Transilvania_1935_066_003

TRANSILVANIA 


BULETIN »= TEHNICĂ A CULTURII 


Nr. 3 
Pai 
ANUL 66 MAI-IUNIE 1935 
A A a o a EEE ERE BRE: 
SIBIU 


Anul 66. Mai—Iunie. - Nr. 3, 


TRANSILVANIA 


(Buletin de tehnicá a culturii.) 


Figuri şi fapte pilduitoare din trecut. 


Spiru Haret 
(1851 —1912) 


de Petre R. Petrescu, 
Inspector general şcolar, 


Capitala ţării noastre s'a îmbogăţit acum, de curând, 
cu încă un simbol al recunostinfei, pe care națiunea noa- 
stră o datorează oamenilor mari ai săi. 

In piaţa cea mare din centru, în faţa Universităţii, se 
înalță azi o frumoasă și mare statuile de marmoră, aşezată 
alăturea şi în linia statuielor ce înfățișează pe cei 3 mari 
ctitori ai rostului nostru naţional si cultural: Mihai Viteazul, 
primul deschizător, în trecutul depărtat, al orizontului no- 
stru politie, realizat în 1918, Gh. Lazăr, întemeitorul şeoalei 
române, în limba naţională și lon Heliade-hădulescu, pă- 
rintele literaturii române. 

Această statuie nouă, inaugurată la 26 lunie, a. e., ni-l 
arată pe cel ce a fost Spiru Haret, fost Ministru al Instrue- 
iei, rămas în istoria desvoltării noastre de stat modern 
cu numele de „omul seoalei“ şt „prietenul ţărănimii“. Nil 
arată pe acela, care, murind numai eu 4 ani înainte de in- 
trarea României în răsboiu, i-a lăsat acesteia cea mal fru- 
moasá si prețioasă moștenire pentru greaua încercare la 
care avea să fie supusă. l-a lăsat o bună stare morală gi 


109 ] 


materială; i-a lăsat un suflet bine închegat în názuinfele 
sale naţionale, pentru ca prin aceste bunuri să fie în stare 
românul să pornească în chip vulturese spre fraţii sát 
asupriţi, să îndure cu stoicism loviturile venite dela mulfii 
săi dușmani şi dela boalele ce-l bântuiau, iar la urmă și: 
mai încrezător în virtuțile sale strămoşeşti, să înscrie pa- 
ginile de aur ale victoriilor de pe câmpul de luptă, precum 
azi înscrie, spre uimirea tuturor neamurilor, succese în 
politiea mondială. Şcoala creată de Haret şi patriotismul: 
lui luminat, întemeiate pe cinstea demnă de figurile clasice, 
au format timp de trei decenii acest suflet românese. 


Căci Spiru Haret a întrunit în fiinţa sa de om întreg, 
în chip covârșitor, toate acele însușiri ce pătrund, răsco- 
lese şi mişcă un organism social, făcându-l să-şi creeze 
legi mai bune şi să lupte pentru împlinirea întocmai a 
acestor legi. Multiplele sale însuşiri şi le-a vădit Spiru. 
Haret în tot cursul vieţii lui publice şi le-a pus în serviciul 
naţiunii sale mai ales când a ocupat, în câteva rânduri, 
funcția de Ministru al Instruefiei şi Cultelor, în cele câteva 
perioade din răstimpul dintre 1897 şi 1910. 

Haret a fost: 1. un mare om de ştiinţă; 2. un mare: 
pedagog; 3. un mare reformator al seoalei românești; 4. un 
democrat convins și un adevărat om politie; 5. un mare: 
român. 

Votu căuta să dovedesc în acest articol, destinat în-- 
semnaţei reviste „Transilvania“, afirmafiunile de mai sus, 
culegând câte ceva din însemnata activitate a acestei per- 
sonalitáti. 

1. Haret ca mare om de știință. Născut in laşi, tocmai 
la mijlocul secolului al XIX, din părinţi oarecum săraci, se: 
distinge în şeoala primară din acel oras, ca și mai apoi, 
în colegiul Sf. Sava din Bucureşti, prin firea lui retrasă de 
sburdălnieiile colegilor, promtă, decisă, dar foarte bună şi 
printr'o sárguinfá şi inteligenţă ce se impun. Pe atunci, în 
perioada de formaţiune ca stat a noastră, în perioada isto- 
ricá a încercărilor noastre de a ne destepta din somnul 
cel de moarte, nu aveam mijloace şcolare ca azi, nici pro- 
fesori atât de calificați şi nici manuale. Haret s'a dedicat 
matematicilor, redactándu-si singur caetele de liceu, în lipsă: 


110 


de manuale, cursuri, cart mai târziu sunt date tiparulut 
si ajung sá dirigeze toatá gándirea matematicá a liceelor 
şi a studenţilor noştri până în timpul din urmă. Inscriin- 
du-se în facultate, în 1869, ajunge și profesor suplinitor de 
matematici. Deci, din primul an de facultate, la 1874, la 
doi ani după luarea licenţei, câștigă prin concurs prima 
bursă deschisă de ţară, pentru studiul matematieilor la 
Paris, unde își ta în 1875 din nou licenţa cu o lucrare ce 
ulmeste pe savanții profesori din acea cetate a ştiinţei. La 
1878, ta anul când România câștiga şi formal, prin pacea 
dela Berlin, independenţa și cánd, prin premierea la Mont- 
pellier a lui V. Alecsandri ca autor al celei mai frumoase 
poezii dedicate gintei latine, se ia act de cătră omenire gi 
pe această cale, de existenţa unui nobil popor latin în ră- 
săritul Buropei, atunci îşi susţine Spiru Haret în faţa areo- 
pagului ştiinţific din oraşul luminii, la Paris, teza de doce- 
torat: „Sur Pinvariabilité des grands axes des orbiles pla- 
netaires“. Această teză a fost un mare eveniment stiinfifie. 
Facultatea din Paris, felicită România, că produce şi po- 
sedă asemenea talente.*) Lucrarea sa tipărit în „Memo- 
riile Observatorului din Paris“ gi e citată de marii mate- 
maticieni. In această lucrare el combate pe matematictenti 
cu renume ca Mathieu şt alţii, cari susțineau chestiunea 
. invartabilitáfit axelor planetelor. 

Ajunge profesor universitar. Este model. Tine prele- 
geri de o preciziune şi elaritate uimitoare. Punctual, el 
impunea prin exemplu. „Savantul, după el, trebue să fie 
omul cel mal desăvârșit al vremii sale; trebue să infátt- 
s$eze cel mai înalt grad de desvoltare morală atinsă până 
la el“.**) 

Spiru Haret a fost omul științei largi, nu al celei re- 
strânse în cadrul unei specialități. Știința pentru el era un 
mijloc de inálfare a nivelului cultural general. Caută să facă 
din ea un fluid, care să pătrundă în adâneul vieţii sub 
toate formele. De aceea el cautá să stabilească, pe temeiul 
legilor mecanicei cereşti, legi de ordin social. Serie: ,Mé- 


*) Citat din volumul omagial „Ale tale dintru ale tale“. 
+*+) Din broşura „Spiru Haret“ de l. Simionescu. 


11 1% 


canique sociale“ în limba franceză, în 1910. E o lucrare 
de curaj dar nu mai puţin de multă gândire, de profun- 
zime, întemeiată pe o studiere îndelungată a sociologiei, 
a acestei ştiinţe noui în care el crede eu toată convin- 
gerea. El caută să aplice şi în problemele sociale axiomele 
din mecanica raţională. Precum în mecanică un corp ma- 
terial e redus la un punct, asupra căruia poate lucra o 
forţă într'o direcţie şi cu o anumită intensitate, tot aşa în 
societate punctul, asemănător celui din mecanică, e în- 
fátisat prin individ. Indivizii, legaţi între ei prin anume ra- 
porturi, formează un corp social. 

Trei coordonate sociale ne pot indica evoluţia unui 
individ sau a unei societăţi: una economică, una intelec- 
tuală şi alta morală. „Orice ciocnire produce în massa so- 
cială o pierdere de ființă vie. Si forța vie este singura și 
adevărata bogăție a întregii societăţi. Datoria omului de stat 
este să cunoască toate cauzele cari ar putea provoca ase- 
menea ciocniri, să le studieze și sá le previe. O lege ideală 
pa fi și aceea care va determina o mișcare de translație 
întregului corp social, în senaul pozitiv al celor trei coor- 
donate, astfel, ca toți membri societății să aibă parte egală 
de binefacerile legii“. 

»Legluitorul are greaua sarcină de a înlătura pe eát 
va putea antagonismul dintre diferitele interese sociale. 
Presupunând că o clasă restrânsă de cetăţeni își creează 
un privilegiu în dauna majorităţii, care e lăsată în igno- 
ranță, datoria bunului legiuitor e să sfarme monopolul 
clasei privilegiate, să-şi aleagă bune mijloace, să stea 
deasupra patimilor și slăbiciunilor obişnuite. Doinţa e ele- 
mentul principal al factorului personal. Omul are nevoie de 
o instrucţie solidă pentru desvoltarea intelectului, care 
trebue pus în serviciul unei voințe puternice, condusă de 
idei superioare. Factorul economie să fie numai un mijloc. 
Pentru azeasta trebue să se urmărească în primul rând 
modificarea naturei intelectuale şi morale a omului, cură- 
fándu-i sufletul de urmele barbariei.*) | 


*) „Mecanica cerească“, citată de M. Nicolaescu în cartea „Spiru 
Haret“. 


112 


2. Spiru Haret ca mare pedagog. lnsugi preocupările 
de ordin sociologie pe cari le-am anunţat mai sus și cari 
au dat naştere unei opere de talia ,Mecanicei soctale“, 
ne arată că Haret a fost un pedagog, un om pentru care 
știința nu trebue să rămână numai un cielu de principii 
abstracte, accesibile numai câtorva spirite alese, ei ea 
trebue să pătrundă în viaţa individului, a societăţii, prefá- 
cându-se în deprinderi, în legi, în reală activitate educa- 
livă. Dacă adăogăm la aceasta faptul că el, ca om de 
şcoală, a luptat esențialmente pentra întemeierea și orga- 
nizarea șeoalei și rămânând prin această muncă a lui, seris 
cu litere de aur în analele școalei româneşti, nu i se mai 
poate contesta şi acest titlu, de mare pedagog. Revistele 
de specialitate şi-au îndeplinit datoria deseriind pe larg 
sistemul său de învăţământ. Noi mai trebue să menţionăm 
că Haret a fost acela, care în România veche a adus școala 
românească, în legătură cu cerinţele vremii, eu postulatele 
unui Pestalozzi, Herbert, ete., dând atenţia cuvenită prin 
legi, programe, ordine, conferințe didactice, conferinţe so- 
ciale, cercuri culturale inváfátoresti, mișcării de primenire 
socială. A înfiinţat „Revista Generală a Invăţământului“, un 
model de revistă, a democratizat şcoala, a creeat legături 
fireşti şi traintee între diferitele instituţii pedagogice, până 
la Universitate, a înfiinţat „Casa Şeoalelor“ şi „Casa Bi- 
sertcii“, dând atenţie fermelor, lucrului manual, ete. ete. 

3. Haret ca un democrat convins și adevărat om po- 
litice. Din tot ce a lucrat se evidenţiază în chip luminos 
grija pe care a purtat-o el poporului de jos, masset mari 
a neamului nostru. Pentru aceasta crează el tot. O obliga- 
fivitate efectivă, o şeoală cât mai în legătură cu viaţa prac- 
tică. Nediferenfierea şcoalei rurale faţă de cea urbană, în 
ce privește cuantumul minim de cunoştinţe. Inzestrarea 
școalelor dela sate cu localuri, material și mai ales grija 
pregătirii unui personal didactic pentru popor. Toate ace- 
stea sunt preocupări ce vădesc spiritul demoeratte al ma- 
relui om. ,Sáteanul — spune Haret într'un articol si repetă 
aceasta cu orice prilej — nu cunoaște pe acei ce pretind 
că-i vor binele, decât sub forma de prefect, subprefect, 
primar, perceptor și vátágel, tofi aceștia înarmaţi cu legi 


113 


represive şi putere de a-l pedepsi de multe ori pentru lu- 
cruri de cari el nici nu-şi dă seama. Care din aceștia vin 
să se așeze la vatră, împreună cu el gi să stea de vorbă 
cu el, ca om cu om, pentru a-l învăța prietenește ceeace 
e bun pentru el?“. 

Călăuzit de principiul sociologie al lui, demonstrat în 
Mecanica socială, prin raportul celor trei coordonate: in- 
telectual, moral, economic, Haret lucrează pentru progresul 
poporului în seopul acestei coordonate. Işi îndreptează 
privirea spre toate căile pe cari poporul sărac, lipsit de 
pământ, asuprit, ignorant, îşi poate îmbunătăți starea eco- 
nomică inferioară, prin bănci populare, obștii de arendare, 
cooperative de producție, de desfacere, de consum, dar 
pune tot prețul cuvenit pe luminarea minții lui prin şcoală. 
Și de aici: reformarea școalei așa cum am arătat. De aci 
cursuri de adulţi, înființare de biblioteci populare, cercuri 
culturale cu adulți pentru popor, serbări şeolare, teatre 
săteşti, serbări naţionale. Dela el păstrăm mat accentuat res- 
pectul pentru oamenii mari ai trecutului, căci el dădea in- 
dicafii și în ee chip se pot face comemorárile celor vrednici. 


A organizat o acflune puternică împotriva alcoolis- 
mului, a cerut sprijinul medicilor, agronomilor şi tuturor 
oamenilor de bine. A înfiinţat societatea pentru tipărirea bi- 
bliotecii populare „Steaua“, a întemeiat Liga și ziarul ,De- 
şleptarea“, ziar popular. A susţinut cu tărie binecuvântata 
revistă pentru popor „Albina“. 

lar când își motiva aceste acțiuni nobile ale lui, pentru 
ridicarea poporului, avea curajul sá afirme, sertind sau 
vorbind în parlament, aga cum reiese din aceste rânduri: 

„Astăzi“, spunea întrun articol despre chestia fără- 
nească, „nu este nici un om cu dreaptă judecată, care sá 
nu înfeleagă că nu mai este cu putință ca țărănimea să fie 
ținută în afara mișcării intelectuale, economice și politice a 
țării. Exercitarea drepturilor cetățenești nu este un lucru 
uşor. Ea cere oarecare educaţie, fără care cei chemați să 
se bucure de drepturi noui, riscă a cădea pradă ambifio- 
gilor, intriganfilor gi samsarilor de voturi sau să devină 
element de turburare gi de nechibauinfá în mersul trebu- 
rilor ţării. 


114 


„De aceea a fost o mare greșală a oamenilor de stat, 
că în timp de atâtea decenii s'au desinteresat cu totul de 
chestia educației masselor populare. Și iată de ce eu con- 
sider ca o adevărată crimă, atitudinea acelora cari, sub 
pretexte absurde sau ridicole, caută să se opună másu- 
rilor cari atât de târziu s'au luat pentru a recâștiga măcar 
în parte. timpul pierdut“. 

Haret deci, a scris, a vorbit, a lucrat efectiv pentru 
ridicarea culturală a poporului, pentru îndreptățirea lui la 
rolul politie egalitar, la indreptáfirea lui asupra pământului 
cum este azi. A fost prin urmare un adevărat democrat şi 
mare om politie. 

Haret a fost un mare român. Toată activitatea sa 
amplă, a tot cuprinzătoare, a fost necontenit încălzită de 
cel mai sublim sentiment: iubirea de patrie. Haret a fost 
un mare patriot, un mare român. Toate legiuirile lui și le-a 
grejat pe acest sentiment. 

Gândirile, simfirile lui, despre o educaţie naţională si 
le-a expus el clar în broşura „Școala naționalistă“ din 
1907, ea gl în raportul către Regele Carol 1. în 1903. Vor- 
bind despre organizarea naționalistă a şeoalei din Ger- 
mania, căreia acest fel de educaţie t-a adus ridicarea la 
culmea puterii, după Feanţa, ete., el conchide „Este lesne 
de înțeles că pentru popoarele mici, cărora nu le este permis 
a neglija nimie din ce le poate asigura existența neatár- 
natá, ar fi o dovadă de orbire neauzită, dacă nu ar înțelege 
datoria ce o au de a face din şcoală paváza nafionalitáfii lor“. 

