Transilvania_1931_062_001_008

5 ” r > 


TRANSIGVANIA 


INN EIN Ta E l 


Porte Library cup 


` 


L _ n O 0, 


Anul 62 LOA A A Nr. 1—8 
Sibiiu, lanuarie—August 1931 


„ASOCIAȚIUNEA pentru literatura română 
și cultura poporului român“ 
Intemeiată în 1861. 


PREȘEDINTE DE ONOARE: 
M. S. Regele CAROL Il. 
Preşedinte activ: 
Vasile Goldiș. 


Vice-președinte : 
Dr. Gh. Preda. 


Membrii Comitetului Central : 


I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Nico- 


lae Bălan Sibiu 


„ Dr. Ilie Beu, medic A 
. Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. ,, 


Dr. Lucian Borcia, advocat ȘI 
Dr. loan Bunea, dir. de liceu , 
Cioran Emilian, protopop A 


, Colan Nicolae, rector Acad. teol. ,, 
„Dr. Liviu lonaşiu, medic Fă 
A E Gheorghe Moga, medic-gen. ,, 
. Dr, 


Gheorghe Preda, medic, 


dir. osp. alien. Si 


+ Dr. Octavian Russu, advocat ,, 
„IL. U. Soricu, profesor i 
„ Dr, Iosif Stoichiția, medic si 
„ Silviu Țeposu, insp. şcolar r 
„ Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina“ ,, 
„ Ion Agârbiceanu, protopop 
. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. ,, 
„ Dr. Nicolae Drăgan, prof, univ. ,, 
. Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. ,, 
„ Nicolae Ivan, episcop ie 
. Dr, loan Lupaș, prof. univ. i 
. Dr. Valer Moldovan, proi. univ. „ 


Cluj 


23. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ., Cluj 
24. Dr. Cornel Corneanu, 

advocat Caransebeş 
25. Ştefan Pop, dir. de lic., București 
26. Octavian Goga, fost ministru, 

publicat Ciucea 
27 Vasile Ilea, medic, dir. 

sa alien. Sighet 
28. Dr. Vasile Lăzărescu, arhi- 

mandrit. Oradea 
29. Alexandru Lupeanu, director 

de lic. Blaj 
30. Dr. Augustin Popa, prof. 4 
31. Iacob Popa, canonic P 
32. Stefan Roşianu, canonic 3 
33. Coriolan Suciu, prof. 


. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 


„ Alexandru Nicolescu, epi- 

scop Lugoj 
„ Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov 
„ Ion Pelivan, advocat Chişinău 
. Ilie Rusmir, prof. Oravița 
. loan Simu, protopop Sebeş 
„ Petru Suciu Turda 


Membrii de drept ai Comitetului Central : 


. Gheorghe Bogdan-Duică, prof. 
univ, Cluj 
Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. 
la „Albina“ Braşov 
T. V. Păcăţian, publicist Cluj 

„Dr, luliu Haţieganu, ministru ,, 

„Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru 
Președinte s 


6. 


Dr. Victor Stanciu, prof. univ., 
subsecr, de Stat la Min. de Agr., Cluj 


1. Florea Ştefănescu-Goangă, prof. 


„Dr.G 


univ. 

Dr. Mihail Şerban, rectorul Acad. 
de Agricultură i 
eorghe Vâlsan, prot. 


univ, Bucureşti 


Anul 62. lanuarie—August 1931. Nr. 1-8. 


TRANSILVANIA 


Organul societății culturale „Astra“. 


Nr. 2509/1931. 


Convocare. 


0900000 


În înţelesul Art. 22 din Statute, membrii 
„Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura 
poporului român — Astra“ se convoacă la 


Adunarea generală 


ce se va ţinea în oraşul Sft. Gheorghe, în zilele de 
Duminecă 13 şi Luni 14 Septemvrie 1931. 


Programa adunării: 


Duminecă, 13 Septemvrie 1931 


Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Biserica română. 
Ora 11 a. m.: Ședinţa 1. eu următoarea ordine de zi: 


1. Deschiderea adunării generale; | 

2. lascrierea delegaților prezenţi ai despărţămintelor; 

3. Inscrierea delegaților, autorităţilor şi societăţilor cul- 
turale surori şi mulţumiri pentru prezenţa lor din partea 
președintelui adunării generale; 

4. Raportul general al comitetului central pe anul 1980/31; 

5. Alegerea comisiunilor pentru: 


a) examinarea raportului general pe anul 1930/31; 

b) cenzurarea socotelilor pe anul 1930 şi a proiectului de buget 
pe anul 1932; 

c) înscrierea de membri noui; 


1 1 


d) modificarea Art. 21 din Statute şi întregirea Art. 13 din Prag- 
matica de serviciu; 

e) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar; *) 

J) pentru întregirea comitetului central; 


După prânz: 


Ora 5 d. m: Ședinţa festivă a secțiilor ştiinţifice-literare. 


Luni, 14 Septemvrie 1931 


Ora 10 a. m.: Ședinţa a ll-a cu următoarea ordine de zi: 
1. Raportul comisiunii pentru examinarea raportului ge- 
neral; 
2. Raportul comisiunii pentru censurarea socotelilor şi a 
proiectului de buget; l 
3. Raportu! comisiunii pentru înscrierea de membri noui; 
4. Raportul comisiunii pentru modificarea Art. 21 din 
Statute şi întregirea Art. 13 al pragmaticei de serviciu; 
5. Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor 
intrate în termenul regiementar; l 
Raportul eomisiunii pentru întregirea comitetului central; 
Fixarea locului pentru ținerea adunării generale în 
anul 1932; 
8. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adu- 
nării generale. 


NO 


Din ședința comitetului central al Asociaţiunii pentru 
literatura română și cultura poporului român „Astra“, 
ţinută la 22 August 1931. 


Dr. Gh. Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., 


vicepreşedinte. secretar, 


10654. 


*) Bventuale propuneri au să fie înaintate. în scris, prezidiului 
(Asociaţiunii, Sibiu, Str. Şaguna Nr. 6. cu 8 zile înainte de adunarea 
generală. 


Raportul general 


prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru 
literatura română şi cultura poporului român — Astra“ 
asupra activităţii sale în anul de gestiune 1930/34. 


1. Introducere. 
Onoratfă Adunare Generală! 


ln ciuda tuturor greutăților, de ordin material şi 
moral, cari apasă nu numai asupra ţării noastre, ci 
asupra lumei întregi, comitetul central, dându-și seama, 
că tocmai în considerarea acestor greutăţi este mai 
multă nevoie de un sfat bun și înţelept, dat de oameni 
desinteresaţi şi cu dragoste curată pentru promovarea 
culturii ţăranului român şi cunoscând spiritul de jertfă 
al membrilor vechei noastre instituțiuni culturale, a 
continuat cu aceeași râvnă cea și în trecut să propage 
în massele poporului nostru cimentarea sentimentelor 
naţionale, să dea învățături cum să-și păstreze sănă- 
tatea, să-i dea sfaturi cum să-și cultive şi să-şi valo- 
rizeze produsele muncii sale şi mai ales a propovă- 
duit armonia şi buna înţelegere, care trebuie să do- 
mine sufletele cetăţenilor acestei ţări. 

Acei eari cunose şi vreau să cunoască organi- 
zaţia şi îndatoririle instituţiunii noastre își dau seama, 
că comitetul central al acestei vechi instituţiuni nu are 
menirea numai de a serie și tipări broșuri în biblio- 
teca poporală, pentru a fi distribuite în mod gratuit 
ţăranilor, sau a reprezenta această instituţie la anu- 
mite serbări şi festivaluri, ci este chemat să admini- 
streze comorile strânse cu atâta zel și muncă desin- 
teresată de antecesorii acestui comitet. O instituţie ca 
a noastră, care are un muzeu cu peste 11.000 de obiecte, 


3 | Îi 


o bibliotecă cu peste 50.000 volume, 74 fonduri și fun- 
daţiuni, un internat de fete, menit a da elevelor o cre- 
ştere românească şi selectă, ete., nu se poate con- 
duce şi administra fără funcționari și cunoscători spe- 
cialiști în chestiuni administrative. 

Bilanţul nostru cultural este desigur mai redus 
decât cele din anii trecuți, dar nu este mai puţin ade- 
vărat, că în timp ce alte instituţii similare şi-au sistat 
orice activitate, din cauza crizei financiare, institu- 
ţiunea noastră merge înainte, înfruntând greutăţi finan- 
ciare, dar rămânând la tradiționala și nobila ei misiune. 

In cele ce urmează ne luăm voie a arăta capitol 
de capitol toate lucrările desfăşurate de către comt- 
tetul central și organizaţiile sale în subordine, rugând 
onorata adunare generală a le lua la cunoștință și a 
da descărcare cuvenită pentru gestiunea anului 1930/31. 


2. Comitetul central. 


Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Sept. 
1930 până la 8 August 1931, 20 şedinţe şi anume: 1 ple- 
nară, 11 ordinare și 8 oxtraordinare, rezolvind, prin 
324 deciziuni, chestiunile mai însemnate, cari în sensul 
Statutelor şi Regulamentelor Asociaţiunii cad în com- 
petenţa sa. Noul comitet central, în frunte cu dl pre- 
şedinte Vasile Goldiș, ales în adunarea generală dela 
Caransebeș, sa constituit în ședința ţinută la 27 De- 
cemvrie 1930, alegându-se de vicepreședinți ai Aso- 
ciaţiunii dnii Dr. Oetavian Russu şi Dr. Gheorghe Preda. 

Toi în acea ședință s'au ales membri comisiu- 
nilor: organizatoare, financiară-einematograțică, a pu- 
blieaţiilor, a Bibliotecii centrale și Muzeului și a lan- 
ternatului de fete, precum și juriscousultul în persoana 
dlui Dr. Luctan Boreia și controlorul în persoana dlui 
loan Vătășan, membri ai comitetului central. 

In lipsa dlui Președinte Vasile Goldiș, care dela 
alegerea dela Caransebeș până astăzi nu a putut con- 
duce efectiv agendele Asociaţiunii, fiind bolnav şi oprit 
de medici de a călători și demisionând dl Dr. Octa- 
vian Russu din calitatea de vicepreședinte, conducerea: 


-4 


efectivă a agendelor Asociaţiunii a avut-o di vicepre- 
şedinte Dr. Gh. Preda, sau în lipsa Dsale dl Dr. Vasile 
Bologa, ca cel mai în vârstă membru al comitetului 
central. 

Cu toate acestea di președinte Vasile Goldiș nu 
a întrerupt o singură clipă legătura Dsale eu centrul, 
informându-se de aproape de toate chestiunile mai 
importante și cerând, pe lângă procesele verbale ale 
comit. centr., rapoarte săptămânale din partea secre- 
tarului administrativ, despre situaţia financiară și 
culturală a instituţiunii noastre. 

Cu act separat înaintăm onor. adunări generale 
demisia dlui Dr. Octavian Russu din calitatea de membru 
al comitetului central, rugându-o să binevoiaseă a se 
pronunţa asupra acestei demisii, întregind, eventual, 
comitetul central prin alegerea unui nou membru. 


8. Seeţiunile literare şi ştiinţifice 


La anexa l. dăm în întregime rapoartele primite 
dela diferitele secţiuni. 

4. Hotărârile adunării generale dela 
Caransebeş. 

In urma mandatului primit dela adunarea gene- 
rală din Caransebeş comitetul central a avut să stu- 
dieze următoarele chestiuni: 

1. Seriarea cronologică a coneluziuuilor congre- 
sului cultural ţinut în anul 1930. 

2. heorganizarea Astrei şi modificarea radicală 
a statutelor. 

3. Muzeul Avram lancu din Vidra. | 

4. Sprijinirea materialicește a regionalelor din 
Basarabia şi Dobrogea. 

5. Reorganizarea despărţămintelor și controlul 
activităţii lor. 

6. Ridicarea unui cămin cultural în Cluj. 

7. Propaganda culturală pentru feaţii români din 
Secuime. 

8. intregirea Art. 13 al pragmaticet de servietu a 
funcţionarilor Asoeciaţiunii. 


Toate aceste chestiuni au fost repartizate pentre 
o studiere mai temeinică comisiunilor de organizare, 
financiară și a Muzeului. 

In urma propunerilor făcute de aceste comisiuni, 
comitetul central raportează onoratei adunări gene- 
rale următoarele: 

Fiind timpul relativ scurt de când funcționează 
noul comitet central, de abia de o jumătate de an, 
comisiunile nu s'au putut ocupa temeinic cu toate pro- 
blemele şi propunerile emanate din congresul cultural 
și din adunarea generală dela Caransebeș, vor căuta 
însă în viitor să studieze şi să adâncească aceste 
probleme cu calmul necesar, nu cu pripeala, care de 
multe ori este dăunătoare scopurilor, punându-le în 
aplicare la timp potrivit și când situaţia financiară va 
permite aceasta. 

Cu privire la propunerea pentru reorganizarea 
Astrei şi modificarea radicală a statutelor, comitetul 
central nu găseşte, că momentul ar fi potrivit pentru 
o astfel de modificare a statutelor, roagă însă onor. 
adunarea generală, ca până la o modificare radicală. 
şi temeinice studiată a statutelor să admită, în mod 
provizoriu, completarea Art. 21 al statutelor cu urmă- 
torul pasaj: 

„ln lipsa numărul reglementar de membri la şe- 
dinţa convocată eu invitări speciale, preşedintele, vice- 
preşedinţii sau locţiitorii acestora pot ţinea, în cazuri 
urgente, în aceeași zi, cu o oră mai târziu decât cea 
convocată, şedinţă cu aceeași ordine de zi și cu ori 
care număr de membri prezenţi, urmând ea hotărtrile 
astor fel de şedinţe să fie numai comunicate înir'o 
şedinţă viitoare, când numărul reglementar de membri 
va fi prezent“. 

Cu privire la Muzeul Avram lancu şi ajutorarea 
regionalelor se vorbește mai pe larg la capitolele 
respective, dela pag. 8 şi 15. 

In scopul intensificării propagandei culturale în 
cadrele organizaţiilor instituţiunii noastre în subordine 
domnul vicepreședinte Dr. Gh. Preda a cercetat și 


6 


cercetează despărțămintele instituţiunii noastre, in- 
teresându-se deaproape de activitatea, de mijloacele 
şi de nevoile fiecăruia și dând sfaturi și îndrumări 
conducătorilor acestor despărţăminte.  Obsrrvările 
Dsale sunt consemnate la capitolul „Momenie de im- 
portanță“. 

Comitetul central, în urma raportului comisiunii 
financiare nu găsește că este timpul potrivit pentru 
lansarea unui apel la contribuţia publică în scopul 
ridicării unui cămin cultural la Cluj și propune chiar, 
ca edificarea acelui cămin să fie amânată pentru vre- 
muri mai prielnice, iar în cât privește cedarea veni- 
telor lăsămintelor făcute Astrei și cari se vor face în 
viitor şi ale căror litere fundaţionale nu vor avea sco- 
puri determinate, pentru ridicarea acestui cămin, co- 
mitetul central a dispus, ca biroul să facă un control 
amănunţit asupra actelor fundaţionale ale tuturor fon- 
daţiunilor pentru a vedea cari fundaţiuni şi sume ar 
putea fi folosite în acest scop. Acest studiu însă-re- 
clamând timp mai îndelungat şi muncă suplimentară, 
propuneri concrete nu se vor putea face decât 
într'una din viitoarele adunări generale şi după ce 
comitetul central va lua măsuri pentru aranjarea acelor 
acte fundaţionale. 

Asupra problemei propagandei culturale pentru 
fraţii români din Secuime, care reclamă deasemenea 
un studiu temeinie și mijloace materiale importante, 
comitetul central va raporta deasemenea într'una din 
viitoarele adunări generale ale instituţiunii noastre. 


Cu privire la întregirea Art. 13 al Pragmaticei de 
serviciu al funcţionarilor Asoeciaţiunii, comitetul propune 
următorul amendament: 

„Persoane trecute de vârsta de 50 ani nu vor 
putea fi angajate în nici o funcţiune retribuită de către 
Asociaţiune“. 

Toate celelalte hotărâri ale adunării generale dela 
Caransebeș, cari n'au reclamat un studiu aparte, au 
fost executate din partea biroului central al Asocia- 
țiunii. 


5. Regionala Astra Basarabeană, 


Regionala Astra Basarabeană, neţinându-şi adu- 
narea generală până la data de 15 August a. c., ultimul 
termen pentru trimiterea rapoartelor asupra activităţii 
culturale a anului 1930/81, nu a trimis raport. 


in conformitate cu dorinţa exprimată de către 
adunarea generală dela Caransebeş, ea comitetul ecen- 
tral să dea ajutoare băneşti acestei regionale, cu re- 
gret Dă facem cunoscut, că comitetul central nu a găsit 
posibilitatea de a satisface această dorinţă, a intervenit 
însă la Ministerul sănătăţii pentru acordarea unei sub- 
venţii, iar în urma acestei intervenţii Ministerul i-a 
acordat pentru anul 1931, suma de Lei 50.000. 


6. Regionala Astra Dobrogeană. 


Raport despre activitatea culturală în cursul anului 
1930/31 nu am primit. Comitetul central a intervenit 
la Ministerul Sănătăţii pentru acordarea unei subvenţii 
pe seama acestei regionale, durere însă fără succes. 


7. Activitatea despărțămintelor. 


Din motive bine cunoscute de taţi acei cari trăiese 
în mijlocul poporului și-l cunose necazurile și nevoile, 
activitatea despărţămintelor a fost ceva mai redusă 
decât în anii trecuţi. Cu toate acestea însă şi consi- 
derând numărul mie de despărțăminte, cari până la 
data de 15 August a. e. și-au ţinut adunarea generală 
și ne-au trimis rapoarte despre activitatea lor cultu- 
rală, desfășurată în anul de gestiune 1930/31, con- 
statăm, că numărul conferenţelor şi prelegerilor po- 
porale de 1099, arătat în anexa Nr. IV. este faţă de anul 
trecut în creștere, deoarece acest număr îl dau numai 
23 de despărţăminte (10 desp. central judeţene şi 13 
desp. de plasă) faţă de cele 62 despărţăminte (19 desp. 
central jud. şi 43 desp. de plasă) din anul trecut. 

Avem informaţiuni că unele despărţăminte, ea de 
ex. Târnava mică, Orăștie, Bihor, Tg.-lbăpușului ete. 
cari până în prezent nu au trimis rapoarte, au des- 


8 


făşurat în anul 1930/31 o activitate culturală foarte fru- 
moasă asupra căreia vom reveni în darea noastră de 
seamă către adunarea generală din anul 1932. 

In fruntea despărţămintelor central judeţene, cari 
desvoltă o activitate culturală cu adevărat frumoasă 
şi în sensul strici al dispoziţiunilor statutare este și 
de astădată desp. centr. jud. Sibiiu, de sub condu- 
cerea dlui Silviu Ţeposu, care se îngrijește atât de 
mult, ca în fiecare comună din judeţ să se ţină cât 
mai multe prelegeri poporale, însoţite de proiecţiuni 
cu aparatul „Aladdin“ şi manifestări artisttee culturale, 
cât şi de augmentarea bibliotecilor poporale cu cărţi 
folositoare, cumpărate din resursele desp., precum şi 
de buna administrare a acestora, dăruind deodată 
cu cărţile un dulap pentru păstrarea lor şi un registru 
pentru catalogarea cărţilor aflătoare în bibliotecă și 
un registru al împrumutătorilor de cărţi. 


Darea de seamă „Până nu e prea târziu“ (un an 
de muncă), tipărită și în anul acesta ea broșură deo- 
sebită, ne dă o icoană fidelă a manifestărilor vred- 
nice de toată lauda, în Sibiiu, in comunele mai mari, 
în satele judeţului, — este vorba de o muncă sistematică, 
pornită cu mult elan și perseverenţă. 

Despărţământul Sibiiu, fiind în apropierea cen- 
trului „Astrei“, a lucrat mână în mână cu comitetul 
central, ajutând acest comitet în diferitele sale atri- 
buţii de reprezentare. 

Strânsa şi înţelegătoarea colaborare a despărță- 
mintelor de plasă Avrig, Mereurea, Noerieh și Sălişte 
cu despărţămânitul central judeţean le serveşte tuturor 
eonducătorilor acestor despărțăminte drept laudă și ar 
fi de dorit ca toate despărţămintele instituţiunii noa- 
stre să lucreze după sistemul introdus în judeţul 
Sibiiu. 

Sub-secţia de educaţie fizică „Şoimii Carpaţilor“ 
din Sibiiu s'a înfiinţat în luna lanuarie 1931 și după 
rezultatele obţinute până acum se prevede că această 
nouă inițiativă va da în curând roade mulțumi- 
toare. 


Despărţământul central judeţean Braşov, de sub 
conducerea dlui Dr. Nicolae Căliman, își păstrează 
locul din anul trecut, arătând şi în anul acesta o deo- 
sebită şi frumoasă activitate și putând să privească 
eu satisfacţie înapoi și cu încredere în viitor. Dacă 
muzeul plănuit în Brașov, e — deocamdată — „ceva 
în devenire“, în schimb biblioteca despărţământului 
Brașov a avut în cursul anului 1930 feumosul număr 
de 4122 cetitori, cari au citit 4725 cărți. 

Remareăm cu bucurie tipărirea revistei „Ţara 
Bârsei“, condusă de dl Axente Banciu, o revistă care 
se ocupă și de problemele culturale ale Astrei întrun 
mod foarte meritoriu. 

Despărţământul Brașov a subvenţionat această 
revistă cu suma de Dei 100.000— un ajutor pecuniar, 
tot atât de frumos, a dat despărţământul şi conserva- 
torului de muzică din Brașov, înființat sub auspieiile 
despărțământului și cercetat acum de peste 200 elevi 
și eleve. Faptele acestea vorbese dela sine. 

Despărțământul central județean Cluj de sub con- 
ducerea dlui Dr. luliu Haţiegan, pe lângă frumosul 
număr de conferenţe și prelegeri poporale, ţinute la 
sate şi încadrate întotdeauna în programe artistice, 
a introdus în programul de activitate al despărțămân- 
tului inovaţii, eari s'au dovedit a fi de un real folos 
în munca' de culturalizare a satelor. Aşa de ex. a 
lansat chestionare economice culturale pentru ceu- 
noașterea apropiată a nevoilor specifice locale, cari 
privese viaţa culturală, socială și economică a ţăra- 
nilor. Succese mai pozitive a obţinut conducerea des- 
părțământului în propaganda culturală la sate prin de- 
monstraţiunile practice în faţa ţăranilor. Astfel s'au 
sădit în vreo câteva comune, în chiar grădinile săte- 
nilor, pomi fructiferi, puși la dispoziţie de Camera de 
agricultură din Cluj ori cumpăraţi de despărțământ. 
Un deosebit concurs în această propagandă au dat 
pe lângă fruntașii despărțământului central judeţean, 
conferenţiarii Camerii de Agricultură şi ai Academiei 
de lnalte studii agronomice din Cluj. 


10 


O foarte laudabilă activitate a desvoltat* despăr- 
ţământul Sighet din Maramurăș, condus de dl Dr. D. llea. 
Cine vrea să se convingă de greutăţile ce le întâm- 
pină un despărțământ al „Astrei“ în zilele noastre, 
dar şi de izbânazile ce le câștigă, în urma perseve- 
ranţei pe cărarea apucată, să citească lunga și fru- 
moasa dare de seamă: „Activitatea Astrei în Mara- 
murăș (1927—1931)*, în care va afla raportul generat 
despre activitatea despărțământului, catalogul complet 
al bibliotecii centrale a despărțământului și al biblio- 
tecilor poporale din judeţ, apoi regulamentele biblio- 
tecii, ale Reuniunii muzicale şi ale „Palatului cultural“ 
(cu numeroase ilustraţiuni). 

Despărţământul înflorește. A închiriat „Palatul 
cultural“, are un cinematograf, a preluat Casina lo- 
cală ca local de întrunire a membrilor „Astrei“, a 
cumpărat un automobil, a cumpărat și legat mii de 
volume de literatură română şi străină bună, a început 
să împartă plăci comemorative pe sate cu numele 
celor căzuţi pe câmpurile de luptă, a înfiinţat un cor 
al intelectualilor români din Sighet și o orchestră, cu 
cari a dat concerte reuşite, a întreprins anchete sa- 
nitare, cu îngrijire gratuită de bolnavi, a dat atenţie 
educaţiei fizice („Şoimii“), a ţinut un reușit curs de 
albinărit, distribuind mai apoi, gratuit, coşuri de al- 
bine sistematice. 

Despărţământul judeţean Caraș — Oraviţa, condus 
de dl llie Rusmir, poate să privească și el cu satis- 
facţie sufletească la anul de activitate expirat. 

In despărțământ s'a înfiinţat un „Muzeu al Almă- 
jului“, cu peste 200 obiecte (monede romane, ma- 
ghiare din veacul al XIll, arme, tablouri vechi, obiecte 
casnice şi de îmbrăcăminte, fotografii), așezate în du- 
lapuri și mese-vitrină — proprietatea despărțămân- 
tului de plasă Bozovici (preşed. inimosul domn pă- 
rintele Coriolan Buracu, căruia este a se mulţumi şt 
înfiinţarea a 12 biblioteci, de câte 400 vol., eu dula- 
puri de stejar, dăruite de „Bibl. 1. G. Bibiceseu“ din 
Turnul Severin). 


11 


Tot despărţ. de plasă Bozovici a tipărit în 100 
de ex. un fablou cu numele Almăjenilor morţi în răs- 
boiul mondial. Acest tablou s'a distribuit gratuit fa- 
miliilor celor căzuţi — un exemplu vrednice de urmat 
şi de alte despărţăminte. Tot despărţ. de plasă Bo- 
zoviei a tipărit un Almanah al Almăjului şi un calendar 
de părete al despărţ., cu fotografiile unor conducători 
vestiți ai ținutului. Are gata de tipar o lucrare mai 
mare: „Almăjul şi Almăjenii“, cu date istorice, statt- 
stice, economice, culturale, cu fotografii, ete. 

Corurile și fanjfarele despărţământului sunt un alt 
minunat stimulent pentru viaţa culturală a ținutului. 
Despărţ. Sasca a luat chiar şi iniţiativa înființării cor- 
pului pompierilor voluntari din Sasca, cumpărând uni- 
forme şi instrumente pe urma a 2 petreceri. 

Despărțământul de plasă Reghin a desfășurat şi 
de astădată o activitate cât se poate de laudabilă. Un 
despărțământ care își pricepe misiunea şi care şi-o 
îndeplineşte cu scumpătate. La cele 81 prelegeri po- 
porale ţinute la sate s'au distribuit gratuit 1680 bro- 
şuri scrise şi tipărite pe cheltuiala dlui Dr. Bugen 
Nicoară, preşedintele despărţământului (Despre tu- 
berculoză, sifilis, tifos şi fumat). De ziua eroilor, după 
parastas, s'a ţinut o serbare câmpenească, cu expo- 
ziție de porturi naţionale și cu o expoziţie de copii. 
Tot atunci a distribuit despărțământul 20 sape, 20 furci, 
20 greble văduvelor de răsboiu, iar copiilor 200 pă- 
lării de paie şi peste200 lucrări beletristice pentru tineret. 

Ceeace este însă de remarcat în special este, că 
prin intervenţia conducerii despărţământului s'au dat 
208 consultații gratuite bolnavilor de tuberculoză, iar 
preşedintele despărțământului Dr. Bugen Nicoară a 
avut sub tratament gratuit 1268 de bolnav! de sifilis. 

Graţie armoniei care domnește între conducerea 
despărţământului Reghin şi celelaite reuniuni, aflătoare 
în acest oraş, despărţământul a adunat împreună cu 
acestea sume frumoase de bani şi a distribuit de Sft. 
Nicolae 55 rânduri de haine pentru copii săraci, 22 pă- 
rechi de ghete, alimente etc. 


12 


Intre cele mai harnice despărțăminte trebuie să 
amintim și despărțământul de plasă Sălciua, care sub 
înţeleapta conducere a dlui protopop Vasile Gan a 
desvoltat și în anul acesta o admirabilă activitate 
arătând în raportul general 78 prelegeri poporale și 
38 serate artistice (concerte, teatru. declamări etc.) 
cel mai bun mijloe de a-i aduce pe ţărani la prele- 
geri poporale. 

Ținem ca la acest capitol să ne exprimăm mâh- 
nirea, că în foarte multe cazuri conducătorii despăr- 
ţămintelor nu ţin seamă de dispoziţiunile, sfaturile şi 
îndrumările date prin circulare de către comitetul 
centrala! instituțiunii noastre şi astfel, prin întârzierea tri- 
miterii raportului ne pun în imposibilitate de a compune 
darea noastră de seamă anuală în așa fel ca să fie 
"o adevărată oglindă a situaţiei culturale desvoltată în 
cadrele acestei instituţii. 

Fiind convinși că acest rău nu este o rea credință 
intenționată, ci numai o regretabilă scăpare din vedere, 
cauzată şi aceasta poate de împrejurările grele prin 
care trece nu numai ţara noastră dar întreaga lume, 
nădăjduim ca în viitor această lacună să dispară. 


8. Terenurile de case naționale. 


Terenurile de case naţionale sunt în 815 comune 
şi în suprafaţă totală de 425 jug. şi 347 m. p. 

Tabloul sumar asupra suprafaţei terenurilor şi 
numărului comunelor în cari se află terenuri de casă 
naţională îl dăm în anexa V. 


9. Colecţiile de biblioteci poporale 

distribuite de Asociaţiune. 

Numărul colecțiilor distribuite în timpul dela adu- 

narea generală din Caransebeș până la 20 August 1931, 

diferitelor instituţii (oficii parohiale, spitale, închisori 

ete.) este de 78 colecții compuse din diferite broşuri, 

ta număr de 50—90 exemplare, în total 7105 exemplare, 

dintre cari 454 au fost trimise diferitelor şcoli pentru 
a fi împărţite ca premii elevilor merituoși. 


13 


Afară de acestea s'au trimis tuturor bibliotecilor 
paporale din despărțămintele Asociaţiunii broșurile 
apărute în „Biblioteca poporală“ în anul 1529, în număr 
total de 9240 exemplare, în total deci s'au distribuit 
de către Asociaţiune, în mod gratuit, 16.345 broşuri din 
„Biblioteca poporală“ a Asociaţiunii. 


10. Muzeul central. 


Obiectele Muzeului central s'au sporit în timpul 
dela 1 Septemvrie 1930, până la 20 August 1931, eu 
41 obiecte și anume: 

Sau cumpărat un tablou „Părinţii mei“ de lie 
Chidu cu Lei 7000'—, două tablouri cu câte 20 foto- 
grafii luate cu prilejul desvelirii monumentului eroilor 
din comuna Jina cu lei 800— şi o pipă veche din 
lemn de cireş cu Lei 250--— 

Afară de acestea au donat pe seama Muzeului: 

Brezii advocaţului loan Preda colecţia armelor 
de vânătoare a decedatului advocat, în număr de 26 
bucăţi, doamna Văd. Preda una decorație „Coroana 
României în grad de comandor“, una medalie „hăs- 
plata muncii pentru biserică el. l.“ foste ale dece- 
datului advocat loan Preda şi un pahar ornat vechiu; 
comuna Baoiţa 1 iusignă de fier dela fosta graniţă 
întee România şi Ungaria la podul peste Râul Vadului; 
Colonel A. Spiess un Pescăruş argintiu (Gavus argen- 
tatus); loan Grozav 4 obiecte din epoca de bronz; 
N. Căpriţă un inel vechiu şi Dr. Caius Brediceanu o 
medalie de bronz. 

