Cuvantul Legionar nr. 17, ianuarie 2005

3/iasi că cfe cor tăcea acegtta, /itetre^e cor dtre^a. 

Ştvanp/ete edtyiâ 3uea 4Q/ 


JJ 




Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

- în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 


Anul II, Nr. 17, IANUARIE 2005 Apare la jumătatea lunii 

10 000 lei 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 



CUPRINS: 


Jeko/opie Cu avânt In noul an! 

Sftituduu Votul şi pişcotul 

Singur în faţa cetei 
3£ip-Mp/ie /ruyutmom/ Portugalia 

S&tua/îteUe Circ... fără pâine 
Botezul Domnului 

Mihail Eminescu, un mare naţionalist 
ăftd cu/itet S&puviu Sunt simist, dar mă tratez (IV) 

fâasie tpwiasă Vasile Marin - "Crez de generaţie" (II) 
Ion I. Moţa - "Cranii de lemn" (I) 

Un cotcodac din Argentina 
dafinirydscte Pe urmele lui Şt. Baciu la Honolulu 
redacţiei 



SCHIMBAREA DOMNILOR, BUCURIA NEBUNILOR? 


Mişcarea Legionară se apropie cu paşi repezi de frumoasa vârstă de 78 de 
anii Este oare momentul să vorbim de aceasta? Da, şi vom vedea de ce, căci noi 
socotim că acest an va fi un an de cumpănă pentru noi, un an hotărâtor pentru 
evoluţia noastră viitoare. 

Oare ce determină pe plan naţional poziţia unei formaţii politice? 
in primul rănd împrejurările politice interne şi externe ale apariţiei, In al 
doilea rănd obiectivele pe care şi le-a propus, în al treilea rănd consecvenţa 
demonstrată, sinceritatea şi disponibilitatea la renunţare şl chiar la sacrificiu 
pentru idealurile naţionale şl, în al patrulea rănd, eficienţa sau rezultatele 
obţinute. 

Pentru legionarii mai vechi sau mai noi toate aceste lucruri sunt bine 
cunoscute, dar noi scriem în primul rănd pentru majoritatea romănilor car», 
datontă politicii comuniste - şi nu numai - au fost ţinuţi departe de realităţile 
istonei interbelice in special, căci aflarea adevărului îi arăta pe el într-o lumină 
total defavorabilă; dar nu numai pe el, d şl mult trâmbiţata democraţie Interbelică 
sau mult disputata prosperitate a aceleiaşi perioade 

Mişcarea Legionară a apărut ca o reacţie naturală la ofensiva comunistă pe 
plan intern, ca o încercare de prelungire a revoluţiei bolşevice, dar atenţie din 
cel aproape 1000 de comunişti identificaţi atund, nu erau 100 de etnld români, 
ceilalţi fiind etnld minoritari pe care îl durea sau îi Interesa de România cât pe 

P ?'***' i *- ’‘ marM ** (ca sâ nu spunem toţi) arau 

stipendaţl, sub o formă sau alta, de Moscova 

cr Jr*? ii #r * u ** d * dar,,# tn (*•&• Utnpulul pa cara tn mere paria o 

controlau desfiinţarea bisericii creţtine, a monarttlal, a armatei Inversarea 
valorilor sociala, toata lucruri pa care le-eţl trăit pa propria piele dup» 1944 
ocopul urmării In final ara ruperea da tradiţiile milenare ala românilor, tradiţii cara 

£j nMU pu,#mte • ncor> t | pâmântul aceetei ţâri. deznaţionalizarea 
transformarea romănilor în cetăţeni de categorie a doua ’ 

tr.^;’ 8 . , pr,nc,p>l M, * câril ridicarea românilor. 

«rwM rtnTT ? n puncl d * v * d * r » moral - In primul rând • şl 

po ridicarea nivelului cultural, prolaelonal, fizic, pentru a putea aâ aa facă 

* ţ *., c “ * UC f** Uptal dln ,n c * mal dura pentru pâatraraa aau recucerirea 
poziţiilor pierduta, tn apaclal da natura economica, dar «I politică poziţii 
ocupate in proporţie covârşitoare de etnici atrâlnl. ' 

iLtenţte totu t*' niciodată Mişcarea Legionari nu a avut ca deziderat 
^1»7 < ^nT ţ îi T* 0 "' 4 "" 0 ' mijloace brutala aau nala 0 alal 

t * 8 %!£y h * ,Ul •• '■ «Msmaraa Iul 

n 'T. , 19 . M ,ood »'oml. creatorul fl conducătorul 
M^cărtt Legionere, ou a existat nid un fel de constrângere prin vreun fei de 
^igresiune împotriva elementului alogen. 


Care a fost paradoxul situaţiei: cei care s-au manifestat ca duşmani de 
moarte al Legiunii au fost guvernanţii perioadei Interbelice, vezi. Doamne, 
români, care cel puţin aparent conduceau destinele ţârii. 

Nu vă luaţi însă după propaganda comunistă sau antiromâneascâ care 
încearcă să vă convingă de caracterul terorist al Mişcării! 

Argumentele care se aduc se destramă uşor la cea mai obişnuită analiză. In 
cunoştinţa de cauză a fenomenului. 

întotdeauna cel care au deschis ostilităţile au fost autorităţile timpului, 
care au făcut tot ce la-a stat în putinţă pentru a provoca reacţii violente din 
partea Mişcării, lucru pe care l-au şi reuşit odată, prin măsurile violente şi 
absolut Ilegale pe care le luau împotriva legionarilor 

Vă dăm un exemplu edificator (de fapt, singular ca reacţie) cazul I.G. 
Duca, în care au fost Implicaţi legionari, dar nu a fost posibilă 
demonstrar ea Implicării Mişcării Legionare. Pentru a fl Investit ca prim 
ministru al Romăniei anului 1983, liberatul I.G. Duca avea nevoie de sprijinul 
Franţei şi de numirea de către regele criminal Carol al IMea. Preşedintele 
Franţei de atunci, Leon Blum, la sugestia unor mari bancheri francezi în frunte cu 
Finaty, îl condiţionează sprijinul de desfiinţarea Juridică şl fizică a Mişcării 
Legionare, lucru care ere în totală concordanţă şi cu sentimentele şl interesele 
Iul Carol al IMea In ţjunul alegerilor Mişcarea este desfiinţată printr-un 
ordin al primului ministru, ordin nelegal şl naconatltuţlonal, şl aa trece la 
măsuri da repraaluna; vl le prezentăm ca mostră de barbarie 18.000 de 
arestări în urma • 18.000 da perchazlţll domiciliara da o brutalitate 
nemalîntălnltă, fără nici un fel de acte ce trebuiau allberate, normal, de 
Parchet, 300 de Internaţi în spital# în urma bătăilor şl a schingiuirilor, 16 
asasinaţi şl, după procesul Intantat, trei condamnaţi la muncă silnică pe vieţi, 
asasinaţi mal tărzlu în datenţia! 

Pentru ce acceptă şl Instrumentează I.G. Duca tot acest masacru, pentru 
ambiţia de a fl prim ministru; dar acast lucru îl costă viaţa, şi aşa este 
prezentat în Istoria ce o victimă a legionarilor, ca şl cănd al putea aă fie 
deasupra legilor ţării, a legilor bunului simţ şl a legilor firii. 

Mâ opresc aici, consemnănd totuşi că lucrurila au mers în continuare în 
aceeaşi notă. In toată axlstsnţa Mişcării Legionara: în timpul dictaturii 
personale a Iul Carol al IMea, care se mal evidenţiază o dată prin asasinarea, în 
1939, a suta de legionari aflaţi în custodia statului, în timpul dictaturii lui Ion 
Antonaacu, dovedit responsabil da moartea a 5000 da tineri şl foarte tineri 
legionari, trimişi pa front în batalioanele de sacrificiu şl mitraliaţi Tn spate de 
jandarmerie (continuare tn pag. 4) 


CUVÂNTUL LEGIONAR 


Ianuarie 2005 Pa fl 1 zz 






















tiwetu/ui/Msoâfte 

CU AVÂNT ÎN NOUL AN! 



A mai tracul un an fl fncâ mal ««Mim O problam# pentru 

duşmanii neamului romănesc 

Dai nu numai c# «xlatam, cl chiar ne am marii orgonl/a|la 
Au toat multe încercări, dar am tracul p«Hle toate 
Am avut de Indurat «I nedreptăţi din paitM autorităţilor fl 
Intrigi din partea unor duşmani neaşteptaţi, şl dezamăgiri din 
partea unor prieteni, dar am trocul şl peste acealeii 

In anul care vine, probabil ca vom avea lucruri şl mal serioase 
do înfruntat, pentru ca acolo unde romrtnll vor sfl fie romAnl şi sa 
rodea neamului nostru străvechile cuvinte "curaj" şl “onoaro", 

«colo Intervin fl duşmanii 

Dar lupta lor se vu lovi întotdeauna de lupta noastră dreaptă, 
legald pentru că mlşolla nu o întrebuinţăm nici măcar contra 
celui mal mare duşman. (" întunericul mişeilol din lumu nu ponto 
ti alungat prin alt tntunanc, cl numai prin lumina po caro o aduco 
sufletul viteazului, plin de caracter şi do onoare: - C Z. 

Codreanu - "Pentru loglonarf') 

Noi suntem Vestitorii zilelor de mAino. 

Aşa cA am plecat cu avănt In noul an, dornici de a readuce 
cAI mal mulţi tineri po drumul normnl, de a-l scoale din blazare, 
egoism fi debusolara 
Do ca ne zbatem atăt? 

Pentru cA a 6ta deoparte înseamnă a II mărunt, a fl laş, a A mort sufleteşte 
Indiferenţa este cea mal grea boală Noi fn contra el luptăm, şl o vom birul - 
acum sau mal târziu 

Credem cA este de datoria noastră, a tinerilor, să roaprlndem flacăra 
credinţei In noi înşine, ch popor, să readucem speranţa în sufletul romănulul 
simplu. 



Vrem ca propria casă, România, să ne aparţină cu adevărat, iar 
nu să fim musafiri în ea Aici suntem de două mll de ani, în ciuda 
nenumăraţilor duşmani, dar no-am menţinut prin luptă, şl nu vom 
putea niciodată să supravieţuim altfel 

După zeci sau sute de ani do robie, cineva a ridicat steagul Şl 
cum a fost întotdeauna, aşa va fi şl acum Steagul vă aşteaptă! 

Vom încerca, aşadar, şi anul acesta, să continuăm mărirea 
organizaţiei, dar nu prin trageri de mânecă Vom arăta mereu 
drumul nostru. Iar cine va putea, ne va urma 

Mulţi vor râde, alţii ne vor întoarce, pur şl simplu, spatele, dar 
vor fl şi dintre acela, puţini, care vor asculta şi vor înţelege glasul 
neamului românesc, şoptind din istorie şi chomându-l, prin noi 
Atunci nl se vor alătura 

Şl dacă vor înţelege că legionarul este veşnic la datorie, 
înfruntând greutăţi la tot pasul, că niciodată nu stă când duşmanul 
lucrează necontenit pentru a ne înrobi, atunci vor rămâne alături 
de noi 

In Mişcarea Legionară intră numai caracterele, haimanalele, 
leneşii, sclavii stomacului şi oi comodităţii, se duc la partide, pentru 
^ că acolo se înmoaie pesmeţii singuri în apă 
Pornim, aşadar, în noul an, cu speranţa că Dumnezeu şi Arhanghelul ne vor 
ajuta să înaintăm pe drumul nostru, po drumul neamului românesc 


La luptă, Vestitorii 


j/us/ssi/, rstasu 



*** 


Redacţia revistei vă invită la 
SEARA DE POEZIE 
LEGIONARĂ 


în fiecare ultimă vineri din lună, ora 16, 
la sediul redacţiei. 



*** 

(continuare din pag 1) SCHIMBAREA DOMNILOR, BUCURIA NEBUNILOR? 


Dospro represiunea sălbotlcA dezlănţuita do comunişti in mult prea lunga 
noapte de 4b de ani ştiţi, oricum, destulu lucruri sute du mll do arestări şl 
exterminări, începând cu canalul şl continuând cg Piteştlul, Alud. Gherla, Ocnele 
Mari, baia Sprle, Constanţa, Calea Rahovel, citi , atc 

latAI 78 de uni legionarii au fost vlctlmolo tuturor regimurilor fl 
dictaturilor, fl totuşi Legiunea trăloşto In fapt, dar «I In conştiinţa şl suflotul 
a zeci do mll du români din ţari şl din lume, care au înţolos rolul el 


Dtf ătutll* jQlrvIu mlazul urobtomai 

Din sutele (Io mll de deţinuţi politici din timpul regimului comunist, trei sferturi 
au fost legionari 

Din /«Cile «le mll de morţi în detenţie sau In f.iţa plutonului de execuţie 
comunist, peste trei sferturi au fost legionari 

Din miile de români rare au luat calea munţilor cu arma în mânâ, cunoscuţi 
sub numele de rezistenţa armalâ arrllcomunlstâ", mal mull do trei sferturi arau 
legionari 


S i» vorbit şl se vorbeşte do vlctlmolo comunismului Se scriu cărţi, 
fa» fllmo, se ridică monumente momorlsle, Intră In logondă luptătorii i 
munţi, dnr peste tot llpseşto cuvântul do bază LEQIONAR 
Noi nt am întrebai DE CE? 

Dar dvs. nu vl se pare curios? 

Aud toat* ziua la televizor sau la radio vorblndu-se despre revoluţlor 
anticomunişti, politicieni care înfloroazi comunismul, oameni de pe stru 
< are condamna regimul comunist, şl totuşi campionii luptei antlcomunli 
care mi dat po altarul patriei mll şl mii de martiri, legionarii, sunt 

RSS51JS22!.*" vl ‘" pol " k ‘' n '"‘" 1 

Nu pot fi docâi două explicaţii 

mo.UnîînrT,'*",’. 1 ". CO " ,ln,1Br " con,lu *' ‘ ,0 ■«comunl*tl «au 
poporului ' oman du'mm.l .Io mo.rlo .1 Ml.cftrll, d», «I 


•au aunfain do topi nl«tu bloto marlonoto In m«lnlla dlbaca şl 




nocruţâtoaro alo vreunul for străin (sA zicem, du exemplu, Sunatul Amen< un 
In cazul Antonescu). 

Dacâ suntem catalogaţi ca extremişti (ceoa ce osie o minciună şi o 
nedreptate), de ce nu ne bucurăm măcar do drepturile extremiştilor din ţările 
Uniunii Europene? UrmeHa'â să facem parte din ea 

Ne aliniam cu toate, dar cu sistemul politic nu? Păi dacâ plătim gazele şi 
curantul şl bon/lna şi şi şi la pieţ comunitar, nu este normnl să o ţinem 
până Iu capăt, sau numai belelele sunt pentru noi? 

Totdeauna am fost dapandenti do o poartă: otomană, franceză, 
germană, sovietică, acum care o mal fl, să film undo no căciulimt 


I xistă un Halder In Austria, un Le Paln in Franţa, un X In Olanda, un J in 
Norveglu, otc . etc 

Nouă nl s-a oferit un P R M., caro esto un surogat oscllănd Intre 
naţlonal-comunlam fl socialism, între antieomitiam «I filoeomltiain, intre un 
naţionalism de faţada şl o susţinere făţişa a noocomunlştllor. 

Scopul P K M a fost captarea eloctoratulut cu înclinaţii naţionaliste, dar 
şl din aceştia au rămas doar naivii şl Intorosaţll 

‘ ,n n4, Şl° dur ° ăllă întrebare capitală a» est p R M cure se declară antisemit 
şl xenofob, do ce nu uste Interzis prin lege? 

Do cu uste Interzisă Mişcarea Legionară, nedovedltâ a fi incompatibilă politic 
cu vremurile de astăzi? 

Răspunsul oslo simplu Loglunoa reprezintă un adovărat pericol pentru 
unii, pentru alţii, pentru hoţi, pontru trăntorl, pentru şmochor! de toate 
° urile şl culorile, pentru duşmanii creştinismului, pentru nostalgicii terorii 
rofll etc. " 

Dacă acum 78 de ani nl s-a dat un certificat de naştere de către Căpitan 
tl poporul romăn, lată că acum duşmanii Căpitanului şl al poporului romăn 
ne dau un cartlflcat de existenţa In mod evident nu poţi Interzice ceva ce 
nu oxletâ (do exemplu o stafie) 

$! închei, cu de mult!» ori, cu o întrebare 

ri«.nî..HL bU ° Ur4m Uo domnilor In » M „r*nf<. .•apact*.il 

n.hnnf« rt P " °*k* n " U,â d *' *' po * , °- Constituţia. tau facam larâfl 
nebunia do a ne bucura degeaba? 


Pag. 2 


MIVANHJI IMalONAR Ianuarie 2005 



























VOTUL Şl PIŞCOTUL 



încă o dată, în anul electoral 2004, am asistat la un spectacol demn de 
comediile caragialiene, situaţie care de mai bine de 150 de ani nu s-a 
Schimbat. £* 

Pe lângă aşa-zişii noştri politicieni, perfect adaptaţi democraţiei 
interesului personal, care îşi dispută locurile în Parlament precum 
biletele la concert, cea mai tragică situaţie este creată de atitudinea 
"spectatorilor". 

După o ruşinoasă prezenţă la voturi de până în 60% în primul 
tur, românii au avut de ales în turul doi între doi foşti comunişti. 

Există mai multe motive care au dus aici. (. 

încă de la început trebuie să înţelegem că, atât în cazul de 
faţă, cât şi în general, voturile nu sunt câştigate de cei care sunt 
într-adevâr mai buni, ci de către cei care ştiu mai bine să mintă şi 
să păcălească poporul. 

Votul universal 

Cunoscând bine psihologia maselor, "străbunicii” actualilor 
conducători au început, încă de la Revoluţia Franceză, să 
netezească drumul instaurării la putere a "dinastiei” lor. 

Punând în practică mult iubitul slogan " liberte , egalite, 
fratemfte ", dreptul de elector îl deţin toţi cetăţenii ţârii. 

Astfel, părerea unui intelectual interesat şi conştient de situaţia politică 
a ţării, este egală cu părerea unui alt cetăţean, complet dezinteresat de 
politica şi lipsit de o concepţie clară despre societate sau chiar despre 
noţiunile de bine şi rău. 

Fără a face "discriminări" între cele două categorii şi departe de a avea 
concepţii elitiste în sensul peiorativ al cuvântului, mi se pare normal ca atât timp 
cât din punct de vedere intelectual oamenii sunt diferiţi, cât accesul la informaţie 
nu este uniform şi chiar interesul pentru treburile ţării nu este acelaşi, ca dreptul 
la vot să fie deţinut doar de acele persoane suficient de lucide şi de conştiente 
de actele lor, pentru a putea fi luate în seamă în luarea unei decizii de importanţă 
naţională. 

Adevăratul scop pentru care "ne bucurăm" de votul universal nu este 
bunăvoinţa guvernelor, ci interesul guvernanţilor ca, dispunând de 
posibilităţile oferite de poziţia ocupată, să câştige voturi favorabile din partea 
cetăţenilor uşor de manipulat. 

în acest sens, pe lângă metodele convenţionale de propagandă electorală, s- 
a ajuns să se recurgă şi la metode mai puţin nobile. 