„Datoria geoalei este sá desvolte si să întrețină iu- 
birea de patrie. Să desvolte în sufletul tinerimii iubirea ne- 
fármuritá de țară gi sentimentul solidarităţii naţionale. Copiii, 
tineretul, sá se convingă că strămoșii lor au fost eroii ce 
au luptat şi și-au vărsat sângele, ca să le conserve fara 
care-i adăpostește astăai. Redesteptafi în inima lor aceeași 
aprinsă iubire de fară pe care și ei trebue so aibă ca 
urmași ai acestor eroi. Silifi-vá a-i convinge că fara lor 
este cea mai bună fară, că neamul lor este cel mai viteaz, 
cel mai nobil, cel mai energie din toate neamurile. Existenţa 
unui popor nu este asigurată decât atâta timp cât toate ele- 
mentele lui sunt strâns unite și unire nu poate fi dacă fn- 


119 


tregul popor nu crește şi nu se întreţine în simfirea de iu- 
bire de țară gi de neam. Sufletul românesc trebue să fie 
inalienabil mai mult chiar decât pământul românesc“. 

„In ochii minţii mele, spunea tot el la 1905, România 
viitoare nu se prezintă sub figura unui rásboinic, cu coiful 
în cap și cu mâna înarmată, ci sub aceea a geniului păcii 
si al luminii, propagând limba și cultura românească numai 
prin farmecul inteligenfii şi geniul nostru propriu naţional!“ 

Acesta a fost sufletul luminos al lui Haret, alb în toată 
viaţa, precum albă este piatra în care s'a imortalizat fiinţa 
lui fizică, Păstreze-i fiecare fiu al acestei ţări icoana si ur- 
meze-i fiecare, în limita puterilor de care dispune și pe: 
orice fel de tărâm de îndeletniciri, pilda vieţii lut de ne- 
întreruptă muncă, închinată numai binelui public, neamului 
şi patriei. 


116 


Indrumári eulturale. 


Festivalurile culturale si programele lor 
de I. Agârbiceanu, . 


1. „Astra“ are marele merit de a fi desteptat mai întâi, 
la sate, interesul ţărănimii pentru festivaluri culturale, în 
regiunile dela apusul Carpaţilor. De peste șase decenii, 
prin despárfámintele sale, ea a dus în mijlocul satelor mat 
întâi programul distractiv, instructiv și educativ al asa-nu- 
mitelor „producţii“ culturale şi artistice. Primele începuturi 
s'au făcut cu diletanfi din societatea cultă a oráselelor noa- 
stre, dar repede aceştia au fost schimbaţi eu elemente lo- 
cale, mai ales dintre țărănimea satelor. Invátátori şi preoft 
harnici şi dornici de înaintarea culturală a ţărănimii, au 
făcut instruefia acestor diletanfi localnici şi i-au pus la lucru. 

Prin aceasta s'a dat un mare avânt festivalurilor cul- 
turale, atât prin încrederea ce a început să simtă poporut 
în propriile puteri, cât şi prin simţământul de educativă 
mândrie, emulând sat cu sat. 

Festivalul cultural aşa cum se desfășoară până aal în: 
satele noastre, adaptat și de şcoală şi de alte instituţii cul- 
turale, e realizarea „Astrei“. Din tradiţia ei trăim încă gt 
azi. Tipul festivalului cultural sătesc, azi răspândit pe tot 
cuprinsul ţării, a fost elaborat, cu decenii înainte de unire, 
de activitatea „Astrei“. 

Trăsăturile principale ale acestui tip de festival sunt: 
1. Producție pentru popor, pe înţelesul lui, cu elemente să- 
tești, nu cárturáresti dela oraş; 2. Caracterul moral al pro- 
gramului festivalului; 3. Caracterul lui naţional: 4. Partea 
lui instruetivá sau educativă; 5. Caracterul distractiv, care 
nu se poate cobori nu numai în trivialitate, dar aici în aluzii 
distructiug, fie de ordin moral, fie de ordin naţional. 

Am putea spune că acest program a crescut din în- 
suşi sufletul şi aspiraţiile poporului. E de ajuns să amintim 
că până azi, diverse producții artistice fără perdea, cart 


117 


se servesc de unele trupe ambulante, cărturarilar ori ma- 
halagiilor oraşelor, ar fi respinse eu huiduieli de un public 
sătesc, care s'ar simţi ofensat în faţa unui astfel de spectacol. 

2. Bucuros va recunoaşte ori cine că cu „producțiile 
culturale“ dela sate, am făcut un pas înainte. Sfera mijloa- 
-elor de hrană sufletească a poporului s'a lărgit. La po- 
veştile, poeziile, cimiliturile poporale, s'au adaos elemen- 
tele cari compun până azi programele festivalurilor noa- 
stre culturale la sate: declamarea de poezii naţionale sau 
religioase; cântece în cor; reprezentații teatrale; confe- 
rințe instructive — în timpul mai nou documentate cu pro- 
iecfiuni; conferinţe istorice sau de educaţie naţională; pre: 
zentarea sau recomandarea cărţilor bune și vrednice de 
citit, aflătoare în biblioteca satului ete. 


Priu aceasta poporul nostru a intrat în mrejile preo- 
cupárilor spirituale. S'a obișnuit a gândi şi a-şi pune pro- 
bleme în legătură cu necesităţile locale sau ale vremii, -— 
cu un cuvânt a pornit pe drumul care duce la o mai in- 
tensá viaţă spirituală, — singurul temei solid şi al unei 
mai bune vieţi materiale. ln chipul acesta a crescut gi 
creşte tot mai mult, din zi în zi, sentimentul de colectivitate 
naţională. 

E o constatare cunoscută de toată lumea, care a ac- 
tivat la sate, că un reușit festival cultural invioreazá un sat 
mai mult decât nenumărate adunări eu caracter politie. li 
înviorează în ce are mai nobil, desteptánd sau crescând 
sentimentul mândriei naţionale şi încrederii în puterile proprii, 
punându-i probleme care frământă multă vreme viaţa sa- 
tului cu tendință de realizare. 

Un bine întocmit şi executat program cultural e ca o 
ploaie binefăcătoare asupra țărănime! noastre. 

De sigur că programul acestor festivaluri trebue să 
întrunească unele condițiuni pentru a putea avea efectul dorit. 

3. Din experienţele pe cari le avem până acuma, vom 
stărui asupra unor cerinţe, în legătură cu programul festi- 
valurilor culturale. 

Mai întâi, o observare de ordin general: 

a) Aceste festivaluri nu trebue să fie prea dese. Două- 
trei la an, maximum patru, credem că sunt de ajuns. 


118 


Si aceasta din două motive. Infátul: nu avem posibi- 
lităţi localnice de a pregăti bune gi cu efect festivaluri, la 
an, decât două-trei. Si al doilea: poporul nostru încă nu 
este asa de avansat încât să simtă nevoia sujletească a 
unor producții culturale la termine dese și oarecum fixe. 
Festivalul cultural atrage până azi — deşi cu trecut de 
şase decenii în unele regiuni, prin noutate, prin caracterul 
de ceva sensafional. Ceeace nu mai este cazul când se 
repetă în fiecare lună sau chiar la două săptămâni. 

Intáiul motiv care militează pentru spectacolul cul- 
tural mai rar, e, credem, limpede pentru toată lumea. Or- 
ganizatorul şi instructorul festivalului cultural e de obiceiu 
învățătorul ori preotul, mai de multe ori cel dintâi. 

Dată fiind munca şi activitatea lui oficială, nu-i rămâne 
timp să pregătească multe si bune reprezentații de acestea. 
Elementele cu cari lucrează sunt, în majoritatea cazurilor 
- - alese din tineretul satului. Aceste elemente încă nu se 
află pe toate cărările. Ştim din experienţă că în răstimp 
de 5—10 ani învățătorul ori preotul e obligat a lucra cu 
aceleași elemente, fiindeá nu află altele potrivite, bine do- 
tate. Pregătirea unui festival cultural — când e vorba, mai 
ales, de o reprezentaţie teatrală sau de un concert al co- 
rului sátese — cere mult timp, multe probe, multă risipá 
de timp şi energie. 

De aceea regula: programul cultural la date fixe, 
de mai multe ori pe an, — primejduește buna reușită şi 
poate aduce, ba chiar aduce, pierderea interesului popo- 
ului, un fel de desiluzie. 

Zece festivaluri cari isprávese cu desiluzia ţărănimii 
sunt mai păgubitoare decât niei un festival. 

Câtă vreme lucrurile s'au desvoltat în chip firesc, 
după necesităţile poporului, se întâmplă ca într'un sat, ca azi 
să fte o reprezentaţie poporalá cu elemente localnice si dot- 
trel ani să nu mai aibă loc alta. Ori și mai multă vreme. Dar era 
un eveniment si influenţa mai mult decât azi zece în serle. 

Nu numa! pentrucă nu mat pot fi bine pregătite, adecă 
sunt prea multe, ci şi din motivul al doilea: poporul încă 
nu e pregătit pentru festivaluri culturale sistematice. Ajunge 
suprasaturat, nu-l mai interesează şi-l plictisese. 


119 


De aceea noi credem că e o directivă greșită ce se 
dă, în afară de cadrele „Astrei“ — de către alţi factort 
cari impun, de pildă, o producţie culturalá-artisticá cu elevit 
de şcoală odată pe lună sau tot la două săptămâni. 


Regula generală: să lăsăm ca festivalul cultural să 
nască din aspiraţia sufletească a satului. E o mare pri- 
mejdie să fie impus, să-l facem obligator. 

Festivalul cultural nu e permis să se banalizeze. Bl 
— pentru a fi un factor de cultură — trebue să rămână cel 
puţin la considerafia pe care o are în ochii poporului: po- 
vestea, poezia poporală, lrozii, ritul colindatului ete. 

Trecând la întocmirea programului festivalului cultural 
vom observa că el: 

b) Nu irebue să fie prea încărcat, să dureze prea 
mult desfăşurarea lui; 

e) Sá nu fie repetarea celui anterior sau al celui de 
acum trei-patru ani; 

d) Să fie variat; 

e) Partea distractivá să fie completată de cea instruc- 
fivá sau educativă ; 

$) Să nu intre în program puncte de prea puţină im- 
portanță. 

Desfăşurarea programului unui festival sătesc nu 
poate trece de o oră și jumătate, maximum. Cele mai potri- 
vite fin 3/4 sau o oră. Dacă eo piesă teatrală în program, 
nu-i permis a mai pune și alteeva în program: conferinţe, 
cântece, coruri. 

Aproape pretutindenea programele sunt prea încăr- 
cate. Am asistat la festivaluri cari au ţinut 3 ore, ba gi mat 
mult. Chiar și festivalurile pur scoláresti, de fine de an, spre 
pildă, sunt prea încărcate. 

Dacă se poate fine încordată atenția publicului un 
ceas, să fim prea mulţumiţi. Tot ce depăşeşte ascultarea 
cu interes şi cu plăcere, e nefolositor, ba chtar primej- 
dios. Dacă în program e o conferință de maximum !/, oră, 
declamările, cântecele, dansurile, nu pot trece de altă ju- 
mătate, 

Principial : și în propaganda culturală leacul se dá cu 
linguriţa, nu cu lingura cea mare. 


120 


Programul să fie variat. Cu atâta e mai distractiv, mai 
ușor de ascultat, mai folositor. Un festival în care se pe- 
rindează şi copii de şeoală şi suflă fiecare câte o poe- 
zioară, când se repetă a zecea oară, are sala goală. 

Programe repetate de două ori pe an sau chiar la 
2—3 ani nu mai au nici un efect. Chiar când ar fi cele 
mai frumoase coruri. „Asta o știm“. „Asta am mai auzit-o“. 
Când se aude aşa între spectatorii ţărani, festivalul e ratat. 

Şi poeziile de declamat și cântecele, ba chiar și dan- 
surile, nu trebuese repetate decât — să zicem — după 
cinei ani, Sunt azi sate în cari învățătorul organizează de 
pildă 5—10 festivaluri culturale la an şi toate încep cu 
„Pe-al nostru steag“ sau alta — aceeaşi cântare. 

impresia pe care o produce repetarea deasă a unor 
sunete din program e apăsătoare asupra publicului, des- 
curajatoare: „Apoi dacă tot astea le ştiţi“. 

De aceea în fiecare program să fie cel puţin 2—3 cán- 
tece, deseori noui. lar poeziile să fie totdeauna altele. Che- 
stiunea e mult simplificată în satele eu desvoltare naturală, 
unde sunt 2—8 festivaluri la an sau la un an ori doi ani odată. 
Ea se pune mai ales în satele cărora li se impune o des- 
voltare artificială, impingándu-le să facă salturi mari. 

Din programul unui festival cultural, pentru a fi în tra- 
difia elaborată în chip firese de aspiraţiile poporului, nu 
poate lipsi partea educativă sau instruetivá ori cât de scurt 
ar fi programul. Dacă nu e un vorbitor liber, trebue să 
fie un cetitor care să citească un sfert de ceas dintr'o carte 
folositoare. Poporul instinctiv aşteaptă și un profit mai sub- 
sistent decât singur cel distractiv. Si dacă nu-l are, ră- 
mâne deziluzionat. Dacă nu s'ar putea insista asupra unei 
chestiuni ce-l interesează, se poate face cel puţin reco- 


mandarea unei cărți din biblioteca satului. 


* 
* * 


De sigur cele de mai sus nu cuprind decât unele ob- 
servări în legătură eu festivalurile poporale. 

Pentru a se putea ajunge la elaborarea unui program 
tip, ar fi necesar să-şi facă mal mulţi observările scoase 
din experienţă, sá se adune un material documentar. Am 
și arătat rugămintea „Astrei“ în această importantă materie. 


321 


Material pentru conferinfe, şezători, ete. 


Nepotrivirea între preţurile produselor 
țărănești și. cele industriale. 
de Nicolae Martin, 


De vre-o câţiva ani încoace o mare sărăcie a pus 
stăpânire pe satele noastre. lzvorul acestei sărăcit se află 
în nepotrivirea dintre preţurile produselor țărănești şi cele 
industriale. S'a făcut socoteala că dela 1928 încoace (anul, 
în care reaua stare economică a țării a devenit amenin- 
fátoare) preţurile produselor țărănești au scăzut în mijlociu 
cu 75%, pe când cele industriale numai cu 20%. Aceasta 
înseamnă că dela 1928 încoace puterea de cumpărare a 
ţăranului a scăzut mai mult de jumătate, că acelaș ţăran, 
ca să cumpere aceeaşi cantitate de mărfuri, pe carea 
cumpárat-o în 1928, trebue sá dea îndoitul produselor sale. 


Ca sá ne facem ideie însă în ce măsură a scăzut pu- 
terea de cumpărare a ţăranului dela 1914 încoace, dăm 
următoarele date : 


Una agricultor putea sá cumpere în 1914 cu 100 kgr. 
porumb 50 kgr. fier, azi nu mai poate cumpăra decât 17; 
putea să cumpere 199 kgr. ciment, azi numai 52; putea 
să cumpere 30 kgr. cuie, azi numai 10. („Uniunea Came- 
relor de comerţ“, Buletinul Nr. 43.) 


Urmările acestei stări de lueruri nu pof fi decât dintre 
cele mai rele. Țăranul nostru nu-şi mat poate înzestra gos- 
podăria cu lucrurile și uneltele trebuincioase decât într'o 
măsură de tot mică, din care cauză sufere lucrarea pă- 
mântului; nu-și mai poate cumpăra îmbrăcăminte si încăl.. 
fáminte, pentru el şi familie, decât de calitate îndoelnică 
și cu trudă mare; eu greu îşi mai poate crește copiii la 
şcoală, pentru că nare cu ce. lar dacă ceasul rău ti mat 
trimite şi vre-o boală în casă, ne putem închipui nenoro- 


122 


cirea bietului ţăran. Intre astfel de împrejurări gospodăria: 
lui este sortită ruinii, iar familia decăderii. 


Să vedem acum cine a pricinuit nepotrivirea aceasta 
de preţuri de pe urma căreia sujere ţăranul nostru. 


După credința celor mai mulţi nepotrivirea aceasta au 
pricinuit-o: 1. Infelegerile dintre fabricanji de a-și vinde măr- 
furile la prețuri mari (cartelurile de preţuri); 2. Oprelistea 
mărfurilor de peste hotare (contingentarea); 3. Vămile ur- 
cate pentru mărfurile din străinătate (tariful vamal); 4. Dările: 
pe mărfurile de mare întrebuințare (taxele de consumafte). 

