Transilvania_1930_061_007_010

Anul 61. lulie-—0etomvrie 1930. Nr. 7-10. 


TRANSILVANIA 


Organul societății culturale „Astra“. 


Nr. 3044/930. 


Convocare. 


În înțelesul §-ului 22 din statute, membrii „Asociafiunii“ 
pentru literatura română şi cultura poporului român „Astra“ se 
convoacă la 


Adunarea generală 


ce se va jinea în Caransebeș, în zilele de Joi 13 și Vineri 14 
Noemvrie 1930, sub auspiciile 


M. Sale Regelui Carol li., 


președintele de onoare al „Astrei“. 


Programa adunării: 
joi, 13 Noemvrie 1930, la orele 9 a. m.: 
Serviciu divin în biserica-catedrală. 
Ora 11: Şedinţa Í., cu următoarea ordine de zi: 


1, Deschiderea adunării generale ; 
Înscrierea delegaților prezenţi ai despărțămintelor ; 
3, Inscrierea delegaților, autorităţilor și societăţilor culturale 
surori și mulţumiri pentru prezenţa lor, într'o singură alocuţie 
a preşedintelui „Astrei“ ; 
4. Raportul general al Comitetului central pe anul 1929/1930; 
5, Alegerea comisiunilor pentru: 
a) examinarea raportului general pe anul 1929/1930; 
b) censurarea socotelilor pe anul 1929 și a proiectului de 
buget pe anul 1931, precum și a raportului asupra revizuirii 
socotelilor pe mai mulți ani din urmă; 


1 1 


c) înscrierea de membri noui; 
d) examinarea proicctului de modificare a pragmaticei de î 
serviciu și a regulamentului fondului de pensiuni al func- 3 
ţionarilor „Asociaţiunii“ ; E 
e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar ;*) 4 
f) pentru candidarea președintelui și a membrilor Comitetului ‘3 
central pe un period de 5 ani (1930/31—1934/35). 


După prânz la orele 5: 


Şedinţa festivă a Secţiilor ştiinţifice-literare, 


Vineri, 14 Noemvrie 1930, la orele 10 a. m.: 


Şedinţa Il-a cu următoarea ordine de zi: 


1. Raportul comisiunii pentru examinarea raportului general; i 

2. Raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor, a proiectului 4 
de buget şi a raportului asupra revizuirii socotelilor pe mai 
mulţi ani din urmă; 

3, Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui; 


4. Raportul comisiunii pentru examinarea proiectului de modi- 4 
ficare a pragmaticei de serviciu și a regulamentului pentru 4 
fondul de pensiuni; 

5. Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor intrate 
în termenul reglementar; 

6. Raportul comisiunii pentru alegerea președintelui și a noului 
comitet pe un period de 5 ani (1930/31—1934/35); 

7.  Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1931; ` 

8. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării 

generale. 


Sibiiu, din ședința Comitetului central al Asociaţiunii 4 
pentru literatura română şi cultura poporului român „Astra“, 
ţinută la 13 Septemvrie 1930. 


V. Goldiş m. p., Nicolae Băilă m. pn 


președinte. secretar. 


*) Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului „Aso- 
ciaţiunii”, Sibiiu, strada Șaguna Nr. 6, cu 8 zile inainte de adunarea generală. 


2 


Raportul general 


prezentat de Comitetul central al ,„Asociaţiunii pentru 
; literatura română şi cultura poporuluiromân — Astra“ 
| asupra lucrărilor şi situaţiei sale în anul de ge- 
| stiune 1929/1930. 


1. Prezidenţia de onoare 
| a „Asociațiunii“. 


Onorată Adunare Generală, 


_Im mijlocul sincerei, neţărmuritei și obșteșştii bu- 
curii, ale cărei valuri bat încă tumultoase între gra- 
nițele României, întărindu-ie; în mijlocul marilor nă- 
dejdi şi credinţe prilejite de întoarcerea binecuvântată 
și urcarea pe Seaunul Domniei marilor înaintaşi a 
Regelui Carol al ll-iea, Asociaţiunea noastră a fost fe- 
ricită să poată însemna cu litere de aur înalta di- 
stineţie ce i sa făcut: M. Sa Regele Carol al Il-lea 
a binevoit să primească prezidenția de onoare a „Aso- 
ciațiunii pentru literatura română şi cultura poporului 
român“. 

Abia urcat pe tron M. Sa Regele Carol al ll-lea 
a restabilit în chip fericit şi continuitatea legăturilor 
puternice dintre Dinastia Română și cultura naţională, 
dovedindu-se dela început înţelegător și continuator 
al unei tradiţii strălucite. 

Președintele „Asociaţiunii pentru literatura ro- 
mână și cultura poporului român“ dl Vasile Goldiș, a 
trimis în ziua de 8 Iunie 1930 M. Sale Regelui urmă- 
toarea telegramă: 


Majestății Sale Regelui Carol ll. 


Bucureşti 
£ Palatul Cotroceni 
Adâne emoționat de nespusă bucurie Vă rog 
Majestate să primiţi asigurarea celui mai respectuos 
omagiu și devotament. Vă urez domnie lungă și fericită 


3 zi A 


spre binele Țării, mărirea Neamului și gloria Tronului 
și a Dinastiei. Totodată Vă rog să Vă înduraţi prea 
grațios a primi Protectoratul și Preşedinţia de onoare 
a Asociațiunii culturale „Astra“ din Sibiu, cum a făcut 
Marele Vostru August Părinte fericitul în Domnul Rege 
Ferdinand l-ul. 

Vasile Goldiș 


fost Ministru, Preşedintele „Astrei“. 


M. Sa Regele Carol ai li-lea a binevoit a primi 
prezidenţia de onoare a Astrei, răspunzând dlui Goldiş 
prin următoarea telegramă: 


Vasile Goldiș 
Ared 


Bucureşti, Palat Regal. 


Mulţumindu-Vă pentru călduroasele urări pri- 
mesc cu plăcere preşedinţia de onoare a Asocia- 
țiunei „Astra“. : 

Carol. 


Comitetul central al Asociaţiunii a ţinut o şedinţă - 
jestivă la 18 lunie 1930, la reședința din Sibiu, în care 
se anunţă marele eveniment şi încuviinţează trimiterea 
următoarei adrese de mulţumire: 


Majesiate, 


Comitetul central al Asociațiunii pentru literatura 
română și cultura poporului român „Astra“ din Sibiu, 
luând cu patriotică bucurie act de urcarea Majestății 
Voasire pe gloriosul Tron al Țării homânești grăbeşte 
a Vă arăta bucuria sa mare și înlregul său devota- ` 
ment mulțumindu-Vă totodată pentru deosebita grație 
ce ați vădit față cu vechea Asociaţie culturală dela 
Sibiu, primind preşedinţia de onoare și urmând astfel 
pilda Marelui Vosiru Părinte. 

E Fie ca Domnia Majestății Voasire să înscrie în 
istoria neamului nostru românese o nouă pagină de 
înălțare pe calea progresului și a civilizațiunii. 


Sibiu, la 18 lunie 1930. 


Vasile Goldiș Nicolae Băilă 
președinte. secrelar. 


Suntem deplin convinşi că adunarea generală va 
lua act nu numai cu aprobare, dar și cu nespusă bu- 
curie de acest mare eveniment în viaţa instituţiunii 
noastre. 

2. Congresul cultural al „Astrei“. 

Un alt eveniment de o covârșitoare importanţă 
peniru instituţiunea noastră a fost convocarea con- 
gresului cultural, care sa ţinut la Sibiu în zilele de 
24, 25 şi 26 Aprilie 1930 din inițiativa dlui preşedinte 
D. Goidiş şi sub auspiciile Asociaţiunii. Toate refe- 
ratele, desbaterile și concluziunile acestui congres, 
sau publicat în Nr. 1—6 din revista „Transilvania“, 
anul 1930, iar rezultatul acestor deliberări îl prezentăm 
Onor. adunări generale cu aci separat. 


3. Comitetul central. 


Comitetul central a ţinut în timpul dela 14 Oce- 
tomvrie 1929 până la 13 Septemvrie 1930, 24 ședințe 
gi anume: 1 festivă, 2 plenare, 9 ordinare, 12 extra- 
ordinare, rezoivind prin 130 deciziuni chestiunile mai 
însemnate, cari în sensul statutelor şi regulamentelor 
Asociaţiunii cad în con:petenţa sa. indeosebi comitetul 
central s'a ocupat cu executarea hotărârilor adunării 
generale dela Turda: convocarea congresului cultural, 
în care s'a deliberat și asupra problemelor, indicate 
de către adunarea generală, eu privire la raportul între 
despărţămintele de plasă şi despărţăminitele central 
județene, centralizarea activităţii culturale, majorarea 
taxelor de membri, tipărirea tuturor membrilor ‘n ra- 
portul general, statistiea bibliotecilor poporale, a căr- 
țiloe cetite şi a cetitorilor. 
l 4, Secţiile literare-ştiințifice. 


La Anexa V. se află un raport amănunţit al Se- 
eretariatului Secpilor şi al fiecărei Secţii în parte, 
de aceea ne dispensăm de a refera aici pe larg despre 
activitatea lor. 'Totuş, finem să accentuăm că munca 
preatată de Seeţii şi în anul acesta a fost vrednică 
de toată lauda. Dacă nu sa prestat mai mult este a 
se atribui, în cea mai mare parte, lipsei de fonduri, 
fără de cari în ziua de astăzi nu poţi face nici un 
pas. Manuscrise preţioase aşteaptă să [ie tipărite în 
bibliotecile Secțiilor! 

Remarcăm aici, numai în treacăt: frumoasele con- 
ferențe ţinute de membrii Seeţiilor în Cluj şi în cele- 
lalte centre culturale ale României; articolele poporale 
publicate în zece foi poporale; pregătirea materialului 


5 


pentru zece conferențe poporale , colaborarea la re- * 
vista „Transilvania“ (până la sfârşitul a. 1929); activi- 
tatea remarcabilă a „Conservatorului de muzică „Astra“ 
din Brașov, de sub egida Secției artistice; seria de 
conferențe a Secţiei juridice, la Cluj; începuturile pro- 
miţătoare de activitate ale Secţiei feminine-biopolitice, 
care, ca în toţi anii aşa și acum a escelat. 

Secția medicală. biopolitică, în fruntea căreia se 
află domnii Dr. luliu Haţiegan şi Dr. luliu Moldovan. 
Cu un zel deosebit a tipărit Secţia „Buletinul!“ ei, cu 
luminoasele-i articole de propagandă eugenetică, a 
lansat întâiul volum dintro nouă bibliotecă, a ţinut 
conferenţe cu proiecţiuni, cu cinematograf, eu radio, 
în oraşe și pe sate și a dat fiinţă acelei sănătoase 
mișcări sportive-naţionale, care poartă titlul de „Șoimii 
Carpaților“. 

„Subseeţia de educaţie fizică“ a pus bazele cu 
„Șoimii Carpaţilor“ unei instituţii, care e chemată să. 
joace un rol foarte important în viaţa noastră socială 
în viitorul apropiat. Nu putem decât să aplaudăm spi- 
ritul, care domnește în această instituţie afiliată nouă, 
instituţie similară cu acea a „Sokolilor“ cehoslovaci. 
Principiul fundamental al „Şoimilor“ este „mens sana 
in eorpore sano“, răspândind spiritul de disciplină, 
de dragoste de muncă, de neam şi de ţară. Odată și 
odată va fi o pagină de glorie pentru „Astra“ că sa 
găsit o Seeţie a ei, care să pornească mişcarea să- 
mătoasă a „Şoimilor Carpaţilor“ români. (Amănunte. 
preţioase privitoare la Secţii se găsesc, accentuăm 
încă odată, la Anexa V. 


5. Regionala „Asira Basarabeanà“. 


Regionala „Astra Basarabeană“, ne-a trimis şi în 
anul acesta un frumos raport despre activitatea des- 
voltată în cei 5 äni din urmă și publicăm în anexa l. 
partea referitoare la activitatea din 19 Noemvrie 1929 
până la 20 Aprilie 1930, aproape în întregime, consta- 
tând, că acţiunea culturală în Basarabia să intensifică 
din an în an, iar populaţia, dornică de cultură, apre- 
ciază tot mai mult nobilele străduinţe ale conducăto- 
rilor acestei regiuni. 


6. Regionala „Astra Dobrogeană“. 

Regionala „Astra Dobrogeaună“, lipsindu-i eu de- 
săvârşire sprijinul material s'a mărginit la înfiinţarea 
de cercuri culturale şi biblioteci poporale în satele 
din apropierea oraşului Constanţa, în număr de vreo 60. 


6 


In acestea s'au ţinut prelegeri poporale, însoţite 
de proieeţiuni luminoase, despre: “Tuberculoză, Cre- 
șterea copiilor, Soarele dătător de viaţă și Combaterea 
boalelor venerice. 

Cei încredinţaţi cu conducerea Regionalei şi eu 
propaganda culturală în Dobrogea depun mult zel, 
multă pricepere și suflet pentru culturalizarea masselor 
poporale, cheltuind sume importante din punga pro: 
prie. Se impune deci ea această regională să fie şi 
ea sprijinită eu ajutoare bănești mai importante din 
partea Statului. 

Centrul Asociaţiunii, luptând el însuşi cu greutăţi 
financiare, nu a putut acorda acestei regionale nici 
un ajutor bănesc, a intervenit însă la forurile com- 
petente ale Statului, pentruca să fie trecute în bugetul 
Ţării pe anul 1931 ajutoare corespunzătoare, atât pe 
seama regionalei „Astra Basarabeană“, cât și pe 
seama regionalei „Astra Dobrogeană. 


7. Activitatea despărțămintelor. 


Activitatea despărţămintelor se evidenţiază în 
anexele 1l. și lil. Rapoarte despre activitatea culturală 
desfăşurată în cursul anului 1929—30 au trimis 19 des- 
părțăminte central judeţene şi 43 despărțăminte de 
plasă, în total 62, plus Regionalele Astra Basarabeană 
şi Astra Dobrogeană, constatându-se faţă de anul 
trecut un spor de 270 la cercurile culturale, 294 la 
bibliotecile poporale, 112 la conferenţe, 95 la prelegeri 
poporale şi 7 la expoziţii, iar un minus de 99 la se- 
ratele artistice. 

O activitate deosebit de frumoasă a desvoltat - 
— dealtfel ca şi în anii trecuţi — despărțămâniul 
central judeţean Sibiiu, de sub conducerea d-lui Silviu 
Țeposu, care împreună eu colaboratorii săi și cu 
membrii Asociaţiei profesorilor secundari, secţia 
Sibiiu, a organizat întreg judeţul, nelăsând din cele 
90 comune, câte numără judeţul Sibiiu, aproape nici 
una fără cere cultural bine organizat şi înzestrat cu 
biblioteci poporale, compuse din publieaţiunile „Aso- 
ciațiunii“ și din alte cărţi alese, cumpărate din re- 
sursele desp. central judeţean. 

La succesul acesta frumos au contribuit şi pre- 
şedinţii tuturor despărţămintelor de plasă din judeţul 
Sibiiu, cărora le exprimăm recunoştinţă și mulţumiri 
deosebite pentru colaborarea înţeleaptă cu conducerea 
despărţămtului central judeţean, colaborare, care în 


7 


cele mai multe judeţe a lipsit, ori chiar a fost zădăr- 


nicită. 


Despărţământul central judeţean Brașov a con- 


tinuat şi în anul expirat cu înţeleapta gospodărie a 
părţii băneşti a despărțământului, a înfiinţat impună- 


toarea bibliotecă centrală, inaugurată în ziua de 


19 lanuarie a. e, a augmentat bibliotecile poporale 
cu cărţi alese şi a sprijinit cu sume importante acți- 


unile culturale ale despărțămintelor de plasă şi ale 


cercurilor culturale. Un gest deosebit de frumos și 
demn de toată lauda a fost ajutorul de Lei 100.000 
dat despărţământului central judeţean Treiscaune 
pentru cumpărarea unei Case Naţionale în Sft. Gheorghe. 
Mai departe relevăm din raportul acestui despățământ 
darea de seamă conștienţioasă și amănunţită asupra 
gestiunii cinematografului, recomandându-o ca model 
celorlalte despărțăminte, cari exploatează în regie 
proprie concesiuni de cinematograj. 

O admirabilă activitate culturală a desvoltat în 
anul acesta desp. central judeţean Cluj, de sub noua 
conducere a d-lui prof. univ. Dr. luliu Haţiegan, inea- 
drând toate prelegerile paporale ţinute la sate şi la 
periferiile orașului Cluj, în programe artistice, un mijloe 
foarte bun pentru a atrage publicul la conjerenţe și 
prelegeri poporale. 

Tot între cele mai harnice despărțăminte central 
judeţene îşi are locul şi despărţământul central ju- 
deţean Târnava-mică, care pe lângă multele și in- 
structivele prelegeri poporale la sate a introdus, ia 
îndemnul ve.erabilului președinte al desp. canonie 
Ştefan Roşianu, o inovaţie practică și ingenioasă 
peniru încurajarea pomiculturii şi a gospodăriei să- 
teşti. Anume a distribuit în câteva comune altoi între 
jlăcăii satelor, cari au sădit aceşti altoi în grădinile 
lor, dându-le astfel posibilitatea de a trage foloase 
şi mulţumiri nebănuite, încurajând astfel și spiritul 
de întreprindere prin muncă, iar fetele harnice, dar 
sărace, au primit în dar câte o găină sau câte doi 
pui, eu condiţia să-i îngrijească și să-i cerească, iar 
la timpul său, valorându-i să-şi cumpere animale mai 
mari, punând bază unei mici averi vii, care pre- 
schimbată succesiv, să ducă la un mie temeiu de 
gospodărie, îndemnătoare la tot mai mult și la mai 
mare. 


Dorim, ca această inovaţie să fie imitată de cât 


mai multe despărţăminte. 


8 


ia nisi Pate cai mea ate a 


Dintre desp. centr. judeţene, cari au mai desvoltat 
în anul acesta o activitate mai pronunţată și sau în- 
grijit și de desp. și cercurile culturale din plase, men- 
ționăm şi despărţârnintele: Alba, Caraș, Someș, Târ- 
nava-mare, Treiscaune și Turda. 

Activitatea despărțămintelor de plasă. Intre cele 
mai harnice desp. de plasă locul prim l-a câștigat în 
unul acesta despărţământul Reghin, care nu a lăsat 
nici o comună fără Cere cultural şi Bibliotecă poporală 
şi a ţinut în total 71 prelegeri poporale și 10 expoziţii 
de porturi și copii, la cari sau distribuit 107 premii, 
iar preşedintelui acestui despărţământ, dlui Dr. Bugen 
Nicoară, care a suportat toate eheltuelile de deplasări 
ale conferenţiarilor în comunele din despănrțământ, îi 
aducem în acest loc recunoştinţa și mulţumirile noastre 
pentru această jertjă materială. 

In al doilea loe menţionăm activitatea desp. Săliște, 
sub conducerea dlui protopop Dr. D. Borcea, care 
a introdus frumosul obiceiu de a ţinea înaintea fiecărei 
prelegeri poporale serviciu divin şi a încadra confe- 
renţele și prelegerile poporale în programe artistice, 
care plac foarte mult poporului. 

O activitate mai pronunţată au mai desvoltat des- 
părţămintele de plasă; Sălciua, Nocrich, Avrig, Mer- 
curea şi Sasca Montană. | 

Despărţăminte de plasă s'au înfiinţat în anul expirat 
următoarele: Pecica, Sasca Montană, Sânmărtiu, Sacui, 
Silistra, Tuleea şi Bazargic şi adaugându-le la ceie 
149 arătate în raportul general din anul trecut, dau 
un total de 756 despărţăminte. 

Referitor la situaţia Coreurilor culturale, Biblio- 
tecilor poporale, Conferinţelor, Prelegerilor poparaie, 
Sevatelor artistice și expozițiilor prezentăm în anexa 
Ill. un tablou sumar din care rezultă, că avem 684 
Cercuri culturale, 908 Biblioteci poporale, că s'au ţinut 
443 ceonferenţe, 1357 prelegeri poporale, 302 serate 
artistice şi teatru și 1/ expoziţii. 

8. Terenurile de Case naționale 


Tabloul sumar asupra suprafeței terenurilor şi a 
numărului comunelor în cari se află terenuri de Case 
naţionale îl dăm în anexa lV. 

9. Colecţiile de Biblioteci poporale: 
` distribuite de Asocialļiune. 

Numărul colecțiilor distribuite în timpul dela ultima 
‘adunare generală din Octomvrie 1929, până la sfârșitul 
lunei August 1930 diferitelor instituţii (școli, spitale, 


9 


închisori etc.) este 37 colecţii, compuse din diferite. 
broșuri în număr de 50—90 exempl., în total 2490 exempl. 

Afară de acestea s'au trimis, ca şi în anii pre-: 
cedenţi, tuturor Bibliotecilor poporale din despărţă- 
mintele Asociaţiunii numerii apăruţi în Biblioteca po- 
porală în anul 1929, şi anume: despărţămintelor central 
județene câte 25 exemplare, iar desp. de plase câte 
10 exemplare din fiecare număr. 


10. Muzeul central. 


Obiectele Muzeului sau sporit în cursul anului 
1929 și 1930 până la finea lunei August cu 44 obiecte 
şi anume: s'au cumpărat 2 tablouri de d-na Maria 
Cabadaie[f-Drăgan („Cioban cu oi“ și „Mama mea“), 
fiecare cu câte lei 5000 şi un tablou de di Onoriu 
Boicescu („Interior al moarei din Agapia“) în valoare 
de Lei 2::000. Afară de acestea au mai donat pe seama 
Muzeului central: dl dr. L D. Bologa, medic, 14 foto- 
grafii de case ţărăneşti în Bucovina; dl Colonel August 
Spies, o dropie și 5 schelete de diferite pasări; Prof. 
pictor Hans Hermann, un tablou în uleiu, reprezentând 
„Un sat românese din Ardeal“; d-na Bugenia Tordăşan 
14 ouă frumos încondeiate, din comuna Zastavna, jud. 
Cernăuţi, iar Ministerul lustrueţiunii Publice şi al Cul- 
telor 6 tablouri și anume: 1. pictor necunoscut, , bedda“; 
2. Jordin, „ba muncă“; 3. Raffael, „Borgia“ (copie); 
4. H. Dimitriu, „Natură moartă“; 5. Constantinescu, 
„Țigăncușa* şi 6. Tiţian, „O copie de pictor necunoscut“. 
Tuturor acestor donatori le aducem și la acest loe 
mulţumirile noastre. 

Vizitarea Muzeului central şi de ştiinţe naturale 
a fost în timpul din urmă interzisă publicului mare, 
deoarece de prezent se lucrează la o nouă inventa- 
rizare a obiectelor din aceste muzee. Cu toate acestea 
însă persoanelor distinse din străinătate, cari ne-au 
făcut onoarea de a vizita Muzeul nostru, li s'a arătat 
în mod excepţional Muzeul şi li s'a dat toate lămuririle 
necesare, mai cu seamă cu privire la partea etno- 
grafică a Muzeului nostru. 


21. Muzeul „Avram lancu“ din Vidra. 


O mare parte din obiectele cari se aflau în acest 
Muzeu au fost transportate în Muzeul Unirii din Alba- 
lulia, rămânând numai secţia etnografică și o parte 
din obiectele din 1848/9. 


10 


12. Muzeul Unirii din Alba-lulia. 


Primind în anul 1929 din partea Fund. hegele 
Ferdinand l. o subvenție de Lei 300.000 pentru susţi- 
nerea şi augmentarea acestui muzeu, Comitetul central 
a luat măsurile necesare pentru inventarizarea obiec- 
telor cari se află în acest muzeu, încredinţând eu 
aceste lucrări pe dl profesor Leonte Opriş, secretarul 
desp. Alba. 

D-sa a înaintat în Maiu 1930 un inventar din care 
rezultă, că Seeţiile arheologică şi medievală cuprind 
2942 obiecte, iar din cărţile bibliotecii de pe lângă 
acest muzeu, care cuprinde 4564 volume, cele mai 
multe în limba ungară şi germană, au fost catalogate 
476 volume. 


13. Biblioteca centrală. 


„Biblioteca centrală“ se va deschide în curând 
(1 Noemvrie 1930). Publicul va avea ocazie de aici 
înainte să se folosească mai bine de bogăţiile adunate 
în biblioteca aceasta. Fișierul, eare-i stă la dispoziţie 
îi va da prilejul să-și aleagă cărţile existente în bi- 
bliotecă — în timpul din urmă, din lipsă de personal, 
rămăseseră mii de cărţi fără de fişe — ineonvenientul 
acesta este delăturat acum. E vorba ca publicul ce- 
titor să înţeleagă importanţa bibliotecii acesteia şi să 
o utilizeze cum trebuie. Spre scopul acesta se va 
îngriji conducerea „Astrei“ ca să se fină în decursul 
lunilor de iarnă cel puţin o conferenţă, în eare publi- 
cului să i se treacă în revistă unele din noutăţile re- 
marcabile sosite în bibliotecă. „Sala de lectură“, atât 
de bine amenajată, având o bibliotecă manuală, eu 
dicţionare, enciclopedii şi alte publicații de consultat, 
pe lângă revistele şi ziarele de seamă, va trebui să 
fie şi ea mult mai bine cercetată, dacă vrem să ţinem 
pas cu vremea. Peniru „Biblioteca centrală“ începe 
o viaţă nouă (cu ziua de 1 Noemvrie). 

Cu punerea în ordine a „Bibliotecii centrale“ a 
fost încredințat secer. lit, dl dr. Horia Petra-Petrescu 
cu ziua de 15 Maiu 1929. D-sa, luându-și puteri .auxi- 
liare a lucrat neîntrerupt şi a referat în ședința din 
30 lulie 1930 precum urmează: Cu ziua de 30 lulie 
1930 se aflau în „Biblioteca centrală“ 53.011 volume și 
broșuri, fără de revistele şi ziareie din secția perio- 
dicelor. lit secția periodicelor s'au constatat şi sau 
catalogat 1000 reviste şi 1004 ziare, iar ziare şi revisie, 
cari vin la „Astra“ sunt 1102 S'au aflat în numita zi 
36.415 de volume şi broşuri cu fişe, urmând ca şi ce- 


11 


lelalte broșuri să fie catalogate (partea cea mai mare , 
periodice --- almanahuri, anuare, calendare şi broșuri 
de ale „Acad. Rom.“ — 753). Cetitori în Sala de lec- 
tură 804 începând cu 1 Martie 1930, când sa deschis. 
Biblioteca a primit 2200 exempl. în 1929. 

Tot aici este a se însemna și compunerea unei 
liste a tuturor elișeelor existente la „Astra“ — 8840 — 
cu catalog special şi numeroitarea fiezărui clişeu — 
apoi stabilirea numărului şi conţinutului „diapozilivelor“ 
religioase, istorize, din ist. lit. rom., ete. ajlătoare la 
„Astra“, în număr de 885, 


4. „Biblioteca poporală a Asociaţiunii“. 

Din cauza greutăților financiare s'a hotărât din 
partea comitetului central să se tipărească în decursul 
anului numai șase numere din „Biblioteca poporală“, 
în loe de zece. Grija redactârii sa dat secretarului 
literar Dr. Horia Petra. Petrescu. Până acuma au apărut 
trei broşuri: Nr. 174: „Steaua dela Răsărit“, cântări 
de stea și colinde, adunate de d-nul! N. ]. Dumitrașcu 
și păr. Valeriu Crişan, din Vechiul Regat şi din Ardeal; 
Nr. 175: „Nutrețul măiestrit sau cele mai bune plante 
de nutreţ“ de loan F. Negrufiu (ed. |), cu mai multe 
ilustrațiuni, şi Nr. 176: „Conferențe pentru popor, 
textul a şapte conferenţe, contribuţia secțiilor științifice 
și literare: Nr. 177: „Tuberculoza“ de d! medie Dr. 
losif Stoichiţia. Urmează să se tipărească o broșură 
de balade românești, serisă de Ștefan Cacoveanu, 
o broşură de lucrări inedite, pentru popor, de loan 
Pop- heteganul. Afară de aceste broșuri, eari au apărut 
şi vor apare, sa tipărit obișnuitul „Calendar al Astrei“ 
pe 193], redactat tot de secretarul literar al „Astrei“. 


15. Revista „Transilvania“. 


Revista „Transilvania“ n'a putut să apară, din 
lipsă de mijloace, lunar, ti în numere cumulative şi 
anume: Nr. 4—6 cu referadele şi desbaterile pe larg! 
ale „Congresului cultural“ din Maiu 1930 şi Nr. 7-10 
ca numar administrativ, urmând ca Nrii 11 și 12 să 
apară după adunarea generală, cuprinzând literatură 
şi dare de seamă despre adunarea generală dela 
Caransebeș. 


18. Subvenţiile primite. dela Stat. 


Subvenţiile primite dela Stat în anul 1929 au fost 
de hei 400.000, dela Ministerul Instrucţiuni Publice. 


12 


17. Ajutoare dela județe. 


Ajutoare dela judeţe, orașe şi instituții particulare 
pe seama Asociaţiunii în anul 1929, au fost în suma 
de Lei 555.000 — şi anume: „Albina“ Sibiu Lei 80'000:—, 
Banca Naţională a României hei 100.000—, „Fund. 
Reg. Ferdinand l. pentru Muzeul „Unirii“ Lei 300.000:—, 
Soc. „Universul“ București 29.000—, Primăria orașului 
Sibiu Lei 50.000;—. 


18. Internatul de fete al Asociaţiunii. 


internatul de fete al Asociaţiunii a funcţionat și în 
anul şcolar 1929/30, în condițiuni corespunzătoare, 
adăpostind 46 eleve, în cea mai mare parte dela bi- 
ceul de fete „Domnița Ileana“ din Sibiu. Afară de ace- 
stea a mai adăpostit în decursul acestui an: 17 eleve 
absolvente de liceul de fete, pe timp mai scurt, anume 
pe durata examenelor de Bacaleureat. 

Internatul de fete al Asociaţiunii face servicii 
excelente, de educaţie naţională, religioasă-morală și 
culturală, pentru fiicele poporului român dela hiceul 
de fete „Domnija lleana“ şi dela Şcoala comereială 
superioară de fete a Statului din Sibiu, pe lângă care 
funcționează internatul Asociaţiunii, până când Statul 
își va elădi în Sibiu un edificiu propriu pentru liceul 
de fete cu internat corăspunzător, ceeace ar fi de 
dorit să se realizeze cât mai curând. 

Pentru întreţinerea internatului de fete al Aso- 
ciaţiunii, Onor. Miaister al instrueţiunii a binevoit a 
da, întâiadată de când funcţionează acest internat, un 
ajutor de Lei 300.000'— pe anul şcolar 1929/30, pentru 
care exprimăm și ia acest loe distinsă mulţămită. 

Socotelile internatului se înaintează cu act 
separat. 


19. Concesiunile de cinematograf. 


Asociaţia posede un număr de 249 goncesiuni de 
cinematografe (nu 247 precum eronat sa tipărit în 
anul trecut), din cari 213 sunt pentru cinematografele 
stabile, iar 32 pentru cinematografele ambulante. 

Din cele 213 concesiuni de cinematografe stabile 
au fost plasate 122, din cari sau predat: 

; Regionalei Basarabene 21 eoneesiuni, Regionalei 

Dobrogene 5 concesiuni, Despărţămintelor 26 conce- 
sinuni, iar restul de 70 concesiuni la unele primării şi 
la particulari. 


Din aceste 70 de concesiuni: 

10 încă nu s'au pus în funcțiune, 3 au sistat fune- 
ționarea, 1 a fost restituită, 4 sunt în litigiu cu pri- 
măria orașului Timişoara, 52 funcţionează. 


Criza generală actuală se resimte şi asupra eine- 
matografelor, mereu primim dela concesionari cereri 


de reducere a chiriei, pentru concesiune, astfel veni- 
tele după aceste concesiuni sunt în descreştere. 


Restul de concesiuni disponibile se pot plasa 
acum mai greu, decât în anii premergători, deoarece 
şi primăriile beneficiază acum de aceiaşi reducere de 
impozit, ca şi instituţiunile culturale. 

In anul 1929 s'au îneassat pentru concesiunile 
noastre de cinematograj suma totală de lei 1,768.549:—. 


20. Fondurile şi fundațiunile 
administrate de Asociaţiune. 


Fondurile și fundaţiunile administrate de Asocia- 
țiune sunt cu finea anului 1929, în număr de 71 în 
valoare totală de Lei 5,921.640:39. 


21. Membri Asociațiunii. 


Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm 
la anexa Nr. X. 


22. Colaborarea cu alle societăți. 


Ca şi în anii trecuţi, am avut cele mai stâuse 
legături eu „Universitatea liberă“ din Bucureştii. Mul- 
ţumită destoiniciei preşedintei „Univ. libere“, a d-nei 
Sabina Cantacuzino, şi a aleşilor conferenţiari, pe eari 
îi trimite, societatea aceasta sa bucurat și în anul 
acesta de întreg concursul nostru, spre satisfacția 
publicului românese din orașele noastre (la serbările 
de 10 Maiu ş. a.). Și cu „Bxtensiunea universitară“, 
condusă de d nii Dr. Bărbat şi Ștefănescu-Goangă cu 
atâta pricepere, am perseverat a avea relaţiile cele 
mai bune, deoarece şi instituția aceasta sa adeverit, 
că are în Cluj un corp de profesori universitari en- 
tuziaști, cari cutreieră oraşele și orășelele noastre ea 
neşie adevăraţi apostoli culturali. 

„Direcția Educației Poporului“ dela „Ministerul 
Sănătății şi al ocrotirilor Sociale“ ne-a solicitat şi de 
astă dată sprijinul în despărţămintele noastre pentru 
„liua. Temperanţei“ (2 lunie). „Astra“ a dat o eireulară. 
în sensul acesta și rezultatul a fost din cele mai îm- 


14 


Fi 
EN 
75 

a 


EEE Dalai e E dt 


bucurătoare. Rapoartele sosite la centru ne adeverese 
că în multe locuri sa serbat „Ziua 'Temperanţei“ cu 
un program atractiv, încât sa îmbinat frumosul cu 
utilul întrun mod fericit. 

„Asociația profesorilor secundari“ şi Asociaţiunile 
învățătorești — deasemenea —- au lucrat mână 'n mână 
cu „Astra“ noastră, în cele mai multe oraşe ale Ar- 
dealului. Tot asemenea și-au înţeles chemarea reuni- 
unile femeilor române, cari, prin Secția fem. ne-au 
dat un concurs preţios, care va spori din an în an. 

Şi reuniunile de cântări şi corurile din diferitele 
localităţi nau rămas mai prejos — colaborând la ser- 
bările culturale şi la şezătorile literare- muzicale, aran- 
jate de organizaţiile noastre. 

Dragostea ce o nutresc celelalte societăţi cultu- 
rale faţă de noi s'a evidenţiat în mod eclatant la con- 
gresul nostru cultural, când cele mai de seamă din 
ele au răspuns chemării noastre şi şi-au trimis re- 
prezentanţii la desbaterile atât de cu miez și de utile. 
Dela „Societatea de radiodifuziune“ până la Societatea 
soră din Bucovina — lista lor se poate ceti în volumul 
special „Congresul cultural“ — toate au contribuit ea 
Congresul să însemneze demarcarea unei etape în 
evoluţia noastră culturală. 

Aducem mulţumirile noastre calde şi sincere tu- 
turor acestor societăţi. 


23. Momente de imporlanfă. 


Dacă e să trecem în revistă momentele de mai 
mare, importantă din viaţa „Astrei“, în afară de ţinerea 
„Congresului cultural“, avem de înregistrat aici, în 
ordine cronologică, următoarele momente: 

La înmormântarea lnaitului Regent Gh. Buzdugan, 
din Oct. 1929, a participat în numele „Astrei“ dl pice- 
președinte Dr. Oct. Russu, exprimând ceondoleanţele 
„Astrei“ laaltei Regenţe, familiei lnaitului Regent şi 
depunând o cunună de flori. 

La congresul „clerului ortodox român“, ţinut în 
Alba-lulia, în zilele de 6 și 7 Noemvrie 1929, a luat 
parte ca reprezentant al nostru dl director, consilier 
metropolitan și membru în comitetul nostru central 
Dr. Vasile Bologa, salutând congresul în numele nostru. 

la inaugurarea frumoasei şi impunătoarei „Bi- 
blioteci publice“ a despărțământului nostru judeţean 
Braşov, din Brașov, (18 lan. 1930) a luat parte dl 
vicepvreș. al „Astrei“ Dr. Gh. Preda, rostind o cuvântare 
și felicitând conducerea înțeleaplă a brașovenilor. 


15 


La consfătuirea culturală, convocată de „Direc- 
țiunea Educației Poporului“, instituţia culturală cea 
nouă, a fost deiegat din partea noastră dl director al 
Liceului Sf. Sava din București, membru în Comitetul 
central, Stefan Pop. Dl Pop a referati comitetului nostru 
despre problemele discutate. 

La jubileul de 80 ani al președintelui ţării aliate 
și amice Cehoslovacia, Toma G. Masaryk „Astra“ a 
ținut să felicite pe acest promotor providenţial nu 
numai al ţării Sale, ci și al omenirii de astăzi. Din 
partea Legaţiunii cehoslovace din Bucureşti a primii 
„Astra“ mulţumiri și asiguravea că felicitările noastre 
au fost înaintate cancelariei prezidenţiale: 

La sărbătorirea meritată a profesorului Gh. Țifeica, 
o glorie a ştiinţei și a poporului românese, a luat 
parte și „Astra“, la învitarea „Centralei Caselor Na- 
ționale `. 

ln 18 Martie 1930 sa ţinut la Soc. „Tinerimea 
Română“, din București, o consfătuire, privitoare la 
acțiunea de culturalizare a Basarabiei. DI Ștefan Pop 
ne-a reprezentat şi aici, asigurând pe fraţii din Ba- 
sarabia de întreg sprijinul nostru. 

ln 8 Maiu a sosit în Sibiu şi a stat până în 
12 Maiu 1930 savantul filolog, cu renume mondial 
Meyer-Lübke. D-sa a dat nenumărate probe despre 
simpatiile ce le nuireşte faţă de poporul românesc, 
ca profesor de romanistică. „Astra“ a ţinut şi de 
astădată să-i arate gratitudinea — oferindu-i un album 
cu modele de ţesături naţionale, când ne-a vizitat 
„Muzeul. 

La Congresui anual al „Ligii culturale", ţinut de 
astădată în Brăila (Maiu 1930) a luat parte şi a vorbit 
- secretarul secţiilor noastre, scriitorul lon Agârbiceanu. 

Tot dl 1. Agârbiceanu a tălmăcit sentimentele 
„Astrei“ față de memoria lui Dr. L. Rațiu, când i sa 
desvelii acestuia monumentul, în 9 lunie, la Turda. 

Toi aici se poate înșira și colaborarea sinceră 
oferită de noi „Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Oero- 
tivilor Sociale“ (Direcţia Bdueaţiei Poporului) la ziua 
de 8 lunie, zi menită pentru propaganda antiluher- 
Culoasă. hansarea circularei Soe. noastre în toate 
despărțămintele „Astrei“ a contribuit ca ziua anti- 
tubereuloasă să reuşească și la noi precum au așteptat 
cercurile conducătoare. 

Incheiem seria cu vizita ce ne-a onorat, a d-lui 
general francez, guvernatorul militar al Parisului, 
Gouraud. D-sa ne-a vizitat „Muzeul“ din Sibiiu în ziua 


= 


de 22 lunie și, după ce a ascultat discursul de bine- 
ventare a eroului francez, s'a înseris în „Cartea de 
aur“ a „Muzeului“ nostru cu cuvintele (în franţuzește): 
„Omagiu „Astrei“ pentru contribuţia la învierea pa- 
triotismului românesc“. 


24. Schimbări intervenite în perso- 
nalul funeţionarilor „Asociaţiunii“, 


In 7 Decemvrie 1929 şi-a cerut pensionarea, după 
31 de ani de serviciu, dl secretar administrativ Romul 
Simu. Comitetul central a încuviinţat această pensi- 
onare şi a adus mulțumiri conștienţiosului și devo- 
tatului funcţionar Romul Simu. Pensionarea care a 
început cu 1 Martie 1930, va fi retribuită conform 
„Pragmaticei de serviciu“, cu un spor, ca „adaos de 
scumpete“, reductibil. Leafa aceasta se va achita în 
anul 1930 din eruţări bugetare, iar pe anii următori 
va trebui să fie bugetată. 

ln postul de secretar administrativ, rămas vacant, 
a fost înaintat, cu data de 1 Martie 1930, dl Nicolae 
Băilă, ureându-i-se beneficiile în acest post în con- 
jormitate cu dispoziţiile Pragmaticei de serviciu, iar 
contabil-stagiar, pe lângă dl N. Pefruţiu, actualul con- 
tabil, a fost angajat, eu 15 Aprilie 1930, dl loan Isailă, 
absolvent al şcoalei superioare de comerţ, căruia i sa 
încredințat și administraţia publicaţiunilor, Asociaţiunii“. 


25. Pragmatica de serviciu și fondul 
de pensiuni al funcționarilor Aso- 
ciațiunii. 

Comitetul central a făcut unele modificări în 
pragmatica de serviciu și a compus un regulament 
pentru fondul de pensiune şi pensionarea funcționa- 
rilor Asociaţiunii, care le prezentăm Onor. adunării 
generale cu act separat spre aprobare. 


26. Situaţia financiară a Asociațiunii. 


Situaţia financiară a Asociaţiunii este arătată în 
anexele despre socoteli şi buget şi în legătură cu 
acestea prezentăm și raport separat asupra revizuirii 
socotelilor pe anii 1919—1927, în conformitate eu ho- 
tărârea adunării generale dela Turda. 

A 27. Propuneri. 

De încheiere rugăm Onorata adunare generală: 


1. Să ia act eu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe 1929—1930; 


17 2 


2. Să dea expresiunea durerii sale pentru pier-- 
derea membrilor şi binefăcătorilor decedați ai „Aso-- 
ciaţiunii“ ; 


3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari. . 


au făcut donaţiuni în acest. an pentru aşezămintele 
Asoeciaţiuni ; 

1. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen- 
tral despre gestiunea anului 1929 și să-l desăreineze 
de aceasta gestiune; 

5. Să aprobe bugetul pe anul 1931; 

6. Să aprobe modificările făcute în pragmatiea 
de serviciu a funcționarilor Asociaţiunii; 

7. Să aprobe regulamentul fondului de penziuni 
al funcţionarilor Asociaţiunii; 

8. Să facă alegerea președintelui şi a 10 de 
membri în Comitetul central pe o nouă periodă de: 
5 ani (până la adun. gen. din anul 1935); 

9. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene- 
rale ordinare din anul 1931; 

10. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 


Din şedinţa Comitetului central al Asociaţiunii. 
ținută în Sibiu la 13 Septemvrie 1830, 


V. Goldiș Nicolae Băilă 


preşedinte. secretar, 


18 


Anexa L. 


Regionala Basarabiei. 


Dela înființarea ei „Astra Basarabeană“” s'a pus pe lucru 
temeinic, în limita posibilităților ei materiale. Suflete dornice de 
muncă culturală și-au pus serviciile la dispoziţia ei. 

Dăm mai jos conierenţele ţinute de membri „Astrei'' Basa- 
rabene în timpul dela 19 Noemvrie 1929 până la 20 Aprilie 1930, 
darea de seamă despre biblioteca centrală și bibliotecile poporale 
la sate, precum și alte momente importante din viaţa acesteia. 

Conferenţe au ţinut d-nii: Teodor Luncescu, advocat, despre 
„Autoritate şi democraţie“, Fr. |. Pop, secretarul regionalei „Astra” 
Basarabeană „Tuberculoză“, Ion Florian, din partea „Universităţii 
Libere“ din București „Pagini de glorie din epopeia noastră na- 
țională“, Un festival organizat pentru comemorarea Unirii Ar- 
dealului cu Patria Mumă, la care dl L. T. Boga, vice-președintele 
regionalei „Astra Basarabeană, a vorbit despre „Insemnătatea 
zilei de 1 Decemvrie“ după care a urmat conferenţa d-lui prof. 
Paul Nicorescu din laşi, vorbind despre „Cetatea Albă“, Prof. G. 
Pascu, dela Univ. din lași „Cultura românească în veacul al 18-lea“, 
părintele Vladimir Burjacovschi, preşedintele secţiei culturale a 
Consiliului Eparhial „Biserica şi Pacea”. Un festival organizat în 
amintirea poetului „Vasile Alexandri” a avut loc în saloanele. 
„Astrei", în ziua de 22 Decemvrie 1929. F. Pop „Boli venerice” 
la care s'a rulat și filmul cu acelaș titlu. In seara de 23 și 24 
Decemvrie 1929 corul „Astrei“ a colindat prin oraș anunțând 
„Nașterea Domnului“. „Pom de Crăciun“ cu concursul școalei 
primare de fete No. 4 din localitate, a fost în sala „Orfeum“ 
în ziua de 28 Decemvrie 1929. Dr. Fr. I. Pop, a conferenţiat la 
„Casa Oastei“ Reg. 7 Vânători despre „Sifilis“ la care s'a rulat 
filmul cu acelaș nume. În provincie: 17 șezători în comunele ju- 
dețului Lăpușna. In programul şezătorilor intra: conferențe de 
propagandă, coruri, teatru, recitări, filme de propagandă. 


Festivaluri şi comemorări. 


Regionala a organizat: 

Un festival cultural-artistic, cu ocazia aniversării Unirii Ar- 
dealului și Bucovinei cu Patria Mumă. Partea artistică a fost 
executată dec elevii și elevele Conservatorului Unirii Chișinău, 
Conferență. Muzică de Brediceanu. Cu acest prilej s'a editat și 
un număr festiv (No. 19—20/1929) a gazetei „Cuvânt Moldove- 
nesc“ cu înalta colaborare a Sanctităţii Sale Patriarhul României, 
Inalt Regent Miron Cristea; P. S. S. Episcop lustinian ; di ministru 


19 2% 


Pan. Halippa; di V. Goldiș, președintele „Astrei“; dl N. Iorga; 
C. Argetoianu; I. Pelivan; P. S. S. Episcop R. Ciorogariu; 
prof. S. Mehedinți, etc. 

Comemorarea lui Schubert, cu concursul orhestrei simfonice 
a liceului „Donici“ şi „Eminescu“, Conferență și muzică din com- 
pozitorii români. 
| Comemorarea lui Gavril Muzicescu, cu concursul elevilor 
Conservatorului „Unirii“, muzica de Muzicescu. Conferenţă. 

Comemorarea lui Eminescu, cu concursul mai multor per- 
sonalități artistice din elita orașului. 

Comemorarea lui Mozart, concert simfonic, cu concursul 
Conservatorului „Unirii“. 

Pentru ziua cooperației, Regionala noastră și-a dat obolul 
de muncă și organizare alături de organele cooperative centrale 
basarabene. 


Conferenţe în anul 1930. 


5 Ianuarie 1930: la „Casa Oastei“ Reg. 7 Vânători, dl Fr. 
I. Pop, secretarul general al „Astrei“ a conferenţiat pentru soldaţii 
garnizoanei Chișinău: „Sifilisul“, după care sa rulat filmul cu 
acelaş nume, | 

19 lanuarie 1930, un festival în amintirea poetului „V. 
Alexandri“, la care a conferenţiat dl prof. L. T. Boga, vicepre- 
şedintele „Astrei”, 

24 lanuarie 1930 un festival cultural pentru sărbătorirea 
zilei de 24 Ianuarie, a conferenţiat dl Cezar T. Stoica, advocat- 
„Despre Unire“. 

26 Ianuarie 1930, în sala un festival în amintirea poetului 
„M. Eminescu“, la care a conferenţiat di prof. M. Vasiliu. 

2 Februarie 1930, un festival „lon Creangă“ pentru aniver- 
sarea a 40 de ani dela moartea sa, a conferenţiat dl Liviu Marian, 
dir. lic. No. 1 de băieți. 

9 Februarie 1930, d-na dr. Henrieta Gavrilescu, advocată, 
a conferenţiat despre „Idealul tineretului de azi“, 

14 Februarie 1930, di Fr. I. Pop, secretarul general al 
„Astrei“, a conferenţiat: la ora 5 despre „Boli venerice în general" 
şi la ora 9 seara despre „Sifilis“. S'au rulat și filme instructive 
respective, 

15 Februarie 1930, d-na dr. Elena Alistar-Romanescu, dir, 
şcoalei Eparhiale de fete, a conferenţiat despre „Mișcarea Naţio- 
nală în Basarabia“, 

22 Februarie 1930, di Fr. I. Pop, secretarul general al „Astrei“, 
a conferenţiat: la ora 5 despre „Higiena în general“ și la ora 9 
seara despre ,„Sifilis‘^. S' au rulat şi filme instructive. 

23 Februarie 1930, s'a dat concurs Societăţii Femeilor Ro- 
mâne, Secţia Chișinău, la organizarea unui festival cu plată, la 


20 


care a conferenţiat d-na Alexandrina Cantacuzino despre „Impresii 
din Spania" (cu proecţii). 

1 Martie 1930, dl Fr. I. Pop, secretarul general al „Astrei, 
a conferenţiat despre „Luberculoză“ la care s'a rulat şi filmul cu 
acelaș nume. 

2 Martie 1930, un festival „Alecu Russo” la care a confe- 
rențiat dl Macovei, dir. lic. No. 3 de băieţi, despre „Alecu Russo, 
viața și operile lui“, 

23 Martie 1930. Festivalul Cooperaţiei, în colaborare cu 
şcoala de Contabilitate şi Educaţie Cooperatistă din Chişinău, 
Conterenţiază dl A. Munteanu, directorul școalei, despre „Cooperaţie 
și criza economică“, Se rulează filme cooperative. Corul „Astrei“ 
şi corul şcoalei complectează programul. să 

23 Martie 1930, Festival sportiv. Coniferenţiază dl P. Crihan, 
institutor, conducătorul secției sportive a „Astrei“, despre „Astra“ 
sportivă și de educaţie fizică". Coruri, atletism, gimnastică la 
apărate, balet, box, exibiţii de footbal, ciclism. Cu concursul so- 
cietăţilor sportive : „Inainte“, „Macabi” şi a „Federaţiei de ciclism”. 

25 Martie 1930, Conferenţiază părintele misionar Al, Scvoz- 
nicov despre „Căsătoria civilă și religioasă“. Urmează şezătoare : 
coruri, declamaţii, filme instructive și distractive, 

29 Martie 1930. La școala de Contab. şi Educ. Cooperatistă, 
Chișinău, conferenţiază dl Fr. Pop, secr. gen. al „Astrei“ despre 
„Boli venerice”, Se rulează filmul instructiv de propagandă cu 
acelaș titlu. 

30, Martie 1930. „Astra“ în colaborare cu Sindicatul viticol- 
Chișinău. Conferenţiază dl profesor Teodorescu, dela Inalta Aca- 
demie de agricultură-Herăstrău, despre „Modul de desfacere. al 
produselor viticole în centrul și apusul Europei", St rulează filme 
de propagandă viticolă, filme distractive. Corul „Astrei“, 

5 Aprilie 1930. La Școala de Contab. şi Educ. Cooperatistă, 
dl Fr. Pop, secr. gen. al „Astrei“ conferenţiază despre „Sifilis“, 
-se rulează filmul cu acelaș nume. 

6 Aprilie 1930. Festival artistic cu concursul elevilor școalei 
de declamații Chişinău, a d-lor artişti Şarambei, Hagiac şi d-șoara 
Sion. Corul „Astrei‘‘, filme distractive şi instructive. 

13 Aprilie 1930. Soc. studenţilor ieşeni din jud. Lăpușna 
„Ferdinand I“, cu concursul „Astrei“. Conferenţiază dl prof. T. 
G. Bulat, dela Facultatea de Teologie-Chișinău, despre „Unirea 
Basarabiei“. Urmează șezătoare, corul „Astrei“, al studenților, 
declamări, filme. Orchestra (quartet cu dl Coca), 


Legături culturale, colaborări. 


