Cuvantul Legionar nr. 50, septembrie 2007

“Dacă var tăcea aceştia, pietrele cor iba 
Ap Dompiiir cp CZ 


a CUVÂNTUL 


9 


| LEGIONAR 


Periodic al Românilor naționalişti creştini 
- în duhul NAȚIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 


Anul IV, Nr. 50, SEPTEMBRIE 2007 Apare la jumătatea lunii 1,5 RON (15.000 lei vechi) 
Director: NICADOR ZELEA CODREANU 


NUMĂRUL SPECIAL AL LUNII SEPTEMBRIE, cuprinzând: 


13 Septembrie Medalion Sergiu Florescu 


Sorvertahe Cuobnetul Sepiorar 'In secolul luminilor stinse” 
Patru ani de luptă Carte Apionară "Cărticica şefului de 


/itudii "Poporul ales” Se (04) Zi E 290 
nortagi Tabăra legionară de la schit P- 447) 7 ape NOR 


Siarte Rezistenţa în munti (111) 


Coneuri, gta edactiei 
Editorial: "LIBER LA OMORÂT”! > 


De puțin timp a apărut la editura : Dem e = Rl ambițios. Ambiţia este o calitate sau un defect? Din 
"Vremea” un roman sub semnătura ă > P punctul de vedere al lui Țiu este o calitate, iar din 
Marion Țiu, intitulat "Mişcarea Legionară punct de vedere moral trebuie avute în vedere 
după Corneliu Codreanu”. scopul şi mijloacele. 

Cu toate că la ora actuală cuvântul "domn” â Nu l-am cunoscut personal şi sper să nu ne 
ajuns să fie utilizat pentru desemnarea oricărei întâlnim: m-am umplut de murdărie suficient citindu- 
persoane de sex masculin, nu am putut să o fac | i prima sută de pagini din roman. De ce aşa de greu 
la adresa persoanei Ilarion Țiu: mi s-a părut că “] şi de puţin după căteva zile de posesie a cărţii, vă 
accept terfelirea acestui apelativ, cu care erau “| pot spune: citirea unei cărți pentru mine este ca un 
desemnați în timpul teroarei bolşevice tratament medical. Dacă "Muntele vrăjit” de Thomas 
"duşmanii poporului”, deținuții politici şi în Mann l-am inhalat de la cap la coadă fără oprire, ca 
general toţi cei care mai devreme sau mai târziu d ! pe un val de aer proaspăt de munte, rece, aromat 
deveneau victimele iudeo-comunismului. Și N i de conifere şi răşină, ca pe un balsam sufletesc, 

Voi vorbi despre autorul romanului susia | cartea lui iu, încărcată de perfidie, minciună şi 
amintit numindu-l "Țiu”, ca find prima prostie, mă obligă la pauze dese pentru a lua de la 
manifestare de lipsă de respect, sub care încerc S În capăt, iarăşi şi larăşi, dezintoxicarea absolut 
să-mi temperez vulcanul de invective pe care | i pi ? i Jl i, obligatorie! 

m) l-a general! citirea acestei cărţi ; E | De fapt, ce idee încearcă să acrediteze 
Că este carte este sigur; îndeplineşte tovarășul (de acum înainte "tov.”) Ţiu: cu toate că 
condițiile şi oricine o vede îi spune aşa în titlul cărții se pretinde analizarea perioadei de 
Ca roman, pare o compilație între o] a după asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, în 
anumită  fațetă a istoriei, ficțiune, |! primul capitol şi parțial în cel de-al doilea 
mercenariat, minciună şi prostie. tratează "activitatea" Mişcării Legionare de /a 
Cum pot avea loate acestea loc în primele apariție, în scopul scoaterii în evidență a 
100 de pagini pe care am reuşit să le citesc, caracterului anarhist şi terorist însuşit, practicat 
este o artă pe care nu am mai întâlnit-o decât la şi promovat de Mişcarea Legionară, cu toate că în 
nişte tovarăşi care încercau "să facă“ o nouăll introducere, autorul precizează că Mişcarea a 
istorie a României, îndeobşte cunoscuţi subli adoptat "după mai 1938 ... o linie radicală de tip 
denumirea de “proletcultiști” şi care sell terorist"! 
străduiau, pe măsura inculturii, a prostiei şi all Tov. Ţiu îşi face o profesiune de credinţă în 
spiritului lor de servitori, să intre în grațiile unor | decursul "lucrării" din a face nenumărate afirmații 


stăpâni! i care te uluiesc pur şi simplu 
i a date a aplica aceleaşi 
i Țiu; dacă mă înt A 
mine vă voi spune că este aaa [ozon Pela 7 
echilibrat şi logic şi eventual foarte | 
a - Pag.1 
CUVANTUL LEGIONAR Septembrie 2007 F29 





































































Câte aş putea să citez într-un articol de ziar? 
Sunt atât de multe tâmpenii încât ar trebui scrisă 
încă o carte de “lămuriri”; nu sunt "noduri în 
papură” căutate de mine, sunt lucruri de importanță 
capitală care încearcă să prezinte Mişcarea 
Legionară într-o lumină total falsă: ă 

- la pagina 7 - citez: "schimbul de generații a dus 
şi Ia radicalizarea organizației”! 

Care schimb de generaţii, nu a avut loc niciodată 
nici un fel de “schimb de generaţii” (prostie 
nemărginită), "astfel că după 1938 au intrat persoane 
îndrăznețe...” 

Minciună şi prostie: "persoanele îndrăznețe” nu 
au intrat în Mişcare decât după 6 septembrie 
1940, cunoscute sub denumirea de 
"septembrişti” şi nu au avut nici un rol de 
influență, au distrus imaginea Mişcării prin tot 
felul de găinării şi au ajuns după 4 luni - în 
lagărele şi puşcăriile lui Antonescu şi mai târziu 
în batalioanele de sacrificiu - de "reabilitare" - 
din linia l-a!! 

Tot la pagina 7: 'nu doar Horia Sima a fost 
adeptul  întrebuintării elementelor radicale in 
menţinerea legăturilor cu teritoriul ..." - remarcă plină 
de inteligență dar mai ales de logică: după părerea 
tov. Țiu, pentru comunicare în teritoriu era 
nevoie de "elemente radicale”?? 

Trebuie să fii lipsit de orice 
imaginație (eufemistic vorbind), să 

faci vreo legătură între corpul "Moţa - 
Marin” şi "menținerea legăturilor in 
teritoriu”! 

Şi vă precizez că aceasta este una 
din zecile de gogomănii prezentate cu 
aplomb în cele 100 de pagini citite. 
După o pauză de dezintoxicare poate 
voi relua citirea! 

La pag. 11, tov. Țiu face o mărturisire | 
care te trimite cu gândul la "dacă tăceai, 
filosof rămânea!” - cităm: "dintre lucrările 
de specialitate, cel mai important ajutor 
ne-a  lumizal cartea lui Dragoş 
Zamfirescu,  <<Legiunea Arhanghelul 
Mihaib>> <<De la mit la realitate>>, 
cercetare arhivistică bine făcută etc., 
etc”. Această afirmație a autorului 
aruncă în derizoriu toată munca lui 
transformând-o într-o grămadă de 
maculatură, bună de REMAT! 

lată cum caracterizează istoricul Grigore 
Traian Pop „cercetarea ştiiațifică” a lui Dragoş 
Zamfirescu: 

"La cele 400 de pagini acesta face 2178 de 
trimiteri bibliografice, adică o medie de 5-6 la o 
pagină. Impresionant. Aproape fiecare paragraf se 
sprijină pe o sursă de informare!” „Autorul a răsfoit şi 
a cercelat pentru a afla proporțiile jalului legionar” 
(se referă la 21-23 ianuarie 1941), "arhivele 
naționale istorice centrale. Mai precis, dosarul 
54/141 fila 85. În aceste circumstanţe nimic nu pare 
a-i submina credibilitatea. Doar se sprijină pe 
documente de arhivă. Dar, totuşi, surpriză, la 
<<arhive>> Dragoş Zamfirescu, autorul, caută şi 
găseşte... ziare. Şi-şi însuşeşte fără nici un efort 
de disociere, varianta lor...” 

Şi în continuare citez pe Grigore Traian Pop: 

"Nu aş insista asupra acestui fapt dacă aş 
avea o cât de vagă bănuială că-i vorba doar de 
oboseala cercetătorului şi nu de o mistificare 
grosolană, săvârşită cu bună ştiinţă.” "Şi mai 
straniu este că autorul cercetării (calificativ de acum 
indoielnic) vestejeşte, în capitolele de început, 
tocmai astfel de practici”. (“Mişcarea Legionară” de 
Grigore Traian Pop, Editura Kullusys, pag. 526/527) 
Închei citatul, cam lung dar absolut obligatoriu, 
transformând lucrarea tov iu într-un maldăr de 
gunoi! 

imitând mentorul său, 
"Vrimiteri”. jet A JAI dn „Uri ua 
- Dragoş Zamfirescu - problemă lămurită. 
- Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice: 
1. fond Direcţia Generală a Poliţiei, 
2. fond Direcţia Generală a Jandarmeriei 
Eu i-aş pune o singură întrebare tov. Țiu la 
care poate răspunde orice om sânătos cu cel 
puţin 7 clase primare: Dacă vei face o cercetare 
despre perioada comunistă, vei socoti ca 
find concludente rapoartele şi 


Pag. 2 


logică şi 


"LIBER LA OMORÂT"! 






























constatările făcute de Miliție şi de Securitate 
privind activităţile „infracționale” ale opozanților 
politici ai regimului?! Ai putea avea neobrăzarea 
de a le prezenta drept "dovezi acuzatoare” la 
adresa victimelor comunismului, indiferent de 
culoare? i 

Sper că nu vei merge până acolo cu prostia 
încercând să-mi demonstrezi diferența între 
organele de represiune din cele 2 perioade! i 

Altă trăznaie: “În 1929, Corneliu Codreanu a 
încercat să înființeze o organizație paramilitară 
antisemită <<Garda de Fler>> „ în care a fost 
integrată Mişcarea Legionară. Apelul lui nu a fost 
urmat şi de alţi tineri naționalişti şi astfel <<Garda de 
Fier>> s-a identificat cu <<Legiunea Arhanghelul 
Mihail>>" (pag. 12)! 

Măi nea, Mişcarea Legionară nu putea fi 
integrată în „Garda de Fier”! Semnul acela a fost 
inițial semnul electoral pentru alegerile din 1930. 
Tâmpenia că Mişcarea Legionară s-ar fi integrat 
apoi în "Garda de Fier” corespunde unei imagini 
greşite. Mişcarea Legionară, dă naştere, nu se 
înglobează în nimic! 

Tot la aceeaşi pagină: "datorită unor violențe 
antisemite, în 1930 guvernul a desființat <<Garda de 
Fier>> dar şi <<Legiunea Arhanghelul Mihail>> care 
practic nu existau instituțional”! 

Măi tov. Țiu, cum poate desființa guvernul 





ceva care nu există?! 

Trebuie să reţii ceva capital pentru “unul” care 
vrea să scrie despre subiect 'Mişcarea Legionară 
este sursa care dă naştere diverselor expresii 
politice, destinate participării la alegeri şi la viata 
parlamentară şi la tot ce_ înseamnă activitate 
politică de exprimare ' publică, schimbând 
titulatura datorită interzicerilor activității acestor 
partide: "Garda de Fier”, "Gruparea Corneliu Zelea 
Codreanu”, "Totul Pentru Țară”. Cu Mişcarea 
Legionară incepe şi se termină orice manifestare 
politică prin exponentele sale 


Mişcarea Legionară nu poate fi interzisă, ea 





nu este o instituție, ea este un organism_viu, 
compus din sufletele, minţile şi trupurile a sute 
Nu te_fi destfiin nu interzis: 


este o credință, nu un obiect! Capisci?? 


ŞI în 1930 şi totdeauna, Mişcarea Legionară a 
fost un pericol mai mare sau mai mic pentru 
guvernele corupte şi total insensibile la 
interesele naționale, dispuse să se vândă chiar şi 
celor ce promovau interesele iudaismului în 
România sau pe mapamond. 

Linia politică a Mişcării Legionare față de 
problemele de viaţă şi de moarte a națiunii române a 
fost aceeaşi mereu. 

Încercarea de a începe sarabanda aci ilor 
de “antisemitism” (termen total greşit şi irațional), 
precizând scoaterea în afara legii a „Gărzii de 
Fier” din acest motiv, dă bine unde tragi tu cu 
coada ochiului dar nu reprezintă decât o vorbă 
fără acoperire. 


„Tov Ta i a oa acest termen, <<Garda de 
Fier>>, a lost ! pentru a surprinde componeni 
radicală a organizației”. ESI zi 

Despre ce vorbeşti omule, care “cos 
radicală”? Despre "Frontul de Eliberare a PR 
cu componenta radicală "martirii nu ştiu care”, 


despre Al Quaida?! Ai prins din zbor aces 
termen din politica zilei şi îl foloseşti “ca nuca în 
perete”. A vorbi despre aşa ceva în 1930 este o altă 
prostie. 


Tovarăşul Țiu: "La 10 decembrie 1934, 
naționaliştii extremiști au fondat prima lor formatiune 

jitică partidul _<<Tolul Pentru Țară>>, iar două 
rânduri mai sus (tot pag. 12), consemnezi: a 
alegerile din 1931 şi 1932 au participat sub 
denumirea <<Gruparea Comeliu Zelea 
Codreanu>>". Păi nea, astea ce erau, nu 
formaţiuni politice, erau echipe de ocină? 

La pag. 13: “În lucrarea de față, prin utiizarea 
termenului nationalist-extremist şi derivatele 
acestuia, vom surprinde curente şi personalităţi 
politice de extremă dreaptă, despre care in unele 
lucrări se folosesc sintagmele fascisnazist, say 
derivatele acestora”. Citat lung, revoitător! 

Care "unele lucrări”, tov. Țiu, de ce nu 
precizați? Cursul scurt de istorie al P.C.Us? 
Care lucrări, de ce nu le faceți publice? 

Deci, după această concepție, orice 
naționalism este fascism/nazism?! Unde dracu te 
trezeşti, tov. Țiu, în ce țară şi după ce calendar 
vorbeşti, o luăm iarăşi ca la 1950? Detestabil! 

Pag. 17: "În 1937 Gabriel Marinescu subsecretar 
de stat la interne inverşunal duşman al Mişcâni 
Legionare care decide lichidarea 
acestuia prin Paul  Craja, liderul 
studenților de la Medicină” (trimitere la 
fondul Poliţiei) 

Am  întebat pe doctor Şerban 
Milcoveanu, şeful tuturor mediciniștilor. 
minciună sfruntată, nu a existat niciodată 
aşa ceva 

lar trimiterea la arhive, fond DGP, 
dosar nr etc., etc., ca majoritatea 
acestor documente, sunt produsul unor 
rapoarte menite să inflameze permanent 
atmosfera şi să justifice în final 
atrocitățile, zecile şi sutele de crime şi 
abuzuri 

Dacă încerci să "bagi pe gât” 

iniei__publice istorie făcută dul 
astfel de rapoarte, categoric vei reuşi 


să faci o istorie a organelor represive 
dar nicidecum o istorie a României. 


Tov. Țiu ştie una şi bună: tot ce raportează nişte 
turnători la poliție sau Siguranța statului din perioada 
respectivă, chiar dacă nu a auzit nimeni despre așa 
ceva, chiar dacă nu s-a întâmplat nimic, o ia de 
bună, socotind că poate otrăvi opinia publică cu 
rapoartele unor angajați ai poliției sau colaboratori 
extemi care „mâncau şi ei o bucată de pâine” pe 
viața, libertatea, integritatea şi viitorul unor oameni 
preocupați de soarta țării 

Nu o să-mi spună nimeni că Țiu o face dintr-o 
mare pasiune pentru dreptate şi adevăr! 