Să le luăm pe rând. 

1. Cartelurile de prețuri. Ce sunt aceste carteluri ? 
Sunt înţelegeri făcute de fabricanfti dinlăuntrul ţării ee 
produe aceeași marfă, prin cari se obligă să nu-şi vândă 
produsele decât la un anumit preţ și care, în cele mai 
multe cazuri, este un preţ de jefuire. Țăranii sunt siliţi sá 
cumpere la acest preţ, pentru că nici un fabricant nu vinde 
marfa mai ieftin, iar din străinătate nu se poate aduce, din 
cauza opreliştii și a vámii urcate. Câteva exemple ne vor 
lămuri măsura în care aceste carteluri seumpese viaţa. 


Geamurile până la 1930 se vindeau de cartelul fabri- 
eilor de sticlă cu 105 Lei metru patrat. ln luna Martie a 
acestui an a luat fiinţă în orașul Ploiești o nouă fabrică de 
sticlă, ce n'a voit să intre în cartel, vânzându-și marfa în 
liberá concurenţă. Preţul geamurilor a scăzut în scurtă 
vreme dela 105 hei la 40. Vă puteţi deci închipui cât a 
câștigat acest cartel de pe spatele satelor și oraşelor! S'a 
întâmplat însă ca fabrica aceasta să înceteze lucrul gi sá 
închidă porţile. Cartelul de sticlă a ridicat repede preţul 
geamurilor la 115.50 Let. Dacă am aduce aceste geamuri 
din străinătate, ele ar costa, la Galaţi sau Constanţa, numai 
37.60 hei, însă vama de Lei 64 la metru ne tmpledecá să 
facem acest lucru. 

Să luăm acum produsele de fier. Legátura de tablă 
se cumpără la Galaţi cu 640 Dei; adusă din Anglia costă 
numai 380% Cuiele italieneşti — mai bune decât ale noa- 
stre — se pot avea la Galaţi eu hei 6.20; cartelul fierului 
le vinde eu 10 Lei. Sârma adusă din Anglia ar veni la 


123 


preţul de Lei 4.80; la noi se vinde eu bet 10. („Situaţia 
actuală a comerţului románese* de prof. N. S. Penescu, 
senator.) Toate aceste mărfuri le-am aduce mai ieftin din 
străinătate dacă vama prea urcatá nu ne-ar împiedeca, 
încât cartelul fierului dictează preţurile după plac. 

Cartelate sunt însă și uleiurile, cimentul, zăharul, hârtia, 
tesáturile de bumbae (cele imprimate) ș. a., iar anul acesta 
a mai luat fiinţă un cartel şi anume cartelul de piatră vâ- 
nátá. Cum Tara Românească este o ţară producătoare de 
vin, are nevoie de foarte multă piatră (700 vagoane) pentru 
stropitul viței de vie. Prima grije a cartelulut a fost ur- 
carea preţului eu 2.50 Lei la kgr., ceeace la 700 vagoane 
înseamnă un spor de 17,500.000 Lei. Gándindu-ne acum că 
preţul vinului e aproape de cinste, cum ar mai putea su- 
porta o urcare a pietrii vinete? 


Din aceste câteva exemple se desprinde ușor învă- 
fátura că așa-zisele carteluri scumpesc în chip simţitor 
viața. Nu avem nici chiar slaba mángáere ca aceste câ- 
$tiguri mari, făcute pe spinarea populaţiei, să între în mâini 
românești. Cartelurile ar trebui, deci, sau desfiinţate sau 
puse sub supravegherea statului. 


2. Oprelistea (contingentarea). ba sfârşitul anului 1932 
(22 Noemvrie) s'a adus o lege, care opreşte aducerea de 
mărfuri din străinătate fără ingáduinta Ministerului de in- 
-dustrie și comerț. legea aceasta sa adus cu scopul de 
a încuraja vânzarea produselor ţărăneşti peste hotare, 
aducând astfel cât mai mulţi bant în ţară, de a stăvili adu- 
cerea de márfuri din străinătate, ţinând banii pe cât se 
poate în ţară si de a apăra prin aceste măsuri valoarea 
banilor noștri. 

După 2 ani și jumătate de aplicare, legea a dat cu 
totul alte roade decât cele aşteptate. 

Chematá să aducă în ţară cât mai mulţi bani, dimpo- 
irivă, îi împuţinează, precum ne arată cifrele următoare: 


In mii de Lei 
1932 + Lei 24,710.269'— 
1933 + »  2,428.928'— 
1934 + = 517.017:— 


124 


Chematá să încurajeze vânzarea produselor țărănești 
peste hotare o descurajează: 


1932 — tone 9,056.959 
1933 — A 8,722.230 
1934 — a 8,852.306 


Chemată să stăvilească aducerea de mărfuri din strái- 
mătate, dimpotrivă, îi dă avânt: 


În mii de bei: 


1932 — tone 449.980 Lei 12,011.325 
1933 — » A66962 ,  11,741.850 
1934 — » 635.874  ,  13,095:971 


tar ía loc sá apere valoarea banilor noștri o mieșo- 
reazá cu 1/3, ceeace face ca mărfurile aduse din străină- 
ate sá fie tot eu atâta mai scumpe. 

Un alt izvor de scumpire a mărfurilor aduse din 
străinătate sunt dările ce se plátese la sosire (suprataxa 
«de contingentare), dintre cari amintim doar câteva: 


Fire de lână nealbite, nerásuelte Lei 8— la kgr. 


» » ” albite » ” 6'-— » ” 
Tesáturi de lână, postavuri țărănești , 48— . , 
Fire de bumbac, bátalá nealbitá , 160 , , 

E > s albită >» 2— » n 

T” A urzalá nealbitá , A , , 

g aag > š albită „ X50 , , 
Tesáturi de bumbac „15-25-—, , 


Opreliştea aceasta de mărfuri ar trebui, deci, să fie 
sau desfiinţată sau așezată pe alte temeiuri decât cele 
de azi. 

3. Vămile. Pentru a nu mai aduce mărfuri din strát- 
nătate şi pentru a face cu putință înfiinţarea de fabrici, 
cari să producă în ţară tot ce ne trebue, sau așezat vámi 
mari pe toate mărfurile streine. Mulțumită acestor vámi a 
luat ființă, mal cu seamă dela Unire încoace, o mulţime de 
jabrici pentru a căror existenţă statul şi populaţia ţării au 
adus jertfe mari. A fost nevoie de aceste jertfe, pentru că 
fără ele n'am fi reușit să avem o industrie puternică și 


125 2 


care sá acopere ín buná parte trebuinfele noastre. Azt 
însă, când bunul mers al industriei nu mai e ameninfat,. 
când maşinile sunt plătite (amortizate), iar unele din fa- 
brici au rezerve mari din câștigurile de până acum, so- 
cotim că timpul jertfelor în paguba populaţiei ţării ar trebui 
să înceteze. Vámile sprijinese industria noastră în mijlociu 
cu 150%, iar la adăpostul acestui sprijin fabrieanţii tin. 
înăuntrul ţării preţuri prea mari la mărfurile lor. Câteva 
exemple ne vor lămuri asupra acestui sprijin: 


Tesáturi de lână, postavuri țărănești Lei 300 la kgr. 
Afá de cusut pe mosoare „ 2400 , 

2 > » „ gheme » 4500 , 
Tesáturi de bumbae » 7400 , 100 kgr. 


Vămile sunt, deci, o unealtă de seumpire a márfurilor- 
ta folosul fabricantului şi în paguba populaţiei. O mieșo- 
rare a lor ar fl foarte bine venită. 


» 


4. Dările pe mărfuri de mare întrebuințare (taxele de- 
consumaftie). Pentru ca să-şi creeze izvoare nouă de venit, 
statul a pus unele dări pe mărfurile, cari se întrebuinţează: 
mai mult. Astfel: 


Dei 70'— la kgr. de Esenţă de oţet (80); 
n WM— , a „ Aahár; 
„n 25— , 2 „ Ceai; 
» 29— n n n Cafea; 
„ 25'— , » » Drojdiufe; 
» 18 , a „ Parafină (din care se fae fáclitle- 
şi lumânările); 
» 5— , » „ Ulei; 
a 5— , » „ Orez curăţii; 
„ 350 , » ». Sodá de săpun; 
» 020 , » » Făină (taxa la făină va fi sporită: 
după toate semnele cu 0.95 Lei): 
» 030 , » » Ciment. 


ln ce măsură apasă însă darea aceasta (urmată de 
alte dări mai mici) asupra produselor petrolifere ne-o arată. 
grăitor de tot cifrele ce urmează: 


126 


La 1 vagon de 10.000 Kgr. 


Benzii ușoară Benzină gea Pelro Malorimă Penra 

Dare de consum 65.000 10.000 15.000 15.000 2.500 
" „ drum 15.000 2.500 —— 2.500 —— 

» comunală 1.200 1.200 700 600 300 

» Pe cifra de afaceri 6.000 1.750 1.500 1.750 —— 
Total 67.200 15.450 17.200 19.850 2.800 

Transport per C.F.R. 8.800 8.300 7.500 4.100 4.300 
96.000 23.750 24.700 23.950 7.100 


1 vagon costă franco 
gara Sibiu 111.800 40.800 33.500 31.800 11.600 


statulincaseazáafará 
deimpoz.pevenits.a. 96.000 23.250 24.200 23.950 7.100 


Fabricantului îi ră- 
mâne 15.800 17.050 8.800 7.650 4.500 


Lumea satelor noastre se plânge și de scumpirea 
bumbacului, fără să cunoască pricinele. Cifrele ce urmează 
vor lămuri îndeajuns de ce bumbacul, de care nu ne putem 
lipsi, e aşa de scump. 

La 1 pachet de 5 funti (englezeşti) kgr. 2:50 se plăteşte: 


Bătală neaibitá, Bătală alditá, Orzalá peaibită, Mrzalá albită 


Vamá hei 4 5 10 12:50 
Suprataxă de contingentare $ 4 5 10 11:25 
Taxă fixă „80 30 30 30 

6%, impozit pe cifra de afaceri ,„ 9 10:20 10:20 14:25 


Statul încasează la 1 pachet hei 47— 5020 6020  68— 
+ 14% primă economică (valutară) „ 41:55 4980 5775  68— 


'Total de pachet, fără spesele de 
transport Lei 8855 10010 117.95 134— 


Să vedem acum care este soarta zăharului, un produs 
de cea mai mare însemnătate pentru viaţa satelor noastre. 
Se ştie că aăharul are o foarte largă întrebuințare, ca leae 
şi ca aliment. Ca leae se folosește contra boalei seci, 
mieşorând cantitatea de sputá (seuipit) şi linistind tusa. 
Záharul are și însușirea de a preîntâmpina unele boli, mai 
cu seamă tuberculoza. Folosul cel mare însă e în nutriția 
(nutremâdtul) omului. Pus în mâncări şi în anumite băuturi, 
zăharul reușește să dea corpului omenesc căldura și tăria 
trebuincioasá, întărind puterea de muncă a ţăranului. Din 


127 2> 


nefericire însă ţăranul român consumă cel mai puțin zăhar. 
Cifrele ce urmează ilustrează această tristă stare : 


Tara: Consumul anual pe cap de locuitor: 
Danemarea . . . . , . . +. . 50.5 kgr. 
Anglia . . . . . . . . « . . 464, 
Suedia CL seri île a pat ap ae ete aie msi E an 
Blvefia . . . . . . . +... MZ, 
Austria . . . . . . . . „ . 80.2 , 
Germania. . . . . . . . „ . 293 , 
Belgia . . . . . . , . . . . 233 , 
Franţa . . . . . . . . . . . 21.2, 
Polonia . . . . , . . . . . li, 
Malta . . . . . ..... a MM, 
Jugoslavia . . . . . . . . . 91 , 
România . . . ar E 


Cauza că ţăranul osie consumă așa de puţin zăhar 
este scumpetea. Îi este greu să dea 31 Lei pe 1 chilogram 
de zăhar, bucăţi, întrun timp când produsele lui se vâna 
la preţuri de mizerie. 

Cercetând alcătuirea preţului la zăhar, găsim că taxa 
de consumafie, darea de venit, darea de cifra de afaceri 
si transportul pe C. F. R, dau la olaltá 24 Lel, ceeace în- 
seamnă aproape 80%, din preţul unui chilogram de zăhar. 
Aceasta face ca ţăranul nostru sá se lipsească de un ali- 
ment de mare însemnătate pentru el, punându-și viaţa în 
pericol şi sleindu-și puterea de muncă. 

Toate acestea fac ea preţurile produselor industriale 
să fie prea ridicate faţă de preţul produselor țărănești, 
încât ţăranul este silit sá dea îndoitul și chiar întreitul 
produselor sale, pentru a putea cumpăra cantitatea de 
mărfuri fabricate, pe care o cumpăra pe vremuri. 

Care ar fi leacul acestei stări de sărăcie pentru țăran? 
După credinţa celor mai mulţi, leacul cel mai potrivit ar 
fi reducerea preţului produselor iudustriale la nivelul celor 
ţărăneşti. Aceasta s'ar putea face prin desființarea carte- 
lurilor, așezarea opreliștii de mărfuri pe alte temeiuri, prin 
micşorarea vámilor, a dărilor şi taxelor pe mărfurile de 
mare întrebuințare. ln clipa, în care se va înfăptui un echi- 
libru de preţuri între produsele țărănești și cele industriale, 
în acea clipá va dispare una din principalele cauze ale 
sărăciei noastre de azi. 


128 


Din aetivitatea „Astrei“ eulturale. 


Raportul 


Secretariatului general al Seefiunilor gtiinfifice-literare ale 
„Astrei“, dela 21 Mai 1934—21 Mai 1935 


de lon Agárbiceanu. 
ON. ŞEDINŢĂ PLENARĂ! 


Dela raportul prezentat în anul trecut, în ședința plenară 
dela 21 Mai, am onoare a raporta în următoarele despre activi- 
tatea Secfiunilor noastre până la 21 Mai 1935. 

1, Cu prilejul adunării generale a „Astrei“, ţinută la 8 şi 9 
Sept. 1934 la Tárgul-Mures, ședința festivă a Secţiunilor a des- 
chis-o di pres. luliu Moldovan, în faja unui mare public, select, 
Conferenţiarul festiv, dl Sextil Puşcariu, şi-a desvoltat conferința 
„Perspective literare“, de o deosebită însemnătate pentru mişcarea 
literară din Ardeal, cu concluziuni optimiste pentru noul avânt 
al literaturii din această regiune. A relevat importanţa revistei 
„Gând românesc”, ce apare sub auspiciile „Astrei”, Conferen- 
ţiarul a fost viu aplaudat. 

2. În ședința plenară dela 16 Noemvrie s'a făcut comemo- 
rarea președintelui Secţiei literare, G. Bogdan-Duică, de către 
dl președinte Iuliu Moldovan şi de către membrii Secţiei literare 
Ion Agârbiceanu şi Olimpiu Boitoş. Comemorarea a fost deosebit 
de impresionantă, dispărutul savant fiind unul dintre cei mai mari 
prieteni și colaboratori ai „Astrei“ în uitimele două decenii, 

Preşedintele arată că „Astra“ se va îngriji să se picteze și să 
se așeze portretul lui G. Bogdan-Duică în sala de ședințe a Sec- 
tiilor. DI P. Panaitescu propune, și secţiile primesc, să se ia ini- 
tiativa pentru a se realiza un bust la Sibiu, a fostului preşedinte 
delegat al Secţiilor, Secretarul dă citire scrisorii d-nei Constanţa 
Bogdan- -Duică, prin care avizează că ţine.la dispoziţia Secţiilor 
un libel de depunere la „Albina“, a Secţiei literare şi o dovadă 
dela Banca Naţională. Aceste valori s'au și ridicat și se păstrează 
la Secretariat. Dovada dela Banca Naţională, Cluj, e asupra sumei 


129 


depuse de 50.000 Lei, iar libelul la data de 21 lulie 1934 de Lei 
30.450. Suma dintâi era destinată pentru tipărirea lucrării „Istoria 
literaturii ardelene dela 1848 până azi“, pe care o pregătea ră- 
posatul G. Bogdan-Duicá. 

DI I. Lupas anunţă Secţiile că, din prilejul comemorării re- 
voluţiei lui Horia, D-sa a pregătit o lucrare comemorativă, care 
va apare ca Nr, 2 în biblioteca Secfiunii istorice. 

