Cuvantul Legionar nr. 16, decembrie 2004

’^a yuisi că de ccr tăcea acegtta, /uetfe/e ccr âtrtpa. 

ŞjiWtpAete du/iăttiica 4Cj 












Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 


_ -în duhul NAŢIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 

Anul II, Nr. 16, DECEMBRIE 2004 Apare la jumătatea lunii _ 10 000 lei- 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 

-mr !■ mnnw i iti r m imm n * ■■■ ■ ■ni—im n— ■ m > nrarj «r«- ti» tmmr m m ummemmmnmmmmmmmmm 


CUPRINS: 

Cuceriţi, organizaţi! 

StfctuaAtate Democraţia lui llici 
Eforie întregirea României 
Tâncâbeşti 2004 

Qjin cutdet ^tepcusui Sunt simist, 

dar mă tratez (III) 

fâarte tyuHiarâ Frăţia de Cruce (III) 
fâeat&uz* Vasile Marin şi Const. Papanace 

'jtesruee/ite/uis Eliminarea din Mişcare a 

fostului comandant Horia Sima 
Qttvcsâe Pagini cenzurate 

'fârăciunut Naşterea Domnului 

Crăciun legionar în iagăr 
cfe vacanţă Repere spaniole 
4?£»icur3j & 0 -$ta ree/acţiec 



UN TRIBUNAL NEVĂZUT 


Mai zilele trecute, cu totul întâmplător, am văzut la BBC un 
interviu luat unui domn istoric din New York, pe nume loanid şi nu 
mai ştiu cum, care printre altele constata - cu durere sau cu plăcere 
- că antisemitismul poporului român nu este de azi, de ieri, şi îl 
prezenta ca manifestându-se de la 1878, de la Conferinţa de Pace 
de la Berlin 

Despre cât de istoric o fi dl loanid nu pot sâ fac nici o apreciere, 
lucrările d-sale nefiind de- găsit în România, cu toate câ este 
vorbitor de limbă română Sunt greu de stabilit două lucruri 

- dacă a fi istoric este sinonim cu a fi cercetător pentru stabilirea 
adevărului istoric, şi 

- dacâ odatâ stabilit acest adevăr, are prioritate în faţa 
intereselor de trib sau de triburi 

Pentru a avea o bază temeinică, veche şi de demult dl. loanid 
a ales ca punct de plecare anul 1878. Era după Războiul de 
Independenţă din 1877 când. aşa cum ştiţi România, atâta cât era. 
a învins Imperiul Otoman Intr-un război pierdut de colosul rusesc cu 
picioarele de lut, şi îşi cerea răsplata vitejiei şi sacrificiilor sale, 
solicitând marilor puteri ale vremii recunoaşterea independenţei 
tânărului Regat al României sub sceptrul înţeleptului Rege Carol 1. 

Recunoaşterea independenţei noastre a fost condiţionată 
de cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, de acceptare pe 
pământul României a imigraţiei evreilor In număr nelimitat şi 
cu încetâţenirea necondiţionată. Care era interesul Germaniei 
în situaţia datâ vom discuta poate altădată şi, oricum, pentru noi 
era lipsit de importanţă. 

Putea o Românie de câteva milioane de locuitori să suporte 
o năvălire străină fără a prevedea consecinţele tragice, 

economice, sociale, culturale etc. etc.? Am z.s "consoante 

tragice aoleu, m-am dat de gol că sunt antisemit"* Ce firmă mi 


se putea pune dacâ cei ce'voiau să năvălească în Romârita erau 
germanii, sau ungurii, sau bulgarii, sau ruşii 7 Antigerman sau 
antiungur sau antibulgar sau antirus (aici ati nimeriţi 1 

Dacă în decursul mileniilor de existenţă a noastră pe acest 
pământ ne-am apărat cu sabia în mână neamul, credinţa in 
Dumnezeu şi pământul în care stau înfipte rădăcinile existentei 
noastre, tuturor li s-a părut normal şi tuturor li se pare un lucru 
nu numai logic, dar şi de mare laudă; şi iată câ de la un 
moment dat tot ce părea în firea lucrurile pentru orice popor 

din lume aceasta, a devenit o "crima contra umanitâtirv. 

Trăgând o primă concluzie se poate stabili câ în lumea aceasta 
dreptul de apărare a unui popor are totuşi îngrădiri sau altfei spus 
excepţiile confirmă regula - excepţia de faţâ 

Dar sâ coborâm mai departe pe firul istoriei Sârind peste vreme 
ajungem la primul Război Mondial. 

Sacrificiile României, în .oameni şi bunun, întrece '3 proporţie 
sacrificiile oncârui participant la război. 

Vine şi Conferinţa de Pace de la Versailles şi beţe în roate; 
nu se mai respectă angajamentele faţâ de România decât dacă 
evreii care sunt pe teritoriu şi cei care vin in grupuri din Rusia 
post octombristâ sau din Polonia ori de aiurea, sunt 
naturalizaţi în masă şi necondiţionat. 

Stai buimăcit şt te întrebi Of CE? De ce vin toţi în România, 
de ce marile puteri europene plus dl. Wilson preş. U.S.A sunt 
atât de interesaţi sâ ii împământenească la noi, de ce o ţara dt 
2 eci de ori mai micâ decât Statele Unite trebuie sâ "asimileze' 
într-o anumită perioadă de timp de zece ori ma mulţi imigranţi 
decât o face Congresul American în aceeaşi perioadă de timp’ 

(continuare Jfp pag . fâtxdsvasui 

pag. 1 —t- 


CIJVÂNT4 L I H.jONAU decembrie 2004 






































































CUCERIŢI, ORGANIZAŢI! 



Mâ adresez tuturor celor care mai simt româneşte, celor care nu 
sunt laşi sau meschini tuturor celor care ne scriu admirativ dar stau 
deoparte uitaţi cuvintele meşteşugite şi mincinoase ale 
cuvântătorilor de profesie care încearcă sâ vâ adoarmă bunul simţ 
şi raţiunea 1 In numele clamatelor "drepturi internaţionale ale omului" 
ni se impun drepturile tuturor aici, in timp ce drepturile românilor 
sunt încălcate de zeci de ori zilnic, lună de lună şi an de an Sectele 
şi ateu au dreptul sâ ridiculizeze credinţa noastră strămoşească, 
străinii sâ ne cumpere pe nimic, toţi au dreptul sâ ne "modernizeze 
după cum cred. sâ ne înveţe câte ceva, inclusiv homosexualitatea 
Dar ''Nu poate trăi pe lume o naţie dispusă la toate părerile, 
la toate atitudinile, la toate schimbările şi la toate 
compromisurile.” (Corneliu Zelea Codreanu) 

Dacă mai puteţi vibra când citiţi despre faptele de vitejie şi 
înălţare ale istoriei noastre, dacă vâ place acest pământ roditor şi 
pitoresc, treziţi-vâ la realitate: nu mai e mult până când vom deveni 
doar o pagină în cartea de istorie, asemeni pieilor roşii, asimilaţi de 
către "cuceritorii” moderni, mai crunţi de fapt decât Atilla şi 
Genghis-han, pentru că ne rup de cerul şi pământul nostru, de 
strămoşii noştri, ne desnaţionalizeazâ treptat, pretinzând însă că o 


fac spre binele nostru, că vom găsi aiurea ceea ce avem deja aici 
dar nu putem păstra 

Minoritarii sunt susţinuţi internaţional, dar pe români cine sâ fi 
susţină 7 Noi. fraţilor, şi Dumnezeu' Noi trebuie sâ ne susţinem iar 
Dumnezeu ne va ajuta DOAR în această măsură pentru ca 
Dumnezeu nu-ţi impune nici măcar binele cu forţa 1 De aceea vă 
repet cuvintele Căpitanului: "CUCERIŢI. ORGANIZAŢI! $i cât 
veU putea organiza ■ peste aţâţ şc va întinde puterea voaşţră " 1 

Singura realitate de acum. ca şi cea de acum şaptezeci de am 

când a luat naştere Mişcarea este "omul singur" un intelectual 
dezamăgit, un ţăran izolat, un muncitor dezrădăcinat Există doar 
oameni răzleţi, răspândiţi prin toatâ ţara in aceasta de fapt constă 
ACTUALA PROBLEMĂ A MIŞCĂRII LEGIONARE C3 toţi aceşti 
simpatizanţi ai noştri sâ se decidă odată sâ pună umărul 1 

Dacă visaţi la legionari şi dacă aşteptaţi sâ apară ei ca sâ 
restabilească dreptatea pentru români, gândiţi-vă că ei. cop;:: ş, 
nepoţii lor. stau de zeci de ani. singuri cu faţa la duşman, că sunt 
asemeni unui pârâu năzdrăvan a cărui curgere nu poate fi oprită 
dar că fără aportul fiecăruia dintre voi pârâul nu se poate 
transforma în fluviu maiestuos 1 


(n/i 


(continuare din pag. 1) UN TRIBUNAL NEVĂZUT 

Oare ce s-a întâmplat, suntem sălbaticii din inima pădurilor 
ecuatoriale şi trebuie sâ vină cineva să ne civilizeze, s-au 
descoperit zăcăminte de aur ca în California sau diamante ca 
în Africa de Sud? Nu ştim Eu cred că s-a constatat că aurul era 
in inima românului blajin şi conciliant şi ca diamantele erau 
plaiurile româneşti inegalabile. 

Urmarea se cunoaşte in Romania interbelică, paradoxal, 
problema de apărare de la picire a fost nu a unui grup etnic 

minoritar, ci al grupului etnic majoritar. 

Dacă cineva încearcă să susţină altceva nu văd nici un motiv sâ 

acceptăm "de bună voie s* nes/>if de n/meniţ nişte minciuni cusute 

cu atâ albă 

Se practică şi s-au practicat din totdeauna presiuni asupra 
guvernelor Dacă nu s-a putut altfel, cei ce rezistau au fost corupţi, 
şantajaţi prin împrumuturi la nivel naţional sau şantajaţi ca 
persoane particulare Altor conducători li s-a băgat pe gât o femeie 
care sâ-i transforme (dacă mai era nevoie) în criminali demenţi şi 
sadici După cum mai vedem, pe unii îi calcă maşina, alţii în 
preajma alegerilor cad seceraţi de gloanţe şi multe altele şi totuşi 
vom vedea că popoarele luptă in continuare pentru ceea ce cred 
ele că reprezintă binele lor 

lată că ajungem în prejma celui de al doilea război mondial 
Ca o reacţie la pericolul bolşevic - şi aici mă refer în primul rând 
la pericolul intern, organizat prin Internaţionala Comunistă finanţată 
de Moscova, la rândul ei finanţată de unele asociaţii de bancheri şi 
mari bogătaşi ai lumii apusene - apar mişcările naţionaliste din 
Europa (şi nu numai) 

Nu vreau sâ fac apologia acestor mişcări 
A apărut una curată, motivată, absolut justificată, puternică 
şi creatoare. Aceasta a fost Mişcarea Legionară de până la 
asasin area lui Corneliu Zelea Codreanu. 

Din păcate, înainte de aşa zisul holocaust ea a dispărut de 
pe firmamentul politic românesc . Sâ stabilim deci fârâ nici un 
d ^kiu Mişcarea Legi onară nu a fost niciodată implicată de 
nimeni în ceea c e unele cercuri de interese încearcă să 

crediteze sub denumirea de 'Jjolocauşţ in România;'\ 

Am făcut această subliniere pentru a declara pentru că privesc 
—^ erc sâ desluşesc acea s tă problemă nu ca legionar, ci ca un 

[omân oarecare: şi nu ca un bun român, căci socotesc pe cei ce îşi 

însuşesc multe vinovăţii inventate împotriva tuturor dovezilor şi 
împotriva intereselor naţionale ca pe nişte străini de neamul 
românesc 

Pe de ana pane, nu mâ feresc de a declara câ acest articol toat'a"'d«M~. , vZ°a» da , câ " u se va da ris P uns ,'? 
' *■_ «T* 1 Legionare din Români, ,i «I sa o respingem cu ce! mai m.4 hoart^'’ 


personalităţile care au preluat făclia adevărului şi au adus 
argumente suficiente pentru a demonta această încercare de 
încriminare a poporului român. Aici mâ refer bineinteies ş la 
prof. Ion Coja şi la a sa ”Liga pentru combaterea antiro:nâmsmuL 

Ceea ce mi se pare inadmisibil este câ ni se cere să 
acceptăm această acuzaţie - dacă se poate chiar cu oarecare 
entuziasm. Oare înţelepţii din orice timp iş por înch-ou; câ 
impunerea prin forţa împrejurărilor a acestui neadevăr este’ 
benefică pentru poporul ales? Dacă aşa judecă inţelecţii este grav 
căci înseamnă câ au ajuns la convingerea câ îşi pot permite 
orice. Nu uitaţi dureroasa zicală românească Cu cât ma> râu cu 
atât mai bine"\ Oare trezirea resentimentelor face parte cfintr-un 
plan? Sâ credem in această afirmaţie? Sâ credem ce zice Biblia 
”Pieirea ta prin tine. Sioane ”? 

Ştim câ crimele contra umanităţii nu se prescriu, dar ne punem 

întrebarea: Dacă a existat Holocaust în România, de ce nu a 
fost judecat la timpul potrivit, la fel ca Numberg-ul? Cei ce ne 

acuză, cum vor răspunde la această întrebare 7 Poate România a 
stat ascunsă in Argentina sau în Amazoma şi acum am fost 
descoperiţi! 

Dar în această situaţie nu ni se face măcar cinstea datorata 
şi celui din urmă om, de a fi judecaţi? A existat un proces la 
instanţele internaţionale de justiţie care ne-a condamnat? 

Cine are dreptul de a stabili acest lucru? S-a văzut vreun 
tribunal care să aibă î n compunerea sa numai acuzarea ? Unde 
este ludecâtorul? Unde este apărătorul ? Cine hotărăşte o 
bandă de foşti comunişti care au avut părinţii membri ai Partidului 
Comunist din România? (nota bene nu * Partidul Comunist 
Român . ci Partidul Comunist din România ") 

Se mai pune o întrebare: De ce înverşunarea aceasta 
împotriva ţării noastre? 

—i vytpul —războiului. în alte ţâri europene populaţie 
evreiască a avut de suferit mai mult decât la noi. Eu, ca om de 
pe stradă, mâ întreb şi mâ crucesc De ce noi? 

^ â fie oare lucrun ascunse pe care nu le ştim, au existat 
planuri pe care noi le-am zădărnicit? 

român? **’ ,Mnt acelea ’ şi dacâ da - ce vină are poporuj 

Vină colectivă ? Unde s-a mai văzut aşa ceva ? 

,f! Jn . t ^. rea mu,te întrebări şi dacă nu ni se va da răspuns la 


». î ' - —-- t-•• »vijivii«iv uni rvuiildliid >1 

d,n ume ' aici ca nu vn rbesc in numele simistiior s, n, -■ j 

numele unor legionari care au făcut zeci de am de nuşran» o r , s -' 

m ai^pot detaşa de teamă în urm a teron si chinurilor îndurate ’’ 

Mii r rari r* 4 acIa * —z - - - 


S J 


Nu cred câ este necesar să mă apuc sâ inşiruiesc d.n nou 
ele de argumente produse de istoricii români şi dc 
pag. 2 


— Vdm duce mai departe t actica de supravieţuiţi 
^ j". T™ qmt ° tHpa “ ^ niciodată nu vom al^Ti l 

~ 77i na ° e V ° m apăra & atunci cand apar^T nu 

iii n fi met o şansă de izhânHă-“^ 


CUVÂNTUL JI Jj] DNA I» 


< o» embrie 2004 

















































DEMOCRAŢIA LUI ILICI 



In sfârşit, românii au votat din nou 



Sentimentul de 

frustrare este însă mai 
puternic decât în 1992. 

România este o ţarâ 
divizată profund acum din 
cauza fraudelor electorale 
La un pas de ucraimzare 
Campania electorală din 
România a fost cercetată 
atent în presa 
internaţională. Marile 
drame cu care se 
confruntă românii s-au 
analizat la rece, cu toată 
detaşarea, şi s-au 
evidenţiat carenţele grave 
din lumea politică. Nu au 
scăpat nici detaliile cele 
mai picante într-o atmosferă fierbinte, in care s-au aruncat tot felul 
de informaţii contradictorii, românii s-au edificat şi au votat 

Fiindcă au încă o mentalitate paternalistâ, românii vor un 
preşedinte puternic. Chiar dacă noua Constituţie îl privează pe 
preşedinte de cele mai importante prerogative. Preşedintele se 
pricepe la economie, se ocupă de agricultură, dă alocaţii şi pensii, 
măreşte salariile, prinde hoţi şi-i trage în ţeapă, duce ţara în 
Uniunea Europeană şi, între două şedinţe, se răsteşte la Ucraina 
pentru oprirea săpăturilor de pe Canalul Bâstroe-Chilia. De aceea, 
românii au uitat de Constituţie şi au acordat o mai mare atentie 

confruntărilor dintre candidaţii la preşedinţie, decât luptei 

pentru alegerile parlamentare. 

Presa internaţională remarcă doar cinci candidaţi la 
preşedinţie din cei 12. France Press, Reuters, Associated Press, 
The Washington Times", "The Guardian", "Le Figaro", 
"Nezavisimaia Gazeta" au reţinut trăsăturile esenţiale, surprinse şi 
în presa românească 

1) Traian Bâsescu, liderul Alianţei DA, a venit cu un mesaj 
direct, destul de ardeiat: "Adrian Năstase este un mafiot 1 " 

2) Adrian Năstase, candidatul Partidului Social Democrat , a fost 
supus tirurilor din toate direcţiile A preferat un limbaj elitist, dar a şi 
dat pe de lături: "Traian Băsescu este un mitocanr 

3) Corneliu Vădim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, 
nu mai este perceput ca un antisemit, dar tot nu abandonează 
pamfletul care i-a băgat in politică: "Termin cu hoţii in 48 de ore r 

Gheorghy Frunda explica de ce Corneliu Vădim Tudor a luat 
mai puţine voturi decât in anul 2000: "Şi-a luat evrei pe lângă el. a 
primit unguri in partid şi aşa a pierdut" 

Râu era când nu voia să audă de ei. rău este şi aşa Cum ar fi 
mai bine? Să ne amintim de Nastratin Hogea, care şi-a făcut cuptor 
pe roate, ca să-l poată întoarce cum vor trecătorii de pe drum.. 

4) Pe Marko Bella nu l-au votat nici maghiarii toţi din România, 
după cum arătau sondajele de opinie: "Eu sunt singurul candidat 
din TransilvaniaT 

După care a dat-o pe ungureşte, încât Corneliu Vădim Tudor a 
început să-şi facă cruce 

5) Mai patetic decât toţi, Gigi Becali a dat pe caval o mai veche 
promisiune " Jur în faţa lui Dumnezeu sâ fac o Românie ca 
soarele sfânt de pe ceri" Motiv pentru care Maximilian Katz l-a 
acuzat de antisemitism! 

in replică, stăpânul Stelei l-a trimis pe Katz in Israel "Cine vrea 
sâ facă politica Israelului să plece in Israef' Intr-adevăr nici un 
cuvânt nu este antisemit acolo 

Sloganul adoptat de Gigi Becali este un cântec, o 
rugăciune, o poezie sau un jurământ? 

in realitate, această frază înălţătoare îi aparţine lui Ion Moţa. 
Luptătorul se afla la Majadahonda. pe frontul anticomunist (nu 

la cârciumă, cum crede Mircea Dmescu). intr-o seară Ion Moţa i-a 
scris lui Corneliu Zclea Codreanu o scrisoare: " Dacă voi muri. 

Căpitane, să faci din România o ţară ca Soarele sfânt de pe 
cer! 

Fraza a făcut epocă şi nimeni nu a avut curajul s-o 
dezgroape încâ până acum. A trebuit sâ văd un om simplu, 
cam brutal de spontan în toate reacţiile lui, care vine în faţa 
românilor şi spune deschis: " Tatăl meu a făcut parte 


dintr-o Mişcare frumoasă..." 

