BunaVestire_1938_03-1670612721__pages115-120

ANUL 1. —No._318 | EEE 


Direvtori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Redacţia 


În bo: Erou teii coasa] 
is) urmele artei 
Exilat — tot mai exiiat — îmi place să flanez în dulci pertide 


ocupaţii: tai lemne, număr scobitorile dintr'o cutie neîncepută, urmă- 
Tese ceasuri întregi malacotul gărgăriţei pe o canapea, sau ceasuri și 
mai întregi mă gîndese la moarte, — la moartea mea, a cărei dată, după 
Ylaga pe care o mai port în tendoane, nu o pot încă preciza... 

In cel mai bun câz pribegese pe străzile Capitalei; şi iată de ce spun: 
în cel mai bun caz! Fiindcă trecînd mai alaltăeri pe. strada Ştirbei 
YVcdă, mam pomenit în faţa nouei clădiri a Judecătoriei de Ocol din cu- 
loărea respectivă ; şi mi-am adus aminte că în noul ball am văzut anul 
trecut un rar panou reprezentînd Justiţia, datorit unei unice maestre a 
penelului, d-na Julieta Orăşanu. 

Mă urmărea Isusul său împărţitor de dreptate, cu largi aliuri de 
tr;nscendenţă, un fel de transcendere a faptei omeneşti în veacul veacu- 
rilor, prin gestul care arată fericirea binelui pe un ideal urcuş al răscum- 
părărilor deapururi, în vreme ce pedeapsa indică sufletele damnate către 


un. adîne impenetrabil de Tartar, 

Pe drum îmi creştea tabloul sub pupilă, ca un fel de lumină din 
mine ; iar cînd aevea a apărut din nou în faţa mea, toată exaltarea din 
mine S'a întîlnit aşa de bine cu exaltarea de pe zid. că făceam o singură 
apă de extaz cu tabloul. 

Am înţeles de ce dascălii toţi de estetică — dela Basch la Dragomi- 
reseu — (cel dintii citind pe Tizian) spun că emoția estetică e o supremă 
senzaţie de sinteză. Dar mintea mea S'a dus imediat pe alt tăgaş. Mi-au 
venit în gînd maeştrii vietorieni ai alegoriei, marele Watts, bunăoară, 
cu Inţelepeiunile, Justiţiile, Fortunele şi Milele lui întruchipate în felu- 
rite Minerve, Diane, sau Fecioare Marii, cu un lux teatral de culoare 
Şi decor. 

Şi m'am întrebat de ce maestrul englez, în care a crezut retina unui 
secol întreg, m'a lăsat aşa de rece acum zece ani cînd îl vedeam întâia 
oară la Tate Gallery, pe malul Tamisei (ca şi după aceia); şi de ce ma 
ridicat pinăla cer diafanul, hieraticul şi totuşi atît de omenescul Isus ai 
marei noastre Romiînce ? 

„E că Julieta Orăşanu a scăpat de anecdotă, Seylla aceasta de calcar 
ieftin, dar de care se lovesc elanurile tuturor pictorilor de alegorii, care 
scaldă şi pe clasicul Watts în albia mediocră a convenţionalului, stinca 
aceasta de proză şi loe comun dinsa o depăşeşte cu visliri de extraordi- 
uară puritate, în linii care tremură pe culmi nevăzute şi par'că se ferese 
să le atingă — să feresc să atingă concepția — aşa după cum culoarea 
se teme pare ca să iasă la lumină, A 

E un consum interior la Julieta Orăşanu care arde vopseaua şi 0 
împrăștie în fum de tămie. Spre 

De sub penelul ei nu numai anecdota dispare în exâltare, dar aproape 
gi omeneseul... 

Toate trupurile Julietei Orăşanu se roagă. 

Tablourile ei ne predau un adevărat uitat: că arta e vo religie. 

'Am rostit cuvîntul şi am dat tot statutul acestei pictoriţe în cuprinsul 
artei romîneşti. 2 

De ce la expoziţiile dela Varşovia ori Viena a uimit şi aici e mai 
mult ocolită ? De ce expoziţiile sale dela Dalles sau «Universul» au oprit 
pe toţi cunoscătorii, dar n'au atras oficialitate ? 

Apoi tocmai de aceia! 

Trupele ei pe pînză — am spus — se roagă. D-ra Julieta Orăşanu 
nu se roagă de nimeni. 

Religia ei e religia artei, nu a intervenţiei. 

Eu totuşi, am profitat de faptul că nu sînt oficialitate, şi că nici 
măcar nu mai Scriu articole politice, şi cu inima liberă, întrun moment 
de exaltare, am îngenunchiat în fața Isusului uneia din cele mai mari 


miîndrii ale paletei romîneşti. 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU 


Economice 


„Ca la Turci” în 


tăi în numerar, 
958 


> 


şi Administraţia: 


BUCUREŞTI 
Bulevardul Elisabeta 12, etaj Il, 


âranițale maramureșene 


ZIAR LIDER DE LYPTA ŞI DOCTIINA' 


TELEFOANE | A 


Hotarele 


SS pagini 5 Lei 


Direcţia, Redacţia e. . „ 4.84.34 
Administraţia , ..... 


485,82 
ipografia . , e « e e 477.56 


TIE 


ROMAN EAICA 


..— 


Miercuri 23 Martie 1335 


Redactor-şet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
EAI ROEA 
Cont CEC, Nr. 12565 ABONAMENTE; 
1 an Lei 700 1 an Lei 500 
Comune urbane 6 luni > 350 Comune rurale 6 luni > 250 
5 luni >» 175, 3 luni > 125 


României 


dinspre (chosiovacia $i Poionia 


de NICOLAE vV. ILIEȘIU 


La capăt de țară. (um e rupt în două Mara:nureşul românest 


- Capriciile și curiozităţile hotaruiu: -. 


Pe muntele «Pop Ivan» di 
300 m. de frontiera româ 
această cabană a luri 


Despre pământurile românești 
ale descălecătorului Dragoș, is- 


toria me amintește numindu-le | 


ȚARA MARAMUREȘULUI. Ma- 
ramureșul DE AST AZI nu este 
însă «[ara> voievozilor de sodini- 
oară: e doar o treime din ceiac2 
a fost. E un pământ ciuntit! Ma- 
ramureşul românesc pornește de 
la nord, din munții de unde _iz- 
poarele Tisei încep să șerpuiască 
și se întinde spre vest, până la 
Hust și Craia, pe o suprafață 
care întrece 10.000 km:, pe când 
Maramureşul nostru de astăzi nu 
reprezintă decât o suprafață de 
3.381 km Cea mai mare supra- 
faţă din Țara Maramureşului de 
altădată (6.953 km:), a rămas 
sub altă stăpânire. 

După război, prin tratatele “de 
pace, Maramureșul a fost tăia! 
de o linie convenţională peste ca- 
re totuşi continuă să se întindă 
şi astăzi suflet, cuvânt şi .bise- 
pici româneşti. In alte locuri a 
fost împărțit în două de cursul 
Tisei pe care, dela izvoarele ei 
spumoase și până la Titel şi Se- 


LI 


n _ Podkarpatska Rus, la 
nă-cehoslovacă se găseşte 
şiilo» cehoslovaci, 


_ghedin, au plutărit butinarii ma- 

; ramureşeni. 

4 Dincolo de hotarele tratatelor 

; ce sau tras peste pământul ro-- 
mânesc al Maramureşului, au ră- 
mas granițele etnice şi diplomele 
țăranilor nobili; au rămas bise- 
ticuţile de lemn- de pe vremea 
descălecatului cu ţinţirime în ca- 
re îşi odihnesc oasele strămoşii; 
| au rămas arăturile în care brăz- 
dează și astăzi plugul ţăranului 
român. 

Dincoio, peste Tisa, pes- 
te hotarul de azi, continuă 
Maramureşul doinei şi da- 
tinei româneşti, 


LA CAPAT DE ŢARA 


O parte din hotarul de nord al 
Țării noastre îl constituie tocmai 
fâşia de pământ ce ne-a mai ră- 
mas din Maramureşul de odini- 
oară. Aş putea spune că întreg 
judeţul Maramureș nu este de- 
cât o zonă de frontieră, un capăt 
de țară, de unde încep cele două 
țări vecine: Cehoslovacia şi Po- 
onia 

In spre Cehoslovacia, în regiu- 
nea maramureşană, de care ne 
cupăm, granița o formează Tisa, 
dela Huta, de lângă satul Teceu, 
renumit pentru contrabande şi 
până la nord de Valea Vişeului. 


“4m crescut cu toții în credința că 
atunci, când mergea ceva rău în ța- 
ră fie din cauza incapacității, fie 
din vea credință sau  indolență, 
treaba mergea «ca la Turci». 

De două decenii, vorba aceasta, ca şi 
promisiunea turcului care plăteşte, 
cau.dispărut din vocabularul nostru 
și aşadestulde sărac în cucinte ca- 
re să exprime toate nuanțele de gân- 
dire. Cazul cu vorbele «ca la Turci» 
este categoric. Ele nu exprimau 
furtul pur şi simplu, sau abuzul de 
încredere şi delapidarea, ci un mod 
special de a părădui banii publici, 
care dn păcate ma dispărut odată 
cu vorbele care îl exprimau atât de 
bine. Şi cu toate acestea va trebui 
să revenim la vechile oastre  no- 
țiuni deoarece me lipsese şi vom 
vedea imediat dece. 

Zilele acestea Gaziul a anunțat 
programul agrar pe care va trebui 
să-l realize e guvernul, fixând ur- 
măloarele obiective: 

1. Inzestraea fiecărei familii de 
plugar cu pământul necesar indi- 
vizibil; 

2. Modernizarea inventarului  a- 
gricol prin înlocuirea  plugurilor 
de lemn, mai ales în Turcia asiati- 
că, cu pluguri de fer; 

3. Inzestrarea fiecărui plugar cu 
una pereche de vite sau cai; 

4, Intrebuinţarea în comun, între 
două sau mai multe sate, a mași- 
milor de treerat; 

5. Impărțirea țării în regiuni a- 
gricole după climă, apă şi structu- 
ra geologică a țării, în care să 
funcţioneze centre modele agricole 
cu funcționari ai statului puşi să 
instruiască țăranti, 

Şi cum ştim cu toții că în mate- 
rie qe executare a planurilor ce-și 
probune d. Kemal Ataturk nu glu- 
meşte — cum ma glumit cu des- 


fiintarea fesului, introducerea  al- 
fobelului latin, desființarea voalu 
lui în femei şi câte astfel de obi- 
ceiuri a căror vechime se confun- 
da cu turcimea însăși spune 
drept, domnule cititor, mai vrea să 
poţi spune şi astăzi că în agricul- 
tura noastră treaba merge: «ca la 
Turci» ? o 

Ei vedeți dece îmi pare mie rău 
de vorbele acestea şi dece ași dori, 
din tot sufletul, ca să le pot folosi, 
din nou, în acest înțeles pe care li 
Va dat vremea dela răsboiu  în- 


coace ? 


M. DORNEANU 


Dela Valea Vişeului până la vâr- 
ful Stogu, România e despărțită 
de Cehoslovacia printr'o linie 
convenţională care șerpu'eşte pe 
coama munților. 

! Vârful Stoyu, înalt de 
"1665 m. străjueşte ca un 
grănicer punctul unde işi 
dau întâlnire hotarele a 
trei ţări: România, Ceho- 
slovacia şi Polonia. Depe 
muntele Stogu şi până ll? 
pârâul Pârcălab ne înse-= 
cinăm cu Polonia, hotarul 
fiind o linie convențioală 
care este aproape identică 
cu creştetul munţilor şi 
cumpăna apelor. 


pc 


Biserica românilor din 
Apşa de mijloc (Ceho- 
slovacia) 1440 


tentă studiere a planului de luptă, 
Om cu om, trupele comuniste pă- 


Marşul Naţionalismului Spaniol 


Frontul Madridului--Brunete: 
Frontul Andaluz — Santa Mar.a 
diu Vahaz 


Armata Naţională închide fron- 
tul Madridului în poteoavă, în lup- 
tele înverşunate dintre 3 şi 9 Ia: 
nuarie. Cad pe rînd Villafranea del 
Castillo, Villamieva,  Pozuelo, las 
Rozas, Aravaca, Majadahonda. 

Majadahonda — sat şi pod de 
căi ferate unde frontul naţionalist 
forma un unghiu vulnerabil. de 
flane. Echipa celor 8 voluntari ro. 
mâîni care predaseră lui Moscardo, 
în ziua de Sf, Niculae, un paloş cu 
lamă de Toledo, un paloș care fă- 
cuse la Coţi războiul mondial, în- 


trunseră noaptea prin pădurea din 
nordul lui  Brunete, luîndu-l prin 
surprindere la 6 Iulie. In patru 
zile lărgese «punga» în frontul na. 
ționaliştilor care cedau pămîntul cn 
metru. Las'Rozas şi Majadahonda 
suportă alte lupte tot atît de vio 
lente caşi în Ianuarie. 

Insă trupele naţionaliste îşi reor. 
ganizează ofensiva sub comanda 
tîmpină examenul suprem la 13 la.| generalului Varela, care-şi avea 
nuarie 1937 cînd cad doi dintre ei.„.| postul de. comandă la Sevilla la 

Frontul oarecum stabilizat, gu-| Nueva. Ideia de luptă era simplă. 
vernamentalii încearcă în Aprilie| Breşa comunistă a fost contraata- 
să-l rupă între Navalgamella şi| cală din trei părţi cu obiectivul, 
Villanueva del Pardillo, cu axa de| concentrice, Brunete. 
mişcare Brunete — Navalcarnero. Brunete recucerit, frontul naţio- 

Planul era foarte abil şi aparţi-| nalist a fost stabilizat pe linia: Vil- 
nea lui Miaja, comandantul brigă-| lumera del Pardillo — Vilanueva 
gii internaţionale din apărarea Ma.| dela Canadu — Navalagamella. 


dridului. Din punct de vedere al utilajului. 
Aşa sa angajat bătălia dela Bru-| al materialului de luptă, bătălia de 
nete, la Brunete a dovedit superioritatea 


Abia în lulie, după o cît mai u- 


atacurilor aviatice, în massă,cu mi- 


Printr'o pădure de brad, de ce- 

ialaltă parte a măzurei Cătăra- 
mei, un afluent al Ceremureşu- 
lui-Alb răzbate munţii pentru a 
delimita începutul hotarului ma- 
ramureșan dinspre Polonia: dela 
părâul Pârcălab frontiera urcă 
spre nord-vest, deasupra munţi- 
lor cu păşuni, Satele sunt mai 
îndepărtate de granița care ţine 
creștetul munţilor. Şoselele sunt 
în văi ca şi satele. Aproape de 
movilele care indică granița nu 
sunt decât câteva poteci cari şer- 
puiesc făcând aceleaşi 
uri ca şi frontiera. 

Depe vârtul Rotundul (1620 
m.) hotarul tinde şi mai mult 
spre nord-vest. Valea Râului a- 
dună izvoarele de pe versantul 
de vest. Granița e pe linia de de- 
marcațiune a cumpenii apelor. 
Dincolo, spre răsărit, izvoarele 
dinspre versantul Poloniei 
adunate de Ceremuş. 

Mai înspre nord e muntele Bu- 
descul mare. Dela stâna din vârt 
se vede minunat ţinutul Poloniei. 
Lângă acest vârf se găsește cel 
mai apropiat sat românesc aşe- 

co- 


zig-zag- 


sunt 


zat lângă frontiera polonă: 


si 

Podul de peste Tisa la Si- 
ghet: grilajul şi yghereta 
care marchează frontiera 
pe mi/!c-ul nodului, 


muna Lutoasă. De aci, hotarul e 
poteca care urcă pe vârfurile 
munților Ludescu, Luratec, Co- 
pilașul şi Stogu. 


GRANIŢELE DINSPRE 
CEHOSLOVACIA 


Movile de pietre arată că ho- 
tarul continuă să fie o delimita- 
re convențională şi în spre Ce- 
hoslovacia. Din vârful - Stogu, 
spre apus, frontiera trece peste 
creştetele munţilor Corbu, + Nie- 
nișca mare, Bendreasca, Pop I- 
van (1940 m.), Preluca, Mânzul 
şi până la răsărit de Valea Vișeu- 
lui, de unde granița o formează 
Tisa. 

La nord-vest de ValeaV'ișeului 
până aproape de comuna Lunca, 


(Continaure în pag. Ii a) 


siunea de a secera 
infanteria inamică în marş — asu- 
pra carelor de asalt comuniste, uşor 
reperate de: artileria naționalistă 
antitane. 

%* 


Pe frontul Andaluz, ofensivu na- 
ționalistă îşi urmează marșul ei bi- 
ruitor. Incepând dela 14 Ianuarie, 
operaţiile militare se succed cu re- 
peziciune 

Malaga cade repede, ca o conclu: 
ziune firească a ocupării obiective- 
lor preliminare: Estepona, San Pe. 
drg de Alcantara, Marbella, Alha- 
ma de Granada, Arenos del Rey 
Zatarraya, Puertode los Aleaceres, 
Fuenjirola şi  Torrencolinos. Cu 
concursul aviaţiei, Malaga cade la 
8 Februarie. 

De data aceasta asistăm în secto- 
rul  Villanueva del Duque-Pazou: 
blanca la o reacțiune marxistă spre 
Penarroya, Dar rezistenţa fizică şi 
condiția morală a trupelor naţiona- 
liste este de granit. Alte atacuri 


Conu Oswaid 


L-am cunoscut de mult, acum vreo douăzeci şi cinci de ani, pe timpul 
văzboaelor, balcanice, Eram un copil care nu trecuse încă pragul şeoalei 
iar el un avocat cu renume şi cu lavalieră. 

Mi-l amintese la Brăila, în casa bunicului meu din strada Prusiană 
27, De la coada mesii lungi — prezidată de figura severă a bunicului — 
priveam cu admiraţie pe domnii veseli şi exhuberanţi din capul mesii, 

Erau acolo, alături de tatăl meu şi de unchii mei, colonelul Robescu 
— mort în război — Xenoton Andronescu — înalt magistrat spiritual şi 
sceptic dispărut şi el de mult din lumea asta — Comândorul — azi A mie 
ral — Angelo Teodorescu, a cărui stufoasă barbă neagră şi somptuoasă 
uvitormă nu mă săturam de a le privi, d. Ion Săvescu — pe atunci diree- 
tor al BănciiAgricole — şi alţii. 

Din când în când, — cu prilejul vreunui 
aceşti musafiri obișnuiți şi Conu Oswald. 

— A venit Oswald! exclama jovial tatăl meu de la uşe. Apoi se dez- 
lănţuia un potop de chiote, de exclamaţii, de strigăte de bucurie. 

Conu Oswald era un om iubit. Imi închipui că scene de acest soiu se 
petreceau cam în toate oraşele în care procesele îl mânau. Peste tot avea 
prieteni, peste tot apariţia lui stârnea bucurie. 

Pentru mine Conu Oswald stârnea nedumeriri. Urechea mea obişnuită 
cu sonorități germanice ştia că «Wald» înseamnă pădure. 

— De ce-l chiamă pădure mamă? aveam obiceiul să n'treb. Răspun- 
sul era stereotip. 

— Pentrucă aşa-l chiamă! 

Abea după război, prin 1918—1919, am început eu să 'nţeleg cine-i Conu 
Oswald. 

Venea acum foarte des pe la Brăila. Avea procese peste procese. Cred 
de altfel că între 1918—:923—1924 a atins apogeul carierii sale. Câştiga 
mult şi risipea mult. 

Şedea la noi când venea la Brăila, de obiceiu chiar în odaia mea, pe 
care o evacuam cu mult entuziasm onorat foarte de o atare cinstire. 

Mi-l adue aminte şi acum: potrivit de stat, cu părul alb dat pe spate, 
cu o mustăcicară «eu crosse» albă şi ea, drept, frumos, de o nebişnuită 
vioiciune în mişcări, întotdeauna vesel şi bine dispus. Era elegant, deşi 
lucrurile şedeau mai toate strâmb, pălăria, cravata, gulerul. 

Cum îl vedeai îţi intra ?n inimă. Sub cascada cuvintelor lui întotdea- 
una spirituale şi mai întotdeauna ironice, simţeai un suflet de aur, învă- 
luit în acea fineţă, în acel tact, în acea bună-cuviinţă naturală speciticate 
moldoveanului. 

Era un mare avocat, Avea toate însuşirile necesare pentru asta. Inte- 
ligenţă, talent, cultură şi patimă, mai ales patimă. 

Nu era comed în procese, nici pentru adversari şi nici pentru magistrați, 

Conu Oswald se supăra, repezea, ridica glasul, părăsea instanţa ţepos 
ca un arici. 

Dacă-l vedeai într'o atare împrejurare ai fi zis că cine ştie ce om al 
dracului e. ț 

Patima aceasta o punea nu numai în carieră ei şin viaţă. Sorbea 
viaţa prin toţi porii, prin toate fibrele. ; 

De aci prietenia cu tatăl meu care nu se lăsa mai prejos. 

Când se 'ntâmpla să vină la Brăila primăvara sau vara atunci pre: 
cesul se termina întotdeauna cu un chef de pomină la Ghecet. După care 
Conu Uswald ținea cu dinâdinsul să treacă şi pe la «Clubul Regal», chi- 
purile să-și vadă «prietenii». 