începând de la decizii guvernamentale ce au ca unic scop câştigarea de 
sufragii şi care în condiţiile respective au efecte negative asupra economiei 
ţării (reduceri artificiale de preţuri sau impozite, sau creşterea anumitor categorii 
de venituri), şi până la împărţirea de "pachete cu ajutoare" sau chiar mită, 
toate aceste nu au alt scop decât acela de a câştiga voturile acelei categorii de 
alegători al căror creier s-a mutat în stomac. 

Pişcotul 

în timpul unei discuţii pe teme politice cu un susţinător al lui Nâstase, convins 
că pierderea alegerilor de către acesta va împiedica România să intre în 
Uniunea Europeană (??!), l-am întrebat care este scopul său în viată, ce îşi 
doreşte el in general şi de la guvern în particular. 

Ră sp u ns u | a fos* prompt şi şocant: "Să am ce să mănânc! Să am bani' 
Năslase ne dă ban,! Uniunea Europeană ne dă banir (" şi marmota învelea 
ciocolata in stamolT) 

Acest răspuns, pe lângă confirmarea ipotezei de mai sus, ridică şi alte 
probleme. Este grav ca la începutul secolului XXI un cetăţean din România (sau 
de oriunde) să nu îşi dorească altceva decât să aibă ce să mănânce. Această 
donnţâ poate apărea fie dintr-o sărăcie lucie, fie dintr-un nivel intelectual scăzut 
Dacă iri Pnma caz această dorinţă poate fi parţial justificată, al doilea caz este 
intolerabil. Pentru astfel de oameni, şi cel mai mare tiran, dacă ne dă din când în 

“ ndcu £? - n este un bun conducător, şi steagul tricolor, cu sfânta-i 
stemă, ar trebui să devină blazonul cantinei săracilor. 

de oa ?î eni nu înţeleg că oricine (Nâstase. Iliescu, Uniunea 

ari SrffcîV n * dă - ceva .’ mainte sau du P* Predarea cadoului, va avea 

grijă să îşi recupereze înzecit investiţia, într-un mod sau în altul Trăim într-o 

nteres "' men ' " U U " bine celuilalt decât cu scopul de a 'Ş' îndeplini un 


’ Predomină concepţia lui "ni se dă". Se aşteaptă ca cineva, şefu’, 
. partidul, preşedintele, NATO, Uniunea Europeană, etc să ne dea ceva. 
Aceasta este concepţia creată de era comunistă în care trebuia ca noi "să 
ne facem că muncim" (iar ei se fac că ne plătesc ). 

Astfel, dorinţa de a munci a dispărut, crescând însă dorinţa de a primi 
de pomană (căci toţi avem acelaşi stomac, nu?), dorinţa de a aştepta 
să pice ceva din cer sau chiar aceea de a fura. 

Oare oameni cu astfel de concepţii ar trebui să aibă 
dreptul să decidă asupra viitorului ţării şi al poporului român, 
oare Ştefan, Tudor, Horia sau Avram lancu au trăit degeaba? 
Sperăm câ nu. 

Aceşti oameni nu înţeleg câ nici guvernul sau preşedintele, şi 
nici orice altă organizaţie internă sau internaţională, nu pot 
schimba situaţia României atâta timp cât mentalitatea 
cetăţeanului de rând nu se schimbă. Fiecare trebuie să înţeleagă 
că singura modalitate eficientă, durabilă şi morală de a se 
"îmbogăţi" atât pe sine, cât şi ţara, este munca, munca cinstită şi 
făcută cu simţ de răspundere. Atunci când fiecare, de la gunoier 
până la profesor universitar, îşi vor face treaba aşa cum trebuie, 
nu neapărat pentru a câştiga ceva, ci, dacă se poate, pentru a 
avea sentimentul că au pus o cărămidă la înălţarea României, abia atunci 
lucrurile vor începe să se îndrepte cel puţin din punct de vedere economic. 

Intre dictatură şi democraţie 

Nimic nu se poate face fără un sacrificiu şi, vorba poetului, "totuşi este trist în 
lume". De aceea trebuie înlăturate o serie de prejudecăţi create şi alimentate de 
cei interesaţi să îşi menţină puterea şi să îşi întindă şi mai mult tentaculele 
Trebuie eliminată teama de măsurile radicale luate atunci când situaţia o 
impune. Cum nici o măsea stricată nu poate fi scoasă fără durere, nici 
elementele negative din societate nu pot fie eliminate fără sacrificii. Dacă în 
domeniul medical s-au inventat anestezicele, nici un popor nu poate fi 
"adormit" timp 50 de ani, pentru a-l trezi când problemele au dispărut. 
Evitându-se în mod sistematic luarea de către guvern a unor măsuri mai puţin 
populare pentru redresarea economiei (şi nu numai), nu se face altceva decât se 
agravează şi mai mult situaţia. 

Democraţia şi modul în care este ea aplicată în prezent consumă cea mai 
mare parte din energia politicienilor în lupte interne între ei ca persoane sau ca 
reprezentanţi ai anumitor partide politice, conflicte care de cele mai multe ori au 
un scop ce nu are nici o legătură cu buna guvernare a ţârii. 

Cred că într-o societate modernă aflată în dificultate, conducerea trebuie să 
fie una naţională, nu impusă şi dirijată de o forţă externă, chiar dacă ar fi impusă 
paşnic", pe criterii economice sau politice. Conducerea trebuie înfăptuită de o 
elită lucidă şi bine pregătită pentru misiunea ei. care să nu facă compromisuri în 
guvernarea ţării, iar nu de către o clasă socială sau alta. 

în situaţii de criză, numai o conducere autoritară (nu dictatură), formată din 
elemente naţionale şi decisă să nu lupte decât pentru interesele ţârii, poate 
asigura securitatea, coerenţa şi continuitatea unui program de mâsun menite să 
salveze România. Noţiunea de conducere autoritară trebuie corect înţeleasă 

Roma antică mergea până acolo încât preda puterea unui dictator atunci 
când situaţia era gravă. Dar nu am depăşit dictatura comunistă pentru a intra 
într-o altă dictatură. 

în timpurile moderne a apărut un nou tip de conducere autoritară, dar fără 
excese, de tip naţional şi creştin, ilustrată strălucit de Salazar. care nu trebuie 
confundată cu dictatura, aşa cum se încearcă - eronat - să se acrediteze. 
Aşa cum geniul economic şi politic al lui Salazar au reuşit să scoată Portugalia 
din mizeria în care se zbâtea de mai bine de un secol şi să readucă bunăstarea 
poporului, fără asasinate politice, fără terorizarea populaţiei, fără prigonire 
pe motive etnice sau religioase, şi fără slujirea unor interese externe cred 
câ numai o conducere naţionalistă, asistată de o campanie de îndreptare a 
mentalităţii pe direcţia creştină, pot ajuta România să devină o ţară "ca soarele 
sfânt de pe cer " 


e&v, f<!?asu 


SINGUR ÎN FAŢA CETEI SAU 
ÎMPINSUL DE LA SPATE 


M " e d * ma " 

Închegarea naţiunii, la independenţa ei ia^precnarul 0 "^'^^ l s “ bs,a J!’* 1 Ia 
făuritorilor şi apărătorilor neamului românesc înSjoe ?u Deeehai « me G ^® ria 

Vuia. N C PauS,Sîoanda Sr^ 0 ** 1 I C **««<«<. Traian 
Chipurile lor măreţe, aureolate de curajul neîimTft^Tl d ° ar ° âteva exem P ,e 
Plătind pentru aceasta chiar cu viaţa vo rămâne de an duş ™ an ' lor ţârii, unii 
rostire a numelui lor inspirând respect * * d a P ' ,n IS,orie ’ simpla 

iSZS**** ia SKW nemunţonlor a 
jrremelnrc ,«oniie raprie. Basarabia „ 

CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 



în faţa plutonului de execuţie, cu tricolorul românesc pe piept, luând asupra sa 
greşelile colaboratorilor sâi direcţi. 

Scurtă incursiune în trecut 

„_P ar d ®. a,L ! nc | Şl pânâ în Prezent asistăm la un vid permanent de personalităţi 
remarcabile: in decurs de peste şase decenii ne este imposibil să pronunţăm un 
nume care să mente să fie elogiat, chiar succint, în manualele şcolare 

iQA«; e ,f l D Ul . C °?? UniSt de la râsâritul ţârii noastre l-a instaurat cu forţa la 6 martie 
iy45 pe Petru Groza, 

Ceilalţi care i-au urmat au fost aleşi tot de comunişti, nu de către popor 
Lucrurile nu s-au oprit aici, din păcate 

deplin ^ a comunismului a zdrobit orice afirmare a personalităţii. 

cT"n rtmL d «. a ev , lden ' ia ' de a ,e rel,efa prin merite, desigur, era considerată 

SnmateSmL^i°' S îf ? CUltUni Şi men,ali,â t" burgheze, care trebuia combătută 
prin toate mijloacele, de la şedinţele de partid şi £ânâ la ochiul "vigilent" al 

(continuare in pag. 5) & 


Pag. 3 

























I a înromit de an inauaurăm un nou serial. Intitulat "Zlg-zag pe mapamond. 

în fiecare nîmăr al reSistei din acest an vâ vom oferi câte o scurtă incursiune prin cate o ţară văzută de Emilian Ghlka. unul 
dintre membrii colegiului nostru de redacţie. 

Luna aceasta vâ vom plimba Imaginar P[[ n . _ . _ _... ... 

PORTUGALIA, ŢARA FADOULUI 







Cel mai mare poet portughez. Louls Vas de Camoes, spunea, tn urmă cu 
aproape cinci secole, despre ţara sa: 'Ea este acolo unde se sfârşeşte uscatul şi 

începe marea’ . _ ^ . . . . 

Situată la extremitatea sud-vesticâ a Europei. Portugalia este o ţară mică, 
puţin mai mare decât Austria, pe care am străbâtut-o mal mult de Jumătate în 
luna septembrie a anului trecut. 

Venind din Spania, ţară cu imense suprafeţe aride şl fără vegetaţie, am 
rămas încântat de peisajul portughez foarte diversificat, cu plaje lungi şl albe, 
golfuri minunate cu dealuri şl Munţii Serra da Eetrela (Mun(l\ Stelelor), şi, mal 
ales. cu numeroasele râuri din zona central-sudlcă, care taie pâdurile cu stejari 
de plută şi cu plantaţii de măslini. 


COIMBRA 


Primul oraş pe care l-am vizitat a fost 
Coimbra, un oraş cu un pronunţat 
amestec de vechi şi nou, rural şi urban. 
Ca mărime este al treilea oraş din ţară, 
tăiat de un râu surprinzător de lat, 
Mondego. 

Atracţia turistică numărul unu este 
celebra Universitate. Dar ca să ajungi 
aici, deşi distanţa din centrul oraşului 
până la ea nu este mare. trebuie sfl al o 
bună condiţie fizică şi să fii puţin obişnuit 
cu ascensiunile montane. 

Se străbate vechiul oraş cu străzile 
înguste, străjuite de clădiri vechi, toate 
având curţi interioare. 

Universitatea a fost înfiinţată în 1290. 
Lisabona, dar a fost mutată în 1308 la 
datorită conflictului între 
monarhie şi ierarhia academică. 

Localnicii spun cu mândrie că, deşi 
il lor trece timpul, nu 
niciodată. Explicaţia este 
simplă: fenomenul se datorează miilor 
studenţi care studiază la universitate. 

Fiind începutul anului am putut vedea 
aid studenţi îmbrăcaţi în pelerine negre, 
costumul tradiţional academic, ce 
seamănă cu nişte lilieci imenşi. 

în fiecare an, în luna mai, 
universitatea sărbătoreşte 'arderea 
panglicilor* pe care studenţii le-au purtat 
la pelerina neagră - galben pentru 
medicină şi aşa mai departe 
Sărbătoarea ţine o săptămână, o paradă 
lungă a petrecăreţilor. 

Clădirile care compun universitatea 
sunt un amestec provocator de stfluri, de 
la fastuosul baroc până la modemele 
construite în timpul celebrului 
naţionalist Antonio Oliveira Salazar, 
conducătorul Portugaliei timp de 46 
de ani; în faţa lor se află statuia 


**■ Trecw » seoolelor este evidentă 

**• 5TOSC - * ***** universitate. Aid se află 

în apropierea universităţii se află Se Vfeffia (vechea na 
intre 1162 şi 1184. care seamănă cu o fortăreaţă Catedrală) consirurtâ 

a9WaB «<**•»» 

LISABONA 

potenzează de secole adiviia ţie tureboeşfoomiBreSe ° 8re ** arnbq<e ** mahai 

5* reltectâ implicarea ţării în 

19 ^ 0 *** 25 ***** ^ 

T*** 1 PwM SNazar V rebotezat în 1974 
rM . 9»onos monument din Belem este mănăstirea I -- „ 

*■» nP^cntă, din calcar, o pmsă de preţ a arhitecturi gotice, a cărei’ 




sg mormintele lui Vasco da Gama 
1 — ---i şi Luis de Camoes. 

Pe artera Avenida da India un alt monument de arhitectură, pe care dacă îl 
vezi, nu-l uiţi niciodată: Torre de Belem, o fortăreaţă care marchează 
sensibilităţile turiştilor. De aid Vasco da Gama şi alţi navigatori au pornit în 
explorările lor. 

Un alt monument impresionant, dar nou, fiind construit în 1960. este cel al 
Descoperitorilor. Este o caravelă stilizată avându-l pe prinţul Henry 
Navigatorul în faţă, privind marea, şi alte figuri de conducători. 

Următoarele două zile le-am petrecut în Lisabona. Punctul de plecare pentru 
a vizita oraşul este Piaţa Comerciali şi se termină în Piaţa Marchizului de 

Pombal, cel care a 
conceput sistemul 
grilă de străzi după 
cutremurul masiv din 
1775, care a distrus 
din temelii 

construcţiile opulente 
realizate cu mari 
eforturi financiare de 
Joao al V-lea. având 
la bază aurul din 
Brazilia şi Angola, 
mirodeniile din 
India. 


Piaţa Comercială - Lisabona 


Pe Rua Augusta, lungă de câţiva kilometri, care face legătura între aceste 
două pieţe monumentale, de fapt axul prindpal al oraşului, se află fel de fel de 
magazine şi cafenele pe trotuar care aduc un aer parizian locului. 

Dintre numeroasele obiective turistice cărora le-am trecut pragul, am reţinut 
Catedrala şi fortificaţiile magnificului castel Sao Jorge de unde se vede cea mai 
frumoasă priveşte a oraşului 

Dar având timp liber suficient, am preferat să mă rup de micul grup de turişti 
români şi să vizitez oraşul vechi cu ajutorul tramvaiului care este modalitatea cea 
mai plăcută Cu un singur vagon mic, acesta ia cu multă viteză pantele străzilor, 
uneori trecând la câteva palme de zidurile caselor în faţa cărora nu staţionează 
maodată un alt vehicul Din mersul tramvaiului am putut vedea, întrucât fiind 
, uşi erau deschise, interioarele caselor modeste cu tentă chiar de sărăcie, 
cufamilii unde copiii nu lipseau Dar totul în limita bunului simţ, fără ostentaţie în 

^ pete * a $ a cum se întâmplă în mahalalele de la 
^ ^ tristă care stă la baza textelor muzicii fado. 

MUZICA FADO 

•*** aceas * muzică, după spectacolul de la Coimbra. văzut cu 
trei sen mai înainte, am urmărit seara şi unul în Lisabona 

nostalgică, deşi nu neapărat tristă, o artă populară cu o 

nrus, T* să - asooată cu cartierele muncitoreşti. Portughezii 

faimosul tannni ** s**™ 0 *' (cu al lor flamenco) sau argentinienii (cu 

X^rSTS^^.. Un î* - 81 em °î fflor - P^nficându-te interior atunci 
cana plângi, tristeţea este ca o soră! 

mK^Z'® £L“ re am . vto ' , -° a ur "P» ut scena fără a se clinti din fata 
S. TLZH? î " Ch * Ş ‘- "«^fând Pnvxile celor din sală 

două comoact discuri ait. ^ uraca ™^ arn Puful să cumpăr, dintr-un mic magazin. 
Se aftă^a ‘^; i n1986 

cultural Belem, âluzeo/ Ct ^T‘ 
vizitat. pe care in criză de timp, nu le-am 


Pag. 4 


CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 
























ESTORIL 

Am preferat sâ vizitez Estonlul, aflat la 29 km de Lisabona, 
deplasarea făcând-o cu trenul electric Oraşul este cosmopolit, cu 

e hoteluri luxoase, cu un cazinou 
| faimos, deşi nu are fast-food-uri. 
? puncte comerciale stradale, pâlân» 
\ haioase sau alte lucruri de acest 
• gen Frumoasa plajă străjuită de 
I vile superbe se numeşte Tamariz 
i într-una din aceste vile a locuit 
\ până şi-a dat sfârşitul şi ex-regele 
României. Carol al ll-lea de 
Hohenzollem. dar nu am putut-o 
i identifica 

SETUBAL 

Un alt oraş important este 
Setubal. la ale cărui porţi am ajuns 
| circulând pe unul dintre cele mai 
lungi podun din lume. Vasco da 

__iGama, realizat în 1998 

Oraşul este industrial, printre altele aici se află câteva fabrici de conserve de 



La capitolul turism mândna Setubalului este Igreja de Jesus, o biserică 
spectaculoasă, veche de peste cina şefele. 

EVORA 

Ultimul oraş vizitat a fost Evora. Obiectivul major de aici este Templul roman 
Diana construit în secolul II al erei noastre, Catedrala în stil gotic, austeră, 
veche de 800 de ani. vechea Universitate lezuită şi, pentru cei cu nervii tari. un 
obiectiv aparte, biserica San Franiciso Aici se află o capelă bizară, macabră, 
decorată cu şirunle de oase a 5000 de oameni. Inscripţia de la intrarea ei este 
"primitoare": "Noi. oasele, stăm aici aşteptându-vă pe voir 
MĂNĂSTIREA FATIMA 

Emblema catoliasmului este prezentă absolut în toate edificiile turistice 
vizitate. 

Un loc aparte, cel mai cunoscut din lumea catolică, este Fatima. 

O imensă bazilică albă sfinţită în 1953, a fost construită în semn de 
recunoaştere a acestui loc pentru pelerini, dar cu foarte puţină atenţie acordată 
esteticii. în faţă se întinde o esplanadă imensă care poate cuprinde 100 000 de 
vizitatori 



Fatima profită de atracţia sa imensă pentru vânzarea suvenirurilor 
religioase omniprezente Am văzut sute de pelerini supunându-se unor 
pedepse de penitenţă. înconjurând în genunchi imensa biserică Am 
văzut şi "jertfele" din ceară: 
se pot cumpăra inimi, 
picioare sau braţe şi alte părţi 
umane, pentru cei suferinzi 
(?!), darurile de ceară 
acumulându-se atât de 
repede încât au fost instalate 
cuptoare speciale pentru a le 
topi! 