Da începutul anului 1931, secretarul administrativ, 
încredinţat de către Comitetul central cu inventarizarea 

` obiectelor din Muzeul central, a prezentat inventarul 
obiectelor din Muzeul central, care conţine 11.099 
obiecte, observând că inventarizarea obiectelor cari 
se ajlă în secţia ştiinţelor naturale trebuie făcută de 
ua specialist. 

Deoarece aranjamentul actual al obiectelor din 
Muzeul central nu mai corespunde regulelor muzeale, 
iar aşezarea lor în vitrine necorespunzătoare sunt 


14 


expuse deteriorării, comitetul central a rugat pe dl 
prof. univ. şi director al Muzeului etnografie din Cluj, 
Romul Duia, să binevoiasceă a ne sta într'ajutor pentru 
o nouă aranjare şi selecţionare a obiectelor, ceeace 
D-sa a acceptat, urmând ca la 1 Sept. a. e. aceste 
lucrări să fie începute. 

Muzeul central a fost vizitat în timpul dela 1 Sept. 
1930, până la 10 August 1931, de 630 persoane. 


11. Muzeul Avram lancu din Vidra. 


In conformitate cu hotărârea adunării generale 
dela Caransebeș, cu privire la eventuala mutare a 
obiectelor din Muzeul Avram lancu la Muzeul Unirii, 
comitetul central a delegat pe dl Silviu Țeposu, membru 
în comitetul central să studieze la faţa locului această 
chestiune. 

DI Silviu Ţeposu a făcut un amănunţit raport 
despre situaţia şi starea actuală a Muzeului Avram 
lancu, ajungând la concluzia, că obiectele din Muzeul 
Avram lancu numai în cazul acela să fie mutate în 
Muzeul Unirii, dacă acesta din urmă este proprietatea 
instituțiunii noastre, rămânând în Muzeul diu Vidra 
numai obiecte în legătură cu copilăria și viaţa marelui 
erou naţional Avram lancu. Cum dreptul de proprie- 
tate al Muzeului Unirii nu este al Asociaţiunii, comi- 
tetul central este de părere, ca, deocamdată, obiectele 
din Muzeul Avram lancu să rămână în acest Muzeu. 


12. Muzeul Unirii din Alba lulia. 

Neprimind instituţiunea noastră pentru anul 1930 
şi 1931, nici un fel de subvenție pentru susţinerea şi 
augmentarea acestui Muzeu, comitetul central a fost 
nevoit a lăsa administrarea acestui Muzeu în grija 
conducerii despărțământului central judeţean Alba lulia, 
care s'a oferit a-l administra şi intreţinea cu mijloacele 
proprii. 

Custodele acestui Muzeu dl Leonte Oprișa publicat 
în anul acesta anuarul prim al Muzeului Unirii din Alba 
lulia, eare conţine date interesante referitor la obiee- 
tele aflătoare în acest Muzeu. 


15 


13. Biblioteca centrală. 


După ce s'au scris fişele „Bibliotecii Centrale“ 
(In 30 lulie 1930 se aflau în „Bibl. Centr.“ 53.011 volume 
şi broșuri) şi s'au catalogat periodicele (tot atunci erau 
1000 reviste şi 1004 ziare). Sub supravegherea secr. 
lit. Dr. Horia Petra-Petrescu eu puteri auxiliare, a 
urmat aranjarea fişelor după autori şi după materie. 
Acum se află fişele în fişier, putând fi utilizate din 
partea publicului cetitor. Imprumutul cărţilor se în- 
cepe cu 1 Sept. 1931. S'au întreprins pașii necesari 
pentru tipărirea unui cafalog al „Bibl. Centrale“. 

Se lucrează și la o catalogare a preţioaselor 
manuscrise și corespondențe aflătoare în posesiunea 
„Astrei“. (Secretarul lit. a publieat ceva despre aceste 
manuscrise în „Transilvania“, No. 11/12 1930.) 

Biblioteca a primit în decursul anului donațiuni 
dela d-nii: 1. Dr. Aurel Crăciunescu, consilier la con- 
siliul central al Bis., prof. la Acad. teolog., rev. „Tran- 
silvania“ 1872—78, 1882, 1883, 1884 şi 1889; 2. Nic. 
Togan, protopop gr. eat. Sibiu: Operele complete po- 
etice ale lui Petöfi, în 2 ex. de lux, cu ilustraţii; 
3. „Albina“ din Sibiu: 1 ex. din Șematismul ultim al 
armatei austro-ungare (1914), eu numele tuturor ofi- 
țerilor armatei; 4. D-na văd. Berta 1. A. de Preda: 
„Constituţia bisericii gr. ort. rom. din Ungaria şi Tran- 
silvania“ de 1. A. de Preda, în 1225 ex., de împărţit 
bibliotecilor poporale ; 5. Matei Voileanu, consilier arhie- 
pise. Sibiiu, 225 volume și broșuri istorice, cu un dulap. 

Aducem vtile noastre mulțumite şi pe această cale 
donatorilor marinimoși. 

Cetitori în sala de lectură au fost în anul 1930, 
1876. Biblioteca centrală a primit în 1930, 1275 ziare 
şi reviste şi 2042 volume. 


14. Publieaţiunile Asociaţiunii. 

„Biblioteca poporală a Asociaţiunii“. Şi în decursul 
anului acestuia ne-am dat osteneala să oferim tine- 
retului şi publicului cețitor dela ţară material variat şt 
ales, distractiv şi instructiv. Greutățile materiale ne au 


16 


stat în drum şi de astădată, încât n'am putut tipări cât 
am fi vrut. In decursul anului 1930 au mai apărut, 
afară de cele anunțate în raportul nostru general din 
anul trecut: No. 177: „Conferențe pentru popor“, de 
d-nii 1. Agârbiceanu, Familia românească, lmproprie- 
tărirea, Cărţile, Sărbătorile naţionale; Sabin Opreanu : 
România, Basarabia și Gr. C. Mărcuș : Cum se face o 
bancă poporală. No. 178. Calendarul „Astrei“, redactat 
de secr. lit. Horia Petra-Petrescu; No. 179. Petrea 
Voinicul şi alte balade, de Ștefan Cacoveanu (între 
- balade și „Floarea Soarelui“); No. 180. „Din fara Haţe- 
gului“, povestiri pentru popor, de 1. Pop-hRefeganul. 

In anul 1931 am tipărit până acum broșurile: 
No. 181. „Ingerul a strigat!“, poezii naţionale, patriotice, 
de 1. U. Sorieu; No. 182. „Marii cântăreți“ : Alecsandri, 
Coşbuc, Alexandrescu — 3 eonferenţe (biografii și 
poezii caracteristice) de l Agârbiceanu; No. 183. 
„Arhanghelul dela Turda“, povestire istorică, despre 
ultimele zile ale lui Mihai Viteazul, de A. Nanu; No. 184. 
„Ce trebuie să știm despre boalele molipsitoare“, de 
Dr. losif Stoichiția ; No. 185. „Copiii Ursuţului“ şi alte 
povestiri pentru popor, de loan Pop-Reteganul; No. 186. 
Biografii romane (cei şapte regi romani și începutul 
republicii) de A. W. Grube, trad. de Nicolae Petra- 
Petrescu. 

După No. 187, eare este „Calendarul Astrei“ pe 
anul 1932, redactat de seer. nostru literar Dr. Horia 
Petra. Petrescu, vor urma numerele: 188 „Sfânta litur- 
Qhie a neamului nostru“, carte religioasă, cu expli- 
carea, pas de pas, a liturghiei; apoi 189 din operele 
pentru popor ale dlui Nicolae lorga, din prilejul ser- 
bătorirei a 60 de ani de viaţă a marelui nostru ani- 
mator cultural. 

După cum se vede, chlar şi numai din înşirarea 
titlurilor broșurilor noastre, am dat atenţia cuvenită 
subiectelor religioase, istoriee (românești şi streine), 
literaturii noastre (biografii, escerpte caracteristice, 
poezii patriotice, povestiri pentru popor) și sfaturilor 
medicale. Fiecare broșură se află de vânzare pentru 


17 


preţul de 10 Lei (despărţămintele pot vinde cu preţul 
excepţional de 2.50 Dei exempl.) 

Avem eunoștinţă că broşurile să citese cu mult 
interes. E de dorit ea propaganda pentru răspândirea 
lor să fie tot mai intensivă, ca să putem tipări alte 
broșuri, cu aceleaşi calităţi şi să retipărim acelea, 
cari sunt epuizate. $ 

„Calendarul Astrei“, şi broşurile cu colaborări 
prețioase, au fost remarcate și din partea presei. 
Analizând  broşurile „Bibliotecii poporale* ultime 
(No. 181—185.) „Convorbirile literare“ (lunie 1931) 
scriu: „Dacă cărțile acestea ar străbate fiecare colibă, 
fiecare casă, nivelul nostru cultural ar fi altul“. 

Revista „Transilvania“, din lipsă de mijloace pe- 
cuniare, a fost silită să se restrângă la strictul ne- 
cesar. No. 1—6 din 1930 are drept conţinut referadele 
și desbaterile pe larg ale „Congresului cultural“ din 
Mai 1930 (Sibiu). No. 7—10 au cuprins materialul pentru 
numărul administrativ. No. 11-— 12 au apărut după adu- 
narea generală dela Caransebeș, cu vorbirile M. Sale 
Regelui Carol ll, a l. Pr. Sf. Sale Mitropolitul Bălan 
şi a celorlalți, cari au luat parte la adunare, cu o dare 
de seamă a adunări! și materialul beletristie-cultural. 

in anul 1931 a trebuit să luăm hotărârea dure- 


roasă că — din lipsă de fonduri — „Transilvania“ să 
cuprindă, deocamdată, numai partea administrativă. 
e Să sperăm că în viitorul apropiat va putea să 


reapară organul „Astrei“, eu contribuția prețioasă a 
membrilor secţiunilor el. 


15. Subvenţii şi ajutoare. 
in anul 1930 iustituţiunea noastră a primit dela 
Stat o subvenție de Lei 500.000 —, iar dela comune 
urbane rurale și dela instituţii particulare în total 
Dei 251.925: (Tabloul donatorilor se află în anexa Nr. II). 


16. Internatul de fete al Asociafiunii. 
Internatul de fete al Asociaţiunii a funcționat în 
anul școlar 1930/31 în condițiuni corespunzătoare, adă- 
postind 44 eleve, în cea mai mare parte dela Liceul 


18 


de fete „Domnița lleana“ Sibiiu. Pentru întreţinerea 
Internatului de fete nu am primit în acest an nici o 
subvenție dela Minister, în sehimb institutul de credit 
şi de economii „Albina“, înțelegând importanţa acestui 
Internat pentru educaţia elevelor, a dăruit şi în anul 
acesta suma de lei 50.000'— şi a complectat vesela 
internatului eu obiectele de veselă în valoare de 
20.000'— hei, pentru care ajutor exprimăm și la acest 
loe distinsă mulțumită. l 

lacassările la lnternatul de fete au fost în anul 
1930/31 de Bei 1.506,592—, iar cheltuelile de. hei 
1,368.6614:—, rezultând astfel un escedent de Lei 137.928:— 
la care adăugând reportul anilor trecuţi de Lei 80.871:— 
avem de reportat pe anul 1931/32 Gei 218.799:—. 

Socotelile Internatului se înaintează eu act se- 
parat spre censurare. i 

17. Coneesiunile de cinematograf. 

Venitele după concesiunile de cinematograf sead 
mereu, deoarece în urma crizei generale existente 
concesionarii cer încontinuu reducerea chiriei pentru 
concesiunea de cinematograf. Alţi econcesionari nu au 
mai puiut suporta spesele de regie şi sau văzut ne- 
voiţi să închidă cinematograful. 

Situaţia actuală a concesiunilor de cinematograf 
este următoarea: 

Din cele 213 concesiuni de cinematografe stabile 
au fost distribuite în decursul timpului 126, din cari 
s'au predat: 

Regionalei Basarabene 21 concesiuni, Regionalei 
Dobrogene 5, Despărţămintelor noastre 26, iar restul 
de 73 s'a dat la unele primării și la particulari, 

Din aceste 73 de concesiuni încă nu s'au pus în 
funcţiune 13, au sistat funcţionarea 12, au fost resti- 
tuite 1, s'au dat în mod gratuit 2, sunt în litigiu cu pri- 
măria Timișoara 4, funcționează %1, dintre cari situaţia 
la 14 cinematografe este atât de slabă, încât nu ne 
putem aştepta la un venit după acestea, putând conta 
aproape numai la venitul dela celelalte 27 cinemato- 
grafe. 


19 a* 


Cu toate acestea s'a încassat în anul 1930 după 
concesiunile de cinematograf suma de lei 1,575.458, 
din cari s'a folosit suma de Lei 150.000, pentru amor- 
tizări la efectele fondului general disponibil. 

Cele 32 concesiuni pentru cinematografe ambu- 
lante sunt neplasate. Direcţiunea Educației Poporului 
de pe lângă Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Oerotirilor 
sociale, cu adresa Nr. 1514/1931, ne-a avizat că con- 
cesiunile de cinematograf ambulant sunt interzise. 

Concesiunea pentru funcţionarea Casei de filme, 
cedată condiționat „Astrei Cinegraţice“, nu a adus, 
până în prezent, nici un venit. 


18. Fondurile şi fundațiunile admini- 
strate de Asociaţiune. 


Fondurile și fundaţiunile administrate de Aso- 
ciațiune sunt, cu finea anului 1930, în număr de 74, în 
valoare totală de Dei 6,901.455—. Pentru anul şcoiar 
1930/31, s'au acordat burse în suma de Lei 87.000 la 
24 elevi şi eleve dela diferite şcoli. (Dezi tabloul bur- 
sierilor la anexa Nr. VL) 


19. Membrii Asociaţiunii. 
Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm la 
anexa Nr. VIIL. r 


20. Colaborarea cu alte sociefäți. 


Şi îa decursul anului acestuia am avut prilejul să 
colaborăm cu „Universitatea liberă“ diu București şi 
cu „Extensiunea universitară“ din Cluj. Ca în anii 
trecuți, aşa și acum, și au trimis aceste două pros- 
pere instituții (conduse de d-na Sabina Cantacuzino 
şi de d-nii prof. Dr. Bărbat şi Ștefănescu Goangă) pe 
misionarii lor culturali prin orașele noastre, lăţind euno- 
știnţele folositoare şi sentimentele înălțătoare de inimi. 

„Direcţia Educaţiei Poporului“, dela „Ministerul 
Sănătăţii şi al Oecrotirilor Sociale“, ne-a solicitat şi 
de astădată sprijinul în despărţămintele noastre pentru 
„Ziua Temperanței“ (2 lunie), 


20 


Cireulara în sensul dorit de „Dir. Educației Po- 
porului“ a pornit dela Centrala „Astrei“, tot aşa ea 
si pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai şi de 1 Dec, 
zilele noastre istorice. 

„Asociaţia profesorilor secundari“ din diferitele 
cegiuni şi asociațiunile preoțești şi învățătorești — 
deasemenea — ne-au dat tot concursul lor de câte 
ori am apelat la o colaborare cu ele. Tot aşa şi 
reuniunile femeilor române. Cu partea muzicală s'au 
îngrijit să completeze programul serbărilor noastre 
reuniunile de cântări şi corurile, fanfarele din diferitele 
oraşe şi orășele. (lista lor o poate afla cetitorul la 
rapoartele secţiilor.) 

Aducem cele mai călduroase mulțumiri tuturor 
acestor societăți și conducătorilor lor. 


21. Momente importante. 


DI vicepreşedinte Dr. G. Preda a cerut (în șed. 
din 24 lunie 1931) „să fie autorizat a merge în despăr- 
ţăminte cu scopul de a examina activitatea acestora 
şi — unde va fi lipsă — a da îndrumări pentru re- 
organizarea lor, în sensul hotărârilor dela adunarea 
generală din Caransebeş“. Comitetul central a împuter- 
nicit pe dl vicepreședinte să lucreze în sensul expus 
de dsa. : 

in urma acestei autorizări a luat parte până acum 
di Dr. Gh. Preda, în următoarele locuri la adunări 
generale şi serbări de ale „Astrei“: 

4 1. Deva, adunarea gen. a despărţ. jud. Deva, în 
19 lulie (cu membrul din comit. centr. Dr. Liviu lonașiu 
şi secr. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu); 

2. Bocșa Montană, adun. gen. a despărmţ. jud. 
Oravița, în 26 lulie; 

3. Ighiu, adun. gen. a despărţ. jud. Alba lulia, în 
9 August (eu secer. lit. Dr. Horia Petra-Petresceu); 
| 4. Tinca, adun. gen. a despărţ. Oradea, în 15 Aug. 
Dba Boeşa montană s'a ţinut un concurs de coruri și 
de fanfare, apoi o expoziţie de copii; la Ighiu un con- 
curs de jocuri naţ. și un concurs de sporturi (alergări, 


21 


aruncări, footbal ete.); la Tinea un concurs de jocuri 
naţionale — toate foarte reuşite. 

Din experienţele de până acum sau desprins 
pentru reprezentantul „Astrei“ noastre două adevăruri, 
cari vor trebui luate în considerare în propaganda 
noastră viitoare: l. Poporul dela ţară ţine cu sfinţenie 
și acum la „Astra“ noastră. ln Boeşa Montană, d. e. 
a venit popor din depărtări de zeci de kilometri, fiindcă 
se dase lozinca: „Astra“ are adunare! — „Astra“, 
adecă societatea care se ocupă cu probleme cultu- 
rale, fără cea să facă politică, „Astra“, care este a 
tuturora, de orice confesie religioasă sau politică ar fi. 

Intr'o epocă în care vrăjmășiile sunt atât de acute, 
„Astra“ poate şi este chemată şt de aici înainte să 
rămână cu nimbul ei idealist, platforma de colaborare 
cinstită — e vorba de o perversare pe cărările apucate. 
VL. Injghebarea unui cor, a unei fanfare, cu punctele 
lor de atracție, auditive, poate să formeze nucleul 
propagandei prin comune, în folosul „Astrei“. 

In Bihor și Banat d. e., corurile și fanfarele for- 
mează punctele de gravitație, cari — utilizate eu pri- 
cepere din partea conducătorilor localnici ai „Astrei“ 
— vor fi escelente stimulente pentru propaganda noa- 
stră. Cine va vrea, deci, să aibă succese și mai vădite 
în propaganda sa de misionar cultural pe sate, va face 
bine să se îngrijască de înfiinţarea unui eor sau a 
unei fanfare, în strânsă legătură en propaganda cul- 
turală (eonferenţe, jocuri, cărţi, expoziţii etc.) 

Muzeul „Astrei“ a mai fost onorat cu vizita dlor? 
Lucien homier, cunoscutul profesor-sociolog francez, 
în 3 Sept. 1930; Nemecek, consulul cehoslovac din 
Cluj, în 3 Aug. 1931; Dr. Hertwig larnik, decanul fa- 
cultăţii de litere al universităţii „Masaryk“ din Brno, 
cunoscutul nostru filoromân, membru corespondent la 
secţia noastră literară-filologică — eu 15 studenți și 
studente cehoslovace dela universitatea sus-menţio- 
nată (1 lunie 1931). Saluturile le-au rostit domnii: vice- 
preş. Dr. Gh. Preda; membrul în comit. centr. Dr. V. 
Bologa şi seer. lit. Dr. Horia Petra-Petregcu. 


22 


In 44 Dec. 1930 s'a desvelit o placă comemora- 
livă în Sibiiu, din partea despărțământului jud. Sibiiu 
al „Astrei“, pe casa în care a locuit după răsboiu, 
până la moarte, fostul nostru preşedinte, regretatul 
Andreiu DBârseanu. Serbarea a decurs întrun mod 
impunător, luând parte întreagă intelectualitatea ro- 
mână, împreună cu şcolile și armata. Discursul festiv 
l-a rostit membrul nostru în comitetul central, dl insp. 
şcol. Silviu Teposu, totodată președ. desp. jud. Sibiiu 
al „Astrei“. 

In 19 Aprilie 1931 s'a desvelit o placă comemorativă 
în comuna Frâua (acum: „Axente Severu“), pe casa 
unde s'a născut eroul naţional Axente Severu. Invitată 
din partea „Soe. studenţilor rom. de pe Târnave“, care 
a aranjat serbarea, „Astra“, a trimis pe secer. ei lit. 
Dr. Horia Petra-Petrescu, care a rostit o cuvântare 
ocazională. 

Tot secr. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu a fost de- 
legat la desvelirea „Monumentului Eroilor“ în comuna 
Săcădate (Sf. Maria, 15 Aug. 1931) — cu care ocazie 
a adus salutul „Astrei“. 

La serbările de 10 ani de existență ale Universi- 
tății române din Cluj (când a luat parte și președin- 
tele nostru de onoare M. Sa Regele Carol ll.) au fost 
deiegaţi din partea comitetului central să reprezinte 
„Astra“: dl preşedinte Vas. Goldiș, domnii vicepre- 
ședinţi Dr. Gh. Preda şi Oct. Russu, domnul secretar 
al secțiilor l. Agârbiceanu. Toţi patru au luat parte la 
serbările înălţătoare. 

Misiunea universitară a Franţei: „Societe d'Eylau“, 
societatea de propagandă franceză din Paris, condusă 
de Abatele Botinelli, care ne-a vizitat şi în Sept. 1925, 
ne-a făcut plăcerea să ne cerceteze și în decursul 
anului trecut, în 5—6 Aug. 1930. O conferinţă, în fran- 
țuzeşte, a ţinut Abatele Picard de la Vacquerie despre 
romancierii moderni francezi, la „Cercul militar-eivil“ 
din Sibiiu — alta, tot în franţuzeşte, Abatele Botinelli 
despre „Mistral“, marele poet provensal (conferenţă 
urmată de lecturi din poeţi de seamă francezi, mo- 


23 


derni), în sala festivă a stabilimentului balnear Ocna- 
Sibiiului, unde au fost oaspeţi francezii în ziua de 
6 Aug. Ca și în rândul trecut, „Societe d'Eylau“ ne-a 
oferit serviciile sale pentru cimentarea unor legături 
trainice între Franţa și România. DI vicepreș. Dr. Gh. 
Preda a salutat societatea franceză în numele 
„Astrei“. 


In ziua de Bunavestire 25 Martie 1931, a serbă- 
torit „Astra“ centrală, la Sibiiu (sala „Thalia“), pe 
domnul profesor Nic. iorga, care — după cum se știe 
— a împlinit în anul acesta frumoasa vârstă de 60 de 
ani, „Astra“ și-a ţinut de datorie să aducă prinosul 
ei de laudă marelui nostru animator cultural și savant, 
trimițând şi o circulară despărțămintelor în care le 
ruga să aranjeze în decursul anului acestuia câte un 
festival lorga. 

Festivalul din Sibiiu a reuşit cât se poate de bine, 
A fost cercetat de întreagă intelectualitatea română. 
civilă, bisericească, militară și de tineretul școlar. 
Corul mixt al şcolii normale „Andr. Șaguna“, sub con- 
ducerea dlui prof. Tim. Popovici şi a dnei Lia T. Popo- 
vici, a executat cântece patriotice. Cuvântul de întro- 
ducere a fost rostit de vicepreş. al „Astrei“, Dr. G. Preda, 
{publicat în întregime în „Telegr. Rom.“, Nr. 26/7—931), 
discursul festiv la ţinut dl prof. L U. Soricu (publ. 
tot acolo şi reprod. în broș.), iar secretarul nostru 
administre., dl Nicolae Băilă a recitat câteva poezii 
alese de N. lorga. 


22. Schimbări intervenite în 
personalul Asoeciaţiunii. 


Cu ziua de 1 Martie 1931 comitetul central a re- 
nunţat la serviciile de contabil ale dlui Nicolae Pe- 
truţiu, angajând în postul de contabil pe dl loan Isailă, 
care timp de un an de zile a funcționat pe lângă con- 
iabilul Nicolae Petruţiu ca contabil stagiar, înere- 
dinţându-i-se pe lângă purtarea contabilităţii şi admi- 
nistrarea publicaţiunilor Asociaţiunii. 


24 


23. Situaţia financiară a Asociaţiunii. 


Situaţia financiară a Asociaţiunii este arătată In 
anexele despre socoteli și buget. (Anexele II, şi U.) 


34, Propuneri. 


De încheiere rugăm Onor. adunare: 

1. Se ia act eu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe anul 1930/31; i 

2. Să dea expresiunea durerii sale pentru pier- 
derea membrilor și binefăcătorilor decedați ai Aso- 
ciaţiunii; 

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari 
au făcut donaţiune în acest au pentru aşezămintele 
Asociaţiunii: 

4. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen- 
tral despre gestiunea anului 1930 şi să-l desărcineze 
de această gestiune; 

5. Să aprobe bugetul pe anul 1932; 

6. Să aprobe în mod provizoriu modificarea 
Art. 21 din Statutele Asaciaţiunii; 

7. Să aprobe întregirea art. 13 din Pragmatica de 
serviciu a funcționarilor Asociaţiunii; 

8. Să întregească comitetul eertral; 

9. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene- 
rale ordinare din anul 1932; 

10. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 

Din ședința plenară a comitetului central al Aso- 
ciaţiunii, ţinută în Sibiiu, la 22 August 1931. 


Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p, 


vice-preşedinie. secretar. 


25 


Anexa I. 


Raportul Secretariatului general 


al Seeţiunilor literare-gtiinţifiee ale „Astrei“, dela 
14 lunie 1980—21 Mai 1931.) 


DOMNULE PREŞEDINTE, 
ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ, 


Despre activitatea Secţiunilor literare-știinţifice ale „Astrei“ 
dela ultima ședință plenară de sfârşit de an, ţinută la 14 Iunie 1930, 
până azi, am onoarea să Vă prezint următorul raport: 

L În cursul anului 1930/31 Secţiunile au organizat o ședință 
festivă, cu prilejul adunării generale dela Caransebeș, ședința a 
fost prezidată de M. S, Regele Carol IL, președintele de onoare 
al „Astrei”. Au ţinut conferențe cu acel prilej membrii noştri, 
d-nii G. Bogdan-Duică și loan Lupaș, contribuind în mod însemnat 
la ridicarea nivoului serbărilor, D-nii G. Bogdan-Duică și Dr. loan 
Lupaş au fost :elicitați de M. S. Regele. 

La 10 Septemvrie biroul Secţiilor a ţinut o consfătuire în 
care s'a pus și sa discutat ideia înființării unei universităţi po- 
porale, în decursul anului 1930/31, 

La. 27 Septemvrie s'a ţinut o şedinţă plenară a Secţiunilor, 
convocate pentru examinarea unui proiect de program a cursurilor 
universităţii poporale. Au participat la discuţiile din cari a eșit 
programa definitivă a cursurilor poporale domni: G. Bogdan-Duică, 
FI, Ștefănescu-Goangă, I. Clopoţel, Silviu Dragomir, |. Agârbiceanu, 
Sabin Oprean, I. Florinescu, Dr. Pavel Roşca şi alţii. 

La 30 Octomvrie 1930 s'a ţinut o şedinţă a membrilor din 
secţii cari au primit să facă cursuri la Univ. poporală, pentru 
stabilirea orarului, 


*) Şedinţa plenară a Secţiilor s'a întrunit la 21 Mai, cu prea puţini 
membri. Raportul de față s'a dat numai în rezumat. 


26 


La 16 Noemvrie o nouă ședință a conferenţiarilor în care 
se stabilește definitiv orarul. 

La 16 Martie sa ţinut o ședință a prezidenţilor secţiunilor 
in legătură cu destinaţia unui ajutor de 100.000 Lei pus în vedere 
de Educaţia poporului pentru Secţii pe anul 1931, din care însă 
până acum nu 'sa vărsat nimic, 


IL Secţiunile până la 31 Decemvrie 1930 și-au avut localul 
propriu la „Ardealul“, Cu 1 Ianuarie 1931, în urma imposibilității 
de a ni se mai acorda ajutor pentru chirie dela Comitetul central, 
am renunţat la local, cu avizarea Comitetului central şi a pre- 
ședintelui, Nu ne-a încurajat nime să-l ţinem mai departe. 

Cu știreagși aprobarea Comitetului central, neavând unde 
depozita mobilierul, trebuind să evacuăm cele două camere, am 
vândut 30 scaune simple și masa cea lungă Universităţii, cu suma 
de 9500 Lei pe cari i-am trimis Comitetului central, la cererea 
acestuia. 

Din mobilierul de inventar al Secțiilor mai avem azi 5 scaune 
simple și 7 cu braţe, 3 cuere, depozitate în pod la „Ardealul” ; 
3 scaune cu braţe și 5 simple date „Şoimilor Carpaţilor“ împrumut ; 
o masă de scris şi un dulap, depozitate la „Ardealul“, conţinând 
reviste, cărţi și acte. 

Depozitul de cărţi primit dela Oficiul de desfacere al „Astrei“ 
şi predat în desfacere și depozit general la „Ardealul“. V. Fodor, 
librărie, la 12 Dec. 1930, cu 40%; cuprinde cărţi în valoare de 
331.362 Lei din cari la rabat revin 132.545; și de Lei 970 din 
care rabat 388, Cărţile Secţiunii istorice „Epocele principale din 
istoria românilor“ în valoare de 107.920 Lei, au fost retrase din 
depozit din partea Secţiunii în anul 1930, 

Subt titlul de salar pentru secretarul general, dar în realitate 
şi ca acoperire a tuturor cheltuielilor de birou, se plătește de 
Centru dela 1 Martie 1931 suma de 5000 Lei, minus impozitul 
după salar, aproape cincisute Lei, din partea Comitetului central, 
prin „Albina“, 

IIL. Activitatea culturală a Secţiunilor în anul 1930/31, lip- 
sindu-ne un organ de publicitate și mijloacele de lucru din anii 
trecuţi, s'a desfășurat în două direcțiuni, mai cu seamă, — pe 
lângă concursul membrilor noștri la întreaga mișcare culturală 
ştiinţifică din Ardeal, ba din întreaga ţară. 


22 


Și anume: 


1. Colaborarea la ziarele poporale cu articole săptămânale 
s'a continuat şi în 1930/31, suplinindu-se în acest fel lipsa unei 
gazele a „Astrei“, și venind în contact săptămânal cu cca. 
50—60.000 cititori ai următoarelor ziare poporaie în care s'au 
publicat articolele : Foaia Noastră, Glasul Ardealului (Cluj); Unirea 
Poporului (Blaj); Foaia Poporului, Cuvântul Poporului, Lumina 
Satelor (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor (București-Chitila); 
Cultura Poporului (București); Cuvânt Moldovenesc (Chișinău), 
După aceste ziare adeseori au reprodus și alte organe de publi- 
citate pentru popor articolele noastre, scrise în 1930/31 exclusiv 


de secretarul general al Secţiunilor, 
° 


IV. Universitatea poporală. Inceputul ei se datorește 
unei consfătuiri a biroului Secțiunilor literare-știinţilice, din care 
consfătuire s'a lansat următoarea adresă către membrii din Cluj 
ai Secţiunilor: 


Domnule membru, 


Secţiunile literare-ştiinţifice ale „Astrei“, luând in considerare 
că în Cluj avem o numeroasă populaţie românească: slujbași 
inferiori, mici negustori, comercianţi, meseriași, muncitori calificați, 
calfe etc., cari dela Unire au putut avea prea puţin contact cu 
cultura și știința românească, — intenționează să înființeze o 
Universitate poporală pentru îmbogățirea cunoștințelor acestui 
public, şi încadrarea lui sufletească în ritmul vieții și al actualității 
culturale, științifice, economice şi naţionale românești. 


