Memorial Legionar — ed. Dacoromania 1960

] ÎN E e pr at Tm taia RI ae ac "SD 
| 


MEMORIAL LEGIONAR 


Y 
L] - € 
Ii 
LEI NI] 
Tri 
id 
Ediţie îngrijită de 
ii Cuibul legionar «RARĂU» 


MADRID 


1960 


Depâsito Legal, M. 12.809-1960. 


Artes Grâficas BENZAL - Hartzenbusch, 9 - Madrid. 


ISPĂRÂND cu vremea puţinii cari au mai rămas dintre acei 

care au trăit alături de cei căzuţi. greu va [i mâine să se mai 
reconstitue atâtea pagini epopeice din trecutul sbuciumal al Gărzii 
de Fier. 

Deaccea azi. sub îndemnul dragostei camaradereşti în care cu 
toții am trăit ca legionari. ne facem o datorie să strângem datele 
personale ale celor căzuţi pentru Legiune sau morţi în credinţă le- 
gionară. 

Le-am adunat din amintirea tuturor camarazilor aflaţi în aces 
pustiu al refugiului românesc întins pe toate continentele lumii li- 
bere. 

Gandul că nu trebue să lăsăm necunoscute generaţiilor viitoare 

numele lor şi împrejurările în care s'a săvârșit suprema lor jertfă. 
este motivul publicării listei prezente. ca un început. 
Este dureros pentru noi Românii că s'au putut întâmpla asemeo- 
nea [apte pe pământul românesc; c'a existat un rege călău şi c'a putul 
să găsească printre români instrumente pentru comiterea crimelor 
sale. Este revoltător că ocamarilă de câţiva demenţi pusă în slujba 
ocultei internaţionale să-şi poată îndeplini în voie planurile de dis- 
trugere a tineretului unui neam. 

Reacţiunea Gărzii de Fier împotriva acestei camarile iudaice a 
trezit neamul românesc la conștiința misiunii sale creştine. 

Astăzi, această conștiință este singura chezăşie a rezistenţei sale 
împotriva cutropitorului roşu. 

Este cimentul care-i stă la temelie :sângele nevinovat care a curs 
din piepturile martirilor Legiunii. 

Prezentarea lor cititorului, crezurile pentru care ei au murit şi 
pentru care noi încă trăim, idealurile supreme! n numele cărora ei 


ie iezii 


Sau împlinit, lăsăm so facă ei înşişi ; so facă elasurile de 
"dincolo de mormânt ale celor care şi-au dat viața pentru aceste 
crezuri; so facă însuşi Căpitanul; şi-apoi lon 1. Moţa, Vasile 
Marin şi lon Banea; s'o facă Puiu Gârcineanu, unul dintre 
cei mai tineri dintre ei, care în lagărul de concentrare din Vaslui 
spunea: «Am început să-mi dau seama că lrăesc abea din clipa în 
care am intrat în Mişcarea Legiondrăy şi despre a cărui intrare, în 
Garda de Fier Căpitanul a spus : «Sărbătorim astăzi o mare viclorie.» 
Ei. în textele reproduse îi prezintă pe cei căzuţi şi ne tălmăcesc 
pe noi toţi, iar pe de altă parte mustră pe acei care umblă pe drumuri 
de compromisuri nesocotind poruncile legionare în numele cărora ei 
s'au dăruit iar noi trăim ca legionari în lume. 


«Şi şi-a realizat omul acela coborât din munte viața lui 
românească, adânc, cu o frumuseţe și cu o autenticitate 
care a pus pecete pe veacul lui, Și a izbutit, zugrăvind 
pe scut un Arhanghel, după îngenunchieri prelungi pe 
lespezile bisericilor şi ale temniţelor, după jettfe şi schin- 
giuiri. A izbutit să strângă cu braţele și ochii lui, vrerea 
tânără a neamului, să-i sape albie adâncă și s'o lase să 
curgă clocotind, prin veacuri, până azi...> 


IORDACHE NICOARĂ 


«Spre inimile cele necurate care vin întru preacurata 
casă a lui Dumnezeu, |ără milă întind sabia mea.» 


(Sf. Arhanghel Mihail.) 


ARHANGHELUL MIHAIL 


Unde umbrează darul tău, Mihaile Arhanghele, 
de acolo se gonește toate puterile răului, căci 
nu suferă să stea lângă lumina ta. Lucifer cel 
ce a căzut. Pentru aceea ne rugăm ţie: săgețile 
lui cele purtătoare de rău și îndreptate asupra 
noastră, stinge-le prin mijlocirea ta și ne fereşte 
pe noi de toate smintelile lui. vrednicule de 
laudă, Mihaile Arhanghele. (Din rugăciunile 
Bisericii Strămoșești.) 


0 A 


ARHANGHELUL MIHAIL 


La începutul vremurilor Dumnezeu puse cea dintâi piatră la 
temelia lumilor Sale: îngerii. Armonia și splendoarea lor mărtu- 
riseau gloria sfântă și atolputernicia. Nicio umbră nu zăgăzuia lumina 
ce de la un înger o primea alt înger și de la o lerarhie o primea 
altă lerarhie. O stare de incantaţie divină la care participau ca 
sunetele întrun acord, fiecare după darul cu care era înzestrat. după 
mugurul de duh ce trebuia să înflorească în ei. Peste toţi domnea 
îngerul care purta lumina și o împărțea la toate lerarhiile, la toți 
Arhanghelii. Şi se numea Lucifer. Cerul a răsunat de cântece la 
ceasul zămislirii lui. 

Și splendoarea fiinţei lui l-a orbit. că sa crezut el însuși Dum- 
nezeu. 


a | 


In acel moment cerurile se cutremurară în strigătul şi numele 
primului dintre Arhangheli: «MI-HA-EL?» (Cine este ca EI?) 

Şi Corurile răsunară în noul imn de slavă lui Dumnezeu. J 

Lucifer încremenit în fruntea gloatelor sale rebele se prăvăli, 
avalanșă, contra luminii. lată însă că lancea sa se frânse sub tăiușul 
spadei de foc. 

Chipul i se făcu monstruos. Fruntea sa primi semnul veşnic al 
neputinței. 

Cerul s'a despicat şi el fu aruncat în adâncul tenebrelor. 

De-atunci s'a'mbrăcat în haină nouă văzduhul : în lumina Biruito- 
rului Arhanghel Mihail, Voevodul Legiunii îngerilor credincioşi. 

Chemat dintre Serafimi ca să fie primul după Sfânta Treime, EI 
e imaginea cea mai credincioasă a lui Dumnezeu. Adevăr deplin. 
dragoste şi putere deplină. El este raza privirii Atotputernicului. 
Paznic şi trimis al eternității, El este neîndurător în faţa păcatului. 
Aripile ii stau deschise peste destinul lumii. Imnul Lui, simbol al 
armoniei divine se revarsă peste constelațiile cerului şi peste nea- 
murile pământului, în taină pătrunzând în istorie, mereu în luptă 
urmărind răul care unelteşte contra ordinei dumnezeești, ca să-l 
înfrângă acolo unde se întronează putere fără sfințenie. 

Și s'a aratat Arhanghelul Mihail omului. pentrucă din sufletul 
omului a purces Lucifer ca un păianjen al tenebrelor să-şi înfiripe 
firele de otravă ale unui nou univers; universul ispitei, universul 
morţii veşnice. 

Pentru aceasta minunile Arhanghelului Mihail s'au împlinit pe 
pământ. 

lată-L. cum arată drumul isgonirii din rai; iată-L apoi în faţa 
profeților şi conducând pe împărații din lumea veche. 

Spiritul Lui dispută cu diavolul contestându-i trupul lui Moise. 
(Sfântul Iuda.) În Phrigia la Colosses apare ca să întoarcă apele 
râului pe care păgânii le revarsă peste biserica pustnicului Archipe 
într'o zi de 6 Septembrie din primele secole ale creştinătăţii, zicând: 
«Aci să se sfarme toată puterea cea potrivnică și să iasă izbăvire 
de toate răutăţile, tuturor celor ce vor urma cu credință.» («Vieţile 
Sfinților».) În jurul anului 314 i se arată împăratului Constantin 
cel Mare spunându-i: «Eu sunt Mihail Căpetenia Legiunilor Cerești 
şi Protectorul credintei creştinilor; când luptai împotriva tiranilor, 
eu am biruit prin armele tale.» (Nicephore.) La sfârșitul veacului 
al VI-lea apare Sfântului Grigore în faţa Mausoleului lui Adrian 
din Roma. (Baronius.) 

Sute de ani răsunară cântecele de slavă care-au învăluit această 
minune. Astăzi bronzul şi marmora albă stau mărturie. 

Către anul 600 când valuri de barbari se revărsau dinspre 
răsărit, se arată Arhanghelul Mihail lumii prin întoarcerea săgeţii 


E pp 


x. 


şi rănirea lui Gargan din Siponte, păstorul din Apenini care a 
cutezal să urce în preajma locului Său tăinuit. Muntele unde s'a 
săvărșit minunea luă numele de Gargan și aci Îngerul lui Dumnezeu 
îsi păstră sălașul Său, loc de închinăciune mărturisit oamenilor prin 
Laurent episcopul Sipontului căruia i s'a arătat în aceeași vreme, 
fapt care a produs încreștinarea napolitanilor. Pelerinii întregii lumi 
urcară stâncile către sanctuarul minunii. 


În anul 708 de trei ori se arată lui Aubert slujitorul altarului 
din Avranches și neobosit părinte al creștinilor care-și duceau viaţa 
lor retrasă în pădurile muntelui Tombe din Normandie și Bretagne. 
Primind semnul mâinii Arhanghelului pe fruntea sa. porni Aubert 
să clădească sanctuarul vestit. Muntele Tombe deveni prilej de 
nazuinţă cerească pentru generaţii întregi care veneau aci să se 
lupte cu piatra și trăsnetele. 

Dela luptele Imperiului Roman de răsărit cu păgânătatea şi de 
la Cruciade până în zilele noastre, numele Arhanghelului Mihail 
(Păzitor al Neamului omenesc, Apărător al Sfintei Biserici şi Voevod 
al Puterilor Cereşti). a fost purtător de jerttă și biruinţă. În faţa 
icoanei Lui urmașii lui Constantin cel Mare. împaraţii lustinian, 
Vasile şi Leon, își fac legământul de luptă. Sufletul Romei ridică 
spre cer sanctuarele dela Pavia, Ombria. San Salvadore. Toscana. 
Spolete și Perugia, prefăcând Italia într'o mare de pelerini. Depe 
țărmurile Bosforului şi până în Alexandria și Etiopia şi din Carpaţi 
până'n stepele răsăritului s'au împletit veacurile în întruchiparea 
Lui. 

Impăraţii Otton I şi Conrad al Il-lea al Germaniei îi invoacă 
ocrotirea. 

Eduard Confesorul al Angliei şi Lambert al Belgiei mărturisesc 
acelaş sfânt nume. Regii Franţei Charlemagne. Philippe August și 
Sfântul Ludovic au conștiința că slujese pe Arhanghel. Și în cea 
mai grea clipă a acestei țări El apare ca să o salveze printr'o minune: 
Jeana D'Arc, fiica Lorenei. 

Ea mariuriseşte în faţa judecătorilor astfel: «Javais treize ans 
ou environ. C'est la premitre voix que jai eue. Saint Michel 
m'apparut alors. Je le vis devant mes yeux. Il n'etait pas seul, mais 
accompagne des anges du ciel... Je les ai vus des yeux de mon corps 
aussi bien que je vous vois. Et quand ils s'eloignaient de moi, je 
pleurais et j'aurais bien voulu qu'ils m'emportassent avec eux... Je 
besais la terre sur laquelle ils €taient passes...» 

În închisoare Jeana mărturiseşte: «Jai entendu sa voix hier et 
aujourd'hui le matin... ÎL m'a dit encore: «Prends tout en gre: 
m'aie pas trop grand souci de ton martyre: lu viendras finalement 
au royaume du Paradis.» (S. Gasnier.) 


= | 


Şi martira Franţei s'a stins mistuită de flăcări pe rug şoptind 
ca o ultimă mărturie: «Mon Archange, Mon Archange 1» 3 

În secolul XV Ştefan cel Mare Domnitorul românilor numit de 
Sfântul Scaun din Roma «Atleta Cristi» poartă pe steagurile sale 
biruitoare în 36 de răsboaie pentru apărarea porţilor Europei creș- 
tine, chipul Arhanghelului Mihail așa cum îl prezintă tradiţia 
Bisericii, pe tron, cu lancea înfiptă în trupul dragonului de sub 
picioarele Sale. Aceleași steaguri un veac mai târziu sunt duse mai 
departe de către întăptuitorul unirii româneşti în hotarele Daciei, 
Mihai Viteazul. Biruinţete sale s'au înfățișat lumii ca minuni ale 
Arhanghelului Mihail, încât istoricii străini din timpul său spun 
că «în mintea popoarelor creștine s'a format încet, încet, părerea 
că, cu prea puţină schimbare de cuvinte i se poate aplica lui Mihai 
vechea cântare de biruință a Bisericii: —Laudaţi şi preamăriţi pe 
toţi ostaşii iar mai presus de toți pe Mihai, căpetenia oștilor învin- 
gătoare.» (loannis Bisselli.) 


09| 4 


REVOLUȚIA ARHNGHELICĂ A CAPITANULUI 


În pragul veacului al 20-lea, când toţi românii stăteam uimiți 
în faţa unei minuni istorice care a doua oară se săvârșea: România 
întregilă în hotarele Daciei; când astfel prima linie de rezistenţă 
pentru apărarea lumii creștine împotriva hoardelor roşii ale lui 
Anticrist se organiza, în clipa aceea a rodit duhul Arhanghelului 
Mihail, gând de venerație şi supremă dăruire în sufletul unui fiu al 
Neamului Românesc: Corneliu Zelea Codreanu. 

Singur pornind de jos să cucerească pentru jertfă sufletul unui 
neam întreg înfăptuieşte o revoluţie etico-socială. împregnând-o cu 
cel mai uman naționalism şi cu creştinismul cel mai autentic. Vor- 
bind despre începuturile luptei sale astfel mărturiseşte el credința'n 
puterea Arhanghelului: «... am simţit în inimi singurătatea pe lume. 
Acum eram singuri ca'ntr'un pustiu şi va trebui să ne tăiem, prin 
propriile noastre puteri, drum în viaţă. Ne-am strâns şi mai mult 
în jurul icoanei. Şi cu cât greutăţile ne vor asalta şi loviturile lumii 
vor curge mai grele peste noi, cu atât vom sta mai mult sub scutul 
Sfântului Arhanghel Mihail şi la umbra sabiei Lui. El nu mai era 
pentru noi o fotografie pe o icoană, ci îl simțeam viu. Acolo la icoană. 
făceam de gardă cu schimbul, zi şi noapte. cu candela aprinsă». 

(«Pentru legionari».) 

Doctrina etico-socială a lui Corneliu Zelea Codreanu şi naţiona- 
hsmul său erau de esenţă diferită tuturor mişcărilor sociale ale 
epocii noastre. 

Când el venea cu rezolvarea problemei sociale a justiţiei, când 
spunea spre exemplu că «muncitorul are dreptate», venea în acelaş 
timp şi cu întrebarea: Cine va trebui să facă dreptate muncitorului? 
Inţelepţii Sionului, sau Biserica lui Cristos? Răspunsul lui și nota 
care a făcut să-şi atragă ura tuturor Internaţionalelor. era: Biserica 


iezi] gli 


lui Cristos. Despre naționalismul său stau mărturie E at d uzieţe 
de la Buchenwald, Dachau şi Sachsenhausen. unt Sabo ru săi 
au fost aruncaţi. Lar nota creştinismului său a dOBbixăirca| Cu carea 
dus acest creștinism până la ultimele-i consecințe. i 

Noi legionarii lui mărturisim schimbarea noastră prin e, 

Citim rândurile care ne-au rămas de la el. acţiunile și normele 
lui de viată care au orânduit viața generaţiei noastre şi ne întrebăni 
dacă nu a fost o adevărată minune toate înfăptuirile sale. Gândui 
ni se întoarce cu ani în urmă la ceeace am fost Şi „ce am devenit 
urmându-l în lupte, suferind închisori și lagăre, pană n clipa de azi 
când toţi românii care ieri ne-au hulit se găsesc pe aceleaşi baricade 
cu noi înfrăţiţi în lemniţele și lagărele de concentrare de care ieri 
le vorbea Corneliu Zelea Codreanu arătând cu degetul către Moscova 
revoluţiei iudaice a marxismului. tel 

Ce eram şi ce-am devenit; schimbarea noastră ; aceasta-i biruin- 
ţa de dincolo de moarte a Căpitanului. Eram în gloată. imuni idea- 
lului și de mulţimea prejudecăţilor ne complăceam în acea stare 
de pasivitate care primește atât binele cât şi răul cu aceeași lipsă 
de entuziasm sau revoltă. Cugetul nostru se mulțumea cu câteva 
reflecţii stereotipe de umanitarism lipsit de conţinut. i apt dă 

Gândind la alţii. gândeam la noi înșine, că ni se stinsese in Inn! 
şi cea din urmă rezonanță de simțământ altruist. Visul românului 
era să se ridice la o situaţie. Cei de jos să ajungă domni; cei de sus 
să-şi asigure pe cât mai lungă durată înstăpânirea asupra altora la 
umbra unor abstracţiuni de doctrină egalitară întroducând în viaţa 
românului. can epopeicul epizodiu al calului troian. sub aparența 
insidioasă a libertăţii cea mai cruntă robie a banului și a interesului 
personal. Deaceea alâtea partide. atâtea organizaţii politice care 
nu erau decât societăţi anonime de exploatare și nepotism. 

Figuri sinistre de reformatori, în aplauzele partizanilor opor- 
tunişti, se ridicau prin farsă din ipocrizia unor idealuri reduse doar 
la satisfacția poftei de îmbogăţire. îmbuibare și lux. Acesta-i tabloul 
lumii în care trăiam, lume parazitară a unei false democraţii care 
urcase pe trunchiul neamului românesc până sus ca un vâsc al par- 
venirii și egoismului. 

Şi din noaptea acestei vieţi sufletești s'a ridicat Căpitanul. în 
numele Arhanghelului Mihail. 

EI n'a venit dintr'odată ca o rază orbitoare, ca un păstor în duh. 
îmbrăcat în straiele slujitorilor dumnezeirii: ci pe neștiute ca un 
vis în somnul păcatelor noastre, încet să nu ne sperie cu lumina 
crezului său. Și cu noi a pornit de acolo de jos așteptând să ne 
trezim singuri. să ne cucerim prin noi înşine desăvârşirea. Lumea 
considerase întotdeauna o utopie ceeace Căpitanul ca un mare 
pedagog reformator de suflete. a ajuns să pună în faptă. Si-atât de 


= 4 — 


simplu era totul pentru el. Entuziasmul său pornea de la ferma 
încredințare că există acea ordine morală pe care o propovădueşte 
Biserica lui Cristos ca fundament al întregei firi. Ea trebue însă 
coborâtă prin politică și educaţie socială în așezările neamurilor 
şin viața omului, adică să nu rămână numai o normă gândită ci o 
însușire, un fel de a fi care să afecteze pe om permanent deter- 
niinandu-i viața și caracterul. Lupta Căpitanului a fost să instaureze 
o metodă pentru ajungerea acestui ţel. Pentru aceasta s'a sbătut până 
când și-a dat viața. Și atâţia dintre noi i-au urmat; și îi vor urma. 
Dar mai presus de toate e conștiința creștină pe care a avut-o: 
nota nouă pe care o aduce legionarul ca luptător pe plan politic şi 
social, în reflecțiile sale asupra vieţii; că suferința nu-i numai un 
gând ci o trăire. Această suferinţă de esenţă creştină devenind pentru 
el un examen în luptă, îl apropie de înălțimile nebănuite ale sufle- 
tului eroic de unde se deschid orizonturile înţelegerii jertfei. Le- 
gionarul a înfruntat moartea și a cântat-o cu seninătatea primilor 
creștini. Viaţa către care l-a îndreptat Căpitanul nu mai este pentru 
el o inerție a destinului, ci dinamism, creaţie. Ea vizează instaurarea 
une ordini mai bune, o echitate socială, o ierarhizare a valorilor 
sufleteşti: nu o filantropie formală, ci comunicativitatea vie izvorâtă 
din impulsul cald al dăruirii. Cuibul, tabăra şi închisoarea. i-au 
deschis porţile inimei prin camaraderie, au topit cercul steril de 
abstracţiuni doctrinare care ne închidea în formule inaplicabile pe 
planul colectiv și ne-a sudat sufletul în simțământul fecund al 
solidarităţii. Scepticismul s'a transformat în sinteză de adevăruri. 
în oameni care unii, scoşi din baruri și cafenele, au devenit după 
aceea eroi și martiri. Aceasta a fost revoluţia sufletului legionar. 
Multe au fost mișcările sociale. Ele în majoritate s'au adresat 
omului ca să-l exalte. Dar exaltarea denotă lipsa unei condiţii 
interioare. Ea vine în genere din mistica pe care masa o insuflă 
la un moment dat individului când el o primește inconștient din 
incapacitatea de a dispune de sine însuși. din renunţarea deci la 
condiţia sa interioară. Mai toate mişcările sociale ale timpului 
nostru au venit cu tipul de om haotic în interiorul lui și fanatic 
în manifestări. Căpitanul smulgând depe noi haina individualismu- 
lui, nu ne-a aruncat în vâltoarea unei mistici oarbe. ci ne-a ridicat 
la seninătatea unei spiritualităţi ; la conștiința omului adevărat, la 
conştiinţa «omunlui nou» cum spunea el. Două erau simbolurile: 
cămașa verde şi icoana Arhanghelului Mihail; constiinţa ostășească 
Și spiritualitatea creştină. Astfel a vibrat în focu-i lăuntric o generaţie 
întreagă, dând contur ideal individualității smulsă din fatalitatea 
absurdă prin care masa înstăpâneşte pe om. Este aspectul principal 
al revoluţiei Căpitanului, în numele Arhanghelului Mihail. 
Pentru aceasta toate fortele oculte ale Satanei s'au îndreptat 


aibe foc = 


impotriva lui ca să-l sfarme. Într'o lume ca cea iudeo-masonică în 
care biruinţele ies din calculul distrugerii fizice a adversarilor, 
uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu şi a celor mai buni dintre 
legionarii săi, fu socotită ca un simplu act de represiune. Crunta 
ameninţare a răsunat' peste întreaga țară asasinarea din Noembrie 
1938 şi Septembrie 1939. Astfel se soluţiona o problemă: 0 groapa 
comună, câteva trupuri aruncate în ea; la marginea satelor 2-3 
cadavre; în lagăre și'n închisori, aleşi cei mai buni şi uciși. Ca 
imeni să nu mai îndrăsnească să se ridice. Ochii mulțimilor însă 
Sau ridicat din pământul care acum vorbea cu glasul martirilor și 
eroilor. Prin ci a vorbit milioanelor de suflete românesti, Protectorul 
creştinilor, Biruitorul prin jertiă, Arhanghelul Mihail. Graiul lui 
se aprinse în inima țării. 

Din noaptea sufletească în care-i aruncat ca'ntr'o ispășire astăzi 
poporul român, din pustietatea care S'a'ntins peste nădejdile sale, 
prin jertfa de acum douăzeci de ani, o rază de speranţă cade ca 
o fulgerătoare aducere aminte, ca o reînoire de vechi legământ: 
este legământul pe care Corneliu Zelea Codreanu l-a făcut Arhanghe- 
lului; un nou martiriu, un nou jalon pe traseul drumurilor 
muceniceşti. De veacuri aceste drumuri vin către noi, din chinul 
Golgotei; spre porţile speranţei izbăvitoare. Pe ele merg Neamurile 
către Cristos. Și din răscruce în- răscruce, câte o candelă, câte un 
izvor de jertfă întremător, mărturisind lumii despre puterea lui 
Dumnezeu, despre «biruinţa sufletului creștin. hiruinţa nemuritoare 
ieşită din martiriu». 


38 


CE ESTE MIŞCAREA LEGIONARĂ 


13 Februarie 1937, 


CE ESTE MIȘCAREA LEGIONARĂ 


Mişcarea legionară nu este o-mișcare: politică. Ci o revoluţie 
spirituală: o mișcare care a transformat viaţa românească nu în 
manifestările ei. ci în esenţa ei. 

Fireşte că există o manifestare politică a mișcării legionare. 
Si o manifestare culturală. Şi una socială. Si alta morală. Dar fiecare 
din acestea şi toate la un loc nu sunt decât oglindiri pe planuri 
variate a unei puteri mai înalte ca toate aceste manifestări, depășin- 
du-le pe toate și. mai ales, fecundându-le pe toate: puterea spirituală. 
Legionarismul aici îşi are valoarea lui unică: în aceea că a isbutit 
să pună în mișcare realitatea centrală a vieţii: spiritul. 

Mişcarea legionară este înainte de toate o revoluţie spirituală. 
una din acele prefaceri lăuntrice şi totale ale sufletului omenesc; 
care nu se petrec în istorie decât la răserucile vremii. la deschiderile 
de epocă. 

Nu un partid politic se ridică prin mișcarea legionară. Ci o 
lume noua naște. în întregime și organic: lumea legionară. 


Po jul 


PE CE SE SPRIJINĂ MIȘCAREA LEGIONARĂ 


Fireşte că o mișcare cu temelii sufleteşti atât de adânci şi cu 
orizonturi atât de vaste nu se poate realiza oricând și oricum în 
istorie. Şi! nici 'de către oricine... : 

— O mișcare sufletească cu adâncimea şi în acelaș limp cu 
orizonturile legionarismului este un fenomen de suflet omenesc. 
pe care istoria nu-l realizează decât atunci când Dumnezeu 
orândueşte o rodnică potrivire. Toate schimbările mari în lume 
s'au petrecut numai atunci când s'au putut alătura cei doi factori 
decisivi de istorie: 

1) năzuințele adânci ale sufletului colectiv și 

2) o personalitate creatoare care să le fecundeze. | 

— 0 lume nouă nu se naște decât atunci când toate năzuințele 
sufletului colectiv-oarbe şi haotice de felul lor-sunt fecundate, adică 
scoase din starea de permanentă latenţă, delimitate din virtual. 
trecute în actual și în concret, prin puterea de fixare a unui creator 
de geniu. Care prin aceasta e genial: —că e omul reprezentativ. În 
jurul axei care e personalitatea sa, toate elementele nebuloase vin 
şi se așează după afinități și valențe. după o mare lege de armonie 
şi din haos se încheagă o lume. i 

— Lumea legionară se realizează, azi determinată de aceeași 
mare lege cosmică. Lumea legionară se realizează azi din năzuinţele 
adânci și permanente ale neamului nostru, care se cristalizează, 
însfârşit, în jurul celei mai reprezentative personalităţi pe care 
Dumnezeu a hărăzit-o istoriei românești. 


PREZENȚA ÎN ISTORIE A CĂPITANULUI 


Acest conducător excepţional este Căpitanul. Lumea legionară 
se naște din virtualităţile sufletului românesc prin prezența pou- 
larizatoare a Căpitanului. 

Personalitatea acestui om e reprezentativ românească prin aceea 
că e singurul om politic care crede în Dumnezeu. Nu numai că el 
crede. Dar crede că politica e supusă și ea lui Dumnezeu. Prin 
aceasta e pe linia românească a lui Ştefan cel Mare. 

Personalitatea acestui om e unică prin bogăţia fără sfârșit a 
tuturor însuşirilor lui. Pus în fața oricărei situaţii de viaţă omul 
acesta a putut întotdeauna să facă faţă. Pentrucă are la îndemână 
toate însuşirile sufletului omenesc. 

Omul acesta e un cerebral şi un sentimental în acelaş timp, e 
raţional și mistic, e bun și aspru. blând și iertător, voluntar și 


domol, mândru și modest, tenace fără să fie rigid, idealist fără 
să fe utopic, vizionar al marilor latenţe românești, cu o înaltă 
energie spirituală, pe cât de rezistentă energie fizică, pedagog şi 
comandant, răbdător, stăpânit, chibzuit, deși tumultos în structura 
temperamentului său, și mai cu seamă moral în cel mai greu înțeles 
al cuvântului, adică, deslegat de imperative personale-ori predestinat 
înaltelor dominări colective. 

Ceeace e singular, după cum se vede, în construcţia sufletească 
a acestui om, e că în el sălășluesc valabil nu numai cele mai 
numeroase calităţi sufleteşti, ci cele mai depărtate. Înalta lui putere 
de proiecţie a spiritului și în acelaș timp excepţionala lui putere 
de organizare materială —surprinzătorul său «bun simţ»—, formează 
un contrast de o fertilitate aproape nemai întâlnită. Oamenii care 
se bucură de înălţime spirituală sunt, de obicei, complect dezorientaţi 
în viaţa concretă. lar «organizatorii» nu sunt niciodată obsedaţi de 
imperative spirituale. 

Și, iată, omul acesta e valabil pentru toate planurile vieţii. 
Omul acesta are cea mai armonioasă îmbinare a intelectului cu 
voința şi sentimentul, fiind prin asta omul cel mai întreg și mai 
sănătos al contimporanilăţii, expresia cea mai plenară a omeniei 
noastre românești. Cerebralismul său e un cerebralism care merge 
până la luciditate, la iluminare, voinţa e o voință de oţel, şi 
afectivilatea sa e uriașă, o afectivitate care proectează asupra tuturor 
fiinţelor din jur marea :sa radiaţie interioară. E ceva unic—ca în 
pasiunea Sfântului Francisc din Assisi—în uriaşa putere de iubire 
a acestui om pentru ceilalți oameni, pentru celelalte făpturi ale 
lui Dumnezeu, pentru animale si gâzele colorate ale câmpurilor şi 
pentru flori și pentru păsările lui Dumnezeu... şi pentru copii... 
o uriașă putere de iubire, o nesfârşită bunătate. 

Aici, desigur, e însuşirea esenţială care îl face un predestinat. 
Nimic nu s'a facut niciodată în lume, fără iubire. Nu putem iubi, 
-nu putem crea. E un adevăr care depăşeşte biologia. Porneşte 
din divinitate, dela Cristos. Cine poate închina o mare. nesfârșită 
iubire acestui neam românesc, acela îl va fecunda. 

Căci numai cine poate astfel iubi neamul-neamul acesta aşa 
cum este el, socotit păcătos, ros de grele moșteniri istorice şi păcate 
atavice-numai cine îl poate iubi total şi poate total să i se Jertfească, 
numai acela va putea desmorţi latenţele vieţii etnice, aducând la 
suprafaţă un cu totul alt suflet românesc decât ne-am obişnuit să-l 
vedem. E aici un tainic proces de fecundare, un complicat joc de 
deslănțuiri lăuntrice pe care numai afectivitatea îl realizează în 
ascunsul suflet omenesc. 

Fenomenul politic românesc, adică o mare înflorire de năzuinţi 
vitale, va fi posibil numai atunci când neamul acesta obijduit va 


23 — 


simţi, va simţi însfârşit asupra lui, tradusă până în faptele mici 
concrete, o mare iubire care planează deasupră-i. care îi va da 
însfârşit sentimentul că are pentru ce trăi, că nu mai sunt zadarnice 
sforţările, că e înţeles, ajutat, ridicat. NE i 

Creaţia politică românească va fi posibilă abia atunci când în 
locul monstruoasei abstracții a statului român actual, se va realiza, 
dela Căpitan până la ultimul român, sentimentul marei comuniunii 
românești. 


Si atunci se va deschide marea epocă românească... =: 

Un astfel de om cum e Căpitanul, prin complexitatea însuşirilor 
de care dispune, poate pătrunde toată diversitatea vieţii şi se așează 
în inima lucrurilor. De acolo este un punct de observaţie și o 
perspectivă asupra vieţii, care îţi îngăduie să o vezi simultan în 
totalitatea ei. Rezolvările de viaţă care pornesc din acel punct de 
observaţie centrală asupra ei, sunt rezolvări definitive. 

Omul care stă în inima lucrurilor nu greşește niciodată. Faptele 
lui pot sa apară greșeli-imense, mostruoase-bieţilor oameni de 
duzină, care rezolvă viaţa la suprafaţă, cu perspectivele lor mediocre 
şi momentane. E deajuns, însă, să se deschidă perspectiva, pe care 
oamenilor obisnuiţi le-o deschide timpul, pentruca toți să-i recunoască 
dreptatea. 

Verificarea obiectivă a celor spuse până aici. a marilor lui 
însuşiri, a puterii lui creatoare, a organicităţii faptelor, stă în 
observaţia isbitoare că, de vreo șase ani încoace, deși omul acesta 
nare nicio calitate oficială în ţară, politica oficială a țării românești 
a început să se învârtă cu toate evenimentele ei importante ca 
simple reflexe în jurul faptelor sale. orgă t 

Pentrucă numai faptele sale sunt organice colectivităţii româ- 
neşti. 

Numai faptele sale sunt esenţiale destinului românesc. 

(Din lumea legionară. V. P. Gârcineanu.) 


Sac 


PRINCIPII ȘI LEGI LEGIONARE 


Texte alese 


* Legiunea este o mare familie spirituală a Neamului Românesc. 
Spiritualitatea cea nouă își găseşte haina ei materială în Legiune. 
Trei mari principii stau la baza ei: Principiul creştin, național și 
monarhic. Dumnezeu, Patria, şi Regele. 


Ea afirmă dreptul întâietăţii și supremaţiei elementului românesc 
în ţară și pe pământul nostru şi principiul, că poporul român este 
singur chemat să-și conducă Destinul și Patria, fiind singur 
răspunzător în faţa istoriei. Ea va lupta pentru păstrarea neştirbită 
a situaţiei câștigate de România în marele răsboi. 

ste o organizaţie de educaţie şi luptă. În toate acţiunile ei se 
vrea cuceritoare. Educaţia ei porneşte dela suflet, căci sufletul 
românesc trebue schimbat. 

Cu acest suflet nou să pornească la cucerire. La câștigarea puţin 
câte puţin a României celei noui. Încet pentru a dura temeinic. 

(Rânduri către Generaţia noastră. p. 15. lon Banea.) 


* Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă 
Patria cu toate nevoile ei. (Cărticica Șefului de Cuib, p. 93.) 


* În faţa ei (a ţării), legionarul se prezintă nu cu drepturi 
cetățenești, ci cu sacre datorii. (CSC., 62.) 


* Un neam trăeşte în veșnicie prin concepţia, onoarea şi cultura 
lui. De uceea conducătorii naţiilor trebue să judece şi să acţioneze 
nu numai după interesele fizice sau materiale, ale neamului, ci 
ţinând seama de linia lui de onoare istorică, de interesele eterne. 
Prin urmare, nu pâine cu orice preţ, ci onoare cu orice preț. (0 74; 
Codreanu. Pentru Legionari, p. 442.) 


—— o) == 


a ea io A Ba a SI a 
Întâi să ne cunoaștem şi să ne îndreptăm păcatele noastre 


pe urmă vom vedea dacă avem dreptul de a ne ocupa şi de ale 
altora. (P. L.. 178.) 


* Cele şase legi fundamentale ale cuibului: 

1. Legea disciplinei: Fi disciplinat legionar, căci numai așa 
vei învinge, Urmează-ţi şeful şi la bin: şi la rău. 

2. Legea muncii: Muncește. Munceşte în fiecare zi. Munceşte 
cu drag. Răsplata muncii tale să-ți fie nu câștigul. ci mulțumirea că 
ai pus o cărămidă la înălțarea Legiunii şi la înflorirea României. 

3. Legea tăcerii: Vorbeşte puţin. Vorbește ce trebue. Vorbeşte 
când trebue. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu făptueşte. Lasă-i 
pe alții să vorbească. 

4. Legea educaţiei: Trebue să devii altul. Un erou. În cuib 
Fă-ţi toată şcoala. Cunoaşte Legiunea. 

5. Legea ajutorului reciproc: Ajută-ţi fratele căzut în neno- 
rocire. Nu-l lăsa. 

6. legea onoarei: Mergi numai pe căile indicate de onoare. 
Luptă şi nu fii niciodată mișel. Lasă pentru alţii căile infamiei. 
Decât să învingi printr'o infamie, mai bine să cazi luptând pe 
drumul onoarei. (CSC.. 6-7.) 


* În, ceeace priveşte. teoria sacrificiului și eu sunt unul dintre 
acei care o admit, însă voi afirma aci un principiu imutabil: nici 
dvs. şi nici nimeni altul nu are dreptul să facă apel la banul sărac 
al omului cinstit, până când nu va fi adus înapoi în vistieria statului 
cel din urmă ban furat de tâlharii care au jecmănit această ţară. 


(EȘC. 101.) 


* Dacă pentru politician politica înseamnă o afacere. pentru 
Legionar înseamnă religie... (CȘC.. 75.) 


* Munca aceasta mare, azi când ne călim sufletele şi ne întindem 
în largul ţării. apropiind ora victoriei, mare, mâine când va trebui 
să sădim și să refacem ţara aceasta, a lenei, a politicei şi a ignoranței, 
este călăuzită de principiul fără de care ar da greș: ordinea. - 

Mişcarea Legionară nu se întemeiază exclusiv pe principiul 
autorităţii şi nici pe acela al libertăţii. Ea îşi are temeliile înfipte 
în principiul dragostei. În el îşi au rădăcinile, atât autoritatea, cât 
şi libertatea. (P. L., 332.) : 

Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici împilare, nici 
nedreptate, nici răsvrălire sângeroasă, nici războire socială. Ea nu 
poate însemna niciodată conflict. Există şi o concepţie ipocrită a 
principiului dragostei practicată de tirani care, necontenit şi 


200009 pie 


sistematic fac apel la sentimentul 
adăpostul acestuia să poată uri și 


Dragostea aplicată înseamnă 
în lume, 


de dragoste al altora, pentruca la 
impila nestingheriţi. 
pace “în suflete, în societate şi 


Pacea nu mai apare ca o biată ex 


£ : presie a unui echilibru mecanic 
şi rece între cele două principii: P 


LU CRC SAE i autoritate și libertate, condamnate 
la veşnică războire, adică la imposibilitate de echilibru. 


Pacea nu ne va da-o justiţia, ci numai bunătatea şi dragostea. 
pentrucă Justiţia e foarte greu să se realizeze integral şi chiar dacă 
S'ar găsi un aparat de realizare perfectă a acesteia, este imperfect 
omul, care, neputând-o sesiza și aprecia, va fi un veşnic nemulțumit. 

Dragostea este cheia păcii pe care Mântuitorul a aruncat-o tuturor 
neamurilor din lume. Până la sfârşit, ele se vor convinge-după ce 
vor fi rătăcit, cercetat şi încercat totul-că în afară de dragostea pe 
care Dumnezeu a sădit-o în sufletele oamenilor, ca o sinteză a tuturor 
însușirilor omenești si trimiţându-ne-o prin însuşi Mântuitorul Isus 
Cristos, care a pus-o deasupra tuturor virtuţilor, nu există nimic 
care să ne poată da linişte și pace. (P. L.. 300.) 


* Din această mare luptă legionară va ieşi o nouă aristocrație 
românească. 

În crearea ei nu se va pune bază nici pe bani. nici pe avere. 
nici pe haine ci pe calităţile sufleteşti, pe virtute: va fi o aristocrație 


a virtuţii... (C. Ș. C., 76.) 


* Un popor nu se conduce prin el însuși, ci prin elita lui. Adică 
prin acea categorie de oameni născuţi din sânul său cu anumite 
aptitudini şi specialități. Dupăcum albinele își crese regina, tot astfel 
un popor trebue să-și crească elita lui. La fel mulțimea, în nevoile 
ei, apelează la elita ei, la înţelepţii satului. (P. L.. 73.) 


* Deci, în ultimă analiză, proplema care se pune azi poporului 
român şi de care depind toate celelalte, este înlocuirea acestei elite. 
cu o elită naţională, având la bază: virtutea, iubirea şi jertia pentru 
ţară, dreptatea şi dragostea pentru popor, cinstea, munca, ordinea, 
disciplina, mijloacele loiale şi onoarea. (P. L.. 391.) 


* Cine fixează pe fiecare la locul său în cadrul elitei şi cine 
cântăreşte pe fiecare? Cine constată selecţiunea şi dă i e 
membrilor elitei noui? Răspund: ehtă precedentă. ei nu alege, 
nu numeşte, ci consacră pe fiecare la locul pe care sari at piei 
prin capacitatea şi valoarea lui morală. plm e . i Ai 
elitei, consultându-şi elita. Deci o elită dp: ie 5 Da bi 
grijă de a-şi lăsa o elită moștenitoare. O elită înlocuitoare. 


a ge 


bazată pe principiul ereditaţii sociale aplicat cu cea mai mare 
stricteţe. Principiul eredității nu e suficient în sine. După principiul 
selecţiunii sociale, primenită necontenit cu elementele din adâncurile 
naţiei, o elită se păstrează totdeauna viguroasă. Greşeala istorică 
a fost aceea că acolo unde s'a creat o elită bazată pe principiul 
selecţiunii aceasta a părăsit de a doua zi principiul care i-a dat 
naștere, înlocuindu-l cu principiul eredității şi consacrând sistemul 
nedrept şi condamnat al privilegiilor din naştere. 


Ca o protestare împotriva acestei greșeli, pentru înlăturarea 
unei elite degenerate şi pentru abolirea privilegiilor din naștere, 
Sa născut democraţia. Părăsind principiul selecţiunii a dus la o 
elită falsă şi degenerată, iar aceasta a dus la rătăcirea democraţiei... 

