Cuvantul Legionar nr. 1, septembrie 2003

Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 


A r, ii i Nr. *. SEPTEMBRIE 2003 -^pare a sfârşitul Iun 

5 500 e 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU 




13 sepL1S?9 - 30 nov.1939 
[CĂPITANUL] 

Lc 13 septembrie s~s nâscLt ce ~ane c r g^î/23tor 

ea- câtor < jptător -atc^s ist şî creştin no mâr martrr 
ai ica.Tw iui românesc 

u 5o e - s^n: . a<Ja i&e îr medaiş > ’srr^a 

cunoaşte ^ ~ » ziorar cl. an sp ~r *na. prx&c ş s‘â~s 
pncepe*e > te^ne. sp~ - :s x .. n sude: x s^ăr: m 

—^ C cran - 3 3S sr- ^csesc. ~ 



DE CE “CUVÂNTUL LEGIONAR ''? 


- 'osc <to*kk as s-.eş s—c * * *etoa &i -> ac<rt *. 
ruSKac a rcşi* s aşa ste -ote r ^5» -. joj- rna —>c a- > 

rcrc r saf» -» r« mar- ce ara ae sros w seus 5=r-_- s 

-J" 13 * ~‘ srse =î wa S 3 

" *^ ascâ ~'“s «V dee caarţ - ,-or s br: ; opne, -acnee 

^ ^ ^ _ ^ SC;jns 13 “cnie ’xrtrj aoane sy* aesve Pe 

-Xrf^C u: 

- J" 3 r r -* c serzage loodacă * noi ar ga^ când 

‘ ^ '^a»^s 3 z« > Pefci e,=c£ acr.-ţatec -\casrs '** —- 

DCrsce •-.e-^eezâ sa_ se etarr-4 ca -r^ 

- * ***oa*a sac * Peroaozft*» ao».*wior 

se" '* SGr '~* -soo-^rs - t^cr a* * s.-er* 

se ,r actca Dnw»^ ao rortâ a 

f®** ^air xu y cercei 3a » *A~>es fc» 
ryn Cţjir!â pe a^sanr >• ~&ky 

..^:T J-‘ 2T* =•* * •**** acera. = i*scâ-. 

_i-p.— . ->Jt *** r - îr as ~j%e ar ,* 5 -tc c 

‘ - ac , ' e ‘^eonoas.^ene a sk>^b -a^^awe 

--- a*p «,^5^ -‘f 2 - ^ “ °c»* sj^c- -c 

,i" J? 5 "- 3 ^ 3ecăt ^ rr?oe- =4 ao-K — 

=3^ e* x a x m c 


Ceajsesc- or 


z*e Dnj jjg 


pe care •» acn- s^- 


s 


asec^s 


zrmisr* 8 — 


— «rc ^nc e. «M •^r*u^s a ^.nn 


. -^cr.r* r*^ ^ 3 

^r^ev ?1 *° r e 3^ ^ x^-\arwcr •%-, 

Ttr-îr^"° =~ -- ^ 

?cr^» senr. a« sas > **** * =*** • 

r*«e £^r- ^ -r-ar«c a. »aK 



■co.^-câ si ottc ' ca x 

'epurei y^-jr, 

|I “ * e lac i 

^ec*r*şa nr%c 


^ ^ ^eCâTJC DOT^p rreSBPC-tf.*IC^ > "O—>fuC r .*rs**- ^ 

Cto^t e-aş^ro-ne >2 se ^ cr- Ofio 

" :sr ^'-•-' ^ cv-c.- c 3 S ara Cvrmcc£_ ;c^e ^ 

p*ec« 3 *e 

— 3 .3 ricrs 4* ecv- se ser >r-- > s ^ 3 esr^: 

cc^ ulj z***cste rcrrte -ossc-5 s?sap > 1 ^ » — c . - 

255 » xăr xtro PCcCă consaca s^ej- c»e esse 
rc^--3 -rasră '* r- ei^ -ienee^ sac > ez&jri >sc*j?e^ 

pp<?ce sa. ar a r«e -*ci 2 s>er»r acesss ^ 

^ x^scâ soluţie M 5 ŞCÂ- jEGO^k^E - r -rse rrr^-^ V" 

£ >sîa " pe^c-. spv at»g o»j oe 3 ^ 3 ~*\ c go e sa 

w< * n * speoa*fete 4 or .t?^c 5 - ^ «wer re^ ^ 
V.:s.cir: Leoonane care. a. r*jeri& prea cesrâşu-^^ 

2**^ s ^— S4 ^ ccnpswaerr-s : 

-•n^sa -:ca«ori c_ îc» caiegorv^ >: «tr . : -c-5^ ^ 

* 5 -re 6 a-e «cscâ Pe V*sca^v 5 
<*e~ să ^ -ă-r^sr* câ >=oe-^ - 0 xnocae esae s 3 > 

rrcres*crais - PS C»T- -9 r^fcu 5 ^ X' - tac» C^-^O' perY~. 
2^ n«r re-:-. .- ce W-*- s cr'*-.-_ xe-vte '#e .3 - ^ 

sar an aţMorj u âXr-oe^p, s -^ 50 ^^ r-r-^^cas^ 

a*/-i?e oe Sbgas 

_^ a p- r ^ " - p-rcr?'—«5 care ^ se xa? - ^33 oer^j on= sere-' - 

.î* ; : :oer s ^ ^p?e^ -PC ~>- 7 ~:on soes«a aar s^nf 

4TVr uc^_-«e >" P-ra pe «eoere cc 4 fcc aceasti ^j&*c 3^ "e— să 
wT '*J ! :?t »6 oafe,“ .-•- ? *e •^•aras^-- » n« 

*“ --" *••■■'? rai. * ar—».» "i->a %r ac^sâr - 

33 -«s*ar a- aasow »-!nea rjf r_ 3-.-ta»a xasra 

— «xxar ţ -- 3 sr-f a. Ssrca* «e ««ast* a -sâ -or- .-^-a 

3 :u:r : PPcrr-Â ce stere ce aosârjie -caec-e ce 3^ * - 

r - /v *^ ^ % pe r*r>e 3 5 w \-o- *nO#eifer: ce ce -v 

Ţ* ' ~c si. cav- -,-c ^sspre \*şc3-ei -epo-i^ sa, pe 

^ ^ ’ X5B0 - « > sear-a ca ac *cs- ;»xr c .*3tă -c-saoa cl 
^ : -i'XPi s eatp-ar e scja: csar>en» scer^-ae>o- X3jre 

^ ‘ ^ ~^ ^ --**«=* » >«î ^ ~ cs sî acâ ca -oe 

*/" 38 ^ ^ orvrăL a, .->> csrs -.r*esc 

.Aceţeaş. se^Ţr-^-nje certr- e c^ ş '\; n»ţ. o* 

~c~e sx- - -c xJ c cată ca -o .5 » ^ xscu 3e orj- 

1 ££5^* ** - 3r »- »* ac«K« ? 

„ : ' ' ,os "• - >»». s .-thsrTcs -C3sr4 

'3 -e-^S ^ >.:-CC 

oaererca s <er*- 3 r--aea 

rOMNSTS. ViNTE 


Nicaac- -C*e3 Zexaa Cocr&a 

















&ea//eaie a/e /^^/ea/a^t^ 

STRĂBUNII ŞI-AU PUS SPERANŢELE iN VOI ... 


Uneori mâ gândesc la voi, dragi tineri, şi încerc sâ desprind chipuri din 
mulţime oare. vor exista printre voi un Banea. un Furdui. un Cotigă? 
Dacă da. oare ce aşteptaţi ca elanul vostru tineresc să rupă zăgazurile 
indiferenţei, ale neîncrederii în viitor, ale dezamăgirii'? Vă strigă sufletele 
eroilor care au sperat şi au luptat de-a lungul veacurilor, vă cheamă să 
duceţi mai departe flacăra credinţei, să îmbogăţiţi moştenirea lăsată, nu 
le simţiţi chemarea? Ştiu. unii dintre voi sunteţi împovăraţi de grijile 
materiale care tind acum să copleşească majoritatea românilor, alţii 
sunteţi prea ocupaţi să vă afirmaţi (din păcate, unii vor cu orice preţ nu 
contează că preţul plătit pentru bunăstarea materială sau afirmarea 
socială înseamnă, de fapt. chiar scurgerea propriei vieţi alergând după 
himere) Dar mâ adresez nu acestei din urmă categorii, ci celor care mai 
cred că se mai poate schimba ceva în bine în această ţarâ. cei care au 
curajul să încerce măcar. 

Aşa cum spunea odată un mare educator al tineretului. Căpitanul, 
absenta tineretului din viaţa publică a ţârii este cel mai grav lucru pentru 
că denotă lipsa de sănătate a unui popor; tineretul înseamnă viitorul, iar 
dacă manifestarea tineretului este inexistentă, atunci nu mai avem viitor 
Iar manifestare nu înseamnă doar să-ţi “faci datoria de cetăţean’ să 
munceşti, să faci copii şi să-ţi achiţi datoriile către stat Cred că înseamnă 
ceva mai mult: dacă eşti nemulţumit de starea actuală de lucruri de la noi 
(şi cei mai mulţi sunt; pretutindeni, inclusiv în mass-media se dezbate 
nesiguranţa zilei de mâine din toate domeniile), atunci de ce nu încerci să 
iei atitudine? Vei spune că nu se face primăvara cu o floare şi că tu nu 
poţi schimba nimic. De aceea s-au întâmplat toate nenorocirile României: 
pentru că fiecare a zis eu sunt prea mic. nu pot face nimic şi capul 
plecat, sabia nu-l taie". Ei bine, au fost atâtea cazun când au fost tăiate 
tocmai capetele plecate, că prea se ofereau! Sau nu-l tale, dar ... capul 
face. capul trage! Chiar tu singur poţi face mult: să schimbi părerea celor 
din jur, aceştia, la rândul lor, vor schimba părerea altora şi aşa mai 
departe, pe principiul bulgărelui de zăpadă care se rostogoleşte şi 
formează o adevărată avalanşă, multe lucruri rele din societatea de azi 
se pot schimba. Nu-ţi va veni nici tie să crezi ce poate face un singur om 
care nu deznâdâjduieşte. oricâte piedici I s-ar pune în cale. şi care luptă 
pentru afirmarea binelui, pentru că nu luptă singur, ci-l are pe Dumnezeu 
alături. 


Dacă noi nu ne ajutăm pe noi înşine, cum putem fi atât de naivi încât 
să credem că ne va ajuta “big brother", “unchiul Sam" sau cum vreţi sâ-l 
mai spuneţi? (înainte I se spunea ‘ marele prieten de la răsărit", “poporul 
eliberator") De fapt, pentru cine are ochi de văzut, "big brother" (şi mâ 
refer chiar la trâmbiţata emisiune de la Prima TV, emisiune uluitor 
alegorică - dacă mă pot exprima astfel») este cel care te supraveghează 
necontenit, chiar când dormi şi care dă comenzi pe care tu trebuie să le 
execuţi necondiţionat, altfel eşti eliminat din joc. Eşti sigur că asta îti 
doreşti 9 Dresaj? De ce să nu te autoeduci să fii mai competitiv ca să nu 
fii nevoit să accepţi tu condiţiile altora? 

Cred că ostaşii lui Ştefan cel Mare ar privi cu dispreţ la urmaşii lor de 
acum, indiferenţi, neputincioşi în lupta cu râul din e. ş. d.n jur. abrutizaţi 
de înşelăciune ş. de bol. sufleteşti E. n-au stat să calculeze şansele 
împotriva năvălitorului câtă frunză şi iarbă, ci au intrat în luptă ca să-şi 
apere viaţa Veţi spune că nu e o situaţie similară, că nu suntem atacati 
ca să trebuiască să te aperi Ei. chiar aşa 9 Cum nu suntem atacaţi, când 
zilnic n. se reduc şansele la viaţă, când toate preţurile cresc şi salariile se 
menţin constante, m aşa fel încât devii muritor de foame deşi muncim 

Snn H P i ^ nU POt Să aS,QUre sănâtatea * deşi plătim lunar pentru asta’ 
când dam bani pe ziare ca să aflăm minciuni, când se pun taxe si 

Drmsfrăfn^tf' pr ° d “ Sl iar " a,eşii " se plimbă nonşalant în limuzine 
P " â u-’ . fârâ a aduce vreun beneficiu real ţârii, când suntem 
rlnH n* p ? ,h,c . d ® * t,n alarmante şi contradictorii din diverse domenii 
,m t 3Câ mai apucâm varsta Pensiei, «ar dacă o apucăm nu 

Snd d ^fâ°J aVem ,ntr ' adevâr 0 pensie deşi am cotizat pentru ea, 
când. m sfârşit, ce. care, pnn definiţie, ar trebui să vegheze pentru no. ne 

af ac d _ t Pe c n J m,C ap0 ' tot de no ‘ rad ne-au păcălit, l-am ales! Nu suntem 

npnr/1 * * P ,C ? m P ° ,,tiCa ace,ei pâsări ciudate care . când simte un 

dar ^sându 3 ^ ^ PUl în n ' SiPl cons,derâ " d că se protejează astfel 
ciar lâsandu-se expusă in totalitate? 


Iarăşi îmi amintesc de marele luptător naţionalist român. Cornehu 
Zelea Codreanu care spunea Să nu se uite că tot ceea ce fac aceşti 
politicieni, fac pe carnea şi sângele nostru Bine sau rău. aceşti oameni 
şi-au trăit viaţa, de-acum urmează a noastră (citat din memorie, 
aproximativ ca formă, dar exact ca înţeles) 

Veţi spune la viitoarele alegeri voi vota cu alţii. Cu cine 9 ? Nu v-au 
dezamăgit, pe rând, toţi care au fost până acum la guvernare 9 Ce vâ face 
să credeţi câ-şi vor schimba atitudinea 9 N-aveţi experienţa promisiunilor 
neonorate, sub cele mai diverse şi uluitoare pretexte 9 Credeţi că noile 
partide apărute, cu "vechi" persoane cu vechi deprinderi, aceleaşi care au 
"migrat" dintr-o parte în alta, cu amalgam de concepţii, vor rezolva măcar 
unele dintre multiplele probleme cu care ne confruntăm la ora actuală? 
"Ţara aceasta piere din lipsă de Oameni, nu din lipsă de programe’ 
"Poporul român , în aceste zile ale lui. nu are nevoie de un mare om 
politic, aşa cum greşit se crede, ci de un mare educator' spunea Şeful 
Mişcării Legionare Câtă dreptate avea (şi are) se vede clar şi acum 
"Reforma omului, nu reforma programelor politice"; iar aceasta nu se 
poate decât prin aportul înnoitor al tineretului. 

Poate vâ gândiţi să intraţi în diverse partide de anvergură*, cu 
intenţia sinceră de a face ceva bun pentru oameni şi tară 9 Dar partidele 
acestea deja sunt pline de tineri care îşi aşteaptă la nesfârşit locul măcar 
pentru un post mărunt de consilier! 

Sau poate vâ gândiţi că e mai simplu să emigrezi că acolo e mai uşor 
să te realizezi material şi profesional Credeţi că noi tineretul român ne 
putem muta in corpore în alte ţări, credeţi că ne vor primi cu braţele 
deschise? Doar ştiţi condiţiile, dm ce în ce mai grele de emigrare, si n-au 
trecut decât 12 ani de la începerea exodului populaţiei estice spre 
Occident» Dar peste alţi doi sau trei ani 9 Dar părinţii voştri 9 

De obicei, publicaţiile cu tentă legionară apărute după 1990 şi până 
acum au opus imaginea tineretului de atunci, naţionalist, creştin, generos, 
gata să se sacrifice pentru un ideal, imaginii tineretului de azi. superficial, 
gălăgios, grăbit, materialist. N-au lipsit nici scenariile sumbre, anunţând 
apocaliptic că este prea târziu, aproape tot mapamondul fiind satamzat. 
că se decide, oricum, peste vrerea noastră Mă întreb atunci de ce nu-şi 
pun ştreangul de gât? trăiesc doar pentru a cârâi necontenit 9 
Oare au dreptate? 


r^doacigue unu. viitor mai bun există (le-au sădit cu trudă ş. suferinţă 
toţi mani noştri înaintaşi), iar dacă rădăcinile sunt încă vii. roadele nu vor 
întârzia să se arate, chiar dacă pomul ar fi retezat de la pământ Din 
rădăcini vor ieşi tulpini, întâi firave, apoi vor creşte, se vor întări se vor 
ramifica, vor cuprinde cerul cu braţele, vor înflori şi vor rodi lar dacă o 
nouă furtună ar reteza pomul înflorit, din adâncuri va porni din nou spre 
uminâ, neînfrântă, viaţa Pentru că acest pom miraculos al credinţei în 
bine. in adevăr, în lumină, în dreptate nu a putut fi uscat oricât vitriol s-a 
turnat peste el, oricâte tone de murdării s-au aruncat peste el ca sâ-l 

^ i r tr e,e ' enU arS ' duşman " n ‘ au re “Şrt să-, rupă ş, ultimul fir 
de rădăcină, iar sârmele ghimpate şi mitralierele îndreptate spre el n-au 

™»f 0 Sa ’' S ?T' e S3U Sâ '' ex,ermine P e toţi temeran, care au dorit să- 
u meze exemplul, pentru că viaţa înseamnă luptă şi risc Nu cred că 

seinul 'T °T! n "' Sâ a,ungâ vreoda,â in stadiul de animal adică 
scopul vieţii lor să devină doar plăcerile ş, munca oricâte scenani 

P“ e n aş , a f u " a © scânteie de suflet este suficientă pSH 

DumneLu Inu^inf de USCâCmne Cum suntem creaţia lui 

383 te ° ne darw,n,sta "'di în întâmplare,, un 

zxz zziţsr** - **• ** *“ ■»-***. 

publică T^ârii TntT s* 3 ' , Spe , r in ’ r '° reven 're a tineretului in viata 
vedem dacă se m' nn , V, "° rUl " 3part,ne Haida *' sâ încercăm, sâ 
bfaîaTe sâ ne dTmons t ?i e ceva d,n ,0 ' ac «t timp irosit in 

glorioasă în cartea neamuluiromânesc^ 6 ^ repreren,âfn 0 nouâ filâ 

scriS'cetemafbunr'iar ce,Tare vorT^^ 063 Că V ° m PUb " Ca 

deveni membn a, colegiului de redacfie C ° nStan ’ artiC °' e V ° r 


Nicoleta Codrin 


Redactor şef 
Colegiul de redacţie 
Secretar de redacţie 


Relaţii cu publicul 


-2 


Nicoleta Codrin 

2S£ţ£T' Em “ ia " c ° TO " u Mihai 

Str Mărgăritarelor nr 6. sector 2, Bucureşti 
(zona Circului - intersecţie cu Ştefan cei „ „ 

Lascâr) 9 an CG/ Mare - colţ cu str V 

Vineri între orele 16 00 - 20°° ^ 

u şi sâmbătă intre orele i?^ 0 17°° 
tel.: (021) 610 3578 / 0745 0744 93 17 

e-ma,l: aciL une a . K> man a^a cli unea . teman , ^ 

" " ' 1 - - | j 


| J j 

} -1 












.Wf/ft/s/rsu 

LEGIONARISMUL - INTERZIS DE LEGISLAŢIA ACTUALA ? 


Chiar in numitul din fl sept 2003 ni zidruluf România llboiă n Apărut o 
notiţă in cum s« npuno că Mişcarea I aglonarâ asl* interzisă 

Trebuie menţionat do In încăpui că legislaţia Internaţională nici măcar 
nu pomeneşti cuvănlul "legionar”. po lângă faptul că Mişcarea I eglonsră 
nu este etichetată ca "ciatfimlMâ tolalitnrIM.V "fascistă” nazistă . nici 
măcar nu a intra! In anchata Tribunalului tio la NOmbarg, spre deosebire 
dn fascism şi do nazism (cate au fnsi condamnat© ptntru crime împotrivii 
umanităţii) ţi do celelalte mişcări naţionaliste (care nu font condamnaţi' 
pentru colaboraţionism) 

Nici măcar regimul comunist Instruirii incepând din 1047, timp do 50 
da nm nu a găsit da cuviinţă aA condamne Mlşcaroa l agionaiă ca atare, 
prlntr-un proces, deşi zeci do rrrtl de legionari tineri şi bătrâni şi elevi din 
Fraţiile dr Cruce au fost! închişi, torturaţi, asasinaţi 

S*a discutat extrem de mult pe marginea ordonanţoi de urgsnţă a 
guvernului, OUG 31/2002, privind inter*lc©r©a organl/aţillor şl simbolurilor 
cu caracter fascist, rasist r.nu xenofob, do aceao nu vom Insista asupra 
acestui subiect, mal ales că legionarii nu sunt amintiţi, ntlntrând sub 
Incidenţa acostel legi 

Legea privind siguranţa naţionala n Romămel (legea 51/1901) osie 
singura caro face referire expresă la legionari Astfel, după ce se 
vorbeşte In art 1 despre "qlfmoţyl dfl exajvitare njjligrădită a ([ raptu rilor, 
HbartAţtto r ai tndalorirftor fundaineniafo DQtâwLMOtilMtf. 

SL-Ummh) C. SteniM/Mc/: s totomlcltQ arin C on&Ulutlo ". In art. 3 t.o 
menţionează Constituie am oninfăn la a droa a siaumntnl naţio nale a 
Românim următonmlo "Inlţiama, orţ înnirnroă, săvărşiran snu aprijfhliou 
In orice mod a naţiunilor totalilarlale snu extremiste do sorginte» 
oomunish), fascistă (Qff fpnpt ă snu do orico nlU) natură. rasiste, 
antisemite. HvWoniito , sapârQl isto caro pot punt* tn poricot sub orico 
formă unitatea şi Inţqgrttate n teritoriali a ftomQnlo r (Ut. h) - «ublinlorllo 
îmi aparţin 
Dar 

1) Mişcare* 1 m*jionarâ nu a fost do tip totalitar, ci autoritar (coou ce 
este cu totul altceva), şi oicl extremistă Aceasta o susţin persoane 
compotonto în motorie, obiective, cum ai fl Istoricul austriac Wnlter 


Hngen (nota bono austriac, nu german nnu Italian): "Ea (Gnrdn de Fior) 
nu om totalitara, cl autoritara, coon co ost o cu totul altceva, nu om 
ngrealvmaflonallstă, cl consorvatlv-naţlonah > chiar şi po tdrămui 
cultural : nu ora do extrema dreapta in sensul unei politici reacţionari • 
snu chiar de suşţinoro n capitalismului, cl era soclal-raformntonro; oa 
nu sc Inlemem, ca fascismul şi naţionat-BOdalismul, pe* mica burghezie 
( I. cl fnninto do tonte, po ţarănlmoa româna şi po tineretul Intelectual, 
po atudonţlma, ( ) Codroanu aven mai mult profilul unui profet religios 
dncât acela nl unui şer do partid Cel cnrn-l urmau II venerau ca pa un 
sfAnf "( "Dlo Goholmo Front") 

lata şt explicaţiile date de dicţionar 

totalitar «= (despre state, mgimun şl doctrina politico) - oare aplicA sau 
proconiienid dictatura unei minorităţi, majoritatea populaţiei fiind lipsita 
de drepturi şi de libnrldli 

autoritar • căruia li plece sâ u/e/e (şi uneori sa ahu/e/e) de d/ophjl 
do a comanda, de a da dispoziţii 

Do totalitarism a-au făcut Inlr adevăr vinovaţi comuniştii, dar nu 
acosta oste subiectul articolului de faţa 

?) Despre rasism nici nu so poate vorbi retorilor In legionari, cl la 
gormnni (rasism ideologie ha raid pe credinţa cA există o ierarhie Intre 
grupuri umane, rase ~ conform Larouoso) 

3) AnhSfimitfcmu/ esto doimii dc «r.claş, I orousac, ca dori rin,) mm 
.iiihid/no de oilllilale mlslswsillso lo(/i dr ovmi“; subllnloz Importanta 
cuvântului sltloinallM pnnliu i.n nţn-zisn "ostilitate" InqionniA l«t,i do 
evr.n ,i (o*i dom declarativa ţi ouizlonalA, nicidecum slilomallcA do 

, pl ,>r *P A " ,r# {n so vadan. In acad son», puglnu urmAlomo ,1 

ziarului), doar comunismul a to»t declarai ca du|man parpoluu 

4) Despre revizionism. c« se mm discutam! Primii acuzaţi ar (robul in 
de Istoricii care sus|m adevirul - a (Insambia oslo pământ romAnasr.l 

») oeparntlsm lata. dr- (apt, adovarot» denumiir ,i regionallcârltl Din 
r, lr!wa f '" nl nu •' dftBChl » v "’" anchetă pentru tondinjoio separatişti 
1 ll ,| M caro **’* şl p " rtld P* rt «ni®ntar, iar .and *e ndu a voci 
împotriva roaionnlizam (.1 so cili soperatltm'), suni lanelo ca lolroorado 
Oricum, do orico ni putori tl acuzat lo 0 lonarlamul, numai do separnllnm 


Atunci, cuvăntul legionar" Introduc in 
legiuitorilor? Na» li primai 1 ip»a dw temei 
evidentă 


liQS ponto fl o eroare a 
io privinţa legionarilor « Mo 


egumen , )clljr . . .. (avo . Iftn p ,. d4rt| , ncon>ftcv( 

; ' n ,l ’" l " |l0n ‘" 11 no '°"i deţinuţii politiei m perioada 1S46 l 

Mmu n .l?r m0, | ''" nh "' : d * ,,n '"' u " dln ..talului mmln A 

..talul plato*)® «uplimontoi unor oameni care repro/lnl* un unto 
pertcot pentru sifluianţa nktlonsl»?l 11 

A /' / ,u fl' '«vine năucitor, In tavo,.,«a atenuam ar 

•S! l. l (dor, precodantul, c,„i cere considera legionari, 
.un. nmtaio la «drom, »l 8 uren|oi naţionala n rod ) nu bol 1 , 

I 0til9 to.XSPuLtMW)M!LCli.<t>Mul </<« npMnm- * 


legitime, (Je manifo-.tato a unul protest au dc.'acord ideologic, pghin 
religios ori de altd iutei,i, goiantQl*' 1*0(1 * onsliţuţui *.;»(» legi '. Iar art 
următor, 5, subllnlp/ă Idooa trxprimntă in ort l ni A SiUUfMCtUl n tflHJdâW 
00 e'uH/ea.-a (rf conformităţi* qu legile in vigoare < u nhlujuţiţh 
UMUjiate CioftmAlUOMn convenţiile şi (lalelele tn(t»rnn(HjJiol ' WfafltQ/*ie 
la,.drepturile omului la tare este pmh Ori, Constltuţlu Romriniei m 
tratatalo Intirnaţlonile refr»ritoa»e *ln dfipturile omului nu con*idr?fr» 
liglifwlsmul un pericol, eşe cum rim mai minţionaf <fei i Mi|*vh 
slgiironie» naţional»> a udaugal cuvântul legionar In plus* 

Rinei (vorbă aA fio că "bine", dar t»n frecam mei dopcriM 

A»t 13 ''Situaţiile prevăzute »/»’ ari J constituie temoi legal pr'ntre a 
so solicita procurorului, In cn/url i uaţtHp ato cu SQbpocţarşp Copului de 

prxKodurQ mmlO, uuloruomi ufOQluâui unu/ ude tiu.cQgutsutuy*M tln 

informii! conaiAnd in intmc q ptnrea ivrtiunicaliifoi, căutarea unor 
informaţii, documente sau Insr nsuri pentru a < Urat obţinere nstti ne* < ,n 
accesul Intrun loc, fidjcniee y/_ t opunem.* i.i lot:: i un u) o tutu I .aij 
docunmnt t em\mlnmea Iul t ) Cnrama do autori rara sa formuUeo m 
sens şi tmhuin .*•<! cuprindă data sau indicii din c/ue sa re ruliu oxislenţe 
uneia din nnuininţiVilo la adresa siguranţei naţionale provAsuto tio ari .'I 

Daci Aimplul fapt dr n dodar.i apartenenţa In legionarlarn In pun» sub 
urmărirea dltfirilA «*» Serviciului Romăn du Informaţii 

Porfoct, căci vor avea ocazia sa constate di»or.t fără dubiu, faptul - 3 
legionarii nu pun in periroi, sub nlc.» o formn unitatea sau Integnlatt .i 
loritorială n României (acesta obto, <i»* fapt, obir«yul legii niguranţai 
noţlonale)! 