Dimineaţa, cu o oră înainte de plecarea trenului, sosea nedormit, ciu- 
fulit dar bine dispus. Scula pe tatăl meu din somn şi-i spunea galeşt 

— Andrej dă-mi o mie de lei! 

— lar ai pierdut? 

— Măi, să vezi, am avut un ghinion! 

— Tot? 

— "Tot! Şi onorariu! Şi ce mai aveam prin buzunare. 

Dar de la o bucată de vreme Conu Oswald Sa schimbat. Nu-l mai 
amuza viaţa dusă până atunci. Devenise tată a doi mari scriitori şi bunie, 

Tatăl meu, care a rămas pe baricadă până cu două săptămâni înainte 
de călătoria din urmă, nu-l înțelegea deloc. 

— Il văzui azi pe bietu' Oswald, spunea tata. Tot băiat bun. Da 'nbă- 
trânise. Bea numai Vichy. 

Totuşi Conu Oswald i-a supravieţuit. I-am vorbit pentru ultima oară 
acum câteva luni de zile. Mi sa părut neschimbat. Numai râsul era altul. 
Nu mai răbufnea din toată ființa. 

Conu Oswald, cel care părea că va rămâne veşnice tânăr, îmbătrânise. 

Acum câteva zile a murit! 

Multă lume trebue să-l fi plâns pretutindeni. 

Moartea lui înseamnă pentru mine dspariţia unor amintiri 
ale copilăriei mele. 

Deaceia fie-mi îngăduit ca pe mormântul lui să vărs şi eu o lacrimă, 


proces — poposea printre 


duioase 


MIHAIL POLIHRONIADE 


A căzut 


«Blând, bun şi cuminte, a crescul 
pe mormântul necunoscut al tată- 
lui său şi a suferit durerile de or- 
fan. A fost sublima mângăiere a 
mamei sale văduve». 

“Așa ne scrie un prieten despre 
lon Milan Mihăileseu, maestru a- 
viator din baza aeriană Pipera, de 
23 ani, «răpus fulgerător de o mâ- 
nă criminală». 

Tânărul șoim ucis  mişeleşte în 
sborul avântat al tinereții sale este 


cu mitraliera guvernamentale în Lopera şi Alca- 


la la Real se trîng în zidul naţio- 
zalist. 

In Iulie, naţionaliştii, conduşi de 
un minunat plan de mişcare al tru- 
pelor, trec uşor peste Sierra More- 
na, Sierra de Alpujarra şi Sierra 
Nevada. 

Sierra de Andujar ascunde în ur- 
ma ei un alt Alcazar, care scrie în 
istoria războiului spaniol pagini de 
aceiaş măreață epopee a eroismului 
jertfelnie. 

Acolo, izotată într'un atlantice de 
patimi comuniste, garnizoana dela 
Notre Dame din Cabeza lupiă cu 
destinul 6 luni de zile, luptă erîn- 
cenă din care nu poate ieşi decît 
învinsă, Sub furia valurilor de a: 
salt şi nimicită de împrejurări şi 
de uzura celor atitea luni de mă- 
reaţă renunțare omenească, garni- 
zoana Sa prăbuşit după ce însă, 
căpitanul Santiago Coribz şi-a pe 


un şoim 


un fiu de erou care şi-a jertfit via- 
ţa în marele holocaust al întregirii 
Neamului. 

Mâna mișelească este a unui me- 
dic: S$. Hornstein, care intră fără 
șovăire în frontul marilor crimi- 
nail de ultimă oră, criminali mo- 
derni cari au înlocuit omorul ri- 
tual prin masa de operație, 

Galeria pipergalilor se înmudțeşte 
asfel cu încă un membru tot atâl 
de odios, tot atât de criminal, tot 
alât de pipergal. 

Dar simpla constatare a faptului 
nu rezolvă nimic. Nici măcar ares- 
tarea Hornsteinului, Căci Neamul 
a pierdut un mădular de elită şi 
este pe cale să mai piardă şi altele, 

Nu numai inima mamei aviato- 
rului Ionel Mihăileseu a rămas ar- 
să de durere. Crescut în amintirea 
sfântă a tatălui său jertfit pereru 
Țară, cu sufletul îmbujorat de o 
iubire adâncă pentru Neam şi pen- 
tru destinul lui, cel mai nou ucis 
de mână duşmănoasă a falange 
de pipergali se destinase jertfei pe 
frontul larg şi înnalt al văzduhu- 
lui, 

Un s*Tflet cimentat în stânca de 
granit u Neamului sa prăbuşit, Un 
suflet tânâr şi românesc. 

Vinovatul este la zăbrele alături 
de alți; de un neam cu el, de o vie 
nă cu el. 

Ce ne garantează că nu vor ră- 
sări și alți vinovaţi? Că Ion Mihăi- 
lescu nu este decât o tristă verigă 


dintrun lumg şi trist lanț de neno- * 


cetluit înfrângerea cu jertfa lui. rociri? 


ion Băleanu 


Virgil Popescu 


— 7 


ra 


a 


că, teatrală 
Su ni Uiate... 


Câte rele au spurcat inima bietului român ! însă 
nici una din ele ma putut uita haina cea albă a femeii 
românce, ci ea rămase tot curată şi neprihănită, i 
de unde vine aceasta ? De la educaţie? Nici „decum: 
Educaţia femeilor la noi e atât de neîngrijită, încât 
nici trebui a mai pomeni de ea. Vine delia natură, 
această învăţătoare a lumii toate; de la natură care 


ZASS 


[: regăsi pe el însuş, nu va regăsi nici 
IBERTATEA, viguroasa publi- 


Gosst, este alături de Dumitru A- 
nastase, unul din numele cari îşi deti- 
nese pe zi ce trece un loc lot mai 
distinct în tânăra plastică românea- 
scă, 

Iniors în iarna aceasta după doi aui 
de continuare a studiului la Roma, 
Grossu a iniral în lânăra grupare de 
artă românească „Lukian” pentru a 
desvălui înlr'o desăvârşită comunilate 
de gând și viață înnoiloare un crez 
al artei care se anunță în aurora cul- 
lurii româneşii de mâine. 

Temperamen! viguros, nesulţi. | de 
zadarnicele şi sterpele alambicări ale 
artei moderne, pus pe constiucție și j 
stabilitate Grossu este un plastic al 
iorței pure nedeclamatorii,  nestrigă- 
loare, rcașul pe care îl reproducem 
în aceaslă pagină, o lucrare mai ve: 
che din perioada de lucru vin italia, 
întrupează aceste calităţi, de lorţă ȘI | 
sobrietale, de solidă şi temeinică așe- 
zare, Într'o vreme când scuipiori cu 
reputaţie şi monumente pe toate că- 
rările nu pot instala un om pe două 
picioare lără să cadă în nas sau pe 
spate, Grossu și Dumitru Anastase 
suni miracole pe cari nimeni nu le 


li 


în actualitate, 

Grossul este una din promisiunile 
sigure al plasticei noastre de astăzi, 
iar preocupările și activitatea lui susţi- 
nută împotriva condițiilor îi adeve- 


cație pentru săteni şi muncitori, 
condusă cu neistovilă străşnicie de 
Părintele Protoereu Ion Moţa, ne 
aduce cu ultimul număr din 17 Mar 
tie 1938 slova luminoasă şi plină a 
adevărului, asupra celor ce se în- 
tâmplă astăzi în lume. Tema nu- 
mărului acesta e formulată în ca- 
pul primului arlicol: «Naţionalis- 
mul zdrobeşte sub picioarele sale, 
toţ mai hotărîtor  internaţionalis- 
mul», 

«Un fapt de uriaşă însemnătate 
pentru viaţa şi pentru sufletul po- 
poarelor, mari și mici, s'a petrecut 
la sfârşitul săptămânii trecute. Po- 
porul german al Austriei, s'a unit 
cu marele popor german din împă- 
răţia vecină, pretăcându-se şi sim- 
țindu-se de aci încolo un singur 
popor, o singură ţară!, astfel înce- 
pe articolul care desvoltă o foarte 
grea problemă istorică într'o limbă 
colorată și în sintaxa molcomă a 
graiului ardelenesc. 

Poate că nu sa vorbit îndeajuns 
până acum despre! stilul <Libertă- 
ţii», cu totul aparte în publicistica 
românească. Un stil închegat, plin 
de sevă și miez care prin greuta- 
tea lui garantează cele spuse. 

In acelaş număr, Gavril Pop sem- 
nează un articol în care este rela- 
tată sărbătorirea închinată deschi- 
derii expoziţiei gazetelor din Tran- 


un sentiment sau reacțiune comună 
şi lui şi personajului din ficţiune. 
Acesta este un adevăr estetie tât de 
elementar încât e ciudat să nu fi 
luat cunoştinţă de el şi autorul no. 
tei de mai sus. 

Numai fiindcă îl ignorează, poate 
spune că omenescul în artă nu se 
găseşte în omul tip. Căci tuneţia 
artei este tocmai aceasta, de a ridi- 
ca sentimentul individual la o va- 
loare generală, tipică, universală, 
Prin aceasta, valablitatea sențimen- 
telor, u pasiunilor, a durerilor, și 
bucuriilor întrupate întrun perso- 
nagiu printr'o licţiune, Poate. trezi, 
dincolo de loc şi de timp, ori unde 
şi oricând emoția oricui se află în 
faţa acelei opere de artă. 

Deaceia, — și aceasta este exact 
contrariul celor alirmate în nola 
de mai sus, — viaţa nu pulsează în. 
tr'o operă care ne prezintă indivi- 
dul izolat, ei individul simbolice pen- 
tru o întreagă categorie umană, 

Asta, oricât ar dispreţui doninul 
$. C. (care semnează astfel note în 
chestiune)  «fantoșa emblemă, ori 
Simbol:, Şi aci este prilejul să ne 
întrebăm dece se sperie așa de răn 
unii oameni de Simbol ? 


L Himul număr al «Vremii» este 
aproape în întregime consacrat 


ților, copiilor ei. 


a sădit în inima femeii acea dragoste de familie, acea 


ahnegație de sine, pentru a 


se consacra soțului, părin- 


Să o privim în toată vârsta, 


Vezi o fecioară fără prihană, tânără şi frumoasă. 
In ochii ei străluceşte dulceaţa, şi în inima sa amorul, 


lată-o acum soție, mumă de familie, 
copii săi, îngrijind de casa sa, şi 
prăştia cu senineţa şi blânda ci 


înconjurată de 
sârguindu-se a îm= 
mângâere neguriie 


supărărilor de pe fruntea soțului său. In sfârşit, ma- 
troană respectabilă, povăţuind către cele bune pe fiii 


şi ficele salile, uitându-se cu mulţumire 
viață, în care nu are a-şi bănui nici 


ia trecuta ei 
de o greşală; şi 


aşteptând sfârşitul ca un somn după o ostenitoare 
călătorie. Ea ştie că Dumnezeu a creat-o nu peniru 


dânsa ci pentru familia ei, 
loc în sufletul său, şi misia 


lea vieții sale a putut şterge câteva lacrimi, 


de aceea egoismul nu află 
îi e împlinită, dacă în Cca- 
semăna 


câteva flori, şi lăsa o suvenire duioasă în înimi 


scumpe! 
lumie 1848 


C. NEGRUZZI 


Din alte vremuri... 


Incepem astăzi această nouă rubrică menită să reamintească zi de zi citita. 
rilor fapte şi oameni din împletirea cărora s'a închegat viața Neamului nostru, 

Dea Domnul ca întâmplările trecute și pățaniile omenești să le fie tutu. 
rora de isvod și învățătură pentru zilele şi faptele noastre, 


21 MARTIE 1863 


Principatele Româneşti terminaseră 
de mai bine de 40 ani cu domniile fa- 
nariote, Ca o ultimă amintire a trece- 
rei lor pe meleagurile noastre, slujba 


(ulu cellu a totu pulternicu, să se ser 
beze numai în limba română, 
Ministru Secretar de Stat la 
Departamentul Cultelor şi In- 
slrucțiunei Publice, 
Christian Tell 


sia. detii. silvania dinante de Unire, mani-| Austriei. Cu aceasta <Vremea> re- | veligioasă se oficia încă în limba gre-| Nr. 7162 din 12 Martie 1865, 
destată la Cluj (Bibloteca Univer. | ia bunul obiceiu de a consacra pe- | cească. Guvernul Krejulescu luând în Alecsandru loan 1 
Arcaşul . Grossu sităţii). Directorul bibliotecii  d-l| riodic aproape totalitatea pagini- | cercetare, în consiliul din 15 Martie] Cu mila lui Dumnezeu şi voința na- 
1 RU ei pentru copiii este la | Mauslea a ținut o frumoasă cuvân- lor unei probleme unitare. Singu- | 1865 referatul ministrului Cultelor şi | fională, Domn al Principatelor-Unile 


incrustări pe o vioară 
IEEE 0 ERE D900 SERE EEE DIOR DZEU 


Am scris, nu de mult, in paginile 
mei Vestiri”, rânduri de prețuire 
de laudă pentru talentul lui Con- 
Santin Bobescu. Ii auzisem vioara, 
cândva, în anii tămâloși din copilă- 
rile, când Bobescu era doar un copl- 
Jandru de liceu cu ochi mari și înste- 


pentru cor și soliști, pentru orhestră 
simfonică... 

Opera într'un act „Zobail” vesteşte 
lriumiul „Trandafirilor roşii”. Fireşte, 
sunteți ispitiţi să credeţi că Bobescu 
și-a dobândit cununa de mirt verde 
pe care talentul și munca lui o pre- 


țel de dificilă ca şi literatura pentru oa 
menii mari. Ea nu cere mai puţin ge- 
niu (Andersen este unul din cei mai 
mari scriitori ai omenirii) şi mai ales 
nu cere maimuţăreala bătrânilor cari 
când stau de vorbă cu copiii îşi stâl- 
cesc limba. 

D-na sau d-ra Virginia Doria price- 
pând lucrurile acestea a scris o carte 
curată şi plină de vervă pentru puz- 
deria micilor amatori de poveşti «Ti- 
ți-Liti», 


tare subliniind în cuvinte 
calde activitatea 


foarte 
«Libertăţii». 


rul mod de a putea adânci datele 
şi aspectele ei, de a prezenta cili- 
lorilor o sinteză wie şi o documen- 
tare folositoare. Totul este, în ase- 
menea împrejurări, ca problema să 
fie acluală și tratarea să îmbrăţi- 
şeze cât mai multe din laturile ei. 
Şi desigur că Austria este ceeace 
se chiamă o «actualitate stringen 
to 


UN emul a lui Montaigne a iscodit 


Instrucţiunei Publice, hotărăşte ca de- 
acum înainte slujbele religioase să se 
oficieze în limba românească, 

In «Monitorul, <jurnal oficial al 
Principatelor Unite Române», cu data 
de Joi 21 Martie 1865 apare decretul 
domnesc însoțit de aciele justificative. 

Redăm aci, pentru însemnătatea lor 
istorică şi importanța lor documentară 
referatul ministerial şi decretul dom- 
nesc, Iată-le, în ortografia timpului: 

Fericiţii întru amintire Domni Mateiu 


Române, 

La toți de fagia şi viitori sănălate: 

Assupra rapportului Domnului Mi- 
nistru Secretariu de Statu la Depar- 
tamentului Cultelor şi instrucţiunii pus 
blice Nr, 7165, 

Vedendu diariulu Consiliului noslru 
de miniștri închiăiatu în şedinţa din 15 
a corentei luni prezenlalu Noe pe lân- 
gă cilatulu rapportu, 

Amu decretatu şi decretlâmu: 

Art 1. — In tote monastirile şi bise- 
ricele Statului, cullulu divinu să se ser- 


i , Sr î a i d ş 4 : i“ Vagi : j -di int i ime 
| aţi, cu gesturi sfioase de școlar, Şi | tind, Sunteţi ispitiţi să credeţi că tâ- Se ovarian stea MDN. sasea acest «adevăr» după o laborioasă  in- pe te GR ia azi 4 A aţi sr ada ia di în ainte numai în li 
arcușul lui mi-a rămas de-atunci, cul- | nărul violonist şi compozitor a întâl- DERRIDA TEPRVRD ENOCTCRIA, igiaine „irospecţie : «Il urăști pe cel care te-a ar Caile antec de poi oi păpr 0% A] zmei ga 


> 


cal ca o beleală, în inimă... L-am 
ascultat din nou pe Constantin Bobe- 
scu, acum câţiva ani, după ce se în- 
forsese din străinătate. l-am audiat 
şi operele originale. Și, ascultând la 
radio difuzarea „Lrandatirilor Roșii”, 
În rândurile și mătăsăriile lor atât de 
noui, de proaspete, nam putut să-mi 
stăpânese o lacrimă de caldă emoție, 
Gândul meu vibra întorcându-se spre 
liceanul din copilărie, liceanul care, 
cu mâini meștere, frământa sirunele 
lăutei, la concertele orchestrei Yea- 
trului Naţional din Craiova, unde abia 
se vedea, înecal în lunica lui școlă- 
rească, printre muzicanţii cu întăți- 
şare gravă şi haine solemne de seară. 

Anii războiului l-au furat și l-au 
dus departe, în Moldova, pe liceanul 
violonist al copilăriei mele, Vioara lui 
Hu Sa întors în Craiova decâl mai 
târziu, după ce arcușul se împlinise în 
siudii şi muncă. Un concert încunu- 
nal de succes, aici, pe meleagurile 
Olteniei, cât și prima audiție a bala- 
dei sale „El-Zorab” înscenală pentru 
soliști, cor și orhestră, i-au deschis 
drumul desăvârşirii în Occident. La 
Paris, Constantin Bobescu a învățat 
să unească strălucirea tehnicii cu a- 
dâncimea unei reale înteligenţe mu- 
zicale, 

Im 1923, o serie de concerle în ca- 
piiala Franţei şi la Liâge recoltează 
aprecierile elogioase ale presei muzi- 
cale. Critica muzicală străină, alâl de 
obişnuită cu virtuozilatea slacială a 
concertiștilor de „faimă mondială”, 
esle plăcut surprinsă de sensibilitatea 
caldă și fineţea cu care Bobescu în- 
terpreta literatura pentru violină. 

Tânăr, încă loarle tânăr, prietenul 
copilăriei mele se înloarce în țară, 
H ascult iarăş vioara: tonul a devenit 
mai grav și mai plin, Înterpretarea a 
câșligat enorm în adâncime și sensi- 
bilitate, 


nit preţuiri unanime, sprijinul olicia- 
lității și o încurajare largă, lotală.,, 

Ei bine, vă înşelaţi. Constantin Bo- 
bescu are prea mult talent, pentru 
ca să poată deveni „dezirabil” în unele 
părţi. Nici arcușul lui, de conceriist, 
nici baghela lui de dirijor, nici com- 
poziţiile lui, nu lac plăcere multora, 

Gingașii noștri specialişti în regi- 
zări de „lucrături”, și boicoturi, opresc 
ca premiera „Irandalfirilor roşii” să 
aibă loc pe scena Operii din Bucu- 
rești. Ca o replică de toc, Clujul dă, 
însă, ospitalitate lrumosului poem mu- 
zical pe scena Operii sale. Prospeţi- 
mea, avântul, lirismul plin de fineţe, 
de rafinament și luminozitate, cu care 
e scrisă muzica acestui poem, lor- 
mează calităţi prea evidente pentru 
a mai putea [i conlestate, 

In schimb, saltimbancii și maimu- 
țoii noștri muzicali îl „lucrează” pe 
Constantin Bobescu, în Capitală. La 
Radio şi la Operă, — adică acolo unde 
triumfă chelia glorioasă de amanlă 
murală a alexandrescului, Și unde 
strălucește jidovimea. La Operă Dobas- 
cu e doar corepetitor, iar la Radio ba- 
ghela lui e pusă să dirijeze numai 
Heacuri muzicale... De ce? Fiindcă Bo- 
bescu, după cum spuneam, are prea 
mult talent. Şi la noi talentele au: 
tentice sunt lare lubile și lare îm- 
brăţișale,,. 

Acum, citesc în ziare că Bobescu 
concerlează, astă seară, în sala Dal- 
les, Nu-mi pot reţine bucuria. Ea ex- 
plodează în vâriul condeiului meu ca 
un mugure de primăvară. Voi auzi, 
așa dar, din nou, vioara lui Bobe- 
scu, pe care o iubese din anii cla- 
selor primare, Vioara dragă a şcola- 
rului de-atunci... Voi asculta-o, iarăși, 
înfiorat de emoție, de arlă, de adu- 
ceri aminte, 

Voi asculla-o îarăș, și-i voi culege 
mătăsurile şi argintăriile în mine. 


mai nădăjduia. Cu toală vilregia con- 
dițiilor (Grossu nu are un  alelier 
propriu) ei lucrează și pun neincelat 
probleme cari le ţin spiritul treaz și 


du-ne deocamdată să subliniem dese- 
nele pline de graţie ale pictoriţelor 
Marcela şi Florica Cornescu, 


N. putem să lăsăm să treacă 
fără un cuvânt de laudă, de mare 
laudă turneul de concerte pe cari 
Niculae Rădulescu, împreună cu 
camarazii Săi din Secţia de muzică 
veche a «Asociaţiei muzicale româ- 
ne: la tăcut în străinătate, cu totul 
recent, Dacă cele câteva concerte 
pe care trebuia să le dea în Franţa, 
păremi-se că nau mai Putut avea 
loc fiindcă organizatorii lor au 
pretextat influența jenantă asupra 
publicului francez ale unor trecute 
întăţişeri politice româneşti, con- 
certele date în Germania au întâl- 
uit un mare succes de public şi o 
primire entuziastă a criticii. 