In tendinţa ei de unificare sufletească prin cultură, „Astra“ 
basarabeană a tăcut legătură de colaborare culturală și artistică 
cu toate straturile sociale din orașul Chișinău și provincie, 


21 


Am ţinut contactul: 

1, Cu muncitorimea, organizând șezători culturale pentru ea 
şi cu contactul ei. In special am căutat să atragem muncitorii 
dela fabrici, a căror vederi politice, sociale, etc. se pierd în haosul 
provocat de furtuna socială dela Răsărit, Aceste șezători au fost 
urmate de dansuri timp de două ore, 

2. Cu tineretul studios. Am organizat în vacanța mare din 
anul 1929, o echipă compusă din 72 absolvenţi și elevi ai liceului 
„A. Donici“ din Chișinău, cari sub conducerea „Astrei“ în tot 
cursul lunei Iulie 1928, au făcut 17 șezători în satele județului 
Lăpușna, foarte frequentate de săteni. 

Șezătorile constau din conferențe asupra unui subiect de 
ordin cultural, gospodăresc, sanitar, etc., din coruri, declamaţii, 
teatru, recitări din scriitorii populari români, arătându-se moldo- 
venilor frumuseţea și unitatea graiului nostru strămoșesc, încă tot 
hulit pe aceste meleaguri. 

În cursul anului curent, 1930, aceste şezători vor {i reluate. 

Cu tinerimea universitară. Studenţi basarabeni, dela univer- 
sitățile din fară sau dovedit a fi conștienți de menirea lor cultu- 
rală și plini de dragoste pentru culturalizarea masselor populare. 
Atât singuri cât și în grupe, studenţimea basarabeană și-a dat 
obolul, atât pe cât le-a stat în putinţă, în această direcție. 

ln cadrul „Astrei“ basarabene, mulți studenţi, în special dela 
Facultatea de Teologie-Chișinău, au activat cu dragoste și vârtoșenie 
demnă de laudă, făcând parte din corul „Astrei“, ținând confe- 
renfe și organizând șezători la ţară, sub auspiciile „Astrei“ Ba- 

' sarabene. : 

Cei cari àu luat parte activă la manifestaţiile culturale ale 
Asociaţiai noastre — după absolvirea Facultăţii și așezarea lor 
la sate ca preoți — sau dovedit a fi elemente din cele mai 
capabile şi mai bine dotate cu însușiri de organizatori culturali, 


În satele, în cari s'au așezat ca preoți, au deschis cămine 
culturale ale „Astrei“, despre a căror activitate rodnică ne sosesc 
știri din cele mai pline de nădejdi (vezi „Căminele culturale“). 

3, Cu soc, „Temperanța“ (prin reprezentantul ei din Chișinău), 
pentru combaterea alcoolismului în cursul anului 1929. 

4. Cu „Oficiul de desfacere a zahărului“ (prin centrul Chi- 
şinău), care a înființat una sută de ceainării în cuprinsul jud. 
Orhei și Lăpușna. Oficiul din Chișinău a abonat aceste ceainării 
la „Cuvânt Moldovenesc“. 

In aceste localuri „Astra“ a afișat tablouri sugestive antial- 
coolice, sanitare, etc. și a pus la dispoziţia sătenilor broșuri de 
propagandă şi cărți de cetit, cari au fost cetite cu multă plăcere 
de către săteni, în timpul iernii. l 

Cu Scoala de Contabilitate şi Educaţie Cooperatistă din 
Chișinău, de sub conducerea harnicului ei director, A. Munteanu. 


22 


„Astra“ în colaborare cu ea, a organizat șezători, festivaluri co- 
operatiste, Ne-au dat concursul la manitestațiile cultural-naţionale 
organizate de „Astra“, 


6. Cu Secţia Culturală a Consiliului Eparhiei Chişinăului. 
condusă de părintele protoiereu Vladimir Burjacovschi, ca pre- 
şedinte şi dl C. N. Tomescu, prof. univ. ca secretar general al 
Consiliului Eparhial. 


Colaborarea dintre „Astra“ şi Secţia Cult. a Cons. Eparhial 
incepută în cursul iernii 1929--1930 devine din ce în ce mai 
strânsă, ajutându-se reciproc în combaterea sectelor religioase, 
în ridicarea morală, în întărirea credinței ortodoxe a masselor 
populare basarabene, supuse unor presiuni vehemente și bine- 
susținute de către secte şi de către furtuna ateistă de peste Nistru, 
Nu putem să nu evidenţiem conferința atât de sugestivă a păr, 
Burjacovschi, despre „Biserica și Pacea“, care poate fi conside- 
rată ca un crez moral-ortodox naţional în lupta pe care neamul 
și țara noastră o duce atât pe teren cultural, moral și naţional 
cât și în cazul când oștirea țării româneşti va fi nevoită să mai 
apere vreodată hotarele ei fizice sau etnice, | 

Asemenea, evidenţiem conferența păr. misionar Scvoznicov 
despre actuala temă: „Căsătoria civilă și religioasă“. 

Această colaborare se extinde și în “publicistică, membrii 
secţiei culturale colaborând cu articole morale, religioase la gazeta 
noastră „Cuvânt Moldovenesc“, 

Nădăjduim că această colaborare va însemna un nou pas 
în culturalizarea națională, ortodoxă a moldovenimei basarabene, 


Reînvierea datinelor strămoşeşti de sărbători. 


Cu ocazia sărbătorilor Crăciunului, Regionala noastră a or- 
ganizat pentru Chișinău două echipe de colindători, sub condu- 
cerea a doi domni profesori de muzică: Căpriţă şi Gâdei, care 
au repurtat succese remarcabile, fiind bine primite de elita creștină 
a orașului nostru. Colindele de Crăciun etc., în viitor, dorim să 
le organizăm mai sistematic, nu numai în Chișinăul înstrăinat, ci 
și în celelalte orașe și târguri basarabene. 


Sportul şi educația fizică. 


Multiplele insistente puse pe lângă Regionala noastră, ne-au. 
îndemnat să procedăm la înființarea unei secţii de educaţie fizică. 
In cadrul acesta a luat naștere clubul nostru sportiv cu denumirea 
de Clubul Sportiv „Astra“ cu secţii de foot-ball, oină, atletism 
și dansuri naţionale, afiliindu-se F. S. S. R-ului. Matchurile date 
până acum de echipele de foot-ball și oine, ne îndrituesc să 
sperăm la un frumos viitor al sportului, încadrat în organizarea 
naţională. 


23 


Prin crearea secţiei de educaţie fizică şi a clubului sportiv, 
voim să ne creiem elementele conducătoare necesare pentru pu- 
nerea în practică a desvoltării educaţiei fizice nu numai la orașe, 
dar mai ales şi la sate. Ne gândim la organizarea așa zisului 
„sokolism“, necesar atât promovărei vitalității neamului, cât și 
pentru întărirea simțului obştesc în cadrul naţional. 

De relevat este faptul că, într'un timp destul de scurt, Secţia 
Sportivă a dat un număr însemnat de demonstraţii; rezultatul 
- este că Secţia noastră, astăzi, deși nou înființată, înglobează în 
sânul ei un număr apreciabil de elemente tinere, — preferind 
îndeosebi pe acele elemente cari stau departe de binefacerile 
şcoalei. 

. ` Atât echipa de dansuri naţionale cât și Secţiunea sportivă 
sunt conduse de către di Panait N. Crihan, specialist în această 
materie, ca fiind și delegatul F. S. S. R-ului în întreaga Basarabie, 


Echipa de dansuri naționale, 


In Basarabia, vechile și strămoșeştile dansuri naţionale extrem 
de rar se mai pot vedea în vre-un sat uitat de Dumnezeu și de 
oameni. Dansuri moderne, stâlcite le-au luat locul. Prin aceasta 
etnicul basarabean a pierdut un colorar și un sprijin în desvol- 
tarea sa viitoare, „Astra“ basarabeană intenționează să reînvieze 
vechile dansuri naționale. In acest scop a înființat deocamdată o 
echipă de dansatori, cari vor duce strămoșeștile dansuri pe tot 
întinsul Basarabiei. Cu ajutorul acestei echipe „Astra“ dorește să 
înveţe tineretul satelor, care, văzând frumusețea incomparabilă . 
și superioritatea dansurilor noastre, să se lapede, ca de satana, 
de noutăţile deformate și deformante, aduse dela orașe. 


Echipa de teatru popular. 


Li 


Necesităţile și tendinţele culturale ale „Astrei“ basarabene 
i-au impus înjghebarea unei echipe de teatru popular, care va fi 
un mijloc .atrăgător și viguros pentru eficacitatea propagandei 
culturale, naţionale și artistice ce şi-a impus „Astra“. Sub con- 
ducerea artiștilor Hagiac, Șarambei, dela Teatrul Naţional din 
Chişinău, IA an că va deveni o forță în ramura teatrală 
populară. 


Corul „Astrei“ basarabene. 


A Necesităţi imperioase, reclamate de propaganda noastră ne-au 
impus să înființăm un cor propriu al „Astrei“, Au existat ce e 
drept organizaţii corale în capitala provinciei noastre cu trecuturi 
frumoase, cari azi nu au vitalitate şi nici nuclee corale constituite, 
afară de coruri religioase și școlare, cari nu se pot deplasa la 
nd și nu pot fi folosite pentru scopuri mai largi în propaganda 
a sate. 


24 


Corul e compus din 34 persoane, din toate clasele sociale 
şi stă sub conducerea d-lui profesor de muzică I. Căpriţă. Inființat 
în anul 1929, ne-a adus un aport neprețuit în activitatea noastră 
de propagandă. Tendinţa „Astrei“ este să facă cunoscute doinele 
noastre, ce încep să fie date uitării și înlocuite cu cântece de 
mahala, ce denaturează etnicul moldovenesc, 7 

Doinele și melodiile noastre populare și patriotice sunt foarte 
mult gustate și de multe ori storc lacrimi. Şi apoi trebuie să ad- 
mitem şi să recunoaștem, că doinele bătrânești, melodiile populare: 
și patriotice trebuiesc să-și trăiască un traiu al lor în Basarabia, 

E nevoie absolută de a le face cunoscute, pentrucă formează 
unul din mijloacele cele mai eficace în schimbarea și adaptarea 
mentalități locuitorilor în spre o viaţă naţională românească, 

Repertoriul de mai jos al imnurilor şi cântecelor naționale 
și populare, executate de. acest cor este dovada cea mai bună a 
muncii de furnică și a priceperei cu care este condus. 

În scurtul interval de 7 luni de zile, de când a luat ființă 
acest cor, a pregătit și executat cu succes următoarele bucăţi: 

Imnul Regal, La Arme (de Eminescu), Imnul Unirei (Din 
Carpaţi și pân' la Mare), Fii României (imn), Marșul Vânătorilor, 
Inainte, Rodica, Răspunsurile liturgice (de G. Cucu), Sfântul Domn 
Isus (colind), Diferite colinde, Floricică floricea, Frunză verde de 
mătase, Plugar şi ostaș, Latina gintă, Pe lângă plopii fără soț, 
Răsunet din Crişana, Grânele vara se coc, Sa dus cucul, Du-te 
dor în valea seacă, Fii României, Horă (de G. Dima), Lugojana, 
Teana neichii frumoasă, Vino noapte, Deşteaptă-te Române, Peste 
deal, Serenada (de C. Porumbescu), Bardul din Mircești, Somno- 
roase păsărele, Morarul, Dorul meu, Auzit-am, auzit. 

Quartete: Pescarul, Ştii mândro, Se mărită Ileana, Codrul 
verde, 

In studiu: Negruţa, Să se îndrepteze, Cămara, La râul Ba- 
bilonului. De-o vrea puica, Hai lleană la poiană, Stâng, drept. 
Are mama fată mare, Marş Regal, La bordei cu cruce 'naltă, 
Coasa, | 


Echipa de propagandă prin cinematograf. 


„Astra basarabeană dispune de două aparate de cinema- 
tograf ambulant pentru propagandă. Unul are motor propriu de 
benzină pentru producerea curentului electric necesar, care să poate 
așeza întrun târg de ex. pe 3—4 zile. Al doilea aparat, mai mic, 
folosește curentul electric produs de automobilul „Fiat“, amenajat 
anume pentru transportul personalului (până la 10 persoane) și 
materialului necesar propagandei la sate (cărți, broșuri, afișe de 
propagandă, filme, etc.) 

Despărțământul judeţean din Cetatea-Albă dispune de un 
Cinematograf, care însă, din cauza crizei, abea își scoate cheltuelile.. 


25 


La Chișinău, „Astra“ are o învoială cu dl Gh. Papadachi, 
anteprenorul Cinematogratului „Orfeum” ca să ne pună la dispo- 
ziție sala de Cinematograf, duminecile și sărbătorile, pentru con- 
ferenţele, șezătorile, festivalurile noastre. 


Lucrări de editură, 


„Astra“ basarabeană editează: 

1. Biblioteca Secţiilor literare din care au eșit până acum 
15 numere. 

2. Biblioteca pentru popor, din care au apărut 9 numere. 

De asemenea „Astra“ basarabeană și-a propus să editeze o 
„serie de tablouri cu chipurile tuturor oamenilor mari ai Basarabiei. 
Inceputul s'a făcut cu editarea unui tablou cu chipul marelui 
cărturar basarabean Alexandru Petriceicu Hajdeu (1811—1874), 
tatăl învățatului Bogdan P. Hajdeu. 

In legătură cu aceasta „Astra“ basarabeană va edita, în limita 
mijloacelor financiare disponibile, din scrierile, unele înedite, ale 
acestor mari oameni ai Basarabiei, puţin sau de loc cunoscuţi. O 
parte din materialul necesar îl avem la dispoziție, și complectarea 
lu: se face zi cu zi, cu trudă de furnică. 


Folklorul basarabean. 


Un punct de cinste își face „Astra“ basarabeană în a strânge 
folklorul popular moldovenesc. de o bogăţie neinchipuită şi de o 
vechime impresionantă și atrăgătoare. Asemenea avem la dispoziţie 
material strâns de folklor găgăuţ,. 

Nu am putut tipări tot materialul deja strâns și care se 
strânge mereu, din cauza mijloacelor materiale reduse. 

Un alt punct important al programului „Astrei“ basarabene 
este și strângerea folclorului muzical popular, care începe vădit 
să se piardă, să fie denaturat de influenţe străine, mai ales de 
cele aduse de soldaţi, servitoare dela orașe și târguri. 


Biblioteca Centrală a „Astrei“ basarabene. 


Se compune din 2115 volume, parte donate, parte cumpărate. 
In legătură cu aceasta, la dispoziția publicului dornic de cetire, 
se află o sală spațioasă de cetire, frequentată de elevii școalelor 
secundare, studenţi universitari, funcționari, preoți, avocaţi, ma- 
gistraţi, farmaciști, medici, etc, Intelectualii satelor, învăţători, 
preoți, săteni, în trecere prin Chișinău, frequentează sala de citire, 
iar celor bine cunoscuţi li se împrumută cărţi de citit acasă. La 
„dispoziţia cititorilor stau 78 gazete și reviste române şi străine. 


26 


Biblioteci populare la sate. 


La fiecare cămin cultural rural „Astra“ s'a înființat și se 
inființează începuturi de biblioteci populare, compuse din cărţi 
alese anume pentru săteni, 

Pe lângă aceasta „Astra“ a ajutat la înființarea de biblioteci 
rurale pe lângă școlile primare, apoi pe lângă căminele altor or- 
sanizații culturale, 

Raporturile și știrile ce ne vin dela aceste biblioteci rurale, 
constată dorul de citire a săteanului, mai ales acolo, unde con- 
ducătorii satului au o mică doză de dragoste faţă de carte și le 
place să se ocupe cu îndrumarea sătenilor. 

Constatăm că dorința de instruire a săteanului moldovean 
crește, atunci când i se pune la îndemână cărţi potrivite și în- 
drumători pricepuţi. 

Facem apel şi pe această cale la toţi cei cari pot să ne 
ajute cu cărţi, fie pentru biblioteca centrală a „„Astrei'* basarabene, 
fie pentru bibliotecile săteşti, să binevoiască a ne irimite tipări- 
iurile de cari se pot dispensa. Vor binemerita dela moldovenimea 
basarabeană. l 


Gazeta „Astrei“: „Cuvânt Moldovenesc“. 


Chestiunea presei în Basarabia este una din cele mai arză- 
toare, Provincia noastră nu are nici un ziar zilnic românesc. Și 
doar suntem în al 12-lea an dela Unire. În schimb, presa mino- 
ritară dispune de 5 cotidiane numai în Chişinău, ca să nu vorbim 
de cele din provincie săptămânale.. Nu este aci locul să demon- 
străm urmările acestei dureroase stări de lucruri. 

Rolul culturalizator al presei din Basarabia este redus numai . 
la acţiunea gazetei pur culturale „Cuvânt Moldovenesc“ a „Astrei“ 
basarabene, căci celelalte ziare săptămânale românești, în număr 
de două (în provincie mai apar neregulat alte 3) sunt gazete 
politice sau personale. 

Gazeta „Cuvânt Moldovenesc“ apare în 6000 exemplare și 
se trimite pe întreg cuprinsul provinciei, apoi în Moldova și în 
Transilvania. Secetele consecutive și crizele economice și finan- 
ciare ne-au impus jertfe dureroase în năzuința noastră de a păstra 
și scoate regulat această gazetă apolitică. 

E foarte mult apreciată și gustată de moldoveni și de inte-. 
lectualii satelor, 


Problema cărții în Basarabia. 


Este o'altă problemă de o importanţă capitală pentru Basa: 
rabia, care a preocupat în mare măsură Regionala noastră. 

Moldovanul nostru și în special intelectualii satelor basara- 
bene se zbat și azi în mreajele rusismului, alimentate sistematic 


27 


și conștient atât din interiorul ţării cât și din străinătate, prin 
presă și tipărituri. Bolșevicii de asemenea au o intensă rețea de 
desfacere a editurilor lor subversive. Astfel s'au găsit înrt'o li- 
brărie din centrul Chișinăului cărți sovietice subversive și repro- 
duceri pe note a marșului bolșevic, ca să nu mai vorbim de 
ziarele și broșurile sovietice scrise în moldoveneşte, cari sunt răs- 
pândite sistematic în Basarabia. 

Ori, gazeta românească, și mai ales cartea românească e 
foarte slab cunoscută în Basarabia. Librăriile din târgurile și ora- 
șele basarabene, aproape că nu desfac cărți românești în afara’. 
cărților de şcoală. lar dacă câteva din ele au ceva cărți în vi- 
trină, acestea sunt în bună parte cele de duzină şi suspecte, Bro- 
şurile sensaţionale, locale şi streine, atât în rusește, cât și în ro- 
mânește; abundă, ca și cele criminale, producând o influență de- 
testabilă asupra cetitorilor, care ajung astfel la convingerea, cum 
spunea un minoritar, că în ţara românească nu se găsește lite- 
ratură sănătoasă, | 

„Astra“ basarabeană își va face un punct de cinste în răs- 
pândirea cărţii românești pe tot cuprinsul provinciei. Se lucrează 
acum la un plan în această direcție, 


Căminele Culturale ale Asoc. „ASTRA“ basarabeană, 


Despărțământul judeţean Cetatea albă are 104 cămine cult. „Astra“. 

Despărțământul judeațan Tighina are 21 cămine cult. „Astra“. 

În jud. Lăpuşna avem cercuri cult. „Astra“ în comunele: Puhoi, 
Strășeni, Ialoveni, Ruseştii Noi. 

În jud. Orhei avem cerc. cult. la Pistrueni, Indărăpnici, Susleni, 
Stolniceni. A 

În jud. Hotin avem cerc. cult. la Văscăuţi, Trebișăuţi, Bârlădeni. 

În jud. Soroca, avem cerc, cult. la Ocolina, 


In jud. Bălţi FR ` „la Petrușeni, 
În jud. Dorohoi „, i „ la Bleşteni. 
Premii, 


Pentru încurajarea cetitului „Astra“ a înființat o serie de 
premii: 

1. Un plug nou, modern pentru cetitorii gazetei „Cuvântul 
Moldovenesc“. 

2. Trei premii în bani (3000— 2000—1000 Lei) pentru cea 
mai bună poezie închinată Unirii. 

3. Cu cărți au fost premiaţi diferiți colaboratori rurali pentru 
cele mai bine scrise articole la gazeta noastră. S'au premiat cu 
cărți diferiți cetitori cari au deslegat probleme impuse, cari au 
răspuns bine la diferite anchete cerute de gazetă sau de „Astra“. 


28 


Mângăeri sufleteşti, 


Unde am știricit că sunt bolnavi cu boli cronice şi știutori 
de carte „Astra'' basarabeană le-a trimis cărţi, broşuri etc. pentru 
ca cetindu-le să le treacă mai repede vremea și să-și mai uite 
de necazurile împreunate cu zăcerea, Scrisorile de recunoştinţă 
dovedesc că am făcut bine. 


Propagandişti detaşaţi. 


Din anul 1928, prin bunăvoința Onor. Ministerului de In- 
strucție publică, Regionala noastră are la dispoziție ca propagandist 
pe dl Porfirie Fală, învățător, fost senator, care se ocupă intensiv 
cu propaganda printre sătenii și intelectualii judeţelor Soroca 
și Bălți. 

Activează perseverent pentru calendarul îndreptat şi pentru 
răspândirea culturii naţionale, cu ocazia şezătorilor și prin îm- 
prăștierea gratuită a broșurilor Astrei. Unul din marile merite ale 
d-lui Fală este strângerea folclorului basarabean din care o parte 
a și văzut lumina tiparului în Biblioteca populară a „Astrei” ba- 
sarabene. 

În împrejurările grele, atât din punct de vedere sufletesc 
cât mai ales din cel material, multe năzuinți de îndrumare și 
propagandă culturală au fost împiedicate de a se valoriza. Lipsa 
de entuziasm, condiţiile grele ale traiului, seceta de 4 ani și 
criza economică și financiară actuală au lovit și lovesc greu și 
dureros în activitatea culturală a „Astrei“ basarabene. 


Preşed. Regionalei Basarabene 
Ioan Pelivan, fost ministru, advocat 


29 


Anexa Il. 


Activitatea despărțămintelor în cursul 
anului 1929/1930. 


l. 1. Alba (desp. centr. jud.). 


Desp. constă din 16 comune, are 7 cercuri culturale, fiecare: 
cu câte o bibliotecă poporală, 

Conducerea desp. centr, judeţean a stăruit, ca toate desp. 
de plasă să înceapă o propagandă cât mai intensă la sate şi când 
a observat, că unele, fie din cauza alegerilor, fie din alte cauze 
își amână împlinirea acestei datorințe, atunci unii bărbaţi însuflețiți 
din Alba-Iulia au cutreerat și satele altor despărțăminte așa că 
pe 'ncetul desp, nostru și-a întins sfera de activitate în tot județul, 
In felul acesta s'au găsit comune, cari dinainte de răsboiu n au 
mai auzit povețele folositoare ale „Astrei“. 

Și de data aceasta sau ţinut în oraș conferențe pentru 
intelectuali de către profesorii universitari ai Extensiunii Univer- 
sitare din Cluj, iar pentru meseriași, profesorii dela liceul „Mihai 
Viteazul” şi Şcoala de comerţ din loc. 

Cum cercurile învăţătorilor n'au funcţionat anul acesta, singur 
cuvântul „Astrei“ a răsunat pretutindeni, . 

S'au împărțit pomi gratuit în 11 comune câte 10 pomi la 
câte cinci țărani săraci și străduitori în ale pomăritului, Astfel s'au 
distribuit 110 pomi în Partoș, Qarda de jos, Oarda de sus, Drâmbar, 
Şeușa, Bărăbanț, Hăpria, Micești, Şard, Limba și Henig. Indemnaţi 
de aceasta încurajare economii și-au cumpărat și ei pomi, aşa 
în cât numai în comuna Micești sau sădit anul acesta peste 
200 pomi. š 

Crezând, că face o propagandă națională despărțământul a 
autorizat pe fotograful E. Mârza din Alba-lulia să vândă sub 
egida „Astrei” tablouri în legătură cu adunarea dela 1 Dec, 1918. 
și cu Serbările lui Avram Iancu. 

Asupra „Muzeului Unirii” al Astrei aranjat şi inventariat de- 
custodele muzeului, dl L. Opriș în anul 1930 va face o dare de. 


30 


seamă separată, încrestându-se aici faptul, că s'au procurat noui 
obiecte arheologice, aflate în Alba-lulia și M. Partoş. 

Numărul membrilor a rămas acelaş. Ajutoare nu s'au primit 
din nici o parte. Cinematografele „Astra“ și „Urania” ale Astrei 
și-au încetat funcționarea, așa că despărțământul e lipsit și de 
acest modest izvor de venit. 

S'a avut în vedere ca comunelor judeţului Alba, care în 
continuu e frământat de valurile politice să li se dea prilej cât 
mai des să asculte pe cuvântătorii „Astrei“, 

Conferenţiarii străini au fost primiţi și prezentați publicului 
de președinte și secretar, aducându-li-se mulțumita cuvenită pentru 
osteneala depusă. 


Conferenţe în oraş: prof. univ. O. Sergescu „50 ani de cul- 
tură românească“, prof. univ. Onisifor Ghibu „O universitate în 
secolul XVIL la Alba-Iulia“, prof. univ. Mihail Botez „Cultură şi 
sănătate“, publicist loan Agârbiceanu „Generaţia care ne trebuie”, 
prof. loan Georgescu „20 ani dela moartea lui Augustin Bunea“, 
prof. univ, Victor Stanciu „Bogăţiile miniere”, prof. univ. Augustin 
Maior „Radiotfonia“, v.-președintele „Astrei“ din Sibiu, Dr. Preda 
„Cum trebuie să privim naționalismul și internaţionalismul“, prof. 
univ. Alex. Lăpădat „Românii şi Ungurii între 1848 şi 1859“, 
medic locot. Nicolicea „Tuberculoza din punct de vedere social”, 
prof. L. Opriș „Starea economică în Apus“, prof. L. Bârsan „Despre 
asigurări”, învățător Andrei Floaşiu „Căminurile de ucenici“ și 


dir, Ovid Hulea „Gheorghe Coșbuc”. 


Prelegeri poporale în comunele: Pâchşa: L. Opriş „Bănci 
populare“ și „Starea economică în Cehoslovacia”. Limba: L. Opriş 
„Cum se lucrează în Germania“. Oarda de sus: L. Opriș „Folosul 
pomilor“. Șard: învăţ, T. Trifa „Suntem noi mai răi după răsboiu”, 
L. Opriș „Aierul și apa“. Ighiu: prof. Bucerzan I. „Rostul Astrei”, 
prof. L. Opriş „Drumurile”, Teiuş: notar public Dr, R. Boca 
„Organizaţia de stat“, L. Opriș „Pentruce nu putem da înainte 
în cele economice“ ? Drâmbar: L. Opriș „Folosirea locurilor băl- 
toase“. Şeuşa: L. Opriş „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”, 
Miceşti: medic Nicolicea „Oitica”, Dumitra: L. Opriș „Căile de 
comunicaţie”, Hăpria: L. Opriș „Ne pândesc străinii“. Sard: dr, 
R. Boca „Starea economică la noi“, medic Nicolicea „Cum să ne 
apărăm de boale“, L. Opriș „Cultura pomilor“. Ighiu: medic 
Nicolicea „Aerul și apa dau sănătate omului”, L. Opriș „Vatra 
familiară”. Bărăbanț: dr. R. Boca „Legătura între agricultură şi. 
comerț“, L. Opriş „Cooperativele de credit”, Meteş: med. Nico- 
licea „Răspânditorii boalelor“, L. Opriş „Respectul faţă de averea 
altuia”, Tăuţi: dr. R. Boca „Cum să se sprijinească țările agricole 
față de cele industriale“, Miceşti: L. Opriș „Starea materială a 
ţăranului din Elveţia şi la noi”. Alma: L. Opriș „Trebuie lucrat 
cuminte tot locșorul“. Tăuţi: med. Nicolicea „Ingrijirea copiilor 


31 


mici“, L. Opriș „Respectarea poruncii a șaptea“. Vinţul de jos: 
dr. R. Boca „Legătura între import și export“, med. Nicolicea 
„Oltoirea contra tuberculozei“, Henig: prof. V. Cucui „Ținuturile 
locuite de Români“, dr. R. Boca „In ce stă prosperitatea agricolă” ? 
Vințul de jos: L. Opriş „Despre Asociaţiune“. Straja: med. Ni- 
colicea „Igiena satelor“, L. Opriş „Bunăstarea economică“, Făpria : 
med. Nicolicea „Boalele lipicioase“, L. Opriş „Bibliotecile po- 
porale". Coșlar: L. Opriş „Să îndrăgim cartea“, dr. R. Boca 
„ara merge înainte“. Galtiu: med. Nicolicea „Ingrijirea locuinţei 
și a trupului alungă boalele“, L, Opriș „Băncile populare“. Coşlar: 
med. Nicolicea „Cum ne putem apăra contra tuberculozei“. 
Sântimbru: L. Opriş „Astra“, med. Nicolicea „Să ne îngrijim să- 
nătatea“, dr. R. Boca „Organizarea vinderii cerealelor“. Galtiu : 
dr. R. Boca „Despre Asociaţiune”. 

In total 64 și anume 14 conierenţe pentru intelectuali, 3 conf. 
pentru meseriași și 47 prelegeri poporale, dintre cari 8 ţinute în 
sedii de despărţăminte, restul în celelalte comune. ` 

S'au împărțit gratuit 50 calendare de ale „Astrei“ pe 1929 
şi s'au înființat 2 biblioteci poporale în Hăpria și Pâclișa, 

Se lucră la închiderea cu grilaj a locului din jurul celulei 
lui Horia. Pe viitor se va încerca o propagandă mai intensă în 
jurul pomăritului, a igienii ţăranului și a organizării lui în cadrele 
Cooperativelor de credit, 

Starea cassei se prezintă cu un activ de abia Lei 50.000. 


Președ. desp. I. Sandu, dir. de îiceu, 


2. Aiud (jud. Alba), 


Despărţământul constă din 29 comune, are 20 Cercuri cul- 
turale, fiecare cu câte o Bibliotecă poporală, 

Conferenţe s'au ţinut în Aiud de către următorii domni: 
Lt.-Colonel Gh. Petrescu, „Despre bolșevism“. Director Ovidiu 
Hulea, „Despre Mihail Eminescu”. Loc.-Colonel Gh. Petrescu, 
"„Bolşevism Il“. Adm. Locot. Gh. Răuţă, „Pactul Ligii Naţiunilor”. 
Prof. univ. Vasile Meruţiu, „ara noastră“ în tablouri cu schiop- 
ticon. Locot. Gh. Gherman, „Arma chimică”. Prof. univ. P. Ser- 
gescu, „50 ani de știință românească“. Locot.-Col. Gh. Petrescu, 
„Situaţia de azi și cauzele”, Prof. univ, Dr. Nic. Dregan, „Neagoe 
`- Basarab”, Preot V. Birluţiu, „Morala Evangheliei“. Prof. loan 
Domnariu, „Un român ardelean din trecut: Gh. Șincai”. Adm. 
Locot. Gh. Răuţă, „Doctrina socialistă despre căsătorie“, Locot.- 
Col. Gh. Petrescu, „O pagină din trecutul nostru“. 


Toate aceste conferențe au fost încadrate în programe ar- 
tistice executate de muzica militară şi de elevii şcoalelor. 


Președ. desp. Dr. Emil Pop, adv. 


32 


3. Ighiu (jud. Alba), 


Desp. constă din 13 comune, are 5 Cercuri culturale, fiecare 
cu câte o Bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în Ighiu: di președ. P, Circo, 
„Beţia și urmările ei“ şi „Despre lux și procese“, prof. L. Opri, 
„Banul ca mijloc de schimb între popoare şi state” și „Despre 
lumină, căldură și lucrarea mai rațională a pământului prin dife- 
ritele maşinării”, Dr, N, Nicolicea, „Boalele venerice și tubercu- 
loza". S'au mai ţinut prelegeri poporale în comunele Şard, Cricău 
şi Meteș de către domnii P. Circo, L. Opriș, Dr. N. Nicolicea și 
Dr, Boca, notar public. - 

Președ. desp. Petru Circo, preot, 


4. Vinţul de jos (jud. Alba). 


Desp. constă din 8 comune, are 5 Cercuri culturale, fiecare 
cu câte o Bibliotecă poporală. S'au ţinut 16 conferenţe și 8 pre- 
legeri poporale cu subiecte din diferite domenii. 

Desp, administrează 3 fonduri pentru ridicarea de monu- 
mente eroilor în valoare. totală de Lei 128.000, 


Preşed. desp. Const. Oancea, preot. 


5. Sebeş (jud. Alba). 


Despărțământul constă din 19 comune, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Pianul 
de jos: Silviu Cărpinișan, despre „Figuri reprezentative din tre- 
cutul neamului românesc“; Laz: I. Raica, înv. „Cum să folosim 
timpul?" şi Silviu Cărpinișan „Din trecutul „Astrei“ și „Voivozii 
de seamă ai ţărilor românești“; Lancrăm: Silviu Cărpinișan și 
înv. L Raica „Asociaţiunea și scopurile ei“; Loman: Silviu Căr- 
pinișan „Luptele Românilor din Ardeal pentru eluptarea libertăţii 
naţionale“, 

Conferenţe au ţinut în Sebeș: d-nii Coriolan Petranu, prof. 
univ. despre „Arta românească din Ardeal“; Protopop Sergiu 
Medean, preoţii Titu Morariu, Vasile Popa și profesorii Silviu 
Cărpinișan, Tiberiu Moga și Alexandru losof au ţinut conferențe 
religioase în după amezile Duminecilor din postul Paştilor (1929) 
Silviu Cărpinișan „Influențe străine cu tendințe de destrămare și 
oprimare a naţiunii române“, Sextil Pușcariu, prof. univ, „Direcţii 
literare în trecutul culturii noastre“, L. Rusu „Muncă și demo- 
craţie“, dr. loan Lupaș „loan Piuaru Molnar“. (citită de preotul 
Titu Morariu). 

Cu prilejul prelegerilor poporale ţinute la sate, conferenţiarii 
au distribuit broșuri din Biblioteca poporală a Asociaţiunii. 


Preşed. desp. Silviu Cărpinişan, 'dir. sim. de stat. 


33 3 


i]. 1. Arad (desp. central judeţean). 


Despărţământul constă din 20 comune. 

Păstrând cu stricteță prevederile Statutului și Regulamen- 
tului nostru, am avut durerea să constatăm, că în anul trecut n'a 
fost posibilă ţinerea Adunării generale anuale din cauze pe care . 
nu le putem cunoaște, Şi în trecut s'au făcut publicaţii prin ziare, 
s'a convocat în două rânduri Adunarea, s'au trimis imprimate — 
convocări pe adresele membrilor și cu toate acestea nici acel 
„orice număr de membri“ nu s'a prezentat pentru a asculta ra- 
portul anual asupra activității desp. 


Aceasta mândră Asociaţie cu toate loviturile inconștiente ce 
je primește nu s'a desnădăjduit și cu o forță inepuizabilă luptă, 
aflând mijloace noui pentru — desăvârșirea problemelor ei na- 
tional culturale, 


Vedem cu toții puterea curentelor politice din a căror vâl- 
toare trebufe să știm să ne smulgem, când avem de a străjui cea 
-mai impozantă arhitectură culturală, care am moștenit-o dela ge- 
nerații cu trecut istoric, 


Dacă în cursul anului nu am putut să animăm o mișcare 
culturală mai intensă în judeţ, am căutat ca prin mijlocul cărților 
pentru popor să trezim interese pentru Asoc. noastră. Am pro- 
curat cărți din ediţiile proaspete cu un bogat material literar -— 
practic, în condițiuni tehnice și preţ mai convenabil. Am în- 
cercat a răspândi aceste cărți prin înființarea unui chioșc oca- 
zional în cetate. l 

Biblioteca cespărțământului a fost complectată în cursul 
anului cu toate volumele existente ale „Bibliotecii Populare“ în 
volume serii, bine compactate. Deasemenea sau procurat nu- 
merile revistei oficiale „Transilvania“, dispunând acum de întreaga 
serie, datând dela înființarea despărțământului nostru. Au fost 
procurate și numerile pierdute ale revistei abonată „Viaţa Româ- 
nească“ din lași. Dispunem deasemenea de cea mai interesantă 
publicație din ultimul timp „Enciclopedia rom,” care a apărut în 
acest an la Cluj, 

Conferenţe s'au ţinut în Palatul Cultural din Arad după cum 
urmează: prof, univ. Ștefănescu Goangă, „Neam, popor, naţiune“, 
prof. univ. Ghibu Onisifor, „10 ani de cultură sup. rom, în Tran- 
silvania”, prof. univ. Petran Coriolan, „Monumente de artă din 
Spania”, Florian loan, „O pagină glorioasă din epopeea noastră 
naţională“, (delegatul Univ. libere București), prof. univ. Stanciu V. 
„Importanța bogățiilor minere pentru desvoltarea culturală a ome- 
nirii”, prof. univ. loan Lupaș, „Emanuil Gojdu” 60 ani dela 
moartea marelui mecenate român“, prof. univ. Pușcariu Sextil, 
„Ce-i românesc în literatura noastră“, prof univ. Titu Vasiliu, 
„Ereditatea caracterelor normale și boalele transmisibile prin ere- 


“3 


ditate“. prof. univ. Russu Liviu, „Școala nouă, generaţia nouă“, 
prof. univ. Titu Gane, „Lupta pentru sănătate”, prof. univ. Bogdan 
Stefan (Univ. lib.). 

În total s'au ţinut sub auspiciile „Astrei“ 11 conferinţe dintre 
care 9 prin ilustrii prof univ. grupaţi în soc. „Extensiunea uni- 
versitară din Cluj, iar 2 conferințe prin delegaţi ai Universităţii 
libere din București“. 

S'au serbătorit cu fastul cuvenit „1 Decemvrie” și 24 Ia- 
nuarie“, având concursul corului Academiei teologice și a mu- 
zicei Reg. 93 Ini. 

Ca și în trecut, despărțământul nostru a sprijinit toate so- 
cietățile locale, pentru intensificarea propagandei culturale, 

1. La cererea corporaţiunilor industriașilor din Arad a donat 
74 expl. de cărți din Biblioteca populară a „Astrei“. 

2, A donat spitalului militar din cetate numeroase calendare 
și cărți educative din biblioteca Astrei”. l 

3. Cu ocazia congresului „Agir” din 6—7 Septemvrie 1929 
a dat un larg concurs autorităților pentru organizarea lui. 

4. A reprezentat asociația centrală la serbările „Centenarului 
Eparhiei Aradului“. 

5, A colaborat strâns cu societatea „Infrățirea" şi „Socie- 
tatea ortodoxă a femeilor române“, luând toate dispoziţiile — re- 
ieritor la conferinţe și exoperarea concursului autorităţilor în comun 
acord. 

Desp. dispune de Lei 36.715'—, depuși în libele la „Victoria“ 


şi „Arădana”, 
Președ. desp. Dr. Teodor Botiş, 
rectorul Acad, teol, 


2. Săvârşin (jud. Arad). 


Desp. constă din 17 comune, are 2 Cercuri culturale, fie- 
care. cu câte o Bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut: Vărădia: Dr. Romuald Coţioiu 
„Tuberculoză” şi preotul loan Turcu „Tuberculoză“; Săvârșin: 
Dr. Romuald Coţioiu „Alcoolism“ ; Lupeşti: preotul loan Tomuţa 
„Tuberculoză și alcoolism“; Stejar: preotul Vasile Pop „Tuber- 
culoză și alcoolism” : Troeș: preotul loan Popescu, acelaș subiect; 
Temereșşti: loan Stoian, dir. școlar, acelaș subiect și în Vârnești: 
loan Crăciunescu, dir. școlar, acelaș subiect, 

La 16 Aug. 1929 sa reprezentat piesa „Sfârșitul lumei", 
jucată de tinerimea română din Săvârșin, căreia i-a premers o 
petrecere câmpenească, rezultând un profit net de 18.910—, 

Averea desp. este de Lei 23.788'—, 


Preşed. desp. Dr. Romuald Coţioiu, medic, 


35 3* 


ditate". prof. univ, Russu Liviu, „Şcoala nouă, generația nouă“, 
prof. univ. Titu Gane, „Lupta pentru sănătate“, prof. univ. Bogdan 
Stefan (Univ. lib.) 

În total s'au ținut sub auspiciile „Astrei“ 11 conferințe dintre 
care 9 prin ilustrii prof univ. grupați în soc. „Extensiunea uni- 
versitară din Cluj, iar 2 conferințe prin delegați ai Universității 
ibere din București". 

S'au serbătorit cu fastul cuvenit „1 Decemvrie” și 24 Ia- 
nuarie“, având concursul corului Academiei teologice şi a mu- 
zicei Reg. 93 Ini, 

Ca și în trecut, despărțământul nostru a sprijinit toate so- 
iietăţile locale, pentru intensificarea propagandei culturale. 

- 1. La cererea corporațiunilor industriașilor din Arad a donat 
74 expl. de cărți din Biblioteca populară a „Astrei“. 

2. A donat spitalului militar din cetate numeroase calendare 
si cărți educative din biblioteca „Astrei“. 

3. Cu ocazia congresului . Agir” din 6— 7 Septemvrie 1929 
a dat un larg concurs autorităților pentru organizarea lui. 

f 4. À reprezentat asociația centrală la serbările „Centenarului 
“parhiei Aradului“. 

5, A colaborat strâns cu societatea „Infrățirea" și „Socie- 
tatea ortodoxă a femeilor române“, luând toate dispoziţiile — re- 
ieritor la conferințe: şi exoperarea concursului autorităţilor în comun 


acord, | 
Desp. dispune de Lei 36,715'—, depușşi în libele la „Victoria“ 


și „Arădana”, 
Președ. desp. Dr. Teodor Botiș, 
rectorul Acad. teol, 


2, Săvârşin (jud. Arad). 


Desp. constă din 17 comune, are 2 Cercuri culturale, fie- 
care cu câte o Bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut: Vărădia: Dr. Romuald Coţioiu 
„Tuberculoză“ și preotul loan Turcu „Iuberculoză“; Săvârșin : 
Dr. Romuald Coţioiu „Alcoolism" ; Lupeşti: preotul Ioan Tomuța 
„Tuberculoză şi alcoolism” Stejar: preotul Vasile Pop „Tuber- 
culoză și alcoolism“ : Troeş: preotul loan Popescu, acelaș subiect; 
Temereşti: loan Stoian, dir, școlar, acelaș subiect și în Vârneşti : 
loan Crăciunescu, dir. şcolar, acelaș subiect, 

La 16 Aug. 1929 sa reprezentat piesa „Sfârșitul lumei", 
jucată de tinerimea română din Săvârşin, căreia i-a premers o 
petrecere câmpenească, rezultând un proni net de 18.910:—. 

Averea desp. este de Lei 23.788 — 


Președ. desp. Dr. Romuald Coţioiu, medic. 


DE 3 


nu e obișnuit să se coboare la mentalitatea și limba satelor, fără 
de nici un folos va căuta să înalțe satul printro savantă confe- 
rență. Așadară, vorbitorul trimis la sate nu poate fi ori cine, — 
ori câtă bună voință ar avea — ci numai acel care are un vo- 
cabular rural, ca să-i zicem așa, 


2. Şi nici conferenţa nu poate fi aleasă la întâmplare. Sunt 
preferate cele ce își găsesc o aplicare imediată, mai ales la în- 
ceput, şi acele în cari au și ascultătorii un bagaj de cunoștințe; 
fiind cu totul streini de un subiect, chiar dacă vei reuși să te 
faci ascultat, folosul va îi problematic. Deci, conierenţele vor fi 
alese. Ideal ar fi ca însuși satul să-ţi indice subiectul pe care ar 
dori să-l tratezi. Unele au făcut-o și anul acesta, 


3. Asupra politicianismului sunt multe de spus. In propa- 
ganda noastră la sate suntem de atâtea ori priviţi cu neîncredere, 
„Domnii dela oraș" în mintea ţăranului reprezintă azi, de atâtea 
ori, un fel de negustor de voturi, dar un negustor de șatră care-și 
face reclamă mărfii. Politicianismul a frânt massele satelor, le-a 
învrăjbit fărâmițându-le, „le-a aruncat în vâltoarea unor lupte și 
vinovate și inutile. In cel mai umil sătișor, toate partidele își au 
reprezentanții lor și țăranul nici nu mai concepe altfel de întruniri 
decât politice. Și, — să ne bucurăm! — e sătul de ele. Ţi-o 
spune în față cu acea sinceritate amară și dojenitoare: „Ne-am 
săturat de politică; lăsaţi-ne în pace!“ Ori ce conferenţă pe care 
o ţinem, trebuie să înceapă cu aceeași frază stereotipă: „Oameni 
buni, nam venit să facem politică și nici să vă cerem votul! 
Abia după această spovedanie prealabilă, fețele se mai luminează, 
ochii se uită mai bucuroși de oaspeţi, mai încrezători în domnul 
dela oraș. Vina o poartă acei cari îi îmbată pe bieţii ţărani cu 
vorbe goale, înjurând pe cei din partidul advers, cu scopul dea 
le smulge votul. Acesta odată dat, satul rămâne tot cu mâna 
goală, dar cu sufletul însămânțat de vrajbă. Cine strică? De cele 
mai multe ori chiar conducătorii satelor. Va trebui să se pună 
capăt odată acestei vinovate exploatări a „conştiinţei cetățenești“ 
în numele căreia pledează toţi cei ce duc politica militantă la 
sate. Acolo încă nu avem nevoie de ea, sau cel puţin nu în forma 
în care se face azi. 


Acest politicianism a fost anul acesta cea mai mare piedecă 
în calea „Astrei“, 

Revenind la activitatea Comitetului, în propaganda la sate 
am făcut un pas înainte. Desfiinţându-se Direcţiunea Sanitară 
Braşov, aceasta ne-a dăruit un aparat de proiecţie cu 5 filme de 
propagandă, medicale. Pe de altă parte, automobilul camionetă 
„Fiat“ cu un alt aparat de proiecţie montat în el, cu un motor 
producător de energie electrică, un acumulator și ecranul necesar 
au ajuns în folosința noastră, prin Laboratorul de Igienă condus 
de dl dr. Căliman. Aşadară, mulțumită acestor donaţiuni de mare 


37 


însemnătate şi cedări, anul acesta am putut merge la sate cu. 


automobilul de propagandă, şi cu filmele noastre. Natural, sălile 
au fost arhipline și scopul urmărit, astfel atins. Mulţumim, deci, 
aici fostei Direcţiuni sanitare, conducătorilor ei, pentru donațiunea 
făcută, și mulţumim în acelaș timp Laboratorului de lgienă pentru 
cedarea făcută, fiind siguri că această cedare, — e vorba de 
auto-camionetă și de aparatul de proiecție — se va transforma 
în timpul cel mai scurt în donaţiune. Azi putem spune că avem 
automobilul nostru, 6 filme și trei aparate de proiecţie pentru 


sate, unul fiind cumpărat de noi; și, deci, dacă mijloacele ne vor ` 


permite, am putea pleca în propagandă la sate câte trei echipe, 
fiecare având aparatul de proiecţie al său, 


Inregistrăm aici că am înfiinţat un nou Cerc cultural în ziua 
de 6 Aprilie, in comuna Moeciul de jos, prin delegaţii noștri : 
d-nii I. Colan prof, dr. V. Stinghe medic, ing. V. Micu și iag; 
B. Măzgăreanu. 

Despre -activitatea cercurilor culturale care aparțin despăr- 
țământului nostru, acestea neţinând încă adunarea lor generală, 
nu putem spune nimic, afară de al Bodului în care președintele 
L Micu. își dă multă osteneală pentru casa de cetire, unde ceti- 
torii s'au înmulțit. 

In cheiu însă, la inițiativa d- Jui dr. V. Stinghe, s'a orga- 
nizat la Școala de Pe Tocile o serie de 7 conferențe, cu subiecte 
mai mult din domeniul practic. Reușita lor ne face să credem că 
în Şcheiu, cu puţină bunăvoință sar putea munci mai mult, sau, 
cel puţin, sâr putea începe să se muncească, 


Conferenţele „Astrei“ în Şcheiv. 


fa] Numele , Data Titlul conferenţei 
Z conferențiarului 
i Diny TE 12 lan. 1930 i| Combaterea boalelor epidemice 
medic 
EIPS | | R 
| 2 Aurel Căpățină 19 ,„ ii | Organizarea muncii in Şcheiu 
advocat | 
3 Bujor Măzgăreanu 2 Febr. , Șcheiul din punct de vedere 
inginer edilitar 
4 Inginer V. Micu 16 a, z Importanța meseriilor 
5 Ioan Colan, prof. 23 n n Politica de vorbe și cultura 
6 Aurel Căpăţină 2 Mart „n Sfaturi practice „pt. păstrarea 
advocat j bunurilor mobile şi imobile 
7 Dr. V. Stinghe ap j pa) 
medic e EEE Sifilisul şi prostituția 


Despre activitatea despărțămintelor din judeţ, nu suntem 
noi în drept să vorbim. Remarcăm doar atmosfera imposibilă 
creiată ori cărei încercări de propagandă culturală, de: către un 
politicianism sec, în comuna Hărman, unde, deși președintele 
despărțământului știa că ne ducem, ba chiar ne încunoșştiințase 
că vom îi primiţi cu toată dragostea, conferențiarul nostru a 
trebuit să-și adune de pe ulița satului pe cei câţiva ascultători, 
Mai tristă constatare nici n'am putea face. 


La Feldioara, situaţia e tot cea de acum un an; n'o mai 
amintim pentrucă ne jenăm noi. Tot politicianismului ar trebui 
să-i mulțumim că Despărţământul Râșnov a fost redus la tăcere. 


In celelalte părți însă, din ceeace singuri am constatat și 
din informaţiunile primite, s'a lucrat. Munca fiecăruia va fi trecută 
în raportul general al Centrului. 

Noi, față de sate, am căutat să ne facem datoria, organizând 
mai cu seamă în lunile de iarnă, conferinţe, ajutaţi de astădată 
şi de aparatul de proiecţie, care regulat Dumineca era la sat. 
Din tabloul alăturat se va vedea cum pentru cele 30 de confe- 
renfe ţinute la sate, n'am avut decât 11 conferenţiari, așa încât 
unii din ei în toate lunile de iarnă nau avut aproape nici o 
Duminecă liberă, pentrucă chiar când n'au ţinut conferență, — 
aceasta fiind înlocuită cu filmul de propagandă — cu acest film 
trebuia să meargă cineva, , 

Pentru acest motiv spuneam că diviziunea muncii e o ne- 
cesitate, 


Conferenţele „Astrei“ ținute la sate, 
din Maiu 1929—6 Aprilie 1930. 


