Transilvania_1932_063_001_008

106844 


TRANSIEVAMIA 


TIN III III III 


XM A A AR A OA DA A DR 


Anul 63 VUUA Nr. 1—8 
Sibiiu, Ianuarie—August 1932. 


SM Ca ta 


»ASOCIATIUNEA pentru literatura romana 
si cultura poporului roman“ 
Intemeiată în 1861. 


PREȘEDINTE DE ONOARE: 
M. S. Regele CAROL II. 
Președinte activ: 

Vasile Goldiș. 
Vice-preşedinţi: 

Dr. Gh. Preda şi Nic. Togan. 


Membrii Comitetului Central: 


„LP.S. Sa Mitropolit Dr. Ni- . Dr. Cornel Corneanu, 

colae Bălan Sibiiu advocat Caransebeş 
. Dr, Ilie Beu, medic 23. Ştefan Pop, dir. de lic., Bucureşti 
„ Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. „ Octavian Goga, publicist Ciucea 
„Dr. Lucian Borcia, advocat » Dr. vee lea, medic, acre het 
. Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu De "Vasile Lăzărescu, arhi- ighe 
. Cioran Emilian, protopop “mandrit ' Oradea 
„ Colan Nicolae, rector Acad. teol. . Alexandru Lupeanu, director 
. Dr. Liviu lonaşiu, medic de lic. 
. Dr. Gheorghe Moga, medic-gen. . Dr. Augustin Popa, prof. 
. L U. Soricu, profesor . Iacob Popa, canonic 
. Dr. Iosif Stoichitia, medic . Stefan Roșianu, canonic 
„ Silviu Teposu, insp. școlar „ Coriolan Suciu, prof. i 
„ loan Vătăşan, dir. gen. „Albina ,, _ 32. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 
. Ion Agârbiceanu, protopop | Cluj „ Alexandru Nicolescu, epi- 
. Dr. Alexandru Borza, prof. univ. ,, scop 
. Dr. Nicolae Dragan, prof. univ. ,, Dr. Voicu Nifescu, ad 
. Dr. Silviu Dragomir, prot. univ. i I : Peli d. AV: 
. Nicolae Ivan, episcop Jon Lelvan, a vocat 
. Dr. Ioan Lupaş, prof. univ. „ Ilie Rusmir, prof. 
, Dr. Valer Moldovan, prof. univ. . loan Simu, protopop 
. Dr. Petre Poruţiu, prof. univ. „ „ Petru Suciu 


Membrii de drept ai Comitetului Central : 


. Gheorghe Bogdan-Duică, prof. 6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ. 
univ. Cluj Cluj 

„ Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. 7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof. 
la „Albina“ Braşov univ, și 

. T. V. Păcăţian, publicist Cluj 8. Dr. Mihail Serban, rectorul Acad. 

. Dr. Iuliu Haţieganu, prof. univ. ,, de Agricultura n 

. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru 9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prot. 
Preşedinte “a univ. Bucuresti 


Anul 63. lanuarie—August 1932. Nr. 1—8. 


TRANSILVANIA 


Organul societății culturale „Astra“. 


Nr. 2053/1932. 


Convocare. 


2000008 


În înțelesul Art. 22 din Statute, membrii 
,Asociatiunii pentru literatura română şi cultura 
poporului român — Astra“ se convoacă la 


Adunarea generală 


ce se va ţinea în oraşul Deva, în zilele de Du- 
minecă, 2 şi Luni, 3 Oetomvrie 1932. 


Programa adunării: 


| Duminecă, 2 Octomvrie 1932 
Ora 9 a. m.: Serviciul divin în Bisericile românești. 
Ora 11 a. m.: Sedinfa l. eu următoarea ordine de zi: 
1. Deschiderea adunării generale; 
2. Inscrierea delegaților prezenţi ai despărţămintelor ; 
3. inscrierea delegaților, autorităţilor si societăţilor cultu- 
rale surori; 
4, Raportul general al comitetului central pe anul 1931/32 ; 
5. Alegerea comisiunilor pentru: | 


a) eXaminarea raportului general pe anul 1931/32; 
b) censurarea socotelilor pe anul 1931 si a proiectului de buget 
pe anul 1933; 


c) examinarea raportului privitor la gestiunea din trecut şi la lo- 
feria ,Asociafinnii‘ ; i 

d) înscrierea de membri noui; 

e) examinarea propunerilor intrate în termenul E Pe 

J) propuneri în cauza demisiei d-lui preşedinte Vasile Goldis.**) 


După prânz: 


Ora 5 d. m.: Sedinfa festivă a secțiilor stiintifice-literare. 


Luni, 3 Octomvrie 1932 


Ora 10 a. m.: Sedinfa a ll-a cu următoarea ordine de zi: 
1. Rapoartele comistunilor alese în ziua precedentă; 
2. Fixarea locului pentru ţinerea Adunării generale în 
„anul 1938; 
3. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al Adu- 
nării generale ; - 


Din şedinţa plenară a comitetului central al Asocia- 
țiunii pentru literatura română și cultura poporului roman 
„Astra“, ţinută la 13 August 1932. 


d 


Nieolae Togan m. p., Nieolae Băilă m. p., 
vicepreşedinte. secretar. 


*) Eventuale propuneri au să fie înaintate în scris, prezidiulut 
Asociaţiunii, Sibiiu, Str. Şaguna Nr. 6 eu 8 zile înainte de Adunarea 
generală. 

**) Se atrage atenţiunea domnilor membri asupra Art. 15 din Sta- 
tute cu privire la legitimarea lor în adunarea generală. 


yo 


Raportul general 


prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru 
literatura romana gi cultura poporului roman— Astra“ 
asupra activităţii sale în anul de gestiune 1931/32. 


1 Introducere. 


Onoraté Adunare Generală! 


Instituţiunea noastră, fiind învrednicită în ziua de 
25 lulie a. e. de vizita preatnalté a Augustului ei Pre- 
şedinte de onoare M. Sa Regele Carol ll, însoţit de 
dl Primministru Dr. Alexandru Vaida. Voevod, dnii 
Miniştrii Dimitrie Gusti, General C. St. Amza şi de 
dl subsecretar de Stat UD. D. Tilea, a avut deosebita 
onoare de a-l înmâna diploma preşedinţiei de onoare. 
Cu acest prilej dl vicepreședinte al „Asociaţiunii“ 
Nicolae Togan a ţinut următoarea alocuţiune: 


Maiestate! 


„Asociaţiunea pentru literatura română si 
culfura poporului român“ „Astra“, aceasta 
veche instituţie, creiată sub un regim străin 
şi puţin binevoitor înainte cu 71 ani din să- 
răcia noastră românească, a tresăltat de ne- 
spusă bucurie în toate fibrele ei, când Ma- 
iestatea Voastră a binevoit să accepte pre- 
zidenţia ei de onoare după pilda marelui Vo- 
stru Părinte. | 

„Aş fi desigur prea lung, când aş sta în 
aceste: momente solemne să înşir măcar în 
pripă marile servicii culturale ce aceasta in- 
stitufie a adus poporului nostru din Transil- . 


3 1% 


pania în cursul existenţei ei pe aceste plaiuri 
cu mijloace destul: de restrânse, depuse ca 
jertfa pe altarul neamului. 

„Cine îşi va lua însă osteneala să frun- 
zărească publicafiunile ei sau să privească 
mai deaproape creafiunile ei, se va convinge 
uşor, că această instituţie şi-a făcut deplin 
datoria, ce i-au hărăzit-o ilustri ei întemeietori. 

„Vor fi tresărind azi de bucurie în mor- 
mintele lor si acei sfrabuni ai nostri, astăzi, 
“când Maiestatea Voastră, Regele tuturor Ro- 
mânilor, prin o înţelegere superioară a ro- 
stului acestei asociaţii, binevoifi s'o onorafi 
cu preainalta vizită a „Maiestăţii Voastre, ofe- 
rindu-ne fericitul prilej de a Vă putea remite 
diploma preşedinţiei ei de onoare, toemai 
în această incintă plină de preţioase comori 
naţionale. 

„Vă rugăm deci, Maiestate, cu cel mai 
adâne respect, să binevoifi a primi aceasta 
diplomă cu aceeaşi dragoste, cu care Co- 
mitetul Central al „Astrei“ în numele ei o 
oferă Maiestăţii Voastre, împreună cu o seamă 
din publicaţiunile ei, drept semn al legăturii 
sufleteşti, al unităţii de simfeminte, ce există 
între preaînaltul tron al Maiestăţii Voastre si 
între această instituţie venerabilă, care sub 
ocrotirea Maiestăţii Voastre, credem că îşi 
va urma „menirea ei tot înainte“. 

„Să trăiţi, Maiestate, să trăiască Augusta 
dinastie română! | 

Diploma, artistie pictată pe pergament, are urmă- 
torul text: 

,Asociafiunea pentru literatura română si 
cultura poporului român“ mulfumesfe proniei 
cerești, care a orânduif ca vlăsfarul eroic al 
Marelui Rege, înfăpfuifor al sfântului ideal, să 
ducă spre propășire și lumină acest nobil 
neam românesc. 


Aduce adâncă închinare Aceluia care ca 
prinf moştenitor pe câmpul de luptă şi-a pus 
în cumpănă viața lui tânără pentru libertatea 
și unirea noasiră, iar ca domn al Daciei lui 
Traian, vrea să fie şi este Voevod al culturii 
româneşti. 

Mândră de a-l, avea președinte de onoare 
pe El, urziforul acestei vieţi culfurale, oferă 
Majestății Sale Regelui Carol al Il-lea tradi- 
fionala Diplomă de onoare și-l asigură că 
va fi de acum înainte cultivarea si pdstrdtoarea 
mântuifoarelor idei de dragoste şi devotament 
fafa de patrie, neam si rege“. 


Vice-președinte : Dr. Gh. Preda. 
Secretar: Nicolae Băilă. 


După aloeuţiunea dlui vicepreședinte și predarea 
diplomei M. Sa Regele a binevoit a spune următoarele : 


„Dintot sufletul Vă mulțumesc pentru 
frumoasele cuvinte cu cari mati primit 
în acest vestit lăcaș al culturii romé- 
nești. Pentru Mine a fost o datorie de 
credință de a primi preşedinţia de onoare 
a instituţiei care în decursul atâtor de- 
cenii sia împlinit menirea cu atâta în- 
sufletire. Asociaţia pentru cultura popo- 
rulut român are tot sprijinul si buna 
Mea primire. Sunt ani de când urma- 
resc opera din trecut ca și aceea pe care 
otinfaptuestein momentul de fata aceasta 
instituție aşezată pe temelii asa de rod- 
nice şi frumoase. Sunt sigur că ea va sti 
totdeauna sc-și îndeplinească rostul şi 
în primul rdnd pentru ridicarea popo- 
vului nostru, acolo, unde se cuvine. 

Pe de altă parte sunt extrem de fe- 
ricit så fiu primit in acest lacas, spre a 
putea distinge meritele acelora, cari s'au 


5 


jertfit pentru cauza naţională. Sunt atati 
bărbaţi şi atâtea femei, cari pentru ser- 
victile neprecupetite ce au adus, se cuvine 
ca în auzul tuturor- sd primească răs- 
plata binemeritată. 

Aduc salutul Meu cald acestor per- 
soane venerabile“. 


Această preaînaltă vizită si aceste cuvinte regesti 
sunt o dovadd mai mult, că institufiunea noastră se 
bucură de înalta ocrotire a ,Voevodului culturii ro- 
mâneşti“ şi o chezăşie, că ea va dăinui în ciuda tu- 
turor greutăților de ordin material la cari este supusă 
de prezent omenimea întreagă. 

Cu toate aceste greutăţi bilanţul nostru cultural 
și-a menţinut tendinţa normală de progres, dovedin- 
du-se si de-astădată, că institutiunea noastră are la 
bază soliditate, seriozitate şi o dragoste adâne săpată 
în sufletul poporului nostru românesc. 

In cele ce urmează vom arăta capitol de capitol, 
atât luerările comitetului central, cât și ale organiza- 
țiilor noastre cari ne-au raportat despre activitatea 
lor, rugand Onor. adunare generală a le lua la cu- 
nostinfa și a da cuvenita descăreare pentru gestiunea 
anului 1931/32. 


2. Comitetul central. 


Cu adânc regret aducem la cunoștința Onor. adu- 
nări generale, că venerabilul nostru președinte dl Va- 
sile Goldiș, nu a putut lua parte activă la lucrările 
comitetului central nici în anul expirat, D-sa fiind încă 
tot suferind. Tot din acest motiv dl președinte și-a 
înaintat din nou demisia sa din preşedinţia instituţiunii 
noastre, care demisie o prezentăm, eu act separat, 
Onor. adunări generale, spre decidere. 


In urma hotărârii adunârii generale din anul 1931, 
Tribunalul din Sibiiu a admis modificarea art. 21 din 
Statutele ,Asociatiunii‘ în modul următor: 


6 


„Deciziuni valabile se pot lua în comitet numai 
dacă la şedinţa plenară participă, afară de prezident, 
cel puţin acelaş număr de membri care se cere pentru 
şedinţa ordinară sau extraordinară, adecă 6 membri“. 

Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 Au- 
gust 1931 până la 2 lulie 1932, 18 şedinţe st anume: 
5 plenare, 9 ordinare si 4 extraordinare, rezolvând 
prin 302 deciziuni, chestiunile mai importante. Actele 
intrate în timpul dela 1 August 1931 până la 1 August 
1932 au fost în număr de 4179. 

In urma demisiei dlui Dr. Oct. Russu din demni- 
tatea de vicepreşedinte administrativ, precum si din 
aceea de membru al comitetului central al ,Asocia- 
țiunii“, adunarea generală, ţinută în zilele de 13 şi 
14 Septemvrie 1931 în orașul Sft. Gheorghe, a reales 
cu unanimitate în locul vacant de membru în comi- 
tetul central pe dl Nicolae Togan, protopop gr.-cat. în 
Sibiiu, căruia comitetul central, întrunit în ședința ple- 
nară din 3 Octomvrie 1931, i-a încredinţat, deasemenea 
cu unanimitate, postul onorific de vicepreședinte ad- 
ministrativ al instituțiunii noastre, rămânând de act 
înainte dl vicepreședinte Dr. Gh. Preda, cu atribuţiile 
reprezentative, fiind înlocuit, în timpul cât D-sa a lipsit 
din ţară, de dl membru al comitetului central Silviu 
Teposu. 


3. Seefiunile literare si ştiinţifice. 


La anexa |. dăm în întregime rapoartele primite 
dela diferite secțiuni. 

Aici ţinem să remarcăm deciziunea luată de secția 
literară de a publica o istorie a literaturii române ar- 
delenesti: 1850—1916. Lucrarea este încredinţată dlui 
preşedinte al secţiei, prof. univ. Gh. Bogdan-Duică. 
D-sa a şi lansat un apel în publicistica noastră, către 
scriitorii și seriitoarele în viaţă ai acestei epoci, ru- 
gându-i. să-l trimită informaţiile necesare, despre ei 
şi despre alţii (prieteni literari). 

Secţia artistică şi-a cereiat un titlu de merit cu 
menţinerea „Conservatorului Astra“ din Braşov, care 


2 


— in timpul financiar critie de astăzi — n'ar putea 
exista fără sprijinul pecuniar al despărţământului jud. 
Braşov şi al secției artistice. 

Ca totdeauna secția mediceală-biopolitică a prestat 
lucruri vrednice de toată lauda. 


4. Hotărârile adunării generale dela 


Sft. Gheorghe. 
Adunarea generală dela Sft. Gheorghe a încre- 


dinfat comitetului central studierea următoarelor che- 
stiuni: 


1. Propaganda culturală pentru fraţii români din 


Secuime. 


2. Instituirea unui conferenţiar cultural în scopul 


menţinerii unei legături continue şi mai strânse cu satele. 


3. Ajutorarea Regionalelor din Basarabia și Do- 


brogea. 


4, Câştigarea a 2 bilete permanente pe C. F. R. 


pe seama secretarilor ,Asociafiunii‘. 


5. Tipărirea şi reeditarea pieselor teatrale pentru 


popor. 


6. Intensifiearea colportagiului pentru desfacerea 


publicaţiilor „Asociaţiunii“. 


Biroul central cerând, în sensul propunerii adu- 


nării generale, dela cele 8 despărţăminte din Secuime 
propuneri concrete pentru intensificarea propagandei 
culturale printre fraţii noştri romani din Secuime, a 
primit propuneri numai dela 2 despărţăminte și anume: 
dela cel din Sânmărtin si Ciue. Când vom avea pro- 
puneri si dela celelalte despărțăminte sau cel puţin 
dela cel central judeţean, această problemă, de oim- 
portanță deosebită, se va studia de către o comisiune 
specială, iar propunerile acesteia vor fi executate de 
către biroul central în marginile posibilităţii și în mă- 
sura mijloacelor materiale, de eari va dispune insti- 
tutiunea noastră. 


Cu angajarea unui conferenţiar cultural comitetul 


central deocamdată nu sa putut ocupa, deoarece în 
criza actuală deabia s'a putut menținea personalul ab- 


8 


solut necesar pentru lucrările de ordin administrativ. 
Pentru propaganda culturală în seris, comitetul cen- 
tral a menținut în buget pe dl I. Agârbiceanu, secre- 
tarul general al secţiilor stiinfifice-literare din Cluj, 
care prin articole publicate în diferite ziare și foi po- 
porale a trezit în popor interesul față de scopurile 
nobile ale iastituţiunii noastre. 

Ineat priveşte sprijinirea materială a regionalelor 
din Basarabia și Dobrogea, actuala criză financiară 
ne pune în imposibilitafe, nu numai de a le ajuta cu 
sume din resursele proprii ale institufiunii noastre, ci 
chiar si de a interveni la Ministere pentru ajutorarea 
lor, soartea oricărei interventii fiind înainte cunoscută. 

Intervenţia noastră făcută atât în seris, cât şi 
verbal, prin dl secretar literar Dr. H. P.-Petrescu, la 
di Ministru al Comunicaţiilor pentru acordarea a 2 bi- 
lete permanente pe C. F. R. au a avut rezultatul dorit, 
astfel că şi de aci înainte nici un funcționar al insti- 
tufiunii noastre nu poate să se deplaseze în despăr- 
ţăminte fara cheltuieli însemnate din bugetul „Aso- 
ciaţiunii“. 

Cu privire la tipărirea şi reeditarea pieselor tea- 
trale pentru ţărani, precum si pentru intensificarea 
colportagiului, s'a luat măsurile necesare, urmând ea 
în anul acesta să apară sau să se reediteze o piesă 
teatrală în Biblioteca poporală. 

Desfacerea pe bani a broșurilor din Biblioteca 
poporală este — cu toate că preţul lor este foarte mie — 
minimă, deoarece atât intelectualii, cât si ţăranii sunt 
epuizați materialiceste. 

5. Regionalele din Basarabia 
și Dobrogea. 

Până la încheierea acestui raport general nu am 
primit dările de seamă despre activitatea culturală, 
desfășurată în anul 1931/32 în eadrele acestor regionale. 


* 


6. Activitatea despdrfaminfelor. 


Cu toată criza financiară generală, cu toată depre- 
siunea sufletească datorită acestei crize, propaganda 


9 


culturală, în loe să stagneze sau să fie redusă, a fost 
în anul expirat, considerând numărul frumos al eonfe- 
renfelor şi prelegerilor poporale, în plină creștere. 
Regretabil este, că multe despărțăminte nu trimit ra- 
poarte despre activitatea desfășurată, iar unele nu 
arată datele cerute de către biroul nostru central. 


Până la data de 13 August au trimis rapoarte 
15 desp. central judeţene si 29 desp. de plasă, iar 
numărul conferentelor si prelegerilor poporale, arătate 
în anexa a IV-a este de 1493 deci un plus de 394 fafa 
de numărul 1099 din anul trecut. 

In cele ce urmează vom arăta iniţiativele și preo- 
eupările mai importante ale unor despărţăminte si 
vom evidenția stăruinţele deosebite depuse de unele 
pentru intensificarea propagandei culturale la sate, ex- 
primându-le şi aci recunoştinţa noastră pentru muncea 
şi jertfele aduse. (Tabloul conferenfelor si prelegerilor 
poporale, în ordinea alfabeticăa despărţămintelor, îl 
dăm în anexa lV.) 

Un despărţământ model a fost si în decursul 
anului acestuia despărțământul județean Sibiiu, de sub 
conducerea dlui prof. Silviu Teposu. Deoarece merită 
să fie cunoscută în pături cât mai largi activitatea 
acestui despărţământ, aducem, ea anexă, la raportul 
nostru general, darea de seamă întitulată: „Mult pot 
puținii buni împreună !* 

Din această amplă dare de seamă va vedea ce- 
titorul atent că cei din fruntea despărțământului au 
căutat să lărgească sfera lor de activitate, adueându-o 
în conformitate cu preceptele diseutate la congresul 
nostru cultural dela Sibiiu, din 1931. Capitolele spe- 
ciale vor lămuri cât s'a luerat din partea acestui des- 
părțământ cu reprezentanţii bisericii, ai scolii, ai av- 
matet, ai sănătăţii publice, ai agriculturii, ai coopera- 
tiei, ai meseriașilor, ca toată suflarea românească să 
primească îndemnuri, directive sănătoase, dar și bi- 
blioteci şi instituţii trainice. 

Aici trebue să însemnăm în spectal, spre lauda 
despărțământului, „cursul pentru conducătorii de co- 


10 


ruri sătești“, ţinut în Sibiiu (20 lulie—10 Aug. 932), 
dela care se așteaptă mult bine; apoi mişcarea lau- 
dabilă a corpului medical, în cadrele „Astrei“, eu an- 
chetele sanitare pe sate (fişe individuale) şi mișcarea 
pornită de a ţine cursuri de gospodărie pe satele 
noastre, ca ţăranea română să învețe a găti mai ra- 
tional si mâncări mai felurite. 

Cursurile speciale cu 15 serii de ,diafilme* (apa- 
ratele „Unophot“ şi „Aladdin“) din „Istoria Românilor“, 
dela :cele mai vechi timpuri până în zilele noastre, 
cursuri, ţinute de preşedintele despărțământului, di 
Silviu Teposu, încă merită să fie menţionate aici, do- 
rind ca ceva similar să se presteze şi în celelalte 
despărțăminte ale noastre. 


Colaborarea cu despărțămintele de plasă ale 
jud. Sibiiu: Avrig, Miercurea, Nocrich şi Săliște, a fost 
laudabilă şi spornică. Si în privinţa aceasta poate să 
ne servească despărțământul jud. Sibiiu de model. La 
Nocrich, d. e., a convoeat presed. despărţ. jud. Sibiiu 

„pe reprezenianţii fiecărei comune din acest despărţ. 
de plasă. Au venit preoţii, învățătorii şi și reprezen- 
tanţi ai poporului — îneât discuţiile vii și mănoase au 
elarifieat dorințele şi nizuințele ținutului întreg. Asa 
s'a plăsmuit mai apoi programul de activitate, cul- 
tural-economic. 

Merită menţionate aici si cele prestate de despdrt. 
de plasă Săliște, eu cursurile practice de bucătărie, 
deocamdată, în 4 comune; cu ciclul „Explicarea tim- 
pului nostru“ (adevărate cursuri de Universitate po- 
porală, în comuna Săliște), în care a fost analizată 
problema agrară, cea bancară, cea a asanării dato- 
viilor agricole, apoi mișcarea pan-europeană şi „Bu- 
ropa, ca unitate economică“. ldei de avantgardă, cari 
fac onoare despărţământului. 

Bloeventé este şi statistica conferenfiarilor din 
anul acesta în despărţ. jud. Sibiiu. Invăţătorii, ca tot- 
deauna, au dat contingentul cel mai mare: 119; apoi, 
ea si mai înainte, preoţii: 53; profesorii secundari: 19; 
profesorii universitari ('a oraș): 9; medicii: 10; se- 


41 


eretarii comunali: 8; agronomii și agricultorii: 6; 
seriitorii şi ziariştii: 4; advocaţii: 3; militarii: 3; prim- 
pretorii: 2; magistraţii: 2 şi (numai) studenţii: 2. 

Ar fi de dorit ca astfel de statistici să se stabi- 
leased în toate despărțămintele noastre, ca să ne stim 
contribuţia și să se nască — si aici — o emulaţie 
nobilă. 

Despărţământul Arad, de sub conducerea dlui 
Ascaniu Crișan, a dat atenţie deosebită propagandei 
culturale la sate, iar pentru ca sezdtorile organizate 
la sate să fie mai atrăgătoare dl prof. V. Caba a în- 
jghebat o trupă teatrală de diletanţi, care să înso- 
teased pe conferentiari si să prezinte poporului piese 
de teatru instructive şi amuzante. Este o iniţiativă, care 
desigur va da roade foarte frumoase, demnă a fi imi- 
tată şi de alte despărțăminte. In afară de programul 
de muncă propriu zis al despărțământului, conducerea 
s'a sesizat si de alte probleme de ordin cultural, pe 
care a socotit că e bine să le încadreze în sfera 
preocupărilor sale si anume: a luat iniţiativa de a re- 
învia actiunea pornită încă în anul 1920, pentru ridi- 
carea unui monument al „Unirii“ la Arad; a cercetat 
chestiunea colinelor din apropierea comunei Glogovat, 
aceste monumente istorice, al căror drept de proprie- 
tate nu e până în prezent lămurit și a hotărît mar- 
carea cu table comemorative a clădirilor din oraș si 
judeţ, în eari s'au născut sau au trăit oamenii mari, 
pe cari i-a avut judeţul Arad. 

Raportul despărţământului central judeţean Brașov 
conţine, pe lângă datele statistice arătate în mod 
exemplar, o bogăţie de constatări foarte juste şi in- 
teresante cu privire la mediul in care propaganda cul- 
turală are să lucreze și la mijloacele practice pentru 
îndrumarea sănătoasă a acţiunilor „Asociaţiunii“ la sate. 

Activitatea acestui despărțământ, de sub condu- 
cerea dlui Dr. Nicolae Căliman, a fost şi în anul de 
gestiune 1931/32 una din cele mai frumoase. Pe lângă 
numărul frumos de conferente si prelegeri poporale, 
înfiinţarea şi augmentarea bibliotecilor poporale ete., 


12 


despărțământul Brasov a organizat, la stăruința dlui 
lng. Bujor Măzgăreanu, secții de educaţie fizieă, con- 
duse ecu multă pricepere și entuziasm de dl Dr. Con- 
stantin Moga. 

Regretând, că din lipsă de spaţiu — fiind nevoiţi 
a face economiile posibile — nu putem reda din 
acest raport o parte mai însemnată, atragem futuror 
atentiunea asupra raportului tipărit în întregime de 
către comitetul despărţământului Brașov. 


Cu o deosebită bucurie relevăm activitatea desp. 
Caransebeș, de sub conducerea dlui Dr. Cornel Cor- 
neanu, care înainte de adunarea generală a Asociaţi- 
unii, ţinută în anul 1930, era aproape inexistentă şi 
faptul, că deşi sunt vremuri grele, membri-conferen- 
fiari ai despărţămânțului au consimţit să-și acopere 
cheltuelile de deplasare, cu prilejul prelegerilor la 
sate, din propriul lor, astfel că conducerea acestui 
despărțământ nu a găsit necesară întocmirea unui 
buget pentru anul 1932 şi 1933. 


Despărţământului central judeţean Caraș (Preşe- 
dinte prof. llie Rusmir), i-a reușit, întocmai ca des- 
părțţământului central judeţean Sibiiu, să strângă în 
‘jurul său, în colaborare înţelegătoare, toate despăr- 
ţămintele de plasă din judeţul Caraș si astfel să des- 
volte o activitate frumoasă sistematică si adecuată 
împrejurărilor locale. 


í Desp. centr. jud. Cluj, de sub conducerea dlui 
Dr. luliu Haţiegan, a dus şi în anul acesta o luptă siste- 
` matică de combatere a bolilor sociale, alcoolismul, 
tuberculoza si sifilisul, având colaborarea prețioasă 
a secţiei medicale-biopolitice. O deosebită importanţă 
a dat conducerea desp. şi părţii artistice la aranjarea 
şezătorilor la sate, oferind ţăranilor, pe lângă învăţă- 
turi practice de ordin economie și igienice, o lecţie 
de iubire a frumosului, precum şi de veselie si de 
înălțare sufletească. Concurs valoros la aceste mani- 
festări artistice au dat îndeosebi studenții teologi, elevii 
şi elevele şeoalelor normale din Cluj, cărora și co- 


13 i 


mitetul central le exprimă aci viile sale mulţumiri 
pentru aceasta colaborare în scopul intensificării pro- 
pagandei culturale la sate. 


Multă stăruință a depus și în anul expirat econ- 
ducerea despărtământului Deva (preşedinte Director 
C. Sporea), pentru culturalizarea masselor, iar pentru 
ca prelegerile poporale, ţinute sătenilor de către con- 
ferentiarii despărțământului, să fie cat mai bine cer- 
cetate si distractive, s'a apelat, intoemai ea si la Cluj, 
la concursul elevilor dela scoala normală, de sub di- 
recţia d-lui C. Sporea. Aceștia au contribuit cu re- 
citări, cântări şi cu fanfara scoalei la un succes 
foarte frumos al şezătorilor culturale organizate in 
unele cercuri culturale ale acestui despărțământ. 


Lespărţământul central judeţean Maramureș, de 
sub conducerea dlui Dr. V. llea, a ţinut un permanent 
contact cu conducătorii cercurilor culturaie, a întocmit 
o serie de proiecte în vederea înfiinţării de întreprin- 
deri economice la sate în interesul populaţiei. Astfel 
se proiectează la Desesti o lăptărie pentru prepararea 
untului, la Breb o lăptărie, pentru caşcaval, la Bu- 
dești, Calinesti, Giulești, staţiuni pentru culegerea plan- 
telor de leac, la Dad staţiune pentru cultura viermilor 
de mătasă, la Bârsana ţesătorie, la Săpânța atelier 
de jucării și unelte agricole, la Sat — Sugatag grădină 
de pomi, ete. Pentru realizarea acestor proiecte s'au 
facut pregătiri serioase şi — având sprijinul autorităţilor 
şi înţelegerea cuvenită a ţărănimii — avem cea mai mare 
nădejde, ca această activitate eulturală-economică să 
devie una din cele mai frumoase și ma! folositoare 
poporului nostru, Ar fi cazul, ca Direcţia Culturii po- 
porului de pe iângă Ministerul Instrucțiunii Publice să 
ia act de acţiunea aceasta şi să o sprijinească cu 
toată bunăvoința. 


O frumoasă iniţiativă a harnicului despărţământ 
ceniral judeţean Târnava-mică (Blaj), de sub condu- 
cerea dlui A. Gupeanu-Melin, a fost în anul expirat 
ducerea aparatului de radio la sate, făcându-le astfel 


14 


sătenilor deosebita bucurie de-a asculta audiţiuni mu- 
zicale şi econferenfe pentru popor, prinse dela Radio- 
Bucureşti. In felul acesta conferenţiarii despărțămân- 
tului, cari însoțeau prelegerile poporale şi cu proiec- 
țiuni luminoase (aparatul Aladdin), aveau în aceste 
vremuri de deprimare sufletească, pricinuită de greu- 
tăţile materiale, săli arhipline de ascultători, foarte mu!{u- 
miţi de cele văzute si auzite dela domnii „Asociaţiunii“. 


Preocuparea principală a conducerii despărţă- 
mântului central judeţean Timișoara, (preşedinte Dr. P. 
Tiucra), a fost intensificarea cercurilor culturale și în- 
zestrarea lor cu biblioteci, cari — după cum se arată 
în rapoartele cercurilor culturale — au fost bine cer- 
cetate de către ţăranii dornici de a citi o carte bună 
și folositoare. 


Felul cum conducătorii despărţământului central 
judeţean Treiscaune (președinte Dr. 1. Popa) au știut 
să aranjeze adunarea generală a „Asociaţiunii“ în 
anul 1931 și primirea oaspeţilor, cari au luat parte la 
această adunare, a fost o dovadă, că în despărţământul 
Treiseaune domneşte cea mai perfectă armonie şi în- 
telegere pentru manifestări culturale. Autorităţi civile 
și militare, intelectuali particulari din toate breslele şi 
din toate partidele politice au dat concursul lor preţios 
comitetului acestui despărţământ, pentru ca adunarea 
generală dela Sft. Gheorghe să fie trecută între cele 
mai reuşite adunări generale ale „Asociaţiunii“. 


Manifestarea culturală din Sft-Gheorghe a avut 
un succes demn de prestigiul instituţiunii noastre. Ne 
îndeplinim o datorie sfântă aducând și aici viile noa- 
‘stre mulțumiri şi adâncă recunoștință tuturor acelora, 
cari au contribuit la suecesul acelei adunări generale. 


Activitatea despărţământului desfăşurată în anul 
de gestiune expirat dovedește, că îndemnurile frunta- 
șilor culturali, cari au participat la acea adunare ge- 
nerală au găsit propagandisti înțelegători şi un popor 
primitor de cultură românească. 


15 


Comitetul central regretă, că mijloacele materiale 
nu-i dau posibilitatea, deocamdată, să facă aceea ce 
ar dori pentru culturalizarea fraţilor noștri din Secuime. 

Despărţământul București. Rostul acestui despar- 
ţământ în capitala Țării este, în primul rând, a face 
cunoscută „Asociaţiunea“ și în vechiul Regat, mai cu 
seamă în capitală, unde reprezentanţii acestui desp. 
iau cuvântul la toate manifestările culturale si la co- 
memorarea sărbătorilor naționale. In cadrele acestui 
despărțământ, de sub conducerea dlui director Stefan 
Pop, îşi găsese locul si studenţii universitari ardeleni, 
cari își fae studiile în capitală, iar reîntorcându-se 
după terminarea studiilor, cu dragostea infiltrata în 
sufletele lor faţă de „Asoeciaţiune“ și cu o bogată ex- 
perienţă în aflarea mijloacelor de propagandă cultu- 
rală la sate, sunt indicaţi a fi viitorii conducători ai 
despărțămintelor iastituțiunii noastre. Comitetul central 
le este recunoscător acestor studenţi, colaboratori 
harnici ai despărțţământului nostru din Bucuresti. 


Nu numai numărul de 109 prelegeri poporale, ti- 
nute în anul 1931/32, în despărţământul Reghin îl pune 
pe acesta în fruntea tuturor desp. de plasă, ci mai 
ales faptul că conducerea acestui despărțămânut știe 
să inregimenteze în jurul „Asoctaţiunii“, la propaganda 
culturală toate societăţile din Reghin, având și concursul 
valoros al scoalelor. Ca şi în anii trecuţi s'a împărțit 
la Crăciun, prin intervenţia desp., la 64 copii orfani 
îmbrăcăminte complecte, iar la 36 femei văduve-sărace 
stofe si alimente. Medicii-conferentiari ai despărţă- 
mântului, în drumul lor prin sate, au dat 326 consul- 
taţiuni gratuite şi au tratat gratuit 940 sifilitici. 

Preşedintele desp. dl Dr. Eugen Nicoară, a tipărit 
și în anul acesta, pe cheltuială proprie, 2 broșuri (Si- 
filisul şi Cancerul) în 2000 exemplare, cari se distribue, 
deasemenea în mod gratuit sătenilor. 

In afară de desp. de plasă, menţionate la desp. 
central jud. Sibiiu, au mai desvoltat activitate culturală 
laudabilă şi următoarele despărțăminte: Bozovici, 
Brad, Budila, Huedin, Jiu, Mociu, Sălciua și &latna. 


16 


7. Terenurile de case naționale. 


Terenuri de case naţionale sunt în 876 comune 
gt în suprafaţă totală de 360 jug. și 383 st. p. 

Tabloul sumar asupra suprafeţei terenurilor şi 
numărul comunelor în cari se află terenuri de case 
nationale îl dăm în anexa V. 

In lipsa mijloacelor financiare unele din Consi- 
leratele Agricole, cari în trecut au îngrijit, în mod cu 
“totul desinteresat, de arendarea acestor terenuri prin 
lteifaţii publice, precum și de întocmirea tablourilor 
de debit și de încasarea arenzilor, ne-au comunicat, 
că nu mai pot face acest serviciu instituţiunii noastre. ` 
An consecinţă această sarcină va cădea asupra des- 
părțămintelor şi cercurilor noastre culturale din ju- 
defele respective. 


8. Colecțiile de biblioteci poporale 
distribuite de „Asociaţiune“. 


ln cursul timpului dela 1 August 1931 până la 
1 August 1932 instituţiunea noastră a trimis, în mod 
gratuit, diferitelor institufiuni (oficli parohiale, şcoli, 
:spitale, închisori, ete.) 8312 exemplare în valoare de 
Tei 63.879'—, iar despărţămintelor și cercurilor cultu- 
rale, pentru augmentarea bibliotecilor poporale, 18.164 
expl. în valoare de Lei 169.764'—, în total deci 26.476 
expl. în valoare de Lei 233.643'—. 

Contra cost sa trimis broșuri din Bibl. pop. la 
-diferiți solicitatori 2827 expl. în valoare de Let 36.271, 
iar despărţămintelor noastre 8345 expl. în valoare 
de Let 62.576°'—. 

Stocul brogurilor din publicatiunile „Asociaţiunii“, 
.aflătoare in depozit, este cu 1 August 1932 de 114.792 
expl. în valoare de Lei 942.202'—. : 


9. Muzeul central 


După cum am raportat în darea de seamă din 
anul trecut; di Romul Vuia, directorul muzeului etno- 
grafie din Cluj a fost rugat să reorganizeze muzeul 
“central, punandu-i-se la dispoziţie suma de Lei 127.978. 


17 2 


D-sa a binevoit a satisface acestei rugdminti a: 
comitetului central, reorganizând secţia etnografică și 
artistică, rămânând, din lipsa mijloacelor băneşti, re- 
organizarea celorlalte secţiuni (ştiinţe naturale, bise- 
ricească, arheologică și numismatică) până atunci, 
când instituţiunea noastră va dispune de mijloace bă- 
nesti suficiente. 

Secţiile reorganizate, îndeosebi secţia etnografică, 
sunt admirate, atât de vizitatorii laici, cât mai ales de 
cei specialişti şi comitetul central îi este recunos- 
cător dlui Romul Vuia şi colaboratorilor săi pentru 
munca depusă la această reorganizare. 

Obiectele muzeului s'au sporit în timpul dela 
20 August 1931 până la 1 August 1932 eu 10 obiecte 
si anume: S'a cumpărat o icoană veche bisericească, 
„Maica Domnului“ eu Lei 200'—. Au donat: Primaria 
orașului Alba-lulia 1 fotografie a casei în care marele 
erou Avram lancu a fost supus unor umiliri din partea 
Ungurilor; Paraschiva losof 1 ban vechiu austriace; 
Henriette Bielz, 2 tablouri în uleiu: „Spălatul cânepii 
la Avrig“ și „țăran român în haine de sărbătoare“; 
N. Roşca 1 figură veche de bronz; General U. Reo- 
nomu 1 medalie (Centenarul Infanteriei Române) şi 
văd. Aurelia Dr. Andreiu 1 revolver vechiu şi 1 flaut 
vechiu. Tuturor acestor donatori le exprimăm și aici 
mulfumirile institufiunti noastre. 

Muzeul central a fost vizitat în timpul dela 29/V. 
1932, când sa redeschis după lucrările de reorga-: 
nizare, până la 8/VIIl. 932, de 516 persoane. 


10. Muzeul Avram laneu din Vidra. 


La acest muzeu nu sa produs nici o sehimbare 
în cursul anului, iar lipsind mijloacele materiale, co- 
mitetul central nu a avut putinţa de a-l reorganiza sau 
a-l augmenta cu obiecte noul. 


71. Biblioteca centrală. 


In ziua de 1 August 1932 am avut în „Biblioteca 
centrală“ 52.652 volume şi broșuri. Cărţi cu fişe şt. 


18 


numerotate sunt acuma 45.390, cărţi cu fişe, încă ne- 
numerotate 1704. In raportul trecut am indicat numărul 
total al volumelor și broșurilor cu 53.011. Diferenţa 
este a se atribui faptului că periodicele au fost tre- 
cute la secţia periodicelor, iar dările de seamă din 
diferiţi ani și bugetele ministeriale au fost grupate 
mai apoi în convolute cu un singur număr. 

in 5 Noemvrie 1931 s'a deschis sala de lectură 
din „Biblioteca centrală“ şi pentru cetitorii de cărţi 
din „Biblioteca centrală“, iar din 13 Noemvrie 1931 
împrumutăm cărți si afară de local, deocamdată, în 
Sibiiu. 

Sala de lectură a fost cercetată dela 1 August 
1931 până la 1 August 1932 de 2725 cetifori, cari, afară 
de reviste si ziare, au consultat 600 de volume. 


La „Biblioteca. centrală“ s'au primit dela 1 Au- 
gust 1931 până la 1 August 1932 — 2218 volume, iar 
numărul total al revistelor şi ziarelor aparținătoare 
secţie! publicaţiunilor periodice se urcă la 2465 in~- 
ventariate. 

Acasă s'au imprumutat 1130 volume. Cu cele îm- 
prumutate în sala de lectură deci: 1730. 


Biblioteca a primit în decursul anului donafiuni 
dela domnii şi instituţiile următoare: 

1. „Albina“ (Sibiiu): vol. „Compoziţia ţesăturilor“ 
de G. Oneseu, Cisnădie, Sibiiu 1919; 2. loan Băailă, 
preot la orfelinatul ,Teresianum‘ (Sibiiu) 14 volume: 
în limba franceză şi engleză dela o doamnă din hi- 
tuania, despre Lituania; 3. „Biroul de măsuri, greutăţi 
și metale prețioase“ (din Sibiiu): 31 vol. și broşuri, 
2 hărţi şi 2 fotografii; 4. dl colonel Foulquier (Sibiiu): 
51 volume în limba franceză — „Revue des deux 
mondes“; 5. di ing. silv. Mihail Ittu: a) Medianu Eremia 
şi Codreseu Gh.: „Monografia domeniului Cocioe din 
jud. Ilfov“, 1906; b) Legea minelor, Bucuresti, 1924; 
c) Jekelius Dr. Brich: „Zăcămintele de cărbuni din 
România“, vol. lll. Fase. 2 al „Inst. geologie al Ro- 
mâniei“; 6. 1. Vătăgianu: director „Albina“ (Sibitu): 


ae 2% 
19 


„Bulletin périodique“, revistă bilunară belgiană, în 
limba franceză, editată de „Société d'eiudes et d'ex- 
pansion‘ din Liege (Belgia). 

Aducem viile noastre mulţumiri donatorilor mari- 
nimosi şi pe această cale. 


12. Publieatiunile Asociafiunii. 


„Biblioteca poporală a Asociafiunii* a urmat să 
apară şi în decursul anului trecut, pe lângă toate greu- 
tatile mari financiare ce i-au stat în cale. Și în nu- 
merele ultime am oferit tineretului nostru şi cetitorilor 
mai vârstnici dela ţară material potrivit mentalităţii 
tineretului şi ţărănimii. 

Nr. 187 a fost „Calendarul Astrei“ pe anul 1932, 
redactat de secretarul nostru literar Dr. Horia Petra- 
Petrescu, eu concursul a o seamă de colaboratori 
_probati. 

Nr. 188 cuprinde „,Tâlcuirea sfintei Diturghii“ de 
dl prof. preot Dr. Nicolae: Terchilă. Ni s'a cerut din 
multe părţi o astfel de carte religioasă, ca țărănimea 
noastră să poată urmări eu şi mai mare interes slujba 
bisericească. 

Nr. 189 conţine o serie de 21 articole st 3 poezii 
sociale ale dlui profesor N. lorga, din prilejul sărbă- 
torirei Dsale, la împlinirea a 60 de ani. Sfaturi referi- 
toare la religie, la curăţenie, la omenie, la gospodărie, 
la tux, la comunism, la invențiile recente, despre fraţii 
nostri din America si din Rusia, despre Ziua Unirii ete. 
„Pentru țăranul român“ este titlul broșurii, care va 
putea oferi si conferenţiarilor noştri temele de discutat 
la sate, cu directivele necesare. 

Nr. 190. Ne-am îngrijit să dăm ţăranului român 
o broşură din pomicultură. Am rugat pe dl profesor 
în r. 1. Mardan, fost profesor de științe naturale, Sibiiu 
şi am tipărit manualul seris anume pentru țărănime, 
(eu 13 ilustraţiuni); „Cultura pomilor, după clima, po- 
sifia gi solul grădinei“. 

Nr. 191. Deoarece ni s'a cerut de nenumărate ori 
broşura „Bucătăria gospodinei dela sate“, sfaturi si 


20 


reţete de mâncări, de dna Ana Victor Lazăr (broşură 
tipărită la noi sub Nr. 161 şi epuizată) — am retipă- 
rit-o, augmentată, revăzută, în speranţa că ne va aduce 
aceleaşi servieii preţioase pe satele noastre. 

Nr. 192. Părintele-canonie, secretarul secţiilor 
noastre, dl 1. Agârbiceanu, a tipărit în numărul acesta 
o parte din articolele de educaţie cetățenească. „Pentru 
temeiul ţării“ e întitulată broşura, în care este vorba 
de problemele cardinale, cari se impun unui adevărat 
cetăţean în zilele noastre.: (Bucuria datoriei împlinite, 
pilda trecutului, fruntași si codasi, desrobirea limbii, 
religiositatea, comunismul ete.). . 

Nr. 193. Fiind bine primită partea întâi din „Bio- 
grafii romane“ de A. W. Grube, traduse de Nicolae 
Petra- Petrescu (Nr. 186), am publicat şi partea a doua: 
„Timpul de eroism si decadenta Republicei Romane‘, 
revăzându-se textul, în parte anticat, din partea fiului 
traducătorului, a secret. nostru literar Horia Petra-Pe- 
trescu. Brogura aceasta (de 120 pag.) sperăm să ajungă 
şi acum „cartea de căpătâi“ tineretului român de prin 
şcolile poporale si liceale inferioare, cum era prin anit 
1880 — 1885 ediţia l. 

Nr. 194. Dorind să tipărim o broșură, care să 
ne apropie sufleteste de fraţii nostri dintr'alte ţinuturi: 
am tipărit culegerea de snoave, glume şi ghicitori: 
„In peţit“ şi „Un mănunehiu de ghicitori“, culese în 
Oltenia. sub titlul comun: „Dela frații nostri din Mun- 
lenia“. Cei ce le-au colectat sunt inimosul folklorist, 
șef de gară N. I. Dumitrascu, (care a mai publicat la 
noi și la „Acad. Rom.“, ete., lucrări de folklor, valo- 
roase) și păr. l. N. Popescu. 

\ Nr. 195. Dl medie-primar al jud. Sibiiu Dr. losif 
Stoichifia ne-a pus la dispoziţie un manuscris despre: 
„Ingrijirea mamei si copilului mie“ (84 pag. de tipar). 
Mamele sătence vor avea în broşura aceasta un 
sfetnia ideal în privinţa alăptării, a hrănirii, a bolilor 
copiilor mici. Se știe că mortalitatea copiilor miei la 
noi are un procent mare. ln lupta împotriva nestiintei 
va putea aduce această broșură servicii neprefuite. 


21 


Nr. 196. „Dascălul lonifă“ este titlul povestirii din 
viaţa dela ţară a seriitorului nostru lon Pop-Reteganul. 
In fiecare an tipdrim câte ceva din opera acestui 
seriitor, al cărui lăsământ literar l-am cumpărat dela. 
familie. Pavestirea de acum poate fi privită ea o „pe: 
veche“ la „Popa Tanda“ a lui Slavici. O lectură foarte 
potrivită pentru ţăranii noştri. Apoteozarea unui dascăl, 
care-şi înţelege misiunea în sat. 


In „Biblioteca poporală“ se va mai tipări în viitorul 
apropiat: o broșură serisă de dl inspector școlar 
Petre R. Petrescu (Sibtiu), de conţinut educativ, pa- 
triotic, naţional; o piesă teatrală pentru satele noastre 
(conform dorinţei adunării generale dela Sf. Gheorghe), 
apoi „Calendarul Astrei“ pe 1933, redactat de seer. 
nostru lit. Dr. Horia Pefra-Petrescu s. a. 


Preţul broșurilor este asa de mic (dela Nr. 191 
începând numărul câte 5 Deil, materialul atât de 
potrivit pentru propaganda noastră culturală, ineat 
răspândirea publicaţiilor acestora e o datorie de 
onoare a fiecărui propagandist de al nostru. 

-Durere, din lipsa de fonduri, „Transilvania“ ur- 
mează să apară numai la intervale lungi, deocamdată 
cu material administrativ. 

Să sperăm că va trece criza și că în viitorul 
mai apropiat vom putea tipări „Transilvania“ din nou, 
eu contribuţia valoroasă a membrilor seueţiunilor și a 
altor condeie distinse. 


13. Subvenţii si ajutoare. 


In anul 1931 instituţiunea noastră a primit subvenţii : 
Dela Ministerul Instrucțiunii, Direefiunea 


Educației Poporului . . . . . . . Gei 25.000;— 
Dela Banca „Albina“ Sibiu. . . . . , 100.000— 
» prim. com. Somăriin jud. Făgăraș , 200: — 
+ » Batoşjud. Mureş .. , 1.000-— 


3 Ulea loan Bucuresti C. Rahovei 157 , 1.000:— 
Total . Lei 127.200'— 


22 


14. Internatul de fete al Asociatiunii. 


Internatul de fete al Asociafiunii a funcționat în 
anul școlar 1931/1932, în eondiţiuni corespunzătoare, 
adăpostind 29 de eleve, în cea mai mare parte 
dela Liceul de fete „Domnița Ileana‘ din Sibiu. Fentru 
întreţinerea Internatului de fete nu am primit în acest 
an nici o subvenție dela Minister, în schimb institutul 
de credit şi de economii „Albina“, înțelegând impor- 
tanţa acestui internat pentru educaţia elevelor, a dăruit 
și anul acesta suma de Lei 50.000'— pentru care ajutor 
esprimăm si la acest loc distinsă mulţumită. 

Incassările la Internatul de fete au fost în 
anul 1931/1932, de Lei 718.548—, iar cheltuelile de 
Lei 670.457'-—, rezultând un excedent de Lei 148.091:—, 
la care adăugând reportul anilor trecuţi de Lei 218.799:—, 
acest excedent se urcă la suma de Lei 266.880-— 

Socotelile Internatului se înaintează eu act separat 
spre censurare. 

15. Concesiuni de cinematograf: 


in urma crizei generale financiară-economică 
venitele după concesiunile de cinematograf sunt tot 
mai slabe. 

In cursul anului 1931, au încetat de a mai fune- 
fiona alte 10 cinematografe (cel din Alesd, Cărpiniş, 
Gottlob, Petroşani, Simeria, Săcuieni, Săcălar, Teremia 
mare, Tomnatie, Vulcan), iar celelalte au cerut redu- 
cerea taxei pentru concesiune. 

Cu toate acestea s'a încassat în anul 1931 suma 
de Lei 1,174.466'—-, faţă de prevederile bugetare, cari 
au fost fixate la Lei 1,100.000'—. 

Criza generală fiind tot mai pronunţată, trebuie 
să contém pentru viitor cu venite tot mai reduse după 
concesiuni, ceeace s'a avut in vedere la întocmirea 
bugetului pentru anul 1933. 


16. Fondurile si fundatiunile admini- 
strate de „Asociaţiune“, 


` 


Fondurile şi fondatiunile administrate de Aso- 
ciațiune sunt, cu finea anului 1931, în număr. de 69 în 


23 


valoare totală de Lei 7,018,315'22. Pentru anul şcolar 
1931/32, s'au acordat burse în suma de Lei 85,500°'—,. 
la 18 elevi si eleve dela diferite școli. (Vezi tabloul 
bursierilor la anexa Nr. VI). 


17. Loteria „Asociaţiunii“. 


ln urma hotărârii comitetului central din ședința, 
ținută la 9 lanuarie 1932, sa dispus preluarea regi- 
strelor și arhivei loteriei, precum și a loturilor acestei 
loterii, rămase nevandute, dela fostul eassier al „Aso- 
ciaţiunii“ loan Banciu, consemnându-se această pre- 
luare întrun proces-verbal. Verificarea gestiunii finan- 
clare a acestei loterii a fost îneredinţată dlui expert- 
contabil Romul Pop dela sucursala Băncii Centrale 
din Sibiiu, care întrun raport foarte amănunţit şi con- 
știincios a arătat toate constatările sale asupra acestei 
gestiuni. 

Pentru ca Onor. adunare generală să ia euno- 
ştiinţă, în toate amănuntele, despre gestiunea tuturor 
neregulelor, administrative din trecut, şi a acestei loterii, 
care în anul din urmă a fost obiectul predilect al unor ` 
ziariști anonimi, Comitetul central prezintă raportul 
dlui Romul Pop, împreună eu toate documentele, ce-i 
stau la îndemână, Onor. adunări generale cu act separat. 


18. Membri „Asociațiunii“. 


Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm 
la anexa VIII. 


19. Colaborarea cu alte societăți. 


Ca in trecut asa şi în decursul anului acestuia 
am avut strânse legături cu „Universitatea liberă“ din 
București (condusă de D-na Sabina Cantacuzino şi eu 
„Eaxtensiunea universitară din Cluj. Conferentiarti ace- 
stor două societăți au străbătut orașele, vorbind în 
cadrele festivalurilor şi seriilor de conferenţe, aran- 
jate de societatea noastră. . 


= 


Am lucrat cot la cot eu „Direcţia Educaţiei Po- 
porului* dela „Ministerul Sănătăţii şi al Oerotirilor 
Sociale“, în „Ziua Temperanţei“, de „10 Mai“ si de 
„1 Decemvrie“. 

„Asociaţia profesorilor secundari“ din. diferitele 
regiuni și asociafiunile preofesti si învățătorești au: 
fost — ea în ceilalţi ani — colaboratoarele desinte- 
resate, cari ne-au răspuns de câte ori am apelat la 
bunele lor servicii. Tot asemenea reuniunile de cântări, 
corurile si fanfarele din diferitele oraşe, orășele și 
comune. i 

Este o datorie de onoare pentru noi să aducem 
cele mai călduroase mulţumiri tuturor acestor socie- 
tăţi pentru sprijinul acordat nouă, spre binele propă- 
sirli noastre, a tuturora. 


20. Momente importante.. 


DI vicepreşedinte Dr. Gh. Preda, a cerut (încă 
în şed. din 24 lunie 1931) „să fie autorizat a merge în 
despărțăminte eu scopul de a examina activitatea 
acestora şi — unde va filipsă — a da îndrumări pentru 
reorganizarea lor, în sensul hotărârilor dela adunarea 
generală din Caransebeş“. Comitetul central a dat îm- 
puternicire dlui v.-preș. să îşi ducă în îndeplinire planul. 
Despre vizitele dela Deva, Boeșa- Montană, Ighiu, Tinca 
am referat în darea de seamă din anul trecut, aici in- 
semnăm că dsa a luat parte la adun. gen. a despărţ. 
centr. jud. Sighet, în comuna Vad, in 27 Sept. 1931, 
unde a asistat la punerea unei plăci comemorative 
pentru cei căzuți în răsboiu — o festivitate, care ar 
trebui să servească drept exemplu și altor despărţă- 
minte — apoi la premiarea celor mei îngrijite gospo- 
dării sătești din comună, cu preferinţă a celor cu mai 
multi copii. Impresie excelentă au făcut si „Şoimii“ 
gimnaşti ai „Astrei“ din Maramurăș si corul și or- 
hestra „Astrei“ — toate organizate de neobositul no- 
stru propagandist, presed. despărţ. Sighet, dl Dr. V. lea. 
In 5 Oct. 1931 a luat contact dl v.-presed. cu despăr- 
ţământul Diciosânmărtin, ţinând în orașul acesta o con- 


23 


ferenţă: „Impresii din Marocul francez“. Până acum 
a vizitat dl v.-presedinte Dr. Preda zece despărțăminte, 
aducândui-se mulţumiri pentru această activitate rodnică. 

Membrul nostru în comitetul central, fostul secretar 
literara! „Asociaţiunii“, dl Octavian Goga, afost sărbătorit 
în anul 1931 Dec. şi 1932 (lan., Martie), împlinind 50 de ani 
de viaţă. „Astra“ a avut datoria de onoare ca să aducă 
omagiile sale aceluia, care a contribuit cu serisul său 
la îmbogățirea literaturii române, de aceea a apelat 
la Biserică, Armată, Scoala gi la celelalte autorităţi și 
instituţii culturale și social-economice din sediul său, 
din Sibiiu, ea să-l sărbătorim cu tofit în oraşul, în 
care poetul şi-a petrecut anii copilăriei si ai tinereţii 
sale. 

Sărbătorirea din ziua de 6 Martie 1932 a fost o 
măreaţă manifestaţie culturală. A luat parte tot ce 
are Sibiiul mai de samă (si minoritarii au trimis de- 
legaţi), precum şi câte o delegaţie imposantă din Ră- 
ginari si Săliște. Dela gară a fost condus dl Oct. Goga 
la biserica catedrală, unde sa cetit o „rugăciune de 
mulțumită“ din partea Pr. Sf. Sale Vicarului Dr. Vas. 
Stan al Rășinarilor, apoi a urmat un reușit „Festival“, 
în sala „Thalia“ cu următorul program: ,lmnul Regal“, 
vorbirile: l. Pr. Sf. Mitropolit Dr. Nicolae Bălan, 
(repr. Bisericii gr. or.), dl gen Chr. Vasilescu, (repr. 
Armatei), păr. protop. N. Togan, (repr. Biser. gr. eat.), 
di Silviu Teposu (vicepreş. comisiei interimare a Muni- 
cipiului Sibiiu — predarea diplomei de cetăţean de 
onoare al Sibiiului), dl 1. Popa (repr. „Federaţiei cor- 
pului didactic’, dl Dr. Gh. Preda, (v.-pres. „Astrei“), 
Dr. I. Lupaș, prof. univ. și dl Oct. Goga. 

„Reuniunea română de muzică și cântări Gh. Dima“ 
şi orchestra orașului Sibiiu (sub conducerea dlui prof. 
N. Oancea), au executat: N. Oancea: In memoriam; 
E. Monfia: „Oltul“ şi „Singur“ (solo de sopran cu 
d-na M. Dr. Vilt şi ae. de orchestră; dl căp. Ștefan 
Constantinescu a declamat „Oltul“ de O. Goga. ,Fe- 
stivalul“ s'a terminat cu ,Uvertura Naţională“ (cor şi 
areh. de A. Bena. 


26 


Ga „Otelul Bulevard“ s'a dat mat apoi o „Masă 
comună“, la ora 2, unde au vorbit pe lângă repre- 
zentanţii de mai înainte şi alţii, ai diferitelor instituţii. 
(|. Pe. Sf. Mitrop. Nicolae pentru Majestatea Sa; 
Lt. col. l. Dănecilă pentru „Cultul Patriei“; fostul mi- 
nistru Dr. |. Lupaș, ca amie: Dr. Horia Petra-Petrescu 
pentru scriitorii din Sibiiu şi funeţionarii „Astrei“; 
Dr. G. Bărbat, seer. municipiului, în numele foştilor 
camarazi de școală din Sibiiu ; Dr. 1. Bucur, în numele 
celor din R&ginari; d-na Tordășşianu, în numele femeii 
române; păr. prot. B. Cioran, în numele „Reun. nat. 
cult. a meseriașilor români“ din Sibiiu; T. R. Popescu, 
în numele „Şoimilor“; dl primeomisar regal al corp. 
VU. Armată col. T. Carapancea, ş. a.) La sfârșitul 
„Mesii comune“ a răspuns sărbătoritul, multumind 
tuturora, îndeosebi societăţii noastre. 

Si despărţămintele noastre au dat atenţie cuvenită 
sărbătoririi dlui Oet. Goga. Partea cea mai mare din 
ele a aranjat „festivaluri“, cu recitări, conferenfe și 
bucăţi muzicale cu text din opera sărbătoritului. 


Ga desvelirea monumentului Voevodului Mihai 
Viteazul la Mirislău, ridicat din partea despărțămintelor 
noastre Aiud şi Alba, a delegat comitetul central pe 
păr. Consilier metropolitan Dr. Vasile Bologa, care a 
rostit o cuvântare ocazională. 

