Transilvania_1938_069_003_004

Anul 69. Mai-—August 1938. Nrii 3—4. 


TRANSILVANIA 


(Buletin de tehnică a culturii.) 


Nr. 1503/1938. 


Convocare. 


0000000 


În înțelesul ari. 22 din Statute se convoacă 
membrii „Asociaţiunii pentru literatura română 
şi cultura poporului român — Astra“ la 


Adunarea generală, 


ce se va ţine, sub înaltul patronaj al Maiestăţii 
Sale Regelui Carol al ll-lea, în Abrud, în zilele de 
10—12 Septemvrie 1938. 


Programa adunării: 
In preziua adunării, Sâmbătă, 10 Septemvrie 1938. 


Ora 17: Şedinţa preşedinţilor de despărţăminte cu urmă- 
toarele referate: 
1. Problema minieră, a Munţilor Apuseni. Raportor 
DI loan Popa, Zlatna. 
2. Problema economică a Munţilor Apuseni. Raportor 
Dl Prof. Safta, Cluj. 
3. Capitalul om din Munţii Apuseni. Raportori: D-ntt 
Ur. P. Râmneanţu și M. Bentuc, Cluj. 
4. Problema școlară în Munţii Apuseni. Raportor Dl 
|. Micu, Abrud. 
Ora 20:30: Seara de cunoștință. 


129 1 


Duminecă, 11 Septemvrie 1938. 


Ora 9: Serviciu divin în bisericile românești din Abrud. 
Ora 11: Şedinţa l-a festivă cu următoarea ordine de ai: 
. Deschiderea adunării generale. 
„ Salutul autorităţilor şi societăţilor culturale. 
+ Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al 
Adunării generale. 
. Inscrierea delegaților prezenţi ai Despărţămintelor. 
. Prezentarea raportului general al Comitetului central. 
. Alegerea comisiunilor peniru: 
a) Examinarea raportului general; 
b) Inscrierea de membrii noi; 
c) Examinarea propunerilor inteate în termen reglementar;*) 
d) Intregirea comitetului central; 
e) Alegerea comitetului de censori; 
Ora 14: Banchet.**) 
Ora 16: Cortegiu etnografie. \ Organizate de DI loan 
Ora 1730: Manifestări ale Şoimilor. f Popa, repr. desp. Zlatna. 
Ora 19: Şedinţă festivă a Seeţiilor. Conferinţa D-lui Prof. 
S. Dragomir. „Abrudul Românese în revoluţia dela 
1848—1889“. 
Ora 21:30: Serată artistică urmată de bal în stil românesc. 


Luni, 12 Septemvrie 1938. 


m a w u N e 


Ora 10: Şedinţa a ll-a cu următoarea ordine de zi: 

1. Rapoartele comistunilor alese în şedinţa l-a și al 
Comitetului de censori, despre verificarea socote- 
lilor Asociațlunii pe 1937 şt ale lnternatulut de fete 
pe anul școlar 1937/38, precum și asupra proiectului 
de buget pe anul 1939 al Asoctaţiunei. 

2. Fixarea locului pentru adunarea generală din anul 
1929. 

3. Inchiderea edunării generale. 

Din şedinţa plenară a comitetului central al „Asocia- 

lunii“, ţinută la 27 Mai 1938. 


Dr. luliu Moldovan m. p., Nicolae Băilă m. p., 
preşedinte. secretar. 


*) Eventuale propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului 
„Asociaţiunii“, Sibiu, str. Saguna Nr. 6, eu cel puţin 8 zile înainte de 
adunarea generală. 

**) Pentru ineartiruire, banchet şi serată artistică, ete., partici- 
panţii se vor anunţa, cel mai târziu până la 6 Septemvrie 1938, d-lui 
preşedinte al despărțământului Abrud, prof. loan Micu. 


130 


Introducere 


In rapoartele cari urmează, se înfăţişează în mod sumar, 
activitatea desfășurată în cadrele „Asociaţiunei“ noastre în 
anul care a trecut. O activitate, de sigur, îmbucurătoare 
prin faptul, că s'au organizat noui centre de acţiune. pe 
lângă cele vechi tot mai active, sau sporit realizările și 
o tot mai sistematică şi intensă muncă determină o rod- 
nică și progresivă îndeplinire a rosturilor „Asociaţiunei“. 

Dacă înainte puteam înşira numai câteva despărţă- 
minte ca fruntașe, deosebit de merituoase prin munca lor 
intensă şi rodnică, azi șirul lor a sporit considerabil. Da 
vechile despărţăminte fruntașe s'au adăugat o seamă de 
despărțăminte din Secuime, de-a-lungul graniţei de Vest 
şi în deosebi din Banat, iar în Munţii Apuseni avem toată 
nădejdea unei inteusiftcări a activităţii „Astrei“, menite să 
contribue și aici la o mai sănătoasă îndrumare şi așezare 
a vieţii românești din acest ţinut atât de scump nouă. 

Tot mai mult şi mai precis rosturile „Asociaţiunei“ 
noastre se îndreaptă către ocrotirea şi sporirea specifi- 
eului românesc, biologie şi spiritual, aşa cum gândul și 
truda înaintaşilor ne îndeamnă şi așa cum ne-a însărcinat 
— ea o scumpă și cea mai de căpetenie îndatorire pentru 
„Astra“ — Maiestatea Sa Regele, Inaltul nastru protector, 
eu prilejul adunării noastre jubilare dela Blaj. Și „Astra“ 
munceşte în această direcţie eu toată dragostea şi price- 
perea, adâncite în trecutul lung de 76 ani de existenţă, de- 
votată exclusiv binelui neamului românesc. 

Am putea fi deci mulţumiţi eu activitatea „Astrei“, cu 
toate că — dacă facem abstracţie de însemnatul sprijin 
material, obţinut din partea Ministerului Educaţiei Naţio- 
nale pentru școlile româneşti din Secuime şi graniţa de 
Vest și sprijinul obţinut din partea D.lut Ministru al Agri- 
culturei prin transformarea şeoalei de agricultură din Şim- 


131 1% 


leul- Silvaniei în şcoală ţărănească a „Astrei“ — alt sprijin 
mai însemnat, niei material nici moral, „Astra“ noastră cen- 
trală nu a obţinut. Dorinţa noastră însă este, să facem mai 
mult bine neamului, să lucrăm mai intens și să punem la 
o tot mai largă contribuție energiile românești, cari ni se 
oferă cu drag pentru munca „Astrei“ și pe cari nu le putem 
încadra, aşa cum ar trebui, în programul nostru. 

Avem nădejdea — şi nici nu se poate altfel — că vor 
veni odată și pentru munca românească a „Astrei“ timpuri 
mai bune... 

Toată recunoștinţa conducerii „Asociaţiunel“ tuturor 
acelora, cari i-au înțeles rostul și au muncit devotat și des- 
interesat pentru scopurile pe car! le urmăreşte! 


luliu Moldovan, 
Preşedintele „Astrei“. 


l. 
Activitatea Comitetului eeniral. 


Comitetul central a îndurat în acest an pierderea 
a 4 membrii at săi, anume: eanonicul lacob Popa, ca- 
nonicul Stefan Roşianv, directorul de hiceu şi scrii- 
torul Alexandru Dupeanu- Melin şi poetul și marele 
bărbat de Stat Oetavian Goga. 

La oficierea funeraliilor acestor distinși membri 
ai Comitetului central instituţiunea noastră a fost re- 
prezentată prin dl vicepreşedinte reprezentativ Dr. Gh. 
Preda, dl Dr. L. lonaştu și l. Agârbiceanu. 

Pentru întregirea locurilor, rămase vacante prin 
trecerea din vieaţă a celor suspomeniţi, adunarea ge- 
nerală este rugată să ia măsurile cuvenite, iar pentru 
cinstirea memoriei lor să păstreze câteva momente 
de reculegere. 


Sedinte. 
Pentru rezgolvirea diferitelor probleme culturale 
și a actelor mat importante Comitetul central a ţinut în 


timpul dela 1 August 1937 până la 1 August 1938, 15 şe- 
dinţe și anume: 4 plenare, 9 ordinare și 2 extraor- 


132 


dinare, luând în aceste ședințe 265 hotăriri și având 
în multe cazuri opinta comisiunilor de orgariizare, ft- 
nanciare, a publieaţiunilor, a muzeului și Biblioteait 
centrale, precum și a comitetului Internatului de fete. 
Restul actelor, în număr de 3651, tatrate în timpul dela 
1 August 1937 până la 1 August 1938, au fost rezol- 
vite pe cale prezidială şi cu eoncurvsul d-lui juriscon- 
sult De. L. Borcia şi al d-lui econom Dr. Vasile Bologa. 

Lucrările administrative au fost conduse de di 
vicepreşedinte administrativ Dr. Gh. Moga, tar cele 
reprezentative au fost îndeplinite de dl președinte 
De. lulitu Moldovan, de di vicepreşedinte reprezentativ 
Dr. Gh. Preda, sau, în lipsa d-sale, de di Dr. Vasile 
Bologa. 

Ineredinţări speciale au mai avut şi unii membri 
din Comitetul central, între cari trebue să numim în 
primul rând pe d-nii Stefan Pop, S. Țeposu, Dr. Stoi- 
chiţia, Dr. LG. lonaşiu și alţii. 

Serviciile. 


Raportul secretartatului Secţiilor ştiinţifice-literare, 
precum şi rapoartele fiecărei Secţii se publică în ex- 
tras la anexa l. 


Holăriîrile adunării generale din 1937, 


Comitetul central a studiat propunerile și hotă- 
rîrile adunării getierale din 1937, ţinută în Timişoara 
și a executat cea mäi mare parte din aceste propu- 
neri şi hotăriri în sensul deliberărilor din adunarea 
generală. 

Astfel, prin circulare către despărțăminte şi prin 
artteole publicate în revista „Transilvânia“, s'a stăruit 
pentru o propagandă intensivă cu privire la portul na- 
tional şi creşterea copiilor, s'au ameliorat stările re- 
levate de dl Graţian Mărcuș cu privire la Muzeul 
„A. lancu“, pria huimirga untii nou custode, care lo- 
cuește în apropierea imediâtă 4 Muzeului, prin încre- 
dinţăvea conducerii Bibltotecii casei culturale „A. laneu’ 
d-lut i. Porumbel, înv. al şeoalei primătb, adăpostită 
în casa eroului A. lancu și prin alte măsuti, cari vor 


133 


contribui la o reorganizare a Muzeului şi Casei eul- 
turale „A. lancu“. De asemenea, prin articole publicate 
în revista „Transilvania“, s'a relevat marea primejdie 
a literaturii pornografice, care astăzi, sub masea unui 
estefism de înaltă speţă, atentează la sănătatea mo- 
rală, mai ales a tinerei generaţii și s'a atras atenţiunea 
celor în măsură să stăvilească această primejdie. 

Alte hotărîri şi propuneri, de ordin administrativ 
au fost executate în sensul dorinţei propunătorilor și 
a adunării generale. 


Scoala țărănească. 


O dare de seamă amănunţită asupra acestor şcoli 
se află la anexa ll. 


Momente importante, serbări şi comemorări. 


Cu prilejul serbărilor jubilare ale „Societăţii 
pentru cultură și literatură din Bucovina, eari au avut 
loe în zlua de 26 Ocetomurie 1937, instituţiunea noastră 
a fost reprezentată prin dl vicepreședinte Dr. Gh. Preda, 
care sa bucurat de o deosebită primire din partea 
membrilor comitetului acestei soetetăţi, în frunte cu 
preşedintele ei dl profesor Grigorie Nandriş. 


inaugurarea seriilor de conferinţe la despărţă- 
mântul central judeţean Sibiu s'a făcut de d! vicepre- 
şedinte reprezeniativ Dr. Gh. Preda, iar la serbarea 
de 1 Decemvrie a despărțământului Mediaș, tot D-sa 
a vorbit despre însemnătatea acestei zile. La 14 la- 
nuarie 1938 dl vicepreședinte Dr. Gh. Preda a inau- 
gurat conferințele la cercul subofiţerilor din Sibiu, iar 
la 16 lanuarie 1938, fiind invitat din partea conducerii 
despărţământului central judeţean Făgăras, a ținut con- 
ferinţa „Cum trebue înţeles naționalismul ?“ 

Ga invitaţia „Palatului Cultural“. din Arad, care a 
ţinut să comemoreze în ziua de 13 Februarie 1938 pe 
fostul şi! regretatul preşedinte al „Asociaţiunii“ Vasile 
Goldiş, di vicepreşedinte Dr. Gh. Preda și-a desvoltat 
conferinţa „Etiea creştină în opera socială şi cultu- 
rală a lui Vasile Goldiș“. 


184 


Ga 1 lulie 1938, când Maiestatea Sa Regele Carol 
al ll-lea a săvârşit, în Sibiu, ridicarea elevilor șeoalei 
militare „Principele Carol”, la rangul de sublocote- 
nenţi, instituţiunea noastră a fost reprezentată prin dl 
vicepreşedinte Dr. Gh. Preda. 

Da serbarea naţională de 10 Mai instituţiunea 
noastră a fost reprezentată prin dl membru al comi- 
tetului central Dr. Vasile Bologa, iar dl Stefan Pop, 
membru în comitetul central al „Astrei“ și directorul 
Colegiului „Sf. Sava“ din Bucureşti, a salutat congresul 
din anul acesta al „Ligii Culturale“. | 

Aducem și pe această cale cele mai vii mulţu- 
miri d-lui vicepreședinte şi d-lor membri ai comite- 
tului central pentru bunăvoința cu care au primit să 
reprezinte insiituţiunea noastră la manifestările cultu- 
rale susamintite. 

Colaborări. 

Colaborarea cu alte instituţii culturale a fost şi 
în anul acesta obiectul multor deliberări ale comite- 
tului central, în special cu Fundaţiile Culturale Regale, 
cu cari instituţiunea noastră ar dori să ajungă la un 
acord desăvârşit, pentru ca programul de muncă al 
acestor două instituţii eultuvale să poată fi desfășurat 
în cele mai bune condițiuni şi în cea mai perfectă în- 
ţelegere. 

Relevăm cu acest prilej deosebita cinste făcută 
instituţiunii noastre de către Fundaţia Culturală „Pein- 
cipele Carol“ prin invitaţia de a participa şi un de- 
legat al nostru, în persoana d-lui prof. Al. Dima, la 
congresul şceoalelor ţărăneşti, organizat în zilele de 
7—8 lunie la București, căruia i s'a dat posibilitatea 
să refereze despre rezultatele obţinute de instituţiunea 
noastră eu șeoalele țărănești şi prin care dl director 
general al Fundaţiei Culturale Regale Dimitrie Gusti a 
trimis preşedintelui nostru felicitări pentru frumoasele 
rezultate. 

Cu celelalte societăți culturale am păstrat și în 
anul acêsta legăturile de prietenie și colaborare pe 
terenul propagandei culturale. 


135 


Publicaliunile Asociaţiunii. 

„Biblioteca poporală a Asociaţiunii“ s'a bucurat 
și în anul acesta de o bună primire din partea ceti- 
forilor și a presei. Broșurile au fost remarcate şi în 
cataloage speciale, scrise de specialiști și la expo- 
ziţii. Preţurile mici (5—10 hei), forma atrăgătoare, 
tiparul mare şi citeţ. 

Până acum au apărut. 


Nr. 243. Calendarul „Asociaţiunii“ pe anul 1938, 
întocmit de dl Dr. H. P.-Petrescu. 

Nr. 244. Din durerile Maramureșului, piesă tea- 
trală în 3 acte de dl St. |. Racoți. 


Nr. 245. Cămin pustiit, piesă teatrală în 3 acte, 
de Sabin G. Truţia. 


Nr. 246. Fire de nalbă, povestiri de Sabin G. 
Truţia. 


Nr. 247. Poezii patriotice, culese de l. Breazu şi 
1l. Chinezu. 


Ne. 248. Din vieaţa Sfinţilor. (Retipărirea Nrului 
3 al Bibl. Poporale). 


Observăm, că piesele teatrale, de sub Noii 244 șt 
245, au fost premiate, la propunerea secţie! literare, 
prima cu Lei 3000:— și a doua cu hei 2000 — din 
„Fondul de teatru român“, administrat de instituţiunea 
naastră. 

Revista noastră „Transilvania“, care dela 1 lan. 
1934 a ajuns „buletinul de tehnică a culturii“ al Aso- 
eitaţiunii (anul ai 69 dela înfiinţarea revistei!), a avut 
una și aceeași conduită din 1934 și până acum. Și de 
astădată s'au publicat numeroase articole și erontei 
privitoare la experiențele avute în propaganda cultu- 
rală, social-economică, confereițe model, articole co~ 
memovalive, amintiri, artteole despre fruriuseţia por- 
tului naţional, despre vieaţa în diferitele despărţă- 
minte, la diferite alte societăţi. surori și — la eronică — 
la alte popoare. 

Revišta a fost remarcată și în studii de specia- 
litate (di Stoian) și în reviste şi cataloage şi a adus, 


186 


credem, seruvieii tuturor, cari s'au folosit de materialul: 
bogat și ales. 

Ca și în trecut, apare revista din două în două 
luni — numărul acesta, în care se tipărește raportul 
general — este, escepţionai, un număr dublu. 

Comitetul de redacție sa compus din domnii: 
Dr. luliu Moldovan, Dr. Gh. Preda, păr. l. Dănellă, 
Dr. Horta Petra-Petreseu și prof. Al. Dima. 

„Buletinul“ a avut preţioase colaborări, pentru 
cari aducem şi aici mulţumirile noastre. 


ln anul al 6-lea apare revista „Gând Românese“,. 
la Cluj, sub egida Asociaţiunii noastre și sub condu- 
cerea plină de talent și perseveranţă, demnă de re- 
marcat, a domnilor l. Chinezu şi Olimpiu Boifoş.. 
„Gând Românesc“ a tăiat o dâră adâncă în vieaţa. 
culturală la noi, încât cine vrea să cunoască presta- 
iunile tinerel generaţii — și nu numai a aceleia, — 
pa trebui să consulte publicaţia aceasta meritoasă, 
care cuprinde lucrări beletristice, științifice, culturale, 
scrise de condeiele cele mai chemate. 

Revista merită să fie şi de aici înainte sub egida 
societăţii noastre, fiindcă a dat probe de seriositate,. 
de perseveranţă și deoarece formează o fericită legă- 
tură cu generaţia tinără. 

„Buletinul eugenie și biopolitic“ a continuat să 
apară, sub conducerea președintelui nostru, a d lui 
prof. Dr. luliu Moldovan, cu aceeași îngrijire, discutând, 
pentru intelectuali, problemele sociale, cari se impun 
în zilele noastre: igiena naţiunii, biopoilitiea, legislaţia 
sanitară, igiena şcolară şi socială. Articolele și stu- 
dille au fost semnate de specialişti. 

“Trebue să insistăm aici asupra importaiiţei acestei 
publieaţii şi să atragem atenţia membrilor Asoelaţiunii, 
ca să aboneze și să facă o propagandă cât mai in- 
tensă pentru „Buletinul eugenie și biopolitie“. 

„Revue de Transylvanie“, prețioasa publicaţie ce 
apare sub conducėëėreà d-lut prof. untv. Dr. Silviu Dra- 
gomir, a apărut şi în decursul anului acestuia în côn- 


187 


diţii excelente. Atât articolele, scrise întrun ton aca- 
demic, cât şi forma ireproşabilă tehnică nu lasă nimie 
de dorit. „R. de T.“ s'a bucurat de o foarte bună pri- 
mire, pretutindenea și dacă este să avem o dorință 
este aceea: de a se răspândi și în despărțămintele 
noasire eât mai mult. Președinții de despărţământ să 
se îngrijească, mai cu seamă, ca revista să fie abo- 
nată, răspândită și comentată. 


în timpul dela 1 lulie 1937, până la 30 lunie 1988, 
a încuviinţat Comitetul central trimiterea, în mod gra- 
tuit, diferitelor iastituţiuni (oficii parohiale, școli, spi- 
tale, închisori, ete.) 9728 exempl. în valoare de bei 
54.217:—, tar despărţămintelor şi „Cereurilor cultu- 
rale“, pentru înzestrarea şi sporirea bibliotecilor po- 
porale 11.513 exempl. în valoare de lei 66.757:— în 
total deci 21.241 exempl., în valoare de Let 120.9724—. 
Contra cost s'au trimis diferiților solicitatori 1989 ex. 
din „Biblioteca poporală“ și „Biblioteca Astra“, în va- 
loare de Dei 14.965:—, despărţămintelor noastre 2850 
exemplare, în valoare de Le! 28.500: —, iar în comision 
la diferite librării ete. 10.676 exempl., în valoare de 
Lei 73.580'—. Stocul broșurilor aflătoare în depozit la 
30 lunie 1938, este de 102.216, exemplare, în valoare 
de lei 845.345- -. 


Biblioteca centrală. 


Nrul volumelor din „Biblioteca centrală“ a fost 
cu data de 31 lulie 1938 de 73.325. 

In intervalul dela 31/Vil. 1987 până la 31/VII. 1938 
s'a primit la Bibliotecă 3581 de cărţi. 

Nrul cărţilor împrumutate din Biblioteca centrală 
în timpul dela 1 August 1937—1 August 1938 a fost de 3082 
(faţă de 3422 din anul trecut), tar Nrul cetitorilor în ace- 
lași răstimp a fost de 2302 (faţă de 2074 din anul trecut). 

In Biblioteca centrală se aflau la 31 lulie 1938, 
3615 colecții de ziare şi reviste. 

Sala de lectură a fost cercetată în timpul dela 
1 August 1937—1 August 1938 de 2823 cetitori (faţă de 
2967 din anul trecut). 


138 


Biblioteca centrală a primit în dar dela D-na Au- 
relta Albini 116 volume, din cărţile rămase după re- 
gretatul D-sale soţ Septimiu Albini şi exprimăm, și la 
acest loc, donatoare! cele mai vii mulţumiri pentru 
acest preţios dar. 

Muzeele Asociaţiunii. 

In cursul anului de gestiune 1937/38 Muzeul cen- 
tral a fost augmentat cu un tablou al regretatului no- 
stru președinte Andreiu Bârseanu, executat de pic- 
torul Savu Albescu și aşezat în sala de şedinţe a co- 
mitetului! central, iar ca donaţiuni pe seama Muzeului 
central au intrat următoarele obiecte: un tablou (foto- 
grafie) a eroului Avram lancu de prin anii 1848—1849, 
donat de d-na văd. Maria Tratan Suciu din Oena-St- 
biului, un bust, în bronz, al eroului-martir Horia, lu- 
crarea d-lui Mihail Onofrei, donat de dl Dr. Oct. Beu. 
Ca şi în alţi ant dl colonel August Spiess, Maestrul vå- 
nătoriilor regale, a donat secţiei de ştiinţe naturale a 
Muzeului instituţiunii noastre următoarele obiecte, îm- 
puşcate şi aduse de D-sa din Africa centrală: 1 piele 
de crocodil, 1 cap şi corn „longora“, 1 cap şi eorn 
„Impala“ 4 smele şi 1 cap de leopard. Tuturor ace- 
stor donatori le aducem şi pe această cale viile noa- 
stre mulţumiri. 

Ca urmare a invitaţiei Peezidenţiei Consiliului de 
Miniştri Muzeul instituţiunii noastre a împrumutat pentru 
organizarea, în Londra, a unet expoziţii de prezentare 
generală a ţării şi artet românești, 52 obiecte etna- 
grafice, iar la intervenţia d-lui primar general al ca- 
pitalei, în vederea organizării unei expoziţii în ca- 
drele „Dunei Bucureștilor“ pentru sărbătorirea împlt- 
nirii a 20 de ani dela Marea Unire, 60 diferite docu- 
mente privitoare la anii 1918 şi 1919. $ 

Muzeul central a fost vizitat în timpul dela 1 Au- 
gust 1937 până la 1 August 1938 de 957 persoane, 
între cari mai mulţi vizitatori străini distingi ca de pildă: 


Pcimmedicul Municipiului Viena De. Victor Egen- 
bauer cu doamna, Rectorul Universităţii din Freiburg, 
4 profesori dela Universitatea din Viena şi profesori 


139 


dela Universitățile din Breslau, München și Praga, 
precum și profesorit și studenţii italieni, care au luat 
parte la cursurile Universităţii Populare „Nicolae lorga“ 
din Vălenii de Munte. Din ţară au trecut pe la Mu- 
zeul nostru ofiţerii şcoalei superioare de răsbotu, 
echipe regale, stoluri de străjeri și străjere și elevi 
dela mat multe şcoli secundare din diferite orașe. 


Ofeanda publică. 


Apelul la ofrenda publică, lansat prin liste de 
subseripţie, sprobate de Ministerul Munceii și Oeroti- 
rilor Sociale în anii 1936 și 1937, în care Comitetul 
central și-a pus multă nădejde, a avut un rezultat slab, 
faţă de cel contat, din care motiv — nedispunând nici 
de alte surse de venituri — „Asociaţiunea“ nu şi-a 
putut intensifica propaganda culturală, avută în vedere 
la lansarea apelului. 


Un scurt istorie asupra ofrandei, începând din 
31 lulte 1937 până în 1 lulie 1938, prezintă următorul 
reaultat: 


Din cele 1196 liste de subseripţie aflate la dife- 
ritele noastre despărțăminte, la 31 lulie 1937, — anume 
510 bucăţi din 1936 și 686 bucăţi din 1937 — după 
multe urgitări, de abia n! s'au restituit 63 liste din 
anul 1936 şi 161 liste din anul 1937. 


Suma încasată de centru, din subserierile pe cele 
224 liste restituite, se urcă la Dei 939.556-—. 


Nu s'au conformat urgitărilor noastre, pentru re- 
stituirea listelor, 46 despărţăminte penteu liste primite 
în anul 1936 şt 109 despărţănminte pentru liste primite 
fo anul 1937. 


Cu consideraţiune la rezultatul neînsemnat al sub- 
scrierilor, la greutăţile întâmpinate cu restituirea li- 
stelor, precum şi pentru faptul că mat avem de primit 
din cele lansate 972 bucăţi, Comitetul cential a ho- 
tărit în şedinţa {inută la 2 lulie a. e., să nu se măi 
ceară Ministerului aprobarea de noi liste pe aul 1938. 


140 


Concesiuni de cinematograf. 

Pe anul 1937 au fost prevăzute în buget venituri 
după concesiunile de cinematograf în suma de Lei 
151.295'— deci s'a încasat mai mult cu Lei 142.795— 
peste prevederile bugetare. 

In ce privește proiectul de buget pe anul 1939 
s'a prevăzut la venituri numai Dei 60.000 — întru cât 
din totalul eoncestunilor de cinematograf (2145) astăzi 
mai funcţionează numai 6 cinematografe şi abia adue 
chiria anuală de Let 60.000'—. 

Terenuri de case naţionale. 

Situaţia terenurilor de case naţionale este aceeași 
ca şi în anul trecut și anume: 926 terenuri în tot atâtea 
comune și în suprafaţă de 373 jugăre, 1090 stj. p. 