Principiul selecţiunii înlătură deopotrivă și principiul eredității. 
Ele nu pot sta împreună. Intre ele este un conflict, pentrucă din 
două una: Ori există un anumit principiu al selecțunii şi atunci 
nu are ce căuta părerea și votul mulţimii, ori alegem noi oamenii 
şi atunci nu mai funcţionează selecţiunea. Deasemenea dacă ne 
servim de selecţiunea socială, nu are ce căuta ereditatea. Aceste două 
principii nu pot merge împreună decât dacă moștenitorul corespunde 
legilor selecţiunii... 


Dacă o naţiune nu are o adevărată elită, prin care s'o poată 
fixa pe a doua? Răspund printr'o singură frază, care cuprinde un 
adevăr indiscutabil... În cazul acesta elita se naște din răsboiul cu 
elita degenerată sau falsă. Tot pe principiul selecţiunii. (P. L. 392.) 


* .. În rezumat, rolul elitei este: a) De a conduce o naţiune 
după legile vieţii unui neam. b) De a-și lăsa o elită moştenitoare 
bazată nu pe principiul eredității, ci pe acela al selecţiunii, căci 
ea cunoaşte legile vieţii şi poate judeca întrucât persoanele se 
conformează prin aptitudini şi ştiintă acestor legi... 


Pe ce trebue să se întemeeze o elită... a) Curăţenie sufletească. 
b) Capacitatea de muncă şi de creaţie. c) Vitejia. d) Viaţa aspră 
şi războire permanentă cu greutăţile aşezate în calea neamului. 
e) Sărăcie, adică renunțare voluntară, de a acumula averi. £) Credin- 
ță în Dumnezeu. g) Dragostea. (P. L.. 393.) 


* În fruntea neamurilor, deasupra elitei, se află Monarhia. 
Resping Republica. În istorie, sau văzut monarhi buni, foarte buni, 
slabi sau răi. Unii s'au bucurat de onoruri şi de dragostea popoarelor 
până la sfârşitul vieţii, altora li s'a tăiat capul. N'au fost deci, toţi 
monarhii buni. Monarhia însă a fost totdeauna bună. Nu trebue să 
se confunde omul cu instituția, trăgându-se concluzii false... 


(21.5 3995) 
= FD pie 


% tree - y 

Mipetidz legionară va da muncitorimii mai mult decât un 
14750) abea pari mult decât o pâine mai albă, mai mult decâ 

mai bun. Ea va da muncitorimii dreptul de ERATI pi i jo 
țară, deopotrivă cu toţi ceilalți români. (C. Z Cod [ai pia 
şi manifeste, p. 185.) (UC. 4. reanu, Circulări 


* Nu-i deajuns să învi i 
h ssăi E ac ă 
aaa ] nvingem comunismul. Trebue să şi luptăm 
pentru dreptatea muncitorilor. Au dreptul la pâine şi dreptul la 
onoare. Irebue să luptăm impotriva partidelor oligarhice, creind 
organizaţii muncitoreşti naţionale care să-și poată caștiga dreptatea 
în cadrul statului, nu în contra statului. 
Nu admitem nimănui să cate să ridice pe pământul românese 
alt steag decâl al istoriei noastre naţionale. (P. L. 24.) 
„„.. Nu ne este frică de comunism sau de bolşevism. Nouă ne 
este frică de altceva, de faptul că oamenii dela acele ateliere nu au 
ce mânca; le este foame... 


„+ Mie, în al doilea rând, mi-e frică și de altceva: de setea de 
dreptate. 


.... Atunci Dv. veţi trebui să satisfaceţi aceste două: foamea şi 


setea de dreptate... (P. L.. 408.) 


* Prima noastră tabără de muncă a avut efectul unui început 
de revoluţie in mentalitatea curentă... 

Lumea asista la stărmarea unei mentalități stăpânitoare până 
atunci: e rușine pentru un intelectual să muncească cu braţele, 
mai ales în muncile greoaie, rezervate în trecut robilor sau claselor 
dipreţuite. Cei dintâi care au înţeles valoarea din acest punct de 
vedere, a taberei, au fost toemai cei din clasele dispreţuite. Țăranii 
şi muncitorii, despărțiți sufletește de celelalte categorii şi sfioși, 
pentrucă munca lor nu era preţuită, sau luminat la faţă. văzând 
în aceasta, din primul moment. un semn al preţuirii muncii 
istovitoare și a preţuirii lor. Ei s'au simţit cinstiţi şi poate au 
întrezărit în viitor zile mai bune pentru ei şi pentru copiii lor... 


(P. L.. 191.) 


* Mişcarea Naţională, neavând deci caracterul regimurilor 
dictatoriale, ne întrebăm: ce este atunci? Este o formă nouă de 
conducere a statelor... 

Cred că are la bază acea stare de spirit, acea stare de înaltă 
conștiință naţională. care, mai de vreme sau mai târziu, se întinde 
până la periferia organismului naţional... Ea 

Această stare de drept s'ar putea numi: o stare de ecumenicitate 
naţională. Un popor în întregimea lui ajunge la conștiința de sine, 
la conștiinta rostului său și a destinului său în lume. 


ae 9 0 


... Îm acest caz, şeful nu mai este un stăpân, un dictator care 
face ce vrea, care conduce după bunul plac. El este expresia acelei 
stări de spirit nevăzute. Simbolul acestei stări de conștiință. EL nu 
face ce vrea. El face ce trebue. Şi este condus: nu de interesele 
individuale. nici de cele colective, ci de interesele naţiunii eterne 
la a căror conștiință au ajuns popoarele. În cadrul acestor interese 
şi numai în cadrul lor își află maximul de satisfacție normală 
interesele personale şi cele colective. (P. L. 313.) 


* Statul nou presupune în primul rând și ca un lucru indispen- 
sabil, un tip nou de om. Un stat nou cu oameni vechi, nu se poate 
concepe. Statul este o simplă haină, care îmbracă trupul naţiunii. 
Putem să facem o haină nouă, luxoasă, scumpă dar nu va fi de 
niciun folos, dacă va îmbrăca un trup istovit, distrus de cangrene 


morale, şi fizice. (C. Ș. C., 64.) 


* Statului zis de drept, care permite joc liber egoismului 
interesat al individului sporadic, noi îi opunem statul etic, clădit 
pe legalitatea moralității, înlăuntrul căruia nu-și găsesc armonizări 
şi justificări decât aspiraţiile şi interesele colectivității naţionale. 

(Crez de Generaţie, p. 17.) 


* Celor ce mă întreabă când vom începe acţiunea politică 
pentru guvernare. le răspund: «Atunci când şefii de regiuni şi de 
judeţe îmi vor raporta, că în organizaţiile lor nu mai există niciun 
om incorect.» (Circ., 107.) 


* Toată problema se pune: a) în înfrângerea oricărei pofte, în 
biruirea trupului şi a materiei; b) în eliberarea sufletului de sub 
jugul materiei; c) în concentrarea lui în rugăciune, deci în 
apropierea cât mai mult de morţi, de Sfinţi, de Mântuitorul Isus 
Cristos, de Dumnezeu... (Cire.. 269.) 


* Dumnezeu a vrut să ne arate, că. în lupta şi biruinţa legionară, 
materia n'a jucat niciun rol... Ucidem în noi o lume, pentru a 
înălța o alta, înaltă până la cer. Domnia absolută a materiei este 
răsturnată, pentru a fi înlocuită cu domnia spiritului, a valorilor 
morale. Nu negăm şi nu vom nega existenţa, rostul și necesitatea 
materiei în lume, dar negăm şi vom nega deapururi dreptul 
stăpânirii ei absolute... 

Singura forţă morală în începuturile noastre nu am gasit-o decât 
numai în credinţa nestrămutată, că plasându-ne în armonia originară 
a vieţii— subordonarea materiei spiritului—vom putea înfrânge 
adversităţile şi vom putea birui în contra puterilor satanice, coalizate 
în chipul de-a ne nimici. (P. L. 278.) 


E 22158 peza 


* Noi nu facen și n'am făcut politică, o singură zi în viaţa 
noastră, Noi avem o religie, noi suntem robii unei credinţe. În focul 
ei ne consumăm și în întregime stăpâniţi de ea. o slujim până la 
ultima putere. Pentru noi nu există înfrângere și dezamare. căci 
forţa, ale cărei unelte vrem să fim. e ctern invincibilă. (Cranii de 


lemn. |. IL. Moţa.) 


lată-ne acum și cu graniţele Mișcării fixate; Cu un capăt 
înfipt în pământul ţării și cu celălalt în cer: Arhanghelul Mihail 
şi Pământul Strămoşese. (P. L.) 


* Ţelul final al Neamului. 

Este viaţa? Dacă este viaţa, atunci nu interesează mijloacele pe 
care neamurile le întrebuințează spre a și-o asigura. Toate suni 
bune. chiar şi cele mai rele. Se pune deci problema: După ce se 
conduc naţiunile în raport cu alte naţiuni? După animalul din ele? 
După tigrul din ele? După legea peştilor din mare sau a fiarelor 
din pădure? 

Țelul final al neamului nu este viaţa. Ci învierea. Învierea 
neamurilor în numele Mâtuitorului Isus Cristos. Creaţia. cultura. 
nu-i decât un mijloc, nu un scop, cum s'a crezut, pentru a obţine 
această înviere. Este rodul talantului, pe care Dumnezeu l-a sădit 
în neamul nostru, de care trebue să răspundem. Va veni o vreme 
când toate neamurile pămâtului vor învia, cu toţi morţii şi cu 
toţi regii și împărații lor. Având fiecare neani locul său înaintea 
Tronului lui Dumnezeu. Acest moment final. «învierea din morţi». 


este țelul cel mai înalt către care se poate înalța un neam.» (P. L.. 
p. 397-98.) 


* Răsboaiele se câştigă de aceia care au ştiut să atragă din 
văzduh, din ceruri, forţele misterioase ale lumii nevăzute și să-şi 
asigure concursul acestor forţe. Forţele acestea misterioase sunt 
sufletele morţilor. sufletele strămoșilor noştri, care au fost şi ei 
odată legaţi de glia, de brazdele noastre. care au murit pentru 
apărarea acestui pământ şi care sunt şi azi legate de el prin amin- 
tirea traiului lor de aici și prin noi, copiii, nepoţii şi strănepoții lor. 
Dar mai presus de sufletele morţilor stă Dumnezeu... 

Cum se poate asigura concursul acestor forţe? 

1) Prin dreptatea şi moralitatea cauzei acţiunii tale şi, 2) Prin 
apelul fervent, insistent la ele. (C. Ș. C., 55. 


* Dogma legionară ne spune: Cantitatea de jertfă făcută, deter- 
mină victoria. (C. Ș. C.. 67.) 


ln 79 ea 


i Dumnezeu vom 


* Vrem să construim deci (și cu ajutorul lu adică 


: x 3 : aia acţiona. 
construi) o celulă de strălucitoare lumină. care i pe Lea iale 
va lumina și deci va mântui. Nu suntem creatori eului d Eectăr 
află numai la Dumenzeu. Nu suntem făuritori al pi pate 
ci vrem să fim simple unelte ale acestei forţe salva e lA 

'0 căulă în altă decât în singurul loc unde 
n'o căutăm așadar în altă parte, decâ Ei 
la Dumnezeu. (Cranii de lemn. p. 16.) 


* Vom învia, vom birui. ; pica 

A înviat Cristos, sădind nădejdea învierii din morţi; că iri 
noastră nu se termină aici la aceşti aşa de trecători 60-70 de Ciu, 
se prelungeşte dincolo; că nevom întâlni iar cu cei Aa a Ș = 
şi nu ne vom mai despărţi niciodată. Că vom învia e i RI s 
numele lui Cristos şi numai prin Cristos, adică în afară de i ţa 
în Cristos nimeni nu va învia şi nu va fi mântuit. (C. Z. Codreanu: 
Insemnări dela Jilava. p. 50-51.) 


ia şi ă i, fără 
* Legiunea va stimula energia și forța morală a nea gin fără 
de care nu poate exista niciodată biruinţă. (P. L., 298.) 


e ca da S - RE : să 
* Vom jura deci, că vom lăsa prin legământ etala 
vină să jure la mormântul lui Moţa și Marin „pe urmatoa 
condiţii esenţiale ale elitei, pe care noi înșine iei pe Mei 
1) Să trăim în sărăcie ucigânr în noi poftele de îmbog 
materială. ate 
2) Să trăim o viaţă aspră şi severă cu alungarea luxului şi 
îimbuibănii. j 
0 a ă 
3) Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului d 
către om. E 
4) Să jertfim permanent pentru ţară. Ș i 
5) Să apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră 
împotriva a tot ce ar putea s'o ducă pe căi de piesa Can isi Sau 
compromitere; sau împotriva a tot ce ar pulea să-l scada macar 
din înalta linie morală. (Cire., 125-6.) 


* În sate, când cânlam sau vorbeam oamenilor, simţeam că 
pătrund în acele adâncuri sufleteşti nedefinite, acolo unde poliiicieni, 
cu programele lor de împrumut nu putuseră să pogoare. Aici, în 
aceste adâncuri, am înfipt rădăcinile Mişcării Legionare. Ele nu 
vor mai putea fi scoase de nimeni. (P. L., 343.) 


* Când lumea veche sărea asupra legionarilor, bătându-i şi 
rănindu-i, Căpitanul dădea această riposta: un cămin pentru cei 
răniţi. 3 

El a mers atunci şi mai departe și a spus: dacă ne veţi omori, 
vom crea un cimitir legionar. (lon Banea: Căpitanul, p. 64.) 


e pir 


* Niciodată Mișcarea Legionară, pentru a birui, nu va recurge 
la «idea de complot» sau «lovitură de stat»... 

„«+ Prin esenţa însăși a concepţiei noastre, noi suntem contra 
acestui sistem (lovitura de stat). Însemnează o atitudine de bruscare, 
de natură exterioară, pe când noi așteptăm biruința noastră dela 


desăvârșirea în sufletul naţiunii, a unui proces de perfecțiune 
omenească... (Circ., 271.) 


ul Vom merge pe linia legilor ţării, neprovocând. ocolind 


orice provocare, nerăspunzând la nicio provocare. (P. L. 291.) 


* Noi ne-am încadrat însă în cea mai perfectă ordine și legalitate. 
Pentruca să nu ni se poată spune nimic. Dar aceasta nu va avea 
nicio valoare. Lozinca guvernelor va fi: «nu vă putem distruge 
pentrucă aţi călcat legile? Nu-i nimic, le călcăm noi şi vă distrugem ! 
Nu vreţi să fiţi cilegali»?... Suntem noi «ilegali». Încât în modul 
acesta, am intrat într'un sistem cu adevărat tlalmudic: pe de o parte, 
acuzaţi prin presă și prin toate oficinele politice, de «ilegalitate», 
iar pe de altă parte, stând în cadrul perfect al legii, suntem măcinaţi 
prin cele mai odioase sisteme, de către toți representanţii guvernelor 
și ai statului aflaţi în cea mai flagrantă ilegalitate». (P. L.. 417.) 


* Deci suntem aruncaţi din raportul de Drept în raportul de 
Forţă. 

Pe acesta însă noi nu-l primim. Noi am înţeles să acționam în 
cadrul legii, manifestându-ne credinţele noastre... 

„.. dacă orice manifestaţie de credință ne este interzisă, raţiunea 
de existenţă a partidului nostru a încetat. 


u voim să întrebuințăm forţa. Nu voim să întrebuinţăm 
violenţa. (Cire.. 271.) 


* Vor trimite să ne prindă şi să ne omoare. Vom fugi; ne vom 
ascunde; vom lupta; iar la urmă vom fi desigur răpuşi. Căci noi 
vom fi puţini, urmăriţi de batalioane şi de regimente românești. 

Atunci vom primi moartea. Sângele nostru al tuturor va curge 

Acest moment va fi cel mai mare discurs al nostru, adresal 
Neamului Românesc, și cel din urmă... 

Moartea noastră, în modul acesta, ar putea aduce acestui neam 
mai mult bine. decât toate sforţările zădărnicite ale vieţii noastre 
intregi... Neputând învinge în viață fiind, vom învinge murind, 

Am trăit, așa dar, cu gândul şi cu hotărârea morţii. Aveam 
soluția sigură a biruinţei pentru orice împrejurări... Ea ne dădea 
linişte, ea ne dădea tărie. Ea ne va face să zâmbim în faţa oricărui 
și a oricăror încercări de distrugere. (P. L.. 91-92. 


a E 


MIȘCAREA LEGIONARĂ ȘI COMUNISMUL 


* Comunismul este ca acea fiară roşie din Apocalips, care se 
ridică pentru a isgoni pe Cristos din lume. 

Fiara roşie va fi biruită, fără îndoială, până la sfârşit. Căci 
Biserica întemeiată de Domnul Cristos, nu va fi doborâtă «nici de 
porţile ladului». 

Dar, iată, ca totuşi în ţările unde comunismul diavolesc a biruit, 
Biserica a fost doborâtă. Nu pentru veșnicie, dar totuşi a fost 
doborâtă pentru veacul de azi; în locul ei s'a înstăpânit puterea 
diavolească a necredinţei, a stricăciunii, cu suferinţele şi moartea 
sufletească a oamenilor de azi. 

Noi credem în învierea! Bisericii atât în Rusia cât şi în Spania 
comunistă. Dar această înviere cât şi mântuirea ţării noastre de 
pacostea stăpânirii lui Anticrist, atârnă de vrednicia noastră. (lon 
I. Moţa: Testament, 1936.) 


* Dacă noi tineretul, vom fi puși în situaţia tragică, de a intra 
întrun răsboi alături de puterile bolşevismului, împotriva celor 
care apără civilizaţia creștină a lumii, care apără Bisericile de 
dărâmare. care apără moaştele sfinţilor. care apără de profanare 
mormintele eroilor, —declarăm pe faţă că— vom trage toţi cu 
revolverele în acei ce ne-au dus acolo şi pentrucă nu vom putea 
dezerta, spre a nu face act de desonoare, ne vom sinucide. 

Niciodată, tineretul Neamului Românesc, nu va lupta sub 
semnul Satanei, împotriva lui Dumnezeu. 

„.. Faţă în față stau numai două lumi. Sub presiunea lor, n 
clipa războiului, toate combinaţiile diplomatice se vor nărui ca 
nişte castele de carton. 

Aceste două lumi sunt: Statele revoluțiilor naţionale care luptă 


PS A pari 


pentru apărarea Crucii şi a unei civilizaţii milenare, şi bolşevismul 
cu anexele sale care luptă pentru nimicirea neamurilor şi pentru 
prăbuşirea civilizaţiei creștine. Acestea din urmă, bolșevismul şi 
anexele sale, vor fi nimicite de armatele Crucii şi ale ordinei 
naturale ale lumii. Dacă politicienii români ne vor duce în lotul 
lor, România va fi ştearsă depe harta Europei. (Circ., 102-1937.) 


* Primejduirea aceasta a Basarabiei, pe Căpitanul Legiunii nu-l 
putea lăsa indiferent. Face un apel către organizaţiile tinereşti 
românești de toate nuanțele şi credinţele, de a lupta împreună 
pentru combaterea comunismului din ţară. 

În vederea înţelegerii şi coroborării unui plan comun de luptă, 
convoacă pentru Dumineca Floriilor 1930 e şedinţă la București. 
Interesele mărunte și de partid au stăpânit sufletele. Mulţi n'au 
răspuns la invitaţie, iar cei prezenţi se încurcau în iţele variatelor 
ambiţiuni. 

Văzând aceasta, Căpitanul înființează împreună cu oamenii 
săi şi cu cei care aveau să-l urmeze în această cale, Garda de 
Fier, organizaţie de luptă împotriva comunismului. 

Reproducem chemarea Căpitanului la înfiinţarea acestei orga- 
nizaţi: 

«GARDA DE FIER» 
—apel la unire către tinerimea română, din toate Societăţile şi 
Grupările— 

Copii ai Sfintei Românii! 

Ca o avangardă a armatelor roşii, înaintează din direcţia 
Nistrului, propaganda plătită a Moscovei. Ea proclamă în masele 
muncitorilor și țăranilor necăjiţi: ura contra armatei, disprețul 
către Coroană, necredinţa în Dumnezeu şi comunizarea averilor. 
Sunt atacate centrele vitale ale existenței noastre naţionale. 

Aduceti-vă aminte că în jurul acestora: Dumnezeu. Rege, 
Armată şi Moşie, Neamul nostru sa grupat în ceasurile tragice, 
ca în jurul unor sfinte talismane mântuitoare în tot decursul istoriei 
sale; dela Decebal... şi mai înainte de Decebal. În fața acestei 
primejdii, astăzi grupările politice se sfarmă între ele pentru 
chestiuni mărunte, Noi copiii acestei țări, care mâine vom cădea 
cei dintâi pe câmpurile de bătaie şi care ne vom înfrăţi cu drag 
la umbra aceleiași cruci albe, lângă hotarul atacat de duşmani, 
acum când glasul Patriei ne chiamă, să ne întindem mâinile 
frăţeşte unul către altul și în faţa începutului de subminare a 
Ţării, să proclamăm într'un singur suflet: Unirea întregei tinerimi 
române. 

Ne revine nobila sarcină de a paraliza acţiunea aventurierilor 
plătiţi ai bolşevismului. De a-i soma să se oprească şi să se retragă. 


E aj Ep 


Poporul rom rel ] i poale tolera 
an, elos € i ui, Nu mal 
. y i 8 S le libertatea 


acţiunea criminală de desagregare și dărâmare a Lin «rată 
Tu. tinerime a României Mari, înalță-te în ceasu apela E ae 
"zid de neînvins în jurul Regelui, în jurul Bisericii la 
în jurul Armatei şi Moșiei străbune. 
Sus inimile și înainte! 


Corneliu Zelea Codreanu. (Căpitanul. de on Banea, 48-19.) 


io 


m. : 


MISCAREA LEGIONARA: ȘI BISERICA 


(din scrisoarea răspuns unui Preot:Profesor) 


Linia istorică este una: aceea pe care o trăim noi. Căci noi 
trăim în veac. 

Linia Bisericii este cu mult deasupra noastră. Către ea tindem, 
dar nu realizăm decât puţin. Pentrucă trăim sub condamnare şi 
sub piatra de moară a păcatelor noastre. a lumii, și a moşi-strămoșilor 
noștri. . 

Recunoaştem că suntem păcătoşi: aceasta este atitudinea 
legionară faţă de Biserică. 

fe ta e 

Mi se pare însă că şi Biserica (reprezentanţii ei, oamenii) s'au 
îndepărtat dela linia Bisericii, în fapt. 

Aşa bunăoară: Preoţii binecuvintează cu mâna lor armele, 
săbiile, puştile, mitralierele, şi tunurile armatelor, care pleacă la 
răsboiu. Ei merg în fruntea armatei și îndeamnă trupele să se lupte 
cu vitejie. să reziste, să tragă. E drept că există o ramură, sectă 
care propagă lăsarea armelor jos. Dar aceştia sunt adventiștii. Să 
fie oare mai puri în credinţă, mai aproape de linia Bisericii? lată 
o problemă care se pune. 

Poate da Biserica Ortodoxă un pas înainte adventismului, 
admiţand că acesta ar fi mai pur? 

pe 

Dacă preoţii binecuvintează armele, înseamnă că sunt bune. 

Dacă sunt bune, înseamnă că le pot întrebuința şi ei (căci e 
penibil, în adevăr penibil, ca ei să spună soldaţilor: trageţi numai 
voi cu ele, noi nu tragem că e păcat). lar dacă nu sunt bune, 
pentruce le binecuvintează? 


i iba 


Preotul cu crucea şi cu pușca! 

Întreb: cine va putea scoate 
Sinod va putea afurisi pe Popa Balint 
adevăr au stat cu puşca într'o mână şi cu c€ 

Cine va fi acela care va alurisi în numel 
călugărul care a murit acum două săptămâni 
de alţi călugări, după ce a tras toate cartușele, 
şi sfintele icoane? . Ă pă 

Pe câmpul de luptă sunt trădători. Ei sunt împușcați de 
plutonul de execuţie. Biserica nu afuriseşte plutonul. Din contră 
ia parte la scenă. 


din Istoria Românilor sau care 
şi pe alţii ca el, care în 
rucea în alta? 

le Bisericii Catolice pe 
la miltralieră, alături 
apărându-și altarul 


o 
Biserica spune: cel ce a ucis nu poate iii preot. zu 
Răspund: la Carmen Sylva este preot un fost învăţător, căpitan 
în timpul răsboiului, care a tras și a ucis mulți. Şi ca el sunt foarte 
mulţi preoţi. 
IE DE 
Pe cei ce au ucis pe Stelescu, se zice că trebuese daţi afară dela 
Teologie. Cred că nu. Şi pentru motivul de mai sus, dar şi pentru 
altul: ei pot zice: nu ne facem preoți. Ne facem cizmari. Dar vrem 
să învăţăm Teologie. 
ee e: 
Iată fapte, fapte de pe pământ. Sa biti 
Cred însă în superioritatea nepieritoare a principiului Bisericii 
Creştine: Biruinţa veșnică și adevărată este Biruinţa “născută din 
martiriu. 


25 Noembrie 1936. Corneliu Zelea Codreanu. 


= Bl 


IERTAREA CREȘTINĂ 


Iertare! lertare creştină. Cuvântul a fost prea des pomenit în 
ultimele zile. Dar la înţelesul lui câţi dintre noi se vor fi gândit cu 
dinadinsul? Şi totuşi el trebue lămurit. 

Creştinismul este religia iubirii, a milei şi a iertării. Religia ce- 
lor slabi? A sclavilor? A, nu! Ci mai de grabă a eroilor. A eroilor 
umili şi anonimi ; -a-celor eare s'au înfrânt pe ei, a celor ce nu mai 
sunt ai lor, ci ai luiDumnezeu. 

Cine nu mai cere nimic pentru el, e creștin. 

Cine nu mai există prin el, e creştin. 

Cine s'a omorât în trupul lui, în. ambițiile şi poftele „lui, dar 
trăeşte în spiritul și în legea lui Dumnezeu, acela e creştin. 

Înseamnă însă aceasta că un creştin nu există, nu cere nimic, nu 
vrea nimic, nu luptă pentru nimic? Deloc. El este, luptă și cere îm- 
plinirea legii lui Dumnezeu. 

De-ţi va greşi aproapele tău nu de şapte ori, dar de şaptezeci 
de ori câte şapte, iartă-l pre el. De-ţi va greşi ŢIE! De-ţi va greşi 
ție, nu ai niciun drept să-l osândeşti; căci cine te-a pus pe tine ju- 
decător în propria ta cauza ; şi de unde vei lua puterea să osândești 
şi hotărîrea să execuţi? Cum de poţi aduna atâta tărie în sufletul 
tău, încât să iei asupra ta păcatul grozav de a te înscăuna ca stăpân 
peste oameni? Deci iartă-l. 

Dar noi mai ştim ceva: Ştim că batjocorit, scuipat, pălmuit şi 
spânzurat pe crude, Cristos a gemut îndurător: lartă-le lor, Doam- 
ne, că nu ştiu ce fac. Dar tot Cristos, îndurătorul a toate, e cel care 
a luat biciul și a gonit pe zarafii şi negustorii care spurcau casa 
Domnului. Dece se uită aşa uşor lucrurile acestea? 

Dece nu ne dăm seama că blasfemăm şi că batjocorim tocmai 


aie O sai 


ce e mai cutremurător de sublim în creștinism atunci când bagate- 
lizăm iertarea creştină, facând din ea o muşama cu care să acope- 
rim păcatele ce se fac împotriva «legiic ? : 

Căci tocmai asta e sublim în religia noastră desrădăcinarea su- 
biectivismului şi a sentimentalismului, obicinuit să centreze toate 
întâmplările asupra noastră, înşine, şi punerea noastră absolută în 
slujba unei realităţi transcendente nouă. 

lertarea în domeniul relativ al personalului e la locul ei: pen- 
trucă noi neexistând ca «noi», insulta ce ni se face nu are obiect, nu 
există pur şi simplu. lertarea greşelilorgreșiţilor noștri echivalează 
cu indiferența faţă de răul care ni se face, pentrucă acest rău noi 
nu-l simţim. 

Așa fiind iertarea nu e un principiu de morală, ci o metodă te- 
rapeutică pentru prelucrarea noastră personală. 

Dar atunci iertare pentru păcate împotriva legii (dumnezeești ) 
nu există pentru noi; nu stă în mâna noastră, ci în mâna lui Dumne- 
zeu ; singur Dumnezeu poate să ierte. Noi nu! Ar fi prea mare în- 
drăsneala. și orgoliul acesta ne-ar pierde. Că 

Încetaţi deci, mieluşei ai lui Dumnezeu. cu risipa de generozi- 
tate; NON DE RE TUA AGITUR! (Nae lonescu: din «Roza Van- 


turilor»). 


— 40 — 


CUVÂNTUL LUI IUN MOȚA CĂTRE TINERETUL 
ROMÂNESC ÎN 1935 


«Când vei spune cumpliţilor tăi dușmani: Nu-mi pasă dacă mă 
veţi sdrobi sau nu, nu-mi pasă dacă voi vedea sau nu ziua biruinței, 
dar sunt sigur că jertfa mea va aduce prăbuşirea voastră și când 
porneşti și te menţii până la capăt cu această hotărâre senină, nu 
încape nici o îndoială că porţi în tine o forță pe care nici o tehnică 
represivă nu o poate birui. 

Spiritul de jertfă este esenţialul! 

Avem cu toţii la dispoziţie cea mai formidabilă dinamită, cel 
mai irezistibil instrument de luptă, mai puterme decât tancuri- 
le şi mitralierele: este propria noastră cenuşe! 

Nicio putere din lume nu va putea evita prăbuşirea atunci 
când se menţine pe cenuşa unor luptători viteji, căzuţi pentru 
Dreptate și Dumnezeu. 

» Camarazi! Trecutul tuturor luptelor româneşti şi al luptelor 
studenţeşti ne învață să mânuim această teribilă armă: 

Propria noastră jertfă! 

Coborâţi în adâncul vostru sufletesc și întrebaţi-vă dacă vă 
multumeşte sau nu o simplă recitare de idealuri menite a fi veşnic 
în frunte. lar dacă veţi simţi că demnitatea voastră de om și de 
Român nu vă îngăduie ruşinea tuturor resemnărilor, atunci 
împacaţi-vă (pe încetul și definitiv, iar nu numai în clipa unui 
entuziasm trecător) cu gândul că viaţa voastră personală cade cu 
totul pe al doilea plan, şi treceţi dincoace, pe marele drum dureros 
al jertfei pentru binele altora, pentru binele neamului. pentru 
slujirea lui Dumnezeu. 

Astfel, dacă veţi condiţiona lupta de faptul de a nu vă stingheri 
interesele personale oricât de îndreptăţite, atunci toate moţiunile 
voastre frumoase, toate congresele voastre înfierbântate, nu vor 
aduce nici o biruinţă, ci vor rămâne în istorie doar pentru a 
caracteriza  lașitatea unei generaţii nevrednice de înaintașii ei 
şi menite blestemului urmaşilor.» 


E All 


DRAGI CAMARAZI *, 


După 15 ani de luptă, de prigoniri şi de jertfe, tineretul ij 
României trebue să știe că ceasul biruinţei legionare nu mai 
este departe. 

Toate încercările de vrăjmăşie vor fi strivite. Toate 
planurile de ademenire, toate încercările de a pico a 
sufletelor, toate încercările de desbinare şi toate trădările vor ă & E E, i ă 
ZE CATE Ele UN BREF RESUME D'HISTOIRE LEGIONNAIRE 

Priviţi-i drept în ochi pe toți tiranii voştri. Înduraţi cu 
resemnare orice lovitură, suportaţi orice chin, căci jertfa 
noastră a tuturora, va fi temelia de fier, de trupuri frânte şi 
de suflete chinuite, a biruinţei. 

Acei ce vor-cădea- dintre 'voi, Vor avea nume şi morminte 
de eroi. 

lar cei ce ne vor ucide, vor purta nume de trădători şi Ta 
vor fi blestemaţi din neam în neam. 

Din adâncuri se înalţă „biruitor legionarul..Cu sufletul. său 
de stâncă. Cei ce cred că-l pot învinge ca şi cei ce cred că-l 
pot cumpăra, se vor convinge încurând, dar prea târziu, că 
s'au înşelat. 


Traduction de quelqgues textes du roumain 


CORNELIU ZELEA (OPREANU. 


(*) Cu ocazia împlinirii a 15 ani de luptă (1922-1937) Căpitanul adresează 
aceste cuvinte legionarilor lui. 

Ele sunt vii în inima noastră azi ca și ieri şi vor rămâne ca o candelă aprinsă 
în sufletul generaţiilor de mâine. 


00 4 DEI 


UN BREF RESUME D'HISTOIRE LEGIONNAIRE 


Le vendredi 24 Juin 1927. 

Jour oii on fete la naissance de St. Jean Baptiste, par Corneliu 
Zelea Codreanu, Ion 1. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu 
et Radu Mironovici, camarades de prisons, a âte fondâe «La Legion 
de l'Archange Michelw.Elle prit son nom de Licone du Saint Ar- 
change qui se trouvait sur la porte de gauche de la chapelle de la 
prison de Văcărești. 

Et desormais cette icone presidera toutes nos luttes et toutes 
nos heures de souffrance. En but aux fleches emprisonnees et aux 
railleries de nos ennemis nous €tions si peu nombreux et si pauvres 
que cette pauvrete meme nous 6pouvantait. Pourtant, pas un instant 
nous avons perdu la foi en nous meme et en notre mission. Nous 
n avons jamais dout€, on aurait du que Dieu nous avait ă dessein 
reuni tous si pauvres pour que soit bien demontre lordre moral 
de la victoire legionnaire. Dăs les premiers moments nous avons 
eu la vision claire de la victoire finale et nous avons assume l'entiăre 
responsabilite de la direction. Depuis, nous avons passe par maintes 
difficultes. des dangers et d'innombrables risques, mais cette vision 
de la victoire ne nous a pas quitie une segonde. Dăs le premier 
jour. les memes l€gionnaires nous ont suivis et la mâme foi puissan- 
te se lisait dans leurs yeux... 


Le premier Aocât 1927. 

Apparait «Pământul Strămoșese» (Terre des ancâtres) sortant 
de Vimprimerie de «Libertatea» ă Orăștie grâce ă Vaide du pere 
Ion Moţa... 


Le 8 Novembre 1927. . 
Fete de Saint Michel Archange. Eut lieu le premier serment... 
Ce matin lă nous sommes reuni au notre siege tous les legion- 


a 45 


„ali 


naires de laşi, ainsi quelques autres qui €taient venus ge et 
Nous etions peu nombreux, mais puissants par notre foi im e Sta 
en Dieu et dans Son aide; puissants par notre volonte rester ler e 
au milieu de n'importe quelle tempâte; puissants par natie ali 
tachement de tout ce qui est terrestre. Nous €tions animes par 

desir et la joie de servir la cause de la Nation Roumaine et la cause 
de la Croix. Ainsi Gtaient ceux qui attendaient avec impatience 
Vheure du serment, pour former pleins d'entrain la premiere vague 
dWassaut de la Legion. Au milieu de nous, vâtus de blanc au costu- 
me national roumain, tout comme aux heures de persecutions, 
&taient: Ion L. Moţa, Ilie Gârneaţă, Radu Mironovici et Corneliu 
Georgescu, ceux qui, ayant travers€ l'epreuve de la prison, portaient 
sur leurs &paules tout le poids du mouvement national, depuis 5 ans- 

La pricre—A dix heures tous en costume national, avec des 
«căciuli» (bonnet de fourrure ), nous sommes pariis formes en colonne 
de marche vers Peglise St. Spiridon. Lă, on chanta un requiem pour le 
repos des âmes de Ştefan Voevode. Prince de Moldavie, Michel le 
Brave, Mircea, lon Vodă, Horia, Cloșca et Crişan, Avram lancu. 
Domnul Tudor, du roi Ferdinand et de tous les Voevodes et de tous 
les combatants tombes sur les champs de bataille pour la defense du 
sol roumain. : 

Le serment.—Nous sommes revenus au Foyer toujours en co 
lonne de marche et en chantant Vhymne de la Legion. C'est la 
qu'eut lieu l&mouvante solenniie du serment des premiers l6gion 
naires. £ 

La terre des ancâtres.—Cet acte commenca par la fusion de la 
terre apportee de la tombe de Michel le Brave de Turda avec de la 
terre de Moldavie de Răsboieni, lă ou Etienne le Grand livra ses 
plus durs combats, et de la terre de partout oă le sang des ancâtres 
s'y est mâl€ en la sanctifiant. 

En recevant cette terre. on lisait, avant la repandre sur la table. 
la lettre de celui qui Pavait envoyâe ov apportee. Lorsque posce, 
deux legionnaires s'approcherent et commencerent a mâlanger pieu- 
sement cette terre, pendant que les autres saluant avec le bras tendu, 
chantaient de toutes leurs forces lhymne de la Legion: 

«Debout. Roumain, au combat, Vheure 
A sonn€ pour la Nation Roumaine...» 

Ce fut un moment si grandiose et si 6mouvant, qu'aucun de nous 
ne put retenir les larmes qui lui montaient aux paupi&res. Ce chant 
ctait le ceri meme de notre douleur et de la douleur du peuple rou- 
main invoquant nos aieux, les Daces qui ont vecu en ces lieux, 
depuis 2.000 ans. C'ctait lappel meme de lheroisme. 

Le petit sac de la terre— Le talisman du legionnaire: 

Chacun recut apres le serment un petit sac de terre melce pour 


a A 


le porter au cou. Corneliu Codreanu preta serment devant lon I- 
Moţa qui lui remis le petit sac de terre. lon Moţa et les autres pr& 
torent serment devant Corneliu Codreanu... 

„„„î «T'engages-tu a vaincre tous tes desirs et tous tes interets 
personnels pour la cause de la Justice et de la Patrie?» «Oui...» 

«Dans cette lutte, te soumettras-tu ă la Legion de l'Archange 
Michel?» «0ui ...» 

„.„. Ainsi se elotura la fete des Saints Archanges Michel et Ga- 
briel. En portant sur notre coeur, comme un talisman, la terre 
sacrâe de nos ancâtres, il semblait que nous pouvions en lirer un 
sang heroique et le faire couler dans nos veines. 


Le 19 Fevrier 1928. 

Apres deux mois d'efforts nous achetions le camion automobile 
appele «la chevrette de la Legion» (234.000). En cete, pour nous 
procurer largent necessaire ă l'entretien du Mouvement et pour 
payer les dettes du camion, nous travaillons ă la briqueterie (120.000 
briques) et au potager (un hectare) sous la railleries journalitres 
des cousistes, Puis, nous faisons du commerce vendant les legu- 
mes du potager avec le camion aux monastăres d'Agapia, de Văratec 
et nous continuons silencieusement ă lutter pour notre Mouvement. 


Le 15 Decembre 1929. 
A lieu la premiere reunion politique legionnaire ă Tg. Berești. 
puis ă Valea-Horincei, dans le departement de Covurlui... 


Le 27 Janvier et le 3 Fevrier 1930. 


Ont lieu les grands reunions ă Cahul oii M. lon Zelea Codreanu 
intervint... 


Pendent l'ete 1930. 


Interdicticn de la marche de Bessarabie. Arrestations. Aquit- 
tement. 


Le 4 Acăt. 


Nous commencons la maison du nouveau Bucarest. 


8 Novembre 1930. 
La constitution du Senat Legionnaire... Le nombre de membres 
arrivera jusqu'ă 100. 


Le 1 Janvier 1931. 

Arrestation de Corneliu Zelea Codreanu. Banea. Totu. Amos: 
ils sont aquittes apres soixant-dixsept jours d'arret, par le tribunal. 
la cour dW'appel et la cour de cassation. 


SA) [ae 


Le Juin 1931. 
Nous participons pour la pre 
departemenis. Nous obtenons 34.000 


mi&re fois ă des elections en 17 
voix et noux echouons. 


Le 31 Aocut. 

Elections partielles ă Neamţ. 
cours. Les legionnaires triomphent su 
11.000 voix. 


Nuţu Eşanu nous donne son con- 
r tous les autres partis avec 


Le 27 Avril 1932, 


Elections partielles a Tutova. 
dure, mais glorieux combats, les 
les autres partis de Roumanie. Spa 


Pour la segonde fois; apres de 
legionnaires triomphent sur tous 


Le 17 Juillet 1932. 


Elections generales. Les legionnaires luttent en 36 departements. 
obtenant 79.000 voix et 4 mandats. Les deputes legionnaires gardent 
au Parlement une attitude silencieuse et mesurce... Le courant 16- 
gionnaire S'aceroit. Nous possedons 17 journaux avec un tirage de 
35.000 ex.. une imprimerie, deux autos et sommes ă la veille d'acheter 
encore trois autres. Nous avancons avec confiance dans durs instants 
croyant au destin lumineux de notre patrie, decouveris devant tous 
les sacrifices qu'ont accomplis plus de mille legionnaires. 


Novembre 1933. 
Du Journal Officiel, la Declaration du Chef de la Legion tenue 


au Parlement: «C'est pourquoi nous attendons un autre regime, un 
autre systăme, qui viendra apres que celui-ci se sera effondre sous 
le poids et sous le nombre de ses erreures... un regime qui declarera 
la guerre ă la misere el ă la puvrete genârale... qui supprimera 
Lout le parasitisme qui vit sur le corps epuise du pays, qui mettera 
en mouvement. organisera et stimulera toutes les energies creatrices 
de la nation, qui extirpera la malhonnâtete et qui confisquant les 
fortunes des coupables, rendra ă la tresorerie de lâtat Vargent vole, 
jusqu'au dernier centime ; un regime qui ă la tete des grands masses. 
pauvre dans les jours heureux, saura dans le malheur manger le 
mâme pain noir que louvrier. Car dans les temps durs. la misere 
morale. Vincpalite de traitement, plesse plus que la mis?re mate- 
rielle. Il est inadmisible que les uns vivent dans le luxe avec dv; 
caviar et du champagne, tandis que d'autres n'ont mâme pas de la 
galette de mais, sous un regime democrate ami du peuple; un re- 
gime qui fera justice au Roumain dans son propre pays; soignera 
ses profondes blessures; reparera les injustices seculaires qu'il a 
dă supporter au cours des longues dominations 6trangăres... ; ercera 


sie A, DN 


ja Pa] eta tatii i g 

Ş kt elat €tnico-national base sur la primaute de la culture 
e ionale de la famille et des corporations ouvrieres.» (C. Z. Co- 
dreanu: Cărticica Șefului de Cuib, 1933.) A na 


1933, XI. 