La „expoziția de copii mici“ a despărțământului 
Mediaș, în comuna Șeica mare, în 2 Matu, am fost re- 
prezentaţi tot prin păr. Consilier metropolitan Dr. Vasile 
Bologa. ` 

Da congresul „Ligii Culturale“, ţinut în 14 Sep- 
temvrie în oraşul Focșani, am avut ca reprezentant 
al societăţii noastre pe dl dir. de lic. din Bucuresti 
Stefan Pop. 

In anul 1932 s'a ţinut în oraşul Sibiiu, în decursul 
lunii lulie a doua Jamboree‘: cercetășească în Ro- 
mania: In fruntea ,Jamboreei‘ a fost dl general 1. Mano- 
lescu, preşedintele „Caselor Naţionale“, cu cari avem 
cele mai strânse legături. Ni s'a dat putinţa ca să 
contribuim în „Ghidul cercetăşese“ cu partea referitoare 


E Ati 


la Sibiiu st importanţa lui, apoi cu alocuţii, la 
deschiderea congresului cercetdsese și a „Jamboreei“ 
(dl Silviu Teposu, ca substitut de vicepreşedinte), cât 
și la închidere (dl vicepreședinte Dr. Gh. Preda). 


21. Situafia financiară a „Asociaţiunii“. 


Situaţia financiară a „Asociaţiunii“, este arătată 
în anexele despre socoteli si buget. (Vezi anexa Il si ll). 


22. Propuneri: 


De încheiere rugăm Onor. Adunare: 

1. Se ia act cu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe anul 1931/32. 

2. Să dea expresiune durerii sale pentru pier- 
derea membrilor și binefăcătorilor decedați ai Aso- 
ciaţiunii. (Dezi anexa VII) 

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari 
au făcut donaţiune în acest an pentru: asezdmintele 
„Asociaţiunii“, 

4. Să aprobe darea de seamă a comitetului central 
despre gestiunea anului 1931, dându-i descărcare de 
aceasta gestiune şi hotărând în chestiunile ee sunt în 
legătură cu gestiunea din trecut a „Asociaţiunii“, aduse 
la cunoștința adunării generale cu act seperat. 

5, Se aprobă bugetul pe anul 1933. 

6. Să decidă asupra dimisiei dlui președinte Dasile 
Goldiș. 

7. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene- 
rale din anul 1933. 

8. Să ia dispoziții pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 

Din şedinţa plenară a comitetului central al „Aso- 
ciaţiunii“, ţinută în Sibiiu la 13 August 1932. 


Nicolae Togan m. p., Nicolae Baila m. p., 
vicepreședinte. secretar. 


= 


Anexa: I 
ANEI. 


Raportul Secretariatului general 


al Seefiunilor literare-stiinfifice ale „Astrei“ dela 
21 Maiu 1931—6 lunie 1932. 


DOMNULE PRESEDINTE, 
ONORATA ȘEDINȚĂ PLENARĂ, 


In următoarele Vă prezint un raport despre activitatea Sec- 
tiunilor „Astrei” dela 21 Mai 1931—6 lunie 1932. 

1. În decursul anului de activitate trecut Sectiunile noastre 
au aranjat o şedinţă festivă cu prilejul adunării generale ținută la 
Sfantul-Gheorghe. Adunarea generală din anul trecut a fost una 
din cele mai reușite ţinute după răsboiu, astfel şi ședința noastră 
a fost bine cercetată. Membrul nostru dl Dr. Sabin Oprean a 
ţinut o foarte bine aleasă și documentată conferenta despre , fi- 
nutul Secuilor“. A doua conferenta a fost ţinută de dl I. Agâr- 
biceanu, în cadrul festivalului artistic de seară, unde a asistat un 
public număros, vorbind despre „Un nou ideal“, către care e 
nevoie să se îndrepteze societatea românească de azi. Ultima con- 
ferent4 a apărut în „Transilvania“, numărul in care sa publicat. 
darea de seamă asupra adunării generale. 

Tot cu acel prilej, membrul nostru Dr. loan Lupaș a ţinut 
o conferență în liber, după terminarea conductului etnografic, 
Pentru a fi înțeles de marele număr de ţărani români, cari în vi- 
tregia timpurilor şi-au uitat limba, D-sa a vorbit în limba ungu- 
rească despre trecutul acelui ţinut și datoria de azi a românilor 
din această regiune, 

2, La 16 Decemvrie s'au întrunit într'o ședință președinții 
Sectiunilor şi alti membri, în care s'a discutat și sa primit pro- 
punerea ca dl Octavian Goga, membru al Secţiei literare si fost 
secretar literar al „Astrei“, să fie sărbătorit şi la Cluj. S'a decis 


29 


ca la festivalul dela Teatrul naţional să vorbească în numele Sec- 
tiilor dl G. Bogdan-Duicd, președintele Secţiei literare. D-sa a si 
vorbii la acel festival, ţinut în Martie 1932, arătând într'o caldă 
cuvântare rolul dlui Oct. Goga in literatura română si viata cul- 
turală a Ardealului. 

Serbarea iniţiată de Secţiile noastre a luat o proporţie mai 
mare. DI O. Goga fiind proclamat doctor „honoris causa“ al Uni- 
versitatii din Cluj, aşa că sărbătorirea a trecut sub patronajul Univer- 
sit&tii, Secţiile noastre dându-și întreg concursul pentru reușita ei. 

Membrul Secţiei noastre literare, dl prof. Sextil Puşcariu, a 
prezentat din partea facultăţii de litere raportul, prin care facul- 
tatea a propus proclamarea dlui O. Goga de doctor honoris causa, 
În acest raport. D-sa a făcut o amplă apreciere asupra persona- 
litatii literare a dlui O. Goga. 

3. La 12 Mai 1932 președinții Secţiilor s'au întrunit într'o: 
ședință, in care s'a luat act că dl Președinte G. Bogdan-Duica a 
reușit să încaseze ordonanța de 100,000 Lei, promisă ca ajutor 
Sectiilor prin adresa Ministerului Sănătăţii publice, Direcţia Edu- 
caţiei Poporului Nr. 00711/1931, la cererea Secţiilor cu adresa 
Nr. 1/1931 dela 15 Ianuarie. 

In acea adresă se specifică destinaţia acestei subvenţii „pentru. 
publicaţii de cunoştinţe generale și cursuri serale”, 

Potrivit acestei destinaţii și în conformitate cu hotărârea 
luată în ședința dela 16 Martie 1932, în ședința dela 12 Mai 1932 
s'a hotărît ca jumătate din această sumă (50,000 Lei) să se dea 
ca onorar conferentiarilor, cari au ţinut cursurile poporale in 
cadrele Sectiilor, în anul de gestiune 1930/1931, fiind subventia 
acordată pentru anul 1931 şi în acest scop, iar jumătate să se 
destineze pentru tipărirea unei lucrări de cunoștințe generale si 
anume : „Literatura română ardeleană“ dela 1848—1930, pe care 
o va face dl prof. G. Bogdan-Duică, simțindu-se mare necesitate 
pentru o astfel de lucrare. 

Suma de 50,000 Lei a și fost împărţită în cursul lunei Mai 
celor doisprezece conferentiari ai cursurilor poporale, iar restul 
de 50,000 Lei au fost depusi în păstrare la Banca Naţională, fi- 
liala Cluj, de către dl preşed. G. Bogdan-Duică, 

S'au înaintat rapoarte ale Sectiunilor asupra unor lucrări. 
trimise spre opinie de către comitetul central în legătură cu pu- 
blicarea lor în „Biblioteca poporală“ a „Astrei“. 


30 


5. Dela 21 Mai 1931—6 Iunie 1932 secretariatul general al 
Sectiunilor a continuat cu publicarea articolelor săptămânale in 
următoarele ziare poporale: Foaia Noastră, Glasul Ardealului 
(Cluj), Unirea poporului (Blaj), Cuvântul poporului, Foaia Popo- 
rului (Sibiiu), Neamul românesc pentru popor și apoi Poporul 
român (Bucuresti-Chitila), Cuvânt Moldovenesc-Chişinău. Prin 
această activitate publicistică Secţiile noastre au stat în perma- 
nenta legătură cu zeci de mii de cititori. Ne-am străduit prin 
aceste articole să crestem încrederea în neamul nostru, să ridicăm 
moralul celor descurajati, să creștem optimismul si să contribuim 
la întărirea sentimentului de solidaritate românească, pe deasupra 
intereselor regionale sau politice, arătând mereu si slăbiciunile de 
cari suferim azi cu toţii. Că aceste articole, cu totul impartiale, 
sunt folositoare cetitorilor noștri dela sate, avem dovada în faptul 
că în cursul anului 1931/1932 ele au fost reproduse si de ziare 
poporale, cărora nu li s'au trimis, cum este ,Somesul"-Dej si 
Revista Bistritii (Bistriţa), dintre acele cari ne-au ajuns nouă la 
cunoştinţă. 

Exprimăm si pe această cale, multumitele noastre tuturor: 
redactiilor, cari ne-au ajutat în chipul acesta, să putem răspândi 
cuvântul „Astrei” în straturile largi ale poporului si le rugăm de 
același binevoitor concurs și pentru viitor, 

6. Lipsindu-ne pentru Secţii o sală de şedinţe și de întruniri, 
iar pe de altă parte nemai apărând nici în cursul anului 1931/1932. 
revista „Transilvania“, decât numerile cu cuprins administrativ, 
membrii noștri au desvoltat în alte publicaţii, ziare şi reviste o 
însemnată activitate culturală. Deasemenea o parte însemnată 
dintre conferentiarii altor societăţi, la Cluj și în orașele din pro- 
vincie s'au recrutat dintre membrii Sectiunilor noastre. 

7. In ce privește activitatea singuraticilor Secţii au fost rugate 
să prezinte, după obiceiu raport separat. Totuși relevez si aici cu. 
mare laudă activitatea subsectiei de educaţie fizică. 

8. In decursul anului 1932 Sectiunile noastre au avut o mare 
pierdere prin moartea vicepreședintelui Secţiei juridice profesorul 
Dr. V. Onişor, care a desvoltat și în cadrele noastre o frumoasă 
activitate, prin organizarea conferentelor juridice din anii trecuţi, 
La mormântul lui secretarul Dv. general a adus condoleantele 
Sectiunilor. Fie-i binecuvântată memoria omului onest, românului 
bun şi a profesorului eminent, A fost om preocupat de proble- 


oa e 


mele fundamentale ale organizării Statului nostru. In vara anului 
1931 a publicat ultima sa lucrare, apreciată în toate cercurile, 
asupra Stabilizării monetare în România. 

Sectiunile au avut și prilej de a se mândri în cursul anului 
1931/1932 când membri lor Dr. Iuliu Hafieganu, Dr. Coriolan 
Tătaru, Dr. V. Stanciu si St. Meteş au ocupat înalte demnități 
în stat. 

După cari rog a primi raportul de fata. 

Cluj, la 6 Iunie 1932. 


ION AGÂRBICEANU 
secretarul gen. al Secfiilor. 


Darea de seamă a Secţiei literare a „Astrei“. 


Membrii secţiei literare au desvoltat o intensă activitate 
<ulturală-literară în diferite reviste, publicaţii și conferente. In 
cadrele „Astrei“ di G. Bogdan-Duică a ţinut vorbirea festivă 
Ja teatrul national din Cluj, cu prilejul sărbătoririi dl Oct. Goga. 
DI Sextil Puşcariu a vorbit cu acelaș prilej în aula Universităţii, 
DI I. Agârbiceanu a ţinut -o conferență la adunarea generală din 
SE Gheorghe 1931 şi o conferenté la Brasov în cadrele despăr- 
țământului de acolo. Membri secţiei au contribuit la redactarea 
Calendarului din Bibl. pop. a Astrei pe 1932, redactat de mem- 
brul nostru d! Horia Petra-Petrescu. Intre brosurile Bibliotecii 
poporale pe 1931/1932 apare „Pentru temeiul ţării“ de I. Agâr- 
biceanu. 

Dl G. Bogdan-Duică pregăteşte lucrarea „Literatura ro- 
mână ardeleană dela 1848—1930“. 

Cluj, 6 Iunie 1932, 

Preşedinte : G. Bogdan-Duică. Secretar: I. Agârbiceanu. 


Darea de seamă despre activitatea Sectiunei artistice a 
„Astrei“, pe 1931/1932. 


Activitatea sectiunei artistice a „Astrei”, amăsurat vremu- 
rilor critice prin cari trecem, s'a desfășurat și în anul acesta 
` exclusiv în cadrele Conservatorului de muzică „Astra“ din Braşov. 
In schimb avem, totuși, multumirea de a putea constata, că acest 


32 


‘institut de artă, în al patrulea an al existenţei sale, e in plin pro- 
gres, atât în ce priveşte rezultatele realizate prin instructia oferită 
elevilor, cât si pe terenul manifestărilor publice, adecă a con- 
certelor date de elevi și de profesori în cursul anului școlar 1931/32. 
Astfel ținem să fixăm cu acest prilej, că — începând dela 8 No- 
emvrie 1931, — s'au ţinut în fiecare Duminecă următoare câte 
un concert de muzică de cameră — cu totul 14, așa-zise „con- 
certe educative’ — pe lângă o intrare modestă (20 Lei), la cari 
s'au prezentat publicului asistent, prin profesorii Conservatorului, 
compozitiuni de Haydn, Beethoven, Schubert, Schumann, Mozart, 
Ciaicovschi, Mendelsohn, Brahms, Chopin, Dworak, Grieg, De- 
bussy, Rachmaninov, Bartók, Dohnányi, Arenschi, Neugeboren 
ș. a. Cea mai mare parte din aceste opere au fost executate de 
apreciatul cvartet al Conservatorului „Astra“, compus din pro- 
fesorii Bobescu, Weinberger, Biemel si Moldrik, cari, în toamna 
anului trecut, au avut cinstea să cânte si la Palatul Pelisor din 
Sinaia, în prezenţa M. S. Reginei Maria sia altor înalți invitaţi. 
Muzica pianistică a fost executată de profesorii Benfeld, Weiss 
si Schlandt. Printre concertele de piano au fost două cu acompa- 
niament de orchestră, aceasta fiind condusă de directorul Conser- 
vatorului, dl Constantin Bobescu. Afară de aceste concerte de 
muzică de cameră Conservatorul „Astra“ și-a dat contribuţia sa, 
prin profesorii și elevii săi, la obișnuitul festival al „Astrei dela 
1 Decemvrie, apoi la festivalele „Haydn“, „Goethe” si, în fine, 
la festivalul „Porumbescu“, cu prilejul împlinirei anului al 50-lea 
dela premiera operetei „Craiu nou“. În cursul anului au mai fost 
“câteva producții interscolare date de elevii Conservatorului, — 
anul școlar urmând a se încheia ca și în trecut — prin 4 con- 
„certe date de elevi, execulându-se bucăţi pentru solo de pian, 
duete (vioară, violoncelo sau canto, cu acompaniament de piano) 
triouri, cvartete de coarde, concerte la 2 piane etc, 

Toată aceasta activitate însă — trebuie să o remarcăm 
deosebit — nu s'ar fi putut înfăptui, dacă despărțământul „Astrei“ 
din Brasov, care până anul trecut a pus la dispoziţie Con- 
-servatorului numai localul, luminatul și încălzitul nu ar fi venit 
în ajutorul acestui institut, acordându-i și o subvenție de Lei 20,000 
lunar ; sittgurul ajutor bănesc mai însemnat pe care Conservatorul 
il primește în anul scolar 1931/32, Ministerul instructiunei si 
Primăria municipiului Brașov, protectorii de mai înainte ai acestui 


33 3 


așezământ, din cauza lispei de fonduri, încetând acordarea de 
ori și ce ajutoare, — Neputând conta pentru viitor nici la sub- 
ventia acordată pentru anul acesta din partea despărțământui 
„Astra” din Brașov, existența Conservatorului nostru de muzică e 
serios ameninţată ! Să nădăjduim însă, că până în toamnă, când 
cursurile ar fi să se înceapă din nou, se va găsi o soluţie pentru 
continuarea unei activități atât de rodnice și folositoare si care 
— prin faptul că atât profesorii, cât si elevii sunt în 1/2 parte 
români și în 4/2 parte minoritari — a contribuit asa de mult si 
la o apropiere sufletească sinceră a tuturor celor ce, fără con- 
siderare de naţionalitate sau de confesiune, s'au . întrunit spre a 
sluji la acelaș altar al artei muzicale, 


Braşov, 2 lunie 1932. 
Președinte T. Brediceanu. 


Darea de seamă despre activitatea Secţiei Medicale şi 
Biopolitice a „Astrei“, dela 1 lunie 1931—31 Mai 1932. 


Activitatea Secţiei Medicale și Biopolitice în domeniul pro- 
pagandei sanitare și igienice a continuat în mod sistematic și în 
cursul anului trecut. In colaborare cu despărțământul Cluj al 
„Astrei“ si în cadrul unui program cultural și distractiv, au fost 
rostite peste 30 conferenje la sate. Remarcăm aci, că actualmente 
nu mai există în judeţul nostru nici o comună în care „Astra 
medicală“ să nu fi ţinut cel putin 2 conferente de propaganda. 

In afară de întrunirile organizate împreună cu despărță- 
mântul a făcut „Secţia Medicală“ propaganda sanitară prin me- 
dicii de circumscripție ai județului, cari, înțelegând să colaboreze 
cu noi, sau angajat să ţină fiecare în citeuniseripiia sa câte 
2 conferinţe, 

Nu s'a neglijat nici propaganda Santee intelectuali. DI Pre- 
sedinte al secției, prof. Dr. I. Hafieganu, a conferentiat in mai 
multe oraşe din provincie (Brasov, Oradea, Tg.-Mures), în cadrul 
unor populate întruniri, organizate de cercurile noastre culturale 
de medici din acele localități. 

Activitatea provincială a secției a fost amplificată, reorga- 
nizându-se „cercurile culturale“ de medici din Timişoara (prese- 
dinte Dr. Candea) și din Tg.-Mureș (pres. Dr. Baciu). Toate cer- 


s 


curile „noastre culturale” au desvoltat o însemnată activitate de 
propagandă, ținând numeroase conferente, organizând festivaluri 
culturale, sportive etc. 

Un interes deosebit a fost acordat în cursul anului trecut 
problemei educaţiei fizice, ajungându-se în acest domeniu la rea- 
lizări practice de o mare importanță. Nu vom insista aci asupra 
detaliilor activităţii desfășurate pe terenul educaţiei fizice, îutrucât 
ea va fi reluată într'o dare de seamă aparte, menţionăm numai 
că subsectia noastră de educaţie fizică, printr'o dublă convenţie, 
încheiată pe deoparte cu Universitatea din Cluj, pe de altă parte 
cu „Academia de Agricultură“, a reușit să-și asigure definitiv 
un teren de 15 jugăre în parcul Mihai, pe care a început deja 
să construiască o arenă sportivă modernă, ce va fi utilizată, atât 
de organizaţia „Şoimii Carpaţilor“, cât și de studenţii universitari.. 
Cu toate dificultăţile economice, prin cari trecem, lucrările de 
amenajare a „Stadionului“ vor fi în scurtă vreme terminate, re- 
alizându-se astiel pe seama tineretului nostru posibilităţile unei 
educatii fizice sistematice, 


Preşedinte : Secretar : 


ss, Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. ss, Docent Dr. L. Daniello. 


Darea de seamă despre activitatea Secţiei femenine- 
biopolitice a „Astrei“ pe anul 1931, până la lunie 1932. 


Această Secţiune isi continuă activitatea sa dintru început, 
fără a avea mijloace şi ajutoare dela Societatea „Astra“, — în 
împrejurări destul de grele, însă membrele „Uniunei fem. rom.“, 
această Federație, muncind tot în principiu ideal, tot fără resurse, 
fiind contopite în Secţia femenină-biopolitică, — muncesc cu 
sârguință pentru formarea şi întărirea sufletului poporului, pentru 
căminul şi ţara lor. 

Din fiecare manifestare femenină se desprinde o preocupare 
îngrijorată asupra crizelor morale si materiale ce bântuie viata 
noastră, 


Aceasta se dovedește și din cuprinsul importantei cuvântări 
de deschidere, ţinută de Presedinta U. F. R., d-na Maria B. Baiu- 
lescu la Congresul U. F. R., din Septemvrie 1931, la Craiova, 


35 3* 


unde delegate, reprezentând societăți din toate provinciile ţării, 
s'au întrunit a colabora în solidaritate pentru a cunoaște şi a 
discuta importantele probleme ce ating viaţa neamului nostru. 

Președinta a relevat în cuvântarea sa, că familia reprezintă 
arborele ereditar, pe care se razimă întreaga alcătuire a Statului 
și că în puterea femeii stă trăinicia' familiei, pentrucă dacă această 
temelie s'ar sdruncina va surveni prăbuşirea ordinei morale a 
credinţei și chiar a existenței unui popor. Mama generaţiei de 
astăzi va trebui să aibă răspunderea a sta la postul ei, cu con- 
vingerea că este imperios trebuincioasă, pentru a învia tradiţiile 
în sufletele plăpânde ale fiilor ei. 

„Leitmotiv“-ul Congresului a fost problema educaţiei natio- 
nale, care trebuie să se razime pe credință, aceasta fiind piatra 
fundamentală. 

Legătura de credinţă şi nationalism a fost atât de puternică, 
încât a păstrat neamul românesc prin toate veacurile sbuciumate, 

Presedinta a insistat că trebuie că combatem baccilii molip- 
sitori de lepădare de credinţă, care ar atinge inima tinerimei, 
văzând primejdia anarhiei religioase ce s'a produs peste Nistru. 
Femeia va trebui să combată marele pericol al sectelor religioase 
străine, cari câștigă teren în unghiurile tarei noastre. 

A amintit că starea sufletească a poporului nostru repre- 
zintă actual o slăbiciune biologică, provenită în urma răsboiului, 
căruia i se datorește aviditatea materialistă si râvna de egalitate 
cu lumea privilegiată, provocând tragedia existenței și bancruta 
sufleteasca. 

Vorbind despre problema economică a citat sfaturile marelui 
om de stat al Franţei Poincaré: „Pentru normalizarea produc- 
tiunei nationale avem datoria, in general, să ne îndreptăm meto- 
dele noastre de viaţă si să ne ordonim mai bine intrebuintarea 
activității noastre“, 

D-Sa a înfățișat pe femeia viitorului, care va trebui să aibă 
prestigiul de a fi ridicată la apoteoza ei, ca femeie-sotie, femeie- 
mamă, femeie-colaboratoare la viaţa țărei, a cărei inimă să bată 
pentru toate aspiratiunile și pentru suferințele scumpei noastre 
patrii. - 
In decursul acestui Congres s'au discutat mai multe pro- 
bleme si anume: Problema analfabetismului, destul de gravă la 
noi; a interesului ce trebuie să avem pentru ridicarea femeei dela 


36 


țară, precum si a educaţiei fiicelor noastre, la ce cariere să fie 
indrumate in împrejurările actuale, Fiecare din aceste puncte 
prezintă o însemnată latură a vietei noastre sociale si economice. 

Constatăm cu bucurie interesul ce-l poartă societăţile de 
femei dela ţară, prin participarea delegatelor lor în rândurile 
Uniunei, făcându-se astfel o apropiere sufletească între diferite 
grupări şi încredere în toate directivele ce le primesc. 

Una din însemnatele chestiuni, cari s'au adresat Uniunei a 
fost trimisă de un grup de buni Români din lugoslavia, cari au 
cerut îndrumări pentru înfiinţarea unei școli româneşti de fetițe. 
lată ce scriu acești buni Romani. „Suntem 152.000 de suflete, 
femeile noastre să fie educate în tradiţia străbunilor noştri, pentru 
a susţine trează lumina credinţei noastre“, 

Prezidenta U. F. R, a dat informatiunile şi îndrumările 
necesare pentru modalitatea cu care s’ar putea înființa si acolo 
asemenea reuniuni de femei, sub a căror scut sar putea susține 
școli practice cu internat. 

Una din importantele straduinte ale Congreselor noastre a 
fost obținerea drepturilor civile pentru temei. 

Congresul a fost sesizat cu deosebire în vederea proiectului 
de unificare a legilor civile, propus de fostul Ministru al Justiţiei 
Hamangiu. Considerând că femeile din provinciile alipite, având 
drepturi civile avantajoase si sub vechea dominație, se temeau 
că prin această unificare s'ar putea aduce grave prejudicii fe- 
meilor din Ardeal, Banat și Bucovina, care ar știrbi drepturile 
lor din trecut, deoarece femeile din Vechiul Regat prin căsătorie 
erau puse sub tutela bărbatului, neputându-și administra averea 
proprie, atât Uniunea, cât și Asociaţia femenistă a luptat dela 
întregirea neamului pentru câștigarea drepturilor civile. 


Lupta aceasta a fost realizată cu succes prin recenta Lege 
privitoare la ridicarea incapacității civile a femeii măritate, - prin 
modificarea mai multor articoli din codul civil si anume: Art. 194. 
„Căsătoria nu restrânge capacitatea femeii de a exercita drep- 
turile civile”. 

Art. 1285, „Femeia are administrarea şi libera dispoziţie 
asupra averei sale parafernale”, 

Acest proiect de Lege a fost prezentat Corpurilor legiuitoare 
de dl Ministru al Justiţiei Valer Pop, căruia Uniunea și Asociaţia 
femenistă i-a adus omagii și manifestări de mulțumire, 


~ 37 


Ca in fiecare an, Uniunea apelează la Societăţile și Reu- 
iunile federate să serbeze „Ziua Mamei“, pentru a păstra 
iubirea şi venerarea a celei mai sublime ființe, care se nu- 
mește „Mama”. 

Toate Reuniunile și Societăţile federate au cooperat în aceste 
directiuni, susținând totodată importante opere de asistenţă so- 
cială, culturală, economică și naţională, precum azile, orfelinate, 
şcoli, ateliere, biblioteci, cămine, dispensare și altele. 

Amintim că Uniunea fem. rom. susține la sediul. său în 
Brasov un „Orielinat de fete“, fiicele eroilor căzuţi in răsboiu, 
înființat la anul 1919, unde sunt adăpostite 60 de orfane, cari 
urmează „Școala Profesională a Reuniunii fem. rom." 

Prezentând această dare de seamă, constatăm cât de mult 
este identificată activitatea Uniunei cu Secţia femenină-biopolitică 
a „Astrei“, în toate directivele și principiile ce le urmează 
pentru prosperarea natiunei și patriei românești, 


Prezidentă : Maria B. Baiulescu. 


Darea de seamă despre activitatea Asociaţiei „Şoimii 
Carpaţilor“ din Cluj, pe anul de activitate 1931—1932. 


După doi ani de activitate, în al treilea an problemele de 
organizare sunt tot mai actuale. După experienţa anului trecut, 
când şi-au cerut înscrierea 1000 de persoane, cu dorinţa de a 
lucra, dar nu cu deplina hotărâre de muncă activă, pentru anul 
acesta Asociaţia a luat hotărârea să nu se mai facă înscrieri nu- 
meroase de membri noui și să se reducă cât mai mult numărul 
membrilor activi. Restrictiile au fost în folosul Asociaţiei, fiindcă 
prin înscrieri au intrat alături de cei vechi și persoane cari se 
pot identifica cu scopurile Asociaţiei și cu mijloacele de activitate. 
Greutățile financiare au silit pe multi membri să stea deoparte 
ceeace s'a resimţit foarte mult asupra vieţii noastre, cheltuielile 
fiind tot mari, iar veniturile micșorându-se, Ajutoare în cursul 
anului n'am primit de nicăeri, sarcinile din trecut grevează încă, 
așa că în această atmosferă de depresiune materială, Asociaţia a 
rezistat, insufletirea si devotamentul membrilor a menţinut puterea 
de muncă care în acest an a fost din ce în ce mai reală, mai 
productivă şi mai de folos. 


38 


Sedintele s'au ţinut regulat începând dela 1 Noemvrie 1931 
până Ja 15 Iunie 1932. S'a fixat săptămânal câte o ședință obli- 
gatorie pentru fiecare grupă si câte 1—2 benevole. S'au format 
2 grupe de soimani cu câte 40—45 membri si una de soimane 
cu 45—50 persoane. Grupele de soimani au fost conduse și in- 
struite de către dnii instructori profesori de educaţie fizică Simion 
Ilieşiu, Teofil Faur, Iulian Boldor, iar şoimanele de către dna 
profesoară Sultana Angheliu. Soimanii au ţinut ședințele obliga- 
torii: Marţia grupa Iliesiu, Joia grupa Faur, Vineri grupa Iliesiu- 
Boldor, iar șoimanele au ţinut tot timpul câte 3 sedinfe pe sap- 
tămână Marti, Joi si Vineri. 

Ziua de Miercuri a fost rezervată dansurilor nationale con- | 
duse și instruite de dl Dr. Ilie Olteanu între orele 6—7 seara, 
iar dela 7 s'au ţinut conferinţe, tratându-se chestiuni în legătură 
cu programul Şoimilor. Şedinţele de scrimă au fost conduse de 
dnii Julian Boldor si N. Dehelean. 

Faţă de anul trecut, anul acesta a marcat un progres pro- 
gramatic. 

DI Președinte Dr. Iuliu Hafieganu, a ţinut contact perma- 
nent cu Asociaţia, a ţinut consfatuiri cu instructorii între cari au 
fost cooptați dnii Dr. Ilie Olteanu, Albiu Morariu, Aurel Daina 
şi Ionel Arnautu, discutându-se atât chestiuni de program, in special 
organizarea festivalurilor, cât mai ales chestiuni si probleme de 
metodă și educaţie șoimară. 

Exerciţiile de gimnastică au fost în primul rând educative 
şi programatice, Nu s'a urmărit prezentarea și decorul ci formarea 
individului. 

Exerciţiile au fost foarte variate, executate corect așa că 
ședințele de gimnastică au fost trăite si dorite de membri, mai 
ales în timpul de iarnă și primăvară, Exerciţiile soimanelor s'au 
dovedit foarte frumoase, s'a făcut gimnastică ritmică si după muzică 
‘cu mult folos şi cu rezultate admirabile. 

S'a format și o echipă de propaganda instruită de dl Simion 
Ilieşiu ajutat de dl Albin Morariu. Echipa a luat parte cu un 
număr mai mare de șoimani la un festival foarte bine reușit la 
Mociu şi cu un număr mai redus la Gherla. Scopul festivalurilor 
a fost prezentarea unor puncte din programul soimilor. Festiva- 
lurile s'au ţinut la invitaţia localnicilor, cari doresc să înființeze 
‘si acolo unități de Soimi. 


a= 


Grupa de gimnastică la aparate a progresat mult, datorită. 
şi stăruințelor soimanilor, cari au ţinut câte 3—4 ședințe săptă- 
mânal, cât și conducătorului grupei dl Albin Morariu. 

Grupa de atletică instruită de dl loan Arnăutu a lucrat 
şi a putut prezenta exerciții de o deosebită performanţă și de 
vigoare trupească. Corul orchestrei şi fanfara Asociaţiei conduse 
si instruite de dl Sava Golumba au lucrat cu spor, învățând cân- 
tece, marșuri si dansuri, așa fel încât la defilările si serbările 
noastre am avut fanfara noastră care a putut face faţă cerinţelor 
celor mai exigente, Fanfara Soimilor a cântat la defilarea şcolilor 
in ziua de 10 Maiu, precum si la festivalurile dela Teatrul Na- 
tional dela 1 Decemvrie, 10 Mai si 8 Iunie. 

Dansurile nationale instruite de dl Dr. Ilie Olteanu, au fost 
cultivate în o măsură deosebită, iar o grupă de dansatori a luat 
parte la numeroase sezatori ale Despărțământului Astrei organi- 
zate în satele din judeţul Cluj. 

In cursul acestui an la staruintele d-nilor T. Morariu, notar 
cercual, Vasile Călugăru, învățător-director și inv. Maria Pop, 
s'a înființat o unitate de Soimi la Aghires, jud. Cluj. Pentru in- 
struirea dansurilor in mai multe rânduri, s'a dus dl Dr. Ilie Ol- 
teanu, iar pentru prezentarea programului de activitate a luat 
parte la ședința unităţii si dl At. Popa, secretarul subsectiei de 
educaţie fizică a Astrei. 

Unitatea dela Aghireș a activat cu mult folos, a recrutat un 
număr de 46 soimani și soimane, a organizat două festivaluri si 
a luat parte cu o grupă la serbarea noastră din Cluj in 21 Aprilie 
1932 la Teatrul Naţional, 

Importanța înființării unităţilor de Soimi la sate o demon- 
strează în de-ajuns Șoimii dela Aghireș. Satele din jurul Clujului 
nu s'au bucurat de o educaţie românească mulțumitoare sub stă- 
pânirea maghiară. Cântecele și dansurile românești erau în com- 
plectă dispariţie, iar de port nici nu se mai poate vorbi, a fost 
cu totul necunoscut. Şoimii, datorit conducătorilor intelegatori si 
devotați, au schimbat mentalitatea, atitudinea si au creiat un curent 
viu de manifestare românească a populaţiei românești din comună, 
La şezătorile Soimilor s'au dansat numai dansuri româneşti, pe 
cari le-au învățat prin soimani si soimane și ceilalți din comună. 
Faptul are o importanță deosebită, având de luptat cu tradiţii 
și obiceiuri străine de tradiţiile și obiceiurile românești. 


a ae 


Tinem să subliniem si frumoasa activitate a Soimilor din’ 
Maramureş a unităţilor din Sighet si din Călineşti. In 2 Septem-: 
vrie 1931 la Vad — lângă Sighet — cu prilejul adunării gene- 
rale a Despărţământului, Şoimii din Sighet și Călinești sau pre- 
zentat cu diferite puncte in program mai ales coruri și cântece, 
Tar la 21 lunie 1932 — de Rusalii — Şoimii din Sighet au or- 
ganizat mari serbări sportive si demonstrative, luându-se și jură- 
mântul membrilor unităţii, Datorită conducerii dlui medic Dr. V, Ilea,. 
actualul prefect al Maramureșului, Șoimii sunt în plin progres în 
multe privinţe. Au teren de sport, o grădină de cultură, sală de 
gimnastică, costum, insigne etc. și dacă împrejurările ar fi de altă 
natură participarea la Praga ar fi sigură. Organizarea întâmpină 
greutăţi nefiind încă pe deplin fixată programa și metoda de 
lucru a Asociaţiei. 


Asociaţia noastră în cursul acestui an a rezolvit si problema 
insignei. Primele insigne au fost distribuite in 16 Martie 1932, 
Insigna mare emailată, a fost distribuită conducătorilor, iar cea 
mică acelaș model dar în relief membrilor activi. Desemnul este 
a mult apreciatului artist Anastasie Demian. 


In stabilirea definitivă a costumului soimanilor n'am progresat, 
urmând să se mai facă cercetări pentru alegerea și uniformizarea 
motivelor. Costumul soimanelor este fixat definitiv : rochia neagră, 
bluză românească cu motive potrivite, 


Arena sportivă este în construcție, Se lucrează cu multă 
sârguință sub supravegherea dlui președinte. Arena se construiește 
cu concursul Universităţii și Academiei de agricultură. Până la 
toamnă va fi gata pista, nivelarea arenei pentru întreceri este 
gata, iar terenul este împrejmuit, s'au plantat mii de arbori de 
tot felul, se va construi o tribună cu un vestiar, iar pentru anul 
viitor vor fi amenajate arene pentru tenis, jocuri sportive si pentru 
copii. Greutățile mari împiedecă accelerarea lucrărilor, totuși ce 
s'a făcut este un pas deosebit de important atât pentru asociaţia 
noastră cât și pentru sportul românesc. 


In cursul anului s'au ţinut conferințele obișnuite, în fiecare 
săptămână. DI președinte a vorbit în mai multe rânduri mem- 
brilor noștri făcând apel la solidaritate și disciplină. 


Subiectele tratate au fost următoarele: 


a = 


11 Noemvrie s'a cetit raportul despre activitatea asociaţiei 
de pe anul 1930/31 și sa inaugurat anul de activitate prin cu- 
vântarea președintelui, 

"18 si 25 Noemvrie 1931 Dr. Liviu Telia, medicul Asociaţiei 
a vorbit despre Tipurile sportive. 

2 Decemvrie Dr. I. Haţieganu, despre Oboseala sportivă. 

9 Decemvrie Dr. Liviu Rusu, prefectul organizaţiei Cluj, a 
vorbit despre: Legătura între psihologie şi educaţie fizică. 

13 lanuarie Dr. Liviu Rusu despre Tipuri psihologice, 

21 Ianuarie Dr. Maria Bulgaru-Puşcariu despre Educaţia fi- 
zică a femeilor în alte țări, mai ales în Germania. 

27 lanuarie At. Popa despre Atitudinea creştină a Soimilor. 

3 Februarie Dr. Seb. Stanca, consilier eparhial despre Con- 
tributia preofimii la Unitatea Neamului. 

1 Februarie Serbarea noastră sportivă cu şoimanele sub 
conducerea d-nei Sultana Angheliu. 

A conferentiat dl Dr. Iuliu Haţiegan despre educaţia fizică 
a femeii. Serbarea a avut un succesc important. Conferinţa aceasta 
a fost ţinută de cătră dl preşedinte la Tg. Mureș, cu concursul 
şoimanilor şi soimanelor, apoi la Brașov si Oradea-mare, având 
un răsunet viu în societățile femenine din diferite asociaţii. 

24 Februarie și 23 Martie dl Aurel Daina, secretarul Aso- 
ciaţiei despre Gazele de luptă. 

2 Martie At. Popa despre Răspunderea conducătorului de 
unitate, 

9 Martie Comemorarea sokolilor Scheiner şi Tyrs printr 'un 
festival sportiv şi muzical. Cuvântul ocazional, prezentând Sokolii 
şi sokolismul a fost ţinut de dl Dr. Iuliu Hafieganu, președintele 
Asociaţiei, 

16 Martie în cadrul unui festival s'au distribuit insignele. 

30 Martie At. Popa, Biserici şi mânăstiri din Moldova şi 
Bucovina (cu proiectiuni). 

6 Aprilie Dr. Leon Daniello, profesor universitar, Excursie 
in munții Rătezat (cu proiectiuni). 

21 Aprilie Serbarea Soimilor cu program variat, educaţie 
fizică atletică, muzică, gimnastică și conferința dlui Dr. Liviu Rusu. 
Asociaţia a luat parte la serbările naţionale din 1 Decem- 
wrie, 24 lanuarie si 10 Maiu cu diferite puncte muzicale, în ziua 


= 


de 10 Maiu cuvântarea ocazională a fost ţinută de dl At. Popa. 
In ziua de 8 Iunie a fost serbare de fine de an la Arena sportivă, 
care a avut un succes frumos cu toate că timpul a fost nefavorabil. 
© Pentru participarea la Olimpiada sokolilor dela Praga, ţinută 
în Iunie—Iulie 1932 Asociaţia noastră s'a pregătit din timp. Greu- 
tatile vremurilor însă ne-a impiedecat de a lua parte asa cum 
doream, împreună cu unitatea din Sighet. Dela Cluj au plecat 
dnii Albin Morariu şi Gh. Popa, primul luând parte la concursul 
individual de gimnastică fiind distins si cu o plachetă de aur. 

Şoimii noștri în frunte cu președintele au luat parte și la 
desvelirea Monumentului Eroilor din comuna Dăbâca, unde au 
contribuit mult la înălțarea serbărilor ţinute în ziua Eroilor. De 
altcum despre participările Soimilor în cadrul Despărţământului 
Cluj al Astrei se vor face dările de seamă de către Despartamant. 

Unitatea din Sibiiu sub conducerea dlui medic Dr. L. lonaşiu, | 
isi continuă munca de organizare. Acolo s'au ivit greutăţi de altă 
natură cari vor fi înlăturate în cursul anului viitor. 

Unitatea din Braşov sub conducerea dlui Dr. Căliman a 
dat o desvoltare mai ales practicării sporturilor, Brașovul dispune 
de o echipă de football, ski si tenis. 

Pentru a întări legăturile cu străinătatea președintele nostru 
a luat parte la serbarea Sokolilor polonezi în August 1932, ținută 
la Cernăuţi, conferentiand despre Soimismul român, stabilindu-se 
si o legătură prețioasă între Șoimii Carpaţilor si Sokolii polonezi. 

Biroul a rămas acelaș, secretariatul îl conduce dl Aurel 
Daina, cassieria dl Ionel Arnăutu, iar contabilitatea Tr. Leuca. 

Prin munca lor, Şoimii fie că au lucrat aici în oraș fie la 
sate în cadrul Despărțământului au creat o atmosferă de interes 
fata de educaţia fizică și fata de o mișcare sportivă pur natio- 
nală. Munca noastră ne dă încredere în puterile creatoare ale 
neamului, iar generaţia de azi are datoria de a le valorifica, a 
le aplica și a lucra să fie cinstite și trăite, 

In 1933 se vor organiza primele olimpiade a Șoimilor la 
cari vor lua parte pe lângă unităţile noastre din ţară și Șoimii 
României din Sânicolaul-mare, apoi delegaţi ai sokolilor din Ceho- 
slovacia şi Jugoslavia. 

Președinte: Dr. Iuliu Hafieganu, m, p. 

Secretarul Secţiei: At Popa, m. p. 


43 


Anexa II. 


Nr. 537/1932. 


Onorală Adunare Generală! 


In alăturare ne luăm voie a Vă prezenta bilanţul Aso- 
clatiunii şi contul de venite şi cheltueli pe anul 1981, împreună 
cu anexele fnsofitoare. 

Anul 1931, eu toate că nu sa încasat chiria de 
Lei 600.000'— dela Minister, pentru Liceul de fete, s'a în- 
cheiat totuşi multumitor pentru Asociafiune, în urma eco- 
nomiilor făcute, dispunând cu 31 Decemvrie 1931, de: 

Un bon in cont-curent la „Albina“ de Lei  371:800— 


» » „ Cassade. ., . GOAI g 27.638:— 
Avans dat funcționarilor actuali Waa y 5.000:— 
Taxe de administrare de OES în 

eont-curent . . o oag 29.333’ — 
Datoriile dif. Fund. de iau în 

eont-eurent . . . , , cc. . . ~ 26.363: — 


Lei 510.134 — 
Incassările Fondului General disponibil au 


fost de. . . . . . . . . Dei 1,968.802'66 
iar cheltuelile au fost de wee ew ee w ao 1,817.174-— 
de unde rezultă că cheltuelile au fot mat 

mici decât veniturile cu . . . . . . Dei 151.628°66 


conform specificdrilor din „Venite si Cheltueli“. 
S'a încassat peste prevederile bugetare la art.: 


Dobânzi de eont-eurent . . . . . Dei 495°'— 
Cinematografe . ........ 5 74.466-— 
Taxe de administrare . . . . . . 3 29.333°— 
La diferite poziţii nebugetate . . . , 100.609°-— 


Total . Lei 204.903: — 


Faţă de suma bugetată s'a încasat mai puţin la urmă- 
toarele art.: 


aq 


Subvenfie dela Minister . . . . . lei 975.000— 


= » Banca Naţională . . 5 100.000:— 
a diverse. . . . P 47.800°— 
Contributia despaérjamantului Bison i 300.000°-— 


Total . Get 1,422.800*— 
preeum si la alfi art. cu diferente mici. 


S'a cheltuit peste prevederile bugetare la urmă- 
toarele art.: 


Muzeul Central. . . . . . . . . Get 47.794}: — 
Contribuţiuni. . cc. 8.152— 
Reparaturi. . . ........ y 23,217 — 


Total . Lei 79.963:— 


Faţă de suma bugetată sa cheltuit mai puţin la urmă- 
toarele art.: 


La Biblioteca Centrală. . . . . . hei 90.840°— 
„ Revista „Transilvania“ . . . . i 246.110'— 
„ Biblioteca poporală. . . ... , 207.169:— 
helat ee a ee e a n 30.978:— 
Luminat. . . . . . eee 5 16.203°'— 
Grădină . . . . cc... y 4.002°— 
Salare . . . 3 iat, Ade Ry a tau ¥ 400.400 — 
Bani de charlie te male BS a Bt ond Ht. shy 7.332:— 
Spese de birou ......... 5 16.414: — 
Esmisiuni . . . . bCa d i 114.461'— 
Secţiile ştiinţifice gi jilecie. Ep Pe ata! dea 220.000'— 
Neprevăzute . . . . . .. ...... $5 229.318 '— 


Total . Lei 1,543.2272— 


Fondurile și fundatiunile au crescut in mod normal eu 
veniturile după depuneri si după efecte, afară de Fund. Dim. 
Bălănescu, care a primit încă Lei 32.589— în 4 libele, la 
„Timişana“, „Prima casă de păstrare“ şi „Albina“ Timi- 
şoara şi 4 acțiuni „Prima ardeleană de asig. gen. Cluj‘, 
Fund. N. Russu, Poiană, eu Lei 992, sumă primită din 
datoria pentru pământul vândut, Fond. M. Cogălniceanu cu 
Dei 11.014*îneassări din arenzile pentru terenurile de case 
naţionale si Fund. l. Petran cu Lei 18.000'— ineassarea 
arendei după grădina din Cluj. 


AS 


In cursul anului expirat au obvenit următoarele schim- 
bari în stocul efectelor: 

Dânzări din actii în 1931, în favoarea fond. general 
dispon. 

6 acţiuni „Corvineana“ Hunedoara a Let 50. 

1 7 ,aardndeana* Băița a Lei 50. 

1 5 „Reonomul“ Cluj a Dei 100. 

Vânzări în favoarea diferitelor fonduri si fundafiuni: 
Fond. neatacabil al se. de fete 106 acţiuni „Albina“ a Gei 525. 

a Şe. civile de fete 1 acţiuni „Beonomul“ Cluj, , 100. 

Cumpărări de acţiuni: 
Fond. Generai inalienabil 106 acţiuni „Albina“ à Lei 525. 
Fund. l. Rusu Brad 1 acţiune „Zărăndeana“ Băița , , 50. 

ln cursul anului au optat: 


Fund. |. Petran 4 acţiuni „Silvania“ Simleu a Let 525.. 
A l. Suciu 16 , * = » n 925. 
„ Dr. l. Nichita 68 , 5 5 > a 925; 


Diferenţa dela 74 fonduri si fundatiuni câte s'a arătat 
anul trecut și 69 câte se arată în anul acesta, provine de 
acolo că, următoarele fonduri au fost desfiinţate. 

Pond. Intern. de fete al „Astrei“ având un activ de Lei 89.138'— 
»  Absolventelor Se. Asoc. , > ope p  98.0972— 
» Şe. civile de fete a Asoe. , » è » » s 128 — 


Total hei 93.468:— 
care fonduri în urma unei hotărâri a Comitetului Central 
au fost transpuse Asociaţiunii, scăzându-se contra-valoarea 
lor din datoria Internatului avută la Asociafiune. 

Fondul Muzeului Unirii Alba-lulia al cărui disponibil 
a fost asemnat despărțământului nostru de acolo, care 
ingrijeste de acest muzeu. 

Fondul Muzeului Central, al cărui disponibil a fost 
întrebuințat în întregime pentru reorganizarea muzeului. 


Averea totală administrată de Asociaţiune se urcă 
eu finea anului 1931, la Lei 10,76687338 în plus cu. 


Lei 277.472 faţă de anul trecut. 
Terminând Vă rugăm: 
1. Să luaţi la cunostință acest bilanţ. 


46 


mee a] 


2. Să dispuneţi censurarea conturilor de încheiere: 
„Bilanţ“ şi „Venite si Cheltueli“ împreună cu celelalte 
tablouri anexate şi aflandu-le în ordine, să daţi cuvenita 
descăreare pe anul de gestiune 1931. 


Sibiiu, la 31 Decemvrie 1931. 


Nicolae Togan m. p., Nicolae Băilă m. p., 


bice-preşedinte. secretar. 


Ioan Isailă m. p., 
contabil, 


A? 


__Anexa: li a) 


Bilanţ. general la : 


48 


M. F ACTIVA - hei gi Lei b. 
76 Contul cassa . 27.638 | — 
Realităţi: 
77 Edificiul Muzeului . . . a Se 350.000 | — 
z din str. Şaguna No. 6. 300.000 | — 
> Internatului de fete. . 250.000 | — 
s din str. Şaguna No.8. . 109.000 | — | 1,000.000 | — 
AEA oe | 
Bfeete: 
78 Bfeetele fondului general disponibil 63.755 | — 
122 5 A »  inalienabil | 370.650 | — 
79 > > şi fundafiunilor 1.546.920 | — | 
80 Optări de acțiuni x 5 184 076 | — || 2,175.401 | — 
133 Depuneri spre fructificare . 5,723.166 | — 
Transp. | |/8,936.205 | — 


31 Decemvrie 1931. 


iii 
M. F PASIVA Gei |». bei E 
1 Fond general inalienabil | 1,425.927 | — 
2 = = disponibil 1,064.135 | 50 
3 Fundafiunea N. Rusu Poiană. . 1,186.934 | — 
4 p 1. Bădilă Moldovan 923.452 | 31 
5j P Al. l. Lapedatu . 578.647 | — 
6 z Dr. Păcurariu Bianu . 553.088 | — 
7 Fond. de pens. al funef. Asoe. . 512.815 | — 
9 » C. Brâncoveanu 283.923 | — 
10 Fund. l. Petran A 233.404 | — 
11 Fond. M. Cogălniceanu . 263.484 | — 
12 Fund. A. Bârseanu. e a 212.185 | — 
13 | Fond. A. Muregianu pt. statue 198.002 | — 
14 Fund. Regele Ferdinand I. . 191.565 | — 
15 »  Monastireanu 321.581 | — 
16 »  P. Mureşan 150.725 | — 
17 » L Rusu Brad ... 145.177 | — 
18 » lLAlbon ..... 95.848 | — 
19 » D. Bălănescu 139.478 | — 
20 „ l Oltean 108.328 | — 
al Fond. N. lorga A 102.180 | — 
22 Fund. G. Sândeanu . 75.048 | — 
24 » Dr. 1. Nichita . 115.885 | 89 
25 „ G. Fillepp . 51.928 | 64 
26 y S. Munteanu. 92.141 | — 
28 »  Boboroni . 38.855 | —} 
29 Fond V. Aleesandri 42.581 | — 
30 Fund. T. Sandul . 37.079 | 38) 
: Transp. | ||9,099.398 | 72 
49 4 


M.F ACTIVA Lei b. Lei b. 
Report | 8,926 205 | — 
Diversi debitori: 
123 || Fond general inalienabil Co. sep. | 315.000] — 
82 Fundaţiunea T. Sandul Co. sep. 19.622 | — 
83 5 luliana Pop Co. sep.. 1.866 | — 
127 z Dr. Nichita Co. sep. . | - 28.065 | — 
132 P D. Suciu Co. sep.. 1,400 | — 
84 Internatul de fete al Asociaţiunii 109.272 | — 
$6,080,099} Diversi ..... . 556.612 | 50 
87 || Răspunzătorii. . . . . . . . . || 375.930 | 88 || 1.410.768 | 38 
134 || Bon în Cont-Curent la „Albina“ 371.800 | — 
124 || „Albina“ pt. monum. A. Bârseanu.! 58.100 | — 


Transp. 


|10,766.873] 38 


M. F PASIVA Gei Lei b. 
Report 9,099.393 | 72 

31! Fond. A. laneu 36.858 | — 
32 Fund. G. Anca Pita și 28.905 | — 
33 Fond. Partenie Cosma ... . 27.680 | — 
34 » C. Diaconovieh 25.384 | -—— 
35 » A. Mureşianu 26 548 | — 
36 » G Bariju. 25.843 | — 
37 » G. Coşbuc TNE 24.108 | — 
38 Fund. A. Buda .. . . . 7 20.248 | — 
39 Fond. A. Dlaicu . 19.670 | — 
40 Fund. D. Suciu 31.047 | — 
41 » G. Forro 17.708 | — 
42 » i laneu. 17.163 | — 
43 » G. Boieriu. 17.452 | — 
AA » N. Marineoviciu 15.168 | — | 
45 „ 8. Pop Maior A 15.037 | — 
46 a D.L Moga .. , 14.590 | — 
47 » L Roman 14.563 | — 
48 Fond. M. Bmineseu ne s 14.212 | — 
49 „Biblioteca Universităţii Cluj. 12.980 | — 
50 » N. Petra Petrescu 11.154 | — 
5l Fund. N. Densusianu . 10.761 | — 
52 » L Galianu . 9517} — 
53 » L Balomiri 9 345 | — 
54 | Fond Casina Română 9254 | —| 
55 Fund. Anonimă Dobâca. 9.067 | —f 
56 | „ V. Ladislau baron Pop 8.938 | — 
57 » N. Opineariu. cane '8.835 | — 
58 „ B.Başotă. 8.520 | — 
59 „ | Bozacu . 7.972 | — 
60 »  Oneescu 12.064 | — 
9,609,939 | 72 


4* 


M. F. ACTIVA Lei b. Lei b. 


Report 10,766.873| 38 


Muzeele Asociațiunii . . . . .. ——|— 
Bibliotecile Asociafiunii. . . . . —.— |— 
Arhiva Asociafiunii. . . .. . . —.—|— 
Mobilierul Asociafiunii . . . . . —— | — 


Total {10,766,873| 38 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1931. 


loan Vatagianu m. p., 
controlor 


Examinând acest bilanț, am constatat, că este exact si 


COMISIUNBA 


Dr. llie Beu m. p. De. Liviu lonagiu m. p. 


Aprobat in sedinfa plenaré a Comitetului 


Nicolae Togan m. p., 
vicepreşedinte. 


i | hei e 

iL. —il 

7] 
Report | 9.606.889 | 72 
61 Fund. R. Riureanu . 7.552 | — 
62 ” Stipendiaţilor 6.233 | — 
63 » L Simu. 6.563 | — 
64 5 Desparjamantului Timişoara 6.050 | — 
65 » L Cav. Puseariu 6.036 | — 
66 Fond. Carmen Sylva . ; 6.315 | — 
67 Fund. D. Biraujfiu . . .... 5.893 | — 
68 „ 8. Stoica oe 5.492 | — 
70 || Fond. Intern. Petran 3.062 | — 
yal » pt Bustul Bminescu-Bariţiu 2.297 | — 
72 | Fund. |. Hangea . 3 . 2.211 | — 
73 „Dr. Liviu Bran de Demeny 3 i 2.192 | — 
74 »  Despărţămâniului Torac 1.112 | — 
120 Fond Mon. A. Bârseanu 57.718 | — 
124 Co. Transitoriu . , 3 435.560 | — 
128 Fond. Mon. M. Viteazul | 292.027 | — 
129 Serbarea de 1 Decemvrie 1928 111.214 | — 
130 Garanţii . . . os 47.278 | — 
De reportat pe aml 1932 no Pe 151 628 | 6B 

Total | | 5 E 


în consonanjă cu cărţile de contabilitate purtate corect. 


loan isailă m. p., 
contabil. 


FINANCIARĂ; 


Emilian Cioran m. p. 


Central, ținută la 13 August 1932. 


Nicolae Baila m. p., 
secretar. 


+ 


53 


Venite si cheltueli la 


<- Bugetat Cheltui 
WE] enELTUELI a: e turt 
i Lei |b]| Lei |b| Lei |b] Lei |b. 
Biblioteci: 
9! |Bibl. centrală . 100.000 |—| 49.160 |-— 
Muzee: f ' 
27 | Muzeul Central 50.000 ou || 97.794 |— 
| Publieaţii: | 
95 | Revista „Transil- 
vania“ . A | 53.890 —| 
96 | Biblioteca popu- 
lara şi calendar 750.000 |—||_ 242.831 |—| 298.721 |— 
Conserv realit. : 
98 || Apa, canal, impo- 
zit, asig. contr. 68.452 |— 
89 |! Reparaturi . 73.717 |— 
100 || Incălzit | 69,022 |— 
101 || Guminat | 18.797 |— 
102| Grădină . 250.000 =e 998 |—|| 230986 — 
Spese de ad- 
ministrare : | 
103| Salare . . . 4} 1,200.000 |— i| 799.600 |— 
104 ||Bani de cuartir . 20.000 |— 12.668 |— 
105 || Spese de birou .| 100000 |— 83.586 |— 
106 |Esmisiuni . . .||_ 150.000 |—|'4 479. 900 |—|__ 38:89 =), 931.393 |— 
Secfiile stiinti- 
fice şi literare: 
1107 || Salarul secreta- s 
eului. . . . || 240.000 | — 70.600 |— 
1107| Pentru spese de l | f 
birou 80.000 300.000 —| 10-00% — 80.000 |— 
Diverse: 
| 108 || Neprevăzute 284.000 |— 54.682 |— 
TA a le le eee 
Transport | (13.204.000 | i 1 1740.736 | — 


o4 


31 Deeemvrie 1931. 


SS ert 


55 


B t t 
WE VENITE ugeta p lneassa 
Gei |b| Gei |b| Lei {bi Lei |b. 
116| Report din anul 
- 1930 . 160.000 |— | 214.502 (66 
interese: | | | 
111 || Interese de efecte 45.000 |—| 7 528 — 
110|! Dobânzi de eont- 
curent . 25.000 |—|) 70.000 |—]___25.495 || 33.028 |— 
Publicaţii: 
96 |Ilncas. din vânz. | 
bros. bibl. pop 
si calendar . 175.000 |— 90.969 |— 
95 | Incas. din revista | 
„Transilvania“ . | 6.049 |— 
97 || Ineas. din bibliot. 
„stra“ 575 |—| 97.593 |— 
| 
Cinematografe : i | 
135 || După conces. A- i 
l soeiaţiunii . il 1,100.000 |—, 1,174,466 |— 
Subvenţii: 
114] Subv. dela Min.|| 1,000.00 |— || 25.000 |— 
114| Subu. dela Banca : | 
| Națională . 100.000 | —, 
114] Subv. dela Banca ; 
|| „Albina“ 100.000 |—; 100.000 |— 
114: Diverse 50.000 = 1,250.0C0 | — 2.200 |—|| 127.200 |— 
( 
| Diverse: 
27 | Muzeul Central 40.717 | 
108 || Neprevazute 92.956 j— 
112| Chirii 5 124.000 |— 72.262 |— 
113 Taxe de adinistr. 50.000 |— 79.333 |— 
Contrib. dela desp. 
„Astra“ Bragov ||__300.000 |— 174.000 |— —.— ||| 245,268 |— 
118|] Taxe ‘de membri | — 
activi . . . à 3t2 
pa a 
Transport 3,229.000 |— 1,892.364 |66 


TO ESO TE SD 


3 


l B tat Cheltuit 
NE| CHEBTUBLI wae sea 
= | bei [b| bei [bi bei lb] bei |b. 
Report 3,204.000 |— 1,740.736 |— 
Fond general 
inalienabil : 
136| Taxe de membri 
fond şi viață 50.500 |— 
136 || Capit. ev. 200%/ din 
ven. ef. ... 10.200 |— 
136 || Capit. ev. 20%, din 
ehirii E 115.000 15.238 |— 78.438 |— 
De reportat pe 
anul 1932 . — 151.628 |68 
Total | |a.aia.0oo ||| | || 1,968.802 lea! ; 


Sibiu, la.31 Decemvrie 1931. 


Examinând acest cont, am constatat, că este exact si- 


loan Vătăşianu m. p., 
controlor. 


Dr. Hie Beu m. p. 


Aprobat în sedinfa plenară a Comitetului? 


Nieolae Togan m. p., 
vicepreşedinte. 


56 


COMISIUNEA 


Dr. Liviu lonaşiu m. p.. 


Ineassat 


loan Isailă m. p., 
contabil. 


în consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


FINANCIARĂ: 


Emilian Cioran m. p. 


Central ținută la 13 August 1982. 


Nicolae Baila m. p., 
secretar. 


57 


B tat 
EH] VENITE raS — 
Lei lb] Lei | Get |b| Dei jb, 
Report | 3,229.000 1,892.64 |66 
i Fond general 
inalienabil: 
136| Taxe de membri | 
fond. şi pe viaţă 80.000 |— 50.500 — 
138 | Interese de efecte 10000 |—j; 90.000 10.200 |— 
136 | Capit. ev. de 20% 
din chirii . 15.738 |— 76.438 |— 
Total || 3,819.000 | 1,968.802 |66 


Efectele fondului general inalienabil si general 
disponibil la 31 Decemvrie 1931. 