Este el omul lui Viorel Hrebenciuc? Al lui Ion lliescu 9 

Nu trece mult, şi Gigi Becali îşi cere iertare de la Corneliu Vădim 
Tudor, după ce se înjuraseră ca la uşa cortului. Vădim i-a pnmit 
scuzele 

Era necesar astăzi un mesaj din partea martirului care a 

creat primul partid politic autentic românesc din istoria 

noastră? Eu cred că da Poljtica reală nu se face cu mituri 
naţionale, dar nu trebuie să le uităm niciodată când intrăm în 

politică . 

Aceste alegeri au relevat apariţia a doi oameni realmente 
valoroşi: Gheorghe Ciuhandu şi Manan Miluţ. Amândoi ştiu ce 
înseamnă administraţia, economia realâ Şi ce dacă? Daca nu ai 
haita de hiene in jur, nu ai nici o şansâ în politica actuală, pe care 
unii o numesc democraţie Este la fel ca în fotbalul actual Un 
fotbalist ca<Pele nu ar mai putea pune piciorul pe minge în fotbalul 
de astăzi. Atacul în haită este cel mai eficient Haita are doar un 
lider informai 

în 14 ani, România şi-a distrus industria şi agricultura, iar acum 
vinde institutele de cercetare pentru a le transforma în depozite 
George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, împreună cu alţi 
academicieni români, răspândiţi în toată lumea, au transmis o 
scrisoare candidaţilor în care le reproşează că nu se preocupă de 
viitorul cercetării ştiinţifice din România. 

Fără cadouri electorale? Nu’ 

"Le Monde " avertiza că atmosfera din România "se înveninează 
pe zi ce trece ", Acuzele reciproce de mituire a electoratului au 
fost frecvente. Uneori, punga de plastic conţinea şi plicul cu ban: 
pentru pensionarii mai nevoiaşi 

Pentru unii candidaţi, declaraţiile politice ale unor lideri 
străini au devenit cecuri în alb. "The Washington Times" reţine 
şi acest truc de sorginte fanariotă. 

" The Economist ' publica la începutul lunii noiembrie că 
România poate fi condusă doar de o echipă care să aibă 
continuitate . iar nu de opoziţie. 

Invitat la emisiunea " Viaţa în Euro'\ realizată de Gabnei 
Klimowicz. liberalul Valeriu Stoica sugera că articolul a fost plătit 

Peste o săptămână, aceeaşi publicaţie prestigioasă oferea o 
altă certitudine opoziţia din România poate conduce ţara spre 
Uniunea Europeană! 

Pe data de 5 noiembrie, Gunther Verheugen, Comisarul pentru 
extinderea Uniunii Europene, promitea că România va încheia 
negocierile pe data de 24 noiembrie deci numai cu patru zile 
înainte de alegerile generale. Â doua zi, cancelarul german 
Gerhard Schroeder spunea acelaşi lucru 

Traian Bâsescu a ripostat, afirmând că Uniunea Europeană 
oferă cadouri electorale pentru partidul lui Adrian Năstase. El a 
ameninţat că. dacă va fi preşedinte, va anula contractele de 
autostrăzi, oferite de Adrian Năstase. fără licitaţie 

in consecinţă, Pierre Moscovici, noul Raportor al 
Parlamentului European pentru România, a anunţat că 
negocierile se vor finaliza pe 17 decembrie." Eu nu dau cecun în 
alb", a avertizat Pierre Moscovici. 

Mai mult, Wilfned Martens. preşedintele Partidului Popular 
European , a afirmat că încheierea negocierilor se va amâna cu trei- 
patru luni 

Până la urmă, dacă a fost un cadou electoral, acesta i-a fost 
oferit involuntar lui Traian Băsescu. 

In linii mari, Adrian Năstase a înţeles cel mai bine relaţia cu 
lumea mare înaintea campaniei electorale, s-a dus la Washington, 
a dat mâna cu Bush care a spus "Eu voi fi reales preşedinte şi am 
înţeles că şi domnul Adrian Năstase trebuie să câştige alegerile" 

Ulterior, Adrian Năstase i-a făcut o vizită lui Vladimir Puţin, după 
care s-a întâlnit cu Gerhard Schroeder Un amplu reportai color îl 
prezintă pe Adrian Năstase cu Dana Năstase pe genunchi în 
revista " Paris Match ", unde a apărut şi Mohamed al IV-lea al 
Marocului 

Armaghedoane de taină 

Presa internaţională a preluat copios din stenogramele secrete 
ale Partidului Social-Democrat , care au ajuns în ziarele 
româneşti (continuare în pag. 4) 


CUVÂNTUL LEGIONAR decembrie 2004 


pag. 3 



























Adnan Năstase îşi certa miniştrii câ nu găsesc dosare 
>mpromiţătoare pentru liderii din opoziţie, mai ales pentru Traian 
BâS6^cu 

Curtea de Conturi era pusă la colţ fiindcă se ocupa de 
dosarele baronilor locali. 

Ghiduşiile de partid şi de stat din România au fost preluate 
de numeroase ziare americane. "Stenogramele de partid 
provoacă indignare in România", titra Associated Press. The 
Globe and Mair vorbeşte despre "intervenţie din procese, 
intimidarea opoziţiei şi măsluirea voturilor în Parlament. 

Numeroşi procurori au confirmat informaţiile din stenograme 
şi au precizat câ li s-a impus ca dosarele unor corupţi de talie 
europeană să fie băgate la fişet. 

Mesaje subliminale 

"Curierul balcanic", o publicaţie de limbă franceză, face 
portretele candidaţilor principali. "Adrian Năstase este delicat, 
elegant şi are un surâs artificial, crispat"Traian Băsescu afişează 
imaginea unui conducător al poporului şi pentru popor, este simplu 
şi direct"; "Corneliu Vădim Tudor nu a mai oferit imaginea unui 
justiţiar. “. 

Sondajele de opinie, plătite de o tabără sau alta, au aruncat 
pe piaţă informaţii contradictorii. 

Au fost criticate unele televiziuni care au transmis mesaje 
subliminale prin care se inducea alegătorului că Adrian 
Năstase este noul preşedinte. Experţii în imagine au avut ca 
model realegerea lui Francois Mitterrand ca preşedinte al Franţei în 
1988. Atunci, chipul lui Mitterrand a fost difuzat de peste 2500 de 
ori în câteva fracţiuni de secundă la Televiziunea Antena 2. Situaţia 
a provocat un imens scandal în Franţa, dar Mitterrand se bucura de 
imunitate prezidenţială. 

Există şi semnale mai directe. Reuters evocă o bătaie între 
bandele PSD şi PNL-PD, înarmate cu bâte de basebali şi cu gaze 
lacrimogene, încăierare care ar fi avut loc pe la Buzău Agenţia 
reţine sciziunea majoră dintre satele şi oraşele României, atât ca 
nivel de trai, cât şi ca atitudine. 

Statuie în viaţă 

Era un moment crucial pentru România, mai ales câ vor veni 
mulţi bani de la Uniunea Europeană. O adevărată mană cerească 
pentru unii şpăgari, arată presa internaţională. De aceea, miza era 
foarte mare 

Discret în viaţa lui intimă, Ion lliescu este ultimul lider comunist 
din sud-estul Europei, care pleacă. Dar nu de tot. "El vrea să 
conducă România din umbră", notează Reuters. 

Corupţia, plaga României 

"România se luptă cu o plagă: corupţia", titrează "International 
Herald Tribune". Tema a fost ca o măciucă în mâinile lui Traian 
Băsescu şi ale lui Corneliu Vădim Tudor. Ziarul îl consideră pe 
Adrian Năstase "un fost comunist care vrea să fie preşedinte, dar 
corupţia din timpul guvernării sale este principala problemă a 
negocierilor României cu Uniunea Europeană". 

Presa internaţională remarcă eforturile societăţii civile pentru 
informarea românilor care trebuie să voteze "un parlament curat, 
contra corupţilof. 

O analiză glacială din "La Nouvelle Alternative" arată că 
"integrarea europeană a României a fost încetinită din cauza 



(continuare din pag. 3) DEMOCRAŢIA LUI ILICI 

Wood preşedintele Consiliului Investitorilor Străini. 

-Le Monde" îi sancţionează pe socialiştii europeni, care 
anuntat câ îl susţin pe Adrian Năstase. dar nu şi pe Traian 
Băsescu al cărui' partid este tot în Internaţionala Socialistă 
Socialiştii europeni au sancţionat partidul lui Băsescu pentru câ s-a 
aliat cu Partidul Liberal, considerat de dreapta 
O casetă pierdută 

Caragiale este marele nostru contemporan la porţile Europei. 
Pe-atunci se purta "scrisoarea pierdută". Dar Agamiţă Dandanache 
era un copil pe lângă dandanăii de azi 

Astăzi este la modă caseta Video, dacă se poate! 

Traian Băsescu a declarat câ 20% din români ar fi homosexuali 
Imediat Adrian Năstase şi Mircea Geoană au sărit pe el cu toată 
vehemenţa pentru câ liderul Alianţei DA jigneşte poporul român. în 
replică Traian Băsescu, folosind echivocul care îl caracterizează, a 
răspuns în doi peri: "Eu am recunoscut, dar şi Adrian Năstase 
trebuie să recunoască". ^ 

Zvonul câ Nati Meir ar avea o casetă compromiţătoare într-o 
bancă din Israel a făcut ocolul Pământului. Partidul lui Adnan 
Năstase ar fi oferit două milioane de euro. iar Alianţa lui Traian 
Băsescu ar da patru milioane pentru preţiosul document 

Presa "gay-lor" din Europa îl acuză acum pe Adrian Năstase 
pentru retorica lui contra homosexualilor. "Traian Băsescu este 
Satana pe Pământ, ţipa Octav Cozmâncă. "Nu putem rezolva 
problemele naţionale cu homosexualii' Aşa este. 

Nati Meir este un maestru al casetelor înregistrate pe sub masă 
El l-a înregistrat pe conaţionalul Alexandru Feldman pe când îi 
cerea să pună o vorbă bună la Bucureşti pentru nişte contracte în 
schimb, Feldman îi cerea acolo, o bagatelă: să intervină la 
Ierusalim pentru alegerea lui ca şef al Comunităţii Evreieşf din 
România 

Se poartă autodenunţul. 

Nati a pus la pâstru noua casetă deşucheată undeva într-o 
bancă din Ierusalim. O va scoate sau nu. încă nu ştim Mai degrabă 
o păstrează pentru alt "coledzi" A găsit şi explicaţia pentru care nu 
arată proba: "eu sunt profund religios şi nu vreau să L-a 
fotografiat şi pe Adrian Năstase când a venit la el la Nati acasă, 
însoţit de Ristea Priboi. Năstase a declarat că nu-l cunoaşte pe 
Nati, iar Nati strigă tare "Mintef 
Şi tot aşa.. 

Modelul ucrainean? 

Liderii opoziţiei au avertizat că partidul lui Adrian Năstase va 
frauda alegerile. Chiar dacă Traian Băsescu a precizat că nu va 
scoate lumea în stradă, unele asemănări cu Ucraina par 
evidente: 

- Leonid Kucima şi Ion lliescu au fost credincioşi relaţiei cu 
Moscova; 

- premierul Adrian Năstase a candidat pentru Cotroceni. ia fel ca 
premierul Viktor lanukovici; 

- Adrian Năstase a declarat că Traian Băsescu nu are fată de 
preşedinte. Viktor luşcenko, nu mai are faţă de preşedinte, după ce 
a fost otrăvit; 

- culoarea predilectă a lui Traian Băsescu este oranjul. la tel & 
pentru luşcenko, iar Adrian Năstase preferă albastrul; 

- regimul Kucima a fost acuzat de moartea zianstului Gheorghi 


j r ... „ t'X. v 3 ° oe moauea ziansiuiui omw»' 

unei elite hrăpăreţe Aceste elite hrăpăreţe au distrus satul V\3 Gongadze. decapitat pentru articolele lui contra guvernului 


românesc tradiţional şi fură fondurile europene 

Din nou apare aceeaşi întrebare care ar trebui să ne dea de 
gândit ;"Cum vor fi folosiţi banii europeni?” 

România va fi o zonă de incertitudini pentru Uniunea 
Europeană, "mărul putred care le va strica şi pe celelalte ", 
cum avertiza "Le Figaro" Românii îşi vând copiii, arată un 
reportaftransmis de Sky News Caz unic - România are b- - 
mai multe avorturi decât naşteri, România este “ultima fim'} 
ţară din Europa ". Televiziunile străine au transmis imagini i 
stranii cu "ţepele lui Bombonef din faţa Teatrului Naţional, 
imagini care au făcut înconjurul lumii. 

Această perspectivă apocaliptică pentru ţara noastră 
are o singură cauză, conform presei occidentale: clasa 
politică 

Oamenii de afaceri străini din România nu au nici un fel de 
slăbiciuni pentru şefii noştri de partide. Ei aşteaptă de la noul 
guvern să atace corupţia şi birocraţia, să lucreze deschis cu 
investitorii autentici, arată France Press, citându-l pe Gilbert 



losif Costinaş, un gazetar extrem de incomod din Timişoara a 
dispărut în condiţii similare şi a fost găsit mort după mai multă 
vreme. Un alt ziarist din laşi a fost condamnat recent pentru 
calomnie chiar dacă murisâ^flfe câteva luni. 

Tinerii români au fost foarte nemulţumiţi- Ei nu vor 
perpetuarea comuniştilor la putere. Cei puţin aşa 
* percepe toată presa mondială. "O campanie murdară, 
ţină de invective, cu multe lovituri sub centură", arată 
Le Nouvel Observateut 

Lume rea. Nu pricepe DEMOCRAŢIA LUI ILICI Au 
ieşit românii la vot, au optat. Foarte bine. Noi facem ce 
vrem cu opţiunile lor. Cine spune câ fraudarea 
alegerilor este un atentat la siguranţa naţională nu 
se pricepe la politică Unii au făcut turism electoral, 3U 
votat de zeci de on Şi ce dacă? Nu s-a întâmplat la 
V fel şi in 1946? 


pag. 4 


CUVÂNTUL LEGIONAR decembrie 2004 




















Eforie 

ÎNTREGIREA ROMÂNIEI 


Mică frescă a zilei de 1 Decembrie 1918 

Dintre numeroasele evocări consacrate 


acestei 


i 


nemuritoare zile am selecţionat câteva din amintirile unor f p-s 
martori oculari: 1 T l 


*Viscolul care bântcise în ajun se liniştise, luându-i locul 
un soare feeric, cu cer senin, de un puternic albastru, sub ~ 
care. pe zăpada proaspătă, razele soarelui delectau ochii j 
cu milioanele de diamante strălucitoare Oraşul era » 
pavoazat cu mii de steaguh tricolore ” (Laurenţiu * 
Oancea); 

"în acest decor ne-am îndreptat spre câmpia cetăţii, 
unde s-a adunat atâta lume, că umplea largul orizontului 
vennd ce dinir-un imens izvor." (P A. Boţian); 

“Pe sub poarta cetăţii curgeau 
neîncetat coloane de ţărani în haine de 
sărbătoare, cu drapele şi pancarte 
purtând numele satelor, având in frunte 
pe preoţii lor" (Valeriu Boeriu), 

"Pe vreme de iarnă grea, cu zăpadă 
şi viscol, au venit din toate părţile 
româneşti sutele, miile şi sutele de mii, 
pe jos, călări, cu căruţele şi cu 
trenurile. Am văzut la Alba lulia căciulile 


: 



tu/i r-—- 

Catedrala Unirii 

Alba lulia 



care guvernul de la Budapesta îşi menţinea încă aparatul de 
stat şi garnizoanele militare locale. 

Primirea delegaţiei la Bucureşti 

O delegaţie transilvăneană a Marelui Sfat Naţional a 
plecat spre Bucureşti la 3 dec. 1918 cu un tren format ad-hoc 
_dintr-o locomotivă şi două vagoane şi. conform relatărilor 
ziarelor epocii, a avut parte de o "primire împărătească 
! Atât peronul Gării de Nord. cât şi strada Griviţei păreau o 
<ţ mare de oameni Erau de faţă membrii guvernului şi ai 
Marelui Stat Major. în frunte cu Ion I C Bratianu şi gen C. 
Prezan, reprezentanţii Academiei Române, delegaţii 
regimentului transilvănean "Avram lancu”, precum şi 
reprezentanţii coloniei săseşti din Bucureşti 

in ziua de 14 dec 1918 a avut loc 
marea recepţie din Sala Tronului, unde 
fl-'V 1 Actul Unirii a fost predat regelui 
' Ferdinand. 

"Românii din Transilvania, Banat şi 
Ţara Ungurească, adunaţi prin 
reprezentanţii lor legali la Alba lulia, în 
ziua du 1 Decembrie 1918, au decretat 
unirea lor şi a acestor teritorii cu 
Regatul român. Prin această unire s-a 
ni al neamului românesc: unirea Intr- 


Maramureşului. pălănile Câmpiei, cuşmele Banatului, sumanele împlinit visul de o mie de a 
Tării Bârsei şi ale poienarilor sibieni .” (ziarul " Unirea" din decembrie un singur stat a tuturor romanilor. Această unire este o cennţâ a 

istoriei, fiindcă neamul românesc, de la zămislirea sa şi pana 

' Locul de adunare a fost platoul din spatele cetăţii. în fata astăzi, a rămas unul, şi etniceşte nedespărţit, posedând în 
actualei catedrale ortodoxe, numit Câmpul lui Horea, la marginile aceleaşi margini geografice pamantul Daciei lui Traian* Deci 
căruia se înalţă culmile înzăpezite ale dealurilor Mamutului şi îmbucătăţirea lui sub diferite dominaţi uni străine a fost o 
Mârtâului De o parte şi de alta a drumului se aflau ostaşii Gărzilor nedreptate istorică. Această nedreptate se înlătură astăzi 
Naţionale formate în majoritate de moţi. "îmi amintesc de parcă a (fragment din discursul reprezentantului delegaţiei transilvănene^ 


fost ieri că erau îmbrăcaţi in sumane de pănură albă şi aveau 
căciuli ca Mihai Viteazul" (Pavel Maliţa) 

Momentul proclamării Unirii 

în procesul-verba! al şedinţei se precizează că momentul în care 
s-a produs proclamarea Unirii a fost ora 12. Dintr-un colţ al sălii a 
izbucnit vechiul cântec "Pe al nostru steag e scris unire ", 
transmiţând efluviile lui întregii asistenţe care l-a cântat cu 
înflăcărare. S-a dat apoi citire Hotărârii Adunării de unire 
necondiţionată a Transilvaniei cu patria-mamă, România. 

Uraganul de aplauze care a urmat după citirea punctului 
privitor la Unire, a durat circa 10-15 minute. După încetarea 
aplauzelor s-a deschis un geam la parter, în cadrul căruia a apărut 
tânărul profesor Ovidiu Hulea, originar din comuna Galda de Jos, 
care. cu o voce tunătoare, a adus la cunoştinţa mulţimilor care 
aşteptau înfrigurate înfăptuirea unirii, strigând din adâncul 
plămânilor, cât a putut de tare: «în clipa aceasta s-a hotărât şi 
s-a proclamat unirea Ardealului cu România , patria mamăI» 
La auzul acestor cuvinte poporul masat pe străzile de jurul clădirii a 
izbucnit în chiote de bucurie. «Vivat, trăiască România Mare. 
trăiască Unirea 1 » - care parcă nu mai aveau sfârşit .” fav. Iulian 
Trifu, unul din membrii Gărzii Naţionale) 

Dacia lui Traian şi România unită pe timp scurt de Mihai 
Viteazul şi-a luat fiinţă pentru toate timpurile cât va trăi neamul 
românesc pe pământ (zia;ul " Libertatea " din Orăştie, condus 
de protopopul loan Moţa). 

Mari manifestaţii în ţară 


Imediat după Adunarea de la Alba lulia, armata romană 
care în urma denunţării păcii de la Bucureşti trecuse din nou 
Carpaţii la 24 nov. 1918, oprindu-se însă la izvoarele Mureşului, 
pentru a lăsa Adunării întreaga libertate de manifestare, şi-a 
început înaintarea spre noile hotare vestice ale poporului 
român. Entuziasmul primirii şi înaintării armatei României a fost de 
nedescris. în toate localităţile s-au organizat în onoarea ei 
manifestaţii ample şi însufleţite. în lungul tuturor şoselelor fâlfâiau 
victorioase drapelele patriei, iar inscripţiile de "Bine aţi venitr. 
scrise în trei culori, străluceau la marginea fiecărei comune. 