Vi a gi 
EI Aula Pride le Ho geghenienl liberal preside par le premier 
stre I. G. Duca. Une des missions 
Ş s missions de ce gouvernemeni 
n 2 est 
destruction du Mouvement Legionnaire. 3 


1933, 9-10-XI11. 

şi sa ci aa paru dans le journal du Conseil des Ministres 1456 
e edi e poat calea politique «Archange Michel» dit aussi «La 
„dee de, sul le meme journal 1457 publie des dispositions com- 
i entaires du precedent s'appliquant aux dites organisations qui 


por ent aussi U « p 
la lenomination de Grou ement Corneliu Zelea 


— Suit Varestati 
S station de tous ] Egi i 
9: asi a 
e Sari aL par legionnaires. on fait des per- 
să da ciliaires et on torture les arretes 
grai e Evi . . . . isi 
gionnaire Sterie Ciumetti est assassin€. On discute le 


cas au parlement. | ini “pa 
: „ Le ministre : - 
îi liberal Iamandi reconnaît cet assas- 


1933, 30-XIl. 
? 
da alertat contre le premier ministre |. G. Duca dans la sare 
inaia par les «Nicadori». trois membres de la Garde de Fer. II 
se prese i ă iese azi 
presentent volontairement ă la Police reconnaissant avoir agit 


est accusee de conspirer. 


1934, 7-1. 


Selon s : z 
jour lă le Ciao certaines, si la Police avait arret€ ce 
scopuri e A a ai ete tu€. C est pourquoi que le Capitain 
chez le camarade Puiu Todea Victor Silaghi se rendit en secret 
reconnut et il dut all iile Mais le propristaire de la maison le 
iasa abate. er A SRR Il passa quelque temps dans une 
Cernoianu. Il Sp e, Cpez Vavocat Prodie et dans la maison de 
cs Fe Pupnica tă ae ro aussi chez le colonel Stefan Zăvoianu ou il 
E e a EA A ae du procăs des «Nicadori». Lorsque 
Pia irosit ea ae le Capitain accompagn€ GI AZER 
la Justice, et prouva son i e Boxe (Qăiatiseu, EEE EEE 


1934, 10-XI1. 


Il se i 
ei efon leiparti «Tout pour la Patrie», expression politique 
e de Fer. „Ainsi le Mouvement Legionnaire retrouve sa 


a) 


n u i avait retir€ un an 

p lite juridique que le gouvernement lui a i „ar 

ant (10.19: Le general Cantacuzino-Grăni- 
= 


t (10-X11-1933 illegalement. Crai] studiants 
cezal ae ca irisidont du pasti. Reappare tati): Le l6. 
roumains «La parole des 6tudiants», (O e e 
gionnaire Traian Cotigă est €lu president deea 


chrâtiens», pour tout le pays: 


1935, 1-1. 


Les chefs des districis legionnaire 
nommâs dans les 71 districts du pays. P 
torats Regionaux Legionnaires. 


1935, IV. 


La «Generation des 6tudiants de 1922» se reunit ă Bucarest dans 
le palais de la Medecine. Appartenaient de droit ă cette organisa 
tion tous les &tudiants inserits ă lUuniversite pendant VPannce sco- 
laire de 1922-23; ainsi que les membres en fonction des commites 
centraux des €tudiants des annâes suivantes. Ion I. Moţa est €lu 
president de cette organisation. 

__ Le Congres des âtudiants a lieu ă Craiova. ; 

__ Durant lete s'ouvre ă Carmen Sylva un camp de travail dont 
le but principal est la creation de cadres. Le camp est commande 
par le Capitain lui-meme. % E 

__ Dans Lintrieur du pays les camps de travail et les chantiers 
sont en pleine activite (Giuleşti, Rarău, Bucarest, Dealul Negru). 
Des €glises, des 6coles, des chemins, des ponts, des maisons pour les 
pauvres, etc., sont construits ou repares. 


1936, IV. za 
A lieu le Congr&s des ctudiants ă Tg. Mureş, preside par Gh. Fur- 


dui. Dans ce Congres se constituent sept €quipes d'etudiants dessi- 
nces ă la lutte contre «I'Oculte» (Lupescu-Wolf) organisces par 
Alecu Cantacuzino. 

— Les camps de travail s'âtendent dans tout le pays. 

__ Cette annce VEcoles des Cadres a pour but d'inculquer lhon- 
nâtetă ă ses membres. A Carmen Sylva on Va surnomme «l'6cole 
de homme honnâte». Elle est constituce par les cinq cent legion- 
naires permanents du camp, en dehors des «Confreries de la croix» 
commandees par Gheorghe Istrate. 


1936, 18-VII. 


Le cas Mihail Stelescu, punit pour trahison. 


1936, 25-X. 
Le «Corps des travailleurs legionnaires» est cree. L'ingenieur 
Gheorghe Clime est mis ă la tete de lorganisation. 


s de la premiere serie sont 
rennent naissance les Inspec 


—— 3) = 


oare e aceia a ee dee 


$ 


1936, 16-XI. 

Le depart de l'equipe «Moţa» pour l'Espagne. De cette €quipe 
faisaient partie: Ion I. Moţa, Gh. Clime, Vasile Marin, Nicolae 
Totu, Bănică Dobre, Alecu Cantacuzino, et le pretre Dumitrescu 
Borșa. A cette ocasion Ion I. Moţa, fut nomme vice president du 
parti «Tout pour la Patrie». 


1937, 13-1. 
Ion I. Moţa et Vasile Marin tombent comme deux heros sur le 
front de Majadahonda. 


1937, 13-11. 

I”enterrement de lon 1. Moţa et Vasile Marin ă «Maison Ver- 
te», ă Bucarest. Apres lenterrement les «gradesy legionnaires pre- 
terent serment: «Nous jurons et nos successeurs viendront aussi 
jurer sur la tombe de Moţa et de Marin: 

1. De vivre pauvrement et de tuer en soi mâme tous les desirs de 
richesse ; 2. De vivre une vie austere et dure, loin du luxe et des 
commoditees; 3. De lutter contre lexploitation de l'homme par 
Vhomme ; 4. D'etre toujours prât ă se sacrifier pour la patrie; 5. De 
defendre le Mouvement Legionnaire de toutes ses forces contre tout 
ce qui pourrait le faire dâvier dans les chemins du compromis, ou 
contre tout ce qui pourrait entamer sa haute ligne morales. Moţa. 
Marin, nous jurons!» 


1937, 13-1X. 


La creation du «Batallion legionnaire du commerce». 


1937, 9-X. 

La mort du genâral Gh. Cantacuzino-Grănicerul. 

— Eleccion de lingenieur Gh. Clime comme president du parti 
«Tout pour la Patrie» ă la place du general Cantacuzino. Apres 
I'€lection lingenieur Clime en presence des «grades» (chefs) et des 
fonctionnaires legionnaires disait: «Je prie Dieu de me rendre di- 
gne de mourir pour la Capitain et pour la Legion.» 


1937, 20-X11. 

Des €lection gencrales son faites par le gouvernement liberal 
quatre ans 6tant passes et Gh. Tătărăscu tant premier ministre. 
Pour la primitre fois dans lhistorie des 6lections en Roumanie le 
gouvernement n'obtient pas le 40% des votes conformement ă la 
loi 6lectorale qui donne au gouvernement une prime de 40% des 
votes pour pouvoir gouverner avec une majorite parlamentaire. 
(Les resultats des elections furent: —Le parti National-liberal, 


— 51 — 


N 


m 


20,40%): 
1.103.353 (36,92%) ; —Le parti National-paysan, 26,912 dă 
—Le parti «Tout pour la Patrie», 478.378 (15984) 


National-chrtien. 915% : etc.) 


1938, 30-l. 


i iza el Goga. 
Tătărăscu doit ainsi partir. A sa place le roi met Cu g 


Stai seulement 
Ces deux hommes 6minenits et de grande culture ee da ae 
des theoriciens dans le domaine du nationalisme, ma A i aucun 
sens pratique. C'est pourquoi le roi Charles II leurs co 


s. Do : “ata afi 
tion de LEtat; îl voulait ainsi compromettre Videe nationaliste abn 


a saionnaire, luni- 
de detruire (avec motif, croyait-il) le Mile gE a and Căi. 
s ionalisme rou . 
ue force dans le camp du nalio iat a tai 
ana ctait la clef du gouvernement, comme saigipiie cate rien: 
II ctait Vhomme de confiance du roi sans sorupu ia a E E 
une nouvelle campagne €lectorale, pour arriver a dau Ea one 
gânrales, dix jours apres les derniăres. Le ouțepn anca A ea 

= - , erieur, 
de mâme que n'importe quel ou GE RE i Apis si EN 
G e io 
la campagne 6lectorale en empechant les leg E e 15 
mâme propagande que les autres partis politiques. U d Sa 
jours suivanis, le Mouvement Legionnaire eut deux morls silles 
: is | d'etat de servir. 
et de nombreux membres mis hors 


1938, 8-1l. Ep 
nstaiant que ce gouve e 
pie le Capitain d&cide de se retirer de la campagne €le- 
torale: il n'entendait pas lutter contre un gouvernement «nationa- 
liste» (comme se disaient les cuzistes). n: 

— Le gouvernement Cuza-Goga a dure exactement d jours, 
pendant lesquels il montra son incapacite, et les forces A je con: 
clurent que le nationalisme roumain etait compromis. e zi 
se trouve justifie de metire en mains d'un gouvernement qui lui es 
devous, la direction de LEtat. 


1938, 10-11. 


Le coup VEtat du roi Charles II: Le gouvernement Cuza-Goga 
est €loign€ du pouvoir. La Constitution du pays de 1923 est abolie 
et une nouvelle Constitution est proclamee. Le roi forme son gou- 
vernement personnel couvert par la prâsidence du Patriarche Mi- 
ron Cristea. Dans ce gouvernement entrent presque tous les ehefs 
des partis comme ministres sans portefeuilles (ainsi toute oposition 
est exelue). Armand Călinescu encore cette fois-ci possede la elef 
du gouvernement €tant Ministre de IInterieur. Les fonctionnaires 
publiques sont obliges de donner leur demision des partis politiques 
dans lesquels ils militaient et il leur est interdit de faire encore 
de la politique. y ă 


persccute le Mouvement 


pla 


1938, 21-1l. 


Le Capitain dissout lui meme son parti «Tout pour la Patrie» 
et aussi le «Mouvement Legionnaire» afin de ne pas leur donner 
occasion d'âtre dissoutes par le roi-dictateur. En mâme temps ul 
declare que les membres du parti «Tout pour la Patrie» sont delies 
de tout engagement et de toutes obligations. En meme temps il 
ordonne la fermeture et la liquidation du commerce legionnaire, 
commerce qui, entrepris ă peine un an avant, avait donne d'exce- 
lents resultats. 


1938, 22-11. 

Le Capitain envoie une lettre ouverte ă Al. Vaida-Voevod dans 
laquelle il proteste contre le coup WEtat du roi appuye par l'opor- 
tunisme des politiciens, parmi lesquels ctait aussi Vaida-Voevod; 
lui qui avait soutenu heroiquement au parlement hongrois de Bu- 
dapest en 1918-19 les droits et la liberte des roumains transylvains, 
Etait maintenant le protecteur d'un Neron. 


1938, 26, 29-11. 

Le Capitain dirige deux lettres ă Nicolae Iorga (le plus servile 
parmi les hommes du tyran) et laccuse ouvertement de malhonnâ- 
tet€ pour son indigne comportement. Le professeur lorga deposa 
une plainte contre le Capitain qui fut condamne ă six mois de pri- 
son, en Avril 1938 (apres son emprisonnement de Jilava): ainsi 
Nicolae lorga le «grand nationaliste», faisait le jeu de la judeoma- 


sonerie patronnce par le roi scelerat (îl tait du 33 degre dans la 
fraemasonerie). 


1938, 16-lV. 

Il commence la grande persecution inici€e par cette plainte de- 
posce par Nicolae lorga contre le Capitain et qui en fut le meilleur 
pretexte (lorga avait une grande autorite en Roumanie). On fixe 
un domicile obligatoire ă tous les chefs et fonctionnaires legionnai- 
res. Le Capitain isol€ reste emprison€ ă Jilava. 

1938, 18-1V. 

Tous ceux qui avaient un domicile obligatoire furent enleves 
pendant la nuit et livres ă la Police. Dans des camions gardâs mili- 
tairement, ils furent transportes, les uns au monastere Bistriţa, les 
autres ă Dragomirna et ă Tismana. De ces camps de concentrations 


provisoires, peu ă peu ils furent transportes au camp de concen- 
tration de Ciuc. 


1938, 30-V. 
Pendant l'emprisonnement du Capitain ă Jilava, on lui fait un 
nouveau proces en l'accusant de trahison. Sans pouvoir se defendre 


See în za 


il fut condamne ă dix ans 


(on ne lui en donna pas la possibilite), lait cette sentence en le 


de prison (en 1940 la Justice roumaine annu iese i 
rehabilitant post mortem ; se rehabilita ainsi e 


1938, 18-VI. 


ai commen- 

Apres la condamnation de Capitain le E pc AI ii 

ce un nouveau proces contre lEtat Major du Mou o lulap 
naire. L”accusation etait la mâme. La condamnation, sep 


prison. 


1938, 29/30-X1. 

Le Capitain, les «Nica 
leurs celules, mis dans un camion et atl 
le camion passa par le forât de Tâncă 
furent tous âtrangls par des agents person 
peine revenu d'un voyage ă Londres passan 
&t€ recu par Hitler). 


1939, 21-1X. 

L'Equipe Miti Dumitrescu fusille Arman 
fait executer lordre d'assassiner le Capitain. 
conciente de sa responsabilite et acceptant la mort. 


1939, 21/22-1X. 


Le roi Charles II ordonne un masacre en masse des legionnaires 
dans les camps de concentration, dans les hâpitaux, dans les pri- 
sons et dans leurs maisons. 


1940, 28-VII. 


De cette facon Charles II detruit Punit€ nationale. Devant lul- 
timatum arbitraire des Russes, il donne Vordre ă larmâe roumaine 
de quitter la Bessarabie et la Bucovine du Nord; les ancestrales pro- 
vinces roumaines sont done envahies par les Russes dans leur mar- 
che imperialiste vers les bouches du Danube et vers les Balkans. 


1940, 27-VIIl. 


Le roi procede de la mâme maniere en face de larbitraje de 
Vienne inspir€ par Von Ribbentrop et Ciano. Au 1-1X-1940, douze 
districts son arraches ă la Transylvanie, ce berceau du peuple rou- 
main, et donn6s aux hongrois pour un simple motif strategique, 
permettant ainsi que les allemands s'approchent de la region petro- 
lifere de Ploesti. 


1940, 3-IX. 
" Dans cette situation de defaite nationale causce par un roi €tran- 
ger aux aspirations roumaines (il disait: «Ce qui m'importe de tout 


dori» et les «Decemviri» furent sortis de 
attaches ă leur siege. Quand 
beşti pres de Bucarest ils 
nels du roi Charles II (ă 
t par Berlin, ou il avait 


d Călinescu qui avait 
Elle se laisse arreter 


ze SA 


le territoire roumain c'est de garder mon palais»), le Mouvement 
Legionnaire prend posiion. e roi, sans faire un geste de protesta- 
tion, consentait au demembrenent du pays. Tout le peuple roumain 
adhăre ă Vaction de la Garde de Fer, qui demande labdication du 
roi. Celui-ci ne trouvant plus parmi les roumains les instruments 
necessaires pour executer ses ordres de nouvelle persecution et d'as- 
sassinat, est oblig de quitter le pays en 48 h. avec sa concubine et 
inspiratrice de ses crimes, lagente du Judaisme international, la 
juive Elena Wolf Lupescu.. Le general Antonescu qu'il avait €lu 
comme «protecteur», ne put rien faire; Les institutions publiques 
et les postes emisseures de la radio 6taient occupees par les legion- 
naires. Le roi Michel monte sur le trâne. Le Mouvement Lâgion- 
naire consent que le general Antonescu participe au pouvoir. Mais 
ce dernier considere le triomphe de la Legion, son triomphe per- 
sonnel, et stintitule Chef de VPEtat (Conducător). La Legion est 
represenlâe au gouvernement par Horia Sima comme Vice presi- 
dent du Conseil. 


1941, 21-1. 


Le gencral Antonescu provogue la dite crebelion» de 21 Janvier. 
Il remplace pendant la nuit du 20-21 le ministre de l'Interieur legion- 
naire, le genâral lon Petrovicescu et ordonne aux prefets de tous les 
districts du pays de se rendre ă Bucarest pour discuter des proble- 
mes 6conomiques. Pendant qu'ils se deplacent. ils sont destitues par 
le nouveau ministre de VInterieur et remplaces par des officiers su- 
perieurs. Ainsi recommence la persecution contre les legionnaires. 
Cette fois avec lappui de Hitler. Son representant Killinger reste 
aux cotes du general Antonescu. Les prisons et les camps de con- 
centration s'ouvrent de nouveau. 


1942. 


Au commencement de la guerre les legionnaires emprisonnes 
sont envoyes au front en Russie, mais pas dans leurs unites et pas 
avec leurs grades respectifs, mais comme simples soldats, et dans 
des unites spâciales («Bataillons de rehabilitation» ; rehabilitation, 
puisqu'ils €taient accuse d'avoir participe ă une rebelion. Peut-ctre 
S'agissait-il de la rebelion contre Charles II. Antonescu la vengeait 
maintenant par une perfide trahison). Les legionnaires qui avaient 
fait de lui le «Conducător» 6taient envoyes en premitres lignes avec 
les condamnâs de droit commun. C'etait donner une noble forme ă 
leur assassinat. En dehors des frontitres ils furent rassembles par la 
Gestapo dans les camps de concentration de Dachau, Sachsenhausen 
et Buchenwald. 


— 55 — 


1944. 


Les portes de ces camps de concentration allemands seront 
seulement ouvertes le 23 Adut 1944, quand le general paya sa tahi- 
son. Les politiciens le livrerent aux bolcheviques ; et avec lui le 
pays entier. La Garde de Fer organise alors Armee Nationale rou- 
maine et continue la lutte contre le bolchevisme Jusqu au dernie: 
moment pour reconqurir la libert& et Vhonneur du peuple rou- 


main. 


Aer, 


Ethic legionare idea 


ID HERDER USE MEAN 


(Here is the ideal of St. Archangel Michael Legion 
wich has conquered yesterday the soul of the ru- 
manian people. Under the sign of this christian ideal 
they have received 20 years ago the baptism of the 
death Codreanu and his legionares whose names with 
piety we join in the present book.) 


The representative man of our age is not a true man. Is a 
degenerated sinister, and: amputated being. filled up by his own 
human haughtiness, is the eagle with broken wings the distroyed 
arrogant. Is the imagine made of contrastes joined by the tortured 
man, the man of this rationalist and atheist century. The two great 
axes of our human condition are: 1) Horizontaly: Our integrity 
among the rest of men. 2) Vertically: Our submission to God. 

The modern man have been drawn out through these two axes: 
His activity rests only on the soul of the rest of men and he is never 
influenced by the God's law. Here comes all the tragedy of the 
modern life. 

The life of the modern man is like the plant in the mercy of 
winds, withought guiding axis, being his great ruler the hazard and 
his blasphemy, that is the error. 

The true man is the capable one to overcome his soliness and 
submitte himself under God. recognizing the rest of men. 

The true man is not this intelectualist type, tortured and steril- 
the modern culture and history of occident is ful of such men whose 
brillant immitation has been realized among us în all his superior 
rank. 


e SV 


Not either is the voluntary man, blind and brutal, constructed 
for reaction by the Russian revolution. The true man is the complete 
man, with all the valid compartements of soul, the man characterized 
by the psychological writtings as the apassioned one. 

In this man does not predominante the intelligence, nor the 
blind and brutal willing, but the three great powers of the soul 
are in harmony: Intelligence, affection, willing. All these are sub- 
mitted under the concelation of the higher of them, that is the 
aftection, the force of love: 

This high and immence human power, the love, makes men feel 
true. 

Legionares are accustomed to love and live inaffected. The love 
is the unique path that guides men into fraternity and then to God. 

Obeying to God and living with the community of wich forms 
part, the man in this moment is no more than a true man, because 
in other case he hardly recognizes his true human position în the 
world. 

Here is what means Lhe realization of new Rumanian individual. 

Look now who is the legionare, how are explained his great vir- 
tutes his great creative power, suprising to the Rumanian people 
of today, individualist, sceptic and tired.» (Din lumea legionara. 
V. P. Garcineanu, 1937.) 5 


«The greatest national danger is in having deformed ourselves, 
in having disfigured our national «daco-romana» structure, origina- 
ting this type of man, creating that ruin, that moral dwaft: the 
politician, that has nothing of our national nobility ; that dishonores 
and kills us. If this kind of man will go on leading this country, the 
rumanian people will shut up his eyes for always and Rumania 
will disappear altogether in spite of all his brillant programs; with 
this instrument the gang of the degenerated man will know well 
to deceive the unfortunate multitudes... 

This country is perishing because of lack of men, not of programs. 

This is our opinion. There are no programs that we have to 
create, but men, new men... 

We!ll create a psichological atmosphere, a moral environment, 
in wich world be generated and fed and grow up the man hero. 
That environment must be isolated of the rest of the world by the 
highest spiritual fortifications. Must be defended against all the 
dangerous winds of cowardice, corruption, lack of moral restraint 
and all the vices that would burry the nations and kill the in- 
dividuals... 

That is why the fundation stone supporting the Legion is the 
man ; not the political program. The man's reform, and not that of 


= fu = 


political programs”. The Archangel Michael Legion will be much 
more a school, an army than a political party.. 

Such a Legion school can give in this country a great type of 
Rumanian. From this it can flash out something grandiose, that 
never existed, something that would break up in two our whole 
history and would put the fundation of a new rumanian history, 
that worthes this people, due to his sufferines and his perpetual 
patience and also to his clearnes and nobility of soul, since may be 
it is the unique people in the world that during all his history has 
never known the sign of slaving, invading or doing wrong in other 
people.» (P. L.. 1937. C. Z. Codreanu.) 


«Let us put the heart, the forehead and the Motza's body and 
his camarade's Marin, as a fundation of the Rumanian Nation. 
Swear than that you have understood, consequenily, that there is 
no any doubt in your conscience about that lon Motza and Vasile 
Marin, have done their greatest sacrifice, in order that we should 
not satiate ourselves, the few men of today or tomorow, with goods 
and banquet over their tumbes. They have not died in order that we 
would triumph at their sacrifice over a caste of exploiters or 
that we would have a place in the palaces of this caste; con- 
tinuating the explotation of the country and the work of others con- 
tinuating the life of business, of luxury and disband în this case 
that poor multitude of rumanians, with our victory, would change 
only the title of the exploiters, and the country compressed would 
draw out forces of thinness in order to support the new category 
of vampires that suckes the blood: that is to say ourselves... 

Consequetly let us swear to leave as a testament to the future 
generations that they should come to swear in name of the Motza's 
and Marin's grave over the following essential conditions that we 
ourselves swear: 

1) To live in poverty, killing in our conscience the disire of 
enriching matterially. 

2) To pass a rough and severe live casting away the luxury and 
satiety. 

3) To throw away any intention of explotation of man by 
the man. 

4) To be sacrificated permanently for the nation. 

5) To defend the Legion Movement with all our force against 
anything that could lead it through paths of transaction or com- 
promise; or against anything that could disminish its high moral 
standard.» (Circulări şi Manifeste, C. Z. C., 1937.) 


SD 0 


Aus den ideologischen Anleitungen and die Legionăre der Eisernen 
Garde durch Corneliu Z. Codreanu 1937 


DAS PROGRAMM UND DIE SEELE 


(Das ist das Kernproblem: «die menschliche Seele>. 
die die Menschen umformt in menschliche Măchte, 
und die aus der Legion des Erzengels Michael eine 
geistige Schule gemacht hat. Man hat das im Rumă- 
nien von gestern so verstanden, dass die politische 
Mission nichts Anderes als eine ethische und religiose 
Mission ist. Hierin liegt auch die Erklărung fiir die 
Gelassenheit, mit uelcher die Helden aus der Legion 
am 22. September, 1939 in den Tod gegangen sind.) 


Ich habe davon Abstand genommen. ein vollkommenes politi- 
sches Programm zu entwickeln. Seine Haupilinien sind schon vor- 
gezeichnet und bekannt (natiirlich mit dem Risiko sie plagiert zu 
finden). Die Programme sind auf den nationalen Gegebenheiten 
gegriindet. Wenn es auch bleibende Realităten gibt, so gibt es doch 
eine betrăchtliche Anzahl solcher, die sich von einem Tag auf den 
anderea iindern. Ein Programm kann keine Zusammenstellung von 
aus Wolken gegriffenen Theorien sein. Es muss sich vielmehr auf 
die schmerzlichen Gegebenheiten unseres rumânischen Volkes griin- 
den... Wunden, die geheilt werden miissen. Ihr sucht nach Program- 
men? Sie sind im Munde der Masscn. Es wăre doch besser, wenn ihr 
nach Menschen suchen wiirdet. denn in einer einzigen Nach, und es 
ist ohne Bedeutung, in welcher, kann man ein Programm zusam- 
menstellen. Ausserdem spiirt man auch kein Bediirfnis nach ihnen 
in den Nationen, wohl aber nach Menschen und nach Bereitschaft 
sie durchzufiihren. Es gibt Bewegungen, die kein Programm haben: 


i 0 


sie leben von der Spekulation iiber verschiedene Probleme, die 
sich im Leben geben. Zum Beispiel: das Wuchertum. Sie erschopfen 
das, dann sterben sie, wenigstens, wenn sich fir sie kein anderes 
Unternehmen findet. 

Aber es gibt unter ihnen andere, die ein Programm haben, und 
wiederum andere die mehr als ein Programm haben, die eine 
Doktrin, eine Religion besitzen. 

Diese besteht in etwas, das zu einer hâhren geistigen Ordnung 
gehăârt, das aut mysteridse Weise Tausende enischiedener Menschen. 
sich ein neues Schicksal zu schaffen, vereinigt. Wenn ein Anhânger 
eines Programmes oder einer Doktrin sein Programm mit einem 
gewissen Interesse verbreitet, sind die Legionăre vielmehr Mânner 
eines grossen Glaubens, fiir den sie bereit sind sich in jedem Augen- 
blick zu opfern. Diesem Glauben werden sie dienen bis zum Ende. 

Waren die Programme der Lupisten, der Taranisten, der 
Liberalen, auch noch so schân, ihr kânnt sicher sein, kein Lupist 
wăre bereit gewesen fiir das Programm der Lupisten zu sterben, 
kein Georgist fiir das seinige und so weiter. 

Deshalb schreibe ich auch weniger Wert den Menschen zu. die 
auf Grund von Programmen vereinigt sind, die euch in schwierigen 
Augenblicken verlassen werden, als denjenigen, die zusammen- 
berufen sind auf Grund eines grossen Glaubens, die euch nicht ver- 
lassen werden bis zum Tode. Unsere Legionsbewegung trăgt ausser- 
dem noch das Merkmal einer grossen geistigen Schule. Sie strebt 
danach, neue, nicht gewâhnte Glauben zu entfachen. sie strebt da- 
nach, umzuformen, die rumâănische Seele von Grund auf zu ândern. 

Rutt laut und iiberall, dass Ubel, die Miserie. der Verderb aus 
der Seele kommen. Die Seele ist der Angelpunki. an dem man jezt 
schaffen muss: 

An der Seele des Einzelmenschen und der Mengen. 

Schlecht gesinnt sind alle neuen Programme und sozialen 
Systeme, iippis dem Volke vorgefiihrt, wenn dieselbe Gesinnung 
der Gauner, dieselbe Ungewisenhaftigkeit in der Pilichterfillung, 
derselbe Verriătergeist an allem Rumiinischen, dieselbe Ausschwei- 
fung, dieselbe Verschwendung und derselbe Luxus dahinterstecken. 

Ruti die Volksseele auf zu einem neuen Leben. Wartet nicht aul 
Wahlerfolge, wenn sie nicht gleichzeitig den Sieg der organisierten 
Măchte der neuen Seele bedeuten. 

Programme? Wie also: Glaubt ihr nicht, dass wir auch Siimpfe 
trocken legen kânnen, die Energie in den Bergen zusammenfangen 
und das Land elektrifizieren? Kânnen wir nicht rumânische Stiădte 
griinden? Kânnen wir unser Land nicht dazu bringen, viermal 
mehr zu produzieren? Das tăgliche Brot jedes Rumânen sichern ? 
Kânnen wir nicht Gesetze schaffen. die den regelrechten Ablauf des 


E ha 


Staatsmechanismus unserer Zeit und den Erfordernissen unserer 
Nation angemessen, garantieren ? Kânnen wir nicht Fiinfjahresplane 
aufstellen? 

Konnen wir nicht hier, iiber den Kimmen der Karpathen ein 

Vaterland errichten, das wie ein Leuchtiurm im Herzen Europas 
leuchtet? Und wie ist es mit dem Ausdruck unseres ruminischen 
Genies bestellt? Wir konnen es. 
„__ Aber der grosse Fehler vieler Politiker bestand darin, dass sie 
ihre Programme bis auf alle Kleinigkeiten dargelegt haben, eher sie 
noch im Besitz der Situation waren, sie in die Wirklichkeit um- 
zusetzen. 

Wir haben auch unsere Programme in der Tasche. Stindig 
werden sie studiert, doch sie bleiben fiir ihre Stunde vorbehalten. 

Man fragt euch, was ihr zu tun gedenkt? Sagt ihnen, dass Mân- 
ner wie ihr Vieles machen kânnen. Fiir den Augenblick unsere Pro- 
gramm ist folgendes: 

1)  Krăfte schaftfen. 2) Diese Kraft so handhaben. dass sie jede 
Gegnerische bezwingt. 3) Dann die Massnahmen des eigentlichen 
Programmes anwenden. 

Unsere Wege sind legal. Jedenfalls gehâren die Einzelheiten, 
sowobhl die taktischen wie die programmatischen, zu den Geheim- 
nissen der Operation der Streitkriăfte. 


E] 


Dal diario che Corneliu Z. Codreanu scrisse nella prigione Jilava 
poco prima della sua morte nel 1938 


LUNEDI, 6 DI GIUGNU. 


Dalle altre celle sotterranee sento ogni notte cantare: 

«Dio €& con noi, comprendete, uomini e somettetevi.» 

E poi, succesivamente, tutte le canzoni legionarie. La prigione 
& piena di legionari. Sono insieme, credo, nei gruppi di venti, nelle 
abitazioni comuni. Al giorno li lasciano uscire nel cortile ma io non 
posso vederli. 

Loro numero passa di cento. Sono, nelle proporzioni medesime, 
studenti, operai e contadini. Questi ultimi della provincia di Ilfov 
e Vlaşca specialmente. Ci sono anche gli ingegneri de Brașov. E 
tutto cid che son riuscito a sapere, poichE€ a nessuno & permesso di 


_comunicarmi qualche cosa.e neanche parlarmi. 


Da poco tempo mi tirano fuori ogni mattina e sera, al principio, 
durante un'ora, ma attualmente per piă tempo. Mi sono rimesso. 
Mi sento un pă meglio, ma con tutto cid il dolor sordo nella parte 
inferiore della schiena, mi dă fastidio. 

Ogni giovedi e domenica vengono i miei a vedermi e qualche 
volta anche gli avvocati. Inquanto al vitto mi portano sufficiente, 
alcuna volta, avanza. Spero che mi si autorizzi a tener un fornello 
ăd alcoole per poter riscaldarmi un pă, friggere uova o prepa- 
rarmi un te. 

Tutto il giorno sono solo e parlo con i nostri morti, ora con uno, 
ora con altro. Li vedo vicino a me tali come erano vivi. Vanno con 
me per la abitazione, si siedono su questi stessi tavoli. La maggio- 
ranza ha passato per Jilava: Motza, Marin, Ciumetti, il Generale, il 
signor Hristache. 


EEG 


o fianco: quando prego» anch pace 
e attraverso il lungo tempo» a p je 
nor Gesu Cristo, tale come ce a: 
dieci passi da me. Vedo 


Sono sempre al mi i 
Frattanto leggo i Vangeli 
2000 anni, vedo il nostro Sig A gis 
crive il Vangelo. il medesimo che si Lro 
i suoi vestimenti. : A ali cote 
Lo vedo come avanza lentamente di îrgalE Ea A ai is ra 
alza il braceio, come parla con ess1, come bene i Sil, ci sp 
come si prostra in terra e supplica: «Signor, s 
passi da me questo calice.» 
Lo vedo come lo prendono e come 


a Caifa. 


o conducono legato ad Ana e 


MARTEDI. 7 DI GLUGNO. 


i l 
“Tutti Fhanno condannato a essere castigato con 
co, 14-64.) g 
«E poi legarono Gesă 
(Marco, 15-l.) 
E risuonava nel Suo cuore la stess 


semani: i 
ir e se & possibile, fă che passi da me sf 0 ca ee e 

„.: In realtă, sente la lotta fra il Pilato e i farisei. În notari 
sei vineono. Altra speranza annulata. Ma sul volto Bippo pl co e Ș 
di fatica, un nuovo raagio appare: «E la Pasqua. CE abi joci 
dare la libertă a un condannato a morte. Il Filale cică Si al 
popolo. Il popolo senza do bbsa sadalle pate si, e A E pe 
iberazione. Gli feci tanto bene! Ho curato ! E: bile 
imi sia nella folla almeno uno di quelli che ho fiare, ru) d 
tutti sanno che sono preso. Sono venuti, certamente. La iolla 


a morte.» (Mar- 


e lo condussero e remisero a Pilato.» 


a preghiera del giardino di 


con me.» sad | 
Davanti ai suoi occhi passano i momenti di una settimana fa. 


de la entrata in Gerusalemme. quando_tutta la folla lo ricevette 
con rami fioriti inginocchiandosi davanti a Lui. 

«Una grande folla di gente stendeva lungo la strada i suoi pi 
ti: altri tagliavano i rami degli alberi e li spargevano per dove do- 
veva passare.» | 

«E tanto quelli che andavano davanti come quelli che venivano 
dietro. gridavano. dicendo: Osanna al Figlio di David! Benedetto 
sia colui che viene nel nome del Signore. Osanna nell'alto!» (Ma- 
teo. XXI. 8-9.) ca leit 

«E quelli che mi seguivano a migliaia nelle predicazioni 

I suoi occhi si illuminavano. Se il Pilato si decide-a chiedere 
dal popolo la sua liberazione, > salvato! II difficile € che Pilato si 
decida a questo! 


GA 


Finalmente il Pilato si decide. Esce al balcono e grida al popolo 
reunito: «Chi volete che vi si liberi, Barabba o Gesă che & chiamato 
il Cristo?» (Matteo, XXVII, 17.) 

Gesii sente dal dentro la domanda e gli sembra un secolo îl 
minuto nel quale aspeita la risposta. 

—«Non Lui ma Barabba.» —E Barabba era un ladro. 

—«Cosa debbo fare di Gesi che chiama Cristo? Perch6 non 
trovo in lui nessuna colpa.» 

— «Sia crocifisso I»—gridava la folle. (Matteo. XXVII, 22.) 

—«Ma cosa ha fatio di male?» 

Piu forte gridavano dicendo: —«Sia Crocifisso » (Matteo, 
XXVII, 23.) 

Gridavando ad alta voce e chiedavano che fosse crocifisso. E 
loro voci e quelle dei sacerdoti hanno vinto. 

Gesă ascolta e gli si oscura la vista... 


A colpi lo tiran fuori. La folla grida: ma Egli giă non vede, 
non sente nulla... 

„+. Eguale come a noi. uomini, i colpi gli facevuno male. Come 
a noi, la fatica lha fatto fiacco. Lo stesso come a noi. le offese, le 
ingiurie, le ingiustizie gli hanno trasperso il cuore. 

Sotto la tempesta di questi colpi e offese che cadevano sulla sua 
testa, desarmato contra di essa ha sospirato umanamente, ha sos- 
pirato come noi altri. 


Eccolo come porta la sua croce. Lo vedo caduto sotto il suo 
peso, poich€ la nostra carne umana & debole e cede sotto il peso. 
Asciuga il sudore della sua fronte. All'intorno non ci sono che bes- 
tie. Nessuno ha compassione. Nessuno piange per Lui. Tutti ridono. 
D'un tratto una piccola consolazione: c'& alcuno che sente i suoi 
dolori. Due occhi lhanno compreso. Un cuore che palpita. egual- 
mente come il Suo, nella ora del dolor supremo. 


«Lo seguiva una folla di popolo e donne che piangevano.» 


«Ma giunti al posto chiamato Calvario. lo crocifissero. E con 
Lui due ladroni, uno alla destra e altro alla sinistra.» (Lucas. 
XXIII, 33.) 

Egli non & stato un atleta per resistere, per opponersi. per lottare 
fino allo sfacelo. Lo vedo debole, emaciato e benigno. Tende la sua 
po esaurita, senza forze, sul braccio della croce e dice ai suoi car- 
nefici: 


«—Inchiodate...»—Ah! Sono momenti dei quali ciascuno sem- 
bra un secolo. 


Essi prendono la mano. Om c'& il chiodo. Sente il suv primo 
contatto sulla mano pallida. Il primo colpo! Il secondo! Il suo 
raceio € gia inchiodato sulla eroce. Dolori atroci attraversano il 


— 65 -— 


E Si quello. 
suo corpo. Griderebbe, ma non ha piu forza neanche per que 


Ahime! 

Lo stesso con laltra mano. La tendono 
perchă Egli & penetrato dal dolore e la carne e tutte le ossa fre- 
mono. I chiodi passano adesso ai suoi piedi. Si sentono 1 colpi dei 
martello. Ciascuno gli fa un fremito, lo punge nel cervello. 

Pi tardi una debole voce sospira: «Ho sete.» (Giov.. XIX, 28.) 
«E a la ora sesta tutta la terra s'ă coperta di tenebre.» (Marcos, 
XV. 33.) —«E il sole si oscurâ e il velo del templo si divise per 
mezzo.» (Lucas, XXV, 45.) 

—«Dio mio, Dio mio. 
XXVII, 45.) —E poi: 

— «Padre nelle tue mani 
XXIII, 46.) 

E io, in ginocchio ai piedi di questa croce... prego: 

«Padre nostro che sei nei cieli...» 

Prego anche lanima che ha salito al cielo: 

«Ricordati di tutti i miei. Ricevili sotto il tuo seudo, perdona e 
concedi loro il riposo. Dă la forza ai vivi e vittoria sopra 1 nemici, 
per la fioritura della Rumenia cristiana e legionaria e avvicina a 
Te, Signore, la nostra estirpe rumena nella speranza della Sua 
Risurrezione. Cosi sia.» 


per collocarla bene. 


perche mi hai abbandonato?» (Matteo. 


rimetto il mio spirito.» (Lucas. 


== 5100 


L.AS ULTIMAS PALABRAS DE CORNELIU ZELEA CODREANU 
POCU ANTES DE SU MUERTE 


MIERCOLES, 15 DE JUNIO 1938. 


Cuando he terminado la lectura de los Evangelios, he entendido 
que estoy aqui, en la prisi6n, por la voluntad de Dios, que a pesay 
de no tener ninguna culpa bajo el aspecto juridico, El me castiga 
por mis pecados y pone a prueba' mi fe. Me he tranquilizado. Ha 
descendido la serenidad sobre el tormento de mi alma, como baja 
tranquila la tarde en el campo sobre los tormentos, las agitaciones 
y las pasiones del mundo. Hombres, pâjaros, animales, ârboles y 
hierbas, la tierra: labrada y revuelta “por las rejas de los arados, 
todo entra entonces en reposo. 

... jPues fuertemente he sido atormentado...! 

Mucho ha sufrido la pobre carne mia. No creo haber sufrido 
nunca mâs que ahora. 

La fe y el amor no los he perdido, pero senti que a un momento 
dado se me ha roto el hilo de la esperanza. 

Atormentado fisicamente como un perro, estân llenos mis ves- 
tidos de sufrimiento. (Hace sesenta dias que duermo vestido sobre 
la tabla y sobre esta estera. Sesenta dias y sesenta noches hace que 
mis huesos absorben como una esponja la humedad que brota de 
las paredes y del suelo.) Desde hace dos meses no cambio ni una 
palabra con nadie, pues nadie de los de aqui tiene permiso para 
hablarme. Y al mismo tiempo, me encuentro atacado en mi ser 
moral, acusado de traici6n, declarado extrafio a la Estirpe, como no 
siendo rumano ni por parte del padre ni de la madre, seialado 
como enemigo del Estado, abrumado de golpes y atado con las ma- 


E e e: 


i i ndo ningună posibilidad de 
e 3 €5 ecir, no lene 
nos a la spalda; S decir, 


defenderme. ensar en el sufrimiento, en las 


= - mi al D “1: 
Con el corazon oprimido pa los mios, familia y camara- 
to uno de los tres hilos invisi- 


Me entristeci pro- 


vejaciones, en los malos tratos de t 
das, he sentido que en mi se ha sp SA Aa 
bles que unen al cristiano con Dios: la esi 
fundamente. 