Dl pres. Iuliu Moldovan anunţă că prin membrii Secţiu- 
nilor noastre s'a făcut o importantă anchetă în Secuime și alta în 
Banat. Concluziile cercetărilor vor fi desbătute în viitoarele șe- 
dinfe ale Secţiunilor. 

Secretarul general aratá cá Adunarea generalá a proclamat 
ca membri activi ai Secfiunilor pe toți cei propusi în sedinta ple- 
nará dela 21 Mai 1934. . Raportează că in Biblioteca poporalá a 
„Astrei“ au apărut următoarele lucrări, cercetate și recomandate de 
secţiuni: I Lupas: Scurt manual de istoria românilor; Petrea 
Dascálul: Tot omenia-i mai tare; Gh. Brándus: Valorificarea 
muncii țărănești; E. Boşca: Poezii pop. din jud, Năsăud; D-na 
Monasterianu: Dragostea-párdalnica (adapt. teatru pop.); Nic. 
Lupu: Noroc şi veselie. 

Au rămas să fie tipărite in 1935: Olimpiu Boitos: Povestiri 
eroice; G. Bujoreanu: Plante de leac și veninoase. 

Propune următoarele subiecte pentru Bibl pop. în 1935: 
O piesă poporală; O brogurá cu conferinţe poporale: Zile mari; 
O broșură cu dovezi împotriva revizionismului; O broșură despre 
școlile superioare ţărăneşti; O broșură cu materialul tratat în cea 
mai bună şcoală sup. ţărănească, 

3. In şedinţa plenară dela 25 Ianuarie dl Z. Matei evocă fi- 
gura lui Nicolae Cristea, iar dl D. Petruţ a lui Zaharia Boiu, dela 
nașterea cărora s'au împlinit 100 ani. Amândoi conferenfiarii au 
fost călduros aplaudafi. Cele două figuri culturale ale veacului 
trecut au trăit pentru câteva clipe în mijlocul nostru. 

Pentru Biblioteca poporalá Secţiunile, prin raportorul Secţiei 
literare I. Agârbiceanu, mai recomandă: Stâlpul satului, piesă po- 
porală de Petrea Dascálul, și o broșură'de poezii poporale, din co- 
lecţia I. Dumitrașcu. lar prin raportul dlui Sabin Opreanu reco- 
mandá o monografie: Praid, Un sat secuizat, de I. Dumitrașcu, 

Manuscrisele trimise pentru Bibl. pop. „Creşterea ovinelor“, 
cu recenzie nefavorabilă, de di prof. Grigore Sârbu şi „Creşterea 


130 


bovinelor“, tot cu recensia nefavorabilă a dlui 7. Ofoiu, au fost 
retrimise la Comitetul central. Dl V. Stanciu, pres. Secţiei st. na- 
turale a pregătit și a înaintat o conferință poporalá model despre: 
„Bogăţiile miniere ale Munţilor Apuseni”. Pentru valoarea ei deo- 
sebită se va publica şi în „Transilvania“ și într'un volumas din 
„Bibl. pop. Astra". 

4. In şedinţa plenară dela 19 Februarie dl Dr. P. Râmneanțu 
a prezentat concluziile cercetărilor de analiză a sângelui a popu- 
lafiei din Secuime, făcută sub auspiciile subsecfiei eugenice și 
biopolitice. Intreaga şedinţă a fost umplută cu această expunere 
de o capitală însemnătate pentru stabilirea originii etnice din ju- 
detele Ciuc, Odorheiu, Treiscaune si o parte a jud. Mureș, Ana- 
liza sângelui s'a făcut la 22.000 locuitori. E cea mai vastă cer- 
cetare ce s'a făcut la noi în acest domeniu. Materialul adunat va 
fi publicat întrun volum. Dnii I. Moldovan, S. Dragomir, R. Vuia 
au arătat importanța deosebită a cercetărilor şi felicită pe dl 
Rámneantu și colaboratorii pentru munca de câteva luni, 


5. In şedinţa plenară dela 7 Martie dl Dr. L. Daniello, pre- 
şedintele echipei grupării „Gând românesc“, într'o foarte intere- 
santă conferință, arată cum s'a făcut ancheta dela Măguri, prin 
17 colaboratori, anchetă inițiată de desp. Cluj al „Astrei“, Cei mai 
mulţi din anchetatori sunt membri ai Secţiunilor noastre, 

DI Dr. Daniello arată cercetările făcute de echipa medicală 
si prezintă o parte a concluziilor la cari sa ajuns. Asemenea 
prezintă și rezultatele anchetei biologice. 

Membrii secţiilor au constatat marea importanță a acestei 
anchete si și-au exprimat dorinţa ca anchete similare să se facă 
si în alte regiuni ardelenegsti. Felicită pe dl Dr. L. Daniello și pe 
cei 17 colaboratori anchetátori in diferite domenii. 

Materialul adunat se va publica întrun mare volum, dim- 
preună cu concluziile. 

6. In ședința plenară dela 28 Martie, a vorbit dl Tiberiu 
Morariu tot despre ancheta dela Máguri, sub raport topo-geo- 
grafic şi etnografic, relevánd și insistând asupra unor obiceiuri 
străvechi descoperite în aceea comună de munte: focul viu, cultul 
falusului, subt numele de „moșii“. Descoperirile acestea vor face 
mare vâlvă între etnografi. 

DI I. Prodan, a vorbit despre Originile comunei Máguri, 
prezentând rezultatele anchetei făcute de echipa istorică. Amândoi ` 


131 


conferentiarii au fost aplaudati călduros şi membrii Secfiunilor- 
au constatat importanța anchetei si sub acest raport. 

7. În ședința plenară dela 11 April a vorbit dl Romul Vuia: 
despre „Așezările rurale în România şi vechimea lor“. Confe- 
rinfa a fost însoţită de proiecţiuni, din care cauză sa ţinut la 
Universitate, Dl R. Vuia, cu un mare aparat științific, arată că 
satul românesc e cel mai vechiu în Ardeal, făcând un studiu 
comparativ cu satele din alte țări şi cu cele străine dela noi. 

8. Secretariatul general a continuat și în anul acesta a pu- 
blica săptămânal articole de interes general cultural, naţional, 
economic, în următoarele ziare poporale: Foaia Poporului, Sibiu ; 
Unirea poporului, Blaj; Poporul românesc, Chitila; Neamul ro- 
mânesc, Vălenii de munte; Foaia noastră, Cluj; Glasul Ardea- 
lului, Cluj. Câteva în „Albina“ și „Cuvânt moldovenesc“. In- 
semnez că gazeta din Chișinău, o foarte bună gazetă poporală,. 
numai rar mai publică din articolele trimise de mine, după ce 
înainte le publicase câţiva ani regulat. Gândesc că din lipsa de 
spaţiu la gazetă, Mai observ că, deși toate articolele mele săptă- 
mânale poartă menţiunea: Dela Secţiile Astrei, în unele ziare se 
omite această menţiune, dându-se numai iscálitura mea. 

In chipul acesta Secţiile au ţinut contact săptămânal cu 
masele cititorilor țărani, abonaţi la ziarele pomenite. Toate chel- 
tuelile împreunate cu biroul Secţiilor, poștă, cursor, tipărituri, se 
acoperă din onorarul ce se dă Secretariatului. 

9, Aduc la cunoștința Secţiunilor că e nădejde să avem in. 
curând un studio pentru Radio la Cluj, care va îi legat de postul 
dela Bod. Membrii noștri vor avea atunci un teren de largă ac- 
tivitate culturală, fiind a se lua în programul Studioului dela Cluj, 
şi o oră a „Astrei“. 

Mai menfionez cu mândrie pentru membri Secţiilor noastre 
cele două reviste ce apar aici sub auspiciile „Astrei“: La Revue 
de Transylvanie, ajunsă la vol. IV., condusă de dl S. Dragomir 
si dl D. Rosca si „Gând românesc“, de sub conducerea dlui 
I. Chinezu gi dl Boitoș. Amândouă revistele sunt scrise în mare 
parte de membrii Secţiunilor noastre. 

Cea dintâi mentinándu-se la programul ei strict stiinfific a 
publicat în cele 4 volume studii extrem. de bogate, care răstoarnă 
multe din temeiurile propagandei revizioniste în străinătate. Cea 
de a doua aduce contribuţii literare, culturale, ştiinţifice de va- 


132 


loare. Amândouă revistele şi-au stabilit o bună reputaţie în in- 
tervalul așa de scurt, de când apar. Deasemenea unii membri at. 
Sectiunilor au colaborat în cursul anului trecut și la revista „Tran- 
silvania”, buletin de tehnică culturală, 


ON. ȘEDINȚĂ PLENARĂ, 
DOMNILOR MEMBRI, 

Rugându-vă sá binevoiti a lua spre știre raportul de mai 
sus, vă rog să desemnaţi un conferenţiar pentru Adunarea ge-: 
nerală din acest an, 

Cluj, la 21 Mai 1935. 


Secretariatul general al Sectiilor. 


ION AGÂRBICEANU, 


Raportul Secției literare. 


Secţia a avut de îndurat o mare, ireparabilă pierdere, prin 
moartea preşedintelui G. Bogdan-Duică. Mai mulți membri ai 
Secţiei au colaborat la „Transilvania“ şi „Revue de Transylvanie”. 
Dl H. Petra-Petrescu a îngrijit de biblioteca pop. a „Astrei“ și a 
redactat calendarul. I, Agârbiceanu a scris săptămânal articole: 
pentru şase gazete, a cenzurat diferite manuscrise întrate pentru. 
„Biblioteca poporală”. A ţinut conferințe în cadrele „Astrei”, 


Cluj, 10 Mai 1935. Secretariatul Secţiunii: I. AGÁRBICEANU. 


Dare de seamă despre activ. Secției medieale gi biopolitiee: 
pe 1934—1935 


Din cauza greutăților materiale (Secţia na avut nici un 
buget pe anul trecut) ne-a fost imposibil să desvoltăm o activitate 
independentă mai largă, atât la Cluj, cât si în celelalte centre 
din Ardeal. Membrii noştri au activat în cadrul manifestărilor 
despártámintelor. 

Trebue de altfel sá remarcám, cá unele dintre cele mai. 
active despărțăminte ale „Astrei“, cum sunt cele dela Cluj, Brașov, 
Sighet, Reghin, sunt conduse actualmente de medici. 

Cu, toată lipsa de mijloace munca depusă de membrii noștri 
este, totuși, apreciabilă. 

Ea a constat pe de-o parte in continuarea propagandei 
igienice prin conferinţe cu proiecfiuni și prin diverse publicafiuni,. 


133 


pe de altá parte in anumite realizári practice, in domeniul me- 
-dicinei- preventive. 

In ce priveşte conferințele nu putem da aci cifra lor exactă, 
fiindcă nu am primit încă rapoarte dela toate cercurile noastre 
-culturale, numai în centrele Cluj, Brașov, Reghin și Sighet nu- 
mărul lor se ridică la 405, 

In domeniul propagandei trebue să menţionăm în mod deo- 
sebit activitatea cercului Reghin, care și-a procurat singur, din 
bani donați de președintele său Dr. Nicoară, un aparat cinema- 
tografic cu mai multe filme medicale, pe cari le-a rulat în 60 
de comune. 

Secretarul Secţiei medicale a ţinut la Cluj o conferinţă pentru 
intelectuali, vorbind despre „Sănătatea satului românesc din Ar- 

. deal”. La Cluj s'au ţinut 6 conferinţe pentru soldaţi. 

O propaganda igienică, mult mai eficace decât cea prin con- 
ferinte, a fost intreprinsă de Secţia noastră prin numeroase lecţii 
de igienă, pe cari membrii noștri le-au ţinut în cadrul Şcolilor 
țărănești ale „Astrei“. 

Semnalăm aci că la Reghin s'a organizat pentru prima oară 
un curs de igienă pentru femei, cu 40 participante, cari au fost 
instruite în privința alimentaţiei adultului și mai ales a copilului, 
în igiena prenatală, primul ajutor în caz de boală etc, 


La capitolul realizărilor trebue să menţionăm în primul rând 
ancheta sanitară intreprinsă în comuna Máguri, jud. Cluj, în cursul 
căreea s'a examinat, fizic şi radiologic, aproape întreagă populaţia 
satului, pentru a se depista tuberculoza. S'au făcut aproape 1000 
analize bacteriologice pentru sifilis, s'a stabilit starea igienică a 
populaţiei prin anchete amănunțite, intreprinse în fiecare familie, 
s'a studiat alimentaţia populaţiei și în fine s'a intreprins un studiu 
demografic al satului Máguri. 

La această anchetă, care a durat 2 săptămâni, au participat 
domnii: Dr. Daniello, Râmneanţu, Benetato, Ardeleanu si Săcărea, 
ajutaţi de mai multe surori de ocrotire. 

Rezultatele ei vor fi în curând publicate în monografia sa- 
tului Măguri și în diverse reviste științifice, 

O altă cercetare importantă, inspirată de dl prof. Iuliu 
Moldovan, preşedintele „Astrei” și condusă de dl Petru Râm- 
neanțu, a fost asupra originei etnice a populaţiei din Sud-Estul 
Transilvaniei, pe baza compoziţiei serologice a sângelui, 


134 


Concluziile la cari se ajunge după ce se examinează sân- 
gele, recoltat dela 20.092 persoane din Sud-Estul Transilvaniei, 
demonstrează că secuii din judeţele Ciuc, Odorheiu şi Trei-Scaune, 
în general, au aceeași origine etno-antropologicá ca si românii. 

Rezultatul anchetei este publicat în „Buletinul Eugenic şi 
Biopolitic“ (vol. VL) Nr. 1—2--3, din anul 1935. 

„Buletinul Eugenic și Biopolitic* al „Astrei“ a reapărut la 
1 lanuarie 1934, 

Anchete sanitare cu caracter mai limitat, mai ales în cazuri 
de epidemii, au fost organizate în mai multe comune din jud. 
Brașov si Mureș, 

Tot în aceste judeţe s'au făcut de către membrii noştri, 
aproximativ, 25.000 vaccinări pentru combaterea difteriei, scarla- 
tinei şi tuberculozei, 

Pentru a coordona activitatea tuturor cercurilor noastre de 
medici, Secţia noastră a hotárit, într'o ședință ţinută la Cluj, la 
19 Mai, a. c, şi la care au participat mai mulţi membri din pro- 
vincie, să ţină în fiecare an, cu ocazia Adunării generale a 
„Astrei”, una sau două ședințe plenare, în care să se prezinte 
rapoarte despre anumite probleme importante și să se discute 
programul pentru anul viitor, 

Cele dintâi ședințe de acest fel urmează să se ţină la 
Satu-Mare, discutându-se tehnica propagandei igienice, chestiune, 
despre care va prezenta un raport dl Dr. Daniello și tehnica 
anchetei sanitare, chestiune prezentată de dl Dr. Stoichita. 

O mare parte din activitatea Secţiei medicale și biopolitice 
se desfășoară în cadrul subsecţiei sale de educaţie fizică, despre 
care s'a întocmit un raport special. 

Preşedinte: Prof. I HATIEGANU, Secretar: Dr. L. DANIELLO. 


DOMNULE PREŞEDINTE, 
ONORATĂ ADUNARE, 


La 11 Mai 1935, când s'a făcut darea de seamă și sa votat 
biroului descărcare asupra gestiunii financiare din 1934/35, Sec- 
tiunea avea la Banca „Albina“ din Cluj depuneri de 9747 Lei, 
în libelul Nr. 8279 şi 67.359 Lei în libelul Nr. 10.308, în total 
77,106 Lei. Cheltuelile din acest an s'au urcat la suma de 9220 Lei. 


135 


Secţia istorică cu durere aduce la cunoștință sá in cursul 
acestui an a pierdut prin deces pe membrii sái activi N. Togan 
şi V. Lazăr, pe cari i-a comemorat prin cuvântul dlui vicepre- 
sedinte I. Lupaș, în ședința din 30 Ianuarie 1934. 

Publicatiunile Sectiunii noastre au sporit prin monografia 
dlui vicepreşedinte I. Lupas: „Răscoala ţăranilor din Transilvania 
în anul 1784", tipărită ca Nr. 2 din „Biblioteca Istorică Astra". 
Secţiunea noastră, având banii blocaţi, numita monografie s'a ti- 
părit cu ajutorul material al Societăţii Mica și al L. A. R., am- 
bele primind în schimb un număr corespunzător de exemplare 
din această lucrare, conform hotăririi consemnate în procesul 
verbal al ședinței din 11 Oct. 1934. Tinem să menţionăm că în 
aceeași ședință s'a decis a fi reţinute 300 exemplare pentru a îi 
vândute în beneficiul Secţiunii noastre. 