In plus, art 16 stipulează cA ’ MillQfn alo de obţinere a Infurmuţnlor 
nvcf'şaro sl qu rtujţul notlQgalo ny Jjnbino sa fonw\ in jik{ jn> /»-/. 
dmpbirile stut JiberlAliltr inndainnnlale ale ml Al em for, viaţa pa ţinui, i ta 
onoarea snu reputaţia lor, on Ii^supiitia fo . inutădifc ifosjai» ' Oru, t 
persoană aste pmtejală prin lege impotrivn unor mUfol do Imixtiuni sau 
atingeri, Cel vliţo vatl de iniţierea, trnnsmilmea on exoautaroa unor ostiei 
di» măsuri, fără ternei leqnl. precum şi de ap licşnşţ obli;an •> foosunloi 
dCLJUSyEWJOL descoperire sau .( o/ifon urare a pfg pninlăriloi i t adresa 

smmiw.nutiQMdb, mmtmi civil admimtrp iiv sm.jimoL<iut>o « 

In final, se preved»? că urmărirea paneln aUClt!VQlii<ni|gr prevăzute in 
această lege so ofsctunn.'A de către oigonole procuraturii 

Caro sunt sancţlunllo pentru loglonorlsm? 

Concret, nici una! 

Rozumând, toaionarismul osto considerat do acoasta logo ca 
fiind o ameninţ,ire la adresa siguranţei naţionale, dar nu o 
Infracţiune Activltatoa po această linii va fl urmărită discret de SRI, 
•' le/a in vreun tel lil.trl.tl... Inrllvldual,., I.u abia , .,.„1 ,.r va 
••labili . .» (lunile legionare jmui m perlr .«I Inţe.gnlaţea teritoriala 
Rom/inlel se v.i înrep.. pen.da a. ..asta va .l. uile da. .. 

1,1 iiu nu cozul do trlmltero tn Judicata, iar verdictul finit w 
aparţine Porchotulul General al României Deci nu există Interzicere 
sub provodore do pedeapsă, nu exlnla condamnare "din siart" 
pontru legionarism, cl doar urmărire a unul "potenţial" pericol 

Şl pontru că tot suntem I.u acest subiect, mă întreb stupefiată de ce 
tont. • sălilo do conferinţă au refuzat închirierea in »ederee unn 
comemorări legionare? (In 21 sept 2003 s ou împlinit 64 de an» de Io 
masacrarea de către statul român interbelic u '54 do naţionalişti români, 
îâră n-l judeca şi n-l condamnă) Accentuez . A era vorba despre o 
comemorare, despre o realităţi istorica ,» României Binelnţale?. ..» 
refuzul n fonf verigei, nu Bcrls, motlvându-*;o cu "ordin d* ■ »»• 1 (ordin 
evidenl abuziv so încearcă Irecmea sub tăcere a adevărurilor istorice 
incomoda). 

Oare de ce comemorarea era deranjanta pontru autorităţi ? Ar f» fost 
cel mal bun prilej pentru .« se constata cum »« manifestă legionarii, fără ,» 
f» nevoie de eforturi şl» heltuMi costisitoare pentru culc«jer» n de informaţii 
şi In «cr»!.i domeniu (cheltuieli «uporlnln tot de noi, contribuabilii) pentru 
că In ciuda niâln» pogoane, suferinţe *..i sacrific»» iimp dc ap»..apr bel 
sferturi de m*coI, i»1niln legionare nu vor să moară ş» legionari loca *.» mai 
nasc. 

Oaclloz între n mi face cruce şl a rAdr oai» mâna de legionari 
nonagenari rămaşi In viaţă şl mâna de noi logionân sa constituie un 
pericol public? 

Vorba unul bătrân legionar ( . tntă le est< ăstora de niţele noastre' 
l *ai dtu a sun( ntăt »/e rn/o, dt' ce nu ne l,is,i ■,,) le fnetuu publicts> sa alte 
lumea adevărul daapr# noi ' ( a ai fugi lob de/guslaţ» şt n m mai fi nevoie 
do nit i o estnu'i/uie, Sau poate distinşii aleşi nu mai au Incnsfere In 
dlâcarnămăntul propriilor alegălonT 

Negarea adevărurilor nu n /olv.» mm»» nici In plan pri/enl otn In 
vntoi şi oslo .1» necontestat că evenimentele Iro» uta din caic nu s nu 
Iras învăţămintele de rtgoam, ne pot rupete De deptaut» toate formaţiunile 
politic.» domo» ruin r a» Irobui să nu lepale gieşali din tr. . ut tolerai ea 
ilegalităţilor şi abu/unlor ii poate transforma In victime pe e\t» jnsele. aşn 
cum r. a lntâmpl<4| după 1946 cu ţărăniştii şi cu liberalii 


Nlcolatn Cudrlri | 
3 









JL 


îl 


ISTORIA TRĂITĂ - INTERVIU CU DR. ŞERBAN MILCOVEANU 


Astăzi. 8 sept *2003. mă aflu cu un scop foarte important în casa d-lui 
dr. Şerban Milcoveanu din str. Petofi Sandor nr. 11 pentru a-i lua un 
interviu despre o problemă de o extraordinară actualitate atât în tară. cât 
şi în străinătate, care a născut o serie întreagă de polemici între România 
şi alte ţâri. şi. în primul rând. între România şi Israel Noi am socotit că 
este de tjatoria Mişcării Legionare ca să-şi precizeze poziţia faţă de 
aceste evenimente. 

Cel care ia cest interviu este Nicador Zelea Codreanu. în calitate de 
preşedinte al asociaţiei Acţiunea Română ", şi am venit la dl. dr 
Milcoveanu pentru multiplele calităţi pe care le are: fost preşedinte al 
studenţimii române în perioada 1936 - 1940. în urma marilor Traian 
Cotigă şi Gh Furdui. persoană de încredere. încredere acordată de 
Căpitan, şi de aceea socotită de regimul ex-regelui Carol al ll-lea ca 
persoană periculoasă, condamnat timp de doi ani şi jumătate in 
lagărul de concentrare Râmnicu Sărat, unde se aflau cele mai 
importante figuri ale Mişcării De altfel, în acest an se vor comemora 64 
de ani de la asasinatul în masă al Statului Major Legionar, făcută în 
detenţie la Râmnicul Sărat, Vaslui. Miercurea Ciuc, la spitalul militar 
Braşov şi în toată ţara De asemeni, dl. dr. Milcoveanu este şi 
fondatorul şi preşedintele Ligii pentru Apărarea Adevărului Istoric 
împreună cu Vasile Văluşescu, cu d-na Anca Neculce şi cu Tama 
Petrescu Problema care se pune la ora actuală şi pe care vrem s-o facem 
publică în ziarul nostru este de cea mai mare importanţă şi ar putea fi 
rezumată la o întrebare 

- Mişcarea Legionară a fost sau nu antisemită? 

- în opinia publică şi literatura politică circulă nu puţine poncife despre 
Mişcarea Legionară Ponciful este o eroare de gândire concretizată intr-o 
judecată superficială care nu ţine seama de esenţial şi intr-o generalizare 
comodă , ca să nu zic grăbită, plecând de la aparenţe, in dauna realităţii. 

De la început trebuie sâ spun că. privitor la antisemitism, trebuie făcută 
diferenţa dintre vorbe şi fapte se pot vorbi multe lucruri, dar când treci la 
fapte este cu totul altceva. Unii legionari au scris sau au vorbit împotriva 
evreilor şi nedreptăţii, dar dacă era sâ se treacă la fapte, când Mişcarea 
Legionară avea sâ vină la guvern, ar fi fost cu totul altceva, erau alte reguli 
şi principii Nu neg că au existat antisemiţi în masele populare şi chiar la 
periferia Mişcării, dar afirm că în gândirea. în simţirea şi în voinţa celor 
care au fondat, celor care au onorat Mişcarea, celor care au condus şi 
care s-au jertfit pentru Mişcarea Legionară, nu a existat antisemitism ca 
scop in sine Lumea are o părere greşită despre noţiunea de 
antisemitism Antisemitismul este ura ca scop în sine (şi pentru rasa, şi 
pentru religie). Ori ura ca scop in sine este incompatibilă atât cu 
creştinismul care înseamnă iubire şi bunăvoinţă, cât şi cu structura 
sufletească a poporului român care in 2 000 de ani a fost pe poziţie 
defensivă şi niciodată pe poziţie agresiva şi este în contradicţie cu tot 
ce a gândit mişcarea naţionalistă în general, Mişcarea Legionară fund 
vârful de lance al naţionalismului românesc. Nu a existat antisemitism ca 
scop în sine chiar la un congres naţional studenţesc, fostul nostru 
preşedinte, dr Gh Sârbulescu. de care nu vorbeşte nimeni, a spus de la 
tribună (şi tot congresul studenţesc a fost de acord, iar eu. acum, ca şi 
atunci, sunt de acord), că noi am fi cei mai mari admiratori şi susţinători ai 
evreilor daca nu ar fi primejdioşi pentru noi. românii 

Şi. într-adevâr. ceea ce se zice că este antisemitism nu este altceva 
decât rezistenţa manifestată de poporul român la o agresiune a evreilor 
Sâ explic După tratatul de la Adrianopol din 1829, s-a născut în poporul 
evreiesc din Occident, care era conştient, ideea fondării unui stat naţional 
unitar evreiesc şi s-a ales spaţiul carpato-danubiano-pontic, ignorând 
existenta poporului român a fost planul Adolf Cremieux (preşedintele 
Alianţei Israelite Universale din Franţa) şi Reijoto (preşedintele Alianţei 
Israelite Universale din America) Ei au făcut acest plan ignorând că exista 
un popor autohton, şi toată mişcarea naţionalista autohtonă care a 
început de la mijlocul sec. XIX (şi pe tot parcursul sec. XX) a avut 
rolul doar de a apara, de a rezista in faţa acestei - nu agresiuni, sâ 
zicem - acţiuni de fondare a Israelului european aici. Ceea ce au spus 
Vasile Conta. V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, Cezar Bolliac, M 
Emmescu. chiar şi I. C. Bratianu şi M. Kogâlniccanu şi mulţi alţii n-a 
fost decât apararea dreptului nostru, dreptul unui popor autohton pe 
pământul străbun; a fost legitimă aparare Şi dacă ne am apărat cu 
violenţă, cu o rezistenţă neaşteptată, este ceea ce spune proverbul 
trancez: C est un animal, mais quand on l’attaque il se dâffend” (“Este un 
animal, dar când îl ataci, se apără ) Tot ceea ce a fost aşa-zis 
antisemitism” nu a fost nici ură de rasă, nici ură de religie, ci a fost 
apărarea poporului român, legitima apărare pentru ca statul român sâ fie 
a naţiunii române încă o dată subliniez nu neg că ar fi existat 
descreieraţi şi antisemiţi, dar descreieraţi au existat şi la evrei, că nu toţi 
evreu au cromozomul Abel, exista şi evrei cu cromozomul Cain Că 
descendenţii lui Cam sunt minoritate ş. ce. ai Im Abel sunt majoritate, asta 

nonr f da \ " U Se poaîe generaliza ş. de-asta zic că este un 

poncif această afirmaţie că naţionalismul românesc ar fi fost ură de rasă si 
<jra e reigie. că s-ar fi făcut vinovat de antisemitism. Istoric vorbind a 
os . dreptul naţiunii autohtone asupra pământului strămoşesc, a fost 
legitimă apărare Eu nu expun aici parerea mea, ci părerea insâşi a lui 
Cornelia Zelea Codreanu şi imi permit sâ vă atrag atenţia că în tabăra de 
la Carmen Sylva d.n iulie 1936. la şedinţa de întrebări ş, răspunsuri. 


1-4 


, , . într<3hat care este atitudinea Mişcăm Legionare faţă de 

Căpitanul a jrtreba» ea re ^ _ sub| , n , ez falâ de problerTia 

problema evre,a ® _ şl corneliu Zelea Codreanu a răspuns 

evreiască nu fată de evre, V ^ W) So/t/( , a 

(răspunsul est ® . evreieşti nu sunt persecuţiile, exproprierile 

legionară a pr foarte râu Soluţia este sus de 

;»»» . 

guvernanţilor şi din rezistenţa la intimidare ş, intriga. Prima etapa 

este revoluţia morală din care sa iasă omul nou ş, romanul de mame 
Când evreii vor constata ca n-au pe cine corupe ,n Romania ş, că nu 
mai există români de vânzare, vor părăsi ter,tonul nostru dm propne 
iniţiativa ş, de nimeni constrânşi " I s-a mai pus următoarea întrebare 
Căpitanului "Dar dacă evreu vor dovedi că sunt morali şi incoruptibili? 
(pentru că acuzele aduse evreilor erau: planul lor de a coloniza România 
si de a se suprapune pe cale economică, devenind clasa conducătoare a 
noului stat un stat binational cu invadatorii clasă superioara şi cu 
autohtonii clasă subordonată, modul lor de lucru utilizând imoralitatea şi 
corupţia) Căpitanul a răspuns Dacă ne-am inşelat şi exista şi alt fel de 
evrei, care nu utilizează imoralitatea şi corupţia, aceşti evrei vor 
rămâne cu noi " 

Şi acum sâ vă relatez ceva din experienţa mea personală, securitatea 
fixându-mi locul de muncă - medic de circumscripţie - în cartierul cu 
populaţie evreiască în proporţie de 70% (Calea Dudeşti. Calea Văcăreşti. 
Nerva Traian, înspre periferie). Am intrat în activitate cu o teamă mortală 
de evrei şi după 30 de ani am ieşit la pensie cu stimă şi chiar cu 
recunoştinţă faţă de aceştia, pentru că în lupta pe viaţă şi moarte dintre 
mine şi securitate. în unanimitate evreii mi-au luat apărarea Am fost 
protejat de organizaţiile de bază. de comitetele cetăţeneşti, de comitetele 
de femei (care erau toate conduse de evrei) şi care erau puse pe 
constructivitate, nu pe destructivitate. cum era securitatea Secunştn 
români de-ai noştri - în perioada la care mă refer, aveau ca scop în sine 
destructivitatea, pe când organizaţiile acestea de bază, cetăţeneşti aveau 
ca scop productivitatea înaintea politicului, aşa încât am părăsit această 
activitate de 30 de am cu respect pentru populaţia evreiască şi cu 
consideraţia că evreii dm diasporâ nu sunt un duşman infiltrat în mijlocul 
nostru, ci un tezaur cu care ne ajutăm în primul rând. ca un vaccin care 
stimulează forţele proprii, în al doilea rând, ca model de ascensiune 
socială, şi în al treilea rând, ca antenă de orientare. întrucât au o 
sensibilitate mai ascuţită decât noi şi o inteligenţă specializată pentru 
orientarea în viitor, astfel că ne pot fi de folos 

- Despre holocaust ce ne puteţi spune 7 

- Vă spun că iarăşi este vorba despre un poncif nimeni nu ştie exact 
ce este holocaustul şi se vorbeşte de holocaust în mod eronat 
Holocaustul reprezintă o exterminare scop în sine, adică având intenţia de 
exterminare. Ori aşa ceva nu a existat in România. Poate a existat in 
alte părţi ale planetei, dar în România scopul acesta de exterminare a 
populaţiei evreieşti nu a existat, nici la mareşalul Antoncscu, nici la 
Mişcarea Legionară, nici la aparatul de stat A existat cu totul altceva, 
nu zic altceva nevinovat, tot vinovat, dar nu holocaust, adică nu cu scop 
de exterminare Ceea ce a existat şi nimeni nu vorbeşte - unu pentru că 
sunt proşti, alţii pentru că nu vor - au fost aşa-numitele represalii 
colective: asta a existat, pe vremea războiului. Represalii colective 
care ucideau pe evrei pornind de la provocarea unora dintre evrei 
Aceste represalii colective sunt condamnate de Dreptul Internaţional şi 
pro esorii de Drept International pot spune că există nişte convenţii 
semnate d.n timpul primului război mondial în care se condamnă 
represiunile colective Dar represiunea colectiva încă se mai practică şi 
Om* ° 0at ° armatelc d,n toata lumea, inclusiv Israelul, Palestina 

nli Z* a,Un$ ?nCâ ,a stad,ul °P r,r " opresiunilor colective, deşi 
rL ST/ ^f/omeneşf,. Aceasta a făcut şi Antonescu: 
evreii <Ln ^ Z " e/ ° ace,ea dc ™ 23, 24 iunie 1941, la laşi 

camuflajului a™ r a copcrişuri şi-au semnalizat, in timpul 
reac“fa%^lariîanr! CI SOWef/cc unde sa bombardeze. Faţa de aceasta, 
venit aviaţia inâmLl' ° p ° pula 1 iei dln la $' a fost de furie, pentru ca a 
Ceva similar s i ? ondusa do luminile evreilor de pe acoperişuri, 
agresa ? a in Ba ^abia: armata româna a fost 
Ssîi crr C ew *' - Unii ' ™ «#• $' atunci s-a /acut 
era toata comunistă ° genera,/zare 9™bitâ. Populaţia evreiască nu 
^.SuşlTnZ"Tşi^'s '^u Crau nccom,, niSti. paşnic, - ca 

asemenea evrei. Represaliile reî™!™' Crimcea am intalnlt 

fost nedrepte şi Mişcare-, i ecUve cnre s ~ au aplicat atunci au 
holocaust Mişcarea Legionară le condamnă, dar n-a fost 

cate nu vorbeşt^nîc^unlsiorr'"j ânia a avut m °mente foarte dificile, de 
pe alţii nu vorbesc de esenţial PnmM 13 ,elev,2,une *• P e dl Oişteanu. «i 
şi al doilea in primăvara Iu. 1944 moment critic a fost in martie 1942 

martie 1942. mTreşalJlui''Antonie ^ fcbruarie ~ ince P utul lui 
pentru "reeducare o rin „, CU sa P redea milionul de evrei 
complicat, pentru orima rUii " C ? ' , Mare $ alu| a fost un om foarte 
care era întotdeauna promot la*?* C ' ° v,a ' a ,ui n ' a dal Ut1 râs P uns el 
aceasta n-a dat râSDuns Lh âspuns Cu hotărâri definitive De dala 
P S ' dar >du-şt seama de gravitatea situafiei a pus 













j . prbb^ma în Consiliul de Miniştri, discutându-se argumentele pro si contra 
î dfSpanttei evreilor, dar nu s-a luat nici o decizie. 

- Şi. ona/m. deciziile le lua numai Mareşalul 

- Numai mareşalul — era dictatură militară, exact ca la cazarmă, unde 
decide o singură persoană, comandantul Aşa că ceea ce a hotărât 
Consiliul de Mimştn a fost numai deliberarea De altfel, şi intrarea noastră 
în război la 21 iunie 1941. nu s-a decis mc» prin hotărârea Consiliului 
Supenor al Oştirii, nici a Consiliului de Miniştri, hotărârea a fost strict 
personală a lui Antonescu Miniştrii nu aveau altă raţiune in afară de 
aceea de a spune cum îşi pregătesc ministerele pentru război; nu a votat 
nimeni nimic, nici un război 

La fel şi în cazul de care vorbeam, s-a discutat pro şi contra, dar nu s- 
a luat nici o decizie. România nu este angajată cu nici o decizie a 
Consiliului de Mmiştrf Asta a făcut să înceapă intervenţiile pe lângă el 
VVillv Filderman. şeful comunităţii evreieşti, şi mobilizat lumea şi a făcut 
mterventu să se refuze cererea lui Eichman. şi Bălan, mitropolitul 
Ardealului, şi regina-mamâ Elena, şi regele Mihai, şi luliu Maniu, şi alţii au 
intervenit in acelaşi sens Se spune că argumentul hotărâtor l-a adus luliu 
Mamu; ~Dacâ sunteţi şeful unui stat independent, nu subordonat lui Hitler 
pe pământul românesc, nu puteti face decât ceea ce face însuşi Hitler cu 
evreii din statul lui, Germania, adică nu se agaţă de evreii cetăţeni ai 
Germaniei o numai de evreii din afara ei. din zonele de război Dvs 
trebuie să apărat» pe evreii cetăţeni români, aşa cum şi Hitler îşi apără 
evreii cetăţeni germani." 

Antonescu a refuzat cererea lui Eichman. iar Hitler n-a intervenit 
niciodată pe lângă Antonescu in aceasta problemă De ce 9 Pentru că 
se cântărea erau 26 de divizii pe front, două armate armata a lll-a şi a 
IV-a şi 26 de divizii însemnau destul de mult pentru germani, deşi. in 
paranteză vă spun. nemţii ne-au ocrotit pe noi, românii, nu ne-au 
întrebuinţat unde era râu. acolo ducându-se ei; ne-au folosit ca trupe 
ajutătoare, ca trupe pe flancuri, nu în centru, spre deosebire de ceea ce 
au făcut pnetenii" noştri ruşi după 1944 care au avut ca scop distrugerea 
armatei române, băgând trupele române exact acolo de unde nu se putea 
scăpa cu viată 

Revenim la primăvara lui 1942; eu nu ştiam nimic de toate aceste 
chestiuni, nici de holocaust nici de cererea lui Eichman A venit un ofiţer 
din tară şi-a adus informaţia că la Bucureşti se găseşte Eichman care Ti ia 
pe evrei ca sâ-i extermine. La popotă erau 20 de ofiţeri. Toţi au tăcut şi toţi 
erau impresionaţi, nu numai de nedreptatea care s-ar face de către statul 
român predând pe evrei, dar şi de moartea unor oameni nevinovaţi. 
Nimeni nu s-a arătat de acord cu ceea ce spunea acel ofiţer; nu se ştia 
atunci că evreii din România nu vor fi predaţi Germaniei. 

Al doilea moment dificil pentru evrei a fost în primăvara lui 1944 
Să trecem însă în revistă evenimentele antenoare 

Dictatul acela de la Viena, de care vorbeşte toată lumea, n-a fost decis 
nici de Ciano, nici de Ribbentrop; a fost într-adevâr un dictat al armatei 
germane, al şefului de stat major, mareşalul Keitel. El a pus pe masă 
harta Transilvaniei, arătând lui Ribbentrop şi lui Ciano graniţa, aceştia fund 
semnatarii fără mei o colaborare Mareşalul Keitel a hotărât, şi a făcut 
aceasta în vederea războiului antisovietic. pentru ca armata germană să 
aibă Carpatii Onentali şi să se găsească mai aproape de petrolul de pe 
Valea Prahovei decât ruşii; pentru asta s-a făcut cedarea tentonului care 
avea mai mulţi români decât unguri Şi această graniţă era în diagonală pe 
Transilvania, foarte uşor de trecut, neputând fi păzită Treceau dezertoni. 
m special dezertorii: românii care nu vroiau să meargă pe front fugeau la 
ungun. unguni care nu vroiau sâ meargă pe front fugeau la români, de 
aceea s-a făcut o convenţie secretă între Budapesta şi Bucureşti ca 
dezertorii sâ fie arestaţi şi retumaţi Această convenţie secretă a fost 
făcută pentru dezertori, nu pentru evrei. Şi a funcţionat din 1941 până în 
pnmâvara lui 1944. când nemţii au pus starea de ocupaţie a Ungariei, 
planul Margareta 1 (Margareta 2 era pentru România). Planul Margareta 1 
fund pus in practică, nemţii au început vânătoarea de evrei şi trimiterea lor 
la Auschwitz (adică numai din primăvara lui 1944 Eichman a făcut 
vânătoarea de evrei in Ungaria) Toată lumea îl înjură pe Horthy dar nu el 
i-a trimis pe evre< la Auschwitz. ci ocupaţia germană a Ungariei 

Când a început această masivă arestare de populaţie evreiască in 
Ungar,a, evreii au început sâ fugă în România In primele săptămâni s- 
a apucat convenţia de care am vorbit mai sus Din nou, luliu Mamu a avut 
rol hotărâtor Dacă nu consideraţi just dictatul de la Viena deci dacă N - 
V Transilvaniei este pământ românesc este ş. cu tot ce se află in subsol 
şi deasupra solului; deasupra solului se află populaţie evreiască aceasta 
face parte drn România - Cert este ca mareşalul Antonescu a anulat 
retumarea evreilor rămânând valabilă numai retumarea dezertorilor (a 
ungurilor). ' 

Dar sâ revin la întrebarea dvs despre holocaust 

Daca a fost in România un holocaust, sâ ştiti că acela a fost 
numai împotriva Mişcării Legionare. Acela a fost holocaust si a avut 
loc sub comunişti, după 1948. când au vrut sa. extermine pe toti ca 

toaUZJcar Cârt ' 1 ® mele lar r epresal.i colect.ve antifegionare au 
Amarv^r^ 0 ’ -t a ordona ' )usti«cându-se cu atentatul împotriva Iu. 

r7 -?m C I ' e9 ' onar " sâ f,e ornor âţi. tot., până la unulr 

Cavn^ Mannescu ş. Benghu n-au putut asasina tot. legionar,, ş, au uos 

parte, cu gândul ca ,n zilele următoare sâ-i extermine şi pe 
Dar s-a întâmplat reacţia prima a fost a pnmulu, ministru 

care fusese numrt ,ârâ sâ « se ceara asentimentul şi căruia nu , 
se comunicase ce urma sâ se întâmple în noaptea aceea de 21 /?? 
septembrie. ,ar a doua a când a văzut ş,-a înainta, deS ^ta a f ol 
j 9r,rna reac1l€ ne 9 aţlva 'a represiunea colectivă A doua reacţie a fost a iu, 
^Gngore Gafencu. m,nistru de Externe care a depus la PaSun protest ^ 


numa» 

ceilaH' 


Ministerului de Externe împotriva represiunii colective a legionarilor ŞFau" 
mai fost persoane care au frânat in fine. 

- Pentru că aţi fost martor ocular la Odessa vă rugăm sâ ne vorbiţi 
despre ceea ce s-a întâmplat acolo. 