Secţiunile „Astrei“ intenționează să înființeze această Uni- 
versitate poporală din convingerea că vechea și binemeritata 
noastră instituţie culturală are și azi datoria să îngrijească de 
creșterea puterilor sufletului național în toate straturile sociale. 


Funcționarea Universităţii poporale se proectează pe un res- 
timp de 4 luni, dela | Noemvrie—1 Martie, zilnic două ore de 
cursuri, dela 7—9, seara, pentru a putea participa publicul căruia 
ne adresăm. ` 

Materiile pe cari le proectăm a fi predate în primul an ar 
fi următoarele ; Literatura română; Etica; Istoria românilor arde- 
leni; Geografia, în special economică a României; Economia 


28 


politică; Finanţele; Socialismul și comunismul; Pregătirea indu- 
strială; Avuţiile României mari; Vecinii României; Constituţia 
României, 

Materiile s'au fixat definitiv, indicându-se și membrii cari 
să le predea, în ședința plenară dela 27 Septemvrie, după cum 
urmează : 

1. Literatura română , , . G. Bogdan-Duică secţia literară; 


2. Educaţia și cultură , , . Dr. Pavel Roșca „ școlară; 
3. Istoria Românilor . . . Dr, loan Lupaș „istorică; 
4, Geografia econ. a României Dr. I. Florinescu ii geogr. ; 
5. Economia politică . . . Vasile Vlaicu „ soc. econ. ; 
6. Lecturi Biblice . , . . L Agârbiceanu „literară; 
1. Pregătirea industrială . . Dr. L. Rusu „ soc.econ,; 
8, Vecinii României. . . . Dr. S. Florinescu „, geogr ; 
9, Constituţia României . . Dr. Lazar Chirilă „ şcolară; 
10. Igiena aplicată . . . . Dr. M. Zolog „ medicală; 
11, Curs de l. română pt. inițiați Dr. C. Sudeţeanu „ şcolară; 
12, Enciclopedia muzicală . , A. Bena „artistică, 


După cum apare din acest program, toate secţiile și-au dat 
concursul la aceste cursuri, Cursurile au ţinut 2 ore la zi, dela 
7—9; fiecărui profesor revenindu-i una oră la săptămână. 

Publicitatea pentru începerea cursurilor, a împărțiri orelor 
etc., în lipsă de mijloace bănești, am făcut-o numai prin ziare. 

Deschiderea cursurilor nu s'a putut face decât la 24 No- 
emvrie, în loc de 1 Noemvrie cum era proectat, din motivul că 
nu am putut ajunge mai de grabă la o sală potrivită, în care 
să putem ţinea 2 ore zilnice de curs, dela 7—9, Universitatea nu 
ne putea ofer: sală decât pentru un ceas. Prin bunăvoința con- 
ducerii Academiei de înalte studii comerciaie şi industriale din 
Cluj, ni s'a pus la dispoziţie o sală încăpătoare în clădirea Aca- 
demiei, dintre salele ei de curs în mod cu totul gratuit pentru 
care sprijin îi aducem dlui rector și corpului profesoral și pe 
această cale toate mulțumitele, 

Cursurile s'au deschis deci la 24 Nov. prin o cuvântare a 
dlui Dr. G. Moroianu, rectorul Academiei, şi însuși membru activ 
al secţiei social-economice, printr'o desfășurare de progam făcută 
de secretarul I. Agârbiceanu, Apoi dl Dr, P. Roșca și-a făcut 
întroducerea la cursul său: Educaţie şi cultură. . 

Prezenţi la deschidere 70—80 ascultători, 


29 


Cursurile au ţinut până la 12 Februarie în loc de 1 Martie, 
cum se proectase, fiind foarte bine cercetate înainte de Crăciun, 
iar după Crăciun cu mult mai slab, 


Răspunzând la apelul secretariatului au cerut să fie înscriși, 
dându-și profesiunea și domiciliul numai 30 inși. Cursurile, în 
medie, au fost ascultate de 50 inși, afară de ultimile săptămâni 
după Crăciun, 

Cum nu și-a însemnat fiecare profesiunea, notez aici câteva, 
pentru a arăta că ne-a venit public la care ne-am adresat: func- 
ționari, la tribunal, impiegaţi de mișcare la C. F. R. (4), pan- 
tofari, învăţători, funcţionar inferior (4), mecanici (5), șefi de 
atelier (4). 

În total s'au ţinut de către cei 12 conferențiari în restimpul 
dela 24 Nov, 1930—12 Februarie 1931 — 94 de conferențe — 
cursuri. 

Pentru a arăta importanţa acestor conferențe lăsăm să urmeze 
aici rezumatul câtorva cursuri: 


Cursul de istoria Românilor (L Lupaș). 


1. Rolul factorului geografic în trecutul SN român; 
importanța Dunării și a Carpaţilor; 


2. Rolul factorului etnografic; calităţile şi defectele ele- 
mentului de baștină geto-dac; invaziile elementelor scitice, gre- 
cești, celtice, romane, germanice și turanice; 

3. Factorul religios și însemnătatea lui în desvoltarea po- 
porului român; 

4. Factorul raţional = limba ca păstrătoare a unităţii po- 
porului răvășit sub felurite cârmuiri străine ; 

5, Factorul tradițional = obiceiurile populare și importanţa 
lor educativă în trecutul Românilor ; 

6. Factorul juridic și importanţa lui ca element de cohesiune 
în trecutul poporului român; 

1. Factorul moral: conștiința poporului român despre me- 
nirea sa istorică; trezirea, progresul și biruința conştiinţei naţio- 
nale în năzuințele de înjghebare ale statului român întregit, 

8. Impărțirea istoriei Românilor în epoce și legătura dintre 
ele: criteriul organic (morfologic), ca temeiul cel mai sigur pentru 
o împărţire rațională; 


30 


9, Epoca veche până la 1241, 

10, Epoca medie până la Mihaiu Viteazul. 

N. Secrt. Secţia istorică prin dl I. Lupaș a mai ţinut 8 con- 
ierenţe istorice: în Cluj (1), București (2), Caransebeş (1), Brașov, 
(1), Sighişoara (1), Mediaș (1), Arad (1). 


Cursul de geografie (A. Florinescu). 


Cursul a cuprins două părţi: 1. Geografia României şi 2, 
Țările vecine. In prima parte am avut dorința să fac să reiasă 
mai în evidență frumuseţile, bogăţiile și caracterul pământului 
țării noastre, cum și posibilitățile de viață economică. 

În partea a doua, pe lângă geografia propriu zisă a fiecărei 
ţări, am dorit să desvolt legăturile economice dintre. noi și fiecare 
țară învecinată cu noi, cum și lucrurile bune, pe cari ar fi bine 
să le întroducem și la noi. 

Dar, cauzele pentru cari s'au suprimat aceste cursuri m'au 
făcut să nu-mi pot pune în aplicare planul pe de-a-întregul. Din 
materialul propus am făcut: 

1. La Geografia României, așezarea pământului românesc 
cu influenţele asupra întregei plăsmuiri a lui (munți, podișuri, 
câmpii!, apele pământului nostru sau, cum îi spunem noi geo- 
grafii, rățeaua hidrografică, insistând asupra importanţei și foloa- 
selor ei şi în special asupra Dunării, Am arătat bogăţiile naturale 
ale subsolului ţării noastre (minereuri, petrol, sare, gaz-metan, 
etc.) și ale apelor (pești, vegetaţia lacustră), cum și foloasele ce 
se pot trage. 

Aici m'am oprit forțat. Vream să vorbesc despre popoarele 
conlocuitoare pe pământul românesc, de industrie, de agricultură, 
comerţ, de relaţii comerciale, etc., dar nu s'a mai putut face nimic, 

2. Din partea a doua a cursului, am putut trata doar urmă- 
toarele capitole : 

a) Partea de geografie fizică (munţi, ape, climă) şi morfologie 
generală a pământului acestor ţări; 

_b) Am tratat în rezumat, din toate punctele de vedere, ur- 
mătoarele ţări: Cehoslovacia, Polonia și lugoslavia, arătând și le- 
Săturile politice și economice ce le avem și le putem avea noi 
cu popoarele acestor state; 

c) Marea Neagră și comerţul nostru şi al țărilor de mai sus, 
pe ea. 


31 


Cursul: cultură şi educaţie. (Dr. Pavel Roșca) 


Lămurirea acestor noţiuni prin analize tăcute asupra vieţii 
popoarelor cari au avut meritul de a contribui la progresul cul- 
turii și educaţiei. 

Stabilirea adevărului că dacă viaţa culturală este produsul 
unei credințe, a unor idealuri cari trăiesc cu putere în conștiința 
oamenilor, tot concepţia despre lume şi viaţă, fie în forma de 
credinţă religioasă, fie în forma de concepţie filozofică, determină 
felul educației, scopul și mijloacele ei. Credinţa de a îi în slujba 
unei idei este factorul care stă la baza, atât a ridicării omului la 
cât mai înaltă umanitate prin educaţie, cât și a creierii valorilor 
culturii, 

Cultura și educaţia sunt noţiuni corelative, fiindcă numai un 
om format prin educaţie aleasă și integrală poate creia valori 
culturale și numai preocuparea pentru cultură poate da îndemn 
la o mai bună și continuă educaţie, 


Ambele sunt manifestări ale vieţii sociale și ambele sunt 
menite să înalțe, să înfrumuseţeze și să dea un înțeles superior 
societăţii și indivizilor cari o alcătuesc. 


Materialismul, care glorifică rezultatele civilizaţiunilor tehnice 
— a cărei utilitate nimeni nu o poate contesta —- îl înstrăinează 
însă pe om dela sine însuși, creiază o educaţie unilaterală și se 
pune deacurmezișul oricărei înălțări culturale. Cultura nu poate 
răsări decât pe temeiul umanităţii, iar umanitatea este rodul unei 
stăruitoare educaţiuni, făcută sub inspirația unor bunuri ideale, 


Răsboiul mondial — o pildă înspăimântătoare de măcel și 
de distrugere ce le poate produce civilizația materială — a avut 
un înțeles prin aducerea la biruinţă a unor idei superioare de a 
organiza viața popoarelor. 


După eforturile răsboiului ne găsim în o perioadă de obo- 
seală şi desechilibru și ne găsim copleșiți de toate greutăţile cari 
pun la încercare înțelepciunea și eroismul generaţiei de azi. Nu 
s'a cristalizat încă suficient o nouă orientare, nu s'a ivit în con- 
știința mulțimii un nou ideal, care să unească siorțările pentru o 
muncă pozitivă. Trebuie să întărim chemarea spre idealul înălțării 
noastre prin educaţie și cultură. In acest scop este nevoie de o. 
continuă stăruință de a ne cunoaște, privind adânc în conștiința 


32 


noastră; este nevoie să ne obișnuim cu o severă disciplină de 
autocontrol, să luptăm împotriva atâtor ispite cari tind să ne ade- 
menească ; este nevoie mai presus de toate să ne întărim credinţa 
neșovăitoare în principiile ordinei morale. Această ordine morală 
este una, dictată şi prin mintea şi prin inima noastră, ordinea 
morală înfățișată prin principiile moralei creștine, 

Educaţiunea morală în lumina principiilor moralei creștine. 

Educaţia naţională, cu consideraţiuni asupra rolului important 
al familiei pentru cultivarea conștiinței naționale, 

Educaţia cetăţenească. Consideraţiuni asupra spiritului de 
cari sunt animate partidele noastre politice şi asupra felului cum 
ele înţeleg să practice principiile democraţiei la noi. 

Educaţia fizică privită ca o mare problemă pentru afirmarea 
noastră ca naţiune și ca stat, 

Problema culturalizării poporului prin școală şi armată. 


Cursul: Igiena aplicată (Dr. M. Zolog). 


Conf. I. Ce este igiena? Scopul igienei. Diferenţa între me- 
dicina curativă și preventivă, Valoarea sănătăţii. Valoarea omului 
după etate, sex, stare civilă, sănătate etc. Importanța economică 
a igienei. 

Conf. JI. Duşmanii sănătății omului: Microbii, Forma și fi- 
ziologia lor. Fenomenele lor de viață: Mișcarea, reproducerea etc. 

Conf. III. Pătrunderea microbilor în organismul uman. Poarta 
de intrare a diferiților microbi. Lupta între organism și microbi. 
Îmunitatea activă, pasivă. Seruri și vaccinuri, 

Conf. IV. Febra tifoidă, Originea, decursul și profilaxia 
boalei. Desinfecţia la patul bolnavului și desinfecția terminală. 


Cursul: Enciclopedia muzicală (A. Bena). 


Enciclopedia muzicală (in fond și formă poporală), 

1. Noţiunea, originea și desvoltarea enciclopediilor. Impor- 
tanța și necesitatea cunoștințelor enciclopedice muzicale pentru 
cultura generală a intelectualului de astăzi. 

2. Despre muzică în general. Reprivire istorică, din care se 
vede importanța ce i s'a dat muzicii — mai mult sau mai puţin — 
la toate popoarele şi în toate timpurile, 


33 3 


3. Despre teoria muzicii și importanța ei. Confuziuni de 
noţiuni provenite din necunoașterea ei și neînţelegerea operelor 
de artă muzicală, cu cari ne întâlnim zilnic, cu mult mai des 
chiar, decât cu ori care alt ram de știință. 

4. Despre instrumentele muzicale, la popoarele primitive, la 
poporul nostru și despre cele dintr'o orhestră simfonică și de operă. 

Mă simt dator ca în numele Secţiilor să aduc cele mai căl- 
duroase mulțumite domnilor conterenţiari. Au suplinit la câteva 
cursuri d-nii Dr. Sabin Oprean și Dr. Ol. Stefanovici, prof. la 
Academia Comercială. Călduroase mulțumiri aducem Academiei 
comerciale, pentru sala ce ne-a pus-o la îndemână pentru cursuri. 

Din experienţele avute proectăm ca la toamna viitoare, 
continuând cursurile Univ. poporale, să le facem cu un singur 
curs, de un ceas la zi, două ore zilnice dovedindu-se a îi prea 
îngreunător, şi numai înainte de Crăciun. 

V. În afară de această activitate a Secţiilor au fost recensate 
materialele trimise secţiilor de Secretariatul literar din Sibiiu, 
pentru a fi publicate în Biblioteca poporală „Astra“. Aşa a cen- 
surat dl! C. Martinovici din secţia soc. econ. lucrarea „Cultura 
pomilor“ de leronim Mardan, di Dr. Danielo din secţia medicală 
lucrarea „Sifilisul” de Dr. Eug. Nicoară; Secţia istorică a cen- 
surat două lucrări destinate Bibl. poporale. ' 

VI. Biroul Secţiilor a cerut prin adresa No, 1 dela 15 lanu- 
arie 1931 Ministerului Muncii etc. un ajutor pentru anul 1931. 
Cu No. 00.711 Febr. 18, 1931 Direcţia culturii pop. avizează că 
ni s'a designat un ajutor de 100.000 Lei, de ridicat în 4 rate 
„pentru publicaţii de cunoştinţe generale şi activitate de cursuri 
serale”. Cu No. 16/931 am cerut ordonanţarea întâiei rate (25.000) 
pe numele d-lui președ. del. al Secţiilor di G. Bogdan-Duică, 
dar până azi n'a sosit nimic. 

- Acesta e raportul despre activitatea Secţiilor literare-știin- 
ţifice ale „Astrei“ dela 14 Iunie 1930—21 Mai 1931 pe care Vă 
rog să binevoiţi a-l lua la cunoștință. Detailat aţi luat cunoștință 
de raportul fiecărei secţiuni, între cari se ridică subs, de Ed. fizică. 


Cluj, la 20 Mai 1931, 3 
ION AGARBICEANU 


secretarul gen. al Secțiilor. 


34 


Raportul Secţiunii literare-știinţifice pe anul 1930/31. 


Neapărând, din pricini bugetare, nici un număr literar-știin- 
ţilic din revista „Transilvania“ în cursul anului 1930/31, membrii 
Secţiunii au fost nevoiţi să-și publice diferite contribuţii în alte 
reviste şi ziare. Colaborarea lor prețioasă ar fi fost asigurată 
revistei și anul acesta. In Bibl. „Astra“ pentru popor au publicat 
câte-o broșură membrii Secţiei I. Agârbiceanu „Marii cântăreți" 
şi Î. U. Soricu, o colecţie de poezii naţionale „Ingerul a strigat“, 
DI George Bogdan-Duică a ţinut o conferenţă la şedinţa festivă 
a Secţiilor, la Caransebeș, subt prezid. M., Sale Regelui, vorbind 
despre bănăţeanul I. Maniu; apoi la Teatrul Naţional din Cluj 
despre Axente Severu în Aprilie, a. c. DI I. Agârbiceanu, tot în 
numele „Astrei“, a ținut vorbirea festivă de 1 Dec. 1930 la Teatrul 
Naţional din Cluj, D1 G. Bogdan-Duică, preşedintele secţiei noastre 
a făcut cursuri de literatură română la Universitatea poporală, 
DI I. Agârbiceanu a făcut la aceeași Universitate un curs de 
Lecturi biblice. | l 

Mulți dintre membrii noștri au continuat și anul acesta acti- 
vitatea de publicişti și conferențiari, unde li s'a dat posibilitatea, 
— „Astra” reducându-și sau suprimându-și publicațiile, din lipsă 
de fonduri. 

Cluj, la 20 Mai 1931, 


Preşedinte: G. Bogdan-Duică. Secretar: I. Agârbiceanu. 


Dare de seamă despre activitatea Secţiunei artistice a 
„Astrei“ pro 1930/31. 


Ca și în ultimii ani, Secţiunea artistică a „Astrei“, din totală 
lipsă de mijloace bănești, nu a putut îndeplini decât în parte 
programul său de muncă. 

Cele mai remarcabile rezultate sunt realizate și în anul 
acesta prin Conservatorul de muzică „Astra“ din Brașov, care 
în Iunie a, c., încheie al treilea an al activităţii sale. Și în anul 
școlar 1930/31 au fost înscriși peste 200 elevi români, sași și 
unguri, cari au urmat la cursurile de piano (6 catedre), vioară 
(3 catedre), violoncel (1 catedră), canto (2 catedre), teorie (1 ca- 
tedră) şi muzică de cameră (1 catedră), In cursul anului au avut 
- loc mai multe concerte interșcolare, date de elevi, şi sau conti- 


35 ăi 


nuat așa zisele „concerte educative” de muzică clasică, date de 
profesorii Conservatorului. Aceste concerte — șase la număr — 
s'au început la 15 Februarie a. c., și sau ținut, fără întrerupere, 
în fiecare Duminecă la ora 11 a. m.; și punându-se spre acest 
scop, în mod benevol, la dispoziţie sala „Honterus“, concertele 
sau oferit publicului, de astădată, cu totul gratuit. Rezultatul a 
fost, că la unele concerte afluenţa a fost așa de mare, încât ușile 
salei au trebuit să fie deschise pentru ca și publicul rămas pe 
culoare să poată asculta. Programele au fost compuse exclusiv 
din muzică de cameră: trio-uri, quartete, quintete, executate la 
instrumente de coarde și piano, — iar la ultimul concert sa 
cântat un septet de instrumente de suflu cu colaborarea unor 
membri ai Capelei orășenești din localitate. Orchestra simphonică 
a Conservatorului, înființată în anul trecut, a conlucrat, sub 
conducerea directorului acestui așezământ, dl Const. Bobescu, la 
mai multe ocazii, dintre cari amintim aci festivalele dela 1 Dec. 1930, 
ziua „Astrei” şi 10 Maiu a. c. Anul școlar se va încheia prin 
4 concerte publice date cu elevii Conservatorului. 

Ținem să observăm la acest loc, că municipiul Braşov, în- 
demnat de frumoasele rezultate realizate pe terenul muzicei prin 
Conservatorul „Astra“, a decis inscrierea în buget a unei con- 
siderabile sume de bani, venind astfel în ajutorul acţiunei desfă- 
șurate de acest institul artistic-cultural, o împrejurare pentru care 
și pe aceasta cale aducem conducerei municipiului mulțumitele 
noastre cele mai sincere și cordiale. 


Brașov, 18 Maiu 1931. 
Președinte Dr. T. Brediceanu. 


Dare de seamă despre activitatea Secţiei medicale și 
biopolitice a „Astrei“, dela 30 Iunie 1930—30 Iunie 1931. 


Activitatea secției în cursul intervalului indicat mai sus s'a 
desfășurat în mod normal, conform programului stabilit. S'au ţinut 
în total peste 150 de conferențe, despre combaterea diferitelor 
plăgi sociale (alcoolism, tuberculoză, sifilis etc.), distribuindu-se cu 
aceste ocazii și numeroase broșuri de propagandă. 

În regiunea Cluj aceste conferențe au fost toldeauna înca- 
drate într'un program executat în colaborare cu Despărțământul 


36 


şi care cuprindea în afară de partea medicală și una culturală și 
mai multe puncte distractive. Aceste festivale ale „Astrei“ au 
avut întotdeauna darul să adune foarte multă țărănime în jurul 
lor și numeroase comune ne-au adresat rugămintea ca ele să fie 
repetate. 

In cursul acestui an secţia şi-a sporit numărul organizaţiilor 
sale provinciale, înființându-se un nou cerc cultural la Timişoara, 
sub prezidenţia d-lui Dr. Cândea, secretar fiind dl Dr. P. Corcan. 
Acest cerc dispune de un aparat de proiecții cu diapozitive și 
promite să desvolte o vie propagandă sanitară în Timiș-Torontal. 

Cu toate dificultăţile materiale prin cari trecem, secţia în 
colaborare cu Despărţământul, au izbutit să producă ceva şi în 
domeniul realizărilor practice. În comuna Feleac, din apropierea 
Clujului, s'a cumpărat un teren pentru zidirea unei case culturale. 
Această clădire va putea fi în curând terminată, materialul necesar 
şi mijloacele bănești fiind adunate, In afară de sală d: lectură, 
bibliotecă, sală de conferenţe etc., va dispune această casă de o 
baie populară şi de un serviciu de consultaţii gratuite pentru boli 
sociale, va avea deci și un important rol în ameliorarea stării 
sanitare a populației, l 

In ce privește publicațiile secției, „Buletinul eugenic și bio- 
politic“ își continuă regulat apariția; cărți sau broșuri noi n'au 
putut fi editate, din lipsă de fonduri. In „Biblioteca populară“ a 
„Astrei” va fi scoasă însă în curând. lucrarea d-lui Dr. E. Nicoară, 
președintele cercului cultural Reghin, despre sifilis, 

Subsecţia educaţiei fizice a desvoltat și în cursul acestui an 
o frumoasă activitate, despre care se va redacta o dare de seamă 
deosebită, 

Cluj, la 1 lulie 1931. 


Președinte : Secretar : 


ss, Prof. Dr. Iulia Haţieganu. . ss. Docent Dr. L. Daniello. 
Raportul Secției juridice. 


I. Şedinţe s'au ţinut 2, în cari s'au discutat chestiunile pri- 
vind secţia. In ședința din Febr. a. c., s'a hotărît ţinerea unui 
ciclu de conferențe pentru juriștii practiceni, seria de conferenţe 
proieclată însă a fost amânată pentru sezonul de toamnă. 


37 


IL Activitatea membrilor Secţiei s'a desvoltat în specialitatea 
fiecăruia. Membrii Joan Papp și Traian Pop au luat parte la 
elaborarea proiectelor de reforme judiciare ale Ministerului de 
justiție (organizaţia judecătorească, legea corpului advocaţilor, 
codul de procedură penală și codul penal). 

Membrul Romul Boilă a publicat împreună cu profesorii 
Negulescu și Alexianu: Codul administrativ adnotat”. 

Membrul V. Onişor. a publicat ediţia IL, complect refăcută 
și pusă la curent, din „Tratatul de drept administrativ român“, 
un volum de 943 pag. 

Membrul Camil Negrea a publicat din vol. İV. al „Dreptului 
civil valabil în teritoriile ardelene, comparativ cu codul civil 
român“, fascicolul I., cuprinzând: Căsătoria, electete juridice ale 
ei şi încetarea căsătoriei, 217 pag. 

Membrul George N. Leon a publicat vol. IL, din „Elemente 
de știință financiară”, cuprinzând: impozitele asupra consumaţiei, 
„creditul public, bugetul, un vol. de 515 pag. și o broșură: „Con- 
sideraţiuni critice asupra politicei noastre economice şi financiare”, 
20 pagini. 

Cluj, la 20 Maiu 1931. 

Vicepreșed. Secţiei V., Onişor. 


Darea de seamă despre activitatea Secţiei femenine- 
biopolitice a „Astrei“, pe anul 1930. l 


„Secţia femenină-biopolitică“ a „Astrei“, formată din mem- 
brele „Uniunii femeilor române“ continuă munca sa, potrivit 
scopului urmărit; principala ei preocupare fiind grija pentru în- 
tărirea și îndrumarea spre mai bine, a familiei româneșii, baza 
generaţiei viitoare. 

Pentru realizarea acestui scop — „Uniunea“, prin membrele 
ei, a desvoltat următoarea activitate : 

La Cluj: „Reuniunea femeilor greco-catolice“, prin doamna 
Livia Dr. Boilă, prezidentă — a înzestrat mai multe biserici cu 
odăjdii, promovând cultul religios în folosul moral al tinerimii, 

D-a Elena Bratu, prezidenta „Societăţii femeilor creștine”, 
ajută studenţii săraci; cei debili sunt trimiși de Soc. la sanatorii, 
le dea ajutoare, împrumuturi, ce vor îi restituite după 10 ani dela 
începutul carierei — unii din studenți sau studente sunt împărţiţi 


38 


pela familii. In felul acesta Societatea apără tinerimea nu numai prin 
ajutoare materiale, ci şi prin ridicarea moralului. S'au organizat 
mai multe cantine la periferiile Clujului pentru populaţia lipsită; 
se ajută îndeosebi familiile cu copii. 

La Beiuş: „Reuniunea fem. rom.“, cu (prezidenta Angela 
Sălăgeanu-Buteanu) a organizat un azi! de femei infirme. S'au 
ținut conferenţe medicale în 14 comune. Pentru deșteptarea inte- 
resului gospodăresc și economic. sau organizat diferite expoziţii : 
de flori, agricole, etnografice. Pentru strângerea materialului ne- 
cesar acestor expoziţii au fost cutreerate 44 comune. 

La Dobra-Arad: „Reuniunea fem. rom.", (prezidentă d-na 
Olimpia Moruru) s'a organizat o expoziţie de copii, urmărindu-se 
deșteptarea interesului şi ambiția mamelor pentru problemele de 
educaţie. 

La Brașov: „Reuniunea fem. rom." pentru ajutorarea vădu- 
velor (prezidentă d-na Tini Socaciu) are un azil pentru văduve 
în vârstă, în azil sunt adăpostite 9 femei, cărora afară de locuinţă, 
încălzit, luminat li-se dă 500 lei lunar. Soc. a mai ajutat, în 1930, 
200 văduve cu alimente, lemne îmbrăcăminte, 

La Timişoara: „Reuniunea fem. rom.” (prezidentă d-na Aurelia 
Dr. Ciobanu) susţine, în internatul său, 12 copii români din Timoc- 
Jugoslavia. 

„Asociaţia femenină“, (prezidentă d-na Smaranda Celăreanu) 
a inființat un dispensar pentru femei fără mijloace, unde prainese 
consultații medicale gratuite, 

Turda „Soc. de lectură a fem. rom.“, (prezidentă Lucreția 
Mureşanu) a organizat o şcoală de gospodărie pentru fete. So- 
cietatea dispune de o bibliotecă foarte frumoasă. 

La Cernăuţi : „Societatea Doamnelor Române“, (prezidentă 
d-na Alma de Volcinschi) a organizat un cămin pentru ucenice 
şi o școală de industrie casnică, unde se lucrează și odăjdii. 
Pentru desfacerea produselor are Soc. un bazar permanent. 

Iaşi „Cercul de gospodine“, (prezidentă d-na Maria Petrovici) 
susține 5 dispensarii frecventate de 1300 copii, cărora li se dă 
îngrijire medicală, alimente, medicamente, se învaţă mamele cum 
să-și îngrijească raţional copiii, Societatea are și grădini de copii, 
unde 150, copii sunt ocupați, îndrumați. In urma activității Soc, 
mortalitatea infantilă a scăzut dela 40—50%0 la 15%, Soc. cheltu- 
ește anual 500.000 lei din care 200.000 lei primește dela stat. 


39 


Societatea „Cantina Şcolară“, (prezidentă Alexandrina Praja) 
alimentează zilnic 540 copii, în 32 cantine. In 1930 s'au cheltuit 
440.000 lei, neprimindu-se nici o subvenție dela stat. 

Societatea „Colonia Școlară „Spiru Haret", (prezidentă 
Maria N. Crupenschi) a susţinut în 1930, la colonia din Bicaz- 
Neamţ 150 copii debili, 

„Reuniunea fem. rom.“ Școala Profesională, (prezidentă 
d-na Zoe Mârzescu), Soc, îndrumează fetele spre meserii, promo- 
vează învățământul profesional-naţional. Trimite anual din cele 
mai bune eleve ale şcolii bursiere la Paris, la școlile de artă indu- 
strială și decorativă. 

„Asociaţia creștină a femeilor Române“, (prezidentă d-na Elena 
Col. Stoenescu), urmărește ajutorarea întregului tineret femenin, | 
prin înființarea de căminuri așezăminte de educație şi recreaţie 
pentru îndrumarea morală și intelectuală a tineretului. 

La Congresul „Uniunii”, din Septemvrie 1930, când s'a serbat 
și 50 de ani de existență a Reuniunii din Abrud, sau discutat 
interesante probleme : 

In urma apelului Soc. „Frăția de Cruce“ din Cluj, din care 
relevăm următorul pasaj înduieșetor” : „Țara moţilor cea mai pără- 
sită așteaptă cu înfrigurare dreptate și ajutor“, S'a desbătut pro- 
blema moților, 

La propunerea d-nei prezidente a Uniunei „Reuniunile și 
Societăţile femenine“, întrunite la Congres s'a decis să contribuie 
prin modestele lor mijloace la rezolvarea acestei probleme, luând 
în scutul lor 35 fete şi 2 băeţi de moţi. Acești copii vor urma în 
şcoli profesionale, menaj, gospodărie de meserii, 

Discutându-se problema analfabetismului, care la noi pre- 
zintă un procent ridicat, societăţile femenine au decis să-și dea 
tot concursul pentru ameliorarea acestei probleme. 

D-na Ella Negruzzi, directoara „Asociaţiei femeniste“, a re- 
levat problema muncii femenine atât de exploatată azi din cauza 
lipsei legiferării ocrotitoare. Femeia primește un salar mult mai 
mic, nu i se dă concediu în timpul sarcinei. 

_Sa mai discutat şi problema vieţii poporului dela ţară — 
gospodăria rurală, igiena poporului -- neajunsurile ei. Poporul 
nu progresează din lipsă de cunoștințe și îndrumări. Dacă ţăranul 
român S'ar ridica la nivelul țăranilor din statele apusene ar pre- 
zenta o bogăţie economică nebănuită. 


40 


Pentru ameliorarea în parte a acestor stări d-na Ella Negruzzi 
a înfiinţat „Școli de gospodării“, pentru fete la fară, în com. Tărtă- 
seşti-llfov, Cepari—Argeș, Telega —Prahova. 