In ceeace privește activitatea științifică a membrilor Sec- 
ţiunii noastre, amintim că dl vicepreşedinte I. Lupas, a mai pu- 
blicat lucrarea „Trecutul nostru românesc — scurt manual de 
istorie naţională“ — apărut ca Nr. 209—212 din „Biblioteca po- 
porală a Asociaţiunii”, apoi studiul „L'Empereur Joseph Il et 
Horia”, precum si un necrolog asupra lui Vasile Goldiș, tipărite 
in revista „Revue de Transylvanie”. 

DI Silviu Dragomir a continuat publicarea revistei „Revue 
de Transylvanie”, colaborând cu următoarele studii: „La conven- 
tion scolaire entre la Roumanie et la Yugoslavie et son applica- 
tion“; „La Hongrie et le problème de la Transylvanie“; „France 
et Transylvanie“; „La politique minoritaire de la Roumanie“; 
„Les martyrs de l'ignorance"; „Les modifications de la loi sur 
les minoritaires“; „Les Roumains de Transylvanie et le revisio- 
nisme hongrois". 

Dd. C. Marinescu, C. Daicovici, I. Crăciun sí L Moga au 
colaborat la revistele „Revue de Transylvanie" și „Gând Românesc“. 

Deosebit de ședințele administrative Secţiunea noastră a ţinut 
în ultima Miercuri a fiecărei luni şedinţe cu caracter științific, în 
cadrul cărora s'au făcut următoarele comunicări: 

I. Lupas, Cercetări biologice privitoare la poporul român. 

C. Marinescu, Un tratat militar necunoscut al lui Despot Vodă. 

C, Daicovici, Contribuţii la istoria Daciei Porolissensis și 
Malvensis, 


136 


L Moga, Părerile istoricului maghiar Emeric Lukinich despre 
individualitatea istorică a Transilvaniei. 

O. Podea, Darea de seamă despre publicatiunea Istoria Ro- 
mânilor de Seton Watson. 

Conferinţe în cadrele „Astrei“ au ţinut: D-nii L Lupas 
S. Dragomir, C, Marinescu, St. Meteș, C. Daicovici și L Moga, 

De încheiere amintim că în ședința din 30 lanuarie 1935 
s'a decis ca Secţiunea să pregătească o serie de monografii, în- 
fățişând istoria Românilor în lumina ultimelor rezultate ştiinţifice. 
In acest scop sau angajat a lucra: dl Daicovici: Epoca veche 
până la părăsirea Daciei, iar dl S. Dragomir: Epoca năvălirilor 
până la invaziunea Tátarilor. | 


Cluj, 18 Mai 1935. 
p. Preşedinte: /. LUPAȘ. Secretar: /. MOGA. 


Darea de seamă despre activitatea Secției artistice a „Astrei“ 
pe 1934/35. 


Secţia artistică relatează și de astă dată despre activitatea 
care s'a desfășurat în sânul Conservatorului de muzică „Astra“ 
din Braşov, care în Iunie, a. c., împlinește al 7-lea an al exi- 
stenfei sale. 

Ca şi în anii precedenţi această activitate sa desfășurat pe 
de o parte prin instrucfia sistematică acordată elevilor săi — și în 
anul acesta peste 100, pe de altă parte prin concertele interșcolare 
(3), date de elevi și de muzica de cameră (10), date de profe- 
sorii Conservatorului în scop de propagandă a muzicei clasice. 

Pe lângă toate rezultatele, de toată lumea apreciate și re- 
cunoscute, în acest an sa sistat Conservatorului și ultimul 
ajutor bănesc de Lei 10.000 lunar, pe care l-a avut până aci dela 
Primăria municipiului Brașov, rămânând ca de aci încolo acest 
institut de artă să se susțină — dacă va fi posibil — exclusiv 
din taxele de învățământ încasate dela elevi. 

Nu mai puţin regretabilă este nestrămutata hotárire a di- 
rectorului Conservatorului, dl Constantin Bobescu, de a párási 
Brașovul la finea anului școlar curent. Plecarea dsale, înseamnă 
nu numa o mare pierdere pentru însăși instituția noastră, ci 
— în general — pentru înaltul nivel al manifestafiunilor muzi- 
cale publice, aranjate și conduse întrun gir de ani de dsa. In 


137 


viața muzicală a orașului nostru rămâne un gol care în curând 
cu greu se va mai putea implini. 

DI Dr. Coriolan Petran a publicat următoarele lucrări în 
cadrele Secţiei artistice: 

Studii, articole, recenzii: 

1. „L'histoire de l'art hongrois au service du révisionisme” 
în „Revue de Transylvanie” I. 1, 1934; 

2. „La part des trois nationalités de Transylvanie dans la 
formation de son caractere artistique". „Revue de Transylvanie” 
L 4, 1935; 

3, „Müller Reitzenstein-Rosemann: Die deutsche Kunst in 
Siebenbürgen“ (Récension) in „Revue de Transylvanie“ I, 4, 1935; 

4, „Bisericile noastre de lemn din Ardeal în lumina recen- 
telor aprecieri ungare“ în „Gând Românesc“ Il 5, 1934; 

5, „România în imagini“ în „Gând Românesc” IL 6, 1934, 

6. „Cercetări recente asupra barocului din Ardeal și Cri- 
sana" în „Gând Românesc“ IH. 1, 1935; 

7. „Discuţii asupra sintezei artei ardelene“ in „Gând Ro- 
mânesc“ [ÎI], 2, 1935; 

8. „Discuţii asupra sintezei artei ardelene“ în „Gând Ro- 
mánesc" II, 4, 1935; 

9. „Die Gleichwertigkeit der europäischen Rassen“ în „Gând 
Românesc“ III. 5. 

Conferințe : 

„Istoria artei ungare în serviciul revizionismului“, conferință. 
ţinută la Cluj, în localul Secţiilor, în 1934, 


Braşov, 18 Mai 1935. 
Președinte: TIB. BREDICEANU. 


Raportul Secției social-economice către şedinţa plenară a 
Seefiunilor „Astrei“. 


Dat fiind, că dintre cei 12 membri activi ai Secfiunei social- 
economice 4 au decedat, iar alţi patru şi-au transpus domiciliul 
definitiv la București, apoi unul locuind la Sibiu, afară de sub- 
semnatul mai numără numai încă 2 membri activi în Cluj. 

Astfel fiind, activitatea Secţiei în anul expirat s'a redus 
numai la aceea că s'a achitat de însărcinările primite dela Centru. 


138 


Observăm aci in deosebi referatele asupra lucrărilor desti- 
nate de a fi publicate de „Astra“, 

1. „Creșterea ovinelor“, recenzatá de dl profesor Gr. Sârbu 
si 2. „Creșterea bovinelor“, recenzatá de dl profesor I. Oţoiu, 
membru corespondent. 

Din cauza descomplectării Secţiei în măsura arătată mai sus, 
nu am mai putut întruni nici cel putin 3 membri spre a face pro- 
puneri pentru cooptarea de noi membri, ca secțiunea să poată. 
cât de cât funcţiona. Pentru completarea Secţiei voi face pro- 
puneri prin Comitetul central On. Adunări generale. 

Preşedinte: Dr. MIHAIL ŞERBAN. 


Raporiul Secţiei Stiinfelor naturale. 


DOMNULE PREŞEDINTE, 
ON. ADUNARE GENERALĂ, 


Secţia ştiinţelor naturale, în lipsa mijloacelor materiale, a. 
fost nevoită să-și restrângă activitatea în anul 1934. Membrii Sec- 
tiei au publicat mai multe lucrări în diferite reviste, ziare şi cărți.. 

În cursul anului trecut Secţia a pierdut pe valorosul său 
membru fost președinte, Dr. Ambr. Cheţianu, 

În cadrul Secţiei ştiinţelor naturale a ţinut, în sala de ma- 
tematici a Univ. dl prof. P. Sergescu o conferință asupra Istoriei 
ştiinţelor la Români, conferinţă care a fost cercetată de mult pu- 
blic din oraș, avizat prin afigele ce Secţia le-a tipărit cu această 
ocazie, Di V. Stanciu a ţinut o conferinţă la Sebeş-Alba asupra 
credințelor religioase ale omului primitiv. 

O conferință model a fost prezentată din partea Sectiunei :. 
„Bogăţiile miniere ale Munţilor Apuseni“. 

DI Dr. G. Bujoreanu a prezentat un manuscris cu titlul: „Boli, 
leacuri și plante de leac, cunoscute de țărănimea română“, 

Fondul Secţiunei depus la „Albina“ cu libelul de depunere 
Nr, 6489 în suma de Lei 55.322 s'a redus conform cu dispozi- 
fiile legii conversiunei la suma de Lei 48.108. Sperăm că în viitor 
ni se va putea elibera această sumă, ca să o folosim pentru sco- 
purile Secţiei. 

Cluj, 21 Mai 1935, 

Preşedinte: VICTOR STANCIU. V.-secretar: E. POP, 


139 


Seefia geograficá-etnograjicá. 


DOMNULE PRESEDINTE, 
ON. COMITET, 


Activitatea Secţiei geografice-etnografice a „Astrei“, a des- 
voltat în anul curent următoarea activitate : 

Membrii Institutului de geografie și studenții înaintați, au 
desfășurat în mai multe sate o activitate variată și utilă, după 
îndrumările directorului, prof. V. Meruţiu. 

Stând de vorbă cu sătenii, au adunat date interesante pentru 
studii monografice, dintre cari unele au ajuns la încheere, gata 
de publicat. Anexez la sfârșit o listă a acestor monografii. 

Deosebit, în senzul popularizării, membrii acestei Secţiuni au 
„desfășurat, în anul 1934/35, următoarea activitate, publicând mai 
multe broșuri: 

DI Tiberiu Morariu, a publicat următoarele broșuri: 

a) Noui contribuţiuni la păstoritul Evreilor maramureșeni, 
Sibiu 1934; 

b) Satul lui Coșbuc, Cluj 1934; 

c) Prin Munţii Rodnei, Bucureşti 1935, 

DI Laurian Someșan: Păstoritul în Munţii Călimani, Bucu- 
resti 1934, 

D-ra Alexandrina Hafiegan: Câteva contribuţiuni asupra ba- 
sinului Văii Sebeș, Cluj 1934. 

DI Radu V. Meruţiu: Contribuţiuni la studiul regiunei Baia- 
Mare—Baia-Sprie, Cluj 1934. 

DI Tiberiu Morariu a ţinut câteva conferinţe : 

1. In cadrul „Astrei“, Secţia Cluj, in ședința din 28 Martie 
a, €, a vorbit despre: „Rezultatul cercetărilor monografice din 
com. Máguri, sub raport antropogeografic si etnografic“; 

2. In Salva, jud. Năsăud a vorbit despre: „Importanţa cre- 
șterii oilor și valorificarea produselor” ; 

3. A lucrat, în cadrul grupării „Gând Românesc“, la an- 
cheta monografică-socială a comunei Máguri. 

Lucrări monografii geografice privitoare la diferite regiuni 
din Transilvania. 

1. Plasa Sibiu: Binder Heda, 2. Plasa Ocna Sibiu: Stanca 
Doina, 3. Regiunea Ecedului (jud. Satu-Mare): Sălăgean Eleonora, 
4, Valea Nerei: Vior Maria, 5. Situaţia prezentă a pop. agric. 


140 


“comunelor de pe malurile Oltului ardelean: Micu Veturia, 6. Valea 
“Turului: Macavei Emil, 7. Plasa Miercurea Nirajului: Pantea 
Lucia, 8. Valea Pojortei si Valea Sâmbetei: Negrea Valeria, 9. Plasa 
Arpașul de jos: Stanislav Emilia, 10. Beretăul și împrejurimea: 
Margareta Popa, 11. Plasa Abrud: Silaghi Angela, 12. Plasa 
Șercaia: Popa R. Maria, 13. Regiunea de șes din Satu-Mare: 
Burai B., 14. Plasa Gârbău: Podoabá Lucia, 15, Regiunea plasei 
Mocod: Vida Leontina, 16. Valea Câmpiei Ardelene: Hárgan 
Olivia, 17. Plasa Zălau: Rusu Livia, 18. Plasa Vişeu: Timiș Au- 
relia, 19. Regiunea salină dela Turda: Vlasa Maria, 20. Basinul 
superior al Bistriţei Aurii: Sasu Viorica, 21. Plasa Copalnic-Mă- 
năștur: Sovrea Minodora, 22. Plasa lleanda-Mare: Lazar Livia, 
23. Comuna Rásinari: Schiau Adrian, 24. Plasa Tileagd: Bulzan 


‘Tiberiu. 
Preşedinte: Prot. V. MERUTIU. 


Raport asupra activităţii Secției de Educaţie Fizică a „Astrei“ 
„Şoimii Carpaţilor“ pe anul 1934—35. 


Secţia de Educaţie Fizică a „Astrei“ şi-a continuat cu aceeași 
intensitate activitatea din anul trecut. S'au creat în 1934-35 10 
organizaţii de şoimi în judeţul Cluj, în comunele: Ciucea, Aschi- 
leul mic, Berind, Coruj, Cáláfele, Chirea, Someșul rece, Borșa, 
“Vultureni, Suat și Cara. Împreună cu organizafiunile mai vechi 
avem în judeţul Cluj — în total — 30 de comune, cari lucrează 
sistematic după programul nostru de educaţie integrală, întregit 
de „Astra“ Secţia Medicală și Biopolitică, Despártámántul Cluj. 

Ideologia soimáreascá a prins rădăcini adânci în sufletul fá- 
ranilor, Introducerea acestei organizafiuni la sate credem că mar- 
-chează o nouă etapă în desvoltarea culturală a ţăranilor. Ele- 
-mentele sătești sunt foarte disciplinate si se pot lăsa ușor modela 
atunci când au conducători entuziasmați, cari știu să sacrifice cât 
de puţin pentru ridicarea nivelului cultural al fiecărui cătun, 
Putem enunţa că în satele din județul Cluj, unde s'au înfiinţat or- 
.ganizafiile şoimăreşti ale „Astrei“ ele au schimbat aspectul satului 
prin participarea lor activă la renașterea culturală şi biopolitică 
a ţăranilor, 

Toate organizaţiile sătești au desvoltat programul schiţat de 
„centru: conferințe, lecturi, teatru, dansuri naţionale, costumul na- 
:fional obligator pentru fiecare membru. S'au făcut exerciţii de 


141 3 


gimnastică, In fiecare din aceste comune avem coruri țărănești. 
Nu a lipsit nici conţinutul religios, pentru a le da educaţie in- 
tegralá. Aproape în toate comunele „şoimii“ au format coruri bi- 
sericeşti, Fiecare organizaţie poate fi considerată ca un nucleu 
cultural. Prin propaganda activă, ţăranul nu mai este un simplu 
spectator, el ia parte efectiv la toate manifestaţiunile, simțindu-se 
răspunzător pentru reușita serbárilor. In fiecare Duminecă am fost 
invitaţi de diferite sate pentru a asista, de cele mai multe ori, ca 
spectatori la manifestafiunile culturale inálfátoare și reconfortante 
ale „şoimilor“. Preocupările noastre s'au redus numai la coordo- 
narea programelor de muncă și îndrumări prin conferinţe. 

Organizaţiunile șoimărești nu s'au mărginit numai la o acti- 
vitate îngrădită în sfera satului, ci au organizat mici turnee cul- 
turale cu program de teatru, dans, cor, gimnastică în satele din 
jur, ajungând și până la 20 kilometri depărtare, dovedind prin 
propagandă activă, că înţeleg ideologia noastră de sănătate, dis- 
ciplină şi conștiință națională. Aceste turnee au înafară de im- 
portanta propriu-zis culturală —— mai ales pe aceea de a desvolta 
emulaţia între sate. Ele trezesc în primul rând ambiția satului, 
care pornește în turneu, apoi trezește interesul satelor prin care 
trec până în comuna unde desfășurarea programului executat de 
săteni este nespus de instructiv şi sugestiv, 

Cele mai frumoase succese, atât în ce privește organizaţiu- 
nile existente, cât și noile organizații, le-am obţinut prin aceste turnee. 
In fiecare din ele am vizitat 5—6 sate vecine, unde — de sigur — 
cu timpul, se vor face înjghebări similare. 