Bisenca a fost criticată 
pentru aceste stări de lucrun, 
dar totul a rămas la acest 
stadiu Comerţul care 
aduce zeci de milioane de 
euro nu poate fi stopatI 



închei articolul amintind de alte două superbe mănăstiri vizitate cea din 

Batalha şi cea din 
Alcobaşa. ambele sub 
Patnmoniul Universal 

UNESCO în cea de-a doua 
se află mormintele lui 
Pedro I şi ale lui Ines de 
Castro Aceasta din urmă. 
asasinată, a fost deshumată 
de regalul ei soţ, ei Pedro I. 
după doi ani de la ajungerea 
lui pe tron, îmbrăcată în 
haine regale şi aşezată 
lângă el, fiecare membru al 
Curţii trebuind sâ-i prezinte 
omagiul şi sâ-i sărute 
mâna 


Mănăstirea Batalha 


Vizita în Portugalia lasă amintiri de neşters în conştiinţa fiecărui turist Nu 
sunt puţini aceia care se reîntorc să revadă aceste superbe locuri sau să-şi 
petreacă concediul estival pe una din nenumăratele plaje 


<&nc/casi 


(continuare din pag.) SINGUR ÎN FAŢA CETEI 

securităţii şi cenzurii. 

"Lupta de clasă" a făcut ca mulţi oameni de cultură şi ştiinţă să plătească cu 
ani grei de închisoare, din cauză că lucrările lor veneau în contradicţie cu tezele 
fundamentale marxiste sau, în cel mai fericit caz, să fie trecuţi pe linie moartă. 

fn loc de individualismul creator s-a implementat şi s-a reuşit din plin raţiunea 
de colectiv. Nu inginerul X sau V, ci "colectivul de cadre medicale", nu zianstul X 
sau Y care trebuia să semneze un articol mai curajos de atitudine, ci "colectivul 
redacţional". 

Miniştrii şi politicienii din perioada interbelică au fost internaţi in corpore la 
temniţa grea din Sighet. toţi poliţiştii, fără excepţie, şi-au "dat întâlnire" la 
închisoarea din Făgăraş; la Aiud - legionani; la Gherla, Piteşti, Galaţi - politicienii 
de rang mai mic, gospodarii satelor (denumiţi "chiaburi"), elevii de liceu şi 
studenţii cu simpatii de dreapta, preoţii şi jandarmii. 

în locul lor, ca să umple golurile, au apărut şcolile de partid, ba chiar şi 
Academia cu numele de "Ştefan Gheorghiu" (ce savant o fi fost şi acesta?), 
"elevii" fiind trecuţi demult de vârsta şcolară şi având o pregătire şi o capacitate 
intelectuală precară, dar un numitor comun: o "ireproşabilă" origine socială, 
adică muncitori în sectoarele grele ale economiei, atei, cu familie numeroasă, 
slugarnici şi linguşitori cu cei care îi scoseseră din anonimat 

Aceşti oameni au ocupat posturile cheie în toate domeniile, pe baza 
"dosarului" alcătuit de cadrele de partid Ascultând orbeşte toate "indicaţiile" 
"valoroase", nici nu se putea pune vreodată problema de afirmarea personalităţii, 
de curajul răspunderii, de a veni cu ceva nou în sectoarele de activitate, pentru a 
se sparge astfel clişeele din import 

La bază stătea frica cumplită de a nu greşi, pentru a nu fi apoi "mazilit" din 
funcţia câlduţâ in care era instalat cel care purta la piept carnetul roşu de partid 
Armele "indreptâm", dacă se greşea, erau şedinţele de partid, critica şi, mai cu 
seamă, autocritica, apoi lucrurile intrau pe fâgaşul "normal" 

împinsul de la spate 


p 




Am crezut că dupâ 
evenimentele din decembrie 1989, 
praf s-a ales de omul zămislit de 
regimul totalitar Nici vorbă de aşa 
ceva 1 S-a format în poporul nostru 
răul obicei de a vorbi mult, dar pe la 
spate, fârâ ca persoana criticată să 
fie de faţă 

Incitaţia este la tot pasul, oşti 
solicitat ca să iei lucrurile pieptiş 
?i să le pui la punct, fiind 
asigurat de sprijin, împins de la 
spate în front. Dar în faţa 
obstacolului, dacă ai cutezat să 
y' * ac ' pasul înainte, constaţi, cu 

. . regret, că eşti singur şi că cei 

care te-au încurajat au dat bir cu fugiţii... 

pe escroc c6 vin eu martor ţi se spune, dar la tnbunal 
.^nstaţi că martoni citaţi nu sunt prezenţi în sală. 




" Venim cu toţii duminică dimineaţă să curăţăm aleile din faţa blocului ", îi spun 
administratorului locatarii unui imobil, dar în ziua respectivă acesta este singur 
cu lopeţile şi măturile lângă el. 

"Să facem o listă şi să o semnăm cu toţii fiindcă la apartamentul X soţul beat 
fşi maltratează in toiul nopţii soţia şi copiii minori”, dar hârtia rămâne imaculată 
deoarece cei care au făcut această propunere au uitat de ea chiar a doua zi. 
Izmana de pe frânghie 

Ce este drept, au apărut în ultimii 15 ani oameni cu nume de refennţâ Dar nu 
ca oameni de valoare, ci politicieni veroşi de la toate partidele, corupţi şi 
îmbogăţiţi peste noapte datorită evaziunii fiscale practicate fără scrupule Sunt 
cunoscuţi aceştia, dar câţi au fost trimişi dupâ gratii 7 

Nici unul închisorile sunt arhipline cu cei care au furat găina din coteţ, 
portofelul din buzunar, izmana de pe frânghia cu rufe Aţi auzit ca cineva din 
Parlament sau Senat sâ-şi dea demisia în urma dezvâluinlor aduse 7 Nici vorbă 
de aşa ceva! 

Ceata 

Televiziunea cu audienţă naţională ne fenceşte cu un reportaj care are ca 
eroi pe nimeni altul decât Fane Spoitoru, regele neîncoronat al lumii interlope 
bucureştene. Eliberat recent din închisoare, omul s-a însurat la Sexy-Club cu o 
picoliţă Dar ce invitaţi, toatâ lumea înţolită cu Armâni, un sobor cu mulţi-mulţi 
preoţi, iar tacâmul costa cât rata pe o lună la o cantinâ a săracilor, cu o sutâ de 
locuri! Şi ca sâ punâ bomboana pe colivă, reporterul T V., cu glasul sugrumat de 
emoţie îl întreabă "Eşti fericit. Făntcă ^ "Bună" întrebare; poate câ se aştepta, 
ca dupâ un minut de gândire sâ se spună un , 'Nuuuu... m Asta da personaj ce 
mentâ a fi popularizat, fiindcă azi în România este la noi ca la nimeni! 

Şi ca personajul tuciunu apar mereu, atât pe micul ecran, cât şi în presă, alţii 
asemenea, inclusiv gabon durdulii cocoţaţi pe scara prosperităţii prin violentă, 
fraudă, relaţii - şi pentru că îşi permit sâ urineze pe Codul Penal 

Prezenţa infractorilor, a maneliştilor. a manechinelor şi chiar a vârfunlor din 
mas-media, cu amănunte picante despre viaţa lor privatâ, a devenit un calvar 
pentru omul cu bun simţ. 

Lipseşte cu desăvârşire adevărata scară a valorilor, unde munca, 
disciplina, efortul, cinstea şi onoarea sunt adevărate trepte. 

Cei care ne torturează privirea, atât la televiziune, cât şi în presă, au fâcut 
pasul în faţâ nu datontâ meritelor lor, ci conjunctuni actuale, de îmbogăţire peste 
noapte pnn practici oneroase "Eroii" ştiu sâ-şi facă popularitate, chiar negativă, 
întrucât, datorită sărăciei şi mizeriei morale, în faţa portofelului plin cu verzişon 
se pot încovoia multe coloane vertebrale Au fâcut deci ei pasul înainte, fără a fi 
împinşi de la spate! 

Cred câ nu ne putem încadra în Uniunea Europeană cu astfel de exemple, şi 
nici cu pensiile şi salariile care sunt acum Dacă vrefn să fim la un anumit nivel 
de viaţă, trebuie să regândim poziţia oamenilor în societate. Este greu, dar nu 
imposibil 

Avom nevoie do o clasă de mijloc puternică, ca în Statele Unite şi 
Germania, nu de cele de poli, ai sărăciei şi bogăţiei, care există la noi Dar şi de 

o personalitate, căreia să-i spunem cu toată convingerea: "Ecce fiomo" 


CUVANTUl LEGIONAU Ianuarie 2005 


Pag. 5 







































CIRC... FĂRĂ PÂINE 



Colinde, colinde... 

Tocmai am încheiat încă un an. 

In audă frumoaselor tradiţii naţionale legate de naşterea Domnului, 
decadenţa societăţii contemporane îşi pune din ce în ce mai mult amprenta şi 
asupra sărbătorilor religioase, laiozăndu-le şi transformându-le în prilejun pentru 
show-uri de prost gust. 

Obiceiul colindelor porneşte de la vechii romani, fiind legate de schimbarea 
anului ş 1 de sărbătorile Satumaliilor. ce cadeau iama Romanii precreştini 
sarbâtoreau pe 25 decembrie D/es Natahs Sohs Invicti. sărbătoare de influenţa 
*ramanâ. ce simboliza naşterea într-o peştera, dintr-o lespede de piatră, a zeului 
fidelităţii. Mrthra 

într-o epocâ mai timpurie. Anul Nou era sărbătorit în martie. în cinstea zeului 
Marte, patron al agncultum, ele având astfel rol de a binecuvânta câmpurile 
pentru roade bogate 

Tradiţia se regăseşte şi la alte popoare latine şi nu numai befanate (la 
italieni), care se cântă între Anul Nou şi Bobotează, chalendas (la francezi), 
koleadka (la ruşi), kolendre (la albanezi) etc 

Din punct de vedere al textului colindelor, acesta este esenţialmente creştin, 
bazându-se pe cele scrise în Nou/ Testament şi fiind completate cu urări de bine 
şi prosperitate. Conform tradiţiei, colindătorii sunt răsplătiţi cu mici daruri ce 
constau în speaal din covngi, nud, turte etc. 

In anumite regiuni există şi opusul colindatului, descolindatul, care reprezintă 
nposta vindicativă a colindâtonlor refuzaţi 

Colindătorul "modem” 

Pornind de la această tradiţie, majoritatea colindătorilor moderni care bat 
anual la porţile bucureştenilor, au găsit în colinde pretextul ideal pentru a cerşi 
sub o altă formă 

Concepţia materialistă ce domină societatea a făcut ca simbolica răsplată 
formată din nud şi covngi să fie înlocuită cu o răsplată în bani. 

Bande de puradei care nu au nimic în comun cu Crăciunul sau creştinismul în 
general, ne-au poluat urechile pe stradă. în metrou, în 
staţiile RATB. apoi în pragul uşilor, cu nişte aşa zise 
"colinde", cu versun incomplete şi melodii ce aduceau mai 
degrabă a manele decât a colinde. 

Lângă chioşcul cu bilete un ţigănuş murdar ne 
îndeamnă să punem mâna. contra cost, pe un miel care mai 
are un pic şi latră; mai departe, un ţigan de aproape doi metri, 
îmbrăcat într-un costum de Halloween, se crede tradiţionala 
capră (sau poate urs, nid el nu ştie), însoţit de încă 3-4 alţi ţigani 
care lovesc sălbatic în nişte aşa zise tobe, şi înconjoară "strategic" 
fiecare trecător, pentru a-i ura "de bine". 

Degeaba un cor de studenţi la teologie sau chiar un grup de simpli 
colindâton adevăraţi bat din uşă în uşă. cântând colinde adevărate, ei 
sunt prea puţini. 

Tradiţia colindelor s-a transformat într-o cerşetorie de post gust care nu 
inspiră milă pentru nenorocirea altora, ci silă faţă de atitudinea unor "cetăţeni 
români" care, mai grav decât dezgustul provocat, prin alterarea tradiţiei 
colindelor, atacă în6âşi identitatea naţională a poporului român. 

Fiecare popor se reprezintă prin cultura şi tradiţiile sale şi are datona sacră 
de a le conserva şi promova în eternitate 

Indiferenţa generală în care dorm majoritatea românilor nu fi lasă nici să 
conserve şi nia să promoveze tradiţia lăsată de strămoşii noştri, care nu puţini 
şi-au vărsat sângele pentru apărarea ei. 

Circ... fârâ pâine 

Dacă la nivelul populaţiei aceasta este situaţia, autorităţile din domeniul 
mass-mediei nu fac nici ele nimic pentru a salva tradiţiile naţionale şi pentru a 
ridica nivelul cultural 

Dm ce în ce mai des Moş Crăciun renunţă la haina sa roşie pentru a se 


îmbrăca echipamentul albastru, în anumite spoturi publicitare apărând chiar mai 
mulţi Moşi Crâcium (să fie oare vorba de ctonare 7 ), albaştri bineînţeles, ce par a 
se lupta cu bătrânul nostru Moş. pe ritmuri de rock. 

In afară de câteva posturi TV considerate de publicul însetat de senzaţional 
drept demodate, plictisitoare etc.. toate celelalte au adoptat în timpul sărbătorilor 
un program cel puţin penibil Cu o săptămână înainte de Revelion am început să 
fim asaltaţi pe fiecare canal TV din 10 In 10 minute de reclame ce anunţau 
programul pentru noaptea de 3' Tot» au început să se laude că vor prezenta 
pe "cei mai buni cântăreţ de manele", "cele mai bune trupe" (™) ş~ chiar 
nelipsitele telenovele 

Un refren tribal, repetat zilnic în mod obsedant. încă de la Crăciun, mă făcea 
să mă simt ca în mijlocul Afndi 

Dacă înainte de alegeri circula din mobil în mobil un SMS prin care se 
ameninţa cu emigrarea în Congo în cazul alegerii lui Nâstase. acum cred câ 
anumiţi cetăţeni ar trebui duşi în Congo pentru a se simţi ca la ei "Acasă* 

în comparaţie cu concurenta de pe celelalte postur» băiet de a "Vacanta 
Mare", au început să pară deja stilaţi, dar probabil pentru a nu fi considerat 
demodaţi şi pentru a nu pierde din audientă, şi ei îşi vor revizui cât de curând 
atitudinea. * 

Mesaje subliminale 

Pe lângă mesajul sub-cutturaf transmis prin intermediul acestor programe, se 
observă şi o tentativă de manipulare a populaţiei ş* de reeducare a e pentru a se 
adapta sistemului 

Se urmăreşte crearea familiei ideale din România anului 2005 nevasta care 
urmăreşte telenovele la televizorul pe care tronează peştele de sticlă sau care 
îşi mişcă provocator buricul pe ritmuri de manele în faţa soţului aşezat comod pe 
recamierul deasupra căruia e atârnată nelipsita carpetă cu "răpirea din sera. 

In acest timp, copilul, după ce a adunat suficienţi bani din colindat, aruncă în 
aer jumătate de cartier cu petardele cumpărate 

Toţi sunt nemulţumiţi de sărăcia în care se zbat, atât datorită concepţiei 
lor despre muncă, cât şi datorită guvernului, dar aşteaptă cu speranţă ca 

Năstase şi Uniunea Europeană "să ne dea bani*. 

Programul TV este una din metodele prin care se oferă orcul dorit ce 
împreună cu câteva firimituri de pâine îi fac pe unii români să fie 
cuminţi. 

Prin servirea unor astfel de programe se atacă direct psihicul 

cetăţeanului, îndemnurile la milă, toleranţă, răbdare nu se 
referă la persoanele defavorizate, ci mai degrabă la 
politicienii corupţi care guvernează. 

Printr-o manea şi o telenovelâ omul timp de câteva ore 
este fâcut să uite de gnjile cotidiene ş de adevăratele 
obleme de care nu este întotdeauna vmoval 
în acest mod, şi prin mesajele transmise în mod 
subtil prin textele manelelor şi scenariile telenovelelor 
cetăţeanul, devenit sclav al societăţii, este fâcut să 
îndure mai bine nedreptăţile la care este supus şi să se 
ajungă mai greu la acea stare de nemulţumire generală a 
populaţiei care conduce la revoltă 

Poate că dacă Ceauşescu ar fi difuzat la radio şi TV manele şi telenovele, 
poporul ar fi fost mult prea ocupat să afle ce face Jose şi Leonela decât sâ 
meargâ în Piaţa Universităţii sâ lupte pentru libertate 9 

Oare Revoluţia s-a fâcut din lipsă de manele? Sperăm câ nu 

Sperăm câ au mai rămas români care realizează faptul câ fenarea nu constă 
doar în satisfacerea plăcerilor pnmare şi câ nu trebuie neapărat să devenim 
viermi pentru a putea fi fericiţi. 

Srf&cu Qje/easiu 
e&v, -/Sevu 



BOTEZUL DOMNULUI 

P^ct^^eîe^eprea^ă o trăire actuală ^^nirn^nra cnş^ " Aclualltata ’ din câm/ în cănd - că,eva ^nduh despre marile sârbăton creştine, şi aceasta 


Botezul Domnului 

La 30 de ani, lisus iese din izolarea Lui şi se arată lumii 

isus m se arată în momentul in care îşi începe lucrarea 

n„ m ntU ^ a n ° aS,r4 Şi 0 rimul drum este la loan. la 

° da " U ' 601,52 l,sus $'-a însuşit păcatele tuturor oamen.lor de 

oricând şi de onunde 

omu, n r m ,°'i ,Care . 3f f ' ,0SI *'• nu P u,ea cupide în sine pe toi 
pe toţ, N ,SUS Hn8t0S ' Dumnezeu fl '"d, a putut sâ ne cupnndâ 

dedwate dSS? nn P3Ca ’ ele c tu,ufor - ,isus »" a ^ ele nu pot f. 

Iordanului 53 De aceea “borând în apa 

o or^neste J 1,908 a an,ici P a ' Crucea Sa. a arătat că 

-Ş de buna voie. pentru mântuirea noastră 

Arătarea Sfintei Treimi 

Al doilea eveniment deosebit ootrecut la r.i .,,,1 
Domnului este Aratarea Sfintei Treimi ° ZU ' 

■ asssasai3.<as ras? - 


Dacâ Adam le-a închis prin neascultare, lisus le-a deschis prin 
ascultare, smerenie şi rugăciunea Sa. 

Arătarea Sfintei Treimi este Darul cel mai mare fâcut omenirii 
în urma Botezului lui lisus Astăzi, raiul ni s-a dăruit, întunencul 
lumii s-a risipit, căci Dumnezeu Treimea ni s-a arătat. 

Sfânta Treime se află la baza credinţei noastre creştine 

Dumnezeu Tatăl a creat lumea. Dumnezeu Fiul a mântuit şi 

salvează lumea, Dumnezeu Duhul Sfânt a sfintit-o si o va 

sfinţi până la sfârşit. 

Sfinţirea apelor 

Prin cufundarea Sa în apa Iordanului, lisus Hnstos sfinţeşte 
firea apelor 

Apa la Botez devine, prin sfinţire, Aghiazma mare, şi reprezintă 
însuşi Iordanul, sfinţit de lisus prin botezul Său Poporul nostru 
spune Vine Părintele cu lordanur Aghiazma mare este un dar 

deosebit lisus Hristos Se află coborât, împreună cu Duhul 
Sfânt, în apa aceasta, la rugăciunea Bisericii. 