Sentia que me ahogaba. 

Pero lo he atado de nuevo, luchan „di 
yendo los Evangelios. Cuando los termine, 
de nuevo la esperanza Y el amor. 

Acabo ahora de leer las episto 


donde he sacado pruebas decisivas la 
10 isto. 

rreceiân y el poder del Redentor Jesucr STA 

Me ae caca 1) la sinceridad y la pureza espiritual 


del Santo Apâstol; 2) su vida integramente ai apasa Si 
3) los peligros y suirimientos que ha pasado por e! Erori a 
serenidad, e incluso alegria, con que acep:aba Seat usa “Ei 
5) su fuerza de animar aun a otros pară que no vaci E zisă os 
sufrimientos y persecuciones; 6) un amor sanlu, de una E jura con- 
movedora. para todos los hermanos cristianos, hijos Firea capizițua: 
les; 7) un ardor invicto y raramenlte conocido entre los” apdaiolea 
de una fe, por predicar incesantemente al Redentor Jesus a todas 
las gentes; 8) su gran ciencia y sabiduria. zi 

Casi en cada epistola empieza diciendo: «Yo, el encarcelado, 
que me hallo entre cadenas por la fe en Cristo, Seiior nuestro.» 

En otra eseribe a Timoteo: «Date prisa en venir pronto a mi.» 
(Timoteo, LV, 9.) Tambien €l sentia deseo de ver a alguien.. 

«Cuando vengas, trăeme el abrigo.» Tambien €l tenia frio en 
su celda. : 

Finalmente, cuanto mâs penetramos en el sentido de las epis- 
tolaz llegamos a estas conclusiones: a ara 

1) Que no somos cristianos; que estamos lejos de serlo. jCuân 
lejos...! ss] 

2) Que nos cristianizamos en forma, pero nos descristianiza- 
mos en contenido. i 

3) Que la humanidad ha sufrido este proceso de descristiani- 
zaci6n a lo largo de los siglos hasta nosotros, con pequefios saltos 
hacia las profundidades de la fe... La cristianizacion de superficie 
parece que ha preocupado, sobre todo, a la humanidad. 

4) La caracteristica de nuestro tiempo es que nos ocupamos 
de la lucha entre nosotros y otros hombres, no de la lucha entre 
los mandatos del Espiritu Santo y los apetitos de nuestra natura- 
leza terrena. 


do dia por dia. ;Como? Le- 
he sentido que lengo 


las del Apostol San Pablo, de 
bre la existencia de la Resu- 


GB 


Nos preocupan y nos complacen las victorias sobre los hombres, 
no la victoria contra el diablo y el pecado. 

Todos los grandes hombres del mundo de ayer y de. hoy: Na- 
pole6n, Mussolini, Hitler, etc., se han afanado especialmente por 
las luchas y triunfos exteriores. 

EL Movimiento Legionario forma excepeion. ocupândose tam- 
bien, aunque insuficientemente, de la victoria cristiana en el hom- 
bre, con vistas a su salvacion. 

La responsabilidad de un jefe es muy grande. El no debe delei- 
tar los ojos de sus ejercitos con victorias terrenales, dejândoles, al 
mismo tiempo, impreparados para la lucha decisiva, de la cual el 
alma de cada uno se puede coronar con la victoria de la eternidad, 
o con la derrota eterna. 

5)  Finalmente, falta—por lo menos entre nosotros—una lite 
sacerdotal que haya conservado el fuego sacro de los antiguos cris- 
tianos. 

Falta de una escuela de gran altura y gran moralidad cristiana. 


VIERNES POR LA NOCHE, 17 DE JUNIO 1938. 


Hace media hora vinieron los abogados y me-dijeron que se ha 
rechazado mi recurso al Tribunal de Casacion Militar. 

Todos estaban tristes y abatidos. 

Quede con ellos unos quince minutos. Les he preguntado como 
se han desarrollado los debates y lo contaron:en alguinas palabras. 
Nos hemos despedido. 


Vuelto a mi celda, me sente en el borde de mi cama de madera 
Yy rece: 
«Padre nuestro, Senior, hâgase Tu voluntad.» 


(«Asi sube el Capitân, con el alma cargada de amargura, hacia 
la ultima etapa de su calvario. 

»En la noche del 29 al 30 de noviembre de 1938, una seudo- 
oficialidad sin Dios y sin ley, una seudo-oficialidad extraia a las 
aspiraciones legitimas de la estirpe rumana, capitaneada por el 
rey Carol II y su manceba Elena Wolf (Lupescu), consuma el ulti- 
mo acto de la gran infamia, de la mâxima infamia quiză, inscrita 
en los anales de este funesto reinado. Corneliu Zelea Codreanu, 
junto con otros trece camarndas suyos, jiguras proeminentes del 
Movimiento Legionario, son asesinados.> 

Un aîio mis tarde, el 22 de septiembre de 1939, el satinico reina- 
do desencadenară las matanzas en masa para aniquilar la Legin 
del Arcângel Miguel y todo el edificio creado por Corneliu Zelea 
Codreanu, 

Colocamos en este libro como en un Santuario de los siglos 
rumanos aquellos nombres escritos. con sangre_martiria!,) 


(«Diario de Jilava». Ed. en Barcelona, 1952.) 


[ile 


4 NOS ÎN d DOR SACRIFICIO DEL 
A VEINTE ANOS DE UN ATERRA 
MOVIMIENTO LEGIONARIO RUMANO 


En el umbral del siglo XX; cuando todos los rumanos estâbamos 
hechizados ante un milagro historico que por segunda vez en dos 
milenios se producia: Rumania reintegrada en las. fronteras de 
Dacia ; cuando entonces la primera linea de resistencia para la de- 
fensa cristiana contra las hordas rojas de Anticristo, con esto se 
organizaba, en aquel momento fecundâ el espiritu del Arcângel 
Miguel, pensamiento de veneraci6n y suprema entrega, en el alma 
de un hijo del Pueblo Rumano: Corneliu Zelea Codreanu. . 

Solo, partiendo de abajo a la conquista por el sacrificio del 
alma de una naci6n entera, su gigantesca realizacion es inconcebi- 
ble sin la ayuda de su celeste Patron. realizacion en todos los planos 
de la vida &tico-social, penetrândola con el mâs humano naciona- 
lismo y con un autântico eristianismo, pues lo llevo hasta sus ulti- 
mas consecuencias. 

Nosotros, legionarios suyos, soldados de la Legion Arcângel Mi- 
guel, el Movimiento espiritual y politico que fund6. confesamos que 
le debemos toda nuestra configuraci6n moral. EL no ha venido 
repentinamente, como un rayo que ciega los ojos para espantarnos, 
sino imperceptiblemente, como un ensueiio en el sueiio de nuestros 
pecados. Y partid de alli, de abajo., con nosotros, creciendo €l 
tambi6n con nosotros, paulatinamente, esperando que nos desper- 
temos solos en el ultimo toque del remale en nuestro carăcter, en 
nuestro ser moral. 


te 77) AR 


Li 


Li 


No podia hacer mâs un hombre no vestido en el traje sacerdo- 
tal para ayudarnos, para que, ayudândonos, ayude a la lglesia 
Cristiana. 

Si ha pecado €l tambicn, pues era hombre, era un simple hom- 
bre; pero a este simple hombre, una generaciân de un pueblo de 
veinte millones de almas le debe todo el cambio de su modo de 
ser, hacia un destino profundamente €tico. 

Corneliu Zelea Codreanu. como para organizar una posicion 
avanzada de sacrificio en contra de la invasion del colectivismo 
ateo, arranc6 de nuestro ser el vestido del aislamiento, y sin envol- 
vernos en el turbio remolino del fanatismo, nos vistio el alma en la 
transparencia infinitamente honda y serena de una espiritualidad 
esencialmente cristiana que reconcilia la autoridad y la libertad en 
el acto de la disciplina voluntaria fundamentada en el amor. en la 
conciencia del hombre verdadero. del «hombre nuevo». como decia 
€l, empleando la terminologia del Apâstol San Pablo. 

Asi vibro en su fuego interior una generaciân dando un ideal 
contorno a la individualidad arrancada del egoismo y de aquella 
fatalidad absurda por la cual la masa extiende su dominio sobre ei 
hombre. Este es el aspecto principal de la revoluciân que Codreanu 
realizo en el nombre de San Miguel Arcângel. 

Se entiende muy bien porque todas las fuerzas ocultas de Luci- 
fer se dirigieron contra €l para destruirlo. 

En un mundo como el judiomasânico en que las victorias nacen 
del câlculo de la aniquilaciân fisica de los adversarios, cruel ame- 
naza resond sobre el pais rumano, el 30 de noviembre de 1938 y 
el 22 de sepliembre de 1939, el asesinato de Corneliu Zelea Co- 
dreanu y mâs del medio millar de los mejores de sus legionarios. 

Fracasado el intento de abrir al Comunismo la puerta oeciden: 
tal de Europa por la guerra civil de Espaha, intentaba ahora la 
Masoneria asegurarle la entrada oriental: Rumania. Desde mucho 
antes terabajaban para esto Litvinov , el ministro de Stalin. junto 


con Nicolae Titulescu, presidente de la Sociedad de las Naciones 


y ministro de aquel Herodes moderno, el rey Carol II. 

La Masoneria y el Comunismo, ayer como hoy dia, se compe- 
netraban y se ayudaban mutuamente por todos los medios que con- 
vienen, democrâticos o dictatoriales, guerra o coexistencia; pues 
eran hermanos, hijos historicos del mismo Judaismo internacional, 
de la misma diaspora que, de dos mil aîios, ocultamente, no hace 
măs que perseguir en las almas de las naciones la misma sombra 
de la Cruz del G6lgota. 

Hoy dia, del sombrio crepusculo en que fu€ arrojado el Pueblo 
Rumano, como para expiar su credulidad en aquel mundo de poli- 
ticismos satanizados, del desierto rojo derramado sobre sus aspi- 


aa [e 


e como un fulminante recuerdo, 


raciones, un rayo de esperanza ca i 
y uramento de lucha: el sacrificio 


como una renovacion de anliguo ] 


aterrador de hace veinte aios. : leu i 
Sea este libro un mausoleo del corazon cristiano, en cuyas pa- 
mbres escritos con sangre de 


i inolvidables los no 
ginas descansen inolvida Cale Oua 


aquellos heroes que dieron tan serenamen 


1 de Dios. 
en el nombre del Angel de Dio iaht 19150: 


| 
| 


CĂZUȚI PENTRU LEGIUNE SAU MORŢI ÎN CREDINŢĂ 
LEGIONARĂ 


PREZENT 


Să vă umleți inimile de foc şi de hotărâre în lupta grea și dreaptă în care 

v'aţi încleștat și din care avem cu toţii poruncă de a ieși: biruitori sau morţi. 

La voi mă gândesc când scriu. La voi, acei care veți trebui să muriţi, primind 

cu seninatatea strămoșilor Thraci, botezul morţii. Și la voi acei ce veţi trebui 

să pășiți peste morţi și mormintele lor, ducând în mâinile voastre steagurile 
triumțătoare ale Românilor. 

Corneliu Zelea Codreanu. 


Căpitanul după deshumare 


Cimitir de legionari adunaţi din gropile comune. 


CUVÂNTUL DE PESTE MORMÂNT AL CĂPITANULUI 


. «Suntem adunaţi cu toţii la mormântul celei mai mari iertfe 
legionare, în ajun de a pleca la luptă pentru credința noastră. 
pentru viitorul de dreptate și mărire a acestui neam și pentru 
asigurarea propriului nostru viitor în ţara noastră. 

Nu avem a adresa nici un manifest poporului român... 

Manifestul nostru este această uriașă jertfă a generaţiei noastre. 
acest mormânt al camaradului și fratelui meu Moţa. al camaradului 
și fratelui nostru Marin. 

Mai mult decât aceasta, generaţia noastră nu mai are nimic de 
spus poporului român. nici acum și niciodată. 

Manifestul nostru e mormântul lui Ciumeti şi a celorlalți căzuţi 
dintre noi. 

Manifestul nostru este toată suferința pe care am suportat-o timp 
de aproape 15 ani în văzul țării întregi. fără a fi dat exemplul celei 
mai mici abateri dela linia credinţei noastre, suportând toate 
umilințele la care am fost expuși de către acei ce rând pe rând s'au 
așezat deacurmezișul acestui neam. 


75 — 


Ei au vrut să ne nimicească, întrebuinţând uneltirea, trădarea. 
bani şi violenţa. A i 

Şi ne-au împins în dilema: ori de a capitula, ori de a ne deschide 
drumul înainte prin violenţă. : 

Deaceea, astăzi când o nouă luptă se deschide, în care lumea va 
veni cu manifeste şi programe, noi venim cu rănile noastre din 
suflet şi de pe trupuri sărace, venim cu mormintele noastre. 

În noua luptă peste vechile răni, ne așteaptă alte răni, şi 
iată că în curând ne vom despărţi şi nu se mai știe, dacă ne vom 
reîntoarce toţi înapoi, dacă unii dintre noi nu se vor aşeza in 
continuarea acestor morminte. 

Acestea ne sunt perspectivele și în faţa lor cuvântul meu de 
ordine este: 

Niciun compromis, niciun pas înapoi!» 


E 


PREZENŢA GĂRZII DE FIER ÎN RĂSBOIUL CIVIL 
DIN SPANIA 


Decembrie 1936 - lanuarie 1937 


ION 1. MOŢA 
VASILE MARIN 


În toamna anului 1936 răsboiul civil din Spania între comunismul 
ateu şi apărătorii crucii era în plină ardere. 

lon. |. Moţa, se prezintă Căpitanului şi îi cere aprobarea să 
meargă pe front în Spania cu o echipă de legionari unde să marcheze 
prezența Gărzii de Fier în lupta naționalistă și creștină contra 
Internaționalei roşii. 

Căpitanul admite cererea primului său sfetnic, fixând însă ca 
termen de prezenţă în luptă pentru această echipă legionară treizeci 
de zile. 

În acest timp echipa a trecut prin cele mai grele situaţii de 
luptă şi a avut un rănit. 

Poziţia tactică a unităţii din care făceau parte nepermițând 
însă retragerea lor după treizeci de zile, au continuat lupta. 

În această a doua fază de luptă, la 13 lanuarie 1937, Lon LI. Moţa și 
Vasile Marin pe hotarul satului Majadahonda sunt loviți de un 
obuz și cad ca doi eroi la mitralieră. 


E 7 


aa 


PENTRU ZIUA 
de 
13 IANUARIE 


Camarazi, 

Se apropie ziua marei jertfe. Pe vremea aceasta acum un an 
Ion Moţa şi cu camaradul său Vasile Marin se pregăteau de moarte. 

În această zi în sufletele lor se juca o tragedie îngrozitoare. UV 
furtună de dureri. Ruperea pentru totdeauna de copiii tăi, de soţie, 
de părinţi, de toţi cei dragi. de viață, de soare, de ţărâna înde- 
părtată a pământului țării tale. 

La mii de kilometri distanţă de toţi ai tăi nu ai pe nimeni 
lângă tine în ceasul morţii. 

Maţa a presimţit apropierea acestui tragic moment. Sufletul său 
a fost cuprins în ultimele zile de grija şi de dorul copiilor săi, de 
dorul celor de acasă. 

Un val de nesfârșită durere i s'a coborât în suflet. 

Aşa a murit Ion Moţa la 13 lanuarie 1937 la Majadahonda. 

Jertfa lui e uriașă pentrucă Dumnezeu i-a smuls-o însoțind-o de 
toate durerile omeneşti posibile. 

Şi durerile jertfei lor se întind mai departe, mereu mai departe, 
pentrucă noi cu inimile sfâșiate, îi căutăm mereu, plângem mereu 
după ei. 

Generaţia noastră de luptători a pierdut tot ce avea în mijlocul 
ei mai curat, mai bun şi mai nobil. 

Oare această mare. uriaşă jertfă, cu toate durerile ei, nu va fi 
socotită de nimeni în mijlocul națiunii noastre? 

Iubiţi camarazi, legionari din toată țara. apropiaţi-vă cu 
sufletul curat de sfânta jertfă adusă pentru Hristos de Moţa și Marin 


BI ps 


la Majadahonda. Luaţi măsuri ca pretutindeni acedstă zi să fie pe- 
trecută în post negru şi rugăciuni la Biserică. 

Faceţi în această zi Rugăciuni pentru toți morţii noştri aşa după 
cum a lăsat Moţa testamentul său: «Doresc să fiu înmormântal 
alături, împreună cu toți camarazii mei căzuţi în lupte pentru 
credința legionară.» 

Rog ca această zi să treacă fără parăzi, fără sgomote şi [fără ieşiri 
care să tulbure măcar. prin preocupare, adânca durere şi jale a 
sufletelor noastre. 

Nu ieşiţi cu manifestări în lume, ci fugiţi de lume, strecuraţi-vă 
în aşa fel ca lumea să nu vadă. 

Să trăim această zi în noi, citind ce ne-a lăsat Moţa şi numai în 
noi. Nimic să nu ne preocupe din tot ceeace ar putea să [ie în afară 
de noi. 

Legionari. rugali-vă şi postiți până în ultimul sat.» 


8 Ianuarie 1938 Corneliu Zelea Codreanu 


e 


= 


TRUPURILE MARTIRILOR TĂI. ARHANGHELE! 


MASACRUL 


săvârşil de un rege păgân 


Când lumea veche sărea asupra legionarilor. bătându-i şi rănin- 


du-i, Căpitanul dădea această ripostă: un cămin pentru cei răniţi. 


EL a mers atunci și mai departe şi a spus: 


«DACĂ NE VEŢI OMORI VOM CREA UN CIMITIR LEGIONAR» 
6 


ASASINATUL DIN PĂDUREA ȚÂNCABEȘTI 
29-30-X1-1938 


Căpitanul: Corneliu Zelea Codreanu 


Nicadorii: Constantinescu Nicolae Niki 
Caranica lon lancu 
Belimace Doru 


Decemvirii: Bozântan losit 
Caratănase lon 
Curcă Ștefan 
Pele lon 
State Gr. Ion 
Atanasiu lon 
Bogdan Gavrilă 
Vlad lon Radu 
Georgescu Ştefan Fane 
Trandafir Ion 


e 


* În închisoarea din Râmnicul Sârat domnea. printre santinele 
şi jandarmi și până sus la conducere, o enervare crescândă. 

Venise ordinul. 

Undeva la orizont, soarele şi pământul căpâtau culoarea rubinu- 
lui, se înroşeau mai înainte de a fi curs sângele eroilor. 

Au râspuns. în faţa unui odios ofițer de jandarmi. Scarlat Ro- 
şianu, comandantul legiunei jandarmilor din R. Sârat. care le striga 
numele, cu toţii. 

Aspru, puternic, parcă poruncitor: Prezent! Prezent pentru vea- 
curi, prezent pentru Dumnezeu. prezent şi pentru Neam și pentru 
întregul neam sărac, prezent pentru țăran și pentru toţi țăranii gliei 
românești, prezent pentru CRUCE-—dar prea puţin prezent pentru 
clipa aceia. Nu era decât o formalitate, dar glasul lor de tunet a 
sunat atât de strabâtător încât toate sentinelele și toţi ofiţerii s'au 
cutremurat. Și zidurile reci și apoase ale închisorii dela Râmnicul 


E 9 3 E 


SĂ 


Sărat, au vazut, atunci, cum legaţi tedelea Capitan cei fani 
soldaţi ai lui, cu toţii cei mai buni şi mai mari soldaţi ai lui Dum- 


nezeu: NICADORII şi DECEMVIRII. 


MÂRTURISIRILE ASASINULUI CAPITANULUI 


Am plecat în noaptea aceea din București, cu două mașini dube 
dela Pretectura de Poliţie. Eram însoţiţi de maiorii de jandarmi Di- 
nulescu şi Macoveanu. 

Ajunşi la Râmnicul Sărat, am tras la Legiunea de Jandarmi. 
Aici maiorii Dinulescu şn Macoveanu au luat contact cu maiorul 
de origine evreu, Scarlat Roşianu, Comandantul Legiunii de Jan- 
darmi din Râmnicul Sarat. 

Imediat ne-am întors spre București. 

În lipsa unui ordin precis (sau poate că intervenise vreo modi- 
ficare) jandarmii n'au mai luat pe legionari. 

Ajunşi la închisoare, am fost bâgaţi toţi jandarmii în maşini, dar 
în acelaș timp soseşte din urmă maiorul Dinulescu care ne-a dat 
ordin răstit: Inapoi la Râmnicul Sarat. 

Ne-am întors dar ne-am oprit în comuna Bâlţaţi la câtiva Km. 
de R. Sărat, unde am fost cantonaţi pe timpul nopții. Aici ni Sa dat 
vin de bâui, ţigări scumpe şi gustări alese. 

În zorii zilei am pornit spre Râmnicul Sarat. 

Ajunşi la închisoare, am fost băgaţi toţi jandarmii, într'o celulă, 
unde maiorii Dinulescu şi Macoveanu ne-au dat instrucţiuni asupra 
modului cum avem să executâm pe legionari. 

Punând în genunchi pe şoferul mașinii, i-a aruncat un ștreang 
după gât pela spate, arătând cât de ușor se poate executa astfel. 

Totul a fost gata în câteva minute. Jandarmii au ieșit apoi câte 
unul afară, în curtea închisorii şi fiecâruia i s'a dat în seamă un 
legionar. 

Mie mi-a dat pe unul mai voinic, mai înalt. Am aflat mai târziu 
că acesta cra Câpitanul, Corneliu Zelea Codreanu. 

l-am dus apoi la maşini. Aici, legionarul era legat cu mâinile 
de bancă la spate, iar cu picioarele de partea de jos a bâncii din 
faţă, în așa fel ca să nu se poată mişca nici într'o parte. nici într'alta. 

Aşa au lost legaţi zece legionari într'o mașină și patru în ceu- 
lalta. 

Eu am fost în prima mașină, în cea cu zece legionari, în spatele 
Capitanului şi fiecare jandarm era așezat în spatele legionarului 
ce-i fusese încredinţat. 

În mâini aveam ştreangurile. 


E Co A e 


Am pornit. În maşina mea era maiorul Dinulescu, iar în cealaltă 
maiorul Macoveanu. 

Era o tăcere de mormânt, căci n'aveam voe sâ vorbim nici noi 
între noi jandarmii, și nici legionarii, între ei. 

Ajunşi prin dreptul pâdurii Ţâncâbești, maiorul Dinulescu, care 
stabilise cu noi, printr'un cod de semnale, momentul execuţiei, a 
aprins la un moment dat lanterna, stingând-o și aprinzând-o iarâşi 
de trei ori. 

Era momentul execuţiei, dar nu știu de ce n'am executat nici 
unul. Atunci maiorul Dinulescu, a oprit maşina, s'a dat jos şi sa 
dus la maşina din spate. Atunci maiorul Macoveanu fusese mai 
autoritar, legionarii erau executaţi. 

Căpitanul și-a întors capul puţin câtre mine, şi mi-a șoptit: 

Camarade, dă-mi voe să le vorbesc camarazilor mei... 

Dar în aceiași clipă, mai înainte ca el sâ-şi fi terminat această 
rugăminte, maiorul Dinulescu a pus piciorul pe scara maşinii și 
pâşind înâuniru cu revorverul în mână a rostit printre dinţi: 


EXECUTAREA! 


La aceasta jandarmii au aruncat ştreangurile. Ultimul lor cu- 
vânt de rugăciune? de chemare? de blestem?—le-a fost strivit în 
gâtle). 

Ștreangurile îi sugrumase. 

A fost un mugel şi un horcâit, întrerupt din adâncul fiinţei lor, 
apoi o linişte de mormânt. 

Cu perdelele trase, maşinile şi-au continuat drumul până la Ji- 
lava. 


LA JILAVA 


Când am ajuns—continuă Sârbu—erau orele 7 dimineaţa. Aici 
ne aşteptau: Colonelul Zeciu, Dan Pascu, Comandantul închisorii. 
Colonelul Gherovici, Medicul Legist Lt. Colonel Ionescu şi alții. 

Groapa era făcută. 

Traşi din maşină, legionarii au fost aşezaţi apoi cu faţa în jos şi 
împuşcaţi în spate, pentru a se simula astfel împușcarea pe la spate, 
în timpul evadârii de sub excortă. 

După aceasta au fost aruncaţi în groapa comună. 

La câteva sâptâmâni însă, aceiaşi jandarmi, tot noi, am fost 
aduşi din nou la Jilava şi desfăcând groapa, am aruncat peste ei o 
soluţie disolvantă și arzătoare, 15 damigene de vitriol. 


SETI 


— 


ALTE AMANUNTE 


Vroiau să şteargă orice urmă, lasând să se SL ele ddr 
că au dispârut peste graniţă, așa cum începuse să creada loarte 
multă lume... N, ai 

După aceasta jandarmii au fost puși sa dea dec TENE. ia 
că legionarii fugind de sub excortă, au fost împuşcaţi. | Nu îi Tia 
contra lor nicio sentință de condamnare la moarte. Căpitanul în 
urma unui proces înscenat din umbră de regele Carol N, fusese 
sondamnati.dinc ordin. la10: ani închisoare pentru 1Nvinuiri anven 
tate și îşi executa ca şi ceilalți legionari pedeapsa.] A 

Era o declaraţie stereotipă, pe care colonelul Zeciu le-o daduse 
spre model tuturor. ” Mm. 

Apoi, jandarmii au fost adunaţi într'o încâpere a închisorii Ji- 
lava unde colonelul Zeciu le-a ţinut un discurs spunându-le : 

V'aţi făcut doar datoria, voi nu sunteţi asasini de rând. , 

La câteva zile după aceasta, Sârbu a fost chemat în cabinetul 
Colonelului Gherovici, care văzându-l, i-a spus: 

Tu eşti voinic, ai fi putut omori trei deodata... : ţ 

L-a întins apoi o hârtie pe care avea să o semneze, spunând câ a 
primit suma de lei 20.000 drept ajutor de boala. 

Nu sunt bolnav, d-le colonel, spune Sârbu c'a răspuns. 

Mă Sârbule, nu vezi cât arăţi de râu şi să-ți păzeşti gura, căci 
altfel ţi-o astup cu pământ, arâtându-i cu mâna un revolver «Mau- 
ser» de pe birou. 

Şi i-a întins banii... 

Sârbu a fost trimis apoi ca şi ceilalţi jandarmi în concediu. 


Mâărturisirea plutonierului asasin Sârbu ne-a sfâșiat inima, ne-a 
înlăcrimat ochii, ne-a încleștat pumnii. 

Doamne, iartă-ne dacă ne zguduie chinuitoarea și vecinica ne- 
deslegată întrebare: Cum de s'au putut petrece aceste fară de legi?... 

Frate român şi camarade câlit în suferinţă, fii dârz, luptă înain- 
te și crede în Învierea Neamului. 

Justiţia ţării, justiţia României legionare—va pedepsi pe toţi 
tâlharii şi pe toți ucigașii. 


() «BUNA VESTIRE» (9-X1-1940): 


DESTAINUIRILE CELUI CARE A EXECUTAT ALATURI 
DE COMPLICII SAI, ORDINUL POLITIC DE ASASINARE 
A CAPITANULUI 


Zi E fe 


ASASINAȚI LÂNGĂ SOMEȘENI - CLUJ ÎN NOAPTEA DE 
2-3 Decembrie 1938 


1. Făgădaru Nicolae (Advocat) 
2. Petru lon (Muncitor) 
3. Bică Ananie (Mecanic) 


Poliţia de stat ea însăși îngrozită de asasinarea Căpitanului şi 
temându-se de o revoltă în Clujul Universitar şi legionar. pentru 
intimidare, a treia zi după uciderea Căpitanului, scoate din celulele 
lor pe aceşti trei legionari, cari se găseau în închisoarea din Cluj, 
îi duce în plină noapte la marginea orașului unde sunt împuşcaţi 
de, brigada mobilă din Bucureşti, condusă de ofițerul Vulpescu, 
brigadă ce-şi făcuse o specialitate din a asasina legionari şi care 
stătea direct sub ordinele ministrului-călău Armand Călinescu. 

Înainte de asasinare avocatul Făgădaru a fost groaznic schin- 
giuit ; i-au zdrobit testiculele, pentruca să-l facă să spună unde este 
Șeful Mişcării. â 


Nimeni nu știe ce s'a petrecut cu cadavrele lor. 


Cai OTE a 


ASASINAȚI LÂNGĂ HUEDIN-CLUJ ÎN NOAPTEA DE 


13-14 Februarie 1939 


Fleschin Petre (student) 
Hodrea Aurel (profesor) 
Stănescu Petre (student) 
Popa on (muncitor) 

Borzea Dumitru (Ofiţer) 


APA DW = 


În toamna anului 1938, în teatrul din Timişoara, avea loc o 
reprezentaţie dată de o trupă de artişti evrei, împrejurare ce a 
atras mulţi evrei printre auditori. A 

În cursul reprezentaţiei se aruncă o grenadă în mijlocul sălii, 
dela galerie, explodarea căreia neavând nici o urmare serioasă. 

Poliţia bănueşte și arestează pe acești camarazi. Pe Fleschin 
Petre îl schingiuiesc amarnic; apoi sunt uciși în disprețul oricărei 


forme judiciare. 
++ 


6. Gruiţă Victor (elev) 
7... Borzea Zenovie (ofiţer) 


În luna lanuarie 1939, cineva a aruncat două grenade în Sinagoga 
din Alba Iulia. cauzându-se doar o neînsemnată daună materială. 
Pe simplă bănuială poliţia arestează pe acești doi legionari și 
fără nici o judecată care să constate dacă au sau nu vreo legătură 
cu fapta ce li se imputa, sunt asasinați odată cu camarazii de mai sus. 


=—05 = 


ASASINAȚI LA 
17-18-11-1939 * 


Nadoleanu Enache (medic). 
Popovici Dragoș (student). 
Bălău Octavian (student). 


ICR CR i 


? EI . . . 

S'a presupus că acești camarazi ar fi transportat arme la 
Bucureşti cu scopul de a fi întrebuințate într'un pretins atentat 
contra lui Armand Călinescu. 

Pe baza acestei simple bănueli au fost arestaţi şi schingiuiţi în 
beciurile poliţiei până la desfigurare şi-apoi au fost asasinați fără 
ca vreo instanță judecătorească să fi dat o sentinţă de condamnare 
contra lor. 

Cadavrele lor au fost aruncate în crematoriu. 


* (Au fost în total şapte inși. Numele celorlalți patru ne-au lipsit 
la încheierea cărții.) 


= 100 = 


ASASINAȚI ÎN PIAŢA ELEFTERIEI DIN BUCUREȘTI LA 
21-1X-1939 


Dumitrescu Miti. 
Ionescu lon. 

Isaia Ovidiu. 
Moldoveau Nelu Ion. 
Paraschivescu Gheorghe. 
Popescu Cesar. 
Stănciulescu Marin. 
Popescu Traian. 

Vasiliu lon Jean. 


sean 


La 21 Septembrie 1939, ora 13, acest grup de legionari a îm: 
puşcat pe Ministrul asasin Armand Călinescu din ordinul căruia au 
fost ucişi Căpitanul. Nicadorii şi Decemvirii fără ca să existe contra 
lor o sentință condamnatoare la moarte. 

După împușcare ei pătrund la postul de radio şi informează 
ţara începând cu următoarele cuvinte: «ne-am făcut o datorie 
dureroasă din a pedepsi pe călăul Căpitanului...». 

Se lasă apoi arestaţi și sunt duși în piaţa indicată unde pe loc 
şi fără nici o judecată sunt masacrați iar trupurile lor sunt lăsate 
în văzul lumii vreme de trei zile. saci 


Er 0 (pe 


ASASINAȚI LA ÎNCHISOAREA DIN R-SĂRAT ÎN NOAPTEA DE 
21-22.1X-1939 


1.  Clime Gheorghe (Inginer). 

2. Cantacuzino Alecu (Avocat). 

3. Totu Nicolae (Avocat). 

4. Tell Alexandru (Avocat). 

5 Furdui Gheorghe (Doctor în teologie). 
0. Dobre Banică (Licenţiat). 

7. Polihroniade Mihail (Avocat). 

8. Craja Paul (Medic). 

9. Simulescu Sima (Profesor). 
10. Apostolescu Gheorge (Comerciant). 
11. Istrate Gheorghe (Licenţiat). 

12.  Banea Ion (Avocat, Medic). 

13, Serafim Aurel (Inginer). 


După condamnarea Căpitanului, se înscenează un al doilea 
proces; în el se urmăreşte acum condamnarea celor pe care guver- 
nul îi socotea în Statul Major al Mişcării Legionare. 

În vederea acestui proces, la 18-VI-1938, sunt aleşi şi scoși din 
lagărul de concentrare Ciuc —unde se găseau arestaţi peste două 
sute de legionari— un grup de 19: cei doisprezece de mai sus (mai 
puţin Banea lon), plus Vasile Cristescu (ucis în Ianuarie 1939), 
Eugen Ionică, Traian Cotigă (uciși la Brașov) şi alți patru legionari. 

Procesul «celor 19» s'a judecat cu uşile închise. Acuzarea era 
aceeaşi ca şi în procesul Căpitanului. Condamnarea: 7 ani în- 
chisoare. 

Pe când îşi executau această nemeritată pedeapsă, în noaptea 
de 21-22-1X-1939, sunt târâți pe rând în curtea închisorii şi asasinați. 

Pe Dl Inginer Clime, înainte de a-l asasina, călăii l-au desfigurat 
în schingiuiri pentruca să smulgă dela el declaraţia că ar fi dat 
ordin să fie împușcat Armand Călinescu. 

Pe Gheorghe Apostolescu nu l-au atins gloanţele. A stat însă 
întins pe pământ lângă ceilalţi camarazi iar dimineața când au 
venit călăii să le ridice cadavrele a începul să strige: ajutor! Câteva 
gloanţe, acum țintite bine, l-au doborit şi pe el la pământ. 


a 20 pp 


ASASINAȚI LA SPITALUL MILITAR DIN BRAȘOV ÎN 
NOAPTEA DE 21-22-1X-1939 


Cotigă Traian (Avocat). 
Ionică Eugen (Inginer). 
Şiancu Emil (Ofiţer). 

Pihu Grigore (Licenţiat). 
Șușman luliu (Funcţionar). 
Herghelegiu lon (Avocat). 
Proca Gheorghe (Funcţionar). 


a oua 


Când un legionar ce se afla în vreo închisoare, prin beciurile 
poliţiei sau în vreunul din lagărele de concentrare, era total sleit de 
boală sau de răul tratament, când adică era cu un picior în groapă, 
abia atunci era dus întrun spital. 

În această situație se găsea acest grup de camarazi internaţi în 
spitalul Militar din Braşov. In acea noapte de sălbatecă furie au 
fost treziţi din somn şi așa bolnavi cum erau au fost încărcaţi într'un 
camion şi duşi în direcţia Râşnov. 

Lângă o pădure maşina se opreşte. Bolnavii sunt daţi jos. 
Trupurile lor istovite au fost legate cu funii cum ai lega un snop de 
grâu şi-apoi asasinați. 

Herghelegiu lon reuşeşte să se desfacă din legătura comună 
şi prin întunerec se retrage în pădurea din spatele lor. Când să le 
încarce cadavrele, asasinii constată că unul lipşeşte. 

Vreme de o zi fu căutat. Seara la radio. se promite recompensă 
persoanei care-l va preda poliţiei viu sau mort. In cele din urmă, 
descoperit întrun copac, a fost împușcat și dus lângă ceilalți 
camarazi ai lui în piaţa orașului unde au stat expuși două zile. 


O = 


Ei di 


Sa la LU E A GRID DE CONCENTRARE CIUC ÎN 
EA DE 21-22 Septembrie 1939 


Bene, Constantin (student), 


l. 
zi pici, Ovi ie (E cai 23. Miter, on (student). 
3 Ovic 24. N irgil. (5 
i i iodenţ)e 25, ce-a Al d = nea da 
i uhai, Vasile (funcţionar). 3 za i 
5. atita Marius (student). Za ere ape id Na 
“ ; 4 E 
S Co Col 28. Popescu, Marin (student). 
A irapar in, Cozmin (student). 29. Popescu, B. Anton (funcționar) 
a fe Ghiţă (student). 30. Prodea, Nicolae (muncitor) 
i Caiet Daia (medic). 31. Rădulescu, Virgil (ziarist) j 
D. orbeanu, Vasile (student). i ; i i ia 
II. Dobra: Liviu (student). sa A sia ir eu mei 
12. Dorea, Afil Ă rare 
is ca ca E on) (studenv). j 34. Stegărescu, Ctin (licenţiat) 
„ Ducaru, Dumitru (subinginer). 35. Strugaru, Nicolae (avocat) 
i Eee E (funcţionar). 36. Susai, Vasile (licenţiat). j 
e iz | PE 31. Teodorescu, Gheorghe (sculptor). 
S.iakilipove student). 38. Tiponuţ, Gheorghe (elev) 
12 Csi Florin. (ofiţer). 39. Lodan, Coriolan (student). 
tă Ciara, osif (student). 40. Ungureanu, Corneliu (licențiat) 
. Iordache, Nicoară (Asist. Univ.). 41. Ursu, Ion (student) 
ZI, Mycov schi, Ion „(stndent). 42. Vasiliu, IL. Gh. Calu (ofiţer) 
2 Micu i satana reci) 43. Vilmos, Adam (muncitor). 
.. Mincă, Ilie (ofițer). 44. Zanche, Petre (funcţionar). 


În dumineca Floriilor din 1938, vra 12, se fixează domiciliu for- 


țat pentru şefii de judeţe, grade şi funcțiuni legionare. După două 
zile, pe, provincii. sunt ridicaţi dela casele lor. Oltenii, ardelenii 
pe din munteni şi bănăţeni sunt duși la mânăstirea Bistriţa. Alei 
sa CA sa dt gpl Joia Mare o fac în tren. Nu ştiau unde îi 
vor op pre seară sunt coboriţi în gara Ciuc de unde în camioane 
inchise, sunt transportaţi spre clădirea unei foste şcoli la ce 4 Klm 
de gară. pe dreapta Mureșului, la picioarele Munţilor Ciucului. 

Acest grup de ce 50 inși, era primul care intrase în acest prim 
lagăr de concentrare. Au stat aci până la 25/X1/1938, când au fost 
mutaţi la Vaslui, al doilea lagăr înființat, în care la sosirea lor erau 
deja peste 50f legionari. 


SR () e 


Între timp lagărul s'a umplut din nou cu alţi legionari. Dintre 
aceştia, în acea noapte sângeroasă, cei 44 camarazi au fost treziţi 
din somn şi strigaţi de pe o listă de către un ofiţer. Li s'a cerut să 
se pregătească repede că trebue să plece în alt lagăr. : 

În faţa porţii de sârmă ghimpată s'a format coloana. La lumina 
lămpașelor au fost legaţi unul de altul de mâni cu funii. De jur 
împrejur încercuiți de agenţii-călăi pornesc spre drumul jertfei lor 
supreme. 

Înainte de ieşirea din lagăr camaradul lordache Nicoară, cel 
mai iubit de toţi pentru necuprinsa dragoste și bunătate ce revărsa 
în jurul lui, spune un «Tatăl Nostru». Apoi convoiul se pune în 
mişcare, cei rămași între sârme însoţindu-i cu privirile călăuzite în 
noapte de lumina lămpaşelor. 

Între tufăriile din apropierea lagărului îi aștepta mitraliera. Aci 
începu să se spună o altă rugăciune. Mitraliera însă n'a lăsat-o să 
se sfârşească. Oamenii Satanei nu voiau s'o audă. Cei 44 flăcăi-legic- 
nari-români se prăbușese, unul peste altul, ca stejarii frânţi de o 
vijelie. S'au frânt cu rugăciunea pe buze. Unul din ei mai putu 
striga într'o ultimă suflare: Trăiască Legiunea şi Căpitanul! 

Munţi Ciucului primeau salutul; iar ecoul acestuia le era unica 
mângăiere celor 44 de suflete de-acum încadrate în Legiunile 
Arhanghelului Ceresc, curate fiindu-le inimile, gândurile și faptele 
câtă vreme L-au servit pe pământ. Liniştea nopţii le este giulgiu. 
Această linişte, după încetarea mitralierei, mai fu tulburată de 
câte un foc de pistol al călăului agent care trăgea în acei cari încă 
nu încetaseră de a respira. 

Trupurile lor au fost lăsate pe loc două zile, timp în care lumea 
să vină să le privească. După ulouă zile au fost ridicaţi şi îngropaţi 
în satul apropiat, Topliţa. 


ASASINAȚI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 
ÎN NOAPTEA DE 21-22-1X-1939 


1, Antoniu, lon Pâsu (avocat). 17. Moraru, Alex. Bubi (student). 

2. Belgea, Lon (avocat). 18. Motoc, Mircea (student). 

3. Boboc, Constantin (student). 19. Nicolicescu, Gheorghe (inginer). 
4.  Borzea, Virgil (ofiţer). 20, Popescu, Spiru (student). 

5. Bujgoli, Spiru (student). 21. Popescu, Vasile (student). 

6. Busuioc, lon (student). 22. Recman, Gogu (student). 

7.  Calapăr, Mihai (student). 23.  Rosianu, Petre (inginer). 

8, Cârdu, Valeriu (poet), 24. Spânu, lordache (student). 

9, Clime, Traian (funcţionar). 25. Stahu, Teodor (avocat). 