Finalizarea diplomatică a Unirii 

Până la jumătatea lui ianuarie 1919 trupele române au reintrat 
în toate localităţile aflate la est de linia demarcaţională Zam- 
Ciucea-Sighet, stabilită prin Armistiţiul încheiat la Belgrad în 
13 nov. 1918 de guvernul maghiar cu trupele aliate. Stabilirea 
acestei linii care menţinea autoritatea guvernului de la 
Budapesta asupra versantului vestic al Munţilor Apuseni şi a 
oraşelor Satu Mare, Oradea, "Salonta, Beiuş, Arad a provocat o 
serioasă îngrijorare. Aceasta avea să se accentueze cu atât mai 
mult cu cât la 9 dec. 1918 contele Karoly a comunicat Consiliului 
Dirigent refuzul guvernului maghiar de a recunoaşte Hotărârile 
de la Alba lulia, fapt ce a determinat din partea autorităţilor 
maghiare noi acte de represiune împotriva populaţiei 
româneşti care participase la Adunarea de 13 Alba lulia 

Pentru a se pune capăt acestei stări de lucruri, guvernul roman 
a intervenit pe lângă Comisia de Armistiţiu, cerându-i să 


Fiind duminică, evenimentul a fost anunţat şi binecuvântat extindă linia demarcaţională româno-maghiară până la limita 
de preoţi din uşa tuturor altarelor bisericilor româneşti, din revendicărilor teritoriale româneşti Cererea a fost admisă ia 20 


toate satele şi cătunele. Concomitent cu Marea Adunate de la 
Alba lulia s-au ţinut alte sute de adunări populare care s-au 
organizat în aceeaşi zi în aproape toate localităţile din 
Transilvania: Blaj, Braşov. Beiuş, Caransebeş, Făgăraş, Gherla, 
Haţeg. Lugoj, Nâsăud, Orăştie, Sebeş, Sibiu, Şimleu etc., la care 
au luat cuvântul numeroşi fruntaşi politici şi cărturari Sute de mii 
de oameni au ţinut să-şi mărturisească adeziunea prin 
nenumărate declaraţii, scrisori şi telegrame: din jud Hunedoara 
au fost trimise Adunării 31198 de adeziuni, din jud. Sibiu 11914, din 
Târnava Mare 8236, de la Braşov 7073, de la Făgăraş 4132 etc 
Telegrama Academiei Române care exprima bucuria pentru 
Unire purta semnăturile marilor cârturan P. Poni. lacob Negruzzi, 
Simion Mehedinţi, Grigore Antipa, Dim. Onciul, Victor Babeş Gh 
iŢiţeica, I Bianu, Al Lapedatu, Vasile Pârvan, Nicolae lorga ş a 
Astfel de manifestaţii s-au făcut chiar şi în oraşele în 

CUVÂNT! II. L2X20NAR 


martie 1919. in urma acestei hotărâri trupele române s-au pus a<. 
nou in mişcare, fâcându-şi intrarea în Beiuş, Satu Mare şi Care" 
Mari, iar la 3 mai în Oradea 

Nu ne vom referi la marea acţiune diplomatică desfăşurată de 
guvernul român în cadrul Conferinţei de Pace de la Pans. 
limitându-ne să amintim că Hotărârile Adunării de la Alba lulia au 
fost recunoscute de către marile puteri aliate şi că au fost 
consacrate prin Tratatul de Pace de la Trianon {4 iunie 1920), 
tratat care a fost acceptat şi de Ungaria. 


PRECIZARE: Despre completa întregire a României se poate 
vorbi la 9 Aprilie 1918, când Consiliul National al BASARABIEI a 
hotărât , si el . unirea necondiţionată cu patria-mamă 



decembrie 2004 


pag.5 — 










































TÂNCÂBEŞTI 2004 


Motto: 

"Adu-Ţi aminte. Doamne, de toţi ai mei 
Primeşte-i sub scutul Tău. laită-i şi 
odihneşte-i. 

Dă-le putere celor vii şi biruinţă asupra celor 
potrivnici, pentru înflorirea României creştine 
legionare şi apropierea de Tine, Doamne, a 
Neamului nostru Românesc, întru nădejdea 
învierii lui 
Amin." 

(rugăciunea Căpitanului) 



Chiar de la înfiinţarea sa. "Acţiunea Română" a comemorat an de 
an, tragicul eveniment din noaptea fatidică de 29/30 noiembrie 1938. in 
pădurea de la Tâncâbeşti, unde a fost strangulat Fondatorul Mişcăm 

Legionare împreună cu 13 camarazi. Nicadorii şi Decemvirii 

*** 


Ca întotdeauna, din faţa Hotelului Nord a plecat la ora prânzului un 
autobuz plin cu oameni care au vrut să participe ia ceremonia şi 
parastasul de pomenire a Căpitanului şi a camarazilor săi asasinaţi in 
bezna nopţii, în urma cu 66 de ani 

Dar numărul participanţilor a fost cu mult mai mare La troiţa din lemn 
masiv lucrată de meşterul legionar Fane Georgescu şi-au dat întâlnire 
alături de bucureşteni, şi câteva mici delegaţii din alte judeţe ale ţării 

în urma anunţurilor date (în revista noastră şi în ziarul "României 
liberă”) au sosit oameni din toate colţurile ţarii. 


Ne face plăcere sa subliniem, in primul rând. prezenţa celor douăzeci 
de gălăţeni ai filialei noastre, conduşi de camarazii Ion Cucu şi Nicu Antomu, şi veniţi, in mod special, cu un microbuz 



Au mai sosit, tot cu vehicule proprii, şi alţi oameni, din jud Dâmboviţa şi Buzău, care au dorit să participe alături de noi la 
comemorarea Şefului Mişcăm Legionare 


în faţa troiţei de lemn înconjurată de lumânări aprinse şi flori, preotul Marian Stroe de la . 
biserica Dichiu (aflată în apropiere de sediul "Acţiunii Române"), a oficiat împreună cu ' 
diaconul său şi cu un alt preot venit din provincie, într-o atmosferă de înălţare spirituală şi 
reculegere, slujba de pomenire. 


• w ; 


Aşa cum am mai scris şi în reportajul de anul trecut de la Tâncâbeşti, cum legionarilor nu 
le plac discursurile lungi, nici acum acestea nu s-au făcut auzite 

Omagiul adus Căpitanului şi camarazilor săi s-a făcut în tăcere şi reculegere, o 
comemorare sfâşietoare care reflectă sugestiv adevărul că "manie dureri sunt mute" 


Organizatorul comemorării, dl Nicador Zelea Codreanu. nepot al Căpitanului, a adresat 
apoi câteva cuvinte participanţilor, mulţumindu-le pentru prezenţă şi exprimându-şi 
totodată regretul că mulţi dintre simpatizanţii legionari nu sunt prezenţi decât la 
parastase, solicitându-i să-şi manifeste existenţa ca simpatizanţi măcar prin mici 
activităţi de sprijinire a eforturilor legionarilor. 



*** 


Sub un soare blând şi strălucitor de toamnă, aşa cum a vrut 
Căpitanul să facă România, dacă nu i s-ar fi curmat în mod odios 
viaţa, preşedintele "Acţiunii Române" şi directorul H 
legionar, camaradul senator legionar Nicador Zelea Codreanu, a 
făcut apelul. 

In liniştea pădurii se aude primul nume 

- Comehu Zelea Codreanu 1 

- Prezent! răspund cei peste o sută de participanţi, toţi într-un 
glas, ducând mâna dreaptă îa mimă şi apoi inâlţând-o spre cer, în 
salutul legionar 

Se aprinde o făclie care se depune lângă florile care 
înconjoară troiţa 

De încă 13 ori s-a strigat "Prezent!" însoţit de salutul legionar, 
când au fost pomeniţi Nicadorii, adică Ion Caranica. Dorii 
Behmace, Nicolae Constantinescu. şi Decemvirii, adică Ion 
Caratânase, losif Bozântan, Ştefan Curcă. Ion Pele, Grigore 
State. Ion Atanasiu. Bogdan Gavrilâ, Radu Vlad, Ştefan 
111 Georgescu şi Ion Trandafir 


4_ n pag e 


r 


4 |i\ \NT4il IFC.IONAH decembrie 2004 



































: Dupâ minutul de reculegere păstrat în memoria martirilor legionari, cele 14 torte arzând au fost înmănuncheate: 

•formând una singură Moment prielnic pentru a răsuna in pădure "Cântecul legionarilor căzut! şi Imnul Legiunii 


Apoi s-a servit tradiţionala pomană 


A * 


' Â ^ ^ 

> 1 7v - 

X ir . f. 






Comemorarea din pădurea Tâncâbeşti a fost relatată in ziarul bucureştean "Realitatea românească" şi la televiziunea din Galaţi 
Expres TV Admirabilul reporter şi preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din Galaţi, dl Silviu Vasilache, s-a deplasat special, ca şi la z 
iunie 2004, pentru a face un reportaj despre legionari 



în încheiere dorim să subliniem un aspect important : - „ 

Fireşte cei mai mulţi dintre participanţi sunt persoane în vârstă, decanii lor fiind senatorii legionari av helu Rusu, dr. Şerban 
Milcoveanu şi dr Vasile Grigoriu. trecuti de 90 de ani Rândurile vârstnicilor se răresc, de la an la an, din motive cunoscute, pe care 
nu ne face plăcere să la amintim, dar golurile lăsate de aceştia se umplu cu tineret: făclia legionara este in mâini bune, are cui 
să fie predată, şi nu se va stinge! 


#*+ 


P Ş : şj de data aceasta câţiva simpatizanţi ai lui Horia Sima au căutat să umbrească comemorarea din pădurea Tâncâbeşti şi 
sâ provoace un nou scandal. 

înainte insă de a relata despre acesta, vom face o scurtă trecere în revistă a incidentelor provocate de simişti la comemorările 

Căpitanului din ultimii ani: „ . 

în 2001. deşi se stabilise că se vor comemora numai cele 14 victime, prof Bucescu de la Fund. (simista; George Mânu a vorcit 
elogios de groparul Legiunii, iar acum doi ani, în 2002, a recidivat. în ciuda faptului că promisese, de fată cu toţi participanţii, că nu va 
vorbi de epigonul Căpitanului, ceea ce i-a determinat pe participanţii indignaţi să-i întrerupă discursul 

De aceea, anul trecut, pentru a evita aceste aspecte neplăcute, comemorarea evenimentului a avut loc după amiaza, şi totul 

s-a desfăşurat normal. 


în această toamnă, însă, s-au strecurat în autobuzul nostru nişte indivizi certaţi cu morala şi bunul simţ, lipsiţi de un respect 
elementar faţă de un parastas şi mai ales, faţă de evenimentul comemorat: un oarecare Cnsti Neagoe. un altul pe nume Eleodor 
Enăchescu. din Piteşti, şi un al treilea, desprins parcă din picturile lui El Greco şi Modigliani, datorită figurii sale neverosimil de alungite şi 
încadrate de plete încâlcite Acesta din urmă bombănea întruna nu-i plăcea nimic, dar când a fost întrebat de ce răspundea invanabil 
"No comment 1 " - atât îl ducea ţeasta La întoarcerea spre Bucureşti cei trei amintiţi au vociferat violent, au insultat suburban senatorii 
legionan şi pe Nicador Zelea Codreanu. încercând să provoace scandal cu orice preţ Apoi au împărţit o broşură în care se arată meritele 
extraordinare (?!) la ridicarea troiţei, ale unui anume cetăţean elveţian pe nume Nichi Constantmescu şi ale altora stabiliţi în Canada şi 
SUA, în timp ce toată activitatea lui Nicador Zelea Codreanu era negată cu rea credinţă sfidătoare, şi au zbierat câ vor împiedica 
parastase viitoare la Tâncâbeşti, sub pretextul că la troiţa Căpitanului nu se pot face slujbe religioase fără permisiunea expresă a 
cetăţenilor din străinătate sus amintiţi (??!) Iar s-a pomenit de ‘'continuatorul" H Sima. spre indignarea manifestă a tuturor pasagenlor 
Promitem. In mod ferm. câ la anul vom face o triere a participanţilor, pentru a se evita asemenea încercări stupide, repetate, de 


umbnre a solemnităţii momentului comemorat 


<£/ni/uzn, 


pag. 7 


CUVÂNT ua IFOJONAJÎ decembrie 2004 






































SCURTA INTRODUCERE LA CAP. III AL SERIALULUI 

Simiştii sărbătoresc în fiecare an ca "mare biruinţa înfiinţarea 
statului naţional-legionar de la 14 sept. 1940. 

De fapt însă, un imens capital moral şi politic, adunat de Mişcare in 10 ani, 
cu jertfa Fondatorului şi a elitei legionare, a fost risipit in doar patru luni de 
colaborare la guvernare, compromiţând imaginea Mişcării în ochii opiniei 
publice şi ai istoriei 

în condiţii grele, de prigoană, Căpitanul a reuşit să creeze, să 
organizeze, să educe şi să ridice o Mişcare, pornind ”de la zero", iar în condiţii 
extrem de favorabile, cel ce s-a ridicat la şefia acestei moşteniri a reuşit s-o 
compromită in doar patru luni. 

Notă: Pentru o înţelegere mai bună a relatărilor memorialistului (pe care le-am reprodus 
întocmai) , am considerat utile câteva comentarii însoţite de subtitluri şi sublinieri în text 


2$ia caââeJe 

SUNT SIMIST, DAR MĂ TRATEZ (III) 

(continuare din numărul trecut) 


**• 


HORIA SIMA - ” Era libertăţii , voi. I (Ed. " Gordian ”, Timişoara, 1995) 


- citate şi comentarii - 

ÎNFIINŢAREA STATULUI 

LIMITELE PUTERII LEGIONARE 

Statul "naţional-legionar” a fost constituit numai după ce 
Sima, reprezentant ai Mişcării, şi-a luat oficial angajamentul de 
a-l urma şi asculta necondiţionat pe gen. Antonescu: 

w Mişcarea Leqicnară răspunde cu toată însufleţirea si toată 
bucuria la chemarea Generalului Antonescu . fiind gata să-l urmeze 
în orice împreiurare şi să se identifice cu fiinţa noului Stat", (pg 25) 

N. RED.: Decretul de constituire a statului naţional-legionar: 

"1. Statul Român devine Stat NaticnaJ-Leqionar 

2. Mişcarea Legionară este singura mişcare recunoscută în noul 
Stat, având ca ţel ridicarea morală şi materială a poporului român şi 
dezvoltarea puterilor lui creatoare. 

3 Domnul General Ion Antonescu este Conducătorul Statului 
National-Legionar şi Şeful Regimului Legionar . 

4 Domnul Horia Sima este Comandantul Mişcării Legionare 

5 Cu începere de la data acestui înalt Decret , orice luptă între 
fraţi încetează. 

Dat în Bucureşti, la 14 Septembrie 1940 \ (pg 25-26) 

N. RED.: Deci nu se preciza nicăieri că legionarii deţineau o 
anumită putere în stat ! Generalul , conducătorul cu puteri 
depline al statului, le-a acordat funcţii , având însă dreptul . 
consfinţit de lege , să le revoce oricând . 

Mai mult: gen. Antonescu era şeful regimului naţional- 
legionar, deci supervizorul lui Sima pe linie politică . 

ÎN PAS DE MARŞ ... SPRE DISTRUGEREA LEGIUNII 

Cu chiu, cu vai, cum am văzut, Sima a reuşit să ajungă şi la 
guvernare. Să urmărim ce-a făcut în continuare: 

Pnn biruinţa de la 6 Septembrie, nu numai că i-am recuperat oe 
mai toti legionarii care se risipiseră în decursul prigoanei cariiste 

dar s-au creat şi condiţii psihologice obiective pentru a face noi 

recrutăn din masele larg ale poporului Rândurile noastre s-au 
îngroşat în lunile următoare luând aspect de avalanşă ." (pg. 35) 

N. RED.: Sima i-a "recuperat" pe cel care "se risipiseră în 
decursul prigoanei cariiste ", adică a adus din nou în Legiune 
elementele slabe, care dezertaseră, care nu rezistaseră 
examenelor specific legionare: răbdare, credinţă, vitejie, 
responsabilitate, sacrificiu personal. 


"NAŢIONAL-LEGIONAR” 

Apoi a făcut masive "recrutări" " din masele largr ; rândurile 
s-au " îngroşaf', luând " aspect de avalanşă"l Ori, în aceste 
condiţii, rezultatele nu puteau fi altele decât cele pe care ie 
vom vedea. 

REPETENT LA EXAMENUL DE MATURITATE 

Vorbele umflate, înşirate ditirambic de Sima pe zeci de 
pagini, că gândul lui era doar la ţara pe care vroia să o salveze, 
sunt “dinamitate" de el însuşi: 

'în România se produsese un qqi politic şi dacă nu eram noi să-t 
umplem, veneau alţii , aceleaşi forţe, sub altă etichetă, si Lecmnea - 
putea aştepta mult si bine să fie chemată ia putere * (pg 32 ) 

N. RED.: Dar guvernarea nu se poate face cu umplutură: 

Trebuia să trecem un alt examen, de altă natură E^amenu 1 
maturităţii politice Una e să dezlănţui o revoluţie şi cu totul altceva 
este să administrezi o tară ' (pg. 41) 

"Trebuie să recunosc că legionarilor le lipsea experienţa 
Statului . f\iu erau familiarizaţi cu mentalitatea de Stal . : pg 41) 

N. RED.: Deci, deşi legionarii "nu erau familiarizaţi cu 
mentalitatea de Star, Sima s-a înghesuit la guvernare, 
angajând răspunderea Mişcării. 

Cum ar fi puiuţ sâ "salveze ţara”, dacă nici măcar nu ştia 
cum, "legionarilor lipsindu-le experienţa statului"? 

Aşa cum au demonstrat toate evenimentele ulterioare, Sima 
a pierdut tocmai acest "examen al maturităţii politice" de care 
vorbeşte. 

O întreagă g eneraţie ne stătea la dispoziţie ca $3 colaboreze la 

crearea Statului National-Leqionar "(pg 45 ) 

în câteva judeţe organizaţia era asa de slabă încât nu aveam 
de unde s ă alea viitorii prefect, ’ (pg. 50) 

N. RED.: Do contradicţia evidentă dintre cele două afirmaţii 
de mai sus se sesizează orice om cât de cât normal. Dar nu şi 
Sima. 

Până la urmă, în ciuda încurcăturii de minciuni şi scuze, 
adevărul iese la suprafaţă: Sima n-avea destui oameni capabili 
pentru funcţiile primite, în ciuda "avalanşei" de legionari făcuţi 
peste noapte! Ceea ce crease Căpitanul şi în zece ani şi 
distrusese Sima într-un an ( 1938 / 1939 ) - adică o elită legionară 
- n-a mai putut fi realizat niciodată. 


REALIZĂRILE REGIMULUI NAŢIONAL-LEGIONAR 


Mo "° : ’^ SJRJSMm Bomîniâ Leaienm SJ» cum o visa Mo,a. (p9 32) 


La pg. 172 - 220 Sima enumeră conştiincios realizările asasinaţi la Vaslui „ ,■ . , 

regimului: reapariţia ziarului:Libertatea " Cuvântul’ devenit ziar al laşului ca oraş al mZ&T, f '°° a e pentru lon Mo(a P™* 3 ™** 
Mişcăm: reaparifia ziarului 'Axa". emisiuni de timbre legionare. Decembneicu man,(&sta 1 ie ): sărbătorirea zilei de 10 

retipdnrea unor cărţi legionarei conferinţe la radio, reînfiinţarea N RFD • riam*» ... 

bătăliei fierului vechi, reînfiinţarea unui dispensar pentru săraci unor emisiuni unor 9ărzi ’ a unor funera "^ 

încadrarea în Mişcare a Asociaţiei -Prietenii Legiunii’; deschiderea politic denotă o 5 para21, ca " reali2are " a unul reg 
Universităţii Transilvane la Sibiu [n. red.: adică mutarea la Sihiu a Bine ră ciJ? P - de bun s,m * ?• un cinism rar întâlnite. 
Universităţii de la Cluj/ organizaţia Munca legionară An, or . 1 din nov 19401 ?» n ' a „ mre 9 istrat marele cutremur de pământ 
tgionar gărzile legionare motorizate retnhumarea iegio, nio 03 succes " al regimului! 


pag. 8 


CUVÂNTUL LEUONAJt decembrie 2004 























































































" * """" Din cele 17 realizări enumerate de Sima fac parte: 3 
--““reapariţii de ziare, un ciclu de conferinţe la radio, 
emisiuni de timbre legionare, o mutare de Universitate, 
încadrarea "Prietenilor Legiuni T 9 în Mişcare, motorizarea 
gărzilor legionare, 2 reînhumări şi 2 sărbătoriri cu manifestaţie. 

