Transilvania_1928_059_012

Anul 59. Decemvrie 1928. Nr. 12. 


TRANSILVANIA 


Organul societății culturale „Astra“. 


Nr. 3496/1928. 


Convocare. 


În înțelesul §-ului 22 din statute, membrii „Asociaţiunii pentru 
literatura română şi cultura poporului român — Astra“ se 
convoacă la 


Adunarea generală 


ce se va ţinea în Sibiiu (Sala Prefecturii), în ziua de Sâmbătă, 
8 Decemvrie 1928. 


Programul adunării: 
Sâmbătă, 8 Decemvrie 1928, la ora 9: 


Serviciu divin în bisericile românești. 
Ora 10: Şedinţa l., cu următoarea ordine de zi: 


Deschiderea adunării generale ; 

Inscrierea delegaților prezenţi ai despărțămintelor ; 

Inscrierea delegaților, autorităților şi societăților culturale su- 
rori şi mulțumiri pentru prezența lor, într'o singură alo- 
cuţie a președintelui „Astrei" ; 

4. Raportul general al comitetului central pe anul 1927/28; 

5. Alegerea comisiunilor pentru: 

a) examinarea raportului general pe anul 1927/28; 

b) censurarea socotelilor pe anul 1927 și a proiectului de 
buget pe anul 1929; 

c) înscrierea de membri noui; 

d) examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar.") 


d 3 dai 


*) Eventualele propuneri au să fie inaintate, în scris, prezidiului „Aso- 
ciațiunii“, Sibiiu, strada Şaguna Nr. 6, cu 8 zile înainte de adunarea generală. 


955 1 


După amiazi la ora 3: 
Ședinţa Il-a, cu următoarea ordine de zi: 


1. Raportul comisiunii alese pentru examinarea raportului ge- 
neral; 

2 Raportul comisiunii încredințate cu censurarea socotelilor şi 
proiectului de buget; 

3, Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui; 

4. Raportul comisiunii pentru examinarea propunerilor intrate 
în termenul reglementar ; 

5, Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1929; 

6, Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării 
generale, 


Sibiiu, din ședința plenară a comitetului central al „„Asocia- 
țiunii pentru literatura română și cultura poposit român — Astra“, 
ţinută la 15 Noemvrie 1928, 


Dr. Oct. Russu, Romul Simu, 
vicepreşedinte. R secretar. 


956 


Ne. 3497 —1928. 


Raportul general 


prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru lite- 
ratura română și cultura poporului român — Astra“ asupra 
lucrărilor și situaţiei sale în anul de gestiune 1927/1928. 


Onorată adunare generală? 


Socotind, că la 1 Decemvrie cert se împlinesc 10 ani 
dela Unirea Ardealului cu patria mamă, comitetul central 
a luat dispoziţii de timpuriu pentru serbarea acestei zile 
mari în viaţa neamului nostru prin ţinerea adunării gene- 
rale a Asociaţiunii din acest an, la 1 Decemvrie, în Alba-lulia 
și pentru a înfăptui eu acest prilej o seamă de realizări de 
ordin naţional şi cultural. € 

Cu atât mai mult am socotit, că societatea noastră e 
îndreptăţită și chiar datoare să-și țină adunarea la această 
dată, pentrucă la pregătirea și ajungerea acestei zile mari 
a contribuit în mare parte și ea prin munca îndeplinită 
timp de aproape 70 de ani pentru deșteptarea şi solidari- 
zarea sufletului românesc prin cultură. 


Dar societatea noastră nici nu face acum începutul 
cu serbarea acestei zile. Doar se ştie că Asociaţiunea vă- 
aând cu mulţi ani înainte, că după 1 Decemorie 1918 nimeni 
nu se mai gâudește să sărbătorească această zi, a luat 
hotărîrea încă din 1923 să îngrijească dânsa an de an de 
comemorarea acesteia în Ardeal, Banat, Crişana și Mara- 
mureş, 


De pe urma străduințelor Asociaţiunii, în adevăr, în- 
cepând cu anul 1924, ziua de 1 Decemvrie se sărbătorește 
cu fastul cuvenit în părțile ardelene și în proporţii mereu 
crescânde, prin despărțămintele și cercurile culturale ale 
acesteia, în oraşe şi în sate. 

Drept aceea, ca și în anii trecuţi, sau luat dispoziţii 
din vreme, şi în acestan, pentru sărbătorirea acestei zile 
măreţe de către despărțămintele şi cercurile noastre cul- 
turale, împreună cu toate institutele de învăţământ din păr- 


957 1* 


tile ardelene. S'au luat dispoziţii, în acelaș timp, ea bise- ` 


ricile să binecuvinteze, în această zi, memoria celor ce sau 
jertfit pentru întregirea și gloria patriei. 

A fost deci numai o eonsecinţă logică, dacă am crezut 
a fi de fireasea datorie a Asociaţiunii să dea serbării de 
al zecelea an o amploare mat largă, ţinându-şi adunarea ge- 
nerală la 1 Decemvrie în Alba-lulia și să efernizeze amin- 
tirea acestei zile prin monumente proprii de a contribui la 
marea operă a solidarizării. sufletutui românesc. 

In acest scop, la 29 lunie din acest an, secțiunile noa- 
stre literare şi științifice, cu sediul în Cluj, floarea intelee- 


tualităţii ardelene şi bănăţene, au hotărît să pregătească o 


mare lucrare literară despre ceeace culturalicește s'a făcut 
în Ardealul și Banatul românesc în cursul celor 10 ani dela 
unire; iar această lucrare să fie tradusă în franţuzeşte şi 
englezeşte, spre a fi cunoscută lumei întregi aceste reali- 
zări culturale ale ţărilor desrobite. 


Această hotărîre secţiunile au adus-o cu însufleţire 
unanimă și au stăruit fără preget pentru realizarea ei, așa 
că astăzi lucrarea proiectată să o putem prezenta Onor. 
adunări generale. 

Tot atunci au hotărît secţiunile să pregătească din 
această mare lucrare o broșură pe înțelesul masselor po- 
porale, iar din prezidiu s'au luat dispoziţii să se pregă- 
tească o lucrare asupra realizărilor Asociaţiunii în cei 


10 ani de după răsboiu, lucrare ce o prezentăm acum 


Onor. adunări generale. 


Precum se știe, Asociaţiunea pregătise deja înainte de 
răsboiu — întru amintirea foștilor săi prezidenţi şi a o parte 
din ceice au întemeiat și dat în grija ei fonduri și funda- 
ţiuni pentru burse pe seama tinerimei şi pentru alte sco- 
puri de binefacere — câte un tablou, lui Gheorghe Barițiu 
și un bust; iar după răsboiu a ţinut să onoreze amintirea 
oamenilor noştri mari (în număr de 26) prin crearea câte 


unui fond de câte Lei 10.000 —, fiecare cu o destinaţiune - 


specială: pentru înaintarea culturei românești. 

A crezut mai departe, că îndeplineşte acte cari o ono- 
rează, eternizând amintirea eroului Avram lancu prin ridi- 
carea unei Case Naţionale în legătură eu un Muzeu la Vidra 
şi eu o Casă Naţională la Țebea şi tot așa a crezut că nu 
iese din cadrul îndatoririlor sale stărnind pentru eternizarea 
faptelor de arme ale lui Mihaiu Viteazul prin așezarea, 
până la alte vremi mai bune, a unei troițe pe movila dela 
Șelimbăr şi prin ridicarea unui monument la Guruslău, 


Ca urmare a înfăptuirilor amintite în şirele precedente 
ne-am crezut datori să sărbătorim şi a 10-a zi de 1 De- 


958 


săi 


cemvrie dela Unire prin realizări de ordin naţional și cul- 
tural. 

Doream anume ca sala, unde s'a ţinut istorica adunare 
naţională în 1918, să fie decretată monument istorie (Sala 
Unirii), să fie provăzută cu inscripții potrivite (table come- 
morative), cari să cuprindă: 

a) numele membrilor biroului Adunării dela 1 Decem- 
vrie 1918 şi ale oratorilor; 

b) textul actului de Unire; 

c) numele membrilor aleşi în Sfatul Naţional şi în 
Consiliul Dirigent. 

Mai departe am proiectat pentru Sala Unirii pregă- 
tirea unui tablou al delegaţiei, care a prezentat actul Unirei 
Maiestăţii Sale Regelui. 

Pentru un monument lui Horia, Cloșca şi Crişan la 
Alba-lulia Asociaţiunea a publicat concurs între artiştii 
români, așa că rezultatul acestui concurs să poată fi even- 
tual enunțat cu prilejul serbării dela 1 Decemvrie. 

ln firul realizărilor proiectate din prilejul zilei de co- 
memoraâre, de care ne ocupăm, este şi întocmirea din partea 
„Astrei“, cu ajutor dela Stat, a unui Muzeu al Unirii în 
Alba-lulia, muzeu care să cuprindă nu numai obiecte și 
documente vechi romane, ci și tot ce este în legătură cu 
pregătirea şi înfăptuirea Unirei. 

Este gata pentru această zi şi o frumoasă cruce 
de marmoră albă, cu care să înlocuim peatra ungurească 
dela Mirislău, ce purta inscripția insolentă „aici s'a înfrânt 
pentru totdeauna cerbicia valahă“. 

lată o seamă de realizări din partea , „Astrei, cu cari 
am crezut de datoria noastră să încununăm prăznuirea 
celei de a zecea aniversară a Unirei Ardealului cu patria- 
mamă şi aceasta să o facem chiar în Alba-lulia, unde a 
fost decretată Unirea, să o facem în firul tradiţiei acestei 
societăţi, care aproape 60 de ani fusese în Ungaria și con- 
tinuă a fi şi în homânia-Mare altarul iubirei de neam și 
al solidarităţii naţionale. 

la acesti fapt, credeam, că rezidă şi îndreptăţirea 
acestei societăţi de a aduna şi de astădată, ca întotdeauna, 
la sărbătoare pe toţi Românii și de a le prezenta drept 
prinos realizările de cari am amintit până aci, realizări, 
cari nu se puteau face numai din resursele Asociaţiunii şi 
pentru cari am apelat la Stat. 

Guvernul trecut a răspuns cu bunăvoință la apelul 
nostru și ne-a pus în vedere sumele necesare pentru 
realizarea frumoaselor și folositoarelor lucrări amintite; 
ne-a și ordonanţat un avans de Lei 850.000. Dar, din cauza 


959 


schimbărilor ce se anunțau pe orizontul vieţii noastre po- 
litice, abia în zilele din urmă am putut ridica acest avans. 
Așa că, din această cauză, numai o parte a lucrărilor ini- 
țiate s'a putut termina până la această dată, cele mai multe- 
rămânând să se execute în viitor, dacă vom putea dispune 
de sumele la cari am contat şi contăm și dela noul guvern, 
care în Consiliul de Miniştri, ţinut în una din zilele ju- 
mătăţii a doua a lunei Noemvrie a. c., a hotărît să ia 
asupra sa aranjarea serbărilor jubilare de 1 Decemvrie. 


ln urma acestei hotărîri a guvernului Asociaţiunea a 
rămas să serbeze la 1 Decemvrie a. e, cu fastul cuvenit, 
ea şi în anii trecuţi, numai în despărțămintele şi cercurile 
sale culturale, iar adunarea generală să și-o ţină la sediul 
său în Sibiiu, în ziua de 8 Decemvrie, 


x 


Şi acum: câteva cuvinte cu privire la ajutoarele dela 
Stat, dela judeţe și dela comunele rurale. 

Se ştie 'că îndată după răsboiu Asociaţiunea, care 
dela Statul ungar nu a voit să primească ajutoare, asapelat 
la ajutorul Statului nostru naţional şi a şi primit ajutoare 
dela toate guvernele, cari s'au perondat la cârma ţării, în- 
cepând cu Consiliul Dirigent. 


In împrejurările radical schimbate de după cico 
Asociaţiunea abia şi-ar mai fi putut îndeplini scopul său 
măreț, fără ajutor din partea Statului. 

Precum nu a putut să-și mai susţină din puterile proprii 
Şcoala sa de fete, tot așa i-ar fi fost imposibil să facă faţă 
nouilor împrejurări fără ajutor dela Stat, la alcăruia pro- 
gres şi înflorire contribue și ea prin munca de luminare şi 
solidarizare, ce săvârşeşte în massele poporului. 


Chiar şi eu ajutor, dat, de altfel, uneori, cu multă pre- 
cupeţire, merge greu, deoarece după răsboiu, la noi ca și 
pretutindeni, idealismul, de care erau însufleţiţi înainfaşii 
noştri, a început să lâncezească cu totul, altele fiind preocu- 
pările celor mai mulţi oameni din zilele noastre. 

Cu toate acestea au mai rămas şi o seamă de 
oameni idealişti, grupaţi în jurul Asociaţiunii şi credincioși 
idealului pe care îl reprezintă această societate în viaţa 
neamului nostru. Aceștia, cum spuneam și în raportul no- 
stru trecut, am simţit și simţim datoria de a ne încorda 
toate puterile spre a reînvia în sufletul acestui neam inte- 
resul pentru acest așezământ atât de seump înaintaşilor 
noștri. 

ln eadrele planului acestor străduinţe se înşiră modifi- 
cările, acum pentru a treia oară dela răsboiu, a statutelor 


960 


și regulamentelor (şi ale secţiunilor) pentru ca ele să co- 
răspundă pe deplin nouilor împrejurări, mai departe stă- 
ruinţele pentru ca în ajutorul muncii culturale ce săvâr- 
șește Asociaţiunea să se înroleze nu numai partieularii, ci 
şi judeţele, orașele şi satele. Şi aceasta să o facă atât în 
calitate de membri, cu ajutoare băneşti, cât și ea colabo- 
ratori în propaganda culturală, mai ales înființând organizaţii 
în cadrele Asociaţiunii: cercuri culturale și case naţionale 
şi lucrând peniru progresul obștese în cadrele acestor or- 
ganizaţii. 3 

Rezultatul de fapt al acestor stăruințe este destul de 

concludent, mai ales acolo unde se pun neîntrerupt stă- 
ruințe și din partea despărțămintelor noastre. 
l Ca exemplu vom scoate la iveală, mai adeseori în 
acest raport, atât în ce priveşte câştigarea de ajutoare, 
indispensabile pentru o muncă culturală mai de seamă, cât 
și în alte privinţe, câteva despărțăminte centrale județene, 
în frunte cu despărţămintele Braşov și Sibiiu. 

Aşa desp. Brașov a fost sprijinit în acţiunea sa cu o 
largă marinimozitate, şi în anul trecut de: 

1. Primăria orașului Braşov cu Lei 250.000; 

2. Prefectura judeţului Brașov cu Lei 50000; 

3. 35 comune rurale eu sume între Lei 6000 și Lei 97, 
laolaltă dela comune rurale cu bei 68 571, total Lei 327.474. 

Despărțământul Sibiiu a primit dela: 

1. Primăria orașului Sibiiu Lei 100.000; 2. dela judeţul 
Sibiiu Lei 300 000; 3. iar din alte izvoare Bei 1146.254:82, total 
Lei 546.25432. 

Cu aceste mijloace financiare sa putut, apoi, face 
frumoasa activitate, arătată pe larg la capitalul despre ac- 
tivitatea despărţămintelor. 

S'au putut ţinea între altele în cele 6 despărțăminte 
din judeţul. Sibiiu 427 conferinţe și 128 şezători culturale. 

Şi dacă lumea ar fi înţelegătoare în toate cele 23 de 
judeţe din Ardeal, Banat, Crișana şi Maramureş, cum s. p. 
este în judeţele Sibiiu și Braşov, — sar putea ajunge pre- 
tutindeni la aceleași rezultate. 

Un tablou al ajutoarelor dela judeţe, orașe, comune 
rurale ete. îl dăm în Anexa V. 

Constatăm însă şi la acest loe că, fără mijloace fi- 
nanciare mai considerabile, orice avânt al societăţii noa- 
stre, ca şi al altor societăţi, rămâne infructuos. De aici 
sforţările ce am depus şi în anul de gestiune 1927/28 să 
creiem aceste mijloace. l 

Am apelat deci la membri, ne-am îndreptat cu cereri 
la Stat, la judeţe, orașe şi sate, primind din multe părţi o 


961 


seamă de ajutoare, toate însă neîndestulitoare pentru rea- .; 


lizări mai însemnate. 


De aceea comitetul central a ţinut să facă în acest ” 
an de gestiune, uz în măsură mai largă de modificarea 4 
a 


trolul cinematografelor a fost trecut în resortul Ministerului : 4; 


Legii teatrelor, întâmplată în anul 1926, lege prin care con- 


de Culte și Arte. 

Precum am arătat şi în raportul nostru din anul trecut, 
în baza legii susnumite Ministerul Cultelor și Artelor (pre- 
şedintele societăţii noastre fiind titularul acestui minister) 
a întocmit la începutul anului 1927 un Regulament al cinema- 


tografelor, în care se asigură mari avantagii societăților . - 


culturale și de binefacere din țară. De acest favor al legii 
a beneficiat şi societatea noastră în măsură considerabilă. 

Primind „Astra“ un număr mai mare de concesiuni 
de cinematograf în oraşele şi satele din ţară, le-a dat în 
întreprindere, parte despărţămintelor sale, parte altor so- 
cietăţi şau partieularilor, pe urma lor realizând, eu multe 
sforţări, o seamă de venituri pe seama societății, după ce, 
în acest scop, mare parte a activităţii comitetului central 
şi a aparatului funeţionărese dela centru a fost depusă, în 
acest an, pentru aranjarea acestor concesiuni. 

Acţiunea aceasta ni sa uşorat mult prin bunăvoința 
dlui Al. 1. Lapedatu, Ministru al Cultelor și Artelor și mem- 
bru de onoare al societăţii noastre, care, constatăm și de 
astă dată eu mulţumită și recunoștință, nu numai a conti- 
nuat lucrarea începută de antecesorul său la acest resort 
cu privire la aplicarea Regulamentului pentru cinemato- 
grafe, ci a fost nu se poate mai binevoitor și darnie față 
de Asociaţiune, prin subvenţiuni, şi acum, ca totdeauna 
când a stat la guvern. 

In modul acesta dsa a contribuit la însănătoşirea tot 
mai efectivă a .situaţiunii noastre financiare şi la avântul 
ce are să-l ia societatea noastră. 

Binevoitori şi darnici faţă de Asociaţiune au fost şi 
următorii dni miniștri: Dr. C. Angelescu, L Inculeţ și C. Ar- 
getoianu, acordându-i subvenţiuni şi în anul de gestiune 
asupra căruia facem darea de seamă prezentă. 

hepetăm, deci, că fără de subvenţiuni dela Stat, dela 
judeţe şi orașe, dar mai ales fără de mijloacele financiare 
agonisite prin concesiunile de cinematograf Asociaţiunea 
nici nu ar putea să lucreze, din an în an, tot mai cu avânt 
prin organele sale: regionale, despărţăminte, cercuri cultu- 
“vale, secțiuni literare și ştiinţifice, la realizarea numeroa- 
selor probleme ce și-a asumat pentru progresul în cultură 
şi bunăstare al neamului. 


962 


Astfel grija noastră de căpetenie a fost și în anul 
acesta: sporirea mijloacelor materiale la măsura nevoilor 
de azi și de mâine și mai ales de asigurarea acestor 
mijloace, pentru ca existenţa şi desvoltarea acestei socie- 
tăți să nu ajungă dependente de capriciul împrejurărilor 
atât de schimbătoare de azi pe mâine. 

e * 

Despre secțiile literare şi ştiinţifice prezentăm, la alt 
loc, un frumos raport special, din care desprindem aici 
numai următoarele : | 

ln baza hotărîrei adunării generale din anul trecut s'a 
instituit, cu începere dela 1 lanuarie 1928 un secretariat 
literar al secţiilor cu sediul în Cluj, alegându-se în acest 
post, în şedinţa plenară a comitetului central, ţinută la 
29 Decemvrie 1927, cu unanimitate de voturi, dl lon Agâr- 
biceanu, cunoscut tuturora prin frumoasa sa activitate lite- 
rară și culturală. 

Atribuţiile acestui secretariat sunt: concordarea acti- 
pităţii secţiilor literare și științifice, legătura acestor secții 
cu comitetul central şi redactarea revistei „Transilvania“, 
care apare şi mai departe în Sibiiu, colaborând cu secre- 
tarul literar al Asoeciaţiunii din Sibiiu. 

Retribuţia acestui post s'a fixat la suma de Lei 20.000— 
lunar. 

Dl Agârbiceanu şi-a început activitatea la 1 lanuarie 
1928 şi a stăruit în fot cursul acestui an să ridice cât mai 
mult nivelul revistei „Transilvania“, să concordeze activi- 
tatea secţiilor şi să ţină strânsă legătura între acestea și 
comitetul central, ete. 

Pentru înlesnirea lucrărilor ce cad în sarcina secţiilor, 
a secretarului literar al acestora, a desp. Cluj al Asocia- 
țiunii şi a altor organizaţiuni în legătură cu acestea, sa 
închiriat, conform hotărirei onor. Adunări generale trecute, 
începând cu 1 Februarie 1928 şi cu suma de Lei 84.000:— 
anual, un local potrivit în Cluj. 

Pentru desfacerea publicaţiunilor scoase de diferitele 
secții. cum și pentru desfacerea publieaţiunilor centralei 
s'a instituit dela 1 Septemvrie 1928 un oficiu de desfacere 
în legătură cu secțiile, în Cluj. 

Referitor la acest oficiu și la publieaţiunile scoase de 
secţii dăm amănunte în anexele acestui raport; iar rapoar- 
tele despre activitatea secțiilor, cum am spus şi mai sus, 
le publicăm, ca anexe, în întregime. (Anexa VI.) 

E * 


Regionaia „Astrei“ din Basarabia. În raportul nostru 
din anu! trecut am arătat că, după o activitate de un an 


968 


și jumătate ca comisar general al „Astrei“ pentru Basarabia, 
dl dr. Onisifor Ghibu s'a retras dela conducere şi a luat 
în mână frânele un comitet definitiv, compus din 38 de 
membri, care a fost ales în adunarea generală de consti- 
‘tuire, la 23 Oetomvrie 1927 şi se compune din floarea fra- 
ților noștri basarabeni, în frunte cu dl loan Pelivan ca 
preşedinte. 

Acest comitet ne-a trimis un frumos raport despre 
activitatea desvoltată în timp de un an, dela 23 Oetomvrie 
1927 până la sfârşitul lunei Oetomvrie 1928. 

Raportul îl dăm aproape în întregime în Anexa l. Aici 
ținem să dăm, înainte de toate, expresiune mulţumitei 
noastre conducătorilor Regionalei, eari au stăruit, cum în- 
şişi spun, „în limitele mijloacelor financiare de cari dis- - 
puneau, să fie la înălțimea şi înţelegerea grelei probleme 
culturale, ivite odată cu venirea în Basarabia a „Asocia- 
țiunii pentru literatura română şi cultura poporului român 
din Ardeal“. 

ln raport se arată greutăţile de tot felul, ce conducă- 
torii Regionalei au întâmpinat în activitatea lor de un an 
şi sforțările ce au depus pentru înlăturarea acestora. 

Arată că „Cuvântul Moldovenesc“, foaia de propagandă 
a Regionalei, se răspândeşte în mod îmbucurător ; mai de- 
parte, că comitetul s'a ocupat în mare măsură cu problema 
cărții în Basarabia, problemă părăginită în urma grelelor 
împrejurări, nu numai din trecutul vitreg, ci şi a celor ac- 
tuale, și pentru a căreia ameliorare este aproape totul 
de făcut. 

Conferenţe s'au ţinut la centru 6, la sate 22. 

Cămine culturale s'au înfiinţat 4, mai fiind 6 înfiinţate 
de fostul comisariat general, iar în curs de înfiinţare 13. 

Un cinematograf a deschis desp. Cetatea albă. 

S'a editat o broșură, calendarul pe 1929 și alte 3 bro- 
șuri sunt sub tipar, iar 6 sunt în pregătire. 

Regionala a avut, prin bunăvoința Ministerului de la- 
strueţiune 2 propagandiști culturali. 

Biblioteci poporale au înfiinţat 7? şi mai sunt 8 înfiia- 
tate de fostul comisariat general. Cetiforii alor 12 biblioteci 
poporale au fost în număr de 2506. 

Biblioteca culturală a Regionalei numără 1726 volume. 


Membri are Regionala: 2 fondatori, 7 pe viaţă, 615 
activi și 10 ajutători, între cari nu sunt socotiți membrii 
din desp. Cetatea albă și Tighina. 

Calea pe care a pornit comitetul Regionalei este calea 
cea bună și rezultatele dobândite după un an de activitate 
ne îndreptăţese să sperăm, că Regionala va deveni, ea şi 


964 


„Astra“ din Transilvania, în timpuri grele o cetate de con- 
servare, de întărire și de expansiune a tuturor forţelor 
naţionale acumulate de veacuri în poporul nostru din Ba- 
sarabia. 
x $ 

Regiunea Dobrogea a Asociației culturale „Astra“. Cum 
am fost arătat în raportul nostru din anul trecut, o frumoasă 
şi mult promițătoare iniţiativă se făcuse, în legătură cu 
instituțiunea noastră, prin înființarea Regiunei Dobrogene 
şi a despărțământului Constanţa al „Astrei“, la 5 Maiu 1927. 


Această iniţiativă laudabilă a fost luată de dl Generat 
l. Vlădescu, comandantul diviziei a IX-a, care după răsboiu 
îşi avuse stagiul câtva timp şi în Sibiiu, unde a luat cu- 
noştință de organizaţia „Astrei“ transilvănene și de lueră- 
rile ei. 

Dsa a crezut că pentru împrăștierea întunerecului în 
care zace marea majoritate a satelor din Dobrogea și în 
special acelea din Cadrilater, nimie nu ar fi mai potrivit 
decât organizarea şi acolo a unei asemenea regionale 
culturale. 

Infiinţată anul trecut această Regională sub condu-erea 
dlui General Vlădesev, ea s'a pus pe lucru, aşa că a putut 
să ne prezinte un prea frumos raport despre activitatea 
desfășurată până acum, pe care ni-l trimite cu următoarea 
adresă: 

„Credincioşi cuvântului dat când vi sa anunţat înțiin- 
tarea „Astrei Dobrogene“, am lucrat din toată nădejdea. 

Vă trimitem alăturat darea de seamă de activitatea 
desfăşurată până în prezent, care se rezumă la 97 şezători, 
2 festivaluri, 2 concerte, 3 reprezentații teatrale, înfiinţarea 
unui cor, orhestră, secţie teatrală şi sportivă, precum şi 
organizarea a 47 filiale în judeţ...“ 

Urmează apoi însuş raportul despre activitatea Re- 
giunei, pe care-l dăm sub Anexa ll. 


x 


l. Despărfămintele. Dela ultima modificare a statutelor 
şi regulamentelor Asociaţiunii, în anul 1924, de când des- 
părțămintele centrale județene au devenit un organ de le- 
gătură între comitetul central şi între despărțămintele de 
plasă, o eră nouă, de importanță deosebită, a început să 
se arate în o seamă de despărţăminte. 

Două, mai ales, din despărţămintele centrale judeţene, 
desp. Brasov şi Sibiiu, au pornit o acțiune, așa cum nu 
s'a mai văzut în trecutul despărţămintelor Asoeciaţiunii. 

Prin acţiunea de deșteptare și solidarizare ce ele 
desfășoară în sânul poporului nostru din aceste judeţe, 


965 


prin câștigarea pentru acest scop a celor mai entuziaste 
și idealiste elemente, prin organizarea şi reorganizarea 
tuturor despărțămintelor din aceste judeţe; prin înființarea 
de cercuri culturale, prin sistematizarea şi permanentizarea 
activităţii acestora, prin numeroase conferenţe pentru popor, 
adesea împreunate cu șezători artistice, prin înfiinţarea și 
augmentarea de biblioteci în sate şi oraşe, prin înfiinţarea 
de muzee și alte instituțiuni folositoare — prin toate aceste. 
realizări numitele despărțăminte introduce o eră nouă de 
culturalizare a masselor în aceste judeţe, exemplul lor 
laudabil începând să aibă răsunet și în alte despărțăminte 
centrale judeţene și chiar şi în despărţămintele de plasă. 

Toate aceste realizări, de model şi pentru celelalte des- 
părţăminte ale societăţii noastre, ne îndeamnă să le scoatem 
în evidenţă, şi la acest loe al raportului prezent. 

Ca şi în anul de gestiune trecut, despărțământul Brașov 
a lucrat şi în anul 1927--28 cu aceeaş dragoste şi râvnă 
pentru ca în orașul şi judeţul Brașov să devină o forţă 
tot mai apreciabilă de cultură şi peste tot de progres. 
Acest fapt ne impune deci datoria de a da prilej membrilor 
de pretutindeni ai instituţiei noastre şi îndeosebi despăr- 
ţămintelor şi cercurilor noastre culturale să ia cunoștință 
de sporul realizat timp de un an de către acest despărţă- 
mânit, relevând şi aici o seamă de date mai importante, a 
căror desfăşurare se găsește mai pe larg la capitolul 
despre activitatea în special a despărţămintelor. (Anexa IV.) 

E de mare importanță să se vadă cu câtă eonșțien- 
ţiozitate și perseveranţă lucrează comitetul acestui desp. 
central judeţean, în frunte cu dl Axente Banciu, pentru ob- 
ţinerea unui local mai corăspunzător pe seama despărţă- 
mântului și alte mijloace neapăratnecesare pe seama ace- 
stuia, ca şi grija ce o poartă celorlalte despărţăminte și 
cercuri culturale din judeţ, stăruind neîntrerupt pentru or- 
ganizarea complectă a tuturor acestora. 

Lucrarea de organizare a despărțămintelor din judeţ a 
complectat-o prin înfiinţarea unui, resp. două despărțăminte 
şi prin reînființarea a 8 cercuri culturale. 

Tuturor cercurilor culturale și despărțămintelor orga- 
nizate li-s'a dat o bibliotecă de câte 25—30 volume legate, 
din cei mai de seamă scriitori români, precum şi toate re- 
gistrele necesare funcționării seeretariatului, în mod normal. 

Conferenţele (4) ale „Extensiunii universitare“ Cluj au 
fost ţinute şi în acest an, în Braşov, sub auspiciile „Astrei“. 
„Astra“ a ţinut însă prin membrii ei şi mai ales prin cei 
din comitet 30 conferenţe, în oraş şi la sate. 

A colaborat cu „Bxtensiunea universitară” şi cu cercu- 
rile religioase. 


966 


A aranjat serbarea de 10 Maiu în comun acord cu au- 
torităţile şi serbarea de 1 Decemvrie, cu care ocazie sa 
făcut şi inaugurarea Teatrului-Cinema „Astra“. 

Un foarte instructiv capitol, prin orizontul larg ce se 
desfăşoară în el, este acela al Bibliotecii centrale, a că- 
reia situaţie era în 1926: 1235 vol. şi broşuri, iar acum apro- 
ximativ 10.000 volume, aşezate în 10 dulapuri, parte cum- 
părate, parte primite în dar. 

Pentru bibliotecă s'a cheltuit suma de Lei 91.011. - 

Ajutoare a primit, cum am mai arătat și în alt loe: 
dela primăria orașului Braşov lei 250.000, dela prefectura 
judeţului Lei 50.000 și sume dela Lei 6000 până la hei 97, 
dela 35 comune din judeţ, în total deci Dei 3772.474. 

Desp. central județean a dat însuș subvenții și ajutoare, 
anume despărţămintelor în bani, iar cercurilor culturale în 
cărţi şi registre, în total Dei 40.73650. Din calendarul 
„Astrei“ a distribuit gratuit 500 ex. 

A dat și alte ajutoare pentru scopuri de cultură, în 
suma de hei 30.000. 

Membri are desp. central judeţean: 40 fondatori, 185 pe 
viaţă, 114 activi (eu cotizaţia achitată) și 188 ajutători, în total 527. 

Cu Cinematograful administrat de despărțământ s'au 
făcut investiţiuni şi reparaţiuni, în 1926 și 1927, în suma de 
Lei 1,818.822'63. 

Sa plătit pentru filme jucate în 1927 Lei 1,693 698. 

S'a încassai pentru filme jucate în 1927 Lei 5,723.886. 

Totalul ineassărilor din închirierea sălii pentru re- 
prezentaţiuni date de 24 trupe românești şi pentru spec- 
tacole minoritare a fost de Lei 441.213. 

Averea desp. central judeţean la sfârșitul anului 1927 
se ridică la suma de Lei 565.35510. 

Cea mai nouă înfăptuire, realizată în timpul din urmă 
sub auspiciile „Astrei“ în oraşul Braşov este un „Conser- 
vafor de muzică“, a căruia importanţă pentru înaintarea 
culturală este la înţelesul tuturor. Dl dr. Tiberiu Bredicianu, 
membru în comitetul central al Asociaţiunii, președintele 
secției artistice a acesteia şi membru al comitetului desp. 
Brașov, cu o seamă de colaboratori vrednici, sunt ceice 
__au dat viaţă acestei instituţii. 

* 

Alături de desp. Braşov se manifestă în fruntea des- 
părţămintelor „Astrei“ desp. central judeţean Sibiiu, care 
sub titlul „Tot ce unește“ îşi publică, cea și în alţi ani, într'o 
broșură (Buletinul 51 al desp.), darea de seamă pe anul de 
gestiune 1927—28, 


967 


Această dare de seamă se compune din următoarele 
capitole: 

1. Comitetul desp. central judeţean Sibiiu; 2. Cuvântul 
de deschidere al adunării generale; 3. Activitatea comi- 
tetului din desp. central judeţean, cu subtitlul: conferenţele 
ţinute; 4 Conferenţele la sate; 5. Mulţumiri: 6. Raportul 
financiar; 7. Bugetul; 8. Rapoartele din despărțămintele 
de plasă (5); 9. Activitatea cercurilor culturale; 10. Adu- 
narea generală a desp. central-judeţean ; 11. Conferenţele 
din oraşul Sibiiu. 

Acest bogat și bineîntoemit raport ne arată o activi- 
tate din cele mai rodaice şi binecuvântate: 35 cercuri cul- 
turale reorganizate, 127 conferințe (multe cu proieeţiuni) şi 
128 şezători culturale ţinute (dintre cari 51 conferințe și fe- 
stivaluri la centru și 160 conferințe la țară, ținute de orga- 
nizația centrală . judeţeană). 


De importanţă deosebită este străduinţa desp. centr. 
jud. de a permaneniiza și sistematiza activitatea cercurilor 
culturale prin forțele locale dela sate, de a statornici o co- 
laborare cât mai strânsă cu toate instituţiile şi societăţile 
din judeţ; mai departe îngrijirea de subvenţii pentru pro- 
pagandă, întocmirea unui birou în regulă, procurea unui 
vehicol pentru înlesnirea cercetării comunelor de mai multe 
ori pe an etc. 

Constatăm cu cea mai deplină mulţumire, că sub coa- 
ducerea înţeleaptă, zeloasă şi energică a dlui Silviu Te- 
posu, preşedintele acestui desp. central judeţean iasă tot 
mai mult la iveală o apropiere și solidarizare a sufletului 
oamenilor de inimă din Sibiiu şi din întreg judeţul cu acelaş 
nume pentru o lucrare făcută din an în an tot mai cu avânt 
şi mai bogată în rezultate. 

Punem deci și acest desp. harnie drept model de ae~- 
tivitate pentru despărțămintele „Astrei“ şi dorim ca din cele 
publicate la capitolul despre „Activitatea din despărțăminte“ 
a raportului general ele să primească îndemn și dragoste 
de muncă în cadrele societăţii noastre, pentru înaintarea 
în cultură și bunăstare a neamului din care facem parte. 

x 


intre despărțămintele centrale județene se distinge şi 
desp. Cluj, care în orașul Cluj şi mai ales în desp. dela 
centru desvoltă o activitate, care trebuie relevată. 

Sub conducerea dlui preşedinte N. Bogdan, despărţ. 
îngrijește mulțumitor de partea financiară prin vechiul şi 
desinteresatul cassier, dl A. Mandeal, prin dl bibliotecar 
Bujoreanu, îngrijește de bunăstarea bibliotecilor poporale, 
între altele, eontrolându-le, prin dl secretar At. Popa, care 


968 


—— prin dese conferenţe ţinute de dsa, — prin solidarizarea 
la muncă culturală a membrilor din desp. și a altor ele- 
mente indispensabile pentru o propagandă culturală cu 
succes, — face ca desp. să progreseze. 


De remarcat este aici procurarea unui aparat de pro- 
iecțiuni și numeroase filme, prin cari propaganda se face 
mai interesantă și mai folositoare. i 

Caracterul excursiilor în propagandă din acest an a fost 
pătruns de principiul fundamental al „Astrei“ — național- 
biopolitie — prin faptul că. s'a stăruit pentru a se desvolta 
un interes deosebit pentru educaţia tineretului. 

Vrednică de urmat este colaborarea ce se face aici 
cu cercurile culturale învăţătorești, cum și deprinderea la . 
muncă culturală a elevilor normaliști şi cercetaşii, cari eu 
ocazia şezătorilor culturale au cântat în cuartet și cu or- 
hestra, producându-se și cu declamări, jocuri naţionale ete. 


O dorință ce exprimăm în interesul culturei noastre 
naţionale este ca despărţ. central judeţean să stăruie pentru 
reorganizarea despărţămintelor neactive şi pentru înfiinţarea 
de noui desp. în cele 7 plase din judeţul Cluj, în cari nu se 
află înfiinţate despărţămiute ale Asociaţiunii. 

*% 


Un despărțământ central judeţean model în părţile nor- 
dice ale Ardealului, este desp. Sălaj, înființat şi ridicat în 
timp de abia 3—4 ani, la primul rang între despărțămintele 
Asociaţiunii, de către dl dr. Nicodim Cristea, de prezent 
conferențiar propagandist al iastituţiunii noastre, dimpreună 
cu un mănunchiu dintre cei mai harnici şi entuziaşti oameni 
din acele părţi, unde este atâta de muncit pentru cultura 
românească. 

Pentru adăpostirea Bibliotecii, a obiectelor adunate 
pentru Muzeu, pentru finerea ședinfelor comitetului, pentru 
redacția şi administraţia gazetei , Meseşul“ şi agendele de 
birou au obţinut o cameră în edificiul Prefecturei județului 
din Zălau. 

“Terenuri pentru case naționale s'au obţinut în 28 de 
eomune. 

În judeţ sunt 9 despărțăminte de plasă; numai în plasa 
Bucium rămâne să se mai organizeze despărțământ. 

Pentru propaganda culturală au gazeta proprie „Me- 
segul“, redactată de conducătorii despărțţământului. 

Cercuri culturale au 32 cu câte o bibliotecă modestă. 
Biblioteca desp, central se compune din 600 volume. 

Muzeul are o seamă de obiecte istorice. 


969 


Dnii L Ghergariu şi Gh. Matieganu, de prezent, sufletut 
despărţământului, adună folklorul din judeţul Sălaj. 

Conferenţele din centru (9) pentru intelectuali, au fost 
ținute de reprezentanţii „FExtensiunei universitare“ din Cluj, 
în eadrele „Astrei“. 

Conferenţiarii desp. au ţinut conferenţe în 10 sate. 

Au colaborat cu Camera agricolă şi cu nvățătorii, 

Ziua „Astrei“ a fost serbată frumos. 

Au primit ajutoare dela judeţ şi dela comune. 

Bilanțul la 31 Dec. 1927: Dei 452.363. Bugetul pe 1928 : 
Lei 132.800. Foaia desp. „Meseșul“ a avut active Lei 160.000 
şi pasive 154.000. 

Afară de cele 4 despărțăminte amintite mai sus, au 
desvoltat activitate de remarcat (foarte mulţumitoare) și ur- 
mătoarele despărțăminte central-judeţene : 

1. Alba, 2. Bihor, 3. Ciuc, 4. Făgăraș, 5. Mureș, 6. Someş, 
7. TYârnava-mică (Blaj); iar dintre despărțămintele de plasă 
următoarele 74 despărţăminte: 1. Budila (Brașov), 2. Mă- 
năştur (Satu-mare), 3. Gurghiu (Mureş), 4. Hunedoara, 5. Jibou 
(Sălaj), 6. Orăştie (Hunedoara), 7. Reghin (Mureş), 8. Sā- 
cele (Braşov), 9. Săiciua (Turda), 10. Săliște (Sibiu), 11. Sebeș 
(Alba), 12. Șimleu (Sălaj), 13. Ugocea (Satu-mare), 14. Aăr- 
nești (Brașov), 

Dintre desp. central. judeţene au desvoltat activitate mul- 
țumitoare următoarele 8 desp.: 1. Arad, 2. Caraş (Oraviţa), 
3. Hunedoara (Deva), 4. Odorheiu, 5. Sighet (Maramureş), 6. Târ- 
nâva-mare (Sighişoara), 7. . Timiş-Torontal (Timişoara), 
8. Turda ; iar dintre despărțămintele de plasă următoarele 
33 desp.: 1. Agnita (Sihiiu), 2. Aiud (Alba), 3. Almaş (Cluj), 
4. Avrig (Sibiiu), 5. Beclean (Someș), 6. Brad (Hunedoara), 
7. Bran, 8. Câmpia (Șermaș-Cluj), 9. Cetatea-albă (Basa- 
rabia), 10. Covasna (Treiscaune), 11. Dumbrăveni (Pârnava- 
mică), 12. Gherla (Someș), 13. Haţeg (Hunedoara), 14. Huedin 
(Cluj), 15. Jiu (Hunedoara), 16. Lipova (Timiș-Torontal), 17. Me- 
diaş (Târnava-mare), 18. Mercurea (Sibiiu), 19. Mociu (Cluj), 


20. Năsăud, 21. Noerich (Sibiiu), 22. Oena-Sibiiului, 23. Ozun 


(Treiscaune), 24. Râciu (Mureș), 25. Râşnov (Brașov), 26. Sân- 
nicolaul-mare, 27. 'Târgul-Lăpuşului, 28. Tăşnad (Sălaj), 
29. Tinca (Bihor), 30. Toplita (Mureş), 31. Vişeu (Maramureş). 
32. Viștea (Făgăraș), 33. Alatna (Alba). 

Dintre desp. de plasă cu activitate mai redusă urmă- 
toarele 21. 

1. Band (Mureş), 2. Băseşti (Sălaj), 3. Beiuş şi 4. Beliu 
(Bihor), 5. Chioar (Satu-mare), 6. Ciachi Gârbou (Someș), 
7. Codlea (Braşov), 8. Deta (Timiş-Torontal), 9. Dobra (Hu- 


970 


Eat 


de Pepi 


4 
“i 
y 
Pi 
îi 
J 


Tao fa 


nedoara), 10. Giulvăz (Timiș-Torontal), 11. Hălmagiu (Arad), 
12. Moldova-nouă (Caraș), 13. Orșova (Severin), 14. Pui 
(Hunedoara), 15. Sarmiseghetuza (Hunedoara), 16. Săvârşin 
şi 17. Șiria (Arad), 18. Târgu-Săcuese (Treiseaune), 19. Țara 
Oașului şi 20. Ugocea (Satu-mare), 21. Teregova (Severin). 

Trei desp. au fost reorganizate : 1. llia (Hunedoara), 
2. Ineu (Arad), 3. Teaca (Mureș), 

18. Desp. au fost înființate din nou: å. Budila şi 2. Teliu 
(Brașov), 3. Sânmărtin (Ciuc), 4. Nădlac (Arad), 5. Câmpia 
Turzii, 6. Deta, 7, Giulvăz, 8. Comloşul-mare, 9. Gataia, 
10. Jimbolia, 11. Periam, 12. Recaș, 13. Vinga (toate în Ti- 
miș-Toronial), 14. Ozun (Trei-scaune), 15. Bahnea, 16. lernut 
(Târnava-mică), 17. Toplita (Mureş), 18. Sascea-montană 
(Caraș). 

In tabloul din Anexa lll. arătăm situaţia despărță- 
mintelor după următoarele criterii: 


1. Despărţăminte central judeţene, organizate de mai 
înainte 23; 2. desp. de plasă organizate de mai înainte 82; 
3. desp. de plasă 3 reorganizate în 1928; 4. desp. înființate 
în 1927/8 în număr de 18; 5. nereorganizate și neactive 21; 
6. plase în cari ar fi să se înfiinţeze noui despărţăminte 43. 

Afară de aceste ţinem seamă de 3 desp. în vechiul 
regat: Ciahlău, odinioară Gheorgheni, Panciu și Bucureşti, 
de 1 desp. Constanţa (Dobrogea), de 5 desp. în Basarabia 
(Cetatea albă, Ismail, Matei Basarab, Tighina-Oraș şi judeţ, 
Pighina-Batalionul de vânători), de 4 desp. în Jugoslavia 
(Becicherecul mare, Biseriea-albă, Panciova și Vârșeț). 

Din cele arătate până aci rezultă că avem: 

124 desp. organizate și mai mult sau mai puţin active, 
21 desp. cari trebuie reorganizate la noi și 12 de reorga- 
‘nizat în celelalte provinci, total 157 despărţăminte; și mai 
este în părţile ardelene un rest de 43 de plase în cari nu 
avem până acum înfiinţate despărțăminte şi în cari, va 
trebui, să înființăm noui despărțăminte în viitorul apropiat. 

N'au trimis raport despre activitatea desfășurată în 
anul 1927/28 următoarele despărţăminie : 

1. Abrud (Alba), 2. Baia de Criș (Hunedoara), 3. Baia 
mare (Satu mare), 4. Năsăud (Bistriţa), 5. Boeşa și 6. Bo- 
zovici (Caraş), 7. Buzău (Brașov), 8. Buziaș (Timiş-To- 
rontal), 9. Câmpeni (Turda), 10. Caransebeş (Severin), 
11. Carei (Sălaj), 12. Geica (Bihor), 13. Ciacova (Timiș-To- 
rontal), 1%. Cincul (Făgăraș), 15. Cristur (Odorheiu), 16. Fel- 
dioara (Brașov), 17. Geoagiu (Hunedoara), 18. lara (Turda), 
19. Ighiu (Alba), 20. Ileanda mare (Someș), 21. lza (Mara- 
mureș), 22. Duduş (Turda), 23. Marghita (Bihor), 24. Ocena 
Mureșului (Alba), 25. Radna, (Arad), 26. Reşiţa (Caraș), 


971 2 


27. Rupeni (Cohalm, Târnava-mare), 28. Salonta (Bihor), 
29. Satu mare, 30. Sebiș (Arad), 31. Seini (Satu mare), 
32. Şereaia (Făgăraş), 33. Severin (Lugoj), 34. Simeria (Hu- 
nedoara), 35. Tărlungeni (Braşov), 36. Târnava-Sâumărtin, 
37. Teiuş (Alba), 38. Teliu (Brașov), 39. Tileagd (Bihor), 
40. Treiseaune și 41 Vinţul de jos (Alba). 

+h O constatare credem că se mai impune înainte de a 
încheia aceste date sumare despre despărțăminte, anume 
atât în ce privește sporirea din ân în an a numărului, cât 
şi în ce privește progresul continuu al activității lor. 

Ar trebui, fără îndoială, să se poată evidenția an de 
an nu numai o sporire a numărului despărțămintelor, dar 
şi o activitate din an în an creseândă şi intensivă a acestora. 

Ori aceasta, durere, nu se întâmplă. Despărţăminte 
vechi, foarte vechi, cari odinioară lucrau în mod exemplar, 
de câţiva ani încoace și mai ales după răsboiu, nu le putem 
scoate din amorţeala în care au căzut. Unele din acestea 
se ridică şi iar recad. 

Alte despărţăminte, înfiinţate după răsboiu, cu mare 
însufleţire, au apucat pe calea celor amintite mai înaiute 
și nu aflăm mod să le facem viabile. 

Nu sunt prea multe despărțămintele, cari ijēreană ne- 
întrerupt şi bine. Acestora se cuvine laudă și recunoștință, 
pentrucă îndeplinesc o lucrare de real folos în mijlocul ' 
poporului nostru. 

Fără de o propagandă în firul tradiției ce s'a urmat 
de 67 de ani la Asociaţiune şi care socotim, trebuie con- 


tinuată și în viitor, poporul nostru va fi lipsit de cele mai 


trainice legături, cari singure pot să ţină strâns uniţi în 
toate împrejurările vieții pe toți fiii neamului nostru și 
să asigure viitorul patriei, întregite cu atâtea jertfe. 

Ww ln considerarea acestora, datoria noastră este să în- 
trebuinţăm toate mijloacele ducătoare la scop, pentru ca 
glasul de chemare al instituţiunii noastre să afle răsunet 
în toate inimile și în felul acesta toți luptătorii de odinioară 
în șirurile Asociaţiunii să reia firul lucrării lor întrerupte 
și cu ei dimpreună să angajăm tot mai multe forțe entu- 
aiaste la nobila lucrare pentru solidarizarea şi ridicarea 
neamului nostru prin cultură și bunăstare. 

x 


ş*%> l. Cercurile culturale (agenturile) şi bibliotecile po~ 
porale ale Asoeiaţiunii. Numărul colecțiilor de cărţi distri- 
buite de Asociaţiune dela ultima adunare generală, din 
Decemvrie 1927 până la sfârşitul lunei August 1928 este 
următorul: s'au dat pentru biblioteci în cercurile noastre 
culturale 43 colecţii, pentru biblioteci parohiale 44 colecții, 
dintre cari 23 în parohiile din Săcuime și 20 în eparhia. 


972 


Clujului, pentru biblioteci şcolare 7 colecții şi pentru dife- 
rite alte societăţi 3, în total 97 colecții, cari eu cele date 
în anii trecuţi se ridică la 3246 colecții. 
Numărul bibliotecilor şi cereurilor noastre culturale 
reorganizate se ridică la sfârșitul lunei August 1928 la 651. 
$ 


Il. Casele Naţionale. Ca și în anii trecuți, comitetul 
central a continuat a se ocupa şi în an. de gestiune 1927/28 
de problema Caselor Naţionale, stăruind pentru câștigarea 
de localuri pe seama despărțămintelor şi cercurilor cultu- 
rale, unde acestea să-și adăpostească biblioteca, membrii 
lor să se adune pentru ca să cetească, comitetul desp. 
resp. al Casei culturale să-și ţină ședințele și să se sfă- 
imiască în scopul promovării cauzelor culturale ce le aparţin 
în temeiul statutelor şi regulamentelor. 

Chestiunea aceasta fiind însă una din cele mai dificile, 
din cauză că reclamă nespus de multe mijloace financiare, 
cari îi lipsese Asociaţiunii, nu s'au putut obţine succese 
mai de seamă în interesul ei. 

Astfel bibliotecile noastre poporale sunt şi acum adă- 
postite, cu prea puţine excepţii, în casa altora: în edifieii 
şcolare, parohiale, comunâle, la prefecturi, bănci, easine, 
Ja alte societăţi culturale și chiar la particulari ş. a. 

Nici: chiar despărţămintele noastre central-judeţene 
nu-și au localul propriu, ci numai închiriat, și nici aceste 
toate. 

Suntem deci tot la primul pas pentru realizarea pro- 
blemei Caselor Naţionale culturale: câștigarea terenului 
necesar pentru acest scop în satele și orașele noastre. 

Pentru ajungerea acestui scap, comitetul central a făcut 
tot ce i-a stat în putinţă și în anii 1927/28, anume: a stăruit 
adesea la organele încredințate cu executarea reformei 
agrare, spre a lua măsuri pentru ca să obţinem în tot mai 
multe comune terenul necesar pentru aceste case, a luat 
măsuri ca să se poarte la centru o evidenţă în toată re- 
gula referitor la aceste terenuri, la arendarea lor şi la ad- 
ministrarea sumelor rezultate din aceste arendări. 

Un tablou despre situaţia generală a terenurilor pentru 
Casele Naţionale îl dăm în Anexa V. 

Comunele cu teren de Casă Naţională „Astra“ din 
numitul tablou sunt grupate pe judeţe, în baza împărţirii 
administrative. Astfel dela judeţul Turda au fost trecute 
17 comune la judeţele Aiba, Cluj și Mureș, dela jud. Timiş- 
“Porontal 2 comune la judeţul Arad. 

La jud. Maramureş în 10 comune terenul este dat în 
bloc, împreună cu alte instituţii, asemenea la jud. Sibiiu în 
13 comune. i 


973 2* 


Față de anul trecut se constată o creştere de 93 co- 4 


mune cu teren, de 29 jug. cad. 513 st. p. în suprafaţă ṣi de + 


Lei 10.347 la arenda încassată. In curs de încassare ca d 


arendă este suma de Lei 77.725'60 b. 


Din suma de Gei 105.75330 b., vărsată la Administraţiile E. 


financiare sa ridicat şi depus la banca „Albina“ Sibiiu .$ 
suma de Lei 85.626:85 bani, ea fond al Caselor Naţionale 4 


„Astra“. Tot la banea „Albina“, pentru numitul fond, este 
depusă şi arenda trimisă direct Oficiului de cassă al Aso- 
eiaţiunii, Sibiiu, în suma de hei 11.223, adecă unsprezece- 
miidouăsutedouăzeecişitrei Lei. 


In chitanţe avem 12.755:50 şi în acte de licitaţie 72.725'60: 4 


iar suma totală a arenzilor se ridică la Lei 207.45540. 


Afară de Casele Naţionale indicate în raportul de pe 
anul trecut de gestiune (anume: Casa Naţională din Sibiiu, .; 
Milova, Şimleu, Ţebea, Turda, Vidra şi Vereșmort) instituția 4 


noastră a obţinut dela Stat în anul 1928 un imobil cu elă- 
diri pentru o Casă Naţională în comuna Lipova (jud. Timiș- 
Torontal), care este o achiziţie foarte prețioasă și pentru 
care On. Adunare generală este rugată a exprima mulţu- 
miri generosului dăruitor. 
E 

IV. Cursurile de analfabeți. Ca şi în ceilalți ani aşa și 
acum sa gândit „Astra“ culturală să răsplătească pe aceia, 
cari contribuie la răspândirea luminii pe sate. 

lată numele acelora, cari au fost premiaţi din partea 
„Astrei“ pentru cursurile reușite de analfabeți: 

1. George Popa, înv. în comuna Bârsău, jud. Hune- 
doara; 2 Andrei Szabo, înv. dir. în Vișeul de mijloc: 
3. Sever Silea, înv. la şcoala de ucenici, Sibiiu; 4. Petru 


Popa, înv. în Senereuș, jud. Târnava mică; 5. loan Oancea, ~: 


înv. Adrapţi: 6. loan Georgescu, înv. dir, Vurpăr: 7. tlie 
Slavu, înv., Vurpăr; 8. Maria Sbârcea, înv., Vurpăr: 9. Bli- 
saveta Toader, înv., Durpăr; 10. Ştefan Mureșan, înv. dir., 
Richișul; 11. George Dudu, înv. dir, Tălmaci-Firma; 
12. P. Utan, înv. dir., Vad, jud. Maramureș; 13. P. Codrea, 


înv., Dad, jud. Maramureş; 14. luliu Todoran, înv., Bia; - 


15. Maria Puşcaş, înv, Bia; 16. Vasile Nosa, înv, Hida; 
17. lonel Turcu, înv., Hida; 18. Dia Moldovan, înv., Hida; 
19. |. Șiandru, pretor şi preşed. desp. Ozun; 20. Gavri- 
lescu, notarul comunei Ozun; 21. l. Molnar, înv. în co- 
muna Ozun. 

Invăţătorii basarabeni, din despărțământul Cetatea 
Albă, premiaţi de „Astra“ în anul acesta: 1. Bmil Baidan 
din Bairamcea; 2. Mihalache Popa din Caira; 3. Neonila 
Isaico din Caira; 4. Gh. Nistor din Olănești; 5. Nieadru 


974 


ta atei EE 


i 


Ei alea a A ue a 
PE IE LE is, 


ari 


ai ai 


Arpentie din Olăneşti; 6. G. Tunşanu din Volintiri: 2. Mi- 
hail Velev din Dunăreanea; 8. C Constantinescu din seria; 
9. loan Oprişanu din Deleni; 10. P. Beduhovshi din Ha- 
gider; 11. D. lacoboviei din Sărăria; 12. Grigore lerimi- 
cioi din Sărăria; 13. Dumitru Tănăsescu din Sărăria; 
14. Gh. Corgoja din Volintiri; 15. Mihail Bancov din Nico- 
iaenii Noui. 

S'au distribuit pentru analfabeți 1070 abecedare. Au 
învăţat să cetească 1285 analfabeți; iar învăţătorilor sus- 
indicaţi li s'au dat premii în suma de Lei 53.000. i 

* 


V. Directorul artistie. Din cauză că după răsboiu pro- 
blemele Asociaţiunii sau sporit în mod însemnat, fără a 
se spori în aceeaș proporţie și numărul funcționarilor, tre- 
buineioși la rezolvirea acestor probleme, și deoarece pentru 
organizarea unei trupe de teatru nu sau putut câştiga fon- 
durile necesare (cum se întâmplase o singură dată de când 
dl N. Băilă este angajat în calitatea de director artistice al 
Asociaţiunii), cum şi din cauză, că Asociaţiunea nu a dispus 
de sumele necesare pentru angajarea unei persoane mai 
mult pentru trebuinţele biroului, — di dir. artistie N. Băilă 
a trebuit să se mărginească şi în acest an mai mult ia lu- 
crări de birou. 

Dsa a executat o mare parte din corespondenţa cu 
despărțămintele, autorităţi, particulari, ete., făcând referade, 
în diferite chestiuni, pentru şedinţele comitetului central, 
ținând evidenţa cursurilor de analfabeți, pregătind o bună 
parte a raportului general despre activitatea despărțţămin- 
telor ete. 

Afară de acestea în anul 1928 i sa încredinţat, prin 
un aranjament reclamat de împrejurări și administraţia rev. 
„Teansilvania“. 

În anumite ore fixate de comitet (de trei oricâte2 ore 
pe săptămână) a ţinut cursul de dieţiune la Şcoala Nor- 
mală „Andrei Șaguna“, a cărei elevi și-au dat concursul 
la diferite oeaziuni și festivaluri, organizate de către Aso- 
ciaţiune. 

In afară de orele de birou, în serile de 10, 17, 24 Fe- 
bruarie și 3 Martie 1927, dsa a ţinut în sala prefecturei 
din Sibliu o serie (curs) de ceonferenţe instructive: despre 
dieţiune, ărta teatrală și problemele teatrului în Ardeal. 


* 


VI. Conţerenţiarul propagandist dl loan Neagoe. In De- 
cemvrie 1927 şi în lanuarie și Februarie 1928 dl l. Neagoe 
a fost greu bolnav. 


975 


fii ` În celelalte luni ale anului 1928 până la 15 Noemurie, 
când și-a dat demisia din postul ocupat la Asociaţiune, — 


dsa a făcut serviciu de birou, îndeosebi sa ocupat eu : 


chestia terenului pentru Casele Naţionale. 
* 


VIl. Conferenţiarul propagandist dl dr. Nicodim Cristea.. 
În şedinţa sa dela 8 Martie 1928, comitetul central a an- 


gajat în mod provizor de conferențiar-propagandist al Aso- `. 


ciaţiunii pe dl dr. Nicodim Cristea, care, după răsboiu, în. 
calitate de preşedinte, mai întâi al desp. de plasă Almaș, 
după aceea al desp. central-judeţean Sălaj, a organizat 
model aceste două despărţăminte, cel din urmă cu aproape 
toate desp. de plasă din judeţ. Cu bunul simţ şi pri- 
ceperea ce-l caracterizează, cum şi cu dragoste şi zel de. 
muncă fără păreche dl dr. Cristea a ocrotit şi înaintat inte- 
resele culturale ale Asociaţiunii. 

Trecutul dlui dr. Cristea re este garanţie, că dsa va 
realiza și în mare ceeace în plasa Hida şi în jud. Sălaj a. 
realizat în mic. 

Dsale i s'au încredinţat următoarele probleme: 

1. Să organizeze şi trezească la viaţă despărţămin- 
tele neactive ale instituţiunii noastre. 

2. Să înscrie orașele, satele, institutele financiare şi . 
industriale, precum și pe toți oamenii de inimă între membri - 
societății noastre. i 

3. Să adune fonduri şi să asigure sibvenții anuale 
pentru „Astra“. i 

4. Să înscrie abonenți la publicațiunile Asociaţiunii. 

Dela angajarea sa dl dr. Cristea a cercetat mai multe 
județe cu orașele de reşedinţă, uneori şi alte oraşe, anume: 
Turda, Severin, Someș, Cluj, Sibiiu, Bihor, Arad, Sătmar şi 
Mureş. 

Pretutindeni, pe unde a umblat, a vorbit despre Aso- 
ciaţiune, în multe locuri a ţinut conferenţe despre societatea 
noastră tinerimei şcolare şi profesorilor lor, căutând să 
facă cunoscută această societate și sufletelor tinere, ca s. e. - 
la Orade, Gherla, Satu-mare, Dej, Reghin ş. a. 

Pretutindeni a îndeplinit îndatoririle la cari s'a angajat:. 
a înscris membri ai Casei Naţionale centrale, membri fon- | 
datori și pe viaţă, a stăruit pentru subvenţiuni, a câștigat. . 
un număr însemnat de abonaţi la rev. „Transilvania“ și a > 
desfăcut până acum peste 1000 ex. din Calendarul Asoecia 
ţiunii pe anul 1929. A luat parte activă la adunarea gene- 
rală a desp. Ugocea, a reorganizat desp. Ineu (jud. Arad) 
şi Teaca (jud. Mureş). Precum se vede dl dr. Cristea sa < 


976 


dovedit de nou, în scurtul timp de când lucrează în ca- 
litate de conferenţiar propagandist al „Astrei“, un element 
de mare valoare în viaţa acestei instituţii. 

E 


VIII. Oficiul de desfacere al publicaţiilor „Astrei“. La 
sediul secţiilor literare şi științifice ale „Astrei“ în Cluj s'a 
înfiinţat oficiul de desfacere al publicațiilor „Astrei“, con- 
ceput de secții în primăvara anului 1928 și pus în funcţiune 
la 1 Septemvrie a acestui an. 

Având în vedere că la Cluj vor apărea pe viitorcele 
mai multe publicaţii ale societăţii noastre: numeroasele bi- 
blioteci speciale ale secţiilor şi subsecţiilor şi buletinul 
lunar al dlui dr. luliu Moldovan, autorul ideii biopoli- 
tice, pe care şi-a însuşit-o „Astra“, comitetul central a aprobat 
propunerea secţiilor pentru înfiintarea numitului oficiu de 
desfacere, dirijat de dl Graţian C. Mărcuș, un tânăr însuflețit 
pentru tot felul de probleme, cari interesează bunăstarea 
culturală și economică a poporului nostru. 

Avem cele mai bune nădejdi, că astfel publicațiile 
„Astrei“ vor fi desfăcute pe viitor în mod sistematice și grabnic, 
în interesul publicului și al instituţiei. 

x 


1X. Contactul eu regionalele, despărțămintele şi eercu- 
rile eulturaie s'a făcut, ea şi în anii precedenţi: a) în seris, 
prin circulare. b) prin corespondenţă aparte cu aceste or- 
ganizatiuni, e) prin contaciul nemijlocit eu ele. Contactul 
nemijlocit cı regionala din Basarabia a fost luat în acest 
an numai de către dl cassier l. Banciu, în chestii de eine- 
matograj; în chestii de cinematograf dsa a fost şi în cea 
mai mare parte a despărţămintelor. Dl preşedinte V. Goldiș 
a reorganizat desp. central jud. Caraș în ziua de 20 Maiu 
1928 în Oraviţa, capitala judeţului, și a asistat la constitu- 
irea Secţiei femenine pe lângă acest despărțământ, ţinând 
şi o conferință despre Asociaţiune. Dl dr. Gh. Preda, vice- 
președinte Asoc., a cercetat mai multe dăspărţăminte, ţinând 
conferenţe și interesându-se de mersul și situaţia lor. Dl 
1. Simu a reorganizat în anul 1928 desp. llia și Deva, ehe- 
mând la consfătuire în Deva pe toţi președinții desp. de 
plasă din judeţul Hunedoara. Alţi membri ai comitetului 
central au lucrat ea președinți de desp. dentrale judeţene : 
di S. Țeposu, Sibiiu, dr. T. Botiș, Arad, dr. A. Lazar, Orade, 
ete. Dl secretar dr. H. P.-Petrescu a luat parte la adunarea 
generală a desp. Sighet, ținând acolo eonferență despre 
„Astra“. Dl conferenţiar propagandist dr. N. Cristea, cum 
am arătat în alt loc, a luat contact nemijlocit cu un număr 
mai mare de despărţăminte. 

* 


977 


X. Modificarea statutelor. in adunarea generală ţinută în 
Sibiiu la 4 şi 5 Dee. 1927 s'a fost hotărît ea ultimele 2 șire 
ale alineatului prim din Art. 2 al statutelor Asociaţiunii, de. 
următorul cuprins: ...„cari vor putea contribui la prosperarea 
literaturii și culturii, atât spirituale, cât și economice a ro- 
mânilor“, să primească următoarea redaciare: „cari vor 
putea contribui la promovarea literaturii și culturii, atât spi- 
rituale, cât şi economice a românilor pe baza principiilor 


SR 


biopolitice : prosperitatea intelectuală, morală și fizică“. i 

Apoi să se adauge: „Crearea unei noui secţii femenine =; 
și a unei subsecții pentru educația fizică, în cadrele secției 4 
medicale“. 4 

ln urma acestor modificări acceptate de adunarea ge- ; 
nerală trecută, ar fi trebuit ca, de fapt, să se şi modifice i 
statutele, să se înainteze spre aprobare forurilor compe- + 
tente și astăzi ele să fie prezentate în haină nouă on. Adu- À 


nări generale. 

Aceasta ne a fost însă imposibil, pentrucă în legătură : 
cu aceste modificări, acceptate în pripă, trebuia neapărat 
să se încadreze în statute un art. sau mai multe, prin cari 
să se stabilească şi precizeze locul secţiilor în cadrele 
statutelor, cum şi referinţele între comitetul central! şi între 
ele, ceeace lipseşte cu desăvârșire. 

Şi atunci nu puteam să adaogăm în statute, cum sa , 
hotărit în adunarea generală trecută textul: „Crearea unei .. 
noui secţii femenine și a unei subseeţii pentru educaţia fizică . 
în cadrele secţiei medicale“, când despre celelalte secţii ` 
nu se face nominativ de loe amintire în statute. Apoi afară -. 
'de cele indicate până aci, mai sunt și alte chestiuni, cari .: 
vor trebui lămurite cât mai bine cu ocazia modificării sta- ~ 
tutelor, ca s. e, raportul între. centrală şi regionale, ete. .; 

De altă parte socotind că e necesar să se reorgani- . 
zeze peste tot serviciile la Asociaţiune, chestie eare a 
preocupat comitetul atât în anii 1926 şi 1927 cât şi în anul 
1928, eu atât mai mult nu sa putut executa, în acest an, 
hotărîrea adusă de adunarea generală trecută referitor la 
modificarea statutelor, rămânând ca această modificare . 
să se facă în viitor. 

iå x 

XL Coneesiunile de cinematograf şi „Astra cinegraţică“:; 
Cum am mai amintit și în alt loe al acestui raport, hegea 
teatrelor din 1926 a trecut controlul cinematografelor în 
resortul Ministerului de culte şi arte. ln baza acestei 
legi, la începutul anului 1927, acest Minister a întocmit un . 
regulament ai cinematografelor, în care se asigură mari - 
avantagii societăţilor culturale și de binefacere din ţară. 


Boot 


Dag 


TERY ai i 


Sarei a 


978 


De acest favor a început să beneficieze din anul 1927 şi 
societatea noastră. 

Prin numitul regulament se are în vedere reglemen- 
tarea, încurajarea și, încât posibil, naţionalizarea întreprin. 
derilor cinematografice, cari în țara noastră erau la sfârșitul 
anului 1926 în număr de 718, dintre cari 95%/o erau în mâ- 
nile cetăţenilor de alt neam. 

În baza regulamentului sus- amintit societatea noastră 
a cerut, ca și alte societăţi culturale şi de binefacere şi 
cum au cerut și mulți particulari, astfel de concesiuni de 
cinematograf. 

Concesiunile primite Asociaţiunea le exploatează unde 
a găsit împrejurări favorabile în regia proprie a despărță- 
mintelor sale, iar în altele în asociere cu proprietarii sa- 
lelor de cinematograf. Astfel aceste concesiuni le exploa- 
iează societatea noastră, căutând să-și asigure un venit 
pentru realizarea scopurilor sale culturale. 

Din coneesiunile primite în anul 1927 şi-a plasat 36 de 
concesiuni, cari i-au adus un venit de lei 1,249.418, iar 
21 de concesiuni le-a cedat Regionalei din Basarabia. ln 
cursul anului 1928 şi-a mai plasat 63 de concesiuni, iar 
5 le-a cedat Regionalei Dobrogene. 


Deuitele proiectate după aceste concesiuni pe anul 1929 
sunt cifrate la Lei 3,500,000. 

Plasarea restului de concesiuni este în curs. 

Asociaţiunea a primit dela Minister și o concesiune 
pentru înfiinţarea unei societăți de filme, de cari în ţară se 
află 48, toate în mânile cetăţenilor de alt neam și numai 
2 în mâni româneşti. 

"la baza acestei concesiuni comitetul central a proiectat 
înfiinţarea unei societăți de filme cu un capital mai con- 
siderabil (50.000.000). Prospectul de subscriere de acţii a 
fost trimis tuturor despărţămintelor Asociaţiunii şi băncilor 
românești și a fost publicat în ziare. Atât despărţămintele, 
cât şi băncile noastre au subscris numai un număr foarte - 
neînsemnat de acţiuni, așa că primul proiect de emisiune 
nu a izbutit. Sa emis apoi un p ospect cu un capital de 
Dei 5 000.000, care, ce e drept, a izbutit; însă numai cu 
multe greutăţi și după timp îndelungat. 

Au subscris acţiuni din această emisiune acţionari din 
întreagă țara, în special despărţămintele şi membrii Aso- 
ciaţiunii; în număr de 184. 

Această societate cu numele „Astra cinegrafică“* şi-a 
. început activitatea pregătitoare la 8 lunie 1928 și serveşte 
cu filme toate cinematografele din ţară, fără ca ele să fie 
obligate a lua filmele acestei societăţi, ei putând întrebuința 


979 


filme după place dela oricare din cele 48 case de filme 
din ţară. 

Precum rezultă din cele arătate până aci, „Astra ci- 
negrajică“ este o societate comercială pe acțiuni, eu totul 
deosebită de „Astra“ noastră culturală. 

Legătura dintre „Astra“ culturală şi „Astra cinegrațică“ 
stă numai în faptul, că „Astra“ culturală a cedat conce- 
siunea sa pentru o casă de filme acestei societăți comer- 
ciale, care însă nu a putut beneficia de ea, trebuind să-și 
procure ea singură autorizare de funcţionare dela Mini- 
sterul de industrie și comerţ. 

Cu toate aceste acționarii „Astrei cinegrafiee“, fiind 


toți români, i-au asigurat „Astrei“ culturale 30%, din eapitalul 


societar şi 10%, din beneficiu. 

Afară de acestea se prevede în statutele „Astrei cine- 
grafice“ că, la orice nouă emisiune, capitalul de acţiuni 
al „Astrei“ culturale crește în aceeaș proporţie de 30%. 


„Astra cinegrafică“ a ales în Consiliul său de admini- 
straţie pe vicepreședinţii Asociaţiunii cari în această ca- 
litate pot apăra interesele instituţiunii noastre în „Astra 
cinegrațică“. 

Ei 

XIL Biblioteca centrală. Asupra acestei biblioteci 

di bibliotecar D. Lazăr a înaintat următorul raport: 


Biblioteca centrală fiind, prin legea bibliotecilor pu- 
blice, vigoarea căreia a trecut dela 1 lanuarie 1923 şi asupra 
ei, sub controlul autorităţilor de siat, trebuie să îndepli- 
nească anumite lucruri, între caci primirea tuturor impri- 
matelor din ţară (cărţi, periodice și orice produs graţie), 
aranjarea şi ţinerea lor în evidenţă, reclamarea lipsurilor 
dela proprietarii institutelor de arte grafice, eventual autori 
sau editori, urmărirea lor prin tribunal cu intervenţia ad- 
vocaţilor statului. Cu această ţinere în evidență mam în- 
sărcinat eu, făcând 628 de reclamaţiuni pentru lipsuri din 
anul 1928, dşoara Jourea făcând pe cele din anii trecuţi; 
tot dsa a primit toate imprimatele, ţinând şi evidenţa cár- 
ților. Numărul periodicelor ţinut de mine în evidență a 
fost de 1063. 

Am așezat, după materii, conform planului dela Halle, 
9000 fişe de cărţi. Aşezarea lor nu o consider definitivă, 
căci din titlul unor fişe (acestea scrise şi de elevi) nu e 
destul de evident în ce grupare frebuie puse, altele sar 
poirivi pentru 2 grupuri. Aceasta se va putea afla numai 
după ce va fi trecut carte de carte prin mâna unui biblio- 
tecar de carieră — lucrare, care reclamă ani de zile. 


980 


ami i ii 


ln timp de 8 luni am reușit, deşi nu pe deplin, să împiedece 
procurarea de cărţi (române și alte lucrări efemere), eari, 
faţă de lipsurile de cărţi românești, constitue un lux ne- 
permis pentru biblioteca centrală a Asociaţiunii, menităsă 
cuprindă înainte de toate şi tot ce s'a tipărit până în 1918. 
în Transilvania și vechiul Regat. Am insistat şi asupra res- 
pectării dispoziţiilor regulamentare cu privire la împru- 
mutarea de cărți. 


Am făcut după planul dela Halle un ante-proiect în 
care am ţinut socoteală de felul bibliotecii centrale; am 
compus un ante-proiect de regulament pentru „Biblioteca 
poporală“ şi unul pentru „Biblioteca centrală“. 


„Biblioteca centrală“ s'a sporit în cursul anului 1927 
cu 2150 volume. Sau compactat 500 vol., între cari și re- 
viste şi ziare. „Biblioteca centrală“ a fost consultată de 4512. 
cetitori, cari au consultat 6208 volume. 

* 

XIII. Biblioteca poporală. DI Victor Lazăr, profesor 
pensionar, ales bibliotecar al Asociațiunii şi îneredinjat 
cu redactarea Bibliotecii poporale, a prezentat următorul 
raport despre activitatea dsale de opt luni, (dela 1 lanu- 
arie până la 31 August), în cari a voit, cum spune dsa, să 
îndeplinească un program stabilit de dsa și acceptat de 
comitetul central. 

Raportul îl dăm în întregime aici. 


Deși numit bibliotecar -- fără ca eu să mă fi socotit 
funcţionar al „Astrei“, mi sa cerut prin adresă formală 
să mă interesez înainte de toate de întocmirea și răspân- 
direa broșurilor din Biblioteca poporală, cari aveau să 
formeze seria anului 1928, împărţită în două grupuri: cea 
mai mare de primăvară și vară, cuprinzând şi Calendarul 
pe 1929, apoi cea mai mică, din toamnă și începutul 
iernii. 

Am terminat seria de primăvară și Calendarul, cu 
totul zece broşuri. Din acestea, 7 au fost întocmite de 
mine, una de d-na Ana U. lazăr şi una, al cărei manu- 
seris a fost trimis de Secţiile din Cluj, de di Al. Ciura. 
Calendarul a fost întocmit tot de mine. 


Alegerea și gruparea materiei din aceste broșuri, 
afară de cea trimisă dela Cluj, au fost făcute de mine, 
după programa mea. Nu am tipărit nimie cerut dela alţii, 
afară de broşura soţiei mele, nici nu am simţit trebuința 
de-a tipări, de mântuială, orice manuseris, bun sau ne- 
potrivit, tipărit de alţii. 


981 


Broşurile tipărite cuprind numai o parte din materia 
programei mele, realizarea căreia reclamă ani. Ble sunt 
următoarele : 


1. Răsboiul pentru întregirea neamului, de Victor 
Lazăr. d 

2. Cultivaţi legumi în grădinile voastre de Vietor lazăr. 

3. Poezii bănățeneşti, de Victor Vlad Delamarina. 

4. |. Răsboiul româno-ruso-ture (de Vietor Lazăr) ll. 
Andreiu Florea Curcanul de N. Gane NI. Câteva poezii 
despre răsboiul din 1877—78 (Aleesandri, Coşbuc, Vulean). 

5. Ingrijirea copilului mie până după înţăreare, de 
Victor Lazăr. 

6. Cârlanii sau Doi ţărani și cinei cârlani, piesă de 
C. Negruzzi. Cu lămuriri asupra felului cum trebuie să se 
joace, de dl Nicolae Băilă. 

7. Copii cu renume. Biografii povestite tinerimii de 
Victor hbazăr. 


8. Biografia lui Vasile Lucaci, de Al. Ciura. 

9. Bucătăria gospodinei dela sate, de dna Ana 
D. Lazăr. 

10. Calendarul pentru popor pe 1929, întocmit de 
Victor Lazăr. 


Dau şi lămuririle următoare: 


Din literatură am dat numai ceeace am crezut po- 
trivit din scriitorii vechi. Mam abătut deci, conform 
propunerii mele, dela obiceiul de-a da și pseudo-literatură 
dela unii moderni, cum sa obișnuit uneori înainte de 1928. 


B a dovadă de desconsiderare a scriitorilor de azi. N'am. 


dat nici materie moralizatoare plictisitoare. ln programa 
prezentată de mine am cerut și lucrări anume pentru 
finerime. Nr. 7 (copii cu renume) e o astfel de broșură. 
Calendarul pe 1929, cuprinde, tot conform programei mele, 
material numai pentru massele rurale și cele cu mai 
puţină carte dela orașe. Nu e deci un ghiveciu, în care 
să alterneze bucăţi pentru intelectuali, nepotrivite pentru 
rurali, cu bucăţi menite rurarilor, dar negustate de inte- 
lectuali. Un Almanah anual pentru intelectuali ar trebut 
să facă, după un plan stabilit mai înainte secțiile din Cluj. 
in Calendarul pentru popor pe 1929, am dat și un tablou 
complet al tuturor publicaţiilor Asociaţiunii, precum și în- 
drumări pentru înfiinţarea cercurilor culturale. 


Broșurile au fost gata la finele lui Aprilie, răspân- 


a 


direa lor a început în Maiu, anul acesta. ln privința răs- 


pândirii lor servească datele următoare : 


982 


TERON FE AE 


Broşura 1. (Răsboiul de întregire) oficial 298 broşuri, gratuit 
259 br. cu plată 2632. 


á 2. (Legumărit) oficial 296 broguri, gratuit 286 , , „ 81722 
5 3. (Poezii bănăţen.) 296 FA » 258, 3, » 18394 
„1. (Răsboiul3877—78)298 , > 258, „ „ 3085 
> 5. ingrijirea copilului) 296 P „286, , „9848: 
i 6. (Cârlanii, piesă) 286 a a 258, , » 2096: 
$ 7. (Copii cu renume) 296 3 „ 258, y „ 3098 
. 8 (Vasile Lucaciu) 296 4 > 283 , , a 3250 
S 9. (Bucătăria) 296 a » 286, , „ 83778: 
E 20. (Calendarul) — Pi » — „ 83000 se brga. 


Da vânzări dela 10 exemplare în sus dintrun număr 
s'a acordat un rabat de 25%, despărţământului din Sibiiu 
500|. Au fost câteva despărţăminte, cari sau mulţumit cu 
un rabat tot de 25%. 

Amănunte despre răspândirea broşurilor, sumele în- 
cassate şi cele restante se pot afla în caietele de evi- 
denţă pentru fiecare număr, ţinute de mine la zi. 

In aceste 8 luni mam convins, că administrarea 
Bibliotecii poporale (ținerea în evidenţă, apoi corespon- 
denţa, care trebuia să cuprindă în cele mai multe cazuri 
și îndemnul, apoi explicări) reclamă foarte mult timp, 
răpit din cel necesar pentru scrierea și întocmirea ei, la 
mine şi pentru a putea face ceva la Biblioteca centrală. | 

Constat, că anunțând în fiecare din broşurile cele 
publicate de mine şi broșurile anterioare, sa vândut și 
din acestea un număr frumos. 

x 

XIV. Revista „Transilvania“. Din bugetul de 450.000 Gei.. 
proiectat pe a. 1928, pentru revista „Transilvania“ și „Biblio- 
teca Astra“, pentru intelectuali, s'au designat . 100.000 hei 
pentru „Biblioteca Astra“, rămânând 350.000 lei pentru 
revistă, cu următoarea distribuţie, admisă de comitetul 
central, la propunerea făcută de dl secretar al secţiilor, 
l. Agârbiceanu, comisiei publicaţiilor: Gei 50.000 pentru 
onorare la colaboratori, restul de 300 000 Dei cheltuieli de 
tipar, hârtie, ete. Propunerea făcută de dl secretar al sec- 
țiillor de a se angaja și un administrator al revistei, ru- 
pându-se din suma de 300.000 Gei 50.000, nu a fost apro- 
bată, rămânând ca administraţia să se facă de personalul 
actual dela centru, în vederea cruţărilor, cari se impun. 

Redactarea revistei a fost din 1 lanuarie 1928 în mâinile: 
dlui l. Agârbiceanu, în colaborare cu dl dr. Horia Petra- 
Petrescu. i 

Au apărut până la sfârşitul lui lunie 6 numere, în câte 
5 coale de tipar, garmond şi petite; două. din aceste 6 nu- 
mere au apărut în câte 6 coale de tipar. 


983 


Ne-am străduit să facem din „Transilvania“, în primul 
vând, o revistă, care să între în actualitatea culturală ro- 
mâunească, cetitorul ei, intelectualul nostru, putând găsi în 
ea materialul cel mai vast pentru preocupările culturale din 
țară. Nu puteam părăsi nici tradiţia revistei, folositoare şi 
azi, de a publica material și studii asupra trecutului ro- 
mânesc. ln partea literară ne-am străduit să adunăm pe 
scriitorii ardeleni, în proză și versuri. n partea științifică 
am nizuit, prin colaborarea membrilor secţiunilor, să ţinem 
pe cetitor la curent eu problemele ce se agită. 

În cele 6 numere apărute până acum n'am reuşit decât 
în parte să realizăm aceste nizuinţe şi credem că va fi 
nevoie încă de un an-doi de sforţări, până vom reuși să 
me înregimentăm la muncea noastră colaboratori statorniei, 
din toate domeniile vieţii culturale și științifice; îi avem pe 
toți în secţiunile noastre. 

Dar aceasta e numai o parte din ceeace trebuie să 
realizeze „Transilvania“ pentru a ajunge principalul organ 
de publicitate literară-știinţifică din Ardeal. N'am reușit până 
acum să aflăm colaboratori stațornici pentru cealaltă ne- 
voie ce trebuie să o îndeplinească „Transilvania“: punerea 
în contact a publicului cetitor din Ardeal eu întreaga miş- 
care culturală din sfreinătate, ceeace nu poate lipsi dintr'o 
revistă cum voim să fie „Transilvania“. Nădăjduim că încă 
în cursul anului să putem începe a suplini această lipsă. 

Sumarele celor 6 numere apărute până azi, precum 
și a celor 2 viitoare, a căror material e aranjat, dovedese 
o mai largă colaborare a membrilor secţiunilor, decât în 
trecut şi sperăm ca sporul să cerească dela un număr la 
altul. 

Pentru onorariile colaboratorilor celor 8 numere din 
a. 1928 s'au cheltuit ee. 16—17.000 Lei, în medie cam 2000 Lei 
de număr, ceeace — de sigur — e puţin la 80 şi 96 pag. pentru 
tipar, de număr. Fără jertfe mai mari pentru viitor îmbu- 
nătăţirile se vor lăsa aşteptate. Indeosebi pentru mișcarea 
culturală din streinătate credem că trebuie să angajăm co- . 
laboratori statornici, retribuiţi. 

Ținem să arătăm întreaga noastră mulțumită domnilor 
colaboratori, membri ai secțiunilor, precum și altor distinși 
intelectuali, cari ne-au dat concursul. 

Pe lângă partea de colaborare externă greul muncii 
cade, de sigur, asupra redacției. 