- La Odessa a fost cea mai iresponsabilă represiune colectivă . Am fost 
acolo ca medic de divizie divizia a 8-a. regimentul 54 artilerie Odessa a 
căzut in ziua de 17 oct 1941, nu sub presiunea armatei române, pentru 
că a intrat armata a 11-a germană a mareşalului Meinstem în Crimeea şi 
ruşii au fugit dm Odessa. refugiindu-se la Sevastopol pentru a nu cădea 
într-o încercuire Când au plecat ruşii, au zvârlit în aer toate clădirile din 
Odessa. cu excepţia unei singure clădiri sediul NKVD pe care l-am văzut 
cu ochii mei avea 400 de camere şi un amfiteatru mare în mijloc 
Comandantul armatei române era generalul lacobici, nu Antonescu - lucru 
pe ca/e istoncii militari îl neagă - dar losif lacobici era şi ministru de 
Război, şi şef de Stat Major, după moartea lui Alex loaniţiu. răpus de o 
elice de avion Generalul lacobici a dat ordin ca toată armata română sâ 
se oprească la marginea Odessei De ce? Pentru că nu era obiectiv 
militar, şi ca sâ se evite anarhia şi jafurile Comanda garnizoanei revenea 
corpului V armată Constanţa (care era cel mai apropiat), adică gen N 
Macici, acesta urmând sâ ocupe Odessa Acesta a tnrms 20 de ofiţeri, în 
frunte cu gen Glogojanu. sâ ocupe un local, sâ facă garnizoană română 
în Odessa, cu ceremonie de predare a cheilor Iu» Antonescu Glogojanu a 
găsit doar clădirea NKVD-ului întreagă, iar serviciul de geniu, direcţia de 
gemu din Corpul 2 Armată a inspectat clădirea şi n-a găsit nimic Maaci. 
nerăbdător, a instalat garnizoana acolo şi a fixat pentru predarea cheilor 
ziua de 22 octombrie, ora 9. Erau invitaţi 400 de generali şi colonei 
comandanţii tuturor unităţilor militare din cele 12 sau 15 divizii, câte erau 
acolo pe front. Antonescu a telefonat că nu poate veni la ora 9 cerând sâ 
se amâne pentru ora 11. S-a comunicat această amânare şi celorlalţi 400 
de ofiţeri ş» exact la 9 şi un minut a sânt în aer toată clădirea Au fost 
omorâţi gen Glogojanu şi cei 20 de ofiţen. Pnntre cadavre s-a găsit şi 
unul fără identitate, blond, îmbrăcat in uniformă românească de maior de 
artilerie era cel care făcuse contactul între cele două fire de metal care 
produseseră explozia în depozitul de sub amfiteatru Sub amfiteatru se 
găsea troliul. intr-o cameră fără ferestre fără uşi şi numai cu două 
sârmuliţe afară, ca sâ facă contact Ei bine. furia lui Macici a fost foarte 
mare şi a cerut lui Antonescu sâ treacă la represalii coiective iar 
Antonescu i-a dat-o. Dar nu s-au făcut represaliile cu armata română, ci 
cu jandarmena şi cu Serviciul Secret toată armata română era infiltrată de 
ofiţeri şi subofiţen de la Serviciul Secret, iar în spatele trupelor combatante 
erau cordoane de jandarmi care (oficial) trebuiau sâ oprească dezertorii 
Cu asta s-a făcut represiunea de la Odessa, unde noi am auzit că au fost 
omorâţi 10 000 de evrei, iar dl Oişteanu spune că au fost 5 000 sau 6 000 
- nu ştiu câţi, exact. 

- Dar numai evrei au fost omorâţi? 

- Numai evrei. 

-De ce? m 

- Rămăseseră în Odessa foarte mulţi evrei ; populaţia rusă plecase 
cu autorităţile. Poate au fost omorâţi şi ruşi. nimeni nu ştie exact. La 
Odessa au fost represalii colective provocate de azvârlirea in aer a 
comandamentului românesc, într-un moment de panică in care nu se 
mai judeca: în asemenea momente se fac lucruri anormale. 

Dar sâ spun cum a început, de fapt. holocaustul Un singur holocaust a 
fost şi românii n-au nici o legătură cu asta 

în noaptea de 24/25 dec 1941 era un ger năprasnic în Crimeea 
-42 C, armele nu mai funcţionau Ruşii au debarcat în Caucaz venind cu 
submarinele şi au înconjurat Crimeea cu trupe care ieşeau din mare. cu 
branduri şi mitraliere în acelaşi timp. partizanii din munţii Yaila au început 
sâ coboare şi să atace trupele germane şi romane dm spate A fost o luptă 
îngrozitoare care nu se poate imagina; cred că mo la Pharsale pe timpul 
antichităţii n-a fost asemenea luptă Românii şi nemtn s-au apărat cu 
armele transformate în ciomege Rusii aveau toate armele în stare de 
funcţionare, nu cu ulei mineral (care îngheţa), o cu ulei de ricin 
faimoasele mitraliere cu 72 de cartuşe Şi nu făceau pnzomen pe cine 
prindeau, omorau Acolo, la Feodosia. unde a fost unitatea mea. au 
omorât pe toţi cei prinşi, inclusiv medicii, surorile şi bolnavii dm spital 
Unitatea noastră era la Karasubasan şi s-a deplasat de la Karasubasan 
până la Feodosia mergând pe jos pentru că nu existau vehicule şi s-a 
luptat la Feodosia cu armele transformate in ciomege. Debarcarea 
completă a ruşilor n-a reuşit din cauza unei singure persoane un plutonier 
german necombatant Acesta mergea cu avionul poştal german de la 
Siferopol şi trecând oe la ora 5 - 6 pe deasupra Eupatonei care e r a lângă 
istmul Pere cop. a văzut cum din mare apar submarine trupe mitraliere şi 
branduri, iar când a trecut Perecopul a aterizat la Divizia 10 română de la 
Brăila care mergea spre Stalingrad şi a raportat Toată Divizia 10 a 
schimbat direcţia şi a intrat pe Perecop. păstrând astfel Perecopul sâ nu 
fie ştrangulat de roşi. astfel putând nemtn sâ câştige această bâtăiie După 
ce s-a terminat bătălia la 26-27 decembrie, a început holocaustul care nu 
a fost făcut de trupele combatante, nici germane nici române - am fost de 
fată Nici jandarmeria noastră nici Serviciul Secret românii mau 
participat cu nimic. A participat numai SS-ul german şi Feid-jandarmeria. 
Ăştia i-au adunat pe evrei, i-au pus sâ facă şanţun şi »-au împuşcat: este 
ce-am auzit de la populaţie Ceea ce pot sâ spun este că populaţia rusă 
am Crimeea nu se bucura de omorârea evreilor era îndurerată şi se 
spunea Dacă nemţii au pornit pe acest drum or sâ ajungă şi la alte 
victime Acum sunt evreii, mâine, poate, vom fi noi Nimeni nu s-a bucurat 
de holocaust, asta vă rog sâ subliniaţi Ma 
puneţi? 

- Nu. d-te doctor Vă mulţumim pentru ceea ce ne-aţi spus 


aveţi vreo întrebare sâ-mi 


5 





















ÎNTRE GENOCID Şl HOLOCAUST 


Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte termenul 
de genocid ca o crima comisă cu intenţia de a distruge un grup 
uman. naţional, etnic etc. 

Dicţionarele Larousse sunt mai ample. Termenul genocid 
a fost creat în 1944 de profesorul american de origine poloneză R 
Lemkin pentru a califica acţiunea de exterminare a evreilor, a 
ţiganilor şi a altor rase. comisă în cursul celui de-al doilea război 
mondial. Termenul a fost folosit retrospectiv pentru a desemna 
masacrarea armenilor din 1915 de către fostul imperiu otoman, a 
fost folosit pentru a caracteriza exterminarea sistematică a 
populaţiilor autohtone. în special a amerindienilor de către 
cuceritorii europeni. 

Iniţial, prin termenul de genocid s-a căutat să se 
introducă noţiunea echivalentă, pentru grupuri umane, noţiunii de 
omucidere pentru individul izolat, adică refuzul dreptului la 
existentă. 

în sensul cel mai răspândit, genocidul a fost definit ca 
atare după cel de-al doilea război mondial în “ Convenţia pentru 
prevenirea şi reprimarea crimei de genocicf adoptată de 
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite din 9 dec. 1948 Potrivit 
celor înscrise în convenţie, genocidul este caracterizat ca un flagel 
odios care s-a manifestat în toate perioadele istoriei, atât în timp 
de pace. cât şi în timp de război. în articolul III al Convenţiei se ia 
în considerare numai distrugerea (în totalitate sau în parte) a unui 
grup naţional, etnic, rasial sau religios Actele constitutive ale 
crimei de genocid sunt cele enumerate, respectiv distrugerea 
fizică sau mentală a unui număr mai mare sau mai mic de 
persoane aparţinând unuia din grupurile mai sus amintite, 
indiferent de mijloacele folosite (uciderea, supunerea cu intenţie a 
grupului la condiţii susceptibile de a antrena distrugerea fizică 
totală sau parţială, şi altele de aceeaşi categone). 

Pnn chiar natura sa. genocidul nu poate fi săvârşit de un 
individ izolat; el nu poate fi decât o crimă colectivă comisă de cei 
ce deţin puterea în stat sau în numele lor, cu consimţământul tacit 
sau expres al acestora Genocidul este. astfel, o crimă de stat 

Este pedepsit nu numai genocidul propriu-zis. ci şi 
înţelegerea în vederea comiterii lui, incitarea directă şi publică la 
comiterea unui genocid tentativa şi complicitatea la genocid 

Din ianuarie 1951. data intrării în vigoare a Convenţiei , 
actele constitutive ale crimei de genocid au fost revelate de mass- 
media, de unele guverne, ca fiind prezente în fosta Uniune 
Sovietică în Brazilia. Nigeria. în Israel (împotriva populaţiei 
palestiniene); mai recent. în fosta Iugoslavie. în Kosovo şi în multe 
alte părţi ale lumii. 

Prezenta elementului intenţional face din genocid o cnmâ 
esenţialmente politică, deşi Convenţia evită să o considere ca fiind 
o crimă politică Explicaţia acestei omisiuni este relativ simplă 
dacă ar fi fost calificată aşa cum este de fapt. s-ar fi deschis 
porţile azilului politic şi astfel s-ar fi putut împiedica extrădarea 
celor implicaţi (articolul VII) 


Pentru evitarea prescripţiei crimei de genocid. Adunare. 
Generală a Naţiunilor Unite a adoptat la 26 nov 1968 'Conveni 
asupra imprescriptibilităţii cnmelor de război şi a crimelor contr; 
umanităţii Articolul I din Convenţie înscrie că sunt imprescnptibili 
cnmele de război, aşa cum au fost ele definite în statute 
Tnbunalului Militar International de la Numberg din aug. 1945 
confirmate de mai multe rezoluţii ale ONU precum şi d< 
dispoziţiile din convenţiile de la Geneva din 12 aug 1949 < a , c 
apare şi termenul de genocid). 

Documentele elaborate sub egida Naţiunilor Unite fa< 
trimitere la câteva grupun. lipsind insă referirile la genocidul politii 
şi cultural Absenţa acestora a fost preocupantâ şi ea şi-a găsit loi 
in r-o oarecare măsură in spiritul unor documente elaborate d< 
Consihul Europei cu deosebire în Convenţia pentru pentn 

nov ra i r 950? reP,UnlOr ° mU,UI ? ' 3 ,lbertâ,llor fundamentale (Roma. < 

M f ^ Tr,bunalul Militar Internaţional consideră crima de genocic 
Cnma impotnva umanităţii, ca făcând parte d.n cele pata 
SSnnsÎme 023 ' 6 pr0cese,e desfâ ^rate la Numberg ş, înfau 


Este de observa» că termenul de holocauşf . atât de 
vehiculat în zilele noastre, nu apare în nici unul din documentele 
amintite mai înainte. 

Termenul originar de “ holocauşf <dm greceşte holos = 
=tot şi kaustos = 3 arde) avea semnificaţia de sacrificare a unei 
vieţuitoare prin ardere totală, completă. 

La peste două decenii de la încheierea celui de al doilea 
război mondial, după războiul de şapte zile din Israel din 1967 
termenului de holocaust i s-a dat un înţeles special şi. într-un 
anumit sens restrictiv holocaustul nazist a devenit, pur şi simplu. 


holocaust (shoah). 

Istoria noastră nu a cunoscut nici un holocaust, ea a 
cunoscut însă crima de genocid. Exemple sunt. Numai sub 
domnia lui Carol al ll-lea au fost asasinaţi aprox 350 de legionan 
şi simpatizanţi ai Mişcării Legionare Au fost asasinaţi pnn 
împuşcare, prin strangulare, prin torturi prin înfometare şi rele 
tratamente în închisori, lagăre de concentrare beciurile 
• Siguranţei, în camere de tortură ale poliţiei, au fost legionan 
asasinaţi pe stradă. Genocidul a cuprins întreaga tară. in 1933. la 
Constanţa, de exemplu, un student (Virgil Teodorescu a fost 
împuşcat pe la spate pentru că lipea afişe electorale ale Mişcării 
Legionare, cu toate că Mişcarea Legionară candida oficial. în 
deplină legalitate. în alegeri. Tot în 1933. legionarul Toader Toma 
a fost împuşcat la Tecuci la laşi. un muncitor (Niţâ Constantini a 
fost împuşcat în stradă pentru că dădea pâine camarazilor 
studenţi asediaţi de jandarmi în căminul de la Râpa Galbenă iar 
la Bucureşti, Sterie Ciumeti, secretarul lui Comeliu Zelea 
Codreanu. a fost schingiuit şi aruncat în lacul Herăstrău La 
Severin, în 1934, un legionar (Gh Negrea) a fost omorât în bătaie 
de jandarmi, la Cernăuţi. în 1936. un studenţ (Gh. Grigor) a fost 
împuşcat; în campania electorală din 1937 au căzut alte victime 
legionare Sunt numai câteva exemple din lungul şir de cnme în 
noaptea de 29/30 nov. 1938 au fost asasinaţi prin strangulare în 
pădurea de la Tâncâbeşti. însuşi şeful Mişcării Legionare. 
Comeliu Zelea Codreanu. legendarul Căpitan. împreună cu 
Nicadorii şi Decemvirii. 


Moarte de martir au avut şi cei 33 de legionan mitraliaţi in 
lagărul de Vaslui, cei 44 de legionari legaţi cu funii şi asasinaţi în 
lagărul Miercurea Ciuc, cei 7 legionan scoşi din spitalul militar 
raşov şt asasinaţi în pădure şi cei 148 de legionari din toată tara 
<cate trei m fiecare judeţ! împuşcaţi în stradă şi expuşi în pieţele 
publice. Intr-o singură zi (din septembne 1939) au fost asasinat' 
254 de legionan intelectuali, preoţi, ţărani, munciton Au fost 
cazuri când legionarii au fost aruncaţi încă vii în cuptoarele 
crematoriului. (Demiterea din slujbe pentru simplul considerent al 

pa enentei la Mişcarea Legionară păleşte în fata grozăviilor de 
mai înainte.) 3 


rnlJl 44 . ,up t ă i tor ". anticomunişti şi chiar simpli oponenţi î 

au fo^t aTa U * 7" tani ' membri ai partidelor aşa-zis istorice 

la Piipcti A° a -i' ,odurâ ' nf ometare. teroare în închisorile d< 
la Piteşti. Aiud. Gherla Târgşor Tg Ocna la Canal si îi 

nenumărate alte locuri y ? 

chiar în senî.Mi." 03 !!' 6 Ce 3ltceva decât cr,m â de genocid este 

sociale la condu,, a e f ,Sm°'„ SUP ”" erea unc " la, 9‘ ca,e 9°" 
totală sau narHaii n 6 7î? n : ă care antrenează distrugerea fizici 

pensionarilor s-a Sca fa 6 3 m^' " 2 ?,° 3 numărul med,ua 
pensia medie lunară a celor 16 mT® a9tiCU ^ 

360 000 le./pers adică 10 euro in nl pens,onan era de 
mai acordat 30 000 lei/pers ari ra 9 ® ner02 ' ta,ea *u'. guvernul a 
milioanele de şomer, cu veni. d 1° C6nţ ' Nu pot fi uitate n ' C ' 
Condiţii de locuit .nsalubm SUb rr " n,mul necesar de viaţă 

sun, realizările aSof S e uîmă U 2F eX,rem de reduSe ~ 3CeSte3 

măsuri guvernamentale d^nntT Af,şarea cu ostentatie a unor 
exemplu edificator cornul s . laiS"* 3 actua,ei puteri * un sin9ur 
decât recunoaşterea sărăcie. 3pt ® ,e t acorda t copiilor (ce altceva 

decent!) a ne P u finţei de asigurare a unui trai 




6 


Radu Constantin 












MIRCEA ELIADE 

1907-1986 

Filosof, doctor în filosofie, 
istoric al religiilor (somitate 
mondială in domeniu), scriitor 
AMĂNUNTE importante 
ALE BIOGRAFIEI LUI ELIADE, 
DESPRE CARE NU SE PREA 
DISCUTA NICI AZI: 

- Membru al prestigioasei 
grupări intelectuale legionare a 
cuibului AXA 

- Parlamentar pe listele 
Partidului Totul Pentru Ţară 
(expresia politică a Mişcării 
Legionare) în alegerile din dec. 
1937 

întemniţat alături de 
conducătorii Legiunii în lagărul 
de la Miercurea Ciuc. în 1938 

- supravieţuitor al masacrului elitei legionare din 
septembrie 1939 

Student şi discipol al reputatului filosof Nae lonescu. licenţiat in 
Filosofie - Universitatea Bucureşti. îşi incepe colaborarea la Revista 
Universitară in ian. 1926 (Anul I. Nr. 1). în paginile căreia desfăşoară o 
acida polemică împotriva lui Nicolae lorga (seria de foiletoane 
Citindu-i pe lorga). polemică bazată pe argumente irefutabile privind 
anumite lucrân ale istoricului, continuată în paginile ziarului Cuvântul 
(director Nae lonescu ) de-a lungul următorilor ani. 

Preocupat intens de cultura italiană între 1927/1928. pleacă pentru 
scurt timp in Italia în studiu de cercetare, publicând la finele studiilor 
universitare o teză amplă privind filosofia Renaşterii 

Studiază Filosofia la Calcutta (India) - în perioada 1928 -1931, unde ia 
cursuri de la renumiţii filosofi Rabmdanath Tagore şi Surendranata 
Dasgupta despre istoria religiilor şi a filosofiei indiene 

începând cu anul 1933. ca profesor asociat de filosofie la 
Universitatea din Bucureşti, ţine numeroase cursuri de filosofie şi de 
istoria religiilor, bucurându-se de o numeroasă audientă din partea 
studenţimii naţionaliste. 

Susţine doctoratul în Filosofie cu o lucrare orientalistică referitoare la 
practicile şi gândirea Yoga (1933), publicată mai apoi sub titlul. Yoga. 
Essai sur Ies origines de la mistique indienne, Paris-Bucuresti, 1936. 

Intensă şi variată activitate publicistică . colaborând la numeroase 
ziare şi reviste naţionaliste, între care’. Calendarul (director - Nichifor 
Crainic), Vremea, Cuvântul (sub conducerea prof. Nae lonescu), 
Credinţa, Buna Vestire, Sfarmă Piatră , Gândirea, Tinerimea Română ş a 
Susţine în acelaşi timp numeroase conferinţe la Radio România: Secretul 
Indiei. Eseul european şi eseul românesc, Mesaj cultural de 6.000 de ani, 
Arta şi tehnica criticii etc. 

Laureat cu premiul I al Societăţii Scriitorilor din România în 1937, în 
urma publicării unei ediţii critice în două volume despre Bogdan 
Petriceicu Hasdeu cu titlul: 8. P. Hasdeu - Scrieri literare, morale şi 
politice - apărută în cadrul Fundaţiei pentru Literatură şi Artă 

A condus propaganda electorală legionara din judeţul Ialomiţa 
(1937), împreună cu comandanţii legionari Mihail Polihroniade şi 
Alexandru Basarab. 

Candidat pe listele Partidului Totul Pentru Ţară (expresia politică 
a Mişcării Legionare) în alegerile din dec. 1937 

Fără a avea vreo condamnare, Mircea Eliade este arestat şi 
întemniţat în lagărul de la Miercurea Ciuc în 1938, alături de alte 
personalităţi legionare marcante: Radu Gyr, Nae lonescu, lordache 
Ntcoarâ, Ion Mânzatu etc. 

Supravieţuitor al masacrului elitei legionare din 21/22 sept. 1939 

Ataşat cultural al ambasadei României* la Londra (1940-1941) şi apoi 
al legaţiei române din Lisabona (1941-1945) 

Din 1945 se stabileşte la Paris, unde rămâne până în 1957, timp în 
care predă istoria religiilor mai întâi la Şcoala Practică de înalte Studii 
(1945-1948), iar după aceea la Sorbona (1945-1957). Sosit in Statele 
Unite la invitaţia mai multor profesori şi cercetători ai istoriei religiilor în 
1956, ţine cursuri până în 1957 când acceptă postul de profesor titular 
şi de coordonator al Catedrei de Istoria Religiilor la Universitatea din 
Chicago dată de la care se stabileşte definitiv in această ţară Ca o 
recunoaştere a savantului pentru marile sale merite în studiul şi 
cercetarea istoriei religiilor, catedra mai sus amintită a fost numită 
Catedra " Mircea EHade m începând din 1985. 

Mircea Eliade s-a bucurat de o atenţie imensă in lumea 
cercetărilor, fiindu-i dedicate peste 500 de lucrări omagiale privind 
activitatea şi personalitatea sa creatoare. în străinătate a fondat şi 
condus revista Luceafărul (Anul I, Nr. 1, Nov. 1948, Paris), colaborând 

iii 

I i i • 


activ şi la alte reviste şi ziare româneşti: Fiinţa Românească, Cuvântul 
în Exil, Revista Scriitorilor Români , Buletinul Bibliotecii Române 
(Freiburg), Caiete de dor ş.a. Co-editor al revistei History of Religions 
apărută la Chicago în 1957, şi-a adus contribuţia în paginile multor reviste 
de specialitate străine, publicând numeroase studii de importanţă majoră 
pentru cunoaşterea istoriei şi filosofiei religiilor. 

Doctor Honoris Causa al multor universităţi din Franţa, Statele 
Unite, Anglia, Belgia, Argentina. 

Membru al Academiei belgiene, decorat cu Legiunea de Onoare 
în anul 1978. 

Cărţile sale au apărut traduse în numeroase limbi ale lumii, în multe 
ediţii consecutive (în Japonia de pildă, numai în cuprinsul a trei am [1974- 
1977] au fost publicate 13 volume din opera autorului, adâugându-li-se şi 
un volum-supliment intitulat Studiile lui Eliade). 

OPERA: 

- opera ştiinţifică Alchimia asiatică (1934), Yoga - nemurire şi 
libertate (1936), Mitul reintegrării (1942), Comentarii la legenda 
meşterului Manole (1943), Tratat de istoria religiilor (1949). Imagini şi 
simboluri (1952). Mituri, vise şi mistere (1957), Aspectele mitului (1963), 
Sacrul şi profanul (1965), Nostalgia originilor (1970). De la Zamolxis la 
Gingis-Khan (1970), Istoria credinţelor şi ideilor religioase (1976); 

- romane şi nuvele: Isabel şi apele diavolului, Maitreyi. Şantier, 
întoarcerea din rai, Huliganii, Nuntă în cer. Noaptea de sânziene, La 
ţigănci. Şarpele, Domnişoara Christina, Nouăsprezece trandafiri. Podul. 
Secretul doctorului Honigberger ş a 


SPICUIRI DIN ARTICOLELE LUI MIRCEA ELIADE 

% 'AnuI 1927 (fondarea Mişcării Legionare - n. red.) a însemnat 
începutul luptei intre generaţii. 

Nu lupta intre bătrâni şi tineri - cum s-a crezut şi s-a spus multă 
vreme — ci războiul intre două lumi pe de o parte, războiul dintre lumea 
veche care credea in pântec (primatul economicului şi al 
politicianismului), iar pe de altă parte lumea nouă care îndrăznea să 
creadă în Duh (primatul spintualului). Mişcarea tinerească din 1927 s-a 
născut cu conştiinţa acestei misiuni istorice: de a schimba sufletul 
României, subordonând toate valorile unei singure valori supreme: 
spiritul. Subordonare care înseamnă, mai ales în faza eroică. sacnTiciu, 
renunţare la sine, asceză. Sensul istoric al acestei mişcări nu este deloc 
greu de descifrat. Avându-şi izvoarele vii in creştinism - şi creştinismul 
înseamnă răsturnarea tuturor valorilor - ea încearcă crearea unui om 
nou. Căci omul timpurilor moderne a rămas integrat în vechea economie 
lucifencă: a egoismului, a instinctelor, a valorilor celei mai abjecte biologii. 
De câte ori a apărut în istorie un om nou. el s-a înfăptuit pnntr-un primat 
al valorilor spirituale. Lupta intre lumină şi întunenc. intre bine şi rău. nu 
va fi curmată decât la sfârşitul veacurilor Dar orice victorie noua a 
spiritului, a luminii, nu s-a împlinit decât printr-o renunţare desăvârşită la 
instinctele de conservare individuală. Omul nou înseamnă. înainte de 
toate, depăşirea firească a acestor instincte. 

Depăşire de care istoria ţine întotdeauna seama Este de altfel 
semnificativ că nici în istone. nici in eternitate, nimic nu se dobândeşte 
decât printr-un act de renunţare ” 

(O revoluţie creştină -ziarul Buna Vestire, 27 iunie 1937) 

‘Disciplina nu e totuna cu "dictatura", cum lasă a se-ntelege 
ponegritorii Legiunh. Disciplina creşte şi promovează personalităţile - 
pentru că otice act de ascultare poate fi un act de comandă asupra ta 
însuţi, asupra instinctelor sau anarhiei tale lăuntnce ( ) De aceea, 
cavalerii medievali şi feudali au fost atât de liben şi de dârji. pentru că 
juraseră credinţă unui şef..." 

„Cred în destinul neamului nostru: cred in revoluţia creştină a omului 
nou: cred în libertate. în personalitate şi dragoste De aceea cred m 
biruinţa Mişcării Legionare, intr-o Românie mândră şi puternică, intr-un 
stil nou de viaţă, care va transforma in valon spirituale de universală 

circulaţie bogăţiile sufletului românesc“. 

{De ce cred în biruinţa Mişcăm Legionare - ziarul Buna Vestire, 17 

dec. 1937) 

"Suntem contemporanii, norocoşi, ai celei mai semnificative prefacen 
pe care a cunoscut-o România modernă făunrea unei noi aristocraţii. 
Tineretul legionar, odată cu alte miracole realizate prin jertfă, elan şi 
voinţă creatoare, a pus temeliile unei elite româneşti care e menită să 
schimbe sensul istoriei acestui neam ." 

"Cel dintâi semn al unei aristocraţii este mdifemţa faţă de calomnie, 
de atacuri, de cnticâ şi de complolun Pnviţi pe legionari, fie că sunt 
munciton in fabrică, Studenţi sau ţărani, cârturan sau analfabeţi - 
legionarii au o superbă indiferentă faţă de toate prostiile sau calomniile 
scornite împotriva lor ." 

in locul aristocraţiei de sânge. Legiunea creează o nouă anstocraţie. 
a spiritului. ” 

{Noua aristocraţie legionară - ziarul Vremea. 23 ian. 1938) 



7 





MAFALDA DIN STRADA PLANTELOR 


Exista prin anii 30, în Piaţa Buzeşti din 
Bucureşti, o ghicitoare “celebră", pe nume 
Mafalda. care le ştia pe toate, fie amestecând 
cărţile de joc. citind’ in palmă sau. pur şi simplu, 
într-un vas de sticlă plin cu apă în care înota un 
peştişor Era măruntă şi grasă, avea dinţi de aur 
şi, ce este mai important, o mulţime de persoane 
naive — în special femei — îi treceau pragul casei, 
plătind un onoranu. pentru a afla de la cea care 
pretindea că ştie totul, cum îi va fi viaţa, dacă 
este înşelată, sau dacă va câştiga la loteria 
Stânescu. 