Il cunosc pe Pianistul Rădulescu 
de când aproape copil încă se pre. 
gătea să plece la Miinchen să-şi 
coritinue studiile. Lam revăzut când 
S'a întors plin de entuziasm pentru 
tot ce se poate face în domeniul 
educaţiei muzicale a publicului 
nostru. L-am urmărit activitatea de 
atunci încoace, munca neîncetată şi 
luminată fără Sprijin oficial, cu: 
nenumărate sacrificii materiale, 
pentru a-şi realiza visurile. 

Ştiu că trăeste numai pentru arta 
lui, pentru muzică. Şi mai ştiu că 
Sa apropiat întotdeauna de arta lui 
ca un preot pasionat al' unei Slujbe 
sacre, alegând numai artă adevăra- 
tă, disprețuind întotdeauna ce ar fi 
putut linguşi gustul publicului. 

Deaceea îmi pare bine de succesul | 
avut dincolo de hotare, unde a fă- 
cut artei românești un nesubvenţio- 
nat dar adevărat serviciu de propa“ 
gandă, și 


unde în recunoaşterea 


= PPR întrto: conică cinemato. 
grafică dintr'un ziar românesc, ur- 
mătoarele generaltăţi, pe: care nu 
mă pot opri de a le cita în extendo 
tiindeă dincolo de o chestiune cine- 


matodrafică, ele pun în discuţie o 
problemă care interesează creaţiu- 
nea artistică în general. 


«Atunci când... francezii, se stră- 
duiesc să facă un film bun, reușesc 
întotdeauna să atingă culmi de ar- 
tă la cari americanii, nici nu ar pu- 
tea năzui, 

Pentrucă... americanii se mulţu- 
mesc să deosebească omul în lipuri 
acționând identic în conflicte cu 
caracter foarte seneral, în timp ce 
mai sensibilizaţi artisticeşte şi mal 
cizelați francezii merg la omene- 
scul diferențiat în indiviai, trăin- 
du-şi viețile lor personale cu  sen- 
timente și reacțiuni proprii  fie- 
cărui 

Francezii iau indivizi izolați,con- 
flicte personale, pe care le  adân- 
cesc urmărind sentimentele fiecă- 
ruia, în ceiace fiecare are distinct 
şi, prin acceasta, ating  omenescul 
pentrucă, omenescul, nu şe găsește 
în omul tip ci în fiecare individ 
în parle, 

Americanit privesc omul plural, 
Francezii singularul, De aceea a- 
tunei când avem un film franțu 
zesc, bun, simțim viața pulsând, 
pentrucă viața este individul iz0- 
lat, iar nu  fantosa-emblemă ori 
simbol. 

„Afirmațiile acestea nl se par 
profund eronate. Ca să aflăm ade- 
vărul trebue să luăm opusul liecă- 
ruia. Căci într'o operă de artă nu 
poţi creia nimie valabil dacă stu- 
diezi numai «indivizi trăindu-şi vic= 


ajutat sau căruia, întrun moment greu 
al vieţii tale i-a fost milă de line, 
fiindcă nu poți suporta superioritatea 
lui, Pe tine țe vor uri totdeauna toți 
cei ce-ţi rămân datori cu ceva», Asilel 
îndatorirea, floare a dragostei, devine 
la acest original moralist generatoarea 
urei. Are și cinismul candoarea lui. 


de bănăţea- 
acest <lro- 


Grigore Bugariu, o criță 
no-bucovinean, ne trimite 
Dara : 

A neamului meu naştere a sositu.. 

Botezul en voevodalul schit 

Zidit cu braţe şi voinți de ler. 

Tropar cântați cu îngerii din cer | 


Azi chiue un codru de stejar 

Cu sufletul cel nou şi legendar, 
Pentru răscrucea drumului pornit, 
Troiță'n veac român a strălucit. 


«Tribuna tinerelor generaţii» este una 
dintre bunele reviste ale tineretului na- 
ționalist polon, Bucurându-se de cola. 
borările reprezentanților autorizaţi ai 
tineretului din diferite țări ale Europei, 
revista aceasta care apare scrisă în trei 
limbi: franceză, germană şi engleză, 
desvale cu atuoritate diferitele  provble- 
me ale generaţiei tinere, impunându-se 
astfel unui numeros publice de cetitori, 

Ultimul număr cuprinde articole,  fo- 
tograții şi un desen reprezentând în 
chip plastice situatia actuală din Rusia 
sovietică, în care Stalin nu mai contea 
meşte cu «epurațiile», 

In două pagini speciale «Tribuna ti 
nerelor generații» cuprinde diferite ex- 
trase din presa tineretului de pe glob, 


«Tribuna» care este între altele un Ore 


biserica Română de limba slavonă; dar 
sub Domnia Lanarioțiloru uă allă lim- 
bă străină a penitu de a înlocuitu lrep- 
tatu, şi în cultu, şi chiar în trebele pu- 
blice limba naționale: acestă limbă a 
foslu cea grecească. De la reaședarea 
Domniloru pământeni, limba română 
a redobânditu tote dreplurile selle in 
affacerile ferrei, nu a fostu însă așa și 
în biserica 'nestră; aicea, prin uă vi- 
novată toleranță sau indifferență a ca- 
piloru clerului românu, limba grâcă a 
urmatu a fi limba domnitoriă, în mai 
multe locașuri D-deesci, ocupându ăn- 
teielalea în strana dreptă şi lăssându 
prin urmare limba naționale  într'uă 
posițiune inferiore, subscrissului soca- 
te a fi organulu unui sentimenlu ge- 
nerale, venindu acum a propune de a 
se olărâ ca de astădi în ainte în tote 
monastirile şi bissericele statului, cul- 


Art. 1]. — Și cellu dupe urmă, mini- 
strulu nostru secretariu de Statu la De- 
partamentulu Cultelor şi Instrucțiunii 
publică este însărcinalu cu essecultare? 
ordonanfei de fagiă. 

Datu în Bucuresci la 18 Martiu, 

Alecsandru loan 

Ministru secretar de Stat la 

Departamentul Cultelor şi 

Instrucţiunei Publice, 
Chr. Tell 
Nr, 272 

Măsura luată a produs, după cum 
era şi de așteptat, nemulțumiri printre 
călugării greci; petiţii protestatoare, ar 
ticole violente şi intervenţii stăruitoare 
au încercat să oprească drumul Nea- 
mului, Dar ca întotdeauna şi de data 
aceasia istoria şi-a urmat cursul re- 
când peste intrigile răuvoitoare, intere- 
sele lovite şi calculele „ce ca totdeau- 
na au dat greş, 

Alexandru Christian Tell 


AP: IO RIDE 2 Ei a RT E TE ERA E NE a 8 RU ZID NE E MD a CSR STP STA. LALEA 


Cronica cincmatosraiică 


'CADRILUL» 


Ultimul film a lui Sacha Guitry 
renunță la formula interesantă din 
«Le roman d'un tricheur» şi «Les 
perles de la couronne», în care ima.: 
ginile filmului ilustrau povestirea 
cu care autorul, prezent în perma- 
nență, comenta evenimentele. For 
mulă îndrăsneață, dificilă, dar  în- 
găduind 9 cinematografică îmbina- 
re a textului cu imagina, Dealtfel 
formula, absolut pură în «Le ro- 
man dun tricheur», unde sunetul şi 
imaginea curgeau paralel, încât a- 
veau un adevărat film mult, (miş- 
care pusă), comentat, —se diluase 
încă din perlele Coroanti unde co: 
mentatorul întervenea doar pe a 
locuri pentru ca să lege diferite e. 
pisoade de film vorbit obișnuit. 


mentariu al monologului. 

In adevăr, «Cadrilul» este pu şi 
simplu filmarea ultimei piese a lui 
Sacha Guitry. Şi se ştie ce este 0 
piesă a acestui autor; o scrimă 
verbală, uluitoare, dealungul a tret 
acte în care se petrec minimul de 
fapte posibile. E suficient să amlne 
timcă în «Faisons un reve un act 
întreg ne prezintă un sSinvur per- 
sonagiu vorbind tot timpul la tele- 
fon (Cocteau n'a inventat nimic 
în «La voix humaine») şi persona= 
giul acela vorbăreț la jucat bina 
înțeles Sacha Guitry. 

In «Cadrilul» tema este starea su- 
Fetească a încornoratului. Ar pu 
tea fi. o tragedie, dar fiindcă 
Sacha nu e Othello, nu e decâl o 
comedie cu intenţii bineînţeles pst- 


pie pa î e»  * . A : le pr lă şi de strânger : : e : 
Paralel cu biruinţele vioarei, atât Voi asculta-o, și o voi sărula în | unanimă a putut afla satisfacerea |ţile lor personale cu sentimente şi | 94 Sa i 3 că ci 200 o ide 4| 7 «Cadriluls ajungem ta capătul Nologice, Dar cum singui ul mijloc 
de luminos descântată, încep compo- gând... unti ințelegeri, pe care Poate de reacţiunii proprii fiecăruia». In ori- relațiilor între  tinerimea diferitelor evoluţiei. Căci acum  monologul de expresie al autorului nostru este 
ziţiile lui Bobescu, pline de lirism mult o aștepta şi pe care desigur| ce operă ai face acest lucru cititorul| țări, se poate comanda în str, Alberta, | sclipitor numai este un comentariu cuvântul, singura analiză a acestei 
dramatic și variaţie, pentru violină, | Radu Gyr |că de mult o merita. “sau contemplatorul nu se va puteal| Ar. 6, Varsovia. al imaginilor, ci acestea sunt un ca- stări sufleteşti este o strălucitoare 


PER AP RE E 5 ERROR AL 7 E E AT 0 PREIEI) BOA ZE 46 7, TE AEZ E VA ORE 6 20 PRD 2 EIN RR PDA OIL 0 RIA TRANCE 


Cronica muzicală 


anume gsenz ordonator. Poate că a-l europene ci la creaţiunea ei. Dacă] lor schițate este şi constatarea că 


cesta să fie  transmutarea, 


subli- | germanii au adoptat formele 


mu- | orchestrele germane sunt cele mai 


orchestrei. Sensibilitate, muzicali- 


tăere a firului de păr în patru, o 
foarte inteligentă şi adesea amuzan- 
ță analiză a artei de «a fi sau a nu 


ă i tate. Unde mai poţi auzi un ase-|fi gelos», Inteligență care se arată 
= marea unui sentiment gregar, dejzicale pe care le-au găsit deia (ele | bune din lume. Deasemeni şi diri- Imenea Mozart sau Haendel? Ce pia- şi în câleva «găselnițe» valoroase 

(E Monica Fa | er în solidaritate de ethos, de conatura-lau venit din Italia) şi asta era ine-|jorii lor. (Un Furtwengler, en |nisimel! din pumetul de vedere pur clnemiaa 

litate. Ordinea germană este alta | vitabil în procesul de anestizare (şi | Kunwald ete), Dar dintre toate | Admirabila disciplină germană, a- tografie. Dar fiindcă acțiunea ne a- 


decât aceia latină. Pe când cea de 


europenzare) a lor, în schimb au 


«prima inter pares» este orchestra 


ceia internă de care vorbeam, a 


rată  personajiul jucat de Sacha 


A ta: a doua este ceva oarecum social,| turnat în ele un astfel de material [filarmonică din Berlin. Pentru cei |putut face această minune a unei | Guitry înşelat de o actriță renumu- 
„Dacă latinii au adus spiritualită- ş fantasme, sordidă şi problematică, | politic, prima are un fundamenti încât acestea cu timpul au plesnit [ce nu au avut fericirea s'o asculte |organicităţi atât de perfecte că or-| (ă cu un mare actor de cinema şi 
ţii europene organizarea catolică şi | veșnic expresionistă străbate toată | mistice, Sunt anumite deosebiri de|sub presiune şi au evoluat (destul |în întregime, audițiile date de tor- |chestra făcea un singur instrument, | eonsolidându-se cu personagtul Ju- 
senzul geometriei greceşti, germa- | viaţa lor spirituală dela A. Diirer| ritmică, Am putea spune că ordi-|de revoluţionar nu-i vorbă) până | maţiunei ei restrânsă (Kamer or- Şi acel inefabil «stimmung» care] cat de Jaqueline. Delubac ni se pa- 


nii i-au adăogat spiritul metafizic. 


la Lovis Corinth, dela Beethoven la 


nea germană este internă, psiholo- 


când s'a putut ajunge la aritmie şi 


kester) la Bucureşti sub  conduce- 


plutea în aer ca un duh! Cât pri- 


re foarte probabil că şi piesa şi 


Lă Lă . . -. * vu . Ti . . -. . _.. 
Cu aceasta sa putut defini naţiu-| Reger sau dela Hans Sachs la Nie- | gică, pe când cea latină este exter- disonanţă. Au reuşit ca prin mo-[rea d-lui Hans von Benda pot con- | veşte dirijorul d. Benda (care a di-| filmul nu sunt decât o răzbunare a 
nea de spiritualitate spre deosebire | tsche. Aşa zisul clasicism german | nă şi estetică. duri streine să se exprime ei. Cu |stitui o bună compensație. Orches- |rijat pe derost două mari progra- autorului, căci a pus în scenă îragi- 


de filosotie, 

Dialectismului mediteranean ei 
au opus misticismul nordice. Omu- 
lui solar apolinie prin excelenţă ei 
au opus omul lunar, dionisiac, For- 
mei au opus conţinutul, raporturi- 
lor au opus atmosfera, clasicismu- 
luj romantismul şi armoniei boli: 
fonia, 

Lumea lor populată cu mistere şi 


este doar o încercare de occidenta- 
lizare, de raţionalizare. Au reuşit 
să-l realizeze doar formal, epazent; 
Sentimentul a rămas acelaşi gi lu- 
cerurile se confirmă la prima veri- 
ficare. (Comparaţi pe Hayden cu 
Lully ex.). Germanii aproape că 
nici un au elasici. Ei nu pot fi 
clasici după cum francezii un pot 
fi romantiei. Spuneam totuşi de un 


f 


In ordinea muzicală armonia la- 
tină) are un senz liniar şi paralel 
Pe când polifonia (germană) are 
unul frânt şi vertical. Prima este 
estetică, a doua psihologică. Nu se 
comprimă oare şi aici dealeetica 
mediteraneană şi metafizica nor- 
dică? 'Trebue să se recunoască însă 
că această opoziţie de principii nu 
a dus la o destrămare a culturii 


asta au creiat o nouă formă. 

Sufleul profund metatizie al ger- 
manilor şi-a găsit în polifonism aş 
putea spune modul ideal de expri- 
mare. Evident muzicalitatea lor nu 
se putea exprima altfel. Aceasta e 
ceva mai mult decâţ un mod mu- 
zical, e un adevărat «modus vi- 
vendi». 

O aplicaţie practică a principii- 


tra era mică ce-i drept (26 persoa- 
ne). Dar ce amplă sonoritate, ce 
adâncime sonoră (rar am putut dis 
tinge atât de bine a treia dimen- 
siune a sunetului, adâncimea) ce 
acuraţetă instrumentală! Vocile se 
detaşau net, fiecare cu timbrul ei 
propriu, se menajau reciproc, se 
împlineau, Tehnică impecabilă, as 
dâncă ştiinţă a instrumentelor şi a 


me) rar ne-a fost dat să auzim un 
asemenea muzician. Era făcut leit 
poleit pentru Mozart! 

Oare n'ar fi posibil ca Filarmo- 
nica noastră cu istrumentiştii ex- 
celenţi pe care îi are să facă o or- 
chestră restrânsă? 

Bine înţeles numai sub conduce- 
rea d-lor Jora sau Perlea. 


Luca Chiril 


comedia reală întâmplată  adevă- 
vatului Sacha Guitry, care, înşelat 
de renumila actriță Yvonne Prin 
temps cu celebrul actor de cinema 
Pierre PFresnay, sa consolat luând 
de nevastă și încercând zadarnic să 
facă o actriță din adevărata Ja- 
queline Delubac. Ceeace a fost cel 
mai puțin reuşit din spiritele sale, 
IL.1.6€. 


polono-lituanian 


Guvernul lituan a accepțat nota Poloniei. Relaţiile 
diplomatice au fost reluate : 


Nota guvernului Litua- 
niei anunță o hotărire i» 
dentică din partea guver- 
nului din Kaunas, 


VARŞOVIA 21 (Rador). — Un co- 
municat oficial a anunţat Sambătă | 
că nota Poloniei adresată Lituaniei, 
în ziua de 17 Martie, a fost accep- 
tată azi la amiază de guvernul din 
Kaunas, Ediţiile speciale ale ziarelor, a- 
nunțând rezolvarea incidentului po- 
lono-lituan, au apărut imediat du- 
pă cunoaşterea aplanării conflictu- 
lui, 

Ştirea că Lituania a acceptat ul- 
timatumul polon a fost primită cu 
mare entuziasm de întreaga vpinie 
publică. 

In cercurile politice se exprimă 
g tie satisfacție pentru reglemen- 
tare aconflictului pe cale pașnică, 
cu atât mai mult cu cât au fost te- 
meri că presiunea anti-poloneză e- 
xercitată de anumite puteri asupra 
guvernului din Kaunas wa delermi- 
na pe acesta să respingă ultimam- 
tum-ul. 

Restabilirea relaţiilor diplomatice 
normale este socotită ca folositoa: 
re din punct de vedere politic şi 
moral, ci şi din punct de vedere e- 
conomic, deoarece Lituania poate 
deveni un important debuşeu pen- 
tru produsele industriale poloneze. 


În urma acceptării de 
către Lituania a tuturor 
cererilor formulate în ul- 
timatumul polonez, sa 
procedat la Tallinn, la se- 
diul legaţiei polone, la un 
schimb de note între qu- 
vernele Poloniei şi Litu- 
aniei,. 

Nata Polonă anunţă gu- 
vermul din Kaunos că este 
hotărît să stabilească cu 
incepere de astăzi relaţii 
“imlomatice normale cu 
uuvernul lituanian numind 
cel mai târziu până la 3! 
Martie un minsitru pleni- 
potenţiar la Kaunas. 

Guvernul polon deciară 
în mota sa că asigură lega- 
ției Lituaniei la Varşovia 
condițiuni de funcţionare 
normală, 


Conținutul notelor schimbate între 
- Polonia şi Lituania 


„VARŞOVIA 21 (Rador). — Agen-, Gojlide, ministrul Litua- 
ia telegrafică polonă transmite: | miei la Tallinn. 
| 


Astăzi înainte de amiază, minis-| Im consecinţă, chiar de 

trul Poloniei la Tallinn a fost in- | acum relaţiile normale au 
L] 9 a a 

Germania n'a tri:nis 

= 

trupe in Spania 


format de ministrul Lituaniei că! fost stabilite între Polonia 
guvernul lituan a acceptat toatel şi Lituania. 

propunerile polone, fără rezerve. 

„In legătură cu această comuni-| MARILE PUTERI DES- 
care următorul schimb de note s'a PRE REZOLVAREA 
produs Ja legația Poloniei din Tal- CONFLICTULUI 

linn, azi la ora 11: 

«Din ordinul guvernului meu am BERLIN 21 (Rador). — Rezolya- 
onoarea să vă aduc la cunoștință | rea incidentului polono-lituan a fost 
că guvernul polon a hotărît să sta- 

PARIS 21 (Rador). — Ambasada 
Reichului a comunicat: 

«Unele zare din Europa oceiden- 
tală răspândese ştiri tendenţioase, 
care pretind că 30 sau 40 mii de oa- 
meni din armata germană ar fi în 
drum spre Spania naționalistă, Pe 
ile altă parte se mai afirmă că sub- 
[._] [_] 
Propunerea d-lui Litinou 
+ E.) 
nu gaseste credit... 


bilească cu începere de astăzi  re- 
laţii diplomatice normale între Po. 
lonia şi Lituania şi în acest scop 
să înființeze o legaţie la Kaunas. 
Ministrul Poloniei acreditat în _re- 
gulă își va prezenta scrisorile de 
acreditare la Kaunas, cel mai târ- 
ziu până la 31 Martie curent. 
Guvernul polon asigură din pan 
tea sa legației Ltiuaniei la Warşo- 
vit condițiuni de funcționare  nor- 
ROMA, 21 (Rador). — Redactorul oPoziţiilor şi izbirii, 
diplomatic al Agenţiei Stefani serie In definitiv, iniţiativa lui Lit- 
următoarele: vinov apare ca o manevră de deza- 
Propunerea lui Litvinov uu gă-|gregare îndreptată contra progra- 
seşte credit şi nu este luată în se- mului de colaborare recent expus de 
guvernul britanic. 
rios. CBI E NA DETAIL T0MPEI PA 
După serisoarea lui Stalin, care 
îndeamnă Kominteraul să destăşoa- Ajutoar € caii ja- 
onezii din na 
e 21 (Rador). — Guvernul 
japonez a hotărât să acorde suma 


male, iar în legătură cu aceasta va 

garanta, cu începere dela 31 Mar- 
de 31.200.000 yeni japonezilor din 
China pentru a-şi reface întreprin- 


tie, posibilitatea de comunicare dl- 
derile textile şi șantierele navale, 


BERLIN, 21 (Rador). — 
Voellkischer Beobachter aa 
nunță că procesul împotri- 
va lui Planetta, care a 
fost condamnat în 1934 
la moarte, în legătură cu 
putschuil naţional-socialist, 
şi care a fost executat la 
Viena la 31 lulie acelaşii 
an, va fi revizuit. Otto Pila. 
netta va fi solemn reabili- 
tat, 

Osemnitele sale vor fi 
desgropate şi înmormân-= 
tate întrun «mormânt de 
de onoare», 

D. SCHSCHNIGG VA Fi- 
GURA IN PROCESUL DE 
REABILITARE 

VIENA 21 (Rador). — Cores- 
pondentul agenţiei Reuter trans- 
mite: 

Este probabil ca d. Schusch- 
nigg să figureze în procesul de 
reabilitare a lui Otto Planetta, 
național-socialist executat pen- 


rectă terestră, fluvială, aeriană, 
telegrafică şi telefonică între lega- 
ție şi guvernul liluan». 