(extras din "Semnificaţia marilor sărbători creştine" • preot Boris 
Râduleanu) 



Pag. 6 


CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 





























:: zr mihail eminescu, un mare naţionalist creştin — 

Motto: " Elementul românesc să rămână determinant. Geniul lui să rămână pe viitor norma de dezvoltare. Voim statul naţional, nu statul 
cosmopolit ” (M. Eminescu - "Opere", voi. II, Ed. Prof. Creţu, 1939)) 


Cum anul acesta, la 15 ianuarie, sărbătorim 155 de ani de la naşterea poetului nostru naţional, vom prezenta câteva fragmente din extraordinara 
opera publicistică eminesciană care întotdeauna a fost ocultatâ de guvernele României, (" Neputând să te ajungă, crezi cor vrea să te admire ?" - 
Scrisoarea I). Despre conspiraţiile împotriva lui Mihail Eminescu am scris în nr. din apr. 2004, astfel încât nu vom insista asupra acestui aspect. 

Eminescu a fost precursorul legionarismului: citind, vă veţi convinge singuri, şi veţi avea şi răspunsul la întrebarea: "De ce a fost şi este ocultatâ 
publicistica eminesciană, evidenţiindu-se doar creaţia lirică?" 


m Un remediu radical ar fi numai o mână de fier. dreaptă şi conştientă de 
ţelurile ei bine hotărâte, care să inspire tuturor partidelor convingerea că statul 
român moştenit de la zeci de generaţii care au luptat şi suferit pentru 
existenţa lui, formează moştenirea altor zeci de generaţii viitoare, şi că nu e 
jucăria şi proprietatea exclusivă a generaţiei actuale. 

Acest sentiment istoric al naturii intrinsece a statului şi trebuitoare a mână de 
fier lipsesc însă din nefericire, încât departe de-a vedea existenţa statului 
asigurată prin cârmă puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia 
mai viguros, mai onest şi mai inteligent; suntem, din contra, avizaţi de-a 
aştepta siguranţa acestei existenţe de la mila sorţii, de la pomana 
împrejurărilor externe, care să postuleze fiinţa statului romăn ca pe un fel 
de necesitate internaţională." (Voi I. pag. 343) 


superioară, fie intelectuală, fie de caracter. Istoria lui Tudor şi a lui Cuza ar ilustra 
această teorie.” (Voi. II, pag 294) 

Românul e deja străin în ţara lui proprie, nimic n-a mai rămas decât 
numirea geografică.” (Voi. II, pag. 356) 

Nu acel om politic va fi însemnat, care va inventa şi va combina 
sisteme noi, ci acel care va rezuma şi va pune în serviciul unei mari idei 
organice, înclinările, trebuinţele şi aspiraţiunile preexistente ale poporului 
său." (Voi. II, pag 438) 

NOTA: De aceea fascinează Căpitanul: pentru că a ştiut - şi a reuşit - să 
rezume şi să pună în serviciul unei mari idei organice, trebuinţele şi aspiraţiile 
poporului său. 


”Faţă cu faptul înfiorător că mita este în stare să pătrunză ori şi unde în 
ţara aceasta, că pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei 
vând sângele şi averea unei generaţii, faţă cu acest fapt înfiorător nu mai 
există retorică, nici stil, nici joc de spirit - spiritul stă uimit şi nu află cuvinte, pana 
devine o armă slabă - aci începe funcţia temnicerului şi în ţări mai primitive, 
unde insă monstruozitatea se şi pedepseşte monstruos, începe funcţia 
călăului ” (Voi. I, pag. 425) 

”Mizeria morală care bântuie ţara e o mizerie mai adâncă, dacă se poate, 
decât cea materială...” (Voi. I, pag. 465) 

”Numai în virtutea acestui spirit nutrit sistematiceşte a putut să se 
erijeze pehlîvânia în teorie de stat şi să treacă viclenia şi stăruinţa 
neînduplecată, fie în bine, fie in rău, de cele mai de căpetenie virtuţi ale omului 
de stat; numai astfel cel ce ştie mai bine să lovească pe alţii, putea să 
treacă de cel mai capabil om politic ” (Voi. I, pag 465) 


"Nu alegem vorbele după cum îndulcesc sau înăspresc lucrul, ci după cum 
acopăr , mai exact, ideea noastră. Nu vorbele, ci adevărul ce voim a-l spune e 
aspru " (Voi. II, pag 455) 

"Căpătuirea numărului nesfârşit de nulităp, de oameni absolut 
improductivi, din care se compune partidul... 

Un singur remediu există în adevăr în contra acestor rele, dar trebuie 
aplicat cu toată rigoarea, cu tot exclusivismul: munca acest corelat mecanic 
al adevărului; adevărul, acest corelat intelectual al muncii. Dar muncă, nu 
nimicuri, nu mâncare de muşti pe apă! şi adevăr, nu fraze lustruite şi negustorie 
de vorbe.” (Voi II, pag 475) 

”Şi-n acest popor nenorocit nu se mai află destulă energie morală pentru a 
ridica securea şi a se scăpa de asupritori. In toate provinciile Daciei lui Traian. 

poporul autohton e o vită menită a ţine în spate popularii străine ” (Voi II 
pag 478) 


”Caracterul obştesc al luptelor politice din viaţa publică a Românilor e că în 
mare parte nu sunt lupte de idei, ci de persoane ” (Voi. I, pag. 524) 

Aşa-zisul liberalism a adus în România distrugerea caracterelor ” (Voi 
I, pag. 549) 

" Libertate, egalitate, fraternitate! Ce e mai frumos în lume decât ca tot ce 
se scurge în România, ca într-o mlaştină, să fie liber ca noi, egal cu noi, 
frate cu noi? Şi pe când această plebe se-nmu/ţeşte pe zi ce merge, neamul 
nobil şi drept, care cutremura odinioară pământul la un semn al lui Mircea 
Basarab, sărăceşte, scade şi moare ” (Voi. II. pag 164) 

NOTA întâlnim aceste observaţii şi la legionari, motiv pentru care au fost 
etichetaţi - de duşmanii românilor - drept şovini, xenofobi etc., şi au fost prigoniţi 
şi asasinaţi cu miile, încercându-se sâ-i scoată chiar şi din istorie. Oare se va 
ajunge pană într-acolo încât să fie şi Eminescu scos din istorie?! 

' faţă de o asemenea privelişte în care virtutea se consideră de unii ca o 
nerozie, se taxează de alţii ca o crimă, în care inteligenta şi ştiinţa, privite 
ca lucruri de prisos, sunt expuse invidiei nulităţilor şi batjocurii 
caracfere/or uşoare, în care cuminţie se numeşte arta dea parveni sau de a 
trăi fără compensaţie din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge în 
momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme şi-n 
aşa generaţie, însuşirile rele ale oamenilor sunt titluri de recomandaţie ” (Voi II 
pag. 178) ' * * 

'Sunteţi voi Români? Cărţile ce le scrieţi, legile ce le 
croiţi, gândirea şi inima voastră, complexiunea voastră 
fizică şi morală, răsârit-au din sâmburii de stejar ce 
împodobesc mormântul lui Ştefan cel Sfânt? 

De la Seina, din Bizanţ, din lupanare şi din spelunci v-ati 
cules apucăturile politice şi morale, nu din istoria şi din natura 
poporu/u/nosfru. De aceea aţi fost ca virusului organismul viu 
al naţiei, de aceea corpul material al naţiei moare şi se putrificâ 

pentru aceea, voi, parazip, nu vă puteti aclimatiza 

dTsubstant; d™ *' moralic ** ,e - sunte t> străini cu totul 
de substanţa din care e compus neamul românesc Ne e 

ruşine că aţi uzurpat numele de Român mşine că Strămoşi, 
sunt condamnaţi a purta acelaşi nume. cucamvtdSi 
corupţie şi mizeria de caracter .* (Voi. II, pag. 272) P 


”Şi care-i scopul cu care se nimiceşte moralmente şi fizic poporul nostru, căci 
statistica ne dă dreptate: în toate privirile se nimiceşte. Dacă în fruntea 
guvernului ar fi o comisie străină, am şti scopul: substituirea. Există străini care 
nu fac nici un mister din aceasta: alt popor pe aceeaşi expresie geografică e 
parola multora din ei... Politica străină, împreună cu străinii ce ne 
guvernează, tind la substitutea elementului român prin scursâturi din toate 
unghiurile lumii ” (Voi II, pag 510) 

Doamne al veacurilor, unde e acel singur om. care să puie oe străini la 
lo cul lor, să cureţe Români a de tot ce-a fost mai decrepit, mai ocolitor de 
muncă, mai stricat dincolo de Dunăre, de ciuma asta orientală? 

Unde e acel singur om...ca să nu ni se mai pară ţara aceasta o colonie 
greco-bulgară, o societate străină de exploatare, condusă de cel mai străin 
dintre ei, de dl. C A Rosetti? Dar să i-o spunem, spre mângâierea d-sale şi 
a partizanilor, nu mai sperăm în venirea unui asemenea om. 

Acest popor românesc e atâ t de sărăcit, atât de ameţit prin fraze, atât de 

£ ăzut k meat un asemenea om ar muri sub garduri, ca Sincai ori ca Avram 

! âPcu sau s-ar găsi ci neva sa -/ vanza . precum pe Tudor l-a vândut sârbul 

Macedonski şi în acelaşi timp în care acel singur om ar zăcea la puşcărie 

la tot unui C. A. Rosetti sau unei Caradale i s-ar vota pensie 




vr- ■ 


neaSm//ar/?" ^Nof ^ “T S<? dlstin ° aco *" oa ™»> 

neasimuaţi r... Noi zicem prin sterilitate n*i^A 

p™înţT ,ă Sm in,eleC ' Ua " ** S ' erpi SUn ' Cattr ‘ tnto ™ 

inWeciual^LaZîJ? simp,pme P^anente de slăbiciune 

t nuntea e substituita prin viclenie Viclenia 
ti un semn de slăbiciune, căci mintea omeneasca veritabila!_ _ 

adevăr^ * CI CU Cap3C/ ' a,ea a P"™P* 'nod dezinteresat un 



—~ .----- — ■ - --v/ui ounic , s-ai YUld pen sie 

P- entru c ~ af f i i£i£ăî tara de un asemenea om " (Voi II. pag 481) 
NOTA: O profeţie împlinită! Aşa cum observa şi Const Papanace in cartea 
Mihail Eminescu, un precursor la legionarismului'. această 
frază a marelui poet. reprezintă vestirea Căpitanului Şi când 
acel Om aşteptat de însuşi Eminescu, a apărut, înâlţând, prin 
sacrificiu şi muncă benevolă, biserici, şcoli şi case pentru 
români, sărăciţi în ţara lor. când acel Om a reuşit să antreneze la 
luptă şi la muncâ o generaţie, pentru ridicarea neamului 
românesc, a fost strangulat noaptea, în pădure, de autorităţi 1 Şi. 
intr-adevâr. se vorbeşte încă despre această monstruoasă crimă 
ca despre un lucru măreţ' 

Nu e indiferent pentru un popor al cărui principiu se 
datorează ridicarea unui om in mijlocul lui. dacă ea se 
datoreşte tăriei, curajului, energiei - fot atâtea numiri 
d/veiTse pentru principiul puterii de muncâ şi pentru 
bărbăţie sau dacă ea se datorează speculei, apucăturilor 
instinctelor, instinctelor feline şi oarecum femeieşti ale 
omenim. 

Nu e indiferent pentru viaţa unui popor ca, în loc de 

s ejar. să răsară slabul şi pururea de vânt legănatul 
mesteacăn. 

Nu e indiferent dacă cei ce se ridică au sau nu rădăcini 
adanci in pământul ţării. 

Nu e, intr-un cuvânt, indiferent dacă soarta unei ţâri e 
diferentelor de „1, ffw?® oamenii ei P ro P r,i sau de aristocraţia 
bursa ş, a limbutei 1 (VoU^pTg^ ° P "” V ' ** anstocra ' ia cursu,u > 


Ianuarie 2005 Pag. 7 = 


CUVÂNTUL LEGIONAR 



































Qjtsi cuââe& 




SCURTĂ INTRODUCERE LA CAP. IV AL SERIALULUI 

M-am întrebat de ce antisimiştii n-au analizat până acum scrierile lui Horia Sima 
care constituie, ele însele, cea mai bună dovadă a gravelor lui abateri - nu numai de la 
principiile legionare, ci de la orice normă morală şi socială, 

şi cred că se pot da două răspunsuri, la fel de valabile: 

- se rezistă cu greu la citirea a cca. 1 000 de pagini în care autorul repetă, se 
contrazice, dă explicaţii ridicole, sare de la una la alta pentru a se întoarce apoi la 
diverse evenimente controversate; 

- supravieţuitorii elitei legionare au considerat că mărturiile lor 
suficiente. 

Simiştii însă pretind cu îndârjire că toţi (?!) antisimiştii (în frunte cu tatăl Căpitanului, 
comandantul Bunei Vestiri Dumitrescu-Borşa, comandanţii Papanace, Palaghiţâ etc.), din 
diverse motive, ar... minţi! (??!) 

Bineînţeles că e aberantă asemenea pretenţie, dar pentru a evita lungi explicaţii şi dispute 
colaterale, există o singură metodă infailibilă pentru dovedirea imposturii simiste: memoriile 
lui Sima sunt cel mai cumplit explozibil al mitului simist. 

Nici cel mai mare antisimist nu l-a prezentat vreodată pe Sima în lumina în care se proiectează 

el însuşi ... 

De aceea, cred că pentru păstrarea mitului ar fi trebuit ca Sima să nu-şi fi scris niciodată memoriile... 

Există însă două proverbe româneşti : unul despre fudulie, iar celălalt despre întoarcerea, după ani, la locul faptei ... 


SUNT SIMIST, DAR MĂ TRATEZ (IV) 

/nuntim mm din numărul trecut) \^S 


Continuăm serialul cu obişnuita NOTĂ: 

Pentru o înţelegere mai bună a relatărilor memorialistului (pe care le-am reprodus întocmai ), am considerat utile câteva comentarii însoţite de subtitluri şi 
sublinieri în text. 


HORIA SIMA - "Era libertăţii", voi. II (Ed. "Gordian", Timişoara, 1995) 

- citate şi comentarii - 

ALTE "REALIZĂRI" ALE REGIMULUI SIMIST 

N - Asasinatele de la Jilava şi asasinarea lui N. lorga şi a lui Madgearu nu au fost sancţionate în nici un fel de şeful de atunci al 
Legiunii, H. Sima. Mai mult. în totală contradicţie cu principiile fixate de Căpitan, s-a odus deferirii asasinilor Justiţiei. 

De aceea aceste asasinate apasă asupra regimului simist. 


I) ASASINATELE DE LA JILAVA 


MAI MINTE-NE, DAR MĂCAR FĂ-O INTELIGENT 
Căpitanul fusese îngropat la Jilava (în afara fortului) şi începuse 
deshumarea (care s-a terminat pe 27 nov. 1940). 

Q. parte dintre asasinii Căpitanului si ai elitei legionare se aflau 
închişi în acest fort (Jilava). 

Erau anchetaţi de către Comisia Specială de Anchetă Criminală 
din cadrul Ministerului Justiţiei, urmând să fie judecaţi si pedepsiţi - 
conform legii . " 

Dar în noaptea de 26/27 nov. 1940 . la ora 12, au fost toti 
împuşcaţi : u 

"Comunicatul final a fost redactat de Colonelul Dragomir şi a fost 
revizuit de mine şi de Mihai Antonescu, având următorul conţinut- 
Comunicatul Preşed inţiei Consiliului de Miniştri : 

«In noaptea de 26-27 Noiembrie, cu ocazia deshumării osemintelor 
— /a Jltava - Isa iPn arii c are lucrau la această deshumare au pătruns in 
închisoare şi ţau impuşcat pe unii deţi nuţi QQhM afjaU acolo consideraţi 
ca autorii principali ai crimelor săvârşite împotriva Căpitanului şi 
legionanlor sub fostul regim.»" (pg. 70 ) 

fL RED.: Acest comunicat -" revizuit de Sima ! - este total eronat . 

n»ti«n a u m — de T° nStra - ul,erior \ă proces , după căderea statului 
Q aţional- eqionar , de către Curtea Marţială în Dosar 622/1941 NU 

u'l P * ,t . i :' P,U ' ^^^ Pitanulu, ... 

scrvia " i * n fes » 1 » <■■" """M 

aclf^ noLt aS LT/, IO L fă ? aU r 93 * 6 din qarda levonară de serviciu in 

Wtinta Cur tn u ^ dm ° fi < eri de Politie legionară " /extra* Hm 
ienbnta Curţi» Marţiale nr. 145/1941, Dosar 622/1941) 

. °®. a ! t,el ' iS-partea următoare de memorii (" Prizonieri ai 

” S “ ne, °" “ minciuna ,! 

Ia '~ ene de elemenle care lucrau la Prefectura de Pojjjje au partic ipat 
'ff * eCU 'T /âAa făpt ăTăcestorâ a fost atribuită Cotone/S! 

.. , 

participanţi la deshumarea - -~ eqi ° nartl 

leg ^ on arUoi 8 care ~ ~ C7 ""' 1 Cu vina ima 9inarâ a 


Pag. 8 


Ce cre dibilitate mai poate avea acest om încurcat , cu îndârjire 
evidentă , în propria plasă de minciuni ? 

- CUCURIGU, BOIERI MARI! 

"« Se vor aplica sancţiuni severe .» H (pg. 70) 

N. RED.: Sancţiunile "severe" promise oficial au fost identice cele 
aplicate lui Carol al ll-lea, adică nule ! 

MAI MULT: pentru salvarea de judecata oficială a statului . Sima a 
oferit, la schimb , renunţarea Mişcării la ancheta oficială a 
crimina lilor rămaşi în viată care masacraseră elita legionară . 

anchetă aflată în curs la Ministerul Justiţiei! 

" Nici oamenii regimului carlist nu vor mai fi urmăriţi , aplicându-li-se 
numai sancţiuni administrative, si nici leoionahi culpabili de recentele 
delicte ." (pg. 79) 

"în urma unei convenţii avute cu Mihai Antonescu [ministrul Justiţiei - 
n - red )» i- a m cerut acest uia să suspende activitatea Comisiei de Anc hetă 
Criminală " (pg. 79) 

SjiQia, şef al Legiunii şi vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. 
ş-a târguit cu gen. Antonescu şi cu ministrul Justiţiei ca să nu-i 
j udece pe legio narii c are încălcaseră atât legile Statului, cât si cele 

legionare i --- 

O ÎNTREBARE DE BUN SIMŢ: 

- De ce Sima s-a străduit atât ca să nu fie judecaţi legionarii 
care comiseseră asasinatele din 27 nov. 1940? 

E xplicaţia lui pentru acest târg odios este de-a dreptul infantilă : 

ciarJ * 13 r • ^4 V,te r ) e,ini ^ tea opiniei publice şi eventuale tulburări 
dacă s-ar fi judecat legal toate crimele! (?!) 

ororri^fi îr \t* r f ^ f ° St tocmai daca Sima Q-ar fi intervenit în 

Statulu^N a ^' t,e .' . Pe Cand aStfe1, încrederea oamenilor în dreptatea 
Statului Naţional-Legionar fusese spulberată. 

iandarmi li Anului (■■•) fn afară de prefecţi, legiunile de 

^T oteche f< S au fost Armate luamâsun de 

proiecţie a foştilor oameni poli tini M (pg 

asa N sinat E e D înmaL e H? U e * tr6m de foraţi şi îşi imaginau alte 

ună^.“ d *,' T? '* -cputu, lunii 

comanda sa directă: u d ,nterne (legionar), sub 


CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 

































































































































F Vn Decret al Conducătorului Statului dispune trecerea 
Corpului Jandarmeriei de la Interne sub autoritatea directă a 
Şefului Statului :' (pg. 102) 

"l ovitura dată Generalului Petrovicescu era un preaviz că în 
scurtă vreme va urma înlocuirea acestuia de la Ministerul de Interne.". 
(pg. 102) 

|s|. RED.: Gen. Antonescu îşi pierduse orice încredere nu numai în 
corectitudinea lui Sima, ci şi în cea a legionarilor... Deci asasinatele 
ramase nepedepsite au făcut parte dintre motivele îndepărtării de la 
guvernare a legionarilor conduşi de Sima. 