în zilele noastre, pe strada Plantelor, la nr. 9. 
se află Fundaţia “ Profesor George Mani/, 
condusă de dl. Mircea Nicolau. care are ca scop 
studierea şi răspândirea doctrinei legionare, 
ceea ce, fără îndoială, este un lucru bun. Pentru 
un tânăr care nu cunoaşte nimic despre 
mişcarea naţionalistă dintre cele două războaie 
mondiale. întâlnirea cu dl. Mircea Nicolau este 
cât se poate de benefică. întrucât acesta este o 
persoană amabilă, cu charismâ la cei aproape 
90 de ani ai săi. cu o gândire vie şi o elegantă 
exprimare. Domnia sa conduce şi o revistă cu 
numele “ Permanente ”, cu un plăcut aspect 
grafic, care are câţiva colaboratori care scriu 
articole de o remarcabilă ţinută 

Dar cel care vrea să aprofundeze 
cunoştinţele despre Mişcarea Legionară, citind 
în acest sens tot mai multe lucrări, va fi complet 
derutat de punctele de vedere total diferite ale 
celor care au trăit dramaticele evenimente după 
asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu din 
noiembrie 1938 şi până la tulburările sângeroase 
din ianuarie 1941, unde în prim plan s-a aflat 
Horia Sima. persoană controversată, chiar 
renegată de alţii Dl Mircea Nicolau nu se 
încadrează in nici unul din aceste două curente, 
din contră, are o linie propne. cu tentă chiar de 
duntate verbală, apârându-l pe acel Horia Sima, 
infailibil după părerea sa nu cu argumente clare, 
ci cu gogomănii, care mai de care mai 
delicioase. 

într-un fel nu ne miră poziţia partizană pe 
care o apără şi ne aplecăm şi noi urechea la 
şuşotelile, atât de numeroase, care afirmă că 
lupta cu talazurile înalte ale economiei de piaţă, 
corabia u George Mânu " o înfruntă cu succes 
fiindcă are vânt favorabil din sudul Spaniei, vânt 
ce bate de pe meleagurile Guadalquivirului. 

Nu ne-a deranjat poziţia pro-simistâ a d-lui 
Mircea Nicolau este dreptul domniei sale să 
facă ce crede dânsul de cuviinţă, dar aşa cum 
vom arăta mai jos, dânsului îi lipsesc total 
raţionamentele oneste, dovedindu-se clar că în 
anul 2003* a rămas o persoană blocată în 
propriile concepţii învechite, implicându-se în 
polemici sterile care jignesc sensibilitatea şi îi fac 
o proastă impresie Precizăm că în organizaţia 
noastră nu se pomeneşte niciodată numele lui 
Horia Sima, întrucât, prin atitudinile sale 
iresponsabile, de incitare la asasinate şi 
dezordini, Mişcarea Legionară a fost decapitată 
pnn execuţiile din toamnele anilor 1938 şi 1939 
şi din iarna lui 1941 (ca să nu mai vorbim de 
incapacitatea de conducere dovedită şi de 
abaterile de la lima legionară) Pentru a se 
curma acuzaţiile permanente aduse lui Horia 
Sima de persoanele vârstnice din organizaţia 
noastră, repetate la nesfârşit, fapt ce însemna 
timp pierdut şi iritare. în detrimentul lucrurilor 
constructive (ca editarea de cărţi legionare, 
înfrumuseţarea sediului, mărirea bibliotecii, 
comemorarea diferitelor momente majore ale 
Mişcăm conduse de Căpitan etc ), am introdus o 
amendă simbolică, de 10 000 lei. plâtibilâ de cel 
care pronunţa numele celui care a distrus elita 
Mişcării Legionare 

Dând dovadă de infatuare, “atotştiutorii" de la 
Fundaţia George Mânu au incâlcat status-quo- 
ul tacit dintre aceasta şi “ Acţiunea Română" în 
loc de eventuale punţi de colaborare, până la un 
> j j anumit punct (adică până la interpretarea 


evenimentele ulterioare lunii noiembrie 1938), 
colaborare care ar fi benefică, dânşii sapă şi 
adâncesc tranşeele, dând astfel apă la moară 
celor care hulesc cea mai curată mişcare 
naţionalistă din România. Să întărim afirmaţia 
prin câteva exemple lămuritoare 

In urmă cu doi ani, la finele lumi noiembrie 
Ac(iunea Română a organizat în pădurea 
Tâncâbeşti o comemorare în faţa troiţei de lemn 
pe care sunt inscripţionate numele celor 
asasinaţi în noiembrie 1938, Corneliu Zelea 
Codreanu, Nicadorii şi Decemvirii, ceremonie la 
care au participat câteva sute de persoane, fapt 
ce a necesitat dirijarea circulaţiei autovehiculelor 
de către un echipaj al poliţiei Deşi comemorarea 
avea un scop clar, în cuvântul său 
reprezentantul Fundaţiei George Mani/ , dl. 
prof. Bucescu - o persoană înzestrată cu har 
oratoric deosebit ce reuşeşte să câştige 
întotdeauna simpatia auditorilor, şi-a terminat 
elogiile la adresa Căpitanului cu proslăvirea lui 
Horia Sima, incitatorul principal la dezordinile ce 
au avut ca urmare tragica asasinare a Şefului 
Mişcării Legionare Elogiul victimei alături de 
vinovat!! 

Anul trecut, la finele toamnei ** Acţiunea 
Română " a organizat din nou o manifestare 
amplă în pădurea Tâncâbeşti. cu parastas. 
Pentru a preîntâmpina încingerea atmosferei 
între participanţi, iarăşi în număr de câteva sute. 
am atras din timp atenţia dl-ui prof Bucescu să 
omagieze doar evenimentul la care se lua parte, 
deci fără tămâierea “urmaşului" Căpitanului. Nici 
vorbă de aşa ceva oratorul, cu un ton patetic, 
fără a aştepta măcar terminarea slujbei 
religioase, iar a pornit vechea flaşnetă cu 
M meritele comandantuiuF care, cică. ar fi urmat 
cu fidelitate lima legionară trasată de Căpitan 
(colaborarea cu asasinii elitei propriei generaţii, 
fuga din ţară într-un cufăr de maşină etc . 
reprezentând linia Căpitanului în accepţia 
fundaţiei '‘George Mani/) Numai că de data 
aceasta, în loc de tăcere, au fost sute de 
fluierături şi apostrofări, la un pas de incidente 
regretabile. 

Pentru a nu se mai produce din nou 
mamfestân păguboase pentru Mişcarea 
Legionară, Acţiunea Română " îşi propune să 
comemoreze anul acesta asasinarea 
Căpitanului, la o altă oră decât Fundaţia "George 
ManU'. Rezultatul va fi următorul în locul unei 
manifestări ample, vor fi câteva pâlcuri de 
oameni strânse în fata troiţei, la diferite ore ale 
dimineţii, ceea ce noi nu am fi dorit să se 
întâmple, dar e preferabilă această soluţie care 
duce, cu siguranţă, la linişte 

Lucrurile nu se opresc aici: anul acesta, la 24 
iunie, la împlinirea a 76 de am de la înfiinţarea 
Legiunii "Arhanghelul Mihaif\ "Acţiunea 
Română " a organizat în centrul Capitalei, la 
Muzeul Şuţu, un interviu cu public pe tema 
poziţiei naţionaliştilor români de orientare 
legionară faţă de guvernările post decembriste, 
în deschidere prezentându-se un scurt istoric 
legionar, sala a fost arhiplină, printre cei prezenţi 
numârându-se şi dr Şerban Milcoveanu şi prof 
Ion Coja. Nu s-au prezentat referate, ci au fost 
discuţii libere între cei din sală şi prezidiu deşi 
unele întrebări au fost. să recunoaştem 
incomode Ultima din sală care a luat cuvântul a 
fost o doamnă din partea fundaţiei Georqe 
Mani/ care ne-a reproşat că nu am vorbitei 
despre coroana de flori depusă de reprezentanţii 
fundaţiei " George Mânu la Ţigăneşti şi ne-a 
întrebat de ce nu am amintit de numele lui Horia 
Sima şi nu am scos în evidenţă şi meritele 
acestuia Deşi i s-a explicat pe larg de ce am 
omis asemenea menţiuni (pe scurt, că noi 
vorbim despre noi. nu despre aţii şi că. din punct 
de vedere istoric, ne referim la realizările nu la 
dezastrele Legiunii), domnia sa s-a Iritat şi mai 
mult, continuându-şi lamentările şi după 
terminarea simpozionului. 


Revenim la persoana d-lui Mircea Nicolau 
care se face remarcat printr-un amplu articol, de 
trei pagini, apărut în numărul din iulie al revistei 
“ Permanente* , cu un atac - fluviu furibund la 
adresa preotului Ion Dumitrescu-Borşa, membru 
de prim rang al Mişcării Legionare, comandant 
legionar al Bunei Vestiri (cel mai înalt grad 
legionar), secretar al Partidului “ Totul Pentru 
Ţară", luptător împotriva bolşevicilor în războiul 
civil din Spania. 

Articolul intitulat “ Seismograful unei prâbuşirT 
se referă la cartea de memorii a preotului Ion 
Dumitrescu-Borşa apărută în urmă cu un an. 
•• Cal Troian intra murost'. “Analistul" (punem 
cuvântul între ghilimele întrucât lasă impresia că 
nu a citit-o. ci doar a răsfoit-o) consideră cartea 
o blasfemie, preotul fiind - în viziunea d-lui 
Nicolau - o chintesenţă a defectelor umane 
beţiv, afemeiat, colţos, lăudăros, mai cu seamă 
mincinos, arivist, colaborator cu organele de 
siguranţă, incult etc, el neavând. nici din 
greşeală, măcar o calitate 

Am ocupa mult spaţiu tipografic dacă am lua 
punct cu punct toate invectivele aduse 
legendarului părinte Borşa sunt pătimaşe şi 
nefondate. Cu un singur lucru suntem pe deplin 
de acord: cartea, neavând un aparat critic, 
conţine inadvertenţe uşor sesizabile şi. aşa cum 
mărturiseşte părintele în prefaţă, a scris-o din 
memorie, neavând, ca atare, nici un document, 
estomparea fiind justificată. Mai mult autorul 
cărţii nici nu a crezut vreodată că lucrarea va 
vedea lumina tiparului din moment ce în prefaţă 
specifica copiilor lui. cărora le dedică cartea, că 
a scris aşa cum a văzut şi simtit el Mişcarea 
căreia i-a dedicat toată viaţa sa plină de 
zbucium. 

Ar fi fost foarte uşor ca fiul său, Emilian 
Dumitrescu, care s-a ocupat de editarea cărtn pe 
propria cheltuială, să o cosmetizeze masiv, să 
taie sau să pună cu de la el putere pagini întregi 
pe care autorul nu le-a scris, cu scopul de a-t 
face un soclu măreţ, dar artificial. în galena 
personalităţilor legionare Spre onoarea lui nu a 
făcut-o, şi de aici şi criticile. 

Dar pentru că Ion Dumitrescu-Borşa a avut 
divergenţe cu Horia Sima, acesta. în cartea sa 
memonalisticâ, “ Sfârşitul unei domnii 
sângeroase" . nu îi dedică lui Dumitrescu-Borşa 
decât câteva calomnii, etichetându-l ca "pesimist 
privind viitorul Mişcării Legionare după 
asasinarea lui Corneliu Zelea CodreanJ, 
nearâtând adevăratele divergente majore de 
opinii dintre ei. Dl Mircea Nicolau, aplicând 
deviza "Duşmanii mentorului meu sunt ş» 
duşmanii mei", având deci pârtia formată, toarnă 
acuze care se lipesc ca nuca în perete. 

Prima acuzaţie adusă lui Dumitrescu-Borşa a 
fost că "a avut o atitudine necurtenitoare fată de 
Corneliu Zelea Codreanu " prin faptul că a spus 
că acesta "nu a făcut o impresie bună în 
parlament \ 

îi dăm dreptate preotului, domnule Mircea 
Nicolau. aşa este 1 Dar trebuia adăugat că 
discursul Căpitanului de la tribuna parlamentului 
a fost însoţit de huiduielile şi tropăitunle din 
picioare ale celor prezenţi 

De ce nu puneţi dv. punctul pe T? Atotştiutor 
cum sunteti. puteaţi specifica că atât impresia 
rea făcută in parlament, cât şi interpelânle 
zgomotoase şi necivilizate s-au datorat faptului 
că Corneliu Zelea Codreanu solicita introducerea 
cinstei şi râspundeni în viaţa publică, şi anume 
ca la sfârşitul mandatului fiecărui ministru sâ-i f»e 
analizată activitatea şi acesta chiar să răspundă 
pentru nerespectarea promisiunilor demagogice 
acute in faţa electoratului înaintea alegenlor 

Mergem rr>ai departe în analiza celor 
afirmate de dl. Mircea Nicolau: preotul “era un 
beţiv notonu şi vrea să lase impresia că avea 
aprobarea tacită a Căpitanului de a chefui cu 
empr dând citate largi din cartea preotului. 









Să mergem la izvoare, cum spunea Nae 
lonescu. in “Cărticica şefului de cuib" se spune: 

'egionarul bea. dar nu se îmbată Ori 
Dumitrescu-Borşa nu a afirmat că s-a îmbătat 
cntâ. că a băut peste măsură şi i-a luat 
Dumnezeu minţile 1 in satele în care mergeau ei - 
nu trebuie să ne mire - oamenii nu îi pnmeau cu 
tradiţionala 'pâine cu sare' ci cu bucurie, cu alai 
şi cu speranţa că vor trăi o viaţă mai bună, şi de 
aia omenia românească de a le pune 
propagandiştilor legionari în căruţe sticle cu vin, 
ţuică, brânză şi fripturi. întrucât tinerii, aşa cum 
spunea Căpitanul, erau gata de luptă oricând, 
chiar cu preţul vieţii lor (părintele a demonstrat- 
o. luptând ca voluntar împotnva bolşevicilor din 
Spania). 

Să mai amintim în acest context şi de nunta 
lui Corneliu Zelea Codreanu la Focşani, unde au 
participat circa 100.000 de oameni care au 
consumat, desigur, multe butoaie cu vinuri 
renumite din podgoriile zonei Vrancea? 

în cartea “Ca/ Troian intra muros" legionarii 
apar aşa cum sunt: oameni, cu calităţile şi 
defectele lor Cum ar fi trebuit să fie 9 încruntaţi, 
mistici până la cel mai înalt grad. urcând pantele 
abrupte ale muntelui Rarâu doar pentru a inhala 
miros de tămâie 9 Păstrători de posturi negre non 
stop. misogini? Oare dl. M. Nicolau nu-şi dă 
seama că asemenea trăsături ar contura o 
imagine grotescâ. caricaturală, artificială, în final 
deformând realitatea? în paranteză fie spus, şi 
comandantul legionar Dumitru Banea (fratele 
şefului Ardealului. Ion Banea) vorbeşte despre 
faptul că legionarii mai şi petreceau f Acuzat. 
martor, apărător in procesul vieţii mele"), ca şi 
legionara dr. Ana Maria Marin, soţia lui Vasile 
Marin ("Pe poarta cea strâmtă"). 

Preocupat să diminueze cât mai mult 
meritele părintelui ca legionar şi ca om. acerbul 
critic merge până într-acolo încât să inoculeze 
cititorilor ideea că Ion Dumitrescu-Borşa s-ar fi 
"strecurat" în Mişcare, atras de mirajul unei 
eventuale veniri la guvernare a legionarilor! 

Dar este notoriu faptul că părintele a intrat în 
Mişcare în 1930, când nici o perspectivă 
surâzătoare nu se deschidea, este notoriu faptul 
că a primit gradul de comandant legionar chiar la 
înfiinţarea gradului, în 1932 (pe când elogiatul 
dvs. H Sima a primit gradul abia în 1935. deşi 
intrase în Mişcare cu trei ani înaintea părintelui); 
este. de asemeni, arhicunoscut că Dumitrescu- 
Borşa a ajuns până la cel mai înalt grad - pe 
care nu l-au avut mulţi - comandant al Bunei 
Vestiri (grad cu care H. Sima nu s-a putut 
mândri); este notabil că părintele a fost 
desemnat de Căpitan parlamentar pe listele 
Partidului Totul Pentru Ţară (pe când Sima nu 
s-a bucurat de această apreciere) 

Dl Nicolau îl mai acuză pe părintele Borşa 
că ar fi refuzat să semneze alături de P P 
Panaitescu, V Noveanu. N. Pâtraşcu o 
convenţie" cu Ministerul de Interne condus 
pnntre alţii şi de Nicolschi" pnn care legionarii îşi 
asigurau o minimă libertate de acţiune" (?!), 
motivându-şi refuzul că a fost eliminat din 
Mişcare de către Horia Sima. 

Bravo lui, bine a făcut părintele! Cum putea 
să-şi pună semnătura pe un asemenea act 
monstruos, ştiindu-se că obiectivul major al 
Căpitanului, încă înainte de înfiinţarea Mişcăm, a 
fost lupta permanentă împotriva comunismului? 

A semnat acest act N Pâtraşcu. dar în ce 
condiţii punând la dispoziţia organelor 
comuniste listele cu membru legionari, ai Frăţiilor 
de Cruce şi Cetâţuilor Perioada 1945-1946 a 
fost o perioadă de relativ calm, unu " septembnşti 
1940" intrând in rândurile P C R începând însă 
din luna mai 1948. zeci de mu de legionari, aflaţi 
acum pe listele de la securitate, au înfundat 
puşcăriile. printre care şi semnatarul 
protocolului. Nicolae Pâtraşcu. 

Paradoxal, mai la vale. dl. Mircea Nicolau se 
contrazice siffgur. susţinând că părintele Borşa 
ar fi fost un informator al Securităţii Nu prezintă, 
fireşte, nici un document, nici un facsimil, nici o 
declaraţie din partea unei persoane demne de 
, încredere. Probabil se gândeşte la articolele 
j scrise în ziarul care se difuza numai în 

P 


străinătate, intitulat "Glasul Patriei"', după 
eliberarea sa din detenţia de 16 ani în închisorile 
comuniste. Dar aceasta nu este o probă nimeni 
nu a murit din cauza părintelui, nimeni n-a fost 
prigonit! "La glasul patrie? au scris şi capetele 
cele mai luminate ale mişcării de dreapta cum ar 
fi: Radu Gyr, Ion Victor Vojen, Nichifor Crainic şi 
mulţi alţii, care vor rămâne de-a pururi în istoria 
noastră prin lupta, suferinţele şi sacrificiul de o 
viaţă, prin activitatea lor la renumitele reviste 
naţionaliste “ Gândirea ”, ”Axa", 'Pământul 

strămoşesc", "Buna Vestire ", prin volumele de 
amintin, poezii şi eseuri publicate Cu certitudine 
că nu vor fi retipânte niciodată articolele lor 
laudative de circumstanţă la adresa fostului 
regim. Cât despre reeducarea de la Aiud. ar fi 
mult mai bine să nu discutăm, din motive care nu 
mai trebuiesc explicate. 

Criticul cărţii revine iar, obsedant, asupra 
moralităţii preotului, cu escapade dese şi trei 
femei. Dar iar intră în acţiune foarfecele 
"cenzorului", omiţând că preotul (preot, nu 
călugăr) era văduv şi tânăr, iar una dintre ele, 
studentă la Cernăuţi, l-a ajutat şi l-a vizitat în 
dese rânduri, iar cu alta s-a căsătorit. Chiar nu 
înţelegem "indignarea" d-lui Nicolau, că doar 
părintele n-a avut copii ilegitimi cu soţia unui 
camarad, ca pretinsul urmaş al Căpitanului, pe 
care îl proslăveşte! 

Veninul d-lui Mircea Nicolau devine inutil 
când muşcătura sa este în gol: nenumăratele 
pagini fără aliniat nou" - posibil, din moment ce 
nu s-a apelat pentru tehnoredactarea textului la 
un lacob Rumega, cum are dânsul în redacţie 

Dl. Nicolau afirmă că incultura afectează 
grav blazonul lui Dumitrescu-Borşa din moment 
ce acesta nu ştia că Romeo şi Julieta nu sunt 
înmormântaţi la Verona. Râde ciob de oală 
spartă, d-le Mircea Nicolau. erudiţia dvs vă 
joacă feste! Păi piesa celebră a lui W 
Shakespeare este în fond o ficţiune romantică, 
personajele sunt imaginare. Ştiu că sunteţi o 
persoană pudică, dar respectând adevărul, 
trebuie să vă spunem că. pentru a atrage turiştii 
din toată lumea, lângă celebrele arene romane, 
în 1920. la o casă care avea felinar roşu 
(pardon!), s-au făcut renovări, s-a adăugat un 
balcon, şi iată casa care are 83 de ani, nu 
câteva secole, ca în piesa marelui dramaturg 
englez. 

Lăsăm la urmă acuzaţia deosebit de gravă 
adusă de Dumitrescu-Borşa lui Horia Sima cum 
că acesta ar fi intenţionat sâ-l asasineze. în 
bulibâşeala de argumente aduse de Mircea 
Nicolau fireşte că nu înţelegem nimic; nici 
vorbă, in opinia sa. de intentu criminale 

Să punem bomboana pe colivă refermdu-ne 
la articolul scris de Octavian Roşu intitulat "De la 
preşedinţie pe Valea Prahovei " apărut în acelaşi 
număr al revistei “ Permanenţe ", în pag. 6-7. în 
rezumat, conţinutul articolului se referă la modul 
în care a încercat Horia Sima sâ-l salveze de la 
moarte pe marele savant Nicolae lorga 
deplasându-se cu maşina în judeţul Prahova. 
Prea târziu însă, la vestea morţii marelui cărturar 
a început să plângă (! 9 ); cică înţelegea 
justificarea asasinatelor de la Jilava (!?), dar nu 
pe cea pentru asasinatul de la Strejnicul. 
Noaptea, la ora două, comandantul însoţit de 
Binş, Roşu şi Stoicânescu a ajuns la Câmpma la 
vila Prefectului, pe nume Marin Stânescu, numit 
în funcţie la dorinţa gen Antonescu, ceea ce i-a 
atras antipatia elementelor legionare locale. Atât 
de mult, încât acesta era păzit de jandarmi 
pentru a nu fi asasinat! Prefectul a deschis cu 
frică uşa. dar văzând pe cine are in faţă. s-a 
luminat şi cu ochii plini de lacrimi a spus (redăm 
în întregime citatul) 

"Vă mulţumesc domnule comandant, vă 
mulţumesc Vă datorez viaţa Voiau să mă 
omoare şi pe mine. M-au ameninţat. Şi după 
cele întâmplate ieri, mi-era fncă De aceea am 
făcut apel la paza jandarmilor şi de aceea nu am 
deschis imediat Credeam că sunt ei." 

Dar cel căruia i s-a salvat viaţa avea şi o 
scrisoare testament adresată comandantului O 
reproducem şi pe aceasta 


"Domnule comandant am fost ameninţat cu 
moartea de legionari Vă rog să credeţi că in 
scurtul timp în care am fost prefect de Prahova 
nu mi-am făcut decât datoria faţă de gen 
Antonescu şi faţă de Mişcare . Dacă mi se 
întâmplă ceva. vă încredinţez soarta soţiei mele 
şi a celor doi copilaşi ai mei. 

Semnat Marin Stânescu" 

Pe fondul acestor rânduri emoţionante 
comandantul a servit cafele, sandvişuri şi vin! 
(cum se poate?) Era de faţă şi soţia gazdei! 

Deci prefectul, având viaţa ameninţată de 
legionari, încredinţează viata copiilor lui tocmai 
şefului legionarilor! (?!) Fără alte comentam pe 
marginea acestor fragmente pe care le-am 
reprodus integral. 

Acuzaţiile lui Dumitrescu-Borşa privind 
periclitarea vieţii Jui ar fi "fabulaţii". în schimb nu 
şi a d-lui Marin Stânescu (care a fost salvat 
personal de vicepreşedintele Consiliului de 
Miniştri)! Ceea ce era de demonstrat! Orice 
cititor normal îi va acorda încrederea părintelui! 

Scoţând in evidentă calităţile dvs de 
intelectual, de bun cunoscător al fenomenului 
legionar, uşurinţa de exprimare, atât orală cât şi 
în scris, vă sugerăm, domnule Mircea Nicolau. 
să scrieţi o amplă lucrare privind Legiunea, cu 
precădere în anii 1940-1941. dar şi după aceea 
Să lămuriţi unele pete albe", cum ar fi 

De ce Traian Boeru nu a fost exclus din 
Mişcare, nici în noiembrie 1940 şi nici în 
Germania, în timp ce Dumitrescu-Borşa da? (să 
nu veniţi, vă rog. cu motivaţia neconformâ cu 
lima legionară că s-a răzbunat moartea 
Căpitanului - cei care asasinează, trebuie să se 
predea) 

Cine a fost Gheorghe Cretu un as al 
pistolului cu punct ochit, punct lovit", ţintele fiind 
umane, aflate la numai 2-3 m distantă 9 (să nu 
veniţi, vă rog, cu motivaţia tocită că ar fi fost 
agent comunist infiltrat ca să denigreze 
Mişcarea) 

Cum Horia Sima ştia, încă din 1943, că Axa 
pierduse războiul, de ce a făcut o întoarcere de 
180°, în august 1944, oferindu-se să fie alături 
de aceasta când armatele sovietice erau la 
graniţele Germaniei? 

De ce aproape toată elita Căpitanului (cea 
care a mai rămas în viaţă) s-a dezis de pretinsul 
comandant, mai devreme sau mai târziu? 

Ce puteţi spune despre congresul legionar 
de la Erding care l-a considerat pe Sima decăzut 
din orice funcţie legionară şi fără drept de a vorbi 
în numele Mişcăm 9 

De ce "neobositul" "comandant" nu a venit în 
Ţară după decembrie 1989 aşa cum au făcut 
alţii? etc. 

Şi fiindcă vă place amănuntul, să precizaţi şi 
ce a vrut să însemne în viziunea lui Horia Sima 
“Stalingradul în sens invers", cu care. din cele 
două divizii legionare (?!) împreună cu Armata IV 
a gen Avramescu, trebuia să prindă 'intr-un 
cleşte şi să distrugă puhoiul de armate ruseşti 
Poate dvs aţi făcut armata la marină, cu gradul 
de miciman şi de asta nu ştiti să evaluaţi în mod 
real efectivele unei divizii terestre care numără 
în jur de 10.000 de combatanţi, pe când 
legionarii abia eliberaţi din lagăr, complet 
neinstruiţi, dacă numărau 300 de persoane 
Poate era vorba de un cleşte de scos cuie. lucru 
perfect plauzibil. 

Nimeni nu vă obligă să fiţi filosof, om politic 
sau bun la toate Dimpotrivă mai degrabă 
tăcerea e ca mierea “dacă tăceai, filosof 
râmâneai" Căutând cu orice preţ, la orice 
ocazie, să reliefaţi activitatea nefastă a lui Hona 
Sima ca una pozitivă nu aduceţi decât prejudicii 
unităţii atât de precare a Mişcării Legionare, 
putând fi numit, pe bună dreptate, un "ca/ troian 
intra muros". 