În restimpul dela 1 lanuarie până acum redactorii au 
făcut propuneri concrete comitetului central şi în legătură 
cu forma externă a revistei și executarea ei tehnică fiind 
de mare importanţă pentru răspândirea ei, partea estetică 


984 


a publicației. Sperăm că dela anul nou (1929), când „Tran- 
silvania“ va intra în anul al 60-lea de apariţie, să se poată 


imbunalnp şi această parte. 
* 


XV. Conjferenţe, prelegeri, sazăiui culturale. Și de 
astădată avem putinţa să Vă referăm despre manifestații 
vrednice de remarcat în domeniul propagandei culturale. 
Profesori universitari, profesori de liceu, medici, advoceaţi, 
preoţi, învăţători au ţinut preţioase conferinţe în decursul 
anului. Unele orașe au escelat cu seriile de conferinţe, încât 
s'a născut o emulaţie nobilă ea tot mai mulţi și mai aleşi 
conferenţiari să fie oaspeţii despărțţămintelor noastre. 


intr'alt loe va găsi cetitorul rapoarte speciale — con- 
vingându-se de prestaţiunile acestor conferenţiari, cari me- 
vită toată lauda noastră. Aceştia să servească drept îndemn 
altor orăşele și comune hai mari, ca şi acolo unde — deo- 
camdată — este somnolenţă, să se înfiripeze o viaţă so- 
cială mai pronunţată, mulţumită ideilor sulevate de confe- 
renţiari de seamă. 


la decursul a. 1927/28 s'au ţinut în cadrele „Astrei“ 1290 
prelegeri poporale, 697 conferințe pentru intectuali și 357 
serate artistice-literare (şi teatru). 

„Bxtensiunea universitară“ din Cluj (profesorimea dela 
universitatea din Cluj) a escelat şi în anul acesta, trimi- 
ţând despărţămintelor noastre conferenţiari în toate orașele 
şi orășelele noastre mai de seamă din Transilvania. 


Seriile de conferinţe, ţinute în Sibiiu, Cluj, Brașov, 
Arad, Blaj, Timişoara, Oradea mare, Făgăraş au adeverit 
că publicul nostru dorește conferințe alese și sprijineşte 
astfel de iniţiative. 

Şi societățile de meseriaşi au dragoste faţă de ideile 
răspândite de conjferenţiari, cari își pricep chemarea. 

Temele discutate au fost: despre alcoolism, despre 
analfabetism, boalele sexuale, creșterea copiilor, tubereu- 
loză, eriza de autoritate și remediarea ei, colaborarea cla- 
selor sociale și a popoarelor, ete. Conferinţele au fost în- 
tovărăşite, de cele mai multe ori, de proieeţiuni luminoase, 
apoi de declamaţii, piese teatrale, piese pentru diletanţi, 
dansuri naţionale și coruri. 

„Diafilmele“, introduse de desp. Sibiiu în 1926, s'au 
adeverit drept mijloc folositor de propagandă. Aparatele 
miei şi*manuale: „Unophot“, precum și „Epidiascoapele“ 
au adus servicii reale propagandei. Acum rulează „dia- 
țilme“ de următorul conţinut: „Ardealul“ (eu vederi de 
oraşe, de porturi, cu hărţi): „Vederi din România“ (filmul 
dlui inginer Stelian Petrescu, editat de „Casa Școalelor* 


985 


cu vederi dela mănăstirile din Bucovina, din Muntenia, 
Moldova, cu bisericile din laşi); „Ce face „Crucea Roșie“ ; 
„Viața și opera lui Pestalozzi“ ; „Viaţa și opera lui Raffael“ ; 
„Viaţa și opera lui Michelangelo“; „lerusalimul“ ; .„Pale- 
stina“ ; „Creștinismul şi celelalte religiuni: ; „Pomicultura“; 
„Din lumea pasărilor“; „Igiena vieţii zilnice“; „Dinţii și 
gura“ ; „Mama și copilul, familia şi neamul“ ; „Tuberculoza“ ; 
„Boalele sexuale“ ; „Don Quixote“ ; „Gulliver“ ; „Til Buho- 
glindă“, „Robinson Crusoe“; „Cerul înstelat“ ; „1001 de 
nopți“, ete. 

E vorba ca exemplul bun să prindă şi să comande 
şi alte despărțăminte astfel de „diajilme“ și aparate — iar 
conferințele să se multiplice, ea să poată fi utilizate în toate 
comunele și orașele româneşti. 


x 


XVI. Arhiva Corpului XII de armată Austro-Ungar. Ac- 


tele fostului corp Xli de armată austro-ungar, ajunse în po- 
sesia „Asociaţiunii“, în cea mai mare parte răspunsurile 
consiliului aulic de răsboiu din Viena la rapoartele coman- 
damentului trupelor din Ardeal, examinate de d! colonel 
în r. Oscar Criste, începând eu 15 Octomvrie 1927, cuprind 
epoca dela anul 1701 până la anul 1859 şi conțin câteodată 
comunicări destul de interesante, d. e. despre diferite afa- 
„ ceri grăniţereşti, despre afaceri confesionale, sanitare, cul- 
turale ete., așa dar comunicări importante pentru istoria 
Ardealului şi a poporului nostru. Și conţinutul actelor 
pur militare este câteodată destul de important și va fi 
studiat cu interes de cei cari serutează ştiinţiţicește istoria. 

Actele dela anul 1859 încoace nu au mai ajuns în 
posesia „Asociaţiunii“, dar o mulţime destul de mare de 
registre. Aceste registre — până acuma au fost examinate 
149 de volume, — din anii 1774 până la anul 1917 — conțin 
numai notițe și extrase din acte. Dar cu ajutorul acestor 
extrase şi notițe — d. e. notițe despre Horea şi Cloşea, 
A. lancu, A. Severu — păstrate de di Criste deosebit, se 
vor putea găsi și studia şi actele referitoare, păstrate după 
convingerea dlui Criste, cel puţin în parte, în arhiva de 
răsboiu din Viena. i 

* 

XVII. Colaborarea cu alte societăți. Comemorarea răs7 
boiului pentru independenţă (1877/8), s'a ţinut în zilele de 
8 şi 10 Maiu 1927. „Universitatea liberă“ din Bucureşti, con+ 
dusă de dna Sabina Cantacuzino, ne-a oferit conferenţiari 
pentru diferitele orașe, încât festivalurile acestea din pri- 
lejul comemorării acelor zile memorabile au reușit spre 


986 


i ti e a Tati, 


mulţumita tuturora. „Universitatea liberă“ merită toată lauda 
pentru organizarea acestor conferinţe patriotice. 

ba adunarea generală „Teatrul“ din Turnu Severin, 
ţinută în zilele de 3 şi 4 lunie 1923, au luat parte, ca de- 
legaţi ai „Astrei“ dnii: vicepreș. dr. Gh. Preda și seer. al 
secțiilor 1. Agârbiceanu. Serbările au fost impunătoare, 
participând şi familia regală, cu M. Sa Regele Mihai (pentru 
întâia oară în public). DI dr. Gh. Preda a avut prilejul să 
salute societatea în numele „Astrei“ culturale. 

In aceleași zile (3, 4 lunie 1928, Rosalii) s'a ţinut con- 

gresul „Ligii culturale“ în oraşul Târgoviște. Aici a fost 
reprezentată „Astra“ prin secretarul literar, dl dr. Horia 
Petra-Petrescu, care a rostit un discurs pentru prosperarea 
„bigii“. 
 Serbătorindu-se în orașul Turda, în ziua de 19 Au- 
gust 1928 100 de ani dela naşterea marelui luptător pentru 
dreptate dr. loan Raţiu, din acest prilej s'a ţinut o ședință 
festivă a baroului din Turda. In numele „Astrei“ a evocat 
dl director Petru Suciu, membru în comitetul central, „per- 
soaalitatea legendară a drului loan Raţiu, acest om cu ho- 
tărire nestrămutată, voinţă de fier, cu un curaj epic, cali- 
tăţi cari l-au făcut una din cele mai măreţe figuri ale vieţii 
publice a trecutului românilor de pretutindeni“. „Astra“ 
a rostit aici „un cuvânt de admiraţie și pentru omul de 
cultură, care a fost dr. loan Raţiu. Iniţiator al „Astrei“, el 
a fost totdeauna conducătorul mișcărilor culturale ale ro- 
mânilor din Ardeal. ln faţa amintirei acestui mare român 
„Astra“ îşi pleacă cu smerenie steagul cultural“ (după 
ziarul „Arieşul“, 26/Dill. 928). 
i Amintim aici că „Astra“ pregătește o biografie eon- 
ştiențioasă a marelui dispărut, serisă de dl inspector şcolar 
loan Georgescu. La desvelirea monumentului (de sculptorul 
Medrea), ce se proiectează pentru întâiele luni ale anului 
1929, va lua și „Astra“ parte activă. 

In 14 Octomvrie 1928 s'a oficiat un parastas în amin- 
firea fostului preşedinte al „Astrei“ losif Sterea Șuluţiu, în bi- 
serica gr. cat românească din Sibiiu. Dl vicepreș. al „Astrei“ 
dr. Gh. Preda a ţinut un discurs, scoțând în relief perso- 
nalitatea marcantă a decedatului, care ome de şapte ani ` 
a fost în fruntea , Astrei“. 


x 

XVIII. Momente de importanță. In 16—18 lulie 1927, 

am avut marea bucurie dea putea saluta la sediul „Astrei“ 
(Sibiiu) pe neşte oaspeți iubiţi din America, studenți, stu- 
dente, profesori şi profesoare englezi, conduşi de domnii 
profesori universitari Thomas H. Healy şi David Saville 


987 3 


Li 


Muszey din Washington. In ziua de 17 lulie a aranjat „Astra“ 
o recepţie, în sala festivă a Muzeului central, cu concursul 
corului „Reuniunii de cântări Gh. Dima“, condus de dl prof. 
N. Oancea, dl Vicepreședinte dr. Gh. Preda a vorbit oas- 
peţilor americani în limba franceză. (Vorbirea s'a tipărit 
și în englezeşte, împărțindu-se printre oaspeţi.) Au răs- 
puns  sus-numiţii domni americani. Sau cântat: imnul 
american şi cel românesc, de corul, constătător din cori- 
stele în haine naţionale și din coriști. 


Un alt american, sărbătorit pe drept cuvânt — din 


partea obştei româneşti, a fost scriitorul, conferenţiar | 


american, profesor dr. Charles Upson Clark din Jale, dsa 
a ţinut, în zilele de 21, 22 şi 23 Noemvrie 1927, trei foarte 
preţioase conferințe, în limba română. Ne-a vorbit despre: 
„Viaţa politică, socială, universitară din America“. Con- 
ferențele au jost ascultate de un numeros publie și au 
avut un deosebit efect. $ 

Un oaspete tot atât de drag am putut saluta, la 
Sibiiu şi într'alte localități ale Ardealului, în persoana 
profesorului universitar, de istoria artelor, dela Universi- 
tatea din Bratislava (Cehoslovacia), di dr. Frantișeh Zaka- 
vpeczi. ln Sibiiu a fost în ziua de 14 Martie 1928, vizitân- 
du-ne muzeele şi fiind primit, în numele „Astrei“, din partea 


dlui vicepreşed. Dr. Gh. Preda. Secretarul nostru literar. 


la întovărășit mai apoi la Rășinari şi Sălişte. 


In 14 Maiu 1928, a sosit la Sibiiu, marele prieten al 
românilor, Monseniorul | Dr. phil. Methodiu Zavoral dia 
Praga, preşedintele societăţii „Cehoslovae-române Urban 
Jarnik“ din Praga. Monseniorul Zavoral a fost primit şi la 
sediul „Astrei“, ca pretutindeni unde s'a arătat, cu toată 
tasufleţirea. Membrul nostru de onoare, care ne-a arătat 
în decursul răsboiului toată marea Sa dragoste faţă de 
soldaţii români răniţi, adăpostiţi în Dbazaretul Strahov de 
pe „Muntele Sionului“ din Praga, colaboratorul revistei 
noastre „Transilvania“ (eu predici sociale, înălțătoare de 
inimi) a fost serbătorit, în ziua de 15 Maiu, printruna 
minunat festival în sala festivă a „Muzeului“. A luat parte 
tot ce are Sibiiul mai de seamă, în frunte cu autorităţile 
culturale bisericeşti, școlare, militare. Corul „Reuniunii 
de muzică și cântări Gh. Dima“, condus de dl prof. N. 
Oancea, (doamnele şi domnișoarele în costume naţionale), 
a executat bucăţi corale alese. In numele „Astrei“ dr. Horia 
Petra-Petrescu, a ţinut o scurtă disertaţie despre rolul de 
apostol de înfrățire între poporul eehoslovae şi românese 
al Monseniorului Zavoral. „Asira“ a dăruit oaspetelui ilu- 
stru publicaţiile ei în ediţiile de lux. — In Cluj au pinu 


988 


- 


„ secțiile „Astrei“ să-şi arate tubirea şi gratitudinea, luând 
euvâniul, prin graiul dlui rector al şcoalei comerciale su- 
perioare din Cluj Aur. Ciortea, în aula Universităţii (Maiu) 
-— când i s'a conferit reprezentantului Cehoslovaciei titlul 
de „doctor honoris causa“. — Și în Blaj a arătat despăr- 
țământul Blaj al „Astrei“ (16 Maiu) toată iubirea sa faţă 
de marele sprijinitor al cauzei noastre drepte. 

In 15 lunie 1926, au vizitat „Muzeul central al Astrei“ 
ziarişti poloni, membrii ai „Societății de presă polono- 
română“. ln numele instituției noastre au fost întâmpinați 
de dl vicepreșed. Dr. Gh. Preda şi di director artistie 
Nie. Băilă, predându-le oaspeţilor poloni şi publicaţiile 
noastre. 

ln 2? lulie 1928, au vizitat „Astra“ din Sibiiu domnii 
profesori secundari, membrii ai Congresului X inter- 
național, ţinut în 1928, în București. Din acest prileja 
bineventat pe congresişti dl vicepreședinte al „Astrei“. 
Dr. Gh. Preda, în franţuzeşte, arătând importanța „Astrei“. 

x 


XIX. Muzeul central. Muzeul central a sporit în cursul 
anului 1927 cu 82 obiecte şi anume: sau cumpărat 6 ta- 
blouri pentru suma de hei 52.000 (Boiceseu și Maria Caba- 
daieff Drăgan), 40 icoane, 18 cânceauă, 15 fote și 1 covor, 
toate cu suma de Bei 26.800. S'au mai procurat 28 albume 
de dna Minerva Cosma-Schajfer pentru a fi trimise mu- 
„eelor etnografice din străinătate pentru suma de Gei 15.700. 
S'au împăiat 2 paseri, donația dlui colonel Spiess, direc- 
torul vânătoriilor regale. Cu retrimiterea la București a 
tablourilor depozitate de Ministerul cultelor și artelor s'au 
eheltuit Dei 9600. Cu pregătirea alor 5 albume eu vederi 
din muzeu pentru diferite personalități, cari ne-au sprijinit 
mai efectiv, s'au cheltuit Lei 8250, iar Lei 4467 s'au cheltuit 
cu întreţinerea în bună stare a obiectelor muzeului nostru. 

Muzeul central a fost deschis în anul trecut publicului 
vizitator, zilnic, între orele 9—1 a. m. şi 3—6 d. a. șia fost 
vizitat de 6415 vizitatori, între cari remarcăm corul Smetana 
din Pilsen Cehoslovacia. 

Muzeul nostru a Participati la expoziţia etnograţică dela 
Berlin. 

Muzee regionale. La acest capitol s'a cheltuit suma de 
Fei 40.021 și anume cercului nostru cultural din Țebea i 
s'a trimis Dei 20.000 pentru aranjarea în Casa naţională a 
unui muzeu și pentru îngrijirea mormintelor din cimiterul. 
A. laneu de acolo. bei 20.021 au fost spesele de asigurare 
a muzeului şi bibliotecii Avram lancu din Vidra. 

* 


989 3* 


XX. Averea Asociaţiunii. Averea Asociaţiunii, după. 
cum se vede din anexa DII, e în creştere. Ajutoare date. 
din partea statului în 1927 sunt: dela Ministerul Cultelor 
şi Artelor (dl Al. Lapedatu) Lei 2,085.750—; dela Ministerul 
de Instrucție (dl C. Angelescu) Gei 600.000—; dela Mini-, 
sterul Sănătăţii (d! 1. Inculeţ) Dei 300.000—: dela Ministerut. 
de Agricultură (dl C. Argetoianu) Dei 200.000':—; dela, 
Institutul de credit „Albina“, Sibiiu, hei 100.000-—, din care 
Dei 25.000— pentru întregirea unor fonduri mai mici ale. 
„Asociaţiunii“ și Gei 25.000'— pentru Internatul de fete, 
total Dei 3,285.750'—. 

* 


XXI. Internatul de fete al Asociaţiunii. Ca și în anul 
şcol. trecut, așa şi în anul 1927—28 elevele Internatului nu. 
au fost în număr complect ca să se poată întreținea din. 
incassările sale. ln Internat au fost adăpostite numai 86 eleve,.. 
dintre cari 6 numai 1/2 an, iar 3 numai câte 3 luni şi deci 
Asociaţiunea e silită a suporta și pentru acest an un. 
mie deficit. 

xk 

XXII. Fondurile și fondațiunile: Situaţia acestora la 
finea anului 1927 se vede din darea de seamă ce o pre- ` 
zentăm în Anexa VIII. 

Creşteri mai mari au fondațiunile N. Rusu din Poianà- 
de-Arieş, provenite din incassarea unei părți a prețului 
moşiei vândute şi fondaţiunea întru memoria lui Dim. Mol- - 
dovan, în urma chiriilor ce se incassează dela chiriaşii ea-` 
selor fondaţiunii. 

Pentru anul 1929 comitetul. central prezintă Gnat ' 


adunări generale în Anexa lX. proiectul de buget în sauut i 


totală de Dei 7.419.400. 
Tabloul bursierilor îl înatntăm în Anexa X. 


XXII. Membrii Asociatii Din tabloul sumar a ` 
membrilor (Anexa XL) rezultă, că numărul membrilor onob 
rari la sfârșitul anului de gestiune 1927—28 a fost de 17-° 
al secţiunilor literare și ştiinţifice 842, al Casei Naţionale, ' 
centrale de 99, al membrilor fondatori de 984, al celor pe ` 
viaţă de 3756, al celor activi de 2566, și al celor ajutători,, 
de 410, în total: 7795. Faţă de anul trecut o creştere de` 
584 membri. ha membri fondatori ai Caselor Naţionale o 
creștere de 13 membri, la membri fondatori o creşterede! 
40, la cei pe viaţă o creștere de 219 şi la cei activi o ere» E. 
ştere de 615, iar la cei ajutori de 140. : 

Cauzele din cari numărul membrilor Asociaţiuăil: 
peste tot nu mai crește în proporția creşterii lor înainte de- 
răsboiu sunt mai multe, anume: a) ridicarea taxei (îndeo- 


990 


sebi a”aceleia pentru membrii activi și ajutători dela Dei 10 
la Dei 50, resp. dela Dei 2 la Lei 10); b) pentrucă nu se 
mai pot da membrilor nici rev. „Transilvania“ și nici 
„Biblioteca poporală“ în sehimbul taxei,cum se făcea 
înaintea răsboiului și până la o vreme și după răsboiu. 
Tabloul membrilor decedați îl dăm în Anexa XII. 
* 


XXIV. Şedinţele comitetului central în anul 1927. 
Pentru îndeplinirea lucrărilor Asociațiunii în anul 1917, 
comitetul central a ținut 26 ședințe, rezolvând în acestea 
688 chestiuni mai însemnate şi executând pe cât a fost 
posibil şi hotărtrile adunării generale. 
X 

XXV. Broşura jubiliară. In şedinţa comitetului cen- 
tral din 14 lulie 1928 s'a hotărât să se tipărească o broșură, 
care să cuprindă descrierea activității și situația „Astrei“ 
în decursul celor 10 ani de după răsbaiu. 

Broșura a fost scrisă şi apare de adunarea generală, 
ca să se răspândească în cercuri cât mai largi, arătând 
că „Astra“ vrea să fie şi de aiei înainte păstrătoarea pa- 
trimoniului moştenit cu seumpătate dela înaintași. 


XXVI. De încheere rugăm Onor. Adunare generală: 


1. Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe anul 1927—28. 

2. Să dea expresiune durerii sale pentru pierderea 
membrilor și binefăcătorilor decedați ai „Asociaţiunii“. 

3. Să aprobe darea de seamă a comitetului central 
despre gestiunea anului 1927, și să-l desăreineze de a- 
ceastă gestiune. 

4. Să aprobe proiectul de buget pe anul 1929. 

5. Să mulțumească tuturor celor ce au venit în aju- 
torul „Asociaţiunii“ cu mijloace morale sau financiare în 
anul 1927—28. 

6. Să fixeze locul pentru ținerea adunării generale 
din anul 1929. ' 

7. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului verbal 
al adunării generale. 

Din şedinţa plenară a comitetului central al „Aso- 
eiaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului 
român, ţinută în Sibiiu, la 15 Noemvrie 1928. 


V. Goldiș, Romul Simu, 


președinte. secretar. 


Anexa I, 


Regionala Basarabiei. 


Odată cu desfiinţarea comisariatului general al „Astrei“ 
pentru Basarabia, la 25 Oct. 1927, conducătorii Regionalei 
basarabene nou înfiinţată, au căutat, în limitele mijluacelor: 
financiare de cari dispuneau, să fie la înălțimea și înţele- 
gerea grelelor probleme culturale, ivite odată eu venirea 
în Basarabia a „Asociaţiunii pentru literatura şi cultura 
poporului român din Ardeal“. 


O parte din probleme au fost sesizate de către comi- 
sariatul general al „Astrei“ pentru Basarabia, care a în- 
teles ca, în cursul unui an de activitate (1926—27), să 
fâlfăie steagul, aci încă necunoscut, al „Astrei“ și pe me- 
leagurile noastre, dornice să aibe un organism cultural 
vârtos și sănătos. | 

Comisariatul a desfășurat steagul „Astrei“ eu con- ` 
cursul neprecupeţit al celor doritori de acțiune naţională 
şi culturală în massele rurale. Planul conceput de dl prof. 
Onisifor Ghibu, comisar general, a fost prea vast pentruea 
să-l poată duce la îndeplinire în cursul unui an de activi- 
tate. Şi apoi, felul, în care dsa a lucrat în 1926—1927, a 
fost mai mult o poezie frumoasă, sentimentală, decâto 
organizare propriu zisă. Căci activitatea culturală a comi- 
sariatului s'a limitat la conferințele pentru păturile intelec- 
tuale ale oraşului Chişinău și la înfiinţarea celor 8 biblio- 
teci populare în judeţele Orhei și Lăpuşna, fără a se înfiinţa, 
cel puţin în aceste 8 comune şi căminele culturale nece- 
sare. hestul provinciei a fost mângâiat, în ce priveşte 
„Astra“, numai cu cele publicate în gazetele „homânia 
Nouă“ și „Cuvântul Moldovenesc“. 

In chipul acesta, sarcinile dotale, morale, rămase după 


comisariat, cădeau greu asupra eondueătoșilor Regionalei |. . 


basarabene înfiinţată, și aceasta cu atât mai mult, eu cât 
activitatea de un an al comisariatului a epuizat entuziasmul . 
desinteresat, cu care colaboratorii anului 1926—1927 au 
pornit la lupta eulturală. 


Promisiunile făcute de comisariat în acest timp al .. 


activităţii lui, nefiind satisfăcute decât într'o mică măsură, 
entuziasmul luptătorilor a scăzut în aşa chip, încâţ a stin- 
„gherit activitatea culturală a Regionalei, care nu avea la 
dispoziţie nici gazetă zilnică pentru propaganda culturală, 
nici elanul gratuit al începuturilor. Nu avea apoi Regionala 
acel „nervus rerum“, fără care, azi, și în special în pro- 


„892 


vincia noastră, orice luptă, fie ea și pur culturală, nu este 
posibilă, decât în limite restrânse. 

Proiectul de program cultural şi mai ales bugetar, 
pus mai mult pe baze poetice decât reale, pe care fostul 
comisar general, di prof. O. Ghibu, a ţinut să ni-l lase ca 
zestre, nu a putut fi dus la îndeplinire, atât din cauză că 
nu era bazat pe o realitate financiară, care sa dovedit a 
fi mai crudă decât şi-a închipuit d-sa, cât și din cauze pur 
morale, cari au retezat aripile avântului iniţial. 

Greaua atmosferă morală și greutăţile financiare, cu 
cari a avut regionala a se lupta în cursul anului 1928, cu 
toate puţinele subvenţii, căzute întâmplător și ne la timp, 
pentru a putea susţine o luptă culturală sistematică și con- 
sistentă, au împiedecat regionala să activeze cum ar fi 
vrut şi cum nevoile culturale i-au cerut-o. 


Gazeta săptămânală a regionalei „Cuvântul Moldovenesc“, 


cu scop naţional şi cultural bine determinat, a trebuit să 
fie menţinută cu orice preţ și îmbunătăţită pe cât posibil. 
Dar cu ce dureroase jertfe! Căci, cu începere dela 1 Maiu 
a. e, pentru a micşora cheltuielile, regionala s'a văzut si- 
bhtă să desființeze posturile cele mai necesare, cum este 
cel de redactor (leaţă lunară 8000 lei) şi cel al expedito- 
rului (leafă lunară 2500 Lei). Atribuţiunile acestora au tre- 
buit să treacă asupra secretarului general, care mai era 
încărcat şi cu atribuţiile de cassier şi de econom al regio- 
nālei. Tot din aceste motive financiare sa desfiinţat și 
postul de ajutor de secretar (leajă lunară 4000 Bei). In 
schimb, dela 1 lulie s'a creiat postul de administrator al 
gazetei (leaţă lunară 1000 hei) şi un post de simplu func- 
ţionar de birou (leafă lunară 2000 Lei). 

S'a făcut prin aceste reduceri o economie în bani 
dar a stagnat activitatea culturală propriu zisă a Regio- 
nalei noastre. ia 

In ce privește gazeta „Cuvântul Moldovenese“, în urma 
îmbunătăţirilor eduse în redactarea ei, numărul abonaților 
a crescut şi este în creştere. Şi gazeta, care, la 1 Maiu 
ce. avea 2500 de abonaţi, acum, la 1 Noemvrie, are 5200 
abonamente, cerute în seris şi a căror plată, în mare ma- 
joritate, este întârziată din cauza secetei celor 5 judeţe 
basarabene, dar ne este promisă în viitorul apropiat. Din 
felul cum e primit, azi, ziarul, nădăjduim că el, în cursul 
anului viitor, să-și poată acoperi toate cheltuielile, cu con- 
dițiunea ca îmbunătățirile lui să se facă, atât în tipărirea 
de clișee mai multe și mai artistice, cât şi în mărirea nu- 
mărului paginilor şi — ceeace ni-se cere insistent — 


993 : 


scoaterea lui de două sau trei ori pe săptămână, dacă nu 
chiar zilnie. 

Chestiunea presei în Basarabia este una din cele mai 
arzătoare. Provincia noastră, azi, nu mai are nici un ziar 
zilnic românese. ln schimb presa minoritară dispune de 
cinci cotidiane (3 ruse în Chişinău și unul în București, 
unul evreiese în Chişinău), fără a mai socoti eotidianele 
ruse şi evreiești ce vin din streinătate, cu scopul de a 
menţine mirajul rusismului şi străinismului anihilant, al nã- 
zuinţelor noastre naţionale și al consolidării unificării su- 
fletești, așa de necesară în provincia noastră. 

Rolul culturalizator al presei din Basarabia este redus 
numai la acţiunea gazetei noastre săptămânale: „Cuvântul 
Moldovese“, căci celelalte ziare săptămânale românești, 
în număr de două, sunt sau pur politice sau de breaslă şi 
nu pătrund în pătura rurală. ln ce privește revistele ro^ 
mâneşti, editate în Basarabia, ele apar neregulat și sunt 
fără perspective in viitorul apropiat, mai ales pentru mas- 
sele populare. 

Pentru a învedera şi mai mult necesitatea de a îm- 
bunătăţi „Cuvântul Moldovenesc“, fie-ne îngăduit a repro- 
duce, — păstrâud ortografia originalelor — numai două 
din multele semne de dragoste primite în ultimul timp dela 
cititorii noştri dela ţară: 

1  Gospodarul Spiridon Scobiola din satul Buteşti- 
Orhei ne scrie între altele: 


„Bu sântă şi az abunată la Alt Gazeta Poșta ţaranului 
di la București da îm place mai mult să cetese Cuvântă 
moldovenesc Si mi place Se cetese cii ei scriu omini 
luminaţ din Basarabie...“ 


2 Gospodarul: 

„Bu Nicolai Vas. Russu din satul Bâlâşeşti, EN 
Bâlt adue la cunoştinţă Administraţie al gazetii Cuvântul 
Moldovinese câ eu sânt faran muncitori di pomânt anu: 
mili di la ceuarnili plugului, ân tuati zâlili di lucru cu munea 
di al gospodârie, da Duminieili şi tuati sârbâtorili eu ce- 
tiria cârţâlor și a gazetilor, eu aciasta misierii o am din 
copilâria me și pânâ în zua di astâz...“ 


In urma acestor şi multor altor dovezi de dragoste şi 
apreciere a ţăranului moldovean faţă de stova românească, 
şi în special faţă de ziarul nostru, ne simţim îndemnați să 
ne punem toate silinţele posibile ca gazeta „Cuvântul Mol- 
dovenese“ să-şi poată îndeplini pe deantregul misiunea sa 
naţională și civilizatoare în Basarabia, năpădită de ciu- 
percile veninoase subversive. ` 


994 


Această treabă fiind împreunată cu mari cheltueli, cu 
mărirea personalului redacţioaal și adminisirativ (ea re- 
dactor, administrator, personal ajutător, ete.), cu mărirea 
numărului paginilor, ete. ete., se va putea face numai în 
limitele posibilităţii financiare. Cu durere trebuie să ascultăm 
neputincioşi rugăminţile ce ni-se fae zi de zi de a seoate 
„Cuvântul Moldovenesc“ de două sau trei ori pe săptă- 
mână, dacă nu chiar zilnic. 

x 


O altă problemă de o importanță capitală pentru Ba- 
sarabia, care a ocupat în mare măsură Regionala noastră 
este : 


Problema cărții în Basarabia. 


Moldoveanul nostru şi în special intelectualii satelor 
basarabene, se sbat şi azi în mrejele rusismului, alimentate 
sistematice şi conștient de cătră presa minoritară zilnică, 
locală şi străină, venită de peste graniţă, de multeori pe 
căi ascunse (din Paris, Berlin, Polonia, ete.). Bolșevicii de 
asemenea au o întinsă rețea de desfacere a editurilor lor 
subversive. Așa, zilele trecute s'au găsit într'o librărie din 
centrul Chişinăului câteva zeci de reproduceri pe note a 
marșului bolşevic, ea să nu mai vorbim de ziarele și bro- 
urile sovietice, scrise în moldoveneşte, cari sunt răspân- 
dite sistematice în Basarabia. 

Ori, gazeta românească și mai ales cartea românească 
bună și folositoare, aproape că nu e cunoscută în Basarabia. 
Librăriile din târgurile și orașele basarabene nu desface 
cărţi românești în afară de cărţile de şcoală. lar dacă câteva 
din ele au ceva cărţi în vitrină, aceste sunt în bună parte 
cele de duzină și suspecte. Broșurile sensaţionale, locale 
şi străine, atât în ruseşte, cât şi în româneşte, abundă, ea 
și cele criminale, producând o influenţă detestabilă asupra 
cititorilor, cari ajung astfel la convingerea, cum spunea-un 
minoritar, că în ţara românească nu se găseşte literatură 
sănătoasă. 

Regionala neputându-și procura un automobil pentru 
împrăștierea de cărţi bune şi ieftine, atât pentru țărănime, 
cât şi pentru intelectualii satelor, — nu mergând ei la carte, 
ci ducând cartea la ei, precum şi pentru alte nevoi, — a 

* solicitat autorităţile locale ca să-i pună la dispoziţie, dia 
când în când, automobilele lor, ceeace acestea au refuzat. 
Acest fapt a silit Regionala noastră să amâte colportajul 
cărţii românești pe meleagurile basarabene până ce mij- 
loacele ei băneşti îi vor îngădui a-și procura un automobil 
propriu. Un fapt, care ilustrează eoneludent „concursul“ 


995 


şi „bunăvoința“ autorităţilor, zise româneşti, din provincia 
noastră, este recenta întâmplare a unei societăţi studenţeşti 
teologice locale, cu earaeter cultural, care a cerut un mijloe 
de transport cu care să ducă întrun sat apropiat cărţile 
destinate unei biblioteci pe cale de înfiinţare. Respectiva 
autoritate, care dispune de o jumătate duzină de automo- 
bile, plus câteva trăsuri cu cai, a refuzat net să ajute pe 
studenţi în această a lor năzuinţă de cultură, iar când so- 
cietatea studenţească a solicitat, in exteemis, droaga de 
cărat gunoiul, șeful autorităţii solicitate, a amânat pentru a 
doua zi răspunsul. 

Cu toate aceste greutăți bănești şi suprimarea chiar 
a personalului strict necesar, atât dela biroul Regionalei. 
cât și dela gazeta noastră, totuși, sa căutat să se activeze 
în limitele posibilităţilor. Astfel, în cursul anului 1928, s'au 
ținut, în saloanele ei următoarele: 


Conferinţe la centru. 


Păr. prof. univ., Gala Galaction „O călătorie în pământul 
sfânt“, Inginer N. Proţirie „Aspecte acute din viaţa orașelor 
moderne“ cu discuţii în contradictoriu, dna Blena Vasiliu- 
Hasnaș, „Despre mândrie“ eu discuţii în contradictoriu, 
dna Vatica g-ral dr. Firu „Bvoluţia femeii“ idem, dna dr. 
Alistar-Romanescu, „Higiena școlară“ idem. ln sala Bpar- 
hială, dna B. Vasiliu-Hasnaş a repetat conferinţa sa dela 
26 lanuarie. 


Conferinţe la sate 
împrevnate cu șezători, serbări, festivaluri: 


Cobuşca Nouă, jud. Tighina: prof. Bladi despre: 
„Insemnătatea culturii și slovei românești“; Strășeni, jud. 
Lăpușna: prof. Pamfil despre „Insemnătatea școalei ro- 
mânești“, secretarul g-ral al Regionalei despre „Beţia în 
satele moldovenești şi pericolul ei“; Cobuşea Nouă, jud. 
Tighina: seer. g-ral al „Astrei“ „Ilnsemnătatea meseriilor 
pentru fii de ţărani“; Strășeni, jud. Lăpuşna: prof. Pamfil 
despre „Câștigul de iarnă al moldoveanului“; Puhoi, jud. 
Lăpușna: medicul de eire. despre „Bolile sociale şi paza 
împotriva lor“; Săleuţa, jud. Tighina: prof. Bladi despre 
„lnsemnătatea .cetitului pentru moldoveni“; Străşeni, jud. 
Lăpuşna: prof, Pamfil despre „Mica industrie la sate“ și 
preotul militar, Murea „Păcatul divorţurilor“; Puhoi, jud; 
Lăpuşna: dirigintele școalei „Foloasele şcolii româneşti“; 
Strășeni, jud. Lăpuşna: dirigintele şeoalei „Albinăritul şi 
joloasele lui“; Puhoi, jud. Lăpuşna, preotul local despre 
„Creşterea viermilor de mătase“; Strășeni, jud. Lăpușna; 


996 


dirigintele școlii despre „Ocupaţii aducătoare de venit la 
sate“; Puhoi, jud. Lăpuşna: dirigintele şcolii „Despre fo- 
loasele albinăritului“; Cobuşea Nouă, jud. Tighina: pr. mi- 
litar Murea despre „Calendarul îndreptat“; Puhoi, jud. 
Lăpușna: parohul com. „Calendarul îndreptat“ și dirigintele 
școlii „Ce folos avem cetind cărţi și gazete“; Suruceni, 
jud. Lăpușna: prof. Blladi despre „Broii neamului şi tre- 
buinţa sărbătoririi lor“; Săleuţa, jud. Tighina: parohul co- 
munei despre „Calendarul îndreptat“; Puhoi, jud. Lăpușna: 
despre „Seceta și prăsirea grâului“; Străşeni, jud. Lăpușna: 
agronom lonescu despre „Cum să ne luptăm în contra se- 
cetei“; Puhoi, jud. Lăpușna: parohul comunei „Ce vrea să 
facă „Astra“ în Basarabia“. 


Cămine culturale întiinţate. 


S'au înfiinţat în cursul anului şi funcţionează bine ur- 
mătoarele cămine cenlturale ale „Astrei“: Strășeni, jud. 
Lăpușna, Puhoi, jud. Lăpuşna, Săleuţa, jud. Tighina, Co- 
buşea Nouă, jud. Tighina. Mai există în jud. Orhei, înfiinţate 
de fostul comisariat general al „Astrei“ pentru Basarabia, 
următoarele nuclee: în com.: Olişeani, Cobâlea, Bravicea, 
Chiperceni, Ciocâlteni, Camencia, cu eari suntem în legă- 
tură şi credem că în curând vor lua fiinţă, mai ales că în 
aceste comune există bibliotecile „Bibicescu“, donate de 
fostul comisariat. 


Căminele culturale din cele patru comune din jud. 
Lăpușua și Tighina au fost ajutate şi băneşte de către Re- 
gională, atât cu cărţi, cât şi eu bani. Astfel cercul din Puhoi 
a primit un ajutor de 2000 Lei pentru mobilier. hemarcăm 
activitatea părintelui Friptu, preşedintele cercului Puhoi, 
care cu o abnegaţie şi dragoste demnă de admirat, ser- 
peşte încontinuu ea pildă comunelor din jur, eari în curând 
se. vor putea număra între aderenitele Asociaţiei noastre 
îl şi vor deschide căminele „Astrei“. 


Cămine culturale în curs de înfiinţare. 


S'a făcut legătură cu intelectualii și, după îndeplinirea 
condiţiunilor şi formalităţilor, cerute de regulament, se vor 
+ deschide cât de curând, căminele culturale din orașul 
Chişinău, la fabrica de tutun și orașul Cahul. Comunele: 
Ocolina, “Nădușita, Rujniţa, din judeţul Soroca ; I)ișceova şi 
Teleneşti din jud. Orhei; Bârladeni, jud. Hotia:;. Cairaelia 
şi Cociulea din jud. Cahul; Fârladani, jud. Tighina; Dubasari, 
jud. Lăpuşna; Borisovea, jud. Ismail. : 


997 


Cinematografele „Astrei“. 


Despărţământul Cetatea Albă şi-a deschis vara aceasta 
un cinematograf în oraş. Dacă ne vor permite mijloacele 
credem să putem deschide cinematografe de ale „Astrei“ 
şi în restul orașelor basarabene. 


Editarea broșurilor de propagandă. 


S'au editat în cursul anului: „Ștefan cel Mare, Sfânt“, bro- 
şură de popularizare, tipărită eu ocazia desvelirii statuei 
lui Ştefan cel Mare şi împrăștiată în 3000 de exemplare — 
gratuit — ţăranilor veniţi la serbare. l 

Se află sub tipar: Calendarul „Astrei“ basarabene pe 
anul 1929, „Nemulțumitorului i se ia darul“, broșură de 
propagandă moral-socială, „Jertfele culturii româneşti în 
Basarabia“, „Cum să lucrăm Ogoarsle noastre ea să scoatem 
mai mult folos“. 

Se ajlă în pregătire: „Cântece populate basarabene‘. 
„Primul ajutor medical în caz de rănire“, „Primul ajutor 
nfedical în caz de boală“, „Primejdia băuturii“, „Cari sunt 
bolile lipicioase şi cum te poți feri de ele“, „Din înţelep- 
ciunea poporului român“ (folklor basarabean). 


AR 


Propagandiștii noştri culturali. | za 


ln cursul anului 1928, prin bunăvoința On. Minister de 
instrueţie publică, Regionala noastră a avut la dispoziţie, 
detașaţi dela catedra lor şi plătiţi eu leafa gradului lor de 
către Minister, pe domnii: lorgu Tudor, institutor din Chi- 
șinău, cure a fost însărcinat cu redactarea gazetei noastre 
„Cuvântul Moldovenesc“. 

Al doilea propagandist este dl Profirie Fală, nvăţător, 
fost senator, care s'a ocupat intensiv eu propaganda printre 
sătenii şi intelectualii judeţelor Soroca și Bălţi. 

A activat perseverent pentru calendarul îndreptat și 
pentru răspândirea culturii naţionale, cu ocazia șezătorilor, 
prin împrăștierea gratuită a broșurilor „Astrei“. Unul din 
marile merite ale dlui Fală este strângerea folklorului ba- 
sarabean, care în curând va vedea lumina tiparului. 

Pentru anul 1928—1929 On. Minister al Instrucțiunii a 
aprobat ea dl Profirie Fală să rămână detașat și pe mai 
departe la Astra“, să lucreze pentru deșteptarea culturală 
a moldovenilor şi să strângă frumosul folklor moldovenese 
necunoscut. 

Regretăm că domnului lorgu Tudor i sa retras de- 
taşarea. 


998 


Biblioteci populare ale „Astrei“. 


Afară de bibliotecile populare înfiinţate de fostul co- 
misariat al „Astrei“ pentru Basarabia .(în com. Olişeani, 
Cobâlea, Bravicea, Chipereeni, Ciocâlteni, Camencea, toate 
din jud. Orhei, apoi biblioteca de pe lângă şcoala primară 
No. l, oraș Orhei, şi biblioteca donată „Caselor Naţionale“ 
din Nisporeni-lLăpușna) sau făcut începuturi de biblioteci 
în următoarele comune: 

Puhoi și Strășeni (jud. Lăpușna), Gabaa Nouă și 
Sălcuţa (jud. Tighina), Caliacra şi Cociulia (jud. Cahul), Mi- 
reni (jud. Lăpuşna). 

Cu durere în suflet trebuie să mărturisim, că nu am 
putut satisface așa cum am fi dorit și cum insistenţele puse 
pe lângă Regionala noastră ar fi trebuit satisfăcute. 

Din 73 de biblioteci populare ce ne-au fost solicitate 
din toate părţile Basa:abiei, nu am putut satisface decât 
parţial cele cerute de comunele de mai sus. 

Ne-au venit rugăminţi de a dona dulapuri pentru căr- 
țile existente pe la diferite instituţii comunale, ca școli, pri- 
mării, spitale, ete., — ceeace nu am putut satisface din lipsa 
de fonduri. 

"În ee privește numărul cetitorilor dela ţară, din satele . 
în cari existau biblioteci ale „Astrei“, ni-se raportează că 
în cursul celor 8 luni ale anului curent, la 12 biblioteci sau 
începuturi de biblioteci, au fost după cum urmează: 


plugari . . în No. de 120 au cefit 156 volume 
funcționari , , , 214, , 335 , 


elevi ..., „ „ 293, „ 2015 , 
Una din cauzele că ţăranul nu ceteşte, cel puţin la aceste 
de mai sus biblioteci, — ni-se spune, că ar fi lipsa de bro- 


şuri ușoare şi cu chipuri, în care săteanul să găsească, 
pe scurt, sfaturi şi povestiri ușoare. Din această eauză mulţi 
săteni veniţi să împrumute cărţi, s'au întors fără carte, deci 
fără să aibe putinţă de cetit. 


Biblioteca cenfrală a Regionalei. 


Nucleul ei a fost format din cele 236 cărți donate de 
dl prof. O. Ghibu, la plecarea sa din Basarabia. 

De atunci numărul lor s'a înmulţit la 1726, provenite, 
parte din donațiile Ministerelor, dela Mitropoliile și epis- 
copiile din ţară, dela diferite instituţii şi parte din cumpă- 
rături. 

Nevoia unei biblioteci centrale mai bogate este ab- 
solut necesară, atât pentru membri locali, cât şi pentru 


999 


publicul cult, care solicită mereu cărţi, statistici şi diferite 
studii. 


Membrii „Astrei“ basarabene. 


la cursul anului curent sau înscris ca membri fon- 
datori ai „Astrei“ 2 persoane, pe viaţă 7, activi 615, ajutori 
10, dintre cari 311 şi-au plătit eotizaţiile. 

În acest număr de noui membri nu întră membrii des- 
părțămintelor Cetatea-Albă, nici ai despărțământului Ti- 

_ghina. 

in împrejurările grele ale a. 1928, atât din punct de 
vedere moral, cât mai ales din cel material, multe nizuinţi 
de îndrumare şi propagandă culturală au fost împiedecate 
de a se valoriza. lipsă de entuziasm, condiţiile grele ale 
traiului, seceta, care se menţine de 4 ani în provincia noastră, 
necesitatea absolută de a răsplăti materialicește pe toţi cei 
cari vor să-și pună umărul lor la carul cultural al „Astrei“, 
răsplată, care nu sa putut da, — toate acestea au contri- 
buit ca activitatea „Astrei“ în 1928:să fie mai restrânsă. 

În cursul anului însă am început organizarea Regio- 
nalei şi am luat contact bine susținut cu toate personali- 
tățile sociale din Basarabia, pregătind terenul pentru o vân- 
joasă activitate în 1929, când sperăm că vom avea condi- 
iuni materiale mai favorabile. 

Credem atunci să putem răspunde satisfăcător la mul- 
tele chemări, ce ne vin pentru înfiinţarea de cercuri cul- 
turale, de înființare de biblioteci, de trimiterea conferen- 
ţiarilor necesari, şi cereri de ajutoare bănești. 


loan Pelivan, | V. Pop, 
preşedinte. f secretar general. 


1000 


pie 


Anexa Il, 


Regiunea Dobrogeană. 


„Astra“ Dobrogeană a luat fiinţă la 5 Maiu 1927, ca ra- 
mură a „Asociaţiunet pentru literatura și cultura poporului 
român „Astra“ din Sibiiu, pentru întreaga Dobroge, cu primă 
ramificație’ Despărţământul Constanţa al „Astrei“, pentru a 
face să ia fiinţă filiale de ale „Astrei“ în comunele șt că- 
tunele judeţului. 


Regiunea şi-a constituit cor din 85 persoane, orchestră 
35 persoane, echipă de teatru şi un cere sportiv cu 1580 
de membri. 


Cele trei organizaţii din , Constanţa: Regiunea, des- 
părţământul şi cercul „Astra“ Constanţa, au lucrat ca una 
singură, organizând pentru Constanţa 86 şezători şi a dat 
eoncurs cercului „Astra“ Anadolehioiu, pentru încă 9 şe- 
zători. 

Pe lângă activitatea desfăşurată prin șezători, eari au 
fost de mai multe categorii; 


a) Pentru ostaşi în fiecare Duminecă, la Casa ostă- 
şească. 

b) Pentru suburbii, în fiecare din zilele săptămânii, la 
una din cele 6 suburbii, iar în centrul orașului câte două 
șezători, în fiecare Duminecă, una pentru adulţi şi alta pentru 
şcolari, s'au oferit în lunie 1927 premii în valoare de 3000 
Lei elevilor de liceu pentru literatură și desen; s'au distribuit 
deasemenea 5000 mii lei premii pentru colinde în Decem- 
vrie 1927, cum şi 2000 mii hei pentru costume naţionale în 
ziua de 24 lanuarie 1928. 


Corul, orchestra şi tieatrui au organizat festivalul din 
seara zilei de 10 Maiu la Cazionul Comunal, eu care ocazie 
di general Moșoiu a vorbit despre opera Regelui Ferdinand |. 


Corul și orchestra au dat două concerte reușite, tot 
în sala Cazinoului, arătată mai sus, iar secţia teatrală a re- 
prezentat de două ori comedia „Plicul“ de Rebreanu şi a 
treia oră la Bazargic. | 

Activitatea în judeţ. 

S'au trimis scripte la 145 comune și cătune, pentru în- 
fiinţare de filiale. 

Până în prezent au luat fiinţă 47 filiale (lista lor se 
adaugă la urmă). 


1001 


Preşedintele Regiunei și Despărțţământului au luat parte 
la înfiinţarea următoarelor filiale în judeţ: 

Cerna- Vodă, Medgidia, Cara-Omer, Ghiuvelnia, Man- 
galia, Cogelae şi Cuzgun. 

Mai mult de jumătate din cele 4? de filiale au fost în- 
zestrate cu cărţi dela centrala din Sibiiu. 

Neavând încă darea de seamă a filialelor săteşti o 
vom trimite ulterior. 

Amintim în treacăt că filiala Cara-Omer și Ghiuvelnia 
au dat câte o reușită reprezenianţie artistică pe scena tea- 
trului Blpis din Constanţa. 

Tabela filialelor din oraș și judeţ înființate până ia 
1: Septemvrie 1928: 


1.„Astra“ Constanța. . . . . .25.„Astra“ Satischiei . . . . . 
Dio pi Chioselev. . . . . .26, „ Cerna-Vodă ....., 
< Bilbirul-Mie . . . . .22 ,  Cogelae. .. . . . 
4. , Azaplae . . . ., . .28 Cuzgun A : 
Do p Tuzla ... stia 29 ca Remus Opreanu Ă 
6. 'Patlageacul-Mie pe a; y Osman Jaca .. .. 
? y Taşaul . , . si a BL y Nestoreşti 

Say Musulbel Muslui PV Pazarlia . 

9B y Baeram Dede , . . . 383. 54 Saligni Satul Ştefan celMare 
10. „ Carapelit . . . . . . 34. Fa Canara . . . . . i: 
I a Canara palaz Mare. , 35. A Ghelengie ...... 
13., Agigea . . . . . . 36 , Hasidulue . . . ., 
13. , Tatlageaeu-Mare . . .37. ,„ Osmancea. .. . 
IL an Sibiuara . . . . . .3%8. „ Saraiu fc tau 
15. „ Tichileşti . . . „89. „ Corna Cadievu MERE 
16. n Cargalacul-Mare . . . 40. , Caramlae . . . at 
17. , Cargalacul-Mie . . .AM. 3 'Tatlageae Moşneni al acei 
18. , Chiragi. .. . . ..42 Traian Săcele i 
19. Cara-Omer . . . . .43. „ Ghiuvelnia . 
20. , Mulceava . . . . . . 4% „©  Anadolchioiu Constanța 
7 PE Mangalia . . . . . .45 , Tăbăcăria Constanţa . sè 
e Medgidia . . . . . -A6 „ Sportivă Constanţa . ; 
23. Dunărea . . . . o Al , inchisoarea centr. Constanţa. 


24. „ Copadin 


1002 


TABLOU 


De gezătorile organizate de „Astra Constanța“, dela Decomvrie 1927 la lunle 1928. 


1 |23 XII/927 
2 | 221/1928 


3|24 1/1928 


10 [20 11/1928 
la 
12122 , 
13|24 , 
[14]26 - 
15|, n 


Sala Cerc, militar 
Cinema Tranulis 


Cinema Regal 
k Modern 
a Majestic 
n Tranulis 
s Majastic 


Casa Ostăşească 
Şcoala 5 băieți 
s 10 mixtă 
h Aj 4 
A 8 „ 
Cinema Regal 
j Modern 
Casa ostășească 


Şcoala Nr. 5 băieți 


29 " 
3 1/928 
4 n 


10 mixtă 
2 băieți 
1 mixtă 


Cinema Tranulis 

ñ Majestic 
Casa ostăşească 
Şcoala Nr. 5 băieți 


E „ 10 mixtă 
Pa E 
nm To 
Cinema Regal 
à Modern 
Casa ostășească 


Numele 
conferențiarului 


SUBIECT 


Preot C. Popescu 
Di g-ral Vlădescu 


Despre sărbătoarea Crăciunului 
Scopul „Astrei“ în Dobrogea 


D! prefect Roşculeţ [Cuvântul ocazional 


Di Negulescu 
Preot Popescu 
D. Stoicescu 


D. Mureşanu 


Dir. şc. nor. Petrescu 


Preot C. Popescu 
General Schmidt 
C. Mureşanu 

L Constantinescu 


l General Vlădescu 


C. Mureşanu 
Gr, Sălceanu 

L Benton 
Avocat A. Vulpe 


Victoria Stere 


lon Helgiu, prof. 
T. Constantinescu 
C. Mureșanu 
Aurel Vulpe 
Protoereu Coada 
Dr. 


Dra Paula Popescu 


Pilescu 


Din trecutul „Astrei“ 


Ocazional, în numele Episcopului | 


24 lanuarie pentru români 
Idem 
Idem 
Idem 


Apărarea contra gazelor de luptă | 


Scriitorii noștri (pentru copii) 


Viaţa în delta Dunărei; 
Scopul „Astrei“ 

Viaţa în Anglia 

M. Eminescu 

Despre basme 

Despre Ovidiu 

Isus Hristos (pentru copii) 
Respectă bunul aproapelui 
Crime şi criminali 

Viaţa în Anglia 

Gh. Coşbuc 

Învăţături din Evanghelie 
Despre datorie 

Povestiri pentru copii 


Maior CorjanowschilDespre datoria cătră ţară 


D. C. Popescu 

DI Chiriac 

Tr. Constantinescu 
Aurel Vulpe 

C. Mureșanul 

Dna Popescu 


Subit. Pușcașu 


1003 


Despre poveștile noastre 

Aerul și apa 

Despre educaţia copiilor 

Despre Gh. Coşbuc 

Veniţi la Isus 

Poveşti pentru copii 
atoria cătră ţară 


12 IIl/1928|Şcoala No. 


13 
14 


116 


17 


SALA 


Numele > 
conferenţiarului 


SUBIECT 


" n 8 n 


" n Ton 
Cinema Tranulis 

ia Majestic 
Casa Ostăşească 
Şcoala No. 

n n 8 n 

" w 6 a 

n P A 
Cinema Regal 

„-. Modern 
Casa Ostășească 
Şcoala No. 


" " 


" " 


EL] 1 7 Li 


10 „ 
n "8 , 
ii „ 
E PE Tiy 
Cinema Odeon 
i Tranulis 


i Reg. Maria 


„Majestic 
„ Regal 
x Modern 


ii Reg. Maria 


Teatrul Elpis 
“Şcoala ` No. 8 
= " “ i 7 ; 


5 băiețijAurel Vulpe 


10 mixtă|Tr. Constantinescu 


5 băieți 
10 mixtă 


C. Mureşanu 


Gr. Salceam, profesor 


Dr. Al. Pilescu 
Dr. Margarit 
Dna Steflea 
DI Helgiu 


5 băieţi|N. Teodorescu 
10 mixtă|C. Mureșanu 


Profesor Cociubanu 


S. Constantinescu 
Prof. Constantinescu 
Col. lon. Dobrogeanu 
Dna Maria Vlad 
Prof. Mureşanu 


“ [Li 


„ Helgiu 


8 băieţi]Dr. Stoenescu 


Tr. 


Constantinescu 


„Preot Popescu 


„a Roşculeţ 


„ Sadeanu 


Profesor Mureşanu |Subiect religios 


P. Protopopescu 


lon Bentocu 


Dr. Pilescu 


Comandor Negru 
Avocat Chirescu 
Traian Berberian 
Maior în r. N. Ştefan 
Dr. Pilescu 


"n „ 


Petrescu, dir. şc. N-le 


Nic. Ştefan 


1004 


Gh. Coşbuc 
Despre educația copiilor 
Educaţia la englezi —€ 
Mihail Eminescu 

Despre sănătate 
Pericole pentru copii la Cinema 
Conferenţa pentru copii 
Beţia şi urmările ei 
Ocazionale 

Omul dela apariţie şi până -azi i 
Crime şi criminali i 
Din Delta Dunărei 

Cum am cunoscut pe Vlahuţă 
Conferenţe pentru copii 

Cum să ne purtăm cu cei mici 
Subiect religios 

Despre patrie 

Cum să ne ferim de boale ` 
Educaţia la Romani 

Din Evanghelie — Paştile 


Patimile Mântuitorului 


" IL] 


Rolul aviaţiei 


LL " 
Despre muncă 
„ s 
Din trecutul neamului 


Despre comerț! 


SALA. 


Numele 
conferenţțiarului 


SUBIECT 


4 n 


5] 3'V1/928 


“ 


s 


4 111/1928 
8 


2 

3 

4/15 M 
S2 08 
6124 N 
: ; 
[3 voz 


7 VI/928 


“eneral I. Vlădescu, președ. 


30 IV/928|Şcoala No. 5 
Di V/928|Eupt | Val ai 


Școala la vie 

á No. 7 
Cinema Odeon 

T Tranas 
Casa Ostăşească 
Cinema Tranulis 
Casinoul comunal 


Cinema Majestic 


Școala No. 8 
ü „10 
la Vii 
E No. 7 

Cinema Regal 

„. Odeon 


Școala No. 10 


Cinema Reg. Maria|Maior Cristea 


„Majestic 

„ Tranulis 
Şcoala No, 10 

n „8 

a la Vii 


Şc. def. Anadolchioiu 
Școala No. 9 mixtă 
Șc.def. Anadolchioiu 
Şcoala No. 9 mixtă 
„de fete 


Nic. Ştefan 
Prof. Petrescu 


|Genr. Tr. Moșoiu 
[D-na Ştefan 


„|Despre comerţ” 
_ “|Despre Ştefan cel.Mare _ 
S. Constantinescu |Crime și criminali ` ma 
Păr. Protopopescu |Din Evanghelie - 
D-șoara Verbiceanu|Subiect pentru copii 
Isp. loan Georgescu/Răsboiul Independenței 
Prof. Helgiu Regele Ferdinand L 
Joan D. Roman i 
Regele Ferdinand I 
Pentru copii 
George Coșbuc 


Poezia populară 


C. Mureşeanu 
Aurel Vulpea 
Chireşanu George Coșbuc 
Prof. Nedelcu " "> 
w Mureșeanu i da 
Dşoara C. Rădulescu|Povestiri pentru copii 
Din răsboiul cel mare 
Dna Ştetlea Poveşti pentru copii 
Nicolae Ștefan 


C. Mureşeanu " 


Despre comerţ 

educaţie 

- meserii 

datorii față de ţară 


Nicolae Ştefan n 


Tr. Constantinescu n 


Şezători aranjate de Cercul cultural „Astra“ (Ana-Dolchioiu) 
1123 11/1928 Şcoala No. 9 mixtă|Dl Chiriac 


Aerul 
Dr. Pilescu ` Ne. mor copiii 
Ion. Ventaiu Poezia populară 
S. Constantinescu  |Din trecutul neamului 
D. Petrescu : 


Aurel Vulpea 


Poveştile românilor 
Gh. Coșbuc 
C. Mureșeanu Predica de pe munte 


Pär. Protoereu Coada|Subiect religios 


Cociuban: Despre omul preistoric 


1005; 


Drepturile noastre asupra Dobrogii 


Cruţiu Delasălişte, secretar, 


4 


| Desp. de 
|| Desp. centr. | ġ 
Ë | jud, org. de | g| plasă ont 
ajl mai inainte llag] de mil 
= 15| Inainte | 
Abrud 
Aiud 
1) Alba  /17] Sebeş 
| | Teiuş 
Vinţ 
p Zlatna | 
| Hălmagiu 
Arad lol PEE 
A ia 
Şiria 
Bihor Being 
Beli: 
ai (Orade) bol Tinca 
—i 
|| Bran 
= 
Feldioara 
j Brașov 1 | Heman 
| Râşnov 
Săcele 
Zârneşti 
VE, | | Bozovici 
LE rati) + Moldava- 
| Ciuc 
ùl (Mercu- zil 
prea iaie) 
| dea l 
Cluj 22| gempa 


| Mociu 


| Făgăraş n! Viştea 


: Brad | 
| | Dobra j 
Í Hun eai] a | 
| . doara Hate £ ra 
(Deva) pl. bs] Jiu gat 
| Şoimuş rațele 
| Sarmisegh, 
Simeria 
| pie d | 
reg p 
[ că 14] Viseu 
| (Sighet) 


=] 
& 
3 


ÎL sa pai 


ia 
e 


| E m Desp. inf, 
iri in 1927 
„în 1927 | işi 1928 
Își 1928 |Z 
E 
ai 
NL 
E 
pH | 
E: 
[i | 
F uN 
13 Ineu iā, Nădlac 
{l | 
i 
ES 
27 
! Budila 
ï | Teliu 
4 | 
Fi | 
ME | 
LE || || Sasca mon: 
zi | tană . 
| | Sânmărtin 
| 
al 
a 
a 
|24| 
| 
zl 
p 
KE 
ia 
rii 
SL Jia 


1006 


Desp. 
| neorg. şi 
E neactive 


|! Ocna- 
Mureş 


| Sebeş 


| Ceica 
Marghita 
Salonta 


Tileagd 


a Târlungeni 


Bocșa 
Recija 


1d 


Cincul 
Șercaia 


Iza 


| Plase unde 
E ar fi să se | 


z 


Frumoasa 


Gheza a9 


Desp. de Desp. Plase unde 


E Desp. centr. EE tedre: Desp. inf. Desp. i A ea 
Şi] jud. org. de j e in 1927 neorg. şi e = 
A nai inanfa de mai in 1927 i 1928 e înf. noui 
gman inainte şi 1928 și re desp. 


Eremitul 16 
Mercurea- || 39 
Nirajului 

Mureş de sus 
Reghin de jos 


Band 
Gurghiu 
Râciu 
Reghin 

(pl. de sus) 


Mureş 
11|] (pl. Mure: 
de jos) 


Topliţa 6 


Bărgău 
Lechinţa 
ocod 
Sângeorgiu- 
Băi x 


Năsăud 
(Bistrița) 


Năsăud 


b 


Odorheiu 
13 (T. de jos) 


Sălagiu 
14| (Zălau) 
pl. Bocșa 


Cristur 


Valea lui 
Mihai 


Arded 
Chioar 
Mănăştur 
Ţ. Oaşului 
Ugocea 


| | Satu- 


mare 


- 


i Severin 


(Lugoj) 


Orşova 


Teregova Caransebeş 


Avrig 
Mercurea 
Nocrich 
Ocna-Sibiiu 
Sălişte 


pă 


Beclean 


Gârbău 27 Chiochiş 

Gherla || Reteag 

T. Lăpuş | să 

Agnita | 1 

Hendort 1 Rupeni 

Mediaş 1 (Cohalm) | 


Şeica-mare || 1 


Dumbrăveni Valea lungă 


8| T. Sån- 
18| mărtin 


Buziaş 
Ciacova 
Lipova 
Sân.-Nic. 


mare 


Covasna 


Câmpia 
Turzii (Vințu 
de sus) 


scaune 


Câmpeni 
Luduş 
Sălciua 


„Anexa IV. 


Activitatea despărțămintelor în cursul 
anului 1927-28. | 


iI. 1. Alba (desp. central judeţean). ; 
Despărţământul constă din 14 comune și are 3 biblioteci 
poporale,. A 

Prelegeri poporale s'au ținut în următoarele comune : Oarda- |. 
de-sus: loan Codrea, prof. „Mihai Viteazul“, Leonte Opriş, prof..: 
„Reforma agrară și minoritarii“, Virgil Cucai, prof. „Urme: roz 
mane“, C. Dumitrescu, prof. „Doinele române”, L. Opriş „Liga: 
Naţiunilor“, Traian Achim, prof. „Meseriile“. Oarda-de-jos: L 
Opriș „Bugetul“ și L Economu, prof. „Poeţii Alecsandri și Coșbuc” 
Ciugad : L. Opriș „Stabilitatea valutei“, C. Dumitrescu „Doinelg 
române“, Avram Rășinar, prof. „Folosul cooperativelor“, L, Opriș: 
„Impozitele”. şi „Sfatul de pace al ţărilor“, loan Codrea „Reforma: 
agrară“, Drâmbar: I. Codrea „Luptele pentru libertate”, Tr. 
Achim „Caracterul poporului român“, L. Opriș „Scaunul de: 
judecător între țări“, Limba: L. Opriș „Moneta hârtie și mo-. 
“neta aur“, IL Codrea „Folosul cărţii“; „Reforma agrară la stră-” 
moșii noștri”, L. Opriș „Sfaturile de pace ale țărilor“. Pâclișa: 
Lucian Muntean, prof. „Armonia dintre clasele sociale”, L. Opriș: 
„Marea și mica proprietate“... Seușa: L. Opriş „Preţul leului”,. 
I Codrea „Cultura unui popor“, Tr. Achim „Arta națională“. | 
Ghârbou: I. Codrea „Frământări culturale în trecut și la noi” 


Conterenţe au ţinut în Alba-lulia: L, Opriș, prof. „1 Der 
cemvrie”, P. Grimm, prof. univ. Cluj „Poezia engleză“, loan.ţ: 
Sandu, dir. de liceu „Marii bărbaţi ai noștri“, dr. Z. Muntean, : 

' ‘adv. „Optanţii unguri“, dr, Nic. Drăgan, prof. univ. „Spătarul Ni. : 
colae Milescu”, Gh. Pamfil; prof. „Progresele chimiei moderne", i 
. Alex. Bob, protopop gr.-ort. „învățături Creștine”, dr. Romul Bocă,, - 
notar public „Despre testament“, dr. Dominic Medrea, medic „Boat T: 
lele venerice”, L. Opriş „Bugetul“, I. Economu, prof. „Poeţii noștri y 
C. Marinescu, prot.. univ. „loana d'Arc“, dr. Coriolan Petran, proi- 
| univ. „Arta națională în Ardeal”, dr. V. Meruțiu, prof. univ. „Gu 
ile Dunării”, Aurel Cosciuc, prof. inspector „Pomăritul și legu 


p: 


aeni: 


74008 


măritul”, dr. Augustin Tătar, prof. acad. teol. Blaj „Criza morală 
şi creștinismul”, lon Codrea, prof. „Luptele strămoșilor pentru li- 
bertate”, dr. Aug, Popa, prof. acad. teol. Blaj „Falimentul scien- 
tismului”, dr, Grigorie Cristescu, prof. anad, teol. Sibiiu „Misiona- 
rism cultural”. 

Cu prilejul adunării generale, ținută la 4 lunie 1928 în co- 
muna Hăpaia s'a aranjat o expoziţie de copii. 

Starea cassei a fost la 4 lunie 1928 de Lei 71.910. 


Președ. desp. : loan Sandu, dir. de liceu. 


2. Aiud (jud. Alba) 


Acest desp. constă din 29 comune și are 20 biblioteci po- 
porale. 

Prelegeri poporale s'au ținut în următoarele comune: Gâmbaş: 
Dr. Emil Pop, adv. „Despre „Astra", O. Lupean, prof. „Folosul 
cărții“, P. Fodorean, adm. finan. „Biblioteci“. Păgida: Dr. Emil 
Pop „Astra'*, O. Lupean „Biblioteci“. Meşcreac: Dr. Emil Pop 
„Dragostea de cetit și scris“, D. Toncescu, prof. „Cultură și cinste“. 
Leorinţ: Dr. Emil Pop. „Bibliotecile „Astrei“ și O. Lupean „Eco- 
nomie“. Cinguzel: D. Tonceanu „Astra“, P. Fodorean „Biblio- 
teci". Ocnișoara : D. Tonceanu „Ziua de 10 Maiu", P. Fodoreanu 
„Poveţe”, 

Conferenţe s'au ţinut în Aiud de către dnii: Gh. Vâlsan, 
prof. univ. „Dobrogea“. Al. Lapedatu „Patrioţii“, dr. Valer Mol- 
dovan, adv, Turda „Rolul bisericilor în 'desvoltarea conștiinței la 
Români în Ardeal“, Virgil Bărbat, prof. univ. „Drepturile și da- 
toriile femeilor, azi“, Th. Capidan, prof. univ, „Românii din Penin- 
sula balcanică“, Gh. Bogdan-Duică, prof. univ. „T. Maiorescu“, 
Emil Isac „Propaganda artistică”, R. Patrulius „10 Maiu“, Virgil 
Bărbat „Începutul culturii”, V. Ghidionescu, prof. univ. „Uniti- 
carea elementelor culturii”, P. Sergescu „Matematica și viaţa“, Al. 
Borza „Din viața plantelor“, dr, L Băltariu, notar public „Scrierea 
veche". 

~ Averea desp. este de Lei 9000. Subvenţii a primit despărţ. 
Lei 10.000 pentru mormântul dela Mirislău, dela primăria ora- 

șului Aiud, l 
Președ. desp.: Dr. Emil Pop, adv. 


3. Sebeş (jud. Alba.) , 
Desp. constă din 19 comune și are 11 cercuri culturale. 


l Prelegeri poporale s'au ținut în cursul anilor 1926—27 şi 
1927—28 în următoarele comune: Cut: Înv. |. Pavel „Educaţia 
tineretului” (dela 14—20 ani), subrev. P. Chirca nLegea şcolară", 
preot Titu Morariu „Despre însemnătatea Asociaţiunii”. Pianul- 


1009 


de-sus: Înv. Al. Duvlea „Mulţumirea sufletească“ (în ce s'o căutăm), 
înv. L Pavel „Educaţia tineretului“, Silviu Cărpinişianu, dir, de gim. 
„Rostul conferinţelor și scopurile Asociaţiunii“. Răchifa: Înv. dir, 
S. Floca „Albinărit”, dir. Silviu Cărpinișianu „Eroii a eamului: în 


lumina recunoştinţii naţionale“, subrev. P. Chirca „As ociaţiunea”, 


Săsciori: P. Chirca „Asociaţiunea“, dşoara înv. Cornelia Cionca, 
„Părţi alese din Istoria Neamului“, iar dl dr. Mircea Albini, med. 
primar al Spitalului Sebeș „Tuberculoza“. Sibișel: P. Chirca „În- 
grijirea edificiilor școlare”, Silviu Cărpinișianu „Faptele vrednice 
ale fruntașilor noștri“, „Razimul nostru într'un viitor strălucit al 
neamului“, Daia-română: P. Chirca „Asociaţiunea”, înv. Al. Duvlea 


„Şcoala și familia” și înv. dir. Gheorghe Albu „Pomăritul“. Deal:. 


Părintele P. Colhon „Rostul Asociaţiunii” și „Familia creștină”, 
iar înv. V. Zdrenghea „Necesitatea construirii unui local de școală“. 
Răhău: Preotu/ A. Răureanu „Setea de bogăţie“, înv. dir. D. Or- 
dean „Respectul faţă de legi“, subrev, P. Chirca „Asociaţiunea”, 


Petrești : Preot Titu Morariu „Asociaţiunea“, preotul L Laşiţă „Sec- . 


tele religioase“, înv. dir. V. Zdrenghea „Trecutul văii Sebeșului“. 
Lancrăm : Preotul T. Morariu „Asociaţiunea“, înv, Al. Duvlea 
„Momente din Istoria Neamului“, înv. dir. D. Ordean „Respectul 
față de autorităţi”. Câlnic: P. Chirca „Asociaţiunea“, Al. Duvlea: 
„Şcoala și familia“, dşoara înv. Lucreția Floca „Legume și zar- 
zavat”, d-șoara Cionca Cornelia „Părţi alese din trecutul nostru”. 
Toate aceste prelegeri au fost incadrate în programe artistice, cu 
recitări și cântări executate de către elevii școalelor din comu- 
nele unde s'au ţinut prelegerile. Conferenţe au ţinut în Sebeș de- 
legaţii „Extensiunii universitare“ din Cluj: Virgil Bărbat „Lucruri 
ce nu trebuiesc uitate“, FI. Şteiănescu-Goangă „Națiunea, condi- 
tiile ei de existență și desvoltare“, VI. Ghidionescu „Chestiuni pe- 
dagogice“, P. Sergescu „Matematica şi viaţa“, P. Grimm „Sufletul 
poporului englez, văzut în poezia lui“, M. O. Botez „Sănătate și 
Educaţie“, 

Serbările naţionale au fost serbate cu fastul cuvenit și cu 
programe artistice, executate asemenea de elevii şcoalelor. 


Președ. desp. Silviu Cărpinișan, dir. gimn. de stat. 


4. Zlatna (jud. Alba). 


Acest despărțământ constă din 17 comune și are 4 cercuri 
culturale, cu câte o bibliotecă poporală. 
Prelegeri poporale au ţinut în- comunele: Cib; Gh. Popescu, 


preot în Zlatna, despre „Insemnătatea Astrei“. Glod: dr. loan. 


Rece, medic, Zlatna, despre ` „Boalele venerice“, Parteniu Duca, 
prof, Zlatna, despre „3/15 Maiu 1848“ și Traian Baicu, com. 
Zlatna, despre „Importanța meseriilor“ ; Trâmpoaele : loan Fodo- 


rean, preot, Zlatna, deespre „Insemnătatea Astrei” și Gheorghe - E 


1010 


Popescu, preot Zlatna, despre „Insemnătatea cercurilor culturale“; 
Valea dosului: Partenie Duca, prof., Zlatna, despre „Importanța 
Astrei”, Alexandru Fărcășan, notar, despre „Succesiune“ și Gh. 
Popescu, preot, despre „Importanţa cercurilor culturale“, 

l In Zlatna s'au ținut următoarele conferințe: Ing. Ioan Râșcan, 
despre  „Însemnătatea zilei de 10 Maiu 1927”; loan Fodorean, 
preot „Cuvânt de deschidere“ cu comemorarea Regelui Ferdinand ; 
Alex. Fărcăşan, notar, despre „Insemnătatea zilei de 1 Decem-. 
vrie"; Gh. Popescu, preot, despre „Insemnătatea zilei de 24 la- 
nuarie“ ; Virgil Oghină, ing, despre „Insemnătatea zilei de 10 
Maiu 1928"; Iacob Domșa, protopop, despre „Apel la unire și 
înfrățire prin Astra” și Leonte Opriș, profesor, despre „Poporul 
român și cultura“, Toate aceste conferințe au fost incadrate în 
programe artistice cu declamări, cântări și teatru, aranjate de 
către desp. „Astrei“ cu concursul. școalelor şi al reuniunei de 
cântări „Doina“ din Zlatna. 


Președ, desp. Joan Fodorean, preot. 


Hi. 1. Arad (desp. central județean). 


Acest despărțământ constă din 20 comune și are numai 
2 cercuri culturale, cu toate sforțările conducerii despărțământului, 
care constată în raportul general pe anul 1927, că „în urma îm- 
prejurărilor schimbate de după răsboiu, oamenii se interesează 
tot mai puţin de ceeace se numește suflet şi idealism, tinzând 
mai mult spre satisfacerea trebuințelor materiale. Ca o consecinţă 
a acestor stări se poate observa și o lâncezeală, în ce priveşte 
propagarea culturei printre massele largi ale poporului de jos, 
impusă prin statutele și regulamentele instituțiunii noastre. Che- 
stiunea conferenţelor a fost soluţionată în mod destul de satisfă- 
cător, cu singura observaţie, că asociațiile culturale din localitate 
nu ne-au prea dat concursul cerut, cu toate că am făcut apel la 
diferite societăţi, pentru a ne indica câte un conferenţiar al „Astrei”, 
n afară de di Col. Petre Georgescu şi secţia medicală a „Astrei“ 
Arad, — primul — prin o conferinţă ţinută la Palatul Cultural, 
iar secția medicală prin descinderi la sate, ţinând conferințe de 
caracter igienic-social, celelalte asociaţii locale nu ne-au dat spri- 
jinul dorit. A rămas deci, ca să apelăm la organizaţii culturale 
din alte localităţi, precum și la intelectuali străini, pentru ca să 
împlinim acest gol al propagandei culturale, ce se simte foarte 
acut în orașul și județul nostru. 

a) Conferinţele pentru intelectualii orașului Arad s'au tinut 
din partea „Extensiunii Universitare din Cluj” sub egida Astrei, 
după cum urmează: Prof. univ. Coriolan Petran, despre „Perso- 
nalitatea artistului“, o interesantă și instructivă conferință cu pro- 
iecțiuni, tot dl Petran a mai conferențiat și despre „Bisericile. de 


1011 


lemn din judeţul Arad“, Prof. univ. M. Botez „Creșterea nume- 
-rică sau creșterea calitativă a popoarelor”, Prof. univ. Victor 
Stanciu „Bogăția subsolului şi economia naţională”, Prof. univ. 
Petre Sergescu „Matematica și viața“, Prof, univ. Constantin Di- 
culescu „Românii în epoca migraţiunilor“, Prof. univ. Vasile Me- 
ruțiu „Regiunile polare” (cu proiecţiuni), Prof. univ. Teodor Ca- 
pidan „Macedo-românii, vechimea şi însemnătatea lor istorică”, 
Prof. univ. Silviu Dragomir „lon Buteanu, prefectul Zarandului 
' în anul 1848“, Prof. univ, I. E. Cătuneanu „Francmasonerie“, 
Prof, univ. Vladimir Ghidionescu „Educaţia cetățenească“, Alte 
conferințe ţinute din partea invitaţilor „Astrei“ au fost la 22 Ia- ` 
nuarie 1927, Prof, I. D. Ştetănescu „Despre personalitatea lui 
Enescu“, Colonel Petre Georgescu, șef de Stat major al Diviziei 
IL Cavalerie „Este posibilă o dezarmare?"”, Col. aviator Andrei Po- 
povici „Aviația în serviciul națiunei“ cu proiecţii și filme cine- 
matografice. După conferință a urmat un program artistic, cu 
dans și cântări, Prof. deputat Constantin Nedelcu „Exemple de 
cultură adevărată”, Ińg. A. C. Stăncescu „Natura energiei şi trans- 
formarea ei“ (cu proiecțiuni), 

Sărbătorile naţionale au fost sărbătorite cu fastul cuvenit şi 
cu concursul şcoalelor secundare și al autorităţilor civile și mili- 
tare din Arad. La aniversarea zilei de 24.lanuarie 1927 a ţinut: 
„conierență despre insemnătatea zilei di Lt. Ştefan Bălcești, la 


1 Dec. 1927 a conferenţiat ilustrul prof. univ, şi marele prieten . 4 


al Românilor. Upton Clark dela Universitatea din Jale. (America), 
despre „Partidele politice din America”, iar dl dr. Silviu Dra- 
gomir, prof. univ. în Cluj, despre „lon Buteanu, prefectul Ză- 
randului 1848“. La serbarea zilei de. 10 Maiu președintele desp- 
dl dr. Teodor Botiș a ţinut în catedrala ortodoxă o însuilețită 
cuvântare ocazională despre însemnătatea zilei, iar dl Gheorghe 
Tătărescu, subsecretar de Stat la Interne și delegat al „Univer- 
-sității Libere" din București, despre „Măreţia zilei din istoria nea-. - 
-mului românesc”, | Y S 
' In ce privește colaborarea cu alte societăți despărțământul 
şi-a dat tot concursul său tuturor societăților culturale și de bine- | 
facere, care i-au solicitat aceasta în scopul propagandei culturale 
în oraș și la sate. Despărțământul însuși a căutat să stea în le- : 
gătură cu diferite asociaţii culturale. din loc, dar — durere,. tpe- 
buie:să o spunem — fără. vre-un rezultat pozitiv. Singură secţia . 
medicală a Astrei ne-a dat sprijinul, prin organizarea unui ciclu ` 
de. conferinţe la sate. Activitatea de propagandă sanitară a început 
în luna Aprilie, vizitând comunele Sânnicolaul-mic, Ineul, 9i- ` 


mandul de sus și de jos, etc. în cari comune au conferenţiatdnii 


dr..D. Cosma și dr. Radu; primul despre „Tuberculoza şi prọ- 


filaxia ei”, al doilea despre „Alimentarea și îngrijirea rațional A să 


copilului, dela naștere şi până la vârsta de 1 an”. Toate çoni 
Tinfele au fost ţinute în mod intuitiv, prin diapozitive și planșe 


1012 


instructive, În comuna Ineu, conferințele au fost ascultate de un 
mare număr de auditori, încât au trebuit ținute sub cerul liber. 
La 1. Maiu dl dr. Cosma ţine o interesantă și instructivă confe- 
rință, din domeniul sifiligrafiei, în comuna Comlăuș, La 9 Maiu 
dnii doctori Memete și Radu se deplasează în comuna Bârzava, 
unde au ținut conferințe urmate de un film cinematografic, ca şi 
la Comlăuș, unul tratând bărbaţilor despre „boalele venerice” , 
iar altul a vorbit femeilor și fetelor despre „Puiericultură“ „Astra 
medicală“, din Cluj, în luna Maiu, vizitând cercul tmedical din 
Arad, a fost rugată ca să ţină o conferință publică în cadrele: 
Astrei, Invitaţia a fost primită cu plăcere, iar la 15 Maiu, ora, 6, 
dl prof. univ. dr. I. lacobovici a ţinut o foarte interesantă con- 
ferință cu proiecțiuni, tratând despre: „Transplantaţiile de ţăsături 
și organe“, 

Mulţămită sprijinului efectiv, moral și material, pe care l-a 
dat Comitetul despărțământului Arad al Astrei, sa putut inaugura 
în anul trecut un. „Cămin Cultural“, loc de întâlnire și distracţie 
al tuturor românilor intelectuali din localitate. Acest cămin ser- 
veşte astăzi, ca o citadelă bine întărită, prin strângerea tot mai 
mult a legăturilor sufletești a românilor din colțul de vest al Țării, 
arătând străinilor că noi stăm astăzi strâns uniţi, când e vorba de 
apărarea intereselor şi a prestigiului nostru, 

Asociaţiunea a fost sprijinită în anul trecut de următoarele 
autorităţi și instituții: Primăria orașului Arad ne-a acordat un 
ajutor de Lei 50,000, Prefectura Judeţului Lei 60.000, Banca 
„Victoria“ Lei 2.000. Pe lângă aceasta Prefectura Judeţului 
a intervenit, ca toate comunele din județ, să ia în buget sume 
potrivit cu situația lor materială, pentru ajutorarea Astrei. Am 
încassat dela comune următoarele ajutoare: Comuna Cuvin 
Lei 500, Şiria Lei 1.000, Ghioroc Lei 500. . Sa 

Biblioteca despărțământului are abonate revistele : „Transil- 
vania", „Ramuri“ și „Societatea de mâine“, posedă toate publi- 
cațiile eșite până în prezent din dicționarul limbii române, , în- 
scriindu-se totodată ca membri printre „Prietenii Dicţionarului . 
Mai departe desp. a făcut posibilă cumpărarea unui tabou ce- 
lebru de genialul pictor M. Grigorescu, care se găsește astăzi, 
ca o contrabalansare a pânzelor străine, în pinacoteca Palatului 
cultural din Arad. 

Tot desp. a patronat expoziţia cunoscutului pictor ardelean, 
dl Popp, dir. de arte frumoase din Cluj, cumpărând 2 tablouri 
pe seama despărțământului și stăruind pe lângă autorităţi pentru 
sprijinirea acestei manifestări artistice românești . și vrednică de 
toată încrederea, 

- Despărțământul nostru și în acest interval de timp a căutat 
să-și îndeplinească menirea, în numele căreia s'a înființat şi pentru 
care lucrează Asociaţiunea „Astra”. Am făcut apel la toate asọ- 


1013 


ciaţiile culturale .din localitate, precum și la alţi particulari, cu- 
noscuţi oameni de știință, pentru a ne da binevoitorul concurs - 
în opera ce întreprindem. Apelul nostru însă nu a prea fost as- 
cultat, astfel că a trebuit să ne mulțumim cu câteva conferințe 
ţinute din partea delegaților „Extensiunii Universitare” din Cluj. 

Pentru ziua de 24 [Ianuarie despărțământul nostru a orga- 
nizat un festival artistico-literar în Teatrul orășenesc, având con- 
cursul muzicei Reg, 93 Init, precum și al dlui prof. dr. Vintilă 
Popescu, care a ţinut o conferinţă despre însemnătatea zilei. Dșoara 
V. Ştefănescu și dl profesor V. Caba deasemenea; ne-au dat pre- 
țiosul concurs, prin jucarea piesei teatrale „Legenda Coroanei“ 
de Mircea Rădulescu. 


„Extensiunea Universitară” din Cluj a ţinut următoarele 
conferințe: Prof. univ. Gheorghe Giulea despre: „Un călător 
român necunoscut până azi”, Prof. univ. dr. Alexandru Borza a 
ținut o interesantă conferinţă despre „Parcurile naționale“ (cu pro- 
iecţii), Prof. univ, G. Bogdan-Duică, despre „Vasile Pârvan, frag- 
mente din filozofia sa istorică“. Prof. univ, dr. Sextil Pușcariu a 
ţinut o conferință foarte interesantă, cu titlul „Cum mor cuvintele 
unei limbi”, Prof. univ. D. M. Teodorescu „Drumul Mureșului în 
anticitate”, 

În afară de acestea, la 4 Martie dl dr. Pompil Ciobanu a 
tratat despre „Producţia aurului și problema monetară a Statului 
român”. La 6 Maiu despărțământul nostru a avut fericirea de a 
primi pe di N. N. Săveanu, președintele Camerei şi fost Ministru, 
care a ţinut o prea frumoasă conferinţă despre: „Răsboiul pentru 
întregirea neamului“, 

Ziua de 10 Maiu și în anul acesta s'a sărbătorit cu tot fastul 
cuvenit. Despărțământul a luat din vreme toate măsurile nece- 
sare, pentru ca această mare zi să fie serbată în toată amploarea 
ei. După masă am aranjat un matineu artistic-literar, cu orchestra 
Regimentului 93 Inft., având concursul coral al elevilor dela Li- 
ceul „Moise Nicoară“, precum și al dlui prof. V. Caba, carea 
declamat câteva poezii ocazionale. Conferenţiarul zilei a fost 
di Fotino, delegat din partea Universităţii libere din București, 
vorbind despre „Regele Ferdinand I“. 


Despărţământul a mai primit cu plăcere pe delegatul „So- 
cietăţii antialcoolice“ din Timişoara, dl Iosif Olariu, care a ţinut 
œ foarte interesantă conferință despre: „Antialcoolism“. 