Pentru îndreptarea stărei precare a igienei poporului se pro- 
pune înființarea dispensariilor la ţară. 

D-na Maria Pop, prezidenta „Asociaţiei femeniste“ și dl ajutor 
de Primar la Craiova — la chestiunea activităţii femenine în politică 
accentuiază, că femeia nu lucrează din punct de vedere politic, 
ținta ei e îndreptarea, îmbunătăţirea situaţiei, spre binele copiilor ei, 

Incheiând schițarea pe scurt a activităței secţiei femenine a 
Astrei, rugăm să ni se dea tot concursul, pentru a putea realiza 
scopul urmărit, atât de greu, dar atât de frumos. 


Prezidentă : Maria B. Baiulescu. 


Darea de seamă despre activitatea Subsecţiei de educaţie 
fizică şi morală şi a Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor“ din . 
Cluj, pe anul 1930/ 1. 


În timpul dela 14 Iunie 1930 până la 29 lunie 1931 aso- 
ciația noastră a continuat munca de organizare. Entuziasmul 
caracteristic începutului a culminat în serbarea de jurământ din 
15 Iunie, care s'a desfășurat cât se poate de frumos, atât pe 
Arena Sportivă, cât şi la Teatrul Naţional. 

Cu acest prilej s'a sfințit drapelul cohortei „Mărășești“ și a 
centuriilor „Ecaterina dela Jiu“ şi „Avram Iancu". Mulţi dintre 
cei învitaţi au căutat să-și arate alipirea la nizuințele asociaţiei 
bătând cuiul triunghiular în mânerul drapelului, în calitate de 
naș al lui și de sprijinitor al nostru. 


Ținem să mulțumim binevoitorilor noștri şi credem că în 
silințele noastre vom avea sprijinul moral, atât de necesar tuturor 
acţiunilor bune. ; : 

In registrul nostru s'au făcut numeroase dedicații cu prilejul 
baterii cuielor. 

Suma colectată este destinată fondului Arenei Sportive. 


Sezbarea dela „Teatrul Naţional” a surprins prin noutatea 
ei. Programul variat, alcătuit din coruri și gimnastică liberă, la 
aparate și dansuri naționale, a mai avut și 2 scenete, una cu 


ai 


subiect antic, din Homer, iar alta a reprezentat un aspect al spor- 
tului modern, mai ales abaterile și exagerările lumei sportive, 
așa cum le-a văzut Președintele nostru. 

Cu ziua de 15 lunie nu sa încheiat anul, ci sa căutat ca 
Asociaţia să contribue cât de puţin la bunul nume al Ţării noastre 
şi peste hotare. După vizita din Mai 1930, la Uzhorod (Cehoslo- 
vacia), am luat parte la marile serbări ale Sokolilor-Jugoslavi, 
ținute la Beograd, în 28—29 Iunie 1930, Asociaţia și-a dat tri- 
butul ei, organizând pe neașteptate un admirabil festival de seară 
la „Teatrul Naţional”, la care a asistat M. S. Regele Alexandru 
cu M. S. Regina Marioara, cu înalții demnitari ai statului și nu- 
meros public. 

Festivalul a avut un succes desăvârșit. Şoimii noștri au 
arătat elanul, stăruința românească și dragostea de neam. Drept 
semn al mulțumirii M. S. Regele — proprio motu — a decorat 
cu ordinele „Sf. Sava“ pe Preşedintele nostru, Dr. Iuliu Haţie- 
ganu și pe profesorul Sava Golumba, dirigintele corului. 

Șoimii au luat parte și la defilarea pe străzile Beogradului 
şi au asistat la serbările sportive de pe stadion. 

Alături de cei dela Cluj au participat atunci şi Șoimii Româ- 
niei, organizaţie bănăţeană din Sânicolaul Mare, care azi, în- 
cadrată, face parte din Asociaţia noastră, 

La Beograd au luat parte 80 de Șoimi, 40 de coriști și 
10—15 asistenţi, sub conducerea Președintelui, Dr. |. Haţieganu, 
a Prefectului Dr. L. Rusu, a profesorilor S. ]lieșiu, Sava Golumba 
și A. Chintian. S'au luat numeroase fotografii de către șoimul 
P. Borteș. 

Cu toate ostenelele drumului de câte 2 zile, Șoimii sau 
arătat rezistenți și viguroși, calităţi, cari vor trebui cultivate, fiind 
de preţ, atât pentru individ, cât și pentru asociație. 

Timpul vacanței unii membri, parte din inițiativa asociaţiei, 
parte din inițiativă proprie, au participat la tabăra de vară al 
O. N. E. F-ului la Tekirghiol, luând parte și la concursul de înnot, 
câștigând premiile cele dintâi. Pentru tabăra de vară Min. Sănătăţii 
a dat ajutorul său, cu scopul de a cunoaşte și acest sport și 
pentru a fi de folos instrucţia în cadrul asociaţiei. Alţi membri au 
întreprins excursii în munţi, fiecare căutând a realiza una din 
cerințele noastre: de a ne cunoaște ţara și a iubi natura, 


42 


Toamna a adus cu sine alte griji. Pentru serbările aniversare 
(de 10 ani) ale Universităţii din Cluj, ținute sub înaltul patronaj 
al M. S, Regele Carol H și Șoimii noștri și-au avut partea lor. 
Serbările au decurs într'o atmosferă de mare praznic și cu un 
entuziasm de nedescris. La Universitate, la Arenă, la Teatru, 
peste tot a fost bucurie la acest praznic. La Arenă Șoimii au executat 
un scurt program și au defilat alături de celelalte societăți sportive 
din Cluj. Drept urmare a serbărilor a fost că M. Sa a primit 
înaltul patronaj al asociaţiei noastre, ceeace pe noi ne bucură foarte 
mult, ştiind că inima Primului Român ne va da tăria și căldura, 
în toate împrejurările, fie grele, fie ușoare. 

Cu prilejul vizitei profesorului Faure au dat Șoimii un festival, 
la Căminul studenţesc „Avram Iancu“, cu program muzical și dansuri. 

Deasemenea a căutat să contribuie la ridicarea nivelului ser- 
bărilor naţionale prin participarea activă, în zilele de 24 Januarie 
și 10 Mai, contribuind cu puncte sportive muzicale și dansuri la 
festivalurile organizate la Teatrul Naţional. 

Au luat parte la „Maialul Brașovenilor“ din 27 Mai, la 
primirea premianților societăţii „Tinerimea Română“ din 22 Mai și 
la primirea dlui prim-ministru Nicolae lorga, cu ocazia vizitei sale 
din 20 Mai 1931, Participările asociaţiei la toate festivalurile s'au 
făcut în baza invituţiilor organizatorilor, 

In Aprilie am avut vizita dlui Colonel Virgil Bădulescu, 
Directorul general al O, N. E. F-ului, cu care prilej Asociaţia a 
executat un program muzical, iar dsa a ţinut o foarte interesantă și 
instructiv conferință despre structura și organizaţia O. N. E. F-ului. 

Cu acest prilej dsa a donat asociației un număr de bro- 
șuri din publicaţiile institutului și un frumos album cu vederi și 
aspecte din viața institutului de educaţie fizică. Vizita reprezen- 
tantului O. N. E. F-ului a stabilit o legătură între „Şoimii“ și 
O.N, E.F. pentru o colaborare în domeniul educaţiei fizice și pentrua 
cunoaște directivele date de acest institut în privinţa metodelor mo- 
derne pentru instruirea, familiarizarea și răspândirea educaţiei fizice, 

Şoimii au dat concursul și Despărțământului Astrei Cluj, 
ieșind la sate, în special echipa de dansuri, condusă de Ilie Ol- 
teanu şi corul. S'a făcut şi o legătură cu cercul cultural al „Astrei“ 
din Feleac, în vederea organizării unei unităţi de șoimi în această 
comună, aleasă de Despărțământ, pentru un cerc cultural model, 

La fel se încearcă ca să se organizeze o unitate și la Nă- 
săud, alături de unităţile din Sighet și Sibiiu, 


43 


Pentru realizarea unui postulat artistic și cultural, din ini- 
ţiativa dlui Sava Columba și cu cel mai deplin concurs al Pre- 
şedintelui şoimilor, s'a organizat și fanfara Asociaţiei, procurân- 
du-se instrumente în valoare de 80.000 Lei. Instrucţia s'a în- 
ceput abia în Martie și deja în Mai fanfara sa putut prezenta 
cât se poate de bine. Dorim ca fanfara să fie mijloc.de popu- 
larizare, nu numai a cântecelor și dansurilor românești, dar mai 
ales de a avea o muzică proprie, nefiind nevoiţi a apela la con- 
cursul altora. 

Tot fratele Sava Columba a organizat și o orchestră sim- 
fonică, cu colaborarea unor valoroase forțe muzicale, alături de 
membri ai asociaţiei. Dacă azi nu toți membri muzicanți sunt 
și membri activi ai Asociaţiei în viitor vor fi. 

Corul a continuat cu învățarea numeroaselor cântece și 
se crede că anul viitor va executa și liturghia lui Sabin Drăgoiu, 

Toate stăruinţele și munca neîncetată a dlui Sava Columba 
au dat dovadă că dacă se pune dragoste desinteresată, se pot 
face lucruri grele și frumoase, 

Instrucţia şoimilor s'a făcut și în anul acesta ca anul trecut, 

Odată pe săptămână sa ţinut oră de gimnastică, iar Lunea 
conferințele obișnuite. Conferinţele au fost ţinute de către dnii: 

Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, vorbind despre valorile sportului, 
raționalizarea lui și organizarea Asociaţiilor de educaţie fizică. 

Dr. L. Telia, despre bolile de inimă, provocate de exa- 
gerările sportului. 

Dr. L. Rusu, despre disciplină, 

At. Popa, despre principiile asociaţiei noastre şi calitățile 
conducătorului de unitate. 

L. Faur, despre sisteme gimnastice și — în special — gim- 
nastica suedeză. : 

Odată pe săptămână sau mai învățat dansuri naţionale, 
instruite de dl [lie Olteanu. 

Gimnastică la aparate, instructor dl Albiu Morariu. 

Scrima, în două grupe, instruită de dl D. Deheleanu, |. Boldor 
și Virgil Ludu — și box, instructor dl I. Boldor. 

Este și o secţie turistică, condusă de dl Ionel Arnăutu, care 
aproape în fiecare Duminecă şi sărbătoare a făcut excursie în 
Munţii Gilăului sau prin regiunile Clujului. 


44 


S'a organizat și un curs de sky, sub conducerea și instrucția 
dlui L. Faur. 

Cum numărul cererilor de înscriere înaintate în cursul lunilor 
Noemvrie — Februarie a ajuns aproape la 1000, am fost nevoiţi 
ca să formăm grupe de către 60—80 șoimani și șoimane, ţinând 
singuraticele grupe de șoimani ședințe de gimnastică în toate 
zilele săptămânii, în afară de Dumineca și Lunia, în sala noastră, 
iar șoimanele, în zilele de Marţi, Miercuri și Joi, în sala de gim- 
nastică a liceului de fete „Regina Maria“, pusă la dispoziţie cu 
o deosebită amabilitate şi cu totul gratuit de către On. Comitet 
școlar, la propunerea dlui director Nicolae Bogdan. Ținem ca și 
pe această cale să aducem cele mai călduroase mulțumiri pentru 
sprijinul deosebit ce ni s'a dat de către conducerea liceului de fete 
„Regina Maria“ din Cluj, 

Faţă de numărul mare de membri cari sau anunțat, Aso- 
ciația a fost nevoită să facă apel și să angajeze și pe ceilalţi pro- 
fesori de educaţie fizică din Cluj și astfel a angajat încă, alături 
de cei din anul trecut, pe dnii Teofil Faur, Lucian Boldor, pentru 
şoimani, pe dna S. Angheliu și FI. Handa, pentru femei. 

Dna R. Mateescu, fiind anul acesta în concediu, plecată în 
străinătate, n'a putut să-și continue munca începută anul trecut, 
Nădăjduim că vom avea prilejul de a o vedea continuându-și 
colaborarea prețioasă. 

In conducerea administrativă s'a făcut o schimbare în cursul 
anului. DI A. Daina și-a luat sarcina de secretar, iar cu plecarea 
dlui Dr. I. Bosica, cassierul asociaţiei, sarcina de cassier a luat-o 
di Ionel Arnăutu, iar cea de contabil dl I. Leuca. ` 

Conducerea grupelor a fost încredinţată vătafilor, cari au stat 
într'ajutor profesorilor cu prilejul orelor de gimnastică. Astfel au 
fost încredințaţi cu această îndatorire șoimanii: Marius Caliani, 
Eremia Bodeanu, Flavius Tripon, lonel Arnăutu și Aurel Daina, 
iar la Șoimane, alături de dna Elena Șenchea, ca şefă a centuriei 
șoimanelor, ajutoare au fost: Delescu Bălașa și Florica Sandu. 

Asociaţia noastră a fost, prin activitatea sa, un bun mijloc 
de propagandă pentru educaţia fizică și pentru cultivarea sportu- 
rilor. Mulțimea cererilor de înscriere este o indicație că tinerimea 
noastră caută un mijloc de instruire și afirmare, caută un mediu 
familiar românesc. Cu toate acestea frecvenţa n'a fost mulțumi- 
toare, ba în lunile Maiu și lunie a fost slabă, fie din pricina 


45 


examenelor, fie din lipsa de stăruință şi de voință. Imprejurarea 
aceasta impune Asociaţiei problema metodei speciale pe care 
trebuie s'o pună în aplicare cu anul viitor. Asociaţia pentru viitor 
nu va face apelurile de anul trecut pentru înscrieri, ci va face 
apel la cei înscrişi deja și aceia cari n'au fost exmatriculați din 
pricina frecvenţei insuficiente, 

Nu se va organiza festival de jurământ, decât numai în cazul 
când se va putea face pregătirea necesară, atât materială, cât 
şi formală. Va trebui să ne formăm pe viitorii instructori, profesorul 
de educaţie fizică fiind îndrumător, un instructor și va trebui ca 
să îndeplinim și formele statutare de conducere și administraţie, 


In baza convorbirilor avute de Președintele nostru cu înaltele 
cercuri conducătoare ale Statului, s'a revenit ca — până la alte 
împrejurări — asociaţia să renunţe la organizarea unităţilor mici 
între anii 3—17, urmând ca cercetășia să se ocupe de aceste 
categorii, iar Şoimii cu cei dela 17 ani în sus, 


Renunţarea și temporară nu ne dă posibilitatea creierii spiri- 
tului familiar pe care asociaţia vrea să-l introducă și cultive, cu 
atât mai. vârtos că cercetăşia nu are între principiile ei de bază 
și acest principiu. 

Vizita medicală reglementară s'a făcut de către dl Dr. Telia, 
pentru șoimani și tot de dsa, în colaborare cu dșoara Dr. M. 
Bulgaru, pentru şoimane, în lunile Februarie— Aprilie. 


O altă problemă care este actuală este aceea a terenului, 
Ni sa dat prin comitetul agrar judeţean, dar sa luat din 
nou pentru Academia de Agricultură. 


Avem nădejdea că terenul promis să fie in posesiunea noastră 
cât mai curând, fiind un mijloc indispensabil de instrucție și de 
practică. 

În cursul anului s'au organizat și unitățile din Sibiiu, sub 
conducerea dlui Dr. L. lonașiu şi la Sighet, sub conducerea 
dlui Dr, V. Ilea. Pe ziua de 7 Iunie, aniversarea unui an când 
M. S. Regele Carol [l-lea, reîntorcându-se în Țară, a aterizat lângă 
Cluj, asociaţia proiectase o serbare de fine de an cu participarea 
unităților din Sibiiu și Sighet și a asociaţiei „Șoimii României” din 
Sânnicolaul mare. Împrejurările politice, între cari și intrarea. în 
' guvern a Preşedintelui nostru, a făcut ca aceste serbări să fie 
amânate pentru ca să se poată desfășura așa cum se cere, 


46 


In ziua de 21 Iunie o delegaţie de 19 șoimari a luat parte 
la serbările organizate de asociaţia „Șoimii României“ din Sâni- 
colaul-mare Banat, cu participarea Sokolilor din Becicherecul- 
mare și Chichinda, cu un program sportiv atât pe arena sportivă 
„Banatul“, cât și la Teatrul Naţional din Timişoara. Membrii noştri 
au executat exerciţii de gimnastică la aparate, iar dl At. Popa a 
ţinut o conferință despre scopurile şi organizarea asociaţiei noastre, 


Serbările dela Timișoara au avut un succes moral desăvârşit, 
cel material nu s'a putut realiza complect, angajamentele fiind 
prea mari, atât față de Sokoli, cât și față de cei din Timișoara, 

Cu acest prilej, în baza înțelegerii avute, sa hotărit ca 
asociaţia din Banat să fuzioneze cu asociaţia noastră, împli- 
nindu-se un vechiu dor al ambelor societăți. Această fuziune 
va realiza o unitate de scopuri şi de mijloace, ceeace va contribui 
la întărirea și răspândirea ideilor dela baza asociației — „Șoimii 
Carpaţilor“. 

In cursul anului am căutat un prilej de cunoștință între 
membri celor 2 asoclaţii, dar nu sa putut, l-am cunoscut, în 
parte, cu prilejul reprezentării filmului lor, luat la diferitele ser- 
bări în Banat sau Jugoslavia. Insufleţirea și sacrificiul tradițional 
al bănăţenilor se menţine și trebuie să fie un mijloc de a păstra 
bunele obiceiuri românești din acel colț de ţară. 

Am făcut o dare de seamă destul de sumară a anului trecut. 
De greutăţi materiale nici nu pomenim, fiind destul de mari în 
criza actuală. 

Nădăjduim să trecem peste ele și vom ține seamă cu în- 
ceputul anului viitor, muncind în cerc mai restrâns şi căutând să 
înaintăm, pas de pas, spre realizarea programului nostru. 


Președinte: Dr. Iuliu Haţieganu. m. p. 


Secretar-Ispravnic: At. Popa, m. p. 


47 


Anexa: II. 


Nr. 2522-— 1931. 


Onorată Adunare Generală ] 


Ne luăm voie a Vă prezenta în alăturare conturile de 
încheiere ale „Asociaţiunii“ pe anul financiar 1930. 

‘Anul expirat cu toată criza și reducerea aproape totală 
a subvenţiilor, s'a încheiat totuși mulţumitor pentru Aso- 
ciaţiune, aceasta în urma măsurilor luate de a se cheltui 
minimul posibil cu administraţia, tipărirea publieaţiuniloe 
ete. Sunt unele poziţii la cari s'a cheltuit mai mult decât a 
fost bugetat, d. e. pentru tipărirea revistei „Transilvania“ 
s'a prevăzut în buget Gei 80.000 şi s'au cheltuit hei 180:926; 
cu tipărirea calendarului şi a bibliotecii poporale bugetat 
Lei 150.000 și cheltuit Lei 293.948, iar pentru „Secţiile ştiinţi- 
fice şi literare“ nu sa bugetat nimie și sau dat Lei 220.000. 
In schimb, s'a cheltuit mai puţin decât s'a prevăzut în 
buget aproape la toate celelalte poziţii, iar la „spese de 
administrare“ (salare, bani de evartir. cheltueli de birou, 
emisiuni) s'a cheltuit cu aproape Lei 600.000 mai puţin decât 
a fost bugetat. 

La venite, avem încassări în plus faţă de cum au fost - 
prevederile bugetului, la 

Dobânzi după efecte şi în cont-curent cu hei 39:400;— 
Publicații (Bibl. pop. caleadar și Transil.) cu „  387.452:-- 


Cinematografe cu . . o a eul, e ae 9.458-— 
Subvenţii eu . . d Sea mai sar a ta ap 1015929: 
Taxe de adinituistate cau. . ap 68.801: — 


La celelalte poziţii sunt diferinţe mai miei în plus sau în 
minus, o diferintă mai mare de încassare în mins este la 
„Taxe de membrii“, fiind luată în buget suma de Let 80.000 
şi s'au îneassat numai hei 39.790, deei cu Lei 140.210 mai 
puțin. 


48 


Deoarece în urma seăderii cursului aproape la toate 
efectele şi acţiunile, s'a redus simţitor şi valoarea acţiunilor 
pe eari le are Fondul General Disponibil și fiind acestea 
până acum inventarizate cu nominalul sau cu preţul de cost, 
care la unele este peste nominal, Comitetul Central a în- 
cuviințat, ea acțiunile să fie inventarizate la valoarea de 
curs, 

Primită propunerea aceasta, situaţia conturilor se 
prezintă în felul următor: 

Incassările Fondului General au fost de Lei 2,593.004-41 


şi anume: 
_'Taxe de membri fondatori și pe viaţă hei  27.560— 
3 > P activi . . . . ... E 12.230'— 
Dobânzi de cont-ceurent. . . . . .-,, 54.596:— 
> după efecte. . . . Ei 59.804:— 
Abonamente la revista “icanailbalae A 31.884-50 
> şi încassări la Bibl. pop. ,ẹ 80.56750 
Chirii ... eoa y 142.400: — 
Taxe de Adinintairare an ip leu dea” e 50 68841 
Muzeul Central . . . RLG y 35.891'— 
Subvenţii dela stat și bănci aţa. p i »  701.925'-— 

şi anume: 


bei 500.000:— dela Ministerul instrucţiunii 

„  100.000:— , Banca Albina 

3 10.000'— , j Oaşia 

a 25.000:— , Soc. Universul, Buc. 

A 60.000:— , Municip. Sibiu 

as 6.925'-- , Diferite primării 

Cinematografe . . . . . , . . 4  1425.458'— 


Lei  2,593.00241 
Cheltuelile Fondului General au fost de Lei  2,348.501:75 


şi anume: 
Biblioteca Centrală . . . . . . . Lei  103.468— 
Muzeul central (cheltuit) . -. . d hot 31.697:— 
5 ” (depus la „Albina“ y. - 39.194:— 
Revista „Transilvania“ . . . SE 180.926-— 
Biblioteca pop. şi ealendar . . . . , 293.918*— 
Contribuţii, apă, canal, asigurări. . , 61.448— 


Transport Lei 710.681— 


49 4 


| ; Report bei 710.681'— 
Reparaturi. . . . a a a a a y 29.293: — 


incălzit . . cc. o 88.567: — 
DLuminat . . . . cc. y 21.964: — 
Grădină. . . cc. y 800: — 
Salare l. e a o i ie e A a 920.580 — 
Bani de evartir . . . . . . . . y 11.268'-— 
Cheltueii de birou . . . . . . . „ 82.737'50 
Bsmisiuni . . . . | A FA 86.303:— 
Taxe de membrii fană. şi pe viaţă i 27.560: — 
Capit. evotei de 20%, din chirii . . , 22.480:— 
Cheltueli neprevăzute . . . ... 105.250:25 
Secţiile ştiinţifice şi literare. . . . „, 220.000'-— 
Despărţăminte . . . . . . . . 15.018'— 


Lei 2,348.901'75 


Cheltuelile au fost mai miei decât venitele cu 
Dei 214.502.665 care se raportează pentru anul viitor. 

Fondurile și Fundaţiunile au crescut în mod normal. 
Creşteri mai însemnate sunt: Fund. N. Rusu-Poiană, eu 
hei 143.542 îneassări din pretensiunile ce le-am avut pentru 
pământul vândut, Fund. l. Bădilă Moldovan cu Lei 267.378 50 
încassările chiriilor imobilului Fundaţiunii, Fand. Al. l. Lape- 
datu, cu Lei 39.531:— dobânzi după depuneri, Fondul de Pensii 
alfuneţionarilor, cu hei 82.346'— din eotizaţiile funcționarilor, 
cari au fost urcate anul acesta şi contribuţia Asociaţiunii, 
Fund. M. Cogălnieeanu, cu hei 39.441:50 realizaţi din aren- 
zile terenurilor de case Naţionale și Fund. l. Mâuăstireanu 
cu Dai 34 335 dobânzi după efectele dela împrumutul Unirii. 

In anul acesta avem următoarele fonduri noui, primite 
spre administrare : Fondul Monumentului A. Bârseanu de hei 
55.,554'— rezultând din donația „Asociaţiunii“ de Lei 50.000 
şi restul din colecte şi Fond. Monumentului M. Viteazul de 
Lei 275.291'— o depunere încassată dela Banca Centrală 
Suc. Turda. 

In cursul anului expirat au obvenit următoarele schim- 
bări în stocul efectelor. 

Vânzări de acţii în 1930, stopneiaiea Fondului Ge- 
neral Disponibil: 


50 


7 buc. 
3 » 
1 , 
300 , 
300 , 
6 , 
8 , 
150 , 
20 , 
3, 
6 , 
Eog 
1 e 
200 ., 
10 , 
27 
4 , 
1 n 

3 buc 
1 n 
12 „, 


„Sentinela“ a Gei 100. 
„ Mureşana“ Reghin à Lei 100. 
Casa de Păstr. Sasca Montană, à hei 50. 
„Albina“ à Lei 500 (vândute Fond. Gen. ina- 
lienabil). 
„Albina“ à Dei 550 (vândute Fond. Gen. ina- 
lienabil). 
„Sebeşana“ à Lei 500. 
„huceajărul“ à Lei 50. 
„Reşiţa“ à Lei 500. 
„Carpatina” à Lei 500, 
Serisul Fonciar rural, de nominal Lei 14.320. 
„Vlădeasa“ Huedin, (vechi) à Dei 200. 
y (optări) , „ 428. 
Rentă 1891 de 4%/, nominal Lei 1000. 
„Păgeţeana“ de nominal hei 40. 
„Beonomul“ Cluj, nominal hei 100. 
„Vatra“ Cluj, de nominal Lei 200 (vechi). 
» » » „ 210 (optări). 
Aurora baia mare à hei 50. 
„Silvania“ ŞẸŞimlev, à Lei 270 (vechi). 
„» » 510 (optări). 
Väjäahungadi Takp. à Lei 50. 


Vânzări în favoarea diferitelor Fonduri și Fundaţiuni: 


Fund. Nichita 


Fund. Anca 


5 buc. lpar es Gazd, Bank r. t. de 
nom. 110. 

4 „  Hozepszolnokmegyei tkp. de 
nom. 100. 

5 ,„ vechi plus 2 noui Szilâguyeseh 
és Vidéke de Lei 1000. 

80 ,„  Beonomul, Cluj (opțiuni) de 
nom. Lei 100. 

2 ,„  Someșana, Dej, (opţiuni) de 
nom. Lei 110. 

6 „ Casa de Păstr. Sasca- Mont. 
de nom. hei 50. 

2 ,„  Délmagyarországi Bank és 
r. t. Timişoara, à Dei 100. 


51 4* 


Fund. 


Fond. 


Fond. 


Fond. 


Fond. 


Fund. 


Fund. 


Fond. 


Fund. 


T. Sandul 


N. lorga 


D. Bălănescu 


G. Sândeanu 


I. Bozacu 


Suciu 


Petran 
de pensii 


Oncescu 


12 bue. „Luceafărul“ Vârșeț à Lei 50. 


56 


1 


8 


n 


i 


„Someşana“ Dej, (opţiuni) à 
Lei 105. 

Banca Centrală, Cluj à Lei 85 
(opțiuni). 

Banca Centrală, Cluj à Lei 85 
(opțiuni). 

Banca Centrală, Cluj à bei 85 
(optiuni). 

„Someşana“ Dej, (opțiuni) à 
hei 105. 

Banca Centrală Cluj, (opţiune) 
bei 85. 

vechi şi 2 buc. noui Szilágy- 
eseh és Vidéke, a 200. 
„Someșana“ Dej, de nom. 
Lei 115 (opţiuni). 
„Beonomul“ Cluj, (opţiuni) â 
Lei 100. 

Sebeșana,  Sebeș-Alba à 
Lei 500 (opţiuni). f 
Sebeşana, Sebeş-Alba à 
Dei 500. 


Averea totală administrată ceu finea anului 1930 se 
urcă la Lei 10,849.401:38 un plus de Dei 1,993,871:99 față. 
de anul precedent. 

Terminând Dă rugăm: 


a) să luați la cunoștință acest raport. 


b) să dispuneți censurarea conturilor de încheiere 
„Bilanţ“ şi „Venite şi Cheltueli“, dimpreună cu celelalte: 
tablouri anexate și aflându-le în ordine, să dați descărcarea. 


pe anul de gestiune 1930. 
Dr. Gheorghe Preda m.p., 


vice-preşedinte. 


Nicolae Băilă m.p., 


secretar. 


Nicolae Petruţiu m.p., 
expert-contabil. 


52 


Bilanţ general 
la 31 Decemvrie 


1930 


53 


Anexa: ll a) 


RA a a RR a RE a E a N a a a ta a a a a ta RN 
F. M. AC TIUA Lei Lei 
76 || Cassa. 10.972 
Realităţi: 
77 Edificiul Muzeului . . .. 350.000 
$ din sir. Şaguna 6 300.000 
5 tnternatulvi de fete . „250.000 
s din str. Şaguna $ i 100.000 1,000.000 
—————— 
Efecte: 
122 Efectele fondului general inalineabil 315.000 
78 i > j disponibil 64.105 
79 SI fondurilor şi fundaţiunilur || 1,601.330 
80 Optări de aeții .. .. . . . || 147.876 2,128.311 
81 Depuneri spre jruciificare . 5.504.476 
i 
\ n 
i 
| 
i 
Transp. 8,643.759 


55 


|P. M. PASIVA Gei b. hei b. 
i 1 Fondul general inalineabii 1,385.040 | — 
2 > - disponibil . 1,062.735 | 50 | 
3 ||  Fundaţiunea N. Rusu Poiană. 1.231.917 | — 
4 = 1. Bădilă Moldovan 871.798 | 31 
5 x Al l. bapeaatu . 545.838 | — 
6 ȘI Dr. Păcurariu Bianu . 523.921 | — 
7 Fondul de pensii al funcţionarilor 469.474 | — 
8 » Muzeul Unirii. 58.339 | — 
9 $ C. Brâncoveanu . 267.650 | — 
10 Purdaţiunea l. Petran. 220 288 | — 
Ti Fondul M. Cogălniceanu : 236.003 | — 
12 Fundaţiunea Andrei Bârseanu . 195.873 | — 
13 Fondul A. Murăşianu pt. statuie 187.096 | — 
14 Fundaţiunea Regele Ferdinand |. . 180.586 | — 
15 „=  Mănăslireanu. 298.916 | — 
16 $ P. Mureşianu . 143.650 | — 
17 5 l. Rusu Brad . 148.745 | — 
18 > l. Albon . P 99.792 | — 
19 > D. Bălăneseu. . . 100.568 | — 
20 L Olteanu .. . 94.63: | — 
21 Fondul N. lorga. . . . . 94.819 | — 
23 Fundaţiunea G. Sândeanu . , 71.211 | — 
23 Fondul intern. de fete al „Astrei“ . 79.082 | — 
34 Fundaţiunea Dr. l. Nichita . 72.22 | 89 
25 Fi G. Fillepp . 52.237 | 64 
26 P S. Munteanu . 17.884 | — 
27 Fondul Muzeul Central . 39.194 | — 
28 Fundaţiunea Boboroni 38.826 | — 
Transp. 4 8,794.347 34 


ACTIVA Gei |b} Lei |b. f. 