Scăzând pseudorealizările de mai sus, rămâne un număr 
mult mai mic: retipărirea unor cărţi legionare, reînfiinţarea bătăliei 
fierului vechi reînfiinţarea unui dispensar pentru săraci, organizaţia 
"Munca legionară” şi "Ajutorul legionar”. 

Dar Căpitanul le făcuse, cu succes, pe toate acestea , fără a 
fi la guvernare - ba încă suportând bătăi, prigoane şi închisori . 

în ceea ce priveşte încadrarea Asociaţiei "Prietenii 
Legiunii în Mişcarea activă, atragem atenţia că a reprezentat o 
gravă abatere de la linia fixata de Căpitan: "Ei sunt cu totul în 


afara organizaţiei legionare, ale cărei legi de primire 

sunt cu mult mai severe " ("Cărticica şefului de cuib") 

Menţionăm încă două realizări, pe care Sima nu le tn 
la acest capitol, ci separat: rejudecarea procesului trucat 
din 1938 al Căpitanului şi reînhumarea lui la Casa Verde. 

De asemenea, mai menţionăm că legionarii au contribuit la 
refacerea agricolă a ţării în acel an, la ridicarea nivelului de trai 
al muncitorimii şi la-crearea unui excedent bugetar . 

Dar cine să-şi mai aducă aminte acum de mărirea salariilor 
muncitorilor de atunci? Sau de excedentul bugetar al anului 
1940, de munca încordată a mii de legionari oneşti? 

în schimb, de abuzurile poliţiei legionare, de gravele abateri 
de la linia legionară, de masacrul de la Jilava, de asasinarea lui 
lorga, răsună încă istoria, umbrind nu numai realizările ck 
atunci, ci însăşi imaginea Mişcării. 



PARTICULARITĂŢI ALE REGIMULUI SIMIST 



CELEBRA POLIŢIE LEGIONARĂ 
Poliţia Legionară a fost un corp distinct, 
separat de Poliţia oficială a statului: 

n Prin . Corpuri Auxiliare ” înţeleg acele 
formaţii legionare care aveau misiunea să stea 
într-ajutorul organelor poliţieneşti ale Statului, 
in perioada de trecere de la vechiul regim 

carlist la noul regim legionar ” (pq 239) 

Politia Legionară a jucat un rol important 
în prima fază a guvernării, când s-a decis 
arestarea uneltelor care au participat la 
execuţii de legionari/' ( pg. 239) 

N. RED.: Deci Poliţia Legionară fusese 
înfiinţată temporar, "în perioada de trecere de la vechiul regim 
carlist la noul regim legionari ’, când încă legionarii nu deţineau 
Ministerul de Interne. Dar: 

Politia Legionară s-a constituit mai întâi in Capitală şi apoi 
extins în toată tara / (pg. 239), "Aceste nuclee au format baza 
Politiei Legionare de mai târziu, din perioada guvernăm . "(pg 239) 

N. RED.: Sima a menţinut si organizat Politia Leqionajă în 
paralel cu Politia oficială a statului , deşi legionarii deţineau 
acum, oficial, Ministerul de Interne , Prefectura Politiei Capitalei 
si Direcţia Siguranţei şi Politiilor din tară: 

"După ce Politia Leoionară s-a organizat în toată ţara, am dat o 
nouă circulară prin care am stabilit atribuţiile ei de auxiliară a 
Politiei de Star ţpa. 239) 

N. RED.: Deci însuşi Sima, era, de fapt, răspunzător direct 
de Politia Legionară . Membrii acesteia s-au amestecat jn 
Politia statului, creând confuzii şi compromiţând imaginea 

întregii Politii si a întregii Mişcări . Caz unic în lume , existenţa 

simultană a două poliţii, adică o poliţie paralelă cu cea oficială! 

Abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de noii legionari fuseseră 
însă enumerate chiar de Sima (încercând însă să le atenueze 
gravitatea), violări de domiciliu, percheziţii şi arestări ilegale, 
confiscări ilegale si însuşiri de bunuri : 

-Funcţionarii de politie, legionari, fără îndoială că au săvârşit 
astfel de delicte Nefamiliarizati cu resorturile vieţii publice, treceau 
uneori peste bariera legalităţii ." (pq. 233) 

N. RED.: Aceste delicte grave, comise tocmai de "cămăşile 
verzi” care se angajaseră oficial să apere ordinea şi legalitatea, 
au creat numeroase conflicte: cu populaţia, cu şeful statului, 
cu legaţiile diferitor ţâri, fapt ce a afectat profund imaginea 
Mişcării nu numai în ochii opiniei publice de atunci, ci şi In cei 
ai posterităţii. 

Au existat şi cazuri mai grave de dezordine şi anarhie. pe_care 
le voi trata in alte capitole, fiind legate de anumite momente ale 
guvernării noastre şi având nevoie să fie explicate prin ansamblul 
împrejurărilor care s-au produs (pg 233) 

N. RED.: Vom vedea în cap. viitor că aceste ‘'cazuri mai 
grave” se referă, de fapt, la masacrul de la Jilava din noaptea 
de 26/27 nov. 1940. 

LEGIONARII S-AU ÎMPUŞCAT ÎNTRE El 

Sima pretinde că la sediul legionar a fost organizat un atac: 

n Cum era posibil, cum era de imaginat măcar, ca fe giQ na n i_să 
pătrundă cu forţa în propriul lor sediu, când intrarea era liberă 
pentru toată lumea, respectând un obicei stabilit încă de pe timpul 
Căpitanului?" (pg 248) 

N RED : Observăm (ca şi în alte rânduri, de altfel) o 
^ ^con tradicţie flagrantă în spusele lui Sima: păi daca intrarea 


ar fi fost intr-adevăr liberă, cum ar fi putut 
pătrunde legionarii "cu forţa"?\ 

lată, de fapt, ceea ce Sima numeşte 
"atacul de la sediu": 

Profesorul Codreanu. întovărăşit de vreo 20 
de leoionari . au pătruns Jn curtea sediului , a 
urcat scările si a intrat în camera din fun d unde 
era biroul Căpitanului aşezându-se pe scaunul 

Ijjj (pg 248) 

N. RED.: Da, în aceasta a constat aşa- 
zisul "atac” al sediului: tatăl Căpitanului a 
intrat în sediu însoţit de 20 de legionari! 

_1 HHH Reacţia gărzii de la sediu însă a fost 

uluitoare: legionarii veniţi la propriul sediu au fost imediat 
arestaţi, pur şi simplu, fără vreo justificare. 

" Lăsându-I pe Profesor să intre oarda legionară i-a opnt pe 
însoţitorii lui să-l urmeze şi pe măsură ce apăreau în anticameră îi 
pofteau să coboare în subsol, unde erau imobilizaţi şi identificau 
(pg 248) 

N. RED.:-însuşi tatăl Căpitanului (membru al Senatului 
Legionar încă din 1929, deputat legionar în 1931 şi 1932, 
candidat pe listele Partidului 'Totul Pentru Ţară' 193.'. 
orator legionar, închis mereu şi prigonit pentru credinţa 
legionară) era făcut prizonier în sediul legionar, iar legionarii 
care veneau cu el erau imobilizaţi , fără nici o discuţie! Şi asta 
în vremea stalului “naţional-legionar”... 

Dar oare tatăl Căpitanului şi legionarii care îl însoţeau 
intenţionaseră să "atace" sediul? Să vedem mai departe: 

“Marea majoritate mei nu ştiau despre ce este vorba şi nio unui 
difttre ei n-a opus cea mai uşoară rez i stenţă .' (pa ,248) 

N. RED.: Deci legionarii care veniseră ia sediul lor împreună 
cu tatăl Căpitanului, imobilizaţi instantaneu de proprii 
camarazi, " nu ştiau despre ce e vorba şi nici unul dintre ei 
n-a opus cea mai uşoara rezistenţă 

Despre ce atac se poate vorbi atunci ?! 

Minciuna lui Sima este clar dovedită pentru oricine şi restul 

povestirii lui nu mai face doi bani , dar cum nebunia nu s-a 

oprit aici, redăm încă două citate: 

“Au început să curgă legionan din toate părţile Toate cercurile 
se mobilizaseră şi au început să trimită intănri De io Pre fectura de 
Politie, de la Răzleţi de la Muncitori, de la Studenţi de la_G _ărzle 
Incazarmate au năvălit spre sediu mase mar, de legionan. neşttmd 
exact ce s-a întâmplat, dar tofi cu gândul să sară Jn ajutorul ceioi 
din mtenor (pg 248) 

N. RED.: întâlnim (din nou) aceeaşi expresie sugestiva 
"năvălire a maselor legionare " (folosită şi pentru proiectul 
loviturii de stat de la 3 sept. 1940). 

Pare-se că "năvălirea" e o caracteristică a "perioadei 
Sima": oamenii dau buzna, bezmetici şi necuvântători, fără a 
discerne realitatea, dar cu pistolul pregătit 

In acest schimb nenorocit de focun au căzut loviţi modal doj 
leoionari ; Carol Câzănescu din Prahova, un element cunoscut de 
mine. care făcea parte din vestita falangă de luptători din acest 
judeţ şi Gheorghe Ţărău din Ardeal, recrutat pentru Politia 
Legionară Dmtro prea mare desfăşurare de forţe. legionara 
aparţinând d.fentelor comun nu s-au recunoscut între ei şi au m jrps 
unu într-altn " (pg 249) (continuare în numărul viitor 


CUVÂNTUL LEGIONAR decembrie 2004 




pag. 9 


































































































Waste /epteaasâ ce/etfră 

GHEORGHE ISTRATE - "FRĂŢIA DE CRUCE’ 


(III) 

(continuare din numărul trecut) 

GREŞEALA SI REPARAREA El, PEDEAPSA LEGIONARĂ altceva, pe care oficialitatea de astăzi nu-l are. Este sufletul 
Până la desăvârşirea legionară fiecare este predispus greşelii legionar. Valul de energie spirituală izvorâta din acest suflet 
Păcat este însă atunci când nu se recunoaşte greşeala legionar, insăşi misiunea sa istorica mana tinerelul romanesc 
făcută $i când nu se repară. s P re Mişcarea Legionară. 

Păcat este, de asemenea, când se repetă. Acest conţinut interior, sufletesc, lipseşte oricărui fel da 

" Pedeapsă înseamnă in concepţia noastră obligaţia pe care organizaţie tinerească pe care ar urca s-o creeze - artificial - 
o are omul de onoare de a repara greşeala sa. Odată aceasta oficialitatea de astăzi. 

ispăşită omul este liber de povara ei, ca şi când nu s-ar fi întâmplat Situaţia acestor organizaţii oficiale ne-a înfâţişat-o Căpitanul, 
nimic" spune Căpitanul la carte. (...) dând exemplul a două butoaie, identice ca formă exterioară, însă 

" Legionarul va trebui să spună «Am greşit, dar am plătit. Nu unul plin, iar celălalt gol. Lâsându-le pe amândouă în soare, în 
sunt dator ca nimic.» în al doilea rând voiesc să iasă din mintea ploaie, sub intemperiile vremii, nu după mult, butoiul gol se 

legionarilor că a-şi plăti prin pedeapsă un rău pe care l-au făcut, dogeşte, se distruge, pe câtă vreme butoiul plin rezistă, rezistă 

este ceva ruşinos. Nu. Este ceva sfânt, pentru că restabileşte o sub toate intemperiile ... (...) 

dreptate pe care ţu aj rupt-o. un echilibru pe care l-ai desfiinţat b Organizaţiile neoficiale: Negreşit că vor fi încercând şi 
Wu e nimeni "pierdui când primeşte o pedeapsă, suntem ca toţii partidele politice sâ-şi creeze organizaţii tinereşti asemănătoare 
pierduţi atunci când închidem ochii la greşelile legionarilor, alor noastre Mai puţin probabil, întrucât toate partidele politice 
pentru că ne sfărâmăm linia de viaţă legionară, legile noastre. în nu lucrează decât pe plan actual; nu se gândesc prea mult la 
virtutea cărora trăim ca legionari în lume." viitor. în orice caz, chiar dacă ar face-o, fraţii de Cruce nu au a se 

CÂND SE DEZLĂNŢUIE FURTUNA război cu ei. Cine vrea să intre acolo, la capcană, n-are decât Va 

Aceasta este cea mal bună ocazie de a-l cunoaşte. Acum, la deschide el ochii mai târziu Noi avem gândurile noastre, planul 
furtuni, cine rămâne, căci în vremi de soare, toată lumea se nostru de lucru, şi n-o să ne irosim în luptă stearpă cu ei De 

declară capabilă. asemeni, nici cu comuniştii. Cel mult putem sta de vorbă cu fiecare 

MINORITARII. MÂNDRIA NAŢIONALĂ din cei care credem că sunt comunişti şi să le explicam greşeala pe 

La o şcoală se poate întâmpla să fie şi minoritari. Care care o fac pornind pe acest drum Să le spunem frăţeşte, ca de la 
atitudinea fraţilor de Cruce faţă de ei? suflet la suflet, această greşeală de a face jocul duşmanilor ( .) 

Sunt unii dintre colegii minoritari (nemţi, ruşi, italieni, etc.) INSTRUCŢIA FIZICĂ 
care doresc să intre în organizaţia Frăţiilor de Cruce. In ce priveşte instrucţia întrunită, spune Căpitanul la Carte: "Am 

Nu se poate. observat că instrucţia întrunită are o mare influenţă asupra 

Ştim că ei sunt, poate, sinceri Vor să intre şi să lupte alături de intelectului şi psihicului unui om, punându-i in ordine şi în 

noi împotriva unui duşman care este comun cu duşmanul neamului cadenţă mintea dezordonată şi simţirea anarhică 

lor. Dar Frăţiile de Cruce nu sunt unităţi de luptă, momentan. Sunt Şi cu această grijă de pregătirea lor fizică, fraţii de Cruce vor 
unităţi de educaţie. De educaţie românească. deveni cei mai voinici, mal viteji, mai de nădejde legionari Atunci 

în sufletul fratelui de Cruce renasc şi se dezvoltă virtuţile se va spune că educaţia lor a fost completă, 
strămoşilor noştri. Sufletul unui frate de Cruce tresare când îi VACANŢELE 

vorbeşti despre virtuţile neamului nostru. La fel este sufletul în timpul vacanţei, membrii unităţilor F D C. vor răspândi 
oricărui tânăr conştient de neamul său. Fiecare se mândreşte pretutindeni credinţa legionară. 

cu istoria neamului său. Şi noi, românii, ne mândrim cu istoria Fără să contrazică pe nimeni. Se vor feri să discute pe la 
noastră, cu faptele strămoşilor noştri. Şi tot din această mândrie ne răspântii. Şi pentru că aşa este situaţia lor de elevi, dar şi pentru 
credem în stare să suferim consecinţele păcatelor făcute de părinţii siguranţa reuşitei, vor căuta să discute întotdeauna numai de la 
noştri - din cauză că n-au înţeles pe deplin această mândrie suflet la suflet; între patru ochi 

naţională - şi ne pregătim ca să le spălăm Se vor apropia, în special, de sufletul tineretului: flăcăii de la 

Credem în steaua neamului nostru. Fraţii de Cruce cresc în sate sau muncitorii dela oraşe, pe care-l vor organiza după cum vor 
cultul acestei credinţe fi ordinele, însă cu mare grijă, pentru ca în urma lor să rămână 

Cine vrea, poate să ne fie prieten (afară de cei indezirabili), ceva temeinic. Vor începe şi vor continua, aşa după cum s-au 
Iar mai târziu, în lupta propriu-zisă, dacă va fi război, ne rom pornit la şcoala lor. După normele îndreptarului F. D. C. încet, 
întâlni poate pe acelaşi front. (...) perseverând, şi cu respectarea sistemului de lucru fixat, vor reuşi 

De altfel, minoritarii trebuie sâ fie înţelegători şi să priceapă că să încadreze până la urmă atâţia câţi nici nu se aşteptau, 
educaţia legionară făcută în Frăţiile de Cruce, în spiritul FRATELE DE CRUCE Şl LEGIONARII 

virtuţilor româneşti, nu poate să aibă aderenţă decât faţă de Prin ţelul de grup, Frăţiile de Cruce alimentează, după puterile 
sufletul românesc. Sunt latenţele numai ale acestui suflet. lor materiale, lupta legionară Şeful de grup fiind şi sub ordinele 

CELELALTE ORGANIZAŢII DE ELEVI /I şefului de judeţ, vede ce este nevoie şi ce pot face Frăţiile de 

a. Organizaţiile oficiale: " Străjerii ’, premilitarii şi orice a Cruce. 

alte organizaţii actuale oficiale - apărute ca ciupercile X v ABSOLVENŢII FRĂŢIEI DE CRUCE 

după ploaie - nu au alt scop, decât să creeze . X \ Toţi absolvenţii Frăţiei de Cruce pot sâ participe la 

diversiuni Mişcării legionare. Iniţiatorii acestor / ţ XI ^ şedinţele festive ale Frăţiei din care au făcut parte 

organizaţii şi-au închipuit că tineretul românesc X * n m ^ sura posibilităţilor vor ajuta Frăţia de Cruce, 

ţ y pentru ca aceasta sâ trăiască (...) 

■^X Stagiul făcut şi toate drepturile câştigate ii se 
® vor socoti In stagiul de 3 ani cerut pentru ca sâ poată 
cineva fi propus la gradul de legionar. 

Absolvenţii Frăţiei de Cruce , după 2-3 luni de la 

încadrarea în organizaţia legionară, pot fi propuşi 
Căpitanului pentru avansare la gradul de legionar. 
Propunerea o face şeful judeţului, cu condiţia ca 


afluează către Mişcarea Legionară numai 
dragul uniformelor, cântecelor sau instrucţiei. Şi 
atunci ei şi-au spus: M /a staţi, domnilor, sâ dăm noi, 
tineretului, aceste lucruri: să-l îmbrăcăm în uniforme, sâ-l 
învăţăm să salute roman, să-l învăţăm cântece, să zică 

«sănătate», să facă marşuri cu muzică la frunte, 
să facă tabere de muncă şi ... Fam atras de la 
Garda de Fier.* 



însemnul absolventului 

Frăţiei de Cruce 


respectivii să se fi pus pe treabă. 


S-au înşelat, insă, căci nu formele de manifestare exterioară 
sunt acele care determină creşterea curentului legionar, ci 

*»* 

Vi se vor întinde paharele de ademenire: politicianismul, prin miile de mijloace, va voi să vă facă trădători; vor curge 
cuvintele mieroase şi promisiunile, minciunile, calomniile; vor încerca dezbinarea voastră; vor curge deopotrivă asupra voastră 
ameninţările şi ura. Veţi fi prigoniţi. Veţi simţi amarul nedreptăţilor. 

Eu vă strig: Nu vă lăsaţii 


pag. 10 


&apiviă vipsyită (de At %6âtit0SU 

CUVÂNTUL LEGIONAR decembrie 2004 




























:: - 5 ? ce/fedră gc fâe/itesia/* c Z / ado& yfâastsi 

VASILE MARIN - "CREZ DE GENERAŢIE’* 


Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la naşterea unuia dintre legionarii de 
elita ai Căpitanului, care a murit eroic pe frontul de luptă împotriva 
bolşevismului: 

doctor în Drept şi comandant legionar al Bunei Vestiri 

VASILE MARIN (1904 - 1937). 

Reperele biografice ale acestei marcante personalităţi legionare le-am publicat în nr. 
5 al revistei (ian. 2004). 

încheiem anul naşterii lui Vasile Marin prin publicarea unui celebru articol gin 
yl ^bra sa carte ”Crez de generaţie ", ca omagiere a nemuritorului comandant legionar. 