A. Titluri. 


Fondul general inalienabil. Lei 
106 106 acti „Albina“ Sibiu 310.650— 
310.650:— 
Fondul general disponibil. Lei Lei 
10 attii de nom. Lei 1000 B-ca Agrara, Cluj à300:— 3000°-— 
Dida su ahs „ 250 „ Centrală ,, „ 150'— 31.650°'— 
non „n pm 500 „ Românească, Buc. „500-—- 1000— 
40 p» n 4 500 „ „Bihoreana“, Oradea 10°— 400: — 
6 nosno » m 50 „ „Concordia“, Uzdinà 50— 300:— 
2 n n s» o «„ 500 „ „Coroana“, Cluj „100— 200:— 
100 , , n „ 100 „ „Făgețeana", Faget „100-—10.000— 
60 “on n " 500 "1 „Forestiera“, Cluj n 250°— 15.000'—— 
1» » m m 500 „ „Minerva“, Beclean ,,500°-—  500:— 
21 yo” ” ELI 100 ” „Sătmăreana“, Seini " ges 105'— 
1-4-2 “on g] n 200 ” „Someşana“, Dej |. —— 1400'— 
10 npn n » 500 „ „Timișana“, Timișoara 10—  100— 
245 » » 50 „ „Vulturul“, Tăşnad à —:—  100— 
63.755'— 
B. Optari de titluri. 
Fondul general disponibil. 
1 titlu prov. de 250 actiuni nom. Lei 1000 Lei Lei 
„Astra cinegrafică”, Sibiu, curs 1 250'— —'— 
1 titlu prov. de 1500 acțiuni nom. Lei 1000 
„Astra cinegrafică", Sibiu, curs 1 1500:— 1750— 
66 titli prov. nom. Lei 500 „Bihoreana”, 
Oradea curs 10 . ta ci 660'— 
12 titl titlii prov. nom. Lei 500 Victoria" ; Atad 6000'— 
8410: — 


— 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1931. 


Ioan Isailă m. p., 


58 


contabil. 


Anexa Ill. 


Nr. 2650—1932. 


Onorafé Adunare Generală! 


Avem onoare a Vă prezenta în alăturare proiectul de 
buget pentru Asociatiune pe anul 1933, care față de cel 
din anul 1931 este mai redus cu Lei 1,469.000:—, iar faţă 
de cel din anul 1932 eu Lei 404.319:—, fiind venitele fixate 
numai la suma de Lei 1,865.000—. 

Suma veniturilor este întreagă distribuită pentru aco- 
perirea cheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul 
general inalienabil numai taxele de membrii fondatori si 
pe viaţă și cota parte din chirii. 

In baza acestui buget sau luat la cheltueli sumele 
necesare pentru tipărirea bibliotecei poporale şi a calenda- 
rului cu Lei 200.000-—, al anuarului „Astrei“ eu Lei 30.000—; 
s'au redus salariile în mod însemnat, iar la ceilalţi titlii 
s'au restrâns cheltuelile la sumele absolut necesare pentru 
funcționarea Asociaţiunei. - 

Averea fundafiunilor constând la toate — afară de 
două — exeluziv din efecte şi depuneri, a căror venite au 
scăzut în mod neaşteptat, bursele acordate nu se mai pot 
plăti în mărimea de până acum, ci sumele ce urmează să 
primească bursierii pe anul 1933 se vor micşora în aceiaş 
proporţie, în care se va micşora venitul fundafiunei res- 
pective. 

Propunem Onor. Adunării generale să aprobe acest 
buget ai institufiunei noastre pentru anul 1933, iar pentru 
cazul, că chiriile bugetate nu s'ar ineassa în întregime, 
Comitetul central să fie autorizat, a aduce în cursul anului 
modificări acestui buget. 


Sibiiu, la 13 August 1932. 


Nic. Togan m. p, Nicolae Baila m. p. 


vieepregedinte. secretar. 


99 


Anexa III a) 


Proiect de buget pentru Aso 


CHELTUBLI Lei je Lei b. 
l. Fondul general. 
Biblioteca centrală . . . . 20 000 |— 
Muzeul Central. : 15.000 |— 
Biblioteca poporală și calea. 200.000 |— | 
Anuarul „Astrei“ (2 volume) . 30.000 |—| 265.000 —| 


Conservarea realită- 
tilor: 
Restanţă de impozite către 
stat din anul 1931—1932 . . | 185.000 |— 
Impozit către stat în anul 1933 115.000 |— 
Taxe comunale și taxe pentru 


apă, asigurări ,-. . . . . 63.000 — 
Reparaturi . . . . .. . 30.000 |— 
Incălzit . . . . . . . ... 60.000 |— 
Luminat. .. ...... 20.000 |— 
Grădină. ... Se Bo) ie e 1.000 |—| 474.000 —| 
Spese de PE E 
Salarii . . . . . 2... 561.000 |— 
Bani de evartiv. . 13.000 |— 
Spese de birou (imprim., porto) 70.000 |— 
| Cheltueli pentru propagandă. 30.000 |— 
Seeţiilor științifice din Cluj 
onorar pt. secretarul secţiilor 60.000 |— 
Adaus de scumpete pt. seer. 
ad.-tiv pens. Romul Simu . 71.000 |—| 805.000 |—|, 


Fondul de pensiuni: 
Contribuţia Asociaţiunii la aug- 
mentarea acestui fond. . . 8.000 |— 

Fondul gen. inalienabil: 
Taxe de membrii fondatori şi 
pe viață . 20.000 |— 
Capitalizarea | evotei de 20%, 
după interesele de efecte . — — 
Capitalizarea evotei de 20% 


din chirii (minus impozit) . 232.000 |—| 252.000 |— 

Diverse: 
Neprevăzute . ...... 61.000 |—| 
Transport . | | || 1.865.000 |— 


60 


ciaţiune pe anul financiar 1933. 


VENITE 


l. Fondul general. 


interese de efecte. 

Dobânzi de cont-eurent ; 
80°/, din interesele după efec- 
tele fondului general inalte- 
nabil Fk se ee vs 


Publieafii: 


Incassări din vânzarea bro- 
surilor din biblioteca popo- 
rală şi al calendarului. 
Cinematografe 


Subvenţii: 


Diverși . 


Fondul gen. inalienabil: 


Taxe de membrii fondatori st 
pe viata i 

Capitalizarea evotei de 20°/; 
după interesele de efecte 


Diverse: 


Chirie restantă pe anul 1931 
după clădirea penala de 
Liceul de fete . ; x 
Chirie pe anul 1933 . 

Taxe de administrare 
Report din anul 1932 


Transport 


61 


20.000 


600.000 
584 000 
25.000 


100.000 


5.000 |— 


30.000 |— 
500.000 |— 


1.000 |— 


20.000 |— 


1,309.000 |— 


1,869.000 |— 


CHBLTUBILI Lei |b. Lei |b. 
Report 1,865.000 |— 
II. Fundafiuni. 
Fundafiunea Mihail Albon: 
Taxă de administrare 384 |— 
Ajutoare 1.632 — 
Capitalizare | 543 | — 2.559 |— 
Fundafiunea Dr. Gh. Anca: 
Taxă de administrare 59 — 
Capitalizare 315 |— 370 |— 
Fundafiunea loana Bădilă si 
lohana Moldovan n. Farkas 
„lutru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ 
Taxă de adininteirane A 21.000 |— 
Reparaturi la casa din Sibiu, : 
Str. A. lancu No. 9. ; 30 000 |— 
Capitalizare . „91.249 |—| 142.445 |— 
Fundaf. studiosului de a V-a el. 
gimnaa. Emiliu Dionisiu Bașiota || 
Motiu Dembu! din Abrud: 
Taxă de administrare au |— 
Capitalizare 194 |— 228 |— 
Fundaf. Andreiu Bârseanu: | 
Taxa de administrare 654 |— 
Capitalizare 3.208 |—| 4.362 |— 
Fundaţ. Dimitrie Bălănescu: l 
Taxă de administrare . || 454 |— 
Ajutoare 2.319 |— 
Capitalizare i af 257 |— 3.030 |— 
Fundat. Andreiu io osia 
Taxă de administrare 76 |— 
Capitalizare : 436 |— 512 |— 
Fundaf. Gh. Boeriu din Vad: 
Taxă de administrare 7 |— 
Capitalizare umeda sii plat NI 38 |—| 45 |— 
Transport . || 2,018 551 


a 


VENITE Lei b. Lei b. 


Report . 1,865.000 |— 


Il. Pundafiuni. 


Fundafiunea Mihail Albon: 
Interese de depuneri . . . l 2.599 |— 


Fundațiunea Dr. Gh. Anca: 


Interese de efecte. . . . . — |— 
interese de depuneri . . . 370 |— 370 |— 


Fundaţiunea loana Bădilă si 
lohana Moldovan n. Farkas 
„Intru memoria lui Dimitrie 


Moldovan: : 
Interese de efecte. . . . . — j= 
Interese de depuneri . . . 23.445 |— 


Chirii 2... .... . . | 119.000 }—| 142.445 — 


Fundtef. studiosului de a V-a el. 
gimnaa. Bmiliu Dionisiu Basiota 
Motiu Dembul din Abrud: 


Interese de depuneri . . . 228 


Fundaj. Andreiu Bârseanu : 


Interese de efecte. . . . . — |= 
interese de depuneri . . . 4 362 |—| 14.362 


Fundaț. Dimitrie Bălănescu: 


Interese de efecte. . . . . — |-— 
Interese de depuneri . . . 3.030 |— 3.030 


Fundaf. Andreiu Boborony: 


Interese de efecte. A fi — 
Interese de depunari . . . 512 |— 512 


Fundaf. Gh. Boeriu din Vad: 
Interese de efecte. . . . . — = 


interese de depuneri . . . 45 |— 45 
Transport . 2,018.551 


63 


64 


CHELTUBLI Lei |b| Bei |b. 
Report 2,018 551 |— 
Fundafiunea Adam Buda: 
Taxă de administrare | 64 j— 
Capitalizare F 361 |—| 425 |— 
Fundafiunea Gregoriu Bozacu : 
Taxa de administrare 30 |— 
Capitalizare 169 |—| 199 |— 
Fundafiunea Balomireană: 
Taxă de administrare 38 |— 
Capitalizare 211 |— 249 |— 
Fundaf. Dimitrie Birăuţiu : 
Taxă de administrare 24 |— 
Capitalizare 133 |—| 152 |— 
Fundaf. anonimă Dobâca: 
Taxă de administrare 36 |— 
Capitalizare k 206 |— 242 |— 
Fundafiunea Georgiu Filep: i 
Taxă de administrare — |— 
Capitalizare A — i — |— 
ZI 
Fundafiunea Gregoriu Forro: 
Taxă de administrare 20 |— | 
Capitalizare 403 |— 473 -~ 
_ Fundafiunea loan Gallianu: | 
Taxă de administrare 38 |— 
Capitalizare 216 |—| 254 |— 
Fundafiunea Gregoriu Hangea: 
Taxă de administrare 9 — 
Capitalizare ERa 50 | 59 |— 
Fundafiunea Avram lancu: 
Taxă de administrare 40 |— 
Capitalizare Ses 232 |—| 222 |— 
Fundafiunea loan lancu: 
Taxă de administrare 69 — 
Capitalizare : 389 |— 458 |— 
Transport 2,021.339 |— 


DENITE Lei b Lei b. 
= IL 
Report 2,018.551 |— 
Fundafiunea Adam Buda: 
Interese de depuneri 425 |— 
Fundafiunea Grigorie Bozacu: 
Interese de efecte. — |- 
Interese de depuneri 199 |— 199 |— 
Fundafiunea Balomireană: 
interese de depuneri 249 |— 
Fundat. Dimitrie Birăuţiu : 
Interese de depuneri 157 
Fundaj. anonimă Dobâca : | 
Interese de depuneri 242 
Fundafiunea Georgiu Filep: 
Interese de depuneri — 
Fundafiunea Gregoriu Forro: 
interese de depuneri 473 
Fundafiunea loan Gallianu: . 
Interese de depuneri 254 
Fundafiunea Gregoriu Hangea: 
Interese de depuneri 59 
Fundafiunea Avram lancu: 
Interese de efecte. — |— 
Interese de depuneri | 822 „222 
Fundaţiunea loan lancu: 
interese de depuneri 458 |— 
Transport | || 2,021.839 |— 


65 


CHELTUBEI „Bei [bj bet 
Report 2,021.339 
Fundaf. comerciantului Nicolae 
Marinoviciu senior din Re- 
ghinul- săsesc: 
Taxă de administrare ` 61 |— 
Capitalizare ayy |— 405 
Fundafiunea Dr. loan Moga si 
sofia Ana născ. Bologa: 
Taxă de administrare 57 |— 
Capitalizare 333 |— 390 
Fundatiunea soților Ninifa si 
Danil |. Monasterianu: 
Taxă de administrare 2.193 |-— 
Ajutoare 12.428 |—) 14.621 
Fundafiunea SidoniaMunteanu: 
Taxă de administrare 130 |— 
Capitalizare 736 |—| 866 
Fundafiunea Petru Mureşianu : 
Taxa de administrare 192 — 
Capitalizare 1.087 |— 1.279 
Fondul Statuia A. Murășanu: 
Taxă de administrare 31 |-- 
Capitalizare 176 |— 202 
Fundafiunea Dr. loan Nichita: 
Taxă de administrare — |— 
Capitalizare zu PR = 
Fundafiunea loan Olteanu: 
Taxă de administrare 190 |— 
Capitalizare a ee h 849 — 999 
Transport 2,040.106 


66 


VENITE 


Lei 


Lei 


Report 


Fundaf. comerciantulu Nicolae 
Marinoviciu senior din Re- 
ghinul-sdsese: 


interese de depuneri 


Fundafiunea Dr. loan Moga și 
sofia Ana născ. Bologa: 


Interese de depuneri 


Fundaţiunea soților Ninifa și 
Danil Il. Monasterianu: 


Interese de efecte. 
Interese de depuneri 


Fundafiunea Sidonia Munteanu: 


Interese de efecte. 
interese de depuneri 


Fundafiunea Petru Mureşianu : 


Interese de efecte 
Interese de depuneri 


Fondul Statuia A. Murășanu: 


Interese de depuneri 


Fundafiunea Dr. loan Nichita : 


Interese de efecte. 
Interese de depuneri 


Fundaţiunea loan Olteanu: 


- Interese'de efecte. 
interese de depuneri 


999 


i] 


2,021.339 


405 


390 


14,621 


866 


1.279 


207 


999 


Transport 


67 


2,040.106 


5* 


CHBELTUBLI Lei b. Lei 
Report 2,040.106 
Fundaf. Nicolae Opineariu: 
Taxă de administrare 36 |— 
Capitalizare 200 |— 236 
Fundafiunea loan Oncescu: 
Taxă de administrare 21 j— 
Capitalizare : 118 |— 139 
Fundațiunea loan Popp Maior: 
Taxă de administrare 60 |— 
Capitalizare 342 — 402. |- 
Fundaft. Dr. C. Păcurariu Bianu: 
Taxă de administrare 1.354 |— 
Capitalizare 2.676 |— 9.030 
Fundafiunea loan Petran: 
Taxă de administrare 1.803 |— 
Ajutoare ; 9.108 | - 
Capitalizare 5.108 |— 12.019 
Fundafiunea M. Sale Regea 
Ferdinand |. al României: 
Taxă de administrare 768 |— 
Capitalizare . : 4.347 |— 9.115 
Fundaf. Radu M. Réureanu: 
Taxă de administrare 30 |— 
Capitalizare . 172 |- 202 
Funda}. loan si 4inea Roman: 
Taxă de administrare 57 |— 
Capitalizare : 332 |— 389 
Fundafiunea loan Russu, medic 
gi sofia sa Catalina: 
Taxă de administrare 237 |— 
Ajutoare 941 — 
Capitalizare 403 |— 1.581 
Transport 2,069.219 


68 


DENITE bei jb, Lei Jb. 
Report 2,040.106 — 
Fundaf. Nicolae Opincariu : 
Interese de depunert 236 |— 
Fundafiunea loan Oncescu: 
Interese de efecte. — | 
Interese. de depuneri 139 |—| 139 — 
Fundafiunea loan Popp Maior: 
Interese de depuneri 402 — 
| 
Fundaf. Dr. C. Păcurariu Bianu: 
Interese de efecte. — | 
lnterese de depuneri 9.080 |— 9.030 |— 
Fundafiunea loan Petran : 
Interese de efecte. — j- 
Interese de depuneri 2.019 |— 
Arendă pt. grădina din Cluj . 10.000 |—| 12.019 |— 
Fundafiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand l. al României: 
interese de depuneri 9.115 — 
| 
Fundaţ. Radu M. Réureanu: 
Interese de depuneri 202 |— 
Fundaj. loan si Zinca Roman: 
Interese de depuneri 389 |— 
Fundafiunea loan Russu, medic 
și sofia sa Catalina: 
Interese de efecte. — Coe 
Interese de depuneri 1,581 |— 1.581 |— 
Transport 2,069.219 |— 


69 


CHELTUBLI Lei |b| Lei |b 


Report . | 2,069.219 


Fundat. N. Rus și sofia sa Cor- 
nelia Man din Poiana de Arieș: 


Taxă de administrare . . . 4.653 |— 
Ajutoare ........ 19.778 |— 
Capitalizare . . . . . . . 6.592 |— 31.023 
| IER de loial RE 
Fundaf. Dr. Gregoriu Sandean: 
Taxă de administrare . . . 75 |— 
Ajutoare .°. ...... 210 |— 
Capitaligare . . . . . . . 210 |— 495 
Fundafiunea Teodor Sandul: 
Taxă de administrare . . . 87 — 
Capitalizare . . . . . . . 493 |— 580 
Fundafiunea loan Simu: 
Taxă de administrare . . . 24 |— 
Capitalizare . . . . .. . . 141 |—| 165 
Fundafiunea Simeon și Letiţia 
Stoica: 
Taxă de administrare . . . 18 |— 
Capitalizare.. . . . . . .? 101 |— 119 
i een) bas | 
Fundafiunea Demetriu Suciu: 
Taxă de administrare . . . 5 |— 
Capitalizare . . . . . 7 25 |— 30 
Total ee 2,101. akc 
Sibiiu, la 11 August 1932. 
loan Vătăşanu m. p., 
controlor 
COMISIA 
Dr. Liviu lonaşiu m. p. Dr. llie Beu m. p. 


Aprobat în sedinfa plenară a Comitetului 


Nicolae Togan m. p., 
vicepregedinte. 


20 


VENITE Lei Lei 

Report 2,069.219 
Fundat. N. Rus si sofia sa Cor- 
nelia Man din Poiana de Aries: 
interese de depuneri si dela 
diferiţi debitori SI 31.023 
Fundaf. Dr. Gregoriu Săndean: 
interese de efecte. — 
interese de depuneri 495 495 
FPundafiunea Teodor Sandul: 
Interese de efecte. — 
Interese de depuneri 580 580 

Fundafiunea loan Simu : 
interese de depuneri 165 
Fundațiunea Simeon şi hetiţia 
Stoica: 
interese de depuneri 119 |- 
Fundafiunea Demetriu Suciu : 
Interese de efecte. — 
Interese de depuneri 30 30 
Total 2,101.631 


loan Morariu m. p., 
eassar. 


loan Isailă m. p., 
confabil. 


FINANCIARĂ: 
Emilian Cioran m. p. 


Central, ținută la 13 August 1932. 


Nicolae Baila m. p., 
secretar. 


71 


Anexa IV. 


Conferenfele și prelegerile poporale 
ținute în cursul anului 1931/32.*) 


Dee ppmale Conteren(tarual Subiectul Localitatea  Despărţ.. 
1 V. Ghidionescu, 
prof. univ. „Solidaritatea națională” Arad Arad 

2 St. Bezdechi, prof. 

univ. Femeia in teatrul grec ii ‘i 
3 P. Grimm, prof. 

univ. Anglia, ţara si oamenii rA 
4 M. Botez, prof. 

univ. Educaţia integrală i x 
5 G. Bogdan-Duică, 

prof. univ. Bolintineanu luptând pt. 

unire » " 


6 FIL. Ştefănescu- 
Goangă, prof. univ. O nouă ştiinţă: Psiho- 
tehnica și a 
7 G. Bratu, prof. 
univ, O oră de astronomie ‘i ȘI 
8 LMineaprof.univ. Tălmăcirea viselor y hs 
9 V. Stanciu, prof. 


univ. Politica mineralelor ‘j “i 
10 AL Lapedatu, prof. 
univ. O alianță română maghiară 
la 1859 ZA N 
11 O. Ghibu, prof. 
univ. Idealurile culturale ale ome- 


nirii în cursul veacurilor ‘i n 
12 Ed. Găvănescu, 


prof. Insemnätatea zilei de 10 Mai 
13 Lazar Nichi, dir. Viața si opera poetului Ver- 
gilius ‘ ieee 


14 I. Miloia, dir. muz, f 
banat. Timişoara Renaşterea picturii româ- 
nesti in Banat E " 
15 Arhim. Policarp P. Morasea, 
starețul mănăst. 
Bodrogului Biblie si natură i " 
16 Alex. Niculescu, 
episc. Lugojului Demnitatea de mamă in lu- 
mina creştinismului “i i 
17 loan Vostinariu, 


profesor Unirea Ardealului cu Patria- 
. muma 5 i 
18 Alex. Lapedatu, 
prof, univ. Principiul dinastic in alcă- 
tuirea si desvoltarea sta- 
tului român Ai A 


*) Rapoartele primite după 13 August a. c, vor fi publicate în darea 
de seamă către adunarea generală din anul viitor. 


72 


Nr. 
ert, 


19 
20 


21 


22 


23 


24 
25 
26 


27 
28 


29 


30 


31 
32 


33 
34 


35 


36 


37 


38 
39 


Mamele eoalerențiara)l 


Coriolan Petranu, 
prof. univ. 
V. Ghidionescu, 


prof. univ. 


Dr. Grig. Comsa, 
episc. Aradului 


Petre Sergescu, 
prof. univ. 
Emanuil Bucuta, 
secr. gen. la Min. 
artelor ‘ 

Dr. Marcel Botez, 
prof. univ. 
Alexandru Borza, 
prof. univ. 
Sextil Puşcariu, 
prof.. univ. 


Petre Grimm, 
prof. univ. 
Nicolae Porsenna, 
advocat 


FI, Ştefănescu- 
Goangă, profesor 
univ, 


Silviu Dragomir, 
prof, univ. 


Vintilă Popescu, 
prof. acad. teol. 
Dr. Teodor Botiş, 


rector acad. teol, 


Nestor Blaga, 
prof. de liceu 
Dr. Sabin Suiaga, 


advocat 


Dr. V. Noveanu, 


medic 


Teodor Mariș, 


prof. sc. normală 


M. J. Ianculescu, 
prof. de liceu 


Caius Turicu, 
preot. ort. 
Ascaniu Crișan, 
dir. de liceu 


Subiectul 


Arta în Suedia si Norvegia 


24 lanuarie-Unirea Princi- 
patelor 


Aşteptarea Mântuitorului 
de lumea păgână 


Religia si progresul științei 


Un dușman al culturii 
Ştiinţă şi misticism 
Despre grădina botanică 


O pagină de istorie con- 
timporană 


Viaţa şi opera lui Goethe 

Nemurirea sufletului în 
știința modernă 

Problema socială a femeii 
în lumina psihologiei 


Vechi urme de civilizaţie 
în Ardeal 


“Amintirea zilei de 10 Mai 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 


Despre folosul pasărilor 


Rolul ştiinţei in educaţia 
poporului 


Tuberculoza din punct de 
vedere social 


Despre autoritatea părin- 
tească 


Mijloace pentru culturali- 
zarea maselor populare 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Din trecutul „Astrei“ şi 


chemarea ei de azi 


73 


Loealitaiea  Despărţ- 


Arad 


” 


brad-bradiste 


„Pâncota 


Pârneava 


Sâmbăteni 


Arad 


” 


CE 


1% 


Nr. 


ert. 


40 


41 


42 


43 


44 
45 
46 


47 


48 
49 
50 


51 


52 
53 


54 
55 
36 
57 


58 
59 


60 


‘61 


hale comerențiarului 


Oct. Lupaș, docto- 
rand în drept 


I. Stoicănescu, 
abs. al școalei de 
belearte 


Ascaniu Crişan, 
direct. de liceu 


Nicolae Soneriu, 
prof. de liceu 


Nestor Blaga, 


prof. de liceu 
Dr. loan Pleșa, 
medic 
Ascaniu Crişan, 
dir. de liceu 


Nicolae Soneriu, 
prof. de liceu 


Dr. Ştefan Țiriac, 
medic 

Florea Codreanu, 
preot 

Ascaniu Crișan, 
dir. de liceu 


Oct. Lupaș, docto- 
rand în drept 


Inocenţiu Langa, 
prof. de liceu 
Nestor Blaga, 
prof. de liceu 


Ascaniu Crişan, 


dir. de liceu 


Gh. Mareş, înv. 


Irimie Radutiu, prim- 


pretor pens. 


Gh. Mareș, înv. 
Dr. Traian Bude, 


medic de circum. 


Irimie Radutiu, 
primpretor pens. 


Gh. Mares, inv. 


Educatia copiilor 


Subieciul Localitatea 


Din trecutul comunei Sâm- 


băteni Sâmbăteni 


Despre pictorul Nicolae Po- 
pescu, autorul picturii bis. 
din Sâmbăteni ; w 


Despre folosul stiintei de 


carte Sanicol.-mic 


Inceputurile neamului ro- 
mânesc ow 


Despre folosul pasărilor p 
Despre boalele molipsitoare n 


Rolul „Astrei“ în trecut si 
însemnătatea ei de azi ȘI 


Despre însemnătatea zilei 
de 1 Decemvrie 1918 


Din lumea microbilor ‘i 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 2 


Sărbătoarea Sf. Paști si pro- 
blema Calendarului 


Scriitorul şi luptătorul Ioan 
Rusu Sireanu l 


Despre bolsevism 


Foloasele aduse de stiinta 
Agriculturii 


Ce este „Astra“ 

Duşmanii pomilor si apă- 
rarea contra lor 

Boalele molipsitoare ale 
porcilor “ 


„Astra“, ca factor de ar- Bradu 
monie în sat " 


Gradiste 


Avrig 


Dalac şi febra aftoasă 


Tălmăcel 
Tuberculoza şi combate- 
rea ei Tălmaciu 
Explicarea filmului „Ro- Avrig 
binson Crusoe“ 


„n 


oa 


Despart. 


Arad 


Ne. dumele eonterenttarult Subiectul Localitatea Despart. 


62 Berghia Maria, înv. Creşterea pasărilor de curte Avrig Avrig 
63  Spârlea Eud., înv. Femeia ca gospodină, soţie 
și mamă n " 


64 Vasile Berghia, inv. Viaţa lui Hristos 
65 Irimie Radutiu, 

primpretar pens. Criza economică Sebasui de sus » 
66 Gh. Mares, înv. Importanţa pomăritului 
67 Irimie Radutiu, 

primpretor pens. Rolul „Astrei“ pe teren 


" n 


economic Avrig l n 
68 Grigorie Chialda, 
preot Rolul femeii în viața lui 
Hristos “i n 


69 Gh. Mares, înv. Importanța pomăritului 

pentru com. Avrig a “ 
10 > » Ciuma porcilor ie ie 
71 Vasile Berghea, inv. Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
‘72  Eudochina Spârlea, 


" n 


înv, Evenimentele vieţii noastre 
naţionale, sărbătorite la 
10 Mai " " 
73 Virgil Druhora, 
preot Insemnătatea „Astrei“ Boita A 
74 Ioan Branea, înv. 1 Decemvrie p " 
5 «5 a z Foloasele pădurilor n i 
76 Nicolae Bobes Unirea principatelor i j 
77 Nicolae Morariu, înv. Insemnătatea zilei de 10 Mai „ 9 
18 Romul Motoc Poetul Octavian Goga Bradu ts 
19 L. Ursu Suferinfele ardelenilor cu 
ocazia memorandului ” 
80 Ilie Mates Insemnătatea zilei de 10 Mai Glamboaca n 
81 Insemnatatea arborilor ȘI n 
82 loan Crăciun, preot Apărarea contrainundaţiilor “i " 
83 Ilie Bucur Despre agricultură Săcădate " 
84 Octavian Sumea, 
inv. Creşterea copiilor din partea 
mamelor zi, " 
85 Constantin Mahara Creşterea cailor a P 
86 Toma Măhära Creşterea vitelor de prăsilă - i 
87 loan Georgescu, 
inv. pens. Viata unui dascal a 7 
88 loan Manduc Despre conversiune 


89 Gheorghe Mares Boalele molipsitoare i " 
90 Inocențiu Mihu, înv. Insemnatatea colindelor Sadu " 
91 Dumitru Bunea, 


preot Trecutul comunei Sadu Pi k 
92 Aurel Todorut Insemnătatea serbărilor na- 
tionale Sebesul de sus “ 
93 T. Călin Stiinta de carte ‘i 7 
94 Vasile Stoia Muncă si economie ii ii 
95 I. Roman, preot Despre „Astra“ Tălmăcel " 
26 z arr Situaţia actuală a sătenilor, 


îndreptarea relelor de cari 
suferim, pregătirea pămân- 
tului pentru porumb, al- 
coolism si a. 


75 


Nr: papale conteren(iaraial 
97 Traian Nicolae, inv. 
98 Buta, înv. 

99 Emil Tătar, preot 
100 ` Tărtăcan AL, înv. 
101 " © o» 
102 Zaharie Oltean, 

inv.-dir. 

103 Alex. Lupeanu, 

dir, 

104 Dr. C. Suciu, prof. 

105 Dr. V. Baican, 

medic 

106 Dr. C. Suciu, prof. 

107 Dr. V. Baican, 

medic 

108 Dr. I. Bianu, adv. 

109 Alex. Lupeanu, 

dir. 

110 Iuliu Maior, prof. 

111 Dr. I. Popoviciu, 

medic 

112 Iuliu Maior, prof., 
113 Dr. I. Popoviciu, 

medic 

114 Dr. A. Măcelariu, 

medic 

115 I. Pop-Campeanu, 

prof, 

116 D. Neda, prof. de 

teol, 

117 S. Todoran, prof. 

118 Dr. C, Suciu, prof. 

119 Alex. Lupeanu, 

dir. 

120 Dr. C. Suciu, prof 

121 Stefan Bezdechi, 

prof. univ. Cluj. 

122 Dr. C. Suciv, prof. 

123 ” ET „n " 
124 Nicolae Drăgan, 

prof. univ. Cluj 

125 Dr. C., Suciu, prof. 

126 Toma Cocişiu, dir. 

inv. 

127 Dr. C. Suciu, prof. 


Subiectul 
Despre pomărit Tălmăcel 
Despre cultura pomilor D 


Criza morală şi materială 
de azi Band 


Din trecutul românilor Oroi 
ii ” See Oraiat de Câmpie 
Sfaturi economice Grebeniș 


Rostul Astrei în zilele de azi Bucerdea-gr. 


O bravură a neamului no- 
stru: Posada Cisteiul-r. 

Boalele venerice (sifilis) x 

O invingere românească de 


acum 600 ani: Posada Craelunelut de jos 


Boalele venerice 


Sfaturi juridice Spini” 
Boalele lumești n 
Cum se face o gazetă Mănărade 
Boalele venerice P 
Antraxul Spătac 
Boalele venerice ' " 

is P Ciufud 

‘i lumesti Panade 


Educatia crestina E 

Devotiunea faţă de Prea- 
Curata Vergură 

Mihai- Viteazul, cu proleet Veza 


Sufletul Blajului Blaj 
Dacii si Romanii, proiecț. Ciufud 


Sfinții Părinți ai Bisericii 
şi Platon Blaj 
Răsboiul pt. întreg. nea- 


mului, cu proiectiuni Tiur 
Misionari uniţi în Țara- 

Rom. (1818—1829). Blaj 
Vechimea Românilor în baza . 

toponomiei şi onomas. Blaj 
Românii în răsb. mondial 

cu proiectiuni. Mănărade 


Scopurile societății „Astra“ Orăolunelal de jos 
Unitatea Naţională, cu pro- 
iectiuni Faget 


76 


Localitatea  Despărţ. 


Avrig 


Band 


Nu; gume'e eonlerențarulul Subiectul Localitatea  Despărţ. 
128 Nicolae Comșa, 
prof. Ce este Radio Făget Blaj 
129 Dr. C. Suciu, prof. Cuceririle stiinfei-Radio Crăciunelu de sus a 
130 Nicolae Comşa, 
prof. Mihai-Viteazul, cu proiec- 
tiuni " "o 
131 A. Lupeanu, dir. 
lic. Rosturile „Astrei“ Cisteiul-rom. 7 
132 Dr. C. Suciu, prof. Epopeea lui Mihai-Viteazul 
„cu proiecții ii n 
133 Ioan Indreiu, prot. Insemnătatea zilei de 1 Dec. Brad Brad 
134 Dr. P.Oprisa, prof. Despre foştii doi membri ai 
„Astrei” Gh. Părău şi Pe- 
tru Rimbaș din Brad $ - PE 
135 Gh. Minovici, ing. Precursorii Ardeleniai ideii 
de unitate naţională " i 
136 Const. Sporea, dir. 
sc. normale Rolul familiei in organiza- 
tia socială a Statului român ,„ i 
137 Nicolae Grecu, red. Tăria ortodoxismului în Ar- 
deal i, h 
138 Gh. Lungulescu, 
conf. al casei sc. Insemnătatea ținutului Hu- 
nedoarei în istoria lumii ,, se 
139 Joan Ghişa, dir. de 
bancă Despre lux ‘i h 
140 ‘Ludovic Covaci Despre pomărit m " 
141 Dr. Cornel Tisu Despre cancer ii ii 
142 Dr. Gh. Ciuhandu, i 
cons. episcop. Unele momente din trecu- 
tul românilor din Ungaria „ Š 
143 Dr. G. Marinescu 


medic Rolul intelectualilor în cul- 
tura popoarelor Braşov Braşov 
144 Dr. L. Câmpeanu, 
medic Noui mijloace în comba- . 
terea tuberculozei H ” 
'145 Dr. Suciu-Sibianu, 
medic Raze de soare i 2 i 
146 Dr. Nic. Căliman, 
medic Examenul sângelui şi im- 


portanta lui pentru sta- 

bilirea diferitelor boale A 
147 Dr.O.Sonia, medic Combaterea tuberculozei 

prin vaccinul Calmette 7 a 
148 Dr. Dum. Oprescu, : 


medic Medicina preventivă a bă- 
$ trâneții » " 
149 Dr. V. Stinghe, 
medic Razele X in serviciul me- 
dicinei ‘i " 
150 Dr. loan Gancevici, : 
medic Igiena de azi si de mâine 
a Brașovului $ ii 


151 Dr. Aurel Voina, 
medic Cultul frumuseţii i i 


72 


Nr. 
ert. 


152 


167 


168 


169 
170 


171 
172 
173 
174 
175 


17% 


Humele eonterentlarulni 


Dr. P. Nistor, medic 


I. Răducan, rect. 
Acad. com. Buc. 


Al. Lapedatu, prof. 
univ. 

lon Agârbiceanu, 
canonic 

Dr. N. Lupu, dep. 
Nechifor Crainic, 
prof. univ, 


Mihail Sadoveanu, 
scriitor 
Virgil Madgearu, 


prof. univ. 


Emanuil Bucuta, 
scriitor 

Ionel Teodorescu, 
scriitor 

Dr. luliu Hatiegan, 
prof. univ. 

Dr, Nic. Căliman, 
medic 

A, Capatina, adv. 
C. Muslea, prof. 
Dr. Suciu-Sibianu, 
medic 


Dr. P. Nistor, medic 


A, Căpăţină, adv. 


Subiectul 


Vitalitatea neamului româ- 
nesc din Brașov în raport 
cu celelalte neamuri 


Curente noui în politica 
economică 


Problema granițelor noastre 


Către un nou ideal 
Caracterul ţăranului român 


Conceptia de viaţă a Dr, 
N. Paulescu 


Copilul 

Politica economică a ro- 
mâniei în timpul depre- 
siunii mondiale 

O nouă ştiinţă 

Literatură şi viaţă 
Educaţia fizică femenina 
Ingrijirea copilului 


Sfaturi practice in dome- 
niul dreptului civil 


Din trecutul românilor din 


din Scheiu 


Reguli pentru păstrarea să- 
nătății 

Despre tuberculoză şi com- 
baterea mortalității in- 
fantile 

Flemente determinante în 
comiterea faptelor penale 


Dr. V. Stinghe, medic Cum să ne păzim de boale 


Dr, Suciu-Sibianu 


Baboie Nic., prof. 
Căpăţină Aurel, 
advocat 

Hociotă Ilie, prot. 
militar 


Dr. V. Dogariu 


Dr. Suciu-Sibianu 


Concepţia despre igienă in 
lumina medicinei moderne 
Eroii neamului 


Sfaturi practice în dome- 
niul dreptului 


Despre „Astra“ 

Despre alcoolism şi tuber- 
culoză 
Greşelile 
mentare 
Greselile 
mentare 


noastre de ali- 


noastre de ali- 


78 


Brașov 


Darste 


" 
Maierus 


Haghig 


Localitatea  Despărţ. 


Brasov 


% 


Nr. 
ert. 


177 


178 
179 


180 
181 


182 
183 


184 
185 


186 
187 


188 


189 
190 
191 
192 


193 
194 
195 


196 
197 


198 
199 


200 
201 
202 


Humele eonlerențfarului 
Dr. Suciu-Sibianu 


Dr. Nic. Căliman 
Dna V. Căliman 


Dr. Nic. Caliman 


Dr. P. Nistor, medic 


N. Baboie, prof. 
Dragos N., prof. 
Dr. Nic. Căliman 


Dr. L Gaucevici 


A. Capatina, adv. 
Grupul Precup A. 
Barbier I. Te- 
culescu si Dr. 
Borsan 

Grupul Precup A. 
Barbier I. Te- 
culescu, si Dr. 
Borşan 

Dr. L Berariu, medic 


Dr. Nic. Căliman 
medic 


Dna Dr. N. Căliman 
Dr. P. Nistor 


L Colan, prof. 
L Moşoiu, prof. 
Dr. P. Nistor, prof. 


Dr. Zinveliu 


Dr. Nic. Căliman 
Dna Dr. N. Căliman 


Dr. N. Iliescu 
Dr. Zbârcea 


Subiectul Loealitatea 


Greselile noastre de ali- 


mentare Holbav 
Ingrijirea copilului Râșnov 
Formarea poporului român 

și a limbii române be 
Despre alcoolism si tuber- 

culoza n 


Mişcarea demografică in 

1930 si vaccinarea anti- 
tuberculoasa Ghimbav 
Criza morală după răsboiul 

mondial Cristian 
Criza economică şi finan- 

ciară P 
Rosturile „Astrei” 4 
Despre alcoolism și tuber- 

culoză 


Despre bolsevism Moleeiul de fos 
Pomicultura | 7 


m Johanu! vechiu 
Despre alcoolism și tuter- 
culoză n 


Ingrijirea copilului Preşmer 
Formarea poporului român 

și a limbei române i 
Mișcarea demogralicé in 

1930 si vaccinarea antitu- 
berculozei Vulcan 
Politică, politica satelor 

noastre și politica culturală Codlea 
Forţele active în istoria 
neamului nostru Țânţari 
Mişcarea demografică şi 
vaccinarea antituber- 

culozei Poiana-Măr, 
Mişcarea demografică şi 
vaccinarea antituberculoz. Zarnestf 
Despre alcoolism şi tuber- 


culoza u“ 
Ingrijirea copilului Budila 
Formarea poporului român 

si a limbei române r 
Despre alcoolism gi tuber- 

culoză Bran 
Despre alcoolism si tuber- 

culoza Sanpetru 
Despre alcoolism si tuber- 

culoza Bod 


9 


ca virtute şi vifiu 


“80 


Ns; pamele conlereniarall Subiectul Localitatea Despart. 
293 Dr. V. Stinghe Alcoolism şi tuberculoză  Dobârlău Braşov 
‘204 n 1 4 s n s Marcos ” 
205 Dr. Suciu-Sibianu i si , Purcăreni îi 
206 „ " " " R ; Târlungeni s 
207 ” " " s s ” Rotbav " 
208 Dr. Nic. Caliman is îi Holbav a 
209 Dr. J.. Ticusan " j s Vlădeni P 
210 Dr. I. Lupu 1 îi 7 Buzau ‘i 
211 Dr. P. Nistor ” i f Feldioara 5 
212 s n w 1 n Apața " 
213 Dr. N. Oprescu “i ‘a ; Braşov is 
214 Dr. A. Sulică ” 1 ” " t 
215 Ștalan Pop, dir. de Heen Unirea Principatelor Bucureşti Bucuresti 
216 e Hai n Despre Mihai Viteazul n 4 
217 e paion a Rostul „Astrei“ in pregă- 

tirea marei uniri i i 
218: © Fie sta situ goede Ziua 3/15 Mai 1848 Fundulea iu 
219 S, Rosca, dir. de 

banca Din răsboiul nostru îi í 

220 St. Popescu, preot Menirea „Astrei“ la sate 1" ait 
221 I. Curcubătă, preot Rolul femeii în societatea 

de azi şi mamele celebre Budila Budila 
222 ,„ ‘i FA Orbirea sufletească a popoa- 

relor de azi din punct de 

vedere social politic " m 
223 4 ‘a Fi Voevodul Mihaiu n șI 
224 n r 3 Insemnătatea mamei în edu- 

catie " ZA 
225  Stănicel Elena Mamele ca  binefăcătoare 

ale natiunei a » 
226 I. Curcubătă,preot Patimele omeneşti si sănă- 

tatea zdruncinaté prin 

alcool i FA 
227, ‘i is Propagarea adevărului și vă- 
ierare mai puţină, muncă 

şi crutare mai multă r iy 
228 „ “ »  Foloasele conversiunii 4 he 
229 „ ‘i i Plantarea pomilor și îngri- 

jirea lor în contra boa- 

lelor " " 
230 n n n Educaţia rea şi înjurături ii 7 
231  Stănicel Elena Mergi încet şiajungideparte ,, d 
232 I Curcubătă, preot Despre post Și " 
233 I. Curcubătă, preot Ce trebuie: să semânăm si 

cum să alegem săminţele 

ca să începem o scăpare 

din criza economică ii “" 
234 pn n A Despre Francmazonărie 5 s 
235 „ mA si Rostul femeii in societatea 

omenească pt. comba- 

terea crizei morale ‘i "” 
236 Stanicel Elena Cum trebue sa ne ferim de 

` turbare Py " 

237 Fe ‘i Sărăcia si bogăţia privite 


cd: Muela conterentiarutut Subiectul Localitatea Despart. ` 
:238 L Curcubătă Clevetirea, cel mai mare 

păcat al omenirii Budila Budila 
239 „ ii Educaţia rea si educaţia 

morală ‘i n 
240 Cojocariu, preot Eroii neamului la întregirea 

Ţării Mărcuş i 
241  Curcubătă lordan  Boalele sociale, în special 

fudulia și risipa e 
242  Frateş, preot Sfintele taine ‘i A 
243 Curcubătă lordan Credința; iubirea, speranța 

ca baze ale cununiei Dobârlău ‘i 


farm. 


Sănătatea satelor noastre 


a 


Valea Boului 


244 ‘i A Insemnătatea zilei de 10 Mai Budila } 
245 A i: Regele Carol al II-lea și p 
246 n FA Roadele unirii cu patria 
mamă şi solidaritatea na- 
tionala FA z 
247 Mi à Ziua eroilor i 2 
248 Dr. Oct. Nema Tuberculoză si alcool și > 
249 Curcubătă Iordan Despre lux şi urmările lui „ i 
„250 “i și Scoala de acasă în educaţia 
religioasă, morală, până 
la intrarea copilului în 
şcoală " ” 
251 A. Nistor, protop. Viaţa Mantuitorului(cu pro- 
iecţiuni) Teliu 45 
252 Frates, preot Ingrijirea sănătății copilului 
până la vârsta de 7 ani i 
253 Jordan Curcubătă  Insemnătatea zilei de 1 Dec. Budila ” 
"254 7 is Unirea sufletească a ro- 
mânilor ii by 
255 " “ Foloasele „Astrei" în trecut 
şi azi în viața poporului 
- roman de a 
256 D-na Dr. Căliman Originea poporului român 
şi a limbei române "1 ” 
257 Dr. Nic, Căliman Ereditatea ca izvor de boală 
și sănătate n ” 
258 Traian Topliceanu, 
prof. Însemnătatea zilei de 1 Dec. Caransebeş Caransebeş 
259 Florin Petrescu, 
i Lt.-Col. " " " " 11 ” 
260 Traian Topliceanu, 
prof. Poetul Octavian Goga ji și 
26| Florin. Petrescu, 
Lt.-Col. Spionaj si siguranța de Stat j a 
262 Florin Petrescu, 
Lt.-Col. Comunism si legile firii rn is 
263 Iuliu Vuia, prof.  Caransebeșul din trecut ii i 
264 Lucian Costin, prof. Poezia poporală bănățeană i i 
265 Mihail Fenesan, 
procuror Criminalitate, cauză si 
, remedii rr ja 
266 Topliceanu T., prof. Dimitrie Țichindeal 3 îi 
267 Mihail Pătrășcanu, 


” 


Nr, 
ert. 


268 
269 
270 
211 
272 
273 


274 
275 


276 
277 
278 
279 


280 


281 


282 


283 


284 
285 
286 
287 
288 
289 
290 
291 


292- 


293 


Numele conierentiarniul 


Mihail Pătrăşcanu, 
farm. 

Mihail Pătrăşcanu, 
farm. 

Mihail Pătrăşcanu, 
farm. 

Dim. Soceneantu, 
prof, 

Dim. Soceneanţu, 
prof. 

Dim. Soceneantu, 
prof. 

Filip Pop, prof. 


" " ” 


Topliceanu Traian, 
prof. 

Topliceanu Traian, 
prof. 

Topliceanu Traian, 


prof. 
Gheorghe Frăţilă, 
preot 


Gheorghe Frăţilă, 


preot 


Gheorghe Frăţilă, 
preot 


Gheorghe Frăţilă, 
preot 


Gheorghe Frăţilă, 
preot 


Dr. Andreescu N., 
medic 

Dr. Andreescu N., 
medic 

Dr. Andreescu N., 
medic 

Dr, Andreescu N., 
medic 

Dr. Andreescu N., 
medic 

Dr. V. Budinţan, 
medic 

Corneanu Nicolae, 
cons. consistorial 
Corneanu Nicolae, 
cons. consistorial 
Corneanu Nicolae, 
cons. consistorial 

Dimitrie Zgaverdea, 


secret. consistorial Indrumari economice 


Subiectul Localitatea 
Sănătatea satelor noastre  Zăgugeni 
" $ a Căvăran 


Mata(su-mare 
Sacul 


Tăria credinţei 


Jena 


" 


Salbagel 
Slatina-Tim. 
Feneș 


" » 
Indrumărireligioase-morale 


» "1 it 


Marii bărbaţi ai Bănatului Pervova 


Tablanita 


"n » n n 


" “ooon șa Cornereva 
Probleme religioase-morale 
actuale Marga 
Probleme religioase-morale 
actuale Cireşa 
Probleme religioase-morale 
actuale Ferdinand 
Probleme religioase-morale 
actuale Ohaba-Bistra 
Probleme religioase-morale 
actuale Obreja 


Ohaba-Bistra 
Var 


Alcoolismul 


Ciuta 

n laz 

E Crăşma 
Boale sociale Caransebeș 
Indrumări practice Zăşujeni 
Prisaca 


Ruginosu 


Carpa 


82 


Despart. 


Caransebes: 


19° 


Ne- pamela conterentiarula) Subiectul Localitatea  Despart. 
294 DimitrieZgaverdea, 
secret. consistorial Indrumari economice 


295 Dr. C. Corneanu, 


Vârciorova Caransebeş: 


advocat Din trecutul Bănatului Rugi SA 
296 Dr. C. Corneanu, 

advocat ȘI ‘i Teregova i 
297 Dr. C. Corneanu, 

advocat Glimhoca PR 


298 TeodorRosca, preot Indrumărireligioase-morale Caransebeş is 


299 Matei Armas, prof. Morală si credință Petnic i 
309 » » n " n " Globucraiova PE 
301 Prof. Curea Criza morală şi materială Bontida Cluj 
302 Preot. Mureşan Rostul Astrei in ziua de azi ‘i X 
303 Insp. A. Popa Dragostea de țară Rascruci ii 
304 Dr. Sparchez Despre sifilis i i 
305 Dr. Todea Eroii neamului ai Și 
306 Insp. A. Popa Despre credința in Dum- 

nezeu Luna de jos y 
307 Dr. Todea Plagile sociale i 3 
308 Gr. Marcus Rostul Astrei Paglisa i‘ 
309 Ing. Suiaga Siaturi pentru agricultori i if 
310 Ing. Prutescu Despre păşunerit ‘i c 
31t Marcus Rostul Astrei Dobăca a 
312 Ing. Prutescu Despre păşunerit si 4 
313 Ing. Suiaga Sfaturi pentru agricultori is 2 
314 Prof. Curea Despre vremurile de azi și 

datoriile noastre Luna de sus i 
315 Dr. Todea Despre tuberculoză a i 
316 Insp. A. Popa Rolul bisericii, şcoalei şi a 

familiei Căpușul mic ‘3 
317 Ing. Suiaga Plantarea pomilor i" şi 
318 Ing. Potlog Alegerea semintelor a ‘i 
319 Alex. Mocan Declamări P i 
320 Insp. A. Popa Rolul bisericii, şcoalei şi a 

familiei Dumbrava ia 
321 Ing. Suiaga Plantarea pomilor i m 
322 Ing. Potlog Alegerea semințelor 3 at 
323 Dr. Patrascanu Despre Astra Mociu i 
324 Prof. Curea Organizațiile sătești, ca mij- 

loc de combatere a crizei 
325 Dr. Todea Igiena ţăranului SRI 
326 Dir. Pop Importanța propagandei la 

sate ~ Vi 
327 Insp. A. Popa Sărbătoarea copiilor Chinteni n 
328 Ing. Suiaga Sfaturi pentru agricultori 7 ii 
329 Dr. Sparchez. Igiena ţăranului N ii 
330 Prof. Curea Rolul Astrei Finisel îi 
331 Dr. Petreanu Principiile igienei casnice n D 
332 Ing. Teodorescu Pomicultura, demonstrand 

in mod practic plantarea ii a 
333 Ing. Cosma Siaturi pentru agricultori is 3 
334 Gr. Marcus Despre 1 Decemvrie Vechea a 
335 Ing. Potlog Despre porumbi i iA 
336 Ing. Teodorescu Despre asociațiile agricole 
337 - Gr. Marcus Despre unire Babutiu 0 

83 *6, 


Nr. 
ert. 


338 


339 
340 


341 
342 
343 
344 
345 
346 
347 
348 
349 
350 


351 
352 
353 


354 
355 
3*6 
357 
358 


359 
360 
361 
362 
363 
364 
365 
366 
367 
3 8 
369 
370 
371 
372 
373 
374 
375 
376 
377 
378 
379 
330 
381 


382 
383 


Nimele eonterențiaralui 
Ing, Suiaga 


Doc. Daniello 
Dr. Todea 


Ing. Cosma 
Prof. Ciurea 
Drd. Petrean 
Prof. Curea 
Preot Nicoara 
Prof. Curea 
Ing. Popa 
Gr. Mărcuș 
Ing. Popa 
Ing. Suiaga 


Preot Radu 


Consilier Mureşan 


Prof. Vuia 


Ing. Popa 

Ing. Prutescu 
Judec. Muresan 
Dr. Sparchez 


Ing. Panait Vasiliu 


Dr. Todea 

Ing. Popa 

Ing. Prutescu 
Dr. Todea 

Ing. Popa 

Ing. Prutescu 
Judec. Muresan 
Prof. Curea 

Dl Simu 


Ds. Victoria Adam 


Pref. Curea 
Ing Popa 

Dr. Todea 
Prof Curea 
Preot Mureșan 
Preot Mureșan 
Ing. Popa 

Ing. Suiaga 


Preot Mureşan 
Ing. Popa 
Ing. Suiaga 


Dumitru Chirilă, 
preot 

Dr, Stoenescu 
Panaitescu, prof. 


N. Constantinescu, 


prefect 


Subiectul Localitatea 
Foloasele pomiculturii, de- 

monstr. practică, plantarea Babufiu 
Despre tuberculoză Muntele Balsorii 
Importanţa zilei de 1 De- 

cemvrie o 
Despre agricultură i 
Despre unire Cluj 
Igiena satului Luna de sus 
Rostul culturei A 
Despre Astra Feleac 
Despre criza sufletească " 
Despre asociatiile agricole s 
Importanța gazetelor pop. Luna de sus 
Despre asoc. agricole i 
Pomicultura cu demonstr. 

practice a 
Despre Astra z 
Despre Astra Mociu 
Insemnătatea tradiției şi 
obiceiuri dela sate A 
Despre asoc. agricole i 
Păşuneritul i 
Rostul Astrei Ghiriş 
Criza morală Fe 
Importanta pomiculturii cu 
demonstr. " 
Despre ziua de 10 Mai Gilău 
Organizațiile sătești A 
Cooperative de desfacere 7 

Despre 10 Mai Someşul rece 
Organizațiile săteşti “ 
Cooperative de desfacere ‘i 


Rostul Astrei Mociu 
Ziua de 10 Mai A 
Unirea sufletească sy 
Ziua de 10 Mai ‘i 
Despre ziua de 15 Mai Bologa 


Plantele de nutret $5 
Tuberculoza SA 
Insemnătatea zilei de 15 Mai Poieni 
Despre muncă n 
Rostul Astrei Pâglișa 
Organizațiile săteşti a 
Lucrările agricole de pri- 
măvară ‘i 
Iubirea de Patrie Darja 
Organizarea agriculturii i 
Valorizarea produselor agri- 
cole y 
Basarabi 
Insemnătatea Bibl. la sate „i 
Trecutul „Astrei culturale“ Sp 
Despre muncă " 


Înfrăţirea sufletească prin 
cultură i 


84 


Despart. 


Cluj 


Constanţa 


Ne. 
ert. 


384 


385 
386 
387 


388 


389 
390 


391 
392 
393 
394 
395 


396 
397 


398 


Numele conteren(larulol 
Valcu, preot 


Petrescu, judecăt. 
General Vlădescu 
Dr. Stoenescu, 
medic 
Mihailescu, preot 


T. Paşca, inv. dir, 


Valeria Naghi 
E. Dragomir, preot 


” " , 
Simion Pintea 


E. Dragomir, preot 


11 EL) Z 


Àlex. Câmpean 
Teodor Bota 
loan Bârlea 


Augustin Bărbos 


Alex. Câmpean 

Sovrea Augustin 

Teodor Bota 

Teodor Pasca, inv. 
dir. 

Vasile Iuga 


Fanatean Cornel 


Gheorghe Tarta 


Zidvean Joan 


Micle Maria 
» Aurelia 


Coţofan loan 
Teodor Pașca, inv. 
dir. 


Cotofan loan 
T. Pagca, înv. dir. 


” ” ” ” 


Gh. Tarta 


Subiectul 


Insemnătatea serbării na- 
tionale 

Despre muncă 

Sentimentul național 


Trecutul „Astrei culturale” 
Rolul „Astrei” 


Sifilisul şi vindecarea lui 

Unirea Ardealului cu Patria 
mamă 

Unirea dela 1859 

Insemnătatea zilei de 10 Mai 

Despre Nic. Iorga 

Cultul eroilor 

Ziua de 1 Decemvrie 


Boalele venerice 
Contribuţia vechiului regat 
la întregirea neamului 
Rolul cărturarilor din Ar- 
deal pentru susținerea 
trează a conștiinței na- 
tionale 

Boalele venerice 

Ziua de 1 Decemvrie 

Despre credinta 

Creşterea copiilor 

Cultura pomilor 


Monografia comunei Cer- 
nesti 

Cresterea copiilor 

Credinţa strimoseasca 

Poporul roman 


Foloasele învăţăturii 

Igiena, locuinţa, hrana şi 
îmbrăcămintea ţăranului 
român 

Originea şi vechimea po- 
porului român 

Scoala si poporul de azi 

Frumusefa si trăinicia por- 
tului românesc 

Insemnătatea zilei de 1 Dec. 

10 Maiu 

Cultul eroilor 


Cât şi cum se muncește în 


alte {ari 


Plantarea pomilor 

Patima proceselor 

Morburile vitelor cornute 

Sectarismul distrugător al 
țării 

Combaterea luxului 


85 


Localitatea Despart. 


Regele Ferdinand |. Constanta 


” EL] 


1 ” 


Targusor f 


C. Mănăstur Copalnic.-Măn. 


1 
Rusor y 


„n ” 


Vad Me 
Măgureni 2 
D » 
Brebeni ‘5 
Cernesti F 
Fanate si 
Ciocotis oe 
Trestia pă 
Făureşti i 
„n 19 
Surdesti S 
Coaş i 
Carpinis i 
1 1# 

p ELă 
Cărbunar i i 
Cortumul mie i 
Berinta i : 


We. 
ert. 


422 
423 


"424 
425 
426 


427 
428 


429 
430 


431 


432 
433 


434 


435 
436 
437 
438 
439 
440 
441 


442 
443 


444 
445 


445 
447 


Mamele conlerentierutal 
Stefan Bezdechi, 


prof, univ. 
Gheorghe Bratu, 


prof. univ. 


L Ștefănescu, prof. 
Sorbona-Paris 


P. Sergescu, prof. 
univ. 


A. Lapedatu, prof. 
univ. 


I. Ştefănescu, prof. 
Sorbona-Paris 

Elena Const. Spo- 
rea, profesoară 


Mircea Suciu Si- 
bianu, prof. Brasov 
I. Ştefănescu, prof. 
Sorbona-Paris 


Const. Sporea, dir, 
sc. norm, băieți 


Const, Sporea, dir. 
sc, norm. băieţi 
Const. Sporea, dir. 
sc. norm. băieţi 


Í. Ştefănescu, prof. 
Sorbona-Paris 


Const. Sporea, dir, 
sc. norm. băieți 


Dr. P. Mihutiu 


n " " 


Stănescu N., prof. 
Aurel Nestor, prof. 
R. Rebreanu, prof. 
V. Literat, prof. 


M. Radulet, prof. 
Virgil Barzea, prof. 


R. Rebreanu, prof. 
loan Cocisiu, prof. 


Ioan Bologu, sef- 
cont. 


Virgil Barbulovici 


Subiectul localitatea 


Feminismul in antichitate Deva 


Din minunile cerului (cu 
proiectiuni) n 


Pictura bisericească și pro- 
blemele ei principale i 


O călătorie în Franța Cen- 
trală i 


Românii si Ungurii 
1848—1867 a 


Despre Caragiale 7 


De ce trebuie să înveţe 
fetele carte E 


Turism, sporturireintinerire ,, 


Simţul şi cultura artistică 
la pop. român n 


Analiza psihologică a ro- 
manului „Ciuleandra“ 7 


Foloasele cărții Tebea-Brad 


Rolul social al familiei in (para Barza 
organizația de stat roman \Brad 


Pictura bizantină in com- 
paratie cu pictura rena- 
sterii. Deva 


Rolul social al familiei in 

organizaţia de stat român Hunedoara 
Igiena 'n câmpul muncii Tebea 
Boale sociale Gura Barza 


Despre aer lichid Făgăraș 
Poetul Octavian Goga i 
Viata si opera lui Goethe i 
Paul Doumer si Albert 

Thomas " 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. ‘i 
Importanţa Unirii tuturor 
românilor PA 
Insemnătatea zilei de 10 Mai A 
Eroii neamului Ri 


Apărarea naţională Gârbou 
Insemnătatea „Astrei“ si 


86 


Despar}. 