Ameninţându-ne cu degetul arătător şi trasul 
de urechi, fund atotştiutor în toate, ne vine în cap 
un proverb neaoş românesc, cel cu capra. Dar 
nu cu cea a vecinului, şi nici cel cu capra, casa. 
iada şi masa Ci la cel cu capra care tine 
(scuzaţi!) coada sus Păcat că e râioasâ 

E. Ghica 


9 











MONUMENTE ISTORICE ... PE TABULA RASA! 


i+f 


Poporul român a avut şi încă mai are cultul personalităţilor Cei cu 
pârul alb îşi mai amintesc de revolta care i-a cuprins în februarie 1948. 
când taifunul nimicitor pornit de la sediul Partidului Muncitoresc Roman, 
a măturat în douâ nopţi la rând. cele mai impozante statui ale Capitalei, 
aflate pe axul principal Piaţa Brâtianu - Piaţa Victoriei Ni se umpluse 
sufletul de revoltă şt ne întrebam uluiţi 'Cum e oare cu putinţăT, când 
statuile celor mai mari oameni ai ţârii, adevărate repere istorice în timp. 
statuia lui I C. Brâtianu. a lui Tache lonescu, Lascâr Catargiu, a regelui 
Ferdinand, a regelui Carol I din faţa Palatului Regal, au fost distruse, 
lăsând loc pavajului sau aleilor pietonale. Cu nonşalanţă şi josnică 
obrăznicie, diriguitorii comunişti ai vremii au şters omagiul adus de urmaşi 
pentru marile lor merite, spectacolul ingratitudinii mascându-l cu 
detestabila lozincă roşie “Au fost aruncaţi la lada de gunoi a istoriei' 

Am rămas surprins în anii 60. când în pnma deplasare peste hotare 
pe care am făcut-o în URSS, în marile oraşe Moscova şi Leningrad, am 
văzut puzderie de statui ale dinasliei Romanov! Ţari ca Alexandru II. 
Nicolae I, Petru cel Mare. ţanne ca Ecaterina I şi II. care figurau în 
manualele de istorie ca exploatatori ai poporului, sângeroşi şi tirani, erau 
bine merci pe soclurile de granit sau de marmură. Explicaţia pentru 
această "anomalie’' a fost simplă la întrebările noastre ghidul a răspuns 
că toate aceste statui sunt opere de artă create de mari artişti, sunt file 
din manualul de istorie al Rusiei, care nu pot fi rupte. Ruşii nu şt-au 
distnjs monumentele nici chiar în numele ideologiei. 

După 1989 am călătorit foarte mult în Occident, chiar de douâ-trei ori 


pe an. 


Vecinii noştri din apus, ungurii, au găsit un mod original de a atrage 
turiştii străini. înfiinţând un parc în care au fost amplasate toate statuile 
din bronz şi fontă aie personalităţilor comuniste sovietice şi autohtone: nu 
le-au topit Succesul a fost şi este peste aşteptări zilnic mu de tunşti din 
toată lumea vizitează parcul amuzându-se şi făcând fotografii. Mai mult: 
aici se găsesc şi câteva magazine care vând cele mai variate embleme 
comuniste ca afişe, din perioada în care lupta de clasă era necruţătoare - 
redată sugestiv prin pumnul vânjos al muncitorului dat în capul 
capitalistului de acesta vede stele verzi (nu roşu), insigne cu secera şi 
ciocanul, statuete tip Oscar ale lui Lemn şi Stalin; se pot cumpăra şi 
rubâşti (cămăşile ârmatei sovietice), chipiun cu nelipsita stea, casete cu 
marşuri ale armatei “eliberatoare" etc Cele mai multe fotografii le fac 
turiştii în faţa unui individ mărunt şi chel. cu glas piţigăiat - sosia lui Lenin. 

Mai departe. în Austria. în centrul Vienei, am văzut o statuie 
impunătoare înconjurată de jerbele de apă ale unei fântâni şi de tufe de 
trandafiri roşii şi albi, luminată feeric noaptea era statuia ostaşului 
sovietic, care intră obligatoriu în toate circuitele din această capitală, aşa 
că zilnic zeci de autocare cu vilegiaturişti din toată lumea se opreau în 
faţa ei. Un prieten român, stabilit de trei decenii în oraşul valsului, cu care 
beam o bere pe terasa Hotelului Imperial mi-a spus. răspunzând la 
întrebarea mea. că statuia va rămâne pe soclul ei. vienezii făcând în 
acest sens o campanie de presă, fiindcă este un reper al istoriei 
postbelice a lor. 

în Germania, la Munchen, în centru, am băut o halbă de bere 
bavareză în celebra berărie Hofbrauhaus, veche de peste patru secole 
Dar atracţia pentru turişti nu o constituie clădirea în sine. un monument 
splendid de arhitectură veche, solidă, ci faptul că berăria este cunoscută 
în toată lumea ca berăria lui Hitler. Aici şi-a început el activitatea politică, 
la sfârşitul celui de-al doilea deceniu al secolului trecut, aici şi-a conceput 
discursurile şi şi-a încercat talentul de orator. Greu găseşti, dupâ-amiaza 
şi seara un loc liber, deşi clădirea este spaţioasă, având câteva sute de 
locuri la mese. Germanii nu ocultează adevărul istoric . 

în Munchen am văzut, deşi oficial nazismul este interzis, mici 
magazine care vindeau suveniruri specifice celui de-al doilea război 
mondial, ca decoraţii, cruci de fier sau timbre o paletă impresionantă cu 
chipul celui care a declanşat războiul în care au pierit peste 10 milioane 
de oameni O agenţie de turism avea un program inedit Pe urmele lui 
Hitler" Se vizitau oraşele: Berlin. Nurenberg, Berchtesgaden şi altele Dar 
excursia te făcea “să-ţi pui pofta în cui” fiindcă nu era accesibilă oncărui 
muritor, preţul fiind foarte mare (hotelurile nu erau de cinci stele, ci de 
constelaţii!) 

Mai departe, în Italia, la Veneţia, în lagună, am putut admira un 
monument austnac de acun douâ secole, deşi italienii şi-au câştigat 
independenţa cu mari vărsări de sânge în lupta lor cu cotropitorul 
habsburgic. Dar pe Canalul Grande am avut o strângere de inimă lângă 
celebra Scuola Grande di San Rocco, la Academica, am văzut un afiş pe 
care scria doar atât: Mestrovic - sculptură, fără nici un alt detaliu Numele 
lui. celebru în toată lumea, m-a întristat profund, amintindu-mi cu câtă 
inconştientă autorităţile comuniste de la finele anilor 40 au dărâmat un 
monument de inestimabilă valoare, statuia ecvestră a primului rege al 
României, Carol I, realizată de Mestrovic 

Dar aici, în Italia, la Roma. am văzut lucruri şi 
mai interesante pe linia “fructului oprit” de la noi din 
tară Mussolim, conducătorul (âni, sinonim cu 
mareşalul Antonescu, este prezent la orice pas. în 
Plazza Venezia grupuri de turişti se fotografiază în 
faţa balconului unde “II Duce” electnza masele cu 
discursurile sale, cartierul Eru. construit de acesta, 
nu lipseşte din nici un ghid turistic, deoarece, la cei 
peste 70 de ani pe care îi are. aici funcţionează 
toate ministerele ţârii; nu s-a gândit nimeni să 
şteargă numele de ‘duce de pe aleile şt coloanele stadionului olimpic 



Am cumpărat douâ buchete cu 3.20 euro bucata pe care scrie “V/vere | 

npricoîosamente" ("Să trăieşti penculos’) şi Megho v,vere un giomo da 
pencotosamenw\ * r Mentă să trăieşti o zi ca un leu derSăt o 

'sută de Int ra o oaie ") Bineînţeles ca pe ambele brichete se află şi ch.p U | 
kjf Mussolini Dar Mussohn. este prezent şi pe casetele video şi pe cele 
audio cu înregistrările d.scursunlor sale şi pe calendare care se vând în 
magazine alătur, de lucânile Pokemon. Italien,, nu se mnnvdează ş, nu-ş, 

ronpana trecutul chiar dacă alţii o fac. 

Sâ 9 nu omit la Bologna am băut şi un v,n "Hitler . cu 3.40 euro sticla; 
preţul indică clar că nu este un v,n superior, dar vinul se vinde fiindcă pe 
etichetă apare mustaţa lui Hitler şi lozinca: E.n Volk. e.n Re.ch. ein 
Fuhrer’ ( Un popor, o tară, un conducător"). Bând licoarea uşor acnşoarâ. 
gândul m-a dus la vodca noastră Stalinskaia. ciudată asemănare! 

îh Spania la numai 15 km de El Esconal se află Văile de los Caidos, 
monumentul comemorativ al lui Franco pentru cei căzuţi in războiul -civil 
din anii 1936 - 1938, ulterior devenit propriul său mormânt Un număr de 
40 000 de soldaţi comunişti şi naţionalişti sunt înmormântaţi aici, 
'mormintele aflându-se chiar sub crucea masivă înaltă de 150 m ce 
poate fi văzută din orice parte, de la o distanţă de câteva mile Spaniolii 
îşi respectă trecutul de lupte. Şi iar gândul mâ duce înapoi în ţară, la cei 
asasinaţi din ordinul lui Gheorghiu Dej unde or fi oare înmormântat luliu 
Maniu? dar unchiul meu. decedat în anii 60 la Gherla 9 

Iubitor de călătorii, am ajuns şi la capătul lumii în insulele Hawaii, la 
Honolulu. Aici. obiectivul principal turistic, alături de celebra plajă Waikiki, 
este şi monumentul Pearl Harbour, inedit: vasul de război “Anzona" 
bombardat de japonezi în dec 1941 nu a fost scos la suprafaţă şi 
transformat în fier vechi, ci constituie un loc de reculegere pentru once 
vizitator (nu numai pentru americani). De pe o punte suspendată se vede 
clar epava crucişătorului aflată sub apă. se aude o muzică funebră, pe 
pereţii din marmură sunt inscripţionate cca 4 000 de nume ale celor care 
au pierit în focul nimicitor al bombardierelor, la difuzoare se aude 
declaraţia de război a preşedintelui Roosevelt, se vând ziare din data de 
6 dec 1941 (xerox), cârti, casete video Amencanii îşi respectă eroii Şi 
iar m-am gândit la noi, la generalii români închişi (şi morţi) în lagăre 
pentru “crima" de a lupta pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei 

Dar şi aici, ca şi la Munchen, o excursie este pentru cei cu buzunarele 
pline de dolari: mâ refer la excursia în Micronezia. în insula Chuuk Vă 
spune ceva acest nume? Desigur, nimic. Dar pe această minusculă 
insulă din ininrfa Oceanului Pacific s-au dus teribile lupte în vara anului 
1943: peste 100 de bombardiere americane au atacat prin surprindere o 
puternică flotă japoneză ancorată în golf (peste 50 de vase de război); 
aceasta a fost distrusă, dar şi preţul plătit a fost mare circa 30 de 
suprafortâreţe americane fiind doborâte. Bilanţul victimelor japoneze: 
câteva mii, iar al celor americane: câteva sute. Există douâ monumente 
funerare, unul japonez şi altul american, unde vizitatorii depun jerbele de 
flori Dar atracţia nr. 1 o constituie vizitarea epavelor din ocean Cum 9 
Toţi cei care vor să viziteze trebuie să fie înotători subacvatici. în apa 
clară se văd toate vapoarele şi avioanele, mai ales că acestea sunt 
numerotate cu grijă, descoperirea lor fiind facilă Cine nu are bani ca 
subsemnatul, îşi poate cumpăra de la Honolulu tricouri pe care sunt 
imprimate numele vapoarelor scufundate şi ‘ poreclele avioanelor, 
americanii fiind maeştn în această privinţă 

Dar să revenim în România După o lungă perioadă în care 
interpretarea istonei. forţată de vremuri şi metehne a schimonosit sau a 
eludat realităţi, astăzi am avea posibilitatea să aducem în faţa iubitorilor 
de istorie şi a tineretului, pagini şi portrete de altădată. în culorile lor reale 
sau cât mai aproape de adevăr Dar de ce nu şi statui? în ultimii 13 ani nu 
s-a construit în Bucureşti nici una ba s-au mai şi dărâmat Intrarea în 
Europa nu se face cu pierderea demnităţii naţionale şi nici cu negarea 
sau neglijarea principalelor evenimente istorice nu mai vorbim cu frică, 
prin colţuri de biserică, dar dacă ne hotărâm să fim mai fermi suntem 
acuzaţi de naţionalism, chiar de extremism în Parlamentul României s-a 
dat ordonanţa de urgenţă” pentru interzicerea simbolurilor aşa-zis 
fasciste , dar dl Râzvan Teodorescu s-a opus cu îndârjire interzicerii 
emblemelor comuniste (Douâ “mici” diferenţe între fascism şi comunism 
ar fi, pnntre altele câ fascismul n-a confiscat proprietatea, pe când 
comunismul da, câ fascismul nu şi-a asasinat propriii cetâtem, pe când 
comunismul da, numai Stalin omorând tot atâtia oameni câţi au pierit în 
primul război mondial ) Bustul mareşalului Ion Antonescu, conducătorul 
României intre 1940 - 1944 a fost dat jos în Capitală şi în douâ oraşe ale 
ţâni, dar agentului KGB. Emil Bodnâraş. i se va ridica o statuie în satul 
natal din Bucovina, în viitorul apropiat, fiindcă aşa doresc autorităţile 
locale Unde este imparţialitatea 9 

Nu a existat decât un singur monument legionar, la Casa Verde din 
Bucureştii Noi. mausoleul ridicat lui Ion Moţa şi Vasile Mann luptâton 
P ! n A U * C , reŞt,nism ' ' m P° tnvâ bolşevicilor, dar a fost ras de pe faţa 
p mântului. ca o primejdie mortală pentru viitor. Mâ întreb ce ne 
impie i s punem o modestă placă de marmură în locul respectiv sau 
dm Predeal unde dorrn legionarii împuşcaţi de autontâti în 
înrhTcnri? s,mu,acru judecată, sau pe locul fostelor 

9 | âfe dG 3 Râmn,cu Sârat Miercurea C.uc şi Vaslui unde au 
mai ale*' curajf^* 0 ^™ ^ d ° U ^ ,ucrun es enţiale însă,* iniţiativă ş« 


t 


Emilian Georgescu 


10 




I 


Calendar leMaenar 


= 4 * 


S&iuwdeweff /rvzjferu' Ju-t < to0s  ne$u SZe&a. tonu., 

l / â//lYr7//u/ 


Moto: 

~Nu eu. ci Isus şi Căpitanul în mine. 

loan (Nelu) Rusu 


Legionarii din tară şi din exil aniversăm, 
modest. 104 ani de la naşterea la laş», la 13 
septembrie 1899, a lui Comeliu Zelea 
Codreanu. supranumit CĂPITANUL, suflet 
mare, întemeietorul Legiunii "Arhanghelul 
Mihail" la 24 iunie 1927 - actul de naştere al 
Mişcării Legionare, şcoală de educaţie pentru 
înnoirea spirituală a omului şi Naţiunii în duhul 
lui Iisus şi în duhul Căpitanului şi de luptă 
politică pentru mai binele ei 

Evocăm în câteva cuvinte inegalabila lui 
personalitate de mare educator spiritual şi 
vizionar politic creştin, cum nu a mai fost altul in 
istoria omenim creştine, precum şi faptele din 
scurta şi chinuita sa viaţă dăruită jertfă 
Neamului şi lui Iisus Hnstos. 

Profilul spiritual şi politic al Căpitanului iubit 
şi venerat de legionari ca un sfânt, şi de 
profesorul Nae lonescu ca un al doilea Hristos 
venit pentru mântuirea Neamului, va reieşi din 
prezentarea scurtă ce urmează. 

După 10 ani de luptă politică (1927-1938) cu 
răniţi, morţi şi mu de arestân de legionari dar şi 
cu victonoasa biruinţă în alegerile din 1937. 
Căpitanul, adânc îndurerat de jertfa Mota-Marin 
şi informat că regele Caro! al ll-lea şi camarila 
lui. din care făcea parte prof lorga, devenit 
consilier regal, pregătea o sângeroasă prigoană 
de exterminare a sa şi a Mişcării, pnn circulâri 
către legionari le ordonă să nu răspundă 
provocânlor nelegiuite ale autorităţilor dăruind 
cu bucurie jertfa care li se cere pentru Neam şi 
Legiune. 

Astfel Căpitanul ndicâ lima de luptă eroică 
pământească a Mişcăm Legionare, violentă 
până atunci - în dreaptă şi legitimă apărare, la 
înălţimea liniei de luptă cerească a Bisericii, 
insuşmdu-şi de la aceasta, pentru totdeauna, 
non-violenţa şi martiriul, singura armă creştină 
şi pentru biruinţa Legiunii, aşa cum a fost 
pentru Biserică după 300 de am de martiriu, 
desăvârşind fundamentul creştin al Mişcăm 
Legionare. 

După arestarea Căpitanului la 17 aprilie 
1938 dispoziţia lui de non-violenţâ şi linişte 
totală, repetată şi din închisoare, a fost 
nesocotiâ de elemente iresponsabile; agitaţii 
stenle şi violenţe au început ofennd prilejul 
mult aşteptat pentru dezlănţuirea cumplitei 
prigoane care a urmat. 

Căpitanul a fost asasinat la 30 Noiembrie 
1938 

Anul următor, la 21 septembrie 1939, el a 
fost răzbunat de către legionan, râspunzându- 
se la râul asasinilor tot cu râu. izvorul tuturor 
nenorocirilor şi, ce este mai grav, s-a încălcat 
cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos. 

Se ştie ce a urmat şi cât sânge legionar s-a 
vărsat, piennd aproape toată elita Căpitanului 
zidită de el după sufletul lui mare şi sfânt 

Un capitol dureros al istonei Mişcării 
Legionare s-a încheiat definitiv. Ce a urmat, 
fără Căpitan, a fost cu totul ALTCEVA 

Azi. puţini câţi am supravieţuit din lungi şi 
neînchipuite prigoane, suntem dezbinaţi Ce va 
mai fi, numai Dumnezeu ştie Suntem în mâinile 
Lui Doamne, ai milă de noi» 

i 



CĂPITANUL 

Erou neocosmogon predestinat, cum îl 
defineşte Faust Brâdescu într-una din 
declaraţiile lui cu acelaşi titlu, a întrupat voinţa 
divină în lupta dintre Bine şi Râu ca un trimis al 
Său în pragul mileniului III, pentru înnoirea 
morală creştină a neamului românesc şi a 
umanităţii, în luptele politice fără scrupule 

Crezul lui politic; România înnoită, 
“frumoasă şi ascultătoare de Dumnezeu' cum 
o dorea şi Moţa. cetate a luminii cereşti, 
adevărului şi dreptăţii 

Crezul lui spiritual "Omul nou" de credinţă şi 
caracter, luptător pentru mai binele neamului 
său legionar, care să-şi biruiască mai întâi 
puterile răului din el însuşi şi mai apoi din lume. 
vor renaşte cândva, şi omul nou şi ţară nouă. 
din ascultarea lui Iisus şi a Căpitanului 

Politica pentru Căpitan însemna religie, 
având ca izvor de inspiraţie Evanghelia - pentru 
soluţii creştine în problemele politice, 
economice şi sociale, şi. mai presus, pentru 
călăuzirea neamului spre telul final, cel mai 
înalt: “ÎNVIEREA". 

Căpitanul nu-i dorea neamului nostru numai 
bunăstare economică. Adevăr şi Dreptate, ci şi 
Mântuire. 

Legiunea este totul: este punctul de plecare 
al Mişcăm Legionare şi actul ei de naştere, 
revoluţie intenoarâ şi politică. oastea 
Arhanghelului Mihail. oastea lui Comeliu Zelea 
Codreanu. 

Căpitanul rămâne pentru totdeauna eroul 
legendar în istoria acestui neam, prin lupta cu 
putenle întunericului, din 1919 (pădurea 
Dobnna) şi până la asasinarea sa din 1938 

Veacurile viitoare vor recunoaşte că dintre 
fiii neamului românesc nu s-a născut unul care 
sâ-l fi iubit cu adevărat, până la sacrificiul 
suprem, cum a făcut-o Căpitanul 

Plecat din lume cu trupul. Căpitanul este 
prezent cu duhul său până la sfârşitul vremii. în 
fruntea celor râmaşi şi a celor ce vor veni după 
el. 


El trăieşte în inimile legionarilor săi Este viu 
spiritual, şi va fi cât va dăinui neamul românesc 
din mijlocul căruia mereu se vor naşte din 
învăţătura sa, decenii după decenii, veac după 
veac, tinere vlăstare de elită legionare care vor 
urma pe drumul Golgotei româneşti pe care a 
mers el spre învierea de mâine a României 
legionare, ascultătoare de Dumnezeu 

“Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce 
crede” (9, 24 Marcu). 

“ Credeţi , camarazi, ne lasă scris 

testamentar Căpitanul, din oraşe de la sate. din 
munţi şi din câmpii, in viitorul legionar al 
României, pe care nici ura. nici uneltirea 
vicleană şi nici moartea nu-l pot împiedica \ 
Amin. 

Căpitanul erou şi martir, actual şi etern prin 
ideile sale nemuritoare, model de trăire în viata 
politică a unui neam. în istoria omenini 

Senatul Mişcării Legionare 

loan (Nelu) Rusu 



ii 














II 

Nu suntem împătimiţi ai parastaselor - aşa cum au insinuat 
unii şi alţii de-a lungul timpului, nu trăim în trecut, dar istoria se 
repetă şi cei care nu învaţă din greşelile trecute sunt condamnaţi 
să le retrăiască Mai precis: cei care n-au reacţionat la asemenea 
monstruozitate, care nu s-au încumetat măcar să protesteze 
împotnva celor care comiteau asemenea abuzuri şi crime, au 
căzut ei înşişi victime propriei dorinţe de compromis cu orice preţ, 
câţiva ani mai târziu. Să fi fost doar întâmplare? Poate! ‘Dar 
Dumnezeu vede şi va răsplăti!" 

Erau oare studenţii, elevii de liceu din Frăţiile de Cruce care au 
fost împuşcaţi de-a valma, nişte infractori periculoşi şi intratabili? 
Dar preoţii ortocşi împuşcaţi în odăjdii? Dar toţi acei tineri avocaţi, 
medici, ziarişti, profesori, să fi fost un pericol pentru ţară? Arunci 
de ce nu au fost judecaţi şi condamnaţi la moarte? De ce au fost 
scoşi din case şi împuşcaţi la margine de drum? Se prefigura oare 
ceea ce avea să se întâmple doar câţiva ani mai târziu, dar de 
data aceasta, călăii din 1939 devenind ei înşişi victime ale 
comuniştilor? Dar diferenţa de substanţă e copleşitoare, legionarii 
au murit cântând, cu icoana Arhanghelului şi speranţa învierii, iar 
călăii lor au murit tremurând pentru un mic avantaj material (i-o fi 
ajutat mai mult în clipa morţii?) 

Şi, măcar, pericolul a fost îndepărtat? Istoria ne demonstrează 
contrariul! Suita de dezastre pentru România abia începuse şi a 
continuat vreme de mai bine de jumătate de secol! Logic, deci, 
legionarii să fi fost pericolul?! 

Trupurile neînsufleţite expuse în piaţa publică au avut rol educativ 
pentru copiii din şcoli aduşi cu forţa să privească? Pare-se că da 
în 1948 parte din acei copii a plecat cu arma în munţi, hotărâtă să 
moară cu arma în mână decât să urmeze calea de dezumanizare, 
parte din aceşti copii a devenit coada de topor cu care s-a lovit 
timp de 45 de ani în întreg poporul român. 

Nu putem să nu amintim de sutele de naţionalişti creştini 
români care au fost asasinaţi într-o noapte, fără măcar un 
simulacru de proces, trupurile lor mutilate fiind expuse în pieţele 
publice timp de două zile (şi asta într-o ţară oficial ortodoxă), mai 
ales acum, când se discută atât de insistent despre drepturile 
omului, despre justiţie şi adevăr istoric. Despre victimele 
comunismului s-a scris în mai toate publicaţiile (deşi nu 
îndeajuns), au fost realizate filme documentare, dar despre cei 
mai dârji luptători împotriva comunismului, legionarii, s-a evitat a 
se aminti, iar când totuşi, prin forţa împrejurărilor, s-a ajuns la 
acest subiect, calomniile şi injuriile la adresa lor au acoperit orice 
încercare de lămurire a opiniei publice 

Acum, când timpul, ţărâna şi tăcerea veşniciei s-au aşternut 
peste chinul legionarilor îmbarcaţi în corabia de lumină verde a 
Căpitanului, aprindem candela umilinţei la căpătâiul lor, convinşi 
că neamul care poate da asemenea fii, măcar la câteva sute de 
ani, nu va pieri niciodată! Parafrazându-I pe Căpitan, neamul 
nostru n-a trăit prin milioanele de robi care s-au plecat tuturor, ci 
prin Horea. Avram lancu, Ştefan, prin sutele de mii de ţărani şi 
boieri care au dus mai departe flacăra moştenită din străbuni; şi 

care, indiferent dacă înving sau nu, rămân nemuritori. 

♦ 

La 21 Septembrie 1939, ora 13, un grup de 9 legionari a împuşcat pe 
ministrul asasin Armând Câlinescu din ordinul căruia au fost ucişi 
Comeliu Zelea Codreanu împreună cu 13 legionari fruntaşi la 30 
Nov. 1938, plus alte câteva zeci de legionari în perioada dec. 1938 - 
iulie 1939. 

lată componenţa echipei Miti Dumitrescu 

1 Dumitrescu Miti (student la Drept) 

2. lonescu Ion (student) 

3. Isaia Ovidiu (fotograf) 

4. Moldoveanu Ion (student) 

5. Paraschivescu Gheorghe (student) 

6. Popescu Cezar (student) 

7 Stânciulescu Marin (mecanic) 

8. Popescu Traian (student) 

9. Vasiliu Ion (desenator) 

S-au predat de bună voie autorităţilor. Au fost schingiuiţi şi duşi în 
piaţa Eieftene, unde pe loc şi fără nici o judecată au fost masacraţi, iar 
trupurile lor au fost lăsate în văzul lumii vreme de trei zile Copiii de 
şcoală şi elevii de liceu au fost aduşi să vadă cadavrele 

în noaptea de 21/22 septembrie 1939 marea majoritate a 
legionarilor închişi în lagăre şi închisori au fost împuşcaţi de 
autorităţi, iar din fiecare judeţ au fost prinşi şi împuşcaţi pe 
stradă doi sau trei legionari ! 

Trupurile neînsufleţite au fost expuse timp de două zile în 
pieţele publice şi populaţia a fost adunata la ‘•spectacol”!! 

1 . 


Atunci a fost asasinată 90% din elita legionară a 
CĂPITANULUI (90% din cadrele de concepţie şi conducere) 

Pretextul asasinării lor a fost dat de împuşcarea lui Armând 
Câlinescu în ziua precedentă (21 sept. 1939) de către echipa de 
legionari condusă de Miti Dumitrescu, ca aşa-zise represalii 
împotriva Mişcării Legionare, pentru că primul ministru fusese 
împuşcat de legionari. 

Masacrul elitei legionare a fost răzbunarea Statului împotriva 
întregii Mişcări Legionare, împotriva unor persoane fără nici o 
vină, pentru fapta a nouă legionari care se predaseră şi fuseseră 
deja schingiuiţi şi omorâţi fără proces; dar Statul nu are voie să se 
răzbune, el trebuie să aplice justiţia; în nici o ţară din lumea 
civilizată nu poate fi masacrată o grupare politică de sute de 
oameni pentru vina câtorva persoane care, de altfel, şi-au 
recunoscut iniţiativa şi vina şi s-au predat de bunăvoie. Deci, 
putem afirma fără rezerve, conform normelor juridice în vigoare, 
că au avut loc REPRESALII COLECTIVE ÎMPOTRIVA MIŞCĂRII 
LEGIONARE. 