CELE DOUĂ STUDENŢIMI 



Sâ nu ni se parâ ciudat Da, în cadrul aceleiaşi vieţi 
universitare, ca două corpuri cu activitate distinctă, se înfruntă 
două studenţimi. Să le conturăm, începând prin a le preciza 
poziţiile. 

• Există, pe de o parte, studenţimea anonimă, indiferentă şi 
pasivistă la orice manifestare a instinctului naţional, masa 
gregară cu preocupări exclusiv alimentare, către care se 
îndreaptă, interesat, toată simpatia autorităţilor de orice fel, 
universitare sau administrative. 

Alcătuită din cohorta aspiranţilor la funcţii bugetare, către 
această studenţime se întind mrejele tuturor sirenelor politice, 
pentru că prin ajutorul ei se satisfac o serie de interese precis 
delimitate: 

a) se promovează cantitativ elemente mediocre şi docile 
pentru cadrele statului nefiresc de astăzi, consolidându-se, 
aparent, poziţiile primejduite de valurile unei lumi noi, ale acestui 
stat; 

b; apreciată numeric, această studenţime oficializată este 
transformată într-un fel de clocitoare model din a cărei 
producţie partidele de guvernământ, pe rând, îşi vor recolta o 
clientelă dezvoltată; 

c) interpretată exclusiv cantitativ, această masă studenţească 
serveşte ca argument ori de câte ori, pentru zăpâcirea opiniei 
cinstite a ţârii, se aruncă de sus de la tribună formula statului 
cultural; 

d) în sfârşit. în largă măsură, către aceeaşi studenţime se 
îndreaptă discret şi remuneratoriu solicitudinea poliţiei şi a 
siguranţei, care îşi recrutează de aci agenţii necesari, cozile de 
topor împotriva mişcărilor întreprinse de aceasta pentru 
revendicările ei drepte, fie prin uneltirile de orice formă de a 
transforma în masă de manevră pentru guvern aceiaşi studenţime, 
atunci când planurile de boicot au eşuat. 

lată în linii largi cum se aşează problema unei bune părţi din 
studenţime, a acelei studenţimi care şi-a făcut din viaţa universitaro 
un condor către o profesie, pentru ca mai târziu, pe baza diplomelor 
obţinute, să bată la uşile mandarinatului bugetar, şi odată instalarea 
în funcţii realizată, prin protecţia obligatorie a politicii, să 
împânzească ţara cu o sene de oameni “cumsecade şi cuminţi , 
zeloşi gardieni ai actualelor aşezări, fie că sunt doctori sau avocaţi 
profesori sau ingineri şi mai cu vremea (de ce nu^) secretari şi 
subsecretari de stat, conducători ai instituţiilor de care depinde 
uneori soarta acestui neam. . n 

Acestei studenţimi şi oamenilor ieşiţi din rândurile el, n 
datorăm în cea mai largă măsură nenorocita situaţie de astăzi 
a ţării şi a Statului. . 

Graţie acestor produse în serie, ieşite din fabrica o 
diplome care a fost până acum universitatea româneasca, 
conştiinţa naţională românească este atât de minoră şi forţele 
potrivnice românismului atât de dezvoltate. 

Prin intermediul acestei studenţimi, statul român a fost pus a 
d‘spoz,ţia exclusivă a partidelor, cultura romaneasca 


mediocrizatâ şi transformată în capitol bugetar, civilizaţia 
românească o vorbă în vânt şi biserica românească, creştină 
ortodoxă, îngenuncheată şi neputincioasă în faţa ofensivei din 
ce în ce mai înverşunate a sectelor. 

Acestei mase studenţeşti de totdeauna, lipsită de conştiinţa 
naţională şi dispreţuitoare de jertfă pentru binele public, cât şi 
conducătorilor ieşiţi din sânul ei, îi datorăm viaţa de cavernă a 
ţărănimii româneşti, pauperizată şi decimată de alcoolism şi de tot 
cortegiul bolilor sociale, anarhia şi dezmăţul vieţii noastre 
colective, prezenţa celor care secătuiesc avuţiile naţionale, pe 
scurt, existenţa unui stat fără forţă înăuntru şi fără prestigiu în 
afară. 

Acesta e bilanţul tragic al activităţii unei părţi din studenţimea 
universitară - şi nu cea mai puţin numeroasă 

Citindu-I, ne cutremurăm, dar nu descurajăm. Undeva, se 
deschide, din ce în ce mai larg, o poartă către alte lumi. Sâ 
mergem într-acolo, şi sufletele noastre abătute se vor 
însenina. 

• Intr-adevăr, în ceasul al unsprezecelea, vorbim de anul 1922 
au apărut zorii altei vieţi. 

Porniţi la luptă instinctiv, dibuindu-şi metodele şi tmtele. 
conducătorii studenţimii naţionaliste şi creştine, au pus atunci 
temeliile de granit ale unui alt fel de viaţă studenţească, de la a 
cărei spiritualitate se adapă astăzi studenţimea cea adevărată 
şi chiar o bună parte din păturile vieţii din afară de 
universitate. 

Ridicată vitejeşte la locul ei de onoare, studenţimea aceasta 
călită de luptă şi jertfă, a devenit "pionierul unei alte lumi M a cărei 
acţiune depăşea chiar viaţa studenţească propriu zisă şi intra în 
domeniul cel mare al vieţii noastre naţionale 

Ei şi numai ei, îi datorăm tot cee3 ce s-a înfăptuit în bine în 
domeniul practic şi spiritual, de atunci şi până astăzi 

Nucleul redus de la 1922 a crescut ca bulgărele de zăpadă 
pornit pe povârniş din vârful muntelui şi s-a transformat »ntr-o 
avalanşă uriaşă sub care se vor îngropa, pentru totdeauna, 
ruinele lumii putregăite de astăzi. 

Din rândurile acestei studenţimi a neamului, s-au recrutat 
eroii şi martirii cei mai de seamă ai cauzei naţionale. 

Oamenii care n-au cunoscut în universitate decât împlinirea 
datoriei şi suferinţa; care au învăţat, au răbdat şi au luptat, care 
n-au cunoscut gustul sucului bugetar şi n-au servit drept unealtă 
nimănui; care n-au cunoscut oficialitatea decât sub înfăţişarea 
călăilor poliţieneşti şi nu au avut contact cu instituţiile publice, altul 
decât închisorile, care au urmat un singur drapel: idealul; s-au 
hrănit cu o singură pâine: jertfa; au slujit un singur stăpân: 
neamul. Şi n-au cunoscut odihna cea adevărată decât în pământul 
ţarinei strămoşeşti, dăruită In ultima vreme cu atâtea morminte 
tinere 

Aceasta este studenţimea neamului. De la ea aşteptăm 
regenerarea întregii noastre vieţi, chiar dacă numeric este 
deocamdată depăşită; forţa care o animă este de neînvins... 


o* . .. * n rtmiA ţtudentimr despre care scria, acum 69 de ani, Vasile Marin 

.' 02! ^^indiferenttla once manifestare a instinctului naţional f masa gregară cu preocupări exclus* alimentare"). 

*ar st h §1 C f 3 na " creştină de^z^mf poale urma alt drum decât cel deschis de studenţimea interbelică de 
«udenUea n Sfona n STumul ideaMui, drumul neamului Şi Car dacă numeric studenţimea neamutu, este deocamdată 
^păşită de cealaltă, ca şi atunci, aceeaşi forţă de neînvins o anima — 

CUVÂNTUL LEGIONAR 


spăşiţi 

fe 


decembrie 2004 


pag.11 





















r 


^eaJesuv* Won^tcuitui ^eyuinace 

TOT ANUL ACESTA s-au împlinit 100 de am de la naşterea lui CONSTANTIN 


PAPANACE, economist si comandant legionar, unul dintre colaboratorii aprobaţi a, 

Căpitanului^ ^ numeroa$e cărti groase Fără Căpitan". Cazul Horia Sima şi Mişcarea 
Legionară’. Stilul legionar de luptă". Evocări", "Mihail Eminescu, un mare precursor al 

leaionarismulul "Destinul unei generaţii şa., ~ 

9 Conşţ Papanace a fost deja prezent, p rin scrierile şale , m mulţp dintre numerele 


revistei noastre- serial (° ct 2003 ~ ian 2004) ' Stlul le 9 ionar de lupta ' aug 2004 ' Pe drumul .“ >: 


credinţei legionare”; sept. 2004 - Mărturie 



★** 


LUNA TRECUTĂ s-du împlinit 50 de sni de ld ELIMINAREA lui HORIA SIMA din MIŞCARE. 


UN DOCUMENT FOARTE PUŢIN CUNOSCUT: 


HOTĂRÂRE PENTRU REFACEREA MIŞCĂRII LEGIONARE 


Delegaţii legionarilor din exil, convocaţi în Adunarea ad-hoc 
la Erding. în zilele de 1-8 aug. 1954, 

luând în considerare criza de conducere în care de ani de zile 
se zbate Mişcarea Legionară, 

au hotărât să confere sarcina conducerii unui Conşijiudg 


trei, compus din d-nii : 

- COMANDANT AL BUNEI VESTIRI Şl FONDATOR AL 
MIŞCĂRII, ILIE GÂRNEAŢĂ, 

- COMANDANŢII LEGIONARI - VASILE IASINSCHI şi 

-CONST. PAPANACE, 

cu misiunea de a lua toate măsurile pe care le vor 
crede necesare pentru: 

- refacerea Mişcării pe linia Căpitanului , 


- punerea în funcţiune a Senatului Legionar ca 
organ deliberativ, 

- sancţionarea abaterilor fostului Comandant al 


Mişcării , dl. Horia Sima , de la morala si spiritualitatea 
legionară , 


- restabilirea armoniei între Românii cu dragoste de 
neam spre a potenţa lupta pentru apărarea intereselor 
româneşti în străinătate, eliberarea şi reconstrucţia Ţării 

Ţinând seamă de această decizie, precum şi de 
indicaţiile rezultate din consfătuirile avute cu legionarii din 
diferite ţări, înainte şi după adunarea de la Erding, 

se hotărăşte: 


1) înfiinţarea CONSILIULUI CONDUCĂTOR AL 
MIŞCĂRII LEGIONARE format de cei trei Comandanţi 
Legionari desemnaţi mai sus. 

In grup constituit, ei preiau şi exercită comanda 
Mişcării până când împreună cu legionarii din Ţară se va 
putea rezolva în mod integral problema conducerii. 

Consiliul va fi orez ; dat de dl. Comandant al Bunei Vestiri lUE 



în acest CONSILIU vor intra prin cooptare şi elemente cu 
prestigiu, din toate categoriile sociale, care au dat dovada 
credinţei şi a constanţei. 

3) Principiile de organizare fixate de Căpitan rămân valabile . 

Aplicarea lor se va face ţinându-se seamă de condiţiile specifice 

ale fiecărei ţări din emigraţie şi conformându-se legilor în 
vigoare 

4) CONSILIUL CONDUCĂTOR îşi însuşeşte rezoluţia 
adoptată de Adunarea de la Erding în legătură cu 


ABATERILE FOSTULUI COMANDANT AL MIŞCĂRII. DL. 


HORIA SIMA , DE LA MORALA Şl SPIRITUALITATEA 
consecinţă, consideră pe acesta 
ORICE FUNCŢIUNE ÎN CADRUL 


L EGIONARA . In 

DIN 


DECĂZUT 


MIŞCĂRII şi deci, fără drept de a vorbi în numele ei. 

Un Juriu de Onoare va judeca, cu riguroasă 
obiectivitate, faptele încriminate, dând celui în cauză 


posibilitatea sâ se apere şi eventual, sâ se reabiliteze prin 
. abnegaţia şi spiritul de jertfă pe care le va dovedi în viitor, 
în interesul Mişcării Legionare 

5) Din respect faţă de suferinţa şi lupta ce de mai bine 
de un deceniu o duc camarazii din Tară Consiliu* 
Conducător suspendă orice avansări în grad pentru 
legionarii din exil. in acest spirit, vor fi reconsiderate şi 
gradele conferite in toată perioada exilului 

Legile pentru selecţionarea elitei fixate de Căpitan în 
Jurământul Moţa - Marin vor fi aplicate cu obiectivitate, 
pentru înlăturarea criteriilor lăturalnice şi consacrarea 
meritelor reale. 

6) Pentru o mai bună încadrare în ordinea democratică, 
, , ‘ Consiliul Conducător îşi propune sâ pună 

reorganizarea Partidului " Totul Pentru Tară \ 


in studiu 
menit de 

Căpitan sâ fie expresia politică a Mişcării Legionare, ş; care este în 


GÂRNEAŢĂ, ca cel mai mare şi vechi în grad, în spiritul lui "pnmus 
inter pares' 1 . 

2) Până la statuarea şi reorganizarea SENATULUI 
LEGIONAR ca organ deliberativ, se pune în funcţiune 
CONSILIUL LEGIUNII cu scopul de a discuta şi da direcţii în 
mare Mişcării Legionare. 

Toţi Comandanţii Bunei Vestiri şi Comandanţii Legionari 
făcuţi de Căpitan şi râmaşi fideli principiilor sale, fac parte de 
drept din Consiliul Legiunii. 

De asemeni, fac parte, de drept pe toată durata funcţiunii lor, 
toti aceia care îndeplinesc funcţiuni importante în Mişcare, ca 
secretar, casişr, şefii pe ţâri şi alte funcţiuni pe care Consiliul 
Conducător le va aprecia de acelaşi rang 


primul rând, o şcoală de educaţie spirituală a Naţiunii Române La 
momentul oportun, se va convoca un congres general spre a statua 
în acest sens 

7) Măsurile de organizare enunţate mai sus sunt luate mai mult 
în raport cu situaţia legionarilor din exil Ele vor putea fi revizuite 
sau completate, când se va putea delibera şi cu camarazii din Tară 
Pe baza realităţilor rezultate după eliberarea Neamului de sub jugul 
comunist, se va adopta organizarea cea mai potrivită pentru 
promovarea idealurilor legionare de libertate, dreptate, omenie 
românească şi spiritualitate creştină 

CONSILIUL CONDUCĂTOR AL MIŞCĂRII LEGIONARE: 

llie Gârncaţă, Vasile lasinschi, Constantin Papanace. 


Majadahonda, 8 Noiembrie 1954 

PRECIZARE: în urma repetatelor şi gravelor abateri de la linia legionară, singurul Fondator al Legiunii rămas în viaţă şi în 
libertate, şi gradele Căpitanului, ca şi majoritatea logionarilor, au refuzat să-l mai urmeze po Sima t s-a oferit însă posibilitatea sâ 
se reabiliteze, dar acesta nu a făcut-o. a refuzat chiar şi sâ apară in faţa unui Juriu de Onoare Legionar, deşi conform principiilor 
legionare, legionarul nu fuge niciodată de răspundere şi când greşeşte, plăteşte. Prin toate acestea, Sima a rămas definitiv 
decăzut din orice funcţie şl din orice drept legionar. A rămas doar cu un mic grup de acoliţi, dintre cei lansaţi de el 


Aproape toţi şefii legionari din ţară. în frunte cu celălalt fondator aflaţi in închisorile comuniste ş» apoi, după eliberare, urmăriţi ş» 
al Legiunii rămas în viaţă-» şi singurul aflat în ţară, RADU prigoniţi, nu s-au putut manifesta decât după 1989 
MIRO NOVICI. îl contestaseră chiar dinainte pe H Sima, dar, 

— pag. 12 


CUVÂNTUL LECIONAU decembrie 2004 
































































PAGINI CENZURATE, PAGINI REGĂSITE 
Insula Şerpilor în ... 1906! 



în urmă cu puţini ani, aflându-mă în oraşele Cernăuţi, 
Chişinâu, Orhei şi Bălţi am putut lesne observa că una din 
străzile principale ale acestor localităţi poartă denumirea "28 
iunie 1940", având mai jos pe tăbliţă explicaţia: ziua eliberării 
nordului Bucovinei şi Basarabiei de sub "jugul ocupaţiei 
româneşti *. 

Pentru noi însă, ziua de 28 iunie 1940 a fost - şi este încă - zi de 
doliu naţional, zi în care a început, în acel an fatidic, dezmembrarea 
României Mari care s-a înfăptuit la finele primului război mondial cu 
man sacrificii şi jertfe a circa 800 000 de oameni 

Dar raptul provocat de marele nostru vecin de la răsărit, 
care s-a autointitulat mereu, în modul cel mai cinic, ca "iubitor de 
pace", nu s-a oprit aici: a fost un prim pas - ce-i drept, cel mai 
mare - Şi istoricii noştri contemporani se ocupă, din păcate, 
aproape în totalitate, doar de primul mare rapt sovietic. 

Deşi România a cedat , fără a trage un singur glonţ, nordul 
Bucovinei si întreaga Basarabie, la 26 oct. 1940 Uniunea 
Sovietică a mai ocupat - de data aceasta cu forţa - insulele de 
pe braţul Chilia (în ruseşte ostroavele) Tătaru Mare, Daleru 
Mare, Daleru Mic, Mzicanul şi Limba. 

Mai mult : ministrul de Externe sovietic Molotov, în vizita 
făcută in nov. 1940 la Berlin omologului său german 
Ribbentrop, a sugerat acestuia că ţara sa are si alte pretenţii 
teritoriale asupra României, printre care si sudul Bucovinei si 

întreaoa Deltă a Dunării. 

Nereliefând adevărul istoric - nu ştim din ce motive - istoricii 
noştri nu precizează că acest lucru nu se putea realiza, din 

fericire, întrucât prin aderarea României la puterile Axei, 

Germahia lui Hitler ne garanta frontierele din răsărit (şi aşa 

mult mutilate). 

Al treilea rapt sovietic provocat ţării noastre a avut loc la 23 
mei 1948 - nu prin ultimatum ca la 28 iunie 1940, nu prin schimburi 
de focuri şi forţă ca la 26 oct 1940 - ci printr-o înţelegere tacită 
(!?) între Eduard Mezincescu, ministrul plenipotenţiar al 
Ministerului Afacerilor Străine ale României şi N.P. Sutov, 
prim-secretar al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti, care au 
semnat un ” proces verbal de predare-primire ” al celui mai 
răsăritean pământ româncscl Un capitol omis cu bună ştiinţă în 


memoriile apărute în urmă cu 5 - 6 ani, intitulate pompos "Amintirile 
unui fost diplomat', ale celui care a semnat peticul de hârtie fârâ 
sâ-i tremure mâna 

Ne-am propus ca în articolul de faţă să nu mai revenim cu 
însemnătatea şi importanţa Insulei Şerpilor. în ultimii 4 - 5 am s- 
a scris suficient în presă despre disputa actuală între România şi 
Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre, 
bogat în petrol 

Chiar în revista noastră, în numărul trecut, a apărut un 
remarcabil articol scris de valorosul nostru colaborator Viorel 
Paţrichi. 

Vrem să scoatem succint în evidenţă, fiindcă spaţiul nu ne 
permite, că ceea ce a semnat cu inconştienţă şi nonşalanţă 
ministrul comunist român a fost combătut cu vehemenţă de 
comandorul Constantin Capaciu care a reprezentat ţara noastră 
la negocierile din ian. 1949 privind frontiera fluvială şi maritimă 
româno-sovieticâ. A încremenit când delegaţia sovietică a 
prezentat o hârtie - întocmită încă din 1948! - în care Insula Şerpilor 
apărea încorporată între graniţele U.R S.S.-ului El ştia că farul de 
pe insulă era apărat de militari români! A făcut apel la raţiune şi la 
drepturile juridice şi istorice pe care le are poporul român asupra 
acestei bucăţi de pământ Fireşte că argumentele sale au fost 
ignorate; ba, vâzându-i îndârjirea, partea sovietică a cerut 
suspendarea' lucrărilor şi negocierile nu au mai fost reluate 
niciodată. Patriotismul său l-a costat libertatea La numai o lună de 
la negocieri, în noaptea de 5 martie 1949 a fost arestat şi acuzat de 
"crimă de înaltă trădare”, pătimind 15 am de temniţă grea 

Dar cum arăta oare Insula Şerpilor? Se făcea plajă pe ea, o 
vizitau turiştii? Greu de spus, întrucât în presa interbelică şi în 
cea de mai înainte nu sunt reportaje pe această temă. 