Tot despărțământul nostru, dispunând de unele cărți şi re- 
viste în mai multe exemplare, a crezut nimerit, ca în preajma 
sfârșitului anului școlar, să trimită școalelor câteva din aceste 
exemplare, pentru a fi distribuite elevilor merituoși și săraci. Astfel 
am trimis Direcţiunei Liceului „Moise Nicoară” 67 diferite volume, 
Şcoala normală de băieţi 99 volume, Școala Normală de învăţă- 
toare 102 volume, Școala Superioară Comerţ băieți 27 vol, Școala 


1014 


medie de fete 78 vol, Liceul „Ghiba Birta” 35 vol, Școala Su- 
perioară Comerţ de fete 30 vol, 


Președ. desp.: dr. Teodor Botiş, dir. acad. teol.. 
2. Hălmagiu (jud. Arad). 


Desp. constă din 28 comune, are 8 cercuri culturale și & 
biblioteci poporale. 


Prelegeri poporale s'au ţinut în enande comune: Hăl- 
magiu : Protopop C. Lazăr, „Însemnătatea unirei Transilvaniei cu 
Patria-mamă”, „Însemnătatea zilei de 10 Maiu“, „Feriți-vă de 
sectari" ; Hălmăgel: C. Lazăr „Rolul femeei în societatea de azi“, 
„Insemnătatea aviaţiei”, iar medicul Dr. Wachter despre „Boalele 
contagioase”, 

Serbările dela 1 Decemvrie şi 10 Maiu s'au ţinut cu fastul 
cuvenit și cu concursul societății „Avram lancu". Averea desp. 
este în bani de Lei 1222, depuși la banca „Crișana“. 


Preşed. desp.: Cornel Lazăr, protopop. 


3. Ineu (jud. Arad). 


Acest desp. constă din 15 comune şi a fost reorganizat în 
16 Sept. 1928 sub conducerea dlui Dr. Nicodim Cristea, confe- 
renţiarul-propagandist al instituțiunii noastre; președinte al desp. 
a fost ales di Mihai Cosma, preot în Ineu. 


4. Nădlac (jud. Arad), 


Acest desp. (în plasa Pecica) s'a înfiinţat la 8 Martie 1928, 
în adunarea ordinară de organizare, ţinută în Nădlac, fiind ales 
preşedinte dl Aurel Sterca Șuluţiu, directorul băncii „Nădlăcana“. 
Organizarea s'a făcut cu multă însufleţire și făcându-se apel la 
sentimentul naţional românesc al fiecărui membru, aceştia au răs- 
puns, că-și vor şti face datoria întru apărarea limbei, portului, 
jocurilor, doinelor, legei strămoșești și obiceiurilor străbune. 

ln scopul unei propagande sistematice s'au ales 5 comisiuni, 
constătătoare din 3 membri, iar pentru a contribui la executarea. 
lucrărilor acestor comisiuni au fost delegaţi 10 membri. 


Președ. desp.: Aurel Sterca Șuluţiu, dir. de bancă. 


e 5. Săvârşin (jud. Arad). 


Despărțământul constă din 24 comune, are 2 cercuri cul- 
turale şi 2 biblioteci poporale, 


Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele : Ilteu, Petriș, Toc, 
Cuieş, Corbești, Săvârșin, Fa ngti Vărădie și Lupeşti, 


1015 


- Curs de analfabeți s'a ţinut în Săvârșin, Teren pentru casa’ 
națională este în Săvârșin. Averea desp. este de Lei 547— Aju-. 
toare nu a primit. Desp. a colaborat cu cercul cultural al învă- 
țătorilor din circumscripția zii și cu Reuniunea de cântări 
din Săvârșin. 


Présed, desp. Dr. Romuald Coţioiu, medic. 


6.. Şiria (jud. Arad). 


Acest despărțământ constă din 11 comune. Cu prilejul adunării. - 
generale a desp., ţinută la 29 Iunie 1928, președ, desp. dr. Simion 
Pop, a ţinut o conferență despre „Istoria dreptului roman în le- 
sătură cu iubirea poporului nostru pentru legalitate și dreptate“. 
Tot cu acest prilej s'au luat măsuri, ca activitatea desp., care în 
ultimul timp, din mai multe motive, a stagnat, să fie intensificată 
prin prelegeri și conferinţe, 

Averea desp. la 29 lunie a. c. a fost de Lei 4502 — depusi ' 
la sucursala băncii „Victoria” din Şiria. 


Preşed. desp.: dr. Simion Pop, primpretor. 


MI. 1. Bihor (Orade, desp. central jud.) 


Numărul comunelor: 46, cu tot atâtea cercuri culturale, 
având fiecare câte o bibliotecă poporală. 

În anul 1927 s'au ţinut prelegeri poporale în următoarele 
comune: Ineu: dr, I. Mateiu, despre „Boli sociale“ și dr. T. Popa 
„Testament” ; Săcădat: Aceiași despre „Tuberculoză“ și „Concu- 
binaj”; Lugoșul de sus: Teodor Neș şi dr. I Mateiu despre 
„Munca” și „Locuinţa”; Oradea-Velenţa: Iosif Pogan despre 
„Comunism“ și „Aurel Vlaicu”, împreunate cu coruri, executate 
de corul lic, „Em. Gojdu“; Tinand: T. Neş şi dr. |. Matei despre 
„Şcoala"“ și „Sifilisul“ ; '; Groşi: Aceiași despre „Din istoria nea- 
mului nostru” şi „Boli contagioase" ; Anşeu : dr. T. Popa şi dr. |. 
Matei despre „Contracte” şi „Boli venerice“; Gheghie: Aceiași 
despre „Moștenire“ și „Infecţiunea“ ; Oradea-Tegliștea: Augustin 
Cosma despre , „Industria“ și corul şcoalei normale ; Topa de Criş: 
dr. I. Matei și dr. L Popa despre „Nașterea“ și „Drepturile ce- 
täțeneşti”; Borodul-mare: Aceiaşi despre „Datoriile cet.“ și „Boli 
sexuale”; Corniţel: Aceiași despre „Datoriile cet.” și „Boli sexuale”; 
Luncșoara: |. Silaghi și dr. I Matei despre „Mihaiu Viteazul“ 
şi „Boli lumești"; Tobol: dr. A. Lazar și I. Pogan despre „Na- 
ţionalism” şi „Savanţi români”; Cheresig: Aceiași despre. „Ce 
creştere să dăm copiilor noștri“ și „Cartea“; Beliu: dr. A. Lazar, , 
T. Neș și A. Cosma despre „Astra“, „Școala „ „Povestea nea- 
mului“ și „Cultura și biserica“; Ocoriș: Aceași despre „Forţa 
neamului", „Povestea neamului“ și „Credinţa strămoșească“; 


1016 


Divrig: dr. A. Lazar, L P. S. Episcop Andreiu, dr. A. Lăzărescu; 
T. Neș şi |. Pogan despre „Astra“, „Credinţa“ și „Istoria nea- ` 
mului” ; Ciumeghiu: T. Neş și Z. Moga despre „Povestea cărții“: 
şi „Rătăciri religioase“ ; Cheriu: dr. T. Popa despre „Căsătoria ' 
leg.” ; Pietroasa: Aceiași despre „Contracte"; Sân-Nicolaul român : 
T. Neș, D. loanovici, A. Marodin și dr, Rom. Costa despre „Cartea“, 
„Sectarim'*, „Mihai Viteazul” și „Sfaturi de iş.*; Lăzăreni: dr, E 
Matei, dr. T. "Popa, I. Pogan, V. Pelea și păr. Maghiar despre „Boli 
lumești“, „Concubinaj” , „Alcoolism', „Muncitorii“ și „Predică“, 
„___ Conferenţe s'au ţinut în Oradea: V. Vâlcovici, dir, șc. polit. . 
din Timișoara despre „Răsboiul pentru independență”, N. Bu- 
rilean despre „10 Maiu“, dr. Aurel Lazar despre „Unire“ și Iosif 
Silaghi despre „1 Dec. 1918“. La toate aceste conferenţe și ser- . 
bări naţionale și-a dat concursul corul școalelor secundare din 
Oradea, sub conducerea dlui I. Strat și Cornel Moga. Subvenţii 
a primit desp. dela oraş 28.500 Lei și dela județ Lei 100.000:— 
Desp. a colaborat cu Reuniunea femeilor române și cu „Univer- 
sitatea liberă E. Gojdu“. 


Președ. desp.: dr. Aurel Lazar, advocat. 


2, Beliu (jud. Bihor). 


Numărul comunelor aparținătoare e de 31, Cercuri culturale 
(în cadrele Asociaţiei) sunt 2. Sunt 2 biblioteci poporale. Este 
1 casă culturală. 

Dnii preoţi și dnii învățători în legătură cu cercuri religioase 
și culturale au ţinut conferințe și prelegeri poporale de cuprins 
istoric, religios, moral, igienic și economic, pentru care muncă li-se 
dă mare mulțumită. 


Dir. desp.: Alexandru Fildan, pretor. 


3. Beiuș (jud. Bihor). 


Acest desp. constă din 62 comune. Prelegeri poporale s'au 
ținut în comunele: Uilac, Băleni, Totoreni, Lazuri și Ioaniş de 
către dnii: Camil Selejan, dir. de liceu, Traian Tămaș, prof., 
Grigorie Riţiu, prof. și Victor Popovici, prof. 


Președ. desp. Camil Selejan, dir. de liceu. 


4. Tinca (jud. Bihor). 


Numărul comunelor din despărțământ 22, cercuri culturale 
6, cu tot atâtea biblioteci poporale. 


Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Gepiș: 
dr. Cornel Vaida şi T. Neş despre „Rolul Astrei“ și „Natura“; 
Oșand.: Aceiași despre „Istoria Astrei” și „Bolșevismul“; Tinca: 


101? 


dr. Cornel Vaida, despre „Alba-Iulia; Miersig: dr. A. Lazar, 


dr. V. Lazarescu, T. Neș şi losif Pogan despre „Pauperismul po- 
porului rom. Cauze și remedii“, „Marii voevozi Ştefan și Mihaiu“, 


„Altruismul” şi „Cartea“; Husasău: Aceiaşi şi dr. C. Vaida despre . : 


„Lupta culturală din trecut”, „Ce vrea Astra”, „Pocăiţii”! , „Bap- 


tiştii”, „Educaţia naţională“ + „Știința şi natura“ și „Trecutul şi 


prezentul poporului rom.“ și preotul Aurel Budiu despre „Evi- 


denţiarea solidarităţii păturii intelectuale cu sătenii”. La aceste 


prelegeri şi-au dat concursul corpul profesoral și corul elevilor : 


liceului Gojdu. Teren pentru casă naţională i-a dat în comuna 
Tinca, 400 st. pătr., iar averea desp. Lei 6036'36, depuși la banca, 
„Bihoreana“, 


IV. 1. Braşov (desp. central judeţean), 


Ceeace am accentuat în raportul nostru din anul trecut despre 
activitatea acestui despărțământ, o spunem și de astădată cu cea 
mai mare mulțumire și laudă, 

Prin felul său de organizare, prin acţiunile incepute, prin 
problemele alese pentru progresul și întărirea culturală și econo- 
mică a elementului românesc în orașul și judeţul Brașov, prin 
stăruința neîntreruptă către scopul ce și-a propus şi prin rezul- 


tatele deja obţinute timp de nici chiar 3 ani de activitate, bine ` ~ 
rânduită, desp. Brașov ne îndreptățește să-l numim despărțământ . 


model al „Asociaţiunii“ în întreg înțelesul cuvântului. 


Constatăm cu mândrie că, dl Axente Banciu, președintele” îi 
acestui despărțământ, impreună cu harnicii şi desinteresaţii săi - 
colaboratori din biroul și comitetul despărțământului, fac o operă - 


de cultură din cele mai necesare şi admirabile în cadrele „Astrei“, 

De aceea dăm aici loc, și anul acesta, părții precumpăni- 
„toare a raportului înaintat comitetului central, scos de despărță- 
mânt şi în broșură separată. 


Rațiunea existenței unei societăți culturale, nu-și află justi- .. 


ficarea decât în felul cum putem răspunde la trei întrebări.: 
1. E sau nu necesară soc. și ce scop are? 2. Cum își poate 
realiza intențiile ei? și 3. Prin cine ? 

1. De ce e necesară „Astra“, ce scop a avut și are, credem 
eă ar fi o ofensă adusă tuturor dacă noi am căuta să ama 
asta, după atâția amar de ani. 

2. Cum şi-a putut realiza scopul — cel puţin pentru Brago 
şi pentru anul 1927/1928, se va vedea in cele ce urmează. 


3. Prin cine ? Poate prin prea puțini, deocamdată. Să nădăj- 
duim însă că încetul cu încetul, în jurul unui sănătos nucleu 


format, se vor grupa toți doritorii de mai bine ai acestui ţinut. - 


1018 


Președ. desp.: dr. Cornel Vaida, advocat. - 


pa oz e 37 0500 teii e 


să, 


Dar viaţa unei societăţi culturale are două căsnicii bine 
distincte: una, cea a manifestărilor exterioare despre . care ia 
cunoștință opinia publică — sau mai corect, publicul —: a 
doua, de viaţă internă, în care am așeza gospodăria administra- 
tivă, proiectele în curs de realizare, gândurile comitetului pentru 
viitor, 


Prima. nu poate exista fără a doua: a doua nare rost 
fără prima. Ceva neorganizat raţional — fără a cădea în absurdul 
birocratic — aduce după sine, sau o inactivitate, sau o activitate 
babilonică, ale cărei temelii nu suportă greutatea clădirii. Și tot 
așa, birocratismul fanatic, stingherește avântul, te îngrădește în 
forme și formule tip, iar când vine timpul să faci bilanţul reali- 
zărilor, te pomenești în faţa unui însemnat număr de scripte — 
poate estetic și corect ținute — dar atât. Și asta nu se întâmplă 
prea rar. 

Şi atunci, preferând soliditatea muncii făcute încet, dar 
sigur, am ales calea de mijloc. Despre ceeace am făcut, s'a văzut 
în raportul general pe 1926. Pentru 1927, ne luăm voie a pre- 
zenta următorul 


Raport general 


care va cuprinde activitatea, dela 1 lan. 1927, până la 1 Aprilie 
1928, conform instrucțiunilor circularei comitetului central cu 
Nr. 522/1928, ţinând seamă de anul bugetar, numai în chestiuni 
de sume. i 

Vom încerca să înșirăm în acest raport două serii de 
lucrări : 

1. Ce am făcut? 

2. De ce am făcut aşa și nu altfel? 

lar dacă pe alocuri, forma expunerii va fi comprimată în 
date statistice, o facem prin comparație, punând alături doi ani 
de activitate: 1926 şi 1927. 

Dela început însă trebuie să insistăm asupra unui lucru; 
ne-a lipsit casa noastră. Am fost sufocați în munca noastră de 
camera dată nouă prin bunăvoința Casinei române, azi devenită 
neîncăpătoare pentru ceeace a devenit „Astra“, Brașov. Și așa 
s'a întâmplat că cel mai frumos şi mai util proiect pe care lam 
avut și-l avem, azi este realizat, și se va vedea la cap. bibliotecii 
cum am înțeles să-l realizăm, dar deschiderea acestei biblioteci 
rămâne încă o problemă, care revine spre soluţionare Brașovului 
românesc“ întreg. 

Noi am intervenit și anul acesta, prin dl Vasile Goldiș, 
președintele comitetului central, la ministerul de interne, spre a 
ni-se ceda casa județului, dar până azi încă n'am primit nici un 


răspuns, 
LA 


1019 5 


În ultimele zile ne-am adresat direct dlui prefect al jude- 
țului și d-sa cu înţelegerea, care-i face cinste, a promis că la 
toamnă, când consilieratului agricol îi va face loc aiurea, etajul 


acelei case ni-se va pune la dispoziţie, Bazaţi pe această promi-- 


siune, care: în această adunare trebuie să fie transformată în 
dorința Brașovului întreg, anul care vine, prin cedarea acestei 
case, va marca în activitatea noastră, un însemnat scop ajuns, 


Secretariatul. 


Până în Oct. 1927, a fost ţinut de d-nul R. Dogariu, secre- 
tarul Eföriei școlare, când a fost preluat de di Ion Colan, reîn- 
tors dela stagiul militar, . 

La 8 Aprilie 1927, di președinte Axente Banciu, fiind su- 


ferind, roagă comitetul să-i primească demisia, care însă este . 


respinsă în unanimitate, dar tot în unanimitate i se acordă um 
concediu dela 8 Aprilie 1927 până la 30 Sept. 1927, în care timp 
a fost substituit de dl vicepreședinte dr. Nicolae Căliman. La 30 
Sept. dl președinte, reîncepe activitatea de toamnă. 

In 1927 au fost 185 acte intrate. 

" n" 1 E 213 “ ieşite. 

S'au ţinut până în Aprilie, 12 şedinţe de comitet, ocupându-se 
de chestiunile de organizare, culturale și administrative ale des- 
părțământului și soluționând toate chestiunile, care-i reveneau. 


Organizări. 


A) Despărţăminte. În anul 1926, grija principală a comite- . 


tului a fost să reînființeze despărțămintele și cercurile culturale, 


pe care răsboiul le distrusese sau le adormise. Atunci sau reor-. 


ganizat 7 despărțăminte și 6 cercuri culturale. 

Spre a se putea controla întreaga activitate, dăm un tablou 
comparativ : a 

În 1925 existau: 1. Desp. Zârnești și 2. Desp. Săcele, 7 

In 1926 au fost reorganizate despărțămintele : Braşov, Codlea, 
Feldioara, Râșnov, Bran, Buzău și Hărman. 

In 1927 s'a reorganizat desp. Teliu, înființat la 25 Martie 
1927, prin delegatul „Astrei“ dl loan Pricu, 

A mai rămas să fie reorganizat un singur despărțământ: 
Tărlugeni. Comitetul central a încercat în repetate rânduri această 
reorganizare, dar mereu s'a izbit de indiferentismul unor oameni, 
cari, reducând rostul ciudatei lor existenţe la banala grije pentru 
sine, nu mai au nici timpul, nici bunăvoința necesară unei activi- 
tăţi de ordin cultural-naţional. Relevăm cazul comunei Tărlungeni, 
cu durere. Desigur însă că Tărlungenii nu vor putea rămâne 


izolaţi şi când omul, care nu vrea să înțeleagă rostul „Astrei“ ia 
` l 


1020 


w 


sate, se va da singur la o parte — sau îl vor da alții — vom 
putea duce și la Tărlungeni, cartea semănătoare de cultură. 

B) Cercuri culturale. In 1925 existau și funcționau cercurile 
culturale ale desp. Zârnești și Săcele. 

In 1926 s'au reînființat: Braşov, Pe Tocile, Brașovul-vechiu, 
Prejmer, Tohan și Dârste, 

Reiînfiinţate în 1927—1928 : 

Cristian, delegat dr. Căliman. Bod, A. Banciu, dr. V, Glă- 
jaru și dr. I. Pop. Stupini, A. Banciu, Ilie Savu, N. Balea, 
Țânţari (desp. Codlea), 'Hălchiu, delegat I. Moșoiu şi I Colan. 
prof. Crizbav, delegat A. Banciu, prof. Sânpetru, delegat A. 
Banciu, prof., A. Creangă, profesor, Satu-Nou, reînfiinţat de către 
desp. Codlea în 1927. l 

Tuturor cercurilor culturale și desp. organizate li-s'a dat 
câte-o bibliotecă de 25—30 vol. legate, din cei mai de seamă 
scriitori români, precum și toate registrele necesare funcționării 
secretariatului, în mod normal. 

E locul să amintim aici frumoasa activitate a cercului cul- 
tural Brașovul-vechiu de sub conducerea dlui dr. Petru Debu 
care, printr'o minunată înțelegere, a știut să grupeze în jurul 
Ateneului popular „Astra“ Braşovul-vechiu, toate energiile din 
acel suburbiu, risipite în atâtea societăți literare și culturale, 

O menţiune care-i face cinste se cuvine și Bodului, condus 
de Si. Sa preot, I. Micu; precum și Cercului cultural Dârste, 
condus de S. Sa preot I. Broșu. 

Dar, dacă pentru unii conducători ai „Astrei“ din judeţ 
avem numai cuvinte de laudă, sunt alţii despre. cari nu putem 
vorbi cu prea mult entuziasm. Pentrucă noi nu înțelegem, de ce 
Hărmanul, unde terenul e atât de prielnic manifestaţiunilor cul- 
turale, nu vrea să dea semne de viață. Poate am înţelege acest 
lucru pentru Bran, unde comunele sunt prea risipite și casele 
şi mai împrăștiate: acolo da, e greu. Dar la Hărman sau la 
Feldioara ? Noi aici numai ne exprimăm nedumerirea şi durerea. 
Cei în drept ar trebui să ne lămurească și să-și înțeleagă 
rostul lor, 

Conferinţele „Astrei“. 


Ca şi în anul trecut, la Brașov, conferințele au fost ţinute, 
sub auspiciile „Astrei“, de către „Extensiunea Universitară”. 

In comitet s'a discutat problema unor conferințe a căror 
subiect să fie luat din trecutul cultural al Brașovului, iar dacă 
realizarea acestei chestiuni s'a amânat pentru la toamnă, a fost 
și din lipsă de timp și de organizare. 

„Astra“ a ţinut însă prin membrii ei și mai ales prin cei 
din comitet, conferințe în oraș și la sate, căutându-se îndeosebi 
a se populariza „Astra“, acolo unde nu era destul de cunoscută. 


1021 5 


Astfel conferenţiarii noștri au ținut cu prilejul organizărilor 


— sau la şezătorile organizate pe sate — 30 conferințe, în loca- 
lităţile, la data și cu subiectul specificat în tabloul de mai jos. 

lar, dacă ne îngăduim şi aici o observare, o facem cu 
gândul că cele 30 de conferințe vor putea fi dublate în anul 
care vine. Noi ne-am lovit mereu de greutatea lipsei de confe- 
renţiari. Comitetul are un număr redus de. membri, cari nu se 
pot împărți în aceeaș zi, în mai multe comune, 

Ar trebui ca membrii „Astrei“, în general, să dea. ajutor 
comitetului — așa cum unii, foarte puţini însă, au și făcut-o — 
primind să ţină conferințe pe sate sau chiar şi în oraș, în su- 
burbii, atunci când au fost rugaţi, mai ales că de acum înainte 


va trebui să păstrăm ceeace cu destulă trudă am făcut, Şi această: 


păstrare nu se poate face, decât ţinând mereu contactul cu cercu- 
rile culturale şi despărțămintele din judeţ. 
Conferinţele „Extensiunii Universitare“, Cluj. 


G. Bogdan-Duică: „Istoria unui actor braşovean“, Al. Borza: 
„Muzeele naturii în serviciul culturii“. Sextil Pușcariu: „Cuvinte 
vechi şi cuvinte vouă”. Petre Grimm: „Bernard Shaw”. 


Conferinţele „Astrei“. 


Poiana-Mărului : Nic. Orghidan: „Despre cultură“. A fost 
asistat de dr. N. Căliman; Zârnești: dr. V. Niţescu: „Despre fo- 


loasele culturii în comparaţie cu alte ţări“; Tohanul-vechiu: 


a) dr. N. Căliman: „Ingrijirea copilului“, b) M. Hodârnău: „Munca 
intensivă”; Tohanul-Nou: a) Gh. Cuteanu: „Cultura și foloasele 
învăţăturii”, b) dr. N. Căliman: „Boalele infecțioase“ (cu proiec- 
țiuni); Săcele: dr. N. Căliman: „Ereditatea“; Pe Tocile: dr. N. 
Căliman: „Boalele infecțioase“ (cu proiecțiuni); Brașovul-vechiu: 


loan Moșoiu, prof.: „Atitudinea creștinismului în vremea de azi”; - 
Satulung: Axente Banciu: „Naşterea limbii române și elementele 


ei constitutive“. A fost asistat de I. Hociotă și dr. N. Popa: 
Hălhiu: a) loan Moșoiu, prof.: „Virtuţile neamului întrupate în 
Mihaiu Viteazul”, b) loan Colan: „Două cuvinte, despre carte“; 
Codlea : loan Moşoiu: „Insemnătatea zilei de 1 Dec. și rostul 


Astrei” ; Brașovul-vechiu: Axente. Banciu, prof.: „Comemorarea, 


lui Bălcescu“; Zârneşti: a) dr. V. Niţescu: „Insemnătatea zilei 
de 1 Decemvrie“, b) dr. N. Căliman: „Alcoolismul“ (cu proiec- 
ţiuni); Tohanul-Nou: a) dr. N.'Căliman: „Tuberculoza“, b) dr. V. 
Niţescu: „Despre Astra”; Dârste: Hulea Eugen, prot. ; „Cauzele 
răsboiului mondial”; Satulung: I Hociotă: „Despre superstițiile 
poporului român; Bod: Axente Banciu; „Comemorarea lui 
cescu”; Crizbav: Axente Banciu: „Bilanţul activității înaintaşilor 


- 


noștri și datoria noastră a celor de azi“; Dârste: Axente Banciu: 


` 1022 


ka an tac e at, ad 
IRA BRE io pa = 


„Comemorarea lui Bălcescu“ ; Bod: dr. N. Căliman: „Tubercu- 
loza” (cu proiecțiuni) ; Pe tocile: Axente Banciu: „Comemorarea 
lui Bălcescu“; Brașovul-vechiu: dr. N. Căliman: „Ingrijirea suga- 
cilor”; Baciu: dr. Dogariu: „Alcoolism şi Nicotină'“; Sânpetru: 
Axente Banciu: „Ce-a fost „Astra“ și ce vrea să fie ?”; Satulung: 
I- Bărbier, dir. Camerei Agricole: „Ingrijirea și întreținerea isla- 
zurilor“; Bod: loan Moșoiu: „Contribuțiile românilor la civilizația 
omenirii”, 


Colaborarea cu alte societăţi. 


S'au trimis conferenţiari la adunările cercurilor religioase 
cari, uneori, se făceau odată cu ale „Astrei“, 

Legătura cu Extensiunea Universitară s'a întreţinut și anul 
acesta, conferințele ţinându-se sub auspiciile „Astrei, 


10 Maiu. — 1 Dgcemurie. — Inaugurarea Teatrulut-Cinema „Astra“. 


La 10 Maiu, serbarea a fost pregătită în comun acord cu 
anica ls; A conferențiat dl Tătărăscu, fost ministru (subsecretar 
de Stat). 

1 Dec. Depășind cu mult cadrele unei serbări obișnuite, cu 
discursurile de rigoare, anul acesta, ziua în care se serba unirea 
Ardealului cu Patria-Mamă, a fost un adevărat prilej de sincer. 
entuziasm naţional şi înălțare sufletească, 

Inaugurându-se în aceeaș zi și sala Teatrului-Cinema „Astra“, 
pentru noi, sărbătoarea însemna și încununarea unei activităţi, 

La inaugurare, cât și la serbare, au luat parte toate oficia- 
lităţile civile, militare și școlare, precum şi dl director general al 
Ministerului Cultelor și Artelor, dl Ion Minulescu, 

„S'a citit atunci de dl Petre Munteanu, inspector-șei și admi- 
nistrator delegat al cinematografului, un raport amănunțit, publi- 
cat și în „Gazeta Transilvaniei” sub titlul: „Ce-a făcut „Astra“ 
din sala Apollo”, un foarte sugestiv raport, din care se va vedea 
pentru totdeauna, dacă „Astra“ noastră a înţeles adevărata sem- 
nificaţie a cuvântului „chiriaş“, calitate sub care deținem acest 
edificiu. Nu mai repetăm ceeace s'a spus atunci. Fiecare e liber 
să vază și să controleze ceeace e de văzut și controlat, 

Tot atunci a vorbit dl președinte Axente Banciu, arătând 
ceeace am putut face și a răspuns dl lon Minulescu, în numele 
Ministerului pe care-l reprezenta. 

Tradiționala sfeştanie a fost oficiată de 7 preoți, ân frunte 
cu cei doi protopopi români ai Braşovului, dnii: dr. Iosif Blaga 
şi M. Hodârnău, 

Serbarea de după masă, începută la ora 3 prin documen- 
tata conferință a dlui deputat dr. Voicu Niţescu, despre „Istoricul 
și activitatea „Astrei“ din trecut”, s'a terminat la ora 6 și jum. 


1023 


Biblioteca. 


La acest capitol insistăm, nu de dragul de a arăta ce-am 
făcut — mândrie, care se -împarte între mulţi — ci pentru a arăta, 
cum înţelegem noi o bibliotecă publică. 

Biblioteca, înainte de toate, este un organism viu, dar cu o 
condiție: să știm s'o facem să trăiască. A depozita volume în 
rafturi încă nu însemnează că ţi-ai ajuns scopul; cel mult ai 
format un muzeu de cărți, dar nu o bibliotecă. Și atunci, nu 
trebuie să ne mire când, organizaţiuni intelectuale întregi, sau 
trudit ani de-arândul să găsească sistemul după care cetitorul — 
indiferent cine e, ce studii are, din ce pătură socială face parte — 
când intră într'o. bibliotecă, să găsească singur și în cel mai scurt 
timp . posibil, cartea pe care o caută, sau, dacă nu caută. ceva 
precis, singur să-și găsească ceeace îi trebuie. Și desigur, când 
cultura omenirii cuprinde câteva mii de specialități pe care o 
bibliografie nu le poate cuprinde în întregime, un sistem simplu, 
pe înţelesul oricui, nu era tocmai ușor de conceput. 

Azi îl avem, şi noi, la biblioteca „Astrei'' Brașov, lam 
adoptat în măsura trebuințelor noastre. E sistemul de catalogare 
și clasificare zecimal, pe autori, specialități și cronologic (pe fişe). 

Pusă pe astfel de temelii, biblioteca se poate desvolta la 
infinit, înlocuind odată și pentru totdeauna nenumăratele registre- 
cataloage și incomode şi inutile pentru organizarea muncii inte- 
lectuale în secolul nostru, 

Tot aici, pentru a evita orice nedumerire, pentru a justifica 
tot ceeace facem, trebuie s'o spunem clar: începând munca la 
această bibliotecă, nu ne-am: gândit numai la literatură, la o casă 
de lectură în care să găseşti : poezii, teatru și proză. Nu! Formăm, 
paralel. și o bibliotecă de studii. Vor intra aici — și noi ne trudim 
să le adunăm — toate cărțile vechi românești, cari stau la baza 
istoriei noastre culturale, orice carte streină, care ne interesează 
pe noi românii și în acelaș timp, toate manuscrisele, de orice 
natură ar fi ele, toate documentele și, în sfârșit, tot ce poate 
servi cercetătorului în studiile sale. Şi facem asta convinși că, 
sistemul centralizării la București a tipăriturii româneşti, e rău. 
Amintim, în legătură cu aceasta că, la Academia română — pusă 
azi într'o situaţie materială, care nu face cinste celor cari au con- 
. tribuit la asta — sunt câteva mii de manuscrise necatalogate, deci, 
moarte. 

Și acum, ce avem noi? 

Situaţia în 1926 era următoarea: 

Aveam 1235 volume și broşuri, depozitate în două. du- 
lapuri. 

Azi, avem catalogate, 3662 vol. și broșuri și 115 vol. reviste, 
cuprinse în 10 dulapuri, proprietatea noastră. 


1024 


La toate acestea se mai adaugă achiziția unei întregi bi- 
blioteci, Anticariatul „Ardealul“ din Cluj, proprietatea dlui prof. 
univ. Sextil Pușcariu, pe care — conduși de principiile de mai 
sus — lam luat în întregime, cu preţul de Lei 150.000 și cu- 
prinde, cu o 'foarte modestă aproximaţie, 6000 volume, multe 
rarități, o bogată colecţie de reviste, a căror valoare azi nu se 
mai poate stabili, căci nu se mai găsesc, o colecţie de stampe, 
manuscrise și câteva tablouri. 

De unde rezultă că azi avem circa 10.000 volume. 

Ceeace iarăş prezintă pentru noi un deosebit interes și 
material și cultural, sunt dubletele pe cari le avem într'un număr 
destul de mare. Acest lucru ne va îngădui efectuarea de schim- 
buri, cu particularii sau celelalte biblioteci — completând astfel 
lipsurile pe cari le avem — și organizarea unui mic anticariat, 
catalogat, din vânzarea treptată a căruia treptat vom putea cum- 
-păra cărți noui. 

In cele ce urmează, dăm numele donatorilor, cumpărăturile 
făcute și o statistică rezumativă a situaţiei bibliotecii noastre. 

Donaţiuni: Dna Maria Popescu-Bogdan și un rest din bibl. 
lui Al. Bogdan 106 volume, 114 broșuri și 50 reviste. Const. Al- 
bulet 17 broșuri, 312 reviste. Dșoara Gabriela Cornei 58 vol., 
1 broş. și -3 reviste. Dr. AL Sulică 23 vol, 12 broş. Dna ing. 
Sevastia Dușoiu 55 reviste. Const, Dumitrescu 9 vol., 6 broş. și 
168 reviste. Dna Iuliana D. Dogariu 74 vol, 100 ptos. şi 76 re- 
viste. Dr. Petru Debu 7 vol. (rarități). Institutul de ist. Cluj 3 
vol. (rar.) Institutul de geografie 3 vol. (rar,) Casina română, do- 
nează toate cărțile pe care le-a avut și anume 150 vol, 5- broş- 
și 200 reviste. Totalul donațiunilor : 433 vol., 255 broş. și 924 
reviste. — Cumpărături: Biblioteca lui Al. Beldiman, fost ministru, 
Lei 10.000: 730 vol, 500 broş. și 333 reviste, 

Deci, fără broșuri și fără reviste, ceeace am cumpărat dela, 
di Beldiman, ne vine pe circa 14 Lei volumul. 

Situația : 1926: 1235 vol. şi broșuri. 1928: 1781 vol. legate, 
150 vol. nelegate, 1741 broșuri, cataloage, ghiduri, A pes 
anuare, 6000 „Ardealul“ Cluj, 120 vol, rev. legate. Total 9792 
vol. și circa 2500 Nr. de reviste, 

Diterenţa-spor față de anul trecut este deci de: 8567 vol,- 
broş. și vol.-reviste cu 2000 Nr. de reviste diferite şi un însemnat 
număr de dublete. 

Până la 1 lanuarie 1928, pentru bibliotecă s'a cheltuit suma 
de Lei 91.011, deci mai puţin decât era trecut în buget (100.000) 
cu 8984 Lei. 

Rezumând: Numai cu ceeace. avem astăzi catalogat, biblio- 
teca „Astrei Brașov, se poate deschide oricând. 

In lipsa unui local propriu, adunarea generală va avea să 
hotărască însă și să găsească soluția cea mai potrivită pentru a 
putea da Brașovului ceeace i se cuvine. 


"1025 


Muzeul. 


A rămas deocamdată un simplu desiderat şi aceasta, tot din 
lipsa unui local propriu. Nu putem strânge obiecte, pentrucă 
n'avem unde le depozita. 

Avem totuș un număr de obiecte, cari tot numai întrun 
muzeu își au locul. Astfel sunt tablourile și stampele cumpărate 
dela Anticariatul „Ardealul“ din Cluj, odată cu biblioteca, precum 
şi obiectele strânse încă acum un an, 

Noi precizăm : nu poate fi vorba de un muzeu câtă vreme 
o casă încăpătoare ne lipseşte. Și iarăș, nu însemnează că trebuie 
să așteptăm, fără a căuta să găsim soluția — casă — fără de 
care, azi suntem legaţi la mâni. 


Subvenţiuni şi ajutoare. 


A) Primite» In acţiunea noastră am fost sprijiniți cu o largă 

generpsitate — ca și anul trecut — de: Primăria orașului Brașov ` 
cu Lei 250,000, Prefectura județului Brașov Lei 50.000, precum 
și de următoarele comune, cari au înscris sumele de mai jos în 
bugetul comunei lor, pe seama scopurilor „Astrei“: Sânpetru 
Lei 6000, Codlea, Satulung, Cernatu, Râșnov, Purcăreni și Vulcan 
câte 5000 Lei. Tărlungeni, Bod și Rotbav câte 4000 Lei. Hărman, 
Hălchiu, Budila, Crizbav și Cristian câte 2000 Lei. Tohanul-nou, 
Măeruș, Zizin, Baciu şi Satu-nou câte 1000 Lei. Tohanul-vechiu, 
Bran, Teliu, Holbav, Barcan și Intorsătura Buzăului câte 500 Lei. 
Vama-Buzăului 494, Moeciul-de-jos 492 Lei. Moeciul-de-sus, Po- 
iana-Mărului și Predeal câte 300 Lei. Şimon 200, Peștera 194, 
Șirnea 194 și Măgura 97 Lei. Total Lei 368,571. — Şi-au achitat 
subvenţiile rămase restanţă pe anul trecut: Zârneşti 9941, Tărlu- 
geni 3000 și Teliu 500 Lei. Total general Lei 382.012. 
Nu şi-au achitat până acum subvenţiile pe cari le aveau 
înscrise în buget — și relevăm acest lucru ca o dojană amară 
conducătorilor primăriilor respective — comunele : Turcheș Lei 
20.000. Feldioara și Țânţari câte 5000 Lei. Prejmer 3000, Ghimbav 
2500 și Apața 1000 Lei. Sita-Buzăului, Sohodol și Vlădeni câte 
500 Lei. Total Lei 40.000. 

B) Subvenţiuni şi ajutoare date. Principiul după care ne-am 
condus la împărțirea ajutoarelor pe sate, a fost următorul: 

Primind ajutoare mari dela comunele bogate și infinit de 
mici dela cele sărace, datoria noastră era de a le împărți în aşa 
fel, încât să putem ajuta acolo unde sărăcia era mai mare și 
cultura nu putea pătrunde uneori, tocmai din cauza aceasta. 

S'a avut apoi în vedere și activitatea desp. respectiv. Nu poţi 
ajuta pe cel care singur nu se ajută. 

Un alt principiu după care ne-am condus a fost acel al 
necesității imediate. 


1026 


Având în vedere aceste considerente, am împărțit felul: de 
a ajutora satele noastre, în două părţi: 

Despărțămintelor le-am dat bani în numerar iar cercurilor 
culturale cărți și registre, pe cari le cumpăram și le legam noi, 
așa încât, îndată ce înființam un cerc cultural îi dam o biblio- 
tecă și toate registrele, dându-i posibilitatea de a funcţiona încă 
a doua zi după înființare, 

Astfel am dat: Despărțămintelor Zârnești, Codlea şi Săcele 
câte 5000 Lei, 

Cercurilor culturale : Țânţari : Cărţi în valoare de 2572 şi 
registre 473 Lei. Stupini: Cărţi în val. de 2367 şi reg. 473 Lei. 
Bod: Cărţi în val. de 1981 și reg. 406 Lei. Teliu: Cărţi în val. 
de 1707 şi reg. 406 Lei. Cristian: Cărţi în val. de 1377 și reg. 
406 Lei. Tohanul-nou: Cărţi în val. de 1650. Vulcan: Cărţi în 
val. de 1453 și reg. 95 Lei. Hălhiu: Cărţi în val. de 2221 și reg. 
440.50 Lei. Crizbav: Cărţi în val. de 1966 și reg. 532 Lei. Vlă- 
deni: Cărţi în val. de 1470 şi reg. 194.50 Lei. Sânpetru: Cărţi 
în val. de 2164 și reg. 372.50 Lei. — Totalul ajutoarelor date 
la sate: Lei 40,736,50. 

La suma aceasta ar urma să mai adăugăm calendarele pe 
cari le-am dat gratuit — și le dăm — cercurilor culturale, precum 
şi broșurile de popularizare. 

Am crezut apoi că ne înţelegem bine rostul, atunci când 
din ceeace avem, dăm și celor cari ne-au dat altădată înzecit. 

Așezământul dlui Iorga, dela Văleni, anii trecuți a fost 
mistuit de flacări. Trebuia refăcut pentru rolul pe care la avut 
în trecut și-l are acum și pentru ceeace datoram dlui lorga. 

Noi am dat Lei 20.000, Pentru fondul monumentului înv, 
ardelean „Gh. Lazăr“ Lei 5000, Pentru fondul monumentului V. 
Pop Lei 5000. Total Lei 30.000. R 


Membrii despărțământului. 


_ Statistica. Membrii: Fondatori în 1926 37 în 1927 5. Pe 
viață în 1926 147 în 1927 33. Activi în 1926 281 1927 295, 
Ajutători în 1926 697 în 1927 188. 

Datele acestea privesc numai desp. central, fără cercurile 
culturale. 


Cinematograful. 


I Imobilul. Starea în care noi am preluat Cinematograful, 
nu mai putea să dăinuiască. Nu mai stăruim asupra acestui lucru, 
Reparaturile au început încă în 1926 şi sau continuat în 
1927 pentru a fi desăvârşite în anii următori. Ceeace am făcut 
privește mai mult interiorul și s'a vorbit despre aceasta la inau- 
urarea Teatrului-Cinema, de către di inspector-șef și delegat al 


1027 


a 


Cinematografului, dl Petru Munteanu. Aici dăm numai sume re- 
capitulative. 


4. Investiţiuni . . . . Lei 899.151.14 | 
2. Reparaţiuni 21546403 f 111461817 ... 
3. j în 1926 | 158.386.45 


Total Lei 1.273.001.62 


In mod indirect, dar tot prin „Astra“ s'au adus reale îm- 
bunătățiri imobilului pe care noi niciodată nam înțeles să-l 
exploatăm. Astfel, în baza angajamentelor contractuale impuse de 
noi, s'au reparat camerile: pe cari le deţinea: 


DI Gh. Cuteanu, farmacist, investind circa. . Lei 200.000 
M. Popa, chiriașul bufetului . pp 295.344 
Ceilalți chiriași circa | în apa Mir, iy 50.000 


Şi pentrucă „Astra“ şi-a dat seama de sacrificiul pe care 


trebuie să-l facă și chiriașul, a căutat să ia dela toți — toți având l i 


astfel de angajamente — o chirie cât mai scăzută. l 
Adunând deci totalul sumelor cheltuite pentru păstrarea în 


stare bună a Cinematografului cu dependinţele sale, constatăm . , 


că până la 1 Dec. 1927 această sumă se ridica la Lei 1.118,322'63, 


II. Latura comercială. In 1927 s'au jucat 127 filme BI 2 


pentru copii) și 5 jurnale. Filmele au fost angajate dela urmă- 
tòarele case: Concordia, Ero, Fanamet, Filmcentrala, Slager, 
Dorian, Emericus, Lux, Arta, Grünstein. ' 


Ele au fost plătite cu un procent din încasările brute, care. 


varia intre cobai ul, sau o locaţiune fixă între Lei 6000 şi - 


20.000. 
„Sau plătit SR filmele jucate în 1927 Lei 1.693.698. 

S'au încasat pentru filmele jucate în 1927 Lei 5.723.886.. 

Ceeace însemnează că — aproximativ — costul filmelor 
este de 31%/0 din încasările brute. 

In timpul din urmă însă, spre a se pune capăt neomenoaseí 
speculi la care se dedeau casele de filme cu plasarea filmelor 
la Braşov, bazate pe concurenţa a două Cinematografe, s'a făcut, 
cu „Cinema Modern", un aranjament în ceeace privește anga- 
jarea filmelor. 

III. Alte reprezentațiuni. În afară de sezonul de vară, când 
sala Teatrului a fost închiriată trupei de teatru maghiare, sala s'a 
mai închiriat la 24 trupe ‘românești, cu o chirie, care a variat 
dela Lei 2000—12,000, 

S'a dat sala gratuit pentru: 6 reprezentaţiuni date de seoli 
9 societăți, 2 serbări naționale și odată pentru ziariști, ' 

Spectacole minoritare cu plată — 6000 și 10,000 Lei — : 
exceptând sezonul de vară — au fost cinci. ai 


1028 


Totalul încasărilor din închirierea sălii este de Lei 441.213. 
Toate datele de mai sus, le-am dat pentru a lămuri pe cei ne- 
dumeriți asupra felului cum „Astra'' conduce imobilul ce i-a fost 
închiriat. lar în chestiunea felului cum s'a închiriat sala — pentru 
cei cari doresc să fie edificaţi complet asupra chestiunii — scrip- 
tele „Astrei“ stau oricând la dispoziţie. 

Aici ne mulțumim să spunem un singur lucru: dacă unor 
trupe românești de teatru li-sa luat pentru sală costul regiei 
zilnice, la altele mai mult — cazul trupei de reviste Tănase — 
foarte multe — pe lângă atitudinea puţin civilizată pe care au 
avut-o faţă de reprezentanţii noștri la Cinema, nu au plătit nici 
suma, care ar reprezenta cheltuielile noastre zilnice. Ceice ne 
judecă prin ziare sau în public — sau nu știu ce însemnează a 
conduce un Cinematograf-Teatru, sau sunt informaţi rău, sau sunt 
de rea credință. Pentru cei dintâiu, toate actele le avem la dis- 
poziţie, pentru ultimii n'avem nici un răspuns de dat. 


Incheiere. 


Un raport general e ca o sită deasă prin care nu trec grăun- 
tele mari. Acestea rămân în sită și — în cazul de față — con- 
stituie raportul. Dar sunt atâtea mărunte, căzute în arie, pe cari 
nu le vede nimeni. Cine să te întrebe, cum ai reparat Teatrul, 
cine vrea să te asculte, cum ai ajuns în posesia unei biblioteci 
sau chiar numai a unei cărţi? 

La temelia unei clădiri stă atâta nisip și piatră, cărată de 
tine. Cine o vede? 

Nimeni. 

Noi nu vedem decât casa. 

Atât am făcut, 

Mult, puţin sau destul, sunt numai cuvinte, Niciodată n am 
avut vreme să ne oprim la asemenea aprecieri, cari, fără a spune 
mare lucru, de cele mai multeori sunt greșite. 

Fără pretenţiunea de-a revendica vre-un merit pe seama 
noastră, fără gândul de a fi aplaudaţi, pe drumul desțelenit de 
noi, ne urmăm calea, tot atât de convinși ca și până acum că 
„Astra” își realizează programul, în pasul vremii. 

Pentru viitor nu promitem nimic anticipat, cum n'am promis 
niciodată. La viitoarea adunare generală, tot atât de simplu vom 
spune ca și acum: Noi atât am făcut. 

Dar cine simte în bilanţul activității noastre pe anul acesta, 
fapta, iar nu vorba, aceluia noi nu-i cerem să spună -— dacă va 
vrea — decât un singur lucru: „À fost o activitate”, 

Noi ne mulțumim cu atât și dacă nici atât nu ni-se va re- 
cunoaște, suntem mulțumiți cu ce am făcut: 

Mult, puţin sau destul, sunt numai cuvinte. 


” Președ. desp.: centr. jud. A. Banciu. : 


1029 


2. Bran (jud. Brașov). 


Acest desp. constă din 10 comune și are 3 cercuri culturale 
și 2 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele: Sohodol: Pr, Victor 
Pușcariu „Astra, în rosturile ei în viața poporului român“, Inv. 
loan Pușcariu „Foloasele cărții şi ale învățăturii“; Poarta-Bran: 
dr. A. Stoian, medic „Astra şi activitatea ei culturală“; dr. I. 
Bordea, insp. general sanitar, Brașov despre „Cultura minţii și a 
înimii”; Predeal-Bran: Pr. Victor Pușcariu „Insemnătatea culturii 
la poporul român“, Pr, Iosif Tătulea „Unele scăderi la poporul 
nostru“; Sohodol: Pr. Victor Pușcariu „Rolul familiei în educaţia 
religioasă-morală a tinerimii“; Bran-centru: dr. Nicolae Căliman, 
medic „Boalele venerice — Sifilisul”, Pr. Victor Pușcariu „Astra 
și scopurile ei“ și Ilie Manolache, revizor școlar „Rolul cultural 
al „Astrei“ în trecut și prezent“. Aceste prelegeri au fost ţinute 
în colaborare cu cercurile culturale învăţătorești și împreunate cu 
recitări, coruri, jocuri naţionale, executate de către elevii școalelor. ` 


„ Serbările naţionale 1 Dec. și 10 Maiu s'au ţinut în colabo- 
rare cu școalele primare. 


Preşed. desp.: Victor Puşcariu, preot. 


3. Budila (jud. Brașov). 


La despărțământul Budila au aderat comunele: Zizin și 
Cărpiniș, cari până în prezent nu și-au trimes raportul despre 
activitatea cercului cultural, 

Cercuri culturale se află în comunele Zizin și Cărpiniş, în 
înființare şi în comuna Marcoş. Biblioteca ` Astrei este numai în 
centrul despărțământului în comuna Budila, constătătoare din 154 
vol., din cari 116 volume primite prin revizoratul școlar Braşov 
dela Casa Școalelor. Numărul cetitorilor 120—160. a 

Prelegeri poporale s'au ținut în centrul despărțământului: 
în 12 lunie 1927, cu ocaziunea organizării despărțământului „Astra“ 
Budila, președintele desp. Pr. lordan Curcubătă, conferențiind 
despre „Originea românilor și credinţa lor ca sprijin în valurile 
ce ating corabia vieţii lor”. Poezii, cântări și recitări de elevii, 
şcoalei. In 15 August 1927, conferenţiază președintele despre 
„Apostolia femeii române în legătură cu apostolia Născătoarei de 
"D-zeu și valoarea socială a ei“. Cetiri de corpul învăţătoresc, În 
6 Decemvrie 1927, preşedintele desp. vorbește „Despre Isus și 
tâlharii”', „Despre floarea suferinței”, „Cina cea de taină” și despre 
„Lene“, în legătură cu zicătorile poporale. Inv. P. Teodorescu 
vorbește despre „Sârguință“”, Notarul V. Sânjorjan despre citații, 
judecăţile mici și trecerea lor la judecătoria de ocol. In 5 Febr. 
1928, conferenţiază președintele despre „Munca la noi și la alte 


1030 


popoare‘. Inv. P. Teodorescu vorbeşte despre „Minciună și mån- 
drie“. Preotul loân Greceanu din Marcoș vorbește despre „Bi- 
serica ort, din întreaga lume şi organizarea și administrarea ei”. 
În 25 Martie, președ. desp. despre America din punct de vedere 
economic și cultural în asemănare cu noi. Secretara despărță- 
mântului dșoara E. Stănicel citește din viaţa sfinţilor, bucata 
„Istoria sfinților Varlaam şi lozafat dela India“. In 1 Aprilie 1928, 
preşedintele cu textul „Când va veni împărăţia lui D-zeu“, cetiri 
biblice spre Emaus și cuviosul preot Moise Harapul. In 13 Maiu 
1928, la cercul cultural al învăţătorilor, vorbește președintele despre 
„Viaţa noastră în raport cu viaţa vechilor Izrailteni'', Poezii, cân- 
tări şi declamări de: elevii școalei. Serbări, conferințe și serbări 
culturale s'au ţinut în 19 Iunie 1927, vorbind preşed. despre In- 
grijirea copiilor în timpul dela 5—7 ani, cât umblă la școala de 
copii mici. Jocuri naţionale cu copiii. In 24 Iulie 1927, conferință 
despre „Faptele și viaţa M. S. R. Ferdinand I. ca regenerator și 
intemeietor al României Mari”, conferință despre Neamul româ- 
nesc și politica lui naţională. In 1 Nov. 1927, președintele vor- 
beşte despre „Viața şi sufletul Regelui Ferdinand I., ca pildă pentru 
elevii școalei''. In 26 Nov. cu ocaziunea comemorării morţii lui 
L |. C. Brătianu, președintele arată însemnătatea lui la întregirea 
neamului. În 1 Dec. 1927, președintele preot, după săvârşirea 
Tedeumului în biserică, vorbește și scoate în relief însemnătatea 
zilei de 1 Dec. pentru noi Transilvănenii în special şi pentru ro- 
mâni în general. Serbare la școală cu elevii: declamări, cor și o 
piesă teatrală „Poemul unirii“, jocuri naţionale. In 29 Aprilie 1928. 
Cu ocaziunea comemorării Unirii Basarabiei cu patria mamă vor- 
beşte președintele despre Unirea sufletească, care trebuie să ur- 
meze unirii geografice, poezii și jocuri naţionale cu elevii școalei 
și ai grădinii de copii. In 10 Maiu 1928, conferință despre pro- 
clamarea independenţei României și serbări cu elevii. In 20 Maiu 
1928, în fața trimișilor desp. central Brașov: dnii dr. Căliman şi 
dr. Câmpian, fiind reprezentat și Revizoratul și Inspectoratul școlar, 
s'a inaugurat Casa Naţională din comuna. Budila, preşed. desp. 
Pr. I. Curcubătă vorbește despre „Istoricul edificării Casei Naţionale”. 
Răspunde trimisul „Astrei“ dl dr. Căliman, arătând originea și. 
însemnătatea „Astrei“ pentru cultura poporului român. Mulţu- 
mește președintele desp. Budila pentru pașii și voinţa de fier de 
a zidi o Casă Naţională. Mai vorbește dl revizor al Brașovului, 
Manolache în numele revizoratului și dl protopop Aurel Nistor. 
Masă comună și festival cu declamări, cor și teatru de către 
membrii „Astrei“ din Budila. Casa Naţională s'a edificat cu sub- 
venţie dela asociaţia de pășune, preot lordan Curcubătă dând 
materialul lemnos și o parte din bani, apoi cu subvenție dela 
“comuna politică și o sumă neînsemnată dela ministerul cultelor. 
Membrii are desp. 34. Despărțământul colaborează cu soc. „Sf. 
Gheorghe“, „Reuniunea de femei“ și soc. Casa culturală. 


1031 


Pentru îmbunătățirea situaţiei materiale a țăranilor noștri s'a 
recomandat ingrășământul Guano fosfat. | 
Președ. desp.: Pr. 1. Curcubătă. 


4. Codlea (jud. Brașov). 


Desp. Codlea și-a ţinut adunarea generală în 24 Iunie 1928, 
ocupându-se cu chestiuni curente și prezentând raportul despre 
activitatea desvoltată dela 10 Octomvrie 1926 până la 30 lunie 1928, 
precum şi raportul cassierului asupra gestiunii anului 1927/28 și 
proiectul de buget cu suma de Lei 10.000— 

La adunare a fost reprezentat şi cercul cultural din Țânţari, 
care are 52 membri şi un fond de Lei 20.000:— 

Reprezentantul desp. central jud. Brașov, dl dr. N. Căliman, 
a ţinut o conferință „Despre boalele infecțioase și îndeosebi 
despre sifilis“, 

S'au înscris și 5 membri activi, 

După o frumoasă întroducere a raportului prezentat, în care 
factorii conducători își arată dragostea de a lucra în cadrele! 
„Astrei“, se arată că desp. are o casă de lectură închiriată, în cercul 
cultural Codlea, care a fost zelos cercetată de membri și unde 
s'au pus la cale multe iniţiative pentru acţiuni folositoare inte- 
resului obştesc, 

În comunele Vlădeni, Țânţari, Satu-nou și Crizbavul nu s'au 
putut înființa până acuma case de lectură, 

Serbătorile naţionale, îndeosebi ziua de 1 Decemvrie, s'au 
serbat cu mult fast. La 1 Decemvrie dl prof. din Brașov I. Moșoiu 
a ţinut poporului o frumoasă conferinţă. Toate cercurile culturale 
dispun de câte o bibliotecă cu câte un stoc frumos de cărți. 

Desp. s'a ocupat în cursul anului cu chestiunea deschiderii 
unui cinematograf, pentru care a primit o concesiune dela co- 
mitetul central al „Astrei“, 

Desp. centr. jud. Brașov a dat desp. Codlea în două rân- 
duri ajutoare în suma de câte Lei 5000, total Lei 10.000, din cari 
s'a cheltuit şi cu fanfara. | 

Ziarele cetite în casa de lectură au fost: Universul, Viitorul, 
Poșta ţăranului, Dimineaţa, Cuvântul, Telegraful român, Gazeta 
Transilvaniei, Foaia noastră, Lumina satelor, Curentul, Libertatea, 
Glasul vremii, Ardealul și Crucea, din cari 9 puse la dispoziţie în 
mod gratuit de președinte, iar 6 din ele fiind abonate pe chel- 
tuiala despărțământului, 

La înfiinţare desp. a avut 59 membri, dintre. cari, afară de 11, 
toţi și-au achitat taxele. De nou înscriși au fost 1 membru pe 
viață și 50 membri activi. 

Președ. desp.: Gh. FI. Preșmereanu. 


1032 


5. Râşnov (jud. Brașov). 


Frumoasa şi laudabila pornire la muncă culturală în cadrele 
„„Astrei'' a desp. Râşnov, este cuprinsă în raportul său general 
în cele următoare: Despărțământul cultural „Astra“ — Râșnov, 
reorganizat în toamna anului 1926, datorită oare-cum şi primenirei 
membrilor comitetului de conducere, a înţeles mai bine ca în anii 
precedenţi misiunea sa în domeniul social, desfășurând un program 
de activitate, care program, judecat după efectele lui morale în 
massa poporului, a fost la înălțimea sforțărilor noastre, dând con- 
ducerei despărțământului mari speranţe pentru viitor. 


Prin măsurile sale judicioase, comitetul a interesat în mod 
direct în acțiunea sa de propagandă culturală, elementele tinere din 
toate straturile sociale, srupându-le, valorificându-le forțele, formând : 
cu dânsele un așa-zis „Buchet artistic“, gata a încadra orice 
program cu posibilități de desfășurare în mediul sătesc, de ma- 
nifestațiune artistico-culturală, 

Prin seriozitatea întocmirei și desfășurărei programelor ser- 
bărilor și petrecerilor organizate, sa deșteptat interesul în spiritul 
populaţiunei pentru bătrâna „Astra“ și cu o vie satisfacțiune am văzut 
poporul alergând și umplând cele mai mici colțișoare ale încă- 
perilor, ascultând și gustând în cea mai desăvârșită Da pro- 
dusul muncei „Astrei“. 

Ca mijloace ajutătoare propagandei noastre prin festivaluri, 
's'au creat două rânduri de decoruri pentru teatru, s'a luat scena 
cu anexele existente dela Sași cari le dețineau în numele comunei. 
S'au organizat trei serbări culturale, conform programelor anexate, 
s'au ţinut patru conferinţe, cu subiectele menţionate deasemenea 
în aceste programe, 

S'a obţinut concesionarea pe timp de 20 de ani a unui ci- 
nematograi în localitate, fapt pentru care sa amenajat în cele 
mai bune condițiuni, dotându-se cu mobiliar din nou, localul co- 
respunzător. 

Dela organizare până la adunarea generală s'au ţinut în lo- 
calitate, 11 (unsprezece) ședințe ale comitetului, respectiv la datele : 

24 Oct. 1926, 24 lan. 1927, 31 Maiu 1927, 29 Nov. 1927, 
9 Dec. 1927, 29 Dec. 1927, 17 lan. 1928, 13 Martie 1928, 
27 Martie 1928, 7 Aprilie 1928, 8 Aprilie 1928, 


S'au discutat, printre chestiunile mai importante, următoarele : 


Mijloace, pentru legătura mai strânsă cu cercurile și inten- 
sificarea attivităței culturale. 

Măsurile de luat contra membrilor cari lipsesc demonstrativ 
dela ședințe și fac greutăţi „Astrei“. 

Bunurile despărțământului, mijloace de a fi miproprietirik, 

Casa națională, mijloace de a o avea realizată. 


1033 


Secţia sportivă a despărțământului „Astra” Râșnov, ca mijloc 
de educaţie morală și fizică a tineretului. 

Dintre cercurile culturale ale despărțământului Râșnov; singur 
cercul cultural Cristian este în plină activitate; am luat parte 
personal la adunarea generală, rămânând pe deplin mulțumit de 
cele constatate, în plus, că acest cerc, a luat parte activă și la 
serbarea noastră, pentru adunarea gen., cu câteva puncte în pro- 
gram, executate de grupul de tineri, ce stau la dispoziţia „Astrei'* 
de acolo. Biblioteca de acolo este redusă, dar față de numărul 
celor dornici de cetit, sau luat măsuri ca prin colecte, să se 
strângă sume, pentru procurare de cărţi. 

Cercurile culturale Ghimbav și Vulcan, n'au dat nici un semn 
de viaţă, cu toate adresele ce li sau făcut. Comitetul despărță- 
-mântului a luat hotărârea de a trimite delegaţi în cel mai scurt 
timp, pentru a cerceta cauzele acestei situaţiuni condamnabile și 
a lua pe loc, măsuri de indreptare. 

Biblioteca noastră, redusă la exemplarele ce am primit la 
reorganizare, a fost cetită în întregime, Se simte nevoe de edițiuni 
mai serioase, fapt pentru care, deocamdată s'a alocat în buget; 
pe 1928, suma de Lei 3000:— 

Față de spiritul de ordine și numărul covârșitor de mare 
al populaţiei, care răspunde invitațiunilor „Astrei“, la muncă sau 
petreceri, față de numărul membrilor, cari săptămânal măresc grupul 
celor aflători sub ialdurile Minervei, stau și reflectez: ce nu se 
poate face în Râşnov, unde se găsește un teren admirabil pentru 


creerea și desvoltarea operelor mari! Populaţia nu așteaptă decât , 


un semn, un început mic de muncă desinteresată, mai multă 
dragoste pentru ea și este capabilă de sforțări. Dacă până în pre- 
zent însă nu s'a realizat în măsura posibilităţilor în acest sens, 
(şi ca să nu exagerez, nu sa realizat nimic), adevărata cauză, 
personal examinând cu puterea conștiinței situaţiunea, zic, ade- 
vărata cauză, stă în lipsa de educaţiune socială, la o parte din căr- 
turarii localnici. Să demonstrez: despărțământul Râșnov, reorganizat 
în 1926, nu a dat nici un semn de viaţă, până în Martie 1927. 
când, pentru a ieşi din această stare de toropeală, am dat în 
unire cu câteva elemente fruntașe locale, creaţiune sus numitului 
buchet artistic, s'a făcut decorurile transformând și scena. In timpul 
pregătirilor pentru festivalurile artistico-culturale cu buchetul ar- 
tistic, fel de fel de şicane și calomnii din partea câtorva persoane 
didactice, în frunte cu fostul președinte al despărțământului. 


Președ. desp.: Eug. Popescu. 


6. Săcele (jud. Brașov). 


Acest desp. constă din 4 comune: Satulung, Cernatu, Turcheș 
şi Baciu, în cari se află funcționând câte un cerc cultural. Nu- 
mărul bibliotecilor 6. 


1034 


În Satulung (Sf. Adormire) cu 2400 vol., spor. 200 vol., cetitori 1600 


i P (Si. Arhangheli „ 2500 „ „ 300 , „1700 
„ Cernatu . „450: „ 50 , îi 180 
» Turcheş . . . . . „ 400 „ „ O, i 200 
„ Bacu. . . n 500 „ — — — i 150 


Prelegeri s'au tinut 12; In Satulung : Z. Popovici, 20 Martie 
1927, „Basarabia în trecut și prezent”, Oct. Simtion, 27 Martie, 
„Beethowen"*, dl L Bordea, 15 Maiu, „Inrâurirea igienei asupra 
poporului“, Oct. Simtion, 6 Nov. „Muzica poporală“, prof. Axente 
Banciu, 20 Nov. „Formarea limbei românești“, protopop Ilie Ho- 
ciotă, 11 Dec. „Naşterea lui Isus Christos“; în Baciu: dir. 
Boldor, 4 Martie 1928, „Creşterea în familie“, dr. Dogariu, Brașov 
„Despre alcoolism” ; în Satulung: P. Cordoban, judecător 11 Martie, 
„Votul universal“, I. Bărbier, „Cultivarea pământului“, A. Boldor, 
„Despre educație“; în Turcheș: A. Boldor, 25 Martie „Despre 
educaţie“, 

Conferințe și serate artistice cu cor, declamări și teatru s'au 
ținut 4, în comunele Satulung, Turcheş, Baciu și Cernatu, aran- 
jate de Casele culturale din resp. comune, 

Teren pentru Casă Naţională (400 stj. D), are comuna Sailung 

Ajutor a primit dela desp. centr. jud. Brașov, Lei 5000:— 

In legătură cu acest raport țin să amintesc, că despărță- 
mântul nostru a fost în fruntea tuturor manifestațiilor culturale și 
naționale. 

A sărbătorit cu deosebit fast zilele de 1 Decemvrie, 24 lan. 
și 10 Maiu. În seara zilei de 10 Maiu, am aranjat o producţiune 
teatrală, tombolă, bufet etc., realizând pe lângă succesul moral și 
un profit material de Lei 30.000, sumă destinată ridicărei unui 
„Monument“: Eroilor Seceleni, având spre acest scop încă 
- 65.000 Lei depuși în libele. 

Una din preocupările de căpetenie ale despărțământului 
este și ridicarea unei „Case Naţionale“, spre care scop avem adu- 
naţi Lei 210.000, având și terenul necesar dat prin reforma agrară. 

In general putem constata, că comunele cele 4, cari alcătuesc 
desp. Săcele din punct de vedere cultural sunt an de an în progres, 


Președ. desp.: Z. Popoviciu. 


7. Zârneşti (jud. Brașov), 


Ca exemplu vrednic de urmat dăm aproape în întregime 
procesul verbal al adunării generale și raportul despre activitatea 
desp. Zârhești, compus din 4 comune, și condus exemplar de 
dl președinte dr. Pompiliu Nistor, medic, Aici se săvârşeşte o lu- 
crare metodică și continuativă, care abia are păreche în despăr- 
țămintele de plasă ale Asociaţiunii. Mulțumită și laudă se cuvine 
acestui vrednic conducător, 


1035 6 


Activitatea desp. se menţine constant din an în an, în aceleași 
cadre, fără mari deosebiri dela un an la altul, ceeace înseamnă, 
că desp. a ajuns la capacitatea mijlocie a activităţii lui, dela care 
poate face salturi în plus sau în minus, după împrejurări, după 
ajutorul ce-l poate avea dela puţinii membri, cari se interesează 
de desp., care medie creiată în acești ani trebuie să devie o da- 
toria pentru viitor, pentru prezenţii și viitorii conducători, pe 
care, dacă nu o vor susţine, va trebui atribuită nu lipsei de puteri, 
ci lipsei de interes și simţ de datorie, 


Și în anul trecut împrejurarea cea mai dezastruoasă pentru . 
bunul mers, ascendent, al mișcării de propagandă culturală, au 
fost alegerile parlamentare, cari cu tot cortegiul lor de agitaţie, 
au făcut să suspendăm activitatea noastră din April și până în 
toamnă. 

O abatere dela anii anteriori, în conformitate cu ordinul 
Centrului- Sibiiu, în acest raport, va fi, că se va extinde atât pe 
1927, cât și pe 1928, până azi revenindu-se la vechiul obiceiu al 
dărilor de seamă dela adun. gen. la adun. generală. 

În cele ce urmează vom da o icoană a activității pe 1927—28: 

I. Despărțământul e compus din 4 com. : Zârnești cu centru 
și comunele Poaiana-Mărului, Tohanul-vechiu și Tohanul-nou, 
având în fiecare din aceste comune un cerc cultural, organizat cu 
comitet propriu. 

Comitetul despărț. a ţinut 3 ședințe; între membri comite- 
tului s'a făcut următoarea schimbare : bibliotecarul dl Șt. Garoiu, 
a fost demisionat, înlocuindu-se cu dș Valentina Renghea, care a 
pus biblioteca în ordine, a catalogat-o şi a pus-o în funcție, 


În comitetele cercurilor culturale : în Tohanul-vechiu, plecând 
din comună d! bibliotecar Traian Popa, a fost înlocuit cu dl în- 
vățător Bobinca I. Cercurile culturale au ţinut ședință după ne- 
cesitate, mai ales deodată cu șezătorile, : 

Adunarea generală a anului 1927 s'a ţinut la 25 Martie 1927 
în Poiana-Mărului, în cadrele unei frumoase serbări, la care au 
participat peste 200 inși din P.-Măr,, delegaţi numeroși din toate 
comunele desp., delegaţii desp. C. judeţean Brașov, dl inspector. 
școlar prof. dr. Orghidan, vicepreș. dr. N. Căliman și corul şcoalei 
normale de fete, Brașov, impreună cu mai multe profesoare, care 
cor a delectat auditorul cu mai multe cântece şi declamări; despre 
prelegerile dlor delegaţi se va vorbi mai jos. Cu această ocazie s'a 
dat descărcare comitetului pe 1926 și s'au înscris 9 membri activi 
şi 4 ajutători, 

In numele desp. președintele a luat parte la mai multe șe-. 
dinţe ale comit. C. judeţean și împreună cu secret. Valeriu Pană 
a luat parte la ad. gen. anuală a aceluia la 8 Aprilie 1928 în 
Brașov. 


1036 


IL In 1927—28 s'a acordat de comuna Zârnești, un teren, 
în mijlocul comunei, cu drept de proprietate, pentru o casă na- 
ţională a „Astrei“, pentru care ne exprimăm mulțumirea noastră. 
S'a cerut şi dela biserica noastră românească un loc lângă biserica 
din centru, dar nu am primit încă nici un răspuns; răspuns nu 
am primit nici dela consilierul agricol, Deși terenul dela comună 
nu este cel mai bun, totuși s'a făcut primul pas, după care este o 
datorie să se facă ceilalți spre realizare. 

III. Desp. a cerut prin centrala Sibiiu acordarea unui drept 
de cinematograf în Zârnești, dar nu s'a primit răspuns satisfăcător, 
întrerupându-se acordarea de minister, nu am insistat prea mult, 
pentrucă nu cred să fim în stare a susține încă un cinematograf 
prin deficite, mai ales fără sală proprie. 

Pentru pregătirea terenului, comitetul a crezut de cl 
să se înscrie membru la „Astra cinegrafică“, societate în- 
fiinţată la Sibiiu, atât pentru brevetele cinematografelor, cât și pentru 
comerțul cu filme, cu 3 acţii à 1000 de Lei, pentru care cere 
aprobarea dv. ulterioară. 

IV. In 1927—28 toate comunele au fost înzestrate cu noui 
cărți, credem bine alese și toate frumos legate, pentru cari sau 
cheltuit 11.077 Lei pentru cumpărat și 5643 Lei pentru legat: 
Astăzi toate bibliotecile funcționează, împrumutându-se cărţi la 
cetitori. In afară de cea din Zârnești, celelalte sunt împreunate 
cu bibliotecile școlare, dar având catalog și evidenţă separată : 

a) In Zârnești se află 390 vol, cetindu-se 259 cărți. 

b) In Poiana-Mărului sunt 90 vol. ale „Astrei“ şi 260 ale 
şcoalei, Au cerut cărți de cetit 250 cetitori. 

c) In comuna Tohanul-vechiu 90 volume ale „Astrei“ și 
ale școalei 650, Au cetit 350 cetitori volume 720. 

d) In Tohanul-nou 90 volume ale „Astrei și 190 vol. ale 
școalei. Au cetit 213 cetitori 638 volume, din cari 70 cu 204 vol 
sunt împrumutători oameni maturi, iar restul adulți și elevi. 

În Zârnești am susținut mai departe „Casa de lectură“ pentru 
popor, în o sală a școalei primare, pentru care s'au abonat zia- 
rele și revistele: Foaia poporului, Libertatea, Lumina satelor, 
Foaia noastră, Cosinzeana, Albina, Transilvania și pentru cari s'au 
plătit pe 1927: 1100 Lei, pe 1928: 674 Lei, — dar na prea fost 
cercetată decât de 4—10—15 inși, tot cam aceiași, lumea cealaltă 
din Zârneşti neaflând necesar să cetească aceste foi. Este drept 
insă, că acum se cetesc foile zilnice, cari se cumpără cu numărul, 
astfel încât cu vremea aceste ziare săptămânale vor avea tot mai 
puțini cetitori și noi pe. viitor va trebui sau să sistăm casa de 
lectură sau să-i schimbăm forma. 

V. In 1927—28 am continuat prelegerile poporale, 42 conf. 
aproape toate împreunate cu şezători (cântece, declamaţii), în parte 
impreună cu cercul cultural al învăţătorilor, cele de ordin higienic- 


1037 pa 


sanitar din Sept. 1927 încoace au fost ţinute cu proiecțiuni cu 
schiopticonul secţiei medicale a „Astrei“, subcentrul-Brașov. 

lată un tablou al lor: 

Zârnești: dr. P. Nistor „Tuberculoza și profilaxia ei“ (cu 
cercul cultural al învăţătorilor) și „Cultura prin Astra“ (cu coruri 
și declamaţii), dr. Niţescu „Ziua de 1 Decemvrie 1918“ (cu coruri 
şi declamaţii), dr. Căliman „Alcoolismul“ (cu schiopticon), dr. P. 
Nistor „Boalele contagioase“ (cu schiepticon la elevii școalei); 
Poiana-Mărului: dr, P. Nistor „Mişcarea demografică și boalele 
sociale în 1926“ (ad. gen.), Nic. Orghidan, prof. „Binefacerile cul- 
turei și civilizației“ (ad. gen.), dr. Nic. Căliman „Sifilisul“ (ad. gen.), 
dr, P. Nistor „Paralizia infantilă“ și „Tuberculoza și profilaxia ei“ 
(cu schiopticon), dr. Căliman „Sifilisul (cu schiopticon), Pană 
Valeriu „Cum trebuie folosit timpul Duminecii” (cerc. cult. învăţ.), 
IL Renghea „Reprivire istorică asupra neam. rom.“ (cerc, cult. 
învăţ.), dr. P. Nistor „Boalele contagioase“ (cu schiopticon), „Boalele 
contagioase“ (cu schiopticon la elevii șc.), „Puericultura și cre- 
şterea copiilor sugaci“ (cu schiopticon), „Fiziologia corpului ome- 
nesc“ (cu planşe, la elevi); Tohanul-vechiu: dr. P. Nistor „Miş- 
carea demografică și boalele sociale 1926“ (cu cor, declam,), 
dr. Căliman „Tuberculoza” (cu cor, declam.), protopop M. Ho- 
dârnău „Injurăturile şi jurăm. strâmb" (cu cor, declam.), dr. P. 
Nistor „Paralizia infantilă“ și „Tuberculoza şi profilaxia ei“ (cu 
schiopticon), Garoiu Ştefan „Creșterea viermilor de mătase“ (cerc. 
cult. înv.), Nan Ion „Bogăţiile ţării românești“ (cerc. cult. înv.), 
dr, N. Căliman „Sifilisul“ (cu schiopticon), dr. P. Nistor „Boalele 
contagioase“ (cu schiopticon); Tohanul-nou: dr. N. Căliman „Boalele 
contagioase“ (cu schiopticon), dr. P. Nistor „Mişcarea demogra- 
fică şi boalele sociale 1926“, „Paralizia infantilă“, „Standardul 
vieţii şi cultura“, dr. N. Căliman „Sifilisul“ (cu schiopticon), 
dr. Voicu Niţescu „Asociaţie și cooperativă“, dr. P. Nistor „Pro- 
tecţia copiilor și îngrijirea sugacilor (cu schiopticon) și „„Alcoo- 
lismul” — la elevi (cu schiopticon), Purdilă Sanda „Luxul“ (cerc, 
cult, înv.), I Boş „Alcoolismul“ (cerc. cult. înv.), dr. P. Nistor 
„Rolul igienic al școalei și învăţătorilor“ (cerc. cult. înv); Zâr- 
nești: Ciurea Andrei „Istoricul comunei Zârneşti“ (cerc. cult. înv.); 
Tohanul-nou : P. Plotogea Victor „Cetiri din cărți şi reviste“ 
(şezătoare), Inv. Tănăsescu și înv. Ripescu „Cetiri din cărți şi 
reviste" (șezătoare). 

VL Averea desp. constă din 1 dulap de bibliotecă la Zâr- 
neşti, cele 4 biblioteci cu 660 volume şi banii ce se vor vedea 
la bilanțul ce urmează, având a accentua, că taxele de membri 
activi și ajutători rămân în întregime comunelor respective, astfel 
încât afară de centru, fiecare din cele 3 comune aparținătoare au 
un fond, pe care-l administrează singur cercul cultural. 

a) Bilanţul centrului Zârneşti: INTRATE : Saldo la 1 lan. 
1927 Lei 16.404:56, Taxele m. pe viață 2600-— Taxele m. 


1038 


activi 620'— Taxele m, ajutători 100'— Interese la depuneri 63765. 
Ajutoare Lei 8500'— Total Lei 28,862'21. EŞITE: Abonamentele 
Casei de cetire 1927—28 Lei 1774— Cărţi cumpărate 11.077— 
Cărţi cumpărate legate 5643 — Trimişi centralei taxe m. pe 
viață 2100—  Trimiși centralei călindare 1927, 3000'— Cărăușie 
la prelegeri 150— Porto Lei 85— Total Lei 23.829— 
— La 30 lunie 1928 Saldo depun. Lei 1172 — Centr. „Astra“ 1200-— 
Casa 2661'21. Total Lei 28.86221. 

b) Fondul I. Ionică: Sald 1927 1 lan. Lei 636'— Interese 39'— 
Total Lei 675'-- Saldo Casei..... Lei 675'— La 30 Iunie 1928. 

c) Fondul Cercului cultural Poiana-Mărului : Saldo 1927 lan. 
1, Lei 260'— Întrate 490'-— Total Lei 750'—— Saldo, la 30 Iunie 
1928 Lei 750— 

d) Fondul Tohanul-vechiu : Saido 1927 lan. 1, Lei 790:— 
Intrate 560'— Total Lei 1350'— Saldo la 30 Iunie 1928 Lei 1350'— 

e) Fondul Tohanul-nou : Saldo 1927 lan. 1, 1927 Lei 1350'— 
Intrate 140— Total Lei 1490:— Saldo la 30 Iunie 1928 Lei 1490— 

Astfel averea în bani a despărțământului este: Centrul 
Zârneşti Lei 5033'21, Fondul I. Ionică 675—; Cercul cult. Poiana- 
Mărului 750'—; Cercul cult. Tohanul-vechiu 1350—; Cercul 
cult. Tohanul-nou 1490'— Total Lei 929921, 

VII, Proiectul de buget pe 1928—1929 ar îi: INTRATE; Taxe 
de membri Lei 1000'— Ajutoare 10.000 — Interese 500— 
Diverse 1000-— Total Lei 12.500.— ESITE: Bibliotecă Lei 5000— 
Casa de lectură 2000-— Călindare 1500— Prelegeri 500— Di- 
verse 500— Saldo.3000— Total Lei 12.500—, 

La acest loc ţinem să ne exprimăm mulțămita noastră do- 
natorilor din acest an: desp. centr. judeţ. Brașov pentru Lei 5000— 
Cooperativei de consum Zârnești pentru Lei 2500— Primăriei 
Zârnești pentru Lei 1000'— și pentru locul donat Casei Naţionale. 


Președ. desp.: dr. P. Nistor. 


V. 1. Caraș, fost Oraviţa (desp. central jud.) 


Acest desp. constă din 9 comune, are 9 cercuri culturale, cu 
tot atâtea biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Vră- 
niuţ : Profesor I. Rusmir despre „Sistem de 1 copil“ şi dr. St, 
Manea despre „Tuberculoză“ , Maidan şi Broșteni: acelaş despre 
„Grădinărit" ; Rusova-nouă: acelaș despre „Astra și rolul ei”; 
Broşteni: dr. St. Manea despre „Tuberculoză“ ; Vărădia: Dr. 
Țeicu, medic, despre „Tuberculoza și Sifilisul“, Ștefan Drăgulescu, 
subrevizor, despre „Dragostea şi iubirea de patrie“, „Combaterea 
sistemului de 1 copil“, „Combaterea luxului”, „Unde ajunge po- 
porul prin ură și ceartă?“ și „Daţi oilor „Distol“ !“, Iosif Cioloca, 


1039 


înv. despre „Combaterea proceselor“ şi „Obligativitatea școlară“, 
Elena Forea, înv. despre „Femeia și rolul ei ca mamă“ și Paras- 
chiva Danciu, înv. „Sfaturi casnice“; Socolar: Dr. I. Bolboca despre 
„Insemnătatea „Astrei” și Bibliotecile poporale”. Conferenţe s'auţinut 
în Oraviţa: Prof. I. Rusmir despre 1Dec. 1918 și V. Goldiș, președ. 
„Astrei“ despre „Secţiile „Astrei”, iar în Vărădia preotul Cusman 
Jianu despre „10 Maiu". Case naţionale se află în Ciclova-Mon- 
tană și Broșteni, unde se clădește acum. Ajutor sa primit 
Lei 20.000 dela județ. 

Președ. desp. I. Rusmir, profesor. 


2. Moldova-nouă (jud. Caraș.) 


Acest despărțământ s'a reorganizat la 5 Februarie, a, c., ale- : 


gându-se noul comitet și diferite comisii, cari să îngrijască de in- 
ființarea cercurilor culturale, de propaganda culturală la sate, de 
înfiinţarea bibliotecilor poporale, săli de citire, case naţionale etc. 
Din prilejul adunării generale a desp. dl președinte al desp. a 
ținut o conferință despre „Societăţile culturale române”, iar la 
serbarea zilei de 10 Maiu despre „Însemnătatea zilei”. Lipsind 
atât președintele, cât și vicepreşedintele dela sediul despărţ. nu s'a 
putut desvolta în cei 2 ani din urmă o activitate mai serioasă. 
Averea despărțământului a fost la 5 Februarie a. c., de Lei 1909, 

Președ. desp. Ioan Oravițan, preot. 


VI. 1. Ciuc (desp. central judeţean). 


Acest desp. constă din 20 comune, Desp. a aranjat în cursul 
anului 1927 mai multe serbări în legătură cu zilele de glorie ale 
neamului, a înființat mai multe biblioteci poporale, a dat burse la 
elevii săraci în suma de Lei 9000, iar despărțământului de plasă 
Sănmărtin un împrumut de Lei 40.000, fără dobândă, pe timp de 
6 luni, în scopul înfiinţării unui cinematograf. Prelegeri poporale 
s'au ţinut în comuna Voșlobeni: dșoara Emilia Rusu „Cânepa și 
foloasele ei”, Z. Blaga, înv. „Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie“, 
dr. Fülöp „Îmbunătăţirea rasselor de vite“, Romanescu, înv. „Da- 
toria față de patrie“, Z. Blaga „Despre cinste“, „Povestea soarelui 


şi Cruciuliţa fermecată“, „Eroii noştri“, „Regele Mihai [.“, „Viaţa 
lui Ionel C. Brătianu“, „Foloasele bibliotecilor”, „Sărbătorile naţio- 
nale“, „Despre muncă“, „Foloasele băncilor poporale“, Roma- 


nescu, înv. „Tuberculoza“, N. Lateș, subrevizor „Din trecutul Ba- 
sarabiei“, prof. Hangan „Despre creșterea vitelor“, prof. Chindea 
„Însemnătatea școalei primare“, I. Colceriu, înv. „Iubirea de pa- 
trie", „Despre credința în Dumnezeu“, Povestea „Colăcelul“ și 
„Baba şi Gaia cea oarbă“, „Țiganul, Jidanul și Ciobanul” (lec- 
tură), N. Comaniciu, rev. şcolar „Românii din Ciuc“, „Coroana de 
oțel“, Sevastiţa Stefaniţa, înv. „Unirea Românilor“, „Naşterea po- 


1040 


ENNA 


porului român“, „Urmările beţiei“, preot Marieșanu „Nașterea 
Mântuitorului”, Burescu, înv. „n Unire stă puterea” , Rusu, înv. 
„Foloasele bradului”, Tot în acest cerc cultural s'au jucat 2 piese 
teatrale, „O nuntă ca 'n povești“ și „În poiana castelului Peleș”. 

Averea în bani a despărțăm., la 20 Martie 1928, a fost de 
Lei 123.549, 

Subvenţii a primit desp. dela diferite comune în suma de 
Lei 34.414 și dela diferiți particulari în suma de Lei 1200. 


Preşed. desp. N. Comaniciu, rev. școlar. 


2. Sânmărtin (jud. Ciuc), 


Desp. constă din 16 comune, 

Din punct de vedere cultural desp. a progresat, din zi în zi, 
prin conferințele şi prelegerile poporale ţinute. Prin înființarea 
unui cinematograf desp. va avea venituri bănești, cari îi „Vor în- 
lesni o propagandă culturală mai intensivă. 


Pteșed. desp. C. Popescu. 


. VII. 1. Cluj (despărț. central județean). 


Acest despărțământ, întotdeauna fruntaş între despărțămin- 
tele Asociațiunei, și-a ținut adunarea generală în comuva Finișel, 
la 17 Iunie 1928. Adunarea a fost condusă de către dl N. Bogdan, 
președintele desp., care a arătat rostul „Astrei“ în trecut și pentru 
` viitor, S'a cetit apoi raportul general despre activitatea desp. în 
anul de gestiune 1927—28, raportul bibliotecarului și al cassfe- 
rului. DI dr. A. Iancu, dir. Azilului de copii din Cluj, a vorbit 
despre: Profilaxia bolilor sociale, insistând mai ales asupra ofticei. 
S'a făcut apoi înscriere de membri. 