In timpul dela 1 August 1937 până la 31 lulie 1938 
Comitetul central a acordat din fondul „Mihai! Hogăl- 
niceanu“, anume creat pentru sprijinirea construirii 
de case naţionale în despărțămintele și cercurile cul- 
turale ale „Asociaţiunii“, un ajutor de Let 5000'— pentru 
ridicarea unei case naţionale în comuna Vad, jud. Fă- 
găraş. 

Subvenţii şi ajutoare. 

ln timpul dela 1 August 1937 până la 31 lulie 1938 
Ainstituţiunea noastră a primit următoarele subvenţii 
şi ajutoare: l 
1. Dela Ministerul Educaţiei Naţio- 

nale, pentru propaganda culturală 
în regtłunile desnațlonalizate (Să- 


cuime și Granița de Vest) . . . Gei 400.000:— 
2. Dela Ministerul Agriculturii și Do- 

meniilor . . . . a a aa ‘ʻe ȘI 30.000'— 
3. Dela Ministerul Muneii ... . „, 26 000: — 
4. Dela Banca „Albina“, Sibiu. . . , 50.000:— 
5. Dela Banca „Naţională“, Bucureşti , 28.000: — 
6. Dela Uzinele de fier și Domeniile, 

Reşiţa... e e se e. . n 25.000: — 
7. Dela Creditul Industrial, Bucureşti ` 10.000: — 
8. Dela Banca Românească, București , 6.500:— 


141 


9. Dela Industria Sârmei, Cluj. ... , 5.000'— 
10. Dela Societăţile Industriale de Pe- 


trol, Bucureşti. . . . j 4 D00:— 
11. Dela Societatea de i „Transil- 

vania“, Sibiu . . . i 2.000: — 
12. Dela Prima Fabrică rom. e va- 

goane „Astra“, Braşov .. . . „ 2.000'— 
13. Dela Banca Centrală, Cluj . . . „, 1.000:— 
14. Dela Prima Ardeleană de asig. ge- 

nerale, Cluj. . .. j 1.000.— 
15. Dela Steaua României. Bicutegti = 500'— 


Din subvenţia de Lei 400.000'— primită dela Mt- 
nisterul Educaţiei Naţionale București, inclusive sub- 
venţia acordată tot de acest Minister, pentru propa- 
ganda culturală în Săcuime, arătată în raportul ge- 
neral pe anul 1936/37, s'au asemnat până azi despăr- 
țămintelor noastre din acele regiuni Lei 396.335:— 
pentru şcoli țărănești, diafilme, cursuri de literatură 
română, cărţi ete. 


Din subvenţia de Lei 500 000'— primită la data 
de 9 Noemovrie 1936, din ordinul M. Sale Regelui 
Carol al Il-lea, dela Fundaţiile Culturale Regale, sa 
mai asemnat până la 31 lulie 1928 următoarele sume: 
Pentru propaganda în despărţăminte lei 90 000:— 
Pentru cumpărarea de cărţi . . . .. 3, 4.000:—- 


Pentru şcoaia ţărănească despărţămiutelor: Dinţul 
de jos Lei 8.000:—, Cercului cultural Dârlos Let 5.000—-, 
despărţ.: Sibiu Lei 10.000—, Mediaş Lei 5.000—, Carei 
Gei 8.000:—, Gherla Gei 5.000—, Beclean hei 3.000—, 
Aiud lei 8.000:—, Dietosânmărtin Let 8.000—, Alba- 
lulia Dei 8.000'—, Blaj Lei 10.000—, Dej Gei 3065:—. 
Secţiei Femenine Cluj Gei 10.000—. Cheltuelile de 
asemnare a sumelor de mai sus fae lei 269—. 

Fondurile şi fondațiunile admini- 
strate de „Asociaţiune“. 

Toate fondurile și fundaţiunile administrate de 
„Asoclaţiune“, precum şi averea lor, sunt arătate în. 
„Bilanţ“, la anexa |l a. 


142 


Afară de fundaţiunile „|. Bădilă- Moldovan“ și „Ni- 
colae și Cornelia Rusu“, toate celelalte nu posedă 
decât acţiuni, efecte de Stat şi depuneri spre frueti- 
ficare la diferite instituţiuni bancare. 

Bursele acordate în cursul anului școlar 1937— 
1938, din veniturile diferitelor fundaţiuni, fac în total 
suma de Det 140.500: — și sunt arătate în anexa Vl. precum 
şi numele beneficiarului. 

In anul 1937 s'a dobândit ealitatea de persoană 
juridică pentru fundaţiunea „Dr. Cornel Păcurariu- 
Bianu“. 

Numărul fonduriior și fundaţiunilor, administrate 
de „Asociaţiune“, în cursul anului 1937 se urcă la 75. 


Situaţia financiară a „Asociaţiunii“ . 


Situaţia financiară a „Asociaţiunii“ şi a „Interna- 
tului de fete“ al „Asoctaţiunii“ este arătată la anexele 
Ul, IV, despre Bilanţul „Asoctaţiunii“ pe anul 1937 
şi al „Internatului de fete“ pe anul școlar 1937—1938 
şi în anexele V a), V b) despre bugetul „Asociaţiunii“ 
și al fundaţiunilor administrate pe anul 1939, verificate 
de Comisiunea financiară şi de Comitetul de censori, 
ales în adunarea generală din anul 1937, ţinută în Ti- 
mișoara. 

Membrii. 


Tabloul membrilor de toate categoriile îl dăm la 
anexa X., observând şi cu acest prilej, că în acest 
tablou nu sunt trecuţi de cât acei membri, cari au 
jost anunţaţi biroului central şi supuşi aprobării din 
partea Comitetului central. 

Propuneri. 


De încheiere rugăm Onor. Aduuare Generală: 

1. Să ia act eu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe anul 1937/38 al Comitetului centra! și de 
cel al Regionalei „Astra Bănăţeană“; 

2. Să dea exprestune durerii sale pentru pier- 
derea membrilor și binefăcătorilor decedați ai „Aso- 
eiaţiunii“ (vezi anexa Nr. lX.); 


143 


3. Să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cart 
-au făcut donaţiuni în acest an pentru aşgezămintele 
„Asociaţiunii“; 

4. Să aprobe darea de seamă a Comitetului cen- 
tral despre gestiunea anului 1937, dându-i deseăr- 
-carea cuvenită; 

5. Să aprobe bugetul pe anul 1939; 

6. Să întregească Comitetul central pe restul 
-etelului până la anul 1840; 

1. Să aleagă pe durata de un an Comitetul de 
-censori; 

8. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene- 
rale în anul 1939 şi 

9. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 

Din şedinţa plenară a Comitetului central al „Aso- 
elaţiunii“, ţinută la 4 August 1938 în Sibtu. 


Dr. Gh. Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. 


vice-președinte. secretar. 


pă 


144 


Anexa l. 


Activitatea Seeţiunilor literare-ştiinţifiee 


J 
ale „Astrei“. 
(Rezumat din rapoartele pentru răstimpul 21 Mai 1937—21 Mai 1988). *) 


1. Seeretariatul general raportează că la adunarea 
generală din 1937, ţinută la Timișoara, a conferenţiat dl 
Dr. losif Nemoianu despre „Problema generaţiilor viitoare 
în Banat“. ` 

Seeţiunile au ţinut opt ședințe publice, în care au con- 
ferențiat, în sala Colegiului academie din Cluj, dela 2 Fe- 
bruarie—30 Martie, următorii membri: N. Drăgan: 'Tinereţa 
lui Coşbuc; D. Popoviciu: Coşbue, poet epie; V. Stanciu: 
Feământările pământulu! ardelenese și ale locuitorilor lui; 
E. Dăianu: Moartea lui Şineai: Em. Pop: Pădurile, o pro- 
blemă naţională; loachim Crăciun: Răscoala dela Bobâlna; 
V. Meruţiu: Majorităţi şi minorităţi etnice în basinul dună- 
rean; P. Sergescu: Români ardeleni, oameni de ştiinţă. 

Secretariatul general a organizat două festivaluri, la 
Teatrul Naţional din Cluj; primul la 9 Aprilie, pentru săr- 
bătorirea membrului 4. Bârsan, cu prilejul retragerii din 
teatru, după 37 ani; al doilea, la 9 Mai, pentru comemo- 
rarea lui G. Coşbuc, la 20 ani dela moarte. Ga amândauă 
a vorbit din partea Secţiilor 1. Agârbiceanu. Tot d-sa a servit 
şi o sf. liturgle cu parastas, în aceeași zi, pentru odihna 
sufletului poetului. Fiind în aceeași! zi pe catațale la Ciucea 
Oct. Goga, a făcut şi omagierea lui. 

Secretariatul a seris săptămânal din partea „Astrei“, 
articole poporale pentru ziarele: Foaia poporului, Unirea 
poporului, Graiul Neamului, Foaia noastră, Poporul româ- 
nese şi Neamul românesc, insistând asupra realităţilor din 
România, în cel de al doilea deceniu dela unire. 


*) Nevoiţi să reducem paginile acestui număr, dăm numai în re- 
zumat rapoartele înaintate. N. R. 


145 l 2 


Tot Secretariatul a recensat multe manuscrise trimise 
dela centru pentru „Biblioteca pop. a Astrei“ şt a seris o 
broșură „Cărturarii români“ peatru această bibliotecă. A 
conferenţiat în cadrele Astrel la: Reghin, Târgul Mureș, 
Huedin, Blaj, Oradea-Mare. S'a îngrijit de numerele pe 
1938/39 ale „Bibliotecii poporale“. 

2. Secţia literară-filologieă. In şedinţele Secţiunii s'a 
discutat rapoartele asupra luerărilor literare intrate la con- 
cursul publteat de Comitetul central: comemorarea zilelor: 
mari naţionale și la concursul publicat de Secţiune pentru 
două piese teatrale pentru sate. Asemenea s'a întoemit un 
plan de lucru pentru o serie de monografii asupra oamenilor: 
de cultură din trecutul neamului. Din lucrările recensate. 
aiei au apărut în „Biblioteca poporală“, „Zile mari“ de Horta 
Teculescu, premiată şi „Zile mari“ (2 numere) de Aurel 
Radu şi Gh. Beniog, premiată cu premiul a! doilea. Din 
14 lucrări intrate la concursul de piese teatrale, a fost pre- 
miată cu premiul 1 (3000 Lei) lucrarea „Din durerile Mara- 
mureşului“ de Gh. Racoți și eu premiul Il (de 2000 Lei). 
Cămin pustiit de Sabina Truţia. Au mat fost recomandate 
Comitetului central spre publicare, fără premiu: Păcate de 
Petru Petrică; Nunta românească de Const. Damian şi Bob: 
sositor de Aglae Vasiliu, manuscrisele fiind înaintate, cu 
învolrea autorilor, Comitetului central. Secţia a redactat 
prin l. Breazu și l. Chinezu un număr din Bibl. pop.: „Poezii 
patriotice“ și a recensat „Fire de nalbă“, de S. Truţia, am- 
be'e apărute în Bibl. pop. Pain membrul său Horia Petra- 
Petrescu a întocmit „Calendarul“ pe anul 1938, eu colabo- 
rarea și a altor membri ai Secţiei. Dintre membrii Secţiei. 
Horia Petra. Petrescu a redactat „Traasilvauia“, l. Chinezu 
„Gând românesc“, la eari au colaborat membrii |. Agâr- 
biceanu, St. Bezdechi, T. Naum, l. Breazu. 

Gucrarea d-lui Breazu: „Pavestitorii ardeleni și bănă- 
teni până la unire“ e în curs da desfacere. 

Secţia a pierdut pe membrul său activ: Oct. Goga. 

3. Secţiunea artistică a lucrat în cadrele Conserva- 
torului de muzică din Braşov — „Astra“ — care a împlinit 
10 ani de existenţă, ţinând 100 concerte auditive, cu îngri- 
jirea d-lui T. Brediceanu. Din lipsă de fonduri Conserva- 


146 


torul e pe pragul de a-și închide porţile. Membrul prof. 
C. Petran a conferenţiat la Reghiu: „itigiile româno-un- 
gare în materie de artă“. A publicat în „Revue de Tran- 
sylvanie“, „M. B. Bartók et la musique roumaine“; în re- 
vista „Gând românesc“ : „Bisericile de lemn din jud. Bereg“; 
„Poate fi considerat ca ungur Pe. Lisat?“ şi mai multe re- 
censii. Polemica cu Bartók apărută în broşură a fost re- 
censată favorabil tezei noastre în 10 reviste din străinătate. 

Membrul 8. Drăgoi a publicat în „Gând rom.“: „Ob- 
servări la un răspuns al d-lui Bartók“. 

Secţia a pierdut pe valorosul membru lonel Crişan, 
cunoscutul cântăreţ şi artist, fost prof. la Academia de mu- 
zică din Cluj. 

4. Secţiunea istorică a ţinut ședințe publice, ale Sece- 
tiet, în cari St. Manciulea a făcut o comunicare despre 
loan Micu-Moldovan; Gh. Duzincheviei despre „Conside- 
rațiuni eritiee asupra lui Mihai Diteazul“; Ioachim Crăciun 
despre „Răscoala ţărănească din anul 1432“. T. Chindea a 
publicat în ungureşte, lucrarea recensată de Secţie, despre 
raporturile Săcuilor cu Principatele române, dela 1526 până 
azi, lucrare tipărită de Com. central, pentru Secuime. Mem- 
brul loachim Crăciun a publicat în întreg Nr. 4 din Tom. ll. 
al rev. „Revue de Transylvanie“ remareabilul studiu, în 
franţuzește: „Bibliografia Transilvaniei româneşti“. la 
aceeaşi revistă au mai colaborat membrii: |. Lupaș, loachim 
Crăciun, Al. Doboşi, l. Neaga. Institutul de istorie naţio- 
nală din Ciuj a publicat, marea lucrare „la Transylvanie“. 
sub conducerea d-lui l. Lupaş, eu colaborarea exclusivă 
a membrilor Seeţiunii: C. Daiecaviei, 1. Lupaș, St. Meteş, 
S. Dragomir, l. Neaga. Volumul a fost pregătit ca docu- 
mentare pentru străinătate (Bxpoziţia dela Paris) şi ar trebui 
editat de „Astra“ şi în româneşte. Secţiunea prepară adu- 
narea de material referitor la soldaţii ardeleni morţi în 
răsbotul mondial şi la revoluţia din 1918. 

5, Secţiunea medieală și biopolitică. Membrii Seeţiunit 
au participat la descinderile făcute de despărţământul Cluj 
și Subsecţia de educaţie fizică şi de desp. Reghin. S'au 
inut aproximativ 200 conferinţe cu subiect medical, cele mat 
multe de către medicii cercului Secţiei din Reghin. Mem- 


147 2* 


brul Dr. Nieoară, la Reghin, a distribuit în 5000 ex. bro- 
şura „Igiena săteanului“. Dintre membri au conferenţiat 
Dr. Râmneanţu la Carei despre: „Problema demografică 
a graniţei de Vest“; Dr. Comşa. la Cluj, despre „Biotipo- 
logie şi sport“; Dr. Danila, la Cluj „Sport şi respiraţie“. 
Im eadrele Secției s'a ţinut o serie de anchete medico- 
sociale. Dr. P. Râmneanţu, în colaborare cu prof. Safta, 
M. Benioe, Fieneux, Tib. Morariu şi Dr. Prodan au făcut 
cercetări în domeniul psihic, fizie şi etnie în 676 comune 
din Munţii Apuseni. Dr. Daniello, în colaborare cu Dr. Chiper, 
Dr. Bumbăcescu şi Dr. lepure, au întreprins o anchetă 
pentru stabilirea infecţiei copiilor prin institutorii tuber- 
culoși. Au fost examinaţi 772 copii dela şcolile primare din 
cinel comune. f 

ln jud. Sibiu a făcut anchete sanitare Dr. lonaş. lu 
Sălişte au fost examinaţi radiologie toţi sătenii. Secția a 
editat şi redactat, în continuare, „Buletinul eugente și bio- 
politie“, la care au colaborat membrii: O. Comșia, S. Cupcea, 
l. Făcăoaru, L. lonaş, C. Dungu, N. Maier, l. Moldovan, 
1. Prodan, P. Nistor, Gh. Preda, C. Radu, P. Râmneanţu, 
T. Turcu, M. Zolog şt N. Zolog. Dnii Comșia, Făcăoaru, 
Râmneanţu, au colaborat și la „Transilvania“. 

6. Subseeţia de educație fizică „Șoimii Carpaţilor“. 
Pentru unificarea programului de muncă s'a ţinut la înce- 
putul anului o şedinţă cu conducătorii din 9 judeţe, în eari 
sunt organizaţi Şoimii. ln altă şedinţă au fost convocați 
conducătorii satelor din jud. Cluj, la care au participat 50 
preoţi şi învăţători. Conducerea a fixat un program minim 
de activitate obligatoare: şedinţe săptămânale de lectură, 
coruri, exerciţii de gimnastică; conferințe privitoare la re- 
ligie, agricultură, disciplină, educaţie națională, turnee în 
satele vecine. S'a început tipărirea revistei „Șoimii Car- 
paţilor“, pentru conducătorii intelectuali şi țărani. Cu ocazia 
vizitei M. S. Regelui la Cluj, la 13 lunie, o parte a programei 
dela Arena sportivă a fost susţinută de 3000 șoimi din jud. Cluj, 
Satu. mare, Alba, Mureș, Sibiu şi Someş. A cântat un cor 
mixt compus din 2500 ţărani, șoimi și şoimane. Şoimii din 
Sâncraiul Almaşului, Zimbor, Voivodeni fac un turneu eul- 
tural, la Ritmie, în jud. Sălaj. La 14 Oct., la serbările dela 


148 


Alba lulia, participă şi defilează 5000 şoimi săteni, în co- 
stume naţionale. La 17 Oct. se inaugurează casa enlturală 
din Floreşti cu un program bogat. La 4 Dec. Şoimii din 
Vultureni au susţinut un program festiv la Radio. Da toate 
serbările naţionale organizaţiile locale au susţinut bogate 
şi variate programe. La Crăctun şi Anul nou organizaţiile 
au umblat cu colinde și plugușorul. Şoimii au prestat muncă 
obştească pentru înfrumseţarea satelor. Conducerea cen- 
trală a făcut 48 descinderi în 100 comune, ţinând confe- 
rinţe și dând instrueţii. Delegații centrului au controlat ac- 
tivitatea şoimilor în judeţele Mureş, Odorhei şi Satu-mare. 


Lucrările în Parcul sportiv au progresat. ln judeţul 
Satu-mare activează 16 sate. ha 10 Mai 300 șoimi execută 
programul festiv. La 23 Mai, la o serbare, participă şotmii 
din 5 sate. S'au pus bază fondurilor pentru Case culturale 
în 5 comune. Din cotţizaţiile şoimilor s'au adunat între 
10—50.000 Dei în acest scop. Conducerea a oferit 2800 pu- 
ieţi. Șoimii au plantat 65.000 puieţi. Au ţinut 46 conferinţe, 
au aranjat 52 de serbări. In decurs de 4 ani 2000 de şoimi 
au costume naţionale. 

In jud. Odorhei, plasa Oeland, sunt organizate 15 sate. 
La o serbare din 6 Febr. au participat șoimii din cele 15 
sate, desvoltând un program frumos. 

In jud. Mureş sunt 63 organizaţii. Ba Reghin, sub con- 
ducerea d-lui Dr. Nicoară, sa înfiinţat o școală pentru co- 
mandanţi. Sa seos o broşură cu îndatoririle șoimilor. O 
echipă a cutreerat satele şi a dat instrueţii. S'au organizat 
114 şezători culturale. Se lucrează la 3 Case culturale. Se 
ridică monumentul eroilor la Rușii Munţi. Unele organizaţii 
au grădini model. Au plantat 10.000 puteţi, îngrijese ciwi- 
tirele satelor. 

ln jud. Alba sunt organizate 85 comune. Se ţin 25 săr- 
bători culturale, 45 conferinţe. La 21 lunte, la o serbare, 
participă 9 sate cu 4000 membri. 


la jud. Sibiu sunt 11 organizaţii. Se dă o deosebită 
importanţă educaţiei fizice, participând la campionate, luând 
premii. La o serbare au participat organizaţiile din 7 sate. 
Şoimii din Sebeșul de jos fac un turneu cultural în jud. Timiș. 


149 


in jud. Someș activează 4 sate. ln Sălaj sunt patru 
nuclee. in Hunedoara sa organizat școală pentru eondu- 
cători. ln mai multe judeţe se fac experienţe. Sunt în or- 
gauaizaţiile şoimăneşti în 9 judeţe 16.000 tineri. 

7. Seeţiunea geograţieă-etnograţică. Preş. U. Meruţiu 
a făcut cercetări în sate din Dobrogea. T. Morariu vieaţe 
pastorală, Radu V. Meruţiu a studiat sate din Valea Băr- 
găului. Cu ajutorul institutului de geografie sa continuat 
de membri Secţiei studiul monografie a mai multor sate 
din Ardeal. V. Meruţiu a ţinut conferinţe și a publieat studii; 
R. Vuia a publicat un studiu despre Satul românese în Ar- 
deal şi Banat, în franţuzește. T. Morariu: Contribuţii la me- 
dicina poporală din Măguri. Dintre monografii sunt sub 
tipar: Folelorul ciobănese în Munţii Rodnei, monografia 
comunei Tăure. Tot d-sa a ținut şi conferinte despre vieaţa 
pastorală în Alpii francezi şi în Carpaţi. R. V. Meruţiu pre- 
gătește monografia: Ţinutul munţilor Ignis şi Gutăt. St. 
Mărcuș a publicat o monografie a Sătmarului, R. Vuia și 
l. Chelcea au publicat articole de propagandă referitoare 
la port. 

8. Seeţiunea științelor naturale. Secţia a dat trel con- 
ferenţiari la ciclul ţinut la Cluj: V. Stanciu, Em. Pop, V. Sen. 
gescu, cu subiecte indicate la p. 1. V. Bologa, în ca- 
drele cercului euliurai Gh. lazăr al „Astrei“ Cluj a con- 
ferenţiat despre „Un boer moldovan la curtea chinezească“ 
şi „Româuii de peste hotare“. V. Stanciu a conferenţiat la 
Careii mari și Satu-mare: Bogăţiile subsolului și răsbotul 
din extremul Orient; V. Bologa „Din trecutul medicinei not“ 
în Alba lulta; V. Sergescu: Ştiinţa în evul mediu la Careii 
mari. Membrii din Seeţie au colaborat la Buletinul Gră- 
dinit botanice din Cluj. . 

9. Secţia femenină. A ţinut 6 ședințe, s'au ales noi 
membre corespondente. În programul de lucru se prevăd; 
comitete de doamne pe lângă despărţămintele judeţene; 
şcoli ambulante de gospodărie; tipărirea, pe regiuni, de 
albume cu motive de cusături și ţesături naţionale; conti- 
nuarea șezătorilor culturale cu cursuri pentru servitoarele 
analfabete. In şedinţe s'au discutat problema șeoalelor ţă- 
răneşti pentru femei; găzduirea ete.; problema oerotirii 


190 


copiilor la sate în timp de vară; concursul ce ea se da 
la ridicarea moralului copiilor bolnavi din spitalul orto- 
pedie din Cluj. Secţia a organizat 11 şezători cu eonfe- 
rințe pentru ucenice, servitoare ete. între 23 lan. și 11 Aprilie. 
Au conferenţiat: Cornelia Negrea : Datinile strămoșești: Ga- 
fița Capriș : Portul naţional; D-nele Hagegan și Sopa: despre 
Poezia poporală, cu pilde; Cornelia Negrea: Cântecul po- 
poral; Maria Giuglea : Nobleţa neamului nostru; Dr. Alma 
Popovici: Gura, poarta de infecţii; Dr. Maria Pușcariu: 
Bolile sociale; Dr. Florica Pop: Crucea roşie; Elena Dr. 
Aciu: Cuvinte către mame; l. Agârbiceanu: Florile sufle- 
tului; N. Vasiu: Cultul morţilor. 

După fiecare conferinţă a urmat un program artistice: 
coruri, recitări, piese uşoare, dansuri naţionale. De au exe- 
cutat elevele dela căminul de ucenice „Domnița leana“, 
elevele şcolilor primare Nr. 2 și 3; ale şeoalei normale 
de fete şi ale Liceului Regina Maria, sub conducerea 
d-nelor: loana Gabor, Paraschiva Sopa, Silvia Petrașcu, 
Maria Giuglea, iar elevii ucenici au fost conduşi de Vasile 
Andreica. 

Cursurile pentru servitoarele neştiutoare de earte au 
fost ţinute de Blena Şenchea şi Gajiţa Capriş. 

La ziua Astrei, în Cluj, la T. Naţ. a vorbit în numele 
Astrei D ra Dr. Nora Lemenyl!- Vasilie. 

10. Seeţiunea social-economică prezintă un raport în 
iegătură cu preocupările Secției și situaţia et materială. 


Anexa II. 


Activitatea despărțămintelor.*) 


In anul de gestiune 1937/38 despărţămintele noastre 
au fost puse la grea încercare. Schimbările politice și mai 
ales propaganda electorală, intervenită toemai în timput 
sezonului de iarnă, când activitatea eulturală este în totu, 
a întrerupt, în cele mai multe organizaţii, orice contact cu 
satul. Numeroase din şeoalele țărănești, pentru organizarea 
cărora am luat toate măsurile, nau putut lua fiinţă; con- 
ferinţele și festivalurile au trebuit rărite; doar eartea dacă 
s'a putut strecura nestânjenită în dosul tranșeelor politice, 
pentru a umplea cu slova ei binecuvântată serile lungi de 
iarnă ale sătenilor. Acest capitol din activitatea „Astrei“ va 
fi deci ceva mai sărace decât în anii din urmă. Faptele în- 
semnate pe răbojul lui trebue însă, tocmai din motivele 
înștrate mai sus, altfel apreciate, trebue uneori ridicate, 
fără uiei o exagerare, la rangul unor fapte eroice. Fără 
contribuția lor, am fi avut o adevărată „iarnă neagră“ a 
culturii. Odată cu venirea primăverii, atmosfera a început 
să se însenineze. Actul istorie din Februarie, săvârșit de 


*) Rapoarte au inaintat până la termenul fixat Regionala „Astra 
Bănăţeană şi următoarele despărţăminte: Desp. centr. jud. Alba; Desp. 
centr. jud. Arad cu desp. de plasă Săvârşin şi Șiria; Desp. centr. jud. 
Oradea; Desp. centr. jud. Braşov cu desp. de plasă Budila; Desp. 
centr. jud. Cetatea Albă; Desp. centre. jud. Ciuc; Desp. centr. jud. Cluj; 
Desp. centr. jud. Făgăraş cu desp. de plasă Cincul şi Digtea: Desp. 
centr. jud. Deva cu desp. de plasă Haţeg, Hunedoara, llia şi Petroşani; 
Desp. centr. jud. Maramureş; Desp. centr. jud. Mureş cu desp. de plasă 
Mereurea Nirajului şi Reghin; Desp. centr, jud. Năsăud (Bistriţa) cu 
desp. de plasă Năsăud; Desp. centr. jud. Odorheiu cu desp. de plasă 
1. G. Duca şi Oeland; Desp. centr. jud. Satu-Mare cu desp. de plasă 
Copalnie Mănăştur; Desp. centr. jud. Someg cu desp. de plasă Gherla 
şi Tg. Lăpuşului; Desp. centr. jud. Târnava mare cu desp. de plasă 
Mediaş: Desp. centr. jud. Târnava mică cu desp. de plasă Diciosân- 
märtin; Desp. centr. jud. Treiseaune cu desp. de plasă Ozun şi Tg. Să- 
cuese; Desp. centr. jud. Turda cu desp. de plasă Câmpia Turzii şi Baia 
de Arieş, precum şi desp. de plasă Băseşti şi Carei din jud. Sălaj. 