Report 8,643.759 


Divergi debitori: 
Fondul general inalineabil Co. sep. || 315.000 | — 


Fundaţiunea T. Sandul Co. sep. . 19.622 | — 

e luliana Pop Co. sep. 1.776 | — 

n Dr. Nichita Co. sep. . 9.365 | — 
internatul de fete . . . . . „|| 252.295 | — 
Diverşi ..... . . . + + +]| 551.512150 
Răspunzătorii . . . . || 417.371 | 88 || 1,566.942 | 33 
Bon în Cont-Curent ia Albina“ S 222.300 | — 


ldem pt. monumentul A. Bârseanu 56.400 | — 


'10,489.401| 38 


F.M PASIVA Lei Lei b. 

i T 

| Report 8,794.347 | 34 

| 29 Fondul V. Alexandri . 37.306 | — 

1 80 Fundaţiunea T. Sandul 339.628 | 38 
31 Fondul A. lancu. 33.315 | — 
32 Fundaţiunea G. Anca . 27.701 |— 
33 Fondul Partenie Cosma 25.963 | — 
34 » C. Diaconovieh 23.699 | — 
35 „A. Muregian 24.238 | — 
36 „ G. Barițiu 28.458 | — 
37 „ G. Coşbuc . 21.793 | — 
38 Fundaționea A. Buda : 19.522 | — 
39 || Fondul A. Vlaicu 18.787 —| 
40 Fundaţiunea D. Suciu 20.013 | — 
41 p G. Forro 16.918 | — 
42 n l. lancu . 18.398 | — 
43 $ G. Boeriu . 16.601 | — 
44 » N. Marinoviciu 14.491 | — 
45 n S. Pop Maior ) 14366] -—— 
46 e D. l. Moga. 13.938 | — 
47 1. Roman 13.912 | — 
48 Fondul M. Eminescu . a 13 580 | — 
49 „ Biblioteca Universității Cluj | 1240 | — 
50 „N. Petra Petrescu . f | 10.8658 | — 
51 || Pundaţiunea N. Densuşianu 10.282 | — 
52 îi l. Galianu 9.091 | — 
53 ii l. Balomiri . , i 8.830 | - 
54 | Fondul Casina Română . : | 8.842 | — 
55 Fundaţiunea Anonima Dobâca . | 8.663 | — 
56 » Vasile Ladislau Baron Pop i 8.539 | — 
57 r N. Opincariu . ! 8.441 | — 
58 i E. Başotă . | 8.110] — 


Transp. ! 


57 


9,320,971 


12 


ACTIVA Lei b. Lei b. 


A 


Report 10,489.401] 38 


` Muzeele Asociațiunii . 
Bibliotecile Asociațiunii . 
Arhiva Asociaţiunii. . . . . . .] | 
Mobilierul Asociaţiunii 


Total 10.489.401] 38 | 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1930. 


loan Vătăşianu m. p., 
controlor. 


Examinând acest bilanţ, am constatat, că este exact și 


COMISIUNEA 


Dr. Giviu lonaşiu m. p. Dre. Iie Beu m. p. 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului 


Dr. Gh. Preda m. p., 
vbicepregedinte. 


58 


N N N 
F.M. PASIVA Lei b. bei b. 
L 
i Report 9,320.97 1 | 72 
59 Fundaţiunea l. Bozaeu . . ... 7.602 | — 
80 » Oncesa .... . 11.408 | — 
61 s R. Râureanu .. .. i 7.215 | — 
62 - » Stipendiaţilor. . . . 6.432 | — | 
63 » l. Simu ... .. , 6.271 | — f 
64 a Despărț. Timişoara A 5 845 | — 
65 » |. Cap. Pușeariu . . 5.769 | —- 
66 Fondul Carmen Sylva .. . . . 6.035 | — 
67 » D.Birăuţiu. . .. 5.630 | — 
68 „ S. Stoica . .. . 5.266 | — 
69 „  Absolvenfelor şeoalei Asoc. 3.072|— | 
70 „ Internatul Petran . . . 2.983 | — 
71 „ Bustul Eminescu şi “Barițiu 2.183 l 
72 Fundaţiunea l Hangea . . . 2.099 
73 Fondul Dr. Liviu Bran de Lemâny 2.082 
74 Fundaţiunea Despăr|. Torac . . . 1.062 
75 Fondul Şe. civile de fete a Asoc. 1.258 
120 „ Mon. A. Bârseanuu. . . . 55.554 
121 Transitoriu . . . oo‘ 437.000 
128 Fondul Mon. M. Diteazul a | 275.281 
129 Serbarea de 1 Decemvrie 1928 . 103.870 
De reportat pe anul 1931 .. .. . 214.502 
Total 10.489.401 


Nicolae Pejruţiu m. p., 
expert-eontabil. 


în consonănță cu cănţile de contabilitate purtate corect. 


FINANCIARĂ: 


Emilian Cioran m. p. 


Central, ținută la 22 August 1981. 


Nicolae Băilă m. p., 
secretar. 


< 


59 


Venite şi cheltueli la : 


Bugetat Cheltuit 
EN. CHELTUEBLI a eltui 
hei [i Lei b.| _ bei |b. 
Biblioteci: | 
91 || Biblioteca centrală 100.000 |— 103.468 |— 
Muzee: 
Muzeul central . A 51,000 |—]] 31.697 |— 
Depus cu libel la „Albina“ 39.194 |—| 70.891 |— 
Publicații: 
95 | Revista Transilvania . 80.000 || 180.926 — 
96 || Calendar (Bibl. poporală) . 150.000 |—|| 293.948 |—| 474.824 |— 
Conservarea realităţilor : 
| 988| Apă, canal, hornar, ete., im- . 
pozit, asigurări . 75.000 |— 61.448 |— 
99 | Raparaturi . 50.000 |—- 29.293 |— 
1100 || incăizit 180.000 !— 88.567 — 
101 || Luminat . 25.000 !—|!  22.964:— 
102 || Grădină . 5.000 |—| 800 |—!| 295.072 |— 
Subvenţii: 
Pi. amorlizări la efect. Fond. 
gen. disponibil 30.000 |— 
Spese de administrare: | 
] 103| Salare ; . li 1,200.000 |—1| 920.580 |- 
| 104 Bani de cvartir . 50.000 |— 14.268 |— 
105 || Cheltueli de birou . 300.000 |—|| 82.737 |50) 
106| Bsmisiuni . . .. . 150.000 |—| 86.303 |—|] 1,103.888 150 
Fond general inalineabil: 
Taxe de membri fondatori şi 
pe viaţă . . .. . . 80.000 |—| 27.560 |— 
Capitalizarea euotei de 20%/, 
din chirii. 22.809 |— 22 480 |— 50.040 |— 
Transport | '| 2,0838 233 |50 


60 


ý ENEE 


31 Decemvrie 1930. 


| 
| 


Bugetat Ineassat 
FM, VENITE = = 
Lei bì Dei lb. Lei |b. 
Dobânzi: 
Dobânzi după efecte. 75.000 |— 59.804 |— 
110| Dobânzi de cont-eurent 54.596 |—|| 144.400 |— 
Publicaţii: 
96 | incassări din vânzarea calen- 
darului şi bibl. pop. 75.000 |—|| 80.434 [50 
97 || Biblioteca „Astra“ . 138 |— 
95 || „Transilvania“ rev. i 31.884 |50| 112.452 |—] 
i 
Cinematograje: | 
115 || După concesiunile Asociaţiunii 1.416.000 |-- 1,425.458 |— 
Subvenţii: | 
- 
Subv. dela Min. Instr. (ed. pop.)! 400.000 |—|| 500.000 |— 
n „ Banca Naţională ./| 100.000 |— 
» T» » Albina a 100.000 — 100.000 —| 
» » » Oaşa . 10.000 |-— 
= „ Soe. Universul, Buc. 25.090 |— 
și „Municipiul Sibiu 60.000 |— 
fi „ dif. primării rurale gi 
urbane . 6.925 |—-|| '701.925 |— 
Taxe de membrii: 
Taxe de membri fond.șipeviaţă! 80.000 |—||  22.560|— 
n e o activi , ! 2.230 |-— 39.790 |— 
Diverse: 
Muzeul Central transpus din 
anul trecut . 34.871 |— 
Dobânzi , 1.020 |— 35.891 
112| Chirii. . . 112.000 |—|! 112.400 |— 
113|] Taxe de administrare .]| 50.000 |—| 50.685 lq1il 163.083 |4! 


n rr A 


Transport 


61 


2.593.004 at 


Bugetat i Cheltuit 


CHELTUELI 
Gei |b) bei |b| cei lb. 


R Li 


Report 2,038.238 |50 


Diverse: 


a Cheltueli neprevăzute . . .| 127.289 |——| 105.250 |25 
a Secţiile ştiinţifice gi literare . 220.000 |— 
9|Despărţăminte . . . ae 15.018 |—|| 340.268 |25 
De reportat pe anul 1931 PR 214.502 166 


Total .. Sa 2,593.004 |41 


Sibiu, la 31 Decemurie .9â0. 


{ loan Vătăşianu m. p., 
controlor. 
! Examinând acest cont am constatat că este exact și 


v 


COMISIUNEA 


Dr. Liviu lonașiu m. p. Dr. llie Beu m. p. 
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


Dr. Gh. Preda m. p., 
vicepreşedinte. 


62 


“EN. VENITE 


Incassat 


Bugetat 
Lei 


b. 


Lei 


b. 


Lei 


Report 


Nicolae Petruţiu m. p.. 


în consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


FINANCIARĂ: 


expert-contabil. 


Emilian Cioran m. p. 


Central ținulă la 22 August 1931. 


Nicolae Băilă m. p., 


secre 


tar. 


63 


2.593.004 


DD IN O PP a 


2,593.004 


la 


TABLOU 


despre efectele fondului general inalienabil şi a fondului general 
disponibil la 34 Decemvrie 1930. 


A. Titluri. 


Fondul general inalienabil. Lei 
600 acţiuni „Albina“, Sibiu . . . . . „ + „+ . 315.000— 
Fondul general disponibil. Lei Lei 
10 de ami nom. Lei 1000 B-ca Agrară, Cluj  curs300— 3000 — 
211 noso n n 250 „ Centrală , „  150:— 31.650:— 
2 „o a s n 500 „, Remânească,Buc.,, 500°— 1000'— 
40 „pono „n m 500 „ „Bihoreana“, Oradea 10'— 400: — 
6, n n -u 50 „ Concordia”, Uzdin 50—  300-— 
2 mosa n n 500 „ „Coroana“, Cluj curs100-— 200'— 
O3 e ge aT v 50 ,„ „Corvineana“ Huned. 50'— 300 — 
100 „pono n m 100 „ „Făgețeana", Făget 100'— 10.000:— 
60 , „ 1 s„ 500 „ „Forestiera“, Cluj 250%-- 15.000'— 
Ionon a u 500 „ „Minerva“, Beclean. 500— 500: — 
21 „ona s» s„ 100 i „Sătmăreana“, Seini 5—  105'— 
TF2 n» m è „n m 200 „ „„Someșana“, Dejcurs200— 1400-— 
10 pon m n 500 „ „Timișana“, Timişoara 10—  100— 
E EE S 50 „ „Vulturul“, Tășnad 50—  100— 
lopos a 50 „ „Zărăndeana“, Băița —'— 50— 
64-105-— 


B. Optări de titluri. 


Fondul general disponibil. 


1 titlu prov. de 250 acţiuni nom. Lei 1000 Lei Lei 

„Astra cinegrafică”, Sibiu curs 1 . . . 250— —— 
1 titlu prov, de 1500 acţiuni nom. Lei 1000 

„Astra cinegrafică”, curs 1. . , „ .  1500-— 1750:— 
66 titlii prov. nom, Lei 500 “Pihoreana" 

Oradea curs 10. . . S 660'—  660— 
12 titlii prov. nom. Lei 500 Victoria“, Arad . 6000:— 


8410:— 


Sibiiu, la 31 Decemvrie 1930. 


Nicolae Petruțiu m. p., 
expert-contabil. 


64 


aooo anl 


Anexa IIl. 


Ne. 2924—1931. 


Onorată Adunare Generală! 


Avem onoare a Dă prezenta în alăturare proiectul de 
buget pentru Asociaţiune pe anul 1932, care faţă de cel 
din anul 1931 este mai redus cu Lei 1.064.681, fiind veni- 
tele fixate numai la suma de hei 2.254.319. 


Suma veniturilor este întreagă distribuită pentru aco- 
perirea cheltuelilor, rămânând peniru capitalizare la fondul 
general inalienabil numai taxele de membrii fondatori și 
pe viaţă şi cota parte din venitele după efectele fondului 
general inalienabil şi după chirii. 

In baza acestui buget s'a luat la cheltuieli sumele ne- 
cesare pentru tipărirea bibliotezii poporale și a calenda- 
pului cu Lei 300.000'—, al anuarului „Astrei“ cu Lei 50.000:-—; 
sa redus suma pentru salare la lei 885.000— față de 
lei 1.200.000— fost bugetate pentru anul 1931, iar pentru 
Seeţiile ştiinţifice din Cluj s'a luat numai onorarul secre- 
tarului în suma de Dei 60.000— 

ha ceilalţi titlii s'au restrâns cheltuelile la sumele 
absolut necesare pentru funcţionarea Asociaţiunii, 

Bugetul fundaţiunilor şi fondurilor s'a fixat în cadrele 
normale. 

Propunem Onor. Adunării generale să aprobe acest 
buget al instituţiunei noastre pentru anul 1932, 


Sibiu, la 18 August 1931. i 
Dr. Gheorghe Preda m. p., Nicolae Băilă m. p., 
vicepreşedinte. secretar. 


65 5 


Anexa IlI a) 


Proiect de buget pentru Aso 


CHELTUBLI Lei b. Lei b. 
l. Fondul general. 
Biblioteca centrală 30.000 |-—- 
Muzeul Central . 50.000 |— 
Biblioteca populară si calend. 300.000 |— 
Anuarul „Astrei“ (2 volume) . 50.000 |-— 
Conservarea realită- 
ţilor: 
Impozite către stat, taxe co- 
munale şi taxe pentru apă, 
canal, asigurări ci. ae 178.000 |— 
heparaturi 30.000 — 
Incălzit . 90.000 
huminat . 25.000 |— 
Grădină . 1.000 |—} 324.000 |— 
Spese de administrare: 
Salare 885.000 |— 
Bani de cuartir . 25.000 |— 
Spese de birou (imprim. porto) 100.000 |— 
Cheltueli pentru propagandă || 100.000 |—||1,110.000 |— 
Secţiile ştiinţifice Cluj: 
Onorar pt. secretarul seeţ.. 60.000 |— 
Fondul de pensiuni: 
Contribuţia  Asociaţiunei la 
augmentarea acestui fond 16.000 |J— 
Fondul gen. inalienabil: 
“Taxe de membrii fondatori şi - 
pe viaţă . . 50.000 |— 
Capitalizarea evotei de 20%/, 
după interesele de efecte 10.000 |— 
Capitalizarea 'evotei de ARN 
din chirii . PR ; 120.000 |—|| 180.000 |— 
Diverse: 
Neprevăzule . ll 134.319 |— 
Transport . | 2,294.319 -— 


— 66 


ciațiune pe anul financiar 1932. 


VENITE 


bei 


b. 


Lei b. 


l. Fondul general. 


Fondul gen. disponibil: 


Interese de efecte 

Dobânzi de cont curent 

80%/, din interesele după efec- 
tele fondului general inalie- 
nabil île sal sac su Tată A 


Publicaţii: 


Incassări din vânzarea bro- 
şurilor din biblioteca popu- 
lară și a calendarului . : 
Cinematografe 


Subvenţii: 


Subvenţie dela banca „Albina“ 
din Sibiu. E tape 


Pondul gen. inalienabil: 


Taxe de membri fondatori şi 
pe viață . . 

Capitalizarea evotei de 20% 
după interesele de efecte 


Diverse: 


Chirii 
Taxe de administrare 


Report din anul trecut . 


Transport 


5.000 
20.000 


10.000 


50.000 


10.000 


205.000 
60.000 


214.319 


65 000 |— 


50.000 J— 
1,000.000 |— 


100.000 


60.000 |— 


979.319 |— 


2.254.319 |— 


gt 


CHBLTUBLI Lei b| bei b. 
Report | 2,254.319 |— 
II. Fundaţiuni. | 
Fundaţiunea Mihail Albon : 
Taxă de administrare 880 |=| 
Ajutoare 3.765 — 
Capitalizarea 1.255 |— | 5.900 |— 
EE ai 
Fundaţiunea Dr. Gh. Anca: „| 3 
Taxă de administrare 370 |—] 
Capitalizare 2.130 | 2.500 |-— 
Fundațiunea loana Bădilă şi | 
lohana Moldovan n. Farkas 
„Intru memoria lui Dimitrie i H 
Moldovan“ i 
Taxă de administrare ; 13.000 —-; 
Reparaturi la casa din Sibiu, l 
Str. A. lancu No. 9. | 60.000 | |! | 
Capitalizare E E 192.000, ix (230.000 — 
JH rar 
Fundaț. studiosului de a V-a cl. 
gimnaz. Gmiliu Dionisiu Bașiota 
Motiu Dembul din Abrud: 
Capitalizare 440 |— 
Fundaț. Aundreiu bârseanu : 
Taxă de admiuistrare 2.200 |—i i 
Capitalizare . 15.600 = 18.300 |-- 
Fundaț. Dimitrie Bălănescu : 
Taxă de administrare 1.050 — 
Capitalizare 9.950 |— 7.000 |— 
Fundat. Andreiu Polea 
Taxă de administrare 620 — 
Capitalizare Eoi 3 480 — 4.100 |— 
Fundaf. Gh. Boeriu din Vad: l 
Taxă de administrare 380 —i 
Ajutoare 1.635 —l 
Capitalizare SAS 545 j— „2.560 |— 
Transport 2,929.119 |— 


68 


DENITB Dei jb] Lei Jr 
| 
= = TIS = 
Report 12.251.319 |— 
ll. Fundațiuni. | 
Fundațiunea Mihail Albon : 
Interese de depuneri 5.900 |— 
Fundaţiunea Dr. Gh. Anca: 
Interese de efecte. 1.800 |— 
Interese de depuneri 700 =l 2.500 |— 
Fundaļiunea loana bădilă și 
lohana Moldovan n. Farkag 
„Intru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ : 
Interese de efecte. 2.000 |-— 
Interese de depuneri 98.000 |— 
Chirii i 170.000 |—| 230.000 |— 
Fundaţ. studiosului de a V-a cl. | 
gimnaz. Bmiliu Dionisiu Bașiota 
Motiu Dembul din Abrud: 
interese de depuneri 40 — 
Fundaţ. Andreiu Bârseanu : | 
interese de efecte. 8.000 — 
Interese de depuneri 10.300 |! 18.300 — 
Fundaţ. Dimitrie Bălănescu : 
Interese de efecte. 2 000 |— 
Interese de depuneri 5.000 |— 2.000 |— 
Fundaf. Andreiu Boborony : 
Interese de efecte. 3.200 |— 
Interese de depuneri 900 |— 4.100 — 
Fundaţ. Gh. Boeriu din Vad: 
Interese de ejeete. . 2.500 |— 
Interese de depuneri 60 |—i 2.560 |-- 
|| 2,929.119 |— 


Transport 


69 


CHELTUBII Lei Lei 
Report 2,525.119 
Fundațiunea Adam Buda : 
Taxă de administrare 120 |— 
Capitalizare 680 — 800 
Fundaţiunea Gregoriu Bozacu: 
Capitalizare 150 
Fundaţiunea Balomireană : 
Capitalizare 400 |- 
Fundaf. Dimitrie Birăuţiu : 
Capitalizare 300 
Fundaţ. anonimă Dobâca : 
Capitalizare 400 
Fundafiunea Georgiu Filep : 
Taxa de administrare 420 |- 
Capitalizare ; 2.380 |— 2.800 
Fundaţiunea Gregoriu Forro: 
Taxă de administrare 130 |— 
Capitalizare ; 720 |— 900 
Fundaţiunea loan Gallianu : 
Capitalizare . 500 
Fundaţiunea Gregoriu Hangea: 
Capitalizare 120 
Fundațiunea Avram lancu: 
Taxă de administrare 590 |— 
Capitalizare 3.360 |—]| 3.950 
Fundațiunea loan lancu: 
Taxă de administrare 130 |— 
Capitalizare pa pă 220 |— 900 
Transport 2,536.339 


20 


VENITE Lei Lei b. 
Report 2,525.119 |— 
Fundațiunea Adam Buda : 
Interese de depuneri 800 — 
Fundaţiunea Grigorie Bozacu : 
Interese de efecte. 50 
Interese de depuneri 100 „1590 — 
Fundațiunea Balomireană : 
Interese de depuneri 400 | 
Fundat. Dimitrie Birăuţiu : 
interese de depuneri 300 |— 
Fundaț. anonimă Dobăâca: . 
interese de depuneri 400 |— 
Fundafţiunea Georgiu Filep : 
Interese de depuneri 2.800 — 
Fundaţiunea Gregoriu Forro: 
lnterese de depuneri 900 |— 
Fundaţiunea loan Gallianu : 
Interese de depuneri 500 |— 
Fundaţiunea Gregoriu Hangea: 
Interese de depuneri 120 |— 
Fundațţiunea Avram lancu : 
Interese de efecte 3.600 
Interese de depuneri 350 3.950 |— 
Funădațiunea loan lancu: 
Interese de depuneri 900 |— 
Transport 2,536.339 |— 


71 


CHELTUBLI Lei b. Lei 
Report |2,536.339 
Fundaj. comerciantului Nicolae | 
Marinoviciu senior din Re- 
ghinul-săsesc : 

Taxă de administrare 120 | - 

Capitalizare 680 |— 800 

Fundaţiunea Dr. loan Moga și 

soția Ana năse. Bologa: 

Taxă de administrare 100 

Capitalizare 600 |— 700 

Fundaţiunea soților Niniţă și 

Danil 1. Monasterianu : 

Taxă de administrare 1.050 —! 

Capitalizare 22.950 |—| 22.000 

Fundațiunea Sidonia Munteanu: 

Taxă de administrare 200 |— 

Capitalizare 4.000 |—! 1.700 

Fundațiunea Petru Mureşianu : 

Taxă de administrare 1.500 — 

Capitalizare 8.900 |—| 10.000 

Fondul Statuia A. Murășanu: 

Taxă de administrare 1.850 |-— 

Capitalizare 10.650 |! 12.500 

Fundaţiunea Dr. loan Nichita : | 

Taxă de administrare 900 

Capitalizare „9.100 |—| 6.000 

Fundaţiunea loan Olteanu: 

Taxă de administrare 1.420 |— 

Ajutoare 4.040 |— 

Capitalizare 4.040 |— 9.500 
Transport 2,607.539 


72 


VENITE i! bei lbf Gei 


Report . 2,536.339 


i Fundaj.comerciantului Nicolae | 
|  _Marinoviciu senior din Re- 
ghinul- săsesc : 


Interese de depuneri . . . | 800 


Fundaţiunea Dr. loan Moga și . 
soția Ana născ. Bologa. 


Interese de depuneri . .. . j 700 


Fundafiunea soților Ninița și 
Danil l. Monasterianu : 


lnterese de efecte . . . . i 24.000 |— 
interese de depuneri . . . | 3.000 — 22.000 |- 


Fundațiunea Sidonia Munteanu: 


interese de efecte . . . . 3.200 ~ 
Interese de depuneri . . . 1.500 |— 4.700 


Fundațiunea Petru Mureşianu : 


interese de efecte . , . . 8.000 |-—! 
interese de depuneri . . . 2.000 ;—i 10.000 


Fondul Statuia A. Murășanu : 
Interese de depuneri . . , | 12.500 


Fundaţiunea Dr. loan Nichita: 


interese de efecte . . . . | 6.000 


Fundațiunea loan Olteanu : 


interese de efecte ., . . 8.000 — 
Interese de depuneri . , 1.900 _|—! 9.900 


Transport . | 2,607.539 


73 


CHBLTUBLI Lei bei 
Report 2,607.539 
Fundaț. Nicolae Opincariu : 
Capitalizare 400 
Fundafiunea loan Oncescu : 
Capitalizare 630 
Fundațiunea loan Popp Maior: 
Taxă de administrare 120 
Capitalizare 680 800 
Fundat. Dr. C. Păcurariu Bianu: 
Taxă de administrare 5.200 
Capitalizare 32.300 38.000 
Fundațiunea loan Petran: 
Taxă de administrare 6.300 
Ajutoare . . . . . . . . (| 12.850 
Capitalizare 12.850 42.000 
| 
Fundațiunea M. Sale Regelui | 
Ferdinand l. al României: 
Taxă de administrare 1.800 
Capitalizare 10.200 12.000 
Fundaţ. Radu M. Râureanu : 
Capitalizare 400 
Fundaț. loan și Zinca Roman: | 
Taxă de administrare 100 
Capitalizare ; 600 700 
Fundațiunea loan Russu, medie 
și sofia sa Catalina: 
Taxă de administrare 2.430 
Ajutoare 9.640 
Capitalizare “i 4.130 16.200 |- 
Transport 2.718.689 


Z4 


DENITE 


Lei 


Report 


Fundaț. Nicolae Opincariu : 


interese de depuneri 


Fundațiunea loan Oncescu: 
Interese de efecte. 
Interese de depuneri 
Fundațiunea loan Popp Maior: 


Interese de depuneri 


Fundaj. Dr. C. Păcurariu- Bianu: 

Interese de efecte 

luterese de depuneri 
Fundaţiunea loan Petran: 


Interese de efecte 
Interese de depuneri 
Areniă pt. grădina din Cluj . 


Fundaţiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand l. al României: . 


Interese de depuneri 


Fundaţ. Radu M. Râureanu : 


interese de depuneri 


Fundaţ. loan și Zinca Roman: 


Interese de depuneri 


Fundaţiunea loan Russu, medic 
şi sofia sa Catalina: 


Interese de efecte 
imterese de depuneri 


Transport 


75 


400 


230 


17.000 


21.000 


22.000 
2.000 


18.000 


13.000 


3.200 | 


2,607.539 


400 


650 


800 


38.000 


432.000 


400 


200 


16.200 
2,218.689 


| lı 
CHELTUELI | Lei lbi Lei lb. 
| Report . | 12.718.689 |— 
Fundat. N. Rus şi soția sa Cor- li 
nelia Man din Poiana de Arieș: 
Taxă de administrare . . . |  12C00|-—| 
Ajutoare . . . . . . . . | 52500 |— 
Capitalizare . . . . . . . | 12.500 p=; 82000 |— 
PE, pa 
Fundaţ. Dr. Gregoriu Săndean: 
Taxă de administrare . . . | 290 |—' 
Ajutoare .. . . .. . .. 1.500 |--| 
Capitalizare Soa e y 3.010 |-| 5.800 |— 
“undaţiunea Teodor Sandul : | 
Capitalizare ; ; | 600 |— 
Fundaţiunea loan Simu: 
Capitalizare . . . . . . . | 350 |— 
Fundaţiunea Simeon şi Letiţia | l | - 
Stoica : | | 
Capitalizare | 250 |— 
Fundaţiunea Demetriu Suciu : | 
Taxă de administrare . . . 300 i—i 
Capitalizare za cea 1.200 |—| 2.000 |— 
Total | 2,809.189 |— 
Sibiu, la 18 August 1931. 
i . 
| loan Vătăşanu m. p., 
controlor 
COMISIA 
Dr. Liviu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p. 


Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


Dr. Gheorghe Preda m. p., 


vicepreşedinte. 


76 


„sait 


alb bea a 


VENITE Dei |b Gei |b 
Report 2,718,689 |— 
Fundat. N. Rus și soția sa Cor- 
nelia Man din Poiana de Arieș: | 
Interese de depuneri și deia | 
diferiţi debitori A j 82.000 |— 
Fundat. Dr. Gregoriu Săndean: 
Interese de efecte | 4.500 |— 
interese de depuneri 800 ~| 9.300 
Fundaţiunea Teodor Sanaul: | | 
interese de efecte 600 
Fundaţiunea loan Simu: 
Interese de depuneri 350 
Fundațiunea Simeon şi betiția | | 
Stoica : ! | 
Interese de depuneri 290 
Fundaţiunea Demetriu Suciu: | 
Interese de efecte 1.900 |— 
Interese de depuneri 100 |— 2 000 
Total . | 2,809.189 


loan Morariu m. p., 


cassar. 


loan lsailă m. p., 


contabil. 


FINANCIARĂ: 


Emilian Cioran m. p. 


central, ținută la 22 August 1931. 


Nicolae Băilă m. p., 
secretar. 


77 


Anexa IV. 


Conferenţele și prelegerile poporale 
ținute în cursul anului 1930/31. 


Nr. 


ert. 


1 


OOND ui VW N 


_ w = — mee ph med jard = 
Q0 a © KS] AWN- 3 


N e 
[oe] 


21 
22 
23 
24 


25 
26 
21 


Kumele conferaațlaulul 


Sextil Puşcariu 


P. Grimm 
Virgil Bărbat 


Dr. Nicolicea 
G. Bogdan-Duică 


Dr. Bitay 
Leonte Opriş 
Ovid Hulea 

Dr. Bitay 

C. Urzică 

Dr. Romul Boca 
L Sandu 

Dr, R. Boca 
Leonte Opriș 
Dr. Romul Boca 
L. Opriș 


Dr. Nicolicea 


A. Floaşiu 
Dr. R. Boca 


Dr. R. Boca 
L. Opriş 
L. Opriș 
Dr. R. Boca 


L. Opriş 
Dr, R. Boca 
L. Opriş 


Subiectul 


O pagină din istoria con- 
timporană 

Anglia ţara şi oamenii 
Rolul femeii în societatea 
de azi 

Funcţiunile vieţii omeneşti 
Originile ideilor de unitate 
naţională 

Din trecutul Transilvaniei 
München 

Lourdes 

Legătura între Transilvania 
și ţările române 

Figuri măreţe din trecutul 
neamului 

Siberia, ţara și oamenii 
Personalitatea lui N. Iorga 
Insemnătatea Astrei 
Patimile şi moartea D. N. I. 
Christos 

Legătura dintre marea in- 
dustrie şi agricultură 
Țările culte din răsărit, 
Japonia 

Respectul ce este în apus 
faţă de avutul altuia 
Puterea vindecătoare a soa- 
relui faţă de multe boale 

Trecutul romanilor 

Ajutorarea în agricultură 
prin cultura altor plante 
mai rentabile decât grâul, 
care zilnic scade din preţ 
Cauzele crizei mondiale de 
azi 

Ruinele romane din Pom- 
peiu 

Cauzele dezastruoase din 
trecut şi azi ale cămătăriei 
Puterea industrială a țări- 
lor din apus asupra agri- 
culturii noastre 

Cum trebuie să lucrăm şi 
să cruțăm 

Cum ne putem valoriza mai 
bine produsele noastre 
Mai multă minte și mai 
puţină făloșenie 


78 


Localitatea 


Alba-Iulia 


» 
Bărăbanț 
» 
Drâmbar 
” 


“ 


Seuşa 
Ciugud 


Limba 
Straja 


Dumitra 


Hăpria 
Ghirbon 
Berghin 
Henig 


Despărț. 