Nota este semnată de d. Waclaw 
Przesmycki, ministrul Poloniei la 
Tallinn, 

Tati şi textul notei lituaniene: 

«Din ordinul guvernului meu am 
onoarea a vă aduce la cunoștință 
că guvernul lituan a hotărît să 
stabilească, cu începere în azi, re- 
laţii diplomatice normale între LA 
luania şi Polonia şi în acest scop 
să înființeze o legație la Varşovia. 
Ministrul Lituaniei acreditat în re 
gulă va prezenta scrisorile sale de 
acreditare la Varşovia, cel mai 
lârziu până la 31 Martie curent. 
Guvernul lituan  asiJură din Par 
tea sa legaţiei polone din  Kauns 
condițiuni de funcţionare mormale 
și în legătură cu aceasta va ga» 
ranta, cu începere dela 31 Martie, 
posibilitatea de comunicare directă 
terestră, fluvială, aeriană, telegra- 
fică și telefonică între legație şi 
guvernul polon». 


Nota este semnată de d. 


fuss, Se crede că se va căuta să 
se dovedească partea maiorului 


marinele germane ar manevra în 
Mediterana. 

Ambasada Germaniei este autori. 
sată să declare că aceste știri sunt 
absolut fanteziste şi în întregime 
inventate, GEle sunt răspândite de 
autorii lor în scopul, foarte vădit, 
de a tulbura pacta auropeană», 


re un program de răsturnări şi tur. 
burări mondiale, pare evident că 
guvernul Rusiei nu Poate să se pre- 
zinte ca paladin al ordinei interna. 
tionale, 


Pe de altă parte, Litvinov însuşi 


îşi descoperă jocul, propunând o, distruse în cursul conflictului ac- 
coaliție contra statelor totalitare, a- | tual. 
dică propunând nu un prozram de Imprumutul va fi acordat prin 


colaborare ci o aliniere în vederea | Banca industrială a Japoniei, 


— 


tru omorârea cancelarului Doll- 


a 


ÎN 


Afacere de spionaj 
descoperită la 
Toulouse 


TOULOUSE 21 (Rador). — O im- 
portantă afacere de spionaj având 
ramificații în toată ţara, a lost 
descoperită aici, 

Cinci arestări au fost făcute 
Paris şi Bayonne. 

La locuinţa unei persoane din 
Toulouse, bănuită de complicitate, 
au fost găsite 145 de documente re- 
lative la planurile de fortificare a 
fronterei de sud-est, la aşezarea ba- 
teriilor antiaeriene şi la posturile de 
radio, precum şi memorii asupra 
înarmărlor şi efectivelor din regiu- 
nile de frontieră şi un plan de 
mobilizare. 


PRE ZISEBESA NEI EEST PRI: ROUTER) 
Organizarea planului 
de 4 ani în Austria 


BERLIN 21 (Rador), — Fiihrerul 
a numit pe d. Keppler, preşedintele 
Oficiului pentru prospectarea solu. 
lui, din ministerul 
țonaie, ca secretar de stat în minis- 
terul afacerilor străine, cu «atribu. 
țiuni speciale». In acelaş timp, d. 
Keppler devine comisar al Reichu- 
lui în Austria, şi îşi ia sediul la 
Viena. 

Noul secretar de stat este însăr- 
cinat cu organizarea planului pe pa- 
tru ani în Țara Austriacă, 


'Demonstraţii împo-! 
| țriva. d-lui Maceh 


BELGRAD 21 (Rador). — Agenţia 
Avala anunţă că în cursul serii de 
eri Sau produs demonstraţii în mai 
multe puncte ale oraşului Zagreb. 

Demonstranţii au scos strigăte îm 
potriva d-lui Macek, încercând să 
provoace dezordine. 


la 


prmită cu satisfacție în cercurile 
politice germane, In aceste cercuri 
se declară că deşi Reichul nu era 
direct interesat în chestiune, totuşi 
este bine că în interesul păcii, o se- 
rioasă cauză de conflict a putut fi 
înlăturată atât de repede. 


XE 

GENEVA 21 (Rador). — In cer- 
curile internaţonale, lichidarea in- 
cidentului polono-lituan a fost în- 
registrată cu satisfacţie, 

Accepiarea condiţiunilor puse de 
polonezi este socotită ca echivalând 
cu deschiderea unor negocieri direc 
te între Varşovia şi Kaunas, nego- 
cieri cari face inutil orice recurs 
al Lituaniei la Societatea Națiuni“ 
lor. economiei na- 

PARIS 21 a. — Acceptarea 
cererilor polone de către guvernul 
lituan a fost primită eu satisfacţie 
în cereuirle politice franceze, unde 
se socotește că incidentul poate fi 
privit ea închis, 

Se subliniază că în acest fel, se 
pune capăt unei tensiuni, care de 20 
ani apasă asupra relaţiilor dintre 
Polonia şi Lituana, înlăturându-se 
astfel o ameninţare pentru pacea 
din această regiune, 


% 

LONDRA 21 (Rador). — Deşi se 
fae unele rezerve asupra metodei 
întrebuințată de polonezi, ştirea 
despre rezolvarea incidentului din- 
tre Lituania ş Polonia a fost pri- 
mită cu satisfanţie în cercurile po 
litice engleze. 


SE INTORC TRUPELE 
VARŞOVIA 20 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenției Havas transmi- 


le: E : Intervenind poliţia, ordinea a fost 
re îm Miro, aim reno 

de la fronti "e nia, : 

sosit în garnizoană, fiind salutate Mai mulţi manifestanți au fost 
cu entuziasm de populație, arestaţi, 


Otto Planetta care a asasinal 
pe Dollfuss ua fi reabilitat 


— Un monument al eroilor naziști căzuți în Austria — 


care este vinovat în cea mai ma- 
re parte fostul concelar Schu- 
schnigg. 


Fey în asasinarea lui Dollfuss şi 
că sentința contra lui Planetta a 
fost o gravă eroare judiciară, de 


Otto Pianetta nu e un asasin ci ua erou 
al mișcării neziste 


metta vor fi exhumate cu 
onorurile cuvenite, pentru 
a fi transportate şi înmor= 
mântate sub monumentul, 
ce va fi ridicat în memoria 
«eroilor mişcării naziste 
căzuţi în Austria» tocmai 
în locul, unde d. Schusca- 
nigq vroia să ridice monu- 
mentul în memoria victi- 
melor Frontului Patriotic, 
căzute în lupta contra na- 
| ziştilor. 


VIENA, 21. — Guvernul 
provincial al Austriei a de- 
cis să revizuiască toate 
măsurile de reprimare şi 
de opresiune luate în 
cursul ultimilor ani, con- 
tra naţional-socialiştilor, 

In primul rând s'a hotă- 
rit să fie reabilitată me- 
moria lui Otto Plansita, 
care a asasinat pe canze- 
larul Dolifuss. Nu s'a clecis 
încă dacă rămăşiţele pă- 
mânteşti ale lui Otto Pla- 


Granițele maram 


... unii „Pag. 3-a 


dinspre Cehoslovacia și Polonia 


(Continuare din pag. I-a) 


Tisa curge numai pe pământ ro- 
mânesc, granița fiind malul drept 
al ei, deci iarăși o linie conven- 
țională. 

In această parte nemai fiind 
munți, valea Tisei, de o parte şi 
de alta, adică şi în România şi în 
Cehoslovacia, este presărată de 
sate. De.pildă, e îndeajuns să 
treci podul de peste Tisa din co- 
muna Lunca, pentru a îi în altă 
țară, în Cehoslovacia. La un ca- 
păt de pod e santinela noastră, 
la celălalt finanțul cehoslovac. 

Dela Lunca, Lisa se îndreaptă 
spre vest, ocolind satul Crăciu- 
nești, pentru a trece pe o porțiu- 
ne de câțiva km. pe leritor ceho- 
slovac, de unde revine iarăși pe 
graniță în dreptul satului Viriș- 
mori, până în imediată apropie- 
re de Sighet. 

Dealungul malului Tisei, linia 
ferată Valea Vișăului—Sighet în- 
sofește frontiera la distanță de 
numai cățiva metri. 

La Sighet, țara noaslră se des- 
parte de Cehoslovacia prin po- 
dul de peste Tisa. Jumătate este 
al nostru, jumătate al cehoslo- 
vacilor. Frontiera trece deci toc- 
mai prin mijlocul podului, deli- 
mitarea fiind marcată prin ghe- 
reta care adăpostește pe grănice- 
rul român ce stă de pază la gri- 
lajul despărțitor de state. 

Dela Sighet, după ce primește 
apele Izei, Tisa, curge domol, în- 
tr'o albie întinsă. In această par- 
te nu mai sare de străbătut mun- 
ți și nici de luptat cu stâncile col- 
juroase. Doar din când în când, 
devine iarăși spumoasă la colilu- 
rile unde altădată plutaşii şi-au 
găsit moartea în vârtejurile ei 
nebănuite. In unele locuri se în- 
tinde ca un balaur pe întreaga 
câmpie. Nu mai e adâncă şi con- 
trabandiştii o trec ușor. 

La Câmpulung pe Tisa, e tă- 
iată de linia ferată care vine din 
Cehoslovacia, în continuarea |i- 
niei dela Halmeu (România). De 
la acest important punct de va- 
mă (era să spun de contraban- 
dă!) Tisa se îndreaptă spre vest, 
continuând să fie hotarul nostru 
din spre Cehoslovacia. 


DE O PARTE ŞI DE ALTA 
A HOTARULUI 


Regiunea cea mai populală 
este aceia a văii Tisei. Satele sunt | 
înșirate ca mărgelele de o parte | 
și de alta a malurilor. Toate sunt | 
românești. Tisa nu desparte două | 
națiuni, ci un acelaș popor. 

De o parte avem satele romă- 
nești din fara noastră: Teceul 
Mare, Remeţi, Săpănţa, Câmpu- 
lung pe Tisa, Sărăsău, lapa, Si- 
ghet, Virișmort, Crăciuneşti, Bo- 
ciocoiul-Mare, Lunca, Valea Vi- 
şăului. 

In regiunea muntoasă, alăt din 
spre Polonia cât și dinspre Ceho- 
slovacia, așezările omenești nu 


Mutâri în armată 


| Peste câteva zile urmează să a- 


pară nouile mutări făcute în 
drele armatei. La serviciul perso- 
nalului din ministerul apărării na- 
ționale s'au încheiat tabelele cu a- 
ceste mutări. Ele au şi fost prezen- 
tate spre semnare M. $. Regelui de 
d. general loan Antonescu. 
In două, trei zile, unităţile 
primi broşura cu mutările. 


ea 


vor 


boege în marea Nordului, 
Telegrama adaogă că întreg e- 
chipajul a fost salvat, afară de că- 
pilanul vasului, care a refuzat să 
părăsească coverta şi s'a înecat. 


Proxenetism iudaic 


Nu trece zi aproape, fără să se 
inregistreze alte noui dispariţii de 
minore, aruncate pe drumul destrâu- 
lui fără voe, de către antreprenorii 


amorului tarifat. , EA 
Recolta din ultimele zile a îost pi Hoţie... gravidă 
copioasă. Ingeniozitatea omenească şi-a gă- 


sit o nouă expresie, care constitue 
mândria acelei categorii sociale în- 
deletnicită cu operaţia transferării 


Trei fete, între 12 şi 15 ani au 
dispărut într'o singură zi din Ca- 
pitală. 


. lucrurlor mobile fără respectarea 
Ele sunt: Margareta Boatcă (12 lila anl în SE 
ani), Veronica Bevernescu (14 ani) ceh 


şi Vasilica Pascal (14 ani). 

E clar că aici e mâna etesnului 
proxenet, 

Un Mendel sau un Şmil, fără în- 
doială, care 'zâmbeşte galben în- 
tun palat luxos, mângâindu-şi ad- 
mirativ convexităţile abdomenale. 

Pentrucă, să nu. uităm, prostituţia 
constitue unul din punctele de pre- 
stigiu ale programului talmudic” pen» 
tru distrugerea neamurilor. 

In artă, în literatură, în politică, 
în viaţă, microbul semit e pretutin- 
deni prezent şi opera de distrucţie 
nu rămâne decât să fie desăvârşită. 

Israel râde şi loveşte incă — atât 
cât mai poate. 

Şi cât mai ate timp. 


E vorba de banda de hoţi de ma- 
gazine care formează actualmente 
unul din obiectele de studiu ale po- 
liţiei Capitalei. 

Această bandă, condusă de fai- 
mosul Nicolae Buta, era alcătuită 
din femei... gravide care aveau rolul 
de a subtiliza bucăţi de stofă şi alte 
lucruri uşoare strecurându-le în 
nişte saci de pânză prinşi sub ro- 
chis 

In modul acesta unegustorii con: 
statau dispariţia stranie şi subită a 
importante cantităţi de stote şi pân- 
zeturi — fără posibilitate de suspici- 
une şi mai ales de control asupra 
bietelor femei... gravide. 

Au avut însă ghinionul să dea şi 
peste un vânzător ceva mai cir- 
cumspect care şi-a îngăduit inad- 
vertenţa de a verifica autenticitatea 
«sareinei» crudatelor cliente. 

Descoperirea a fost stupefiantă, 


Eroismul refuză 
să moară 


Eri sa comunicat din Copenhaoa 
scufundarea vasului german Ciau- 


«Graviditatea» doamnelor hoaţe 
consta în impresionante stocuri de 
manufactură snbiilizate cu talent. 

Depozitul central al mărfurilor 
achiziţionate prin acest sistem... 
gravid, e oraşul Sibiu, unde sau 
făcut descoperiri extrem de preţi- 
oase. 

Şi sau făcut la timp căci 
sistemul «G> era pe punctul să se 
generalizeze pe ţară. 

Pentrucă nu era brevetat... 

Isterii doctrinare 

Generozitatea cu care diversele 
Estere se oferă necondiționat pen- 
tru triumtul ideilor umanitariste ar 
trebui să ne mişte Până la lacrimi. 

Cu toate acestea noi suntem în- 
graţi. 

lată de exemplu cazul doctrinarei 
cu pistrui, Estera Kaplan, supusă 
poloneză şi venită în România să 
se jertiească pentru binele omeni- 
rei. 

După luni întregi de propagandă 
clandestină, răspândire de mani: 
feste incendiare şi discursuri fulmi- 
nante condimentate cu puţintel mi- 
ros de usturoiu, eroina cu părul dat 
cu gaz a fost aruncată foarte pu- 
țin... doctrinar, peste graniţă şi in. 
vitată să nu revină până la calen- 
dele greceşti, 

Pentrucă noi istoria vrem să ne-o 
facem singuri, 

Fără Estere. 


sunt în imediată apropiere d 
frontieră. Satele pi Î 
poalele munţilor, Creştetele mun- 
[ilor sunt străjuite doar de adă- 
posturile grănicerilor şi la mici 
depărtări de frontieră, în partea 
Poloniei şi a Cehoslovaciei, vei 
întâlni frumoase cabane pentru 
turiştii cari vizitează regiunile 
alât de pitorești ale munților Ma- 
ramureşului. 

Pe versantul nostru nu 
vei găsi în schimb nici o 
cabană, nici o colibă care 


ar a da adăpost 2x= 
cursioniştilor. Vara câteza 
stâne, larna, pustiul zăpe= 
zilor. E un alt prilej să 
constatăm că noi nu ştim 
să încurajăm turismul, 
chiar atunci când natura 
ne cere prea puţin de fă- 
cut, 

In numărul de mâine ne 
vom ocupa de populaţia a- 
cestei zone de frontiere 
care este Maramureşul, 

Nicolae V. Ilieşiu 


ROCAR ORE CA 2 PE ORA PNDR E E ACE SE FE IC APETIT ET DSZIZ 76 S TARUSGI 


al partitdeior 


de dreaptaîn Franţa 


PARIS, 21 (Rador), — D. 
Doriot, şeful partidului po. 
pular francez, a adresat o 
scrisoare deschisă  colo- 
nelului de La Roque, şetui 
partidului social francez, 
asigurându-l că partidul 
ponoular este gata să spri- 
jine orice inițiativă de a 
se constitui un bioc al tu- 


ţă  primejdiei comunişte 
din interior şi gravelor di- 
ficultăţi aie situaţiei inter- 
naționale. 

Consiliul naţional al par= 
tidului social s'a reunit în. 
tr o şedinţă extraordinară 
sub prezidenţia colonelului 
de La Roque, pentru a 
examina nouile aspecte ala 


turor forţelor sănătoase | situaţiei interne şi exter- 
ale țării, menit să facă fa- ne, 


Congresui lucrătorilor agricoli 
creştini 


PARIS 21 (Rador). — Primul con- 
gres al Sindicatelor erștine de mun 
cltori agricoli care şi-a închis eri 
lucrărle, a adoptat e declaraţie în 
care se afirmă atasamentul lueră- 
torilor creştini, faţă de doctrina 
catolcă, aşa cum este ea propovă- 
duită prin Eneciclica «Rerum nova- 
rum quadresimo anno et divini re. 
demptoris». 


Declaraţia afirmă solidaritatea 


strânsă cu celelalte organizaţii de 
munclori şi credinţa membrilor Sin- 
dicatelor creștine faţă de  acesie 
sindicate organizate pe baza dociri- 
nei catolice, 

Pentru soluționarea diferendelor 
dintre patroni şi muncitori, sindi- 
catele creştine preconizează alcă. 
turea unor comisiuni mixte, care să 
examineze cu atenţie toate chestti. 
nile în litigiu. 


Când se va produce remanierea 


guvernului 


PRAGA 21 (Rador). — Remanie- 
rea guvernului cehoslovac a fost 
întârziată din cauza unui incident, 
care Sa produs în cursul reuniunei 
partidului social-democrat german. 

In timpul întrunirei acestui par- 
tid, deputatul Jakseh a demisionat 
din toate funcțiunile sale în urma 
unui conflict pe care l-a avut cu d. 
Czech, reprezentantul partidului în 
sânul guvernului, D. Jakseh este 
de mult timp considerat ca un mi- 
nistru probabil, 

Pe de altă parte, ereştinii-sociali 
germani urmărese cu mare atenţie 
conflictul care se desfăşoară în 
sânul partidului social-democrat, Ei 
ar fi favorabili îndepărtării d-lui 


cehoslovac 


Czech, care este evreu. Creştinii s0- 
ciali sunt totodată impresionați de 
plecarea- recentă a reprezentanţilor 
partidului  agrarian german din 
grupul partidelor germane acti- 
viste, [i 

Ei vor ţine ăzi o întrunire spre a 
determina atitudinea pe care ur- 
mează s'o îu în faţa acestor eveni- 
mente. 

Situţia dinlăuntrul partidelor ae- 
tiviste a devenit foarte turbure în 
urma Anschlussului. 

In aceste condițiuni, coaliția gu- 
vernamentală a preferit să aştepte 
ealtga acestei situaţii înainte 
lde a proceda la remanierea guver- 
nului. 


INFORMAŢIUNI 


Namărul ziarului nostru de Vineri 


25 Martie — 


ziua Bunei Vestiri, — va apare întrun număr 8spo- 


rit de pagini şi cu colaborarea 


celor mai valoroşi 


scriitori şi gasetari ai scrisului românesc, 


Elevii pregătiţi in particular pentru 
clasa VI vor începe experiențele de 
fizico-chimice, la liceul Gh. Şincai, 
Marţi 22 Martie c., ora 3 d. a. 

in unele zlare a apărut o notă pria 
care se cerea anularea examenului Că» 
pitanilor la gradul de Maior, inut în 
toamna anului 1937, pe motivul că doi 
din membrii comisiunii au fost schimbati 
prin deblocare. 

Luându-se avizul Contenciosului a- 
cesta a avizat că măsura luată de Mi- 
nisterul Apărării Naţionale, este legală. 

In consecință rezultatul examenului 
rămâne valabil. 

LAŞI, 21. — Pentru Joi 24 Martie 
este aminţat la Teatrul Trianon, iur- 
neul teatrului Alhambra Cu «Al 
ha bra Palace». 