Tot la pag. 17, citim o prostie care depășește 
once imaginație: Armand Călinescu ar fi intrat pe 
listele adversarilor Legiunii, adică îi era amenințată 
viața de tineri “extremişti”, ghiciţi de ce: "deoarece 
Împiedicase pe câțiva diplomaţi să participe la 
funeraliile lui lon Moţa şi Vasile Marin” (la rândul 23). 
iar la rândul 7 „cunoscut ca adversar înverşunat a 
Mişcării Legionare încă din anii 30” (Călinescu) 

Măi tovarăşe, păi legionarii îi purtau 
miza di Armand Călinescu ca „adversa! 

rşunat încă din anii 30”, sau că oprise nişte 
diplomați??! Păi cum să opreşti rigte diplomați 
tovarăşe? Te mai gândeşti? Deci iată, Călinescu nu 
era un criminal notoriu, greşise odată oprind nişte 
diplomaţi la o festivitate! Oprind diplomaţi?? 
E tot aici, = În ce ar consta adversitatea dinte 
ani şi Nicolae lorga: ţinuse cursuri în ziuă 
înmormântării Moţa - Marin e febr. 1937! Nu se 
poate, ţi-a scris-o cineva. tu doar ai semnat, tov. Țiu: 
V-am văzut fotografia pe coperta a doua şi Pali 
olut normal! Eu nu zic, Doamne fereşte, 
trebuie să scrii după anumite canoane ale 
ial, ale culturii, ale bunului simţ, dar să scfii 
Cruri atât de contradictorii la diferență de 


căteva rânduri, este ca i câ, nul cară 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 





Verversarea Cpitanului 





i i Mi ii i | naţionalismului creştin românesc. 
i ătoresc naşterea Fondatorului Mişcării Legionare, vârțul de lance al naţior in j 
șI ee PE i revistei (2003) am publicat articolul omagial al şefului Senatului Legionar, avocat şi instructor legionar 
N lu E sn (trecut în veşnicie anul acesta), în următorul an am prezentat o selecție de texte intitulată Căpitanul în memoria 
Ezimțprai i în 2005 selecția "Căpitanul în viziunea istoricilor”, iar anul trecut impresionantul articol al şefului studențimii 
române interbelice, dr. Şerban Milcoveanu, "De vorbă cu un tânăr legionar A 1 i > 
Anul acesta am descoperit la Biblioteca Academiei Române un articol din epocă, dedicat Căpitanului: 


- articol apărut în ziarul interbelic legionar "România Creştină”, 


13 SEPTEMBRIE 


la 12 sept. 1937, semnat de directorul acestui ziar, 


comandant legionar şi şeful Basarabiei legionare, avocat şi licenţiat în Litere, SERGIU FLORESCU - 


Mare zi de sărbătoare legionară! 
Ziua numelui şi a naşterii iubitului nostru 
Căpitan 
In zorii zilei de 13 Septembrie 1899, omul 
predestinat luptei pentru binele neamului 
românesc - Comeliu Zelea Codreanu - a văzut 
pentru prima oară lumina soarelui. 
Şi s-a născut legionar! 
Sărbătorindu-l, nu mă gândesc să fac un 
bilanţ al luptei sale cu duşmanii acestei țări. 
Aşa ceva e greu. 
Numai Căpitanul îşi poate face, fără 
greşeli, socotelile. Mai întâi pentru că vasta-i 
activitate - în  tranşeele adevăratului 
naționalism românesc - nu se poate 
descrie într-un articol de ziar. 
Apoi, pentru că e şi foarte greu de scris 
legionăreşte, ca să nu-l superi pe Căpitan 
Nu ştiu de ce, când vreau să vorbesc, să 
scriu despre Căpitan, mă transport cu gândul 
la marele voievod Ştefan cel. Mare. Parcă îi 
văd pe amândoi, la marginea unei păduri, 
făcând planuri de luptă, sau hotărând 
construirea unei biserici! 
Înțelegeți acum de ce mi-e frică să nu mă 
încurc în scris 
Totuşi, sufletul meu de legionar mă 
îndeammă-să fac-câteva constatări cu ocazia 
acestei sărbătoriri. 
Analizând viața Căpitanului ne dăm seama 
că de la vârsta de 17 ani este permanent In 
luptă 
Căpitanul n-a avut copilărie. El nu ştie ce-i 


si 


"LIBER LA OMORÂT”! 


Pag. 18: "Ia acel moment existau strategii diverse 
in interior, iar latura radicală aluneca spre 
extremism...". Comnelui Zelea Codreanu era liber în 
1937! În interiorul Mişcării Legionare nu au 
existat niciodată, niciodată, niciodată! "strategii 
diverse”. .Este o minciună revoltătoare, pe care o 
repeți în neștire! Până la condamnarea şi prin 
aceasta izolarea lui Corneliu Zelea Codreanu, nu 
a existat decât o singură voință şi o singură 
exprimare în Mişcarea Legionară. 

Citesc şi constat: fraza şi minciuna, fraza şi 
prostia, şi trebuie să mă cam opresc, din lipsă de 
spațiu! De abia la pag. 18 şi cine citeşte şi este cât 
de cât în temă, rămâne uluit! 

Nu mă pot opri 

- la pag. 24: "aflat în ilegalitate, Partidul Comunist 
din România a aderat la principiile pactului de 
neagresiune electorală” dintre Corneliu Zelea 
Codreanu şi Maniu la alegerile din 1937; asta auziţi 
prima dată de la tov, Ţiu, este o minciună ordinară, o 
diversiune inspirată sută la sută din istoriile” 
mentorului Zamfirescu (fac pariu cu oricine!) 

Pag. 27: "Corneliu Codreanu nu a incetat să 
spere intr-o apropiere de rege...” Şi atunci, în 1937, 
când a fost chemat de Carol al Il-lea să formeze 
un guvern din postura de prim-ministru, de ce a 
refuzat?! Se poate concepe o apropiere mai mare 
de atât? 

Tov. Țiu, îţi repet, aproape că nu este o pagină, 
din cele 100 citite de mine, care să nu conţină o 


prostie! Ar trebui să scriu la infinit! Nici nu merită 
până la urmă 


(continuare din pag. precedentă) 































Sa Ca SEE 

Repeţi de zeci de ori "comandamentele de 
prigoană”. Nu a existat decât unul singur! Înțelege, 
pentru Dumnezeu! 


Vorbeşti despre primirea de legionari în masă, la 
grămadă, în 1936, nemairespectându-se 
"canoanele" de trei ani de stagiatură, arătând că "au 
fost primiţi direct în cuib" Măi omule, habar nu ai 
nici măcar de organizare, căci stagiul de 3 ani se 
făcea în cuib, unde altundeva! Nu mai există altă 
formă de organizare! 

Dimpotrivă, datorită afluxului mare de aderenți 
Căpitanul dă o circulară în care limitează primirea în 
cuiburi a mai mult de jumătate din populația unei 
localități, dar, atenţie tov. Ţiu, în cuib urma să îţi faci 
stagiul pentru a deveni legionar! 

O să caut cartea mentorului tău Spiritual; aceste 
inepții nu pot fi scrise decât de un mare duşman 
căruia îi ia Dumnezeu minţile, căci dacă eventual nu 
ştii nişte lucruri, pur şi simplu nu scrii orice! 


Mai faci afirmaţii pline de cinism relativ la 
asasinarea lui Cornelui Zelea Codreanu: 

- Cum poți să te faci'că nu ştii că cei 14 legionari 
asasinați în nov. 1938, în timpul transportului de la 
Râmnicu Sărat la Jilava au fost strangulaţi de către 
14 jandarmi, instruiți pentru aceasta o lună de zile? 
Oare nu ştii că a fost un omor țitual comandat? Scrii 
că erau legați in interiorul unor "vehicule deschise” 
cu sfori”, deci nu ştii că era vorba de lanțuri la 
mâini şi la picioare, fixate de podelele de stejar 
ale furgonului! Deci legionarii au rupt “sforile” şi s-au 
precipitat în pădure şi au fost împuşcaţi „Jegal”. 


aia petrecere cu distracţii modeme. De la 1923 n-a 
fost la cinematogral. De lux nici nu poate fi vorba. A 
trăit peste 600 de zile prin închisori, fără Insă a avea 
o zi de condamnare. A fost şi este sărac, ca aproape 
loți legionarii 

EI e născut să lupte. Şi luptă, mereu, bărbăteşte 

Din 5, câţi au pornit Mişcarea la 1927, astăzi, cu 
toate prigoanele şi sacrificiile: mori, schingiuiți, 
arestați etc. — s-a ajuns la un milion. 

Nu un milion de membri, înscrişi ca în oricare 
partid politic. Ci un milion de oameni, de 
legionari, gata să-şi jertfească şi viața pentru 
credința legionară. 

Acum aproape 20 de ani, Căpitanul a păşit la 
luptă cu gândul ca să creeze un OM NOU: un 
Român corect, demn şi viteaz. 

In mare parte şi-a ajuns scopul. A creat eroi. Ca 
lonel Moţa şi Vasile Marin, morți pentru apărarea 
Crucii în Spania 

Căpitanul dispune astăzi de sute, de mii, de zeci 
de mii de legionari - gata să moară pentru Legiune 

Care dintre atâţia pretinşi conducători politici, 
a reuşit să creeze oameni gata să moară pentru 
ei? 

Nici unul. 

Ca o sabie de Arhanghel, Căpitanul înfruntă toate 
loviturile şi merge vitejeşte pe linia de mare onoare 
Până acuma n-a pierdut nici o bătălie! 

Duşmanii  uneltesc mişeleşte. Căpitanul îi 
sfidează şi-şi vede de drum Merge pe cărările 
destinului românesc, spre a realiza o Țară nouă. 
O Românie legionară şi creştină. 

Să trăieşti, Căpitane ! 


Mă întrebi de ce sugrumatul este omor ritual? Mai 
citeşte şi tu, că pari tânăr! De ce era nevoie să facă 
jandarmii i anterioare (aşa cum au 
declarat mai târziu la proces), de ce să-şi bată 
capul maiorul Dinulescu să-i învețe, nu era mai 
simplu, imobilizați total în lanțuri cum erau, să le 
tragă un glonț în ceafă? Ce zice "bibilica” de 
toată treaba aceasta? 

Mai faci afirmația că asasinarea lui Cornelui 
Zelea Codreanu a adus un val de linişte populației 
țăni! 

La care populație te referi? Poţi afirma că un 
asasinat odios aduce linişte populației? Poate te 
referi la cele aproape 2 milioane de evrei? Foarte 
posibil, dar restul milioanelor de români, nu te 
interesează ce gândeau? 

Sunt obligat să inchei; am început să trăiesc 
senzația de disconfort din timpul regimului 
comunist, când oricine avea dreptul să scrie 
orice despre Mişcarea Legionară, fără alt 
fundament decât o ură viscerală! 

Este condamnabil ca un istoric să scrie ce crede 
el indiferent de realitate? Experienţa ne dovedeşte 
că şi istoricii proletcultişti, care au falsificat istoria 
României, au invocat aceeaşi "libertate de gândire” 
care, de fapt, a fost obediență, minciună şi agresiune 
la interesele naţionale. 

Romanul de ficțiune al tov. Ţiu nu face decât 
să mă convingă că habar nu are despre Mişcarea 
Legionară, că, din motive pe care încă nu le pot 
preciza, este dispus să denigreze şi să falsifice 
orice în legătură cu subiectul, şi, în afară de 
disprețul meu profund, nu am cu ce să îi răspi 





CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007  P29:3 





Am pornit la drum cinci oameni (Nicador Zelea 
Codreanu, Nicoleta Codrin, Emilian Georgescu - 
Ghika, regretatul Radu Constantin Demetrescu - 
trecut în veşnicie după primul an, şi Corneliu Mihai), 
care am realizat singuri, prin forțe proprii, totul, de la 
fondul articolelor şi până la forma finală. Nici unul 
dintre noi nu este de profesie ziarist, iar practic 
jumătate dintre noi (adică subsemnata şi Corneliu 
Mihai, ambii ingineri) lucrăm la revistă după orele de 
servici, dar cei care ştiu Cuvântul Legionar încă de la 
început au avut ocazia să constate evoluția, 

În fiecare an am editat câte un supliment în 
cuprinsul publicației, iar anul acesta am scos şi 
un număr special aniversar, o selecție de articole 
publicate de noi de-a lungul timpului (cu ocazia 
împlinirii a 80 de ani de la înființarea Legiunii 
Arhanghelul Mihail). 

Mulţi dintre cei care ne cunosc încă se mai miră 
că o mână de oameni reuşesc să scoală, lună de 
lună, această revistă, şi incă mai au impresia că 
echipa redacțională ar fi mult mai mare. Poate şi din 
acest motiv “unii cititori au pretenția să fim 
pretutindeni în țară şi să nu scăpăm din vedere 
nimic, lucru absolut imposibil 

Ultimii patru ani din viața noastră au trecut 
gândind la fiecare următor număr al revistei, 
documentându-ne, scriind, redactând, printre şedinţe 
de cuib, relațiile cu publicul, propaganda legionară, 
educarea tinerilor veniţi, afişe, conferințe, 
organizarea de ceremonii (seara de poezie 
legionară, sărbătoririi de centenare legionare), 
comemorări şi aniversări, deplasări prin țară, 
discutând cu prieteni şi cu duşmani. Au trecut deja 
patru ani, cu bucurii şi cu dezamăgiri... 

Pe măsură ce revista a ajuns la public, numărul 
cititorilor a crescut. Astăzi, numărul cititorilor e mai 
mare de cinci ori, teci a trebuit să mărim tirajul 
revistei de cinci ori față de momentul apariției, şi ni 
se semnalează necesitatea unei noi măriri de tiraj 
- care insă este condiționată de 
„posibilitățile financiare din ce în ce 
mai reduse. 

Cu toate acestea, din 
păcate, şi în pofida 


faptului 
numărul 
membrilor 
organizației a 
crescut şi el, 
cei care pot 
participa efectiv 
la realizarea 
publicației nu 
sunt mai 
numeroşi. 

De-a lungul 
timpului am avut 


colaborări mai mult 


PATRU ANI DE LUPTA 


sau mai puțin 





















P CUVĂ ”* efemere: am 
ANBUL primit articole de 
LEGIONAR la de la ciltori şi 
NUMĂR ANIVERSAR [simpatizanți - îi 
—— —— |menţionez în 
LEGIUNEA "ARHANGHELUL-MIHAIL"T mod deosebit pe 
dr. Emanuel 

DE-LUPTE--ŞI-SACRIFICII- ÎN. Ştefaniu din 
IDEALURILOR--CREȘTINE---Ş+ Craiova, pe 
ali sera ziaristul Viorel 


și 00107 


Patrichi; (tot aici 
îi mulțumim d-rei 
studente L. P 
care desenează 
pentru revistă), 


„PE 


am primit 
articole de la 
tineri studenți şi 
chiar elevi (o 
mențiune specială pentru Alecu Deleanu, 17 ani), 
sau de la senatori legionari (dr. Şerban 


Milcoveanu, ec. instructor legionar Viorel! Tănase din 
Sibiu, Jean Bukiu din Chicago, regretatul avocat şi 
instructor legionar Nelu Rusu, Nicolae Badea, 
actualul şef al Senatului Legionar şi totodată secretar 
de redacție), de un real ajutor fiindu-ne Cuibul 
"Vestitorii” care asigură de patru ani dactilografierea 
materialelor aflate în manuscris, dar greul scrierii 
articolelor îl are şi acum tot echipa iniţială care a 
fondat revista. 

Am fi foarte mulţumiţi să schimbăm această 
stare de lucruri - dacă ar exista o participare mai 
mare a simpatizanţilor! 

Subliniem că absolut nimeni nu este retribuit 
pentru munca la revistă. Toți muncim din dragoste 
pentru Neamul nostru şi pentru că ne-a cucerit 
inimile idealul generos al 






























generației naţionaliste şi creştine a României, care s. 
a jertfit pentru acest ideal. ă 

Costul revistei constă doar în cheltuielile de 
tipărire, de difuzare prin Rodipet şi de ex, 
poştală (pentru abonați), dar tipărirea 
distribuția în țară şi străinătate sunt costisitoare 
şi prețurile cresc în continuare. 

Ne cerem scuze pentru erorile strecurate (de” 
dactilografie), explicabile prin volumul mare de 
muncă şi timpul scurt avut la dispoziție, întrucât, aşa 
cum am spus puțin mai înainte, jumătate dintre ngi 
putem scrie doar în timpul liber. 

Tipărirea Cuvântului Legionar se face numai 
datorită sacrificiilor legionarilor: muncă şi bani, 
revista se întreține financiar exclusiv din cotizațiile 
legionarilor, bătrâni şi tineri, din țară şi din exil: 
ocazional am primit mici donații de la simpatizanți (aj 
căror nume l-am publicat, mulțumindu-le) 


Singurele noastre două gânduri sunt aceleaşi ca 
atunci când am pornit la editarea revistei 

- ca după jumătate de secol de calomnii lumea 
să afle adevărul despre Mişcarea Legionară, să-i 
cunoască lupta, sacrificiile, , obiectivele, marile 
personalități şi scrierile lor, şi. foarte important, 
devierea din 1940 de la linia Fondatorului, 

- să sensibilizăm opinia publică 
trăgând un semnal de alarmă şi să 
punctul de vedere al unor naționalişti 
creştini în legătură cu evenimentele de azi 

Ca şi până acum, tematica anului următor va fi 
Ideologie legionară, Atitudini, Actualitate, Reportaj, 
Interviu, Carte legionară celebră,  ISlorie, 
Spiritualitate ş.a 


amorțită, 
exprimăm 
români. şi 


Singurul lucru care ar putea opri apariția 
revistei ar fi problema financiară. 

Cu ajutorul lui Dumnezeu, însă, sperăm că se 
vor găsi banii necesari pentru tipărirea în 
continuare a Cuvântului Legionar. 











JOSTEIN GAARDER: 


Norvegianul Jostein Gaarder: profesor de 
filosofie. şi scriitor foarte popular în nord-vestul 
Europei. Recentul său roman filosofic “Sofies 
verden” (Lumea Sofiei) a făcut furori în Europa, fiind 
tradus în 53 de limbi şi având o vânzare de peste 26 
milioane de exemplare. Dar mai există ceva ce fi 
aparține şi care a avutefectul unei bombe atomice 
pentru Comunitatea Evreiască Internațională: 
articolul său “Poporul ales al lui Dumnezeu”, 
apărut pe fondul crizei din Liban, în ziarul norvegian 
“Aftenposten" din 5 aug. 2006. 

Am avut posibilitatea să-l urmăresc pe Jostein 
Gaarder într-un reportaj difuzat la TVR Cultural: o 
persoană „jovială, foarte ataşată de valorile 
norvegiene tradiționale, un adevărat intelectual cu 
simțul umorului. Trebuie să spun de la bun inceput 
că un lucru nu mi-a plăcut la domnia se: faptul că îl 
consideră pe lisus Hristos un profet evreu. Acest 
lucru ne arată însă că este ateu şi că nu a atacat 
tabu-urile israeliene din poziţia de creştin (cum 
ar putea unii insinua). 

Niciodată vreun scriitor norvegian nu a trebuit 
să facă față unor critici atât de brutale din partea 
ziariştilor, colegilor (colega sa Mona Levin - fostă 
Levis - a fost prima care şi-a scos ghearele şi colții) 
şi politicienilor, care au încercat pur şi simplu să- 
lucidă şi să-l înmormânteze social. 

Însă există, cum era de aşteptat, mulţi care 
gândesc şi îl sprijină pe Jostein Gaarder, dar care nu 
au posibilitalea să facă acest lucru decât cu ajutorul 
Internet-ului. 