152 


înalta înţelepciune a M. S. Regelui, a avut darul să curețe 
drumurile satelor de propagandistul electora!, alăturea de 
eare propagandistul cultural era un biet profet batjocorit, 
susp!elonat, al cărui glas răsuna în pustiu. Cultura mulți- 
milor, atât de necesară întrun stat ea al nostru, a fost re- 
integrată în drepturile ei. Oamenii noului regim i-au înţeles 
chemarea. Avem chlar satisfacția de a fi aflat printre ace- 
știa câţiva (prejfecţi, primart!), care s'au alăturat cu toată 
inima şi cu o admirabilă înţelegere, programulu! nostrv, 
devenind cei mai devotați sprijinitori at lui. 


Contactul cu despărțămintele, 


Bunele rezultate pe care le-am atins în anul trecut, 
prin intensificarea contactului dintre conducerea centrală 
a Asoclaţiunii și organizaţiile externe, ne-a determinat să 
menţinem — cu toată criza financiară în eare ne-am sbătut — 
mijloacele de așezare a despărțămintelor pe linia aceluiaşi 
program de activitate. Revista Transilvania a continuat dect 
să ducă şi în acest an, pe întreaga întindere a teritorului 
„Astrei“, iniţiative rodnice, îndrumări, realizări, conferințe. 
DI Prof. lon Breazu, secretarul nostru propagandist, a des- 
cins, de asemenea, săptămână de săptămână, în centrele 
despărţămintelor judeţene și de plasă, căutând ca prin 
contactul direct cu conducătorii acestora, prin conferințe 
de comitet şi uneori prin conferințe publice să răspân- 
dească, până în cele mai îndepărtate organizaţii, gândurile 
noastre bune, metodele noastre de lucru. D-sa a dat o 
specială atenţiune despărţămintelor de pe frontiera de Dest 
şi celor din Munţii Apuseni, organizaţii pe care ne-am 
uizuit să le așezăm pe un front comun de luptă. 

Nu ne-am mulţumit însă numa! eu atât. Pe conducă- 
torii despărţămintelor din regiunile cu probleme specifice 
i-am întrunit și în anul acesta, în conferinţe (vom vorbi mat 
jos despre ele); iar în ziua de 14 Mai 1938 am convocat 
la Cluj a doua conferință a președinților de despărțăminte 
şi de secțiuni. Ba nu s'a bucurat de o participare atât de 
largă ta în trecut. B atât de greu uneori să pui pe dru- 
muri, când wai posibilitatea să restitui eheltuelile de de- 
plasare, oameni cu situaţii modeste, nevoiţi adesea să sus- 


193 


ţină din propria lor pungă activitatea organizaţiei în fruntea 
căreia au fost așezați. Totuși și această conferinţă, — ală- 
turea de mângăierea de a ne vedea într'o frumoasă tovă- 
răşie de realizări, — s'a dovedit extrem de utilă. Comuni- 
cările d-lui prof. N. Săulescu despre „Şcoala ţărănească 
permanentă“ și a d-lui Insp. 1. Goșteanu despre „Organi- 
zarea cercului cultural al Astrei“ au fost urmărite de cei 
prezenţi cu mult interes; discuţiile care au urmat aceste 
comunicări au adus lămuriri esenţiale la două iniţiative, 
pe care dorim să le dăruim în timpul cel mai apropiat tu- 
turor organizaţiilor noastre.!) 


Activitatea pe regiuni. 


Am continuat în cursul acestui an de gestiune, cu pu- 
teri şi speranțe crescute, munca noastră de grupare şi 
studiu a regiunilor cu probleme şi nevoi specifice. Reali- 
zările atinse în acest domeniu ne-au adus și o proprie 
metodă de lucru. B o experienţă nouă a Asociațiunit, bo- 
gată în rezultate și în nădejd!. Am avut satisfacția de a 
cuceri pentru ea până și pe acela carl au privit-o la în- 
ceput cu scepticism sau indiferenţă. „Ne-aţi descoperit 
adevărata faţă a problemei românismului dela frontieră“ 
— nt s'a spus la o conferință dela Oradea. „Aţi pus degetul 
pe rană“ — ne-au declarat intelectualii desinteresaţi din 
Munţii Apuseni, 


in Regiunea secuizală. 


Steagul „Astrei“ a fost ținut atei sus de aceleași mâni 
vrednice. Sub faldurile lui se înșiră tot mai numeroși lup- 
tători şi — ceea ce trebue să ne bucure în mod deosebit 
— tot mai mulţi Români, reveniţi la matea lor părăsită. 
Limba noastră strămoşească este din nou silabisită de cei 
care au uitat o, portul românese înlocueşte portul secuesc, 
dansul, cântecul de asemenea. 

De mare folos ne-a fost în intensificarea acestei ac- 
iuni de reparaţie istorică sprijinul dat de guvern. Fără 
subvenţiile destinate şeoalelor ţărăneşti şi ajutorării popu- 


1) O dare de seamă asupra acestei conferinţe a apărut în Bule- 
linul eugenie şi biopolitie, Martie—Aprilie, 1938, p. 114—121. 


154 


laţiei sărace din această regiune cu siguranță că despăr- 
țămintele noastre n'ar fi putut înregistra pe răbojul lor freu- 
moasele realizări care le așează printre cele mai alese 
organizaţiuui ale noastre. Două nume în deosebi! trebue să 
le amintim la acest capitol, cu toată gratitudinea: al d-lui 
Director general Aug. Caliani şi al d-lui Inspector genera! 
Silviu Țeposu. Amândoi vechi luptători în rândurile Aso- 
ciațiunii, au şitut să dea acesteia locul și sprijinul mate- 
rial cuvenit, în opera de reromânizare patronată de gu- 
vernul Țării. 

Pentru coordonarea programului din acest an de ge- 
stiune conducătorii organizaţiunilor noastre din Secuime 
au fost convocați într'o conferință la Bragov în ziua de 
9 Sept. 1937. Pe lângă președinții despărţămintelor, au luat 
parte la această conferinţă d-nii lasp. gen. Ţeposu, Director 
gen. lonescu şi Director gen. al Of. de Statistică Dr. Sabin 
Manoilă. Fiecare despărțământ șt-a expus cu acest prilej 
programul de iucru și posibilitățile lui de realizare. Sub 
îndrumarea d-lui Dr. luliu Moldovan, Președintele „Astrei“, 
s'a căutat ca acest program să fie încadrat în planul ge- 
neral de acțiune al Asociaţiunii şi armonizat cu programul 
de lucru al guvernului. Cea mat mare parte din promisiu- 
nile făcute atunce! au fost duse la bun sfârşit. 


Despărţământul Ciuc, condus de energicul şi neoste- 
nitul preş. al Tribunalului din Miercurea Ciuc, di Petre 
Pașnicu, se aşează, prin realizările lut cu totul excepţio- 
nale, în fruntea organizaţiilor Asociaţiunii din acest ţinut. 
10 şeoale țărănești, 13 cursuri pentru limba română, un 
mare număr de conferinţe, un contact viu cu cercurile eul- 
turale, întemeiere de coruri sătești, ajutoare distribuite — 
iată fapte care merită admiraţie. Ble ne îndrituese să re- 
gretăm profund plecarea d-lui Paşnicu dela conducerea 
acestei organizaţii. Il asigurăm aici, atât pe d-sa, cât şi pe 
întreprinzătoarea și inimoasa d-sale soție, tovarășă de fie- 
care clipă în această operă românească, de întreaga noa- 
stră gratitudine. Avem credinţa că prin munca d-sale, a 
săpat acolo albia unei tradiţii, pe care urmașii vor res- 
pecta-o cu sfințenie. Despărţământul Gheorgheni condus 
de d! T. Chindea, ne-a dat o şcoală ţărănească pentru 


199 


bărbaţi. Despărţământul Mureș condus de d! Dr. 1. Bozdog, 
a organizat două școale țărănești pentru bărbaţi, o admi- 
rabilă școală pentru ţărance, două școli pentru perfecţio- 
narea meseriașilor români: una pentru pantofari și alta 
pentru croitori, a distribuit cărţi, rechialte şi ajutoare co- 
piilor de şeoală, a dat subvenţii câtorva cercuri culturale, 
a intervenit pentru înzestrarea cu material de construeţie 
a câtorva biserici. Despărţământul din Miercurea Nira- 
jului condus de domnul I. Olteanu, a organizat o şeoală 
țărănească pentru fele și a distribuit costume şi ajutoare. 
Despărţământul din Odorheiu, condus de di 1. Steriopol a 
organizat o școală ţărănească; cel din Ocland condus de 
dl M. Cionca, ne-a dato şeoală pentru bărbat! şi alta pentru 
jemei, a înmulţit organizaţiile şoimăneşti, a răspândit portul 
național şi a păstrat un viu contact cu cercurile culturale; 
a distribuit ajutoare copiilor de şeoală şi burse ucenicilor, 
fii de Români secuizaţi. Despărţământul Cristur prezidat de 
dl 1. Salanţiu, a organizat o şeoală ţărănească; cel din 
Sf. Gheorghe a pus bazele unui atelier de cusături româ- 
nești la Covasna. Desp. Ozun condus de di Z. Folea a or- 
ganizat o şcoală ţărănească; despărţământul 7g.-Secuiese 
prezidat de dl 1. Refiroiu, ne-a dat de asemenea două 
șeoale ţărăneşti, a distribuit ajutoare copiiilor de şcoală, a 
întemelat cercuri culturale. Vom reveni la alte capitole 
asupra acestei activităţi a organizaţiilor noastre din Re- 
giunea secuizată. Am ţinutsă le amintim însă şi aici pentrucă 
toate aceste realizări converg spre o ţintă comună: re- 
românizarea. Dacă acest obiectiv n'ar fi fost lămurit prin 
conveniri, cenferințe şi studii el nu s'ar fi bucurat de o 
atât de largă înţelegere. Faptele realizate în Secuime 
constitue cel mai puternice sprijin în favoarea organizării 
pe regiuni, pentru care am militat în anii din ucmă. 


Peniru frontiera de Vest. 


Rezultatele atinse în Secuime ne-au determinat, în 
primul rând, să mărim eforturile pentru redresarea ele- 
meniului românesc dela frontiera de Vest. Problemele cari 
se pun aici se aseamănă, în mare parte, cu cele din Se- 
cuime. Aceleași orașe înstreinate, aceeaşi plagă a căsăto- 


156 


riilor mixte, aceiaşi Români care și-au pierdut, în urma 
unei sistematice opere de desnaţionalizare, limba, portul, 
obiceturile naţionale. Ia toate aceste nevot se alătură al- 
tele, specifice acestei regiuni de graniţă, descoporite în 
parte în cursul cercetărilor. 

Despărţămintele din această regiune şt-au continuat 
activitatea lor specifică. Astfel desp. din Oradea a orga- 
nizat trei şcoale ţărăneșți și a făcut descinderi în satele 
de pe frontieră. Desp. din Carei a făcut anchete sanitare 
şi economice în satele coloniștilor. Şoimii din Satu-Mare 
au răspândit costumele naţionale. Despărţământul Băseşti, 
condus de Pr. Laurenţiu Bran, a organizat la 26 Aprilie, 
la Ulmeni, cu prilejul adunării generale, o conferinţă, la care 
au participat numeroși intelectuali, împreună eu dl prefect 
de Sălaj col. Petrescu. S'au discutat toate problemele eul- 
turale ale acestui judeţ de graniţă. Năzuinţele noastre s'au 
îndreptat însă în primul rând spre studiul problemelor, 
atât de complexe şi de numeroase, pe care le pune această 
margine primejduită de ţară. După ce în conferinţa ținută 
la Oradea în 12 lunte 1937 am adus intenţiunile noastre la 
cunoștința preşedinţilor de despărțăminte de pe graniţă, 
bisericilor, autorităţilor și instituţiilor culturale, în conje- 
rinjele cu aceiași reprezentanţi din 30 Oct. 1937 și din 
28 lan. 1938, finute tot la Oradea, au fost citite rapoarte 
asupra problemelor ridicate, urmate de discuţii și propu- 
neri. Ble au avut darul să ne descopere nouă înșine as- 
pecte cu totul nebănuite ale acestei regiuni. ln urma lămu- 
ririlor date de dl Președinte al „Astrei“, care a prezidat 
toate aceste conferinţe, s'a crezut necesar să se sistema- 
tizeze toate dezideratele întrun „Chestiouar“, care a fost 
înaintat, prin despărțămintele noastre şi cu binevoitorul 
concurs al autorităţilor civile şi bisericești, în toate 
comunele. Răspunsurile la acest chestionar au intrat, în 
cea mai mare parte. Ble cuprind material pentru o ade- 
vărată monografie a românismului dela frontiera de Dest. 
In toamna aceasta ele vor fi studiate, în vederea unui plan, 
pe care avem nădejdea să-l supunem în cursul anului viitor 
de gestiune aprobării tuturor autorităţilor și intelectualilor 
români, cu simţul răspunderii etnice din această regiune. 


137 


Regionala Banatului. 


In colțul sudie al frontierei vestice s'a trecut dela 
studiu la fapte. Sub conducerea înţeleaptă și ehivernisitoare 
a președintelui ei, di Insp. gen. Sabin Bvuţianu, Regionala 
Banatului a atins realizări, care ne îndreptăţese să credem 
că Asoelaţiunea a intrat aici într'o eră nouă, devenind lăcașul 
de ocrotire, coordonare şi stimulare al tuturor năzuinţelor 
de interes comun ale regiunei. Cea mat mare parte din 
despărţămintele bănățene au fost reorganizate; contactul 
cu ele a fost piistrat fără întrerupere; s'au dat îndrumări 
pentru sistematizarea muncii culturale la sate. La Oraviţa 
a avut loe o şeoală țărănească pentru bărbaţi şi alta 
pentru femei; la Orșova una pentru femei: la Sânnicolaul 
Mare a fost organizată o școală pentru bărbaţi, tar la 
Reșița una pentru muncitori. Regionala a luat asupra sa 
îngrijirea revistei Luceafărul; a editat până acum trei bro- 
şuri dintr'o bibliotecă a seriitorilor bănăţeni. Cea mai fru- 
moasă manifestare a Regionale! a fost însă adunarea et 
generală, ţinută ia Oravița în zilele de 26 şi 2? lunte a. e. 
Ba a avut toate caracterele unei mari serbări a „Astrei“: 
mii de ţărani în haine de sărbătoare, toţi fruntașii intelec- 
tuali ai Banatului, în frunte cu cei doi arhierei dela Caran- 
sebeş şi Lugoj — Banatul cu neîntrecutele lui podoabe a 
trecut, în acea zi însorită, prin faţa noastră. 


In Munţii Apuseni. 


Suntem și aici în faza studiului şi a reorganizării. O 
echipă de specialiști au cutreerat câteva sate din regiunea 
Câmpenilor, a Abrudului, Alatnei, Bradului şi Vașcăului, 
în vederea unor cercetări asupra omului din acești Munţi 
istorici. O parte din rezultatele investigaţiilor vor fi expuse 
în comunicările adunării generale dela Abrud. A fost îna- 
intat de asemenea un chestionar în toate comunele tinu- 
tului. Răspunsurile, la acest chestionar, deosebit de nume- 
roase şi de abundente, sunt cernute acum prin sita spe- 
cialiștilor. Avem credința că rezultatele obţinute vor des- 
vel! adevărata faţă a acestei probleme, pentru care sa 
vărsat atâta cerneală și sa risipit atâta vorbă. 


158 


Despărţămintele regiunii sunt în curs de reorganizare. 
S'a remarcat în mod deosebit, și în acest an, despărţă- 
mântul din latna, at cărui Șoimi își fac cuibul în fot mai 
multe sate. ln fruntea despărțământului Abrud, eare adă- 
postește această adunare generală, a fost ales dl lon Micu, 
directorul Gimnaziului din această localitate. Abia in- 
stalat, d-sa a început reorganizarea cercurilor culturale, 
operă deosebit de anevoioasă în această regiune, cu sate 
sărace și risipite. Despărţământul Câmpeni a reales în 
fruntea lul pe Pr. Protopop l. Furdui. Despărţământul Baia 
de Arieș, de sub conducerea dilut Prot. V. Șpan a înfiinţat 
cercuri culturale în comunele Lupșa şi Brăzești, tar cu 
concursul elevilor dela gimnaziul de băieţi a organizat în 
diferite comune serbări împreunate cu conferințe şi pro- 
gram artistic. Sperăm că această adunare generală să 
însemneze pentru Munţii Apuseni începutul unor vremuri 
noi, sub semnul „Astrei.“ 

„Astra“ la oraşe. 


Cea mai mare parte din munca „Astrei“ s'a revărsat 
la sate. Oraşele au la dispoziţia lor alte mijloace şi alte 
iastituții pentru intensificarea activităţii culturale. Și totuşi 
„Astra“ are multe de săvârșit şi în centrele urbane. Cum 
multe din orașele Ardealului și Banatului sunt streine sau 
înstreinate, Asociaţiunea s'a nizult să apere în ele drep- 
turile elementului stăpânitor de stat. lutr'un oraș de fron- 
tieră cum este Careil, „Astra,“ condusă de hărnicia neobo- 
sită a dlui A Coza, se menţine în postul de veghe a inte- 
reselor noastre etnice. Nimie nu scapă ochiului ei de Argus. 
Şi spiritul de dreptate în care a muncit până acum, i-a 
creat un prestigiu și o autoritate, nu numai respectată, ei 
şi temută. Exemple asemănătoare (multe din ele nici nu 
sunt consemnate în procesele verbale) am mai putea înșira 
în deosebi din oraşele de pe frontteră și din Regiunea se- 
cuizată. Tot așa de importantă este problema înstrăinaţilor. 
Prin căsătorii mixte, prin contactul în ateliere, fabrici şi 
întrepringleri și uneori printr'o evidentă slăbire a conștiinței 
etnice, mulți dintre Românii, locuitori mat vechi sau mat 
noi ai oraşelor, și-au pierdut dragostea faţă de limba ma- 
ternă și-au părăsit obicelurile, unii dintre ei se menţin 


199 


chiar într'o atitudine de admiraţie exagerată faţă de cul- 
tura streină şi de rezervă faţă de cultura românească. 
Pentru studiul căsătoriilor mixte am întreprins o vastă an- 
chetă în toate orașele ardelene și bănăţene. Rezultatele 
ei, cu totul surprinzătoare, au fost comunicate de dl Dr. 
Petre Râmneanţu într'un studtu publicat în Buletinul eugenie 
și biopolitic. Țmem să exprimăm și! aici cele ma! vii mul- 
țumiri despărţămintelor pentru felul în care au știut să răs: 
pundă chestionarului nostru, ajutându-ne să aşezăm în ade- 
vărata lumină o problemă de mare interes etnie. 


Conferinţe. 


Pentru a trezi interesul clasei! noastre orăşăneșiti faţă 
de probleme de ordin naţional și spiritual, despărțăminiele 
noastre au organizat şi în acest an numeroase conferinte, 
fie singure, fie în colaborare cu alte asociaţii. Am avut 
asifel de conferinţe în: Aiud, Alba-Iulia, Arad, Baia- Mare, 
Câmpia Turzii, Carei, Cluj, Copalnic- Mănăștur, Deva, Fá- 
găraș, Gherla, Lugoj, Miercurea Ciuc, Oradea, Orăştie, Re- 
ghin, Satu-Mare, Sebeș- Alba, Sibiu, Sighișoara, Turda, 


“Comemorări. Monumente. 


In deosebi ziua de 1 Decemvrie a fost sărbătorită de 
organizaţiile noastre, prin conferinţe şi festivaluri, la care, 
de cele mai multe ori, au fost invitate şi satele. 

Despărţământul central din Bilaj a evocat memoria lut 
Timoteiu Cipariu, ctitor și președinte al „Astrei“, printr'un 
festiva! la Pănade, unde s'a desvelit şi o placă comemo- 
rativă, şi altul la Blaj, cu care prilej s'a jucat Ecloga ace- 
stula, cea dintâiu piesă românească de teatru. 

Despărţământul central din Arad continuă seria come- 
morărilor, din care șt-a făcut un program pentru mai mulţi 
ani. ln anul acesta a fost restaurat mormântul și a fost 
cinstită amintirea lul Gustav Augustini, Slovacul inimos, 
care a făcut parte din redacția Tribunei. Sărbătorirea 
aceasta a fost un prilej de evocare a legăturilor de prie- 
tenie dintre no! şi Slovaci, legături care stau la temelia 
Micel Antante. Tot Aradul ne-a adus aminte, printr'o săr- 
bătorire de mari proporţii, de Gheorghe Popa de Teiuș, 


160 


vrednicul apărător al vieţii româneşti din această margine 
de ţară. 

Despărţământul Năsăud, condus de di luhu Moisil, un 
harnie cercetător al trecutului grăniceresc, a comemorat 
în acest an, prin conferinţe şi! festivaluri, pe poetul Gheorghe 
Coşbuc, pe pedagogul loan Marian, pe luptătorul naţional 
Vasile Naşcu, pe ziaristul lacob Mureșeanu și în sfârșit 
Gazeta Transilvaniei, eu prilejul centenarului său. 


Cercul cultural din Hoteni (desp. Sighet) a desvelit o 
placă pentru comemorarea eroilor morţi în răsboiu. 


Despărţământul Reghin, care prin osârdia preşedin- 
telui său Dr. Bugen Nicoară a cinstit memoria tuturor oa- 
menilor și a evenimentelor mari ale ținutului, a înălţat în 
acest an monumente ale eroilor în comunele Feunzeni, Mi- 
lăşel, Dogig, Adrian şi Porceșii, iar troițe în comunele 
Nadăşa, Milaş, Gurghiu, Periş, Petelea, Gorneșii, Filpiş şi 
Brâncovenești. 

Dintre toate sărbătorile comemorative ale acestul an 
de gestiune cea mai grandioasă a fost desveltrea la Alba- 
lulia a monumentului lui Horia, Cloşca și Crișan. N'a fost 
ridicat acest monument numai din contribuţia „Astrei“ — el 
nici nu acopere de altfel intenţiunile sale — totuşi Asocia- 
lunea a fost aceea care l-a inițiat şi a menţinut ani dea- 
rândul trează ideea cinstirii drepte a celor trei martiri. 
In organizarea serbărilor de vaste proporţii, care sau 
desfăşurat cu prilejul desvelirii, ea a avut apoi o îasem- 
nată contribuţie şi o grea sarcină. Printre zecile de mii 
de ţărani care au defilat în această mare zi în faţa Suve- 
ranului “Ţării, a oaspeţilor streini şi a membrilor guver- 
nului, Şoimii Carpaţilor s'au remarcat prin numărul, dis- 
ciplina și ţinuta lor aleasă. Au luai parte la serbări Şoimi 
din Munţii Apuseni (cei mai numeroși) din jud. Cluj, Mureș, 
Someș şi Sălaj. 


Biblioteci. 
Despre biblioteca noastră centrală se pot găsi date 
în altă parte a acestui raport general. Dintre bibliotecile 


de despărțăminte cea mat bine înzestrată este biblioteca 
din Brașov. Numărul volumelor el se ridică la 22.000. In 


161 3 


anul 1937 ea a primit în dar 400 de cărţi și 48 ani com- 
pleţi de reviste, iar cărţile şi revistele cumpărate se ridică 
la suma de 56.000 Lei. Atragem în deosebi afenţiunea asupra 
donațiilor. Sunt atâtea cărţi de valoare care mucezese 
prin poduri, sunt vândute eu chilogramul, sau risipite fără 
urmă. Dacă ele ar fi concentrate în biblioteci publice ar 
fi salvate dela pieire și ar deveni răspânditoare de lumină, 
hrănind dragostea pentru cartea românească, atât de puţin 
cultivată de clasa noastră conducătoare. 

Brașovul nu s'a mulţumit însă cu atât. Cu spiritul lui 
întreprinzător și-a întemeiat o legătorie proprie, în care vor 
fi legate rând pe rând toate volumele bibliotecii. In anul 
trecut au fost legate 1050 vol., în valoare de 52.000 Let. 

Biblioteca din Miercurea-Ciuc urmează în rândul al 
doilea. Ba se îmbogățește an de an prin noi achiziții. 

In regiunea secuizată mai avem biblioteci orășenești 
active la T7g.- Mureş, Sf.. Gheorghe și Miercurea-Niraj. 

N'am primit raport asupra bibliotecii din Turda. Din 
informaţiile care ne-au veit în cursul anului o ştim însă 
în plin progres. ȘI, ceea ce este cu totul îmbucurător, 
avem acolo o bibliotecă citită și înzestrată cu toate publi- 
caţiile curente. Ba rămâne de altfel cea mat frumoasă rea- 
lizare a acestui despărţămâni. 

Despărţământul Mediaș a donat o bibltotecă Spitalulut 
de Stat din această localitate. 

Un tablou al biblioteeilor dela sate se află la sfâr- 
şitul acestui raport general. Nu toate bibliotecile înșirate: 
acolo își îndeplinese însă misiunea. Organizarea şi vivifi- 
carea lor rămâne o problemă deschisă, căreia îi vom da, 
atunci când împrejurările ne vor permite, a soluţie mulţu- 
mitoare. Avem totuși despărţăminte cari au urmărit de- 
aproape desvoltarea şi înzestrarea bibliotecilor săteşti. Le 
amintim atet: Alba-lulia, Arad, Brașov, Miercurea Ciucului, 
Gherla, Biatriţa, Zălau, Sibiu (cu toate despărțămintele de 
plasă) Ocland, Oravița. 


Muzee. 


Locul de frunte îl ocupă și la acest capitol Bragovul. 
La 1 Decemorie 1937 despărţământul acesta a inaugurat 


162 


primele trei săli ale Muzeului său, organizat după ultimele 
cerinţe muzeologice. Această instituţie a putut lua fiinţă 
înainte de toate în urma donaţiei d-lui Dumitru 4. Furnică, 
un harnie comeretant originar din Țara Bârsei. Valoarea 
obiectelor dăruite de d-sa întrece suma de 600.000 Lei. 
Exemplul acesta trebue ridicat în văzul tuturor, pentru a 
avea câţi mai mulţi imitatori. Danta, care făcea odată mân- 
dria „Astrei“, e întâlnită astăzi tot mai rar. 