„Frumosul raport, pregătit de dl secretar al desp. Al. Popa, 
îl dăm în intregime. El este următorul: 

„După Unire „Astra“ și-a impus multe îndatoriri. Ceeace s'a 
făcut prin sânge şi glasul poporului să fie închegat prin puterea 
de viață și gradul de cultură, 

Problemele erau multe: analfabetismul, moralitatea socială, 
sănătatea și vigoarea, capacitatea de producţie maximă și optimă, 
industria naţională, curățirea limbei vorbite, o mai mare atenţie 
portului, raportul dintre Români și celelalte naţionalităţi etc. 

Instituțiile de stat caută să dea soluţii acestor probleme prin 
organele de cari dispun, Dar s'a simțit că nu este suficient. „Astra“ 
şi-a impus ca o îndatorire supremă de a veni în ajutorul statului 
prin organele sale, despărțăminte şi cercuri culturale. Încă din 
1919—1920 emisarii culturali au cutreerat satele pentru a duce 
cu sine o înviorare și un suflu nou. Dacă întrecut „Astra“ caută 


1041 


să păstreze ceeace mai aveam, acum „Astra“ caută ca să sporim 
tot mai mult în cele bune pe cari ni-le-au păstrat în viaţa sufle- 
tească şi economică. În despărțământul nostru an de an s'au făcut 
ieșiri pe la sate prin cari sa căutat să se facă tot mai mult în 
ajungerea scopurilor multiple pe cari și le-a fixat, 


Intre mijloacele de răspândire a cunoștințelor folositoare 
pentru popor, filmul ţine un loc de seamă. Anul acesta despăr- 
ţământul şi-a cumpărat un aparat complect de proiecții cu nume- 
roase filme. Astfel cu aparatul s'au proiectat o serie de filme cu 
subiecte din domeniul științelor naturale, geografie, etnografie și 
medicină. 

În orașul Cluj, la Cercul cultural al grădinii botanice, a or- / 
ganizat 3 șezători populare la grădină şi clinici, ținând conferințe 
dnii prof. dr. Alexandru Borza, asist, Gheorghe Bujoreanu, dr. 
M. Zolog. Câte 2 şezători cu proiecţii sau mai ţinut la Liceul de 
fete „Regina Maria“ din Cluj, Seminarul pedagogic universitar din 
Cluj și Școala normală de învăţători din Cluj, dând lămuriri: 
dșoara Veturia Borza, dl prof. dr. Alexandrn Borza și dl prof. 
At. Popa. 

_„_ Ziua de 1 Decemvrie 1927 s'a serbat în Cluj cu un fast deo- l 
sebit. Cu concursul Teatrului şi Operei Naţionale s'a aranjat un 
festival în cadrul căruia cuvântarea ocazională a fost ținută de dl 
I. Agârbiceanu, secretarul general al secțiilor. Tot dsa a vorbit în 
numele „Astrei“ la serbarea comemorării Unirii Basarabiei, la 10 
Maiu din partea „Astrei“ a vorbit dl prof. Gheorghe Popa, iar 
la recepţia Ms. abate dr. Metodiu Zavoral a vorbit dl rector G.. 
Bogan-Duică. 

Pentru sate programul nostru ni-l'am desfășurat prin șeză- 
tori populare pe cari le-am organizat în următoarele comune : În 
26 Februarie 1928 am organizat o șezătoare populară în comuna 
Sânicoară, unde în toamnă se ridicase prin stăruința oamenilor, 
o modestă biserică românească. S'a înființat un cerc cultural și 
s'a pus temelia bibliotecii populare. Dl dr. Axente Iancu a vorbit 
despre „Boalele mamelor lehuze şi a copiilor mici, până la vârsta 
de doi ani“, iar dl prof. Atanasie Popa despre „Dragostea de 
carte”, În 4 Martie 1928 sa organizat o șezătoare populară în 
- cadrul cercului cultural din Cara, unde dl dr. Mihăilă vorbește 
despre „Ravagiile beției", elevul Drăguș Vasile despre „Plantele de 
leac“, iar dl At. Popa despre „Ceeace face „Astra“ pentru popor“. 
Biblioteca cercului s' a complectat cu un număr însemnat de cărţi. 
În 11 Martie 1928 s'a organizat Șezătoare populară la cercul cul- 
tural din Suceag, unde în colaborare cu cercul cultural învăţăto- 
resc s'a ţinut o șezătoare plină de viaţă și bogată în program. 
“Alături de conferenţiarii cercului învăţătoresc, cari au vorbit despre 
„Beţie“ şi despre „Îngrijirea copiilor orfani", din partea „Astrei 
dl dr. Vasile Noveanu vorbește despre „Bolile de sânge“. A ri- 


1042 


dicat mult nivelul șezătorii corul, cvartetul şi orchestra elevilor 
normaliști din clasa ultimă, executând bucăţi românești și clasice. 
S'au făcut şi proiecţii de cinematograf, dând lămuriri dl prof. At. 
Popa, referitor la „Viața lui Isus și minunile cerului“, iar elevul 
Radu Grigore explică filmele cu povești pentru copii. Biblioteca 
cercului s'a complectat și aici cu cărţi noui. 


La 1 Aprilie 1928 am eșit la Someșul rece sub munţi. Ajunși 
acolo, am căutat să luăm parte și la sita liturghie, unde dl prof. 
At. Popa. în calitate de conliturghisitor, a ţinut o predică potrivită. 
A fost impresionant parastasul săvârşit pentru odihna celor morţi 
pentru ţară, în locuri neștiute, fără preot, ori înmormântați în altă 
parte, și mai ales frumoasă a fost cântarea la ridicarea paosului 
de către toţi credincioșii, punându-și fiecare mâinile pe umerile 
celui dinaintea lui. Șezătoarea s'a ținut în localul școalei, dl dr. 
Szekely a vorbit despre „Boalele copiilor până la 1 an“, iar dl 
At. Popa despre „Educația în familie“. Biblioteca cercului s'a com- 
plectat cu un număr însemnat de cărți noui. 

Alături de noi, dând o contribuţie secţiei medicale și biopo: 
litice, centuria II. a cercetașilor dela Liceul de fete „Regina Maria' 
din Cluj a organizat şezători populare în comunele: Aghireș, 
Poieni şi Bologa, sub conducerea dșoarei prof. Lucia Roman şi dl 
dr. I. P. Cadariu, comandanţi de centurie, cu scopul de a arunca 
primele seminţe pentru organizaţia tinerească proiectată de „Astra“ 
biopolitică. Şi pe această cale ţinem să le exprimăm mulțumirile 
noastre. 

La toate ieșirile am avut preţiosul concurs al cercetașilor 
noștri dela Cluj, în special elevii școalei normale de băieţi și cer- 
cetașii căminului ucenicilor industriali. Corul, orchestra și cvartetul 
ultimei clase dela școala normală — astăzi absolvenţi și învăţă- 
tori — au dat o contribuţie de seamă, ducând cu ei dragostea și 
farmecul cântecelor, doinelor și dansurilor românești. Menţionăm 
în special pe elevii: Minescu Gh., Coruţiu Aderdat, Vescan lacob, 
Șovagău Petru, reposatul Ilie Albu, Bârlea Ion, Pascan Ştefan, 
Coşarcă Nicolaie, Drăguș Vasile, Şerbu Gheorghe și apoi lonaș 
Oridiu cl. V. 

Ultima noastră șezătoare o facem aici în Feneșel, la poala 
munţilor Gilăului, unde de-asemenea punem baza cercului cul- 
tural şi bibliotecii populare. Aproape în toate locurile am avut 
sprijinul moral al cărturarilor satului, dela cari am căutat să aflăm 
starea actuală a poporului de sub mâna dlor. Caracterul ieșirilor 
noastre din acest an a căutat să fie pătruns din principiul fun- 
damental, al „Astrei“ — naţional biopolitic — prin faptul că am 
căutat să desvoltăm interes deosebit pentru educaţia tineretului, 
arătând mijloace și rezultate, În unele locuri cercetașii s'au instalat 
pe marginea unui râu, sub un deal, ei singuri pregătindu-și mân- 
carea și executând un program specific lor, în afară de programul 


1043 


oficial. Programul acesta a fost o plăcere pentru copiii satului, cari 
erau din ce în ce mai numeroși. În jocuri s'au amestecat și băieți 
din sat, învățându-le pentru altădată. Băieţii — elevii — cari ne-au 
însoţit au avut un folos multiplu: cunoaşterea geografică a re- 
Giunii, cunoașterea etnografică a comunei, alături de alte cuno- 
știnţe istorice, archeologice etc. Bisericile de lemn din Someşul- 
rece, Bologa, Feneșel, spun multe din mucenicia neamului unde 
într'un loc unic, scund, oamenii sunt pătrunși de suflet mare. Aici 
a fost laboratorul de conservare naţională. În drumuri am cunoscut 
felul de viaţă al poporului, în multe case am găsit curăţenie, dar 
şi case scunde și lipsite de aier şi lumină. Elevii — în special 
viitorii învățători — au fost puși în fața problemelor viitorului, 
legându-li-se de inimă ca în satul lor să muncească pentruca și 
casa ţăranului român să se ridice din umilința de veacuri în care 
a trăit, iar pentru proiectul de grupare a tineretului iniţiativa 
trebuie imbrăţișată cu toată căldura, este atât de necesară, azi, 
când societăți organizate și desorganizate cuceresc tineretul, nu 
pentru a-l forma în bine, ci mai mult pentru a-l distruge. „Astra“ 
va avea o menire și mai ideală luând în mâinile ei și miile de 
Suflete tinere pentru a le conduce pe drumul cel bun. 

Din dorințele vechi, anul acesta s'a realizat una: despărță- 
mântul are un locșor în localul secţiei. Noul secretar să se bu- 
cure de acest fapt. 

Încheiem acest raport, nu prea bogat în fapte vădite şi prea 
multe, cu dorinţa ca viitorul să aducă cu sine o intensificare și 
mai mare a acestei munci; 

Din raportul dlui bibliotecar Bujoreanu rezultă, că au intrat 
la desp. 697 cărți şi s'au distribuit bibliotecilor poporale (în număr 
de 5) 716, membrilor s'au dăruit 247, iar calendare pe 1928 sau 
vândut 20 ex. Bibliotecarul a controlat 8 biblioteci poporale și a 
constatat că se cetește puţin. 


Din raportul dlui cassier A. Mandeal se scie că intratele 
desp. au fost de Lei 111.860'69, între cari un ajutor de L ei 50.000, 
dela Primăria orașului Cluj, iar eşitele de Lei 35.718'50, rămânând 
un bon de Lei 76.142'19. Fondul Casei Naţionale s'a urcat la 
suma de Lei 70.852, fondul St. Miclea al agenturei Feleac la 
Lei 3283 și în fine colecta comunei Aiton la Lei 2311, toate aceste 
fiind depuse la diferite bănci sigure din Cluj. 


Dir. de liceu N. Bogdan, preşedinte. 


2. Almaş (jud. Cluj). 


Acest desp. constă din 33 comune, are 28 cercuri culturale 
și 27 biblioteci poporale. Prelegeri poporale s'au ţinut în urmă- 
toarele comune: Hida: Dr. Traian Al. Pop „Alcoolismul“, dr. Si- 
mion Tămașiu, senator „Credinţa“, Iuliu Chifa „Biserica“, Vasile 


1044 


Nossa „Sărbători și sărbătorirea lor“, Vasile Rusu „Terenele ste- 
rile și plantaţiunea lor“; Milnan: Mitrea Aurel „Puterea învăţă- 
turii” și Vasile Rusu „Plantarea locurilor. sterile“ ; Ugruțu: Dr. 
Tr. St. Pop „Alcoolism“; Voivodeni: Aurel Mitrea „Unirea Ba- 
sarabiei” şi dr. Tr. St. Pop „Alcoolism" ; Strâmba: Vasile Rusu 
„Grădina de pomi“ și Gheorghe loan „Ziua mamelor“; Bercia: 
Simion Curia (titlul prelegerii necunoscut.) 

Conferenţe s'au ţinut în comuna Hida: Dr, Simion Tămaș 
„i Decemvrie 1918“, iar Ștefan Popa, profesor, delegatul secţiilor 
literare-ştiinţifice ale „Asociaţiunii” despre „10 Maiu”. 

Cursuri de analfabeți s'au ţinut în comunele: Hida, Sân- 
petrul- Almașului și Sânmihaiul- Almașului. . 

Teren pentru case naţionale s'a dat în comunele: Almaș, 
Mesteacăn, Zimboru și Drag, 

Averea desp. constă din mobilierul Casei de citire din Hida, 
iar în bani în suma de Lei 13.40247. 

Ajutoare a primit desp. dela comuna Hida Lei 1000. 

Desp. a colaborat cu cercurile culturale ale învăţătorilor, 


Preşed. desp. dr. Traian Şt. Pop, medic. 


3. Câmpia (jud. Cluj). 


Desp. constă din 23 comune. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele: Şărmaș, Silvașu, 
Budești, Sânmihaiu, Răzoare, Șărmășel și Năoiu, iar conferenţe 
din partea secţiei medicale în Cămărașul, Sânmihaiu, Budești şi 
Șărmaș, 

Cu prilejul unei adunări a despărțământului, la care a ţinut 
dl I. Agârbiceanu, secretarul 'secţiilor știinţilice-literare, o confe- 
renţă despre „Trecutul neamului nostru românesc“, s'a aranjat un 
concurs de jocuri și cântece românești între comunele desp., dintre 
cari cel mai bine s'a produs Corul țărănesc, în 4 voci, din Că- 
tina, condus de înv. Moldovan, apoi Budeștii, prin cântece și jo- 
curi originale Câmpiei, 

Președ. desp. dr. Vasile Dancu, dir. de liceu. 


4. Huedin (jud. Cluj). 


Despre activitatea desp. Huedin al „Astrei“ pe timpul din 
11 Septemvrie 1927 până la 2 Oct. 1928 ni-sa prezentat urmă- 
torul rapărt: 

La adunarea cercuală ţinută în Ciucea s'a fost aranjato ex- 
poziţie de copii, cari s'au premiat cu cărți; tot atunci membrul 
dr. Sabin Varna, advocat în Huedin, a făcut propunerea să se în- 
ființeze un- fond din care să sejpremieze mamele, cari își 


1045 


iîngrițesc mai bine copiii. Fondul s'a înființat cu suma de Lei 1060, 
urmând a se face o nouă expoziţie de copii la Ciucea cu care 
ocaziune să se premieze mamele copiilor celor mai sănătoși, mai 
desvoltaţi și mai bine îngrijiţi. Această expoziţie se va face cu 
ocaziunea ridicării unei Troiţe în amintirea eroilor căzuţi pe frontul 
dela Ciucea, în anul 1919, În cadrele desp. „Astrei“ în anul ex- 
pirat s'au ținut mai multe prelegeri și conferințe, Conferinţe pentru 
intelectuali s'au ţinut ca centru în Huedin. 3 conferenţiari au fost 
dnii dr. Vasile Pașca, care a vorbit despre „Hrănirea cu mâncări 
nefierte din punct de vedere medical“, dl profesor Constantin 
Anastasiu a vorbit despre „Teatru la Români“, iar dir. desp. A, 
Munteanu despre „Niculae Bălcescu“. Toate aceste conferinţe s'au 
ţinut în sala de gimnastică a Gimnaziului de Stat din loc. Tot în 
"localul acesta au ţinut conferințe dnii profesori dela Extensiunea 
Universitară din Cluj și anume: dl dr. Victor Stanciu a vorbit 
despre „Ce ne spun râurile“, iar dl profesor Virgil Bărbat a vorbit 


despre „condiţiunile de desvoltare ale unui neam”, ambele con- 


ferinţe au plăcut publicului, fiind foarte instructive. 


Prelegeri pentru popor și în anul acesta sau ţinut în dife- 
rite comune despre „Cooperative, pomărit, albinărit, Relele sociale 
ş a", la cari a asistat popor mult, semn îmbucurător, că poporul 
nostru a ajuns să înţeleagă folosul lor. Afară de prelegerile ți- 
nute strict în cadrele desp. au mai ţinut prelegeri pe teritorul 
desp. dnii profesori dela gimnaziul de stat din loc, în comunele : 
Brăișor și Bociu, despre „Boalele copiilor”, despre „Unirea Basa- 
rabiei“, despre „Industrie și Comerţ etc”, 

Dnii învățători de pe la şcoalele primare încă au ţinut în ca- 
drele cercurilor culturale învățătoreștj o serie de prelegeri pentru 
popor. La acest loc ţin să amintesc conferința-prelegere instructivă 
a dlui dir, Niculaie Pop din Huedin, despre „Creşterea vermilor 
de mătasă“, iar înv. Constantin Popescu, despre „Creșterea indi- 
vidului până la epoca școlară”, ținută în Fildul-de-sus, înv. Gh. 
Homescu, despre „Foloasele învățăturii“, ținută în Ardeova etc, 
Cu aceste ocaziuni s'au ţinut și serbări școlare cu declamări, cân- 
tece corale și piese teatrale, cari au produs un bun efect asupra 
auditorului. 

Serbările naţionale de 1 Decemvrie, 24 lanuarie, 10 Maiu, 
Ziua Eroilor s'au ţinut cu fastul cuvenit, luând parte la ele toată 
suflarea românească. Aceste serbări s'au ţinut și pe sate, preoții 
şi învățătorii noștri și-au făcut datorința. 

In toate locurile s'a servit Te-deum. 

Comemorerea luptelor dela Fântânele și în anul acesta s'a 
tăcut pe locul istoric unde a venit lume multă, chiar și din co- 
munele cele mai îndepărtate, 

Despărțământul nostru a luat parte prin reprezentanţii săi 
la serbarea școlară din Valea Drăganului: incidentul inaugurării 


1046 


na ra 


[i 
n 


i 
A 
i 


$ 
sd 
ză 
A 
i. 


şcoalei primare, Generalul „Anastasiu“, la Bologa, din incidentul 
adunării generale a coop. de producţie și consum „Bologana“, 
unde au venit delegaţi și dela centrala din București, să vadă ce-a 
putut face o mână de oameni uniţi într'olaltă şi cu conducător 
bun, în frunte cu primarul loan Petra, care a fost lung ovaţionat. 

La Sf. Gheorghe în comuna Poieni s'a aranjat un parastas 
întru pomenirea învățătorului Gh. Tămaşiu, ucis mișelește de bol- 
șevici pe câmpul frontului la Ciucea. 

Comitetul desp. a ţinut două ședințe, una la 22 Noemvrie- 
1927 și alta la 2 Oct. 1928, 

Biblioteca desp. s'a înmulțit cu 18 cărţi. 


Aurel Muntean, directorul despărțământului. 


5. Moeciu (jud. Cluj.) 


Acest despărțământ constă din 24 comune, are 5 cercuri 
culturale și 6 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Mociu : 
dl Panait Vasiliu despre „Economia Agricolă“, dl dr. Valer Pintea 
despre „Oitică”, dl Petru Iustinian despre „Combaterea luxului”, 
di loan Maghiar despre „Ridicarea neamului românesc prin școală 
şi învățătură“ și „Supunerea față de legi și respectul faţă de au- 
torități”!; Sâmboleni : di Simeon Matei, despre „Îndrumări spre 
meserii“, dl Isidor Todoran, despre „Neamul românesc dela în- 
ceput și până azi"; Mureșenii-de-Câmpie: dl dr. Emil Mureșian, 
despre „Reforma agrară“; Ghiriș: dl Ştefan Tătar, despre „Su- 
perioritatea ființei neamului românesc față de popoarele, cari ne 
încunjură și neamurile conlocuitoare“. 

Elevii gimnaziului „Samuil Micu“ din Sarinaș, în comuna 
Mociu au predat piese pentru popor îngrădite cu cântări și re- 
citări, iar dl dr. V. Dancu, directorul acestui gimnaziu și al despăr- 
țământului Câmpia al „Astrei“, a ţinut o conferință despre „Unirea 
Basarabiei”. 

Serbătorile naţionale s'au serbat cu serbări școlare și con- 
ferente despre însemnătatea zilei, În afară de aceasta au mai fost 
reprezentanţii teatrale în comunele Mociu, Frata, Ghiriș, Mure- 
şenii-de-Câmpie și Pălatca, 

Teren pentru Casă naţională sa dat în 22 comune, unde 
s'au făcut împroprietăriri, respective dispoziţii de parcelare. 


* Vice-președ. desp.: Dr. Emil Mureşan, înlocuitor of. 


VIII. 1. Făgăraș (desp. central judeţean). 


Despărțământul constă din 22 comune, iar cercuri culturale 
s'au organizat, în anul 1928, în 4 comune, vorbind poporului 


1047 


despre „Însemnătatea Astrei“, danii: Gh. Codrea, revizor și ins- 
pector școlar și dr. lulian Cârje, advocat, însoţit de dnii Oct. Stoi- 
chiță şi R. Ursu. DI dr. Iulian Cârje, adv., a făcut în 3 comune 
o donaţie de câte Lei 1000 (una mie) pentru înființarea cercu- 
rilor culturale, 

Conferenţele la centru au fost ţinute, în mare parte de către 
delegaţii „Extensiunii Universitare“ și anume : | 

Dr. M. Botez, prof. univ. „Creşterea numerică sau creşterea 
calitativă a popoarelor“, E. Panaitescu, prof. univ. „Unitatea de 
stat şi conștiința naţională“, Gh. Giuglea, prof. univ. „Câteva con- 
cepții morale din literatura poporului nostru”, Al. Lapedatu, prof. 
univ. „Independenţa română“, Sextil Pușcariu, prof. univ. „Limba 
română și graiul ardelenesc“, dr. Al. Borza, prof. univ. „Monu- 
mentele naturii“ și Sextil Pușcariu, prof. univ. „Cuvinte vechi și 
cuvinte nouă“, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: De- 
jani, Telechi-Recea şi Vaida-Recea: Dnii prot. V. Literat, despre 
„Ce să învăţăm și ce să nu învăţăm dela streini“, prof, S. Budu, 
despre „Însemnătatea Istoriei naţionale“, prof. Al. Bărbat, despre 
„Câteva îndrumări economice pentru locuitorii Țării Oltului“ ; Voila: 
Prof. Oct. Popa, despre „Creșterea copiilor“, prof. |. Cocișiu, 
despre „Problemele de viaţă ce se desprind din poezia populară“, 
prof. E. Roşală, a condus corul format din elevele Şcoalei Medii 
şi elevii liceului, în număr de 36; lași: Prof. V. Literat, despre 
„Ce să învăţăm şi ce să nu învăţăm dela streini“, prof. Al. Bărbat, 
despre „Câteva îndrumări economice pentru locuitorii Țării Ol- 
tului”, iar prof. P. Benţia, despre „Conservarea gunoiului de grajd 
și îmbunătăţirea solului prin acest gunoi și îngrășăminte chimice“ 
în următoarele comune: Beclean, Berivoii-mici, Calbor, Hurez, 
Noul-Român și Șinca-Veche. | 

Serbările s'au orgnizat, ca și în trecut, cu concursul școa-: 
lelor române de toate categoriile, din localitate și s'au ţinut în 
prezenţa autorităţilor civile şi militare. Fiecare şcoală a contribuit, 
fie cu o cântare, fie cu o recitare de poezii, cari au încadrat con- 
ferenţa sau vorbirea rostită despre însemnătatea zilei. . 

La 24 lanuarie 1927 a vorbit dl prof. D. Purice, despre 
„Unirea Românilor“, la 10 Maiu 1927 a vorbit din partea „Uni- 
versității libere” dl Horia Furtună, despre „Răsboiul pentru in- 
dependență“, la 2 Iunie 1927 {Ziua Eroilor) a vorbit dl dir. al 
Şcoalei Normale dl I. Sachelarie, despre „Eroii Neamului", la 26 
Septemvrie 1927 a vorbit dl prof. Victor Florea, despre „Viaţa și 
faptele Regelui Ferdinand L.”, la 8 Noemvrie 1927 a vorbit dl 
prof. R. Ursu, despre „Mihai Viteazul” și dl prof. D. Purice, despre 
„Domnitorul Moldovei Grigore Il. Ghica“, la 1 Decemvrie 192 
a vorbit dl prof. V, Mircan, despre „Însemnătatea zilei de 1 De- 
cemvrie 1918, în legătură cu cultul oamenilor mari ai neamului“, 


1048 


la 24 Ianuarie 1928 a vorbit dl prof. B. Mureşan, despre „Însem- 
mnătatea zilei de 24 Ianuarie în legătură cu dreptatea socială“, la 
10 Maiu 1928 a vorbit din partea „Universităţii libere“ dl Radu 
Mandrea, despre „Ziua de 10 Maiu, în legătură cu faptele ma- 
relui Rege Ferdinand L“ și la 24 Maiu 1928 a vorbit di prof. 
Oct. Popa, despre „Ziua Eroilor și vitejia poporului român“. 
Muzeul etnografic, înființat cu ajutorul Ministerului Cultelor 
și Artelor, a fost sporit, în anul acesta, cu 32 diferite obiecte. 


Averea desp. este de Lei 63.443, depuși la banca „Furnica“. 

Subvenţii a primit desp. în anul 1928, dela judeţul Făgăraș 
Lei 20.000, iar dela câteva comune sume, potrivite cu situaţia lor 
materială, pentru trebuinţele cercurilor culturale. 


Președ. desp. Ștefan Damian, dir. lic. „Radu Negru“. 


2. Viştea (jud. Făgăraş.) 


Numărul comunelor este 21, având fiecare comună câte o 
bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale și serate social-culturale s'au ţinut în toate 
comunele despărțământului, cu deosebire în legătură cu sărbă- 
torile mari religioase şi cu cele naţionale. Instituirea conferenţia- 
rilor, cu delegaţie dela centru, către care să se îndrepte privirile 
celor adunaţi şi cari ca reprezentanţi ai „Astrei“ să nu aibă alte 
preocupări în cuvântările și prelegerile lor decât numai interesele 
„Astrei“, şi cari să meargă, cel puţin de 3 ori pe an, într'un des- 
părțământ, ar putea da roade mai mulțumitoare pentru promo- 
varea culturii poporului nostru decât cu conferențe și prelegeri, 
ținute de persoane, cari au prea multe îndatoriri, impuse de ne- 
cesitățile zilnice și sunt și sabotaţi de micile preocupări ale di- 
rectivelor politice, cari strică orice grăunte al bunei înțelegeri, 
fără de care adunările noastre devin viespare de uri. 


Președ. desp. Pavel Borza, preot. 


IX. 1. Hunedoara (Deva des. central județean). 


În colaborare cu „Cercul Studenţilor Hunedoreni“ din Bu- 
curești s'a întreprins o activitate mai extinsă pe întreg judeţul Hu- 
nedoarei, înființându-se în cadrul unor festivale frumoase și instruc- 
tive 24 de biblioteci de câte 100—150 volume, cu concursul pre- 
țios al autorităţilor și școalelor din localitate s'au sărbătorit cu 
solemnitate zilele de 1 Decemvrie, 10 Maiu şi 8 Noemvrie, iar 
„Extensiunea Universitară” cu concursul nostru a aranjat în Deva 
două cicluri de conferințe. 

' Pe lângă acestea biroul despărțământului nostru, ca despăr- 
tământ central judeţean a ţinut legătură cu toate celelalte des- 
părțăminte din judeţ tinzând prin aceasta să armonizeze activi- 


1049 


tatea culturală în cadrul judeţului, a ţinut legătură cu toate aso- 
ciaţiile culturale învăţătorești, preoțești, studențești și a dat spri- 
jinul posibil tuturora, a cercetat activitatea cercurilor culturale 
din cadrul despărțământului și prin diferite şi dese circulări în 
spiritul celor primite dela centru, le-am îndrumat și împintenat la 
activitate, în timpul din urmă însă nemai primind subvenţii și 
ajutoare din partea judeţului am fost siliți cu multă durere su- 
fletească să ne reducem planurile de muncă ce ni-le formasem, 
rămânând ca să le continuăm în viitor, când sperăm să primim 
din nou ajutoarele cuvenite. 

Averea desp. la finea lunei Iulie 1918 a fost de Lei 8472. 


Președ, desp. Juliu losan, prof.-protopop, 


2. Brad (jud. Hunedoara). 


Acest desp. constă din 20 comune și are un cerc cultural; 
biblioteci proprii ale desp. nu sunt. 

-Şezători culturale s'au ţinut în Brad 11 la cari au confe- 
renţiat dnii: Gh. Pârvu despre ,,„Asociaţiunea și menirea ei“, 
„Unirea Ardealului cu ţara mamă“, „Bibliotecile poporale“; 
L. Suciu despre „Pământul și lucrarea lui“, „Animalele de casă“; 
L Pascal despre „Ocultism şi spiritism“; dr. C. Glava despre 
„Casele naţionale”; N. Vasilescu despre „Rostul Astrei”; A. Bolcu 
despre „Omul lui Dzeu“; O. Pârvu despre „Rolul mamei în cre- 
şterea copiilor“; FI. Ipcar despre „Rolul femeei în răsboiu“. La 
aceste şezători au recitat elevii şcoalelor din Brad diferite poezii, 
iar corul elevilor și al Asociaţiei corale din Brad, sub conducerea 
dlui Gh. Pârvu, au executat diferite cântări. Din contribuţiile -be- 
nevole la aceste șezători s'au încassat Lei 5615, 

Cursuri de analfabeți s'au ţinut în comunele Luncoiul de sus 
şi Vaca. Averea desp. este de Lei 73'857. Ajutoare pentru casa 
naţională au incurs în suma de Lei 24.054. "Alte ajutoare dela: 
„Frăția Munteană“ Lei 3347, comunele din secretariatul Criștior 
Lei 1200, comuna Torăţel Lei 500, „Albina“ Lei 500, „Limișana“ 
Lei 500, iar prin intervenţia dlui profesor N. Iorga desp. a primit 
220 cărți dela Casa Școalelor. 

Din desp. Brad s'au desfăcut în anul 1927 comuna Băița cu 
cele 9 comune din apropierea ei și s'a constituit în desp. separat. 


Președ. desp. dr. Pavel Oprişa, profesor. 


3. Dobra (jud. Hunedoara). 


Acest desp. constă din 33 comune. 

Adunări poporale pe sate s'au ţinut în legătură cu cercurile 
religioase preoțești și cercurile culturale învățătorești, la cari oca- 
ziuni s'a vorbit poporului și despre „Asociaţiune” și în numele 


1050 


ei — al, Astrei“. Șezători culturale s'au ţinut în 5 comune în cari 
sunt organizate case culturale, iar în Dobra s'au ţinut mai multe 
şezători cu conferinţe și producțiuni teatrale și muzicale. 

Cele 14 începuturi de biblioteci dăruite dela centru sau 
distribuit în 1926/27 şi s'au adaos la cele dăruite de studenții 
universitari și la bibliotecile parohiale. 

Sperăm că după normalizarea stărilor economice și politice 
în popor, va desvolta și despărțământul nosiru activitate mai mul- 
ţămitoare. 


Președ. desp. Iosif Morariu, protopop. 


4. Ghelar (jud. Hunedoara). 


Activitatea acestui despărțământ a fost stânjenită din diferite 
motive, cari, sperăm, vor fi înlăturate în viitor. S'au ţinut adu- 
nări cu prelegeri poporale în comunele: Govăşdia, Lelese, So- 
hodol, Ruda, Alun, Vadu-Dobrii și Topliţa, de către dnii preot 
Gh. Henţia, președ. desp. și dr. Aurel Gavrișiu, medic, 

In centrul desp. Ghelar s'au ţinut, pe lângă conferenţele 
și programele aranjate cu ocaziunea diferitelor sărbători naţionale, 
mai multe conferenţe, urmate de cântări corale, executate de 
elevii școalelor din Ghelar. 

Cu desp. au colaborat corul bisericei ortodoxe și ji 


din Ghelar. 
Preşed. desp. Gh. Henţia, preot, 


5. Haţeg (jud. Hunedoara). 


Desp. constă din 42 comune, are 2 cercuri culturale. Des- 
părțământul a organizat un ciclu de -conferențe în orașul Haţeg, 
având concursul „Extensiunii universitare“ din Cluj şi anume 
a dlor profesori universitari: Victor Stanciu, Nicolae Drăgan. 
D. Teodorescu, Coriolan Petran, G. Mateescu, Const. Diculescu, 
Petru Grimm, I. Bărbat și N. Ghidionescu, iar la 10 Maiu a ţinut 
delegatul „Universităţii Libere” din București, dl Ion Al. George, 
o conferență „50 ani dela proclamarea răsboiului de Independență". 

La adunările despărțământului şi la sărbătorile naţionale s'au 
aranjat programe artistice, iar președintele desp. a ţinut confe- 
renţe despre însemnătatea zilelor serbătorite și „Figurile repre- 
zentative ale anilor 1877—78“. 

Averea desp. la 31 Dec. 1927 a fost de Lei 3118. 


Ajutor dela centru pentru Casa Naţională a primit desp. 
în suma de Lei 20.000. 


Președ. desp. Șt Gherman, dir. șc. 


1051 7 


6. Hunedoara (jud. Hunedoara), 


„ Despărţământul constă din 29 comune, are 17 cercuri cul- 
turale cu tot atâtea biblioteci poporale. 

‘Conferințe s'au ţinut în timpul dela 1 Ianuarie 1927 până 30 
Iunie 1928, în Hunedoara: prof. Gh. Zemora „Cuvânt festiv”, la 
serbarea zilei de 24 Ianuarie, prof. univ. V. Bărbat „Copilăria“, 
E. Mărculescu, insp. gen. „Budhizmul“, prof. univ. Ștefănescu 
"Goangă, „Națiunea“, condiţiunile ei de desvoltare și existenţă, 
ing. E. Popescu „„Ratificarea tratatului recunoaşterii Basarabiei”, 
protop. dr. Vasile Oana „Minunile lui Hristos în fața științei me- 
dicale“, prof. Gh. Zemora „Viaţa şi operile lui Beethoven“, 
L Al. George ,„Cuvântare ocazională 10 Maiu", A. Constan- 
tinescu „„Cuvântare ocazională de 1 Decemvrie 1918", E. Dra- 
gomir, dir. şc. medie de fete „Cuvântare ocazională de 24 Ia- 
nuarie“, protopop dr. V. Oana „Negoțul şi meșteșugurile în țările 
românești, în trecut şi azi“, dr. Onisifor Ghibu, prof. univ. Cluj, 
„Zece ani dela unirea Basarabiei“, Gh. Zemora, prof. „Originea 
vieții“, dr. Vasile Hâncu „Boalele nervoase“, C. Petran, prof. 
univ, Cluj „Monumentele de artă din Ardeal“, T. Popa, dir. 
gimn. „Originea Huniadiştilor“, ing. E. Popescu „Posibilităţile 
suprafirești ale naturii”, P. Sergescu, prof. univ. Cluj „Ştiinţă și 
viață”, T. Popa, dir. gim. „Unirea Basarabiei“, prof. Popa Li- 
seanu, București „Cuvânt ocazional de 10 Maiu“, prof. Nic, 
Pintea „Cuvânt ocazional la ziua eroilor”, prof. Gh. Zemora 
„Credinţa strămoșească”, Prelegeri poporale s'au ţinut în comu- | 
nele : Busturi: dr. S. Popovici, adv. despre „Testamentul verbal“ 
și prof. Nic. Pintea „,Cooperativele“; Răcăștie: dr. V. Oana, 
protopop, despre 3/15 Maiu 1848; Cinciş: dr. V. Hâncu și L 
Brâncoveanu despre „Boalele venerice“ și ,,Cooperativele“; 
Boos: dr. E. Elefterescu, București „Doina“ și T. Popa, dir. gim. 
despre „Originea neamului românesc“. Toate conferințele și .pre- 
legerile poporale au fost încadrate în programe artistice, exe- 
cutate în mare parte de elevii școalelor din Hunedoara. : 

Despărțământul a primit dela primăria orașului Hunedoara 
Lei 2000 drept ajutor pe anul 1927. 

Despărțământul colaborează cu „cercurile religioase ale 
preoţilor“, cercurile culturale ale învăţătorilor și cu cercurile cul- 
turale „Si. Gheorghe“ ale tinerimii adulte, 


Președ, desp.: dr. Vasile Oana, protopop. 


7. Iia (Hunedoara), 


Acest despărțământ constă din 46 comune și a fost reor- 
ganizat în 21 Septemvrie 1928, sub conducerea dlui protopop 
loan Simu, delegat al comitetului central, fiind ales de preşe- 
dinte al despărțământului noul protopop al Iliei dr. Iuliu losan. 


1052 


8. Jiu. (jud. Hunedoara.) 


Acest desp. constă din 12 comune, are 8 cercuri culturale 
cu tot atâtea biblioteci poporale, 


Conferenţe s'au ţinut în Petroșani: N. Popescu, şeful si- 
suranţei, despre „Sectele și Statul nostru“, I. Berghian, profesor 
„Educaţia fizică problemă națională“. dr. M. Botez, prof. univ. 
Cluj „Ştiinţa pură și știința aplicată“, dr. S. Fâșcu, prof, „in- 
tregirea Neamului”, I. Niciu, prof, „Crizele economice“. I. Ber- 
ghian, prof. „Omul și Evanghelia“, dr. C. Fülöp, prof. „Şcoala şi 
Familia“, N. Opriș, prof. „Christos ca reformator al omenirii“! ; 
în Lupeni: V. Bărbat, prof. univ. Cluj „De ce să ne dăm copiii 
la școală”. 

Toate conferenţele au fost împreunate cu program artistic, 
constătător din recitări, coruri, piese muzicale, executate de or- 
chestra minelor „Petroșani“, iar recitările și corurile de elevii 
liceului de Stat, ai școalei miniere, și ai școalei primare de jos, 
toate din Petroșani. A colaborat cu cercul cultural al învăță- 
torilor, 

Președ. desp.: Ing. Josif lancu, insp. gen. de mine. 


9. Orăștie (jud. Hunedoara). 


Acest desp. constă din 34 comune, are 11 cercuri culturale 
cu 9 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Beriu: 
A. Demian despre „Astra culturală” şi „Ins. inf. bibl. poporale“ 
şi dr. |. Solomon „„Morburile molipsitoare“; Spini: S. Crismaș 
„Astra şi răspândirea culturală“ și „Asociaţia ca mijloc de-a în- 
vinge răul“, N, Creţu „Lectura bună“ și N. Curteanu „Unirea 
Basarabiei“ ; Romos: I. lenea „Cultura și rolul Astrei”, V. Iacob 
„Ins. org. în asoc. Astra“, S. Crismaș „Cum să ne organizăm“ ? 
D. Albu „10 Maiu", P, Ionescu „Cartea bună”; Pricaz: L lenea 
„Cultura poporului în serviciul patriei”, V, Iacob „Rolul cărții“, 
N. Creţu „Organizarea Astrei“; Căstău: A. Demian „Ce este 
Astra”? V. Iacob „Importanţa școalei”, I. Romoşan „Educația 
cetăţenească” ; Turdaș: I lenea „Cartea bună“, V. Iacob „Cul- 
tura și Astra', N. Creţu „Organizarea Astrei", S. Crismaș „lubirea 
și cetirea cărţii bune“, N. Curtean „Iubirea de ţară“; Sibiel: 
dr, |. Solomon „Ingrijirea corpului — beţia“, S. Crismaș „ins. 
org. cerc., culturale, M. Curteanu „Lectura bună“, M. Crețu 
„Combaterea clevetirii“; Ludeşti: dr. I, Solomon „Ins. Astrei și 
a bibl. pop și V. Necșa „10 Maiu“; Mărtinești: L Romoșan 
„Educaţia cetățenească“, M. Creţu „Org. Astrei“; Sărăca: A, 
Demian „Astra și cerc. cùlt.“, 

Conferințe s'au ţinut în Orăștie: A. Demian „24 lan. — 1927“, 
dr. M. Botez „Intre sănătate și boală“, V. Stanciu „Cum s'au 


1053 . T 


născut mineralele din România“, dr. A. Borza „Porturile naţionale 
din America“, P. Paleologu „Independenţa — 10 Maiu“, Th. Ca- 
pidan „Macedo-Românii, vechi și ins. lor istorică“, Petre Ionescu 
„t Dec. — Unirea sufletească“, Petre Grimm „Poezia engleză“, 
dr. Meruţiu „Dunărea și importanța ei economică“, C. Petran 
„Monumentele de artă naţ, din Ardeal”, P. Sergescu „Ştiinţă și 
viață” şi P. Ionescu „Viaţa și opera lui H. Ibsen“. 

Averea desp. este în total de Lei 21.519. Ajutoare a primit 
desp; dela: „Ardeleana“, Lei 11.000, orașul Orăștie Lei 1000, co- 
muna Tămășana Lei 250, total Lei 12.250. 


Preşed. desp.: A. Demian, dir. de liceu. 


10. Pui (jud. Hunedoara). 


Acest desp. constă din 30 comune și a fost înfiinţat în 
6 Februarie 1926 sub conducerea dlui protopop I. Simu, în ca- 
litate de delegat al comitetului central. 

Comitetul s'a întrunit în ședințele obișnuite și cu ocrotirea 
şi sub conducerea aceluia, în 10 August 1926 tineretul școlar a. -: 
aranjat în comuna Pui, în sediul despărțământului o şezătoare ` 
culturală, la care au participat sute de țărani și a avut ca rezultat .. 
nn beneficiu net. de 2000 Lei în favorul despărțământului. 

Despărțământul a înființat bibliotecă în comuna Galaţ, con- 
vingându-se, - că în această comună sunt țăranii cei mai dornici `“ 
de carte. 
In celelalte comune membrii comitetului au luat parte la. 
diferite petreceri țărănești, la unele serbări ocazionale cu caracter 
local. S'a distribuit cu aceste ocaziuni cărțile primite dela centru . 
şi călindarele „Astrei'“, luându-se astfel contact nemijlocit cu pọ- 
pulaţia, fără a ţinea totdeauna și conferințe oficioase anunţate. 

Cu ocaziunea acestor conveniri să procedat și la înscrieri 
de membri noui. Rezultatul este înmulţirea membrilor în mod. 
îmbucurător, 

Cele 50 buc. calendare ale „Astrei“ primite anual pentru ` 
vânzare, dr. Mihaiu Tirea, președintele despărțământului, le-a di- 
stribuit între țărani în mod gratuit. acoperind dânsul din banii 
proprii costul acelora. 

In fiecare an i s'a dat o deosebită atenţiune serbării zilei. 
de 1 Decemvrie. În toate școalele celor 30 comune aparținătoare 
acestui despărțământ în prezenţa delegaților comitetului, s'au aranjat 
serbări cu discursuri, cântece ocazionale, folosindu-se totdeauna. 
broșura trimisă de centrală pentru acest scop. k 

Comitetul desp. a hotărît înființarea unei case naționale şt 
s'au fäcut demersurile cuvenite pentru obținerea unui teren po“. 
trivit pentru acest scop în sediul despărțământului. -T 


1094 


Activitatea despărţământului din zi în zi devine tot mai in- 
tensivă și mai rodnică, datorită în mare parte tineretului școlar, 
care dovedește un viu interes față de despărțământ, 


Președ. desp.: dr. Mihaiu Tirea, adv. 


11.  Sarmiseghetuza (jud. Hunedoara). 


Acest despărțământ constă din 27 comune, 

O activitate mai intensivă nu a putut desvolta desp. din 
cauza morburilor epidemice, ce au bântuit în anul 1927 în acele 
ţinuturi, Teatru popular s'a ţinut în comunele Bonţarii de jos și 
sus, Grădişte şi Clopotiva. 


Preşed. desp.: Romul Raca, protopop. . 


X. 1. Maramureș (desp. central judeţean), 


Acest despărțământ constă din 13 comune, Cercuri culturale 
organizate nu sunt. Șezători cu conferințe şi producțiuni artistice 
sau ţinut 10, cu concursul elevilor și elevelor dela liceul de fete 
și școala normală. În afară de acestea s'a organizat o anchetă sa- 
nitară în comuna Săpânța, pentru a stabili care este proporţia în- 
bolnăvirilor în populaţie și asupra necesității de a-și căuta de să- 
nătate, Această anchetă s'a făcut de către dl dr, Păcurar, exa- 
minând 1732 persoane din 373 familii. Ca rezultat al acestei an- 
chete este faptul, că mulți dintre cei aflați bolnavi au venit ulte- 
rior la medicii din Sighet ori la ambulatoriul gratuit al spitalului 
și mulți au scăpat de boală. 

Tot la Săpânța au mai ţinut prelegeri poporale dnii dr. Ilea 
despre „Tuberculoză“, „Sifilis“ și creșterea copiilor, iar dl V. Ber- 
gheanu despre „Cooperație”. În cursul anului 1927 s'a primit 
subvenție dela Primărie în suma de Lei 10.000'—, dela Camera 
agricolă Lei 20.000'—, iar secția medicală a „Astrei“ din Cluj a 
pus la dispoziția desp. un aparat de proiecțiuni cu 6 serii de. 
diapozitive pentru conferențe instructive din domeniul sănătății. 
Despărțământul a primit o concesiune de cinematograf, din care 
desp. și-a creiat un izvor de venite, grație cărora se va putea in- 
tensifica propaganda culturală la sate. 


Președ. desp. dr. V. Ilea, dir. ospic. de alienați. 


2. Vișău (jud. Maramureș). 


Acest desp. constă din 11 comune şi are 3 cercuri cultu- 
rale. Biblioteci poporale nu sunt. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele următoare : Borșa: 
dr. Vasile Filipciuc, dir. de bancă, despre „Insemnătatea Astrei“ ; 
dr. Alex. Filipciuc, prof. „Luptele cu tătarii“; Nicolae Oros, prof, 


1055 


„Insemnătatea şcoalei” și Alex. Glodean, prof. „Despre meserii“ ; 
Vișăul de sus: dr. Gavrilă luga, advocat „Trecutul istoric al „Astrei', 

dr. Alex. Filipciuc „Originea Românilor“, dr. Gavrilă luga, ad- 
vocat „Despre cărţile funduare"”; dr. Alex. Filipciuc, prof. „Mo- 
ravurile rele ale ţăranilor“; dr. Gavrilă luga, adv. „Despre con- 
tracte“, dr. Alex, Filipciuc „Biserica și școala“; Vișăul de mijloc: 

dr. Gavrilă Iuga, adv. „Scopul Astrei“; dr. V. Filipciuc „Limba, - . 
legea şi portul ca comori ale neamului românesc“; Nicolae Glo- .; 
dean, prof. „Despre meserii”; Vișăul de jos și Leordina: dr. Ga- 
vrilă Iuga „Legea administrativă“ ; Petrova: dr. Vasile Filipciuc 
„Puterea învăţăturii”. 

Sărbătorile naţionale de 1 Dec. și 10 Maiu s'au serbătorit 
cu fastul cuvenit şi cu conferenţe despre însemnătatea zilelor de 
către dnii dr. V. Filipciuc, Gavrilă Tiniș, protopop, Grigorie 
Țiple, înv. și dr. Gavrilă Iuga. 

Cursuri de analfabeți sau ţinut în Vișăul de sus și Petrova - 
de către învățătorii Timotei Vulcov și Grigorie Țiple. 

Președ. desp. dr. Gavrilă luga, advocat. 


XI. 1. Mureș (despărțământul central județean.) 


Acest despărțământ constă din 38 comune. Dat fiind că acestui 
despărțământ îi sunt înglobate cele mai multe comune maghiari- 
zate şi având în consecință de a lupta cu greutăți excepţionale, 
lăsăm să urmeze raportul dlui președinte al desp., prof. |. Bozdog, 
aproape în întregime, 

Chemarea societăţilor culturale e să se facă pionerul și răs- = 
pânditorul a tot ce e nobil, educativ și înălțător pentru masse, ca ` 
prin activitatea indivizilor mai selecţi să sădească dragoste și atracție ` 
spre ideal și nobilul folositor, în mulțimea în mijlocul căreia lu- 
crează, spre a o ridica şi întări sufletește, a o lumina și educa 
spre drumul propășirei. Pentru aceasta ele încearcă toate dru- 
murile, ce-i par că o pot conduce spre scop, întrebuinţează și ex- 
„perimentează toate mijloacele, cere concursul tuturor celor de 
bine, se oferă și stă la dispoziţie ori-când e vorba de acţiune al- 
truistă, cumpănește toate împrejurările între cari își duce traiul 
şi-şi croește drumul spre scop nu după formule și paragrafi strâmți, 
ci după nevoile și necesităţile mari, cari i se prezintă. e asi 

Privită din acest punct de vedere, societatea noastră, deşi 
una din cele mai vechi și reputate societăţi culturale, își duce 
traiul, îşi risipeşte energiile pe toate căile vieţii noastre românești 
și fără a prezenta o unitate strânsă şi modelată de reguli fixe, ea 
își înscrie an de an noui pagini de activitate rodnică la viața e! 
frumoasă și prodigioasă din trecut. 

` În zilele noastre de materialism cras, când totul se vinde și 
cumpără, coștiințele curate, sufletele entuziaste s'au rărit așa de 


1056 


mult, încât chiar societatea noastră „Astra'”, a cărei membri se 
caracterizau în trecut tocmai prin emulaţia nobilă a activităţii lor 
de jertfă şi idealism, rar își mai găsește oameni devotați ca în 
trecut. În sanctuarul ei încă a pătruns duhul samsarilor și cei cari 
îi jertfesc tot prinosul gândirii și inimei lor din dragoste și pentru 
binele obştesc sunt adeseori bănuiţi ori terifeliți de către membri 
samsari, cari înţeleg să facă ceva numai atunci, când sunt plătiți 
sau remuneraţi. Deaceea ne cuprinde îngrijorarea când ne gândim 
la răsbaterea în cercuri tot mai largi al acestui duh materialist, 
alungător de orice spirit de iniţiativă, omoritor de conștiințe și 
sufocător de elanuri. În sânul „Astrei“ ar trebui să mișune toți 
ca harnicile albine într'un roiu tânăr și vânjos, căci societatea 
aceasta renăscută dela Unire încoace are rosturi mari pe aceste 
plaiuri, de închegare sufletească, de inobilare și prefacere de men- 
talități, de adunare și orânduire de energii pentru marea luptă 
de concurenţă ce trebuie s'o ducem cu neamurile conlocuitoare, 

Glasul ei trebuie să răsbată prin noi toți în toate inimile 
din toate cătunele și colțurile locuite de români. „Astra“ e astăzi, 
aici, pe aceste plaiuri singura sentinelă, care face serviciul de apă- 
rător voluntar al tradiţiilor din trecut și cel mai sincer pioner de 
bunăvoie al unificării sufleteşti. Multele societăți culturale, cari se 
înființează la ocazii și cu titluri răsunătoare: există de multeori 
numai pentru hatâruri personale sau ambiţii, cari se plasează în 
comitete, iar urmele autorităţii lor se pierd deodată cu ecoul 
discursurilor de construire și a toasturilor de felicitare. 

__ Deaceea sarcina grea a.luptei ne rămâne tot nouă singuri 
deocamdată și pentru viitor, 
© Cum încercăm să ne achităm, ce am putut face și ce trebuie 
să facem de-acum înainte se va vedea din cele ce-mi voiu lua 
voie să vă expun. 

Comunele din desp. au rămas aceleași ca și în trecut și nu 
se poate prevedea măcar posibilitatea înfăptuirii. dorinţei noastre 
de a descentraliza cât mai mult munca. Cea mai grea sarcină, cum 
e și firesc, revine despărțământului central judeţean, întrucât nouă 
ne sunt înglobate toate comunele maghiarizate, cum și cele mai 
multe alterate de plaga trecutului, descopciind noi rând pe rând 
ţinuturile românești compacte și atribuindu-le cu doi ani înainte 
despărțămintelor noui. Cu toate acestea anul trecut ne-a adus 
mânigăierea muncii și speranţa întăririi prin ivirea câtorva energii 
tinere de muncă, în special, pe Valea Nirajului,- unde 2—3 în- 
văţători, apoi preoții loan Oltean din Miercurea şi Partenie Matei 
din Coronca, au început o muncă de propagandă destul de fru- 
moasă, 

Cercurile culturale din trecut s'au menţinut și ele trăiesc în 
comunele : Sântana, Vorniceni, Tirimia, Mureşeni, adăogându- -li-se 
în acest an unul la Chinar. În celelalte comune am făcut încer- 


1057 


cări, dar în lipsa de conducători agili am rămas însă numai la în-, 
ființarea bibliotecilor populare, pe cari le-am augumentat după 
putinţă cu cărți și broșuri în valoare de 6800 Lei, 

Prelegeri puporale s'au ţinut în fiecare comună şi în acest 
an, suplinind numărul scăzut al conferenţiarilor din centru : prin 
colaborarea mai strânsă cu cercurile culturale învățătorești. 

S'au ţinut conferințe în următoarele comune și cu urmă- 
toarele subiecte : 

Tirimia-mare : |. Bozdog „Educaţia morală-religioasă în școală 
şi acasă“, Gr. Costea „Educaţia naţională“, Tr. Popa. „Povestea 
minunată a trecutului nostru“; Cerghidul-mare : I. Bozdog „Rostul 
tovărășiilor sătești“, T. Libeg „„Cooperativele sătești și școlare“; 
Ogori: |. Bozdog „Școala și Biserica“ și N. Suciu „Importanţa jert- 
felor culturale“ ; Voiniceni: Dr. Tit. L. Tilea „Bolile contagioase 
şi apărarea contra lor“, Gr. Ciortea „Am venit aci şi români și 
creștini”, |. Bozdog „Şcoala şi familia“; Teaca: L Bozdog „În- 
cercare de reorganizare a „Astrei“ ; Chinar : |. Bozdog „Rostul 
Caselor Naţionale”, N. Comes „Luptele religioase din Ardeal“: 
Topliţa : |. Bozdog „Educaţia morală și naţională a copiilor“; 
Mureşan: A. Dongoroz „,Cooperativele de credit" ; Sântana: |. 
Bozdog „Bolile de cari sufere sentimentul religios și naţional“, N. 
Pupăză „Elemente streine în limba română“ ; Coronca: I. Bozdog 
„Ţara noastră în trecut și prezent“, R. Catarig „Cooperarea între 
familie și școală“; Bolintineni: Dr. Şuteu „Din trecutul neamului“, 
E. Dandea „Sfaturi juridice‘; Bărdești: |. Bozdog „Casa de ce- 
tire şi șezătorile sătești, Ungheni: I. Bozdog „Doinele și strigă- 
turile românești“ ; Oaia, Acățari, Murgești: Em. Dandea „Impor- 
tanţa cărții funduare şi sfaturi juridice“ ; Cristești: Tr. Popa „Din 
trecutul judeţului nostru“. La căminul ucenicilor din loc au ţinut 
conferințe: AlL Sighișoreanu * „Educaţia naţională a meseriașilor 
români”, I. Bozdog: „Educaţia morală a ucenicilor“. 

Sub auspiciile „Astrei“ și a Asociaţiei profesorilor secundari, 
Extensiunea Universitară din Cluj și profesorii din Tg.-Mureş au 
ţinut următoarele conferințe: Coriolan Petran „Monumentele de 
artă națională din Ardeal“, Dr. Minea „Influenţa educaţiei fizice 
asupra inteligenţei“ ! V. Mateescu „Vechimea noastră în Dacia“, 
Gh. Maior „dei noui ştiinţifice“, dr. Botez „Cultură şi știință“, Po- 
pescu-Voitești „Vârsta Pământului“, C. Marinescu „Pregătirea po- 
litică a răsboiului pentru întregirea neamului“, Victor Georgian 
„Pământul Dobrogei (Comemorarea de 50 ani a alip. Dobrogei)“ 
dr. N. Creţu „Rostul scriitorilor în viața neamurilor“ și dr. I. Manta 
„Răsboiul chimic“, 

Ziua de „1 Decemvrie'* a fost sărbătorită cu tot fastul cu- 
venit în comunele despărțământului, iar în oraș sa aranjat un 
frumos festival cu concursul școlilor de aici, coruri, declamări, 
jocuri, recitări și cu frumosul discurs al dlui profesor dr. Flore 
Al. George despre „Importanţa zilei de 1 Decemvrie“. 


1058 


La „Ziua Eroilor” I. Bozdog a rostit o cuvântare ocazională 
în Sântana, la desvelirea monumentului eroilor localnici. Tot aici 
a vorbit și păr. I Roman, despre „Importanţa jertfei pentru neam 
şi țară”, 

Case naţionale n'am reușit să ridicăm, dată fiind sărăcia 
despărțământului și a comunelor noastre, S'au abonat însă gazete 
şi reviste pentru popor în comunele cu cercuri culturale și li-e'au 
augmentat bibliotecile. 

Averea despărțământului în prezent e de Lei 153,008 în nu- 
merar și Lei 150.000 ce se vor încassa în cursul anului, așa că 
în prezent bugetul nostru se cifrează la Lei 300.000, din cari 
150.000 Lei se vor destina ca prim fond pentru ridicarea unei 
Case naţionale în Tg.-Mureș, iar din alte 50.000 Lei se vor ajuta 
și înzestra Casele de citire din despărțământ. 

Am dăruit cărți și rechizite şcolare orfanilor din Sântana 
1000 Lei, celor din Chinari 1000 Lei și ajutor pentru capelă din 
Miercurea Mirajului 5000 Lei, 


Președ. desp. loan Bozdog, profesor. 


2. Band (jud. Mureș.) 


Acest despărțământ constă din 14 comune și are 5 cercuri 
culturale. 

Prelegeri poporale s' s'au ţinut în comunele Band, Oroiu, Mă- 
dăraș-Fânaţe şi Grebenişul de câmpie: dl Emil Tătar, președ. 
despre „Câteva obiceiuri rele ale satelor noastre“; Band-Valea-. 
Rece: dl loan Faliboga, înv. „Din trecutul Românilor“, Șăulia: DI 
Vasile Tămaș, înv.-dir. despre „Îngrijirea copiilor mici‘, iar la 1 Iulie 
o reprezentaţie teatrală corală cu piesa: „O noapte furtunoasă 
și diferite puncte de cor mixt și monolog. 

Activitatea de mai sus am desvoltat-o în legătură cu cercul 
cultural al învăţătorilor din Band. 

Averea despărțământului la 31 Iunie 1928 este de Lei 7942. 

Adunarea generală își exprimă aceeaș rugare ca on. despăr- 
ţământ central-judeţean să binevoiască a da atenţiune cât se poate 
mai mare despărțământului Band, ajutându-o' în oare-careva chip 
întru realizarea scopului său de a ridica o Casă naţională atât de 
necesară în acest centru, unde minoritarii fac sforțări mari eco- 
nomice-culturale. Ar fi de dorit în Band, pe lângă activitatea 
culturală cât mai intensivă și ridicarea unui locaș stabil, pentru 
cultura românească oropsită de mult timp. 


Președ. desp. Emil Tătar, protopop. 


* 


3. Gurghiu (jud. Mureș), 


Despărțământul constă din 12 comune, are 5 cercuri cultu- 
rale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 


1059 


xis ' 


Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: 

Caşșva: Leon Ternăveanu, preot, Hodac „Despre meserii“, 
George Sălăgean, înv. dir., Ibănești „Creșterea copiilor”, Romul 
Cătărig, sub.-rev. școl., Gurghiu „Despre școală și biserică“; 
Serbeni: Leon Ternăveanu, preot, Hodac „Drepturile și, datorin- 
tele pop. rom.“, Spiridon Dornean, înv. dir., Beica de jos „Despre 
patimi și obiceiuri rele“, Leon Ternăveanu, preot, Hodac „Rolul 
Astrei“; Hodac: Alexandru Donescu, preot, Gurghiu „Suferințele 
poporului român', Silvia Adrian, înv., Gurghiu „Despre creşterea 
copiilor mici", Vasile Cotta, înv. dir., lerbuș „Despre alcoolism“, 
Romul Cătărig, subrev. școl., Gurghiu „Despre școală“, Leon Ter- 
năveanu, preot, Hodac „Despre Astra“; Comori: Dumitru Fărcaș, | 
preot, Orșova „Originea și trecutul pop. rom.“, Simion Cioloca, 
înv, dir, Beica de sus „Creşterea vitelor“, Spiridon Dornescu, 
înv. dir., Beica de jos „Combaterea viţiilor“, loan Suciu, înv. dir., 
Căcuciu „Rolul Astrei“; Ibănești: Alexandru Donescu, preot, 
Gurghiu „Despre meserii“, Alexandru Cotta, înv. dir., Adrian 
„Despre trecutul neamului“, Const. Cotuţ, preot, Ibănești-Pâdure . 
„Despre egoism, trufie, pizmă”, Romul Cătărig, subrev. şcol,, 
Gurghiu „Despre școală“, Leon Ternăveanu, preot, Hodac 
„Despre Astra”; Gurghiu: dr. Eugen Nicoară, medic, Reghin 
„Sfaturi igienice“, Matei Roban, înv. dir., Ibănești-Pădure „Respec- 
tarea legilor", Leon Ternăveanu, preot, Hodac „Despre Astra“; 
Sânmihaiul de pădure: Victor Nicoară, preot, Beica de sus „Edu- 
caţia morală și religioasă", Leon Ternăveanu. preot, Hodac „Despre 
„cultură și Astra“, V. Antonescu, înv. dir., Urişiul de jos „Iubirea 
de neam, ţară și meserii“; Orşova: Alexandru Donescu, preot, 
Gurghiu „Sfaturi higienice”, Const. Brălian, înv. dir., Hodac-Pădure 
„Despre școală", Traian Todoran, înv., Ibănești-Pădure „Creșterea 
copiilor“, Leon Ternăveanu, preot, Hodac „Despre meserii și 
Astra“; Comori: dr. Eugen Nicoară, medic, Reghin „Despre mi- 
crobi*', Alexandru Donescu, preot, Gurghiu „Despre procese”, 
[lie Mirion, preot, Căcuciu „Despre curățirea sufletească“, Teodor 
Bucin, preot, Urișiul de sus „Nutrețul artificial“; Ibănești-Pădure: 
dr. Eugen Nicoară, medic, Reghin „Despre microbi“, dr. Vasilie 
Niculescu, medic, Reghin „Despre tuberculoză”, Alexandru Şiara, 
înv. dir., Adrian „Despre muncă și cruțare” ; Şerbeni: A. Mirion, 
înv., Căcuciu „Rolul femeii în gospodăria casnică“, dr. Eugen 
Nicoară, medic, Reghin „Din trecutul neamului“ ; Căcuciu: Teodor 
Bucin, preot, Urișul de sus „Despre sudalmă“, "Ioan Vlad, notar, 
Șerbeni „Datorinţele omului față de comună şi fară” , T. Vicol, 
înv. dir., Urişul de sus „Iubirea de neam și ţară“ ; Hodac-Pădure: 
loan Batea, înv. dir., Gurghiu „Unirea Basarabiei „ Hort. Şuteu, 
înv., Cașva „Obiceiul de a speria copii” , Leon Ternăveanu, preot, . 
Hodac „Despre Astra și şcoală“, Alexandru Şiara, înv. dir., ` 
Adrian „Despre muncă și cruțare'“; Adrian: Emilia Fraudeş, înv., 
Hodac „Despre sudalmă și blăstăm“, Traian Todoran, înv., Ibă- 


1060 


nești-Pădure „Combaterea unor viţii din popor“, Romul Cătărig, 
subrev. şcol, Gurghiu „Despre școală“, loan Betea, înv. dir, 
Gurghiu „Despre stupărit”. 

Ziua de 1 Decemvrie sa sărbătorit în toate coală din 
despărțământ, ținându- se conferinţe despre însemnătatea zilei din 
partea dlor preoţi și învăţători. 

Cu ocazia organizării cercurilor culturale s'au distribuit bro- 
şuri din bibl. „Astra“ membrilor ajutători ai „Astrei“ și elevilor, 
cari au declamat. 

Despărțământul are avere de Lei 2500. Ajutoare nu a primit 
din nici o parte, 

Desp. a colaborat cu cercurile culturale preoțești și învă- 


țătorești. 
Președ. desp.: Leon Ternăveanu, preot. 


4. Râciu (jud. Mureș), 


Acest desp. constă din 16 comune. 

Activitatea despărțământului nostru în anul 1927 se reduce 
la abea 7 conferinţe poporale. Cauza acestei neînsemnate activi- 
tăți e a se căuta în faptul că în acel an ne-au lipsit cu desăvâr- 
şire conferenţiarii, 

Pentru a. c. 1928 suntem fericiți de a putea înregistra o 
activitate, în raport cu aceeași lipsă de conferenţiari de care su- 
ferim și în prezent, mai intensă. Până la data de 2 Septemvrie 
s'au ţinut '24 prelegeri poporale în 11 comune. 

Cu prilejul adunării generale din 1928 s'a.aranjat și o ex- 
poziţie de copii, împărțindu-se 9 premii în suma de Lei 2250. 

Biblioteci poporale noui s'au înfiinţat în 1928 în trei comune. 

“Starea cassei despărțământului este de Lei 5980, 


Președ. desp.: Nicolae Vulcu, proprietar. 


5. Reghin (judeţul Mureș), 


Credincioși trecutului frumos al acestui despărțământ și 
conduși de principiile nobile, cari se nizuesc a realiza idealurile 
„Astrei“. am continuat munca noastră pentru ridicarea nivelului 
cultural a fraţilor noștri dela sate. Muncim acest ogor deja de 
un şir frumos de ani și ajunși la hotarul zilei de astăzi facem o 
reprivire la calea străbătută și sufletele noastre se umplu de bu- 
curia datoriei îndeplinite şi rodnice, munca noastră na fost za- 
darnică, pentrucă în ogorul nostru și aici şi acolo răsare sămânţa 
aruncată şi aduce roadă frumoasă şi demnă neamului nostru, iar 
alături de plantele noastre inobilate, văzând cu ochii, să rărește 
şi dispare buruiana. Drumurile noastre astăzi sunt largi, bătătorite 
şi drepte și mai mult chiar, parecă, nimic, nici un obstacol serios 


1061 


nu stă în calea noastră. Satele, frații noștri săteni, ne așteaptă cu 
multă dragoste şi sete. Suntem primiţi pretutindeni cu iubire, 
suntem ascultați cu înţelegere iubitoare de bine și sfaturile noa- 
stre de ordin: religios, moral, cultural, igienic și social, sunt ur- 
mate cu voința omului ce dorește să se ridice la înălţime. 

În acest an s'a ţinut în 43 comune un număr de 139 con- 
ierințe. Deși despărțământul nostru de prezent nu are decât 21 
comune, am fost chemaţi șiam colaborat în mod intensiv cu des- 
părțămintele învecinate, cari s'au format din despărțământul Reghin. 
Atât în desp. nostru, cât și în celelalte comune avem cercuri cul- 
turale, cari desvoaltă o activitate plină de zel și vrednice de toată 
lauda. Colaborarea acestor cercuri este strânsă, făcând producţii 
împreună, iar zilele mari istorice; 1 Dec., 24 lanuarie, 10 Maiu, 
Ziua eroilor, sunt sărbătorite prin întrunirea poporului din 5—6 
comune, ţinându-se Te-Deum şi discursuri ocazionale. 


Biblioteci poporale avem în fiecare comună, în total 23. Nu- 
mărul cărților s'a îmbogăţit în fiecare comună. Numărăm 9460 
volume, cari sunt citite mai ales în timpul iernei. 


Invăţătorii harnici şi numeroși lucrează intensiv la îndru- 
marea poporului. Am distribuit 60 abecedare pentru analfabeți. 
În 18 comune s'au ţinut cursuri pentru analfabeți adulţi, cu re- 
zultate foarte satisfăcătoare. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele următoare : 


Brancovenești: dr. Nicoară „Siaturi igienice“, Tomșa, în- 
vățător „Mândria naţională”, dr. V. Pop, medic „„Blenoragia și 
urmările ei", Borșianu s. revizor „Unirea principatelor”; Chiherul 
de jos: Radu, înv. „Rolul școalei”, dr. Nicoară „„Propășirea nea- 
mului prin trai sănătos“, T. Bucin, preot „Puterea credinţei“, „Le- 
bedă, înv. „Educaţia prin școală“; Habic: Roibar, înv. „Nevoia 
de a trimite copii la școală“, Dorneanu „Credinţa strămoșească“, 
dr, Nicoară „Viitorul neamului nostru“; Filea: Bungerzean, înv. 
„Creşterea copiilor“, Manolache „Alcoolism'“, dr. Nicoară „Igiena 
săteanului” ; Suseni: dr. Nicoară „Lumea microbilor”, Todea, înv. 
„Jubirea patriei", Tomşa, înv. „Trebuinţe sufletești", Crăciun, înv. 
„Grădina de copii“ ; Râpa de sus: Dr. Nicoară „Curăţenia sufletească 
și trupească“, Blidariu, înv, „Școala și cultura“, Maloş, preot „Cre- 
dința“; Râpa de jos: dr. Nicoară „Cum ne îmbolnăvesc mi- 
crobii'', Borșian, s. revizor „Școala“, Șulariu, înv. „Alcoolism“ ; 
Luier: dr. V. Pop, medic „Blenoragie“, Todea, înv. „lubirea pa- 
triei'', Crăciun „Școala și cultura“ ; Porcești: Dr. Nicoară: „Infecția 
prin microbi", Borşianu, s. revizor „Unirea“; Dumbrava: Timaru, 
înv. „Școala“, dr. Nicoară „Boale molipsitoare“ ; Fărăgău: dr. Ni- 
coară „Tuberculoza“, Manu, înv. „Pomăritul“, Cotta, înv. „Re- 
igia”', Moga, înv. „Geografia țărei”; Solovăstru : dr. Nicoară „Cin- 
tirea eroilor“, Butnar, înv. „Ziua eroilor“, Cotta, înv. „Dreptatea 
storică''; Răstoșnea: dr. Nicoară „Sănătatea trupească și sufle- 


1062 


tească“, Gagoș, inv. „Folosul școalei“, Bungărzeanu, înv. „Cre- 
şterea copiilor“, Borşianu, s. revizor „Naţionalism“; Beica de jos: 
dr. Nicoară „Cum să ne ferim de boli molipsitoare“, Cioloca, înv. 
„Creșterea copiilor“, V. Nicoară, preot „Patimi rele“; Frunzeni: 
dr. Nicoară „Igiena săteanului“, Cotta, înv, „Crucea“, Moga, înv. 
„Din suferinţele trecutului, Nap, înv. „Școala“; Gurghiu: dr. Ni- 
coară „Regule de igienă zilnică“, L. Ternăveanu, preot „Astra“, 
Roiban, înv. „Indeplinirea legilor“, Catarig, înv. „Școala“; Deda: 
dr. Nicolescu ,„Boale epidemice'“, Borşianu, s. revizor „Educaţie“, 
Hondrilă, înv. „Datini rele“, Brancoveneşti: dr. E. Popa, adv. 
„Astra și cultura ei", Sălăgean, învăţător „Școala“, Crăciun, in- 
vățător „Meseria, industria“; Sântu: dr. Nicoară ‚Tuberculoza, 
sifilis, alcoolism“; Roman, învăţător „Portul naţional“; Petelea: 
dr. Nicoară „Duşmanii omului, microbii“, Catarig, înv. „Cultura', 
Cotta, înv. „Sfaturi economice“; Morăreni: Șular, înv. „Cultura 
prin școală“, Hintea, înv. „Portul național“; Habic; Scridon, înv. 
„Meseria“, Dornescu, înv. „Serbători naționale“; Comori: dr. Ni- 
coară ,„Curăţenia trupească și sufletească“, Dornescu, preot „Astra“, 
Mirion, preot „Credinţa morală“, Pop, înv. „Meseria“, Bucin, preot 
„Cultura pământului“ ; Idicel: Crăciun, înv. „Meseria, industria“, 
Tomșa, înv. „Morala zilnică“, dr. V. Pop, medic „Epidemiile“. 
Filpişul mic: dr, Nicoară „Igiena satelor“, I. George, înv, „Școala 
şi folosul ei“, Șeara, înv. „Datoria morală a femeii“, Roman, înv. 
„Industria“ ; lerbuș: dr, Nicolescu, medic „Sufletul femeii”, Mol- 
„dovan, înv. „Alcoolism'“, Răuţă, ing. „Cultura neamului“; Beica 
de sus: dr. Nicolescu, medic „Boalele molipsitoare“, Mirion, preot 
„Credinţa și morala”, Vicol, înv. „lubirea de neam și țară"; Ma- 
iorești: dr. Nicoară „Curăţenia și sănătatea“, Maloș, preot „Iubire, 
credință, hărnicie'”, Șular, înv. „Meseria“; Ibănești pădure: dr. 
Nicoară „Din lumea microbilor“, Șiara, înv. „Industria casnică“, 
Cotta, înv. „Cruţarea agoniselei“; Căcuci: Vicol, înv. „Iubire de 
neam, limbă și credinţă“, Veţean, înv. „Industria“, Bucin, preot 
„Cultura pământului" ; Şerbeni: dr. Nicoară „Dușmanii sănătăţii”, 
Pop loan, înv. „Scoala şi cultura“, Mirion, preot „Morala zilnică“ ; 
Rușii-Munţi: dr. Nicoară „Fericire prin sănătate“, Șular, înv, „Me- 
seria, industria, oficianți““, Soroceanu, înv. „Unirea Basarabiei“ ; 
Filea : Timaru, înv. „Școala sătenilor“, Blănariu, înv. „Curăţenia 
casei"; Porcești: dr. Nicolescu „Tuberculoza“, Șular, înv. „Datini 
rele şi bune“; Urișiul de sus: dr. Nicoară „Igiena de toate zilele“, 
Maloș, preot „Credinţa, iubirea, hărnicia“, V. Nicoară „Alcoolism', 

orneanu, înv. „Serbători naţionale“, Grama, preot „Astra“; 
Chiherul de jos“: dr. Nicoară „„Boale trupești și sufleteşti“, Roiban, 
înv, „Puterea morală“, Predescu, înv. „Biblioteca școlară“, Mu- 
reșan, înv, „Port național“, Grama, preot „Astra“; Solovăstru: 
Butnar, înv. „Alcoolism', Moldovan, înv. „De ce trebuie să avem 
meseriaşi“; Săcal: dr. Nicolescu, medic „Tuberculoza“, Crăciun, 
înv, „Școala dela sate“, Tomşa, înv. „lubirea de neam“; Dum- 


x 1063 


brava: dr. Nicoară „Curăţenie trupească și sufletească, Tubercu- 
loza", Maloș, preot „Credinţă, cultură“; Râpa de sus: dr. Ni- 
coară „Tuberculoza“, Maloș, preot „Puterea credinței“, Soro- 
ceanu, înv. „Graiul românesc“, Mariescu, înv. „Casa și copii cu- 
raţi”; Urișiul de jos: Grama, preot „Astra“, Pop, înv. „Școala 
dela sate“, Bucin, preot „Cultura pământului“, Mirion, preot „lu- 
birea de neam“, Vicol, înv. „Zile însemnate istorice“; Apalina: 
Roman, înv. „Figuri celebre și pilda lor“, Şiara, înv. „Datoria 
morală a femeii”, dr. E. Popa, adv. „Astra“; Jabeniţa: dr. Ni- 
coară „Viaţa igienică”, Butnar, înv. „Combaterea superstiţiilor dela 
sate", Prăgean, înv, „Meserie şi industrie“. 

Conferințe în orașe: Extensiunea Universitară a binevoit a 
ne onora orașul nostru prin dnii profesori universitari: prof. Cor. 
Petran „Arta românească în Ardeal”, prof, Sextil Pușcariu „La- 
tinitatea limbei noastre”, prof. Aug. Maior „Noui descoperiri știin- 
tifice", Petre Grimm „Sufletul englez văzut prin poezia lui”. 

Afară de acestea s'au mai ţinut în Reghin încă următoarele 
conferințe: dr. Ceușan, advocat „Chestia rusească“, dr. E. Nicoară 
„Apendicita'', 

Ziua de 1 Dec. 1927 a fost serbătorită în toate comunele, 
cu serviciu divin și rostiri ocazionale. In Reghin s'au ţinut 2 con- 
ferințe : dr. Nicoară vorbește despre „Insemnătatea zilei“, dr. E. 
Popa desfășoară conferența despre „Cauzele căderei unei împă- 
rății”, 

Serbători naţionale: Ziua de 24 lanuarie, Unirea Principa- 
telor, aniversarea de 10 ani a unirei cu Basarabia, Ziua de 10 Maiu 
şi Ziua eroilor au fost serbate cu fastul cuvenit, atât în toate co- 
munele, cât şi în Reghin, 

Reprezentaţii și serate: S'au jucat piese teatrale poporale 
cu diletanţi în următoarele comune: Suseni, Morăreni, Deda-Bi- 
stra, Petelea, Habic și Reghin. l 

Case Naționale: Teren avem în toate comunele, Construirea 
caselor însă merge greu din cauza situației economice extrem de 
grele. Am contribuit la construirea Casei naționale din Breaza. 

Ajutoare n'am primit nici dela județ, nici dela oraș, dar am 
primit promisiune pentru viitor, . ! 

Averea despărțământului. Am avut numerar de Lei 30.662. 
Din această sumă am donat 5000 Lei pentru statuia „Baronul La- 
dislau Pop“ în Berind. Am cumpărat 2 acțiuni dela „Cinema 
Astra“ în valoare de 2000 Lei. Am contribuit cu 3000 Lei la 
Extensiunea Universitară, Cluj, pentru conferințele ţinute in orașul 
nostru, 

Pentru deplasări nu s'a cheltuit nici un ban, având trans- 
portul absolut gratuit din partea președintelui nostru dr. Nicoară, 

Avem astăzi depunere 27.662 Lei. 

Biblioteca poporală s'a abonat pentru 22 de membri. 


1064 


În munca noastră am fost ajutaţi reciproc de către cercu- 
rile culturale preoțești, cercurile culturale învățătorești, Societatea 
meseriașilor, Reghin, Reuniunea femeilor, Reghin, Liceul de bă- 
ieţi, Reghin, Grădina de copii, Reghin și Societatea pentru ajuto- 
rarea tuberculoșilor, Tg.-Mureș, ţinând 3 conferințe în 3 comune 
despre tuberculoză, în săptămâna tuberculoșilor (20—27 Maiu 1928) 
şi încassând 200 Lei, care s'a trimis centrului din Tg. Mureș. 


Preşed. desp. Dr. Eugen Nicoară, medic. 


6. Topliţa (jud. Mureș). 


Conducătorii acestui orășel, situat la granița săcuimei, vă- 
zând necesitatea absolută a unei asociaţiuni culturale românești, 
având concursul preţios al dlui profesor dr. [. Bozdog, președin- 
tele despărțământului judeţean din Tg.-Mureș, la 5 lunie 1927, 
au înființat acest despărțământ. 


La înfăptuirea acestui act am fost determinaţi d e faptul că, 
poporul român, oropsit de veacurile trecute, este dornic de cul- 
tură. Dragostea și entuziasmul arătat la înjghebarea despărțămân- 
tului nostru ne-a umplut inimile de speranțe că, în scurt timp 
Asociaţiunea, care reprezintă idealul neamului românesc, va prinde | 
adânci rădăcini în sufletul poporului din aceasta plasă, ridicându-i 
moralul și cultura naţională. 


Pe lângă cele avute de noi — dragoste și entuziasm — am 
mai primit dela Comitetul Central din Sibiiu 10 biblioteci, iar dela 
di deputat Dandea Emil am primit o frumoasă bibliotecă. 


Cu această frumoasă zestre morală şi materială am zis „Cu 
Dumnezeu înainte" și ne-am început activitatea. 


Conform instrucțiunilor primite dela Comitetul Central, în 
ziua de 1 Decemvrie, s'a serbat „Ziua Astrei“, când dl vice-pre- 
şedinte A. Petre Boţian a ţinut o cuvântare despre importanţa 
acelei zile și despre unirea Ardealului cu patria mamă. Această 
cuvântare frumoasă a fost încadrată de cântecele corului condus 
de dl Liviu Buzilă și de recitările elevilor școalei primare. 

S'au înființat 3 cercuri culturale și sau înzestrat 5 comune 
cu biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune ; Sărmaș : 
dr. Nicolae Vasu, medic despre „Rostul Astrei”, Liviu Popescu, 
despre „Originea și însemnătatea banului“ și lacob Pop, despre 
„Cultura raţională a pământului“; Subcetate: dr. N. Vasu „În- 
semnătatea și rolul „Astrei“ și „Bolile infecțioase“, Eugen Andreiu 
„Despre tratamente, donaţiuni, cartea funduară și adopţiuni“ ; 
Răstolița : dr. Nic. Vasu „Istoricul Astrei“, Petre Boţian „Nece- 
sitatea culturii și rolul școalei în viața noastră socială și naţio- 
nală“, Anghel Bucerzan, despre ‚Şcoli‘, îndemnând pe auditori 
să-și dea copiii la școli comerciale pentru naţionalizarea comer- 


1065 


ciului nostru, ajuns în mâinile străinilor; Lunca Bradului: dr. N. 
Vasu „Meritele și scopul „Astrei“, Petre Boţian „Necesitatea cul- 
turii și rolul școalei în viața noastră socială-naţională“, Eugen An- 
dreiu „Cercurile culturale, rolul și atribuțiunile lor“; Stânceni: 
dr. N. Vasu „Scopul Astrei“, Victor Bucur, înv, „Însemnătatea și 
rolul școalei”. 

La toate aceste ocaziuni ne-am bucurat de valorosul concurs 
al dlor învăţători, cari, în dragostea lor pentru cultură și neam, 
ne-au primit foarte bine și au executat frumoase programe cu 
elevii lor, 

Pe cât sa putut aceste conferințe le-am ţinut împreună cu 
cercurile culturale învățătorești, de exemplu la Subcetate etc. La 
celelalte cercuri culturale învățătorești am delegat, după putință 
şi dacă am fost avizaţi, câte un membru al nostru, ca să ne re- 
prezinte. 

, Cu ajutorul dlui înv. dir. Emanuil Bungărzan, sa ținut un 
curs pentru analfabeți, la care s'au înscris 26 elevi și eleve, distri- 
buindu-se tuturor abecedare gratuite, l l 

S'au făcut 7 abonamente la revista „Transilvania“, organul 
Asociațiunei noastre. Aici, cu durere, trebuie să Vă aducem la cu- 
noștință că, ziarul „Astra“ din Ts.-Mureș, din lipsă de sprijin, a 
fost sistat, Acesta fiind singurul ziar românesc în orașul Tg.-Mureș 
și deoarece tare îi simţim lipsa lui, rugăm pe toţi oamenii de bine 
ca, atunci când redacţia acestui ziar va face apel pentru abona- 
mente, să-i dea tot sprijinul posibil, abonându-l cât mai mulţi. 

Biblioteca noastră centrală, cuprinzând cca 500, volume din | 
lipsă de local, nu poate fi pusă la dispoziţia publicului, fapt destul 
de trist deoarece aceste cărți conţin foarte multe sfaturi bune și 
întâmplări din istoria neamului nostru, Sperăm însă că primind. 
şi ajutorul publicului vom fi în stare ca să inchiriem un local 
propriu, unde ori şi cine va putea intra pentru a ceti gratuit aceste 
cărți, precum și ziare și reviste folositoare, 

„Suma de Lei 19.459'50 b. rămasă dela Casa Noastră a trecut. 
în patrimoniul acestui despărțământ. În cursul anului am primit 
o subvenție de Lei 1700 dela Primăria orașului, 

Cheltuielile le-am redus la minimum, în așa fel că nu sau 
achitat nici chiar spesele de transport ale conferenţiarilor, pentru 
ca toate sumele rămase să servească la închiriarea și amenajarea, 
unui local propriu. Pentru ca activitatea noastră să fie coordonată. 
şi destul de eficace, necondiţionat avem lipsă de un local unde 
membri noștri să se poată întruni pentru consfătuiri și unde să 
găsească recreaţie, iar din bibliotecă hrană sufletească. i 

Prin intervenţia Comitetului Central din Sibiiu am obţinut o- 
concesiune de cinematograf, pe care lam închiriat dlui Lamm Carol 
pentru suma de Lei 1000 lunar. 


Președ. desp. Dr. Nicolae Vasu, medic.. 


1066 


XII. 1. Năsăud (Bistriţa, desp. central judeţean). 


Decedând președintele dl Gheorghe Curtean, nu am primit 
la timp raportul despre activitatea desp. pe anul 1927—28, pentru 
a putea fi publicat în darea de seamă. 


