nu se mai potriveau românului 
de exemplu, o procedură neîmplinită duce la pierderea 
procesului, In ciuda dreptăţii. Altădată ţăranul român îşi făcea 
negoţul cu o bătaie de palmă şi cu un "hai noroc!" Nu 
cunoştea poliţa, contractul (care mai târziu l-au dus la sapă de 
lemn, tocmai prin caracterul lor străin) şi nici nu punea la 
îndoială buna credinţă a 
partenerului, pentru câ ştia câ pe 
tron se află un "oarecare" Vlad 
Ţepeş care are grijă de cei nedrepţi 

Astăzi sunt insuficiente şi cele mai complicate sisteme 1 
bancare, şi actele încheiate prin tribunale. 

Exemplul de mai sus este doar unul dintre nenumăratele 
de acest gen care arată câ legile sunt făcute nu pentru a 
împărţi dreptatea, ci pentru a urmări anumite interese ale unor j 
grupuri de oameni, interese care nu de puţine on sunt chiar 
anticreştine. 

Cu acelaşi scop au fost popularizate anumite pasaje din 
Biblie interpretate în mod eronat - pentru a dezarma creştinul. 

Contradicţie între cruce şi arme? 

lisus a spus "Să nu uciziT în acest caz, armata ar trebui 
desfiinţată, peotru că, în caz de război, reprezintă principaiul I 
braţ al "crimei"? Respectarea în acest sens a poruncilor divine 
ar duce, mai devreme sau mai târziu, la decăderea sistemului | 
sau la înglobarea acestuia într-un sistem păgân Pentru a 
evita un astfel de scenariu, ceea ce trebuie să facem este să I 
înţelegem Evanghelia pentru a face diferenţa între creştin şi 
hipiot. în scop defensiv, în legitimă apărare, război de 
apărare, nu de cotropire sau de distrugere, nu înseamnă 
"ucidere" în sensul încălcării poruncii divine. 

Creştinismul este reJigia dreptăţii, nu a laşităţii, a fricii | 
sau, cu atât mai puţin, a prostiei. Dumnezeu, înainte de a fi 
bun, este drept, pentru că nu poate fi bun fără a fi drept. 

Biblia nu trebuie interpretată în funcţie de interese personale 
sau după cum îl duce capul pe cititor, ci se explică, iar explicaţia nu 
poate fi decât una, căci Adevărul nu poate fi decât unul singur 

"Ce/ ce ridică sabia, de sabie va pien 1 " şi "Ce/ ce nu are sabie, 
să-şi vândă haina şi să-şi cumpere r 

Aceste fraze spuse de lisus sunt doar aparent contradictorii 

Se referă 
tot la i 
scopul 


răpune cu adevărat atunci când i-ai răpus trupul, creştinul adevărat 
va învia, va avea viaţă veşnică în numele Mântuitorului lisus 
Hnstos. 

Extrem de puţinii legionari care au ucis s-au predat de bună 
voie, recunoscându-şi şi ispâşmdu-şi greşeala 

La un moment dat Mântuitorul a spus "Doctorul nu se duce la 
cei sănătoşi, ci la cei bolnavi\ adică El a venit pentru a-i salva pe 
cei păcătoşi, nu pe cei drepţi (care erau oricum salvaţi) 

Cu toate acestea Hristos nu a criticat niciodată existenţa 
armatei şi nici nu a dat soldaţii drept exemplu negativ pentru 
meseria lor (aşa cum a făcut cu vameşii, de exemplu). Dm 
contră, lisus îl dă ca exemplu de urmat pe Corneliu Sutaşul, 
şef peste o sută de soldaţi 

in credinţa creştină sunt foarte mulţi sfinţi soldaţi Aia îi 
putem da exemplu atât pe Arhanghelul Mihail, Sf Gheorghe 
pe cei 40 de mucenici ("bărbaţi viteji şi vrednici în războaie "j 
cât şi pe împăratul Constantin cel Mare care a ridicat sabia în 
numele creştinismului Cin hoc signo 
vmces"), sau pe Ştefan cel Mare şi 
Sfânt. 



Pasaje biblice interpretate eronat 

in credinţa creştină foarte mulţi oameni se ghidează (cel 
puţin teoretic) după cuvintele "Dacă duşmanul tău îţi dă o 
palmă, întoarce şi celălalt obraz" Dacă deschidem Biblia şi 
căutăm la Evanghelia după Luca, putem citi la capftolul 6 - 
(27) "Iubiţi pe vrăşmaşii voştn face\i bine celor ce vă urăsc pe 
voî' , (28) "Binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă rugaţi-vâ 
pentru cei ce vă fac necazuri (29)" Celui ce te loveşte peste 
obraz întoarce-i şi pe celălalt, pe cel ce-fi ia haina nu-l 
împiedica să-ţi ia şi cămaşa " etc . etc. Aceste porunci sunt 
date privitor la relaţia dintre doi creştini, indicând modul în care 
trebuie să ne comportăm atunci când cineva de bună credinţă 
crede, datorită unei neînţelegeri, câ îi doreşti râul, şi astfel te 
duşmăneşte Pentru a rezolva neînţelegerea creştinul trebuie 
să acţioneze aşa 

Dar creştinismul interzice, totodată, sinuciderea sau 
ajutarea asasinilor, lisus nu a spus " Dacă cineva îţi omoară 
vecinul, ajută-l să-fi omoare şi vecina şi să-ti îngroape tot 
poporul " Ori a nu reacţiona în faţa vrăjmaşului care vrea 
să te omoare, înseamnă, de fapt, sinucidere. Pentru a 
| înţelege acest lucru trebuie să citim pildele Mântuitorului Una 
j dintre pilde este cea a stăpânului de vie proprietarul o dă în 
i arendă unor lucrători, iar la vremea culesului îşi tnmite slugile 
sâ-i aducă partea sa După ce lucrâtom îi omoară slugile 
stăpânul îşi trimite propriul fiu, dar slugile îl omoară şi pe acesta 
lisus îi întreabă atunci pe cei adunaţi ce trebuie să facă stăpânul 
intr-o asemenea situaţie La răspunsul câ pe aceşti rât stăpânul cu 
râu îi va pierde. Domnul este de acord cu ei 



Prin iubirea noastră faţă 
mergem atât de departe încât 
ajutăm în 


ticălos, $â îl 


defensiv - respectiv ofensiv - al mânuirii săbiei Cel ce ridică 
primul sabia, de sabie va pieri, va fi învins, pentru câ dreptatea şi 
Binele înving întotdeauna 

Prin această prismă trebuie să înţelegem că afirmaţia lui lisus 
este şi va fi totdeauna valabilă şi privitor la duşmanii Mişcăm 
Legionare Ei au ridicat pnmu sabia, şi de sabie au pierit asemenea 
nenumăraţilor asupritori Legionarii au pierit şi ei. străpunşi de sabia 
ofensivă a vrăjmaşului, sabia ridicată de ei a fost cea 
def ensivă, cea a apărăm, a dreptăţii (acesta este sensul 

IZ pag- 4 


luptător din toate punctele 
sâ promoveze ideea 
urmăresc decât ncrutralizarea 
nelegiuirilor lor. 


l 

I 


de aproape nu trebuie să 
dacă aproapele este un 
ticăloşiile sale Creştinul 
adevărat 

I nu este 
nici 

prost şi nici laş, el este un 
de vedere. Cei care încearcă 
creştinului slab şi umil nu 
creştinilor care s-ar opune 


Dumnezeu şi Ţara 
înţelegând voinţa Domnului 

ClfVÂNTIJl ITCilONAR mai 2004 


Şi citind Evanghelia (Cartea 


ţM 

























HHApocnlipsel) ne vom da nonma că va veni o vreme când 
- - ■ "iniile* neamurile pâmântulul ‘Vor fflWă cu toţi morţii şi cu toţi 
regii şi împăraţii lor, pentru n apărea In /iun judacAţlf\ 
având fiecare neam locul sâu înaintea tronului lui Dumnezeu 
l n sfârşitul zilelor fiecare individ va fi judecat atât personal, cât şl 
Impreunâ cu poporul sâu lata de ca religia creştinfl condamna 
orice tip da război expansioni*.i al unul popor in dauna altor 
popoare 

M Acest momont final învierea dm morţi, nete ţelul cel mai Innlt şi 
mm sublim către caro so ponto înălţa un neam Neamul oslo dna o 
oternitetn cam şi prelungeşte viaţa şl dincolo du monrln Noomurilo 
sunt realităţi şi In lumou coolnltă, nu numol In lumea neon sta" 


internaţionale (oricare ar fi ele) " Detona fiecărui generaţii — ■ - 
nstn do n luptn pentru promovarea In eternitate a ““"" 
autenticelor valori româneşti" (Mircea f-liade) 

Mântuitorul răstignit pe cruce cu braţele întinse spre Apus ţi 
apre Răsărit, sta departe de amândouă uxtremitâţlle, de India care 
se pierde !n Nirvana, ca şi de America >i de Apusul Europei care 
au devenit un fel de casa dn sănătate undo popoarele se 
zbuclumâ copleşite de teorii şi de formule îArn saşi gâse.r.r.ii 
pacea şi fericirea Din aceste obosite laboratoare ale Vestului au 
ieşit toate formulele ucigătoare materialism, pozitivism, ateism 
anarhism, existenţialism, comunism elf , ce se confunda foarte 
ndosofi cu dirocţif de cultura 


(Corneliu Zeloa Codrennu) 

In cadrul Imperiului Roman do Râsârit, creştinismul s a 
do/volt.it sub formA do blsorlci naţlonalo. Ortodoxia recunoaşte 
naţiile cn realităţi spirituala, organice, lâsato de Dumnezeu 
Ecumonlcltatoa noastră ortodoxă 
cuprindo patrii dlforito şl Cor comun 
(Nlchlfor Crainic) De aceea popoarele 
ortodoxe sunt unite în baza aceleiaşi r (jOîJp ‘ 
dogme, iar logile rJe organizare a bisericilor i 
In fiecare stat nu sunt Intru totul Identice ® 

Creştinismul so opune astfel oricârul fel 
de stat multinaţional, mdiforont de natura lui 
sau de forma de organizare (Imperiu, 
federaţie, uniune, creştin, ateu, sau păgân) 

Românii 

Poporul Român, Incft din primele 

momente al Istoriei salo, s-a dovedit un 
apârâtor convins ol creştinismului, 

luptându-se şi jertflndu-so pentru aceastâ 
convingere Românul e încins In 
nomârgmitu dragoste de Neam şl Ţarâ, 

naţionalism înnobilat de ideoa creştina 

" Romănul, In contact diroct cu tnmolo firii, 
şi-a Incrustat In suflat o improsionabllitnto şl 
o viaţă intorionră proprio, o viaţă primitivă, 
patriarhală, cu linii şi culori nolnlălmto la 
alle popoare M (Octovlon Goga) 

O întreaga suita de domnitori în frunte 
cu Ştefan cel Maro şl Sfânt, Mihal Viteazul, 

Vlad Ţepeş şi mulţi alţii au rezistat vitejeşte atacurilor otomane, 
apârând astfel Europa creştmâ do pericolul pâgânlsmulul 
Fiecare neam nre destinul sflu stabilit de Dumno/eu 
Nici neomul nostru nu face excepţii? şi, indiferent dn condiţiile 
Istorice sau politice, nu trebuie nâ abandonăm calea noastră, 
lâsându-ne cuceriţi do alto popoare sau alipiţi de diverso uniuni 


Gânduri pontru viitor 

Acorde câteva rânduri exprimâ speranţa mea într o lume mai 
bunâ. încrederea In biruinţa puterii divine şi 
totodată dorinţa do a demonstra eroarea 
comisâ de Berdiaev tn cuvintele sale 
"Tragedia istoriei constă din aceasta 
Adevăratul Creştinism nu ponte cAştiqn 
stăpânit ea lumn. pentru că putem n aparţine 
falşilor creştini" 

Insă un mare înţelept al neamului 
nostru. Intr-un moment de cumpflnâ pentru 
români, a spus Neamul nostru n-a trăit 
pnn milion note do robi care şi-au pus gâtul 
In jugul străinilor, ci prin Horia. pnn Avram 
luncu pnn Tudor. pnn lancu Jianu, pnn toţi 
haiducii, care In fnţu jugului străin nu s au 
supus, ct şi nu pus flinta tn spate şl s eu 
ridicat po potealo munţilor, ducând cu ot 
ononron şi scontam libertăţii Pnn ei d vorbit 
atunci neamul nostru, ier nu prin 
" majorităţile* Inşo şi cuminţi "(Corneliu 
Zelea Codreanul 

Cred Intr-unui Dumnezeu şi Intr-un 
Domn lisus Hristos Fiul Lui Dumnezeu şi 
Intr-un Duh Sfânt, Domnul de viatâ 
fâcâtorul, cred In sfântul destin al Neamului 
nostru Românesc şi Intr-una sfânta 
soborniceasca şi apostoleascâ Bitencâ 
Mărturisesc un Botez Intru iertarea 
pâcatelor Aştept învierea din moarte şi viaţa veacului ce va sa fie 
Amin 

f/osu 



jf continuaro din pag. 1) 

câ singura cale spre o viaţă docontă est# munca munca pentru 
tine, dar şl conştient câ trebuie r.a pună o cârâmldâ la construirea 
ţârii 

Oaro toata acosto lucruri sunt do naturA a provoca 
tnorijororoa dvs.? 

Ştiu câ so spuno: "E/lsof/ câ ştim noi, nu suntoţl voi col cu 
crucoa Intr-o mânâ şl cu pistolul tn coalaltâ? ,, 

Bn da, noi suntem, în frunte cu luptătorii din munţi d# dupâ AA, 
po care toată suflarea îl cinstea ca pe nişte eroi al neamului, In 
lupta lor Impotrlvoa regimului comunist nu au fost cu crucea 
Intr-o mâna şi cu arma în cealaltă? Au luptat conştienţi câ vor muri 
Do undo acoatIA oducaţlo? Vâ spun ou, 80% au toM legionari 

li InvAţam pe tineri câ Mlşcoroa Loglonară şl Cornollu Zoloa 
Codroanu nu au Intonţlonat niciodată aA schimbe ordinea do 
stat prin violenţă Dacâ cel care clamea/â «cum împotriva 
comportamentului legionarilor Iul Codreanu, «r trece peste ura 
viscerală şl s ar obosi să citenv â Istoria nofalalfkatA apărută 
dupâ 89, ar vedea câ Halul român a practicat terorismul şi r rima 
faţă de Mişcarea legionară omorând arestând întemniţând 
schlnglulnd, batjocorind /ecl dn mu dn oameni, fără nici o Judtcntâ 
In simplul ordin «I murilor criminali interbelici, Carol II, Armând 


Călinescu, Gavrilâ Mrjrinescu şi alţi executanţi docili, c.ire ar avea 
nevoie de un "Nurnberg"! 