NOTE: 

1) Legionarii din lagăre erau deţinuţi administrativ, fără proces 
şi fără sentinţă de condamnare; 

2) Legionarii din închisori fuseseră condamnaţi de Stat la 
un număr de ani de detenţie, nu la moarte; conform sentinţei 
definitive, după ispăşirea pedepsei, trebuiau să fie eliberaţi 
(nu erau condamnaţi pe viaţă); 

3) Oricum, atât legionarii din lagăre, cât şi cei din închisori 
erau, conform legilor, sub ocrotirea Statului; 

4) Statul nu putea dispune discreţionar de viaţa lor, ca 
dovadă faptul că nu putuse să-i împuşte, în loc să-i închidă; 

- în lagăre erau închişi legionarii fără nici o condamnare (în timp 
ce în închisoare se aflau legionarii condamnaţi cu simulacrul de 
proces din 1938, care de altfel, a şi fost re judecat în 1940. iar 
legionarii achitaţi post-mortem). 

- lagărele constituiau pedepse administrative pentru oponenţii 
dictaturii carliste. Statul - reprezentat prin CaroI al ll-lea - nu 
reuşise să le găsească oficial nici o vină. nici măcar nu se 
străduise să insceneze vreun proces (de aceea se aflau în lagăre, 
iar nu în închisori), şi lotuşi nu numai că i-a închis, dar i-a şi 
împuşcat, deşi erau practic, sub paza lui. 


Redacţia 



41 






MASACRUL DIN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 


LEGIONARI ASASINAŢI LA SPITALUL MILITAR DIN 

BRAŞOV 


legionari asasinaţi la închisoarea din 

RÂMNICU SĂRAT 

1 Clime Gheorghe (inginer silvic, licenţiat în Drept, 
comandant legionar al Bunei Vestiri, şeful Partidului “Totul 
Pentru Ţară”) 

2. Cantacuzino Alecu (avocat, comandant legionar al 
Bunei Vestiri, şeful Corpului Moţa - Marin) 

3. Totu Nicolae (avocat, comandant legionar al Bunei 
Vestiri) 

4. Teii Alexandru Cristian (avocat, comandant legionar) 

5. Furdui Gheorhe (doctor în teologie, comandant 
legionar, fostul preşedinte al studenţimii române din 1935- 
1936) 

6. Dobre Bănică (economist, comandant legionar al 
Bunei Vestiri) 

7. Polihroniade Mihail (avocat, ziarist, comandant 
legionar, fostul şef legionar al garnizoanei Bucureşti) 

8. Craja Paul (medic, comandant legionar) 

9. Simulescu Sima (profesor, comandant legionar, şeful 
legionar al sect. III Bucureşti) 

10. Apostolescu Gheorghe (comerciant, comandant 
legionar) 

11. Istrate Gheorghe (economist, comandant legionar, 
şeful Frăţiei de Cruce pe ţară) 

12. Banea Ion (avocat, medic, comandant legionar, şeful 
legionar al regiunii Ardeal) 

13. Serafim Aurel (inginer, comandant legionar, şeful 
legionar al sect. II Bucureşti). 


1. Cotigă Traian (avocat, comandant legionar, fostul 
preşedinte al studenţimii române din 1934-1935) 

2 Ionică Eugen (inginer, asistent universitar, comandant 
legionar, şeful asociaţiei “Prietenii Legiunif ) 

3. Şiancu Emil (ofiţer invalid din primul război mondial, 
avocat, comandant legionar, şeful legionar al jud Cluj) 

4. Pihu Grigore (economist, comandant legionar, şeful 
legionar al jud. Durostor - Cadrilater) 

5. Şuşman luliu (funcţionar, şeful Corpului Muncitoresc 
Legionar Bucureşti) 

6. Herghelegiu Ion (avocat, comandant legionar-ajutor, 
şeful legionar al jud. Neamţ) 

7. Proca Gheorghe (funcţionar, comandant legionar- 
ajutor). 

Când un legionar ce se afla în vreo închisoare, prin beciurile 
poliţiei sau în vreunul din lagărele de concentrare, era total sleit de 
boală sau de râul tratament, când adică era cu un picior în 
groapă, abia atunci era dus într-un spital. 

în această situaţie se găsea acest grup de camarazi internaţi 
în spitalul Militar din Braşov, în acea noapte de sălbatică furie au 
fost treziţi din somn şi. aşa bolnavi cum erau. au fost încărcaţi 
într-un camion şi duşi în direcţia Râşnov 

Lângă o pădure maşina se opreşte Bolnavii sunt daţi jos 
Trupurile lor istovite au fost legate cu funii cum ai lega un snop de 
grâu şi-apoi asasinaţi. 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE DE LA MIERCUREA CIUC 


1. Bene Constantin (funcţionar CFR. şeful Frăţiei de Cruce Caransebeş) 

2. Binş Ovidiu Gh. (avocat) 

3. Borzea Titus (student) 

4. Buhai Vasile (student, comandant legionar-ajutor) 

5. Cioflec Marius (student) 

6. Comjic Ştefan (funcţionar, şeful Corpului Muncitoresc Legionar 

7. Oradea) 

8. Coman Constantin Cozmin (student, instructor legionar) 

9. Constantin Gheorghe (student, şeful Centrului Studenţesc Timişoara) 

10. Constantinescu Dumitru (medic) 

11. Corbeanu Vasile (student, instructor legionar) 

12. Dobrin Liviu (medic) 

13. Dorea Afilon (teolog, instructor legionar) 

14. Dugaru Dumitru (subinginer) 

15. Enescu loan (funcţionar) 

16. Felecan Vasile (meseriaş) 

17. Filipov Vasile (licenţiat) 

18. Gârcineanu Florin (ofiţer) 

19. Grama losif (student) 

20. lordache Nicoarâ (asist.universitar, comandant legionar) 

21. Macoveschi Ion (desenator) 

22. Micu Augustin (inginer, asistent universitar) 

Mincâ llie (elev la Şcoala Militară) 


23. Miter Ion (student) 

24. Noaghea Virgil (student) 

25. Nuţiu Aurel (student) 

26. Pavelescu Gheorghe (avocat) 

27. Popa Tiberiu (student) * 

28. Popescu Marin (student) 

29. Popescu Barbu Anton (funcţionar) 

30. Prodea Nicolae (muncitor) 

31. Râdulescu Virgil (ziarist, comandant-ajutor) 

32. Raicu Constantin (licenţiat) 

33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

34. Stegârescu Contantin (economist) 

35. Strugaru Nicolae (avocat, comandant-ajutor) 

36. Susai Vasile (licenţiat) 

37. Teodorescu Gheorghe (sculptor) 

38. Tiponuţ Gheorghe (elev, şeful Frăţiei de Cruce Bihor) 

39. Todan Coriolan (student) 

40. Ungureanu Corneliu (licenţiat în Litere) 

41. Ursu Ion (student) 

42. Vasiliu Ion Galus (locotenent) 

43. Vilmos Adam (muncitor) 

44. Zanche Petre (ziarist) 


în acea noapte sângeroasă 44 legionari au fost treziţi din somn şi strigaţi de pe o listă de către un ofiţer Li s-a cerut să se pregătească repede că 

Ueb fn* ata P portii de^ârmâghimpatâ s-a format coloana La lumina lâmpaşelor au fost legaţi unul de altul de mân. cu fum. De jur impreiur încercuiţi de 

agenţii-călâi pornesc spre drumul jertfei lor supreme T ... 

înainte de ieşirea din lagăr lordache Nicoarâ. cel mai iubit de toţi pentru necupnnsa dragoste şi bunătate ce revărsa in |urul lui. spune un * Tatăl 
Nostru .. Apoi convoiul se pune in mişcare, cei râmaşi intre sârme insoţindu-i cu privirile călăuzite in noapte de lumina lâmpaşelor 

intre tufâr.ile din apropierea lagărului îi aştepta mitraliera Ac. începu să se spună o altă rugăciune Mitraliera insă n-a lâsat-o să se sfârşească Cei 
44 flâcâi-legionari-români se prăbuşesc, unul peste altul, cu rugăciunea pe buze Unul din ei mai putu striga într-o ultimă suflare Trăiască Legiunea şt 

° Timştea nopţii, după încetarea mitralierei, mai fu tulburată de câte un foc de pistol al călăului agent care trâgea in acei care încă nu încetaseră de a 
resDira 

Trupurile lor au fost lăsate pe loc doua zile, timp în care lumea să vină să Ic privească După douâ zile au fost ridicaţi şi ingropati in satul 
apropiat. Topliţa 



13 












LEGIONARI ASASINAŢI 

1. Antonia Ion Pâsu (avocat, comandant legionar-ajutor) 

2. Belgea Ion (avocat, comandant legionar) 

3. Boboc Constantin (student) 

4. Borzea Virgil (student) 

5. Bujgoli Spiru (student, comandant legionar) 

6. Busuioc Ion C-tin (inginer agronom) 

7. Calapâr Mihai (Student teolog) 

8 Cârdu Valeriu (ziarist şi poet) 

9. Clime Traian (funcţionar) 

10. Comânescu Nicolae (student) 

11. Danielescu Zosim (licenţiat) 

12. Dobre Ion Radu (muncitor STB) 

13. Dorin Constantin (student) 

14. Gârcineanu Victor Puiu (avocat, comandant legionar) 

15. Goga Mircea (student) 

16. Maricari Nicolae (locotenent) 


iN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 

17. Moraru Alex. Bubi (student, instructor legionar) 

18. Motoc Mircea (student) 

19. Nicolicescu Gheorghe (inginer, instructor legionar) 

20. Popescu Spiru (student, comandant legionar-ajutor) 

21. Popescu Vasile (licenţiat) 

22. Recman Gogu (student) 

23. Roşianu Petre (inginer, director la Nitrogen-Bucureşti) 

24. Spânu lordache (licenţiat, comandant legionar) 

25. Stahu Teodor (avocat, şeful legionar al jud Maramureş) 

26. Şola Stavri (student) 

27. Şupilâ Polisperhon (student) 

28. Teohari Mircea (student) 

29. Tucan Boris (student, instructor legionar) 

30. Tudose Teodor (avocat, comandant legionar, şeful legionar al jud. laşi) 

31. Volocaru Gheorghe (funcţionar) 

32. Zus Radu (student) 


în lunca din fa{a clădirii lagărului Vaslui, in acea noapte de sânge şi moarte, sunt duşi aceşti 32 legionari, în ultimul lor drum ce mai aveau de păşit 
în această lume şi în această ţară. atât de iubită de ei. 

Legaţi unul de altul cu funii de mâini, înconjuraţi de cei puşi sâ-i asasineze, sunt scoşi din lagărul împrejmuit cu două rânduri de sârmă ghimpată şi 

duşi spre locul unde îi aştepta moartea 

Sublocotenentul-jandarm Cinghiţâ. care mânuia mitraliera, începe sâ-i rostogolească de-a valma, unul peste altul Lui Tudose Teodor gloanţele ii 
taie manile Simţindu-se deslegat de legătura comună mai are încă putere să fugă. Dar unde 7 Din urmă îl ajung călăii, îl împuşcă din nou şi-apoi îl 

aruncă peste ceilalti^amarazi. 

Vreme de doua zile trupurile lor au fost lăsate in văzul lumii. Dascălii primeau ordin sa aduca pe rând şcolile de copii ca sa privească pe 
aceşti feciori transformaţi într-un morman de cadavre. Tinerele vlăstare plângeau şi li se făcea râu văzând acest spectacol Astfel voiau călău să 
imprime teroarea în inima tânără a elevilor 

După două zile abia, cadavrele au fost îngropate în cimitirul de animale din Vaslui. 


LEGIONARI ASASINAŢI PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII 
21/22 SEPTEMBRIE 1939 


Poliţia şi unităţile de jandarmerie din toate judeţele au primit, în aceeaşi noapte, ordinul sâ aresteze şi să execute 
imediat . în locuri publice, câte trei legionari. 

Ordinul preciza că, în lipsa celor indicaţi pe listă, vor fi executaţi oricare alţii, pentru a completa numărul, ceea ce s-a şi 
produs în căteva judeţe. 


1) Arad Mâduţâ loan (avocat, comandant legionar-ajutor) 

Bulboacă llie (şef legionar de plasă) 

Jucan llie (agricultor) 

2) Argeş Pielmuş loan (ofiţer) 

Olteanu Vasile 
Amzâr Traian (ţăran) 

3) Bacău : Condopol Mircea 

Mandaste Alexe 

Antonovici Constantin (student) 

4) Bălţi: Condratiuc Alexe 

Ursache Victor 
Gherman loan 

5) Bihor Cozma Lazâr 

Jude Dumitru 

6) Botoşani Iftimuţă Vasile 

Grigoriu Mihail 
Mancoş Gheorghe 

7) Brăila Babâtâ Ion Teodor (şef Corp Muncitoresc Legionar Brăila) 

Udrea Ion 

8) Braşov: Faur loan (profesor) 

Bordeianu Ion (inginer, comandant legionar) 

Lehaciu Nicolici Nicolae 
Papacioc Radu 

9) Buzău: Voinea Constantin 

10) Caliacra: Caranica Petre (student) 

Popescu Hristu (ţăran) 

Cavachi Dumitru (student) 

11) Câmpulung Irimiciuc Valerian (cojocar) 

Ţâranu Traian 
Cozan Luchian 

12) Caras Borzac Lazâr (muncitor) 

Bâleanu Ion (funcţionar) 

Cerbu lancu 

13) Cernăuţi: Pisarciuc Silvestru 

Regwald Francisc 
Molotiuc loan 

14) Cetatea Alba Vlâdâu loan 

Pâucâ V. Dumitru (revizor şcolar) 

Cuzoglu Damian 

15) Ciuc: Duma losif (profesor, comandant legionar) 

Caranica loan 
Mirea llie 

16) Cluj Cuibuş Petre 

Eremia Nicolae 

17) Constanţa: ♦ Chivu Ion (preot, şeful legionar al judeţului) 

Chiriazi Constantin (funcţionar) 

♦ Mocanu Ion Stoica (preot) 

♦ Secâreanu Ion (preot) 


18) Covurlui Popa Costăchel 

Croitoru Tudor 

Potolea Spiru (ofiţer invalid de război) 

19) Dâmboviţa Niţescu Petre 

Lungu Ion (învăţător) 

Gâlmeanu Ion (student) 

20) Dolj: Hozarlescu llie 

Poenaru llie 
Ştefânache loan 

21) Dorohoi: Surugiu Gheorghe 

Barbu Gheorghe 
Honceru Ion 

22) Durostor: Nastu Cola (ţăran, instructor legionar, primar de sat) 

Mângâniţâ Costicâ (ţăran) 

Memu Nişa (ţăran, instructor legionar) 

23) Fâlciu: Codreanu Zelea Ion (inginer, fratele Căpitanului) 

Nicolae Emil 
Croitoru Vasile 

24) Gorj Şerban Constantin 

Munteanu Gheorghe (căpitan) 

♦ Motomancea Grigore (preot) 

25) Hotin: Dobuleac Vasile 

Dubovinschi Teodor 
Soroceanu Dumitru lacob 

26) Hunedoara: Popa Petre (muncitor, instructor legionar) 

Cornea Gheorghe 
Sârbu Nicolae 

27) Ialomiţa: Manolescu loan Gheorghe 

Constantinescu Costel 
Badea Traian 

28) laşi Dânilâ Nicolae (licenţiat) 

+ Miron Leonid (preot, instructor legionar) 

Bagdad Elena (curiera Căpitanului) 

29) Lâpuşna Diaconescu Vasile (colonel invalid râzboi. senator) 

Florescu Sergiu (ziarist, comandant legionar) 
Palamarciuc Ion 

30) Maramureş: Butnaru loan 

Chirarliţâ Dumitru 


oeiaioan Mircea (student) 

31) Mehedinţi Gheorghiu Victor (şeful garnizoanei Tumu Sevenn) 

Geacu Hristu Petre 
Gheorghevici N 

32) Mureş: Rusu lacob 


Palotaş Francisc 
Pâdureanu Nicolae 
33) Muscel: Nerasan loan (avocat) 
Stancu loan 


- 14 














341 Nâsăud Tonea Simion 
Girigan Comei 
Tolan Alexandru 

35 ) Neamţ: Malinici Nicolae 

Avâdanei Vasile 
Vasile Puiu 

36) Olt Găman Florian (elev) 

Mânzu Dumitru (student) \ 

Preda Gheorghe 

37) Orhei Zalupcescu Grigore 

Mocanu Andrei 
Râileanu Naum 

38) Prahova: Cojocaru Alexandru (comandant legionar-ajutor) 

Filip Dumitru 

39) Putna: State Vasile 

Voinea Nicolae 
Marin Petre 

40) Roman Creangâ Vasile (elev) 

41) Romanaţi: Nicolescu Gheorghe 

Oprovici Horia 

42) Sălaj Burcaş Augustin (avocat) 

43) Satu Mare: Bozântan Victor 

44) Severin-Lugoj Gâlescu Nicolae (curelar) 

Ghindă Gheorghe (muncitor) 

Sârbu Damaschin 
Matici V. Marin (croitor) 

45) Soroca Levizchi Ştefan (elev) 

Ştiucâ Bons 
Criclivoi Azare 


46) Suceava Râuţ loan 

Gemeniuc loan 
Jitaru Spiridon (student) 

47) Târnava Mică Barză Gheorghe 

Pruş loan 
Codrea Nicolae 

48) Tecuci Câsâneanu Gheorghe 

Teodorescu Spirache 

Baciu Vasile (student, instructor legionar) 

49) Teleorman Abajiu Dumitru (comerciant, şef legionar de plasă) 

Cristea Aristotel 

Toader Dumitru (comerciant) 

50) Tighina: Heidenrecz Vladimir 

Căldare Constantin 
Caragancev Ion 

51) Timiş Torontal: Udrea Toader (croitor) 

Dragomir Gheorghe (şofer) 

Cocora Alexandru 

52) Trei Scaune Lascâr Gheorghe (inginer) 

Vrânceanu Gheorghe 
Caranica Enache (licenţiat) 

53) Turda: Cucerzan Constantin 

Nichita Augustin (măcelar, comandant legionar-ajutor) 
Tcaciuc Toceanu Ghiţâ (student) * 

54) Vâlcea: + Nicolaescu Aurel (preot) 

-i- Diaconescu Dumitru (preot) 

Vasilescu Nicolae (tâmplar) 


Din acest tabel se observă că au fost ucişi in masacrul din noaptea de 21/22 septembrie 1939 chiar şi 
preoţi şi ofiţeri invalizi din primul război mondial. 


Nici măcar elevii de liceu nu au fost cruţaţi din 
acest masacru. 

Din mulţimea de fraţi de cruce care s-au găsit antrenaţi în vârtejul 
acesta şi au fost asasinaţi, murind pentru Cruce şi pentru tară dăm 
evocarea a două victime 

Florian Gaman - elev în clasa a IV-a la Liceul Radu Greceanu din 
Slatina Olt, în vârstă de 15 ani, copil al unui plutonier activ din 
regimentul 3 Olt, tot din Slatina. 

La 22 septembrie 1939 a fost luat de acasă de poliţie, dus pe malul 
Oltului, împuşcat şi lăsat acolo. Nu murise însă S-a târât cum a mai putut 
până în apropierea unor case A fost găsit de un om. care i-a anunţat 
părinţii L-au luat şi l-au dus la spitalul din oraş. unde doctorii au spus 
pânnţilor câ ar fi putut să trăiască, dacă i s-ar fi făcut o transfuzie de 
sânge A aflat politia care a intervenit şi n-a permis să i se facă 
transfuzia. Copilul a murit. A fost îngropat în cimitir, dar fără preot, în 
schimb, poliţia i-a pus la mormânt o placă cu inscripţia faimoasă care, în 
acele zile, se putea citi în aproape toate judeţele din România „Aşa vor fi 
pedepsiţi toţi trădătorii de ţară!” Florian Găman a fost şi el un trădător" 
(?!) Persoane „necunoscute" i-au dezgropat trupul şi l-au aruncat în apele 


Oltului. Valurile l-au trecut în judeţul Romanaţi unCe l-au „scos la mal". 
L-au găsit nişte ţărani şi l-au îngropat pe funş Vestea de cele întâmplate 
ajunsese şi până la ei, pentru că intre ei şi Slatina nu era decât podul de 
peste Olt. ( relatare de doctor Şerban Milcoveanu. preşedintele Uniunii 
Naţionale a Studenţilor Creştini Români in perioada 1937-1940) 

Vasile Creangâ - elev , ucis la Roman în noaptea de 21/22 
septembrie 1939. 

Şi aici, ca în toată tara, ordinul indica trei victime Printre ei eram şi 
eu, dar organele locale s-au oprit doar la unul, în fapt cel mai tânăr cel 
mai puţin implicat şi absolut fără pricină Trupul lui plăpând a fost lăsat pe 
câmp în apropierea oraşului, lângă drumul ce ducea la Luţca (jud 
Roman). 

Cei care au ordonat şi coordonat genocidul au ajuns, desigur, de mult 
în iad. înecaţi în sângele victimelor şi în lacrimile celor ce i-au plâns. Cel 
ce a tras în ceafa unui copil care cerea, striga şi implora sâ nu-l împuşte, 
n-a ezitat, n-a auzit mai apoi bocetele sfâşietoare ale unei biete mame şi 
a putut totuşi astfel dormi fără coşmaruri. ( relatare de avocat Nae 
Tudoricâ, instructor legionar din Roman) 


Şi femeile au fost asasinate in noaptea de 21/22 septembrie 1939: 

Elena Bagdad (studentă la Facultatea de Matematică din Bucureşti, curiera Căpitanului) 

Dumnezeu i-a auzit dorul de jertfa şi i-a primit mucenicia, în 22 septembrie 1939 când a fost omorâtă elita Mişcăm 
Legionare din lagăre. închisori şi de pe tot cuprinsul ţârii, trebuiau şi legionarele să-şi dea tnbutul lor de sânge Sorţii au 
căzut pe Elena Bagdad Poate era cea mai curată şi cea mai vrednică, în acel moment, de a se aduce jertfa vie pentru 
viitorul acestui neam. A fost luată cu o căruţă din sanatoriu şi executată îrr marginea unei păduri, îşi aprinsese singură 
lumânarea la marginea drumului şi, în genunchi, şi-a rostit ultimele rugăciuni, probabil de mulţumire câ marea ei dorinţă 
de moarte mucemceascâ i-a fost îndeplinită. 

Dumnezeu n-a îngăduit să fie lăsată acolo, pentru a o sfâşia câinii din lumea celor necuvântătoare A fost dusă până 
la marginea satului unde se afla un cimitir, şi au îngropat-o acolo, cu genunchii strânşi, aruncând deasupra ei nişte gunoi 
şi coceni de porumb. O bătrână din sat, aflată întâmplător în cimitir, ascunzându-se îngrozită de frica jandarmilor şi de 
ceea ce vede. a fost totuşi martoră A venit ziua următoare şi a mai adăugat pământ ca sâ-i împlinească mormântul 



SUPRAVIEŢUITOR AL MASACRULUI ELITEI LEGIONARE: MIRCEA ELIADE 


«Profesiunile cele mai vanate erau reprezentate in lagăr: profeson 
universitari, medici preoţi, institutori, muncitori, ţărani. Totuşi majoritatea 
era formată din intelectuali. Seara, rugăciunea colectivă se termina cu un 
impresionant „Cu noi este Dumnezeu " cântat de trei sute de voci. La 
ultimul etaj se afla o cameră rezervată pentm „rugăciunea permanentă " 
Timp de o oră ziua şi noaptea un deţinut se ruga sau citea Biblia şi nu 
se întrerupea decât în clipa când intra cel care venea ca sâ-l înlocuiască 
Şi fiindcă, fireşte, intre orele trei şi cinci dimineaţa era cel mai greu să 


rămâi treaz, mulţi camarazi cereau să fie însenşi pe listă tocmai pentru 
acele ore. 

Rareori în istoria creştinismului modern postunle, rugăciunile şi 
credinţa oarbă in atotputernicia lui Dumnezeu au fost plătite cu mai mult 
sânge Mai târziu, când tragedia se săvârşise, eram de-a dreptul fascinat 
descoperind aceeaşi credinţă imperturbabilă la ram supravieţuiton ai 
masacrelor»» 


(JURNAL - VIAŢA ÎN LAGĂR) 














I 


Mărturia unui supravieţuitor 

Masacrarea legionarilor 


doctor Ionel Zeana. comandant legionar 
din lagărul Miercurea Ciuc: 


La data fahdtcă de 21 septembrie 1939 ne 
aflam în lagăr 90 de inşi ( *) 

Dupâ ce s-au angajat pe povârnişul cu 
tufânş îndneptându-se spre şoseaua Ciuc- 
Odorhei călăuzele cu lampas s-au dat brusc la 
o parte la un semnal, şi rafala mitralierei a 
culcat la pământ tot convoiul, ce» din fată 
târându-i peste ei pe cei dm spate. De la prima 
rafală soldat» din flancuri s-au zăpăcit şi nu s- 
au putut îndepărta la timp. astfel încât unii 
dintre ei au fost răniţi din primul foc. Pauza s-a 
datorat acestui incident, intre timp. câţiva 
legionan râmti. cu mâinile scăpate din 
sîrânsoarea frânghiei perfo r ate de gloanţe, s-au 
sculat şi au fugit spre lunca Oltului, dispărând in 
întuneric Apoi a început tocâtura care a durat 
mult Când se credea că toţi sunt morţi. 


deodată, in lumina orbitoare a reflectorului, se 
nd«că de sub mormanul de cadavre, lordache 
Nicoarâ Fusese rănit şi avea mâinile 
dezlegate A dus mâna la piept şi apoi in sus. 
strigând din toate puterile: Trăiască Legiunea şi 
Căpitanul! 

Şi mitraliera şi-a reînceput clănţănitul, până 
nu s-a mai auzit ma un horcăit La urmă. 
răsunau sacadat lovrtunle de gratie cu pauze 
între ele. mai lungi sau mai scurte, desăvârşind 
măcelul. 