Deva 


Gârbou 


ITI 


Nr. 
ort, 


448 
449 


450 


451 
452 
453 
454 
455 
456 
457 


-458 
459 
460 
461 
462 
463 

-464 
465 
466 
467 
468 
469 
470 
471 
472 
473 
474 

-475 
476 
471 
478 
479 


480 
481 


Nuzele conterea(iaratyl 


Aurel Muntean, 
protopop 

Aurel Muntean, 
protopop 


Aurel Muntean, 
protopop 
Anastasiu, prof, 

Ciuhan Viorica 

I. Georgescu, dir. 
Hortenzia Muntean 

Dr. Iliescu 

Tufuianu 

Aurel Muntean, 
protopop 

Dr. Cădariu 


Aurel Muntean, 
protopop 

Aurel Muntean, 
protopop 

Agronomul jud. Cluj 


Aurel Muntean, 
protopop 


Traian Potra, dir. 
Aurel Muntean, 
protopop 


Traian Potra, dir. 


Nic. Făt, prof. 


Numele conferen- 
tiarilor nu au fost 
indicate in raport 


Dr. Alex. Iliescu, 
medic 
C. Anastasiu, prof. 


Aurel Muntean, 
protopop 
Aurel Muntean, 
protopop 
Aurel Muntean, 
protopop 
Aurel Muntean, 
protopop 

G. Dihoiu, prof. 
Ilie Codreanu, sub- 
insp. la cooper. 


Subiectul 


Însemnătatea zilei de 1 Dec. 


Despre marele învăţat al 
neamului Nic. lorga 


Poezia epică 

Relieful României 
Poeziile lui Gh. Coşbuc 
Insemnătatea meseriilor 
Ziua mamei 

Boalele venerice 
Istoricul cooperatiei 


Rostul cooperatiei 
Boalele venerice 
Boalele de plămâni 


Insemnătatea cititului 


Despre cultura românească 
Diferitele feluri de coope- 
rative 


Insemnătatea „Astrei“ pen- 
tru poporul român 
Locurile sfinte 


Însemnătatea „Astrei' pen- 
tru poporul român 
Locurile sfinte (cu proiec- 

tiuni) ; 
Despre meserii si portu 
național 


Prelegeri poporale A 
diferite domenii | 


localitatea 


Huedin 


” 


Ciucea 


Varea Driganalui 


IL] 
” 


” 


Păniceni 


ii] 


Dumbrava 


" 


Aluniș 


Călata 
Mănăstireni 
Bologa 
Calatele 
Morgau 
Filduri 


Despre morburile lipicioase Huedin 


Obiceiurile dela Craciun $i 
Anul nou 


Despre Edison 
Despre poetul Oct. Goga 
Viaţa siopera lui |. W, Goethe 


Mihail Eminescu 
Viaţa lui I. W. Goethe 


Despre cooperative {cu 
proiectiuni} 


87 


Despart. 


Huedin 


Nr. 
ert. 


482 
483 
484 
485 
486 
487 
488 

` 489 


490 


491 
492 


493 
494 


495 
496 


497 
493 
499 
500 
501 


502 
503 


504 
505 
506 
507 


508 


509 


510 
511 


#omele eonteren(larelat 


Tite Codreanu, sub- 
insp. la cooper. 


Ilie Codreanu, sub- 
insp. la cooper. 


Ilie Codreanu, sub- 
insp. la cooper. 


Ilie Codreanu, sub- 
insp. la cooper. 


Ilie Codreadu, sub- 
insp. la coop. 


G. Rusu, preot 

Aurel Mitrea, dir. 
şcolar 

Aurel Muntean, 
protopop 

Aurel Muntean, 
protopop 

Dr. Vasile Pasca 
Aurel Mitrea, dir. 
şcolar 

G. Rusu, preot 


Numele conferen- 
țiarilor neindicat 
in raport 


Anghel Bucerzan, 
prof. 
Petru Circo, preot 


Iuliu Josan, pro- 
topop 

Ioan Budoiu, preot 
Alexa Vesa, țăran 
uliu Josan, pro- 
topop 

loan Popoviciu, 
preot 

luliu Josan, pro- 


topop 
Romul E. iacob, 


preot 
luliu Josan, pro- 
topop 
Vica Savu, dir. 
şcol. 


Subiectul 


Despre cooperative (cu 
proiectiuni) 


Despre cooperative (cu 
proiectiuni) Bologa 
Despre cooperative (cu 3 
proiectiuni) Valea Brâganulul 
Despre cooperative (cu 
proiectiuni} Calata 
Despre cooperative (cu 
proiectiuni) Huedin 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. a 

» 24lan. ȘI 


" n 
Ziua de 24 Ianuarie E 


Insemnătatea zilei de 10 Mai PI 


LEJ 1 „ n „» ” 
Ziua eroilor 
Despre însemnătatea 
„Astrei“ 
Despre folosul cetirei Calata 
Despre originea neamului Valga Brăanalu 
românesc 


Despre cooperative Serind.Frdsteet 
s " Paniceni 
” Filduri 


Criza financiară si morală Ighiu 
Duşmănie și răutate cari 

dau anză la procese i 
Despre lux ii 


Foloasele învățăturii Tătărăști 
Şcoala " 
Scoala si biserica ii 
Credinţa mântueşte pe om Ulieş 


Alipirea fafa de biserică ,, 


Ce bine aduce un preot 


într'o comună Bretea 
Despre solidaritate > 
Iubirea de ţară Ilia 


Istoricul 1 Dec. 1918 y 


88 


Localitatea 


Fildul de mijl. 


PR i i 
Mănăstireni 


Despart- 


Huedin. 


Nr. 
ert. 


512 
513 


514 


515 
516 


517 
518 


519 


520 
521 
522 
523 
524 
525 
526 
527 
528 
529 
530 
531 
532 
533 
534 
535 
536 
537 


538 
539 
540 
541 
542 
543 
544 
545 
546 
547 


548 
549 
550 
551 


Hemele conteren(tarulyl 


Iuliu Josan, pro- 
topop 

Virginia Savu, ìn- 
vatatoare 


Juliu Josan, pro- 
topop 


Vica Savu, dir. 
școl. 
Iuliu Josan, pro- 
topop 
T. Olariu, preot 
Iuliu Josan, pro- 
topop 


Josif Costea. adv. 


D. Ilea, dir. şcol. 
Valeriu Oşianu 
Gheorghe Silaghi 
Ilie Avram 

Aurel Pop 

Gavril Savu 
Maria Caba 
Valeria Lazar 
Paul Dimitriu 
Victor Precup 
Alex. Radoviciu 
Tiberiu Pop 

Gh. Cristoreanu 
Teodor Ponoranu 
Vasile Ilutiu 
Augustin Maxim 
Emil Sârbu 

G. Sabău 


I. Duma, protopop 


Alexiu David, instit. 


I Berghian, prof. 
V. Bratfalean 

G. Ghita 

I. Duma, protopop 
AL. David 

Dr. Constantinescu 
I. Niciu 

I. Duma 


G. Ghiţă 

Al. David 

L Niciu 

Oastea Domnului 


Subiectul Localitatea 
Meritele lui Cuza Vodă Ilia 
Binefacerile Unirii dela 


24 Ianuarie 1859 13 


Ce este ziua de 10 Mai 
pentru cei de azi 


Ziua de 10 Mai R 


Jertfa străbunilor Bacia 
Despre eroi i 
Nu uitaţi eroii Ilia 


Ce am dovedit prin moartea 
eroilor a 

Au ţinut conferinţe despre: y 
„Patriotism“, Cauzele Jibou 
cari au produs scăderea 
prețului la produsele agri- 
cole“, „Femeia să fie Sane; ni 
exemplu de hărnicie și sõi risan 
moralitate“, „Femeia har- Raa T 
nică face fericirea fami- Cucai 
liei, „Şcoala si cartea, Tusbut 
cum sunt ele privite la Ala ufa 
noi şi airea”, „Fetele sa- Check; 
tului si cum pot ele con- Thm ii 
tribui la înfrumusețarea Si du 
bisericii şi a şcoalei“, Gal ue 
„Grădina de legume şi Nă gan 
pomi roditori", „Refa- Root ca 
cerea pădurilor si aju- lupoai 
torul satelor“, ,,Insemna- Va 
tatea „Astrei“, Insemna- An 
tatea zilei de 24 lanuarie”, Văd, 1 
„Insemnătatea zilei de adurele 


10 Mai“, „Ziua eroilor“, Chend 


Poptelec 
Husia 


Din trecutul Petroşenilor Petroşani 
Inteligența copilului îi 
Familia şi educaţia n 
Sindicatele muncitoreşti X 
Activitatea dlui N. lorga P 


” ” ” „» sy 


s os 7 
Biserica in trecutul nea- 

mului T 
Trăinicia limbii române ñ 
Copii slabi la minte a 
1 Decemvrie 1918 ji 
Datini de Crăciun j 


89 


Despart.. 


Bia 


Wr. 


ert. 
552 
153 
554 
555 
555 
557 
558 
.559 
560 
56! 
562 
563 
564 
565 
556 
567 
568 
569 
570 
571 
572 
573 


574 


Numele conteren{tarula) 
St. Tomufa, funct. 


Dumitru Goga, înv. 
N. Cristocea, inv. 


Dr. Orjehowschi 


Atanasie Popa, 
insp. sc. 
C. Măinescu, prof. 
I. Mărgineanu, prof. 
Oastea Domnului 
P. S. Sa Dr. Al 
Niculescu, episcop 
Dr. V. Ilea, director 
de spital 
M. Şerban, director 
de liceu 
Dr. Al. Balint, me- 
dic al orașului 
Dr. G. Preda, v.- 
preşed. Astrei 
Căp. C. Dudescu 
Bat. 10 V. M. 
Cap. C. Dudescu 
Bat. 10 V. M. 
Cap. C. Dudescu 
Bat 10 V. M. 
Dr. V. Ilea, dir. de 
spital 
Dr. G. Preda, v.- - 
presed. Astrei 
Al. Popa, inspector 


școlar 

Dr. V. Ilea, dir. de 
spital 
Pr. Dariu. Vlad, 


preot-protopop 
Tr. Utan, inv.-dir. 


Pr. Codrea, inv. 
I. Cupcea, inv.-dir. 


G. Nemes, inv. 


I. Zucker, dir. po- 
micult. 

A, Micu, prof. 

Dr. V. Ilea, dir. de 
spital 

J, Rednic, inv. 

P. Darie Vlad 

J. Didilescu 


ET) 


Subiectul Localitatea 
Situația muncitorilor la mi- 
nele de cărbuni Lonea 
Munca după anotimpuri ‘3 
Gospodăria casnică ji 
Boalele sexuale is 

¥ molipsitoare if 


Despre rugăciune 
Din istoria Bucovinei i 
Din tainele universului za 
Statornicia în credinţă i 


Mama și tata i 
Femenism biologic Sighet 
Insemnătatea Unirei et 
Patologia soc. noastre is 
O călătorie in Orient ÎI 
Educaţie fizică "u 
Activitatea Onefului ” 
Atletică si sporturi i 
Organizația Soimilor 
Puterea vointii i 
Cultul mamei " 
Insemnătatea Astrei n 
Cultul eroilor 1 
Taranul si cartea ii 
Ziua Unirei " 
1 Decemvrie 
Scoala si biserica 
Sărbătorile păgâne s 
Unirea Principatelor 7 
Cultul mamei 1. 
Tângirea simțului religios 1. 
Boalele molipsitoare 5 


Unirea Românilor i 


Foloasele pomiculturei 
Albinăritul și foloasele lui Satsugatag 


Scopurile Astrei Giuleşti 
Insemnătatea Astrei ii 

Ce vrea Astra Batleolul mare 
Despre evolutionism » 
Foloasele culturii " 


90 


Despart. 


Maramures 


Nr- pumele eonterenflavael Subiectul Localitatea  Despărţ, 


591 P.Lenghel, înv.-dir. Sărbătorile băbeşti Bârsana Maramureș 
592 i i Jurământul si înjurăturile 7 a 
593 ‘i a Domnia lui Stefan cel Mare ,, N 
594 " i Saditi pomi roditori A k 
595 a D Combaterea anarhiei in 
popor i i 
596 j A Exodul Moldovenilor de 


peste Nistru rH x 
597 V. Orosan, dir. Foloasele scoalei şi ştiinţa 

de carte i y 
598 M. Hotea, protopop Tovărășiile sătești a și 
599 Dr. M. Bercovici, 


medic Despre tuberculoză “3 rr 
‘600 I. Zucker Boalele la pomi S n 
601 Pr. Vlad D. Insemnătatea Astrei Berbești ii 
602 I. Zucker, dir. po- Ha 
micultură Foloasele pomiculturei ii ii 
603 I. Zucker, dir. Bolile pomilor Rona de jos i 
604 L Didilescu, prof. Despre Astra K P 
605 L Zucker, dir. Saditi pomi roditori Breb i 
606 I. Andreica Cultura pomilor4conferinte _,, i 
607 n a Tovărăşii agricole 2 conf. „| j 
'608 ,, a Cultivarea pământului 2 
conferinţe e i 
609 ,, ‘i Despre paduri ‘i i 
610 „ ȘI Legea conversiunei i Fi 


611 Mateiu Scorobetiu, 


dir. şcolar Cântecele rom., frumosul 
port rom. nat., frum. şi 
păstrarea lor Ludoş Mercurea 


612 Dr. Oliver Vraciu, 
medic Boalele şi moartea copiilor 
in vârsta l-a a copilăriei Gusu n 


613 Mateiu Scorobetiu, 


dir, şcolar Lucrarea rațională a pă- 
måntului PI i 
614 Dr, Aurel Creţu, : 
advocat Rolul „Astrei“ în cultura- 
lizarea satelor Dobârca ȘI 
615 Ilie Bunea, inv. Despre pomărit PP j 
616 Mateiu Scorobetiu, 
dir. scolar Viermi intestinali A FI 
617 Dr. Aurel Creţu, 
advocat Dreptul de propr. la pă- 


mânturi ale oierului. Con- 
tractele de zestre verbale 


şi în scris j A 
618 Pantilimon Bratu, 
primpretor Criza materială şi morală 
de azi Agoldul de sus i 


619 T. Spinei, dir. cam. 
agr. * Buna înţelegere a plug. întru 
propăşirea agric. si cre- 
sterea pom. roditori şi 
păs. de casă “i 7 


91 


630 
631 
632 


633 


634 
635 


636 
637 
638 


639 


640 


Mumele conferentiarntal Subiectul Localitatea 
Dr. Oliver Vraciu, 
medic Cunost. doctoresti pentru 
păstrarea sănătăţii Aptian] de sas 


Dr. Aurel Cretu, 
advocat Garantia in credit. Targu- 

rile cu pământul NI 
Pantilimon Bratu, 


primpretor Rolul ,,Astrei* într'u sus- 
finerea sentimentului na- 
tional Boz 

Dr. Oliver Vraciu, 

medic Indrumări igienice pentru 
păstr. sănătăţii. Boalele 

a molipsitoare s 
lie Bunea, inv. Vita de vie si pomicultura, 


boalele lor îi 
Dr. Aure | Creţu, 
advocat Cumpărături de pământuri 
Zestrea la căsătorii 
loan Noaghiu, notar Legea nouă a drumurilor Sangatin 


Dr. Oliver Vraciu, 


medic Tuberculoza. Sifilisul X 
Matei Scorobetiu, 
dir. sc. Arată şi explică aparatul 


de proiectiuni. In grădina 
Zoologică, I si Il. Boalele 


venerice FE 
Pantilimon Bratu, 
primpretor „Astra“ în propaganda cult. Apoliul de Jos 
Dr. Aurel Creţu, 
advocat Legea conversiunii 3 


Val. Natanail, notar Islazurile comunale. Impo- 
zitele. Legile comunale n 
Ioan Popa, paroh 
ort.-rom, Neajunsurile zilelor noastre 
si înlăturarea lor i P 
Dumitru Ioan, dir. 


şcolar Despre agricultură Apoldu! de sus 
Ilie Bunea, inv. Despre pomicultură i 
Maria Barleu, inv. Unirea Ardealului cu fara 
mama i ii 
Stana Cornea, înv. 
la copii mici Istoria lui Alex. Lăpușneanu is 
loan Oancea, dir. 
şcolar Din domeniul agric. Cunta 
Ioan Munţiu, paroh 
ort.-rom. Imparatul C-tin cel mare 
3 ca întemeietor al cresti- 
nismului Cărpiniș 
Bogdan Ene, dir. 
şcolar Regele Ferdinand I. ca în- 
temeietor al regatului Ro- 
mâniei M 
Ioan Sterca, secret. 
com. Asanarea datoriilor agri- 
cole prin conversiune s 


92 


Despart. 


Mercurea 


Nes gamele eonterenttaratul Subiectul Localitatea Despart. 


ert. 


641 D. Conţu, dir. şcol. Insemnătatea zilei Dobărca Mercurea 
642 4 on Pastele i ij 
643, s Insemnătatea zilei de10 Mai ,, " 
644 Virgil Stanciu, 

preot gr.-cat. Binefacerile „Astrei“ Doştat n 
645 Dr. Oct. Oprean, 

- medic Tuberculoza a 3 
646 Virgil Stanciu, prof. Datoria ţăranului de a se 

cultiva s " 


647 Iosif Barbu, inv. Insemnatateazileide10Mai „ ey 
648 Dr. Oct. Oprean, 


medic Morburile molipsitoare = îi 
649 V. Stanciu, paroh Datoriile părinților faţă de 
copii y 11 


650 I Crăciun, dir. şcol. Indemnuri la muncă B SE 
651 T. Nicolescu, inv. Insemnatatea zilei de 24 Ia- 

nuarie Gârbova a 
652 Nic. Opris paroh 

ort.-rom. I. Ce insemneaza viata ade- 

vărat morală la popor 

IL Figuri reprezentative din 

trecutul societăţii „Astra“ pa M 


653 V. Vulcu, dir. şcol. Ce lucrări folositoare poate 
i face ţăranul în timpuliernii 
Cuvinte de 10 Mai i = 
654 Dr. Eugen Dobrotă, 


medic Călătoria la Ierusalim si 
indem. la cetirea cărţilor 
sfinte | Jina s 


655 Pomp. Acilenescu, 
paroh ort.-rom. Porunca dragostei creştine „| 4 


656 Dr, Eugen Dobrotă, 


medic Boalele venerice (Sifilisul) ,, “i 
657 Avram Tâmpănar, 

notar Sectele religioase ii i 
658 Joan R. Sava, dir. 

scolar Foloasele pomilor P Pe 
659 Pomp. Acilenescu, 

paroh Dragostea de legile statului 


şi apărarea lor a >; 


660 Joan R. Sava, dir. 


scolar Înfiinţarea de grădini de 
pomi a oy 
661 Dr. Eug. Dobrotă, 
medic Despre alcoolism $ i 
662 Gh. Bucurenciu, 
dir. şcolar Pregătirea pregimentară (iu- 
birea de patrie) Poiana 9 


663 Ioan Serb, inv. Educaţie fizică x ȘI 
664 loan Vonica, înv. Neamul românesc ja H 
665 Virgil Georgescu, 


înv. Stupăritul n 7 


666 Nic. Oprean, notar Virtufile poporului român ,„ SI 
667 Dochia Ban, inv, Legea obligativitatii școlare ,, 


93 


Nr, 


ert, 


668 
669 
670 
671 


672 
673 
674 
675 
676 


677 
678 
679 
680 
681 


682 
683 


684 
685 
636 


687 


688 
689 
690 
691 
692 
693 
694 
695 
696 
697 


698 
699 


700 
701 
702 


Numele conterențiarălul 
Br. Vasile Pătrășcanu, medie 


Pleşa Gheorghe, 
înv, 
Răștășan loan 


Amalia Suteu 
A. Bungărdean 
Gheorghe Pleșa 


Marioara Arpadi 


Gheorghe Pleşa 
Cornelia Suteu 


Ion Pătru 

Fr. Şandorhazi 
P. Vasiliu, agro- 
nom 


Patriciu Curea, 
preot 


Dr. Todea 


Romul Vuia, prof. 
univ. 


Popa, ing. agr. 
Prutescu, ing. agr. 
Dr. Spârchez, 
medic 

Panait Vasiliu, agr. 


Patriciu Curea 
Simu, subprefect 


Oravitan loan 


Alex. Vlădulescu 


Alex. Moisi, inv. 
Constantin Arcan 


Joan Oravifan 
Const. Popescu 
loan Oravifan 


Subieetul Loealitatea 
Despre sifilis 

Boli venerice 

Tuberculoza 

Educaţia copiilor în scop 

medical 

Sifilis și boli venerice z 
Bolile contagioase i 
Nasterea si sarcina femeii în 
Igiena corpului FII 


Mociu și Geata 


s1 


” 


Importanţa scoalei Mociu 
Insemnătatea ştiinţei de 
carte Geaca 


Rolul femeii in gospodărie Petea 

Ingrijirea cimitirelor ii 

Contribuţia prof. N. lorga 
la înfăptuirea României 
mari 

Creșterea şi ingrijirea co- 
piilor mici 

Despre muncă și economie Jalla- Samaras 

Mijloacele practice pentru 


Murdsenli de Cample 


îmbogățirea ţăranului Palatca 
Cooperativele sătești Aruncata 
Refacerea pădurilor Boteni 
Insemn&tatea arăturilor de 

toamna n 
Cauzele crizei actuale Mociu 


Tuberculoza, sifilisul şi al- 
coolismul ” 


Portul, dansurile şi obi- 
ceiurile naţionale ‘i 
Asociatia agricola i 
Intrebuintarea pășunatului ,, 
Cauzele crizei de azi Ghirişul rom, 
Explicatiuni teoretice la să- 
direa unui pom 
Insemnătatea zilei de 10 Mai Mociu 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
cu referinţă la copii de 
şcoală 
Pericolul sectelor 
Drepturi si datorii in Ro- 
mania mare i 
Foloasele cooperației 7 
Scopul societății „Tempe- 
ranta” i ` 
Ziua de 1 Dec. Moldova nowa 
Însemnătatea zilei de 1 Dec. Padina Matei 
Unirea principatelor și fo- : 
loasele unirii Moldova nona 


ELA 
Coronini 


94 


Despart. 


Mociu 


Nr. 
ert, 


703 
704 
705 


705 
707 


TOS 
709 


710 


711 


723 


724 
725 
726 


Numele conterențiaralui 


loan Oravifan 


Alex. Vlădulescu 


Subiectul Localitatea 
Criza morală, economică si 
financiară 

Cum am putea scăpa de 
efectele crizei ii 


Moldova noua 


Alex. Moisi, inv. dir. Criza actuală ii 


loan Oravitan 
Const. Arcan, inv. 


loan Oravitan 
Const. Popescu 


Sc. A. Ghica, pres. 


de tribunal 


Sc. A. Ghica, pres. 
de tribunal 


Simion Dragoman, 
dir. scol. 

Simion Dragoman, 
dir. scol. 

Dan Mihăilescu, 
jude-aj. 


Dan Mihăilescu, 


jude-aj. 


loan Ghicăşan, 
preot ort. 

loan Ghicăşan, 
preot. ort. 

Sc, A, Ghica, pres. 
de tribunal 

S. Dragoman, dir. 
școl. 


Dan Mihăilescu, 
jude-aj. 


S. Dragoman, dir. 
scol. 

se A. Ghica, pres, 
de tribunal 


Dan Mihăilescu, 
jude-aj, 


S. Papoa dir, 
şcol. 

Dan Mihăilescu, 
jude-aj. 

Dan Mihailescu, 
jude-aj. 


Stiinta si credinţa i 
Insemnatatea zilei de 10 Mai ii 
‘In fiecare Duminecă si săr- 
bătoare despre diferitele 

rele morale și sociale A 


Despre lege şi drept in ge- 
neral și despre leg. legilor 
„Constituţia“ Alfina 

Despre lege și drept in ge- 
neral si despre leg. legilor 
„Constituţia“ Benești 

Importanța societăților cult. Alţina 

Importanța societăţilor cult. Benești 


Importanța unificării legis- 


laţiei Chirpăr 
Importanța unificării legis- 
latiei Săsăuș 


Despre „Sfânta Scriptură“ Chirpăr 
Despre „Sfânta Scriptură” Săsăuș 
Respectul legilor Fofeldea 


Importanţa graiului in pro- 
gresul omenirii . n 


Legile din vechiul Regat în 


comparație cu legiuirile 

din Ardeal Țichindeal 
Folosul lecturii ò 
Legea şi intrebuintarea le- 

gilor Ghijasa de jos 
Unificarea legilor şi impor- 

tanta lor " 
Importanţa bibliotecilor » 


Proiectul de unif. legislaț. Himbav 


Proiectul de unificarea le- 


gislatiilor Marpod 


95 


Despart. 


Moldova n. 


Nocrich: 


Nr. 
ert. 


727 


728 


729 
730 
731 


Numele conterentialulal 
S. Dragoman, dir. 


scol, 


S. Dragoman, dir. 
scol. 


Ioan Ghicăşan, 
preot ort. 

loan Ghicășan, 
preot ort. 

Sc. A. Ghica, preș. 
de tribunal 

Sc. A. Ghica, preș. 
de tribunal 

Sc. A. Ghica, pres. 
de tribunal 

S. Dragoman, dir. 
scol. 


Sc. A. Ghica, pres. 
de tribunal 

Ioan Ghicdgan, 
preot ort. 

S. Dragoman, dir. 
școl, 

Victor Bârsan, înv. 


A, Cichindelean, 
inv. dir, 

S. Dragoman, dir. 
şcol. 

V. Bârsan, inv. 


Emil Popescu, înv. 
S. Dragoman, dir. 
şcol. 


A. Cichindelean, 
dir. scol. 


Pompeiu Trif, preot 
loan Petrişor, ,, 
Pompeiu Trif, ,, 


Valeriu Bonea, ,, 


s dn PR 
Teodor Stoicheciu, 
înv. dir. 


Subiectul Localitatea 


Cultura ca baza statului şi 


lectură Ilimbav 


Cultura ca baza statului si 


lectură Marpod 
Stânta Scriptură Ilimbav 
Sa D Marpod 
Felul cum se fac legile Nucet 
" we OP Sh PR Cornățel 
" ie Ara ay Hosman 


neamului nostru f Nucet 
noua sa alcătuire | Cornățel 
Hosman 


Menirea 
rom, în 
" ü " 


Respectul legilor Vurpar 


Sfanta Scriptura i 
Munca și armonia Ghijasa de jos 


Armonia socială și pro- 
gresul omenesc ji 


Pomăritul 4 


Importanţa întrunirilor cult. Țichindeal 
Drepturile și datoriile ce- 

tafenesti A 
Despre credință " 


Progresul prin increderea 
si sprijinul poporului Benesti 
Drepturile si datoriile ce- 
tatenesti i 
Necesitatea construirii unei 

Case Culturale Altina 
Vechimea comunei și a pa- 

rohiei ort. din Alfina | 
Suferințele din trecut ale 
poporului nostru ii 
Lucrarea raţională a pă- 
mântului si îngrijirea gra- 


dinilor de pomi Fofeldea 
Insemnitatea zilei de 1 Dec. 
a » 4 24lan, i 
„ 10 Mai 


” ” 


Insemnătatea unirii Ardea- 
lului. cu Patria mamă i 


96 


Despart. 


Nocrich 


Nr. 
ett. 


754 


755 


756 
757 
758 
759 


760 


772 


773 


774 
775 


776 
777 


778 
779 
780 
781 
752 


183 
784 


Namele conlereațiaralui 


Teodor Stoicheciu, 
inv. dir. 


Teodor Stoicheciu, 
inv. dir. 

loan Nuță, inv. 

N. Pandrea, preot 


s ” 


I. Popescu, înv. dir. 


Erdé "Maria, ae 
loan Alexandru, 
preot 


loan Alexandru, 
preot 


loan Alexandru, 
preot 


Joan Alexandru, 
preot 
N. Verzescu, inv. . 


Sc, A. Ghica, pres. 
de tribunal 
Sc. A. Ghica, pres. 
de tribunal 


loan Ghicășan, preot 


Dan Mihăilescu, 
jude-aj. 


Subiectul 


Legătura sufletească dintre 
toţi românii 


Solidaritatea naţională 
Insemnatatea zilei de 10 Mai 
Rostul sezatorilor 

Ce vor sectantii 

Naşterea Domnului si în- 
semnătatea postului 
Înfiinţarea unei grădini de 
pomi 

Legea asociaţiunilor agri- 
cole 

Ce se poate prin o coope- 
ratie 

24 lanuarie 

Norvegia 

Evenimentele din extremul 
orient 

Lucrările de primăvară in 
grădina de pomi 

Satul și impozitele 
Cauzele crizei actuale 

Ce să citească săieanul 
Rostul femeii în gospodărie 


Legătura intima între bărbat 


și femee şi purtarea lor 
faţă de copii 


Relaţiunile oamenilor şi 
conlucrarea pentru. binele 
comun şi parţial 


Curăţirea pomilor de crengi 
uscate și insecte 


Cultivarea terenurilor pustii 
Raportul dintre şcoală si 
casa familiară 

Originea neamului nostru 
Cei mai însemnați domni- 
tori ai României 


Astra si cultura 


Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
ii „n 8Nov. 
‘3 » 4, Blunie 

Femeea romana in socie- 

tate 

Profetiile mesianice 


Insemnătatea pomului de 
Crăciun 


92 


localitatea 


Foteldea 


Ghijasa de jos 


Ilimbav 


Despărţ. 


Nocrich 


n 


ne. 


ert. 


785 


186 
187 


188 
789 


790 
791 


792 
793 
"794 


795 
796 
797 
798 
799 
800 
801 
802 


803 


804 


805 
806 


807 
803 
809 
810 
811 


Same'e eonterentiarttal 


S. Dragoman, inv. 
dir. 


Maria Lar, inv. 


Florian Bologa, 


preot 


Florian Bologa, 
preot 
Constantin Con- 
stantin, inv. dir. 


Constantin Con- ` 
stantin, inv. dir. 
Cornel Stanulet, 
preot 


Cornel Stănuleţ, 
preot ` 
Gheorghe Bânda, 

inv. 
Lucretia Drăghici, 
inv. 


Dr. Liviu Lintia 
Dr. loan Teicu 
lie Rusmir, prof. 


Serban Popa, in- 
stitutor 


D. Mugur, prot. 
univ. 

E. Bucufa, dir, ed. 
poporului 


Preot Popescu 


Const. Nedelcu, 
prof, insp. cult. 


Const. Nedelcu, 
prof. insp. cult. 


Dr. I. Țenchea 


Dr. Cioran Simion 
Ion Dongorozi, 
prefect 

Dr. Joan Teicu 
Ing. A. Mălăescu 
Ilie Rusmir, prof. 
Ilie Rusmir, prof, 
Ing. A. Mālăescu 


Subiectul 


Insemnatatea zilei de 10 
Mai şi 8 Iunie 

Insemnătatea zilelor de 24 
Ianuarie, 10 Mai si 8 Iunie 


Cartea ca mijloc pentru în- 
frumseţarea caracterelor 
morale 


Dreptatea lui Dumnezeu 


Educaţia națională in fa- 
milie 


Despre pomărit 


Insemnătatea zilelor de 1 
Dec., 24 lan. şi 10 Mai 


Credinţa în Dumnezeu 
Fudulie şi risipă 


Folosul învățământului de 
carte la fete 
Viata si operele lui Simion 
Mangiuca, ca iurist 
Viaţa şi operile lui Simion 
Mangiuca 
Viaţa şi operele lui Simion 
Mangiuca 


1 Decemvrie 
Sentimentul Patriei 


Turismul la noi 
Cauzele mai adânci ale su- 
ferintelor noastre 


Problemele culturale de ac- 
tualitate 


Rapsodia română de Fr. 
Liszt 

Femeia la răspântia 
vieţii moderne 

Despre instincte 


Olanda 

Tuberculoza 
Problema monetară 
Arăturile de toamnă 
Arăturile de toamnă ` 
Problema monetară 


98 


Localitatea 


Nocrich 


” 


Marpod 


Oraviţa 


Vărădia 
Broşteni 


Rechitova 


” 


Despar}. 


Nocrich 


Ne. 


ert, _Himele touferen{tarzlal Subieetul Localitatea Despart. 
812 Musa N. Albinăritul Glelova romani Oraviţa 
813 Ilie Rusmir Dela sapa de lemn la trac- 
torul modern i x 


814 Dr. E. Novacovici Calitățile dlor E. Murgu, 
gen. Doda şi Dr. I. Sârbu 


ca luminători ai poporului 


român Rudăria RE 
815 Topliceanu, prof. Aportul Bănatului în istoria 
românească Pi ” 
816 Coriolan Buracu 
preot Calitățile Almăgenilor in 
general A n 
817 Victor Stanciu, 
prof. univ. 
Orăştie Orăştie 


818 M. Botez, prof.univ, 

819 L. Rusu, prof. univ. 

820 FI. Ştefănescu- 
Goangă, prof. univ, 

821 G. Bogdan-Duică, 
prof. univ, 

822 Al. Lapedatu, prof. 
univ. 

823 G. Bratu, prof. univ 

824 St. Bezdechi, prof. 
univ. 

825 <A. Demian, dir. lic. 

826 M, Giorgescu 

827 I. Rodeanu 

828 V. Iacob, prof. 

829 J. Lepsi, prof. 

830 I. Romoșan 

831 V. Necsa 

832 Dr. Solomon 

833 P. Muntean 


s ” 


n ” 


n » 


1 ” 


Subiectul conferentelor neindicat in raport 


824 Dr. Baiciu Romos i 
835 Dr. I. Solomon Cas tău i 
836 Gavrilescu I, notar Educaţia copiilor in familie 
şi în şcoaă Ozun Ozun 
837 Victor Folea Insemnătatea religiei şi bi- 
serica j i 
838 (Numele conferen- Sra şi îngrijirea vi- 
839 fiarilor a Insemnătatea gi folosul i 
ML Taper limbei române > X 
840 Dr. Enea Bentia, i 
medic Despre malarie și bolile 
infecțioase Bodregul yechin Pecica 
841 loan Laita, înv.-dir. Imbunătățirea rasei pase- 
rilor de curte a 
842 Ilie Popianu, inv. Date antropometrice cu pri- i 
. vire la elevii de şcoală ‘i și 
843 Ardelean Nicolae, 
preot Evenimentele mai insem- 
nate în evoluţia istorică 
a neamului nostru Pecica y 


99 | e a 


Ne. 


ert. 


844 
845 
846 
847 
848 
849 
850 
851 
852 
853 
854 
855 
856 
857 
858 
859 
860 


861 
862 
863 
864 
865 
866 
867 
868 
869 
870 
871 
872 
873 
874 
875 
875 
877 
878 
879 
880 


881 
882 


883 


884 
885 


Anmeje eonlerențlara-al 
Dr. Eugen Wieoară, motte 


[E] ” ” ” 


Grig Antal, preot 
Ur. Eugen sicoara, medie 


Stefan Sular, inv. 
Dr. E. Nicoară, 
medic 

Gliga Vasile, preot 
loan Batea, inv. 
Dr. Al. Ceusianu, 
advocat 

Alex. Moldovan, 
inv. 

Dr. E. Nicoară, 
medic 

|. Tomcean, inv. 
IL Onu, înv, 

Dr. E. Nicoară, 
medic 

Dr. E. Nicoară, 
medic 

St. Sular, inv. 

I. Tomşa, ,, 
Alex. Popp, prof. 


Dr. Eugen Wleoară, medie 


T. Bucin, preot 
I. Pop, teolog 
Dr. E. Nicoară, 
medic 


Dr. St. Goanga, 


prof. 

Dr. E. Nicoara, 
medic 

Dr, E. Nicoară, 
medic 

Alex. Pop 

Dr, E. Nicoară, 
medic 

Dr, V. Niculescu, 
medic 

I. Butnar, înv. 
Dr. E. Nicoară, 


medic 


Subiectul Localitatea 
Rolul social a școalei Reghin 
Igiena omului creştin Solovastru 
Igiena si credinta Rastolita 


Sămănătorul bun is 
Munca, industria si meseria Reghin 
Astra şi Caritatea ‘i 
Rămâneţi tineri A 
Viaţa raţională lernoteni 
Datini vechi Caşva 
Ce să crezi şi cum să trăieşti Chiherul de sus 
Aniversarea armistiţiului Reghin 
Criza morală şi materială Filpișul-mare 
n ie, ah E t.-Mihai 
Igiena copiilor Breaza 

„ corpului si sufletului Rusii-Munti 
Cauzele crizei i 


Să nu desperăm Ibanesti-pad. 
Cauza crizei n 
Scoala si credința 3 


Cauzele crizei Reghin 
Scoala de azi i 
Să credem in viitor Sântu 
Ce e universul i 
Vita de vie s 
Gânduri de 1 Dec. Reghin 
Cum ar trebui să trăim Maioresti 
Leac contra crizei P 
Creşterea copiilor Fă 
Ce pot face cei mici pentru 

cei mari Reghin 
Călăuza vieţii Suseni 


Păstrarea sănătății Beica de sus 
Ingrijirea vitelor 


Calea mântuirei 


In memoria prof. V. Bărbat Reghin 
Selecţionarea profesională , 
Moş Crăciun 7 


Anul vechiu si anul nou 
Ravasul anului 


” 


Cancerul 


Jabenita 


Microbii și gazele în răsboiu FA 
Cauzele crizei 


” 


Cum putem trăi mult Beica de jos 


100 


Despart: 


Reghin. 


Nr. 
-ert. 


&86 


887 
888 


89 
890 


391 
892 
893 
804 
895 
- 896 
897 
898 
899 
900 


901 
902 


Hamele conterentiarutul 
Dr. V. Nicolescu, 


medic 

I. Pop, inv. 

Dr. E. Nicoară, 
medic 
Moldovan I. prof. 
Dr. E. Nicoara, 
medic 

Gr. Antal, preot 
Rotar I. inv. 


Dr. Eugen Hieeard, medie 


Scridon I. inv. 

N. Siara, inv. 
Demetrescu G,, in- 
giner 

Dr, A. Ceuşianu, 
advocat 

A. Pop, proi. 

Dr. Engen Nicoară, medie 


” ” n 


Dr. I. Luca, adv. 
Dr, Pitea, adv. 
Dr. A. Ceușianu, 
advocat 

Dr. E. Popa, adv. 
Victor Mera, far- 
macist 

Dr. E. Nicoară, 
medic 

Dr. Dostal, medic 
I. Maloş, protopop 
Dr. V. Nicolescu, 
medic 

Dr. E, Nicoară, 
medic 

t. Sular, înv. 

E. Nicoară, 
medic 

V. Vişoian, inv. 
Petre Grim, prof. 
univ. 

Dr. E. Nicoară, 
medic 
loan Pop, înv. 
Sandru L, „ 

Dr. E, Nicoară, 
medic 

Dr. Vigner, medic 
Petre Pragoiu, inv. 
Dr. Oct. Rusu, adv, 
Felicia Olteanu, 
prof. 

Dr. E. Nicoară, 


medic 


Subiectul 


Certificatul medical 
Portul naţional 


Să facem unirea sufletească 
Cum am ajuns la unire 


Cancerul 

Formarea caracterului 

Cauzele crizei 

Problema cancerului 
Icool si tabac 

Prin munca la bine 

Sa plantăm păduri 


„ Copacul şi pădurea 


Spania 
3 directive spre viata fericita 
Ce e conversiunea 


omer “ 
Cancerul 


Alcoolismul 
Elemente de credință la noi 


Ochiul 


Indrumarea vieții prin igienă 
Cauzele crizei 


Cum se face cancerul 
Cum eşim din criză 


Goethe 
Alcoolismul 
Ingrijirea pomilor 
Ingrijirea vitelor 
Igiena alimentară 
Alcoolismul 
Vlahuţă 
Socialismul 


Epoca renașterii în artă 


Igiena alimentară 


101 


Localitatea 


Beica de jos 


Reghin 


Lueriu 


Reghin 
Nadăşa 


s 


Reghin 
Rusii-Munti 
Filea 
Alunis 
Mures-Mort 
Ibănești 


Hodac 
Gurghiu 


Beica 
Socol 
Regh in 


Porcesti 


n 


Suseni 


Reghin 
Chiverul de Jos 
Suseni 
Petelea 


Reghin 


Lunca 


Despart. 


Reghin 


Ne: pal conlerenyaralal Subiectul Localitatea Despărţ 


ert. 


926 Netea I, inv. Subconștientul Reghin Reghin 
927 Dr. E. Nicoară, 
medic Pentru ce să postim Chikera! de sas i 
928 Dr. V. Nicolescu Certificatul medical P i 
829 Alex. Pop, inv. Criza S a 
jpe V. Nicolescu, 
930 + medic Certificatul medical Ierbuş m 
|Butnar L, inv. Cauzele crizei zi s 
931 Dr. E. Nicoară 
. 982 medic Patimi neigienice Fărăgău Sy 
933 Man V., inv. Martirii neamului i e 
934 Cismasiu N., preot Crede și lucră Căcuci 3 
935. Iuliu Pop, pn Martirii credinței i AI 
936 Bucin T., Cultura pământului P a 
937 Or. Eugen keai, " pele Cauzele cancerului > N 
938 s Cancerul Râpa de sus 7 
939 i Popescu, preot Crede si lucrează 5 4, 
940 A. Pop, profesor Cum trebuie să fie un ţăran 5 
941 P. Boitan, notar 3/15 Mai 1848 y n 
942 Preot Eremia Importanța zilei de 1 Dec. Reşiţa Reşiţa: 
943 Dr. Roşu, medic Alcoolismul Câlnic ‘i 
944 Dr. G. Muntean Tuberculoza si vaccinarea 
cu B. C.G. Reşiţa D oy 
945 G. Cimponeriu, 
inspector Din trecutul Reşiţei ‘i i 
946 C. Chiraş, prof. Femeia română ca mamă 5 ie 
947 I. Peia, stud. drept Criza economică j | n 
948 Dr. G, Muntean Certificatul medical de că- 
sătorie is 3 
949 G. Cimponeriu, 
inspector Vechi familii nobile româ- 
neşti din Banat dispărute K 
950 G. Stăiculescu Despre sat, şcoală şi biserică Doman 
951 Dr. Cornel Roşu  Boalele venerice şi alco- 
olismul E A 
952 Dr. A. Hohoiu Laptele ca aliment Resita ȘI 
953 Dr. Vet. Bihari Despre lapte A H 
954 Ana Dr. Danet 24 lanuarie în istoria nea- 
mului Sasca M. Sasca Mon. 
855 Dr. Cornel Danet, 
medic Tuberculoza i i 
956 Romulus Popoviciu, 
inv. 10 Mai ii 5 
957 Dr. Cornel Daneţ, 
medic 10 Mai în istoria Ardea- 
i lului si Banatului F 7 
958 G. Târba Ziua Eroilor és ff 
959 Jon Isvernar Eroii neamului a s 
960 Dr. Cornel Danet, 
medic 8 Junie în istoria neamului K FA 
96| Ana Dr. Danet Unirea Ardealului cu Patria 
mamă 


962 Dr. Cornel Danet 
medic Religia si ştiinţa à si 


102 


Nr. 
ert. 


963 


964 
965 
966 
967 
968 


969 


Ramela eonterenjfaralul 


Dr. Eugen Seles, 
dir, de lic. 


Gavril Barbul, prof. 
Silviu Tamas, prof. 
Aurel Ghita, prof. 
Traian Potra, prof. 


Eftimiu Pandrea 
prof. 


Subiectul 


Despre Octavian Goga 
Călătoriile lui Guliver 
Tara Oasului 

Despre Goethe 
Despre Țara Sfântă 


Voevozi români din fara 
Făgărașului 


Numele conferen- 


tiarilor nu sunt Prelegerile poporale in 


dicate n T număr de 69 au avut 
1 È ey des arta continut religios, cul- 
a te partaz tural si economic 


Dumitru Lăpădat, 


dir sc. pens. 


Dr. Mihai Lupaș, 


medic 


loan Hanzu, preot 


Constantin Sava 
Dumitru Floașiu, 


proi. 
Dr. D. Borcia, 
protopop 


Col. Teodorean 
Dr. Ioan Tolu, 
prof. 


Petre Rociu, prof. 


D. |. Herta 
Nicolae Martin 


D, I. Herţia 


"on ” 


Nicolae Martin 
D. L Hertia 


Valer Tiplic 
Nicolae Martin 


Trecutul economic al co- 
munei Sălişte 


Scarlatina 

Raţionalizarea pomiculturii 
Nuirimentul plantelor și in- 
grasarea pământului 
Unirea principatelor 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 


Conferinţe despre ziua 


Eroilor 


Explicarea timpului nostru 
E intr'adevăr pace? 
Mişcarea Paneuropeană si 
faza ei actuală 
Problema agrară 
Legea asanărií 
agricole 
Europa, unitate economică 
Problema agrară (conti- 
nuare) 

Problema bancară 

Viena arhitectonică 

Roma arhitectonică 

Pisa și Veneţia arhitec- 
tonică 


datoriilor 


103 


Localitatea Despart. 


Satumare Satumare 
Baia de Arieș Sălciua 
Hădărău : 
Lătureni = 
Lupsa ” 
Ponor SE 
Posaga de jos A 
Sălciua de jos nis 
Sălciua de sus i 
Saitas ji 
Geamâna „i 
Subpiatra i 
Valea Gesgelutal is 
Vidolm as 
Uinta Geamana s 
Sălişte Sălişte 


” ” 


We. 
sett. 


991 
992 
993 
994 
995 
996 
997 
998 
999 
1000 
1001 


1002 
1003 
1004 
1005 
1006 
1007 
1008 
1009 
1010 
1011 
1012 
1013 


1014 
1015 


1016 
1017 


1018 


1019 
1020 


1021 
1022 


1023 
1024 
1025 


Aumele eouferen(tarutal 


Toma Miclaus 


Pompiliu Ordstean 
N. Martin 


” ” 


Ioan Ivan 


” ” 


Ana Ivan 


Ioan Bărbat 


loan Gherman 
loan Giurgiu 


Nicolae Neamţu: 
Dr. I. Tolu, prof. 


Nicolae Martin 


loan Hanzu, preot 


Subiectul 


Iubirea aproapelui 
Relele urmări ale judecăților 
Dragostea de ţară 
Ingrijirea vitelor 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Unirea Principatelor 
Munca izvor de bogăţie 
Păstrarea sănătăţii 
Criza zilelor noastre 
Utilitatea pomiculturii 
Boalele pomilor şi supri- 
marea lor 
Aplicarea pompei pneuma- 
tice cu Nosprazen 
Răsboiul mondial și unirea 
tuturor românilor 
Cum iţi vei aşterne aşa vei 
dormi 
Dări şi impozite 
Despre credinţă 
Povestea neamului 
nesc 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Păstrarea vinului sia vaselor 
Lucrarea pământului 
Rolul femeii în gospodărie 
Utilitatea societăţilor de 
femei 
Dragostea față de biserică 
şi aproapele 
Altoirea viței de vie 
Raportul dintre muncitori 
intelectuali şi manuali 
Unirea Principatelor 
Contribuţia Ardealului la 
unitatea neamului 
Regele Ferdinand şi istoria 
neamului nostru 
Duşmanii pomilor 
Rolul cărţii în făurirea cul- 
turii unui popor 
Explicarea legii 
datoriilor agricole 
Nutrirea raţională a vitelor 
cornute, a oilor, a pase- 
rilor şi a porcilor in timpul 
iernii 
Nutremântul animalelor de 
întreţinere şi producţie 
Combaterea aidumului la 
pomii roditori 
Însemnătatea bacteriilor pt. 
agricultură; arătura cea 
mai potrivită pentru culti- 
varea şi desvoltarea bac- 
teriilor 


româ- 


asanării 


104 


Localitatea 


Aciliu 


Cacova 


Despărţ. 
Sălişte 


Nr. 
ert. 


1026 


1027 


1028 
1029 


1030- 


1031 
1032 
1033 
1034 


7035 
1036 
1037 


1038 
1039 
1040 
1041 


1042 
1043 


1044 
1045 


1040 
1047 


1048 
1049 
1050 


1051 
1052 


1053 
1054 
1055 
1056 
1057 


1058 
1059 


Humele eoaterenflarutul 


Subiectul 


loan Hanzu, preot Reintinerirea pomilor ro- 


Achim Balu 
Alex. Iosof, prof. 
loan Răchiţan 
Achim Balu 

I. Bologa, preot 
Nicolae Hans, înv. 


14 LEA 
Ioan Groza 


loan Roajdă 


Adam Toma 


Tlie Arsenie, inv. 


ditori prin altoire in co- 
roană 

Nutrirea raţională a mun- 
citorului manual și inte- 
lectual; boalele de stomac 
şi intocsicatiile 

Viaţa şi activitatea literară 
a poetului Oct. Goga 
Amintiri din copilărie de 
L Creangă 

Despre Brătescu Voineşti 
Opera poetului Gheorghe 
Coșbuc 

Opera “poetului Alexandru 
Vlahuţă 

Viaţa şi opera literară a lui 
Anton Pan 

Explicări din istoria ro- 
mânilor (cu proiectiuni) 
Ora et labora 

Să trăim sufleteste 
Datoriile părinţilor fata de 
copii 

Viaţa si patimile lui Isus 
Pomăritul 

lubirea de carte 
Drepturile și datoriile cetă- 
tenilor 

Legea mostenirilor și for- 
mele testamentului 
Datoriile copiilor faţă de 
părinţi 

Iubirea gliei strămoşeşti 
Organizarea poporului ro- 
mân 


Alex. Vlad, preot Viaţa lui Andreiu Șaguna 


Adunarea românilor la Blaj 
în 3/15 Mai 1848 si la 
Alba Iulia în 1 Decem- 
vrie 1918 

Unirea Principatelor 
Tyrul, Sidonul şi Fenicia 
Musca, duşmanul omului si 
a animalului 

Pasteur şi Babeş 
Fariseism, inaltare si umi- 
linta 

Despre risipa 

Faptele bune si rele 
Luptele pentru icoane 
Munca, izvor de bogăţie 
Defectele părinţilor in cre- 
șterea copiilor 

Cultura pomilor 

Turbarea 


105 


Localitatea 


Cacova 


Gurarâului 


Despart. 


Săliște 


Nr. 
ert, 


1060 
1061 
1062 


1053 
1064 


4065 
1066 
1057 


1068 
1069 


1070 
1071 
1072 
1073 


1074 


1075 


1076 


1077 
1078 
1079 


1080 
1081 


1082 
1083 
1084 
1085 


1086 
1087 


1088 


1089 
* 1090 
1091 
1092 
1093 


dame! eonleranțiarulul 
Ilie Tarcea 


Letitia Jurca 
Ana Răchiţan 
Grigore Negrescu 


Aron Flucus, preot 


n ” n 


s a 
A. Bârsan 


Maria Negrescu 
Maria Dicu 
Valer Popoviciu, 
preot 


Valer Popoviciu, 
preot 

Valer Popoviciu, 
preot 


Ioan Dobrotă, înv. 
dir. 


Ioan Dobrotă, înv. 


dir. 
Bicolae Bembea, sub:ev, geol. 


Maria Bembea 


Stefan Ciortea 
Dr. Mihai Lupas 


Nicolae Ilea 


Ioan Stirban 


Ana Ilea 
Arpad Libiczei 


Subiectul 


Pagini de istorie din luptele 
românilor cu rușii 
Plantele medicinale . 

Si copii se fac oameni mari 

Unirea Principatelor 
Raportul dintre şcoală şi 
familie 

Ingrijirea pomilor 

Insemnătatea postului din 
punct de vedere religios 
si igienic 

Importanta familiei pentru 
trăinicia unui popor 
InsemnAtatea zilei de 10 Mai 
Legea asanarii datoriilor 
agricole 

Foloasele învăţăturii 
Portul românesc 


Indemnuri practice pentru 
economie 


Andreiu Saguna 


Ridicarea vieţii morale la 
sate 


Pregatirea terenului pentru 
plantarea pomilor 


Pomiritul raţional 
Istoricul comunei Sibiel 
Cultura cireselor 
Binefacerile unirii 
nilor 

Ajutorarea copiilor lipsiţi 
Cuza Vodă şi Unirea Prin- 
cipatelor 

Isus după înviere 

Sfaturi igienice 
Insemnatatea „Astrei” 
Personalitatea lui Andreiu 
Şaguna 

Noţiuni de zootehnie ge- 
nerală 

Procedee de imbunătăţirea 
animalelor prin metode de 
reproducție 

Îmbunătăţirea raselor ani- 
malice 

Colindele 

Unirea Principatelor 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 


roma- 


> A ki 71 n LEI 
Legea asanării datoriilor 
agricole 


106 


localitatea Despart. 


Mag 


n 


Săcel 


Sibiel 


Sălişte: 


Nr. 
ert. 


1024 


1095 
1096 


1097 


1098 
1099 


1100 


1101 
1102 
1103 
1104 
1105 


1106 


1107 


1108 
1109 


1110 
1111 
1112 
1413 
1114 
1115 
1116 
1117 
1118 
1119 
1120 


1121 
1122 


1123 
1124 


4125 
1126 


Lamele cgalerențiaralul 
Petru luga 


loan Frăcea 


" " 
Ioan Josof 
” 1t 


loan Soră 
Gh. Ittu, preot 


Nicolae Giurgiu 
Nicolae Simian, 
inv, dir. 


Nicolae Simian, 
inv. dir. 
Nicolae Martin, 
prof. 


Nicolae Simian 


Constantin Ghise 


loan "Hansa : 
Elisaveta Ghenie 


loana Raica, înv. 


Silviu Cărpinișan, 


dir, şcol. 


Popa Vasile, preot 
Silviu Cărpinișan, 


dir. gcol. 

I. Raica, înv, 
Silviu Cărpinişan 
dir. şcol, 


L. Rusu, prof, univ. 


V. Stanciu, prov. 
univ. 


Ciuchendea D. prof. 
Silviu Carpinisan, 


dir, şcol. 
P. Chirca, prof. 


I. Raica, înv. 


Subiectul 


Cercetarea regulată a şcoalei 
si a bisericii 

Foloasele învățăturii 

Aniversarea Maiestatii Sale 
Regelui 

Despre cultura pomilor ro- 
ditori 

Criza morală şi economică 
Cercetarea şi ajutorarea bol- 
navilor 

Insemnătatea arderii lumâ- 
nărilor în biserici 
Însemnătatea zilei de 10 Mai 
lubirea deaproapelui 
Mitropolitul Şaguna 
Facerea de bine 

Sădirea pomilor si lucrările 
de primăvară 

Unirea Principatelor 


Patimile Domnului (cu pro- 
iecţiuni) 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 


Legea  asanării 
agricole 
Explicări din istoria ro- 
mânilor (cu  proiectiuni) 
Buna înţelegere 

Eroii neamului 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Creşterea copiilor în epoca 
școlară 


Ce-i lipsește românului 
astăzi 


Din comoara poeziei po- 
porane 
Insemnatatea zilei de 1 Dec. 


1 Decemvrie 1918 
Puterea cărţii 


Din comoara poeziei po- 
porane 
Şcoală nouă, generaţie nouă 


Mai putem avea vulcani 
activi in ţara noastră 
10 Mai 


Personalitatea lui N. Iorga 


lorga ca istoric 
[orga ca educator 


107 


datoriilor 


Localitatea 


Tilișca 


Răhău 
Sebeş 
Săsciori 


Sebeş 


Despărţ.- 


Săl işte: 


Sebeş-Alba 


fer, mele enntereniaat Subiectul Localitatea Despart. 


1127 Dr. Gh. Preda, dir. - 
spit. de boli mint. Evoluţiile imaginilor su- 


fletești Sibiu Sibiu 
1128 J. D. Ştefănescu, 
prof. univ. Profesorul Dimitrie Comşa 7 
112? L D. Ştefănescu, 
prof. univ. . Picturi române medievale 
in Ardeal ‘a 
1130 L D. Ștefănescu, 
prof. univ. Stilul bizantin în pictură E FI 
1131 I. D. Ştefănescu, 
prof. univ. Pictura bizantină in Ardeal a N 


1132 Dr. Nic. Terchilă, 
prof. Acad. Teol, Educaţia tineretului in lu- 
mina pedagogiei relig. A E 
1133 Ioan Popa, prof. li- 
ceul Gh. Lazăr Insemnătatea zilei de 1 Dec. T n 
1134 Gr. Trancu-laşi, 
prof, fost. min. Spre alte zări A 
1135 G-ral V. Economu, 
comand. corp. VII. Discutiuni asupra unei che- 
stiuni puţin plăcute (ras- 
boiul), dar foarte inte- 
resante i 5 
1136 L Dăncilă, prot. mil. Insemnătatea zilei de 24 Ian. i n 
1137 Alex. Dima, prof., 
liceul Gh. Lazăr Criza culturii românești i ot 
1138 Dr. Silviu Dragomir, 
prof. univ. Din urmele celei mai vechi 
: civ. rom. in Ardeal (cu 
proiectiuni) n " 
1139 Dr. V. Nitescu; 
adv., fost. min. Marele american Gheorghe 
Washington i A 
1140 Em. Bucuţa, dir. ed. 
poporului Oartă nouă (Cinematograful) 4 ‘i 
1141 C. Lungulescu, 
conf. „Casa Şc." Scriitorii ardeleni, care au 
contribuit la desv, conșt. 
| naţionale Fă ‘i 
1142 Gh. Oprescu, prof. 
univ, Arta românească din Oltenia 
(cu proiectiuni) “ în 
1143 Andrei Oțetea, 
conf. univ., Iasi Criza engleză şi reper- 
cursiunile ei în viaţa in- 
ternationala ii FĂ 
1144 Ilie Licu Popescu, 
prof. lic. Gh. Lazăr Un nou sistem de filozofie 


românească " " 
1145 G. Bogdan-Duică, 
prof. univ. Comemorarea lui „Goethe“, $ i 
1146 G. Mugur, insp. 
gen. al cercet. Importanța cercetăşiei " " 


108 


Doc, mele eonfronfaata Subiectul Localitaiea Despart. 
1147 S. Teposu, pres. 


desp. „Astra“ si Educaţia fizică Sibiu Sibiu 
1148 S. Teposu, pres. 

desp. „Astra si cercetăşia'' ‘i i 
1149 S. Teposu, pres. 

esp. „Dacii“ P in 
1150 S. Teposu, pres. 

desp. „Romanii Fe A 
1151 S. Teposu, pres. 

desp. Obiceiurile Dacilor si Ro- 

manilor j 


1152 Dr. Iosif Stoichitia, 
med, primar-jud. Boalele molipsitoare i 4 
1153 Dr. Iosif Stoichitia, 
med, primar-jud. ,Microbii“ r 
1154 T. Stoia, inv. dir. Regele Carol II. 7 
1155 „ „ » „p [Iubirea de mamă . j 
1.56 Em, Cioran, prot. Legat. industr. in timpurile 
vechi ale saşilor din Ar- i 
deal cu Vechiul Regat E ao 
1157 T. Stoia, inv. dir. Creşterea copiilor i a 
1158 „ „ » yy  Tubirea de neam = as 
1159 Dr. I. Stoichitia, 
med, primar jud. Cum să ne apărăm de 


microbi E r 
1160 Şt. Morariu, preot Din viața lui Isus 7 ‘a 
1161 T. Stoia, inv. dir. Respectul față de bătrâni ü ñ 


1162 I. Dăncilă, prot. mil. Ce să facem să scăpăm de 
crizaactuală, morală și nat. 5 n 
1163 Dr. H. P.-Petrescu, 


secr. lit. al, Astrei“ Poeți români in literatura 
română (Oct. Goga) ú a 
1164 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. Combaterea boalelor mo- 
lipsitoare şi prevenirea lor " 7 
1165 T. Stoia, inv. dir. Ce câştigăm din cititul unei 
cărţi bune ia ii 
1166 , „ »  » Ajutaţi pe cei lipsiţi ñ y 
1167 S. Țeposu, pres. 
desp. Năvăliri barbare i E 
1168 Dr. H. P.-Petrescu, 
secr. lit. „Astra“ Scriitorul Basarabescu la 
60 ani ñ Gs 
1169 Dr. H. P.-Petrescu, 
secr. lit. „Astra“ Novelisti români de seamă și E 
1170 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. Ce trebue să ştim despre 
bolile molipsitoare ȘI i: 
1171 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. „Legea sanitară“. Comba- 
terea boalelor molipsitoare i i 
4112 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. Boalele lipicioase si comba- 
i terea lor " 
1173 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. Tuberculoza ‘i Y 


109 


Nr. gamete Confereattarata Subiectul Localitatea  Despărţ. 
1174 Dr. H. P.-Petrescu, i 
secr. lit. „Astra Goethe, la 100 de ani dela 
moartea lui Sibiu Sibiu 
1175 Dr. H. P.-Petrescu, 
secr, lit. „Astra Novelisti români de seamă 
(Brătescu- Voineşti) " m 
‘1176 Nicolae Colan, 
rect. Acad. Teol. Insemnătatea mare a Invierii 
Domnului, în legătură cu 
învierea şi întreg. neamului 
român n "” 
1177 L Dancila, prot. mil. Care este noul ideal al ro- 
manismului şi cum să-l 
servim “ " 
{178 S. Teposu, presed. 
esp. Istoricul „Astrei“ " " 
1179 Cr. Vasilescu, gen. Valoarea cărții pentru ostași i " 
1180 Dr. O. Vraciu, 
med, de circum, Creşterea rațională a co- 
pilului mic Gusu x 
1481 V.Lazăr, prof. pens. Ce se poate găsi în cărți » " 
4182 Dr. L Stoichitia, 


med. primar jud, Boalele molipsitoare ” n 
4183 Dr. L Stoichiția, 

med. primar jud. Ludoş n 
1184  V.Lazăr, prof. pens. Foloasele cărții » ” 
1185 Dr. L. lonaşiu, med. 

primar Despre „Astra“ Boita E 


1186 Dr. I. Stoichitia, 
med. primar jud. Boalele infecțioase si apă- 
rarea contra lor ” “ 
1187 Petre R. Petrescu, 
inspector şcolar Datorințele noastre față de 
țară ” " 
4488 V. Druhora, preot Să ne inşirăm in rândurile 
„Astrei“ ” " 
1189 Ioan Isacu, prof. Rolul bisericei si al şcoalei Toparcea i 
1190 Mina Gradinar, sub- 
insp. al Of. Coop. Cooperatia la noi şi in alte 


țări ” n 
1191 Ioan Dragomir, 
secret. desp. Dragostea de neam, fara 
și carte ” n 
4192 loan Dragomir, 
secret. desp. Cum ne putem face viață 
mai fericită Gusterita ii 
1193 T. Stoia, inv. dir. Iubirea de ţară şi mamă r n 
1194 Mina Grădinar, sub- 
insp. al Coop. Binele realizat de coop. Armeni “i 
1195 loan Dragomir, 
secret. desp. Rostul omenirii din zilele 
noastre ” " 


1196 Gh. Lăţea, dir. 

serv. agr. judeţean Despre tovărăşii Alămor " 
4197 Ioan Isaicu, prof. 

la lic. Gh. Lazar Cooperatia in Danemarca ZA “ 


110 


Ne. 
-ert. 