V aţi exprimat îngrijorarea că Mişcarea legionară nu este 
împiedicată astăzi du a face prozelitism Desfid pe oricine ar putea 
să găsească ceva greşit la adresa ţării In cel de mai sus 1 

Recunosc, mulle lucruri nu sunt convonablla pontru unii dar 

cere sunt aceştia "unii"? Sun! îmbogăţiţii du după 90 suni cei cart' 
adună impo/iii* peşin impozite dn la milioanei»• dn amărâţi şi In 
împart Intre el, practicând demagogiii oportunismul politic 
corupţia, legaturile mafiote cu palate In toalâ ţara ca nişte »juşm 
mai mici, cu maşini luxoase, risipa dispreţumd pe omul de rând pe 
pensionarul disperat câ vine iarna prea repede pe cel lăsat pe 
drumuri l« 50 de am când nimeni nu I mai angajează pe absolvenţii 
de facultăţi obligaţi *»â plece la cules căpşuni în Spania sau să 
supravieţuiască pe post de vânzător sau pn/mr 

I stn «devârnt că aceşti îmbogăţiţi fin legiln in dispreţul 
adevărului şl «I dreptăţii Dar ştiţi ce zice românul Mare esfc 
Durnneroul Şi mal zicn şi mai zicem ceva “Cum fţl aşterni, 
aşa vel dormrt 

Domnule Radu, închei lunga mea scrisoare ce scuzele de 
rigoare câ m am lăsat In r voia apei" şi cu speranţa ca spusele mele 
vor deranja pe cine trebuie? 


t UVAN1DI IMilONălI mal 2004 


pag 5 





























OU 


c£f! fflosSfyv/aicu 


Fior Strejnicu Vâ răspund, din cauza stării sănătăţii mele, cu întârziere la întrebările dvs. 

Ce lucruri noi aduce cartea dvs. 
intitulată "Creştinismul Mişcării 


1) Paleta lucrărilor dvs. este foarte diversificată: 
cărţile apărute intr-un interval de circa 5 ani cuprind 
poezii ("Miniaturi"), o antologie ("Culegem din 
mormântul tău lumină"), repere legionare ("Hronic 

legionar"), şi două ample lucrări de căpetenie pentru cel Pjecum 9 v ,ct 0 r Moise şi 

care vrea să studieze fenomenul legionar ( Creştinismul P f cu ? p , d 


Legionare"? 

- Cartea părintelui llie Imbrescu, 
cuvântarea prof Racoveanu, 



)Mişcării Legionare" şi "Mişcarea Legionară şi evreii"). 

Nu ştim nimic despre viaţa şi personalitatea dvs. şi de 
aici ne permitem să vă întrebăm, pentru început, dacă aţi 
acţionat în Legiune - sau de nu, atunci aţi scris atunci 
aceste lucrări din proprie iniţiativă, bazându-vă numai pe 
o meticuloasă muncă de documentare? 

- M-am născut în familia preotului Alexandru Popescu din 
Ploieşti, nume şi prenume pe care le-am avut şi eu Părinţii mei nu 
au fost legionari. Cu toate acestea, tatăl meu a stat închis o 
perioadă de patru ani cu condamnare administrativă, împreună cu 
mulţi alţi preoţi din Ploieşti. 

în familia mamei mele, unchiul ei, profesorul Dumitru Gâzdaru şi 
fratele, Aurel Mateescu, au fost legionari binecunoscuţi. în familia 
tatălui meu, Badea Popescu, ucis la 21 ianuarie 1941, şi Nicu 
Popescu Vorkuta, erau veri. 

Am fost condamnat în 18 iulie 1941 prin sentinţa nr 390 la 3 ani 
închisoare corecţională. Aveam 15 ani. Am stat închis la Ploieşti, 
Sibiu şi Braşov şi în tranzit la închisorile Turda şi Aiud 

La Scurt timp după eliberarea mea am fost din nou arestat în 
oct. 1944 şi am trecut prin închisorile Ploieşti, Târgşor şi Mărgineni 

Din cei cu care am fost prima oară condamnat mi-i amintesc pe 
Nelu Jijie, Tache Rodas, fraţii Androhovici şi Gelu Pitiş (de aceeaşi 
vârstă cu mine). In a doua arestare am stat cu Tache Rodas. 

în copilăna mea, la vârsta de 11 ani, la Predeal, mergeam 
adesea la tabăra de la Susai condusă de. prof. Ion Dobre. Aici i-am 
văzut pentru prima şi ultima oară pe Căpitan şi pe Generalul 
Cantacuzino. 

Din toate aceste date reiese că elaborarea celor şase cărţi şi 
două reeditări şi-au avut seva din anii când am cunoscut şi am 
activat în Frăţiile de Cruce. 

După ultima eliberare din aug. 1945, numele şi prenumele mi-au 
fost schimbate prin Hotărârea Ministrului de Justiţie la cererea 
familiei mele, eu devenind Strejnicu (nume de familie), iar 
prenumele de "Fior** era împrumutat de la fratele meu care murise 
în copilărie Astfel, cazierul pe numele Popescu Alexandru a rămas 
mult timp fără subiect. 

în închisoare am cunoscut, printre mulţi alţii, 
pe Radu Gyr (Braşov, 1942), dr Veselovschi, 

Papacioc, Zoze Grigorescu Nicu Mazăre, av 
Cojocaru, prof.l Turcu şi mulţi alţii între cei cu 
care am fost închis mai sunt în viaţă Tache 
Rodas, Sandu Miculescu, Nicu Mazăre, Gelu 
Pitiş şi fraţii Androhovici. 

Incâ de la înfiinţarea Fundaţiei "George 
Mânu" am activat în cadrul acesteia, 

organizând împreună cu camarazii mei aici, la_ 

Sibiu, simpozioane cu tematică legionară, lansări de cărţi, expoziţii 
filatelice cu timbrele exilului românesc din Spania, comemorări 
anuale ale morţilor noştri, unde s-au dăruit cărţi în valoare de 16 
mii lei şi unde participarea a fost extrem de numeroasă 

Am avut fericirea să fac şase călătorii în Spania, la 
Majadahonda, unde am cunoscut figuri importante ale Mişcăm 
Legionare dr Ana Mana Marin (Elveţia), prof umv Tiana Popa 
(Argentina), llie Vlad Sturdza, Traian Popescu (Spania), Filon 
Verca şi Gh Creţu (Franţa), împreună cu mulţi alţii 

Tot la Madrid, împreună cu Traian Popescu, am lansat cartea 



7(f\\ 


ale lui Ovidiu Găină, sunt, din punct de vedere teoretic, cu mult 
deasupra lucrării mele Am fost conştient de aceasta încă de la/ 
adunarea materialului având acelaşi subiect. 

Xeea ce am vrut să realizez a fost trăirea creştină a legionanlor^ 
în închisori şi în afara acestora De aceea în multe capitole sunt 
inserate fapte petrecute în detenţie, precum şi destine ale unor 
camarazi după eliberarea lor, când au luat drumul preoţiei sau al 
călugăriei 

Ultimul capitol studiază lirica cu subiect creştin conservată, după 
cum se ştie, în memoria poeţilor sau a camarazilor din jurul lor şi 
redată apoi în diferite cărţi, mai ales în antologia de versun apărută 
în Canada şi prefaţată de Vintilâ Horea, sau cea în şase volume 
apărută în ţară sub îngrijirea poetului Dragodan, el însuşi veteran al 
închisorilor De asemenea, capitolul ” Ctitorii legionare ", necunoscut 
de mulţi, a vrut să exemplifice jertfele legionare, atât în timpul 
Căpitanului, cât şi după evenimentele de după 1989 între timp, în 
subcapitolul "Noi ctitorii, ar fi încă multe realizări de adăugat 
Cartea mea, "Creştinismul Mişcării Legionare", a fost răspândită 
tuturor ierarhilor bisericilor ortodoxe, greco-catolice, catolice şi 
evanghelice (Sibiu), iar răspunsurile pe care le-am primit de la 
majoritatea destinatarilor sunt de-a dreptul cutremurătoare Mulţi 
dintre aceştia, mai tineri, netrăitori ai acelor vremuri, mi-au scris 
cuvinte emoţionante şi şi-au exprimat uimirea asupra unor fapte pe 
care nu le-au cunoscut. 

Eu consider modesta mea lucrare o postfaţă cu exemplificări 
asupra celor scrise de preotul Imbrescu şi prof. Racoveanu-, preot 
Mazăre şi de Ovidiu Găină 

3) Ce ne puteţi spune despre "antisemitismul Mişcării 
Legionare"? A fost el oare aşa cum este prezentat 
astăzi? 

- întrebarea aceasta se referă la aşa-zisul antisemitism al 
legionarilor. Asupra acestui subiect am scris o carte întreagă, încât 
mi-ar fi foarte greu să rezum, aşa cum îmi cereţi Vâ voi trimite 
concluziile cărţii mele.. 

Ţin să sublimez câteva fapte Dintre instituţiile binevenite după 
evenimentele din 1989 remarc cu toată sinceritatea şi cu toată 
convingerea "Institutul pentru Studiul Totalitarismului' Acesta prin 
oameni cu deosebită pregătire profesională, respectând 
deontologia actului lor intelectual, au scos la iveală o sene de 
documente care limpezesc această problemă 

Ceea ce se ştie foarte puţin sau deloc de către unu care vorbesc 
despre sentimentele antisemite ale poporului român în prima 
jumătate a secolului al XX-lea, amintesc următoarele în România 
au existat câteva formaţiuni politice care îşi aveau în 
programul lor preocupări antisemite şi care de multe ori au 
fost confundate cu Mişcarea Legionară Astfel: LA NC (a lui A 

^ u2a ) Partidul Fascist din România, precum şi formaţiunea 
evreHor^ ^° C 3U prac * ,ca * ^f-adevăr acţium violente împotriva 

Unul din motivele principale care l-au făcut pe Căpitan sâ 
^ ^ eS *? 3 ^ de ^.A.N.C. şi să întemeieze Legiunea 
™!^ n9he 'f Mihair a fost şi atitudinea în faţa acestei 

, emG r °* important l-a avut şi Nicolae lorga. un antisemit al 
r - vrem ^J" 1 El spunea că " nu spărgând capetele evreilor se 
rir.mo i ,ema aceasta ci acţionând concurenţial în toate 
e de act,v,tate şi mai ales in comerţ Până la urmă. de 


.... * Pta e t xiu . u ' românesc din Spania împotriva comunismului ’ în es ; acuzatK3 pe care prof Nicolae lorga i-a adus-o 

!° StU,U : d,p,omat Tra,an Popescu am avut ocazia sâ Jâ p itanulu« este că tocmai în acest comei? se practică 
studiez documente legionare retipărite în Editura "Carpafir şi sâ mă ant 'f em,t, smul şi se pregătesc acţiuni violente Tot în documentele 
informez asupra multor subiecte care aveau sâ constituie viitoarele ^ Ta]T ^ St ^* 

* DroîesuMmnnf N £° ,ae ,0r9a acea scrisoare care a declanşat 

SSS'rS 8 Cinului şi Că. deş. ş,-a retras plângerea pnn 

autosesizat^in 6 ^ , ŞI 18 apr,l,e 1938 - Ar ™ an d Câlinescu s-a 
aurosesizat şi procesul a avut loc 

"Mwama tlgio^^^^ „ conc,U2ii,e me,e ,a car1ea 

CUVÂNTUL LEGIONAR mai 2004 PreCUm Ş ' 


2) In 


afara articolelor scrise' de Corneliu Zelea 
Codreanu şi Ion Moţa, s-au publicat două cărţi despre 
Biserică, autorii lor fiind .părintele Imbrescu şi Gh 
Racoveanu. 


pag. 6 
























comandantului legionar Nistor Chioreanu din Sibiu care Am trecut de curând prin postul ^Şţelui Nu s-a scris! 
spunea ca a fi antisemit este un mare păcat creştin şi o nimic - sau foarte puţin - din felul în care vedea Căpitanul 


gravâ P g^eşeaîâ^poliîi^^R^ret^rnult' că "lucrarea" 'Mişcarea acest poslţinnici una din 


. egionară şi evreii" s-a epuizat, ca şi posibilităţile mele materiale O 
nouă ediţie adăugită ar aduce şi mai multă lumină în această 
problemă controversată 

Câteva documente descoperite în ultima vreme sunt relevante 
Articolul din 3 sept 2003 (pag 3) din ziarul " România liberă”, 
precum şi cercetările istoricului Alex Mihai Stoenescu (" Istoria 
loviturilor de stat din România”, voi. 3, pag 413) arată clar lipsa de 
temeinicie a acestor acuzaţii, mai ales în perioada evenimentelor 
din ianuarie 1941 La fel şi cartea lui Leonid Dimov tipărită în 2004 
sub îngrijirea lui Corin Braga 

Am folosit şi eu sintagma "antisemitism" deşi se ştie clar că 
termenul este fals când se referă doar la evrei, pentru că nu numai 
aceştia sunt semiţi - şi nici toţi evreii, ci numai o mică parte dintre ei 
au origine semitică. 

/ 4) Ce părere aveţi despre Horia Sima, persoană 

(:ontroversată astăzi in lumea legionară, atât din ţară cât 
şi din exil? 

- Mă întrebaţi care este părerea mea despre Horia Sima îmi 
faceţi "favoarea" în post scriptum să apreciez dacă pot sau nu, să 
răspund la această întrebare De ce nu? Mai ales că părerea mea 
este foarte clară 

Trebuie să vă avertizez dintru început că în vocabularul meu nu 
veţi găsi termenii de "simist", "antisimist", "dizident", "mexican" şi 
nici acest pleonasm "legionar codrenist". 

Eminescu spunea cândva: ”Suntem români şi punctr La rândul 
nostru ar trebui să spunem şi, mai ales, să trăim această afirmaţie: 
"Suntem legionari şi punct!" 