$ 
5 PER alla Data Locul ! Titlul conferenţei 
(ORE PP PC DA A Se E e Sp | q li 
1 Dr. Gancevici 2 Maiu 1929 Dârste | Alcoolismul 
medic 
2|| Ioan Colan, prof. 9: a Feldioara !|Ziua Eroilor 
| 3 Dr, V. Stinghe 9 n r i Tuberculoza | 
medic 
4|| Buj. Măzgărean W30 „noè o „ Satulung |! Lupta popoarelor pt. 
ing, | cucerirea aerului, 
5]| Vasile Micu, ing, 130 „ KA ȘI i] Ceva despre calendar 
6 Dr. V. Stinghe 30 „ a Pe Tocile | Tuberculoza 
` “medic 
7|| Dr. N. Căliman 16 Iunie , Stupini || Alcoolismul 
medic 
8|| N. Orghidan, prof. | 12 Dec. ii Satulung | Păstoritul 
9| Dr. N. Căliman 16 Febr. 1930 Ghimbav || Sănătatea și vigoarea 
medic i poporului român 


39 


10 


: Numel ; j 
S conferențiarului Data Locul Titlul conferenței 
~ San W ata 
10! Ioan Colan, prof. |23 Febr. 1930 |TohanulNouiilntre politică şi 
3 cultură 
11|! N. Orghidan, prof. || 2 Martie „| Codlea Despre cultură şi 
binefacerile ei 
12|| Ioan Colan, prof. 2 oh în Rodbav Politica satelor noa- 
stre şi vorbăreţii 
zilei. S'a rulat filmul 
Tuberculoza şi Soa- 
rele binefăcător. 
13|! Vasile Micu, ing. 2 E Și i Importanța mese- 
riilor- 
14)! Buj. Măzgăreanu 27 f d Vlădeni Marile invenţiuni ale 
ing, omenirii 
15 Dr. N. Căliman D a EI Ghimbav || Tuberculoza. S'a ru- 
medic lat filmul Tuber- 
i culoza 
16|| N. Orghidan, prof. | 9 ,„ A Apața Datoriile noastre ca 
cetățeni ai Româ- 
niei întregite 
17) L Pricu E 9 E A Poiana Măr. || Gospodăria casei 
wir. ge. COMETE. sup. de báleli 
18|| loan Colan, prof. 9, « Bod Politica satelor noa- 
stre şi vorbăreţii 
: l zilei 
19 Dr. V. Stinghe 9, a i Sifilisul și prostituția 
medic A 
20| loan Colan, prof. [16 „| P Sânpetru ` || Politica satelor noa- 
stre şi vorbăreţii 
zilei. S'a rulat filmul 
Tuberculoza și Co- 
pil:l meu. 
21| Aurel Căpăţină, 16 „ A Hărman ||Educație, cultură și 
advocat progres, 
22 A. Butunoiu 16 s Fe Prejmer Arta naţională în 
general serviciul neamului 
23|] D-na Dr. N, Căliman |16 „ Săcele Epoci principale în 
cultura poporului 
român. 
24|] Dr. N. Căliman 16 , A ii Sănătatea și vigoarea 
medic ; poporului român 
25|| Buj. Măzgăreanu |16 s i Budila Marile invenţiuni ale 
ing, omenirei 
26 C. Comănescu 16 n m FA Portul nostru na- 
ing. tional 
27 Dr. N. Căliman 30 i P Turcheş Ingrijirea copilului 
medic sugaciu. S'a rulat 
şi tilmul Copilul 
meu, 


E O i S O N ii II N 
P 


E O E E N E RENE E e E a e E EC E E E EE SE E pe a ERIE ea PC EERO, 


c Numele Data Locui Titlul conferenţei 

Z conferențiarului 

28 Dr. V. Stinghe || 6 Aprilie 1930 Sohodol || Tuberculoza. S'a ru- 
medic lat filmul Tubercu- 

| loza. ' 
29i) loan Colan, prot. | 6 ,„ 5 Moeciu de jos [Astra şi rolul ei. 
| i | | S'a rulat filmul Tu- 
| berculoza, 

30 Dr. V. Stinghe 6 À i ” Sifilisul și Tubercu- 

medic | loza. | 
li l 


Conferențele „Astrei“ în Braşov. 


Deși publicul participant la ciclul de conferenţe organizat 
anul trecut n'a fost prea mare, — părându-se că nu-l prea in- 
teresează — am organizat și anul acesta o serie, cu subiecte 
libere, în număr de 12. 

Suntem mulţumiţi să constatăm, că ascultătorii au fost mai 
mulţi decât altădată, îndeosebi iarna, ceeace ne învață că reuşita 
încercării noastre atârnă și de anotimpul şi timpul când e plasată, 


Conterenţiarul Data | Conterenţa 
i l 


H 


No. 


1 |] Orghidan Nicolae, prof. || 25 Ian. i Cultura și mediul geografic 


2 || Mărculescu I., prof. 1 Febr.|] Filosofia lui Bergson 
General A. Butunoiu 8 „ Arta naţională în serviciul neamului 
F Dr, V. Stinghe, medic | 15 „ Tuberculoza in lumina medicinei 
moderne 


5 Aurel A. Safirescu 


Cons. Curt. Apel 22 a Pedeapsa cu moarte 


6 | Oct. Giurgiu, prof. 1 Mart. Tolstoi. Concepția lui despre lume 


și viaţă 
7 I. Garoiu, advocat 8 „ || Observațiuni asupra ființei dreptului 
g Dr. Voicu Nițescu 15 | Figuri mari, contimporane: Foch, 
Ministrul Justiției ui Clemenceau, Vilson 
9 L Colan, prof. 22 „i | Un braşovean: St. O. Iosif 
10 || B. Măzgăreanu, ing. || 29 „ | Ceva despre aviaţie. 
11 || Dr.N. Căliman, medic 30 „ |! Capitalul biologic uman 


| a ] E 
5 Apr. Ceva despre activitatea diplomatică 


12 || Eugen Hulea, prof. în timpul răsboiului mondial 


41 


Serbări date de „Astra“. 


În afară de ziua de 1 Decemvrie, când festivalul-a fost 
organizat cu concursul şcoalelor din localitate şi a Conservato- 
rului de muzică „Astra“, am mai organizat o ședință festivă în 


19 Martie, cu prilejul 'mplinirii a 80 de ani dela nașterea fostului. 
președinte al Cehoslovaciei, Thomas Carique Massaryk. La am- 


bele a vorbit dl prof. Eugen Hulea, 


„Astra“ a mai luat parte apoi la solemnitatea reînhumării 


osemintelor fostului președinte al Asociaţiunii, Andrei Bârseanu, 


In numele nostru atunci a vorbit dl prof. N, Orghidan. Aceasta 


în ziua de 26 Octomvrie 1929, 


Biblioteca. 


Insfârșit ! 

Un scop a fost atins: și nu ori cum, ci aproape așa cum 
ne-a fost în gând. Mai bine nu era posibil, dar va fi. Noul așe- 
zământ al „Astrei“ a luat ființă oficial. în ziua de 19 lan. c. în 
cadru unei solemnităţi la care au participat, în afară de oficiali- 
tățile civile și militare din localitate și: DI ministru dr. Voicu 
Niţescu, dl I. Moldovan, Subsecretar de Stat în Ministerul Să- 
nătății, dl Emanoil Bucuţa ca delegat din partea Direcţiunii Edu- 
caţiei Poporului, dl dr. Gh. Preda, vicepreședintele „Astrei“ Sibiu, 
precum şi o mare parte din membrii despărțământului nostru. 


S'a vorbit atunci despre munca desfășurată de noi, despre 


importanţa și rostul ei, despre realizările viitoare. Ziarele au în- 


registrat faptul, 

A doua zi Biblioteca a fost deschisă publicului, între orele 
3—7 şi, — ceeace trebuie să ne bucure mai mult — mereu cer- 
cetată, mai mult de elevii ultimelor clase, dar și de funcționari, 
titrați etc. Au fost zile când sala de lectură s'a dovedit neîncă- 
pătoare, mai cu seamă în lunile de iarnă, când a fost nevoie să 
deschidem și sala de manuscrise, 


Istoricul acestei instituțiuni a fost făcut cu prilejul inaugu- 
rării, de către dl prof. lon Colan, secretarul și bibliotecarul 
mAstrei” Brașov și publicat în broşura „Raport general“ pe anul 
1929—30 al desp. Braşov. 


* 
* * 


Cele ce promisesem în raportul din anul trecut, s'au îm- 
plinit în întregime, ba, prin nouile achiziții făcute, — printre care 
cităm biblioteca lui Virgil Oniţiu, — le-am şi depășit. 

"Avem însă de dus la îndeplinire câteva probleme de cari 
depinde însăși existența acestei instituțiuni. Judecăm prin com- 


42 


paraţie : Academia Română declară că chiar dacă zece ani n'ar 
mai intra în colecţiile ei nici o carte, catalogarea tot nu sar 
putea termina. E, aceasta, o constatare tristă pe care, — redu- 
când anii — cele mai multe biblioteci ar putea s'o facă, Noi, 
cu funcţionarii pe care-i avem, putem s'o spunem: chiar dacă: 
n'ar mai intra nici o carte în biblioteca noastră, nici în doi ani 
nu terminăm cu catalogarea. Pentrucă din totalul de 13.309 vol. 
câte aveam la 1 Aprilie, — și de atunci sau mai cumpărat și 
ne-au venit donaţiuni nouă — nu sunt catalogate decât 2201, 
rămânându-ne, deci, încă 11.108 de catalogat. La acestea nu sunt 
socotite colecţiile de reviste, colecția de manuscrise, care singură 
are nevoie de un an de muncă continuă, Și nam socotit aici 
nici colecţia de stampe și hărți, 


Biblioteca cere lucru mult, îngrijit și continuu, făcut nu de 
ori cine, ci de oameni cu dragoste de carte și specialiști, Altcum 
o răstorni. 

Donatorii acestui an s'au înmulţit simţitor, 


5 ae | E | Reviste | 
°] Numele donatorului |32| 2 |= â|-p Ẹ || Diferite | Observări 
E “el a |*E|z3] | 
1| Academia Română | 25 ||.34 
2| Casa Şcoalelor ; 67 | 7 | | 
3! Dr. loaneş Nicolae | 75 hărţi 
4] Ing. C. Comănescu 23 1 f1054 | 
5 "Dogariu Romulus 1 j 2 m | 
6 Muşlea Candid, prof. 23 6 |200 | 
7, Udrescu D. |1 L | | 
8| Ciornei Gabriela jual 3|24l 
9 Kogălniceanu V. M, 32 || 27 21 | 
10 Muşlea loan, prof. 40 || 17 E 8 
Tal Lic. „Andrei Șaguna“ oder a ar 
12 Dr. Ioan Al. Lemeny él 2 WoL f 
13| Dr. Suciu Sibianu 5 
14 Lupan Dumitru, prof. 92 | 23 | 14 219 | 
E Gens Radu Rosetti 4 9 i | 
16 Albuleţ Const., comerc. 1 2 2 | 
17 Wagner Heinrich 3 
i! 


43 


pe o -m 
3 Numele donatorului zE z Pir: -x Ẹ || Diferite | Observări 
ž ORE 
18) Faţe Achile I ls s| 2| 147| | 
19| Lazăr Victor i 
20| Drimer Carol 7 a pri | 
2 | Suru Alexandru ko | t ooo a | 
22| Bourgeois-Popovici Lucia 1 ; 
23 „Astra“ Treiscaune | 1 E | 
24 Dr. Sassu Const. M JI | 
25| Muşlea Alexandru, elev; E 1 Tag 1| 142}! 1 atlas | 
26| Munteanu Vasile, ziarist A OAIE | 
127| Fălcoianu Al. Al, 4 
28| Chelariu Gh., dir. |. r. 9 58 e 
29| Tunaru Gh. 1 i | E 
30) Savu Ilie, comerc. | ei | 
31 Hociotă Ilie, protopop 3 
32| Oniţiu Florin, ing. 359 | 285 T 
33 Davidescu Teodora 6 E | | 
34|] Col. C. Bardoşi 1 | 
35|| Aurel A. Mureşanu, publ. 3 E) s fotogr: 
Total 1306 i 588 37 | 2630 83 


Situația Bibliotecii „Dr. Al. Bogdan“, a Desp. „Astra“ 


Braşov. 
Biblioteca. 
„1929 10.778 
L Situaţia cărţilor spor în Total: 13.309 
1930 2,531): 
Pe Sica SE Pa = | ARE DA ii Ceuta adu (e MERE ME E EES SCRI ENE S E 
spor în 1.09 
1a 217 în 403 vol.-+ 3660 
IL Situația revistelor a Se 
spor în Nr, răsleţi, 
1930 1.08 
ig Cărți şi broşuri: 640 . Lei 43.461 
I. Cumpărături Reviste: 20 ani 
i 235 Nr, " 9900 | 


4 


Cărţi 1303 
Broșuri 588 
IV. Donaţiuni || Ani de rev. 36 
Nr. rev. 2629 
Diverse 80 
g ; = 
Cărţi catalogate: 2201 în 2220 vol. 
V. Catalogarea Reviste catalogate; 217 „ 403 ,„ 
7 || Cărţi cetite: 1607 
VI. Frequentarea H  Cetitori: 1302 
Membrii ai bibliotecii: 180 


Catalogarea. 


Í 
| Ai | Cărţi catalogate Vol. | | 
| 1 || Dela Nr, 1—2201 | 2220 | | | 
Reviste catalogate. 
| ini | Reviste cataloage | i | 
a] 217 || 03 | i | 


Cărţi 2 reviste li sua 


| „|| Cărţi cumpărate Vol | Prețul Reviste Prețul | 
Z dela RTPA Lei ani | Ne || Lei 
compl.| răsl. 
1 Beldiman Victor || 60 1290 | 
2, Din comerţ 109 || 12.321 9 3150 | 
3| Oniţiu Florin 471 || 29.850 11 | 135 2150 
Total . || 640 || 43.461 || 20! 135|] 3300 || 


Subvenţiuni şi ajutoare. 


Aproape toate subvenţiunile ne-au fost tăiate. In afară de 
câteva sate unde, se vede, prin Primăriile locale „Astra” are 
prieteni cari îi susțin cu căldură interesele, ceeace am primit e 
prea puţin faţă de trecut și față de necesitățile mereu crescânde 
ale societății noastre. Poate că se face şi o socoteală greșită: 
„Astra“ având cinematograf, nu mai are nevoje de ajutorul ni- 
mănui. Desigur, e acest cinematograf un stâlp puternic, cel mai 
puternic pe care ne răzimăm; de aici însă nu urmează că argu- 
mentul celor ce ne refuză ajutorul e întemeiat. Cu cât vom avea 
mai mult, cu atât vom putea realiza mai mult și în timp mai scurt. 


49 


Tablou de subvenţiunile primite în 1929-1930. 
AE, AER A A ERE e E BE E E et Re Ce EP E RIN E OCTAVE SP E S ICE DEE "VASE 


A Restanţă Incassaţi în 
? 
No. Dela cine? din 1928 1929 1l1030pt. 1929 
1 Prefectura jud. Braşov 50.000 
2 Bod i 2.000 
3 Feldioara | 3.000 2.000 
| 4 || Hălhiu 2.000 
5 Hărman 2,000 2.000 
6 Holbav | 500 
7 Purcăreni 1.000 
8 Satulung | 2.000 
9 Teliu | 2.000 
10 ! Turcheș i 10.000 2.000 
10.000 | 60.500 | 10.000 
Total Lei 70.500 i 


Subvențiuni şi ajutoare date. 


Că n'am primit dela alții mult, n'a fost un motiv să nu dăm 
noi altora și suntem bucuroși că am putut da, mai cu seamă 
acolo unde se simțea mult lipsa. Mai important e faptul că ne-am 
-dat obolul peste granițele acestui despărțământ și avem azi mul- 
țumirea că am contribuit cu ceva ca despărțământul „Astrei“ din 
Treiscaune, cu sediul la Sft. Gheorghe, să aibă o casă a lui. Și 
tot atât de mulţumiţi vom fi mereu că am subvenţionat una din 
cele mai îngrijite reviste româneşti. Dobânda acestor bani o vor 
încassa generaţiile ce ne urmează. Am ajutat apoi satele înfiin- 
țând biblioteci nouă, întregind pe cele existente, dând ajutoare 
atunci când vedeam că banul se întrebuințează pentru un scop 
bine precizat. 


Tabloul de subvenţiunile şi ajutoarele date satelor în cărți sau în bani. 


| No. Comuna Natura ajutorului în 1929—1930 Lei 
| 1 Bod Calendare 
Cărți 
Broşuri 595 
| ; Bani 2.000 
2 Sânpetru | Cărţi, broșuri, calendare, rechizite de 
birou 3.176 | 
Placa comemorativă || 500 
3 || Tohanul-Nou Cărţi, broșuri, calendare | 2.003 
4 Sohodol © Idem 956 
5 Rotbav Idem | 1.595 


46 


| No. | Comuna Natura ajutorului în 1929—1930 | Lei 
| 6 || Apața i Idem | 1.564 
7 © Ghimbav | Idem 1.918 

8 || Vlădeni Idem 1.564 

9 Hărman Idem „|| 1.225 

l 10 Godlea o Idem 1.598 
4 11 || Cristian Idem 2.558 
j 12 || Holbav Rechizite de birou 105 
| 13 |!  Moeciul-de-jos |! Cărți, broşuri, calendare | 2.034 
Total Lei . . 23.991 

Subvenţiuni şi ajutoare date in trecut (1926—1929) 108.300 

132.291 


Adecă 132.291 am dat satelor până în ziua de 6 Aprilie 1930. 
La aceste sume se mai adaugă: 


1. Despărțănântului „Astra“ Treiscaune ajutor 


pentru cumpărarea unei Case naționale . . . , . 100.000 
2. Ajutor dat Soc. pentru Profilaxia tuberculozei 

în vederea clădirii unui sanatoriu, în 1929 . . ,.. 25.000 
3, Subvenţie dată revistei „Țara Bârsei“ care 

apare sub egida „Astrei, 1929 , , , . a a a 100.000 
Fond. „Andrei Bârseanu“ . , . 5,000 
adecă 230.000 Lei, la care urmează să se se adauge | 

subvenţiunile din trecut în sumă de Lei . . . 209.620 
sau adăusând şi subvenţiile și ajutoarele date 

satelor de când s'a ales actualul comitet, . . , . . 132.291 
ajungem la un total de Lei. . . 571.911 


la care de asemenea va trebui să adăugăm c ceeace 
a dat în 1929 cinematograful direct, prin Consiliul lui 
de administraţie, pentrucă tot din al nostru sa dat . 19,633 
Ajungem la un total general de Lei, . . . . 591.544 
Și să nu se uite: atâtea sute de mii de lei a fost în stare 
să dea o societate culturală, nu o întreprindere comercială sau 
Statul, Ar fi momentul să se întrebe lumea dacă „Astra“ Brașov 
n'ar trebui cu alt suflet sprijinită în intențiile ei? 


Membrii despărțământului, 


Am început cu cei pe viaţă și fondatori, foarte puţini și pe 
care abia i-am putut găsi prin scriptele rămase, dar mai cu seamă 
prin rapoartele generale ale Centrului. Din aceștia unii azi nu 
mai sunt. l-am trecut totuși în numărul membrilor „Astrei“ cu 
numele, pentru ca să se vadă că în conștiința intelectualilor de 
seamă ai Brașovului, „Astra“ reprezenta prima societate culturală 
şi naţională a Ardealului. 


47 


In 1880 „Astra“ Braşov avea 67 de membri. Acum un an 
la Florii aveam 584. Anul acesta, tabloul statistic de mai jos ne 
arată 1044. Şi încă tot nu suntem destui. Dacă am avea numai 
puţin simțul realităţii, am face cât mai multă propagandă pentru 
a înscrie tot alţii și alţii în cadrele reîntinerite ale „Astrei“, 


Membrii desp. Central „Astra“ Braşov. 


| si i ei | 
5 Calitatea | 1927 1928 1929 1930 Total | 
“1 | Fondatori | 33| 117 ık -| ao 
2 Pe viaţă 216 | 23 14 | 10 263 
| = 
3 Activi | 295 | 221 160 221 221 
4 || Ajutători | 188 | 247 | 260 520 520 
| Total general.. |i 1044 
Muzeul, 


In afară de achiziţiile din anii trecuţi, înregistrate în Raportul 
general din 1928—1929, colecţia s'a mai îmbogăţit cu: 

1, Două diplome din 1883 și 1884, donate de dl Insp. N. 
Popea. 
2, Un tablou în uleiu, cumpărat dela d-na Maria Drăgan-. 
Cabadaiev, reprezentând „Violonistul“ (Lei 8000). 

3, Un tablou în uleiu, donat de d-na Maria Drăgan-Ca- 
badaiev, reprezentând „Țiganca“. 

4. O icoană pe sticlă, vechimea 60—80 ani, reprezentând 
pe Maica Domnului, cumpărată cu Lei 250, 

“5. Drapelul „Zeh-ului croitorilor români“ 
din 1851, | “Toate donate 

6. Un tablou reprezentând pe Abdul de d-nul Ilie 
Medjid al II-lea. l | Savu. 

7. O firmă reclamă, în uleiu, pe lemn, 

8. Două ulcioare de pământ ars, donate de d! I. Maniu, 
funcționar la Banca Generală. 


Cinematograful. 


Asupra cinematografului nostru dl Petre Munteanu, admini- 
strator-delegat, a întocmit un raport excepțional; o adevărată 
lucrare științifică, bazată pe tablouri statistice, pentru executarea 
cărora a fost nevoie de continua muncă a unui specialist. Membrii 
„Astrei“ și în general, ori cine se interesează de felul cum se 
conduce un cinematograf, — nu de un particular scutit de răs- 


48 


punderi, ci de o societate, — va găsi în lucrarea d- lui P. Mun- 
teanu ceeace, — o spunem fără teamă — nu credem să găsească 
în altă parte. Aici, din lipsă de spaţiu, nu vom da decât un 
sumar cuprins al acestui raport. 

Comitetul administrativ a fost alcătuit din d-nii: 

1. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. băncii „Albina“ Brașov. 
(Președinte). 

2. Victor Branişce, senator. (Membru), 

3, Dr. Nicolae Căliman, medic. (Membru în comisia de 
filme), 

4. Gh. Cuteanu, farmacist, primarul orașului. (Membru în 
comisia de filme). 

5. loan Pricu, dir. șc. comerc. sup. de băieţi. (Censor). 

6. Petre Munteanu, insp. al muncii. (Administrator-delegat). 

Acest comitet a ţinut în 1929, 22 de ședințe în care sa 
ocupat de organizarea și îndrumarea cinematografului, 

Comisia de censori a verificat operaţiunile asupra gestiunei 
pe 1929, în două rânduri, ținundu-se în acest scop 7 ședințe. 


Salariații. De acord cu raportul censorilor, salariaţii cine- 
matografului în număr de 33, au fost prea mulți. Reduceri însă 
nu s'au putut face din cauze pe cari le-am expus întrun alt ra- 
port general, 

Totalul salariilor plătite se ridică la suma de Lei 1.621.760. 

In scopul de a veni în ajutorul funcţionarilor cinematogra- 
fului, s'a creiat un fel de bancă de credit mărunt, care dispune 
de un capital de peste 100.000 Lei, Funcţionarilor noștri li se 
acordă împrumuturi cu 12!/2, 


Imobilul. Din 9 Oct. 1926 până la 31 Dec. 1929 „Astra” a 
cheltuit pentru repararea cinematografului (aici intră și învestiţi- 
unile făcute) Lei 2.434.690 bani 50. Deşi s'a cheltuit mult pentru 
aducerea în stare de funcţionare a clădirii închiriate dela Stat, 
alte sute de mii, sau milioane, vor fi necesare pentru menţinerea 
imobilului „îmbătrânit“ cum spune raportorul. 

b) Intr'un capitol special ni se dă întrebuințarea dată încă- 
perilor din imobilul cinematografului, parte folosite în interesul 
pur al cinematografului, parte închiriate, sau date spre folosință 
„Conservatorului de muzică” „Astra“ în mod gratuit. 


Reparaţiuni $ şi investițiuni. Sume noui au fost necesare pentru 
amenajarea scenei, a curţii și a exteriorului, 


ridicându-se acestea la Lei 57.531 (izivestiţiuni). 
. „ 320.900 (reparaţiuni 

la care se mai adaogă încă „ 235.231 plătită d-lui 

Moise Popa pentru renovarea sălii de E 

bufet, Total Lei 613,662 


49 a 


Cheltueli. 


Asigurarea. Clădirea a fost asigurată, pentru cazuri de in- 
cendiu, cu Lei 3.000.000 la Soc. de asigurare „Prima Ardeleană“. 


Curentul electric, consumat s'a ridicat la Lei 185.666 


Curăţenia , , . . „ . e n n n 23.129 
Biblioteca . , . „cc n 9.250 
Mobilier . . , . , . . „ e n e m 28.151 (investițiuni): 
- „47831 (reparaț.} 
Apa. , . . 1 aaa’ m 33288 (debit la 
Primărie) 
Bilete . . , , „ ,„ e e e n e n pp 16.806 (restituiţi 
Lei 458). ~ 
Prevenirea incendiului . , , ,„ , +. „ 74.150 (pompieri și 3 
curăț. hoarn. k i 
Întreţinere și chirie pentru inst. muzicale „ 6.570 i 
" Articole de biurou. . . . . 222. n 18333 j 
Întreţinerea aparatelor . . , , . . „ 56,024 4 
Cheltuieli de deplasa „aa aa m 40.000 j 
Telefon. . . e a ae n TATA l 
Donaţiuni şi ajutoare se i a i meet be va 49:633 3 
| IT) 32.170 $ 
„7.000 E 
Le, 1 075 ; 
Reclama . . . . aaa’ a’ e m 502.443 
Restituiri . a 4,000 (Opera rom.) 


- : i 3.000 (Iancovescu) 
; A 1.100 (Ateneul) 
Impozite o aaa e m 287313 (Tătăraşi) 


a) Evidenţa filmelor rulate. 


S'au rulat: seara 126 filme 
Matineu 43 , 


Total 169 filme 


b) Diverse spectacole, serbări şcolare şi adunări. 


Gratuit s'a cedat sala: 

1. Şcoalei comerciale superioare de băieți (de 2 ori) 

2. Liceului „A. Şaguna” (de 2 ori). 

3, Şcoalei comerciale sup. de fete (de 2 ori). 

4, Şcoalei comerciale reformate (1). 

5, Liceului „Principesa Elena“ (de 2 ori). 

6. Lic. „Meşotă“ (de 2 ori). 

7. Şcoalei primare Nr. 2 (1), 

Tuturor li s'a pus la dispoziţie şi câte un film gratuit, cu 
scopul de a-și mări fondul de excursii, 


50 


Tot gratuit s'a cedat: 

„ Sindicatului muncitorilor. 

„ Reuniunei femeilor reformate. 

„ Soc, „Principele Mircea”. 

„ Ateneului popular Tătărași. 

„ Soc. scriitorilor români. 

, Autorităţilor şi şcoalelor la 10 Maiu. 

„ Avocaţilor din România (pentru congres). 
„ Partidului Naţional-Ţărănesc (congres). 
Soc. G. Dima (de 3 ori). 

„ D-rei Lola Bobescu (concert de vioară 2 ori). 

11. Artistului Simicel (concert de mandolină). 

12. Col. Banciulescu. 

13. Soc. Filarmonica. 

14. Primăriei (pâinea zilnică), 

15, Soc. ÀA. R. P. A. 

Adică, în total, s'a acordat sala în mod gratuit de 34 ori 
ceeace însemnează că aproape de 3 ori pe lună am rezervat 
teatrul nostru altor soc., autorități sau instituții. 

_De 23 ori sala a fost închiriată diferitelor trupe, încassân- 
du-se Lei. 180.132. 


Inventarul. Valoarea inventarului, cu obiecte de care ne fo- 
losim, în urma amortizărilor făcute, este de Lei 300.000 pentru 
cursul pieții. 

d) Fondul de ajutor al AEE OE i 
dispune de ; ; A Lei 121.502 


din care s'au împărțit ajutoare în sumă "de ; „26.000 
Rest Lei 95.502 


PoIRASUuLWWD= 


e) Amortizări. 


S'a amortizat în total suma de Lei 160.404, La 31 Dec. 
1929 valoarea investiţiunilor a rămas de Lei 674.150 (la care se 
mai adaugă şi amintita sumă a mobilierului de Lei 300.000), 


Serviciul comercial. Experienţa făcută, în cursul celor trei 
ani, decând Asociaţia noastră a luat în exploatare reprezentațiile 
de cinema,. ne-a format convingerea, că între capitalistul care în- 
treprinde facerea filmului, între artist, între speculantul operii în- 
făptuite de cele două elemente pomenite și între cel ce exploa- 
tează reprezentațiile de cinema, cel mai câștigat este speculantul 
care se întitulează „Casă de Filme“ și iată de ce: capitalistul 
cheltuiește milioane să facă un film, care poate să. nu între în 
gustul publicului şi prin urmare riscă să piardă sau să câştige 
puțin față de capitalul învestit; artistul depune preţiosul său ca- 
pital, talentul cu zbuciumul și munca ce decurg din meseria lui 
cu durată scurtă ; acel ce exploatează un cinematograi este obligat 


51 i 


să plătească Chirie pentru ur film de multe ori jumătate din preţul 
de cumpărare achitat de „Casa de Filme" fabricantului. Și de ar 
fi totdeauna așa! 

In foarte multe cazuri însă pentru ca să-ţi închirieze un film 
bun, Casele de filme îți impun ca să iei alte zece demodate, ba 


încă te forţează să le dai și un avans cât mai mare pentru un film 


pe care ţi-l vor aduce..,.. cât mai târziu, 


Odată învoiala făcută, reprezentantul Casei de filme îţi pune 
înainte să semnezi un contract typ de trust care nu cuprinde 
altceva decât obligaţiuni pentru cinematograf, unele mai nejusti- 
ficate și mai neomenoase decât altele, iar pentru Casa de filme 
nici o obligaţie serioasă. 

Cu contractul semnat de un cinematografist, în buzunar și 
cu avansul căpătat tot acolo merge la alt cinematograf și-apoi la 
altul. Şi tot așa înainte până și-a făcut din avansuri suma nece- 
sară pentru plata filmului, care poate nici măcar nu s'a fabricat 
în întregime, 

Afacerea fiind bine asigurată prin contracte, reprezentantul 
Casei de filme pleacă, să facă alta tot așa, sau și mai bună 
pentru el. 


După cum se vede din datele precise de mai sus, cinemato- 
graful nostru, cu o regie de peste 11.000 Lei pe zi, la care lu- 


crează, a câștigat în cursul anului 1929 din - reprezentațiile date: 


de cinema Lei 1.230.929, iar Casele de filme ale căror filme au 
rulat pentru acele reprezentații — au câștigat Lei 2.520.889 adecă 
cu mult mai mult decât de două ori cât cinematograful nostru, 
care a avut 32'8%/,; iar Casele de filme 67'2%,. 

Dar specula Caselor de filme nu se rezumă numai la co- 
mercializarea filmelor. Ele fac un întins comerț cu placate și 
diferite articole de reclamă pentru filmele lor. 


Mai este de observat că astăzi, aproape toate Casele de 
filme, plasează filmele la cinematografele mai de seamă — numai 
pentru chirie procentuală. Așa făcând, reprezentanţii Caselor de 
filme îţi aduc filmele la programare după o normă bine calculată 
în privinţa sezonului în care urmează să ruleze filmul şi zilele 
din săptămână în care va rula, forțând datele de programare, 
prin diferite trucuri. (Nu a sosit filmul, a fost programat înainte 
la alt cinematograf, etc. etc.). 

In timpul din urmă Casele de filme s'au înfipt și în comerţul 
de aparate vorbitoare, tot pe spinarea cinematografiștilor. 

Din totaiul încassării de Lei 9.406.149 

Cheltuieli Lei 7.976.325 
Beneficii (brutto) Lei 1.283.651 din care numai suma 
de Lei 614.539 a revenit comitetului central, întrucât, până în 
18 Oct. 1929, 50%], din beneficiul net (Lei 452.546) i-au revenit 
d-lui Băcilă. 


92 


Dar tot dela cinema, din chirii, iau mai revenit comitetului 
central Lei 168,303. deci, comitetul a avut să încasseze la 31 Dec. 
1929 Lei 782.842. 

Am dat numai ceeace ni sa părut că formează esenţa ra- 
portului comitetului administrativ al cinematografului. O repetăm 
insă din nou: Care din membrii „Astrei“ are vre-o nedumerire 
atunci când aude vorbindu-se despre cinematograful „Astra”-Braşav 

- de atâtea ori, unii se cred în drept să vorbească chiar rău 
sau tendențios informați — să consulte mai întâiu Raportul şi 
statistica amintită, 


Raport de Cassă. 


Despre gestiunea financiară a anulul 1929 a Despărţămân- 
tului Central Judeţean „Astra “-Bragov : 


In cursul anului 1929 s'a încassat: 
Taxe dela membrii . , , , . „ „ „ „ „ Lei 60,600 
Chirii . . pp 216.603 
Beneficii vărsate de Cinematograt ao 187.197 
interese , ao i Sao m e e ae O TEA SE A a 132.363 
Subvenţii ep 64.500 
Conferinţe . . , . cc... fe 22.560 


Total încassări , . Id 1.343.823 


S'a cheltuit: | 
Salare . . . „+ Lei 160.500 
Taxe remise Comit. ‘Central „m 10.800 
Revista „Țara Bârsei” . . . . .  „ 100.000 
Biblioteca i past „ 580.471 
„Astra“, Sit, Gheorghe ajutor . m 100.000 
Soc, Profilaxia Tuberculozei . . . : „ 25.000 
Cheltuieli de birou , a IRBS 
Cheltuieli de deplasare Conferențiari „21.040 
Telefon ei N a aia 9,650 
Cheltuieli diverse restante pp 10.933 
Încălzit, luminat e să să „op 21,959 


Fond pentru deschidere de aede? 


Plăci comemorative . . Lei 9.000 
Abonamente reviste . . „ 11.989 
Reparațiuni . , . . „ „ 66215 
Mobilier . . . „m 19.902 
Procurări pt. muzeu . . „ 15.000 
Rp. incendiu, asig. . . + 13.829 
Tipărit. & fişe . . . . 18.458 
Subvenţii, ajutoare etc. Lei 76.331 Lei 230.524 Lei 1.289.612. 


Excedent pe 1929 Lei 54211 


Dă 


La acesta se mai adaugă capitalul în nu- 


merar dela finea anului 1928 . . . , . . . Lei 1.311.317 
Total Capital pe 1929 . . Lei 1.365.528 


Averea despărțământului central jud. „Astra“ Brașov, pe 
1929 se compune din: 
Numerar depus la Banca „Albina“ în libele : 
No. 36547 Lei 338.112 


„ 36548  „ 338.112 
„36924  „ 65.654 
» 374712 „ 5807 


„38786 „ 617.843 Lei 1.365.528 


Datoria Cinematografului pe 1928 provenită 


din beneficii restante . . . , „sc... y 199,716 
Beneficiul Cinematograjului pe 1929 . . . „ 614.540 . 
Total . . Lei 2.179.784 


Ambele sume fiind plasate în investiţiuni și mobilier, mașina 
de vorbit... 


Braşov, 11 Aprilie 1930. 
Cassier, 


Ioan Pricu. 
Incheiere. 


Și acum, după ce ați ascultat şi raportul Consiliului de 
administrație al cinematografului, în care jocul cifrelor, — fiind 
vorba de o societate culturală — pe mulţi va surprinde prin 
exactitatea lor, raport din care se află cum actualul comitet 
a înțeles să administreze un cinematograf și dupăce veți fi răsfoit 
puțin și o statistică, ce presupune munca unui specialist pasionat, 
încheiem acest raport general, fără pronosticuri pentru activitatea 
viitoare. 

Stăm azi pe picioarele noastre. Și stăm bine. Și de-am sta 
de mii de ori mai bine, omul tot nemulțumit va rămâne, căci 
mereu rămâne ceva de făcut. Fiecare zi ridică altă problemă, 
fiecare lună desgroapă alte lipsuri, fiecare an ne angajează su- 
fletul şi munca în tot alte și alte direcţii. Raiul de s'ar cobori pe 
pământ, omul și-ar făuri din nestăpânitul lui dor, un alt rai 
mai bun. 

N'am învățat să anticipăm. S'ar dărâma orice garanţie că se 
va lucra, dacă am promite acum ceva. Şi suntem siguri că nici 
Dvs. nu ne cereţi planuri făurite pe nisipul nestatornic al viitorului, 


Ne place să înfățișem clădiri, nu proiecte, 


Președ. desp. Dr. Nicolae Căliman, medic. 


J4 


2. Budila (jud. Brașov). 


Desp. constă din 3 comune și are două Cercuri culturale, 
iar Bibliotecă are numai centrul cu 186 volume și peste 250 ce- 
titori. Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Budila: 
preot Frateș, despre „Zgârcenie“ și preotul Grecean, „Ascultarea 
faţă de autorităţi și supunerea față de legi“, I. Curcubătă, preşed. 
desp., „Biserica, desvoltarea ei istorică, referitoare la români“, 
acelaș, „Românii din Budila, desvoltarea lor istorică”, acelaș, 
„Rugăciune“ şi despre „Săptămâna patmilor''; Marcoş : I. Curcubătă, 
despre „Creștinii de azi și boalele sufleteşti" și preotul N. Frateş, 
„Cooperaţia şi temperanța“; Teliu: preot loan Greceanu, „Cer- 
cetarea bisericei și oprirea clăcilor în zilele de Duminecă și săr- 
bătoare”, iar preotul I. Curcubătă, „Tânjirea simțului religios“, 

La toate aceste prelegeri s'au cetit diferite istorioare de 
cuprin smoral religios și s'au explicat după „Foaia Noastră” boalele 
lipicioase pojarul și scarlatina, arteriosclerosa, cauzele tuberculozei 
şi apărarea contra ei, după Dr. N. Căliman. 

Conferenţe şi serbări culturale s'au ţinut la 1 Decemvrie 
când preşedintele desp. I. Curcubătă a vorbit despre însemnătatea 
zilei de 1 Decemvrie pentru noi Românii, iar la „10 Maiu” şi 
„Ziua Eroilor“ a arătat tot D-sa însemnătatea acestor sărbători. 

Averea despărțământului constă din: Casa Naţională, un 
imobil în valoare de Lei 500.000, iar numerar Lei 9708/02. 

Despărțământul a colaborat cu „Cercul religios pastoral“, 
cu „Soc, Sf. Gheorghe“, cu „Soc. Casa Culturală” și cu „„Reuni- 
unea de femei“, 

Președ. desp. Jordan Curcubătă, preot. 


3. Codlea (jud. Brașov), 


Desp. constă din 4 comune, are 4 cercuri culturale fiecare 
cu câte o Bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Vlădeni 
S., Micu, înv. „Rostul șezătorilor culturale“, L. Pop, înv. dir. „Pu- 
terea obiceiurilor", Alex. Florea, preot „Cum se dobândește 
mântuirea“, Ladislau Pop, înv. „Datinile și obiceiurile strămoșești 
în legătură cu obiceiurile de Crăciun“, S. Micu „Poate străbate 
cultura în poporul nostru ?*, M. N. Cârlan „Rolul societăţii fem. 
într'o comună”, Alex. Florea „Insemnătatea zilei de 24 lanuarie“, 
L. Pop „Desvoltarea sentimentului patriotic“, S. Micu „Ce trebuie 
să creadă poporul despre cărţi“, M. Stângu „Rolul femeii în gos- 
podărie“, Alex. Florea „Sfinţirea vieţii de toate zilele”, L. Pop 
„Creşterea“ copiilor”, A. Florea „Biserica şi Paștile“ și S. Micu 
„Mişcarea satului către oraș“. În cercul de curând Inființat Holbav 
se semnalează un asociabil interes pentru propaganda culturală 
datorită președintelui Simion Oana. 


55 


Conferenţe s'au ţinut în Codlea: dl Nic. Orghidan, despre: 
„Desvoltarea omenimii și evoluţia ei în diferitele epoci până la. 


starea de azi, Factorii datorită cărora se datorește starea ei de 
fericire“, G. FI. Preșmereanu, președ. desp. „Un apostol al zilelor 
de azi: Sadu Sundar Singh”, dr. vet. Aurel Perian, „Pasteur, 
marele bacteriolog și boalele contagioase la om și animale“ și 
dr. Cărpinișan, „Luberculoza', 

Averea societății este de Lei 2810. 


Președ. desp. Gh. FL Preşmereanu, preot. 


4. Săcele (jud. Brașov). 


Despărțământul constă din 4 comune în fiecare funcţionând 
câte un cerc cultural, numără 6 biblioteci poporale, dispunând în 
total de 7000 volume, dintre cari au fost citite în decursul anului 
1840, 

Prelegeri poporale, pentru toate aceste patru comune au 
ţinut : i 

Prof. N. Orghidan despre „Păstorit" și prof. A. Boldor „Edu- 
cația copiilor“, Preot Z. Popovici, „Unirea Ardealului“, Dna Dr. 
Căliman „Inceputul închegării neamului românesc“, acelaș „Boale 
sifilitice”, prof, O. Giurgiu, „Titu Maiorescu", prof. M. Odor, „Ori- 
ginea numelor oraşelor din România“, prof. D. Popescu, „Arta 
veche“. prof. I, Tăraș, „Bogăţiile pământului românesc“, prof. Dr. 
V, Jinga, „Cooperaţie“, Dr. A. Sulica, „Tuberculoză“, şi Dr. Suciu- 
Sibianu, „Alcoolism“, 

Serate corale-teatrale s'au ţinut 4. i 

La toate serbările naționale despărțământul a luat parte ac- 


tivă adunând laolaltă pe toți intelectualii celor 4 sate împreună . 


cu poporul. 
Presed. desp. Zenovie Popovici, preot. 


V. 1. Caraş (desp. central jud.), 


Despărțământul constă din 20 comune, are 11 Cercuri cul- 


turale, (între cari 5 Cercuri culturale din pl. Răcășdia, care încă . 


nu este organizată. în desp. al „Astrei”) fiecare cu câte o Bibliotecă 
poporală. 

Conferenţe au ţinut în Oravița: dr. I. Miloia, „Pictori vechi 
bănățeni“, Mihail Manoilescu, „Cultura și politica“, ing. arh. V. 
Vlad, „Oraviţa și urbanizarea ei”, prof. C. Nedelcu, „Basarabia 
zilelor noastre“ și „Opera „Năpasta“ și Sabin Drăgoi", prof. I 


Buzea, „Însemnătatea zilei de 1 Dec.“ și „Religia văzută prin. 


prisma istoriei”, Gh. A. Popescu, „Banatul pitoresc” și Dir, N. 
Jucu, „Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie“. 


Prelegeri poporale. La Petrila: 1. Prof. Constantin Nedelcu: 


„Insemnătatea Bisericii, Şcoalei și a Caselor Culturale la sate“. 


56 


2. Prof. I. Rusmir, „Insemnătatea Astrei“, 3. Ing. A. Mălăescu, 
„Astra şi Casele naţionale“, Macovişte: 1. Prof. I. Rusmir, „In- 
semnătatea Astrei“. 2. Dr. L Ţeicu, „Cultura omului primitiv în 
comparaţie cu omul modern“. Ciuchici: Revizor școlar D. Ilițescu, 
„Analfabetismul și rezultatele lui”, 2, „Importanţa cărții d. p. d. 
v. sanitar și economic”. 3, Prof. |. Rusmir, „Binefacerile Astrei la 
sate", Vrani: Ing. A. Mălăescu. „Despre propaganda culturală a 
Astrei și despre profilaxia tuberculozei“. Socolar: Dr. I. Bolboca 
„Despre Casele naţionale“, în Vărădia s'au ţinut 17 prelegeri 
poporale și 13 şezători culturale și în Ciclova Montană 6 prelegeri 
poporale, 10 șezători culturale și sau aranjat 3 excursiuni, iar 
cu prilejul adunării generale, ţinute la 29 Iunie a. c. în Reșița, 
s'a aranjat o expoziţie de copii şi un concurs de coruri, 

Despărţământul nostru județean a luat parte şi la studierea 
celor 36 de chestiuni discutate de Parlamentul cultural al „Astrei“ 
la Sibiu, având ca raportori: . 

Pe dl prof. I. Rusmir la chestiunile : 

1, Astra şi Corurile. 

2, Secţia femenină a Astrei. 

3. Cinematografele ambulante. 

Pe dl constructor Aurel Runcan la chestiunea Astra și Casele 
Naţionale şi în fine pe dl Ing. A. Mălăescu la chestiunea Astra 
şi Cooperaţia, 

In fine tot la inițiativa Comitetului central din Oraviţa, în 
ziua de 8 Iunie a. c., ziua pentru combaterea tuberculozei, peste 
25 de sate din judetul nostru au fost cutreerate de membrii 
„Astrei“, cari au conferențiat despre profilaxia tuberculozei. 

Anul acesta s'a început zidirea Casei naționale din comuna 
Broșteni, care a avut un ajutor de 50.009 Lei din partea „Astrei“ 
dela Sibiu. 

S'a luat inițiativa înființării unei Case naționale în comuna 
Răchitova și Petrila, 

Comunei Petrila, Comitetul central din Oraviţa i-a votat un 
ajutor de 10.000— Lei în acest scop. 

În afară de mijloacele de propagandă culturală enumerate 
mai sus, Comitetul central mai dispune în Oraviţa de un cine- 
matograf de iarnă și altul de vară, cari au menirea, pe lângă 
rularea de filme instructive, și de a procura mijloacele materiale 
necesare unei eficace propagande culturale, 

Cassierul desp. prezintă următoarea dare de seamă asupra 
gestiunii financiare : 


Cassa: 
Sold la 14 Iulie 1929 de . . „Lei 1.079:— 
S'a încassat în cursul anului dela reprezentaţi- 
unile cinematografice , , . . „ , e e u 788.201 — 


57 


Dela comunele înscrise în tabloul aci anexat titulo 


subvenție mE . - Lei 33.145:— 
Dela mai mulți comercianţi pentru "rularea re- 
clamelor. ... . .,. a 5,000-— 


i In total „ Lei 827.425'— 
S'a plătit în cursul anului Casei 
culturale din Broșteni . . . Lei 19.000— 
Diferite chestiuni, chirii, impozite | 
și salarii angajaţilor de cine- 


matograf. .. , . au 183,2521— 802.252'— 
Sold la 29 Iunie 1930 de ag Lei 25.173'— 
Circulaţia cassei în anul 1929—1930 Lei 827.425'— 
Circulaţia cassei în anul 1928—1929  ,, 698.062 — 


Excedent in anul 1929—1930. ; . Lei 128.463— 
Președ. desp. Ilie Rusmir, profesor. 


2. Bozovici (jud. Caraş). 


Desp. constă din 16 comune, are 13 Cercuri culturale și 
13 Biblioteci poporale, 

Totalul cititorilor a fost de 2485, cari au Consulat peste 
3000 volume. 

Biblioteca I. G. Bibicescu din Turnu-Severin a dăruit câte 
o Bibliotecă de 400 vol. cu câte un dulap de stejar, lucrat artistic, 
mai multor Cercuri culturale, 

În cursul iernei s'au ţinut o serie de 8 conferențe despre 
„Trecutul neamului românesc“ în mai multe cercuri și s'au orga- 
nizat aproape în toate satele din desp. serate, șezători culturale 
etc. cu concursul şcoalelor primare, secundare, al stud. univ, şi 
al corurilor și fanfarelor țărănești (8 coruri și 10 fanfare). Casă 
naţională se află în Bozovici, proprietatea bisericei, cu sală de 
spectacole, bibliotecă și cor. 

Din încredințarea comitetului, președintele nostru a făcut o 
colectă pentru ajutorarea elevilor săraci dela școalele primare și 
elevilor de curs secundar, precum și a studenţilor universitari din 
teritorul despărțământului nostru, cu ocazia Sf. Sărbători ale 
Nașterii Domnului. 

Totalul încassărilor acestei colecte, a fost de Lei 76.985— 
iar cheltuelile de Lei 62.927— repartizate asttel: 


a) Alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte . . . Lei 31,494—- 
b) Ajutoare în bani elevilor și studenților universitari ,„  7.895:— 
c) Pentru diferite scopuri de binefaceri . , . . ,, 7.345:— 
d) „ cărți distribuite de Crăciun tuturor ele- 

vilor de curs secundar etc. , . . , ., e pp 13, 741— 
e) Diverse cheltueli . , . , . . „ . e e e, 2.452— 


Total , , Lei 62.927— 


58 


Din restul de 14.058— Lei, se va comanda 2 dulapuri pentru 
Muzeul etnografic din Valea Almăjului și pentru Biblioteca centrală. 

S'au mai primit subvenţii dela Ministerul Cultelor și Artelor, 
ministru fiind dl Dr. Aurel Vlad, pentru următoarele Asociaţii 
culturale, 


Casa Naţională din Bozovici , , . . .„ „ „ „ Lei 10,000— 
Pentru monumentul Eftimie Murgu. . . „a 10,000'— 
Pentru coruri şi fanfare din teritorul despărțământului „, 10.000'--- 


Președ. desp. Coriolan Buracu, preot. 


3. Moldova nouă (jud. Caraș). 


= Desp. constă din 22 comune, are 8 Cercuri culturale, fiecare 

cu câte o Bibliotecă poporală și având la 1800 volume 520 cetitori. 

Prelegeri poporale s'au ţinut: în Padina-Matei: Preot loan 
Oraviţan, „Păstrarea credinţei strămoșești și cercetarea școalei' 
și Preot-capelan Const. Popescu, „Tuberculoza“. Coronini: Pr..1. 
Oraviţan, „Sudalma și jurământul strâmb“ și „Ascultaţi pe mai 
marii voştri", iar înv. Alex. Vlădulescu, „Buna înțelegere“. Mol- 
dova nouă: Pr. I. Oravițan, „Răul ce ni-l aduc luptele politice şi 
binele unirei”, „Unde-i unul nu-i putere...“, „Dintre noi să piară 
“certele”, „Iubirea de Patrie“ și „Tuberculoza“, înv. Alex. Vlă- 
dulescu, „Istoricul zilei de 1 Dec.”, înv. Alex. Moisi, „Insemnă- 
tatea zilei de 10 Maiu”, „Ajutaţi pe urmașii eroilor neamului” 
şi despre „Cooperaţie“, înv, Const. Arcan „Domnul loan Cuza“ 
şi „Dobrogea'', Moldovița: preot-capelan Const. Popescu, „Tuber- 
culoza“ și în Șusca: Dr. Mihai Mătărângă despre „Tuberculoză“. 

Desp. a aranjat 2 serate artistice cu piesa „Dela sate“ și 
coruri și recitări, 

Averea desp. este de Lei 578. 

S'a colaborat cu Reuniunea de cântări „Principele Mihai”. 
Subvenţie s'a primit dela Primărie Lei 1000, 


Preşed. desp. loan Oravițan, preot, 


4. Sasca Montană „Vichentie Babeș“ (jud. Caraș). 


Despărţământul a obţinut și anul acesta rezultate satisfăcă- 
toare. 17 membrii ai despărțământului au ţinut 43 prelegeri po- 
porale în 11 comune ale judeţului Caraș. Au ţinut conferințe : 
Advocat Dr. Stefan Buzan (2): Căsătoria din punct de vedere 
juridic. Contra concubinajelor. Medic Dr. Cornel Daneţi (1): Des- 
creșterea populaţiunei. Inv. A. Conciatu (2): Originea poporului 
nostru. Educaţiunea. Agr. Reg. Treica Franț (1): Scrisorile lui 
Mihalache. Stud. univ. Dim. Fara (1): Intelectualii satelor. Adm. 
protopop loan Gropşianu (1): Cartea bună şi cartea rea. Adv. 
Dr. Mihai Gropşianu (1): Improprietărirea. Inv. Mișu Gropşianu (1): 
Biserica, școala și armata. Judecător Dr. Ilie Gropşianu (13): 


59 


Pravilistul Damaschin Bojincă. Pravilele și codul civil. Sfaturi. 
practice, Organizarea administraţiei locale. Chestii locale. Sfaturi. 
Chestii administrative, Apărarea pădurilor. Armonia națională, 
Cultura naţională. Despre patriotism. Armonia socială. Combaterea. 
delictelor silvice. Înv. I. Izvernariu (6): Fericirea omenească. Lă- 
comia. Sfaturi pentru viața de toate zilele. Sufletul e bogăţia. 
Foloasele invăţăturei. Proletariatul intelectual. Adv. Dr. Traian 
Mica (2): Fondul moral. 1 Dec. 1918. Funcţ. judec. Petru Nicola (1): 
Iluzii sociale. Inv. I. Pârvan (1): „Eu“-l copilului. Funcţ. judec. 
Gheorghe Sporea (2): Despre muncă. Folosirea timpului. Preot 
Gheorghe Tărba (5): Despre scăderile poporului. Credinţa stră- 
moșească, Să ne ferim de sectari. Alungaţi sectarii. Veniţi la bi- 
serică. Ajutor judecător Petru Varga (1): Alba-Iulia. Inv. Stelian 
Zamfirescu (3): Insemnătatea învățăturei. Școala. Mihai Viteazul. 