10. Comănescu, Nicolae (student). 26. Şola, Stavre (student). 

11.  Danielescu, Josim (student). 27. Şupilă, Polisperhon (student). 
12. Dobre, lon Radu (STB-ist). 28. Teohari, Mircea (student). 

13. Dorin, Constantin (student). 29. 'Tucan, Boris (student). 

14.  Gârcineanu, Victor (avocat). 30. Tudose, Teodor (avocat). 

15. Goga, Mircea (student). 31.  Volocaru, Gheorghe (funcționar). 
16.  Maricari, Nicolae (ofiţer). 32. Zus, Radu (student). 


În lunca din faţa clădirii lagărului Vaslui, în acea noapte de 
sânge şi moarte, sunt duşi acești camarazi, în ultimul lor drum ce 
mai aveau de păşit în aceasta lume și în această ţară, atât de iubită 


de ei. 


Legaţi unul de altul cu funii de mâni, înconjurați de cei puşi 
să-i asasineze, sunt scoși din lagărul împrejmuit cu două rânduri de 
sârmă ghimpată şi duși spre locul unde îi aștepta moartea. 

Sublocotenentul-jandarm Cinghiţă, care mânuia mitraliera. în- 
cepe să-i rostogolească deavalma, unul peste altul. Lui Tudose 
Teodor gloanţele îi taie mânile. Simţindu-se deslegat de legătura 
comună mai are încă putere să fugă. Dar unde? Din urmă îl ajung 
călăii. Îl împuscă din nou și-apoi îl aruncă peste ceilalți camarazi. 

Vreme de două zile trupurile lor sunt lăsate în văzul lumii. 
Dascălii primeau ordin să aducă pe rând şcolile de copii ca să 
privească pe acești feciori transformați într'un morman de cadavre. 
Tinerele vlăstare plângeau și li se făcea rău văzând acest spectacol. 
Asttel voiau călăii să imprime teroarea în inima tânără a elevilor. 

După două zile abia, cadavrele au fost îngropate în cimitirul de 
animale din Vaslui. 


ASASINAȚI PE ] 


În zorii zilei d 


trecătorilor cadavrele a trei legionari, pe 
i-a ridicat din mijlocul familiilor lor, i 
cat, iar trupurile lor au fost lăsate ca 


trei zile. 


JUDETUL 


ARAD; Măduţă, loan; Bulboacă Ilie 
Ion; Julan, Ilie. 

ARGEȘ: Pielmuș, lon; Olteanu, Va- 
sile; Amzăr, Traian. 

BACĂU: Condopol, Mircea; Mandas- 
te, Alexandru; Antonovici, Ctin. 
BĂLȚI: Condratiuc, Alexe; Ursache, 

Victor; Gherman, loan. 

BIHOR: Cozma, Lazăr; Jude, Du: 
mitru. 

BOTOŞANI: Iftimuță, Vasile; Grigo- 
riu, Mihail; Mancoș, Gheorghe. 
BRAILA; Babătă, Teodor; Udrea, 

on. 

BRAȘOV: Faur, loan; Bordeianu, 
Ion; Papacioc, Radu; Nicolici, Ni- 
colae. 

BUZĂU: Voinea M. Constantin. 

CALIACRA: Caranica, Petre; Popes- 
cu, M. Gh.; Cavachi, Hristu, 

CÂMPULUNG: Irimiciuc, Valerian; 


Țăranu, Traian; Cozan, Luchian, 


— 96 


UDEŢE ÎN NOAPTEA DE 
21.22-1X-1939 


e 22 Septembrie 1939 fiecare judeţ prezenta 


cari poliţia, în plină noapte, 
i-a scos în stradă și i-a împuş- 
lumea să le vadă vreme de 


CARAȘ:  Barzac, Lazăr; Băleanu, 
Ion; Cerbu, Iancu. 

CERNAUȚI: Pisarciuc, Silvestru; Re- 
gwald, Francisc; Molotiuc Ion Va- 
sile, 

CETATEA ALBĂ: Vlădău, Ion; 
Păucă V. D.; Cuzoglu, Dam. 

Cluu: Duma, Iosif; Caranica, Ion; 
Mirea A. Ilie. 

CLUJ: Cuibuș, Petre; Eremia, Ni- 
colae. 

CONSTANȚA: Chivu, Ion; Chiriazi, 
Constantin; Mocanu Stoica Ion; 
Secăreanu, Ion, 

COVURLUI: Popa, Costăchel; Croi- 
toru, Tudor; Potolea, Spiru. 

DAMBOVIŢA: Niţescu, Petre; Lun- 
gu, Lon; Gălmeanu, Ion. 

DOLJ: HozarlescuN. Jie; Poenaru, 
Ilie; Ștefănache I. Ioan. 

DOROHOI: Surugiu, Gheorghe; Bar. 
bu, Gheorghe; Honceru, Ion. 

DUROSTOR: Nastu, Nicoale Cola; 
Mângăniță Costică; Memu, Nișa. 


FĂLCIU: Codreanu, lon; Nicolae, 
Emil; Croitoru, Vasile. 

GORJ: Şerban, Constantin; Muntea- 
nu, Ghoesghe; Motomancea, Gri- 
gore. 

HOTIN: Dobuleac, Vasile; Dubovin- 
schi, Teodor; Soroceanu, Dtru Ia- 
cob. 

HUNEDOARA: Popa, Petre; Cornea, 
Gheorghe; Sârbu, Nicolae. 

IALOMIŢA: Manolescu, Gheorghe: 
Constantinescu, C.; Badea, Traian. 

IAȘI: Dănilă, Nicolae; Leonid, Mi- 
ron; Bagdad, Elena. 

LĂPUŞNA: Diaconescu, Vasile; Flo- 
rescu, Sergiu; Palamarciuc, Ion. 
MARAMUREŞ: Butnaru, lon; Chi- 
rarliță, Dumitru; Belidoan, Mircea. 
MEHEDINŢI: Gheorghiu, Victor: 
Geacu Hristu Petre; Gheorghevi- 

ci, N. 

MUREȘ: Rusu, Jacob; Palotaș, Fran- 
cisc; Pădureanu, Nicolae. 

MUSCEL: Nerasan, lon; Stancu, Ion. 

NĂSĂUD: Tonea, Simion; Girigan, 
Cornel; Tolan, Alexandru. 

NEAMŢ: Malinici, Nicolae; Avăda- 
nei, Vasile; Vasile, Puiu. 

OLT: Găman, Nicolae; Mânzu, Du- 
mitru; Preda, Gheorghe. 

ORHEI: Zalupcescu, Grigore; Moca- 
nu, Andrei; Răileanu, Naum. 

PRAHOVA: Cojocaru, Alexandru; 
Filip, Dumitru. 


PUTNA: State, Vasile; Voinea, Ni- 
colae; Marin, Petre. 

ROMAN: Creangă, Vasile. 

ROMANAŢI: Niculescu, Gheorghe; 
Oprovici, Horia. 

SĂLAJ: Burcaș, Augustin. 

SATU MARE: Bozântan, Victor. 

SEVERIN-LUGOJ: Gălescu, Nicolae; 
Ghindă, Gheorghe; Sârbu, Damas- 
chin; Matici V. Marin. 

SOROCA: Levizchi, Ştefan; Ştiuca, 
Boris; Criclivoi, Azare. 

SUCEAVA: Raut, lon; Gemeniuc, 
Ion; Jitaru, Spiridon. 

TÂRNAVA MICA: Bârză, Gheorghe; 
Pruș, loan; Codrea, Nicolae. 

TECUCI: Căsăneanu, Gheorghe; Teo- 
dorescu, Spirache; Baciu, Vasile. 

TELEORMAN: Abagiu, Dumitru; 
Cristea, Aristotel; Toader, Dumi- 
tru. 

TIGHINA:  Heidenreze, Vladimir; 
Căldare. Constantin;  Caragancev, 
Ion. 

TIMIȘ TORONTAL: Udrea, Toader; 
Dragomir, Gheorghe; Cocora. Ale- 
xandru. 

TREI SCAUNE: Lascăr, Gheorghe; 
Vrânceanu, Gheorghe;  Caranica, 
Enache. 

TURDA: Cucerzan, Constantin; N 
chita, Augustin; Tcaciuc Ghiţă To- 
ceanu. 

VÂLCEA: Nicolaescu, Aurel; Diaco- 
nescu, Dumitru; Vasilescu, Nicolae. 


(Dra 


JILAVA PE MORMÂNTUL CĂPITANULUI îN 


Cage NOAPTEA DE 21-22-1X-1939 


1. Pop lon. student. 
2.  Lăscăianu Aurel, student. 


În luna Februarie 1939 are loc la Cluj marele proces pentru 
atentat contra profesorului Goangă. 

În proces sunt acuzaţi optzeci de studenți clujeni. Dintre aceștia, 
la 8-11-1939, au fost condamnaţi 9 inși în frunte cu Pop Ion şi Lăs- 
căianu Aurel, cari au fost condamnaţi la moarte. 

După opt luni dela pronunțarea sentinţei aceşti doi camarazi 
au fost scoşi din celulele lor, duși pe mormântul Căpitanului şi 
uciși. Trupurile lor au fost aruncate în crematoriu. 


= 90 == 


SUB NOUL PRIGOANE 


JUDECAȚI, CONDAMNATI ȘI EXECUTAȚI DE REGIMUL 
ANTONESCU LA 28 lulie 1941 


Zăvoianu Ştefan (Colonel în rezervă). 
Creţu Gheorghe (Licenţiat). 

Gheorghiu Vasile (Funcţionar CFR). 
Savu Constantin (Înstructor de sport). 
Tănăsescu lon (Funcţionar). 

Marcu Constantin (Învățător). 

Negrea Aurel (Electrician). 

Oprea Anghel Dumitru (Funcţionar). 


BANHABAIB—= 


În timpul biruinţei legionare din 1940-41 colonelul Ștefan Ză- 
voianu îndeplinea funcțiunea de Prefect al Poliţiei Capitalei. În 
această calitate fiind, este făcut răspunzător de actele unor subal- 
terni ai săi care cu ocazia deshumării trupului Căpitanului, cu 
ochii desprinşi din acele oase dizolvate de vitriol. au deschis uşile 
închisorii Poliţiei şi anticipându-se instanţelor Statului Legionar de 
atunci sancţionează în revolta lor pe cei vinovaţi de masacrarea 
Căpitanului și sutelor de legionari. 

Nu calificăm aceste fapte pentrucă ne lipsesc documentele cu 
rezoluţia Consiliului de Miniştri de atunci care a desbătut chestiu- 
nea în sedință specială. Atâta doar: 

Aceste acte nu aparţin Mişcării Legionare; în urma lor colo- 
nelului Zăvoianu i s'a declinat calitatea avută fiind înlocuit prin 
Comandantul Bunei Vestiri Radu Mironovici. 

Nu cunoaștem nici numele celor care au săvârșit acele acte. 
pentrucă colonelul Zăvoianu cât timp a stat în închisorile lui An- 
tonescu printre camarazii săi nu a vorbit nimănui despre cele în- 
tâmplate. Stim doar că cei șapte legionari de mai sus au fost jude- 
caţi și executați alături de el. 

Problema legalităţii legionare în acest caz lăsăm să o pună la 
limpul său Seful Mişcării Legionare. 

Noi cei care din proprie iniţiativă întocmim acest Memorial. 
nu putem însă să nu ne referim la nevinovăția colonelului Ză- 
voianu și la înalta lui ținută morală în fata tribunalelor care l-au 
judecat. 


— 101 — 


ăvoianu îşi ia răspunderea fapte- 
ndere însă numai din solidaritate 
față de martirii Legiunii, pentrucă acele fapte să fie aL asite. Masă 
tirii cer să fim solidari cu ei, adică să ne luăm asupră-ne povara 
actelor noastre; să nu cadă această povară in spatele ga anii; sa 
nu apese peste morminte tulburându-le muceniceasca liniște. 

Aceasta este linia nicadorică de comportare legionară. „A 

Este mobilul ce a determinat atitudinea colonelului Zăvoianu 
care după 21 Ianuarie 1941 a rămas în ţară să răspundă invinui- 
rilor unui uzurpator, generalul Antonescu, cel care în cămaşă verde 
primea defilarea cohortelor de legionari la Alba lulia în 1940, Și 
acum, în 1941, osândea în cartea «Pe marginea prăpastiei» până 
şi pe Căpitan sau pe Moţa. mp. 

Colonelul Zăvoianu îşi așteaptă moartea senin până în 28 lulie 
1941 când este executat. Această moarte rămâne pentru legionari 
ca un testament al curajului răspunderii, ce poartă pe el sigiliul 
sângelui unui Cavaler al «Ordinului Mihai Viteazu», care în su- 
blima lui generozitate de atâtea ori a salvat viaţa Căpitanului găz- 
duindu-] când era urmărit de călăi şi predându-se împreună cu el 
Justiţiei Țarii, fericit să împărtășească răspunderea și moartea ce- 
lui în care vedea redeșteptarea celor mai înalte năzuinţe ale nea- 
mului românesc. 


În mărinimia lui colonelul Z 
lor altora. EL îşi ia această raspu 


= Ip = 


MORŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE BUCHENWALD- 
GERMANIA LA 23 August 1944 


Zaharia Constantin (Licenţiat). 
Călin Constantin (Avocat). 
Voinea lon (Farmacist). 
Graur lon (Inginer). 
Papanace Gheorghe (Student). 


A ip e be mi 


În preajma Crăciunului anului 1942 o sutădouăzeci de legionari 
au fost ridicaţi noaptea din grupul ce se afla în Rostoek unde erau 
refugiaţi în urma prigoanei deslănţuită de Generalul Antonescu 
impotriva Gărzii de Fier. 

În primăvară a fost adus şi restul Grupului. 

Mişcarea Legionară în orice împrejurare şi-a afirmat și păstrat 
independenţa faţă de oricine şi a luptat mereu pentru conservarea 
şi apărarea intereselor patriei. 

Deaceea a fost înlăturată dela guvern şi din nou prigonită până 
chiar şi peste graniţe. 

Lagărul de concentrare Buchenwald stă mărturie. Aci. pe lângă 
celelalte, legionarii au suferit cel mai pustiitor bombardament ce 
se poate imagina. A fost o minune că dintre 350 inși. câţi erau 
îngrămădiţi pe un spațiu de 30/80 paşi, lipsiţi de orice adăpost, 
numai 5 morţi și 16 răniţi au avut. 

Şi'n acest loc şi-a lăsat Garda de Fier morţii ei. 

Când România a fost ocupată de comuniști şi Antonescu trădat 
de cei din jurul lui şi predat lui Stalin abia atunci li s'au deschis 
porţile lagărului. 

Fără nici o condiţie, 

În această independenţă totală față de cei cari le impuneau 
naţionalsocialismul când se repurtau victorii spre Stalingrad şi care 
acum le ofereau o ţară ocupată și pângărită de hoardele bolşevice 
legionarii au pornit pe singurul drum ce le mai rămăsese, singuri, 
puţini şi fără speranţe. Pentrucă lupta era pierdută. 

Un singur lucru mai puteau cuceri: OnGrea; onorea patriei 
trădate. 

Acesta este stindardul Armatei Naţionale pe care Garda de Fier 
a organizat-o la Viena în toamna anului 1944-45; și sufletul cu care 
legionarii —alături de ceilalți fraţi Români cari au înţeles sensul 
momentului— au luptat până în ultima clipă pe Oder, contra bolşe- 
vicilor, în cadrul regimentelor româneşti. 


— 103 — 


IL 


EXECUTAȚI DE REGIMUL COMUNIST LA 31-X-1953 


7.  Tartler Erich. 
8. Buda lon. 
Samoilă lon. 9. Dincă Gheorghe. 
Popovici Mircea. 10. Cârlan Aurel. 
Tolan Ion. ll. Lua 108 
i 12. osma lon. 
pă ea tla 13. Vlad Vasile. 


Tănase Alexandru. 
Golea lon. 


Pau 


La 23 August 1944 România trăia cele mai grele clipe ale isto- 
riei sale. Năvăleau peste pământul ei hoardele bolşevice. De-atunci 
robia roşie îi destramă fiinţa, prin foame organizată, prin câm- 
purile de concentrare și muncă forţată, prin temnițe și deportări. 

Mor plăeşii şi arcaşii lui Stefan cel Mare în cele douăsprezece 
judeţe înfometate ale Moldovei. Copiii se sting în braţele mamelor 
înebunite de spaimă. Migraţiunile foamei duc bolile dela un ca- 
păt la altul al Ţării. Închisorile gem. Condamnările și deportările 
îşi urmează cursul lor sistematic. 

Cine să-şi mai arunce ochii înspre această înspăimântătoare pri: 
velişte? 

Doar românii de peste hotare. Erau singurii care mai puteau face 
ceva. Dacă Dumnezeu îi aruncase în mijlocul altor neamuri și 
erau liberi, ei se ridicau până la gândul Lui: și în numele morților 
neamului ei îşi mărturiseau durerea; Durerea poporului român 
care-și pierdea viaţa. 

În aceste gânduri a trăit în exil legionarul Alexandru Tănase. 
Sbuciumul acesta, gândul de a face ceva pentru acel neam obidil, 
l-a îndemnat până la urmă să plece în țară. Astfel s'a constituit în 
echipă cu primii şase camarazi de mai sus si-a plecat în spirit de 
jertfă spre patria subjugată. 

După mai bine de doi ani de activitate în cadrul rezistenţei 
româneşti au fost arestați și executaţi de regimul comunist. 

Ceilalţi șapte au găzduit și ajutat pe cei sosiți ca apoi să moară 
aolaltă în numele și pentru libertatea poporului și patriei române 
sclavizate. Ț 


— 104 — 


LISTA MORȚILOR LEGIUNII 


cu datele personale 


«Cei ce-au căzul ucişi de gloanțele dușmane 
Păşesc în rând cu cei du rămas.» 


ABAJIU DUMITRU: Din Roșiori. Negustor. Şef de Plasă. Asasinai 
la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Teleorman. 
ACATRINEI DUMITRU: Din Cozănești-Dorna. Căzut pe frontul 

din Rusia în 1941. 
PADAMICU IANCU: Student. Executat la închisoarea Atena la 21- 
XI-1947. 

ALBU GHEORGHE: Din Putna. Țăran. Căzut pe frontul din Rusia. 

ALEXANDRESCU GH.: Muncitor. Instructor legionar. A activat în 
garnizoana Craiova. In 1941 stabilind că Aldea Matei, camarad 
cu el din 1938, era agent al poliţici, îl împușcă și-apoi se îm- 
pușcă şi el. 

ALEXANDRESCU MARIOARA: Din Focşani. Absolventă a şcoalei 
comerciale. Este ucisă de comuniști în 1944. 

AMBRUȘ IOSIF: Din Jam-Caraș. Student în drept la Cluj. A activat 
în Centrul Studenţesc Cluj. Căzut pe frontul din Rusia. 

AMZĂR TRAIAN: Din Argeș. Țăran. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
ceilalţi doi camarazi în judeţul Argeş. 

AMZA VICTOR: Căzut pe frontul din Rusia. 

AMZA 1ON: Din Covurlui ; căzut pe frontul din Rusia. 

ANAGNOSTU, NICOLAE: Elev. Executat în închisoarea din Atena 
la 21-X1-47. 

ANDREI PETRE: Din Cluj. Şofer. A activat în CML Cluj. Asasinat 
în luna Decembrie 1938. 

2 ANDREI COSTIN: Ofiţer de aviaţie. În 1938 a încercat să scoată cu 
avionul din ţară pe Victor Dragomirescu. Din pricina unui acci- 
dent nu a reuşit. Căzut într'un accident de avion în Argentina, 
în anul 1957. 

ANDRONIC GHEORGHE: Din Părteşti-Suceava. Teolog. A activat 
în Centrul Studenţesc Cernăuţi. Moare de TBC în 1936. 

ANTIPA N.: Din Bucureşti. Închis la Ciuc. Moare în închisoare ca 
urmare a răului tratament. 

ANTONIU ION PÂSU: Din Putna. Avocat. Fost Președinte al Cen- 
trului Studenţesc Bucureşti. Comandant legionar. Decorat cu 
«Crucea Albă». Asasinat la Vaslui la 21/22-1X-1939. 

ANTONIU GHEORGHE: Fratele lui Pâsu. Căzut pe frontul din 
Rusia. 


— 107 — 


JANTONOVICI ION: Student. Provine din PDC. În 1945 este paru- 
şutat în ţară. N 

ANDKIȚULU GHEORGHE: Din Codeni-Muscel. Fost Asistent al 
Proiesorului Sextil Puşcariu. Fost Şet de Grup la Facultatea de 
Litere Cluj. In procesul «Goangă» este condamnat la 25 ani 
închisoare. Moare pe frontul din Rusia facând parte din «Bata- 
lionul Sărata». 

ANTONESCU PETRE: Din Ploeşti. Ofiţer. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

ANTUNOVICI CONSTANTIN: Asasinat cu alţi doi camarazi în ju- 
dețul Bacău, la 21-22-1X-1939. 

ANTOHI ISICHIE: Archidiacon. Comandant legionar. Asasinat în 
Vinerea Mare 1939, lângă Tg-Ocna-Moldova, fiind scos din lagă- 
rul Ciuc împreună cu Mihalache lon. 

APOSTOL N.: Comerciant în Vatra Dornei. Mort în 1948. 

APOSTOLESCU GHEORGHE: Comerciant. A fost ridicat din lagă- 
rul Ciuc și dus la procesul «Celor 19». Asasinat la 21/22-1X-1939, 
la Râmnicu Sărat. 

APOSTOLESCU VIRGIL: Din Vălenii de Munte. Avocat în Ploești. 
Înstructor legionar. 

APOSTOLESCU FILIP: Din Silistra. Student. Mort de TBC în 1936. 
Tatăl său a fost funcţionar la Sinaia. 1 s'a făcut proces şi a fosi 
suspendat din serviciu sub motiv că stătuse de vorbă cu Nicadorii 
înainte de împuşcarea lui Duca. 

ARĂU GIOGA: Din Panduru. Ucis de comunişti în faţa casei lui. 

ARDELEANU CONSTANTIN: Căzut la Constanţa la 3 Septembrie 
1940. 

ARON VALERIU: Din Zlatna. Licenţiat. Fost funcţionar la Admi- 
nistratia Financiară din Timișoara. A fost închis în lagărele Ciuc 
şi Vaslui. Fost Inspector de Poliţie a Regiunei Banat. Împreună 
cu Necrelescu moare întrun accident de mașină în toamna 
lui 1940. 

ATANASIU ION: DecemviR. Student. Asasinat la 29/30 Novembrie 
1938 odată cu Căpitanul. 


XX 


«Toţi legionarii vor avea o singură părere, un singur gând şi un 
singur suflet. Deaceea trebue să aibă toți un Șef.» (18-32 c. s. c.) 


BABĂTĂ ION TEODOR: Din Brăila. Fost Şef al CML din Brăila. 
Asasinat cu alţi doi camarazi în judeţul Brăila la 21,/22-1X-1939. 

BACIU VASILE: Tecucean. Student. Instructor legionar. Decorat 
cu «Crucea Albă». La 21/22-1X-1939 a fost spânzurat în satul 
Iveşti, ca al treilea asasinat în judeţul Tecuci. 

BADEA TRAIAN: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu ceilalţi doi cama- 
razi în judeţul lalomiţa. 

BADALUȚA LUN: Din Botoşani. Învățător; căzut pe frontul din 
Rusia. 

BADARĂU GHEORGHE: Din Bârlad. Provine din FDC Brăila. Din 
1942 e mereu arestat. Moare în închisoarea din Alba Iulia de 
TBC, temnicerii refuzându-i orice ingrijire. 

BĂDULESCU GIGI: Student. Moare în lagărul din Buchenwald 
de TBC în 1943. 

BAGDAD ELENA: Asasinată la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi 
în județul lași. 

BĂLĂŞESCU GRIGORE: Din Pucioasa-Dâmboviţa. Fost Şef de Pla- 
să. Asasinat cu alţi doi legionari în judeţul Dâmboviţa. 

BĂLAEANU NICOLAE: Din Daia-Vlașca. La 9-XI1-1933 moare la 
poliţie din cauza schingiuirilor. 

BĂLAU OCTAVIAN: Bucovinean. Asasinat la 17/18 Februarie 1939 
odată cu echipa Nadoleanu. 

BĂLEANU ION: Din Oraviţa. Funcţionar. Asasinat cu alţi doi ca- 
marazi în judeţul Caraş. E Împugcat şi aruncat primul în groa- 
pă. Nu murise. Până ce jandarmii aduc pe ceilalți, el iese din 
groapă şi se târăște în pădurea din spate. Se duce apoi la medicul 
Dănicică lon. Îl internează la spital și-apoi telefonează jan- 
darmilor. Aceştia îl duc la locul «Ochiul Beiului». Plutonie: 
rul îl dă jos din mașină, simulează împușcarea lui lăsându-l 
liber şi pleacă. A doua zi ofiţerul-jandarm vine să-l îngroape. 
După dâra de sânge îl găsesc şezând pe un butuc. Nu mai putea 
merge. L-au împușcat din nou şi l-au îngropat lângă râul Nera. 
În 1940 a fost reînhumat în cimitirul locului lui de naştere. 

BANCIU OCTAVIAN: Dobrogean. Funcţionar. Mort în credinţă 
legionară. 

BANEA ION: Din Vurpăr-Sibiu. Doctor în medicină și Licenţiat în 
drept. Comandant legionar. Şeful şi Organizatorul Ardealului 
Legionar. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Râmnicu Sărat. 

BANTĂ AUREL: Din Sibiu. Student la Ştiinţele de Stat. Mort în 
credinţă legionară. 

BARBU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în judeţul Dorohoi. 

BĂRBULESCU CONSTANTIN: Din Craiova. Inginer. Căzut pe 


frontul din Rusia. 


— 109 — 


BĂRBULESCU NIKI: Avocat. Urmărit şi închis în repetate rânduri. 
În 1959 e arestat, schingiuit și-apoi asasinat în închisoare. 

BASARAB ALEXANDRU: Pictor. Căzut pe frontul din Rusia. 

BÂRZĂ GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi cama- 
razi în județul Târnava Mică. 

BARZAC LAZĂR: Muncitor în UDR-Reșiţa. Asasinat la 21/22.1X- 
1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Caraș. 

BÂZGAN N.: Din Huși. Muncitor. Mort în credinţă legionară. 

BELGEA ION: Din Banatul Sârbesc. Printre primii membri ai cui- 
bului «Axa». Comandant legionar. Fost Şef al Grupului «Răz- 
leți» din Capitală. În 1938, după arestarea lui Mironovici, a pre- 
luat şefia Comandamentului Legionar. A fost închis la Ciuc si 
Vaslui. Asasinat la 21/22 Septembrie 1939 la Vaslui. 

BELIDOAN NICOLAE: Din Sighet, student. Asasinat la 21/22-1X- 
1939 cu alţi doi camarazi în județul Maramureș. 

BECA N.: Din Constanţa. Țăran. În 1950, e condamnat de comu- 
niști la închisoare şi asasinat. 

BELIMACE DORU: NicanoR. Comandant al Bunei Vestiri. Licen- 
țiat. Asasinat împreună cu Căpitanul şi Decemvirii. 

BENE CONSTANTIN: Din Ohaba Severin. Fost Sef al FDC-Caran- 
sebeş. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Ciuc. 

BERGHEZAN CONSTANTIN: Din Sibiu. Mort în credință legio- 
nară. 

BICA ANANIE: Din Cluj. Şofer. Instructor legionar. Asasinat odată 
cu Petre lon şi Făgădaru la 2/3-XI1-1938. 

BIRIȘ ION. Student. Luptă pe front în «Batalionul Sărata» şi moare 
în credinţă legionară alături de ceilalți camarazi. 

BIRIŞ OVIDIU GH.: Din Mediaş. Avocat. Asasinat la 21/22-1X-1939 
la Ciuc. 

BLĂNARU SPIRU Din Timişoara. Avocat. Asasinat de comuniști 
în 1949 dupăce fusese condamnat la simplă închisoare. 

BLACIOTTI STERIE: Student. Mort în închisoare în urma schin- 
giuirilor în 1940. ; 

Ea IOSIF: Din Cluj. Instructor legionar. Căzut pe front, la 

er. 

BOARU PAVEL: Din Micalaca-Aran. Mecanic. Fost Sef al CML.- 
Timişioara. Mort în credinţă legionară. 

BOCA DOBOS EUGEN: Licenţiat în Teologie. Din Suceava. Mort 
în credinţă legionară. 

BOCA GHEORGHE: Din Bălăceana - Suceava. Fost magistrat mi- 
litar la Iași. Fost Inspector General de Poliţie. Avocat la Cernău- 
ți. La 29-VI-1948 a fost arestat. În 1957 i sta făcut proces și â 
fost condamnat la 15 ani. Moare în închisoare la 23-XI1-1958. 


— 110 — 


BODALE VASILE: Bucovinean. Student. A fost împușcat pe stradă- 
la 21 lanuarie 1941 în Bucureşti. 

BODNARIU ION: Bucovinean. Şeful FDC din Suceava. Mort în cre- 
dinţă legionară în toamna anului 1940 în urma unei răni primite 
în timp ce făcea de serviciu în curtea cazărmii «Gărzilor Înca- 
zarmate», A 

BOBOC CONSTANTIN: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vas- 
lui. 

BOGDAN ION. Subinginer. A fost în lagărul Buchenwald. În 1945 
e paraşutal în tară unde e prins și ucis. 

BOGDAN GAVRILĂ: Decemvia. Din Lazuri-Beiuş. Student la Teo- 
logie. 'Asasinat la 29/30-X1-1938 odată cu Căpitanul şi De- 

cemvirii, 

BOLDEA GHEORGHE: Din Severin. Profesor. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

BORDEIANU ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu ceilalți trei cama- 
razi pe judeţul Braşov. . 

BORZEA YTREHȚ.Din Braşov, student. Asasinat la 21/22-1X-1939 
la Ciuc. 

BORZEA ZENOVIE: Locotenent. Asasinat împreună cu Gruiţă. 

BORZEA DUMITRU: Ofiţer. Asasinat odată cu echipa Fleschin. 

BORZEA VIRGIL: Din Braşov, student. Asasinat la 21/22-1X-1939 
la Vaslui. 

BOTEZ ALEXANDRU: Din Bucureşti. Funcţionar. Căzut pe frontul 
din Rusia. 

BOGDAN ALEXANDRU: Din Arad. Elev. Mort în credinţa legio- 
nară în 1942. 

BOZÂNTAN IOSIF: DEcEMmvIR. Avocat. Comandant legionar. Asa- 
sinat la 29/30-X1-1938 împreună cu Căpitanul şi Nicadorii. 
BOZÂNTAN VICTOR: Fratele lui Iosif. Asasinat la 21/22-1X-1939 

în judeţul Satu Mare. 

BOZU GHEORGHE: Laborant la MPR. A fost schingiuit în închi- 
soarea Arad cu alți 35 camarazi, vreme de 22 zile, bătut din două 
în două ore, zi și noapte. Din această cauză a murit. 


4 BRĂILEANU TRAIAN: Profesor Universitar. Fost Ministru al Ins- 


trucțiunii Publice. Mort în închisoare în credință legionară. 
BRAŞOVEAN ION: Basarabean. A făcut şcoala de ofiţeri de avia- 
ție la Berlin. Mort în credinţă legionară în Madrid. 
BROSCAĂŢIANU GHEORGHE: Din Blaj. Meseriaş. În anii 1945/47 
a luptat în grupele de rezistență din țară. Fiind prins a fost 
schingiuit până la moarte în închisoarea din Blaj. Cadavrul lui 
a fost aruncat în Târnava. 


BRATU GHEORGHE: În anul 1948 moare în Indochina. 


BRINDESCU GAVRIL: Din legriș-Timiş. Fost Şef al CML.-Timi- 


— Ul — 


Buchenwald. În 1945 a fost parașuta! 
de rezistență. Moare în luptă cu șeful 
dă şi căruia i-a aruncat 0 grenadă în 
la spital unde își taie vinele 


şoara. A fost în lagărul din 
în țară. A luptat în grupele 
de post care voia să-l princ 
față. Rănit în această lobi e dus arie 
să ă viu în mâinile comu - : G 
AD Dat, Avocat. Mort în credinţă legionară. 
BRUMARU CONSTANTIN: Constănţan. Țăran. Moare din cauza 
schingiuirilor suferite la poliţie în 1937. : 7 
BUCUR A. ION: Din Sudiţa-lalomiţa. Instructor legionar. Moare la 
în 1941 în credință legionară. . 
Son Electrician. i activat în CML Bucureşti. Moare în 
Australia, la 22 Novembrie 1951. | 
BUDAI VASILE: Moare la 21 lanuarie 1941 în Bucureşti. 
BUHAI VASILE: Din Focşani. Student. Comandant ajutor. Asasinat 
la 21/22-1X-1939 la Ciuc. 
BUJGOLI SPIRU: Macedonean. Comandant legionar. Student. Fost 
Şeful FDC de peste hotare. Decorat cu «Crucea Albă». Asasinat 
la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 
BULACU DUMITRU: Din Argeş; profesor. Mort în credinţă legio- 
nară. 
BULBOACĂ ILIE: Din Curtici. Fost Şef de Plasă. Asasinat la 21/22- 
Septembrie 1939 pe calea ferată aproape de Curtici, al treilea 
ucis în judeţul Arad. 
4—BULBUC EMIL: Medic, năsăudean. Comandant legionar. Face cam. 
pania militară, ca medic, în Rusia. După capitulare se refugiază 
în Germania. Guvernul Naţional dela Viena îi încredinţează 
o misiune diplomatică pe lângă Guvernul Mussolini. În 1947 
încercând să treacă graniţa spre Austria este împușcat de un 
răufăcător. 
BURCAȘ AUGUSTIN: Asasinat la 21/22-1X-1939 în judeţul Sălaj. 
Avocat. 
BURUIANĂ N.: Din Bucureşti. Ofiţer de marină. Împuşcat de co- 
| muniști în 1948 în timpul anchetei. 
BUSUIOC ION CONSTANTIN: Din Leiceşti-Muscel. Inginer agro- 
| nom. Fost şef al Grupului legionar dela Acad. Agr. București. 
| Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 
BUTNARU ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi 
în judeţul Maramureș. 


XXX 


«Toţi şefii legionari și toţi legionarii trebue să fie de acord în 
toate chestiunile cari interesează organizația noastră». (ese. 35/49) 


CAMPIANU N.: Din Turda. În cimitirul satului Sânerai plutonierul 
Ivan, îl împușcă în cap. 

CÂNDEA ION: Din Cheja-Turda ; țăran. Mort în credinţă legionară. 

CALAPAR MIHAI: Din Piatra Neamţ. Student. A Fost în lagărul 
Ciuc. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

CĂLDARE CONSTANTIN: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi in judeţul Tighina. 

LCĂLIN CONSTANTIN: Din Vlașca. Avocat. Fost Primar al orașului 
Giurgiu. Mort în credinţă legionară în bombardamentul din Bu- 
chenwald la 23 August 1944, 

CALOIR CONSTANTIN: Elev. Căzut pe Front la Scupelos în 1944. 

CANTACUZINO ALECU: Avocat. Comandant legionar. Fost Şef al 
Corpului Moţa-Marin. Unul din membrii echipei Moţa ce a lup- 
tat în Spania. E ridicat din lagărul Ciuc şi dus la procesul «Ce- 
lor 19». În drum spre Bucureşti sare din tren împreună cu Va- 
sile Cristescu. În primăvara lui 1939 se predă poliţiei care-l în- 
chide la Râmnicu Sărat unde este asasinat la 21/22-1X-1939. 

CANTACUZINO GHEORGHE: General. Șetui partidului «TOTUL 
pentru ŢARĂ». Mort în credinţă legionară la 9-X-1937. 

CANTEMIR N.: Student. Din Piteşti. E împușcat de comunişti 
în 1949 în luptele de rezistență din Bucovina. 

CAPORANI HRISTU: Căzut la 3 Septembrie 1940 la Constanţa. 

CARMICIU TACHE: Macedonean. Moare înecat în Dunăre în 1936. 

CARAMICIU NICU: Student. E închis la Zvenianin-lugoslavia. 
pese Cand să fugă e împușcat pe frontieră împreună cu luga 
on. 

CARAMLĂU LUCIAN: Căzut la Braşov la 3 Septembrie 1940. 

CARAMITRU ANTON: Căzut pe front în 1944 la Vetria. 

CARATĂNASE ION: DecemviR. Din Hârşova. Comandant legio- 
nar. Decorat cu «Crucea Albă». Asazinat odată cu Căpitanul și 
Nicadorii. 

CARAGANCEV ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi cama- 
razi în judeţul Tighina. 

CARATAŞU CHIRIAC: Asasinat la 21/22-IX-1939. 

CARANICA ENACHE: Licenţiat. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alți doi camarazi în judeţul Trei Scaune. 

CARANICA ION IANCU: NicanoR. Comandant al Bunei Vestiri. 
Asasinat la 29/30-X1-1938 odată cu Căpitanul şi Decemvirii. 

CARANICA NICOLAE: Farmacist. Mort în credință legionară. 

CARANICA PETRE: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți 
doi camarazi în judeţul Caliacra. 

CARANICA ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți camarazi în 
judeţul Ciuc. 


— 113 — 


ORGHE: Muncitor. În 1947 este împuşcat de 


îRCIU HE 
CÂRCIUMARU G CE cp ms 


isti păce eva : = 

Dau ETA Din Constanţa. Student. Căzut la 21 lanuarie 
1941 la Bucureşti în faţa telefoanelor. A E o A 

CÂRJOVĂŢ MARIETA: Din Constanţa. Moare în credinţă legio- 

CÂRDU VALERIU: Din Jam. Ziarist şi poet. Redactor la «Buna 
Vestire». Ne-a lăsat volumul de poezii «Cuiburi de lumină». Asa- 
sinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

CARLAN AUREL: Executat la 31 Octombrie 1953 odată cu echipa 
Tănase. 

CARNICIU NICOLAE: Din Silistra, elev. Mort. în credinţa legio- 
nara. 

CÂRLAN EREMIA: Din Lăpușna. Căzut pe frontul din Rusia. 

CASĂNEANU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Tecuci. 

CAVACHI HRISTU: Macedonean. Student. Asasinat la 21/22.1X- 
1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Caliacra. 

CAVACHI ILIE: Macedonean. Student. Căzut la 3 Septembrie 1940 
la Constanţa. 

CEAUȘESCU N.: Student. Căzut pe frontul din Rusia. 

CENUȘE N.: Jandarm. E condamnat la cinci ani închisoare de co- 
muniști apoi scos din închisoarea Gherla şi împuşcat. 

CENGHER ION: Doctor în științele economice. A fost închis în lagă- 
rul din Buchenwald. Fost Secretar General în Ministerul de Fi- 
nanţe în Guvernul Naţional dela Viena. in 1945 aplecat în ţară. 
E condamnat de comuniști la 15 ani închisoare. În 1950, scos 
din închisoare, e împuşcat la Topliţa odată cu alţi legionari. 

CERBU IANCU: Din Creoni-Caraș. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alți doi camarazi în judeţul Caraş. 

CHIREA GHEORGHE: Din Constanţa. Student. Căzut pe frontui 
din Rusia. 

CHIRARLIȚĂ DUMITRU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judetul Maramureş. 

CHIRICĂ NIȚĂ: Căzut la București la 21 Ianuarie 1941. 

IAR LAZI NICU! Copa goga: Funcţionar. Asasinat la 21/22-1X- 

cu alți trei camarazi în judeţul Constanţa. 

CHIRULESCU VICTOR: Din Ni i- i 
Min. Agr. în 1940. (nada Micoze le Ad Directori Gen: 
nară. 

CHIVU ION: Preot în Viişioara-Constanţa. Fost Șef de Judeţ. Co- 
mandant legionar. Asasinat la 21/22-1X-1939, în județul C 
lanţa, la margine de drum. După cb le i: ons- 
cei doi copii ai lui să stea în faţa cadavrului. poliţia obligă pe 


in 
gionar. Mort în credinţă legio- 


> Il 


CINCI MILAN: Student. Din Banatul Sârbesc. Trimis să organizeze 
FDC din Vârşeţ este trădat de Bălan lon. Este arestat și otrăvit 
în închisoare. 

CIOBANU DUMITRU: Inginer agronom. Căzut pe frontul din Ru- 
sia, 

CIOBANU AUREL: Din Târgu Mureş. Student la lași. Se refugiază 
în lugoslavia de unde este extrădat. A fost dat căzut. 

CIOFLEC MARIUS: Timișorean. Student. În 1938 e arestat și 
schingiuit pentrucă a răspândit cartea «Adevărul în procesui 
Căpitanului». Asasinat în închisoare în 1944. , 

CIUMETTI STERIE: Licenţiat. La 10-X11-1933 a fost asasinat și 
aruncat în lacul Fundeni-București de către comisarul guvernu- 
lui liberal Panova. Înainte de asasinare a fost crud schingiuit. 
Discutându-se cazul în parlament Guvernul a recunoscut asasi- 
narea prin Ministrul Iamandi. j 

CIUPILA ION: Mort în credinţă legionară la Ploeşti în 1945. 


' CLIME GHEORGHE: Inginer Silvic şi avocat. Covurluian. Fost Şef 


al partidului «Totul pentru Ţară». Fost Seful CML pe țară. Unul 
din membrii echipei Moţa ce a luptat în Spania. A fost în lagărul 
Ciuc de unde a fost ridicat şi dus la procesul «Celor 19». Asasi- 
nat la Râmnicu Sărat la 21/22-1X-1939. Ş 

CLIME TRAIAN: Funcţionar. Asasinat la Vaslui la 21/22-1X-1939. 