Bunul mers al organizafiunilor a fost asigurat în existența 
si funcţionarea Caselor Naţionale. In Suat se inaugurează ase- 
menea casă în 26 Mai, iar la Mociu si Sâncrai s'au început lu- 
crările pentru o clădire similară, „șoimii” dând contribuţiunile: 
lor preţioase, i 

În cursul acestui an am intiintat și instruit două fanfare fá-. 
ránesti, în comunele Suceag și Feleac. 

Organizaţiunile mai vechi cu o disciplină adâncă în întreaga 
lor activitate au luat parte la câteva serbări mari, dovedindu-se demne 
de rolul important, pe care l-au avut în desfășurarea progra- 
mului. La adunarea generală a „Astrei“ dela Tg.-Mureș, atât 
concertul, dela „Teatrul Naţional“, precum şi festivalul, dela 


xhi 


„Arena sportivă", au stârnit uimirea si admirația întregului pu- 


142 


blic, iar serbarea de 1 Dec. dela „Teatrul Naţional“ din Cluj, cu 
program susținut în întregime de „șoimii“ din comunele, Sáncrai, 
Floreşti, Suceag, Feleac și-a datorit reușita unei executări per- 
fecte a tuturor punctelor oferite de „șoimi“, 

Succesele obținute cu prilejul acestor două mari festivități, 
ne-a îndemnat să organizăm două concerte populare, în sala „Pre- 
fecturei” din Cluj, în zilele de 30 Nov. și 20 Dec. 1934, cu co- 
munele Sâncrai și Suceag. 

Serbarea de 10 Mai a „șoimilor“ s'a făcut și în acest an: 
la Topa-Mică, cu succes mai mare decât în anul trecut. Au luat 
parte 15 organizafiuni, fiecare cu 100—200 membri, toţi imbrá- 
cafi în costume naţionale românești, din imboldul gi cu ajutorul 
„Astrei“. Prin programul bogat și variat, prin tot felul de între- 
ceri de coruri, costume, dansuri, gimnastică, fugă, sărituri etc. 
serbarea, numită de noi ,Soimiadá”, a avut un caracter de „olim- 
piadă“ țărănească. 

Paralel cu această activitate a „șoimilor“ dela sate — cea 
mai importanţă pentru noi în timpurile de față —— au activat gi 
„Şoimii“ dela oras, la Cluj. In sala de gimnastică, bine înzestrată, 
sub conducerea dlui Prof, Cheţianu, s'a desfășurat un program 
de muncă sistematică, 

Trebue să încrestăm aci frumoasa activitate, desvoltată de 
organizațiunile din celelalte centre: Sibiu, Brașov, Arad, Făgăraș, 
Tg.-Mures și — în special — Zălau, care a reușit sá înjghebeze 
nuclee active la sate. 

Am primit numeroase adrese prin cari ni se cer îndrumări 
pentru înființare de „șoimi” în multe sate, nu numai din Ardeal, 
dar şi de celelalte provincii, ceeace însemnează că există un en- 
tuziasm, care cere să fie trecut în fapte. 


Un progres important este marcat la Cluj, în anul acesta 
prin lucrările executate la „Arena Sportivă” din Parcul Mihai, 
Ceeace a realizat profesorul Hafieganu în adevăr este uimitor. 
Nu peste mult Clujul va vedea deschizându-se porţile celei mai 
frumoase' „Arene sportive“ din ţara. Aci tineretul dela oraș, ca 
si dela sate, va putea face educaţie fizică în cele mai bune con- 
diții oferie de tehnica şi organizarea modernă a sportului. Această 
arenă va fi focarul principal, unde se vor forma și de unde vor 
porni cei mai aleși indrumátori de mâine, în crezul „șoimilor“. 


143 3* 


Profesorul Hafieganu a ţinut în anul acesta o conferință în 
sala IV-a a Universităţii, despre educaţia fizică a tineretului, iar 
conferința D-Sale la radio a transmis în toată tara părerile sale 
competente cu privire la educaţia tineretului. 

Activitatea noastră își datorește succesul mai ales entuzias- 
mului cu care se lucrează în general, entuziasm, bazat pe cre- 
dintá în binele răspândit din organizaţiile noastre, 

Avem convingerea deplină că „Astra” „Şoimii Carpaţilor” 
oferă un cadru prielnic de a pregăti elemente viguroase, sănă- 
toase, conștiente și utile țării. 

Președinte: Prof. Dr. I. HATIEGANU, Secretar: Dr. SPÁRCHEZ. 


Noile noastre școale țărănești 
de Al. D. 


u. 


In precedentul nostru număr, utilizând primele rapoarte 
ce ne-au fost trimise, am publicat o dare de seamă asupra 
celor dintâi rezultate ale geoalelor ţărăneşti ale „Astrei“. 
Bucuria pe care o manifestam atunci, ne este însă din nou 
susținută de alte roade ce sau adăugit ulterior, dovedind 
încă odată temeinicia, seriozitatea și entuziasmul ce frea- 
mătă în sufletul conducătorilor s$eoalelor țărănești. Le în- 
fátisám dar şi pe acestea cu aceeași înaltă și adâncă mul- 
țumire. 

Despárfámántul Gheorghenilor abia înfiinţat în Noem- 
vrie trecut sub președinția dlui director de liceu T, Chindea, 
a dovedit un entuziasm și o putere de înfăptuiri ce se di- 
stinge în moa deosebit. Printre primele sale realizări are 
a se lăuda eu drept cuvânt — cu școala ţărănească a desp., 
ce a fost urmată de 14 săteni, între 20 Martie si 3 Aprilie. 
Dintre aceștia 7 au fost Români cari şi-au păstrat fiinţa 
lor etnică, iar ceilalți 7 Români maghiarizați sub raportul 
portului şi al limbii. Vorbindu-li-se numai românește, tă- 
ranli maghiarizați au început a se exprima cu mai multă 
ușurință în limba strămoşilor, şcoala îndeplinindu-și astfel 


342 


ta mod modest, dar hotărît, funcția ei de naţionalizare. S'au 
predat cunoștințe de Agricultură, Apicultură, Creşterea vi- 
telor şi valorizarea produselor, Pomiculturá, igienă şi me- 
dicină, Legile și aşezăminiele ţării, Cooperaţia şi asociații 
ţărăneşti, Cultura la sate şi organizarea „Astrei“, Cuno- 
stinfe generale de Istorie și Geografie, Educaţie fizică, De- 
prinderi religioase. Profesorii ce au servit la altarul șeoalei 
au fost: agronom Paldău, inginer silvie Gheorghiu, api- 
cultor Hlekes, prof. l. Beju, pomicultor Crișan Gheorghe, 
medic Dr. Naghi Andrei, prof. T. Anastasiu, dir. înv. Gh. Ciuchi, 


Şcoala ţărănească din Gherla. 


prof. losif Duma, dir. înv. Gh. Pasat, dir. înv. T. Anghelufá, 
şi prof. T. Chindea. Inutil să menţionăm 'că fapta desp. 
Gheorgheni care are în ţinuturile lui maghiarizate o mi- 
siune specială de îndeplinit, ne umple inima de bucurie si 
încredere în conducători! harntei și înţelepţi ce are. 


Despárfámántul Oraviţa de sub preşedinţia dlui prof. 
llie Rusmir, a făcut să funcționeze o foarte sistematic al- 
cătuită şcoală ţărănească în intervalul dintre 15 lanuarie;c. 
şi 15 Februarie cu un număr de 27 elevi-ţărani. Cu sprt- 
jinul soe. U. D. R., al Camerii Agricole-Caras, eu cel al 
Centrului Astrei, cu cel al ţăranilor chiar, s'auyputut în- 
igheba sumele necesare organizării şeoalei. 


145 


Programul de lucru amánunfit înfățișat în amplul ra- 
port ce ne-a fost înaintat, sa compus din „două unităţi 
principale“ şi anume: 1. studii de specialitate agricolă cu 
ramurile ajutătoare şi 2. cunoștințe de cultură generală și 
naţională. 

Au dat importantul lor concurs danii: prof. llie Rusmir, 
predând Botanica, Dr. A. Perian şi Dr. Medt: Zootehnie, 
Ing. agron. P. Grecu şi l. Retezan: Agricultura, Prof. llie 
Neagoie : Fiaico- Chimice, prof. Al. Atanasiu, Albina, dele- 
gatul Uniunii Camerelor Agricole: Apicultura, Ing. C. Cin- 
ghița : Silvicultura, Studiul Cooperaţiei și Tehnica de con- 
ducere a gospodăriei model, curs predat de prof. T. Tundre. 
Partea ll. de educaţie națională gi cetáfeneascá a cuprins 
cursurile următoare: Limba și literatura română cu dl prof. 
N. Roșu, Istoria cu specială privire asupra Banatului eu 
d! prof. l. Buzea, Aritmeticá practică cu prof. llie Neagoie, 
Economie politică eu lag. Mălăescu, Codul penal cu dl 
Dr. Traian Mica, Codul civil eu dl Dr. M. Radovan, avocat, 
Locuinţe şi acarete eu dl D. Boitor constructor, Igiena cu 
Dr. l. Fira și Dr. D. Cărăbașiu. S'au mat ţinut și o serie 
de conferinţe eu subiecte generale, dar practice de către 
dnii căpitan Motoc, maior Renoiu, Dr. Bolboca, prof. Dr. Li- 
ghezan, dir. înv. Moisi, administrator financiar Codariu, 
ing. Ciughifa. 


Cursurile și-au atins din plin ţinta, aşa cum o dove- 
desc frumoasele scrisori ale ţăranilor, propaganda pe care 
o fac în satele lor pentru geoalá, hotărîrea de a înfiinţa o 
mare cooperativă judeţeană ete. 


Desparfámántul Sibiului de sub președinția dlui in- 
spector şcolar Silviu Teposu, a organizat de asemeni o 
şcoală ţărănească a cărei conducere a ineredinfat-o dlui 
prof. lulian Dumitru. Cursurile cari au durat frei săptămâni, 
dela 18 Martie la 6 Aprilie e. au numărat 19 elevi ţărani 
bine aleși, avându-se în vedere ca taţi să aibă acelaşi fn- 
deletnicire şi anume agricultura gi cel puţin 5 jugăre de 
pământ. O inovaţie pe care o semnalám cu toată bucuria, 
e ínvltáarea despărțământului cătră Prefectura de Vâlcea 
de a-și trimite patru elevi ţărani din acest judeţ, făcân- 


ELG 


du-se astfel un înduioșător pas de către apropierea su- 
fletească între ţăranii celor două provineii. 

Cursurile au fost de patru categorii şi anume: 1. prac- 
tice privind agricultura și ştiinţele ajutătoare, predate în 
mod intuitiv la ferma șceoalei normale, ia unele gospodării 
din Turnisor, la Târgul de vite ete.; 2. cunoştinţe econo- 
mice şi juridice; 3. cultură generală şi 4. producfiuni arti- 
stice şi corale date în faţa ţăranilor de către elevii şeoa- 
lelor primare şi apoi şezătoarea de închidere cu program 


Şcoala fáráneascá din Gheorgheni. 


alcătuit de elevii ţărani chiar, cari după o serie de coruri 
şi recităr! eu subiect naţional, au reprezentat cu deosebit 
succes comedia în trei acte a lui „Petrea Dascălul: „Tot 
omenia-i mai tare“. lnasemnám în cele ce urmează, numele 
profesorilor ce și-au dat preţiosul lor concurs întru reu- 
şita minunatei seoale ţărăneşti din Sibiu. 

|. Ga Agricultură: 1. Dl Inginer agronom N. Statov, 
profesor la Şcoala Normală, Sibiu; 2. Dl inginer agronom 
losef Schobel, dela Reun. săsească de agricultură, str. Bi- 
sericii Nr. 1; 


147 


U. La pomicultură: 1. Dl leronim Mardan, profesor: 
pensionar; 2. Dl Aurel Barbu, învăţător, Seoala primară 
Nr. 1; 3. Di Teatan Nicola, învăţător, Seoala primară Ne. 1 ;. 

Ul. Creşterea vitelor: 1. Dl Dr. Prim medie veterinar 
al municipiului Nicu Georgescu: 2. Dl Dr. veterinar Că- 
pitan V. Agrisanu, Reg. 36 Artilerie; 3. Dl Dr. veterinar 
Gocot. Liviu Petrişor, Reg. 36; 

1V. Apiculturá: Di Romulus Simu, secretarul Astrei în: 
pensiune; 

V. Asigurarea vitelor: Dl Blie Duma; 

VI. La Cooperafie: 1. Dl Traian Petrişor, asesor con- 
sistorial; 2. Dl Mina Grădinaru, subinspector cooperatist ; 
3. Dl De. Aurel Vasiu; 

VII. Economie generală: 1. Dl Dr. Valeriu Curea; 
2. Dl Nicu Martin; 

Vill. Contabilitate. Tinerea socotelilor : 1. Dl Vasile Mu- 
șoiu, administratorul ospiciului; 2. Dl N. Gherman, direc- 
torul Şcoalei primare Nr. 1; 

IX. Instruefia religioasă: 1. Dl loan Dáncilá, protopop: 
locotenent colonel; 2. Dl Gheorghe Maior, profesor la 
Şcoala Normală; 3. DI Dr. Nicolae Tărehilă, profesor la 
Academia Teologică; 

X. igienă: 1. Dl Dr. 1. Stoichitia, Inspector general sa- 
nitar; 2. Dl |. Cosma, Peim-medicul judeţului; 

XI. Cultură generală: 1. DI Silviu Teposu, Inspector 
şcolar secundar; 2. DI |. Dragomir, revizor școlar; 

Xil. 1. Dl 1. Sandu, directorul Şcoalei Normale de bă- 
teft; 2. Dl |. Nanu, profesor la Şcoala Normală de băieţi; 

XUL Română: 1. D! Dr. D. Bologa, profesor la Şcoala 
Normală; 2. Dl Alexandru Dima, profesor la liceul „Gh. 
Lazăr“; 

XIV. Geografie: Dl 1. Isac, profesor la liceul „Gh. 
Lazăr“; 

XV, Drept: 1. Dl De. Chirion Bánda, Prim-președin- 
tele Tribunalului Sibiu; 2. Di Dr. Visarion Pop, judecător 
preşedinte, Tribunalul Sibiu; 3. DI Dr. V. Alámorean, ju- 
decátor, la Judecătoria Mixtă, Sibiu; 4. DI Dr. Augustin 
Bidian, advocat; 5. Dl Dr. Gheorghe Bărbat, advocat; 


148 


6. DI lulian T. Dumitru, advocat si prof. la Şcoala Comer-- 
elalá sup. de băieți; 

XVI. Cântece: Di |. Tănase, institutor; 

VVII. Șezători: Dl Petre Olariu, învăţător; 

XVIII. Regisarea piesei teatrale: Dl N. Bátlá, secretarul 
Astrei centrale. 

In acelaş ordine de idei a seoalelor țărănești, mal e 
locul să amintim aci Cursul de apiculturá ţinut la Gusu 
(Sibiu) sub conducerea învăţ. director Gh. Micu, între 
22—30 Mai, pentru preoţii şi învățătorii din comunele în- 


vecinate. 


* 
x * 


Nu putem încheia înregistrarea rezultatelor $eoalelor 
țărănești fără a sublinia încă odată înțelepciunea cu care: 
au fost organizate, spiritul sistematice ce le-a călăuzit, simţul 
realist ce le-a animat și fluturarea de idealism ce le-a în- 
viorat tot timpul. 


Cum s'a organizat și cum a decurs șeoala 
pentru fárance din Gherla 


de Emil Precup, 
dir. liceului, pres. desp. Gherla. 


Ideea seoalelor țărănești am îmbrăţișat-o cu căldură 
și insuflefire la adunarea generală a „Astrei“ dela Tg.-Murás,. 
unde am asistat, ca delegat al despártimántului Gherla. 
Frumoasele şi instruetivele conferinţe ce s'au ţinut, precum 
şi manifestaţiunile culturale țărănești, desfășurate acolo, 
mi-au umplut sufletul de dorul și înerederea optimistă în po- 
sibilitatea de organizare a unor geoale țărănești în Gherla. 

Indată ce am sosit acasă dela Tg.- Murăş, primul gând: 
mi-a fost îndreptat spre fárancele din satele învecinate și 
aveam intenţia, ca mai târziu sá am grijă și de ţărani. 