Societatea „V. Babeș“ a ţinut treaz cultul marelui ei patron. 
In frumoasele dumineci de toamnă am colindat în mici grupuri 
— pe picioare 7 sate din jur, iar la învitarea dlui prefect al ju- 


dețului Caraș: dl Dr. Alexandru Bojincă, alte 76 sate pe malul 


Dunărei. Astfel ni-sa realizat — în parte — dorința de a ne în- 
tinde propaganda culturală până la frontiera jugoslavă. Tot pe 
frontiera Dunărei am însoţit pe directorul muzeului din Timișoara,, 
Dr. Ioachim Miloia, reușind a descoperi însemnate urme de ale” 
civilizaţiei romane și dace lângă satul Coronini. Strădania noastră 
a fost fructuoasă, căci muzeul Banatului s'a îmbogăţit cu această 
ocaziune cu însemnate cantități de obiecte și monete romane ; un 
frumos lanţ de bronz reprezentând insignia vre-unui conducător 
dac, apoi numeroase brățări de metal şi bijuterii romane, de ase- 
menea și patrusute de monete de pe timpul lui Constantin cel 


Mare, în mare parte donate de dl. Iclozanu d. Moldova nouă, iar 


noi am donat acte miniere din anii 1782—1793, un permis de 
armă din a. 1808 şi cronica comunei 1918—1919, scrisă de sub- 
semnatul. 


Am început acțiunea ridicărei unei Case naționale, care să. 


ne adăpostească sub aripile ei ocrotitoare, La acest loc mulțumim 
societăței U. D. R. (Reşiţa) pentru dania de Lei 10,000 care sumă 
ne-a făcut posibilă achitarea deplină a „Monumentului Eroilor”. 
li mai mulțumim soc. U, D. R. pentru abonarea mai multor re- 
viste, Biblioteca a sporit cu 84 volume, deci are în total 3624 
volume. A 

Am aranjat festivaluri, petreceri, escursiuni, iar ca „zi” a 
„Astrei“ — la 1 Dec. am sărbătorit în mod vrednic unirea noastră 
cu patria mamă; — corpul didactic și școalele cu elevii lor ne-au 
dat concursul, iar public mult ne-a ascultat cuvântul... Confe- 
rințele noastre sunt bine cercetate; mai bine zis: noi cercetăm 
mulțimile adunate la horă și alte ocaziuni, 


Președ. desp. Dr. Ilie Gropşianu, judecător. 


60 


încă ia Sela 


VI. 1. Ciuc (desp. central jud.) 


Nu a trimis raport, 


VII. 1. Cluj (desp. central jud.) 


Desp. constă din 22 comune, are 39 cercuri culturale și 62 
biblioteci poporale, între cari sunt și comune altor despărțăminte 
de plasă neorganizate sau neactive, 


Despărțământul Cluj al „Astrei” îşi încheie un nou an de 
activitate modestă, dar ideală, având convingerea, că a putut să 
câștige un rost în viață ţăranului, dând o hrană sufletească in- 
dispensabilă locuitorilor din cele 32 comune străbătute în cursul 
anului, 

Am căutat să tragem o brazdă mai adâncă în ogorul cul- 
turii dela ţară, venind în jurul nostru un mănunchi de intelectuali, 
cari nu au pregetat să-și jertfească un strop de viaţă, dându-ne 
timpul lor preţios, 

In colaborare prietenească cu societăţile culturale similare 
am știut să armonizăm în acorduri de muncă sintetică orice ac- 
țiune întreprinsă, pentru a fi cât mai utile celor dornici de bine- 
facerile și foloasele învăţăturii. Experiențele făcute în decursul ul- 
timilor ani, ne-au îndrumat spre noi metode de muncă, cu mai 
mulţi sorţi de izbândă. Fiindcă, turneele de propagandă făcute 
de conferenţiari distinși rămâneau uneori inelicace, rezultatul lor 
fiind prea mic față de energia cheltuită, conducerea a părăsit în 
acest an conferințele izolate, încadrându-le în festivale artistico- 
culturale. Aceste şezători au fost un senin prilej de învăţătură 
plăcută, reconfortare morală și mai presus de toate --- de adân- 
cime a sentimentelor de încredere în virtuțile neamului, 

Pentru pregătirea oricărui festival, am căutat, ca în sfătuire 
anticipată cu oameni mai de aproape legaţi suileteşte de popor: 
învăţători sau preoți — să găsim coardele vibrante ale ţăranului 
din fiecare regiune. 

Subiectul conferinţelor și programul șezătorilor, întocmite în 
consecință, răspunzând deci unor reale dorinți și nevoi sufletești, 
am găsit cel mai viu interes și cel mai adânc răsunet în inima 
poporului doritor de mai bine. 

Chestiunile economice, sociale, și naţionale, probleme, cari 
interesau pe țărani, au fost urmărite în desfăşurarea programului 
nostru în mod sistematic. 

Am luptat pentru stârpirea multor obiceiuri rele înrădăci- 
nate în unele sate, am arătat ţăranului cunoștințele elementare 
pentru păstrarea sănătăţii. 

In fiecare Duminecă, echipe de propagandiști au străbătut 
cele mai îndepărtate sate doritoare de învăţătură. Domnul preșe- 


61 


dinte în desele descinderi făcute, a arătat rolul „Astrei“, a cărei 
deviză este să promoveze sufletul, mintea și trupul omului. 

Pentru ca poporul românesc să propășiască, înfruntând orice 
piedecă, trebuie să păstreze echilibrul unui suflet curat, a unei 
minţi înțelepte și-a unui trup sănătos, 

El trebuie să iubească biserica și școala, stâlpii puternici ce-au. 
înfruntat furtunile abătute adesea asupra neamului nostru, 

O unealtă de luptă în propagandă, a fost înființarea de bi- 
blioteci populare. 

Sunt sate în care ţăranii nu citeau nimic sau aproape nimic, 
Preocupările noastre s'au îndreptat pentru înzestrarea fiecărui 
cătun cu o modestă bibliotecă. 

Prima descindere s'a făcut în ziua de 1 Noemvyrie în co- 
muna Finişel. Dl Prof. A. Popa a vorbit despre rostul florilor, 
S'au citit câteva schiţe ușoare. DI Dr. Spârchez a dat îndrumări 
și sfaturi pentru prevenirea boalelor lipicioase. 

Anecdotele vesele spuse de un elev al școalei normale, au 
stârnit mult haz, iar dansurile naţionale executate de orchestra 
aceleiaș școale au animat pe mic şi mare, În 10 XI în comuna 
Cubleşi dl prof. A Popa a vorbit despre căsătorie, arătând im- 
portanţa familiei în viaţa neamului românesc şi condamnând mo- 
ravurile ușoare, cari s'au infiripat la noi, 

DI Dr. Mara a dat sfaturi preţioase, despre prevenirea boa- 
lelor infecțioase. Di Fărăianu a reprodusscene hazlii, iar orchestra 
școalei normale din Cluj a executat dansuri naţionale, 

In 17 XI. in comuna Pâclişa, dl inspector școlar lencica, 
arată rostul cărții în viața culturală a unui popor, Dl Măgureanu 
vorbește despre îngrijirea copilului. DI Fărăianu a fost neîntrecut 
în anecdotele sale. Acelaș program se repetă în comuna Dobâca. 
În ambele localități s'au inființat biblioteci poporale. Ziua de 1 
Decemvrie, (scrisă cu litere de aur în istoria vieţii noastre naţio- 
nale), a fost sărbătorită cu un fast deosebit, 

In cadrul unui festival aranjat la teatrul naţional din Cluj, 
dl prof. I. Haţieganu, a schiţat într'o duioasă reprivire istorică 
activitatea „Astrei“ pe tărâmul teatral. Prin cuvinte bine simţite 
a analizat simbolul Albei-lulii, cetatea sfântă a neamului nostru. 
DI prof. Ciura remarcă apostolatul cultural săvârșit de soții Bârsan,. 
cronica artei dramatice încă din vremurile de robie și continuă 
ascensiune a teatrului românesc, din Cluj, 

Festivalul se încheie cu piesa „Se face ziuă“ de Zaharie 
Bârsan, Despărțământu şi-a trimis reprezentanți prin numeroase 
cumune, făcând din aceasta zi un prilej de sărbătoare, pentru 
întreg judeţul, 

In comuna Mănăștur s'a dat un festival pentru muncitorime,. 
DI prof. A. Popa a rostit o frumoasă cuvântare comemorativă, 
împrospătând câteva pagini dramatice din cartea dlui Kirițescu. 


62 


„Răsboiul pentru întregirea neamului”. Corul „Astrei“ condus cu 
multă pricepere de dl Golumba, a cântat cântece patriotice, 
Elevii şcoalei normale au jucat dansuri naţionale. 

În comunele Hășdate şi Lita Românească dl prof. Chinezu, 
într'o admirabilă limbă populară, a arătat întreg cortegiul de su- 
ferințe prin care a trecut neamul românesc, prezentând actul 
unirii ca o supremă încoronare a străduinţelor noastre de veacuri, 

DI Dr. Spârchez a dat ţăranilor sfaturi igienice. Festivalul 
sa încheiat cu anecdotele dlui Fărăianu, neîntrecutul artist pentru 
popor, 
Un festival tot atât de înălțător sa ţinut la Hida. (Sătenii, 
in haine de sărbătoare, veniţi din toate satele vecine, au așteptat 
cu entuziasm delegaţii despărțământului). Cu aceasta ocaziune di 
prof. Creangă a relevat importanţa zilei de 1 Decemvrie. 

In toate comunele unde „Astra“ a fost înjghebată au avut 
loc festivaluri similare, prilej de reculegere sufletească. 

In colaborare cu societatea stud. în medicină, în zilele de 
23 III, și 25 III. s'au făcut turnee de propagandă sanitară în co- 
munele Măngău, Ciubeni, Buteni, Mesteacăn, Babia şi Cuteș, 

S'a vorbit despre pericolul boalelor sociale, conferințele fiind 
însoţite de proecţiuni cinematografice. 

La invitaţia intelectualilor în comuna Cătina am aranjat un 
festival în ziua de 30JIll. DI prof. A. Popa a vorbit despre rostul 
bisericii în trecutul neamului românesc, Dr. Todea despre „tuber- 
culoză“, s'au spus anecdote și sau cântat doine, 

Acelaș program s'a executat în comuna Geaca, Ambele cer- 
curi culturale au fost înzestrate cu biblioteci poporale. In 6/IV, 
a venit rândul satelor din regiunea Moților. În comunele Bedecin, 
Dretea şi Bica conterenţiarii noştri au fost urmăriți cu mult in- 
teres. DI prof. A. Popa a vorbit despre bisericile şi mănăstirile 
vechi românești, — conferenţa fiind însoțită de proecţiuni, 

Dr. Todea a evocat fisurile măreţe ale eroilor Ardealului 
Horia, Cloșca şi Crișan. Dr. Mohaiu a arătat pericolul beției, iar 
Dr. Borşan a vorbit despre sifilis, 

DI Fărăianu a dovedit încă odată, că e de neiîntrecut în po- 
vestirile sale hazlii. 

In primele două comune am înființat câte o bibliotecă po- 


porală. 
Acelaș program s'a ţinut în ziua de 13/IV, în comunele Vă- 
leni și Mănăstireni. 

În acest an despărțământul a aranjat 4 festivaluri cu caracter 
mult mai sărbătoresc și mai grandios. Primul a avut loc în co- 
muna Sâm-Mihaiul Almașului, 

În ziua de 4 Maiu, numeroşi intelectuali în frunte cu d! prof. 
Haţieganu și dl prof. Goia au descins în aceasta comună, Aici 
sa ţinut o expoziţie de peste 300 copii din localitate și comunele 


63 


vecine. S'au distribuit premii în valoare de 4000 Lei și s'au îm- 
părțit mamelor numeroase broșuri despre creșterea și îngrijirea 
copilului. 

În mijlocul unui entuziasm de nedescris dl prof. Haţieganu 
și-a început conierenţa, arătând importanţa familiei și datoria pă- 
rinților de-a crește copii sănătoși, cuminţi și cinstiți. 

„Pe trunchiul vechiu românesc“, spunea Domnia Sa „trebuie 
altoită noua cultură cerută de vremuri”, 

Dr. Caba, a dat sfaturi utile mamelor pentru îngrijirea co- 
piilor, iar dl inspector lencica a accentuat importanța educaţiei 
sufleteşti a tinerei generaţii. 

Corul „Astrei” a cântat melodii poporale, iar dl Fărăianu a 
distrat întreaga asistență cu anecdotele sale. Festivalul s'a încheiat 
cu jocuri naţionale, dansate de tinerimea plină de rigoare a Sân- 
Mihaiului. 

Dl prof. Haţieganu a pus baza fondului pentru procurarea 
unei fanfare, dăruind comunei fruntașe suma de 5000 Lei, 

Ziua de 10 Maiu a fost sărbătorită cu un entuziasm excep- 
tional, dând prilej „Astrei“ să înjghebeze cel mai frumos festival 
din câte a organizat vre-odată. 

Peste o mie de ţărani, veniţi din împrejurimi, încrezători în 
manifestaţiile „Astrei“ umpleau câmpia Şărmășelului creind o at- 
mosferă sărbătorească. Incepând cu sluiba religioasă, la care s'au 
sfințit şi steagurile despărțământului „Astra“ din Șărmas și Mociu. 

Sărbătoarea sa continuat cu vorbirile părintelui protopop 
Stupineanu, a părintelui Racoviţeanu și cu a Dr. E. Mureșan 
despre Unirea Românilor. 

Dl prof. I. Haţieganu a arătat rolul de stea călăuzitoare al 
„Astrei“ pentru neamul românesc. 

Din ziua de 10 Maiu sa făcut o zi de sărbătorire a cânte- 
cului, despre importanţa căruia în viața unui popor a vorbit di 
Dr. Pașca. 

Ascultate cu un -interes înfierbântat au urmat apoi întreceri 
de coruri și concurs de cântece la care fiecare sat a dat tot ce 
avea mai bun, sporit de emulaţia momentului, 

Corul țărănesc în 4 voci din Cătina a stârnit admiraţia tu- 
turor, iar săteanul Sugar Samoilă ne-a pus în uimire prin cânte- 
cele sale admirabil executate, cu o voce de bariton plină de cele 
mai alese calităţi, 

Dela cântec s'a trecut la jocul de călușeri al elevilor liceului 
din Şărmaș și apoi la acel al ţăranilor, cari și-au deslănțuit voia 
bună și entuziasmul în învârtite pline de foc. DI Fărăianu a de- 
clamat anecdote hazlii și serbarea s'a încheiat lăsând în sufletele 
tuturor o dornică mulțumire și caldă recunoștință — prin cu- 
vântarea dlui Dancu. Cu acest prilej s'a sporit biblioteca popo- 
rală existentă în Şărmaș şi sau împărțit mulțimii 500 broşuri cu 
cântece poporale din Ardeal. In ziua de 15/V. o nouă echipă de 


64 


Tal at aa 


Es a reia ei bila eat Ea 7 ai a Pc 


propagandiști străbat satele Șoimeni și Fodora. Domnul Florea 
Murăşan face o paralelă între doctorul sufletului şi cel al tru- 
pului. Dr. Morariu Eugen vorbeşte despre oftică, Dr. Todea 
despre beţie, iar dl Aurel Borșan despre cântecele poporale. 

O surpriză foarte plăcută a fost pentru țăran reproducerea 
imediată a melodiilor cântate de ei, cu ajutorul unui fonograf 
adus în acest scop, 

Scene hazlii au fost reproduse de dl Șuluţiu. Acelaș pro- 
gram s'a executat și în zilele de 21/V, și 25|V. în comunele Pă- 
niceni, Dumbrava și Vălișoara. 

Ziua de 1 lunie au închinat-o ființei iubite de mic și mare, 
izvor nesecat de devotament și dragoste, comoară de mângăieri 
și martiră a durerilor, 

Țărani și ţărance, tineri și bătrâni, au simţit în sufletul lor, 
vibrația puternică a recunoștinţei pentru ființa sărbătorită : Mama. 

A deschis şezătoarea președintele despărțământului arătând 
menirea „Astrei“ care lasă să se reverse lumina cărții până în 
cea mai umilă colibă. 

A urmat dl Agârbiceanu care prin cuvintele sale a stors 
lacrimi de duioșie dela țărani. Dsa a arătat că mama este piatra 
de temelie a unui popor. A vorbit apoi despre desbinarea dintre 
soți ajungând la concluzia, că desăvărșirea vieţii familiare se face 
numai atunci când ambii tovarăși vor avea acelaș ideal. A în- 
cheiat prin cuvintele marelui istoric Vasile Pârvan: Inainte de 
orice omul e fiul mamei sale, 

DI Doctor Stanca dă îndemnuri igienice pentru îngrijirea 
mamei, SA 

Corul „Astrei“ a ştiut să înveselească lumea prin frumoase 
melodii poporale, iar dl Fărăianu, cunoscut țăranilor din județ a > 
spus anecdote așteptate cu mare nerăbdare. Șezătoarea sa în- 
cheiat cu dansuri naţionale, executate cu mult talent de tine- 
retul Aschileului Mare și împrejurimi. 

Despărțământul „Astrei“ a luat parte cu toată evlavia cu- 
venită la parastasul ţinut în comuna Beliș pentru cei 45 morţi ai 
Moților, uciși mișelește în preajma unirii, aminitndu-și, că din sân- 
gele eroilor morţi sa plămădit temelia unei vieţi noui. 

In ziua de 22 Iunie comuna Beliș, era împănată de Moţi 
veniţi din toate satele lor pentru a cinsti mormântul eroilor arşi 
pe rug. 

După serviciul religios oficiat de P. S. Sa Episcopul Ivan, 
asistat de numeroși preoţi s'au ţinut, cuvântări ocazionale, iar după 
amiază a avut loc festivalul „Astrei“. DI prof. Chinezu face un 
scurt istoric al „Astrei“, arătând, că această bătrână asociaţie a 
fost totdeauna alături de revendicările poporului, sfătuitoare la 
răspântiile şi necazurile sale şi tovarășe la bucurii. 

Părintele Curea vorbeşte despre jertfele lui Horia şi Avram 
Iancu, iar dl prof. Popa despre respectul ce datorăm bătrânilor, 


65 5 


Ciclul festivalelor s'a terminat prin cele dela Cubleși şi 
Bonţida, 

Au vorbit în primul sat di Mureșan Florea despre doctor 
şi preot. DI Bunea despre credință iar Dr. Todea despre bolile 
infecțioase. 

In Bonțida dl Popa a arătat rolul bisericii în trecutul nea- 
mului, iar doctorul Todea a dat îndrumări pentru prevenirea 
__ boalelor infecțioase. Incercările noastre din anul trecut de-a în- 
cadra în ritmul unei vieți româneşti muncitorimea clujeană, s'au 
continuat. 

Această clasă socială în care majoritatea sunt țărani dela 
sate este tot mai mult prinsă de curentul socialist rău înțeles. 
„Astra“ şi-a impus, ca o datorie morală de-a creia conștiința na- 
țională şi sentimentul răspunderii și în massele muncitorești, S'au 
ținut pentru muncitori două festivaluri culturale în Mănăştur cu 
program corespunzător, 

În colaborare cu medici militari s'au ţinut conferențe şi pentru 
soldaţi. Dnii Dr. Glăvan și Bumbăcescu au vorbit despre bolile 
venerice și igiena trupului, conferenţele fiind însoţite de proecţiuni 
cinematografice. 

Tot în acest an despărțământul a intervenit pentru repararea 
monumentului dela mormântul generosului fondator al „Astrei“, 
loan Petran și a soţiei sale, Suma de 28.716 Lei a fost ordo- 
nanțată de centru. Din toată această străduință pentru care în- 
crederea în sorții de izbândă ne-a dat mult îndemn și putere de 
muncă, avem nădejdea, că cel puţin o parte nu s'a risipit în zadar. 
Prin felul de organizaţie dificilă, dar eficace al festivalelor din 
cele 95 conferinţe ţinute și variate ca subiect și conferenţiari, tă- 
ranii au putut învăța neobosiţi, putem zice râzând. Alternând 
conferințele cu declamări, coruri și dansuri am dat posibilitatea 
- țărănimii să ia parte activă la serbările noastre pe cari le-au so- 
cotit adesea ca propriile lor manifestații spontane. 


Președ, desp. Dr. 1. Haţieganu, prof. univ. 


2. Almaş (jud. Cluj). 


Desp. constă din 39 comune, are 28 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o Bibliotecă poporală. 

Serbări culturale s'au aranjat din partea comitetului Aso- 
ciațiunii şi anume: la 1 Dec. 1929 în comuna Hida cu care 
ocaziune s'au ţinut conferenţe despre însemnătatea zilei din partea 
d-lui profesor I. Creangă și dr. Traian Ștefan Pop, președintele 
desp., cari conferențe au fost urmate de un program de cântări 
și recitări sub conducerea d-lui înv. Teodor Merca. La data de 
10 Mai a. c., tot în comuna Hida au ţinut conferenţe dl dr. Si- 
mion Tamaşiu, senator și dl Romul Rusu, primpretor, prin cari 


66 


sau arătat însemnătatea zilei de 10 Mai. Corul tineretului din 
Hida, condus cu multă pricepere din partea d-lui Teodor Merca, 
înv,, a cântat frumos, în 4 voci, câteva cântări ocazionale. 
Conform hotărârei adunării generale din anul trecut, s'a 
procurat pentru despărțământ un Schiopticon așa numit „Aladdin“ 
şi câteva diafilme cu cari, sau ţinut în ziua de 8 Iunie a. c., 
conterențe poporale în comunele Sâmpetrul- Almașului, Strâmba, 
Hida, Drag şi Adalin din partea d-lui dr. Traian Ștefan Pop, 
secondat fiind de dl Vasile Mossa, subrevizor școlar, iar în ziua 
de 9 lunie a. c., sau făcut conferențe poporale cu proiecțiuni de 
Schiopticon din partea susnumiţilor în comunele Miluani și Ugruţiu. 
Comitetul despărțământului a colaborat cu cercurile cultu- 
rale învăţătorești conform hotărârei generale din anul trecut, 
Așa în ziua de 27 Oct, 1929 dl Gavril Colceriu, înv. în Sâmpe- 
trul- Almașului a conferenţiat în Sâmpetrul- Almașului despre „Da- 
toriile soților între dânşii“. In ziua de 17 Nov. 1929 dl Petru 
Cordoș, înv. în Drag, a conferenţiat în comuna. Voivodeni despre 
„Părinţii să nu se certe în faţa copiilor“ și dl Hea Traian, înv, 
în Strâmba despre „Supunerea la legi“. In ziua de 15 Dec. 1929 
d-șoara Ecaterina Schveninger, înv. în Sâmpetrul-Almașului și di 
Radu Bulay, înv. în Sâmpetrul- Almașului au conferenţiat în co- 
muna Drag, prima despre „Copiii să respecte pe părinți“ și al 
doilea despre „Primejdia anarhiei propagată de comuniști“, 
Pentru răspândirea culturii la sate, s'a abonat din partea 
comitetului „Foaia Noastră“, 
Averea desp. este de Lei 21.881, destinată pentru zidirea 
casei naționale a desp. Almaș, 


Președ. desp. Romul Rusu, primpretor. 


3. Câmpia (jud. Cluj). 


Desp. constă din 22 comune, are 8 cercuri culturale, fiecare 
cu câte o Bibliotecă poporală. 

S'au ţinut prelegeri poporale în comunele Tuşin: dl dr. 
Vasile Dancu, dir, gimn. din Șărmaș și președintele despărţă- 
mântului despre „Foloasele învăţăturii“; Șărmășşel: Pavel Ciociu, 
dir, școalei „Alcoolismul: ca plagă socială și morală“; Balda: 
Bucur Lupescu, prof., „lubirea de patrie în legătură cu cea de 
neam“; Dâmbu: Ion Bungărdeanu, primpretor, „Supunerea la 
legi și autorităţi”; Tâgșor: Pavel Ciociu, „Foloasele ce le-a adus 
„Astra“ dela început și până în prezent poporului român“; 
Sărmaş : dr. Vasile Dancu, „Foloasele cooperaţiei“ și dr. Liviu 
Cupșa, medic, „Tuberculoza și urmările ei“, 

In toate comunele unde „Astra“, despărţ. Câmpia, şi-a ţinut 
ședințele, localurile de întrunire au fost neîncăpătoare pentru 
publicul ascultător și conferenţele au trebuit să se ţină afară, pe 
timp favorabil. 


67 * 


În afară de aceasta despărțămintele „Astrei“, Câmpia și 
Mociu, au organizat o mare serbare poporală în ziua de 10 Maiu 
a, ©, în comuna Șărmășel-gara, la care au luat parte toate co- 
munele de pe Câmpie, întrecându-se în cântece și dansuri națio- 
nale. Serbarea a fost organizată de preşedinţii ambelor despărţ., 
dl dr. Vasile Dancu, Şărmaş și di Emil Mureșan, Mociu, cu 
concursul d-lui primpretor lon Bungărdeanu din Şărmaș. La 
această serbare a „Astrei“ s'au sfinţit și steagurile despărțămintelor 
Şărmaș și Mociu, de cătră un grup de preoţi în frunte cu pă 
rintele protopop dr. Liviu Stupineanu, 

Această serbare a fost onorată şi cu participarea a distinselor 
persoane din Cluj, în frunte cu diprof. dr. Iuliu Haţeganu, preş. 
„Astrei” Secţia Cluj, dl prof. dr. Pasca şi dr. Goia, etc. aducân- 
du-ne cu d-lor un mare număr de cărți editate de „Astra“, cari 
au fost distribuite pe comune de reprezentanții lor. 

Au conferenţiat la această mare sărbătoare d-nii: dr. Liviu 
Stupineanu, protopop, N. Racoviţan, preot, cari au vorbit în le- 
gătură cu „Astra” și cu sfințirea drapelelor ambelor despărță- 
minte. Dl prof. Bucur Lupescu, a vorbit despre însemnătatea zilei 
de 10 Maiu, dl dr. Emil Mureşan, despre activitatea celor două 
despărțăminte. Dl prof. dr. Iuliu Haţeganu, a vorbit despre „Astra 
culturală și sanitară“, Dl prof. dr. Pașca „Cântecele populare 
româneşti”, 

In ziua de 8 Iunie 1930 la îndemnul „Astrei“ desp. Câmpia, 
toţi preoții şi învățătorii aparţinători acestui despărțământ au ţinut 
conferenţe poporului din comunele lor despre „Combaterea tu- 
berculozei', care a fost ascultate cu mult interes. 

Subvenţie pentru „Astra“ s'a primit numai dela primăria 
comunei Șărmaș în suma de Lei. 1000 (una mie). 


Președ. desp. dr. Vasile Dancu, dir. gimn. 
4. Huedin (jud. Cluj), 


Despărţ. constă din 20 comune, are 14 cercuri culturale și 
15 Biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ținut în următoarele comune: Poeni: 
prof. Nic. Făt „Eroii neamului“; Bologa: Aurel Muntean, pro- 
topop „Luptele din frontul dela Ciucea din primăvara anului 
1919"; Huedin: „Despre meserii“, „Originea neamului românesc“, 
„Rostul ateneelor poporale“; Poeni: „Rostul băncilor poporale“ ; 
Bălceşti: preot Virgil Pop „„Insemnătatea culturală a „Astrei“; 
Sfăraş: Aurel Mitrea, înv. dir. „Insemnătatea școalei și a bise- 
ricei” ; Isvorul Crişului: înv, Ştefan Tortăleanu „Igiena satului și 
boalele molipsitoare“. 

Conferenţe pentru intelectuali au ţinut în Huedin d-nii: 
dr. V. Paşca „Tuberculoza“, I Georgescu „Cultura română“, 


88 


aer tat 


Virgil Pop „Insemnătatea religioasă în raport cu filozofia“, dir, 
Traian Petra „Despre călătoria la Atena și Ierusalim“, Aurel 
Muntean, protopop, „Descoperirile arheologice în raport cu rela- 
tările Sf, Scripturi” și „Apologia creștinismului“, dr, L Vasca, 
decanul Acad. teol. Cluj, „Superioritatea religiunii creștine faţă 
de celelalte religiuni și față de învăţătura filozofică” și dl prof, 
spiritual dela Acad. teol. din Blaj despre ,„Moravurile sociale de 
azi și îndreptarea lor". 

Desp. a contribuit la ridicarea nimbului tuturor sărbătorilor 
naţionale, prin vorbiri și conferenţe, despre însemnătatea acestor 
serbări şi despre contribuţia „Astrei“ la închegarea culturală na- 
țională a neamului nostru, 

Serate artistice au fost 2. 

Desp. a colaborat cu Societăţile femeilor române, Casina 
română, Ateneul popular, Școalele din Huedin şi cu cercurile 
preoțești și invăţătorești, făcând program comun aproape pentru 
toate sărbătorile naţionale. 

Averea desp. în bani este de Lei 20.000, 

Subvenţie a primit dela Primăria Huedin în suma de Lei 1000. 


Președ. desp. Aurel Muntean, protopop. 


5. Mociu (jud. Cluj). 


Desp. constă din 24 comune, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în Mociu: dr. Emil Mureșan, 
judecător-șef „Dispăruţii în răsboiu” şi „Urmările proceselor“, 
Panait Vasiliu, agronom regional „Despre pământ“ și „Ingrășatul 
pământului”, Pavel Ciociu, înv. dir. „Astra', dr. Emil Mureşan 
„Insemnătatea zilei de 1 Dec.“ și Vasile Pătrăşcan despre „Astra“, 
iar în ziua de 8 Iunie 1930 s'au ţinut prelegeri despre „Luber- 
culoză'' aproape în toate comunele din despărțământ; Frata: 
Panait Vasiliu „Economia agricolă a ţării dela înfăptuirea reformei : 
agrare“; Berchieș: acelaș despre „Cultura grâului. pe câmpiile 
Transilvaniei, a sfeclei de zahăr, de nutreţ și cultura fânețelor 
artificiale și conservarea lor“; Lac: acelaș „Insămânţările de 
toamnă şi pregătirea seminței și a terenului“; Geaca: acelaș 
„Plantarea. pomilor roditori şi împădurirea terenurilor neproduc- 
tive cu salcâmi și foloasele ce ne aduc“; Cătina: acelaș, despre 
„Legea poruncii” şi în comuna Vaida Cămăraş: acelaș, despre 
„Legea, înstrăinarea loturilor primite prin reforma agrară”. 

Intelectualii localnici şi din jur au înjshebat un cor băr- 
bătesc, numit „Corul Astrei“, sub conducerea d-lui înv, dir. Pavel 
Ţurcan, care şi-a dat concursul la diferite ocaziuni, deplasându-se 
şi în unele comune din desp. 


Președ. desp. dr. Emil Mureşan, judecător-şef. 


69 


VIII. 1. Făgăraș (desp. central jud). 


Despărțământul constă din 22 comune, are 9 cercuri cultu- 
rale, fiecare cu câte o Bibliotecă poporală, iar Biblioteca centrală 
cu 319 volume, cari însă fiind deteriorate nu mai pot fi utilizate. 

Conierenţele dela centru s'au ţinut în mare parte în cola- 
borare cu „Extensiunea Universitară“ și cu Secţia Făgăraș a 
„Asociaţiunii generale a profesorilor secundari“. Prin prelegerile 
poporale s'a venit în ajutorul Cercurilor culturale ale învăţătorilor. 

În general s'a vorbit despre munca cu împărțeală şi despre 
traiul moral și igienic şi anume : dl conferenţiar Liviu Rusu, despre 
„Cultul muncii”, dl Mihail A: Botez, prof. universitar, „Cultură 
și sănătate“, dl Octavian Popa, „Ștefan Mailat, domnul Făgăra- 
şului'', dl Victor Stanciu, prof. universitar, „Importanța bogățiilor 
miniere pentru desvoliarea culturală a omenirii”, di R. Rebreanu, 
„Părinţii educatori“, dl F. Ştefănescu-Goangă, prof. universitar, 
„Înţelesul și valoarea culturii naţionale“, dl Valeriu Literat, „Un ` 
sfânt din timpurile noastre“, dl Aurel Nestor, „Titu Maiorescu 
în lumina actualității”, dl Victor Florea, „Împărăţia ceriurilor"” 
(ceva din taina stelelor), dl dr. loan Giurca, prim-medic judeţean, 
„Combaterea tuberculozei”. 

Serbările s'au organizat totdeauna cu concursul școalelor 
române de toate categoriile din localitate şi s'au ţinut în prezenţa 
autorităţilor civile și militare. Fiecare şcoală a contribuit, fie cu 
câte o cântare, fie cu câte o declamare de poezii, cari au încadrat 
conferenţa sau vorbirea rostită despre însemnătatea zilei. 

1. La 2 Octomvrie 1929, a vorbit dl Constantin Măinescu, 
profesor la liceul „Radu-Negru“”, despre „Bătălia dela Predeal”, 

2, La 26 Octomvrie 1929, a vorbit dl Valeriu Literat, pro- 
fesor la liceul „Radu-Negru', despre „Viaţa și opera lui Andreiu 
Bârseanu”, 

3. La 1 Decemvrie 1929, a vorbit di Bazil Mureșan, profesor 
la liceul „Radu-Negru'“, despre „Insemnătatea zilei de 1 Decem- 
vrie pentru viitorul neamului nostru“. 

4, La 24 lanuarie 1930, a vorbit dl Victor Florea, profesor 
la liceul „Radu-Negru'“, despre „Importanţa unirii tuturor Ro- 
mânilor“. 

5, La 10 Maiu, a vorbit dl prof. Constantin Măinescu, despre 
„Marile înfăptuiri, cari au garantat libertatea naţională”. 

6. La 29 Maiu, a vorbit dl Romul Rebreanu, profesor la 
Școala Normală, despre „Cultul ce-l datorăm Eroilor". 


Prelegeri poporale s'au ţinut în comuna Ludişor, dl prof. Oct. 
Popa a vorbit despre „Creșterea unei generaţii noui”, iar în mai 
multe comune dl prof. P. Benţia, despre „Îmbunătăţirea solului 
prin îngrășăminte chimice“. 


70 


Pentru muzeul etnografic, s'au colectat în cursul acestui an 
incă următoarele piese ca donaţiuni benevole: 3 revolvere și 
două arme vechi, donate de dl dr. Gheorghe Cornea, medic se- 
cundar al Spitalului Judeţean. 

Starea actuală a averii despărțământului este de Lei 94. 346, 
sumă depusă la banca „Furnica“. 

Suma de 20.000 Lei, ce s'a prevăzut pentru despărțământul 
nostru în bugetul judeţului Făgăraș pe exerciţiul 1929, precum și 
suma de 5000 Lei, prevăzută în bugetul orașului Făgăraș pe 
acelaș exerciţiu, s'a vărsat la casseria despărțământului, 

Pentru exerciţiul 1930, judeţul nostru n'a mai prevăzut nici 
un ajutor pe seama „Astrei“. 


Preşed. desp. Stefan Damian, dir, de liceu, 


2. Viștea (jud. Făgăraș). 


Despărţământul constă din 21 comune. 

Mișcarea culturală s'a manifestat mulțumitor, mână 'n mână 
cu activitatea de culturalizare a cercurilor preoțești și învăţăto- 
reşti și cu a petrecerilor școlărești şi studențești, asimilându-se 
în angrenajul social-cultural într'un colorit general fără o expresie 
specială a „Astrei“. 

Președ. desp, Pavel Borza, preot, 


IX. 1. Hunedoara (Deva, desp. centr. jud). 


Desp. constă din 35 comune. 

Sub auspiciile „Astrei“ s'au organizat serbări la 1 Decem- 
vrie și 24 lanuarie și a dat concursul la serbările dela 10 Maiu, 
şi Ziua Eroilor. La cea din urmă d-nul preşedinte a fost însărcinat 
să vorbească în numele „Astrei“ și d-sa a arătat însemnătatea 
acestei zile printr'o poetică și entuziastă cuvântare. S'au mai or- 
ganizat serbări în Sântohalm, Geoagiu și Ilia. 

S'au ţinut 8 conferenţe științifice, pedagogice şi de ordin 
general, de către următorii conferenţiari : 

La 22 Febr. „Boalele vare se transmit la descedenţi'” de 
dl prof. T. Vasiliu. La 15 Martie „Din contrazicerile vieţii zilnice“ 
de dl prof. M. Botez. La 22 Martie „Luptele pentru sănătate“ 
de dl prof, Nicu Gane. La 5 Aprilie „Munca și democraţia“ de 
dl prof. L. Rusu. La 27 August „Despre tuberculoză și profilaxia 
ei” de dl dr, Petru Mihuţiu. 


Desp. a primit subvenție dela Primărie Lei 7000. 


Preş. desp. Const. Sporea, dir. șc. norm. 


71 


2. Brad. (jud. Hunedoara). 


Desp. constă din 20 comune, are 1 cerc cultural și 2 bibl- 
populare. 

Desp. a aranjat serbările „Ziua Astrei“ și „Ziua Unirii“, 
producţii teatrale și concerte cu concursul școalelor și a tinerimii 
adulte. 

Desp. administrează următoarele fonduri: 


1. Fond. „Sold. necunoscut“ depus la „Crișana“ Nr. 1487 Lei 578 


2. „ „Pasteur“ i a Nr. 1495 ,, 200 
3, „n „Casa naţ. din Brad» ! ʻi Nr. 1897 ,„ 41.285 
4. „Taxe şi altele Nr. 1482 „ 8.270 
5, Dela „Astra cinegrafică“ din Sibiu 3 3 acti à 1100 . 3,300 
6. Taxe restante de membrii . . . . „ 11.900 


7, Oferte restante la Cassa naţ, . . , , . . . . nu 20.790 
Total Lei 86.323 


Președ. desp. Dr. Pavel Oprişa, prof. 


3. Geoagiu (jud. Hunedoara), 


Desp, constă din 22 comune, are 14 cercuri culturale. 


Biblioteci poporale nu avem nici într'o comună, dar avem 
în fiecare comună câte o bibliotecă parohială sub îngrijirea bi- 
sericii, cu cărţi folositoare, Puse la dispoziţia poporului, aceste 
biblioteci împrumută cărți amatorilor în mod gratuit. Cărţile se 
sporesc an de an, după situaţia materială a parohiilor, luându-se 
an de an în bugetul bisericilor obligatoriu o sumă corespunză- 
toare. Datorită acestor biblioteci dragostea de carte ia proporții 
îmbucurătoare. Cetitorii se sporesc din ce în ce mai mult. 

Seria prelegerilor poporale sa deschis î în comuna Folt, unde 
în parcul Şcoalei de economie casnică, sa desfășurat următorul 
program : 

Păr. protopop V. Goron a ţinut sase poporală despre 
„Scopurile „Astrei“, folosul cercului cultural, cetirea cărţilor fo- 
lositoare etc.“, pr. Nicolae Păsăraru, directorul școalei agronomice 
din Geoagiu, prelegere poporală despre „Altoitul în Ochiu“, dl 
Martin Alexi, medic veterinar Geoagiu, prelegere poporală despre 
„Boala de gură şi picioare la vite“, dl Gavril Todica, publicist 
Geoagiu, despre „Sărbătorile băbeşti”. 

Prelegerilor le-a premers serviciul divin în biserica ort. rom. 
pontificat de păr. protopop V. Goron, care a ţinut aici un discurs 
despre mântuirea sufletului. — Geoagiul de jos-Suseni, di Pavel 
Leu, profesor la școala agronomică din Geoagiu, a ţinut 3 pre- 
legeri poporale la Casa Culturală despre „Gunoirea artificială”, 
„lslazuri“ și „Cultura porumbului” și părintele protopop V. Goron 
despre „Astra“. — Balșa: păr. protopop V. Goron despre „Astra“, . 


72 


dl dr. Sârbu, medic secundar la Sanatorul T. B. C. Geoagiu, 
„Despre tuberculoză“, di Mihailă Cornel, contabil de bancă, despre 
„Cooperative, rostul băncilor, Creditul Agricol şi altele“, dl Martin 
Alexi, medic veterinar, despre „Antrax la vite”, 

Din iniţiativa desp. s'a aranjat serbarea zilei de 10 Maiu, la 
care președ, desp. dl protopop V. Goron, a ţinut o conferință 
despre însemnătatea zilei, iar elevii școalei primare au jucat piesa 
„Cinel-Cinel” de V. Alexandri, urmată de cântece și jocuri gim- 
nastice, 

Cu aceasta ocaziune sau făcut donaţii în suma de Lei 3000, 
care s'a administrat la fondul „Casa Naţională Geoagiu”. 


Averea despărțământului se compune din: 


Fondul cultural (libel Nr. 1094). . . . . . , . Lei 514 
Fondul „Astra“ (libel Nr. 995) . . PE E EI 1017 
Fondul Casa Naţională (libel Nr. 940) yo r a a e 11.910 


Total Lei 13.441 
depuşi la Sucursala „Ardeleana“ din Geoagiu. 

În activitatea sa despărțământul a colaborat cu toate socie- 
tățile culturale și anume: Casa culturală, Societatea Sf. Gheorghe 
a tineretului, Reuniunea de femei, cari sunt înființate. în toate 
comunele sub conducerea bisericii, 

Anul acesta în cadrele „Astrei s'au sărbătorit în toate co- 
munele „Ziua Mamei“, „Ziua Copilului” şi „Profilaxia Tubercu- 
lozei*:, prin conferenţe ţinute public de preoţi şi învăţători, la 
apelul făcut de Comitetul Despărţământului. 

Preș. desp. V. Goron, protopop. 


4. Hunedoara (jud. Hunedoara). 


Desp. constă din 29 comune, are 17 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o Bibliotecă „poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: 

Cinciș: Vasile Oană, protopop, „Credinţă, lumină și patrie” ; 
Josani: Dr. loan Popoviciu, advocat, „Testamente“ și Teodor 
Popa, profesor, „Factorii cari au contribuit la unirea tuturor ro- 
mâni'or" ; Nădăștia-Sup.: Constantin Dima, funcțt. de bancă „Ra- 
vagiile alcoolismului“ și loan Brâncoveanu, înv. „Şcoală și me- 
serii" ; Nădäăştia-Inf, : Teodor Popa, prof. „Pagini glorioase din 
trecutul neamului“ și loan Brâncoveanu, înv. „Școală și meserii”; 
Peștișul-mic : Preot Nicolae Suciu, „Dragostea creștină“ și Gheorghe 
Secaş, prof. Acad. teol. Sibiu, „Biserica ca loc de închinare“; 
Sâncrai: Preot Nicolae Suciu, „lubirea Creștină” și Dr, loan Po- 
poviciu, advocat, „Testamente“. Conferenţe în Hunedoara : Tiberiu 
Rimbașiu, stud. în drept, „Însemnătatea zilei de 1 Decemvrie“; 
Victor Stanciu, prof. univ. Cluj, „Bogăţiile subsolului și economia 
naţională”; M. Botez, prof. univ, Cluj, „Cultură și sănătate“, Dr. 


73 


Vasile Hâncu, medic, „Despre concepţia, evoluţia și funcțiunile ` î 


organismului“ ; L. Rusu, prof. univ, Cluj, „Muncă și democraţie“; 
Nicolae Brânzeu, canonic, Lugoj, „Sectele religioase din vremurile 
noastre". 

La toate conferințele, ţinute în Hunedoara au fost și pro- 
grame artistice, executate de către Orchestra Uzinelor din lo- 
calitate, 


Desp. a colaborat cu cercurile religioase ale preoților și cu 
cele culturale ale învăţătorilor și cu cercurile Sf. Gheorghe ale 
tinerimei adulte. 

Averea în numerar a desp. este de Lei 10.704 


Președ. desp. Dr. V. Oana, protopop. 


5. Ilia (jud. Hunedoara), 


Desp. se compune din 28 comune, are 16 cercuri culturale 
și 16 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ținut: Petrești: (cca 1000 ascultători) 
protopop luliu Josan, „Ce a făcut „Astra“ pt. neamul românesc“; 
Câmpuri-Surduc : protopop luliu Josan „Astra și Biserica”, pre- 
otul loan Budoiu, despre „„Cooperaţie“, preotul Cornel Ghișa 
despre „Binefacerile şcoalei”. -Ilia : protopop Iuliu Josan, despre 
„Astra şi ziua de 1 Decemvrie“, învăţător director Nica Savu 
despre „Ziua de 1 Decemvrie'. În 24 lanuarie (cca 200 ascul- 
tători), protopop luliu Josan, despre „Ardealul și Principatele“, 
înv, dir, loan Orbonaș despre „Ziua de 24 lanuarie 1859“. In 17 
Martie (cca 200 ascultători) protopop Iuliu Josan, despre „Ce- 
tirea în Scriptură”, preotul loan Laslo, despre „Propovăduiţi drep- 
tatea lui Dumnezeu", preotul Trăian Olariu despre „Feriţi-vă de 
profeții mincinoși“, preotul Victor lacob despre „Sectarii sunt 
dușmanii neamului nostru", absolventul al acad. teol. R. E. Iacob, 
despre „Necredința discvalifică pe tot omul“. În 10 Maiu (cca 
500 ascultători) Iuliu Josan despre „Moștenirea ce ne-au lăsat-o 
strămoşii“, înv, dir. loan Orbonaș, despre „Ce ne învaţă ziua de 
10 Mai“, In 18 Maiu (cca 100 ascultători) protopop luliu Josan, 
despre „Mamele de model“. În 29 Maiu (cca 600 ascultători) 
Iuliu Josan despre „Ce cer eroii dela noi cei de azi”; Gothatea: 
În 13 Aprilie (cca 100 ascultători) protopop luliu Josan despre 
„Minunile iubirii şi a solidarității“: Vorța: In 2 Noemvrie (cca 
200 ascultători) protopop luliu Josan, espace „Credinţa strămo- 
șilor să ne fie de exemplu“. 

Averea actuală a deala constă din Lei 600-— 
numerar, depunere, provenită din taxele de membrii ajutători și 
activi. 

Preşed, desp. Iuliu Josan, protopop. 


74 


PER E E E 


6. Pui (jud, Hunedoara), 


Despărțământul constă din 30 comune. 

Ținând seama de fizionomia particulară a regiunei noastre, 
dar bineînţeles înglobând mișcarea locală în ritmul ansamblului 
conducerea despărțământului a căutat a determina pe calea pre- 
legerilor o adevărată emulaţie între sate diferite, prin comparații 
făcule în ceeace privește destoinicia, capacitatea de muncă şi 
interesul pentru cultură, pe care-l arată fiecare sat în parte în 
raport cu alte sate apropiate. 

A avut frumoase întruniri și manifestaţiuni culturale în co~ 
munele: Băieşti, Galaţi, Sălașul de sus, Sălașul de jos, unde a 
ţinut prelegeri. 

i Preș. desp. dr. Mihai Tirea, advocat. 


X. 1. Maramureș (desp. central jud.). 


Despărţământul constă din 14 comune. 

Conducerea desp. din diferite motive nu a putut desvoita, 
în anul acesta, o activitate culturală mai pronunțată, s'a îngrijit 
însă să aibă un local propriu, exploatează, în regie proprie, o 
concesiune de cinematograi, din al cărui venite se speră a creia 
un fond remarcabil pentru intensificarea propagandei culturale 
în despărțământ,. 

Conferinţe au ţinut în Sighet: Dnii dr. V. Ilea „Din viața 
alienaţilor“, A. Micu „Napoleon“, dr. A. Berco „Cancerul“, 
Lt. Col, Paţa „Apărarea naţională”, dr. Dermar „China și obi- 
ceiurile ei“ și dr. Nicoară „Tuberculoză“, 

Toate aceste conferințe au fost însoţite de proiecţiuni lu- 
minoase, având totdeauna un public foarte numeros. 

Biblioteca despărțământului numără 1660 volume. 

Din intreprinderea cinematografului despărțământul a rea- 
lizat un profit curat de Lei 104.241'—, cu care s'a încheiat ges- 
liunea dela 1 Ianuarie 1927—30 Decemvrie 1929, 

Despărţământul a încercat încă din anul 1928 federalizarea 
tuturor Societăților culturale din oraș în vederea unei activități 
unitare, răușind deocamdată numai în parte. 


Președ. desp. Dr. V. Ilea, medic. 


XI. 1. Mureș (desp. central jud.). 


Despărţământul constă din 38 comune. 

Activitatea despărțământului nostru s'a desfășurat şi anul 
acesta ca și în anii trecuţi în aceleași cadre, mergând pe drumul 
trasat, dar luptându-se cu greutăți materiale din ce în ce tot mai 
mari, Din aceste motive îmbunătăţiri mai importante, înzestrări 
de biblioteci şi cercuri culturale nu am putut face, situația grea 


75 


depășind buna noastră intenţie, totuși am avut o deosebită atenţi 
pentru menţinerea celor create și pentru ajutorarea cu cărți șco 
lare și material didactic al orfanilor, copiilor invalizilor, văduvelo 
şi a celor mai lipsiţi din satele despărțământului nostru, 

Trăind întrun mediu înstreinat, o mare parte a comunelor. 
noastre s'au maghiarizat în timpurile trecute, de aceea sprijinu 
nostru a fost neprecupeții și nelimitat pentru ajutorarea şi crearea 
de școli și așezăminte culturale, în special pe Valea Nirajului, ` 
unde am contribuit la ridicarea de şcoli și biserici. 

Am luat apoi parte la întroducerea în stare de funcționare . 
a acestor instituțiuni, ca prin autoritatea şi prestigiul instituţiunii. 
noastre să inspirăm și curajul și încrederea necesară celor slabi:: 
în credinţă, 4 

Scopul ce-l urmăreşte despărțământul nostru de a forma o, 
clasă mijlocie puternică în Tg.-Mureș, prin creșterea și îndrumarea. 
în spirit românesc a viitoarei clase de meseriaşi şi industriaș. 
într'uu cămin propriu a făcut progres prea mic în cursul acestui : 
an. Deşi despărțământul nostru dispune astăzi de o pompoasă. 4 
clădire în cel mai frumos punct al orașului, totuși, această clădire. 4 
terminată din roșu şi în parte tencuită, în cursul unui întreg an 4 
abia a putut adăuga ceva din tâmplăria necesară nouei clădiri, 4 

Activitatea noastră am desfășurat-o şi în anul acesta la sate : 
ținând prelegeri și făcând înjghebări economice necesare în cen- 3 
trele mai importante. E 

In acest scop am lucrat mână'n mână cu inimosul condu- ` 
cător al Camerii de agricultură din Tg.-Mureș, părintele lon Roman, 
înființând bănci populare, cercuri economice și tovărășii de asi- , 
surări mutuale țărănești pentru animale. In cursul prelegerilor 
poporale am trecut și la demonstraţii practice distribuind diferiţi, 
altoi și învățând țărănimea în chip practic asupra importanţei. 
pomiculturei. 

Un ajutor preţios și un colaborator harnic ne-a fost Secţia. 
medicală a „Astrei“, care am provăzut-o cu mijloacele necesare 
spre a putea purta lupta de profilaxie contra bolilor molipsitoare.. 