Muzeul dela Făgăraș a fost îmbogăţit şi el cu o mul- 
țime de obiecte culese de prin sate de pasionatul colec- 
tionar D. Literat, președintele despărţământului din această 
localitate. Şi această instituţie a avut parte de o donaţie. 
Alăturea de „Astra“, strângea acolo piese etnografice şi 
Reuniunea Femeilor Române. ln urma îndemnului d-lui 
hiterat, Reuniunea condusă de d-na Dr. Bliza V. Grama, 
a dăruit „Astrei“ toate cele 270 piese ale sale. Astfel Făgă- 
raşul a ajuns în posesiunea unuia din cele mai bine înze- 
strate muzee etnografice regionale. Doar localul potrivit 
îi mai lipsește. 

Case Naționale. 

Despărţământul central Brașov a intrat, în ziua de 3 
Mai 1938, în posesiunea definitivă a localului în care îi 
erau adăpostite sediul şi celelalte instituţii de cultură, 
create de el. Această casă, situată într'unul din bulevar- 
dele centrale ale Braşovului, era proprietatea Prefecturii 
judeţului. Au trebuit să treacă ani! întreagi de intervenţii, 
memorii şi adrese până când să se găsească un prefect 
care să înţeleagă că o instituţie ca „Astra“, care este o 
mândrie a Braşovului, merită să aibă un local propriu. 
Numele acestui prefect merită să fie reţinut: Este dl col. 
Petrescu D. Tocineanu. 

ln cadrul unor serbări de mari proporţii, despărţă- 
mântul Cluj a inaugurat în anul trecut Casele Naţionale din 
Floreşti, Sâneraiul Almașului, Feleac şi Petrind. 

Despărţământul Oaș (Satu-Mare), condus de dl Ing. 
Puscașiu, a terminat o impunătoare Casă Naţională ridi- 
cată în mare parte din contribuțiile membrilor. 

Despărţământul Reghin a continuat lucrările pentru 
ridicarea Caset Naționale din Reghin, easă de proporţiile 


163 3* 


unui palat cultural. Casa Naţională din Goreni a fost așe- 
zată sub acoperiş, pentru cea din lbănești-Pădure s'au 
ars 60.000 de cărămizi. 

Cercurile culturale din Aifa-Mare şi Zagon (desp. Trei 
Scaune), şi-au inaugurat localuri proprii. 


Pentru educajia muzicală. 


Despărţământul Brașov a adăpostit, şi în acest an, 
în localul lui, Conservatorul condus de distinsul nostru 
maestru Dr. Tiberiu Brediceanu. Corul „Astra“ şi-a reîn- 
ceput, de asemenea, activitatea. 

Despărțământul Sighet, cu toate că a avut de luptat 
în acest an cu enorme greutăţi, a dat o deosebită grije 
desvoltării secţiunei sale muzicale, pusă sub conducerea 
d-lui prof. D. Stan. Am amintit în raportul anului trecut de 
felul în care această secțiune a ştiut să facă fală numelui 
românesc la serbările dela Trencianske Teplice (Cehoslo- 
vacia) din 31 lulie şi 1 August. Drept răspuns la această 
vizită în ţara vecină și la altele, din alte localităţi, corul 
„Smetana“ din Uzhorod a descins în România pentru o 
serie de concerte. Intâtul lui popas a fost la „Astra Mure- 
șană“, care a făcut toate eforturile peniru ca distinşii oas- 
peţi să se poată simţi cât se poate de bine la Sighet. 
Tot sub auspiciile „Astrel!“, corul „Smetana“ din Uzhorod a 
dət concerte la Satu-Mare, Cluj şi Sibiu. Conservatorul 
„Astrei“ din Sighet a mai dat câteva festivaluri cu prilejul 
zilelor mari ale neamului. Dintre piesele executate la con- 
certele lui merită să amintim aici „la Şezătoare“ de Tiberiu 
Brediceanu și poemul „Avram lancu“ de T. Popovici. 

Despărţămânatul Ciuc a întemeiat coruri bisericești în. 
comunele Ciucsângeorgiu, Ghimeş Făget, Imper, Lăzăreşti, 
Joseni! şi Sâncraiu. ln vara acestui an au fost organizate, 
la Miercurea Ciuc, cursuri pentru conducători de coruri. 

Un bun coral „Astrei“, sub conducerea d-lui prof. l. 
Coecişiu, s'a înfiripat la Sighișoara. 

Am amintit în rapoartele din anii trecuţi de grija pe 
care o duce despărțământul nostru din Făgăraș pentru 
corurile sătești. Roadele acestei activităţi au putut fi admi- 
rate cu prilejul concursului de coruri organizat la 21 lanu- 


164 


arie 1938. Opt coruri din comunele laşi, Săvăstreni, Sona, 
Şercaia, Veneţia de jos, Comăna de jos, Drăguş şi Fel- 
dioara s'au perândat pe scenă. Spectacolul a fost crescut 
și de costumele coriştilor, selecționate de ochiul priceput 
al d-lui Literat, preşedintele acestui despărţământ. Partl- 
cipanţii la concurs și-au încheiat festivalul cu un impunător 
ansamblu de 300 persoane. Exemplul dela Făgăraş ar 
trebui urmat şi de alte despărţăminte. 


Corul din Şona, despărțămânutul „Astra“, Făgăraş. 


Tot în cadrele „Astrei“, despărțământul Odorheiu a orga- 
nizat la 8 lunte un concurs de coruri româneşii din judeţ, 
cu care prilej au fost distinse 6 coruri cu premii în valoare 
de 5000 Iei. 


Regionala Banatului colaborează strâns cu Asociația 
eorurilor și fanfarelor din această provincie. La adunarea 
generală dela Oraviţa această Asociaţie a organizat un 
concurs între 20 de coruri. 


Cotburile Şoimilor sunt în plin progres. Despre mani- 
festările lor vom vorbi la alt capitol. 


165 


Un bun cor și fanfară are cercul cultural Lonea din 
desp. Jiu, cere animat de jertfa şi străduinţa d-lui inginer 
N. Gavrilescu. 

Despărţământul din Abrud se mândrește şi el cu un 
bun cor mixt, condus de dl prof. Hagea. 


lavoare de venit. Iniţiative economice. 


Resurse de venit au fost şi în anul trecut, pentru 
câteva organizaţii ale noastre, cinematografele. 

Despărţământul Brașov, care a excelat totdeauna la 
acest capitol, realizează frumoase câștiguri din exploa- 
tarea „Tipografie! Mureşenilor“. Ba e devenit astăzi prin- 
cipala sursă de existenţă a acestei organizaţii. 

Despărţământul Sighet a continuat administrarea băilor 
Coştiui și a strandului. Lipsa unor sume mal mari pentru 
investiţii îl împiedecă să dea o desvoltare mai mare 
acestor intreprinderi. DI Dr. D. llea are însă un neputi- 
zabil spirit de inițiativă. ln anul trecut d-sa a cutreerat 
satele judeţului pentru a le grupa într'o vastă organizaţie 
cooperatistă. Străduinţele d-sale au fost încoronate de 
succes. D-sa a convins țărănimea din 7 comune să se 
încadreze în această operă, de-a-dreptul salvatoare pentru 
acest ţinut pauperizat. 

Cooperativa coloniştilor, organizată de despărţământul 
din Salonia, şi-a eontinuat de asemenea activitatea. 

Absolvenţii şeoalei ţărăneşti din 1. G. Duca (desp. Ce- 
tatea Albă) s'au grupat şi ei într'o cooperativă. 

O iniţiativă cu totul inedită este cea luată de despăr- 
ţământul din Mediaș, condus de dl C. Muşlea. D-sa a grupat 
pe Românii din acest oraş într'o cooperativă de construcțit, 
dela care speră mari realizări. 

Spiritul cooperatist, compromis de exploatatori ne- 
oneşti, reînvie astfel sub imboldul „Astrei“. 


Publicaţii. 
Am amintit în altă parte de publicaţiile editate de Re- 
gionala bănăţeană. Cu toate că mijloacele de care dispun 


sunt modeste, câteva din despărţămintele noastre spriijl- 
nesc de asemenea slova românească. Astfel despărțământul 


166 


Satu-Mare editează revista Afirmarea; despărțământul Arad 
a contribuit cu importante sume pentru menţinerea revistei 
Hotarul; desp. Baia-Mare subvenţionează gazeta săptămâ- 
nală Cronica; cel din Zălau Gazeta Sălajului; cel din Carei 
Gazeta Noastră; iar cel din Sighet Gazeta Astra. Tot la 
Sighet au apărut Ingrijirea albinelor de A. Micu şi Cre- 
şterea vitelor de U. Golubeneo şi V. Taloş, primele bro- 
şuri din seria de manuale pentru şeoalele țărănești pro- 
mise de acest despărţământ. 

Despărţământul Reghin a făcut să apară, odată pe 
lună, gazeta Astra-Reghin, a editat apoi Cartea Șoimilor 
(în 10.000 ex.) şi Igiena săteanului (în 5000 ex.) 

Ea Cluj apare, alăturea de Gând Românesc, Revue 
de Transylvanie şi Buletinul eugenie și biopolitic, a căror 
reputaţie e definitiv consacrată, revista de specialitate 
Șoimii Carpaţilor. 

Pentru meseriași, muncitori, servitoare. 


Am reuşit şi aici să facem un pas înainte. Despărţă- 
mântul Mureş, condus de spiritul întreprinzător al d-lui 
Dr. 1. Bozdog a organizat şi în acest an o Școală pentru 
meseriași cu un număr de participanți crescut faţă de anul 
trecut. La secţia croitorie, condusă de dl Gheorghe Stoica, 
au urmat 20 patroni şi calfe, iar la secţia pantoțfărie, con- 
dusă de dl P. Coroș, 22 patroni și calfe. 


Despărţământul Bistrița, condus de dl l. Pavel, a or- 
ganizat în acest an, în colaborare eu Reuniunea meseria- 
şilor și comercianților, o şcoală pentru meseriaşii și co- 
mereianţii români. Cursurile au durat dela 6 Februarie la 
17 Aprilie, câte 3 seri pe săptămână. 14 eonferenţiari au 
propus atât lecțtiuni din domeniul spiritual, cât și lecţiuni 
de specializare (Comerţ, Fierărie, Cismărie şi Cojocărie). 
Şcoala a fost urmată în mod regulat de 66 măestri! şi calfe. 


Despărţământul din Câmpia Turzii a avut norocul să 
primească în anul acesta un președinte cu interes pentru 
problemtle muncitoreşti. Este di Ing. 1. Floașiu, directorul 
Uainelor „industria Sârmei“. Abia instalat la conducerea 
acestei organizaţii, d-sa a început o intensă activitate cul- 
turală printre muncitorii din această localitate industrială. 


162 


Au fost rostite 15 conferințe, în cea mai mare parte din: 
domeniul vieţii muncitorești și orientării profesionale. S'au 
început tot acolo lucrările unei mari Case Naţionale pentru 
muncitori. Sa întemeiat de asemenea o organizaţie șoimă- 
nească. 


"elajsyd ap jSeyaasau nauad epoas 


Regionala Banatului a inaugurat cursuri pentru mun- 
citari la Feșița. hegretăm că nu n! sau comunicat amă- 
nunte asupra felului acestor cursuri. 


168 


Despărţământul Sf. Gheorghe a ţinut conferinţe pentru 
muncitorii fabrice! de tutun din această localitate. 

Despărţământul Diciosânmărtin a dăruit o bibliotecă 
muncitorilor dela Uzinele „Nitrogen“. 

Sunt amintite în altă parte conferințele și şezătorile 
(în Nr. de 11), organizate de Secţiunea noastră femenină, 
condusă de d-na Gh. Bogdan-Duică, pentru muneitoarele 
şi servitoarele din Cluj. Ble au fost urmate de lecţiuni de 
scris, citit şi socotit. 

DI Dr. Bugen Nicoară a continuat șeoala pentru ser- 
vitoare, frumoasa iniţiativă începută în anul trecut. In 48 
de Dumineci ale anului, s'au ţinut, la spitalul condus de 
d-sa, 124 conferinţe, urmate de 30—60 servitoare. 


Școala pentru femei din Mediag — de care vom vorbi 
în altă parte — a fost urmată în cea ma! mare parte de 
jemei din clasa muncitorească. O amintim atei pentrucă 
exemplul ei ar putea fi imitat și de alte despărțăminte. B 
mult mai ușor să te apropii de femeia muncitorului, decât 
de muncitorul însuși, infectat adesea de ideologia marxistă. 

Despărţământul din Șimleul Silvaniei (Sălaj), condus 
de dl l. Ossian, dă burse la 5 ucenici români. 


„Astra“ la sate. 


Ca şi în alţi ani, aiet avem satisfacția unor realizări 
mai bogate şi mai durabile. Numărul lor va crește şi mai 
mult atunci când vom ajunge să împânzim toate despăr- 
ţămintele cu cercuri culturale bine organizate. lată de ce 
problema acestor celule primare ale organismului „Astrei“ 
ne preocupă fără întrerupere. Orice iniţiativă sau sugestie 
pentru dinamizarea lor suntem gata să o îmbrăţişăm cu 
toată căldura. La conferinţa preşedinţilor de despărţăminte 
din 14 Mai, a. e. di Insp. Şe. l. Goșteanu a prezentat o 
astfel de iniţiativă, sortită să deschidă o eră nouă în vieaţa 
cercurilor noastre culturale. Ne permitem să atragem şt 
de astădată toată atenţiunea asupra propunerilor d-sale, 
izvorite dintr'o lungă experienţă și dovedite eu realizări 
cu totulsexcepţionale. Avem credinţa că în cursul anului 
viitor de gestiune cercurile culturale, organizate după tipul 
cercului din Dârlos — satul d-lui Goșteanu — cercuri cart 


169 


au menirea să înglobeze toate manifestările vieţii rurale, 
vor răsări! în toate despărțămintele noastre. 

Am avut şi în acest an câteva despărţăminte care 
s'au distins priatro grijă neostoită acordată întemeierii 
cercurilor culturale. Unele din ele au păstrat apoi un con- 
tact viu cu cercurile existente prin conferinţe, festivaluri 
şi îndrumări. lată aceste despărţăminte: Alba-lulia (desp. 
central și desp. de plasă Abrud şi Zlatna), Arad (despăr- 
ământul central poartă și grija cercurilor din desp. de 
plasă), Brașov (desp. central), Ciuc (a îngrijit de toate cer- 
curile din judeţ), Cluj (desp. central), Mureș (desp. central, 
desp. de plasă Miercurea-Nirajului şi mai ales desp. Re- 
ghin ale cărui cercuri pulsează de vieaţă), Odorheiu (desp. 
de plasă Ocland), Satu-Mare (a dus o campanie pentru în- 
mulţirea cercurilor în toate desp. de plasă), Sibiu (desp. 
central şi toate desp. de plasă), Sălaj (desp. central şi 
desp. de plasă Carei), Sighet, Someș (desp. de plasă Be- 
clean şi Gherla), Năsăud (desp. central Bistriţa). Un tablou 
al conferinţelor se poate vedea la sfârșitul acestul raport. 
(Anexa VII). Un număr mai însemnat de conferinţe au avut 
următoarele despărţăminte: Reghin, Ciuc, Oeland, Cincul 
Cetatea-Albă şi tg.- Mureș. 

Cele mai de seamă înfăptuiri pentru ridicarea satelor 
noastre rămân şi în acest an, Şeoalele țărănești şi Șotmii 
Carpaților. Se cuvine să le prezentăm în capitole speciale. 


Şcoale țărănești. 

ln judeţul Alba am avut în acest an șeoale țărănești la: 

Alba-lulia. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organi- 
zată, în excelente condiţii, de cătră despărţământul central 
din această localitate, condus de dl Eugen Hulea. Cursu- 
rile au fost urmate de 20 ţărani din comunele apropiate. 
Ele au durat dela 10—28 Februarie a. e. Bt sau predat 
80 lecţiuni după programul tip al „Astrei“. Țăranii au fost 
găzduiţi într'o sală amenăjată în acest scop în hotelul „Hu- 
ropa“. Tot timpul ei au fost supraveghiaţi de aproape. ln 
orele libere au vizitat câteva fabriei şi ferma model dela 
Galtiu. Li s'a ţinut şi exortaţii religioase. La sfârşitul cursu- 
rilor elevii au primit diplome şi cărţi. Scoala a fost sub- 


1'20 


venţionată de Comitetul central, primăria orașului și Ca- 
mera de comerţ. 

latna. Şcoală pentru ţăranii din localitate, organizată 
de acest desp. de plasă, condus de Pr. 1]. Fodoreanu. Cu 
conducerea şceoalei a fost încredinţat dl loan Popa, ini- 
mosul prefect al Şoimilor din Munţii Apuseni. Cursurile 
au fost urmate de 35—850 ţărani. Di s'au ţinut, între 13 Fe- 
bruarie şi 27 Martie, în total 77 lecţiuni, după programul 
tip al „Astrei“. Atât deschiderea, cât şi încheierea cursurilor 
s'a făcut în cadre sărbătorești. Şcoala subvenţionată de 
Comitetul central. 

In judeţul Arad a funcţionat o școală ţărănească la: 

Comlăuș. Şcoală locală, pentru bărbaţi, organizată de 
cercul cultural din Santana, condus de dl Dr. Bmil Vlad, 
cu concursul despărţământului central Arad de sub con- 
ducerea d-lui Dr. l. Margieu. Cea mai mare parte dintre 
profesori s'au deplasat dela Arad. Cursurile au durat dela 
23 l. la 6 lil. în fiecare Jo! şi Vineri, fiind urmate de 50 elevi. 

Covăsinţ. Şcoală ţărănească cu 60 săteni dela 2—15 
Februarie 1938. 

In judeţul Bihor au funcţionat şcoale țărănești la: 

Oradea. Şcoală pentru bărbaţi, organizată de despăr- 
ţământul central, condus de dl Dr. Teodor Popa. Cursurile 
au durat dela 5 la 26 Februarie. Țăranii au fost recrutaţi 
din mai multe sate ale judeţului. Tot timpul ei au fost su- 
praveghiaţi de aproape. Camera de Agricultură din Oradea 
a contribuit, atât la întreţinerea elevilor, cât șt la organi- 
zarea cursurilor. A fost urmat programul tip al „Astrei“. ln- 
chiderea cursurilor s'a făcut în eadre solemne. 


Oradea. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată 
de acest despărțământ eu concursul Reuniunii Femeilor 
Române şi a Şcoalei Normale de Fete. Cursurile au urmat 
programul tip al „Astrei“. Ble au durat dela 1—15 Mai. Ele- 
vele au fost recrutate mai ales din regiunea Aleșdului. Tot 
timpul elevele au fost supraveghiate de doamnele române 
din societatea orădană. Ble se perândau la şcoală pentru 
a pregăti masa elevelor, a le da lecțtuni de gospodărie 
şi de lucru de mână. Inchiderea cursurilor a fost o ade- 
vărată sărbătoare, nu numai pentru eleve — care au pre- 


171 


zentat cu acest prilej un variat program — ci şi pentru 
numeroasele lor profesoare. 

Cefa. Şcoală ţărănească locală, organizată de desp. 
din Oradea. Cursurile au durat o săptămână. Cea mai mare 
Fam m IE A aTa T rm x; 

tat rata aia 


+ = 


"P3PeaO “ysaugugi 1a]P02$ maosajoad ð paajq 


parte din profesori s'au deplasat dela Oradea. Blevii şeoalet 
au făcut o vizită la Oradea, cu care ocazie au văzut mai 
multe fabrici și au asistat la o reprezentaţie de cinema. 
Conducerea cursurilor au avut-o dl Gh. Doraieu, seer. desp. 
şi dl 1. Atanasiu, învăţător în Cefa. 


172 


In judeţul Brașov am avut în acest an școală ţără- 
nească la: 

Brașov. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată 
de despărțământul central al cărui președinte este dl Dr. N. 
Căliman. A fost urmată timp de o lună de zile de 20 de 
fete și feme! din mai multe sate. S'a urmat programul tip 
al „Astrei“. Blevele au fost găzduite în localul propriu al 
despărțământului, amenajat în acest scop cu toate cele 
trebutneioase, atât pentru durmit, cât și pentru gătit. 


In judeţul Cetatea-Albă a funcţionat în acest an la: 

1l. G. Duca o şeoală ţărănească pentru bărbaţi, orga- 
nizată de dl 1. Mohoreanu, preşedintele cercului cultural 
din această localitate cu concursul despărţământului ecen- 
tral, condus de dl D. lacobescu. Cursurile au durat dela 
23 XI. 1937 la 6 Ul. 1938, fiind urmate în mod regulat de 
30 de ţărani. Di s'au predat lecţiuni de Agricultură, Cre- 
şterea vitelor, Cooperaţie și Valorificarea produselor. Lee- 
iunile au fost serale sau duminicale. S'a dat multă aten- 
tune demonstrațiilor practice. Blevii s'au grupat într'o 
cooperativă agricolă. 

Satu Nou eu 30 de săteni! dela 1 Xi. 1987—6 ll. 1938, 
precum şi în cercurile culturale: Gura Roșie, Tudora, Plă- 
tăreşti, Caplant şi Tuzla. Despre acestea din urmă nu am 
primit rapoarte detailate. 

In judeţul Ciuc au fost întemeiate în acest an școale 
țărănești la: 

Miercurea-Ciuc. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, or- 
ganizată de despărţământul central de sub conducerea 
d-lui P. Pașnicu. A fost urmată de 16 ţărani, recrutaţi din 
6 comune. Cursurile au durat dela A la 18 Aprilie, după 
programul tip al „Astrei“. Sa dat multă grijă demonstrațiilor 
practice. Bl au vizitat ferme și gospodării mai alese 
din oraş. Elevii! au fost găzduiţila Tribunalul din localitate. 
Scoala a fost subvenţionată de Comitetul central al „Astrei“. 

Miercurea-Ciuc. Şeoală ţărănească pentru femei, or- 
ganizată de desp. central. Ba a avut 21 eleve, găziulte în 
localul Şcoalei de BEeonomie casnică, a cărei directoare, 
D-ra Ada Predescu, le-a supraveghiat tot timpul. Bievele 
au fost recrutate din 5 comune. A fost urmat programul 


123 


tip al „Astrei“, dându-se o mare importanţă demonstrațiilor 
practice. Atât închiderea şeoalei pentru bărbaţi, cât și a 
celeijpentru femei s'a făcut în cadre sărbătoreșşti. Blevii 
şi elevele au primit diplome şi premii: altot şi cărţi. 


‘NI-L Up „easy“ ueajspn! ininyuemelaeasap ae 
HSsugupi aojațeoo& je jesosaţoad jndaog na punaadun juaps aaa !$ ajanalq 


Ghimeș Făget. Şeoală ţărănească mixtă, condusă de 
dl Const. Ciurdea, preşedintele cercului cultural din această. 
localitate. Cursurile au durat dela 20 Martie la 3 Aprilie, 
fiind urmate de 90 ţărani și ţărance. A fost respectat pro- 
gramul tip al „Astrei“. Unit ţărani se deplasau dela distanţe: 


174 


de 8—10 km. S'au împărţit și aici diplome și premii. Ca- 
mera de Agricultură a distribuit 4 pluguri, 4 grape şi se- 
minfje. 

Ciucsângeorgiu. $Şeoală ţărănească mixtă, organizată 
de dl Mihai lonică, preşedintele cercului cultura! din această 
comună. Cursurile, predate după programul tip al „Astrei“, 
au durat dela 28 Februarie la 20 Martie, flind urmate de 
8U ţărani şi ţărance. S'au făcut în total 55 leeţiuni, în parte 
cu profesori veniţi din alte localităţi. S'au împărţit diplome 
şi premii. Au fost predate şi lecţiuni de limba română 
pentru Românii secuizaţi. 

Sândominie. Şcoală ţărănească mixtă, condusă de dł 
Petre Lăzărescu, vicepreședintele cercului cultural din 
această comună. Cursurile au fost urmate de 125 ţărant 
şi tărance. Au durat dela 28 Martie la 15 Aprilie, după 
programul tip al „Astrei“. S'au predat în tota! 60 de leeţiuni. 
Pentru Românii secuizaţi s'au făcut lecţii de limba română. 
S'au dat și atei premii din partea desp. Mtercurea-Ciue. 


Joseni. Şcoală ţărănească pentru Românii secuizaţi, 
pusă sub conducerea d-lui I. Nedelca, preş. cereului cul- 
tural din această comună. S'au predat — între 7 Februarie 
şi 30 Aprilie —- 30 de lecţiuni, după programul tip al „Astrei“. 
Numeroase leeţiuni de limba română. Și aici premii. 


lhăzăreşti. Şcoală ţărănească pentru Românii secui- 
zafi, organizată de d! Gh. Tătaru, director șeolar. A fost 
urmată — între 14 Martie şi 7 Mai — de 51 elevi, cărora 
li sa predat 38 lecţiuni. Cursuri de limba română. Premii. 

Imper. Doboi. Şcoală românească pentru Românii se- 
culzaţi, pusă sub supravegherea d-lui loan Boldur, preșe- 
dintele cercului cultural din această comună. A durat dela 
20 Martie la 17 Aprilie, fiind urmată de 60 ţărani şi ţărance. 
S'au predat 50 lecţiuni. Cursuri de limba română. Premii 
din partea despărţământului din Miercurea. Ciuc. 


Plăeșii de Sus. Şcoală ţărănească mixtă pentru Ro- 
mânii secuizaţi, condusă de di direetar şcolar I. Mosora. 
A durat, dela 30 lanuarie la 23 Aprilie. Sau predat 60 de 
lecţiuni, fiind urmate de 52 cuvsiști. Cursuri de limba ro- 
mână. Premii. 


175 


Izvorul Mureșului, Şcoală ţărănească pentru femei, 
organizată de dl Teodor Chindea, președintele desp. de 
plasă Gheorgheni. A fost urmată de 11 eleve. Cursurile au 
durat dela 11—21 Aprilie. S'a respectat programul tip al 
„Astrei“. Mare parte din profesori s'au deplasat dela Gheor- 
gheni. La sfârșitul cursurilor s'au împărţit premii, din 
partea desp. Gheorgheni. 

ln afară de aceste școale ţărăneşti, despărţământul 
'Ctue a organizat cursuri de limba română pentru Românii 
secuizaţi în comunele: Tomești (100 elevi), Ciumani (70 
elevi), Suseni (40 elevi), Joseni-Borzont (25 elevi), Lunca 
de Jos (40 elevi), Lunca de Sus (30 elev!), Bancu (80 elevi), 
Sânmărtin (80 elevi), Pauleni, Ciuboteni, Șoimani, Valea 
Sirâmbă şi Sâncrăieni. 

In Judeţul Maramureș a funcționat în acest an o şcoală 
țărănească la: 

Desești. Şcoală organizată de dl V. Fodoruj, eu con- 
cursul Camerei de Agricultură. A fost urmată de 60 elev). 
Șeoală de tip rural. Ba a fost vizitată şi de dl Dr. V. llea, 
preș. desp. Maramureș care a distribuit ajutoare elevilor. 

la judeţul Mureş au funcționat în acest an şeoale ţără- 
neşii la: 

Tg.- Mureş. Şcoală țărănească pentru fete, organizată 
de despărţămânţul central de sub conducerea d-lui Dr. 1. 
Bozdog, cu concursul liceului de fete „Unirea“, a cărei! 
Girectoară, d-na Maria l. Georgescu, a supraveghiat tot 
timpul elevele. Cursurile au durat dela 1 Februarie la 6 
Martie, fiind urmate de 15 fete din comunele desnaţionalt- 
zate. Sa urmat programul tip al „Astrei“. Fiecare elevă a 
jost înzestrată cu câte un costum naţional, luerat în între- 
gime la Şcoala ţărănească. S'au predat în total 192 de ore. 
Şcoala a fost subvenţionată din partea Comitetului Cen- 
tral al „Astrei“. . 