Mişcarea Legionară are o ideologie care a fost concepută şi 
apoi scrisă în diferite lucrări de Corneliu Zelea Codreanu, iar la 
sfârşitul ei s-a iscălit şi a pus punct Nici o literă nu trebuie 
schimbată sau interpretată eronat din această ideologie 

Mişcarea Legionară însă are şi o istorie In concepţia mea, 
istoricii sunt oameni de o mare cultură în materie, în care 
documentele abundă din plin Nenorocirea a făcut ca în decursul 
vremurilor istoricii, unii dintre aceştia, să poată demonstra un 
anumit eveniment- cu o multitudine de documente şi totodată 
inversul aceluiaşi eveniment cu tot atât de numeroase înscrisuri. De 
aceea probabil Căpitanul în " Cărticica şefului de cuib” afirmă la 
punctul 34: "Să lăsăm critica să ne-o facă istoricii, noi avem să 
cucerim şi să înfăptuim cât mai mult şi cât mai bine ” Şi tot la acest 
punct cu o frază înainte: "Organizaţia noastră nu este o organizaţie 
de critică, de negaţie, ..." 

* Ceea ce trebuie să intereseze este ideologia legionară, trăirea 
ca atare a acesteia. Se aduc lui Horia Sima o multitudine de acuze, 
dintre care unele, abil formulate, par plauzibile, mai ales pentru cei 
care nu ţin seama de tot ce s-a putut întâmpla ca manipulare, ca 
regizare sau ca dezinformare în secolul trecut. Dintre acuzele mai 
puţin importante asupra lui Horia Sima este şi afirmaţia că soţia, 
doamna Elvira Sima, ar fi paralizat la aflarea veştii unui 
comportament imoral al soţului ei. întâmplarea a făcut să mă aflu la 
Madrid când Eugen Raţiu, fratele lui Horia Sima, a adus în casa lui 
Traian Popescu un geamantan cu documente aparţinând celui care 
de curând murise. împreună cu prof Tiana Popa (Argentina) şi cu 
Eugen Raţiu am triat aceste documente Medic fund, am fost izbit 
de un bilet de externare al Elvirei Sima în care diagnosticul era 
"leuco-nevrazitâ", adică scleroza în plăci a fibrelor de conducere, 
mielinizate, ale nevraxului. Această boală are o etiologie puţin 
cunoscută, probabil autoimunâ sau ultravirusalâ, ducând la paralizii 
bilaterale Ori acuzaţia după care doamna Elvira Sima ar fi făcut un 
accident vascular cerebral datorită unui şoc psihic determinat de 
"infidelitatea" presupusă a soţului ei şi care produce hemiplegii pe 
partea dreaptă sau stângă a corpului, cade 

Sigur că faţă de celelalte acuze, cea descrisă mai sus este 
minoră Totuşi dovedeşte clar cum poate fi râu interpretat un 
eveniment banal 

Adesea sunt întrebat asupra unui fapt controversat din istoria 
Mişcăm Legionare Răspund interlocutorilor cu toată sinceritatea că 
mă preocupă ideologia şi trăirea legionară, iar asupra 
evenimentului pus în discuţie îi invit să citească orice carte şi să-şi 
facă singur propria impresie 

Spre dezamăgirea mea. dintre cei care se afirmă cu vehemenţă 
pro sau contra lui Horia Sima sunt unu care nu cunosc şi nu 
respectă nici măcar legile cuibului, poruncile legionare, cele cinci 
căi de educaţie legionară şi altele, toată "activitatea lor 
legionară" rezumându-se la acest subiect 


plăcut sinceritatea articolului din "Buciumur cu titlul "Hnstos a 
înviat, fraţi catolici greco-c atol ici. protestanţi sau neoprotestanţi !" 

Reîntorcându-mă la istorie şi mai ales asupra aspectului 
ambiguu sub care este redată în manuale, vă întreb ce părere aveţi 
despre cartea unui academician intitulată " Istoria adevărată a 
românilor** Prin însăşi titulatură reiese că tot ce s-a scris de alţi 
istorici până acum ar fi istoria falsă a românilor 

Dragi camarazi, să ne întoarcem cu toţii la ideologia legionară 
Să o studiem, să o respectăm şi să luptăm cât mai mult să o 
îndeplinim Să lăsăm studiul istoriei puţinilor specialişti bine 
intenţionaţi, celor oneşti care ştiu să deosebească binele de râu. 
adevărul de minciună 

5) în "Hronic legionar sunt trecute data naşterii unor 
persoane necunoscute în timpul lui Corneliu Zelea 
Codreanu precum şi unele evenimente mai puţin 
importante din viaţa Legiunii. De ce ? 

- "Hronic legionar este o lucrare care, aşa cum amintesc şi în 
precuvântare, este departe de a fi exhaustivă şi într-o continuă 
dinamică Neavând date suficiente am amintit de Eminescu. dar nu 
şi de Pârvan şi Nicolae Paulescu. despre doctorul Zeana. dar nu şi 
despre doctorul Milcoveanu Nu am găsit în cimitirul din Ţigăneşti 
date despre cei doi Comandanţi ai Bunei Vestiri şi aşa mai departe 

Am inserat cu modestie şi sinceritate că îl rog pe Bunul 
Dumnezeu ca celui care va continua şi va completa munca mea sâ- 
i dea din neoboseala şi râvna cu care am cules aceste date 

6) Ce personalităţi legionare aţi cunoscut? Şi din Sibiu 
care are un puternic centru legionar? Vă mai întâlniţi cu 
aceştia în diverse ocazii? 

- La această întrebare am răspuns parţial şi în celelalte 
subcapitole Nu în întregime însă. Mă întrebaţi de Sibiu Spre 
marea mea bucurie vă pot comunica faptul că aici, la Sibiu, laolaltă, 
nu mulţi, dar plini de râvnă, ducem o activitate intensă. 

In cadrul filialei judeţene a Fundaţiei "George Mânu" s-au 
organizat simpozioane, conferinţe cu săli pline La Facultatea de 
Teologie a fost difuzat filmul" Valeriu Gafencu, sfânt al închisonlor 
în faţa tuturor doctoranzilor acestei facultăţi, iar la Facultatea de 
Istorie, dl Constantin Bucescu a vorbit despre opera lui Nichifor 
Crainic Nu a fost zi de comemorare să nu fie respectată Biserica a 
fost neîncâpâtoare Au oficiat laolaltă preoţi ortodocşi şi greco- 
catolici Tot în cadrul acestei fundaţii au avut loc lansări de cărţi 
Astfel, prof Ion Coja, ing Gheorghe Jijie. ca şi mine, ne-am lansat 
cărţile în sala Astra sau la Casa Armatei Expoziţia filatelică cu 
timbrele exilului românesc din Spania a fost deschisă în oraşele 
Sibiu, Cisnâdie. Timişoara. Cluj şi laşi. Artistul Corneliu Deneşan a 
vernisat o expoziţie cu lucrări de pictură şi sculptură la Casa 
Armatei în oraşul Sibiu funcţionează o bibliotecă ce împrumută 
cărţi cu subiect legionar în ultimii nouă am s-a participat 
manifestările comemorative de la Majadahonda 

In acelaşi timp, dar nu în cadrul fundaţiei. A F D P R 
întreprins acţiuni arhicunoscute Paraclisul de la Aiud (Gheorghe 
Mana Brahonschi), Monumentul eroilor grupului Dabija (pn 
Gheorghe Bogdan, Gabriel Constantinescu, Zaharie Urd' 
Monumentul de la Râmmcu Sărat (familia Banea şi Pâtraşcu 
multe alte activităţi. 

S-au tipărit în Sibiu, de la evenimentele din 1989 aprox 
30 de cărţi avându-i ca autori pe Dumitru Banea. preot Z< 
Qancea, Gabriel Constantinescu. Râzvan Codrescu, 
Câlvârâşan, Niculae Roşcav Munteanu, Adelma Călin, Con 
Deneşan. Constantin lorgulescu şi Fior Strejmcu 

7) Ce vă place şi ce nu în ziarul nostru? Ce sugestii 
daţi? 

- După umila mea părere, revista dumneavoastră face două 1 
greşeli fundamentale 

a) Se adresează tineretului creştin ortodox Se ştie clar că 
Mişcarea Legionară procentul de greco-catolici raportat la populaţia 
acestui popor depăşeşte pe cea a ortodocşilor Eu nu pot înmâna 
această revistă unui camarad greco-catolic, eî fund discriminat încă 
din titlu 

îmi aduc aminte de o întâmplare povestită de domnul Ion 
Gavrilâ Ogoranu care. ducându-se la o mănăstire să dea ui 
pomelnic cu numele celor ucişi în munţi, preotul călugăr l-a întreba] 
care dintre aceştia au fost greco-catolici pentru a-i elimina du 
pomelnic Calm, ca întotdeauna. Ion Gavrilâ Ogoranu a împături 
pomelnicul, l-a băgat în buzunar şi a plecat Mai mult nu am de 
spus Veţi citi în cartea mea ce a însemnat greco-catolicismul 

CUVÂNTUL UEC.ION4R mai 2004 pag. 7 


în 




























Hîn această Mişcare Sublimez faptuT câ sunt 
—practicant şi fiu de preot ortodox 
b) A doua greşealâ este insistenţa cu care continuaţi 
fărâmiţarea Mişcării Legionare începând încă de la primul număr 
Mâ refer în special la articolele "Mafalda din strada Plantelor şi 
"Unire, unire . dar cu cine?" 

Patronul acestei reviste, "Acţiunea Română". a făcut şi o altâ 
greşealâ fundamentală prin publicarea cărţii "Cal Troian intra 
muros" a preotului Dumitrescu-Borşa Plecând de la formularea 
tautologică a titlului cărţii, care ar duce la repetenţie un elev de 
liceu dm partea profesorului de limbă română, pânâ la cuprinsul ei 
de-a dreptul scandalos. 

Mâ întreb de ce fin autorului, intrând în posesia manuscrisului 
aflat la S R I , vi l-au dat, şi mai ales de ce dvs . citindu-l. aţi editat o 
carte 

Preotul Dumitrescu-Borşa scrie din introducere clar "în tot ce 
voi scrie nu am pretenţia de scriitor şi nici gândul ca vreodată să 
vadă lumina tiparului Scriu numai pentru voi şi la repezeală, 
neglijând orice formă literară " 

Stimaţi camarazi, de ce n-aţi respectat această dorinţă a 
preotului Dumitrescu-Borşa? Apariţia cărţii l-a făcut pe Ion Cristoiu 
sâ publice un articol "Legiunea văzută prin gaura cheii" în nr 28 
din martie 2004 din revista "Historia" Şi acest ziarist, departe de a 
avea sentimente prolegionare se întreabă "A fost autorul sub 
influenta Securităţii când şi-a scris memoriile?\ reamintind apoi 
despre revista "Pentru patrie" unde căpetenii legionare erau 
obligate sâ semneze articole scrise de alţii sau. sub presiune, chiar 
de ei. 

Ion Cristoiu, amintind despre o scenă din cartea preotului 
Dumitrescu Borşa, spunea că "pare a fi ruptă dintr-un film cu copii 
tâmpiţi?' Şi ziaristul subliniază toate caracterele negative ale 
legionarului aşa cum le-a descris autorul cărţii: beţivi afemeiaţi. 
nedisciplinati bătăuşi, invidioşi, escroci şi tot ce poate fi râu în 
materie de morală 

Vă plac reacţiile declanşate 9 Şi ăsta nu este decât începutul 1 

Vă întreb retoric şi cu multă mâhnire De ce l-aţi despuiat de 
odăjdii pe preotul Dumitrescu-Borşa 9 

Şi nu pot sâ nu vă întreb tot cu amărăciune v-a plăcut ce s-a 
întâmplat acum doi am la Tâncâbeşti? Eram lângă doamna 
farmacist Ancuţa Banea şi prof universitar Tiana Popa din 
Argentina. Erau pentru prima oară la Tâncâbeşti Au început să 
plângă în hohote Cine a fost huiduit 9 Constantin Bucescu acest 
om atât de talentat în oratorie şi dotat cu o memorie formidabilă 
care a adus servicii deosebite Mişcării Legionare prin toate 
conferinţele ţinute pe tot cuprinsul ţâm ca şi la Majadahonda şi care 
şi în anii anteriori vorbise la Tâncâbeşti citând de asemenea şi dm 
Hoha Sima Mai dureros însă ni se pare locul unde s-a huiduit şi 
anume. în faţa crucii şi troiţei care amintesc de sugrumarea 
Căpitanului, Nicadonlor şi Decemvirilor şi în faţa ofrandelor abia 
sfinţite de preoţi pentru a fi împărţite S-a continuat cu intonarea 
"Imnului legionarilor câzuţf' începându-se cu strofa a lll-a 

Comemorarea a fost într-un fel salvată de tinerii din "Noua 
Dreaptă" care au cântat corect şi solemn atât "Imnul legionarilor 
căzuţi', cât şi "Sfântă tinereţe legionară". S-a ajuns ca tinerii sâ dea 
exemplu vârstnicilor 

Este adevărat câ organizatorii hotărâseră sâ nu vorbească 
nimeni, dar de la o posibilă indisciplină a domnului Bucescu pânâ la 
reacţia unui grup de camarazi, printre care sunt convins câ s-au 
strecurat şi agenţi provocatori, a fost o neconcordanţâ care nu 
trebuia sâ se întâmple în acel loc sfânt pentru noi 1 

Dragi camarazi, vă rog sâ mâ iertaţi pentru cruda mea 
sinceritate Sâ saluţi nu e obligatoriu, sâ răspunzi la salut este un 
gest elementar al unui om civilizat 

Imaginaţi-vâ câ nu v-aş fi spus tot ce aveam pe suflet şi mai 
s. ales tot ce mâ doare mai râu lipsa unităţii noastre 
\ Au fost momente în care pentru acelaşi eveniment ne-am 
întâlnit separat, aşa cum s-a întâmplat în 1997 şi în 2002 de 24 
/iunie. sau. şi mai trist, la o comemorare în Bucureşti pentru acelaşi 
/eveniment, in aceeaşi biserică sâ se facă trei parastase la ore 
/ diferite ale aceleiaşi zile 

/ Se impune odată pentru totdeauna sâ ne dăm seama de toţi cei 
care vor fărâmiţarea Mişcării Legionare şi. cu sufletul curat, 
t mergând din nou la izvoarele ideologiei concepute şi trăite de 
Căpitan, sâ ne unim în nobila noastră misiune istorică 