Prelegerile ţinute au fost însoţite de demonstraţiuni științifice 
cu proiecţiuni, fapt ce place mult auditorilor și are un efect ad- 
mirabil asupra lor, A 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: 

Miercurea Niraj: protopop Elie Câmpeanu „Lăcașurile dum- 
nezeeşti și trăinicia neamului“; Sântandrei: Ion Bozdog „Rolul. 
școlii pentru păstrarea limbii”; Tirimia-mare: I. Bozdog „Rostul 
însoţirilor economice sătești“, Gr. Ciortea „Învăţături despre me- 
șteșuguri”; Tirimioara: |. Bozdog „Insoţirile economice”, Gr. 
Ciortea „Meserii și meseriaşi“; Ungheni: Gr. Ciortea „Despre: 
meşteşuguri“, I. Bozdog „,Băncile populare”; Band: dr. Tit. L- 
Tilea „Rostul „Astrei, dr. D., Baciu „Piofilaxia Tuberculozei',. 
dr. Ion Bozdog „Familia și școala“; Grebeniș: dr. D, Baciu „Tu~ 


76 


berculoza şi urmările ei“, Ion Bozdog „Legătura între școală, 
biserică și familie“; Șincaiu: dr. D. Baciu „Bolile molipsitoare“, 
Alex, Sighişoreanu „Organizaţia economică postbelică și îndru- 
mările de viitor“; Mădăraș: dr. D. Baciu şi Alex. Sighişoreanu, 
aceleași conferenţe; Răciu: dr. Ion Bozdog „Năravuri și obiceiuri 
greșite”, dr. D. Baciu „Profilaxia tuberculoasă”, dr. Enea Bota 
„Sănătatea copiilor“; Sânmărtinul de câmpie: dr. Ion Bozdog, 
dr. D. Baciu, dr. E. Bota, aceleași conferențe; Șeulia de câmpie: 
dr. D. Baciu „Profilaxia Tuberculoasă“”, Ion Roman „Cercurile 
gospodăreşti“, N. Jecu „Sădirea și îngrijirea pomilor“; Pogăceaua : 
Roman lon „Cercurile gospodăreşti“, dr. D. Baciu „Profilaxia tu- 
berculozei“, Jecu N. „Sădirea şi îngrijirea pomilor“; Sângeorgiu 
Ulieș: Ciortea Gr. „Școala și familia“, dr. D. Baciu „Profilaxia 
tuberculozei”, dr. E. Bota „Sănătatea copilului”; Urmeniș Grăești : 
dr. D. Baciu „Bolile molipsitoare“, dr, E. Bota „Sănătatea copi- 
iler“, Roman Ion „Cercuri gospodăreşti“; Berghia: dr. L Bozdog 
„Limba, obiceiuri, portul”, Gr. Ciortea „Şcoala şi familia”, Iacob 
Vescan „Din trecutul nostru”; Miloș Orosfaia: Roman I. „Tova- 
rășii de asigurare“, dr. Baciu D. „Profilaxia bolilor molipsitoare”, 
dr. E. Bota „Sănătatea copiilor“; Subcetate Șărmaș: dr. P. Musca 
„Sănătatea satelor”, dr. E. Bota „Ingrijirea și apărarea bolnavilor“, 
dr. G, Musca „Sfaturi juridice”, 


Președ. desp. Dr. Ion Bozdog, profesor. 
2. Band (jud. Mureș). 


Desp. constă din 14 comune și are 5 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o Bibliotecă poporală. 

Prelegeri populare s'au ţinut în comunele Band, Madaraș, 
Oroiu, Oroiu de C., Grebeniș, Săulia, şi Căpușul de Câmpie; Au 
:onferenţiat dl Emil Tătar, preș., Probleme sociale, di Dumitru 
‘Gherghel, Chestiuni administrative, Dr. I. Legman despre tuber- 
-uloză, A. Tartacan, probleme economice. 

Cu prilejul conierenţelor, comitetul a distribuit 150 bucăţi 
»roşuri din biblioteca „Astrei“. 

In 14 Iunie 1929, s'a aranjat o serbare artistică-literară cu 
concursul dlor studenţi ai Academiei Teologice din Blaj. 

Averea despărțământului la 30 Iunie 1930 este de Lei 9,130, 


Președ. desp. Emil Tătar, protopop. 
3. Gurghiu (jud. Mureș). 


Desp. constă din 12 comune, are 5 cercuri culturale, fiecare 
cu câte o bibliotecă poporală. 
Prelegeri poporale s'au ţinut aproape în fiecare comună, cu 
multe și variate subiecte și foarte bine cercetate, era o zi de 
adevărată recreaţie sufletească pentru comunele unde se ţineau. 


72 


Pentru buna reușită a acestor cercuri culturale merită deosebită ~ 
laudă d-nii învățători, cari cu elevii de școală aranjau frumoase. ` 
serbări școlare, cu cântări, declamări și jocuri naţionale, Ca și în ` 
alţi ani elevii merituoși au fost premiaţi cu broșuri din biblioteca - 
poporală a „Astrei“. În fiecare comună din desp. s'a mai serbat : 
cu deosebit fast ziua de 1 Decemvrie, precum şi ziua de 10 Maiu. 
În aceste zile s'au aranjat frumoase serbări școlare, ţinându-se 
instructive şi patriotice conferinţe despre însemnătatea acelor zile 
mari, 

Despărţământul are o avere de Lei 2500—, Ajutoare nu a. 
primit. 

Despărțământul a colaborat cu cercurile culturale învățăto-- 
rești și preoțeși, 

Preşed. desp. Leon Ternoveanu, preot. 


4. Reghin (jud. Mureș). 


Desp. constă din 31 comune, are 31 cercuri culturale și 33 
biblioteci poporale cu un număr total de 9976 volume. 

Faţă de activitatea noastră din anii trecuţi avem câteva rea- 
lizări în plus. A crescut pe de o parte numărul conferinţelor, așa 
că numără în total 71 conferinţe, dintre cari 53 sunt de caracter 
medico-igienic, iar restul de 18 au subiecte sociale, culturale și 
istorice. Faţă de anii trecuţi a crescut și numărul conferințelor 
ținute în oraș. Aci s'au ţinut 12 conferinţe, dintre cari 4 au fost 
ținute de Ext. Universitară din Cluj, iar 8 au fost ţinute de membrii 
despărțământului nostru, 

Realizările noastre în plus nu sunt însă numai în această 
direcţie, ci pentru a ne permanentiza propaganda noastră la sate 
directorul despărțământului nostru a scos din tipar pe cheltuiala 
sa proprie o serie de broșuri de propagandă, care broșuri au 
fost și sunt distribuite în zeci și sute de exemplare în mod cu: 
totul gratuit populaţiei dela sate. In acestea broșuri se tratează 
pe înțelesul tuturor: 1. bolile venerice, 2. Tifosul sau Lungoarea, 
3. Alcoolismul sau Beţia, 4, Prietenii și dușmanii omului : Microbii, 
5. Tuberculoza sau Oitica, ce urmează să apară în curând, Toate 
acestea vor rămânea între săteni, le vor citi şi se vor instrua din 
ele şi atunci când noi după conferințele ţinute vom fi plecaţi 
dintre ei, 

Altă realizare în plus mai este și creșterea modestei noastre 
averi prin ajutoarele primite dela oraș și judeţ, pentru care și în 
acest loc aducem mulțumirile noastre. Poate fi socotită drept reali- 
zare și cruţarea noastră atunci când n'am cheltuit nimic din averea 
despărțământului cu transporturile conferenţiarilor noştrii, ci toate 
acestea cheltuieli destul de considerabile — dacă luăm în seamă 
numeroasele descinderi la sate — au fost suportate de direc-: 
torul despărțământului nostru, 


78 


În Reghin s'au ţinnt 12 conferințe pentru intelectuali, dintre 
acestea 4 au fost aranjate cu concursul „Extensiunii Universitare 
din Cluj”, iar restul de 8 au fost ţinute de’ membrii desp. nostru 
si anume: dr. E. Nicoară „Prietenii şi dușmanii omului (microbii)”, 
dr, E. Nicoară „Acelaș subiect în continuare“, dl I. Lolu prof. „Cara- 
giale și Opera lui“, dl dr. Al. Ceușianu „Regele Carol 1I“, dl dr, 
Vasile Nicolescu „Cum va fi viitorul războiu“, dl prof. univ. Ser- 
şoscu „50 ani de știință românească“, dl dr. E. Nicoară „Război 
şi pace în organismul nostru“, dl prof. univ. Bogdan-Duică „De 
unde a pornlt ideea unirii”, dl dr. E. Nicoară „Ce sunt vitami- 
rele și importanţa lor“, dl prof. univ. Meruţiu „Din frumuseţele 
tării” (cu proecţii), dl prof. univ, Urechea „Longievietatea“, dl 
ar. V, Pătrășcanu „Boli sociale“, 

Conferenţiarii despărțământului nostru au ţinut următoa- 
rele prelegeri poporale: Sânmihai: dr E. Nicoară „Alcoolismul“, 
Sânmihai: dl Cioloca înv. „Rase de vite“, Petriş: dr. Traian Pop 
Sfaturi medicale“, Gurghiu : dr. Vasile Niculescu „Bolile de cap“, 
Nadăşa: dr, E, Nicoară „Care e igiena săteanului”, Apalina: 
dr. E. Nicoară „Lumea microbilor“, Reghin: dr. E. Nicoară „Prie- 
tni și duşmani“ (microbi), Reghin: dr. E. Nicoară „Insemnătatea . 
microbilor”, Ercea: dr. E. Nicoară „igiena și religia“, Ercea: dr, 
"nea Popa adv. „Instituţii de cultură“, Morăreni: dr. Vasile Pop 
. Boli venerice“, Morăreni: dl FI. Sularu înv. „Îngrăşăminte chi- 
mice“, lernoteni: dr. Vasile Nicolescu „Bolile capului“, Mureș- 
mort: dr. E. Nicoară „Igiena săteanului“, Mureşmort: dl Sără- 
ceanu „Meseria e plug de aur“, Voivodeni: dr. V, Nicolescu 
.„Trachomul', Periș: dr. Eugen Nicoară „Ce ne învață igiena şi 
biserica’, Periş: dl Marin înv. „Cultura adevărată prin credință”, 
Kâpa sup.: dr, E. Nicoară „Ce aşteaptă sănătatea“, Reghin: dr. 

Nicolescu „Războiul cu microbii", Șerbeni: dr. E. Nicoară 
eaoat Suseni: dr. V. Nicolescu ,,Războiul viitor cu boli“, 
Suseni: dr. E. Popa „Ce avem de realizat“, Filea: dr. E. Nicoară 
„Boli molipsitoare şi apărarea contra lor“, Filea: di I. Maloş 
„Munca, cultura și credința”, Reghin: dr. E. Nicoară „Războiul și 
pacea cu microbii'', Reghin: dr. E. Nicoară „Importanţa vitami- 
nelor“, Aluniș: dr, E, Nicoară „Credinţa și medicina“, dr. V. 
Nicolescu „Războiul viitor cu boli“, Idicel s.: dr, V, Nicolescu 
„Igiena de toate zilele“, dr. S. Russu adv. „Indemne la școală și 
meserii“, Reghin: dr. V. Pătrășcanu „Boli molipsitoare“, Dumbravă : 
dr. E, Nicoară: „Cureţenia trupească și sufletească“, dl L Maloș 
protopop „Credinţa lui Toma”, Reghin: dr. Alex, Ceuşianu „Re- 
gele Caroi L“, Morăreni: dr. E. Nicoară „,Sunt microbii prieteni 
sau dușmani 7, Chiherul sup.:; dr. E. Nicoară „Cum putem păstra 
sănătatea“, dr. V. Nicolescu „Războiul viitorului va fi cu boli“, 
dl V. Cotta „Beţia”, Chiherul de jos; dr. E. Nicoară Tuber- 
culoza”, dr, V, Nicolescu „Războiul de mâine", dl V. Cotta „Beția“, 
Nadăşa: dr. Nicolescu „Viitorul războiu“, dr. E. Nicoară „Al- 


79 


coolismul', dr. V. Cotta „Obicee deșarte“, Ibănești: dr. E, Ni- + 
coară „Medicina şi credinţa“, dr. V. Nicolescu „Boli în războiu“”, - 
dr. E. Nicoară „Alcoolismul“, dl V. Bucin preot „Cum să trăim < 
creștinește“, D. Bistra : dr. E. Nicoară „Tuberculoza“, dr. V, Ni- 
colescu „Bolile și războiul“, dl Borşian s. revizor „Mândria na- 
ţională”, Deda: dr, E. Nicoară „Igiena săteanului”, dr. V. Nico- 
lescu „Bombe cu microbi în războiu“, Pietriș: dr. E. Nicoară . 
„Alcoolismul“, dr. V. Nicolescu „Bombe cu microbi“, dl Borşian . 
s. revizor „Mândria naţională“, 10 sate: dr. E. Nicoară „Cum ~ 
cinstim Eroii”, Maioreşti: dr. E. Nicoară „Alcoolismul“, dr. V. Ni- 
colescu „Bolile în războiul de mâine“, Porcești: dr. E. Nicoară 
„Tuberculoza“, dr. V. Nicolescu „Bolile în războiul de mâine“, 
Reghin: dr. E, Nicoară „Problema tuberculozei”, Jabeniţa: dr. 
V. Nicolescu „Tuberculoza”, Suseni: dr. E. Nicoară „Profilaxia 
tuberculozei'“, Glodeni: dr. E. Nicoară „Igiena săteanului'“, dr, V. 
Nicolescu „Cum să luptăm în viitor‘, Săcal: dr. E. Nicoară „Cum 

să trăim sănătoşi“, Dr. S. Russu „Folosul școalei“, Lueru: dr. 
E. Nicoară „Alcoolismul“, dr. S. Russu „Protecţia animalelor“, 

1, Serhările despărțământului nostru în tot anul de activi- 
tate: încep cu serbarea zilei de 1 Decemvrie, în această zi direc- - 
torul desp. dr. E. Nicoară ne arată în cuvinte de căldură aleasă 
sufletească importanța acestei zile devenită istorică prin măreția 
iaptelor realizate în ea. Apoi urmează conferința d-lui dr. Alex. - 
Ceușianu despre „Viaţa, luptele și realizările primului nostru 
rege Carol I. pentru ţara și neamul românesc, 

Această zi a fost serbată în toate cercurile noastre culturale, 
În cele mai multe s'au aranjat — pe lângă serviciul divin și con- 
ferența ocazională — și serate cu producții de coruri și declamări, 

2. Serbarea zilei de 24 Ianuarie s'a ţinut de asemenea în 
toate şcolile din desp. nostru cu participarea în număr frumos al 

sătenilor. 

| 3, Ziua de 10 Mai se serbează în mod tradițional cu o 
deosebită grandoare. În această zi a anului s'a inaugurat Monu- 
mentul Eroului Avram Iancu în Tg.-Mureş, capitala județului 
nostru. La acest festival de rară frumuseţe a participat cu un 
număr măre de intelectuali și de popor desp. nostru, iar la re- 
cepţia făcută de Ministrul justiţiei, vrednicul luptător dr. Voicu 
Niţescu, directorul desp. nostru a reprezentat județul Mureș pre- 
zentând omagiile poporului din acest judeţ. 

In Reghin la ora 10 s'a ţinut defilarea școlilor, dl profesor 
Lolu a vorbit despre însemnătatea zilei după care a urmat cân- 
tările corului românesc, săsesc şi maghiar, Este de notat în mod 
îmbucurător, că la această serbare participă în orașul nostru con- 
stant și minoritățile din acest oraș, producându-se cu cântările 
corului lor, 

4, Ziua Eroilor s'a serbat în acest an întrun mod demn de | 
toată lauda. In diferite centre a desp. nostru se adună 5—10 


80 


comune mai apropiate şi aici se face serbarea acestei zile con- 
sacrată memoriei acelora care s'au sacrificat pentru libertatea 
noastră și pentru fericirea noastră. 


In cele mai multe comune avem astăzi monumentul Eroului, 
sau placa pe care sunt înșiraţi toți aceia cari au plătitit cel mai 
scump pentru propășirea noastră liberă, în calea căreia nu mai 
stau obstacolele suferințelor noastre din trecut. Se cuvine să-i 
preaslăvim pe acești Eroi și să luăm pilda jertfirei de la ei. 

In acest an s'au adunat la Beica 10 sate din jur. Aici di- 
vectorul desp. dr. Nicoară, după celebrarea Tedeumului, ţine o 
vorbire călduroasă arătând cum și pentru ce să cinstim Eroii 
neamului nostru. 

După masă se aranjează emulaţii de gimnastică cu elevii 
școalelor din 10 sate, se premiază 28 băieţi eșiți cei mai bine la 
gimnastică, cărora li se distribuie broșuri și premii în bani. 

Apoi se premiază 3 jocuri, din 3 sate ca cele mai frumos 
executate. Se aranjează şi se premiază 40 porturi naţionale cu 
broşuri și sume de bani, tot astfel 36 mame cu copiii cei mai 
curați, frumoși şi bine îngrijiţi. Premiile bănești au fost donate, 
nu din partea despărțământului, ci din partea d-lor dr. I. Harșia 
și dr, E. Nicoară, cărora despărțământul le păstrează mulțumita 
sa, În această direcție este încă mult de realizat și ar fi bine 
ca în viitor să dăm o deosebită importanţă educaţiei fizice a 
tineretului nostru, așa cum fac și alte popoare înaintate în 
culturalizarea lor sufletească și trupească. Vom îndemna pe viitor 
deja din bună vreme conducătorii satelor de a face educaţie și 
in acest sens, instituind premii, ca astfel emulaţia nobilă să in- 
ceapă și să înainteze interesul educaţiei fizice, 

5, In ziua tuberculoşilor despărțământul nostru, a ţinut 3 


conferinţe despre tuberculoză: Reghin, Jabeniţa, Suseni, colectând 
540 Lei, 


Colaborare cu alte societăți. 


Desp. nostru distribue forțele sale fără preget și cu toată 
dragostea tuturor societăților culturale din acest desp. care de 
altfel nu sunt altceva decât societăți compuse tot din membrii 
buni a desp. nostru, așa că colaborarea noastră nu numai că este 
dorită, dar ea se impune chiar. Această colaborare s'a făcut din 
partea noastră ori-de-câteori s'a cerut, mai mult chiar, ne-am 
oferit tot ajutorul nostru, 

1. Am colaborat astfel în primul rând cu Societatea Casinei 
intelectualilor români din Reghin, în localul căreia am aranjat o 
serie de conferenţe și anume: 1. Dr. E. Nicoară „Când ne sunt 
microbii prieteni și când devin dușmanii noştri‘; 2. Dr. Vasile 
Nicolescu „Viitorul răsboiu va fi cu microbi şi gaze“; 3. Dr. AL 
Ceușianu „Femenismul'; 4, Prof. I. Lolu „Din operele lui Caragiale“, 


81 6 


O strânsă colaborare se impune cu Casina și pentru viitor și ar 
fi de dorit să găsim modalitatea ajutorului moral și material reciproc. 
2. Am colaborat cu soc. Reuniunea femeilor din Reghin, 
dând ajutor moral şi material în realizarea scopului nobil ce-l 


are: ajutorarea familiilor sărace, a orfanilor, văduvelor, invalizilor. ` 


din acest oraş, 

3. Despărțământul nostru a colaborat cu Gimnaziul român. 
şi 4 cu Grădina de copii, donând școalei din urmă cărți de jocuri 
şi de cântări, 

5. Cu cercurile culturale învățătoreşti în anul acesta n'am. 
putut colabora, ele fiind sistate prin ordin superior, 

6. Cu atât mai intensă și mai îmbucurătoare a fost colabo- 
rarea noastră cu cercurile religioase preoțești de ambele confe- 
siuni naţionale. In colaborare cu aceste cercuri am ţinut conferenţe 
de educaţie morală-igienică în biserică, S'a dovedit a avea o în- 
râurire deosebit de profundă asupra sătenilor aceste conferenţe, 
ceeace ne face să dorim și pentru viitor colaborări similare, cari vor 
avea să aducă o culturalizare sufletească cât se poate de frumoasă. 

La acest loc aducem omagiile noastre de recunoștință și de 
sinceră mulțumită atât societăţilor culturale, cari au avut colabo- 
rarea noastră, cât şi domnilor conferenţiari a Extensiunii Univer- 
sitare și a desp. nostru pentru oboseala prestată şi pentru tot 
interesul ce l-au arătat desp. nostru în realizarea scopului urmărit 
de el prin inimile, sufletele şi minţile noastre a tuturora. Promitem 
din partea noastră și pe viitor maximul nostru ajutor și întreaga 
noastră dragoste, fiind gata ori când la colaborare reciprocă cât 
mai intensă și cât mai rodnică spre satisfacția noastră și a divi- 
nităţii ce lucrează prin noi. 


Reprezentaţii şi serate. 


In 16 comune din desp. nostru s'au aranjat reprezentații și 
serate culturale jucându-se cu diletanţi numeroase piese de teatru 
popular. Merită să fie lăudaţi de noi conducătorii din Reghin, 
unde s'au aranjat 3 producţii, din lerbuș cu 3, Suseni cu 2, 
Căcuci cu 2, Șerbeni 2, Chiherul de sus şi de jos, Habic,' Petelea, 
Breaza, Râpa de sus câte 1 serată, 


- Ajutoare. 
Despărțământul a primit dela primăria orașului Reghin 5000 
Lei, dela Prefectura judeţului Mureş 10.000 Lei, dela banca Mu- 
reşiana 1000 Lei. Dela dl dr. I. Harșia premiile distribuite în 
Ziua Eroilor. Un ajutor însemnat a dat desp. nostru și în acest 
an directorul desp. dl dr. E Nicoară suportând toate cheltuelile 


de transport a conferenţiarilor, apoi a donat premii în bani şi. 


cărţi în Ziua Eroilor la 106 persoane. 
Averea desp. este de Lei 44.918 —. 
Președ. desp. Dr. Eugen Nicoară, medic. 


82 


5. Topliţa (jud. Mureș). 


Desp. constă din 6 comune, are 5 cercuri culturale, fiecare 
cu câte o bibliotecă. Președintele desp. fiind bolnav, iar vicepre- 
ședintele demisionând din comitet, despărțământul a rămas com- 
plect desorganizat și în consecință nu sa putut continua frumoasa 
și rodnica activitate culturală din prima jumătate a anului 1929, 


Preşed. desp. Dr. Nic. Vasu, medic, 


XII. 1. Năsăud (Bistriţa, desp. central jud.) 


Nu a trimis raport. 


XIII. 1. Odorheiu (desp. central jud.). 


Nu a trimis raport, 


XIV. 1. Sălaj desp. central jud,), 


Desp. constă din 32 comune, are 32 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibliotecă poporală. 

Activitatea desp. nostru în anul trecut ca desp. central jud, 
a îmbrățișat pe de-o parte întreg judeţul, iar de altă parte desp. 
Zălau. In consecinţă trebuie să raportăm: 1. despre activitatea 
desp. central judeţean și 2. despre activitatea desp. Zălau, 


1. Desp. central județean, 


In judeţul nostru sunt înființate până în prezent 10 desp. 
de plasă. Dintre aceste despărțăminte unele au funcţionat în con- 
diții bune. In special remarcăm desp., Șimleu, Carei, și Jibou. 
Altele au stagnat. Despre activitatea fiecărui desp. în parte vor 
înainta ele raport detailat. 

Pentru a intensifica propaganda culturală vom reorganiza 
desp. neactive și vom înființa alte două noui desp.: la Buciumi 
și la Cehul Silvaniei. 

In general însă reorganizarea despărțămintelor întâmpină 
multe greutăți. Pe de o parte greutatea de a ne transporta în di- 
ferite părţi ale judeţului, lipsă de mijloace de transport etc., iar 
de altă parte marele desinteres ce-l arată pălura noastră intelec- 
tuală față de mişcări de natură culturală, ne împiedică de a pro- 
gresa și a realiza rezultate satisfăcătoare. 

Scopul nostru principal a fost și mai este încă, să câştigăm 
pătura intelectuală pentru ideile și scopurile „Astrei“, Când vom 
avea câștigată aceasta pătură, atunci, — nădăjduim, -- propa- 
Sanda la sate va putea fi bine organizată și susținută, 

Pentru a ajunge acest scop, desp. central jud. din Săiaj a 
făcut să apară cu multe jertfe o gazetă culturală a desp. „„Me- 


83 6* 


seșul'', În această gazetă am atacat diferite probleme, cari sunt 
de interes cultural iocal. 

Desp. central al „Astrei“ din jud. Sălaj şi-a fixat ca pro- 
gram şi înființarea de semne vizibile, prin cari să comemoreze 
locurile mai însemnate din judeţ. După troița dela Racăș și după 
monumentul lui Mihai Viteazul dela Guruslău, — care e pe cale 
de a îi terminat, — ne-am gândit să punem o placă comemo- 
rativă în comuna Tohat, locul de naștere a marelui scriitor po- 
poran Petre Duiiu. Aceasta placă va fi bătută în cadrul unor 
serbări, în ziua de 24 August c. 

Incât ne vor permite mijloacele, avem de gând să punem 
astiel de plăci comemorative și în alte comune, pentru a reaminti 
tuturor de bărbaţii noștri mai de seamă. 


Tot în programul nostru a intrat și intensificarea propa- 


gandei muzicale, Am făcut toate pregătirile pentru o întrecere de 
coruri sătești și nădăjduim că în iarnă, sau cel mult în primă- 
vara viitoare, vom putea aduna mai multe coruri la reședința ju- 
dețului pentru ca prin emulaţie între ele sa le dăm un nou im- 
boid spre muncă. 


2, Desp. Zălau. 


Desp. nostru, care în anii trecuţi a fost dintre cele mai ac- 
tive și mai bine organizate, în anul trecut a mai scăzut din acti- 
vitate. Faptul se datorește multor împrejurări și multor factori, 
cari au contribuit la stângenirea activității noastre, 

Desp. Zălau are în total 32 cercuri culturale, fiecare cu 
câte o bibliotecă poporală. 

Conferințe la sate nu am ţinut din lipsă de conferenţiari 
bine pregătiți pentru aceasta, Ne-a reținut însă dela conferenţiarea 
la sate şi faptul că am fi venit de multe ori în coliziune cu 
centrele si cercurile culturale învăţătorești. Am lăsat propaganda 
dela sate în grija acestor apostoli, cari au ţinut să vorbească, 
când li-s'a dat prilej, și de „Astra“. 

Desp. nostru, în părţile aceste, cari din punct de vedere 
cultural sunt specifice, a organizat un ciclu de conferințe în orașul 
și pentru publicul intelectual din Zălau și anume: 

L. Ghergariu, dir. liceului de Stat „Rolul şi importanţa 
„Astrei“, G. Matieșanu, prof. șc. norm. „Ideea păcii“, I. P. Mol- 
dovanu, prof. la lic. de Stat „Problemele atmosferei”, S. Cupcea, 
prof. la lic. de Stat „Psihologia mulțimii“, R. Roșca, prof, şc. norm. 
„Religia și știința”, D. Maior, prof. șc. norm. „Evoluția idealului 
educativ”, L. Ghergariu, dir. lic. de Stat „Originalitatea literaturei 
noastre“, S. Cupoea, prof. la lic. de Stat „Orient și Occident”. 

In afară de conferințele prepriu zise desp. nostru a aranjat 
şi donă festivaluri artistice, unul în ziua de 1 Dec., iar celălalt cu pri- 
lejul organizării unei expoziţii de cusături și țesături românești, 
aranjată de Casele Naţionale din Breaza. În ziua de 1 Dec. a vorbit 


84 


PE 


despre „Importanța unirii“ dl L. Ghergariu, dir. lic. de Stat, iar 
la celalalt festival dl Al. Hodoș, ziarist din Cluj, despre „Arta 
românească“, 

Desp. nostru a dat tot concursul și la alte festivaluri, unde 
i-a fost solicitat sprijinul, 

Averea desp. nostru se compune din mobilier constătător 
dintr'o masă de birou și 2 dulapuri pt. bibliotecă, cu 1200 vo- 
lume. În bani numerar am avut la 31 Decemvrie 1929 suma de 
Lei. 218.686'20 Astfel situaţia cassei pe. ziua de 31 Dec. 1929, 
după contul de gestiune întocmit de dl cassier și verificat de dnii 
censori, se prezintă dupăcum urmează : 


intrate Eşite 


1. Fondul cultural general 282.414'20 || i. Salarii la „Astra”, . . 34.000— 
2, „ broşurilor de pro- 2. mm mMeseşul“. . 22400 — 
pagandă . a 2818'— || 3. ipărirea gazetei . . . 70.254— 
3, Fondui Casei Nation. S.B. 16.000— || 4. Cheltueli de expediție .  3929— 
4. Subvenţii. . . i: A 47100— || 5. n din fondul de 
5, Taxe de membri activi 50 — cult. gen., chirie, chel- 
6. Abonam. la „Meseșul“ 41.558'— tueli de birou . . . 15.931: — 
7. Inserate . . , . . . 17, 60— || Sold la 31 Dec. 1929 . . 218.68670 
Total 365.200'20 |] Total 365 200'20 


Subvenţii în anul trecut nu a primit desp. nostru nici dela 
judeţ, nici din alte locuri. Suma de 4700 Lei trecută în contul 
de gestiune ca subvenții, e sumă încassată dela diferite comune, 
Ea a fost prevăzută mai de mult în bugetul comunelor respective, 
însă ne-a ajuns la mână numai în anul acesta, 

Cu regret trebuie să constatăm că autoritățile judeţene şi 
comunale nu arată suficient interes pentru instituţiunea noastră. 
Se dau subvenţii și ajutoare considerabile la diferite trupe tea- 
trale, la actori particulari etc., sub titlul că fac propagandă cul- 
turală, cu toate că aceștia încassează din biletele plasate sume 
mari (10—15.000 Lei), Nouă, cari, — după credința noastră, — 
facem prin conferenţele publice și festivalurile, la cari intrarea e 
gratuită, cel puţin atâta propagandă culturală cât face o trupă 
de teatru, care joacă o piesă de autor străin, sau cât un cântăreţ 
vagabond, rătăcit prin oraşele de provincie, nouă ni se refuză 
orice subvenție, 


Președ. desp. Leontin Gioni, dir, lic. de Stat, 


2. Băsești (jud. Sălaj). 


Desp. constă din 39 comune, are 9 cercuri culturale, fiecare 
cu câte' o Bibliotecă poporală, 

În anul trecut, împreună cu ilustra doamnă Elena Pop de 
Băsești, am fost în 2 comune, și anume: în comuna Băița și în 
comuna Odești, unde atât eu, cât și ilustra doamnă am ţinut câte 


85 


o conferenţă. Ilustra doamnă a vorbit despre „Frumuseţea por- 
tului românesc“, îndemnând pe fete şi femei la părăsirea portului 
unguresc și nemţesc pocit, punând un premiu de 2000 Lei pentru 
cele mai frumoase costume românești. Eu am vorbit despre „Ori- 
ginea neamului românesc și vitejia poporului român“. 

Aceasta a fost toată activitatea noastră în anul trecut. In . 
anul curent, am luat contact cu câţiva intelectuali români din 
jur, și am ajuns până acolo, că mi-au promis solemn, că de 
acuma înainte mă vor ajuta în răspândirea culturei între popor. 


Preşed. desp. Alexandru Achim, preot. 


3. Jibou (jud. Sălaj). 


Desp. constă din 32 comune, are 21 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibl. pop. 

S'au ţinut prelegeri poporale în următoarele comune: Jibou, 
Ciglean, Prodănești, Turbuţa, Poptelec, Rona, Chechiș, Gălgău, 
Var, Borza, Muncel, Bărglez, Cristolţel, Someș-Odorhei, Domin, 
Bârsa, Înău, Șoimuș, Traniș, Husia, Someș-Guruslău, 

Aproape în toate comunele de mai sus se află cercuri cult. 
şi biblioteci pop., cele mai active cercuri cult, sunt Jibou, Tihău, 
Soimuș, Poptelec. S'a cetit mai ales povești, cunoștinţi folositoare, 
istorii, cărți cu conţinut agricol. Numărul cetitorilor în Jibou 300, 
în Șoimuș 1508, din celelalte comune n'am primit raport. 

S'au ţinut următoarele prelegeri: „Datoriile cetățeanului față 
de comună și ţară” de D. Ilea, preș., „„Hărnicia în muncă, între- 
buințarea timpului, cuminţenie în păstrarea câștigului'' de L Avram, 
înv., „Temelia unui neam este Familia (creştină și românească, 
educaţia ei)‘ de E. Taloș, „Să înființăm cooperative” de M. Bar- 
boloviciu, „Necesitatea armoniei dintre săteni“ de Corniş Pop 
Gh., înv., „Primejdia sectelor religioase“ de L. Sima, preot. Au 
mai ţinut conferențe Aug. Maxim, înv. dir, și E, Sărbu, 


Conferenţele au fost ascultate de cca 4000 poporeni. Ca și 
în alți ani pe lângă conferenţe sau executat coruri, declamări, 
jocuri naționale şi alte producțiuni. 

Sărbătorile naţionale și în anul acesta sau sărbătorit cu tot 
fastul cuvenit. La 1 Dec, în faţa unui public numeros, mult apre- 
ciatul nostru scriitor Ion Agârbiceanu a ţinut o prelegere „Cum 
să prăznuim Unirea“. La aceasta prelegere au fost de față toți 
învățătorii din plasă și mult popor din jur, 10 Mai şi Ziua Eroilor 
au fost sărbătorite cu toată dragostea. Au luat parte și minori- 
tarii din Jibou. Prelegerea „Insemnătatea zilei“ s'a ţinut de către 
președ. desp. S'au executat diferite coruri, declamări și jocuri 
naţionale, 

Despărțământul are avere în valoare de 600 Lei și cca 400 
stângeni teren pentru zidirea casei culturale. 


8 


Taxele de membru nu se prea încassează. Subvenţii n'avem 
nici dela stat nici dela comună. Comitetele școlare ne achitau 
spesele de transport cu ocazia cercurilor culturale, 

Despărțământul munceşte în strânsă legătură cu cercul cult, 
a! învăţătorilor. 
Președ. desp. Dumitru Ilea, dir. școlar, 


XV. 1. Satu-mare (desp. central jud). 


Desp. constă din 38 comune, are 10 Cercuri culturale fie-' 
care cu câte o Bibliotecă poporală. 

In anul 1930 sa ţinut o singură conferență în Satu-mare 
de către d-na ing. Ana Vasiliu, care a vorbit despre „Educaţia 
copiilor“. A 

Averea desp. este de Lei 216.393. 

Dela oraș şi județ desp. a primit câte 30—30.000 Lei (total 
20.000) subvenție pe anul 1930, | 

Desp. a colaborat cu „Asociația prof, secundari“ şi cu 
“Cultul patriei“. 


Președ. desp. Dr. Eugen Seleş, dir. de liceu, 


XVI. 1. Severin (desp. central jud.). 


Desp. constă din 23 comune şi a fost reorganizat numai în 
anul 1929. i 

Prima grije a conducerii desp. a fost organizarea celorlalte 
despărțăminte de plasă, organizând desp. Sacul, Făget și Bârchiş. 

Prelegeri poporale s'au ținut în comunele fruntașe: Balinţ, 
Sacul, Făget și Margina, unde d-nii: dr. V. Lohan a vorbit despre 
„Sistemul unui sau nici unui copil“, Col. Apostolescu despre 
„Educaţia ce se dă tineretului în armată“, Candaic Brânzeu despre 
„Secte“, d-na Florescu despre „Portul naţional” şi Pavel Grecu 
despre „Chestii practice din viaţa agricolă”. 

In Lugoj s'au ţinut următoarele conferențe: dr. V. Lohan, 
„Insemnătatea zilei de 1 Dec.“, Liviu Rusu (Ext. univ. Cluj), 
„Cultul muncii“, prof. Gh. Botez (Ext. univ. Cluj), „Cultură și 
sănătate”, prof. Grimm (Ext. univ. Ciuj), „Bernad Schaw", prof. 
Gh. Bogdan-Duică (Ext. univ. Cluj), „Capitole din istoria ideii de 
unitate”, prof. O. Ghibu (Ext. univ. Cluj), „Cultura superioară a 
Ardealului în cei din urmă 10 ani“, prof. V, Stanciu (Ext. univ. 
Cluj), „Importanța bogățiilor miniere pentru desvoltarea culturală 
a omenirei”, prof, I. Lupaș (Ext univ. Cluj), „Emanoil Gojdu“, 
prof. Al. Lapedatu (Ext. univ. Cluj), „Două popoare, două politici: 
Românii și Ungurii între anii 1859—1867". 

Desp. a organizat serbarea „Ziua copiilor“, a vorbit președ. 
desp. dl dr. V. Lohan despre „Educaţia copilului”, iar în ziua de 
8 Iunie 1930 5 conierențe despre „Profilaxia tuberculozei”. 


87 


în nl 


Averea desp. este de Lei 67.235 depuși la filiala „Albina”” . 


din Lugoj, 


Subvenţii nu a primit din nici o parte. 
Președ. desp. Dr. Vasile Lohan, dir. de liceu. 


2. Orșova (jud. Severin). 


Desp. constă din 26 comune, are 11 Cercuri culturale, fie-. 


care cu câte o Bibliotecă poporală, 


Prelegeri poporale a ţinut în Mehadia: prof. |. Vințan, despre: 


„„Cooperaţie“, urmată de un program artistic, 
Serbările naţionale s'au serbat cu fastul cuvenit, arătându-se 


însemnătatea zilelor şi executându-se programe artistice variate,. 


In Orșova a ţinut di Cornel Lăcătuș o conferență despre 
„Luberculoză şi preîniimpinarea ei”. 


Averea desp. este de Lei 6231, 


Președ. desp. Traian Victor Țăranu, profesor. 


3. Sacul (jud. Severin). 


Acest despărțământ constă din 31 comune, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Sacul: 
Vasilie Ţărian despre „Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie“, dr. 
Eugen Casparovici despre „Rolul școalei cu privire la igiena 
publică“, Maria Popovici „Despre portul naţional“; Tincova: 
Gheorghe Păsula, „Despre agricultură”, Petru Adam, „Istoria 
Bisericească“, Andrei Rachitovan, „Despre portul naţional“; Săl- 
băgel: loan Bucovan, „Despre rugăciunea dumnezeească”, Ale- 
xandru Bohăţiel, „Biserica şi școala“, Andrei Rachitovan, „Despre 
cultura în familie prin abonarea revistelor”; Căvăran: dr. Eugen 
Casparovici, „Tuberculoza“, Petru Bernat, „Creșterea copiilor în 
familie", Solomon Bistrean, „Despre păstrare“, Zăgujeni: dr. An- 
toniu Bălaci, „Insemnătatea Astrei“, Pavel Maroevici, „Roadele 
muncii“, Solomon Bistrean, „Indemnuri la plătirea dărilor către 
stat, judeţ și comună“; Valea boului: Petru Bernat, „Despre 
muncă“, Solomon Bistrean, „Promotorii neamului; Jena: Aurel 
Marta „Prestigiul și aprecierea conducătorilor poporului“, Găvojdia: 
Aurel Marta „Desrobirea noastră naţională și aprecierea ei” și 
„Cultul eroilor noștri“; Zgribeşti: dr, Eugen Casparovici, „Sifilisul“; 
Zorlincior : acelaş despre ,,Tuberculoză și Alcoolism“ ; Zorile : acelaș 
despre „Alcoolism“; Sălbăgelul-nou : acelaș despre „Cauzele mor- 
ialităţii în familie“; Tapia: Maria Haidu, „Foloasele învățămân- 
tului”, Simeon Sârbu, „Insemnătatea zilei de 1 Decemvrie”, 

S'au aranjat 14 serate artistice în comunele despărțământului 
de Vasilie Soceneanţiu, Simeon Sârbu, Maria Haidu, Aurel Do- 


88 


voşan, Titu Daminescu, Traian Miși, tinerimea română din Că- 
băran, Cireșu și Nădrag, 

Despărțământul a colaborat cu cercurile culturale învăţă- 
torești, 

S'a serbat cu fastul cuvenit ziua de 10 Maiu în aproape 
toate comunele, când s'a vorbit de însemnătatea zilei, s'au recitat 
poezii și s'au executat cântări şi jocuri naţionale. 


Președ. desp. Dr. Antoniu Bălaci, primpretor. 


XVII. 1. Sibiu (desp. central jud.) 


Desp. central județean Sibiu a tipărit în brojură raportul 
său despre activitatea culturală în anul de gestiune 1929—1930, 
înglobând în acest raport şi activitatea celor 5 despărțăminte de 
plasă (Avrig, Mercurea, Nocrich, Ocna-Sibiului și Săliște). 

Fiind acest raport o icoană vie a admirabilei activităţi, cul- 
turale desfășurată de cel mai harnic despărțământ al instituțiunii 
noastre, Comitetul central a hotărit ca acest raport să fie publicat 
în întregime ca anexă la raportul general de față, recoman- 
dându-l tuturor celorlalte despărțăminte spre a-l citi şi a-l lua de 
model pentru intensificarea propagandei culturale atât la sate, 
cât şi la orașe. (Vezi anexa XI). 


XViii. î. Someș (desp. central jud.) 


Desp. constă 'din 51 comune, are 37: cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibliotecă poporală. i 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune : 

I. Marga, Cășeiu: „Despre meserii“, Olpret: „„Datorinţa de 
a ne lumina“, Coplean: „Despre meserii", Sălișca; „Despre coo- 
perative',, Vima-mare : „Sârguinţa și cruţarea'“, Mănăstirea : „Sâr- 
guința și cruțarea“, Gâlgău: „Sârguinţa și cruțarea'“, Dr, |. Santa, 
Ocna-Dej: „Invierea ntvinovăției și dreptăţei'', Ocna-Dej: „Tre- 
cutul comunei Ocna”, dl loan Chira, Ciceu-Mihălești: „Buna în- 
țelegere', Ciceu-Corabie: „Ascultare şi unirea", Gârboul-Dejului: 
„Iubire de ţară“, Mănăștiurul: „Iubire de: patrie prin muncă“, 
Sebești: „Sentimentul religios", Căşeiu: „lubirea de bine“ Guga: 
„Urmările alcoolului" Rugășeşti: „Sentimentul religios“, dl Ion 
Marga, Cetan : „Lucru şi cruțare“, Bezdid : „Meserii“, Iuliu Danciu, 
„Nevoile poporului român și modul sanării acelora, în următoa- 
rele comune: Mănăștiurel, Baţa, Ciceu, Seliști, Bogata de jos, 
Bogata de sus, Valea groșilor, Dobrocina, Urișor, Căşeiu, Copleau, 
Sălișca, Căţcău, Căpâlnea și Sânovărghita. S'a făcut apel și la în- 
văţătorii de pe sate prin revizoratul școlar, pentru propagandă cul- 
turală. Având în vedere faptul că celelalte despărțăminte de pe 
teritorul județului nostru nu pot desfășora o activitate și o pro- 


89 


pagandă culturală atât de intensă ca desp. central judeţean și 
acesta din lipsă de intelectuali români în număr mai mare, co- 
mitetul nostru le-a venit în ajutor trimiţându-le, conierențiari chiar 
şi în cele mai ascunse comune, 

Pe seama intelectualilor din Dej, desp. nostru a ţinut o 
serie de șezători și festivități culturale, 

Serbătorile naţionale au fost prăsnuite cu tot fastul cuvenit 
în cadrele despărțământului nostru, 


„Preşed. desp. Victor Motogna, dir. de liceu. 


2 Gârbău (jud. Someș). 


Desp. constă din 34 comune, are 7 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune : Hăşnaş : 
protopop Aug. Bod, „Școala și foloasele învăţăturii”; Gârbou: 
Dr. Valer Ilea, medic, „Tuberculoza, cauzele și mijloacele pre- 
venitoare de apărare“; Brâglaz: preot Gh. Pop, „„Nutreţul arti- 
ficial”. ' 

Sărbătorile naționale au fost sărbătorite cu fastul cuvenit şi 
cu prelegeri despre însemnătatea lor, iar în ziua de 8 lunie (Ru- 
salii) preoţii din comunele aparținătoare desp. au ţinut prelegeri 
despre tuberculoză arătând poporului mijloacele de apărare 
contra ei. 

Averea desp. este de Lei 6875, 

Desp. colaborează cu cercul cultural învățătoresc, 


Președ. desp. Virgil Barbulovici, şef-judecător, 


z 3. Gherla (jud Someș). 


Desp. constă din 34 comune, are 9 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibliotecă poporală. 

Conferențe au ţinut în Gherla : Dnii: Anchidin Şoldea, „Lup- 
tele Românilor la Predeal“ și „Alipirea Ardealului la Țara-mamă', 
Somproniu Mihali, „Unirea Principatelor" şi „Unirea tuturor Ro- 
mânilor”, Laurenţiu Frăţilă, „Blais Pascal“, A Straja, „Sfânta 
Scriptură“, Dr. Emil Precup „Politica crucii”, și El Sighiortău, 
„Darvinism". Prelegeri poporale în următoarele comune : Mintiu : 
Melian Septimiă „Cercetășia“, Vaida Dioniziu „Încercările de 
unire a principatelor“, A. Şioldea „Revoluţia din 1784“ și Petru 
Siom „Punctele principale cari au contribuit la desvoltarea con- 
ştiinţei naționale“; Hăşdale şi Sântioana: Dr. Emil Precup „Ni- 
colae Bălcescu“, Fizeș: E. Pioraș „Întrebuinţarea vieţii”, Buza: 
A, Şioldea „Revoluția din 1784", 

Averea desp. este de Lei 13.754"90, 


Preşed. desp. Grigore Pop, canonic, 


90 


4. Tg.-Lăpușului (jud. Someș). 


Desp. constă din 32 comune, are 5 cercuri culturale și 14 
bibl. pop. în total cu 1212 volume, fiind citite 800 cârţi de către 
1800 cetitori, 

Conferenţe și prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele 
comune : În Tg.-Lăpușului: prot. Zaharie Manu „Folosul culturei', 
Alexandru Chezan prot. „Rolul cântării în cultivarea sentimen- 
iului“, Ioan Loliciu directorul gimnazului din loc „Istoria națio- 
“ală ca factor educativ“; Rohia: Nicolae German prot. „Despre 
'oloasele învăţăturii“, loan Man înv, „lubirea de neam“; Boereni: 
vreot, Ilie Manu „Trecutul neamului nostru'“; Poiana-porcului: 
Nicolae German prot. „Stupărit şi folosul poamelor“; Văleni: 
'Jonstantin Manu dir.-înv, „„Insemnătatea „Astrei” și sfaturi pri- 
vitoare la agricultură“; Stoiceni: Gonstantin Manu „Folosul me- 
serülor“; Dumbrava: preotul Alexandru Perhaița „Respectul le- 
silor şi "folosul muncei sistematice“; Băiuțu: prof. Dumbrava 
Traian „Însemnătatea „Astrei“, și iubirea de neam“. 


Serate artistice culturale s'au ţinut în seara de 8 Noemvrie 
1929 şi în 12 Februarie 1930 în comuna Târgul-Lăpuşului, aran- 
jatorii fiind profesorii dela liceul din loc între cari s'au distins dir. 
L Loliciu și prof. Traian Dumbrava. S'au mai ţinut atari serate 
zu ocaziunea întrunirilor învăţătorilor din aceasta plasă în dife- 
ritele centre cu care ocazie s'au rostit prelegeri practice de con- 
ținut religios, moral, cultural și economic. Asemenea şi grupurile 
religioase preoțești din tractul Lăpușului, pe teritorul căruia se 
estinde acest despărțământ, în afară de activitatea lor strâns re- 
ligioasă a mai ţinut prelegeri cu subiecte de interes naţional și 
cultural, contribuind prin aceasta la popularizarea dragostei de 
carte, de școală și meserii, 

Averea despărțământului face Lei 6645'— cari sunt depuși 
la banca „Lăpușana” din Târgul-Lăpuș cu libelul Nr. 1524, repre- 
zentând situaţia depunerii la 30 lunie 1930, 

Fiind membrii „Astrei“ preoţii şi învățătorii, la toate con- 
venirile atât preoțești cât și învățătoreşti, înțeleg grupuri religi- 
oase și cercuri culturale, s'au estins în afară de programul oficial, 
ținând prelegeri și conferințe cari cad în cadrul de activitate al 
„Astrei'' adecă răspândirea în masse a dragostei de carte, îmbră- 
țișarea meseriilor, iubirea de țară și respectarea legilor, în modul 
acesta despărțământul lucrează în continu pentru ajungerea sco- 
purilor ideale ce urmărește societatea „Astra“. 

Acest despărțământ nu s'a bucurat nici de un fel de sub- 
venții, spesele avute cu deplasările le-au suportat membrii ei. 

Un rol însemnat întru intensitatea activităţii culturale al 
acestui despărțământ îl au serbările religioase ce se aranjază an 
de an în ziua de Si. Mărie la Mănăstirea din comuna Rohia, 
unde convin un număr frumos de intelectuali și unii dintre ei cu 


91 


dragoste de popor ţin prelegeri instructive dând sfaturi practice 
masselor adunate folosind astfel această ocazie binevenită contri- 
buind la infiltrarea în inima ascultătorilor dragostea de neam, 
apreciarea muncei cinstite și perseveranță în venirea timpurilor 
fericite prin consolidarea sub toate raporturile a vieţii noastre 
culturale, economice și naţionale. 


Președ. desp. Nicolae German, adm. prot. 


XIX. Târnava-Mare (Sighișoara, desp. central jud). 


Desp. constă din 24 comune, are 10 cercuri culturale și 8 
biblioteci poporale. 

In oràşul Sighişoara pe lângă conferențiarii localnici, ne-au 
mai dat concursul, ca și în anii trecuți, Dnii profesori universitari 
membrii ai Extensiunei Universitare din Cluj, cari au ținut ur- 
mătoarele conferințe: Sergescu Petre, „50 ani de știință româ- 
nească“, Bogdan-Duică, „loan Budai-Deleanu“, Grimm, „Bernhard 
Shav” Rusu, „Problema muncii“, Teodorescu D. „Cultul soarelui 
în Dacia”, Meruţiu, „O excursie în România“ (cu proecţii), V. 
Stanciu, „Bogăţiile minere ale României“, Ştefănescu Goangă, 
„Selecţiunea profesională”, dr. O. Ganea, „Combaterea epide- 
miilor”, Z. Török, „Tainele mării”, St. Stătescu, „Pădurile noastre“ 
- AL. Hodoș, „10 Mai“, FL Prodan, „Insemnătatea zilei de 10 Mai“, 
H. Teculescu, „Carol al I-lea“, H. Teculescu, „loan Creangă“, 
Prodan, „Insemnătatea zilei de 24 lanuarie", General A. Butu- 
noiu Brașov, „Arta națională în serviciul neamului”, 

Corul „Astrei“ care în anul trecut sa manifestat atât de 
frumos, în anul acesta a dat un concert reușit sub conducerea 
harnicului prof, Panichean, 

Cinematograful „Astrei“ a funcţionat în mod mulţumitor și 
a adus societăţii un venit de 60.000 Lei. 


In anul acesta s'au ţinut și în Sighişoara prelegeri pentru 
popor de către următorii Dni: Protop. E. Stoica, „Credinţa ca 
factor cultural“, A. P. Bănuţ, „Despre cultură și civilizaţie“, Radu 
Barcianu, „Însemnătatea cărții”, iar în judeţ s'au ţinut prelegeri în 
următoarele comune: Albeşti: dl A. P. Bănuţ, „Despre „Astra“ și 
cultură", R. Barcianu, „Insemnătatea cărții“; Vânători: Protop. 
E. Stoica, „Credinţa ca factor cultural“; Daneș: Prot. E. Stoica, 
„Biserica în slujba neamului”, dr. J. Ghizdavu, „Despre Tuber- 
culoză“ ; Biertan: Protop. E. Stoica, „Biserica în slujba neamului“, 
dr. J. Ghizdavu, „Despre Tuberculoză“; Soard: dr. A. Como- 
roşan, „Despre boalele lumești“, R. Barcianu, „Insemnătatea cărții" 
şi „Despre Astra”; Saschiz: H. Teculescu, „Carol al II-lea“, dr. 
A. Căpăţină, „Despre Tuberculoză şi bolile de copii“, Radu Bar- 
cianu, „Astra“, rolul ei în trecut și în viitor“; Hendorf: dl H. 
Teculescu, „Putem fi mândri că suntem Români“, dl revizor 


92 


Șerban Şerban, „Școala și foloasele învăţăturii“, Radu Barcianu, 
„Despre necesitatea îmbrăţișerii carierelelor din industrie și co- 
merţ”, Laslea: dl preot A. Stoicovici „Limba, legea şi datinele 
strămoşeşti”, dl prof. Prodan „Dreptul nostru de stăpânire asupra 
ac stor locuri“, dl Radu Barceanu „Cucerirea orașelor prin in- 
dustrie şi comerț”, 

In toate comunele unde s'au ţinut conferințe „Astra“ a ţinut 
din modestele-i mijloace bănești să distribue țăranilor 30—50 
cărți pentru pupor, din cari ţăranul în timpul liber să mai scoată 
hrană sufletească sănătoasă. | 

Asupra activităţii despărțămintelor de plasă nu putem da 
nici o relaţie, deoarece dela aceste despărțăminte nam primit 
încă raportul, 

Desp. a primit subvenție dela primărie Lei 34.000.—-, iar 
soldul la 13/VIL. 1930 a ost de Lei 27.814. 