1198 
1199 
1200 
1201 
1202 
1203 
1204 
1205 
1206 
1207 
1208 
1209 
1210 
1211 
1212 
1213 


1214 


1215 


1216 


1217 


1218 


A219 


dunele tontereațiaralal 
Ioan Popa, prof. 


Timotei Spinei, dir, 
cam. de agricult, 


Joan Isaicu, prof. 
Gh. Lăţea, dir. 


serv, agr. jud. 
Ioan Isacu, prof. 


Timotei Spinei, dir, 
cam. de agricult. 
Dr. I. Stoichiţia, 
med. primar jud. 
Dr. I. Stoichitia, 
med. primar. jud. 
Gh. Secaş, preot 


Ioan Dinu, diac. 
Catedr. 

Ioan Dinu, diac. 
Catedr. 

Gh. Secaş, preot 
S. Teposu, președ. 
esp. 


Gh. Lăţea, dir. 
serv. agr. jud, 
Dr. I. Stoichiţia, 
med, primar jud. 
Dr. Andrei Gâlea, 


cons, archiep. 


Gh. Secaș, preot 


loan Dinu, diac, 


Catedr. 


Traian Petrişor, 
cons, mitrop. 


loan Dinu, diac. 


Catedr. 


Trand. Scorobetiu 
cons, archiep. 


Joan Isaicu, prof. 


Subiectul 


Rolul „Astrei“ în cultu- 
ralizarea poporului 


Creşterea galitelor, in special 
a gainilor 

Dragostea de carte 

Rostul tovarășiilor la îna- 
intarea poporului 


Prevederi de preintampi- 
narea crizei 


Creşterea vitelor 
Ingrijirea sănătăţii 
Ingrijirea sănătăţii 


Explicări din vechiul Test. 
şi icoane din viata lui Isus 


Ideile noui de cari se călă- 
uzeste ,,Astra’ 


Importanța pomăritului 
Ingrijirea sănătăţii 

Puterea  binefăcătoare a 
Crucii 


Explicări din vechiul Te- 
stament şi Icoane din viaţa 


Localitatea 


Rusciori 


” 


Șura-mică 


Slimnic 
Jina 
Bungard 
Cisnădie 
Sadu 
Tălmăcel 
Boita 
Avrig 


Sibiel 


Avrig 


lui Isus (cu proiectiuni) . Sebesul de jos 


Explicări din vechiul Te- 
stament si Icoane din viata 
lui Isus (cu proiectiuni) 


Explicări din vechiul Te- 
stament și Icoane din viata 
lui Isus (cu proiecțiuni) 


Explicări din vechiul Te- 
stament şi Icoane din viata 
lui Isus (cu proiectiuni) 


Explicări din vechiul Te- 
stament și Icoane din viaţa 
lui Isus (cu proiectiuni) 

Explicări din vechiul Te- 
stament și Icoane din viata 
lui Isus (cu proiectiuni) 


111 


Porcesti 
Turnisor 
Cristian 


Mohu 


Vestem 


Despărţ. 


Sibiu 


„ 


Nr. 
- ert, 


1220 


1221 


1222 


1223 


1224 


1225 
1226 
1227 
1228 
1229 


1230 
1231 
1232 


1233 
1234 


1235 
1236 
1237 
1238 
1239 


Nacela conterenttarulei Subiectul 


Traian Petrişor, 


Localitatea 


cons. mitrop, Explicări din vechiul Te- : 
stament şi Icoane din viata 
lui Isus (cu proiectiuni) Șelimbăr 
Joan Dinu, diac. 
Catedr. Explicări din vechiul Te- 
‘ stament si Icoane din viata 
lui Isus (cu proiectiuni) Bungard 
Petre R. Petrescu, 
insp. şcolar Solidaritatea nat. pentru 
combaterea crizei econ,, 
financiare-morale Sadu 
Gh. Latea, dir. 
serv. agric. jud. Cultura pomilor şi creșterea 
albinelor ” 
Ioan Dragomir, 
secr, desp. Rostul „Astrei' in trecut si 
astăzi și luminarea noastră 
prin carte ” 
Gh. Maior, prof. s 
Sc. norm. Criza gen. şi mas. de comb. Talmiacel 
Timotei Spinei, 
dir. cam. de agr. Cresterea vitelor si a pa- 
sărilor n 
Traian Nicola, inv, Despre cultura pomilor ” 
Aurel Nan, prof. 


Sc. norm. „Mănăst, dela Samb. de sus‘, Sebesul de sus 


Timotei Spinei, 
dir. cam. de agr. Tovărăşiile agric. in pomi- 


cultura 
Dr. Nic, Terchilă, 


prof. Acad. Teol. Educaţia religioasă in familie Sebesul de jos 


Mina Grădinar, sub- 


insp. al Coop. Despre conversiune 
loan Popa, prof. 
lic, Gh. Lazăr Icoane comp. din sufl. tre- 


cutului si ale prezt. cu 
indr. de actualitate 

Timotei Spinei, 

dir. cam. de asr. Tovărăşiile agricole 

Gh, Maior, prof. 

Sc, norm. Cult. puterilor sufl. pentru 
a birui gr. zil. noastre de 
astăzi si totdeauna 

Dr. N. Reihardt, 
medic veterinar Creşterea şi ingrijirea vitelor 
Traian Nicola, înv. Despre pomărit 
loan Isacu, prof. Increderea pe care trebue 
să o avemin puterile nea- 
f mului nostru 
Mina Grădinar, sub- 


insp. al Coop. Despre conversiune 
Gh. Maior, prof. 
Sc. norm. Să avem încredere unul 


într'altul şi să ne iubim 
unul pe altul 


112 


” 


Despart. 


Sibiu 


„ 


Ne. 
ert. 


1240 
1241 
1242 
1243 
1244 
1245 
1245 
1247 
1248 


1249 
1250 


1251 
1252 
1253 
1254 
1255 
1255 
1257 
1258 


1259 


1260 


1261 
1262 
1263 
1264 
1255 


1266 
1267 


1298 
1269 


1270 
1271 


Mamele eonlereniarulul 


Traian Nicola, inv. 
Nicolae Colan, rect. 
Acad. Teol. 


N. Georgescu, med. 
veterinar 

Gh. Lăţea, dir. 
serv. agric. jud. 
Ioan Popa, prof. 


T. Spinei, dir. cam. 
de agr. 


I. Isacu, prof. 
Gh. Latea, dir, 
serv. agr. jud. 
Simion Alămorean, 
preot 

loan Popa 
Nicolae Boianjiu, 
înv. dir, 


Nicolae Boianjiu, 
înv. dir, 

Nicolae Boianjiu, 
inv. dir. 

Samoilă Florea inv. 
Joan Dordea, preot 
Toma Modran preot 


Nicolae Boicean, 
inv. dir. 


Nicolae Boicean, 
inv. dir. 
Ioan Masaru, preot 


” " 1 


1 LEI 31 
Ioan Tatu, înv. dir. 


Maria Ivănuş, inv. 


EL n 1 


Subiectul 
Despre pomărit 


Patimile Bisericei în Rusia 
roşie 


Creşterea şi ingrijirea vitelor 


Cultura pomilor 
Biblia si Istoria, izvoare de 
întărire si nădejde 


Tovărăşii agricole de pro- 
ductie 
Incredere si prevedere 


Cultura pomilor 


Despre criza economică 
Eroii neamului 


Datinile si obiceiurile in 
legătură cu sărbătorile Cră- 
ciunului 


Despre furt 


10 Mai în România mare 
Muncă şi economie 

Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
Jurământul strâmb cel mai 

mare păcat 

Insemnătatea zilei de 24 Ian. 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
Urcarea pe tron a Maiestatii 


Sale Regelui Carol al II-lea 


Criza economică si mijloa- 
cele de salvare 


Educaţia în familie 
Organizarea neamului rom. 
Despre virtuţi 

„ criza economică 
Iubirea de patrie 
Bogatiile pământului roma- 
nesc 
Drepturile si datoriile ce- 
tatenilor 
Prevenirea 
lipsitoare 
Combaterea luxului 
Ajutorul datorit semenilor 
nostrii 
Iubirea de carte 
Respectul tinerilor față de 
bătrâni 


boalelor mo- 


113 


Localitatea 


Ruși 
Rășinari 


Gusterita 


Bungard 


Alămor 


Hasag 
Bungard 


Despart. 


Sibiu 


Nr. 
ert. 


1272 
1273 


1274 
1275 
1276 
1277 
1278 
1279 
1280 


1281 


1282 
1283 
1284 
1285 


1286 
1257 
1238 
1289 
129) 


1291 
1292 


1293 


1294 
1295 
1296 
1297 
1298 
1299 
1300 
1301 


Numele esulerenarelai 


Maria Ivănuş, înv. 


Traian Nicola, in- 
stitutor 

Traian Nicola, in- 
stitutor 

Const. Mofet, dir. 
scoalei text. 
Const. Moţet, dir. 
scoalei text. 
Antoaneta Panai- 
tescu, prof. 
Mateiu Gheorghe, 
inv. 

Toma Buta, inv. 
dir. 

Toma Buta, inv. 


dir. 
Ioan Raceu, preot 


Mihail V., inv. dir. 


IT] ” 1 1 


1 


Moise Sârbu, preot 


Arseniu Nedelcu, 
inv. dir. 


loa Dordea, preot 
Ioan 1. Dordea, 
inv. dir. 

Joan I. Dordea, 


inv. dir. 
N, Geleriu, inv. 


Subiectul 
Cruţare și cumpătare 
Criza agricolă şi cooperatia 
Despre tovărăşii 
Despre „Astra“ 
Insemnătatea zilei de 10 Mai 
lubirea de patrie 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 


SE m 24 lan, 
Nașterea 
mânesc 

Rolul femeilor române în 
păstrarea  credinţii stră- 
vechi 

Menirea culturală a , Astrei“ 
Crăciunul anului 1931 
Proiectul de lege al con- 
versiunii datoriilor agricole 
Insemnatatea unirii dela 
1859 şi 1918 

Cooperatia şcolară 

Infăptuiri prin cooperativele 
școlare 

Însemnătatea zilei de 10 Mai 
Ziua eroilor 

Dragostea faţă de biserică 
şi școală 

Viaţa şi patimile lui Isus 
Din trecutul neamului ro- 
mânesc 


Insemnătatea 
naționale 


Rolul ,,Astrei’’ 
Ce datorăm eroilor nostri 


Cum trebue considerată 
unirea tuturor românilor 


Insemnătatea zilei de 10 Mai 

lubirea de Patrie 

Datoria pe care o avem fafa 
de patrie si cine poate fi 
un bun cetățean român 

Albinele si folosul pe care 
ni-l aduc 

Suntem datori să ne dăm 
copii la școală 


114 


poporului ro-: 


localitatea  Despărţ. 


Sibiu 


Casolt 


Cisnădie 


Cristian 
Daia 


sărbătorilor . 


ITI 


Loamneş 


" 


Nr. 
ert. 


1302 
1303 


1304 
1305 
1306 
1307 
1303 


1309 
1310 


1311 


1312 
1313 


1314 


1315 
1316 
1317 
1318 
1319 


1320 
1321 


1322 
1323 


1324 
1325 


Hamele conterenttarutut 


M. Geleriu, înv. 
Toma Mihaiu, 
preot 

Toma Mihaiu, 
preot 


Toma Mihaiu, 
inv. dir. 


Gh. Vlad, inv. dir. 


os LAI Ua 4 
Oprea Olariu, 
inv. dir. 


Oprea Olariu, 
înv. dir, 


Oprea Olariu, 
înv, dir. 
Joan Neagu, inv. 


Stefan Potcoavă, 
inv. . 


Olariu Stan, inv. 


Preot I. Marin 


Petru Radoiu, 
inv. dir. 
Petre Radoiu, 
inv. dir. 


Petre Radoiu, 
inv. dir. 

Maria Dragomir, 
inv, 


Maria Dragomir, 
inv. 

Simodea Teodor, 
jand. serg. inst. 
Ilie Brad, preot înv. 


G. Neagoş, preot 


Subiectul 
Respectul datorit bisericii 
Insemnătatea zilei de 24 lan, 


Cum trebue sărbătorită ziua 


de 10 Mai 


Marea zi a urcării pe tron a 
M. S. Regelui Carol alll-lea 
1 Decemvrie ziua „Astrei" 

Insemnătatea şi folosul 
scoalei 

Combaterea sudalmelor 
Alcoolismul si urmările lui 


Despre cauzele crizei si in 
special despre intoarcerea 
omenirei la cinste, omenie 
si credinta 


Despre simțul jertfirii po- 
porului pentru lucrurile 
bune 


Insemnătatea zilei de Slunie 

Insemnătatea șezătorilor din 
trecut şi a celor din pre- 
zent, in legătură cu viata 
practică 


Rolul bisericii în trecutul 
neamului nostru 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. 
pentru românii Ardeleni 
Cresteti copii în frica lui 
Dumnezeu 

Datoria noastră de a cerceta 
biserica 


Răul ce ne aduce judecăţile 


Datoriile şi drepturile cetă- 
feanului către Stat 


Folosul pomilor 


Insemnatatea sărbătorilor 


naţionale 
Importanţa zilei de 10 Mai 


Apărarea naţională contra 
gazelor 

Unirea, rodul bunei inte- 
legeri între frați 
Rânduiala liturgică 


115 


Localitatea Despărț. 


Loamneș 


Noul 


Râul Sadului 


Rusciori 
Ruşi 


Sibiu 


” 


Nv-—dumele conterenttaratut Subiectul Localitatea Despart. 


ert. 


1326 G. Neagos, preot  Insemnătatea zilei de 24 Ian. Rusi Sibiu 
1327 ,„ S a Credintele desarte SP PI 
1328 „, " A Toamna se numără bobocii 

(cu ocazia încheierii anului 

şcolar) F ‘i 


1329 L Iordache, inv. dir. Rentabilitatea pomiculturii 
in raport cu agricultura ” ar 


1330 ,, ‘i » » Boalele paserilor de curte is A 
1331 , FA „o „ Albinăritul A i 
1332 ,, i +»  Insemnătatea zilei de 10 Mai si 3 
1333 _,, ȘI » 4 Ziua eroilor i i 
1334 Febronialordache, ` 

inv. Despre ingrijirea copiilor ” " 
1335 Febronia Iordache, 

înv. Urmările clevetirei " ” 
1336 Modran loan, inv. . 

dir. Ingrijirea vitelor Șelimbăr ú 
1337 Modran Ioan, inv. 

dir. Ingrijirea pomilor 5s ” 
1338 Joan Modran, inv. 

dir. Combaterea alcoolismului ys ” 
1339 loan Modran, inv. 

dir Explicări din sft. scriptură ” " 


1340 loan Tatu, inv. dir. Despre agricultură gi cul- 
tura leguminoaselor (in fie- 
care Vineri ìn lunile Decem- 
vrie, Februarie și Martie 


1932) Slimnic 4 

1341 Isaia Hociotă, inv. 
dir, Despre pluguri, felurile ară- 

turilor şi foloasele lor Sura-mare 3 

1342 Isaia Hociotă, inv. 
dir. Cum putem ajunge la se- 

minte de porumb selec- 

fionat v n 
1343 Nicolae Duse, înv. Explicarea legii asanării da- 

toriilor agricole ` 7 1 
1344 Velicealoan, preot [Ingrijirea vitelor Şura-mică r 
1345 i îi sa Mașinile agricole " u 
1346 | P 3 Plantele de primăvară 3 n 
1347 „n Pe i Munca şi rugăciunea ” ” 
1348 as 3 i Ziua cea mare a urcării pe 

tron a M. S, Regele Carol 

al If-lea ” s 
1349 I. Muntean, înv. dir. Drepturi şi datorii cetă- , 

tenesti " ” 
1350, 7 „m Despre rostul cooperativelor a „ 
1351 , s » » Unirea dela 1859 şi 1918 o s 
1352 ,„ D „Originea poporului român i 1 
1353 y » » Cultura cartofilor 1 " 
1354 , 3 » „» Combaterea superstifiilor 2 " 
1355 „ j » »  Boalele cerealelor " " 
1356 „ y » o» [nsemnătatea zilei de 10 Mai s " 
1357 Gh. Ludu, inv. dir, 1 Decemvrie Ziua cea mare _ 

a Ardealului _ Tâlmatău-lema ” 
1358 , i » 4,  Insemnatatea zilei de 10 Mai ” ” 


116 


Nr. 
ert, 


1359 
1360 
1361 
1362 


1363 


1364 
1365 


1366 


1367 


1368 


1359 


1370 
1371 


1372 
1373 


1374 
1375 
1376 
1377 
1378 
1379 
1380 
1381 
1382 
1383 
1384 
1385 
1386 
1387 
1388 
1389 
1390 
1391 
1392 
1393 
1394 


Muela conterentiarului 
Gh. Ludu, inv. dir. 


Albescu Ioan, inv. 
ji » is 
Pavel Vulcu, inv. 

dir. 
Pavel Vulcu, inv. 


dir. 


G. Artimon 
Romul Moldovan, 


preot 


Romul Moldovan, 


preot 


Paraschiv Huru- 
bean, inv. dir. 


Paraschiv Huru- 
bean, inv. dir. 


Paraschiv Huru- 
bean, inv. dir. 


loan Hășăganu, inv. 


” LDA ” 
Rafira Bunea, inv. 
Maria Crişan, inv. 


D. F. Vaida 


11 11 11 
Romul Boca 


R. Ciupe 


Subiectul 


Ce datorăm Regelui nostru 
Unirea dela 1859 si 1918 
Cultul eroilor 


Rostul şezătorilor culturale 


Capitalizmul, cooperatia şi 
comunismul 
Criza actuală 


Despre foloasele şi aju- 
toarele camerilor de agri- 
cultură 


Alegerea vitelor de prăsilă 
a paserilor de soiu, ce tre- 
buesc introduse în comună 


Isvoarele de venit cari con- 


tribue la îmbunătățirea 
stărilor locuitorilor din 
comună 


Plantarea si ingrijirea po- 
milor 


Devote albinărit si foloasele 

ui 

Insemnătatea zilei de 24 Ian. 

Combaterea luxului și portul 
românesc 

Combaterea sărbătorilor bă- 
besti 

Plantele medicinale 


Despre Unire 


" 1 
Bănci populare 


EL) ” 


Revoluţiile Rom. in Ardeal 


1 ” ” n 


” 


Dragostea de neam 
Bănci populare 


117 


Localitatea 


Tâlmael u-Flrmă 


[Z] 


” 


Turnisor 


Cordinusol Dejulul 
ogata de sus 
Calna 


Bogata de jos 


a 
Valea Groșilor 
Dobrocina 
Tudora 
Chizeni 
Simigma 
Iapa 
Hăşmaş 
Ciaca 
Zalha 
Ciubanca 
Ciubăncuţa 
Osoi 


Esc 


Valea Loznei 


Suia 


Ocna - Dejului 


Despart. 
Sibiu 


Nr. 
ert. 


1395 


1396 
1397 
1398 
1399 
1400 
1401 
1402 
1403 
1404 
1405 
1406 
1407 
1408 
1409 
1410 


1411 


1412 
1413 


1414 


4415 
1416 
1417 
1418 
1419 
1420 


1421 


1422 
1423 


1424 
1425 


1426 
1427 


Sumele eonlerențiarulul 
L. Danciu 


I. Morar 
Emil Coste 
V. Borzasi 
L Chira 


A. P. Banut 
Morar |. 

P. Niculescu 
V. Motogna 


Subiectul 


Apărarea contra boalelor 


venerice 
Bănci populare 


” n 


Datinele străbune 
Virtutile cetăţeneşti 
Biserica si scoala 
Virtutile cetățenești 
Lenea si beţia 

Despre agricultură 
Bănci populare 

Despre creșterea vitelor 
Despre Asociafiune 
Unirea 


N. Gherman, preot Concertele şi productiunile 


Const. Manu 


loan Loliciu 


Traian Dumbravă 


Pavel Picu, preot 
Daniel, prof. 


Joan I. Rafiroiu 


M. Dumbi, sef-jud. 


Mateiu Ar., jud. 


Dima Joan, inv. 


teatrale ca mijloace de 
cultivare a masselor în cul- 


tura si literatura naţională Tg.-Lapusului Tg. 


Invafatura ca singurul mij- 
loc de existență în zilele 
noastre 

Sentimentul religios şi mo- 
rala creştină 

Cum să fie un sat de mo- 
del din punct de vedere 
igienic 

Relele ce provin din ne- 
ascultare si nestiinta de 
carte 

Bun şi rău, starpirea obi- 
ceiurilor rele 

lubirea de patrie si biserică 

Necesitatea  ocupaţiunilor 
si fericirea produsă prin 
muncă 

Necesitatea recunostinfei 
faţă de eroi 

Rostul eroismului în culti- 
varea naţională a poporului 

Chemarea profesorilor, pre- 
otilor şi părinţilor in des- 
voltarea culturală a unui 


Somcutul mic 


Garboul Dej 
Căpâlna 
Gâlgău 
Bârsău 

;Dealul mare 

cice Mihaesti 

Mănăşturel 
Olpret 
Oşorhel 
Căşeiu 
Coplean 

Dej 


Rohia 


Tg. -Lapusului 


Boereni 


Suciul de sus 


popor Tg. -Lapusului 


Muzica naţională ca factor 
cultural al poporuluinostru 

Reflexii sociale 

Aspecte din literatura unui 
scriitor ardelean 

Femeia ca factor moral si 
educativă în viata socială 

Românii în Macedonia 
Evoluţia pedepsei 
Consideraţiuni asupra unirii 
(24 Ianuarie) 


118 


” 


” 


Tg.-Sacuesc T9- 


Despart. 


Loealitatea 
Lapus Somes 
Suarăş ‘" 


Săcuesc 


Nr. 
ert. 


1428 
1429 


1430 
1431 
1432 


1433 


1434 
1435 
1435 


1437 
1438 
1439 
1440 
1441 
1442 
1443 
1444 
1445 
1446 
1447 
1448 
1449 


1450 


1451 


1452 
1453 
1454 
1455 
1456 
1457 
1458 


-1459 


Mamele conlerențiarulul 


S. Nicolescu, prof. 
Magda Olteanu, 
dir. gimn. 


Subiectul 
Poezia lui Gh. Coşbuc 


Internatele moderne 


Dr. Val. Bidu, adv.Goga ca ziarist şi om politic 


Dima loan, inv. 
Dragomir Mih., înv. 


Liviu Popescu, sef- 
cont. 


Dr, Val. Bidu, adv. 
Ludovic Cioban 
Dr. Patr. Tiucra, 
protopop 


G. Andras, prof. 
Adrian Brudariu 
Maior Nasturas 


Nic. Iliesiu, prof. 
Dr. P. Ţiucra, prot. 
Aurel Brancu, preot 
Dr. Isaia Popa 
Melentte Sora 
Aurel Brancu, preot 
Dr. P. Tiucra, prot. 
C. Micu, preot 
Oct. Albani, preot 
Filip Dobos, preot 
Ioan Cramba, preot 
Dr. Emil Pocrean, 
medic 

Veselu, agr. prof. 
Aurel Brancu, preot 
Gh. Rusu, preot 
V. Popoviciu, preot 


T. Golumba, preot 


T. Barzu, preot 


Goga literat 

Rolul scoalei primare in 
educatie 

Rolul contabilităţii în eco- 
nomia națională 

Boalele sociale 


Armonia dintre credinţă și 
știință 


Activitatea pe teren cultu- 
ral si bisericesc a marelui 
nostru învăţat N. lorga 

Rosiul serbării de 1 Dec. 

Unirea cea mare 

Fapte de eroism in legă- 
tură cu unirea 

Ortodoxie în viaţa neamu- 
lui nostru 

Importanţa bibliotecilor 
sătești 

Sentimentul religios 
Despre tuberculoză 

Rolul cultural al „Astrei“ 
Creşterea religioasă mo- 
rală a tineretului nostru 

Conservarea pop român 

Virtutea înfrânării în legă- 
tură cu combaterea alco- 


olismului _ Sălciua nouă 


Rolul bibliotecii la sate 
Educaţia copiilor din punct 


de vedere naţional Ghiroda 
Primejdia concubinajului 

din punct de vedere na- 

tional Stanciova 
Noua metoda de vindecare 

a tuberculozei Parta 
Puterea rugaciunii ” 
Frica de Dumnezeu Sag 
Sistemul gresit de un copil PR 
Primejdia alcoolismului si 

a luxului Ghiroda 
Lipsa simțului de crutare 

la poporul nostru Remetea mare 


Cauzele descresterii popu- 
latiei 


" 


Timişoara ladr. 


Fratelia 


Izvin 
Beregsău 


Săunihalul 10m. 


» 


Herneacova 


” 


Zenta nouă 


T. Golumba, preot Rostul și misiunea ,,Astrei“ Timişoare-tenaj. 


Dr. N. Vasu, med. 


Igiena casei 


119 


Toplita 


Localitatea Despart. 


Tg. Săcuesc Tg. Săcuesc 


Timisoara 


Toplita 


Ne. 
ert. 


1460 


1461 
1462 
1463 


1464 
1465 
1465 
1467 
1468 


1469 


1470 
1471 
1472 
1473 
1474 
1475 
1476 


1477 
1478 
1479 
1480 
148! 


1482 


1483 
1484 
1485 


1486 


1487 
1488 
1489 
1490 
1491 
1492 


1493 


Humete conlerențfarulul 
Aurel Gliga, preot 


Stere Gheorghiu 
Ecaterina Botez 
Aurel Gliga, preot 


Oct. Neamt, preot 
Aurel Gliga, preot 
Dr. Miron Cretu 


Mihail Ogrean 
Aurel Nistor, prot. 
Dr. Miron Creţu 
Aurel Nistor, prot. 
Dr. Miron Creţu 


Teodor Benghia 


” ” 
Aurel Nistor, prot. 
„ 


loan Popa 
I. Fodorean, preot 
Part. Duca, prof. 


Dr. I. Rece, medic 
loan Popa 


” ” 


I. Fodorean, preot 
Part. Duca, prof. 
Dr. O. Rades, adv. 
Ioan Popa 


I, "Fodorean, preot 


Dr. Gh. Suciu, adv. 


Subiectul Localitatea 


Contributiunea preotimii 
ardelene la înfăptuirea 


idealului naţional Topliţa 
Nicolae lorga ca om al bi- 

sericii og 
Activitatea marelui dascăl 

N. lorga A 


Viața exemplară, familiară 

a dlui N. lorga i 
10 Maiu i 
Insemnătatea zilei de 1 Dec. ie 
Insemnătatea zilei de24 lan. SI 
Despre tuberculoză (cu 


proiecţiuni) Arini 
Despre sifilis si boli vene- 

rice (cu proiectiuni) Covasna 
Viata lui Mihaiu Viteazul Bacel 
Viata lui Isus bunta Calnieglui 
Bolile venerice Fi 
Viaţa lui Isus Comolău 
Despre tuberculoză A 
Bolile venero-sifilitice Băcel 


Despre creșterea vitelor 
(cu proiectiuni) 
Despre îngrijirea vitelor — DUNCA calnicului 


Conferinţe religioase Batani mari 
is ii Aita seacă 
1 ” Haghig 

Unirea Ardealului cu Patria 

Mama Zlatna 

Importanţa cercurilor cul- 

turale Galați 

Istoricul Asociatiunii pe 

Bolile venerice Valtori 


Rolul „Astrei“ în cultura 

poporului românesc FA 
Unirea sub un singur scep- 

tru a tuturor românilor Zlatna 
Sfaturi în diferite domeniiValeaBulzului 


” ” » 2 ” 


1 
Realizarea visului milenar Zlatna 
Unirea Ardealului cu Patria 

mamă $ 
Etapele importante din isto- 

ria neamului românesc a 


120 


Despatt. 


Toplifa 


Tabloul 


Anexa V. 


terenurilor de Case Naţionale si a suprafeţelor 


pear Saas 

Alba 31 
Arad 12 
Bihor 102 
Brașov 14 
Caras 3 
Ciue 33 
Cluj 39 
Făgăraş 8 
Hunedoara 18 
Maramureş 4 
Mureş 110 
Năsăud 12 
Odorheiu 18 
Satu mare 74 
Sălaj 39 
Severin 14 
Sibiiu 18 
Someș 85 
Târnava mare 77 
Târnava mică 5 
Timiş-Toroatal 83 
Treiscaune 9 
Turda 58 

Total 876 


121 


până la 1 August 1932. 


Suprafaj 


= 
Q 


12 


d | oo 
wom & 


nu] m DO 
eBeaowme mow wor | pe 


> 
= © 


m 
= 0 


360 


a 
st. p. 
847 
600 
1393 
604 
1200 
738 
875 
1283 


Anexa VI. 


10. 


11. 


Tabloul bursierilor ,,Asociatiunii‘ 


pe anul 1931/1932. 


Stefan Sarlea, elev la scoala de ucenici 
industriali, Blaj, din Fundaţiunea „Mihail 
Albon‘ 

loan Ghisoiu, stud, ‘Rend. Gors Cluj, din 
Fundaţiunea „Mihail Albon“ 

Victor Rusu, elev el. Ul. lie., Blaj, din 
Fundafiunea ,Dr. Gheorghe Anca‘ . 
Livia Blaga, stud. Facultatea de litere 
și filozofie, Bucuresti, din Fundaţiunea 
„loan Petran“ 

lustin Muntean, stud., Facultatea ie drent 
Cluj, din Fundaţiunea „loan Petran“ 
Mihail Novac, stud., Facultatea de drept 
şi litere, Bucureşti, dtn Fundaţiunea „loan 
Petran“ . 

Teodor Tiuera, stud. la scoala naţională 
de arte frumoase din Paris, din Funda- 
fiunea „loan Petran“ 

Minerva Sândean, stud. la Academia: de 
Inalte studii comerciale gi industriale, 
Cluj, din Fundaţiunea „loan şi Ecate- 
rina Rusu“. . . 

Virgil Gligor, diet. el. IV, ‘ies Blaj, din 
Fundaţiunea „loan şi Beaterina Rusu“ 
Aurelia Sasu, elevă el. li. lic., Blaj, din 
Fundafiunea „loan si Heaterina Rusu“ 
Dobra Gh. Marină, elevă el. Ill., şcoala 
sup. de comerţ, Sibiiu, din Fundaţiunea 
„loan si Beaterina Rusu“. 


E 


Lei 


2900'— 


2000°— 


1000'-- 


4000°'— 


4000'-— 


4000°— 


4000°— 


2000'— 


2000:— 


2000'— 


2000: — 


12. 


13. 


14. 


15. 


16. 


12. 


18. 


loan Dordea, elev, scoala normală „A. 
Saguna“, Sibiiu 
lancu Gh. Simu, stud. sega politeh- 
nică, Timişoara, din Fundafiunea ,Ni- 
colae Rusu și sofia sa Cornelia“ 
Zenovia Suciu, stud., Facultatea de litere, 
Cluj, din Fundaţiunea „Nicolae Rusu şi 
sofia sa Cornelia“ . . DE ser e 
Titu G. Suciu, elev el. WV. lie., Turda, 
din Fundatiunea „Nicolae Rusu şi sofia 
sa Cornelia“ ; 
Emil fiola Gen. a W, Sem ned: 
univ., Cluj, din Fundaţiunea „Nicolae Rusu 
şi soţia sa Cornelia“ 
Emilia Slăpeseu, elevă scoala normals. 
Cluj, din Fundafiunea „Nicolae Rusu şi 
soţia sa Cornelia“ mea tes i 
Pavel Lazar, elev cl. |. lte., ‘Bead: din 
Fundaţiunea „Dr. Gr. Sândean-. 
Total 


123 


Gei  2000-— 
,15.000:— 
, 15.000—- 
, 10.000:— 
,  10.000:— 
,  2500— 
. ,  1500— 
Gel 85.500 — 


Anexa VII. 


TABLOUL 


membrilor decedați ai Asociatiunii (despre a cărora 
deces am primit ştire) în a. 1931—1932. 


1. 


4. Membri onorari ai „Asociaţiunii“ : 


General Traian Moșoiu, Bucureşti. 


2. Membri fondatori ai „Asociaţiunii“ : 


1. Aurel Popescu, comerciant, Sibiiu; 


2. 


m po D 


Mateiu Voileanu, jun., inspectorul muncii, Sibiiu. 


3. Membri secțiunilor literare si ştiinţifice: 


Dr. Vietor Onigor, prof. univ., Cluj. 


4. Membri pe viață: 


Eugen Todoran, dir. se. norm. „A. Şaguna“, Sibiiu.; 
Aurel Constantinescu, referent statistic jud. Sibiiu; 
Dr. Enea Andrea, advocat, Sibtiu; 

Dr. lacob Radu, prepozit capitular, Oradea. 


5. Membri activi: 


Camil Selăgean, presed. desp., Beiuş. 


124 


Anexa VIII. 


Tabloul sumar 
al membrilor „Asoeiaţiunii“. 


Membrii onorari . . . . . cp „15 

Membrii Secţiilor . . . a OMS 

Membrii fondatori ai Casei Naţionale . <.. 110 
Membrii din despărţămiute ete. 

Membrii Membrii Membrii Total 

fondatori pe viaţă activi, 

Desp. |. Alba . . . . . 10 11 — 21 

5 Abrud ... . 2 20 — 22 

> Aiud . 7 88 — 95 

i Ighiu . . 1 6 — 7 

k Ocna- Mureşului . — - 10 — 10 

5 Sebeş .... 5 43 — 48 

5 Teiuș . 3 16 — 19 

7 Vintul de jos. 3 38 — 41 

‘ Alatna 8 20 47 75 

j H. Arad . 37 83 8 128 

» Hălmagiu 9 37 — 46 

n Ineu 5 33 — 38 

A Nădlae . 6 — — 6 

i Pecica 8 27 4 39 

7 Radna 4 12 — 16 

» Săvârşin 6 21 — 27 

» Sebeş 1 6 — 7 

4 Șiria . . . — 6 — 6 

i Ul. Bihor (Oradea) . 28 50 — 78 

» Beiuş. R 2 24 — 26 

7 Beliu . — 1 — 1 

sa Ceiea .. . . 1 13 — 14 

5 Marghita 2 11 — 13 

îi Salonta mare. 3 4 = 7 


129 


s 


3 3 


3 3 3 3 x 3 3 


3 3 3 3 3 3 3 3 


3 + y + 3 2 3 a 3 3 3 BF 3 


Tinea. 


. Braşov . 


Bran . 
Budila 
Buzău 
Codlea . 
Feldioara 
Harman. 
Râşnov . 
Săcele 
Teliu . 
Zărnești 


. Carag (Oraviţa) . 


Bocşa 

Bozovici 
Moldova nouă 
Resita 

Vichetie Babes . 


Vi Ciuc (Mercurea Ciuc) 


VIL 


Vil. 


Sânmărtin . 

Cluj 

Almas 

Câmpia (Seemas} 


Huedin . . . 


Mociu 
Făgăraş 
Cineul mare . 
Șercaia . 
Vistea de jos 


. Hunedoara (Deva). 


Baia de Cris. 
Brad . 

Dobra 

Geoagiul de jos 
Hafeg 
Hunedoara 

lia. Mureşană 
jiu . 


126 


Membrii Membrii 
fondatori pe viață 


1 
Ag 


| 


lw | 


= > m = 
olown|wlownwwaoranwon!lrewew | 


10 
243 
11 


Membrii 


activi 


1 
1 


Total 


12 
287 
16 
10 


63. Desp. 


Xl. 


XI. 
Xul. 


XIV. 


XV. 


XVI. 


Orăştie 

Pui i 
Sarmisegetuza . 
Simeria . 


. Maramures aw 


lza . 

Vişeu. .. 
Mureş (Tg. He) 
Band . : 
Gurghiu . 

Răeiu . 

Reghin 

Teaca 

Topliţa . . . 
Năsăud (Bistriţa) 
Năsăud . i 
Odorheiu 
Cristur . . . 
Sălaj (Zălau) . 
Băsești . 

Careii Mari 
Crasna . 

Jibou . 

Șimleu . 
Tăşnad . 

Valea lui Mihatu 
Satu-mare . 
Ardud 

Baia Mare. 
Chioar 
Mănăştur 

Oasu . 

Seini . 

Ugocea . 
Severin (Lugoj) . 
Caransebeş 
Orșova . 
Teregova . 


127 


Membrii Membrii Membrii 
fondatori pe viață activi 


22 81 18` 


2 3 — 
as 1 == 
oe 9 = 

4 20 .— 
eae 23 = 

3 = 
a5 = 


11 51 — 


e O = Own o are wv 
nay 
o 
| 


DD 
Oon ond -& 
= 
| 


Total 
121 
38 
1 

9 
24 
23 
3 
67 


XVI. 


XIX, 


XX, 


XXI. 


XXII. 


XXII. 


, Sacul. 
. Sibiiu 


Membrii Membrii Membrii 
fondatori pe viata 


|s 
D ped 


Avrig. 
Mercurea 
Nocrich . 
Săliște 
Someş (Dej) . 
Beclean. 
Ciachi-Gârbău 
Gherla 
lleanda mare. 
Gapusul ung.. 
T. mare (Sighisoara) 1 
Agnita F 
Hendorf . 

Mediaș . . . 
Rupeni (Cohalm) 
Seica mare . 
T. mica (Blaj) 
Diciosânmărtin . 
Dumbrăveni 
lernut K 
Timiş- Torontal 
Buziaş 

Ciacova . 

Deta . 

Jimbolia . 

Lipova 

hecaş 
Sânicolaul mare 
Dinga. 
Treiscaune 
Covasna 

Ozun . 

Tg. Săculese., 
Turda 

Câmpeni 
Câmpia Turzii 


kà 
e NONA 


Sl ase | 


{ò 


| = | m DD 
mewn NNW FP WWOUORE OPO N 


nuo | 


128 


188 
31 
31 
28 
A? 
42 
14 
43 
17 

1 
15 
18 
11 

8 
36 
19 


activi 
767 
150 
298 
234 
238 


27 


Total 
1 
1016 
181 
334 
267 
295 
59 
15 
70 
22 
2 
19 
28 
12 


Membrii Membrii Membrii 


iondatori pe viață activi Total 

139. Desp. lara . . 2 t5 — 17 
140. , Gudoşul de Mures 5 18 — 23 
1. , Săleiua . . . — 34 — 34 
142, SO, București . .:. 35 51 — 86 
143. , Ceahlău. .. . 2 10 — 12 
Wa, Cetatea Albă. .  — 1 — 1 
145. a i Constanța . . . — — — — 
146. , Afară de desp.. 62 83 — 145 
l Total 977 4004 2029 7010 
Membrii ajutători . . . . ee e ese 8450 


Total 10.460 


Membrii onorari, ai secțiilor 
si caselor naţionale . . . . . . . . . . %67 


Total 10.927 


mag 8 


BCU Cluj / Central University Library Cluj 


Cuprinsul. 


Pagina 

Convocare la adunarea generală . ....... 1 

Raportul general. . . . . ; anpe a o 4 3 

Anexa l.: Raportul actiunile ştiinţifice. literare . 29 

Anexa ll.: Socotelile „Asociaţiunii“ pe anul 1931 . 44 

Anexa Il: Bugetul pe anul 1983. . . . . . . . 59 
Anexa 1V.: Tabloul conferentelor și prelegerilor po- 
porale ţinute in despărțăminte în cursul 

anului 1981/82... . . . . .„ . . „ 72 

. Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naţionale . 121 

Anexa VI.: Tabloul bursierilor „Asociaţiunii . . . 122 

Anexa VIl.: Tabloul membrilor decedați . . . . . 124 

Anexa VII.: Tabloul sumar al membrilor. . . . 125 

Anexa IX.: Darea de seamă a desp. centr. jud. Sibiiu 1100 


131 gt 


Buletinul Despartamantului jud. Sibiu, al Aso- 
ciatiunii „Astra“ (Sibiu, Str. Şaguna Nr. 6). 


Mult pot puţinii 
- buni împreună! 


(Dare de seamă despre un an de muncă) 


— 
~ 
— 

— 


LN 
LATER, 
— 


TIPOGRAFIA CAVALERIEI, — SIBIU 1932. 


Presedinte : 
S. Teposu. 


Vicepresedinte : Secretar : 
Dr. L. lonasiu. i. Dragomir. 


17 
18 


Membrii Comitetului Central: 


. A. Barbu, institutor; 

. E. Cioran, protopop; 

. N. Colan, rectorul Academiei teolog. ; 

. General Cristea Vasilescu ; 

|. Dăncilă, protoereu militar ; 

. I. Isacu, profesor, casierul desp.; 

. I. Isaicu, profesor; 

. V. Lazăr, prof. in pens. ; 

. Gh. Maior, profesor ; 

. V. Musoiu, adm. de spital, controlorul desp. ; 

. P. R. Petrescu, insp. școlar; 

. Dr. Horia Petra-Petrescu, secretarul lit. al „Astrei, ; 
. I. Popa, profesor, pres. „Federaţiei corp. did.“; 
„Dr. I. Stoichitia, medic primar al jud. ; 

. Colonel I. Pleniceanu, Comand. Sc. Spec. de Cav. 


Membrii de drept: 


„Dr. D. Borcea, pres. desp. Sălişte; . 
. P. Bratu, pres. desp. Miercurea; 

. I. Radutiu, pres. desp. Avrig; 

. I. Alexandru, pres. desp. Nocrich. 


M. S. Regele Carol I, 


președintele de onoare al ,Asociatiunei pentru literatura 
română şi cultura poporului român“. 


BCU Cluj / Central University Library Cluj 


Onorata adunare generala! 


Cu fruntea ridicată si dornici dea răspândi veşti bune mai 
departe, ca faptele să dea îndemnuri la fapte, şi într'alte locuri, 
venim gsi în anul acesta în fata adunării generale. 


Darea noastră de seamă am dori să fie, iarăși, un mijloc 
de întrecere nobilă, de emulatie, ca ascultându-o sau cetindu-o 
cineva să câștige putere, luând la cunoştinţă, că, ori cât de gre- 
le ar fi vremurile, cari le străbatem, oricât de mari pierdecile ce 
avem de înfruntat, o mână de oameni, cari știu ce vreau, este 
în stare să răspândească lumina, dragostea de muncă, de ade- 
văr, de dreptate, de iubire față de seaman. 


De sigur: omul zilelor noastre nu mai este cel de dina- 
inte de războiu. S'a mai înrăutățit, a ajuns mai crud, mai lipsit 
de idealuri, de ţinte, cari tind spre ceva înalt, măreț. 


Dacă viata intelectuală este în primejdie, dacă inteligența 
umană este grei rănită, pe urma războiului, cum spune un învă- 
tat francez — atunci salvarea trebuie să ne vină dela societăţi 
ca a noastră, cu trecut strălucit, cu viitor tot atât de strălucit, 
ducă vom știi să fim vrednici de chemarea vremii. 


Toţi cei buni ai nostri, fără considerare de confesiune sau 
de clasă socială, au pus umărul, începând din 1861, anul infiintarei, 
si au contribuit cu mult-putinul lor, ca „Astra“ să infloreasca, pentru 
ca „Astra“ să fie tribuna, nepătată de ambiţii personale, de pe 
care să se audă glasul de chemare spre înaintarea culturală 
a poporului întreg. 

În vremuri grele, în vremuri de răstrişte, în timp ce şovi- 
nismul orb căuta să ne nege dreptul de existență naţională — 
„Astra“ noastră s'a îngrijit ca cuvântul românesc şi cultura ro- 
mânească să nu dispară, ci să progreseze si dacă astăzi avem 


— §— 


atâția medici si profesori şi avocați și preoți etc. români, este a 
se mulțumi şi faptului că „Astra“ s'a interesat ca generaţii de 
intelectuali români să aibă si sprijin bănesc, dar si nutremânt 
sufletesc indestulător, dând viitorilor conducători, încă de pe când 
erau în satele românești, carte si vorbă românească respicată. 


Mai poate trage cineva la îndoială dreptul de existență al 
unei societăți ca a noastră, acum, după războiu ? 

Dacă până acum am avut dea purta o luptă pe două fron- 
turi — lupta cu întunerecul minţii, în sânul poporului nostru și 
lupte cu concurenţa străină, care ne voia pieirea, ca neam — de 
azi încolo avem de purtat o luptă, tot atât de importantă, însă 
pe un singur front, împotriva nestiintei, a bădărăniei, a fatarni- 
ciei, pentru innobilarea sufletească între noi. 

Avem si la noi trebuinta de a ne ridica ochii, de a ne 
înălța sufletul spre un altar neprihănit, de unde să purceadă 
cuvântul intremător. Sufletele, cari nu şi-au pierdut încă echilib- 
rul, doresc cu toatătăria sfaturi sănătoase, pe cărarea binelui şi 
a frumosului, căci altfel viata aceasta pământească ar fi un ade- 
var lad. 

Se înșală economiştii, se înşeală bancherii, se înșeală poli- 
ticianii, cari cred că numai bogăţia în bani e capul lucrului, că 
societăţile culturale ca a noastră şi-au trăit traiul, că pot să și 
tânjească ! Teza hotărâtă poate fi una singură: vor progresa, vor 
înflori instituţiile economice, sociale, vor fi la adăpost sigur şi 
averile, dacă infloreste o societate ca „Astra“, deoarece ea creşte 
pe adevărații cetăţeni, cu simțul de rensponsabilitate socială. Ca 
si intralte țări, asa si la noi, acum, după războiu, s'a pornit un 
spirit rău, al Negatiunii, să distrame totul, pe toate tărâmurile. 
Răul şi Binele par'că n'au ajuns nici odată asa de fatis unul în 
fata altuia. 

Ironia, zeflemeaua, barfeala, ciomagul, par'că nu şi-au jucat 
nici odată așa mendrele ca în zilele noastre. 

Nimic nu-i bun, nimic nu-i frumos, nimic nu-i vrednic de 
laudă — în foate trebuie să izbim fără de crutare, ca să se de- 
sorienteze opinia publică. 

Mintea sănătoasă şi inima îţi dicteaza cu tărie: dacă vezi 
o greșeală, dă sfaturi, îndreaptă dacă lipsește ceva, dă-ți oste- 
neala să se facă corectura. 


Membrii comitetului central judeţean. 


ae ee 


A dărâma e mult mai uşor de cât a construi! A critica 
este mult mai ușor decât a ridica ceva durabil! 


Ca să zeflemisesti, ca să ponegresti, nu-ţi trebuie decât o 
doză... cam mare... de îndrăsneală şi o lipsă totală de bună 


voință, de înţelegere a stărilor grele, în cari lucrurile sau persoa- 
nele criticate s'au aflat. „Epitete ornante“ usturătoare cu nemi- 
luita, titluri de o schioapa si... spuneți dv. epitetul potrivit — 
şi o lipsă de simţ la întrebarea: „se ia cetitorului nestiutor, care 
nu poate cântări, încrederea în instituţii și oameni consacraţi ?“ 
Ce pui la loc? 


Un popor ca al nostru, de 18,000,000, ar trebui să 
aibă în vremurile noastre grele, nu numai o asociatiune „Astra “ 


ci cel putin douăzeci și cinci, cari împărţindu-şi teritoriul, cum 
şi-a închipuit d-l președinte Goldis, în „regionale“, să lucreze 
mână în mână, pentru stârpirea analfabetismului, pentru răspân- 
direa cărţii bune, pentru propagarea cunoștințelor economice, coo- 
perative, pentru educaţia .cetățenească, fără de cari un stat, care 
vrea să trăiască, nu poate exista. 


In loc să contribuim cu toții ca „Astra“ să înflorească, spre 
binele comun, pe lângă cele câteva, puţine, societăţi de soiul 


acesta, infintate mai târziu, de frații nostri din Vechiul Regat, 
un spirit rău dictează parcă unora de a încondeia cu greutate 
unele greşuri, cari vor trebui să dispară, de sigur, dar nu tre- 
buiesc mărite, fiindcă altfel prestigiul „Astrei“ iese scăzut. 
Orice organism, pentru ca să progreseze, are lipsă de un 
teren potrivit. O societate cum este. „Astra“, dacă nu vrea să 
tânjească numai, pretinde împrejurări, mulțimi de oameni si 
factori favorabili desvoltării scopului, însuşirilor, rolului ei. 


„Astra“ a luat ființă la Sibiu. Massele românesti ale Mär- 
ginimei si Mocănimei dela poalele Carpaţilor Sudici au fost si 


sunt sprijinitorii ei cei mai devotați. Preotimea si invatatorimea 
sunt lucrătorii şi ajutătorii ei cei mai desinteresati si mai chemaţi. 
Să ne punem .numai o întrebare: ce ar fi fost „Astra“ şi ce ar 
fi ea astăzi fără sprijinul acestor nepretentiosi si harnici munci- 
tori dela tara? Asociatiunea „Astra“, fara pământul primitor de- 
la sate si fără de factorii din comunele noastre de cari vorbeam, 
ar ajunge o simplă firmă, dacă nu o plasmuire a închipuirii numai. 

Dar să ne înţelegem, în lumina datelor 

Intâi puţină istorie, premergătoare infintarii „Astrei“. 


. 


za IQ? ace 


Sfârşitul sbuciumatului secol al XVIII-lea dă Sibiului impor- 
tanta naţională deosebită. Aici se organizează cursuri regulate 
pentru pregătirea învăţătorilor ortodocşi, sub conducerea celor 
doi fii de preoți brașoveni, a lui Eustatie Eustatievici şi a lui 
Radu Tempea, punându-se astiel început şi bază învățământului 
normal românesc de azi şi trimitandu-se primele raze de lumină 
de carte la ţară. Medicul de ochi Molnar, feciorul popii „Tunsul“ 
din Sadu, deși locuieşte la Viena, se gândeşte și alege Sibiul 
drept centru al operii culturale si nationale, pe care voia să o 
înfăptuiască prin mişcarea publicistică şi găsește un sprijinitor în 
episcopul ortodox, sârb de naştere, Gherasim Adamovici, locu- 
itor in Rasinar. In Sibiu, socotindu-se centrul cel mai potrivit, se 
proiectează marea adunare a tuturor românilor ardeleni pentru 
împăcarea confesională, dorita de cei mai buni fii ai neamului 
nostru din amândouă bisericile, pela 1798. 

Episcopul Gherasim Adamovici al Sibiului da mâna cu epis- 
copul unit Joan Bob si împreuna iau drumul Vienei pentru câ- 
ştigarea de drepturi pe seama românilor. De aici pleacă memo- 
riile episcopului Vasile Moga pentru drepturi politice şi pentru 
dreptul de a învăţa meserii cel putin pe seama a unei parti de 
români. In această atmosferă creşte si, mai apoi, lucrează la 
Sibiu vestitul Gheorghe Lazăr. 

Aici apare şi continuă -să apară un şir de cărți pentru 
școala primară şi pentru poporul de rând, cari împreună cu în- 
vățţătorii ce se trimeteau an de an, începând dela 1786, stârnesc 
acel interes viu pentru şcoala primară de pe timpul lui Vasile 
Moga si de dupa el. 

Meditand putin asupra acestor date insirate pe scurt, cine 
nu va simţi cum vine pe aripile văzduhului „Astra“ viitoare? 
Cine nu va recunoaşte că Sibiul era hotărât ca reședință firească a 
ei? E greu de descifrat rolul ei de culturalizare a mulțimilor? 
Din biserică si cu ajutorul slujitorilor ei s'a si infintat „Astra“, 
Marelui si genialului Mitropolit Saguna, cu puterea sa extraordi- 
nara de a pricepe starile reale, îi revine marele merit de a fi 
înțeles „ce plutește în aier“, de a fi generalizat şi organizat 
ceeace nelămurit se desionă pentru Sibiu. Cerand si concursul 
oamenilor cu trecere ai vremii sale din amândouă bisericile, dela 
primul pas arata el ce drum trebuie să ia „Astra“, adecă un 


= Tics 


drum de pace si de colaborare a tuturor românilor, lăsând la 
oparte orice deosebiri confesionale si dacă ar trăi si astazi, ar fi 
adaos: si politice. „Astra“ voia el să fie un teren neutru. Con- 
ştiu că societatea trebuie să înainteze pe drumul tras de istorie, 
deci grija de popor şi că poporul nu poate fi luminat si îndru- 
mat de cât prin factorii culturali cei mai apropiaţi si în neintre- 
ruptă atingere cu el, deci preoţii si învățătorii, pe cari îi pre- 
gătea în oraşul de reședință în duhul vederilor sale largi și sub 
ochii săi ageri, că mulțimea poporului cea mai doritoare de cul- 
tură, mai înțelegătoare, o are în jurul Sibiul, deci razimul mă- 
reţului palat cultural, cu toate că Ardealul avea atunci orașe cu 
un număr mai Îîmpunător de români si cu viață obsteasca mai 
vie, cum era Braşovul lui drag, îi fixează drept reședință, drept 
centru Sibiul, 


Cu puterea sa genială a mai înțeles ca „Astra“, de ar iva 
ființă, aşa cum dedeau să se înțeleagă frământările ultimilor 
70 80 de ani dela Sibiu, war putea să lucreze amăsurat ve- 
derilor sale largi de nu va aduce la o impreuna-lucrare, la o 
colaborare, Sibiul cu Blajul. 

Cei ce înțeleg rostul „Astrei“ si colaborează cu tot su- 
fletul lor, sunt cărturarii dela tara, intre cari, în primul rand, 
preoții celor două confesiuni româneşti. Ei sunt împreună cu 
învățătorii membrii statornici, sunt propagandistii, desfăciturii 
publicaţiilor „Astrei“, cu deosebire ai „Calendarului“, si sunt 
conferentiarii, cari ştiu vorbi pe înțelesul celor de jos şi cu folos 
pentru viata lor de oameni dela tara. Asa a fost înainte de ras- 
boiul mondial, asa în cursul lui si asa dela rasboiu până astazi, 


Ca urmare firească ne vine deci porunca: sa nu se sdrun- 
cine temelia, pe care i-au pus-o „Astrei“ împrejurarile istorice, să 
nu i se întunece cu nimic, cu nici o patima, cu nici o tendinţă, 
cu nici o intenție ascunsa, aureola, care-i inpodobeste fruntea; 
să nu se descurajeze cu nimic harnicii si devotatii ei colabora- 
tori, ci — dimpotrivă — sa se caute mijloace de îndemn si pe 
mai departe, deoarece pana va ramânea „Astra“ credincioasă 
tradiţiei din care s'a nascut, paturei, pe care a sprijinit-o, facto- 
rilor, cari i-au ridicat si dus la ţinta steagul, va dăinui, va pro- 
gresa, şi munca ei va fi încununată de roade si lauri. Indată ce 


“ 


ae, Sp ose 


se va face altfel, va fi ca o plantă dintr’alte tari, exotică, va 
tânji si, poate, isi va da chiar sfârşitul. 

Animati de: acest crez si in decursul anului ce a trecut am 
căutat să lucrăm în ogorul culturii noastre, dându-ne truda de 
a fi continuu în legături strânse cu învăţătorimea şi preoțimea 
dela sate, pentru luminarea poporului, cu medicii, economiştii, 
profesorii liceali si universitari, în sfârşit cu toți intelectualii 
civili şi militari, dornici de a contribui cu ceva la propășirea 
noastră, dela sate si oraşe. 

Așa am avut legătură cu muncitorimea, cu meseriașii, cu 
soldaţii, cu intelectualii — la oraşe —, iar la sate cu larga pă- 
tură țărănească. 


Astra si preoțimea. | 


Cum se poate înţelege din partea introductivă a acestui 
raport general, „Astra“ pleacă din cercuri bisericeşti și lucrează, 
cu deosebire, având sprijinul preoților dela tara. Dar si dela 
răsboiu încoace, preoțimea ambelor confesiuni și-a luat partea 
sa însemnată de muncă, în cadrele Asociatiunei noastre. 

Preotimea despărțământului nostru județean a mers totdea- 
una, deci şi în anul trecut, pe drumul vechiu de muncă stăruitoare 
si nepretensivă, căutând fiecare să fie un colaborator harnic si 
statornic, — mergând pe drumul bun, experimentat de inaintasi. 

In vremea din urmă preoții au adăugat propagandei cultu- 


rale pe sate si laturea curat religioasă — fara de niciun colorit 
confesional — şi prin această propagandă „Astra“ a ajuns să 


fie şi mai bine primită din partea poporului. Poporul: nostru, 
care în părţile Sibiului are dela lire adânci înclinări religioase, 
așteaptă cu nerăbdare să apară trimişii asociatiunii culturale, 
aducând cuvântul lui Dumnezeu, însoțit adesea si de proectiuni 
luminoase. Au fost sate în cari conferetiarii nostri au fost rugați 
să repete, în aceeaşi zi, de două şi de trei ori aceeaşi prelegere 
si, pentru ca să poată participa cât mai multă lume, s'a ținut 
prelegerea nu în şcoală, ci în biserică. S'au prezentat chiar si 
trimişi de prin alte județe, rugând pe conferentiari să 


pe |, 


treacă şi la ei, Așa s'a ajuns că despărțământul nostru judeţean 
foloseşte Păresimile — nu numai Dumineca, ci și în zilele de 
peste săptămână — pentru conferințele religioase, la cari asistă 


neobişnuit de multi ascultători. 
E de încrestat aici și faptul, că cei mai multi din profesorii 


. 


secundari, cari ies la ţară, în numele „Astrei“, sunt foștii și 
actualii preoți si că în conferentele de ordin general, cultural, 


Propagandiştii „Astrei“, conferentiind poporului în biserica ortodoxă din 
: Suburbiul Iosefin. 


strecoară balsam religios, morală creștină, miros de smirnă și 
timâie, cari mangaie, întăresc, înalță sufletul bun si simţitor al 
poporului. Așa se explică, cum că trimisii noştri sunt ascultați 
cu drag, că adunările sunt atât de bine cercetate şi că despăr- 
țămânului i se dă putință să-şi desfăşoare activitatea sa rodnică 
şi bogată, cu care — pe drept cuvânt -— se poate fali. | 

Cu laudă trebuie să mai amintim, că o parte din preoţii 
judeţului au primit indemnul pornit dela noi de a ţinea — regulat 
— în cursul iernii „şezători culturale“, odată la săptămână sau 
odată la două săptămâni, ajutați de învăţători. 