AVÂND ÎN 
PROPUS SÂ 
DECÂT CEEA 



VEDERE CÂ REVISTA NOASTRĂ ŞI-A 
NU PROMOVEZE ÎN CUPRINSUL SÂU 
CE A CARACTERIZAT LINIA POLITICĂ A 
LUI CORNELIU ZELEA CODREANU, NE SIMŢIM OBLIGAŢI 
DE CONSECVENŢĂ Şl DE CREZUL NOSTRU SÂ SCRIEM 
ÎN ACELAŞI NUMĂR CU PUBLICAREA INTERVIULUI DVS.. 
REPLICA NOASTRĂ 

BINEÎNŢELES CA ERA MULT MAI SIMPLU SĂ NU 
ACCEPTĂM PUBLICAREA. Şl POATE CHIAR NI SE 
VA REPROŞA ACEST LUCRU DE UNII CAMARAZI; 

NOI. TOTUŞI. SOCOTIM CĂ NU TREBUIE 
PIERDUT NICI UN PRILEJ DE A NE OPUNE. CU 
TOATE MIJLOACELE. PERPETUĂRII 
MINCIUNII 

DVS ATI T'NUT SÂ VĂ SITUAŢI PE O 
POZIŢIE CARE NU MAI ARE NICI O 
SUSŢINERE LOGICA IN 2004 CÂND ISTORIA 
A SCOS LA IVEALA TOT CE NU SE ŞTIA dj 
DESPRE MIŞCAREA LEGIONARĂ )/ 

NE CEREM SCUZE ANTICIPAT 
PENTRU CĂ VOM FI NEVOIŢI SĂ LĂSÂM DEOPARTE 
MENAJAMENTELE VÂ VOM RĂSPUNDE PUNCT CU 
PUNCT LA AFIRMAŢIILE DVS 

1) Trebuie să vă avertizăm de la început câ, din punctui 
nostru de vedere, nu există decât legionari şi simişti, 

2) Fiindcă faceţi trimitere la Alex Mihai Stoenescu, istonc 
de mare valoare, şi ne reamintiţi spusele Căpitanului "Sâ 
lăsăm critica să ne-o facă istoncii\ vom utiliza şi noi aceeaşi 
sursă de informaţie 

3) Nu vi se pare ridicol şi pueril ca la întrebarea despre 
Horia Sima sâ ne povestiţi despre presupusul râu pe care i 
l-a făcut soţiei sale 9 Pur şi simplu am rămas uluiţi’ Cam ce ati 
putea gândi despre noi servindu-ne aşa o ‘'prăjitură” 9 

Nu o mai lungim şi vâ reproducem din cartea 
recomandată chiar de dvs.: Alex. Mihai Stoenescu - 
M Istoria loviturilor de stat in România voi 3 "Mişcarea 
Legionară a lui Horia Sima", pag 332 - 333 

"După cum s-a observat, autorul acestui studiu face 
distincţie voită intre organizaţia lui Codreanu £/ ceea 
ce cunoaştem sub aceeaşi denumire sub Horia Sima. 

Mişcarea Legionară a fost decimata in doi ani succesivi 
de asasinate: 1938, 1939, iar la conducerea rămăşiţelor ei 
a fost propulsat de către Moruzov, şeful S S L, un agent 
al său, Horia Sima ." 

" Numeroşi legionari îl acuzau pe Sima pentru violenţele 
declanşate fără ordin (ba chiar împotriva ordinului - n n), 

pe timpul cât Codreanu era in inchisoare, cu scopul de a 
provoca asasinarea acestuia * 

Horia Sima afirmă in amintirile sale câ a fost desemnat 
succesor al lui Codreanu pe 6 sept (1940) de către un For 
legionar numit tot de el" 


pag. 8 


"Forul legionar cel constituit sub pripoana după 

moartea lui Codreanu nu va valida niciodată prezenta lui 

Horia Sima la conducerea Legiunii şi dm aceste motive 

organizaţia a cunoscut numeroase convulsii interne, dar a 
permis şi supravieţuirea ideii câ Mişcarea Legionară 

condusă de Codreanu este altceva decât cea condusă de 

Horia Sima "(din fericire - n n ) 

Elita sa intelectuală care a cuprins cele mai strălucite 
minţi interbelice (...) va dispărea asasinată sau 
îndepărtată din Legiune ." 

In acelaşi volum şt capitol “Căpitanul a fost un idol, 
Sima era dominat de filosofia bomber (Armm Heinen) 
Cităm in continuare "Numai din septembne 1940 putem 
vorbi despre caracterul teronst explicit al Mişcăm Legionare M 
Apropos de 6 sept 1940 şi de continuitatea şi continuarea 
comandamentelor legionare ale Căpitanului: Circulara nr 
58 - Niciodată Mişcarea Legionară, pentru a birui nu 
CIJVANTIJI IliGIONAII mai 2004 ““ 









































—va recurge la ideea de complot sau lovitură de stat " 

4) Poate ne puteţi da exemplu de un istoric 

"specialist şi bine intenţionat" care scrie pozitiv 
despre Horia Sima. 

5) Poate câ a fost o stângăcie din partea noastră 
specificarea de "ortodox" din antet. 

Popular, această problemă se numeşte "nod în papură". 
Pentru dvs. care ştiţi că în Mişcare au fost şi evrei creştinaţi 
(mai mult sau mai puţin creştini), este clar că nu poate fi 
vorba de o "discriminare" pe această temă. 

Oricum, poate nu ştiţi, preşedintele Senatului 
Legionar în funcţiune, Nelu Rusu, este greco-catolic. 

A insista pe această temă lasă impresia că se caută 
crearea de probleme în mod artificial. 

6) în legătură cu afirmaţia "insistenţa cu care continuaţi 
fărâmiţarea Mişcării Legionare" credem că este lipsită de 
temei: nu a existat şi nu există decât o Mişcare Legionară, iar 
SIMISMUL este O SECTĂ DERIVATĂ din Mişcarea 
Legionară care a pus şi pune în pericol Legiunea prin 
pretenţiile nejustificate la descendenţă şi activitate în numele 
acesteia. 





7) Prin definiţie, într-adevăr, "cal troian” înseamnă 
duşmanul din interior în fapt, calul troian a existat în două 
ipostaze: în afara cetăţii şi înăuntrul ei. Părintele Dumitrescu- 
Borşa a prezentat "calul troian”, pe Sima adică, în ambele 
ipostaze: în afara conducerii legionare (fără putere de 
decizie) şi apoi chiar în centrul comandamentului. Accentul 
este pus însă pe cea de-a doua ipostază, de aici şi licenţa, 
pentru a atrage atenţia. Probabil câ acuzaţia de tautologie se 
datorează dezvăluirilor incomode despre Horia Sima. Aceste 
dezvăluiri, însă, coincid cu istoria obiectivă. 

8) Apreciaţi S cuprinsul cărţii ca "de-a dreptul 
scandalos". Nu >^vă contrazicem, numai că socotim 
aprecierea ca £?mult prea blândă. V-am sugera să o citiţi 
şi să îi. daţi^^talificativul care îl merită: toate 

MANEVRELE CRIMINALE ale lui 
HORIA SIMA de a pune mâna pe 
conducerea Mişcării, începând cu 
favorizarea asasinării Căpitanului 
* (vezi atentatele din nov. 1938), cu 
provocarea - fără dubii - a 
asasinării a sute de legionari în 
frunte cu Statul Major Legionar (care 
îi stătea în cale), prin asasinarea lui 
Armând Călinescu - cu toată opoziţia conducerii 
legionare din închisori şi din refugiu; continuând cu 
încercările ulterioare de a asasina pe prof. Ion Zelea 
Codreanu, tatăl Căpitanului, pe fraţii Căpitanului, pe 
preotul Ion Dumitrescu-Borşa, comandant al Bunei 
Vestiri şi erou în lupta antibolşevică, etc. etc. 

Vi se pare cuprinsul acestei cărţi "scandalos"? Doar atât? 

9) Cum se putea gândi preotul Ion Dumitrescu-Borşa că 
va veni căderea comunismului (el a murit în 1981); pentru a 
lăsa cu limbă de moarte sarcina tipăririi? 

De ce ne-a dat fiul acestuia cartea? Simplu: este membru 
al "Acţiunii Române"\ 

10) Ion Cristoiu îşi face meseria cum ştie dumnealui. 

Poate trebuie să plătească tribut pentru alte scrieri favorabile 
Mişcării Legionare Ion Cristoiu a dat, pentru prima oară în 
existenţa acestei ţări, pe un post TV de audienţă naţională, şi 
la o oră de maximă audienţă, imagini cu: Casa Verde, fostul 
sediu legionar din Gutenberg, biserica Sf llie Gorgani, scene 
■din comemorarea de la Tâncâbeşti din nov 2003, discursul 
Căpitanului păstrat pe bandă audio. Nu aveţi consideraţie 
pentru toate acestea? De ce? 

Ne permitem, totuşi, să vă cităm din articolul lui Ion 
Cristoiu care ni-l daţi ca exemplu de reacţie negativă la 
memoriile preotului Dumitrescu-Borşa: " Autorul vrea să facă 
din ele nu numai o dare de seamă a unei vieţi care a 
creat probleme familiei, dar şi o îndrumare, un text 

CUVÂNTUL LEGIONAR 


dedicat mai ales 
direcf ; 

"Dacă ar fi fost scrise cu intenţia de a fi denigrat 
Garda, atunci autorul ar fi trecut peste momentele de 
deşănţare morală, preocupat să se delimiteze de dezmăţul 
celorlalţi, şi, în acelaşi timp, ar fi făcut aşa-zise dezvăluiri 
menite a confirma acuzaţii grave aduse lui C. Z. 
Codreanu finanţare de nemţi, sprijinul dat de Carol al ll-lea, 
imoralitatea Dumitrescu-Borşa nu se pretează la aşa 
ceva. De unde tragem concluzia câ aşa erau majorjţaţea 
legionarilor nişte oamerii normali? (n n : aţi fi vrut poate / 
să spună că erau ..anormali?); / 

Dacă ar fi fost scrise sub influenţa Securităţi /, cartea ( 

ar fi sărit peşte aceşţ moment fundamental în înţelegerea I 

Căgiţarwlul ca o personalitate de excepf/e. \ 

înfăţişând lucrurile aşa cum au fost, memoriile lui 
Dumitrescu-Borşa sunt un elogiu al Căpitanului . Mai 
puternic decât scrierile elogioase. Mai puternic, deoarece 
e_mai_credibil." (Ce anume vă deranjează de aici? Faptul că 
memoriile n-au fost scrise sub influenţa Securităţii? Faptul că 
l-a înţeles pe Căpitan ca personalitate de excepţie şi că 
mărturiseşte aceasta? Sau cumva faptul că memoriile sunt 
CREDIBILE? Şi credibilitatea memoriilor vă supără în 
legătură cu DEZVĂLUIREA CRIMELOR LUI HORIA SIMA. .) 

11) Prezentarea tinerilor care mergeau în "campanie 
electorală" pare cam "colorată", dar faptul că participau la 
viaţă cu pasiunile inerente vârstei, face din ei nişte eroi 
atunci când această viaţă care le place este sacrificată 
pe altarul patriei şi al Legiunii. 

12) "Reacţiile declanşate" au început înainte de 1927! 
Dacă dvs vedeţi că defăimarea Mişcării Legionare a început 
acum (citez: "şi asta nu este decât începutut'), nu putem 
decât să rămânem muţi de uimire! Dar nu atât de muţi, încât 
să nu vă răspundem. 

13) La patetica întrebare "De ce l-aţi despuiat de odăjdii 
pe preotul Dumitrescu-Borşa?" vă răspundem că nu am 
făcut-o noi. în mod evident îl dezbrăcase demult eroul dvs., 
Horia Sima (credem câ aţi citit "Sfârşitul unei domnii j 
sângeroase" şi "Era libertăţii'). 


ig. 


14) Ce s-a întâmplat la Tâncâbeşti acum doi ani ne 
reproşaţi degeaba - sau poate nu degeaba: cu intenţie! 

"Legionarii" simişti şi-au călcat cuvântul dat??! 

Dl. Bucescu a început cuvântarea domniei sale înainte 
ca preotul să termine slujba religioasă. 

Huiduielile au fost ca o răbufnire de protest la 
ditirambele d-lui Bucescu la adresa "Comandantului", 
tocmai în faţa troiţei de care amintiţi şi care ar fi trebuit să îi 
deştepte bunul simţ de a nu vorbi în acel loc şi la acea 
dată de distrugătorul operei lui Corneliu Zelea Codreanu. 

Serviciile aduse de dl Bucescu cu discursurile d-sale sunt 
servicii aduse simismului, nu Mişcării Legionare 

15) "Noua Dreaptă" şi-a început festivitatea după plecarea 
autobuzelor spre Bucureşti, deci în faţa cui a fost salvată 
comemorarea 71 

16) Sfârşitul interviului sună încurajator "mergând din nou 
la izvoarele ideologiei concepute şi trăite de Căpitan" Acest 
"din nou" reprezintă marele adevăr al interviului dvs. 
Spuneţi-le simiştilor că este de datoria lor să-şi pună cenuşă 
în cap şi după aceea îi vom primi în rândurile Mişcării 
Legionare 

Noi nu am plecat niciodată de la "izvoarele ideologiei 
concepute şi trăite de Căpitan" pentru a fi nevoiţi săj 
mergem "din nou". 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

P S Probabil, fără să vreţi, aţi spus: "ideologia concepiite 
şi trăite de Căpitan". Aţi uitat să adăugaţi "şi de matea 
masă a Mişcării Legionare". Ne îngrozeşte dictonul sirpist 

"Codreanu - fondatorul, Sima - formatoruir 


mai 2004 


,9%&dacţui 

pag.9 ~ 





























tărie 

ANTONIO DE OLIVEIRA SALAZAR 


In prefaţa cârtii "Salazar şi revoluţia în 
Portugalia", autorul ei. Mircea Eliade. deschide 
douâ întrebân fundamentale şi anume 

"Este realizabilă istoriceşte o revoluţie făcută 
de oameni care, cred, înainte de toate în 
primatul spiritualului?' şi alta 

H Cum s-a putut ajunge la o formă creştină a 
totalitarismului în care statul nu confiscă viaţa 
celor ce-l alcătuiesc şi persoana umană îşi 
păstrează toate drepturile sale fireşti? 

Răspunsul dat de autor se rezumă la 
constatarea că REVOLUŢIA MORALĂ Şl 
POLITICĂ A LUI SALAZAR A REUŞIT iar la ce-a 
de a doua întrebare, Mircea Eliade trimite la 
formula creştină enunţată de Fericitul Augustin 
” iubeşte şi apoi fă ce vrei". Iubirea şi caritatea este 
punficatoare. iar în acest fel "omul punficat îşi 
poate exercita în voie toate libertăţile" fără sâ 
atenteze la liniştea semenului lui, fără să 
atenteze ta liniştea colectivităţii. 