—— 

Asociaţia culturală şi profesiolală 
«Progresul» a absolvnților liceelor şi 
școalelor speciale industriale din Romă- 
mia, de sub preşidenția dalui Vnitilă Pe. 
trescu-Vrancea, cu sediul în Bucureşti, 
str. Meteor 533, aduce la cunoștința mem- 
brilor săi, că ministerul educației na= 
ționale — fată de hotărîrea luată în ue 
nanimitate, a consiliului superior de În- 
drumare şi contencios cu NO, 202.434, a 
dat aviz favorabil pentru recunoasterea 
Asociației ca persoană juridică, 

tigă ini 

Pentru pomenirea scriitorilor, artişti- 
lor şi tuturor marilor figuri reprezen= 
tative ale culturii româneşti, primăria 
municipiului Bucureşti, face un parase 
tas în capela cimitirului Bellu — Vineri 
25 Martie a, c., (Buna Vestire), la ora 
i a, m, 

După parastas se wa face o procesiune 
la snormântul marelui poet Mihail E- 
minescu, 

După oficierea sermiciilor religioase, 
la cari vor lua parte un sobor de preoți 
şi corala municipiului Bucureşti, se vor 
împărți pe platoul dela intrarea cimi- 
tirului. 100 pomeni săracilor, 


Mâine Marţi, vor fi în Capitală 
toţi membrii guvernului cari au 
fost în provintie. 


D. Al. Vaida Voevod soseşte mâi- 
ne în Capitală. 

D. gen. lon Antonescu, ministrul 
apărării naţionale Sa înapoiat a» 
seară în Capitală venind dela Pre- 
deal, 


Societatea profesorilor de limba ro- 
mână ţine azi 21 cor., orele 18:14 şe- 
dință, la sediul Cercului Bucureşti. 

Membrii societăţii sunt rugaţi să par= 


ticipe. 


———— 


Societatea de gynecologie din Bu- 
curești de sub președinția d-lui pro- 
fesor dr. C. Daniel wa ține şedinţă 
Duminica viitoare 27 Martie crt, 
la orele 10 jum. dim. în marele am- 
fiteatru al spitalului Colţei. 

D-nii membri cari doresc a face 
comunicri sunt rugați să binevoias- 
că a se înscrie până Miercuri 23 
Martie crt. cel mai târziu, la secre- 
tarul general, dr. Mircea Ionescu, 
tel. 32683 pentru a fi trecuți pe or- 
dinea de zi. 

Ateneul Popular «IOAN 1. C. 
BRATIANU» Str. L. No. 30 (Parcul 
Rahova), de sub preşedinţia d-lui 
Theodor Lupu, organizează pentru 
Duminecă 27 Martie a.c. orele 
16,30, a 2-a şezătoare artistică şi 
culturală. Din program menţionăm» 


coruri, conferinţe, declamaţii, mu- 
zică instrumentală şi piesa: 
«Cuiul lui Pepelea». 
Comedie întrun act de Victor 


Ion Popa. Direcţia de scenă d. Sile 

Mănescu. Conducerea corală d. Ion 

Necşulescu, : : : 
Intrarea liberă. 


N. BUZDUGAN 


«BUNA VESTIRE» 


CUMPĂRAŢI DELA 


| încălțăminte durabilă şi eftină | 


Magazinul |. ANDREI 


Sir. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marta lucrată în atelier propriu 
Confecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rețiur toarte reduse 


5 | 


TECHNICA 


GENERALA 


Ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREȘTI |. == STRADA REGALA No. 16—18 
TELEFON 3,25-04 


INTREPRINDERI MECANICE. ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 
ŞI MATERIALE ELECTRICE. 


—————————— CU PREŢURI CONVENABILE 


Croitoria Civilă şi Militară 


|. OLT 


EANU 


Execută eftin, prompt şi ireproşabil cele mai pretenţioase 
comenzi, B-DUL ELISABETA No. 10, Etaj |. BUCUREŞTI 


TELEFON: 5.08124 


Magazimul 


C. N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 

costume taior 


Atenţiune 


Gata şi de Comandă 
1. TAN 


Sâmvălă a avut loc şedinţa con- 
siliului general al confederțaiei a- 
sociaţiumlor de profesioniști inte- 
lectuali din România (C.A.P.I.R.:la 
gediul său din str. 0. 4. Rosetti 35, 
localul societății inginerilor  agro: 
momi, în prezența delegaților celor 
17 asociațiuni confederale. 

D. 1. GR. PERIEŢȚLANU, preşe- 
dintele confederuliei comunică  re- 
zultatul audienței me care a avut-o 
la d. ministru de interne conform 
mandatului consiliului general din 
10 Martie a. c. 

D-sa i-a expus modul cum este 
organizată confederația scopurile 
ei şi modul cum în[elege să acliwe- 
ac în cadrul nouci Constituţii. 

D. ministru a promis că la elabo- 
rareg legii electorale să aibe în ve- 
dere şi propunerile Confederaţiei a 
cărei activitate în sens corporativ 
este în sensul vederilor guvernului. 

Faţă de rezultalul audienței d. 
preşedinte propune ca toate asocia- 
țiunile confederate să studieze pro- 
blema având în vedere principiile 
constituționale, 

D. ing. Andrei lonescu, propune câ 
din comisiunea C.AP.I.R.-ului care 
urmează să studieze chestiunea corpo- 
ratistă în România să facă parte şi d. 
îng, M. Manoilescu, 

După ce iau parte la discuţiuni d-nii 
[. Gr. Periejeanu, av. Slătineanu prof. 
ing. Siratilescu Gr., dr. M. Popescu 
Buzeu, N. K. Constantinescu şi av. Mir- 
cea Soare, se decide pentru studiul 
probleme: următoarea comisiune: pre- 
şedinte, proi. ing. M. Manoilescu, mem- 
brii: av, ). Gr. Periejeanu, arh. |. D. 
Enescu, dr. M. Popescu Buzeu, expert 
tontabil N. K. Constantinescu şi secre- 


Articole pentru Câini: Bginitee în ărzi, Hamuleţe, Lese, Bice 


CALEA VICTORIEI No. 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 
FABRICĂ PROPRIE 
PENTRU REVÂNZĂTORI MARE RABAT 


Pa RR A PRR 
Cumpaâăraţi 


„Librăria Academică” 


Dela C. A.P.I.R. 


Şedinţa consiliului general 


68. Telefon: 3.10.1l 


eitin la Magazinele 
SEScCu 


sa 


tar prof, Hoger Nicolescu, 

Această comisiune va avea însărei- 
narea de a determina punctele de dis- 
cuțiune pe cari se vor grupa viitoarea 
activitate a Confederaţiei, în cadrul 
actualei Constituţii urmând a prezen- 


ta propunerile sale Consiliului gene- 
ral, 


LEGEA PENTRU INCADRAREA 
PERSONALULUI ROMANESC 
IN INTREPRINDERI 


D. ing. Florentin Demetrescu, cite- 
şte memoriul pe care l-a întocmit con- 
form însărcinărei Consiliului general 
din 20 Februarie 1958. După ce arată 
cu date statistici impresionante situația 
tristă a elementului românesc, d-sa 
propune în concluzii ca comisiunea de 
la ministerul de industrie: 1) să lucre- 
ze efectiv; 2) să aibă în fruntea ej un 


cunoscător, din afara cadrelor poli- 
tice; 3) să se complecteze cu reprezen- 


tanţi ai Confederaţiei. 
MODIFIOARILE DE STATUT 
D. av.Bogdan, propune şi Consiliul 

aprobă ca d-sa împerună cu d, preşe- 


dinte Perieţeanu şi secretar general 


M,. Popescu Buzeu, să fie autorizaţi aj 


face formele juridice necesare pentru | 


autentificarea modificărilor de statuţ, 
făcute în adunarea generală extraordi- 
nară din 19 Ianuarie 1936 şi 21 lanua- 
rie 1937, 


Elberarea buletinelor 
de biroul popualaţiei 


Primim următorul comunicat: 

«Serviciul evidenţei şi informaţiilor 
din ministerul de finanţe, pus la dispo 
ziția publicului în toate zilele lucră- 
toare dela orele S jum—15 jum. şi 16 
jum.—19, a primii în cele 4 săptămâni 
de când a fost înfiinţat, un număr de 
4.819 petiţiuni. Din acestea, 2.900 au 
fost trimise cu poşta şi 1.919 au fost 
prezentate personal de petijionari, 

Serviciul evidenţei a repartizat din 


| 


fotograții exclusiv a. cusaoe a 
ar Lişiice 


(LA CINEMA CADTOL) 


Instalarea comisiune 
interimare a Camere 
de muncă Bucureşti 


Sâmbătă dim. în prezența d-lui M. 
Georgean secretar general al minis- 
terului muncii, s'a făcut instalarea mem» 
brilor comisiunei interimare a Came 
rei de muncă din Bucureşti. 

După ce d. secretar general al mi- 
nisterului muncii a luat jurământul îe= 
cărui membru în parte; d-sa i-a de» 
clarat insialaţi, arătând rolul came» 
relor de muncă. A răspuns d. dr. Eugen 
Irimescu preşedintele comisiunei inte- 
rimare, mulţumind d-lui ministru al 
muncii şi d-lui secretar general. 

D. secretar general împreună cu d-nii 
ing. Gh. Sebastian, delegatul minis- 
terulul muncil pe lângă camera de mua- 
că Bucureşti, dr. Irimescu preşedintele 
comisiei interimare şi Mircea Iones- 
cu secretarul camerei au vizitat birourile 
camerei ocupându-se de modul cum 
sunt organizate acestea. 


EP II I PAIFITTI E 6 EU ORE EI PRISSILI 
Străini respinşi de mi- 
nisterul muncii 


Comisia migraţiunilor în şedinţa dela 
13 Martie 1938, ce sa ţinut la Minis- 
terul muncii a respins pe următorii 
supuşi străini: Harop Laslie Alfred 
George, englez, Young James, englez, 
Gibson Alexandru, englez, Cherrie Geor- 
ge, englez, Houston Fleming John, en- 
glez, Kern Angela, austriacă, Siriiţ Ca- 
rol, german, Chadwick James, englez, 
James Blackwood Stone Curr, englez, 
Nyman Edward, străin, din Cluj, cei- 
lalţi toţi în serviciul societăţii „„Ro= 
manofir” din Bucureşti 
(SRI DUNE PUBURI RED 25 GEIL 10ARIPPIEIRA) 


Prefectura poliţiei Caputatei aduce la 
cunoștința publicului următoarele: 

«Unii din cetăţenii Capitalei sau 
prezentat la birourile de populaţie de 
punând cererile însoţite de acte lără 
a mai stărui pentru eliberarea buleti- 
nelor. 

Cum această delăsare din partea n- 
nora din cetăţeni cauzează perturba- 
ţii lucrărilor la comisariaie, se pune 
în vedere tuturor cetăjenilor cari au fă. 
cut cerere şi li sau dat termene pentru 
ridicarea buleiinelor, să se grăbească 
a şi le ridica, spre a nu fi supuşi la 
amânări, ocazionate de 
timp». 


neridicarea la 


Rezolvarea petiţii- 
lor la ministerul 
de iinanţe 


aceste petițiuni 1.040 serviciilor extc- 
voare şi 5.179 serviciilor din centrala 
ministerului, 

Toate petiţiunile au fost cercetate de 
urgență de serviciile competente şi so- 
luţionate în termenul prevăzut de pro- 
cedura de urgentare instituită de +], m: 
nisiru Mircea  Cancicov. Aceasta se 
vede din faptul că, din 2.598 petițpiuni 
care trebuiau cercetate şi sotuționate 
de administraţia centrală în maximum 
3 zile, au obținut rezoluţia 2.572 peti- 
țiuni, rămânând numai 26 petițiuni ne- 
soluționate, deoarece acestea necesită 
anchete şi  informaţiuni complimen- 
tare. d 

Publicul este rugat să se adreseze 
serviciului evidenţei şi  informaţiitor 
pentru orice reclamaţiuni», 


Sub tipar! 


Hamlet 


TRADUCERE IN VERSURI 
de 


Dragoș Protopopescu 


Editura 


FUNDAȚIILOR REGALE 


NOUA MOARA 


CEA Mai BUN 
ODA MAIL TAR 


Intâlnirea dintre cammpionii na- 
ționali şi lugojeni a atras aproape 
6.000 de spectatori. Dealitel partida 
a corespuns în mare măsură aştep- 
tărilor, Vulturii opunând un joc a 
proape egal cu al gazdelor. 

Venus sa prezentat cu o echipă 
curios dar fericit (alcătuită: Băr- 
bulescu a schimbat locul cu Ploeş- 
teanu, ambii corespunzând mai bi- 
ne în noile posturi; Ene şi-a făcut 
reintrarea în locul lui Gruin, acci- 
dentat la antrenamentul de Joi, iar 


PLOEŞIEANU 


Budan, titularul echipei de juniori 
a apărat poarta Venusului înlocu- 
ind pe Iordăchesen care sa îmbol- 
năvit în ajunul matehului (iar Ghe- 
nea se află la Craiova. Norocul 
Venusului!), 

Echipele sau prezentat astfel: 

VENUS: Budan, Sfera, Albu, Plo- 
eşteanu (Bărbulescu), Gain, Feraru, 
Bărbulescu  (Humis), Gavrilescu 
(Ploeşteanu), Humis, (Bodola), Bo- 
dola (Dan Gavrilescu), Ene. 

VULTURII: : Picilinger, 
Reinhold, Mustiţiu, Szijn, Hanobal- 
90, Maior 1], Hlavety, Radu. Popes- 
cu; Spirea. (In timpul jocului vullu- 
riștii și-au schimbat locurile, dar 
nu i-am putul urmări). 


Jocul 


Mingea de început o are Vulturii 
și după câteva faze spectaculoase, 
| 
| 


Pascu, 


marchează imparabl prin Musteţiu, 
1—0 pentru Vulturii. 

Jocul rapid al lugojenilor fi de- 
zorientează pe venusişti, cari nu-și 
regăsesc cadenţa câteva minute. In- 
cet însă quintetul ofensiv al bucu- 
reştenilor, în formaţia lui inedită, 
reuşeşte să închege acţiuni serioase 
care în curând se sfârşese pozitiv 
printr'un goal _ mareat de Humi. 
(Până aici Pfeilinger, portarul Vul- 
turilor opreşte frumos câteva goa. 
luri aproape făcute). Bodola mă: 
reşte avantajul Venusului şi tot el 
pecetlueşte scorul pauzei. 

Repriza 

După reluare jocul îşi păstrează 
acecaș înfăţişare adică: faze fru- 
moase din partea ambelor tabere, 
mai limide din partea Vulturilor, 
maj sigure şi mai agresive din Par 
tea Venusului şi mai fructuoase din 
cauza rutinei. La g centrare a lui 
Ene, Humi mai marchează un yoai, 
imitat numaidecât de Bodola. 

Cum au jucat 

VENUS: s'a prezentat mai bine 
decât în ultimele matehuri. In pri- 
mul rând a renunţat la sistema ne: 
fericită de a-şi trimite înterii îna. 
poi, iar noii introdușşi în echipă sau 
comportat destul de bine. Știind că 
are extreme mai bune decât altă: 
dată, Humi a lansat mult aripile, 


reuşind un joe spectaculos şi folosi. 
tor. 

Budan fa se citi fără r între u şi 
d) a apărat bine; goalul marcat nu 
i se poale imputa. A plonjat ?ru- 
Mos, a ieşit la timp din poartă. 

Sfera a făcut acelaş joc frumos 
din ultima areme, care l-a impus ca 
pe cel mai bun fundaş din țară. 

Albu l-a secondat pe camaradul 
său de compartiment fiind tot atât 
de bun, mai ales la om. Nu şi-a pus 
încă la punct degajările în care ex- 
cela altădată, 

Ploeşteanu a făcut o partidă bu- 
nă de mijlocaş pe dreapta. A jucal 
mai bine decât aripă. Cât timp a 
jucat inter-dreapta a făcut dease. 
menea un joc folositor. 

Gain a acoperit bine terenul ju- 
când variat când cu extremele, când 
cu înterii. Superior partenerilor săi 
la jocul de cap. 

Feraru a făcut o partidă bună, 
inferioară însă partidei trecute, 

Bărbulescu a alergat mult, a 3h0o 
tat frumos la poartă, dar mai ales a 
centrat execlent şi util. 

Dan Gavrilescu a fost ceva mai 
bun în repriză. Prea personal însă. 

Humi a făcut una dintre partide. 
le lui mari, jucând variat şi inedit. 

Bodola a jucat bine, mai bine de- 
cât Dumineca trecută, iar 

Ene şi-a făcut o reintrare din cele 
mai bune. 


VULTURII, au un joc atletic, cu 
frumoase deschideri în eruciș, Ce) 


Li 


PORT 


Venus-Vullurii 5-1 (3-1) 


mai bun compartiment a fost îna- 
intarea, iar cei doi fundaşi întris. 
tător de slabi, Portarul excelent, 
mijlocaşii buni, 

Pteilinger este cel mai mobil por- 
tar pe care l-am văzut, cu reflexe. 
Mai slab pe jos. 

Pascu şi Reinhold doi fundaşi ne 
siguri; nu ştiu să shooteze şi abu- 
zează de jocul cu capul. 

Musteţiu, Szipai şi Hambalgo au 
format o linie de mijlocaşi sigură. 
In special Musteţiu a excelat prin- 
trun serviciu sigur, 

Maior II, tânăra extremă dreap- 
tă a Vulturilor, a făcut o partidă 
mare, lăsând o puternică impresie. 
E un tânăr de mare viitor, 

Radu, Popescu şi Spirea 
buni. Hlavety util. 

Consideraţii 

VULTURII, ar fi putut perde la 
un scor mai mie dacă ar fi avut o 
altă pereche de fundaşi. In gene: 
val lugojenii au o echipă bună, eu 
joe legat şi avântat, dar se resimte 
lipsa de rutină, 

VENUS, şi-a găsit o formulă de 
ultimă oră care îi poate aduce suc, 
cese frumoase, mai ales dacă Pe- 
tea se va însănătoși pentru a putea 
reintra în echipă. 

D. Dr. SPANCIU, a arbitrat bi- 
ne, în afară de câteva momente de 
neatenţie când na observat: un 

corner, cinci fault-uri, trei hnds- 
uri şi un haut de margine. 
v. P, 


Football 


foarte 


Gormania-Ungaria 1-i [î-0) 


BERLIN 20 (Rador). — 


ționale ale Germaniei şi Ungariei. 


In fața a 52.000 spectatori, matchul 


La Nuern- ind 1—1 (1—0), 
berg sa disputat azi un match inter- 
național de football între echipele na- 


Sifiling (Germania) a marcat primul 
punct în min, 26, cu capul. A egalat 
Toldi (Ungaria) în mini 50 al jocului. 

Matehul a fost condus de belgianul 


s'a terminat cu un draw, rezultatul fi- | Langenus. 


———._ 


6 


Scor nemeritat 


F.C. Rapid a învins un „Chinezul“ 
incomplet cu 6-0 (1-0) 


Pe arena din şoseaua Giuleşti e- 
chipa bucureşteană F. C. Rapld a 
dobândit o victorie meritată insă cu 
un scor exagerat în dauna grupărei 
Chinezul. Ciocnirea a fost specifică 
de campionat cu faze dure soldate 
cu mai mulţi răniţi şi din fericire nici 
un mort. De fapt însă fazele de foot- 
'ball pur au lipsit cu totul. 

Afară de 20 minute în repriza se- 
cundă când bucureştenii constrânşi 
de dârza ofensivă a Chinezului au 
inceput să-şi ia în serios misiunea, 
restul partidei nu a avut valoare de 
spectacol. Mingii trase fără rost a- 
fară, ţineri cu mâna, fault-uri, hands- 
uri, defectuozitate în schimb acestea 
au fost caracteristicile primei reprize. 

Scorul victoriei işi găseşte explica- 
ţii în faptul că timişorenii au jucat 
fără apărare; portarul Schmidt şi-a 
rupt clavicula la o ciocnire cu Auer 
în minutul 31, părăsind terenul. In 
locul lui a intrat portar interul Mol- 
nar, Chinezul jucând astiel până la 
sfârşit în zece oameni şi cu un por- 
țar improvizat. Şi aci mai trebue a- 
dăogat că cei doi fundaşi sunt slabi, 
exasperant de slabi. Au  degăjări 


o i 


Amefa-Victoria 2-1 (2-0) 


La Cluj, echipa românească u 
Victoriei a cedat la mare luptă în- 
iun match în care era lavorită. 

In modul acesta Situaţia grupă- 
rii minoritare Amela este consoli- 
dată, şansele sale de cucerirea cam- 
pionatului seriei, crescând în modul 
acesta foarte sensibil, 

Punctele au fost înscrise de Bă- 
trân (m. 41) Prassler (m. 43) şi San- 
tai (Victoria) (în m. 71. 

Buibas (Ameta) a fost rănit. Clu- 
jenii au jucat fără Munteanu I. 

Am asistat 4000 spectatori. 
UNIREA TRICOLOR — C.A 0. 

do 

Bănăţenii în deplasare au făcut 
în compania echipei C. A. 0. o par” 
tidă foarte animată, dar din câuza 
rănirei lui Iordache (m. 15) şi a 
formei lui David a trebuit să se Li- 
miteze la un mateh nul, 

Portarul Unirii — Creţeanu — a 
făcut deasemenea o partidă excep- 
țională. 

RIPENSIA — <U> 7-1 2-1) 
Matchul s'a jucat la Timişoara, 
După un mi-temps aproape egal 

studenții au fost depășiți copios în 
repriza secundă. 