Norvegianul a găsit sprijin şi în câţiva colegi de-ai 
săi, în fostul prim-ministru Kare Willoch şi în 
antropologul social Thomas Hylland Eriksen 

Comunitatea Evreiască a început să sune 
sirenele, Mona Levin a afirmat că nu a citit ceva mai 
rău de la “Mein Kampf" incoace. Personal mă 
îndoiesc că domnia sa a avut răbdarea necesară să 
citească “Main Kampf. Dar dacă articolul 
norvegianului este asemuit cu. “Mein Kampf”, 
aceasta înseamnă mai mult ca oricând că avem 
aceleaşi cauze ca in anii '30, ce provoacă acelaşi 
fenomen. Eterna cauză! 

Inventatorul unei adevărate organizații a urii şi 
răzbunării aplicate exclusiv şi fără discernământ 
la toți foştii membrii național-socialiştii 
(consideraţi a fi fără excepție criminali de război), 
dar nu şi la vreun fost torționar comunist, în 
speță centrul “Simon Wiesenthal” a declarat: 
“Mulţi dintre cititorii lui Gaarder deplâng faptul că 
acesta şi-a pierdut dintr-o dătă clarviziunea logică şi 
că acesta a fost recrutat de forțe ale întunericului”. 

Se pune întrebarea de ce vorbeşte centrul 
“Wiesenthal" “în numele cititorilor” (amintiţi-vă de 
scrisorile anonime semnate "in numele unui grup de 
lovarăşT), şi nu vorbeşte în numele propriu? Căci 
ceea ce gândesc cititorii cu adevărat putem vedea 
singuri uitându-ne pe Internet! 

Acest centru al “blândeții, împăcării şi iertării 
evreieşti” recrutat de “forțe ale luminii” are ca 
ultimă ispravă lansarea programului “Ultima 
şansă” ce are drept scop găsirea şi 
condamnarea “criminalilor de război” din cel de- 
al doilea război mondial, înainte ca aceştia să 
moară. 

Cine stabileşte acum cine este sau nu 
“criminal de război”, dacă tribunalul de la 
Nurnberg nu a făcut-o atunci? 

Nu vă speriaţi prea tare, tovarăşi bătrânei, căci nu 
este vorba de nici un fost comisar sovietic, ci doar de 
cei care au făcut parte din Waffen Schutz Staftel 
Adică tocmai de cei care au luptat împotrivă voastră 
Şi implicit împotriva promotorilor voşiri evrei 

Într-un alt recent documentar dituzat pe TVR 
Cultural, intitulat “Istoria S,S -ului”, un comentator 
britanic ce până atunci fu "pe linia de 
partid”, spune: “Nu toți membrii S.S. au fost 
criminali. Ar fi o greşeală să considerăm asta. 
Majoritatea au perceput S.S-ul ca pe o 
organizaţie ce lupta impotriva bolşevismului 
internaţional ce ameninţa Europa.” 

Un fost membru S.S. afirmă şi el: “La vremea 

aceea nu existau decât două alternative: 
comunismul şi naţional-socialismur. 





CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007  Pa9-5 


A Z /; . 





Vă las pe dvs., dragi cititori, să vă transpuneți în 
locul lor şi să vă gândiţi ce aţi fi ales în aceea 
perioadă tulbure de istorie. 

Programul “Ultima şansă” a fost mediatizat la 
ştirile ProTV (postul de televiziune al evreului Estee 


Lauder), punându-se accent pe faptul că 
delațiunea persoanelor care “vor furniza 
informaţii” de natură să ducă la condamnarea 
suspecţilor (care suspecţi??, cei părăți de vecinul 
de palier?) va fi plătită cu până la 10.000 de dolari. 
Cu alte cuvinte: "Copii, poate aveți pe acasă vreun 
bunic cu vărsta cuprinsă între 90 şi 110 ani, cu care 
să faceți un ban grămadă. Viaţa e scumpă azi În 
România şi nu numai, ia vedeți, poate dă norocul 
peste voi şi găsiţi vreo <<promoție>> <<doi într- 
unul>>"! 

Şi acum, după ce v-am lămurit asupra 
nivelului de obiectivitate al celor ce-l critică pe 
Jostein Gaarder, să vedem şi ce anume a stârnit 
acest uragan despre care mass-media aservită 
propriilor finanţatori, nu a suflat nici un cuvânt: 


Ziarul Aftenposten din Oslo - articolul 
"Poporul ales al lui Dumnezeu”, autor Jostein 
Gaarder: 

"Este timpul să învăţăm o nouă lecție: noi nu mai 
recunoaştem statul Israel. Nu am recunoscut regimul 
de apartheid sud-african şi nu am recunoscut 
regimul algan al talibanilor. Alţii nu au recunoscut 
Irakul lui Saddam Hussein sau epurarea etnică 
sârbească, Azi trebuie să ne obişnuim cu gândul: 
statul Israel în forma sa actuală este istorie. 

Noi nu mai credem în ideea poporului ales al lui 
Dumnezeu. Zâmbim citind despre văicărelile acestui 
popor pentru fărădelegile sale. A te revendica drept 
popor ales al lui Dumnezeu nu este numai stupid şi 
arogant, ci si o crimă impotriva umanității. Numim 
aceasta rasism, 

Există o limită a răbdării noastre şi o limită a 
toleranței noastre. Nu credem în promisiuni 
dumnezeieşti drept bază de pornire pentru 
ocupație şi apartheid. Cu greu ne putem stăpâni să 





"POPORUL ALES AL LUI DUMNEZEU” 


nu rădem de cei care cred în continuare că 
Dumnezeul florei, faunei şi al galaxiilor şi-a ales un 
anumit popor drept favorit al său şi i-a dat nişte 
ridicole table de piatră, tufișuri arzând şi licența de a 
ucide. 

Pe ucigaşii de copii îi numim ucigaşi de copii 
şi nu vom accepta niciodată că aceştia au vreun 
mandat dumnezeiesc sau istoric care să justifice 
fărădelegile lor. Spunem clar: ruşine oricărui 
apartheid, ruşine epurării etnice, ruşine tuturor 
atacurilor teroriste îndreptate împotriva populaţiei 
civile, fie că acestea sunt comise de Hama: 


Hezbollah sau statul israel! 


Din punct de vedere moral şi istoric a fost 
necesar ca evreii să aibă propria lor casă. Dar statul 
Israel, cu arta sa a războiului fără scrupule şi cu 
armele sale dezgustătoare, şi-a masacrat propria 
legitimitate. A încălcat sistematic drepturile 
omului, convențiile internaționale şi nenumăratele 
rezoluții O.N.U. şi nu mai poate să se aştepte la 
protecție peste măsură. A acoperit cu un covor de 
bombe recunoaşterea din partea lumii. Dar nu îi este 
frică! Statul Israel şi-a amenajat propriul Soweto, 

Paharul s-a umplut. Nu mai este nici o cale de 
intoarcere. Statul Israel şi-a violat propria 
recunoaştere din partea lumii şi nu va avea pace 
chiar dacă va înceta războiul 

E nevoie ca spiritul şi cuvântul să spulbere 
zidurile de apartheid ale Israelului. Statul Israel nu 
mai există. Acum este fără apărare, este descoperit. 
De aceea lumea trebuie să vină în ajutorul populației 
civile. Pentru că profețiile noastre nu sunt îndreptate 
împotriva oamenilor simpli. Vrem binele poporului lui 
Israel, dar ne rezervâm dreptul de a nu mânca 
portocalele din Jafta atâta timp cât acestea duhnesc 
şi sunt otrăvitoare 

Nu credem că Israelul plânge mai mult cei 
patruzeci de copii libanezi ucişi (n. n. masacrați la 
Qana de câtre forţele israeliene), decât s-a văicărit 
mal bine de trei mii de ani pentru cei patruzeci de ani 
petrecuți în deşert. — 

Vedem că mulți israelieni sărbătoresc victoria aşa 
cum altădată s-au bucurat de plăgile trimise de 
Dumnezeu- drept „pedeapsă meritată”- asupra 
poporului egiptean (...) 

Ne întrebăm dacă nu cumva cei mai mulți 
israelieni consideră că viața unui evreu este mult mai 
prețioasă decăt viețile a patruzeci de palestinieni sau 
libanezi (n. n.: deşi intrebarea pare naivă, vedem 
mai departe că autorul îşi dă seama de răspunsul 
pozitiv la această intrebare). Pentru că am văzut 
poze cu fetițe israeliene scriind saluturi pline de 
ură pe “bombele ce urmau a fi aruncate peste 
populația civilă din Liban şi Palestina. Fetiţele 
israeliene nu mai sunt deloc gingaşe atunci când se 
bucură de moartea şi durerea celorialți 

Nu acceptăm retorica statului Israel. Nu 
acceptăm vărtejul răzbunărilor sângeroase conform 
principiului biblic „ochi pentru ochi şi dinte pentru 
dinte” Nu acceptăm principiul a zece sau o mie de 
ochi arabi pentru un ochi israelian. Nu acceptăm 
pedepsirea colectivă sau chinuirea populației civile 
drept armă politică 

Au trecut două mii de ani de când un învățător 
israelian (n, n.: Mântuitorul) a criticat ancestrala 
doctrină a „ochiului pentru ochi şi dintelui pentru 
dinte”. El a spus: „Ce vreți să vă facă vouă 
oamenii, faceţi şi voi asemenea” (n. n. lisus 
Hristos a schimbat astfel vechiul principiu sadic cu 
unul nou şi plin de dragoste) 

Nu recunoaştem un stat care, plin de el, se 
bate cu pumnul în piept pe ruinele şi principiile 
antiumaniste ale unei religii naționale străvechi 
şi ale unei religii a războiului. (..) 

Nu recunoaştem vechiul regat al lui David ca 
piatră unghiulară a noii legislații ce desenează harta 
Orientului Mijlociu al sec. XXI. 

Învățătorul evreu (n. n.: adică lisus Hristos, Fiul 
lui Dumnezeu! pentru di. prof. ateu Jostein Gaarder, 
lisus este "învățătorul evreu”, pentru noi este Însuşi 


Moara firmat acum două mii de ani că 
Sona Moraru 











TABĂRA DE MUNCĂ LEGIONARĂ DE LA SCHIT 


LUNA TRECUTĂ, CUIBUL "VESTITORII”, urmând tradiţia legionară, a organizat O TABĂRĂ DE MUNCĂ 
LEGIONARĂ LA UN SCHIT AFLAT ÎN CONSTRUCȚIE. 


Am fost acceptați să muncim cu CONDIȚIA DE A NU FACE PUBLIC NICI MĂCAR JUDEȚUL unde a început să se ridice acest 
schit, pentru a nu se isca vreun conflict (nedorit de nimeni): şi în sânul Biseriucii există o mare "reținere când vine vorba de un 
contact nemijlocit cu legionarii, chiar dacă este un aport eficient şi fără nici o contribuţie din partea beneficiarului. E a 2 Ă 

Situația nu este însă nouă: şi în perioada interbelică atitudinea Bisericii față de Mişcarea Legionară a tinut să fie în 
consonanță cu politica guvernanților, de reprimare: cu toate bunele rezultate obtinute prin taberele de muncă benevolă legionară, Sf. 
Sinod a dat un ordin în 1936 prin care interzicea munca legionarilor la biserici. F i) Ş sa: ş 

Ideea duşmănoasă că în acest fel Mişcarea Legionară a dorit şi doreşte să-şi facă reclamă, nu a ținut niciodată cont de ceea 
ce a ieşit din mâinile legionarilor (biserici, aşezăminte de utilitate publică: şcoli pentru satele sărace, cabane, case de cultură, drumuri şi 
consolidări, poduri etc.), şi nici de faptul că nimeni nu împiedică pe liberali, ţărănişti şi alții să-şi facă reclamă muncind; toată țara 
ar avea de câştigat dacă s-ar lua la întrecere cu legionarii în loc să-i împiedice "să-şi facă astfel propagandă”. 


Pentru noi a fost posibilitatea să ne cunoaştem mai bine în împrejurări mai vitrege şi, în cazul de față, să contribuim cu o cărămidă la 


edificiul ortodoxiei româneşti, refugiul nostru la ceasuri de restrişte 


Am intrat în Cuibul Bă 
"Vestitorii” de la fondare, în 
urmă cu patru ani. Pe măsură 
ce cuibul a crescut şi s-a 
închegat, acţiunile întreprinse 
au luat şi ele amploare: de la[5 
distribuirea revistei în căminele 
studenţeşti, amenajarea 
sediului, îngrijirea mormintelor 
comandanților legionari Radu 
Mironovici şi lonel Zeana, 
sortatul de cărămizi la o 
biserică din cartier, amplasarea 
unui tricolor la troița de la 
Tâncăbeşti, până am ajuns să 
facem şi o tabără de muncă. 


Ca în orice tabără 
legionară, programul era 
strict: . 


- trezirea la 7, înviorarea, 
mic dejun şi cântec legionar, 

- muncă de la 8 la 12, 

- pauză de masă şi de 
odihnă între 12 — 16, 

- şi apoi din nou lucru până 






















la 8 seara, când ne bucuram de duşul 
improvizat dintr-un butoi de 100 litri cu furtun; 
- cinam şi apoi povesteam până târziu, 

pauza de prânz părintele venea să 
inspecteze şantierul şi purta discuţii cu noi, atât 
pe teme de religie, cât şi pe teme de istorie şi 
pe teme actuale, răspunzând cu sinceritate şi 
competență întrebărilor puse de camarazi. 
Părintele fiind tradiționalist şi naţionalist, am 
făcut un fel de schimb de păreri pe temele 
istorice şi, dacă sfinţia sa a mai pus o cărămidă 
la temelia trăirii noastre ortodoxe, n-am vrut să-i 
rămânem datori şi i-am completat cunoştinţele 
despre legionarism. j 


Pag. 6 


De la ora 4 după amiaza până la | 
ora 8 seara se muncea din nou, iar 
noaptea nu ştiu cum de mai aveam 
energia să râdem şi să glumim 
Inevitabil, cu Nicoleta lângă noi, 
ajungeam la teme legionare, la 
taberele de altădată, la începuturile 
Mişcării, pentru că acum Mişcarea 
trebuie s-o ia de la început, după 
jumătate de secol de prigoniri şi 
trecerea în veşnicie a multora dintre | 
legionarii bătrâni 

Am dormit în poienița de lângă bi 
schit, pe “paturi” improvizate din [= 
burete de  tapițerie adus dinl = 


































tineri intelectuali de la 
oraş, dar toți au muncit 
cu bună voie şi spor, ca 
pentru propria casă 
călindu-şi trupul şi voința 
nimeni nu s-a plâns nici 
de soarele arzător şi 
nemilos al lui august, nici 
iz] de mâinile jupuite în lupta 
cu cărămizile, nici de 
stilul de viată spartan 
| Ne-a impresionat pe toți 
| camaradul arhitect 
Ştefan Hâncu care, deşi 
î| fire de artist, a bătut toate 
recordurile în materie de 


au făcut 

aprovizionarea, au gătit 

Şi au ajutat la făcutul 

ii] curățeniei şi ordinii pe 
şantier. 


Într-una din zile di 
5 | Nicador Zelea Codreanu 
d Şeful Organizației a 





















Bucureşti, având deasupra câte o pătură şi 
bolta adâncă a cerului, spuzită de stele. Greierii 
ne-au concertat în toate nopțile, iar camaradul 
Ştefan Hâncu, cu nelipsita sa chitară, ne-a 
delectat cântându-ne compoziţii proprii. 


Munca a constat din ajutorul dat celor şase 
muncitori care lucrau pentru construirea 
Schitului: au cărat pietriş şi ciment şi am făcut 
beton într-o mică betonieră, l-am încărcat în 
roabe şi apoi în găleți pe care le-am ridicat pe 
schele pentru tumarea centuni de beton, am 
cărat scânduri, bolțari, buşteni şi schele 
metalice, au sortat cărămizi, am făcut curățenie 
pe şantier transportând deşeurile la groapa de 
gunoi — muncă fizică brută, grea pentru nişte 





trecut să ne vadă, o vizită-inspecție (adică 
jumătate vizită, jumătate inspecţie), ne-a adus 
de un prânz substanțial şi o bere rece pentru 
focul de tabără 


Vara viitoare vom merge din nou să 
muncim la schit — şi în orice alte locuri unde 
vom fi acceptați, pentru că ne-a plăcut tuturor 
mai mult decât am fi crezut. Şi pentru că ne-am 
întors mai cutezători, mai apți de lupta cu 
adversitățile,  căliți trupeşte şi  sufleteşte, 


înviorați 
Sân Bunescu, 


Ifudent. rani 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 








| 


-.. 


JOSTEIN GAARDER: "POPORUL ALES AL LUI DUMNEZEU” 


împărăția lui Dumnezeu nu este o campanie 
militară a regatului lui David, ci împărăția lui 
Dumnezeu este în noi şi din când în când chiar noi 
Ea este milă şi iertare. 

Două mii de ani au trecut de când învățătorul 
evreu (n. n.: Mântuitorul) a dezarmat şi umanizat 
vechea retorică războinică. Chiar din timpul său au 
început să opereze primii terorişti sionişti (n. n.: care 
I-au şi răstignit ) 

De două mii de ani Israelul 
umanismului. 

Nu fariseii au fost aceia care l-au ajutat pe omul 
doborât la marginea drumului de către tâlhari. A fost 
un samaritean si astăzi am vrea să vedem un 
palestinian 

În primul rând suntem oameni - creştini, 
musulmani sau evrei. Sau cum a spus învățătorul 
evreu (n. n.: pentru di. prof. ateu Jostein Gaarder 
lisus este "învățătorul evreu”, pentru noi este Însuşi 
Mântuitorul): "Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce 
răsplată puteţi avea?” 