Alba-lulia 


Nr. 
ert 


Numele conterentiaratui 


Dr. Nicolicea 
Dr. R. Boca 


Irimie Răduțiu 
Gh. Mareş 
Irimie Răduțiu 
Căp. I. Berghia 
Vas, Berghia 
Gh. Mareş 

Dr. Traian Bude 
Vas. Berghia 
Gheorghe Mareş 
Dr. Tr. Bude 
Irimie Răduțiu 
Căp. I. Berghia 
Gh. Mareş 

Tr. Maxim 

Gh. Mareş 
Octavian Sumea 


Dr. Tr. Bude 


Liviu Florian 
Valeriu Florian 


M. Ranga 

Traian Maxim 
Gr. Chialda 
Protop L Cândea 
Col. T. Teodorean 
V. Druhora 


Joan Branea 


Nic. Bobeş 


N. Morariu 
L Ciolan 
Ilie Mateş 


n 
Va'er Florian 
š 


Subiectul 


Tratamentul gălbinării 
Cultivarea plantelor ule- 
ioase ca cele mai rentabile 
Insemnătatea Bibl. pop. 
Importanţa Statului 
Insemnătatea cărţii 
Biserică, şcoală şi armată 
Viaţa lui Cristos a expli- 
Grădina Zoologică J cat film 
Organizarea popor. român 
Tuberculoza 
A explicat filmul Roma 
Rolul și însemnătatea Astrei 
Tuberculoza 
Insemnătatea cărţii 
Stările de azi din Rusia 
Explică filmul New-York 
Patimile lui Cristos 
Astra şi bibliotecile pop. 
Creșterea copiilor 
Istoricul Astrei şi curen- 
tele sociale dăunătoare 
unității naționale 
Cultura cărții 
Aspecte din viaţa culturală 
a comunei Racoviţa 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Patimile lui Cristos 
Însemnătatea zilei de 10 Mai 
Insemnătatea zilei eroilor 
Importanţa zilei eroilor 
Insemnătatea Astrei și fo- 
loasele învăţăturii 
Dragostea de carte 
Biserica pocăinţii 
Supunerea la legi şi res- 
pectul faţă de autorități 
Unirea principatelor 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Un an de domnie a M.S. 
Regelui Garol al II-lea 
Din scânteia mică se face 
focul mare 
Pomicultura 
Patima judecăților 
Valorizarea produselor tă- 
rănești 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
» " „24 lan. 
" „ „ 10 Mai 
Insemnătatea zilei eroilor 
Regalitate 
Insemnătatea cult. raționale 
a pământului 
Aniversarea urcării pe tron 


a M. S. Regelui Carol II-lea 


19 


Localitatea 
Pâclişa 


Oarda de jos 
Glâmboaca 


Sebeşul de sus 


" 


Bradu i 
Sebeşul de jos 
Avrig 

Boiţa 

Bradu 

Avrig 
Săcădate 


" 


Racovița 


"n 


Avrig 


Glâmboaca 


" 
m 
Racovița 
" 


Despărţ. 
Alba-lulia 


(ZI 


Avrig 


ur Numele eonierentiarutul Subiectul Gocaltitatea Despărț. 
73 Ican Mânduc Datorințele copiilor Racovița Avrig 
74 Fe Pomăsitul raţional E ii 
75  loaneș Olariu Despre recensământ K 
76 Dorina Olariu Sfaturi pt. sănătate ii ‘3 
77 i Alcoolul și efectele lui e. 
78 Eugenia Veleanu Lectură din nuvela Hagi 
Tudose 3 
719 Stefania Drăghici Lectură din Judecata Vulpii ; 
8v Liviu Florian Despre cercul cultural și 
81 A Insemnătatea serbătorii Cră- 
ciunului y i 
82 $ Despre bolşevism 
83 A Combaterea unor obiceiuri 
rele dela Cràciun 
84 K Lectură din trei povestiri 
de Tolstoi a 
85 Toan Tatu Combaterea alcoolismului Săcădate fă 
86 N, Stoica Boalele venerice i zi 
87 Octav. Sumea Despre apicultură (in fie- 
care Sâmbătă din lunile 
Noemvrie şi Decemvrie) 
88 Hie Bucur Însemnăâtatea zilei de 1 Dec. | 
89 N. Jangalău Insemnătatea Unirii Prin- 
cipatelor i 
99 loan Georgescu Unirea tuturor românilor 
91 Octavian Sumea  Însemnătatea zilei eroilor a. 
"92 Toma Măhăra Patriotism şi eroism 3 
93 loan Popica Unirea Ardealului la Patria 
Mamă Sadu 


94 Dumitru Roman Unirea Principatelor P a 
95 loan Mihu Evenimentele ist. legate de 

ziua de i0 Mai A 
96 Dumitru Bunea Ziua eroilor s A 
97 r Ziua mamei ȘI îi 
98 Dumitru Botărel Urcarea pe tron a M. S. 

Carol al H-lea “i 
99 E. Crăciun Insemnătateazilei de 10) Mai Sebeşul de jos 
100 Vasile Posa Eroii neamului g N 
10: Traian Nicola Pomicultura 
102 Manda Bacău Despre loan Creangă a i 
103 Toma Bobanga Despre sădirea pomilor şi 

arboril:r n E 
:04 Vas. Posa Însemnătatea zilei de 8 lun. P 
105 M, Crăciun Comemorarea zilei de 10 Mai 3 j 
106 Toma Bobanga Insemnätatea zilei şi eroii 

neamului s i 
107 Dr. D. Nicolae Despre sifilis Tălmaciu FI 
108 o Sfaturi pentru popor“) ji i 


*) In cercurile culturale Sebeşul de sus și Tălmăcel preoții și învățătorii 
au ţinut mai multe prelegeri despre „Insemnătatea scrisului şi a cetitului“, 
„Foloasele școalei şi îndemnul de a cerceta copiii cât mai regulat școala“, 
„Despre însemnătatea zilei de 10 Maiu", „Despre Patrie şi patriotism“, „Despre 
situația de azi şi indreptarea ei”, „Despre pomărit, igienă etc.“ Numele con- 
ferenţiarilor și titlul conferenţelor nu ni s'a arătat în raportul despărțământului. 


Se 


ie 


aurt. 


109 


Kumele conterențiarulzi 
LD. Stefănescu, prof. 


V, Ghidionescu, 
prof. univ. 


P. Grimm, prof, univ. 


V Stanciu, , „ 


Dr. Liviu Câmpeanu, 
docent 


Ing. N. Petrescu 


Eugen Hulea, prof. 


Val. Căliman, prof. 


Eftimie Mărculescu, 
prof. 


Atanasie Bălăcescu, 
prof. 


Dr. Nic. Căliman, 


medic 


General A. Cornă- 
teanu 


Dr. V. Stinghe, med. 
P. Teodorescu, prof, 


Caius Popescu, ing. 
Dr. V. Stinghe 
N. Furnică, preot 


A. Căpăţină, avocat 
V. Micu, ing. 


Bujor Măzgăreanu, 
inginer 

A. Căpăţină, avocat 

C. Mușiea, pr.-prof. 


I. Colan, proi. 
Dr. V. Stinghe, med. 


Subiectul 


Îlustraţia liturghiei în pic- 
tura veche românească 


Solidaritatea 

Anglia : ţara și oamenii 
Mai putem avea vulcani 
activi în ţara noastră ? 


Braşovul climateric şi pro- 
blema tuberculozei 
Atlantida continentul dis- 
părut 

Evoluţia ideii de unitate 
națională la poporul ro- 
mân 

Personagiile femenine în 
opera lui lone] Teodo- 
reanu 


Din înţelepciunea Asiei 


Cauzele progresului civili- 
zaţiei 


Alimentarea raţională a 
omului modern 


Spiritul de dominare 
Freudism (Psichanaliză) 
„Cartea Junglei” de Rud- 
jard Kipling. (Considera- 
ţiuni estetice) 
Centenarul Căilor Ferate 
Jgiena neamului 
Urmarea legii şi păcatele 
ce se pot săvârși 
Câteva fapte penale 


Din trecutul edilitar al Bra- 
şovului 


Criza economică şi reper- 
cursiunile ei asupra po- 
pulaţiei din Scheiu 

Organizarea socială 
Scheiu 

Din trecutul Românilor din 
Scheii Braşovului 

Intelectual şi muncitor 

Din trecutul Junilor bra- 
șoveni 


în 


81 


Localitatea 


Braşov 


Despărţ- 


Brașov 


Ne. 


ert, 


133 


134 
135 


136 
137 
138 
139 
149 
141 
142 
143 
144 

(145 


146 
147 
148 
149 
150 
151 
152 
153 


154 
155 
156 
157 
158 
159 
160 
161 
162 
163 
164 
165 
166 
167 
168 
169 
170 


171 
172 
173 
174 
175 
176 


177 
178 
179 


Numele conterentiarulul 


Subiectul 


Dr. Ulpiu Ştefan Boli contagioase (la cercul 


învăţătorilor) 


Gen. A. Butunoiu Arta nat. în serv. neamului 


Dr. 


Dr. 


Dr. 


Dr. 


n 


Dr. 
Dr. 


, Birt 


} Neguş 
„ Păişi 


Ulpiu Ştefan 
A. Stoian 


s 1 
[E] 


1 n 


. O. Nema 


; A. Stroian 
. L Lupu 


„ Cojocariu 
„AL. Sulică 

„ Daciu Sibianu 
„ O. Nema 


„N. Stinghe 
. U. Stefan 


1 45 


, Tălăşescu 
„U, Stefan 
„ Gh. Dogar 
„ Birt 


T 
. Runceanu 
„ Iliescu 

, Brătănescu 


[i] 


. Ticuşan 

„ Lazarovici 
. Cărpinişan 
„ T. Sbârcea 
. Beraru 

„ Sonea 

. P. Nistor 


. .. 


„A. Gogonea 


9 


O. Nema 
U. Ştefan 


U. Stefan 
A. Stoian 


Sănătatea (a rulat filmul 
„Binefacerile soarelui“) 
Tuberculoza 


n 


Tuberculoza, cu rularea fil- 
mului despre tuberculoza 


Idem 


n 
Despre alcoolism 
Tuberculoza 

ji 


Ingrijirea copilului (a rulat 
filmul „Copilul iău“) 
Tuberculoza 


u 
Despre alcoolism 


n "i 
Tuberculoza 
Despre alcoolism 
Tuberculoza 


Profilaxia tuberculozei soc. 
şi ind. 
Boala tuberculozei 


(ES 15 
Tuberculoza 


Sifilisul 

Boli venerice (a rulat fil- 
mul „Pericolul dragostei”) 

Tuberculoza (a rulat filmul 
„Puberculoza'') 

Tuberculoza (a rulat filmul 
„Tuberculoza“, ungureşte) 

Tuberculoza (a rulat filmul 
„Tuberculoza') 


82 


Localitatea 


Prejmer 
Dârste 


Sânpetru 
Bran-centr. 
Moeciul de jos 
Moaeiul de jos-Chela 
Predeal 
Târlungeni 
Zizin 
Intorsura Bazău'ui 
Cătunu Floroala 


Bran-Poarta 


Braşov 
Turcheș 
Satulung 
Satulung 
Purcăreni 
Budila 


n i 
Prejmer 


Hărman 
Dobaârlău 
Măeruş 
latorsura Buzăului 
Vama Buzău 
Sita Buzău 
Feldioara 
Rotbav 
Maeruș 
Vlădeni: 


Codlea 
Râşnov 
Cristian 
Zârveşti 


Patana mâralui 
Tohani vechiu 
Holbav 
Satulung 
Târlungeni 


Prejmer 


Teliu 


Bran 


Despărţ. 


Braşov 


1 


Dr. V. 


“Ton Colan 


Numele conferentiarulni Subiectul 

Tuberculoza (a rulat filmul 
„Tuberculoza“ 

Sulică Sifilisul 

Borbii , 


Căliman E 


Dogariu 


Dr. A. 
Dr. V. 
Dr. N. 
Dr. Dogariu ” 
Dr. L Lupu A 
Dr. Ticușan să 


Dr. I. Gancevici i 
Dr. A. Gagonea si 
Dr. A, Stoian XA 
Dr. Suciu Sibianu NI 
Dr, I. Beraru 5 
Dr. V. Stinghe îi 
Dr. I. Benţia n 
Dr. Gh. Brătănescu i 
Dr, T. Sbârcea i 
Dr. |. Runceanu EA 
Dr. P. Nistor A 
Dr. Í. Birt È 
Dr. 1. Nema `, 
Dr. Păişi 
Dr, A. Cojocaru i 
Dr U. Stefan r 

r. Tălășescu i 
Col. Oprescu 


(cu film) 


Solidaritatea națională (s'a 
rulat şi un film) 
Păstrarea sănătăţii 
Intelectual și muncitor (a rul. 
filmul „Soarele binecuv.'*) 
Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătăţii 
Dr. N. Căliman Creditatea, izvor de boală 
şi de sănătate 

$ k Idem 
Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătăţii 

Dr. V. Dogariu 
Dr. N. Căliman 


Dr. V. Dogariu 
lon Colan 


Boli venerice (sifilisul) fil- 
mul „Copilul tău“ 

Dr. Suciu Sibianu Păstrarea sănătății 

Dr. V. Dogariu Sifilisul 

Aurel Căpăținä Sfaturi practice din dome- 
niul dreptului civil 


D. Caţaveiu Idem 
Dr. N. Căliman A rulat filmul „Soarele 
binetăcător'', Creditatea, 


izv. de boală şi sănătate 
Ing. B. Măzgăreanu Despre criza economică 
Dr. Klein Tuberculoza 
Dr. Tartler P 
Dr. Meltzer T (nemțește) 
Dr. Hornung zi n 
Dr. Klein i ZA 


83 


Localitatea 


Marcoş 
Râșnov 
Cristian 
Holbav 
Vulcan 
Codlea 


Crizbav 


Vlădeni 

Brau 
Moeciul de jos 
Tohanul nou 
Zârneşti 
Tohanul vechiu 
Poiana Mărului 
Rotbav 

Bod 

Prejmer 

Teliu 
Intorsura Buzăului 
idem şcoală 
Tărlungeni 
Purcăreni 
Budila 
Satulung 
Dârste 

Braşov 


Budila 
Holbav 


Cristian 
Vlădeni, Țânţari 


Dârste 


„Feldioara 


Feldioara, Bod 
Bod 


Budila 
Hărman 


Budila 


Prejmer 
Tohanul nou 


Moeciul de jos 
Rotbav 
Sânpetru 

Bod 

Hălchiu 


Ghimbav 
Bod 


Despărț. 


Braşov 


6* 


239 - 


Ne, 
ert. 


- 228 


229 
230 
231 
232 
233 
234 
235 
236 
237 
238 


240 


251 


252 


253 
254 


255 


256 
257 


258 


259 
260 


Numele conferențiatuli 


Dr. Tartler 


Dr. F ranck 
Dr. Tartler 


"Dr. Klein 


Dr. Tartler 
Dr. Franck 


Dr. Klein 
I. Curcubătă 


Dş. Stănicel 
L Curcubătă 


” 
"n 


Dş. Stănicel 


n 


IL Curcubătă 


s 


Dş. Stănicel 
IL Curcubătă 


Dr. N. Căliman 
I. Curcubătă 


Pr. Cojocariu 


Subiectul 


Tuberculoza 
i (nemţeşte) 


ELI 


S (şi nemțeşte) 
Despre alcoolism 
Tuberculoza (și ungureşte) 
Idem 
Sifilisul 


11 


Importanța cooperației în 
viața popoarelor 

Insemn. pomului de Crăciun 
Confesionalism 

Românii şi neamurile de 
altă limbă 

Buna înțelegere atacată de 
partidele politice 

Cum să ferim copiii de 
relele din viaţă 

Rolul cântecelor vechi față 
de aşa numitele cântece 
moderne 

Românii ca apărători ai 
creștinismului 

Gripa şi pneomonia apă- 
rarea și mijloacele de 
vindecare (cetire) 

Munca şi econ. ca mijloace 
de mântuire a românului 
Boalele pomilor, prove- 
nienţa şi mijloacele de 
vinderare (cetire) 
Primejdia anarhiei propa- 
sată in Rusia in forma 
botezului şi înmnormân- 
tării roşii 

Insemnătatea educaţiei în 
indreptarea vieţei sociale 
Roza de Tannenburg (cet.) 
Vechimea cunoașterii foloa: 
selor cult. ale Astrei în 
Budila și credinţa străbună 
Faci bine eşti fericit 
Despre minciună 
Mijloacele de cari trebuie 
să se folosească economii 
de azi ca să scape de 
criza economică 

Boale în genere şi în special 
boalele molips. și moștenite 


Localitatea 


Ghimbav 
Codlea 
Țânţari 
Vlădeni 
Codlea 
Sânpetru 
Hălchiu 
Crizbav. 
Satu nou 
Haălchiu 
Țânţari 
Feldioara 


Criza morală și mijloacele . 


de asanare 
Ingrijirea cimitirelor 


84 


Dobârlău 


Budiia 


Despărţ.. 
Braşov 


Budila. 


Nr. 


ert. 


261 
262 


263 
264 
265 
266 
267 
268 


269 
270 
27| 
272 


213 
274 
215 
216 


2711 
278 


279 
280 
281 
282 
283 
284 
285 
286 
287 
288 
289 
290 
291 
292 
293 
294 
295 
296 
297 
298 
299 
300 
301 
302 
303 
304 
305 


Kumeie eonlereațiarului 


Pr. Grecianu 
Pr. Frateș 


I. Curcubătă 
Moise Grecean 
Inv. Purdilă 

I. Curcubătă 
Dr. V. Stinghe 
Dr. Cojocariu 


I. Curcubătă 


Pr. F rateș 
Prof. Colan 


I. Curcubătă 
Dr. Ulpiu Ştefan 
Inv. Călborean 


Dr. V. Dogariu 


Prof. Dr.|.Haţieganu 
Prof. Dr. loan Goia 


I. Agârbiceanu 


Prot. db. Svi Dragomir 


Insp. At. Popa 
p „ n 
Insp. lencica 
Septimiu Popa 
Prof. Florian 
Prof. Ilieşiu 
Asesor Stanca 


Mureşan abs, teolog 


Prof. Curea 


Bucur, stud. teolog 


lacob, stud. teolog 
Şanta, stud. teolog 


Buiu, stud, teolog 
Doc. Daniello 


Subiectul 


Insemnătatea Duminecei 


Analfabetismul cauza al- 


coolismului 

Insemnăt. Oastei Domnului 

Despre cele 10 porunci 

Insemnătatea zilei de 1 Dec. 

Însemnătatea zilei eroilor 

Tuberculoza 

Sifilisul şi metoadele de 
ferire şi vindecare 

Însemnătatea zilei de 1 Dec. 

Foloasele Astrei 

Sufer. ca mijloc de mântuire 

Mândria naţ. solidaritatea 
în combaterea polit. satelor 
noastre și vorbăreții zilei 

Insemnătatea teatrelor 

Despre sănătate 

Despre lux 

Chirurgia la  înţepături, 
ulcer, sifilis, apendicită, 
vătămătura şi pialră la 
ficat şi fiere, arătând şi 
modele de apendicită şi 
piatră la ficat 

Despre rostul „Astrei“ in 
viaţa poporului rom. 

Cultura ca armă de luptă 
a „Astrei” 

Despre carte 

Ziua de 1 Decemvrie 

Despre Nicolae lorga 
espre carte 

Despre 10 Mai 


Despre Nicolae Iorga 
Trecutul şcoalelor din Blaj 
Insemnătatea cărții 
Despre educaţie fizică 
Ziua de 1 Decemvrie 
Religiositatea la pop. român 
Viaţa lui Isus Cristos 
Despre cinste 

Istoricul zilei de 10 Mai 
Scopul „Astrei“ 


Legăt. ce este între șc. şi bis. 
Despre patimile omenești 
Religia in viaţa pop. nostru 
dem 

Despre bătrâneţe 

Pilde din evangelie 

Din istoria neamului 
Despre sifilis (Proiecţ.) 
Despre oftică i 


n si „n 


aa 


Localitatea 


Băcel 


Marcoș 
Teliu 


Budila 


» 


n 


x 
Ciucea 


Feleac 
Cluj, Reg. 32 


„„ Teatr.Naț. 


„ Reg. 32 
Aghireş 
Ticu 
Gilău 
Floreşti 
Apahida 
Feleac 
Hida 
Măcicaș 
Zimbor 
Păniceni 
Gârbău 
Borșa 
Ciumafaia 
Nădăşel 
Tăuţi 
Gădălin 
Luna de sus 
Someșeni 
Soimeni 
Vişa 
Topa mare 
Gilău 


Cojocna 


Despărţ. 
Budila 


Ne. 


ert. 


Numele conlerențiaralui 


Doc. Dr. lancu 


Doc. Bologa 
Dr, Spârchez 


Dr. Spârchez 


Dr. Möhaistud.med. 


Dr. Petran „ 
Dr. Nicolae « 
Bujoreanu 
Ciobanu, stud. 
loan Pop « 
Ing. agr. Micu 


Cosciuc, ing, agr. 


" " » 


Nemeșiu 


Ing, Suiaga 


" 


Subiectul 


Despre îngrijirea copiilor 
de leagăn 

Viața rom. de peste granițe 
Boalele infecțioase 
Insemnătatea căsătoriei 
Viața familiară 

Despre sifilis {proiecț.) 
Viața familiară 

Rolul Familiei 

Despre căsătorie 

Cum să ne păstrăm sănăt. 
Idem 

Indrumări pt. prevenirea 
boalelor infecţ. 

Idem 

Istoricul .. Astrei“ 

Despre sifilis (Proiecţ.) 
Despre boalele infecț. (pro- 
iecțiuni} 

Sfaturi pt. prevenirea boa- 
lelor venerice 

Ziua de : Decemvrie 
Boalele infecţ, (Proiecţiuni) 
Despre oftică 

Despre alcoolism 

Despre sifilis (proiecţ,) 
Rolul „Astrei“ în culu- 
ralizarea satelor 

ldem 


Despre primejdia sifilisului, 
ofticei şi beției 

Despre oftică 

Rostul „Astrei“ in cultu- 
ralizarea satelor 

Idem 

Despre oftică 

Despre sifilis 

Idem 

Despre boale 

Despre plantele medicinale 
Despre şcoală și educaţie 
Despre educaţie 

Cum să se lucreze pământul 
Pomicultură raţională 
Pomicultură raţională. (De- 
monstr. practice) 

Despre pomărit 


Foloasele pomiculturii 


Plantele de nutreţ 


Ingrijirea vitelor 
Plantele de nutreţ 


86 


Localitatea 


Floreşti 
Cojocna 
Luna de sus 
Ciucea 
Feleac 

Cluj, Reg, 31 
Tăuţi 
Dumbrava 
Ticu 
Aschilăul mic 


Ugruţiu 


Deuşi 
Giula 
Gădălin 
Topa mică 


Sânmlhalul Bimașolii 


Florești 
Drag 
Someşeni 
Nădăşel 
Someşul rece 
Cluj, Reg. 32 


Băbuţiu 
Șoimeni 
Vechea 


Vultureni 
Ciumataia 


Jucul de sus 


Jucul de mijloc 
Valea drăganul. 


Panticeu 
Dârjea 
Agârbiciu 
Borşa 


Agârbiciu 
Tăuţi 
Dumbrava 


Vechea: 
Pâniceni 
Dietea 
Agârbiciu 
Aschileul mic 
Ugruţiu 
Vultureni 
Borșa 

Jucul de sus 
Valea drăgan. 


Despărţ.. 
Cluj 


(Z) 


Nr, 
ert, 


354 
355 


356 
357 
358 
359 
360 


361 
362 
363 
364 
365 
366 
367 


368 
369 


370 


371 
272 


373 
374 


375 
376 


377 


378 
379 
380 
381 
382 
383 
384 
385 
386 


387 
388 
389 


Kumele eonterentiarnini 
Ing. agr. Potlog 


a „Sorescu 
Ing. agr. Sorescu 
Mărcuş G. 

5 i 

m îi 


n “u 


„ " 


Rogojeanu 
i „ Cosma 
Dr. Vasile Stroescu 
Dobroș iun. 

Dr. Vasile Stroescu 


Ing. agr. 


Pr. Ticușan 
Nic. Pariza 


Adămoiu Chirion 


Dr. Mircea Suciu Sibiiana 


Pariza Nicolae 


Benţia Procopiu 
Mircan Voina 


Constantinescu Nic. 
Virgil Barbulovici 


Gavril Deac 


ja n 


1. [E] 


Protop. Iuliu Josan 
Pr. Ioan Laslo 
Protop. Iuliu Josan 


II) “ n" 


n 


Inv. dir. Vica Savu 


Dr. Dumitru Sulică 


Jud. gel. Meolaa Tănâsean 


Subiectul 


Importanţa alegerii seminţii 
Intrebuințarea maşinilor în 
agricultură 
Idem 
Despre cooperative 
A Astra 
x foloasele 
populare 
Rostul „Astrei“ 


băncilor 


Importanța apei în agricult. 

Despre pomărit 

Tuberculoza 

Insemnătatea zilei de 1 Dec. 

Sifilisul şi celelalte maladii 
venerice 

Despre ziua eroilor 


Despre sărbătorirea in- 
dependenței republicei 
Cehoslovace 


America şi criza economică 
și financiară 

Despre turism și întinerire 

Despre comemorarea gene- 
ralului Berthelot 

Însemnătatea zilei de 1 Dec, 

Importanța unirii tuturor 
românilor 

Insemnătatea zilei de 10 Mai 

Reprivire asupra formaţiei 
poporuluiromân și asupra 
formaţiei soc. Astra 

Insemnătatea ce a avut și 
are soc. cult. Astra în cul- 
tura poporului Ardelean 

Propaganda antivenerică 


s 
Puterea credinții 

Munca nobilitează pe om 
Ce foloase aduce nvățătura 
Biserica in serviciul Astrei 
Pregătirea zilei de ! De- 
cemvrie prin Astra 
Roadele unirii noastre cu 
Patria Mamă 

Cauzele Crizei economice 
și finan. de azi 
Educaţia în familie şi rolul 
mamei 


Despărţ. 
Cluj 


Localitatea 
Borșa 


Jucul de sus ` E 
Someșul rece i 
Sânm baim Almașului A 
Panticeu E 
Floreşti pi 


Ticu 3 
Agârbiciu u 
Someşul rece s 
Vultureni i i 
Ugruţiu 


jy 
Covasna Covasna 


Făgăraș Făgăraş 


Gârbou Gârbou 


" "n 


Poptelec f 
Bârglez 1 
Hăsmaş*) 
Brănişca 
Ilia j i; 


n 1 


" (E 


*) Ziua Astrei, ziua de 10 Mai, ziua eroilor, ziua de 8 Iunie s'au serbat 
atât in Gârbou, cât şi in comunele de pe teritorul acestui despărțământ prin 
servicii divine, festivale şcolare cu cântări şi prelegeri poporale. 


87 


Nr. 


cri, 


390 


391 


392 
393 


394 
395 


396 


397 
398 


399 


400 
401 
402 
403 
404 
405 


406 
407 
408 
409 
410 


411 
412 


413 
414 
415 


416 
417 
418 


419 
420 


421 


Wumele conterentiarniui 


Protop. Iuliu Josan 


Adv, stag. I. Costea 


loan Orgonaș 
Protop. [uliu Josan 


Inv. Valeria Pop 


Protop. Iuliu Josan 


Dr. V. lea 
Lt. Busuiocescu 


Dr. I. Chişiu 


Coriolan Petranu 
L Cătuneanu 
Dumitru Preda 
Dr. V. Ilea 
Aurel Micu 
Mateiu Scorobeţ 


Joan Crăciun 
Mateiu Scorobeţ 
Ilie Bunea 

Dr. Aurel Crețu 
I. Neagu 


M. Scorobeţ 
Dr. A. Crețu 


P. Bratu 
L Bunea 


Dr. A. Crețu 


P. Bratu 
M. Scorobeţ 
Dr. A. Crețu 


L Bunea 
Dr N. Colan 


Dr. H. P.-Petrescu 


Subiectul 


Cum e bine și folositor să 
prăznuim noi sărbătorile 
naţionale 

Precedenţele istorice zilei 
de 24 Ianuarie 1859 

Istoricul zilei de 10 Mai 

Însemnătatea sărbătorilor 
naţionale 

Mamele celebre 

Eroii noştri din răsboiul 
intregirii neamului 

Prin ce putem noi come- 
mora mai demn pe eroii 
noștri 

Însemnătatea zilei de 1Dec. 

Lupta împotriva gazelor 
otrăvitoare 

Therapia gazelor otrăvi- 
toare 

Arta engleză 

Despre Mihail Cogălniceanu 

Scene din istoria românilor 

Rosturile Astrei 

Foloasele albinăritului 

Insemnătatea Astrei în tre- 
cut, prezent şi viitor 

Astra şi binefacerile ei 

Despre pomicultură 

Cultura viței de vie 

Drepturile de moştenire ale 
omului şi ale statului 

Astra dela început şi până 
azi 

Despre pomărit 

Despre zestre şi dreptul de. 
proprietate asupra imobi- 
lului, asupra solului şi 
aerului de deasupra pro- 
prietăţii, iar al statului 
asupra sub-solului și ae- 
rului 

Astra, ioloasele ei în tre- 
cut şi azi 

Pomicultura şi boalele ei 

Testamentele in scris și 
verbal, vânzări şi promi- 
Siuni de zestre 

Răsboiul şi urmările lui 

Despre pomicultură 

Despre vânzările pământu- 
rilor şi despre testament 

Cultura viței de vie 

Însemnătatea culturală a 
Astrei 

Lectură din lucrările sale 
dif. poezii 


88 


Localitatea 


[lia 


Sighet 


Călinești 


n 


Dobârca 
Spring 


sr 


Cărpiniş 


Gârbova 


1, 


n 


Apoldul dejos 


” mon 


Despărţ. 


Ilia 


„ 


te. 


ert, 


422 


423 
424 


425 


426 
421 


428 


429 
430 
431 
432 


Kumele conierentiaratui ` 
Laţia | 


M. Scorobeţ 
Dr. O. Vraciu 


M. Scorobeţ 


V. Lazar 
I. Popa 


I. Preda 


Nic. "Fărcaş 


433 
434 Nic. Rădoiu 
435 V, Natanail 
436. I. Topârcean 
437 L Munthiu 
438 „ ’ 
439 „ ii 
440 Bogdan En. 
441 ” ii 
442 i 7 
443 I Mironescu 
444 a n 
445 , ri 
446. Dr. Oprean Oct. 
44] y “i A 
448 Virgil Gusan 
449 Dr. Oprean Oct. 
450 Stanciu V 
451 Pr. David 
452 Nic. Opriş 
453 u “n 
454 V. Vulcu 
455 p n 


Subiectul 


Despre agricultura raţio- 
nală 

Rolul binefăcător al Astrei 

Motivul mortalității mari a 
copiilor mici 

Prăsirea, îngrijirea şi boa- 
lele pomilor 

Rolul cetirii cărţilor bune 

Sfânta scriptură şi adevă- 
rurile cuprinse în ea 

Foloasele sfintei scripturi 
şi cartea ca izvor de cu - 
tură 

Educaţia religioasă morală 
a tineretului 

Portul românesc şi cură- 
tenia în casă 

Datorinţele copiilor față de 
mai marii lor 

Despre alcoolism 

Cultura pomilor şi grădi- 
năritul 

Cultura albinelor 

Despre impozite şi legea 
comunală 

Despre boale 

lubirea de locul natal 

Credinţa fără de fapte este 
moartă 

Din istoricul comunei Căr- 
piniș 

Însemnătatea şcoalei 

Lucrarea raţională a pă- 
mântului 

Cinstirea memoriei eroilor 
căzuţi pentru neam 

Cinstirea legilor ţări: 

Iubirea copiilor faţă de pă- 
rinți 

Despre înjurături 

Apărarea sănătăţii 

Explică film. „Dinţi și gura“ 

Explică filmul „Noul testa- 
ment“ 

Tuberculoza (cu film) 

Scopul cultural al Astrei 

Explică filmul „Noul te- 
stament" 

Evenimente mai însemnate 
din trecutul poporului 
nostru 

Rolul bisericii în stat 

Pentru ce trebuie să frec- 
venteze copii şcoala 

Caracterul sărbătorilor noa- 
stre naţionale 


89 


Localitatea  Despărţ. 