Punctele au fost marcate de Mar- 
cu (8, 50, 60, 70), Putnie («U», m. 374 
și Bindea (m. 45, 74, 78). 

GLORIA —.CRIŞANA 1-0 
Jucând pe t re,. propriu echipa a- 

rădeană Gloma a diipus de Urişana 
după un mateh foarte echilibrat, 

Singurul punct al partidei -a fost 


Goalurile au fost marcat» de Ha- 
gtopol (m. 2) şi Slivăţ (mm. 49). 


JUVENTUS — DRAGOŞ VODA 
3-2 (2-1) 


La Cernăuţi roş-albaştrii au câs- 
tigat la limită o partidă foarte echi- 
librată pentru condițiunile (vitrege 


BANDRABUR 


faţă de roş-alPaşstrii) îp care Sa 
disputat. 

Au înscris; Panenca (m. 20), Ko- 
rony (m. 32), Vulcănescu (m, 38), Io- 
nescu (m. 79), Vaida (m. 89). 


JIUL — PHOENIX 3-1 (1-1) 


Minerii au câştigat pe teren pro- 
priu matchul cu Phoenix, prin 


înscris de Friţ în minutul 69, 
DACIA UNIREA — OLIMPIA 
1-1 (1-0) 

Partida s'a jucat pe terenul Gol- 
dembergilor brăileni, 


punctele realizate de Sereny (min. 
8) şi Vâjdea (min. 52 şi 72), 

Situaţia a fost la un moment dat 
1—1, datorită goalului lui  Bulea 
(m. 25). 


scurte, sunt driblați cu uşurinţă şi 
in plus sunt autorii direcţi a două 
goaluri, primul şi al patrulea, prin 
grosolanele fault-uri făcute jucători- 
lor Rapidişti. 

tragem pe această cale atenţia 
antrenorului timişorenilor să ia exem- 
plu dela Auer care îşi intsrueşte cu 
mai mulţă măestrie coechiperii întru 
aplicarea îault-urilor marcate. 

Hfară de douăzeci de minute din 
repriza secundă restul timpului plicti- 
seală, jucătorii căutând să scape de 
mingie ca de un obiect periculos. 

Şi apoi se vorbeşte şi ungureşte 
pe teren. Aceasta face pe un specta- 
tor să apostrofeze pe Molnar: „Vor 
biți româneşte să nun vă afle HAuer 
planurile”. 

CUM SA MARCAT 

Puncicle au fost înscrise în ore 
dine de Baratky (min. 8) care tran- 
sformă g lovitură de pedeapsă de 
pe linia de 16 m. După pauză în- 
scrie Bogdan după o cursă frumoa- 
să apoi Ra/finshky de două ori, din 
un passe al lui Auer şi dintrun pe- 
naliy acordat în urma unui foult al 
lui Tieffert. 

Vitimele goaluri sunt opera 
clusivă a lui Moldoveanu. 

JUCATORII 

Dela Rapid au strălucit Moldo- 
veanu, Vintilă şi Bogdan: Negru ne- 
sigur pe balon nu a fost întrebuin- 
țat. 

Timişorenii au avut cel mal bun 
om în Thierjung. Buni Demetrovici 
şi Tabacu. 

Despre apărare am vorbit mai sus, 

A arbitrat d. Emil Kroner. 

SANDU PANA 


t=—— 


Rugby 


Anslia-franța 17:15 


PARIS, 20. (Rador). — In fața a 
20,600 speclatori sa disputat azi aci 
matchul internațional. de rugby între 
echipele reprezentative ale Franţei şi 
Angliei, 

Echipa engleză a învinsă după o 
mare luptă, care însă a rămas până la 
sfârşit în cadrele sportivilății, cu sco- 
rul 17:15, 

Victoria a fost meritată, 


eX- 


Divizia B. în (ară 


Tricolorul— Victoria 3:60 (2:0) 
D.U.A—Sporting 1: (0:0). 
Vicloria—Fr. Română 9:0 
C.A.M.T—Mureşul 3:21 (3:1) 
Tricolor  O.F.P.V.—Craiu  Lovan 
3:0 (2:0) 
U.D.R—C.F.R. Simeria 3:0 (2:0) 
Rovine Griviţa—Stăruinţa 3:0 (3:0) 
Textila M.V.—Macabi 3:2 (1:1) 
Gloria C.F.R—Hatmanul L. 4 
3:0 (2:0) - 
Telefon Club—lahn 9:1 (6:0) 
pa — 


aere Divizia 


VULTURII — CRIŞANA, la Lugoj. 
A, C.F. R, — GLORIA la Braşov, 
DRAGOŞ VODA — RIPENSIA, la 


Cernăuţi. 


(6:0). 


—— (= + ——=—— 


Ei 
Viforul Dacia (jun.)- 
Av. Sportiv (jun.) 7-4 
(3-1) 


Pe arena Velodrom, juniorii celor 
două grupări românești au făcut o pat 
tidă frmoasă, Avântul Sportiv a mar= 
cat prin 5 penalty-uri şi un shoot li+ 
ber dintr'o fază de joc. 

Viforul Dacia a marcat prin Raco= 
viceanu, Cociu, Dobrovici şi Diaman-= 
topol. Stau mai remarcat Constantine= 
scu, Simionescu și Grigorescu. 

D., Zamfirescu a arbitrat bine, 


Clasamentul 


SERIA | 
A.ME.F.A. 15 40 1 2 37315 24 
Rapid 15 S1 4 31:15 24 
Victoria 13 73 3 33:18 17 
Un. Tric. 13 55 53 26:24 15 
(4.4.0: 13 5 4 4 25:24 14 
Chinezul 15 5 4 4 25:21 14 
Phânix 13 5 1 7 17:26 114 
Jiul 13 42 7 22:38 10 
Olimpia 1333-7154 9 
Dac. Unirea 13 1 2 10 13:42 4 
SERIA II 

Venus 13 10 2 1 50:15 22 
Ripensia 12 10 0 2 48:18 20 
Gloria 13 6 4 3 28:20 16 
Sp. Stud. 12 52 5 23:25 12 
Juvenus 12 525 25:25 1ă 
«U> Î5 5 2 6 27:41 13 
ACF.R. 141 335 19:24 Ş 
Crişana 12 31 8 17:25 

Dr. Vodă 42 309 19:41 i 
Vulturii 12 309 15:33 4 


Viforul Dacia-Av. 
"Sportiv 5-4 (2-2) 


Partida de deschidere la matchuj 
Venus-Vulturii a plăcut mult atât prim 
calitatea jocului cât şi prin variaţia 
scorului, 

AVANTUL SPORTIV a prezenial e 
echipă închegată, mult mai bună de- 
câl aceea cu care sa prezenial în 
campionatul trecut, Malchul amical de 
ieri poale da speranţe conducătorilor 
clubului peniru sezonul viilor, 

VIFORUL DACIA a jucat frumos, 
iar faptul că a primil 4 goaluri se 
explică prin lipsa lui C. Sterian din 
linia de fundaşi. 

Sau remarcat Vulescu, Iraţii Cociu, 
Predescu, Jean Dumitrescu, Lupu şi 
Belu, 

D. Birău a arbitrat bine, 


Prosramul Cupei 
României 


VINERI 25 MARTIE 


Unirea Tricolor — Victoria (Ca: 
rei) la București. 


SAMBATA 26 MARTIE 


Rapid — Telefon Club, la Bucu- 
reşti. 


DUMINICA 27 MARTIE 
Sportul Studenţese — Victoria 
(Constanţa), la Bucureşti, 


DUMINICA 27 MARTIE 


Venus — Juventus, la Bucureşti, 

Sp. Studenţese — Vietoria (Con- 
stanța), la Bucureşti. 

C. A. 0. — Victoria, la Oradea. 

Phoenix — O. A.M. 7, la Baia- 
Mare. 


Chinezul — Fr. Română, la Ti- 


mişoara. 


Ziua a ll-a 


CD m 


F. C. R. Stadiul Român 3-0 (0-0) 


Rezultatul este just. Cel mai buw 
dela T. C. R. a fost Popa, iar dela 
Stadiul Român, Turuţ. A marca 
Ghica, Joc frumos. 

VIFORUL DACIA — C.F.R. 

8-3 (5-0) 

Joc într ecele două înaintări, care 
Sau comporial excelent, Pentru Vi- 
forul au marcal C, Sterian și Covaci, 
iar C, F. R. din coup Iranc, Cel mai 
bun jucător de pe teren Jianu (V, D.), 

P.T.T.—R.0,B.ţ-5 


Joe urit şi confuz, Partida a fost 


întrerupă din cauza bătăii iscate de 
Jucătorii lui R. C, 13, 


SP. STUDENȚESO — R. 0.B. 
38-16 (22.4) 


(_ Matehul a fost tot timpul la disere- 


ţia universitarilor, cari au fost lipsiţi 
de serviciile titularilor răniți Dumi- 
neca trecută, Dela Sp. Studenţesc sa 
remarcat linia de trei sferturi. Penira 
R. C. B. o notă bună deoarece a reușit 
să alinieze 15 oameni 


“pr 37 sn Ai sinaia 


Aspecte cernăutțene 


Culturale — economice — sociale Teatrul Naţional 


CERNAUȚI, 4. — Viața cultu- 
rală bucovineană, cu toate încercă- 
rile făcute pentru a i se da un al! 
vita, a rămas pentru moment în a- 
celaş stadiu. Problema de care. se 
preocupă cercurile culturale din 
Cernăuţi e necesitatea formării u- 
unei trupe de teatru. Deşi măsurile 
de suprimare a mişcării teatrale 
din Cernăuţi wau fost ratificate de 
cei în drept, se pare că unele solu- 
ţii ar putea fi puse în practică. 

Prima solutie de care ar depinde 
în oarecare măsură înviorarea miş- 
cării teatrale dela noi, e formarea 
unei trupe pe cont propriu din ar- 
tiştii localnici și cu ajutorul pe 

care primăria tar pulea acorda, 
fie în punerea la dispoziția trupei 
sala în mod gratuit, fie suportarea 
cheltuelilor de regie inerente, 

în acest scop d. 1. Economu a în 
chiriat, pe bază de contract, legal 
încheiaț cu fosta conducere a pri 
măriei pe termen de cinci ani, sala 
teatrului. Conform contractului 
d-sa şia înjghebat un ansamblu 
teatral deşi nu la înălțime, cum sa 
putut dovedi în piesa  <Fântâna 
Blanduziei>, cu care a început sta- 
iunea, dar totuşi multumitoare 
față de totalele lipse de până acum. 

Pe de ltă parte sceția «Ligii cul- 
turale» din Cernăuţi, a primit dele- 
vația din partea ministerului de a 
se ocupa serios de organizarea tie- 
ții teatrale din localitate, obținând 
în acest scop şi sala teatrului în 
mod gratuit. Pentru acest scop sa 
alcătuit o nouă trupă teatrală pen- 
iru a deservi interesele culturale 
ale Ligii. 

Deci, de unde până acum 5 uni 
teatrul la Cernăuţi era inexistent, 
astăzi are două trupe formate din 
artiştii localnici, fără ca să se ştie 
cel puțin care dintre ele e trupa o- 
țicială. 

Problema care se pune între di: 
vergențele asupra  existenții unei 
vieţi teatrale cernăuțene, e de a se 
şti cine va învinge. Căci dacă d. 
Economu posedă un contract legal- 
mente încheiat, la o eventuală de- 
nunțare a acestui contract, d-sa ar 
putea cere despăgubiri cari desigur 
war conveni municipiului. De altă 
parte secța ligii culturale are de- 
sigur toată ambiția de a da oraşu- 
jui nostru o trupă teatrală, care să 
corespundă tuturor exigențelor. 

In prezent joacă ambele trupe. 
Cine ta învinge rămâne de văzut. 

Totuşi, credem că problema nu 
trebue pusă şi judecată după velei- 
iăți personale, ci sub raportul valo- 
rii culturale, la care ar putea ajun-. 
ge o preocupare serioasă. 

Noi avem nevoie de epocile de 
snare glorie prin care a trecut via- 
ţa teatrală cernăuțeană de sub di- 
recția d-lor prof. univ. Dragos Pro- 
topopescu şi Victor lon Popa — şi 
nici decum de simulacre. 

In această direcție trebuie să se 
îndrepte preocupările acelora cari 
sdi speră să dea orașului nostru, 
«au mijloace rudimentare, un an- 
samblu teatral compus din artiști 
de valoare şi care să fie puși la a- 
dăpost de nevoile zilnice. 

Tradiția teatrului bucovinean nu 
se poate împăca şi nici nu se poale 
mulţumi cu diletantisme. 


IN ATENȚIA MINISTERULUI 
SANATATII 


Ni se aduce la cunoștiință că, deși 
deciziunea ministerială No. 55796 
din 30 August 1935, prevede că bol- 
navii eari se prezintă în vizită la 
ambulator, sau pentru internare în 


spitalele statului, județelor sau co- 
munelor, nu vor plăti alte taxe de- 
cât cele prevăzute în susamintita 
deciziune, iar bolnavii săraci sunt 
scutiţi de orice taxe, totuşi la ser- 
viciul de boli de ochi a spitalului 
“Regele Carol II; din Cernăuţi, se 
incasează de către d-na dr. Nădejdea 
Tomaşeova, medie secundar, diferi- 
te sume nePrevăzute decât în soco- 
telile d-sale. Cei ce nu au de unde 
să achite sumele cerute, sunt res- 
pinşi dela vizită oricare ar îi gravi- 
tatea cazurilor, Astfel, posedăm o 
întreagă listă, pe care la rigoare o 
putem da publicităţii şi din care 
reese foarte clar, abuzurile la cari 
se dedă d-na dr. fără să mai ţie cont 
de îngrădirile legii. 

Atragem atenţiunea ministerului 
sănătăţii şi ocrotirilor sociale, să 
dispună anchetarea acestui caz şi 
să aplice măsurile corespunzătoare, 

DubPă care vom reveni. 

MIŞCAREA MUZICALA 

Cu toate lipsurile, unii oameni de 
bine ai oraşului nostru mai găsesc timp 
şi de preocupări ce ies din cadrul mate. 


rialismului. Astfel, societatea  «Armo- 
nia> a organizat o serie de academii 


muzicale, foarte frequenlate. Până a- 
cuma, Sau organizat trei din aceste a- 
cademii, cu program variat şi bine pus 
la punct, 


schi (pian) și apreciatul  coartet de 
coarde al conservatorului, 

In ultima academie s'a dat atenție şi 
liricei bucureștene contemporane. Dr, 
G. Macrin a citit din poeții bucovineni: 
Mircea Streinul, lon Roşca şi Teofil 
Lianu, Pe viitor, vor urma: Gh, Anlono- 
bici, George Drumur şi alții, 

Adăugând la toate aceste conferinţe!e 
dela Universitalea liberă a Societății 
pentru cultură și literatură, foarle cău- 
tate de cei pentru cari culluralul intră 
în primul plan de preocupare, apoi con- 
ferințele dela Societatea «Doamnelor 
Române», unde activează, alăt de in- 
tens, d-l av, Tarangul, conferințele de 
la Cercul: «Amicilor Franţei», dela sec- 
ţia <Ligii Culturale», audițiile conserva- 
torului de muzică din Cernăuţi şi alte 
preocupări de mai puțină importanță 
de aceași natură, constatăm că sub ra- 
portul cultural. Cernăuţul nu stă mai 
prejos de cât celelalte centre din țară. 


George Drumurr 


Congresul mediciior 
veterinari 


Românizarea profesiunii veterinare 
Moţiunea i 


Importantele desbateri ale congresu- 
lui Asociaţiei medicilor veternani -- îi- 
nut la Institutul Naţional zootehnic 
sub preşidenţia d-lui prof. G. lonescu- 
Brăila — au întrunit sub fericita in- 
spiraţie a membrilor acestui congres, 0 
serie de prubleme româneşti de care se 
simţea nevoie în organizarea uneia din 
cele mai distinse asociaţii dela noi. 

In ultima zi, după ce-au vorbit 
d-nii Marchetti, preşedintele 
pentru creşterea oilor karakiul, 
prof. Al. Ciucă (despre profilaxia fe- 
brei aftoase), G. Manolescu, dr, ȚPân- 
țăreanu, dr. Păun Popa, D. Cermăiann, 
ese, d. prof. G. K.- Constantinescu, di- 

]- Institutului naţional zootehnic; 
mnar are 


sindica- 


tului 


rectoru 
a arătat că învățământul vete 
mai multe obiective, şi anume trebue 
să dea specialiști pentru laboratorii, a 
batoare, pentru cercetări ştiinţifice în 
diferite domenii, precum şi conducători 
de diferite servicii administrative, Insă 
cea mai mare parte din absolventii 
medicine, veterinare trebuie să devină 
medici veterinari de plasă, având a în 
griji de animalele agricultorilor şi mai 
ales ale micilor agricultori. 
Relativ la rolul medicului veterinar 
rural, autorul arată că mai multţ de 
jumătate din pământul cultivabil al 
țării este în mâna micului proprietar 
țăran, care astăzi face o cultură îm- 
proprie, căci îşi cultivă prea multe ce- 
reale, în loc de a creşie animale, Pen- 
tru a îmbunătăţi situaţia materială a 
țărănimii, făcând mica proprietate 
mai productivă, trebue să se zootehni- 
ceze agricultura românească, iar aceas- 
ta se face cu ajutorul medicilor vete- 
rinari. Idealurile profesionale ale Aso- 
ciaţiei medicilor veterinari se confun- 
dă cu înseşi interesele neamului, întru- 
cât contribuind la buna stare a ţără- 
nimei, cuprindem în acţiunea noastră 
peste 80 la sută din populația ţăni. in- 
tensficarea creşterii animalelor va ask 


RE O E PRE ECCA SP 


ia vieții modere 
Esihopatologia „vieți moderne 


In sala Teatrului «Ligii  Cultu- 
rale> a avut loc conferința d-lui dr. 
1, POPESCU-SIBIU despre «Psi- 
hopalologia vieţii moderne» în ca- 
drul ciclului de conferințe şi şeză- 
tori organizate de Ligă, 

Conferința începe cu schițarea €e- 
voluției omeneşti — din punct de 
vedere psihobiologic. Această evo- 
luţie — spune d-sa — creatoarea is- 
toriei, culturii şi a civilizației este 
înlr'o largă măsură expresia unui 
complex de forțe biologice şi psiho- 
logice, ce condiționează viața indi- 
vidului în cadrele ambianţei socia- 
le, economice şi cosmice, Tendinţe- 
le structurii biopsihice a individu- 
lui sunt într'o continuă luptă Cu for- 
țele acestor cadre ale ambianţei. De 
qici sursa permanentelor conflicte 
dintre individ şi mediu, conflicte ce 
definesc însăşi lupta vieii, conflic= 
te ce pot fi creatoare sau distruc- 
tive. fie privind individul, fie vi- 
zând cadrele mediului. 

Piața modernă se caracterizează 
prin „dominarea conilictelor cu ca- 
racter nociv distructiv — de unde 
haosul, criza social-morală și eco- 
nomică, precum şi frecvența perso- 
nalităților stigmatizate, desechili- 
brate, psihopate. 

După ce face o expunere critică 
a acestor concepții: a <puterii vre- 
murilor», concepție fatalistă, mate- 
rialistă, umilitoare pentru sufletul 
omenesc,  imprimându-i o morală 
inferioară, biologică (a «luptei pen- 
tru traiu şi pâine» ) — şi a concep- 
ției «puterii oamenilor», ce dă pri- 
malul forțelor creatoare ale sufle- 
tului ce poate modifica realitățile 


mediului, concepția unui deal ce 
înalță pe om spre o etică cu adevă- 
rat umanitară — d. dr. Popescu-Si- 
biu susține că nu se pot rezolva 
problemele vremii, decât numai 
după o prealabilă rezolvare a pro- 
blemei omului. 

In lumina acestei concepții a ac- 
tivismului spiritual, a omului crea- 
taor de valori, de vremuri, de isto- 
rie d. dr, Popescu-Sibiu analizează 
structura biologică şi psihologică a 
personalității; insistă asupra Tra- 
porturilor dintre indivizi şi socie- 
tale, răporturi ce sunt în primul 
rând de natură  spiritual-morală 
(articulație psihologică) şi apoi e- 
conomică. 

D. dr. Popeseu-Sibiu trece apoi în 
revistă diverse cadre sociale necesa- 
re unei consolidări, însănătoșirii o- 
mului, şi-a mediului. Familia mo- 
dernă e focar ce diformează prin e- 
ducația șubredă ce se dă copiilor de 
către părinți a căror criterii de via- 
ță este «trăirea aventurii erotice» 
Sunt cultivați copii ce «ştiu tot» 
şi «înțeleg tot» (cultul inteligenţii) 
pentruca mai târziu «să facă tot»... 
crimă spargeri când nu sunt  cu- 
prinşi de nevroze, 

In încheere d. dr. Popescu-Sibiu 
deosebeşte două surse ale psihopato- 
logiei vieții moderne:  desechilibru 
în eugenie — de unde naşterea psi- 
hopaţilor, elementelor nefaste — și 
desechilibru în eugenie (a condțiilor 
de viaţă) de unde ivirea nepregăti- 
ților, ! 