UN RĂSPUNS - TOT DE BUN SIMŢ: 

Revenind la întrebarea de mai înainte, tatăl Căpitanului , prof. I. 
Zelea Codreanu, ne oferă singura explicaţie logică (deşi juridic nu 
s-a demonstrat implicarea lui Sima în asasinate): 

■La aceasta răspund că toate au fost poruncite şi săvârşite numai spre 
a astu pa aura lui Moruzov care l-ar fi dat de gol pe Sima despre legăturile 
Intime pe care le-au avut amândoi în orânduirea atentatelor care trebuiau 


să pregătească asasinarea Căpitanului -" l declaraţia înscrisă la 
Tribunalul Militar, Cabinetul 10 Instrucţie, Dosar 622/1941) 

N. RED.: Printre cei asasinaţi la Jilava a fost şi Mihail 
Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii, despre al 
cărui roT. alături de SIMA , în ASASINAREA CĂPITANULUI şi a ELITEI 
LEGIONARE , există mărturii scrise ale supravieţuitorilor (I. 
Dumitrescu-Borşa, Const. Papanace, I. Zelea Codreanu ş.a.). 

Menţionăm că Moruzov se afla deja în ancheta Ministerului 
Justiţiei, deci adevărul despre complicitatea lui Sima la asasinarea 
camarazilor urma să fie făcută publică , fapt ce ar fi dezvăluit încă de 
atunci impostura lui Sima . 

în încheierea acestui episod, reproducem alt fragment din 
declaraţia tatălui Căpitanului : 

"Cât despre făotasii-instrumente , apoi ei ori nu au fost deloc 
legionari de ai Căpitanului, ori au fost trădători conştienţi . întrucât ei ori n- 
au cunoscut legile Căpitanului, ori le-au înfruntat. Legea fundamentală a 
Căpitanului este că legionarul răspunde de fapta sa chiar cu preţul 
vieţiir 


II) ASASINAREA PROFESORILOR NICOLAE IORGA Şl VIRGIL MADGEARU 


CRUDA REALITATE 

Tot în ziua următoare asasinatelor 
de la Jilava au fost sechestraţi şi 
istoricul N. lorga, şi prof. Virgil 
Madgearu. 

Madgearu a fost ridicat de la vila lui din 
Bucureşti la ora 14, iar lorga a fost ridicat de 
la Sinaia, la ora 18 (de aceeaşi echipă, 
condusă de Traian Boeru). 

După propriile declaraţii, Sima a aflat imediat 
atât despre ridicarea lui Madgearu, cât şi despre a 
lui lorga: 

" Madgearu a fost ridicat de acasă pe la amiază. Alarma 
pentru arestarea lui s-a dat pe la orele două duoă-masă . Am 
fost informat pe două căi : prin Nicolae Petraşcu, secretarul i v * 
general al Mişcării, şi prin familia lui Madgearu, care a ţ r‘| 
telefonat la Preşedinţie" (pg. 73) \ 



Aceasta cred că ar trebui să 
fie sigla simiştilor: 
o dihanie imitând Arhanghelul, 
dar diametral opusă ... 


"în cursul după amiezii, să fi fost pe la orele 6 . am 
aflat şi de ridicarea lui lorga de la vila lui de la Sinaia" 

(P9- 73) 

N. RED.: Sima spune că a dat telefoane "fir? toate 
părţile" "cerând tuturor să le dea de urmă": 

"N-am putut face altceva decât să telefonez în toate părţile, 
semnalând dispariţia lui Madgearu şi lorga şi cerând tuturor să le dea de 
urmă şi să-i pună la adăpost." (pg. 73) 

N. RED.: Sima susţine că a telefonat pentru salvarea lui lorga şi 
Madgearu, neprecizând însă unde anume . Era "la mintea cocosului" 
ca Sima să sune la Ministerul de Interne, iar nu aiurea , "în toate 
Pârlite " (?!). 

PENTRU CĂ: 

* Madgearu fusese deja ridicat din Bucureşti la ora 14 (iar Sima 
aflase de aceasta chiar la ora 14); 

- lorga a fost ridicat din Sinaia în jurul orei 18, iar Sima a fost 
Informat imediat de sechestrarea lui lorga (la ora 18); 

- lorga a fost asasinat câteva ore mai târziu, lângă Bucureşti . 

DECI , dacă SIMA ar fi telefonat la Ministerul de Interne măcar la 

ora 18, adică măcar la aflarea veştii sechestrării lui lorga, ca să fie 
blocat unicul drum de la Sinaia spre Bucureşti , iar toate maşinile să 
Se oprite şi controlate . IORGA ar fi scăpat cu viaţă l 

UN CIRC IEFTIN 

După câteva ore de la primirea veştilor că Madgearu şi lorga 
fuseseră ridicaţi de acasă de nişte legionari, Sima pleacă pe Valea 
Prahovei, cică în misiune de salvare. Dar: 

m în acel moment , apare jos, în curtea Preşedinţiei, llie Niculescu, şeful 
Răzleţilor; cu o ştire şi mai proastă. Are informaţii sigure că lorga nu mai 
este în ui*f * A aflat vestea de la un legionar care luase parte la expediţie 
întorsese de oe Valea Prahovei " (pg. 73) 

N. RED.. Deci, deşi i se confirmă clar că lorga fusese asasinat şi 
un legionar care participase la crimă se întorsese deja din 
"expediţia" de pe Valea Prahovei, Sima îşi continuă drumul spre 
Valea Prahovei - cică spre a-l salva măcar pe Madgearu. 

Madgearu însă fusese răpit înaintea lui lorga, iar dacă lorga 
fusese deja asasinat, ce şanse mai puteau exista ca Madgearu să se 
ti aflat în viaţă?! 

' Am aiuns la Câmoina pe la unu noaptea Locuinţa Prefectului era 
QâzH ă de jandar mi (pg. 74) 


" Aflând la Ploieşti că se găseşte si el în pericol, am 
pornit în goană spre Câmoina spre a-l lua sub ocrotire . 

M-am oferit să dorm în noaptea aceea în 

* v casa lui. împreună cu însoţitorii mei, spre 
v ^ a nu se întâmpla ceva rău ." (pg. 75) 

// N. RED.: Sima rămâne în acea noapte la 
A* prefectul de Prahova "ca să nu se întâmple 
jteva râu " - deşi prefectul era în deplină siguranţă, 
^locuinţa acestuia fiind păzită de jandarmi, iar Sima 
plecase, de fapt, să-i caute pe răpitori şi pe 
Madgearu! 

Practic, toată povestea apare ca un circ ieftin , un alibi 
dubios : 

"în sfârşit, Antonescu fusese martor şi ştia din rapoartele ce 
le primise cât de mult m-am străduit ca să evit lui lorga şi 

Madgearu sângerosul lor sfârşit " (pg. 76) 

LUPUL MORALIST 

Sima , revenit în Bucureşti, stă de vorbă cu 
făptaşii , dovedind că ştia perfect 


atât principiile 

Mişcării Legionare , cât şi rolul celor aflaţi la putere 
într-un stat si rolul Justiţiei : 

"Dimpotrivă, Corneliu Codreanu stabilise în 
eventualitatea că Legiunea ajunge la putere , « opera legală de 
pedepsire ». Se poate răzbuna cineva când este în opoziţie si acei ce 
deţin frânele guvernării nu respectă legea , săvârşind abuzuri , violenţe şi 

crime . (...) Dar un Stat nu se răzbună . Un Stat lasă justiţiei sarcina de 

a-i pedepsi oe vinovaţi ." (pg. 77) 

N. RED.: Cu toate acestea însă , Sima , reprezentant al Statului şi 
şef al Mişcării , s-a împotrivit deferirii criminalilor Justiţiei ! 

Nici măcar pe linie legionară n-a luat nici o măsură . 

(OBSERVAŢIE: Căpitanul decretase: " Suntem cu totii pierduţi 
atunci când închidem ochii la greşelile legionarilor , pentru că ne 
sfărâmăm linia de viată legionară , legile noastre, in virtutea cărora 
trăim ca legionari în lume." - Circulara din 23 mai 1935, 

iar legionarii care îi împuşcaserâ pe Duca, Stelescu şi A. 
Câlinescu se predaseră de bună voie autorităţilor, asumându-şi 
răspunderea, supunându-se legii şi ispaşindu-şi pedeapsa, conform 
principiilor fixate de Căpitan.) 

CHIRURGIE ... CU GLOANŢE 

în încheierea capitolului asasinatelor, Sima declară: 

"în noaptea de 27/28 Noiembrie, trebuie clar precizat, n-a fost ucis 
marele istoric Nicolae lorga . ci execrabila figură a omului politic Nicolae 
lorga " (pg. 81) 

N. RED.: Antologică frază: asasinii nu l-au omorât pe istoricul 
lorga, ci doar pe ... omul politic lorga!! 

Dar "partea neucisâ" a lui lorga - adică istoricul - n-a mai scris un 
rând, începând din 27 nov. 1940. 

Pare-se că inedita operaţie chirurgicală - cu gloanţe - pentru 
separarea celor doi lorga (istoricul şi omul politic), n-a reuşit... 

Din păcate, însă, noroiul împroşcat de aceasta pe imaginea 
Mişcării nu s-a şters nici azi: 

" Uciderea lui lorga a oferit duşmanilor noştri o armă de mare 

eficacitate , cu care au tras în Mişcare şi pe care n-au mai lăsat-o din 
mâini nici până astăzi " (pg. 82) 

(continuare în numărul viitor) 




CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 


Pag. 9 
















































































































































^ • \S ^ ^ W' 

<2/^ cece&nz 


Serialul "Carte legionară celebră" continuă cu extrase din cărţile "Crez de generaţie" şi "Cranii de lemn", 

pentru că luna aceasta, la 13 ianuarie, s-au împlinit 67 de ani de la căderea eroică a autorilor acestora, ION I. MOŢA şi VASILE 
MARIN, pe frontul de luptă împotriva bolşevismului. 

Ca în fiecare an, pe 13 ianuarie, 

Acţiunea Română a organizat o slujbă de pomenire (oficiată de preotul loan Malciu de la Biserica Dichiu), şi apoi o comemorare 
(anul acesta, la sediul nostru), la care au participat legionari vechi şi tineri, şi simpatizanţi, 

iar Cuvântul Legionar onorează memoria celor doi celebri comandanţi legionari prin publicarea câtorva impresii ale acestora din Soania undo 
echipa legionară s-a prezentat, prompt, pentru apărarea creştinismului. 

(A n ul trecut, în ianuarie , am publicat reperele biografice ale lui Ion Moţa şi Vasile Marin, iar despre războiul civil din Scania dintre 
naţionalişti am sens in numerele din iulie si auo 2004 ) - tiS — 2 wmunişo şi 




_ „ E c h iPa legionară (de la stânga la dreapta) 

Gen. Gh. Cantacuzino. Ion Moţa. Gh. Clime. N. Totu. Bănică Dobre 
A,ecu c antacuzmo, Vasile Marin; in faţă. preot I. Dumitrescu-Borşa 


Intrăm în Spania 

Treptat, peisagiul se mai îndulceşte şi la amiază ajungem la Fuentes de 

Onoro. punctul de frontieră al Spaniei cu Portugalia 

spankjMofc^asoeci n ° aStră e anun ! a,ă > ,r ecem în trenul 

spanK». tot cu aspect de război, şi pornim in sfârşit către Salamanca punctul de 

Atmosfere 3 "' 3, 9 * neralal 5 e,uluide s,a <. generalisimul Franco 

Atmosfera e complet schimbată. 

Incâ de la graniţa apar răniţi în convalescentă, care se Dlimba op 

5rt SSHSP r rja sî 

,Terei0 » 

gară de ^me sotii cri^h^ en,UZiaSm . Tinerii >“P«tori sunt conduşi la 
bocesc sau se’văietă Toţi întele' 31 ” 6 ’ " C * Una ’ dar al>so,u * nici una. nu 

de S su " ,em ^ » 

informaţi despre "Guardia del Ferro” •Tril 9ân 4' mUl '' dlntre ei erau Perfect 
luam contactul, între el î noî se stabne?. Pentnj T a ^ Imediat ce 
lâcea şi pe temeiurile sângelui înrudii dar ii? COmu " ,t f te dep '<nă care se 
in lupta comună pe care o ducem contra ma CS 96 afinlta,ea de simţăminte 

delegaţiei sublocotenentul oGa™!" eŞarfâ ' iar po lân 9 â restul 
MadndJn autoZwteam foS reCe "’ râni< în lup,ele de la 
la două din cele mai’bimi h ,^ du j' ,n cam ere reţinute special 
sosire, la o ot^Z aSon ", ?T“' inda,â d “P* 

d. ş«n» * „„„S '£££?<£££* ae 

Sâmbătă, 5 Decembrie 

«*«. -»«M 

fS'Srr «- «*« • 

ma. pur stil roman menisâ complet de o galerie in cel 


VASILE MARIN - "CREZ DE GENERAŢIE" (II) 
note din drumu l spre frontul SPANIOI 



Pe sub arcade spaniole, prin strâzi înguste de cetate medievală ne-am pudat 
paşii înspre Universitatea cea mai veche a Spaniei 

In drum ne-a ţintuit pentru multă vreme, Catedrala unaşâ construita în sec 
măre l ţâl pu toa,e podoabele arhitecturii şi ale sculpturii, ne-a striv.t 
asemTnlJd- ? ' d3Câ n ‘ ar fi sâ lu P' j decât pentru apărarea unor 
răzvrtt«f» d -' V '. ne C? ? 0n de r artă Şi ,0t ai mer9e senin la moarte! Te 'ofioarâ şi se 
atSă -mfr A V H in, . rea9 f r " n ' ă ’ la 9ândul că toată minunea aceasta ar putea fi 
n 7* . d f obuze,e bestiilor roşii ş i că sculpturile cele fără egal ar putea 
constitui ţinte pentru granatele azvârlite de mâna troglodiţilor marxişti Am trecut 

Salamanca^' ' nmărmunţl in bâ,râna ce,ate a «**«. străvechea Universitate din 

*** 

Marţi, 8 Decembrie. (...) 

rAr!i?an ţ ?A de .i COm , andanlUl Vi,lalba> unul dintre apărătorii Alcazarului şi de 
căpitanul Agulla - alt erou - vizităm ce a ntal rămas din Alcazar 5 

Cu neputinţă de descris... 

de câte r i5 S m el nil de fier ' , mormane de mol °* blocuri de cărămidă, gropi 
, m PâŞ-m ca intr-un decor ireal, în vreme ce maiorul Villalba ne 
evocă pas cu pas tragedia celor 72 de zile 

oameTde 0 ^ ? zist K en ’ ă ,a ««f» oaşului, organizată numai cu 72 de 

copiii Satanei P UtUr ° r m,J,oace,or de distrugere întrebuinţate de 

propuşi ^Oo'de^nf 70 ^ PU,aţ,a C ' V " â ' 800 de •«"•«•. Apărătorii 
—— P r U d6 ° arnani: 70° goatz, civili, 8 cădeţi. 200 de soldaţi de la 

de 9imnasticâ ?i 200 de 

de caM lttm 6 l aCe f ta 3 * răi * 72 de zi,e cu 100 9rame carne 

dfn grâu. ol d LT P6 . 21 de f,ecare 5i P âine fabricată acolo 

cint 9 ra a tac P dat a n,. aU - adlJS dintr ' un depozit, cu ocazia unui 
contraatac dat anume in acest scop. (...) 

Mâna lui Dumnezeu peste tot... 

Moscardl 32 ^ ^ apâra ' ° amenii ace ?" a în frunte cu 

Sub Crucea lui Hristos. cavalerii Alcazarului au înscris în 
gfijrfoasY° ,S,nU U * Um3n ° Pa9 ‘ nâ n ° ua si cu deoslbire 

Ieşim din Alcazar cu convingerea că, po deasuDra tuturnr 
instrumentelor Diavolului în lupta cu Divinitatea se 
sublim eroismul pus în slujba Crucii care învinge tot absoM 


Pag. io 


CUVÂNTUL LEGIONAR 


Ianuarie 2005 


g*||| 












































r 


ION I. MOŢA - "CRANII DE LEMN" (I) 

FRAGMENTE DE SCRISORI 


Motto: "Şi sa faci, mâi Cornelia, din ţara noastră, o ţară frumoasă 
(Ion Moţa - fragment din scrisoarea adresată Căpitanului, 


"După aceste lucruri personale, iată, deoarece e vorba 
de despărţire, fţi urez ocrotirea lui Dumnezeu şi biruinţă cât 
mai apropiată. 

Sunt fericit, şi mor bucuros cu această mulţumire, 
am avŢit_putinţa de a si mţi chemarea ta . de a te 
înţelege şi de a te servi. Căci tu eşti Căpitanul!" 

(fragment din scrisoarea către Căpitan. 22 nov. 1936) 

++* 

"Se trăgea cu mitraliera in obrazul lui Christosl Se 
clătina ordinea creştină a lumiil Puteam noi să stăm 
nepăsători? Nu e o mare binefacere sufletească pentru 
viaţa viitoare, să fi căzut în apărarea lui Christos? Astfel 
pe lângă durere, nu se poate să nu simţiţi şi o mare 
înălţare sufletească. Dumnezeu să vă dea puterea de a 
purta suferinţa aceasta şi a o birui." 

(fragment din scrisoarea către pârin(i din 22 nov. 1936) 


ca un soare . puternică si a scultătoare de Dumnezeu ! Trăiască Leoiunea'" 

22 nov. 1936) 

Trebuie să mai adaug, spre a înlătura orice judecăţi 
greşite, că eu n-am fost trimis de nimeni în Snania ca 

să i se facă vreo răspundere pentru asta, eu singur am 
avut, cel dintâi, gândul şi dorinţa de a lua parte la aceste 
lupte pentru care am cerut şi am primit aprobarea 
Şefului nostru, mărginind el această aprobare la numai o 
lună de zile. 

Niciodată n-aş fi primit să fiu înlocuit prin altcineva, căci 
sufletul meu îmi cerea şi-mi cere împlinirea acestei datorii, 
care am şi dus-o la împlinire. 

Nu e adevărat, ce spuneau unii, că, rămas în ţară, 
puteam fi mai de folos, şi eu şi soţii care am luat acest 
drum, luptei de acasă. Biruinţa morală pe care noi o 
vom câştiga în Spania - cu orice jertfe - va fi mai mare 
pentru lupta naţională, decât t* ce am mai putea face 
in restul vieţii noastre, ba şi dincolo de ea... Acesta e 
adevărul." 