COCORA ALEXANDRU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi inşi 
în jud. Timiş. 

COCEA ION: Bucovinean. Ţăran. Căzut pe frontul din Rusia. 

COCULESCU N.: Inginer. Directorul CAPS-ului. Cu mașina sa se 
transportau aruncătoarele de flăcări lucrate de Locot. Dumitres- 
cu. Moare în beciurile poliţiei din Bucureşti în urma schingiui- 
rilor la cari a fost supus. 

CODREANU ZELEA CORNELIU: CaPrrAnuL. Născut în Huşui 
Moldovei. Doctor în Drept la Grenoble. Moare asasinat de Carol 
II la 29/30 Noembrie 1938, în vârstă de 40 de ani. 

CODREANU ION ZELEA: Tatăl Căpitanului. Profesor. Senator le- 
gionar. Moare în credinţă legionară la 21 Novembrie 1940. 

CODREANU 1. Z. HORIA: Fratele Căpitanului. Ofiţer. Este împuş- 
cat de agenţii guvernului pe strada Maica Domnului-Bucureşti 
în 1941. 

CODREANU 1. Z. ION: Fratele Căpitanului. Inginer. Asasinat la 
la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Huşi. 

CODREA NICOLAE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi cama- 
razi în judeţul Târnava Mică. 

COJOCARU ALEXANDRU: Braşovean. Comandant ajutor. Închis 
la Râmnicu Sărat, Ploeşti şi Jilava. Asasinat la 21/22-1X-1939 
cu un alt camarad în judeţul Prahova. 


— 115 — 


COJOCARU PETRE: Preot la o unitate a Armatei Naţionale Româ- 
ne în Dăllersheim-Austria. Moare în Leonding- Linz-Austria. 

COLOGREA NICOLAE: Executat la 12 Mai 1941. 

COMAN CTIN COZMIN: Din Mangalia. Student. Instructor legio- 
nar. Asasinat la Ciuc la 21/22-1X-1939. 

COMĂNESCU NICOLAE: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la 
Vaslui. 

COMJIC STEFAN: leşan. Funcţionar. Fost Şei al CML Oradea. Asa- 
sinat la 21/22/1X-1939 la Ciuc. 

CONDOPOL MIRCEA: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi cama- 
razi în judeţul Bacău. 

CONDRATIUC ALEXE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi ca- 
marazi în judeţul Bălți. 

CONSTANTIN GHEORGHE: Din Braşov. Student. Fost Şef al Cen- 
trului Studenţesc Timișioara. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vas- 
lui. 

XM CONSTANTINESCU CORNEL: Din Tulcea. A fost în Buchenwald. 
În Mai 1945, însoţind pe Dr. losif Dumitru pleacă spre țară cu 
un avion. Căzuţi în împrejurări necunoscute. 

CONSTANTINESCU NIKI: NicapoR. Comandant al Bunei Vestiri. 
Licenţiat. Decorat cu «Crucea Albă» şi «Crucea Verde». Asasi- 
nat la 29/30-1X-1938 cu Căpitanul. 

CONSTANTINESCU COSTEL: Provine din FDC. A fost închis la 
Vaslui. Asasinat la 21/22-1X-1939 în judeţul Ialomiţa. 

ga AA a DTRU: Medic. Asasinat la 21/22-1X-1939 la 

iuc. 

CONSTANTINESCU N.: Şef de gară. Împuşcat în 1949 de comu- 
nşu. 

CONSTANTINESCU PAUL: Din Silistra. Frate de cruce. Făcând 
experimente în propriul lui laborator, moare intoxicat. 

CONSTANTINESCU TIT: Din Hârșova. Medicinist. Moare schin- 
giuit de comisarii Bujor și Steja la poliţie. 

CONSTANTIN NICOLAE: Mort în credinţă legionară. 

CORBEANU VASILE: Student. Instructor legionar. Şef de sector în 
București. E schingiuit la poliție apoi închis la Ciuc unde este 

CORNETTI PREA ui 

: Studentă. A căzut la 22 Ianuarie 1941. 

CONEAC IORDACHE: Din Vatra-Dornei. Notar comunal. Mort în 
credință legionară. 

COTA. A, a ft men Meme Ge 
şi condamnat. Asasinat la 2 /2211X-1939 3 entre i 
Ş : a 2-1X- alul Braşov. 

vag aa a MMA AT A fost închis la Vaslui. ete MIA la 

7 ntonescu. Moare în închisoare. în 1942. 


= ul = 


A 


CORMOS PRUCOP: Inginer silvic. Din Bălăceana. Mort în ere- 
dinţa legionară. 

COHNA GHLUVAGHE; Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi ca- 
marazi în judeţul Hunedoara. 

COSLEA IU5E: Vin Vatra-Dornei. Tâmplar. Căzut la 21 lanuarie 
1941 în timp ce se ocupau telefoanele. 

COZAN ILIE: Din Cozâneşti-Dorna. Agricultor. Tatăl Căpitanului 
făcea verile în casa lui moș Cozan. După asasinarea copilului său 
nu mai avu zi bună. Blestema mereu stăpânirea lui Carol IL. Pen- 
tru aceasta i se face proces. La proces e dus pe jos din post în 
post până la Cernauţi. Mort în credinţă legionară. 

COZAN LUCHIAN: Fiul lui moș Cozan. Asasinat la 21/22-1X-1939 
cu încă doi camarazi în județul Câmpulung. 

COZLOV FILEA: Tâmplar la Uzina electrică din lași. Căzut pe 
frontul din Rusia luptând ca voluntar în 1942. 

COZMA LAZĂR: Asasinat la 21/22-1X-193Y cu alţi doi camarazi în 
judeţul Bihor. 

COZMA ION: Executat la 31 Octomvrie 1953 cu echipa Tănase. 

CRĂCIUN EUGEN: Inginer agronom. Căzut pe frontul din Rusia. 

CRĂCIUNESCU GHEUKGHE: Din Putna. Mort în credinţă legio- 
nară. 

CRAJA PAUL: Medic. A fost închis în lagărul Ciuc de unde a fost 
dus la procesul «Celor 19». Asasinat la 21/22-1X-1939 la R-Sărat. 

CREANGĂ VASILE: Asasinat la 21/22-1X-39 în județul Roman. 

CREŢU GHEORGHE: Din Piatra Neamţ. Licenţiat. Executat la 28 
Julie 1941 cu echipa Zăvoianu. 

CRICLIVOI AZARE; Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi legio- 
nari în judeţul Soroca. 

CRIHANĂ DUMITRU: Din Galaţi. Inginer. Fost Şef de FDC Timi- 
şoara. Închis la poliţia din Timişoara, a fost schingiuit până ce 
a murit. 

CHRISTACHE ARISTOTEL: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în județul Teleorman. 

CRISTEA IOAN: Student. A fost în lagărul Buchenwald-Germania. 
În toamna lui 1944 este paraşutat în țară. Moare în timpul para- 
șutării. 

CRISTEA MARIN: Din Brăila. Sudor mecanic. Instructor legionar. 
Moare în 1949 în credinţă legionară la Buenos Aires. E îngropat 
în «Charavita». 

CRISTEA PAVEL: Student. Mort în credință legionară. 

CRISTU BUDI: Frate de cruce. Mort în credinţă legionară. 


$ CRISU AXENTE: Din T. Severin. Comandant legionar. Fost 


Sef de județ. Fost Prefect. Avocat. Ziarist. Mort în credinţă 
legionară la Madrid în 1953. 


— N7— 


UER, nice aqua dă 


CRISTESCU TEODOR: Din Alexandria. Subinginar la serviciul 
t în credinţă legionară în 1946. 


agricol judeţean. Mor | 
rsitar. Comandant legionar. 


CRISTESCU VASILE: Protesor Unive A L 
Fost Set al partidului «Totul pentru Țară». A fost în lagărul 
Ciuc. Este dus la procesul «Celor 19». in drum sare din tren 
şi stă ascuns până în Ianuarie 1939, când este descoperii (prin 
trădare) în ascunzătoarea lui. Poliţia dorea să-l prindă viu. EI 
se apără. În această luptă este ucis (la 260 Ianuarie 1939). 

CUCERZAN CONSTANTIN: Student. Asasinat la 21/22-1V-39 cu 
alți doi legionari în judeţul Turda. 

CROITORU TUDOR: Asasinat cu alți doi legionari în judeţul Co- 
vurlui, la 21/22-1X-39. 

CROITORU VASILE: Asasinat cu alţi doi legionari la 21/22-1X-39 
în judeţul Fălciu. 

CRUCEANU N.: Instructor legionar. Şeful taberei din Mrea Izbuc. 
Asasinat. 

CULEŢU AHILE: Macedonean. Ţăran. În 1936 moare la poliție 
în urma schingiuirilor. : 
CUMA GHEORGHE: Din Plocşti. În 1938 este arestat pentru 
împrăștiere de manifeste. Iși făcea închisoarea la Brașov, când 
la 11 Octombrie este ridicat de Siguranţa din București, sugru- 

_mat și apoi aruncat în crematoriu,. : 

CUIBUS PETRE: Asasinat la 21/2-1X-1939 cu un alt camarad în 
judeţul Cluj. 

lua GHEORGHE: Student. Din Neamţ. Căzut pe frontul din 

usia. 

CURCA ȘTEFAN: Decemvir. Fost Şeful Grupului legionar dela 
Academia Comercială din Cluj. Decorat cu «Crucea Albă». Fost 
Șelul cărmidăriei Chintău-Cluj. Asasinat la 29/30-X1-1938 odată 

„cu Căpitanul şi Nicadorii. 

CUZOGLU DAM: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în 

județul Cetatea Albă. 


ek 


N 3 : BERE e : 
a a e nigra pierdut când primeşte o pedeapsă: suntem însa 
pl i atunci Sân inchidem ochii la greșelile legionarilor, 
arăâmăm linia noastră de viață legi i i 
Tucă, iață legionară, legil 
tr - 53 a g i Cd Creta 
e. in virtutea cărora trăim ca legionari în lume.» (Cire e ) 


> IN 


DAMAȘARI DIMCIU: Mort în credinţă legionară, în 1949, în lupta 
de rezistenţă. 

DANCEA GHEORGHE: Mecanic. Căzut pe frontul din Rusia. 

DANILA NICOLAE: Licenţiat. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi 
doi camarazi în judeţul lași. 

DANIELESCU ZOSIM: Licenţiat. Asasinat la 21/22-1X-1939 la 
Vaslui. 

DĂNULESCU GHEORGHE: Învățător. Comandant legionar. Căzut 
pe frontul din Rusia. 

DIACONESCU DUMITRU: Din Slătioara-Vâlcea. Preot. Asasinal 
la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Vâlcea. 

DIACONESCU VASILE: Colonei. Senator legionar. Decorat cu 
«Crucea Albă». Mare mutilat de război. A fost închis în lagărele 
Ciuc şi Vaslui. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi 
în judeţul Lăpușna. 

DIACONU NICOLAE: Din Putna. Mort în credinţă legionară. 

DIMA GHEORGHE: Din Galaţi. Mort în credinţă legionară. 

DIMA BABU: Din Goriţa-Macedonia. Ţăran. Mort în credinţă 
legionară în 1937. 

DINCĂ GHEORGHE: Executat la 31 Octombrie 1953 cu echipa 
Tănase. 

DINESCU N.: Din Buzău. Subofiţer. A activat în munţi. în echipa 
Monu. Moare împuşcat pe când încearcă să-și salveze Seful. 

DINESCU COSTEL: Student. Căzut pe frontul din Rusia. 

DIMITRIU PETRE: Din Teleorman. Architect. Mort în credință 
legionară în timpul unui bombardament rusesc. 

DOARĂ GHEORGHE: Din Stroeneşti-Vâlcea. Preot. A fost închis 
în lagărul Ciuc şi Sadaclia. Mort în credinţă legionară. 

DOBRE BĂNICĂ: Licenţiat. Comandant legionar. A făcut parte 
din echipa Moţa ce a luptat în Spania. A fost închis la Ciuc de 
unde a fost ridicat şi dus la procesul «Celor 19». Asasinat la 
21/22-1X-1939 la Râmnicu-Sărat. 

DOBRE 1. RADU: Din Dobroteasa-Teleorman. Manipulant STB. 
A activat în CML Bucureşti. A lucrat în șantierele legionare: 
Mărcuţa, Andronache. Casa Verde şi Gutemberg. E asasinat la 
21/22-1X-1939 la Vaslui. 

DOBRE ION: Profesor. Comandant legionar. Fost Șef al Taberei 
dela Susai. Căzut pe frontul din Rusia în 1942. 

DOBRIN LIVIU: Medic. Din Arpaşul de Jos. A fost schingiuit de 
agenţii Manoilă, Streja şi Bujor şi-apoi închis în lagărul din 
Ciuc unde a fost asasinat la 21/22-1X-1939. 

DOBULEAC VASILE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în județul Hotin. 


DOGARU MARIA: Din Comloşul Bănăţean. Țărancă. A fost feli- 


— 119 — 


olele trimise la centru. A publica 


itată de Căpitan pentru artic Za ma ] 
citată de Căpitan [ Moare la poliție în. urma 


în «Dacia» și «Voința Popurului». 

DOLCE EIN SM Din Ferdinand. A fost condamnat la închi- 
soare de comuniști şi-apoi împuşcat, fără să [i fost condamnat 
la moarte. 4 K SĂ 

DOMAȘNEANU MIRCEA: Din județul Severin. L-au ucis ungurii 
pe câmpia Mureşului în 1944, pe când încercau să ocupe Turda. 

DONAT SULTAN: Căzut la Brașov la 3 Septembrie 1940. 

DORCA AFILON: Din Vălişoara-Severin. Licenţiat. Instructor le- 
gionar. Asasinat la Ciuc la 21/22-1X-1939. : 

DORAN N.: Ofiţer de securitate. Improcesat de comuniști și asa- 
sinat în 1952, 

DORIN CONSTANTIN: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Va- 
slui. 

DOROIU SANDU: Din Putna. Mort în credință legionară. 

DRAGOȘ ADAM: Din Bacău. Mort în credinţa legionară. 

DRAGOMIR GHEORGHE: Şofer, din Timișoara. Asasinat la 21/22 
Septembrie 1935 cu alți doi camarazi în judeţul Timiş-Torontal. 

DRAGOMIR ION: Din Focşani. Ucis de Unguri la cedarea Ardealu- 
lui în 1940. 

DRAGOMIRESCU VICTOR: Comandant legionar. Fost Secretarul 
Corpului MOȚA-MARIN. Decorat cu «Crucea Albă». Șeful gru- 
pului de 50 legionari cari au fost gala să se împuște —drept 
protest— în fața palatului regal, în luna Mai 1948. când se 
judeca procesul Căpitanului. A fost arestat şi schingiuit și-apoi 
aruncat de viu în crematoriu. 

DUBOVINSCHI TEODOR: Din Casla Hotin. Asasinat la 21/22. 
A AMAR rau de instrucţie al Reg. 4 Vânători. de jan- 
darmii din Lipseani ; al treilea camarad ucis în ude ul Hotin. 

DUGARU DUMITRU: Din Râșnov. Subinginer. ei la IAR 
din Braşov. Asasinat la 21/22-1X-1949, la Ciuc. 

DUMA 105IF: Din Oravita. Profesor. Comandant legionar. A fost 
închis în lagărul Ciuc. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi 
camarazi în judeţul Ciuc, 

i NEC PLOREA : Din Argeș. Locotenent. A fost scos din în- 
e nisoarea Aiud ȘI trimis pe front în «Batalionul Sărata» ce era 
Ap FU ati de drept comun. Generalul Antonescu a 
stă ai ca legionarii aflaţi în inchisori să fie încadraţi în acea- 
s imitate ca simpli soldați ca astfel să p 
mulți dintre ei. Unitatea era ţinută mereu 
ajunge până la Cuban unde rezist 
moment dat Ruşii reusesc să spa 
ȘI nemai fiind cadre. Duminecă 


oată ucide cât mai 
în prima linie și 
ă mult timp pe poziţie. La un 
rgă frontul. În panica produsă 
Florea și Nicolae Popescu. un 


—— 120; — 


alt camarad, adună resturile unității, dau contra-atacul și res- 
tabilise frontul. În acest atac mor amândoi. Posi-mortem au fost 
reabilitați în gradul de locotenent și decoraţi. 

DUMITRESCU GHEORGHE: Dâmboviţean. Student. Mort în cre- 


dință legionară. 


— DUMITRU IOSIF: Medic veterinar. Comandant legionar. Provine 


din prima serie de Fraţi de Cruce. Fost Șeful grupului legionar 
închis la Buchenwald. În toamna lui 1944 a fost numit Vice- 
Secretar al Mişcării Legionare. În primăvara lui 1945 pleacă 
spre țară cu un avion. A fost dat căzut. 

DUMITRESCU MITI: Răzbunătorul morţii Căpitanului. Avocat. 
Legionar neîncadrat; n'a ajuns să îmbrace cămașa verde. În luna 
Mai 1948 se duce la Bucureşti ca să studieze și să pregătească 
apărarea —alături de alţi avocaţi— în procesul ce se înscenase 
Căpitanului. Cu această ocazie cunoaște el pe Căpitan. Şi i-a 
fost suficient pentruca din acea zi să-și dedice viața Mișcării 
Legionare. După asasinarea Căpitanului decide răzbunarea lui. 
Astfel la 21/22-1X-1939, Armand Călinescu fu îmușeat pentru 
fărădelegea sa. a 

DUMITRESCU NAE: Locotenent. Doctor în chimie. Asistent Uni- 
versitar. în strada Căpitan Oarcă din Busurești lucra la per- 
fecționarea de aruncătoare de flăcări. Este descoperit. arestat 
și schingiuit până la moarte în beciurile poliției unde moare la 
23 lanuarie 1939. 

DUTCHIEVICI N.: Din Putna. Mort în credinţă legionară. 

DUŢU N.: Din Bacău. Mort în credinţă legionară. 

DUȚESCU ION: Din Pitești. Avocat. Instructor legionar. Căzut pe 


frontal din Rusia. 


«5. Nu permite constituirea de grupuri separate în cadrul Găr- 
să - ct, 3 Eta ui arătă 
zii, sau împrăștierea de ideologii în scopul acesta: «Noi suntem 
extrema dreaptă sau stângă a Gărzii. Grupul cutare. ete.» 


Grupurile duc la fărămițarea Mişcării. la distruserea unității ei. 

Repet: vina aceasta este aproape de vina trădării. 

Garda este o unitate perfectă şi este o crimă orice tendință de 
a sparge această unitate.» (Circ. 18.) 


«0 Mişcare niciodată nu moare din cauza dusmanilor din afară. 
Ea moare din cauza duşmanilor dinlăuntru.» (P. L. 265.) 


— Bl — 


imise la centru. A publicat 


A ni 1 articolele tr Pele 
citată de Căpitan pentru Moare la poliţie în urma 


în «Dacia» şi «Voința Popurului». 

DOIGESE id Nea Din Ferdinand. A fost fo aianat Le închi- 
Egil da comuniști şi-apoi impuşeat, fără să fi fost con amnat 
la moarie. N ; ia 

DOMASNEANU MIRCEA: Din judeţul Severin. Ie ucis meniu 
pe câmpia Mureşului în 1944, pe când încercau să ocupe urda. 

DONAT SULTAN: Căzut la Braşov la 3 Septembrie 1940. 

DORCA AFILON: Din Vălişoara-Severin. Licenţiat. Instructor le- 
gionar. Asasinat la Ciuc la 21/22-1X-1939. ie 

DORAN N.; Ofiţer de securitate. Împrocesat de comuniști și asa- 
sinat în 1952. 

DORIN CONSTANTIN: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Va- 
slui. 

DOROIU SANDU: Din Putna. Mort în credinţă legionară. 

DRAGOȘ ADAM: Din Bacău. Mort în credinţa legionară. 

DRAGOMIR GHEORGHE: Şofer, din Timișoara. Asasinat la 21/22 
Septembrie 1939 cu alți doi camarazi în judeţul Timiş-Torontal. 

DRAGOMIR ION: Din Focşani. Ucis de Unguri la cedarea Ardealu- 
lui în 1940. 

DRAGOMIRESCU VICTOR: Comandant legionar. Fost Secretarul 
Corpului MOȚA-MARIN. Decorat cu «Crucea Albă». Șeful gru- 
pului de 50 legionari cari au fost gala să se împuşte —drept 
protest— în faţa palatului regal, în luna Mai 1948. când se 
judeca procesul Căpitanului. A fost arestat şi schingiuit şi-apoi 
aruncat de viu în crematoriu. 

DUBOVINSCHI TEODOR: Din Casla Hotin. Asasinat la 21,/22- 
1X-1939 pe câmpul de instrucţie al Reg. 4 Vânători. de jan- 
darmii din Lipscani; al treilea camarad ucis în Judeţul Hotin. 

DUGARU DUMITRU: Din Râşnov. Subinginer. Funcţionar la IAR 
din Brașov. Asasinat la 21/22-1X-1949, la Ciuc. 

DUMA IOSIF : Din Oravita. Profesor. Comandant legionar. A fost 
închis în lagărul Cine. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Ciuc. 


DUMINECA FLOREA: Din Argeş, 


stă unitate ca simpli soldați ca astfel 

mulți dintre ei. Unitatea era ținută mereu în prima linie și 

ajunge până la Cuban unde rezistă mult limp pe poziţie. La SA 

moment dat Ruşii reusese să spargă frontul. În a lusă 

ŞI nemai fiind cadre, Duminecă Florea şi Nicolae pu lee E 
. 


==) 


alt camarad, adună resturile unității. dau contra-atacul și res- 


tabilise frontul. În acest atac mor amândoi. Posl-mortem au fost 
reabilitaţi în gradul de locotenent și decoraţi. 
| 


DUMITRESCU GHEORGHE: Dâmboviţean. Student. Mort în cre- 
dință legyonară. 

DUMITRU IOSIF: Medic veterinar. Comandant legionar. Provine 
din prima serie de Fraţi de Cruce. Fost Seful grupului legionar 
închis la Buchenwald. În toamna lui 1944 a fost numit Vice- 
Secretar al Mişcării Legionare. În primăvara lui 1945 pleacă 
spre țară cu un avion. A fost dat căzut. 

DUMITRESCU MITI: Răzbunătorul morţii Căpitanului. Avocat. 
Legionar neîncadrat; n'a ajuns să îmbrace cămașa verde. În luna 
Mai 1948 se duce la Bucureşti ca să studieze şi să pregătească 
apărarea —alături de alți avocaţi— în procesul ce se înscenase 
Căpitanului. Cu această ocazie cunoaște el pe Căpitan. Şi i-a 
fost suficient pentruca din acea zi să-și dedice viața Mişcării 
Legionare. După asasinarea Căpitanului decide răzbunarea lui. 
Astfel la 21/22-1X.1939, Armand Călinescu fu îmuşeat pentru 
fărădelegea sa. 

DUMITRESCU NAE: Locotenent. Doctor în chimie. Asistent Uni- 
versitar. În strada Căpitan Oarcă din Busureşti lucra la per- 
fecționarea de aruncătoare de flăcări. Este descoperit. arestat 
şi schingiuit până la moarte în beciurile politiei unde moare la 
23 lanuarie 1939. 

DUTCHIEVICI N.: Din Putna. Mort în credinţă legionară. 

DUŢU N.: Din Bacău. Mort în credință legionară. 

DUȚESCU ION: Din Piteşti. Avocat. Instructor legionar. Căzut pe 


frontul din Rusia. 
e 


«5. Nu permite constituirea de grupuri separate în cadrul Găr- 
zii, sau împrăștierea de ideologii în scopul acesta: «Noi suntem 
extrema dreaptă sau stângă a Gărzii. Grupul cutare. etc.» 


Grupurile duc la fărămițarea Mişcării, la distrugerea unității ei. 

Repet: vina aceasta este aproape de vina trădării. 

Garda este o unitate perfectă și este o crimi orice tendinţii de 
a sparge această unitate.» (Circ. 18.) 


«O Mişeare niciodată nu moare din cauza dușmanilor din afară. 


Ea moare din cauza duşmanilor dinlăuntru.» (P. L. 265.) 


ECONOMU NARCIS: Inginer silvic. E împușcat la graniţa greco- 
jugoslavă în 1950 împreună cu soția şi copiii săi în vârstă de 
18 şi 19 ani. i Ă 

ENĂCHESCU VICTOR: Prahovean. A fost în lagărul Buchenwald- 
Germania. În 1944 e paraşutat în ţară. Moare în închisoarea 
NKVD din Constanţa la 26-11-1946. i 

ENESCU IOAN: Funcţionar. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Ciuc. 

EREMIA CONSTANTIN: Meseria. Din C-Lung Muscel. Mort în 
credinţă legionară. 

EPURESCU STELIAN: Din Alexandria. Căzut pe frontul din Rusia. 

EREMIA NICOLAE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu un alt cama: 
rad în judeţul Cluj. 


FĂGĂDARU NICOLAE: Din Aiton-Turda. Avocat în Cluj. Apără- 
tor al legionarilor în procese. Asasinat la 2/3-X11-1938 în îm- 
prejurările arătate. 

FĂGARĂȘEANU N.: A făcut şcoala de aviaţie în Berlin. înrolat în 
Legiunea Franceză în regimentul 3, comp. 6 (Indochina), e 
împuşcat de rebelii vietminezi în regiunea Ile de Minh. lângă 
Mocay. 

FAUR ION: Profesor la liceul Andrei Șaguna din Braşov Asasinat 
la 21/22-1X-1939 cu alţi trei camarazi în judeţul Braşov. 

FELECAN VASILE: Din Cluj.Meseriaş. Asasinat la 21/22-1X-1939 
la Ciuc. 

FILIP DUMITRU: Din Răceni Prahova. Asasinat la 21/22-1X-1939 
cu un alt camarad în judeţul Prahova. 

FILIPOV VASILE: Licenţiat. Funcţionar. Asasinat în Ciuc la 
21,/22-1X-1939. 

FILIPAN N.: Basarabean. Student. În 1939 a fost împușcat de 
jandarmi în împrejurări necunoscute. 

FLENCHES GHEORGHE: Muscelean. Manipulant STB. Moare în 
1944 de TBC, boala pe care o căpătase în închisori. 

PLESCHIN PETRE: Din Răşinari-Sibiu. Student. Provine din prima 
FDC Sibiu. A activat în Târnave. Timişoara, Bucureşti, Alba 
şi Muscel. Învinuit de atentatul dela Teatrul din Timişoara a 
fost schingiuit în beciurile poliţiei până i s'au făcut picioarele 
numai carne vie. Camarazii lui de închisoare îl purtau pe braţe 
iar picioarele i le țineau în vată. E asasinat în 13/14-11-1939 în 
imprejurările indicate. 

FLOREA CIPRIAN: Din Bacău. Student. 
Rusia. 

FLOREA ELVIRA: Din Codreni-Dorna. Do 


în credinţă legionară în clinica din Iaşi, 


Căzut pe frontul din 


ctoră în drept. Moare 


pp) 


FLORESCU VASILE: Din Ploeşti. Mort în credință legionară în 
Madrid. 

+ FLORESCU PUIU: Licenţiat. Executat în anul 1951. 

FLORESCU VASILE: Din T. Măgurele. Avocat. Mort în credinţă 
legionară. 

FLORESCU SERGIU: Ziarist. Comandant legionar. A fost în lagărul 
Vaslui. Fost Inspector legionar pe Regiunea Basarabiei. Asasi- 
nat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi în judeţul Lăpușna. 

FLORESCU CONSTANTIN: Din Bucureşti. Avocat. A fost împu- 
şcat de comunişti în 1950. dupăce fusese condamnat la închi- 
soare. 

FOALE DIMITRU: Din Bebaveche-Timiş. Țăran. Este arestat, bătut 
şi schingiuit fiind învinuit că a trecut peste graniţă mai mulți 
legionari. A fost găsit mort pe şoseaua Sânicolaul Mare-Timi- 
șoara, în Octombrie 1949. 

FRÂNCU N.: Asasinat de comuniști în plină stradă pe când se 
întorcea dela biserică în 1947 la Constanţa. 

FOTTU GHEORGHE: 'Ţăran. În 1949 moare în lupta de rezistenţă 
din țară. 

FOTTU HRISTU: Ţăran. Mort în închisoare în urma schingiuirilor. 

FRÂNCU N.: Student, din Târgu Mureş. Căzut pe frontul din Rusia. 

FRANK ȘTEFAN: Student. Asasinat la 23-11-1939 lângă T. Ocna. 

FRUGINĂ ALEXANDRU: Ţăran. Mort în credinţă legionară in 
închisoarea din Aiud. 

FUDULEA N.: Macedonean. Ţăran. E împuşcat de comunişti în 
ciocnirea dela Baschioi, în 1949. 

FUDULEA NICOLAE: Macedonean. Țăran din Constanţa. A fosi 
împuşcat de comuniști în 1952. 

FUMURUG ŞTEFAN: Învățător. Căzut pe frontul din Rusia in 1941. 

FURDUI GHEORGHE: Doctor în Teologie. Fost Preşedinte al 
Studenţimii Române. Ridicat dela Ciuc e dus la procesul «Celor 
19». Asasinat la 21/22-1X-1939, la Râmnicu Sărat. 


tu: 


«Intr'o organizaţie nu încape supărare la o observaţie a şefului. 
Ea poate fi dreaptă. ea poate [i nedreaptă, dar supărare nu incape; 
SE ie e a Stea 

acesta este principiul care trebue să călăuzească pe un om într'o 


organizaţie.» (P. L. 278.) 


GAL N.: Inginer. Condamnat la 20 ani închisoare. În 1953 a fost 
scos din închisoare şi împușcal de comuniști. RE 
GĂMAN N. FLOREA: Din Slatina. Elev. Asasinat la 21/22-1X-1939 
cu alți doi camarazi în judeţul Olt. 3 
GALMEANU ION: Dâmboviţan. Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 
cu încă doi camarazi în judeţul Dâmboviţa. 
GALESCU NICOLAE: Din Domaşnea-Severin. Curelar. Asasinat la 
21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Severin. 
GALU VALERIU: Din lgriş. Muncitor la CFR Timişoara. Mort în 
credință legionară. 
GÂRCINEANU FLORIN: Ofiţer. Din Iaşi. Frate cu Puiu Gârei- 
neanu. Asasinat la 21/22-1X-1949 la Ciuc. 
GÂRCINEANU PUIU: Din laşi. Avocat. Fost Şef al Judeţului 
Muscel. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 
GÂȚĂ TITI: Din Turda, studentă. În 1948 fiind urmărită voia să 
treacă graniţa şi a fost împuşcată pe frontieră. 
GÂRNEAȚA ELVIRA: Doctoră la lași. Moare în credinţă legionară. 
GÂRNEAȚĂ LIȚU: Din laşi. Căzut pe frontul din Rusia. 
GĂVĂNESCUL ION: Profesor universitar. Mort în închisoare. 
GEMENIUC ION: Din Suceava. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă 
doi camarazi în judeţul Suceava. 
GIACU HRISTU: Macedonean. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă 
doi camarazi în judeţul Mehedinţi. 
GEAGEA NICOLAE: Elev. Executat în închisoarea Atena la 21 
Septembrie 1947. 
GEICU CONSTANTIN: Elev la liceul din Craiova. Mort în cre- 
dință legionară. 
GEORGESCU CORNELIU: Din Poiana Sibiului. Avocat. Văcăre- 
ştean şi Fondator de Mişcare. Fost Secretar General al Mișcării 
Legionare. În 1940 a fost Subsecretar de Stat în Ministerul Eco- 
nomiei Naţionale. Fost Ministru de Finanţe în Guvernul dela 


Viena. Mort în credință legionară la 6-V-1945 împuşcat de o ; 


mână criminală, la marginea satului Mittersil-Austria. 
GEORGESCU ȘTEFAN: DecEmvIR. Comandant ajutor. A activat 
în Tulcea, Durostor, Caliacra şi Bucureşti. Decorat cu «Crucez 
Abia Asasinat la 29/30-X1-1938 odată cu Căpitanul și Nica- 
orii. 
GHEDEON FERDINAND: Din Timişoara. Muncitor la CFR. În 
anul 1938 fiind urmărit se refugiază în Ungaria unde este prins 
şi închis. În 1940 a putut fi readus în țară. Regimul Antonescu 
îi ANU Sea şi-l Son dară la şapte ani închisoare. Mort în 
credinţă legionară de TBC căpătată în închisoarea din Ungaria. 
GHEGA CONSTANTIN: Mort i credință legii să reale 
GHEGA PANDELE: Mort în credință legionară. 


= Ip = 


GHEORGHE CLEMENT: Făgărășan. Inginer. Fost Șef al Centrului 
Studenţesc din Timişoara. Urmărit Şi arestat pentru răspândirea 
cărţii «Adevărul în procesul Căpitanului». Este închis la în- 
chisoarea Brașov împreună cu Drul Vornica. Pentru respectul 
ce-i arătau cei cu cari era închis şi pentrucă acest respect i-l 
acordau chiar şi paznicii, directorul închisorii l-a semnalat 
siguranţei generale ca primejdios. Urmare acestui raport. la 12 
Uctombrie 1939, a fost ridicat și dus la București. În drum spre 
București a fost strangulat în camionul ce-l transporta iar trupul 
lui a fost aruncat în crematoriu. 

GHEORGHEVICI N.: Macedonean. Asasinat la 21/22-1X-1939 în 
judeţul Mehedinţi. 

GHERMAN N.: Student în Teologie la Cernăuţi. A fost asasinat la 
8.11.1939. Ep PEEE 

GHERMANI ȘERBAN: Din Bucureşti. Secretar al FDC București. 
Moare împușcat de partizani pe când făcea o incursiune, în 
nordul Italiei unde a luptat ca voluntar. 

GHEORGHIȚI GHEORGHE: Elev. Din Vodena-Macedonia. Exe- 
cutat la Calabaca în Iulie 1943. 

GHEORGHIU IONEL: Din Brăila. Comerciant. În 1948 a fost ucis 
de comisarul Haber. 

GHEORGHIU MIHAI: Din Brăila. Licenţiat. Funcţionar la CAM. 
Căzut pe frontul din Rusia. 

GHEORGHIU EMIL: Din Bacău. Avocat. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

GHEORGHIU VICTOR: Din Galaţi. Fost Şef al Garnizoanei T. Se- 
verin. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alti doi camarazi în judeţul 
Mehedinţi. 

GHEORGHIU VASILE: Funcţionar la CFR. Executat la 28 Iulie 
1941 cu echipa Zăvoianu. 

GHEORGHIU MĂRASEȘTI: Student. Condamnat la 20 ani închi- 
soare. Apoi e scos şi împușcat odată cu Dr lon Cenger. 

GHERMAN ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi camarazi 
în judeţul Bălţi. 

GHINDĂ GHEORGHE: Din Caransebeş. Muncitor. Asasinat la 21 
Septembrie 1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Severin. 

GHIEZU NICOLAE: Elev. Executat la Grebena în 1942. 

GHIȚEA SOCRATE: Din Frăsari-Durostor. Moare la poliţie din 

pricina schingiuirilor. 

GHIUVEANĂ N.: Constăntean. Ţaran. | s'a făcut proces. După aceea 
e ucis de comuniști în 1952. 

GIRIGAN CORNEL: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 


razi în județul Năsăud. 


— 125 — 


XC GIURGIU ION: Din Toracul mic-Banatul lugoslav. Moare în urma 


schingiuirilor suferite la NKVD. ş 
GLIGORUŢ GHEORGHE: Din Cugir-Hunedoara. Instructor Legio. 
nar. Mort în credință legionară în 1942. , A E 
GOGA MIRCEA: Constănţean. Student. Asasinat la Vaslui la 21 
Septembrie 1939. : E a , $ 
GOGA CONSTANTIN: Gorjan. Poet. Mort în credință legionară 
în 1940. 
GOLEA ION: Medic. Executat cu echipa Tănase la 31-X-1953. 
GORĂNESCU COSTEL: Din Azuga. Căzut pe frontul din Rusia. 
GRAMA IOSIF: Student. Asasinat la Ciuc la 21/22-1X-1939. 


X GRAUR ION: Inginer. Gălăţean. A fost închis în lagărele Vaslui 


și Buchenwald. Moare în bombardamentul asupra Buchenwal- 
dului în 23 August 1944. 

GRECEANU CONSTANTIN: Căzut pe frontul din Rusia. 

GRECU LUCIA: Licenţiată. În 1938 a fost arestată şi schingiuită 
la poliţie. Ca să scape de schingiuiri s'a aruncat pe fereastră 
curmându-şi viata, în 8-11-1939. 

GRECU GHEORGHE: Din Berzovia. A fost închis la Timișoara, 
Lugoj, Bucureşti și Aiud. Sub regimul comunist este dus la 
canalul Dunării. Aca n'a putut rezista mult timp din cauza bătai- 
lor suferite la poliţie. Dus la spital şi nefiind îngrijit, moare în 
credință legionară în 1952. 

GRECU VASILE: Tatăl lui Gheorghe. În urma schingiuirilor de la 
poliţie moare în 1943. 

GRASU N.: Constănţan. Ţăran. În 1952 e împrocesat și împuşcat 
de comuniști. 

GRIGOR GHEORGHE: Basarabean. In 1936 e ucis de comuniști 
în grădina publică din Cernăuţi. 

GRIGORESCU TUDUR: Student. În Ianuarie 1950 este împușcat 


de Sârbi pe frontieră pe când trecea granița. 


X, GRIGORESCU GRIGORE: Dâmboviţean. Student. Căzut la Braşov 


la 3-1X-1940. 

GRIGORIU MIHAI: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi 
în județul Botoşani. 

GRUIȚĂ VICTOR: Din Alba Iulia. Asasinat la Huedin în împre- 
jurările arătate. 

GURBAN N.: Învățător. Căzut pe frontul din Rusia. 

GYR RADU DEMETRESCU: Comandant legionar. Poet. A fost 
închis în lagărele Ciuc şi Vaslui. Sub regimul Antonescu este 
condamnat la închisoare din ordin. În închisoare. își 


vederea nedându-i-se îngrijire medicală. Moare în credi 
gionară. 


pierde 
nţă le- 


—— 126 — 


HAMZA V. ȘERBAN: 
frontul din Rusia. 

HAMZA N.: Frate cu Șerban. Căzut pe frontul 

HAPA STERIE: Macedonean. 1 
comuniști în 1950. 

HAȘIOTU: Macedonean. Țăran. Din Constanța. După proces, 
1952, a fost împușcat de comuniști. 

HASOTTI STREIE: Croitor. Mort în credinţ 

HAȘURA ANTON: Din Veria. Mort în 1944. 

HERGHELEGIU ION: Din Piatra Neamţ. Avocat. Fost Șef de Ju- 
deţ. Comandant ajutor. A fost închis în lagărele Ciuc și Vaslui. 
Asasinat la 21/22-1X-1939 la spitalul din Braşov în împrejură- 
rile indicate. 

HEIDENRECZ VLADIMIR: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Tighina. 

HODOŞ EUGEN: Din Lugoj. Avocat. Închis la Timișoara, Deva. 
Alba și Aiud. Fiind dus ia tăiat lemne în pădure un lemn a că- 
zut peste el; moare astfel, în braţele camaradului său Dr Vicos 
și el deţinut politic. & 

HODREA AUREL: Din Viișoara-Turda. Liccaţiat. Decorat cu «Cru- 
cea Albăy. E împușcat odată cu echipa Fleschin. Fiind doar ră- 
nit, după plecarea jandarmilor se ascunde. Nişte trecători îl 
găsesc și-l duc la spital, slăbit fiind din cauza pierderii de sânge. 
Jandarmii dau ordin să fie otrăvit. Pentru această faptă s'a oferit 
un medic evreu. a 

HONCERU ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi în 
judeţul Dorohoi. 

HOZARLESCU ILIE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi cama- 


razi în judetul Dolj. 


Din Frumușiţa-Dâmboviţa. Student. Căzut pe 


din Rusia. 
ăran. Din Constanţa. Împușcat de 


în 


ă legionară. 


«Voese să se ştie că mediul care permite măcar prin neatenţie 
ridicarea unui trădător din mijlocul său. este răspunzător și trebue 


desfiinţat.» (Circ. 16). 


«Un luptător de elită nu este niciodată obraznic. îngâmfat. 
provocălor, necuviincios, neelegant în gesturi și vorbe. O atitudine 
de severă legalitate.» 


ş Din Rădăuţi. Căzut pe frontul din husia, 
a ai E a beat 21/22-1X-1939 cu incă doi cama- 
Î E o Aceast zi e e 


so 15 E zu i 
a ON aici Student. Mort în credinţă legionară, 
NALIE E 


IGAN AUREL: Din Ploeşti. Funcţionar la CFR. Căzut pe frontul 


din Rusia. 
IONESCU EUGE 
IONESCU ANDREI: 
s în 1945. a 
Sa LONESCU GAVRILĂ: Profesor. Fost Șel de Judeţ și Prefect de 


Suceava. A fost în lagărul Ciuc şi Buchenwald. În toamna lui 


N: Din Ploeşti. Mort în credință legionară. 
Avocat. Comandant legionar. Moare îa închi- 


1944 moare de atac de inima la Berlin unde se găsea într'o mi- 


siune a Guvernului Naţional cu sediul în Y iena. 

IONESCU TITUS: Din Timişoara. Avocat. Căzut pe frontul din 
Rusia la Lrecerea Nistrului. 

IONESCU ION: Student. Asasinat la 21 Septembrie 1939, făcand 
parte din echipa Miti Dumitrescu. 

IONESCU DUMINICĂ: Preot. A fost închis în lagărul Ciuc. Fost 
Şef al serviciului de Judecată Legionară. La Ciuc în vara lui 
1938, fracturându-și piciorul paznicii au refuzat să-l interneze 
la timp încât rana Sa cangrenal. Din cauza aceasta moare. 