Psihopații şi nepregătiţii — criză 
de vocaţie şi de educaţie — imprimă 
ritmul bdomav al premii. 


gura populaţiei rurale o masă mai bu- 
nă şi o va face mai aptă pentru rea- 
lizarea aspirațiilor naţionale. 

În altă ordine de idei d-sa arată că 
şi acest nou curent se observă şi în or- 
dinea biologică umană. 

Trebue oprită marea mortalitate m- 
fantilă, care neutralizează puterea de 
înmulțire a naţiei şi în acest scop ire- 
bue să asigurăm populaţiei o hrană 
mai bună: lapte, ouă, carne. 

Cum însă asemenea postulat naţional 
nu se poate realiza fără intensificarea 
creşterii vitelor, rezultă dela sine cât 
de mare este rolul medicului veterinar, 


a 


Să avem încredere în destinele noastr” 


MOŢIUNEA 


După ce raportul cu privire !a ro- 
mânizarea profesiuni, veterinare, sus- 
ținut de d. Gh. Manolescu, a fost luat 
în discuţie, adunatea generală a votat 
o moţiune, cuprinzâid următoarele: 

1) Medicii veterinari din toată ţara 
cred că este cu totul anormal ca în 


țara noastră elementul românese din 


In cadrul lor s'au produs: corul <Ara 
moniei» de sub conducerea d-lui Liviu 
Rusu, executând conştiincios un număr 
de piese muzicale, între cari: Haz de 
necaz, Pavel Pavelaş, Sârbul şi Sâr- 
boaica, etc; d-nii prof. - Liviu Halip 
(canto), 1. Megasiu, E. Stoia, Ghiţă Ma- 
noliu (violină); neîntreculul Tit Tarnav- 
profesorimea veterinară să fie pus În 
inferioritate faţă de minoritari şi îşi 
dau scama că această situaţie anor- 
mală se datoreşte în parte stărilor du- 
pă răsboiul pentru întregirea neamului 

2) Ei cred că o asemenea situaţie nu 
mai poate fi tolerată mai ales atunci 
când elemente străine de neam se allă 
în posturi de conducere la stat, judeţ 
şi municipii, dar mai ales în învăţă 
mânt unde trebue ca educaţia profe 
sională a viitoarelor generaţii să fie tă- 
cuiă în spirit național şi în cea mai 
deplină concordanţă cu interesele supe- 
rioare ale neamului, 

3) Aprobă principiul 
profesorimi, veterinare pentru promo- 
vrea şi propăşirea  slementului etnie 
naţionul, 

Ca urmare a celor de mai sus adu- 
narea propune ca mijloace de reali 
zare, următoarele: 


românizării 


a) oprirea pătrunderii elementelor 
străine de neamul românesc în postu- 
rile de medici veterinari, inspectori de 
orice categorie, medici veterinari pri 
mar de judeţe sau de municipii şi din 
învățământ dela Facultatea de medici- 
nă veterinară, cu respectarea drepturi- 
lor câştigate ale actualilor medici ve- 
terinari minoritari ce s'au găsit în a- 
ceastă situație la data alipirii ţărilor 
surori şi care urmează să fie scoși la 
pensie cât de curând, întregindu-li-se 
anii de serviciu, 

b) să se reglementeze pe temeiuri 
ma, severe echivalarea diplomelor ace- 
lora ce le dobândesc la Facultăţi din 
alte țări şi să se modifice regulamen- 
tul pentru acordarea liberei practice in- 
stituindu-se un examen serios şi com- 
plect. 

c) Revizuirea tuturor diplomelor şi 
echivalărilor cari au servit de bază a- 
probărilor de liberă practică date du- 
pă data armistițiului și a păcii gens- 
vale. 


n —— 


Recitalui pianistului 
Stein 


Marţi 22 crt., ora 9 seara va îi în 
sala Dalles, al treilea concert din a- 
ceastă stagiune organizat de <Asocia- 
ţia muzicală română», de sub condu- 
cerea d-lui Nicolae Rădulescu, 

Acest concert e un recital de pian 
al eminentului pianist german Max 
Martin Stein, solist al concertelor «Fi- 
larmonicei» din Berlin şi «Gewand- 
haus> din Lipsca. In program: concer- 
tul italian de Bach, sonata op. 109 de 
Beethoven, suita de Debussy şi Va- 
riațiuni pe o temă de Telemann, de 
Reger. 


a E 


“BUNA VESTIRE» 


EFTINEŞTE VIAŢA 
Calea Victoriei, 81 


Lei 16 Pânză Natura'ă Subţire 


3.29 Pânză. e, 
393 Chifoa ; = ni 
39 39 Chiton Tela Superior 
ET) 42 Chifon Madapolam 

ent 
> 39 Gradel i indispensabili 
» 16 Pânză » Seniceaturi 
»» 115 Pânză Steer 
» 24 Servete pentu, meii 
Ik, Lârpe „sumare | 
28 Batist eieietnin 
» 59 Puii penca, ăi 
» 98 Dejan Enteit fi, 
33 20 Batiste bărbăteşb 
99 I, Batiste uzmă 
„20 uiorapi ie 


3 29 Chiluţi de uama 
59 Pânza et ge 

119 Peraeie 22V cm, lat 

366 Mătase 2, piăzuni 


% 180 cm, lat 
Exp. prov:ncie contra ramburs. 


Incurajaţi Comerţul Românesc 


Cumpărând cămăşi, cravate, pijamale 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20', toatemagazinele cu aceleaşi articole 


N Î kk y** 


De i 


= 


Antinevralgic 
Dr. Nanu Muscel 


întrebuințaţi contra  GRIPEL MI- 
GRENEI, NEVRALGIEI, etc. 

Se vinde numai în cutii originate 
conținând două buline şi cu semnă- 


tura doctorului. Depozit Farmacia 
N. POPOVIC;, Bucureşti, Calea 
Rahovei 265, 


IDEE A ine ee 


„Fotoconia” | 


MARTIN BILINSKY 
MAGAZIN CREŞTIN 


Developează, măreşte, re: 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotograti amatori 


CALEA VICTORIEI No, 38 
(Colț cu Pasajui Majestic) 
Talaton No. 434P3. 


BUNA 
VESTIRE“ 


CALENDAR 


Marţi 22 Martie 1938 


ORTODOX: Sf. Martir Vasile 
Preotul Bisericei Angorei (363). 

CATOLIC: St. Detavian Arh. 
SOARELE: răsare 6.18, apune 
18.28. 


Prima reprezentaţie la Teatrul 
Naţional din Bucureşti a poemului 
dramatie «Fântâna Blanduziei» de 
V. Alecsandri (1884). 


Marţi 22 Martie 1938 


RADIO-ROMANIA 
RADIO-BUCUREŞII 
6.30: Deschiderea emisiunii, Gimnasti- 
că ritmică. Radio jurnal, Concert de di- 
mineaţă (discuri). Sfaturi gospodărești 
şi medicale, 
7.20: Inchiderea emisiunii. 
13.00: Ora. Culturale. Sport, Cota Du- 
nării. 
"2.10: Coneert'de prânz, Orchestra San- 
du Mareu, 
14.10: Ora. Mersul vremii, Bursa. Ra- 
dio jurnal, 
15400; Actualităţi strrăine. Radiolonice. 
14.30: Continuarea - concertului. 
18.00: Ora, Mersul vremii. 
18.03: Poşta technică. 
18.20: Portrete de compozitori (disec.). 
19.15: 
RADIO BUCUREŞTI 


19.15: Ciclul Beethoven. 


Cântăreţe de operetă (discuri), 


| RADIO ROMANIA ŞI 
RADIO BUCUREȘTI 


19,40: Transmutaţia materiei, de prof. | 


Chr. Musceleanu. 

21.00; Prezentări muzicale, 

21.15: Concert orgunizat de Liga Na- 
val” Română. 

Nava cu pânze în trecutul marinăirese 


al popoarelor. de vice amirul 1, Bălă- 
nescu. 


Uvertură la «Vasul fantomă» de Wag- i 


ner (Oreh. Radio), 


In pauză (22.15-2230: Radio jurnal, 
Sport. 
Continuarea concertului: Al. Lupescu 
(canto). 


23.10: Concert de noapte (discuri), 
23.45: Jurnal pentru 
limba franceză şi germană. 


Dela Uniunea generală a mese- 
riașilor din România 


Eri dimineaţă s'a întrunit sub pre- 
şedinţia d-lui Teodor Ionescu membrii 
Uniunii generale a Meseriaşilor dia Ca- 
pitală împreună cu reprezentanţii fi- 
lialelor din ţară, în adunare generală 
ordinară la sediul organizaţiei centrale 
din str. Dionisie Lupu No. 3. 

După ce adunarea a dat descărcare 
gestiunii financiare pe anul expirat în 
urma raportului Comisiei de Cenzori în 
frunte cu d. 1. T. Stanciu şi a expli- 
caţiei d-lui contabil I. T. Carp, se 
votează bugetul pe anul în curs, ratifi- 
cându-se alegerea consiliului în frunte 
cu d. Th. Ionescu preşedinte; idem 
o comisie de cenzori în îrunte cu d. I. 
T. Stanciu şi a comisiei superioare de 
arbitri cu d. Ionică Oprişanu. 

Se hotărăşte apoi ca a doua zi de 
Paşti să se facă la Giurgiu sfinţirea 
drapelului filialei iar în zilele de 8, 9 
şi 10 Mai a. c., să se ţină în Capi- 
tală la sediul central din str. Dionisie 3, 
congresul general al Uniunei urmat de 
o excursiune pentru vizitarea industrii» 
lor petrolifere şi miniere din jud. Pra- 
hova. 

D.; 7eodor Ionescu preşedintele U» 
niunei, arată importanța strângerii râu- 


durilor meseriaşilor patroni, maeştrilor 
conducători şi lucrători calificaţi de 
toate breslele, la care au răspuns cele 
18 de filiale ale organizaţiei din ţară 
prin reprezentanţii regionalelor prezenţi 
în adunare. 

A mai vorbit apoi în chestuni de in- 
teres general profesional d-nii: Gh. Mo» 
raru, secretar general al Uniunei; I. 
Creţulescu, Nae Ionescu-Căldăraru, Savu 
M. Teodorescu, C. Rădulescu, G. N. 
Săvulescu, Gh. Puşcaşiu, efc. 


Teatrul Modern 


La Teatrul MODERN din str. Sărin= 
dar 14, continuă să se joace în fiecare 
seară şi în matineul de Duminică marele 
succes „Două duzini de trandafiri”, cu 
lon laucovesca, Toța Vanu, Vivi Vla= 
sin şi lonel Țărana. 

In mod excepțional, Luni seara pre» 
miera comediei senzaţionale de mare 
spectacol „Trenul fantomă”, jucată de 
întreg ansamblul teatrului MODERN, 
„Trenul fantomă” îşi va continua seria 
în matineurile de Joi şi Sâmbătă, cu 
prețuri reduse. 


Şedinţa publică a Academiei Române 


Conferinţa d-lui prot. Sextil Puşcariu 


Academia Română a ținut o şedinţă ş expresie corectă, deşi logic ar fi să zi= 


publică sub preşidenția d-lui loan La- 
pedatu, 

D. prof. Sextil Puşcariu a făcut o 
comunicare cu titlul: «Gândirea lingu- 
istică şi gândirea filosofică», 

Cauza pentru care se face alât de 
puțină gramatică în şcoli — a spus 
d-sa — este faplul că la universități se 
studiază în general, istoria limbii, nu 
structura ei, Studii strălucite de sin. 
iaxă şi de stilistică, făcute în cele două 
decenii din urmă, au dovedit necesita- 
tea ca linguistica să-şi creieze mijloa- 
ce proprij de investigație şi să se eli- 
bereze de concepțiile împrumutate de. 
la filosofi, Limba îşi are logica ei, une- 
ori aceeaşi cu logica filosofilor, mai a- 
desea insă deosebită de ea. A spune 
«bâr căciula în cap», este linguistic, o 


cem: «vâr capul în căciulă». 

D. prof, Puşcariu a desvollat apoi 
feoria «golurilor> din jurul verbelor. 
A cânta are două asemenea goluri care 
trebuie complinite cu subiectul şi cu 
complementul drept: orchestra a cân- 
tat un vals. Dar sunt şi verbe autonga 


me care nu provoacă nici întrebarâa | de 


cine? nici, ce, nici, cui? De ex,: ninge. 


| 


străinătate în | 


_ DUMITRU BORCEA Bucureşti Lel. 3.51.66 Calea Victoriei 114 


Dureri de dinţi ! 
Dacă luaţi o tabletă de Gardan- 


tratamentul  dintelui 


este pe jumătate de dureros, 


GAR DAN 


suprimă durerile! 


bolnav 


ASIA 
Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 4/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul 


de Primăvără 
PREŢURI CONVENABILE 
E EER 


Vestminte, obiecte 
bisericeşti. bijuterii 


„iinirea” | 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 


Telefon 478/50 


VIZITAŢI -Ceasornicăria Românească 


ANTON PETRAȘINCU 


B-dul Elisabeta 41 (vis-a-vis de Liceul Lazăr) 


= a sem 


numai 
Bayer, 


Crucea 


atențiune! Observați 


ASPIRIN 


4 | AF 


Văzute de departe, ambele tablete sunt la fel. 
Şi cu toate astea... | 


tableta, care poartă Grucea 
este ASPIRINA veritabilă. Deci 
întotdeauna 


Bayer | 


Petreceţi vacanţa Si. Pasti cu 10 
În Italia sau Germania 


Secţiurea de <Turism şi Voiaj» a siarului nostru 
va organica între 20 Aprilie — 2 Maiu două splendi- 


de excarsiuni spre : 
ITALIA 


Voiaj coiectiv cu «Tre- 


nul special «C, 1, T.» 

a) Ținuturile însorite I. 
taliene. Se va vizita: Ve- 
neţia (Lido), Florenţa (Fie 
sole), Roma, Napoli (Pom- 
pei). 

Admirabile circuite cu 
autocare. 


PARTICIPAREA: LEI 

8500 DE PERSOANĂ 
Participanţii la aceste 
tiințaţi că pentru a le veni 


GERMANIA 

b) Berlin, Hambarg, Lips- 
ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia), 

Hoteluri de bună cate- 
gorie turistică. 

Vizitarea  Potsdamului 
cu castelul «Sans Souoi», 

Frumoase excursiuni fa. 
cultative. 

PARTICIPAREA: LEI 

9500 DE PERSOANA 


excursiuni sunt încunoş. 
în ajutor, secțiunea noa- 


stră de Turism va putea înaintă atât cererile îndi- 
viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea pașaportului. 

Participanții din provincie vor puted să ne remi- 


tă suma de înscriere 
şaportul (recomandat), 


rin Cec Nr. 1256 odată cu PA 


Prospecte, înformaţiuni suplimentare la Secţiu. 
nea de Turism al starului Bd. Elisabeta 12/11. Tel, 


4,55.82. 


ERE SG ECE ASE IEI ERIE SC? RE DORO E EPIC EARP 


Municipalizarea 


IAȘI, 21. =— Faţă de nouile încercări 
scumpire a pâinei ale brutarilor, prim 
măria laşi a hotărit să puie în aplicare 


Deci. sunt şi propaziții fără subiect şi un interesant proect al d-lui M. E- 


obiect, precum Y%it altele chiar fără 
predicat, de ex,: adresele de pe scrisori, 
Vorbirea se aseamănă cu radio-difu- 


şanu primarul Muricipiului. Se va mu- 
nicipaliza fabricața şi distribuţia pâinei 
la Iaşi. Fabricarea pâinei va fi fă= 


ziunea: are un post „de emisiune (bor- | cută de primărie, se vor achiziţiona cup= 
bitorul) şi un post de recepțiune. (as- | ţoare şi se vor construi altele noui, cui 
cultătorul) între care trebue să existe | instalaţiile cele mai moderne. La fel des 
aceiaşi «lungime de undă», adică con- | facerea pâinei va fi făcută de primărie. 
sensul tacit de a întrebuința aceleaşi | pentru a nu îi şi la discreția mora» 
expresii tradiționale ale limbii materne, | rilor, primăria va cumpăra din ţară 


pâinei la lași 


făina necesară şi numai de unde va îi 
mai convenabilă. Iu acest scop se vor 
face depozite speciale. 

Această întreprindere va fi consti» 
tuită în felul Societăţii Comunale de E= 
lectricitate şi a celei a Apelor, primăm 
ria fiind cea mai mare acţionară. Prom 
ectul acesta este câț se poate de bun 
şi usor realizabil. 

In acest mod, va scăpa Iaşul de pa- 
costea morarilor şi brutarilor jidani, a- 
caparatori şi spoliatori. 


$) 


———T LA 


re PE a 


«BUNA VEST 


IRE», 


Trădarea de nearmi$pie 0 uniune na- 


OMUNIŞTII SPANIULI 


oferă Franţei Catalonia 


— Guvernul Catalan a cerut 
intervenţia trupelor franceze — 


NOHA 21 (Radio Univer- 
sal). — In cursul dimineţii 
de azi a fost confirmată 
următoarea ştire a agen- 
jiei  Ştefani comunicată 
din Paris: 

Guvernul catalan, soco- 
tind că lupta sa contra ge- 
meraluiui Franco este pier 
dută, ar fi invitat guver- 
nui irancez să trimită true 
pe pentru a ocupa Catalo- 
nia înainte de intrarea ar. 
matei naţionaliste  spa- 
nioie, 

Guvernul catalan încear- 
că să dea intervenţiei sale 
chiar o bază juridică, ară- 
tând că şi trupele germa. 
ne au intrat în Austria du- 


pă cererea guvernului au- 
striac, pentru a înlătura o 
vărsare de sânge între ce» 
le două tabere adverse, 
In legătură cu această 
interpretare în cercurile 
ziaristice, — cum afirmă 
ayenţia Stefani, — se ara- 
tă că o comparaţie a Aus. 
triei cu Catalonia nu este 
justificată: Austria este o 
țară populată de germani, 
pe când Catalonia nu este 
o țară locuită de francezi, 


D. BLUM TRATEAZA 


Totuşi, — cum comunică 
agenția D.N. B. — d. Paul 
Boncour, ministrul de ex- 


terne al Franţei, a primit 
ieri pe d. Garrio-y-Gallar.- 
dv, ambasadorul guvernu- 
lui vepublicei spaniole la 
Paris, cu care a discutat 
problema asistenţei active 
din partea Franţei pe baza 
cererilor primite de guver- 
nul Spaniei republicane, 
precum şi din partea par- 
tidului comunist frances 
şi majorității socialiștilor 
francezi, 


D. Blum, primul ministru | 


țională în Franța 


PARIS 21 (Rador), — Un grup 
de scriitori de toate nuanțele poli- 
țice lansează un manifest în favoa- 
rea uniunii naţionale, «faţă de a- 
meninţarea care apasă asupra ţării 
noastre şi asupra culturii franceze». 

Manifestul îşi exprimă părerea 
de rău că unirea francezilor nu este 
un fapt împlinit. «Vom face să in- 
ceteze orice spirit de ceartă, pentru 
a oferi naţiunii exemplul fraterni- 
tăţii» spune maniestul. 


Spre un iegim 
totalitar in Polonia? 


Presa străină eviitinuă Să comen- 
teze discursul d-lui Moscicki praşe” 
dintele Republicei Polone, rostit cu 
prileiul zilei numelui mareșalului 
Pilsudski. 

Se şiie că în acest dis- 
curs, preşedinieis repu- 


francez, deasemenea a a» blicei polone a exprimat 


vut o intrevedere cu gene- 


ralul Nagues, rezitentul 
general din Maroc, cu care 
a discutat 


problema spaniolă. 


Republicanii au transformat 
Barcelona întrun centru militar 


Universitatea e depoiii de bombe. Seminarul a fost 
transformat în adăpost pentru artileria antiaeriană 


SAINT JEAN DE LUZ21 (Rador). „populare, sediul staţiunii telefonice, gere cu guvernul francez, a tri- 


— Ageniţa Stefani transmite: 

O anumită presă internaţională a |! 
făcut în ultimele zile mare sgomot 
în jurul bombardamentelor pe care 
aviația generalului Franco le-a exe- 
cutat împotriva oraşului Barcelona. 
Se uită anume că Barcelona nu 
poâte îi considerată drept un oraş 
deschis şi fără apărare; de fapt, pe 
lângă că este sediul principal al ar- 
matei guvernamentale, Barcelona a 
fost transformată de înşişi condu- 
cătorii republicani într'un obiectiv 
militar, In plin centrul oraşului au 
fost instalate depozite militare sau 
grupuri antiaeriene şi fabrici de 
muniții. Acesta este faptul care a 
făcut necesară bombardarea capi- 
talei catalane. 

Credem că este oportun, pentru a! 
lămuri situaţia internă dela Barce- 
lonă, să arătăm care sunt principa- 
lele obiective militare şi numai mi- 
litare, stabilite în partea centrală 
a oraşului. 

In zona cuprinsă între 
Piaţa Letamendi, Diago-| 
nal şi Calle Cortes, se află! 
o clădire mare: seminarul, 
Această clădire a fost tran- 
sformată în adăpost pen» 
tru artileria antiaeriană: 
în curtea ei au fost aşezate | 
şase baterii. | 

Im aceiaşi zonă, se găseş- 
te Universitatea, aa 
mată într'un mare depozit 
de materiali de război. Ce-| 
va mai departe se află car- 
iierul generai al miliţieni-| 
lor, iar 


în zona Circului! 
Paseo de Garcia şi la sud. 
se afiă o fabrică de gaze! 
de luptă. 