Miercurea- Nirajului. Şcoală ţărănească pentru fete, 
organizată de despărțământul de plasă din această loca- 
litate, condus de di 7. Olteanu, cu concursul desp. central. 
A fost urmată de 17 fete, recrutate din 9 comune secut- 
zate: Cursurile au durat dela 5 Martie la 5 Aprilie. Sa 
respectat programul tip al „Astrei“. Fiecare elevă sa dus 


176 


acasă şi de aici cu câte un costum naţional, lucrat la Școala 
ţărănească, cu propria et mână. Inchiderea cursurilor s'a 
făcut în cadre sărbătorești. Şcoală subvenţionată de Comi- 
tetul Central. 

Mureşeni şi Ungheni. Şeolt țărănești locale, pentru 
bărbați, puse sub îndrumarea d-lui Dr. D. Baetu. 

Reghin. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată 
de di Dr. Bugen Nicoară, preş. despărțământului. A fost 
urmată de 60 ţărani din mai multe comune. Cursurile au 
durat dela 10 la 22 lanuarie, după programul tip al „Astrei“. 

Reghin. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată 
de acelaş harnic şi jerifitor preşedinte. A fost urmată timp 
de 2 luni de 40 ţărance, recrutate din mai multe comune. 

in judeţul Odorheiu au funcţionat șeoale ţărăneşti la: 

Satu-Mare. Şcoală pentru Românii seculzaţi din 
această localitate, organizată de despărțământul central 
din Odarhetu, de sub conducerea d-lui l. Sferiopol. Curau- 
rile au avut loc în luna Aprilie, fiiad urmate de 30 ţărani. 
Cea mai mare parte din profesori s'au deplasat dela Odor- 
heiu. A fost urmat programul tip al Astrei. Da sfârşitul 
cursurilor s'a distribuit țăranilor 13 pluguri de fier şi dife- 
rite unelte agricole. Şcoala a fost subvenţionată de Comi- 
tetul Central al „Astrei“. 

Bodogaia şi Săcuieni. Şeoale ţărăneşti locale, orga- 
nizate de despărțământul de plasă l. G. Duca (Cnistur), 
condus de di l. Salanțiu. Cursurile au avut ioe în luna 
Februarie, fiind urmate de 82 elevi. 

Ocland. Şcoală țărănească pentru bărbaţi, toţi Români 
secuizaţi, organizată de despărţământul de plasă din această 
localitate, al cărui președinte este dl De. Macedon Cionca. 
Cursurile au durat în lunile lanuarie şi Februarie, fiind ur- 
mate de 33 ţărani, recrutaţi din mai multe comune. .Bi au 
fost găaduiţi într'un local anume amenajat îa acest scop. 
DI Valeriu Scorţea a fost directorul! de studii al Şcoalei. 
S'a urmat programul tip al „Astrei“, însistându-se asupra 
disciplinelor naţionale. 

Vârghiș. Şcoală ţărănească pentru femei, Românce 
seculzate, organizată de despărțământul Ooland. A jost 
urmată de 21 eleve. Cursurile au fost deodată cu cele ale 


122 ui 


școalei pentru bărbați. O mare parte dintre profesori s'au 
deplasat din alte localități. Director de studii a fost părin- 
tele loan Popa din această comună. 2 femei au fost anga- 
jate cu scopul de a preda, sub îndrumarea d-nei Popa, 
lecţiuni practice de ţesătorie și cusături românești. Toate 
elevele şi-au lucrat în timpul şeoalei câte un costum româ- 
nesc, din materialul pus la dispoziţie de despărţământ. 
Cursurile s'au încheiat printr'o impunătoare serbare, orga- 
nizată de elevit ambelor şeoale la Vârghiș. Elevit au jucat 
o piesă, au executat cântece şi dansuri naţionale. Ambele 
şcoale au fost subvenţionate de Comitetul Central. 


Despărțământul Oeland a mai organizat numeroase: 
cursuri de limba română pentru Românii secuizaţi. 


ln județul Sibiu au avut loe în acest an școale ţără- 
neşti la: 

Sibiu. Şcoală organizată de despărţământul central 
din această localitate, al cărui preşedinte este dl Si/viu 
Țepoau. Şeoala a fost pusă sub conducerea dlui N. Martin,. 
vicepreşedintele desp. A fost urmată de 30 țărani fruntaşi, 
recrutaţi din mai multe comune. Cursurile au durat în 2. 
seri!, teoretică și practică, dela 15 Februarie la 9 Aprilie.. 
Ele au respectat programul tip al „Astrei“. Blevii au fost 
găzduiţi la Academia Teologică Andreiană. 

Orlat. Şcoală ţărănească pentru femei, sub condu- 
cerea dlui Dr. I. Cosma, prim-medie judeţean. Cursurile 
au durat dela 17 Martie la 10 Aprilie, fiind urmate de ţă- 
rance din mat multe comune. Ble au fost găzduite la Așe- 
zaământul de ocrotire „Vatra Copiilor“. La terminarea cursu- 
rilor fiecare elevă a primit în dar lingeria necesară unut 
copil și medicamente pentru cazuri de extremă urgență.. 
S'a dat o mare importanţă lecţiunilor practice din dome- 
niul gospodăriei și al igienei. 

In judeţul Someș am avut în acest an șeoale ţără-. 
neșii la: 

Căgeiu. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată 
de despărţămânitul nostru central din Dej, al cărui preșe- 
dinte este dl Protopop Gh. Mânzat. A durat dela 22 Martie- 
la 3 Aprilie, fiind urmată de 70 tărani între 28—45 ani. bee- 


178 


țiunile au fost predate în cea mai mare parte de profesori 
din Dej, după programul tip al „Astrei.“ Camera Agrieolă a 
dat concurs material și didaetie. Sa dat multă grijă apli- 
caţiilor practice. In cursul celor două săptămâni, cât au 
durat lecţiunile, au fost plantați 1000 de pomi. Inchiderea 
cursurilor s'a făcut în cadre sărbătoreşti. S'a distribuit cu 
acest prilej drept premii, unelte agricole şi pomicole la 11 
țărani. Şcoala a fost subvenţionată de Comitetul Central. 


zeta 


ps pe 


Şcoala de femei dela Livada, desp. „Astra“ din Gherla. 


Livada. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, organizată 
de despărțământul de plasă din Gherla, condus de d! 
Dr. Emil Precup. Cursurile au durat în orele de seara, 
dela 22 Februarie la 20 Martie, după programul tip al 
„Astrei“. Cea mai mare parte dintre profesori s'au deplasat 
dela Gherla. 

Livada. Şcoală ţărănească pentru fete, organizată de 
acelaşi despărţământ, concomitent cu şcoala pentru bărbaţi. 
S'a urmbt programul tip al „Astrei.“ Inchiderea ambelor 
școli s'a făcut prinir'o serbare comună, la Gherla. Şeoa- 
lele au primit subvenţii dela Comitetul Central. 


179 4>? 


ln jud. Târnava-Mare au funcționat şeoale ţărăneşti la: 

Mediaş. Şcoală pentru femei, organizată de despărţă- 
mântul din această localitate, condus de di C. Mușlea. 
Cursurile au durat patru săptămâni, în fiecare Lunt, Mier- 
curi și Vineri, între orele 8—10 seara. Au fost urmate în 
mod regulat de 40 eleve. Alăturea de cursurile teoretice, 
au avut loc cursuri speciale de bucătărie şi croitorie. La 
închiderea cursurilor s'a distribuit elevelor seminţe de 
flori şt zarzavaturi. 0 l 

Dârlos. Şcoală ţărănească pentru femei, organizată 
de cercul cultural din această localitate, al cărui preșe- 
dinte este dl 1. Goștean. Cursurile, predate după programul 
tip al „Astret“, au fost urmate de 18 eleve. Directoare de 
studii a fost d-na Elena Goștfeanu. ha sfârşitul cursurilor 
s'a făcut un examen, la care a luat parte și dl C. Mușlea, 
preşedintele desp. Mediaș. D-sa a rămas foarte mulțumit 
de răspunsurile elevelor. Drept răsplată, le-a dat premii: se- 
minţe de flori și zarzavat, le-a învitat apol pe toate la închi- 
derea școalei ţărăneşti din Mediaş, unde li s'a servit o masă. 

In judeţul Târnava Mică am avut în acest an o şeoală 
ţărănească la: 

Bachnea. Şcoală pentru bărbaţi, organizată de des- 
părțământul de plasă din Diciosânmărtin, al cărui preșe- 
dinte este di l. Vulcuțiu. Cursurile au durat dela 20 Fe- 
bruarie la 5 Martie, fiind urmate în mod regulat de 35 tă- 
rani. Cea mai mare parte dintre profesori sau deplasat 
dela Diciosânmăriia. A fost respectat programul tip al 
„Astrei“. La încheierea cursurilor s'a împărțit elevilor altoi 
şi cărţi. 12 din elevil şșcoalei au făcut o excursie la ferma 
statului din Corneşti. 

In județul Trei Scaune au avut loc în acest an şeoale 
țărănești la: 

Ozun. Şeoală țărănească caile Românii secuizaţi, 
organizată de Pr. V. Folea, președintele desp. de plasă 
din această localitate. Cursurile au fost urmate de 40 de 
elevi, recrutaţi din mai multe comune apropiate. Ble au 
avut loc în cursul lunii Februarie. A fost urmat programul 
tip al „Astrei“. Parte din profesori s'au deplasat din Sf. 
Gheorghe. Elevii au vizitat sera de zarzavaturi din Prejmer, 


180 


iar la Feldioara: Şcoala de Agricultură, Fabrica de oxigen, 
Cooperativa de lapte şi diferite crescătorii de animale și 
gospodării model. La Hălehtu au fost vizitate trigaţiile dela 
păşunea comunală și mai multe crescătorii de porci. Bx- 
cursia aceasta, foarte bogată în experienţe, s'a terminat 
cu vizitarea unor fabrici și a abatorului comunal din Brașov. 

Târgul Săcuiesc. Şcoală țărănească pentru Românii 
secuizaţi, organizată de despărțământul din această loca- 
litate, al cărui președinte este Pr. 1. Rafiroiu. Cursurile au 
fost urmate de ţărani recrutaţi din mai multe sate apro- 
plate. Ble au avut loe în lunile Noemvrie şi Decemvrie 
1937. Blevii au fost găzduiţi întrun local anume amenajat 
în acest scop. A fost respectat programul tip al „Astrei“. 

Târgul Săcuiesc. Şcoală ţărănească pentru Românce 
secuizate, organizată de acelaşi despărțământ, eu concursul 
Şcoalei Normale de Fete din această localitate. A avut 15 
eleve din comunele apropiate. Ble au fost găzduite la 
Şcoala Normală de Fete, a cărei directoară, d-na Blisa 
Luțu, împreună eu profesoarele, au predat o mare parte 
din lecţiuni şi a suvraveghiat de aproape elevele. Cursu- 
rile au durat dela 21 Februarie la 12 Martie a. e. Ble s'au 
încheiat în cadre solemne. Ambele școli au fost subven- 
țlonate de Comitetul Central. 

Regionala noastră bănățeană a avut în anul acesta 
următoarele şcoale ţărăneşti: 

Oravița. Şcoală ţărănească pentru bărbaţi, condusă 
de dl 1. Rusmir, președintele desp. din această localitate. 
Blevii au fost recrutaţi din mai multe comune apropiate. 
Au fost găaduiţi la liceul „Dragalina“. S'a urmat programul 
tip al „Astrei“. 

Oraviţa. Şcoală ţărănească pentru femei, în două serii, 
de câte o lună. Seria l a avut 28 eleve, iar a l-a 24. Ble- 
vele au fost găzduite la institutul „Notre Dame“. A fost 
respectat programul tip al „Astrei“. 

Orșova. Şcoală ţărănească pentru femel, organizată 
de despărțţământul din această localitate, condus de dl 
D. Laitjn. Cursurile au durat o lună, fiind urmate de 28 
tărance, recrutate din mai multe comune. Elevele au fost 
găzduite în sălile gimaaziului mixt. 


181 


Tabloul 


şeoalelor țărănești ale „Astrei“. 


s Despărţământul Durata cursurilor 28 Observări 
Z EE 

1| Alba lulia 10-28/ll 1938 | 20 | pt. bărbaţi 
2| latna 13 27/44 , 35|, zi 

3| Arad (Comlăuș) 23[-6u , |50|, > 

4j „  (Conăsinţi) | 2-15/U „ daol, f 

5| Oradea 5-26/|l A cal II : 
6, 1-15/V 2| femei | 
7 n (Cefa) o săptămână | ?| , bărbați 
8| Braşov o lună 20| „, femei 
9) Cetatea Albă (l. 6. Duta) 23 ÎL. 1937 5/11 1930 | 30! „ bărbaţi 
10| (Gali Nm) i/i. 193 6/1 198 | 30| , ; 

11 | Mercurea Ciuc 4-18/AV 1938 | 16|, i 

I2) n 3 ? 21 | „ femei 
13| „ „ (6himeștațel) |20/N1-3/1V 1938 | 91 mixtă 
14) „Congedi J28 -20A „ | 80 a 
19| » o (Sândomine) |28/11-415V „ [125 A 
12) 5 Vă) AZV „| 51 > 
18| „ „ (mpor-doboi) J20/M-12AV „ | 68 3 

19| » „(Piesi de sis) J80/t -234V „ | 52 i 
20| Gheorgheni (zvorut Mures) 11-21/V „| 14] pt. femei 
21| Maramureș (legesii) ? 60| „ bărbaţi 
22| Mureş L6 , 15| „ fete 
23 3 (Mureşeni) ? ?| ,„ bărbaţi 
24 * (Ungheni) ? Di o, A 
25| Miareurea-Nirajului 5/Ul-5/IV „ | 12| pt. fete 
26| Reghin 10-22/1 „180|, bărbaţi 
27 și 2 luni E 40 z femei 
28| Odorheiu (Satu Mare) luna Aprilie „ | 30| , bărbați 
| 29| 1 6h. Duca (Bodogaia și Sdeueni) [lama Februarie „| 32| , 

30| Oelana lan. şi Febe. ,„ | 33 $ 
3! a  (Bârghg) |, „, a dal d 
5 Sibiu PA I51-91V , | 30] ? E 

3) , rlat IZAUN-10/V , ? i 
34| > (Sălişte) ? oJ eee! 
35| Someş (Căşeiu) 22/1U-3[1V „ | 20 k 
36| Gherla (Livada) Y a ae aaan 
3z) , i 22/11-20/1 2], fete 
38| Mediaș 4 sigman = | 40) „ femei 


182 


z Despărțământul Durata cursurilor | ZE Observări 

z ES 

39| Mediaş (Dârlos) ? 18 | pt. femei | 
40| Diciosânntărtin  (Bachaea) 20/1-5Jil 1938| 35| „ bărbaţi 

41| Ozun Februarie , 40| , > 

42| Tg. Săcuese 29/X4-19/X1 491| 13| , ” 

43| , 3 21[U-12[i 1938| 15 | „ fete 

44| Oravița ? ? | » bărbaţi 

45 n ? 52| „ femet 

16| Orşova 1 lună 28 | » y 


Șoimii Carpaţilor. 


Au avut şi ei un an greu. In perioada electorală con- 
tactul dintre organizaţiile sătești şi centru a fost întrerupt. 
Odată eu venirea primăverii legătura a fost însă restabi- 
lită, descinderile au avut loc săptămână de săptămână, sa- 
tele şoimănești au fost așezate din nou în ritmul activităţii 
febrile, care a caracterizat în anit din urmă această mişcare. 

Efectivul a fost crescut, față de anul trecut. Organi- 
zaţia dispune de 16.000 de Şoimi. răspândiţi în 9 județe de 
-dineoace de Carpaţi. (Cluj, Mureș, Satu-Mare, Alba, Turda, 
Someş, Sălaj, Hunedoara, Târnava-Mare). 

Unul din principiile dela baza şolmăntet este disei- 
plina. Pentru a face din această virtute o forţă vie, răs- 
pândită în toate organizaţiile, precum și pentru unificarea 
şi sincronizarea programului de muncă, au avut loe la 
Cluj, sub preşedinţia d-lui Dr. luliu Haţieganu, 'Teibunul 
-Şoimilor, două conferințe, ambele în toamna anului 1937. 
La cea dintâi au luat parte comandanții de Ș$oimi, sau re- 
prezentanţii lor, din cele 9 judeţe. La a doua au fost in- 
vitați 50 de preoţi şi învăţători din judeţul Cluj. Sa exa- 
minat situaţia fiecărei organizaţii în parte, s'au făcut pro- 
puneri pentru lărgirea programulu! de lucru, acordându-se 
mai multă grijă realităţilor economice, de care vleaţa sa- 
tului este atât de strâns legată. 

Conducerea centrală a distribuit un program de edu- 
caţie fizică și spirituală, care reprezintă un progres față 
de anii trecuţi. Rapoartele intrate până acum dovedese eă 


183 


programul a fost executat de cele mai multe dintre orga- 
nizaţii. Sau dat şi de astădată numeroase concerte; sawr 
jucat piese de teatru. 

Tot pentru tehnictzarea propagandei a fost tipărită 
revista Șoimii Carpaţilor. Ba cuprinde îndrumări; articole 
în care se face analiza punctelor din program; dări de 
seamă despre realizările fiecărei organizaţii în parte. 

Despărţământul Reghin a organizat şi în acest an o 
şcoală pentru comandanții de Şoimi. Ba a avut un efectiv: 
de 50 elevi, și o durată de 12 zile. Acest despărţământ a. 
tipărit şi o Carte a Șoimilor. 

O bună şcoală pentru cadrele şoimănești, a organizat, 
în primăvara acestul an, despărţământul din Deva. S'au 
ținut în total 13 ședințe cu program specifie şoimănese. 
îndrumările au fost date de dl Dr. Emil Caba, preşedin- 
tele acestui despărțământ și de dl Liviu Sirca, membru în: 
comitet. Cursurile au fost urmate de Şoimii din Deva. Bi 
vor forma o echipă de propagandă la sate. 

` D-n H. Cheţianu, Albin Morariu, și Cmeciu s'au de- 
plasat la organizaţiile judeţene, pentru a le da îndrumări: 
la faţa locului. 

Manifestaţiile festive au fost, şi în acest an, impresio- 
nante. 

La desvelirea monumentului lui Horia (Alba lulia) au 
luat parte 5000 de Şoimi, impunându-se în cortegiul orga- 
nizat cu acest prilej, prin disciplina și frumoasele lor 
costume. 

Ziua de 1 Decemvrie a fost sărbătorită de toate orga- 
nizaţiile cu un program bogat și cu participarea mai multor 
comune. Pe scena Teatrului Naţional din Cluj, am admirat 
cântece și dansuri de toată frumuseţea (cum au fost cele 
executate de Şoimii din Feleac), desgropate din uitare. 

Ga 10 Mai Şoimii din Mureş au organizat o mare 
șoimiadă la Reghin. 

Șoimiada dela Cluj, fixată pentru 15 Mai a trebuit 
amânată din pricina timpului nefavorabil. Ba a avut loe la. 
13 lunie în poiana de lânyă Așchileul Mie. Au luat parte 
la ea 1600 de $Şoimi și Şoimane din 25 comune. |n exe- 
cutarea programului de ansamblu, exerciţiile fizice, dan- 


184 


suri, cântece, s'a remareat un mare progres. Mișcările au avut 
mai multă supleţe, dansurile mai multă spontaneitate. S'a 
observat de asemenea mai multă dragoste pentru costumul 
naţional. Pein Șoimii el a schimbat faţa acestor sate, des- 
figurate înainte de costumul ungurese. Astfel că, în această 
zi de sărbătoare, puteai să admiri feumoasa haină româ- 
nească nu numai la Şoimii de pe arenă, ci şi la miile de 
tărani şi ţărance de pe colinele împrejmuitoare. Și flăcăit 
erau, parcă, mai zdraveni în cămașa lor albă, iar fetele 
mai luminoase în iile şi crătinţele lor înflorite. 


Cel mai mare examen pe care l-au dat Șoimii a avut 
loe însă dincolo de hotare, pe stadionul Masaryk dela Praga. 
450 de Şoim! şi Şoimane din mai multe sate ale judeţelor 
Cluj, Alba, Mureș, Someș, Satu-Mare, au dat ascultare 
invitaţiei făcută de prietenii cehoslovaci de a participa la 
marea lor Soholiadă. Cu un tren special, ei au plecat din 
Cluj în ziua de 2 lulle, sub conducerea d-lui Dr. Tiberiu 
Spârchez, secretarul general al organizaţiei, secondat de 
numeroși comandanţi și comandante. A fost un drum de 
triumf, care va rămânea neșters în amintirea celor cari 
au luat parte la el. ln gările cehoslovace, dar mai ales în 
Praga, coloanele de Șaimi au fost încunjurate de un entu- 
ziasm delirant: urale nesfârșite, îmbrăţişeri, ploaie de flori, 
lacrimi. A impresionat mult faptul că Şoimii noștri erau ţărani 
şi ţărance, cu palmele crăpate de muncă, cu feţele arse de 
soare. Prin acești fii ai satelor ardelene sa făcut, în cele 
cinci zile petrecute la Praga, adevărata fraternizare între 
poporul român și poporul cehoslovac. In cele două probe 
şi în spectacolul oferit pe stadionul uriaş din eapitala Ceho- 
slovaciei în ziua de 5 lulie, Şoimii au putut fi admiraţi de 
peste 500.000 de spectatori. Partea lor din program a sur- 
prins prin autenticitatea ei românească. Nu puţin a contri- 
buit la exaltarea entuzaiasmului frumoasele lor costume, 
în care cele două note fundamentale: albul și negrul le 
dădea, în aceea imensitate slavă, un accent de sobrietate 
şi de măsură latină. Ploaia care vărsa fără milă, în timpul 
eşirii lor pe stadion, nu i-a descurajat. Programul a fost 
executat cu preciziune şi degajare. După terminarea lui, 
cu toate că uzi leoareă, au cântat, în mod impecabil, la 


185 


Asta — Șoim 


il 


Carpaţilor la serbările Sokolilor din Praga. 


Radio-Praga, sub conducerea părintelui Răcășianu. Tri- 
bunul Şoimilor, dl Dr. luliu Haţieganu, care privia cu 
lacrimi în ochi, din tribuna președintelui Beneș, la Şoimii 
din arenă, a avut în această mare zi o justificată satisfaeţie. 


Nici în anul acesta Şoimii nu s'au ţinut însă numai 
de serbări. lată câteva din realizările de ordin practic: 

Şoimii din judeţul Cluj au inaugurat în anul acesta 
casele naţionale dela Floreşti, Feleac, Sâncraiu şi Petrind, 
ridicate în cea mai mare parte din eontribuţia lor bănească 
și de braţele lor. Da Crăciun şt Anul Nou mai multe nuclee 
au umblat cu colindul și pluguşorul. Din fondurile reali- 
zate au fost ajutate bisericile şi şeoalele. Numeroase 
organizaţii au contribuit la munca de folos obștese. 

Şoimii din desp. Reghin (63 organizaţii) conduşi de 
dl Dr. E. Nicoară, lucrează la casele naţionale din lbă- 
nești, Goreni şi Maiorești. Au ridicat mai multe troițe și 
monumente ale eroilor. Au dat în acest an mai multă grijă 
agriculturii. Au fost instituite grădini model. ln cadrul 
muncii obşteşti au plantat 10.000 de puteți. Ingrijese de 
biseriei şi cimitire. 

Şoimii din Satu-Mare (16 sate) strâng şi ei, prin co- 
tizaţii săptămânale, fonduri pentru casele culturale. Au ri- 
dicat 2 troițe, au plantat 65.000 puieţi. Conducerea le-a dă- 
ruit 2800 pomi fructiferi. In cursul celor 4 ant, de când ac- 
tivează sub conducerea prefectului lor d! Ing. Zeno Spâr.- 
chez, 2000 de Şoitm!i şi Şoimane şi-au făcut costume na- 
ţionale. 

Șoimii din Alba, conduşi de dl l. Popa, nu se lasă 
nici ei mai pe jos. Organizațiile din Valea-Mică, Alatna și 
Almaş au sădit pomi. Cei din Valea-Mieă au contribuit la 
luerarea a 30.000 de cărămizi şi au adunat 100 care de 
piatră pentru casa culturală. 

Dacă despărțământul nostru din Ocland (Odorheiu), 
condus de dl Dr. M. Cionca, sa impus printre cele mai 
harnice organizaţii ale nSastre, aceasta se datorește în 
mare parte nucleelor lui șotmănești, răspândite în 15 sate. 
In anul acesta ei au dat, prin festivalurile și muncea lor, o 
mare contribuţie la opera de reromânizare. S'a dat multă 


187 


grijă mai ales costumelor naţionale. Şoimii din Vârghiș au 
fost înzestrați în acest an cu o fanfară. 
ln judeţul Someș activează A sate şoimănești din desp. 
Gherla. S'au impus mai ales Şoimii din Livada. 
Menţionăm și Șoimii din Sălaj (4 comune), Sibiu (11 
comune), Hunedoara (4 comune), Câmpia Turzii, Mediaș, 
organizaţii care luptă cu greutăţile începutului. 


188 


Nr. 2443/1938. A e Anexa III. 


Onorată Adunare Generală! 


Ne luăm voie a Vă prezenta în alăturare „Bilanţul“ 
„Asociaţiunii“ și contul de „Venituri şi cheltuelt“ pe anul 
1937, împreună cu anexele însoţitoare, asupra cărora ra- 
portăm următoarele : 

Bugetul „Asociaţiunii“ pe anul 1937, ca și bugetele 
anilor trecuți a fost întoemit eu multă chibzuinţă, stabilind 
cheltuelile indispensabile pentru funcţionarea instituţiunii, 
în cadrul unor venituri realizabile, în urma cărui fapt, so- 
cotelile la finea acestui an se încheie cu un excedent de 
Lei 372.191'—, mai mare cu Dei 197.191'— faţă de cel pre- 
văzut ca report în bugetul pe anul 1938, de Lei 175.000 —. 

Fondul „General disponibil“ per 31 Deeemvrle 1937, 
împreună cu excedentul de reportat pe anul 1938, se urcă 
la Lei 1.409.551'— şi se compune din următoarele poziţii: 

Casa Lei 15.641'—, Efecte Lei 336.710-—, Optări de 
acţiuni Dei 2.750:—, Depuneri spre fruetifieare Dei 23.859-—, 
Diverşi debitori Lei 238.998-—, Pretenziuni Lei 596.296 — 
şi Cont-eurent „Albina“ Lei 1.280.981'—, din care sumă se 
scad lei 3.492:— Diverşi creditori şi Lei 1.082.192—, da- 
torii la diferite fonduri şi fundaţiuni. 