Regimul lui Antonio de Oliveira Salazar a reuşit să creeze în 
Portugalia cetatea preconizată de Platon, cetatea condusă de 
filosofi - aproape toţi colaboratorii lui erau tineri profesori 
universitari. 

"Dictatura” lui Salazar trebuie înţeleasă în înţelesul său antic Ea 
s-a manifestat prin austeritate şi ordine economică 

Salazar a făcut întotdeauna deosebirea dintre democraţie şi 

demofilie . A fost un demofil şi nu un democrat (ca, de altfel, şi 
Corneliu Zelea Codreanu). ( demofilie = dragoste de popor, 
care nu este totuna cu democraţia - care înseamnă conducerea 
poporului de către popor). 

Privire generală asupra dezastrului Portugaliei 

începutul secolului XX a găsit Portugalia într-o gravă criză 
economică şi politică Din vechiul imperiu portughez nu rămăsese 
decât dezordine, inflaţie monetară, persecuţii religioase, revolte, 
jafuri. Regele Carlos I fusese asasinat (1908) de către o grupare 
teroristă, iar urmaşul său, regele Manoel. ultimul descendent al 
dinastiei de Braganza. a fost înlăturat de la tron şi s-a declarat 
republica. Primele măsuri adoptate au fost separarea Bisericii de 
stat, persecuţii religioase, detânţii arbitrare, acordarea dreptului de 
grevă Inflaţia monetară a luat proporţii catastrofale, la fel 
instabilitatea politică: nu mai puţin de 16 lovituri de stat au urmat 
până în 1928. Descompunerea politică era agravată şi de o activă 
agitaţie comunistă. încercările unei junte militare formate din trei 
generali de a stabiliza situaţia au eşuat. O dictatură militară a reuşit 
pentru un scurt timp sâ restabilească ordinea în stradă, sâ evite 
instabilitatea guvernamentală, dar nu a avut soluţii sâ oprească 
dezastrul financiar Primul război mondial, cu toate că Portugalia 
participase de partea aliaţilor, a precipitat ţara într-o gravă criză 
economică Finanţele ţăni dezastruoase, bugetele deficitare, 
parlamentul şi administraţia corupte în toate sectoarele vieţii 
publice 

Apariţia lui Salazar în viaţa publică 
A fost momentul în care s-a făcut apel, pentru a doua oară la 
un tânăr profesor de economie politică şi de finanţe de la 
Universitatea de Drept din Coimbra. la Salazar 

In 1926 primise portofoliul Finanţelor la care însă a renunţat 
după trei zile, dându-şi seama că nu va putea realiza nimic cu 
un guvern neputincios. 

La 26 aprilie 1928, la solicitarea preşedintelui ţârii mareşalul 
Carmona, Salazar a acceptat sâ preia conducerea Ministerului de 
Finanţe cu o condiţie absolută controlul tuturor cheltuielilor şi al 
deciziilor financiare dm tară El a anunţat într-o proclamaţie ’* voinţa 
hotârătă de a regulariza odată pentru totdeauna viaţa financiară şi 
cea economică a naţiunii eu ştiu exact ce vreau şi unde să 
merg' 

Satazar nu era un politician de profesie era un om de bibliotecă 
Ş‘ de catedră, era un specialist sau, cum am spune noi astăzi, era 
un tehnician Decis sâ salveze ţara. noul ministru de Finanţe a 
cerut puten nelimitate declarând că în caz contrar se va 


reîntoarce la Universitate dar de data aceasta 
pentru totdeauna El a cerut ca ţara sâ se încreadă 
"in pneeperea şi cinstea mea o încredere 
desăvârşită dar calmă şi semnă fără entuziasm 
exagerai sau descurajare Ţara are toată 
libertatea să cerceteze să facă observaţii cuvenite, 
să discute dar va trebui să se supună on de câte 
on voi găsi de cuviinţă să poruncesc" 

Situaţia internaţională era gravă Criza 
economică începută în Statele Unite, în faimoasa 
Vinere Neagră, se repercutase şi în Europa 
România nu făcea excepţie: creditul se prăbuşise, 
mari bănci au dat faliment 

Portugalia a fost una din singurele ţâri 
europene ocolită de criză. Bugetele întocmite şi 
supervizate de Salazar s-au incheiat cu 
excelente importante. Pentru prima dată în 
istoria ultimelor veacuri, Portugalia a cunoscut o 
asemenea situaţie. 

Măsuri de însănătoşire a ţării 

- Financiare 

însănătoşirea financiară a fost posibilă prin ordinea instaurată 
în veniturile şi cheltuielile ţării, prin crearea unui sistem de 
impunere şi percepere a impozitelor pe baze raţionale prin un nou 
regim al evidentelor contabile, prin asigurarea stabilităţii 
monetare, pnn organizarea creditului, prin măsuri care au dus la 
suprimarea cumulului, a sinecurismului, a clientelei politice, 
într-un cuvânt, prin suprimarea profitorilor 

A fost lichidată datoria externă a ţării a fost instituit un regim 
strict de economii, a fost lichidată incuria administrativă prin 
purificarea şi reorganizarea ei a fost demarat un program vast 
de înzestrare a ţârii: mărirea reţelei de şosele şi căi ferate, a 
sistemului de învăţământ, de sănătate şi alte multe 
îmbunătăţiri. 

- De ordin general 

Dar dacă asanarea financiară era o condiţie esenţială a 
propăşirii ţârii nu mas puţin importate erau cele de ordin generat: 
întărirea autorităţii Statului. asigurarea stabiirtâtii 
guvernamentale, înlocuirea democraţiei parlamentare 
considerată a fi nepotrivită cu firea poporului portughez şi cu 
slaba maturitate politică a lui. 

O serie de decrete au dizolvat masoneria şi o serie de 
organizaţii secrete considerate pernicioase pentru ordinea din 
ţară, au pus bazele organizării corporative, au garantat 
proprietatea privată, au încurajat iniţiativa particulară, au 
reglementat condiţiile de muncă ale salariaţilor. 

Salazarismut a creat Statul Nou (Estodo Nova) susţinut de 
întregul popor portughez Sub controlul puterilor statului a fost creat 
ceea ce se cheamă tipul de "economie autodinjatâ capabilă sâ 
asigure în fiecare ramură economică solidaritatea intereselor 
capitalului şi ale muncii şi echilibrul dintre diferitele ramuri 
economice Moneda naţională escudo a devenit una dintre cele 
mai stabile monede europene bugetele s-au echilibrat şi au 
devenit chiar excedentare finanţele ţâm s-au însănătoşit, s-a 
asigurat propăşirea generală a tării 

Salazar - creştin profund credincios şi tradiţionalist 

Ministrul de Finanţe din 1928, şi coordonator al mai multor 
ministere, Salazar a dirijat din 1933 întreaga politică a statului 
instituind un regim autoritar şi nu totalitar cum fl prezentau 
unii denigratori. Un regim autoritar, de austeritate severă, de 
disciplină socială, politică şi, în primul rând, de ordine 
economică. 

Ieşit dm păturile sociale modeste, tatăl lui era un modest 
cultivator de pământ. Salazar era un profund credincios catolic 
Pentru el întâietatea era dată forţelor tradiţionale: biserica. 

armata, fa milia, agricultura, naţiunea si organizarea 

corporativa, 

Salazar a fost un anticomunist convins L-a spnunit pe 
generalul Franco pe plan economic, diplomaţi şi militar. 



pag. 10 


C1IVANHJL IJEC.IONAIi mai 2004 

































tPOO'^WvJ 

X)C.OOCo 

‘OCK 


SfrrfCK: 
7_ >p;>£ 

'>0000.0 


S$ctuvz/t£<zte 


'Sâ trăiţi, 
Ofiţerul 


Sărbătorim înălţarea Domnului lisus Hristos (anul acesta, la 20 mai) 

In această zi, a înălţării Domnului şi a înălţării noastre în Hristos, sărbătorim şi pe 
eroii neamului. "Este ziua cea mai indicată pentru pomenirea lor, a celor care s-au adus 
jertfă pentru noi", scrie preotul Boris Râduleanu în " Semnificaţia marilor sărbători creştine" 
Pomenindu-i, le arătăm recunoştinţa noastră faţă de ei, realizăm legătura cu cei ce 
au murit în tranşee, în închisori, arşi, strangulaţi, înecaţi, schingiuiţi, ştiuţi sau neştiuţi. 
"lartâ-i, Doamne, pe toţi ai mei. Primeşte-i sub scutul Tău." (Corneliu Zelea Codreanu) 
Hristos a înviat! Şi noi, deci, vom învia! Vom învia spre o viaţă nouă, şi spirituală şi fizică 
Intr-acolo mergem prin învierea Lui Istoria nu se încheie cu sângele care se varsă şi nici cu 
muşuroiul de pământ. 

O să vă miraţi, poate că găsiţi la rubrica "Actualitate" câteva vorbe despre înălţare. 
Vă lămuresc printr-o întâmplare foarte semnificativă povestită de camaradul Jenicâ Bukiu 
"Eram la Canal în baracă şi noaptea făcea de planton un deţinut care dădea raportul când 
venea ofiţerul de serviciu De obicei, raportul suna cam aşa: "Să trăiţi, d-le ofiţer, in timpul 
serviciului meu nu s-a intâmplat nimic." 

în seara de Paşti era de planton minunatul poet basarabean Andrei Ciurunga, numit 
'poetul Canalului". Vine ofiţerul de serviciu şi Andrei Ciurunga, în poziţie de drepţi, îi spune: 
d-le ofiţer, în timpul serviciului meu a înviat lisus Hristos!" 

a rămas cu gura căscată şi l-a pedepsit cu trei zile de carceră întâmplarea a făcut înconjurul Canalului * 




PRESĂ ROMÂNEASCĂ ÎN BUCOVINA DE NORD 

în nr. 6 al revistei noastre (febr 2004) am publicat o pagină specială în care am reliefat conţinutul, precum şi aspectul 
grafic al câtorva publicaţii româneşti bucovinene - în speţă "Arcaşul", "Glasul Bucovinei", "Zorile Bucovinei", "Junimea", 
"Septentrion literar", "Familia", "Concordia", precum şi revista pentru copii "Făguref, care apar în grafie latină în regiunea 
cernăuţi, lucru care desigur, nu face decât să ne bucure. 

lată însă că am mai primit şi alte câteva publicaţii pe care le prezentăm succint cititorilor noştri, întregind astfel 
panorama presei româneşti locale. 

"LIBERTATEA CUVÂNTULUI' este ziarul administraţiei regionale de stat şi al 
Consiliului regional Cernăuţi, cu apariţie săptămânală, având 16 pag . intr-o îngrijită 
ţinută grafică, redactor şef fiind Romeo Crăciun. 

Articolele abordează teme dintre cele mai diferite culturale, economice, laice, 
sportive, dar şi de divertisment, medicină, învăţământ etc 

O altă publicaţie este "PLAI ROMÂNESC', tot un săptămânal, al cărui redactor este 





•*€U cC£*h mânu cu munu... 

p hm RonmREse 


Ziar independent al comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi 

Kcdactor->«r Ştefan Bro&sci 



T%. i'♦** ţ 


di Ştefan Broască Ziarul este cel mai vechi ca apariţie în grafia latină 

primul număr apărând în 1990, cu motto-ul sugestiv "Ha/ să dăm mână cu 
mânST, întrucât se adresează comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi. 

Majoritatea articolelor tratează probleme care interesează în cel mai înalt 
grad minoritatea românească din oraş, dar şi reportaje din diferite comune, 
precum şi un ciclu de însemnări despre vechile biserici româneşti din 
Cernăuţi. 

”MONITORUL DE HLIBOCA " este un săptămânal social-politic de informaţie şi are ca motto "Nu lăsa 

1 - -I U pe mâine ", ceea ce sugerează promptitudinea abordăm problemelor din raionul care are majoritatea 
IcvlJ I locuitorilor de etnie română Numele redactorului şef este Nicolae Şarpe 
Ici libcTca, Termin prezentarea cu " MESAGERUL BUCOVINEAN', cea mai recentă publicaţie românească 

startul datând din luna martie a.c. Este, de fapt, o monitorizare comună 
a ziarelor raionale din regiunea Cernăuţi (amintim raioanele Hliboca, 

Storojineţ, Noua Suliţă, Herţa, Hotm, Vijmţa, Secureni, futila, Chiţimani, 

Chelmenţi, Zastavna) prin care peroanele abonate la unul dintre publicaţiile 
enumerate până acum va avea posibilitatea sâ afle, selectiv, ce scriu 
celelalte Publicaţia apare în două limbi, ucraineană şi română, cu un tiraj de 
46844 şi, respectiv, 8856 exemplare format A3 în 16 pag Colegiul de 
redacţie îl constituie cei 11 redactori şefi ai ziarelor raionale din regiunea Cernăuţi. Coordonatorul ediţiei româneşti este Nicolae 
5apcâ, redactor şef al" Monitorului de Hliboca 

<£. 

de vo,untari portughezi au luptat de partea generalui împotriva comuniştilor spanioli şi a brigăzii roşu internaţionale Prin 
portugalia a putut intra în Spania echipa de elită legionară din care au căzut eroic la Majadahonda Ionel Moţa şi Vasile Mann 

De altfel între Mişcarea Legionară creată de Corneliu Zelea Codreanu şi salazarism a existat o reală afinitate. Amândouă s-au 
nasc ut ca o reacţie împotriva politicianismului corupt şi corupător; s-au născut pentru a pune în valoare forţele vii ale naţiunii; 
amândouă s-au născut pentru a face faţă pericolelor comuniste, au crezut în nevoia de ordine politică socială şi morală. 