(fragment din scrisoarea către părinţi din 1 dec. 1936) 



„ ,.. . LA NAŞTEREA DOMNULUI 

a ico trimis de Ion I. Moţa de pe frontul spaniol şi publicat în "Libertatea", în dec. 1936 

din care am extras un fragment: 


Fiara roşie va fi biruită, fără îndoială, până la sfârşit. Căci Biserica 
'îld™r dC D ° mnul Christos nu v a Putea fi doborâtă "nici de porţile 

Dar, iată că totuşi, în ţările unde comunismul diavolesc a biruit 
Bisenca a fost doborâtă. Nu pentru veşnicie, dar totuşi a fost doborâtă 

::r de az ‘: ,ar ,ocul ei sa în s«Pânit puterea diavolească a 
3 stn . cac ' un "-. cu suferinţele şi moartea sufletească şi 
trupeasca a oamenilor de azi. 

Noi credem în învierea Bisericii atât în Rusia cât şi în S P ania comunistă 

u&STÎrî"*- Ca L 9 -' mân,uirea ? ării noastre de pacostea stăpânirii 
lui Anticrist, atarna de vrednicia noastră! 

câ nTnf™ 3 SpUS C . ă - Biserica nu va n doborâ,ă ' nici de P° dile «WW\ pentru 
DumX, n" 3 - mcredere în vrednicia oamenilor, în alipirea lor de 
Dumnezeu Daca insa no. nu ne vom trezi şi nu vom porni la împlinirea 
d^onei noastre, in războiul pe care l-au pornit oştile diavoleşti atunci 
prăbuşirea va veni, cum a venit şi aiurea. 


Şi cine ştie cale veacuri de ispăşire, în robie şi chin, vor trebui să treacă peste 
vieţile nenorociţilor noştri urmaşi, până când să vrednicim a ne bucura dm nou 
de stăpânirea Bisericii asupra sufletului oamenilor! 

atârnai» d . e T'- e a n ? eas . 9reu De împlinirea drepturilor noastre în acest ceas 
a nâ faptul că rândurile viitoare de oameni: copiii, nepoţii şi strănepot noştri sa 
se bucure on apoi să plângă în ziua naşterii Domnului 

S*™ pe V rmaŞii no $ ,n sâ P' ardă binefacerile sufleteşti ale Naşten, 
Mantuitonjlui! Sa nu le lăsăm o ţară fără Biserici, fără icoane, fără ocrotirea 

Christos*!" Dumnezeu Să nu lăsâm c °P' ilor no? 1 " 0 viaţă în care vor fi pierdut pe 

Iar pentru aceasta, sâ nu fugim din faţa jertfei pentru apărarea Crucii' 

aceas,â jertfâ poa,e ^scumpâra, pentru urmaşii noştri, pe lisus 

rilele dp'rrt^ 3 ' P i' n ac . eas,ă jertfă ÎL vor P° ,ea a vea pe Christos printre ei in 
zilele de Crăciun ale anilor viitori, ale veacurilor viitoare 

«tuf h.M ră ! upt t Vitează ' nici Arhanghelul Mihail n-a putut goli cerul de 
oştile lui Lucifer, de oştite îngerilor răsculaţi. 

nimî 9 |°r arii r0r ? ăn >‘ care ' aceste zile de Cra ciun. luptă pentru Cruce pe 
pământul spaniol, vă cheamă să-i urmaţi! M 


Astfel, sufletul nostru 
viaţă care nu e a noastră 
e a nu ne găsim un alt 

vremurile de demult 
rânduială românească. 
S-ar părea astfel că 

făpturi cu două vieţi, un 
purta duhul spaimei de 


autobiografie 


rămas legat de o altă lume. rătăceşte azi într-o 
Faţă de lumea de acum noi ne simţim străini, în 
rost decât acela de a o curma spre a învia 
şi a le spori frumuseţea tăria şi dreapta 

eu şi camarazii mei suntem un fel de ciudate 
fel de strigoi ridicaţi dintr-o lume apusă spre a 
azi. Chiar aşa suntem Suflete dezrădăcinate 


c are, purtându-şi neodihna peste o via ţă dărâmată, nu voravea pa ce 

m ei in mormânt pana când nu v o r ridica din nou ceea ce alţi i au 

panqarit. a u risipit si au pus sub blestem. 

Oamenii veacului de astăzi să-şi oprească o clipă huzurul şi 
nepasarea şt să asculte ciudatele zgomote care frământă adâncurile 
neinţeiese şi chiuie cu vânturile nopţii. Şi să ştie: se apropie 
stapamrea strigoilor, cumplitâl M P 


caiih^T ZtU ^ inamicu ^ a început un bombardament vijelios de toate 
Q . re ^r asu P r e trupelor noastre, apoi încetul cu încetul s-au potolit Pe la 
12 iar s-a pornit cu moarte pe noi. 

J n ra “ n /9omot. un foc de nu se mai putea şti ce este. tranşeele erau 
^uncate m aer. 

Morţi, grenade, răcnete . 

Oeodată. la orizont, apar tancurile ruseşti: am numărat 17. Pe lângă 
nbardamentul artileriei mai sosesc şi tancurile să verse foc 
ununte lor cu tragere rapidă seceră, mitralierele varsă puhoi de gloanţe 
P s P3tele lor infanteria vine în rânduri dese. 

Art ? Cepem şi noi a '""Puşca în ei. Tunurile antitanc intră în funcţie 
niiena noastră răspunde celei inamice. 

ar,H. n 0buz vine ir, spre noi. Se simte după şuierat că va cădea 
P p 3pe ' culcăm în fundul tranşeei. 

ârmtele Dumitrescu fredonează "A-nceput viforniţa cea mare" 
Qrâbufneală grozavă. Am impresia că s-a dărâmat tot cerul pe noi 
ln sus. Inamicul se apropie. Puşca mitralieră 
acţionează In toate părţile răniţi. 


CUM AU MURIT ION I. MOŢA Şl VASILE MARIN 


nu mai 


Pentru moment nu ne dăm seama de dezastru Alecu se renede ta 

memu m Obuz e uff 5*° pUie tn Acţiune. Duşmanul înaintează 

mereu Obuzul a ucis şi a rănit întreaga noastră secţie 

Afecu se uita şi vede pe Moţa şi Marin morţi. Cu un răcnet nebun 

dl S ? 9 p 3 , CeSf UCIV N0i tragem de zor cu Puşca. Duşmanul e aproape 
d f,l 1 P T e Câ eva C,ipe vom n fncon Juraţi şi ucişi Dar ne vine în aiutor 

AtecudeS PU? i ă ™ itralieră să °PPm inamicul pe loc. 

A/ecu desface ha,na lui Ionel Moţa. scoate tricolorul cu care era 

încins şi-l aşterne peste ei. Din buzunarul lui Ionel cade ceasul A stat 
din cauza exploziei. Arată ora 4 . 45 . ’ 

olcim'rnT de !°, cu '.™ stm - ' ncG P* câte puţin sâ se retragă. 
un°câZZ, d , I mtr<> Casă ' facem un fel de masă. aprindem 

rugăciuni Părintele Dumitrescu rămâne de veghe sâ facă 

Dobre) raS din CaP " Majadahonda " al hărţii "Crucificaţi,"' - Bănică 



nivikiTi.. “ 

ANTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 Pag ii 






























QJi&e/de 

UN COTCODAC DIN ARGENTINA 


Cuvântul Legionar, prin apariţia sa, în urmă cu un an şi jumătate, a vrut, 
printre altele, sâ fie şi o punte de legătură între românii aflaţi pe toate 
meridianele lumii. 

Pe lângă eforturile materiale mari legate de costurile publicaţiei noastre şi de 
cele de distribuţie şi expediere, s-au adăugat şi altele, de natură diferită: muncă 
multă, benevolă, sacrificarea unei mari părţi din timpul liber, dar am avut 
deosebita satisfacţie sâ primim mesaje de mulţumire şi, mai ales, de 
apreciere privind conţinutul ziarului. 

Oameni pe care nu-i cunoşteam şi-au făcut abonamente, au oferit 
donaţii, deşi revista expediată nu era însoţită de nici o scrisoare. Au făcut 
diverse sugestii, ba unii chiar s-au oferit sâ fie corespondenţi. 

Amintim doar câţiva, spaţiul nepermiţându-ne a publica toate numele. în 
fruntea listei se află Aurel lonescu din Germania. Maria şi Caramfil Spânachi 
- tot din Germania, Jean şi Florian Bukiu din SUA, Alexandru Niţulescu din 
Germania: urmează apoi Augustin Bidianu şi Tiberiu Simulescu (Germania), 
Anton Aguletti (Franţa). Aurel Stroe (Franţa), Alice Sfinţescu (Franţa). 

OVIDIU GĂINĂ 

Câteva exemplare din revistă au luat drumul îndepărtatei Argentine, pe 
numele d-lui OVIDIU GĂINĂ, despre care, în afara faptului că fusese legionar şi 
prieten în tinereţe cu Nelu Rusu, şeful Senatului Legionar, nu ştiam nimic. 

Drept răspuns am primit două broşurele, ambele apărute la Buenos Aires, 
în anul 2001, în limba română, intitulate “ Legionarismul între Paideia şi 
politică" şi " Crâmpeie din zbuciumul exilului" (de 80 şi respectiv 70 de pagini 
scrise cu litere mari), cu tiraj mic, ceea ce, la prima vedere, le conferă statutul de 
raritate bibliofilă! (Din cauza unui incident poştal broşurelele nu au ajuns la noi, 
dar, în urma scrisorii primite ulterior de la dl. Ov. Găină, le-am procurat de la 
camaradul Nelu Rusu.) 

Pe coperţile interioare ale ambelor broşuri sunt trecute lucrările de 
specialitate ale domniei sale, în număr de 13 - toate apărute în limba spaniolă la 
Buenos Aires, în intervalul 1955 - 2000, adică în 45 de ani. Autorul, specialist în 
psihotehnicâ şi psihoterapie (mea culpa, nici nu ştiu ce reprezintă, exact, cele 
două noţiuni!), se făleşte şi cu 9 articole, înregistrându-le titlurile pe coperta a 
patra: 2 pag. în nr. 76-77 din Revista de Psihologie Generală de la Madrid (anul 
1965); alte 8 pag. în Revista de Psihologie nr. 6 (din 1963) de la Kyoto etc. 

Neavând publicaţiile de specialitate şi respectiv cunoştinţele necesare, nu 
putem să facem nici o apreciere în legătură cu valoarea lor. 

Ne ajută, în schimb, autorul lor, Ov. Găină, care anexează 2 pagini 
dactilografiate în limba română, cu elogii asupra titlurilor, fără însă a 
menţiona pe cel care a făcut recenziile mai mult decât favorabile. 

Bunăoară, la prima lucrare apărută în 1955, "El Hambre de D/os" (" Foamea 
de Dumnezeu"), cuprinzând 100 de pagini, criticul anonim înalţă osanale care 
te fac sâ zâmbeşti, prin preţiozitatea şi suficienţa lor. Le reproducem pentru a 
ne susţine afirmaţia: * Profesor universitar, s-a ridicat la această treaptă exclusiv 
prin studii intense în cele mai variate domenii: filosofie, istorie, psihologie, în care 
în capitole scurte, a demonstrat că apropierea de Dumnezeu, căutarea Lui. este 
o trăsătură comună a marilor genii ale omenirii ." 

Clar! Nu-I includem pe Voltaire - care a fost ateu - şi nici milioanele de 
credincioşi - care ... nu sunt genii! 

Acelaşi critic obiectiv se ocupă şi de “ Creşterea şi declinul aristocraţiei"" , tot 
in spaniolă, 200 pag , în 1974:" Această lucrare, dacă actuala cultură nu ar fi atât 
de puţin receptivă la marile adevăruri ale vieţii, ar trebui sa figureze printre cele 
mai impor tante opere ale lumii contemporane " (!?!) 

Am descoperit recent că aceste aprecieri sforăitoare, baloane de săpun 
aparţin lui... HORIA SIMA! (se găsesc în voi. IV. pag. 351 
din "Opera publicistică" a lui H. Sima, publicată la Miami 
Beach, în 1994) 

Activitatea în Mişcare 

Dar, succint, sâ prezentăm biografia lui Ovidiu Găină îi 
cadrul Mişcării Legionare, până în momentul de faţă. 

urmâ cu 87 de ani. în comuna Solea din jud. 

legionar din anul 1937, la 


S-a născut In 

Câmpulung (Bucovina), fiind militant 
vârsta de 19 ani. 

"° v ' 194 ? era Şeful " GArzllor incazarmate", aflate în str. 

21-23 ian ^igii^r Pânâ la declan $ area evenimentelor tragice din 

r-ar- de “ mon,area * - 


iS'la SlnU si’ 610 ' din . carne,ul de şedinţe găsit la seZ) -°cureuri 

dolina . ^ , Ş razmerl * â ' ‘Gâturi care nu s-au găsit 
^s " ^ legionara), ba 


1941 

legile de fier ale spărgătorilor de 

care 
niciodată în 

au 1051 Cfeate de Slfna in locul vestitului 

arzuri 

OVIDIU GĂINĂ 



Stabilit după război în ARGENTINA, Ov Găină a fost încadrat în garnizoana 
legionară de acolo, împreună cu alţi 200 de legionari în 1954, când toţi 
legionarii garnizoanei (şi 80% dintre toţi legionarii; l-au repudiat pe Sima, di. 
Ov. Găină i-a rămas fidel "soldat”. 

Aici încetează activitatea legionară a d-lui Găină (nemaiavând unde 
activa, pur şi simplu, şi limitându-se la "proiecte" şi discuţii cu H. Sima!) 

Găsim numele lui OV. GĂINĂ în memoriile lui Mardarie Popinciuc (" Pentru 
Sfânta Cruce, pentru Ţară", voi. 2, editat la Buenos Aires), în care autorul (şi el 
membru al gărzii personale a lui Sima, dar vindecat de simism în 1954) scrie 
despre acţiunile necinstite ale lui Ov. Găină 

îi găsim numele şi în cartea preotului Ştefan Palaghiţâ, " Garda de Fier spre 
reînvierea Românief, apărută în România la editura “Roza Vânturilor", în 1993, 
unde, la pag 46, este publicată scrisoarea de ameninţare cu moartea trimisă 
de Ov. Găină lui llie Gârneaţâ, Const. Papanace, Mile Lefter. Dumitru Groza 
Viorel Trifa şi celorlalţi care luaseră atitudine împotriva abaterilor lui Sima 
de la linia legionară. La pag. 206, Ştefan Palaghiţâ scrie " Pătraşcu după 
răspunsul primit de la Sima. trimite la Berkenbruck o echipă in frunte cu Ovidiu 
Găină , ca să ucidă pe d-nii llie Gâmeaţă, C. Papanace etc", iar la pag. 295 
u Ovidiu Găină continuă cu ameninţările . "Ei ameninţă cu moartea, ameninţă că 
vor pune mâna pe pistoale aici, în Argentina (ameninţare făcută într-o discuţie cu 
dl. av. Amăutu. la 5 dec. 1949, in Buenos Aires)." 

"Garda de Fier spre reînvierea Românie?' trage pentru prima oară, 
public, semnalul de alarmă împotriva imposturii lui Sima şi a acoliţilor lui. 
Preotul Ştefan Palaghiţâ a fost împuşcat în 1953 în propria tipografie, la scurt 
timp de la apariţia cărţii. Nu s-a stabilit niciodată, oficial, cine l-a asasinat. 
Memorialistul 

în broşurelele Legionarismul între Paideia şi politică " şi Crâmpeie din 
zbuciumul exilului, OV. GĂINĂ (care şi-a luat pseudonimul STAN M. 
POPESCU) face o întoarcere care se vrea spectaculoasă, de 180 de grade, 
încercând sâ-l critice - dar fără să convingă - pe "Comandantul" său care l-a 
ridicat în rang şi l-a luat sub pulpană, şi pe care l-a servit până la trecerea în 
nefiinţă a acestuia. 

Când a făcut "întoarcerea" dl. Găină? După moartea lui Sima, la 8 ani de 
la aceasta! Halal curaj! Sau, poate, "întoarcerea” se datorează faptului ca. 
deşi l-a slujit 50 de ani, Sima i-a desemnat pe alţii ca succesori? 

- Despre " Legionarismul între Paideia şi politica" nu se poate spune 
aproape nimic: autorul compară legionarismul cu aristocraţia ateniană (!!) din anii 
100-400 I.Hr. şi se dau patru mici exemple de meschinărie simistâ. 

- Lucrarea u Crâmpeie din zbuciumul exilului " nu are nici o notă personală: 
o harababură, fragmente care nu se leagă între ele, lucruri arhicunoscute, dar 
pe care dl. Găină le prezintă ca “noutăţi", ca "senzaţii",. 

Cei care cred că lucrarea reprezintă o trezire a d-lui Găină la realitate . 
după ju mătate de secol alături de Sima , se înşeală amarnic : 

- îi dă zor cu adulterul lui Sima şi cu politicianismul acestuia, omitând însă 
crimele! (contribuţia substanţială la asasinarea propriilor camarazi > 

- insistă asupra prezentării ca om politic, omiţând însă nenumăratele dovez 
de incapacitate politică (începând cu guvernarea din 1940 şi terminând cu 
paraşutarea a câţiva oameni ca sâ elibereze o ţară de tancurile ruseşti,»; 

- pe tot parcursul lucrării îl numeşte pe Sima " ComandantuT - deşi Sima nu 
mai era nici măcar comandant legionar (necum comandant al Mişcării’) încă din 
1954 etc. (Din lipsă de spaţiu, ne oprim aici.) 

Pentru un profesor universitar de psihologie (legionar, pe deasupra, 
care a stat o viaţă în preajma "comandantului"), broşurile dovedesc o 
stranie incapacitate de discernere şi analiză. 

"Cotcodac!" 


de 


si From'il 3 ^ 3 ’' Clln cadrul Mlnis,eru ' | J' de Interne, condus 
oameni politici adăpostiuTaMtaS'dt T™’ A rt asasineze cei cinci 
Tâtârescu. Ilasievici Marinesc..» ?!?! d lnterne (Argetoianu. Ghelmegenu. 

n-a reuşit, Asasinata 

Eremia Şocaric.u . V*’Tu iarOVIDIU fi 

munca silnică pe viaţa în iulie 194i rt* r c °" damna l' ,n contumacie la 

asasinatelor politice din nov 1940 Curtea Mar t ia,â - in cadrul procesului 

C Vndea ffsMnch'sTn la^elT 1°' .° v h Gainâ *’ a ™fugla, in Germania. 

fost umbra Iul H. Sima* a «Mtoart^f^! 0 **: Buchenwald Aici a 

$ a tăcut parte din echipa de şoc” a acestuia. 

Pag. 12 


La scurt timp de la expedierea broşurelelor, am primit de 
la dl. Ov. Găină, toţi membrii redacţiei, o scrisoare cu 
conţinut identic, pe un ton imperativ, că dacă vrem sâ 
publicăm vreun fragment din cele două broşurele. trebuie sâ- 
i cerem consimţământul scris, pentru fiecare fragment în parte! 

Considerând că tăcerea noastră este un afront, dl. Ov Găină a 
scris o lungă epistolă d-lui Nelu Rusu, în care ne umple de fulgi 
şi de căpuşe: că revista "nu are o nimic bărbătesc în ea" (nu 
ameninţă cu moartea, nu trage cu pistolul, adică?f), că "are multe 
^ citate din Căpitan, tencuite cu viclenie" (ce-o fi mişunând sub 
• Ţ * cr ®9sta domniei sale?!) etc. îl "învăţa" sâ fie mai "energic" 
(?!) chiar şi pe Nelu Rusu! Cenzura galmacee a anului 2004! (Sâ fie 
oare reminiscenţe "brigadireşti"?) 