Președ. desp. Horia Teculescu, dir. de liceu. 


'XX. Târnava-mică (Blaj, desp. central jud}. 


Desp. constă din 44 comune, are 20 cercuri culturale, fie- 
care cu câte o bibliotecă poporală. 

Despărţământul nostru s'a menţinut, în general, în făgaşul 
tradițiilor încercate. Principala preocupare a comitetului a 
a fost contactul cât mai des cu massele populare, socotind noi, 
că chemarea de căpetenie a „Astrei“ culturale este răspândirea 
luminei în popor și călăuzirea lui pe cărările cari duc la sănă- 
tatea morală și națională. 

În scopul de mai sus, despărțământul a căutat toate mij- 
loacele ca să se apropie cât mai mult de sufletul şi inima popo- 
rului, ascultându-i păsurile şi încercând să-l înprietenească cu 
toate marile probleme ale vieţii. Misionarii noştrii culturali au co- 
borât cât mai des în mijlocul satelor, căutând să ţie pururea vie 
legătură între intelectuali şi „mulțimile dela ţară, ca astfel neamul 
nostru să aibă întradevăr o singură inimă și un singur suflet. 
Neamul nostru nu poate câștiga marile izbânzi pe cari le merită 
şi nu poate face față multiplelor greutăţi nle zilelor de astăzi, 
decât prin coordonarea simţirilor și a sufletelor. Și mai ales de 
această problemă s'a frământat conducerea despărțământului nostru, 
în anul de gestiune ce expiră. Că a izbutit sau nu, este datoria 
Dvs. să judecaţi. 

Dela ultima adunare încoace misionarii despărțământului, 
în frunte, aproape totdeauna, cu Veneratul nostru președinte, păr. 
canonic Ștefan Roșianu, am făcut în total 23 descinderi prin co- 
mune, vizitându-se în aceiași zi câte 2—3 sate, în cari sau ţinut 
prelegeri poporale de către 2—3 intelectuali, tratându-se probleme 
dintre cele mai actuale și mai felurite, fără să se piardă însă 


D 


niciodată firul de Ariadnă al moralei creştinești și al patriotis- 
mului integral, In felul acesta au fost cercetate toate cele 44 co- 
mune cari cad în raionul despărțământului nostru. 

Conferenţiari au fost precţi și profesori, advocaţi, medici şi 
institutori din Blaj, precum și preoţi şi învățători dela ţară, cari 
toţi se pot socoti adevărați „profesioniști“ în contactul cu poporul. 

E de datoria noastră să accentuăm în chip deosebit, că 
aproape toate prelegerile poporale ale despărțământului nostru 
au început cu servicii divine, slujite de către misionarii preoți, 
înbinânuu-se astfel apostolia evangheliei cu apostolia culturei și 
stabilindu-se legătura între concepţiile de eternă durabilitate cu 
ale vieţii nevoi efemere, cari numci împreună pot da roadele 
unor izbânzi de ordin superior. Și cu adevărat, numai în chipul 
acesta poate fi ridicată cultura la rangul de supremă necesitate, 
care înalță, innobilitează și mântuie pe cari înțeleg rosturile ei, 

Intre preocupările de ordin sufletesc, despărțământul 
nostru n'a uitat nici îndemnurile de practică necesitate, căutând 
să inpretienească poporul cu binefacerile cruțării și ale înţelep- 
ciunii fructuoase, 

In câteva comune, despărțământul a distribuit af/foi între 
flăcăii satului, cari iau sădit în grădinile lor și li-sa dat astfel 
posibilitatea să înțeleagă ce însemnează a avea ceva ce este al 
tău, dela care cu grija necesară, poţi trage foloase și mulțumiri 
nebănuite, încurajându-se pomicultura și spiritul de întreprindere 
prin muncă. Au fost adevărate sărbători în comunele noastre 
zilele în cari au sosit altoii „Astrei", pe cari flăcăii i-au primit și 
i-au așezat în glia răsplătitoare cu nădejde de neînchipuită dra- 
goste şi încredere, 

Acelaș lucru s'a făcut cu fetele, însă nu cu altoi ci cu găini 
şi cu pui de rasă nobilă, Fete harnice, silitoare, dar sărace, au 
primit în dar câte o găină sau câte doi pui, cu condiţia să-i în- 
Srijească și să-i crească, iar, la timpul său, valorându-i să-și cum- 
pere animale mai mari, punând bază unei mici averi vii, care 
preschimbată succesiv, să ducă la un mic temeiu de gospodărie, 
îndemnătoare la tot mai mult și la mai mare 

Nici altoii, nici găinile împărţite cu fetele fecioare nu sunt 
în sine lucruri mari, însă Venerabilul nostru președinte, dela care 
a pornit ideia, a pus fondul principal pe semnificația dela baza 
unor asemenea începuturi și ne place să sperăm, că poporul a 
înțeles norma unor asemenea daruri ca acestea și roadele nu vor 
întârzia, 

Despărțământul nostru mai poate avea mângăerea de a fi 
dus pentru întâiașdată în popor, la noi în ţară, cel mai modern 
mijloc de răspândire al gândului omenesc şi al artei călătoare pe 
aripile văzduhului, minunată invenție care se chiamă „Radio“ şi- 
care în comunele unde a fost prezentat, a făcut adevărate fu- 
rori. Gândul nostru, când am recurs la „Radio” a fost în locul. 


94 


întâiu să trezim interesul, pentru conferințele „Astrei“ și să adunăm: 
poporul ca să-i putem pătrunde mai ușor la suflet. În timpul fră- 
mântărilor politice, cu inerentele lor desbinări și scârbe, ţăranii 
şi-au cam pierdut încrederea în conducătorii săi firești de altă 
dată și orășan sau „nădrăgar“, începuse să însemne tot una cu 
agent electoral, mai mult sau mai puţin deochiat, care nu umblă 
prin comune decât pentru profituri sau voturi, din cari poporul 
se alege cu prea puţin, sau chiar cu nimica. Și astfel dela un 
timp și cei mai idealiști misionari culturali dela „Astra“ sau dela 
organizaţii similare, erau socotiți prin comune ca niște învrăjbitori 
de suflete sau vânători de voturi, cari nu merită să fie văzuţi, 
sau ascultați. Și între asemenea împrejurări de plâns, cari au fost 
semnalate chiar de președintele nostru în conferința cea mare 
dela Sibiu din săptămâna luminată, despărțământul nostru a găsit 
mijlocul de a strânge iarăși inimile poporului în jurul „Astrei“, 
interesându-l în cel mai mare grad prin audiţiunile de „Radio“, 
„Lădiţa fermecată“ de care se auzise foarte vag prin sate, a rupt 
Shiaţa. Și dela încercările din Luncă și Lodroman încoace, misi- 
onarilor noștri, când erau văzuţi prin sate, li-se spuneau: „Au 
venit domnii cu lada, hai să auzim şi minunea asta!“ lar alături 
de lădiţă puteau să se închege în deplină frăție vechile legături, 
rupte de procletele lupte politice. Prin „Radio'' și prin confe- 
renţele cari însoțiau audiţiunile, ne-am regăsit cu poporul şi as- 
tăzi misionarii noştrii, ori unde ar cobori, sunt așteptați cu drag 
şi ascultați, 

Aici este locul să amintim, că începutul nostru cu „Radio“ 
prin comune ne-a adus și o altă izbândă, de mare însemnătate 
pentru despărțământul nostru și viitoarele sale descinderi prin 
comune. Educaţia poporului dela București a înţeles cum nu se 
poate mai bine sforțările noastre și ne-a făcut un cadou împără- 
tesc: un aparat de „Radio“ de cea mai bună marcă, Ase- 
menea  încurațări sunt desigur cel mai puternic stimulent 
pentru  despărțământul nostru, care va căuta să se facă 
vrednic de încurajări înțelegătoare cu aceasta, 

Tot „Educaţiei Poporului“ avem să-i mulțumim și două bi- 
blioteci poporale, dintre cari una pentru agentura Pănade, iar 
cealaltă în Bucerdea-gânoasă, unde a văzut lumina zilei marele 
bărbat al neamului nostru lon Maiorescu, 

Și iarăși despărțământul nostru sa ocupat, în acest an și 
de marea lipsă pe care o au școalele din ţinutul nostru de bi- 
blioteci pentru tineret. Ca să se curme răul, despărțământul a 
mijlocit la Casa Școalelor 13 biblioteci cari vor fi urmate desigur 
și de altele. 

Despărţământul n'a uitat nici pe intelectuali, aranjând la 
sediu, în conţelegere cu „Extensiunea Universitară“ din Cluj, 
câteva conferenţe pentru clasa cultă, ţinute de către dnii prof. 


95 


universitari, Onisifor Ghibu, Victor Stanciu și Georgescu, tratând 
probleme de cel mai mare interes, cum se va vedea în tabloul 
următor : 

Mănărade: Ştefan Roșianu, canonic „Băncile poporale“, 
Victor Oltean, preot „Despre „Astra; Spătac : Iosif Bucur, preot 
„Băncile poporale“; Vera: Ştefan Roşianu, canonic „Cruţarea și 
băncile poporale“; Valea-Lungă: Ştefan Roșianu, canonic „Ur- 
marea lui Hristos“; Crăciunelul-de-jos: Ștefan Roșianu, canonic 
„Faptele bune“, Ion Pop-Câmpeanu, prof. „Plantarea pomilor’; 
Cisteiu : Ştefan Roșianu, canonic „Faptele bune“, lon Pop-Câm- 
peanu, prof. „Plantarea pomilor“; Biia: Iosif Bucur, preot „Rău- 
tatea păcatului“; Bălcaciu : Ştefan Roşianu, canonic „Increderea 
în Dumnezeu“, Iosif Bucur, preot „Îngrijirea sănătății“, Victor 
Negrea, preot „Binefacerile cărții“, Jidveiu: Ştefan Roşianu, ca- 
nonic „„Răsplata jertfei"; Sâncel: Ștefan Rosianu, canonic „Despre 
mame“, Simion Ghizdavu, prof. „Familia la Romani“; Iclod: 
Ștefan Roșianu, canonic „Ziua mamelor“, Simion Ghizdavu „Fa- 
milia la Romani“, Roşia de Secaş: luliu Maior, prof. „Obiceiuri 
rele la înmormântări“, Eugen Bucur, prof. „Despre mame“, Ni- 
colae Comşa, prof. „Continuitatea Românilor în Dacia”, Broșteni: 
Iuliu Maior, prof. „Criza financiară“, Eugen Bucur, prof. „Ziua 
mamelor", Nicolae Comşa, prof. „Românii în Dacia“; Tău: luliu 
Maior, prof. „Datini păgubitoare“”, Eugen Bucur, prof, „Ziua ma- 
melor‘, Nicolae Comşa, prof. „Drepturile noastre asupra Daciei 
vechi‘, Sân-Miclăuş : dr. Sept. Todoran, prof. „Despre Evan- 
ghelie'', Grigorie Tecșa, preot „Mântuirea sufletului”, dr. Eugen 
Moldovan, adv. „Sfaturi de drept“; Valea-Sasului: dr. Sept. To- 
doran, prof. „Despre „Astra“, Grigorie Tecşa, preot „Cultul Prea- 
curatei”; Luncă: Alexandru Lupeanu, prof. „Radio“ —— „lădiţa 
fermecată’, dr. Ion Bianu, adv, „Sfaturi de drept“, dr. Traian 
Denghel, primpretor „Sfaturi administrative“; Lodroman: Alex. 
Lupeanu, prof. „lubirea de neam“, dr. Ion Bianu, adv. „Nevoile 
satelor", dr. Traian Denghel, primpr. „Administrația comunală“, 
Inginer E. Stoica, Cluj „Prezentarea aparatului „Radio“; Micăsasa : 
Ștefan Roşianu, canonic „Urmările orbiei sufletești”, Dumitru 
Neda, prof. „Pronia cerească“, Dumitru Boar, preot „Indem- 
nurile bune“; Șoroştin : Ştefan Roșianu, canonic „Dumineca co- 
piilor“, Dumitru Neda, prof. „Răutatea minciunii"; Japu: Ștefan 
Roşianu, canonic „Ingrijirea sufletului“, Dumitru Neda, prof. „Im- 
plinirea chemării“; Cergăul-mare : Ştefan Roșianu, canonic „Despre 
temperanţă“, Aurel Peculea, preot „Despre „Astra“; Lupu : Ştefan 
Roşianu, canonic „Despre cooperaţie“, Aurel Pecula, preot „Bi- 
nefacerile „Astrei'', Dumitru Coţofan, preot „Ascultarea sfaturilor 
bune“, Chesler: Ştefan Roşianu, canonic „Cruţarea şi binefacerile“, 
Dumitru Neda, prof. „Neamul românesc“; Făget: Ştefan Roşianu, 
canonic „Creșterea copiilor“, Dumitru Neda, prof. „Despre Hristos"; 
Şona: dr. lon Bianu, adv. „Poveţe administrative“, dr. Coriolan 


96 


Pop-Lupu, prof. „Rosturile” „Astrei“, dr. Sept. Todoran, prof. 
„Carte și credință“; Spini: Alex. Lupeanu, prof. „Neam şi lu- 
mină”, Grigore Pădurean, prof. „Port și cântec românesc“, dr. 
Vasile AHenie, prof. „Despre familie“, dr. Sepi. Todoran, prof. 
„Şcoală şi credință”, dr. Ion Bianu, adv. „Astra“ şi binefacerile 
ei“; Tiur: Toma Cociș, dir. „Probleme economice“, dr. Ion Po- 
poviciu, medic „Sifilisul și vindecarea lui”; Zăuni: Dumitru Neda, 
prof. „Vrednicia strămoșilor“, Dumitru Boar, preot „Urmarea 
pildelor bune“; Pănade : dr. Coriolan Suciu, prof. „Timoteiu Ci- 
pariu‘, Grigore Păduraru, prof. „Foloasele bibliotecilor poporale“; 
Blaj: dr. Onisifor Ghibu, Extensiunea Ubiversitară, Cluj „Contri 
buţia Ardealului la unirea tuturor Românilor“, Victor Stanciu, 
Extensiunea Universitară Cluj, „„Bogăţiile miniere în desvoltarea 
omenirii“, Paul Sergescu, Exiensiunea Universitară Cluj, „Evoluţia 
ideilor despre univers”, 

Averea în bani a fost cu ziua de 13 Iulie 1930 Lei 43.14480. 


Preşed. desp. Stefan Roşianu, canonic. 


XXI. 1. timiș-Torontai (desp. central județean). 


Despărțământul constă din 24 comune, are 19 cercuri cul- 
turale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 


Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Udvin: 
Dr. P. Țiucra, protopop, „Rostul Astrei”, Dr. Emil Pocrean, medic, 
„Întinerirea și alimentarea potrivită“, iar părintele loan Imbroane, 
„Moravuri bune în alte ţări și influența bună ce o face cetirea 
Sit, Scripturi”; Chişoda veche: Dr. P. Ţiucra „Rostul Astrei”, 
Insp. Ştefan Vulpe, „Comerţ și industrie”, preot Gheorghe Tocitu, 
„Concubinaj și scăderea populaţiei” ; Remetea mare: Dr. Dimitrie 
Nistor, advocat, „Ridicarea poporului român în cultură”, preot 
Alexa Puta, „Pomenile la sate, arătând cum trebuie făcute şi cum 
le face greşit poporul nostru“; Janova: înv. Alexe Puta „Rostul 
Astrei”, iar înv. Vasile Docea „Alcoolism" ; Zenta niou: părin- 
tele Melentie Sora, „Rostul Astrei şi despre alcoolism" ; Chişoda 
nouă: Dr. P. Țiucra, „Marele Mecenat Andrei baron de Şaguna” i 
Giarmata: preot Traian Golumba, „Necesitatea organizării ţără- 
nimei în asociaţii culturale”; Beregsău: preot Melente Sora, „De 
ce trebuie țărănimea noastră să se ridice la o treaptă mai înain- 
tată culturală”, 

Cu prilejul acestor orele poporale s'au organizat cercuri 
culturale și s'au pus la dispoziţia acestora câte un început de bi- 
blioteci poporale din partea conducerii despărțământului central 
judeţean, contribuind la augmentarea acestor biblioteci, Dr. Pavel 
Obădeanu cu 30 volume, iar din partea dlui advocat Dr. V. Dă- 
răbanţ, conducerea a primit 500 Lei pentru augmentarea biblio- 
tecii din Giarmata, la aceste prelegeri poporale au fost și pro- 


97 7 


grame artistice executate de către corurile bisericești și corurile: 
școalelor, Sărbătorile naţionale 10 Maiu şi ziua de 1 Decemvrie 
sau sărbătorit în toate comunele din despărțământ cu programe 
artistice, executate de către elevii școalelor, iar ziua Tempe- 
ranței sa sărbătorit în anul acesta, conform unei sugestii dela 
centru la căminele de ucenici, unde dl prof. Nicolae Jucu a arătat 
„Rostul Temperanţei și pericolul alcoolismului“, Se remarcă ac- 
tivitatea deosebită desvoltată în cercul cultural din comuna Useni, 
datorită inimosului președinte, părintele Dimitrie Vidrighin, precum 
şi a valorosului secretar Todea Roman și a distinsului învăţător 
Dimitrie Moisă, - i 

Cu prilejul serbării din 1 Decemvrie în această comună a 
luat parte şi dl Virgil Slăvescu, advocatul statului, care a donat 
din biblioteca sa particulară 200 volume pentru biblioteca acestui 
cerc, iar președintele cercului a cumpărat un valoros album de 
țesături și cusături naționale, punându-l la dispoziţia femeilor din 
comună. 

În total despărțământul central a distribuit în anul 1929, bi- 
bliotecilor poporale 1155 broşuri. 

Ca un punct al preocupărilor mai îndepărtate ale Astrei din 
Bănat, conducerea despărțământului central judeţean a trimis şi 
fraților noștri români din Jugoslavia, în comuna Seleuș, o bi- 
bliotecă poporală, constătătoare din 100 broșuri, | 

Averea despărțământului cu 31 Decemvrie 1929, a fost de 
Lei 461.642'—, depusă în hârtii de valoare și în libelele de de- 
punere la diferite bănci din Timișoara. 

Subvenţii a primit despărțământul i în cursul anului 1929 dela 
Primăriile comunale Lei 1500'—, iar dela Prefectura județului 
Lei 50'000—, i 


Președ. desp.: Dr. Patriciu Tiucra, 5ielopop: 


2. Sânnicolaul-Mare jud. Timiş-Toronta]), 


Cuprinde 8 comune, dintre cari 3 au cercuri culturale și 
4 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale au ţinut în Cenadul-mare: preş. desp. 
Dr. I. Demian, adv., „Trecutul şi locuitorii Banatului”, Virgil Po- 
povici, medic, „Boalele contagioase“, tot acesta „Tuberculoza“ și 
„Creșterea și îngrijirea copilului până la 7 ani“, G. Ionescu, paroh, 
„Exemple din viaţa sfinţilor și rolul bisericii ort, române în apă- 
rarea neamului“, Dumitru Bozian, învățător „Rolul părinţilor și 
învățătorului în educaţia copilului“, 

Averea despărțământului în prezent 27.000 Lei, numerar, 
depus spre fructilicare la Banca Centrală Bănăţană, iar în Sept: 
a, c, va fi scadent un legat al defunctului Gheorghe Popon, făcut 


98 


inainte de asta cu 5 ani în favorul despărțământului, care se va 
urca la cca 50.000 Lei. 


Școala medie din loc și celelalte școale din loc au contri- 
buit cu corul lor și cu școlarii mult la serbările naţionale 1 Dec., 
24 Ían., Ziua eroilor. 


Preşed. desp.: Dr. loan Demian, advocat. 


XXII. Trei-scaune (Desp. centr. jud.) 


Despărțământul constă din 19 comune, are 4 cercuri cultu- 
rale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 

Dintre cele 4 cercuri culturale numai două au înaintat ra- 
poarte sumare despre activitatea lor și anume cel din Vălcele și 
cel din Valea-mare, arătând că s'au aranjat cu poporul în serile 
de iarnă ședințe de lectură, iar cel din Valea-mare a aranjat și 
o serată artistică, realizând un beneficiu netto de Lei 2.314—, 


Membrii comitetului central judeţean au ţinut conferenţe și 
prelegeri poporale în următoarele comune: Araci: Locot. Col. 
Enescu „Răsboiul mondial și România“, dr. M. Creţu „Ingrijirea 
sugacilor” (în legătură cu rularea filmului cu acelaș subiect); 
Aita-seacă: dr. Ion Vintilă „Tuberculoza“ (cu ocazia sfinţirei bi- 
sericii gr. catolice din loc, urmată de filmul cu acelaș titlu); Co- 
vasna; dr, Ion Vintilă „Tuberculoza“ (urmată de filmul cu acelaș 
titlu); Sft. Gheorghe: Locot. Col. Enescu „Insemnătatea zilei de 
1 Decemvrie“ (in cadrul serbării aranjată în sala festivă a Pri- 
măriei cu concursul tuturor sediilor); Vălcele: Părintele Ptpp, 
Aurel Nistor „Rostul Astrei în trecut și prezent și foloasele 
cărții pentru plugari“, dr. Ion Vintilă „Ingrijirea sugacilor“ (înso- 
țită de proecțiuni de schiopticon); Hăghig: dr. Miron Creţu „Si- 
Hlisul” (însoţită de proecţiuni de schiopticon și urmată de filmul 
„Sifilisul” ; Zagon: Dr. Ion Vintilă „Bolile infecțioase“ (însoţită de 
proecțiuni de schiopticon), dr. Ion Vintilă „Alcoolismul“ (însoțită. 
de proecţiuni de schipticon), Stefan Bratu „Combaterea alcoo- 
lismului și însemnătatea societăței Temperanţa“ ; Sft. Gheorghe: 
Părintele Ptpp. Aurel Nistor „Arhiereul Andrei Șaguna și legea 
pentru organizarea bisericei”; larăș: dr. Ion Vintilă „Scopul și 
însemnătatea „Astrei“ înainte de întregirea României și în prezent“, 
dr. Costache Moldovan „Despre testament“, dr. Miron Creţu 
„Bolile infecțioase” (însoţită de proecțiuni de schiopticon, s'a rulat 
şi filmul „Despre îngrijirea sugacilor“”; Sit. Gheorghe: Colonel 
Constantinescu „Însemnări și aspecte din nordul Dobrogei“, dr. 
Miron Creţu „Bolile infecțioase“ (însoţită de proecţiuni, s'a rulat 
și filmul despre tuberculoză), Căpitan Virgil Chirnoagă „Dunărea 
internaţională”, Revizor şcolar Mihail Ogrean „Educaţia morală 
și Școala Biologică”, I. Gh. Oprişan „Asistenţa Culturală”, (mi- 
sionar dela Direcţia Educaţia poporului din București); Covasna: 


99 7* 


Păr, Iosif Popovici „Din viaţa lui Isus“ (însoțită cu proecţiuni de 
schiopticon); Valea-Mare: Revizor școlar Mihail Ogreanu „Stăru- 
ința' la muncă“; dr. Ion Vintilă „Boalele contagioase“ (Inso- 
țită de proecțiuni de schioplicon. Sa rulat și. filmul „Creș- 
terea păstrăvului“ şi cel distractiv „Acrobaţii“ ; Bicsad : Păr. pro- 
topop Aurel Nistor „Viaţa şi patimile Mântuitorului” (însoțită de 
proecțiuni de schiopticon); Ariusd: Păr, lie Pastină „locurile 
sfinte şi viaţa lui Jsus Hristos“ (insoțilă de proecțiuni de schiop- 
ticon), dr. Miron Creţu „Boalele' contagioase“ (însoţită de proec- 
țiuni de schiopticon, Sa rulat și iilmele „Creşterea păstrăvului' 
și „Acrobaţii“, revizor şcolar Mihail Ogreanu „Originea Româ- 
nilor"; Sii Gheorghe: ioan S. Solea magistrat „Societatea naţi- 
unilor şi ideia păcei perpetuă“. 

Pe lângă propaganda la românii de limbă românească am 
făcut și începutul şi la frații noştrii cari și-au uitat limba, 

Astiel am organizat în orașul Sit. Gheorghe în lunile lanu- 
arie, Februarie și: Martie un curs de limba română pentru adulți, 
tinut de un învăţător pensionat, La acest curs sau înscris și au 
participat 38 de elevi între 11 și 35 ari, toți Români din Sh. 
Gheorghe, arătând un interes deosebit pentru limba moşilor şi 
sirămosilor lor. 

Pentru această categorie de Români am aranjat și o șeză- 
toare culturală în ziua de 6 Aprilie 1930 la Bicsadul Oltului). 

Averea despărijământului nostru constă din: 1 casă în strada 
Regele Carol No, 19 în valoare de Lei 1,161.000 precum și din 
mobilier, obiecte de muzeu şi bibliotecă în valoare de 121,159 Lei, 
valoarea totală circa 1,282.159 Lei 

Afară de donatorii noștri înşirați în darea de seamă a 
adunării generale din anul trecut au mai subscris și contribuit 
pentru Casa Naţională următorii: 


1, Soc. Anon. Forestieră „Ardeleana” Lei 20.000 achitat, 

2. Direcţia generală „R. M. S“ „ 12.000 achitat, 

3. Părintele losii Popovici | ,, 6.000 (în rate lu- 
nare de 500 Lei, a achitat 3 rate total Lei 1.500). 

4, Dl dr, Costache V „Moldovanu notar public 5.000 achitat 

5. Di Maiorescu Victor Lei 1.000 y 

6. Gheorghe Tecucianu, proprietar - ,„ 500° y, 

7. Gheorghe Axente restaurator ne-a 


donat mobilier în valoare de circa Lei 3.000, 
Donaţiunea cea mai însemnată pentru Casa Naţională ne-a 
făcut-o Prefectura judeţului Treiscaune în suma de 726.199 Lei 
pentru care suntem datori — cu toate că știm că nu așteaptă — 
să-i aducem viile noastre mulțumiri, atât inimosului Român, care 
este dl prefect al județului dr. Nicolae Crăciun, cât și vrednicei 
comisiuni interimare județene, 


TI 


Pentru Casa Naţională s'a încassat în total din sumele sub- 
scrise anul trecut de particulari 90.600 Lei între cari figurează în 
locul intâiu dl Prefect dr. Nicolae Crăciun cu frumoasa sumă de 
Lei 30.000 achitată integral. 

Părintele losif Popovici ne-a mai dat o pildă frumoasă, evo- 
catoare a trecutului bogat în astfel de jertfe și gesturi nobile prin 
iundaţia de Lei 20.000 (douăzeci mii), făcută în amintirea iubi- 
tului său fiu, cu scopul ca din venitul -ei să se sprijinească un 
cor românesc în Sit. Gheorghe. 

Ținem să exprimăm multumirea noastră tuturor celor cari 
ne-au onorat cu sprijinul lor și îndeosebi dlui Comandant al 
garnizoanei din Sit. Gheorghe și dnei directoare a Şcoalei nor- 
male de fete, care ne-au dat totdeauna concursul de câte-ori 


l-am solicitat, Președ. desp. Dr. Vintilă, medic, 


XXII. 1. Turda (desp. cent. jud.) 


Desp. constă din 26 comune, fiind în fiecare cerc cultural 
și o bibliotecă poporală. 

Preiegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Cacova 
lerii, Surduc, Bicălat, Săcele, Buru, Băișoara, Petreştii de sus, 
Petreștii de mijloc, Moldovenești, Cornești, Poiana, Oprișani, 
Hădăreni, Sânmărtinul-Sărat, Ceanul- Mare, Ceanul-Deşert, Tureni, 
Comșești, Viişoara, Vălcele. In fiecare sat au mers câte doi con- 
ferenţiari. Fiecare a ţinut câte o conferenţă. Conterenţiarii au fost 
următorii: Petre Suciu, director de liceu „Legăturile dintre cla- 
sele noastre sociale“, „Dragostea de neam“, „Spiritul de tovărășie“, 
„Importanța „Astrei“; G. Mărie, profesor de liceu „Rosturile 
„Astrei”; Gr. Biji, profesor de liceu „Importanţa bisericii noastre” ; 
Toma Svinţiu, profesor de- liceu „Ce trebuie să aibă un sat“; 
Dr, I. Boieriu, advocat „Importanța culturei“; Gr. Sârbu, direc- 
torul camerei agricole“, „Lucrarea rațională a pământului“; Gh. 
Țarina, profesor de liceu „Importanța cărții și a școalei“; lon 
Mureşan, profesor de liceu „Importanța „Astrei“; D., laneș, di- 
rector de bancă „Băncile populare“; Dr. V. Meşter, notar public 
„Despre cultură“; Teodor Oțel, director de școală primară „Despre 
şcoală“. 

Desp. a aranjat 4 şezători literare pentru intelectualii din 
Turda în postul Crăciunului. Au conferențiat următorii: Ion 
Agârbiceanu, Victor Stanciu, Emanuil Bucuţa și Petru Suciu, 

Averea despărțământului e în bani: 50.657 Lei. 

Are în administrare Casa Culturală a oraşului. Inoiri s'au 
făcut în anul acesta următoarele: 1 tablou a lui Mihaiu Viteazul, 
camera dt, loan Raţiu aranjată de familie, 

Desp, a colaborat cu Camera Agricolă și cu Ateneul din loc. 

A primit pe anul 1929 următoarele subvenţii: dela judeţ 
20.000 Lei și dela primăria orașului Turda 20,000 Lei. 


101 


A editat, împreună cu Camera Agricolă ‚Monografia jude- 
- ţului Turda", publicată din prilejul serbărilor dr. L Raţiu şi a 
luat parte prin 3 delegați (D. laneș, I. Mureșanu, P. Suciu) la 
Congresul cultural al Astrei ţinut la Sibiu, 

Turda, la 10 Iulie 1930, 


Președ. desp. Petru Suciu, dir. de liceu, 


2. Luduş (jud. Turda). 


Desp. constă din 31 comune. 

Activitatea acestui despărțământ, pentru anul trecut, să re- 
duce la 2 conferenţe, ţinute ambele la 6 Iulie 1930, în comuna 
- Bărboși, în faţa unei adunări, de circa 150—180 ţărani și câţiva 
intelectuali; subsemnatul am vorbit despre „Însemnătatea negoa- 
telor și măiestriilor la poporul nostru, în trecut și viitor“, iar 
părintele Iosif Bogdan a vorbit despre „Rostul „Astrei“ la poporul 
nostru“. ; 

Tot cu ocazia aceasta am pus și bazele unei biblioteci po- 
porale a „Astrei” în Bărboși, punând la dispoziția localnicilor 30 
cărți editate de „Astra“ și cari pe lângă inventar le-am predat 
preotului local, onoratului Iosif Bogdan. ; 


Președ. desp. Enea Bota, protopop. 
3. Sălciua (jud. Turda). 


Desp. constă din 18 comiine, are 10 cercuri culturale și 11 
biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în 15 comune și în număr. de 
66, cu subiecte din diferite domenii, 

Serate artistice s'au aranjat în 18 comune și în număr de 30, 
Desp. a aranjat în comuna Vidolm o expoziţie de copii și una 
de industrie casnică, acordându-se 2 premii à 500 Lei 

Ajutoare a primit. desp. dela mai multe comune în suma 
totală de Lei 1050, iar averea desp. este cu finea anului 1929 
de Lei 10.952, 

Desp. colaborează cu cercurile preoțești și învățătorești și a 
„avut concursul d-lor medici și profesori din Baia-mare,. 


Președ, desp.. Vasile Gan, protopop. 


XXIV. 1. Cetatea Albă (desp. central judeţean). 


Despărţământul are 21 Cercuri culturale, fiecare cu câte o 
bibliotecă poporală. 

Activitate mai vie au desfășurat următoarele cercuri : 

Cetatea Albă: A sărbătorit Unirea Ardealului, la 1 Dec. 
Au ținut cuvântări d-nii: Nichifor Crainic, profesor universitar și 


103 


scriitor; Col. Al. Cantuniari și T. lacobescu. La 27 Martie dl Gh. 
Ștefănescu, profesor, a ţinut o conferență despre „Basarabia”. 

S'au plasat 50 tablouri alegorice, cuprinzând poezia „Limba 
noastră” de Alexei Mateevici, precum și 200 tablouri istorice, 
iucrate de Lt. Col. Ignătescu. l 

S'au distribuit cărți de premii la toate școalele din Cetatea 
Albă, Casa Ostăşească de pe lângă Reg. 35 a organizat cursuri 
cu soldați, neștiutori de carte, având 162 absolvenți. S'au făcut 
5 serbări cu coruri, reviste și declamațiuni, sub conducerea d-lui 
căpitan P. Popescu. 

Purcari: A avut o frumoasă serbare cu teatru când a ţinut 
cuvântare dl S. Silivestru, învățător, despre „Foloasele învățăturii“. 

Gura Roşie: La 1 Decemvrie, dl D. Iuga, înv., a vorbit 
despre „Unirea Ardealului". 

Tariceanca veche: A sărbătorit la 7 Decemvrie 100 ani dela 
întemeerea satului, cu care prilej a ținut o prelegere dl P. Mar- 
cenco, învățător. 

Plahteevca: A organizat serbări la 1 Decemvrie, când au 
ținut cuvântări d-nii Bondarenco şi D. Rotaru, învățători; La 24 
Ianuarie și 10 Maiu la Plahteevca; In comuna Sărata la 4 Maiu. 

- Moldova: La 1 Dec. a ţinut conferență dl M. Roman, înv. 

Acmanghit: A avut 5 serbări cu teatru, jocuri și cântece 
populare. 

Numărul cetitorilor a fost în anul 1930, la toate cercurile 
culturale 1960, faţă de 1834 în anul 1929, 

Cursuri de adulți sau ţinut în 21 sate sub auspiciile des- 
părțământului „Astra“ şi 21 învățători au fost propuși pentru a 
Îi premiaţi de Asociaţiune. 

Au fost înscriși 1060 adulţi; au urmat regulat 813 şi au 
fost 395 absolvenţi. i 
i Despărțământul dispune de un sold de Lei 31.714— la 
7 Iulie 1930 și va încassa în anul 1930 suma de Lei 50.000'— 
subvenția Prefecturii județului și 10.000'— Lei, subvenția Primă- 
riei Municipiului Cetatea Albă. 

In cursul lunei Decemvrie 1929, despărțământul a obținut 
dela Prefectura județului Cetatea Albă suma de Lei 40.000:—, 
care s'a distribuit Cercurilor culturale (între 1000—3000 Lei de 
fiecare), pentru cumpărarea de cărți, cu care să ie înzestrate 
bibliotecile. 

Despărțământul lucrează în deplin acord cu Căminul cul- 
tural „Voevodul Mihai” și a luat în grija sa terminarea construcției 
internatului fiilor de moldoveni, de pe lângă liceul de băieți din 


Cetatea Albă, 
Președ. desp. Th. lacobescu, institutor, ' deputat. 


103 


XXV. Constanţa (desp. central judeţean). 


Acest desp. are 60 Cercuri culturale în cari sau ţinut pre- 
legeri poporale despre:  „Luberculoză“, „Creşterea copiilor“, 
„Soarele dătător de viaţă” și „Combaterea boalelor venerice“, 
Hind aceste prelegeri însoţite de filme, proiectate cu cinemato- 
graful ambulant, primit dela Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor 
Sociale, 

Ca avere desp. posedă un automobil, cu care transportă pe 
sate cinematograful ambulant, 


Președ. desp. Dr. P. Stoenescu, medic-șei sanitar, 


104 


TABLOUL 
Cevreuriloe eulturale, bibliotecilor poporale, conferențelor, prelegerilor 
poporale, seratelor artistice și expozițiilor în anul de gestiune 1929-—1$30, 
conform rapoartelor primite până la 1 Sept. 1930 


Anexa III. 


4 


[+5] 
z| Despärță- PE 35 5 PE Ee z a. | 
ë mântul E E 3 E 3 g 2 è Observări 
: Stjal 5 ESAE] A 
111. Alba 7) 717|] 41| —| — 
2| Aiud 20 | 20! 13| — i 13| — 
3; Ighiu 5 5] — 8| — 
4| Sebeş pes sapara TAT sei e re ai 
5| Vințul de jos 5| 5|16| 8|—|—] 
6j 1l. Arad renthal niv ersiti Bibra 
7| Hălmagiu 9| 9 pi IA cu 
| 8| Nădlac 1 [a A Aaa a N al mie 
9) Pecica == 2 S | Înființat în 1930 
10| Săvârşin 2 2| — 8 141| — 
111| H. Bihor — | — | — | — | — | — || Nu a trimis raport 
12| Beius — | =] - DE 
15| Tinca B Eaa E e a 
144|! IV. Braşov 115| 145] 19] 30) 21 — 
15| Budila 2| 414| 4110| 5| — 
l46 Codlea 4| 4] 4115| -—| — 
17| Săcele 4) 6—42] 4] — j 
18| Teliu tee lei] e a Catia tinort 
19] V. Caraș 11| 11| 9133125| 4 
20) Bozovici 13 | 13 3 9 2 | — 
21| Moldova nouă 8 8| — | 16 2 | — 
22) (Vichentie Babeş) Sasca Mont. || 1 1 — [43| 1] — 
23| VI. Ciuc = maen (a acizi Laza — | | Nu a trimis raport 
{24| VIL. Cluj 39 | 62| 7|67|21| 1 
Transport 154|178 | 122 | 312| 81 2 


| o 
$ Despărță- PE FR i 5 pE NERE- ia 
5 | mântul E E S| E 3 S S2 Ei Observări 
ži OO“! O JASAT] ză 
| - Transport . 1|154|178|1221312!| 81| 2 i 
25 Almaş l28| 28) alta 2] 
26| Câmpia 838| 8| 4 7 1] — 
27| Huedin 14| 15 8 9 2] — 
28| Mociu = a ic N a cca INI 
29| VIIN. Făgăraș 9| 10! 16| 2| 6l =? q ë 
50| Viştea 24| 2A] =l -l e I m o 7, 
31) IX. Hunedoara Meya) — | —] 8! — l=] — 
32| Brad dl 03| o la | 
33] Geoagiu |14| — | 1415 1|—] 
34| Hunedoara 17 | 17 6| i 6 - | 
39 Iia t6 t6 a 19 Kg => Conf. raportului 
36| Jiu | 8 8] — | — | — | — din anul 1929 
37| Orăştie 4747| =} =| l e i at oa 
38| Pui Dale ui 153 4| -— | — 
39| X. Maramureș eniras Jng yers — i 
40| XI. Mureș 5} 5) —! 4] —]}— | = 
| a Band 5 5] — 7 1 s | 
42| Reghin 31| 33| 12] 74 | 21] 10 
43 Topliţa 5 5 
44i) XI. Năsăud (dist) | — | — | — | — | —- | —— || Nu a trimis raport 
Conf. raportului 
45| Năsăud 20 | 20. 3 din anul 1929 
46| Xini. Odorheiu 141| 1 lua Copii raportalat f: 
47| Xiv. Sălaj 132| 32! 8i —! 2| 14! 
48] Băsăşti g| o cai pl ef sl 
49| Jibou 21 | 21 1-:— | 10 35| —] 
50! XV. Satu-mare 10| 10| 1) —|— | —|] ' 
i, Mănăștur 19| 19| — | 32 ză i Conf. raporlului 
52| Șomouta mare(Ohioar | 33 | 35| — | —| =| =p gem 1929 
53| Ugocea 2 2| — | — | — | — || “din anul 1929 
54) XVI. Severin — | —]| 8] 25| -=| — I| Reorganizat in 
35| Orşova 11 | 141 2) 4) 1| — i 
56| Sacul — | —| —} 27 | 144| — i 
Transport . [15141 |526 |206| 624|146| 13 


106 


rd E O EEE E ma 


i | | o 

l Despărță- ME EE S FE g| Z | x 

|E] manta 122128] 4 |S&lgz| E | Observări 

JL © JOme] o asjana |] 

; | Transport 511 pa a 446| 143 | 

157) XVII. Sibiu 19 | 19| 37 |472| 19| 2| 

158] Avrig 9| 9] 12| 59|19] —\ 

E) Mercurea 12| 12| 151 49| —— i —! 

150| Nocrich 14| 14| 24| 62! 15 i 

ja Ocna-Sibiiului | 15| 15| 6| 3| 3|-, 

162| Sălişte 11| 44| 54] 58| 20] -— ; 

63 XVII. Someş (Mj) | 37 | 37| 4| 34| 4| —' 

64) Gârbău TH Tp 3 A AI 5 i 

65| Gherla 9) 9| 8| 8| =|=; 

66| Lăpuş 5|144] 353| 8| 4| --] 

57! MIR. Tàrmmare (iphimar)| 10 | 8 | 147}22] 3| =] 

68! Agnita 18 | 18 — | Sarata 

69| Hendorf 12142] —|—]|—]— | Cpt repere 

70, MA. Târnava-mică (Blaj) || 20 | 20 69| — | = 

Ii Dicio-sânmărtin| 43 | 13| — | 14| 1 | 

72) AN mitona ama] 19| 19| a 2] 3] —i 

73) Deta 7|7 — | — | — | aaoo 

74| Lipova 1, || e a T 

75| Sânicolaul-mare| 3 4] — 6 2|—i 

76) RRI Treiseaune (Si.beorţe)| 4) 4] 8| 20| 41| —: 

77! XXI. Turda 26| 26| 4] 40) 4|—: 

78| Luduş se | tal] ireal 

79, Sălciua 10| 11! —| 66| 30| 2! 

80| WD. Mg. Baaba | 11] 11] 3117| 25] =) 

81| XXV. Cetatea Alba] 24 | 21| 4] 91 5] —] 

82| XXVI. Constanța || 60 c0 ai ii ai a Ep ee buza 
Total 884 | 908 | 443 113571 302 | 17 | 


107 


Anexa IV. 


TABLOUL 


terenurilor de ease naţionale şi a suprafefii lor, până la . 
1 Septemvrie 1930. 


| 2 A 3 Suprafaţa 
E Judeţul FETE re = 
E 55E% jug cat 
z ZEO 
1 Alba-lulia . 29 11 947 
2 Arad . 12 4 600 
3 Bihor 92 | 32 549 
4 || Braşov 15 3 166 
5 Caraş 3 | 1200 
6 Ciuc . 33 „8 738 
7 Cluj 7 14 75 
8 Făgăraş 8 4 1283 
9 || Hunedoara 18 4 1305 
10 Maramureş 4 | 1! 8 
11 | Mureş 96 23 | 1232 
12 Năsăud . 10 | 2 800 
13 Odorheiu . 18 3 1233 
14 || Satu-mare . . 65 | 16 324 
15 | Sălaj . 25 7 200 
16 | Severin . 15 8 200 
17 Sibiu . 18 5 1117 
18 | Someş 67 15 | 1180 
19 |  Târnava-mare 67 17 74 
20 Târnava-mică 5 1 929 
21 Timiș-Torontal . 85 137 112 
„22 Treiscaune 9 3 559 
23 Turda ta 57 14 170 
„Total 782 335 1395 


108 


Anexa V. 


Activitatea Seețiunilor literare-ştiinţițice. 
Raportul general al Secretariatului Seeţiilor. 


DOMNULE PREŞFDINIE ! 
DOMNILOR MEMBRI! 


Şedinţa plenară de sfârşit de an a fost convocată anul acesta ia 14 lunie, 
cu abatere dela regulamentul care prevede ziua de 21 Maiu, din prilejul ser- 
bărilor aranjate de Subsecţia de educaţie fizică a Astrei, pentru ziua de 15 lunie, 
Dl președinte a aprobat schimbarea propusă din acest motiv, de secretariat. 

În cele ce urmează am onoarea a Vă raporta in general asupra activi- 
tăţii Secţiunilor literare-ştiinţifice, dela 22 Maiu 1929—31 Maiu 1930, 


I. Activitatea membrilor în sedințele pienare ale Secţiunilor. 


In decursul anului 1929/1930 probleme şi chestiuni de economie internă 
au format subiectul mai multor ședințe plenare a Secţiunilor și aceasta în urma 
faptului că On, Comitei central, la 24 Aug. 1929, revizuind situaţia materială a 
Astrei, ne-a avizat că dela 1 lan. 1930 nu va mai avea posibilitatea să ajute 
Secţiile, dacă nu vor veni ajutoare neprevăzute. Secţiunile trebuiau să vadă ce 
e de făcut pentru a nu-și intrerupe o organizare și o activitate, începută mai 
sistematic abea de doi ani, 

1. Astfel pentru 13 Sept. 1930 au fost convocați toți domnii președinți 
de secţii la o şedinţă, S'au prezentat însă numai d-nii G. Bogdan-Duică, T. Pă- 
căţean, V. Stanciu și secretarul, ceilalţi lipsind încă din Cluj, Astfel se con- 
voacă ședința plenară dela 21 Sept. 1929 care se ţine sub prezidenția dlui 
V, Goldiș, fiind prezenţi 25 membri, între cari președinții de secţii. 

2. În şedinţa dela 21 Sept. 1929, fiind la ordinea de zi comunicarea 
centrului asupra imposibilității de a mai subvenţiona Secţiile (local, birou, se- 
cretariat) dela: 1 lan. 1930, se desvoltă o discuţie amplă, la care participă dnii 
G. Bogdan-Duică, Dr. V. Onișor, Dr. S. Dragomir, V. Goldiș, I, Lupaș, V. Vlaicu, 
S. Oprean, S. Popa, Em. Panaitescu, L Agârbiceanu. Concluzia e o adresă a 
Secţiilor cătră Comitetul central de-a supune hotărârii adunării generale ce- 
rerea să se introducă in bugetul Astrei pe 1930 şi suma de 35 000 Lei ne- 
cesară pentru menţinerea organizaţiei Secţiilor la Cluj (local, secretariat, etc.), 

3. Adunarea generală dela Turda ţinută la 6 Oct. aprobă această cerere 
a Secţiunilor şi în ședința plenară dela 5 Dec. se stărue pe lângă Comitetul 
central din nou pentru subvenție. 


109 


4. La 16 Decemvrie preşedinţii de Secţiuni hotărăsc, că neavând nici 
un răspuns favorabil dela Comitetul central ca suma de 27.605 Lei depuşi în 
libelul Nr. 6876 Ía fil. Albina Cluj, banii proveniţi din vânzările făcute de: 
oficiul de desfacere, să se foloseasca in bani de chirie și spese de birou, iar 
restul chiriei să fie suportat de Secţiile cari mai au disponibilităţi. Au parti- 
cipat la şedinţa care a adus această hotărâre dnii G. Bogdan-Duică, Iul. Ha- 
țiegan, Victor Stanciu, Seb. Opreanu şi I. Agârbiceanu. 


5. Hotărârea a fost confirmată în şed. plenară a Secţiilor dela 30 lan. 


1930, în care s'a primit ca în completarea chiriei pentru local să plătească — . 


„la proprie ofertă — Secţia literară 10,000 Lei, Secţia medicală 10,000 Lei, Secţia 
geografică 5.000 Lei, Secţia științelor naturale 5.000, Secţia social-economică. 
5.000 Lei, — Ulterior a oferit şi secţia juridică suma de 5.000 Lei. 

Chiria localului a fost redusă dela 84.009 la 60.000 Lei anual, de către 
soc. Ardealul, cu contract pe un an (1930), pentru care i se aduc mulțumiri și 
pe această cale, 


Localul s'a dovedit de cel mai mare folos, in anul acesta: În el s'a. 


adăpostit şi a lucrat biroul subsecţiei de educaţie fizică, tot aici s'au ţinut pro- 
bele de cor ale Șoimilor, precum și conferenţele publice ale Secţiunii juridice, 
pe lângă ședințele plenare ale Secţiunilor și biroul Secretariatului, 


6. În şedinţa plenară dela 21 Sept. secretarul a prezentat un program 
de muncă pentru anul 1929 30, care cuprindea în rezumat: 1. Continuarea co- 
municărilor științifice literare, 2. pregătirea in rezumate cu indicaţii, alor 20 
de conferențe poporale pentru conferenţiarii Astrei în despărțăminte, pentru 
directivarea unitară a propagandei culturale și pentru a da materialul necesar 
unei conferențe poporale, 3. Pregătirea din partea fiecărei Secţii a materialului 
pentru 5 articole şi pentru popor, pe cari să-l redacteze Secretarii secţiilor și 
să-l publice săptămânal in principalele ziare poporale, 4. O serie de confe- 
rențe pentru intelectuali la Cluj şi având mijloace și în câteva orașe principale: 
din Ardeal, 5. Vor continua colaborarea la rev. „Transilvania“ și la redactarea 
„Bibliotecii poporale“. 

1. În şedinţa din 25 Oct. membrii au fost convocați cu indrumarea ca 
fiecare secţie să prezinte subiectele pentru 2 conferenţe poporale și 5 articole 
poporale, pentru a fi examinate și coordonate, înainte de a se incepe lucrarea 
lor. Secretarul a prezentat un tablou cu subiecte de conferenţe și articole 
pentru toate Secţiile şi luându-se în desbatere a fost completat cu propunerile 
făcute, ajungându-se la un tablou defimtiv, cuprinzând 50 subiecte pentru ar- 
ticole poporale şi 20 pentru conferenţe, urmând să şi le lucreze fiecare secţie, 
distribuindu-le intre membri lor. De asemenea s'au stabilit subiectele confe- 
renţelor pentru intelectuali de ţinut la Cluj şi în caz de posibilitate şi în alte 
orașe, 

8. In şedinţa dela 30 lan. 1930 se alege un consiliu financiar din 
membri G. Bogdan-Duică, Iul. Haţieganu, V. Vlaicu, I. Agârbiceanu, pentru a 
se putea acţiona mai uşor în chestiunile financiare. Secţiile, în aceeaș şedinţă 
au hotărît să se inainteze o cerere direct la Ministerul Sănătăţii pentru sub- 
venţiune. Adresa a şi fost redactată şi înaintată personal dlui Iul. Moldovanu. 

` subsecretar de Stat, 


110 


v 


9. În şedinţa dela 26 Martie 1930 Secţiunile au discutat amănunţit ma- 
terialul indicat de către Comitetul central ca obiect de studiu și discuţie pentru 
Congresul cultural convocat la Sibiu pentru zilele de 24, 25, 26 Aprilie, a. c. 
Voncluziile la cari s'a ajuns în decursul desbaterilor şi cuprinse la procesul 
verbal al şedinţei, au fost înaintate On. Comitet central din bună vreme. 

10. În şedinţa dela 14 Nov. 1929 și-a desvoltat valoroasa comunicare 

Ce a văzut naturalistul Sextiniu la noi” (1780), di membru activ Emil Pop, asi- 
atent universitar. 

11, In şedinţa dela 5 Dec. 1929, di G. Bogdan-Duică își desvoltă co- 
nunicarea asupra călătoriilor prin ţările românești a lui L G. Koll la 1838 
>i 1840. 

12. În aceeaș şedinţă di E. Pop desvoltă o communicare despre „Cei 
nai vechi colecționari a numelor de plante românești”. 


II. Activitatea membrilor în afară de ședințele plenare. 


In afară de această activitate. desvoltată în cadrele şedinţelor plenare ale 
secţiilor, Secţiunile au mai lucrat în cursul anului 1929/30. 

Î. Cu prilejul adunării generale dela Turda ţinută la 6, Oct. 1929, au 
onferenţiat membri noștri, dnii G. Bogdan-Duică despre „Un examen la gim- 
saziul din Blaj“ (în 1799) și dl Vasile Vlaicu „Idealurile economiei naţionale”. 
“onferenţele s'au ţinut în ședința festivă a Secţiunilor în fața unui public nu- 
eros și conferențiarii au fost viu aplaudaţi. 