Nu acceptăm răpiri de soldați. Dar nu acceptăm 
nici deportarea unor întregi grupuri de populație sau 
răpirea unor parlamentari sau membri ai guvernului 
aleși legal 

Recunoaştem statul Israel din 1948 dar nu şi pe 
cel din 1967 (n. n.: când au avut loc nişte crime 
inimaginabile asupra populaţiei palestiniene). Statul 
Israel este cel care nu recunoaşte, nu respectă și 

nu se supune statului 








nu aude glasul 


Israel din 1948. Israelul vrea să aibă mai mult, 
mai multă apă şi mai multe aşezări. Pentru a-şi 
atinge scopul vrea o soluţie finală /a problema 
palestiniană, numai cu ajutorul vechilor legi 
„Palestinienii au multe alte pământuri, noi avem 
numai unul”, au afirmat unii politicieni israelieni 

Sau, cum spune marele protector al statului 
Israel: "May God continue to bless America”. 

Un copil a remarcat următorul lucru. El s-a 
adresat mamei sale spunându-i 

- De ce işi incheie intotdeauna discursurile lui cu 
God bless America? De ce nu spune God bless the 
world? 

A fost cândva un poet norvegian care a ofiat 
din inimă ca un copil: "De ce progresează omenirea 
atât de încet?” El a fost cel care a scris atât de 
frumos despre „evreu” şi „evreică”. Dar a 
respins ideea unui popor ales al lui Dumnezeu. 
(..” — am încheiat articolul prof 

Epilog: Poporul evreu a fost în vechime "ales 
pentru a revela divinitatea”, după cum spunea şi 
Nae Ionescu, iar nu să conducă întreaga omenire 
de pe poziții de forță, având în buzunar "licența 
divină” de a ucide. 

Când l-au avut pe Dumnezeu în mijlocul lor, ei, 
fariseii, prototeroriştii sionişti, nu au găsit altceva mai 
bun de făcut decăt să-L omoare în chinuri groaznice. 
In loc să reveleze divinitatea, ei au ucis 
divinitatea, deşi venirea lui Mesia pe pământ 
fusese profețită cu sute de ani înainte, chiar de 








către vechii lor profeți evrei. De aceea iudeii şi-au 
autodizolvat singuri şi de bună voie această 
calitate de popor ales. Ei s-au lepădal de divinitate, 
în timp ce atăt creştinismul primar, cât şi cel actual, a 
dat pe altarul umanităţii zeci de mii de martiri ce au 
murit pentru credința lor în Dumnezeu 

Cum ar putea Dumnezeu să păstreze în drepturi 
un popor ce s-a opri! cu venerația asupra unui om 
(Moise), în timp ce pe Fiul lui Dumnezeu L-au 
răstignit, iar alte popoare creştine ce au ales 
moartea pentru credinţa lor în acest Fiu, să nu fie pe 
placul lui Dumnezeu-Tatăl? Cum ar putea un tată să 
nu fie măcar cel mai bun prieten cu cel care şi-a 
sacrificat viața pentru fiul său, ci din contră, să spună 
că favoritul său este ucigaşul fiului lui?! 

Singurul popor ales în momentul de față este- 
poporul creştin, cel care poartă numele lui lisus 
Hristos 

Singurii care revelează complet divinitatea (Tatăl, 
Fiul şi Duhul Sfânt), sunt creştinii. Toată multimea 
de_ creştini de pe întregul mapamond poartă 
numele de popor ales al lui Dumnezeu! De aceea 
există şi evrei aleşi, dar ei se numără pe degele. 
aceştia sunt evreii creştinați. 

Concluzia finală este că "poporul evreu ales 
de Dumnezeu” nu mai este decăt o fantomă a 
trecutului, ce şi-a hotărât singură soarta şi cu 
responsabilitate, atunci când a strigat: 
"Răstigneşte-L! Sângele Lui să cadă asupra 
noastră până la al miilea neam!” 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007  P29:7 





Comemorarea ri Apionare 


i ii î ii ă ai Căpitanului împuşcaţi în 

n fiecare an facem parastas şi mergem la câte unul din locurile unde sunt înhumați legionarii de elită ai Că lui în i 
e de 21/22 ii 1939: E Râmnicu Sărat, la Predeal şi Râşnov (anul trecul am făcut un fel de rezumat sub titlul Popasuri de 
aducere aminte”), şi, ca în fiecare an de la apariţia revistei, cinstim memoria sutelor de martiri ai elitei legionare masacrate de autorități 
în 1939 prin căteva pagini, diferite de cele din anii predecenți: 
- în 2003 am redat mărturii ale supravieţuitorilor masacrului; 3 i i 
- în 2004 am prezentat "Ce a provocat masacrul” (mărturii despre contribuţia lui H. Sima la declanşarea tragicelor evenimente); 


- în 2005 am evocat două mari personalități legionare, foarte cunoscute şi îndrăgite: 


at, comandant legionar al Bunei Vestiri, intrat în Legiune chiar de la înființare, primul şef al Corpului Muncitoresc Legionar, 
alo eee a co ceai de gen. Franco, Şeful Partidului "Totul Pentru Țară”, Şeful Mişcării după asasinarea Căpitanului, 
asasinat la rândul lui un an ma! tărziu, în masacrul din noaptea de 21/22 sept. 1939) : 
şi Vasile Cristescu (profesor universitar, comandant legionar, şeful legionar al jud. Vlaşca, vicepreşedinte al Partidului "Totul Pentru Țară”, locțiitor 
al Căpitanului la sediul central din Gutenberg pe timpul cât acesta se afla in tabăra de muncă de la Carmen Sylva, asasinat la 26 ian. 1939); 
- în 2006 am prezentat marea prigoană antilegionară din perioada 1938 — 1939 şi rolul nefast jucat de H. Sima, 
iar anul acesta prezentăm o altă mare personalitate legionară, de data aceasta necunoscută chiar legionarilor: 


SERGIU FLORESCU 


ziarist, fondatorul şi directorul ziarelor legionare din Basarabia "Garda de Fier a Basarabie? şi "România Creştină”, 
comandant legionar, şeful regiunii Basarabia, asasinat in masacrul din noaptea de 21/22 sept. 1939 


În "noaptea cuțitelor lungi” din 21-22 septembrie 
1939 au fost lichidaţi 257 de legionari, cea mai mare 
parte a elitei, printre aceştia aMându-se .şi Sergiu 
Florescu, asasinat la Chişinău, fără nici o sentință 
judecătorească. 

Din păcate, el face parte din grupul cel mai 
numeros, al celor despre care, deşi personalități 
de marcă ale Mişcării, nu se ştie mai nimic, fiind 
amintiți doar când se vorbeşte de masacrarea 
legionarilor din urmă cu 68 de ani. 

Tocmai de aceea am considerat necesar să 
relielăm activitatea lui în Mişcarea Legionară, 
ştergând colbul uitării prin apelarea la publicațiile 
existente în Biblioteca Academiei Române, 
publicaţii aflate în "fondul special" până în 1990 - 

„ceea ce insemna că publicaţiile respective nu puteau 
fi consultate decât dacă aveai un permis special 
(eliberat însă numai după ce motivai pentru ce le 
solicitai) = Ă 

SERGIU FLORESCU a fost comandant legionar, 
şei al regiunii Basarabia şi totodată un remarcabil 
gazetar şi ideolog legionar. Era dublu licențiat, în 
Litere şi Drept, ducând tenace lupta naționalistă 
şi creştină prin publicațiile apărute în capitala 
Basarabiei, "Garda de Fier a Basarabiei” şi 
"România Creştină”, al căror director a fost. 

Pentru credința lui a fost împuşcat, împreună cu 
alţi doi camarazi, la Chişinău. 

Vom prezenta personalitatea lui Sergiu 
Florescu prin intermediul scrierilor sale, răsfoind 
ziarul ROMÂNIA CREŞTINĂ, care a apărul în 
intervalul 24 mai 1935 - 13 febr. 1937 (deci până la 
instaurarea dictaturii lui Carol al Ii-lea). Era o 
publicaţie săptămânală, care apărea duminica; în 
colecţia aflată la Biblioteca Academiei Române 
există loate cele 66 de numere. 

Subtitiul ziarului era: Tribună de Luptă Naţional- 
Creştină, şi, pentru conținulul lui, a fost mereu 
cenzurat, pe pag. |, sus, speciticându-se mereu 
cuvântul „cenzurat”, lar în intervalul 3 mai 1936 - 12 
sept, 1937, deci un an şi patru luni, nu a mai apărut, 

Redactor şe! a fost de la primul număr tot 
SERGIU FLORESCU, iar redacția se ala în centrul 
orașului, pe Bd. Regele Ferdinand, la nr. 30. 

Intrucât rândurile pe care le scriu nu stau la baza 
unei viitoare monografii asupra publicației, ci 
„reprezintă doar un articol mai amplu, de informare, 
mă voi limita la a aminti cele mai importante articole, 
titlul lor spunând totul, 
intr-un articol din primul număr se arată cum 
aproape tot comerțul din judeţele Lăpuşna şi Orhei 
se ala se afă în mâinile evreilor: existau 93 de 
români şi 1949 evrei şi, respectiv, numai 3 români şi 
197 evrei. > 
La fel se Intâmpla şi în Bucovina, unde existau 
numai 102 avocaţi români şi 232 avocaţi minoritari şi 
644 avocaţi evrei. Medici erau 168 români, 315 
minoritari şi nu mai puţin de 895 evrei, comercianți 
329 români, 914 minoritari şi 5615 evrei, meseriaşi 
303 români, 516 minoritari şi 4902 evrei. 
În alt articol din primul nr. este publicată /ista 
membrilor de onoare ai Sindicatului Ziariştilor 
din Basarabia, In frunte aMându-se, ca 
preşedinte de onoare, NICOLAE IORGA, iar ca 
membri, printre alţi “CORNELIU ZELEA 


Pag.8 



























CODREANU, 


gen. 
Cantacuzino- 
Grâniserul, AC 
Cuza, Dragoş 
Protopopescu, Mihail 
Manoilescu, Stelian 
Popescu. 
Cenzura 
face datoria”, se 
vede în titlul "O 
mânăstire 
(cenzurat) = în 
Basarabia” - 
desigur cuvântul 
"cenzurat” din 
paranteză 
înlocuieşte cuvântul ”/egionar”. Specific că în 
primele numere nu se găseşte, cuvântul “legionar”, 
ci, atunci când acesta nu se poate ocoli, se foloseşte 
exprimarea "membniat Partidului Totul pentru 


În numărul următor al revistei întâlnim poezia lui 
RADU GYR, "Balada celor trei haiduci”, precum şi un 
amplu reportaj de la Tabăra de muncă (cenzurat — 
adică legionară) din comuna Buga, jud. Lăpuşna 
Prin fotografii se arată cum decurge munca cotidiană 
a celor 50 de participanți. 


"işi 


Țară 


"De la numărul 10 cenzura dispare: nu se mai 
foloseşte în nici un articol cuvântul "naţionalist", ci cel 
de “legionar”. Pe pag. întâi apare fotografia 
Căpitanului, cele 10 porunci legionare, un alt reportaj 
cu Tabăra de muncă de la Buga şi alături o poezie 
cu acelaşi titlu, semnată: Niţu-Nicoreşti, student 
legionar. 

Un material mai amplu, semnat de C. Onu, 
relatează despre Congresul studenților 
bucovineni ținut la Suceava între 8-10 iulie 1935, la 
care au participat, printre alţi, preotul comandant al 
Bunei Vestiri şi secretarul Partidului "Totul Pentru 
Țară”, ION  DUMITRESCU-BORŞA, gen GH 
CANTACUZINO-GRĂNICERUL, şeful Partidului “Totul 
Pentru Țară”, şi comandantul legionar RADU GYR, 
şeful Olteniei legionare. 

Două poezii: "Generalul Gh. Cantacuzino" şi "AzP' 
sunt semnate de alți doi studenți legionari, Aurel 
Bârsan şi Anatolie Sefir. 


Să răsfoim mai departe colecția ziarului România 
Creştină: în numărul următor, 11, este publicată 
fotografia lui Sergiu Florescu cu un text în care 
acesta este numit șe! al regiunii Basarabia. Se arata 
programul Partidului "Totul Pentru Țară” şi semnul 
electoral (două puncte într-un pătrat), 

Interesant este şi articolul „O cruce pe vârtul 
STERIE CIUMETTI (un pisc mai mic din munţii 
Rarău, unde se afla cabana construită de legionari, a 
fost botezat "Sterie Ciumetti” în memoria primului 
martir al Mişcării, asasinat de autorităţi în 1933 
pentru că refuzase să-l trădeze pe Căpitan). În 
articol se relatează cum a fost amplasată crucea din 
piatră de 1800 kg, realizată de fraţii Coriolan, sub 
conducerea şefului jud. Neamţ, comandantul 
legionar ION HERGHELEGIU. 

Tot în acest număr există un reportaj despre 
Tabăra de muncă de la Storojineţ (Bucovina), 


unde pe moşia lui Neagoe Flondor 40 de tineri 
munceau la construcția unui sanatoriu legionar, la 
deschiderea lucrărilor participând senatorul legionar 
prof. TRAIAN BRĂILEANU şi comandantul legionar 
VASILE IASINSCHI, şeful Bucovinei legionare. 

Un alt articol care atrage atenţia prin conținutul 
său, semnat de dr. Const. Țopa, intitula! sugestiv 
"Destrămarea cuziştilor bucovineni” arată cauzele 
precum şi dorința multor membri ai Ligii Apărării 
Naional Creştine a pro!. A.C. Cuza de a se îndrepta 
către Mişcarea Legionară. 

Ziarul este citit, dovadă spațiul mare acordat 
număr de număr, poştei redacției 


În numărul 12 întâlnim un alt articol referitor la o 
altă amplasare de cruce: cea în memona 
studentului “constânțean - Virgil Teodorescu, 
împuşcat mortal în spate de jandarmi în 1933, pe 
când lipea afişe de propagandă pentru Garda de 
Fier care, nota bene, participa oficia! şi legal la 
campania electorală. Giiez din articol 
acoperit de jnepeni, deasupra Buşteni) 
legionan au purtat pe umeri o cruce | 
au prins-o pe peretele cel drept al stâncii, acolo unde 
ochiul să o vadă dar mâna să nu o poată atinge, sus 
de lot, la înălțarea spiritului-de jertfă a camaradului 
Virgil Teodorescu, căzut în luptă” 

Taberele de muncă sunt din nou prezente: o 
pagină de reportaj se intitulează "Minunea taberei 
legionare de la Carmen Silva” (condusă de 
CĂPITAN), unde se reproduce şi un interviu luat 
colonelului senator legionar, ŞTEFAN ZĂVOIANU, iar 
un alt amplu reportaj se referă la Tabăra din Valea 
Mare din jud. Bălți, unde "au început construcţia unei 
bisenci 60 de tineri binecuvântați, la deschiderea 
şantierului, de Episcopul PV." 

SERGIU FLORESCU în articolul "Maimuţoii 
falsei democrații” ironizează politicienii care se 
prefac doar că urmează exemplul taberelor de 
muncă legionare. Sunt vizați: premierul liberal Guţă 
Tătărăscu care a stat 10 minute in fața fotogralului 
Berman cu târnăcopul în mână, gata să lovească 
pământul, țărănistul lon Mihalache care, "contrar 
Şcolii Căpitanului, face propagandă nu prin fapte, ci 
prin vorbire deşartă” şi Pan Halippa care, alături de 
alți 15 membri din partidul din care făcea parte, 
făcuse o groapă cu un hârleț pentru a ajuta la 
împădurirea suburbiilor oraşului Chişinău, pentru ca 
după numai 10 minute să plece satisfăcut acasă 

Tot în nr. 12 observăm articolul cu titlul “Un 
simbol şi un popas”, care relatează că tot în Munţi 
Rarău, dar pe drumul câtre Vatra Domei, în 
Câmpulung Moldovenesc. la cota 1780 a fost ridicată 
o frumoasă cruce în piatră cioplită de camaradul 
Lemnaru Cosma din Piatra Neamţ 

Reportajele de la taberele de muncă sunt din 
plin prezente: una este din comuna Tabăra din jud. 
Orhei unde s-au terminat lucrările la fântâna „Izvorul 
Căpitanului”, alta de la Tabăra de la Cimişlia din 
jud. Tighina, unde s-a construit un dig şi o fântână 
impunătoare chiar în mijlocul comunei; alte relatări, 
cu declarați ale participanților, referitoare la 
Şantierul din Nisporeni jud. Storojineţ unde s- 
au făcut 50.000 de cărămizi; alta de la Roşa 
de lângă Cemăuţi umde urma să se ridice o 


Pe muntele 


30 de 
ă de ei şi 










CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 





TI mm CZURAT 





Director: SEROIU FLORESCU 





Casă 
Naţională; pe această temă, a muncii entuziaste a 
tineretului legionar, este publicată şi poezia lui 
RADU GYR intitulată sugestiv "Cântecul Armater 

Un alt reportaj, „Cinstirea Eroilor”, se referea la 
exhumarea osemintelor unui ofițer şi a doi soldaţi 
impuşcați de trupele bolşevice in 1918 şi 
reinhumarea acestora cu loate onorurile, în curtea 
bisericii din Scorțeni. 


Să sărim la numărul 43, ce datează din 12 sept 
1936, la un an şi jumătate distanţă de cel anterior, 
întrucât, aşa cum am mai spus, ziarul a fost 
suspendat de către autorități. Un articol pe această 
temă intitulat "Reapariţia României Creştine”, 
semnat de către comandantul legionar TRAIAN 
COTIGĂ, primul şet al studențimii pe țară (1936 — 
1936), explică de ce s-a ajuns la această situație, 
"Suprimarea publicaţiei, cu un larg ecou În rândurile 
cititorilor, este din cauza noastră - întrucât am 
considera! şi am vroit, că este bine şi cinstit, de a 
spune adevărul pe nume”. Articolul de fond, semnat 
de SERGIU FLORESCU, se intitulează "Se 
împărtăşesc legionarii”, iar o pagină cu fotografi! se 
referă la "Viaţa legionară la laşi 


Cu prilejul morții gen 
GRĂNICERUL, numărul 50 din 24 oct 


CANTACUZINO- 
1936 are 











"Se întâmplase într-adevăr 
ceva extraordinar: răzbunarea 
vizitase pe asasinul-şef, Armand 
Călinescu 

Garda se dublă, suntem 
închişi toți într-o sală. interdicție 
de a ieşi. Mai târziu vom fi lăsaţi sa 
mergem la toalete, dar păziți de doi 
jandarmi înarmaţi Ofițerii 
comandamentului local al jandarmeriei vin în 
inspecție cu priviri feroce. Refuză să fie întrebaţi, 
dar noutățile trec prin ziduri: primul ministru fusese 
ucis în maşina sa, Echipa răzbunătorilor condusă de 
intelectuali, frații Dumitrescu din Ploieşti, au pătruns 
apol în localurile radioului şi, după ce au anunțat țării 
Şlirea, s-au predat procurorului de serviciu. 