Incasările Fondului „General disponibil“ în 

cursul anului 1937 au fost de . . . . Lei 1.643.944— 
iar cheltuelile au fost de. . . . <.» 1.271.253— 
de unde rezultă că cheltuelile au fost con- 

form specifieărilor din contul „Venituri 

şi Cheltuelt“ mai mici decât veniturile cu , 372.191:+— 

Fondurile și fundaţiunile au crescut cu veniturile după 
depuneri și după unele efecte. 

Următoarele fonduri și fundațiuni au mai avut și alte 
venituri și anume: 

!. Fondul „General inalienabil“ Dei 20.000'— încasări 
din taxe de membri fondatori și pe vieaţă; 


189 


2. „Fondul de pensiuni al funcţionarilor“ Let 26.160:—. 
ih din sumă reprezintă contribuţiunea „Asociaţiunii“ şi 1/2 
din sumă contribuţiunea funcționarilor; 

3. Fundaţlunea „l. Bădilă și Moldovan“ Lei 319,200-— 
chirie brută încasată după imobilul fundaţiunii; 

4. Fundaţiunea „N. Rusu“ lei 10.870— îneasări dela 
debitorii fundaţiunii intraţi în converstune ; 

5. Fondul „Mihail Kogălniceanu“, Lei 15.245 — încasări 
din arenzile după terenurile de Case naţionale. 

6. Fundaţiunea „lulia Pop“, a realizat Lei 34000:— 
prin vânzarea casei din Sălciua de jos și Let 858'— chirie 
dela Vasile Drăguş; 

7. Fondul pentru monumentul „Mihai Viteazul“ Turdo, 
a primit Lei 129.461'— dela „Şcoala pregătitoare de ofițeri 
de rezervă „Artilerie“ Craiova; 

8. Fundaţiunea „loan Petran“, a încasat hei 3.165.812:— 
neto, din preţul de vânzare al grădinei din Cluj. 

In cursul anului 1937, s'au întâmplat următoarele sehim- 
bărl în stocul efectelor: 

1. Statul a plătit Fondului „General disponibil“ o or- 
donanţă veche de Gei 75.000-— eu „Imprumut Intern de 
Consolidare 3, din 1935“; 

2. Fondul „General inalienabil“ a primit bei 1.000— 
nominal „Imprumut Intern de Consolidare 3%, din 1935“, pe 
cursul de 50%, drept taxă de membru pe vieaţă; 

3. Fuadaţiunea „N. Rusu“ a încasat Let 1.200'— drept 
preţ de răscumpărare a unei rente de Lei 1.000':— nominal, 
„Imprumut de Inzestrare a Țării 4!/,°/, din 1934“, Nr. 282.861, 
teșit la sorţi; 

4. Fundaţiunea „D. Bălănescu“ a optat 1 aeţie de no- 
minal Lei 500'— la „Prima Ardeleană de Asigurări Gene- 
rale“, Cluj, primind titlul prov. Nr. 71. 

Comitetul central a hotărît învestirea unet părți din. 
disponibilul fondurilor și fundațiunilor, depus spre fruetifi- 
care în rente de Stat, în deosebi „Imprumut de luzestrare. 
a Țări 4!/,0/, din 1934“ şi „Serisuri Funciare Urbane, Bu- 
cureşti noui 5%“. 

ln urma acestei hotăriri, s'au făcut următoarele cum-- 
părătur! la „Bursa“ din București: 


190 


Sau cumpărat pe seama Fondului „General dispo- 
nibil“ Dei 12.000'— nominal „imprumut de Inzeatuare a 
Țării 4'/,0/ din 1934“ cu preţul de lei 8619—, pe seama 
„Fondului de pensiuni al funcționarilor“ nominal Dei 54.000'— 
„Imprumut de Inzestrare a Ţării 4!/20/0 din 1934* eu preţul 
de hel 38.466'— și nominal lei 67.000'— „Serisuri Funciare 
Urbane București noui 5'/)“, cu preţul de Lei 37.774—. 

Pe seama Fundaţiunii „l. Petran“ s'a cumpărat nominat 
Lei 16.000'— „Imprumut de lnzestrare a Țării 4'/,"/, din 
1934“ cu Dei 11.392'—, nominal Get 200.000— „Imprumut Na- 
tonal 5% din 1916'— cu Gei 124.940:—, nominal Lei 200.000— 
„imprumutul Unirii 5% din 1919“ cu Get 122.4927—, nominal 
Lei 500.000'— „Imprumut Intern 5%, din 1920“ eu Gei 300.363:—,. 
nominal hei 1.100.000'— „Renta Iimproprietăririi“ 59% din- 
1922“ cu Dei 644.507—, nominal Lei 400.000:— Imprumutul: 
Reaugajaţilor 5%, din 1933* eu Gei 232.960:—, nominal Let 
400.000'— „Imprumut Intern de Consolidare 3%, din 1935* 
cu lei l43.l34— şi nominal Lei 620.090: — „Serisuri Fun- 
ciare Urbane Bucureşti noi 5%/0* cu Dei 344.884 —. 

S'au mai cumpărat „Imprumut de Inzestrare a Țării: 
41/10] din 1934“ pe seama fondurilor și fundaţiunilor de mat 
jos şi anume: 

Pe seama fund. „A. Buda“ nominal Gei 4.000— cu 
2.906'—, pe seama fund. „|. Roman“ nominal let 4.000.— 
cu lei 2.906—, pe seama fund. „G. Anca“ nominal Det 
4'000'— eu lei 2.906:—, pe seama fund. „Boboroni“ nominal 
Lei 5.000'-— cu let 3.634'—, pe seama fund. „Gh. Sândean“ 
uominal lei 5.000— eu lei 3.634':—, pe seama fund. „N. 
Rusu“ nominal Lei 92.000'— cu le! 66.918 —, pe seama 
fund. „D. Bălănescu“ nominal Bei 15.000'— eu Get 10.722 —, 
pe seama fund. „Sidonia Muntean“ nominal Dei 12.000:— 
cu het 8.558—, pe seama fund. „Bădilă-Moldovan“ no- 
minal Lei 33.000'— eu hei 23.517—, pe seama fondului fo- 
stei „Reuniuni de agricultură din jud. Sibiu“ nominal Det 
13.000'— eu hei 9.333—, pe seama fund. „P. ia e no- 
minal 18. 000: — eu hei 9.330'—, pe seama “hand. „|. Oltean“ 
nominal Dei 11.000— eu et 2.906: —, pe seama fondului 

„N. lorga“ nominal hei 9.000— eu Get 6.483— pe seama 
fondului „Al. |. Lapedatu“ nominal Lei 101.000'— cu Let 


191 


'71.892'--, pe seama fund. „Grig. Foro“ nominal Lei 5.000'— 
cu het 3.583'—, pe seama fund. „D. Monasterianu“ nominal 
Lei 22.000'— eu hei 15.692—, pe seama fondului „M. Emt- 
nescu“ nominal hei 4.000'— cu Lei 2.910:—, pe seama fund. 
l. „lancu“ nominal Dei 4.000— cu Dei 2.910—, pe seama 
fund. „i. Pop Maior“ nominal Lei 4.000— eu le! 2.908—, 
pe seama fondului „A. Vlaicu“ nominal Dei 5.000— eu hei 
3.634 —, pe seama fund. „D. 1. Moga“ nominal Let 4.000:— 
cu bei 2.908:—, pe seama fund. „N. Marinoviei“ nominal 
Dei 4.000 cu Dei 2.808'—, pe seama fund. „Regele Ferdi- 
nand 1“ nominal Dei 34.000:— eu bet 24.198—, pe seama 
fond. „C. Brâncoveanu“ nominal Let 51.000-— cu Dei 36.283:—, 
pe seama fund. „|. Rusu“ nominal Lei 12.000'— eu hei 8.544—, 
pe seama fund. „M. Albon“ nominal Gei 124.000'-- eu Det 
9 967 —, pe seama fond. Pt. statuia „A. Mureșianu“ nominal 
Dei 84.000'— eu Dei 24.193—, pe seama fund. „Dr. C. Pă- 
curariu Bianu“ nominal Lei 39.000— cu Let 27.753-—, pe 
seama fond. pt. mon. „Mihai Viteazul“, Turda, nominal Dei 
50 000 — eu Let 35.820—, pe seama Fund „lulta Pop“ no- 
minal Lei 19.000'— eu het 18.525— și pe seama fondului 
cultura! „A Bârseanu“ nominal Dei 29.000'— cu Lei 20.680:—. 

In fine s'cu mai cumpărat „Serisuri Funciare Urbane“ Bu- 
curești noi 50/0 pe seama următoarelor fonduri şi fundaţiuni: 


Pe seama fund. „N. Rusu“ nominal Dei 120.000- eu 
Dei 63.390'—, pe seama fund. „D. Bălănescu“ nominal Del 
18.000 — eu hei 10.167:—, pe seama fund. „Bădilă Mol- 
dovan“ nominal Lei 30.000— eu Lei 16.906'—, pe seama 
jond. „Al. l. Lapedatu“ nominal de Lei 120000 — eu hei 
67.667'—, pe seama fund. „D. Monasterianu“ nominal hei 
22.000'— eu Dei 15.229:—, pe seama fund. „Regele Ferdi- 
nand l“ nominal Gel 42000— eu Dei 23.687—, pe seama 
fond. „C. Brâncoveanu“ nominal Lei 63.200'— cu Lei 35.628—, 
pe seama fund. „l. Rusu“ nominal Lei 16.000— cu Dei 
9.030—, pe seama fund. „M. Albon“ nominal Gei 17.000— 
cu hei 9.587—, pe seama fond. pt. stat. „A. Mureșianu“ 
nominal bei 43.000:— eu Bei 24.249—, pe seama fund. 
“Dr. C. Păeurariu Bianu“ nominal Dei 46.000— cu hel 
25.944'—, pe seama fond. pt. mon. „Mihai Diteazul“, Turda, 
nominal lei 64.000— cu Dei 35918'—, pe seama fund, 


192 


„lulta Pop“ nominal Lei 23.000— eu hei 12.970 — şi pentru 
fondul cultural „A. Bârseanu“ nominal hei 36.000'— eu hei 
20.297—. 

Numărul fondurilor și fundaţiunilor administrate de 
„Asociaţiune“ se urcă la 75. 

Averea administrată de „Asociaţiune“ ae urcă cu ținea 
anului 1937 la Lei 13.970.093—. 

'Perminând Vă rugăm: 

Să aprobaţi conturile de încheiere „Bilanţ“ și „De- 
nituri şi Cheltueli“, verificate de Comitetul de censori şi 
să daţi cuvenita descărcare pe anul de gestiune 1937. 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1937. 
Pt. Președinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. 


vice-preşedinte. secretar. 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


193 


«n 


Anexa lIl a. 


Bilanţ general la 


n 
n 


Fond. şi Fund. . 


195 "l Depunerea Fond. „Gen. disponibil". | 23.859: — 
| x „ inalienabil . . 88.6290 — 


„___10.150— |____12 900| — || 7.190.489! — 


Depuneri spre fructificare:! 


n PE de pensiuni al funcţ. 233 266| — 


M. F. A C TIVA Lei b. Lei b. 
188 | Cassa. « 2 Sa E | f 15.641| — 
| Realităţi: | 
77 || Edificiul Muzeului . N ESS 350.090, —- 
y din str. Şaguna Nr. 6 . . .1|l 300.000| — 
PA Internatul de fete . i 250 0.0, — 
5 din str. Şaguna Nr. 8 . . . ji 100000] —|| 1.000.000) — 
Efecte: f 
187 ii Efectele Fond. General disponibil . . 336.710| -— 
122 n 7 „  inalienabil . . f 371.150: — | 
93 A „de pensiuni al funcţ. .} 484740) — |; | 
109 | AI i și Fund. . - -| 5.915.989] — 
92 |i Efecte depuse garanţie . 69 000! — ji | 
80 || Optări de acțiuni pro- 
prietatea „Asociaţiunii” Lei 2.750— | ! 
|! Optări de acțiuni propr. i j 


n drept garanții 


ai Diverși debitori la Fond. Gen. dispon. | 238998 — |i 
87 || Pretenziuni ale ~% să Fa i 596.296! — 835 294| — 
~ml 
| Depuneri în cont-curent: i 
198 || Bon in cont-curent „Albina“ , , . .} 1.280.981; — 
124 || „Albina” pt. Mon. A. Bârseanu . . . 46.800 — 
165 FA „Fond. de Teatru Român . 67.075 zaj 
123, 132 ? Cto. sep. L şi IIL pentru pro- | 
paganda națională culturală . . . . 183 544! — |! 1.578.400| — 


i Fond. şi Fund.. 
Diverşi debitori: 


-| 42.788 — 
- |_2 961.736! —|| 3.350 269| — 


În na E 


Transport 13,90.093] — | 


194 


31 Decemvrie 1937. 


N 


N | | 


M. Fj PASIVA | Lei fbl Lei jb 
CoE F l 
| 
14 i Fund. „Regele Ferdinand |.» . . , N | 151.326 — 
169 Fond. „General disponibil”. . . . . ! 1.037.360; — 
194 : M „General inalienabil" . . . . | 1.155 509| — 
118 „de pensiuni al funcționarilor . | j 489.736| — 
5 m „AL L Lapedatu“. . . , .) | 412.541] — 
9" 7 „Const Brâncoveanu“ î_i | 235.1421 — 
13 i » „A. Mureşanu” pt. statuie. . . | 159.901) — 
18|: Fund. „L Albon" . . . . . . aa’ | 12.491| — 
20| ul Oltean“ , ‘ a‘ ‘ť l 101.266! -— 
22 |! aoo nGr, Sândean* , ,,.. i [i 28.023 -- 
23 | Fond. „N. lorga” „| 108.114 — 
25|; Fund. „G Filep” ...... || 218.418] — 
26l Sid. Munteanu” . . . | 48.449] — 
28 | n „A. Boboroni” . a] 35.175| — 
29 | Fond. „V, Alecsandri” . . . . . 45.894! — 
30| Fund. „T. Sandu". .. a 13 269| — 
31 | Fond. „A. Iancu“ . . aa] -35157 — 
32 i Fund. „G. Anca“ . . . .. a‘ ’ | 23639 — 
33 ' Fond. „Partenie Cosma“. , . . ... | 17043 — 
34 | » „Dr. Cornel Diaconovich“. . . ) 15 222| — 
2 | » „A Mureşanu“, ,..,.., | | 24.208] — 
36 | a aQ Barițiu. na e eae 24090) — 
37 | » „Ch. Coşbuc“ || 22 691| — 
38| n „Ad. Buda“. . . . | 12.166| — 
39 | ” „Aurel Vlaicu". „| 15.566! — 
40; Fund. „Dim. Suciu“ . . aa’ 5.883] — 
ai , „Gh Forro”, . . a‘ [14094] — 
42 | e ST lancu e a oele a h aia e ! | 13 733| — 
43 4 „Gh. Boieriu" . . i tea ANII 19,402] — 
44i N Marinovici® , . . || | 12.165|— 
Ce e : 


Transport || | 4,428.333] — 


195 zi 


M. F. ACTIVA Lei b. Lei b. 


Report 


Muzeele „Asociațiunii” 
Bibliotecile „Asociaţiunii“ 
Arhiva „Asociaţiunii” . 
Mobilierul „Asociaţiunii“ 


Transport |! | '13,970.023] — 


196 


M. F.) PASIVA Lei þe] o rasiva — | m Jef m fo Lei + 
| Report | 4.428.333] — 
i 
45 | Fund. „|. Pop Maior". . . . | 12.062| — 
46| a „D.L Moga” . . 11.146| — 
471| a „L Roman“ 11.698] — 
48 || Fond. „M. Eminescu” 11.369| — 
49| ,„ „Bibliot. Univ. Cluj” 10.349| — 
50 „N. Petra-Petrescu“ . . . 8.881] — 
51 Fund. „N. Densuşianu“ 8.502! — 
52 nul. Galianu” '7.557| — 
53 „Il. Balomiri“ 7.462| — 
54 Fond. fostei soc. rom. de lectură Sibiu 10.288| — 
55 || Fund. „Anonimă Dobâca“ E 7.205| — 
56 | Fond „Vasile L. Baron Pop“. . 7.105) — 
57 | Fund. „N. Opincariu'. . . NE 7.012] — 
58 u „Emiliu Dionisiu Başota" 6.169| — 
59 » «l. Bozacu“ 6.451] — 
60 „ul. Oncescu“ z 11.007| — 
61 " „Radu R. Riureanu“ ; 6.082| — 
62 “u «Stipend. Asociaţiunii” . . 5.459] — 
63| .„ „h Simu". a.a 5.316! — 
64 „ »Desp. Timişoara“. . . 3,344] — 
65 „ul. Cav. Puşcariu“. 4.902| — 
66 || Fond. „Carmen Sylva“ 5.1174— 
67| Fund „D. Birăuţiu' . .., 4.114) — 
68 "o „Simion Stoica” : 1.906 — 
70 || Fond. „Internat. Petran“ 2 755| — 
71 pt, Bust. Eminescu — Baritiu 1.859) — 
72 Fund. „|. Hangea“ 1.795) — 
73 || Fond. „Dr. L. Bran de Lemény“ 1.770 — 
74 | Fund. „Desp. Torac“ ; 861| — 
N i 
s 
Transport i 4,625. al — 


197 


Lei b 


13.970.093] — 


Total . | [13 970.093! — 
Sibiu, la 31 Decemvrie 1937. 


loan Vătăşianu m. p 
controlor. 


Examinând acest cont, am constatat, că este exact şi 
COMITETUL DE 
Dr. Nicolae Comşa m. p. Constantin Popp m. p. 
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 
Pt. preşedinte : 


Dr. Gheorghe Moga m. p. 
vicepreşedinte. 


198 


M. F PASIVA Lei b. Lei b 
Report 4,625.742| — 

75 | Fond. „M. Cogălniceanu” 102.641 — 
83 || Fund. „Dr. I. Nichita" j 17.868! — 
120 || Fond. „Mon. A. Bârseanu“ 46 098| — 
121 |: Fund, „I. Rusu Brad” A i Bă 131.451, — 
128 | Fond. „Mon. M. Viteazul" Turda i 366.534| — 
13! || Fund. „Petre Mureşan” 132.228] — 
140 || Fond. fostei „Soc. de agricult,” GE “Sibiu 40.001| — 
145 || Fund famil. „Dimitrie Moldovan” . . 3.0371 — 
150 | „ „And. Bârseanu” 188.752! — 
153 || Fond. „Romul Simu“ . 3.812 —| 
157 | Fund. „N. Rusu" i A A 1.141.745! — 
166 || Fond. fostei „Soc. de Teatru Român» A 1.587.195| — 
171 | Fund. „Dr. C. Păcurariu-Bianu” . . . 436.410 — 
172 || » „lulia Pop“ 59.136| — 
173 |; » ul Petran" z 3.337.718 — 
184 || Fond. „Anetta Călciunariu" ; | 12.795| — 
185 |. Fund. „D. Monasterianu“ | 374 896| — 
186 | n „D. Bălănescu“ ; 100.728| — 
189 „o „Bădilă şi Moldovan" A 593.887] — 
170 || Fond. pt. propag. naţională culturală ; 179.490) — 
69 | Garanţii . ; BE aeta de eta A 112 246| — 
177 || Diverși creditori . 3.492] — 
' De reportat pe anul 1938 372.191] — 
Total 1113,970.093| — 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


în consonanţă cu cărţile de contabilitate, purtate corect. 


CENSORI: 
Romul Pop m. p. 


Central, ţinută la 4 August 1938. 


Dr. Gheorghe Proca m. p. 


Nicolae Bâilă m. p. 
secretar. 


193 


Anexa III b. 


Venituri şi Cheltueli la 


] 


Bugetat Cheltuit 
MEF. CHELTUELI =: 
Lei |b| Lei |b] Lei |b] Lei |b. 
T 
I. Fondul „General | 
disponibil" | 
Biblioteca centrală | 
161|] Pentru cumpărarea de 
cărți și pentru com- 
pactarea ziarelor şi re- 
vistelor . 8.000 — 18.547|— 
102!| Muzeul central | 2.000|-— 2.456|— 
1751] „Biblioteca poporală“,! 
Calendarul şi Anuarul 
„Astrei“ A . |1175 000|— | 151.210 — 
176|| Revista „Transilvania“ 
pentru 5 numeri, in- ; 
clusive redacția . |__90.000|—|| 275.000|—|| 106.775|—|| 278.988 —| 
Conservarea reali- 
tăților 
| 
196| Impozite către stat . 128 000|— 107.192|— 
196 | Taxe comunale şi taxe 
pt. apă, hornar, asi- 
| gurări și Casa Cercuală | 66.900] — 57.281|— 
126 | Reparaturi . 20,000|— 15.363— 
125 | Încălzit . 48.000|-- 51,247|— 
84 | Lumina . __9.000|—|; 274.9001- ||__7.454|—| 238 537— 
| Spese de admini- 
| strare 
162 | Salare „..[389.400|— 415.400]— 
104|| Bani de cvartir . 23.200|— 23 168|— 
182.| Spese de birou, (impri- 
| mate, porto, etc.) . '70.000|— 14 652|— 
164 | Cheltueli de propagandă || 30.000|— 26 152|— 
8 | Secţiilor ştiinţifice din | 
| Cluj, onorar pentru 
| secretar <- | 54000l— 54.000|— 
162|| Adaus de scumpete pt. 
| secretarul adtiv, pen- | 
sionat, Romul Simu 48.000| —|| 614.600|— | 48.000|—|| _641.372]— 
Transport 1.161.500|— | 1.158.897]— 


31 Decemvrie 1937. 


di 


MF] VENITURI Paogetit Le aaa 
| Lei |b] Lei |b| Lei [b] Lei lb. 
I. Fondul „General | | 
disponibil“ 
Dobânzi 
111| Dobânzi după efecte 28.297|— 
110| Dobânzi după depuneri | |I  20.000|—|_20. sul 57701|—| 
Publicații ŢI 
97 || Incasări din vânzarea | 
175|| broșurilor din „Biblio- 
176|| teca poporală“, a ca- 
lendarului şi revistei 
! „Transilvania“ 50.000,— 27.038|— 
| 
| 
Cinematografe | 
82 || Incasări după concesiu- i 
: nile de cinematograf . i 108.500 — 151.295|—[. 
i Subvenţii 
190 | Diferite subvenții şi aju- | | 
toare | 200.000|—- 150.000|—|: 
Diverse i 
193| Chirii. „11512.9001— 1591.996— 
113|! Taxe de MI Mitea -i| '70.000)— 1228,335|-— 
196|! Incasări dela chiriași în 
contul impozitelor şi | 
taxelor comunale şi | 
pentru apă şi hornar!| 45.000|— ; 37.590 — 
161|! Incasări dela împrumu- i 
tătorii de cărți din i 
! „Biblioteca centrală“ i 
pentru compactare 3.000, — 48.198 — 
191 || Incasări din „Ofranda | 
publică“ șiziua „Astrei” || 50.000!— | 94.243|— 
181|| Venituri extraordinare]! 5.000'— | 2.7180|— 
116|| Report din anul 1936 .|| 175. 000| 860.900|—|| 299.168 —| 1.257.910|— 
| Transport | || 1.239.400|-]] | I| 1.643.944 


201 


a A a a a a a a a a a a a a RP, 


Bugetat Cheltuit 
MEF. CHELTUELI = = = 
Lei |bi Lei |b| Lei |bj_ Lei |b. 
i KS [ 
Report| 1,161.500;—. i 1,158.897 ai 
Fondul de pensiuni | i 
181l; Contribuţiunea „Asocia- | |! 
țiunii” la augmentarea |i ji ; 
acestui fond . 13.100/— | 13.080|— 
| | 
Diverse | | 
181 || Pentru cheltueli nepre- | | 
] văzute (extraordinare) || 20.000|— 34.603 — 
97|] Biblioteca „Astra“ . „|! == > 18.224 —| 
[191| Oiranda publică. . .] ii ici 46.949 —, 
Fond pentru deschideri i 
de credite extraordi- |i | | 
nare. . . . . . | 44800i—|  648)0|—|___— lll 99,776 — 
De reportat pe aniti i 
1058. 3 pa ri 372.1911— 
l i 
L. Fondul Serra | l 
inalienabil“ i 
|194| Taxe de membri da-l | | 
| datori şi pe vieaţă _.!_______| U 15.000 —i | I 20.000- 15.000! —i 20.000]-—— 
| Total || | || 1.254.400] — m Totai| i [sasa | | || 1.663.944) 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1937. 


loan Vâtăşianu m. p. 
controlor. 


Examinând acest cont, am constatat, că este exact şi 


COMITETUL 
Dr. Nicolae Comşa m. p. Constantin Popp m. p. 
Aprobat in şedinţa plenară a Comitetului 
Pt. preşedinte: 


Dr. Gheorghe Moga m. p. 
vicepreşedinte. 


202 


CC E E E CF a i a Pe RR 


B 
ME. VENITURI ugetat Incasat 


Lei |b| Lei ||| Lei bl Lei [b 


Report 1.239.400|—; | 1.643.944|— 


Il. Fondul „General | 

inalienabil“ | 
194 || Taxe de membri fon- ;; | i | 
datori şi pe vieaţă . 15 000|. | 20.009l-— 


| | 
H m 


Total | Îl 1.254.400/—/| 1.663.944|— 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


n consonanjä cu cărțile de contabilitate, purtate corect. 


DE CENSORI: 


De. Gheorghe Proea m. p. Romul Pop m. p. 


Central, ținută la 4 August 1938. 


Nicolae Băilă m. p. 
secretar. 


203 


Anexa Ill c. 


Tabloul 


efectelor Fondurilor „General inalienabil“ şi 
„General disponibil“ la 31 Decemvrie 1937. 


Fondul „General inalienabil“: 
706 acţiuni „Albina“ Sibiu, 353 pe cursul de Lei 500 


şi 353 pe cursul de Lei 550 


Nominal Lei 1000:— „Imprumut Intern de Consoli- 


dare 3%, din 1935“, înregistrat cu 


Total 


Fondul „General disponibil“: 
„Imprumut de Inzestrare a ţării 4!:/.%/ 
din 1934“ de nominal Lei 12.000:— 
înregistrat cu preţul de cumpărare de 
„Imprumut Intern de consolidare 3% 


1935“ în valoare nominală de . 