2. Năsăud (desp. de plasă, jud. Năsăud), 


Acest desp. constă din 32 comune, are 26 cercuri culturale 
şi 8 biblioteci poporale. Începuturi de biblioteci poporale se află 
şi în alte comune, Prelegeri poporale și conferințe s'au ţinut în 
următoarele comune: Năsăud : loan Păcurariu, profesor „Însem- 
nătatea zilei de 1 Dec. 1918", V. Sergescu, prof, univ, „Matema- 
tica și viaţa“, dr. Nic. Drăganu, prof. univ. „Toponimie și istorie“, 
M. Marinescu, prof. univ. „Regele Ferdinand I. în istoria nea- 
mului” ; Zagra: Toma Bulea, preot „Însemnătatea zilei de 1 Dec. 
1918”; Feldra: I. Sângeorzean, înv., aceiaș conferință; Coşbuc: 
Anton Demian, inv. dir. „Unirea Românilor”, „10 Maiu în istoria 
neamului” ; Sângeorgiu-băi: Sabin Sohorca, institutor „Unitatea 
Naţională“ ; Nimijea de jos: Nic, Pop, protopop „Unirea neamului“ 
şi „La aniversarea zilei independenţei și a regatului“; Romuli: 
Ilie Duca, înv. dir. „Unirea neamului“ şi „10 Maiu în istoria nea- 
mului“ ; Maieru; loan Barna, înv. dir. „10 Maiu în istoria nea- 
mului“” ; Rodna-veche: Simeon Pop, preot „10 Maiu în istoria nea- 
mului* ; Năsăud: dl Dion. Mardan, prof., a ţinut o conferinţă cu 
vederi din America. 

Comuna Rodna-veche are depusă suma de Lei 5116 pentru 
Casa Naţională. 

Președ. desp. loan Păcurariu, prof. 


XII. 1. Odorheiu (desp. central judeţean). 


Acest desp. constă din 27 comune. Activitatea desp. în anul 
1927/28 a fost redusă în urma împrejurărilor speciale din acest 
judeţ, fiind numai un mănunchiu de români intelectuali în marea 
massă de minoritari săcui. 

Conferinţe s'au ţinut în Odorheiu, în colaborare cu corpul di- 
dactic al liceului de stat, mai ales cu prilejul serbătorilor naţionale. 
Deasemenea sub auspiciile desp. s'au jucat de către elevii liceului, 
sub conducerea dlui prof. Steriopol, piesele „Înşiră-te Mârgărite”, 
de V. Eftimiu, „Fântâna Blanduziei”, de V. Alecsandri și „Ro- 
manțioșii”, de Rostand. 

Președ. desp. Iuliu Laslo, protopop. 


XIV. 1. Sălaj (desp. central județean). 


Schimbările, cari s'au făcut în conducerea despărțământului 
central din județul nostru prin plecarea dlui dr.. N. Cristea din 


1062 8 


fruntea acestui despărțământ, iar de altă parte vremurile nu tocmai 
prielnice unei activități culturale prea intense, au făcut ca des- 
părțământul nostru să nu poată arăta în acest an progrese mari 
și importante față de trecut. 

S'au depus, totuși, — în cadrele posibilității, — toate sfor- 

ţările pentru ducerea activității despărțământului nostru la bun 
sfârşit. 
E Pentru adăpostirea Bibliotecii, a obiectelor adunate pentru 
muzeu, apoi pentru ţinerea adunărilor comitetului, redacţia şi ad- 
ministraţia gazetei „Meseșul” și agendele de birou, am obţinut 
dela Prefectura județului, o cameră, care, deși nu e potrivită 
pentru destinaţia care i sa dat, este totuși un modest adăpost, 
care va servi scopurilor noastre până ne vom putea realiza visul: . 
înființarea unei frumoase „Case Naţionale“ în Zălau, sediul des- 
părțământului central judeţean. . 

În acest local membrii comitetului au stat zilnic la dispoziţia 
marelui public şi a desp. de plasă, dând toate lămuririle, sfatu- 
rile şi îndemnurile de cari a fost nevoie. 

Despărțământul central a ţinut strânse legături cu toate des- 
părțămintele de plasă. După putință a trimis în diferitele părți 
ale judeţului conferenţiari. Pondul principal însă în ce priveşte 
- despărțămintele de plasă, l-a pus pentru asigurarea de terenuri 
în diferitele comune, pentru Case Naţionale. In multe comune sa 
-asigurat acest loc, iar în altele se va da cu ocazia măsurătorii 
definitive a terenurilor expropriate. Până acum avem asigurate 
terenuri în 28 comune. 


Despărţăminte de plasă organizate sunt 9, neorganizat unul, 
în plasa Buciumi. 

Fiecare despărțământ de plasă și-a organizat aproape în 
fiecare comună cercuri culturale. In special amintim la acest loc 
activitatea desvoltată de despărțămintele Şimleu și Jibou. 

Pentru intensificarea propagandei culturale în întreg cuprinsul 
judeţului, despărțământul central judeţean a redactat și o gazetă 
săptămânală sub numele „Meseșul“. Gazeta aceasta, care înde- 
plineşte o frumoasă misiune în judeţul nostru, a stat sub condu- 
cerea comitetului despărțământului central, având ca şef-redactor 
pe dl Leontin Ghergariu, directorul liceului de stat. Pentru sus- 
ţinerea acestei gazete despărțământul central județean a făcut 
toate sforțările. Azi gazeta e destul de bine cunoscută și apre- 
ciată în județ. | 

În ce priveşte activitatea administrativă și de birou a des- 
părțământului central, raportăm următoarele: Comitetul a ţinut în 
total 4 ședințe, la cari au discutat diferite probleme în legătură 
cu organizarea, propaganda și administrarea despărțământului. 

În locul dlui dr. N. Cristea, plecat din orașul nostru, comi- 
tetul a ales de președinte al desp. central pe dl dr. loan Ossian- 


1068 


Amintim la acest loc, ca un modest act de recunoștință, ac- 
tivitatea bogată pe care a desvoltat-o dl dr, N. Cristea, toată vremea 
cât a stat în fruntea acestui despărțământ și munca desinteresată 
pe care a depus-o pentru propaganda culturală în aceste părți, 
activitate, care i-a înscris numele în istoria culturală a Sălajului 
între luptătorii de frunte, Noi îi mulțumim și în acest loc pentru 
această muncă și dorim ca să lucreze cu aceeaș râvnă pentru în- 
făptuirea scopurilor „Astrei” și acolo unde l-au trimis împre- 
jurările. 

Secretarul despărțământului central judeţean dl profesor Gh. 
Matieșanu, fiind în concediu de studii în Franţa, a fost substituit 
de dl Leontin Ghergariu, directorul liceului de stat. 


Cercuri culturale. 


Despărțământul nostru are organizate 32 cercuri culturale, 
Fiecare cerc cultural își are și biblioteca, modestă, e drept, dar 
potrivită ca început. Conducătorii cercurilor culturale, în colabo- 
rare cu cercurile culturale invăţătorești, au ţinut conferinţe în fie- 
care comună, nizuind să trezească gustul poporului pentru cetit, 


Fără îndoială, pe acest teren e foarte mult de făcut încă şi 
nădăjduim că în viitorul apropiat vom putea raporta progrese mai 
mari și pe acest teren. Cursuri pentru analfabeți în acest an nu 
am organizat. 


Biblioteca și Muzeul despărțământului central. 


Biblioteca despărțământului central dispune de 600 volume, 
cari sunt aranjate în 2 dulapuri. Ea este catalogată şi îngrijită cu 
„mult devotament de dl Aurel Pustai, bibliotecar. Biblioteca a fost 
pusă tot timpul la dispoziţia publicului. Cu regret constatăm că 
publicul nu a prea uzat de acest mijloc de educare. Motivul va 
f poate și faptul, că nu avem sală de lectură specială, dar este: 
desigur și o bună doză de nepăsare și indiferentism, 

Faţă de anul trecut biblioteca a sporit cn 25 volume, 

Muzeul „Astrei“ din judeţul nostru s'a sporit cu puţine 
„piese, E 

Toate piesele sunt din domeniul istoriei. Secţia etnografică, 
geologică, etc., nu pot fi organizate din lipsa absolută de local. 
-Şi din ce este adunat o bună parte zace pe coridoare, expuse la 
stricăciuni. Problema aceasta va trebui să fie rezolvită cumva 
și până vom putea edifica o Casă Naţională. Până în prezent 
nu am putut găsi soluţia pentru un local corespunzător unui 
muzeu, 

Muzeul şi toate chestiunile aparținătoare lui sunt date în 
„grija dlui L. Ghergariu, dir. liceului de stat. 


1065 8 


Doi dintre membrii comitetului: dnii L. Ghergariu și Gh. 
Matieşanu se străduesc să adune folklorul din județul nostru. 
Munca lor își va da în scurt roadele. Materialul bogat adunat 
până acum e încă în faza începătoare a aranjării. El va forma è 
parte a muzeului despărțământului nostru, 


Conferenţele „Astrei“. 


Conierenţele pentru intelectualii din Zălau, au fost ţinute de 
„Extensiunea Universitară din Cluj“, în cadrele „Astrei” şi de alți 
intelectuali, 

1. La Zălau s'au ţinut următoarele conferenţe: Prof. univ. 
Emil Panaitescu „Importanţa zilei de 1 Dec. și reflexii asupra ei“, 
I. Agârbiceanu „Ideia creştină în raport cu societatea românească“, 
inspector-șei școlar Gh. Bota „Sufletul românesc“, prof. universitar 

Meriiţiu „Dunărea și importanţa ei economică“, prim-medic jud. 
dr. Emil Mihalcea „Radiofonia”, prof. univ. Gh. Mateescu „Dacia 
înainte de Romani“, dir. de liceu L. Ghergariu „Poezia română 
modernă“, prof. univ. S. Dragomir „Acţiunea Rothermeere“, dir. 
școalei normale Cornel Pop „Atavismul”, 

Toate conferenţele acestea au fost ascultate de un public 
numeros. Despărțământul central mulţumeşte și pe această cale 
tuturor dlor conferențiari și în special „Extensiunei Universitare“ 
pentru sprijinul ce i l-au dat. | 

2. În judeţ cooferenţiarii desp. nostru au ţinut următoarele 
prelegeri poporale: Romita: Cornel Pop, dir. școalei normale 
„Bolile molipsitoare“; Mirşid: loan Luca „Despre pomărit“ ; Surduc: 
Cornel Pop, dir. școalei normale „Originea neamului românesc“ ; 
Băsești : Cornel Pop, dir. şc. nor. „Originea neamului românesc“ ; 
Buciumi : Cornel Pop, dir. șc. nor; „Avram Iancu”; Bocșa: Cornel 
Pop, dir. şc. nor. „Avram Iancu"; Tetiș: Cornel Pop, dir. şcoalei 
normale „Originea neamului românesc"; Santău: Cornel Pop, dir. 
șc, nor. „Originea neamului românesc“ ; Bocșa: Cornel Pop, dir. 
$c. nor. „Originea neamului românesc“ şi „Simion Bărnuţiu“ şi prof. 
Titus Pop „Folosul cărţii”, 

În toate locurile conterenţiarii noștri au fost primiţi şi ascul- 
taţi cu mult drag. O problemă grea de rezolvat în legătură cu 
aceste prelegeri e problema transportului conferenţiarilor. Despăr- 
ţământul nostru fiind lipsit de mijloace de transport, conterenţiarii 
se pot deplasa numai atunci, când îi duce cineva sau când auei 
înșiși la îndemână mijloace de transport. 

În legătură cu aceasta ţinem să mulţumim Camerei Agri- 
cole a județului Sălaj, care a transportat în diferite comune de- 
odată cu conferenţiarii ei și pe conierenţiarii desp. nostru. 

Tot la acest loc menționăm cu mulțumită că dnii învățători 
la şedinţele cercurilor și centrelor culturale pe cari le-au ţinut au 


1070 


făcut de multe ori amintire şi de „Astra“, prin ceea ce ne-au 
adus un real serviciu, iar ei și-au îndeplinit o frumoasă datorință. 


În afară de conferințele pe cari le-a aranjat desp. nostru a 
colaborat și cu societățile și instituțiile culturale din oraș și județ, 
dându-le tot sprijinul de câte ori i l-au solicitat. Astfel despărț. 
nostru a trimis conferențiari la şedinţele aranjate de Camera Agri- 
colă a județului. A aranjat, cu concursul Extensiunei Universitare 
din Cluj şi ajutorul Casinei Române din Zălau, un ciclu de con- 
_ ferențe. Colaborează cu Muzeul Militar Naţional prin intermediul 
delegatului acestuia, dl L. Ghergariu, care este și directorul Mu- - 
zeului despărțământului nostru. i 


Ziua „Astrei“. 


Ziua de. 1 Dec, numită și ziua „Astrei“ a fost sărbătorită 
de desp. nostru cu toată demnitatea. La sărbătorirea acestei zile, 
desp. nostru a fost ajutat de toate instituțiile din localiate, 


S'a oficiat din acest prilej la amândouă bisericile românești 
„Te-Deum", la care a participat multă lume. Seara a fost festival 
cu un program bogat în sala Teatrului Orășenesc. Au fost puncte 
de coruri, declamări, dansuri naționale, orhestră militară, etc. Cu- 
vântarea ocazională a ţinut-o dl profesor universitar Emil Panai- 
tescu. În cursul zilei s'a făcut cheta în folosul „Astrei”, colectân- 
du-se suma de 1900 (una mie nouă sute) Lei. 

În această zi s'au aranjat serbări și în celelalte despărță- 
minte şi cercuri culturale din judeţul nostru. 


Deodată cu raportul despre această serbare ne permitem a 
face şi o propunere : considerându-se că ziua de 1 Decemvrie 
cade de multe ori pe zi de lucru și astfel nu e sărbătoare legală, 
colecta ce se face în această zi nu are efectul dorit. Am fi de 
părere ca să se facă în toate locurile colecta aceasta în Dumi- 
neca imediat următoare după ziua de 1 Decemvrie. 


Subvenţii și ajutoare. 


Despărțământul nostru a fost sprijinit în anul bugetar 1927 
în măsură destul de largă de autorităţile comunale și jude- 
ţene. Astfel ni s'au dat următoarele ajutoare: 


Prefectura judeţului Sălaj 100.000 Lei, comunele Sărmășag, 
Curtuiușeni, Bogdand, Bocșiţa, Dioșod, Cuceu, Ipu, Domnin-Bârsa,. 
Șoimuș, Chieșd, Băbeni, Ciocmani, Zăuan, Coșeiu, Archid, Chili- 
oara, Hodod, Banișor, Ban, Marin, Pecliu, Huseni, Bobota, Zalnoc 
și Dumuslău câte 500 Lei; comunele Brebi, Mirşid, Meigrad şi 
Ortelec câte 300 Lei; Poptelec, Ciumești câte 290; Firminiș 220, 
Sighetul-Silvaniei 200, Berea 190, Căţălul, Căţălușa câte 100 Lei 


1071 


Bilanţul la 31 Decemvrie 1927. 


ACTIV. PASIV. 
Cassa numerar. ,.... 192.469'25 Fondul cultural general, . . 88571 
Mobilier .. easa’ 27.08950 Subvenţii s. ss s eano’ ` 111.014 
Salarii „Astra“ . 12.000— Taxe de membri activi. .. 300 
„Meseşul" salarii 48.000'—  „„Meseşul“ abonamente . , 13.877 

P cheltueli gen. 7.99725 v inserate . . . . . 32,215 

ii tipar a... 163.856'— i subvenţii „12.880 
pian Taxe dela cerc. cultural . . 230 
„de membri pe viaţă . 18.360 

AI a n fondatori . . 31.000 

Comitetul central Tohari 9.110 

Fondul Casei naționale . . 13.695 


452.362'— 


„ broşurilor de propag. 1.000 
„biblioteci. .... 50 


452362 


Zălau, la 31 Decemvrie 1927. 


(ss) IOAN MANGO, 


controlor. 


(ss) ALEXANDRU POP, 


cassier. 


În cele de mai sus am schițat raportul nostru asupra acti- 
vităţii despărțământului central al „Astrei“ din judeţul Sălaj. 
Ne dăm perfect de bine seama că s'ar fi putut face mai mult. 
Împrejurările și poate și alte motive ne-au împiedecat însă de a 
putea realiza tot ce am fi dorit, Nădăjduim însă că anul viitor 
va fi mai bogat în activitate și mai prielnic pentru munca culturală. 


Președ. desp. dr. loan Ossian, dir. lic. 


2. Băseşti (jud. Sălaj). 


In cursul anului 1927 s'au ţinut prelegeri poporale în co- 
munele Ariniș și Asuajul de sus, iar în anul 1928 în Băila-Tă- 
mășești, Băsești și Odești, Cu prilejul adunării generale, ţinute la 
Oarţa de sus, la 26 August, a, c., sa aranjat o serbare cu un 
program artistic variat şi bine compus. 


Președ, desp. Al Achim, protopop. 


3. Jibou (jud. Sălaj), 


Despărțământul cuprinde 32 comune, are 14 cercuri cultu- 
rale și 6 biblioteci poporale. 

În cursul anului 1927 s'au ţinut prelegeri poporale în ur- 
mătoarele comune: Jibou: Dumitru Ilea despre „Datoriile faţă 
de legi”; Firminiș: D. Ilea „Folosul stupăritului“ și Alexandrina 
Trifu „Demnitatea națională“; Poptelec: Maria Gheorghe „Şcoala 
şi însemnătatea ei” și Augustin Maxim „Din trecutul neamului 
nostru”; Prodănești: D. Ilea „Sentimentul religios“ şi Gh. Alexă 
„Locuinţa, hrana și îmbrăcămintea“; Cuceu: D. Ilea „Credinţa ca 


1072 


maia i 


forță de susținere a neamului nostru“, FI. Meteș „Folosul rugă- 
ciunei'' și Mihai Pop, protopop „Însemnătatea cercurilor culturale“ ; 
Ciglean: D. Ilea „Solidaritatea națională” și FI. Meteș „Cuza Vodă 
și Unirea Principatelor“; Ciocmani: D. Ilea „Munca depusă de 
„Astra”' pentru luminarea poporului nostru“ și A. Negruţiu „Primul 
dascăl”, iar în cursul anului 1928 în următoarele: Prodănești: 
D. Ilea „Unirea neamului'“ şi FI. Meteș „Arăturile de toamnă“; 
Cuceu: D. Ilea „Insemnătatea „Astrei şi Ion Agârbiceanu „For- 
tele vitale ale naţiunii române“ ; Tiriminiș: Emilia Ciohan „Portul, 
jocul și cântecele româneşti“, D. Ilea „Buna înțelegere este tăria 
comunei“ și FI. Meteș „Despre sămânță” ; Aluniș: Gh. Oprea „Po- 
veţe pentru săteni“; Poptelec: D. Ilea „Vasile Lucaciu și luptele 
românilor ardeleni în ultimele decenii“. Aceleași prelegeri s'au ţinut 
şi în următoarele comune: Someș-Odorheiu, Surduc, Chend, 
Șoimuș, Napradea, Lupoaia, Guruslău, Traniș, Crâstolțul- Mare, 
Crâstolţel, Bebeni, Tihău, Chechiș, Var şi Turbuţa. 

Ziua de 1 Dec. și în anul acesta s'a serbat cu un fast deo- 
sebit. Cuvântarea festivă a fost ţinută de D. Ilea. La 10 Maiu 
cuvântare festivă s'a ţinut de către dl loan Agârbiceanu, care a 
fost invitat de către dir. desp. anume pentru acest scop. La ziua 
Eroilor au ţinut conferinţe dr. Ancianu, notar public, despre „Cultul 
Eroilor“ și Dumitru Ilea despre „Eroii neamului“. 

1 Decemvrie, 10 Maiu și Ziua Eroilor se serbează aproape 
în fiecare comună. 

Cu ocaziunea şedinţelor se execută coruri, declamări și chiar 
producțiuni teatrale. 

Despărţământul n'are afară de taxele, cari se încassează cu 
mare greutate dela membri, nici o avere şi deci cheltuelile încă. 
sunt cât se poate de restrânse. 


Președ. desp. Dumitru Ilea, dir. şcolar, 


4. Şimleu (jud. Sălaj). 


Acest despărțământ constă din 36 comune, are 17 cercuri 
culturale și 30 biblioteci poporale. 

Membrii „Astrei“ și-au făcut datorința culturală luând parte 
activă la toate prilejurile culturale și literare, îndeosebi „Reuni- 
unea femeilor române”, care a colaborat ca desp., a strâns mai 
intime legăturile sufleteşti între țărănime și intelectuali, aranjând 
expoziţii de copii și frumoase manifestări la „Ziua Mamelor”. 
Conferințe au ţinut în Șimleu: dnii profesori: N. Drăgan, V. Băr- 
bat, S. Dragomir, Panaitescu, V. Meruţiu, V. Bujor, și L Agâr- 
biceanu, secretarul secţiilor știinţifice-literare din Cluj. 

La 16 Octomvrie 1927, se realizează fericitul gând „Casa 
Culturală Astra”, în care se adăpostesc „R. F. R. S“, Soc. 
„Praporgescu“ și „Casinoul român”, dovedind că „Astra“, punând 


1023 


în funcțiune factorii potriviţi, știe să șteargă divergenţele din su- 
fletele voastre, 
Averea desp. în bani gata este de Lei 24.819:— 


Preşed. desp. dr. Al. Aciu. . 
5. Tăşnad. (jud. Sălaj). 


Despărțământul constă din 22 comune, are 4 cercuri cultu- 
rale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune : Şăuca: 
I. Corniciu, înv. „Obștiile sătești“; Chereuș; I. Corniciu „Obştiile 
sătești“, „Horia, Cloșca şi Crișan“, „Meseria e brățară de aur“; 
Silvaș: preot I. Lobonţiu „Cartea a fost susținătoarea românis- 
mului“ ; Tăşnad: I, Filip, înv. „Grigore Ghica-Vodă”, „Şcoala și 
cartea, cum e sprijinită la noi și cum la alte popoare“, „Vasile 
Lucaciu şi luptele românilor ardeleni în ultimele decenii“ și „Zece 
ani dela Unirea Basarabiei“; Țeghea: Ion Iancu, înv. „Insem- 
nătatea și scopul „Astrei“ ; Satul-mic, aceeași prelegere; Ghirold : 
I. Matei, înv. „Ce a fost și ce tinde a fi Astra în viitor“ ?... 
Dorolţ: Acelaș, „Mândria şi devotamentul naţional“, 


Preşed. desp. Domițian Cupşa, protopop. 


XV. 1. Satu-Mare (desp. central judeţean). 
Raport pe anul 1927—28 nu ne-a sosit, 


2. Chioar (jud. Satu-mare). 


Acest desp. constă din 27 comune din plasa Șomcuta-mare, 
căruia îi mai sunt atașate 11 comune din plasa Hideaga și 1 din 
plasa Baia mare, are 30 cercuri culturale, cu tot atâtea biblioteci 
poporale, 

Serbătorile naţionale de. 10 Maiu și 1 Dec. s'au serbătorit 
în Șomcuta-mare și Văleni în fiecare an cu programul indicat 
de centru, iar în anul curent s'a comemorat și aniversarea Unirii 
Basarabiei, 


Averea desp. la 30 Iunie 1928, a fost de Lei 2479. 
Președ. desp. Alexandru Nilvan, dir. de bancă. 


3. Copalnic. Mănăștur (jud. Satu-mare). 
Acest despărțământ constă din 22 comune, are 19 cercuri 
culturale, cu tot atâtea biblioteci poporale. 


„_Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Co- 
palnic-Mănăștur : Teodor Pașca, înv. dir. despre „Portul naţional“ 
„Insemnătatea zilei de 10 Maiu“, „Dinastia română” și „Unirea 


1074 


Transilvaniei“, Nicolae Avram, protopop și preşed. desp. despre 
„Insemnătatea Astrei” și Grigorie Roman, înv. „lubirea de neam" ; 
Rușor: Emil Dragomir, preot „Dragostea de carte”, Nicolae 
Avram, protopop „Istoricul Astrei”, loan Medan, preot „Predicile 
şi mijloacele de înaintare ale poporului român“ și lon Bârlea, 
înv. „Nutreţul măestrit”; Lăschia: Vasile Juga, înv. „Ingrijirea 
vitelor” ; Cernești: Teodor Bota, înv. „Năvălirea barbarilor“, 
„Gunoirea pământului” și „Boalele molipsitoare” ; Fânațe : Vasile 
Coţan, preot „Industrie şi Comerţ”. 

Reprezentaţii teatrale s'au aranjat în: Copalnic-Mănăștur, 
3 piese teatrale, în Ruscior și Făureşti câte una. Averea desp. 
este de Lei 7392 — Desp. a colaborat cu cercurile culturale 
învățătorești, cari au ţinut în total 20 conferințe. 


Președ. desp. Nicolae Avram, protopop. 


4. Ţara Oașului (jud. Satu-mare). 


Despărțământul constă din 16 comune și a fost reorganizat 
în 15 Maiu 1927 de către dl Dr. Eugen Seleș, președintele desp. 
central județean Satu-mare, și membru în comitetul central al 
„Asociaţiunii“. Din mai multe motive însă activitatea acestui 
desp. a stagnat. 

Președ. desp. Cecil Demian, protopop. 


5. Ugocea (jud. Satu-mare). 


Acest despărțământ a luat ființă în 9 Martie 1926. După 
înființare activitatea desp. sa redus la înscrierea de membri şi 
strângerea mijloacelor necesare pentru începerea unei propagande 
culturale, înființând un cor al despărțământului și orgaaizând 
serate culturale în Halmeu și conferințe și prelegeri poporale 
prin comunele ce aparțin despărțământului, împreunate cu mati- 
neuri cu program artistic. A înființat cercul cultural în comuna 
Halmeu și urmează înfiinţarea de cercuri culturale și în celelalte 
comune aparținătoare despărțământului. S'a înființat bibliotecă 
centrală în Halmeu, la care au contribuit membrii cu 1—2 și mai 
multe volume, așa încât azi biblioteca are 1311 volume, așezate 
în 3 dulapuri frumos lucrate. 

Despărțământul a dăruit suma de Lei 4000— pentru îm- 
brăcarea copiilor săraci dela școalele din Tarna-mare, făcându-le 
astfel posibilă cercetarea școalei. Zilele de 1 Decemvrie 1927 şi 
24 Ianuarie 1928 s'au serbătorit cu fastul cuvenit și cu conferinţe 
despre însemnătatea acestor zile. 

Averea desp. este de Lei 46,627'— depuși spre fructificare 
Ja banca populară „Santinela” din Halmeu. 


Președ. desp. Atanasie Doroş, preot. 


1075 


XVI. 1. Severin (Lusoj, desp. central judeţean). 
_ Raport pe anul 1927/28 nu ne-a sosit. 


2. Orșova (jud. Severin). 


Acest despărțământ constă din 26 comune. Prelegeri popo- 
rale s'au ţinut în diferite comune, fiind foarte bine cercetate de 
săteni. S'au serbătorit zilele de 1 Decemvrie și 10 Maiu cu fastul 
cuvenit și s'au împărțit biblioteci poporale de-ale „Astrei“ la di- 
ferite comune, școli, Batalionului de jandarmi și cohortei cerce- 
tașilor „Tierna”. 

Desp. a organizat frumoasa primire a excursioniștilor soc. 
„Palatul Cultural” din T.-Severin, din care prilej dl Buracu, di- 
rectorul „Palatului Cultural“, a dăruit din partea acestei instituții 
1000— Lei pentru desp. Tot din acest prilej sau premiat 4 fete 
pentru frumusețea costumului naţional, iar 3 copii dintre cei mai 
sănătoși și mai frumoși până la vârsta de 8 ani, cu câte 500'— Lei. 


Președ. desp. T. V. Tăranu, profesor. 


3. Teregova (jud. Severin). 


Activitatea acestui despărțământ a fost stânjenită prin faptul 
că președintele desp. dl Ing. Petre Fotoc, un harnic și priceput 
conducător al desp., a fost mutat la Caransebeș. Agendele desp. 
au 'fost încredințate, deocamdată, d-lui loan Cucuruz, înv, dir. în 
Teregova, 


XVII. 1. Someș (desp. central judeţean). 


Numărul comunelor din despărțământ 51, cu 37 cercuri cul- 
turale, cu tot atâtea biblioteci poporale. 


Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Baţia: 
Iacob Marga „Foloasele învăţăturii”; Coplean: Aurel Ghiţiu „Din 
trecutul nostru”; Cuzdrioara: dr. Vasile Rebreanu „Sfaturi“; Re- 
teag: lacob Marga „Despre meserii“; Câţcău: Aurel Ghiţiu „lu- 
birea de tron”; Urișor: I Marga „Cărţi morale”; Șomcutul mic": 
IL Marga „Despre lux“; Maia: I. Marga „lubirea de muncă“; 
Babdiu: I. Marga „Cum să lucrăm pământul?“; Mănășturel: 
dr, V. Rebreanu „Sfaturi“; Benediug: I. Marga „Adevărata fe- 
ricire”: Ocna Dejului: I. Marga „Sfaturi“; Suarăș: dr. V. Re- 
breanu „Despre cruţare“; Sânmărghita: I. Marga „Despre me- 
serii“; Mica: dr. Rebreanu „Sfaturi“; Câţcău: I. Marga „Patima 
beţiei''; Căpâlnea: I. Marga „Sfaturi“; Ocna Dejului: I. Marga 
„Buna înţelegere“; Buduș: I. Marga „Roadele învățăturii“; Gichiș: 
L Marga „lubirea de carte“; Uriul de sus: I. Marga „Sfaturi“. 


1076 


Având în vedere că celelalte despărțăminte de pe teritorul 
judeţului Someș nu pot desfășura o propagandă culturală mai 
intensă, în lipsă de un număr mai mare de intelectuali, comitetul 
nostru a hotărît să le vină în ajutor, trimițându-și conferenţiarii 
săi și în comunele altor despărțăminte, conform dorinţei comite- 
tului central, ca pe rând să fie toate activate mai viu. 

În urma acestei hotăriri, conferenţiarii noștri au ţinut pe te- 
ritorul desp. Beclean, următoarele prelegeri: Cristeștii Ciceului: 
L Marga „Despre învăţătură“ ; Coldău: N. Şoneriu „Despre învă- 
țătură”; Săsarm: dr. I. Şanta „Iubirea de lege și limbă“; Chiuzd: 
V. Motogna „Despre Asociaţiune“; Piatra: dr. V. Rebreanu „In- 
grijirea copiilor“, 

Conterenţe s'au ţinut în Dej: P. Sergescu despre „„Matema- 
tica și viaţa“, C. I. Urechiă „Creer și inteligență“, Gh. Giuglea 
„Un călător necunoscut” şi Th. Capidan „Din viaţa românilor 
macedoneni”, | 

Cu prilejul acestor conferințe, școalele secundare din Dej 
au aranjat câte o șezătoare, unde s'au recitat poezii, s'au predat 
bucăţi muzicale și dansuri naționale. 

Serbătorile naţionale au fost prăznuite cu tot fastul cuvenit, 
la care și-a dat contribuţia și despărțământul nostru. 

In conformitate cu dispoziţiile comitetului central, ziua de 
1 Dec. 1927 a fost consacrată amintirii marei adunări naţionale 
dela Alba-Iulia. şi propagandei pentru înaltele scopuri ale „Astrei“. 

Președintele a trimis din vreme o circulară către toate cer- 
curile culturale invitându-le să serbeze după cuviinţă ziua Astrei 
şi despre serbare să raporteze. 

Am primit rapoarte din: Babdin, Coplean, Mănăstire, Ocna 
Dejului, Gârbou, Ciceu-Mihăești, Negrilești şi Cetan. Toate vor- 
besc despre șezători cu program bogat. 

O trupă de diletanţi a predat 2 piese poporale, în Dej, 
Târgul Lăpușului, Cuzdrioara şi Beclean. 

Aflându-se pe teritorul județului o mulţime de monumente 
istorice, cari toate se află într'o stare deplorabilă, căci vechea 
stăpânire n'avea nici un interes să le ocrotească, despărțământul 
nostru a luat iniţiativa ca acelea să fie mântuite pe seama po- 
sterității, La stăruința noastră, prefectul județului de atunci, 
dr. loan Boca; a luat în buget suma de 50.000 Lei, cu care, în 
cursul verii 1927, s'au făcut lucrările de restaurare ale zidului 
rămas din Cetatea lui Ştefan cel mare, de pe culmea Ciceului. 

Implinindu-se 400 ani dela suirea pe tron a lui Petru Rareș, 
despărțământul nostru a ridicat un impunător monument lângă 
ruinele Ciceului, în amintirea marilor voevozi moldoveni, cari au 
stăpânit peste aceste plaiuri și-au întemeiat întâia episcopie ro- 
mânească, cea dela Vad. Inaugurarea monumentului s'a făcut la 


1072 


5 Sept, 1927, cu prilejul adunării cercuale, ţinută în Ciceu-Ce- 
rabia, după următorul program : 

IL Dela 9—11 serviciu religios şi sfinţirea bisericii restaurate 
din Ciceu-Corabie. 

II. Pelerinaj la ruinele Ciceului, unde- s'a făcut sfințirea mø- 
numentului din partea dlui consilier eparhial, dr. Seb. Stanca și 
a dlui profesor dela Academia teologică Vascu, care întro fru- 
moasă cuvântare a preamărit pe voevozii comemoraţi. V. Mo- 
togna”) a făcut istoricul cetăţii şi al stăpânirii moldovene în aceste 
părți, iar în numele studenţimii universitare, a vorbit în cuvinte 
însufleţite Ionel Mureșanu, 

IL La ora 3 după masă a avut loc adunarea cercuală a 
despărțământului. După partea oficială a urmat o producţie po- 
porală cu recitări, monoloage şi dansul național Călușerul. 

Teren pentru case naţionale s'a rezervat în 19 comune din 
despărțământ. Averea desp. la 6 Iunie 1928 a fost de Lei 25.935'01, 

Despărţământul nostru a căutat să ţină cele mai strânse le- 
gături cu toate acele societăţi cari urmăresc acelaș scop al lumi- 
nării poporului nostru, 

Extensiunea Universitară din Cluj ne-a trimis și în acest 
an  conferenţiarii săi. Cercurile culturale ale învăţătorilor ase- 
menea lucrează mână în mână cu noi. Pe teritorul despărțămân- 
tului nostru s'au ţinut următoarele prelegeri poporale : 

Maia: subrevizor I. Ciupe: „Dreptul românilor asupra ace- 
stui pământ“; Suarăș: L. Cherebeţiu „Respectul legilor“; Tărpiu: 
G. Odoreanu „Munca“; Ghichiș: I. Leac „Munca și şcoala“; 
Codor: Maria Câmpean „Din trecutul nostru“; Uri: M. Leon 
„Patima beţiei” ; Vad: I. Danciu „Despre meserii“; Căţcău: Gr. 
Mureșanu „lubirea de neam“; Strâmbu: V. Micle „Femeia ca 
mamă şi soţie”; Chiuești: V. Beudean „Foloasele învăţăturii“; 
Sânmărghita : dna Posdărescu „Creșterea viermilor de mătase“; 
Cuzdrioara: Spătăreanu „Lucrarea pământului”; Mănășturel: 
Pah. Pop, „Respectul legilor”; Corabia: Elv. Török „Port, cre- 
dință, limbă“. l 

In zilele de 20—23 Martie 1928 ne-a făcut vizita cea mai 
activă însoţire culturală din vechiul regat, care urmărește ace- 
leași scopuri, ca şi Astra noastră, Casele Naţionale, căreia i-am 
dat tot concursul la munca culturală pe care a destășurat-o în 
orașul nostru, 

Din prilejul adunării generale a desp., ţinută la 10 Iunie 1928 
în comuna Câțcău, s'a aranjat o expoziție de copii, la care s'au 
împărțit premii în valoare de Lei 730—. 


Președ. desp. Victor Motogna, sol 


*)} Președintele desp. a scris şi o broşură jubilară din acest prilej: „Ce- 
tatea Ciceului, sub stăpânirea Moldovei”, 


"1078 


2. Beclean (jud. Someş). 


Despărţământul constă după noua organizare din 24 comune, 
are 10 cercuri culturale reorganizate și 10 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Be- 
clean: Ştefan Bușiţia, protopop „lubirea de patrie“, Victor Şoldea, 
adv., „Insemnătatea unirei neamului“, Iustin Târgoveţ, dir. școlar 
„Muncă și Economie”, iar învățătorii Gregoriu Mihăese, Petru 
Chirtoș şi Rafila Pavelea au ţinut tot a 2-a Duminecă prelegeri 
despre deosebite obiecte din agricultură, religie, istorie, pedagogie . 
şi igienă; Săsarm: Şt. Bușiţia, protopop „Despre lucrarea pă- 
mântului” și Dr. loan Butta, notar public „Despre Testament“; 
Cristeștii Ciceului, Rusul de jos, Rusul de sus, și Chiuza: Ştefan 
Bușiţia, protopop „Insemnătatea Asociaţiunii”. 

Conferinţă s'a ţinut în Beclean „Despre însemnătatea zilei 
de 1 Dec.“ şi s'au aranjat o reprezentaţie teatrală și un festival, 
cu program bogat dat de către elevii școalelor. 

Teren pentru casă naţională se află numai în Beclean și 
Săsarm, 

Președ. desp. Ștefan Buşiţia, protopop. 


3. Gârbou (jud. Someș). 


Acest desp. constă din 34 comune, are 6 cercuri culturale 
şi 6 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în Gârbou și Zalho şi sa 
aranjat o reprezentaţie teatrală cu țărani sub conducerea corpului 
didactic. 

Conferenţe s'au ţinut în Gârbou: Protopop Ambrozie Plăian, 
din Surduc, o conferenţă cu conţinut pedagogic-moral și Dr. Victor 
Muntean, adv., despre activitatea marelui poet M. Eminescu. 

“Averea desp. este de Lei 6042—, 

Despărțământul a colaborat cu cercul cultural al învăţătorilor. 


Președ, desp. Virgil Barbolovici, judecător. 


4. Gherla (jud. Someș). 


Acest despărțământ constă din 34 comune și are 8 biblioteci 
poporale. 

Prelegeri poporale și conferențe s'au ţinut în următoarele 
comune: Gherla: Th. Speranţă „Insemnătatea zilei de 10 Maiu“, 
E. Precup, „Regele Ferdinand L", T. Svinţiu „loan Ghica IL“, 
„Mihai Viteazul”, „Unirea Ardealului“, Dr. O. Ghibu „Tradițiile 
şcoalei ardelene“, d-na Smara „Rolul Femeei“, Th. Capidan 
„Românii Macedoneni“, Dr. |. Lupaș „Reforma cea mai necesară“, 
V. Stanciu „Religia omului primitiv“, S. Mihali „Unirea Princi- 


1029 


patelor“ și Dr. E. Riegler „Insemnătatea zilei de 10 Maiu"; 
Bunești: |. Cira „Îmbunătăţirea recoltei”, P. Svinţiu „Unirea Ba- 
sarabiei”, E. Precup „Datoria omului în viață“ ; Dindeleag : I. Mărcuş 
„Insemnătatea cooperaţiei“, Orman: Bogdan „Dragostea de ţară” ; 
Nina: Prof. I Ghiţia „Gheorghe Coşbuc”, 

Din prilejul adunării generale a despărțământului, ţinută în 
comuna Nina, s'a aranjat o expoziţie de copii dela 1—3 ani, 
distribuindu-se premii în bani și cărți în valoare de 600 Lei, - 


Averea desp. a fost la 31 Dec. 1927 de Lei 12.821'98. 
Președ. desp. Grigorie Pop, canonic. 


5. Trg. Lăpuş (jud. Someș). 


Desp. constă din 32 comune. Activitatea desp. în cursul 
anilor 1926—27 şi 1927—28, a fost mai modestă decât în anii 
precedenţi, îi 

Deși nu în cadrul „Astrei“ totuși preoții noștri, în cadrele 
asociaţiei lor speciale culturale și-au făcut în bună parte dato- 
rința, Preoţii noștri, în cercurile lor religioase culturale, pe lângă 
săvârșirea trebuinţelor sufletești religioase au ţinut și conferenţe 
pentru popor, luminând și îndemnând poporul asupra unor pro- 
bleme și chestiuni de însemnătate întru înaintarea și progresarea 
culturală și economică, 


Invăţătorii noştri în fiecare lună odată se deplasează pe 

sate, împlinindu-și dubla datorie de dascăl pentru elevi și apostol 
al culturii pentru adulți şi popor, 
Conducerea despărțământului, deși membrii ei sunt angajaţi 
şi la chemarea lor specifică de preot și dascăl, a desvoltat o 
oarecare activitate de organizare pe care trebuie să o continue 
la rândul lor intelectualii din diferite comune. 


Cercuri culturale s'au mai înființat, pe lângă cele existente, 
încă 6, iar bibl. poporale încă 10, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în anul 1926—27, în comunele: 
Baba, Corneni, Peteritea, Borcut, Răzoare şi Văleni, în cari 
dl Zah. Manu, protopop, președ. desp., a dat sfaturi și îndemnuri 
pentru îmbrăţişarea cărţii și a şcoalei, iar în- Trg. Lăpuș a vorbit 
dl Dr. A. Milea, despre „Ideea naţională în viaţa politică a po- 
poarelor”, în Văleni: dl prof. L Soliciu „Din trecutul neamului 
nostru”. i 

Reprezentaţii teatrale cu tineretul și sub conducerea în- 
“văţătorilor Stoicescu, I. Danciu și I. Manu s'au aranjat în co- 
munele Suciul de jos, Borcut, Văleni și Lăpușul-român.. Tot în 
anul acesta s'au aranjat în Trg. Lăpuș şi sub egida „Astrei”, 
3 concerte, la cari și-au dat concursul: Corul Episcopiei din 


1080 


Cluj, dna Nistor și dnii Cichideanu și Gherman dela Opera ro- 
mână din Cluj. , 

Conferenţe a ţinut în Stoiceni: Prot. Z. Manu. „Să ne 
curăţim simțţirile“, „Rolul femeei române în viaţa familiară, șco- 
lară, bisericească și socială”, iar C. Man, înv. dir. despre „Beţie“; 
Rohia: Atât în 1927, cât și în 1928, cu ocazia pelerinajului la 
Sita Mănăstire, după slujbă s'au ţinut conferinţe pentru popor 
despre folosul cărţii, frica de D-zeu, îmbrăţișarea meseriilor, 
cultura pomilor, viei și stupilor, probând cele afirmate cu fru- 
moasele dar modeste începuturi făcute la această Mănăstire de 
Cuvioşii părinţi monahi, cari în mijloc de pădure, unde se află 
mănăstirea, au făcut lucruri, cari convinge pe pelerini despre 
puterea uimitoare ce o are omul prin o muncă de inimă și per- 
severantă.,. 

În Suciul de jos dl Zaharie Manu, prot., a vorbit despre 
înţelepciunea cărţii, foloasele meseriilor și carierelor practice ce 
și le poate câștiga elevul român în școalele de meserii şi profe- 
sionale, comerciale, 

DI Augustin Juga, dir. gimn. P. Rareș din Trg. Lăpuş, în o 
cuvântare potrivită îndeamnă părinții să-și dea copiii la școală, 

DI loan Perhaiţa, medic, despre „Higiena noului născut, a 
casei de locuit, gătirea mâncărilor, boale sexuale și de sânge”. 

S'au deplasat studenții universitari din jur în comunele 
Văleni, Răzoare, Peteritea, Rohia, vorbind fiecare din specialitatea 
lui pentru popularizarea științei dnii : Nistor Santu, Cornel Gher- 
man, Alex. Lucaciu, înv. etc, 

In Trg. Lăpușului la serbarea eroilor „Astra“ cu oamenii 
săi și-a dat concursul pentru buna reușită a serbării. A vorbit 
dnii Aug, Juga, prof., loan Cotutui, prof. și Dr. Predescu, prof. 
universitar, dând îndrumări și directive tinerilor cum pot deveni 
eroi în munca pentru consolidarea internă a ţării, 

Cercurile culturale și religioase ale învăţătorilor şi preoților 
colaborează cu „Astra“, desvoltând o muncă de laudă. 


Președ. desp. Zaharie Manu, protopop. 


XVIII. 1. Sibiiu (desp. central judeţean). 


Punem sub ochii cetitorilor noștri, aproape în întregime, ra- 
portul acestui desp. model, pentrucă suntem convinși că punem 
fapte mult grăitoare și nu vorbe. 


Comitetul desp. centr. jud. 


se compune din 30 persoane, din cari: două doamne, un general 
de corp și un colonel, comandant de garnizoană, 11 persoane 
din învățământ (un inspector-șef școlar, un inspector din înv, 


* 1081 


secundar, un inspector din înv, primar, șase profesori, un sub- 
revizor şcolar și un învățător), patru directori de bancă, trei medici, 
doi protopopi, un judecător, un comerciant, un primar, secret. 
literar al Asociaţiunii, un dir. de cinema și un funcţionar de ad- 
ministraţie. . 
Cuvântul de deschidere 
al adunării generale, rostit de dl președinte S. Țeposu: 


| „Tot mai mult și mai mult începe să pretindă opinia pu- 
blică românească o „culturalizare a masselor“. Tot mai mult şi 
mai mult se înteţesc manifestările pentru o propășire culturală la 
pas cu vremea, fiindcă mintea sănătoasă a românului a înţeles 
prea bine că o democraţie ce se respectă are trebuinţă de o elită 
a democraţiei, nu de analfabeți, robi ai întunerecului. 


Societăţile noastre culturale încep să aprofundeze proble- 
mele culturale ce se impun. „Institutul social român” al dlui 
Gusti a ţinut în timpul recent un ciclu de conferințe despre 
„Politica culturii“ (unde şi-au spus cuvântul mulți bărbaţi de . 
seamă ai noștri), Promotorul „Extensiunii Universitare“ din Cluj, 
d-nul prof. univ. Virgil L Bărbat, a tipărit o prea interesantă 
lucrare despre „Dinamismul cultural“, în care discută pe larg ce 
ar trebui să întreprindem, arătându-ne ca model America, unde 
a studiat d-sa. i s 


Actualul domn ministru al instrucției publice, dr. C. Ange- 
lescu, se gândește la un institut de stat, al culturii, care să fie 
povăţuit de un senat cultural și a convocat, în scopul acesta, la 
consfătuiri pe reprezentanții societăților culturale marcante. „Liga. 
Culturală“, condusă de dl Nic. Iorga, discutând la congresul ei 
dela Târgoviște (1928) problema culturală, perseverează pentru 
un „Teatru popular“ al celor mulţi, al celor uitaţi. Dl general |. 
Manolescu, conducătorul „Caselor Naţionale“, pune problema. 
respicat, mai recent în lucrarea d-sale „Democraţia și cultura“.”) 

Dupăce stabilește axioma prea firească, dar încă neînțeleasă. 
de toţi, că: „Cultura nu se poate face bătând din picior“, dnul 
Gusti, încheind seria conferinţelor cu „Politica culturii“, constată : 
- „O lume dornică de mai bine așteaptă — ajutându-o, vom ajuta 
patria !" 

Adevăr sfânt, care ar trebui să și-l pună la inimă toți, în 
zilele noastre de dihonie. 

„Astra” noastră a priceput de mult chemarea vremii. Încă 
din 1861, anul înființării ei, cei doi mitropoliți români, Șaguna şi 
Şuluț, erau pătrunși de adevărul că cultura trebuie să fie rezul- 
tatul unei munci perseverente, că „nu se poate face bătând din 


*) De consultat mai sunt: Emanoil Bucuţa: „Educaţia adulţilor“, în re- 
vista „Gândirea“ a. VIIL 1928 Nr. 5, 


1082 


picior“ şi că, ajutând lumea dornică de cultură, ajutăm neamul 
și patria, | 

De aceea la „Astra“, la decana societăţilor culturale, este 
tradiţie „culturalizarea masselor”, 


Vrem să dăm în cele ce urmează o icoană fidelă despre ce 
a prestat în decursul unui an despărțământul județean Sibiiu al 
„Astrei“, dupăcum am încercat să relatăm despre activitatea noa- 
stră, în fiecare an de după răsboiu, în câte o broșură, Indem- 
nurije am dori să servească culturii noastre, ca alte despărță- 
minte, luând act de ceeace am prestat noi, în marginile putinţii, 
să poată arăta și ele, într'o emulaţie nobilă, tot ce este vrednic 
de remarcat în sfera lor de activitate“. 


Activitatea comitetului din desp. central judeţean. 


Comitetul și-a dat seama de marea responsabilitate ce zace 
pe umerii săi. Dela activitatea acestui comitet, dela lozincile por- 
nite din centru, a atârnat doară directiva, sănătoasă sau bolnavă, 
a celorlalte comitete de despărțământ. 

Una din principalele sale preocupări a fost continua coin- 
teresare a intelectualilor dela sate cu propaganda noastră, pentruca 
viaţa satelor din despărț. Sibiiu să prospereze. In scopul acesta 
unii din membri comitetului și-au luat asupra lor corespondenţa 
cu două sau trei comune, adecă cu conducătorii acestor comune, 
garantând, așa zicând, cu persoana proprie, că intelectualii res- 
pectivi vor lucra în satele alese. 

Altă preocupare a comitetului menţionat a fost de a deștepta 
și a ținea mereu trează dragostea țărănimii noastre faţă de „Astra“. 

Prin lectura aleasă din broșurile „Bibl. pop. a Asoc.“, prin 
îndemnurile de a înființa biblioteci sub auspiciile „Astrei“, spre 
binele tuturora, prin descrierea rolului celui mare al cărţii pentru 
viaţa unui neam, prin împărţirea, în schimbul taxei, a nouei serii 
de volumașe din „Bibl. pop. a Asoc.” — am ajuns ca țărănimea 
să se încălzească pentru „Astra” noastră și să se aboneze, din 
îndemnul propriu chiar, în multe locuri, la „Bibl. pop.”, făcându-se 
totodată membru pe câte un an (50 Lei), Registrele noastre o 
adeveresc aceasta și sunt o dovadă vădită, că dacă i se oferă 
ţărănimii o lectură aleasă, potrivită pentru mentalitatea ei, această 
țărănime sprijinește nizuințele spre bine, convinsă fiind, că ceeace 
săvârşeşte, săvârşeşte spre binele ei, 

Bine ar fi dacă alte despărțăminte ar imprumuta procedeul 
nostru de „a da în schimbul taxei de membru activ (50 Lei anual 
şi câteva broșuri din „Bibl. pop. a Astrei“, cumpărate cu preţuri 
mai convenabile, în urma unei înţelegeri prealabile cu centrul 
„Astrei“, unde se tipăresc broșurile și unde, în schimbul hârtiei 
şi broșajului, se poate spori tirajul publicaţiilor. 


1083 9 


O altă nizuinţă, care e pe calea cea bună și care a dat cele 
mai bune roade și până acum, este aceea de a forma desp. jud. 
Sibiiu al „Astrei“ un nucleu cu toate societăţile culturale româ- 
nești din orașul Sibiiu. Pretutindeni unde am bătut, ni-s'a deschis 
şi colaborarea s'a stabilit, spre binele propășirii noastre culturale. 
În primul rând trebuie să amintim aici secția Sibiiu a „Asocia- 
ţiei profesorilor secundari români” (cu actualul președinte dl I 
Popa-Romanescul); apoi „Cercul medical român“ (cu preş. di 
gen. Mihăilescu); „Camera de agricultură“ (dir. dl Măcelar) și 
celelalte societăţi, înșirate mai la vale. 

Despărţământul jud, Sibiiu a construit un plan pe mai mulți 
ani înainte. Pe lângă plasa Turnișor a dat atenția cuvenită de 
astădată mai cu seamă plasei Miercurea, cutreierând conferen- 
ţiarii săi toate comunele acestei plase. In fiecare an este plănuită 
prelucrarea altei plase (Avrig, Ocna, etc.), ca astfel să ne cunoa- 
ștem tot mai bine reciproc și campania culturală să fie tot mai 
intensivă, 

Comitetul desp. judeţean Sibiiu al „Astrei“ a ţinut în anul 
de gestiune 1927—28 opt ședințe (în 21 Ian., 11 Apr., 6 Iunie, 
10 Oct, 31 Oct. 1927 și 3 Ian., 20 Febr., 28 Maiu 1928), 

In ședința a cincea, dela 21 Ianuarie, c., se preocupă de 
aranjarea seriei de conferințe până la adunare, atât în centru, 
cât și la ţară. Se discută organizarea cercurilor culturale din 
suburbiile Sibiiului, unde par a ni-se creia: împrejurări nepriel- 
nice organizării. Se alege o comisie a buletinelor, care să cen- . 
sureze și aprobe tipărirea, în persoana dlor dr. L, lonașiu, dr. Gr. 
Cristescu, dr, H. P.-Petrescu, dna V. Lapedatu, D. Comşa și Gh. 
Maior. Se aprobă proiectul de buget pe 1927 și se alege o co- 
misie din membri directori de bancă pentru cenzurarea socote- 
lilor pe anul trecut. Se discută dispoziţiile referitoare la organi- 
zaţia judeţeană și rezultatul se comunică centrului pentru a 
aproba ca organizaţia judeţeană să formeze legătura între centru 
şi despărțămintele de plasă. Se decide ţinerea adunării generale 
la Avrig, 

În ședința a șasea, dela 11 Aprilie c., se fixează data și se 
schiţează programul adunării dela Avrig, Se ia la cunoștință! 
adresa comitetului central Nr. 298/927, prin care sub rezerva 
aprobării adunării generale a „Astrei“ ne-a aprobat propunerea . 
referitoare la organizaţia judeţeană. Se ia act de organizarea 
despărțământului de plasă Ocna-Sibiiului, Se discută cererea de 
colaborare a cercului studenţilor universitari din judeţul nostru. 
Se revine asupra problemii grele a vehiculelor, Apreciindu-se 
bunele servicii ale aparatului de proiecţiuni procurat, se decide 
să procurăm câte unul, rând pe rând, pe seama fiecărui despăr- 
țământ de plasă. Se face raport despre socotelile anului trecut 
şi dare de seamă despre starea cassei, după primele trei luni ale ' 
anului în curs, 


1084 


Şedinţa a șaptea dela 6 Iunie a. c. este destinată censurării 
rapoartelor, ce se prezintă adunării generale, 

La ședințele comitetului a participat ca delegat al comite- 
tului central di dr, I Beu, membru al acelui comitet, Majoritatea: 
membrilor comitetului nostru au depus râvnă și devotament pentru 
„Astra“. ' 

In ședința din 10 Oct. şi-a desvoltat actualul președinte, dl 
insp. școlar Silviu Țeposu, programul de activitate, insistând 
asupra reorganizării cercurilor culturale, a consfătuirii prealabile 
cu intelectualii dela sate și luându-și angajamentul că va vorbi 
pe sate despre evenimentele principale ale evoluției poporului 
românesc (în special 1848, 77—78, 81 și 1927: moartea Regelui 
Ferdinand). De angajamentul acesta s'a ţinut dl preş, cu scumpă- 
tate, vorbind în nenumărate comune despre trecutul glorios al 
poporului românesc și despre marile probleme ce așteaptă să fie 
rezolvate în viitorul apropiat, 

In aceeaș ședință s'a insistat, ca ideia cinematografului am- 
bulant să nu tie, abandonată, cu atât mai mult, cu cât Banca 
Naţională a României a promis Asoc. medicilor din Cluj 5 apa- 
rate de acestea, 
| In șed. din 31 Octomvrie sa relevat cu multă satisfacție 
cât de bine a fost primită din partea conferinței învăţătorilor 
(30 Oct. Sibiiu) ideia de colaborare a cercurilor învățătorești cu 
„Astra“, 

Seria a Il-a a conferințelor din Sibiiu a trecut în sarcina 
exclusivă a desp. Sibiiu, (şed. din 3 lan.) câtă vreme seria L a 
fost aranjată împreună cu centrul „Astrei“. 

În șed, din 20 Febr. a fost salutat pentru întâia oară în 
mijlocul comitetului dl gen. de corp de armată C. Găvănescul, 
care a promis întreg concursul d-sale întru ajungerea țintelor 
măreţe ale „Astrei“. Tot în aceeaș ședință a fost bineventat ca 
„persoană de legătură” între secţia medicală-biopolitică a „Astrei“ 
şi desp. jud. Sibiiu, dl medic dr. |. Stoichiţia, care a cetit un 
prea interesant program de activitate pentru educaţia morală și 
fizică în cadrele „Astrei“. S'a format o comisie din: d-na Veturia 
L Lăpedatu și d-nii: colon. Rădulianu, dr, I. Stoichiţia, dr. L. 
lonașiu, dșoarele prof. Dan și Popescu, dl prof. Ionescu, Tănase, 
prof. Simtion și dr. Horia Petra-Petrescu. Această comisie are să 
ducă în îndeplinire în cadrele despărț. agendele preconizate de 
dl dr. Stoichiţia. 

Tot în acea șed. a promis dl gen. Găvănescul, că va face 
tot poşibilul ca să vină la Sibiiu un ofițer, absolvent al „Şcoalei 
„de educaţie fizică“ din București, pentru ușurarea realizării pro- 
gramului. 

Serbătorirea, meritată, a dlui Sextil Pușcariu, conferenţiarul 
nostru, la 4 Maiu, s'a hotărît tot atunci (dl Pușcariu împlinind 
50 de ani). 


1085 9* 


In șed. din 31 Oct. a fost numit secretar al desp. jud. di 
prof. la Academia teologică ortodoxă dr. Nic. Terchilă, în locul 
dlui Gh. Maior, ales director la Seminarul teologic. 


In fiecare Luni și Joi s'au întrunit, afară de ședințele men- 
ționate, dnii preș., v.-preș,, secr. și cassier, în localul propriu, 
pus la dispoziţie de comit. central al „Astrei”, în casele „Astrei“ 
(Str, Șaguna 6), ca să discute problemele ce se impun, 

Oricine va pricepe înaltul nivel al conferințelor „Astrei“ în 
Sibiiu, dacă va lua la cunoştinţă seriile de conferințe: 


Conferinţele din Sibiiu 1. 


Dr. los. Stoichiţia: Tuberculoza și profilaxia ei (cu proiec- 
țiuni), Dr, H. P. Petrescu: Cine ne stă în cale. Dr. S. Manuilă, 
insp. san. gen.: Minoritățile etnice și Plate demogratică a 
orașelor transilvănene, Dr. Gr, Cristescu: Caracterul etic al 
culturii, Dr. L lacobovici, prof. univ. Cluj: Despre cancer. 
Dr. C. Mezinescu, prof. univ. București: Dincolo de vizibil. 
E. Bucuţa: Graiul neamului. La 12 Martie, festival „Mărăști- 
Mărășești”, în favorul societăţii Mărăști, cu concursul Şcoalei 
normale „Andreiu Șaguna'”, care a dat un ales program muzical 
şi declamaţii, și al dlui dir. gen. al înv. sec. din Min. Instruc. 
C. Kiritzescu, care a vorbit despre luptele dela Mărăști-Mără- 
şești, Prof. Dr. Obrejia: Incă o bază psihologică în vederea 
educaţiei tineretului. N, Băilă, dir. art. al „Astrei” a ţinut o serie 
(curs) de conferințe despre dicțiune, artă teatrală și problemele 
teatrului în Ardeal. La 8 Maiu un festival pentru comemorarea 
semicentenarului independenţei României şi al răsboiului din 1877, 
cu concursul liceului Gh. Lazăr, la partea frumoasă muzicală și 
declamaţie, și cu al dlui Vintilă Brătianu, care a vorbit despre 
răsboiul din 1877 și importanța lui. Conferinţa filoromânului 
funcționar ceh laroslaw Müller: Despre Cehoslovacia (cu pro- 
iecţiuni). 

Seria a Il-a. 

Dr. Gh. Preda: „Câteva impresii din Marea Britanie“. 
G. Bogdan-Duică: „Gustave Le Bon”. Prof. U. Clark (America): 
„Câteva probleme de actualitate din Statele Unite“, „Viaţa uni- 
versitară din Statele Unite“ și „Viaţa intectuală din Statele Unite“ 
N. N. Săveanu: „România de ieri, de astăzi și de mâine“. (Cu 
corul Şcoalei superioare de comerţ și cu orchestra liceului „Gh. 
Lazăr”). Prof. univ. Dr. Ilie Minea (Cluj): „Influența educaţiei 
fizice asupra inteligenţii”. IL P. S. Sa Mitropolitul Dr. Nicolae 
Bălan: „Hristos și Natura“ (Festival în colaborare cu corul 
Şcoalei normale „Andrei Şaguna“, sub conducerea dlui prof. 
Timotei Popovici). Di gen. I. Manolescu, preș. „Centralei Caselor 
Naţionale”: „Cultura și democraţia”. Di gen. C. Găvănescul; 


1086 


„Unirea și pregătirea sufletească“, (Festival la teatrul orășenesc, 


cu concursul orhestrei Reg, 90 Inf., al corului școalelor sup. de 
comerţ și al liceului de băieţi „Gh. Lazăr“, sub conducerea dlui 
prof. N. Oancea). Const. Sporea, dir. școalei normale (Deva): 
„Desvoltarea spiritului științific“, Dr. V. Bologa, docent univ.: 
„Inceputurile medicinei științifice românești'' (cu proiecțiuni). 
Festivalul Şcoalei normale „Andrei Şaguna“. Alex. Lapedatu : 
„Mihaiu Viteazul“, Erou al Creștinătăţii”. Dr, Gr. Cristescu: 
„Cultul competenţei și organizarea elitei sociale“, Dr Coriolan 
Petran, prof. univ.: „Monumentele de artă naţională din Ardeal“. 
Ștefănescu-Goangă, profesor universitar: „Omul mare“. DI Sextil 
Pușcariu: „Cuvinte vechi şi cuvinte nouă“, (Corul școalei su- 
perioare de comerţ, sub conducerea dlui prof. N. Oancea). 
DI Nicolae Bălănescu: „Despre fascism“. Dl Mircea Djuvara: 
„Despre Dunăre“, DI Jean Bart (Eugeniu Botez): „Despre 
Dunăre“. DI S. Mehedinţi: „Despre Dobrogea“. 

Sălile au fost de cele mai multe ori pline, uneori arhipline, 
dovadă că cuvântul conferenţiarilor „Astrei e ascultat cu drag, 

Cu bucurie constatăm că orașul Sibiiu a avut în iarna şi 
în primăvara trecută prilejul de a ajunge un record sibiian: de 
câteva ori, Dumineca, a avut câte patru conferenţe. "Ne-am îm- 
părţit suburbiile Sibiiului (Maier, „Groapă”) și corurile: „Şcoalei 
normale”, condus de dl Timotei Popovici, al „Şcoalei comerciale“ 
şi al liceului „Gh. Lazăr“, conduse de di N. Oancea, au dat pre- 
ţiosul lor concurs, încadrând cât se poate de bine pe conferenţiarii 
noștri: vicepreș. „Astrei“ Dr. Gh. Preda, dir. desp. jud. Sibiiu al 
„Astrei” insp, şșc. Silviu Țeposu, insp. școlar Petre Petrescu; 
preş, Ateneului din Giurgiu, dl N, Bălănescu; gen. de corp de 
arm. C. Găvănescul; vicepreş. desp. Sibiiu, dl medic Dr, L. lonașiu; 
secr. lit, al „Astrei“ Dr. Horia Petra-Petrescu. 

Intr'acelaș timp aveau intelectualii sibieni plăcerea de.a 
asculta conferenţiarii de seamă, chemaţi de „Cercul militar civil”, 
condus de dl gen. de corp de armată C. Găvănescul, iar — seara 
— s'au ținut conferențele în seria aranjată de „Astra”, Sălile au 
fost pline în toate cele patru locuri — dovadă că publicul e 
dornic de conferințe, e vorba de cine i le dă. 

Cu „Cercul medical cultural din Sibiiu” am avut, iarăș, cele 
mai bune legături. (Președ. consiliului de colaborare, dl medic 
gen. Mihailescu; secretar dl Dr. |. Stoichiţia), 

„Cercurile medicale“, instituite de secţia medicală-biopolitică 
a „Astrei“, au început să dga roade bogate. Nu numai broşurile 
şi buletinul, bine redactat, al secției, sunt o podoabă și un izvor 
de sfaturi bune pentru casele intelectualilor și sătenilor noștri; 
echipele de domni medici, cari ne stau la dispoziţie, își îndeplinesc 
cu scumpătate misiunea. 

Ca persoană de legătură între secția medicală-biopolitică și 
între desp. jud. Sibiiu a fost numit di medic Dr. I. Stoichiţia, 


1087 


Nu se putea o alegere mai norocoasă, Dsa a cutreierat satele cu 
conferenţiarii noştri și folosindu-se de „diafilmele'' preţioase, în 
legătură cu „Unophot“-ul, a ţinut conierențe preţioase pentru 
popor (îtizia, boalele de copii, de femei, sexuale, igiena). 

Pentru experienţă a hotărît secția medicală-biopolitică pro- 
paganda cu educaţia fizică, după sistemul sokolismului cehoslovac, 
în judeţele Brașov, Cluj și Sibiiu. Dl preşed. al secției Dr. I. Ha- 
ţiegan, prof.-univ., ne-a pus în vedere o conferință despre „.so- 
kolism' în viitorul apropiat, 

Avem plăcerea de a anunţa că prin „Ministerul de externe 
cehoslovac“ din Praga, am primit dela „Societatea cehoslovacă 
sokolistă“ clișee despre congresele sokoliste, încât peste câteva 
săptămâni se va tipări o broșură prețioasă despre sokolism, pentru 
ca mișcarea „Șoimilor'' noştri să prindă teren și la noi, 

Inceputul e făcut cu „,Cercetașii”' din Sibiiu și alte localităţi. 
„„Cercetășia'' se va putea încadra prea bine în mișcarea „Şoimilor** 
noștri, 


Alte date privitoare la comune, la cgnfesătițe etc, găsește 
cetitorul în raportul conştienţios de mai la vale. Aici accentuăm 
încă ceva. 


Ceeace va fi de ameliorat în viitorul aptöplat în privința 
bibliotecilor răspândite de noi prin satele și orășelele noastre, este 
darea de seamă a bibliotecarilor, 


Ne închipuim că s'ar putea prea bine ca bibliotecarii caselor 
noastre culturale să ne raporteze mai pe îndelete, mai pe larg, despre 
experiența câștigată în împărţirea cărților de citit, Ne-ar prinde bine, 
nouă, dela centru și și altora, dacă ar fi motivată răspândirea 
cutărei sau cutărei cărţi, 

Despărțământul jud. a avut, credem, norocoasa ideie de a 
intra în legătură cu redactorii „Bibliotecii poporale a Asociaţiunii'” 
și de a primi astfel, socotite numai în costul hârtiei și broşatului, 
cele 9 broșuri recente (seria de vară a bibliotecii), în câte 2000 ex. 


Astfel avem putinţa să dăm, în schimbul taxei de membru 
activ (50 Lei anual), broșuri ca acestea, scrise anume pe seama 
poporului dela sate: „Răsboiul de întregire pentru desrobirea . 
neamului“, de Victor Lazăr; Biografia păr. Vasile Lucaciu, de 
Al Ciura; Cultivaţi legumi în grădinile voastre! Sfaturi de Victor 
Lazăr; Răsboiul româno -ruso-turc 1877—8; Andreiu Florea 
Curcanul de N. Gane; Copii cu renume, biografii, de Victor 
Lazăr; Bucătăria gospodinei dela sate, de Ana Victor Lazăr; 
„Cârlanii'', piesă teatrală de Const. Negruzzi. 


(După cum vedem teme din toate domeniile, cari pot inte-. 
resa populaţia dele sate, dându-i îndrumări sănătoase.) 

Desp, Sibiiu s'a gândit și la meseriașii români din orașul 
Sibiiu. Societatea lor, condusă cu multă dragoste și competenţă 


1088 


de dl profesor la Acad. ortodoxă română „A. Șaguna“ din Sibiiu, 
Dr. N. Colan, a primit pe conferenţiarii noștri Dr. G. Preda, 
Silviu Țeposu, Dr. Horia Petra-Petrescu, Dr. Gr. Cristescu cu 
multă dragoste. 


Pline de atenţie au fost foile românești din Sibiiu: „Telegraful 
Român“, „Lumina Satelor“, „Cuvântul Poporului”, „Foaia Po- 
porului“, publicând dări de seamă conştienţioase, pentru cari le 
mulțumim și pe această cale. 


Coniferenţele la sate. 


Propaganda noastră culturală trebuie, desigur, să-și aibă aţin- 
tită înainte de toate atenţia asupra satelor românești. Cultura „po- 
porului“, Sub popor înţelegem mai cu seamă pe ţăranul dela 
coarnele plugului. Lui i-am dus cuvinte de îmbărbătare, lui i-am 
arătat (cu foarte bune proiecţiuni, folosindu-ne de aparatul „Uno- 
phot“, despre care am mai vorbit și în anii trecuţi) cum se cul- 
tivă pământul, cum să se apere de boale, cum să trăiască pentru 
ca să fie sănătos; lui i-am împărţit mici unelte pentru lucrul câm- 
pului și pentru apicultură, ca să aibă pe: urma sfaturilor noastre 
și ceva în gospodăria sa; ca să-i descreţim fruntea i-am cetit bu- 
căți hazlii, de un humor sănătos, poezii pline de miez, bucăţi 
şi mai serioase, toate alese, de cele mai multe ori, din „Biblio= 
teca poporală a Asociaţiunii”, ca — după ce i-am făcut poftă 
de broșurile acestea — să-l îndemnăm să se aboneze la ele și să 
le citească, 


Să amintim câteva comune cu activitate frumoasă. În co- 
muna Guşteriţa s'a ţinut o „șezătoare artistică culturală”. Corul 
şcoalei primare, sub conducerea dlui învăţător Petrişor, a exe- 
cutat frumoase cântece naționale; copilași au declamat: „Mama 
lui Ştefan cel Mare“, „Mama“, „Școala'“, etc. DI dr. Liviu lonașiu, 
vicepreşedintele desp. j. Sibiiu, a vorbit despre îngrijirea copiilor, 
dând sfaturi concrete mamelor prezente; secretarul „Astrei, di 
dr. Horia Petra-Petrescu a vorbit despre dragoste, ca chiag al 
vieţii, DI înv. dir. I. Tatu, din Slimnic a vorbit despre „trecutul 
nostru“, apoi dnii: revizor școlar C. Popa și învăţător Hociotă. 


Sfaturile pentru mame de a-și crește copiii bine, au fost 
întovărășite într'unele locuri de expoziţii de copii. Intralte co- 
mune am avut expoziţii de ţesături naţionale. Dansuri naţionale 
au fost premiate. 

In comuna Turnișor. La inaugurarea festivă a „Casei naţio- 
nale și culturale” (22 Aprilie). Scenă, cu cortină, pe scenă cân- 
tăreţii țărani, conduși de harnicul preot local, păr. N. Topolog, 
în sală public numeros. S'a sfințit apa de protopopul Sibiiului, 
di Cioran, corul bisericesc a cântat înălțător. Pentru „Casa na- 
ţională și culturală“ au dat: „Reuniunea femeilor române“ din 


1088 


Turnişor 20.000 Lei, corul bisericesc 13'500 Lei, Banca poporală 
10.500 Lei, Casa culturală 12.000 Lei, etc. Toţi, din toate părţile, 
au contribuit ca comuna să aibă un local, unde ceasurile petre- 
cute alte dăţi prin cârciume să se prefacă în ceasuri de înălțare 
sufletească. 

Cuvintele trimişilor „Astrei” preş. S. Țeposu, dr. H. P.-Pe- 
trescu, dr. L. lonașiu, au fost ascultate cu mare bucurie. 

La Rășinari, unde zac osemintele lui Șaguna, întemeietorul 
„Astrei. Sălile actuale nu mai sunt destul de încăpătoare pentru 
mulţimea de ascultători la șezătorile culturale. 

Aici cu dragoste față de înaintarea comunei și a neamului 
au început clădirea „Casei naţionale“. Studenţii universitari din 
Rășinari, în vacanţă, au întrebuințat minunat timpul lor liber: au 
cărat nisip, au săpat, au măturat, au pus temelia „Casei“ lor 
„naționale“, ca niște fermieri americani idealiști, ca studenţii ame- . 
ricani. Cinste unor studenţi ca cei din Rășinari! 

La Poiana Sibiiului am fost reprezentati de președintele 
desp. nostru jud., de dl inspector școlar Silviu Țeposu și de dl 
vicepreședinte dr. L. lonașiu și director Măcelar, 


Ne-au primit două coruri, şcolile toate, cu învățătorimea în 
frunte (dir. școlar, Vraciu). În biserica, mare cât o catedrală, 
preoțimea, în odăjdii, au salutat „Astra“. 

Conductul etnografic din Sălişte și altele de prin satele noa- 
stre le-am prins la cinematograf. 

Inainte de a trece mai departe trebuie să accentuăm aici 
deosebit de marele sprijin ce ni l-au dat cercurile învăţătoreşti 
din toate. comunele judeţului Sibiiu. Este o datorie de onoare 
pentru noi de a constata că învățătorimea noastră și-a îndeplinit 
misiunea, la care a fost învitată din partea „Astrei, cu atâta ab- 
negaţie și cu atâta conștienţiozitate, încât putem constata cu toată 
convingerea că dela o astfel de învățătorime se pot aştepta şi pë 
viitor cele mai frumoase manifestări culturale. 


Incă odată : Onoare învăţătorimei noastre din județul Sibiiu ! 

Despărţământul central are astăzi 18 comune cu 12 cercuri 
culturale reorganizate. La Mohu dr. I, Stoichiţia și Gh. Maior; 
vorbeşte dr. Stoichiţia despre tuberculoză, iar Gh. Maior despre 
importanţa și rolul organizării în societăţi și cooperative. La 
Cristian președintele S. Țeposu despre trecutul neamului, dr. Stoi- 
chiția despre tuberculoză (cu proiecţiuni), dr, L. lonașiu, vice- 
preşedinte desp.. despre gripă, dr. H. P. Petrescu, despre biblio- 
teca Astrei, cetind bucăți din ea. La Hamba, dr. H. Petrescu 
arată scopul Astrei și cetește din lucrările tipărite de d-sa în 
biblioteca Astrei, iar V. Mușoiu vorbeşte despre cooperație. 
În aceeași zi, după masă, aceiași conferenţiari, desvoltând aceleași 
subiecte, cercetează comuna Șura-Mare, vorbind despre Astra şt 
și înv. de acolo I. Opriș. La Roșia, dr. H. P. Petrescu vorbește 


1090 


despre Astra şi biblioteca ei, D. Comşa despre lucrul câmpului 
și al grădinii, şi proiectează câteva diafilme distractive. — In 
aceeași zi, după masă, numiții conferenţiari desvoltă acelaş pro- 
gram în comuna Daia Săsească. La Gușteriţa, păr. Petrişor 
arată oamenilor în biserică scopul venirii Astrei în comuna lor, 
iar în școală vorbesc dr. lonașiu despre boalele sociale și mai 
ales despre alcoolism, D. Comşa despre importanţa culturii car- 
tofilor, I. Popa despre calităţile neamului cum s'au dovedit ele 
în cursul istoriei. — In aceeași zi, după masă, cercetează Răși- 
narii și vorbesc în curtea școlii și apoi în scoală, dr. lonașiu 
despre Astra. dr. H. P. Petrescu despre relele sociale dela sate, 
D. Comşa despre cultivarea cartofilor și dr. Stoichiţia despre 
tuberculoză (cu proiecțiuni). La Veștem dr. H. Petrescu despre 
Astra, I. Popa despre răsboiul din 1877 şi despre 3/15 Maiu. 
li însoțește și filoromânul Iaroslav Miller, funcţ. ceh, pe care 
dl Petrescu îl salută în mijlocul Românilor, vorbind şi despre 
Masaryk și opera lui. S'au rulat câteva diafilme, — In aceeași 
zi, după masă, aceeași conferenţiari cercetează comuna Șelimbăr, 
vorbind dl I. Popa despre importanţa zilei de 10 și 3/15 Maiu, 
Petrescu despre interdependenţa socială. — Reprezentanţii noștri. 
au cercetat însă şi comune în afară de despărțământul central 
Așa la Cunţa, dr. lonașiu, vorbind despre Astra și rolul ei, maior 
dr. Căpitanovici, demonstrând că armata are lipsă de oameni 
sănătoși, neatinși de tuberculoză şi alcoolism, dr. H. Petrescu 
vorbind despre Astra și biblioteca ei, cetind bucata „Unde e 
iubire, acolo e Dumnezeu“ de L. Tolstoi. — În aceeași zi, în 
cadrele adunării despărțământului Miercurea, ţinută în Miercurea, 
vorbesc Dr. lonașiu despre Astra și rolul ei, dr. H. P. Petrescu 
despre salvarea elitei societăţii noastre și dl inspector școlar P, 
Petrescu despre rolul intelectualilor la ţară. După adunare s'a 
arătat comitetului cum se lucrează la centru şi ce se inten- 
ționează să se facă şi în celelalte despărțăminte. La Tălmăcel, 
vorbind dr. I. Stoichiţia despre tuberculoză (cu proiecţiuni). dr. 
Cristescu despre viaţa lui Isus (cu proiecţiuni), D. Comşa despre 
fânațe, dr. H. P, Petrescu despre Astra. La Ocna-Sibiiului, cu 
ocazia organizării desp. vorbesc dr. lonașiu despre Astra şi 
rolul ei. dr. IL Stoichiţia despre tuberculoză (cu proiecţ.), D. 
Comşa despre cultura cartofilor, dr, H, P, Petrescu despre însem- 
nătatea culturii și cetește bucăţi originale de literatură. Sibielul a 
fost cercetat cu mare fast la 5 Iunie, vorbind dl președinte 
S. Țeposu despre problema culturală a Astrei, membrul comite- 
tului central dr. N. Comșa îndemnând la sprijinirea instituțiilor 
de cultură. D. Comșa despre port și cultura pomilor. dr. lonașiu 
povățueşte să-şi păstreze oamenii sănătatea. Mai asistă membrii 
din comitetul nostru Gh. Nedoviceanu şi Gh. Maior și alți membri 
ai Astrei între cari și dr. Stoichiţia. Cu această ocazie s'a filmat 
cum se face propaganda la sate. — În aceeași zi după masă 


1051 


aceiași conferențiari și oaspeți participă la adunarea generală a 
despărțământului Săliște, în Săliște, pentru a se filma cum se 
desfășură propaganda la despărțăminte. Adunarea s'a desfășurat 
în cadre grandioase,. cu conferințe, vorbind dela centrul nostru 
preș. Țeposu despre credinţa în cultura, care biruie, membrul 
comitetului central Dr. N. Comşa invocând momente din trecutul 
de luptă al Marginei, urmând apoi conduct etnografic și concursul 
de jocuri românești, iar seara un reușit concert. — În afară de 
aceste conferințe, au mai vorbit la Reuniunea meseriașilor ro- 
mâni din Sibiiu, S. Țeposu despre ţară, poporul şi limba ro- 
mânească,: Dr. H. Petrescu îndemn la cultură, acestea în De- 
cemvrie, iar în Aprilie, Gh. Maior, dovedind că România de azi 
se datorește lui Dumnezeu, unităţii pământului românesc, și 
faptului că vitejia noastră a celor de sus și de jos a fost susţi- 
nută de două virtuţi: că pururea am fost creștini și români, 
ceeace și trebuie să rămânem. — lar Dr. H. P. Petrescu a ţinut 
o conferință cu proiecţiuni despre taylorism, studenţilor dela. 
Academia teologică din Sibiiu, 

Trimişii „Astrei“ au vorbit: în Cașolţ di dr. H. P.-Petrescu, 
despre însemnătatea „Astrei“ și cetind din broșuri scrise de dsa, 
dl dr. lonașiu dă sfaturi medicale, iar dl protopp Dăncilă despre 
virtuțile sufletului românesc, în Hamba dl prof. loan Popa despre 
„Păstrarea şi promovarea averii strămoşeşti“ și a reorganizat cercul 
cultural de acolo, în Şura-mare dl prof. I. Hurdu despre „Eroii 
românilor ardeleni'“, în Cisnădie dl Petre Olariu despre „,Insem- 
nătatea industriei” și dl dr. H. P.-Petrescu despre „Insemnătatea 
Astrei”, în Sadu dl protopop militar loan Dăncilă a vorbit despre 
„Valoarea culturii la sate“, în Guşteriţă s'au prezentat conferen- 
țiarii „Astrei“ ţinând în cadrele adunării cercului cultural învă- 
țătoresc, o conferință vice-preș. dr. L. lonașiu, tratând despre 
„Combaterea paraliziei infantile”, iar dr. H. P.-Petrescu arătând 
prin exemple alese foloasele pe cari le aduce „Astra“ poporului, 
în Veștem v.-preș. dr. L. lonașiu și dl dr. I. Stoichiţia, vorbind 
despre „Tuberculoză” (cu proiecţiuni), în Poplaca dnii dr. lonașiu 
şi dr. Terchilă pentru constătuire și stabilirea unui program de 
muncă al cercului cultural de acolo, altădată dnii S. Ţeposu, vor- 
bind despre „Trecutul neamului nostru“, dr, H. P.-Petrescu; cu 
lectură din opere proprii („Fluierul lui Iancu”, etc.), în Mohu: 
dr. lonașiu despre „Ingrijirea copiilor“ și I. Popa „Din istoria ro- 
mânilor“, în Șelimbăr: dr. Lazar Popovici despre „Insemnătatea 


curățeniei“ și dr. N. Terchilă despre „Pericolul sectar“, în Daia:: 
dr. H. P.-Petrescu despre „Scopul Astrei”, N. Colan despre „Cul- 


tură și biserică”, în Sibiiu — parohia „Boiu“, în cadrele unui 
frumos festival, aranjat cu concursul corului școalei comerciale 
super, de fete, sub conducerea prof. N. Oancea, a vorbit dr. H. 


P.-Petrescu despre „Combaterea bădărăniei”, în Sibiiu — pa- 
rohia „Bucșa'*, în cadrele unui festival,.dat cu concursul corului 


1092 


şcoalei normale. „Andreiu Şaguna", sub conducerea prof. Tim. 
Popovici, a vorbit S. Ţeposu despre „Credinţă şi cultură”, în Gu- 
șteriță, dr, Stoichiţia despre „Tuberculoză“ și I. Popa despre 
„Cele două mari uniri“, în Sibiiu — parohia „Bucşa“, în cadrele 
unui frumos festival, aranjat cu concursul corului prof. Tim. Po- 
povici, a vorbit dr. Gh, Preda despre muncă, în Sibiiu — pa- 
rohia „Boiu“, în cadrele unui frumos festival, aranjat cu con- 
cursul corului prof. N. Oancea, a vorbit dr. G. Preda despre 
„Chestiuni actuale“, în Bungard, a vorbit dr. L. lonașiu despre 
„Îngrijirea copiilor mici” și I. Popa despre „Mihai Viteazul”, în 
Sibiiu — parohia „Boiu“, în cadrele un festival, aranjat cu con- 
cursul corului prof. Tim. Popovici, a vorbit dr. H. P.-Petrescu 
despre „Brătescu-Voinești“ și insp. gen. P. Petrescu despre re- 
facere, în Apoldul-de-jos dr. Lazar Popovici despre „Ingrijirea 
sănătăţii prin post“, dr. N. Terchilă despre „Educaţia religioasă 
în” familie“, în Apoldul-de-sus, inspector P. Petrescu despre pro- 
blema „Cum ne putem îndrepta ?“, în Roșia, dr. Gr. Cristescu 
despre „Inchinarea adevăratului creştin" și procuror Iliescu despre 
„Drepturi și datorii“, în Bungard, dr. lonașiu despre „Astra“, 
dr. L Stoichiţia despre „Tuberculoză' şi I. Popa despre „Mihai 
Viteazul", în Sibiiu — parohia „Bucșa”, în cadrele unui festival, 
aranjat cu concursul corului prof. Tim. Popovici, a vorbit dr. Lazar 
Popovici despre „Serviciul sanitar“, în Sibiiu — parohia „Boiu“, 
în cadrele unui festival, aranjat cu concursul corului prof. N. 
Oancea, a vorbit dr. L- Stoichiţia despre „Boalele sociale“ (cu. 
proiecțiuni), în Poiana-Sibiiului a vorbit dr. Dobrotă despre „Com- 
baterea tuberculozei“ și inspector Țeposu despre „Rolul Astrei 
în istoria românilor din Ardeal, în Jina, a vorbit dr, L. lonașiu 
despre „Bolile sociale“ şi Măcelar despre „Ingrijirea oilor“, în 
Mohu, a vorbit dr. Filipescu despre „Cancer“, dr. Spoială despre 
„„Tuberculoză” și agronom Lapedatu despre boalele vitelor, în 
Rășinari, a vorbit procuror Iliescu despre „Testament“, Măcelar 
despre „Ingrășarea pășunilor“ și dr. H. P.-Petrescu lectură din 
„Niţă Zdrenghea“, etc., în Cărpiniș și Gârbova inspector Țeposu 
a vorbit despre „Puterea culturii” și dr. L. lonașiu despre „În- 
grijirea sănătăţii” și dr. Stoichiţia despre „Luberculoză“ (cu pro- 
iecţiuni), în Cunţa a vorbit dr. G. Preda despre „Probleme ac- 
tuale'*, Iliescu, magistrat despre testament și Țeposu despre „Astra“, 
în Drașov S. Țeposu, președinte, despre „Astra“ și dr. L. lonașiu 
despre „Îngrijirea copiilor mici“, în Hamba, dr. Lazar Popovici 
despre „Însemnătatea postului pentru sănătate“, dr. N. Terchilă 
despre „O viaţă familiară religioasă“, In Şura-mare a vorbit I. Popa 
despre „Epoca lui Mihai Viteazul”, în Ludoș şi Gusu au vorbit 
preş. S. Țeposu despre valoarea cărţii, dr. L Stoichiţia despre 
„Tuberculoză“ şi dr, H. P.-Petrescu a cetit diferite bucăţi literare, 
în Cristian a vorbit dr. Bolintineanu despre „Tuberculoza oa- 
selor“, procuror Iliescu despre „Legile de amnestie“, dr. lonașiu 


1093 


despre „Astra, prof. I. Popa ,„Dinstrecutul nostru“, în Turnişor 
dr. lancu despre „Îngrijirea copiilor” (în cadrele unei expoziţii 
de copii mici), dr. L. lonașiu despre „Asociaţie și cercurile cul- 
turale“ și S. Țeposu despre „Casele culturale“, în Mercurea și 
Dobârca a vorbit președintele S. Țeposu, despre „Ideia naţio- 
nală, iar dr. Stoichiţia despre „Tuberculoză” (cu proiecţiuni), în 
Daia a vorbit Cândea despre „Indul încreştinat“ și dr, N. Ter- 
chilă despre „Necesitatea meseriilor“, în Cașolţ a vorbit dr. L. 
lonaşiu despre „Îngrijirea copiilor mici” și I, Popa despre „Eroii 
naţionalismului și ai creștinătății”, în Veștem a vorbit dr. Filipescu 
despre „Cancer“, dr. Spoială a dat sfaturi medicale, iar I. Popa, 
prof. „Din istoria neamului“. Ă 

Despărțământul nostru trimite membrilor săi la sate lunar 
câte o broșură, pentru cei activi, iar pentru cei ajutători anual. 
câte patru. y 

Ceeace am dorit noi: permanentizarea și sistemizarea acti- 
vității cercurilor culturale prin forțele locale, în cea mai mare 
parte a comunelor despărțământului județean, s'a realizat. Așa 
s'au ţinut aproape în fiecare comună a județului nostru 3—7 șe- 
zători culturale, în cadrele unor festivaluri frumoase și înălțătoare, 
cari au contribuit mult la nobilitarea și înseninarea vieţii ţăra- 
nului român. 