Daţi imediat pe mâna poliţiei, tinerii au fost duşi 
acolo unde răzbunaseră- pe Căpitan şi pe ceilalți 
uciși şi au fost omorâţi pe loc 

În dimineața urmăloare, în cursul şedinţei 
solemne care se ținea în incinta Înaltei Curți de 
Casaţie, in onoarea victimei oficiale, procurorul 
general va spune relativ la celelalte victime: 

- Justiţie s-a făcut: ... de câtre poliție, d-le 
Procuror General Viforeanu al Înaltei Curți, ceea ce 
anulează justiția,” 







"Aflând cele ce se intâmplaseră spun camarazilor 
mei: - La noapte e rândul nostru! (...) 

ŞI au venit solii morții, La trei noaptea precis, 
la ora asasinatelor de Stat, uşa se deschise cu 
zgomot mare și o unitate de jandarmi cu colonelul în 
cap. face irupție în această sală de spital (n, n 
Spitalul Militar Braşov, unde erau internați, sub pază, 
legionarii bolnavi), unde milostivenia lua chipul 
morţii - 

Toată lumea este în picioare şi toată lumea a 
înțeles: Va fi moartea tuturor pentru moartea 
unula singur (n. n.: pentru moartea lui Armand 
Călinescu). [...) 

- Mai repede, domnilor, timpul trece. Şefii mei mă 
acuză că pactez cu dvs. O camionetă elegantă vă 
aşteaptă Ia ieşire. 

Auziţi cum anunţa e! asasinatul? Ce humor de 

jandarm! De bestie. După asasinat va 
Spune: “Am prins gustul sângelui!" 


au 
“ROMANIA CE 


Tribună naționalistă scrisă cu duh legionar 


eri și 





articolul de fond, necrologul, semnat de preot şi 
comandant legionar al Bunei  Vestiri ION 
DUMITRESCU-BORŞA, iar alături de acest articol 
SERGIU FLORESCU face portrelui comandantului 
legionar al Bunei Vestiri, ing, şi avocat GH. CLIME, 
proaspăt numit şe! al Partidului Totul pentru Ţară. 

Mai întâlnim în acest nr, sub semnâtura lui 
TRAIAN HERSENI, articolul "Mişcarea Legionară şi 
muncitorimea”, materialul “Trădarea”, semna! de 
dr. avocat comandant legionar Horaţiu Comaniciu, şi 
un reportaj cu fotografie care se referă la noul cămin 
inaugurat la Cluj care poartă numele lui lonel Moța. 


Nr. 51 are două pagini speciale: "Viaţa 
legionară: Credinţă — Luptă — Sacrificiu”. Printre 
altele, se arată că în Partidul Totul pentru Țară nu au 
voie să se înscrie: cel care au atacat Mişcarea, foşti 
cuzişti, cei înscrişi în Partidul Liberal în timpul 
prigoanei, cei cu un rol politic negativ, cu păcate 
evidente, cei cu mentalități învechite. 

Un alt fotoreportaj se referă la adunarea 
legionară de la Ciucurul Mare, de lângă Cernăuţi 
unde au participa! 1200 de legionari, 

un altul se referă la demascarea francmasenului 
Istrate Micescu, duşman al legionarilor 

un alt articol, cu chenar negru, la moartea prof 
senator legionar CORNELIU ŞUMULEANU, evocă 


... 


NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 
"ÎN SECOLUL LUMINILOR STINSE” — avocat legionar RADU BUDIŞTEANU 


Acesta se numea un "reprezentant al ordinei”, 
al ordinei monarhice şi constituționale... acest şef de 
abator. (...) 

Un semnal, O tăcere prin care se exprima 
moartea. Un plutonier scoate o listă din buzunar. 
Citeşte şapte nume. 

(NOTA RED.: Şi aici, ca şi în toată țara, legionarii 
n-au fost omorâţi "la grămadă”, aleator, ci au fost 
aleşi cei mai buni dintre ei, cei mai mari organizatori, 
după liste intocmite de autorităţile statului, astfel 
încât Mişcarea să nu se mai poată reface uşor sau 
curând. Şi nu s-a mai refăcut... Lipsită de Fondator şi 
de marea majoniate a elitei formate de el, Mişcarea 
din 1940 n-a mai fost aceeaşi cu cea din 1938.) 

Cei chemați sunt duşi spre ieşire. Îşi iau adio de 
la no! şi pleacă cu pas apăsat. Unul spune: 

- Mergem la moarte? Să mergem! (căpitanul 
Şiancu). Este un vechi ofițer, un luptător de mare 
popularitate într-o regiune exploatată la sânge de 
capitalurile străine. Energic, feroce. nu este 
condamnat, dar îl omoară... pentru că... pontru că 
trebuie să moară, pentru că are ii nici mal presus 
de lege şi de Dumnezeu. Cel drept nu are dreptate 
Nici Socrate, nici Christos, 

Rațiunea este forța deghizată în 
câteodată în jandarm 

Un altul, un camarad, care îmi spusese că mă 
înşel, strigă la rândul lui 

- Să mergem la moarte! Să vadă că ştim să 
murim! 

(..) Rămaserâm pe loc ca țintuiţi, cei ale căror 
nume nu figurau pe lista ucigașă ne aşteptam rândul 
la un al doilea transport. fără îndoială! Aşteplarăm 
până dimineața, 

Lumina zilei pline, a acestei splendide zi de 
Septembrie, parcă vroia să ne dea siguranța de 
viață. Statul nu ucidea ziua. Curajul său țâşnea în 
beznă. Asasinii săi erau ca şi bufnițele: lumina îi 
orbea. De asemenea adevărul. (...) 

Pentru mine n-a sosit doamna, doamna în negru 
Avea atâta de lucru, într-adevăr, de nu-ţi venea să 
crezi! Fuseseră omorăți în. acea noapte toți 
camarazii noştri care se găseau în închisori, 
jumătate din efectivul deținuților din cele două 
lagăre, şi trei dintre camarazii noştri în aproape 


justiție, 





Mai 


întâlnim în numerele următoare ale 
României Creştine articolele: “Ce urmăreşte 
Partidul Totul pentru Țară” semna! de Dumitru 
Bolboca; "A murit Elvira Găineală”, semnat de Sergiu 


Florescu din care citez: "i legionară şi-a 
făcut ucenicia la Cărămidăna din Ungheni, venea cu 
pachete cu alimente pentru cei închişi la închisoarea 
Galata din laşi, din 1932 medic la maternitatea din 
capitala Moldovei, mamă a doi copii, Comeliu şi 
Clemanşuca'. 

Un alt articol semnat de dr. loan Ţurcan, o figură 
de prim plan a legionarilor bucovineni, este intitula! 
"Procesul cămăşilor verzi din Rădăuţi (la Casa 
Germană din localitate, la o manifestare a Partidului 
"Totul pentru Țară”, cei prezenți au venit în cămăși 
verzi, centură și diagonală, fapt pentru care au lost 
trimiși în judecată la 8 noiembrie, iar la 9 decembrie, 
în urma sentinței tribunalului, au fost achitați, întrucât 
nu provocaseră nici un incident). 

Să nu omit un articol interesant: "Crăciunul din 
Rusia Sovietică, o lacrimă pentru creştinii de 
acolo” semnat de Al. Clodoveanu 


(continuare în pag. 14) 






toate județele din țară, plus cei 
din spital, lăsându-li-se | 
cadavrele expuse in piețele 
publice timp de trei zile, cu 
placarde  infamante atârnând 
deasupra lor. 

Trecu o săptămână. Mai 
aşteptam încă pe jovialul colonel 
sa ne împingă în camioneta 
“eleganta”. Nu se schimbase nimic în regimul 
nostru sever de izolare. Garda armată dublă ne 
acompania în continuare la toalete, singura “ieşire” 
permisă. Tăcere totală. Nici o inspecţie, nici civilă 
nici militară, cel puţin în aparență 

Nici o iluzie asupra soartei celor ce fuseseră luaţi 
în cursul nopții de 21-22 Septembrie. Ni-i 
închipulam asasinați pe marginea drumului, ceea 
ce s-a dovedit a fi fost aşa. (..) 

Câteva zile mai târziu noi, cei trei 
supraviețuitori, furăm întorşi la închisoare (n. n.: 
închisoarea Râmnicu Sărat). (...) Celulele de la 
etaj, care acum erau goale pentru că toți 
camarazii noştri care le ocupau fuseseră 
împuşcaţi, păreau a fi cavouri pentru vii. Tăcere 
Sinistră, această tăcere care te duce la nebunie, 
hrană  mizerabilă, murdărie, gândaci, ploşnițe, 
şoareci şi șobolani, inclusiv jandarmii, cei mai intecți, 
zece minute de aer, fiecare izolat într-o curte. 

Într-una din aceste curți fuseseră omorâţi Unul 
din ziduri era ciuruit de gloanțe. Cranii sfărâmate, 
părți din creieri rămăseseră lipite de acest zid mai 
tragic decăt cel al Templului, de unde noul Titus 
izgoneşie până şi amintirea. Tremurând strâng cu 
pietate părți din ceea ce rămăsese din camarazii 
mei. Când te gândeşti că cei ce au omorât aci pe 
frații lor inocenți sunt oameni, purtând pe fața lor 
amprenta Creatorului! Homo homini homo. 

Nu mai eram decăt trei supraviețuitorii acestei 
nopți tragice, care fuseserăm readuşi în aceste 
locuri de nedescris. Fiecare ferecat în celula sa, 
despărțiți între noi prin celule goale. spaţii-lampon. 
(În afară de mine, Virgil Ionescu şi dr. Şerban 
Milcoveanu.) 












CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 P29:9 





în fiecare an, vom încheia comemorarea cu apelul legionarilor asasinați: 
NOTĂ: Până la aces! masacru, tot în decursul anului 1939, au mai fost asasinați de autorități: 


- ÎN BUCUREŞTI: ” Nicoleta Nicolescu (licenţiată în 
Vasile Cristescu (profesor matematică, comandant legionar, 


universitar, comandant legionar, Şeful Şefa Cetățuilor, schingiuită și arsă 
de vie în Crematoriu la 10 iulie 






strangulat la 25 ian. 1939), 

- LA HUEDIN, JUD. CLUJ (impușcaţi în febr 
1939 şi arşi la Crematoriu): 

Fleschin Petre (student); Hodrea Aurel (profesor) 








ai ia ; Paturi "cai 1939) Stănescu Petre (student). Popa lon (muncitor); Borzea 
Pe, = t la 26 ian. - Ş 3 Dumitru (ofițer); Borzea Zenovie (ofițer), Gruiţă Victor 

intru Ţară”, Impuşcai Fu Nicolae Dumitrescu (inginer, țelev): Nadoleanu Enache (medic): Popovici Dragoş 
1939); A locotenent în Armata Român (student): Bălău Octavian (Student) 


LEGIONARI ASASINAȚI LA ÎNCHISOAREA DE LA RÂMNICU SĂRAT: 









- GHEORGHE CLIME (inginer, - Gheorghe Istrate - Alecu Cantacuzino (dr. 
avocat, comandant legionar al 


Bunei Vestiri, şeful Corpului Mota - 
Marin) (toto - dreapta) 






avocat, comandant legionar al (economist, comandant legionar, 
Bunei  Vestiri, primul şe! al şelul Frăției de Cruce pe tară) 
Corpului Muncitoresc Legionar, (foto - dreapta) 











Şetul Partidului "Totul Pentru - Gheorghe Furdui (doctor în l £ Bănică 
Țară”,  şelul Statului Major . Teologie, comandant legionar, Dobre 
Legionar după asasinarea preşedinte al (economist. Dă 
Căpitanului) Studenţimii publicist, 


luptător pe frontul spaniol 
împolriva comunismului, 
comandant legionar al Bunei 
Vestiri) (foto - stânga) 

- Sima Simulescu 
(profesor, comandant legionar, 


române pe țară 

în 1935-1936) 

(foto - stânga) 

- Nicolae Totu (avocat, luplălor 
pe frontul spaniol  impolriva 
comunismului, comandant legionar 










TIotoGrala din stânga) 


- lon Banea (avocat, medic, 
publicist,“ comandant legionar, 


Şeful Ardeaului legionar) 
(foto - dreapta) 









- Mihail Polihroniade al Bunei Vestiri) Şetul legionar al sect. III Bucureşti) 
(avocat, ziarist, comandant - Alexandru Cristian Tell (avocat, comandant - Aurel Serafim (inginer, comandant legionar, 

legionar, fostul şef legionar al legionar, Şelul legionar al jud. Romanați) Şelul legionar al sect. II Bucureşti) 
- Gheorghe Apostolescu (comerciant, - Paul Craja (medic, comandant legionar-ajutor, 


garnizoanei legionare Bucureşti) = = 
comandant legionar, Şeful garnizoanei legionare  Şețul studenților legionari de la Medicină) 


Râmnicu Sărat) 


LEGIONARI ASASINAȚI LA SP/TALUL MILITAR DE LA i age 


- Traian Cotigă (avocal, - Eugen lonică (inginer, asistent 
legionar, universitar, comandant legionar, Şeful 
| preşedinte al  Studenţimii Asociaţiei "Prietenii  Legiunii”)|ă 
române pe țară în 1934- 1935) (fotografia alăturată) 

(fotografia alăturată) - luliu Şuşman (funcţionar, şelul 
- Grigore Pihu (economist, Corpului Muncitoresc Legionar! comandant  legionar-ajutor Şelul 
comandant legionar, Şeful Bucureşti) legionar al jud. Neamţ) 

legionar al jud. Durostor - Gheorghe Proca . (luncţianat, comandant 


- Emil Şiancu (ofițer invalid din 
ai război mondial avocat 
comandant legionar, Şeful legionar al 
jud. Cluj) (fotografia alăturată) 

- lon Herghelegiu  (avocal, 
















Cadrilater) legionar-ajutor) 

LEGIONARI ASASINAȚI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE DELA MIERCUREA CIUC: 

1. Bene Constantin (funoţionar CFR, şef Frăie Cruce 14. Enescu loan (funcţionar) = 29. Popescu Barbu Anton (funcţionar) 
Caransebeş) 15. Felecan Vasile (meseriaş) 30. Prodea Nicolae (muncitor) 

2. Biriş Ovidiu Gh. (avocat) 16. Filipov Vasile (licenţiat) 31. Rădulescu Virgii (ziarist. comandant legionar) 

3, Borzea Titus (student) 17. Gărcineanu Florin (ofițer) 32. Raicu Constantin (licențiat) 

4. Buhai Vasile (student, comandant legianar-ajutor) 18. Grama Iosif (student) 33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

5, Clofiec Marius (student) 19. Iordache Nicoară (asistent universitar, comandant! 34. Stegărescu Contantin (economist) 

6. Comjic Ştefan (funcţionar, şef Corp Muncitoresc | legionar) — fotografia alăturată 35. Strugaru Nicolae (avocat, comandani-ajutor) 
Legionar Oradea) 20. Macoveschi lon (desenator) 36. Susai Vasile (licenţiat) 

7 Coman Constantin Cozmin (student, instructor 21. Micu Augustin (inginer, asistent 37. Teodorescu Gheorghe (sculptor) 
legionar) universitar) 38. Tiponuţ Gheorghe (elev, şe! Frăție Cruce Bihor) 

8. Constantin Gheorghe (student, şef Centru 22. Mincă Ille (elev !a Şcoala Militară) 39. Todan Coriolan (student) 
Studențesc Timişoara) 23. Miter lon (student) 40. Ungureanu Comellu (licenţiat în Litere) 

9. Constantinescu Dumitru (medic) 24, Noaghea Virgil (student) 41. Ursu lon (student) 

10. Corbeanu Vasile (student, instructor legionar) 25. Nuţiu Aurel (student) 42. Vasiliu lon Galus (locotenent) 

11. Dobrin Liviu (medic) 26. Pavelescu Gheorghe (avocat) 43. Vilmos Adam (muncitor) 

12. Dorca Afilon (teolog, instructor legionar) 27. Popa Tiberiu (student) 44. Zanche Petre (ziarist) 

13. Dugaru Dumitru (subinginer) 28. Popescu Marin (student) 

LEGIONARI ASASINAȚI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE DELA VASLUI: 









1, Antoniu lon Pâsu (avocat, comand. legionar-ajutor) 11. Danielescu Zosim (licenţiat) 23. Roşianu Petre (inginer. director la Nitrogen- 
2. Belgea lon (avocat, comandani legionar. şef Corp 12. Dobre lon Radu (muncitor STB) Bucureşti) 
"Răzleţi”) — fotografia alăturată 13. Dorin Constantin (student) 24. Spânu Iordache (licențiat. comandant legionar) 
3. Boboc Constantin (student) 14. Gârcineanu Viclor Puiu (avocat, comandant 25, Stahu Teodor (avocat. comandant legionar, şelul 
4. Borzea Virgi! (student) legionar) jud. Maramureş) 
5. Bujgoli Spiru (student, comandant 15. Goga Mircea (student) 26. Şola Stavri (student) 
legionar) 16. Maricari Nicolae (locotenent) 27. Şupilă Polisperhon (student) 
6. Busuloc lon C-tin (inginer agronom) 17. Moraru Alex. Bubi (student, instructor legianar) 28. Teohari Mircea (student) 
7. Calapăr Mihai (student teolog) 18. Motoc Mircea (student) 29. Tucan Boris (student, instructor legionar) 
8. Cârdu Valeni (ziarist şi poe!) 19. Nicolicescu Gheorghe (inginer, instructor legionar) 30. Tudose Teodor (avocat, comandant legianar, şelul 
9. Glime Tralan (funcţionar) 20. Popescu Spiru (student, comandant legionar. jud. laşi) 
10, Gomânescu Nicolae (student) ajutor) 31. Volocaru Gheorghe (funcţionar) 
21. Popescu Vasile (licenţiat) 32. Zus Radu (sturtent) 
22. Recman Gogu (student) 



