5* astăzi am putea spune şi noi, ca Salazar, că " Patria şi solidaritatea naţională, familia, valoarea spirituală a vieţii, respectul 
Sforar persoan e/ umane, obliQatia de a munci, superioritatea virtuţii , caracterul sacru a! sentimentelor reliQioase ... iată ceea ce 
^^l HRieesentialul pentru formarea spirituală si morala a cetăţeanului in noul star “" 

Aşa cum s-a mai spus. încă din 1937, de către un politolog român, Andrei Corteanu, M ne-ar trebui şi nouă un 
Salazar ! 



ucovuison 


i= 


CUVÂNTUL LEC.IONAH mai 2004 


pag.11 ~ 

















































- / &grâ0/ia/Uâţi de drea/ifa 

TRAIAN BRĂILEANU 

1882-1947 

Unul dintre cei mai mari sociologi români, profesor universitar, ministru al Educaţiei Naţionale 

Membru al Senatului Legionar de la constituire 

Moto °Sentimente ca naţionalismul nu au nevoie de demonstraţie logică Dragostea de Neam şi de Patrie nu aparţin raţiunii Dar 
raţiunea intră în drepturile ei cănd e vorba de a descoperi şi organiza mijloacele pentru înfăptuirea idealului (Traian Brăileanu) 


Născut la 14 sept. (Ziua Crucii), în 1882, 
la Bâlca, lângă Rădăuţi (Bucovina) 

Studii universitare la Cernăuţi (doctorat 
1908) - şi la Viena 

Profesor de Sociologie, Politică şi Istoria 
Filosofiei la Universitatea din Cernăuţi între 
arrii 1920-1940 

Teoretician al naţionalităţii în 
sociologie 

întemeietorul Grupului "Iconaf (la 
Cernăuţi, în 1931, grup din care au făcut 
parte: Mircea Streinul, Ion Roşea, George 
Drumurşa.) 

Directorul revistei însemnări 
Sociologice din Cernăuţi între anii 1935- 
1940 

A întemeiat tabăra legionară de muncă de la Rădăuţi 
(Bucovina), construind biserica Sf. Arhanghel Mihail 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară la 
alegerile din dec. 1937 

Martor al apărării în procesul lui Corneliu Zelea Codreanu 
din 1938 

Ministru al Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor (1940- 
1941) 

A condus la Sibiu revista "înălţarea'' (1940-1941) 

Arestat pentru un timp după evenimentele din ianuarie 
1941, a fost pus în libertate 

Rearestat de comunişti în 1946 depus la închisoarea Aiud, 
fiind asasinat prin exterminare fizică în 1947 





Axu i Nr, a 


ÎNSEMNĂRI 

SOCIOLOGICE 


Ipmn MM fi* M 


OPERA: 

1) Lucrări de sociologie ştiinţifică Introducere în Sociologie 
(1923), Sociologie generală (1926); Ethik und soziologie. Ein 
Beitrag zur LOsung des problems - individuum und Gesellschaft - 
Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernăuţi, 1926; Politica (1928); 

Istoria teoriilor sociologice (curs - 623 pag ) (1937); Statul şi 
comunitatea morală (1937); Teoria comunităţii omeneşti (1941) 

- însemnări Sociologice - Cernăuţi (1935-1939), Bucureşti 
(1940) - apariţie lunară 

- studii şi articole în periodice: Cultura şi Politica - în Junimea 
Literară XI Cernăuţi (1915); Soziologie und Politik - în Archiv for 
systematische Philosophie und Soziologie - Berlin, XXI (1928); 

Soziologie in Rumănien - în KOIner Vierteljahreshefte fOr 
Soziologie , V (1925/26); L’Etat et la comunită morale (Essai 
philosophique) - în Revue Internationale de Sociologie, Paris, 39, 

Nr VII-VIII, 1931; în Revista de Pedagogie , Cernăuţi, 1932 - 1934^ 

Filosofia socială a lui Vasile Conta, Origmele Metafizicei. încercare 
asupra temeiurilor metafizice ale sociologiei, Sociologia lui T. G 
Masaryk, Fundamentarea biologică a sociologiei şi importanţa ei 
pentru teoria şi practica pedagogică, Sociologia în învăţămăntul 
supenor şi secundar, Noi teorii politice, Essai sociologiques sur la 
liberte humane în Răvue Internationale de Sociologie - Paris, 

Janvier-Fevrier, 1937 

2) Scrieri filosofice Despre condiţiunile conştiinţei şi 
cunoştinţei (1912), O carte nouă despre Schopenhauer (în Revista 
de Pedagogie , VIII, 1939), 

traduceri din Immanuel Kant: întemeierea metafizicei 
moravurilor (1929), Critica raţiunii pure (1930), Critica puterii de 
judecată (1940), Ideea unei istom universale. Ce este ' Luminarea’? 
începutul istoriei omenirii - Spre pace eternă (1943) 

3) Scrieri politice: România şi criza europeană (în Junimea 
Literară, X 1913), Aurel Onciul şi ideea democraţiei (în Şcoala, VI, 

*“•1921, Cernăuţi), Structura societăţii bucovinene înainte şi 

du£ă Unire (în Societatea de Mâine , I, Nr. 21, Cluj), Problema 

— P a 9- 12 CUVÂNTUL LEGIONAR mai 2004 


Capitalei (în Cqpvorbiri Literare, XLI, Oct 1924 
Bucureşti), Sociologia şi arta guvernării 
(articole politice) - Ed însemnări Sociologice, 
1937, Etica, doctrina Legionară şi ştiinţa 
socială (în Almanahul ziarului Cuvântul , 
Bucureşti, 1941). Immanuel Kant şi noua ordine 
europeană. Ideea unei istorii universale etc., 
Bucureşti, 1943 

4) Scrieri pedagogice - în Revista de 
Pedagogie Cernăuţi 1933 - 1936 Universitatea 
ţărănească, Rolul social al învăţăturilor 

5) Schiţe literare - în Junimea Literară 1904 
- 1909 Irina, Moartea iepii, Grindica, Un flăcău 
tomnatic, Dihanie, Nunta lui Chmlă 

6) Scrieri didactice Etică pentru clasa Vlli-a 
secundară Elemente de sociologie pentru clasa 
Vlll-a secundară - Ed Naţională, Ciornei S. A. 

Bucureşti, 1935 

7) Manuscrise 

- traducere Immanuel Kant Cntica raţiunii practice (1932). 

- cursuri universitare 1935 - 1937: Istona doctrinelor etice; 
Istoria doctrinelor politice; Immanuel Kant Despre educaţie; Istona 
filosofiei antice, medievale , moderne, Estetica generală; Immanuel 
Kant: viaţa şi doctrina 

*** 

Pentru că suntem în anul 'Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi 
pentru ca am prezentat succint personalitatea lui Traian 
Brăileanu, vă expun părerea sociologului despre domnitor: 

(sublinierile îmi aparţin) 

"Marea autoritate a lui Ştefan faţă de boierii săi a rezultat şi din 
felul cum Ştefan a ştiut să câştige dragostea poporului () 
Ştefan a venit la domnie cu ajutorul boienlor, dar el nu le-a dat voie 
să asuprească mulţimea pentru a se îmbogăţi. Mijloacele de care 
s-a folosit au fost; întreprinderi războinice în afară, activitate 
organizatorică intensă înăuntru. Dar pentru a învinge asupra 
duşmanilor din afară şi pentru a păstra liniştea şi solidaritatea 
înăuntru, domnitorul trebuie să dispună de un instrument tehnic 
perfect Acest instrument şi l-a creat Ştefan: armata naţională, 
armata de ţărani. Din momentul în care boierii devenirâ generali 
ai unei armate puternice sub comanda supremă a unui strateg 
genial cum era Ştefan Vodă, Moldova se ndică la rangul unui stat 
puternic, temut de duşmani şi respectat de prieteni ( ) 

Cei ce l-au cunoscut pe Ştefan 


H* 


CUPRIN5UL 


iţu c 


u 


4 




cel Mare au văzut şi admirat în el 

pe principele care a întrunit 
toate însuşirile necesare unui 


domnitor ideal. I. Ursu. în cartea 
Mare ", citează 
dm care 


sa n Ştefan cel 
rândurile lui Miechovita 
personalitatea marelui domn ni se 
înfăţişează în deplina ei strălucire: 

"O! Bărbat glorios şi 
victorios , care ai biruit pe toţi 
regii vecini. O! Om fericit căruia 
soarta i-a hărăzit cu multă 
dărnicie toate darurile. (...) Tu 
eşti drept prevăzător , isteţ, 
biruitor contra tuturor 
duşmanilor. Nu în zadar eşti 
socotit printre eroii secolului 


nostru. ” 

(însemnări sociologice, mai 1935 


-"Ştefan cel Mare şi arta de a guvema n ) 










































f 


sne/nor/asn 

LUNA VIITOARE SE ÎMPLINESC 64 DE ANI DE LA PIERDEREA BASARABIEI 

Şl A BUCOVINEI DE NORD 

Q/oeum&tf 

SPICUIRI DINTR-0 CARTE CU CONŢINUT DUREROS: 

. . ”? ASE ZILE DIN ISTORIA BUCOVINEr - VITALIE VĂRATIC 

28 iunie - 3 iulie 1940 - Invazia şi anexarea nordului Bucovinei de către U.R.S.S. 




In supraoferta de carte - din păcate, cele 
mai multe ori, la un preţ prohibitiv - a trecut 
aproape neobservată apariţia unei lucrări de 
excepţie, care nu ar trebui să lipsească din 
casa nici unui bun român 

O carte care a apărut la Rădăuţi, scrisă de 
Vitalie Văratic şi intitulată " Şase zile din 
istoria Bucovinei (28 iunie - 3 iulie 1940)", de 
fapt o culegere de documente care se referă 
la modul în care a fost pus în practică odiosul 
pact Molotov - Ribbentrop, care prevedea că 
n Germania consimte la anexarea Basarabiei 
de către U.R.S.S ", prevedere care însă a 
fost depăşită, întrucât a fost anexată şi 
Bucovina de Nord, încălcându-se astfel 
înţelegerea secretă dintre cele două 
supraputeri europene. 

De fapt, Stalin a vrut iniţial să anexeze 
toată Bucovina, dar, confruntat cu 
nemulţumirea Fuhrerului, ca să nu-l irite, dar 
nici să nu pară slab renunţând la toată 
provincia, s-a mulţumit cu anexarea a numai 
două judeţe, Cernăuţi şi Storojineţ. 

A fost o primă fisură în cooperarea 
germano-sovieticâ şi a avut o pondere 
însemnată în decizia lui Hitler de a ataca U R S S în primăvara 
anului următor. 

Autorul este un istoric basarabean stabilit astăzi în Bucureşti, 
care, cu probitate intelectuală, obiectivitate istorică şi rigoare 
ştiinţifică, a expus în cele 556 de pagini ale cărţii 160 de documente 
structurate în trei capitole 

1 Confruntarea diplomatică româno-sovieticâ pentru Bucovina - 
56 documente; 

2 Retragerea armatei române din teritoriul Bucovinei şi ţinutului 
Her t a - ocupate de trupele sovietice - 56 documente; 

3 Evacuarea administraţiei civile, protestele faţă de ocupaţia 
sovietică şi declanşarea exodului populaţiei - 48 documente 

Părăsirea Bucovinei fără a se trage un foc de armă pentru 
apărarea ei a umilit nu doar ofiţerii, ci toată armata română, a fost 
umilit poporul român, victimă a agresiunii sovietice, dar şi a 
hotărârii factorilor de decizie de la Bucureşti de a nu opune 
^zistenţâ. în documentul 61 citim (din jurnalul de operaţii al Diviziei 

’ nfa nterie):" Ofiţerii şi soldaţii români înapoiaţi de la Bucureşti, fie 

flintrA __ _ . - ... 


' • v. K 

ŞASE ZILE DIN 
- ISTORIA BUCOVINEI 



I zile de ocupaţie sovietică Toate 
monumentele din Cernăuţi, din Piaţa Unim - 
I Emmescu, I Brătianu etc - sunt înfăşurate în 
I pânză roşie Până la 2 iulie nu fusese distrus 
| nici unul S-a introdus oficial cursul rublei 
ruseşti, fixându-se la 35 lei valoarea sa A fost 
introdus serviciul de pază sovietic şi al GPU- 
ului La fiecare instituţie publică staţionează 
câte 2-3 tancuri făcând de gardă soldaţi cu 
( baioneta la armă * 

In foarte multe documente sunt referiri 
la acea parte din populaţia evreiască care a 
sprijinit cu entuziasm sosirea trupelor 
sovietice. Spicuim doar câteva. 

Documentul 130 Ta 30 iunie ora 21. un 
grup de circa 40 de evrei au atacat cu focuri 
de armă depozitul de muniţii al garnizoanei 
Rădăuţi 

Documentul 139 Ta Storojineţ 
conducerea o are comunistul avocat Lupuleak, 
avocatul St robei, măcelarul Moses Kurzmann 
zis Pfifer şi doctorul Menzer 0 

Documentul 141 'Vineri, 28 iunie 1940 
(deci doar la câteva ore de la primirea 


ultimatumului 1 ). în Piaţa Unirii din Cernăuţi circa 200 de lucrători, 
exclusiv evrei, care aveau cu ei un steag roşu ce avea cusute pe el 
secera şi ciocanul, l-au arborat pe clădirea pnmăriei iar pe 
monumentul Unim au fost afişate tablounle tui Stalin şi Molotov (!!), 
tablourile având dimensiunile de 60/60 cm Aceşti lucrători erau sub 
conducerea cunoscutului comunist evreu Vagnes m 
Lista ar putea continua cu alte exemple 

Pare însă de neînţeles cum mulţi evrei bogaţi (bancheri, docton, 
negustori, avocaţi, industriaşi) au primit cu flori pe soldaţii sovietici, 
conştienţi fund că îşi vor pierde toate bunurile, odată cu desfiinţarea 
claselor aşa-zis exploatatoare” Poate, desigur au vrut să se pună 
bine cu noile autorităţi, pentru ca prin gesturile lor să obţină unele 
funcţii de conducere Eroare! Două săptămâni mai târziu, au 
început exproprierile şi naţionalizările, mulţi proprietari 'burjui' 
luând drumul Siberiei Listele cu nou conducători ai localităţilor 
fuseseră întocmite la Moscova, nu "ad-hoc”, cum se credea că ar fi 
de cuviinţă 

__ _|__ _ Să încheiem cu documentul 124 din 2 iulie 1940 "Un număr de 

dintre cei care au putut să se retragă, fie dintre cei pnnşi şi apoi P es ^ e 12.000 de evrei din toate clasele sociale de la etatea de 12 
liberaţi, au declarat plângând că regretă adânc că nu li s-a permis f ni /n sus> au Manifestat timp de 2 ore pe străzile Cemăuţiului 
să lupte şi sâ nu cedeze teritoriul fără foc M înainte de ocuparea lui de către trupele 


să lupte şi să nu cedeze teritoriul fără foc 

iată relatarea elocventă provenită de la plutonierul Dumitru 
Doa 9â, şef al postului de jandarmi Şişcâuţi (documentul 110): Trei 
âvioane sovietice mitraliind trenul regimentar al Regimentului 13 
Cavalerie, un sublocotent medic a venit să dea ajutor răniţilor 
Atunci s-a dat jos din tanc un ofiţer rus care s-a repezit la dl 
sublocotenent medic, i-a rupt epoleţii, l-a dezbrăcat de tunică şi de 


* roşu Manifestanta au adus 

insulte la adresa României, armatei române, funcţionarilor 
români, care au fost bâtuţi şi mulţi dintre ei chiar omorâţi 
(cazul secretarului parchetului, grefierului, al gardianului 
public de la tribunal). Populaţia de oricine ucraineană a avut o 
aţiţudjne extrem de cuviincioasă si loială fată de români , făcând 

cordoane pentru a-i oroteia de funa evreilor n 

Exemplele de rea comportare a populaţiei evreieşti din 


Pantaloni şi /-a luat cascheta de pe cap După aceea i-a tras un *ompi ... -— 

picior în spate stngându-i M Ti moldovan mamalijmc, paşol na _ J care se . bucura de toate drepturile, poate că au 

urninia* (tu moldovean mămăhgar, pleacă în România 1 ), şi dl 
sublocotenent medic a plecat în cămaşă şi izmene 0 

Un document aparte e cel cu nr 84 Este vorba de raportul 
^spectoratului de poliţie Suceava " Câţiva soldaţi ruşi au 
ezertat din armată şi au trecut la Dorneşti cu întregul 


contribuit decisiv la luarea de măsuri antisemite, câteva luni 
mai târziu, şi, fhai ales, la deportarea lor în masă, în 
Transnistria, deportare care s-a soldat, regretabil, cu zeci de 
mii de victime. 