Fiind în posesia unui vehicol, am putut realiza vechea do- 
rință de a intensifica propaganda culturală prin neobosiţii confe- 
renţiari dela centru, cercetând comunele despărțământului central 
de câte două ori şi ale despărțământului Mercurea câte odată. 

Din partea organizaţiei centrale judeţene s'au ţinut 36 con- 

` ferinţe și festivaluri la centru, iar la ţară 83 conferințe. 


Mulţumiri. 


Ținem să aducem și pe această cale viile noastre mulțumite 
societăţilor și persoanelor, cari s'au grăbit să ne dea mână de 
ajutor când a fost vorba de manifestații culturale, atât de desin- 
teresate ca acelea ale „Astrei“, i 

Mâna de ajutor cea mai efectivă ne-a dat-o secția Sibiiu a 
„Asociaţiunii profesorilor secundari”, condusă de harnicul pro- 
fesor : dl I, Popa. Nu numai că dnii profesori au luat patte la 
conferenţe, la festivaluri, la toate manilestaţiile noastre, și în co- 
mitetul despărțământului este reprezentată și se îngrijește ca cla- 
sele superioare ale şcoalelor din Sibiiu să asculte conferenţele, 

Ca în toți anii așa și acum ne-am bucurat de caldul sprijin 
al „Universităţii libere“ din București, condusă cu atâta pricepere 
de dna Sabina Cantacuzino. În anul acesta am avut ca conferen- 
ţiari ai „Univ. libere“ pe dnii Mircea Djuvara, Jean Bart (Botez) 


și S. Mehedinţi, 


1094 


„Universitatea liberă“ ne-a pus la dispoziție pentru întâia 
dată mai mulţi conferenţiari, pe viitor plănuim cicluri întregi de 
conferințe, cu concursul acestei prospere instituţii, care face cinste 
conducătorilor ei. | 

„Extensiunea universitară” din Cluj, condusă cu atâta com- 
petenţă de dnii Virgil L Bărbat și Ştefănescu Goangă, ne-a pus 
și de astădată o serie întreagă de conferențiari la dispoziţie. (Lista 
lor se află într'alt loc.) 


„Camera agricolă“ din Sibiiu, condusă de dnii sen. Boiu și 
dl Măcelar, și-a priceput misiunea, contribuind cu conferenţiari și 
punerea vehicolului (automobil) la dispoziţie, în câteva rânduri, ca 
unele „șezători” să reușească bine, având și sfaturi practice din 
domeniul agriculturii. 


Asociaţia medicilor, secţia Sibiiu, care a atașat conferenţiari 
pe sate (distingându-se la aceste excursii culturale dl medic dr. 
L Stoichiţia), încă merită toată lauda. 


Mulţumim Serviciului sanitar (dr. N. Comşa) din Sibiiu pentru 
serviciile aduse cu propaganda sanitar-culturală și cu automobilul 
ce ni-la pus la dispozițe de câteva ori. 


Aducem mulțumirile noastre și dlui general de corp de ar- 
mată Const. Găvănescul, care a binevoit a ţine o conferenţă la 
serbarea festivă din 24 lanuarie, în cadrele „Astrei“, 


Mulţumim primăriei Sibiiu, pentru suma de 150.000 Lei pusă 
la dispoziţie și prefecturii jud. Sibiiu, atât dlui prefect dr. N. Regman, 
cât și consiliului județean, pentru caldul sprijin și ajutorul de 
100.000 Lei. 

DI col. C. Rădulianu, comandantul garnizoanei Sibiiu, ne-a 
pus cu cea mai mare prevenire trăsura regimentului la dispoziţie, 
pentru deplasarea la sate, tot așa on. direcţiune a Ospiciului de 


alienaţi (dir. dl dr. Gh. Preda). 

Școala normală „Andrei Șaguna“ şi liceul „Gh. Lazăr“ din 
Sibiiu, cu corurile lor (conduse de dnii T. Popovici și N. Oancea) 
au contribuit în mare măsură la reușita festivalurilor noastre. 

Mulţumite cercurilor culturale, învăţătoreşti și învăţătorilor, 
cari au colaborat cu atâta elan. Mai pe larg am scris sus. 

Mulţumiri dlor conferenţiari din Sibiiu, Cluj, București etc., 
cari n'au pregetat să alerge la glasul de chemare și să ne îmbo- 
Săţească cunoştinţele cu luminele lor. 


+ 


Raport financiar. 


Situaţia cassei și a gestiunei în cursul anului 1927 a fost 
următoarea: 


1095 


A UN 


Ba Su 


AU a w N 


I. Venite: 


„ Sold în numerar și libele . 

. Interese capitalizate 

. Incassări dela membrii activi, 

, Încassări cu cheta la 1 Decem. 


1925 și 1927 


. Incassări dela conf. publ. - 


Incas. din subv. dela Primărie ; 


. Incas, din subv. dela Prefectură . 
„ Incassări din don. „Albina“ 


Lei 


19 


11 


11 


100.56822 
16.71050 
10.600'— 


11.032"85 
2.34275 
100.000— 
300.000;— 
5.000:— 


Total: Lei 546'254'32 
II. Cheltueli : 


„ Chelt, cu tip. bulet. impr. telefon 


şi spese mărunte cu conf, la sate 


. Chelt. cu procur. unui aparat de 


proiecţ. diafilme și mașina de scris 


„ Chelt. cu impr., abon. 4 ajutor 


pentru agenturi 


. Cheltueli împreunate cu i ad, gen. 


din Sălişte şi Avrig . 


. Cheltueli împreunate cu proc. şi 


repararea unui automobil , 


„ Cheltueli împr. cu afişele și plac. 


pentru 1 Decemvrie 1925. 


„ Div. cheltueli ii ui mormintele 


dela Daia 


„ Rem, secr., cas. şi serv, 
Total chelt. 


Venite 


BILANŢ: Cheltueli 


Sold în numerar și depuneri 


Bugetul. 


Lei 28.66925 


11 


1 


E nia 
„Lei 


11 


Lei 


25.55986 
30,868'— 
4.396'— 
25,425'50 
1.614'— 


4.000— 
32.,400'— 


152.932'61 


546.254'32 
152,932'61 


393,321"71 


546.35432 


152,932'61 


În bugetul pe anul 1929 se prevăd: venite: Lei 307. 000— 
şi cheltueli aceeaș sumă, din care : 


a) pentru biroul central . 
'b) conferenţe . 


c) biblioteci 

d) case culturale 
e) expoziţii . . ; 
f) subvenţii despărțămintelor de plasă ; 


g) abon. de publ. „Transilv.“ 
h) cheltueli neprevăzute . 


1096 


ȘI ia popor." e tu 


Lei 


1 


36.900:— 
110,000— 
4.000'— 
20.000'— 
25,000'— 
24.000'— 
1'7.000'— 
„33,000'— 


2. Avrig (jud. Sibiiu), 


În celece urmează ne luăm voie a prezenta raport despre pre- 
ocupările și realizările desp. nostru dela adunarea generală tre- 
cută și până în prezent. Comitetul, în cadrele dispozițiunilor. sta- 
tutelor, a continuat opera de organizare şi de îndrumare a acti- 
vităţii culturale din întreaga plasă. 

În ședințele ce s'au ţinut s'au discutat intensificarea culturii 
la sate și organizarea cercurilor culturale. S'a hotărit ca membrii 
comitetului să se deplaseze în grupuri de câte 2 în comune unde 
să conferenţieze. Astfel se deplasează în comuna Sebeșul-de-sus 
dl lrimie Răduţiu, vice-preș. și Gheorghe Mareş, secretarul desp. 
unde ţin două conferinţe, primul despre „Răsboiul mondial și ur- 
mările lui“, iar al doilea despre „Creșterea copiilor“, Această ser- 
bare a fost însoţită de cântări și declamări executate de elevii 
şcoalei primare din Sebeșul de sus. 

În comuna Săcădate s'a ţinut o a doua serbare, la care a 
participat dl Diomid Bedeleanu, dir. școalei normale și preș. nostru, 
dl V. Preda, corpul didactic al școalei normale „Gh. Lazăr“, 
dl G. Mareş și un număros public din comuna Săcădate, Aici 
vorbește dl D, Bedeleanu despre „Insemnătate „Astrei“ și di Gh.. 
Mareş despre „Stat și formarea lui”. Conferinţele au fost interca- 
late cu cântări și declamări executate de elevii șc. nor. „Gh. Lazăr“ 
din Avrig. 

Dacă nu s'au putut deplasa toți membri comitetului, nu e mai 
puţin adevărat că aceste persoane au depus o activitate intensă 
în cadrul cercurilor culturale. | 

“ Activitatea culturală desvoltată de cercuri este următoarea : 

IL Cercul cultural Avrig; cu 66 membri, președ. T. Maxim, 
preot, în 6 Ianuarie 1927 Reuniunea meseriașilor români din Avrig 
predă piesa „O viișoară“, iar corul de sub conducerea înv. Gh, 
Mareş, cântă bucăţile : Foaie verde de trifoi, Românul, etc. În 27 
Februarie 1927, societatea „Sf, Gheorghe" dă o producţie tea- 
trală. În Martie 1927, se ţine o șezătoare culturală unde vorbește 
dl T. Maxim despre „Religia la diferite popoare“, iar dl Locot. 
IL Berghia, despre „Bolșevism“. In 13 Iunie desp. jud. Sibiiu își 
ţine adunarea gen. în com. Avrig, la această adunare vorbesc dni 
D.’ Bedeleanu, Silviu Țeposu, dr. Gh, Preda (din excursiile dsale 
prin Anglia), dr. Tr. Bude, despre „Îngrijirea copiilor“ şi di D. 
Comşa dă sfaturi în ceeace privește agricultura, pomicultura, îm- 
părțind diferite unelte, Urmează apoi concursuri de jocuri naţio- 
nale și o expoziție de copii. În 15 August membrii societăţii ştiin- 
țifico-literare „Gh. Lazăr“ din Avrig dau o producţie teatrală: 
Tândală şi dracu şi Vicleniile lui Scapin. În 15 Noemvrie 1927, 
cercul cultural „Gh. Lazăr” al învăţătorilor din Avrig și jur, ţine 
o ședință publică, unde vorbesc dnii Mihail Opreanu, despre „Fapte 
înălțătoare din Istoria Românilor” și dl Ilie Bucur, despre „Patima 
proceselor“. În 6 Decemvrie 1927 se ţine o ședință poporală și 


1097 


ia cuvântul dl Petre Rociu, prof. la șc. normală „Gh. Lazăr“, vor- 
bind despre „Impresiile dsale din călătoria la lerusalim”. Programul 
artistic a fost executat de elevii școalei normale din Avrig. În 11 
Dec.. 1927 se ţine o altă ședință poporală unde vorbesc dnii M. 
Ranga, despre „Datoriile între soți“, dl V. Berghia, înv. citește 
cronica săptămânii, dl dr. T. Bude, vorbeşte adulţilor despre „Boa- 
lele lumești și vindecarea lor“. În 18 Decemvrie 1927 se ţine o 
conferință poporală, unde vorbeşte di Tr, Maxim despre „Naşterea 
lui Isus”. Programul artistic a fost executat de șc, normală, pri- 
mară și de copiii mici, cronica săptămânei e citită de dl V. Berghia, 
înv. La 7 lanuarie 1928, Reuniunea meseriașilor români dă o pro- 
ducţie teatrală împreunată cu cântări executate de corul meseria- 
şilor de sub conducerea dlui Gh. Mareş, înv. La 21 lanuarie 1928 
se ţine o șezătoare culturală la care ia cuvântul d! M. Ranga, vor- 
bind despre „Însemnătatea „Astrei“, dl Gh. Mareş, vorbește „Din 
viaţa domnitorului Vlad Țepeș“, iar dl V. Berghia citește cronica 
săptămânei. La 28 lanuarie 1928 vorbeşte dl Ranga, despre „Obi- 
ceiul rău de a speria copii”, dl Gh. Mareş despre „Ştefan cel 
Mare și Mihai Viteazul“, dl V. Berghia, citește noutăţile săptă- 
mânii. În 4 Febr. 1928, dl M. Ranga dă sfaturi pentru gospodari, 
“iar dl Tr. Maxim, citește istorioare morale, dl Gh. Mareș, despre 
Indii și V. Berghia, cronica săptămânii. În 11 Febr. 1928, se ţine 
o şedinţă culturală, unde di Tr. Maxim, citește din viețile sfinţilor, 
dşoara E. Spârlea, din Brătescu- Voineşti. În 10 Februarie 1928, 
dau o producţie şcolară elevii şcoalei primare şi ai școalei de copii 
mici sub conducerea corpului didactic. În 25 Februarie se ţine o 
ședință poporală unde se citește publicului de faţă de către dl Gh. 
Mareş, despre extragerea cărbunelui, dșoara E. Spârlea, Moș loan 
Roată și dl V. Berghia, cronica săptămânii. La 4 Martie 1928, se 
ţine o conferință poporală unde vorbeşte dl Petre Rociu, prof. 
„Din viaţa locuitorilor pământului sfânt și ai Egipetului“, programul 
artistic e dat de elevii școalei primare. În 10 Martie 1928, se ţine 
o șezătoare culturală, unde vorbesc dnii Gh. Mareş, despre „Ul- 
timele fapte din Istoria Românilor“, dl Tr. Maxim, despre „Le- 
gende“ și dl V. Berghia, citește cronica săptămânii. În 18 Martie 
1928, vorbește celor adunaţi dl N. Orlandea, profesor, „Din tai- 
nele naturii“, în 25 Martie, Cercul cultural își ţine adunarea ge- 
nerală, aici vorbește dl Tr. Maxim, despre „Viaţa primilor creștini“ ; 
programul artistic e dat de Școala de copii mici. În Iunie 1928, 
di maior A. Madgearu, vorbeşte despre, „Luminarea minți“, do- 
nând Cercului cultural din partea reg.-tulu 92 Inf. din Orăștie 
204 volume, recomandându-le spre citire. Cu ocazia aniversării 
de 10 ani dela Unirea Basarabiei, dl prof, N. Constantinescu, vor- 
beşte despre „Istoria Basarabiei”, 

II. Cercul cultural din comuna Bradu cu 30 membri, preşed. 
T. Lincariu, preot. Aici se țin 5 (cinci) ședințe poporale, date 
de corpul învățătoresc şi alți intelectuali din comună. I. şedinţă 


1098 


sa ţinut la 5 Februarie 1928, unde vorbesc dnii Nic, Ursu, înv. 
dir., despre îngrijirea vitelor și părintele Lincariu despre biserică. 
A Il-a ședință a avut loc la 12 Febr. 1928, unde dl Nic. Ursu 
vorbește despre Mihai Viteazul, In a Il-a ședință vorbeşte d-ra 
Maria Berghia despre aerizirea în timp de iarnă. Ședinţa a IV-a 
are loc la 4 Martie 1928, aici vorbește d-na Motoc de ocrotirea 
copiilor şi dl Nic. Ursu despre procese. Se ţin apoi mai multe 
panon culturale cu băieții dl Nic. Ursu, iar cu fetele d-ra Maria 
rghia. Toate aceste manifestațiuni culturale au fost însoțite de 
cântări, declamări, dialoguri, date de elevii școalei primare. 

II. Cercul cultural Boita, cu 31 membri, preşed. I. Druhora, 
preot, Au conferențiat: a) Aproape la toate conferințele preotul 
lL Druhora, a explicat părți din sf. Scriptură ; b) înv, Bobeşiu, a 
vorbit despre strămoșii noștri, Regele Ferdinand : c) înv. Branea 
„Creşterea și îngrijirea animalelor de casă“; d) N. Morariu, 
despre buna înţelegere; e) înv. M. Barbu, despre „importanța 
vieţii familiare și rolul femeii în gospodărie“. 

IV. Cercul cultural din comuna Glâmboaca cu 35 membri. 
Aici se ţine o seamă de conferințe din partea dlui înv. director 
lie Mateș ca: Educaţia tineretului, Supunerea la legi. Folosul 
tovărășiilor, despre însemnătatea paserilor, despre pământ, iar 
dl brigadier silvic Ion Prie din Săcădate vorbeşte despre însem- 
nătatea arborilor. 

V. Cercul cultural Racoviţa, cu 16 membri, președ. V. 
Florian, -protopop, în decursul anului cultural 1927--28, au ţinut 
conferințe dl Mihail Ogreanu, despre rolul femeii în societate, 
datoria față de săraci, datoriile tineretului de azi. Boalele cailor. 
Stăruința în muncă. Dl Ion Mânduc, despre scoaterea şi plan- 
tarea pomilor, importanța pământului, d-na Dorina Olariu, despre 
microbi şi dl Valeriu Florian, protopop, dă poveţe economice. 

VI, Cercul cultural Râul-Sadiuilui, cu 26 membri, președinte 
I. Marin, preot. Au conierenţiat: a) înv. A. David, despre al- 
coolism ; foloasele învățământului: respectul față de biserică: 
sfaturi higienice : urmările rele ale judecăților: creșterea copiilor 
în familie; despre sudălmi și jurământul strâmb. 

VII. Cercul cultural Sebeșul de jos cu 35 membri, preş, 
L Stoica, insp. școlar, ţine 18 serbări și şezători culturale, îm- 
preunate cu cântări, jocuri, declamări și conferințe ocazionale, 
toate acestea se datoresc neobosiţilor dni Iosif Stoica, inspector 
şcolar şi președ. cercului cultural, Toma Bobanga, înv. dir. și 
Maria Stoicu, Maria Popa, și Gheorghe Tatu, învățător, 

VIII: Cercul cultural Sebeșul de sus cu 19 membri, preș. 
T. Călin, înv., ţine 4 serbări culturale și 7 șezători culturale. 
La acestea iau cuvântul dnii Irimie Răduţi, pretor și v.-președ, 
despărțământului, vorbind despre răsboiul mondial și urmările 
lui, dl Gh. Mareş, despre creșterea copiilor, dl V. Stoia, despre 


1099 10 


asistența socială, d-ra Maria Spârlea, despre însemnătatea cititului, 
dl Ilie Bucur, despre combaterea proceselor, Const. Măhăra, 
despre creșterea vitelor, Mihail Ranga, cultivarea legumelor și 
loan Mânduc, despre altoirea pomilor. Toate serbările au fost 
înfrumsețate cu cântări și declamări executate de elevii școalei 
primare, sub conducerea învăţătorilor din loc. 


Șezătorile culturale au fost conduse : fetele de către d-ra 
Maria Spârlea, înv., iar băieții de dnii înv. Toma Călin și Vasile 
Stoia, 

IX, Cercul cultural din comuna Săcădate. In această co- 
mună se țin mai multe conferințe, unele date chiar din partea 
despărțământului, iar altele din partea cercului învățătoresc Gh. 
Lazăr, La cea dintâiu iau cuvântul dnii Diomid Bedeleanu și 
Gh. Mareş, vorbind despre stat şi formarea lui. La cea de a 
doua vorbesc dnii Mihail Ogreanu și Ilie Bucur, despre datoriile 
soţilor şi Ilie Călin, despre procese; această ședință a fost însoțită 
de o frumoasă producţie artistică dată de elevii școalei de copii 
mici și ai școalei primare. În timpul iernii sau ţinut mai multe 
șezători culturale în localul școalei primare de stat, sub con- 
ducerea dlui înv.-dir. Oct. Sumea, a învăţătorilor Ilie Bucur, 
Const. Măhăra și a altor intelectuali din comună. 


X. Cercul cultural Tălmăcel cu 18 membri, președ. I. Roman, 
preot. O frumoasă activitate a desvoltat acest cerc cultural, care 
are în fruntea sa pe inimosul înv. Tr. Nicola și pe părintele 
loan Roman. În 16 Ian, 2 Febr., 6 Martie și 8 Aprilie 1927 
„Cercul cultural Astra” a ţinut 4 ședințe culturale cu conferinţe, 
cântări, declamări, jocuri etc. Cercul cultural „Astra“ numără 
25 membri. Pentru „Casa Naţională“ s'a cumpărat teren cu suma 
de Lei 56.000 de către comuna politică. In 18 Dec. 1927 vorbește 
dl Tr. Nicola, despre strămoșii noștri, la 22 Ianuarie 1928 dl păr. 
IL Roman, citește pastorala de episcopul Ciorogariu : „Viaţa ideală“, 
La 29 Ianuarie vorbește dl I. Roman, din trecutul bisericii ort. 
române din Transilvania, iar Tr. Nicola, despre relele alcoolis- 
mului. In 2 Febr. 1928, vorbește Tr, Nicola, despre revoluţia lui 
Horia, Cloșca și Crişan, iar dl Dr, Tr. Nicolae, despre combaterea 
beuturilor alcoolice. In 12 Febr. vorbeşte di Tr. Nicola, despre 
„Mihai Viteazul". In 26 Februarie 1928, loan Roman, citește 
„In şcoala orbilor'* de Horea Petra-Petrescu, iar Tr, Nicola, 
despre datoria de a munci şi despre iubirea de patrie. In 4 Martie 
1928 s'a ţinut a Vll-a ședință, vorbind dl Tr. Nicola, despre 
Constantin Brâncoveanu. La 1 Aprilie a ţinut o ședință Cercul 
cultural învățătoresc, vorbind d-șoara E. Malin, despre industria 
casnică, despre foloasele învăţăturii, dl G. Tatu și dl insp, școlar, 
despre ofensiva culturală. Toate aceste ședințe culturale au fost 
însoţite de cântări, declamări și jocuri din partea elevilor şcoatei 
primare și școalei de copii mici. Afară de aceste ședințe sau 


1100 


mai ţinut încă 10 șezători culturale, seara, unde li s'a citit celor 
adunaţi diferite bucăţi alese. . ` 

XI. Cercul cultural Tălmaciu cu 14 membri, președ Dr. D. 
Nicolae, medic. Tot atât de intensivă a fost și activitatea acestui 
cerc, care àre în fruntea sa pe neobositul învăţător-director 
Toma Târşia și dr, D. Nicolae. Aici se ţin 11 conferințe: Traian 
Târșia, vorbește despre „Mihai Viteazul“, „t Decemvrie”, „Nașterea 
lui Isus“, „Foloasele școalei“, „Unirea principatelor“, „Străbunii 
noştri‘, „Dragostea de Dumnezeu“, „Nașterea poporului român“, 
„Insemnătatea aviaţiei“, dr. D. Nicolae, despre „Unirea Basarabiei” și 
despre „Urmările beţiei'', Se mai dau producţii teatrale, iar în serile 
de iarnă se ţin mai multe șezători culturale, In total conferinţe pae 
în despărțământ sunt 111. După datele primite, pe teritorul des- 
părțământului Avrig ar fi 22 de biblioteci cu 6365, Numărul 
sporului de cărți e de 558, iar cetitorii acestor biblioteci sunt 
de 1454 persoane, de notat că unele cercuri culturale n'au ra- 
portat aceste date, aşa că aceste cifre sunt mai mari, cu sigu- 
ranță. Şezătorile culturale şi conferințele, cea mai mare parte, 
s'au ținut în școale, dar cum salele de învățământ de cele mai 
multe ori au fost neîncăpătoare, iar producțiile teatrale nu se 
admit, o parte din comunele noastre s'au gândit la ridicarea unui 
edificiu propriu manifestărilor culturale; între acestea amintim 
comuna Tălmăcel, care a cumpărat terenul cu 56.000 Lei, iar 
pentru clădit s'au preliminat Lei 500.000. Comuna Săcădate încă 
se pregăteşte pentru ridicarea unei case naţionale, în acelaș 
stadiu se găsește și Racoviţa, iar comuna Glâmboaca dispune 
de teren. Unele cercuri culturale au primit ajutoare, așa: cercul 
cultural din Tălmăcel a fost ajutat de către comuna politică Tăl- 
măcel. prin abonamentul unui ziar, iar banca tot din aceeaș co- 
mună prin abonamentul la două reviste, In comuna Sebeșul de 
jos, banca „Isvorul” pune la dispoziţia cercului cultural o sală 
de lectură. Reg. 92 Infanterie din Orăștie donează cercului cul- 
tural din Avrig o bibliotecă constătătoare din 204 cărţi, în amin- 
“tirea eroului locot, Vasile Răduţiu din Avrig, mort în lupta dela 
Tisa în 1919. Cercurile culturale cât și despărțământul au cola- 
borat cu cercurile culturale învățătorești, soc. „Sf. Gheorghe“ 
din diferite comune, în Avrig cu Reuniunea Meseriașilor, în Se- 
beșul de jos cu Reuniunea comercianților. 


Miercurea (jud. Sibiiu) 


cu 18 comune, cu 8 cercuri culturale și cu 271 membri. Preșe- 
dinte di St. S. Păcurar, protopop ort., iar secr. dl M. Scorobeţ, 
înv. dir. Adunarea anuală a despărțământului s'a ţinut la 20 Maiu, 
a. €., în comuna Apoldul de jos. Președintele St. S. Păcurar a 
vorbit „Despre activitatea Astrei”, di P. Bratu, pretor, despre 
„Buna înţelegerea păturilor sociale și supunerea la legile ţării“, 


4101 10* 


dl I, Dăianu, pretor în Sângătin, despre „Sudălmi, clevetire și alte 
rele ce bântuie astăzi în poporul român“, iar dl M. Scorobeţ, înv., 
despre „„Agoniseală și păstrare“. Elevii școalei primare au recitat 
și cântat. 

Activitatea cercurilor culturale este următoarea: 

I. Apoldul de jos, cu 21 membri, președ. L Popa. Au con- 
ferenţiat a) părint. L Popa despre „Chipul lui Hristos“, „Portul 
românesc“, „Comentarea unor părți din sf. Scriptură“; b) înv. 
dir. N. Fărcaşiu despre „Datoriile tinerilor față de părinţi“, a 
cetit despre „Legumărit şi sănătate“, „Meserii şi negoţ“; c) păr. 
IL Preda a cetit despre „Corabia lui Noe; d) înv. L Găvozdea 
despre „Globul pământesc“; e) înv. St. Preda, a cetit „Mira, fată 
de împărat“ şi „Icoana sf. Nicolae“; f) înv. V. Beu a cetit despre 
„Cultura albinelor“; g) înv. L Popa a cetit „Norocul cum și-l 
face omul“; iar h) dl insp. gen. P. Petrescu, a vorbit despre 
„Buna înţelegere“. 

IL Apoldul de sus cu 60 membri, președ. D. Ivan, înv. Au 
conferenţiat: a) D. Ivan despre „Impozitul agricol“, „Faptele ma- 
relui bărbat de stat I. I. C. Brătianu“, „Datinele și obiceiurile 
strămoşeşti“, „Insemnătatea zilei de 1 Dec.“, „Dare de seamă 
asupra evenimentelor din anul 1927“, „Insemnătatea băncilor po- 
porale'', „Boalele venerice“, „Ingrijirea fânaţelor”, „Economia ra- 
ţională”, „Tuberculoza“, „Despre meserii”, „Cultivarea viermilor 
de mătase“, „Şcoala din trecut şi şcoala de azi“, „Boalele şi mo- 
liile strugurilor“ ; -b) înv. Ilie Bunea despre „Tăria voinţii“, „Drep- 
turi și datorii“, „Munca şi roadele ei“, „Legile poliţiei de câmp“, 
„Călăuza creştinilor la biserică“, „Ratăcirile bolșevicilor“ ; c) preot 
N. Filip despre „Cultura și binefacerile ei“, „Alcoolismul şi ur- 
mările lui”, „Despre sectele religioase“, „Legătura dintre credin- 
cioși și biserică”, „Cercetarea bisericii“, „Directive pentru anul 
1928", „Explicarea liturghiilor'“, „Comoara pământească, comoara 
sufletească“, „Creşterea copiilor“, „Criza morală”, „Rolul mamei 
în familie”, „Despre post", „Arta românească“; d) înv. A. Joan- 
drea despre „Industria casnică”, cetit „Autorii români“; e) insp. 
gen. P. Petrescu „Despre aviația română“, Š 

II. Drașov, cu 16 membri, președinte I. Neagu, preot. Au 
conferenţiat : a) înv. St. Cenca despre „Indrumări la asistarea cer- 
curilor culturale“, „Ajutorarea aviaţiei“, „Asociaţia Astra“; b) înv. 
Avram despre „Înţelesul declamărilor'. 

IV. Gârbova cu 93 membri, preș. R. Nicola, înv. Au con- 
ferenţiat : a) înv. Nicola despre „„Răsboiul mondial”; b) înv. Vulcu 
despre „Graiul românesc“; c) înv. Maniu despre „Femeia ca gos- 
podină“ ; d) înv. Aldea despre „Jurământul strâmb“; e) agronom 
C. Petrescu despre „Izlazurile comunale“, 

V. Gusu cu 31 membri, președ. St. Medeșar, preot. Au 
conferenţiat: a) pr. Medeșan despre „Educaţia morală și reli- 


1102 


gioasă a tineretului“, „Curăţenia sufletului“; b) înv. Micu despre 
„Datoriile soţilor între dânșii” „Obiceiul de a speria copii și a-i 
învăța să fure“; c) înv. Berghezan despre „Industria casnică“, 
„Aerisirea locuinţei în timpul iernii”; d) dir. A. Măcelar, a dat 
sfaturi agronomice, | 

VI. Ludoșul-mare cu 20 membri, președ. I. Cosma, notar 
pens. Au conterenţiat: a) înv. Oltean, despre ,„Pomărit, vierit, 
aerul curat ca mijloc al susținerii, iar cel infect ca distrugător al 
sănătăţii”, „Patriotismul“, „ÎInsemnătatea și scopul șezătorilor cul- 
turale“, „Măsurarea locurilor pe hotar“, „Arhanghelul Mihail și 
cismarul“, „Sfaturi higienice“; b) înv. Băcilă despre „Creşterea 
copilului“, „Demonstraţie asupra calculării dobândei“; c) înv. 
Crișan despre „Rolul femeii în familie“, „Hrana“; d) înv. Dom- 
nariu despre „Muncă și economie" ;. e) înv. Rău despre „Supu- 
nerea la legi şi la autorităţi“; f) înv. Sârb despre „„Frumseţea și 
bogăția pământului românesc“. 

VII. Mercurea, președ. A. Păcurar. Au conferenţiat: a) înv. 
M. Scorobeţ despre „Insemnătatea științei de carte“, „Clocitul 
bun al paserilor de casă și alegerea ouălor“, „Pomăritul“, „O ţară 
ca în povești”, „Foloasele învățământului de carte“; c) înv. Lazar 
despre „Strămoșii noștri”, înv. Crişan despre „Școală și țăranul 
nostru”, înv. Bunea despre „Hrana oamenilor“, „Judecătorul 
drept'“, „Prietenii omului în viață”. 

VIII. Poiana cu 50 membri, președ. St. Şerb, preot. Au 
conferenţiat: a) înv. Vraciu, despre „Însemnătatea școalei“, „Al- 
truism“, „Rolul şi însemnătatea conferinţelor și șezătorilor cultu- 
rale”, „O exortaţie religioasă”, „Statornicia în credință“, „Culti- 
varea pomilor“, înv. Bogdan despre „Importanţa muzicei“, înv. 
Bucurenciu despre „Viaţa lui Isus“, înv. Voina despre „Mihai Vi- 
teazul'', înv. Șerb despre „Educaţie“, „Avram Iancu", înv, Geor- 
gescu despre „Agricultură“, medic dr. Dobrotă despre „Alcoolism 
și conjunctivită”, „Tuberculoză“, „Sifilis“, sfaturi medicale. 

IX. Spring: s'au ţinut 4 conferinţe religioase și prelegeri 
economice de către preotul loan Crăciun. Pentru „Casa Naţio- 


z+ 


nală“ au teren și un fond de Lei 11.000. 


4. Nocrich (jud. Sibiiu). 


Cu 12 comune, și 9 cercuri culturale, Adunarea anuală a 
despărțământului s'a ţinut la 21 Maiu, in comuna Cornățel, Pre- 
şedintele, dl dr. Ilcuş, dupăce deschide adunarea, vorbind despre 
„Astra” — dă cuvântul dlui I. Petrişor, preot în Alțina, care în- 
deamnă pe ascultători la o nouă viață morală, prin credință şi 
cultură; înv. I. Georgescu a vorbit despre faptele mai însemnate 
din viața regelui Ferdinand. Comitetul despărțământului, din 
cauza comunicației costisitoare, neputându-se întruni în ședințe 


1103 


lunare a crezut de bine ca membrii aflători în centru să se 
deplaseze prin comune și astfel, în cursul anului 1927—28, s'au 
ținut 21 conferinţe, în 8 comune și anume: La 18 Sept. în 
Nucet; 9 Oct, — Țichindeal; 13 Nov. — Cornățel; 15 lan. — 
Marpod și llimbav; 22 lan. — Chirpăr; 30 lan. -- Alţina; 
` 14 Martie — Țichindeal; 18 Martie — Nucet și 6 Maiu — Hosman. 
În comuna Nucet s'a ţinut conferinţa în legătură cu cercul cul- 
tural învățătoresc. A conferenţiat înv. S. Dragoman despre acti- 
vitatea „Astrei“ şi rolul individului în societate, înv, P. Popa 
despre importanţa. meseriilor și înv. |. Georgescu despre trecutul 
neamului nostru. In Țichindeal dl dr. Ilcuş a vorbit despre 
paraliza-infantilă, tuberculoza și cancerul, dl înv. S. Dragoman 
despre conducătorii poporului, dl agronom D. Popa despre felu- 
rile şi modul de lucrare raţională a pământului. In Cornățel con- 
ferințele s'au ţinut tot în legătură cu cercul cultural învățătoresc. 
. A vorbit înv. S. Dragoman despre lege și respectul cuvenit, 
înv. Aron despre rolul albinei în gospodăria ţăranului, înv. S. 
Dragoman despre foloasele școalei și culturii şi insp. șc. L Stoica . 
a sintetizat ideile mai însemnate din conferințele ţinute. In Marpod 
în fața unui public numeros, după cuvântul de deschidere 
al dlui dr. llcuș vorbesc: d! S. Dragoman despre necesitatea 
culturii, dl dr. Ilcuş despre îngrijirea copiilor mici și boalele 
infecțioase, dl agronom D. St. Popa despre avantagiile comasării, 
iar păr, Bologa despre impozitul agricol. În comuna Ilimbav în- 
trunirea s'a ţinut cu acelaş program și cu aceleași impresii bine- 
făcătoare. Dl medic dr. Ilcuș, atât la Marpod, cât și la Ilimbav, 
de încheiere a executat cu patefonul mai multe bucăţi românești, 
terminându-se astfel această ședință într'o atmosferă de irăţească . 
bucurie și cu dorinţa vie de a se mai repeta cât mai des astfel 
de întruniri. In Chirpăr a vorbit dl înv, S. Dragoman despre 
„Astra” şi generaţia trecută, dr. E. Ilcuş despre îngrijirea co- 
piilor și boalele infecțioase, dl agronom I. D. Popa despre lu- 
crarea raţională a pământului. In Alţina a vorbit dl dr. ilcuș 
despre rolul omului în societate şi dl agronom dr. A. Popa 
despre comasare. In Nucet a vorbit dl înv. S. Dragoman despre 
starea sufletească a Românilor din timpul răsboiului și dł 
agronom D. A. Popa despre asigurarea vitelor. În Hosman a 
conferenţiat dl dr. llcuş despre boalele molipsitoare, dl inv. 
S. Dragoman despre datorințele poporului față de conducători 
și dl păr. Bologa despre iubirea de ţară. Activitatea cercurilor 
culturale este următoarea: 

L Cercul cultural Alţina, cu 14 membri, preş. I. Petrişor, 
preot. Au conferenţiat: păr. |. Petrişor despre credinţă, comba-. 
terea alcoolului, cruţare: înv. dir, Țichindelean despre folosul 
pomilor, îngrijirea animalelor, alegerea vacilor de lapte, jocurile 
copiilor mici, Românul din trecut și prezent, însemnătatea pom- 
pierului, bogăţiile provinciilor românești, eroii neamului; ing. 


1104 


I. Brezae despre (globul pământului și sistemul solar, pământul, 
soarele și luna; agronom D. St. Popa despre cultivarea grâului 
şi a cartofilor; înv. M. Negrilă despre drepturile și datoriile 
mamei, curăţenia corpului și a vestmintelor, curăţenia și aerizarea 
casei de locuit; înv. M. Bratu, despre creșterea și îngrijirea 
copiilor mici, alăptarea copiilor înv. A. Bucșa despre poporul 
românesc și năvălirea barbarilor, M. Viteazul. 

IL Chirpăr cu 35 membri, președ. I. Dragotă, înv. Au con- 
ferenţiat: a) înv. Dragotă „Din istoria neamului, până la Vlad 
Ţepeş”; b) med. dr. Ilcuş Creșterea copiilor mici, alăptarea; c} 
subreviz. şcol. I. Dragoman „Ce este „Astra''; d) Popa, agronom: 
„Impărțirea pământului din punct de vedere al unei cultivări 
mai raționale“. 
| HI. Cornățel cu 14 membri, președ. I. Bucur. Au con- 
ferenţiat: a) înv. Popa despre „Respectarea legei noastre biseri- 
cești", „Importanța României în concertul Europei", „Coope- 
rativele și băncile poporale“, „Importanța meseriilor și a comer- 
ciului'', a cetit: „Noţiuni elementare asupra cunoaşterii și creșterii 
vitelor și a cailor“, b) înv. Andrei „Străbunii noștri Daci și Ro- 
mani“, „Năvălirea barbarilor“, „Intemeierea principatelor“, „Mircea 
cel Mare“, c) G. Paştea, not. despre „Respectarea legilor ţării”. 
„Legea administrativă“; d) L Stoica, insp. școlar despre „însem- 
nătatea zilei de 10 Maiu“: e) med. dr. Ilcuş despre „Scopul şi 
chemarea „Astrei“, „Boalele infecțioase“ ; f) preotul I Petrişor 
despre „Iubirea deaproapelui și combaterea proceselor"; g) înv. 
I. Georgescu, despre „Regele Ferdinand”. l 

IV. Fofeldea cu 10 membri activi, 23 ajutători. Preș. V. Bonea, 
preot. Au conferențiat: a) preotul V. Bonea, despre „Însemnă- 
tatea întrunirilor culturale“ ; b) înv. Bălăban, „Cum se poate câștiga. 
adevărata fericire, Foloasele școalei, Despre muncă, Despre cre- 
dință, Datoriile față de părinți și frați", cetit: „Din viața lui G. 
Stephenson, Mersul la cârciumă și biserică și Trimbiţa judecății, 
Crăciunul în tabără, Moartea lui Gelu și Cântec ostășesc“ ; c) înv. 
Bonea a cetit diferite nuvele și poezii din Slavici, Coșbuc, Mugur, 
Sadoveanu ; d) înv. Simionescu a citit câteva anecdote, 


V. Nocrich cu 3 membri pe viaţă, 21 membri activi și 10 
ajutători, preș. E. Bologa, preot. Au conierenţiat: a) preotul E. 
Bologa, despre „Așezarea geografică a României, Formarea po- 
porului român, Însemnătatea zilei eroilor” ; b) subrev. şcol. I. Dra- 
goman, „Binefacerile unirii sufleteşti, Rolul mamei în educaţie, 
Rolul cetăţeanului în stat, credința și puterea ei covârșitoare în 
existența și prosperarea neamurilor, Unde putem găsi fericirea, 
Ingerul păzitor, Propăşirea ţării în timpul de azi, Însemnătatea zilei 
de 10 Maiu“; c) subrev, școl. Dopp: „ÎInsemnătatea şezătorilor 
culturale“ ; d) agronom. Popa: „Cultura cartofului, Cultura pomilor 
fructiferi, Grădinile de zarzavat”; e) înv. Bologa cetește „Pra- 


1105 


hova“; f) înv. Nuţa citeşte: „Lupta dela Călugăreni, Lacrimile 
Fromonahului Veniamin, Răsboaiele lui Decebal-craiu cu Traian- 
împărat al Romei și Năvălirile barbarilor în țările noastre“ ; g) medic 
dr. licuș: „„Boalele contagioase, Marile evenimente concretizate în 
ziua de 10 Maiu“ ; h) subreviz. şcol. T. Măhăra: „Ofensiva cultu- 
rală“; i) judecător Gărcineanu : „Figura Marelui Rege Ferdinand I." 


VI, Nucet cu 12 membri activi și 14 ajutători, preş. L Filip, 
preot. Au conferenţiat: subrev, S. Dragoman, despre „Dragostea 
de ţară și atitudinea ce trebuie să aibă fiecare bun român faţă 
de ţara sa“; agronom D. Popa, dă sfaturi din domeniul agriculturii. 


VII, Săsăuș cu 20 membri activi și 3 ajutători, preş. E. Stoica, 
notar, Au conferențiat : înv. Bânda, despre „Iubirea de patrie, Cultul 
eroilor”; preot Stănuleţ, despre „Unirea Ardealului”; notar E. 
Stoica, despre „Astra”. La 25 Dec. s'a aranjat serbarea pomului 
de Crăciun, cu piese teatrale şi diferite colide. 


VIII. "Țichindeal cu 13 membri, președ. Dragoman, înv. Au 
conferenţiat înv. Dragoman, despre „Eroii legendari, Bogăţiile pă- 
mântului românesc, Ţările şi popoarele Europei, Cum și cât se lu- 
crează în America, Foloasele meseriilor, Păstrare, Risipă, lux și 
desfrâu, Mihaiu Viteazul, Împăratul Traian“ ; preot Cetean, despre 
„Trecutul neamului“; preot Boroș, despre „Credinţa în stat“! 
medic dr. Ilcuș, despre „Boalele molipsitoare, Leuzia' ; subrev, S. 
Dragoman, despre „Dragostea de carte“. 


IX. Vurpăr cu 11 membri activi, președ. N. Maniţiu, preot. 
Au conferențiat preot Maniţiu, despre „Alcoolism“ ; protopop gr.- 
catol. T. Oprean, despre „Avram lancu“; înv.-dir. despre „În- 
venţii, Slavici, Familia, Școala și biserica“, 


5. Ocna-Sibiiului (jud. Sibiiu). 


Numărul comunelor din despărțământ: 15. Cercuri culturale 
s'au înființat în următoarele comune: Ocna-Sibiiului, Loamnăș, 
Mândra, Șura-mică, Haşag, Topârcea și Ruși. Prelegeri poporale 
s'au ţinut în fiecare comună la înființarea cercului „cultural, de dl 
preș, Nicolae Albu, despre „Astra“ şi scopurile ei”. Deosebit de 
asta s'au ținut în Ocna-Sibiiului prelegerile impreunate totdeauna 
cu coruri și declamări, susținute de elevele școalei primare, sub 
conducerea dnei directoare Maria dr. Suciu, după cum urmează : 
Miron Bibu, „Rassele de vaci și rentabilitatea lor din punctul de 
vedere al laptelui“; Alexandru Vidrighinescu, „Credința noastră 
ortodoxă veche, în fața sectelor“; Gh. Davidescu, „Desvoltarea 
limbei românești, frumseţea ei și sfaturi de a vorbi corect”; loan 
Oltean, despre „Negoţ și meşteşuguri“; Gh. Davidescu, „Lecturi po- 
irivite pentru popor". Alte date despre acest despărțămâni nu avem. 


1106 


Săliște (jud. Sibiiu), 


Numărul comunelor din desp. 13. S'a desvoltat următoarea 
activitate : 


I. In Săliște: 17 Iulie 1927. Primirea profesorilor universitari 
americani, Festival aranjat de Reuniunea de cântări. Discurs de 
recepţiune : dr. D. Borcea — Nicolae Iorga: „Criza morală“ și 
„Școala de misionare“, conferenţe. Elevele acestei școale au jucat 
o piesă poporală. Inaugurarea ciclului de conferinţe pentru iarnă, 
cu Festivalul soc. de lectură „Dr. loan Lupaș“, a elevilor şcoalei 
sup. de comerţ. Cuvânt de deschidere: dr. D. Borcea. Coruri, 
recitări, piesă de teatru, (Corul școalei, sub conducerea d-lui prof. 
Petru Bota. Prof. Nicolae Martin: „Expunerea doctrinei Saint- 
Simoniste“, conferință. Inv. Const. Sava: „Viaţa familiară“, conf, 
Ziua Unirii: Festivalul Asoc. corp. didactice. Coruri școlare, re- 
citări. Dir. Nic. Borcea: „1 Decemvrie”, conferință. Festivalul 
școalei primare: Coruri, recitări, piesă de teatru. Distribuirea da- 
rurilor pentru copiii săraci. Unirea Principatelor : înainte de masă: 
Festivalul școalelor, coruri, recitări, conferenţiar înv. Nic, Giurgiu, 
despre „Insemnătatea zilei“, seara: Festivalul Asoc. corpurilor 
didactice, coruri, recitări, muzică instrumentală, prof. Nic. Martin: 
„Cuza, om politic“, - conferință. Comemorarea lui Ghica Vodă: 
Festivalul Asoc. corpurilor didactice, coruri, recitări, prof. lon 
Lupu: „Ghica Vodă” conf. Festivalul Soc. „Principele Mircea“ 
cu concursul Reuniunii de cântări, dr. D. Borcea: „Rolul femeii 
în familie și în societate“, conferință, „Jurământul“ piesă întrun 
act de Zaharia Bârsan, jucată de elevii școalei sup. de comerţ. 
Părintele prof. Grigorie Cristescu „Teoria personalității spirituale“, 
conf., coruri și recitări, muzică instrumentală, școala sup. de 
comerţ, dirijor prof. Petru Bota. Festivalul cercetașilor „Cohorta 
Săliște“, prof. Ilie Hașegan „Ce este cercetășia“, conf. Festivalul 
Aviației, coruri cu fanfară, dirijor prof. Petru Bota, (corul Co- 
hortei de cercetași, fanfara școalei sup, de comerţ), dr. D. Borcea 
„Cuvânt de deschidere“, prof. Ilie Hașegan „Aviația“, conferinţă. 
„Aniversarea unirii Basarabiei : Festivalul Asoc. corpurilor didactice, 
coruri, recitări, dir. Virginia Bellu, conf. despre „Insemnătatea zilei“. 
Cu o deosebită pompă sa serbat ziua de 10 Maiu: Te-Deum, 
răspunsurile liturgice date de corul școalei sup. de comerţ, de pe 
amvon a predicat prof. loan Tolu asupra importanţei zilei, re- 
lievând „Personalitatea Regelui Carol”, a urmat apoi Festivalul 
Asoc. corpurilor didactice, coruri, recitări, dirijor Const, Sava, 
d-na Alice Voinescu, delegata Univ. Libere din Bucureşti, a con- 
ferenţiat despre „Regele Ferdinand“. După festival a urmat defi- 
larea școalelor și a cohortei de cercetași, cu fanfara şcoalei sup. 
-de comerţ, apoi dansuri naţionale, seara, cercetaşii, retragere cu 
torţe. Primirea Abatelui Zavoral: Festival Reuniunea de cântări. 
Primirea d-lui Const Kirițescu, secretar general. Ziua Eroilor: 


1107 


Te-Deum, de pe amvon a vorbit „Despre Eroi“ dir. Nicolae 
Borcea, procesiune la mormântul Eroilor, parastas, vorbiri pentru 
Eroi, col. Georgescu, comandantul școalei militare, dr. D. Borcea, 
prof. loan Tolu, a urmat apoi o serbare sportivă la „Neted“, cu 
concursul şcoalei militare din Sibiiu, 

II. Topârcea „Astra şi unirea Ardealului cu ţara mamă“, 
conf. pr. I. Isacu. „Predica de pe munte“, meditaţie, stud. N. Ilea. 
„Horia, Cloșca și Crișan", conferință, stud. Tipuriţă. „Idealul 
Naţional”, conf., stud. Ilea. „Insemnătatea cercurilor culturale“, 
înv. Părăian. „Ce poate face credinţa în Dumnezeu“, pr. Isacu. 
„Băncile populare și rolul lor”, înv, Stirban. „Citiri şi comentare 
din vieţile sfinților părinţi”, pr. lIsacu. „Biserica dominantă şi 
legea cultelor“, pr. Isacu. „Canalizarea văii“, înv. Stirban. „Pro- 
tecţia animalelor de casă”, notar Libiczei. „De ce serbăm 10 Maiu“, 
pr. Isacu. „Rolul aviaţiei în apărarea naţională“ notar Libiczei. 


III. Aciliu: preşed. păr. Popa, cu 15 membri. Şcoala pri- 
mară și soc. „Sf. Gheorghe“, au aranjat mai multe festivaluri. 
24 Maiu 1927 Școala sup. de comerț din Sălişte a reorganizat. 
Agenţia culturală. Liturgia: răspunsurile liturgice s'au dat de corul 
școalei sup. de com. A urmat apoi o șezătoare literară. Bota: 
coruri, recitări, dialoguri, dirijor: prof. dr. Nic. Borcea, cuv, in- 
troductiv despre „Școalele practice“. Prof. N. Martin: „Carierele 
practice“, conf. 


IV. Tilișca: președ. păr. Iuga, cu 35 membri. Conferinţe: 
„Rolul și însemnătatea Astrei, Dragostea față de școală, Despre 
sentimentul altruist față de cei neputincioşi, Insemnătatea zilei 
eroilor, Combaterea obiceiurilor urâte“, păr. luga „Rolul şi în- 
semnătatea „Astrei'', Biserica ort. rom., rolul şi însemnătatea 
ei în viața poporului, Insemnătatea zilei de 10 Maiu, Insemnă- 
tatea zilei eroilor“, păr. losof, „lzbânda în afaceri“ dir. Gh. 
Păcurar, „Albinăritul”, înv. L Frăcea, Șezătoare literară dată 
de școalele civile din Săliște: „Coruri, recitări“, prof C. losof, 
„Educaţia în familie“, conf. med. dr. Lupaș „Relele alcoolului“, conf., 
Școala superioară de comerţ din Săliște a reorganizat Agenţia. 
culturală, dimineaţa s'a celebrat sf. Liturgie, răspunsurile au fost 
date de corul școalei superioare de comerţ, a predicat părintele 
losof, despre puterea bisericii. A urmat apoi o șezătoare literară, 
coruri, recitări, dialoguri, dirijor prof. Petru Bota, dir. Nic. Borcia 
Importanța Astrei, cuvânt de deschidere, prof. Nic. Martin. Pro- 
bleme agricole în ţara românească, conterență. Săcel: președ. păr. 
Flucuș, cu 12 membri. Şcoala sup. de comerț din Săliște, a re- 
organizat Agenţia culturală, dimineaţa sf. Liturgie, răspunsurile 
Liturgice au fost date de corul școalei sup. de comerţ. A pre- 
dicat păr. Aron Flucuș. A urmat apoi o şezătoare literară: Co- 
ruri, recitări, muzică instrumentală, dialoguri, dirijor profesorul 
Petru Bota, dir. Nic. Borcia „Importanţa Astrei“, cuv. de deschi- 


1108 


dere, prof. Nic. Martin „Carierele practice, conferinţe“. Întelec- 
tualii din Săcel au ţinut mai multe conferinţe și au aranjat 7 șe- 
zători culturale. 

VII, Mag: președ, păr, Vlad, cu 12 membri. “tuia Ar- 
dealului“, festival, conf. înv, Ilie Tarcea, „Comemorarea lui $a- 
suna“, conf. păr. A. Vlad, „Festivalul Unirii Principatelor“ păr. 
A. Vlad, despre însemnătatea zilei, înv. |. Tarcea despre „Fo- 
losul ştiinţei de carte“, păr. A. Vlad „Dialectul în limba română 
și vorbirea corectă a limbei", înv. I. Tarcea „Iubirea de patrie“, 
conferință, „Mersul la biserică și simţul religios“, med. dr. Olar 
„Paralizia infantilă”, conferinţe, păr. A. Vlad „Formarea ideilor, 
a memoriei, a judecății, a gândirei, a -fantaziei și despre pro- 
dusele ei“, păr. A. Vlad, despre „Viaţa spirituală“, conferenţă, 
învățătorul [. Tarcea „Chestiunile dela Geneva“, conferenţă, 
păr, A. Vlad „Istoria modului de luptă”, conf., înv. I. Tarcea 
„Serviciul aviaţiei”, păr. A. Vlad „Insemnătatea sărbătorilor na- 
ționale la români“, conf., înv. I. Tarcea „Faptele măreţe săvâr- 
şite la 10 Maiu”, conf, La fiecare conferință a participat efectiv 
la program corul școalei primare, dirijat de înv. Maria Tănase și 
L Tarcea, apoi grădina de copii mici cu jocuri instruate de înv. 
Elisabeta Greavu. ` 


VII. Rod: încredinţat cu președ. dir. şc, primare cu 12 membri, 
înv. dir. Hânsa „„Insemnătatea şezătorilor'“, înv. Elisabeta Ghenie 
„Portul naţional și combaterea luxului“, „Testamentul și felurile 
lui“, înv, dir. Hânsa „Dreptul de alegător“. Elevii școalei: Cântări 
și recitări. Înv, dir. Hânsa, despre „Facerea cașcavalului şi a brân- 
zeturilor“, citire din Filipescu, „Combaterea alcoolului”. Șezătoare 
culturală : coruri, recitări, jocuri, „Concursul ce trebuie să-l dea 
oricine Grădinei de copii mici”, „Chestiunea optanţilor“. Înv, Eli- 
sabeta Ghenie „Cultura cânepei și a inului“, Romul Vraci „Săr- 
bătorile naţionale şi credinţele deșarte în popor“. 


VIII, Cacova: președ, păr. Hanzu, cu 12 membri. Stanciu 
Stria „Cultura pomilor", „Intrelăsările părinților în educarea co- 
piilor, cu urmări regretabile în viaţă“, Dumitru Florea „Însemnă- 
tatea lucrului manual în școală“, |. Hanzu „Ogorul şi agenţii na- 
turali, cari contribuie la îmbunătăţirea pământului ; îngrășămintele 
pământului ; cultivarea legumelor; însemnătatea legumelor din punct 
de vedere igienic“, 

IX. Amnaș „Festival, Școala primară: coruri, recitări, prof. 
D. Floașiu „Însemnătatea originii poporului român și simţul na- 
tional“. Festival, Şcoala primară : coruri, recitări, prof. Constantin 
Criştiu „Însemnătatea cooperativelor și a asigurărilor economice" 
Festival de 10 Maiu și la ziua eroilor : cântece, recitări, conietinije. 

X. Vale cu 12 membri, preş. Ittu, preot. Au conferenţiat: 
a) preot Ittu „Activitatea lui Şaguna, Importanţa societăților cul- 
urale, Sfaturi de pomărit, Desbinarea bisericii ortodoxe“ ; b) inv. 


1109 


Simian „Fericirea căminului familiar“, cetit: Datorii și drepturi, 
Conducerea vieții; c) înv. Simian „Frica lui Dumnezeu este în- 
ceputul înțelepciunii, Insemnătatea conferinţelor și şezătorilor cul- 
turale, Din trecutul neamului, Folosul aviaţiei, Supunerea la legi 
și autorităţi, Unirea principatelor, Răsboiul pentru independenţă, 
Respectarea și cinstirea Eroilor”, cetit: Datorii și drepturi, Cât se 
muncește în America; d) medic dr. Lupaș, despre „Paralizia in- 
fantilă, Alcoolismul“ ; e) înv, Țintea „Viaţa Regelui Ferdinand |.“ ; 
D. înv. Giurgiu „Munca ca factor productiv“. 


Activitatea cercurilor culturale din plasa Turnișor, 
aparținătoare desp. central jud. este următoarea : 


I Bungard cu 35 membri. Preș. T. Modran, preot. Au con- 
ferenţiat: părintele T. Modran despre „Creşterea copiilor“, „Pă- 
strarea credinţei strămoșești”, înv. M. Boicean despre „Combaterea 
sudalmelor și a înjurăturilor“, „Tuberculoza și beţia”, înv. Frăţilă 
despre „Supunerea față de legi și respectul față de autorități“, 
prof, I. Popa despre „Mihai Viteazul”, med. dr. Stoichiţia „Despre 
tuberculoză”, rev. șc. I. Dragomir despre „10 Maiu", înv. I. Suciu 
despre „Regele Ferdinand“, Stoian, elev de șc. norm., despre 
„Cultura ca necesitate naţională“, 

II. Hamba cu 22 membri activi și 8 membri ajutători. In 
cursul iernii s'au ţinut mai multe șezători culturale, cu lecturi din 
istorie, geografie, igienă, drepturile și datoriile cetăţenilor, 

III. Mohu cu 1 m. fondator, 1 m. pe viaţă, 17 membri activi 
și 20 ajutători, preș. V. Slăvescu. S'au ţinut 9 șezători culturale, 
la cari, pe lângă reprezentanţii „Astrei“, au vorbit dintre localnici 
d-nii V. Slăvescu, preot, I, Iancu, înv., dr. V. Ghimescu, înv., 
St. Piso, înv., S. Piso, notar. La toate șezătorile elevii școalei 
sub conducerea d-rei Piso au cântat, au recitat și au executat 
dansuri naționale. 

IV. Noul-săsesc cu 19 membri activi şi 1 ajut. Preşedinte 
T. Budurean, preot. Au conferenţiat: dl sub.-rev. C. Dopp despre 
„Mihai Viteazul și M. Sa Mihai 1, dl I", Dragomir, înv., despre 
„Meserii și comerciu”, dl. T. Pădurean, preot, despre „Patima 
proceselor“, dl Gh. Vlad, înv., despre „Creșterea și educaţia co- 
piilor“, dl T. Pădurean, preot, despre „Serbătorile băbești“ și dl 
Il. Dragomir, înv., despre „Foloasele învăţăturii de carte“. 

V. Poplaca cu 40 membri activi și 2 pe viață. Președinte 
O. Olariu, înv. S'au ţinut trei conferinţe și cinci şezători Au 
conierenţiat: O. Olariu, înv., despre, „Puterea credinţei”, „Venirea 
Ungurilor și așezarea lor printre Români“, „Unirea Principatelor“, 
„„Boalele transmise dela animale la oameni“, „Cum să se cetească 
o carte“, „Datorinţele omului față de trup și suflet”, ;,Desbinarea 
Românilor între cele două confesiuni“, „Combaterea luxului“, 


1100 


„lobăgia transilvăneană“, „Ortodoxismul' ; I. Neagu, înv., despre 
„Cercetarea medicului în cazuri de boală“; dl Gh. ‘Modran, preot 
„Explicarea sf. Scripturi“, „Legătura dintre suflet-trup“; dl S. Io- 
nescu, înv., despre „Foloasele şcoalei“, „Liga naţiunilor și op- 
tanții“ ; d-șoarele înv, E. Şerb, M. Muntean și d-na P. Munteanu 
cetesc mai multe povestiri din autorii români, 

VI. Rășinari cu 90 membri. Au conferenţiat: dr. I. Bucur, 
medic, „Despre alcoolism”, dir.-înv. B. Sasu despre „Însemnătatea 
aviației“, înv. E. Crăciun despre „Cultura pomilor şi a arborilor“, 
înv. P. Catrinescu despre „Unirea Basarabiei“, B. Sasu despre 
„Unirea Principatelor” și E. Dancăş despre „10 Maiu". 

VIL Șelimbăr cu 45 membri. Au conferențţiat di I. Moldovan, 
înv. „Despre alcoolism“, „Drapelul şi iubirea de patrie” s „Sfaturi 
privitoare la buna cuviință”, „Sănătatea şi păstrarea ei“ 

VII. Veştem cu 21 membri. Preş. Moldovan, preot. Tn cursul 
anului s'au ținut 9 conferințe și anume: d-na Bunea, înv., despre 
„Creşterea copiilor și combaterea luxului“, „Laptele ca cea mai 
bună hrană în timpul boalei“, dl. Rusu, înv., despre „Insemnătatea 
gospodăriei“, „Combaterea superstițiilor“ j dl Ursu, înv.. despre 
„Ingrijirea vitelor de muncă“, „Din istoria neamului“, dl Hu- 
rubean, înv.-dir., „Despre alcoolism“, „Nu tot ce s'a moştenit”, 
epe dragostea de neam și țară“. 

IX. Şura mare cu t5 membri. Preș. Andr. Milea, preot-prof., 
s'au tinut în cursul anului din partea localnicilor, două șezători 
culturale; la cari au conferențiat dnii Andr. Milea, preot-profesor 
şi L Hociotă, înv. 

X. Turnişor cu 20 membri. Preș. N. Topolog, preot. Sau 
ţinut 9 şezători culturale la cari au conferenţiat d-nii: P. Vulcu, 
înv., despre „Mihai Viteazul“, „Pomul de Crăciun“, „Teatrul 
şcolar“, „Unirea Principatelor", N. Topolog, preot, a dat popo- 
renilor „Sfaturi morale“, a explicat „Sf. Scriptură“, sub-rev. Dopp, 
despre „Obligativitatea şcolară". 


Adunarea generală 


a desp. central jud. în an. 1927 s'a ținut în Avrig la 13 Iunie. 

Oaspeţii dela Sibiiu, (între cari ținem să âmintim pe pre- 
şedintele despărțământului județean, pe dl insp. şcol. secund. Silviu 
Țeposu, împreună cu membrii comitetului și cu reprezentantul 
„Astrei“ centrale, dl dr. G. Preda, vicepreș, „Astrei” centrale) 
au fost întâmpinați la gară de autorităţile din Avrig, de corpul 
didactic în fruntea școalelor, de diferitele societăţi (a meseriașilor, 
pompierilor, a tineretului din mai multe comune) și de un imens 
public din Avrig și jur, între cari și toți notarii și învățătorii din 
plasă. La coborirea din tren, sunt primiţi cu urale și bineventaţi 
de di înv. dir. Ranga din Avrig în numele comunei. Răspunde 
dl preş. Țeposu, spunând, că „am venit la Avrig să acumulăm 
energii nouă lângă mormântul marelui Gh. Lazăr”. 


41114 


La ieșirea din gară sunt așteptați de un banderiu de călă- 
rași, împodobiţi sărbătorește, 

Adunarea s'a: ţinut în liber, în piața mare din Avrig. Aici 
' adunarea este salutată de preș. desp. Avrig al „Astrei“, dl D. Be- 
delean, profesor, urmând apoi cuvântarea de deschidere a pre- 
ședintelui organizaţiei judeţene. Adunarea se deschide la ora 11 
și jumătate a. m.) 

Dl preș. Țeposu a deschis adunarea prin un frumos și in- 
structiv cuvânt. 

În numele comitetului central a vorbit dl vicepreședinte 
dr. Gh. Preda, dând preţioase poveţe adunării. Se cetește apoi 
raportul despre activitatea culturală desfășurată dela adunarea 
generală trecută până acuma, care se aprobă. 

După masa comună, toată asistența cercetează expoziţiile, 
La expoziţia de copii, ține conferinţă dl medic dr. T. Bude din 
Avrig despre îngrijirea copiilor, dând mai multe sfaturi practice, 
iar în legătură cu cea industrială, dl profesor D. Comșa, cu care 
ocazie împarte și mai multe unelte agricole și de industrie casnică. 

„ S'au împărţit premii în valoare de trei mii de Lei în bani, 
apoi broșuri, biblioteci întregi și diplome de recunoștință. S'au 
premiat pentru obiecte expuse din industria casnică 27 doamne 
din Avrig, 18 din Bradu, 14 din Săcădate şi una din Racoviţa. 
Pentru lucru manual 2 școale, 3 învățători și 2 învățătoare; iar 
pentru jocuri 4 societăţi ale tineretului din 4 comune. 


Adunarea 'generală 
a desp. jud. Sibiiu la Miercurea, în 1 Iulie 1928. 


Adunarea generală dela Miercurea a fost o adunare gene- 
rală de despărțământ ca de cele bune, din vremea când „Astra“ 
însemna în viaţa noastră culturală lumina ochilor nostri sufletești, 
Sibiienii au fost primiţi la marginea comunei, în dimineaţa zilei 
de 1 Iulie, o dimineaţă strălucită, după-cum strălucită a fost 
vremea întreagă ziua, de di prim-pretor Bratu şi de un banderiu 
de călăreţi, cu muzica. Dela primărie, în faţa căreia aștepta 
satul întreg, în frunte cu primarul şi celelalte autorități, după 
obiceiul atât de frumos, din trecut, și-au îndreptat apoi cu toții 
paşii la biserică, la slujba bisericească. De acolo sau dus cu 
toţii la expoziția de ţesături naţionale (etnografică) şi la expo- 
ziția de copii. Greu a fost comisiilor să aleagă și să premieze, 
greu, pentrucă dacă ar fi fost la adică, ai fi trebuit să premiezi 
toată osârdia țărancelor noastre şi pe toţi copilașii durdulii, ară- 
taţi, spre bucuria părinților și a comisiei, în văzul tuturora. Şe- 


*) La adunare participă compact comunele: Săcădate, Bradu şi Racoviţa, 
iar prin câte peste 50 reprezentanți Sebeșul de sus și de jos. Restul comu- 
nelor prin mai puţini. : 


1112 


dința administrativă s'a deschis la ora 121/2 în sala cea mare a 
casei naţionale săsești, Sala a fost tixită de lume. Dnul preșe- 
dinte al desp. jud. Sibiiu, Silviu eposu a deschis adunarea. 
după câteva cuvinte de bineventare, rostite de președ. desp, 
de plasă. Miercurea, păr. protopop U. Păcurar. Dl Țeposu apo- 
teozează Unirea, aduce prinosul laudei nemuritorului rege Fer- 
dinand și analizează spiritul de jertfă, care trebuie să predomine 
și la „Astra“, ca în trecut, și în toate celelalte manifestații ale 
noastre, dacă vrem să înaintăm, Vicepreşedintele „Astrei“, 
dl dr. Gh. Preda, a vorbit în numele centrului „Astrei“, expri- 
mându-şi satisfacția că vede desp. jud. prosperând, dl dir. semi- 
narial Gh. Maior, în numele ‚Asoc. clerului Andreiu Șaguna”, a 
promis și de aici înainte cel mai efectiv sprijin dl președinte al 
„Asociaţiei profesorilor secundari“. Secţia Sibiiu, loan Popa, a 
adus salutul acestei societăţi și promisia de a lucra mai departe 
împreună, Tot asemenea a vorbit dl secr. gen. al „Asociaţiei 
medicilor din Sibiiu“ dr, Iosif Stoichiţia în numele numitei so- 
cietăți. In sfârşit a salutat dl înv. Scorobeţ pe cei prezenți, în 
numele „Asoc. învăţătorilor“ din jud. Sibiiu. Tuturor societăţilor 
şi oratorilor le-a mulțumit, în numele său și al comitetului, dl 
S. Țeposu, promițând să persevereze pe cărarea apucată. 


Un foarte conștienţios și călduros raport a cetit părintele 
protopop al Sibiiului, E. Cioran, aducând, în numele comisiei 
alese cu -censurarea raportului general, tipărit, următoarele pro- 
puneri, primite în unanimitate : 


a) Adunarea generală exprimă mulțumită tuturor colabora- 
torilor, pentru activitatea desfășurată în anul 1927—28 în cadrul 
„„Astrei”, în despărțământul nostru, în mod special recunoscând 
sacrificiul, destoinicia și viul interes al dlui preș. S. Țeposu și a 
colaboratorilor*ăi: vicepreş. dr. L. lonaşiu și neobositul secretar 
al „Astrei“ dr. H. P.-Petrescu. 


b) In viitor on. comitet jud. să fixeze cel puţin un subiect 
comun, care să fie tratat în fiecare cerc cultural, d. e. conştiinţa 
sau demnitatea naţională sau un subiect curent dela ordinea zilei; 

c) Să exprime deplină satisfacţie și mulțumită despărțămin- 
telor : Săliște, Nocrich și Avrig, pentru deosebita activitate des- 
voltată, în special conducătorilor și să fie un îndemn și pentru 
celelalte despărțăminte. 

d) Să caute posibilitatea a împărți cât mai multe broșuri 
din „Biblioteca poporală a Astrei“, mai ales membrilor, ca o re- 
compensă pentru taxa plătită. 

e) Să alcătuiască un tablou statistic după sate: câți preoți, 
câţi învățători și alți intelectuali au ţinut conferințe, grupând și 
subiectele după categorii, să avem o icoană a activității intelec- 
tualilor după profesiunea lor. 


1118 


s 


DI director Trandafir Preda a raportat în numele comisiei 
pentru censurarea socotelilor și s'a dat descărcarea comitetului 
pe anul de gestiune 1927—28 şi s'a primit bugetul pe anul 1928—29. 

Dl președinte, exhauriându-se punctele din program, a știut 
să mai fină încordată atenția publicului prezent printr'o cuvântare 
în care a adus laude bine meritate celor doi conducători de coruri 
din Sibiiu, a dlor Tim. Popovici şi Nic. Oancea, cari au dat, de 
câte ori li s'a cerut, sprijinul lor preţios și neprecupețit, dirijinăd 
core, cu elevii școalelor lor și cu „Reuniunea de muzică Gh. 

ma“, 

Drept semn de mulțămită pentru evidentele servicii, în 
aplauzele tuturora, li s'a oferit câte un cadou acestor doi preţioși 
compozitori și dirigenţi români, 

Inălțaţi sufletește s'au dus participanţii dela șed. adunării 
generale, 

La masa comună, dată de primăria orașului, 's'a pornit seria 
toastelor, în mijlocul unei veselii generale. Oratorii au fost ur- 
mătorii: președ. S. eposu (pentru Regele Mihaiu I); Dr. I 
Stoichiţia, dr. L Beu, protopop E. Cioran, insp. șc. Petre Pe- 
trescu, prefectul judeţului Sibiiu dr. N. Regman, protopop gr. or. 
A. ue a prof. dr. Gr. Cristescu, prof. loan Popa, dir. G. Mă- 
celar, dr. L . lonașiu și notar Munţiu, apoi mulţumirile cele mai 
călduroase comunei Alis Guise, pentru buna primire, rostite de 
președ, S, Țeposu. 

Dansurile, concursul de dansuri naționale, ce a urmat după 
masa comună, au îndreptăţit așteptările și a fost o ideie foarte 
norocoasă, ca — pe lângă premiarea copiilor și ţesăturilor na- 
tionale — să se premieze și jocurile naţionale cele mai reușite. 
Promovăm astfel doară ceeace este caracteristic românesc, ceeace 
cortribuie ca să ne putem arăta și noi, ca neam. Şi aici o comisie 
specială a lăudat și premiat ce i-a părut mai ales.j 

Oricât de încărcată a fost programa zilei — seara gemea 
sala Casei culturale germane (săsești conducătorilor cărora le 
aducem şi pe calea aceasta mulțumirile noastre că ne-au pus-o 
la dispoziţie) la concertul aranjat de desp. jud. Sibiiu al „Astrei“. 
| A fost un concert, care face numai cinste corului cu o faimă 
aşa de bună, ca cel dela Sălişte, condus cu multă pricepere de 
dl prof. Timotei Popovici (Sibiiu). Corul acesta și-a arătat destoi- 
nicia de atâtea ori, în întreagă România (mai pe urmă la con- 
sresul Ligii, în Târgoviște), încât e prea îndreptăţită observaţia 
unuia, care a ascultat concertul dela Mercurea: „când i-am văzut 
pe Sălișteni, îmbrăcaţi în costumele lor frumoase, cântând ca în- 
gerii, a început să mă furnice prin întreg trupul de emoție, La- 
crimile erau aproape să-mi izbucnească” | Laudă corului din Să- 
lişte, laudă și mulțumită președ. di dr. L Borcea şi dirigentului 
său dl Tim. Popovici. 


1114 


O ideie norocoasă a fost și aceea ca să se îmbine concertul 
cu o conferință a dlui profesor dela Academia teologică din Sibiiu 
dr. Gr. Cristescu. D-sa a vorbit despre : „Cultură și entuziasm”, 
cu competența-i cunoscută, dând și merinde de gândit ascultă- 
tocilor, cari erau ridicaţi pe aripele muzicei în sfere mai înalte! 

Jocurile naţionale executate ia concurs au fost: 

1. Comuna Miercurea: Şcoala primară de fete şi băieți : 
„Jocul maiestrelor“ şi „Sârba nouă“, apoi „Banul Mărăcine” și 
„Romana, sub conducerea economului Ilie Olariu, cel mai bun 
jucător din judeţ. 

2, Comuna Cunţa: „Călușerul', „Bătuta” și „Romana“ cu 
vătavul Ana. Bobeş. i 
i 3. Comuna Ludoș: „De bâtă“ (Ilie Rău şi Gh. Cosma); 
„furca“ (loan Schiau). 

4. Comuna Apoldul mic: „Apolzana”. Ana Dragomir a 
cântat și: „Ară badea cu plugu” 


XIX. 1. Târnava-mare (desp. central județean). 


Acest despărțământ constă din 23 comune, are 10 cercuri 
culturale şi 20 biblioteci poporale. 

În cursul anului 1927 până la 30 Iunie 1928 s'au ţinut ur- 
mătoarele conferenţe : In Sighişoara: H. Teculescu „Doi luptători 
pentru unirea neamului (Tache Ionescu și N. Filipescu)“, P. Ni- 
sipeanu „Despre Volta şi Newton”, A. Mircea „Centenarul ro- 
mantismului“, H. Teculescu „Ziua Eroilor“, „Viaţa și faptele Re-: 
gelui Ferdinand L“, „L L C. Brătianu“, „10 ani dela unirea 
Basarabiei“, „Gheorghe Coșbuc“ (10 ani dela moartea lui), Dr. 
Gr. Cristescu „Cristos, pedagog al conştiinţei noastre“, V. Ver- 
meșanu „Ghica Vodă“, „Mihai Viteazul“, „24 Ianuarie", „10 Maiu”, 
prof. univ. Valaori, delegat al „Uiiversităţii Libere“ despre 
„Regele Ferdinand”. 

Din partea „Extensiunii Universitare“ din Cluj s'au ţinut în 
Sighişoara 10 conferenţe și anume: d-nii prof. univ. Silviu Dra- 
gomir, N. Drăganu, |. Lupaș, C. Diculescu, S. Pușcariu, I. Minea, 
V. Stanciu, I. Popescu-Voiteşti, C. Marinescu și A. Maior. 

- Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Albești 
și Şapârtoc: H. Ghinescu „Din trecutul neamului“; Hetiur: 
V. Cricopol „Să ne "ngrijim sănătatea“, iar în Rupea şi Saschiz 
au ţinut prelegeri economice d-nii agronomi Chiculiţă și Rândașu“, 
Serbările naţionale s'au ţinut cu fastul cuvenit și cu conferențe 
ţinute de : d-nii A. Mircea „Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie", 
St Voinescu „10 Maiu“, H. Teculescu „Relaţiile Ardealului cu 
Principatele“, conferință de 1 Dec., iar la serbătorirea lui L Bră- 
tescu- Voineşti, cu prilejul împlinirii a 60 ani dl H. Teculescu a 
vorbit despre „Opera marelui prozator“, 


1115 14 


Şezători culturale cu program artistic (declamări, coruri și 
teatru) s'au aranjat în comunele: Crit, Boiu, Albeşti și Daneș, - 
vorbind poporului d-nii A. P. Bănuţ, P. Barcianu și Dr. O. Dobre. 

Averea desp. la 17 Oct. 1928 este de Lei 4449'50-—, 


Președ. desp. Dr. A. P. Bănuj, prefect. 


2. Agnita (jud. Târnava-mare). 


Acest despărțământ constă din 18 comune. 

Activitatea acestui despărțământ în timpul dela ultima adu- 
nare generală până la 20 Iulie 1928 a fost stânjinită prin desfă- 
șurarea luptelor politice cu prilejul celor două schimbări de regim 
și au făcut imposibilă convocarea adunărilor culturale proiectate 
de conducerea despărțământului. 

Cu toate acestea trebuie recunoscut că membrii comitetului 
de conducere nu au pregetat nici când a lua parte activă la toate 
manifestările culturale și naţionale, cari au avut loc în plasă și 
au desvoltat în acelaș timp şi o laborioasă activitate sistematică 
în conformitate cu instrucțiunile și statutele Asociaţiunei, 

Lipsa de mijloace de 'comunicație normală, face ca confe- 
renţiari erudiți dela centru și din sânul profesorilor universitari, 
cari săptămânal ţin disertaţii foarte interesante în tot cuprinsul 
țării, să nu se poată abate și la noi, rămânând noi a lucra singuri. 

Cu toate acestea adunarea generală ţinută în ziua de 20 Iulie 
1926 în sala primăriei Agnita, a fost onorată de prezenţa d-lor 
dr. Preda vicepreședinte și Horia P. Petrescu secretarul general 
al comitetului central al Asociaţiunii, precum şi de dl inspector 
'Țeposu președintele despărțământului Sibiu, iar dl Dr. Romul 
Curta, președintele despărțământului a făcut istoricul societăţii 
„Astra”, arătând contribuţia uriaşă ce a avut-o în realizarea: 
unirii tuturor românilor într'un singur stat, 

Tot cu acest prilej mai ţin conferenţe d-nii: Dr. Gh. Preda 
despre „Importanţa unirii tuturor românilor“, Silviu Țeposu despre 
„Necesitatea culturii în desvoltarea poporului românesc“, dr. H. 
P. Petrescu citește o poveste rustică slavă, loan Alexandru, adm. 
protopopesc despre „Gunoirea pământului“, . Savu Olimpiu dă 
„Sfaturi juridice” şi Valeriu Cosma, preot despre „Urmările de- 
zastruoase ale alcoolismului“. 

Următoarea adunare a avut loc la data de 28 Noemvrie 1926 
în comuna Ighișul-vechiu şi la care și-au dat sprijinul vicepre-" 
şedintele E. Păcală, Dr. O. Stănilă, O Savu și judecătorul Ioan 
Maurer, ţinând conferenţe interesante și dând sfaturi înțelepte 
poporului strâns în număr mare în sala școalei. 

Zilele de 1 Dec. şi 10 Maiu au fost serbătorite cu fastul . 
cuvenit. m 


1116 


Cu prilejul adunării, ţinute ła 10 Iunie 1928 în comuna 
Pelişor au vorbit poporului d-nii dr, R.:Curta, O. Savu, loan 
Maurer, judecător și V. Topârceanu. 

Desp. a patronat festivalul aranjat în Agnita, a 2-a zi de 
Paşti, de către studenţii universitari și a dat totdeauna concursul 
său la manifestările culturale și naţionale aranjate pe teritoriul 
despărțământului. l 

Președ. desp. Dr. Romulus Curta, medic. 


3. Mediaş (jud. Târnava-mare). 


Acest despărțământ constă din 17 comune și 16 cercuri 
culturale, 

Prelegeri poporale s'au ţinut în anii 1926, 1927, 1928 în 
următoarele comune: Buzd: dr. Petru Vlad „Ingrijirea sugacilor”, 
iar dr. E. Sâmpetreanu despre „Rostul Astrei” și „Despre cruţare” ; 
Dupușul: dr. E. Sâmpetreanu „Rostul Astrei”, „Cruţarea“ şi 
„Necesitatea de a fi bine îngrijite vitele plugarilor“. 

Conferenţe au ţinut în Mediaș: prof. Stefan Pop, Blaj 
„Cultul florilor“, prof. dr. Coriolan Suciu, Blaj „Protopopul Stefan 
Moldovan al Mediașului și revoluția din 1848“, prof. univ. V, 
Ghidionescu, Cluj „Insemnătatea zilei de 24 Ianuarie“, prof. univ. 
N. Drăgan, Cluj „Gheorghe Coşbuc și opera sa“, prof. univ. 
G. Mateescu, Cluj „Strămoșii noştrii“, prof. univ, Victor Stanciu, 
Cluj „Bogăţiile subsolului și economia naţională”, Stelian Voinescu, 
București „Insemnătatea zilei de 10 Maiu“, prof. univ. Sextil 
Puşcariu, Cluj „Romanitatea limbei noastre“, prof. univ. Alex. 
Borza, Cluj „Povestea pădurilor“, Ing. George Branduș, Mediaș 
„Foloasele Unirii”, judecător dr. E. Sâmpetreanu „Ordine și lege“, 
prof. univ. Virgil Bărbat, Cluj „Copilul și omul”, prof. univ. 
C. Diculescu, Cluj, „Date noui privitor la autoritatea Românilor 
din Dacia”, prof. univ. M. Botez, Cluj „Educaţie și sănătate“, 
prof. univ. Liviu Macedonescu, Brăila „Regele Ferdinand I.“ 


Cercurile culturale n'au raportat nimic ref. la activitatea lor. 
Preşed. desp. dr. E. Sâmpetreanu, judecător. 


XX. 1. Târnava-mică (Blaj, desp. central județean)}i 


Acest despărțământ constă din 37 comune, are 20 carcur 
culturale, fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 

De ani de zile în adunările desp. am fost nevoiţi să facem ` 
aceeaş dureroasă constatare: că vremile nu sunt prielnice muncei 
culturale, cu atât mai puțin străduințelor de luminare, crescute și 
ţinute din idealism jertielnic. Am reînceput însă totdeauna cu nă- 
"dejdi de mai bine. Ne doare că trebuie să cântăm încă odată 
aceeaș jalnică melodie, mai tânguitor încă decât în trecut: anul ' 


1112 11* 


1922 şi întâia jumătate din 1928 au întrecut în răutate pe toți 
înaintașii lor. Viaţa noastră, a poporului dela ţară, ca şi a celor 
dela orașe, a fost, în acest timp, o mare bătută de vânturi grele, 
răscolită de patimi și dureri adânci, iar lupta pentru bruşul de 
pâine mai istovitoare decât în trecut, 

De aceea desp. nostru departe. de-a fi avut ambiția să bată 
în spor roada anilor de mai înainte, se bucură că a putut păstra. 
cât de puţină din apa vie a culturii în mijlocul secetei șfârşitoare, 
că a facut ce a putut pentru a nu întrerupe continuitatea de 
muncă luminătoare, așteptând zile mai bune pentru a lucra cu 
vechiul zel în ogorul sufletesc al satelor noastre. 

In special, comitetul dvoastră se bucură, că a putut înfăptui 
măcar în parte gândurile de reorganizare depuse în nouile sta- 
tute și regulamente ale „Astrei“, reușind să înființeze pe teritorul 
judeţului Târnava-mică două desp. noui: unul cu centrul în Bahnea, 
altul la Jernut, cărora li-s'a trimis și câte un stoc de rapi 
pentru a servi ca început de biblioteci. 