Să nu ne grăbim însă: există un reportaj scris de Alexandru 
Vlahuţă în cartea sa celebră apărută în Editura Minerva în 1906, 
intitulată " România Pitorească ' , carte care a fost reeditată în 
regimul comunist, dar care nu a cuprins şi capitolul 'Jnşula 
Şerpilor? '. 

Suntem convinşi că vă va face să vibraţi sufleteşte şi astăzi, la o 
sută de ani de la apariţia sa! 


PE MAREA NEAGRA - INSULA ŞERPILOR 


"Răsare soarele scânteietor din geana depărtată 
a mării Razele aştern brâuri verzui, galbene şi roşii 
pe întinsul neteziş al apei. Pământul se retrage în 
urma noastră încet Sulina pleacă, se scufundă 
sub valuri. Copacii, catargurile, sulurile negre de 
turn, toate se şterg: albastra boltă a cerului se lasă 
ca un coviltir uriaş peste pustietatea lucie a mării. 

După două ceasuri de plutire spre răsărit, 
zărim înaintea noastră o movilă albă. Acolo-i 
insula Şerpilor . De departe par ruinele unei cetăţi 
fantastice înfipte în valuri. 

La vreo sută de paşi vaporul se opreşte. O 
barcă ne ia şi peste câteva minute punem piciorul 
pa ţărmul pietros al acestui singuratic ostrov. 

Un dorobanţ chipeş, frumos, vine vesel 
înaintea noastră El ştie că odată ot/ noi i-au sosit 
merindele de la Sulina. 

■ Nu ţj-e urât aici, leat? îl întreb ca să intru în vorbă, pe când ne 
urcam încet spre farul din vârful insulei. 

* Poi, de ce să ne fie urât? Că doar nu suntem pe pământ 
străin... e fot ţara noastră. 

Şi tânărul străjer îmbrăţişa c-o privire mândră şi fericită 
lar 9a întindere e mării, ca şi cum ar fi vrut să spuie: "A 
noastră-/ toată" 

Păşind pnntre bolovani, îi povestesc cum au stat aici de mult, de 
^•ult, acum trei mii de ani, Ahile, cel mai vestit viteaz al grecilor 
Cum s-a însurat el aici cu Elena cea frumoasă, şi la nunta lor au 
vemt Neptun, zeul mărilor, şi Amfitrite. soţia lui Neptun, şi zânele 
tuturor apelor care curg în mare, îi arât locul unde a fost templu 
iui ACiie, şh spun cum păsările insulei zburau în fie 3re 




dimineaţă la mare de-şi muiau penele, apoi 
veneau grăbite de stropeau toată podeala de 
marmură a templului şi-o măturau frumos cu 
aripele. 

- Or fi astea , zise dorobanţul, zburâtuind un 
stol de lari albi care ciuguleau în petecul de 
secară de pe podişul ostrovului 

- Chiar ele nu; dar strămoşii lor de bună 
seamă c-au cunoscut pe mândrul Ahile 

- Ale naibii dihănii. să le auzi cum ţipă. 
domnule, juri că-s nişte copii care râd 

Suntem pe vârf, lângă far. Nici un copac, nici 
o tufă nu se zăreşte pe scofâlciturile văroase şi 
crăpate ale acestui ostrov. In juoil nostru valurile 
foşnesc Ele vin mereu, de departe, popoare în 
veci neliniştite, şi se sparg urlând de coastele 
pietroase ale insulei. în care bat stăruitor, ca şi cum ar vrea s-o 
smulgă din loc 

Soarele împrăştie raze tot mai fierbinţi din limpezişul albastru al 
cerului Curcubee se-apnnd pe talazuri. Pnvirile noastre se 
adâncesc în zare, se pierd uitate pe deşertul nemărginit şi 
strălucitor al mării. Valurile parcă ard 

Niciodată n-am văzut atâta lumină, atâta spaţiu 
De-un sentiment de evlavie ni se umplu sufletele, şi stăm 
neclintiţi, ca într-o tainică rugăciune, sub farmecul acestei uimitoare 
privelişti Timpul pare a se fi oprit din zbor Gândunle noastre 
aţipesc de legănarea şi tânguirea neîntreruptă a valurilor Toţi 
tâcem : a intr-o biserică ” 

(Alexandru vlahutA - -romAnia pitorească * - gg 
A inerva Bucureşti, 1906) 


CUVÂNTUL LEGIOK&li decembrie 2004 


pag.13 












































NAŞTEREA DOMNULUI NOSTRU, IISUS HRISTOS 


• 11 



Cele trei zile de Crăciun sunt legate între ele: Naşterea lui Hristos, Maica Domnului prin care a venit El în lume, şi Sfântul 
Mare Mucenic Ştefan care a deschis calea mucenicilor în istorie. 


PRIMA ZI DE CRĂCIUN 


NAŞTEREA MÂNTUITORULUI 
• Primii cărora li se vesteşte acest mare 
eveniment sunt păstorii, oameni înfrăţiţi cu natura. 


• A doua categorie de oameni cărora Dumnezeu le 
descoperă Naşterea Sa, sunt magii Prin magi 
Dumnezeu admonestează poporul Israel. Magii au 
văzut, s-au sesizat de stea. poporul Israel nu s-a 
sesizat de prooroci Prin magi lisus Hristos deschide 
poarta credinţei pentru neamuri . 

El se descoperă poporului Israel prin păgâni , 
care vin de departe ca să vestească lui Israel pe 
Mesia - împăratul lor ce S-a născut. 

Venirea magilor este totodată o formă de 
prevestire a viitorului care arată că neamurile 
păgâne vor intra în împărăţia lui Dumnezeu înaintea 
celor mulţi din poporul ales. 


fiinţa noastră Sărbătoarea de astăzi în adevărata ei 
. semnificaţie. 

Vom face abstracţie de Irod şi de toţi irozii, de 
oricând şi de oriunde, care prin viclenie caută să-L 
omoare în sufletele oamenilor. 

Domnul Dumnezeu a coborât - Om - printre noi pe 
pământ. Naşterea iui Dumnezeu în Trup este cel mai 
important eveniment din istoria omenirii şi din istoria 
creaţiei. Prin naşterea lui Hristos se încheie o eră şi începe o 
altă eră 

Prin Hristos. Pomul Vieţii a coborât pe pământ. Cine 
mănâncă dirt el. primeşte Viaţa, veşnicia, cunoaşte din nou pe 
_ Dumnezeu şi lumea prin El, poate din nou să se 
unească cu Dumnezeu, pentru a creşte până 
la asemănarea cu El 

S-a început o eră nouă, căci S-a 



• A treia categorie care participă la Naşterea lui 
lisus o formează Irod împreună cu fariseii şi cărturarii. 


Atitudinea avută la Naşterea lui lisus se menţine de-a \ 
lungul timpului. Cele trei categorii persistă până astăzi 
Dacă mintea şi inima L-au întâmpinat şi s-au închinat 
lui Hristos, voinţa în schimb I se opune. Chiar până azi, 
chiar în noi înşine. Cu mintea poate înţelegem, cu mintea 
căutăm, îl dorim, dar voinţa nu ne lasă de multe ori să ne frângem 
mândria, ambiţia, să ne pocăim cu adevărat, pentru ca şi inima 
noastră să devină iesle în care să se nască Hristos. 

în special în aceste zile este necesar să nu ne limităm la 
obiceiuri, tratate teologice sau colinde, ci să trăim cu toată 



,ţr "ăscut Hristos. El este punctul central al 


istoriei. De aceea, adevărata numărătoare 
V*a anilor nu poate să fie efectuată decât 
pornind de la acest eveniment central. De 
acest punct centrat este firesc să 
pornească cele doua sensuri unul spre 
viitor, era nouă, şi unul spre trecut, era 
veche Această enumerare 

calendaristică a fost acceptată de^ntreaga 
omenire. încercările altor enumerări pornind 
de la alte evenimente istorice au eşuat. Adevărata cronologie a 
istoriei nu poate începe decât prin naşterea lui Hristos-Dumnezeu 


A DOUA ZI DE CRĂCIUN 


Biserica sărbătoreşte în chip deosebit pe MAICA 
LUI DUMNEZEU şi Soborul Ei. 


Pruncul şi Mama Lui formează o unitate Dacă în 
lume S-a născut Dumnezeul-Om lisus Hristos, 
concomitent - prin El - s-a mai născut un Om unic în 
lume. Fecioara Născătoare de Dumnezeu. Cel ce s-a 
întrupat nu poate fi separat de Cea în care S-a 
întrupat. 

lisus Hristos este o singură Persoană care uneşte 
în Sine două firi: dumnezeiască şi omenească 

Dumnezeu Cuvântul, Cel ce există din veşnicie 
fiind de o fiinţă cu Tatăl, şi-a luat din Fecioara 
Maria natura omenească, întrupându-se. Fecioara 
Maria este Teotokos, adică Născătoare de Dumnezeu. 

Ea nu a născut un Om care a purtat pe 
Dumnezeu. Fecioara Maria a zămislit şi născut pe însuşi 
Dumnezeu. Deşi născută asemenea nouă, purtând natura 
pecetluită de păcatul adamic, dar întrucât a biruit orice ispită a 
satanei, Ea s-a păstrat neprihănită, în afară de orice păcat 
personal. Prin această biruinţă a agonisit har peste har devenind 
"plină de har", cum o numeşte îngerul la Buna Vestire Astfel, Ea 
s-a dovedit asemenea lui Dumnezeu. Acceptând şi întruparea, 



Ea - şi numai Ea dintre toţi oămenii - s-a 
învrednicit de o unire de la Persoană la Persoană, 
cu Dumnezeu Cuvântul şi cu Dumnezeu Duhul 
Sfânt. 

Trebuie să accentuăm că Fecioara Maria nu a 
născut Dumnezeirea, Care exista înainte de Ea, 
din veşnicie. Ea a născut pe Dumnezeu Care s-a 
făcut Om din Ea, pentru mântuirea noastră. 

Sărbătorind, astăzi, Soborul Maicii Domnului, 
Biserica pomeneşte pe toţi cei ce urmează exemplul 
ei şi se transformă 

Dar, pentru că şi noi. creştinii, suntem ca şi lumea 
şi poate uneori chiar mai prejos decât lumea, fiind 
numai formal creştini, de aceea nu ne renoştem nici 
noi şi nu putem renaşte nici pe alţii prin noi. 

Nimeni nu poate fi cu adevărat fiu al tui Dumnezeu Tatăl şi frate 
cu Domnul lisus Hristos, decât în măsura în care o recunoaşte pe 
Maic# Domnului drept Maică. Ea să ne fie Mijlocitoare către Fiul Ei 
şi Rugâtoarea cea mai puternică, pentru ca El să coboare în noi şi 
în lume, să îndepărteze tot râul şi să ne mântuiască 



A TREIA ZI DE CRĂCIUN 


Hri fu>t NTUL ?TEFAN | - ptăiul mucenic pentru Hristos, primul om care şi-a vărsat sângele pentru 

$ ,e,an urma învăţătura Mântuitorului să nu vă temeţi când vă vor întreba când vă vor duce la 

dSÎ îl ?l Trw' propovăduind cuvântul Domnului Deşi ştia că bigotismul şi fariseismul 

întărâtat s 2 m ?° f decâl cu Preţul vieţii, i-a acuzat făţiş Mărturisirea lui Ştefan i-a 

Intărâtetşi mai mmţ pe iudei şi l-au scos afară de cetate, ca sâ-l omoare Şi i-au ucis trupul 


n u . ■ ; ’ wwwasv., v-a oa-i uniuditr 91 l-dll UCIS TrUDUI 

Sfânt s a'înăltâf «ti s f"? ele muce nicilor, a mărturisitorilor, şi prin lucrarea Duhului 

Sfanţ, s-a ,nălţat şi se înalţă Biserica lu. Hristos pe care toate puterile iadului nu o vor putea birui. 


pag. 14 


(extras din PREDICILE PREOTULUI BORIS RÂDULEANU. 

"Semnificaţia marilor sărbători creştine ”) 

< UI IEGI0NAR decembrie 2004 m 













































CRĂCIUN LEGIONAR ÎN LAGĂRUL FICHTENHEIN 
FILE DE JURNAL 



Mardarie Popinciuc 


u JC 



PREGĂTIRI PENTRU CRĂCIUNUL 1943 
17 decembrie 1943 - Asearâ am făcut repetiţie de cor 
pentru colindele de Crăciun. Câte amintiri nu aduc cu ele 
aceste cuvinte’ 

f, A venit din nou Crăciunul, / Să no mângâie s 
surghiunul . / Moş Crăciun, Moş Crăciun!" 

Ochi; înoată în lacrimi, vocile sunt dulci şi dureroase 
pieptul se umflă de nădufuri şi gândul rătăceşte pe plaiuri 
româneşti, peste dealun şi păduri acoperite de mantia 
argintată a iernii, la o fereastră mică, unde fiinţe dragi .• 
stau îngândurate, că iar vor petrece singure^. 

Crăciunul. 

Bons Strejeniuc scapă o lacrimă pe obraz, la 
va'e şi fuge afară să se uşureze nestingherit. Eu" -•* 
p!âno la fel Avem câte treizeci de ani fiecare şi 
plângem ca nişte copii. Ni-e prea drag colţul de 
ţacâ părăsit, pe care cine ştie de-l vom mai 
vedea’ Afară e frig. şi cu toată frumuseţea zăpezii, 
sufletele noastre sunt triste, dar cântăm mai departe 
îmi vine in gând tot satul nostru drag, cu casa 
noastră destul de mare, cu fraţi şi surori, cu zăpada care 
părea mai albă ca cea de aici, cu promoroaca prinsă de pomi care 
parcă era mai uşoară, căci nu rupea crengile, şi toate bucuriile de 
coDil la venirea Crăciunului... 

"Din bătrâni se povesteşte / Că-n toţi anii, negreşit, / Moş 
Crăciun pribeag soseşte, / Niciodată n-a lipsit ”... 

Mă uit în jur şi văd numai ochi jucând în lacrimi şi duşi departe, 
departe. în vremuri şi pe locuri părăsite 

"Moş Crăciun cu plete dalbe, / Încotro vrei s-o apuci? / Ţi-aş 
cânta florile dalbe, / Dac-aş şti că nu te duci. / Moş Crăciun, 
Moş Crăciun!" 

Sărmane Moş Crăciun, ce jale mi-e de picioarele tale, că trebuie 
să baţi atâta drum ca sâ ajungi şi pe la noiî Şi parcă văd că o să vii 
cu sacul gol... Nu-i nimic! Noi ne mulţumim şi cu o vorbă bună. 

21 decembrie 1943 - Iarăşi repetiţie de cor De data asta cu 
colindele lui Radu Gyr: 

"Un pom cu daruri şi lumini 
în amintiri s-arată, 
în vis zâmbeşte ca un crin 
Copilul de-altâ dată. 
întregul cer era deschis 
Deasupra frunţii mele, 

Acum strâng pulbere din vis, 

Şi numai scrum, din stele." 

Trăiesc toţi pomii de Crăciun în 
amintire, căci atât mi-a mai rămas 
”Copil bălai, Crăciun şi brad, 

S-au stins în alte zile. 

Acuma numai lacrimi cad 
Pe-ngălbenite file . 

Azi nu mai vine Moş Crăciun 
Ca-n seara de cenuşă, 

Ci doar tristeţile se-adun 
Să-mi plângă lângă uşă." 

Am dat tot ce-am avut. Am dat, 

V dau mereu, de bună voie căci dau pentru neam, şi totuşi nu-mi 
pot opri sufletul sâ nu doară după atâtea lucruri frumoase pe care 
mereu trebuie sâ le sacrificăm în lupta pe care o ducem 

în 1937 am petrecut Crăciunul la Cernăuţi, flămând şi fără nici 
un ban în buzunar, căci tata, săracul, nu mă suferea pe lângă el, 
drn cauză că făceam parte din Garda de Fier In 1938 - la 
închisoare, 1939 şi 1940 - la fel în 1941 eram în Bucureşti la 
Bădiţa Radu Mironovici. Cum nu mai credeam că vor veni din nou 
nemuri grele, ce bine şi frumos era! 

1942 - în lagărul din Buchenwald, şi 1943 ne găseşte tot în 
lagăr, la Fichtenhein. 

Sărbătorile mari aduc cu ele şi multe doruri şi gânduri grele, pe 
lângă bucuria câ au venit. Dar, cum vin, aşa se duc, şi noi 
rămânem mai departe cu nevoile şi dorurile noastre 

sărbătorirea crăciunului 1943 

24 Oecembrie 1943 - E AJUNUL CRĂCIUNULUI. 

Toţi se aranjează Scot haine de pnn cufere, cămăşi, calcă 
1 cravate şi mai fac câte ceva pentru serbarea de disearâ E un 





forfot ca de sărbători 

Se strâng cadourile şi se aranjează pomul 
Şi iată câ a sosit şi după amiaza Lipsesc însă multe lucruri 
din cele ce odinioară anunţau venirea lui Moş Crăciun Prin 
aer nu colindă miros de plăcinte şi colâcei şi nici un strigăt 
strident de porc tăiat nu strică liniştea 

La ora cinci pornim către bcrccs familiilor noastre, 
cu colindul. Afară se îngână ziua cu noaptea şi cerul ne 
trimite în dar diamantele lui albe Ninge domol de parcă 
ar ninge pe suflete începe colindul cu "Bună 
diminuata la Moş Ajun “ care zguduie toată liniştea şi 
învâlurindu-se spre înălţimi, se aşează prinos la 
picioarele Celui ce din veacuri S-a născut 
, * Din jur apar soldaţi, ca sâ asculte şi ei marea 
Veste. Sunt ruşi şi ucraineni, ale căror colinde 
seamănă cu ale noastre 

Apar familiile şi corul începe "O. ce veste 
minunată " Un nod mi se urcă şi se aşează tocmai 
la furca pieptului. Glasul refuză sâ mai urmeze tactul dat de 
mâinile nervoase ale lui Cubicec şi ochii se 
împăienjenesc cu lacrimi, printre care apare satul cu 
toate luminile aprinse, cu copiii ce colindă de la casă la casă şi în 
urechi îmi răsună glasul lor de îngeraşi 

"Sus în slava Cerului, / Asta-i seara lui Crăciun, / La poalele 
Raiului". . 

Când începem ’ Steaua sus răsare ’\ apare din spate o stea 
mare, colorată şi înaintează încet spre noi, de percâ s-ar coborî din 
cer. Un clopoţel mic, cu sunet argintiu, dă fiori dulci la fiecare pas al 
purtătorului. 

în jur s-au adunat aproape toţi feciorii Toţi tac şi lasă loc 
dorurilor sâ-i ducă pe la casele lor în sufletul fiecăruia stăruie 
chipuri dragi şi buzele se mişcă într-o rugăciune mută pentru cei 
de care nici nu ştim dacă mai trăiesc 

A murit ultima silabă a colindului şi nu se aude decât suflarea 
grea a celor din jur Mâni se întind şi se strâng mut, nimeni nu are 
curajul sâ strice, prin urări ce nu pot spune mai mult decât 
strângerea mânu liniştea cerească ce s-a aşternut Ne întoarcem 
înapoi în barăcile noastre 

In sala "C” e aranjat totul ca să se ia masa în comun Camarazii 
ce nu sunt la cor se aşează la mese Corul aşteaptă în sala "D" 
până ce toţi vor fi la masă, ca să-i colinde Ne adunăm în coridor, 
cei de la cor şi îi trântim un " Bună dimineaţa la Moş Ajun " Cântecul 
se înalţă vijelios şi tânăr 

Ochii lucesc şi frunţile încep a se descreţi Apoi, Capsâz 
întreabă dacă ne primesc cu colindul. Suntem imediat invitaţi să 
intrăm în sală Sala e aproape neîncâpâtoare pentru mulţimea 
legionarilor. în fund licăresc luminile pomului tradiţional Dar e sărac 
tare 

Ne aşezăm în jurul pomului şi cântecul începe sâ deschidă 
porţile sufletelor şi sâ poarte pe aripile lui tot felul de doruri, gânduri 
şi dureri. 