— ——y — -ar— Cartea " Şase zile din istoria Bucovinei" se citeşte oe 

Ba,S rT nt , Şi ' au arăt0t nedumerirea că * om f n L a a - a ! nerăsuflate Este o carte dureroasă, mv.tându-ne sâ reflectăm mult 

solda? * 5 n ° rdUl Bucovinei fără ,uptă ' af ! r, H 1 03 T f ' asupră drame, ce s-a abătut asupra ţâr., in vara anului 1940 ş, care 
j ' sov 'otici abia aşteptau sâ înceapă războiul ca să se a f ost pnma etapă a prăbuşim României Mari 
dea armatei române, iar populaţia civilă din U.R.S.S. să 

Produci revoluţia, fiind cu toţii nemulţumiţi de conducerea cp * Gps-S 

- fComunistâ." <o/rucuzsi 

i documentul 139 se arată situaţia din Cernăuţi in primele . j n num ărvl viitor despre Basarabia 

CUVÂNTUL LEGIONAR mai 2004 


11 «corni/ 

t 


pag.13 


















C/P . " 

</Owuc 
- d&u - 


1922 - înfiinţarea Asociaţiei Studenţilor Creştini de către Corneliu Zelea Codreanu (iaşi) (20 mai) 

1924 - înfiinţarea Frăţiei de Cruce (la laşi) (4 mai) 

• înfiinţarea primei tabere de muncă, la Ungheni, sub conducerea Căpitanului (8 mai) 

- Corneliu Zelea Codreanu este maltratat împreună cu alţi 50 tineri care lucrau la grădina de zarzavat din Ungheni, de către 
poliţişti conduşi de Manciu (31 mai) 

1925 - Corneliu Zelea Codreanu este achitat pentru împuşcarea lui Manciu (26 mai) 

1927 - Corneliu Zelea Codreanu se întoarce de la studii, din Franţa, împreună cu Ion Moţa, încercând refacerea LANC (18 mai) 

1933 - constituirea echipelor de propagandă legionară, dispuse să meargă cu sacrificiul până la moarte, 
fapt pentru care s-au intitulat "Echipa morţii": din aceste echipe au făcut parte şi martirul legionar Sterie 
Ciumetti, preot Ion Dumitrescu-Borşa ş a. (1 mai) 

- apare "Cărticica şefului de cuib” — Corneliu Zelea Codreanu, sub titlul " Fascicola legionarului" 

(9 mai) 

1934 - deschiderea taberei legionare de muncă din Giuleşti (cârâmidârie şi grădină de zarzavat) (15 mai) 
1936 - deschiderea taberei legionare de muncă de la Rădăuţi sub conducerea senatorului legionar prof. 

univ. sociolog Traian Brâileanu; s-a construit biserica "Arhanghelul Mihair (1 mai) 

- Căpitanul ia atitudine publică faţă de politica nefastă a lui N Titulescu de apropiere de Moscova 
De vor intra trupele ruseşti pe la noi şi vor ieşi învingătoare in numele diavolului, cine poate să 
creadă, unde este mintea care să susţină că ele vor pleca de la noi înainte de a ne sataniza adică 

bolşeviza? Consecinţele? Inutil a le discuta " (”Circulări şi manifeste") (30 mai) 

1938 - Căpitanul este condamnat la 10 ani muncă silnică către un tribunal militar format din ofiţeri cu cazier, printr-un proces rămas în 
analele Justiţiei ca trucaj grosolan, fără probe (pentru deţinerea câtorva acte emise abuziv, sub titlul "confidenţial", de către Jandarmerie 
şi Prefectură, acte prin care se cerea subordonaţilor acestora prigonirea ilegală a legionarilor). (27 mai) 





Am auzit în câteva rânduri aberaţia: ” Radu Gyr are o mare vină pentru că a creat toate acele poezii cu care a fanatizat o 
generaţie. Fără ele, poate, mulţi ar fi stat pe la casele lor şi n-ar mai fi suferit atât, n-ar mai fi fost omorâţi ” 

Păstrând, bineînţeles, proporţiile, este ca şi cum s-ar afirma că Sfinţii Apostoli ar fi de vină că au propovăduit cuvântul lui 
lisus, pentru că, fără de aceasta, n-ar mai fi fost atâţia martiri şi mucenici în istoria omenirii! 

Şi până să scrie Radu Gyr minunatele sale poezii acea generaţie de aur a luptat, cu preţul vieţii. Dar fără acele poezii am 
fi fost cu toţii mai săraci sufleteşte. ' 

DL Jan Bukiu, legionar format în Frăţia de Cruce din vremea Căpitanului, stabilit la Chicago după am de închisoare 
antonesciana şi comunista, completează: versurile lui Radu Gyr au fost întotdeauna un adevărat balsam, un tonic 
pentru sufletele tuturor, mai ales ale celor chinuiţi: 

CÂNTECUL 


Cântecul te poate ajuta în cele mai grele 
momente ale vieţii. O melodie, o strofă dintr-un 
cântec te poate salva Cuvintele unui cântec 
pătrunzând în adâncul necunoscut al fiinţei tale te 
poate determina să supravieţuieşti. Poate unii, 
citind aceste rânduri vor zâmbi, alţii poate vor 
rămâne pe gânduri... Nu este exclus ca cineva să 
spună Da, şi eu am trecut prin momente 
asemănătoare”. 

în iarna lui 1952-53 eram la Canal în lagărul de la 
Galeş şi, în fiecare dimineaţă, ne duceau încolonaţi, 
până la punctul 78 unde lucram Drumul era lung 


prin vânt, ploaie sau zăpadă şi -eu eram slăbit si fără p I / ]V 
îmbrăcăminte de iarnă. în acea z, vântul care în 3 3^:^ 


Cu carnea ruptă în fâşii, 

>, . Mucenicii ne-au înspinat. 

am înce P ut să f^donez această strofă încet, 
_ _ -L at > ia murmurat, şi s-o repet, mereu, mereu, fără 

LL1NJŞTE.:U{mnţec£ oprire 

_ _ £ Deodată, îmi apar în faţa ochilor coloanele 

[alţeTr ove s tir i ?_nesfârşite de eroi şi martiri legionari care au 

suferit frigul, foamea şi chinurile închisorilor, fără 
j să murmure, fără să ceară ceva, crezând fierbinte 
că suferinţele lor sunt pentru binele ţării şi al 
neamului. Pot spune că a fost ca o minune, am 
simţit că parcă o mână nevăzută mi-a luat frigul, 
mi-a oprit tremuratul şi am simţit o căldură care 
îmi inunda sufletul şi încet-încet se duce în tot 



m acea zi vântul care în ţ mi ini 

câmpia dobrogeană nu se opreşte niciodată, bâtea l Ar cornul 

cu furie şi intra groaznic de rece Drin hainele ^nhiiri i' | £ 

'"T am ■"». *» “Jî 51 cu T '" s,mţind 03 nu "* 

canţaneau dinţii in gură. nu mă mai puteam oprii din tremurat, 


^ , —• puieam opiu gin tremurat, 

începuse să-mi fie frică In dreapta mea, era prietenul meu Ticu 
Mircescu, colonelul, iar in stânga era Titi Dumitrescu, profesorul un 
om de mare suflet Amândoi au simţit că este ceva în neregulă cu 

m-au întrebat PUS mân3 PS m ' ne S ' au s P eriat <je tremuratul meu şi 

-Ce este cu tine, Jane. de ce tremuri in halul ăsta ? 

Răspunsul meu a fost şi el tremurat; 

- Mi-e. frig foarte. . frig... 

Atunci amândoi şi-au scos fularele şi Ticu mi-a înfăşurat gâtul 
iar Titi mi-a strâns mijlocul cu al lui. Dar continuam să tremur 

^trinc | 6 ' ( m ( ' a , U ( Ua l de ^ un bra ' 51 am continuat să mergem 
st âns lipiţi toţi trei Cu tot acest ajutor, continuam sâ tremur să-mi 

5 C& 1 d ' deodatâ ' îmi vin în minte următoarele versuri 

Bătuţi de crivăţul nebun, 

Duşi în surghiun, am sângerat, 



pag. 14 


- Ja'ne, te simţi mai bine ? 

Eu am răspuns fericit: 

- Dragii mei, cântecul m-a salvat 
Şi le-am recitat versurile pe care am început 

toţi trei sâ le fredonăm Apoi le-am făcut 
următoarea mărturisire 

- De câte ori am fost în situaţii grele şi uneori foarte grele, am 
simţit o mâna care m-a ridicat, m-a ajutat şi cred că este mâna 
Mântuitorului nostru lisus Hristos, care ascultat rugăciunile 
măicuţei mele dragi sau ale tâicuţului meu scump 

_ J nc ^* n Şi '* mulţumesc Mântuitorului pentru versurile lui 
Radu Gyr care m-au salvat. 

rnvÂhJTiii (povestire din cartea "De la linişte la cântec") 

CUVÂNTUL LECIONAR mai 2004 — L 




































STATUL, REPREZENTANTUL (FĂRĂ DE ) LEGII ÎN STAT 


M-am obişnuit, ca mai toţi locuitorii acestui furnicar cu numele 
de Bucureşti, unde aproape orice se vinde şi se cumpără, sâ văd 
cum zi de zi viaţa ne este controlată de organele abilitate Fie simpli 
poliţai care, în multe cazuri, abia scot două vorbe (una dintre ele 
este *banul r \ iar cealaltă o înjurătură), fie barosanii de pe la 
primâni (aceştia joacă pe degete viaţa unui oraş cu 2 milioane şi 
ceva de locuitori) Şi ca să vă arăt că legea o face reprezentantul 
statului, aşa cum vrea el, vă voi arăta că mai ales o respectă, dar 
tot aşa cum vrea el! 

Sâmbătă 8 mai, de dimineaţă, mă plimb prin Piaţa Amzei 
Printre mafia ţigănească ce-şi plătise din timp locul propice pentru 
bişniţă, un bătrân ţăran şi-a pus o lădiţâ cu zarzavaturi spre 
vânzare Un domn poliţai, foarte ţanţoş în uniforma sa, trece pe 
lângă mini-taraba ţăranului şi o dărâmă cu câteva lovituri de picior 
Sâ fi făcut ţăranul contrabandă cu câteva legături de pătrunjel şi 
mărar 7 Sâ fi prejudiciat statul?! Sâ fi devenit peste noapte atât de 
intransigenţi d-nii poliţai? Răspunsul e simplu şi cunoscut tuturor 
poliţaiul cu nas de cucuvea nu-şi primise şpaga. 

Scena a fost şi mai cutremurătoare când ţăranul s-a îndreptat 
spre taraba-i dărâmată strigând: M Şefule 1 Şefule!" Adică cum’ Un 
poliţai năpârlit, cu pretenţii de reprezentant al statului, bun doar 
pentru a încasa vreo şpagă, sâ ajungă şeful unui ţăran ce 
munceşte de dimineaţă pânâ-n seară ca să-şi vândă trei verdeţuri? 

Âsta-i statul pentru că ăştia sunt oamenii, iar ăştia sunt oamenii 
pentru că nu sunt educaţi şi pregătiţi pentru munca lor, în ciuda 
declaraţiilor sforăitoare şi a pretenţiilor. 


Căpitanul spunea că dacă pentru a conduce un tramvai b 
nevoie de şcoală, atunci pentru a conduce o comună (şi cu atât mai 
mult un oraş sau un judeţ) e nevoie de şcoală. Şi conform 
principiului legionar "oratoria ta este oratoria faptei', Căpitanul a 
făcut pentru cadrele legionare o astfel de şcoală tot pentru ca 
odată ajunşi în funcţiile de conducere legionarii sâ nu bâjbâie, ci 
să-şi facă datoria cât mai bine 

Ideea Căpitanului rămâne în continuare la fel de valoroasă, deşi 
au trecut aproape şaizeci de ani de atunci Ne mândrim cu diverse 
programe de import, dar programul de educaţie morală aplicat cu 
succes de către un mare înaintaş este şi acum necunoscut celor 
mulţi, sau luat în derâdere (atunci când nu e calomniat) 

Şi pentru că am amintit despre ţigani o emisiune a postului TVR 
2 relata despre activitatea unora dintre etnicii ţigani (nu înţeleg de 
ce se ascund sub denumirea de rromi) - atât în agricultură, cât şi în 
viaţa Universităţii din Timişoara “Aceştia pe care i-aţi văzut 
muncind şi învăţând sunt rromii noştn. iar nu cei care se ocupă cu 
bişniţar (relatarea nu este întocmai, dar am redat ideea principală ) 
Sâ le acordăm aşadar un sprijin, dar numai în măsura în care 
dovedesc prin fapte că merită ajutorul nostru, fără însă a-i ndica în 
drepturi asupra celorlalţi Pentru că ajutându-i în munca lor ajutăm 
de fapt societatea sâ capete mai multă siguranţă în a-şi valorifica 
toate resursele posibile 



e&v, fSasu 




“ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTr 

- premii în cărţi - 

Condiţii de participare: - vârsta max. 35 ani; 

- răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa sediului, se pot da 
telefonic sau personal, la sediu, până la data de 15 a lunii următoare 
apariţiei ziarului. 