X_IONESCU NAE: Profesor Universitar. În prigoana din 1933 a fost 
arestat. În luna Mai 1938 este adus în lagărul Ciuc unde 
se imbolnăvește. După multă intârzajere. este dus la Spitalul 
din Brașov. Moare în locuința sa din Bucuresti în 1940. 

IONESCU N.: Locotenent. Căzut pe frontul din Rusia. 

X IONICĂ ION: Din Brașov. Profesor. În 1940 a fost Secretar General 
în Ministerul Instrucțiunii. A fost închis în lagărul din Buchen- 
wald. În 1945, voind să treacă din Austria în Italia îsi pierde 
viața în împrejurări necunoscute. 

IONICĂ EUGEN: Inginer. Fratele lui Ion. Asistent la Politehnica 
din Bucureşti. A fost ridicat din lagărul Ciuc și dus la procesul 
«Celor 19». Din închisoarea Rămnicu Sărat dus la spitalul din 
Braşov, e asasinat la 21/22-1X-1939 odată cu ceilalți camarazi 
ce se aflau în acest spital. 

IORDACHE NICOARĂ: Din Nicoreşti-Putna. Asistent Universitar. 
Fost Secretar al Corpului MOȚA-MARIN. Comandant legionar. 
Asasinat la Ciuc în 21/22-1X-1939. 

IOVU ION: Din Creoni-Caraș. Medic. Comandant legionar. Deco- 
rat cu «Crucea Albă». Purtător al săcuşorului de pământ. La 
SII, a pă fost schingiuit până la moarte de poliţia din Bucu: 

ȘU. apoi aruncat de viu în crematoriu, 


X IRIMESCU ȘERBAN: Din Petroșita-Târgovişte. Student la Poli- 


teh . . . . a va - i 
nica din Berlin. La Viena se încadrează în echipele specia: 


— Ip — 


it a = 


le. Fiind parașutat în tară e dat mort în împrejurări necu- 
noscute. 


IRIMICIUC VALERIAN: Din Moldaviţa. Cojocar. Asasinat la 
21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Câmpulung. 
ISAIA OVIDIU: Asasinat la 21 Septembrie 1939 în piaţa Elefteriei, 

făcând parte din echipa Miti Dumitrescu. 

ISBĂȘESCU GHEORGHE: Ofiţer. Participă la revoluţia din 3 
Septembrie 1940 la Constanta. Pentru aceasta Generalul Anto- 
nescu, după 21-1-1941, îi ordonă degradarea din gradul de căpi- 
tan. Luptă pe front ca soldat simplu și cade vitejeşte în Rusia 
la 8 Novembne 1942. 

ISTRATE GHEORGHE: Din judeţul Vaslui. Licenţiat. Comandant 
legionar. Fost organizatorul și Şeful Frăţiilor de Cruce pe ţară. 
Este ridicat din lagărul Ciuc și dus la procesul «Celor 19». Asa- 
sinat la 21/22-1X-1939 la Râmnicu Sărat. 

IUGA ION: Maramureşean. Student. Refugiindu-se în lugoslavia e 
împuşcat de miliția sârbă la graniţa Triestului împreună cu 
Caramiciu Nicu. 

IUHAS IOAN: Executat la 31 Octombrie 1953 odată cu echipa Tă- 
nase, 

IVAN IUN: Din Poiana Stampei. Student. Mort în credinţă legio- 
nară. 


IVAȘCU MIHAIL: Student. Mort în credinţă legionară. 


E E 


«Poruncu VII: Unde sunteţi numai trei legionari, trăiţi ca fra- 
ţii între voi: Unire, Unire şi iar Unire. Sacrifică tot, calcă-te pe tine 
în picioare, cu toate poftele şi cu tot egoismul din tine, pentru aceas- 
tă Unire. Ea. unitatea, ne va da biruinţa. 

Cine este conira unităţii, este contra biruinţei legionare.» 


(Cir.41.) 


«..„Sef indiferent cine va fi, dar mai mare va fi acela care din- 
tre amândoi va face jertfa ambiţiei lui. Acela care îşi va călca în 
picioare propria lui ambiţie.» (Circ. 31.) 


«Legiunea şi Neamul cresc numai din ceeace nu facem pentru 
noi; adică din ceeace pentru noi este o renunțare. o jertfă.» 


(Cir. 155.) 


12942 


Y LEAȚU GHEORGHE: Avocat. 


JACOTA VASILE: Din Diphisai d fost închis în lagărele Ciuc şi 
Vaslui. Căzut pe frontul din Husa. NR Actul paz: 
JITARU SPIRIDON: Din Apioliaegti Suc e ti = iri a 
te din echipa celor zece cari in 1937 au tos | Mari i 
tivul că au apărat memoria lui Moţa- arin tra 

au dea cari le lansau dușmanii noștri. Asasinat la 21/22. 
IX-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Suceava. ru 

JUGĂREANU GHEORGHE: Din Ploești. E a ai ȘI 3 iasă 
în Bulgaria unde moare în credinţă legionară, olnav de IBc. 

JUCAN IOAN: Căzut în luptele de rezistență din Bucovina. 

JUDE DUMITRU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă un camarad 
în judeţul Bihor. 4 : i 

JURCA VASILE: Din Sălaj. În toamna lui 1944, pe când voia să 
fugă din țară trecând spre frontul german la Tisa, a fost îm- 

uşcat. 

JULAN ILIE: Din Semlac-Arad. Agricultor. La 21 Septembrie 1939 
era concentrat. A fost desbrăcat de hainele militare sub motiv 
că-l desconcentrează. Jandarmii îl preiau dela unitatea respec- 
tivă, îl urcă într'o mașină și-l împușcă la marginea satului lui 
sub motiv că e legionar. A fost băgat într'o groapă dintre două 
sate. Abia în 1940 a fost reînhumat în satul natal. 


LANESCU: În luna Martie 1941 este împuşcat din ordinul regi- 
mului Antonescu odată cu Nicolaescu Alexandru. Cadavrele lor 
au fost aruncate în crematoriu. 


LATEȘ PETRE: Bucovinean. Tăran. Asasinat la 21/22-1X-1939. 
LATEŞ PANTELIMON: Bucovinean. Inginer. Mort de TBC con- 


tractată în închisoare. 
LAURIC FILON: Avocat. Fost Șef al Centrului Studenţesc Cer- 
năuți. Fost Șef de județ. Căzut pe frontul din Rusia. 
LAZA ION: Din Vrani-Caraş. Licenţiat. Fost Prefect al Judeţului 
Caraș. Avocat. Căzut pe frontul din Rusia. 
LAZAROVICI VASILE: Preot în Vatra. Mort în credinţă legiona- 
ră, 1936. 
LĂSCAIANU AUREL: Someșan. Student. Decorat cu «Crucea Al- 
bă». Asasinat în împrejurările arătate. 
LASCĂR GHEORGHE: Inginer. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă 
doi camarazi în judeţul Trei Scaune. 
LAZU GHEORGHE: Din Brăila. Croitor în Constanţa. Ucis în 
1948 la poliția din Constanţa. 


Căzut pe frontul din Rusia. 
LEGA TACHE;: Industriaș. Căzut la 21-1-1941. 


——1305— 


LEVIZCHI ȘTEFAN: Elev. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Soroca. 

LUCACIU EUGEN: Din Berchiseşti-Suceava. Licenţiat. Căzut pe 
frontul din Rusia. 

LUNGU ION: Din Varfuri-Dâmbovița. Învățător. Asasinat la 21/ 
22-1X-1939 cu alți doi camarazi în judeţul Dâmboviţa. 

LUPU CONSTANTIN: Din Stărcea-Rădăuţi. Inginer. Instructor le- 
gionar. Mort în credință legionară în 1939. 

LIMBEREA PAUL: Student. Din Piteşti. Împușcat în 1950 de co- 
muniști. 


MACOVESCHI ION: Din Iași. Desenator. Asasinat la Ciuc la 21/ 
22-1X-1939. 

MACRIDESCU 1.: General. Mort în credință legionară. 

MACRIN GHEORGHE: Din Crasnei-Cernăuţi. Licenţiat. Coman- 
dant Ajutor. Fost Şef de județ. Fost Director în Min. Muncii în 
1940. Închis la Ciuc şi Vaslui. Mort în credință legionară. 

MĂDUȚĂ ION: Din Sebeș-Arad. Avocat. Comandant ajutor. E asa- 
sinat cu alți doi camarazi în judeţul Arad la 21/22-1X-1939 în- 
tr'o pădurice de lângă satul lui, apoi expus pe trepiele judecă- 
toriei. 

MALINICI NICOLAE ; Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în judeţul Neamţ. 

MANCOȘ GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi ca- 
marazi în judeţul Botoșani. 

MANDASTE ALEXE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi ca- 
marazi în judeţul Bacău. 

MĂNTĂLUȚA CONSTANTIN: Avocat. Fost Prefect al judeţului 
Prahova. În 1941 a fost condamnat la 15 ani. Mort în închisoa- 
rea Aiud. 

MĂNDRILĂ AURELIAN: Student. În ziua de 22 lanuarie 194! 
este împuşcat în fața Teatrului Naţional din București. 

MĂNGĂNIȚĂ COSTICĂ: Macedonean. Ţăran. Decorat cu «Crucea 
Albă». Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în jude- 
țul Durostor. 

MANOLESCU ION GH.: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în județul Ialomiţa. 

MANTĂ CONSTANTIN: Manipulant STB-ist. Mort în credinţă le- 
gionară în închisoarea Aiud. 

MAGIARI CONSTANTIN: Licenţiat. Mort în credinţă legionară. 

MÂNZU DUMITRU: Din Radomireşti-Olt. Student. Asasinat la 
21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi în judeţul Olt. 


— 131 — 


-.. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi 


erin-Lugo)- 
su-Sibiu. Executat la 28 lulile 194] 


MATICI V. MARIN: (sole 
trei camarazi în județul i 

MARCU OCTAVIAN: Din 

cu echipe O SSTANI Văsluian. Croitor. Mort în credinţă le. 


MARDARE CONSTANTIN: 


ginară U: Din Mititei-Năsăud. Student. Fost Şef de 


[U TIBERI 
lea asi Fost Şef al CML Braşov. Instructor legionar, 

i dință le ionară. 4 AR. 3 ş 
e ATU Eee ae Mort în credinţă legionară. 


MARIN PETRE: Din Focşani. Asasinat ia județul Putna cu alți 

doi camarazi la 21,/22-1X-1939. Este expus apoi spânzurat în 
i rașului. ş 

MARIN VASILE: Avocat. Doctor în drept la Paris. Comandant le- 
gionar. În prigoana 1933 e închis la Jilava. Membru în cuibul 
Axa, cu Moţa. Vasile Cristescu, Constant. Virgil Rădulescu, Bel- 
gea ş. a. Fost Set al judeţului Ilfov. Căzut pe frontud din 
Spania. 

MARICARI NICOLAE: Din Câmpuluneg. Locotenent. A fost în- 
chis la Jilava, Ciuc şi Vaslui. E asasinat la 21/22-1X-1939 la 
Vaslui. 

MATEESCU AUREL: Director de bancă. Mort în credință legio- 
nară. 

MAZILESCU ION: Student. Mort în credință legionară, în 1937. 

MÂZGĂ DUMITRU: Din Vatra-Dornei. Mort în credință legionară. 

MELICESCU CONSTANTIN: Student. Mort în credinţă legionară. 

MEMU NIȘA: Din Pleasa-Macedonia. Instructor legionar. Decorat 
cu «Crucea Albă». Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi ca- 
marazi în judeţul Durostor. 

MICESCU DIMITRIE: Avocat. Mort în credință legionară. 

MICU AUGUSTIN: Din Poenile-Zagrii. Asistent Universitar. Sef de 
Regională. După arestarea lui Belgea Ion a preluat conducerea 
Răzleţilor din București. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Ciuc. 

MICU A A Din Tecuci. Doctorand în medicină. Comandant 
ajutor. Asasinat pe soșeaua spre Tg. Ocna. 

AL ACEA ION: Student. Din Sinești-lași. E închis în lagărul 
au cf unde, în Vinerea Mare 1939. e ridicat odată cu Isichie 
şi asasinat lângă Tg. Ocna. 

orei Vll Muncitor. Împușcat sub regimul Cuza-Goga la 
G > în timpul propagandei electorale deschisă de acest 

uvern în judeţul Ilfov. 

MINCĂ ILIE: Din Buftea. Elev la 
1939, a fost împușcat la Ciuc. Fi 
să se retragă dintre cei morţi. Aju 


şcoala militară. La 21/22-1X- 
ind numai grav rănit reușeste 
nge la casa unui preot săcuese 


— pi — 


sângerând. Acesta îi spune să-și găsească alt loc. La trei zile e 
prins de jandarmi, împușcat din nou și îngropat lângă ceilalti 
44 camarazi ai lui. 

MIHNEA GHEORGHE: Din Suceava. Învățător în Moldaviţa. Că- 
zut pe front. 

MIREA A. ILIE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi 
în jud. Ciuc. 

MIRON LEONID: Preot. Din Moreni-Bălţi. Instructor legionar. 
În noaptea de 21/22-1X-1939 reîntorcându-se cu trăsura dela 
Ungheni cu soţia şi copiii, călăii-poliţiști îl dau jos din trăsură 
şi-l împușcă în văzul soţiei, copiilor şi a mulțimii. Era al treilea 
legionar ucis în judeţul Iași. 

MITER ION: Din Vrani-Timiș. Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 
la Ciuc. 

MITER NICOLAE: Absolvent de liceu. Mort în credință legionară. 

MOCANU ANDREI: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în Jud- Orhei. 

MOCANU ION STOICA: Preot. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu cei- 
lalţi trei camarazi în judeţul Constanta. 

MONORANU PETRE: Din Boroaia-Baia. Comandant legionar. Fa- 
ce războiul din Rusia. După capitulare vine la Viena. Se în- 
rolează în Armata Naţională. In 1945 pleacă cu un avion spre 
țară. Nu se cunose împrejurările morţii lui. 

MONORANU GHEORGHE: A fost în Armata Naţională. Paraşu- 
tat în țară a luptat în echipele de rezistență din Banat. A fost 
dat ca mort, în împrejurări necunoscute. 

MOISE CRISTACHE: Student. Mort în credinţă legionară. 

MOLOTIUC V. ION: Din Rosa-Cernăuţi. Instructor legionar. Croi- 
tor. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi în județul 
Cernăuţi. 

MOGÂLDEA ADRIAN: Din Giurgiu. Instructor legionar. Decorai 
cu «Crucea Albă». În 1933, în ciocnirile cu comuniştii a fost 
grav rănit. În 1945 vrând să treacă linia frontului din Ungaria 
către Armata Naţională, împreună cu Popa Aurel e nimerit de 
gloanţe şi moare. 

MORARU N.: Dâmboviţan. Instructor legionar. A activat în CML 
București. În 1938, a fost asasinat. Nu se cunose împrejurările. 

MORARU ALEX. BUBI: Student din Dej. Instructor legionar. 
Asasinat în 21/22-1X-19309 la Vaslui. 

MORĂRESCU DUMITRU: Din Ciocârlia-Constanţa. Student. Că- 
zut pe frontul din Rusia. 

MORARESCU OCTAVIAN: Frate cu Dumitru. Student. Căzut pe 


frontul din Rusia. 


— 133 — 


trebue să se judece singur. să a 


ŢIN: Preot. Din Beciu-Buzău. Comandant 
Albă». Mort în credință legionură,. 
Țăran. Mort în credinţă legionară. 
Asasinat la 21 Septembrie 1Y39, fă. 


MOLDOVAN CONSTAN 
ajutor. Decorat cu «Urucea 

MOLDUVAN CUNSTANLIN: 

MULDUVIEANU LUN NELU pasi alt. 
Ra . i pa Mu Vu . i 

ag nd Ea GUTUI Preot. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alți doi camarazi in judeţul Gorj]. Er ii D..; : 

MUŢA 1. LUN: Din Urâşue. Avocat. Doctor în « rept la Paris. Co. 
mandant al Bunei Vestiri. A kost: Preşedinte de onoare al Stu- 
dențimii ltomane, Vicepreşedinte al partidului «Totul pentru 
Ţară». Preşedimte al «benerapei 1922», Director al ziarului «Li. 
bertatea» la Bucureşti. A tradus din franceză «Protocoalele In- 
ţelepților din Sion». A | i 

MOȚA LON: Tatăl lui lon IL. Moţa. Preot în Orăştie. Iniţiatorul și 
Directorul gazetei «Libertatea» apărută la începutul secolului 
nostru. La intrarea României în războiul din 1916, a trebuit să 
se refugieze din Ardeal din cauza persecuției ungurilor. S'a 
oprit un timp în Bucureşti iar de aci a plecat în America de 
Nord unde a alirmat drepturile Ardealului de a se uni cu Pa- 
tria Mamă. Moare la Orăştie în credinţă legionară. 

MOTOC MIRCEA: Din Olteniţa. Student. Şef de Grup la Politehni- 
ca din Bucureşti. Asasinat la Vaslui în 21/22-1X-1939. 

MUNTEANU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în jud. Gorj. 

MUNTEANU BUB: Medie. Căzut pe frontul din Rusia. 

MUREŞANU ION: Comerciant. Căzut pe frontul din Rusia. 

MUSCALU DUMITRU: Căzut pe frontul din Rusia. 


LE, E 


«Cine va citi «Cărticica Șefului de Cuib» va putea cu uşurinţă 
vedea că dealungul ei trece ca o linie de foc: interdicţia unui le- 
gionar de a vorbi pe la spate pe camaradul său.» (Circ. 111/112.) 


«Un principiu al justiției spune: 

pmaiii nu poale fi judecător în propria sa cauză.» 
ă e 7 EEE e ară 3 5 za pg 
spund: Principiul înjoseşte omenirea. pentrucă consideră pe 


om laș sau hrăpăreţ. Aşa e. Dar eu nu vorbesc de cum este omul. 


ci de cum poate şi irebue să fie. Într'o omenire înălțată, omul nu 
numai că poate, dar trebue să fie propiul său judecător. Omul 
ibă curajul şi loialitatea de a da 
că de a [i drept. Omul judecător 
ver cu sine însuși.» (Cir. 179). 


LE e 


fiecăruia ceeace este al său, adi 
in propria sa cauză, drept şi se 


A e 


pă 
| 


| 


NACIIE TRAIAN: Contabil. Căzut pe frontul din Rusia. 

NADOLEANU ENACHE: Din Jijila-Tulcea. Avocat. Comandant 
ajutor. Medic. A făcut şantier la Râpa Galbenă. Asasinat în îm. 
prejurările arătate, 

NASTU COLA: Macedonean. Fost Primar de sat în Durostor. Ins- 
truclor legionar. Decorat cu «Crucea Albă». Asasinat la 21/22- 
1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Durostor (la Silistra). 

NECRELESCU EUGEN: Student. Mort în credință legionară în 
toamna lui 1940. 

NEAGOE ION: Din Teleorman. Licenţiat. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

NEAGU N.: Din Bucureşti. Elev. Pentru vina de a fi participat la o 
ședință a frăţiorilor de cruce la 15-X1-1941 a fost condamnat 
la 10 ani închisoare. Moare în închisoarea Aiud din cauza tra- 
tamentului rău la care a fost supus. 

NEGREA GHEORGHE: 'Ţăran din Fărdeni-Severin. Moare în ur- 

ma schingiuirilor jandarmilor la 12 lanuarie 1934. 

NEGREA AUREL: Electrician. Executat odată cu echipa Zăvoia- 

nu la 28 lulie 1941. 

NEGURESCU AUREL: Din Cornăţel-Argeş. Licenţiat în Teologie. 

Mort în credinţă leginoară la Miinchen-Germania în 23 lanu- 

arie 1951. 

NEMȚEANU ION: Din Sadova-Bucovina. Avocat. Instructor legio- 

nar. Căzut pe frontul din Rusia luptând în unitatea specială 

«Batalionul Sărata». 

NERASAN N.: Din Piscani-Muscel. Avocat în Câmpulung. Asasi- 
nat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Muscel. 
NICODIM LONIŢĂ: Arhimandrit. Starețul mânăstirei Antim. Că- 

zut pe frontul din Rusia. 

NICOLAE VASILE: Căzut pe frontul din Rusia. 

NICHITA AUGUSTIN: Bihorean. Măcelar în Luduş-Turda. Co- 
mandant ajutor. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi 
în judetul Turda. 

NICOLICESCU GHEORGHE: Inginer. Instructor legionar. Asasi- 
nat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

NICOLESCU NICOLETA: Şefa Cetăţuilor pe Țară. Comandantă 
legionară. În 1938 este arestată și schingiuită în beciurile po- 
liţiei în modul cel mai crud. La urmă sadicii călăi i-au tăiat 
pieptul şi au aruncat-o în crematoriu la 10 lunie 1939. 

NICOLESCU ALEXANDRU: Funcţionar. În 1941 poliţia regimu- 
lui Antonescu ordonă împuşcarea lui şi a lui Lanescu. Cadavre- 
le lor sunt aruncate în crematoriu. 

NICOLAESCU AUREL: Preot. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți 


doi camarazi în judeţul Vâlcea. 


— 135 — 


NICOLICI NICOLAE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi trei ca. 


NICOLAE ET ep e 21/22-1X-1939 cu încă doi camarazi 
bee i ai Din Ploești. Moare în închisoarea din Plo- 
iî i bombardament acrian. ta 
NICOLESCU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu un ait 
camarad în județul Romanați. A A 
NISTOR GHIȚA: Ţăran. in 1954, evadând din închisoare, e prins 
şi împușcat de comunişti la Oenele-Baiamare. Es 
NITĂ CONSTANTIN: E asasinat de agenţii guvernului în 28 No- 
embrie 1933 la laşi pe când voia să arunce o bucată de pâine ca- 
marazilor asediați la Râpa Galbenă. | 
NIȚĂ N.: Ofiţer. Căzut pe frontul din Rusia. a 204 
X NITACHE .: Student. Dâmboviţean. Mort în credinţă legionară. 
X NIȚESCU PETRE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în judeţul Dâmboviţa. ; 
NOAGHEA VIRGIL: Din Caransebeş Student. Asasinat la 21/22- 
1X-1939 la Ciuc. 
NULICĂ ION: Din lanina-Macedonia. Comerciant. Mort în cre- 
dinţă legionară. 


NUȚIU AUREL: Asasinat la 21/22-1X-1939 la Ciuc. 


OBREJA SPIRIDON: Student. Din București. A fost împușcat după 
proces în 1950 de comuniști. 

ONEA TITUS: Student. A făcut liceul din Blaj. Fost Şef de Uni- 
tate. A activat în judeţele Sibiu și Cluj. Sub regimul Antones- 
cu a fost condamnat la moarte și executat pentru activitate le- 
gionară. 

ONUȚ ION: 'Țăran. În iarna anului 1953 a murit la Gherla în urma 
schingiuirilor suferite. 

OLARIU RUSALIM: Profesor la Lugoj. Fost Șef de Judeţ. Instruc- 
tor legionar. A fost închis în lagărele Ciuc și Vaslui. Căzut pe 
frontul din Rusia. 

OLTEANU VASILE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 

OPAIȚ IO ACIN: SEE 

| : Ofiţer. Căzut pe frontul din Rusia. 

DL E AACR DUMITRU: Executat la 28 Iulie 1941 cu echipa 

ăvoianu. 

Ga EA IONIŢĂ: Muncitor. După proces, în 1950, a fost împuşcat 
de comuniști la Bucuresti 4 

OPROVICI HORIA: Din. 


cu un alt e 


Jin Romanați. Asasinat la: 21/22-1X-1939 
amarad în judeţul Romanați. 


— UB == 


PĂCURARIU LIVIU: Student. În 1941 la trecerea Nistrului i-au 
fost tăiate picioarele. Pentru vitejia lui pe front Politehnica din 
Timișoara, al cărei student era. i-a acordat diploma de inginer 
în mod onorific. Mort în credinţă legionară. 

PĂDUREANU NICOLAE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în județul Mureș. 

PALAMARCIUC ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi cama- 
razi în judeţul Lăpuşna. 

PALOTAȘ FRANCISC: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi ca- 
marazi în judeţul Mureș. 

PANU MUSURI: Macedonean. Student. Căzut la 22 lanuarie 1941. 

XX PALAGHIŢȚĂ ȘTEFAN: Preot. Moare în Argentina în 1952. 

” PAPACOIC RADU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți trei cama- 
razi în judeţul Brașov. 

PARAJINĂ N.: Profesor. În 1949 în ciocnirea cu comuniștii a fost 
împușcat la Panciu. 

PARASCHIV NICOLAE: Din Cazaci. A activa! în Bucureşti. Că- 
zut pe frontul din Rusia. 

A PARASCHIVESCU GHEORGHE: Student. Asasinat la 21-1X-1939 
făcând parte din echipa Miti Dumitrescu.. 

W PANTELIMON N.: lalomiţean. Medic. Mort în credinţă legionară. 
PANTELIMON SOTIR: Student. Mort în credință legionară. 
PAPAIANUȘI IANI: Farmacist. Moare în urma schingiuirilor în 

beciurile poliţiei. 
L A PAPANACE GHEORGHE: Student. Moare în bombardamentul 
asupra lagărului Buchenwald în 1944. 
PAREPEANU ION: Student. Căzut pe frontul din Rusia. 
PARNAC CONSTANȚA: Din Rădăuţi, Studentă. Moare în credință 


legionară în 1936. i 

PARIZA GHEORGHE: Licenţiat. Mort în credință legionară în 
1952. 

PARIZA NICOLAE: Elev. Căzut în 1949 în luptele de rezistenţă 
din tară. 

PARTENIE DUMITRU: Student. Mort în credință legionară în 
1947. 

PĂRVULESCU GHEORGHE: Din Craiova. Mort în credință le- 
gionară. 

PĂUNEANU ȘTEFAN: Comandant ajutor. Căzut pe frontul din 
Rusia. 


PĂUCA V. DUMITRU: Din Cetatea Albă. Revizor şcolar. În anala 
de 61 ani a fost asasinat cu alți doi camarazi în județul Ceta- 
tea Alhă. 

PAULESCU NICOLAE: Din Voloca-Cernăuţi. Învățător. În 1940 


când s'a cedat Basarabia și se retrăgeau trupele române. el se 


— 137 — 


eşirea din spital voind să treacă frontie- 


afla întrun spital. Lai d'să i 
zi i și băgat la închisoare. În 194] 


ra pe la Vicur a fost prins de Ruș 
a fost deportat în Rusia unde a fost asasinat, A 

PAŞCa VASILE: Sălăjan. Şetul CML Bihor. Fost Şef de judeţ. 
Instructor legionar. Moare în misiune pe când era parașutat în 
țară în 1944. Ă $ 

X PĂLRUȚ TOADER: Din Timişoara. În 1944 a fost parașutat în 

țară unde a fost prins şi ucis de Ruşi. 

PATRICHE SOFIA: Moare în credință legionară în 1940. 

PAVELESCU GHEORGHE: Avocat. După arestarea Dlui Inginer 
Clime şi Vojen a preluat comanda CML pe ţară. A fost apoi 
și el închis Ta Ciuc unde a fost asasinat la 21/22-1X-1939. 

PELE ION: DEcEmvIR. Asasinat la 29/30-X1-1938 odată cu Căpi- 
tanul și Nicadorii. 

PENTELECIUC ANA: Din judetul Hotin. Elevă. Moare în credin- 
ță legionară. 

PEPI N.: Țăran. Condamnat la 10 ani închisoare. E ridicat apoi 
din închisoare şi împuşcat odată cu lotul «fantomă». 


| PETROVICESCU ION: General. Ministru de Interne în guverna- 
rea legionară. După 21 lanuarie 1941 Generalul Antonescu îi 
face proces fostului său Ministru și camarad de armă şi-l con- 
damnă din ordin neavând nicio vină. În închisoare e visitat de 
noul Ministru de Interne Generalul Popescu care-i cere să facă o 
scrisoare de scuze lui Antonescu. «Nu eu ci el trebue să-și ceară 
scuze dela mine», îi răspunde. Moare în credință legionară. 
GVA )  PETRIȘOR MARCEL: Student. În 1957 a fost condamnat la în- 
A chisoare pe viaţă de comuniști. În anul următor a fost împușcat 
la Aiud. Trăesti 
PETRU ION: Şofer. Asasinat odată cu echipa Făgădaru. 
PETRE STAN: Constănţean. Căzut pe frontul din Rusia. 
PETRE R. VASILE: Ţăran constănţean. Mort în credinţă legiona- 
ră. 
PETRESCU MIHAIL: Căzut pe frontul din Rusia. 
PETRESCU MILUŢĂ: Din laşi. Rănit pe frontul din Basarabia 
în 1941. moare într'un spital din laşi. 
PETRAȘINCU VANGHELE: Macedonean. Director de bancă. Că- 
zut la 21-1-1941. 
PIELMUȘ ION: Din Argeş. Ofiţer. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alti doi camarazi în judeţul Argeş. 
PINTEA EUGEN: Student. Fost Şei al FDC Blaj. Mort în credință 
legionară în 1943. 
PISTRUL ION COIC: Din Bebaveche-Timiș. Mort în credinţă le- 


gionară. 


— 138 — 


PISARCIUC SILN ESTRU: Asasinat cu alți doi camarazi în jude- 
țul Cernăuţi la 21/22-1X-1939. 

II IŞ DUMILLHU: Căzut pe trontul din Rusia. 

SPA NICULAE: M în cre i ionară 

E LEU GRTOeAIi i a ast tt eri pi legionară. 

u . Fost Şet al Jud. burostor. Comandant 
legionar. Decorat cu «Crucea Albă» pentru organizarea și con- 
ducerea marșului asupra Cadrilaterului. A fost închis în lagă- 
rul Ciuc și apoi internat în spitalul militar din Brașov. Aci a 
fost asasinat în împrejurările arătate. 

PIHU ANESTI: Frate cu Grigore. In 1943 este împușcat de comu- 
nişti în Lipsca-Albania. 

POENARU ILIE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi camarazi 
în judeţul Dolj. 

POLIHRUNIADE MIHAIL: Avocat. Fost Şel al Garnizoanei Bu- 
curești. Comandant legionar. Fost redactor șef la «Buna Vesti- 
re». sin lagărul Ciuc este ridicat şi dus la procesul «Celor 19». 
Asasinat la 21/22-1X-1939 la Râmnicu Sărat. 

POPA DUMITRU: Mecanic. Mort în credinţă legionară la Bucu- 
rești în 1942. 

POP GAVRILĂ: Executat la 31 Octombrie 1953 cu echipa Tănase. 

POP HORAȚIU AMOS: Din Luduş-Turda. Fost Şef de Judeţ. Co- 
mandant legionar. Mort în credința legionară în 1946. 

POP ION: Someşean. Student. Asasinat odată cu Lăscăianu în îm- 
prejurârile mai sus arătate. 

POPA COSTACHEL: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi cama- 
razi în judeţul Covurlui. 

POPA N.: Muncitor. În 1949 după condamnare la închisoare a 
fost împușcat de comuniști la Aiud. 

POPA TIBERIU: Din Viişoara-Constanţa. Student. Asasinat la 
21/22 Sepiembrie 1939 la Ciuc. 

POPA PETRE: Muncitor. Instructor legionar. Asasinat cu încă doi 
camarazi în judeţul Hunedoara. În toamna anului 1940 a fost 
reînmormântat lângă mormântul lui Avram lancu. În anul ur- 


po mător jandarmii lui Antonescu l-au desgropat şi i-au aruncat oa- 
i 


sele pe o apă din apropiere. 

POPA ION: Arădean. Muncitor. Asasinat la Huedin în împrejură- 
rile arătate. 

POPA DUMITRU: Mecanic. Mort în credință legionară la Bucu- 
rești în 1942. 

POPESCU MARIN: Constănţean. Student. Asasinat la 21/22-LX- 
1939 la Ciuc. 

POPESCU SPIRU: Macedonean. Student. Comandant ajutor. De- 
corat cu «Crucea Albă». Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 


=— 139 — 


Lă 


POPESCU CESAR: Student. Asasinat la 21 Septembrie 1939, fă- 
când parte din echipa Miti Dumitrescu. 3 

POPESCU CICERONE: Student. Căzut pe frontul din Rusia. 

POPESCU CONSTANTIN: Licenţiat. Din Broşteni-Argeș. Mort în 
credință legionară. 

POPESCU BATOVA DIM: Din judeţul Durostor. Căzut pe frontul 
din Rusia. 

POPESCU EMIL: Învățător. Executat la Veria în 1944. 

POPESCU N.: Soţia lui Emil. Învăţătoare. Executată odată cu 
soțul ei. 

POPESCU TUDOSE: Bucovinean. Avocat. Vacăreștean. Mort în 
credinţă legionară. 

POPESCU VASILE: Licenţiat. Asasinat în 21/22-1X-1939 la Vas- 
lui. 

POPESCU GHIŢĂ: Tăran. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judetul Caliacra. 

POPESCU NICOLAE: Ofiţer. Căzut pe frontul din Rusia odată cu 
Duminecă Florea. 

POPESCU NICU: Ucis de jandarmi în 1954. 

POPESCU TRAIAN: Student. Asasinat la 21 Septembrie 1939, fă- 
când parte din echipa Miti Dumitrescus. 

POPESCU BARBU ANTON: Din Reşiţa. Fucţionar la Băile Her- 
culane. Asasinat în 21/22-1X-1939 la Ciuc. 

POPESCU FLORIAN: Student. Împuşcat în timpul guvernării 
Cuza-Goga la 6 Februarie 1938. 

POPESCU GHEORGHE: Din Galaţi. Muncitor. Mort în credință 
legionară. 

POPESCU ION: Ofiţer. Autorul marșului «De sus de pe Olt, din 
Poene». Mort în credință legionară. 

POPESCU SIMON: Basarabean. Licenţiat. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

POPESCU BADEA DUMITRU: Student. Căzut la Ploeşti în 21 
lanuarie 1941. 

pi să, DAN: Locotenent de aviaţie. Căzut în luptele dela Ti- 
ghina. 

POPOVICI DRAGOȘ: Din Rădăuţi. Avocat. Asasinat odată cu 
echipa Nadoleanu în împrejurările indicate. 

E Ata MIRCEA: Executat la 31 Octombrie 1953 cu echipa 

ănase. 

POPOVICI PETRU: Din Putna. Ţăran. Mort în credinţă legiona- 
ră în 1948. 

PORUMB N.: Făgărășean. ţăran. Împwşcat de comunişti în 1949. 

POTOLEA SPIRU: Din Tg. Berești. Senator legionar. Purtător al 


săcuşorului cu pământ. Decorat cu «Crucea Albă». Membru în 


— 140 — 


Spieez pe Duca i pe invalid în primul răsboi 
, sau ! 2 -1Ă-1939 cu încă doi camarazi în 
județul Covurlui. 

POSTEUCĂ PAVEL: Din Stănești Rădăuţi. Ţăran. Mort în credin- 
ţă legionară. i 

POSTEUCĂ VISARION: Ţăran. Prisonier de răsboi mort în Rusia. 

PRALEA NICOLAE: Din Galaţi. Mort în credință legionară. 

PREDA GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi cama- 
razi în judeţul Olt. 

PREDESCU ELEONORA: Din Giurgiu. Moare în credinţă legio- 
nară, 

PRODEA NICOLAE: Muncitor. Asasinat la Ciuc în 21/22-1X-1939. 

PROTOPOPESCU DRAGOȘ: Profesor Universitar. Arestat în 1933. 
Închis în lagărul din Ciuc în 1938. Mort în credinţă legionară. 

PROCA GHEORGHE: Funcţionar. Asasinat la 21/22-1X-1939 în 
spitalul din Braşov. 

PRUȘ ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în ju- 
deţul Târnava Mică. . ză 

PRUNESCU VICTOR: Căzut-pe frantul din Rusia. 

PUIU GOGU: Ţăran. Căzut în luptele de rezistenţă din ţară în 1949. 

PUIU ION: Ţăran. Condamnat la 25 ani închisoare. Ucis odată cu 
lotul zis «fantomă». 

PULPA GHEORGHE: Din Sarighiol. Ţăran. În 1949 a fost ucis 
de comuniști în Sarighiol. 


LI E 


«Unde începe conflictul acolo încetează Legiunea. Încetează 
viața legionară. Acolo este moarte și trăieşte diavolul. Deaceea le- 
gionarul în conflict cu un altul şi-a pierdut ființa sa legionară.» 

(Cir. 136.) 


«Woiesc prin aceasta să fac tuturor legionarilor educaţie în sen- 
sul de a şti, atunci când greşesc sau se abat dela linia legionară. 
să-și recunoască greşeala. să plătească prin pedeapsă. Legionarul va 
trebui să spună: Am greşit dar am plătit. Nu sunt dator nimănui 
cu nimic.» (Circe. 25.) 


«6. Nu te gândi la tine, la persoana ta. la locul în care ești pus. 
Nu-ţi creia drepturi pentru ce faci. Lasă să ţi se recunoască. Gloria 
noastră stă în singurul drept pe care singuri ni l-am luat dela în- 
ceput: acela de a da pentru Gardă totul. [ără a pretinde nimic în 


schimb.» (Circe. 18.) 


RĂDUCANU VIRGIL: Putnean. Învățător. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

RĂDULESCU DUMITRU: Din Ploeşti. Căzut pe frontul din Rusia 

RĂDULESCU VIRGIL: Din Caracal. Licenţiat. Ziarist. Comandant 
ajutor. Asasinat la Ciuc la 21/22-1X-1939. În acea noapte când 
maiorul de jandarmi le spunea că vor fi mutaţi întrun alt la- 
găr, el i-a replicat: «Hai, domnule. fi odată sincer în viaţa Dtale 
şi spune-ne că ne duci la moarte. Nu fi canalie şi în faţa morţii 


noastre.» 

RĂDULESCU HRISTACHE: Din Focşani. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

RĂDULESCU MIRCEA: Din Bala-Romanaţi. Căzut pe frontul din 
Rusia. 


RĂDULESCU ION JAK: Din Tg. Ocna. Student. Asasinat în be- 
ciurile poliției din București în 1939. 
RADU VIOREL: Din Tecuci. Căzut pe frontul din Rusia. 


XC RADU ION: Elev de liceu militar. A fost închis la Buchenwald. 


În 1944 la Armata Naţională îşi pierde viaţa întrun exercițiu 
de luptă. Ţa 0 

RAICU CONSTANTIN: Din Dolhasea-Baia. Licenţiat. Asasinat la 
21/22-1X-1939 la Ciuc. 

RAICIU VASILE: Medic. Din Iași. Împuşcat la 21/22-1X-1939. 

RAILEANU NAUM: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi cama- 
razi în județul Orhei. 

RAȚIU ION: Medie. Mort în credință legionară. 


NM d RAȚIU EUGEN: A fost în Buchenwald. În toamna lui 1944. para- 


şutat în țară, a fost arestat și ucis de comuniști. 
RAVESCU NICOLAE: Din Domneşti-Muscel. Mort în credinţă le- 
gionară. 
RAU NICOLAE: Din Sibiu. Mort în credință legionară. 
RĂUȚ ION: Bucovinean. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în județul Suceava. 
RECMAN GOGU: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 
REGWALD FRANZ: Bucovinean. Asasinat la 2] /22.1X-1939 cu în- 


ROȘIANU PETRE: Inoiner. Fost Director la Ni 
Asasinat în 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

RODEANU ION: Sibian. Comandant a 
front. 

ROȘCULEȚ VALENTIN: Constânţean. Căzut pe frontul din Rusia 

RUSU IACOB: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi inşi în jude- 
tul Mureş. 


trogen-București. 


jutor. Licenţiat. Căzut pe 


— 1425—- 


Te 


SAFTA MARIN: Din Teleorman. Primar de sat. Moare în beciu- 
rile poliţiei, la varsta de 61 ani, din pricina schingiuirilor. 
SAFOIANI ANASTASIA: Studentă. Moare în închisoarea din Pi- 

teşti, în 1949, 

SĂLCEANU CONSTANTIN: Funcţionar la STB. Căzut la Braşov 
în 3 Septembrie 194. 

SAMOILĂ 1ON: Executat la 31 Octombrie 1953 odată cu echipa 
Tănase. 

SANDU VALERIU: Din Botoșani. Comandant legionar. Căzut pe 
frontul din Rusia. 

SANDULESCU TACHE: Din Slatina. Mort în credință legionară. 

SABĂU PETRU: Din Gurahonţ-Arad. Croitor. Căzut pe frontul 
din Rusia. 

SÂRBU DAMASCHIN: Ţăran. Din Herculeşti-Severin. În anul 1936 
primarul liberal al satului îl atacă voind să-l omoare. El în 
legilimă aparare îl omoară. La proces este achitat. E asasinat 
la 21/22-1X-1939 cu alţi trei camarazi în judeţul Severin-Lugoj- 

SÂRBU VASILE. Căzut la 22 lanuarie 1941. 

SÂRBU NICOLAE: Din Hunedoara. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alți doi camarazi în judeţul Hunedoara. 

SÂRBESCU EFTIMIE: Din Sânicolaul Mare. Mort pe frontul din 
Rusia. 

SĂRCACEANU CONSTANTIN: Ţăran. Mort în închisoare în urma 
sehingiuirilor. 

SAVIN CONSTANTIN: Avocat. Comandant legionar. Căzut pe 
frontul din Rusia. | 

SAVU CONSTANTIN: Instructor de sport. Executati la 28 lulie 
1941 cu echipa Zăvoianu. i 

SCARLAT DUMITRU: Din Galati. Mort în închisoarea din Brăila. 