Chiar primele rezultate — după mărturisirea d-lor — sunt 
foarte mulțumitoare. Poporul se adună cu drag la ele. 


PEE ee 


Prin urmare: „Astra“ este înțeleasă si sprijinită de popor, 
e concrescută cu poporul dela ţară, în părțile Sibiului. Ea cores- 
punde unei trebuinte sufleteşti si până nu va uita de popor, 
va fi pururea tare si înfloritoare. Cei mai devotați colaboratori 


x 


rab! eive us 
Ses 


Propagandiștii „Astrei“, conferentiind poporului in biserica 
greco-catolică din Suburbiul Iosefin. 
i-au fost până acum preoţii si învățătorii şi fără ei n’ar fi putut 
face prea mare ispravă (dovadă satele, cari nu au preot si 
învățători cu înţelegere pentru „Astra“ si unde, ori câtă bună- 
voință şi ori câtă trudă ar cheltui cei dela centru, nu pot face 
ce doresc). De aceea se cade azi si aci, pe această cale, sd i 
se exprime preofimei române toată mulfumirea şi recunoştinţa. 


== fA 
Astra si scoala. 


lată două institutiuni ale căror drumuri se întâlnesc si se 
impletesc la orice pas, căci amândouă urmăresc un scop ase- 
manator: ridicarea culturală a poporului. O despărțire a aces- 
tor două institutiuni nu s'ar putea închipui. Ba, la drept vor- 
bind, s’ar putea spune că, pe tărâmul larg al diverselor activitati 
de ordin cultural, pe cari le îmbrățișează desp. nostru prin 
programul său, un loc prim, dacă nu chiar centrul. îl ocupă școala. 
Prin şcoală se pun, doar, la îndemâna poporului primele ele- 
mente de instrucție si de educaţie, pe cari, apoi, o societate, 
ca vechea societate „Astra“ va avea să le păstreze, să le des- 
volte în forme mai largi, să le întărească, în raport cu cerin- 
tele sociale si nationale, tot mai acentuate, pe cari te impun 
împrejurările vieţii de azi ale poporului român. i 

Condus de aceste consideratiuni despre scoala, în genere, 
despartamantul nostru a căutat să facă din ea si din membrii 
corpul. didactic, neste pretiosi colaboratori, atât în oraşe, cât 
si la sate. A ţinut seama ci acolo, în sate, învățătorul este un 
important factor cultural, care, cunoscând deaproape viata să- 
tească, greutăţile poporului nostru, dar totodată si dorința sa 
de mai bine, poate să îndrumeze acţiunea asociatiunii pe căile 
cele mai nimerite, întru realizarea scopului cultural urmărit. 
Despărţamântul a ţinut seama, că nicăiri, în împrejurările de 
azi, nu este loc mai potrivit pentru răspândirea învăţaturilor, 
sfaturilor asociatiunii ca în localul de scoala. Aici, în cuprinsul 
acestuia, în preajma si în mijlocul tablourilor, hărților scoalei, 
activitatea „Astrei“ găsește o atmosferă mai prielnică, fie că s'ar 
vorbi despre economie, fie despre sănătate, fie despre istoria 
neamului, iar sfaturile date pot prinde mai bune rădăcini în su- 
fletul ascultătorilor, influenţaţi si de locul unde stau. 

Nu se putea nesocoti deci, legătura strânsă dintre sat si 
școala sa. Nu se putea trece cu vederea faptul că, de o vreme 
îndelungată, invatatorimea desfăşoară si prin „cercuri culturale“ 
o activitate de ordin cultural, social și național, care s'a impus 
atenției tuturor oamenilor doritori de binele poporului. Despăr- 
țământul nostru, care pretuieste orice acțiune de asemenea na- 


pa E 


ură, a înţeles repede, că este si vremea, dar si o datorie a sa 
de primul rang, ca să folosească acest mijloc, unindu-si progra- 
mul de organizare în „cercuri culturale“, cu acela al cercurilor 
dăscălimii primare din judeţ. A înţeles si a lucrat. A lucrat pe 
acest teren cu toată puterea, trimițând regulat și după un plan 
bine stabilit, în fiecare Duminecă si zi de sărbătoare, conferen- 
tiari, cari să dea poporului, adunat la „cercuri“ si îmbrăcat în 
haine de sărbătoare, suflet din sufletul lor, lumină din lumină 
şi să întrețină, mai presus de toate, acel simț de unitate na- 
țională, de care patria are atâta nevoie azi, pentru temeinica e 


Inaugurarea bibliotecii — ia comuna Tilişca. 


consolidare. In ce pr'veşte o asemenea activitate, de luminare 
a poporului: asupra istoriei sale, asupra dreptuturilor sale de a 
trăi laolaltă, în graniţele țării libere, de azi, credem că despăr- 
țământul şi-a facut din plin datoria, fiindcă prin vrednicii săi 
propagandisti culturali, a ţinut treaz sufletul poporului, tocmai 


în timpul cel mai greu, când aiurea, peste graniţe, se lucră contra 
noastră, contra intereselor noastre naţionale. 

In lista conferintelor ţinute la sate se poate vedea in ce 
măsură s'a vorbit despre cunostiinta de neam, despre demnita- 
tea noastră de popor si stat, despre rostul poporului român 
între celelalte neamuri. 


— 16 — 


In organizarea acestor „cercuri culturale“ programele cu 
producții şcolare de tot felul, executate de elevi spre satisfacția 
tuturor, au avut o deosebită însemnătate pentru atragerea 
poporului şi, deaceea, despartamantul a cântărit după merit 
aceste producţii si le-a încurajat. 

Dacă ne gândim apoi, că desvoltarea gustului de carte, 
a gustului de cetit, formează un punct însemnat în programul 
Asociatitinii, pentru realizarea căruia ea a facut și face vădite 
sforțări, cum putea  despărțământul să nu-și strângă si 
mai mult legăturile cu instituția școlară dela sate, cu școala? 
Cum ar fi putut ca el să nu-şi aducă obolul, punând la în- 
demâna poporului cărți? Și-a dat acest obol în cea mai mare 
măsură, înzestrând toate satele judeţului nostru cu biblioteci. 
Prin mijlocirea acestor biblioteci se va ajunge, credem, să pu- 
tem vedea cu mândrie, cum și săteanul nostru. își face o in- 
deletnicire, ca în timpul liber, să caute în cărți hrana sufletească 
trebuincioasă unei vieţi mai bune şi a unei chivernisiri mai deo- 
sebite a averii sale materiale. 

Despărțământul, în nazuinta sa pentru promovarea culturii 
în popor, a căutat să se folosească de organizarea şcoalei pri- 
mare pe 7 ani, conform legii în vigoare, dând sprijin pentru 
desvoltarea laturii practice în învățământul complementar. A 
plănuit în ședințele comitetului înființarea în fiecare an, a câtorva 
cursuri practice de gospodărie, de economie casnică, în cari cur- 
suri, sub conducerea invatatoarelor sau a unor maestre speciale, 
elevele cursului complementar, fete din sat şi chiar femei, să 
învețe să pregătească mâncare după regulele unei bucătării cât 
mai economice. A hotărât să se dea şi premii în bani invata- 
toarelor ce vor conduce asemenea cursuri. 

După cât se vede din cele descrise până acum, desparta- 
mântul nostru, cântărind după adevărata ei valoare scoala pri- 
mara, la sate si la oraşe, şi-a împletit tot mai muilt, în cursul 
anului în care ne aflam, activitatea ei culturală cu aceea a scoa- 
lei. A lucrat astfel încât a facut din învățători nişte adevărați 
susţinători ai scopurilor Asociatiunii, susținători a căror insuile- 
tire, pentru orice fel de manifestare culturală-națională, nu o 
putem îndeajuns pretui. 

Același lucru, aceeaşi prețuire se poate spune că a arătat 


E ee 


despărțământul pentru membri corpului didactic secundar. In 
orașul Sibiu a lucrat şi în anul acesta. Asociaţia profesorilor 
secundari în de comun acord, pentru organizarea conferinţelor 
ce au avut loc în oraș, iar pentru sate tot în acești profesori a 
găsit despărțământul înilăcărați conferentiari, ce nu au pregetat 
să meargă între săteni ca să le ducă lor cuvântul cel bun, să- 
manta învățăturii celei folositoare. 

Drept semn vădit al pretuirii pe care a dat-o desparta- 
mântul rolului ce-l are şcoala, în genere, pentru propaganda 
culturală şi al recunoașterii marilor servicii aduse de corpul 
didactic secundar şi primar, s'a statornicit dreptul ca preşedintele 
federaţiei corpului didactic să facă parte, ca membru de drept, din 
comitetul despărțământului. Tot asemenea a ţinut despărțământul să 
aibă în comitetul său de conducere cat mai multi membri din corpul 
didactic secundar și primar, despre a căror activitate nu se pot 
spune la încheierea acestui capitol decât cuvinte de mulțumire 
si de urare, că si în viitor să lucreze alăturea de „Astra“ cu 
aceeas insufletire, pentru propasirea poporului nostru. 


Astra si muzica. 


Conferentiarii nostri au avut ocazia să constate, in propa- 
ganda culturală pe care o fac în satele județului că rezultatele 
obținute cu aceste prilejuri sunt infinit de mari și de pronunţate 
atunci când conferințele sunt încadrate de un program artistic, 
executat fie de oameni specialişti, fie de săteni cu astfel de ap- 
titudini. 

Dintre toate manifestările artistice menite a desvolta inte- 
resul pentru problemele de cari „Astra“ este preocupată, desigur 
că pe lângă declamări, teatru etc... , corurile formează un 
punct mai mare de atracție si aceasta dintr'un îndoit motiv: 1. 
pentrucă interesează direct un număr mai mare sau mai mic de 
săteni-coriști, 2. pentrucă prin însăşi acest gen de manifestare 
artistică se pot obţine efectele dorite, aproape în orice împrejurare, 
alcătuind programele cântărilor în legătură cu serbările organizate, 


2 


ERE, ee 


Comitetul despartamantului a înţeles pe deplin acest lucru 
si, convins de importanţa lui in propaganda pe care a făcut-o în 
unele comune, pentru a servi ca stimulent pe deoparte, iar pe 
de altă parte pentru a creia un curent prielnic acestor feluri de 
manifestări, s'a servit de corurile existente în unele comune, 
cum sunt de pildă: corul părintelui N. Topolog din comuna Tur- 
nişor, al d-lui învățător V. Bucșa din Avrig, al d-lui înv. V. Stoia 
din Sebesul de sus. Mai mult decât atât: pentru o cât mai com- 
pletă înțelege a problemei, din inițiativa despartamantului nostru, 
cu mari jertfe materiale pe aceste vremuri, a organizat în Sibiu, 
sub conducerea d-lor profesori Timotei Popovici si Nicolae Oan- 
cea nişte cursuri pentru pregătirea de conducători de coruri în 
comunele din județul nostru. Este o iniţiativă pe cât de îndrăsneaţă 
pe atât de semnificativă în aceste vremuri, iar rezultatele acestei 
inițiative nu vor întârzia să se vadă. 

In intelegere cu dl. revizor al judeţului și secretar al des- 
partamantului, cei doi profesori de muzică despărțământul au fost 
invitati la aceste cursuri 30 de învăţători și învățătoare, din 30 
de comune, al căror talent si aptitudini le dau dreptul să fie pre- 
ferati. Cursurile s'au ţinut la scoala normală „Andrei Şaguna“ 
dela 20 Iulie până la 10 August 1932, zilnic, după un program 
bine stabilit si potrivit necesităților muzicale ale învăţătorilor şi 
învățătoarelor cursisti și cursiste. Si anume: cursul a cuprins 
două parti: partea teoretică şi partea practică. Fiecare din ace- 
stre două parti a fost divizată in două. 

Partea teoretică, teorie si solfegii, propusă de dl. prof. N. 
Oancea, în fiecare zi dela 9--10'/. ore dimineaţa, iar noțiuni de 
armonie, propuse de dl. prof Timotei Popovici, în fiecare zi dela 
10:/2„—12 ore a. m. 

Partea practică, cuprinzând pregătirea corurilor cu caracter 
religios, a fost propusă de dl. prof. Timotei Popovici, de două 
ori pe săptămână (Marti si Vineri) dela 6—8 p. m., iar corurile 
cu caracter popular si practic, au fost propuse de dl. prof. N, 
Oancea, de 3 ori pe săptămână. (Luni, Miercuri, Joi) dela 6—8 
p. m. Au participat: d-nii si d-soarele: I. Munteanu, Orlat; I. Mihai, 
Sadu; D. Roman Sadu; V. Barsan, Altina; M. Vlad, Daia; |. Albescu, 
Boita; I. Bucșa, Avrig; I. Sora, Tilișca; S. Florea, Alămor, E. Bogdan, 
Cărpiniș; $. Cornea, Slâmnic; T. Stocheciu, Fofeldea; T. Tarsia 


= | e 


Tălmăcel ; Gh. Ludu, Tălmaciu firmă; E. Lungu, Rășinar; N. 
Rădoiu, Apoldul de jos; E. Negrescu, Săcel; I. Bunea, Apoldul 
de sus: N. Simian, Vale; V. Teusan, Păuca; I. Tarcea, Mag; 
M. Munteanu, Rosia; A. Domnariu, Cunta; I. Câloiu, Gura-râului ; 
D. Banu, Poiana; A. Harhoiu, Hamba; M. Hodos, Aciliu; O 
Stoia, Mohu; Gh. Coțofana, Avrig. 

; Deschiderea acestor cursuri s'a facut in chip sărbătoresc in 
ziua de 20 Iulie 1932 (Sf. Ilie) în prezența d-lor Silviu Teposu, 
preşedintele despărțământului, a d-lui secretar şi revizor al jude- 


„Cursul conducătorilor de coruri sătești ale „Astrei“, ţinut in Sibiu, 
dela 20 Iulie — 10 August 1932, 
tului, di Joan Dragomir, a d-lui inspector scolar al înv, primar 
Petre R. Petrescu, a d-lui casier al despărțământului „Astrei“ dl. 
prof. Joan Isac şi a d-lor prof. conducători Timotei Popovici și 
Nicolae Oancea. 

Intr'un cuvânt întroductiv dl. președinte Silvia Țeposu mul- 
tumeste d-lor învățători și învățătoare pentru dragostea și buna- 
voința cu care au răspuns la apelul făcut de „Astra“. Arată rostul 
acestor cursuri, importanţa lor din punct de vedere educativ, 
exprimăndu-şi nădejdea că în anul următor va avea în județul 
nostru, atâtea coruri câți auditori sunt la aceste cursuri. Ii asi- 


— 20 — 


gură pe viitorii conducători de coruri de tot sprijinul din partea 
„Astrei“, atât moral, cât și material, mulțumește dl. prof. 7. Po- 
povici şi N. Oancea, pentru angajamentul luat, fără de care aceste 
cursuri nu s'ar îi putut tine si urând spor la muncă declară 
cursul de conducători de coruri deschis. 

DI. prof. Timotei Popovici exprimă multumirea d-sale sia 
colegului său N. Oancea, fata de încrederea pe care dl. pre- 
şedinte Silviu eposu şi comitetul „Astrei“ a arătat-o, incredin- 
tandu-li-se conducerea acestor coruri şi îi asigură de tot interesul 
pe care-l vor pune, pentru obţinerea unui maximum de rezultat 
satisiăcător. 

DI. inspector scolar al inv. primar Petre R. Petrescu accen- 
tuiază că oficialitatea şcolară va ținea seama de stăduințele d-lor 
învăţători si învățătoare, cari în timpul lor liber vin mânaţi de 
idealism să se perfecționeze în muzică pentru a desvolta o acti- 
vitate extra-scolard cât mai intensivă și propune să li se libe- 
reze odată cu terminarea acestui curs, o diplomă, ca un semn 
de exteriorizare a ndzuintelor superioare, care diplomă ar servi 
oficialitatii şcolare drept criteriu de apreciere cu ocazia inspecțiilor. 

Dl. revizor /. Dragomir îşi exprimă satisfacția d-sale că 
pionerii culturali ai satelor, chiar în direcția muzicală, tot învă- 
țătorii sunt și le urează spor la muncă. 

In numele comitetului central al „Astrei“ salută pe coristi 


şi felicită despartamantul secretarul literar, dl. Horia Petra-Pe- 
trescu. 
D-nii înv. Stefan Cornea şi E. Bogdan din Slimnic si Căr- 


piniş mulţumesc d-lui președinte Silviu Teposu şi întregului co- 
mitet al „Astrei“ pentru cinstea ce li s'a făcut, socotindu-i aleși 
între aleşi, îi asigură că știu să aprecieze cum se cuvine gestul 
si sacrificiul „Astrei“ si promit că-şi vor da toată osteneala ca 
rezultatele obţinute să compenseze pe deplin aceste jertfe. 

Cursul a fost vizitat în ziua de 25 Iulie, a. c., ded. D. Gusti, 
Ministrul instructiunei, al cultelor si artelor d-sa rămânând pe 
deplin mulţumit de cele constatate. 

Cu această ocaziune domnul Ministru a ţinut să aducă cele 
mai vii mulțumiri preşedintelui si despărțământului de felul cum 
înțeleg să lucreze, îndemnând învățătorimea să se insire în rând- 
durile de propagandă ale „Astrei“. 


aes ae 


Astra si armata. 


Legăturile de pretinie si de stimă reciprocă cu armata au 
fost si vor fi un titlu de mândrie pentru desp. nostru, căci: 

„Astra“ a văzut şi vede în armată marea şi frumoasa 
școală a neamului, care are nobila misiune de-a forma din os- 
tașii Țării nu numai elemente de primul ordin pentru apărare, 
ci si pe cetățeni constii de marea lor misiune, în timp de pace. 

Despărțământul nostru a ţinut deci și tine să colaboreze 
din toate puterile sale cu aceia, cari cu ajutorul puterilor sufle- 
testi şi prin partea ce o dau culturii vor să facă si să formeze 
din fiecare ostaş un element în stare să tind piept ademenirilor, 
lozincilor străine de ideile fundamentale ce stau la baza edu- 
catiei unui adevărat român şi bun ostaș! 

De aceea prin contribuţia noastră, la început modestă, 
dar din an în an tot mai mare si mai puternică, noi socotim 
că vom ajunge să ne facem un ajutor prețios al armatei prin 
faptul ca împletim cultura generală cu cultura profesională a 
ostașului din cazarmă, asemenea si a conducătorilor si coman- 
dantilor lui, să putem insufla si cimenta în mintea si în sufletul 
generaţiilor de astăzi, entuziasmul pentru ideea: Dumnezeu, 
Rege si Neam! 

Cu ajutorul acestor trei mari stâlpi de granit ce vor sus- 
fine întregul nostru plan de educație pentru ostaş, pe care fun- 
dament vom așeza cărămizile cunostintelor din toate ramurile 
culturii, credem ca dăm o mână prețioasă de ajutor acelora, 
cari vor să tacă din creerul si din sufletul ostașului o cetate 
de neînvins, înzestrată cu întreagă armatura cea mare a virtu- 
tilor ostasesti, crestinesti si cetăţeneşti. 

Noi suntem convinsi ca numai ostasul carturar se va putea 
învinge mai întâi pe sine, apoi va putea învinge greutăţile 
vieţii, căci eroismul adevărat noi îl socotim că se află în puterea 
singuraticului de a se cuceri pe sine insusi, pentru un ideal, 
ce trebue să-l insufleteasca în lupta vieţii, din timp de pace, si 
în atacul vijelios, în timp de restriște. 

Ostasul fara cultură este şi rămâne omul fără inițiativă si 
numai ostașul cu carte este singurul, care isi poate forma idei 


sn DD ae 


şi convingeri despre oamenii si evenimentele ce îl înconjoară. 
— Asemenea numai acest ostaș este capabil să se ridice la 
ideea sublimă a sacrificiului pentru ţară, drapel și Regele său! 
Și în munca noaştră pe noi ne călăuzeşte un nobil gând, o no- 
bilă pasiune: de a sămăna sămânța binecuvântată a culturii 
între ostașii celei de a doua garnizoane din Țară — Sibiul si 
pentru motivul că în capul oștirii provedinta divină și bunul 
nostru destin ne-a aşezat pe Voevodul culturii, pe Maj. Sa Re- 
gele Carol al II-lea al României, președintele de onoare al 
„Astrei“ a cărei lozincă măreaţă este: prin cultură și libertate! 


N 


A ANI Mas. EA Atat 


D-l general Cr. Vasilescu, membrul comitetului, vorbind soldaţilor la 
inaugurarea bibliotecilor „Astrei“, 

Munca noastră în această privință a fost mult usurata 
prin faptul că despărțământul nostru a avut cinstea să numere 
printre membri comitetului său pe di General Cristea Vasi- 
lescu, Comandantul Brig. 18 Inf. si pe protopopul Lt-Col. Dăn- 
cilă, cari în decursul anilor au ţinut viu contactul nostru cu 
contigentele ce s'au perândat în garnizoana Sibiu. 

Astfel despărțământul nostru prin conferenfiarii săi colabo- 
rează de ani de zile la ciclul de conferinte initiate de către păr. 
protopop J. Dăncilă, acum sunt 12 ani, la „Cercul reangajatilor 


BF ee 


din garnizoana Sibiu“ — în cadrul căror conferințe oratorii 
noștri au știut să vorbească minunat, ca rezultat al talentului și 
al entuziasmului lor, 

Despărțământul nostru a dăruit regimentelor: 90 Infanterie 
35 Art. si 36 Obuziere câte o bibliotecă cu câte peste 200 (două 
sute) opuri fiecare, firește cu dulapul trebuincios păstrării cărți- 
lor de lectură, anume alese pentru acest scop! 

Dar despărțământul nostru este prezent cu cuvântul său de 
îmbărbătare şi la ocaziunile de sărbători ostdsesti, când şi noi, prin 
graiul și prin indemnul reprezentanților noștri, căutăm să răspândim 


Membrii comitetului, corpul ofițeresc şi trupa, asistând la inaugurarea 


bibliotecilor „Astrei“, la Reg. 35 Art. și 35 Obuziere, 


lumină în şirurile bravilor nostri ostaşi si a corpului ofițeresc, 
asemenea şi reangajatilor oștirii, demni si vrednici de laudă, 
pentru ținuta lor bărbătească în aceste vremuri de grele incer- 
cari pentru toți cetățenii țării. 

La marile manifestații de ordin national „Astra“ si armata 
au mers ‘Si vor merge, spre bucuria tuturor cetățenilor, mână ’n 
mână şi o va face aceasta si pe viitor — constii fiind noi, cu 
toţii, că razimul „Astrei“ în aceste vremuri tulburi, deci razimul 
culturii românești, tot armata este si va rămâne. 


— 24 — 


Conferentiarii nostri găsesc prin cuvântul ce-l adresează 
a sate marelului nostru auditor publicului românesc dela sate, uni 
nimerit prilej de-a cimenta legăturile tuturor, păturilor sociale cu 
armata activă a țării, făcând astfel „Astra“ să înțeleagă toată su- 
flarea românească din istoricul nostru județ, că noi nu suntem 
-un neam şi o armată, ci suntem o națiune inarmatd — gi că 
deosebirea între unii si alții este uniforma, pe cari cei activi o 
poartă azi, pe care cei de rezervă au purtat-o ieri. Noi si cu noi 
toate despărțământele „Astrei“, in timp de pace şi-au făcut și isi 
vor face datoria întru cimentarea legăturilor sufletesi de nedes- 
legat, între marea armată naţională a României și între gloriosul 
ei căpitan și Voevod al Culturii: Carol al [l-lea al României. 
Despărțământul nostru cu modeștii săi pioneri ai culturii 
prin raportul acestui an de muncă, plin de rod’si de mulţumiri, 
își concentrează întregul său devotament si toată dragostea ce 
o nutrește surorei ei mai mari, oștirii, întrun strigăt frăţesc si 
voinicesc: Trdiascd armata României ! 


„Astra și sănătatea publică. 
Despărțământul nostru județean a desvoltat în ultimii 6—7 
-Ani o însemnată activitate pe teren medico-social. 

Mulțumită unei strânse si armonioase colaborări cu cercul 
medical al „Astrei“, cu Serviciul sanitar judeţean și Colegiul 
medicilor din Sibiu, echipele de propagandă culturală ale des- 
părțământului, aproape întotdeauna au fost complectate cu câte 

. 1—2 conferentiari — medici, cari în conferințele demonstrative, 
de cele mai multe ori însoțite de proiectiuni de ale aparatelor 
cu diafilme, s'au ocupat aproape de toate problemele, cari în- 
teresează sănătatea publică. 

In decurs de 6—7 ani, majoritatea covârșitoare a comu- 
nelor din judeţul Sibiu a fost cercetată — în unele comune 
chiar de mai multe ori, de către aceste echipe de propagandă și 
astiel aproape că nu este sat în acest judeţ, în care să nu se 
fi ţinut conferente publice cu teme medicale. Această activitate 
s'a destășurat după un plan şi un sistem bine stabilit, tratându-se 


indeosebi problemele din domeniul cunoasterii si combaterii bo- 
lilor medico-sociale, apoi chestiunile de igiend individuald, igiend 
colectivă şi igiena. locuinței, iar — acolo, unde a fost cazul — 
s'au luminat si alte probleme de arzătoare actualitate (gripa, 
diferitele boli epidemice etc.). 

Problema tuberculoazei ; a sifilisului ; plaga alcoolismului ; 
problemele împreunate cu combaterea mortalității infantile (copii- 
lor), boalele cu caracter epidemic etc., — au fost principalele 
subiecte ale numeroaselor conferințe ținute de cătră medici, în 
ultimii ani, în cadrele despărțământului nostru județean. Majori- 


Echipa de medici la una din anchetele medico-sociale din comuna Jina, 
făcută în timpul iernii. 


tatea conferințelor s'a ţinut în satele noastre din județ; nu s'a 
dat uitării însă nici orașul Sibiu si atât în suburbii, cât şi la 
diferitele corporatiuni profesionale (Reuniunea meseriașilor, Cer- 
cul subofiterilor reangajati etc.) s'au ţinut numeroase conferinţe 
de către medici şi asttel, rând pe rând, toate problemele arătate 
mai sus‘au fost cercetate si lămurite pe înțelesul tuturor. 

Am avut plăcerea să constatăm, că adunările desparta- 
mântului nostru au fost întotdeauna bine cercetate de public, 
iar conferințele medicale au găsit răsunet si au fost îndeosebi 


gustate, bine primite și adeseori cu multă stdruinfd cerute de 
cătră poporul dornic de lumină, din satele noastre. 

In afară de această propagandă medico-socială prin grai 

- viu, unii dintre medicii grupați în jurul despărțământului, au 
ținut să lucreze pentru noi și în scris, cu articole de gazetă și 
cu. broșuri de propaganda. Astfel domnii doctori Iosif Stoichifia 

-şi Traian Bude au scris în foile săptămânale „Foaia noastră“ 
şi „Cuvântul Poporului“ numeroase articole despre diferitele 
boli  medico-sociale si .epidemice, iar dl. Dr. Iosif 
Stoichitia, medicul primar al județului Sibiiu şi membru în co- 
mitetul despărțământului si comitetul central al „Astrei“, a scris 
și tipărit în „Biblioteca Poporală“ a „Astrei“ două broșuri asupra; 
„Ce trebuie să ştim despre bolile molipsitoare“ şi „Tuberculoza“; 
o a treia broșură, de acelaș autor, asupra „Ingrijirei mamei și 
copilului mic“, se găsește sub tipar si apare în cel mai scurt 
timp. Spre multumirea noastră am putut constata, că aceste 
broșuri si articole de g:z:tă au putut servi ca material de lec- 
“tură pentru cercurile noastre culturale, dar mai ales au putut îi 

“întrebuințate de către conducătorii satelor noastre, nemedici 
— preoți şi învățători — pentru conferinţe publice, în marginele 
acestor cercul culturale. Astfel, înatară de numărul mare de con- 
ferinte ţinute de. către medici, s'a ţinut o serie întreagă: — de 
conferinţe și lecturi cu conţinut medical de către alti intelectuali 
şi s'a dat în mâna celor interesați şi material tipărit, care în 
toate cazurile a fost bine primit şi mult prețuit. 

După această muncă însemnată şi neîntreruptă de propa- 
gandă şi dupăce astiel terenul a fost temeinic pregătit, am so- 
cotit că, ținând seama de porunca vremei în care trăim, putem 
purcede pe un teren nou, anume acela al realizărilor de ordin 
practic. Am socotit, că dupăce opera de luminare a problemelor 
mai importante s'a săvârşit într'o măsură atât de largă, vom 

“putea trece, treptat, la opera de combatere aievea a diferitelor plăgi 
medico-sociale, de cari sufere mai ales pătura noastră țărănească. 
Pe acest teren ne-am întâlnit cu frumoasa inițiativă” a domnului 
Dr. Iosif Stoichifia, şeful serviciului sanitar al judeţului şi pre- 
ședinte al Colegiului Medicilor din Sibiiu, cu care împreună, în 
aceeas armonie, în care am lucrat cot la cot în ultimii 6—7 ani, 
am stabilit un program comun de activitate pe teren. 


Zo ee 


Pe deoparte, am căutat să sprijinim activitatea de propagandă 
și popularizare medico-socială, pe de altă parte, în toamna anu- 
lui 1931, am inaugurat primele noastre anchete medico-sociale. 

Pornind dela gândul, că o combatere sistematică raţională 
a diferitelor plăgi medico-sociale nu este cu putință fără cunoaş- 
terea hotărâtă a realităților, adică fără a cunoaște întinderea 
acestor plăgi, precum și persoanele, cari au trebuință de asis- 
tență şi ajutor medical și social, iar pe de altă parte, în com- 
plecta necunoastere a standardului modelului de sănătate a po- 
pulatiei noastre dela sate, am socotit trebuincios şi folositor a 
descoperi mai întâiu, după putință, toate cazurile existente şi 
apoi a purcede la opera reală de combatere aievea. 

Calauziti de această ideie si insufletiti de laudabila initia- 
tivă a dlui Dr. losif Stoichifia, i-am dat tot concursul nostru, 
moral şi material, pentru realizarea acestei opere frumoase. 
Astiel au luat ființă în judeţul Sibiu. primele anchete medico-so- 
ciale, al căror rezultat a întrecut aşteptările noastre si cari vor 
continua cu sârguință şi în decursul anului viitor. 

lată cum s'a urmat: 

Mai întâiu s'a hotărât de cătră medicul primar judeţean, 
comuna, care urmează să fie examinată. In această comună, 
medicul primar, împreună cu intelectualii comunei, preoţi, învă- 
țători, notari, primari, au pregătit terenul cu săptămâni inainte, 
în vederea examinării plănuite. Cu o săptămână înainte de ziua 
fixată de medieul primar pentru executarea anchetei, domnia sa 
s'a prezentat în comună si cu prilejul unei conferințe publice, 
la care a participat toată lumea, a arătat populaţiei trebuinta 
şi foloasele acestei examinări în massă, cerându-i învoirea de a 
se putea face fără greutăţi si în bună înțelegere această exami- 
nare. Populaţia a primit de obiceiu cu foarte multă bucurie ves- 
tea aceasta şi s'a declarat unanim hotărâtă de a se pune la 
dispoziţia medicilor vizitatori, cu atât mai vârtos cu cât vizita 
medicală este complect gratuită, se face de către cei mai de 
seamă medici specialişti din oraș, iar cei ce se găsesc bolnavi, 
primesc tratament și medicamente gratuite. 

Dupăce terenul era astiel bine pregătit, în Dumineca vii- 
toare s'a prezentat echipa de lucru, compusă din 20—30., medici, 
3—5 surori de ocrotire, un farmacist si 2 oameni de serviciu, 


— 28 — 


dimpreună cu o mică farmacie, cu un mic laborator si cu toate 
utensiliile trebuincioase examinărilor speciale. Echipa de sub 
conducerea d-lui medic primar al județului a fost ajutată în 
lucrarea sa de cătră intelectualii comunei și de primăria comu- 
nală, care, în toate cazurile, a dat un concurs larg si binevoitor, 

Echipa s'a împărțit mai apoi în două grupe si anume: o 
grupă compusă din medici, cari, însoțiți fiecare de câte un con- 
silier comunal sau alt fruntaș din comună si având fiecare 
câte un sector asupra sa, a trecut din casă în casă, examinând 
şi chestionând, întrebând pe fiecare membru de familie in parte, 


ath 
fea 


: 


ase Wes 


a: if 
Ei ee 


Poporul din com. Cacova-Sibiului, asteptandu-gi rândul la examinările 
speciale din localul Primăriei comunale. 


observând si constatând starea igenică din locuinţă, precum si 
starea socială si condiţiile de traiu, iar toate aceste constatări 
şi observări s'au trecut de cătră medicul examinator întrun for- 
mular de „fișa, tidula sanitară, inaividuală“ si „familiară“, care 
era de mai 'nainte pregătită. 

Cazurile cari cu această ocaziune sau găsit suspecte de 
vre-o boală mai serioasă sau cari, prin natura lor, pretind o 
examinare mai specială, au fost trimise, împreună cu fisa sani- 
tară individuală la şcoală sau primărie, unde a lucrat a doua 
grupă de medici specialiști şi unde era plasată farmacia şi la- 
boratoriul echipei. — Aici fiecare medic a lucrat în specialitatea 


— 2 — 


sa, având la îndemână cu strictul necesar, câte o mică cameră 
de consultație. — Bolnavii trimişi au fost examinati din nou, de 
cătră specialistul respectiv, iar constatările făcute au fost trecute 
de cătră medic în „fişa individuală“ a fiecăruia. Tot aici s’au 
facut si cercetärile de laborator, sa luat sânge pentru analiza 
„Wassermann“, s’au făcut extractiile de dinți si s’au distribuit tu- 
turor, în mod gratuit, medicamentele trebuincioase. 

Echipa de medici a lucrat astfel cu o foarte scurtă între- 
rupere de dimineața până seara, săvârşind o muncă pe cat 
de anevoioasă si de multe ori foarte grea, pe atât de folositoare 
şi vrednică de toată lauda. 

Comunele mai mici au fost examinate de obiceiu în decur- 
sul unei singure zi, iar. cele mai mari în două sau mai multe 
zile, de obiceiu Dumineca sau în sărbătorile legale. 

Materialul dintro comună astfel recoltat s'a complectat mai 
apoi cu rezultatul analizelor de laborator, s'a totalizat şi s'a 
grupat după familii, sa împărţit unui medic, de obiceiu medi- 
cului circumscripției respective, care, pe temeiul unui „chestionar“ 
întocmit de cătră medicul primar de judeţ, l-a supus unui studiu 
amănunțit, întocmind tablouri speciale, cu numele, despre toate 
cazurile de boală constatate și, în deosebi, despre boalele me- 
dico-sociale. 

După terminarea studiului acestui material statistic de o 
mare valoare stiintificé, prima măsură, care a fost luată de că- 
tra medicul primar de județ a fost că a dispus îndată tratamen- 
tul tuturor cazurilor constutute, de sifilis, punându-se totodată 
la dispoziţie din partea Serviciului Sanitar județean și tot ma- 
terialul trebuincios. — Atât tratamentul, cât şi materialul medi- 
camentos s'a dat în mod cu totul gratuit. In al doilea rând, 
s'au împărțit, după posibilitate, în sanatorii sau în spitale, ca- 
zurile de tuberculoză, precum si alte cazuri de boală, cari cer 
tratament de spital sau operaţie. 

Valoarea materialului recoltut prin aceste anchete medico- 
sociale este de o netăgăduită însemnătate socială si medicală ; 
din el rezultă oglinda credincioasă, standardul (modelului) de să- 
nătaie a populației noastre dela sate, cu toate arătările si par- 
ticularitdfile ei, iar valoarea practică stă în tratamentul si în- 


E 


drumarea pe calea cea bună, a tuturor cazurilor de boală, cor- 
statate. 

Sau examinat astfel, din toamne anului 1931 si până 
în prezent, populația din 7 comune din acest județ, având tre- 
buinta de 73 zile de examinare, la cari au participat, in total 339 
de persoane, dintre cari 65 medici din oraşul si județul Sibiiu. 
S'au examinat 8297 persoane; s'au împărtășit de medicamente . 
gratuite 2458 persoane ; s'au făcut 551 analize de sânge „Was- 
sermann,“ s'au executat 1103 extracfii dentare. (Vezi tabloul No. 1). 


O muncă impunătoare, săvârşită cu mult devotament si 
iubire de aproapele de cătră corpul medical din Sibiiu, fără deo- 
sebire de naționalitate, si de cătră o ceată întreagă de personal 
sanitar-ajutor, precum şi de cătră diferiți fruntaşi vrednicì ai 
satelor noastre. — Toată munca săvârşită cu atâta abnegatiune 
s'a făcut de cătră medici si însoțitorii lor, în mod absolut gra- 
tuit, nimeni neprimind nici un fel de remuneratie. 

Cheltuielile efective (transportul, masa participantilor la an- 

chete, tipăriturile, medicamentele etc.) au fost suportate in parte 
de cătră despartamantul nostru județean, apoi din ajutorul dat în 
acest scop, în mod marinimos, de cătră Prefectura judeţului Sibiu. 

O parte a medicamentelor distribuite, precum şi materialul 

necesar combaterei sifilisului, s'a pus la dispoziția Serviciului sa- 
__nitar judeţean de cătră Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor 
Sociale. N 

Ne simțim obligați a mulțumi şi pe calea aceasta tuturor 
cari au contribuit intro largă măsură la săvârşirea acestei opere 
umanitare de o covârșitoare importanță pentru bund-starea po- 
pulafiunei noastre rurale și, îndeosebi, domnului Dr. Josif Stoichitia, 
medicul sef al judeţului, care este inițiatorul, sufletul și execu- 
torul principal al acestor anchete medico-sociale. 

Aceste anchete sanitare vor continua cu aceeaşi dragoste 
de lucru și în decursul anului viitor şi atunci, când va fiadunat 
un material mai mare, care va cuprinde rezultatul a cel puţin 
20.000 examinări, rezultatele vor forma obiectivul unui studiu 
amănunţit, care va fi dat publicității. 

Activitatea medico-socială în anul de gestiune expirat nu 
s'a mărginit numai la executarea anchetelor medico-sociale ; pro- 
paganda prin grai viu si prin articole de gazetă a continuat cu 


be BT 


© intesitate si mai mare ca in anii de mai inainte. Medicii nostri 
si, în deosebi, medicii sanitari ai circumscriptiilor rurale, urmând - 
imboldul și exemplul şefului lor, au ținut în anul expirat, nenu- 
mărate conferințe publice, cu subiecte diferite din domeniul me- 
dicinei. Aceste conferințe s'au ţinut parte în cadrele despărță- 
mântului nostru judeţean, parte în cadrele despărțămintelor de 
plasă, iar, parte, în cadrele zilelor de propagandă antitubercu- 
boli epidemice şi a vaccinărilor antivariolice obișnuite, toate însă 
servind acelaş scop, mare si frumos, de a sluji si a promova, 
peste orice obstacole, sănătatea publică și a contribui astfel la 
perfecționarea biologică a capitalului nostru uman. | 

Aceasta este activitatea medico-socială desfăşurată în ca- 
drele si sub egida despărțământului nostru județean si socotim 
că nu este necesară o analiză mai amănunţită a infaptuirilor mi- 
nunate săvârşite de către corpul medical din Sibiu pe acest 
teren, faptele vorbind dela sine si exemplul dat socotim că este 
demn de a fi urmat de cătră oricare alt despărțământ judeţean 
al „Astrei“. l . 


TABLOU 


despre anchetele medico-sociale făcute în comunele rurale din jud SIBIU, din Noemvrie 1931—Iunie 1932. 


— 32 — 


7 Febr. 


Bungard 


‘3 Apr. , 


Sibiel 
Cacova 
Selimbar 


22 Maiu 


12 lunie , 
Total: 


Sibiu, în 21 Iunie 1932. 


28 » » 


740 | 
27 1139 | 
339 9987 || 


I = al 
€ i is ; Nr. med. A i Cati B'au , Cate reacții | 
Š! © Zilele de || şi pers. Nr. locui- Nr. celor impirtagis || de 508e |; Nr, ERE Observatii 
B Comuna meen care a tOrilor din|/examinati) ae medicam) „Wasser- | tractiilor | at 
+ sat mann“ s'au! ‘ 
5 | | participat | comună de medici| gratuite pepe: i dentare | 
1 Vegtem | 21 Nov, 1931 21 | 
I s 122 , x 22 1403 | 398 65 | 118 
t il i 
E '29 p >» 20 | | 
Cisnădioara 13 Dec. , 25 | | 
» 
Jina 


26 | 145 


47 | 62 4 


il! §1 


1103 


— 33 — 
Astra si agricultura 


Era foarte firesc, in trecut, după cum tot atât de firesc 
este astăzi ca despărțământul nostru să se ocupe cu problemele 
agricole ale județului în mod cu totul deosebit. 


Dacă aruncăm o scurtă privire asupra trecutului agricol al 
județului nostru, desprindem o rodnică activitate a vechei ,Reu- 
niuni române de agricultură“ — fondate pe principiul actiunei 
private si menită de a sprijini si canaliza spre mai bine sfor- 
țările de producţie ale agricultorilor români. 


Vechea „Reuniune română de agricultură“ şi-a facut datoria : 
cu prisosinté, menţinând în rândul plugarilor români nestinsă 
râvna spre un plugărit mai bun şi potrivit împrejurărilor; - 

Expoziţiile organizate după ramura de producție, — expo- 
zitii de vite, de fructe, — au pus în evidență specificul gospodä- ! 
resc al județului, stabilindu-se călăuza de lucru. 4 

După razboiu, viata agricola, organizandu-se pe baze nouă: 
„Reuniunea agricolă română“, atât de rodnică în trecut, — ca 
un fruct al organizării de rezistență al agricultorilor români, se 
vede lipsită de pivot în noile împrejurări si cedează locul insti- 
tutiilor oficiale: „Serviciul ugricol“ şi „Camera de agricultură“. 

Despărțământul nostru a căutat să colaboreze cu aceste : 
institutiuni la promovarea agriculturei în județ, putându-se astfel, 
ca firul unei acţiuni agricole, începute acum 50 ani, să se des- 
tăşoare mai departe în acelaş sens, legând instituţiile agricole | 
publice de tradiția agricolă a trecutului, izvorită din o activitate 
atât de rodnică. 

Incepând cu toamna anului 1931, la toate conferințele ți- 
nute în comune, s'au tratat şi subiecte cu caracter agricol si 
economic. S'a vorbit despre creşterea şi îmbunătăţirea vitelor, 
cultura pomilor si viei, cultura plantelor agricole şi asociaţiile 
economice etc. etc. 

Pentru sistematizarea actiunei de propagandă la sate și 
pentru ca această propagandă să aibă rezultate practice, des- 
părțământul, ţinând seamă, în ședința sa din 20 Februarie, a. c., 
de colaborarea „Camerei“ şi „Serviciului agricol“, a înţeles să dea 
un caracter cât mai economic programului său de propagandă. 

3 


Ee y 


Despărțământul nostru socoteşte că agricultura ce se face de 
săteni este încă si azi, in mare parte, un reflex al rutinei, asa 
că trebuie sfortari uriaşe din partea tuturora, spre a o scoate 
cu totul din văgașul croit în trecut şi potrivit nevoilor si stă- 
rilor de astăzi. 

Cunoscând că în ultimii ani ştiinţa agriculturii a facut pro- 
grese, cari trebuiesc împărtășite celor cari folosesc pământul, 
cunoscând, de asemenea, gradul cultural al sătenilor; des- 
părțămăntul s'a prins si el în falanga institutiunilor chemate să 
se ocupe de cea mai grea problemă, de pregătirea profesională 


Stand de fructe dela expoziția de fructe din comuna Sibiel. 


a acestora şi, în ședința ținută în luna Februarie, c., pentru in- 
tocmirea programului ei, a statornicit, ca acțiunea de propa- 
gandă la sate să fie cât mai puternică în latura pregătirii pro- 
fesionale. 

In marginile mijloacelor materiale, de cari dispune si po- 
trivit acestui nou punct de vedere, socotește despărțământul 
că e timpul să treacă lao acţiune de propagandă, însoţită de 
demonstratiuni practice pentru săteni. 

Astfel a urmărit rezultatul cursurilor de pomărit dela Sibiel, 
organizate de „Camera de Agricultură“, unde s'au predat cunos- 
tințe teoretice şi practice despre cultura pomilor şi combaterea 
boalelor acestora. 


ee eee 


Despărțământul a îndemnat si va îndemna pe preoții si 
învățătorii, cari au urmat aceste cursuri, să destășoare o acti- 
une extraşcolară, pentru a veni în ajutorul agricultorului cu vor- 
be şi fapte potrivite, atunci, când nevoia o va cere. 

Va căuta să formeze din sânul preoților şi învăţătorilor 
şi mai departe pe pionerii agricoli, contribuind astfel la pregătirea 
profesională a agricultorilor. 

Despărțământul a sprijinit cu un deosebit interes acțiunea 
de aprovizionare a agricultorilor cu material de sădire (altoi, 
pueti), materiale de luptă împotriva vrăsmaşilor pomilor roditori, 
organizate în mod efectiv de cătră camera de agricultură a ju- 
detului, 

Despartamantul a dat şi va da de aci înainte un deosebit 
interes educaţiei pomicole a agricultorilor și, în special, a tine- 
retului. Această acțiune de propagandă intreprinsă despărță- 
mântul înțelege să o sporească. 


Astra’ si cooperatia. 


Cooperatia a fost primită în patrimoniul cultural al Astrei, 
în 1912, în urma donatiei de 50,000 cor. a regretatului 
basarabean Vasile Stroescu. 

Până aici au fost numai apariții izolate ale unor asemenea 
organizaţii economice, cari, neputând duce la o mişcare coopera- 
tivă propriu-zisă, au rămas numai încercări. Totuşi nu putem 
lăsa ocazia de a releva, că cea dintâi cooperativă de credit în 
Ardeal s'a înființat la 1873. 

După primele încercări, Reuniunea de Agricultură din Co- 
mitatul Sibiu, ai cărei conducători activi au fost şi în cadrele „Astrei“, 
au început o propagandă mult mai temeinică, reuşind ca înce- 
pând în 1894 cu insotirea de credit din Roșia săsească, să ri- 
dice, în 1912, numărul lor la 25 numai în județul Sibiu şi cari 
cuprindeau 2649 membri, cu 60803 cor. capital, 781404 cor. depuneri. 

Paralel cu cele de mai sus, s'a adăugat din 1907 şi activi- 
tatea cercului „Solidaritatea“ a Institutelor de Credit Românești, 
care a continuat până în 1912. Acest scurt istoric ne îndreptă- 


— 36 — 


teste să vedem dacă împrejurările de atunci puteau duce la o mai 
mare extensiune a cooperatiei sau nu. Cea mai măgulitoare 
constatare este aceea, că începuturile cooperatiei ardelene sunt 
înaintea acelora din Vechiul Regat pe un teren apropiat de 
„Astra“. 


Condiţiunile de existență ale poporului român însă nu erau 
atât de ușoare, căci el era inclestat între cele trei națiuni de: ma- 
ghiari, saşi si. săcui cu favoruri materiale și politice mult mai 
ridicate, iar pe de altă parte, românii stăpâneau numai satele 
pe când ceilalți orașele. In fata ofensivei de distrugere a acestora, 
elementul:românesc nu se ocupa, în primul rând, decât numai 
de apărarea naționalităţii. Datorită acestui fapt, conducătorii 
poporului de atunci au organizat pe baze naţionale societăţile 
pe acțiuni, în cari s'au inglobat elementele cu cea mai bună 
stare economică, ca şi acele de conducere politică. Acest front 
de apărare, odată format, cooperatia cu greu isi putea găsi o 
poziție de consolidare. Singura cooperatie de admirat era a 
sașilor aflaţi pe un plan superior, pe când cea maghiară era o 
creaţie a aristocrației cu sprijinul Statului. Trebue relevat 
că chestiunile sociale cu greu puteau găsi şi înțelegerea nece- 
sară în lumea satelor, de care fapt s'a ținut seamă, căci con- 
ducătorii „Astrei“ au recomandat întotdeauna prudenta pregătirii 
unui teren solid si se vede că cele ce s'au întâmplat în Buco- 
vina nu i-a desmintit. 

Activitatea celor 2 conferentiari plătiți din fondul lui Va- 
sile Stroescu a dus sub auspiicile „Astrei“ și la înfiinţarea unui 
număr mai mare de insotiri de credit, cari, în 1914, au înfiinţat 
cea dintâi federală din Transilvania: „Intrăţirea“ din Sibiu. 

In perioada de după războiul mondial, găsindu-ne între 
hotarele României intregite, cooperatia a fost cea dintâi forma 
de organizare economică, primită cu entuziasm, manifestandu-se 
și astăzi cu acelaș spirit de solidaritate. 

_ Dările de seamă despre conferințele „Astrei“ arată că din 
1918 si până azi aavuto preocupare continuă „Astra“ pentru coo- 
peratie. — Conferința cu delegații Centralelor cooperatiste şi a 
„Astrei“, au stabilit, în 1928, norme de conlucrare, iar congresele 
cooperatiste din Ardeal și Vechiul Regat şi-au manifestat destul 
de puternic această dorință de colaborare pe care despărțămân- 


qpa 


tul nostru a realizat-o, primind în comitetul său si pe reprezentan- 
tul Oficiului National al Cooperatiei Române, instituție numai 
de îndrumare si propagandă cooperatista. 

Acest trecut legat de firul prezentului n-ea ajutat în acti- 
vitatea acestui an să urmărim realitatea stării economice si so- 
ciale de azi, dominată de paradoxe. La întrunirile noastre multe 
frunți sau descrefit aflând analiza lucrurile cunoscute si nu din 
cărți, o nouă lume, aceea a solidarismului, manifestat prin coo- 
peratie. 

Astfel, la 11 Octombrie, 1931, s'a conferentiat în comuna 
Topârcea despre foloasele cooperatie, iar la 15 Noemvrie 1931 
tot despre acelaș subiect în comuna Armeni. — Amândouă 
comunele fac parte din regiunea cea mai lipsită de căi de co- 
municatie, de organizare economică si culturală, căci pana mai 
anii trecuți au aparținut județului Alba. — In amândouă comu- 
nele funcționează câte o bancă populară, din care cea mai 
bună e aceea din comuna Topârcea. 


La 21 si 22 Maiu 1932 s'a conferentiat în comunele Se- 
beșul de Jos si Hagag. l | 

In cea dintâi comună au sătenii o bancă populară, bine 
organizată, care le-a acordat credite ieftine, iar acei cari și-au 
depus economiile la ea și le văd astăzi asigurate. 


In cea de a doua comună, sătenii nu au nici o organizaţie 
economică și faptul descrierii funcționării si foloaselor ce le 
poate aduce o bancă populară dimpreună cu celelalte îeluri 
de cooperative a fost surprinzător pentru ei, unii exprimându-se 
că asemenea sfaturi trebuiau să le vie dela unire încoace, iar 
nu despre politică. Prin înființarea de cooperative agricole, să- 
tenii au fost îndemnați să-și procure în comună mașini agricole, 
îngrășăminte, să-şi desiacă produsele agricole, cum ar fi în re- 
giunea Sibiului îructele si vinul, să înființeze cooperative pentru 
îmbunătăţirea rasei vitelor, ca să se ajungă şi la noi până la 
întroducerea registrului genealogic, ca în Elveţia si Olanda. — 
Nu au fost neglijate nici asigurările pentru vite si contra focului 
si grindinei, prin cooperativa „Vulturul“ din Bucuresti, care func- 
ționează pe întreg cuprinsul țării. 

După conferinţe s'a utilizat metoda convorbirilor directe 


— 38 — 


cu cei prezenți, pentru a lămuri prin întrebări si răspunsuri ne- 
dumeririle ce se produc în asemenea ocaziuni. 

Aproape toate conferintele s'au ținut în comunele unde 
aceste probleme nu s'au mai discutat si în anul trecut, iar ma- 
joritatea conferentiarilor, cari au vorbit si despre alte probleme, 
încă au amintit despre foloasele cooperatiei. 


Intr'una din şedinţele comitetului despărțământului s'a ex- 
pus și planul de activitate al propagandei cooperatiste, ca, pe 
viitor, să se desfăşoare după un plan mai dinainte întocmit, pen- 
truca si rezultatele să fie mai plausibile. 

Si cu această ocazie s'au infatisat mijloacele de acţiune 
ce trebuie să se intrebuinteze : 

a) Intocmirea unei monografii cooperatiste judeţene, spre 
a se cunoaşte bogăţiile economice de cari dispune, organizaţiile 
capitaliste cu mijloacele lor de lucru, situația cooperativelor de 
orice fel, ca să se ştie pentru viitor ce anume forme de coope- 
retie să se întăptuiască şi ce drum trebuie să urmeze conferen- 
fiarii, pentru ca, în adevăr, de pe urmele lor să se vadă si fapte, 
adică să se ştie locul și nevoia. 

b) Stabilizarea unei colaborări cu Oficiul Naţional al Coo- 
peratei Române din Bucuresti si Uninnea de cooperativă „Ar- 
dealul“ din Cluj, ca dimpreună cu aceste instituții să organizeze : 
conferințe, atât pentru intelectuali, cât si pentru popor ; partici- 
parea „Astrei“ la sărbătorirea zilei cooperatiei, organizarea de 
serbări cooperatiste cu piese de teatru, cari au asemenea sub- 
iecte, rularea de filme cooperative, expoziţii, excursii etc. 

c) Răspândirea cooperatiei in şcolile primare, secundare 
şi profesionale. Infiintarea de cooperative post-scolare ale tine- 
retului satului, pentru îngrijirea şi creşterea animalelor, acordarea 
de premii si recompense, sporturi etc. 

d) Stabilirea unei legături cât mai strânse între „Astra“ si 
Cooperatie, prin acordarea dreptului ca organizaţiile cooperatiste 
să aibă si ele un delegat, ca membru de drept, în comitetele 
locale. 

e) Răspândirea în popor a cărților si revistelor, ca și ace- 
lea ale Astrei, prin organizațiile cooperatiste. 

Prin urmare am început să lucrăm in pas cu nevoile tim- 
pului, păşind alături de şcoală şi biserică pe calea activismului. 


GG 


Toţi acei ce intră in cooperatie nu intră numai cu capitalu- 
rile, ci si cu toate calităţile lor morale, cu puterea de muncă, 
de producţie și de consum, urmărind o nouă repartizare a 
profitului, întronând astfel dreptatea socială. 


Prin cooperatie vom putea numai să acomodăm agricul- 
tura noastră legăturilor economice de azi, rationalizand eco- 
nomia noastră națională, ca să avem produse de calități supe- 
rioare, să reducem cheltuielile de producție și întreg câştigul 
să revie în punga acelora, cari au muncit. 

Realizările cooperative însă cer o pregătire, care nu se 
poate îace decât prin propagandă culturală şi educaţie. Grundt- 
vig, luminătorul poporului danez, a fost si propăvăduitorul coo- 
peratiei. Astfel, că „Astra“ îşi deschide în împrejurările grele de 
azi un drum nou, cătră o lume nouă. 


„Astra“ şi meseriașii 


Dacă a lucrat despărțământul nostru cu preoțimea, cu 
învățătorimea, cu armata, cu medicii nostri, cu conferentiarii nostri 
dela „Camera de agricultură“, ca să ridice poporul dela sate, n'a 
uitat nici pe meseriaşii români dela oraș. 

Si de astă dată s'a apropiat despărțământul de „Reuniunea 
meseriașilor români“, de „Școala de ucenici a statului“, de subur- 
bii, trimitandu-si conferentiarii. 

La „Reuniunea meseriasilor români“ au aflat conferentiarii 
aceeas primire intelegdtoare si înflăcărată ca si in trecut. Chiar 
președintele cel nou, păr. protopop Emilian Cioran, este mem- 
bru în comitetul central al „Astrei“, încât conferentele d-sale re- 
ligioase si din istoria negotului românesc al Sibiului au putut fi 
însemnate la activul membrilor despărțământului nostru, pe drept 
cuvânt. 

Cu deosebită atentiune au fost ascultate conferentele cele 
medicale etc. cu proiectiuni si siaturile literare, date de dl, Horia 
Petra- Petrescu, secretarul lit. al „Astrei“. 


— 40 — 


„Diafilmele“ cu aparatul „Unophot“ şi-au îndeplinit si aici 
rolul lor binetăcător, aducând pe pânza albă icoane din viata 
Mântuitorului, icoane din viata Maicii Domnului si din locurile 
sfinte, iar la conferențele medicale, lămurind cu fotografii reușite 
ceeace graiul omenesc nu putea descrie. 


In suburbiul „Lazaret“ preşedintele S. Teposu a început o 
serie de conferințe, cu proiectiuni luminoase, din istoria neamului 
românesc. 

% * * 

Cu bucurie și satisfacție însemnăm şi aici că am ajuns ca 
fiecare comună din judeţul nostru să aibă câte o bibliotecă cu 
dulap din partea „Astrei“. Am început cu împărțirea dulapurilor 
si bibliotecilor în a. 1930 şi am împărţit până acum 82 biblioteci. 

De aici înainte ne așteaptă o muncă tot atât de grea, dar 
tot atât de multumitoare: alimentarea acestor biblioteci cu noutăți 
vrednice de a îi cetite şi îndemnul bibliotecarilor de a presta o 
activitate sistematică, cu răspândirea cărţilor bune. 


De aceea cerem și aici: mai multe rapoarte, motivate, do- 
cumentate, de prin satele noastre despre ce se citeşte, cum se 
citeşte, ca să se poată îndeplini, cu timpul, o selecţie a tuturor 
cărților iubite din partea poporului dela sate! 


Mângăierea conferentiarilor nostri a fost îndreptățită când 
cutare băiat de prăvălie s'a oprit în fata şcolii, seara, după con- 
ferinté si l-a întrebat pe unul din conferentiari: ,Da’ când mai 
vii pela noi, domnule ?“ sau când alt conferenţiar a văzut obrajii 
unei ascultătoare cu siroaie de lacrimi adevărate, nu mincinoase, 


la lectura despre viata si moartea lui Nicolae Bălcescu. 
Azi ceva, mâine ceva — și adevărurile răspândite de noi 


tot trebuie să fie ascultate, luate la inimă și alăturate vistieriei 
sufletești a ascultătorilor noștri! Tot trebuie să sosească, odată 


și odată, clipa când ignoranta și bădărănia se vor retugia 
într'alte tărâmuri, departe de tara noastră! 


In decursul anului trecut am căutat ca legăturile între co- 
mitetul central judeţean al despărțământului Sibiu cu comite- 
tele celelalte din judeţ, ale despărțămintelor de plasă, să fie si 
mai strânse ca în trecut, deoarece numai astfel, referandu-ne re- 
ciproc succesele şi chiar şi nesuccesele temporale, să dăm o 
luptă unitară împotriva intunerecului. Astiel s'a dat o emulafie no- 


bilă între despărțăminte si — nu ne sfiim să o spunem — pres- 
tatiunile despartamintelor noastre au întrecut, in parte, chiar si 
ceeace s'a facut in aceleaşi ținuturi înainte de război. 

Aviz celor ce sunt ,defetisti* ai păcii, celor ce nu vreau 
să vadă nimic bun în stările noastre de astăzi. Adevărul este 
adevăr, şi trebuie rostit ! 

Preşedintele nostru s'a deplasat de multe ori în decursul 
anului sia vizitat centrele despărțămintelor de plasă, luând parte 
activă la ședințele de comitet, discutând şi dând directivele do- 
rite de centru. 

In centrul despărțământului de plasă Nocrih s'a făcut si 
mai mult: s'a convocat şi ţinut o adunare, la care au participat 
din fiecare comună apaiţinătoare acestui despărțământ o delegaţie. 