Intenfiunea mea de a deschide o școală pentru fá- 
rance am comunicat-o domnișoarei directoare a Şeoaiei 
Normale de fete din Gherla, dela care am aflat cu bucurie, 
că un număr de 3 fete din comuna Petregti, cercetează. 


149 


Şcoala Normală de fete, unde se interesează de ţesături 
Și cusáturi cu motive naţionale. 


Destea aceasta mi-a întârit nădejdea, că se va putea 
deschide o şcoală pentru fárance, în care sá se predea 
tot felul de cursuri, carl interesează direct viaţa tárancelor 
noastre: câmpul, gospodăria casnică, familia, biserica, 
istoria naţională, geografia ţării, literatura, muzica și dansul. 

Primită ideea cu însufleţire și de domnişoara direc- 
toare, care cu plăcere ne-a pus la dispoziţie localul Şcoalei 
Normale de fete, primul pas spre realizare, prin aceasta 
era făcut şi urma să găsim profesoarele şi profesorii ne- 
cesari şi să recrutăm elevele, cari aveau să urmeze aceste 
cursuri. 

In acest scop am convocat printr'o circulară pe ziua 
de 12 Noemvrie 1934, la ora 4 d. a. în localul Şcoalei 
Normale de fete, pe profesoarele: A. Suciu, Bug. Petruţiu, 
Bl. Covaciu, Maria Pioraş, Eug. Neamţ; pe profesorii: Bl. 
Sigartău, Aug. Talos, S. Mihali, Em. Pioraş şi Pavel Molnar 
şi pe domnii doetori: Dr. Şt. Pop şi Dr. Dirgil Balint. Aci 
U s'a comunicat dorința noastră de a deschide o școală 
pentru fete ţărance și li s'a adresat rugarea de a fine 
cursuri la această şcoală. 

Toate doamnele și domnisoarele și toți domnii invi- 
taţi! au primit cu drag să ţină gratuit cursuri și s'au angajat 
să compună o programă analitică, care să se discute pe 
specialităţi, în şedinţa dela 22 Noemurie 1934, când să se 
fixeze în mod definitiv și apoi să se înceapă şcoala. 


Pe ziua de 19 Noemurie 1934 au fost convocați la liceu 
preoţii și învățătorii din satele apropiate ale plasei Gherla, 
cărora li sa adresat rugămintea de a ne recomanda 2—3 
fete stiutoare de carte, cari să urmeze şcoala de tárance. 
“Poţi au primit cu plăcere invitarea şi ne-au trimis un tablou 
-de fetele recomandate. 

După ţinerea conferinţei profesorilor, la 22 Noemvrie, 
în care s'a fixat programa analitică, fetele au fost chemate 
să se înscrie şi să înceapă cursurile, pe ziua de 26 Noem- - 
vrie, când s'au înscris 34 de fete din comunele: Mintiu 
Buneşti, Silivaş, Livada, Bonţ, Nima, Hăşdate și Tiop și 


150 


s'au început cursurile regulat, după oficiarea serviciului 
divin în capela Şcoalei Normale. 

In această zi li s'a publicat orarul, care avea să se 
desfásure în fiecare săptămână, în zilele de Luni și Di- 
neri, zile de târg în Gherla, dela orele 8—13 și dela 14—16, 
când fetele trebuiau sá se întoarcă în satele lor pe jos, 
căei Şcoala Normală de fete, neavând dormitoare şi pa- 
turi disponibile, nu avea posibilitatea de a le interna. 


Astfel au urmat cursurile regulat, ea externe, în zi- 
lele de 26, 30 Noemvrie, 3, 7, 10, 14, 17 Decemvrie, 11,14, 
18, 21, 25, 28 lanuarie şi 1 Februarie, în total 14 zile, iar 
în ziua de 3 Februarie 1935, dupăce s'au spovedit şi cu- 
minecat, a avut loc încheierea şeoalei, cu un frumos fe- 
stival, aranjat de domnisoara Bug. Petrufiu și desfăşurat 
în faţa unui public numeros, de intelectuali și săteni, cari 
au rămas viu impresionați de calităţile ascunse gi nebá- 
nuite şi de talentul, cu care aceste însuşiri sufleteşti s'au 
manifestat cu această ocaztune. Efectul acestor manifestări 
naţionale şi culturale ale fetelor îmbrăcate în costume na- 
tionale și culturale, a stors lacrámi din ochii celor prezenţi, 
ale căror suflete s'au umplut de încredere și de mândrie 
națională. 

Bucuria aceasta, de a lua parte până la sfârșit la 
aceste cursuri, nu au avut-o toate fetele înscrise. Dintre 
cele 34 de fete înserise, nu au terminat școala decât numai 
18 şi anume: 11 din Minttu, 1 din Silvas, 4 din Divadă și 
2 din Hăjdate. Celelalte s'au retras pe rând, motivul: timpul 
de iarnă nefavorabil și oboseala împreunată eu deplasarea 
pe jos la Gherla, iar o mică parte din ele a fost oprită de 
bârfitorii invidiogi at satelor, care le-au batjocorit. 

Programa acestor cursuri a fost din ramurile de muncă 
şi de preocupare femeiască, la sate. S'au predat urmă- 
toarele materii: 

1. Religia, eu dl Em. Ploraş: Păcatul, postul, cumpátul, 
luxul, beţia, lenea, caritatea, familia, societatea, creștinismul 
şi virtuțile sociale; 

2. Română, cu domnișuara E. Petruţiu: Serisori, pe- 
tifie, chitanţă, lecturi model în proză și poezie, îndrumări 
pentru întocmirea programelor şezătorilor sătești; 


3. Istoria, eu dl S. Mihali: Originea poporului român. 
Luptele Románilor din Ardeal pentru libertate. Stráduin- 
tele Românilor spre unire, libertate şi neatârnare. Răsboiut 
mondial şi revizionismul; 

4. Geografia, eu dl E. Sigartău; Frumusefile, bogăţiile 
şi populaţia ţării românești. Industria casnică și importanţa 
et. import şi export. Insemnátatea pădurilor; 

5. Pedagogia, cu doamna Bugenia Neamţ gi dl Aug. 
Taloș: holul mamei în familie şi societate. Bxemplul în 
educaţia copiilor. Femeia ca gospodină; 

6. Matematica, cu domnişoara A, Suciu: Balanța, cân- 
tarul, măsuri de greutate, capacitate, lungime. Operațiunile 
principale. Inventarul; 

7. Gospodăria, eu domnişoara Blena Covaciu: Bucă- 
tăria, cámara, piunifa, reţete pentru conserve pe iarnă, supă 
de gâină și sos de pătlăgele, sarmale, ciorbá de perişoare, 
cartofi cládifi, prăjitură cu jumări de porc, incondeterea 
ouălor, vopsirea ouălor, lapte de pasăre și friptură de porc; 

8. lucrul manual, cu doamaa Maria Pioreș: Costumul 
naţional, broderiile românești, tesutul de scoarţe, cusátu- 
rile româneşti, exerciţii la mașina de cusut, tiparul tei; 

9. Igiena, eu domnii: Dr. Stefan Pop și Dr. Virgil Ba- 
lint: Igiena în general (viaţa microbianá ete.), boalele in- 
fecţioase (scarlatina, difteria cu demonstraţii microscopice), 
variola, varicela, febra tifoidă, tifosul exantematic, parati- 
fosul, tuberculoza, sifilisul, aleoolismul. Puericultura (boa- 
lele copiilor miel, îngrijirea copiilor, igiena infantilă, ali- 
mentafia, îmbrăcămintea, sporturile etc.) Concepţie, fecun- 
dare, graviditate, îngrijirea gravidei, hereditatea, anatomia 
organelor genitale femeeşti, despre lehuate, ajutorul, igiena 
lehuziei. Gazele de răsboiv, infecția individuală și colec- 
tivă, măşti și măsuri de siguranţă a populaţie! civile, to- 
xicologie (alimente, mușcăturile de şerpi, intoxteaţiile gi 
tratamentul lor. Baie. 

10. Agricultura, cu dl Pavel Molnar: Cultura cânepii, 
a inului. Florile de ghiveciu şi de grădină. Pământul de 
grădinărie. Răsadniţa şi sámánatul în rásadnitá. Cultura 
legumelor. Cultura cepel, a conopidei, a hreanului șia 
guliei. Importanţa creşterii păsărlior, noţiuni de rasă, ra- 


152 


sele pure si corcite. Găini pentru ouă, carne si mixte. ln- 
grășarea păsărilor, claponizarea. Laptele și derivatele lut. 
Creșterea si îngrășatul porcilor, rasele de porci, boalele. 
Făina şi pâinea. 

11. Educaţia, cu domnisoara A. Suciu: Salutul, ţinuta 
în şcoală și în societate, conversaţia. Despre ordine, prle- 
tenie, vorbe triviale, sentimentul religios. Cetitul ziarelor, 
veştile din lume. 

12. Dexteritáfi, cu domnisoarele Ana Zimveliu si M. 
Mánzat: Dansuri naționale (Hora, Sârba gi Someșana), 
cântece naţionale, patriotice şi bisericești, declamări şi 
audiții la Radio, în timpul liber. Educaţia fizică. 

Tot timpul cât au ţinut cursurile două eleve ale Seolii 
Normale au petrecut între fárance, îndrumându-le și econ- 
tribuind la desvoltarea unui sentiment de atmosferă fami- 
liará, între fetele cari la început se grupau după comune, 
ferindu-se de tovarăşele lor din alte comune și deștep- 
tându-le totodată sentimentul de solidaritate, de disciplină 
şi de dragoste adevărată și împrumutată. 

Profesorii şi-au ţinut regulat cursurile, au semnat în 
condica de prezenţă, ce se păstrează în arhiva despárfá- 
mántului şi au procedat metodice, profitând toate elevele 
absolvente, deși au avut pregătiri diferite. S'a remarcat în 
deosebi progresul și profitul moral. Fetele, la început stân- 
gace, greoaie, nepoliticoase și infepate la vorbă și ma- 
nieră, în timpul scurt cât au urmat această școală, au 
ajuns seuturate, ambifioase, complesante, atente, sprintene 
și vioaie, în așa măsură încât, gătite frumos și curate 
avea! impresia că vezi în faţa ta fete cu educaţie bună și 
trecute prin şcoli. 

Insuflefirea și mândria lor pentru cele învăţate în 
şcoală au dus-o acasă în sat, unde Mintiuancele, care 
sunt cele mai multe din aceea comună, au creat în jurul 
lor o atmosferă favorabilă mișcării culturale în sat şi cu 
ocezlunea inaugurării casinei din comună, au aranjat un 
festival urmat de dans, în ziua de 10 Martie, la care au 
ținut sá mă învite şi pe mine si pe d-şoara Suciu, care 
ne-am simţit obligaţi să luăm parte şi să ne bucurăm, 
văzând eu ochii, că sămânţa aruncată de școala ţăran- 


153 


celor din Gherla, a dat roade folositoare. Venitul acestet 
serbări a fost întrebuințat, jumătate pentru cercul cultural 
al Astrei, iar jumătate pentru şcoala primară. ln afară de 
aceasta, la adunarea generală a despărţământului din 
Gherla din 2 lunie, absolventele noastre şi-au lăpădat 
haina lor obișnuită, cumpărată din prăvălie şi sau pre- 
zentat — în corpore — în frumosul nostru costum naţional 
sálistenese, plăcând tuturora prin uniformitatea haine! gi 
prin disciplina mişeărilor. 

Suntem recunoscători pentru ceeace am putut face 
profesoarelor şi profesorilor, cari ne-au dat serviciul lor 
gratuit și dlui preşedinte Dr. luliu Moldovan, care ne-a 
acordat încurajarea morală și materială. 


Gherla, 4 lunie 1935. 


154 


Material informativ gi eroniei. 


„Buletinul Eugenie si Biopolitie““ 
al „Astrei“ 
de Dr. Gh. Preda. 


Se ştie că asociaţia culturală „Astra“ la propunerea 
făcută în 1926 de președintele el actual, dl profesor Dr. 1.. 
Moldovan, a acceptat şi aprobat ca scop fundamental al 
activității sale, grija pentru prosperitatea biologică a po- 
porului român. 

Prin numeroase broșuri și disceuţiuni a căutat propu- 
nătorul să explice și să convingă pe membrii „Astrei“ 
asupra importanţei acestui punet statuar. 

Convins că numai principiul biologie al naţiunii poate 
constitui fundamentul pe care se poate eládi un sistem de 
organizare si funefionare sanitará, profesorul Moldovan a 
expus un program biopolitic indicând mijloacele prin eare 
se poate călăuzi poporul în evitarea unei decăderi biolo- 
gice provenite tot atât prin degenerarea progresivă here- 
ditară, cât şi prin exagerata utilizare a fructelor rele ale 
civilizaţiei. 

Cum în atribuţiile Secţiei medicale şi biopolitice a 
„Astrei“ intră propagarea cunoştinţelor din domeniul ht- 
gienei și a plăgilor sociale, tot ei îi incumbă şi obligaţia 
de a aplica principiul biologie prin respectarea cerinţelor 
eugenice şi iniflarea unei politiei bazate pe capacitatea 
reală biologică a cetăţenilor, eu scopul dominant al pros- 
perităţii lor biologice. 

Pentru a nu pierde în privinţa aceasta, contactul cu 
lumea ştiinţifică medicală şi cu acei ce se interesează de 
problemă, profesorul Moldovan, în colaborare eu secția 
medicală şi biopoliticá a „Astrei“, condusă de profesorul 
l. Haţieganu, a iniţiat în 1926, sub efigia acestei secții, 
scoaterea“unui buletin, întitulat „Buletinul Eugenie şi Bio- 
politie“. 


155 


Până în 1931 acest buletin luptând cu grele impreju- 
rări materiale, a publicat după directivele inifiatorilor ar- 
ticole de o însemnătate deosebită. 

Distingi profesori ai facultăţilor noastre, numeroşi me- 
dici membri ai „Astrei“, au colaborat alături de profesorul 
“Moldovan și şeoala sa, aducând contribuţia lor atât în do- 
meniul eugenic, cât și în acel biopolitic. 

Ar fi foarte greu să rezum cuprinsul sau chiar titlu- 
rile din numerile apărute până în 1931. 

Pot spune că bogatul conţinut, plin de numeroase ob- 
-servafiuni şi experienţe, a fost cântărit, judecat şi așezat 
-apoi la baza unei legiferări sanitare din 1930. 

Incă din 1927, referindu-má la problema biologică a 
naflei noastre, am atras atenţia, că — deşi organizarea 
socială gi politică pleacă dela factori biologiei avansați 
intelectualiceşte, adică din minţi luminate adaptate evoluţiei 
.şi transformării mediului, — totuşi, este greu ca în com- 
plexul de disarmonii mintale dintre acești factori, adus atât prin 
interpretaţiile variate ale problemei, cât și prin concepţii di- 
ferite politice de partid, sá se aducă colaborări sincere si să 
se ajungă la o înțelegere;şi la o promtá și complectá apli- 
care a măsurilor ce privesc chiar interesul vital al neamului. 


In adevăr variatele optici mintale ale unor conducă- 
tori al viefei noastre de Stat ca si tendințele prea demo- 
eratice si rău înțelese ale altora au contribuit la ciuntirea 
legii şi la erearaa greutăților de aplicarea ei. 

La începutul anului 1931 buletinul îşi încetează apa- 
riția, iar în 1934 reapare sub efigia Subsecţiei eugenice și 
'biopolitice a „Astrei“. 

Perseverând în ideile şi principiile sale profesorul 
'Moldovan arată întrun articol al buletinului din 1934, că: 
„reluând firul publicaţiilor eugenice și biopolitice înţelege 
sá militeze din nou pentru principiul blopolitic statuar al 
„Astrei“, continuând să-și pună energiile în serviciul pros- 
-perării etnice a neamului şi a afirmării tot mai hotárite a 
-acestul principiu în organizaţia noastră de Stat și socială“. 

Este imposibil ca în cadrul acestui articol să rezum 
şi lucrările apărute în numerile buletinului din anul trecut 
-și din acest an. 


156 


Remare totugi cá sub pana profesorilor: Moldovan, 
Haţieganu si Popovici, a dr.-ilor: Zolog, Ramneanfu, Cosma, 
Comşia, Făcăoanu, Prodan, Turcu, David st alţii s'a seris 
articole cari privese : organizarea sanitară și — în special — 
aceea a instituţiilor publice, educaţia fizică, biologia indi- 
viduală familiară şi a naţiei, biologia instrucției școlare, ac- 
tivitatea plásilor model, mişcarea populaţiei, directive în 
combaterea boalelor infecțioase, studii asupra raportului 
dintre hereditate și psihism, ete, cu un cuvânt documente 
preţioase pentru susţinerea principiului biologie al najiei 
demne de a fi cunoscute nu numai de lumea științifică me- 
dicală, dar de tofi intelectualii țării noastre. 