SDRULA TITICĂ: Licentiat. Mort în închisoare în 1952. 

SECĂREANU ION: Preot în satul Dulgheru-Hârşova. Asasinat la 
21/22-1X-1939 în drum în faţa soţiei şi fetiţei. Era la patrulea 
legionar ucis în judeţul Constanţa. 

SEBI MIHAIL: Comerciant. Mort în credinţă legionară. 

SECU SERBAN: Student. În 1950 este condamnat. După condam- 
nare e asasinat la București. i z 
SERAFIM AUREL: Inginer. Comandant legionar. Din lagărul 
Ciuc a fost ridicat şi dus la procesul «Celor 19». Fost Șef al Sec- 
torului II-Negru Bucureşti. Şei al garnizoanei București şi al 
Judeţului Ilfov. Asasinat la 21/22-1X-1939. la Râmnicu Sărat. 

ŞERBAN CONSTANTIN: Student. Din Ploeşti. În 1949 damascat 
de comunişti, nevoind să cadă viu în mânile lor, se sinucide. 

ȘERBAN CONSTANTIN: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Gorj. 


0 A 


i EI valid din războiul 1914/1g. 
ȘIANGU EMIL: Din purieţia up le primăvara lui 1938 este 
Avocat. Fost Şet al Judeţului J 
arestat împreună cu lon 
ordin. E asasinat în spitalul 
1939, 4 
ŞICLOV AN GHEORGHE: Din 
cui SETI. Avocat. Comandant legionar. poet ocuzeiae 
General în Min. Asig. Sociale. Închis în lagărul iuc în vara 
lui 1938, reuşeşte să evadeze. In IA este împuşcat pe când 
încerca să reocupe Prefectura Ploeşti. : 
SIMIAN MIHAIL: Ofiţer. Căzut pe front la Dita E: 
SIMION APOSTOL: Comerciant. Executat la N eria în 1944, 
SIMULESCU SIMA: Profesor. Comandant legionar. Dau lagărul 
Ciuc a fost dus la procesul «Celorl9». Asasinat în 21/22 Sep. 
tembrie 1939 la Râmnicu Sărat. castă . 
SLĂVESCU VICTOR: Inginer. Mort în credinţă legionară. 
SMINA S$.: Elevă de liceu. Din Silistra. Moare în credinţă legio- 
nară în 1936. i Ş 
SLEVEŞTEAN STELIAN: Din Alexandria. Căzut pe frontul din 
Cehoslovacia. : Atoll 
ŞOCARICIU ION: 'Țăran. Moare la polție din cauza schingiuirilor, 
ȘOGOREANU EUGEN: Din Galaţi. Instructor legionar. În lanua- 
rie 1041 e împușcat sub motiv că ar deține arme, acuzaţie 
necomprobată de vreo hotărâre judecătorească. 
ȘOIMU TRAIAN: Din Domașna-Severin. Căzut pe frontul din 
Rusia. 
ȘOLA HRISTU: Macedonean. Licenţiat în litere. Moare în închi- 
soarea Jilava în 1946. ă 
ŞOLA STAVRI: Macedonean. Student. Asasinat la 21/22 Sep- 
tembrie 1939 la Vaslui. se” 

SOLOMON HRISTACHE: Mort în credinţă legionară. În circulara 
dată cu ocazia mortii lui. Căpitanul serie: «Nu se poate şi nu se 
va putea niciodată vorbi de Garda de Fier fără a se vorbi de 
Christuche Solomon». (Circ. 31.) 

SOROCEANU DUMITRU: Din Sulţa-Hotin. Asasinat în 1937. 

SPÂNU IORDACHE: Licenţiat. Comandant legionar. Asasinat in 
21/22-1X-1939 la Vaslui. 

STAHU TEODOR: Avocat. Din Baia. Fost Sef de Judeţ. Asasina! 
în 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

STAIET DUMITRU: Din Putna. student. Mort în credință legio- 
nară. 

STAMATE CTIN EUGEN: Din lași. Medic. Asasinat în 21/22 
Septembrie 1939 la Ciuc. 


Banca, judecaţi. şi So ianaţi rlin 
din Brasov la 21/22 Septembrie 


Pecica-Arad. Student. Căzut pu 


SE pi ca 


7 NI azatee si 


i * 


RI MATE, AHIENIE: Din Liova-Cahul, student. Căzut pe front 

STANCU ION: Asasinat la 21 
țul Muscel. 

STANCHI DUȚU CONSTANT 


HI ( IN: Din Telega-Prahova. Mort în 
credință legionară. 


a E ci VASILE: Architect. Căzut pe frontul din Rusia în 


STĂNESCU PETRE PETRUȘ: Din Ocnele Mari-Vâlcea. Asasina! 
cu echipa Fleschin în imprejurarile arătate. 

STĂNCIULESCU MARIN: Mecanic, din București. Asasinat la 

___21-LX-1939, făcând parte din echipa Miti Dumitrescu. 

STĂNESCU DUMITRU: Din Horezu-Vâlcea. Mort în credință le- 
gionară. 

STATE GRIGORE ION: DecemvIR. Student. Asasinat la 29/30 
Decembrie 1938. 

STATE VASILE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi camarazi 
în judeţul Putna. 

STEGĂRESCU CONSTANTIN: Licenţiat. Contabil. Asasinat la 
21/22-1X-1939 la Ciuc. 

ȘTEFĂNEL ION: Din Agestru-Vatra Dornei. Căzut pe frontul din 
Rusia. 

ȘTEFANACHE 1. ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi ca- 
marazi în judeţul Dolj. 

* ȘTEFĂNESCU DIMA STEFAN: Din Băneşti-Dâmboviţa. Fost 

Şef de Garnizoană. În 1941 este arestat. Închis la Câmpina e hră- 


nit numai cu pâine şi apă, din care cauză după doi ani moare în 
închisoare. 

ȘTEFĂNESCU GHEORGHE: Căzut la Braşov la 3[X-1940. 

ȘTIUCĂ BORIS: Asasinat la 21/22-IX-1939 cu alți doi camarazi 
în judeţul Soroca. 

STOICA NICOLAE: Muncitor. Împuşeat de regimul Antonescu 
în 1941. 

STOICA VIRGIL: Învățător. Căzut pe frontul din Rusia. 

STOICA N.:Elev. A fost împușcat de comuniști în ciocnirea de 
pe Rahova în 1949. 

STRĂCHINARU DUMITRU: Din Ilişeşti-Suceava. Avocat. Mort în 
credinţă legionară. 

STRĂINU MIRCEA: Bucovincan. Licenţiat. Mort în credinţă legi- 


onară. 


/22-1X-1939 cu alt camarad în jude- 


Y STRUGARU NICOLAE: Avocat. Comandant ajutor. Asasinat la 


Ciuc în 21/22-1X-1939. 
ȘUSMAN IULIU: Din Turda. Seful CML Bucureşti. A fost schin- 


giuit timp de 26 zile la poliție şi-apoi băgat în lagărul Vaslui. 


— 145 — 


3 ———————. 


Ş tăi i t în spitalul din 
ăvindu-se din cauza pătăilor, e internat in lut d 
Iele atat asasinat la 21/22-1X-1939 în împrejurările 
ŞUMULEANU CORNELIU: Profesor Universitar. Mort în credinţă 
legionară la 15-X11-1937. 
ȘUPILĂ POLISPERHON: Student. 
ie 1939. = Pb 
E ETA ZANE Din Hotin. Avocat în Cernăuţi. Căzut pe frontul 
din Rusia. 
SURUGIU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Dorohoi. ag i ep 
X SUSAI VASILE: Din Târgoviște. Licenţiat. Asasinat la Ciuc în 
21,/22-1X-1939. : 2/0 
ŞUTEICA CRIŞAN: Din Făgăraș. Student. Mort în credinţă legi- 
onară. s ş 
SIMU PANAUT: Macedonean, din Veria. Asasinat in Septembrie 
1944. 
SIMU PETRU: Comerciant. Asasinat de comunişti la 2-X1-1944. 
SIMU APOSTOL: Macedonean. Comerciant. Căzut la Veria în 1944. 


i i 91/95 
Asasinat la Vaslui în 21/22 


«Ne batem pentru locuri? Am uitat că suntem mai mari acei 
cari cedăm totul şi ne călcăm în picioare pe noi înşine, cu toate 
poftele din noi.» (Circ. 27.) 


«În amintirea acestor chinuri, toţi cei ce am suferit atunci, să 
facem din ziua de 10 Decembrie o zi de post şi rugăciune, ziuu 
suferinţei pentru credinţa în țara noastră, pentru credinţa în viilo- 
rul ei.» (Circ. 25.) 


«Să iasă din mintea legionarilor, că a-şi plăti prin “pedeapsă un 
rău pe care l-au făcut, este ceva ruşinos. Nu! Este ceva sfânt, pentru 
că restabileşti o dreptate pe care tu ai rupt-o, un echilibru pe care 
L-ai desfiinţat.» (Cire. 25.) 


— 146 — 


TANASE ALEXANDRU: Inginer. Executat la 31-X-1953 în împre- 
jurarea indicată. 

TĂNĂSESCU ION: Din Dolj. Funcţionar. Executat cu echipa Zăvo- 
ianu la 28 Iulie 1941. 

TĂMAȘŞ NICOLAE: A fost în lagarul Buchenwald. În 1944 a fost 
parașutat în tară. Moare în credință legionară. 

TĂMĂIUAGA ION: Bucovinean. Mort în credinţă legionară. 


+ TASE MIHAIL: Ploeştean. Profesor. Comandant ajutor. Fost Şef 


de Judeţ. În toamna lui 1944. în Ungaria, e omorât de o grenadă. 

ȚĂRANU TRAIAN: Din Sadova-Câmpulung. Asasinat cu alţi doi 
camarazi în judeţul Câmpulung. 

TARNOVSCHI ION: General. Mort în credinţă legionară. 

TARNOVSCHI DAN: Colonel. Căzut pe frontul din Rusia. 

TARTLER ERICH: Executat la 31-X-1953 cu echipa Tănase. 

ȚĂRUS GHEORGHE: Din Hotin. Student. Mort în credinţă legi- 
onară. 

TCACIUC GHIŢĂ TOCEANU: Bucovinean. Student. În 1938 intră 
în comandamentul de conducere a Studenţimii. Asasinat la 
21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în judeţul Turda. 

TEODORESCU SPIRACHE: Asasinat cu alţi doi camarazi în judeţul 
Tecuci la 21/22-1X-1939. 

TELL CR. ALEXANDRU: Avocat. A fost în lagărul Ciuc de unde 
e dus la procesul «Celor 19». Asasinat în 21/22-1X-1939 la 
Râmnicu Sărat. 

TELPIZ PAUL: Învățător. Căzut pe frontul din Rusia. 

TEODOR CORNELIU: Ofiţer. Foseşănean. E ucis de o mină în 
timpul unui exercițiu. 

TEODORESCU GHEORGHE: Sculptor. Ploeştean. Asasinat în 
21/22-1X-1939 la Ciuc. 

TEODORESCU ȘTEFAN: Student la Matematici. Din Teleor- 
man. În August 1941 a fost asasinat şi aruncat în Dunăre. 

TEODORESCU VIRGIL: Din Hârşova. Asasinat la 23-X1-1933 pe 
când lipea un afiş electoral pe zidul unei case de către agenţii 
guvernului liberal. Cu ocazia înmormântării lui. lon |. Moţa 
scrie articolul «Cranii de lemn». 

TEOHARI MIRCEA: Student. Asasinat la 21/22-1X-1939 la Vaslui. 

ŢIGARĂ EMANUEL: Din Tereblecea. Avocat în Cernăuţi. Mort 


în credinţă legionară. 


"PINTARU As :eDDin Târnăveni. Muncitor. Moare la poliţia din Blaj 


în 1948 în urma schingiuirilor. 
TIPONUŢ GHEORGHE: Bihorean. Seful FDC Bihor. Asasinat în 
21/22-1X-1939 la Ciuc. 
TOADER TOMA: Croitor. Asasinat în 30-X11-1933 la Borcea- 
Tecuci. 


SS Is 


TOADER DUMITRU: Negustor. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă 
doi camarazi în jud. Teleorman. za A 
TOMOSLOLU GHEORGHE: Pădurar. Ucis de comuniști odată cu 
lotul «fantomă». : 

'TODAN CORIOLAN: Din Sânmihai. Student. Asasinat în 21/22 
Septembrie 1939 la Ciuc. | 

TOCUCEANU N.: Mort în credinţă legionară. Din Bucureşti. 

TODIRAŞ GHEORGHE: Din Voloca-Cernăuţi. Profesor. Mort în 
credință legionară. în 1944. 

TOLAN ION: Executat la 31 Octombrie 1953 odată cu echipa Lă- 
nase. 

TOLAN ALEXANDRU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Năsăud. 

ŢOLESCU GHEORGHE: Din Văleni-Olt. Avocat. Mort în credinţă 
legionară în 1949. 

TONEA SIMION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi 
în județul Năsăud. 

TOTOESCU MIHAI: Din Vatra Dornei. Preot. Moare în Sibiu unde 
se refugiase de ocupaţia rusească. 

TOHT DIONISIE: Absolvent de liceu. Mort în credinţă legionară. 

TOTU NICOLAE: Avocat. Comandant legionar. A făcut parte din 
echipa Moţa ce a luptat în Spania. În lagărul Ciuc a fost ridicat 
şi dus la procesul «Celor 19». Asasinat în 21,/22-1X-1939 la 
Râmnicu Sărat. 

TRANDAFIR ION: DecEmvIR. Student. Asasinat la 29/30-1X-1938. 

TRANDAFIR TUDORICA: Ţăran. Instructor legionar. Decorat cu 
«Crucea Albă». Mort în credinţă legionară pe frontul din Rusia. 

TUDORAN NICOLAE: Muncitor. Mort în credinţă legionară. 

TUDORAȘ DRAGOȘ: Căzut pe frontul din Rusia. 

TUDOSE ALEXANDRU: Meseriaș din Flămânzi-Botoşani. Mort în 
credință legionară la București în Februarie 1941. 

TUDOSE TEODOR: Avocat. leşan. Comandant legionar. Fost Şef 
de Judeţ. Asasinat la Vaslui în 21/22-1X-1939. 

ŢURCANU NICOLAE: Muncitor. Împușcat la Rădăuţi în 1937. 

ŢURCANU MIHAIL: Din -Siret-Bucovina. Student. Ucis prin lovi- 
turi de cuziștii lui Nichifor Robu în 1937 în piaţa orașului. 


„A-TURCANU ION: Din Vicovul de Sus-Rădăuţi. Avocat. Fost Șeful 


Regionalei VIII-Bucovina. Instructor legionar. Mort în credință 
legionară pe frontul din Rusia la 19-X1-1941.f/opm .f. 

TUCAN BORIS: Din Tighina. Instructor legionar. Asasinat în 
21/22-1X-1939 la Vaslui. 

TUTUIANU OVIDIU: Căzut pe frontul din Rusia. 

TCACIUC N.: Student. În 1948 în timpul anchetei a fost ucis de 


comuniști. 


— 148 — 


UDREA ION: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alți doi legionari în 
judeţul Brăila. 

UDREA TOADER: Din Viziru-Brăila. Croitor. Asasinat la 21/22 
Septembrie 1939, cu alţi doi camarazi în județul Timiș-Torontal. 

ULĂRASU GHEORGHE: Funcţionar la CAPS. A activat în CML 
Bucureşti. Mort în urma schingiuirilor la poliţie în 1938. 

UNGUREANU CORNEL: Din Craiova. Licenţiat în litere. Asasinat 
în 21/22-1X-1939 la Ciuc. 

URSACHE VICTOR: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu încă doi cama- 
razi în judeţul Bălţi. 

pi ION: Din Focşani. Student. Asasinat în 21/22-1X-1939 la 

iuc. 


URSULESCU VICTOR: Student. Mort în credință legionară. 


VAENI PETRE: Student. Mort în credință legionară. 

VAIDA MARIA: Moartă în credință legionară în 1940. 

VARJAC N.: Ucis în beciurile poliţiei din Ploești la 8-11-1938 de 
agenţii guvernului Cuza-Goga. 


x VESTEJAC ȘTEFAN: Din lași. A fost în lagărul Buchenwald. 


Într'o temă de luptă în 1945 la Armata Naţională a fost împușcat 
din imprudenţă. 

VARLAMI VASILE: Din Zimsi. Comerciant. Mort în credinţă le- 
gionară în 1944. 

VASILE PUIU: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi camarazi în 
judeţul Neamţ. 

VASILIU CONSTANTIN: Mort în credință legionară. 

VASILIU GHEORGHE: Locotenent. Asasinat la Ciuc în 21/22 
Septembrie 1939. 


VASILIU 1ON JEAN: Asasinat la 21 Septembrie 1939, făcând 
parte din echipa Miti Dumitrescu. 

VASILIU 1. VASILE: Din Mălini-Baia. Învățător. Moare în credin- 
ță legionară în Sibiu unde se refugiase. 

VASILIU ION GALUS: Locotenent. Asasinat la Ciuc în 22-1X-1939. 

VASIU IANCU IOSIF: Din Vidra-Hunedoara. Mecanic în Timi- 
şioara. Instructor legionar. A luptat ca voluntar pe frontul din 
Rusia. Decorat cu «Virtutea Militară». Complect paralizat de 
reumatism în 1944 este demobilizat. Moare în credinţă legio- 
nară persecutat de regimul comunist. 

VASILESCU NICOLAE: Tâmplar. Asasinat la 21/22-1X-1939 cu 
alţi doi camarazi în județul Vâlcea. 

VAZURA N.: Comerciant. Împuşcat la Cuţuflani în 1943. 

VAZURA N. (fiul): Elev. Executat odată cu tatăl său la Cuţuflani 


— 149 — 


X VENTONIC: Fost Prefect de 


laşi. Se sinucide în timp ce ocupa 
această funcţie, pentrucă tatăl său începuse să facă afaceri. 
VILA PETRE: Din Roşiori. Medicinist. În 1948 e arestat şi schin- 
siuit de poliţia comunistă. Ca să nu ajungă a face marturisiri 
se aruncă din fereastra clădirii curmându-şi viaţa. 
VILMOS ADAM: Asasinat la Ciuc în 21/22-1X-1939. 
VIȘAN OCTAVIAN: Din Putna. Student. Din pricina schingiuiri- 
lor la poliţie moare în clinica din Cluj în 1940. 
VIȘAN LIVIU: Din Putna. Căzut pe frontul din Rusia. 
VLAD ION RADU: DECEMVIR. Student. Asusinat la 29/30-X1-1938. 
VLAD VASILE: Din Sibiu. În 1935 moare din pricina bătăilor 
suferite la poliţie. 
VLAD VASILE: Executat la 31 Octombrie 1953 cu echipa Tănase. 
VLĂDĂU IOAN: Asasinat la 21/22-1X-1939, cu alţi doi camarazi 
în județul Cetatea Albă. 
VARLAMI VASILE: Macedonean. Comerciant. Căzut în luna Mai 
1944. 
VLĂSCEANU I.: Din Silistra. E împuşcat în faţa Preșidenţiei 
Consiliului de Miniştri la 22 lanuarie 1941. 
VIONEA NICOLAE: Asasinat la 21/22-1X-1939 în judeţul Buzău. 
VOINEA ION: Farmacist din Giurgiu. A fost închis la Ciuc şi Vas- 
lui. A murit în bombardamentul dela Buchenwald la 23VII1-1944. 
VRÂNCEANU GHEORGHE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
camarazi în judeţul Trei Scaune. 
VOLOCARU GHEORGHE: Asasinat în 21/22-1X-1939 la Vaslui. 
VUCU MARTIN: Din Zolentul Mare-Caraş. Medicinist. Fost Șeful 
Studenţilor din laşi în 1938. Moare în urma schingiuirilor la 
Siguranţa din București. 


x 


i aUn şef care nu poate stabili armonia în organizaţia sa, trebue 
sd ceară de urgenţă concediu, în care timp nu se va mai amesteca 
sub nici o |ormă în conducere... 

ia mai bun şef este acela care poate să dea organizaţiei armonie 
şi unitate. Dacă un şef nu poate, se va retrage.» (Circe. 98.) 


— 150 — 


+ 


ZAL 'ONS (7 - 
ETA ENE LANILIN: Din Buzău. Licenţiat în Teologie și 
A căi ie. Este ucis de o schije în bombardamentul din Buchen- 
va în August 1944. Fiind liber la Paris, aflând de închiderea 
Enea în Buchenwald, el se prezintă Gestapo-ului şi decla- 
a a e să iad Lia soarta lor. Este purtat din închisoare 
chisoare timp de şase luni până j i izi 
„eee pt apte uiei A Ş uni pana ce ajunge distrus total fizi- 

ANESCU: Licenţiat în drept. Î î i 
E epitet rept. Împuşcat în 1940 în strada Gu- 
ZALUPCESCU GRIGORE: Asasinat la 21/22-1X-1939 cu alţi doi 
Pa în judeţul Orhei. 

HE PETRE: Ziarist. Din laşi. Functi i 21/2: 
Sa 1 ABIA a şi. Funcționar. Asasinat la 21/22 


SEA ȘTEFAN: Colonel. Senator legionar. Comandant le- 


pt Închis în lagărele Ciuc şi Vaslui. Cavaler al Ordinului 
Mihai Viteazul. Executat de Antonescu. Fost Prefect al Poli- 
ţiei din Bucureşti. 

Dau Ene Medic. Instructor legionar. Moare în închisoare 
ZE O am IM EI Moare în credinţă legionară. în 1936. 

i Gota ACĂ: E împuşeat de comuniști la 15 lanuarie 1943 
DD AS Ge VLADIMIR: Căzut pe front la Odesa în 1941. 
ADU: Student. Asasinat în 21/22-1X-1939 la Vaslui. 


E E, E i 


«In acest tip nou de om —erou în sens răsboinic, pentru ca să 
poată prin luptă să-şi impună părerea, 

—erou în sens social: incapabi ă vi ] 

E pabil după victorie de 

munca altuia, ? cai 

au „al muncii —uriaşul creator prin muncă -al ţării sale 
—trebue să fie concentrat tot ce a putut strânge mai bun în sim pull 
miilor de ani poporul român.» (C$ŞC. 69-88.) 


- ehsingiuiri şi morţii. 
O pildă de mucenicie în fata schsingiuirilor ș ț 


CRUCIULIŢȚA LUI BĂDIȚA NICOARĂ 


«EL a căzut în mâinile poliţiei criminale a lui Gavrilă Marinescu, 
în lunie sau lulie 1938, şi câtva timp au fost complect dezorientaţi 
asupra identităţii lui, căci era cu totul necunoscut agenţilor de 
poliţie. Era gata să scape când tot un biet ins, bătut până la refuz, 
l-a indicat cu precizie, în spasmele unor chinuri infiorătoare.. 4 

Ce-a urmat nu se mai poate descrie, destul că nu mai putea să 
meargă pe picioare şi că era înțepat în buricele degetelor ca să 
spună tot ce ştie. Şi ce-avea să spună? Ce secrete mari de stat știa 
el? Nimic. A fost bătut c'a preluat comanda Mişcării, şi-atât. Glu- 
mind, ne spunea, odată într'o seară de vară, bine că nau ştiut, 
că sunt ajutorul lui Alecu Cantacuzino, la comanda Corpului Mota- 
Marin. că cine ştie ce se mai alegea de bietele mele tălpi... 

Cel care l-a chinuit pe acest suflet, cum nu mai mi-a fost dat să 
văd în Mișcare, afară de Puiu Gârcineanu, a fost agentul Corneliu 
Popescu. Vai, vai! După ce l-a bătut până l-a lăsat în nesimţire, 
şi-a adus aminte că are acasă grav bolnav un copilaș micuţ, şi a în- 
ceput să se văicărească, în beciul însângerat, stând pe un butuc 
de lemn (la care erau legaţi legionarii), că i se prăpădeşte copilul 
de scarlatină şi este disperat, nu știe ce să mai facă... Bădiţa care 
cunoştea o doctoriţă admirabilă, şefă de secţiune la un spital de 
copii, îi spune printre gemete, că dacă vrea el poate să se ducă 
acolo şi să-i dea câteva rânduri, și nu va regreta. Agentul sare în 
sus imediat și ia rândurile următoare dela Bădiţa, scrise cu tre- 
murate litere: «Scumpă camaradă X, te rog salvează pe îngerașul. 
îngerului care mă chinueşte pe mine.» Sigur, că a scăpat copilașul 
în câteva zile cu un tratament excelent. După aceia vine din nou în 
beciu, la câteva zile, şi ca recompensă iarăși îl bate pe Nicoară, 


— 152 — 


scuzându-se că are ordin special. Important a fost că bietul copilaș 
firav a scăpat, restul nu mai interesa. 4 

La nu știu câte luni de zile, prin vara lui 1939, vine tot acest 
agent în lagărul dela Miercurea Ciucului, și dă cu ochii de Nicoară, 
care şedea în fața lagărului, ca să vadă ce se mai întâmplă. Era 
adus un camarad nou, slab, nebărbierit, flămând, se cunoștea că 
venia «protejat» de Corneliu Popescu. 

Cum îl vede pe Bădiţa rezemat de un stâlp, îl și întreabă de 
sănătate. Bădiţa, vesel cum era el întotdeauna. îi răspunde drăgăstos 
şi desinteresat, și-l roagă să-l aştepte puţin după ce termină cu for- 
malităţile dela Comandamentul Jandarmilor. 

Noi eram toţi intrigaţi, ce-o vrea să facă Bădiţa Nicoară. acum. 
cu acest mişel şi nemernic, care s'a purtat oribil cu toţi legionarii, 
dintr'o sete sadică nemaivăzută. 

Și Badiţa aleargă sus în camera lui. scoate mai multe daruri 
lucrate special pentru cei ce vizitau lagărul, mai bine zis. pe cei 
dragi ai lor închiși din dorinţa stăpânirii. Si-l asteaptă afară, cu o 
cruciuliță de os, măestrit lucrată. sculptată de el. Era o adevărată 
artă ieşită din talentul și răbdarea lui nemaipomenită. Și noi. care 
i-o admiram în fiecare zi, astăzi vedeam c'o dă cu atâta ușurință 
unui monstru. care l-ar fi omorât desigur. dacă primea ordin dela 
şeful lu. Dimitrescu. 

lese agentul afară, se-apropie de sârma ghimpată şi primește 
talentul şi munca depusă de victima lui de altădată. o ia și pe 
urmă se suie în maşină şi pleacă pe drumul Miercurii la vale. Noi 
eram indignaţi toţi. Stoicănescu îl întreabă de ce a făcut aşa. la 
care el răspuwyle: 

—Măi baieţi, voi nu pricepeţi sensul acestui dar! l-am dat 
această cruciuliță, simbol al suferinţei și al morţii. ca să-şi aducă 
aminte de mine cât o trăi el şi o vedea în faţă-i darul... Ce pe- 
deapsă puteam să-i dau eu mai bine, decât asta, nu? 

Sigur, că noi toţi ceilalţi, cari gândeam mai omeneşte şi n'aveam 
acel suflu îngeresc în noi, cum îl avea el, am rămas la părerile 
noastre, că n'a facut bine. Dar. el a făcut, în orice caz, bine. 

În dimineaţa acelui blestemat Septemvrie 1939, când este che- 
mat cel dintâiu să fie împuşcat sa îmbrățișat cu toţi cei răma- 
şi —provizoriu. se părea— şi-a pornit înainte, legat de odgon. 
îmbărbătând pe cei bolnavi sau pe cei slăbuţi, cu îndemnul că în 
câteva clipe ne vom vedea cu Căpitanul şi cu ceilalți»... 

La prima rafală, au căzut ciuruiţi de puştile mitraliere, numai 
Bădiţa a rămas neclirit în picioare, şi cu glas de tunet a răcnit 
peste văi și munţi: Trageţi. câinilor, și în mine! Trăiască România 
Legionară |...» (Din «Pământul Strămoșese». 1952.) 


— 133 — 


——.. —.—.—.—— 


Doamne, știu că biruința Arhanghelului se va împlini peste voia oamenilor, că 
biruinţa trimisului Tău este biruința Ta! 

Doamne, rogu-mă ie, dacă trebue să mor, dă-mi moartea... dacă e nevoe 
să putrezesc în temniţă, dă-mi temniţă... şi dacă e bine să fiu liber, luminează: 
mi mintea şi calea! 

Ajută-mi, Doamne, șă nu-i calc voia lui și să-l pot privi drent în ochi... iar 
pentru păcatele mele nu-i îngreuna sarcina lui! (Vasile Cristescu, 1938.) 


ÎNCHINARE EROILOR NEAMULUI 


—————— o. ———  ——————_ 
 —— ———.— 


Ca închinare eroilor neamului încheiem memorialul legiona- 

rilor căzuţi, lupta lor că fu în numele tuturor acelor eroi. Ei 
sunt săcușorul de pământ pe care îl poartă la pieptul lor legionarii. 
Scriem deci aceste rânduri pentru sufletele eroilor care plecară la 
cer lăsând câmpurile albe de oseminte. 

Apărăm astfel aceste suflete contra umbrei uitării, astăzi când 
încercări supraomenești poate ne micșorează din ce în ce aripile 
speranţei. 

Stim cât de indiferentă e lumea faţă de năzuinţele noastre. 
Aceste rânduri nu-s scrise pentru lume, deci sunt în afară de orice 
consideraţiune politică. 

Poate-s chiar în disonanţă cu momentul politic. Noi însă nu mai 
credem în eficacitatea niciunei tehnici politice actuale. Oricărei 
politici îi scapă azi soluţia problemei timpului nostru, atâta vreme 
cât în sufletul conducătorilor marilor naţiuni nu va înflori creștine- 
scul simțământ al solidarităţii faţă de popoarele subjugate de bolșe- 
vici, popoare care trăesc astăzi în conștiința jertfei întru Mântuitorul 
Isus Cristos; atâta vreme deci cât vor mai exista în lume Pilaţi care 
să consimtă prin tăcere, prin coexistență cu Anticrist, crucificarea 
popoarelor. Aceste rânduri nu-s scrise pentru lume, pentrucă lumea 
ne-a vândut lu Satan schiţând cinic în simbolica celor treizeci de 
arginţi trădarea, pe un petec de hârtie cu creionul albastru. 

Aceste rânduri sunt scrise pentru noi românii și pentru cei ce-şi 
vor deschide sufletul să ne înţeleagă; sunt scrise pentru eroii nea- 
mului cărora le cerem azi sprijinul; candela ce le-o aprindem la 
căpătâi să fie lumina noastră purificatoare, azi când generaţii româ- 
nești sunt osândite pentru faptul că-și mărturisesc idealul de liber- 
tate, acolo în ţara terorizată de comunişti, unde nu mai ard candele 
la căpătâiul eroilor. 

Xe x 


Acum cinsprezece ani se'nchidea pământul peste trupurile aces- 
tor eroi. 

În clipa aceea, îngenunchiaţi lângă mormintele lor proaspete. 
parc'ar fi glăsuit către noi; cam presimţit cu toţii marea primejdie 
ce-avea să se abată peste poporul nostru ; şi parcă s'ar fi'mplinit spu- 
sele celor morți... 

Dintr'o zare şi alta a lumii veneau semne apocaliptice. Trupul 
României fu sfârtecat şi sufletul i se sbate de-atunci între viaţă și 
moarte. 


— 197 — 


Astăzi zace doborâtă sub văl negru de pustiire ţara strămoșilor 
noștri. 

Noapte cumplită, noapte de groază s'a lăsat peste inima româ- 
nească ; şi pe deasupra milioanelor de sullete care se sting se nalță 
urletul fiarei ce ne-a încălcat pământul. 

Năvălit-au barbarii stepelor şi şi-au întins corturile peste plaiu- 
rile Basarabilor și Mușştinilor; şi zicându-şi biruitori, ne schimbară 
legile din străbuni cu nelegiuita lor tiranie. Trebuiau să înfrângă 
acest cuib sacru al libertăţii: România. 

Din negura vremii s'au năpustit hoardele spre inima Europei ; în 
goana cailor nebuni, în urlet de fiare sălbatice, ca o chemare a morţii, 
ca un viscol de iad pustietor. Pe urmele lor, doar flăcări şi valuri de 
sânge. 

Așa fu cutremurată istoria acum un mileniu şi jumătate. Așa se 
abătură astăzi peste sufletul lumii, ca nişte avalanșe ale groazei, 
aceleaşi urlete, aceleași uralice figuri. Şi'n calea lor întâiul obstacoi, 
ieri ca şi azi, țarina noastră, tulnicul jertfei, pieptul ostașilor depe 
câmpurile de bătălie. 

Cutremurător este cântecul de totdeauna al eroilor! 

„În freamătul lui s'au strâns mereu nădejdile unui neam osândit; 
o istorie milenară de sbucium şi suferință ; istoria neamului senti- 
nelă a Europei. O columnă din inima Romei creştine îi simbolizează 
urcuşul în eternitate. 


2 Această istorie ne strigă: pământul în care nu-şi mai găsesc odih- 
nă eroii. 


ee e 


10 Mai. ziua reîntregirii, ziua morţilor neamului românesc! 

j Să ne mărturisim într'ânsa durerea ; durerea neamului nostru ce- 
şi pierde viața. Să-i strigăm cuvântul în rugăciune către Arhanghelul 
Protector al creștinilor. 

ă Acum un secol îl striga Nicolae Bălcescu: «Mai bine ţara aceasta 
să se prefacă întrun mormânt, dar să rămână tot ţară româ- 
nească...» 

Sa ; Ze e ia > E icza : 
Afa Astăzi aceeaşi vom zice şi noi; astăzi când lumea și 'ntoarce faţa 
ela cei ce-s în lanţuri ; astăzi când viaţa popoarelor de dincolo de 
ei sa Cai xt tie e piei sp stie ş 
cortina de fier nu se prezintă nici ca subiect de discuţie în ordinea de 
zi a conferinţelor coexistenţei... 
Apocaliptică tăcere! Și grea ca umbra Golgotei!... 
Sai Sire A i retea 
Pilat își spală mâinile de sângele crucificării. 


10 Mai 1960 


— 158 — 


CONDIȚIA ZILEI DE MÂINE 


Cuvântul martirilor Legiunii Arhanghelului Mihail. ca o dure- 
roasă prezicere, s'a împlinit: năruirea României a survenit ca o con- 
secinţă a nerespectării acelei condiţii salvatoare pe care ei au pus-o 
la temelia vieţii politice româneşti: reînoirea sufletească a omului. 

Este idea care va arde deapururi ca o candelă la căpătâiul lui 
Corneliu Zelea Codreanu. 

România de azi, ca bobul de grâu amorţit sub zăpezile iernii, 
împărtăşită'n jertfa Căpitanului așteaptă soarele primăverii: aş- 
teaptă desrobirea din sclavia bolşevică; așteaptă flamurile biruito- 
rului care pe lânsă libertate să-i aducă ceritudinea că năzuinţele ei 
nu vor mai fi înşelate ca ieri. 

Cine va mai putea să întrupeze idealul pentru care ea a îndurat 
atâta robie? 

Cine va mai putea strânge speranţele ei risipite având grijă ca 
viaţa ei să fie din nou întocmită? 

Cine va însufleți și va aduna în mănunchi generaţia viitoare îna- 
ripându-i avântul către icoana sacrificiilor de ieri? 

Cine-i va desvălui sensul creator al existenței sale şi cine o va 
face să reînvieze după atâtea lovituri? 

Iată întrebari pe care morţii le pun celor vii. şi ultima concluzie 
a acestui Memorial. 

Dintru ?mceput, un adevăr pe care toți l-am simțit pe carnea şi 
pe sângele nostru: Politicianul de ieri a desfiinţat România. În timp 
de pace, gândindu-se numai la ceeace va beneficia după urma parti- 
dului său, consimţea la dărâmarea țării. În timp de răsboi, a vândut 
ţara dușmanului (23 August 1944). i 

Această țară ştie acum că numai sufletul unui om reînoit morali- 
ceşte îi va mai putea reface încrederea : inima luptătorului depe fron- 


— 159 — 


— 


tul de ieri, eroul temniţelor de azi, își pune întrebarea: Ce va ven; 
după el? Îi va urma iarăşi o lume de profitori care să se hrănească 
din jerifa sângelui său? o haită de hiene care să se năpustească 
asupra mormântului său? 

EI, luptătorul care a mers în faţa morţii cu pieptul deschis, sol- 
datul anonim care a primit rănile în trupul său, îşi va pune această 
întrebare. Sacrificiul său se vrea la adăpost de orice profanare. 

România de azi, cea din mormânt, din temnițe și din Siberii, 
pune condiţii ireductibile omului politic de mâine. Partidele care 
au ostracizat ieri Garda de Fier vor trebui mâine să-şi însușească 
acea idee a reînoirii pentru care ea Sa jertfit; vor trebui să-și în- 
suşească acea etică revoluţionară a caracterului omului, fără de 
care programele politice nu au nicio valoare. 

Astfel vor răspunde la condiţia zilei de mâine; la întrebările 
luptătorului depe frontul de ieri, eroul temniţelor de azi. El cere 
acelor cărora mâine îşi va încredința destinul să jure la mormântul 
lui că Vor trăi in permanentă jertfire, că vor lupta din generaţie în 
generaţie impotriva tuturor celor ce vor încerca, în goana lor după 
voturi și îmbuibare, să calce peste oasele lui martirizate. 


CUPRINSUL 


Cuvântul editorilor 
Motto 


ARHANGHELUL MIHAIL 


Arhanghelul Mihail ... << me ee eee e me ee 
Revoluţia arhanghelică a Căpitanului ... ... „o - 


CE ESTE MIŞCAREA LEGIONARĂ 


Ce este Mișcarea Legionară ... --. -.. cec oee ee eee ee ee eee one ome mme me 
Principii și legi legionare ... ... ... ... -- 

Mişcarea Legionară și Comunismul ... ... ee ame me m e 
Mișcarea Legionară și Biserica ... «e ee me ee e e e 
Iertarea creştină ... ... «+. eco ce one see eee ee mea ee mea ame cae 
Cuvântul lui lon Moţa către tineretul românesc în 1935 ... 
Dragi. camarazi e e. ca dee ee cea feae Neo oaai aa eee loco art er 


UN BREF RESUME D'HISTOIRE LEGIONNAIRE 


Traduction de quelques textes du roumain 


Un bref resume d'histoire legionnaire ... 
The'teue-man ei a di ee alle ace 
Das Programm und die Seele ... ... <.. -ee cee mee e cre ee cce rea ee e e 
Dal diario che Corneliu Z. Codreanu serisse nella prigione Jilava poco 
Prima della sua morte nel 1938 ... ... SE a nada 7 A Eat ca matale ata 
Las ultimas palabras de Corneliu Zelea Codreanu poco antes de su 


muerte ... ... ss see see see sea se regele det eg Deea că Ia a NOR 
A veinte afos de un aterrador sacrificio del Movimiento Legionario 
TUMANO Sia (one aofa ave ue Nasa aaei ati za decisa a: d Pa e aie sade. sue sei 


Păgs. 


— si 


Ni 


21 
25 
34 
31 
39 
4l 
42 


Căzuţi pentru Legiune sau morti 
în credință legionară 


PREZENI | 


Cuvântul de peste mormânt al Căpitanului ... ... ... : i 
Prezenţa Gărzii de Fier în războiul civil din Spania ... ... -oe e ce r .. 11 
Pentru ziua de 13 lanuarie ... ... <<. ce ee eee 7 ca 378 


MASACRUL SĂVÂRȘIT DE UN REGE PĂGÂN 


Asasinatul din pădurea Țâncăbești (29/30-X1-1938) ... .-. ame e e e 83 L 

Asasinaţi lăngă Someșeni-Cluj în noaptea de 2/3 Decembrie 1938 ... ..... 87 P | 

Asasinaţi lângă Huedin-Cluj în noaptea de 13/14 Februarie 1939 ... ...... 88 

Asasinaţi la 17/18-11-1939 ... ... «ne ce eee ce eee ee me me eee mmm ee ee 89 

Asasinaţi în Piaţa Elefteriei din București la 21-1X=1939 ze aaa a ca 290 

Asasinaţi la închisoarea din Râmnicu-Sărat în noaptea de 21/22-1X-1939. 91 

Asasinaţi la spitalul militar din Brașov în noaptea de 21/22-IX-1939. 92 s a ago ES AED ep 

Asasinaţi în lagărul de concentrare Ciuc în noaptea de 21/22-1X-1939. 93 | Si ie pt Eli ul i 

Asasinaţi în lagărul de concentrare Vaslui în noaptea de 21/22-1X-1939, 95 B pegas Vie H LU E pita tu rficu, 

Asasinaţi pe judeţe în noaptea de 21;A02-184]93 030 Za O teii 96 ţ Sai, AZI3C0u ar aa pa ja ac 

Asasinaţi la Jilava pe mormântul Căpitanului în noaptea de 21/22.1X-1939. 98 | fr ra et area tolea picta 
numerotate şi cu sigiliul «Colecţia Daco- 

romania». 


SUB NOUL PRIGOANE 


Judecaţi, condamnaţi și executaţi de regimul Antonescu la 28 Iulie 1941. 101 y 
Morți în lagărul de concentrare Buchenwald-Germania lu 23 August 1944, 103 
Executaţi de regimul comunist la 31-X-1953 .. ... .< e cee me mme e e ae 104 


LISTA MORȚILOR LEGIUNII 


CU; DATELE; PERSONALE: 99 peciaae apa sale 101, | 

| 

Cruciulițasluieb a diț a NiGOar ae l»2 | 
ÎNCHINARE EROLLORI NEA MULU DO e a 157 

Condiţiaizilei: dei mâine e a Pe Eco aa e e aa aa e aa aa. 190, |