IL Pentru publicul intelectual din Cluj s'au ţinut următoarele conferenţe 
"ranjate de Secţii: 

1. G: Bogdan-Duică: „Literatura, ca factor al conștiinţii naționale“, 

2. |. Lupaş: „Cunoașterea trecutului ca factor al conșt. naţionale“, 

3. Petru Suciu: „Clasele sociale“, 

4, Victor Stanciu: „Bogăția subsolului şi culturalizarea maselor”, 

5. V. Vătășan: „Inceputurile arhitecturii bisericești la români“. i 

III. Secretarul Secţiunilor, luând și avizul superiorității bisericești, a ţinut 
in anul 1929/1930 două serii de conferenţe religioase, de câte 14 fiecare ciclu, 
intâiul ciclu a tratat subiecte generale în legătură cu creștinismul, pentru ma- 
rele public; în al doilea, ţinut la un cămin studenţesc, a vorbit despre „Feţele 
active ale creștinismului” în legătură cu tinerimea română. Conferenţele au 
fost bine cercetate şi primite cu elogii de presă, i 

IV. Pentru congresul cultural ţinut în cadrele Astrei la Sibiu, dintre 
membri Secţiilor au pregătit referate în scris asupra chestiunilor împărţite de 
dl Preşedinte, următorii domni: Dr. G. Preda, S, Vâlcovici, Dr. luliu Haţiegan, 
Dr. S. Oprean, V. Onișor, I. Agârbiceanu, H. P.-Petrescu, Dr. I. Stoichiţia și au 
luat parte la discuţii cu vorbiri substanţiale și propuneri dnii: Oct. Goga, 
Î. Lupaş, Iuliu Haţiegan, G. Bogdan-Duică, S. Dragomir, FI. Ştefănescu-Goangă, 
|. Agârbiceanu, contribuind astfel la reușita acestei importante consfătuiri cul- 
turale, a 

V. Secţiunile: medicală-biopolitică şi subsecţia de educaţie fizică, precum 
și cea juridică au ţinut și separat cicluri de conferenţe; Secţiunea: juridică un 
ciclu de 6 conferenţe, ţinute în sala noastră de şedinţă, — conferenţe de un 
inalt nivou ştiinţific și bine cercetate, de către dnii V. Onișor, P. Micșa, loan 


111 


Papp, Petre Poruţiu, Dimitrie B. Jonescu, Valer Moldovan. Secţia medicală-bio- 
politică şi subsecția de educaţie fizică vor arăta în raport amănunţit activi- 


tatea lor, care face o înaltă cinste şi Secţiilor şi Asociaţiunii noastre în general 


Aici ţin numai să fixez că noua activitate a Astrei în direcția educaţiei 
fizice şi morale, a educaţiei integrale, poate să deschidă izvoarele unor nouă 
energii ale vieţii naţionale, aducând cel mai mare folos vieţii românești, 

VI. Membrii Secţiunilor noastre au ţinut în cursul anului conferențe și 
în cadrele altor Asociaţiuni culturale sau științifice, în Cluj ca și in oraşele 
de provincie. 


HI. Articole poporale şi material pentru conterențe poporale. - 


Potrivit programei de muncă stabilit în ședințele plenare ale Secţiunilor, 
Secretariatul a purces la executarea ei. Stabilit era ca fiecare Secţie să lucreze 
câte 2 conferenţe poporale, adică materialul pentru 2 cont. pop, și material 
pentru 5 art, poporale. Secţiile şi-au şi impărţit subiectele fixate. Secretariatul 
însă, după „destule cereri, a primit prea puţin material dela Secţii, aşa că pro- 
grama de muncă a executat-o singur în marginile posibilităţii, 

Secretariatul a primii câte un articol poporal dela dnii membri: Constanţa 
Bogdan-Duică şi Dr. Tiberiu Spârchez, și material pentru 2 conferenţe poporale 


dela d! Dr. Sabin Oprean, secretarul Secţiei geografice, despre România și: 


Basarabia. 

Alt material potrivit pentru conf. poporală „Cum se face o bancă po- 
porală” îl am dela dl Gr. C, Mărcuş, Secretarul Secţiilor s'a ingrijit insă să 
avem gata de tipar, pe lângă materialul celor 3 conterențe amintite, încă urmă- 
toarele manuscrise: 

1. Vasile Alexandri. 2, George Coșbuc. 3. Grigore Alexandrescu. 4.4Fa- 
milia română, 5. Îndatoririle împroprietăririi. 6. Cine face cărţile? 7. Sărbătorile 
naţionale. 8. Drepturi și datorii in România mare, 

In total deci, material pentru 11 conferenţe poporale; subiectele sunt 
toate dintre cele aprobate de Secţiuni în ședință plenară. Erau prevăzute 20 
pentru întâia broșură cu astfel de material. 

Pentru publicarea articolelor poporale pe care Secţiile le-au crezut de 
mai mare actualitate, am rugat pentru ospitalitate zece ziare poporale, și anume: 
„Foaia Poporului“, „Libertatea“, „Unirea Poporului“, „Lumina Satelor”, „Cu- 
vântul Săteanului”, „Cultura Poporului“-Bucureşti, „Cuvânt Moldovenesc“- 
Chișinău, „Foaia Noastră”, „Lumea și Țara”, „Glasul Ardealului”. Au acceptat 
toate, dar numai 7 ne-au publicat regulat toate articolele trimise, cărora le 
aducem şi pe această cale cele mai vii mulțumite: „Cultura Poporului“-București, 
„Cuvânt Moldovenesc"-Chișinău, „Cuvântul Poporului“-Sibiu, „Foaia Poporului”- 
Sibiu, „Unirea Poporului”-Blaj, „Glasul Ardealului”-Cluj, şi „Foaia Noastră”, 


ce-a apărut în cursul anului întâi la Sibiu, apoi la Cluj. Dealtfel sunt ziarele . 


care 'apar în format mai mare. Prin mijlocirea lor Secţianile au stat săptămânal 
in contact cu cel puţin 50.000 cititori în decurs de 4—5 luni. Credem că pe 
această cale Secţiile pot contribui la opera de propagandă culturală a „Astrei“ 
mai mult decât dacă am avea un ziar poporal propriu, 

Articolele publicate cuprind toate subiectele aprobate în ședință plenară, 
aflate ca mai actuale, și repartizate la diferite Secţiuni. 


112 


are pe tit, 


IV. Revista „Transilvania“. 


Colaborarea membrilor secţiunilor la revista „Transilvania“ a continuat 
şi în restimpul dela 1 lunie——30 Decemvrie 1929, cât a mai apărut revista; au 
publicat d-nii: T. Păcăţean, Şt. Meteș, Dr. L Lupaş, AL Ciura, I. Agârbiceanu, 
A. P. Bănuţ, T. Murășan, Dr. G: Preda, N. Ghiulea, 

In adunarea generală ţinută la Turda în 6 Oct. față de imposibilitatea 
de a mai tipări „Transilvania“ şi „Biblioteca poporală” relevată de Comitetul 
central prin faptul că nu le-a mai trecut în bugetul a. 1930, s'a primit cu mul- 
țumiri oferta diui Director al ziarului „Universul“ St. Popescu, de a tipări 
gratuit și „Transilvania“ şi „Biblioteca poporală“. pe anul 1930, — Potrivit 
acestei primiri a ofertei dlui St, Popescu, subsemnatul am fost încredințat de 
di președinte Vasile Goldiș să stabilesc de comun acord cu „Universul“ mo- 
dalităţile de tipărire ale publicaţiilor „Astrei“. 

Incă în 1 Noemvrie 1929 am stabilit aceste detaliuri, după cari revista 
„Transilvania“ avea să apară regulat, începând cu 1930, la 15 a fiecărei luni, 
în 5 coale tipar, în câte 1000 exp.; iar „Biblioteca poporală“ in 12 numere 
obişnuite pe an, în câte 10,000 exp. numărul, și în plus Calendarul, Convenţia 
cu detaliurile a fost supusă On. Comitet central, care a și aprobat-o, 

Subsemnatul am pregătit şi adunat material pentru întâile numere pe 
1930, l-am şi trimis la Sibiu. Numărul pe Decemvrie 1929 al revistei a apărut 
la „Universul“, insă numai în 4 coale de tipar, De atunci nu a mai apărut nici 
un număr, On. Comitet crezând că va ajunge la posibilitatea de-a tipări revista 
şi „Biblioteca poporală” cu mijloace proprii. 

„Biblioteca poporală” va apare, după decizia comisiei publicaţiilor, anul 
acesta în 6 numere, plus Calendarul, 

Nu putem inregistra decât cu părere de rău acest impas, care ne-a oprit 
apariţia revistei după doi ani de regenerare a ei, când începuse să pătrundă 
și să intereseze, 

Secretariatul şi Secţiile nici nu-și pot lua răspunderea pentru neapariţia 
revistei, l 

V. Informații personale, 


Cu adânc regret suntem necesitați să raportăm despre trecerea la cele 
vecinice în cursul anului trecut a valorosului membru al Secției ştiinţelor na- 
turale, A. Ciortea, fost rector al Academiei de comerţ din Cluj. In şedinţa dela 
14 Noemvrie a fost parentat de către dl prof. G. Bogdan-Duică, iar la înmor- 
mântare a vorbit în numele Secţiei, președintele ei, dl prof, V. Stanciu. 

Cu multă bucurie și sinceră emoție notez aici și distincția ce i-a făcut 
membrului nostru venerat, di Teodor V., Păcăţian, Academia română în sesiunea 
ei din a. c. votându-i premiul de istorie Dr. Cosma de 100.000 Lei pentru 
valoroasa sa lucrare: „Cartea de aur“ în 8 volume. Dl T. Păcăţean e preșe- 
dintele Secţiei noastre istorice. 


VI Oficiul de desfacere. 


Oficiul de desfacerc a publicațiilor „Astrei” a fost sistat cu 1 Sept. 1929 
prin abdicarea ce i s'a făcut conducătorului, dl Gr. C. Mărcuş, Cărţile depo- 
zitate au fost trecute în comision la „Ardealul“ până la 10 Aprilie 1930, când 


113 8 


„Ardealul” a renunțat la comision, şi publicaţiile au trecut sub supravegherea 
Secretariatului. Ele sunt depozitate într'o cameră în edificiul „Ardealul“, şi 
după: nota de remitență a Ardealului dela 10 Aprilie 1930 valoarea depozitului 
de cărţi este 446,857 Lei. Pentru a evidenția deosebirea dintre desfacerea ce 
se făcea prin oficiu, și acum, prin librărie, încrestez aici că în vreme ce prin 
oficiu s'au făcut vânzări într'un an de peste 100.000 Lei, prin librărie abea de 
4212 Lei până la 10 Aprilie. 


VII. Publicaţiile Secţiilor. 


S'a continuat publicarea „Buletinului eugenic și biopolitic”; au apărut: 
„Evoluţia şi legile ei“ de E. Racoviţă şi „Sportul la Elini“, de St. Bezdechi, în 
editura Secţiei medicale-biopolitice. 


DOMNILOR MEMBRI, 
In cele de mai sus am raportat despre activitatea Secţiunilor în general, 
pe a. 1929/1930 Iunie, Vă rog să binevoiţi 


1. A primi acest raport, 
2. A desemna doi conferenţiari pentru ședința festivă dela adunarea 


generală, i 
3. A discuta și a hotări asupra proectului ce Vă prezint pentru activi- 


tatea Secţiunilor pe a. 1930/31. 
Cluj, la 14 lunie 1930. 


Secretarul general al Secţiunilor I. AGÂRBICEANU, 


Raportul Secţiei literare-filologice. 


În cursul anului 1929—1930, din membrii secţiunei literare-filologice au cola- 
borat la revista „Transilvania“, d-nii G. Bogdan Duică, Al. Ciura, St. Bezdechi, 
I. Agârbiceanu, Horia P.-Petrescu. D! G. Bogdan-Duică a făcut comunicări în 
şedinţă plenară şi a vorbit în cadrele conferenţelor aranjate de Secţii. L Agâr- 
biceanu a ţinut conferențe în cadrele „Astrei“ la Turda, Alba-Iulia, Sibiu, 
Cluj. (La Turda și Oradea-mare a conferenţiat și în cadrele altor societăţi). In 
cadrele „Extensiunii Universitare“ au conferenţiat d-nii G. Bogdan-Buică, N. 
Drăgan, Sext. Puşcariu ctc. — Au participat la discuţiile din ședințele plenare. 
Au prezentat rapoarte în scris pentru Congresul cultural dela Sibiu I, Agârbi- 
ceanu, Horia P.-Petrescu, Secţia a pregătit trei conferențe poporale (material): 
V. Alecsandri, G. Coşbuc, Gr. Alexandrescu. Prin Secretarul său (tot odată şi 
cel general) a dat publicităţii articolele din ziarele poporale. Dl. G, Bogdan- 
Duică, preşedintele Secţiei, a ţinut o serie de 15 conferenţe culturale-literare în 
Moldova nordică, la invitarea universităţilor din laşi şi Cernăuţi. 


Cluj, la 30 Mai 1930. 
Preşedinte G. BOGDAN.DUICĂ. Secretar I, AGÂRBICEA NU, 


114 


Dare de seamă despre activitatea Secţiunei artistice a „Astrei“ 
pro 1929—1930. 


Şi în anul acesta, ca şi în anul precedent, Secţiunea artistică a „Astrei“, 
din lipsă de fonduri materiale, numai în parte şi-a putut executa planul său 
de muncă. 

Activitatea cea mai frumoasă şi remarcabilă s'a desfăşurat în cadrele 
Conservatorului de muzică „Astra“ din Braşov. Și în anul școlar 1929—30 au 
fost î:scriși la acest institut aproape 250 elevi, cari au urmat studii la piano, 
vioară, violoncello, canto, teorie şi muzică de cameră. Au avut loc în cursul 
anului mai multe producţiuni interşcolare, date cu elevii, şi “12 așa-zise „con- 
certe muzicale educative“, in cari profesorii Conservatorului, în fiecare săptă- 
mână : Sâmbăta d. m., dela 4—5, au cântat muzică de cameră, executând piese 
clasice şi moderne. — Din primăvară s'a înfiinţat și o orchestră simfonică pe 
lângă Conservator, instrumentele de coarde fiind susţinute mai ales prin pro- 
fesori şi elevi dela această instituţiune. Sub conducerea d-lui Constantin Bo- 
bescu, directorul Conservatorului, s'au dat până acum două foarte reuşite 
concerte, programul lor fiind inchinat în mare parte muzicei românești. 

Ce privește propaganda artistică şi culturală ținem să amintim conferența 
pe care președintele Secţiunei artistice, dl dr. Tib. Brediceanu, a ţinut-o în 
Nov. 1929 la congresul internaţional al artelor populare din Roma, cu care 
ocaziune a prezentat pentru prima oară filmul său „România — în port, joc şi 
cântare“, însoţit de muzica respectivă, 


(ss.) T. BREDICEANU. Citit de IONEL CRIŞAN, 


Raportul Secţiunii istorice. 


Secţiunea istorică a ţinut în anul 1929—30 două ședințe, luând dispo- 
ziţiile necesare pentru retipărirea Nr-ului 1 din Biblioteca Istorică „Astra“ în 
ediția a 2-a. Cheltuelile acestei ediţii s'au acoperit din încassările pentru exem- 
plarele ediţiei L, mai rezultând şi un excedent, din care s'a putut vota suma 
de Lei 12.000 ca ajutor pentru tipărirea acestei scrieri în traducerea italiană 
făcută de elevul şcoalei române din Roma: Aurel Decei. 

Secţiunea istorică a participat prin membrii săi la seria de conferenţe 
organizate în diferite centre orăşeneşti; a colaborat la revista „Transilvania“ și 
la Biblioteca poporală a Asociaţiunii. 

Ținem să relevăm în cadrele acestui raport şi faptul, că președintele 
Secţiunii istorice, dl Teodor V. Păcăţian a fost premiat în sesiunea generală 
a Academiei Române din 1930 cu un premiu de 100.000 Lei pentru rodnica 
d-sale activitate în domeniul istoriografiei noastre. 


Cluj, la 14 Iunie 1930. 
L LUPAȘ: Prof. SILVIU DRAGOMIR. 


115 8* 


Dare de seamă despre activitatea Secţiei medicale şi biopolitice 
a „Astrei“ dela 1 Iulie 1929—15 Iunie 1939. 


Activitatea Secţiei în acest interval poate fi rezumată după cum urmează: 

In scopul răspândirii cunoştinţelor igienice şi a noţiunilor de profilaxia 
boalelor contagioase la ţară s'au ţinut în cursul anului trecut 177 de confe- 
renţe ilustrate cu proiecțiuni. Dat fiind că atât Secţia cât și despărțământul 
local al „Astrei“ au avut un președinte comun, s'a căutat să se realizeze o cât 
mai strânsă colaborare între ele, stabilindu-se pentru descinderile la sate pro- 
grame combinate. In afară de conierenţele medicale aceste programe conţineau 
întotdeuna coruri, declamaţii, dansuri naţionale şi câte o conferență cu subiect 
extramedical aşa că fiecare descindere echivala cu o șezătoare culturală. Afluenţa 
publicului la aceste șezători a fost considerabilă. 

Tot cu concursul despărțământului Secţia noastră a organizat apoi mai 
__multe festivale în comune fruntașe din regiune. Aşa la 10 Maiu a fost organizată 
la Sân Mihai o zi a copiilor cu ocazia căreia sau făcut conferențe despre 
„Modul cum trebuesc îngrijiţi copii” şi „Insemnătatea puericulturii pentru vii- 
torul neamului“. Tot atunci s'a aranjat şi un concurs de copii cu premii 
(5000 Lei). La 1 lunie a fost organizată la Aschileul mare o zi a mamei, insi- 
stându-se asupra rolului insemnat pe care mamele sunt chemate să-l joace în 
viaţa unui popor, atât din punct de vedere educativ, naţional cât și din punct 
de vedere igienic. La & Iunie a fost organizat la Mănăștur un festival în cursul 
căruia s'a ținut o conferență de propagandă antituberculoasă, arătându-se să- 
tenilor primejdia ce-i amenință din partea acestei infecțiuni, explicându-li-se 
modul de a o combate. In aceiaşi zi a fost organizată şi la Cluj o întrunire 
publică de propagandă antituberculoasă, în sala cinematografului Corso, cu 
care ocazie dl dr. Daniello a făcut o conferență după care a rulat un film 
despre tuberculoză. 

În cursul anului trecut: Secţia a isbutit să-şi sporească materialul de 
propagandă. Graţie bunăvoinţei d-lui prof. Dr. I. Moldovan, subsecretar de stat la 
sănătate, am obţinut un aparat cinematografic modern cu dinamo propriu pentru 
producerea curentului electric, așa că el poate fi utilizat şi la ţară, şi o serie 
de 15 filme de propagandă igienică şi de combatere a bolilor sociale. 

Pentru a facilita descinderile la sate, şi pentru a putea transporta un 
număr mai mare de participanţi la programul festivalelor (coriști, echipe de 
gimnastică) cât și aparatele de proiecţiune Secţia şi-a sporit mijloacele de 
transport, cumpărând un al doilea autobus, Chevrolet cu o capacitate de 20 
persoane. 

Căutând să-şi extindă activitatea în cât mai multe regiuni din Transil- 
vania Secţia şi-a sporit anul acesta numărul cercurilor sale culturale, înființând 
un nou cerc la Reghin sub conducerea d-lui dr. Nicoară, un inimos propa- 
gandist, care şi până acum desfăşurase o foarte laudabilă activitate în cadrele 
despărțământului. 

Cu plăcere trebuie să constatăm aci că activitatea cercurilor noastre 
culturale în cursul acestui an a fost destul de însemnată, Toate au organizat 
serii de conferenţe, au scris articole de propagandă în presă, au întreprins 


116 


mare număr de ţărani (Cercul Reghin) şi au editat broşuri de propagandă sa- 
nitară, Cercul Oradea a înfiinţat numeroase biblioteci populare. 

In toate centrele unde există asemenea cercuri a fost apoi organizat un 
festival cu ocazia căruia s'a ţinut o conterență despre „Insemnătatea educaţiei 
fizice”, rulându-se un film despre serbările sportive ale socolilor cehoslovaci.. 

In ce privește publicaţiunile Secţiei în anul trecut s'a continuat editarea 
Huletinului eugenic şi biopolitic care apare lunar având un bogat și variat 
conţinut, A fost apoi editată admirabila lucrare a d-lui pr. Racoviţa „Evo- 
iuţia și problemele ei”. S'a inceput apoi editarea bibliotecii subsecţiei noastre 
e educaţie fizică, scoţându-se primul volum datorit d-lui prof. Bezdechi şi 
tratând despre „Sportul la Eleni". 

Cea mai însemnată parte a activităţii din acest an Secţia noastră și-a 
consacrat-o organizării Subsecţiei sale de educaţie fizică și-a asociaţiei Şoimii 
Carpaţilor izbutind să realizeze în acest domeniu în scurtă vreme o operă 
pozitivă şi folositoare. Detaliile acestor realizări vă vor fi arătate într'o dare 
de seamă aparte întocmită de Secretarul Subsecţiei. 

In ce priveşte situaţia financiară a Secţiei ea a fost in acest an mai 
precară decât în trecut întrucât subvenţia primită dela centru n'a fost decât 
de 150 mii Lei. Având în vedere dificultăţile materiale prin cari trece Asocia- 
țiunea suntem datori să ne exprimăm aci recunoştinţa şi pentru acest ajutor” 


Președ. Dr. I HAȚIEGANU Secretar Dr. L. DANIELLO. 


Raportul Secţiei juridice. 
DOMNULE PREŞEDINTE, 

Privitor la activitatea Secţiei juridice a „Astrei“, desvoltată din Maiu 1929 
până în prezent, avem onoare a Vă referi următoarele; 

Secţia noastră a continuat seria conferenţelor juridice, inaugurată în 
anul 1929, conform următorului program: 

1. Sâmbătă 1 Martie a vorbit dl V. Onişor, prof. univ.: despre „Descon- 
centrare şi descentralizare in organizaţia administrativă” ; 

2. Sâmbătă 8 Martie dl Pompeiu Micșa, primpreședintele Curţii de Apel 
Cluj: „Parerga şi paralipomena în legislaţia şi cultura noastră juridică”; 

3. Sâmbătă 15 Martie dl loan Papp, preşedinte al Curţii de Apel din 
Cluj: „Introducerea instituţiunii cărții funduare în Regatul vechiu și în 
Basarabia“ ; 

4. Joi 20 Martie dl Petre Poruţiu, prof. univ.: „Sindicatele de acționari“ ; 

5. Sâmbătă 29 Martie di Dimitrie B. Ionescu, prof. univ.: „Criteriile şi 
principiile directive ale politicei economice“; 

6. Sâmbătă 5 Aprilie dl Valer Moldovan, „prof. univ.: „Noul regim al 
cultelor“. 

Conferenţele s'au ţinut în sala de şedinţe a Secţiilor „Astrei“ şi au fost 
bine cercetate, i 

In afară de aceasta, secţia noastră a rezolvit afacerile ei curente de ordin 
administrativ, i 

Primiţi, Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre consideraţiuni, 


Cluj, 2 lunie 1930, 
V. ONIŞOR, Dr. MOISIL, 


vicepreşed, Secţiei. ` secretarul Secţiei. 


117 


Raportul Secţiei ştiinţelor naturale „Astra“ 1930. 


Secţia științelor naturale a continuat în anul 1929—30 activitatea din 
trecut în parte stânjenită de împrejurările neprielnice oricărei activităţi de po- 
pularizare a ştiinţelor. 

Pentru biblioteca Secției noastre am pregătit în acest an 2 noui bro- 
şuri: 1. „Naşterea şi moartea pietrelor“, o broşură de popularizare a minu- 
natelor principii ale mineralogenerei, atât de puţin cunoscută la noi, scrisă de 
președintele Secţiei şi 2, „Problema protecţiei naturale in România“, lucrare 
care tratează o chestiune atât de importantă, scrisă de dl profesor Al. Borza 
membru al Secţiei noastre. Prima din aceste broșuri este sub presă. Mijloacele 
de cari dispune Secţia noastră Lei 58.37) sunt destinate pentru acest scop. 

Aplicându-se în acest an noul regulament al Secţiilor, membrul ordinar 
dl E. Pop a ţinut un cuvânt de intrare, vorbind despre „Ce a văzut natura- 
listul Sextiniu la noi (1780)“. Răspunsul la această cuvântare l-a dat preşedin- 
tele Victor Stanciu, vorbind despre rolul popularizării. 

Membrii Secţiei noastre au ţinut diferite conferenţe în cadrele societăţilor 
culturale. Aceste societăţi culturale şi-au împărţit munca lor cu a „Astrei“. La 
conferențele organizate de dl Ion Agârbicianu, secretarul general al Secţiunilor 
științifice în Cluj, a ţinut o conferență dl Victor Stanciu despre „Importanţa 
bogățiilor miniere pentru desvoliarea culturală a omenirei“. Toi preşedintele 
Secţiei noastre a ţinut o altă conferenţă la despărțământul din Turda despre 
„Bogăţiile miniere şi legea minelor“. Secretarul Secţiei dl Emil Pop a ţinut o 
comunicare în sala de şedinţe a Secţiunilor despre „Cei dintâi culegători ai 
numelor româneşti de plante“. 

Tot în acest an am avut durerea să pierdem pe vicepreşedintele Secţiei 
noastre Aurel Ciortea. In trecut, o mare parte a activităţii Secţiei noastre s'a 
desfășurat la îndemnul și sub conducerea defunctului A. Ciortea. El a fost 
între cei dintâi, care a pus aparatele de proecţiune în serviciul Astrei și di- 
feritele despărțăminte ale Astrei și-au procurat cu ajutorul lui primele apa- 
rate de proecţiune. Tot el s'a îngrijit în Ardeal de primele dispozitive cu 
caracter naţional. Om însuflețit, totuși cumpătat și echilibrat, cum a fost, a 
adus bune servicii Secţiei noastre. La inmormântarea lui din partea Astrei a 
vorbit președintele Secţiei noastre. Pentru eternizarea memoriei lui vom pu- 
blica în Nr. 4 al „Bibliotecii științelor naturale“ părți alese din scrierile lui de 
popularizare. li vom păstra neștearsă amintirea, 

Vă rugăm să binevoiţi a lua la cunoștință acest raport al nostru. 


Cluj, 10 Iunie 1930, z 
VICTOR STANCIU, Dr. EMIL POP, 


preşedintele secției. vice-secretar. 


Darea de seamă despre activitatea Secției feminine-biopolitice a Astrei 
dela 15 Maiu 1929 până la 27 Maiu 1939. i 


Secția femenină a Astrei continuă munca sa în principiile directivelor 
care constituesc baza Secției femenine a Astrei, ce stă in rândul Secțiilor 
ştiinţifice. 


118 


Ca leit-motiv al acestor directive aflăm în fiecare îndrumare grija pentru 
susținerea şi întărirea familiei româneşti, care prezintă puterea şi succesiunea 
unei generaţii, ce va trebui să fie sănătoasă şi rezistentă. 

1. Preşedinta Secţiei femenine Maria B. Baiulescu a avut ocaziune să 
pună în evidenţă aceste stăruințe prin faptul că a făcut parte din Secţia fe- 
minină dela Congresul internaţional de agricultură, ţinut la Bucureşti în Iunie 
1929, unde a desvoltat teza „Familia țărănească“ rostită în limba franceză, în 
care evidenţiază toată viaţa familiei ţărăneşti din România, cu lipsurile și ne- 
voile, ce ar trebui îndreptate, cu lupta contra alcoolismului și cu protecțiunea 
ce va trebui să i se dea femeei pentru a-nu fi extenuată de greaua corvadă, 
a maternităţei ca și a muncei agricole, 

D-na Maria M, Pop, membră corespondentă, Craiova, desvoltă de ase- 
menea problema femenină față de agricultură, întrun raport tipărit pentru 
Congres. Ambele lucrări au fost apreciate de Congres. 

2, Tot în sensul directivelor, Astra feminină, impreună cu Uniunea fem. 
rom. a făcut demersuri pentru chestiunea drepturilor civile, la care nu putea 
să renunțe femeia din Ardeal, fiind cu mult mai avantagiată sub vechea do- 
minaţiune, 

În scopul acesta președinta Uniunei Maria B. Baiulescu a fost învitată 
impreună cu alte președinte femeniste din Bucureşti, la o consfătuire a diu: 
Ministru de justiție lunian, unde s'a cetit un proiect al nouilor legi civile, Cu 
ocaziunea aceasta subsemnata președintă a constatat cu multă satisfacţie, că nu 
numai că nu se ştirbesc drepturile noastre avute în provinciile desrobite, din 
contră toată insistența depusă de Uniune, timp de zece ani va avea rezultatele 
dorite, putând să elibereze si femeile din vechiul Regat de legi care le răpiau 
ori ce independență. 

Di Ministru lunian a cerut d-nei Maria Baiulescu memoriul redactat de 
dânsa pe articoli. 

Împrejurările au făcut că acest proiect încă nu a trecut prin parlament. 

3. Noua lege administrativă, prin care au primit și anumite grupuri de 
femei drepturi de vot şi eligibilitate la comună și judeţ, a preocupat în între- 


gime activitatea femeei. 
În scopul acesta s'au făcut “circulare cătră toate societățile federate, 


pentru ținerea de conferențe, spre a iniția femeile în privința acestor drepturi. 
Prin o statistică făcută de doamne pe sectoare în orașe, s'a putut face 
triajul acelor femei, ce aveau dreptul de votare. 
In numele Uniunei se lansează mai multe circulare, cu îndemnuri de 
cointeresare la votare, îndrumând femeile a recomanda in listele electorale 
persoane distinse pentru a reprezenta Consiliul comunal cu destulă demnitate, 


Toate membrele noastre active şi corespondente au fost astfel preocu- 
pate de această nouă activitate, ivită in sfera societăţilor lor, 

La Braşov d-nele Maria Baiulescu, Elena Săbădeanu şi Maria Popescu- 
Bogdan au îndeplinit certificarea absolvărei școalei profesionale pentru fostele 
eleve din localitate şi din alte centre. Același lucru l-a făcut la laşi d-na 
membră activă Elena Meissner, în Bucovina d-na Olga Grigoroviţă, în Oltenia 


d-na Maria M. Pop, în Banat d-na Alexandrina Vidrighin. 


119 


Doamnele membre active și corespondente din Cluj Livia Dr. Boilă,. 
Constanţa Bogdan-Duică, Olivia Dr. Deleu, Dr. Elena Bratu și Dr. Maria Şerban, 
fiind la sediul Secţiilor ştiinţifice, s'au ocupat de aproape de toate hotărârile, 
luând parte la ședințe, iar d-na Dr. Maria Şerban a raportat preşedintei toate 
propunerile făcute, 

D-na membră activă Micaela Catargi, Bucureşti, s'a ocupat cu insistență 
de intrunirile în care femeile au cerut mai avantajoase condițiuni de votare. 
redactând moţiunile, , 

La întrunirea ţinută în București de Societăţile feministe în 7 Februarie 
a. c, subsemnata preşedintă a spus la deschiderea şedinţei publice, pe care a 
prezidat-o cuvântul său, în care relevează, că principala preocupare a noastră 
in noua viaţă a statului, la care participăm, va fi păstrarea şi întărirea familiei, 

De acord cu președinta s'au declarat în cuvântările lor şi celelalte con- 
ducătoare ale Societăților asistente, combătând o separată grupare femenină 
politică, care ar desgrădi familiile, 

4, Ca activitate socială, literară şi biopolitică, relevăm munca d-nei Elena 
Dr. Aciu-Fabian, care a redactat frumoasa Dare de seamă a Reuniunei fem. 
rom. Sălăjene, comemorând activitatea primei preşedintă Clara Maniu născ. 
Coroianu, înfăptuitoarea acestei Reuniuni şi o personalitate devotată a neamului 
nostru, 

D-na Aciu a realizat în direcţiune biopolitică ridicarea unei săli culturale 
in Şimleul Silvaniei, pentru a concentra toate societăţile culturale în acest 
local, numit „Astra“, 

D-na Veturia Candrea, membră corespondentă, Oradea, întreține o vie 
corespondenţă cu președinta Astrei femenine, cerând diferite informaţiuni și 
îndrumări pentru activitatea sa, 

Secţia femenină a Astrei Brașov a fost reprezentată prin președinta sa, 
la inaugurarea și sfințirea bibliotecei, înfiinţată de despărțământul Brașov, Astra. 

5. Ca şi în anii precedenţi, s'a făcut din partea Uniunei fem, rom. și 
Astrei fem. biopolitice, chemarea pentru serbarea Zilei Mamelor, care repre- 
zintă straja şi sfințenia căminului familiar, 

În scopul acesta subsemnata președintă a scris un articol pregătitor în 
Gazeta Transilvaniei, aranjând cu Comitetul său un festival pentru înţelegerea 
poporului şi pentru educaţiunea linerimei. - 

Ziua Mamelor a avut loc în 11 Maiu; la festival a colaborat d-na pro- 
fesoară Valeria Dr, Căliman, ţinând o conferenţă întitulată „Cultul Mamei“ fiind 
foarte apreciată. S'au declamat poezii și s'au cântat coruri cu acest subiect. 

Această chemare a avut răsunet, mai multe Societăţi au răspuns la acest 
apel, astfel societatea doamnelor române din Bucovina trimite salutul ei Uniunei 
cu această ocaziune, 

Incheind raportul nostru, avem onoare a aclude anexatele circulare și 
ziarul dela sediul Gazeta Transilvaniei. 


Braşov, în 29 Maiu 1930, 
Preşedintă: MARIA B. BAIULESCU. Secretară: EUG. ORGHIDAN. 


120 


Secţia Școlară. 


A prezentat şi a dat citire prin secretarul ei dl dr. C. Sudefeanu un 
proces-verbal despre ședința Secţiei ţinută la 12 Iunie, în care, sub vice-preșidenţia 
di dr. Florian Stefănescu-Goangă, s'a examinat amănunțit situaţia Secţiei şi s'a 
hotărât reconstituirea ei. A fost ales ca președinte di prof. univ. Florian Şte- 
i inescu-Goangă, secretar rămânând dl dr. C. Sudeţeanu. 

Şedinţa plenară a luat la cunoştinţă cu bucurie reconstituirea Secţiei 
„colare, 


xaport despre activitatea subsecției de educaţie fizică şi a asociaţiei 
„Şoimii Carpaţilor“ din Cluj, pentru timpul dela înființare până la 
14 Iunie 1930. 


Intre marile probleme pe care „Astra” și le-a pus după răsboi, este și 
“ducaţia igienică a poporului român. Problema a fost pusă de necesităţile tim- 
pului şi a fost îmbrăţișată în toată amploarea ei de către Secţia medicală. Ca 
un indiciu de preocupările noui ale acestei Secţii in adunarea generală dela 
Zalău din 1926 s'a cerut ca să se întregească programul de lucru al „Astrei, 
așa fel, ca firul roşu al vieţii active să nu fie numai principiul cultural, ci mai 
ales cel biopolitic. Astfel această Secţie medicală și biopolilică a întreprins 
munca de precizare şi aplicare a programului de activitate bazată pe acest nou 
principiu conducător, căutându-se şi mijloacele de realizare a lui. 

Pentru a înlesni munca și pentru o diferenţiare a preocupărilor s'a in- 
jiințat în cadrul Secţiei medicale şi biopolitice Subsecţia de educaţie fizică şi 
morală sub prezidenţia dlui prof. univ. dr. Iuliu Haţieganu. 

"Din iniţiativa dlui prof. univ. dr. Iuliu Moldovan s'au început discuțiuni 
intre membrii Secțiilor asupra acestei probleme noui pentru . „Astra“ şi s'a 
cerut aprobarea „Comitetului Central“ pentru punerea în aplicare a unui pro- 
gram de muncă, ceeace s'a şi incuviinţat. Astfel s'a decis să se organizeze ti- 
neretul într'o asociaţie cu un program de educaţie fizică, în centrele mai im- 
portante din Ardeal, ca Sibiul, Brașovul şi Clujul, 

Aici în Cluj, Subsecţia a pornit la răspândirea acestor năzuinţi prin o 
serie de conferenţe publice cari să trateze diferite aspecte ale educaţiei fizice în 
viața noastră națională, socială şi intelectuală. 

In sala Prefecturei judeţului, în lunile Februarie şi Martie 1928, s'au ţinut 
următoarele conferenţe : 

Prof. univ. dr. Niţescu, despre „Mașina umană”. 

Dr. I Bologa, în două conferenţe despre „Istoria educaţiei fizice din an- 
tichitate până azi“. 

At. Popa, „Educaţia fizică în legătură cu educaţia intelectuală și morală”, 
şi prof. univ. dr. C, Tătaru, „Sisteme de educaţie fizică”, 

Alături de aceste conferenţe cari au avut un succes frumos, fiind ascul- 
tate de numeros public românesc, s'au mai ţinut consfătuiri cu intelectualii din 
oraş pentru a fixa timpul şi felul de organizare a unei asociaţii de educaţie 
fizică şi morală, în care să intre tineretul din toate straturile sociale, Această 
asociaţie ar urmări educaţia integrală a individului din toate punctele de vedere. 


121 


Ca un rezultat al acestor consfătuiri, s'a decis înființarea acestei aso- 
ciaţii sub numirea de „Șoimii Carpaţilor“ care să-și înceapă activitatea în ziua 
de 1 Dec. 1928. Deja in primăvara şi vara anului 1928 s'au precizat principiile 
de bază ale asociaţiei și s'au întocmit Statutele şi Regulamentul de către dnii 
prof. dr. luliu Moldovan și Atanasie Popa; redactarea definitivă s'a făcut în 
toamna anului 1928, 


Evenimentele politice au chemat pe dl prof. dr. Iuliu Moldovan la în- 
datoriri mai înalte, așa că primele lucrări de organizare au suferit o amânare. 
Plecând iniţiatorul acestei mişcări, lucrările au fost reluate și continuate cu o 
deosebită stăruinţă de către preşedintele Secţiei medicale şi biopolitice dl dr. 
Iuliu Haţieganu. 

D-sa a continuat propaganda pentru lămurirea publicului, convocând și 
o întrunire pe ziua de 15 lanuarie 1929 în localul Secţiilor dela Ardealul, pentru 
a face primii paşi de organizare. Consfătuirea a avut drept urmare o însufle- 
ţire şi un indemn pentru asociaţia „Șoimii Carpaţilor“ pe care o doreau s'o 
vadă la muncă cât mai curând. 

Astfel pregătită opinia publică s'au făcut formalităţile necesare pentru 
ca în baza Statutelor, asociaţia „Şoimii Carpaţilor“ să fie recunoscută persoană 
morală și juridică, ceeace s'a și realizat prin decizia Tribunalului Cluj Nr. 652 
din 9 Noemvrie 1929, 

"La o primă manifestare s'a format o echipă de 24 tineri peste 18 ani, 
sub conducerea dlui prof. Simeon llieșu, pentru a face propagandă la sate și 
-în oraș. Această echipă a luat parte la șezătorile organizate de despărțământul 
Cluj al „Astrei“, condus şi acesta tot de dl dr. I. Haţieganu, executând un pro- 
gram sportiv variat și cu un scop bine determinat. Această echipă a luat parte 
activă și la maialul brașovenilor, precum și la șezătorile organizate în Mănăştur 
şi diferitele cartiere ale orașului. Această echipă a făcut numai sport și gim- 
nastică și numai cu scop de propagandă. 

După acestea s'au luat măsuri pentru constituirea asociaţiei şi recrutarea 
membrilor. S'a decis ca să se primească membri între 18—35 ani, şoimani, pentru 
a fi instruiți în vederea formării unui mănunchiu de viitori conducători de uni- 
tăţi. Înscrierile au început cu ziua de 15 lan, 1930 şi au ţinut până în 15 
Martie 1930. Au fost primiţi bărbaţi, femei de diferite profesiuni: medici, pro- 
fesori, funcţionari, tipografi, librari, industriași, etc, Alături de membrii fon- 
datori înscriși, şi-au mai cerut înscrierea încă 200 persoane dintru cari 130 
bărbaţi şi 70 femei. 

S'a constituit și un Consiliu de conducere din care fac parte d-nii: 
preşedinte Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, membrii: Prof, Dr. Iuliu Moldovanu, prof. 
Dr, Alex. Borza, prof. Dr. C. Tătaru, Constantin Pavel, directorul general al 
Teatrului şi Operei Naţionale, Dr. R. Vuia, directorul Muzeului și Parcului Et- 
nografic, DL I Nicoară; prof. sec. Simion ]lieşiu, prof. sec. Atanasie Popa, 
prof. sec. secretar-lspravnic şi reprezentantă a secțiunii femenine D-ra loana 
Gabor, directoarea școalei normale de fete. 

Membrii supleagţi domnii: Conf. Dr. M. Zolog, Dr. I. P. Cadariu, medic 
conf. Dr. Titus Slăvoacă, Dr. E. Caba, medic asistent, Dr. Tiberiu Spârchez şi 
asistent Gh. Bujoreanu şi dl O. Ghiţă, prof. sec. 


122 


Pentru executarea programului s'a constituit un comitet mai restrâns 
format alături de preşedintele şi secretarul Consiliului de către dnii profesori 
de educaţie fizică, D-na R. Dr. Mateescu pentru femei, dl Simion [lieşiu şi 
Andrei Chinhan pentru bărbaţi şi dl conf. Dr. L. Rusu. 

Asociaţia cu ziua de Luni 17 Februarie 1930 şi-a început activitatea 
fixându-se 3 zile de lucru săptămânal şi anume : 

Luni dela orele 19'2—20!2 conferenţă în legătură cu educaţia fizică, 
apoi dansuri naţionale. ; 

Miercuri intre orele 191/2—20!/2 gimnastică pentru bărbați, iar 

Joi, între aceleaşi ore gimnastică pentru femei. 

Programa de lucru s'a împărțit pe diferite specialități, pentru predarea 
cărora dl președinte a făcut un apel către intelectualii cari se interesează de 
aceste probleme, cari au răspuns cu multă căldură şi devotament acestui apel. 
Astfel s'au fixat următoarele specialităţi la cari au conlucrat d-nii profesori şi 
medici menţionaţi mai jos. 

1. Educaţia fizică practică: D-na Raina Dr. Mateescu, d-nii Simion llieșiu 
şi Andrei Chiuhan profesori de educaţie fizică. 

2. Psicologie: Dr. Liviu Rusu, conferențiar univ. 

3. Organizaţie: Atanasie Popa, prof. sec. 

4. Istoria naţională : loan Chinezu, prof. sec. 

5. Muzica: Sava Golumba, prof. sec. 

6. Educaţia sufletească: preot lon Agârbiceanu, protopop unit şi Fabius 
Curea, preot ortodox. 

7. Igiena educaţiei fizice: Dr. Iuliu Haţieganu, prof. univ.își Dr. Leon 
Daniello, docent univ. 

8. Primul ajutor: Dr. Alexandru Pop. conferențiar univ. 

In fiecare Luni s'au ţinut conferenţele fixate în felul cum urmează: 

1—17. II. DI prof. Dr. I. Haţieganu, preşedintele asociaţiei: „Din prob- 
lemele educaţiei fizice“, 

2—24, IL. Conf. Dr. Liviu Rusu: „Aspectul psihologic al educaţiei fizice“. 
Prima conferenţă. 

3—3. UL. DI prof. I. Chinezu: „Latinitatea noastră ca factor de educaţie 
naţională”, 

4—10. IH. DI prof. univ. Dr. Iuliu Haţieganu: „Igiena educaţiei fizice“. 

5—17. IIL DI conf. Dr. Liviu Rusu: „Aspectul psihologic al educației 
lizice“, a doua conferență. 

o—24. Il. DI prof. univ. Dr. I. Haţieganu: „Gimnastică, sport, atletică”. 
7—31. II. I. Agârbiceanu, protopop, spiritualul asociației: „Exerciţiul spi- 
ritului”, : i 

8—7. IV. Conf. Dr. L. Rusu: „Aspectul psihologic al educaţiei fizice“, 
a treia conferinţă. 

9—28. IV. Patriciu Curea, preot, spiritualul asociaţiei: „Raportul între 
educaţia religioasă şi educaţia fizică”. 

10—12. Y. Docent Dr. L. Daniello: „Insemnătatea respirației în legătură 
cu educația fizică”. 

11-—19. V. Conf. Dr. L. Rusu: „Problema jocului în educația fizică“. 

12—26. V. Conf. Dr. Alex. Pop: „Primul ajutor în diferite accidente“. 


123 


Conferenţele au fost urmărite cu un deosebit interes şi cu mult folos. 3 


Și pe âceastă cale ţinem să le mulțumim tuturor pentru preţiosul concurs ce 
ni s'a dat de către d-nii conferenţiari în lămurirea problemelor puse de aso- 
ciația noastră în programul său de lucru, - 

Muncă grea şi obositoare, cu rezultate evidente au desfășurat profesorii 
de educaţie fizică, D-na Raina Dr. Mateescu la femei, iar d-nii Simion llieșiu 
și Andrei Chiuhan la bărbaţi. Orele s'au ţinut regulat, ba dela 8 Maiu încoace 


s'au ţinut aproape zilnic, ședința durând 2—3 ore. Recunoştinţa noastră și a- 3 


şoimanilor este prima datorie, alături de urmarea cu stricteţe a celor învăţate 
la aceste ședințe. 

O parte integrantă și importantă a programului Șoimilor este muzica ro- 
mânească. DI prof. Sava Golumba incă din toamnă a organizat un cor din 
aproape 50 persoane în cadrul șoimilor, instruind cântece populare, artistice: 
românești, liturghia d-lui Sabin Drăgoiu, așa că azi corul are un repertoriu 
frumos și bogat și este o mândrie a noastră. Ținem să-i mulțumim d-lui prof. 
Sava Golumba şi coriștilor pentru munca şi devotamentul ce-l depun pentru 
asociaţie, 

Şedinţele de gimnastică s'au ţinut în sala de gimnastică a şcoalei su- 
perioare de comerţ, pusă la dispoziție cu multă amabilitate de către Comitetul 
școlar al școalei în frunte cu dl director Ion Gherghel şi Alexandru Ionescu. 
Sala este întreţinută în condiţii foarte bune, suportând toate cheltuelile de în: 
grijire și amenajare, Z: 

Pentru înzestrarea sălei cu aparatele cele mai perfecționate s'au făcut: 


lucrări în valoare de 80.000 Lei, procurându-se numeroase aparate pentru. 4 


diferite sisteme de gimnastică suedeză, germană, etc. 

O complectare şi o necesitate igienică a gimnasticei este baia.. S'au făcut 
instalații de dușuri şi baie în valoare de cca 90.000 Lei, așa că sala noastră 
corespunde tuturor cerințelor moderne de educație fizică. Ținem să spunem că 
mare parte din aparate le-a lucrat un şoiman de al nostru, 

S'au fixat şi cotizaţiile membrilor în suma de 20 Lei lunar, acordându-se 
inlesniri la caz că se plăteşte punctual. Sarcina cassieriei a luat-o dl dr. Ca- 
dariu, îngrijindu-se și de contabilizarea socotelilor. D-sa a fost ajutat de d-nii 
dr. loan Bosica şi apoi de dl Iuliu Morariu. 

Biroul l'am avut din 15 Ianuarie până la 26 Maiu 1930 în localul Secţiilor 
la Ardealul, iar dela 26 Maiu într'o încăpere anexă a sălii de gimnastică. La 
lucrările de birou şi-au dat concursul d-nii dr. lon Bosica la întocmirea ma- 
tricolei, Victor Bumbu, Gh. Vinulescu şi Cornel Opincariu la lucrările curente. 
Toate însărcinările şi funcțiunile administrative sunt benevole şi gratuite, 

In 25 Februarie a început vizita medicală prescrisă de Statute şi a ținut 
până la 4 Aprilie, Vizita a fost făcută la Clinica medicală de către medicul 
asociat dl dr. Liviu Telia, ajutat de medici de ai Clinicei şi de d-șoara dr, Maria 
Bulgaru, întocmind fișele medicale individuale ale membrilor vizitaţi. 

În baza acestor examinări șoimanii şi şoimanele au fost repartizate în 
unităţi, formaţie de ceată, grupă şi centurie, ţinându-se seama de indiciile 
fiziologice, de robusticitate arătat de examen. 

Hotărându-se participarea la defilarea din 10 Maiu 1930, a fost actuală. 
uniforma festivă a asociaţiei. O comisiune compusă din d-nii Const. Pavel, 


124 


dii. gen. al Operei şi Teatrului Naţional, dr. R. Vuia, dir. Muzeului etnografic 
şi Gh. Bujoreanu, asist. univ., împreună cu dl președinte au examinat diferite 
costume româneşti şi astfel s'a adoptat pentru bărbați cămașa-tricou albă cu 
-derie neagră la gât şi mâneci, centura neagră, pantaloni albi cu broderie 
iră, pe lături motiv românesc şi pantofi albi. 


Pentru femei la propunerea d-nei Raina dr. Mateescu cămașa albă cu 
avslag motiv românesc negru, cordon negru, pantofi albi. Rămâne pe viitor ca 
se întregească acest costum sportiv, cu o tunică şi pălărie etc., ca să avem 
::“atumul complect, În această uniformă sportivă s'a prezentat asociaţia impe- 
c+bil la defilarea din 10 Maiu. Prezentarea corectă, demnă, disciplinată a produs 
aa entuziasm în sufletele româneşti, dornice de a vedea o manifestare româ- 
„uscă prin aceste locuri. Drept urmare a entuziasmului, în zilele următoare 
a cerut mai multe înscrieri cari insă vor fi acceptate numai la toamnă. 
“ »imanele s'au prezentat în costume naţionale diferite "care de care mai ca- 
"uuteristice, ceeace contribuie la lămurirea unui scop al nostru də a indrăţi 
-åt mai mult posibil costumul pur românesc, 


In cursul acestor luni din urmă s'a rezolvit în parte şi problema insignei. 
Sa publicat concurs pe ziua de 1 Februarie 1930, oferindu-se 2 premii de 
1)00 şi 2000 Lei. Din diferitele lucrări examinate de comisiunea compusă din 
il preşedinte, dl Alex. Pop, directorul școalei de arte frumoase şi dl Tib. 
“pârchez, au fost premiate desemnele d-șoarei Ecaterina Ivanowski dela Chi- 
sinău cu premiul II. Pentru premiul I. se va publica un nou concurs pentru a 
avea emblema, rămânând desenul premiat acum, o insignă numai, 

Drapelele au fost confecţionate și ele în condiţiile cele mai bune prin 
irija d-şoarei Ioana Gabor în atelierele școalei profesionale de fete din loca- 
litate, iar Şoimul turnat in bronz este opera sculptorului Ladea, profesor la 
scoala de arte frumoase din Cluj. 

La stăruinţele neobosite ale d-lui preşedinte Haţieganu, „Șoimii Carpaţilor“ 
sunt in posesia unui teren mare de 15 jugăre in apropierea orașului, lângă 
Parcul Mihai; pentru arena sportivă a asociaţiei. Alături de sala de gimnastică 
arena sportivă va îi cel mai bun mijloc de educaţie fizică "şi de cultivarea 
tuturor forţelor şi va trebui să căutăm prilejul de a găsi mijloacele de realizare 
ale acestui ideal educativ. Pe acest teren să se ridice un stadion măreț, localuri 
potrivite, bine înzestrate, arene pentru diferitele categorii de membri, așa ca 
aici să fie un puls al vieţii sănătoase și româneşti. 