Ps.1 CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 


LEGIONARI ASASINAȚI PE TOT CUPRINSUL ȚĂRII, PE JUDEȚE: 


1) ARAD: 
Măduţă loan (comandant legionar-ajutor) 
Bulboacă Ilie (şe! legionar de plasă) 
Jucan Ilie 
2) ARGEŞ: 
Pielmuş loan 
Olteanu Vasile 
Amzăr Traian 


3) BACĂU: 

. Condopol Mircea 
Mandaste Alexe 
Antonovici Constantin 


4) BĂLȚI (BASARABIA): 
Condratiuc Alexe 

Ursache Victor 

Gherman loan 


5) BIHOR: 
Cozma Lazăr 
Jude Dumitru 


6) BOTOŞANI: 
Ifimuţă Vasile 
Grigoriu Mihail 
Mancoş Gheorghe 


7) BRĂILA: 

Babătă lon Teodor (şef! Corp 
Muncitoresc Legionar Brăila) 

Udrea lon 


8) BRAŞOV: 

Faur loan 

Bordeianu lon (comandant legionar) 
Lehaciu Nicolici Nicolae 

Papacioc Radu 


9) BUZĂU: 
Voinea Constantin 


10) CALIACRA (CADRILATER): 
Caranica Petre 

Popescu Hristu 

Cavachi Dumitru 


11) CÂMPULUNG: 
Irimiciuc Valerian 
Țăranu Traian 

Cozan Luchian 

12) CARAŞ: 

Borzac Lazăr 
Băleanu lon 

Cerbu lancu 


13) CERNĂUȚI (BUCOVINA DE NORD): 


Pisarciuc Silvestru 
Regwald Francisc 
Molotiuc loan 


14) CETATEA ALBĂ (BASARABIA): 
Vlădău loan 

Păucă V. Dumitru 

Cuzoglu Damian 

15) cIuc: 

Duma Iosif (comandant legionar) 

Caranica loan 

Mirea lie 


16) CLUJ: 
Culhuş Petre 
Eremia Nicolae 


17) CONSTANȚA: 


Chivu lon (preot, şeful legionar al jud. Constanţa) 


Chiriazi Constantin 
Mochnu lon Stoica (preot) 
Secăreanu lon (preot) 


18) COVURLUI (BASARABIA): 
Popa Costăchel 

Croitoru Tudor 

Potolea Spiru (ofițer invalid război) 
19) DÂMBOVIȚA: 

Niţescu Petre 

Lungu lon 

Găimeanu lon 

20) DOLJ: 

Hozartescu Ilie 

Poenaru Ille 

Ştefânache loan 


21) DOROHOI: 
Surugiu Gheorghe 

j Barbu Gheorghe 
Honceru lon 


22) DUROSTOR (CADRILATER): 


——_ 





Nastu Cola (instructor legionar, primar sat) 


Mângâniţa Costică 


Memu Nişa (instructor legionar) 


23) FĂLCIU: 


Codreanu Zelea lon (unul dintre fraţii Căpitanului) 


Nicolae Ernil 
Croitoru Vasile 


24) GORJ: 

Şerban Constantin 
Munteanu Gheorghe 
Motomancea Grigore (preot) 


25) HOTIN (BASARABIA): 
Dobuleac Vasile 

Dubovinschi Teodor 
Soroceanu Dumitru lacob 


26) HUNEDOARA: 

Popa Petre (instructor legionar) 
Comea Gheorghe 

Sârbu Nicolae 


27) IALOMIȚA: 
Manolescu loan Gheorghe 
Constantinescu Costel 
Badea Traian 

28) IAŞI: 
Dănilă Nicolae 


Miron Leonid (preot, instructor legionar) 
Bagdad Elena (comandant legionar) 


29) LĂPUŞNA (BASARABIA): 

Diaconescu Vasile (colonel invalid război, senator 
legionar) 

Florescu Sergiu (comandant 
Basarabiei Legionare) 


Palamarciuc lon 


30) MARAMUREŞ: 
Butnaru loan 
Chirarliță Dumitru 
Beldioan Mircea 


31) MEHEDINȚI: 


Gheorghiu Victor (şelul gamizoanei legionare Tr. 
Severin) 


Geacu Hristu Petre 
Gheorghevici Nicolae 


32) MUREŞ: 
Rusu lacob 
Palotaş Francisc 
Pădureanu Nicolae 


33) MUSCEL: 
Nerasan loan 
Stancu loan 


34) NĂSĂUD: 
Tonea Simion 
Girigan Cornel 
Tolan Alexandru 
35) NEAMŢ: 
Malinici Nicolae 
Avădanei Vasile 
Vasile Puiu 


36) OLT: 

Găman Flonan (elev) 
Mânzu Dumitru 
Preda Gheorghe 


37) ORHEI (BASARABIA): 
Zalupcescu Grigore 

Mocanu Andrei 

Răileanu Naum 


38) PRAHOVA: 


Cojocaru Alexandru (comandant legionar-ajutor) 


Filip Dumitru 
39) PUTNA: 

State Vasile 

Voinea Nicolae 

Marin Petre 

40) ROMAN: 
Creangă Vasile (elev) 
41) ROMANAŢI: 
Nicolescu Gheorghe 
Oprovici Horia 

42) SĂLAJ: 

Burcaş Augustin 

43) SATU MARE: 
Bozântan Victor 


44) SEVERIN-LUGOJj: 
Gălescu Nicolae 


Ghindă Gheorghe 
Sârbu Damaschin 
Malici V. Marin 


45) SOROCA ( 
Levizchi Ştefan (elev) 
Ştiucă Boris 

Cridlivoi Azare 

46) SUCEAVA: 

Râuj loan 

Gemeniuc loan + 
Jitaru Spiridon (student) 


47) TÂRNAVA MICĂ: 
Bărză Gheorghe 

Pruş loan 

Codrea Nicolae 


48) TECUCI: 

Căsâneanu Gheorghe 
Teodorescu Spirache 

Baciu Vasile (instructor legionar) 


49) TELEORMAN: 
Abajiu Dumitru (şe! legionar de plasă) 
Cristea Aristotel 
Toader Dumitru 


50) TIGHINA (BASARABIA): 
Heidenrecz Vladimir 

Căldare Constantin 

Caragancav lon 


51) TIMIŞ-TORONTAL: 
Udrea Toader 

Dragomir Gheorghe 
Cocora Alexandru 


52) TREI SCAUNE (BASARABIA): 
Lascăr Gheorghe 

Vrânceanu Gheorghe 

Caranica Enache 

53) TURDA: 

Cucerzan Constantin 

Nichita Augustin (comandant legionar-ajutor) 
Tcaciuc Toceanu Ghiţă 

54) VÂLCEA: 

Nicolaescu Aurel (preot) 

Diaconescu Dumitru (preot) 

Vasilescu Nicolae 

55) BUCUREŞTI: 

Victor Dragomirescu (inginer. comandant 





legionar, Şeful Corpului Studenţesc Legionar), ars 
de viu la Crematoriu la 21 sept. 1939/ 


Dumitrescu Miti 
lonescu lon 

Isaia Ovidiu 
Moldoveanu lon 
Paraschivescu Gh 
Popescu Gezar 
Stânciulescu Marin 
Popescu Traian 
Vasiliu lon, 





LEGIONARI ASASINAȚI ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPT. 1939: 257 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 P2"! 


“a 





Uniforma legionară 

În locul vorbăriei şi a discursurilor 
lungi, lumea vrea frază scurtă, clară şi 
precisă, ca aceea a ostaşului, 

În locul lipsei de curaj şi a îndoielii 
de astăzi, lumea vrea hotărârea repede. 

În locul comitetelor democratice, 
care discută, se ceartă şi nu iau 
hotărări, lumea vrea şef şi disciplina 
tuturora. (Se ințelege, ajutat de comitele 


prevăzute) - 

În locul descurajării, lumea vrea | 
încredere, voie bună, mândrie 
ostăşească, 


În locul Ienei, lumea vrea muncă de 
dimineaţă până seara, a tuturora, nu trei 
părți numai la muncă şi o parte numai 
la petrecere. 

În locul poftei de câştig, a dorinței 
de a trage un beneficiu din politică, 
lumea vrea jertfa pentru țară, ca jertfa soldatului 
pe câmpurile de bătaie, El nu caută să câştige 
nimic, el dă totul, muncă, suflet, viață pentru 
țara lui. Aceasta ne trebuieşte. Dacă ar da toți 
oamenii care fac politică: muncă, suflet, viață 
pentru țară, ce bine ar fi de țara românească! 
lată ce va face şcoala legionară. 

În locul dezbinării şi a certurilor, noi 
punem camaraderia frumoasă a ostaşului şi 
unitatea perfectă ca a unei trupe, a naţiunii 
întregi. Toţi au un singur gând: Patria, un singur 
Drapel, un singur şef, un singur Rege, un singur 
Dumnezeu, o singură voință: aceea de a le slujii 
cu-credință până la moarte. 

Legionarul şi-a făcut uniformă pentru că 
în dosul ei el vede toate aceste mari calități 
ostăşeşti, care ridică neamurile şi le fac 
învingătoare, împotriva tuturor greutăților. 
Uniforma este; cămaşă verde, centură cu 
diagonală. 


Interzicerea uniformelor 

Guvernul a interzis prin lege portul 
uniformelor. Odată legea votată, trebuie să 
ne supunem. Legionarii nu vor mai ieşi în 
public îmbrăcaţi în uniformă. 

Dar noi nu renunțăm la dânsa. Ne vom 
face uniforme şi le vom imbrăca numai în 
zilele de sărbătoare şi numai în casele 
noastre, unde suntem stăpâni şi liberi să ne 
îmbrăcăm cum dorim. 

Le vom îmbrăca cu drag, aşteptând ceasul 
când legiuitorii se vor convinge că aceste 
uniforme frumoase nu sunt un pericol pentru 
țară, ci din contră, sunt un bine. 

Ar trebui să nu existe legionar care în casa 
lui să nu-şi aibă uniforma, să n-o îmbrace în 
zilele de sărbătoare, când va trebui să facă 
cinste unui musafir, oaspete, îmbrăcându-se în 
cămaşa verde, 

Va fi o sărbătoare în casa unui legionar când 
el şi familia lui se vor îmbrăca în frumoasa 
cămaşă verde, simbolul primăverii Neamului 
românesc, 


Grade 


Noul venit în Legiune se cheamă membru. 

După trei ani el poate fi avansat la gradul 
de legionar. 

Urmează: instructor legionar, comandant- 
ajutor, comandant legionar, comandant Buna 
Vestire, Senator legionar - cu caracter onorific. 

. - 


CORNELIU ZELEA CODREANU - "CĂRTICICA ŞEFULUI DE CUIB” 


REZUMAT. (III) 





Funcţiuni: şef de cuib, şef de garnizoană, 
şef de plasă, şef de corp legionar, şef de județ, 
şef de regiune 

Nu este obligatoriu ca funcțiunea să fie 
ocupată de un grad. Funcțiunea dă onorul 
gradului, 


Camaraderia, disciplina şi încrederea 
în şefi 

O. organizaţie nu poate niciodată obține 
victoria fără unitate 

Organizațiile cu unitate şubredă, de cele mai 
multe ori cu un ceas înainte de victorie se rup în 
două (adică le rupe inamicul prin intrigile lui) şi 
se iau la luptă între ele; in acel moment totul 
este pierdut. Un singur lucru rămâne: victoria 
inamicului 

De aceea orice Organizaţie trebuie să-şi 
asigure unitatea. Ea se asigură prin două 
mijloace 

1. prin camaraderie, acea forță a sufletului, 
care uneşte într-o sfântă frăție pe toți luptătorii; 

2. prin disciplină, acea forță exterioară care 
armonizează toate voințele în vederea realizării 
aceluiaşi scop. 

Un şef legionar deci trebuie să fie disciplinat, 
să aibă încredere în şefii săi 

Camaraderia, încrederea în şefi şi disciplina 
se completează prin aceea că cele două dintâi 
vin de jos în sus, cea de a treia, disciplina, vine 
de sus în jos, aşa că unitatea este asigurată, 
chiar atunci când elementele de jos ar putea 
să aibă şi alte păreri sau chiar păreri 
contrare. De aceea, educația disciplinei 
rămâne ca o mare supapă de siguranță pentru 
asigurarea unităţii şi deci a victoriei, atunci când 
celelalte mijloace s-au epuizat. 

Şetul de cuib va trebui să caute în toate 
împrejurările să dezvolte acest simț de 
disciplină în orice legionar şi mai ales o va face 
prin exemplul pe care îlva da el 

Să nu se uite că disciplina voluntară este de 
esență superioară, deoarece ea presupune o 
renunțare a personalității şi orice renunțare în 
vederea unui scop măreț este de esență 
spirituală superioară. 


Despre pedepse 

Nu insistăm aici asupra pedepselor în lumea 
legionară, pentru că socotim că nu va fi nevoie 
de ele. În orice caz, pedepsele încep de la 
întâia dojenire, a doua dojenire, a treia 


ce 4 


(continuare din numărul trecut) 


dojenire. Eliminarea din luptă pe o 
lună, eliminarea pe două luni, 
eliminarea pe trei luni, eliminarea pe 6 
luni şi ajungând până la eliminarea 
pentru totdeauna din Organizaţie. De 
asemenea, ridicări de comandă pentru 
timp limitat sau nelimitat. (...) 

Mai important insă este modul 
frumos, demn, ințelegător in care un 
legionar îşi primeşte şi execută 
pedeapsa. Recunoaşte greşeala, nici 
nu se supără, nici nu se răzvrăteşte, o 
execută şi se hotărăşte ca prin 
atitudinea demnă să-si recucerească 
poziția. 

În orice caz, neexecularea unui ordin 
constituie una dintre cele mai mari 
greşeli posibile, când ea este făculă 
intenționat. Şi dacă se repetă, legionarul 
va trebui să părăsească organizaţia. 


Promisiuni electorale 
face 

Un şef legionar nu va promite decât aceea 
ce putem face noi. Noi nu promitem bani, nu 
promitem rachiu, nu facem funcțiuni. Noi nu 
cumpărăm cu bani sufletele omeneşti. 

Cei ce vin în numele lui Dumnezeu nu fac 
aceasta. Numai cine vine în numele satanei 
cumpără sufletele cu arginți. 

Un şef legionar va spune 

Nu promitem bani, ci promitem dreptate. 

Nu promitem să-ţi facem ție ceva, ci 
promitem să muncim, să luptăm pentru țara 
noastră. 

Cine vrea să lupte pentru dreptate şi 
pentru cinste în țară, cine vrea să 
muncească pentru Patria lui, cine vrea să 
facă jertfă alături de noi, să vină cu noi. 

Va fi bine aşa? Da. Pentru că lucrurile merg 
într-o țară ca la o gospodărie. Dacă lao 
gospodărie este pământ bun, bogat înzestrat cu 
lot ce-i trebuieşte unei gospodării, iar 
gospodarul nu-i vrednic, e risipitor, bea tot ce 
are, se ceartă toată ziua, gospodăria se va 
ruina, iar copiii o vor duce foarte prost. Vor fi şi 
ei amărâți şi flămânzi, 

Dar dacă se schimbă gospodarul cu un 
om cinstit, muncitor, vrednic? 

Gospodăria va înflori în scurt timp şi toți 
copiii vor înflori şi ei ca nişte bujori 

Țara noastră nu-i şi ea o gospodărie, cu 
pământ bun şi bogat? Cu tot ce-i trebuieşte? 


legionarul nu 





Noi, românii, nu suntem copiii din 
gospodărie? Şi nu suntem amărâţi şi 
flămânzi? 


Când vom schimba însă gospodăria, 
atunci nu vom mai fi aşa. Aceasta o va face 
Legiunea. Va schimba gospodăria, adică 
guvernele partidelor şi va face un guvern 
legionar. 

Aceasta este Singura promisiune pe care o 
face legionarul în ajun de alegeri şi întotdeauna. 

Şeful de cuib trebuie să facă scoală tuturor 
legionarilor şi să le spună că scopul nostru nu 
este de a alege un număr de 5, 10, 20 de 
deputați. E/ este cu mult mai mare, cu mult mai 
sfânt şi cu mult mai greu. Noi trebuie să facem 
ca toată România să devină legionară, 

Duhul nou legionar trebuie să guverneze. 
Țara trebuie să fie condusă după voința 
legionarilor. (continuare în numărul viitor) 


Pupină realizată de Cuutul “Iestitorii “i 
"91 CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 





——— 


Zip-rag prin 


Capul ll 





PRIN ÎMPREJURIMILE BUCUREŞTIULUI (II) 2 
- CÂTEVA MĂNĂSTIRI - 


TROIȚA DIN PĂDUREA TÂNCĂBEŞTI 

Înapoi la şoseaua Bucureşti — Ploieşti: la km. 30, 
pe marginea drumului naţional DN 1 ce trece prin 
inima pădurii Tâncăbeşti, se află o troiță impunătoare 
din lemn de stejar, ridicată în 1999, cu prilejul 
centenarului Căpitanului, din donațiile legionarilor, 
înaltă de 5 m, străjuită de tricolorul românesc, ce 
aminteşte că aici, în noaptea de 29/30 nov. 1938, a 
fost omorăt Corneliu Zelea Codreanu alături de 13 
camarazi de luptă şi idealuri, Nicadorii şi Decemvirii 

Călătorul poate opri să pună o floare de câmp la 
fundaţia crucii şi să strângă ambalajele de plastic 
aruncate de oameni necivilizați 

MĂNĂSTIREA SNAGOV 

La numai 3 km de Tâncăbeşti, părăsim şoseaua 
naţională, facem dreapta şi mergem prin mijlocul 
unei păduri seculare, rămăşiţă din vestitul codru al 
Vlăsiei, până la marginea lacului Snagov. 