Este greu, ca membru al „Astrei“ şi colaborator al 
buletinului, să uzez de meritatele calificative pentru acei 
ce-l conduce ca și pentru acei ce aduce contribuţia lor. 

Am crezut necesar însă să scot în evidenţă activitatea 
acestui buletin de oarece concepţiile de viaţă si politică 
sanitară, expuse încă din 1926 de profesorul Moldovan, 
cuprinse — în parte — în această publicație, sunt aplicate 
intensiv în state mai mari ea noi. 

Acei ce tree astăzi prin Germania pot cerceta și se 
pot convinge atât de nouile întoemiri biopolitice, cât şi de apli- 
carea unel educafli eugentee şi biopolitice care îndreaptă 
mintea fiecărui cetăţean spre rasă, neam, mamă și copil. 

Galvanizat sufleteste de conducătorul său, deplin în- 
crezátor în el și în destinul propriu, poporul german afirmă 
astăzi prin actele sale pe teren biopolitic, că este pătruns 
atât de necesitatea, cât şi de responsabilitatea de a da 
generaţiilor actuale posibilitatea de validitare în raport cu 
materialul biologie al fiecăruia şi că trebue să pregă- 
tească pentru generaţiile viitoare pentru naţiune şi rasă un 
nivel biologie cât mai ridicat. Deşi nu suntem de acord 
cu toate principiile, cari stau la baza politicel de astáat a 
Germaniei — în special exagerarea principiului rassist, — 
totuși, subliniem faptul că şi în noua organizare a statului 
german, ea și în conducerea destinelor Italiei, rolul co- 
vársitor îl are biopolitica. 

Profesorul Moldovan şi școala sa au lansat încă din 
1926 aceste lozinci. a 


157 4 


Prin reapariţia , Buletinului Bugenic si Biopolitie“, atât con- 
ducătorul, cât şi colaboratorii săi continuă lozincile. Este 
timpul ca poporul român conștient de sine şi de menirea sa, 
să dea atenţie acestei chemări, lucrând în consecință, iar 
Buletinul apărut sub efigia „Astrei“, să se bucure de tot spri- 
jinul moral și material, care trebue acordat oricărei publica- 
țiuni ce se ocupă cu atâta râvnă de interesele cele mai vi- 


tale aie neamului. 


Ştiri eulturale din Cehoslovacia. ln 
21 Martie, a. c, a ţinut „Institutul 
Masaryk, pentru educația poporu- 
lui“ *), adunarea sa generală, 
sub prezidenfia dlui prof. Dr. Fr. 
Pastrnek. Din raportul general es- 
cerpteazá „Prager Presse“ urmă- 
toarele: Secția teatral a adunat 
material peniru o lege a teatrului 
şi a început tipărirea unui reper- 
toriu de piese teatrale pentru tea- 
trul de diletanfi, eu critici informa- 
tive despre diferitele piese reco- 
mandate. Secția cinematografică are 
astăzi vreo 800 filme culturale, de 
o lungime de cea 200,000 m., din 
cari s'au compus în anul trecut 1250 
programe. Pentru şcolile din Praga 
a aranjat 161 reprezentații speciale. 
impreună cu „institutul de Stat de 
diapozitive“ s'au dat în cinemato- 
graful cultural 61 de reprezentații. 
Secția literară a expediat 12,000 de 
vol. bibliotecilor publice şi a lucrat 
mai departe la cataloagele-model. 
Secţia pentru teatrul de păpuşi a 
înregistrat toate teatrele de mario- 
nete din Cehoslovacia şi a ţinut o 
strânsă legătură cu „Organizaţia 
internaţională de teatru de mario- 
nete“ (Usima). Secția artistică a 
aranjat expoziţii ambulante cu re- 
produceri de ale operelor pictorilor 
cehoslovaci moderni. Şi celelalte 
secţii, pentru radio, recreaţie ete. 
au lucrat cu succes, conform pro- 
gramului. 

Interesante sunt datele referitoare 
la manifestaţiile ale diferitelor so- 
cietáfi eulturale din Cehoslovacia. 
Conferinţele culturale ţinute de di- 
feritele instituţii culturale au ajuns 
în anul 19834 la respectabila sumă 


*) Vezi No. 6 din 1934 al „Transilv.“. 


de peste 45,000. ln limba cehă şi 
slovacă s'au ţinut, în sumă rotundă, 
10,000 de conferințe de acestea. 
Numărul ascultătorilor s'a ureat la 
3.800,000. S'au ţinut afară de aceea 
3300 de cursuri culturale, eu 61,500 
ore de predare, cercetate de 95.000 
ascultători. S'au angajat 25,000 de 
reprezentații de teatru de diletanti, 
mai mult de 11,000 de reprezentații 
cu filme educative. Reprezentafii cu 
teatrul de marionete au fost de 
aproape 9000, iar expoziţii cca 400. 
ln Cehoslovacia se află în timpul 
de faţă 11,500 comisii culturale lo- 
cale şi mai mult de 500 comitete 
culturale de plasă. 

Interesante sunt datele privitoare 
la featrul de marionete. După ulti- 
mele statistici se află în Cehoslo- 
vacia mai mult de 3000 de teatre 
de marione.e, în şcoli, în organiza- 
tiile sokholiste, orel-iste (sokolii ea- 
tolici), muncitoreşti. De Rusalii s'a 
ținut o adunare generalá-congres 
al tuturor teatrelor de marionete din 
Cehoslovacia. La congres era vorba 
să ia parte peste 400—500 repre- 
zentanţi ai organizaţiilor gi institu- 
tiilor, cari dau reprezentații de ma- 
rionete, cu scop educativ şi cultural. 
la Praga (Zizkov) s'a aranjat din 
acest prilej o expoziţie a teatrelor 
de marionete şi s'a început o școală 
a acelora cari se indeletnicese eu 
jocul de marionete, în legătură eu 
mișcarea soholistă. 

Veşti dela „Astra“ slovaeă (Matice 
Slovenska). „Matiţa Slovacă“, de- 
spre care a fost vorba tot în No. 6 
(1934) ai revistei noastre, şi-a pu- 
blicat, în numărul dedieat raportu- 
lui general anual, al revistei sale 


158 


»Slovenskó* (o „Transilvanie“ a lor), 
planurile pentru viitorul apropiat. 
Insemnám si noi aici, ca sá se vadă 
cu ce se ocupă diferitele secţii. 
Secția literară vrea să tipărească 
operele scriitorilor l. Holly, Andrei 
Sladhovici şi poeziile complete ale 
poetului lancu Král. B vorba să se 
tipărească din nou operile epuizate 
ale scriitorilor Hviezdoslav (eu nu- 
mele adevărat Paul Országh, cel ee 
„a realizat o nobilă sinteză între 
tendinţele naţionale tradiţionale şi 
tendinţele moderne şi a însemnat 
punctul cel mai înalt al cugetárii şi 
poeziei pe pământul slovace“, după 
criticul H. Jelinek), Kúkúcio (fonda- 
torul realismului literar în Slovacia). 
Activitatea scriitorilor actuali nu va 
fi neglijată. Secţiunea  linguistică 
vrea să revadă terminologia de 
specialitate gi să editeze dicționare 
de ale singuraticelor discipline. Se 
va urma colectarea materialului 
pentru marele dicţionar slovace. Do- 
regte să scoată monografii privi- 
toare la singuraticele dialecte slo- 
vace. Secţia istorică pregăteşte un 
număr istorie al rev. „Sbornik“, 
pentru care are deja unele contri- 
bufii. Va edita o serie de opere 
(„Spisy“). Ca întâiul volum va fi un 
studiu istorie-topografie despre Ta- 
tra de lvan Houdek. Se pregátese 
manuale informative, referitoare la 
oraşe şi ţinuturi, însemnate din cauza 
trecutului sau frumuseţilor lor uatu- 
tale. Secția artistică îşi va continua 
înainte de toate editarea operelor 
muzicale gi va publica concurs 
pentru nouă compoziții muzicale. 
Concurs literar între şcolile medii 
din Cehoslovacia. Soc. centrală a 
profesorilor cehoslovaci a instituit 


în anul acesta pentru întâia dată: 


un concurs literar între elevii $eo- 
lilor medii, cerând aprecieri privi- 
toare la opere literare (proză) im- 
portante din literatura cehă, apărute 
în ultimii 4 ani. Elevii au dat probe 
de multe cunoştinţe literare şi de- 
stoinicie în alegerea operelor. 18! 
lucrări au fost lăudate. S'a arătat în 
publicitate cari |autori sunt mat iubiţi. 

„Scolile ţărăneşti“ inflorese în Ce- 
hoslovacia, pe lângă toată criza 
economică. Statistiea din 1931 a 
Ministerului pentru cultura poporului 
si a Ministerului instrucției a în- 


semnat pentru anul 1930: 27 şcoli 
superioare, poporale de Stat, între 
cari 5 germane, 8 orășenești şi 3 
sátesti. Acelaş Minister a avut 16,461 
biblioteci comunale, cu 953,775 ce- 
titori. 

O ,Scoalá jărânească liberă“, o 
instituție culturală agronomică, in- 
dependentă, şi-a ţinut, în Februarie, 
a. e., adunarea generală, în Praga, 
la care a luat parte şi un repre- 
zentant al guvernului. 

Din notițele de mai sus se poste 
constata cu toată dreptatea că Ce- 
hoslovacia este una dintre cele mai 
bine organizate ţări in ceeace pri~ 
veşte organizaţia răspândirii cul- 
turii în massele largi ale poporului. 


„Biblioteca poporală a Asociafiunii 
„Astra“, urmează să apară, tipărind 
lucrări vrednice de remarcat în ca- 
drele acestui organ de publicitate. 

In anul acesta a intrat seria a lla 
a „Bibliotecii“ în anul al 25-lea, o 
vârstă, care numai spre cinste îi 
poate servi. 

No. 219 pubiică „Povestiri istorice“ 
— de lon Filimon. Pe 80 de pagini. 
se descrie 1. „Arderea pe rug a lui 
Baba Novac“, generalul din Mihai 
Viteazul, în 5 Febr. 1601, în Cluj; 
2. „Cum au pătruns țăranii români în 
cetatea Clujului, în anul 1437“, (în le- 
gătură cu revoluţia rásboiul civil 
transilvan din 1437) şi 3. „Zilele pro- 
cesului Memorandului“, cu descrie- 
rea — pe larg — a procesului, cu 
cele petrecute în Ardeal pe vremea 
aceea, cu sărbătorirea memoran- 
distilor. Broşura are, ea sub-titlu 
— pe drept cuvânt — „Din trecutul 
românesc al Clujului“ şi va aduce 
bune servicii conferenfiarilor no- 
ştri (mai cu seamă iectura entuzias- 
mului românese ce domnea în Cluj, 
pe vremea Memorandului). 

Nr. 220 din bibliotecă e întitulat 
„Munţi, animale si pământ“ şi con- 
fine două legende, una a stâneii 
Detunata, din Munţii Apuseni, alta 
despre ,Cápcáni”, apoi o lucrare, 
mai lungă: „lubirea de animale şi 
de pământ la romani si la români“. 
Autorul: loan Pop-hReteganul, dela a 
cărui moarte s'au împlinit 30 de ani. 
(Cu fotografie şi „cuvânt înainte“.) 

Cu deosebire trebue remarcatá 
luerarea „lubirea de animale şi de 


159 qt 


pământ“, putând fi utilizată prea bine 
şi de conferentiarii noştri pe sate, 
deoarece poeziile citate de L P.-R. 
din poeziile poporale şi din autorii 
români, în favorul tezei: românul îşi 
iubeşte animalele şi pământul, sunt 
frumoase, iar paralelele cu lucrarea 
pământului pe vremea romanilor, 
dau îndemn de emulafie. Limbajul 
lui |. P.-R. — ea de obiceiu — cât 
se poate de potrivit pentru menta- 
litatea ţărănească. 

Nr. 221 cuprinde o frumoasă co- 
lecție de „Cântece oltenești“, adu- 
nată de cunoscutul jolklorist, dl N. 
1. Dumitrașcu, astăzi şef de gară în 
Praid, lângă Sovata. 

Ca şi de alte dáfi, aduce d-sa şi 
acum servicii folklorului nostru, 
strângând cu o sárguinfá vrednicá 
de apreciat, din comunele Olteniei, 
de unde este şi dsa, cântece po- 
porale, cari vor apropia şi mai 
mult — sufletește — populaţia de 
acolo, de cea din Ardeal. 


Şi numai poporul dela sate e che- 
mat să cunoască această colecție? 
Nu şi cei dela oraşe? 

Aseultafi gingásie oltenească şi 
gândiji-vă la bădărăniile, cari se 
cântă în zilele noastre, aiurea! 

Frunză verde, — o pelinitá, 

Fă-mă, Doamne, — o porumbifá, 

La Lenuţa pe altijá; 

Fá-má, Doamne, — un porumbel, 

La Leana pe umerel, 

Să-i ciugulese din cercel, 

Din cercel şi din spránceaná, 

Că am la inimă rană! 

(diu jud. Dolj). 
Materialul poate fi citat cu folos 
în şezătorile noastre şi de conje- 
renţiarii, cari vreau să arate men- 
talitatea ţărănească, identică în toate 
regiunile. 

Broşurile acestea trebuese rás- 
pándite în pături cât mai largi, eu 
atât mai mult, eu cât sunt si ieftine 
(80—48—36 pagini pentru câte 5 Lei!) 
gi dau nutremânt sănătos poporului. 


Bibliografie. 


Reviste, ziare: 


Revista Fundațiilor Regale, an. IL, 
5—6, Mai şi lunie 1935. 

Arhivele Olteniei, an. XID., 77—78, 
lan. şi Febr. 1935. 

Viaţa Basarabiei, an. IV., 5—6, Mai 
şi lunie, 1935, 

Klingsor, an. X!l., 5-6, Mai si lunie, 
1985. 

Atheneum, an. l, 1 Febr., 2 Mar- 
tie—Aprilie, 3 Maiu—lunie 1985. 

Cele 3 Criguri, an. XDI., Martie şi 
Aprilie 1935. 

Societatea de mâine, an. XIL, 3—4, 
Martie şi Aprilie, 1935. 

Marea-noastră, an. IV., 4—5, Apri- 
lie şi Mai, 1935. 

Luceafărul, an. l., 6 lunie, 1935. 

Făt-frumos, an. X., 1—2 lanuarie 
gi Aprilie, 1935. 

Viața literară, an. X., 1—15 Mai, 
20 Mai—5 lunie, 1885. 

Satul, an. D., 51 Mai, 1935. 

Junimea literară, an. XXIV., 3—4 
Martie şi Aprilie, 1935. 

Moldova nouă, an. lL, lan., Martie, 
1935. 

Orientări, an. 1D., 3 Martie, 1935. 


Sic cogito, an. D., 4 Aprilie 1935. 

Buletinul institutului economic ro- 
mânesc, an. XID., lan, Martie. 1935. 

Unirea, Blaj, an. XV., 15 si 22 lu- 
nie, 1985. 

Unirea, Tg.-Mágurele, an. XL, 28 
Aprilie, 1935. 

Buletinul grupării intelectuale 
„Thesis“, pe anii 1933—35, Sibiu. 

Scânteia, Gherla, an. DI, 8—6. 


Cárti: 
Tudor Pamfile si Victor lon Popa: 
„Cuiul lui Pepelea“, Buc. bibl., ,Car- 


tea satului“, pag. 120, 1935. 


l C. Vissarion: „lInvietorul de 
morfi“, Buc., bibl. „Cartea satului“, 
pag. 118, 1935. 

Publicațiile grupării „Thesis“ : 

Al. Dima: „Al Odobescu“ (Privire 
sintetică asupra operei si persona- 
lității) 1935, Sibiu, pag. 30. 

bicu Pop: „Al. Xenopol“ 1935, Si- 
biu, pag. 28. 

Mircea Alexiu: „Băjenie“ (Creio- 
nárile unui ostaș) 1985, Sibiu, pag. 65. 

George Fonea: „intoarcere în 
vreme“ (Poeme) 1935, Sibiu, pag. 77. 


160