în ochii tuturor licăresc lacrimile şi un gând hoinar colindă prin 
jurul vreunei case unde o mamă dragă stă la geam şi-şi şterge pe 
furiş o lacrimă când vede marea de bunătăţi din care dragul ei drag 
nu se va înfrupta; sau o soţie grijulie îşi face de treabă la cămăşile 
bărbatului aranjându-le, ca sâ fie in ordine când ei va veni de pnn 
străini; sau un cap bălai, cu ochi de diamant, întreabă " Mămico . 
dar tata nu vine cu colindul?" 

Fiecare din noi are fraţi, surori, nepoţi, şi gândurile noastre ii 
caută pe toţi în amintiri de altă dată, iar pieptul se înalţă într-un 
suspin amar. Oare câţi din ei mai trăiesc şi mai serbează acest 
Crăciun? 

"A venit şi-aici Crăciunul / Să ne mângâie surghiunul / Cade 
alba nea. peste viata mea. / Peste suflet ninge M 

Privirile se rotesc in jur peste sărăcia ce ne înconjoară şi din 
pervazul din perete ne priveşte Căpitanul 

Şi corul îşi urmează mai departe cântecul, ducând cu el 
gândurile noastre 

"Tremură albastre stele. / Ca şi lachmile mele / Dumnezeu de 
sus. / In inimi ne-a pus, / Numai lacrimi grele, / Pllpâin de stele " 

Cât de greu apasâ pe suflete dorurile celor dragi şi atâtea 
amintiri! Maica Domnului Curată. / Ad-o veste minunat 


CUVÂNTUL LEGIONAR decembrie 2004 


pag. 15 













ifioreşte-n prag. / Zâmbetul tău drag, / Ca o zi cu soare / 
•Zâmbetul tău drag. / II aşteaptă-n prag, / Cei din 
închisoare ’ 

Şi iarăşi gândurile hoinare se adună pe la gratii de celule, in 
căutarea celor ce, ca şi noi, suferâ pentru credinţa legionară 

'Peste fericiri apuse / Pune-ţi mila Ta, lisuse. / Cei din închisori, 
/ Te aşteaptă-n zori, / Pieptul lor suspină. / Cei din închisori, t Te 
aşteaptă-n zori / Să le-aduci lumină " 

Numai la Tine. Doamne, ne-a mai rămas singura nădejde şi 
scăpare De la Tine aşteptăm totul, căci Tu le poţi pe toate. 

Dar hoinăreala prin meleaguri depărtate nu mai durează mult. 
căci Mpş Crăciun, cu sacul în spate şi cu barba fuior, ne aduce la 
realitate Se împart darun. 

Fiecare primeşte câte ceva: unii mai dulci, alţii mai pipărate, 
care după cum merită. Klein primeşte o mică carte din care, 
se spune, va reuşi să înveţe cum să stea sub papucul 
nevestei, sau, mi se pare. cum nevasta trebuie să ţie pe * 
bărbat sub papuc. Eu am primit o cruciuliţă, un 
caiet, un creion, pişcoturi, bomboane şi o » 
bucăţică de sticlă pe care este gravată data de V 
25-XII-1943., doi ochi de fată şi sub ei scris: "Doi 
ochi negri". Ştiu ei, camarazii, cam ce doruri mă 
bat. 

Acest Moş Crăciun, Preda în persoană, dă şi 
sfaturi foarte bune. şi multe. In special, are ce are 
cu conferenţiani şi scriitorii, cari aproape fiecare 
capătă câte un îndreptar de autori celebri, ca spre 
ex. Sbârcea Firşteoacâ, etc., etc, care sâ-i ajute 
în munca culturală ce depun. 

Pentru darurile ce am primit, Moşul ne cere să 
mai cântăm ceva ţi noi îl satisfacem: " Moş 
Crăciun cu plete albe. / Dac-aş şti că nu te duci, 

Ţi-aş cânta florile dalbe ...* 

Moşul nu vrea să ne asculte ruga. Pleacă, 
pentru că mai are mulţi de cercetat. 

Urmează apoi altă sene de colinde şi masa: carne şi unt. 
biscuiţi, bomboane şi bere Lumea s-a înveselit Râde, se 
interpelează prin fraze cântate în versuri. 

Se cântă câteva cântece legionare şi unul german 
Peste toate şi toţi domină însă Stoia, cu vioara şi Boris 
Strejeniuc cu vocea. D-na Uşeriu nu s-a lăsat mai jos şi ne-a cântat 
şi ea puţin Capsâz farmecă, cântând: "E Riţa, ţiganca”. Bucovina, 
toată la un loc, in frunte cu Posteucă, Hojbotâ şi prof lonescu, 
ridică unde nesfârşite tuturor prietenilor. 

Buzilâ chiuie, Hoinic Bujorel râde că lui i-a spus Moş Crăciun că 
e frumos şi lui Coman că e borţos 

Mathias, plutonierul ce ne numără de două ori pe zi, e în formă: 
ne cântă două cântece şi este aplaudat zgomotos 

Mălinaş, în urma turneului de şah e declarat campion al 
categoriei A, i se dă un premiu şi el ţine de datoria lui să le 
mulţumească adversarilor bătuţi de el Oreste Constantiniuc 
primeşte un premiu pentru cea mai frumoasă partidă jucată cu 
Eugen Teodorescu. 

Terminată serbarea în "C”, se mută la "D". 



Aici e loc mult şi feciorii sunt dornici de oleacă de horă — 
Duduie podelele sub câlcâile lor in special Oreste e în“— 
formă Natural că nici eu n-am rămas în urmă împreună cu 
Niculai Zelca, făceam de domnişoare: aşa, am dansat un vals 
cu Oreste şi o horă cu fratele lui, Eustafie 

Obosiţi şi cu gândurile frânte, parcă bucuroşi că a trecut Ajunul, 
ne ducem la culcat. In dormitor e frig destul, dar ne^am obişnuit cu 
el De o bucată de vreme ne este prieten statornic. 

Gândurile încep din nou să se depene şi se opresc la D-na 
Ponta, care a fost arestată chiar in săptămâna aceasta, prinsă că 
lua cu ea corespondenţă când venea să-şi vadă bărbatul. Săraca 
doamnă! Ce Crăciun mai are şi ea, acum! 

Mie Olteanu a făcut o cerere de liberare sau de extrădare, cu 
termen, spunând că va trece prin buncăr, lagăr comun şi chiar 
glonţ, de e nevoie, dar nu mai acceptă situaţia de umilinţă în 
care suntem puşi". 

25 Decembrie 1943 - CRĂCIUNUL - Mai puţin obosiţi 
ca ieri, ne pregătim cu zel de serbare Se face scena şi la 
patru şi jumătate începem. Sunt şi familiile prezente Se 
reprezintă o mică petrecere familiară. Se bea bere, se 
fumează şi se cântă. Cântecele populare aduc cu ele 
nostalgia ţârii depărtate ţi romanţele exprimă doruri ale 
tuturor, Capsâz.Strejeniuc Biega lorga, ne distrează cu 
cântece româneşti Mathias ne cântă nemţeşte, iar 
Vlâgea, unul spaniol. Eu acompamam la ghitară 

Goţu Munteanu a compus două cântece 
ocazionale: 

"In Fichtenhein venit-am prima oară, / In 
preajma zilelor de Moş Ajun. / Cântam atunci, 
cântăm şi-acuma iară. / Şi vom cânta la fiece 
Crăciun. 

Refren "Căci cum am fost, vom fi 
^ * întotdeauna: / In bucurii cântăm, ca şi-n nevoi, / 
Şi pentru toate noi ştim numai una, / O ştiţi cu toţi: cântaţi cu noi ". 

"Cu cântecele noastre / Pe toţi vă vom purta / Prin cerurile 
albastre / Şi lumi noi veţi vedea. / Vă va aduce cântul / Pe al nostm 
vechi pământ / Şi ţara veţi vedea / Pe aripa unui vânt 

în Fichtenhein venit-am într-o doară / Să vă cântăm in ziua de 
Crăciun, / Să vă purtăm din lagăr până-n ţară Să vă vedeţi ce-aveţi 
voi drag şi bun."; 

"Cât timp veţi fi in ţară, / Masovschi, speriat. / Va căuta pe-afară. 
/ Crezând c-aţi evadat. / Dar cântul, năzdrăvanul, / Se va-ngriji 
chiar el / Să fiţi cu toţi prezenţi /Din vreme, la apel" 

S-a râs mult. La al doilea cântec lumea a fost şi mai plăcut 
surprinsă: 

"Ce veseli suntem, neîncetat / Noi pnbegii. noi hoinani 1 / Avem 
sau n-avem de fumat, / Ce veseli suntem neîncetat!" 

"Cântăm astăzi un nou şlagăr: / A trecut un an de lagăr f De v- 
aţi speriat, / Cu asta aţi probat: / N-aveţi spirit diplomat. / Nu 
suntem arestaţi. /Ci oaspeţi .. invitaţi" 

"Au fost vremun şi mai grele. / Am trecut noi peste ele / Dac-or 
mai veni, / Orişicum ar fi, / Noi pe toate le-om pnmi / Cântând 
neapărat / Şi veseli neîncetat " 

Imediat după serbare l-am aruncat cu forţa pe scenă pe Popa 
Virgil. şeful garnizoanei, care azi împlineşte 32 de ani, şi petrecerea 
a continuat până seara târziu 


SĂRBĂTORIREA ANULUI NOU 


31 decembrie 1943 - Am răcit şi mă doare capul Totuşi, 
lucru trebuie să mă duc. Dar nu zăbovesc mult Maistrul neamţ 
mă trimite imediat acasă M-am culcat 

Pe la trei mă trezesc pocniturile din harapnice şi mugetul 
buhaiului celor ce se pregătesc să meargă cu uratul M-am 
sculat şi m-am pregătit şi eu sâ-i 
acompaniez La ora 5 şi jumătate am mers 
la baraca familiilor şi urâtura începe, biciurile 
trăsnesc ca tunurile la marile ceremonii şi 
tecioni strigă " hăi-hăi " -ul strămoşesc, de se 
cutremură baraca Hojbotâ urează rar şi 
apăsat, aşa cum e obiceiul: > 

'Bună seara, boieri mari, / Şi voi cinstiţi 
legionari, / Foşti şi viitori mari demnitari. / 

Viorei şi clopoţei, conjunctura, măi flăcăi!" 

Biciurile trăsnesc din nou şi “ hăi-hăi * -ul 
se aude şi mai tare 

La ora zece începe Pluguşorul în barăcile noastre 




Hojbotâ ne poartă cu urâtura pe la Bădiţa Traian, Voievozi şi 
toată istoria legionară Ne povesteşte apoi despre "Tine ş 
vecine care ştiu rândul la pâne", despre " gospodina de casă 
tinencă şi frumoasă" 

Şi iar "La urechi cu clopoţei. Peste sârme, mâi flăcăi!' 

Ultimele versun îmi sunt dedicate pentru 
că la un moment dat eu susţineam că n-ar fi 
râu dacă vreo câţiva ne-am înşfăca cu 
mâinile de gardul de sârme electrificat, să 
vedem ce fac nemţii după moartea noastră 
I A urmat apoi un mic aperitiv cu ceva 
câmaţi şi câte o bere, plus împărţirea poştei 
de Anul Nou Fiecare a căpătat câte ceva. 
ceva care să rămână ca amintire că şi pe aici 
a fost Anul Nou cărţi poştale, ilustrate şi 
I plicuri în care sunt puse diferite decupări din 
■ ziare 


pag.16 


Mard Popinciuc — Pentru sfânta Cruce, pentru Ţară. voi 2 

CUVÂNTUL LECIONAU decembrie 2004 



























cZe vacasiţă 

CÂTEVA REPERE SPANIOLE: 
LEGIONARE, NAŢIONALISTE, ISTORICE, TURISTICE 



SPANIA este ţara europeană cu cele mai mari venituri din plătit cu viaţa lor lupta cu trupele roşii, 
turism, cu obiective superbe, totul fiind la un preţ doar cu puţin mai comuniste, Ion Moţa şi Vasile Marin, în 
^re decât cel practicat pe litoralul românesc. ziua de 13 ianuarie 1937 

Astăzi, a fi turist în Spania este un fapt mai mult decât normal, Monumentul închinat memoriei celor 
întrucât muncesc şi trăiesc aici, după unele statistici, în jur de doi impresionează îl fotografiez, nimeni nu 
500.000 de români. Bunăoară, la Castellon , localitate măricică între se află în aproprierea lui. 

Valencia şi Barcelona, circa 20% din populaţia oraşului este Un buchet de flori uscate de soarele 

alcătuită din conaţionalii noştri care lucrează în industria ceramică dogoritor al lui septembrie stă mărturie 
şi în comerţ, şi care, datorită numărului lor ridicat, cer şi speră să că cei doi nu au fost încă uitaţi, 
obţinâ ca inscripţiile rutiere să fie bilingve! Se depun flori şi se aprind lumânări de 

în septembrie 2004. timp de 18 zile am făcut din nou. după 31 către români în tot timpul anului, nu numai 
de ani, circuitul acestei ţări, admirând, fiindcă aveam termeni de la comemorarea anuală din 13 ianuarie 
comparaţie, saltul mare calitativ făcut pe multiple planuri. Dar sâ vedem cum descriu în cărţile lor 

TOLEDO cei trei camarazi de luptă, citaţi mai sus, moartea celor doi erQi 

Printre primele oraşe vizitate a fost şi oraşul Toledo, fosta Bănică Dobre: " Ionel Moţa ne strigă «Dacă suntem înconjuraţi 

capitală a Spaniei până în 1561 şi încă cetatea religioasă a nu cade prizonier nimeni. Murim mai bine toţi împreună 1 » Sunt 

naţiunii Catedrala , prin măreţia ei, este, după părerea mea cele din urmă cuvinte pe care \e-am auzit de la el", 
personală, cea mai frumoasă şi impunătoare din Europa. Oumitrescu-Borşa "Moţa strigă la noi. « Băieţi , aveţi grijă să nu 
Construcţia ei a început în 1226, fiind terminată 300 de ani mai cădeţi vreunul prizonier 1 Acesta a fost ultimul lui cuvânt " 
târziu Marele altar policrom, reprezentând viaţa lui Hristos, este Nicolae Totu: "Am izbucnit într-un plâns deznădăjduit şi am 
construit în stil baroc şi neoclasic, somptuoasele strane din lemn de plâns cum nu am plâns niciodată în viaţa mea Am tnmis trei 
nuc şi alabastru, precum şi tavanul mujeras dirî încăperea de telegrame în ţară şi una generalisimului Franco, anunţând moartea 
adunare a membrilor bisericii, sunt doar câteva din bogăţia de lui Moţa şi Marin. Am trăit trista misiune de a le anunţa moartea" 
detalii care se găsesc aici. Adăugăm şi un fragment din articolul lui Alecu Cantacuzino 

Am vizitat casa muzeu a lui El Greco, două sinagogi (adevărate "Pentru Hristos " Prin haina străpunsă şi sfârtecată a lui Ionel Moţa 
bijuterii arhitectonice) şi am vrut să trec pentru a doua oară pragul se văd culorile drapelului Românesc E drapelul nostru pe care era 
Alcazarului (alcazarurile sunt cetăţi spaniole cu rol de apărare). Nu scris: «Legiunea Arhanghelul Mihail, Garda de Fier», cu care 
am putut deoarece întregul enorm edificiu era în reparaţii capitale, ne-am prezentat colonelului Moscardo " 
preconizându-se, cel puţin aşa mi s-a spus, ca în viitorii ani să se Văile de los Caidos ( Valea celor 
•mute aici Ministerul de Război al Spaniei. Dar monumentul cel mai evocator, 

Alcazarul din Toledo care reflectă cel mai bine războiul 

încerc să-l descriu succint aşa cum l-am văzut cu mai bine de civil din Spania, este Văile de los 
trei decenii în urmă. Caidos, aflat doar la 13 km distanţă de 

Pentru a impresiona pe vizitatori, săli întregi din Alcazar nu au El Escorial. 
fost reconstituite, arătând aidoma ca în 1936 când a avut loc aici Aici, un număr de 40.000 de soldaţi 
o încleştare teribilă între forţele naţionaliste comandate de naţionalişti şi republicani sunt 
geneTalul Franco şi cele comuniste. O mizerie de nedescris, înmormântaţi. Mormintele lor sunt 
plafoane căzute, mormane de moloz, paie pretutindeni pe jos, săpate in galerii lungi de câteva mii de 
cartuşe şi grenade în fiecare colţ, pături zdrenţuite care ţineau loc metri, in piatra muntelui, sub o cruce 
de paturi trupelor naţionaliste asediate, găuri în ziduri de unde masivă. înaltă de 150 de metri, care 
ieşeau mitralierele, o dioramâ adevărată, nu concepută artificial. poate fi văzută din orice parte, pe o 
în Alcazar am fost plăcut surprins văzând un afiş având la distanţă de câţiva kilometri Aici îşi 
colţ tricolorul nostru şi semnul verde al Gărzii de Fier dorm somnul veşnic şeful Falangei, 
precizând în limba română că o delegaţie mică de legionari. Jose Antonio Primo de Rivera şi gen. 
condusă de gen. Cantacuzino-Grănicerul , din care făceau parte Francisco Franco. 
comandanţii legionari: Ion Moţa, Vasile Marin, Gheorghe Clime, 

Nicolae Totu. Alecu Cantacuzino, Bănică Dobre şi preot 
Dumitrescu-Borşa , a înmânat colonelului Moscardo o sabie din 
partea lui Corneliu Zelea Codreanu 

Am auzit vocea col. Moscardo înregistrată pe o placă de 
gramofon, şi diaiogul purtat cu comuniştii care-l ameninţau câ-i vor 
împuşca fiul dacă nu preda Alcazarul , am auzit refuzul lui şi apoi 
împuşcăturile care au curmat viaţa tânărului vlăstar, 

în cuvinte emoţionante prezintă Alcazarul şi pe colonelul 
Moscardo, preotul Dumitrescu-Borşa (în una din cărţile sale de 
memorii, "Cea mai mare jeitfă legionară "), Nicolae Totu (în 
cartea sa "însemnări de pe front') şi Bănică Dobre (în 
"Crucificaţi?*). 

Despre întâlnirea cu Moscardo au scris şi Ion Moţa şi Vasile 
Mar/n în articolele trimise în ţară şi publicate în ziarele 
"Libertatea" din Orăştie şi "Porunca Vremi?'. 

lată cum descrie Bănică Dobre sabia predată colonelului 
Moscardo:" Coincidenţă, lama este tocmai din Toledo l-am făcut o El Escorial 

frumoasă gardă cu Arhanghelul Mihail gravat lângă o dedicaţie Q ar fjj n <jcâ am amintit de El Escorial . voi scrie câteva cuvinte şi 
pentru Domnia-voastră Ea nu este o jucăne, nu este o spadă despre acesta este cel mai mare şi impunător palat regal 
^ofensivă de academician, este o armă tăioasă, din oţel spaniei, definitivat în 1584 de către Felipe al ll-lea Monarhul era un om 
cum se îndoieşte. Cu ea veţi putea tăia capul inamicilor introvertit, melancolic, profund religios, donnd să fie înconjurat de 
riJC H Şi Spaniei. Dacă trăieşte Spania (şi va trăi), trăim şi noi, dacă călugări, nu de curteni Construcţia gigantică este din granit 
moare (şi nu va muri), murim şi noi! Arriba Spania?'{"Crucificaţii ) cenuşiu care măsoară 208/162 metri, având, printre altele. 15 
MAJADAHONDA galerii, 86 scări, 9 turnuri, 9 orgi. 2673 ferestre, 1200 uşi, 1600 

* Un alt reper legionar pe care l-am vizitat pe pământul pictun, dar şi 13 capele şi. 300 temniţe 
I spaniol, de fapt cel mai important, este Majadahonda Aici au 

î: ^ CUVÂNTUL LECiONAK decembrie 2004 pag. 17 —;; 



căzuţi) 




























“ MADRID 

“ C-âtă deosebire între stilul auster 
de la El Escoria' şi Palatul regal din 
Madrid principala atracţie turistică a 
metropolei' Superb în exterior, de culoare 
albă este greu sâ nu te copleşească prin 
oculenteie podoabe şi somptuoasele mobile 
d-r sufragene. pnn Sala Trenului şi Sala 
Gaspanm 

Madndul vechi este un tezaur artistic Mi¬ 
au plăcut cel mai mult Piaza Mayor - o 
frumuseţe din secolul al XVII-lea Piaza de la 
Vi.ia (Piaţa Primăriei) - o ilustrare a 
arhitecturi! din secolele al XV-lea şi al XVI- 
lea. Muzeul Prado - de fapt muzeul naţional, 
înt-ucât a.ci sunt expuse un număr 
impresionant de picturi de Velasquez. El 
Greco Goya şi colecţia de artă a Muzeului 
Thyssen-Bornemisza. 