La această adunare s'au discutat pe larg dorințele expri- 
mate de diferitii reprezentanţi, încât președintele despărțământului 
judeţean a putut să afle pulsatia vremii, dorințele poporului si 
cărturarilor dela sate, ca pe baza acestor dorințe să-și constru- 
iască viitorul plan de activitate. 

Mai avem încă o datorie plăcută, înainte de a încheia: 

Aducem viile noastre mulfumite conducerii județului şi co- 
munei Sibiu. Şi judeţul şi comuna au priceput marea însemnătate 
a propagandei culturale, economice, medicale pornite de des- 
părțământul nostru şi ne-au dat tot concursul. Fără de sprijinul 
lor, n’ar fi putut arăta activitatea noastră atâta. 

Aducem multumirile noastre „Camerei de Agricultură“ şi „Ser- 
viciului agricol“ pentru conierenţiarii. de seamă ce ni i-au pus la 
dispoziţie. 

Mulţumim „Inspectoratu:ui general de Cavalerie“. Bunăvoinţei 
acestui Inspectorat este a se atribui dacă putem tipări și darea aceasta 
de seamă în condiţii materiale mai multumitoare. Aducem sincerele 
multumite Corpului VII de Armată, care ne-a dat tot concursul de 
câte ori am apelat la bunele sale servicii. 

Mulţumiri „Federației corpului didactic“, secţia Sibiu, care 
ne-a dat conferentiari pretiosi, pe sate si la oraș. 

„Acatlemiei teologice ort. române“ şi „Şcoalei Normale“ 
„Andreiu Șaguna“ (băieţi si fete), ale căror coruri au cântat la 
şezătorile noastre culturale, spre satisfacția tuturora. 

Mult avem de mulțumit Asociației medicilor din Sibiu, care 


A, |, ee 


în anul acesta — după cum se vede din raportul special — a 
luat o parte cât se poate de activă. 

Conferentiarilor societăților: ,Extensiunea Universitară“ din 
Cluj și „Universitatea liberă“ din Bucureşti avem să le aducem 
prinosul laudei și recunostintei noastre, pentru deosebit de pre- 
tioasele servicii aduse cu conferințele dlor. 

Corurile sibiene, ca întotdeauna, s'au achitat cu mult entu- . 
ziazm si desinteres, de câte ori am apelat la bunele lor servicii. 
Dirigentii corurilor, domnii Timotei Popovici si Nicolae Oancea, 
reputatii nostri compozitori şi reputatii nostri conducători de coruri, 
merită toată lauda noastră. 

Cine vai cetit sau ascultat cu atenţie acest raport al nostru, 
se va fi convins — credem — că gândurile noastre sunt curate, 
că ţintele spre cari tindem sunt vrednice de atins, că munca 
aceasta, dacă va fi fără de preget şi de aici înainte, va trebui 
să fie încununată de succesul final, dorit. 

Succesul final? Dar poate să aibă sfârşit vreodată tendinţe — 
spre tot mai mult bine, mai frumos, spre desăvârşit ? Este destul 
chiar şi numai să doreşti cele mari — spuneau romanii. 

Noi ne vom face datoria, fericiți că suntem impdcati cu 
chemările conștiinței noastre şi hotărâți să dam făclia culturală, 
arzând, mai departe, ca să o poarte cei cevin după noi la rând. 

Dacă am lăsa faclia să se stingă n'am fi intelegatori ai che- 
mării vremurilor grele de astăzi. 

Să ajutăm cu toţii, din foate puterile nostre, călcându- 
ne câte odată pe inimă, strivind în picioare șarpele discordiei 
și zavistiei, ca făclia să nu se stingă, ci să ne fie de ajutorinta 
în intunerecul sufletesc ce ne ameninţă ! 

Rugăm onorata adunare generală să binevoiască a lua la 
cunoștință acest raport, descărcându-ne totodată de gestiunea 
bănească de pe anui 1931. 


Sibiu, din ședința plenară a comitetului, ţinută la 21 Iulie 1931. 


(ss) Prof. Silviu Teposu (ss) loan Dragomir 
preşedinte secretar 


Notă. Comitetul, în şedinţa plenară dela 21 Iulie. a.c., cu privire a ho- 
tărât la raportul general următoarele : 


a a 


„Dl preşedinte S. Țeposu a dat cetire acestui raport, pe ca- 
pitole. A reieșit activitatea desfăşurată în cuprinsul județului, 
râvna şi desinteresarea cu cari s'a lucrat pentru ridicarea nive- 
lului cultural al poporului. Raportul este o justă sinteză a felu- 
ritelor manifestatiuni culturale organizate în acest scop înalt. 
Comitetul aprobă în totul roportul si încuviințează tipărirea în 
conditiunile arătate de d. președinte. 

Cu acest prilej dl. inspector scolar P. Petrescu, luând cu- 
vântul, arată că o datorie de onoare ne leagă pe noi, membrii 
comitetului, să recunoaștem si să resolvim munca deosebită, 
spiritul de inițiativă și de organizare, pe cari le-a vădit dl. pre- 
şedinte S. Țeposu si pe cari, cu un tact deosebit, le-a inspirat 
colaboratorilor d-sale, isbutind să facă, prin concursul neprecu- 
petit al tuturora, din despartamantul Sibiu, unul din cele mai 
active despartaminte. š 

Comitetul se asociază in unanimitate acestei propuneri“. 


Despartamantului judetean Sibiu al 


CONFERINTELE 


„Astrei“, ținute in Sibiu-Centru, începând cu 8 Noemvrie 1931. 


" j a | 
i Data | 
3 | Numele tinerii | | 
i r ; | Ocupațiunea | Confe- |! Locul Titlul conferinţei, Observări 
9 conferentiarului | i 
Z i rinței | 
wee eee a ee e ee pat oe wate ame ae e —— 
| | Dr. Gh. Preda Pit Si 8 Nov. Sala Prefecturii Evolutiile imaginilor sufleteşti 
| i | 
"1. D. Ştefănescu | prof. univ. | mee | ; © Profesorul Dimitrie Comşa. 
| i i 1 i 
i i | tt 
' 16 Nov. | " Picturi române medievale in 
ia = 19 . i Ardeal, 
j; | i! 
a | 5 l Hone f 3 i Stilul bizantin în pictură. 
| 
> ! j i 18 Do K i i Pictura bizantină în Ardeal. 
i ax , prof. Academ. || 22 Nov || Educaţia tineretului în lumina 
| Dr. Nicolae Terchilă Teolog. Sibiu 1931 x pedagogiei relig. 
1 i 
i i sh |! ; l ae - 
| Joan Popa a ari na | host » Insemnătatea zilei de I Dec. ee ini 
ji | H 
; Gr. T lasi f f : 6 Dec. | ` 
| r. Trancu-las „prof. ost min. | oa | a Spre alte zări. 
i Comand. corp | 29 Dec | Discutiuni asupra unei presli 
| G-ral Virgil Economu | e eRe] å uni putin plăcute (războiul) 
| i i Vil. armată i 1931 ) dar foarte interesante. i 
: ! : fest. Keun, d 
| loan Dancila Protoereu milit, | 24 lan. | Sala „Thalia“ |; /nsemnătatea zilei de 24 lan. ua. „E. Dima: 
- || -1932 | y gi orch. oraş 


| Data . i 
el ! e iuerii i : E f 
Num S il Ocupatiunea y tverii Locul | Titlul conferinței i Observărj 
conferentiarului i con- j ' ; 
io |ferinei || E ON E S, 
a o prof, liceul „Gh | 31 Ian. | Sala Prefecturi! rh Ic ae ee 
Alexandru Dima | Lazar“ Sibiu || 1932 . jud. Sibiu îi Criza culturii româneşti. 
| 7 Febr. |! | Din urmele celei mai vechi civ.) 
| Dr. Silviu Dragomir prof. univ. Cluj | 1932 > __ rom. in Ardeal. (Cu proiec.) 
i advocat, 14 Febr. . | Marele american Gheorghe 
i Dr. Voicu Nitescu | fost ministru 1932 à | Washington. 
"Dir. Educ. popo-! 21 Febr. | ; 
| Emanuil Bucuta | rului Bucureşti | 1932 _O artă nouă (Cinematograful) 
j i Confer., „Casa |20 Martie! . „ Scriitorii ardeleni, care au con~| 
| C. Lungulescu i $c.“ Bucuresti || 1932 = | tribuit la desu const. nationale. | 
i | : 
i profesor univ. |25 Martie |, - ' Arta românească din Oltenia | 
i Gh Oprescu | Bucureşti i 1932. E | (cu proiectiuni.) Í 
i K i ! | 
| | 27 Febr. Criza engleză şi repercursiunile! 
' Andrei Oțetea i conf. univ. lagi! 1932 | * | ei în viata internațională. 
' 'prof. liceul „Gh. 3 Apr. | | Un nou sistem de filozofie | 
'| Hie Licu Popescu Lazăr“ Sibiu | 1932 | T | românească. | 
| A | i | | 15 Apr. || Teatrul orăşă- ;Comemorarea lui „Goethe“. Exe-' 
|| G. Bogdan-Duica „prof. univ. Cluj |__1932 nesc Sibiu , cutarea operei „Werther“. | 
| insp. general | 29 Maiu | i asezat a ee 
G. Mugur || al cercetaşilor |! 1932 | > Importanța cercetăşiei. | „Făt-Frumos“ 
i i i i ime : 
| | Președintele | 7 Iulie | Sala Prefecturii! oE e 
|S Teposu i Desp.-lui | 1932 jud. Sibiu | „Astra“ si Educaţia fizică. | cercetăş. 
| : ! 10 lulie | i Teiu la deschi. 
S. Teposu i 4 | 1932 | Dumbrava i „Astra si cercetăşia“. iiderea fest. a jamb, 


CONFERINȚELE 


Despărțământului judeţean Sibiu, ținute în alte parti ale oraşului. 


= Data i 
© Numele A || tinerii i Z A i i 
o i 
ce i vontesentianilal Ocupatiunea ` con- Locul Titlul conferinței | Observări 
Z ferinței Oo 
Preşedintele || 7 Sept. || Sibiu Sc. prim. | 
23 || Sitviu Teposu Desp.-lui 1932 Str. Lupului | „Dacii“. 
14 Sept. 
> > 193) » „Romanii“. 
25 Sept. 
+ = 1931 š Obiceiurile Dacilor si Romanilor 
Medic primar | 2 Oct, 
Dr. losif Stoichitia județean 193) $ Boalele molipsitoare. 
9 Oct. 
= z 1931 5 „Microbii“ 
16 Oct. 
Teodor Stoia înv. dir. 1931 7 Regele Carol II. 
23 Oct. 
FI Fa 1931 » | Iubirea de mamă. 
29 Oct. Reuninuea Legăt. industr. in timp. vechi ale 
| Emilian Cioran Protopop 1931 meseriaşilor |sași/or din Ard. cu Vechiul Reg 
| 30 Oct. Şc. primară, p 
| Teodor Stoia inv. dir. 1931 St. Lupului Cresterea copiilor. 
6 Nov. 
1931 s lubirea de neam. 


NNE ae EEE E a = E aa a LC IE E = ps a E CALC CR E e N 
5 Numele Deda a 
© e i A ! tinerii ` E 
o , | Ocupatiunea tinerii Locul Titlul conferinţei 
E conferentiarului | | Con- | 
Z || | ' ferintei || i = | 
| Medic primar | 13 Nov. | | | 
33 | Dn Iosif Stoichitia judeţean | 1931 | E | Cum să ne apărăm de microbi. cu proiectiuni 
N: | 
i | 
34 || Stefan Morariu Preot > i - | Din viata lui Isus. 
| | | 20 Nov. | | | 
35 || Teodor Stoia | inv. dir. 1931 ; A " Respectul fata de bătrâni. i 
i | 13 Nov. Cercul subofite- | Ce să facem să scăpăm de criza) 
35 | loan Dancila Prot. Militar |__1931__||_ rilor Sibiu | actuală, morală și natională | 
| “Secretarul lit, al; 20 Nov. | | Poeti români in literatura ro- 
37 || Dr. Horia P.-Petrescu „Astrei“ îi 1931 5 mână. (Oct. Goga.) i 
| bi a Aa a Me? Se Roe e e | 
Medic primar | 26 Nov. | Reuniunea | Combaterea boalelor molipsi- 
38 |, Dr. Iosif Stoichitia judetean i 1931 | meseriașilor || toare si prevenirea lor. | 
| i „27 Nov. | Şc. primară | Ce câştigăm din cititul unei 
39 | Teodor Stoia înv. dir. 1931 | Str. Lunului | cărti bune. 
i | 3 Dec. | : , 
40 | ” » | 1931 s | Ajutati pe cei lipsiți. | 
i 7 | | 
| Președintele | 21 lan, i | 
41 | Silviu Teposu Desp- lui | 1932 E | Näväliri barbare. | 
| | Secretarul lit. | | 
42 | Dr. Horia P.-Petrescu | „Astra“ l Fă š Scrittori Bassarabescu la 60 ani. 
| 22 Ian. |Cercul subofife-, | 
43 | FE 5 1932 | rilor Sibiu | Nowelisti români de seamă. | 


oa N | Data ! 
5! umele ; i | ; 
a Ă , Oxzupațiunea | or | Locul Titlul conferinţei Observări | 
= con ferentiarului D M 
Z | i x4 ferintei i | | 
ae e = E = aig nt pa Xa 
| : i Medic primar 24 Febr. i Ce trebue să stim atte. bolile| 
44 | Dr. losif Stoichitia "judeţean '|__1932 i R i molipsitoare. 
| I 1 if 
| 25 Febr. i Reuniunea , »Legea sanitară“. Combaterea! 
45 | » | one | 1932 | meseriasilor | boalelor molipsitoare. cu proiectiuni 
ae 4] | "es i 
3 Martie | ; Boalele lipicioase si combate-, 
46 » = » „1932 i m 1 rea lor. $ Și 
| ' 4 Martie Cercul subofite- | 
AT J 4 i | 1932 ` rilor Sibiu ; Tuberculoza. ù 
i ; Secretarul lit. | | Goethe, la 100 de ani dela | 
_48 Dr. Horia P.-Petrescu | „Astra“ | 1932 Şcoala normală |__moartea lui. i 
| :25 Martie, | | Novelişti români de seamă (Brà-: 
E | > | 1932 š | tescu-Voinesti). i 
| aye $  /nsemnåtatea mare a {noierii' 
| i Rectorul Acad. ‘31 Martie | Reuniunea | Domnului, în legàtură cu in-| 
| Nicolae Colan ; Teologice | 1932 | meseriașilor  viereaşi intreg. neamului rom. 
| K | i 
j l „4 Apr. Cercul subofite- | Care este noul ideal al romă- 
| loan Dăncilă ‘Protoereu militar. 1932 | rilor Sibiu | nismului și cum să-l servim. 
i | ! 
| Preşecintele | 1 Aug. i , | inaugurarea 
Silviu Jeposu | Deas -jui | 1932 Reg. 35 Art. Istoricul „Astrei“. | bibliotecei 
i i 1 Aug. | ; 5 dogi | si 
i Cristea Vasilescu | General | 1931 Reg. 35 Art. . Valoarea cărții pentru ostaşi, | > 


CONFERINTELE 
Despărțământului județean Sibiu al „Astrei“ ţinute la sate, începând cu 9 August 1931. 


5 Data EIN ETOT et Bit VID RO ve Pe apa E Ete, eee ee he 
zi Numele . finerii 
€ conferenfiarului Ocupaţiunea | ‘con- Locul 
"ZA bee cain  ferinței [OU TTT i 
A a a Se ~ 9 Aug, T 
1 || Dr. O. Vraciu „Medic de circ. | 1931) Gusu | 
„2 || Victor Lazăr (Profesor pens. | og | » | Ce epa 
3 | Dr. Iosif Stoichitia Medic prim. jud  „ J pt Boatele aha, a 
4 3 » | ra Ludog z 
ic A ERE AE EEA | treet E ETE ENE T E eee 
5 || Victor Lazăr l| Profesor pens. || oo» || » Foloasele cărții. a 
tai | E aia ice i 20 Sept | ns eat | 
6 | Dr. L. lonasiu medic primar 1931 Boita Despre „Astra“ 


loan Dragomir 


Inspector şcolar 


Subinspector al 
Of. Cooperatiei 


_ Secretarul 
Desp.-lui 


„contra. lor. | 


| Sa ne înşirăm. in 2 rândurile... 


„Rolul bisericei si al şcoalei. jäi 


R| 
‘Boalele infectioase şi apărarea, 


| Datorintele noastre față de țară 


Cooperatia la noi si în alte țări, 


Dragostea de neam, țară si carte 


= OR == 


PE nh MW pam TAR Bay 


ey 


£ l Data 

8 Numele : tinerii ŞI Devii 

i conferenfiarului Ocupatiunea con- Locul Titlul conferinței Observări 
Z | ferintei | 

| 1 Nov Cum ne putem face viață mai 

13 | loan Dragomir |. CRIN ea BE RR SJ J| ferieitð o aa a | 00 tu 

14 | Teodor Stoia Inv. dir, Sibiu |  » š Iubirea de fară şi mamă. | 
tic | ie ee A Subinspector al || 15 Nov. | yp rr inaug. bibl. don. 

15 | Mina Grădinar Cooperaţiei 1931 Armeni Binele realizat de cooperative. |in partea Astrei 
sa aaaea aaa e ata IROD a SE Secretari ee ae eee | 

16 || loan Dragomir Desp.-lui ig 3 [Rostul omenirii din zilele noastre) 
o emana nameno d emma men mn naneo Tene rrewenntaanrennanaeeres rene! Directorul Serv. D eee Aae a A T or tanesenetnenertin ert abe snes N ney 

17 | Gh. Lafea agricol județean Alămor || Despre tovărăşii. EE PINE ža 
stau | ai Dao oA ere ee E T (Onn e irmremem 

18 || loan Isaicu „Gh. Lazar“ > s Cooperatia în Danemarca. || 
Es | ina zl AR RR REPERE Daca calca S| Șt titi ia o dene Asia abea Dl 

19 | loan Popa il 1931 Rușciori poporului. Bea at la EA e a Ritual! 
CN | SARCINI A d e cae Directorul Cam] O Creşterea gaiitelor, in special al! 

20 | Timotei Spinei de agricultură > 3 gainilor, hai 
ae era | ata a atentă a ut E sites liceu es Rd [cz spore 

21 | loan Isaicu „Gh. Lazăr“ 5 Șura-mică | Dragostea de carte. ge pti aS 
ps lee e pi ue, Wee tect Directorul Serv. |" Rostul tovarăşiior la inainta-| 

22 | Gh. Lăţea agr. jud. |g a rea poporului. —— 
it eae Ye or | p rofesor, liceul “99 Nov. ate see Eee Prev. deri de preintampinarea ae 

23 || loan Isacu | „Gh. Lazăr“ 1931 - Slimnic crizei. TEO, 
ee e acea aa Directoral Caii | is ate He este ic aa 

24 || Timotei Spinei de agric. s P \ Creşterea vitelor. 

117 Tan. 
25 || Dr. losif Stoichifia Medic prim. jud. 1932 Jina Ingrijirea sănătății, 


i Data 
Numele Ocupati tinerii 
conferentiarului cupafiunea | con- Locul Titlul conferintei Observari 
| ferintei | 
27 Martie = Ki 
|| _Dr tosif Stoichifia ||. Cee a 1932 || Bungard | Ingrijirea sănătății. ai 
i ve det cn cule din veal eg al 27 et 
„Gh. Secaş |... Preot | 1932 _—Cisnădia icoane din viata lui Isus.  |kcu proiectiuni 
Preşedintele | 3 Apr. | "CC | Ideile noi de cari se călăuzește A cântat corul a 
| Silviu Teposa |. Desp-lui |. 1932 |... Avrig „Astra“. pe git 
PRERE Direo ser Pee e a etate gor agh aand 
„Gh, Lăţea |... agt. jad | e uree 2... | Lmportanta pomăritului 
ii ee PO T i ch lee 
| Dr. Iosif Stoichiţia (Medic prim. jud 1932 || Sibiel_ || /ngrijirea sănătăţii. 
beh de Bertier Dice a ase d bh cad cle het Lc en EEEE | ER NO 
J. Dr. Andrei Gâlea |. piscop | 1932 |. Avrig | Puterea binefăcătoare a Crucii 
“4 Apr. Expl. din vechiul Test. şi icoane 
Gh. Secaş Preot 1932 || Sebeșul de jos || din viata lui Isus. (cu proiect.) 
a eo] aa as | 
„loan Dinu cen Diaconul Catedrj| 1932: | Porceşti ||. 2.. 
A, e eaa aja A ata a Luc tt dala 
| Tralan Petrişor Consiler mitrop.| 1932 Turnișor > 
| Loan Dinu Diaconul Catedr. " Apr. Cristian he 


Numele 
conferenfiarului 


-Ocupatiunea 


Data 
finerii 
con- 
ferintei 


Observări 


|. Trandafir Scorobeţiu | 


loan Isaicu 


[i 
|| Traian Nicola 


Aurel Nan 


Dr. Nicolae Terchilă - 


T 
1 
Consiler archiep. 
Profesor, liceul 

| „Gh. Lazăr“ 


| agric. jud. 


| Desp.lui 


Prof. Şc. norm. : 


Directorul Cam. 
I... de agric 


| Invăţător Sibiu 


Prof. Şc. norm. 
|„Andrei Şaguna“ 
|Directorul Cam 
i de agric. 


‘Prof. Academia, 


Secretarul | 


„Andrei Şaguna“) - 


| Sebeșul de sus! 


"Rostul „Astrei“ întrecut si astăzi) 
și luminarea noastră prin carte 


Criza generală şi măsurile de 
combatere. 


Lă Tovărăşiile agric. în pomicult, 


Teologică 


| Seheşul de jos | 


Inaug.. bibl. don. 
de „Astra“ 


A cântat corul a- 
dultilor din Tar- 
nişor, snb cond. 
păr. N. Topolog 


Educaţia religioasă în familie. 


= 78 — 


GREECE a a a PE Re RE A STE ETT EET 
o o o a LMA AAAA 
= © Data | 
S Numele i | tinerii | 
€ conferentiarului Ocupatiunca | con~ _ Locul Titlul conferinței || Observări 
a ferintei - i 
sal oe. 7 ‘Subinspector al | I a io === = 
Ba Mina Gradinaru ie Cooperaţiei | w a Despre conversie 
ie Profesor, liceul | 22 Maiu | icoane comp. din sufi. becutalu O 0 
„53. „loan Popa EE PTR „Gh. wees L azar — 1932 Mohu : giale prezt. cu indr. de actualit. 
i Directorul Cam) fe recreere mreana 
„54 | Timotei Spinei înnoit acea] za dia de agric. Aici |e e E AR, eens E Tovărăşiile agricole 
pea: Mani [re acu = | Cult. puterilor sufi. piru a bir] TTT 
Serine aa E Chace diel an ores eștem eae gr. zil. nstre. de astăzi și totdeuna| č > | 
„56 || Dr. N. Reihardt Medic veterinar TS mo, | iy eae Creșterea şi îngrijirea vitelor. 
37 | Traian Nicola Invățător Sibiu |,» ||... » Despre pomărit. 
i Profesor, liceul || 0 eee Star aduce 
58 | Joan Isacu | „Gh. Lazare |, | Hagag ey ea pe care trebue Să Olaug. bibl. don 
A EES Pate cae cena atena | n n Pa aaa ate NB puterile neam. „nostru de „Astrei 
Subinspector al l PEESI oa E S Aa E, tă e AE 
59; Mina Grădinar _____ | Cooperaţiei _ = i Despre tonoerstúne; ‘ 
ee | Și ai Prof. Sc. norm i i "Sa dă SA rune unul intr’ it + Di 
„0 | Gh. Maior mAiiărei Șaguiiă” gh Den caile giga îti git oi Asi 
6! |; Traian Nicola Invăţător Sibiu | e îi eee E “| 
Weegee și E NTE E E EE |. hacen cae iD t. 
A | ' Rect. „Acade- E 9 lunie Begg te PENNAR ees alle, DES PL e VOM pomării sense mean mn manea pennn 
62 | Nicolae Colan iale vata miei Teologice" Vises 1932 Răşinari Patimile Bisericei tn Rusia rosie 
| Medic veterinar ji. 2 
e a e ARI T aa Creşterea și îngrijirea vitelor 
| Directorul Serv. ae | Ă Pi 
64 || Gh. Latea i agric. jud. | y E | Cultura pomilor. 


` 


— eg — 


Data 


£ ; 
a i paLa a itlul conferinței Observă 
if conferentiarului Ocupaţiunea con- ocul Titlul conferinței, bservări 
Z ferintei 


| Profesor, liceul 


Gh. Latea 


12 Iunie 
„Gh. Lazăr“ 1932 


Directorul Cam, š 


de agric, 


' Profesor, liceul zi 


„Gh. Lazăr“ 


Directorul Serv. fă 


agr. jud. 


Gusterita 


Biblia si Istoria, izvoare de în 


tărire şi nădejde. 


+ ene nee IT E TOEN TEE E EEPE ENE | on o aaan.......a...n.ns 


Cultura pomilor, 


{| Incredere şi prevedere. 


Activitatea 


despartamintelor de plasă 
și a cercurilor culturale. 


~— 56 — 
Raportul despartamantului de plasă Avrig. | 


Onor. Adunare generală. 


Despărțământul nostru a căutat să vindece rănile produse 
de doritorii de profituri personale si să îndrume țărănimea pe 
căile, cari într’ alte state a ridicat-o în fruntea civilizației si cul- 
turii omeneşti. Am dat întâietate în activitatea desfășurată de 
noi, în anul acesta, părții economice. Produse, cari pe alte țări 
le-a îmbogăţit și cari la noi au un mediu prielnic de desvoltare 


Corul „Astra“ din comuna Avrig. 


nu s'au luat în seamă de țărănimea noastră, deaceea ne-am 
nizuit să lămurim foloasele ce le are un pomărit rational în 
părţile noastre. In acest scop,— îndrumați de președintele centrului 
județean al „Astrei“ — am sporit această propagandă, mai 
mult în comunele: Avrig, Racoviţa si Sebesul de sus, ţinând ca 
în fiecare din aceste comune să ia ființă câte o grădină de po- 
mărit, care să producă altoi si să se nobiliteze cu soiurile cele 
mai potrivite mediului și comerțului. 

Pregătirea mâncărilor lăsând de dorit la țărănimea noas- 
tra, am căutat să îndreptăm si acest neajuns, rugând in acest 


scop, „Cercurile culturale“ din Boita, Sadu și Tălmăcel să facă 
apel la soțiile intelectualilor, să infj inteze câte o bucătărie, unde 
să se înveţe în mod practic pregătirea mâncărilor. 

Având în vedere importanța muzicli în cultivarea sufletului, 
ne-am întins activitatea şi aici. In acest scop sa facut apel la 
persoane cunoscătoare în ale muzicei, s'a facut apel la domnii 
Vasile Stoia, inv. din Sebeşul de sus si Stefan Bucșa, învățător 
în Avrig, ca să înființeze câte un corcu ţăranii din amintitele 
comunele. ; 


Onorată adunare generală ! 


Arätându-vă intentiunile noastre, — pe lângă îndrumările 
date prin corespondența ce am purtat-o, după posibilitățile ma- 
teriale ale Cercurilor culturale, — ne-am deplasat si in comune, 
ținând conferințe. Lăsăm să urmeze lista conferinteler : activita- 
tea comitetului despărfământului pe sate. 


CONFERINTELE 
Despărţământului de plasă Avrig al „Astrei“. 


, Numele i i 
conferentiarului Ocupafiunea Titlul conferinței Observari 
l | - 8 Nov. “Dusmani pomilor şi apărarea 
| | Gheorghe Mares — " învățător 1931 | Avrig contra lor. 
| 5 Dec. 
2 i i l 3 1931 5 Boalele molips. ale porcilor. 
eee pasa i! mn mbanaaaaan-o soeesoeesoonea sana. ||ossaoeesenaaaaapese ge sz ae ea eeterotii a | mda o RS am SR mamaia mame are: 
| ' 13 Dec. | „Astra“, cu factor de armonie 
3 lrimie Radutiu Primpretor pens,! 1931 Bradu . | în sat. 
IRI Pi nai Aa n tan | RI n ta o a tenement 
4 Gheorghe Mares | învățător „| Wig uct Dalac si febra aftoasă. 
eee frane nene nene anna || setata | en omor anno nner arcen erat ero anna nare | aan mazanmemananan 
5 Dr. Traian Bude Medie de circum. , Tălmăcel Tuberculoza şi combaterea ei. cu proiectiuni 
| ispita taia osie ata e bait i Ai Înca f STITT Terror aca etnanennees nana eee enma 
| | 20 Dec. A Explicarea filmului „Robinson l 
„6... Irimie Răduţiu Primpretor pens. 1931 |... Tămalein. | Crusoe! ci 
„7... Gheorghe Mareş | învățător | muzee] Educatia copiilor, [| 
8 | Berghia Maria | ad » Avrig... Creșterea pasărilor de curte. |) 
oul Pic a ad e AEE RON e RI RL RR eri 16k oad aţă 
_9 | Spârlea Eudochia | TE, ERE PSE TEE r e N T ANT E 
| 19 Martie || - 3 A 
10 || Vasile Berghia es 1932 | a Viaţa lui Hristos. $ 


" Numele 
! conferenţiarului 


Ocupatiunea 


tinerii 
con- 


ferintei 


Data . || 


Locul 


Titlul conferintei 


Observări 


GA 


| Irimie Răduțiu 


j Gheorghe Mares 


Primpretor pens 


| Criza economică. 


Importanța pomăritului pentru 
com, Avrig, 


Ciuma porcilor, 


— 60 — 
Activitatea cercurilor culturale. 


1. Cercul cultural Avrig. In comuna Avrig a mai vorbit la 
1 Decembrie 1931 D-/ Vasile Beghia despre „Insemnătatea zilei,“ 
iar Ja 10 Maiu 1932 D-şoara inv. Eudochina Spârlea a conie- 
rențiat despre Evenimentele vieţii noastre nationale, sărbătorite 
la 10 Mai. Comuna Avrig are 10 membri pe viaţă, 21 activi şi 
16 ajutători, 

Bibilioteca este de 850 volume, cetite de 61 locuitori, 

2. Centrul cultural Boifa, cu 1 membru pe viață si 19 ac- 
-= tivi. Preşedinte: Virgil Druhora, secretar: Nicolae Bobeşiu. — 

Cercul cultural a ținut mai multe conferințe, a vorbit D-l 
Virgil Druhora despre „Insemnătatea Astrei“, D-l /oan Branea 
despre „1 Decembrie“. Foloasele pädurilor si despre pagubele 
ce se cauzează prin stârpirea lor. La 24 Ianuarie 1932 confe- 
rentiaza D-l Nicolae Bobeșiu despre „Unirea Principatelor“, iar la 
10 Mai D-l Nicolae Morariu despre „Insemnătatea zilei.“ 

Biblioteca poporală conţine 84 volume, cetite de un număr * 
foarte insemnat de membri ai comunei. 

3. Cercul cultural Bradu cu 10 membri activi, preşedinte 
Ștefan Dancu. 

S'a conferentiat la 25 Decembrie 1931 din partea D-lui 
Romul Motoc despre „Poetul Octavian Goga“, cu altă ocaziune 
a vorbit D-l L. Ursu despre „Suferințele ardelenilor cu ocazia 
Memorandului“. 

Biblioteca conţine 350 volume şi a fost cetită de 18 per- 
soane. 

4. Cercul cultural Glâmboacacu 1 membru pe viaţă, doi 
activi si 20 ajutători. Preşedinte //ie Mates. A conferentiat D-l 
Ilie Mates despre Insemnătatea zilei de 10 Mai şi despre Insem- 
nătatea arborilor. Părintele /. Crăciun despre Apărarea contra 
inundațiilor. 

5. Cercul cultural Porceşti cu 4 membri pe viata, nu func- 
tioneaza. l 

6. Cercul cultural Racovita cu 11 membri pe viață, 17 
activi, 15 ajutători. Preşedinte D-l Valeriu Florian, secretar D-1 
L. Florian Nu a înaintat raportul. 


— 61 — 


7. Cercul. cultural Săcădate cu 6 membri pe viata si 6 
activi. Preşedinte D-l Octavian Sumea, secretar D-l Hie Bucur, 
a vorbit despre agricultură, D-l Octavian. Sumea despre creşte- 
rea copiilor. din partea mamelor. D-l Constantin Mahdra despre 
creșterea cailor, d-l Toma Mâhăra, despre creșterea vitelor de 
prăsilă şi d-l J. Georgescu, înv. pens. despre viata unui dascăl, 
d-l loan Mânduc despre Conversiune, d-l Gh. Mares despre 
„Boalele molipsitoare“. Elevii scoalei primare sj de copii mici 
s'au produs cu cântări și declamări. 

8. Cercul cultural Sadu cu 2 membri pe viata si 15 activi. 
Președinte : Dumitru Bunea, secretar: Dumitru Botărel. 

D-l înv. Inocențiu Mihu a conferentiat despre „Insemnăta- 
tea colindelor“. Elevii şcoalei primare cântă colinde. In postul 
Paştilor preotul Dumitru Bunea a conferentiat despre trecutul 
comunei Sadu. La 15 Maiu 1932, ţinându-se cerc cultural învă- 
țătoresc, au luat parte şi reprezentații „Astrei“. Cu această o- 

` caziune s'a conferentiat despre cultura pomilor roditori, albinărit 
şi despre rostul cultural al „Astrei“. 

Biblioteca are 107 volume si a fost citită de 150 inși. 

9. Cercul cultural Sebeșul de jos cu 1 membru pe viaţă si 
44 activi. Preşedinte d-l Emilian Crăciun, secretar d-l 1. Poșa, 
nu a trimis raport. 

10. Cercul cultural Sebeșul de sus cu 1 membru pe viata, 
6 activi şi 21 ajutători. Preşedinte d-l Toma Călin, secretar d-l 

- Vasile Stoia. In decursul anului 1932 a conferentiat d-l Aurel - 
Tudoruf despre însemnătatea serbărilor nationale, d-l T. Călin 
despre ştiinţa de carte si d-l Vasile Stoia despre munca 
si economie, Toate şedinţele publice au fost infrumsetate cu’ 
cântări si declamări din partea elevilor scoalei primare. In a- 
ceastă comună s'a înființat, sub conducerea d-lui Vasile Stoia 
un cor bărbătesc, care cântă liturghia în biserică şi delectează 
publicul cu ocaziunea altor serbări. Biblioteca numără 92 volume, 
care a avut 27 cetitori. 

11. Cercul cultural Talm&cel cu 2 membri fondatori, 
1 pe viata şi 12 ajutători. Preşedinte d-l loan Roman, 

secretar @-l Toma Târșia. In decursul anului 1931—1932 
s'au ţinut următoarele conferințe: la 25, 29 Martie, 19, 26, 28 
și 29 Aprilie, 9 si 24 Maiu preotul /. Roman conferentiaza des- 


— 62 — 


pre „Astra“, situaţia actuală a sătenilor, îndreptarea relelor de 
cari suferim, pregătirea pământului pentru porumb, alcoolism ş. a. 
D.) Tr. Nicola vorbeşte despre pomărit in mai multe adunări. 
D-na înv. Nicola citeşte din operile lui I. Creangă. D-l inv. 
Cralici printre citiri delectează publicul cu patefonul. Dela 17 
Ianuarie până la 17 Aprilie s'au ţinut de cătră preotul /. Roman, 
în fiecare Duminecă si sărbătoare, seara dela 7-11 ore, adunări 
cultural religioase, în total 18 şedinţe foarte cercetate, având 
150—200 ascultărori. Preotul a fost ajutat de către cei mai 
buni cetitori țărani, iar variația se făcea cu cântări religioase 
de cătră „Oastea Domnului“. In 7 şi 21 Februarie 1932 d-l înv. 
Buta vorbeşte despre cultura pomilor. Intre conferinţe s'a decla- 
mat și cântat cu elevii scoalei. Biblioteca e anexată la cea pa- 
rochială. l 

12. Cercul cultural Tălmaciu cu 1 membru pe viață si 10 
activi. Preşedinte dl Dr. D. Nicolae, medic, secretar d-l N. 
Tătoiu Nu a înaintat raportul. 

Despärțământul şi-a ţinut adunarea generală la 22 Maiu, 
a. c., în comuna Glamboaca. | 


Avig în 31 Mai 1932. 


Preşedinte: . | Secretar : 
(ss) Irimie Radufiu (ss) Gheorghe Mareș 


Despartamantul de plasă Miercurea. 
Oglinda activităţii despărțământului este următorul conspect al conferințelor ţinute : 


„advocat 


primpretor, 


Dr. Aurel Crețu 


advocat 


Data 
Numele inerii 
, Ocupatiunea La Locut Titlul conferinței 
[A conferentiarului terintei 
| MN 9. Au || Cântecele rom., frumosul port 
Mateiu Scorobetiu dir. şcolar 1931 „Ludoş _ rom. nat., frum. si păstrarea lor. 


| Buna înțelegere a plug. întru; 


Rolul „Astrei“ in culturalizarea 
satelor. 


Dreptul de propr. la pământuri 
ale. oierului. Contractele de | 
„zestre verbale şi în scris. 


propăşirea agric. și creşterea! 
pom. roditori şi păs. de casă. 


Cunost. doctoresti pentru păs- 
trarea sănătății. 


Garantia in credit. Târgurile 


|..1992” | Apoldu de sus! 
| | 

Eina eee lect o ala a 22 Brice ac iz RE, | 

| 


cu pământul, i 


5 “| Data 

3 Numele .. a a tinerii a or eee 
X conferențlarului cupațiunea || con- ||: Locu tlul conferinţei, 
a A ee ferintei 


4 Apr. | kolul „Astrei într'u susținerea! 


7 Pantilimon Bratu | _primpretor | 19?2 | _ Boz | sentimentului national, 
E A ater 0 | | Indrumdri igienice pentru pdstr.| 
13 | Dr. Oliver Vraciu eee medic Min See | decta Boa cati sănătății. Boalele molipsitoare. a 
ie || É II. ae | Vita de vie si pomicultura, boa- | 
14 Mie Bunea E a Cee tit cs OSAS ceata EAL RIN TNI Mle e 
ee) | an | | Cumpărături de pământuri. 

15 | Dr. Aurel Cretu j adv. oe aa. |__ Zestrea la căsătorii, 


| Arata şi giplicd paral deh ee 
i | proiecțiuni, In grădina Zoolo- 


18 | Matei Scorobeţiu => | dir. se, | 2, 2. |. 8ică, Isi. Boalele venerice. 
| io nie poti e ea ia aa e detă 
19 | Pantilimon Bratu = | primpretor | 1932 | Apoldul de jos | „Astra“ în propaganda cut 
| ais O Dad EER 
20 | Dr. Aurel Creţu = | ad. - ; E > || Legea conversiunii, 


Conferinţele din cercurile culturale ale comunelor din plasă. 


Numele 


« conferenţiarului 


Ocupatiunea 


Data 
tinerii 
confe- 
rintei 


Titiul conferintei. 


Observări 


Valer Natanail 


notar 


8 Nov. 


1931 


loan Popa 


paroh. ort.-rom. 


Dumitru loan 


- dir. şcolar 


Ilie Bunea 


Maria Barleu 


învățător 


Apoldut de jos 


Istazurile comunale. Impozitele. 
| Legile comunale. 


» 


Apoldul de sus 


Neajunsurile zilelor noastre $: 
înlăturarea lor. 


1. Insemnitatea sărb. nationale. 

| 2. Folosul rigolatului, preg. viței de 
vie pentru iernat. 

3. Ardturile de toamnă şi primăvară; 
folosul lor. 

4. Grăpatul holdelor in primăvară, 
fânaţe, lucernd. 

5. Săpatul viilor; timpul sdpatului. 

6. Stropitul viilor în contra Peronos- 
perei şi Oidiumului. 

| 7. Conversiunea. 


| 4. Folosul pomilor. 
| 2, Plant. pomilor, climă, sol, poziţie. 
| 8. Speciile pom. după climă, sol, poz. 
4. Gunoirea pomilor. Folosul bănesc 
in cooperatie cu cerealele. Derivatele. 
5. Boalele şi duşmanii pomilor, arătate 
pe tablou. 
6. Combaterea boalelor şi luarea del 
măsuri contra duşmanilor pomilor. 
7. Cercetarea grădinilor la fata locu 
lui si dif. sfaturi de pomărit 
8. Cor bisevic, în 4 voci, liturg. Dima. 
1. Fovestea Svacrei cu 3 nurori del. 
Creangă. 
2, Unirea Ardealului eu tara mamă: 
| 3. Cal. lui Moş Albu de A. Panu. 
4. Despre Al. Viahu(ă deci. La icoană. 
|| 5. Moş loader de A. Pann. 


e 


Data | | | 
Numele | Ocupațiunea | Huet | Locul | Titlul conferinţei Observări 
conferen fiarului | ferintei | 
= a ee raat a j Wd. Isi. tut Alec. Lapugneanu, ; 
N A Ganeoc și doine gomanggti: 
ii ici „ Cântece bisericeşti» 
Stana Cornea inv. la copii mici 3 Doy, | ȘI 4. Călă. la Ierusalim a păr. Trifor. 
| | 5. Declamare ,Ardelul 
| 1-1 Au | : 
loan Oancea || dir. scolar |. 1931 Cunta || 4 conferinte din domeniul agric. 
| 1 15 Maiu HI | Impâratul C-tin cel mare ca 
loan Muntiu lparoh. ort -rom.||___1932 Cărpiniş | întemeietor al creștinismului. 
i | Regele Ferdinand I. ca inteme-| 
Bogdan Ene dir. şcolar | » | » | ietor al regatului României. 

| i Asanarea datoriilor agricole 

loan Sterca secret. com. » » | prin conversiune. 

i | 24 lan. Insemnătatea zilei (Cântece in! 
| Dumitru Conțu dir, scol. 1932 Dobarca | cor si declamări). 
i SRO td eng Ae Dc ul AMAT RE RE 

|| 29 Febr. Conf. ocazională. Teatru: Fie-\ 
” i > 1932 » | care cu al lui, i 
|T-a zi de | | : | 
5 | Pasi | 5 | Paştele. Cor si declamări. 
| -To Maiu | i Bg 

» E 1932 R | Insemnătatea zilei. : 
pe | EE ES EE SEE 8h a 
‘aa |23 Aug. ie l , | 

Virgil Stanciu preot grcat. 1931 Doştat | Binefacerile „Astrei“. 
s | i 
Dr. Oct Oprean medic i | 5 Tuberculoza însoțită de proiect. 
FR aa a i > i $$ E a 
Virgil Stanciu | Profegor 7 E Dator. ţăranului de a se cultiva! 
losii Barbu înv, | s m insemndtatea zilei. i 


— 99 — 


Data 


N | : ae zi a 
ome Ocupatiunea ay Locul Titlul conferinței Observări 
conferentiarului conss. 
| ferintei 
oa "10 Maiu j j 7 
Dg. Oct. Oprean medic 1932 i | Morburiie molipsitoare, 
Virgil Stanciu paroh. DI FR |Datoriile părinților fata de copii. 
Joan Crăciun dir. școlar š PR Indemnuri la muncă, 
24 lan. 
“Teodor Nicolescu înv, 1932 Gârbova Insemnătatea zilei. | 
[. Ce însemnează viata adevarat 
morală la popor. 
Nic. Opris paroh, ort.-rom, » ” II. Figuri reprezentative din 
| trecutul socităţii „Astra“. | 
: Ce lucrări folositoare poate face 
Vasile Vulcu dir. şcolar j| 10 Maiu e țăranul în timpul iernii. 
1932 Cuvinte de 10 Maiu, 
(ot ust on 14 Oct. Călătoria la lerusalim siindem 
Dr. Eugen Dobrota medic 1931 Jina la cetirea cărtilor sfinte. 
DR PE | PE EES 
22 Nov : 
| Pompitiu Acilenescu paroh. ort.-rom. | 1931 AR Porunca dragostei creştine. . 
i 6 Ian. i 
Dr. Eug. Dobrotă medic 1932 P Bolele venerice (Sifilisul). 
7 lan. : 
Avram Tâmpănar notar 1932 i Sectele religioase, 
3 Aor. ; 
loan R. Sava dir. şcolar 1932 stă Foloasele pomilor. | 
l 10 Apr. || Dragostea de legile statului şi 
Pomp. Acilenescu paroh. 1932 » apărarea lor. | 


Numele ` 


Titlul conferinţei 


Observări 


loan Serb 


loan Vonica 


Virgil Georgescu 


Nic. Oprean 


Dochia Ban 


Mercurea, la 30 Iunie 1932. 


Pantelimon Bratu 


presedinte. 


conterențiarului 
Ioan R. Sava a Înființarea de grădini de pomi 
Dr. Eug Dobrotă 5 Despre alcoolism. 
Pegătirea pregimentară (iubi- 
Gh. Bucurenciu Poiana rea de patrie) 


Educatie fizică, 
Neamul românesc, 


Stupăritul. 


Virtutile poporului român. 


Legea obligativitdtii şcolare. 


Mateiu Scorobetiu 
secretar, 


— 69 — 
Raportul despărțământului de plasă Nocrich. . 


_ Onoratdé adunare generală. 


Timpurile sunt grele, bântuind peste tot o cumplită criză 
morală si materială şi în astfel de împrejurări, credem că mai 
multe ca oricând se impune din partea conducătorilor o cât mai 
puternică acțiune culturală, căutându-se pe această cale prega- 
tirea poporului întru înțelegerea datoriilor ce are de îndeplinit în - 
astiel de împrejurări. 


Corul „Astrei“ din comuna Sebeșul de sus. 


Pornind dela constatarea acestei stări de lucruri și la 
îndemnul simțului de datorie ce trebue să-l aibă orice conducător 
conștient, pentru promovarea culturală şi ridicarea poporului la 
treapta de unde să poată privi cu mai multă pricepere la tot 
ceeace se petrece în jurul său și trăgând concluzii din cele vă- 
zute şi constatate să-şi poată alege căi mai sănătoase de urmat 
întru îndreptarea răului şi crearea unui viitor mai bun, comitetul 
despărțământului de plasă Nocrich, sub conducerea fostului pre- 
sedinte, a d-lui Scarlat A. Ghica, preşedinte de tribunal, și-a 
desfășurat frumoasa și rodnica sa activitate în următoarele comune: 


Altina, Benesti, Săsăușşi, şi Chirpăr la 13 Septembrie ; Fo- 
feldea şi Țichindeal la 14 Septembrie; Ghijasa de jos 20 Septem- 
brie şi 18 Octombrie ; llimbav si Marpod 27 Septembrie ; Hosman, 
Cornățel si Nucet la 4 Octombrie; Vurpăr la 11 Octombrie 
anul 1931. 

Ciclul acestor conferințe s'a încheiat printr'o frumoasă ser- 
bare culturală, ţinută în 14 Noembrie 1931, în comuna Nocrich, 
cu următorul program: Cuvânt de deschidere, ţinut de dl. pre- 
şedinte Sc. A. Ghica; Trăiască regele, cor.; „Mama“, declamare 
de N. Baluban. Dor de sat, cor; „Un trai domnesc“ comedie 
întrun act; „Logodnica mortului“, declamată de N. Verzescu. înv. 
dir. în Ilimbav; La oglindă, cor. 

Intregul program s'a desfăşurat spre deplina satisfactie a 
auditorului, dovedindu-se totodată ce poate face armonia si frä- 
teasca calaborare a intelectualilor în opera de culturalizare a 
neamului. i 


Despartamantului de plasă 


CONFERINȚELE 


„Astra“ Nocrich, ținute la sate si începând cu 13 Sept. 1931—15 Mai 1932. 


Numele | i Data | | 
Soo 1 Ocupatiunea | tinerii Locul Titlul conferinţei | Observări 
cânferenţiarului | con- 
. li | ferinței | Ky IS 
Bres Desp. | 13 Sept. |Despre lege si drept in general şi) puevii scoaiet 
Sc. A. Ghica PFA de Euin 1931 Altina şi Benestildespre leg. legilor „Constituţia“. primare gi de copii 
Seci Des a | er ee ee ee 
Simion Dragoman dir. şcol. 4 ‘i Importanța societăților cult. Benşeti” corul a- 
P Des i — ———— lăniţilor a executa: 
Ă V- reg. JESp. , A oe “i 2 ._,|\pe 4 voci mai mult 
Dan Mihăilescu Jude-aj. a Chirpăr şi Săsăuşși] /mportanta unificării legislației |eântări sub con 
hora oii 
i p > iu $ 
loan Ghicășan Preot ort. F i Despre „Sfânta Scriptura". iar eassiorul despi 
Preg Desp. || 14 Sept] - ont T “a 
Sc. A. Ghica Jude-Pres. de tribunal! 1931 Fofeldea Respectul legilor. ocol, în toate e 
Secr. Pres. Importanta graiului in progre] Lae 
S. Dragoman dir. şcol. a 7 sul omenirii. liile monoloage 
V.-Preg Desp. Legile din vechiul Regat in com- ale 
Dan Mihăilescu Jude-aj. Țichindeal ||paratie cu legiuirile din Ardeal” 1a laşi. $ 
Secr. Desp. 
| S. Dragoman dir. şcol. i Fok sul lecturii. , 
, Pres, Desp. || 20 Sept. | | 
Sc. A. Ghica IJude-Preş. de tribunal! 1931 |; Ghijasa de jos || Legea siintrebuintarea legilor. 
V.-Preg. Deşp. Unificarea legilor şi importanța 
Dan Mihăilescu Jud.-aj. » FI lor. 
Secr. Desp. | 
5. Dragoman dir. şcol. ” 3 Importanta bibliotecilor. 
V.-Pres. Desp. || 27 Sept.|| Ilimbav. şi Proectul de unificarea legisla- 
Dan Mihăilescu Jude-aj. 1931 Marpod țiilor. ' 


-u~ 


Observări 


Data 
Numele : tinerii : 
conferentiarului | Ocupafiunca | con- Locul Titlul conferinței 
ferintei : $ 
i. ne i Secr. Desp. | lug ee | Cultura ca baza statului şi lec). 
| S. Dragoman dir. şcol m | m | tură. 
i Joan Ghicășan |! Preot ort. |» | » || Sfanta scriptură. 
| Pres. Desp. || 4 Oct. Nucet, Cornățel 77 
"Sc. A. Ghica | Iude-Preg. de tribnnal| 1931 || și Hosman Felul cum se fac legile. 
i , Secr. Desp. || | | Menirea neamului nostru româ- 
| S. Dragoman | dir, gcok o o s | " i. nesc in noua sa alcătuire. 
|: t. | i 
! | Preg. Desp, | 1! Oct. | | 
Sc. A. Ghica i, ee ue t banal 1931 | Vurpăr ' Respectul legilor. 
i, | | ji i 
l loan Ghicdsan | Preot ort. | 13 f aa | Sfânta scriptură, 
Secr. Desp. 18 Oct. i, 
| S. Dragoman dir. gcol. 1931 | Ghijasa_de jos || Munca și armonia. 
j i Armonia socială şi progresul 
20 | Victor Bârsan învăţător " | a | omenesc. 
| | 
| A. Cichindelean înv. dir, „il i ' Pomăritul. 
Secr. Desp, 18 Anrilie || ji Importanţa întrunirilor cultu- 
22 S. Dragoman dir. scot. 1932 |___ Țichindeal | rale, 
F | i | Drepturile” si datoriile cetate- 
23 ; V. Barsan învățător ” m i neşti. 
[pe | i 
24 | Emil Popescu b i “ 5 : Despre credință. 
i Seer, Desp. |] 15 Maiu | Progresul prin încrederea şi 
25 | S. Dragoman | dir. gcol. 1932 | Benesti || sorijinul poporului. 
i | | Drepturile şi datoriile cetate- 
26 || A. Cichindelean | - dir, gcol. » i » | - nesti, 


= CL 


= 73 — 


Activitatea cercurilor culturale în cursul anului 1931—1932 
se prezintă precum urmează : 

1. Cercul cultural Alţina 13 Membri activi. Președinte /oan 
Petrişor, preot ort., secretar Augustin Cichindelean, înv. director. 


Acest cerc în cursul anului 1931 —1932 a ținut 4 ședințe 
culturale, la cari s'au desvoltat subiectele: „Necesitatea construirii 
unei case culturale“ de Dl. preot Pompei Trifa. Despre vechi- 
mea comunei si a parohiei ort. din Altina, de Joan Petrişor, 
preot ort. si Suferintele din trecut ale poporului nostru de 
Pompei Trif. Tineretul a aranjat o productiune teatrală, 
producându-se și 'cu declamări si dialoguri potrivite, cu con- 
ținut moralizător 

2. Cercul cultural Fofeldea: cu 11 membri activi, având de 
preşedinte pe dl. preot ort. Vateriu Bonea şi de secretar pe di. 
dir. școlar Teodor Stoicheciu. 

La întrunirile culturale ale acestui cerc a vorbit d-l Valeriu 
Bonea, dând sfaturi privitoare la lucrarea mai rațională a pä- 
mântului şi îngrijirea grădinilor de pomi, pentru ca ele să aducă 
un venit cât mai mare, iar la 1 Decemvrie 1931, 24 Ianuarie gi 
10 Mai a vorbit poporului despre „Insemnătatea acestor zile“ 
si tot în legătură cu însemnătatea acestor sărbători nationale a 
mai vorbit și d-l înv. dir. Teodur Stcicheciu şi anume: la 1 
Decembrie despre „Insemnătatea unirii Ardealului cu patria mamă“; 
la 24 Ianuarie despre „Legătura sufletească dintre toţi românii“ 
si la 10 Mai despre „Solidaritatea Naţională“, 

D-l înv. Joan Nuță a vorbit la 10 Mai despre „Insemnă- 
tatea acestei zile“, iar Reuniunea de femei, sub conducerea 
preotesei Elisabeta Bonea, deasemenea, a ţinut mai multe în- 
truniri, din prilejul cărora d-na preoteasă a citit bucăţi din viata 
mucenicilor credintii noastre ortodoxe din trecut şi s'au dat 
membrilor reuniunii diferite îndrumări cu privire la gospodăria 
casnică și îngrijirea grădinilor de legume. 

Scoala de copii mici si scoala primară la serbările nationale 
s'au produ$ cu cântări, recitări şi diferite jocuri. 

3. Cercul cultural Ghijasa de jos se compune din 66 mem- 
bri activi. Președinte Nicolae Pundrea, preot, ort. si secretar E. 
Popescu, înv. dir. 


— 74 — 


La acest cerc s'au ținut următoarele conferințe: „Rostul 
. şezătorilor“, „Ce vor sectanţii“, „Nașterea D-lui“, şi „Insemnă- 
tatea postului“, ținute de către d-l N. Pandrea, preot. 

„Înființarea unei grădini de pomi“, „Legea asociatiunilor 
agricole“ „Ce se poate face prin cooperatie*, 24 Ianuarie, „Nor- 
vegia“, „Evenimentele din extremul Orient“, „Lucrările de pri- 
măvară în grădina de pomi“, „Satul si impozitele“, „Cauzele cri- 
zei actuale“ si „Ce să citească săteanul“, ţinute de d-l /. Po- 
pescu, înv. dir. 

D-şoara învățătoare Erdö Maria a vorbit despre „Rostul 
femeii în gospodărie“. Elevii şcoalei s'au produs cu cântări si 
declamări. 

4. Cercul cultural Himbav, cu un membru pe viata si 25 
membri activi. Preşedinte: /oun Alexandru, preot, ort. si secre- 
tar Nicolae Verzescu, înv. dir. 

Biblioteca „Astrei“ are 248 volume, biblioteca parochială 
150 şi biblioteca şcoalei 200 volume. 

In cursul anului 1931—1932 preşedintele. cerc. cultural 
Joan Alexandru a ţinut mai multe conferințe ca: „Legătura in- 
timă între bărbat si femeie si purtarea lor față de copii“, „Rela- 
țiunile oamenilor şi. conlucrarea pentru binele comun si parţial“, 
„Curăţirea pomilor de-crengi uscate și insecte“, „Cultivarea te- 
renurilor pustii“ şi cetiri din biblie. Inv. N. Verzescu a conferen- 
tiat: Despre „Raportul dintre scoala şi casa familiară“, „Origi- 
nea neamului nostru“, „Cei mai însemnați domnitori ai Româ- 
niei“ ; iar la serbările nationale a explicat poporului însemnăta- 
tea lor din punct de vedere national. 

5. Cercul cultural Nocrich, cu 5 membri pe viata si 30 
“membri activi. Preşedinte /oan Ghicdsan, preot. ort., secretar 
Simion Dragoman, înv. dir. 

Biblioteca şcolară — în care. sunt cuprinse și cărţile „As- 
trei“, în număr de 145 volume — are 711 volume. 

Activitatea culturală se compune din 8 întruniri: 
cu declamări, cor, jocuri nationale si ritmice, 2 productiuni tea- 
trale si 12 conferinţe si anume „Astra si cultura“, „Insemnăta- 
zilei de 1 Decembrie“. de d-l preşedinte de Tribunal Sc. A. 
Ghica, „Insemnătatea zilei de 8 Noembrie“. .„Insemnătatea zilei 
de 8 Iunie“, „Femeia română în societate“, şi ,,Profetiile mesia- 


=A 3 


nice“, de d-l Joan Ghicășan, preot ort., „Insemnătatea pomului 
de Crăciun“ de d-l Dan Mihăilescu, jude-aj.: „Insemnătatea zilei 
de 10 Mai și 8 Iunie“ de d-l S. Dragoman. dir. școlar, „Insem- 
nătatea zilei de 24 Ianuarie, 10 Mai si 8 Iunie“, de doamna 
Maria Lar, învăţătoare. 

6. Cercul cultural Nucet, cu 22 membri activi. Preşed. 
loan Filip, preot, secretar Octavian Băcilă, înv. dir. Activita- 
tea culturală a acestui cerc se compune din 15 conferinte din 
domeniul : Religiei, Istoriei, Economiei si Administraţiei, ținute 
de Joan Filip, preot, Octavian Băcilă, înv. dir. şi Maria Tatu, 
înv. Biblioteca „Astrei“ are 100 volume. 

7. Cercul cultural Marpod, se compune din 1 membru pe 
viață și 24 membri activi — Preşed. Florian Bologa, preot ort., 
secretar Constantin Constantin, înv. dir. 

Biblioteca “Astrei“ si cea bisericească are în total 143 
volume, dintre cari 91 volume sunt donate de către desp. jud. 
„Astra“ Sibiu. 

La intrunirile culturale ale acestui cerc, cari s'au ţinut în 
număr de 6, a confereniiat d-l preot Florian Bologa despre: 
„Cartea, ca mijloc pentru întrumseţarea caracterelor morale“, 
„Dreptatea lui Dumnezeu“ şi înv. dir. Constantin Constantin 
„Educaţia Naţională în familie“ şi „despre pomărit“. Tineretul a 
executat cântări religioase, nationale, a declamat diferite poezii 
potrivite si s'au cetit bucăţi cu conţinut moralizator. 

8. Cercul cultural Săsăuș, cu 43 membri activi, având de 
preşedinte pe d-l Cornel Stdnulef, preot ort. şi secretar Gheorghe 
Banda, înv. dir. | 

Biblioteca „Astrei“ se compune din 138 volume; iar acti- 
vitatea culturală din următoarele conferințe: „Insemnătatea zilei 
de 1 Decembrie“, 24 Ianuarie, 10 Mai, „Credinţa în Dumnezeu“, 
ținute de Cornel Stănu'eț, preot ort.; „Fudulie si risipă“ de 
Gheorghe: Bânda, înv. dir. şi „Folosul inv. de carte la fete“ de 
Lucreția Drăghici, învăţătoare. Elevii școalei s'au produs cu 
cântări şi declamări. 

9. Dela cercurile culturale Benești, Chirpăr, Cornățel, 
Hosman, și Vurpăr nu s'a primit nici un raport. 

Din cele arătate în această dare de seama se poate cons- 
tata, că comitetul despărțământului, precum şi majoritatea cer- — 


— 76 = 


curilor culturale muncesc cu râvnă si desinteres pentru lumina- 
rea si indrumarea poporului pe căile bune, făcând din an in an 
un tòt mai mare progres, judecând după numărul conferințelor. 
Poporul iubeşte cultura, iubeşte sfatul bun şi progresul prin 
scoala, biserică si asociatiunea culturală „Astra“ este destul de 
vadit. i a 

Muncă, intelegere, frățească iubire între toţi si sprijin căl- 
duros, întru realizarea bunelor înfăptuiri să fie străduința fiecărui 
bun român, pentru-ca edificiul vieții noastre naționale să devină 
din ce în ce tot mai strălucitor, tot mai pompos şi mai impunător. 