Apolduldejos Mercurea 
" „ SUS [Z] 


Doştad a 


ce 1 


1 ET) 


Apoldul de jos 


m 
Cărpiniş i 


y ” 


Doştad js 


E 
Presaca ” 


UI] ” 


Gârbova E 


t 1 


Nre 


e ri. 


456 


457 
458 
459 


460 
461 


462 


463 
464 
465 
466 


467 
468 


469 


410 
471 
472 


473 
474 
415 
416 
477 
478 
479 
480 
481 


482 


483 
484 


485 


486 
487 


488 


Mamele eonlerer (farului 


Numele conferen- 
țiarilor nu au fost 
indicate în raport 


Dr. E. Dobrotă 
P. Acelenescu 


Avram Tâmpănariu 


L Romul Sava 
C, Sava 
P. Acelenescu 


Dr, E. Dobrotă 
A. Tâmpănariu 
C. Sava 

G. Bucurenciu 
N. Muntean 

l. Ghişe 

I. Bârsan 


J. Crăciun 


1. Rieger 


I Crăciun 


n II] 


„ kid 
V, Vecerdea 


J. Oravițan 


Subiectul 


Rolul Astrei și foloasele 
aduse de ea in Ardealul 
nostru şi în cele 4 col- 
țuri ale ţării noastre 

Tuberculoza și răspândi- 
rea ei 
Puterea credinței in viaţa 
omenească 

Despre cooperație şi nece- 
sitatea înființării de co- 
operative 

lubiţi copiii 

Rugăciunea ca mijloc de 
a dobândi dela Dumne- 
zeu încetarea nenoroci- 
rilor 

Necesitatea şi importanţa 
bibliotecilor poporale 

Beţia şi urmările ei 

Ocrotiți pomii şi arborii 

Despre caracter 

Însemnătatea zilei de 1 Dec. 
pentru poporul român 

Boalele venerice 
Căutaţi mai intâiu impără- 
ţia și dreptatea lui D-zeu 
și toate se vor adauga vouă 
Cooperativele şi folosul lor 
pentru popor 

Parabola sămănătorului 
Criza mondială 
Dragostea de neam și le- 
gea strămoșească 
Călătoria sa la Jerusalim 

Secta pocăiţilor 

Radio şi radiofonie 

Patrie și patriotism 

Criza economică 

Sărbăt. și credinţe deşarte 

Sărbătorile băbeşti 
Combaterea luxului 

Orientarea agriculturii că- 
tre Zootehnie : Creșterea 
vitelor și paserilor 

Cultivarea virtuţilor în o- 
mul de azi 

Lectură religioasă-morală 

Insemn. Astrei pt. cultura 
pop. român din Ardeal 

Lucrarea raţională a pă- 
mântului 

Insemnătatea zilei de 10 Mai 

Şcoala română și insem- 
nătatea ei in zilele de azi 

Despre sifilis şi celelalte 
boale sexuale 


90 


Localitatea Despărţ.. 


Poiana T 


ji {i 
Reciu A 


(li “s 


Spring i 


Moldova nouă Moldova nouă 


"m umeda conierenfariiti Subiectul Gocalitatea Despärț. 


Stk 


489 Alex. Moisi Despre sifilis și celelalte 

boale sexuale Moldova nouă Moldova nouă. 
490 Const, Popescu Idem Podina Matei E 
491 loan Oraviţan Insemnătatea zilei de 1 Dec. Moldovanouă fi 


492 Constantin Arcan ii d o dpi cot sul 
493 Alex. Vlădulescu  Insemnătatea zilei de 24lan. sa i 
494 Const. Popescu Insemnătatea zilei de 10 Mai i 5 
495 Constantin Arcan Idem*) n o 
496 Simion Dragoman Importanțarecensământului Nocric Nocrich 
497 Dorina Dop Munca, datorie socială A r 
498 Aug. Cichindelean Pomăritul > ka 
499 Simion Dragoman Cultura ca factor de fortifi- . 

care națională Benești y 
500 Aug. Cichindelean Despre pomărit i N 
501 loan Ghicășan A explicat filmele Altoitul, 

Vederi din locurile sfinte, 


Li] s 


Viaţa lui Isus a i 
502 Simion Dragoman Importanța graiului în pro- . 

gresul omenirii Vurpăr u 
503 Dorina Dop Munca, factor de imbogăţire 7 i 
504 Dr. loan latu Tuberculoza k a 


505 Simion Dragoman Rolul Astrei în culturali- 

zarea pop. nostru delasate Țichindeal A 
5%6 loan Ghicăşan Importanța Bibliei i a 
507 “a A expl. film. vederi din lo- 

curile sfinte şi viaţa lui Isus FA i 
508 Simion Dragoman Cartea și binefacerile ei Marpod îi 
509 loan Ghicășan Importanţa bibliei ” i 


510 loan Nuță A explicat filmul: „Viața 
lui Isus“ = ȘI 
511 Nic. Bălăban A explicat filmul: „Vederi 


din locurile sfinte“ A 
512 Simion Dragoman Contribuțiile Astrei la cul- 


tura poporului Ilimbav TA 
513 Petre Popa Ingrijirea vitelor şi a vi- 

țeilor sugaci, precum și 

mulsul vacilor Corneţel 
514. E Combaterea luxului și fru- 

museța portului românesc a n 
515 e Nașterea poporului român 

și încreștinarea lui și 
516 7 Insemnătateazileide 10 Mai i i 
517 V. Florea Mamele celebre “ a 
518 Preot Florea Educaţia tineretului i p 
519 Nic. Pandrea Despre secte Ghijasa de jos s 
520 ,; i Iubirea deaproapelui B i 
521 să Sfânta Treime 4 ii 
522 X Viața Mântuitorului i “i 
523 Emil Popescu Răsboiul dela 1877- 1878 i A 
524 i Familia Regală in timpul 

« răsboiului pentru intre- 

girea neamului ü T 

525 ʻi Românii din Penins. Balcan. M ú 


*) Incepând din 18 Februarie în fiecare Duminecă și sărbătoare după 
masă la orele 3 și seara la orele 7 s'a vorbit ţăranilor despre diferitele rele 


sociale, 


91 


Nr. 


ert. 


526 


527 
528 
529 


530 
531 


532. 


533 
534 


535 
536 
537 
538 


539 
540 
541 
542 
543 
544 
545 
546 
547 
548 
549 
550 
551 
552 
553 
554 
555 
556 
557 
558 


559 
560 
561 
562 


563 
564 
565 
566 
567 
568 
569 
570 
571 
572 
573 


Namele eoalerențiarului 


Emil Popescu 


Nudiţan N, 


loan "Alexandru 


Simion Dragoman 


Dorina Dop 


Joan Ghicășan 


n 


Cornel Stănuleţ 


n 


n 


Gh. Bânda 
Gh. Bărdaş 
Toma Oprean 
N. Manițiu 
G. Bărdaş 


N. Ioniță 

N. Manițiu 
Const. Nedelcu 
L Conciatu 


G. A. Popescu 


Constantin Vrabete 


IL Cucu 


I. Jianu 


I. Rusmir 
V. Vărădeanu 
I. Rusmir 


V. Vărădean 


Nic. Jucu 


Subiectul 


Creditul agricol prin băn- 
cile populare 
Economiile mărunte 
Activitatea şi jertfele Astrei 
Creşterea pasărilor în mod 
raţional 
Puterea ştiinţei de carte 
Gazele de luptă și protecția 
contra lor 
Constituţia 
Datorii şi drepturi 
Mai multe prelegeri cu su- 
biect religios, cultural, 
economic şi patriotic 
Importanţa recensământului 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
i » n 24lan. 
Importanța arborilor şi a 
pomilor 
Munca, datoria socială 
Însemnătatea zilei de 8 Iunie 
Patimile Mântuitorului 
Însemnătatea zilei de 10 Mai 
Cultul eroilor 
Însemnătateazilei de 9lun. 
i n 1Dec. 
" mm 24lan. 
> n» 10Mai 
Insemnătatea zilei eroilor 
Cultul eroilor 
Insemnătatea zilei de ! Dec. 
Purtarea în biserică 
Despre economie 
Unirea Principatelor rom. 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Cultul eroilor 
Subiectul neindicat 
Idea de Stat in sudul Ba- 
natului 
Ascensiunea Alpilor 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Meseriile la noi 
O revoluţie în ştiinţă (teo- 
ria lui Einstein) 
Cultul eroilor 


Problemele Almăgiului 
Obiceiuri vechi 

Satul de eri şi de azi 
Despre mamă 
Pomicultura 

Satul de 'eri şi de azi 
Femeia şi gospodăria 
Politicianismul şi Statul 
Tuberculoza 


92 


Localitatea 


Despărt, 


Ghijasa de jos Nocrich 


Ilimbav 
Nocrich 


Bozovici 
Ticvanulmare 
Răchitova 
Broșteni 
Goruia 
Gârlişte 
Ciclova rom. 
Cacova 


SS 
Ş 


Nee ymele eonterențaralul Subiectul 


574  Andreiu Mălăescu Foloasele pădurii şi despre 
cultura salcâmului 

575 D. lliţescu Rolul școalei şi al bisericii 
în educaţia poporului”) 

516 Dimitrie Morariu Urcarea pe tron a M. Sale 


Regele Carol al II-lea 


577 a o Rostul Astrei și roadele a- 
cesteia aduse neamului 
românesc 


518 Dr. Emil Zinveliu Tuberculoza 
579 Dr. Eea Benţea Despre sifilis 
580 Nicolae Ardelean  Insemnătateazilei de 1 Dec. 


581 x A Insemnătateazileide 10 Mai 

582 Dr. Alex. Ceușianu Inceputul neamului Ro- 
mânesc 

583 Alex. Pop Voivodatele Române 

584 Dr. E. Nicoară Gânduri de toamnă în 
natură 

585 Dr. E. Popa Inocenţiu Micu 

586 Dr. E. Nicoară Viaţa lui Mihai Viteazul 

587 „n 7 Cancerul (cu proiecții) 

588 noon á Viaţa și luptele lui Ștefan 
cel Mare 

589 n p » Nu fumați (cu proiecții) 

590 Dr. S. Russu Petru Rareş 

591 A. Pop Luptele lui Mihai Viteazul 

592 Dr. D. Harşia Liga Națiunilor 

593 Dr. I. Harşia Cultul istoriei 

594 Dr. E. Nicoară Funcţiunile normale şi 


anormale a glandelor cu 
secreție internă 


595 „n " Problema tuberculoziei (cu 
proiecţii) 

596 non și Unirea Principatelor 

597 n n x Un prieten a României: 
Gen. Berthelot 

598 Joan Maloş Există Dumnezeu 


599 Dr. E. Nicoară Când şi de unde a venit 
că, sifilisul (cu proiecții) 

6.0 Dr. V, Nicolescu Certificatul medical la căsă- 
torie 

601 Dr. Alex. Ceuşian Diplomaţia secretă şi răs- 
boiul mondial 

602 Dr. E. Nicoară Pasteur și opera lui 

603 Vladimir Nicoară Dreptul femeilor 

604 Dr. Liviu Russu Generația nouă, şcoală 
nouă 

605 Prof. Dr. M. Botez Civilizație şi sănătate 

606 Prof.Dr. Aug. Maior Inceputul Universului 

607 Prol. Or. $tefauescu Goan Neam, Popor, Națiune 

:608 Dr Eugen Nicoară Credința și igiena neamului 

609 a nt n Pericolul alcoolului asupra 
viitorului neamului 


Localitatea 


Secăşeni 
Domnecea 


Pecica 


Reghin 


LE) 


J abeniţa 


Ibănești sat 


Despărţ.. 


Oraviţa 


*) S'au mai ţinut conferențe la toate cercurile culturale in ziua de: 
2 Noemvrie t930 despre combaterea bolilor venerice, 


93 


Nr. 
ert. 


610 
6i1 
612 


613 
614 


615 
616 
617 
618 
619 
620 


621 
622 
623 
624 
625 
626 
627 


628 
629 
630 
631 
632 
633 
634 


635 
636 
637 
638 
639 
64) 


641 
642 


643 
644 
645 
646 
647 
648 


649 
650 
651 
652 
653 
654 
655 
-656 


numele eoulereniarulul 


Dr. Eugen Nicoară 


Dr. V. Nicolescu 
Dr. E. Nicoară 


Dr, V. Nicolescu 
Dr. Tr. Pop 

Dr. V. Pop 

Dr. D. Lupu 
Dr. Dostal 

Dr, E. Nicoară 


Dr. V. Nicolescu 
Dr. E. Nicoară 

N. Handrea 
Ştefan Şular 

Dr. Eugen Nicoară 


Dr, Vasile Nicolescu 


L. Şuteu 
Dr, E. Nicoară 


Dr. V. "Nicolescu 
Dr. E. Nicoară 


A. Pop 
Dr. V. Nicolescu 


Dr. E. Nicoară 
Chelemen Şt. 
Ciloca I 

Dr. E. Nicoară 
Dr. Al. Ceuşianu 
Dr. Nicolescu 


A Pop. 
Dr. E. Nicoară 


A. Pop 

Iuliu Pop 

L. Şuteu 

Gh. Sălăgean 
St. Şular 

Dr. E. Nicoară 


Dr. E. Nicoară 
Iuliu Pop 

Dr. E. Nicoară 
A. Pop 

Dr. E. Nicoară: 
Ştefan Şular 

Dr. V. Nicolescu 
Albu 


Subiectul 


Alcoolismul și urmările lui 
Credinţa şi igiena 


Prevenirea bolilor prin 
igienă zilnică 
Sifilis 


Păstraţi sângele strămoșilor 
curat 
Sifilis 


s 


Mihai Viteazul şi credința 
lui 

Omul în natură 

Boli venerice 

Sifilisul 

Albinăritul 

Cauzele Crizei 

Omul, natura, D-zeu 
Gaze, microbi şi apărarea 
lor 

Lucrul manual 

Credinţa tare sănătate bună 
Nu fumaţi 

Sifilisul 

Cum va fi neamul sănătos 
Familia și cultura 
Microbi, gaze ca luptă de 
răsboiu 

Examene în viaţă 

Se facem bine 

Ceva despre recensământ 
Rostul vieţii 

Isus împrocesuat 

Gaze şi microbi în viitorul 
răsboiu, 

Familia și şcoala 

Păstraţi credința şi cură- 
tenia 

Cartea și familia 
Credinţa strămoşească 

Ce să lucreze fetele iarna 
Ingrăşarea vitelor 

Cauza crizei 

Criza sanitară, morală şi 
socială 

Tuberculoza 

Sectarismul 

Credinţa și sănătatea 
indrumarea tinerilor 
Sifilisul 

Criza economică 
Certificat de căsătorie 
Autori români traduşi la 
străini 


g4 


Localitatea 


Ibănești păd. 
Dumbrava 


Deda Bistra 


Sântmihaiu 
Deleni 
Deda 
Aluniș 
Hodac 


Sântu 


Breaza 

Râpa de sus 
Sântu 
Maioreşti 


ii 
n + 
Beica de sus 
y 


Fărăgău 
Idicel sat 
Idicel sat 
Rușii Munţi 


lerbuș 
Filpișul mare 


n 


Ibănești 


Suseni 
Iernuțeni 


Voivodeni 


s 
Urișiul de sus 
TRET 


Râpa de sus 


s 1 1r 


Urişiul de sus 
Urișiul de jos 
Petelea 

Râpa de jos 


n 
Gorneşti 


tir. 


rE 


657 
658 
659 
660 
661 
662 
663 
664 
665 
666 
667 
668 
669 
670 
67! 
672 
673 
674 
675 
676 
617 
678 
679 
680 
681 
682 
683 
684 
. 685 
686 
687 
688 
689 
690 
691 
692 
693 
694 
695 
696 
697 
698 
699 
700 
701 
702 
103 
704 
105 
706 
707 
708 
709 
710 
711 
712 
713 


Bumele conierenjiarului 


Dr. E. Nicoară 
Dr. V. Nicolescu 
Dr. E. Nicoară 
Tomşa Ioan 
Vişoiu Al. 

A.- Pop 

Dr. E. Nicoară 
Dr. E. Popa 
Liviu Rusu 

I. Pop 

I. Oltean 

Dr. E. Nicoară 


A. Pop 
Branea G. 
Dr. E. Nicoară 
A. Pop 

Dr. E. Nicoară 
Bungărzean |; 
lecu 

Dr. V. Nicolescu 
Dr. E. Nicoară 


Dr. V. Nicolescu 
Dr, E. Nicoară 
A. Pop 

Dr. E. Nicoară 


Dr. Cornel Danet 


s „ si 


$$ 19 

in sf n 
Dr. Traian Mica 
n i $ 


Dr. Par. Licareţ 
Preot G. Târba 


loan Isvernaru 


Dr. Gh, Preda 


Conferenţiari au 
fost: preoţii, învă- 
țătorii școalelor și 
un expert al coo- 
perativelor din Cluj 


Subiectul 


]gienă şi credință 


Certificat de căsătorie 


Nu fumaţi 


Prin ce arăt. iubirea de ţară 


Trei proverbe 
O mamă celebră 
Cinstirea Mamei 


Cultul Astrei 


i PE 
Martirii creştinilor 


Ascultarea părinţilor 


Trei duşmani 
Drumurile binelui 
Nu fum ţi 
Indrumarea vieţii 
Apicultura 

Igiena şi credinţa 
Să citim 


Pericolul fumatului 


Rostul şcoalei 
Ingrijirea casei 


Certificat de căsătorie 


10 Mai 


Îgienă trupească şi suflet. 
Certificat de căsătorie 


Eroii 

Ziua eroilor 
Cinstiţi morţii 
Bolile fumătorilor 
Tuberculoza 


n 


Creşterea copiilor 


Combaterea tuberculozei 


Alcoolismul 


Ccmbaterea bolilor venerice 


Concubinajul 
Programul Astrei 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 


Istoricul Astrei 


Conferinţă religioasă 


Eroii neamului 


dealuri trecute şi viitoare 


Toate prelegerile au avut 
conţinutul religios, cultu- 


ral şi economic 


95 


Localitatea 


Nadăşea 


y 
Morăreni 


Reghin 


Breaza 
Petelea 
Şerbeni 


Căcuci 
Apalina 


(Z) 


St. Mihai 
st. Minal (Petilș) 
Petriş 

Petris (Dumbrava) 
Dumbrava teetrigi 


Tg. Mureş 
Chiheru de sus 


lernuţeni , 
St. Mihai 
Beica 


Chiherul de jus 
Beica de jos 
St. Mihai 
Beica de sus 
Sasca 


5 


Bocşa mont. 


Despărţ. 
Reghin 


n 


(Z) 


Sasca m. 


Baia de Arieş Sălciua 


Hădărău 
Brăreşti 
Lunca 
Lătureni 
Lupșea 
Ocoliș 
Ponor 
Posaga de jos 
Saitas 
Geamăna 
Valea Ghergheluiyi 
Vidolm 


Vina Geamăna 


1. 


s 


Nr. 


ert. 


714 
715 


716 
717 
718 
719 
720 
721 
122 
7123 
724 
125 


126 
7217 


128 
729 


730 
731 


132 
733 
734 


735 
736 
731 
738 


139 


140 
741 
742 


743 
144 
745 


746 


747 
748 
749 
750 


Muela eonlerenţiarutul 


Dr. M. Lupaș 
Coman Oțetea 


Petre Petrescu 

H. P.-Petrescu 
lacob Steflea 
Constantin Țintea 
S. Țeposu 

N. Martin 

I. Tolu 

A. Iosof 

I. Tolu 

A. losof 


N. Martin 
Dr. M, Lupaş 


I. Tolu 
A. losof 


N. Borcia 
Dr. D, Borcia 


S. Țeposu 
N. Colan 
I, Tolu 


N. Martin 

Dr. Iosif Stoichiția 
N. Martin 

Toma Miclăuş 


n ” 


N. Martin 

Toma Miclăuş 
N. "Martin " 
P. Orăştean 
T. Miclăuș 
P. Orăștean 


I Bărbat 
I. Giurgiu 


Subiectul 


A explicat diafilmul Sifilis 

Insemnătatea zilei de 1 De- 

cemvrie 

Omul de mâine 

Lectură din lucrările sale 

Insemnătatea zile: de 10 
ai 

Însemnătatea zilei de 10 

Mai 

Despre cultură şi impor- 

tanţa ei 

Despre cultură și depozi- 

tarul ei: cartea 

Rostul bibliotecilor popo- 

rale 

A explicat diafilmul: Isto- 

ria românilor 

Rostul bibliotecilor popo- 

rale 

Explicat diatilmul: Istoria 

românilor ” 

Elementele culturii 


Rostul bibliotecilor popo-. 


rale 
Creștinism şi democraţie 
Câteva pagini de istorie 
naţională 
Rostul bibliotecilor popo- 
rale 
Despre rolul Astrei şi bi- 
bliotecile poporale 
Titlul neindicat 
Idem 
Rolul bibliotecilor popo- 
rale ` 
Elementele culturii 
Microbii patogeni 
Elementele culturii 
Creşterea, îngrijirea și boa- 
lele pomilor 
Insemnătatea zilei de 1 De- 
cemvrie 
Despre credinţă 
Muncă și economie 
Datinile și obiceiurile cre- 
știnești 
Unirea Principatelor 
Iubirea de şcoală 
Creșterea stupilor şi foloa- 
sele lor 
Relele urmări ale judecă- 
ţilor 
Folosul citirii cărților 
Despre impozite 
lubirea deaproapelui 
Educ. morală ca baza vieţii 


86 


Loecslitatea 


Săliște 


Aciliu 
j 


Galeş 


n 


Vale 
Sibiel 


Săcel 


Tilișca 


Mag 
Orlat 


LE] 


Aciliu 


Despărţ.- 
“Sălişte 


Nr. 


ert. 


751 
152 
153 
154 
755 
156 
757 
758 
7159 
160 
781 
762 


763 


764 


165 
766 


767 
168 
769 
770 


171 
712 


773 


774 
115 


716 
711 
718 
719 


780 ` 


781 
782 


Numele conterenfiarulnj 
L Giurgiu 


N. Jurca 

I, Giurgiu 
T. Miclăuș 
M. Ciorogar 
P. Orăştean 
L ivan 

P. Orăştean 


T. Miclăuş 
A. Iosof 


D. Floașiu 


1. Tatu 
Nic. Hanzu 


I. Bologa 
N. Hanzu 
T. Adam 
A. Vlad 


I. Tarcea 


A. Vlad 


" » 


L Tarcea 


A. Vlad 


I. Becicheri 


-Dr-L Olar 


Î. Stoia 
C. Ghişe 


» " 


L Hânsa ` 


Elis. Ghenie 


Subiectul 


Virtuţile creştineşti şi na- 
ționalismul 

Mitropolitul Şaguna ca apo- 
stol al neamului românesc 

Familia Brătianu şi unirea 
tuturor românilor 

Din trecutul neamului 

Eroii şi generaţia de azi 

Insemnătatea zilei de 10 
Mai 

Diferite momente din isto- 
ria neamului 

Jertiele eroilor 

Conservarea vinului 
Creșterea viermilor de mă- 
tase și foloasele lor 
Altoirea pomilor 

Epoca străveche a neamu- 
lui nostru şi epoca năvă- 
lirilor barbare 

Apărarea ortodoxiei in sa- 
tele din margine în sec. 
al XVII, şi Popa loaneş 
din Gaieş 

Împăratul Constantin cel 
mare și maica sa Elena 
Cultul oamenilor mari 
Importanţa învăţăturii: Bi- 
serica, Șccula şi Astra 
Credinţa strămoșească şi 
sectarii dela noi 

Izvoare noui de venit pt. 
sătenii noștri, 

Necesitatea unirii între să- 
teni 

Andreiu Şaguna înființă- 
torul Astrei 

Adunarea dela Alba-lulia 
Crucea, originea întrodu- 
cerii ei în cult 

Insemnătatea zilei de 10 
Mai 

Cruţarea pădurilor 
Cruţarea păsărilor folosi- 
toare şi nimicirea celor 
stricăcioase 

Viaţa Domnului Isus Cristos 

Tuberculoza 

Pomicultura 

Insemnătatea zilei de 1 De- 
cemvrie 

Insemnătatea zilei de 24 
Ianuarie 

Boalele pomilor 

Însemnătatea zilei de 10 


Mai 


97 


Localitatea 


Amnaş 


Despărț. 


Sălişte 


Nr. 


ert. 


Bamele eozlerențiarelul 


Dr. E. Dobrotă 
V. Popoviciu 


n n 
I. Dobrotă 
M, Bembea 


I. Muntean 


P. luga 


I. losof 
G. Păcurar 


L losof 
I. Frăcea 


N. Ilea 


I Ştirban 
N, Balteș 
L Știrban 


N. Balteş 
N. Dea 


I Ştirban 
G. Ittu 


N. Simian 


G. lttu 


„ 


n 
N. Simian 


Subiectul, 


Tuberculoza 

Lucrări practice in grădina 
de pomi 

Ridicarea vieții morale la 
sate 

Cultura pomilor 
Combaterea insectelor şi 
criptogamelor în pomărit 
Ajutorul săracilor şi nece- 
sitatea socială 
Sărbătorile naţionale 
Sărbătorirea unirii 
Alba-lulia 

Iubirea către Rege 
Din istoricul satului Sibiel 
Combaterea sudalmelor 
Despre îngrăşămintele chi- 
mice ale pământului 
Gunoiul şi suprafosfatul la 
cultura plantelor 

Scopul urmărit de Astra 
Biserica. pavăza credinţei 
şi legei strămoşeşti 
Însemnătatea zilei de 10 Mai 

Cultura raţională și farme- 
cul şcoalei 

Insemnătatea zilei eroilor 
Albinăritul 

Pomicultura 

Obiceiurile strămoşeşti pă- 
strate prin tradiție 

Influența mediului asupra 
tineretului 

Naşterea Domnului 
Importanţa zilei de 24 lan. 

Băncile populare şi co- 
operația 

Răsboiul dela 1877 

Eroii trecutului şi eroii vii 

Regele Carol al II-lea 

Cultivarea omului prin ci- 
tire 

Puterea crucii 

Mitropolitul Andreiu Şa- 
guna 

Ziua Unirii 

Cum să sărbătorim naşte- 
rea Mântuitorului 
Unirea Principatelor 

Emanuil Gojdu şi caritatea 


dela 


Cultivarea pomilor şi foloa- 


sele ce aduc ei 

Mila şi ajutorul 
Combaterea paraziţilor la 
pomii fructiferi prin stro- 
pire i 


98 


Localitatea 
Rod 
Sibiel 


Tilișca 


Despărţ. 
Săliște 


Nr. 


ert: 


821 
822 
823 
824 
825 
826 
827 
828 
829 
830 
831 
832 
833 
834 
835 
836 


837 
838 


-839 
840 


841 


842 


843 
844 


845 


846 
847 


848 
849 
850 


851 
852 


853 
854 


Mumela conlereațiarului 
Titu 


. Simian 


Dr. Gh. Preda 


Dr, D. Stăniloaie 
I D. Ştefănescu 


Em. Bucuță 


L U. Soricu 
D. D. Roşca 


Silviu Țeposu 


L D. Ştefănescu 


Dr. los. Stoichiția 


Dr. G. Bolintineanu 


Dr. Oct. Filipescu 


Bogdan-Duică 


Coriolan Petran 


lon Popeseu-Voitegti - 


Pamiil Şeicaru 


Dr. Romul Cândea 
Dr. R. Bussy 


G. Marinescu 


Subiectul 


Lucrările de primăvară la 
pomi, altoirea 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Cultul eroilor 
Cinstirea eroilor 
Ingrijirea copiilor mici 
Alcoolismul şi ravagiile lui 
Regele Carol al II-lea 
Rolul şcoalei în viaţa po- 
porului 
Contrastul în lume și viața 
omenească 
Biserica grecească de astăzi 
Explicarea liturghiei ortod. 


EZ] 


Amintiri despre Caragiale, 
Vlahuță şi Delavrancea 
Pictura bizantină şi veche 
românească în Ardeal 
Contribuţii la educaţia po- 

porului 

Ziua de 1 Decemvrie 

Tendinţe caracteristice in 
filozofia contimporană 

Personalitatea lui Andrei 
Bârseanu 

Despre stil în artă, stil în 
arhitectură, pictură, sculp- 
tură şi muzică 

Stilul in arhitectură, stilul 
egiptean, chaldeian, stilu- 
rile greceşti 

Un nou metod de a trata 
tuberculoza 

Igiena primei copilării 

Concepţia actuală a apen- 
dicitei 

Despre variantele Lucea- 
fărului lui Eminescu 

D. Bolintineanu; Conrad 

O legendă de V. Alexandri 
(Boeri Mustafa) 

Dictatură și constituționa- 
lism 

Despre arta engleză (cu pro- 
iecţiuni) , 

Continentele şi problema 
mobilităţii lor 

Federalizarea Europei 

Desvoltarea statului român 
1859 — 1866 (Politica int.) 

Desvoltarea statului român 
1859—1866 (Politica ext,) 

Desvoltarea statului român 
1859 — 1866 (Desvolt. cult.) 


99 


bocalitatea 


Vale 


Despărţ. 


Sălişte 


7* 


Nr, 
ert. 


855 
856 


857 
858 
859 
860 
861 
862 


863 


864 
865 


866 
: 867 
868 
869 


870 


871 
872 
873 
874 


875 
876 
877 


878 
879 
880 
881 


882 
883 
884 
885 
886 
887 


888 
889 


890 
891 


Numele conlereniaraltl 


Vladimir Nicoară 
Emilian Cioran 


Silviu Țeposu 
loan Isaicu 


Dr. H. P.-Petrescu 


Ioan Popa 


Dr, los. Stoichiția 
Dr. H. P. Petrescu 


Silviu Ţeposu 
Dr. Liviu lonașiu 


Dr. los. 'Stoichiţia 


“Dr. H. P. Petrescu 


loan Dragomir 
Joan Isaicu 

IL Berghia 

Dr. H, P., Petrescu 


loan Dragomir 
Dr. los. Stoichiţia 
Dr. H. P, Petrescu 


loan Isacu 

loan Dragomir 
Nicolae Colan 
Emilian Cioran 


Silviu Țeposu 
Nicolae Colan 


loan Dragomir 
Dr. N. Petra 
loan Popa 


L Berghia 
Mina Grădinar 


Ioan Dragomir 
loan Popa 


Subiectul 


Drepturile femeilor 

Viaţa şi patimile lui Isus 
(cu proiecţiuni) 

Viaţa și patimile lui Isus 
(cu proiecţiuni) 

Viaţa și patimile lui Isus 
(cu proiecţiuni) 

Viaţa şi patimile lui Isus 
(cu proiecţiuni) 

Din inceputul neamului ro- 
mânesc 

Despre secte şi lupta con- 
tra lor 

Romanul Sadoveanu „„Bal- 
tagul“.  Serbătorirea lui 
Sadoveanu (50 ani) 
Despre rătăcirile omului 
dela calea adevärului 
Boalele molipsitoare 
Lectură proprie şi din T. 
Păcățian 

Trecutul neamului nostru 
Boalele molipsitoare 
Rostul Astrei 

Despre Tuberculoză 
Cărțile mai nou apărute 
şi din Niţă Zdrenghea 
Importanța bibliotecilor 
Credința în D-zeu 
Biserica, Şcoala, Armata 
Lectură din A. Bârseanu 
și T. Pacăţianu 

lubirea de carte 

Boalele sociale 

Lectură din A. Bârseanu și 
Z. Bârseanu 

Rostul Astrei 

Bibliotecile la sate 
Despre Colinde 

Procesul între oraşul Sibiu 
şi comuna Răşinari în sec. 
al XVII. 