..^.X T n i!? rm le q’QQ . are, pentru a-i criti c a pe cei care depun activitate 

ee ntru Mişţare trebuie sa a, iu insul, o act ivitate. căi de mică, in folosul Mişcării 

âspunsuîlui Nelu Rusu. însă, a fost prietenesc şi deosebit de elegant: i-a 

n& str6dul ™ S J 'efecem imaginea Mişcării, grav afectată in ochii opiniei 
publice nu numai de Sima. ci şi de cei care l^u suslinut. invitându-t să participe 
renaşterea Mişcăhi, în calitate de legionar şi profesor universitar. 
rept răspuns. dl Ov. Găină a găsit de cuviinţă să continue cu denigrările pe 
langa alţi camarazi, mai naivi, şi sâ expedieze revista, ruptă în fâşii, secretarului 
nostru de redacţie (ce protest, probabil, la refacerea 
Căpitanului?!) 

Ne oprim aici. îi respectăm vârsta 


Mişcăhi pe linia 


, _ ... înaintată, anii grei ai exilului - dar 

incomparabil mai uşori decât anii petrecuţi în “ 
camarazii săi râmaşi în ţară. 

Credem că prof. universitar şi -memorialistul- Ov. uaina. izolai ajpt 


închisorile comuniste de către 


Găină, izolat. 


realitate, dar plin de venin. îşi duce cu greu singurătatea, fiindcă îi lipsescMotal 
amintinle frumoase Cotcodâceşte solo în imensa câmpie a Damoasu^ 
argentinian, fără a avea nici minima satisfacţie a reverberaţiei P P P 


CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 















































eutafe, /i/zpisu repâdifo 

PE URMELE LUI ŞTEFAN BACIU 
ÎN HONOLULU 




HAWAII 

Distanţa e mare dacă te 
cramponezi de geografie, întrucât 
I cele cind ore de zbor cu avionul de 
la aeroportul din Los Angeles la cel 
I din Honolulu se parcurg cu iuţeala 
[ gândului. 

Arhipelagul Hawaii este format 
Idin 4 insule scâldate de apele 
Oceanului Padfic, cam red, dar 
limpezi şi de culoare turcoaz, 
mereu agitate din cauza valurilor 
‘ înalte, paradisul celor care practică 
I surful. 

De altfel, în centrul oraşului 
I Honolulu există un monument 
I închinat iubitorilor acestui sport. 

Arhipelagul are 4 insule: OAHU, 

I unde se află capitala Statului 
I (Arhipelagul Hawai şi peninsula 
Alaska fac parte din cele 50 de 
State care compun S.U.A), MAVI, KUA1, HAWAII (cea mai mică, dar privată, cu 
preţun triple faţă de celelalte, accesibilă doar multimilionarilor, şi având vulcanii 
activi Manua, Lua şl Lanaf) 

Pollnezienll au fost stăpânii acestor locuri minunate pe care le-a descoperit 
în 1779 căpitanul Cook care, un an mai târziu, a murit pe aceste meleaguri In 
luptă cu băştinaşii. Aceştia îşi venerează regii Kamehameha I, II şi III şi pe 
regina Ultvokalani cu care s-a încheiat monarhia, regina fiind forţată sâ abdice 
în 1893 

Anexate în 1896 de către Statele Unite, insulele au fost vizitate de un 
preşedinte american. F. D. Roosevelt, abia în 1934! 

Honolulu 

Aeroportul din Honolulu mi-a făcut, ca şi tuturor celorlalţi pasageri, surpriza 
unei primiri inedite: frumoasele băştinaşe, cu ochii lor negri, migdalaţi, îmbrăcate 
sumar, zâmbitoare, ne-au urat tuturor salutul local m Alohar şi ne-au pus ia gât 
coliere mari de flori naturale. Şi a urmat fireşte, fotografia care să imortalizeze 
evenimentul unic în lume. 

Insulele sunt vizitate anual de 8-9 milioane de turişti, aproape jumătate din 
această dfrâ reprezentând japonezi şi alte popoare asiatice. 

Alfabetul are cele mai puţine litere din lume, dar cuvintele, în mare majoritate 
alcătuite din vocale, sunt lungi, şi pronunţia tor este destul de dificilă: Kailua, 
Kahaluu, Kaaawa, Haauia . Waiaiua. 

Locul cel mai căutat din insulă este celebra plajă Waikiki; aici, în 1953 s-a 
lansat moda "bikins". 

Cuvântul "Waikikr este cel mai des rostit numele n Waikikr îl poartă un 
Qigantic hotel, un lanţ de magazine alimentare şi de cerere curentă şi 
bulevardul cel mai reprezentativ, paralel cu plaja 

"Waikikr şi "A/oba'sunt cuvintele pe care turiştii nu le vor uita niciodată. 

(Am avut surpriza să găsesc lângă magazinul Bucur Obor un magazin Waikiki 
care vindea costume de baie!) 

Plaja este superbă, dar destul de îngustă şi foarte aglomerată. 




tone, un fel de sănii marine aparţinătoare firmei "Hok) Hdb KaT ; te 
J*||*** mergi cu ete, înfruntând talazurile înalte ale oceanului niciodată liniştit 
"wtaţva pe bordul tor o fac pofinezienn aproape goi (doar cu bermude largi), care 
sunete puternice şi grave din scoici uriaşe pe care le duc la gură. 

-J*****> întâi un oraş şi apoi staţiune preţurile, ded, nu sunt 

Bunăoară, la un restaurant cu bufet suedez, dar cu mâncăruri c^de. 
30-40 de leton, un meniu costă doar 7 doian Paradoxal, oamenii nu se 
acestea preferând să mănânce “a ta carte* în zecile de restaurante 
^ P* bulevardul Waikiki. unde pot vedea, chiar şi la ora prânzului, pe câte o 
7*°* sc * n A 3-4 tinere cu fuste dm frunze şi cu ghirtande de fion la gât şi pe 
unt * ondulăndu-şi trupurile subţiri pe melodiile lascive scoase din corzile 


b**a**ne 


Atracţii turistice 

Atracţii turistice sunt Palatul regal. 

Muntele Diamant, Imensele plantaţii de 
ananas, Centrul Cultural Polyneslan cu 
dansuri şi mâncăruri locale, acvariul grădinii i 
zoologice, numeroasele magazine care I 
vând scoici (pe care, desfâcându-le, găseşti | 
cu siguranţă o periâ, spre "uimirea şi bucuria" 
artificială a vânzătoarelor), centrul comercial I 
chinezesc (de ce oare? toţi patronii sunt | 
japonezi!) şi, mai ales, memorialul * Arizona " 
din Pearl Harbour, unde, la 7 dec. 1941, 
aviaţia japoneză, lansată de pe portavioane, a 
atacat prin surprindere baza navală americană 
de aici (motiv care a fost invocat de guvernul 
Statelor Unite pentru a intra în cel de al doilea 
război mondial). 

Memorialul este unic în lume prin 
originalitatea lui. 

Se ajunge la el numai cu un vaporaş ce te duoe ta o insulă artificială, lungă, 
aflată deasupra distrugătorului " Arizona m , aflat sub apă, dar care se vede foarte 
bine. 

Sunt inscripţionate pe pereţii muzeului numele celor peste 1800 de marinari 
ucişi de raidurile nippone care nu au avut replică, se aude vocea preşedintelui 
Roosevelt citind declaraţia de război împotriva Japoniei, se proiectează scenele 
din jurnalele de actualităţi de atunci. 

Se vând ziare apărute chiar în ziua atacului, cărţi cu acest subiect, casete 
video, ilustrate. 

Muzica funebră accentuează solemnitatea vizitei. 

#** 

ŞTEFAN BACIU 

Dar făcând plajă la Waikiki, gândul m-a dus la un J 
mare poet şi publicist român, care a trăit, creat şi >* 
murit pe aceste meleaguri, din păcate uitat, în 

duda talentului şi patriotismului său, ŞTEFAN BACIU. 

L-am descoperit în urmă cu arca 25 de ani, la cel 
mai mare anticar al Bucureştiului, Radu Sterescu, pe 
care îl vizitam foarte des. şi de la care mi-am format o 
bibliotecă selectă, cu care mă mândresc. 

Amintesc doar câteva din cărţile celui pe care vreau 
să-l evoc în rândurile de mai jos: cartea de debut, din 
1935, m Poernele poetului tânăr", "Micul Dor* (1937), cu dedicaţie 
Constantin Vîrgil Gheorghiu), * Căutătorul de ComorT (1939), "Cefafea 
Bucur * (1940)," Muzica Sferelor * (1943), cu dedicaţie lui Traian Lalescu). 

Dar nu ştiu prin ce minune Radu Sterescu. care mi-a deschis noi şi profunde 
orizonturi culturale, mi-a oferit într-o zi cărţi de acelaşi autor, pe care în anii 
ceauşişti nu visam sâ le pot vedea şi răsfoi vreodată: cărţi din literatura exilului, 
în triaje foarte mia, printre care " Poemele poetului pribeag* . apărută în Mexic, 
în 1963. revista "Mele* (vreo 15 numere, apărute la Honolulu, titlul însemnând, în 
limba hawaianâ. "poezie*), masiva şi emoţionanta carte de evocări "Praful de pe 
tobă" (publicată tot în acest oraş, în 1980), " îngerul malagambist în Insula 
Oahu m (1979, publicată în doar 100 de exemplare) şi alte câteva titluri. 

Ştefan Baciu la Honolulu 

Spre seară, când să plec de pe plajă spre hotel, am avut surpriza să 
întâlnesc doi cetăţeni care vorbeau româneşte. 

Unul dintre ei. care se recomandase cu numele de loan Nicolae, a fost uimit 
că vede un bucureştean pe meleagurile Honolulu-lui (acest lucru se petrecea în 
iunie 1996), şi mi-a spus că prietenul lui era singurul cetăţean pe acele 
meleaguri cu care mai vorbea româneşte (limba sa natală) Fuseseră trei români 
dar unul murise cu puţini ani în urmă. 

L-am întrebat, într-o doară, dacă românul care murise nu se numea, cumva, 
Ştefan Baciu. şi mirarea şi bucuria sa nu au mai avut margini pentru că 
pronunţasem numele lui Ştefan Baciu: într-adevâr, acesta fusese cel de-al treilea 
membru al comunităţii româneşti din Honolulu! 

Dialogul s-a transformat spontan. într-o prietenie, cu invitaţia de a fi oaspetele 
său în seara aceea 

Şi iatâ-mâ, zece minute mai târziu, intr-un apartament elegant, numai din 
sbdâ. de pe frumosul bulevard Ala Wai . străjuit de canalul artificial şi drept cu 
acelaşi nume. ale cânii ape sunt brăzdate de echipaje de canoe, caiac sau skif 
de dimineaţă şi până seara. în spatele Iu. afiându-se terenun de golf. iar mai sus.' 
pe oealun pâdun dese. neverosimil de verzi în duda caniculei de 45° la umbră 
(Tn Honolulu vara durează zece luni). 

Cina oferitâ de gazdâ era pregătita după reţete locale, iar desertul a constat 
din fructe proaspete şi mari de ananas 

Gazda, deosebit de ospitalieră, s-a oferit sâ-mi fie ghid nu numai Tn oraş. dar 
7^5 Întrucât văzusem, cu rudele mele din Los Angeles, cele mai 
portante obiective pe care le-am enumerat mai sus, mi-a sugerat ca, a doua zi 

^ facem ° ** curshe m f* urmele poetului Ştefan 
oactu , iniţiativă pe care am acceptat-o cu mare plăcere 



lui 

lui 


ruVÂNitlL LECilONAR Ianuarie 2005 


Pag.13 












Pe urmele Iul Ştefan Baclu 

Şt telt-m* » dou. xl vlimlnoaK CU ***- 
«*S*ncl la UntVPnlUt* O dWlm mar* S< jjwiurtl 1 

toţi. şti'l.m Baclu Singurul care n vizlt», chiar zilnic. * tost col caro Irtr-oa «cum 

^ffa^HrellM popas, ultimul. * fost la cimitir. CuvAnU.1 oslo pretenţios 
rmxlc.i acost kv ora do fapt, fn urmi cu S am o And I am vizitat un r Amp vast 
tAiA nici o atee, nici un pom. mormintele fiind alandala, la distanţa chiar şi do . 0 
metri unul do altul. 


locaşul de ved rtl lui Ştefan Baclu m-a deiamâglt cumpHt soMa» 

Uri nfofun vecin, O cruce şl un gard din ţeavâ ruginită Nld o floare şi* 
mal nles. nici o tăbliţă pe caro să fie specificat numele celui car* şi 
doarme somnul de veci aici 

Prestigiul pe continentul american el bunului ambasador cultural romAn îi dă 
dreptul să figurez o la loc de cinste fn orice manual de literatura romănA. o stradA 
din Capitali sA~i poarte numele, osemintele sâ i fie mutate In Braşovul siu natal 
po care fa iubii cu fanatism, sau pe aleea principala din cimitirul Belii Sau. do ce 
nu. chiar fn mausoleul din Parcul Caro!, pe care minţi nătAnge se străduiesc s.vi 
arunce in aer, întrucAt nu ne trebuie un pantheon! (?!l 



închei scurta evocare cu cAtevn texte şl pooxll po care Ştefan Buclu le-a conceput şi tipărit la Honolulu: 


Din volumul "Praful do po tobA 
*Pv RADU GYR i -am cunoscut indirect fund deţinut in legânjl de conceufrare 

de te Miercutea duc ^ 

Când ne wn dus In restaurantul Vrsul din Carpaţi \ orchestre începu si 

cânt e 

«Vânt de seară, vânt de seară, 

Vânt pribeag de drvşar, 

Du-mi fdsfefea mea amară. 

Vânt de seară, vânt hoinar.» 

Melodic tn modă, cere fncepea cu «In zbor frec peste mm * ană», cuvintele 
poetului fiind puse pe muzica de ionel manzatti 

Se (ntâmpln destul de des guvernul, fio liberei, fie "cari ist", fie 
ontonesciân dădea ordin ca şefii legionari să fie arestaţi 

Unul dintre cei dintâi cane era ridicat, de cele mal multe ori fără vinâ. era 
RADU GYR. care. fn te/u/ acesta, intre 1935-1944 nu cred să fi stat acasă. in 
mod -normal", trei ani la rând: dacă nu era arestat, ora bâgat fn lagăr, era 
trimis . disciplinar p*' front, cu toate că vederea extrem do slab ă il scutise do 
serviciul militar. 


- fragmente din nilnl portrotele (Acute poetului Radu Gyr s| picioruţul Alexandru Basarab 

Pe această temă cucute o anecdotă de a cărei nutenticjtate nu mă indo*>sc 
mai cu seamă că Poss se plângea că deseori i se întâmpla să fie oprit ;*» stradă 
şi felicitat pentru Inimoasele poem • luat la sigur dmpt Xâmaradui Gyr* 

După evenimentele din august f 944. RADU GYR a fost iar arestat anchetat 
interogat Cred că em greu să i se afh o \inâ* concretă şi nu ştim ce capete de 
acuzare se puteau ridica împotriva lui. 

Poetul disperat, cu nervv la pământ, zdruncinaţi încercase sA se sinucidă 
L-am vizitat fn vara lui 1945 la Rămnrcu Vâlcea la spital $+ ndicat dtn pat şi 
ne-am îmbrăţişat cu lacrimi fn ochi Nu ştiam câ t vedeam pentru ultima oară pe 
poetul «vântului de seară».* 


BASARAB ora desenator şi pictor şi f m minte că pmta cu v >* întotdeauna 

o sene de ilustraţii şi fantezii, in linii foade fine n^oape aeriene pe cure. tomul ş 
retras cum era, le arăta intr-un colţ ce/or cere avea ălnlarea să le privească 
Umbla fmbrăcat iriţi un costum de stofă groasă ţărănească *nome mode* 
numită, partHni'Se *şiac~ şi purta o pereche dc ghete Era mt se s;\ f nea p : 
dar uşa cum umbla şi se purta părea nuv de grabă un ciobănaş cu th'wnşn dv 
os ascuns in buzimar. oc'borănd cimtr o "Milita* pe care o ilustrase r însuşi cu 


Em un om prietenos, do-o amabilitate atât de mare. încât uneoti ai fi zis că un autopivlret. 


om afectat şi când umbla cu cineva po stradă a veci obiceiul sări strângă braţul, 
neslăbinduri minute fntregi 

Ca aspect fizic, avea o accentuată tendinţă spie chelie, un nas cărnos, puţin 
estetic . şi, deasupra lui, o pereche do ochelari cu lentila groase şi rame groase, 
de baga, cereri dădeau o oarecare asemănare cu caricaturistul Ross do la 

"Adevărul* 


Intr-o zi de primăvară Mm revăzut phmbănduse in Oşnnci. după ce nu ne 
văzusem multă v/eme Era neschimbat ş ca de of» vei a scos d"> buzunam 1 
paltonului un caret de schiţe po care nu M arătat cărui ne-em aşezat pe bancă 

Plecat in război intre cel dintâi, a căzut pe front in primele zile 
Sunt sigur că purta în buzunarul uniformei de sublocotenent de rezervă 
nedespărţitul carnet de schiţe poate chiar pe aceia jv care cv câteva Iun 
înainte, miri arătase pe bancă* 


Din volumul "îngerul malagambist fn Insula Oafu/": 


Întâlnire pe avenida kalakaua 


INSTANTANEU 


Venind dinspre apus şi miazăzi, 
pe plaja albă, cătrx* Waikiki, 

am întâlnit un înger zgnbulit. 
din noapte sau din Bucureşti venit, 

avea o haină strânsă, vătuită, 
cravata ţipătoare, potriv ită. 

pantofi cu talpa groasă cât o palmă 
In ochi avea lumină blândă, calmă, 

$/ p&ru-i blond, de aur greu, 
părea tăcut din cozi do curcubeu 

El nu vorbea, ci doar cAnta, 
iar îngerul timid ceri însoţea 

l-a prezentat cu glasul trist 
m E îngerul Melagambistr 


Am vrut sâ4 mângâi pe obraz, 
dar s a topit fn ritm de jazz 



Am întâlnit pe 

strada Halekoa 

pe îngerul Malagambist 

venea fncet dinspre Manca, 
timid, să/ac. străin şi tnst 

L-am umiănt pe sub palmieri, 
cu brcrcleta lui de n<v1 
cârmind prin ceaţă şi tăceri, 
lăsând la colţ de uliţi Hon 

Târziu fn noairie* tropicală 
mi-a spus o stea de ametost 
"Ce *6or seim, ce frunte pală 
IM* frigărui Malagambratf* 



Sunt vietnamezul din pagodă, 
turistul sunt din Surinam. 
sunt ritmul safu dintr-o odă, 
sunt noaptea care suflă-n geam, 
sunt marinarul din Roscoff 
plutind pe mări pe o şalupă, 
adolescentul din Braşov, 
sunt ultimul copil de trupă, 
sunt muzica dintr-o flaşnetă, 
sunt elegia dintr-un com, 
sunt piattii din câmpia getă. 
muştiucul de la F lugolhorn, 
suni luptătorul din Manila, 
sunt semnul mut de întrebare: 


•** 

ACT DE IDENTITATE 

eu sunt grevistul din Brăila, 
sunt umbra dinspre inserare, 
eu sunt lumina de la tropic, 
sunt bardul de la Singapur, 
sunt anarhistul non utopic, 
rafală sunt de aer pur, 
simt sasul de la f eldioara 
sunt Dacul mut de la Probele, 
eu sunt arcuşul şi v ioara, 
alergătorul cu ştafeta, 
latifundiarul fără glie 
sunt ziaristul fără ziar, 
sunt ritmu-nchls fn poezie, 
teştilul de la felinar 


Sunt Olandezul zburător, 
sunt Flâmănzrlă şi Gerilâ 
sunt Don Quifiriv călător, 
sunt beduinul cămilă 
eu sunt di v»/ eu mi m/te vi, 
seu 2 sau 8 sau 1 . poete 5* 
sunt revoltatul dtn amvon, 
chiaburul tăiă de opinci, 
călugămt din Indochina, 
eu sunt şi pustnicul şi vraciul, 
tulpina sunt şi s rădăcina 
eu sunt poetul Ştefan Baclu 


Pag. 14 


CIIVANTIJl IM.ION AII Ianuarie 2005 




























r 


" fflvsuc ” - J%zsuuu‘i<? - 


naşterea lui Mihail Eminescu, părintele ideologiei 



1850 - 
legionare (15 ian.) 