Piaza de Espana 
şi două personaje 
legendare - Madrid 


Vi3ţa oraşului este deosebit de trepidantă Seara micile localuri 
sunt *p |:n e Mi-am permis şi eu luxul sâ petrec la miezul nopţii 
câteva ore ascultând un chitarist care cânta non-stop. consumând 
vin negru de Malaga şi aruncând, conform tradiţiei, resturile de 
peşte direct pe podea, pentru ca vizitatorul sâ vadă câ localul in 
care a intrat nu duce lipsă de clienţi 1 


Un alt vestigiu regal se află la 45 km de capitală, la Aranjuez, 
unde se află palatul regal, reşedinţă de vară. destul de modest, 
dar înconjurat de o grădină superbă 

Din vizita Zaragozoi am reţinut cele două catedrale unaşe: El 
Pilar şi Seo (sfinţită in 1919 pe locul vechii moschei) Dar aceasta 
din urmă păleşte în faţa moscheii din Cordoba, cu dimensiunile de 
174/137 m în interior sunt 850 de coloane şi "mihrabuf. o realizare 
maură deosebită, destinat rugăciunilor, cu fata spre Mecca. 
POPASURI ÎN SUDUL SPANIEI 
in sud in provincia ANDALUZIA, am vizitat Granada, 

/. 



Castelul Alliamhm - Granada 


cu fantasticele monumente maure: Alhambra. Alcazaba şi 

Grădinile Generalife, apoi Sevilla cu Alcazarul şi, mai cu seamă. 
Catedrala cu turnul Giralda din spatele ei Catedrala, lungă de 161 
m şi lată de 76 m. este a treia biserică creştină din lume ca mărime 
după Sfântul Petru din Roma şi Sfântul Paul din Londra Un 




monument funerar impresionant adăposteşte osemintele lui 
Cristofor Columb 



Oraşele vizitate de-a lungul Mării Moditerane sunt greu de 
descris, fiecare având farmecul său propriu Mi-a plăcut nespus 
de mult Cadizul. oraşele Tarifa şi Algeciras. de unde. cu vaporul 
in numai 30 de minute se ajunge în portul marocan Tanger unde se 
deschid noi orizonturi pentru călători, dar cel mai" mult m-a 
impresionat Gibraltarul, cu uriaşa lui stâncă unde am făcut plaiâ o 
jumătate de zi 

Marbella - un oraş turistic cu o viaţă de noapte agitată Malaga 
- oraşul lui Picasso. cu o frumoasă faleză Almeira şi. mai ales 
Alicanlu - doua mari oraşe şi staţiuni în acelaşi timp. Elche - cu o 
mare plantaţie de palmieri şi Vaia.icia. cu centrul său vechi. 
Catedrala, Bursa şi Tribunalul Apei, acesta din urmă având o 
vechime de peste 1000 de am şi fiind model de justiţie rapidă 
simplă şi corectă - au constituit tot atâtea popasuri în circuitul 
spaniol pe care l-am făcut 

BARCELONA 

Barcelona mi-a plăcut cel mai mult 
pentru catedrala extraordinară Sagrada 
Familia, parcul Guell (ambele creaţii ale 
marelui arhitect Antoni Gaudi ), pentru 
cartierul gotic, pentru uriaşul stadion 
modern Nou-Camp, pentru dealul 
Montjuic ce oferă o splendidă panoramă 
şi, mai ales, pentru Ramblas, artera 
principală a oraşului, cu spectacole la 
fiecare pas, supraaglomerată de către 
turişti nu • numai ziua, ci şi noaptea. 

Tibidabo, Piaţa Spaniei şi Piaţa 
Catalonyei sunt alte puncte de atracţie ale 
localităţii. 

Vizita am încheiat-o in insula Palma 
de Mallorca. aflată la 3 ore de mers cu 
feribotul din Barcelona 

Am fost două zile de plajă, dar consider câ plaja de la Mamaia 
şi cea naturală din Sf Gheorghe sunt cu mult mai frumoase 
datorită lărgimii lor şi nisipului fin 

Serviciile de la hoteluri şi bufetul suedez, excesiv de variat, 
întregesc ambianţa Oşre pe când vor fi şi la noi astfel de servicii, 
mai ales că acum totul este privatizat - şi deci este posibil 7 Mai 
ales că preţurile sunt superioare 

în încheiere menţionez ceva de ordin personal: in centrele 
fiecărui oraş. chiar şi în cele mici, se află, rotunde şi inconfundabile, 
arenele de luptă cu taurii în cele mai multe nu se mai practică 
sângeroasele coride, multe sunt îmbrăcate în schele, urmând a li 
se da cu totul altă destinaţie Ca iubitor de animale subliniez câ 
lupta dintre taur şi matadorul din arenă era inegală întrucât 
câştigătorul se ştia dinainte, şi nu pot decât sâ aplaud această 
iniţiativă, un semn al victoriei civilizaţiei actuale asupra unor 
obiceiuri primitive şi sângeroase 



Catedrala Sagrada 

Familia - Barcelona 






1923 încep manifestaţiile studenţimii române naţionaliste 
şi creştine, la Cluj, laşi, Cernăuţi şi Bucureşti (4 dec.) 

delegaţii studenţimii din toate centrele universitare din 
ţară fixează coordonatele luptei naţionaliste şi creştine (printre care 
şi numems clausus) (10 dec.) 

1529 - este ales ca preşedinte al Centrului Studenţesc 
Bucureşti primul legionar: Andrei C. lonescu (2 dec ) 

- prima mare adunare legionară, la Tg Bereşii (15 dec.) 

1511 ~ Căpitanul, deputat in Parlamentul ţârii, rosteşte 
Discursul la Mesaj (3 dec ) 

1512 - legionarul N. Bâlăianu care făcea propagandă pentru 
Mişcarea Legionară, este asasinat de autorităţi (9 dec ) 

NOTA La 23 nov. 1933 fusese împuşcat de autorităţi, pe la 
spate, stud. Virgil Teodorescu din Constanţa, doar pt. câ lipea 
afişe pentru Mişcare, iar la 28 nov. 1933 fusese asasinat tot de 
autorităţi, legionarul Niţă Constantin. 

NOTA BENE: Legiunea se afla oficial in campanie electorală 
ca şi celelalte partide. 

- primul ministru, I. G. Duca, caro, pentru a ajunge la putere, 
îsi luase oficial angajamentul de a-i extermina pe legionari, 

dizolvă brusc şi abuziv Garda de Fier, printr-un simplu Jurnal 
al C onsiliului de Miniştri (9 dec.) 

— pag. 18 CUVÂNTUL LEGIONAR 


- numeroşi fruntaşi legionari (în număr de câteva mii) sunt 
închişi ilegal, fără mandat (9 dec ) 

- este asasinat de autorităţi Sterie Ciumetti, după ce, chiar 
în aceeaşi zi, fusese eliberat din închisoare (29 dec ) 

- Nicadorii îl împuşcă pe I. G. Duca, predându-se apoi 
imediat, de bunăvoie autorităţilor (29 dec ) 

1-935 - Căpitanul înfiinţează cel mai mare grad legionar: 
comandant al Bunei Vestiri , cei care primesc acest grad în prima 

serie sunt fondatorii Legiunii (Ion Moţa, llie Gârneaţâ, Radu 
Mironovici, Corneliu Georgescu) şi comandanţii legionari: Gh. 
Clime, Mile Lefter, I. Blânaru, I. Dumitrescu-Borşa (2 dec ) 

1936 - echipa legionară plecată în Spania intră în foc pe 
frontul de luptă împotriva comunismului (18 dec ) 

1937 - deschiderea primei cooperative legionare din Moldova, 
la Bacău, în cadrul comerţului legionar (3 dec ) 

- este asasinat de autorităţi. în timpul propagandei 
electorale, legionarii Ion Târcolea şi Mihai Ţurcanu (14 dec ) 

* Partidul n Totul Pentru Tară M (expresia politica a 
Mişcării) obţi ne locul III pe tară si locui II po Bucureşti ta 
alegerile parlamentare (20 dec ) 


decembrie 2004 



























































w. 


ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTr 

- premii în cărţi - 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în 
scris pe adresa sediului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la 
data de 10 a lunii următoare apariţiei ziarului. 

Premiile se vor ridica de la redacţie 


■RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII NOIEMBRIF "De ce nu a fost 
condamnată Mişcarea Legionară de Tribunalul Internaţional de la Nurnberg?' 


/rlUaiiui atu ~~ --- « . . 

a fost dat de Anuţa Oghina din Huşi, 30 de ani, studentă la Istorie, care a câştigat 
cartea "Comeliu Z Codreanu altceva decât H Sima" - Şerban Milcoveanu 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL 
La Nurnberg au fost condamnate două categorii de delicte 

- crime împotnva păcii 

- crime de război şi cnme împotriva umanităţii 
Ori este evident că Mişcarea Legionară nu avea cum să comită 

nici unul dintre aceste delicte nu legionarii au declanşat războiul, in 
plus. nu aveau cum să participe nici la crime de război, şi nici la 
crime împotriva umanităţii, din moment ce la intrarea României in 
război legionarii nu numai că nu se aflau la conducerea ţârii, dar 
sufereau o nouă şi crâncenă prigoană din partea autorităţilor 

Mii de legionari şi fraţi de Cruce se găseau deja în închisorile 
antonesciene şi alte mii erau în linia întâi a frontului, în batalioane 
de "reabilitare", iar legionarii refugiaţi în Germania (in număr de 



câteva sute) au fost chiar prizonieri ai Reichului internaţi în lagăre, 
fiind eliberaţi abia după 23 aug 1944 

Simulacrul de Guvern român de la Viena" înfiinţat de H Sima la 
10 dec 1944 nu a avut practic nici o contribuţie la desfăşurarea 
războiului de aceea Mişcarea nu a putut fi acuzată nici măcar de 
"colaboraţionism", aşa cum s-a întâmpla' cu celelalte mişcări din 
Europa (mişcarea maghiară, croată, cehă etc.). 

Ancheta preliminară a Tnbunalului, în urma memoriilor întocmite 
de Mihai Enescu şi Vasile lasmschi. a scos de sub orice acuzaţie 
Mişcarea Legionară Este important de menţionat că şeful de atunci 
al Mişcării, H Sima, se ascunsese, preocupat exclusiv de propria 
piele ca. de altfel, in toate celelalte momente cruciale pentru 
Legiune (3 sept 1940, ian 1941) 


ÎNTREBAREA LUNII DECEMBRIE: Având în vedere că membrii unui cuib trebuie să se supună şefului, se 

poate trage concluzia că şeful cuibului este un dictator? Argumentaţi. 

PREMIU: ”Pentru sfânta Cruce, pentru Ţară" - Mardarie Popinciuc. 

**★ 


FĂRÂME DE CER 


Din anii de cenuşă şi de fum 
Răzbate o lumină şi acum; 
Purtăm in noi fărâmele de cer: 
Atâta cât respir, eu incă sper. 


Cu fiece cuvânt ce-a fost rostit, 
Verigă din şiragul infinit. 
Recuperând trecutul pas cu pas, 
Să facem la răspântii un popas. 


Cum visele de aur nu apun, 
Deviză neclintită: gândul bun, 
Lumină peste timpul drămuit, 
Reverberând puternic, insolit. 


DRUM DESCHIS 




SrfeZrcasi 


Noului an 2005 

Mă-nveşmântez de ziua ta cu soare 
Şi-ţi pun ghidande-albastre la tereştri. 

Invoc apoi înmiresmată boare 
Pe orizonturi vaste, tinereşti 



Cu orice dimineaţă e o treaptă, 

Cu fiecare zori se nalţă-un vis, 

La scară o caleaşcă te aşteaptă 
Să se aştearnă drumului deschis 

Iar roibii-n dimineţile-nsorite 
Spre zări cu străluciri de alabastru 
în sonuri din tăriile vrăjite 
De raza săgetării unui astru 



Mă-nveşmântez cu cerul plin de stele. 
Mă-nvăluie etericul ecou. 

Vibrez în ritm şi unison cu ele; 

Sub soare astăzi totul este nou. 






nan. 19 





























cec 


Revista se difuzează şi la chioşcurile RODIPET din 

BUCUREŞTI Şi din alte zece mari oraşe ale ţarii- 

Arad. Baia Mare. Braşov. Cluj. laşi, Predeal, Râmmcu \ aicea, 

Suceava, Târgu Mureş, Timişoara, 

precum si în alte localităţi pe care nu le mai enumerăm. 

Vă rugăm cereţi revista întrucât distribuitorii n-o afişează. 



ABONAMENTE PE ADRESA: 
NICOLAE BADEA 
STR: VLAICU VODĂ 23, 

Bl. V39. ap. 37 

SECT 3. BUCUREŞTI cod 031245 
Tel (021) 322 3832 


Petru Vasilescu - Bucureşti: Despre naşul dvs . PETRU 
TOCU deţinem destul de puţine informaţii (din păcate), latâ-le 

PETRU ŢOCU s-o remarcat de timpunu in lupta naţionalista 
Licean fund a înfiinţat Frăţia de Cruce 'Dunărea ' din Galaţi (1924), 
a participat'la tabăra de muncă de la Căminul cultural creştin din 
laşi Ca student a fost unul dintre componenţii echipei morţii 
(1933). Atenţie 'echipa morţir era o echipă de sacrificiu dispusă a 
pnrrri moartea pentru manifestarea credinţei naţionaliste româneşti, 
care străbatea tara in marşuri şi cântece, făcând propagandă 
Mişcării Leoionare (1933). dec. o echipă care era dispusă să 
primească moartea pentru credinţa legionară, iar nu să omoare 
cum mint duşmanii Mişcării! Petru Ţocu a fost economist, 
comandant legionar şi şeful Comerţului Legionar. A fost prefect de 
Putna in penoada sept 1940 - ian 1941 şi a executat 16 am de 
detenţie în timpul regimului comunist (1948 - 1964) 

Despre tatăl dvs., Alexandru Vasilescu, nu vă putem oferi nici o 
informaţie. Gândiţi-vă că în vremea Căpitanului o jumătate de 
milion de oameni au fost membri ai Mişcării Legionare 1 Vă daţi 
seama că nu avem date despre atâţia' în plus. arhivele legionare 
au fost mereu confiscate. Şi chiar multe grade ale Căpitanului 
(inclusiv comandanţi legionari) ar fi rămas poate necunoscuţi 
posterităţii dacă nu s-ar fi manifestat public sau dacă n-ar fi scris 

Eugen Zorean - Slatina: Şi noi am fi fost curioşi să cunoaştem 
primarii legionari din perioada statului naţional-legionar. dar, din 
păcate, nu avem lista cu aceştia S-a publicat lista prefecţilor dar 
nu şi cea a primarilor. întâmplător însă, vă putem răspunde la cea 
de-a doua întrebare primarul Slatinei a fost prof de Ştiinţe 
Naturale, Traian Biju, directorul Liceului "Radu Grecear.u". 
combatant pe front în primul război mondial, unul dintre fondatorii 
"Ligii Apărării Naţional Creştine' din jud Olt. mare personalitate 
locală, de origine aromână, renumit gospodar, fondator al Societăţii 
culturale ’ Titu Maiorescu", al revistei 'Luminiţa' şi al corului liturgic 
"Ciprian Porumbescu", autor de manuale de liceu şi de studii 
geografice (* Transilvania ", "Prin Banat". "Bucovina ţara fagilor 
"Prin Munţii Apuseni'). Prof Biju (născut în 1883) nu a fost legionar, 
ci simpatizant. 

Anuţa Oghină - Huşi: Primul semnai de alarmă tras public, în 
ţară, după 1990, asupra abaterilor lui Sima de la lima legionară, 
este meritul dr. Şerban Milcoveanu. Când renumitul martor al epocii 
a deschis, singur, cu mult curaj, bătălia împotriva impostorului, în 


ţară nu se ştia încă nimic nici despre eliminarea lui Sima dm 
Mişcare, nici despre alte mărtum ale puţinelor grede legionare 
supravieţuitoare din vremea Căpitanului De aceea dr Milcoveanu 
este urmărit de ura neîmpăcată a simiştilor 

Flora Crăcea - Bucureşti: Nu cred că are sens să vă explic 
din nou, aceleaşi lucruri în legătură cu subiectul simişti’ ne-am 
expus deja foarte clar convingerea, in nenumărate rânduri, apoi am 
discutat personal cu dvs multe ore Dacă aveţi intr-adevăr dorinţa 
de a colabora in paginile noastre, vă aşteptăm cu inima deschisă 

Dragoş Olaru - Tulcea: "Gările incazarmate" au fost create 
de Sima în oct 1490, sub conducerea lui Ovidiu Găină în locui 
vestitului Corp de Elită Moţa-Mann' din timpul Căpitanului 
'Gărzile incazarmate" aveau un efectiv de 100 de oameni care 
defilau înarmaţi ocupându-se cu paza sediului legionar şi cu paza 
personală a lui Sima Ov Găină s-a dezis de Sima abia după 
moartea acestuia. 

Bogdan Ailincci - Suceava: Nu am reuşit nici noi să descifrăm 
manuscrisul bunicului dvs decât parţial, astfel încât nu-i putem 
publica, deşi fragmentele descifrate sunt promiţătoare 

Ninel Torcea - Arad: într-adevâr în noaptea următoare 
asasinării deţinuţilor politici de la Jilava, un grup de legionan 
înarmaţi dm cadrul Ministerului de Interne, condus de Ovidiu Găină 
şi Eremia Şocanciu a încercat să asasineze cei cinci oameni 
politici adăpostiţi la Ministerul de Interne (Argetoianu, Ghelmegenu. 
Tâtărescu, llasievici, Mannescu), care erau păziţi de o gardă 
militară Asasinatul n-a reuşit datorită intervenţiei prompte a 
militarilor, iar Ovidiu Găină. Eremia Şocanciu şi Gh Stoia. fugiţi din 
ţară, au fost condamnaţi în contumacie la muncă silnică pe viaţă, in 
iulie 1941, de Curtea Marţială. în cadrul procesului asasinatelor 
politice din nov 1940 La cea de-a doua mtrebare nu vS pot 
răspunde, întrucât nu s-a stabilit niciodată oficial, cine l-a asasinat 
pe părintele Palaghiţâ în "Garda de Fier spre reînvierea RomSai& 
este publicată ameninţarea cu moartea tnmisâ lui de Ov Găină ş* 
într-adevâr Palaghiţâ a fost împuşcat în propria tipografie dar, 
repet, asasinul a rămas nedovedit până azi. 

Irina Brezoi - Timişoara, Adrian Lungeanu — Predeal, 
Valentin Tinescu - Râmnicu Vâlcea: Scnsorile dvs au aiuns la 
redacţie pe 12 dec 2004, după închiderea revistei De aceea vă 
vom răspunde în numărul viitor 



&ec/acţta urează tutusvr cctctcrcfor 

nev? #/ ii 

<*Za /nutţc asu / 
ca fucurugc frn/i/vurc, 
âuf.3cu tuffui 21 usnsiezeu 
i* afi(rcufiţiifr rc/năncgtc/ 

NOTĂ REDACŢIONALĂ: ACEST NUMĂR ESTE MAI AMPLU DECÂT CELELALTE DATORITĂ SĂRBĂTORII CRĂCIUNULUI. 



Redactor şef: 

Colegiul de redacţie: 
Secretar de redacţie 

Periodic editat de "ACŢIUNEA ROMÂNA ISSN 1583-9311 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin, Emilian Ghika, Comeliu Mihai 

Nicolae Badea 

Relaţii cu publicul 

Str. Mărgăritarelor nr 6, sector 2, Bucureşti 

(zona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare. colţ cu str V Lascăr) 
Vineri, între orele 15 00 - 19 00 
tel.:(021)322 3832 sau 0745 074493 
e-maiî jactiunea-romanaiS'actiunea-romana com 

• pag.20 

CUVÂNTUL LFf.lONAU decembrie 2004