Solidaritatea naţională 
Rostul bibliotecilor la sate 
Cultură şi civilizaţie 

Prietinii sinceri Cărţile 
Rostul cultural al Astrei 
Figuri reprezentative in 
istoria neamului nostru 
Rostul cultural al Astrei 
Cooperaţia la noi şi în alte 
țări 

Rostul bibliotecilor 
Explicări din Noul Testa- 
ment, pe baza a lor 50 
tablouri (cu proiecţiuni) 


100 


localitatea 


Sibiu 


i 
și 
Ruşciori 


p 
Şura Mică 


Cașolţ 


kti 
Cristian 


n 


Răşinari 
Aciliu 
Bungard 
Sibiel 


Mohu 


Cristian 


Despărț.. 
Sibiu 


Nr. 
ort. 


892 
893 
894 
895 
896 
897 
898 
899 
900 


901 


902 
903 
904 
905 
906 


907 
908 
909 
910 
911 
912 
913 
914 
915 
916 
917 
918 
919 
920 
921 
922 
923 
924 
925 
926 
927 
928 
929 
930 
931 
932 
933 
934 
935 
936 


937 
938 


"939 
‘940 


Numele eonterenjlaralul Subiectul 


Emilian Cioran 


(Exo. din Noul Test., pe baza 
j| a lor 50 tabl. (cu proiecț.) 


Importanța culturală 
Boalele infecțioase 


|Explicări din Noul Testa- 
ment (50 tabl. cu proiecț.) 


loan Popa 

Silviu Ţeposu 
Dr. Liviu lonaşiu 
Virgil Nistor 


loan Dinu 


Rolul Astrei în culturali- 
zarea satelor 
Explicări din Noul Testa- 
ment (50 tabl. cu proiecţ.) 
Silviu 'Țeposu Rostul cultural al Astrei 
Petre R. Petrescu Naționalismul integral 
Nicolae Colan Rostul bibliotecilor la sate 
Traian Petrişor Rostul cărţii, Moralitatea 
loan Îsacu Increderea in puterea nea- 
mului românesc 


41 
Ioan Dragomir 


Virgil Nistor 


Dr. A. Gâlea 
Ioan Dinu 
Virgil Nistor 


Ioan Isaicu Explicări din Noul Testi- 


Nicolae Colan ment (50 tablouri cu pro- 
loan Dinu iecțiuni) 
Virgil Nistor 


Ioan Popa | 
Dr. loan Stanciu 
loan Dragomir Rolul Aske 
loan Îsaicu 

loap Dinu 

Trand, Scorobeţiu 


loan Isaicu 

loan Dinu 

Virgil Nistor 

Dr. A. Gâlea 
Emilian Cioran 
loan Dinu 

loan Isaicu 
Nicolae Colan 
loan Dinu 

Trand. Scorobeţiu 


loan Îsacu 


Explicări din Noul Testa- 
ment (50 tablouri cu pro- 
iecțiuni 


it 
loan Dinu 
Dr. Liviu lonaşiu 
Ioan Isäcu 


Rostul cultural al Astrei 
Pagini din teatrul glorios 
al neamului nostru 
Importanța cărții și a me- 
seriilor 

Activitatea Astrei in trecut 
şi astăzi 

Dr. H. P. Petrescu Lectură proprie şialţi autori 
Gh. Lăţea Cultura raţională a pă- 
mântului 


loan Dragomir 


Dr. Liviu lonașiu 


101 


Localitatea 


Turnişor 
Șelimbăr 
Bungard 
Hamba 


Sadu 
Cisnădia 
Boiţa 


Tălmăcel 
Tilișca 


11 


Guşteriţa 


Sebeșul de jos 
Sebeșul de sus 
Avrig 
Racoviţa 
Hamba 

Şura Mare 
Ruși 

Slimnic 
Tălmaciu firma 
Tălmaciu 


Bradu 


Săcădate 
Poplaca 
Mohu 
Veștem 
Glâmboaca 
Porumbacu de jos 
Gușteriţa 
Răşinari 
Daia 

Caşolţ 
Cornățel 
Nucet 
Ocna-Sibiului 
Noul 

Roşia 

Daia 


n 


Despărț. 
Sibiu 


Nr. 


ert, 


941 
942 


943 
944 


945 
946 


947 
948 


949 
950 


951 
952 


953 
954 


955 


956 
957 


958 
959 


960 
961 


962 
963 
964 


965 


966 


967 
968 


969 


970 
-971 
972 
973 
974 
975 


Numele ccalereațiaralut 


Nicolae Colan 


Dr. H. P. Petrescu 


T. Spineiu 
loan Isacu 


loan Dragomir 
loan Isacu 


T. Spineiu 
Mina Grădinar 


Emil Baca 
Timotei Spineiu 


Mina Grădinar 
loan Isacu 


loan Dragomir 


loan Îsacu 


Mina Grădinar 


loan Berghia 
loan Dragomir 


loan lsacu 
loan Dragomir 


Mina Grădinar 


Subiectul 


Importanţa bibliotecilor la 
sate 

Lectură proprie şi 
autori 

Folosul cărţii agricole 
lubirea faţă de D-zeu și 
deaproapele 

Folosul mare al cărţii 
Frumuseţile şi bogățiile țárii 
noastre 

Agricultura rațională 
Cooperaţia la noi şi în alte 


alţi 


țări 
Boalele infecțioase 
O nouă indrumare spre 


creşterea vitelor 
Foloasele cooperaţiei 
Pagini din trecutul glorios 
al ţării noastre 


` Intoarceți-Vă la o viaţă 


nouă. Folosul bibliotecilor 
Profitul moral şi material 
al României din răsboiul 
mondial 
Folosul Băncilor populare 
și al tovărăşiilor 

lubirea gliei strămoşeşti 
Rolul Astrei şi rostul biblio- 
tecilor la sate 
Facerea de bine 

Rolul Astrei în culturali- 
zarea satelor 
Importanța tovărăşiilor 


Dr. H. P. Petrescu Lectură propie şi din alți 


loan Îsacu 
loan Dragomir 


T. Modran 


w 


N. Boicean 


[Z] 


I. Măsariu 
L Tatu 
I Răceu 


autori 

Virtuţile creştinești 
Folosul bibliotecilor 
Clevetirea, cel mai mare 
păcat al omului 
Educaţia religioasă a co- 
piilor până la vârsta de 
școală 
Dragostea și 
deaproapelui 
Sifilisul şi urmările lui 
Cum să scriem şi să vor- 
bim româneşte 

Viaţa şi faptele M. S. Re- 
gelui Carol II-lea 
Credinţele deşarte 
Explicarea fericirilor 
Tuberculoză și tifos 
Bogăţiile României 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Insemnătatea zilei de 10 


Mai 


ajutorarea 


~ 102 


Localitatea 


Apoldul de jos 


Cisnădia 


Marpod 


» 


Himbav 


” 


Chirpăr 


Săsăuşi 


[Li 


Fofeldea 


= 
Tălmaciu firma 


Poplaca 


Bungard 


» 


C aşolt 


a 
Cristian 


Despărţ. 


Sibiu 


sina 


Nr. 
ert. 


976 
977 
978 
979 
980 
981 
982 
983 
984 


985 
986 


987 
988 
989 
990 
991 
992 
993 
994 


995 


996 
997 
998 


999 
1000 
1001 
1002 
1003 


1004 
1005 


Homele conloreațiaralai 


I. Răceu 


G. Coţoiană 


V. Stănilă 


Ioan Todea 
V. Stănilă 


I. Todea 


V. Stănilă 


s 


L Todea 

V. Stănilă 
Hie Stoichiția 
I Todea 


I. Dragomir 


[Z] 


G. Vlad 
Oprea Olariu 


Pr. Brote 


Inv. Ïónescu 
Pr. Brote 
I Marin 


Subiectul 


Personalitatea şi activita- 
tea multi-laterară a dlui 
profesor Nicolae Iorga 
Sifisul şi relele lui 
1 Decemvrie, sărbătoare 
naţională 
Insemnătatea zilei de 24 
Ianuarie 
Insemnătatea zilei eroilor 
Cultul mamei 
Ingrijirile ce trebuesc date 
copiilor mici 
Aniversarea urcării pe tron 
a M. S. Regele Carol II. 
Insectele vătămătoare, po- 
milor fructiferi și comba- 
terea lor 
Şcoala şi Biserica 
Obligativitatea învățămân- 
tului primar și avantajiile 
absolvenţilor şcoalei pri- 
mare cemplecte (VIL cl.) 
Boalele molipsitoare şi 
combaterea lor 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Unirea principatelor 
Îngrășămintele naturale şi 
artificiale ` 
Insemnătatea zilei de 10 
Mai în istoria noastră 
Rolul şcoalei primare 
Insemnătatea meseriilor 
Insemnătatea lucrului ma- 
nual în şcoala primară 
Însemnătatea meseriilor şi 
îndemnul populaţiei de 
a-şi duce copii la mesenii 
Foloasele învățăturii și a 
scrisului 
Frumuseţa ţării noastre 
Păcatele neunirii şi stăru- 
inţele bunilor români la 
infăptuirea idealului naţ. 
Foloasele plantațiilor 
Iubirea acelora cari au su- 
ferit și s'au jertfit pentru 
înfăptuirea României mari 
Datoriile ce le avem către 
Tron, Rege şi Patrie 
Luptele românilor în contra 
catolicismului în legătură 
cu unirea 
Poezia lui O. Goga 
Lectura din scriptură 
Ingrijirea, ajutorarea oame- 
nilor săraci şi bolnavi 


103 


Localitatea 


Cristian 


Daia 


Guşterița 


Noul 


Poplaca 


1. 


Răşinari 
1s 


„ 


Râul Sadului 


Despărţ. 


Sibiu 


ER; 


Ne. upele conferentiaralui Subiectul Gocalitatea Despărț. 


eri. 


1006 P., Rădoiu Insemnătatea Astrei Râul Sadului Sibiu 
1007 I. Marin Ingrijirea copiilor şi dato- 

ria lor faţă de părinţi > a 
1008 I. Bânda i Despre alcoolism Roşia i. 
1009 F Ziua eroilor i a 
1010 i Ziua mamei i ii 
11011 W Tuberculoza i i 
1012 IL Modran Urmările beției Şelimber îi 
1013 pa Cultura grâului şi a po- 

rumbului j PR 
1014 fi Cultul eroilor s si 
1015 SI Asociaţii și cooperative y i 
1016 G. Ludu Viața românilor din Tran- 

silvania sub stăpânirea  — 

ungurilor Tálmaciu-Firma ii 
1017 i Cum s'a făcut unirea prin- 

cipatelor i: n 
1018 S. Meteșan Zile mari din Viața popo- 

rului nostru 1 n 
1019 G. Ludu Dinastia română și Regele 

nostru n n 
1020 N. Topolog Păstrarea obiceiurilor cre- 

ştineşti ale strămoşilor Turnişor n 
1021 P. Vulcu Unirea dela 1859 și cea 

dela 1918 i " 
1022 Dr. I. Lupaş L M. Piuariu Sighişoara Târnava mare 
1023 S. Puşcariu D. Golescu y PR 
1024 G. Bogdan-Duică D. Bolintineanu n n 
1025 Al. Hodoş Statele Unite ale Europei i 1 


1026 Suciu Sibianu Despre spart îi " 
1027 Dr. O. Ganea Primejdiile primăverii E i 
Z, 


1028 Török Petrografia județului Târ- 
nava mare și u 
1029 A, Radu Părinții bisericeşti j n 

1030 5 Insemnătatea zilei de 24 la~ 
nuarie “i n 

1031 i Insemnătatea zilei de 10 
ai e y i 
1032 A. Stoicoviciu Jnsemnătateazileide 1 Dec. i ji 
1033 Horia Teculescu Despot Vodă n n 
1034 y M. Sadoveanu ji å 
1035 a General Berthelot P ii 
1036 ñ Take Ionescu ji ü 
1037 a Cauzele răsboiului mondial a i 
1038 7 50 ani de regalitate (10 Mai) M a 
1039 i În amintirea eroilor s i 
1040 A 8 Iunie 7? m 

1041 a Cel mai vechiu prieten al 


Ardealului (N. Iorga) s 1. 
1042 Emilian Stoica N. lorga şi biserica noastră y5 „ 
1043 Dr, G. Petrescu N. lorga şi generaţia nouă ü ” 
1044 L. Constantinescu N. Iorga și şcoala româ- 


nească a T 
1045 H. Teculescu N. Iorga și unitatea nea- 

mului j a 
1046 A. P. Bănuţ Rostul Astrei Biertan pi 


104 


Ne.  pgmale copterențiarelul Subiectul Localitatea  Despărţ. 
1047. Dr. A. Căpăţină Bolile de copii Biertan Târnava mare 
1048 H. Teculescu Regele Carol al [l-lea i 
1049 Pi Oameni mari din județul 

Târnava-mare Sighişoara a 
1050 R. Barcianu Despre meserii ji j 
1051 Ioan Savu Criza economică Boiu N 
1152 loan Medrea Radiofonia FE T 
1053.. Dr. L Ghizdavu Alcoolism H E 
1054 S. Şerban Rostul şcoalei Proştea h 
1035 H. Teculescu Frământările neamului no- 

stru până la intregire z ID 
1056 P. Grim Despre loan Ursu Caţa i 
1057 D. Bucur Idem ú H 
1058 H. Teculescu Idem s 
1059 Radu Barcianu Rostul caselor culturale Beia z 
1060 H. Teculescu Conştiința culturală i 
1061 Z. Harhoiu Despre biblioteci poporale Atel ii 
1062 E. Stoica A. Şaguna Criţ j 
1063 H., Teculescu Insemnătatea recensămân- 

tului i bi 
1064 m Insemnătatea zilei de 1 De- 

cemvrie 1918 Daneş ʻi 
1065 E. Stoica Mama lui Şaguna îi >; 
1066 Radu Barcianu Cucerirea oraşelor prin in- 

dustrie și comerț m n 
1067 n lubirea de patrie Apold a 
1068 M. Galan Lupta dela Possada i si 
1069 Preot Muntean Rolul Astrei “i i 
1070 Radu Barcianu Dragoste de carte Saeş SA 
1071 Preot Dobre Insemnătatea Astrei s o 
1072 E, Stoica Viaţa și faptele tribunului 

dela 1848 Axente Sever Frâua S 
1073 Preot D. Bucur  Insemnătatea zilei de 10 

Mai *) Crihalma zi 
1074 Dr. Patrichiu Țiucra Viaţa cult. la sate Fratelia Timiş 
1075 m Spiritul de cruțare lipsit po- 

porului nostru Izvin n 
1076 Alexa Puta Combaterea luxului a N 
1077 Traian Barzu Rostul Bibl. pop. Stanciova S 
1078 Octavian Albani Luxul și urmările lui FA h 
1079 Traian Barzu Despre educația copiilor  00p0tăl Hales i 
1080 Ştefan Giulveza Despre conservarea popo- 

rului român Herneacova în 
1081 A. Brancu Rolul tinerimei în desvol- 

tarea neamului din punct 

de vedere moral Şag R 
1082 Dr. PatrichieȚiucra Sentimentul de solidari- 


tate și de dragoste ce 
trebuie să domine la po- 


Bucovăţ-Brod i 
Beregsău P 


i porul nostru 
1083 A. Brancu Educaţia copiilor 

*) Amintim ca un model activitatea părintelui D. Bucur, care a cutreerat 
cu aparatul „Aladdin“ ţinând conferinţe potrivite pentru popor în comunele: 
Veneţia, Cuciulata, Crihalma, Hălmeag și Comana de jos, întemeind și biblio- 
teci poporale în aceste' comune. 


105 


Nr. 


ert,  Wamele conterentiaralai Subiectul Localitatea  Despărţ. 
1084 Dr. Patrichie Țiucra Combaterea boalelor in- 
fecţioase Cermeteaz Timiş 
1(85 FI Sănătatea fizică a poporului Gearmata z 
1086 Melentie Sora Educația tineretului Izvin A 
1087 V. Popoviciu Combuterea  boalelor in- 
fecţioase Beregsău i: 
1088 Col. Constantinescu Însemnări şi aspecte din 
Nordul Dobrogei Sit. Gheorghe Treiscaune 
1089 Dr. Miron Creţu Combaterea bolilor conta- 
gioase n n 
„1090 Invingerea tuberculozei i A 


1091 Cāp. V. Chirnoagă Dunărea internaţională 4 A 
1092 Mihail Ogreanu Educaţia morală din punct 

de vedere biologic A a 
1093 Iosif Popoviciu Viața lui Isus şi locurile 


slinte Covasna i 

1094 Mihail Ogreanu Educaţia adulţilor Valea-mare i 

1085 A Originea românilor Ariuşd ñ 

'1096 Dr, loan Vintilă Alăptarea sugacilor Valea-mare a 
"1097 Aurel Nistor Puterea credinţei adevăra- 

tei creştinești Bicsad si 

1098 m Jerusalim şi locurile sfinte y N 

1099 Ilie Paştină Sfintele Taine Ariuşd a 


106 


“Pabloul 


Anexa V. 


terenurilor de Case Naţionale şi a suprafețelor 
până la 15 August 1930. 


Nr. 
ert. 


OSNND 


m 
> 


11. 


maane Menmen 
Alba- lulia 30 
Arad 12 
Bihor 99 
Braşov 14 
Caraş 3 
Ciue 33 
Cluj 38 
Făgăraş 8 
Hunedoara 18 
Maramureş 4 
Mureş 99 
Năsăud 12 
Odorheiu 18 
Sutumare 65 
Sălaj 28 
Severin 13 
Sibiiu 18 
Someş 78 
Târnava mare 70 
Târnava mică 5 
Timiş- Torontal 83 
'Treiscaune 9 
Turda 58 
Total 815 


107 


Suprafața 
jug. cat. 


11 1347 
4 600 
34 1203 
3 604 
= 1200 
8 738 
11 475 
1 1283 
4 1305 
1 811 
26 452 
3 2u 
3 1233 
16 324 
8 z= 
8 200 
5 1117 
18 1087 
17 1127 
1 920 
137 112 
3 559 
14 1328 
347 425. 


Anexa VI. 


10. 


11. 


Tabloul bursierilor ,„,Asociaţiunii“* 


pe anul școlar 1930/31. 


Stefan Șarlea, elev la șeola de ucenici 
industriali, Blaj din Fundaţiunea „Mihail 
Albon“ 
loan Chişoiu, stud. Acad. Com. Cluj din 
Fundaţiunea „Mihail Albon“ : 
lvan Virgil, elev la şcoala ie arte şi 
meserii, Deva din Fund. „Dr. Gheorghe 
Anca“ ; 
Livia Blaga, süd Facultatea de litere 
şi filoaofie Bucureşti, din Fundaţiunea 
„loan Petran“ R 
lustin Muntean, stud. Faciiliăfeă de drept 
Cluj, din Fundaţiunea „loanPetran“ 
Mihail Novac, stud. Facultatea de drept 
şi litere București, Fundaţiunea „loan 
Petran“ ; 
loan Flucuș, alud: 'Paeultătea de litere 
şi filozofie Cluj, Fund. „loan Petran“ 
Stefan Ciortea, elev el. VI. Seminarul 
teologie Sibiu, Fundaţiunea „loan şi 
Bcaterina Rusu“ . . ; 
Virgil Gligor, elev el. UL lie. “Blaj Fund. 
„loan şi Beaterina Rusu“ : 
Aurelia Sasu, elevă el. l. lie. Blaj Fund. 
„loan și Beaterina Rusu“ 
Dobra Gh. Mărină, elevă el. u scoala sup. 
de comerţ Sibiu, Fundaţiunea „loan şi 
Ecaterina Rusu“ 


108 


Lei 


2500:— 


2000;— 


1000-— 


4000:—- 


1000: — 


4000'— 


2000: — 


2000: — 


2000:— 


2000:— 


2000:— 


12. Mircea Groza, elev cl. lil. comerţ hi- 

pova, Fund. „loan și Heaterina Rusu“ Izei  2000— 
13. lancu Gh. Simu, stud. şcoala politehnică 

Timişoara din Fund. „Nicolae Rusu și 

soţia sa Cornelia“ . . . © „ 15.000'— 
14.  Zenovia Suciu, stud. Feulen de litere 

Cluj, Fund. „Nicolae Rusu și soția sa 


Cornelia“ . . . „ 15.000'—- 
15. Titu G. Suciu, elev al: w. lie. udă Fund. 
„Nieolae Rusu si soţia sa Cornelia“ .  „ 10.000— 


16, Emil Felderean, elev cel. lil. Sem. ped. 

univ. Cluj, Fundaţiunea „Nicolae Rusu 

şi soţia sa Cornelia“ . . . » 10.000'— 
17. Liviu Bârsan, elev el. |. lie. Tg- Kres: 

Fundaţiunea „Nicolae Rusu şi soția sa 

Cornelia“ . . . 5 2500'— 
18. Minerva Sândean, Sieni a v. scdeilă. d 

comerţ Cluj, Fund. „Dr. Gr. Sândean“ A 1500 — 
19. Strâmbu loan, elev el. V. primară co- 


muna Vad, jud. Făgăraș . . . A 250'— 
20. Boeriu Maria, elevă el. V. prai ua eo- 

muna Vad, jud. Făgăraş . . . : 250:— 
21.  Cosgaria Maria, elevă el. lV. iona 

comuna Vad, jud. Făgăraş . . . . . „ 250'— 
22. Boeriu Blena, elevă el. |V. primară co- 

muna Vad, jud. Făgăraş . . . . . . a 290'— 
23.  Coșgaria Bmilian, elev cl li. Pa 

comuna Vad, jud. Făgăraş . . E 250'— 
24, Raica Cornelia, elevă el. ll. primară co- 

muna Vad, jud. Făgăraş . . # 250' — 
Toți aceștia din urmă din Fund. “Gnennohe 

Boeriu“. 


Total . Bei 87.000:— 


109 


Anexa VII. 


TABLOUL 


membrilor decedați ai Asoeiaţiunii (despre a cărora 


apei 


deces am primit ştire (în an. 1930- 31. 


1. Membri fondatori ai „Asociaţiunii“ : 
Dr. Filaret Musta, arhiereu- vicar. episcopesce, Caran-.: 
sebeş; 
Dr. Aurel Lazar, advocat, președ. desp. centr. judeţean 
Oradea; 
Dr. Constantin Popa, advocat, Sibiiu; 
Dr. Lazar Popoviciu, medie, Sibitu; 
Dr. Stefan Albu, medie, dir. inst. obstretie, Arad; 
Spiridon Moian, maior î. r., Sibiu. 


2. Membri secţiunilor literare şi științifice: 
loan Vidu, compozitor, Lugoj; 
Dimitrie Comșa, prof. î. r., Sibiiu; 
Coriolan llieș, inginer, Cluj; 
Vasile Osvadă, dir. de bancă, Cluj; 
Carol Mesaroș, inginer, Turda. 


3, Membri pe viaţă: 
Dr. Atanasie Moga, medie, Sebeş-Alba. 


4. Membri fondatori ai „Casei Naţionale“: 
loan D. Petri, dir. de bancă şi de cinematograf, Sibiiu. 


110 


Tabloul sumar 
al membrilor „Asoeiaţiunii“. 


Membrii onorari . 
Membrii Seeţiilor 


Desp. 


L Alba 


l. 


MU. 


Abrud. 

Aiud 

Ighiu A 
Ocna Mureşului . 
Sebeș 

Teiuș . i 
Dinţul de jos . 
latna . 

Arad 
Hălmagiu 

lneu . 
Nădlac 

Pecica 

Radna 
Săvârşin. 
Sebeş. 

Siria 

Bihor (Oradea) 
Beiuş . 

Beliu 

Ceica . 
Mărghita . 
Salonta mare . 


111 


. Membrii fondatori ai Casei Nationale, 
Membrii din despărţăminte ete. 


Anexa VIII. 


15 
343 
110 


Membriii Membrii Membrii 


fondatori pe viață 


| oo e 


12 
20 


activi Total 


— 21 
— 22 
— 98 
= 7? 
-— 10 
— 48 
aa: 19 
— 41 
Ra 28 
— 117 
== 46 
pea 38 
— 6 

3 38 
— 16 
— 27 


VI. 


VI. 


VIII. 


1X. 


Tinea . 


. Braşov 


Bran 
Budila. 
Buzău. 
Codlea 
Feldioara 
Hărman . 
Râşnov 
Săcele 
Teliu 
Zărneşti . 


. Caraş (Oraviţa) 


Bocşa . 

Bozovici . 
Moldova Nouă 

heșiţa . E 
„Vichentie Babeș: 

Ciuc (Mercurea Ciuc) . 
Sânmărtin 

Cluj. 

Almaş. ; 

Câmpia (Șermaș). 
Huedin ; 


Mociu. 

Făgăraş . 
Cincul mare 
Șercaia . ; 
Viștea de jos. 
Hunedoara (Deva) 
Baia de Criş . 
Brad 

Dobra. ; 
Geoagiul de jos. 
Ghelar 

Haţeg 
Hunedoara . 


llia- Mureşană 


112 


Membrii Membrii Membrii 


fondatori pe viață activi 


Tota 


1 10 1 12 
43 236 222 501 
6 12 — 18 
4 6 23 33 
1 -- — 1 
— 10 — 10 
2 3 — 5 
— 10 = 10 
— 19 — 19 
Z 56 — 63 
== 22 62 64 
2 10 = 12 
2 46 173 221 
1 g arii 10 
— — 93 53 
2 19 — 21 
44 153 — 197 
3 22 — 25 
1 3 — 4 
5 68 — 73 
1 13 — 14 
13 64 — 77 
3 9 — 12 
3 27 — 30 
3 41 — 44 
9 39 == 4y 
— 14 — 14 
3 51 — 54 
— 9 — 9 
Z 37 == 44 
Aa 2 — 2 
3 10 — 13 
10 37 — 47 
— Z == Z 


63. Desp 
64. , 
65. , 
66. , 
67. , 
68. , 
69. , 
70. „, 
71. à 
72. , 
73. , 
W. , 
75. E 
76. , 
77. , 
786. , 
79. , 
80. , 
8. , 
82. , 
83. , 
84. , 
85. , 
8&. , 
87. , 
88. , 
89. , 
9%. , 
91. , 
92. , 
93. , 
94., 
95. , 
86. , 
97. „, 
%. , 
9%. , 
100. , 


XN. 
Xill. 


XIV. 


XV. 


XVI. 


Jiu . 

Orăştie 

Pui. ; 
Sarmisegetuza 
Simeria . 


lza . 
Uişeu . 


. Mureş (Tg. Mures) 


Band . 

Gurghiu . 
Rāăeiu. 

Reghin 

Teaca 

Topliţa . . . 
Năsăud (Bistriţa) 
Năsăud . ; 
Odorheiu 
Cristur . . . 
Sălaj (Zalău) . 
Băsești . 

Careii mari 
Crasna 

Jibou . 

Șimleu 


' Tăgäad 


Dalea lui Mihaiu 
Satumare - 
Ardud 

Baia mare . 
Chioar 
Mănăştur 

Oaşgu . 

Seini . 
Ugocea . : 
Severin (Lugoj) . 
Caransebeș 
Orgova 


18 


Membrii Membrii Membrii 


13 
22 
2 


i arme (Sighe 4 


kà md CI 


e N 
Owo 


fondatori pe viață 


38 
78 
36 


activi Total 


— 51 
— 100 
= 38 
— 1 
= 9 
— 24 
— 23 
— 3 


| | 
alesi 


| 
S 


| 
o ` E pæd: 
Efun BIg SPEREN on A 


238 


w% 


» 


XVIL 


XVIL 


XIX. 


XX. 


XXI. 


Membrii Membrii Membrii 


fondatori pe viață activi Total 
Teregova 3 7 63 73 
Sacul . 1 — 10 11 
Sibiiu . 67 185 767 1019 
Avrig . — 31 169 200 
Mercurea 5 32 298 335 
Noerieh . 5 28 360 393 
Oena-Sibiului . — 2 173 177 
Sălişte > 11 47 288 296 
Someş (Dej) 17 42 — 59 
Beclean. . 1 15 3 19 
Ciachi-Gârbău —- 43 28 71 
Gherla 5 17 — 22 
lleanda mare. 1 1 — 2 
Lăpușul ung. . 4 15 — 19 
T. mare (Sighişoara) 10 18 — 28 
Agnita ` ; 1 11 -— 12 
Hendorf. — 8 =- 8 
Med'aș 21 28 — 49 
Rupeni (Cohalm) 4 19 5 28 
Şeica-mare . 8 15 — 23 
T. mică (Blaj) 11 46 2 57 
Bahnea . — -— — — 
Diciosânmărtin Ə 17 _ 22 
Dumbrăveni 21 21 — 42 
lernut. ' Ə 29 -— 30 
Tımiş-Torontäål 17 111 — 128 
Buziaş 3 11 36 90 
Ciacova . x 3 26 3 32 
Comlogul mare. — 
Deta 1 3) = 6 
Giulvăz . y= — = = 
jimbolia . 2 = — 2 
Lipova 8 37 — 45 
Periam — 
Recaș — 4 = 4 
Sânicolaul mare 4 37 — 41 
Vinga 2 6 > 8 

12 42 110 164 


XXII. Treiseauae 


114 


139. Desp. 
140. 
141, 
142. 
143. 
144. 
145. 
146. 
147. 
148. 
149. 
130. 
151. 
152. 
153. 


134. 


XXI. 


Afară de Despărţămiute 


Membrii onorari, 
şi caselor naţionale 


Covasna 
Ozun . . 
Tg. Săeuese . 
Turda 
Câmpeni 
Câmpia Turzii 
lara . . „ 
Ludogul de Muites 
Sălciua . : 
București . 
Ceahlău. 
Cetatea Albă. 
Constanța . 
Tighina-Batalion 
Tighina-Oraş . 


Total 1005 
Membrii ajutători 


ai secţiilor 


115 


Membrii Membrii Membrii 
fondatori pe viaţa activi 


1 9 28 29 
— 3 — 3 
6 50 — 56 

7 1a — 20 

1 14 3 18 

2 15 -— 17 

5 18 —- 23 

. — 34 — 34 
35 51 -- 86 
2 10 — 12 
— 1 — 1 
1 — — 1 

1 — — 1 

. 61 83 5 149 
3968 3428 82401 

pAg 2010 

Total 10.411 

.. . . 468 

Total 10.879 


8* 


Cuprinsul. 


Pagina 
Convocare la adunarea generală . . . . .. . . . 1 
Raportul general. . . . . SD ar e i E 3 
Ànexa 1.: Raportul acațiuiil ou aiie erare . 26 
Anexa Ù.: Socotelile „Asociațiunti“ pe anul 1980 . 48 
Anexa Ull. ::Bugetul pe anul 1982. ... 65 
Anexa IV.: Activitatea desp. în cursul ui 1930/31 78 
Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naţionale . 107 
Anexa VI.: Tabloul bursterilor „Asociaţiunii“ . . . 108 
Anexa VIl.: Tabloul membrilor decedați . . . . . 110 
Anexa VII.: Tabloul sumar al membrilor . . . . . 111 


116