Este un minunat loc de recreaţie şi petreceri, 
lacul având o lungime de aproape 17 km; au dispărut 
însă "brăurile” de păpuriş de la marginea lacului 
copacii şi nuferii albi. De vină pentru distrugerea 
peisajului natural şi a liniştii sunt vilele kitsch care 
răd în soare, adevărate palate cu etaj, una lângă 
alta, toate cu propriul lor debarcader unde se află 
şalupe cu motor care aparțin "băieților deştepţi” 

Dar nu pentru a vedea vilele opulente am venit la 
Snagov, ci pentru a ne încânta privirea şi, mai ales 
sufletul, cu o bijuterie medievală unică prin 
amplasamentul ei in România 

Se află, pe o mică insulă, Biserica ce poartă 
numele locului, unde se ajunge după 10 de minute 
cu barca închiriată, pornind de la debarcader. 

Zidită, după toate probabilitățile, de Neagoe 


/* $ 


7] 





Basarab, deşi tradiția populară o atribuie lui Vlad 
Ţepeş, clitorită în sec. al XV-lea, mănăstirea Snagov 
a fost de-a lungul veacurilor un important centru de 
cultură, posedând o vestită tiparniță, loc de adăpost 
în vremuri de nevoie şi, pentru boierii trădători, loc 
de surghiun şi de ucidere 

MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI 

Dar vorbind de mănăstirea Snagov, aflată mult în 
afara Capitalei, mai amintesc de alte câteva 
asemânătoare ca poziție: incep cu mănăstirea 
Căldăruşani, amplasată în apropierea Snagovului, 
pe malul lacului cu acelaşi nume. Pe timpuri, în jur 
se întindeau codrii seculari ai Vlăsiei, refugiu al 
halducilor. Pe aceste meleaguri, pline de farmec şi 
pitoresc, a hotărât domnitorul Matei Basarab să 
ridice mănăstirea, în 1638, având o lungime de 34 
m, întru lauda Sf. Mucenic Dimitrie, izvorătorul de 
Mir. A fost renovată de-a lungul secolelor de câteva 
ori, ultima având loc acum 6-7 ani, scoțându-l-se 
asilel in relie! toată splendoarea 
















Un ghid cu multe fotografii, de vânzare la intrarea 
în mănăstire, este foarte util celui care se 
interesează de moştenirea istorică a țării noastre. 


MĂNĂSTIREA PANTELIMON 


Să ne îndreptăm spre altă zonă a Bucureştiului 
zona Pantelimon unde se află alte trei mănăstiri 
renumite 

Prima, ce poartă numele suburbiei, a fost 
ctitorită în 1735 de domnitorul Grigore Matei Ghica şi 
este amplasată pe malul lacului 

Până în urmă cu trei decenii, lângă mănăstire se 
afla un renumit sanatoriu TBC care a fost 
transformat intr-un luxos restaurant, de multe stele 
botezat "Lebăda”. Când vă veți lua salariul, pensia 
sau ajutorul de şomaj, vă asigur că puteti lua o dată 
dejunul aici, după aceea, n zilețe Următoare, poate 
să vină potopul 

MĂNĂSTIREA PASĂREA 

La câţiva km depărtare, tot pe malul unui lac, se 
află mănăstirea Pasărea, interesantă prin pitorescul 
natural al aşezării, fundație religioasă modernă, 





terminată în 1813, 

Există mai multe legende care explică numele 
mânăstirii. Cea mai plauzibilă este aceea că numele 
i-ar veni de la stolurile de păsări care viețuiau în 
pădurea înconjurătoare. 


Mănăstirea îi are ca ctitori pe arhimandritul 
Timotei, care a ridicat aici o biserică din lemn în 
1813, şi pe Sfântul Calinic de la Cernica. Biserica 


-(continuare din numărul trecut) 


din lemn s-a prăbuşit la cutremurul din 1838. 
Biserica mare a fost reconstruită de Sfântul 
Calinic, pe când era stareț la Mănăstirea Cernica, 
În 1846, în timp ce biserica din cimitir fusese ridicată 
tot de e! la 1834. Aici s-a călugărit spre sfârşitul vieții 
mama Sf. Calinic. În plan spiritual, mănăstirea 
Pasărea este sora geamană a mânăstirii Cernica, nu 
doar pentru că au același sfânt ctitor, ci şi după 
tipicul Sf. Sava, după care se conduc amândouă 
mănăstirile. 

Sfântul lăcaș are o bogată colecţie de artă veche 
bisericească: icoane, ceramică, broderii; cea mai ce 
pre| comoară reprezentând-o însă racla cu părți din 
Sfintele Moaşte ale Sf. Pantelimon, Sf. Mucenic Mina 
şi Sf. Mercurie. În atelierele mănăstirii funcţionează 
ateliere de croitorie pentru veşminte preoteşti, 
cruciulițe şi icoane 

Datontă marii valori istorice şi artistice, 
Mănăstirea Pasărea a fost declarată monument 
istoric şi a fost restaurată. 

Din păcate, în imediata vecinătate se află un 
restaurant cu nunţi permanente, de unde răzbat 
chiotele petrecăreților care se iau la întrecere cu 
clopotele care cheamă pe credincioşi la vecernie. 

MĂNĂSTIREA CERNICA 

Ultima mănăstire, cea mai frumoasă şi cea mai 
atrăgătoare, este Cernica, 
aşezată pe malul lacului 
cu acelaşi nume 

La începutul sec. al 
XVIII-lea, vornicul Cernica 
Ştirbey a construit vechea 
mânăstire care însă a 
dispărut demult: actuala 
aşezare religioasă nu mai 
păstrează decât amintirea 





















şi numele 
Actualele construcții, 
grupate în jurul a trei 











biserici, în două ostroave legate între ele cu un pod, 
sunt relativ noi 
În primul 
Gheorghe, zidilă către 1842 de arhimanaritul Calinic 
(Sfântul Calinic ale cărui moaşte se află aici) 


ostrov se află Bisenca Sfântului 


Este biserica cea mai importantă, picturile 
recondiționate din pridvorul bisericii fiind demne de o 
atenție deosebită, ele reliefând scene din ciclul 
Vechiului Testament, începând cu Creaţia Lumii 
(Creația lui Adam, Creaţia Animalelor, Dumnezeu 
face pe Eva din coasta lui Adam, Fructul oprit, 
Izgonirea din Rai, Adam lucrând pământul, Jertfa lui 
Cain şi Abel, Noe intrând cu animalele în Corabie, 
Potopul lui Noe şi Zidirea turnului Babilon) 

Dincolo de pod, străjuită de o înaltă clopotniță - 
singurul vestigiu rămas din întregul ansamblu 
mănăstiresc vechi, se afă- bisenca închinată 
Sfântului Nicolae, construită în 1802 

Cea de-a treia este bisericuța Sfântului Lazăr, în 
jurul căreia sunt presărate morminte de călugări, 


foşti mitropoliți şi donatori. 
E SHoeel/ 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 P29:13 





lată TESTAMENTUL Grupului fagărăşean de 
luptători în rezistența armată anticomunistă de pe | 
Muntele Buzduganu, scris în Săptămâna Mare a 
anului 1954 şi păstrat pănă azi, care se constituie 
în mesaj pentru generațiile viitoare (deşi unul 
dintre şefii acestui grup, lon Gavrilă Ogoranu, 
remarca amar că... nu prea are cui să-l transmită, 
din cauză că tinerii de azi sunt indiferenți, egoişti 
şi laşi...): 

Pe potecile munților acest grup de tineri n-a 
purtat numai arme. Alăluri de onoarea, 
mândria şi conştiinţa libertății neamului 
nostru, alături de durerea ceasului de față, în 
inima şi crezul nostru am avut o povară scumpă: 
visuri, doruri şi gânduri pentru vremile ce vor | 
să vie. Visuri, doruri şi gânduri izvorâte şi hrănite 
din dragoste pentru neamul nostru. Și aşa am 
înțeles noi neamul nostru; o dără de foc sfânt 
pierdută în negura vremilor în care, din loc în loc, 
strălucesc sori şi luceleri, într-o ploaie de stele care 
izvorăsc din hăul trecutului, de dincolo de vremea 
dacilor nemuritori. lar înaintea noastră, în 
continuarea dârei de loc, printre crestele de brazi 
vedeam aceeaşi dără de lumină din ce în ce mai 
puternic luminată şi terminată Ia picioarele Domnului 
Hristos în Ziua cea Mare. În această dără de foc din 
urma şi dinaintea noastră, noi, câțiva fii ai acestui 
neam pe care destinul ne-a adunat pe aceste creste, 
aducem darul nostru de foc, candelă a iubirii noastre 
de Neam, jertfa noastră 

La daci era obiceiul ca la zile mari să se 
jertfească de bună voie unul din cei mai buni de- 
ai lor. Nu era admis oricine, ci cei mai buni. Pe 
linia aceasta vrem să aducem pe altarul patriei 
tot ce se va găsi mai bun în slaba noastră ființă 
pământeană: libertatea noastră, tinerețea 
noastră, renunțări la o viață tihnită. Şi candela ce- 
am apnns-o va cere pentru a lumina însăşi viața 
noastră ce nu am ezita să o sacrificăm 

Nu am luat arma în mână pentru ambițiile 
noastre, ambiții deşarte de mărire omenească, 
nici din spirit de aventură, nici din ură pentru 
nimeni. Cu atât mai mult suntem departe de 
meschinele probleme materiale. Nici pentru pofta 
de imbogățire în viitor. 


ai 


SERGIU FLORESCU 


SERGIU FLORESCU semnează într-un număr 
din luna ian. 1937 "Către Cenzura Corpului Il! de 
Armată Chişinău”, un protest pentru că cenzorii 
stau numai cu ochi pe ziarul său şi nu fac acelaşi 
lucru şi cu celelalte publicaţii româneşti, evreieşti, 
ruseşti care au în sediile lor mulți ziarişti cu orientare 
comunistă, o primejdie pentru Siguranța statului, Ca 
“remember” este reprodus Şi articolul "Franța — 
Germania — italia — România” semnat de gen 
Cantacuzino-Grănicerul şi conferința lui Vasile Marin 
ținută la Fălticeni, cu tema "Politic şi Socia/. 


La 26 ian. 1937 SERGIU FLORESCU semnează 
articolul de fond “Unirea Românilor”, iar în 
numerele următoare "Frontul 13 şi "Rusia 
Sovietică — Spania - România”, cu accent pe 
războiul civi! care se desfăşura în Peninsula Iberică 

Un reportaj arăta munca grea desfăşurată timp 
de 120 de zile de muncă, pe piscul cel mai înalt al 
Muntelui Mic din Banat, pentru a înălța aici o cruce 
de mari dimensiuni, de 16 metri înălțime. 

Un_aalt articol, semnat tot de SERGIU 
FLORESCU, cu titlul "Un an de luptă, la 
aniversarea apariţiei ziarului, specifică: „agitatorii 
comunişti de la noi activează sub firma unor 
organizajii numite Frontul Popular, Frontul Plugarilor, 
Blocul Democratic elc. în realitate Stânga 
românească este o chestiune de tactică care va 
“ea, Mata, la destabilizarea țănii”. 

'gresul Studenţesc ținut la Tg. Mu, în 
oct. 1936 este amplu se ru la i carta 
5.000 de studenţi din care 2.000 erau îmbrăcaţi în 

cămăşi verzi. Sunt redate cuvântarea 
teologului comandantului legionar, șeful 







REZISTENȚA ÎN MUNȚI (III) 







nici interese de clasă. Niciodată nici noi, nici părinţii 
noştri n-am exploatat viața nimănui. Din contra; 
suntem din rândul acelora care în viaţă au cunoscut 
mai mult foamea şi lipsa decât tihna și belşugul 
Ceea ce ne-a mâna! aici a fost dragostea de Neam, 
liberă de orice meschinărie. 

Am învățat să privim neamul nostru, ca de 
altfel orice în lume, prin prisma dragostei. Exişti 
în măsura în care iubeşti şi te înalți în măsura în 
care te jertfeşti pentru această iubire. Noi nu 
admirăm__Neamul__nostru, nici căutăm __să-l 
înțelegem şi studia în virtutea oricărui principiu 
scornit de mintea omenească. Noi îl iubim aşa 
cum e. Aşa cum îşi iubeşte copilul părinţii lui. Şi 
nu l-am schimba cu oricare altul. Nici în gând, cum 
Nici o mamă din lume nu şi-ar schimba copilul ei 

În inima şi mintea noastră n-au încolțit 
niciodată visuri de emigrare prin nu ştiu ce țări 
fericite. Voim să rămânem aici părtaşi ai durerii şi 
bucuriilor lui, ai destinului lui, în valul căruia voim şi 
noi să ne contopim soarta noastră cu al lui 

Noi nu admirăm şi nici nu lăudăm în cuvinte 
deşarte pe Ştefan cel Mare. Nici nu-i folosim numele 
ca soclu, pe care să înălțăm statuia nimicniciei 
noastre. Noi îl iubim-la Valea Albă. Şi ne plecăm 
spinarea alături de Aprodul Purice ca Domnul să 
încalece. Şi simțim ca o adiere dulce cuvintele de 
mulțumire ale lui Ştefan. Întindem o mână de 





studenţimii pe țară 
în 1936 — 1937, 
GH FURDUI, 
cuvântarea 
comandantului 
legionar dr. avocat 
şi diplomat, prințul 
AL. CANTACUZINO, 
dar şi ale 
delegaţiilor străine 


INTERZIS! 


ACȚIUNILE SUBVERSIVE 
ALE EVREILOR DIN ROMANIA 
Si pita de tut 


prezente. printre 
care şi cel al 
Poloniei, D 
Potoschi de 


asemeni este redat 


şi un articol al 
eroului legionar 
comandant al 


Vestiri dr 
avocat IONEL MOŢA, ales edinte de onoare al 
studențimii române: “Calea Învierii: Răstignirea * 


Am prezentat, mai mult decât succint, ziarul 
România Creştină (pe care mai mult l-am răsfoit, 
spaţiul şi timpul nu mi-au permis să adâncesc paleta 
diversificată a publicației cât şi a autorilor articolelor), 

Dar activitatea laborioasă a redactorului ei 
şef, SERGIU FLORESCU, care a făcul ca publicaţia 
să fie apreciată şi implicit cunoscută în toată țara — 
fiind poate chiar cea mai bună din provincie — nu se 
opreşte aici. El a mai scos DOUĂ BROŞURI - care 
se puteau cumpăra numai de la sediul redacției şi 
apoi se transmiteau cititorilor din mână-n mână, aşa 
cum se specifica — intitulate „Acţiunile subversive 





= | Sarmisegetuzei, 


(continuare din numărul trecut) 
peste veacuri apărătorului 
arcaşului lui Ştefan, 
1] oşteanului în opinci de la Rovine, pandurului 
lui Tudor şi moților lui Horia şi lancu. 

Comunicăm de la suflet la suflet cu orice 
român, de totdeauna, focul sfânt şi cald al 
familiei româneşti 

În aceşti ani am găsit în suflete de români, 
adesea umili şi nebăgaţi în seamă, atâta noblețe 
Şi atâta frumuseţe încât nu o viață, dar şi o mie 
de vieţi de ai avea se merită să te jertfeşti 

Ne-am lovit însă de atâta răutate, ipocrizie, 
interese, ambiţie prostească, zgărcenie și mai 
ales nepăsare, încât ni s-a umplut sufletul de 
durere, amărăciune, şi dezgust. A trebuit să 
primim pe obrazul nostru nu o dată sărutul 
scârbos a lui luda şi nu o dată otrăviți cu roadele 
amare ale josniciei omeneşti, am ajuns în pragul 
deznădejdii. Ne-am coborât atunci în adâncuri şi 
din istorie ne-am luat din nou seva dătătoare de 
viaţă. Ne-am cuminecat din jertfa tuturor celor ce şi- 
au dat viața pentru acest Neam. | ) 

lar voi, dragi camarazi căzuți din rânduri, ne- 
ați legat prin jertfa voastră cu putere în lupta din 
care nu putem să ieşim decât biruitori sau morți. 

Şi mai ales, am simţit în ceasurile negre mâna lui 
Dumnezeu. Atunci când slabele noastre puteri 
omeneşti ne-ar fi dus la moarte sau deznădejde. 
Aici, pe crestele munților, am simţit cuvintele 
Domnului, care ne-a spus că fără El nu putem face 
nimic. Şi noi, prin suferința noastră, am învățat să-L 
iubim. Căci până nu vei suferi tu însuți măcar o 
palmă sau o înjurătură pe nedrept, până atunci nu 
vei putea înțelege drama de pe Golgota 

Aceste gânduri, adânc frământate în nopți 
lungi de iarnă, îngropați în zăpezi pe crestele 
Carpaţilor sau în ceasurile de veghe cu arma în 
mână, vi le închinăm vouă, tineri din sate şi 
oraşe, ca semn al dragostei ce vă purtăm, ca 
unora ce le va fi dat, când noi nu vom mai fi, să 
vadă şi să desăvârşească marea şi strălucita 
biruință românească. 


frate 


ale evreilor din România” şi „Rolul evreilor în 
Revoluţia Rusă”, care, după cum se vede în 
reproducerea xerox a copertei, au fost ținute şi ele 
“sub lacăt” în timpul regimului comunist. Mă voi referi 
doar la prima, în cea de a doua găsim multe aspecte 
relatate după 1989, deci cunoscute cititorilor, aşa că 
nu mai insist 

În broşura „Acţiunile subversive ale evreilor 
din România”, autorul, SERGIU FLORESCU, arată 
cum în anul 1937 existau în Basarabia nu mai puţin 
de 40 de societăți evreieşti, foarte bine organizate - 
dintre acestea enumăr câleva: Societatea Macabi, 
Societatea Sportivă Hakush, Societatea Hasamer 
Matair, Socielalea Femeilor Evreice, Societatea 
Sinagogilor, Societatea Meseriaşilor Evrei, 
Societatea Evreiască de Emigrare, Uniunea 
Comercianților Israeliți şi altele, paralel cu societățile 
româneşti în număr mult mai mic. Forul suprem al 
acestor 40 de societăți era Organizaţia Sionistă din 
Basarabia, având în subordine două filiale ale 
Organizaţiei Sioniste Mondiale, Mervaz şi Kerem 
Kaemeth, ambele cu colectarea de fonduri pentru 
reclădirea Palestinei. S-au scurs astfel în afara 
granițelor României, sume foarte mari, în timp ce în 
localitățile cu populaţie majoritară evreiască săracă, 
paradoxal, nu s-a construit nici măcar o şcoală sau 
un lăcaş de cult. 