„Renta Improprietăririi 50/, 1922“ de 
nominal Lei 52.000:— înregistrată cu 


preţul de cumpărare de 


10 alimi „B-ca Agrară“ Cluj, de nor. bel 1000 pe cursul de 300-— 


211 „ „B-ca Centrală“ Cluj,, „ „250, 

2 « „Banca Românească Bucureşti „„ „500, 
128 „ „Victoria“ Arad a e LO: 

6 „ „Concordia“ Uzdin „„ „ 50, 
» „Coroana“ Cluj » » „500, 
100 „ „Făgeţeana“ Făget „ „ „100, 
60 „ „Forestiera“ Cluj „ „ „200, 
» „Minerva“ Beclean „, „ „500, 
21 „ „Sătmăreana“ Seimi „ „ „100, 
9 „ „Someşana“ Dej „,„ „200, 
1 „Concordia“ Sibiu „ „(97 200, 
2 „ „Hordoleana“ Hull » „ „ 30, 
1 


» 


» 


n 


» 


» 


„ 150— 
„ 500— 
10: 
» d 
„ 100:— 
» 50— 
„ 250'— 
» 250'— 
n J= 
> 11.11 


» 


» 


» „Antheil Schein an dem Griindungstonde 
des  Austellungsgebâudes u. Gesell- 
schaftshauses Sibiu“, à nom. FI. 100: — —'—- 


204 


Lei 
370.650:— 


500:— 
371.150'— 


8,619:— 


230 300:— 


19.400:— 
3.000:— 
31.650:— 
1.000-— 
1.280:;— 
6:— 
200':— 
5.000 — 
15.000'— 
250:— 
105:— 
700:— 


Transport Lei 336.710:— 


Report Lei 336.710:— 
4 > „Abrudbânyai takp. r. î.“, Abrud à FI. 50 
» »Nagyváradi vaskohi“ à FI. 100— . —:— E 
1 „ „Szatmárnagybányai“ à Fl. 4100 — . —— —— 
„Imprumut de răsboi ungar“ Cor. 3550'-- 
Total Lei 336.710:— 


Optări de titluri 
Fondul „General disponibil“: 


2 titli provizori „Banca Română“ Dumbrăveni Lei 
à Lei 500— nominal . . . . . . , 1.000— 
1 titlu provizor de 250 acţiuni „Astra Cine- 
grafică“ Sibiu, de nominal Lei 1000'— pe 
cursul de Lei 1 . . . . . . . . ,  250:— 
1 titlu provizor de 1500 acţiuni „Astra Cine- 
grafică“ Sibiu, de nominal Lei 1000'— pe 
___Cursul de Lei 1 . . . . . . + a | 1.500— 1:750— 
Total Lei 2750'—- 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1937. 


loan isailă m. p. 
contabil. 


Nr. 2462/1938. Anexa ÍV. 


Onorat Comitet Central. 


Ne luăm voie a Vă prezenta „Bilanţul“ Internatului de 
fete al „Asociaţiunii“ şi contul de „Venituri și Cheltueli“ 
pe anul şcolar 1937—1938, cu anexele însaţitoare, asupra 
cărora raportăm următoarele: 

internatul a fost cercetat în anul școlar 1937—1938, de 
un număr mai mare de eieve decât în anii şcolari trecuţi, 
cari fapt a îmbunătăţit simţitor încasările, încât cu toate 
că s'a māti urcat întrucâtva piaţa, faţă de inceputul anulut 
şcolar, fără a urca taxele, rezultă la încheierea socotelilor 
un excedent de Lei 49.383-—. 

Să înţelege că și buna și chibzuita gospodărie a ajutat 
ca chiar cu taxe modeste, să se realizeze excedentul 
amintit mai sus. 

la taxele restante de Dei 71.369— numai het 19.996:— 
sunt taxe restante din anul şcolar 1937—1938, restul de 
Lei 51.373'— fiind taxe restante vechi. 

Veniturile în cursul anului şcolar 1937—1938, împreună 
cu excedentul reportat din anii trecuţi, se urcă la suma 
de let 876.570:— şi se repartizează astfel pe articole: 
Bxcedentul anilor trecuţi reportat Lei 86.061'—, Taxe dela 
eleve let 635.320—, Spese particulare Let 140089—, Ve- 
nituri extraordinare Dei 1.175'—, Muzică Lei 9.960— și 
Dobânzi de cont curent Lei 965. 

Cheltuelile în cursul acestui an şcolar se urcă la suma 
de Dei 741.126'— şi se repartizează astfel pe articole: Sa- 
tarit let 117.204—, Alimentare Lei 352.552—, Contribuţiuni 
Lei 54.703:—, Luminat Lei 16.696—, Ineălzit Dei 87.115—, 
Cheltueli extraordinare Lei 5.199—, Spese particulare 
het 77.957—, Muzică hei 8.400:—, Reparaturi het 16.276— 
şi Utenzilit Lei 5.024—. 

Internatul a încasat în cursul anului şcolar 1937—1988 
în total. . . . . . . a e e a a e, . let  290.509— 
şi a cheltuit. , . . SE ia 241.126" — 


rezultând un excedent Rr an. coat 1992/1938 Gei 149.383: — 


206 


eare împreună eu excedentul reportat din 
anii trecuţi de . . . . . . . . . . . hei 86.061:— 


face: y în a de e te ge ata Ce ata E Lei  135.444— 
și se reportează pe anul şcolar viitor. 

lnternatul a adăpostit în cursul anului şcolar 1937—1938, 
67 eleve și 2 domnișoare particulare, dintre eari 50 au stat 
întreg anul, iar restul a stat cea. jumătate din anul şcolar, 
sau numai pentru examene. 

16 eleve au rămas, în parte, cu o restanţă de taxă 
în sumă totală de Get 19.996-—. 

Terminând Dă rugăm, să aprobaţi conturile de în- 
cheiere „Bilanţ“ şi „Denituri şi Cheltueli“, verificate de Co- 
mitetul de censori și să daţi cuvenita descărcare pe anul 
şcolar 1937—1938. 


Sibiu, la 30 lunie 1938. 
Pt, preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. 


vicepreşedinte. secretar. 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


207 


INTERN ATUL DE PETE 


Activa Bilant General 
M. F. | Lei b. 
Zil Casann e ne pai A pi id e aci aa 2 13.467 | — 

3 i| Taxe restante. . . . . . . a a a a‘ 71.359 | — 
6| „albina. cc... 81.433 |— 
Total . . 186.269 | — 

Cheltueli Venituri şi Cheltueli 
M. F. Lei b. 
8. Salarii. st e e ee e e i ne d 117.204 |— 

11| Alimentare. . . . cc cc... 352.552 |— 

9 || Contribuţiuni . . . cc... 54.703 |— 
10| huminat , . . cc. 16.586 | — 
12 ||. lneălgit . soo a e ee e a 82.115 |— 
13 || Cheltueli extraordinare . . . . . . . . .! 5.149 |— 
15| Spese particulare. . . . . . .. . . | 7.952 | — 
20 | Muzieă . . cc... 8.400 | — 
17 Reparaturi . . . e. 18 276 |— 
18 Utenailii i se e ee e e e ee aa] 5.024 |— 
— || De reportat pe anul şeolar 1938—1939. . . 135.444 | — 
Total . || 878.570 | — 

Sibiu, la 


loan Vătăşianu m. p. 
controlor. 


Examinând acesi conl, am constatat că este exact şi în 
COMITETUL 


Dr. Nicolae Comşa m. p. Constantin Popp 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului: 


Pt. preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. 
vicepreşedinte. 


208 


AL „ASOCIATI OINII“ 


la 30 lunie 1938. Pasiva 


M. F. Lei b 
5 | Diverși creditori . . PIE 30.825 |— 
| De reportat pe anul acolat 1938—1939 . ne 185.444 | — 

i 
Total . . || : 165.269 | — 


la 30 lunie 1938. Venituri 


M. F. Lei b. 
i 
7 | Profitul anilor trecuţi reportat . . . . . . 86.06! |— 
16 | Taxe dela eleve. . . . . . . . aaa‘ 635,320 | — 
14 Venituri extraordinare . . . . . . . a’ 4.175 |— 
15| Spese particulare. . . . ... .. ... 140.089 | — 
20 Muzică . ... si caisele ca fe au o la 9.960 | — 
19 Dobânzi de cehi aibe e age gale E de a 985 | — 
Oa 
Total . . | 876.570 | — 
30 lunie 1938. 
loan Isailă m. p. 
contabil. 
consonanjă cu cărțile de contabilitate, purtate corect. 
DE CENSORI: 
Dr. Gheorghe Proca m. p. Romul Pop m. p. 


Central, ținută la 4 August 1938. 


Nicolae Băâilă m. p. 
secretar. 


209 6 


Anexa V. 


Nr. 2364/1938. 


Onorat Comitet Central! 


Avem onoare a Vă prezenta, în alăturare, câte un pro- 
tect de buget pe anul 1939 şi anume: 

a) pentru „Asoctaţiune“ şi 

b) pentru fundaţiunile administrate de „Asociaţiune:. 

Proiectul de buget pentru „Asoctaţiune“ pe anul 1939, 
s'a întocmit cu multă precauţiune, ţinând cont la bugetarea. 
veniturilor de îneasările reale ale „Astrei“, mai adăugând 
ca subvenţii și ajutoare, suma ce se speră că se va realiza. 

Observăm că veniturile prevăzute pentru „Asociaţiune“ 
pe anul 1939, au un total mat mie cu Lei 252.900— faţă de 
cel pe anul 1938 de Lei 1.413.000:— din eauză că am pierdut 
chiria după imobilul — în dărâmare — fost ocupat de hi- 
ceul de fete „Domnița Ileana“ şi al doilea nu se mat face 
nici apel la „Ofeanda publică“, pentrucă apelurile lansate 
prin liste de subscripţie în anii 1936 și 1937 nu au avut 
rezultatul dorit. 

S'a îmbunătăţit însă veniturile la unii articoli bugetari 
cu caracter permanent, cum ar fi „Taxele de administrare“ 
și „Dobânzi după efecte și depuneri“. 

In cadrul veniturilor s'au prevăzut la cheltueli, sumele 
necesare pentru funcționarea „Asoctaţiunii“. 

In ce privește proiectul de buget pentru fundaţiunile 
administrate de „Asociaţiune“, acesta e mai urcat faţă de 
cel din anul trecut de Ge! 511.970':— cu Lei 120.745—. 

Urcarea se datorește în deosebi faptului că s'au în- 
vestit sume apreciabile în Rente de Stat, cari adue azi 
mai mult venit decât depunerile spre fructificare și în de- 
osebi se poate observa această urcare la Fundaţiunea 
„loan Petran“. 

Burse şi ajutoare pe anul 1939, s'au prevăzut la fun- 
daţiunile „M. Albon“. „l. Băcilă- Moldovan“, „A. Bârseanu“, 


210 


„D. Bălănescu“, „1. Monasterianu“, „P. Mureşan“, „l. Oltean“, 
„Dr. C. Păcurariu-Bianu“, „l. Petran“, „l. Rusu“, „N. Rusu, 
Poiana de Arieş“, „lulia Pop“ şi Fundaţiunea „Matestăţii 
Sale Regelui Ferdinand 1“. 

ln încheiere rugăm Onorata Adunare Generală, să bine- 
potască a aproba aceste două proiecte de buget pe anul 1939. 


Sibiv, la 2 August 1938. 


Pt. Preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. 


vicepreşedinte. secretar. 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


211 6* 


Anexa V. a. 


Proiect de buget pentru 


CHELTUELI “Lei Lei b. 
L Fondul „General disponibil“ | 
Biblioteca centrală pentrucum. | 
părarea de cărţi şt pentru 
compactarea ziarelor și re- 
pistelor . 2.000 
Muzeu! central . ; 2.000 
Biblioteca poporală şi aiii | 
darul „Astrei“ 150.000 
Rev. „Transilvania“ Nrulädmi- 
nistratlv, inclusive redacţia 37.000 196.000 |— 
Conservarea realităților 
impozite către Stat 25.600 | 
Taxe comunale şi taxe pt.apă, 
hornar, asigurări şi Casa 
Cercuală 67.000 
Reparaturi . 10.000 
incălzit . 90.000 
DLuminat . | 8.400 161.000 |- 
i 
Spese de administrare: | 
Salare | 280.500 
Bani pentru chipie „| 33.700 
Spese de birou, imprimate, 
porto, ete. E | 28.000 
Cheltueli de Progogandi ` 55.000 
Secțlilor ştiinţifice din Cluj, | 
onorar pentru secretar . 30.000 
Adaus de scumpete pentru | 
secretaruladministrativ pen- | 
soinat Romul Simu : 36 000 —| 713.200 — 
Transport i '| 1,070.200 |-— 


212 


„Asociaţiune“ pe anul 1939. 


VENITURI i Lei lb. Lei Jhb 


l. Fondul „General disponibil“ 


Dobânzi după efecte. . . . 30.000 |— 
Dobânzi după depuneri . . 15.000 |—| 45.000 — 
———— 
Publicafii | 


Ineasări din vânzarea broşu- 
rilor din „Biblioteca popo- 
rală “, a calendarului, revistei | 
„Transilvanta“, inelusive 


abonamente ..... .j 75.000 |— 
Cinematografe : 
Ineasări după concesiunile de | 
cinematograf . . . .. . . | || 60.000 |— 
Subvenţii: | 


Subvenţii și ajutoare dela Stat 100.000 |— 
Subvenţii şi ajutoare dela dife- 


rite Instituțiuni şi particulari 150.000 ~ 250 000 |— 
Diverse ! 
Chirii. .. . „ei 222.000 |— 
Taxe de săi iateae e | 285.000 |— 


Ineasări dela chiriaşi în contul 
impozitelor și celorlalte con- 
tribuțiuni ... . 42.100 |— 

Incasări dela împromutătorii 
de cărţi din „Biblioteca cen- 


trală pentru compactare . 4.500 |— 

Deniturf extraordinare . . . 10.000 |— 
Report din anul 1938 . . . 196.500 |— 710.100 |— 
Transport | 1 1,140.100 |— 


213 


PD IN NOI NE IN ea n e A Ja Re eta 
CHBLTUBLI Lei b. Lei |b. 


Report | 1,070.200 |— 


Fondul de pensiuni 


Contribuţiunea „Asociaţiunii“ 


la augmentarea acestui fond | 19900 |— 
Diverse | 
Pentru eheltueli neprevăzute, | | 
extraordinare. . . . . . 10.000 |— 
Fond pentru deschideri de 
credite extraordinare. . . 40.000 |—| 50.000 — 


Ul. Fondul „General inalienabil“: 
Taxe de membri fondatori și 


pe vieață . . . . . . . 20.000 |— 
Total . 1.160.100 |— 


Sibiu, la 2 August 1938. 


loan Vătășianu m. p. 
controlor. 


COMISIA 


Dr. llie Beu m. p. Dr. Liviu lonaşiu m. p. 
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


Pt. Preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. 


vicepreşedinte. 


214 


VENITURI Lei Jb] Gei Jb. 
i 
Report | 1,140.100 |— 
| i 
ll. Fondu! „General inalienabil" | 
Taxe de membri fondatori și | 
pe vleață . . . . . . . | 20.000 |— 
| | 
| 
| i 
|1 160.100 


 —— | 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


FINANCIARĂ 


Victor Aron m. p. Emilian Cioran m. p. 


Central, finută la 4 August 1938. 


Nieolae Băilă m. p. 
secretar. 


215 


Anexa V b. 


Proiect de buget 


pentru fundațiunile admi- 


b. | 


CHELTUBLI Lei b. Lei 
Fundaţiunea Mihail Albon : 
Taxă de administrare 560 |— 
Burse 1.680 |—! 
Capitalizare i 560 |—| 2.800 |— 
Fundațiunea Dr. Gh. Anca: 
Taxă de administrare 200 |— | 
Capitalizare 800 |—| 1000 — 
Fundaţiunea loana Bădilă și 
lohana Moldovan n. Ferkas, | 
„Intru memoria lui Dimitrie | 
Moldovan“ 
Taxă de id milnisteane : 60.780 |— 
Reparaturi la easa din Sibu, 
str. Avram lancu Nr. 9. 30.000 |— 
Burse 64.260 |— 
Capitalizare 64.260 |— 
Ilmpoalte şi taxe comunale | 84600 | -|| 303 900 |— 
Fundafiunea studiosului de a 
V acl. gim. Bmiliu Dionisiu Ba- 
șiota Motiu, Dembul din Abrud : 
Taxă de administrare 36 |— 
Capitalizare | 144 |—| 180 |— 
Fundaţ. Andreiu Bârseanu : 
Taxă de administrare ; 1.620 |— 
Ajutoare pentru bibl. l. poporală 4.860 |— 
Capitalizare 1.620 |— 8.100 |— 
Fundaţ. Dimitrie Bălănescu: 
Taxă de administrare i 780 
Burse si cdi A „|| 2.800 |— 
Capitalizare A ; | 320 |—| 3.900 |— 
Fundaţ. Andrei Boboroni: | 
Taxă de administrare | 294 |— 
Capitalizare . ci pă i 1.176 |— 1.470 |— 
Teansport 321.350 |— 


216 


pe anul 1939 


nisfrate de „Asociaţiune“. 


VENITURI bei lb. te: lbf 


Fundaţiunea Mihail Albon : 


Dobânzi după efecte. . . . 1.500 |— 

Dobânzi după depuneri . . 1.800 |—| 2 800 |— 
Fundațiunea Dr. Gh. Anca: 

Dobânzi după efecte. . . . 760 |— 

Dobânzi după depuneri . . 240 |— 1.000 |— 


lohana Moldovan n. Farkas, 
„intru memoria lui Dimitrie 


Moldovan“ 
Dobânzi după A i da dă 6.900 |— 
Dobânzi după depuneri: . . | 15.000 |— 
Chirui. . . . aria 282.000 |—| 303 900 |— 


Fundațiunea studiosului de a 

V-a cl. gim. Bmiliu Dionisiu 

Bașiota  Motiu, Dembul din 
Abrud: 


Dobânzi după depuneri . . 180 |— 180 


Fundaţ. Andreiu Bârseanu: 


Dobânzi după efecte. . . . 5.600 |— 
Dobânzi după depuneri . . 2.509 |— 8.100 


Fundajţ. Dimitrie Bălănescu : 
Dobânzi după efecte. . .,, 2.200 |— 
Dobânzi după depuneri . . 1.200 |—: 3.900 


Fundaţiunea loana Bădilă și 
Fundaț. Andrei Boboroni: | | 


Dobânzi după efecte. . . .| ` 1.200 —] 
Dobânzi după depuneri . _. | _ ___220 |-—| 1.420 |— 
Transport . | ~ o p 821350 |—| 


217 


CHELTUEBLI Lei b. Lei b. 
Report . . 321.350 |— 
Fundaţ. Gh. Boeriu din Vad: 
Taxă de administrare . . . 174 |— 
Capitalizare . . . . . . . 696 |— 870 |— 
Fundaţiunea Adam Buda: 
Taxă de administrare . . . 84 |— 
Capitalizare . . . . . . . 336 |--] 420 |— 
Fundaj. Gregoriu Bozacu : 
| Taxă de administrare . . . 36 |— 
Capitalizare . . . . . . . |_ 1 |—| 180 |— 
Fundaţiunea Balomireană: 
| Taxă de administrare . . . 38 |— 
i Capitalizare . . . . . . . 152 |—| 190 |— 
Fundaţ. Dimitrie Birăuţiu: 
| Taxă de administrare . . . 25 |= 
1 Capitalizare . . . . . . . 100 |—| 125 |— 
Fundaţiunea anonimă Dobâca: 
1 Taxă de administrare . . . 37 |— 
Capitalizare . . . . . . . 148 |— 185 |— 


Fundaţiunea George Filep: 
Taxă de administrare . . . — |— Íj 


Capitalizare . . . . . . . — j— z= l= 
Fundafiunea Gregoriu Forro: 

Taxă de administrare . . . 94 |_- 

Capitalizare . . . . . .. . 376 |— 470 — 


Fundațiunea loan Gallianu : 


Taxă de administrare . . . 38 |— 
Capitalizare . . .. . . . . 152 |— 190 |— 


Fundaj. Gregoriu Hangea: 


Taxă de administrare . . . — |— 
Capitalizare E 40 |— 40 |— 


Transport . 324.020 | 


218 


Fundaţ. Dimitrie Birăuţiu : 


| Dobânzi după depuneri 


Fundaj. Anonimă Dobâca: 


| Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea George Filep: 


Dobânzi după efecte. 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea Gregoriu Forro: 


Dobânzi după efecte. 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea loan Gallianu : 


Dobânzi după depuneri 
Li 


Fundaţ. Gregoriu Hangea : 


Dobânzi după depuneri 
Transport 


219 


185 


VENITURI! Lei Lei 
Report 321.350 
Fundaj. Gh. Boeriu din Vad: 
Dobânzi după efecte. 800 
| Dobânzi după depuneri 70 870 
Fundajţiunea Adam Buda: 
Dobânzi după efecte. 180 
| Dobânzi după depuneri 420 
| Fundaţiunea Gregoriu Bozacu : 
Dobânzi după efecte. 
Dobânzi după depuneri 180 
Fundațiunea Balomireană: 
Dobânzi după depuneri 190 


129 


185 


470 


40 
324.020 


—————————— SG ———— 


————— a a E 


CHBLTUBLI Lei b. Lei b. 
| L 
Report 324 020 |— 
Fundafiunea Avram lancu: 
Taxă de administrare 272 |— 
Capitalizare 1.088 |— 1.360 |— 
Fundajiunea loan lancu: 
Taxă de administrare 88 |— 
Capitalizare , 352 |—| 40 |— 
Fundaţiunea comerciantului 
Nicolae Marinovici senior 
din Reghinul săsesc: 
Taxă de administrare 82 |— 
Capitalizare 328 —| 410 |— 
Fundaţiunea Dr. loan Moga și 
soția Ana n. Bologa: 
Taxă de administrare 76 |— 
Capitalizare . 304 |- | 380 |— 
Fundațiunea soților Niniţa și 
Daniel I. Monasterianu : 
Taxă de administrare 6.400 — 
Burse şi ajutoare . 19.600 |— 
Capitalizare 6.000 |— 32.000 — 
Fundaj. Sidonia Munteanu : 
Poxă de administrare 390 |— 
Capitalizare 1.560 |—| 1.950 |— 
Fundaf. Petru Mureșianu: 
Taxă de administrare 1.120 
Burse a. 2 900 |— 
Caplitalizare 1.580 |—| 5.600 |— 
Fundaf. Andreiu Mureşianu : 
Taxă de administrare 180 |— 
Capitalizare i. 720 |- 900 |— 
Transport | 367.060 |— 


220 


23! 


VENITURI Lei Lei b. 
| 
Report . | 324.020 |— 
Fundațiunea Avram lancu: 
Dobânzi după efecte. 1.100 
Dobânzi după depuneri 260 1.360 |— 
Fundaţiunea loan lancu: 
Dobânai după efecte. 180 
Dobânzi după depuneri 260 440 |— 
Fundaţiunea comerciantului 
Nicolae Marinovici senior 
din Reghinul-săsesc: | 
Dobânzi după efecte. 180 
Dobânzi după depuneri 230 410 |— 
Fundaţiunea Dr. loan Moga și | 
soția Ana n. Bologa: 
| Dobânzi după efecte. ; 180 
Dobânzi după depuneri s 200 380 |— 
Fundațiunea soților Niniţa și 
Daniel |. Monasterienu: 
Dobânzi după efecte. : 30.200 
Dobânzi după depuneri i 1.800 32.000 |— 
Fundaț. Sidonia Munteanu: 
Dobânzi după efecte. 1.500 
| Dobânzi după depuneri 450 1.850 |— 
| Fundațiunea Petru Mureşșianu : : 
Dobânzi după éfecte. 4.800 
Dobânzi după depuneri 800 5600 |— 
Fundaţ. Andreiu Muregianu : 
+ 
Dobânzi după efecte. 20U 
Dobânzi după depuneri | 200 900 |— 
Traasport . | 367.060 |— 


ŞI RAR A a a ERE 


CHBLTUBLI Lei b. Lei b. 
Report . } 367.060 |— 
Fundaț. Dr. loan Nichita: | í 
Taxă de administrare . . . 212 |— 
Capitalizare . . . ....] 848 |— 1.060 |— 
Fundaţiunea loan Olteanu: | 
Taxă de administrare „| 800 |— 
Bürse. ne ce ce) iar e arat] 1.600 |-— 
Capitalizare boa aoi 1.600 |— 4.000 |— 
Fundaf. Nicolae Opincariu : 
Taxă de administrare . . . j 34 |—. 
Capitalizare . . . . . . . i 136 |— 120 |— 
N | 
Fundaj. loan Oncescu: 
Taxă de administrare . . . 22 |— 
Capitalizare . . . . . . . 88 |— 110 |— 
Fundaf. loan Popp Maior: 
Taxă de administrare . . , 28 |— 
Capitalizare „| 304 | — 380 |-— 
Fund. Dr. C. Păcurariu Bianu : 
Taxă de administrare . . . 3.780 |— 
Burse . . . . ....... 6.000 |— 
Premii literare . . .. .. .. . 6.000 |— 
Capitalizare . . . . . . . 3.120 |— 18.900 |— 
Fundaţiunea loan Petran : | 
Taxă de administrare . . . 45.000 |--- 
Burse .. . . . . ..... 20.000 |— 
Capitalizare . . . . ... . 20.000 |—| 185.000 |— 
Fundațiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand l. al României: 
Taxă de administrare . . . 1.240 | — 
Burse . n i ie e e e a] 4.000 |— 
Capitalizare . . . . . . . 960 |— 6.200 | — 
Transport . | 1 582.880 |— 


222 


VENITURI Lei b. Lei b 
Report . 367.060 |— 

Fuudaţ. Dr. loan Nichita : 

Dobânzi după efecte. 1.060 |— 

Dobânzi după depuneri — |- 1.060 |— 
Fundațiunea loan Olteanu: 

Dobânzi după efecte. 3.400 |— 

Dobânzi după depuneri 600 |— 4.000 |— 
Fundaf. Nicolae Opincariu : 

Dobânzi după depuneri 170 |— | 170 |— 
Fundafiunea loan Oncescu: 

Dobânzi după efecte. — = 

Dobânzi după depuneri 110 |-| 110 |—j 
Fundaţ. loan Popp Maior: 

Dobânzi după efecte. 180 |— 

Dobânzi după depuneri! 200 |— 380 |— 

Fund. Dr. C. Păcurariu Bianu: 

Dobânzi după efecte. 13.600 |— 

Dobânzi după depuneri 5.300 |— 18 900 |— 
Fundaţiunea loan Petran: 

Dobânzi după efecte. 160.000 |— 

Dobânzi după depuneri . 25.000 |—|| 185.000 |— 
Fundațfiunea M. Sale Regelui 

Ferdinand L al României: 

Dobânzi după efecte. 3.700 | - 

Dobânzi după depuneri 2.500 |— 6.200 |— 

Transport 582.880 |— 


223 


CHBLTUBLI Gei S Lei b. 
Report 582.880 |— 
Fundaţ. Radu M. Râureanu: 
Taxă de administrare 30 |— 
Capitalizare 120 |— 150 — 
Fundaţ. loan și Zinca Roman : 
Taxă de administrare 76 |—- 
Capitalizare 304 |—| 380 |— 
Fundaj. loan Rusu, medic şi 
soția sa Catalina: 
Taxă de administrare | 1.200 
Burse . . dinti, o 3.300 J— 
Capttalizaare 1.500 6.000 |— 
Fundaț. N. Rusu și soţia sa 
Cornelia Man din Poiana 
de Arieș: 
Taxă de administrare 7.880 |— 
Burse 23.600 |— 
Capitalizare 2.920 |— | 39.400 |— 
Fundat. Dr. Gregoriu Sândean : 
| Taxă de administrare 154 |—] 
Capitalizare 616 |—! 720 |— 
Fundaj. Teodor Sandul: 
Taxă de administrare — |— 
Capitalizare =j] — | 
Fundaţiunea loan Simu : 
Taxă de administrare 27 |— 
Capitalizare i 108 |— | 135 |— 
Fundafiunea Simeon şi be- 
tifia Stoica: ' | 
| 
Taxă de administrare 24 |— 
Capitalizare T a al] 96 |— 120 |— 
Transport . | 629.835 |— 


224 


VENITURI Lei b. Lei b. 
_| 
Report 582.880 |— 
Fundaț. Radu M. Râureanu: 
Dobânai după depuneri! . 150 |—] 150 |— 
Fundaţ. loan și ginea Roman : 
Dobânal după efecte. 180 |— 
Dobânzi după depuneri 200 |—| 380 |— 
Fundaţ. loan Rusu, medie și 
= sofia aa Catalina: 
Dobânzi după efecte. 5 300 |— 
Dobânzi după depuneri 200 |— 6.000 |— 
Fundat. N. Rusu și soția sa 
Cornelia Man din Poiana 
de Arieș: 
Dobânzi după efecte. 26.800 |— 
Dobânzi după depuneri 12.600 |— 39.400 |--— 
Fundaţ. Dr. Gregoriu Sândean: 
Dobânzi după efecte. 500 |— 
Dobânzi după depuneri 270 |--. 220 |— 
Fundaj. Teodor Sandul: 
Dobânai după efecte. — —| 
Dobânzi după depuneri pt [aa — |— 
Fundaţiunea loan Simu: 
Dobânzi după depuneri . 135 |—! 135 |— 
gaga Cu ea 
Fundaţiunea Simeon și he- 
diția Stoica : 
Dobânzi după efecte. — j— 
Dobânzi după depuneri 120 |—| 120 |— 
Transport 629.835 |— 
229 7 


CHEBLTUBLI Gei b. Lei b. 