In sectorul Ronda San Paolo și 
Ronda San Antonio sunt fabricile 
de bombe pentru avioane «Grau», 
precum şi două fabrici de cartuşe, 
o fabrică de arme, automate ete. 

Colegiul Scolopes a fost trarmtor- 
mat în depozit de bombe, iar ceva 
mai departe se găsese importantele 
uzine de arme «Matheu», > 

In sectorul dintre Piâţa Cataloni- 
pi, Rambla şi Ronda Universitad se 
află importante centre militare, 
cum ar fi: uzina electrică, cazarma 
centrală de rectrutare Buen Succes- 
s0, cazarma principală a armatei 


ne şi postul de radio Catalonia; în 
sectorul Pieței Urquinaona se află 
depozte ale armatei şi artileriei an- 
liaeriană; alte depozite au fost in- 
stalate în Colegiul lezuiţilor. In 
mânăstirea învecinată a fost insta- 
lată o fabrică de explozibile, iar nu 
departe se află ministerul aerului, 

Mai spre est este cazarma gărzii 
civile; în împrejurările Gării de 
Nord sunt instalaţii de artilerie 
contra avioanelor, iar în clădirile 
însăşi ale gării sunt mari hangare 
pline de camioane. 

Im sectorul Piaţa de Flori-Ram- 
bla-Ceuto, pelângă numeroase  in- 
stalaţii de artilerie antiaeriană, în 
Banca Spaniei se găsesc: eartierul 
general al miliției antifasciste, nu- 
mreoise depozite de material de 
răshoiu, capitaneria generală şi se- 
diul comandamentului suprem re- 
publican. 

Este evident că, dată fiind pozi- 
ţia obiectivelor; militare, astfel cum 
o fost fixată de comaândamentele 
republicane, pentru a se specula ge- 
nerozitatea generalului Franco, ca- 
re până acum a oprit unele rigori 
ale răsboiului faţă de posibilitatea 
de a se lovi şi în populaţia civilă, 
»ste acum foarte greu să se evite 
ca răsboiul să lovească pe inamice 


in centrele nervoase ale apărării sâ-) A 
lovească !ftăcut alegeri legislative în provinciile 


le răsboinice, fără să se 
şi în nervi, 
Pe nedrept se afirmă to- 


jin care se găsesc baterii antiaerie- |! mit o notă guvernului naţiona- 


list spaniol în care arată groaza 
sa față de bombardarea de către 
aviația naționalistă a orașului 
Barcelona şi declară că aseme- 
nea bombardări sunt contrare 


principiilor dreptului ei 


țional. 


deasemenea | credincioşi 


între altele părerea de 
rău că o parte din cei care 
au rămas mână la capăt 
ma:eşaluilui 
Pilsudsk: adua critici la a- 
diresa guvernului, pe care 
el le socoteşte nejustifi- 
cate. Prin aceste critici 
nu se uşurează realizarea 


nd i a a De E SN A N NI a N i 


marei sale idei, a unui stat. 


puternic, 

Numai pentru a lupia 
împotriva acestei primej- 
dii, cea mai mare din toa- 
te, — a adăugat preşedin- 
tele, ar putea deveni ne- 
cesar să se caute mântui- 
rea întrun regim totali- 
tar, Cred totuși că nu vom 
ajunge la această even- 
tualitate extremă, căci eu 
sunt de părere că este ex- 
Clus ca semănătorii de 
haos să poată sădărnici cu 
totul munca unui guvern 
«acu totul devotat treburi- 
lor ţării, având încrederea 
preşedintelui ! Republicii, 
a şefului armatei şi a ma- 
jorităţii ţării», 


i ni 


Cum se va ace plebiscitul 
din Austria și Germania 


BERLIN, 21 (P..dor). — pentru a 
a se evita orice neînțelegere, şe dau 
următoarele precizări din cercurile 
competente: 

Deşi plebiscitele din Germania Și 
din Austria se vor desfăşura în a- 
ceiaşi zi şi se vorpurta asupra acele 
iaşi chestiuni, ambele plebiscite vor 
fi tratate separat. Acest lucru se Yva 
dovedi mai întâi prin buletinele de 


EI E? IERTI RASE) SEFIA ae, EA 
Alegeri legistrative 
în Bulgaria 


SOFIA 21 (Rador). — Eri s'au 


Plovdiv şi Vraţa. Au fost aleşi 41 
deputaţi. Dintre aceştia 30 au declarat 


tuşi că generalul Franco, cursul campaniei electorale, că vor 


ar f; dat ordin să se bom- 
barteze Barcelona pentru 
a teroriza populaţia civilă. 
Lovincd centrele nervoase 


dim spatele liniilor militare | 
aviatorii ! 
naționaliști concurează la! 


ale inamicului, 
desvoltarea țelurilor stra- 
tegice în bătălia de pe 
frontul Ebro, bătălie care 
va fi umanizată prin repe- 
ziciunea victoriei. 


PROTESTUL ANGLIEI 


ŞI FRANŢEI 
IJONDRA 21 (Rador). — Co- 
respondentul agenției Havas 
transmite; 


Guvernul britanic, în înțele- 


„Anolia nu se va bate 


LONDRA 21 (Rador). — 
«Sunday, limes», Sorutator exa- 
minează situația internaţională 
şi în deosebi chestiunea Cehoslo- 
vaciei, 

«Nu avem nici o alianță cu Ge- 
hoșlovacia — sorie el — şi soar- 
ta ei nu ne interesează decât prin 
contingențele ej depărtate. In- 
tradevăr, dacă Germania ag do- 
bori Cehoslovacia şi ar năvăli a- 
poi în Franța, am putea fi ne- 
voiți a ne bate 'cu Reichul fără 
ajutorul - aliatului acela. Dar, a- 
tât pentru Franţa cât şi pentru 
noi, războiul de apărare a Ceho- 


in] 


Cehoslovacia “ 


slovaciei ar fi un război defen- 
SID, 

Scrutator înşiră apoi in- 
teresele vitale pentru ca- 
re englezii ar fi dispuşi să 
se hată. După el, Cehoslo- 
vacia nu face parte din a» 
ceste interese cum ar fi 
de pildă libertatea circu- 
laţiei în Marea Meditera- 
nă, «Deci, dacă generalul 
Franco ar acorda Italiei 
avantagii primejdioase, a- 
tunci, dar numai atunci, 
ar trebui să vorbim răspi= 


sprijini politica dusă de guverid: 
Până astăzi au fost aleşi in total 
130 deputaţi, dintre cari 86 au decla- 
rat că sunt hotăriţi să sprijine ac- 
iunea guvernului. 
Duminica viitoare se vor face a- 
geri în regiunea Sofia, urmând să 
tie aleşi 30 deputaţi. 


Japonezii au cucerit 
un important nod 
de cale icrala 


HANKEU, 21 (Rador). — Cereu- 
rile militare chineze declară că gro- 
sul trupeloy japoneze, ce operează 
în sud-estul provinciei Shantunz, a 
atins în înaintarea sa dealungul li- 
niei ferate Tientsin-Pukeu  impor- 


cen, 

Forţele chineze importante atacă 
acum din spate trupele japoneze din 
această regiune, 

Centrul oraşului Tengsien a fost 
complect distrus, 

Trupele chineze bine organizate 
atacă oraşul Tsining, aflat la vest 
de 'Tengsien. 

Japonezii au retras trupele lor din 
regiunea oraşului Cinehsien, cu toa- 
te că au primit trupe de întărire 
dela Tsingtao. 

Contraatacurile chineze din re- 
gunea liniei ferate 'Tientsin-Pukeu 
lasă să se întrevadă Posibilitatea 
deslănțuirii unei ofensive chineze 
dat fiind că ei au concentrat nume.- 
roase trupe între Kueiteh, Loyang 
şi Siantu, - 


tantul nod de cale ferată dela anii 


vot diferite. Este deci exclus ca ple- 
bscitul austriac să poată fi falşiti. 
cat Prin participarea alegătorilor 
din Reich, 

VIENA, 21| (Radio Uni- 
versal). — leri s'a publicat 
un comunicaț oficial în 
câre se arată că plebiscitul 
naţiunei germane cu toate 
că va avea loc în aceeşi zi 
va fi făcut separat în Ger- 
mania şi Austria, şi pe bu- 
letine de vot diferite, pen- 
tru ca din rezultatele vo- 
tului, să rezulte clar cum 
şi-a decis Austria soarta, 


E E E E A a 


Normalizarea pașnică a raporturilor 
dintre Polonia şi Lituania 


Atitudinea rezervată a Sovietelor. Esecul politicei externe 
de până atum a Lituaniei 


VARSOVIA 21 (Rader). — In: 
treaga presă poloneză de eri dimi- 
neața salută cu satisfacţe fericita 
soluţionare a diferendului  poluno- 
lituanian şi felicită guvernul şi pe 
d. Beck pentru marele lor succes 
diplomatie. 

Ziarele guvernamentale arată că 
nu este vorba numai de un ceveni- 
ment în raporturile europene, ci şi 
un bine pentru cele două națiunii şi 
pentru pacea lumii». 

Presa aminteşte istoria comună a 
celor două naţiuni în cursul a cinei 
veacuri şi subliniază voința de co- 


laborare care însufleţeşte guvernul | nimeni nu vrea să tulbure pacea sta- 
polonez. După cum declara eri d| bilită ieri între cele două state, 


Beck, Polonia nu este duşmana ia. 
dependenţei, libertăţii şi sentimen. 
telor naţionale ale poporului litua- 
nian, 

Prin acceptarea ultima- 
tului, s'a făcut un prim pas 
în calea normalizării ra- 
porturilor dintre cele două 
state iar acum pasul aces-= 
ta trebue să fie urmat de 
altele care să stabilească 
raporturi de bună vecină» 
tate între cele două țări, 


Sovicieie sa îndoest de uiitoarea 
atitusine a Poloniei 


MOSCOVA, 21 (Rador). — Ziareie 
Izvestia şi Pravda publică ariicole 
în care comentează acceptarea de că- 
tre Liţuania a ultimatumului polon. 

Izvestia serie: «URS sa pronunţat 
totdeauna pentru o normalizare a re- 
laţiilor dintre ţări şi a restabilit ea 
insăşi relaţii normale cu statele cu 
care are litigii teritoriale nerezol- 
vate. Rusia Sovietică nu a aprobat 
niciodată ruperea relaţiilor diplo' 
matice. Extinzându-şi concepţia sa 
generală şi asupra problemei rela- 
ţiilor polono-lituane, guvernul so- 
vietie nu şi-a ascuns atitudinea ta- 
vorabilă unei restabiliri a celaţii- 
lor diplomatice dintre Polonia şi 
Lituania. Dar guvernul lituan ::vea 
consideraţiile sale, pe care U.R.5.5. 
ca amică le-a respectat, fireşte, în 
intregime». 

Pe de altă partie însă iia- 
rul face rezerve cu privire 
la metoda utilizată de Po- 
lonia pentru reluarea a- 
cestor relaţii. El susţine 
punctul de vedere că acea- 
sită metodă constitue o a- 
meninţare pentru macea 
Europei Orientale. Şi I2- 
vestia se întreabă dacă nu 
cumva Polonia, încurajată 
de succesul obţinut, va fi 
ispitită să împingă lucru- 
rile mai departe. 

Ziarul subliniază spiritul  împă- 
ciuitor de care a fost călăuzită Li- 
tuania când a acceptat propunerile 
poloneze şi încheie: «In orice caz; 
este hine să amintim. agresorilor 
mici sau mari din Europa că state- 
le pacifice sunt în stare să pună 
capăt actelor ilegale de agresiunes. 

Pravda deplânue faptul 
că Polonia nu a recurs, 
pentru normalizarea rela» 
ţiilor cu Lituania, la inter. 
venţia Societăţii Naţiuni- 
lor. Ziarul formează îndo- 
ieli cu privire la atitudinea 
viitoare a Poloniei faţă de 
mica sa vecină dela Nord. 


% 
VARŞOVIA 21 (Rador) — Articolele 


Amănunte în iegătură 
cu S;ionajul desco :erit in Franţa 


PARIS 21 (Rador). — lată amă- 
nunte aSupra afacerii de spionaj des 
coverită la Toulouse şi având rami- 
ficaţii în numeroase orase din 
Franta: ș 

La Bayonne şi Graulhet au fost 
operate 5 arestări. 

Pe coasta de Azur a fost arestată 
tânăra Yvonne Talbot, zisă şi Ta- 
tiana Vasiliew, care recruta agenţi 
pentru prietenul său, studentul per- 
san Amirian, încercând totdeodată 
să capete documente dela diferiţi 
militari, 

La domiciliul din Paris al Yvon- 
nei Talbot au fost găsite foarte mul 
te documente şi fotografii cu privi- 
re la fortificațiile franceze. 

La 'Toulouse a fost arestat, după 


Comuniştii din Cehos- 
lovacia au ,„,„molestat“ 
pe germanii sudeţi 


BERLIN 21 (Rador). — Ziarul 
citează incidente petrecute în loca- 
litatea Popaja unde d, Henlein a 
fost  molestat de manifestanți şi 
unde sar fi putut produce o cioc. 
nire între germani deoparte, iar d 
alta «cehi şi comunişti». î 
Ziarul atrage atenţia conducăto- 
rilor cehoslovaci că germanii sudeţi 
so vor apăra şi că, în' cazul când 
sar produce ciocniri, vina nu va fi 


a acestora, 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU. S, A, STR, ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


piesele secrete ce-i 


'regiune, 


o lungă supraveghere, Jean Lam- 
breset, de 31 ani, care făcea nume- 
roase călătorii în Spania, trecând 
clandestin Pirineii. El a organizat 
centrele de spionaj dela Toulouse și 
Monpellier. 

Indivizii Jean Bastide si Marcel 
Oustry. arestaţi la Paris, erau din: 
tre agenţii cei mai pricepuţi ai a- 
cestei afaceri de spionaj. La domici- 
liul lor au fost găsite 145 documen- 
te asupra planurilor fortificaţiei 
dela frontiera sud-estică, a locuri- 
lor ocupate de bateriile antiaeriene, 
a posturilor de radio, cum şi me- 
morii asupra armamentelor şi etec- 
tivelor armaâtei franceze din regiu- 
nile de frontieră şi a planului de 
mobilizarea armatei franceze, 

Dustry a mărturisit că 
pe când făcea serviciul 
militar, ca secretar la Sta. 


tul Major francez, dacti-|. 


Viinistrul de externe al Lituaniei 
a demisionat 


lografiase în dublu toate 
fuse. 
seră încredințate şi că fo- 
tografiase toate planurile 
ce-i căzuse în mână, 
Descoperirea afacerii de spionaj 
Sa îăcut graţie serviciului de in- 
formaţie al apărării teritoriului re- 
giunei meridionale care a aflat că 
un tânăr, liberat recent din servi- 
ciul armatei, propunea unui agent 
al unui Stat străin să-i vândă un 
document asupra organizării apă- 
rării frontierei Sud-estice şi a pla- 
nului de mobilizare Pentru această 


de fond ale ziarelor se ocupă de con- 
flictul cu Lituania, 

GAZETA POLSKA scrie că a venit 
timpul ca polonezii şi lituanii să în- 
veje a se cunoaşte, Lituanii trebuiesc 
să ştie că polonii nu vor ataca suvera- 
nitatea şi libertatea statului lor. 

EXPRESS PORANNY constată că 
tele de. ieri, 
politica păcii triumfă prin evenimen- 

POLSKA  ZBROJNA 


subliniază că 


«LITUANIA A URMAT 
SFATUL PUTERILOR 
AMICE» 


KAUNAS 21 (Rador). — Co- 
respondentul agenţiei Reuter a 
fost primit de purtătorul de cu- 
vânt al ministerului afacerilor 
străine al Lituaniei, care i-a fă- 
cut următoarele declaraţii : 

«Lituania a urmat sfatul pute- 
rilor amice şi a acceptat ultima- 
tumul polonez. Sacrificiul Litua. 
niei pentru pace este apreciat 
de străinătate. 

Polonia execută acordul, re- 
trăgând trupele de la frontiera 
lituană. 

Națiunea lituaniană, dela co- 
muniști la naționaliști, de azi 
înainte unită, va exprima în vii- 
tor atitudinea sa față de proble- 
ma regiunii Wilno în altă formă, 

Cred că guvernul lituanian 
are de gând să informeze Socie- 
tatea  Naţiuniilor şi marile pu- 
teri că restabilirea relațiilor di- 
plomatice cu Polonia nu înseam- 
nă renunțarea juridică a Litua- 
niei la regiunea Wilno», 


Esecul complect al politiei externe 
a Lituaniei 


KUNAS 21 (Rador). — Agenţia 
D. N. B. transmite: 

Populaţia este consternată de 
faptul că ultimatumul Poloniei a 
fost acceptat în toate punctele. 

Cercurile politice sunt de pă- 
rere că această acceptare în- 
seamnă părăsirea completă a te- 
zei, predicată de 18 aiii, 


rezumă în următoarea formulă: 
«Nicio negociere cu Polonia fără 
Wilno». Cel dintâi ministru ple- 
nipotenţiar al Poloniei nu putea 
fi acreditat — potrivit acestei 
teze — decât la Wilno. 

In aceleaşi cercuri se de» 
clară deasemeni că eşecul 
complect al politicei exter. 


care sel ne lituană a fost dovedit, 


ORA 4 


Naționaliștii spanioli înaintează 
Pe şoseaua ce duce la Valencia 


ALCANIZ, 21 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Sietani  trans- 
mite: 

După o scurtă oprire, forţele na- 
ționaliste au reluat eri dimineaţă 
înaintarea lor spre sud-est de râul 
Guadalope. Lupta se dă deocamdată 
în jurul obiectivelor fixate în pre- 
cedent, 

Comandamentul trupelor naţio- 
naliste vrea să acopere cu forţele 
sale un lront destul de larg către 
sud-est de Guadalope, pentru a pu- 
pentru manevra pe liniile interioa- 
re şi a servi drept bază de plecare 
pentru orice acţiune viitoare, în ca- 
drul marei ofensive naţionaliste ce 
se destăşoară de 10 zile, 

Regimentele de infante- 
rie naţionaliste au înain- 
tai în adâncime cu 10 km. 
punând pe fugă forţele re. 
publicane, printre cari se 
află şi diviziile Lister şi 
Campesino, cari au fost re 
organzate după lupta dela 
Teruel, 

Naţionaliştii  înainteaaă 
sprc marea şosea naţiona- 


|tă ce merge la Valencia, 
cupturând peste 500 pri. 
zonieri. 


APROPIATA OFENSIVA 
A NAŢIONALIŞTILOR PE 
FRONTUL ARAGON 


SAN SEBASTIAN, 21 (Rador). — 
Corespondentul Agenţiei „Reuter 
transmite: 


Reajustarea frontului na- 
ționalist continuă în pro- 
vincia Aragon, în timp ce 
armata aşteaptă ordinul 
de a relua ofensiva. 

Rezultatele publicate a- 
cum arată că în ultima o- 
fensivă naționaliştii au Cuu 
cerit 93 de sate, au făcut 
peste 10.000 prizonieri şi 
au capturat 76 tunuri, 56 
care de asait, || tunuri arnt- 
iiaeriene şi antitanc, o ma» 
re cantitate de arme şi 
muniţiuni, şi au doborit 35 
de avioane republicane, 

Regiunea eliberată este 
locuită de 160.000 persoa- 
ne. 


PESE TASTE SED Pi IER LE EI EET EI TE e ET FE OCE STIE SSE 


IERUSALIM 21 (Rador). — Co- 
respondentul Agenţiei Havas tran- 
smite: 

Autoritățile au luat măsuri se: 
vere pentru a  împiediac aprovi- 
zionarea rebelilor, 

Pentru a se aproviziona cu hrană 
rebelii arabi atacă satele jefuind pe 
locuitori, 

0 bandă de 100 oameni a atacat 


KAUNAS 21 (Rador). — D. 
Lozoraitis, ministrul de externe 
al Lituaniei a demisionat în ur- 
ma acceptării ultimatumului po- 
lon, dar demisia sa n'a fost ac- 
ceptată' de preşedintele Republi- 
cei — anunță corespondentul a- 


genţiei Reuter, | 


în favoarea unei reconcilieri cu 


D. Lozoraitis a fost totdeauna | 


Redactor.responsabil 1 V. Olanluc-Stere, 


Atacurile rebelilor arabi continuă 


eri satul Samarie amenințând pe 
locuitori eu moartea, dacă opun re= 
zistență, Bandilii au luat dela lo- 
cuitorii satului mari sume de bani, 
multe vite şi provizii, i 

Trupele se află în urmărirea ban- 
diților. Poliția continuă cercetările 
pentru a afla me cei cari procură 
rebelilor arme şi muniții. S'au fă- 
cut 37 de arestări, 


Polonia, dar situaţia sa în gu- 
vern a fost 7-A de ulii 
matumul polon. 
Reprezentantul  autorie 
zat al ministerului de Ex. 
terne al Lituaniei a decla- 
rat aseară că ţarz sa ar 
merge numai până la anu» 
ite limite în cursul nego» 
cierilor cu Poloni ja,