Prelegeri poporale, cu toate stăruințele și cu toate că sau 
format în centru „echipe de conferenţiari anganjate la anumite 
grupuri de sate, s'au ținut relativ puţine, tocmai din pricina ex- 
tremei vitregii a vremii, de care pomeniam la început. S'au ţinut 
în, următoarele comune: Cisteiu : păr. Roșianu „Alipirea de Dzeu, 
ca mijloc al fericirii individului şi neamului"; Sâncel: păr. Vasile 
Mărginean „Datorinţele bărbaţilor”; Spini: păr. Horaţiu Grama 
„Portul românesc“; Iclod: păr. Vasile Mărginean „Datorinţele pă- 
rinților“; Pănade: păr. Horaţiu Grama „Meserii“; Bălcaciu: păr. 
Vasile Mărginean „Despre stupărit“; Bia: păr. Horaţiu Grama 
„Portul românesc“; Cisteiu: păr. Roșianu „Pocăiţii”;, Obreja: păr. 
Roşianu „Porunca a 4-a dumnezească“ (la ziua mamelor); Valea 
lungă: păr. Roşianu „Binecuvântările păcii“; Micăsasa: păr. 
Boariu „Astra” și în Țapu: păr. D. Boariu „Astra“ şi „Despre 
sudalmă”, 

In centru desp., la Blaj, organizația noastră a dat concurs 
efectiv la toate serbările naţionale, prăznuite în colaborare cu 
şcolile, îndeosebi la reușita serbărilor de 1 Dec., 3/15 Maiu și 
10 Maiu. La aceasta din urmă, în 1927, am avut de conferenţiar 
pe dl prof. univ. din București M. Săulescu. Cu concursul „Ex- 
tensiunei Universitare“ din Cluj s'au tinut atât în iarna anului 
1927 cât și în cea din 1928 câte o serie de conferințe pentru 
intelectuali și anume: Augustin Maior „Structura Universului“, 
C. Diculescu „Date noui cu privire la autohtonia Românilor în 
Dacia”, V. Meruţiu „Regiunile polare”, N. Bănescu „Bizanțul și 
România”, N. Bărbat „O bogăţie naţională“, Al. Lapedatu „Iran- 
silvania și Ardealul“, dr. C. Petran „Arta naţională din Ardeal“ 
Theodor Capidan: „Macedoromânii, vechimea și însemnătatea lor 
istorică”, V, Meruţiu „Dunărea“, Sextil Pușcariu „Romanitatea 
limbei noastre” „ C. L Urechia „Creerul şi inteligența“. 


1118 


Pe lângă aceste înfăptuiri din domeniul teoriei, desp. a trecut 
în câmpul realizărilor practice, înființând la Blaj banca poporală: 
„Axente Severu“, care, trecută prin formele și greutăţile începu- 
tului, își începe operaţiunile, 

Averea desp., după cum arată raportul cassarului, prezintă 
un stat activ de 20.292 Lei. 

Observăm încă odată că nu se poate nădăjdui o recrutare 
importantă de membri, până nu se va reveni la metoda de dina- 
inte de răsboiu: de a se da membrilor în schimbul taxei un 
anumit număr de broşuri din biblioteca „Astrei“. 

Comitetul ţine să mulţumească și pe această cale tuturor 
binefăcătorilor și colaboratorilor, cari fie prin munca lor, fie în 
bani ori vehicole puse la dispoziţie, i-au înlesnit truda. In special 
amintim cu mulțumită darurile prefecturei judeţene de 10,000 Lei 
pe 1926 și 5000 Lei pe 1927; banca „Patria“ din Blaj cu 2000 
Lei și primăria orașului Dumbrăveni. 1000 Lei. 

Cu prilejul adunării generale a desp., ţinută în comuna 
Tăuni, la 8 lulie 1928, păr. prof. dr. Vasile Aftenie a ţinut o pre- 
legere despre „Sfinţenia vieţii familiare și răutatea divorţurilor“. 
Tot cu acest prilej s'au ţinut concursuri pentru cântări, port, jo- 
curi românești și pentru dragostea de carte și învățătură, acor- 
dându-ne diferite premii. 

Președ.. desp. Ștefan Roșianu, canonic. 


XXI. 1. Timiș-Torontal, (desp. central județan). 


Acest desp. constă din 24 comune, are 13 cercuri culturale 
fiecare cu câte o bibliotecă poporală. 

-~ Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele următoare: Recaș : 
M. Şora „Rostul şi foloasele „Astrei“ și dr. O. Neagoe „Higiena 
şi. boalele molipsitoare” ; Jimbolia: dr. I, Roșu „Conlucrarea tu- 
turor prin „Astra“ la luminarea poporului“ și dr, |. Nemoian 
„Puericultura în Banat“ ; B.-Comloș: Gh. Muntean „Scopul „Astrei“ 
și dr. |. Nemoian „Puericultura“; Periam: M. Șora: „Rostul 
„Astrei“ ; Vinga: dr. P. Țiucra „Scopul „Astrei“ și dr. A. Cândea 
„Tuberculoza” ; Deta: I. Petrovici „Scopul „Astrei“ și dr, Isaia 
Popa „Tuberculoza“ ; Giulvăz: Tr. Golumba „Astra“ ca focar al 
culturei naționale’, Ştefan Vulpe „De ce trebuie să trimitem co- 
piii la meserii“ ; Buziaș: D. Voniga: „Propaganda culturală la sat. 
ca necesitate actuală” ; "Sannicolau mare: L-Roşu „Importanța din 
trecut şi problemele „Astrei și prof. À. Lupan „Ridicarea ţără- 
nimei la bunăstare, prin cultură și organizare”. 

Zilele de 1 Dec. și 10 Maiu au fost serbătorite cu fastul 
cuvenit, iar conferențe au ținut dl prof. Stănculescu despre „În- 
semnătatea zilei de 1 Dec.“ și dr. L „Nistor despre „Însemnătatea 
zilei de 10 Maiu“. : ; ; PAu tă 


1119 


Primăria comunală: din: Timișoara a pus: la dispoziţia des- 
părțământului: o cameră în edificiul Primăriei, pentru care seex- 
primă: cele mai: vii: mulțumiri. l 

Preşed. desp. dr. Patriciw Țiucra, protopop. 


2.. Comloşul-mare, (jud. Timiș-Torontal), 


Acest: despărțământ constă din 2 comune cu 2 cercuri cul- 
turale, Despărțământul pe lângă ţinerea de prelegeri poporale s'a 
îngrijit întotdeauna ca serbările naţionale să fie serbătorite demn 
și: cu: fastul: cuvenit, 

Prelegeri poporale au ţinut: Preotul V, Medrea „„Primejdiile 
coricubinajului”, Valerie Besu: „Prin cultură la bunăstare“ și pro- 
topop di. Ştefan Cioroianu „Energia și demnitatea naţională”. 


Preşed, desp. dr Ștefan Cioroianu, protopop. 


3. Deta, (jud. Timiș-Torontal). 


Acest desp. constă din 17 comune, are un cerc cultural şi 
3 biblioteci poporale și s'a înființat la 1 Maiu 1927, 

Conferinţe s'au ţinut în Deta, cu prilejul sărbătorilor naţio- 
nale și încadrate în programe artistice și agume: La 10 Maiu 1927 
a vorbit despre „Însemnătatea zilei" prof. :Al. Chevereșan și 
prof. Andreiu Arendt (în limba germană), la 1 Dec. 1927, P. Bi- 
zerea. „Trecutul „Astrei“ și Iosif Duma „Alba-lulia”, la 1 Maiu 
1928, prof. L Duma „Mihail Eminescu“ și prof. A. Arendt „Co- 
„labuorarea între şcoală și familie“ (în limba germană), la 10 Maiu 
1928, prof. Al. Chevereșan a ţinut cuvântarea ocazională, iar la 
13: Maiu 1928 desp: a comemorat 10 ani dela moartea poetului 
GH, Coșbuc cw recitări și vorbiri ocazionale, ţinute de profesorii 
Iosif Duma (în limba română) şi A. Arendt (în limba germană). 

Averea desp. este de Lei 1450; 

Cu desp: au colaborat școalele din Deta, societatea de lec- 
tură „Victor Vlad Delamarina“, secţia „Asociaţiei învăţătorilor bă- 
nățeni” și Reun. de cântări germană (Liedertafel) din Deta. 


Preşed. desp. P. Bizerea, preot. 


4. Lipova, (jud. Timiș-Torontal), 


Acest despărțământ constă din 27 comune. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Li- 
pova: Aureli Gh. Sida, despre „Foloasele educaţiei facultăților 
omenești”, Dimitrie: Piru „Factorii principali, cari au contribuit la 
unirea ncamulai“, |. Tomuta „Călătoria la locurile sfinte”, Iosif 
Torbăţ „Noţiuni populare în materie de finanțe publice”, Ínsem- 


1129 


nătatea zilei de 10 Maiu" și, „Viaţa şi Opera Regelui Ferdinand“, 
Gheorghe Rusu „Însemnătatea zilei de 1 Dec.“, Dimitrie Țiru „Înce- 
puturile culturii românești” și David Manea „Însemnătatea zilei 
de 10 Maiu" ; Ususău: Aurel Gh. Sida „Educaţia morală, inte- 
lectuală și fizică” ; Șiștaroveţ: Acelaş despre „Mijloacele, cari ne 
procură bunăstarea materială” : Dorgoş ; acelaș despre „Lenea, ri- 
sipa și minciuna“ ; Ususău : Iosif Torbăţ „Noţiuni populare în ma- 
terie de finanțe publice“ ; Belotinţ: A. Gh. Sida „Creşterea copiilor”, 

Toate aceste prelegeri au fost încadrate în programe arti- 
stice, cu recitări. de poezii, piese teatrale, cântări și jocuri naţionale. 

Desp. a primit din partea Ministerului de domenii o casă, 
care se foloseşte drept casă culturală, 


Preşed. desp, Fabriciu Manuilă, protopop. 


5. Sânnicolaul-mare, (jud. Timiș-Torontal), 


Desp. constă din 8 comune, are 3 cercuri culturale reorga- 
nizate și 4 biblioteci poporale. | 

Prelegeri poporale s'au ţinut în comunele: Igriș: dr. loan 
Demian, adv. şi președ. desp. despre „Mihail Eminescu şi carac- 
teristica naţională a operei lui”, iar păr. V. Negrudespre „Căsă- 
torie şi cauzele scăderii populației“; Cenadul-mare : părintele G. 
Ionescu și înv. D. Bozianu au vorbit despre „Urmările dezastru- 
oase ale luxului la sate“, despre „Oftică”, despre „Religie și mo- 
rală” și despre „Concubinaj”. 


Președ. desp. dr. loan Demian, advocat. 


XXII. 1. Trelscaune (desp.central judeţean). 
Raport pe anul 1927—28 nu ne-a sosit. 


2. Covasna (jud. Treiscaune), 


Acestui desp. aparţin 20 comune. În cursul anului 1927 s'au 
ţinut următoarele conferenţe : dr. V. Stroescu, medic „Alăptarea 
copilului sugaci dela naștere până la etatea de 2 ani“, dr. Magda, 
medic veterinar, despre „Gălbeaza oilor“, dr. Ștefan Dumitru, adv. 
„Ridicarea unui neam prin cultură“, dr, V. Stroescu „Diferite pro- 
puneri și comunicări pentru înaintarea despărțământului”, „ințăr- 
carea copilului și alimentarea lui dela vârsta de 2 ani până la 5 
ani”, Ticușan Eremia, preot „Rolul „Astrei“ dela înființare până 
la înfăptuirea idealului naţional“, N. Dobra „Rolul cooperativelor 
sătești”, dr. Magda „Tratamentul gălbezei la oi“, dr. V. Ştroescu 
„Boalele şi tratamentul copiilor dela naștere până la 7 ani”, „Mor- 
buzile contagioase la elevii de şcoală și profilaxia lor”, 


4424 


Cu prilejul conferințelor s'au desfășurat și programe arti- 
stice cu recitări şi cântări, 

Biblioteca desp. s'a mărit la 420 față de 205 vol. din anul 
trecut. Desp. a obţinut teren pentru Casă Naţională în Covasna. 


Președ desp. dr. V. Siroescu, medic. 


3. Ozun (jud. Treiscaune). 


Acest desp. constă din 23 comune și a fost înființat la 18 
Dec. 1927. Biblioteci poporale s'au înființat în 9 comune, orga- 
nizându-se în acestea și cursuri de limba română în care scop 
s'au primit dela centrala din Sibiiu 460 exempl. Abecedare. 

Serbătorile naţionale au fost serbătorite cu fast deosebit, 
ținându-se conferințe, încadrate în programe artistice, 

Averea desp. este de Lei 5287. 

Înființarea și funcționarea desp. în acest centru săcuiesc, 
pentru a cărui ridicare culturală și economică guvernele maghiare 
au făcut cele mai mari sacrificii, a dat în acest scurt timp de 
funcţionare, totuşi, roade vizibile, Organizarea cursurilor de limba 
română în 8 comune din judeţ, la cari au ţinut lecţii directorul 
școalei de stat loan Molnar, președ. desp., loan Șiandru, pretor 
şi secretarul desp. Ioan Gavrilescu, notar, a fost o ideie fericită, 
care a avut și rezultate destul de mulțumitoare. 


Președ. desp. Ioan Şiandru, alor 


4. Târgul-săcuesc (jud. Treiscaune). 


Acest despărțământ constă din 25 comune și a fost înființat 
la 18 Oct, 1926, 

Din mai multe motive deapărțământul nu a putut desvolta 
o activitate mai pronunţată și-a dat însă concursul la serbările 
naţionale, vorbind președintele desp. despre „Insemnătatea zilei 
de 1 Dec,“, iar părintele protopop Rafiroiu despre „Importanța 
Asociaţiunii, atât de binefăcătoare culturii sufletești a neamului 


românesc“ 
Averea desp. a fost la 1 lan. 1928 de Lei 26.040. 


Preşed, desp.: Colonel Basarabescu. 


XXIII. 1. Turda (Desp. central judeţean), 


Numărul comunelor 28; numărul cercurilor culturale 28 
numărul bibliotecilor 22, : 

Conferențe s'au ţinut în Turda de către „Extensiunea Uni- 
versitară” din Cluj în număr de 4 şi 4 șezători literare cu con- 
ferinţă și audiții radiofonice, cu rulare de filme, cu puncte mu- 


1122 


zicale. Prelegeri poporale s'au ţinut 10 în 5 sate din apropierea 
centrului de către dnii P. Suciu şi V. dr, Cerghizan în comunele 
Ceanul deșert, Tureni, Comșești şi Aiton, iar prof. I. Murăşan și 
Gh. Țărina în Cristești. Subvenţii a primit desp. pe anul 1927 
dela primăria oraşului Turda Lei 40.000. 


Preşed. desp. P, Suciu, dir. de liceu. 


2. Câmpia-Turzii (jud. Turda). 


Acestui desp. aparțin 21 comune și are 5 cercuri culturale. 

Prelegeri poporale s'au ţinut în următoarele comune: Vii- 
șoara: P. Suciu, dir. de liceu, Turda „Insemnătatea asociaţiilor“, 
Ing. Ionel Floașiu, „Insemnătatea şi folosul meseriilor“, Carol Sta- 
niloiu, Adm. fermei de stat „Cultura porumbului“; Luna: Ing. 
I. Floașiu „Folosul şi însemnătatea meseriilor’, Carol Staniloiu 
„Selecţionarea seminţelor”; Poiana: C. Staniloiu „Ogorul negru 
și ogorul verde"; Urea: acelaș „Insemnătatea terenurilor sterpe“ 
și „Insemnătatea ogorului negru și verde“. 

În cursul anului 1928 s'a aranjat în comuna Luna o pro- 
ducțiune teatrală. Serbătorile naţionale au fost serbate cu fastul 
cuvenit de către desp. 

În urma unui apel al desp., primăriile din desp. au pus la 
dispoziţia desp. sume, cari au făcut posibilă o oarecare mișcare 
culturală în desp. 

Președ. desp. Mihail Ilieşiu, preot. 


3. Sălciua (jud. Turda). 


Acest despărțământ constă din 18 comune, are 8 cercuri 
culturale și 10 biblioteci poporale. 

Prelegeri poporale sau ţinut 48, în 14 comune de către 
profesori, preoţi și învăţători.  Conferenţe și serate artistice s'au 
aranjat în toate comunele, în total 27. Despărțământul a aranjat 
o expoziţie de copii. Averea desp. este de Lei 8146 — Cu 
desp. au colaborat societățile preoților şi învăţătorilor. 


Președ. desp. Vasile Gan, protopop. 


XXIV. 1. Cetatea Albă (desp. central judeţean). 


Acestui despărțământ aparţin 104 comune, are 16 cercuri 
culturale și 33 biblioteci poporale. Conierenţe s'au ţinut în Ce- 
tatea-Alhă: Paul Nicorescu, prof. univ. lași, despre „Mihaiu 
Voevod“ și T, lacobescu despre „Regele Mihaiu“, iar cu prilejul 
serbării zilei de 1 Dec. Gh. Ștefănecu, prof. despre „Unirea Ar- 
dealului” ; Satu-nou : Traian Mardan, advocat despre „Insemnă- 
tatea Asociaţiunii” ; Tașlâc: Al. Ciubotaru, înv, despre „Folosul 
cărții” şi în Purcari: S. Silivestru, înv. despre „Astra“. 


1123 


In. bibliotecile. cercurilor culturale ale „Astrei“ se află, 544; 
cărţi, donate de „Casa şcoalelor“, Asociaţia centrală: a „Astrei“ și 
Bibl „IL. G. Bibicescu“ din Turnu-Severin. Sub îngrijirea „Astrei“ 
s'au, mai trimis şi în. alte sate 25 biblioteci cu câte 210 volume 
15 biblioteci cu câte 155 volume, iar cu prilejul serbărilor po- 
porale s'au distribuit 7850 cărţi. La finea anului școlar s'au dat 
4875 de cărți drept premii elevilor merituoși. 

Despărțământul „Astra“ împreună cu societatea „Principele 
Mircea“ a organizat un concurs pentru copii sănătoși, acordându-se 
& premii. între Lei 150—1000—. 

Cursuri de analfabeți s'au ţinut în 11 comune, la cari au 
învăţat a scrie şi ceti. 521 de elevi. 

Ajutoare s'au primit: dela Primăria Municipiului Cetatea- 
Albă Lei 15'000'— și dela banca de agricultură Lei 1000:—" 
Averea desp. la 1 Iulie 1928 a fost de Lei 43'638:—. 

Despărțământul lucrează în acord deplin cu Căminul cul- 


tural „Regele Mihaiu“. 
Preşedintele desp. Th. Iacobescu, institutor. 


T24 


Anexa V. 


F Consilieratul z Cât teren 
af agricol al E g| s'a dat 
5 județului HAEA 
1| Alba 11 3 | 1530 
2| Arad 11 4j 200 
3| Bihor 64 | 2211594 
A| Brașov 13 3| 46 
5iCaraș 3| — 1200 
6i: Ciuc 34 9 57 
25 7| 275 
1 
16 4| 255 
82| 21| 588 
11| 2| 400: 
19 4| 33 
+ 62 | 16| 324 
21 | = 


TABLOU 


Despre terenurile date pentru Casele Naţionale ale „Astrei“, conform 
datelor primite dela Consilieratele agricole până la 21 Octomvrie 1928. 


“Total |685| 302 u ea 


Arenda după terenul dat prin 


= 
Oficiul de Acte de 

Gassă Recepise || Chitanţe licitație . 

p.| Dei |b.| Dei |b.| Gei |b.| Gei |b. 


1120 |—| 130 |-—| 2115 


3445 |—| 351 [50| 29633 |— 
15358 |—|  —|-—| — E 


10328 
1970 


675 |—| 1585 


ea — 24292 
-— |—| 2670 
—|-—| 3232 


— |—|| 5922 
— |—l| 3132 


—|—] 3042 
10100 |—| 21650 
—|-—| 630 


—hosz5ajs0) 12755 d 77125 feo 


1125 


Anexa Vl. 


Activitatea seeţiunilor ştiinţițice-literare. 


Dare de seamă asupra activităţii secțiunilor ştiinţifice-literare ale „Astrei“, 
făcută în şedinţa plenară a secțiunilor, ținută la 29 Iunie 1928 la Cluj. 
Hotăririle şedinţei plenare comportând, după statute, aprobarea adunării 
generale, au fost comunicate on. comitet central prin copia din procesul 
verbal. Celelalte hotăriri ale şedinţei plenare au fost publicate în raportul 
secretarului apărut în rev. „Transilvania“ Nr. 7—8 a. c. (Nr. lulie— August). 


Raportul secretarului seeţiunilor. 


DOMNULE PREŞEDINTE! 
DOMNILOR MEMBRI?! 


Comitetul central al „Asociaţiunii” a hotărit, în şedinţa plenară dela 12 
Noemvrie 1927, în legătură cu activitatea secțiunilor știinţifice-literare ate 
„Astrei“: „Să se instituie un secretar general literar, cu sediul în Cluj, pentru 
coordonarea activităţii secţiunilor şi pentru redactarea revistei „Transilvania“, 
care va să apară şi mai departe la Sibiiu”. 

Adunarea generală a „Asociaţiunii”, ţinută la 4 şi 5 Decemvrie 1927 la 
Sibiiu, a hotărît, în şedinţa a Il-a, din 5 Dec., următoarele, înllegătură cu deci- 
ziunea comitetului central, supusă adunării: „Adunarea generală primește să 
se instituie un secretar literar al secţiunilor, cu sediul în Cluj, pentru coordo- 
narea activității secţiunilor literare-știinţitice şi pentru redactarea revistei „Tran- ` 
silvania”, care va apărea şi pe mai departe la Sihiiu, colaborând cu secretarul 
literar din Sibiiu”. 

Hotărirea comitetului central a fost deci primită de adunarea generală, 
eu schimbarea făcută în titlul secretarului: „secretarul literar al secţiunilor”, 
in loc de „secretarul literar general al secţiunilor”. 

|. Numit pe ziua de 1 Ianuarie 1928 în acest nou post înființat în ca-. 
drele „Astrei”, subsemnatul s'a nizuit să răspundă îndatoririlor împreunate cu 
el. Pentru activitatea secţiunilor, ca şi pentru redacția din Cluj a revistei 
„ Transilvania”, se impunea, în primul rând, achiziționarea unui local, întrucât 
nici secţiunile, nici despărțământul Cluj, al „Astrei“, nu aveau un local propriu 
sau închiriat. Comitetul central a propus și adunarea generală a primit să se 
ia în bugetul anului 1928 suma necesară pentru achiziţionarea unui astfel, 
de local. | "y k 
; În acest scop s'a închiriat dela „Ardealul“, cu ziua de 1 Martie 1928, 

localul actual, cu 84.000 Lei chirie anuală. Localul a fost amenajat cu cheltuiala - 
„Astrei”, potrivit inventarului. Din suma de 40,000 Lei asemnată, s'a cheltuit  - 
' cu.mobilierul, curățit, rechizite etc., până la 29 Iunie a. c. suma de 39.441, Lei, 
potrivit ziarului “de cassă și chitanţelor. La 1 Iunie a. c. s'a făcut decontarea 
către comitetul central până la suma de 34.246 Lei. 


1126 


$ 


IL Încă inainte de inchirierea şi amenajarea localului secţiunile ştiia- 
(ifice-literare au fost convocate la două şedinţe, prezentându-se însă prea puţini 
membri pentru a putea lucra şi aduce hotăriri. 

La 9 Martie a. c. s'a putut ţinea întâia şedinţă a secţiunilor reunite, in 
care s'au adus următoarele hotăriri : 

1. Secţiunile să se întrunească în ședință plenară Joia, la sfârşitul fie- 
cărei luni, când se vor face comunicări de către membri în legătură cu preocu- 
pările „Astrei” şi se vor discuta chestiuni privitoare la activitatea secţiunilor 
și coordonarea activităţii lor. 

2. Secţiunile să înceapă un ciclu de conferinţe cu subiecte din domeniul 
educaţiei naţionale. 

3, Pentru colaborarea la revista „Transilvania“ fiecare secțiune să dea 
delegaţie unui membru al său în comitetul de redacţie. 

Era desigur aici un program de muncă până la vacanţa de vară a anului 
curent. 

` Potrivit acestor hotăriri, activitatea secțiunilor s'a desfăşurat precum 
urmează : 

În şedinţa plenară a secţiunilor dela 29 Martie dl I. Agârbiceanu a tăcut 
o comunicare sub titlul: „Dela românii transnistrieni“. 

La 25 Aprilie di G. Bogdan-Duică a făcut o comunicare in sala Pretec- 
turii judeţului, sub titlul „Sudul şi Nordul Ardealului“ între 1810—1813". 

La 26 Aprilie şedinţă plenară in care dl dr. L. Daniello face comuni- 
carea „Copilul şi infecţiunea tuberculoasă“, iar dnii V. Stanciu și S. Dragomir 
fac prezentările lucrărilor apărute în bibliotecile secţiunilor ştiinţelor naturale 
şi a celei istorice; Dl Stanciu vorbind despre „Speologia“ dlui E. Racoviţă, 
iar dl Dragomir despre „Epocele principale din istoria românilor“ de L Lupaș. 

In aceeaş şedinţă, la propunerea secretarului, se hotărește ca secţiunile 
să comemoreze 10 ani dela unirea Basarabiei. Tot atunci d! S. Dragomir propune 
ca secţiile să tipărească o lucrare asupra „Ardealului românesc“ cu prilejul 
implinirii celor 10 ani dela unire, Propunerea e primită cu căldură şi se hotă- | 
reşte ca intr'o şedinţă viitoare dl Dragomir să facă o -comunicare, propunând 
planul intregei lucrări. 

La 29 Aprilie secţiunile participă la comemorarea unirii Basarabiei, vor- 
bind în Aula Universităţit dnii loan Lupaş şi L Agârbiceanu. 

La 2 Maiu dl Vasile Vlaicu ţine in sala Prefecturii o conferință dia 
ciclul „Educaţiei naţionale“, vorbind despre „Doctrina poporală în economia 
politică“. 

La 14 Maiu s'a cerut de către societatea univ. „Gh. Coşbuc“ şi patro- 
najul sectiunilor la comemorarea lui G. Coşbuc; a ținut la festivalul aranjat 
la „Teatrul Național” o conferință despre G. Coşbuc dl I. Agârbiceanu. 

La 16 Maiu, în şedinţa plenară a secțiilor, dl S. Dragomir a arătat in 
cadrele unei comunicări planul lucrării asupra „Ardealului românesc”, din pri- 

_lejul alor «10 ani dela unire, lucrarea ce urmează să fie făcută de către membri 
secţiunilor. Arată importanţa şi pentru propaganda în streinătate a acestei 
“scrieri, care va trebui publicată şi în traducere engleză sau franceză. Lucrarea 
ar cuprinde cc. 600 pagini, împărţită în vre-o 30 capitole, cuprinzând tot ce s'a 
realizat în Ardeal în zece ani de stăpânire românească. Dl Dragomir arată și 


1127 


colaboratorii la cari s'a gândit pentru fiecare capitol, Pentru pregătirea ei se 
alege un comitet de redacţie, sub prezidenţia dlui S. Dragomir, comgus din 
dnii: V. Onişor, luliu Haţiegan, V. C. Osvadă, Mihail. Şerban și I. Agârbiceanu, 
Lucrarea să apară la 1 Decemvrie 1928. 

In aceeaș ședință, potrivit adresei comitetului central Nr. 1031/1928 -se | 
face repartiţia între secţiile „Astrei“ a subvenţiei acordate secţiilor de comitetul 
central pe 1928, în suma de 1.500,000 Lei. In deplin acord se face următoarea 
distribuţie, adusă și la cunoștința comitetului central: 

Câte 100.000 se atribuie secţiilor : literară-filologică, artistică, geografică- 
etnografică, ştiinţele naturale, şcolară, feminină, 


Lei 500.000 secţiunii medicale biopolitice. 
„150.000 A istorice. 
„200.000 a social-economice, cu îndatorirea că dacă in cursul 


anului se vor ivi nevoi materiale în secția juridică şi se va reconstitui secția 
tehnică, secția social-economică să le ofere din suma atribuită ei. 

La 17 Maiu secțiunile participă la serbătorirea Abatelui Zavoral,’ în 
Aula Universității, fiind salutat printr'o vorbire festivă de către membrul activ 


di A. Ciortea. 
La 31 Maiu, în şedinţa plenară a secțiunilor, dl dr. Iuliu Haţieganu face 


prezentarea lucrării „Ingrijirea şi alimentarea copilului mic“, de dl dr. A. Iancu, 
carte apărută în biblioteca secţiunii medicale a „Astrei“, 

In aceeaş şedinţă dl M. Șerban face o comunicare asupra „intelor ur- 
mărite de secţiunea economică-socială a Astrei”, prezentând volumele apărute 
până acum în biblioteca secţiunii. N. Ghiulea: „Adevăratul înţeles al coope- 
raţiei“, |. Pop-Câmpeanu : „Bănci populare şi cooperative sătești“, Graţian C. 
Mărcuş : „Din vieaţa cooperativelor de consum“, 

Tot în şedinţa dela 31 Maiu dl S. Oprean face prezentarea scrierilor 
apărute în biblioteca secțiunii geografice-etnografice : S. Oprean, „Secuizarea 
românilor prin religie“; G. Vâlsan: „O ştiinţă nouă, etnografia“; „Colinele 
şi cetatea Ciceului“ de El. Sighiartău, 

La 16 Iunie, în şedinţa plenară a secţiunilor, se discută „Mijloacele de . 
desfacere ale publicaţiilor secţiunilor“, fiind raportori d-nii S, Bornemisa și I. 
Clopoţel, cari insistă asupra mijloacelor de desfacere pentru toate publicaţiile 
„Astrei", secţiunile hotăresc înfiinţarea unui oficiu de desfacere la Cluj pentru 
publicaţiile secţiunilor, hotărire care rămâne să fie trecută și prin şedinţa 
plenară dela 29 Iunie a secţiunilor, 

Dela 9 Martie până la 16 lunie secţiunile au desvoltat, în rezumat, în 
şedinţe reunite activitatea amintită. 

Secţiunile „Astrei“ s'au înmulţit cu „Secţiunea femenină biopolitică“, 
înființată prin hotărirea adunării generale dela 4 și 5 Decemvrie a „Astrei“, : 
ţinută la Sibiiu, cu primul comitet de conducere în frunte cu dna Maria B. 


Baiulescu. 
Tot dela adunarea generală până azi, secretariatul, la avizul comitetului 


central, a luat contact cu unii domni membri din secția desfiinţată tehnică și 
sunt speranţe că în decursul anului c.. secţia se va reînfiinţa, 

Raportul pentru adunarea generală se va completa în baza rapoartelor 
fiecărei secţiuni, pentru a putea fi înregistrată după cuviinţă activitatea. dim: 
sânul: fiecărei secţiuni. 


1128 


Conferinţele proiectate din ciclul „Educaţia naţională”, afară de una, a 
dlui V. Vlaicu, nu s'au putut ţine; fiind timpul înaintat, publicul n'a mai par- 
ticipat, A rămas ca ele să fie continuate la toamnă, cu următorii dni confe- 
renţiari : 1. dr. Iuliu Haţiegan: „Educaţia fizică şi morală în :Cehoslovacia.” 
2. L Lupaș: „Educaţia naţională în trecut”; 3. N. Ghiulea; „Educaţia socială 
şi economică“, 4. Al. Borza: „Studiul naturii în educaţia naţională“, fixate 
până acum pentru acest ciclu. | 

III. Pentru biblioteca „Astra“ pentru intelectuali s'au destinat din buget, 
cum am arătat, suma de 100.000 Lei. Pentru anul în curs s'a hotărît a se publica 
in această bibliotecă „Iuliu Cesar“, de Shakespeare, in traducerea regretatului 
poet ardelean Ion Borcea. S'a ţinut seama de părerea competentă a dlui prof. 
P. Grimm, care a şi luat asupra sa sarcina de a revedea traducerea, a o pre- 
vedea cu o introducere și notele necesare. Lucrarea e aproape gata de tipar. 

A doua lucrare de publicat anul acesta în biblioteca „Astra“ este un 
manuscris a lui Lazăr Duma, asupra românilor din Serbia, recomandat spre 
editare de colegul nostru, dl G. Vâlsan, preşedintele secţiei geografice-etno- 
grafice. Din suma amintită sperăm să putem publica amândouă aceste lucrări. 


* + 

Despre întreaga activitate a secţiunilor reunite în ședințe comune se 
conduce un ziar de procese verbale; secretariatul s'a îngrijit ca membri din 
Cluj — peste 120 activi şi corespondenţi, să fie avizaţi la timp prin învitări 
tipărite trimise la adresa fiecăruia şi prin publicitate la ziarele locale, despre 
termenul şi ordinea de zi a şedinţelor ; iar despre lucrarea în ședințele plenare, 
secretariatul a publicat la timp dări de seamă rezumative în ziarele locale, 
cărora cu acest prilej le aduc toată mulțumita secţiunilor pentru publicitatea 
gratuită, 

Şedinţele secțiunilor reunite, de când avem localul nostru, sunt tot mai 
bine cercetate. Am înregistrat și 50 de membri prezenţi. Toate lucrările de 
birou, adrese etc., au fost făcute de secretar fără nici un ajutor. Pentru serviciul 
extern şi curăţit încă nu avem servitor anume, ci mă folosesc cu personal 
dela „Ardealul“, remunerându-i din când în când cu câte o mică sumă. 


Dintre hotăririle de realizat, luate de secţiuni, ţin să relevez îndeosebi 
următoarele ; 

1. “Pregătirea lucrării „Ardealul românesc”, cu prilejul împlinirii alor 
10 ani dela unire, cu colaborarea tuturor secţiunilor, pentru care cerem con- 
cursul tuturor membrilor. 

2. Infiinţarea unui oficiu de desfacere a publicaţiilor Secţiunilor „Astrei“, 
la Cluj, între cari se numără desigur şi revista „Iransilvania”, deocamdată 
prin angajarea unui om priceput. 

3. Continuarea bibliotecilor secţiuailor. 

4, Imbunătăţirea, ca material şi tehnică, a revistei „Transilvania“. 

5. Pregătirea şi editarea de către secţiunea literară-filologică alor două 
volume, unul de proză, altul de versuri, a unei antologii a scriitorilor ardeleni, 
dela inceputuri până azi, o antologie. care lipseşte cu desăvârşire. 


*) Despre revista „Transilvania“ vezi raportul general. 


1129 


6. Continuarea comunicărilor, prezentărilor de cărţi, discuţiilor în şedinţe 
pieaare, ale secțiunilor reunite. 


DOMNILOR MEMBRI ! 


Rugându-Vă să luaţi la cunoștință aprobatoare acest raport, mărginit la 
fapte. şi date, Vă rog să binevoiţi a hotărî în şedinţa de azi asupra următoa- 
relor chestiuni, în legătură cu activitatea viitoare a secțiunilor : 

1. Dacă întreaga subvenție dela centru, repartizată pe secţiuni să se 
folosească numai în cheltuielile publicaţiilor secţiunilor sau o parte să se: 
destineze ca cheltuieli de drum şi o mică diurnă pentru conferințele ce le-ar 
face membrii secţiunilor sau pregătirea şi editarea cu conferințe modet 
peatru sate ? 

2. Dacă bibliotecile secţiunilor să publice şi scrieri, broşuri pur popo- 
vale, sau materialul acesta, dela oricare secție ar veni, să se publice în „Biblio- 
teca poporală“ a „Astrei“. 

3, In Art. 21 al Regulamentului, între obiectele dela ordinea de zi a 
ședinței plenare dinainte de vacanţă a secţiunilor, se spune la p. f.: „Vor 
stabili bugetele secţiunilor”. In legătură cu această stabilire, e cu totul nece- 
sară o relaţie oficială a fiecărei secţiuni despre starea cassei sale până la 
această şedinţă, ceeace nu se prevede în Regulament, secţiunile raportând şi 
decontând direct comitetului central gestiunea lor financiară. În caz că se 
hotăreşte stabilirea de acum a bugetului secţiunilor pe 1929, propun suma 
atribuită pentru anul 1928, 

4, În sfârşit atrag atenţiunea asupra hotărirei, luate în ordinea de zi 
de azi de-a înființa un oficiu de desfacere a publicaţiilor secţiunilor. 


Cluj, la 27 Iunie 1928, I. AGÂRBICEANU. 


Rapoartele singuratieelor secţiuni. 


Secţiunea literară-filologică. 


Ultimul raport despre activitatea secţiei literare-filologice a „Astrei“ s'a ` 
inaintat în ziua de 29 lunie 1926, arătându-se cauzele cari au contribuit ca 
această activitate să se desfășoare în cadre modeste. Am luptat și noi cu greu- 
tăţile începutului, cari abia acum, după ce secţiile au ajuns să-şi aibă localul 
lor propriu, au inceput să dispară. 

Concursul literar publicat în anii 1925 și 1926 n'a dat rezultatul dorit, 
întrucât nici una din lucrările prezentate n'a atins cuvenita măsură, Aşa apoi, 
pentru anul 1927 secţia noastră a decis publicarea unui nou concurs de Lei 10 
mii pentru o lucrare cu subiect dat: Viaţa şi activitatea lui Gh. Barițiu până 
la 4848. Nici această nouă incercare de-a încuraja talentele n'a dat rezultatul 
aşteptat. 

La cele trei şedinţe ținute în cursul anului 1927 s'au censurat lucrările 
iatrate la concurs, desbătându-se şi chestiile dela ordinea zilei. Aşa între altele, 
secția noastră a discutat şi marea problemă a admiterii principiului biopolitic, 


1130 


F 


- în lupta pentru întărirea națiunei, aducând hotăriri cari toate au fost acceptate: 
Am cerut crearea unui organ de mare publicistică modernă, ori, mai bine zis, 
o „Transilvanie” reformată, al cărei material să fie românesc, iar principiile,” 
punctele de vedere mondiale. Pentru națiunea noastră ameninţată de efeminism 
şi pseudo-estetism am cerut o literatură bărbătească, o literatură de entuziasm 
şi de muncă pentru deaproapele român. Faţă de tot ce se opune unificării pu- 
terilor naţionale de creaţiune şi biruinţei direcţiunilor sănătoase am cerut o 
direcţie critică nemiloasă, În sfârșit, ne-am exprimat părerea că literatura prac- 
tică (apropiată de trebuinţele claselor sociale) va fi un echilibru între ceeace 
“suntem şi ceeace putem deveni. Descriind stările de față va trebui să se indice 
şi mijloacele de evoluţie cu putință. Cu un cuvânt: principiile de selecţie ale 
literaturii noastre, pe cât genurile permit, să fie perfecţionarea umană omni- 
laterală, o caloagatie românească. Vor avea atunci o serioasă, adâncă și mare 
literatură, la nivoul celei a popoarelor conducătoare europene. 


Anul 1927, din motive îndeobşte cunoscute, n'a fost potrivit pentru des- 
voltareă unei mai intensive activităţi a secţiei noastre. Nu ne îndoim însă, că 
raportul despre activitatea ce vom desvolta în anul de față va fi mult mai 
bogat. Amintim aci, ca în treacăt, marea lucrare, ce secţia o pregătește sub con- 
ducerea dlor Gh. Bogdan-Duică și Niculae Drăgan: Crestomatia şi Antologia 
scriitorilor români ardeleni, care ne va înfățișa producția literară din trecut şi 
prezent a Ardealului românesc. Nădăjduim că va fi o lucrare monumentală, o icoană 
adevărată a străduinţelor ce s'au depus în trecut pentru păstrarea fiinţei noa- 
stre naţionale şi a contribuţiei din prezent a Ardealului românesc la crearea 
acelei literaturi serioase şi adânci, care să ne ridice la nivoul marilor popoare 
europene. f . 

Prin conferințe și comunicări, singuratici membri ai secției literare-filo- 
logice au participat activ la opera de culturalizare a masselor, pornită cu atâta 
avânt din partea „Astrei“, cum se va vedea în raportul dlui secretar literar al 
secţiilor şi în cel al secţiei biopolitice. Membrii secţiei literare-filologice au 
desvoltat o activitate literară mănoasă şi în anul 1927. | 

DI preşedinte Gh. Bogdan-Duică a publicat felurite dări de seamă critice 
în „Propileele literare“, în revista „Floarea soarelui“ şi diferite alte reviste, In 
` ziarul „Naţiunea” a publicat o cuvântare festivă-universitară „Despre romani- 
zarea regelui Ferdinand 1”. A publicat scrierea Vasile Alecsandri, povestea unei 
vieţi. In lucrarea Omagiu lui Ion Bianu a publicat un mic studiu din tinereţe 
al lui M. Eminescu. La o şezătoare a „Astrei“ a citit o comunicare etnografică 
despre Guillaume, care la 1815 a vorbit despre Românii ardeleni. 

DI Niculae Drăgan a publicat în „Daco-România“ un valoros studiu asupra 
lui Mihail Halici (contribuţie la istoria culturală românească ‘din secolul XVII), 
apoi articolele „Etimologii”, „Despre ce Psaltire şi Liturghie vorbeşte Pavel 
Tordaşi la 15707", „Iarăşi da şi dacă“ și diferite recensii, In Anuarul liceului 
„Gh. Coşbuc“ din Năsăud a publicat un studiu documentat despre „Gheorghe 
Coşbuc la liveul din Năsăud şi raporturile lui cu grănicerii“, Mai amintim articolele 
despre „Graiul şi folklorul Maramureșului“, „Cuvinte şi obiceiuri“, în „Junimea 
literară“ şi „Revista filologică”, apoi broşura „Toponimie şi istorie“, formând 
Nr. 1 al Bibliotecei Anuarului Institutului de istorie naţională. şi diferite alte 
articole, publicate în revistele noastre. 


1131 12 


DI Alexandru Ciura a fost un sârguincios colaborator al revistei „Tran- 
silvania”, 'scriind în fiecare număr bucăţi literare. Remarcăm frumoașele „Amin- 
‘tiri din anii 1916—1918", publicate în mai multe numere ale „Transilvaniei“, sub 
titlul „Cum era odată.“ Atât bucăţi de literatură propriu zisă, cât şi articole 
literate a publicat şi în revista „Societatea de Mâine“, dintre cari remarcăm 
cele asupra romanelor lui Tit Chitul și a romanului „Povestea unei vieţi” de 
IL Agârbiceanu. 

În biblioteca poporală a „Astrei“ a publicat biografia lui Vasile Lucaciu, 
o lucrare bine apreciată de întreagă presa noastră, La o ședință a societății de 
lectură „Gheorghe Barițiu” a apreciat, în cadrele unei conferinţe, opera nemu- 
ritorului Coşbuc. Are două lucrări în manuscris, cari işi așteaptă tipărirea: 
Tribunul cel din urmă și Viaţa lui Isus. 

Dl Constantin Lacea a colaborat la S Dicționarului Limbei ro- 
mâne și a publicat articole de filologie in anuarul Muzeului Limbei Române, 

„Daco România“ şi în „Revista filologică“ din Cernăuţi. 


DI Teodor Capidan a colaborat la redactarea Dicţionarului limbei române, 
a publicat texte meglenite şi diferite articole de filologie, mai ales în anuarul 
Muzeului limbei române, in Revista filologică dia Cernăuţi şi în alte reviste. 

DI Ion Agârbiceanu a ţinut o conferinţă tratând subiectul „Subconştieat 
Şi conştiinţă naţională“ în oraşele Satu-Mare, Baia-Mare şi Sibiu. Altă confe- 
rință a ţinut la Zălau, dând răspuns întrebării: Suntem în faţa preocupărilor 
creștineşti în România ?, iar la Cluj a vorbit despre „Forţele Unirii”. Toate 
acestea în cadrele „Astrei“. 

In cadrele conferinţelor organizate de Reuniunea „Sf. Maria“ a femeilor 
române gr. cat, din Cluj a tratat problema „Temei şi clădire în creştinism“. 

A publicat numeroase schiţe şi nuvele în „Transilvania“ și în diferite 
alte ziare şi reviste ale noastre. Dela i Ianuarie 1928 e redactorul revistei 
„Transilvania“. 

DI Septimiu Popa a publicat diferite schițe şi povestiri 3 în revistele „Co- 
sinzeana“, „Țara Noastră“ şi „Societatea de mâine“, precum și în ziarul „Bi- 
ruința", Jar în gazeta poporală „Foaia Noastră" de sub direcţia dlui Victor 
Stanciu, articole privitoare la „Astra” și biblioteca ei. Apoi, tot în „Biruinţa“, 
numeroase foiletoane, tratând diferite probleme culturale, literare şi istorice. 

Regretăm, că din cauze .neatârnătoare .de noi, nu putem qda seamă şi 
despre bogata activitate a dlui Sextil Puşcariu. Vom complecta însă acest 
aport, întregindu-l cu datele privitoare la această bogată activitate, la .locul: 
cuvenit. Tot astfel, şi cu privire la activitatea celorlalţi -membri ai .șecțiupei, 

Amintim cu durere trecerea din viață a iubitului nostru tovarăș de muncă 
"Valer Braniște, a 'cărui pierdere adânc simțită de întreagă suilarea .româneașcă 
me-a atins nespus de: dureros și pe noi. Vom păstra amintirea lui, înscriinduri 
'mumele în inimile noastre şi propoveduind . urmașilor :acea evanghelie a culturei 
“naţionale pe care întreaga lui viaţă a :propovăduit-o. 

Dacă raportul acesta :au s'ar restrânge numai la anul 1927, am fi în 
“plăcuta situaţie să constatăm că activitatea membrilor secţiei a inceput a',se 
-desfăşura în ‘mai 'mare măsură în cadrele „Astrei“. .Imprejurările schimbate, 
numirea unui secretar literar.al secţiilor și ;achiziţienarea unui local-prepțiu, „a 
adus secţia noastră în situaţia să poată desfăşura activitatea ce. pe dreptul -se 


4132 


așteaptă dela dânsa. Așa apoi, vă putem asigura, domnilor, că în anul ce vine 
secretarul secţiei literare-filologice va fi în plăcuta situaţie de-a vă citi un 
adevărat raport, despre o adevărată şi prodigioasă activitate, 

Raportul de faţă, care vă înfățișează o muncă modestă, dar izvorită din 
curată și sinceră însufleţire, — tot ce s'a putut face în împrejurările date, vă 
rog să binevoiţi a-l lua spre ştiinţă, mai ales că o mare parte din activitatea 
descrisă s'a desvaltat pe teritorul Ardealului, . 

Cluj, 29 lunie 1928. 

GH. BOGDAN-DUICĂ m. p. i SEPT. POPA, secretar, 


Secțiunea artistică. 


Din raportul cătră adunarea generală a “„Asociaţiunei pentru literatura 
rom. şi cultura poporului român”, ţinută anul trecut, s'a întrelăsat, 'pe urma 
unei regretabile erori, să se ia notă și despre activitatea secțiunei artistice a 
„Astrei“, desfășurată în toamna anului 1926 și în anul 1927, până la data adu- 
nării generale amintite. Fie-ne permis deci ca cu această ocaziune să prezentăm 
din nou raport despre activitatea secţiunei noastre din timpul arătat, cât și 
despre activitatea sa dela ultima adunare încoace, rugându-Vă ca acest raport 
să se ia în proxima dare de seamă cătră adunarea generală a societății. 

Secţiunea noastră s'a întrunit în mai multe rânduri în ședințe, discutând 
fixarea unui plan de muncă și luând măsuri pentru executarea acestui plan, în 
sadrele posibilităţilor date. Trebuie să observăm aci, ca şi cu ocaziunea altor 
rapoarte înaintate la loc competent, că cu modestele mijloace băneşti eari au 
stat până acum la dispoziţia secţiunei noastre nici pe departe nu sau putut 
realiza ţintele urmărite de noi. Astiel principala noastră activitate s'a. limitat 
până în prezent la ținerea de conferinţe, rămânând ca alte probleme fixate să 
le intăptuim când vom putea dispune de mai multe mijloace materiale. 

Până in momentul de față s'au ţinut următoarele conferințe: di Emil 
Isac la 6/XI. 1926 in Bistriţa (titlul: Propaganda artistică), dl dr. Tib. Bre- 
diceanu la 14 XI. 1926 în Chişinău (titlul: Muzica şi compozitorii români ai 
Transilvaniei) cu care ocaziune a participat și la inaugurarea secțiunei artistice 
a „Astrei Basarabene“, luând contact cu lumea artistică din apest centru și 
discutând modalitățile unei colaborări intre secțiunea noastră şi cea înființată 
în Basarabia. 

DI Emil Isac a ţinut la 21/XL. 1926 o altă conferință la Turda (titlul : Teatrul 
modern) și tot dânsul/la 28/XI. 1926, la Gherla (titlul: Inainte cuvântare). dl 
dr. Coriolan Petranu a ţinut o conferinţă, la 14/XI, 1926, în Dej (titlul: Arta din 
Transilvania) şi alta in Gherla, la 28/X]. (acelaș titlu), dl E. Isac la 27/IJL. 1927, 
la Aiud (titlul : Propaganda artistică), di dr. C. Petranu, la 17 IV, 1927, în Sighet 
{cuprins artistic-cultural), 

Ne luăm voie a raporta mai departe, că in scopul îmbogăţirii Muzeului 
„Astrei” din Sibiiu şi a completării colecţiei de tablouri originale de ale pic- 
torilor români, secțiunea a cumpărat un valoros auto-portret de pictorul aça- 
demic şi actual director al Şcoalei de belearte din Cluj: dl Alexandru Pop. 

Venind în ajutorul apreciatei cântărețe, a dnei Veturia Ghibu, la aaţiunea 
desfăşurată de dânsa pentru popularizarea operelor muzicale ale compozitorilor 


1133 12* 


români, secţiunea noastră a contribuit moralicește şi materialicește la aranjarea: 
a trei concerte: unul cuprinzând compoziţii de ale autorilor mai vechi, altul- 
închinat excluziv operei muzicale a lui George Dima şi, al treilea, cu lucrări 
de alei autorilor mai noui români; Cu :ocaziunea. concertelor dnei V. Ghibu şi-a 
dat prețiosul său concurs și dl prof. Ionel Crişan, membru al secţiunei noastre.. 
«nfn: Noemvrie anul trecut dl prof. Dimitrie Comșa a aranjat în Timișoara. 
o foarte reuşită şi unanim apreciată expoziţie de artă țărănească. Cu acel prilej 
a ţinut şi o conferinţă cu titlul: Despre mersul și promovarea industriei ţărăneşti. 
{n ce priveşte colaborarea la revista „Transilvania“, membrul secțiunei 
dist dl dr. A. P. Bănuţiu a publicat o serie de articole dintre cari unele 
au apăruț, și în broșuri. Dsa prepară actualmente un studiu asupra măestrului 
G.-Ditna, care va -apărea tot în revista Asociaţiunei, 

,; -.. „An fine preşedintele secţiunei noastre, dl dr, Tib. Brediceanu, a mai ținut — 
afară de cadrele „Astrei“ — o conferinţă la Universitatea liberă din Bucureşti 
(Fundaţiunea Carol L) despre „Motivul muzical în arta poporală”. 

Despre suma de Lei 20,000 pusă la dispoziţia secţiunei noastre pro 1926/27 
am dat. seamă în şedinţa plenară a secţiunilor, ţinută în lunje 1927. Din suma 


de Lei 25.000 pro- 1927/28 am făcut următoarele cheltueli: | bi 
1, Restituirea anticipaţiunei acordate de preşedinte pentru completarea. 
sumei de Lei 20.000 insuficientă . . .... Lei 1.622:—. 
2. Cumpărarea tabloului dlui A. Pop ... ooa a 10.000— 
3, Contribuire la aranjarea concertelor dnei V. Ghibu o u 4.000 —. 
; Total . Lei 15.622: —. 
mai rămânând la dispoziția secțiunei noastre _. . , .  „ 9.488— 


Rugându-Vă să binevoiți a lua la cunoștință acest raport, semnăm cu: 
distinsă stimă 


“Dr. TIB. BREDICEANU, EMIL ISAC, 


preşedinte, secretar. 


Secţiunea istorică. 
a eee 


-Secțiunea istorică a ţinut în cursul acestui an 2 ședințe: (21 Octomvrie. 
1927 şi 2 Aprilie 1928): 

In cea dintâi a decis publicarea „Bibliotecii istorice „Astra“, însărcinând 
pe vice-preşedintele secţiunii cu redactarea acestei biblioteci, 

Nr. 1 a apărut sub titlul „Epocele principale în Istoria Românilor“ de I. 
Lupaş, şi a fost prezentat în şedinţa secțiunii istorice, la 2 Aprilie 1928, iar: 
secretarul secţiunii, dl prof. Dragomir, a făcut o scurtă dare de seamă despre: 
cuprinsul lui într'o şedinţă plenară a secţiunilor. 

Pentru o răspândire mai largă a acestei lucrări sa făcut apel la peole 
sorii de istorie din învățământul secundar şi la alte câteva persoane din cler, 
trimiţându-li-se câte 20-—30 exemplare spre desfacere, fie între elevii lor, fie 
între intelectualii din localitatea respectivă. O parte din cei ce au primit. 
exemplare, le-au şi desfăcut, raportând oral sau în scris că cuprinsul lucrării: 
a trezit in unele cercuri de cititori un viu interes. Cei mai mulţi dintre profe-: 
sorii. cărora li-s'au trimis exemplare spre desfacere însă nu au răspuns până 
acum, Rămâne deci să înoim apelul către dânşii, spre a putea avea o situație 


1134 


clară a exemplarelor vândute. și a celor nevândute, Întrucât -nu ne vor lipsi 
mijloacele. materiale, vom putea tipări încă în cursul acestui an nrele 2 și 3, 
pentru care s'au angajat. dnii profesori universitari G. Mateescu şi C. Diculescu 
să dea materialul necesar până in Septemvrie.. Mss-ul „Biografia doctorulai 
Joan Raţiu“, asupra căruia s'a cerut opinia secţiunii istorice, a fost încredinţat 
în şedinţa dela 2 Aprilie spre censurare dlor T. V. Păcățianu şi Dr. E. Da- 
anu, cari au înaintat comitetului central opinia lor, 

Tot în ședința dela 2 Aprilie a examinat secţiunea și problema înfiinţării 
unei reviste istorice, care să apară în Cluj, de 6 ori pe an, cu subvenţia „Aso- 
ciaţiunii”, a Ministerului şi a Casei Şcoalelor, servind ca buletin pentru membri 
secţiunii istorice și pentru Institutul de istorie naţională. 

Până în momentul de faţă nu s'au oferit insă mijloacele financiare pentru 
asigurarea unei aparițiuni continue. 

Dar şi în lipsa acestei reviste de specialitate, cei mai mulți dintre membrii 
activi şi corespondenți ai secțiunii istorice au desvoltat o activitate ştiinţifică 
şi culturală-educativă neintreruptă, publicând lucrările lor originale în volume 
tipărite la Bucureşti sau în Cluj, (cf. Studii, conferințe și: comunicări istorice 
vol. I. de I. Lupaș, Biografia lui loan Buteanu de S, Dragomir, — ambele în 
editura Casei Şcoalelor, Relaţiile Ardealului cu Moldova de V. Motogna, etc.), 
-apoi in Analele Academiei Române, în Anuarul Institutului de istorie națională, 
in revistele „Transilvania“, „Țara Noastră“ și „Societatea de Mâine“. Au ţinut 
şi o serie respectabilă de conferinţe de cuprins istoric, în aproape toate orașele 
ardelene. La invitarea comitetului central al Asociaţiunii, vicepreședintele sec- 
țiunii istorice dl Z. Lupaș, a răspuns, rostind în adunarea generală din Sibiiu 
da 4 Decemvrie 1927, discursul comemorativ despre personalitatea Regelui Fer- 
dinand, iar din încredințarea ședinței plenare a secțiunilor, a vorbit cu prilejul 
comemorării de 10 ani a unirii Basarabiei, în Aula Universităţii din Cluj, despre 
Pământ şi suflet românesc (cf, revista „Transilvania“, Nr. 5), precum și la in- 
mormântarea regretatului Valeriu Branisce, despre activitatea lui publicistică şi 
culturală-politică (cf. „Jara Noastră“). 

Secţiunea istorică ţine să releve în cuprinsul acestui raport şi faptul că 
secretarul ei dr. S. Dragomir a fost ales cu impunătoare majoritate de voturi 
membru activ al „Academiei Române“, în locul decedatului V. Pârvan. Consi- 
derăm alegerea aceasta ca o dovadă imbucurătoare despre felul cum „Academia 
Română“ înţelege să aprecieze activitatea ştiinţifică a celor ce muncesc în ca- 
drele secţiunii noastre. 

Secţiunea, având un loc a membru corespondent vacant, a cooptat în 
şedinţa dela 2 Aprilie pe părintele dr. Sebastian Stanca, a {cărui alegere o 
propune acum, activitatea lui literară, publicistică și istorică fiind îndeobşte 
cunoscută şi bine apreciată. 

Pe lângă lucrarea sa de istorie contemporană, in care înfățișează plastic 
calvarul preoţimei ardelene din timpul răsboiului mondial (Contribuţia preo- 
țimiii din Ardeal la răsboiul pentru întregirea neamului, Cluj 1925), pe lângă 
studiile relative la T. Cipariu, Gh. Dima, Istoricul episcopiei Clujului şi Carmen 
Saeculare, apărute în tipar., Sf. Sa-a înaintat secţiunii noastre două lucrări 
de cuprins istoric şi anume: 

1. Biografia dascălului Nicolae Lazar (1813—1888), 


1135 


2. Viaja şi activitatea episcopalui Vasile Moga. 

Cea dintâi propunem să se tipărească în revista „Transilvania“ şi repro- 
dusă în Biblioteca „Astra”, iar a doua ne vom îngriji să apară în Biblio- 
teca Inst. de istorie națională, fiindcă prin’ extensiunea ei considerabilă de- 

păşeşte cadrele mai modeste ale bibliotecii istorice „Astra“. 


Cluj, 28/VI 1928, 
T. V. PĂCĂȚIAN, Prof, SILVIU DRAGOMIR, 
preşedinte. secretar. 


Secțiunea medicală şi biopolitică. 


Comitetul secțiunii medicale și biopolitice, întrunit într'o ședință, în luna 
lanuarie a. c, şi-a fixat pentru anul în curs următoarele puncte principale de 
program; i . 

Intensificarea propagandei medico-sociale la sate în tot cuprinsul Ar- 
dealului ; 

Continuarea propagandei incepute printre intelectuali ; 

Organizarea secției femenine ; 

Inființarea „subsecției educaţiei fizice şi morale“, în fine ; 

Continuarea editării revistei sale periodice şi a bibliotecilor, 

În fiecare dintre aceste ramuri de activitate s'a izbutit să se obţină rea- 
lizări concrete destul de mulțumitoare. 

Pentru propaganda la ţară secţiunea și-a asigurat concursul mai multor 
specialişti de-o competințţă recunoscută pentru fiecare problemă a patologie 
sociale a satului. Utilizând experienţa personală a acestora, a căutat apoi secția 
să-și organizeze campania ei de propagandă și să-şi redacteze conferinţele-tip, 
menite să fie rostite în faţa ţăranilor. , 

Tot acești specialişti au fost încredințați cu scrierea câte unei broşuri de 
propagandă pe înțelesul poporului. Subiectul fiecăreia din aceste broşuri este 
format de câte o boală socială răspândită la sate, redactarea lor e făcută pe 
înţelesul poporului, textul relativ scurt şi ilustrat. cu planşe in culori. Dintre 
aceste broșuri menite să formeze cea de-a treia bibliotecă a secţiei, biblioteca 
populată, încă nu ne-a reuşit, din cauza dificultăţilor materiale, să scoatem nici 
una de subt tipar, le amintim aici, fiindcă manucrisele sunt, în parte, gata și 
vor apare, probabil, până la finea anului, 

In lipsa acestor broșuri ce urmau să fie distribuite țăranilor cu ocazia 
conferinţelor la sate, ne-am servit în campania primăverii trecute de scrierile 
igienice ale Ministerului Sănătăţii puse nouă la dispoziţie în mai multe mii de 
exemplare şi distribuite până la ultimul, Pentru acest concurs ţinem să exprimăm 
dlui ministru al sănătății mulțumitele noastre, 

Mijlocul principal de propagandă de care ne-am slujit la sate au fost 
conferințele ilustrate cu proiecţiuni. În total s'au ţinut în cursul lunilor Martie, 
Aprilie, Matu şi Iunie 293 conferințe cu subiect medico-social. i 

Dintre acestea 164 au fost ţinute de cercurile noastre culturale, şi anume.: 

de către cel din i Aer 48 


i n. Lui "n Lă 15 
n mon „ Brașov . . 41 
” n no" Sighet PR D i 


mn Oradea-mare . 49 


1136 


Cercul cultural Sighet a interprins, in afară de aceasta, anchete sanitare 
în 5 comune, examinând mai multe mii de oameni şi stabilind statistici iate- 
resante despre starea sănătăţii satelor maramureșene. 

129 conferinţe au fost ţinute în regiunea Clujului. Subiectul acestor con- 
ferinţe a fost: de 39 ori tuberculoza, de 13 ori alcoolismul, de 14 ori bolile 
infecțioase, de 20 ori sifilisul, de 16 ori mortalitatea infantilă şi de t4orican- 
cerul, ținându-se, pe cât a fost posibil, seamă în alegerea subiectului de frec- 
vența acestor boli în singuraticele comune., 

În legătură cu aceste conferințe la sate au putut face constatarea îmbu- 
curătoare că ele constituie, dacă sunt făcute cu metodă, întrun limbaj potrivit 
şi ilustrate cu proiecţiuni, un bun mijloc de educaţie populară, căci numărul 
ascultătorilor a fost întotdeauna foarte mare. Aproape in toate satele sala școlii 
era neîncăpătoare pentru mulţimea celor veniţi să ne asculte. O altă dovadă a 
reușitei acestor conferinţe o vedem în desele învitări ce ni-s'au făcut spontan 
din partea chiar a ţăranilor unor comune în cari încă nu fusesem. 

Primirea ce li-s'a făcut conferenţiarilor „Astrei” medicale a fost pretu- 
tindeni bună, în unele comune chiar foarte călduroasă. Într'un singur sat po- 
porenii învrăjbiți de criza politică, au manifestat ostil împotriva conferențiarilor ; 
după parlamentări şi explicaţiuni reciproce conferințele au putut fi, totuș, ţinute. 

În primele 2 săptămâni ale lunii Maiu propaganda la ţară a fost complet 
întreruptă, tot din cauza evenimentelor politice. 

In cursul acestui an secţiunea noastră a izbutit să soluţioneze o însem- 
nată problemă de ordin practic, în legătură cu activitatea ei la ţară: problema 
transportului conferenţiarilor. Pentru deplasări în satele din regiunea Cluj ti- 
niile ferate sunt puţin utilizabile, dat fiind că cele mai multe localităţi româ- 
nești nu se află situate în preajma lor. Pentru a le putea aborda trebuește să 
utilizezi automobilul. Acest mijloc de locomoţiune este foarte practic, dar in- 
chiriat cu ziua, așa cum am procedat în anul trecut, costă foarte scump. Con- 
ducerea secţiei a decis deci să-şi cumpere un autocar propriu, În acest scop a 
făcut un apel la băncile românești din Cluj, căruia cele mai multe dintre ele 
s'au grăbit să-i răspundă. În acest mod s'a adunat suma de aproape 40 mii 
Lei, care a servit de primă rată plătită pentru acest vehicol, al cărui cost total 
se ridică la suma de 170 mii Lei. Restul va fi achitat în timp de 2ani, în rate 
bilunare din donaţiuni şi din venitele secţiei, fără să se atingă bugetul ei oficial. 
Autocarul cumpărat poate transporta 12 persoane, el va fi utilizat în acelaș timp 
şi pentru transportul echipelor demonstrative a subsecţiei de educaţie fizică. 

In activitatea sa dela sate secţiunea a colaborat cu despărțământul local 
al „Astrei“, punând la dispoziţia acestuia în repeţite rânduri conferenţiari; în 
timpul din urmă s'a înjghebat un început de colaborare şi cu secţiunea econo- 
mică, în vederea întroducerii în programul cooperativelor sătești a unor preo- 
cupări de igienă socială. 

În qursul anului 1928 biblioteca de popularizare a secției, menită pentru 
intelectuali, s'a îmbogăţit cu o frumoasă broşură despre îngrijirea copilului, da- 
torită dlui docent univ. dr, Axente lancu. Sunt in curs de redactare și vor apare 
până la finga acestui an hroșurile dlor prof. Niţescu, despre alcoolism și di Ta- 
taru, despre bolile venerice. 


1187 


Subsecţia biopolitică a editat și în cursul acestui an buletinul eugenic 
şi biopolitic, cu un bogat şi variat conţinut. Numărul abonaților acestei publi- ; 
caţiuni a crescut considerabil față de trecut. S'a colaborat apoi și la alte reviste 
(„Transilvania“) și cotidiane, cât şi la Călindarul „Astrei”, 

Aceeaș subsecţie prin președintele ei, di prof. Moldovan, a colaborat apoi 
cu prezidenta „Uniunii femeilor române“, dna Baiulescu, la înființarea secţiei 
femenine biopolitice a „Astrei”, a cărei program de muncă a fost stabilit şi 
care prevede o întreită activitate : socială, naţională şi politică. Rosturile acti- 
vității femenine în cadrele „Astrei“, au fost expuse marelui public din Cluj, 
printr'o conferinţă făcută de dna Sadoveanu, la prefectura judeţului. 


O însemnată parte din energia sa și-a dedicat-o secţiunea noastră anul 
acesta pentru înfiinţarea „Subsecţiei educaţiei fizice“: Înfiinţarea acestei sub- 
secţiuni a fost aprobată de adunarea generală dela Sibiiu, din 1927. Rosturile 
ei au fost expuse atât cu această ocaziune, cât și in „Buletinul eugenic și bio- 
politic”, ceeace ne scutește ca să întrăm aici în detalii asupra lui, mărginindu-ne 
să spunem că ea urmărește sporirea vigorii naţionale în intregime, „printr'o 
desvoltare armonioasă a facultăţilor sale biologice, deci fizice, mintale şi sufle- 
teşti la, un loc“ şi să referăm ce s'a înfăptuit deja în vederea înființării acestei 
organizaţiuni. 

Dată fiind complexitatea acestei probleme, anul 1928 s'a rezervat lucră- 
rilor pregătitoare, S'a format un comitet de studii din membrii conducători ai 
secţiei, sub prezidenţia dlui prof. Moldovan, cu concursul dnilor „prof. Haţie- 
ganu, Atanasie Popa și prof. de fizică ]lieşiu, Acest comitet şi-a asigurat colabo- 
rarea artistică a dlor prof. Vuia, directorul Muzeului etnografic şi a dlui De- 
mian, pictor, și îşi rezervă dreptul să-şi mai completeze cadrele cum va crede 
de cuviinţă. El a fost însărcinat cu elaborarea regulamentului de funcţionare a 
Subsecţie. 

S'au format apoi 3 centre de educaţie fizică, la Cluj, Brașov şi Sibiiu, cari 
au început lucrările de organizare în regiunea respectivă. In Sibiu dl dr, Stoi- 
chiţia și la Brașov dl dr. Căliman au pus bazele organizaţiei în mai multe co- 

` mune și pentru adunările generale a despărțămintelor Brașov şi Sibiu s'au luat 
deja în vedere exerciţii gimnastice, dansuri și jocuri naţionale, executate de 
echipele demonstrative constituite. Deşi conducerea dela Cluj a subsecţiei a fost 
preocupată în cea mai mare parte de problema de organizare și stabilire a prin- 
cipiilor generale de funcţionare, s'au organizat, totuș, şisaici echipe cu concursul 
elevilor cercetași şi s'au făcut 3 descinderi demonstrative la sate, foarte bine 
primite și complectate de câte o conferinţă despre însemnătatea educaţiei fi- 
zice şi morale. * 

Se lucrează în vederea intrării cercetașilor ardeleni în organizația de 
educație fizică a „Astrei”, s 

Pentru răspândirea noțiunii insemnătății ed. fizice în publicul intelectual 
dl prof. Haţieganu a ținut la Bibl, Univ. o conferință!despre Sokoli Su Ceho- 
slovacia, ilustrată cu foarte interesante proiecţiuni originale. | 

Lucrările preliminarii pe acest teren sunt astăzi 'atât de înaintate încât la 
“toamnă se va putea procede la realizări în cadre mai largi. 

Înainte de a-și încheia această rezumativă dare de seamă despre activi- 
tatea ei din anul curent, secția med. şi biop. işi ţine de datorinţă să-și exprime 


1138 


recunoştinţa ei conducerii centrale a. Asociaţiunii şi, îndeosebi, veneratului ei 
“președinte, dlui Vasile Goldiș, a cărui solicitudine și largă înţelegere a ideolo- 
giei noastre ne-a permis să realizăm un început şi ne dă. dreptul să credem 
într'otmai desăvârşită înfăptuire a scopurilor noastre în anii ce vin. 
" Cluj, la 29 Iunie 1928. ; 
Dr. I. HAŢIEGAN, Dr. L. DANIELLO 
preşed, secției med. şi biop. a „Astrei“, secretar. 


Secțiunea de ştiinţe naturale. 


I. In cursul anului trecut „secțiunea științelor naturale“ a ținut două șe- 
'dinţe proprii, cu caracter administrativ (la 12 Ian. 1927 şi 13 Oct. 1927) şi a 
luat;parte activă la mai multe şedinţe reunite ale secțiunilor. 

La ședințele secţiunii s'au discutat : 

a) Propunerile „secţiunii medicale și biopolitice“, relativ la punerea în 
valoare și practică a principiului biopolitic în toate acţiunile „Astrei”. 

b) Chestiunea publicaţiilor secţiunii. S'a hotărât publicarea „bibliotecii“ 
secţiunii, începând cu discursul de recepţie la „Academia română“ a dlui prof. 
E. Racoviţă. Hotărârea s'a și executat și avem acum tipărită gata o splendidă 
broşură, care așteaptă numai să fie desfăcută printr'un serviciu harnic de edi- 
tură şi răspândire al „Astrei“, Alte două broșuri sunt gata de tipărit și așteptăm 
numai fondurile necesare. 


c) Am ales de membru corespondent pe dl dr. Şt. Mateescu, profesor 
la Academia de agricultură, (Cluj.) 


d) S'a dat spre cercetare manuscrisul regretatului asistent Nandriș despre 
«Plantele de leac”, 


e) S'a hotărât modul de a contribui prin conferinţe de popularizare ştiin- 
łifică la propaganda culturală a „Astrei”, 3 


I La şedinţele comune ale secțiilor au participat și membrii secțiunei 
noastre. DI V. Stanciu a prezentat primul număr din biblioteca secțiunii. Mulți 
„au luat parte la discuțiile şedinţelor. 

IH. Membrii secţiunii au aranjat |in cursul primăverii 1927 şi al iernii 
1927/28 un ciclu de conferinţe pentru muncitori, în colaborare cu „Reuniunea 
română de meseriași“, Ultimele 3 conferinţe s'au ţinut în cadrele cercului cul- 
tural „Grădina botanică“ a „Astrei“, 

In cadrele altor organizaţii culturale („Extensiunea universitară”, „Crucea ` 
roșie”, „Societatea de ştiinţe, Cluj“, „Societatea româno-americană” etc.) membrii 
secţiunei au ţinut un număr considerabil de conferințe. 

IV. Activitatea literară a membrilor a fost deasemenea foarte însemnată. 
În revista „Transilvania” s'a publicat, ce-i drept, puţin: prof. Al. Borza un studiu 
asupra unei plante rare din Bucegi (Polygala Chamae-buxus) și dl E. Pop: un 
articol despre Congresul Naturaliştilor, din Cluj. DI V. Stanciu a publicat dări 
de seamă interesante. 

Este, în schimb, aproape cu neputinţă să enumerăm publicațiile din re- 
wistele științifice şi culturale ale membrilor. E de remarcat activitatea frumoasă 
şi pricepută de popularizare, desfășurată de dl I. Pop-Câmpeanu din Blaj, 


"1139 


V. Chestiunea financiară. In cursul anului trecut secţiunea a primit dela 
centru 50.000 Lei, cari au fost depuşi la banca „Albina“, până când i-am vărsat 
tipografiei „Ardealul”, în contul nrului I. al Bibliotecii secțiunii. S'au reținut 
9000 Lei pentru cheltueli curente, în schimb avem o datorie de cca 12.000 Let 
la tipografie. Am cerut dela On. Comitet central trimiterea acestei sume. 


Cluj, 18 iunie 1928. Prof. AL. BORZA, 
secretarul secțiunii. 


Secţiunea social-economică. 


In intervalul ultimelor 12 lani activitatea secţiunii social-economice a fost, 
în general, destul de vie, deşi 6 dintre cei 12 membri activi ai ei nu au luat 
nici o parte la această activitate, nici în anul curent, ba chiar doi și anume: 
di Romulus Simu şi dl Iosif Jumanca şi-au și dat demisia, motivat tocmai de 
împiedecarea lor de a putea lua parte mai activă la viaţa secţiei, descomplec- 
tându-se astfel şi formal numărul nostru. Secţiunea a luat, cu mult egret, la cu- 
moştinţă aceste. 2 demisii. 

Ca puncte mai principale ale acestei activităţi sunt a se insemna urmă- 
toarele: 

1, Secţiunea, in colaborare cu corpul contabililor, a ţinut un ciclu de 
patru conferințe publice, cu subiecte economice şi bancare de actualitate, 

2. Folosindu-ne de preţiosul concurs al studenţilor în agricultură s'a 
ţinut o altă serie de conferințe populare, în satele judeţului Cluj. 

3. Am colaborat cu secţia medicală, organizând conferinţe, despre co- 
operaţii şi alte chestii economice și sociale cu folosința diapozitivelor Semina- 
rului de politică-socială al Universității. 

4. S'a inaugurat editarea a două biblioteci şi anume: Biblioteca social- 
economică a „Astrei“ şi „Biblioteca populară de economie şi cooperaţie”. 

In cadrul primei serii — care se adresează cărturarilor — a apărut, da- 
torită dlui profesor Ghiulea, Nr. 1, întitulat „Cooperaţia, fapte, idei şi doctrin e“, 
iar manuscrisele altor două numere și anume : „Doctrina poporană în Economia- 
Politică” de di V. Vlaicu şi „Antologie socială-economică“. de profesor M. 
Şerban, se găsesc gata pentru imprimat. . 

In a doua serie, care se adresează populaţiei rurale, având un tiraj de 
câte 10.000 exemplare de număr, avem de inregistrat trei numere și anume: - 
. „Adevăratul înţeles al Cooperaţiei“ de profesorul Ghiulea, „Bănci populare şi 

` Cooperative sătești” de L Popu-Câmpeanu şi „Din viața cooperativelor de 
consum, Sfaturi și îndrumări“ de Grațian C, Mărcug. 

5. Cinci membri am finait ên total șapte conferințe și anume: DL V, Osvadă ; 
„Balanja forțelor economice“ şi una, a doua, întitulată „Factorii economici”. 
Danii profesori loan Clopojel şi Sebastian Bornemisa au referat despre: Mijloa- 
cele de desfacere ale publicaţiilor secțiunilor „Astrei”; Dl Vasile Vlaicu a ţinut 
o conferință cu titlul „Asigurările de viață" şi alta cu titlul „Doctrina popo- 
rană în Economia politică“; 

In sfârșit, profesorul M. Şerban a făcut o expunere cu privire la: „Mo- 
tivele cari ne determină să ne concentrăm activitatea în direcţia promovărei 
cooperației“. 


1140 


6. În decursul anului au publicat membrii „Astrei“ următoarele cărţi 
şi broșuri: Profesorul I. Clopoţel „Sociografie Românească“, in editura „So- 
cietatea de mâine“, DI Vasile C. Osvadă „O revizuire a situaţiei economice“, 
în editura „Lulea și Țara“, Prof. Ghiulea: „Cooperaţia“ și tot dsa „Adevă- 
ratui înţeles al Cooperaţiei“, ambele acestea din urmă apărute în editura pro- 
prie a secției noastre, amintită mai suse 

Profesor Gh. Moroianu a publicat volumul „Legăturile noastre cu Anglia 
şi din trecutul propagandei noastre din Apus“, apoi: „Unirea dela 1859 şi con- 
tribuţia Vechiului Regat la Unirea cea mare a românilor“ şi în sfârșit: „Dimen- 
siunile păcii“, tradus din englezeşte după marele scriitor politic Vikham Steed. 

Prof. Dr. Sabin Cioran, membru corespondent, a publicat frumosul volum : 
„Problemele valutare şi băncile de emisiune din Germania, Austria, Polonia și 
Ungaria”, 

Nu mai înșirăm la locul acesta studiile și articolele publicate de cătră 
membri activi şi corespondenţi ai secţiunii noastre, în diferite reviste de spe- 
cialitate și în presă, într'un număr destul de remarcabil, 

7. Dnii dr. S. Bornemisa și profesor |. Clopoţel sunt angajaţi la opera 
de organizare a difuziunei publicaţiunilor „Astrei” în Ardeal; iar dnii V. 
Osvadă şi prolesor M. Șerban fac parte din comitetul de redacţie pentru 
întocmirea operei jubilare în vederea celui de al zecelea an de domnie româ- 
nească în Ardeal. 

8. In sfârșit secţia social-economică a ţinut şi în acest an ședințele sale 
plenare, prevăzute în statute şi a luat parte regulat la toate lucrările secţiunilor 
unite ce s'au ţinut ia sediul central. 

Considerând că unii dintre colegii noștri domiciliază la o distanţă foarte 
mare dela sediul secţiei, iar alții suntem mult împovăraţi în activitatea noastră 
zilnică şi, în sfârșit, nu mai puţin de cinci din locurile statutare ale secției sunt 
astăzi vacante, pentru ca activitatea noastră în viitor să poată fi și mai sporită, 
se impune ca o primă condiţie, complectarea cel puţin a unei părţi din scau- 
nele rămase vacante. 

Considerând, atât punctul de vedere al dreptăţii, cât și promovarea in- 
tereselor ce le urmărim, secţiunea, în ședința sa de ieri, observând prevederile 
art. 4 din: „Regulamentul General al Secţiunilor Literare şi Ştiinţifice ale Astrei”, 
a hotărit să propue spre avansare la locul de membru activ pe dnii directori 
Vasile Vlaicu şi luliu Enescu, ambii vechi și merituoși membri corespondenţi 
ai secţiunei noastre. 

Referitor la aceste propuneri am onoare a Vă supune aci anexatele două 
rapoarte, cari fac parte integrantă din prezentul referat. 

Aceste rapoarte au fost deja citite şi aprobate în şedinţa din 28 a lunei 
curente a secţiunii, astfel incât in numele tuturor colegilor mei am onoarea a 
Vă ruga să binevoiţi a Vă pronunţa în această privinţă, 

Cluj, la 29 Iulie 1928. M. ȘERBAN, preşedinte. 


, Secţiunea geografică-etnografică. 
Secţiunea geogralică-etnografică. a ţinut în anul trecut, în Cluj, două 


şedinţe administrative. La aceste şedinţe au participat numai membrii dif Cluj. 
S'a discutat modalitatea de a atrage şi pe membrii externi şi a-i face să cola- 


1141 


boreze mai intensiv la lucrările secţiunii. Ín urma însărcinării primite, biroul 
secţiunii le-a adresat, în două rânduri, apeluri călduroase de colaborare şi îi 
s'au cerut informaţiuni cu privire la activitatea lor în cadrele „Astrei“, La 
aceste apeluri au găsit de cuviință să răspundă numai doi medibri, anume pro- 
fesorii din Sighetul Marmaţiei Vornicu S. şi Bârlea L, cari desvoltă în acest 
centru mărginaș o activitate intensă, oa publiciști. și conferenţiari ai „Astrei, 

Aflăm însă că și ceialalți membri externi ai secţiunii se disting prin 

conferințele şi publicaţiunile domniei-lor. Menţionăm aci, în primul rând, acti- 
vitatea dlui. prof. dr. Pavel -C. din Beiuş și a dlui prof. Mager T, din Arad, 
g S'a mai hotărât continuarea publicării bibliotecii secţiunii. In anul trecut 
s'a tipărit Nr. 2, O ştiinţă nouă: Etnografia de G. Vâlsan, preşedintele 'secţiunii 
şi Nr. 3, Cetatea şi regiunea Ciceului, de E Sighiarteu, membru corespondent 
al secţiunii. 

Preşedintele G. Vâlsan şi vicepreşedintele secţiunii V. Meruţiu, au ţinut 
în cadrele Extensiunii uuiversitare din Cluj şi a „Astrei” numeroase conferențe 
in diferite orașe ale Transilvaniei, iar secretarul secţiunii a făcut o scurtă co- 
municare, într'o şedinţă plenară a secțiunilor. 
| În anul acesta secţiunea va continua, pe măsură ce i se vor da fondurile 
necesare, publicarea bibliotecii sale. Numărul 4 al bibliotecii va fi o scurtă mo- 
nografie despre Valea Leriului, iar numerele următoare, potrivit programului 
secţiunii, vor cuprinde, deasemenea, monografii despre. Țara;Făgărașului, Valea 
Nistrului ş, a. să 

In intenţiunea secţiunii era şi editarea a două seri, de cărţizpoștale 
ilustrate, cu vederi caracteristice geografice şi etnografice din Transilvania.. 
Avându-se însă în vedere greutățile de desfacere, deocamdată, secţiunea a găsit 
de bine să amâne editarea lor. 


l Cluj, 19 Iulie 1928. Dr. SABIN OPREANU, 
secretarul secțiunii. i 


Secţiunea femenină-biopolitică. 


„Uniunea femeilor române din România Mare“ a primit propunerea sec- 
ţiei medicale-biopolitice a „Astrei“, de a colabora cu „Astra“, luând asupra sa 
secţia femenină-biopolitică. 

Deoarece principiile din programul uniunii aveau aceeași bază, atât pe 
terenul de asistență socială, cât şi pe terenul activităţii naţionale şi politice, în 
măsură ce cădeau in cadrul colaborărei femenine, „Uniunea femeilor române“ 
a acceptat această colaborare, pentru a putea obține marele rezultat al asigu- 
Tării capitalului biologic național. 

In cea mai frumoasă înțelegere cu secţia medicală-biopolitică s'a stabilit 
modul de organizare al acestei secţii, primind informaţiuni și îndrumări pre- 
jioase dela domnul 'profesor univ. dr. Iuliu Moldovan, prin o bogată cores- 
pondenţă cu subsemnata. 

„În scopul acesta, subsemnata prezidentă a Uniunii femeilor române a 
ținut; în 31 Martie 1927, o conferință la Cluj, cu tema: „Rolul biopolitic 
al femeii române”. i ia 


1142 


Prin desfășurarea expozeului; putem zice că s'a inaugurat noua secţie fe- 
menină-biopolitică, dovedind că va putea colabora în rândurile „Astrei“ şi s'a 
lămurit pe deplin posibilitatea unei lucrări comune, înjshebând definitiv această 
colaborare, la care trebuia să participe întreaga organizație a uniunii, adecă 
toate societăţile federate la uniune, 

Pentru mai multă răspândire a principiilor ce ne călăuzeau, această con- ` 
ferinţă s'a publicat în buletinul eugenic-biopolitic, iar prezidenta secţiei feme- 
nine a publicat și alți articoli în presă, relativ la importanţa acestei secţii, 
precum şi la evoluţia ce a survenit în activitatea de asistenţă socială, 

Activitatea secţiei femenine a început îndată ce au fost numite membrele, 
ei active şi corespondente, încredinţându-se prezidiul tot actualei prezidente a 
Uniunii femeilor române, Maria B. Baiulescu. 

Secţia femenină-biopolitică a fost învitată la Adunarea generală a „Astrei 
din 4, 5 Decemvrie 1927 în Sibiiu, iar cu această ocaziune președinta a fost 
încredințată a ţine discursul de comemorare al marelui dispărut Regele Ferdinand, 
fost preşedinte de onoare al „Astrei“. 

Din cauză de boală prezidenta, neputând lua parte, acest cuvânt de co- 
memorare a fost trimis și s'a cetit de cătră dna Veturia Lapedatu, membră 
activă, în şedinţa secţiilor științifice. 

Tot cu această ocaziune a fost invitată și dna Micaela Catargi, membră. 
activă, București, a ţine o conferinţă, pe care a rostit-o cu subiectul „Feme- 
nismul“, fiind bine apreciată de adunarea generală. 


Secţia femenină-biopolitică a elaborat un expozeu de directive, pentru 
începerea activității sistematice, prin care să se facă aprehensibilă această 
muncă socială, fiind împărţit tuturor soc. federate. 


Aceste directive sunt concepute pe baza susținerii şi sfinţeniei familiei ` 
românești, a copilului și a maternității, cu o ramificare de muncă și adecă: 


î. Activitate socială, 2. Activitate naţională, 3. Activitate politică, urmând 
explicarea organizării secţiei femenine în colaborare cu Uniunea femeilor române. 