Mijeau zorile, când diabolica operaţie a luat 
sfârşit. Pe valea Oltului s-a aşternut o linişte 
apăsătoare, de plumb Pale. pale de ceată, 
purtate de vânt, pluteau la vale ca nişte pânze 
sfâşiate sub burniţa subţire şi rece Soldat» de 
pază în lagăr arătau jandarmilor urmâriton din 


vârful prepeleacurilor. direcţia în care au apucat 
cei doi fugari, scăpaţi din convoiul mort» Unul 
dm ei era Mincâ llie elev în ultimul an la Şcoala 
de ofiţen de Infantene din Bucureşti; celuilalt 
nu-i mai ţin minte numele Amândoi au fost 
pnnşi după douâ-trei zile. în satele secuieşt» şi 
împuşcaţi pe loc. Trupunle k>r au fost aduse 
lângă cele ale camarazilor lor ş< expuse la locul 
măcelului, sub o inscnpţie infamă şi ruşinoasă 
pentru onoarea, mândna şi demnitatea unui 
neam creştin, spre jubilarea străinilor ş< 
trădătorilor de patne 

Chiar dacă ordinul monstruoaselor execut» 
a pornit din gheena unor hrube străine uneltele 
executoare au fost recrutate din drojdia 
pestilenţială a acestui neam oropsit 


Mărturia altui supravieţuitor, ing. Dumitru (Tache) FUNDA, decorat de Căpitan 
Masacrarea legionarilor la Spitalul militar din Braşov: 


Până la cumplita noapte de 21-22 
septembrie. în care s-a produs masacrul elitei 
legionare, viaţa noastră a decurs fără 
evenimente deosebite. 

in ziua de 21. după ora prânzului a intrat în 
salonul nostru un căpitan de jandarmi adjunctul 
comandantului pazei noastre militare, îl 
cunoştea mai bine pe comandantul legionar 
Traian Cotigă, pe care l-a anuntat în taină, de 
împuşcarea lui Armând Câlinescu. eveniment 
comunicat la Radio Bucureşti de echipa lui Miti 
Dumitrescu Căpitanul părea că a dorit să ne 
aducă o veste îmbucurătoare După plecarea 
lui au-început comentariile Peste puţin timp a 
fost întântâ paza militară La intrarea în salon 
au fost instalaţi în post doi jandarmi iar un 
plutonier ne-a comunicat că nu mai aveam voie 
să părăsim salonul Cel mai frământat părea 
inginerul Eugen Ionică Ne-a sfătuit să ne 
rugăm lui Dumnezeu. întrucât, spunea el. ne 
trăim ultimele ore din viata noastră, în special 
cei care proveneau din închisoarea Râmnicu 
Sărat Traian Cotigă Virgil lonescu Eugen 
Ionică. Radu Budişteanu şi Şerban Milcoveanu. 
care fuseseră prezenţi la ndicarea din acea 
închisoare a Căpitanului. Nicadorilor şi 
Decemvmlor. erau convinşi că vom avea 
aceeaşi soartă 

După ce am făcut rugăciunile, nimeni nu a 
mai scos o vorbă multă vreme Cu toţii ne 
gândeam nu la noi. d la durerea alor noştri. 
Nimeni nu a mai putut dormi Pe la orele două 
din noapte pe culoar mare forfotă, după care 
au pătruns în salon mai mulţi plutonieri, cu nişte 
glugi pe cap. care îi făceau de nerecunoscut 
Un colonel. însotit de doi colonei de jandarmi, 
au intrat şi ei Colonelul era cu o listă în mână. 
dm care a citit pe următorii Traian Cotiga Emil 
Şiancu. Eugen Ionică Gngore Pihu. Ion 
Herghelegiu. Gheorghe Proca şi luliu Şuşman 
Le-au cerut să se îmbrace şi să iasă din salon 
fără bagaj Era dar mergeau la moarte! 

Traian Cotigă, pnmul citat, adresându-se 
colonelului, i-a spus sâ transmită regelui asasin, 
cu care avusese cândva o lungă convorbire, că 
el nu păstrează gloanţele pentru a fi folosite 
împotnva duşmanilor Patnei le foloseşte pentru 
nimicirea tineretului român. Adresându-se apoi 
ostaşilor după ce a precizat că a avut onoarea 
sâ fie pnntre pnmn comandanţi legionan făcuţi 
de Comeliu 2. Codreanu. le-a spus că niciodată 
nu i-a fost frică de moarte Le-a cerut sâ fie 
pnmul în care vor trage şi sâ-l nimerească drept 
în frunte. 


Eu. nefund pe listă, l-am rugat pe colonel 
să-mi permită să merg în cămăruţa alăturată. în 
care se găsea Gngore Pihu. ca sâ-l ajut sâ se 
îmbrace. Era aromân de-al meu, poate cel mai 
devotat legionar dintre toţi ai noştri, care era 
socotit şi de Căpitan ca unul dintre cei mai. 
devotaţi comandanţi legionari 

Eram foarte emoţionat, nu reuşeam sâ-mi 
stăpânesc plânsul 

- Mon. mâi Funda sau nu 7 a fost întrebarea 
lui Pihu. 

- Nu sunt pe listă, i-am răspuns 

- Ar trebui să regreţi că nu ai şi tu parte de o 
moarte atât de frumoasă 

Colonelul stătea în prag si-l privea, mirându- 
se parcă de existenta unui asemenea om 
Copleşit parcă de povara crimelor la care 
devenea complice, adresându-se martirului 
Pihu, a ţinut sâ precizeze 

- Ce sâ fac. d-le Pihu. eu m-am străduit sâ 
fac tot ce mi-a fost posibil să te ajut dar sunt 
militar şi sunt obligat sâ mă supun ordinelor 
pnmite Te rog să mă ierţi dacă n-am făcut mai 
mult. 

- Chiar dacă nu ai făcut prea mult eu te- 
am iertat Tin chiar să-ţi mulţumesc că pnn d- 
ta. cel de Sus îmi dăruieşte o moarte atât de 
frumoasă Sunt fericit câ am trăit în epoca lui 
Corneliu Zelea Codreanu; l-am cunoscut, m- 
am bucurat de dragostea lui, iar moartea 
pentru idealurile legionare este pentru mine 
o binefacere divină. 

in timpul acesta eu îl ajutam sâ se îmbrace. 
Era sleit de puteri, de-abia se putea tine pe 
picioare. După ce s-a îmbrăcat a mai turnat 
puţin ulei în candela care ardea continuu după 
care a îngenunchiat. şi-a făcut ultima lui 
rugăciune L-am ajutat sâ se ndice Pe o 
noptieră se afla o cruce dm lemn pe care a luat- 
o în braţe şi a păşit spre uşă spnjimt de mine 

- Transmite camarazilor noştri, mâi 
Funda, sâ meargă neclintiţi pe drumul 
Căpitanului şi să câutati să stârpiţi tot râul din 
voi. 

A fost ultima lui dorinţă transmisă 
camarazilor cărora le-a fost deosebit de 
preţuit comandant 

- Ce-i asta. domnule Pihu? l-a întrebat 
colonelul. 

- Aşa moare legionarul, cu crucea în braţe 

- Apoi. ca pentru sine: 

- Mergem la Căpitan, ne cheamă la el 

Legânându-se. părea împăcat pe ultimul lui 

drum. Eu am revenit în salon. 


luliu Şuşman. cu care mă împnetemsem în 
lagărul de la Vaslui m-a îmbrăţişat spunându- 
mi: „Mor împăcat . Tache las după mine un 

Şuşmăner. Atitudinea lui mi-a părut stranie 
mergea la moarte zâmbmd! A fost ultimul cu 
care m-am îmbrăţişat, fără să-i pot vorbi. O 
stare emoţională puternică pusese stăpânire pe 
mine Mă despărţeam, de fapt de nişte oamer 
din lumea pe care am preturt-o mult pentru 
imensa putere de sacrificiu în sîujba marilor 
idealuri ale neamului nostru pentru care se 
jertfiseră Căpitanul, lone' Moţa. Vasile Manr 
Stene Ciumetti şi atâtia alt», a căror jertfă 
supremă urma să constituie supo't mora 1 pentru 
noi cei rămas» în urma lor. care eram sortiti să 
suportăm masacrul provocat în rândurile 
noastre de regimul comunist. 

Fuseseră luaţi şapte deci jumătate dm câţi 
am fost Cei râmaş» fără sâ ne comunicăm 
gândurile, ne-am socotit programaţi pentru 
eşalonul doi Am rămas deci în aşteptare, 
fiecare în patul lui. Nu mi-a părut nimeni 
copleşit de fnca mort» De altfel, comportarea 
celor plecaţi dintre noi ar fi constituit o mustrare 
Nu mai putea fi vorba de continuarea somnului 
Fără a mai comunica între noi cu tot» ne-am 
gândit la marea durere pe care le-o pncmuiam 
familiilor noastre. 

La intrarea în salonul nostru, cei do» soldaţi 
de pază erau în post A fost o noapte lungă 
cum nu-mi amintesc să fi fost alta La ivirea 
zorilor Eugen Necrelescu a pronunţat pnmele 
cuvinte .Fraţilor, cred că suntem salvat' 1 " Cu 
tot» am fost tentati sâ-l credem ştiam câ astfel 
de crime monstruoase se petrec în 
întuneric. 

Corpurile neînsufleţite au fost lăsate la 
locul cnmei iar făptaş» s-au retras, ducându- 
se probabil sâ participe la .praznic* 1 Când s-a 
luminat de zi, au venit sâ-i ndice ca sâ-i 
expună la răscruce de drumuri cu inscnptia 
.Aşa vor fi pedepsiţi trâdâtoni de Tară'** 

Cu această ocazie s-a putut constata câ 
duşmanii Mişcării Legionare erau foarte bine 
informaţi asupra valorii componenţilor de 
frunte ai Mişcării; şi au făcut sâ dispară în 
acea noapte sângeroasă aproape întreaga 
elită formată de personalitatea excepţională 
a Căpitanului. 

Scurta guvernare legionară din 1940- 
1941 a dovedit cu prisosinţă acest crud 
adevăr de care. din nefericire, nu s-a f în ut 
seama la momentul respectiv , ceea ce a 
provocat un imens dezastru politic si moral. 


t! I 

" T Ţ T * 1€ 


= 4 # 


TOTALUL LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939: 254 




IMNUL LEGIONARILOR CĂZUŢI 

de Simion Lefter 

Plânge printre ramuri luna, . 

Noptile's pustii. 

Căci te-ai dus pe totdeauna. 

Si n‘ai sâ mai vii! 

Pe cătănie umblate ^ în 

De noi te-am cătat; 

Te-au uitat pân'ast >71 toate, • .* : ' ' . v v 

Şi-ai tăi te-au uitat. * v ' l ‘ ^ 


;V i ;l n .fli, vĂSSfeMHi 

■ JlEiOfi irv v ' f/" J HnB 

• ' *• 1 ■ ‘ - • Ti# 


Vf L Or 


Crucile legionarilor adunaţi din gropile comune 


Numai vântul mai suspină 
Dulcele tău cânt, 

Peste florile ce-alină 
Tristul tău mormânt. 

Ca o lacrimă de sânge 
A căzut o stea, 

Drum de foc şi biruinţă 
Pentru Garda ta! 

Bate vântul peste ape, 

Trece timpul greu, 

Noi mereu te plângem frate, 
Iar tu dormi mereu! 


) 5 





Mişcarea Legionară nu numai că n-a fost o mişcare de “derbedei", neisprăviţi, semidocţi etc. - aşa cum au afirmat zeci de 
ani duşmanii ei, dar se poate spune că a fost o mişcare a elitelor. Ca modest exemplu, prezentăm în continuare biografia (pe 
scurt) a câtorva legionari asasinaţi de autorităţi din perioada interbelică - elita Căpitanului . 


GHEORGHE CLIME 
1889- 1939 

Inginer silvic şi licenţiat în 
Drept 

Comandant legionar al 
Bunei Vestiri (cel mai înalt 
grad legionar), în prima serie 
Şef al Corpului 
Muncitoresc Legionar (1936 - 
1937) 

Şeful Partidului Totul 
Pentru Ţară din 1937 
(expresia politică a Mişcării 
Legionare), după moartea 
gen. Gh. Cantacuzino 
„Grănicerul 4 * 

Jn această privinţă, dacă 
există cineva, in vreun colţ al 
României, care să fi început 
înscrierea in vreo listă de 
subscnpţie. autorizată sau nu, să 
mă însene şi pe mine cu ce pot da 
/ viata". (Gheorghe Clime la 

întemeierea Legiunii Arhanghelul Mihail) 

Născut în corn. Oancea din jud Covurlui (Basarabia), în 1889 

Vicepreşedinte al LANC (Liga Apărării Naţional-Creştine - 
preşedinte A C Cuza) pe Moldova 

Colaborator şi promotor al primei publicaţii legionare, Pământul 
strămoşesc 

A făcut parte din primul grup care a depus jurământul legionar 
în 1927 

Personalitate marcantă a Legiunii, a primit gradul de 
comandant al Bunei Vestiri în prima serie, fiind deosebit de apreciat 
atât de Căpitan, cât şi de legionari 

în 1936 a plecat cu echipa legionară condusă de generalul 
Cantacuzino sâ lupte in Spania contra comuniştilor, fund decorat de 
generalul Franco. 

Arestat în 1938. condamnat la 7 ani închisoare, în procesul celor 19 
fruntaşi a« elitei legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Râmmcu 
Sărat 

Asasinat de autorităţi în marele masacrul elitei legionare din noaptea 
de 21-22 sept. 1939 

La 3 octombrie 1940 procesul de condamnare a lui Gheorghe 
Clime a fost rejudecat împreună cu procesul Căpitanului şi al 
celorlalţi 18 fruntaşi ai elitei legionare, iar Gh. Clime a fost achitat 
post-mortem şi reabilitat, odata cu Căpitanul şi elita legionară. 




0 * 4*6 


ION BANEA 

1905- 1939 

Medic, doctor în Medicină, 
fm. avocat, publicist 

iflk Comandant legionar în 

prima serie 

Şeful legionar al regiunii 

- ? Ardeal 

; ' Născut în corn Vurpâr (lângă 

Sibiu), dintr-o familie numeroasă 
cu vechi tradiţii româneşti 

Studii superioare la 

Universitatea din laşi. Facultatea 
de Medicină, unde a luat 
cunoştinţă cu Legiunea, 

alâturându-i-se din primul 
moment 

Administratorul Căminului de 
la Râpa Galbenă şi al revistei 
legionare Pământul 

Strămoşesc. Ion Banea a 
demonstrat încă de la început 
calităţi de mare organizator 

După mutarea lui Corneliu Z. Codreanu la Bucureşti Ion Banea a 
rămas conducătorul organizaţiei locale legionare laşi (1930-1933), în 
1934 mutându-se la Cluj şi luând conducerea grupului studenţesc 
legionar de acolo 

A fondat revista legionară Glasul Strămoşesc la Cluj 

A construit Căminul "Ardealul tânăr legionar", întemeind taberele 
de muncă de la Chintău, Baciu, Sutor şi Dorobanţi, la care au lucrat 
1000 de legionari (1935 - 1936) 

A colaborat la multe din publicaţiile legionare. între care Pământul 
Strămoşesc (laşi), Glasul Strămoşesc (Cluj). Revista Mea (Cluj), 
Străjeml (Oradea), România Creştină (Chişinâu). Iconar (Cernăuţi) ş a 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în dec. 1937 

A scris: 

Portul naţional - tipografia Trecerea Munţilor Carpati. laşi, 1928 
(lucrare închinată Legiunii Arhanghelul Mihail). 

Rânduri pentru generaţia noastră (introducere de Ion Moţa) - 
culegere de articole publicate in diverse ziare şi reviste. Cluj, 1935; 

Căpitanul - tipografia Vestemean. Sibiu 1936. 144 pg Ediţia a ll-a 
tipografia Vestemean. Sibiu, 1937 Reeditată după 1990 

Ce este şi ce vrea Mişcarea Legionară (cărticică pentru săteni) - 
tipografia Vestemean, Sibiu. 1937. 

Arestat in 1938 condamnat la 7 ani închisoare, după procesul elitei 
legionare din iulie 1938 şi deţinut in închisoarea Râmmcu Sărat 

Asasinat de autorităţi la 22 sept 1939 în închisoarea Râmmcu Sărat, 
în masacrul elitei legionare 

Achitat post-mortem şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului 
din 1938. 


J 


f 


17 





TRAIAN COTIGA 

1910-1939 

Avocat, doctor în Drept 
Şef al Frăţiei de 
Cruce din Focşani 

Comandant legionar 
Şef legionar al 
judeţului Putna (actual 
Vrancea) 

Preşedinte al 

Centrului Studenţesc 
Bucureşti (1931-1934) 
Preşedinte al UNSCR 
(Uniunea Naţională a 
Studenţilor Creştini 
Români) - 1934- 1935 

Născut la Focşani (1910) 

A aderat la Mişcarea Legionară încă de la început (1927) 

Studii la Facultatea de Drept din Bucureşti 

Remarcabil talent oratoric, vorbitor la perfecţie a cinci limbi străine 
franceza, germana, italiana, spaniola, engleza; s-a bucurat de o apreciere 
deosebită din partea Căpitanului 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în dec. 1937 

Arestat în 1938, condamnat la 7 ani închisoare. în procesul celor 19 
fruntaşi ai elitei legionare din iulie 1938 Şi detinut în lagărul Miercurea 


Ciuc 

Grav bolnav, a fost transferat la Spitalul Militar din Braşov, secţia 
deţinuţi politici, de unde a fost ndicat împreună cu alţi şase camarazi în 
noaptea de 21/ 22 sept 1939 şi asasinat de autorităţi (împuşcat) în 
masacrul elitei legionare, în aceeaşi zi cu alţi 253 de legionari din toată 
tara 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului din 1938. 


GHEORGHE FURDUI 
1910-1939 
Doctor în teologie 

Comandant legionar 
Preşedinte al Centrului 
Studenţesc Bucureşti (1934-1935) 
Preşedinte al UNSCR (Uniunea 
Naţională a Studenţilor Creştini 
Români) - 1935 - 1936 

Licenţiat a Facultăţi de Teologie dm 
Bucureşti şi doctor în teologie din anul 
1934 

Inaugurează la Fundaţia Carol un 
ciclu de conferinţe pnvind patriotismul şi 
Biserica 

O mare inteligenţă şi talent oratoric; 
deosebit de apreciat de către Căpitan 

în prigoana din dec. 1933 - apr 1934 a fost singurul care cunoştea 
unde se adăpostea Corneliu Zelea Codreanu (la colonelul Ştefan 
Zâvoianu. membru al Senatului Legionar, Gh Furdui fiind ginerele col. Şt 
Zâvoianu) 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţara în dec. 1937 

Arestat în 1938. condamnat la 7 ani închisoare, în procesul celor 19 
fruntaşi ai elitei legionare din iulie 1938 şi detinut în închisoarea Râmnicu 
Sărat 

Asasinat de autorităţi în marele masacrul elitei legionare din noaptea 
de 21/22 septembrie 1939. 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea la 3 octombrie 1940 a procesului 
din 1938. 



ALEXANDRU (ALECU) CANTACUZINO 

. 1901 - 1939 

Avocat, doctor în Drept, 
diplomat, publicist 

Prinţ; descendent al uneia 
dintre cele mai alese şi 
glorioase familii domnitoare 
româneşti 

Comandant legionar al 
Bunei Vestiri (cel mai înalt grad 
legionar), şeful Corpului Moţa- 
Marin (1937- 1938) 

Născut in comuna Ciocăneşti, jud. 
Ilfov 

Licenţiat în Drept (Bucureşti), cu 
studii la Paris şi Ha ga (Academia de 
Drept International) 

Şef de cabinet la Ministerul 
Afacerilor Externe al României (1926- 
1927), secretar de legaţie şi însărcinat cu afaceri al României la Haga şi 
Varşovia 

Colaborator la Convorbiri literare. AXA. Cuvântul studenţesc, 
Vestitorii, Libertatea 

Şeful şantierului pentru construcţia Casei Verzi din Bucureştii Noi 
Unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai Căpitanului, prezent din 
primii ani în lupta legionară; unul dintre organizatorii Congreselor 
Studenţeşti de la Craiova (1936) şi Tg Mureş (1936) 

A luptat în Spania contra bandelor bolşevic^. împreună cu echioa 
legionară condusă de generalul Cantacuzino-Grânicerul. fiind decorat de 
generalul Franco 

Comandant legionar ai Bunei Vestiri (cel mai înalt grad legionar), şeful 
Corpului Moţa-Marin (din 7 1937). pentru care a elaborat un regulament. 
(Corpul Moţa-Marin era proiectat să fie o unitate combativă de elită a 
Mişcării, formată din max 10 000 legionari tineri, până la 30 de am) 
Având în vedere desfăşurarea ulterioară a evenimentelor - marea 
prigoană din anul următor, Corpul Moţa - Marin a rămas în stadiul 
incipient. 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară în dec. 1937 
A scris: 

Cum suntem Tipografia "Comicei* Sibiu 1934 Ediţia ll-a: Editura 
"Mişcării Legionare", Bucureşti. 1940 

Românul de mâine, Ediţia l-a, Bucureşti Apnlie 1935. Ediţia a ll-a: 
Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Bucureşti, 1937 

Intre lumea legionară si lumea comunistă. Bucureşti 1935 Ediţia a 
ll-a Editura "Mişcării Legionare. Bucureşti. 1940 

Românismul nostru Institutul de Arte Grafice "Eminescu* Bucuraţi, 
Martie, 1936 

Pentru Christos (amintiri de pe frontul din Spania». Bucureşti, Martie 
1937 

Românul de mâine - Românismul nostru , Editura "Serviciul 
Propagandei Legionare", Bucureşti 1940 

După condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu la 10 am închisoare 
în iunie 1938. prinţul Alexandru Cantacuzino a fost trimis în judecată de 
regimul carlist împreună cu alţi 18 fruntaşi ai Legiunii şi condamnat la 9 
ani închisoare 

A evadat cu prof univ. Vasile Cnstescu, in timp ce erau transportaţi 
din lagărul Miercurea Ciuc la Jilava şi a condus Comandamentul legionar 
de prigoană împreună cu prof univ Vasile Cnstescu. urmând lima non- 
violen'ţei trasată de Căpitan 
Rearestat în ian. 1939 

Asasinat de autontâti la 22 septembrie 1939, în masacrul elite» 
legionare, la penitenciarul Râmnicu Sărat 

Achitat post-mortem şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului 
din 1938. 



GHEORGHE ISTRATE 

?- 1939 

Licenţiat al Academiei Comerciale 
Comandant legionar 

Şeful pe ţară al Frăţiilor de Cruce (începând din 1934) 


Născut în jud. Vaslui 

Fin psiholog, bun organizator, urmaşul lui Ion I Moţa la comanda 
Frăţiilor de Cruce pe ţară, din 1934 până in 1938. când a fost arestat 
împreună cu cea mai mare parte a elitei legionare, sub comanda lui, 
râţiile de Cruce au luat un avânt considerabil, fund deosebit de apreciat 
de Căpitan 

A scris: Frăţia de Cruce - Editura , Bucureşti. 1937 - cartea de 
căpătâi a organizaţiei. îndreptar pentru educarea tineretului în spirit 
practic, creştin şi naţionalist 

Arestat în 1938. condamnat în procesul celor 19 fruntaşi ai elitei 
egionare din iulie 1938 la 7 ani închisoare şi deţinut în închisoarea 


în masacrul elitei legionar 


Asasinat de autorităţi la Râmnicu Sărat 
din noaptea de 21/22 septembrie 1939 

trucaUJIrf 1938 eab ' l " at ^ re)Udecarea la 3 «ctombne 1940 a procesuli 


SERGIU FLORESCU 

?-1939 

Studii de Litere şi Drept, gazetar 
Comandant legionar 
Şeful legionar al regiunii Basarabia 

Director al publicaţiei România creştină din Chişinâu 
Colaborator la revista Garda de Fier 

Asasinat de autontâţi pe stradă in masacrul elitei legionare din 21/22 
sept 1939 cu alţi do? camarazi legionan in jud Lâpuşna iBasarabia) 


DUMINICA IONESCU 

Preot 

Membru al Senatului Legionar 

Lilurghisitor la Biserica Leon Vodă din Bucureşti 
Duhovnic şi sfătuitor al Statului Major Legionar 
Participant efectiv la tabara de munca pentru construirea sediului 
eg;ona r din Bucureşti! Noi, Casa Verde (1933), al câre. şef de şant.er a 
fost Alecu Cantacuzino 

dec P Î937 nen,ar P * ,i9te ' C Par1idului Totul Pcntru Tară la alegerile din 

foo aU ’°. n,â u pe s,rada in masacrul elitei legionare din 
noaptea de 21/22 septembrie 1939. fără n.c. o condamnare 


18 




























NICULAE TOTU 

1901 - 1939 
Avocat 

Comandant legionar al Bunei 
Vestiri (cel mai înalt grad legionar) 

Născut în com. Erbicem din jud. 
laşi, în 1901 

Membru în Frăţia de Cruce din 
timpul liceului 

Studii de Drept la Universitatea din laşi 
Unul dintre consilierii Căpitanului 
în 1936-1937 a participat cu echipa lui 
Ion Moţa la războiul din Spania împotriva 
bolşevicilor, fund decorat de generalul 
Franco. 

Deputat pe listele Partidului Totul 
Pentru Ţară la alegerile din 1937 

A scris nuvele în periodicele Vremea şi 
Cuvântul (director: Nae lonescu) şi 
romanului istoric "Căpitanul Andrei" 

Arestat în 1938, condamnat la 7 ani 
închisoare in procesul celor 19 fruntaşi ai elitei legionare din iulie T938 şi 
deţinut în închisoarea Râmmcu Sărat, împreună cu elita legionară 

Asasinat de autorităţi în masacrul elitei legionare. în noaptea de 21/22 
septembrie 1939. la Râmnicu Sărat 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului din 1938 

BĂNICĂ DOBRE 

1908 - 1939 

Economist şi publicist 

Comandant legionar al 
Bunei Vestiri (cel mai înalt grad 
legionar) 

Născut la 24 lume 1908 în Toxof 
(Constanţa) 

Licenţiat al Academiei Comerciale 
din Cluj 

Din 1928 a intrat în publicistică, 
colaborând frecvent la revistele 
Luptătorul. înfrăţirea Românească 
Buna Vestire şi la alte publicaţii 
naţionaliste 

S-a afirmat ca organizator al 
tineretului legionar din Cluj încă din 
1930, fiind şeful studenţilor 
legionari clujeni în perioada 1930 - 
1933 

A luptat pe frontul anticomunist 
din Spania cu echipa condusă de generalul Gh. Cantacuzino-Grânicerul. 
fiind decorat de generalul Franco După întoarcere a publicat lucrarea 
Cmcificatii, conţinând mărturii ale atrocităţilor bandelor bolşevice contra 
Bisericii Catolice. 

Arestat în 1938, condamnat la 7 ani închisoare, în procesul elitei 
legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Râmnicu Sărat 

Asasinat de autorităţi la Râmnicu Sărat. în masacrul elitei legionare 
în noaptea de 21/22 sept. 1939 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului din 1938 



EUGEN IONICĂ 

1905 - 1939 

Conferenţiar universitar, doctor în 
fizică şi chimie 

Comandant legionar 
Şeful Asociaţiei "Prietenii 
Legiunii" 

Născut în 1905 în Zâmeşti. jud Braşov 
Studii la Munchen. Zurich, Paris, doctor 
în ştiinţe fizico-chimice al Universităţii dm 
Paris 

Asistent la catedra de chimie 
tehnologică şi electrochimie a Politehnicii 
Bucureşti începând dm 1930 

A înfiinţat laboratorul de chimie al 
Monetânei Naţionale 

Arestat în 1938. condamnat la 5 ani închisoare în proc^ut elitei celor 
19 fruntaşi ai legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Râmnicu 
Sărat 

Transferat la Spitalul Militar Braşov, secţia deţinuţi politici, în 
dimineaţa zilei de 22 sept 1939 a fost ridicat de la spital şi asasinat 
(împuşcat) de autorităţi în masacrul elitei legionare intr-o pădure de 
lângă Râşnov 

Achitat şi reabilitat post-mortem prin rejudecarea în 1940 a procesului 
politic din 1938. 