Nocrich, în 16 Iunie 1932. 


Preşedinte Secretar 
(ss) loan Alexândru (ss) Simeon Dragoman 
înv. dir 


Raportul | 


despartamantului de plasă Săliște. 


Li 9 


Deși anul economic 1931—32 constituie un punct în plus ` 
pe linia ascendentă a crizei, dinamica culturală: a acestui 
despărțământ nu s'a resimţit o clipă în drumul ei de penetra- 
tiune la sate. Din contră, muncitorii în ogorul cultural al despăr- 
tamantului au căutat şi aplicat noui formule de expansiune cultu- 
rală. Astfel pe lângă vechile metode si mijloace de acțiune ca: 
inființări de biblioteci, şezători literale, şedinţe cu proiecții lumi- 
noase, conferințe etc.., înregistrăm în primul rând infinţarea unui: 

Cinematograf stabil, în sala festivă a scoalei primare, rulând 
în două şedinţe săptămânale filme sincronice si mute. Acest cine- 
matograf a fost inființat cu scopul de a pune la dispoziția publicului 
un nou mijloc de instrucţie, educație și distracţie, creind în acelaş 
timp şi un fond de rezistență pentru propaganda culturală la sate. 
Inaugurarea s'a facut la 25 Octombrie 1931. Intre filmele rulate 
amintim : Oraşul cântecelor, Melodia . gloriei, Monte Carlo, Pe 
frontul de vest nimic nou, Cei patru draci, Ben Hur, Steaua no- 
rocului, Ciuleandra, Invierea, Ciocoii 5. a. 


— 77 — 


‘Cicluri de Conferinţe. Pentru a putea explica anumite feno- 
mene de ordin economic şi social în toată complexitatea si înlănțui- 
rea lor, desp. a decis organizarea de cicluri de conferințe. Primul s'a: 
organizat, la sediul de despărțământ, sub titlul colectiv „Expli- 
carea timpului nostru“, cuprinzând problema agrară, bancară, indu- 
strială, culturală, cooperatia economică internațională. Până 
acum s'au tratat în 8 conferințe trei probleme; ciclul continua. 

Cicluri cu proiecţii. La fel cu. ciclurile de conferințe s'au 
organizat şi ciclului cu proiecţii. Astfel în serii de 5 ședințe con- 
secutive a rulat în Sălişte (pentru scoalele secundare), in Gales - 
(pentru adulți) si în Vale, (pentru toată lumea) : Istoria Români- 
lor in 15 diafilme, întocmite de prof, Pamfil C. Gheorghiu. Atari 
cicluri se vor organiza în toate satele despărțământului. 

Şedinţe practice, de bucătărie. Pentru a da noțiuni de 
fiert igienic şi substantial fetelor si femeilor noastre dela sate, 
s'a alcătuit o echipă a scoalei de menaj (compusă din directoara 
scoalei, d-soara Maria loan, maestra Constanta Vlad-Stejar si 
două eleve) care în Dumineci și sărbători tine ședințe practice 
de fiert,gătind din alimentele specifice satelor noastre, fie menu- 
“uri, fie preparate izolate. Atari sedinte s'au ținut până acum in 
comunele Vale, Galeș, Tilișca şi Săcel. Şedinţele continuă. 


In sfârşit colaboratorilor le exprimăm sentimentul nostru de l 
adâncă mulțumită pentru truda pe care au avut-o în anul expirat 
de activitate, invitandu-i in acelaş timp la o nouă si mai inten- 
sivă campanie culturală pentru a reabilita conștiința satelor 
noastre pustiita de ceata iresponsabililor agenți politici. 


Activitatea fiecărui cerc cultural : 


1. Sălişte. 22 Noemvrie 1931 Dumitru Lăpădat: Trecutul 
economic al comunei Săliște. 29 Nov. Dr. Mihai Lupaș : Scarla- 
tina. Decemvrie 6 Ioan Hanzu : Rationalizarea pomiculturii la 
Sălişte. Dec. 20 » „  : Nutrimentul plantelor și îngră- 
şarea pământului. 24 Ianuarie 1932 Constantin Sava : Unirea 
Principatelog. 10 Mai Dumitru Floasiu : Insemnătatea zilei de 10 


Mai. 9 Iunie Dr. Dumitru Borcia 
Colonel Teodorean | Discursuri rostite la : solemni- 
Dr. loan Tolu  .. ltatea Zilei Eroilor.. 
Petre Rociu 


— 78 — 


Toate aceste conferinte. si discursiuni au fost incadrate în 
bogate programe artistice, executate de corurile scoalelor profe- 
sionale, secundare si primare din localitate, dirijori: domnii pro- 
fesori Dumitru Floaşiu, Petru Bota si Constantin Sava. 

Ciclul „Explicarea timpului nostru“. 

7 Februarie D. I. Herţia : Cuvânt inainte la „Esplicarea 
tumpului nostru“. 14 Febr.. Nicolae Martin : E întradevăr pace ? 
21 Febr. Nicolae Martin : Mişcarea paneuropeană si faza ei actu- 
ala. 6 Martie D. I. Herţia : Problema agrară. 13 Martie D. I. 
` Herția : Problema agrară. 20 Martie, Nicolae Martin : Europa, 
unitate economică. 10 Aprilie Valer Tiplic : Problema bancară. 
24 Aprilie D. I. Herţia : Legea asanării datoriilor agricole. 

Sedinte cu proectiuni. 

12 Aprilie Nicolae Martin : Viena arhitectonică. 19 Aprilie 
Nicolae Martin : Roma arhitectonică. 5 Mai Nicolae Martin: Pisa 
şi Veneţia arhitectonică. l 

2. Aciliu. 8 Septemvrie 1931 Toma Miclăușiu : Iubirea 
aproapelui. Pompiliu Orăştean : Dari şi impozite. 20 Septemvrie 
Toma Miclăuşiu : Relele urmări ale judecăților. N. Martin: Des- . 
pre credință. 11 Octomvrie Toma Miclăuşiu : Dragostea de ţară 
si lecturi din revista „Drumul Nou“. 8 Noemvrie Ioan Ivan: Păs- 
trarea vinului si a vaselor. Toma Miclăuşiu : Ingrijirea. vitelor. 
1' Decemvrie Toma Miclăușiu : Insemnătatea zilei de 1 Decem- 
vrie. 24 Ianuarie 1932 Toma Miclăușiu : Unirea Principatelor. 31 
Ianuarie Toma Miclăușiu : Munca, izvor de bogăţie. Ana Ivan : 
Rolul Femeii în gospodărie. 7 Februarie loan Bărbat : Dragostea 
fata de biserică şi aproapele. N. Martin : Povestea neamului ro- 
mânesc. 21 Februarie loan Gherman : Altoirea viței de vie. Toma 
Miclăuşiu : Păstrarea sănătății. 6 Martie Toma Miclăușiu : Criza 
zilelor noastre. Ana lvan : Utilitatea societăților de femei. 25 
“Martie loan Ivan : Lucrarea pământului. Toma Miclăuşiu : Utili- 
litatea pomiculturii. 3 Aprilie Toma Miclăuşiu : Boalele pomilor 
si suprimarea lor. Aplicarea pompei preumatice cu Nosprazen. 10 
Mai Nicolae Martin : Insemnătatea zilei de 10 Mai. Toma Miclă- 
ușiu : Războiul mondial și unirea tuturor Românilor. 28 Mai 
Toma Miclausiu : Cum îţi vei aşterne, asa vei dormi. 

Toate aceste conferințe au fost urmate de cântece și reci- 
tări, executate de corul scoalei primare. 


3. Amnag 8 Noemvrie 1931 loan Giurgiu : Raportul dintre 
muncitorii intelectuali si manuali. 24 Ianuarie 1932 Ioan Giurgiu 
Unirea Principatelor. 9 Mai loan Giurgiu Contribuţia Ardealului la 
Unitatea neamului. 10 Mai: Ioan Giurgiu Regele Ferdinand şi isto- 
ria neamului nostru. 20 Mai Nicolae Neamţu : Dusmanii pomilor 
conferința a fost urmată de cântece şi recitări. 29 Mai : Inagura- 
rea bibliotecii agentei culturale. 

___ Oaspetii Despărțământului au fost aşteptaţi la bariera satu- 

lui. şi întâmpinați cu cântece de fanfară. D-l Nicolae Neamţu a 
rostit cuvântul de primire, răspunzând d-l Dr. lon Tolu. Sa ofi- 
ciat apoi serviciul divin, răspunsurile fiind date de corul scoalei 
sup. de comerț. După masă s'a ţinut serbarea de inaugurare. . 
Corul scoalei sup. de com. a dat o bogată audiție de muzică 
populară. D-l Dr. I. Tolu a vorbit despre Rolul cărții în fauri- 
rea culturii unui popor, iar d-l prof. Nicolae Martin a explicat 
. Legea asanării datoriilor agricole. D-l Tolu a rostit apoi cuvân- 
tul de predare a bibliotecii, răspunzând părintele Ion Giurgiu, 
„preşedintele agenţiei. . 


' 4. Cacova 31 Ianuarie 1932 Ion Hanzu: Nutrirea ratio- 
nală a vitelor cornute, a oilor, a. pasărilor şi a porcilor în tim- 
-pul iernii. 2 Februarie Ion Hazu: Nutremântul animalelor de 
intretinere si producţie. 20 Martie 1932 Ion Hanzu: Combaterea 
aidiumului la pomii roditori. 27 Martie 1932 Ion Hanzu: Insem- 
nătatea bacteriilor pentru agricultură ; arătura cea mai potrivită - 
pentru cultivarea si desvoltarea bacteriilor. 5 Aprilie 1932 Ion 
„Hanzu: Reintinerirea pomilor roditori prin altoire în coroană. ` 
Cea mai nouă altoire si modul ei de executare. 17 Aprilie 1932 
Ion Hanzu: Nutrirea rațională a muncitorului manual si inte- 
lectual; boalele de stomac şi intoxicaţiile. 


5. Galeș. 26 Ianuarie 1932 Alexandru Josof: Viaţa şi ac- 
tivitatea literală a poetului Octavian Goga. 4 si 9 Februarie 
1932 Alexandru Josof: Amintiri din copilărie de I. Creangă. 11 
Februarie 1932 Alexandru Josof: Brătescu-Voineşti: lectură si 
analiză. 16 Februarie 1932 Achim Balu: Viaţa şi opera literală 
a lui Anton Pann. 18 si 23 Februarie 1932 Alexandru Josof: O- 
pera poetului Gheorghe Coşbuc. 25 Februarie 1932 Alexandru 
Josof: Opera poetului Alexandru Vlahuţă. 


— 80 — 


Şedinţe cu proiectiuni. 


17 Martie Dacii si Romanii : Dacia sub Romani; Epoca nă- 
vălirilor barbare. 22 Martie Intemeierea Ţării Româneşti şi pri- 
mii domnitori până la Mircea cel Bătrân (1330—1418); Inteme- 
ierea Moldovei şi primii domnitori până la Alexandru cel Bun 
(1359—1430); Tara Românească dela Mircea cel Bătrân până 
la Mihai Viteazul (1418—1593). 

29 Martie Moldova dela Alexandru cel Bun până la moar- 
tea lul Stefan cel Mare (1430—1504); Moldova dela Stefan cel. 
Mare până la Mihai Viteazul (1504—1593); Mihai Viteazul 
1593—1601. 2 Aprilie Secolul al XVII-lea; Secolul Fanariotilor 
(1711) 16—1821). 5 Aprilie Secolul al XIX-lea pana la 1848; 
Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; Războiul 
pentru întregirea neamului 1916—1919. 

Toate aceste capitole de Istoria Românilor au fost expli- 
cate de domnul profesor Alexandru Josof. 

10 Aprilie Ioan Răchițan: Ora et labora. 2 Mai Achim 
Balu: Să trăim sufletește. 5 Iunie Sedinfa practică de fiert. S'au 
gătit următoarele preparate : a) alivenci moldovenesc, b) papa- 
nași prăjiți, c) papanași cu unt, d) găluşte cu pesmet şi e) 
brânză cu smântână. | 

6. Gurarâu. 22 Noemvrie 1931 Iacob Bologa: Datoriile 
părinţilor față de copii. 6 Decembrie Nicolae Hanzu: Po- 
'măritul: pregătirea coroanei, a rădăcinilor și sădirea. 13 De- 
cembrie Ioan Groza: Drepturile şi datoriile cetăţenilor. 10 Ia- 
nuarie 1932 Ion Roajdă; Datoriile copiilor fata de părinţi. 24 
Ianuarie 1932 Ion Groza: Legea mostenirilor şi formele tes- 
tamentului. 7 Februarie 1932 Nicolae Hanzu : Iubirea de carte. 
21 Febr. 1932 Adam Toma: Iubirea gliei strămoşeşti. 20 Mar- 
tie Ilie Arsenie: Organizarea poporului Român. 24 Aprilie 1932 
Iacob Bologa: Viaţa şi patimile. lui Isus. 

Toate aceste conferințe au fost urmate de cântece şi re- 
citări executate de corpul scoalei primare. 

Corul mixt al Gurarâului a dat la 20 Decembrie 1931 un 
reușit concert religios. 


7. Mag. 30 Noemvrie 1931 Alexandru Vlad: Viaţa lui 
Andrei Şaguna. Ilie Tarcea: Munca isvor de bogăție. Alexan- 


— ŝi — 


dru Vlad: Adunarea Românilor dela Blaj din 3/15 Mai 1848 si 
dela Alba-Iulia 1 Dec. 1918. 24 Ianuarie 1932 Alexandru Vlad: 
Unirea Principatelor. Hie Tarcea: Defectele părinţilor în creşte- i 
rea copiilor. 7 Februarie 1932 Alexandru Vlad: Tyrul, Sidonul 
și Fenicia. Ilie Tarcea: Cultura pomilor. Alexandru Vlad: Musca, 
dușmanul omului și al animalului. 14 Febr. 1932 Letiţia Jurca: 
Plantele medicinale. Iie Tarcea: Turbarea. Alexandru Vlad: 
Pasteur şi Babeş. 21 Februarie 1932 Alexandru Vlad: Fariseism, 
înălțare şi umilință. Ana Rachitan: Și copiii se fac oameni mari. ` 
Ilie Tarcea: Lecturi din ziare. 28 Febr. 1932 Alexandru Vlad 
Despre risipă. lie Tarcea: Lecturi din ziare. 6 Martie 1932 Alex- 
andru Vlad: Faptele bune si rele. Ilie Tarcea: Pagini de istorie 
din luptele Românilor cu Rușii. 20 Martie 1932- Alexandru Vlad: 
Luptele pentru icoane. 

Majoritatea conferințelor a fost urmată de cântece si reci- 
tări, executate de scoala primară. 

8. Săcel. 24 Ianuarie 1932 Grigore Negrescu: Unirea Prin- 
cipatelor. 15 Martie 1932 Aron Flucus: Insemnătatea postului 
din punct de vedere religios si igienic. 3 Aprilie 1932 Grigore 
Negrescu: Raportul dintre scoala și familie. “Aron Flucuș: Im- 
portanta familiei pentru trăinicia unui popor. 10 Aprilie 1932 
A. Bârsan: Legea asanării datoriilor agricole. Maria Negrescu 
Foloasele învăţăturii. 17 Aprilie Maria Dicu: Portul românesc. 
Grigore Negrescu: Ingrijirea pomilor. 10 Mai 1932 Aron Flucus: 
Insemnătatea zilei de 10 Mai. 

Toate aceste conferințe au fost urmate de cântece si re- 
citări, executate de corul şcoalei primare. 

9. Sibiel. 8 Noembrie 1931 Valer Popoviciu: Indemnuri 
practice pentru economie. lon Dobrotă: Pregătirea terenului 
pentru plantarea pomilor. 

15 Noembrie 1931 

21 E » | Nicolae Bembea: Istoricul comunei Sibiel. 
22 » » 

30 Noemvrie 1931 Valer Popoviciu : Andrei Şaguna. 22 Decem- 
vrie 1931 “Maria Bembea: Ajutorarea copiilor lipsiți. 24 Ianuarie 
1932 Maria Bembea: Cuza-Vodă şi Unirea Principatelor. 

21 Februarie 1932 

28 i » } loan Dobrotă : Pomăritul rational. 

13 Martie 1932 


13 Martie 1932 Nicolae Bembea: Cultura ciresilor. 23 Aprilie 
1932 Valer Popoviciu: Ridicarea vieţii morale la sate. 2 Mai 1932 
' Ştefan Ciontea: Isus după înviere. 10 Mai 1932 Nicolae Bembea : 
Binetaceril Unirii Românilor. 15 Mai 1923 Dr. Mihai Lupas: Sta- 
turi igienice. 21 Mai 1932 Dr. Josif Stoichitia: Povete pentru 
susținerea sănătăţii. 

3 Ianuarie Societatea studenților din Săliște a reprezentat 
Sub egida „Astrei“ piesa „Cuiburi sfărâmate“ de Pascu şi Teleajen. 

10 Toparcea. 26 Octomvrie 1931 Nicolae Ilea: Insemnă- 
tatea „Astrei“ ca societate de cultură. 30 Noemvrie 1931 Nico- 
lae Ilea: Personalitatea lui Andrei Șaguna. 26 Decemvrie 1931 
„Ion Stirban: Colindele. 24 Ianuarie 1932 Ion Stirban: Unirea 
. Principatelor. 14 Februarie 1932 Nicolae Ilea: Noţiuni de zoo- 
technie generală. 20 Februarie 1932 Nicolae Ilea: Precedee de 
înbunătăţirea animalelor prin metode de reproducție. 10 Mai 
1932 Ana Ilea si Ion Stirban: Insemnătatea zilei de 10 Mai. 20 
Mai 1932 Nicolae Ilea: Inbunătăţirea raselor animalice. 21 Mai 
1932 Arpad Libiczei: Legea asanării datoriilor agricole. 


11. Tilişca. 7 Septemvrie 1931 Petru Juga: Cercetarea 
regulată a scoalei si a bisericii. lon Fracea: Foloasele învăţăturii. 
16 Octomvrie 1931 lon.Frăcea: Aniversarea M. S. Regelui: In- 
semnătatea zilei. 24 Ianuarie 1932 lon Frăcea: Despre cultura 
pomilor roditori. 28 Februarie 1932 Ion Frăcea: Criza morală 
şi economică. 27 Martie 1932 Ion Josof: Cercetarea și ajutora- 
rea bolnavilor. 10 Mai 1932 Ion Sora; Insemnătatea zilei de 10 
Mai. 22 Mai 1932 Jon Josof: Insemnătatea arderii lumânărilor 
în biserici. 

12. Vale. 29 Noemvrie 1931 Gheorghe Ittu: Iubirea dea- 
proapelui. 30 Noemvrie 1931 Gheorghe Ittu : Mitropolitul Şaguna. 
24 lanuarie 1932 Nicolae Giurgiu: Unirea Principatelor. 14 Fe- 
- bruarie 1932 Gheorghe Ittu: Facerea de bine. 3 Aprilie 1932 
Gheorghe Ittu: Sădirea pomilor şi lucrările de primăvara. 29 
Aprilie 1932 Nicolae Simian: Patimile Domnului : proiectiuni. 10 
‘Mai 1932 Nicolae Simian : Insemnătatea ziiei de 10 Mai cu program 
artistic.15 Mai 1932 Serbare. Corul gimnaziului mixt din Sălişte 
a cântat liturghia. După serviciul divin a urmat o serbare în 
sala scoalei primare; Corul gimnaziului a executat o serie de 


aa 83 — 


cantece patriotice şi populare. D-l prof. Nicolae Martin a expli- 
cat Legea asanării datoriilor agricole. 


Şedinţe cu proecfiuni. 


10 Aprilie ) 4 ședințe cu proiectiuni. A rulat Istoria Românilor 
24 , ee întemeierea Ţărilor Româneşti până în zilele 
22 Mai noastre, cu explicaţiile d-lui învățător Nicolae 
29 , Simian. l 
13. Rod. Constantin Ghise: Buna Intelegere, Constantin 
Ghişe : Eroii Neamului. Ion Hansa: Insemnätatea zilei de 10 
Mai. Elisabeta Ghenie: Creşterea si educația copilului în epoca 
şcolarä. 

14. Orlat. In general Agenția culturală Orlat a desfăşurat 
o vie activitate de ordin cultural, cinstind totodată sărbătorile 
noastre nationale cu demnitatea şi solemnitatea cuvenită. 


Preşedinte Secretar 
Dr. Dimitrie Borcia ; : Nicolae Martin 
protopop „profesor 
| Activitatea 
cercurilor culturale din despărțământul de plasă 
Sibiu. 


1. Alămor. Cercul cultural se compune din: președinte d-l 
Preot Simeon Aldmorean, vice-presedinte d-l preot loan Popa 
şi secretar Nicolae Vasiu, primar, cu 2 membri pe viata şi 4 
membri activi. i 

S'au ţinut următoarele conferinţe : 

D-l preot Simeon Alămorean vorbeşte la 15 Noemvrie 1931 
„Despre cria economică“, d-l preot Jon Popa, vorbeşte la 9 
" “Iunie 1932, despre „Eroii neamului“. 

D-l înv. dir. Nicolae Boiangiu vorbeşte la 25 Decemvrie 
1931, despre „Datinele si obiceiurile in legătură cu sărbătorile 


a i er 


Crăciunului, la 3 Aprilie 1932, „Despre furt“, la 10 Maiu 1932, 
vorbeşte despre „Zece Maiu in România Mare“. l 
D-l înv. Samoilă Florea vorbeşte la 3 Aprilie 1932 despre 
„Muncă și economie“. 
In total s'au ținut 6 conferinţe. 

2. Bungard. Cercul cultural se compune din: președinte 
d-l Toma Modran, preot si secretar d-l Nicalae Boicean, înv, 
dir., cu 20 membri activi. 

S'au ţinut următoarele conferinţe : 

D-l preot Toma Modran a vorbit la 13 Decemvrie 1931 
despre „Jurământul strâmb, cel mai mare păcat“, la 24 Ian. 
1932, despre „Insemnătatea unirii“, la 10 Mai 1932 despre ,in- 
semnătatea zilei“, la 9 Iunie 1932 despre „Urcarea - be. tron a 
M. S. Regelui Carol al II-lea“. 

D-l înv. dir. Nicolae Boicean a vorbit la 26. eee 
.1931 despre „Criza economică şi mijloacele de salvare“, la 17 
lan. 1932 a vorbit despre „Educaţia in familie“. 

In total s'au ținut 6 conferințe. 

3. Cașolţ. Cercul cultural e compus din: preşedinte Joan 
Măsariu, preot, secretar Joan Tatu, înv. dir, şi din 26 membri 
activi. 

Cercul cultural a ținut următoarele conferințe: Preotul Joan 
Măsariu, a conferentiat despre următoarele: La 17 Ianuarie 
1932, despre „Organizarea neamului românesc“, la 13 Februarie 
' 1932, „Despre virtuți“, la 25 Martie 1932, despre „criza economică“. 

. Înv. dir. Joan Tatu a ţinut următoarele conferințe: La 17 
Ian. 1932, despre „Iubirea de patrie“, la 13 Febr. 1932, despre 
„Bogăţile pământului românesc“, la 25 Martie 1932, „Despre 
drepturile și datorille cetățenilor“. | 

D-şoara învăţătoare Ana Frăţilă a ţinut următoarele con- 
ferinte: La 17 Ianuarie 1932, despre „Prevenirea boalelor molip- 
sitoare“, la 13 Febr. 1932, despre „Combaterea luxului“, la 25 
Martie 1932, despre „Ajutorul datorit semenilor nostri“. 

D-şoara învățătoare Maria Ivănuş a ţinut următoarele 
conferinţe: La 17 Ianuarie 1932, despre „Iubirea de carte“, la 
13 Februarie, despre „Respectul tinerilor față de barani „la 25 
Martie 1932, „Despre crutare si cumpătare“, 

În total s'au ţinut 12 conferințe. 


— 85 — 
‘ie i 
4. Cisnădie Cercul cultural Cisnădie cu membri activi 34, 
ajutători 1. președinte d-l Traian Nicola, inst., secretar d-l Mateiu — 
Gheorghe, inv. 

In cursul anului s'au ținut mai multe conferinţe la cari a 
luat parte un numeros public și la care şi-au dat concursul şi 
elevii Şcoalei Textile — primare, cu cântări și diferite declamări. 

Au conferentiat; d-l Traian Nicola, institutor: la 25 Oc- 
tomvrie 1931: „Criza agricolă si cooperatia“ ; directorul Şcoalei 
Textile, d-l C. Mofet, a indemnatpo porul să dea tot sprijinul moral 
şi material societăţii „Astra“, 

D-na profesoară Antoaneta Panaitescu : „lubirea de patrie,, 
d-l Mateiu Gheorghe, înv. „Insemnătatea zilei de 1 Decemvrie“. 
D-l Toma Buta: Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie“. D-1 Traian 
Nicola despre: „Tovarășii“. 

D-l director Constantin Mofet: „Insemnătatea zilei de 10 
Maiu“. E 
D-l Toma Buta, inv. dir., vorbeşte despre „Naşterea po- 
porului românesc“ l 

O bibliotecă a fost donată de „Asociaţiune“, în 3 Maiu 
1931. Biblioteca se compune din 101 volume, e condusă de d-l 
Mateiu Gheorghe, înv. si este citită de numeroși cetitori. 

In total s'au ţinut 8 conferințe. 

5. Cristian. Intreaga activitate s'a redus la cuvântările 
ocazionale, rostite de d-l preot I. Rdceu si d-l inv. dir. Joan - 
Văleanu, cu ocazia sărbătorilor naţionale. Asifel: la 1 Decem- 
vrie si 10 Maiu s'au rostit cuvântări patriotice, iar la Rusalii 
s'a scos în evidență personalitatea si activitatea multilaterală a 
d-lui profesor Nicolae Iorga. 

Membri activi sunt 15, având preşedinte pe d-l paroh 
loan Răceu, iar secretar pe d-l înv. loan Văleun 

Biblioteca veche a rămas staționară cu 360 volume dar 
sa inaugurat „Biblioteca Astrei“ cu 102 volume, care e cetită 
“cu multă sete de toți locuitorii comunei. 

D-l preot Joan Rdceu a vorbit la 25 Martie 1932 despre 
„Rolul femeilor române în păstrarea credinții străvechi“ (în le- 
gătură cu Dumineca ortodoxiei). Tot atunci d- -na preoteasă Chifa — 

Raceu a citit o nuvelă de Carmen Sylva. 5 


= 96 


: -6 Daia. Cercul cultural se compune din: președinte al 
inv. dir. Mihail Vlad şi Avram Simion, scorned cu 11 membri 
activi. 

D-l inv. dir. Mihail Vlad a ținut următoarele conferinte : 
la 10 Dec. 1931: „Menirea culturală a „Astrei“, la 25 Decem- 
vrie 1932, „Crăciunul anului 1931“, la 17 Ianuarie 1932, „Pro- 
iectul de lege al conversiunii datoriilor agricole“, la 24 Ianuarie 
1932, „Insemnătatea unirii dela 1859 si 1918“, la 14 Februarie 
1932, ,Cooperatia şcolară“, la 13 Martie 1932, „Intăptuiri prin 
cooperativele şcolare“, la 10 Maiu 1932, „Insemnătătea zilei de 
10 Maiu“, la 9 lunie 1932, „Ziua eroilor“. 

In total s'au ținut 8 conferinţe. 

7. Hamba. Cercul cultural „Hamba“ numără 5 membri 
activi si 9 ajutători. Președinte: Moise Sârbu, preot si secretar 


. Arseniu Nedelcu, înv. dir. 


Sau ţinut următoarele conferințe în decursul anului 1931— 
1932: despre „Dragostea față de biserică si şcoală“. Despre: 
„Viaţa si patimilie lui Isus“ și „Din. trecutul neamului românesc“, 
conferințe ţinute de d-l Moisă Sârbu, preot. 

Cu ocazia sărbătorilor naționale a ‘Heat trei conferinte al 
înv. dir. Arseniu Nedelcu. 

__ Conferinţele au fost însoţite de declamări şi cântări, exe- 
cutate de elevii şcoalei, sub conducerea drei Harhoiu Ana, înv. 

In total s'au ţinut 6 conferințe. 

8. Hașag. Cercul cultural este compus din: preşedinte d-l 
preot loan Dordea gi secretar loan Dordea, înv. dir., cu 3 mem- 
bri activi şi 23 ajutători. 

In anul 1931 s'a ridicat „Casă naţională“, care a costat 
Lei 60,000, bani strânși din productiunile teatrale si din arânda 
terenului destinat pentru casa naţională. D-l înv. dir. loan Dor- 
dea a instruat tinerimea în cântări, având un cor în 3 si 4 voci. 

D-l loan Dordea, preot, a ţinut următorele conferințe: La 
1 Decemvrie 1931, „Rolul Astrei“ şi însemnătatea zilei. La 9 
Iunie 1932 a vorbit despre „Ce datorăm eroilor noştri“. D-1 inv. ` 
dir. joan J. Dordea a ţinut următoarele conferinţe: La 24 Ianua- | 
rie 1932: „Cum trebue considerată unirea tuturor Românilor“. 
La 10 Maiu 1932, despre „Insemnătatea zilei“. 

În total s'au ținut 4 conferințe. 


i 87 — 
| 9. Loamnăș. D-l inv. dir. Nicolae Geleriu a ținut umătoa- 
rele at ci 
„Iubirea de patrie“, 2. „Datoria pe care a avem fata de - 
me şi cine poate îi un bun cetățean român“. 3. „Albinele și 


folosul pe care ni-l aduc“. 4. „Suntem datori să ne dăm copiii 
la şcoală“. 5. „Respectul datorit bisericii“. In total s'au ținut 
` 5 conferințe. 

10 Noul. Cercul cultural se compune din: președinte d-l 
Toma Mihaiu, preot şi secretar d-l Gh. Vlad, înv. dir, cu 8 
membri activi. 

S'au ţinut următoarele conferințe : 

D-l preot Toma Mihaiu a vorbit la 24 Ianuarie 1932 des- 
pre „Insemnătatea zilei“, la 10 Maiu 1932 despre „Cum trebue 
sărbătorită această zi“, la 8 lunie 1932 despre „Marea zi a ur- 
cării pe tron a M. S. Regelui Carol al II-lea.“ D-l înv. dir. Gh. 
Vlaa a vorbit la 1 Decemvrie 1932 despre ,1 Decemvrie, ziua 
„Astrei“, la 3 Ianuarie 1932, despre „Insemnătatea si folosul 
şcoalei“, la 17 Ianuarie 1932, despre „Combaterea sudalmelor“, 
la 14 Febr. 1932, despre „Alcoolism şi urmările lui“. 

' S'au ţinut si alte șezători populare, unde s'au citit bucăţi 
alese din diferiți autori si s'au executat coruri pe trei voci, sub 
conducerea d-lui înv. dir. Gheorghe Vlad. 

In total s'au ținut 7 conferințe. 

11. Poplaca. Are 4 membri pe viata şi 4 activi. 

D-l înv. dir. Oprea Olariu a ţinut următoarele conferinţe : 

La 1 Decemvrie 1931, a vorbit despre „Cauzele crizei şi 


in special despre întoarcerea omenirei la cinste, omenie şi credință“. - - 


La 13 Decemvrie 1931, „Despre simţul jetfirii poporului pentru | 
lucrurile bune“. La 8 Iunie 1932 „Despre însemnătatea zilei in 
legătură cu aniversarea urcării pe tron a M. S. Regelui Carol 
al II-lea“ 

D-l înv. Joan Neagu a conferentiat: la 13.Decemvrie 1931, 
despre „Insemnătatea şezătorilor din trecut si a celor din pre- 
zent, în legătură cu viaţa practică“ 

D-l înv. Stefan Potcoavă a vorbit la 13 Decemvrie 1931, 
despre „Relul bisericii în trecutul neamului nostru“. 

D-l înv. Olariu Stan a vorbit la 1 Decemvrie 1931 despre 
însemnătatea zilei pentru Românii ardeleni. 

În total sau ţinut 6 conferinţe. 


— 88 — 


12 Râul-Sadului „Cercul cultural“ este compus din: pre- 
şedinte d-l Joan Marin, preot si secretar Petru Rădoiu, înv. dir., 
cu 8 membri activi și 10 ajutători. 

„Cercul cultural“ a ţinut următoarele conferințe: _ 

D-l preot I. Marin: la 17 Ianuarie 1932 a vorbit despre 
„Creşteţi copiii în frica lui Dumnezeu“, la 29 Maiu 1932 despre 
„Datoria noastră de a cerceta biserica“. 

D-l înv. dir. Pefru Rădoiu a vorbit: la 17 Ianuarie 1932, 
despre „Răul ce ne aduc judecăţile“, la 2 Februarie 1932 des- 
pre „Datoriile si drepturile cetățeanului către stat“, la 29 Maiu 
1932 „Despre folosul pomilor“. 

D-soara inv. Maria Dragomir a vorbit: la 24 Ianuarie 
1932 despre „Insemnătatea sărbătorilor nationale“, iar la 10 
Maiu 1932 despre „Importanţa zilei“. — D-l jandarm sergent- 
‘intructor Simodea Teodor a vorbit la 2 Februarie 1932 despre 
„Apărarea naţională contra gazelor“. 

In cursul anului s'au aranjat productiuni teatrale, iar corul 
scoalei, precum și corul adulţilor, sub conducerea d-lui înv. dir. 
Petru Rădoiu, a executat cântări în 3 şi 4 voci, cu ocazia ține- 
rii conferințelor. In total s'au ținut 8 conferințe. 

13. Rușciori. „Cercul cultural“ este compus din: preşedinte 
Ilie Brad, preot şi secretar Gheorghe Neagu, cu 10 membri ar- 
tivi si 4 ajutători. 

D-1 Iie Brad, preot-invatator, a ţinut următoarele conferințe : 

La 20 lan. 1932, „Unirea, Rodul bunei înţelegeri între 
frați“. — Lectură: Stan Bolovan si „Săraca mamă“ de J. Pop 
Reteganul. La 2 Februarie 1932, Lectură din Creangă: Ivan Tur- 
bincă şi „Soacra cu trei nurori“. La 14 Februarie 1932, „Isteaţă 
şi pace“ lectură din J. Pop-Reteganu şi Povestea lui Fat frumos 
din P. Dulfu. La 21 Febr. 1932, Povestea lui Făt-Frumos (con- 
tinuare) si Marva şi „Nunta Zamfirei“ din „Balade si Idile“ de 
Coşbuc. La 6 Martie 1932 „Pe drumul spre Emaus“ şi „Sfintele 
amintiri“. 

In total s'au ținut 5 confere. 

14. Ruși. „Cercul cultural“ este compus din: preşedinte 
Gh. Neagos, preot si secretar Joan Jordache, înv. dir. 

„Cercul cultural“ a ținut următoarele conferinte : 

D-l Preot Gh. Neagos a conferentiat despre următoarele: 


— 89 — 


La 21 Noemvrie 1931, despre- „Rânduiala liturgică“. La 24 Ia- 
nuarie 1932 despre „Insemnătatea zilei“. La 20 Martie 1932, 
despre ,Credintele deșarte“. La 8 Iunie 1932, despre „Toamna 
se numără bobocii“ (cu ocazia încheierii anului şcolar). 

D-l înv. dir. Joan Jordache a ţinut următoarele conferințe: 

La 18 Octomvrie 1931, despre „Rentabilitatea pomiculturei 
în raport cu agricultura“. La 20 Decemvrie 1931, despre „Boa- 
lele pasărilor de curte“. La 17 Aprilie 1932 a vorbit „Despre 
albinărit“, La 10 Maiu 1932 despre „Insemnătatea zilei“. La 9 
Iunie 1932, despre „Ziua eroilor“. 

D-ra inv. Febronia J. Jordache a ţinut următoarele confe-: 
rinte: La 21 Februarie 1932, „Despre îngrijirea copiilor“. La 22 
Maiu 1932, despre „Urmările clevetirei“. 

In total s'au ținut 11 conferințe. 

15. Şelimbăr. Cercul cultural al „Astrei“ din această lo+ 
„calitate a ţinut următoarele conferințe : 

D-l inv. dir. Modran loan a ţinut următoarele conferințe : 

1. Ingrijirea vitelor. 2. Ingrijirea pomilor. 3 Combaterea 
alcoolismului. 4. Explicări din Sf. Scriptură. 

In totul s'au ţinut 4 conferințe. 

16. Slimnic. In lunile Decemvrie, Februarie: şi Martie 1932, 
în fiecare Vineri seară sa ținut câte o conferință instruc- 
tivă pentru popor şi elevi. S'au citit cele mai interesante 
pagini din literatura populară. S'a expus cu dovezi vii senti- 
mentul religios, patriotic, moral, egoismul, altruismul etc. Un ciclu 
de conferinţe din domeniul agriculturii, în mare parte de cultura 
leguininoaselor. După conferință s'a pus patetonul la dispoziția 
publicului, spre distracție. 

Toate au fost aranjate de înv. dir. Joan Tatu. 

17. Şura-Mare. „Cercul cultural“ are preşedinte pe dl. 
preot Andrei Milea şi secretar pe dl /on Boilă. embri activi 
sunt 17. 

In cursul anului s'au ținut următoarele conferinţe: 

DI înv. dir. /saia Hociotă a vorbit: la 24 Ianuarie 1932 
„Despre plyguri, felurile arăturilor și foloasele lor“, la 31 lan. 
1932, citiri din opera lui Creangă şi „Efectele“. 20 Februarie’ 
1932, despre „Cum putem ajunge la semințe de porumb se- 
lecţionat“. 


— 00 — 


Inv. Nicolae Dușe, la 20 Iunie 1932; sea alii legii: a 
sanării datoriilor agricole“. 
In: total s'au ţinut 4 conferinţe. 


18. Şura-Mică. Cercul cultural se compune din: dl preot 
I. Velicea, ca preşedinte gsi dl inv. dir. I. Muntean, ca secretar, 
având 2 membri activi şi 30 ajutători. y au ţinut următoarele 
conferințe : 

-e Dl preot loan Velicea a vorbit la 4 Ian. 1932, despre „In- 

grijirea vitelor“, la 2 Febr. 1932, „Mașini agricole“, la 15 Febr. 
1932, „Plantele de primăvară“, la 4 Martie 1932, „Munca si ru- 
găciunea“, la 9 Iunie 1932, „Ziua cea mare a urcării pe tron a 
M. S. Regelui Carol al II-lea“. 

. DI înv. dir. Joan Muntean a ţinut următoarele conferințe : 

La 15 Noemvrie 1931, a vorbit despre „Drepturi şi datorii 
cetățenești“, la 4 lan. 1932, „Despre rostul cooperativelor“, la 
24 lan. 1932. „Unirea dela 1859 si cea dela 1918“. la 2 Febri- 
1932, „Originea poporului român“, la 15 Febr. 1932, „Cultura 
cartofilor“, la 4 Martie 1932, „Combaterea superstițiilor“, la 20 
Apr. 1932, „Despre boalele cerealelor“, la 10 Maiu 1932, „Insem- 
nătatea zilei“. l 

In total s'au ţinut 18 conferințe. 

19. Tălmaciu-Firma. „Cercul cultural“ al „Astrei“ din acea- 
stă localitate a ţinut următoarele conferinţe : 

DI înv. dir. Gheorghe Ludu a vorbit la 1 Decemvrie 1931 
„Despre ziua mare a Ardealului“, la 10 Mai 1932, despre ,In- 
semnătatea zilei“, — la 8 lunie 1932, „Ce datorăm Regelui 
nostru.“ | 

Inv. loan Albescu, a vorbit la 24 Ianuarie 1932, „Despre 
Unirea dela 1859 şi 1918“, la 9 Iunie 1932, „Despre cultul . 
eroilor.“ 

In total s'au ținut 5 éonteanie: 

20. Turnigor. „Cercul cultural“ se compune din dl preot 
Nicolae Topolog ca preşedinte și înv. dir. Pavel Vulcu ca secretar. 

Românii din Turnisor, desi numai o mână de oameni, pu- 
tini la număr; totus mulțumită conducătorilor săi: preotul prof. 
N. Topolog şi învățătorului direct. Pavel Vulcu, se poi mândri 
cu așezăminte relig.-culturale bine închegate, trainice, . precum : 


— 91 — | 1 


a) casă culturală, b) cor bărbătesc, in 4 voci, c) Reuniune de 
femei, d) Societatea tinerimei adulte „Sf. Gheorghe“, 

- Programul de activitate desfăşurat, începând cu 1 ne 1931 
până in prezent este următorul ; 

La 16 Angust 1931, soc. tinerimei adulte „Sit Gheorghe“ a 
aranjat, sub conducerea d-şoarei învățătoare Marioara Părău, o 
producție corală-teatrală, cu concursul Corului bisericesc din loc. 
S'au jucat piesele: Gardul fermecat și Zorile. 

La 14 Noembrie. S'a ţinut o șezătoare cult. de cătră cor- 
pul didactic local. A vorbit dl înv. dir. Pavel. Vulcu despre: 


Corul de propaganda din comuna Turnişor. 


Rostul șezătorilor culturale. S’au citit poveşti pentru copil si 
s'au cântat cântece școlare. 
La 21 Noemvrie. Elevul I. Părău (cl. VII normală) a vorbit 
despre „Lux“. S'a jucat de elevii școalei primare piesele: a) 
„ Surdele si b) Abecedarul. Apoi lecturi de dl înv. dir. Pavel Vulcu 
şi d-ra înv. Marioara Părău. 
© La 1 Decemvrie. S'a jucat piesa ,1 Decemvrie 1918“ de 
D-na Elena Sporea, D-ra înv. M. Părău a citit: Trei soiuri de. 
femei şi Pirmisul de I. C. Visarion. S'au cântat cântat colinde. 
La 12 Decemvrie. Dl înv. dir. Pavel Vulcu o citit confe- 


-92> a 


rință despre: Capitalismul, cooperatia și comunismul. Elevul G, 
Artimon, a citit conferința despre: Criza actuală. Poveşti, ghi- 
citor și, cântece școlare. 

In 3 Ianuarie 1932. Corul bărbătesc bisericesc local, sub 
conducerea d-lui par. N. Topolog, a aranjat o producţie corala- . 
teatrală. 

In 28 Februarie 1931. Societatea Reuniunea femeilor ort. 
române a aranjat cu concursul corului ui local, o. pro- 
ductie corală-teatrală. 

21. Vestem. „Cercul cultural“ se compune din: preşedinte dl 


Inaugurarea bibliotecii în comuna Veştem. 


preot Romul Moldovan şi secretar dl inv. dir. Paraschiv Huru- 
beanu, cu 28 membri activi. Sau ţinut următoarele conferințe : 
DI preot Romul Moldovun a vorbit „Despre foloasele şi a- 
jutoarele Camerelor de agricultură“, „Despre alegerea vitelor de 
prăsilă, a pasărilor de soiu, ce trebuesc introduse in .comună.' 
Di înv. dir. Paraschiv Hurubeanu, a vorbit „Despre izvoa- 
rele de venit cari contribuesc la îmbunătăţirea stărilor locuitori- 
lor din comună“, „Despre plantarea si îngrijirea pomilor: , :» Des- 
pre albinărit şi foloasele lui.“ 
i DI înv. Joan Haşeganu a vorbit „Despre însemnătatea zilei 


— 93 — l 


de 24 Ianuarie“ și despre. „Combaterea luxului si portul româ- 
nesc.“ 

D-na inv. Rafira Bunea, a conferentiat’ Despre combate- 
rea sărbătorilor băbeşti“. 

D-ra înv. Maria Crișan a vorbit „Despre plantele medicinale“. zau 

In total s'au ţinut 9 conferințe. 

„Cercurile culturale“ din comunele : Armeni, Bogatul, Guş- 
terita, Rosia, Răşinari, Mohu, Mândra, Ocna-Sibiului, Păuca,. 
Presaca n'au raportat nimic despre activitatea desfășurată. 


64 = 


i 4 CONSPECTUL 


conferentiarilor, dupa profesiuni. 


E zl [5 EEE 
2| Numele și  |ĝl-lglalglE |233| Domiciliu! | Observäri 
si pronumele E È HAPHE l 
Z - Alamor 
1 îi aroan | Tae firma 
2| I. Albescu i t., ina 
3} P. Acelenescu l i | ilimbav 
4) |. Alexandru . J i : -| G.-râului 
á| T. Adam ” 
6| I. Arsenie | Dostat 
7| I. Barbu 1 tage 
8} M. Barbu : Aliste 
9| Dr. D. Borcea | |!) | |- 1 Săcel 
10| A. Bârsan 1 Sibiel . revizor şcol. 
11| N. Bembea yi 
12| M. Bembea AE Alămor ` 
13| N. Boiangiu i Bungard 
14| N. Boician 1 ; Cisnădia ` 
15| T. Buta i i 1| Bucureşti  [Sriitor: Secr. gen. 
16| E. Bucuţia ~ , ; poe „Min, Instr, 
17| N. Bobesiu f luj f 
18| Gh. Bogdan-Duică| -1 ; Ruscior 
19| I. Bradu 1 1 Avrig 
20| V. Berghia dta Boita 
21| I. Branea . I "| Avrig 
4 22| Dr. Tr. Bude i i i “ay l 
23| M. Berghia ` a ats : i Săcădate . y3 
24| |. Bucur : HJA „Sadu il 
25| D. Bunea E 1 JF Apoldal-de-aus | 
26 L Bunea : A Miercurea. 
27| P. Bratu . Poiana 
_ 28) Gh. Bucurenciu | 
.29| D. Banu ` io . Altina 
30| V. Barsan - Fofeldea 
31| V. Bonea . 1 Nucet 
32| O Băcilă i | Marpod 
34| F. Bologa l Săsăuşi 
34} Gh. Banda t : Aciliu 
35| 1. Bărbat Hs | Galeș 
e pre i i S 
. Bologa Hai, 1| Sibiel 
38| St. Ciortea Sibiu 
39| N. Colaa 1 Glâmboaca 
40| I. Crăciun d HAN Marpod — 
41| C. Constantin i \ Altina 
42| A. Cichindelean i Veştem 
43! M. Crişan i Sibiu 
44| E. Cioran l Avrig 
a TCH i 1 cen 
. n i iercurea 
47) Dr. A. Cretiu i l i Apoldul-de-sus 


48! St. Cornea 


Numele 
si pronumele 


D. Contu 

L Crăciun 

M. Dicu 

1. Dobrota 

A. Dima 

Dr. S. Dragomir 
[. Dăncilă 

M. Dragomir 

I. Dordea 

I. Dordea 

N. Dușe 

V. Druhora 

I. Dragomir 

L Dinu . 

Dr. E. Dobrotă 
S. Dragoman 

L. Drăghici 
G-ral V. Economu 


-B. Ene 


M. Erdé 

A. Flucuş 
A..Fratila 

D. Floagiu 

I. Filip 

I. Frăcea - 

S. Florea 

N. Giurgiu 
C. Ghișe 

E. Ghenie 
Matim Gheorghe 
N. Geleriu 

N. Georgescu 


' M. Grădinar 


Dr. A. Galea 
I. Georgescu 
V. Georgescu 
Sc. A. Ghica 
I Ghicăşan 
IL Gherman 
L Giurgiu 

I. Groza 

I. Hanga 

A. Harhoiu 
Dr. I. Herfia 
I. Hanzu 

N. Hanzu 

I. Hociotă 
ee 
. Hagegan; 
M. loan 


Profesor 


_ 


Agron. giagric. 


Funct. ading, 


Magistrati 


Alté categorii 


Domiciliul | Observări 


aa al luvăţători 


— oe _ 


———_—_ 


Nocrich 


Sălişte 


Dobârca 
Dostat 
Săcel - 
Sibiel 
Sibiu 
Cluj 
Sibiu - 
Râusadului 
Haşag 
Haşag 
Şura-Mare 
Boita 
Sibiu 
Sibiu 
Poiana 
Nocrich 
Săsăuși 
Sibiu 
Cărpiniş 
Ghijasa de jos 
Săcel . 
Caşolţ . 
Sălişte 
Nucet 
Tligca 
Alămor 
Vale 

Rod 

Rod 
Cisnădia 
Loamneş 


Sibiu 
Subinsp. la Of. 
” cooperatiet 


Săcădate 
Poiana 


rev. şcol | 


Comandant Corp, 
i Vil armată 


Aciliu 
Amnag 
Gurarâului 
Rod * 
Hamba 
Sibiu 


` Cacora Sibiulni 


Gurarâului 
Sura-Mare 
Vestem 


Dir, ge, de menajy 


Nr. curent 


— 96 — 


del fe) Îl lei 
Numele g lls la Elele 2|Z || Domiciliu | Observări 
şi pronumele (3/3/'2/3/o|=| 5/2) S|. 
E ||| El ZE 
|. Isacu 1 Sibiu 
L Isaicu | Sibiu 
M. Ivănuş 1 Caşolţ 
Gh Ittu 1 Vale 
A. Ilea 1 Toparcea 
N. lea 1 a 
Dr. L. Ionaşiu * 1 Sibiu 
D. Ivan 1 Apoldul de sus 
A. losof 1 Galeg 
A. Ivan l Aciliu 
I. Ivan 1 Aciliu 
L. Jurca 1 Mag 
F. Iordache 1 Rusi 
I. Iordache 1 Ruși 
I. losof 1 Tiligca 
P. luga l Tilişca 
Dr. M, Lupaș 1 Sălişte 
M. Laar | Nocrich 
Gh. Lăţea 1 Sibiu Dir. Serv. agrie, 
V. Lazăr - 1 Sibiu dnd 
D. Lăpădat . 1 Sălişte 
Gh. Ludu 1 Tălmaci firmă : 
C. Lungulescu 1! Bucureşti | Conferenţiar la 
A. Libiei 1 Toparcea ei aaa 
1. Mates 1 Gtâmboaca 
Gh. Maior “1 Sibiu 
C. Mahara 1 Săcătate 
I. Manduc 1 Racovița 
IL Mihu 1 Sadu 
L Munthiu 1 Cărpiniş 
D. Mihăilescu 1| | Nocrich 
N. Martin 1 i ] Sălişte 
T. Mictăușiu , 1 Aciliu 
N. Martin 1 Aciliu 
I. Motoc 1 Bradu 
Gh. Mares 1 Avrig 
1 Muntean 1 Sura Mică 
T. Mihaiu 1 Noul 
I. Marin 1 Speers 
I. Modran 1 elimbăr i 
R. Moldovan 1 Veştem setae 
N. Morariu 1 Boita 
S. Morariu 1 Sibiu’ 
Gh Mugur I| Bucureşti |Insp. gi. a cercet 
C. Motet | Cisnădia 
I. Măsariu I Caşolţ 
T. Modran 1 Bungard 
N. Neamţu 1 Amnaş 
T. Nuță 1 Fofeldea 
T, Nicolescu 1 Garbova 


Nr. curent 


Numele 
si pronumele 


Protesori 
Preoti 
Agron, şi agriv. 
Funct. admn, 
Magistrati 
Alte categorii 


Domiciliul 


Observări 


V. Natanail 
1. Noaghiu 

G. Negrescu 
I. Neagu 

Gh. Neagoş 
A. Nedelcu 
Dr. V. Niţescu 
j] V. Nan ] 
Tr. Nicola 

M. Negrescu 

N. Obriş 

N. Oorean 

Dr. O. Oprean 

O. Olariu 

Gh. Oprescu 

A. Oțetea 

I. Oancea 

P. Orăștianu 

N. Pandrea 

[. Petrişor 

E Popescu 

I. Popa 

Tr. Petrişor 

P. R. Petrescu 
M. Părău 

1. Părău 

St. Potcoavă 

Dr. H P. Petrescu 


Dr. Gh. Preda 
loan Popa ` 
A. Panaitescu 
I. Popa 

V. Popovici 
Dr. N. Reihardt 
I. Roman 

Ir. Radutiu 
Gh. Răceu 

i. Răceu 

A. Rachtan 

|. Răchțan 

'P. Rociu 

P. Rădoiu 

M. Sârbu 

I. R. Sava 

C. Sava * 

Gh. Secaş 

Tr. Scorobetiu 
T. Stocheciu 
I. Serb 


| Invatatori. 


|. L. Popescu 1 


Apoldul de jos 
Miercurea 
Săcel 
Poplaca 
Ruși 
Hamba 
Braşov 
Sibiu 
Cisnădia 
Săcel 
Gârbova 
Poiana 
Dostat 
Poplaca 
Bucuresti 
lagi 

Cunta 
Aciliu 
Ghijasa dv jos 
Altina 
Ghijasn de jos 
Apoldnl de jos 
Sibiu 
Sibiu 
Turnișor 


Poplaca 
Sibiu 


Cisnădia 
Alămor 
Sibiel 
Cisnădia 
Tălmăcel 
Avrig 


Cristian 


Sălişte 
Râulsadului 
Hamba 

Jina 

Sălişte 
Sibiu 

Sibin 
Fofeidea 
Poiana 


Insp. scolar 


Secret, lit. al 
„Astrei“ 


Sotie de preot 


98 — 


Observări 


z z a] 2|8]5 Se 
D % Sl =o} al azla] Domiciliul 
5 Numele 2 lala 2915] la 

o ; HPO pe S| Elaja 
5 si pronumele EEEa Edi 

z Dostat 

199| V. Stanciu i Cărpiniş 
200| I. Sterna Miercurea 
201| M. Scorobetiu i eal 

2| V. Stoia cădate 
203 O. Sumea l Sibia 
204| T. Spinei săuşi 
205| C. Stănuleţ l Avrig 

3| E. Spartea l Sibiu 
207| T. Stoia i Poplaca 
208| O. Stan l Bucuresti 
209| I. D. Stefanescu i Sibiu 
210| Dr. I. Stoichitia : Vale 
211| N. Simian 1 Tiltgea 
212| 1. Sora l Toparcea 
213| 1. Stirban l Casolt 
214| 1. Tatu J Sibiu 
215| S. Teposu i Sibiu 
216| Dr. N. Terchilă | 1 Bucureşti 
217| Gh. Trancu-lași 1 Slimnic 
218| I. Tatu | Ma a 
219| I. Tarcea 1 AIE ace 
220, T. Târşia l i Jina 
221| A. Tâmpănariu Nucet 
222| M. Tatu | ace 
223| P. Trif 1 ganne 
224| V. Tiplic 1 aliste 
225! A. Tudorut 1 iri în Secans 
226| P. Tolu 1 Sălişte 
227| Col. Teodorian l Sibiu 
228| N. Topolog 1 Turnigor 
229! L. Ursu l Bradu 
230! I. Vonica 1 Poiana 
231| Gh Viad | Noul” 
232| 1. Văleanu 1 Cristian 
233| I. Velicea 1 Sura Mică 
234| M. Vlad | Daia 

35| P. Vulcu l Turnigor 
236| Dr. O. Vraciu 1 Miercurea 
237| V. Vulcu 1 Garbova 
238| N. Verzescu 1 llimbav 
239| A. Viad : I Mag 
240| Gen. C. Vasilescu | Sibiu 


Directorul cam. 
de agricultură 


Comand. gcoatei 
de infanterie 


— 99 — 


In total 240 conferentiari, repartizaţi astfel : 


1. Profesori universitari: 9, 2. Profesori secundari: 19, 3. 
Preoți: 53, 4. Invățători: 119, 5. Medici: 10, 6. Avocati: 3, 
7. Militari: 3, 8. Agronomi si agricultori: 6, 9. Primpretori: 2, 
10. Secretari comunali: 8, 11. Magistrati: 2, 12. Scriitori si 
ziarişti: 4, 13. Studenţi: 2. 


Tabloul participanţilor la cursul de dirigenţi de coruri: 


I. (chemaţi de Astra): 14. Nicolae Rădoiu, Apoldul de jos 
1. Victor Barsan, inv. Altina 15. Grigore Negrescu, Săcel 
2. Mihail Vlad, inv. Daia 16. llie Bunea, Apoldul de sus 
3. loan Albescu, înv. Boita 17. Dumitru Roman, Sadu 
4, Stefan Bucsia, inv. Avrig 18. Valer Teușan, Păuca : 
5. loan Soră, înv. Tilişca 19. Octavian Stoia, Mohu 
6. Samoilă Florea, Alămor 20. loan Cioran, Râusadului 
7. Ene Bogdan, Cărpini 21. Vasile Stoia, Sebeșul de sus 
8. Ioan Muntean, Sibiel 22. Maria Muntean, Rosia 
9. Stefan Cornea, Slimnic 23. Ana Domnariu, Cunta 
1u. Teodor Stoichiciu, Fofeldea - 24, Joana Cătoiu, Guraraului 
11. Inocentiu Mihu, Sadu 25. Dochita Banu, Poiana 
12. Gheorghe Ludu, Tăimaci-firmă 26. Ana Harhoiu, Hamba 
13. Eugen Lungu, Răşinari 27. Maria Hodoș, Aciliu 

II. Asistenţi: 


1 
2 
3 
4 
5 
6 
7 
8. 
9 
10 
11 
12 
13 


7 iil. 


crului Mitropoliei : 


. Gheorghe Coţofană, inv. Boita 
„lie Tămăşiel, inv. Sona (jud. Făgăraş) 


loan Govra, înv. Avram lancu (jud. Turda) 
Aurel Raţiu, înv. Bucerdea vinoasă (jud. Alba) 


. Alexandru Ciubotaru înv., Gara Basarabeasca (jud. Tighina) 
. Maria Baciu, Sibiu 
. Ani Ciama, înv. Avram Iancu (jud. Turda) 


Elena Popa, înv. Cărpiniş (jud. Sibiu) 


. Maria Benchia, înv. Roșia (jud. Sibiu) 

. Maria Laar-Pomean, înv. Nocrich (jud, Sibiu) 
. Silvia Drăghici, înv. Bradu (jud. Sibiu) 

. Olimpia David, înv. Scoreni, (jud. Făgăraș). 

. Emil Pora, preot, Agnita. 


La complectarea corului au participat următoarele membre ale co- 


1. Silvia Turean 5. Eugenia Pepelea 
2. Maria Soima 6. Cornelia Gotia 
3. Eugenia Soima 7. Prof. Lia Popovici 


4 Paraschiva Benchia 


Cuprinsul: 


Pag 

Membrii comitetului central Jat ae, & db 
Raportul comitetului central jud. Sibiu . . . . . 5—43 
„Astra“ şi preoțimea . ......... +... «Si 
„Astra“ si şcoala . . i i wR eS we ee ee M 
„Astra“ şi muzica 2. ww. ee pie 0 AT 
„Astra“ si armata & oS he Bs Bat ge ke a atat ce eR 
„Astra“ şi sănătatea publica seat Dee Cip datat) De a ae a DĂ 
„Astra“ şi agricultura . . . . . e... 99 
„Astra“ si cooperația . . . . . . . .. 5 
„Astra“ si meseriaşii . . See care Re ee aie stu OD 
Conferințele desp.-jud. Sibin-Centru- pin eat, oot . . 44 
» A » » înoraș ........ 46 
P » la sate .. . 49 
Activitatea despartim. de plasă si a -eércurilor culturale“. 55 
Despart. de plasă Avrig . . . . . . . . . . . . 56 
» » y Miercurea , . . a... 63 
5 ` »  Nocrich pes ds Xela. See ar Ge as! cae. 2 (09 
» go cp Săliște a a a ea ee ae ae 10 
» » Sibiu . .. fo UH. otis Hea as OS 
Conspectul conferentiarilor, dupa profesiuni SAE Să . . G4 
Tabloul participanţilor la cursul de dirigenti de coruri . . 99 
Cuprinsul © case ok @ ee m a ae ee we de ut a că 100 


De adaugat la pag. 2: 
Intre „Membrii Comitetului Central“ sunt să se numere si 
domnii : 
M. Grădinar, subinspector la Oficiul cooperatiei (Sibiu.) 
Gh. Lăţia, directorul Oficiului agr. jud. Sibiu. 
In loc de resolvâm să se citească la pag. 43, rândul 10 de 
sus relevărn.