Report . 629835 |—| 


Fundaf. Demetriu Suciu : 


Taxă de administrare . . . C ' 
Capitalizare . . . . . . . 30 |— 30 |—! 


Taxă de administrare . . . 570 |— 
Burse . . aa 1.200 |— 
Capltalizare 580 |— 2850 —] 


| 
Fundaţiunea lulia Pop: | 


Total . 632.715 |—| 
Sibiu, la 2 August 1938. 


loan Vătăşianu m. p. 
controlor. 


COMISIA 


Dr. llie Beu m. p. Dr. Liviu lonașiu m. p 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului 
Pt. preşedinte : 


De. Gheorghe Moga m. p. 


vicepreşedinte. 


226 


VENITURI Gei Bi Lei b. 
L 


Report . 629.835 |— 


Fundaf. Demetriu Suciu : 


Dobânzi după efecte. . . . — |— 
Dobânzi după depuneri . . 30 |— 30 |— 


Fundațiunea lulia Pop: 
Dobânzi după efecte. . . . 2.000 |— 
Dobânzi după depuneri . . 850 |— 2.850 |— 

Total | 632.715 — 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


FINANCIARĂ 


Vietor Aron m. p. Emilian Cioran m. p. 


Central, finută la 4 August 1938. 


Nicolae Băilă m. p. 
secretar. 


227 yi 


Anexa VI. 


Tabloul bursierilor „Asociaţiunii“ 


pe anul școlar 1937/38. 


l. Din fundațiunea „Regele Ferdinand“ : 
„ Chira Remus, ucenie croitor . . . . Lei 
. Ceama Aurel, X a a cit af i 10 

II. Din fundaţiunea „Bădilă Moldovan“ : 
. Jarca Gheorghe, stud. în drept (înseris 


ia doctorat) . . . . . . . . . . . bel 
+ Motronea loan, stud. în drept (înscris 

la doctorat) . . . . ` 
. Tătaru Aurel, stud. în drept insele: it 

doctorat) . , . E 
. Benchea Viorica, stud. Tei anul IV. E 
. Ocheşelu Nicolina, stud. med. anul l.. , 

Nicolescu loan, stud. med. anul |. . . , 
. Balint Liviu, stud. lit. şi fil. aaul l.. . , 


. Stănescu Ghenadia, stud. med. anul l. , 
. Ludu Octavian, stud. Acad. Com. anul iV. , 
. Vlad Alexandru, stud. Academia Comer- 


cială, anul l.. 


. Maior Mircea, stud. în drept, anul Il. , 


Dan Artur, lie. ped. univ. Cluj, el. V.. , 


. Faur Gheorghe, stud. med. anul V., Cluj , 
. Felderean Bmil, stud. med. vet. anul l. 


Bucureşti . . n 


. Muntean Petre, stud. Acad: de Aamen 


tură, anul |., Bucureştii. . . . . . . „+ 


228 


500 
500 


2000 


7000 


7000 
2000 
3200 
3900 
2000 
3500 
2000 


7000 
3500 


. Din fundafiunea „Nicolae Russu și sofia sa Cornelia“ : 
. Felderean Petronela, lie. com., Cluj el. VUL. Get 
. Vili Mariana, lie. com., el. VI. Sibu . , 
. LDupşan Valer, lie. Tg. Mureş, el. VUL , 
„ Popa Nicolae, lie. industrial, Timişoara , 


2000 
2000 
2000 
2000 
2000 
1000 


4000 


4000 


D= 


10. 


11. 


IV. Din fundafiunea „Daniel Monasterianu“ : 


. Făgărășan Traian, elev lie. el. IV. Dej Bei 
. Rus Pompeiu, elev cl. ll., Dej . 


. Dirginia Ghișe, şe. norm. „A. poog 


el. VL, Sibiu. 


. Ceama Romulus, ieadle Sraitar an. iw. 


Sibiu 


. Moldovan Auel seede librar, Sibiu . 
. Beldean loan, ucenie Uzina Electrică, 


Sibiu. 


. Crețoiu loan, ucenie podro. Sibiu. 
. Simiton Nicolae, ucenie tipograf, Sibiu 
. Văcaru loan, elev gimn. de meserii, 


Cisnădie 


. Pop Constantin, denie scule. Orăştie 
. Săbăduş Nicuşor, ucenic tâmplar, Bața 
. Trifan Gh. Onoriu, ucenie tipograf, Sibiu 


» 


Lă 


V. Din fundațiunea „loan Petran“ : 


. Sas Nicolae, student Acad. de muzică, 


anul lil. Cluj. 


. Nanu Gheorghe. stud: an. Oren Scoala 


Politehnică, Bucureşti 


„ Stan Emil, stud. Acad. Gön an. Al Cluj 
. Sas Gheorghe, stud. Acad, Com. an. ll. 


Cluj . 


; Karadaheorghevidi Beaterina, stud, Acad. 


de Arte frumoase, București 


. Gropeanu loan, elev el. iV. gimn. T 


strial, Deva . 


. Nuţiu Teodor, elev. el. 1 iii Industrial 


Sibiu. 


. Radu Tralan, elev al, Ww. atitin: “lui due 
strial, Rupea. e sote ae Dat it, oi 
. lonescu Aron, el. i. gimn. industrial, 
Braşov . aa A al a 
Ocneriu Aurel, elev cel. |. gimn. ladu- 


striai, Sibiu . 


Savu Aurel, elev el. Ul. gln; Industrial, Sibiu 


229 


1000 
1000 


1000 


900 
500 


900 
300 
500 
500 
500 


500 
500 


4000 
4000 
4000 
4000 
4000 
4000 
1000 
1000 
1000 
1000 


1000 
1000 


l. 


. Bobeş Cornelia, lte. com. el. VI. Stbiu . 
. Dorobanţ loan, elev Şc. de conductori mi- 


. Pantiloiu Simion, elev el. ll. gimn. Indu- 


sitrial, Sibiu .. . . 


. Creţu loan, elev el. ll. gimn. Industrial, Sibiu 
. Neagu Teodor, elev el. Vl. gimn. Industrial, 


Cisnădie 


. Țifra Gheorghe, elev cl. VI. gimn. Indu- 


strial, Cisnădie 


VI. Din fundațiunea „loan Albon“: 


nieri cl. l, Baia Mare 


VII. Din fundaţiunea „Petru Mureșan“ 
. Mureşan Aurora, lie. de fete cl. tV., Oradea 


> 1000 

j 1000 

; 1000 

> 1000 
„Dei 500 
j 500 
Lei 2500 


VIII. Din fundaţiunea „Dimitrie Bălănescu“ : 


Hociotă Isaia, elev el. V. Sibiu . 


. Lei 2000 


IX. Din fundaţiunea „loan Rusu și soția sa Gcaterina“ : 


l. 


1. Oltean loan, stud. univ., Berlin. 


-Botha Adriana, elevă la liceul de fete 
el. VI. Ciuj . Ka diea S 


X. Din Fondul de teatru român : 


Total . 


230 


. Lei 2500 
. Dei 5000 
Lei 140 500 


Anexa VII. 


TABLOU 


sumar al eonjerinţelor şi prelegerilor poporale 


CÒ m 


după eategoria materiilor. 


. Despre „Asoeiaţiune“ și importanţa ei 
. Comemorări de ale bărbaţilor distinși ai neamului 
. Educația cetăţenească (mal ales despre noua con- 


stituţie) . 


. Sfaturi medicale şi higteniee 
. Religiei gri e ee auf a 


. Juridice A 
. Istorie (însemnătatea zilelor de sărbătoare națlo- 


nală şi din trecutul neamului nostru) . 


. Despre Şcolile țărănești . 

. Despre Şoimt . 

. Despre Casele Naţionale. 

. Chestiuni culturale . 

„ Chestiuni economice (agronorale, göspodären me- 


serii) 


+ Probleme sociale. 
. Despre pomicultură . 


P stupărit 
š creşterea vitelor . 
5 antirevizionism 


jocuri, porturi şi obieeturi româneşii - 


, Varia (geografie, ştiinţe popularizate, despre alte 
tări, radio şi conferințe nespecificate). . , 


'Total 


231 


86 
43 


365 
138 
124 

91 


227 
168 
32 
12 
57 
48 
33 


. . 1001 


2688 


Anexa VII 


Tablou sumar 


al ceonjerințelor şi prelegerilor poporale, al Biblioteeilor 
poporale și al despărțămintelor centeal-judeţene și de 
plasă cu președinții lor. 


g PREN ERARA i 
5| DESPĂRȚĂMÂNTUL | 255| ŠE SN UE AL 
E Bag se președinților și ocupaţiunea lor 
1| £. Alba — 8 | E. Hulea, prof. 
2| Abrud — | — | L Micu, pof. 
3| Aiud — 2 | O. Hulea, prof. 
4| Ighiu — | 20 | P. Circo, preot 
5| Ocna Mureş — | — Í Dr. I. Rişca, advocat 
6| Sebeş — | 21 | Dr. V. Oana, protopop 
7| Teiuş — 1 | Dr. Bărluţiu, primpretor 
8! Vinţul de jos — 8 | lipseşte 
9| Zlatna — | 26 | L Fodorean, preot 
10| MM. Arad 32 | 13 | Dr. I. Marşieu, advocat 
11| Hălmagiu 4 9 | lipseşte 
12| Ineu — | — | Mihaiu Cosma, protopop 
13| Nădlac — 1 | Dr. P. Oprişa, vicepreședinte 
14| Pecica — 4 | Eugen Imbuzeanu, primpretor 
15| Săvârșin — | — | Petre Binchici, preot 
16| Sebiș — | — | Dr. T. Popa, primpretor 
17| Şiria — 2 | Dr. Sim. Pop-Zaslo, primpretor 
18! HI. Bihor (Oradea) 4 | 71 | Dr. T. Popa, advocat 
19| Beiuş — 3 | Dr. Nic. Flueraş, dir. lic. 
20| Salonta — 2 | C. Safta, dir, gimn, de băieţi 
21| Săcueni — 2 | Cornel Chişiu, primpretor 
22| Tinca — 6 | Dr. A. P. Bănuţiu 
23| Vașcău — 1 | lipsește 
24! IV. Braşov — | 27 | Dr. Nic. Căliman, medic 
25| Bran — -- | Dr, Aurel Stoian, medic 
26| Budila 27 1 | L Curcubătă, preot 
27| Buzău — 4 | 1. Modroiu, preot 
28| Codlea em 10 | G. Preşmereanu, preot 
29| Feldioara — 3 | Ilie loanovici, preot 
30| Hărman — 1 | D. Greceanu, preot 
31| Râșnov — | — | lipseşte 
32| Săcele — 7 | loan Tăraş, prof, 
33| Târlungeni = —- | I. Bărbat, pr. - 
34| Teliu == 1 | Aurel Radu, preot 
35) Zârneşti — 7 | Ilie Piso, preot 
36| V. Caransebeş == 14 | Dr. C. Corneanu, advocat 
37| Orşova — 7 | Tr. Țăranu, prof. 
38| Sacul — 1 | Vasile Soceneanţu, preot 
39| Teregova — 4 | lipsește 
40| VI. Caraș (Oraviţa) — | 26 | llie Rusmir, prof. 


PN O RT IRI RA A tei 
į a wyj) Re 
E eap ag NUMELE 
(z SeS as 
£ DESPĂRȚĂMÂNTUL a e & | preşedinţilor şi ocupaţiunea lor 
Z | ZTA) Za 
1| Bocsa — 1 | C. Manciu, ing. 
$ Bozovici — | 15 | Al. Boldescu 
43| Moldova nouă = 9 | Ioan Oravițanu, preot 
44| Reşiţa — 5 | Dr. N. Roşu, medic 
45| Sasca Montană i = 1 | Gh. Târba, preot 
46| VII Cetatea Albă 46 | 29 | T. lacobescu, deputat 
41| VIII. Ciuc (Miere. Ciuc.) | 698 | 50 | T. Spiru, dir. de gim. 
48| Bicazul ard. — 1 | T. Cândea, pr. 
49| Gheorgheni — 6 | Teodor Chindea, prof. 
50| Sânmărtin — 4! S. Both, prof. 
51| FX. Cluj — 8 | Dr. Iuliu Haţieganu, prof. 
52| Almaş — 27 | Romul Rusu, primpretor 
53| Câmpia — — | Bungărdean, pr. 
54| Huedin — 16 | Aurel Munteanu, protopop 
55! Mociu — 23 | Dr. E. Mureşanu, cons. de C. Apel 
56| X. Făgăraş 4 | 30 | Valeriu Literat, prof. 
57| Arpaş 3 9 | Dr. O. Boeriu, medic 
58; Cincul 87 9 | loan Brumbea, înv, dir. 
59! Șercaia — 3 | Petre Basarabescu, judecător șef 
60, Viştea -— | 11 | V. Voineag, preot 
61| XI. Hunedoara (Deva)| 10| 16 | Dr. E. Caba, medic 
62; Baia de Criș — | — | Dr. Nerva Oncu, adv. 
63. Brad — 2 | C. Ciocan, dir. lic. 
61| Dobra — | — | Iosif Morariu, protopop 
65| Geoagiu — | 25 | A. Romaş, prof. 
66, Haţeg 4 4 | L Ciocan, protopop 
67| Hunedoara 12 | 17 | N. Suciu, preot 
68| Dia 19 | 17 | luliu Josan, protopop 
69| Jiu 13 8 | Josif Iancu, ing. 
70| Orăştie — | 14 | Gh. Voişan, advocat 
11| Pui — 9 | Dr. Mihai Tirea, adv. 
12| XA. Maramureş — | 27 | Dr. V. Ilea, medic 
73| Iza — | — | Gh. Comşa, protopop 
714; Vişeu — | — | Dr. loan Dan, medic 
75| XIIF. Mureş (Tg.-Mureş)| 45 13 | Dr. I. Bozdog, prof 
76| Band — | 11 | Iuliu Man, preot 
77! Gurghiu i == 10 | Leon Ternoveanu, preot 
18| Miercurea-Nirajului, 9 9 | I. Oltean, preot 
79| Râciu = 5 | S. Nicoară 
80| Reghin 1259 | 70 | Dr. Eug. Nicoară, medic 
81| Teaca — 7 | Dr. A. Caliani, adv. 
82| Topliţa = 2 | Dr, L Luca, notar public 
83| XIV. Năsăud (Bistriţa) 9 | 36 | loan Pavel, rev. şcolar î. r. 
84| Năsăud 6 6 | Iuliu Moisil, prof. p. 
85| XV. Odorheiu 14 1 | S. Rusan, prof. 
86| I. G. Duca 22 5 | Iustin Şalanțiu, dir. şc. n. 
87| Ocland 230 | 15 | Dr. Macedon Cionca, primpretor 
88| Praid — 1 | E. Sămărghiţan, pr. 
89| XVIIE. Sălaj — | 26 | Leontin Ghergariu, dir. lic. 
90| Băsești 6 3 | Laurenţiu Bran, preot 
91| Careii mari 4 4 | A. Coza, prof. 
92| Crasna — | — | Dr. L. Ciato, adv. 
93; Jibou — 16 | Dumitru Ilea, înv. dir. 


233 


iei MERN FEE 
9|  DESPĂRȚĂMÂNIUL |$ 5 | n i d ete: N 
5 535] 8 | preşedinţilor şi ocupaţiunea lor 
94| Șimleu — 6 | Dr. |. Ossian, v.-p. 
95| Tășnad — 13 | Al. Mihuţiu, protop. 
96 XVII. Satu-Mare 9 | 36 | Dr. Eugen Seleș, dir. lic, 
97| Baia-Mare = 16 | Alex. Breban, protopop 
98| C. Mănăştur — | 22 | Emil Dragomir, preot 
99| Chioar — | 35 | AL. Nilvan, dir. de bancă 
100! Oașiu — 1 | Gh. Puşcaşiu, ing. silv. 
101| Seini — 2 | Al Brâncoveanu, preot 
102| Ugocea — 1 | V. Dragoş, primpretor 
103| XVIII. Severin (Lugoj) | — 3 | Tiberiu Mităr, dir. șc. 
104| XIX. Sibiu — Silviu Țeposu, insp. gen. şcolar 
105| Avrig — Dr. O. Vraciu, medic 
106| Miercurea — il og | Pant. Bratu, primpretor 
107| Nocrich — Dr. I. Tatu, medic 
108| Ocna-Sibiului — Nicolae Albu, primar 
109| Sălişte = Dr. D. Borcia, protopop 
110| XX. Someş (Dej) — 37 | Gh. Mânzat, protopop 
111! Beclean — 3 | loan Cârcu, controlor fin. 
112, Gârbău — 5 | G. Deac, preot 
113| Gherla — | 33 | Dr. E. Precup, dir. lic. 
114| Tg.-Lăpușului 1 | 12 | Ştefan Gheţie, protopop 
115| XXI. T.-Mare (Sighiș.) 21 12 | H. Teculescu, dir, lic. 
116| Agnita — | 18 | Dr. Romul Curta, adv. 
117| Hendort — | 12 | Valeriu Rodean, dir. 
118| Mediaș 14 | 13 | C. Muşlea, dir. de bancă 
119| Şeica-mare — | — | Dr. Oct. Deac, medic 
120| XXII T.-Mică (Blaj) — | 38 | Dr. St. Manciulea, prof. 
121| Dumbrăveni Za: 3 | Nicolae Negruţ, dir. lic. 
122) Diciosânmărtin 27 19|]. Vulcuţiu, dir. gimn. 
123, XXIL Timişoara — | 21| Dr. P. Țiucra, protopop 
124; Biled T 1 | Dr. L Dămian not. publ, 
125| Buziaş — | — | loan Gheţia, protopop 
126| Ciacova = — | A. Ghilezan, protopop 
127| Deta = 1 | Petru Bizeria, preot 
128| Lipova — 1 | Sever Bocu 
129| Recaş — | — | Iuliu Tioldan, preot 
130 Periam — | = | Dr. A. Deacu, primpretor 
131| Sânnicolaul-mare — 3 | lonel Deac, primpretor 
132| Vinga — | Sava Seculiu, protopop 
133| Comloșul-mare — | >| Dr. St. Cioranu, protopop 
134| XXIV. Treiscaune 16 | 16 | Eugen Sibianu, şef-cont, 
135| Baraolt Te 5| Dr. L Brătiăleanu 
136| Covasna 2] | Dr. L Culca, adv. 
137| Ozun 12 8 | Victor Folea, preot 
138| Tg.-Săcuesc = 3 | J. Rafiroiu, preot 
139| XXV. Turda — | 28 | Dr, C. Aldea, adv. 
140| Câmpeni Z| 7 | Sorin Furdui 
141| Câmpia Turzii 21 | 12 | Ionel Floaşiu, ing. 
142| lara — | — | Teodor Folea, preot 
T SH — | — | Dr, V. Rusu 

alciųua — |} — | V. Span, protopo 
145| XXVI Bucureşti — | — Sieen Pon, aE fe 
146| XXVII. Constanța — I 5?) | C. Tudoran, institutor 

Total general |2688 |1552 


Anexa IX. 


TABLOUL 


membrilor „Asociaţiunii“ (despre al căror deces 


— 


o) 


am primit ştire) decedați în anul 1937/38. 


1. Membri fondatori: 


. Dr. llie lancu, medie, Sibiu ; 
. Andreiu Ghidiu, protopop, Caransebeș. 


N. Membri pe vieaţă: 


. lacob Popa, canonice, membru în comitetul central al 


Asoeiaţiunit, Blaj; 


. Alexandru lupeanu-Melin, dir. de liceu, membru în co- 


mitetul central al Asoc., Blaj; 


. Ștefan Roșianu, canonic, membru în comitetul central al 


Asociaţiunii, Blaj; 


. Octavian Goga, fast prim-ministru, membru în comitetul 


central al Asoeiaţiunii, Ciucea; 
Dr. Emanuil llcuș, medie, Sibiu ; 


. Dr. Aurel Oprea, cons. de Curte de Apel, Bocşa Montană; 
. Teandafir Preda, div. lie. comereial, membru în comitetul 


de censori al Asoe., Sibiu. 


239 


Anexa X. 


OO ONT o Eo 


Tabloul sumar 


al membrilor „Asociațiunii“. 


Membri onorari 
Membri activi at secţiilor 
Membri fondatori ai Casei Naționale i 


Membri fond., pe vieaţă și activi ai 


u. 


UL 


Astra Bănăţeană . 
. Alba 


Abrud . 

Aiud 

1ghtu 

Ocna Mureşului 
Sebeș . 

Teiuş 

Dinţul de jos 
Alatna . 

Arad 
Hălmagiu 
Ineu. . 
Nădlae 
Pecica 

Radna . 
Săvârșin . 
Sebiş . 

Șiria .. . .. 
Bihor (Oradea) 
Beiuş . 

Beliu 

Ceica . 


286 


Membri 
fondatori 


1 
12 


„Asoc.“ 


Total 


Membri 
pe vieaļă 


15 
13 
20 
88 

5 
10 
44 
16 
41 
24 
82 
37 
33 
27 
12 
24 
12 


13 
121 
111 

5947 


6192 


Membri 


activi Total 
== 16 
faa 25 
= 22 
— 95 
azi 6 
= 10 
= 49 
— 19 
= 4y 
E 32 


1V. 


VI. 


VII. 


VIH. 


Mărghita . 
Salonta mare . 
Săcueni 
Tinea 
Dăşcău 
Braşov 
Bran . 
Budila . 
Buzău . 
Codlea. 
Feldioara . 
Hărman 
Râşnov 
Săcele. 
Teliu 
Aărneşti . 


„ Caraș (Oraviţa) 


Bocşa . 

Bozovici . . 
Moldova Nouă 
Reşiţa . : 
„Diehentie Babeş“ 
Ciue (Miercurea Cluc) . 
Bicazul 
Gheorgheni . 
Sânmărtin 

Cluj . 

Almaş. . . 
Câmpia (Sarmaş) 
Huedin 

Moclu . 

Făgăraş 

Arpașul de jos 
Cineul mare 
Şercata 

Viștea de jos . 


. Hunedoara (Deva) 


Baia de Criş . 


237 


Membri 
fondatori 


| 


Membri 
pe vieață 


11 


Membri 


activi 


Total 
13 
8 

3 
12 


XI. 


XIIL. 


xil. 


XIV. 


XV. 


Brad 
Dobra . 


Geoagiul de jós A 


Haţeg . 
Hunedoara . 
llia Mureşană . 
Jiu . 

Orăștie 

Pui 
Sarmtsegetiai. 
Simeria 


. Maramureş Gie 


lza . 
Vişeu . 


Mureş(Tg.- Mures) 


Band 
Gurghiu . 


Miercurea-Niraj. . 


Râciu . 
Reghin 
Teaca . A 
Toplița .. , 


Năsăud iia l 


Năsăud 
Odorheiu . 

1l. G. Duca 
Ocland 
Pratd . . . 
Sălaj (Zălau) 
Băseşti 
Carei! Mari. 
Crasna 
Jibou 
Șimleu. 
Tăşnad 


Valea lui Mihai F 


Satu- Mare . 
Ardud . 


238 


Membri 
fondatori 


Membri 
pe vieață 


52 

9 
37 
25 


Membri 
activi 


Total 


55 


XVI. 


XVill. 


XIX. 


XX. 


XXI. 


Baia Mare . 
Chioar 
Mănăştur 
Oaşu 

Seini 
Ugocea 


Severin (Lugoj) A 


Caransebeş 
Orşova 
Teregava 
Sacul . 


. Sibiu 


Avrig . . . à. 
Miercurea 
Noerieh 
Sălişte 

Someș (Dej) 
Beclean . . 
Ciachi- Garbău 
Gherla 
leanda.- Mare 
Tg. Lăpuşului . 


T. mare (Sighișoara) 


Agnita 
Hendorf . 
Mediaș 


Rupeni (Cohalm) 


Şeiea mare 
T. mică (Blaj) . 
Dietosânmărtin 
Dumbrăveni 
lernut . 
Timiş-Torontal 
Biled 

Buziaş 
Ciacova 

Deta 

jimbolia 


239 


Membri 
fondatori 


| Ba 


D= 
— WOW 


[en 
(a) 


~ORrme A 


| 


DD 
o 


| Bau toaZ 
DD — 09 w OZN =—=00 r ~ 


Membri 
pe vieaţă 


63 
43 
19 


Membri 


activi 


138. Desp. 
139. 
140. 
141. 


142 


143. 
144. 
149. 
146. 
147. 
148. 
149. 
150. 
151. 
152. 
153. 
134. 
159. 
156. 
157. 
158. 


XXIL 


XXU. 


Lipova 

hecaș . 

Periam . 
Sânnicolaul mare 
Dinga . 
Comloşul mare 
Treiscaune . 
Covasna . 

Ozun 

Tg.- Săcuese 
Turda . 

Câmpeni . 
Campia Turzii 
lara . 

Ludoșşul de Mureş 
Săletua 
București 
Ceahlău . 
Cetatea Albă 
Constanţa 


Afară de Despărţămtate 
Total 1042 


240 


Membri 
fondatori 


SwE] awm=-uo=-l-plwma]l | œ 


ez) 
= 


Membri 


pe vieaţă 


40 
4 


37 


Membri 
activi 


Total 
48 


p