ION BELGEA 

1909-1939 

Licenţiat in Litere şi filosofie 

Comandant legionar din prima 
serie (1932) 

Membru al prestigioasei grupări 
intelectuale legionare AXA 

Membru al Comandamentului "de 
prigoană" în 1938-1939 

Studii la Universitatea dm Bucureşti 
Bibliotecar la Academia Română 
Membru al primului cuib legionar din 
Bucureşti (1927) întemeiat de Andrei C 
lonescu. apoi membru al cuibului AXA. cuib 
condus de Căpitan şi Ion Moţa 

Personalitate de marcă a Mişcăm, 
deosebit de apreciat de Căpitan pentru logica sa impecabila 

Colaborator al revistei legionare Pământul Strămoşesc de la apanţia 
ei 

A primit gradul de comandant legionar în prima serie, chiar la 
înfiinţarea gradului (10 dec 1932) 

Membru in comandamentul legionar "de prigoana" in 1938, este 
desemnat de Căpitan ca sef al acestuia (dupâ arestarea lui Radu 
Mironovici) 

A urmat cu hotărâre linia non-violentei trasate de Căpitan: tăcere, 
răbdare 

A fost prms şi închis în lagăr în 1938 fără nici o condamnare 

Asasinat de autontâti în lagărul de la Vaslui în noaptea de 21/22 sept 
1939 In masacrul elitei legionare. 



EMIL ŞIANCU 

?- 1939 

Ofiţer, avocat 

Comandant legionar 
Şeful legionar al jud. Cluj 

Originar dm Ţara Moţilor 
Ofiţer de rezervă în armata 
austriacă, trece în tabăra Armatei 
Române (în primul război mondial) 

Şef al Gărzii Naţionale dm Alba 
lulia în iulie 1918 

Apărător al moţilor în procesele 
acestora cu exploatatorii străini 
(Tischler Mohr) ai pădurilor dm Munţii 
Apuseni, proces tărăgănat de 
autorităţile corupte. în care Emil 
Şiancu a cheltuit o bună parte dm 
averea sa. Tribun şi idol al moţilor 
A aderat la Mişcarea legionară încă de la început 
Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară la alegerile din 
937 

Aflat la Spitalul Militar Braşov, secţia deţinuţi politici, a fost ridicat de 
•colo şi asasinat (împuşcat) de autorităţi în masacrul elitei legionare m 
•oaptea de 21/22 septembrie 1939 

Achitat şi reabilitat post-mortem prin rejudecarea în 1940 n procesului 
fin 1938 al celor 19 fruntaşi ai elitei legionare 



ţţ!::?. 


NICOARĂ IORDACHE 

1906-1939 

Conferenţiar la catedra de 
chimie a Universităţii 
Bucureşti, sub conducerea 
prof. G.C. Longinescu 

Comandant legionar din 
prima serie (1932) 

Membru al primului cuib 
legionar înfiinţat în Bucureşti, in 
1927, sub conducerea lui Andrei C. 
lonescu 

Colaborator de la numărul I al 
revistei legionare Pământul 
Strămoşesc 

Membru al Comandamentului 
legionar "de prigoană” in 1938 

Membru al Comandamentului 
legionar "de pngoanâ" în 1938 (după arestarea Căpitanului), pana 
când a fost arestat şi el şi transportat, fără nici o condamnare. în 
lagarul de concentrare de la Miercurea Ciuc 

Asasinat de autontâti in lagărul de la Miercurea Ciuc în masacrul 
elitei legionare din noaptea de 21/22 septembne 1939. rostind pentru toţi 
un ultim „Tatăl nostru dupâ ce a fost legat împreună cu ceilalţi 43 de 
camarazi pentru a fi împuşcaţi 














1 


ALEXANDRU CRISTIAN TELL 

?- 1939 

Avocat, publicist 

Descendent al unei familii care a 
dat ţârii personalităţi politice 
importante 

Comandant legionar, şeful 
legionar al judeţului Romanaţi 
(actual Olt) 

Component al prestigioasei grupări 
de intelectuali legionari AXA 

Membru al Serviciului Juridic al 
Mişcăm 

Secretarul Corpului Moţa-Marin 
A scris: Domnia lui Carol I frn 
kfcfe colaborare cu Mihail Polihroniade). voi. I 

‘ (1866-1877), Editura "Vremea", 


Bu 'Arestnt ’i^i 938 4 condamnat la 7 ani închisoare, în procesul celor 19 
fruntaş! a. elitei legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Rammcu 

Sâf Asasinat de autontăţ. la Râmnicu Sărat in noaptea de 21/22 sept 
1939, în masacrul elitei legionare 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea in 1940 a procesului din .38 
Reînhumat la Predeal în 1940. este scos şi adus de mama sa m 
Bucureşti. în cripta familiei Teii 


VICTOR PUIU GÂRCINEANU 


?- 1939 



Avocat, doctor în Drept, publicist 
Comandant legionar 
Şeful legionar al jud. Muscel 

Studii la Facultatea de Drept şi de 
Litere 

Colaborator al publicaţiilor 
naţionaliste Calendarul (director: 
Nichifor Crainic). Cuvântul (director: Nae 
lonescu). Vestitorii, Rânduiala. Buna 
Vestire 

Intelectual de marcă al Mişcării 
Legionare 
A scris: 

La schitul lui Târâtă ; 

Din lumea legionară Bucureşti. 1937; 


Viziunea legionară a realităţii (manuscris). Bucureşti. 1938 
Fără nici o condamnare. închis în lagărul de concentrare de la Vaslui 
Asasinat de autorităţi in lagărul de la Vaslui în masacrul elitei 
legionare din noaptea de 21/22 septembrie 1939. 

Notă Fratele său, ofiţerul Florin Gârcineanu, a fost, de asemeni, 
închis şi asasinat de autontâţi în noaptea de 21/22 septembrie 1939, în 
lagărul de concentrare de la Miercurea Ciuc. 


MIHAIL POLIHRONIADE 

1906- 1939 

Avocat, doctor în Drept, gazetar 
Comandant legionar, şeful legionar al garnizoanei Bucureşti 

Născut la Brăila 

Licenţiat în Drept la Bucureşti în 1928 

Legionar din anul 1933, membru al cuibului AXA (condus de 
Căpitan şi ion Moţa) 

Fondator şi redactor al revistei legionare AXA (revistă de înaltă 
ţinuta intelectuală şi morală, la care au participat şi: Ion I Moţa. Alex 
Constant. Vasile Marin, Ion Victor Vojen. Vasile Cristescu), colaborator la 
numeroase publicaţii naţionaliste CUVÂNTUL (director: Nae lonescu), 
Politica. Curentul (director Pamfil Şeicaru), Ultima Oră, GÂNDIREA 
(director: Nichifor Crainic). CALENDARUL (director: Nichifor Crainic). 
Sânzana. Rânduiala. Cuvântul Studenţesc, Sfarmâ-Piatrâ, secretar de 
redacţie la Vremea , prim redactor la Buna Vestire 

Ales parlamentar în dec. 1937 pe listele Partidului Totul Pentru 
Ţară 

A scris: 

Criza Naţionalismului (o analiză sintetică a situaţiei ideologice din 
România anului 1929) Bucureşti. 1929. 

Domnia lui Carol I (voi. I - 1866‘1877). Editura Vremea. Bucureşti. 
1937 (384 pag. - în colaborare cu Alexandru Cristian Teii); 

Tinerelul si politica externa - Bucureşti. 1937 

Arestat în 1938. condamnat la 7 ani închisoare. în procesul celor 19 
fruntaşi ai elitei legionare din iulie 1938 şi deţinut in închisoarea Râmnicu 
Sărat 

Asasinat de autorităţi in masacrul elitei legionare in noaptea de 21/22 
septembrie 1939, când se afla în închisoarea Râmnicu Sărat 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului din 1938 


GRIGORE PIHU 

1903 - 1939 
Economist 

Comandant legionar, şeful legionar 
al judeţului Durostor (Cadrilater) 

Născut în 1903 în corn românească 
Wm Sipşca din Albania de sud, stăpânită în 
acea vreme de turci, a absolvit Şcoala 
V.Superioară din Salonic 

în 1925 a ajuns împreună cu un grup 
de colegi aromâni la studii în România 
L-a cunoscut pe Comeliu Zelea 
Codreanu în 1930. în timpul protestelor 
^ . - •: studenţeşti generate de persecutarea de 

către regimul naţional-ţârânesc a 
- aromânilor din Cadrilater şi s-a alăturat cu 

v - toată energia Mişcării Legionare * tineri cu 

cari fac cunoştinţă: Papanace, Caranica. Pihu, Mamali, Anton Ciumetti. 
Picata şi Ghetea. (...) tineri aromâni, plecaţi din munţii Pindului. Cultură 
aleasă, o inaltă sănătate morală, buni patrioţi. Construcţie de 
luptători şi de viteji. Oameni de jertfa (Corneliu Zelea Codreanu - 
"Pentru legionari") 

A absolvit Academia Comercială din Bucureşti in 1930, fund 
economist la Banca Naţională până în 1938 

Deputat de Durostor în urma alegerilor din dec. 1937, pe listele 
Partidului Totul Pentru Ţara 

în 1939 a fost ridicat de pe patul de spital şi transportat în lagărul de 
la Miercurea Ciuc, fără nici o condamnare, apoi la secţia de deţinuţi 
politici a Spitalului Militar Braşov 

Asasinat de autorităţi în masacrul elitei legionare din noaptea de 
21/22 septembrie 1939. s-a prăbuşit la pământ purtând o cruce în braţe 


SIMA SIMULESCU 
1905-1939 
Profesor 

Comandant legionar şi şeful legionar al sectorului III 
Bucureşti 

Născut la Calafat 

Licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Fizico-Chimice şi al Facultăţii de 
Matematică din Bucureşti 

Participant activ la manifestaţiile studenţeşti din 1922, închis la Jilava 

Implicat în 1934 în procesul I Gh Duca şi achitat 

Parlamentar pe listele Partidului Totul Pentru Ţară la alegerile din 
dec. 1937 

Arestat în 1938, condamnat la 7 am închisoare în procesul celor 19 
fruntaşi ai elitei legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Râmnicu 
Sărat 

Asasinat de autorităţi în masacrul elitei legionare din noaptea de 
21/22 septembrie 1939. în închisoarea Râmnicu Sărat 

Achitat post-mortem şi reabilitat la rejudecarea. în 1940 a procesului 
trucat din 1938. 


PAUL CRAJA 

1911 - 1939 
• Medic 

Comandant legionar, preşedinte al 
Societăţii Studenţilor in Medicină din 
Bucureşti - 1936 

Născut în Macedonia, s-a stabilit în 
România. împreună cu familia, după 
primul război mondial 

Licenţiat al Facultăţii de Medicină din 
Bucureşti 

Conducător al studenţilor 
legionari macedoneni 

în timpul prezidenţiatului său la 
Societatea Studenţilor în Medicină s-a 
construit sanatoriul de odihnă pentru 
studenţi din Mangalia, cu 130 de locuri 
Arestat în 1938, condamnat la 7 ani închisoare, în procesul celor 19 
fruntaşi ai elitei legionare din iulie 1938 şi deţinut în închisoarea Râmnicu 
Sărat 

Asasinat de autorităţi la Râmnicu Sărat. în masacrul elitei legionare la 
22 sept. 1939 

Achitat şi reabilitat prin rejudecarea în 1940 a procesului trucat din 
1938 




20 


ION ANTONIU - PASU 



1911 - 1939 
Avocat 

Comandant legionar - ajutor 

Născut în com Văleni dm jud. Cahul 
Basarabia, în 1911 

Studii de Drept la Universitatea dm 
Bucureşti 

Membru al comandamentului 
legionar "de prigoană" in timpul 
represiunii din 1938 

Prins şi închis în lagărul de concentrare 
de la Vaslui, fără mei o condamnare 

Asasinat de autontâli în lagărul de la 
Vaslui în noaptea de 21/22 septembrie 
1939. în masacrul elitei legionare. 


VALERIU CARDU 

1911 -1939 

Studii de Drept la Cluj. poet. gazetar 

Născut In corn Jam din jud Caraş- 
■ Sevenn în 1911 

Colaborator la publicaţiile Patna. Ecoul, 
Opinia noastră. Sfarmă-Piatră, redactor şef la 
Buna Vestire, editor al publicaţiilor Cuvântul 
nou şi Frontul (Satu Mare). 

A scris: 

Povestea unui glonţ (Cluj, 1933). 

Cuibun de lumină (versuri-reculegere, 
închinare, cinstire, legământ pentru jertfa lui 
Ion Moţa şi Vasile Marm pe frontul 
antibolşevic din Spama). 8ucureşti. 1937. 
Moartea copilului, 

Cartea pământului 
Fără nici o condamnare. închis în lagărul de concentrare de la Vaslui 
Asasinat de autoritâti în masacrul elitei legionare în noaptea de21/ 22 
septembrie 1939, când se afla în lagărul de la Vaslui 



Notă: Din păcate. în arhiva redacţiei nu am găsit toate 
fotografiile personalităţilor prezentate. 


NE VOM ÎNTOARCE INTR-O ZI 

Radu Gyr 


Ne vom întoarce într-o zi, 
ne vom întoarce neapărat. 

Vor fi apusuri aurii, 

cum au mai fost când om plecat. 

Ne vom întoarce neapărat, 
cum apele se-ntorc din nori 
sau cum se-ntoarce. tremurat, 
pierdutul cântec, pe viori. 

Ne vom întoarce într-o zi, 
şi cei de azi cu paşii grei 
nu ne-or vedea, nu ne-or simţi 
cum vom pâtrunde-ncet în ei. 

Ne vom întoarce ca un fum. 
uşori, ţinându-ne de mâni, 
toţi cei de ieri în cei de-acum, 
cum trec fântânile-n fântâni. 
Cei vechi ne-om strecura, tiptil, 
în toate dragostele noi 
şi-n cântecul pe care şi-l 
vor spune alţii, după noi 

în zâmbetul ce va miji 
şi-n orice geamăt viitor, 
tot noi vom sta, tot noi vom fi, 
ca o sâmânţă-n taina lor. 

Noi. cei pierduţi, re'ntorşi din zări, 
cu vechiul nostru duh fecund, 
ne-napoiem şi-n disperări, 
şi-n răni ce-n piepturi se ascund. 

$i-n lacrimi ori în mângâieri, 
tot noi vom curge, zi de zi, 
în tot ce mâine, ca şi ieri, 
va sângera sau va iubi. 


Styia/ A iţ&e de ceu A te 


Sub egida Acţiunii Române a 


- ION DUMITRESCU-BORŞA - CAL 
MUROS (memorii legionare), iulie 2002 


TROIAN 


Pt Ion Dixmtcev 




?ORNEUU ZELEA CODREANU - DOCTRINA MIŞCĂRII 
")NARE (compendiu), iunie 2003 


Cele mai interes 
memorii legionare^^ f se 
cursiv, captivar^^^t cu 
sinceritate fâni^rormahsme 
şi ocolişurile către o 
legend^^ personalitate 
legi^ff lăsate ca 
'edame copiilor lui şi 
oblicate la 20 de ani de la 
moartea autoruluf. 

Palmaresul părintelui în 
Mişcare este impresionant 
aderă la l egiune in 1930 şi 
devine comandant legionar 
după 2 am apoi comandant 
al Bunei Vestiri unul dintre 
colaboratorii apropiaţi ai 
Căpitanului, aflat in centrul 
celor mai importante 
evenimente legionare, 
inspector al taberelor de 
muncă secretar general al 
Partidului Totul Pentru Tară 
(expresia politică a Mişcăm), 
decorat de gen Franco 
pentru lupta ca voluntar 
impotnva bolşevicilor din Spama parlamentar pe listele Partidului Totul 
Pentru Ţară membru al comandamentului legionar în refugiul dm 
Germania din 1939. n fost printre primii care au sesizat gravele abateri 
ale lui H Sima de la lima legionară 

De dincolo de mormânt, părintele ne m,i< întinde o mână de ajutor in 
slujba adevărului. 

Despre toate acestea şi despre multe altele vet< afla citmd cartea 
Cartea se găseşte la editură ifid A! I Cuza nr 91) ş» la adresa 
redacţiei 



< Mm»i AMtfnA r\ >• **■'•■** 

•**. in Itateg 

Mw *- ~in~t if ~ înm r i Iu. 

. «r» ■V- tfA >ii i#-* <•». u4, ««9 (mH ta* 



RESTITUIRI 

ISTORICE 


_ 


Apariţie editorială inedită de dală recentă volumul cuprinde pnnctpule 
imuabile ale Mişcăm Legionare aşa cum au fost formulate de însuşi 
fondatorul Mişcăm, extrase dm intreaga sa opera ('Pentru legionari 
"Cărticica şefului de cuib", "Circulari şt manifeste", "tnsemnăn de fa 
Jilava ") 

O lectură care deschide orizonturi nebănurte de cei mai mulţi dintre 
noi. emoţionantă pnn simplitate profunzime căldură chintesenţă de 
realism şi idealism, de sentiment şi raţiune îndreptar al omului politic 
creştin 

Ideile şi principiile exprimate în acest volum puse în practică, au 
condus la ascensiunea spectaculoasa a unu» m»c grup de tineri spre 
sufletul şi istoria Romămei au înaripat sute de mu de oamom in ciuda 
tuturor sutenntelor, prigoanelor, sacrificiilor sau ademeninlo* 

O carie pe care rvo veţi uita şi care o găsrţi in librării (Emmescu 
Sadoveanu) la t^aia Daiirs M editura (Bd Al I Cuza nr 91) şi la adresa 
redacţiei 



. y?sY7.â/a/ca /rpir/wf/ 

UNIRE. UNIRE. DAR ÎN JURUL CUI? 


De an. de zHc. de când activitatea mea mă pune pun vo.a întamplam 
in legătura cu d.verse personalităţi sau chiar persoane mai mult sau mai 
put.n motivate de credinţa în cauza legionara aud ca un refren universal 
reproşul dc ce continuam sa fim împărţiţi in «*ai multe grupări de ce 
exista rodrenist» simisti "sunşti PP-iştr etc ca singura noastra sansa 
de a deven. o forţa politică ar fi sa trecem peste miale divergente peste 
mante orgoi". sâ vedem mereu ce ne uneşte si nu ce ne desparte 

Am stat de multe on şi nvam g*indit şi eu ca oricare in sfania mea 
simplitate întrebarea care imi revenea de fiecare data «n minte era nu ia 
problema ce mi se punea, ci la persoana care punea problema Ar parca 
ca puneam căruţa înaintea cailor dar ce am remarcat 7 Totdeauna ce. 
care puneau problema unităţii necondiţionate faceau parte dm 
următoarele categorii 

• ce. mai mulţi eiau ce» care nu aveau nici in clin mc; in maneca cu 

Mişcarea Legionara 

- pe locul doi. cei care doreau sâ îşi certifice locul pe care pretindeau 
ca îl ocupa în economia Legiunii. 

• pe locul trei cei mai mar* duşmani ai reconcilierii 

Punct şi de la capăt 

Cine sunt cei mai mari duşmani ai reconcilierii. 

- ce» care îşi dau seama câ pretenţiile lor de şefie nu au nici o raţiune 

• re. care fug ca de dracul de posibila contaminare prin contact cu 
ADEVĂRUL al actualilor lor partizani (cu exemplul câ acestora printre 
altele li se recomandă sau li se mterz.c o parte din cârtite pe temă care 

apari * * 

Bineînţeles in ordinea logică a expunem sâ vedem şi care sunt 

argumentele acestor oameni. 

Ce< dm afara Mişcâni Legionare au un argument logic la bunui simt al 
poporului român ‘unirea face puterea' Lor le pot accepta acest 
argument dar in nici un caz celor care cunosc situaţia dm interiorul 
Mişcăm Legionare 1 

Se invocă permanent îndemnul Căpitanului "Unire, unire şt iar unire 
v -1 3 lansat acest îndemn Căpitanul era greu sâ devii legionar Se 
pune©- multe condiţii, nu o simplă adeziune, ca după 6 sept 1940 $tiu 
bine câ ao&astâ adeziune a adus multora am grei de detenţie sau chiar 
moartea Nu au j 't nici ei dar dacă dupâ toate sufenntele te ajutâ 
Dumnezeu să revii la w . iată normală cel puţin dm punct de vedere al 
raţiunii când se deschid m,.i ele ’ adevărul este făcut public, nu pare 
normal să accepţi lucruri absolut nte^ 

Ma ispitea mai deunăzi un camarao a ată cmstea dacă ii socotesc 
pe simisti camarazii mei şi spre indignarea , a am ră spuns câ ^nu 1 
V-am dat un prilej sâ mâ faceţi de doua parale" cmrr» asta sâ facă 
aprecieri, ce trecut are. ce merite are etc. etc. 

Daca cmeva îşi închipuie câ trebuia sâ fi făcut am grei «c închisoare 
pentru a putea da un răspuns de bun simt. se inşealâ Prima co ditie ca 
un om sa poată fi camarad este sâ considere adevărul ca pe primul o» 
după Dumnezeu A ignora adevârul. a ascunde adevărul a proceda ca * 
cum nu l-ai cunoaşte te descalifică pentru totdeauna - camarad cu cine: 
cu cei care au promovat lozinca: “ Codreanu fondatorul, Sima formatorul 
Dacă idolul lor a transformat sfânta doctrina legionara in politicianism, a 
transformat Mişcarea într-un partid politic cu nimic mai bun decât 
ţărăniştii liberalii sau altn. cme garantează câ acum ar renunţa la politica 
respectivului individ şi ar reveni la linia normala 7 Cu excepţia celor pe 
care dvs ii numiţi codremşti. toţi ceilalţi sunt simişti 

Dar faptul ca şi dvs. ne numiţi "codrenişti" nu va spune nimic? 
Atunci care este relaţia dintre voi si Capitan? Nu vedeţi ca va daţi dc 
gol copilăreşte ? Vreţi sa transformaţi acest apelativ intr-un nume de 
reproş sau chiar mai mult Nu vi se pare caraghios, cel puţin? 


De câţiva an. incoace va manifestat» mai des ataşamentul fata de 
Capitan De putmi am Cu loatâ .nchistarea dumneavoastră a!i constatat 
C â sunteţi un arbore *âra rădăcini Se poate aşa ceva? Da se coate ca*n 
bancuri* cu Radio Erevan Un arbore fara radagm. este un arbore 
art'ficat nu are viaţă nu face lâstan îl mut. acolo unde este necesar At- 
văzut câ sunteţi percepuţi în acest fe' ş» a*, •uat mâsun Dar numai pe 
hârtie Şl dm Când în când declarativ Ne poale pretinde cmeva sâ ne 
aşezăm de buna voie la remorca dvs 7 Nu’ 

Nu vreau sa întind polemica amintind de nerespec'area ordine^ 
Capit 3 nuiu> dm închisoare de tmişte de greşelile' carp au dus »a 
asasinarea rând pe rând a fiocâru» camarad ndmiî de Cap»tan sa >a 
conducerea în lipsa iui. nu dezvolt ma greşea'.? atentatului contra lui A 
Câhnescu vezi Doamne, ca sâ se odihnească ir. pace Căpitanul, care a 
dus la masacra/ea tuturor celor care aveau dreptul, dar mai ales calitatea 
de a prelua conducerea Mişcării etc 

Am ajuns astâzi să spunem lucrurilor pe nume' Asa es f e ans^t 
Adevârul va supăra pe mulţi 

Se pune întrebarea in jurul care personalităţi sa ne adunam 7 Pai 
vedem pe degete. 

1) Omul cu cele mai multe mente, aparent doar a» f & Mirecâ 
Nicoiau Ce putem zice de domnia sa 7 in afară de opfunea sa »n cad r 
Mişcării numai de bine, îl cunosc putm şt singurul lucnj pe care •-> pot 
reproşa este dispreţul total $> nejustificat fată de fratu Căpitanului << face 
tinichele în rest nu il stncă decât starea biologica Dacă ar f crescut 
măcar un vlăstar pe lângă domnia sa Prebabil ca terenu* a fost 
nefavorabil 

2) Dl profesor Constantin Iulian preşedintele P.P P Nu mâ exprim ia 
adresa dumnealui câo am avut cinstea să-i vorbesc doar o singură dată 
într-o duminica, pe aleile Cişmigmiu' îi propuneam colaborarea »n ajurv < 
întrunim din 1 Noiembrie 2002 unde legionari de cea mai mare valoare, 
dm tară şi d«n lume au ales ultimu. Senat Legrgnar in fomte cu maodaîâ- 
suficient-pretuitul dr Ionel ZEANÂ A refuzat. ş« a doua z> la şedinţa 
P p p a spus camarazilor Iu» printre ade ! e câ am condmc r at cu 
schimbarea conducerii PPP Şj dacă aş f» gândit astfe nu as f« t 
avea impertinenta sâ ii propun asa ceva data fund diferenţa de valoare 
dintre noi Nu îmi permit sâ îî judec pe om Da r rezultatele mu°Cii sa u 
da P.PP este ieşit complet dm competiţie s asta nu dr. cauza teg- 
electorale ci datorită faptului că nu a reuşit în ceea ce a mtrepnns 

3) Pe penultimul loc dl Şerban Suru un vo inteligent energic 
prezentabil dar lipsit de râbdare (sau ma» bme r»s nu a avut răbdare sa 
se recunoască aceste calitate A procedat- exac* ca mode lu • sâ 

Sima A lăsat impresia că. in tot ce face este cu un och, ia doctrină ş.- cVI 
celălalt la şefie Nu este suficient un singur ochi la doctnnâ Dar lucrunte 
se pot îndrepta Dm punctul meu de vedere nu este suficient sa copiez» 
mecanic tot ce citeşti nu este suficient sa rnbrac cămaşa ve r de 
Trebuie în primul rând sâ iubeşti cu adevărat oameni» 

4j In sfârşit a venit momentul să mă beştelesc si pe mme 
Declar cu mân* pe mimă şi pe cruce câ nu am aptitudini de lider Sunt 
un m exact ca oncare de onunde Jur câ nu aspir ia nici un fel de şefie 
(cel mui» <ref de cuib) Dar niciodată nu voi mai accepta sa stau cu 
mâinile inaucişatc sa faca alţii varza din Mişcarea Legionara. 

Constatării' r Srâ soluhe nu fac. douâ parale Concluzia ia care am 
ajuns, fiecare dtr. ret enumerat' sâ facem un pas înapoi sâ ne străduim 
sa fim drepţi, sâ acct^’âm vechile realităţi, sa înce rcam sâ cantonam 
in trecut cu credinţele nea *re dar sâ nu uităm câ trăim ASTAZl PENTRU 
MÂINE Sâ creştem pe tâng. noi vlăstare tinere si puternice cu dragoste 
de Dumnezeu şi de amărâta noa tr â Tare 

Dumnezeu ne va trimite la timp omul pbtnvi* 

Nicador Zelea Codreanu 



Redacţia lansează concursul ISTORIA CENZURATA DE 
GUVERNELE ROMÂNEŞTf', cu premii în cârti 
Condiţii de participare - vârsta max. 35 ani. 

• răspunsurile se vor trimite în sens pe 
adresa sediului se pot da telefonic sau personal la sediu pana la 
data de 25 ale lumi următoare apariţiei ziarului 
Premiile se vor ndica de la redacţie 

ÎNTREBARE (PENTRU LUNA SEPTEMBRIE) One şi când a 
înfiinţat Frăţia de Cruce , ce semnificaţie a avut şi cine s-a aflat la 
conducerea acestei organizaţii 7 

Premiu Gheorghe istrate - Fratia de Cruce, editura Bucureşti 
1937. 


NOTĂ REDACŢIONALĂ: 

ACEST NUMĂR ESTE MUU MAI AMPLU DECÂT 
VIITOARELE NUMERE ALE ZIARULUI DATORITA 
EVENIMENTELOR FOARTE IMPORTANTE CARE AU AVUT 
LOC iN SEPTEMBRIE. EVENIMENTE CARE NECESITAU O 
PREZENTARE MAI DETALIATĂ MEMORIA MARTIRILOR 
LEGIONARI TREBUIA ONORATA