Pentru familiarizarea publicului românesc cu principiul şoimilor, dl pre- 
şedinte a ţinut în sala Teatrului Naţional din Cluj 3 conferenţe despre sistemul 
de educaţie fizică la sokoli, lămurind și splendidul film al sokolilor cehoslovaci, 
pus la dispoziţie cu multă dragoste de către Exc. Sa Consulul Republicei vecine 
di Ladislau Kveton. Filmul a rulat pentru tinerimea secundară, universitară şi 
pentru public. Aceste conferenţe au avut un succes deosebit. A mai ţinut di 
preşedinte şi o conferență la soc. asistenților universitari despre „Rolul medi- 
cului în educaţia fizică“. ý 

Filmul sokolilor a fost rulat de câte două ori în oraşele Braşov, Sibiu, 
Râjnov, Oradea și Beiuş în cadrul Secției medicale a Astrei, însoțit fiind de 
o conferință lămuritoare a dlui prof. Dr. L Hațieganu. 


1235 


Tot în cadrul programului de activitate a Subsecţiei s'a tipărit cartea + iu 


Sportul la Eleni, o antologie alcătuită de către dl prof. univ. Stefan Bezdechi 
din 'scriitorii antici, cari ne dă o imagină clară despre gradul înalt al culturii 
fizice în Grecia antică. Cartea este tipărită în condițiuni excelente, cu nume- 


roase ilustrațiuni şi însoțită de explicaţiunile necesare, aşa ca să fie cetite cu 


plăcere şi cu interes de cei cari vor să cunoască viaţa sportivă a vechilor Eleni, 
Asociaţia noastră a fost invitată de către sofolii cehoslovaci din Uz- 


horod să participe la serbările aniversărei, ce se vor ţine în 8—9 lunie 1930, 


Asociaţia a luat parte printr'o delegaţie de 27 membri, conduși de dl preşe- 


dinte, luând parte activă în programul serbărilor. Delegaţia s'a bucurat de o. 


primire extrem de călduroasă și prietenească și s'a prezentat cât se poate mai 
frumos, executând gimnastică ritmică și la aparate. 

Drept încununare a muncii șoimilor noştri în ziua de 15 Iunie a. c., se 
va ţine serbarea sfinţirei drapelului cohortei Mărăşeşti, şi depunerea jurământului 


șoimilor. Serbările vor fi populare, înainte de masă la Arena sportivă, iar seara. 


la Teatrul Naţional, după un program pe care-l alăturăm. 
Programul are un caracter demonstrativ şi educativ şi cuprinde toate 


aspectele preocupărilor şoimilor: educaţie fizică, dansuri naţionale, muzică,. 


educaţie intelectuală şi morală. 

Pentru viitor avem două gânduri mari: realizarea spiritului frăţesc intre 
membrii asociaţiei, realizarea programului în legătură cu organizarea şi al 2-lea 
gând: stadionul. 

După cum asociaţia Goimii sa născut ca o necesitate a vieţii de azi, 
când organizarea tineretului trebue să canalizeze toate aspiraţiunile lui spre 
un ideal național și social, în armonie cu toate facultățile individului, tot aşa 
pentru organizaţie arena sportivă, simnazeonul este o necesitate vitală unde să 
se desfășoare energiile, să fie îndrumate spre un scop mai înalt. De aceeea nu 
putem încheia altcum decât cerând sprijinul moral şi material al tuturor ace- 
lora cari privesc cu încredere această tânără organizaţie. Indreptări părintești, 
cu bunăvoință, contribuție, colaborare și mai ales străduinţi de realizare, atât 
in domeniul intelectual, cât şi cel moral 

Facem un călduros apel către cei cari conduc trebile statului, instituțiile 
de stat și financiare și mai ales către intelectualitatea noastră să se ralieze la 
eforturile asociației în ajungerea scopurilor ei atât sufletești cât și materiale, 
să avem cât mai curând o asociație de armonizare a educației fizice, intelec- 
tuală și morală deoparte, de alta mijlocul indispensabil: arena sportivă. 


Cluj, 14 Iunie 1930. 
Preşedinte: Dr. IULIU HAȚŢIEGANU. „ Secretar: ATANASIE POPA. 


| 


126 


i 


Anexa: VI. 


Nr. 5035—4930. 


Socotelile „Asociaţiunii pe anul 1929 şi 
Bugetul pe anul 1931. 


Onorată Adunare Generală, 


În alăturare ne luăm voie a Vă prezenta conturile de în- 
cheiere ale „Asociaţiunii“ pe anul financiar 1929. 

Incassările fondului general au fost de Lei 3.437,3596'— şi 
anume : 


Taxe de membri fondatori şi pe viaţă Lei 90.002:—; 
dobânzi de cont-curent Lei 83.927:—; dobânzi după efecte 
Lei 64.261.50; abonamente la „Revista Transilvania“ Lei 71:545:—; 
abonamente şi încassări la Biblioteca poporală Lei 166.071.50; 
chirii Lei 88.014'— ; taxe de administrare Lei 135.324.85; sub- 
venţii dela Stat şi bănci Lei 905.000-—; şi anume: dela Funda- 
linnea Regele Ferdinand I. Lei 300.000:—-; Ministerul Instrucţiunei 
Lei 400.000 —; Banca Naţională Lei 100.000:—; Banca Albina 
Lei 80.000—; şi anume pentru trebuinţele proprii Lei 50.000—; 
pentru augmentarea unor fonduri mai mici Lei 25.000— şi pentru 
catalogarea și aranjarea bibliotecii Lei 5.000—; Ziarul Universul 
Lei 25.000—; dela cinematografe Lei 1,768.549':—. Ajutoare 
pentru Case Naţionale Lei 14.646.50— venite extraordinare 
Lei 50.055*— şi reportul anului trecut Lei 32.884.14. 


Cheltuielile fondului general au fost de Lei 3.308.748.75 
33 anume: 

Biblioteca centrală Lei 72.759—; Biblioteca poporală şi ca- 
iendar Lei 486.462'—; Muzee regionale Lei 10.088:—; Case na- 
tionale săteşii Lei 3.058:—; Conferenţe şi prelegeri Lei 10.115—; 
Revista Transilvania Lei 408.377'-; Biblioteca Astra Lei 22.511—; 
Contribuţii, apă, canal, asigurări Lei 51.299:—; Reparaturi 
Lei 53.754'—; Incălzit Lei 100.724.25; Luminat Lei 350.984:—; 
Grădină Lei 5.000—; Salare Lei 956.740:—; Bani de cvartir 
Lei 22.268'—; Cheltuieli de birou Lei 60.954.50; Esmisiuni 
Lei 47.542.50; Secţiile ştiinţifice şi literare Lei 608.160—; Chel- 
iuieli extraordinare Lei 69.547.50; Despărţăminte Lei 185.852:—; 
Dobânzi de cont-curent Lei 124 573:—. 


127 


Cheltuielile au fost deci mai mici decât venitele cu 2 
Lei 161.531.74, cari împreună cu venitul anului 1928 de 
Lei 32.884.14, deci în total Lei 161.531. 74 se reportează pentru ` 
anul viitor. : 


Conform hotărârii Comitetului central, Fondul general s'a `: 
defalcat la 31 Decemvrie 1929 în două, creindu-se „Fondul ge- * 
neral inalienabil“, fixat la Lei 1,000.000'— şi cuprinzând edificiile ,* 
Asociaţiunii, inventarizate cu suma de mai sus, dela Lei 210.000:— 
şi în „Fondul general disponibil“, a cărui menire ne-o explică 
însăşi numirea lui. l 

Fondurile şi fundaţiunile au crescut în mod normal. Creşteri 
mai mari sunt: Fund. N. Russu Poiană cu Lei 44.530.60, în- 
cassări din preţul pământului vândut: I. Bădilă Moldovan cu Lei 
252.065:— încassările chiriilor imobilului fundaţiunii. Fund. Mănăsti- 
reanucu Lei 141.745'—, Fund. M. Cogălniceanu cu Lei 67.951.50. 
Fond. A. Vlaicu cu Lei 5.649— o depunere încassată dela „Ar- 
deleana“, Orăştie. In anul acesta avem următoarele fundaţiuni - 
noui primite spre administrare: Fondul pentru Muzeul Unirii 
Lei 314.548'— Fond. pt. ridicarea unei statui lui A. Mureşianu 
Lei 174.888'—, Casina Română Lei 8.397-—, Fondul absolventelor 
şcoalei civile a Asociaţiunii Lei 2.894—, Fondul „Bustul Emi- 
nescu şi Barițiu“ Lei 2.056:—, Fondul Dr. Liviu Bran de Le- - 
ményi Lei 1.962:—, Fondul şcoalei civile de fete a AĂsociaţiunii - 
Lei 958:—, Fondul Muzeul Central Lei 34.871:—. 


Următoarele schimbări au obvenit în cursul anului expirat < 
în stocul efectelor: E 


Vânzări de acţii în 1929, proprietatea Fondul 

general disponibil : 

3 acţii „Bocşana“ à Lei 50—; 

4 „ „Steaua“ din Petrovoselo à Lei 50—; 

2 „  „Câmpeana“ à Lei 200—; 

5 „Codreana“ à Lei 50:—; 

1 „  „Lăpuşana“ à Lei 50—; 

8 „  „Maramurăşana“ à Lei 50—. 


Opfiuni în fav. Fondului general disponibil: 


300 acţii „Albina“; 
1500 „ „Astra Cinegrafică“ aport inventarizate cu Lei 1:— bu- | 
cata una mie cincisute Lei total; 
Îi „ „Silvania“, Simleu. 


Vânzări în fav. dif. fonduri şi fundațiuni : 


Fund. Păcurariu Bianu Lei 20.000'— nominal, împrumut intern 
50%], din 1920 Nr. 22.389. 
» L Petran 7 acţii Kolozsvári takarékpénztár és hitelbank. 


128 


Fund. Gh. Anca 6 „ „Oraviţana“ à Lei 500—; 
2 „  Oraviczai takarékpénztár à Lei 500—; 
1 „  Oraviezai kereskedelmi és hitelbank à 
Lei 50'--; 
Mănăstireanu Rentă română Nr. 451, Lei 10.000:—. 


Opfiuni în fav. dif. fondului şi fundafiunii : 

700 acţii „Albina“ à Lei 500—; 

45 „ „Silvania“, Şimleu; 

43 „ „Centrala“, Cluj. 

Averea totală administrată cu finea anului 1929 se urcă 
la Lei 8,495.529.39, un plus de Lei 2,392.435.85 față de anul pre- 
cedent. 

Terminând Vă rugăm: 

a) Să luaţi la cunoştinţă acest raport; 

b) să censuraţi conturile de încheiere „Bilanţ“ şi „Venite 
şi cheltuieli“, dimpreună cu celelalte tablouri anexate şi aflându-le 
în ordine să hotărâți descărcarea pe anul de gestiune 1929. 


V. Goldiș m. p., Nicolae Băilă m. p., 


preşedinte. secretar. 


Nicolae Petruţiu m. p., 
experi contabil. 


129 ` ui 


Anexa: VI a) 


Lei b. F 


Transp. 


130 


F. M. ACTIVA Fei b. 
' =e] 7 i | 
185| Contul Cassa. .......... | 11.433 | 25 | 
i Realităţi: | i 
85 Edificiul Muzeului. ........ : 850.009! — 
A A din str. Şaguna Nr. 6 i 300.009 | — 
: x Internatului de fete . i 250.009 | -- 
ò A din str. Şaguna Nr. 8 1100 000 | — |j 1,000.000 | — 
Efecte: 
90 Efectele fond. general disponibil 393.270 | — 
91 Fa fond. şi fundaţiunilor . . . | 1,196.330 -— 
63 Optări de acţiuni .. ...... | 967.394 | — || 2,556.994 
93 Depuneri spre fructificare : 4,121.849 


7,690.276 


31 Decemvrie 1929, 


M. PASIVA hei , Lei b. 
Z | 
97 Fondul general inalineabil 1.000.000 | — 
s9 P i disponibil. .... 1.043.677 | 50 
74 Fundaţiunea N. Rusu Poiană .., 1.088.375 | 90 
j 70 5 |. Bădilă Moldovan 694.419 | 81 
180 3 al l. Lapedatu. . . 506.307 | — 
184 E Dr. Păcurariu Bianu . 479.977 | 98 
s2 Fondul de pensii al funeţ. Asoc. 387.128 | — 
64 > Muzeul Unirii ....... 314.548 | — 
68 5 C. Brâncoveanu. ..... 240.242 | — 
194 „ . L Petran ....... 203.208 | 65 
31 „ M. Cogăluiceanu ..... 196.561 | 50 
155 „ A Bârseanu ...,..., 177.687 | 55 
13 i Statuia a Mureşanu . .... 174.888 | — 
128 Regele Ferdinand |. 168.120 | — 
199 Fundațiunea 1. Mânăstireanu 264.581 | — 
193 7 O. Mureşan ..... 134.088 | 65 
195 : 1. Rusu, Brad P 131.205 | 60 
65 i .Albon ....... 93.871 | 96 
151 5 D. Bălănescu 1 93.845 | 10 
3 A l. Oltean .......- 85,750 | 94 
16 3 N.lorga ... .. 85.612 | 24 
4 G. Sândeanu. .... 71.767 | 33 
67 Fondul Internatului de fete al Asoc. 69.704 | 68 
70 Fundajţiunea Dr. loan Nichita . . . 53.712 | 89 
7 A G.Filepp ..... 53.032 | 64 
10 x S. Munteanu ..... 43.391 | 96 
62 Fondul Muzeul Central ...... 34.871 | — 
152 PFundaţiunea S. Boboroni ..... 32.9104 — 
Transport | 17,833.487 | 88 
131 ci 


F. M. ACTIVA Lei b, hei b. 
Report . 7,690.276 | 25 
Diverşi Debitori 
94 Fund. |. Sandul Co. separat ; 14.868 | — 
165 Fund. luliana Popp Co. separat. . 1.7176 | — 
191 Internatul de fete . ........ 210.843 | — 
73 Diverși . „e... .. DEn 52.609 | — 
123 œ Răspunzătorii E E E ci mite ai iert |__412.490 | 88i) 692.487 88 
97 Bon în Cont Curent la „Albina“. . i 404.800 | — 
| 
| 
Transport 8,787.564 | 13 


132 


133 


dě 
M. PASIVA Lei bei ib. 
Report 7,833.487 | 88 

26 Fondul V. Alexandri ....... 31.553 | 72 
51 Fundajţiunea T. Sandul .... .,, 30.348 | 33 
22 Fondul A. lancu ...... 29.587 | 60 
110 Pundajiunea G. Anca ....... 25.171 | 70 
140 Fondul P. Cosma. ...... 24.134 | 90 
139 > C. Diaconovieh ...... 22.001 | 40 
19 3 A. Mureşianu ...... 21.837 | 26 
18 „ G. Barițiu. ....... 20.922 | 33 
24 i G. Coşbue ........ 19.325 | — 
17 Fundajţiunea A. Buda ....... 18 855 |65 
48 Fondul A. Vlaicu ......... 17.649 | — 
32 Fundaţiunea D. Suciu... .... 17 097 | 30 
23 RI G.Foro ...... „16.081 [+9 
39 aa IL. laneu ....... 15.572 | 60 
20 P G. Boeriu ...... 13.973 | 55 
40 5 N. Marinovieiu 13.773 | 74 
41 5 8. Pop Maior . 13.635 | 84 
56 Fi Dr. l. Moga ..... 13.239 | 17 
28 5 L Roman ...... 13.225 | 63 
50 Fondul M. Eminescu ....... 12.829 | — 
27 3 Biblioteca Universității Cluj 11.778 | 46 
141 F N. Petra Petrescu. .... 10.128 | — 
42 Fondaţiunea N. Densuşianu. ... 9773 | 66 
57 A l Galianu ...... 8.550 | 32 
53 b l. Balomiri. ..... 8 487 | 84 
33 Fondul Casina Română ..... 8.:97|— 
55 ||  Fundaţiunea Anonimă Dobâea 8.243 | 01 
192 E Vasile Ladislau Baron Pop 8.125 | — 
43 % N. Opincariu. ... 5.033 | 66 
Transport 8.305.940 | 05 


F. M. ACTIVA bei E Lei b. 
Report | 8,737.364 | 13 
Muzeele Asociaţiunii ........ | —i— 
Bibliotecile Asociaţiunii . . —|— 
Arhiva Asociațiunii ........ —j|— 
Mobilierul Asociaţiunii . . . ... —|— 
Total | [8.287.564 | 1a 

Sibiiu, la 31 Decemvrie 1828. 

Ion Vătășanu m. p., 
controlor. 
Examinând acest cont am constatat că este exact și 
Sibiiu, la 18 August 1930. 
COMISIUNEA 
Președinte: Nic. Togan m. p. - P. Drăghici m. p. 


Aprobat în şedinţa comitetului 


V. Goldiș m. p., 
președinte. 


|F. M. PASIVA bei |b.| bei Íb. 
| Report 8.305.940 | 05 
61| Fundațiunea E. Başotă ...... 7.746 | 17 
E ir i 5 L Bozacu ...... 7.214 | 35 
; 168 a l. Onceseu...... | 6.983 | — 
| 54 z R. Râureanu ..... 6.866 | 43 
| 29 i Stipendiaților 6.119 [50 
| 69 = i l. Simu .. c.a 5.967 | 03 
| 52 m Despărţ. Timişoara 5.665 | — 
ră | s l. Cav. Puşcariu ... 5.487 | 09 
| 127 3 Carmen Sylva.. .. "5.143 | — 
60 y D. Birăuţiu. ...., ; 5.357 | 97 
72 i 8S. Stoica ...... 5.038 | 84] 
160 Fondul absolvenţilor şeoalei Asoc. 2.894 | — 
65 Fundaţiunea Infernatului Petran . . 2.296 | 55 
167 Fondul Bustul lui Eminescu şi Bariţiul 2.056 | — 
150 ||. Fundaţiunea |. Hangea ...... 1.981 | — 
154 Fondul Dr. Biviu Bran de Lemény 1.962 | — 
76 Fundaţiunea Despărţ. Torace 1.060 | — 
161 || Fondul Şcoalei Civile de fete. . . 938 | — 
73 Divergi Creditori ......... 238.715 | 50 
89 Excedent. din anul 1928 .,.... 32.884 | 14 
89 5 5 re |+ pi: js tar pa 128.647 | 60|| 161.531 174 
Total | 118,787.564 | 13 


Nicolae Petruţiu m. p., 
expert-contabil. 


în eonsonanjă cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


FINANCIARĂ: 
Dr. Gh. Moga m. p. 


central, ținută la 13 Septemurie 1930. 


Nicolae Băilă m. p., 


4 secretar. 


1359 


Ioan Vătăşanu m. p. 


Anexa: VI. b) 


Venite şi cheltuieli la 


Bugetat Cheltuit 
EN. CHELTUELI ES lt ni e 
Lei b. bei b. Lei b. 
Biblioteci: 
Biblioteci poporale .. ... 150.000 |— 
> regionale. .... 50.000 |— 
195 Biblioteca centrală ..... 109 030 |— 72.759 |— 
Muzee: 
Muzeul central ....... 200.000 |— ; 
162! Muzee regionale ...... 100.090 |—| 10.088 |—|| 10.088 |— 
Case naţionale: 
163|| Case naţionale săteşti 209.009 |-- 3038 |— 
5 p „regionale . . 109.000 |— 
158 || Conjerenţe şi prelegeri . . . 10.115 |— 
“Premii . n... 
Pxpoziţii ..... : 
Cursuri de analfabeți . 
Publieaţii: | | 
197 || Revista „Transilvania“ „|| 450.000 |—[] 409.377 — 
| 198| Biblioteca Pop. şi Calendar. || 309.000 |—]| 486462 |—- 
88|Biblioteea „Astra“ ..... 22.541 |—| 917.350 |— 
Conservarea realităţilor: 
199|| Apă, canal, asigurări, contrib. 53.000 |— 51.299 |— 
178| Reparaturi ......... 50.000 |—|| 53.754 |— 
174| Ineălzit . . oaa‘ ‘a’ ‘e 30.000 |—|| 100.724 |25 
122| Duminaāat . . cc... 30.000 |— 30.984 |— 
Mobiliar .. aaaea a’’ť 50.000 |— 
116| Grădinä . . a. s a ‘ʻe 5.009 |— 5.009 |—|| 241.781 |25 
Spese de administrare: 
181| Salare ........... 1,205.640 |—|| 936.740 |— 
T9|Baui de cvartir . .. ... . 590.090 |--I} 22.263 |—| 
178| Spese de birou. ...... 150.0c0 — 60.954 [50 
16| Bmisiuni .. aasa’ ‘o’ 150.000 |— 47.542 |59] 1.067.595 |— 
Transport 2,322.616 |25; 


136 


31 Decemvrie 1929. 


137 


EA. VENITE Bugetat Incassat 
i bei b. Lei b. bei b. 
131|! Report din anul precedent 32.884 i14 
187| Taxe de membri ...... 150.000 |--— 90.002 — 
Dobânzi: 
75| Dobânzi de cont-curent. . . 109.090 |— 83.927 |— 
126 || Dobânzi după efecte 50.000 |—- 64.261 [50| 148.188 |50 
Abonamente: 
197 | Abonamente la revista „Tran- 
sivania* .. . ..... 100.000 |— 75.545 |— 
| 198|! Abonamente la Bibl. Poporală 50.009 ||| 166.071;50| 237.616 50 
Diverse: 
157|! Chirii . . aaa aaa‘ 50.000 — 88 014 |— 
122|! Taxe de administrare . . 30.000 |—|| 135.324 |85| 223.338 [85 
Ajutoare şi subvenţii 
189 || Ajutoare dela Stat şi Bănci . || 3.020.009 |— 995.000 |— 
182| Cinematografe ....... 3.590.000 |— 1.768.549 |— 
1631 Case naționale '. .. a.’ 50.000 |— 14.645 |5 
175 || Venite extraordinare 50.055 |— 
j 
| 
| | 
i 
N | 
| 
Transport || 3.470.280 |49 


Bugetat Cheltuit 
Lei lb] Lei |b]| Lei Ib. 


JEN. CHELTUIELI 


Report 2,322 616 |25 


Diverse: 


156 | Secţiile ştiinţifice şi literare . || 1.500.000 |—|| 608.160 |-— 
Troiţe şi monumente come- 


morative . . ........ 
] 175| Cheltuieli extraordinare . . .|| 195.360|—| 69.547 |50 
{132 || Despărțăminte ....... 1.500.000 |—| 183.852 |—| 861.559 |50 
75 || Dobânzi de cont-curent. . . 124.523 |— 
89 || Excedent din anul precedeni|| - 32.884 |14 
i y „ 1829... 128.647 |60| 161.531 fu : 
Total. || - 3.470.280 faol 


Sibiiu, la 31 Decemvrie 1929. 


Ion Vătăşanu m. p., 
controlor. 


Examinând acest cont am constatat că este exact și 
COMISIUNBA 


Preşedinte: Nic. Togan m. p. P. Drăghici m. p. 


Aprobat în ședința comitetului 


V. Goldiș m. p., 
preşedinte. 


138 


în consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


Nicolae Petruţiu m. p., 
expert-contabil. 


FINANCIARĂ: 


central, ținută la 13 Septemurie 1980. 


Dr. Gh. Moga m. p. 


Nicolae Băilă m. p., 


secretar. 


139 


Ion Vătăşanu m. p. 


EN. VENITE Bugetat Ineassat 
3 Lei |b| Dei |b] Dei _|b; 
Report 3.470.280 |49 
Total . ||] 3.470.280 |49 


Anexa VII. 


Nr. 3056—1930. 


Onorată Adunare Generală. 


Avem onoare a Vă prezenta în alăturare proiectul de 
buget al Asociaţiunii pe anul 1531, care este ceva mai 
urcat — cu hei 714.361 — faţă de bugetul anului 1930, fiind 
fixate veniturile la suma de Lei 3,319.000'—. în convingerea, 
că subvenţia dela Stat primită în 1930 o vom primi şi în 
anul acesta. | 

Suma veniturilor este întreagă distribuită pentru aco- 
perirea cheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul 
neataeabil numai taxele de membri fondatori și pe viaţă 
şi cota parte din venitele fondului general inalienabil. 

ln baza acestui buget s'au luat la cheltueli sumele ne- 
cesare pentru tipărirea dia nou a Revistei „Transilvania“ 
şi „Biblioteca poporală“ eu suma totală de Lei 600,000—; 
deasemenea s'a luat în buget susţinerea secţiilor ştiinţifice 
şi literare dela Cluj, cari în anul premergător nu au fost 
bugetate. 

La ceilalţi titli s'au făcut reduceri simţitoare, restrân- 
gâudu-se  cheltuelile la sumele absolut necesare pentru 
funcţionarea Asoeciaţiunii. l 

Bugetul celorlalte fonduri și fundaţiuni sa fixat în 
cadre normale. 

Propunem On. Adunări generale să aprobe acest 
buget al instituţiei noastre pentru anul 1931. 


Sibiu, la 11 Septemvrie 1930. 


V. Goldiş m. p., Nicolae Băilă m. p.. 
preşedinie. secretar. 
Nicolae Petruţiu, 
exp. cont. 


140 


Proiect de buget 


pentru „Asoeiaţiune“ pe anul finaneiar 


1931. 


141 


i 
at E 
ki irita 


Anexa VII a) 


CHELTUIELI Lei. lb] Lei 


au i 4 


l. Fondul general. 


Biblioteci: 

Biblioteca centrală . . . .| 100.000 
Muzee: i 

Muzeul central . . . .. . . 50.000 |—! 
Publicaţii: 

Rev. „Transilvania“ . . 300.000 |— 

Biblioteca populară şi calendar 490.000 |—| 750.000 |— 

| Conservarea realită- 
| tăţilor: 

Apă, canal, hornar, ete. impo- 

zite, asigurări . . . . . . | 60.000 — 

Reparaturi .. . ..., .. 50.000 |— 

imcătzit SR IA E 100 000 '— 

DLuminat .. .. . . a’ 35.000 |— 

Grădină ......... 5.000 |--]| 250.000 | 
Spese de administrare: 

Salare . . . „em, 11,200.000 — 

Bani de cuartir . . 20.000 |— 

Spese de birou, imprim. şiporto 100.000 |— 

Esmisiuni și primiri . . . . || 150.000 |--| 1.470.000 — 


Fondul gen. inalienabil: 


Taxe de membri fondatori şi 
pe viață . . 80.000 |— 


Capitalizarea evotei de 20%, 

din venite după efecte | 10.000 SH 

Capitalizarea evotei de 20] 

din chirii. .. .. . . i | 25.000 —|| 115.000 |— 
Seeţiunile lit. şiiinţ. Cluj: 

Salarul secretarului . . . . 240.000 |— 

Incălzit, luminat, spese de 

birou, om de serviciu. . . 60.000 |—|| 300.000 |— 
Diverse: 

Neprevăzute . . . . . . . 284.000 |— 

Transport . | | 3.319.000 |— 


142 


143 


VENITE Lei b. Lei 
l. Fondul general. | i 

lnterese: 

lnterese de efecte. 45.000 I— 

Dobânzi de cont curent 25.000 |—|| 70.000 
Publicaţii: 

Incassări din vânzarea bro- 

şurilor din biblioteca popo- 

rală și a calendarului . A 175.000 |— 
Cinegraţie: 

După concesiunile Asocia- 

țiunei 1, 100.000 
Subvenţii: 

Subvenţii dela minister. 1,000.000 |— 

Subvenţie dela Banca Na- 

țională a României. . 100.000 |— 

Subvenţie dela Banca „Albina“ 

din Sibiu. . . i 100.000 |— 

Diverse . SUPARA e a, S 50.000 —]1,250.000 
Fondul gen. inalienabil. 

Taxe de membrii [tata şi ; 

pe viață . pda 80.000 |— 

Interese de efecte | ag 10.000 |—j 90.000 |— 
Diverse: 

Chirii. 124.000 |— 

Taxe de administrare ; 50.000 |— 

Contribuţie dela desp. „Astra“ 

Brașov. . 300.000 |— 

Reportul beneficiului anilor 

premergători. UE i 160.000 |—|| 634.000 |— 

Transport | 3,3 19.000 |— 


CHELTUIELI bei Lei 
Report 3,3 19.000 
II. Fundafiuni. 
Fundaţiunea Mihail Albon : 
Taxă de administrare 1.000 |— 
Ajutoare "4.500 
Capitalizare 1.500 7.000 
Fundaţiunea Dr. G. Anca: 
Taxă de administrare 380 
Ajutoare peg 1.000 
Capitalizare 1.080 2.460 
Fundațiunea loana Bădilă și 
lohana Moldovan n. Farkas 
„Intru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ : 
Taxă de administrare : 6.000 
Reparaturi la easa din Sibiu, 
Str. A. lancu Nr. 9. 4 60.000 
Capitalizare A 153 000 219.000 |- 
| e 
Fundaţ. studiosului de a V-a cl. 
gimnaz. Emiliu Dionisiu Bașiota 
Motiu Dembul din Abrud : 
Taxă de administrare 70 
Capitalizare 450 520 
Fundațiunea A. Bârseanu : 
Taxă de administrare 2.000 
Capitalizare 17.000 19.000 
Fundaţ. Dimitrie Bălănescu : 
Taxă de administrare 1.050 
Capitalizare 6.750 7.800 
Fundaţ. Andreiu Boborony: 
Taxă de administrare 500 
Capitalizare . 3.500 4.000 
Transport 


144 


3,578.780 


VENITE Lei Lei b 
Report 3.319.000 |— 
Il. Fundațiuni. 
Fundaţiunea Mihail Albon : 
lnterese după depuneri. 7.000 |-- 
Fundațiunea Dr. Gh. Anca: 
Interese de efecte. 1.760 
Interese de depuneri 700 2.460 |— 
Fundațiunea loana Bădilă şi 
lohana Moldovan n. Farkas 
„Intru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ : 
interese de efecte 4.000 
Interese de depuneri 55.000 
Chirii se nN 160.000 |—| 219.000 |— 
Fundaj. studiosului de a V-a cl. 
gimnaz. Emiliu Dionisiu Başiota 
Motiu Dembul din Abrud : 
Interese de depuneri 520 |— 
Fundaţiunea A. Bârseanu : 
Interese de efecte | 8.000 
Interese de depuneri __11.000 |—] 19.000 — 
Fundat. Dimitrie Bălănescu : 
Interese de efecte. 1.800 | 
Interese de depuneri 6.000 7.800 |— 
Fundaj. Andreiu Boborony : 
Interese de efecte 3.200 
interese de depuneri 800 4.000 |— 
Transport 3,578.780 |— 
145 10 . 


CHELTUIELI bei b. 
t t i 
Report 3.578.780 |— 
Fundaj. Gh. Boeriu din Vad : 
Taxă de administrare 375 |— 
Ajutoare 1.500 |— 
Capitalizare 625 |- 2.500 
Fundațiunea Adam Buda : 
Taxă de administrare 100 |-—| 
Capitalizare 900 |- 1.000 
Fundaj. Gregoriu Bozacu din 
Velchiorul de Câmpie : . 
Taxă de administrare 65 — 
Capitalizare 385 |— 450 
Fundaţiunea Balomireană : i 
Taxă de administrare 75 |— 
Capitalizare 425 |=] 500 
Fundaţ. Dimitrie Birăufiu : 
Taxă de administrare 50 j- 
Capitalizare 250 |— 300 |— 
Fundaf. anonimă Dobăca : 
Taxă de administrare 100 J— 
Capitalizare 470 |— 570 |—] 
Fundaţiunea Georgiu Filep: 
Capitalizare 3.400 |— 
Fundaţiunea Gregoriu Forro : 
Taxă de administrare 150 |— 
Capitalizare 950 [— 1.100 |— 
Fundaţiunea loan Gallianu : | 
Taxă de administrare 100 |— 
Capitalizare mda pia 500 |— 600 |—] 
Transport | 3.589.200 |—[ - 


> 146 


DENITB Lei Lei b. 
ms z i ncy 
Report 3,578. 780 | —= 
Fundat. Gh. Boeriu din Vad. | | 
interese de efecte. 2.500 — 
Fundaţiunea Adam Buda: 
Interese de Pierie Taoroa] — 
laterese de depuneri 1.000 |—! 1.000 — 
Fundaţ. Gregoriu Bozacu din 
Velchiorul de Câmpie : 
Interese de efecte. 50 
Interese de depuneri 400 450 — 
Fundaţiunea Balomireană : 
Interese de depuneri 500 |— 
Fundațiunea Dimitrie Birăuţiu : 
Interese de depuneri. 300 |— 
Fundaţiunea anonimă Dobâca: 
Interese de depuneri . 570 — 
Fundațiunea Georgiu Filep: 
interese de depuneri 3.400 |— 
Fundaţiunea Gregoriu Forro: 
Interese de depuneri 1.100 |— 
Fundaţiunea loan Gallianu : 
Interese de depuneri. 600 |— 
Transport | 3.589.200 |— 
a7 10 


CHBLTUIBLI Lei b. Lei 


Report . 3,589.200 |] ` 
Fundaţiunea Gregoriu Hangea: E 


Taxă de administrare . . . — |— 


Capitalizare . . . . . . . 120 |-—| 120 |—| : 
Fundaţiunea loan lancu: i 
Taxă de administrare . . . 150 |— 
Capitalizare . . . . . . . f 950 |-- 1.100 |—|: 
Fundațiunea Avram lancu : 
Taxă de administrare . . . 500 |— 


Capitalizare . . . . . . . 3.120 |— 3.620 |— 


Fundaj.ecomerciantului Nicolae 
Marinoviciu senior din Re- 


ghinul-săsesc : 
Taxă de administrare . . . 150 |— | 
“Capitalizare . . . . . . .. 810 = 960 |— 


Fundaj. Dr. loan Moga și soţia 
Ana născ. Bologa: 


Taxă de administrare . . . 140 |-—- 
Capitalizare . . . . . . . 800 |— 940 |— 


E dati sta alai di ii AEREN S E AREE 


Fundaj. soților Niniţa și Danil 
Il. Monasterianu : 


Taxă de administrare . . . 2.800 |— 

Capitalizare . . . . . . . 18.600 |-—| 21.400 |— 

Fundaţ. Sidonia Munteanu : 

Taxă de administrare . . . 600 |— 

Capitalizare . . . . . . . 4.200 |— 4.800 |— 

Fundaţiunea Petru Mureșianu: 

Taxă de administrare . . . 1.600 |— 

Ajutoare . . . . . . . .. 5.000 |— 

Capitalizare . . . . . . . 4 500 |— 11.100 |— 
Transport . 3.633.240 |— 


148 


VENITE 


Lei 


Report 


Fundațiunea Gregoriu Hangea: 


lnterese de depuneri 


Fundafiunea loan lancu: 


Interese de depuneri 


Fundațiunea Avram lancu: 


Interese de efecte 
Interese de depuneri 


Fundaj. comerciantului Nicolae 
Marinoviciu senior din Re- 
ghinul săsesc: 


Interese de depuneri 


Fundaţ. Dr. loan Moga și soția 
Ana născ. Bologa: 


interese de depuneri. 


Fundaj. soților Ninița și Danil 
1. Monastferianu : 


Interese de efecte 

Interese de depuneri 

Fundaţ. Sidonia Munteanu : 
Interese de efecte 

Interese de depunerii 
Fundaţiunea Petru Mureșianu : 


Interese de efecte. 
interese de depuneri 


Transport 


149 


3.589.200 


120 


1.100 
3.620 


960 


940 


21.400 
4.800 


11.100 


3,633.240 


CHELTUIELI Lei b. bei f ; 
Report 3,633 240 |— 
Fondul Statuia A. Murășanu: 
Taxă de administrare 2.100 |—! 
Capitalizare „12.400 |—|| 14500 |—|. 
Fundaţiunea Dr. loan Nichita: 
Taxă de administrare 1.000 |- 
Capitalizare : _____8.500 |— 9.500 |— 
Fundaţiunea loan Olteanu : 
Taxă de administrare 1.360 |— 
Ajutoare 3870 |— 
Capitalizare 3.870 |—] 9.100 |— 
Fundaţ. Nicolae Opincariu : 
Taxă de administrare 75 |— 
Capitalizare . 425 |— 500 |— 
Fundațiunea loan Oncescu : 
Taxă de administrare 150 |— 
Capitalizare 850 |— 1.000 |— 
Fundaj. loan Popp Maior : 
Taxă de administrare 120 |— 
Capitalizare 830 |—| 950 |— 
Fundaţ. Dr. C. Păcurariu- Bianu: 
Taxă de administrare 5.000 |— 
Stipendii : 15.000 |-- 
Premii 15.000 
Capitalizare _ 9300 |- 44.300 |-- 
Fundațiunea loan Petran : 
Taxă de administrare 6.000 |— 
Stipendii 17.750 |— 
Capitalizare A 17.750 |—| 41.500 |—- 
Transport 3,754 590 |— 


190 


151 


DENITB Lei Lei b. 
[Best | 
Report 3,633.240 |— 
Fondul Statuia A. Murășanu: 
Interese de depuneri 14.500 |— 
Fundaţiunea Dr. loan Nichita : 
interese de efecte. 9.500 |— 
Fundaţiunea loan Olteanu: 
Interese de efecte. 8.000 
Interese de depuneri 1.100 9.100 |— 
Fuudaj. Nicolae Opincariu : 
interese de depuneri 500 |— 
Fudațiunea loan Onceseu: 
inferese de efecte. 700 
Interese de depuneri 300 |— 1.000 |— 
Fundaţ. loan Popp Maior: 
interese de depuneri 950 |— 
Fundaţ. Dr. C. Păcurariu-Bianu: 
interese de efecte. 23 300 
Interese de depuneri. 21.000 44.300 |— 
Pundaţiunea loan Petran: | 
Interese de efecte 21.000 
Interese de depuneri. . 2.500 
Arenda pt. grădina din Cluj 18.000 41.500 |— 
Transport 3,754.590 |— 


Fundațiunea M. &. Regelui 
Ferdinand l. al României : 


Taxă de administrare 
Stipendii ar să 
Capitalizare 


Fundajț. Radu M. Riureanu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaţ. loan și Zinca Roman : 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundațiunea loan Russu medic 
şi sofia sa Catalina : 


Taxă de administrare 
Ajutoare PRES 
Capitalizare 


Fundaţiunea Nicolae Rus și 
soția sa Cornelia Man din 
Poiana de Arieș : 


Taxă de administrare 
Stipendii 
Capitalizare . 


Fundaţ. Dr. Grigorie Săndean: 


Taxă de administrare 
Ajutoare zo% 
Capitalizare 


Fundafiunea Teodor Sandul : 


Taxă de administrare 
Dobânzi 


Transport 


182 


3,754.590 


15.000 


400 


850 


15.900 


82.000 


5.400. 


2.900 
3,87 7.040 


193 


VENITE Gei |b| Gei 
Report 3,754.590 
Fundaţiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand l. al României : 
lnterese de depuneri 15.000 
Fundaf. Radu M. Rîureanu : 
Interese de depuneri 400 
Fundaţ. loan şi Zinca Roman : 
Interese de depuneri 850 
Fundaţiunea loan Russu medie 
și soția sa Catalina: 
interese de efecte. 12,800 |— 
Interese de depuneri 3.100 |— 15.900 
Fundaţiunea Nicolae Rus şi 
soția sa Cornelia Man din 
Poiana de Arieș: 
Interese de depuneri 82.000 
Fundaț. Dr. Grigorie Săndean : 
interese de efecte. 3.700 |— 
Interese de depuneri 1.700 |— 5.400 
Fundaţiunea Teodor Sandul : 
Interese de efecte. 2.900 
Transport 3,877,040 


Report . 3.877.040 


Fondul loan Simu : 


CHELTUIELI Lei b. Lei b. | 


' Nicolae Togan m. p. 


Vasile Goldiş m. p., 


preşedinte. 


1954 


Taxă de administrare . . . 50 |—i | 
Capitalizare . . . . . . . 300 |—| 350 ||. 
Fundaţiunea Simeon și Letiţia 
Stoica : 
Taxă de administrare . . . — j- 
Capitalizare . . . .. . . „250 |—] 250 |— 
Fundaţiunea Demetriu Suciu: | 
Taxă de administrare . . . 300 |— 
Capitalizare . . . . . . . 2,000 |-- 2 300 |— 
3,879.940 |— 
Sibiiu, la 11 Septemvrie 1930. 
loan Vătăşanu m. p., 
controlor. 
Sibiiu, la 13 Septemvrie. 1930. 
COMISIA 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului 


VENITE Lei b. Lei b. 


Report . 3,877.040 |—} 


Fondul loan Simu: 
Interese de depuneri . . . 350 |— 


Fundafiunea Simeon și Letiţia 
Stoica : 


Interese de depuneri. . . . 250 |— 


Fundaţiunea Demetriu Suciu : 


Interese după efecte. . . . 2.300 |— 


3,879.940 |— 


loan Morariu m. p., 
cassar. 


Nicolae Petruţiu m. p., 
expert-eontabil. i 


FINANCIARĂ: 


Petru Drăghici m. p. loan Vătăşanu m. p. 


central, ținută la 13 Septemvrie 1930. 


Nicolae Băilă m. p., : 


secretar. 


159 


Anexa VIII. 


Tabloul bursierilor „Asociaţiunii“. 


pe anul școlar 1929/30. 


Zenovia Velturia Suciu, stud. la facultatea 
de litere Cluj, din fundaţiunea „Nicolae Rusu 
şi soţia sa Cornelia“ i A 
Iancu Gheorghe Simu, stud. la Scoala Poli- 
tehnică Timişoara, din fund. „Nicolae Rusu 
şi soția sa Cornelia“ 

Titu Gheorghe Suciu, elev cl. 1. lic, Turda, 
din fund. „Nicolae Rusu şi soţia sa Cornelia“ 
Emil Felderean, elev. cl. Îl. lic. Sem. Ped. 
Univ. Cluj, din fund. „Nicolae Rusu și soţia 
sa Cornelia“ 

Virgil Cioban, stud. Scoala: Politehnică, Ti- 
mişoara, din fund. „loan şi Ecaterina Rusu“ 


156 


» 


15.000— 


15.000 — 


10.000:— 


10.000'— 


1000:— 


I. 


II. 
IV. Membrii din despărțăminte etc. 


mà 
J 


NENN DNEBE R a jh 
ANNAD LVONDN y 


NN 
D o 


m m p j 
ANPRPOEPEOAPDALAN» 


Tabloul sumar 
al membrilor „Asoeiaţiunii“. 


Membrii onorari . 
II. Membrii Secţiilor 


Membrii fondatori ai Casei Naţionale 


Desp. 


>» 


I. 


Alba. 

Abrud 

Aiud . 

Ighiu . . 
Ocna Mureșului . 
Sebeș 

Teiuş : 
Vințul de jos . 
Zlatna 


. Arad . 


Hălmagiu 
Ineu . 
Nădlac 
Pecica 
Radna 
Săvârşin 
Sebeş 
Şiria . 

Bihor (Oradea) - 
Beiuş 
Beliu . 
Ceica 
Mărghiia 
Salonia Mare . 
Tinca 


IV. Braşov 


157 


Anexa IX. 


15 

348. 
108 

Membrii Membrii Membrii 

fondatori © pe viaţă activi Total 
9 12 — 21 
2 20 — 22 
7 91 — 98 
1 7 — 8 
— 10 — 10 
5 44 == 49 
3 16 — 19 
3 38 — 41 
8 21 -— 29 
43 81 — 124 
9 37 — 46 
5 34 = 39 
1 — — 1 
4 12 — 16 
6 21 — 27 
1 6: — 7 
— 6 a 6 
30 52 — 82 
2 24 — 26 
— Li — 1 
1 13 — 14 
2 14 — 13 
5 4 — 7 
1 10 == 11 
41 225 221 487 


VI. 


VII. 


VIII. 


IX. 


Bran . 
Budila 
Buzäu 
Codlea . 
Feldioara 
Hărman . 
Râşnov . 
Săcele 
Teliu . 
Zărneşti . 


. Caraş (Oraviţa) . 


Bocşa 

Bozovici 

Moldova Nouă 
Reşiţa 

„Vichentie Babeş“ 
Ciuc (Miercurea Ciuc) 
Sânmărtin . 

Cluj . 

Almaş A 
Câmpia Gena. 
Huedin Koi 
Mociu 

Făgăraş . 

Cincul mare 
Șercaia . 

Viştea de jos 
Hunedoara (Deva) 
Baia de Criș . 
Brad . 

Dobra ` 
Geoagiul de jos . 
Ghelar 

Hațeg 

Hunedoara . 

Ilia Mareşană . 
Jiu . 

Orăştie . 


158 


Membrii 


fondatori 


lelei aoa 


E E ae ae E r E E T 2 03 | EEE 


N e 
N a 


Membrii 


pe viajă 
12 
6 


Membrii 
activi 


Total. 
18 
37 
26 
10 

5 


10 


19 
63 
84 
12 
223. 
10 
27 


iati aie ip a i ta d caza d dial a loci tisa i 


As 


Bu pi pă ia aiea masii n. 


PERE O EA NE ae et i 5 


Zam 


65. Desp. 


66, 
67. 
68. 
69. 
70. 
74. 
72. 
73. 
74. 
75. 
76. 
77. 
78. 
79. 
80. 
84. 
82. 
83. 
84. 
85. 
86. 
87. 
88. 
89. 
90. 
94. 
92. 
95, 
94. 
95, 
96. 
97. 
98. 
99, 
100. 
10. 
102. 


XI. 


P 


XV. 


XVI 


Pui x 
Sarmisegetuza 
Simeria . 


+ Maramureş (Sighet) ; 


Iza 
Vişeu. 


Band . 
Gurghiu . 
Râciu. 
Reghin 
Teaca 
Toplița 


. Năsăud (Bistriţa) . 


Năsăud 


„ Odorheiu 


Cristur 


. Sălaj (Zălau) 


Băseşti 

Careii mari . 
Crasna 

Jibou . 

Şimleu 

Tăşnad 

Valea lui Mihai 
Satu-mare 
Ardud. 

Baia mare 
Chioar 
Mănăştur . 
Oaşu . 

Seini 

Ugocea 
Severin (Lugoj) 
Caransebeș . 
Orşova 
Teregova. 
Sacul . 


159 


Mureş (Tg. Mares) : 


Membrii 
fondatori 


2 


ISI] 


N e 
NeNeaeaeNPNN SAONE 


Ne 


lLauvwau= 


pu 
PAR 


| 


N e 
DAP O N a 


Membrii Membrii 

pe viaţă activi Total 
36 = 38 
1 — 1 
9 — 9 
19 — 23 
23 — 23 
3 — 3 
45 — 67 
4 ~— 4 
8 == 9 
8 — 10 
37 — 45 
16 — 19 
11 — 20 
25 — 42 
85 — 107 
=a s 1 
8 D 9 
77 — 84 
51 = 62 
58 J 80 
21 — 22 
51 —- 56 
28 — 35 
52 ue 54 
10 — 13 
9 — 15 
72 EAA 104 
43 2 61 
21 2 34 
1 ii 1 
6 — 7 
scai = 2 
28 = 38 
21 235 277 
65 233 326 
7 14 24 
— == 1 


Membrii Membrii Membrii 


fondatori pe viaţă activi Total i 
103. Desp. XVII Sibiiu. . . . . . 71 188 767 1026 
104. , Avrig . e ai e ca 30 169 199- 
105. , Mercurea . . . . 5 35 298 338 
106. , Nocrich E cette ai 5 28 360 393 
107. , Ocna Sibiului . . . — -— 173. 173 
108: , Sălişte . . . . . 11 47 238 296 
109. „ XVII Someş-Dej. . . . 17 42 — 59 
110. , Beclean . : 1 15 7 23 
11i. , Ciachì-Gârbău . — 48 54 102 
112. „ Gherla 5 17 — 22 
113. , lleanda mare n 1 1 — 2-4 
114. ,„ Lăpuşul ung. . 4 15 — 19 3 
445. „ XIX. T. mare (Sighisoara) 10 18 — 28 à 
116. , Agnita LR E E E 
117. , - Hendorf . ©. — 8 — 8 să 
118. , Mediaş . . Si 29 — 50 à 
119. , Rupeni (Cohalm). . 3 20 48 n- E 
120. , Şeica mare. . . . 8 15 — 23 4 
124. „ XX. Târn. mică (Blaj). . 12 43 2 57 Ž 
122. B Bahnea . . . . . — i: — — 
123. , Diciosânmartin. . . 5 17 30 52 
124. , Dumbrăveni . . . 2 21 = 42 i: 
125. „ lernut . 5 25 =E 30 
126. „ XXI. Timiş-Toronial . 18 111 129 
127... , Buziaş ..... 3 11 36 50 
128. , Ciacova . 3 26 3 32 
129. , Comloşul mare — — — — 
130. , Deta 1 2 25 28 
TSi -a Giulvăz 
132. , Jimbolia . în 2 — -— 2 
133. , Lipova .... . 8 37 8 53 
154. , Periam a — me — 
135. -3 Recaş. . . . . . — 4 — 4 
136. , Sânnicolaul mare . 4 37 — 41 
137. „ Vinga . e e sa 2 6 — 8 
138. „ XXIL Treiscaune . . . . 12 42 31 85 
139. , Covasna . a 1 — 1 
140. :„ Ozun. . . aa  — 3 a 3 


160 


Membrii Membrii Membrii 


fondatori pe viaţă activi Total 
141. Desp. Tg. Săcuesc 
142.  , XXil. Turda. 6 52 — 58 
143. 5 Câmpeni. 7 9 — 16 
HE e 7 Câmpia Turzii. — 14 — 14 
145. 3 lara Ei a 2 15 — 17 
i46. , Lud. de Mureş. . . 5 18 — 23 
147. „ Sălciua a — 33: — 33 
148. , Bucureşti 36 48 — 84 
149. , Ceahlău . 2 10 — 12 
150. , Cetatea Albă = 1 7 8 
Di z Constanţa D A fu — 
152. , Tighina Batal . . . 1 — —- 1 
155. y Tighina Oraş . . . 1 -— — 1 
i54. , Afară de desp. . . 6i 63 4 128 
Total . 999 3921 3382 8302 
Membrii ajutători . . . . + + e e» - «2005 


| Total . 10.307 
Membrii onorari, ai secţiilor şi 


caselor naţionale 474 


Total . 10.778 


161 


Anexa X. 


TABLOUL 


membrilor decedați ai Asoeiaţiunii (despre a cărora 
deces am primit ştire) în an. 1929—-30. 


I. Membri onorari: 


1. Dr. Gustav Weigand, prof. univ. în Lipsca. 


II. Membri ai secțiunilor literare și ştiinţifice. 


1. Dr. Aurel Ciortea, Rectorul Acad. Comerciale Cluj şi membru 
activ al Asociaţiunii“. 
2. Ioan de Preda, advocat, membru pe viaţă al Asociaţiunii“. 


NI. Membri pe viaţă: 


loan Băilă, publicist, Bucureşti 

Nicolae Chintoan, maior în pensiune, Tg.Mureş’ 

Tiberiu Cosciuc, elev de liceu. 

loan Păcurariu, prof. de liceu, Năsăud. 

Dr. Traian Stefan Pop, medic, preşed. desp. Almaş, Hida. 
Emil Tămaş, căpitan î. r. Sibiiu, 


PD A E 


162 


Cuprinsul. 


Convocare la adunarea generală . 


Raportul general . , . . . 


Anexa L: 


Anexa H: 
Anexa HL: 
Anexa IV.: 
Anexa V.: 
Anexa- VL: 
Anexa VIL: 
Anexa VIIL ; 
Anexa IX.: 
Anexa X.: 
Anexa XL: 


Regionala Basarabiei alee rii KE ai 
Activitatea desp. în cursul anului 1929/30 
Tabloul cercurilor culturale, bibl, pop. confe- 
renţelor, prelegerilor poporale, seratelor etc. 
Tabloul terenurilor de case naţionale 
Raportul secțiunilor ştiinţifice-literare 
Socotelile „Asociaţiunii” pe anul 1929, 
Bugetul pe anul 1931 . 

Tabloul bursierilor „Asociaţiunii“ . 

Tabloul sumar al membrilor „Asociaţiunii“ 
Tabloul membrilor decedați . 

Darea de seamă a desp. central jud. Sibiu. 


Pagina. 


E de datoria fiecărui bun Lliomân 
spiijinească „Asociaţiuneca ubonând m 
ccdțiile ci şi înscriindu-se de membru,