Premiile se vor ridica de la redacţie. 


răspunsul la Întrebarea lunii aprilie: Ce ştiţi 
despre Mişcarea studenţească? 

a fost dat de Sebastian Chelaru din .Bucureşti, 22 ani, 
student la Istorie, care a câştigat un exemplar din cartea 
Destinul unei generată a lui Const. Papanace. 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL 

Mişcarea studenţească a fost o puternică manifestare 
naţionalistă a tineretului român universitar din perioada interbelică , 
singura de acest gen în istoria României. 

Mişcarea a pornit la Cluj prin mari manifestaţii studenţeşti de 
stradă, apoi la celelalte centre universitare Cluj. Bucureşti, laşi, 
Cernăuţi, pentru lupta împotriva propagandei bolşevice şi 
ateismului care începuseră sâ se extindă în facultăţi şi pentru 
numerus clausus. (care însemna limitarea numărului străinilor în 
universităţi până la proporţia dintre numărul tuturor străinilor şi 
numărul românilor) 

'( ) masele nu dau formule , ci indică primejdii* 

Studenţii de azi sunt profesoni de mâine, medicii de mâine, 
Smerii de mâine, magistraţii de mâine, avocaţii de mâine, prefecţii 
de m ^ne, deputaţii de mâine, mimştm de mâine, cu un cuvânt, 
c onducătorii de mâine ai neamului în toate domeniile de activitate 
Datoria universităţilor este către naţia lor pentru care 
r ebuie sâ pregătească conducători în toate domeniile, şi care nu 
Potf, decât naţionali ” 

£sfe cineva care susţine că România trobuie condusă de 
streini? m 

Deci problema evreiască nu naşte din ură de rasă 
(Corneliu Zelea Codreanu - ' Pentru legionari'') 
rp Caracter 'stica remarcabilă a mişcării studenţeşti este că 
indicările nu erau de ordin material, ci "se ridicau dincolo de 

M între 



i . 


unei 


nevoile 
generaţii, 
împletmdu-se 
cu liniile man 
ale neamulur 
(Corneliu Zelea 
Codreanu - "Pentru legionari") 

Mişcarea studenţească s-a îndreptat şi împotriva presei 
mincinoase şi înstrăinate 

”Presa aceasta 

- atacă idea religioasă, slăbind rezistenţa morală 

- împrăştie teorii antinaţionale, rupându-l de pământul ţâni 

- prezintă fals interesele noastre româneşti . 

- înalţă mediocrităţile şi oamenii capabili de corupţiune 

- otrăveşte sufletul neamului, dând zilnic şi sistematic publicitate 
crimelor senzaţionale ” 

(Corneliu Zelea Codreanu - " Pentru legionari ") 

Parcă ar vorbi astăzi, de presa din zilele noastre! 

La 10 decembne 1922 delegaţi din toate centrele s-au adunat la 
Bucureşti, au stabilit esenţa mişcăm şi revendicările şi au declarat 
lupta (grevă generală) până la rezolvarea acestor puncte De 
atunci, ziua de 10 decembrie a devenit ziua studenţimii române 

(Notă Greva a durat tot anul umv. 1922 - 1923. revendicânle nu 
au fost satisfăcute, dar importanţa lui 10 Decembrie nu stă în în 
faptul că s-au făcut anumite revendicări, ci in năzuinţa de a se 
formula revendicări* 1 - Const Papanace - Destinul unei generaţii) 

La 23 martie 1923 s-a înfiinţat LANC (liga Apărării Naţional 
Creştine) sub conducerea prof A. C Cuza, Corneliu Zelea 
Codreanu fund responsabil cu organizarea pe ţară 

(Mai târziu, viitorul Căpitan dezamăgit de antisemitismul violent 


şi de politicianismul Ligii, a fondat propna organizaţie. Legiunea) 
a-°-EA LUNII MAI: în ce temei au fost dizolvate Legiunea *.Arhanghelul Mihail" şi Garda de Pier ? 


J PREMIU: "Evocan - Const Paoanace 


LnTIIL LEGIONAR mai 2004 


pag. 15 























- - — redacţiei 

Mircea Cozescu - Ştefâneşti Argeş Una dintre datoriile 
noastre este şi apărarea memoriei marilor personalităţi legionare 
atacate pe nedrept de pigmei. Dar asta nu e polemică ci 
restabilirea adevărului istoric Acesta este şi "of-ul duşmanilor: 
acum, având revista, putem să apărăm mai eficient adevărul 

Dinu Popovici - Braşov Bineînţeles că în fiecare an vom scrie, 
în ianuarie, despre Ion Moţa şi Vasile Marin, iar în septembrie 
despre elita legionară masacrată Nu vă îngrijoraţi, pentru că 
subiectele sunt inepuizabile nu ne vom repeta 

Costicâ Veru - Timişoara Nu purtăm " război împotriva lui Horia 
Sima\ ci restabilim adevărul desfigurat de simişti şi informăm 
tineretul Cum Sima nu poate fi scos din istoria legionară, nu se 
poate nici "aşterne tăcerea " asupra lui. Lozinca lansată chiar de 
simişti "Cultivăm ce ne uneşte şi respingem ce ne dezbină" 
înseamnă să cultivăm ideologia Căpitanului (punctul de plecare, de 
referinţă) şi să-l respingem pe Sima (el a adus dezbinarea, iar 
rezultatele activităţii lui dezbină şi acum) Nu însemnă trecerea sub 
tăcere a denaturării principiilor legionare de către Sima, ci tocmai 
relevarea şi respingerea denaturării! 

Dragoş Munteanu - Bucureşti Pentru "liniştea*' dvs afirm cu 
toată seriozitatea că am devenit "antisimistâ" nu citindu-i pe 
Pal’aghiţâ. Papanace, Borşa şi ceilalţi, ci citmdu-l pe Căpitan şi apoi 
memoriile lui Sima însuşi, observând diferenţele majore de gândire 
şi comportament dintre Căpitan şi epigonul lui. Să vi-l rezum pe 
Sima. aşa cum reiese din propriile relatări, terorist (atentatele din 
nov. 1938), dar fricos şi laş (3 sept 1940, 21 ian 1941), oportunist 
şi "giruetă” (vezi colaborarea cu Carol); incapabil de conducere a 
Legiunii (abuzurile legionare, cazurile lorga, Madgearu etc), lipsit 
de simţ politic (vezi desfăşurarea colaborăm la guvernare) In 
special "Sfârşitul unei domnii sângeroase " e o colecţie de gafe vezi 
cum toţi şefii şi colaboratorii lui direcţi au fost prinşi, doar el 
scăpând (cică prin "minune”), cum tremura pentru pielea proprie, 
cum l-a omagiat (la propriu) pe călăul Căpitanului, vezi cum şi-a 
deconspirat Siguranţei "organizaţia de pistolari" (cuvintele îi 
aparţin), cum l-a înconjurat de atenţii pe tatăl Căpitanului care l-a 
ajutat în lupta cu ceilaiţi "pretendenţi la şefie" (cuvintele îi aparţin 
din nou) până când s-a "consolidat" în faţa lui Antonescu şi a fost 
numit prin Decret de Stat "comandant al Legiunii ’, ca apoi să lupte 
împotriva binefăcătorului său etc într-un cuvânt, se vede toată 
sforăria şi meschinăria, cum se suceşte şi se învârteşte în jurul 
cozii, fără ca măcar să o prindă Am reuşit să-mi birui somnul 
provocat de explicaţiile lungi şi sofistice citind cu creionul în mână 
(vă recomand acest fel de lectură) 

Gabriela Olaru - Caransebeş Mi s-a părut întotdeauna 
incalificabil atacul la adresa familiei Căpitanului din partea unor 
persoane care pozează în •'urmaşi” "ai Căpitanului şi ai 
Comandantului' (?!) Ne supărăm când ne denigrează alţii, dar 
"comandantul" poate întina memoria chiar a familiei Căpitanului, iar 
dvs. îi preluaţi calomniile! Sima a denigrat pe însuşi tatăl 
Căpitanului, membru In Senatul Legiunii, deputat legionar şi mare 
luptător naţionalist (şi asta după ce Ion Zelea Codreanu îi dăduse 
girul şi îl ajutase, aşa cum mărturiseşte chiar "comandantul” în 
"Sfârşitul unei domnii sângeroase") Iar simiştii, pretinşi continuatori 
ai Căpitanului n-au atâta decenţă încât să se abţină de a critica 
numele de "Codreanu" (care ar trebui să fie sfânt pentru ei, că doar 
se pretind "urmaşi", nu?) Mai ales că nimeni din familie nu a făcut 
niciodată nici un râu nimănui, nici nu a afectat în vreun fel oarecare 
imaginea Mişcării’ Doi fraţi ai Căpitanului (Ion şi Horia) au fost 
asasinaţi, iar ceilalţi doi (Decebal şi Cătălin) au făcut mulţi am de 
închisoare comunistă - numai pentru că se numeau "Codreanu" 

Adela Călin - Bucureşti Dar "activi" mai sunteţi dvs , simiştii' în 
ultimul timp nu ne mai slăbiţi cu scrisorelele Mă întreb de ce nu 
scneţi în ziarul dvs., că doar aveţi? O fi vreo "strategie" de a ne 
obosi şi a ne mâcina timpul? Altceva mai bun de făcut nu aveţi? îmi 



creată pentru a acoperi greşelile diferiţilor şefi care s-au abătut de 
la linia ei 


Sebi Ene - Alba: Cred că ar trebui, totuşi, să vă precizaţi poziţia 
faţă de dvs înşivă aţi luptat pentru Sima personal sau pentru Tară 
Neam şi Dumnezeu, pentru idealurile Legiunii şi ale Căpitanului? 
Oare credeţi că el a fost stindardul rezistenţei anticomuniste? Să vă 
fi condus in luptă Sima aflat la mii de km distanţă? 

Relu lordache - Hunedoara Insolită întrebarea dvs r câti 
membri şi câţi bani avem" Avem mai mulţi membn decât anul 
trecut şi mai puţini decât sperăm să avem în viitorul apropiat iar in 
privinţa banilor credem că numai "piasându-ne în armonia originară 
a vieţii - subordonarea materiei spiritului" vom putea birui Nu 
negăm rostul şi necesitatea materiei în lume dar vom nega de-a 
pururi dreptul stăpânirii ei absolute 

MISA (Mişcarea pentru Integrare în Absolut) - Bucureşti Se 
pare că demagogia nu are limite - cică aţi luptat " pentru 
neatârnarea acestui popof Neatârnarea de religia 
strămoşească ortodoxă, poate 1 Oncum, aţi "greşit* adresantul Aţi 
ajuns să susţineţi că “ avem o singură lege ” cu dvs şi aceasta ar 
consta din "unire” (?!), invocând spre convingere pe - citez 
"Burebista. Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare Mihai 
Viteazul şi toţi cei care au dăruit viaţă poporului român, care au 
apărat dreptul de a fi o naţiune liberă " Păi credeţi că toţi mani 
înaintaşi de care amintiţi au luptat pentru credinţa hindusă?: 
Oare Ştefan cel Mare să fi intrat în meditaţie transcedentalâ pentru 
a opri armatele străine la hotar? Sau Mircea cel Bătrân - credeţi că 
pentru drepturile altor credinţe şi altor popoare pe acest pământ 
românesc a luptat? 

Mariana Bold - Turda Dar ştiu că v-ati gândit, nu glumă după 
6 luni de la comemorarea Căpitanului ne scrieţi că viitoarele 
comemorări ar trebui făcute altfel, "modem", de exemplu cu 
pacheţele cu gustări în loc de fasole caldă' Cum n-are sens să 
detaliez asemenea chestiune, mă mulţumesc să vă răspund că 
părerea dvs nu trebuie să coincidă cu a noastră 1 

Florin Marcu - Câmpulung Noi nu considerăm (ca toate 
celelalte publicaţii) că "răspunderea aparţine autorului" Atunci de 
ce-am mai publica? Să ne aflăm in treabă? Avem o ideologie clară 
şi articolele reflectă principiile noastre (naţionaliste şi creştine) de 
aceea nu putem publica texte care nu corespund liniei noastre Ş» 
nici nu intră în vederile noastre atacul furibund la adresa unor 
oameni pe care nici nu-i cunoaştem, chiar dacă dvs ne garantaţi 
veridicitatea informaţiilor 

Mihai Alexe - Deva Presupun că sugestia dvs de a renunţa la 
subtitlul revistei sau a-l schimba în " penodic social cultural şi de 
atitudine - sau în altceva eventual mai scurt " provine din cele mai 
bune intenţii Dar dacă vom bate pasul pe loc tot refăcând ceea ce 
am făcut deja, încercând să tot perfecţionăm, dacă ne vom opri la 
aspecte secundare în loc să mergem mai departe, nu vom 
progresa niciodată Vorba Căpitanului "Lăsăm ontica să ne-o facă 
istoncii noi acum să cucerim si să înfăptuim cât mai mult $i cât mai 

bine " 

Vali Mancaş - Arad Cu stimă vă comunicăm că nu acceptăm 
donaţii condiţionate 

Tiberiu Vlad - Arad Regretăm, dar nu vă putem încredinţa dvs 
"tot tirajul revistei, oncare ar fi ef (?*), chiar dacă " plata e 
anticipată" 

Notă Am răspuns £/ simiştilor considerând că explicaţiile 
date lor sunt utile pentru cunoaşterea adevărului de către 
omul de pe stradă ", de către tineret. în special 



Redactor şef 

Colegiul de redacţie 
Secretar de redacţie 


Relaţii cu publicul 


pag. 16 


Periodic editat de " ACŢIUNEA ROMÂNĂ 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin, Emilian Ghika, Corneliu Mihai 
Nicolae Badea 


Str Mărgăritarelor nr 6, sector 2, Bucureşti 

(zona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare. coif cu str V. Lascâr) 
Vineri, între orele 15 00 - 19 00 

tel (021) 322 3832 şi (021)610 3578 sau 0745 074493 
^^Şil^cţujnea^onnana^acţiyne^omanacorn 


CUVÂNTUL LEGIONAU mai 2004