Dar să mă opresc aici consider că am reuşi! să 
schițez, cât de cât, activitatea gazetărească a lui 
Sergiu Florescu, despre care aslăzi nici cercetătorii 
Dreptei nu ştiu nimic. 


'*1 CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 








ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞTI 
- premii în cărți - 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe 
adresa sediului, sau se pot da personal, la sediu, până la data de 10 a lunii & 
următoare apariţiei revistei. Premiile se vor ridica de la redacţie. 


„ 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: "Care a fost atitudinea lui 
Corneliu Zelea Codreanu față de muncitorii români grevişti?” 

a fost dat de Ovidiu Costache din Bucureşti, 30 de ani, 

care a câştigat cartea "Tăifăsuind cu Petre Ţuţea" de Iustin Hossu. 


RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 


În 1919 România, secătuită de război, se afla în 
degringoladă, iar propaganda bolşevică de peste 
Nistru căpătase mare amploare 

În presă se publicau zilnic .zeci de articole 
incendiare în care se cerea desființarea Armatei şi a 
Statului, se batjocorea monarhia şi religia, se instiga 
la dezordini — într-un cuvânt, se făcea o propagandă 
comunistă fără precedent, iar autoritățile nu 
reacționau în nici un fel în fața acestei primejdii 
mortale pentru Statul Român. 

Unii dintre profesorii şi studenţii ieşeni aderaseră 
la ideile de stânga, iar muncitorii, bolşevizați deja 
sub influențele de peste Nistru, erau masa de 
manevră a duşmanilor statului român întregit, 
fiind păcăliți că-şi vor îmbunătăți condițiile de 
viață prin instaurarea unui regim comunist 
(muncitorii protestau fluturând steagul roşu şi 
strigând lozinci comuniste) 


e AR, 


De aceea, cu ocazia grevei muncitorilor de la 
atelierele CFR Nicolina din laşiul anului 1919, 
Corneliu Zelea Codreanu, student în vârstă de 20 
de ani la Facultatea de Drept din laşi, a intervenit 
smulgând steagul roşu comunist pus de grevişti 
şi înlocuindu-l cu tricolorul românesc. A inlruntat 
de unul singur mulțimea miilor de muncitori pentru a 
le arăta că, deşi autoritățile nu interveneau, exista o 
organizație românească naționalistă, Garda 
Conştiinţei Naţionale a muncitorului Pancu, care 
se impotrivea instaurării comunismului. 


14 ani mai târziu, după greva muncitorilor de 
la atelierele bucureştene Griviţa, când situația 
muncitorilor nu se îmbunătățise, iar guvernanţii nu 
numai că “se treziseră”, dar trecuseră la represalii, 
împuşcând muncitorii, Corneliu Zelea Codreanu, ca 
deputat în Parlamentul României, şi-a precizat 
explicit atitudinea: DREPTATEA MUNCITORILOR 


ÎNTREBAREA LUNII SEPTEMBRIE: De ce legionarii sunt împotriva masoneriei? 
PREMIU: "Între Dumnezeu şi Neamul meu” — colecţie de interviuri cu Petre Ţuţea 


... 





ÎN CADRUL NEAMULUI, NU ÎN AFARA LUI; pentru 
dreplatea ta și pentru a-ţi câştiga pâinea nu trebuie 
să loveşti în Neamul tău 

Căpitanul a fost singurul parlamentar român 
care a luat apărarea muncitorilor grevişti în 1933, 
spunând că nenorociții aceia cereau nu pâine, ci 
dreptate, şi că liniştea în țară nu se va instaura cu 
gloanțe, ci potolind setea de drepiate a muncitorilor. 

lar în 1936 Căpitanul a înființat Corpul 
Muncitoresc Legionar sub comanda ing. Gheorghe 
Clime, comandan! al Bunei Vestiri, pentru a 
sustrage muncitorimea română de sub influenta 
nefastă a comunismului, pentru a o conştientiza şi 
a o determina să lupte în cadrul Neamului românesc, 
pentru întregul Neam, şi nu doar pentru dreptatea 
unei utopice şi abstracte "clase proletare”. 


O RECTIFICARE: În nr. trecut al revistei, în articolul "Vandalism în pădurea Tâncăbeşt?” camaradul Emilian Georgescu a scris. că repunerea steagului 
vandalizat de la troița Căpitanului s-ar datora camaradului Norocel din Ploieşti. Informaţia este greşită, nu Norocel a pus tricolorul la loc (ne-a sunat şi comunicat), ci 
allcineva, o persoană pe care n-o cunoaştem, şi căreia îi multumim pe această cale! 


Di 


UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? 


NICHIFOR CRAINIC 


Întrebat-am vântul, zburătorul 
Bidiviu pe care-aleargă norul 


Către-albastre margini de pământ 
"Unde sunt cei care nu mai sunt? 
Unde sunt cei care nu mai sunt?” 


Zis-a vântul: "Aripile lor 
Mă doboară nevăzute-n zbor” 


Întrebat-am luminata ciocârlie, 
Candela ce legănă-n tărie 
Untdelemnul cântecului sfânt 
"Unde sunt cei care nu mai sunt? 
Unde sunt cei care nu mai sunt?” 


Zis-a ciocârlia: "S-au ascuns, 
In lumina Celui Nepătruns. 


Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic, 
Oarba care vede-n întuneric, 
Tainele necuprinse de cuvânt: 
"Unde sunt cei care nu mai sunt? 
Unde sunt cei care nu mai sunt? 


Zis-a bufnița: "Când va cădea 
Marele-ntuneric, vei vedea. 


(din vol. "Şoim peste prăpastie” - Ed. Roza Vanturilor, Buc., 1990) 








CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007 f%*9 


a. alfiaaază la et, 


Ceai ce 


din Oradea”: Ezitaţi să vă declinaţi identitatea, 
şine dacă putem să fumizăm amănunte in legătură 
cu "valul de te declanşate de legionari în perioada oct. — 
nov. 1938 şi rolul. Gonstatăm cu îngrijorare că "Incet" dar 
sigur, datorită ofensivei mediatice declanşate de slugile 
intereselor iudaice în România şi nu numai, se revine la starea 
de teroare dinainte de 1989, când oamenii nu îndrăzneau să-și 
manifeste credințele, să-şi facă publice părerile politice atunci [5 
când este vorba de Mișcarea Legionară. Nu trebuie să ne tot 
învărtim după piersic, făcându-ne: că nu observăm ura 
viscerală a tot ce reprezintă instituţiile promovând mai direct 
sau mai indirect interesele evreieşti în România. Mișcarea 
Legionară a fost singura organizaţie politică ce a reacţionat 
consecvent şi ferm. pentru apărarea intereselor naţionale 
măcar în ceasul al doisprezecelea. Pretenția, total imposibilă și 
iraţională, că la această revărsare de ură noi trebuie să-i 
răspundem cu indiferență - dacă nu cu.o eventuală afecțiune - 
este specifică unei gândiri ca de la stăpân la slugă: când 
primim un şut în spate, servitorul să zâmbească fericit de 
prietenia cu care este gratula!! Regret acest comentariu dar nu 
te pați opri să constaţi că în legile țării este promovat delictul 
de opinie, iar oamenii se simt obligaţi să-şi ascundă identitatea, 
pentru a nu fi într-un fel ostracizaţi sau eventual concediați de 
la servicii, astăzi, când nu ştii niciodată cine este de fapt 
stăpânul la care munceşti! Să vă răspundem totuşi la întrebare. 
Trebuie, pe cât posibil, să facem cunoscute în primul rând 
împrejurările momentului oct. — nov. 1938; Corneliu Zelea 
Codreanu, şelul Mişcării Legionare, este condamnat de un 
tribunal militar, în 27 mai 1938, la 10 ani muncă silnică; cu 
puțin timp în urmă, la 10 febr., Carol al II-lea dăduse lovitură de 
stat, desființând partidele, anulând Constituţia, instaurase 
starea de asediu, inaugurând regimul de dictatură personală. 
Că acuzaţiile pe baza cărora este condamnat Corneliu Zelea- 
Codreanu sunt absolut imaginare şi tot procesul o înscenare 
ordinară a confirmat-o istoria, fiind un lucru bine stabilit. În lipsa 
lui, legionarii nearestaţi şi necondamnați (elita Mişcării fiind în 
siare de detenție conform aceluiaşi plan) incearcă să se 
m -—(99VEBI A e nu în vederea unor acțiuni imediate, căci 
a-Codreanu ordonase întreruperea oricăror activități politice, odată 
cu decretul regal de desființare a partidelor, ci pentru supraviețuirea în condițiile 
dale a Mişcării. Din detenție, prin intermediul legăturilor posibile, Şetul Legiunii 
transmite "Comandamentului de prigoană” un ordin ferm, fără echivoc şi repetat, 
de a nu se desfăşura nici un fel de activitate, lucru care ar justifica alle măsuri 
represive ale lui Carol al II-lea prin unealta măsurilor criminale, Armand 
Călinescu. Aici intervine trădarea din interiorul Mişcării prin persoana lui Horia 
Sima, comandant legionar cu state vechi în Mişcare, fost şef al regiunii Banat în 
1935-1936, de ani buni în slujba lui Mihail Moruzov, eminența cenuşie a Statului, 
șeful Serviciilor Secrete, de la care primea un “salariu” lunar, dar, atenție, având 
ca țel suprem preluarea conducerii Mişcării Legionare. Se dovedeşte a fi un 
execulant zelos al ordinelor lui Moruzov care, înțelegând ambiția lui Sima 
nemărginită, îl poate manevra cu uşurinţă în realizarea planurilor lui Carol al II- 
lea şi ale celor personale, Pentru ca să justifice într-un fel asasinarea lui Corneliu 
Zelea-Codreanu, aflat în custodia Siatului ca deținut, pentru pregătirea opiniei 
publice, Horia Sima primeşte ordin de la Moruzov de a organiza un val de 
atentate, a căror amplificare prin presa controlată de evrei, total antilegionară, să 
pregătească terenul pentru ceea ce avea să urmeze. Primul obstacol şi cel mai 
important în cale cuceririi şefiei Mişcării Legionare era Şelul ei de drept şi de 
fapt, care din inchisoare trimitea în continuare liniile de conduită. Sima incearcă 
să impună “Comandamentului de pngoană” punctul său de vedere, şi anume că 
un val de atentate va spena pe Carol al II-lea şi îl va elibera pe Corneliu Zelea- 
Codreanu, cine pulea să creadă aşa ceva? Trebuia să [ii debil mintal să accepti 
acest raționament! De pe poziţia de responsabil de relațiile cu organizațiile 
legionare din țară, în loc să transmită ordinele de linişte, de renunțare la orice 
activitate, ol organizează atentatele, aprox. 23 într-o lună şi jumătate, atenlate 
Zele: id! 


"Un 























































are nu se opresc decăt odată cu asasinarea lul Comellu Zelea-Codreanu, a 
Nicadorilor şi Decemvirilor (14 persoane), Este destul de simplu pentru oricine, 


Periodic editat de "ACȚIUNEA ROMÂNĂ” 





























ABONAMENTE PE ADRESA: 
NICOLAE BADEA (secretar redacție) 
STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL V39. AP 37, 
SECT. 3. BUCUREȘTI, Tel.: (021) 322 3832 


expert sau nu în materie, să înțeleagă dacă atentatele 
organizate de Horia Sima atunci când consemnul era "liniște 
totală”, justificau în vreun fel aşa-zisa tactică declarată, aceea 
de a "Inspâimânta” guvernul şi pe rege, care ar fi eliberat ca 
urmare pe Căpitan și Statul Major, sau corespundeau 
acuzațiilor de atunci şi de acum, că totul era făcut pentru a 
forța asasinarea de către rege a lui Corneliu Zelea-Codreanu 
În primul rând, atentatele nu aveau nici o legătură cu structura 
şi de rezistență a statului; în 15 din 23 de cazuri au fost 
agresate persoane particulare, de preferință evrei; magazine 
evreieşti, localuni de cult (sinagogi), teatrul din Timişoara unde 
se producea o trupă evreiască, in 2 cazuri o fabrică fără 
importanță şi uzina de gaz melan din Cluj, în curtea căreia s- 
au arunca! niște petarde - deci atacuri de operelă, care au 
întărătat şi mai tare populația evreiască; aceasta a făcul 
probabil presiuni prin influenţă şi bani (corupție). Contrar 
afirmațiilor unor javre care se inspiră din ziarele vremii, nici o 
persoană nu a murit, iar-singurul rănit a fost profesorul de la 
Universitatea din Cluj, Ştefănescu Goangă, atentat produs din 
alle molive decăt cele politice! Se pune intrebarea: Îşi poate 
închipui cineva că aceste înscenări de prost gus! ar fi speria! 
pe Carol, cu armata !a dispoziție, jandarmi, poliție, servicii 
secrete? Îşi poate. închipui cineva că Horia Sima, cât de "luat 
de ape” ar fi lost, putea crede in această strategie cu 
adevărat? Atunci trebuie să găseşti totuşi pe beneficiar! Cui i-a 
servit toată zarva? Ziarele vuiau în fiecare zi, prezentând totul 
ca o catastrofă care nu se mai termină, exasperând opinia 
publică, obligând-o câteva zile mai târziu să accepte (parțial) 
asasinatele ca pe nişte urmări de care erau responsabile şi 
victimele. Acestea din punct de vedere al lui Carol, iar din 
punctul de vedere al lui Sima, asasinarea lui Corneliu Zelea- 
Codreanu făcea să se deschidă problema succesiunii la 
conducere pentru cei 43 de șefi legionari existenţi înaintea lui 
Sima în registrul gradelor şi a funcţiilor (unde permanent se 
ținea evidența ierarhiei legionare); se pregătea "noaptea 
cuţitelor lungi” în care 257 de legionari deținuți în închisori au 
fost legaţi co! la col şi treculi prin fala. mitralierelor jandarmeriei 
la 21 - 22 sept. 1939. "Noaptea cuțitelor lungi” este o altă 
chestiune, dar este provocată tot de Horia Sima, tot ca unealtă a lui Mihail 
Moruzov şi tot la ordinul lui Carol al II-lea; mareșalul Palatului, Ernest Urdăreanu 
Moruzov şi Horia Sima asistă la asasinarea lui Armand Călinescu care căzuse în 
dizgrația regelui. Sima declară după aceea cu cinism că pe el nu îl interesa 
decât răzbunarea Căpitanului, parcă făcându-se că nu vede că declanşase cel 
mai mare masacru legionar din perioada interbelică!! Am consumat foarte mult 
spațiu cu acest răspuns, dar l-am considera! necesar pentru toți cititonii 

Vlad Pogorevici - Suceava: Vă mulțumim pentru frumoasele dvs. poze şi 
pentru faptul că simţiţi nevoia să corespondați periodic cu noi, în ciuda vârstei 
înaintate şi a suferințelor. Aveţi dreptate: ar trebui mărit din nou tirajul revistei (nu 
sunteţi singurul care face remarca); să vedem însă ce putem face! 

Laurențiu Ceauşu — Braşov: Mult mai grav decât amplasarea insenpției cu 
"Ținutul Secuiesc” mi se pare faplul că se cumpără bucată cu bucată pământul 
Transilvaniei - nu numai de către unguri, ci de câtre orice cetățean străin! lar în 
această pnvință, deşi ne donm din sufet, noi singuri nu putem face nimic: ar 
trebui schimbarea Constituţie: care permite asemenea lucru! O plăcuță pusă 
chiar pe un drum public nu inseamnă în sine mare lucru: se poate pune de 
oricine, oricând, aşa cum oricine o poate da jos, oricând. Problema cu adevăra! 
gravă este că în zece ani, probabil, acel "ținut secuiesc” va deveni, prin 
cumpărare de câtre secui, cu adevăral seculesc! 

Octavian Crişan - Mărăşeşti: Am primit ambele scrisori şi vă mulțumim 
pentru felicitări. 

Taşcu Buciuneanu - Constanţa: Mulţumim pentru poezia din închisoarea 
Aiud scrise de Simion Lefter şi Al. Constant, dar vă rugăm să le retrimiteți 
dactilografiate pentru că scrisul este pur şi simplu ilizibil. 


Nadar Delea Podrearu 
































ISSN 1583-9311 





Redactor şef: Nicoleta Codrin 
sută „Emilian Ghika, Ştefan Buzescu, Corneliu Mihai, Cătălin Enescu == 
Colegiul de redacţie: Nicolae Badea - secretar de redacţie = 
Str. Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti - In fiecare Vineri, orele 15-19 — 
Relaţii (zona Circului — inters. cu Ştetan cel Mare, colț cu str. V. Lascăr) a 
= 


cu publicul: 


Tel.: (021) 322 3832 sau 0745 074493 
e-mail 


Pag. 16 CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2007