1928 - Căpitanul convoacă o mare întrunire publică la Cahul 
(Basarabia) pentru combaterea comunismului (20 ian.) 

1929 • prima adunare a şefilor de cuib din toată ţara, la laşi, 

convocată de Căpitan (3 ian.) 

• Căpitanul înfiinţează Senatul Legionar (4 ian.) 

1930 - Căpitanul face un marş legionar pe Valea Horincei (25 
»an.) 

1931 - prima dizolvare a Gărzii de Fier, de către Ion 
Mihalache. având ca pretext un document fals (11 ian.) 

- apare " Cuvântul laşulur sub conducerea lui llie 
Gâmeaţâ. Nelu lonescu şi Stelian Teodorescu (29 ian.) 

1932 - Mişcarea deschide campania electorală în jud. Tutova (9 ian.) 

1934 - asasinarea legionarului Gh. Negrea (12 ian.) 

1937 - echipa legionară de frontul spaniol luptă la Las Rozas şi 
Pradilo împotriva comuniştilor, dând dovadă de eroism (5 ian ) 


Ei H LI 

w mri $ « 

Hn&'-'irti 
n aanin 


El 


• comandanţii legionari Ion I. Moţa şi Vasile Marin cad în lupta 
pentru apărarea creştinătăţii de pe frontul spaniol, la Majadahonda (13 

ian.) 

1938 - Căpitanul înfiinţează Corpul de elită Moţa - Marin, sub 

conducerea prinţului av. şi comand, legionar Alecu Cantacuzino 
(13 ian.) 

- Căpitanul înfiinţează Şcoala de Primari şi Prefecţi 
Legionari (20 ian.) 

1939 - asasinarea, de către autorităţi, a stud legionar Titi 
Constantinescu din Hârşova (23 ian ) 

- asasinarea, de către autorităţi, prin strangulare, a It. ing 
legionar N. Dumitrescu (25 ian.) 

- asasinarea, de către autorităţi, a comand, legionar prof. 
univ. Vasile Cristescu, vicepreşedinte al Partidului ” Totul 

Pentru Ţară" (26 ian.) 

- asasinarea legionarei Lucia Grecu din ordinul autorităţilor (29 ian.) 

1941 - gen. I. Antonescu destituie prefecţii şi chestorii de poliţie legionari, 
aceştia se opun - nonviolent; sunt asediaţi de armată şi. după 2 zile. se predau 
(21-23 ian.) 

Urmează o nouă şi crâncenă prigoană. 




Anul acesta, pe 8 ianuarie, am comemorat 2 ani de la trecerea în veşnicie a iubitului şi regretatului 
I camarad dr. IONEL ZEANA, ultimul comandant legionar din vremea Căpitanului , preşedinte de onoare 
| al Acţiunij Române şi primul şef al Senatului Legionar, reînfiinţat în tară după 1989. 

După o viaţă de luptă şi jertfă, după 16 ani de dbtenţie în închisorile comuniste, dr. IONEL ZEANA era, într-adevâr, 
uluitor neclintit în credinţa legionară, hotărât, impecabil în ciuda vârstei înaintate, mereu activ şi prezent; un spirit viu şi cald, 
vibrând. Ne-a fost alături în toate momentele, formându-ne si confirmându-ne ca legionari . 

Avem onoarea sâ-l salutăm, încă o dată, pe apreciatul camarad al CĂPITANULUI, dr. IONEL ZEANA! 




( toodrtn 



"j" RAFIRA TÂNASE 

în prima zi a acestui an am primit un telefon din Sibiu, de 
la camaradul VIOREL TĂNASE, cel mai vârstnic legionar din 
lume, instructor legionar şi membru al Senatului Legionar. 

Nu a fost un telefon obişnuit: cu emoţie în glas, ne-a 

comunicat că soţia sa, prof. RAFIRA TÂNASE, în vârstă de 95 
de ani, a trecut, discret şi modest, într-o altă lume, mai 
bună, fără drum de întoarcere. 

A convieţuit cu soţia sa 70 de ani, împărţind bucuriile şi 
multele greutăţi ale vieţii. 

în special în cei 14 ani de detenţie ai camaradului Viorel 
Mânase, doamna Tânase a înfruntat, cu demnitate, greutăţi 
deosebite. Nu numai că a aşteptat cu dragoste şi răbdare 
întoarcerea soţului din închisoare, nu numai că a suportat cu 
demnitate numeroase nedreptăţi şi şicane din partea 



autontăţilor, dar, fiind dată afară din învăţământ (doar pentru 
că era soţie de legionar), s-a angajat ca muncitoare la o 
cooperativă de tricotaje din oraş ca să poată asigura existenţa 
celor doi copii. Le-a fost şi mamă şi tată în aceşti 14 ani, 
reuşind sâ-i crească, să-i educe şi să le asigure continuitatea 
studiilor. 

Eforturile i-au fost încununate de succes: fiica lor, Doina , 
profesoară de engleză, şi fiul lor, Mihai medic stomatolog, au 
luminat viaţa soţilor Tânase. 

Suntem alături de stimatul şi iubitul camarad Viorel 
Tânase, şi de toţi membrii îndureratei familii. 


Odihneascâ-se în pace! 




*+* 


"ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTI’ 

- premii în cărţi - 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa 
sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 10 a lunii următoare 
apariţiei ziarului. Premiile se vor ridica de la redacţie. 

RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII DECEMBRIE: ",Având în vedere că membrii unui 
cuib trebuie să se supună şefului . se poate trage concluzia că şeful cuibului este un dictator? m 

a fost dat de Victor Mălin, 34 ani, din Brăila, 

care a câştigat cartea "Pentru sfânta Cruce, pentru Ţară" - Mardarie Popinciuc. 



RĂSPUNSUL ESTE următorul. 

Şoful cuibului NU este un dictator , deşi nu supuno la vot hotărârile sale, 
deşi membrii cuibului trebuie sâ-i execute ordinele, deşi nu are comitete şi 
comisii. 

Şeful de cuib nu este dictator pentru că nu conduce după bunul său 
p,ac ci după cele şase LEGI fundamentale ale cuibului, stabilite de 
Căpitan: 

- legea disciplinei: fii disciplinat, legionar, pentru că numai aşa vei învinge. 
Urmează-ţi Şeful Şt la bine. şi la greu. 

• legea muncii: munceşte Munceşte în fiecare zi. Munceşte cu drag. 


Răsplata muncii să-ţi fie nu câştigul, ci mulţumirea că ai pus o cărămidă la 
înălţarea Legiunii şi la înflorirea României. 

- legea tăcerii: vorbeşte puţin. Vorbeşte ge trebuie Vorbeşte gât trebuie. 
Oratgna ta este oratoria faptei. Tu fâptuieşte lasă pe alţii să vorbească. 

- legea oducaţiei: trebuie să devii altul Un erou. In cuib fâ-ţi toată şcoala 
Cunoaşte bine Legiunea 

- legea ajutorului reciproc: ajutări fratele câzut în nenorocire . Nu~l lăsa. 

* l®9®a onoare!: mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă şi nu fi 
niciodată mişel Decât să învingi onnţr-o infamie, mai bine să cazi luptând pe 
drumul onoarei . 


111 iNT| 

jjjPRf 


ÎNTREBAREA LUNII IANUARIE: Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o elitâ legionară^ 
PREMIU: Voi. I din Arhiva istoricâ "învierea" (realizator Şerban Milcoveanu) 

CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005 


Pag. 15 

































&a$ta redacţiei 


Revista se difuzează şi la chioşcurile RODIPET din BUCUREŞTI 

si din alte zece mari oraşe ale ţârii: 

Arad, Bala Mare, Braşov. Cluj. laşi. Predeal, Râmnlcu Vâlcea. Suceava, 
Târgu Mureş, Timişoara, 

precum şl în alte localităţi pe care nu le mal enumerăm. 

Vă rugăm cereţi revista: distribuitorii n-o afişează]. 




Irina Brezoi - Timişoara: La scrisoarea dvs. din 12 
dec. 2004, ajunsă la redacţie după închiderea ediţiei din 
decembrie, vă răspundem acum, aşa cum v-am promis în 
numărul trecut. Şi noi, ca şi dvs., suntem mari admiratori 
ai valorosului poet şi comandant legionar Radu Gyr, 
căruia i-am închinat trei pagini speciale în numărul din 
dec. 2003. De asemenea, în numerele din sept. 2003, 
aug. 2004, nov. 2004 şi dec. 2004, am publicat din 
minunatele lui versuri, iar în flecare Seară de poezie 
legionară poeziile lui sunt nelipsite. 

Adrian Lungeanu - Predeal: Apreciem sinceritatea 
dvs. şi ne bucurăm că aţi folosit "tratamentul" antisimism 
al serialului nostru. Ne bucurăm şi mai mult pentru faptul 
că a fost eficient. 

Valentin Tlnescu • Râmnlcu Vâlcea: intr-adevăr, 
edităm şi broşuri cu "Seara de poezie legionari ", dar în 
număr mic, pentru participanţi (cel ce vin atunci la sediu), 
ca un fel de program. Vă putem expedia, cu titlu 
Informativ, doar broşura de luna aceasta (dacă ne veţi da 
adresa completă). 

Agnea Flalkowskl • ChlfinAu: Vă mulţumim pentru 
aprecierile făcute la adresa revistei noastre pe care aţi 
cumpărat-o întâmplător, din laşi. La fel şi pentru 
fotografia mare, color, care reprezintă Catedrala 
(Soborul) din oraşul dvs. Din articolul trimis spre 
publicare Intitulat m $ltuaţla Bisericii române în 
Basarabia ", din lipsă de spaţiu, redăm un mic fragment, 
cel mai edificator. 

m !n 1940. când bolşevismul s-a abătut peste Nistru, în Basarabia erau 1090 
de biserici şl 28 de ministiri, cu peste 1500 de preoţi şl călugări în 1989 
mai rămăseseră doar 150 de biserici, o singuri mănăstire şl nici 700 de 
preoţi. Mulfi au fost exterminaţi, alţii s-au refugiat în România, în timp ce peste 
200 de biserici au fost demolate , iar altele au fost transformate în depozite, 
restaurante, cinematografe , oraiduh etc. De asemenea, au fost desfiinţate şcolile 
şi revistele teologice, precum şi seminarele din Chişlnău şi Ismail. La fel, Muzeul 
de Istorie şi Arheologie Bisericească de la Chişinău (cel mai mare din tot Regatul 
Români»), iar renumita bibli oteci a mănăstirii Noul Neamţ din Chiteam a fost 
arsa In Diata public* 1 " 

Est» adevărat ceea ce ne scrieţi fn final, că numai e dvs. Flalkowskl. l-a purtat 
fl o celebra cafenea bucuraştaan» fn cea da-a doua Jumitata a secolului al XIX- 
laa. Pentru c4 doriţi amănunte, vl le vom da foarte succint, din lucrarea Iul 
George Potra •" Bucuraştlul da altSdatâ': Cafeneaua se gisea tn faţa fostului 
Teatru Naţional, distrus la bombardamentele germane fn ziua de 24 aug. 1944. 
pe str. Câmplneanu. colţ cu Calea Victoriei. Polonezul românizat Flalkowskl a 
deschis tn 1656 cel mal luxos local de cofetirie şl cafenea din Bucureşti, unde 
se întâlneau cele mal reprezentative figuri ale oraşului: actori, diplomaţi, 
profesori, artişti, scriitori, Jurişti, poeţi Constantin Bacalbaşa spunea: ’ Flalkowskl 
nu mal ara o cafenea, d ajunsese o adavâratâ Instituit»" Localul era mare, 
tncâpâtor şl luxos; avea o salâ unde se Juca biliard (unde erau mal multe mese 
de Joc), o altâ salâ unde se Jucau table, ghlulbahar (?l) şl nesfârşitele partide de 
domino Cafeneaua celebră şl-a încheiat activitatea în 1898, odată cu moartea 
patronului. 

Cătălin Grumăxescu * laşi: Ne întrebaţi de ce Ante Pavellc, şeful Statului 
Independent Croat, format tn primăvara Iul 1941, este acuzat de genocid 
împotriva poporului sârb - deoarece nu aveţi nici o Informaţie tn acest sens. 
Faptele Iul vorbesc Poglavnlkul. conducătorul statului, dr. Anta Pavallc , catolic, 
imediat după înfiinţarea ţârii, semnează un dacrat prin cere un/tâfl/» şl 
orgenixaJMe ustaşa primase draptul da a distrugă bisericii» fl mânistlrila 
ortodoxe, muzee, blbltotad şl arhiva Lâcaţurila da rugăciune au fost 
transformata tn tocuri da execuffe doar pantm că aparţineau ritului ortodox La 
Dranksenlc ustaşlt au împuşcat în biserică, tntr-o singură zl, 360 de bărbaţi, 



LA MULŢI ANI 
TUTUROR 

CITITORILOR NOŞTRI I 


ABONAMENTE PE ADRESA: 
NICOLAE BADEA 

STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL V39, AP. 37, 
SECT. 3, BUCUREŞTI, cod 031245 
Tel.: (021)322 3832 


femei şi copii; la 5 aug. 1941, în biserica de la Glina au 
fost omorâţi 500 creştini ortodocşi; în satul Kusnoje li s-au 
dat foc în biserică altor 400 de sârbi. La aceste masacre 
ustaşii erau asistaţi de musulmani care în capitala Zagreb 
şi-au construit o moschee. Ierarhia croată, în frunte cu 
arhiepiscopul Saric din Sarajevo, a girat aceste măceluri, 
iar membrii ordinului franciscan chiar au participat activ la 
forţarea convertirii sârbilor şi, de asemenea, la 
masacrare. Aceste informaţii nl le oferă Robert Lee Wolf, 
în lucrarea n Balcanir, apărută la Cambridge în 1956. Din 
557 de preoţi ortodocşi, 222 au fost omorâţi în chinuri 
groaznice şi 456 biserici au fost distruse, din care 90% de 
către ustaşi şi 10% de nemţi în timpul luptelor. Un raport 
al Gestapoului către Himmler din 1941 reliefa: croaţii au 
masacrat şl torturat cu sadism până la moarte drea 
300.000 de oameni. La fel şi ziaristul italian Curzio 
Malaparte, în romanul " Kapuf (apărut în 1948), descrie 
îngrozit cum poglavnlkul Ante Pavellc l-a arătat un coş în 
care l-a spus că în el sunt... 80 de kg de ochi de oameni! 
La lasonevac, 150 km sud de Zagreb, a fost cel de-al 
treilea lagăr ca mărime din Europa, ce a funcţionat din 
vara lui 1941 până în apr. 1945, Interval în care eu fost 
omorâţi aproape 600.000 de oameni. 

Marian Puzdrea • Brăila: Ideile şi subiectele pe care 
nl le propui spre abordare sunt deosebit de interesante. 
Vom ţine cont de ele şi încercăm să le facem publice la 
momentul oportun. Vei primi prin poştă un răspuns mai 
amplu. 

Teodor Mocanu - Cluj: Vă mulţumim pentru trimiterea celebrului cântec al 
Armatei Române din cel de-al doilea război mondial, "Marşul Besarabier , pe 
care l-aţi cântat în lupta pentru recucerirea străvechiului pământ românesc Intr- 
adevăr, nu l-am găsit nici noi înregistrat pe vreuna dintre casetele din Bucureşti, 
înregistrate după 1989, cu Cântece reprezentative ale Armatei. O fi considerat 
de autorităţi ca "revizionist", mai ştiţi?! Sau ca "războinic"?! Şl cum guvernanţii 
"democraţi" s-au dovedit în stare de falsificarea Istoriei, de cenzura ideilor, de 
dărâmarea statuilor personalităţilor naţionale etc., pentru a fi pe placul 
străinătăţii, de ce ne-am mira de această omisiune? Marşul acesta face parte din 
istoria naţională şi e păcat ca generaţia de azi să nu-i cunoască frumoasele 
versuri, de aceea îl redăm: 

Marşul Basarabiei 

Azi noapte, la Prut , războiul a-nceput. 

Românii trec dincolo iară 
Să ia înapoi, prin arme şi scut, 

Moşia pierdută astă vară. 

Mergem în Câmpw Basarabilor 
Plină de grăne, plină de dor, 

Şi-n Bucovina cu mănăstiri şi brazi 
Mergem le luptă, dragi camarazi. . 

Azi Prutul uneşte pe fraţii români 
Şi Nistrul al nostru e iară. 

Jurăm câ-napoi un pas nu vom da, 

Din Tisa la Bug vrem hotare 

Mergem fn câmpia Basarabilor, 

Plină de grăne, plină de dor, 

Şi-n Bucovina cu mănăstiri şi brazi 
Mergem la luptă , dragi camarazi 

Aura Mihâlleacu - Bucureşti: Regretăm, dar nu vi putem trimite întreaga 
colecţie a reviste) Motivul este simplu multe numere nu le mai avem nici noi, 
întrucât s-eu epuizat Soluţia cea mai sigură pe viitor abonament anual. 




ANUNŢ: Conţinu* acţiunea da colactara a matarlalulul pantru confacţlonaraa unul buat din bronz al Cipltanulul. 
Luna trecută ••au dlatlna: Iordan Stanciu (Bucureşti) şl C arman Atanaalu (Bucureşti) cu donaţii de bronz, 

Ier Vifore/ Tinaaa (Sibiu) - eu donaţie de bani pentru achiziţionarea e 10 kg de materiei. 




P»0 16 


Redactor şef: 

Colegiul de redacţie: 
Secretar da redacţie 

Periodic editat da " ACŢIUNEA ROMANA " ISSN 1583-9311 

Nlcolata Codrln 

Radu Constantin, Emllian Ghlka. Comellu Mlhal 

Ralaţll cu publicul 

Str. Mârgârltaralor nr. 6, aactor 2, Bucureşti 

(zone Circului - intarsacţia cu Ştefan cal Mara. colt cu str. V. Lascâr) 
Vineri, între orele 15°® - 19°® 

Tel.: (021) 322 3832 sau 0745 074493 

a-mall: g^unea-romana®actiunea-romana.com 


CUVÂNTUL LEGIONAR Ianuarie 2005