Nici nu s'ar fi putut închipui o asociere mai ideală, decât această în- 
tovărăşire, care, de fapt, avea aceleaşi principii de bază, pentru binele comun 
al neamului şi al Țării. | 

Dovadă că Uniunea femeilor române a lucrat un Memoriu ce corăspunde 
cu totul activităţii politice a secţiunei noastre, luând în apărare femeia faţă de 

"legile civile în noua legislațiune, care se lucrează tocmai pentru unificarea co- 
dului civil, 

Memoriul a fost lucrat de prezidenta Uniunii cu avizul jurisconsulţilor 
competenţi, arătându-se cu articolii legii vechi austriace, drepturile de cari s'au 
bucurat femeile din Ardeal şi Bucovina sub dominaţiunea trecută şi legile co-. 
dului din vechiu regat în care femeia este pusă în inferioritate, 


In Memoriu se cere, ca femeia română să nu fie ţinută în acea stare de. 
inferioritate, prin care este clasată intre minori şi incapabili, acordându-i-se 
drepturi depline. ; 

Deasemenea doamna Isabela Sadoveanu, membră corespondentă, Bucu- 
reşti, a ținut o conferință, în luna Martie a. c. la Cluj, în care documentează 
importanța femenină în Stat 


1143 


În numele Uniunei şi a secţiei femenine a „Astrei“ s'a făcut o chemare 
către toate societățile federate, pentru serbarea „Zilei mamelor“, cu seopul de 
a întări legăturile familiare. 

Această chemare a avut un răsunet puternic și rezultate foarte satisfă- 
cătoare, trezind în inima tinerimei sentimente de duioşie și de iubire părin- 
tească, iar în inima mamelor datoria şi importanţa, ce o au în familie şi în 
viaţa neamului, 

Au răspuns multe: societăţi la această chemare: la Cernăuţi, Timișoara, 
Cluj, Şimleul-Silvaniei şi alte centre s'au dat serbări și chiar în diferite comune 
din judeţul Braşov. 

La centru şi sediul secţiei femenine s'a organizat un festival, la care 
președinta a ţinut o cuvântare potrivită acestui subiect. 

Relevăm cu deosebire frumoasa serbare dela Şimleul-Silvaniei, organizată 
de vrednica preşedintă Elena dr. Aciu, membră corespondentă, care, pe lângă 
festival a mai aranjat cu această ocaziune şi o expoziţie de copii, dând premii 
celor mai voinici și bine îngrijiţi, iar, selecționând pe cei mai slabi, li s'au dat 
ajutoare medicale şi îndrumări higienice. 

La iniţiativa luată de prezidiu în şedinţa comitetului central a influința 
asupra reuniunilor din comune, pentru organizarea azilelor de copii în lunile 
de vară, când părinţii sunt duși la lucrul câmpului, doamna Maria Popescu- 
Bogdan, membră activă, a ţinut în cercul Sâmpetru, despărțământul Braşov, în 
17 Iunie a. c, o conferenţă cu ocaziunea organizării unei șezători, în care a 
apelat la femeile din sat, la crearea unui azil de copii pentru vară şi în vederea 
înființării unei societăţi „Picătura de lapte”, cu care să pună la dispoziţie ca- 
piilor săraci laptele trebuincios pentru hrană în aceste azile, în timp ce pă- 
sinţii sunt duși la munca câmpului, 

Doamna Elena Sabadeanu, membră corespondentă, Brașov, a făcut de- 
mersuri în comuna Feldioara, unde este şi prezidentă a „Reuniunii de femei”, 
pentru înființarea unui asemenea azil, punându-se în înţelegere cu domnul 
inspector şcolar N. Orghidan pentru aceasta. 

Dela centru se vor trimite apeluri și îndrumări în toate societăţile, cu 
scopul a forma asemenea aziluri de vară. 

Pentru combaterea alcoolismului s'a ţinut la Brașov o conferință de 
dl dr, med. Suciu-Sibianu, cu discuţiuni libere, la care au luat parte societăţile 
de femei din localitate, Preşedinta secţiei femenine a „Astrei“ a propus con- 
ferinţe ţinute la periferia orașului, luând contact intim cu poporul, prin orga- 
»izarea de șezători şi Atenee populare. 

Prezidenta a ţinut, în 11 Iunie a. c., în Cluj, o întrunire cu dnele membre 
ale secţiei femenine şi cu reprezentantele Uniunii femeilor române, în care a 
explicat rostul și activitatea acestei secţii femenine a „Astrei“, dând deslușiri 
şi îndemnuri spre o rodnică muncă a viitorului. 

Comitetul central a ales ca secretară generală onorifică a „Astrei” pe 
dna Eugenia Orghidan, distinsa directoare a liceului de fete din Braşov, membră 
in comitetul reuniunei femeilor române din Brașov. 

Totodată a luat dispoziţie şi a angajat ca secretară contabilă, cu remu- 
neraţie, pe dșoara Eugenia Niţescu, actuala contabilă a „Uniunii femeilor române”. 


1144 


Toate agendele şi procesele verbale ale secţiei femenine, precum şi con- 
iabilitatea acestei secţii, vor constitui registre şi dosare separate de Uniune, 

Cu aceste putem încheia darea de seamă a începutului activităţii noastre, 
al cărei rezultat ne încurajează pentru că este satisfăcător. 


Braşov, la 22 Iunie, 1928. 
MARIA B. BAIULESCU. EUG. ORGHIDAN, 


preşedintă. secretară. 


Secţiunea şcolară. 


Secţia şcolară a avut anul acesta o activitate din cele mai reduse, dacă . 
au chiar la dreptul inexistentă. Aceasta din pricina lipsei președintelui. Preşe- 
dintele secţiei, Prof. Dr. O. Ghibu, a demişionat şi a propus în mai multe | 
rânduri convocarea secției, spre a arăta motivele demisiei sale. 


C. SUDEȚEAN, secretar. 


Din partea Secţiuni juridice a raportat verbal di vicepreşedinte Dr. V. 
Onişor, arătând motivele cari au împiedecat activitatea secţiunii în cursul anului. 


1145 


Anexa Vil. 


Despărţă- 
mântul 


oo mm ase nenea amane a a seama aa asa 


Cetatea-Albă 


SI aaa a l 


TABLOUL 


Subvenţiilor date despărțămintelor de către județe, primării 
şi alte instituţii particulare 


Dela 
primăria 
orașului 


Lei [b] 


10.000|—| 
VPN MI 


28.500|— 


Dela 


1146 


comune 


Dela 
alte inst, 

|b. 
— 2.000|— 
30.101|—| 
— 1.200|—] 
20.000|/— 
—|| 11,000|—| 
J 146.254132 
20.000) — 
1.000'— 

Total 


1,362.02) 


_jdif. bănci co- 
mune şi par. 


dela 36 


comune 


dif. com. şi 
dif. particul, 


dela centru 


jpt. Casa Naţ, 


dela comera 
Agricolă 


“Banca de |. 
Agricultură 


Soeotelile „Asociaţiunii“ pe a. 1927 
şi 


Bugetul pe anul 1929. 


Anexa VIII. 
Nr. 3647—1928. 


Onorată adunare generală ! 


In următoarele ne luăm voie a Vă prezenta contu- 
rile de încheiere ale „Asociaţiunii“ pe anul financiar 1927. 

Ineassările fondului general au fost de Lei 5,038:916:86, 
şi anume : taxe de membri fondatori şi pe viaţă Gei 102.229:—, 
taxe de membri activi şi ajutători hei 17.813:—, interese de 
cont corent lei 126.783:20, interese de efecte Lei 54.044: —, 
abonamente la revista „Transilvania“ Dei 39.962—, abona- 
mente și încassări la Biblioteca poporală Dei 69.196:75, 
chirii Lei 35.795'50, taxe de administrare lei 85.929:—, sub- 
venţii dela Stat şi bănei Lei 3,260.750:— şi anume: Mini- 
sterul de culte și arte Lei 2,085.750—, Ministerul instruc- 
ţiunii Dei 600.000'—, Ministerul4sănătăţii Lei 300.000—, Mi- 
nisterul de agricultură Lei 200.000—, Banca „Albina“ Lei 
145.000 — și anume: Dei 50.000:— pentru Asociaţiune și Lei 
25.000'— pentru internat, venite dela cinematografe Lei 
1,013.349—, ajutoare pentru Case Naţionale Lei 92.120— 
şi reportul anului trecut Lei 190.945:41. ii 

Cheltuielile fondului general au fost de Lei 3,927.515'15, 
şi anume: biblioteca poporală Dei 375.19750, biblioteca 
centrală Lei 69.299'—, muzeul central Lei 104.418--, muzee 
regionale hei 40.021:—, Case naţionale Lei 115.042—, con- 
ferenţe și prelegeri Lei 89.323'—, premii bei 75.000'—, ex- 
poziţii Lei 9.668'—, cursuri de analfabeți Lei 24.053:—, re- 
vista „Transilvania“ Gei 147.756—, apă, canalizare, contri- 
buţii, asigurări lei 44.902.50—, reparaturi Lei 44.686:90:—, 
încălzit bei 73.182'50:—, luminat Dei 15.016—, grădina bei 
3.568'—, salare Lei 1,107.820—, bani de evartir Lei 49.605'—, 
spese de cancelarie Dei 72.399:25, emisiuni Dei 18.918:—, 
secţiile ştiinţifice șiliterare Lei 244.282:—, archiva Lei 10.000:— 
monumente şi troițe comemorative Dei 25.002—, spese 
extraordinare Lei 16.850—, Regionala Basarabia şi despăr- 
ţăminte Lei 651.000:—. 


1148 


Cheltuielile au fost deci mai miei decât veniturile cu 
Dei 1,111.401:71, suma eare sa folosit parte ca dotaţii şi 
ajutoare fondurilor şi instituţiilor proprii, parte s'a transpus 
în contul anului viitor. Dotaţiile şi ajutoarele fac Lei 3D0.000:— 
şi dotaţia pentru anul viitor Dei 211.401:71. 

Fondurile și fundaţiunile administrate de Asociaţiune 
au crescut în mod normal. Creşteri peste normal sunt la: 
fundaţia N. Russu din Poiana de ei 543.844:—, provenită din - 
încassări pe moșia vândută, (mai sunt restanţe aproape 
Lei 400.000'—), la fundaţia Păcuraru Bianu Dei ?3.241:—, 
provenite în urma primirii de acţii gratuite Reşiţa, la fun- 
daţia Bădilă Moldovan de Lei 175.902:50, provenită în urma 
îneassărilor chiriilor realităţii, fundaţiunii și a acţiilor gra- 
tuite, Reşiţa, la fundaţia Petre Mureșanu de Lei 22.872-—, 
provenită în urma primirii de aeţii gratuite, Reşiţa, la fun- 
daţia N. lorga de Lei 17.868—, provenită în urma primirii 
de acţii gratuite, Reșița, la fondul General cu Lei 528.938:—, 
provenită din dotaţia anului curent de Dei 500.000'—, iar 
restul din acţii gratuite, Reşiţa. 

In stocul efectelor s'au primit 504 acții „Beonomul“ și 
92 acţii „Someşgana“, cari s'au repartizat la diferitele fonduri 
la cari au aparţinut. 

S'a creiat şi un fond nou Vasile Lad. baron Popp, din 
donaţii primite de Lei 5.370:—. 

Averea totală administrată cu finea anului 1927 se 
urcă la hei 5,556.582'91, un plus de hei 1,758.203-04, faţă de 
anul precedent. 

Terminând, Vă rugăm, 1. Să luaţi la cunoştinţă acest 
raport, 2. Să censuraţi conturile de încheiere, bilanţ și 
venite și spese și aflându-le în ordine să hofăriţi deseăr- 
carea pe anul de gestiune 1927. 


Dr. Octavian Russu m. p., Romul Simu m. p., 
vicepreşedinte. secretar. 


1149 13% 


Anexa : VIII a) 


Bilanţ general la 


F. ml i ACTIVA | Lei E] Lei | bof 
185 | Contul cassa ......... 661976 j| 58 
Realităţi: 
8 | Bdijiciul muzeului ....... 70000 |— 
87 | Casa de sub Nr.6. . ... . .. 60000 | — 
88|; internatul de fete ... .. ... 50000 | — 
89| Casa de sub Nr.8. ... . .. . RES 9. es —]| 210000 į} — 
Efecte: 1] 
90 || Efectele fondului general . . . || 393610 
91 » fondurilor gi jundaţiunitor „1 963610 
92 n optări de acți . . . . . || 72218 |—|| 1429438 | — į 
93 | Depuneri spre fructifieare . 1185259 | — 


Transport j | 3486673 | 58 3486673 


1150 


31 Decemvrie 1927. 


1151 


PASIVA se fof ze fe b. | Lei se [e] ze [el 
mi 
RI 

Fondul general g 929938 |— 
Fundaţiunea Nicolae Russu, "Poiana 898050 |90 

je Păcuraru Bianu . 407433 

fa Alex. l. bhăpedatu 378753 
Fondul de pensii a funcționarilor 325062 | — 
Fundaţiunea Bădilă Moldovan. 275689 |81 
R Const. Brancoveanu 193763 | — 
» loan Petran. 158107 | 65 
P Andrei Bârseanu 149379 | 55 
ij Regele Ferdinand 145386 | — 
£ Sândeanu 119403 | — 
F P. Mureşanu . . 113224 | 15 
v loan Russu . 107671 {60 
5 N. Bălănescu . 81190 | 50 
i loan Albon . 82543 |96 
$ Nicolae lorga . 70582 | 40 
P 1 Olteanu 3 67916 | 44 
e internatului de ete = 54823 | 68 
E G. Fiilep . 54439 | 64 
i Nichita . i 41914 |89 
A Sid. Munteanu . 36022 | 96 
ir M. Cogălniceanu 35177 |— 
x T. Sandul 31374 |— 
n Boboroni . 26516 | — 
` Aveam lancu 24888 |60 
Si Vasile Alexandri . 23857 |72 
E P. Cosma 21863 | 90 
A Dr. Gh. Anca . A 20402 | — 
s Cornel Diaconovich 19859 | 40 
A And. Mureşanu . 17873 126 
A Adam Buda . 17066 | 66 
2 Gheorghe Barițiu 16834 | 33 
SI Gh. Coşbue . 15868 |— 
5 loan Suciu . . 14134 |30| 
- “Peanaport | 1] 4977022 [28 


Transport 


Diverşi debitori: 


Fundaţiunea Sândeanu 


190 2 Mânăstireanu . 

94 i Sandul cont. sep. . 
96 m Anca cont. sep. . 
165 à tuliana Pop . 


Diverse 


Disponibil la bănci în cont-cor. 


169 | Banca Albina, Sibiu . .. .. 

83 „de Seout, Sibiiu . Š | 
166 » Centrală p. ind. şi comerţ . 1822805 |— 
153 Avansuri . . . . . a g 1000 |— 


Transport | | |] 5556582 |91 


1152 


F.M. PASIVA Lei |b.| Lei fb. 


Transport 4977022 | 28 

23 || FundaţiuneaForro . . ..... 14240 |39 
39 P l. laneu ag 13704 | 60 
40 > N. Marinoviciu . .. 12249 |74 
41 5 Pop Maior ge) stimat 12144 | 84 
30 5 8S. Bamuţu . . . .. 12100 | — 
31 E V. Stroiesau ... . 12000 | — 
32 ȘI N. Grigoreseu. . . . 12000 | — 
33 s N. Băleescu .... 12000 | — 
34 5 L M. Clain . .... 12000 '— 
35 > Gheorghe Lazăr. . . 12000 | — 
37 5 loan Creangă. , . . 12000 | — 
38 5 A. Br. Şaguna. Sz 12000 |— 
44 3 AL. Odobeseu . . . . - 12000 | — 
45 5 Tim. Cipariu Ia 12000 | — 
46 2 1. Micu Moldovan . . 12000 |— 
47 % Titu Maiorescu . .. 12000 | — 
48 i Aurel Diaieu sad oad 12000 | — 
49 p. Al. I. Cuza . ve 12000 |— 
50 a Mihail Bminescu . : 12000 | — 
56 E Dr. loan Moga . 11832 | 17 
28 5 loan Roman 11746 |68 
20 5 Gh. Boieriu . 10979 |55 
27 zi Bibl. Univ., Cluj . 10358 | 46 
42 5, N. Densuşianu 8639 | 66 
43 > N. Opineariu 7087 |66 
53 PE Sim. Balomiri . : 7466 |84 
141 3 Nicolae Petra-Petrescu 6014 |— 
59 5 Gr. Bozacu . 6340, | 51 
54 > Radu Riureanu A 6058 |43 
61 5 E. D. Bagota .. .. 5835 | 17 
b7 n l. Gallianu A 5631 | 32 
192 $ Ladis baron Popp . 5370 | — 
29 j Stipendiaţilor . 5400 |50 
52 > Desp. Timişoara . | 4619 |— 
5273 | 01 


55 A Anon. Dobâca. . . l 
| 


5328114 |81 


II] 


Transport 


1153 


ACTIVA 
Transport 
Biblioteca centrală . 
Biblioteci poporale. . , 
Muzeul central. 
Muzee regionale . 
Arhiva Asociafiunii . 
Total. . | | |] 5556582 |91 


Sib iiu, la 31 Decemvrie 1927. 
Dr. Vasile Bologa m. p., 
controlor. ' 
Examinând acest cont am consialat că este exact și 


Sibiiu, la 7 Decemurie 1928. . 
COMISIA D&K 


Nicolae Togan m. p. D i Dr. Ilie Beu m. p. 
. Aprobat în ședința comifetului 


Dr. Octavian Russu m. p., 
vice-pregedinte. 


1358 


PASIVA 


hei b. hei b. 
| ] | | i 


] 


Contul diverse . 


Transport 
Fundaţiunea |. Oncescu 
A internat. Petran 
3 Carmen Sylva. 
M Cor. Pugcariu . 
a lon Hangea . 
N Biranţiu 
á Sim. Stoica . 
x lon Simu . 
t z desp. Torace 


Total . 


“Ioan Banciu m. p., 
cessier-contabil. 


5328114 |81 


3817 
2062 . 
2057 
1845 
1725 
1685. 
1531 
1265 
1076 | — 

211401 |71 


d 


5556582 |91 


în consonanţă eu cărțile de contabilitate purtate corect, 


REVIZUIRE: 


Med. gen. Dr. G. Moga m. p. 


central, ținută la 3 Decemvrie 1928. 


Romul Simu m. p., 
secretar. 


1155 


loan Vătășianu m. p. 


Anexa: VIIL b} 


Venite şi cheltuieli la 


CHELTUIELI 


Biblioteci: 


Biblioteci regionale . 


172 || Biblioteci poporale și calendar . 
80 || Biblioteea centrală . 
Muzee: 

159 || Muzeul central. 
182 || Muzee regionale . 

| Case naţionale: 

| Casă naţională centrală . 
: A 2 regionale 
163 3 sătezti. . . . 115042 | — $ 
158 Conţerinţe şi prelegeri 89323 | — } 
"142 || Premii . soe a 75000 | — 
161 Bxpoziţii d Ă 9668 | — | 
184 || Curauri de analfabeți ; 


24053 |—| 
Publicaţii: 
171 | Revista Transilvania 


147756 | — $È 
Conservarea realităților: 4 

114 || Apă, canal, asigurări contribuţii . 
179 || Reparaturi Saare et fi 
174 || Încslait . 
113 || Luminat 

Mobiliar 
116 | Grădină 


Spese de administrare: 
173 | Salare. . 
109 | Bani de evartie 
176 || Spese de cancelarie 
128 | Emisiuni 
156 || Secţiile ştiinţifice 3i literare 


1107820 
49605 
72399 

18918 1248742 |75 


744282 | — | 


Diverse: 
172 | (Arhiva . 10000 
187 || 'Troiţe şi monumente comemor. 25002 


16850 
651000 


175 | Spese extraordinare 
132 | Despărţăminte . 


702852 | — | 
| 3927515 | 15% 


Transport | 


Excedentul de Lei 1,111.401:71 se împarte astfel: 


1156 


31 Decemvrie 1927. 


F.M. VENITE b hei e. 

100 | Report din anul precedent . 190945 |4i 
Taxe de membri: 

183 || “Taxe de membri fondatori şi pe viaţă 

187 i ED " activi şi ajutători 120042 | — 
Interese: l 

107 || interese de cont-eorent . . . . . 126783 

128 »  » efeete . . . . . .  |__54044 180827 | 20 
Abonamente: 

171 Abonamente la rev. Transilvania . 

192 S „ Bibl. poporală 109158 |75 
Diverse: 

157 || Chirii aa ta dă 

122 || Taxe de administrare . 71724 | 50 
Ajutoare şi subvenţii: 

189 || Ajutoare dela stat şi bănei . . . || 3260750 s 

188 | Cinematografe. . . . . . . . . || 1013349 

163 || Case naţionale .... . ... .. 92120 4366219 | — 


Transport || 5038916 | 86 


1152 


cHELTUILELI Bei. jo] Gei e 
Transport 3927515 | 15 
Fondului general. ....... 500000 | — 
Clădiri pentru reparaturi . . . 300000 | — 
Fondului de penzii al funeţionaritor „100000 | — 
"În contul anului viitor . . . . . . || 211401 [71| 1111401 |71 
Total . | | 5038916 [86i 


Sibiiu, la 31 Decemorie 1927. 


Dr. Vasile Bologa m. Pa 
controlor. 


Bxaminând acest coni am constatat eă este exact şi 
Sibiiu, la 2 Decemvrie 1928. 


COMISIA DE 


Nicolae Togan m. p. Dr. llie Beu m. p. 
Aprobat în ședința comitetula 


Dr. Octavian Russu m. p., 
vice-preşedinte. 


1158 


rm] VENITURI | hei 


| Transport | 


5038916 | 86 


loan Banciu m. p., 
cassier-contabil. 


în consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


REVIZUIRE: 


Med. gen. Dr. Gh. Moga m. p. loan Vătăşianu m. p. 


central, ținută la 3 Decemvrie 1928. 


Romuli Simu m. p., 
secretar. 


1159 


Anexa IX. 
Nr. 2792/1927. 


Onorată Adunare generală! 


in alăturare ne luăm voie a Vă prezenta proiectul de 
buget al „Asociaţiunii“ pe anul 1929. 


l. Cheltuieli : 


1. Biblioteci: a) Biblioteci poporale; serii de cărți 


pentru complectarea bibliotecilor existente şi înfiinţări noui 
fie în editură proprie, fie cumpărate, Lei 150.000— ; b) Bi- 
blioteci regionale; serii de cărţi pentru complectarea bi- 
bliotecilor existente și înfiinţări de biblioteci noui Lei 50.000:— 
c) Biblioteca centrală: compactare Lei 50.000—, procurăr 


de cărţi şi ziare străine Dei 25.000'—, imobiliar Lei 25:000:— 


în total pentru biblioteci proieetăm Bei 300.000:— ; 
2. Muzee: a) Muzee regionale; Muzeelor din Vidra 


Sighet, Hunedoara, Făgăraş, Blaj, Braşov, Turda, Țebea . 


Sălişte şi Târgu-Mureş, Lei 100.000—; b) Muzeul central: 
pentru conservare şi procurări de obiecte noui Lei 100.000'— ; 
mobiliar Gei 50.000:—, conservare Lei 50.000—, în total 
- pentru muzee proiectăm lei 300.000'— ; 

3. Case naţionale: a) Case naţionale sătești Iei 
200.000:—; b) case naţionale regionale, proiecte și emisiuni 
Lei 100.000—; c) casa naţională centrală; întregirea ease 
naţionale centrale Lei 500.000'—, în total pentru Case na 
tionale proiectăm Lei 800.000'— ; 

4. Conferinţe și prelegeri: a) Conferinţe poporale și 
diațilme Lei 250.000*—; b) conferințe pentru intelectuali, 
spese de drum și deplasare Lei 100.000'—, în total pentru 
conferinţe şi prelegeri proiectăm lei 350.000— ; 

5. Premii: a) Premii poporale, pentru încurajarea agri- 
culturii, comerţului, ete. Lei 50.000*—; b) premii pentru in- 
telectuali, pentru premiarea de scrieri Lei 50.000'—, în total 
pentru premii proiectăm hei 100.000—. 

6. Expoziţii: a) Expoziții poporale, pentru aranjarea, 
de expoziţii agricole, de jocuri de copii lei 50.000—; 
b) expoziţii pentru intelectuali Iei 50.000:—, în total pentru 
expoziţii proiectăm Lei 100.000:—. 

7. Cursuri pentru analfabeți: pentru abecedare, cărţi şi 
premierea conducătorilor de cursuri proiectăm hei 100.000—. 

8. Publicaţiuni: a) publicații literare, pentru editarea 
revistei „Transilvania“ și biblioteca „Astra“ Dei 450.000—; 


1160 


b) publicații poporale, calendar şi alte tipărituri mărunte 

Lei 150.000'—, în total pentru publicaţii proiectăm Lei 600.000. 
i 9. Conservarea realităților : apă, canalizare, asigurări 
Dei 50.000'—. reparaturi Lei 50.000'—, încălzit Iei 80.000:—, 
luminat Lei 30.000:—, mobiliar Lei50.000-—. grădină lei 5000—, 
în total pentru conservarea realităţilor proiectăm Lei 
265.000;—-. 

10. Spese de administraţie: Salare Lei 1,205.640—, 
bani de cvartir lei 50.000—, spese de cancelarie Lei 
150-000:—, emisiuni și primiri Lei 150.000—, în total pentru 
spese de administrație proiectăm hei 1,555.640:—. 

11. Secţiile științifice şi literare: pentru trebuințele 
secțiilor proiectăm Dei 1,500.000'—, secretar şi local pentru 
secții Lei 6321'000-—, în total pentru secţii proiectăm Lei 
2,134.000:—. 

12. Diverse: troite comemorative Dei 100.000'—. Re- 
pararea clădirilor internatului. Lei 200.000'—, spese nepre- 
văzute Lei 195.360'—, întotalla diverse proiectăm Lei 495.360'—. 

Cheltuieli totale Dei 7,100.000:—. 


IL Venite: 

1. Taxa de membri: taxele membrilor fondatori și pe 
viaţă lei 150.000—; taxele de membri activi și ajutători 
rămân la despărţăminte ; în total proiectăm pentru membri 
fondatori şi pe viaţă Lei 150.000—. 

2. Interese: după efectele fondului general Lei 50.000:—, 
după depunerile aceluiaș fond lei 100.000'—, în total la in- 
terese proiectăm hei 150.000'—. 

3. Abonamente: abonamente la revista „Transilvania“ 
hei 100.000'—, la biblioteca poporală Lei 50.000'—, în total - 
la abonamente proiectăm Lei 150.000:—. 

4. Diverse: la chirii lei 50.000—, la taxe de admi- 
nistrare hei 30.000'—, ajutoare pentru Case naţionale Lei 
50.000'—, în total la diverse proiectăm lei 130.000—. 

5. Cinegrafie : venite dela cinematografie Lei 3,500.000-—. 

6. Ajutoare: ajutoare de câștigat, dela stat, bănci 
și particulari pentru acoperirea cheltuelilor proiectăm 
bei 3,020.000:—. Totalul venitelor Lei 7,100.000:—. 

Bugetul celorlalte fonduri și fondaţiuni administrate de 
„Asociaţiune“ e făcut după normativele de administrare şi 
nu prezintă nimie ce ar necesita o menţiune specială. 


Dr. Oct. Russu, . Romul Simu, 
vicepreşedinte. . secretar. 


Anexa IX 


Bugetul „Asociațiunii“ 


CHELTUIELI Lei Lèi, [e.l 
1. Fondul general. 
Biblioteci: 
Biblioteci poporale . 150.000 
regionale 50.000 | 
Biblioteca centrală . „|| 100.000 300.000 |— 
Muzee: 
Muzee regionale . . 100.000 | 
Muzeul central. ...... 200.000 300.000 |—ţ 
Case naţionale: 
Case naţionale sătești 200.000 
regionale . 100.000 
Întregirea edițieiului casei na- i 
tionale centrale JI, 500.000 800.000 || 
Conferinţe și prele- 
geri: 
Conferinţe și diațilme pentru 
popor . 250.000 
Conferinţe penteu intelectuali 100.000 350.000 |— 
Premii: 
Premii poporale . . „ii 50.000 j— 
E pentru intelectuali | 50.000$|—|| 100.000 |— 
Expoziţii: 
Expoziţii paporaăle . 
4 pentru iñtelectuäli . 100.000 |— 
Cursuri de analfabeți: 
Abecedare şi onorar condu- 
cătorilor de cursuri 100.000 |— 
Transport . || | ]|2,050.000 |— 


1162 


pe anul financiar 1929. 


VENITURI 


l. Fondul general. 
Taxa de membri: 
Taxe de membri fondatori şi 


pe viaţă . i 150.000 
Taxe de membri activi și aju- 
tători . ........ _— |— 150.000 |—p 


Interese: 


Interese de efecte . . . 50.000 |— 
Interese de cont-eorent. și 
depuneri . ........ 100.000 |-—| 150.000 |— 


Abonament: 


Abonamente la revista Tran- 


silvania . . 100.000 |— 
Abonamente la Biblioteca po- i 
porală .. ....... 50.000 |—| 150.000 |— 
Ciuegrafie: 
3,500.000 |— 


Cinematografele Asociaţiunii 


Diverse: 
Chirii . . SSE 50.000 |-— 


Taxe de administrare . i 30.000 


Ajutoare pentru case naționale 50.000 130.000 |— 
Subvenţii: | 


Subvenţii și ajutoare de câști- 
gat pentru acop. bugetului 


t 


Transport . || | 117,400.000 |— 


1163 14 


Lei |o 


| Lei b. 


CHELTUIELI 
Transport 

Publicații: 
Revista Transilvania şi Bibl. 

„Astra“ .. ..... 450.000 
Calendar ...... 150.000 

Conservarea reali- 

tăților: 
Apă, canal, asigurări, contri- 

büt s: a atei a nada a 50.000 
Reparaturi — ....... 50.000 
incălzit ....... SR 80.000 
DLuminat .......... 30.000 
Mobiliar .......... 50.000 
Grădină .......... 5.000 

Spese administra- 

tive: 
Salae 1]. Clui / Central- 1,205.640 
Bani de cvartir z 50.000 
Spese de cancelarie şi porto 150.000 
Emisiuni și primiri . sta 150.000 |— 

Secţiile ştiinţifice și 

literare: 
Subvenţii pentru trebuinţele 

secţiilor ....... 1,500.000 |- 
Birou, secretar, aranjament 


şi chirie... ....... 


Diverse: 


Repararea clădirilor intern. 
Monumente comemorative 

Neprevăzute ....... . 
ll. Fundaţiunea Dr. G. Anca: 


Replătire din datorie. . . . 
Taxă de administr. și capital. 


Transport 


631.000 


200.000 


1.000 
600 


1164 


2,050.000 |— 


—| 600.000 |— 


100.000 |— 
195.360 |— 


265.000 |— 


—[1,555.640 |— 


2,131.000 |—| 


195.360 |-— 
2.100.000 |— 


1.600 E 
| 7,101.600 |— 


DENITURI 


“Transport 


II. Fundaţiunea Dr. G. Anca: 


interese de efecte 
x „ depuneri. . 


Transport 


1165 


2,100.000 |— 


meri 


17,100.000 |— 
1.000 |— i 
600 |-- 1.600 |— 

2.101.600 |— 


14 


Transport 


| 


1166 


CHELTUIELI kei b. Lei b. 
Transport 2,101.600 |— 
lll. Fundaj. Bădilă- Moldovan : 
Taxă de administrare 2.000 |-— | 
Capitalizare ........ 200.000 |—/| 202.000 |— 
IV. Fundaţiunea Bagota : 
Taxă de administrare şi ca- 
pitalizare ........ 100 ai. 
V. Fundaţiunea G. Boeriu: 
Stipendii şi ajutoare . . . 500 |— 
Taxă de administrare şi ca- 
pitalizare ........ 300. p 800 |— 
VI. Fundaţiunea A. Buda: 
Ajutor muzeului din Haţeg 1.000 |— 
Capitalizare i a 200 |-—| 1.200 |-— 
VII. Fundaţiunea Densușianu: 
Taxă de administrare 35 |— 
Capitalizare  ..... . „a 365 |—]| 400 |— 
VIII. Fundațiunea an. Dobâca: 
Taxă de administrare şi ca- 
pitalizare i să R 100 |—! 
IX. Fundafiunea l. Marinovici: 
Taxă de administrare 100 |— 
Capitalizare ........ 900 |—! 1.000 |— 
X. Fundaţiunea Dr. Moga: 
“Taxă de administrare 100 |— 
Capitalizare . ..... . 300 |— 1.000 |— 
XI. Fundaţiunea Dr. Nichita : 
Ajutor la şcoală . . 500 |— 
Taxă de administrare şi ca- 
pitalizare ........ 2.500 3.000 |— 


VENITURI | Lei bl Lei | 


Transport . 7,101.600 |— 


III. Fundat. Bădilă Moldovan : 
interese de efecte și depuneri 2.000 |— | 
Chirii y PAE a A ae 200.000 |—| 202.000 |— 


IV. Fundațiunea Bașota : 
interese de cont-corent. . . 100 


V. Fundaţiunea G. Boeriu: 


interese de efecte . . soa 750 |— 
` „ cont-corent . . 50 |— 800 |— 
me 


interese de efecte ... : 200 |— 


A „ cont-corent . . 1.000 |— 1.200 |— 
vil. Fundaţ. N. Densușianu : | 


interese de depuneri ... 350 |— 
- „ Cont-eorent ... | 50 

VIII. Fundaţiunea an. Dobâca : 

Interese de cont-corent 


IX. Fundaţiunea I. Mavinoviciu : 


interese de depuneri. .. . 570 
» „ Cont-corent . . 430 


1.000 


X. Fundafiunea Dr. Moga: 


Interese de depuneri . . . 


A „ eoant-corent 1.000 | 


Li 


XI. Fundaţiunea Dr. Nichita : 


interese de efecte ..... ` 2.800 
r „ coremt .. . . . 200 


“Transport . |] | 


3.000 |— 


| 
VI. Fundaţiunea A. Buda : 
|2,311.200 |—| 


1167 


CHELTUIELI bei b Lei [ 
Transport 7,311.200 |— 

XII. Fundaţiunea P. Mureșan: 
Taxă de administrare . . . . 900 |— 
Capitalizare ........ 7.100 |— 8.000 |— 
Xıl. Fundațiunea 1. Olteanu: 
Taxă de administrare . 500 |— 
Capitalizare ........ 1.500 |— 5.000 
XIV. Fund. C. Păcurariu-Bianu: 


Taxă de administrare. . . . 
"“Capitalizare 
XV. Fundațiunea l. Petran: 


Stipendi ....... 
. Taxă de administrare a ca- 
pitalizare OT , 


XVI. Fundaţiunea |. Roman: 
Taxă de administrare . 
Capitalizare 

XVII. Fundaţiunea l. Russu: 


Burse . ......... 
Taxă de administrare și ca- 
pitalizare ........ 


XVIII. Funda. T. Sandul : 


Replătire din datorie. . . 
Stipendii şi taxă de admini- 
strare ...... 


XIX. Fund. Regele Ferdinand : 


Taxe de administrare și burse 
Capitalizare 


iau. 


3.000 |— 
5.000 |— 


100 _ 


900 
|— 500 [- 


3.000 |— 


5.000 |— 


2.000 |— 
1.400 


6.000 
6.000 |— 


1168 


8.000 |-— 


1.000 I— 


8.000 — 


3.400 |—j 


12.000 |— 


| [2.386.600 |— 


_ DBNITURI Bei fb Bei jb. 
Transport 7,311.200 |— 
XII. Fundafiunea P. Mureșan : 
Interese de efecte 7.300 |— 
- „ cont-corent 700 '— 8.000 — 
XIII. Fundaţiunea l. Olteanu : 
interese de efecte 4.000 — 
5 „ Cont-corent 1.000 |— 5.000 |— 
XIV. Fund. C. Păcurariu- Bianu: 
interese de efecte ...... 16.000 |— 
E „ dep. şi cont-cor. 14.000 |— 30.000 |— 
XV. Fundafiunea l. Petran : 
Interese de efecte 2 oas 3.500 |— 
i „ dep. și eont-eor. 1.500 a 8.000 |— 
XVI. Fundaţiunea l. Roman: 
Interese de depuneri 500 |— 
cont-ceorent 500 |— 1.000 |— 
» » SIBI Fa 
XVII. Fundaţiunea l. Russu: 
Interese de efecte ...... 1.500 |— 
3 „ Cont-corent 3.500 |— 8.000 |— 
XVIII. Fundaţiunea T. Sandul : 
Interese de efecte 3.400 |— 
A „ cont-eorent =a] 3.400 |— 
XIX. Fund. Regele Ferdinand : 
interese de depuneri 10.000 |— 
` „ cont-corent 2.000 |—|| 12.000 |— 
Transport. || | 7,386.600 |— 


1169 


CHELTUIELI! Bei fo Lei = 


Transport . 12,386.600 L- 


XX. Fundaţiunea A. Bârgeanu : 


Taxă de administrare. . . 
Capitalizare ; 


XXI. Fundaţiunea N. lorga: 


Taxă de administrare . 
Capitalizare 


XXII. Fundaţiunea Boboroni : 
Taxă de administrare și ca- 

pitalizare .. ..... 
XXIII. Fundaţ. D. Bălănescu: 


Taxă de administrare. . . 
Capitalizare 


XXIV. Fundaţ. S. Munteanu: 


Taxă de administrare . 
Capitalizare A 


XXV. Fundaj. Dr. Sândeanu: 


Replătire din datorie. . 
Capitalizare ...... 


|] | ]|2,119.n00 |— 
Sibiiu, la 31 lulie 1928. ' 
Dr. Vasilie Bologa m. p., 


"controlor. 


Sibiiu, la 19 Noemuvrie 1928. 
COMISIA 


Dr. Ilie Beu, m. p. Nicolae Togan, m. p. 
Aprobat în ședința comitetului 


Dr. Octavian Russu, m. p., 
vice-prezident. 


1170 


VENITURI! | Lei e Lei 


et i dit iai a i iii ie i 


Transport . 7,386.600 |— 
XX. Fundațiunea A. Bârseanu : 
Interese de efecte .... - 5.000 
j „ dep. şi cont- eor. 5.000 10.000 


XXI. Fundaţiunea N. lorga: 
Interese de efecte ..... . 4.500 3 


z » depuneri. ... | 500 


XXII. Fundaţiunea Boboroni : | 
interese de depuneri. . . . 300 


5.000 


XXIII. Fundaţ. D. Bălănescu: 


Imterese de efecte . ; F 1.000 
dep. şi cont- cor. 6.000 |— 7.000 


n n 


XXIV. Fundaj. S. Munteanu: 


interese de depuneri. . .. . 


> „ cont-corenf 2.500 | 


XXV. Fundajţ. Dr. Sândeanu: 


Interese de efecte .... . 3.500 ; 
e „ depuneri. . . . 1.500 8.000 |— 


| | || 7,419.400 | 


Ioan Banciu m. p., 
cassier-eontabil. 


DE RBVIZUIRE: 
Med. General Dr. Gh. Moga, m. p., loan Vătăşianu,m.p. 
central, ținută la 26 Noemvrie 1928. 


Romul Simu m. p, 
secretar. 


1171 


Anexa X. 


Tabloul bursierilor și ajutoarelor date de ,Asociațiune“ 
în anul școlar 1927/28. 


1. Cioban Virgil, elev cl. Vll-a la liceul de 

Stat, Şimleul-Silvaniei; din fundațiunea 

„loan și Ecaterina Rusu“ . . . . . . . Gei 1000'— 
2. Ivan Silviu, elev el. lil-a la şcoala comer- 

cială, Sălişte ; din fond. „T. Sandul“, Lei 500 

şi din fond. „Gheorghe Boeriu“, Lei 300 . , 800'— 
3.  Matieșanu Gheorghe, profesor, Zălau, (ajutor 
| pentru completarea studiilor în Franţa) . „ 10.000— 
4.  Perhaifa loan, stud. an. IV la facultatea de 

medicină, Cluj; din eng „loan și Ecaterina 


Rusu“ . . ; ; »  1000:— 
5. Rusu loan, atid: an. iv la jaciitatea dë 

drept, Cluj; din fond. „loan Petran“. . . „ 1000 — 
6.  Vinerean Ana, elevă în cel. ll-a la liceul de 

fete „Domnița leana“, Sibiiu (ajutor) . . „ 10.000— 
7. Zoltur Grigore, student, Cojusna . . . „ 2.500:— 


8. Ajutoare din fond. „Gh. Boeriu“, la 4 elevi 
dela școala primară din Vad, pe anul 
şcolar 1926/27 . . ......... de ee iy 80— 


K 
Ca 


2172 


Anexa XI. 


Tabloul sumar 
al membrilor „Asoeiaţiunii“. 


1. Membrii onorari . . . . . o. a 17 
U. Membrii secţiilor . . . e + 802 
ul. Membrii fondatori ai Casei Nationale: A: 


1V. Membrii din despărțţăminte ete. 


OND w w N e 


D 
x3 3 a m 
[2 
ke) 


pi 


ll. 


nI. 


IV. 
Bran 


Membrii Membrii Membrii 


fondatori pe viaţă activi Tota? 

„Alba ..... 10 12 — 22 
Abrud .... 2 20 — 22 
Aiud .. . . .. 7 8? 2 96 
lghħiu . . . ‘’ 1 Hi — 8 
Oena-Mureșului . —- 10 — 10 
Sebeş 5 AA — 49 
Teiuş . 3 16 — 18 
Dințul- de. jos 3 38 1 42 
Zlatna 8 21 12 41 
Arad . 43 80 — 123 
Hălmagiu 9 37 — 46 
Ineu . 4 34 — 38 
Nădlae 1 — — 1 
Radna 4 12 54 70 
Săvârșin 6 21 — 27 
Sebiş . 1 6 — ? 
Şiria . . . — 6 3 g 
Bihor (Oradea) 30 53 — 83 
Beiuș . 2 24 — 26 
Beliu z 1 — 1 
Ceica. . n. 1 13 — 14 
Mărghita 2 11 — 13 
Salonta-Mare . 3 4 — ? 
Tinea . — 10 15 29 
Braşov 40 185 114 339 
6 12 — 18 


1173 


3 3 s Ei 


VI. 


1x. 


Budila 
Buzău 
Codlea 
Feldioara 
Hărman . 
Râşnov 
Săcele 
Teliu 
Zărneşti . 


. Caraş (Oravița) 


Bocşa 

Bozovici 
Moidova-nouă 
Reşiţa 

. Ciue (Merciieeae. ) 
Cluj 

Almaș 

Câmpia (ermas) 
Huedin 

Mociu 


. Făgăraş . 


Cincul-mare 
Șercaia . 
Viştea-de.-jos . 
Hunedoara (Deva) 
Baia-de-Criș 
Brad 

Dobra 
Geoagiu-de-jos 
Ghelar 

Haţeg . 
Hunedoara . 
Ilia-Mureşană 

Jiu 

Orăștie 

Pui 7 
Sarmiseghetuza A 
Simeria 


meman ne piei st bait Total ` 
1 — 59 60 
— 10 — 10 
1 2 — 3 
— 10 24 34 
— 18 — 18 
Z 59 17 29 
— 20 6 26 
2 10 — 12 
1 17 — 18 
1 9 — 10 
2 19 CE 21 
41 152 1 194 
3 27 12 82 
1 3 — 4 
5 66 16 87 
2 9 1 12 
13 63 — 76 
3 9 1 18 
3 27 30 30 
3 HA — 47 
9 41 6 56 
— 14 — 14 
3 A 8 52 
— 9 — 9 
9 37 -— 16 
— 2 — 2 
3 8 1 12 
9 31 — AD 
— 7 10 17 
13 39 — 28 
22 79 6 107 
2 36 — 38 
— 2 — 2 
— 9 39 18 


1174 


65. Desp, 
66. 


67. 
68. 
69. 
70. 
71. 
Za, 
„28, 
74. 
79. 
76. 
77. 
78. 
79. 
80. 
81. 
82. 
83. 
8A. 
85. 
86. 
87. 
88. 
89. 
90. 
91. 
92. 
93. 
g4. 


X. arariarag giere 


lza . 
Vişeu . 


XI. Mureş (Tg. Mures) 


Band . 
Gurghiu . 
Râciu . 
Reghin 
Teaca 
Toplița 


XIL. Năsăud (Bistrita) 


Năsăud 


XI. Odorheiu 


Cristur 


XIV. Sălaj (Zălau) . 


Băsești 

Careii mari 
Crasna 

Jibou 

Șimleu .., 
Tăşnad 

Valea lui Mihaiu 


XV. Satu-mare . 


Ardud 
Baia-mare . 
Chioar 
Mănăştur 
Oașu . 
Seini . 
Ugocea 


XVI. Severin (aj) 


Caransebeş . , 
Orşova 
Teregova 


XVIL. Sibiiu . 


Avrig . 3 
Mereurea . . 
Noerieh . 


Membrii 


Membrii 


fondatori pe viaţă 


3 


17 
23 


$ 
47? 


Membrii 


activi 


Tota? 
20 
23 


3 
63 
4 
29 
42 
47 


Membrii Membrii Membrii 


jondatori pe viaţă aetivi Total 

103. Desp. Oena-Sibiiului . . — — 34 A 
104. , Sălişte . ... 10 41 1 52 
105. , XVIU. Someş (Dej) . . 16 43 — 59 
106. , Beclean . : 1 15 8 24 
102. , Ciachi Gârbou — 49 5 -54 
108. , Gherla 5 1? — 22 
109. , lleanda-Mare . 1 1 — 2 
110. , Lăpuşul-ungurese 4 15 — 19 
111. , XIX. Târnava-mare IS 8 17 — 25 
112. , Agnita š 1 11 — 12 
113. , Hendorf . . . . — 8 — 8 
114. , Mediaş iei 23 29 20 72 
115. , Rupeni (Cohalm) 3 20 — 23 
116. , Şeica-mare 8 15 — 23 
112. „ XX. Târnava-mică EN 12 43 — 55 
118. , Bahnea .. . — — 4 A 
119. , Diciosânmărtin . 3 14 — 17 
120. „ Dumbrăveni . . 21 21 — 82 
121. , lernut. . . ; 5 25 3 33 
122. , XXL Timiş- Torontal x 17 111 3 131 
123. , Buziaş ... . 3 11 — 14 
124. , Ciacova . . . . 3 26 A 33 
125. , Comloșul-mare . — — — — 
126. , Deta .... . — 1 — 1 
122. , Giulvăz A — — — — 
128. , Jimbolia . . . . 2 cai — 2 
"129. , Lipova ; 8 30 20 58 
130. , Periam . .. — — — — 
131. , hecaş — 4 — 4 
132. , Sanie il-stiaita: 4 33 — 37 
133. , Vinga. . . . 2 6 — 8 
134. , XXII. Treiscaune (SI, Gh). 12 37 58 107 
135. , Covasna . A 1 — 30 31 
136. , Ozun — 3 — 3 
137. , Tg.-Săcuese — — — — 
138. , XXUL. Turda . . . . 5 48 1 54 
139. , Câmpeni 6 13 — 19 
140. , Câmpia Turzii = 11 — 11 


1176 


142. 
143. 
144. 
145. 
146. 
147. 
148. 
149. 
150. 


Membrii Membrii Membrii 


jondatori pe viaţă activi Total 
141. Desp. lara . . 2 15 — 17 
> Ludoşul de Murăş 5 16 -— 21 
i Sălciua — 33 — 38 
z București . . 36 #9 78 163 
A Ceahlău (Tulgheș) 2 10 — 12 
x Cetatea-Albă — 1. 1 2 
y Constanţa . . . — — — = 
s Tighina Batalion. ` 1 — — T- 
y Tighina oraş . . 1 —— 1 
= Afară de desp. . 56 65 5 126 
Total . 3962 3749 1512 6223 

Membrii activi cari nu şi-au 
achitat taxa . . e ABI 3A 
. In Regionala Basarabia ; 2 7 615 624 
Total . 964 3756 2566 7286 
Membrii ajutători . . . . . . . . e. . e „ A00 
Membrii ajutători Reg. Basarabia . .'. . . . . 10 
Total: 7696 


VIU. 


La despărţămintele arătate mai sus, în număr de 149, 
mai adăogăm și următoarele 8 despărţ.: 1. Panciu 
(Moldova); 2. Ismail (Regiment. 28 Inf. Radu Negru); 
3. Matei Basarabu (Reg. 35 luft. Cetatea Albă); 4. Ti- 
ghina-judeţ; 5. Becicherecul-mare; 6. Biserica- 
Albă; 7. Panciova; 8. Vârșeț (Jugoslavia). 


1177 


Anexa XII. 


TABLOUL 


membrilor deeedaţi ai Asoeiaţiunii (despre a căror 
deces am primit știre) în an. 1927—28. 


l. Membrii fondatori: 


1. Curteanu Gheorghe, dir. de bancă, fost senator, dir. desp. 
Bistriţa. 

2. Doboiu Teodor, comerciant, Sibiiu, membru- Jondalar al 
Casei Naţionale „Avram lancu în Didra“. 

3. Pop de Hargianu Basiliu, advocat, fost membru al comit. 
central, Sibiiu. 

Membrii pe viaţă: 

Branisce dr. Valeriu, profesor, publicist, fost şef de resort 
în Cons. Dir., membru al Comit. central, Lugoj. 

Maximilian lon, preot, Braşov. 

Mihali lon, preot gr.-eat. Călacea (Desp. Gârbou). 

Perian loan, preot, Criseior (Desp. Brad). 

Persecă dr. Emil, advocat, Oraviţa. 

Pop Alexă, arhidiacon, Sanislău (jud. Sătmar). 

Popovici dr. Gheorghe, protopop, fost senator, fost dir. de 
desp. şi membru al eomit. central, Lugoj. 

Proștean Nicolae, advocat, hugoj. 


Membrii activi: 


Dobre dr. loan, protopop gr.-or., fost dir. al desp. Deva. 


1178 


Cuprinsul anului 1928. 


I. Poezii 


Ady v. Murășanu ... 
Bănuţ A. P. Poporale, adunate 57, 
108, 
Bârsan Zaharie. Du-te soare... . 
Unde merg ?... .. . 
Bezdechi v. Ovidiu şi Valahul 
Nic se e na e oo aa e ee 


Braşoveanu H. Fraţi învrăjbiţi ! 
„Pe sub arini“... . 
Catul. 13 (Trad. Naum Teod. A.) 
Ciurezu D. Joc în soare .. . 
Cotruş Aron. Transilvaniei 
Grimm P. Cântecul primăverii 
(după un poet englez anonim 
din sec, XIII.) 
Hulea Ovidiu. Floriile 
Magna Mors 
iliescu Marius. Aguarelă . . . 
Sub umbreluja japoneză . . . 
Te duci 
Isac Emil. Noaptea la Murăş . 
Marin 1. „Boabe de mărgele“ 
(5 poezii. .. .: 
Murășanu Teodor. Fluier de soc 
Iluminare 
Pe malul Tisei (trad. din A. Ady) 


 . .. . | . . . ‘e’ 


Să nu mă vezi (trad. din A. Ady) 
59 Şoapte de adorare. a... 


384 Românii o . . .. |... 
1 Tu, soare! ., s 
8 Naum v, Catul.. . . : . a. 

Negură Al. Acorduri de primăvară 
Mi-au căzut în suflet , . . . 

171 Pastel . . . . y a a a A 

314 Pustiu . dosos aure .... . 

386 Seară .... cc... 
24 Scrisoare . . . ....... 

168 Secetă . . ... ...... 

Tragedie , ...... à 
Zări cenuşii .. . . .. .. 

197 Ovidiu. Ultima noaptea lui Ovidiu 

170 în Roma. „Tristia“, (Trad. ŞI. 

300 Bezdechi) ....,..... 

907 Către un amic. „Tristia”. (Trad. 

885 Şt. Bezdechi) . . . ..... 
60  Petra-Petrescu Horia. Baladă 

169 veche şi modernă . . . . . . 

„Crăciunul sinistraţilor“ 1927 . 

480  Valahul Nicolae. Elegia lui Ni- 
91 colae Valahul la mormântul lui 

198 Erasni de Roterdam. (Trad. de 

9SL Şt. Bezdechi) . . .,... . i 


1179 


Pag. 


567 
437 
266 
383 


ÎI. Proza 


Pag. 
Agârbiceanu lon. Hudriş. (Din- 

tr'un carnet) . kenan a7 Erai 122 
„In slujbă nouă ...... 182 
NAlie fețe . 291 
II. Miri o... ... 388 
IV. Ceildin urmă .. .. . 460 
V.'Spovedire . . . .... . 729 
VI. Prânzul Paştilor . . . . 817 


VII. Înmormântarea lui Mihut 880 
Vizita (Schiţă) ....... 12 
Binuţ,A. P. Autobiografie . . 579 


Romulus şi lulişca .... . 706 
Un „prezidente gye tătului con- 
fuf E pia SR E acte Zap a 128 
„Unanima” lui Machedon Ră- 
daşcă . .... sc... 378 


Cech Svatopluk. Signorina Gio- 
venti (Trad. de Iaroslav Müller. 
Biogr. de Emanuel Leşehrad) 588 
(vezi şi pg. 844) 
Ciura Alexandru. Cum era odată: 


15 Noemvrie 1916 ..... 38 
Plimbări cc... .. 92 
“A fi sau a nu fis...’ 217 
In revoluție ........ 696 
Exodul ......, ON R A 787 
Pustietate ........., 346 
Dr. I. Raţiu. Amintiri E 700 
Leşehrad v. Cech ...... 
Müller Iaroslav v, Cech. ... 
Munteanu lon Doi orbi . , . . 779 
Simon paricidul . . .. ., 469 


Nicoară Vladimir. Moş Costică 615, 886 
Petra-Petrescu Horia. Pagini din 
decursul răsboiului. Sărbători- 
rea căderii Ivangorodului . . 743 


UI. Culturale. (Studii) 


Agârbiceanu I, Dela românii 
transnistrieni . . 
Subconştient şi conștiință nafio- 
nală (coni.) 


. . . . . . . . 


Apostol dr. Od. și Paştină Ilie. 
Monografia comunei Vălcele 
(jud. Treiscaune) 


Papiu Ilarian v, Colan I... 


1180 


Pag. 


220, 282, 361, 606 


Baiulescu Maria. Ziua mamelor 599 
Banciu Axente. Scrisori vechi 
(Baronul Basiliu Lad. Popp că- 

tre Jac. Mureşianu) . 109, 200 
Bezdechi Şt. Incercările poetice 

ale lui Nicolaus Olahus . . 173 

Nicolaus Olahus despre români 349 

Spirit şi humor . . . .,. . 183 

Un proces femenist din Roma 

veacului al II-lea a. Chr. 865 
Bogdan-Duică Gh. Notife lite- 

rare, (Şincai censor interimar, 

un afiș teatral, ungurii des- 

pre noi, preţuri de cărţi) 822 

Un francez romanofil: dr. Do- 

minic Atanasie Guilleaume . . 438 
Branisce Val. ¢ v. Marin Ilie 
Cerna P. v, Șerban Gh. 
Ciura Alex. Centenarul şcoalelor 

din Beiuş... ... E 433 
Colan lon. O scrisoare a lui A. 

Papiu-llarian ...... 374 
Cristescu dr. Gr. Cultul compe- 

tenţei şi organizărea elitelor so- 

ciale. (Cont) ....... 302 
Demetrescu Rom. Considerafiuni 

despre ştiinţa şi filozofia istoriei 719 
Guilleaume v. Bogdan-Duică . . 
Ibsen v. Şerban Gh. ..... 
Klett dr. Şt. H. G. Wells şi cre- 

ştinismul , C a R 893 
Lupaş dr. 1. Pământ şi suflet ro- 

mânesc. (Cuv). ....... 337 ` 
Marin lie 7 Valeriu Branisce . 9 
Monseniorul abatele M. Zavoral 

în România ........ 466 
Oprean Sabin. Numiri toponimice 

păstoreşti în Munţii Bârsei, Bu- 

zăului şi ai Vrancei. . . ., 802 


Păcăţian T. V. Constitaţiile oc- 
troate ale Austriei ..... 
Activitatea românilor în senatul 
imperial austriac din a. 1860 . 
Pronunciamentul din Blaj . . 
Un memorand inedit a lui Şa- 
BUNA > scap 07 2 aa ai N, 

Pârvan Vas. ț v. Zurcu lon. . 

Petra-Petrescu Horia. Sfaturile 
unui savant: Charles Richet 
„Omul neputincios“ . . . . . 

Popa-Lisseanu v. Şerban Gh. . 

Popa Septimiu Şcoalele româ- 
neşti din Ardeal în prima jum. 
a sec. trecut .. .. . ... 

Popp Ladislau Basiliu Bar. v 
Banciu . . è s wa ... 

Preda dr. Gh. Câteva considera- 
țiuni psihologice asupra stărilor 
sufleteşti la oamenii politici . . 
Cum trebuie privită înţelegerea 


dintre oameni . . . . . « 
Simţul moral cu bi folazitătă 
sale: binele şi răul . . . . . 


Richet v. Petra-Petrescu . . . . 


Şerban Gh. Aspecte ale ideolo- 
giei lui Ibsen. . . ..... 
Din scrierile dlui G. Popa-Lis- 
Seanu e ii a ee de 
Oare e numai legendă? . . . 
P. Cerna. ....... E 

Şincai v. Bogdan-Duică . . . . 

Turcu lon. f Pârvan Vasile . . 

Voicu Sevastian. Clase sociale. 
Necesitatea tradiției . . . . . 
Laus laboris ., . .... ? 
Necesitatea unei reveniri, Re- 
luarea contactului între inte- 


lectualii satelor şi popor . . 
Problemaculturalizării masselor 
Spre noui orientări . ... . 


Stagnarea literară din Ardeal 
Wells v, Klett. ....... 
Zavoral v. Monseniorul . . . . 


Pag. > < Pag. 
III. a) Culturale. (Știință -po- 
191 -~ pularizată) 
Apostol dr. Od. Folklor, medi- 
cal român .......» 621, 908 
x} Bezdechi Şt. Examenul de con- 
"Ştiinţă la cei vechi... . . . 636 


565 Daniello dr. 1. Copilul şi hhe 
țiunea tuberculoasă . . . . . 452 
Ghiulea N. Asigurările sociale şi 
sindicatele agricole . . . . . , 524 
625 Lupta pentru organizarea asigu- 
rărilor agricole în Franţa I. . 810. 


Pop Emil. Congresul naturali- 
știlor români la Cluj . . . . 415 
210 Racoviță E. Etnografia: O disci- 
plină a ştiinţelor naturale . . 520 
Severin Emil. Aerul lichid, conf, 
TE, cei a ee aa E dai ars 241 
Vlaicu Vasile. Doctrina poporală 
în economia politică . . . . 735, 809 


262 
zii IV. Cronici. 
a) Idei, oameni, fapte: 
561 b) Cărţi—recensii— repert, teatral ; 


€) reviste: 
d) din străinătate. 
| (Cu numele autorilor.) 
16i A „Cărţile bunului creştin“, 
A(gârbiceanu) Ioan)v. Almanahul 


714 Graficei române, Biblioteca po- 
iei porului, Goga, Iorga. 


a) Agârbiceanu |, v. Brătescu- 
Voineşti, v. Coşbuc Gh., Unirii 
42 (Importanţe), Goga, Iorga. 
b) Agârbiceanu |. „Legea minții“, 
81 roman. (Rec. Senex): . . . . TO 
691 b} Agârbiceanu | Chipuri şi 
icoane (Din povestirile lui Moș 
Andrei), Rec. I. T) .... 25 
774 b) Alecsandri v. Marcu. 
1 b) Almanahul Graficei române, 
859 pe 1928, (Rec. L A) .... 665 
257 Almanahul Presei române din 
Ardeal şi Banat, pe a. 1928. 
Rec. T. I) ... cv. 665 


"3151 15% 


d) America v. Electoralia 

b) Anastasiu Oreste A. Indu- 
striile sătești în raport cu loca- 
lizarea marei industrii. (Rec. Tr.) 

a) Arad v. Muzeu la Arad. 

b) Arbore Al, P. v. Capidan geo- 
grafie (Inst. Cluj). 

a) Ardeal v, artă, stagnare lite- 
rară,. cooperafia, Raţiu, Al- 

. manah. 

a) Creaţiunile de artă din Capi- 
tală şi Ardeal. (De Băilă I) . 

a) „Academia română“ — se- 
siunea gen. din 1928, (Tr.) 

a) Alecsandri Vasile. (La inau- 
gurarea mausoleului dela Mir- 
cești, de 77)... ..... 

a) America v. electrica. 

a) O prietină a României în Ame- 
rica (dna Leadbetter) 

A, R. v. Ionescu Stejar. 

d) Dela congresul întâi de artă 
poporală. Praga 1928 . . . 


d) La tema: prăbuşirea Austro- 
Ungariei. Scrisorile lui Tisza. 


rec. în „Europäische Ge- 
sprăche“; dr, Rich. de Kralik; 
au vrut guvernele maghiare să 
maghiarizeze pe slovaci? Henry 
de Jouvenel; trad. P.-P. H) . 

d) P.-P. H. Impotriva bădărăniei 
şi murdăriei 

Băilă |. v. artă Ardeal, Bucureşti 
Literatură de începători. 

Băilă Nic. v. Teatrul de Vest. 

Banat v. Cooperaţia. 

b) Banu dr. Gh. „Biologia sa- 
telor“. (Rec. Preda dr. Gh.) . 

b) Barac lon v, Colan I 

b) Bărgăuanu G. „Pământ şi 
soare“, (Rec. Sv. V.) 

a) Zece ani dela unirea Basara- 
biei, (Red. Transilvaniei) 

d) Baudelaire v, Văcărescu El. 

b) Beiuş v. Pavel. 

a) Bianu lon (Transilv). .. . 


. .. . . .. . . ‘s 


Pag. 


852 


158 - 


487 


485 


239 


951 


948 


150 


` 240 


428 


315 


61 


a) 0 bibliografie neapărat irebu- 
incioasă 
b) „Biblioteca poporului“. O 
nouă bibliotecă poporală. Nr. 1 
Sept. Popa: „Când au răsunat 
munții“, (Rec. L A) ... 
a) Folosirea bibliotecilor (De I) 
d) Bisericile{p. pace v. Praga. 
b) Blaga Lucian. „Meşterul Ma- 
nole“, (Rec. S. V. T)... 
b) Genoveva. Prelucr. de Bolcaş 
Lucian. (Rec. L T)...,. 
b) Bolintineanu v. Capidan. 
d) Bolșevicii v. Cinematografie. 
b) Braşoveanul H. v. Mugur. 
a) Brătescu-Voineşti ..... 
a) Brătescu-Voineşti (de Agâr- 
biceanu 1) . . . . . . 
d) Briand v. Minorităţi, morții, 
a) Scrisori din Bucureşti. De 
Băilă Ion 
Bucuţa Emanoil v. Bulgaria. 
a) Cutremurul de pământ din Bul- 
garia. (Apel E. Bucuţa), (P. 
E. N. Club”) 
Buzău jud. v. Georgescu-Iisiu. 
b) Cantacuzino G. Colonizarea 
orientală în Iliyricum, (Rec. 
TR) oe ce rea o aa a 
b) Cantemir D. v. Panaitescu P. P. 
b) Capidan Th. Meglenoromânii 
II. (Rec. Arbore Alex. P) . . 
b) Capidan Th. Meglenoromânii. 
(Rec. R. T.) 
b) Capidan Th. Românismul bal- 
canic. (Rec. Arbore Al. P) . 
b) Capidan Th. Scrierile lui D. 
Bolintineanu despre Macedonia. 
(Rec. Arbore Al. P) ... 
b) „Cartea vieții“. (Rec. H. P-P, 
a) Sprijinul cărții literare. Me- 
moriul „Soc. scriitorilor rom“. 
(De I. Turcu). ....... 
5) „Cărţile bunului creştin“, 
bibl. red. de prof. Iuliu Maior. 
(Rec. A) e i p ... 


o.e . . .. .. . . . 


. . . . . . . . 


. o. cj Tel 


1182 


Pag. 


657 


670 
832 


763 
331 » 
655 


138 


418 


503 


933 


422 
935 


76 


75 
667 


916 


936 


b) Cartojan N. Fiore di virtù in 
literatura românească. (Rec, 
TRJ aana radar, E în Azi 

d) Apelul scriitorilor cehi din 1917 

a) Un stat în propăşire: Ceho- 
slovăcia. (De L T). .... 
v. şi Praga, Hodja, Zavoral, 
arla poporală, bibliografie. 

d) Cum sprijineşte statul ceho- 
slovac cultura poporului. . . 

a) Monumentele de artă cehoslo- 
vacă (de Petran dr. Coriolan) 

b) Ciauşanu-Fira-Popescu, Cu- 
legere de folklor din jud. Vâl- 
cea şi imprejurimi. (Rec. I. R.) 

d) Bolşevicii au o „Şcoală su- 
perioară de stat, pentru Cine- 
matografie* , .,..... 

d) Insemnătatea cinematografu- 
lui în viața modernă 

a) Ciura v. Dicuţii, Ranetti 

b) Ciurezu D. Răsărit. (Rec. I. P.) 

d) Civilizaţi şi proletari. Din L. 
Romier: „Cine va fi stăpânul: 
Europa sau America?” ... 

b) Claudel v. Kellogg. 

d) Clemenceau v. democrație. 

b) Clopoţei I. Sociografia româ- 
nească. (Rec. I. T.) 

a) Cluj v. muzeul etnografic (Inst. 
al Univ, Cluj), Unirii (impor- 
tanţa) 

d) Condescendenţă ! (R. Poincaré) 
Trad. H. P,- 

a) Controverse critice (Tr.) 

b) Colan 1 Viafa şi opera lui lon 
Barac. (Rec. de I. Turcu) 

a) Cooperaţia în Ardeal şi Banat. 
(Rp: ce ine e e dea 

a) Conferinţe pentru intelectuali. 
(De I. T.) 

a) al 8-lea congr. al soc. rom. de 
neurologie? etc. în Oradea-mare, 
(De dr. PP)... ...... 

a) al IV-lea congres al Uniuni- 
lor intelectuale . ,..... 


Pag. 


664 
949 


914 


844 


323 


664 


846 


845 


73 


237 


669 


675 
145 


659 


840 


141 


853 


239 


d) E în joc viitorul copiilor no- 

ştri ! (De H. P.-Petrescu.) 
Cor. v. „Tinerimea română“. 
Coresp. v. Franţa. 

b) Cotrus A. „Mâine“. (Rec. I. 
R UJ sea e í ; 
b) Cronica muzicală: „Orfeu şi 

Euridice“ de Gluck, „Lakmé“ 
de Delibes. (Rec. de Voileanu- 
Nicoară Ana) 
a) „Crinul alb“ v. manifest. 
d) Dupăeticheta criticii, (Roland 
Dorgeles) 
a) Coşbuc Gh. De Agârbiceanu I. 
(La 10 ani dela moarte) . . . 
a) ¢ Csaki Mih. (dr. Cor. Pe- 
tranu) 
a) Cucu D. I, v. manifest. 

a) „Politica culturală“, de N. 
Iorga ... pin lite 
d) După culise. Cuvinte tari [zii 
reşalul Wilson. Trad, P.-P. H. ) 

D. v. Giurescu. 

b) Delibes v, Cronica muzicală. 

d) Ce va să zică democraţie? 
(Clemenceau) . 

a) Discuţii literare. 
Alex.) 

a) Dobrogea românească. (De 

S. V) 

d) Dorgelès v. criticii. 

b) Drăgoin v. „Năpasta“. 

a) Un nou academician: Silviu 
Dragomir. (Transilvania”) . . 

a) ¢ Dragoslav Jon. (De I. T) 


s...» erp . o 


es . |. n... ., 


(De Ciura 


e...» |. . .. . .. . . 


. cs. n. . . . . . . |. . 


" d) Electoralia în America. . 


a) Cea mai mare centrală elec- 
trică din lume: New East River 

a) Un cult necesar (Eminescu), 
De S. V.) 

a) Dela o epocă la alta. (De T. I) 

b) Fira v. Ciauşanu. 

Folklor v. şi.Ciauşanu, German, 
Georgescu- Tistu. 

d) Jubileul de 50 de ani al unei 
soc. engleze de folklor .. . 


. |. |... |... .. . . 


1183 


Pag. 


354 


165 


938 


846 
404 


Ti 


658 


167 


951 
825 


914 


489 
416 
952 
244 


925 
141 


950 


a) Franţa scrisoare din... (cor.) 

Gazetari v, Zavoral. 

a) In jurul misiunei unei gene- 
rații. (Mih. D. Ralea în „Viața 
Românească". De I T)... 

Genoveva v. Bolcaş. 

b) Buletinul Soc. de Qeografie. 
(Rec) ... 

b) Lucrările institutului de geo- 
grafie al universității din Cluj, 
vol. TI, (Rec. de Arbore P. Alex.) 

b) German Traian. Metereolo- 


ea ssel’ 


gia populară (Rec. Stanciu 
Victor). ce ea a ea a 
b) Georgescu-Tistu. Folklorul 


din jud. Buzău. (Tr.) 

b) Giurescu Consi. C, Nicolae 
Milescu Spătarul. (Rec. D.) . 

Gluck v. Cronica muzicală. 

Goga Oct. Meşterul Manole. Piesă 
teatr, (Rec. I. Ag.) 

b) Gorun lon. Al. Vlahuţă, omul 
şi opera. (Rec. I. T.) 

d) Greutățile nu sunt numai 
la noi! (dna J. Sarcey): Trad. 
PBH, caw š 

a) Pentru sporirea gustalai de 
cetit. (C. Kirițescu). . . . . 

H. v. literatura românească, Muş- 
lea. 

b) Herescu v. Jammes. 

H., P.-P. v. Condescendenţă! Cu- 
vinle tari, Greutățile, Kellog, 
Panaitescu, România (St. Au- 
laire,) Romier (Ține minte ?), 
Tolstoi. 

d) Ce spune ministrul Milan 
Hodja. ....... 

I. v. bibliotecilor, Năpasta. 

I. Ag. v. Agârbiceanu. 

„Ideea Europeană“ v. Propa- 
ganda. 

a) imitație și creiație. (Rec. I. R.) 


Pag. 
67 


318 


501 


423 


426 
664 


500 


230 


662 


417 


238 


169 


234 


a) Spre echilibrare. Cu prilejul 
reformei învățământului se- 
cundar. (De Voicu Sevastian) 

b) Ionescu Șiejar. Domnul dela 
Murano, (Rec. A. R) .... 

b) Iorga N, Răsboiul p. indepen- 
denja, României (Rec. Sv. V.) . 

b) Iorga N. Din originile politi- 
cianismului român. 

b) Iorga N. Rătăcirile în Apus ale 
unui pretendent român. (Petru 
' Cercel) (Rec. Z T) ..... 

b) Iorga N. Cleopatra. P. teatr. 
. (Rec. de I.. Ag,) 

b) Iorga N. Imperiul Cumanilor şi 
domnia lui Basarabă. (De I. V.) 

b) Iorga N. Noi acte românești 
la Sibiiu. (Rec. I. T) .... 

a) iorga N. „1 Decemvrie“ v. cul- 
turală (politica), „Universitatea 
populară“ 

d) Irineu Episcop v. Praga. 

1. P. v. Ciurezu. 


I. R. v. Cartojan, Ciauşanu, Imi- ` 


tație, Panaitescu. 

I. R. U. v, Cotruş. 

1. T. v. Agârbiceanu, Aimanahul 
presei, Bolcaş, Cărţi literare, 
Cehoslovacia, Clopoţel, Colan, 
Conferinţe, Dragoslav, epocă, 
generații, Gorun, Iorga, Iorga, 
literatura rom., Marcu, Mihă- 
escu, Minulescu, Premiile, Pro- 
paganda, Raţiu, Revistele, 
Stancu, Tolstoi. 

Italia v. Literatura românească, 

Italia v. Marcu, Pirandello, 

I. V. v. Iorga. 

b) Jammes Francis. Poezii alese 
(trad. I. Pillat și N. I. Herescu). 
(Rec.) 

d) Jouvenel v. Austro-Ungaria, 

b) Valoarea morală a pactului 
Kellog G. (P. Claudel. Trad. 
H. P.-P,) 

a) Kirițescu C. v. gustul de cetit. 


e. s.es . . . . . 


T1 


Pag. 


645 


497 


72 ` 


931 


494 


329 


148 


854 


d) Kralik v. Austro-Ungaria. 
a) Leadbetter v. America. 


d) Gustave Le Bon despre răs- 


boiu şi pace. . . . .. 
a) Două epoci din lit. română 


De17)...... 


b) Literatură de începători. De 


Băilă Ion) . 
b) Literat. românească în ita- 
lieneşte. (De H.) 
b) Lapaş I. Lecturi din izvoarele 
istoriei române. (Rec. Popa I) 

b) Macedonia v. Capidan 

b) Maior Iuliu v. „Cărţile bunu- 
lui creştin". 

a) Pe marginea unui manifest. 
(Chemarea „Crinului Alb“). (De 
Cucu D. IL) 

b) Marcu Alex. V. Alecsandri şi 
Italia. (Rec. I. T.) v. Pirandello 

b) Marin Ilie v. Pavel, pasări. 

b) Meglenoromânii v. Capidan. 

b) Mihăescu Gib. I. La Gran- 
diflora, Pavilionul cu umbre, 
(Rec. I. Turcu) 

b) “Milescu Nic, v. Giurescu. 

d) Briand despre minorităţiie 
de ieri şi de azi 

Minulescu Jon (De I. T) 

d) „Nu vă gândiţi la morții vo- 
ştri?“ (Briand) ....... 

b) Mugur Gh. D. „Florile“. (Rec. 
Braşoveanul H) ...... 

b) Muşlea Ion. ZJnvăfătorul și 
folklorul. (De H) . . .... 

d) Mussolini v. parlamentarism. 

a) Probleme de muzeu la Arad. 
(De Petran dr. Coriolan) . . . 

a) Muzeul etnografic din Cluj . 

b) „Năpasta“, operă de Sabin 

Drăgoiu. (Rec. 1) ...... 

b) Nandriş Grig. Patru documente 
dela Ştefan cel Mare. (Rec.) 

b) Naum T. A. v. Theocrit 

d) Călătorii interplanetare, (Ch. 
Norðmann) 


[o . . . 


eaoat oo 


©.. sya . 


Pag. 


951 
642 


419 


848 , 


847 


927 


663 


326 
843 
492 
766 
668 
851 
921 
653 
757 


661 


677 


P. v. Văcărescu. 

d pace v, Praga (Irineu). 

b) Panaitesca Em. Cultură şi 
învățământ. (Rec. P-P. H.) 

b) Panaitescu P. P. Contribuții 


la opera geogr. a lui D. Cante- . 


mir. (Rec. Î. R.) 
b) Papilian V. „Celui ce nu are 
i se va lua“ (Rec. Sv. V)... 
d) Parlamentarism, Ce zic dic- 
tatorii? (Mussolini. Rivera). . 
d) Iubirea față de pasări. )L. şi. | 
Tharaud) Marin I. 
b) Paşca St. Glosar dialectal. 
(Rec. R. T. ) 


b) Pavel dr. Const, Şcoalele dn 


Beiuş. (Rec. Marin 1.) . 
P. E. N. Club. v. Bulgaria. 
Petra-Petresca Horia v, Au- 


II P 


stro-Ungaria, bădărăniei, „Car- - 


tea vieţii“, viitorul copiilor. 
Petian v. Cehoslovacă, Csaki, 
muzeu Arad, 
d) Nu e altă cărare! H. Petra- 
Petrescu ......... 
b) Pilat I. v. Jarimes. 


b) Pirandello Luigi. Henric IV. i 


Trad. Al. Marcu. (Rec. S. R.) 


d) Poincaré v. Condescendenţă. 

b) Popa Sept. v. „Biblioteca po- 
porului". 

b) Popa I. v, Lupaș. 

b) Popescu v. Ciauşanu. 

d) Dela congresul bisericilor pen- 
tru pace şi bunăinţelegere din 
Praga, Aug. 1928 

d) Episcopul Irineu din Novisad 
la congr. bis. din P. aga 1928 

d) Legiunea română din Praga. 
(dr. Fr. Soukup) -. . ... 

d) Praga v. arta poporală. 

a) Preda Dr. Gh. v. Congres 
neurologie, Banu Dr. Gh. 

a) Premiile naţionale (De I. T) 

b) Presa rom. v. Almanahul. 


1185 


Pag 


933 


661 
233 


153 
676 
851 


849 


617 


667 


843 
844 


844 


490 


a) Propagundaculturaiă. (Rădu- 


lescu-Motru în Rev. „Ideea 
Europeană“.) (De I. 7.). 69 
a) Puşcariu Sextil (cu biogr.) 
(Redacţia). ...... E a 63 
a) Radiofonia la noi, (Rev. 
„Radio“) se ta n danie ile a 850 
a) Rădulescu-Motru v. Propa- 

ganda culturală. ...... 
a) Ralea v. generații. 
a) + Ranetti Gh. (De Ciura 

Al) . aci e Cada ae 413 
a) Proscrierea răsboiului. (De 

S. V) v. Le Bon... ... 834 
a) Un capitol din istoria Ardea- 

lului. Cu prilejul centenarului 
naşterii lui Dr. I. Raţiu (De 

Turcu I)e , . . . . .... 150 
b) Rebreanu Liviu: „Ciulean- 

dra". (Rec. Gh. Șerban). . 133 
Redacţia v. Pușcariu Sextil. —- 
Rec. v. Geografie, Jammes, 
Nandriş, Thoocrit. 
Reviste (recenzii): 
„Şcoala noastră“ . . ...... 150 
„Arhiva p. ştiinţa şi reforma 

socială“. (Rec. I. T.) 673 
„Cele trei Crişuri“. 429 
„Gândirea“ . 225, 247, 501, 672, 945 
„Gândul neamului“ ...... 430 
sinvățătorul“ . ..e’ʻa’ 150, 249 
„Junimea literară“ ...... 855 
„Opaiţul Satelor“.. ...... 251 
„Ramuri“ 250, 430, 672, 947 
„Revista filologică" . . o... 430 
Revistele din Ardeal . . . . . 19 
„Ritmul vremii“ ....... 63 
„Școala noastră“ . . ... . . 150 
„Scrisul românesc“ . . . . . 249, 427 
„Societatea de mâine“. . . . 248, 429 
„Țara noastră“ . ....... 248, 429, 


„Viaţa Românească“ 228, 248, 331, 429, 
[671 854, 946 


c) Revistele „provinciale“ (De 
I. T) 
d) Rivera Primo de v, Parla- 


mentarism, 


TI- 


d) Reprezentaniul Franţei $t. 


Aulaire şi România (Trad, 
PPH) i ks. za odata 
d) Rumier v. Civilizaţi. 
d) „Ține minte?“  (Romier) 


Trad. P.-Petrescu Horia 

b) O lucrare de Dr. Victor Roth. 
(Rec. de 

Rp. v. Cooperaţia. 

R. T. v. Capidan, Pașca. 

d) Saint Aulaire v. România. 

d) Sarcey J. v. Greutățile. 

b) Senex v. Agârbiceanu. 

b) Şerban Gh. v. Rebreanu. 

a) Sibiu v. Iorga. 

a) O ctitorie nouă. (Muzeul A. 
Simu). (De Voicu Sevastian.) . 

b) Şincai v. Veress. 

d) Soukap v. Praga. 

S. R. v. Pirandello, 


. a) Stagnarea literară în Ar- 


deal. (Red. Transilvania) 

Stancin Victor V. German. 

b) Stancu Zaharie. Poeme simple 
(Rec. L 7.) 

b) Ştefan cel mare v. Nandriş. 

a) Noi şi străivătatea (S. V.). 

b) Stanciu Victor v. German. 

S. V. v. Dobrogea românească, 
Eminescu, răsboiul (proscri- 
erea), teatrală (stagiunea nouă) 
Voiculescu. 

S. V. T. v. Blaga. 

Sv. V. v. Papilian, străinătatea 
(noi şi...) Veress. 

a) Noua stagiune teatrală. (Pen- 
tru teatrul la sate. De S. V.). 

b) Teatrul de Vest, (De Băilă 
Nic; ei ms ca a ao i anea 

d) Tharaud v. pasări. 

T. L v. Agârbiceanu, Alma- 
nahul. 

b) Teocrit, Idile, trad. de Naum 

` T. A. (Rec) 

d) Tisza Şt. v. Austro-Ungaria. 

a) Jubileul „Tinerimei române“. 
50 de ani. (De Cor.) 


1186 


Vătăşianu Dr. V.) 


84i 


678 


420 


143 


417 


497 


235 


837 


944 


149 


492 


a) Tolstoi 100 ani dela nașterea 
luie el Da ee ce Tai ue fe 
a) Tolstoi (Cum lucra T. în las- 
paia Poliana? „Credinţa lui 
OT. „Asta-i tot?” St 
despre T. trad. de P.-P. H.) . 

a) Tolstoi Leon (De Turcu Ion) 

Tr. (ansilvania) v. Anastasiu, 
Academia rom., Alecsandri, 
Basarabia, Bianu, Cantacuzino, 
„Controverse, Dragomir, Geor- 
gescu-Tistu, Stagnarea lit. Ar- 
deal, . Vălenii de Munte 

Turcu v. î. T. 

a) Importanja Unirii, de Agâr- 
biceanu I. (cuv. în Aula univ. 
‘din Cluj) . pA 

a) Universitatea populară N 
Iorga“ . i 

d) Dşoara Elena Văcărescu des- 
pre Baudelaire (De P.) . 

Vâlcea jud. v. ong or 
klor) Iae 

a) Univers pop. din Vălenii iè 
munte (Tr.). 4 l 

b) Vătăsianu Dr, V. v. ` Roth. 

5) Veress A. Note şi scrisori Şin- 
caiane. (Rec. V. Sv.). ; 

5) Veress A. Păstoritul Arde- 
lenilor în Moldova şi data ro- 
nească : 

b) Vlahuţă AL v. “Gorun. 

V(oicu) Sv.» (Sevastian) v. Bărgă- 
uanu, lorga. 


a) Voicu Sevastian v. învăjă- 


mântul sec., Simu, străinătatea. 


b) Voiculescu v, Poeme cu 
ingeri (Rec. S. V.) 

b) Voileanu-Nicoară Ana v. 
Cronica muzicală. 

d) Wilson, mareşal v. 
tari. l 

d) Zavoral M. Cuvinte către 
gazetari 


a) Zweig St. v. Tolstoi. 


Cuvinte 


Zweig 


657 


830 
826 


V. Dela „Asociaţiune“. 


Convocare la adun. gen. 8 XIL 


1928 


Biblioteca secț. geogr: oinoari- 


fice a „Astrei“ 


Dela secțiile „Astrei“ A: 
Apel de 10 Mainu .. . . ? 


Apel p. Bibl. pop. 
Apel p. xapoarte , 
Biblioteca secțiunilor de tiințe 


naturale Nr. 1: „Speologia“ 


„de Antipa-Racoviţa. (Rec. de 


Victor Stanciu). . . , 


Biblioteca poporală a „Asocia- 


399 


503 


952 


fiunii“ . ...,, 


Convocare a şed. pler a sec- 


țiunilor (29 Iunie) 


Circulară p. 1 Decemyrie 
Serbătorirea zilei 1 Dec. . 
Desfacerea cărţii. Un început la 


„Astra“ 


„Tot ce unește !“ Buletinul desp. 
Sibiiu 
Circulară (hot. E SEA Pai 1927) 


643 


Salutul 


145 


Goldiş Vasile. 


148 


cătră despărţ, „156, 
„Astrei“, rost. de al 
Ciortea Aurel, la recepţia aba- 
telui Zavoral în Cluj, 1928. 
Secţiile „Astrei“ 

în lupta pentru civilizaţie, Disc, 

la şed. plen. a secţiilor pa 
29 VI. 928. 


Lupaș 1. Epocile principale în 


istoria românilor (Rec. N. Buta) 


Oaspeti plăcuţi. Congresul intern. 


495 


Oprean Sabin. 


al X-lea al învățământului sec. 
la Sibiiu, 27 VII 928. Vorbirea 
dlui preşed. V. Goldiş. . , 
Tinutul Săcuilor. 
(Rec. S. V, P.) 


Preda Dr. Gh. discursul la sos. 


ziariştilor poloni 


Salutul „Astrei“ la serb. dela 
Turnu Severin Dr. Gh. Preda. 


251 


Raportul p. adun. gen. ord. cu 


anexele lui. 


1187 


955 
330 
332 
333 


334 
335 


424 
500 
512 
953 
954 
755 
688 


254 


505 


513 


506 


689 


687 
504 


957 


Dela secţiunile ştiințifice-lite- 
rare 
Buletinul secţianilor ştiinţifice 
literare ale „Astrei“ ă 
Buletinul secţiunilor „Astrei“. 
Un jubileu bine meritat la 
„Astra", Romul Simu (30 ani 
de muncă). Cu biogr. și fotogr. 
Serbătorirea fostului președinte 
Sterca Şuluţiu 14 X 928. 
Vorbirea dlui dr. Gh. Preda. 
Vorbirea dlui N. Drăgan la inaug. 
Muzeului etnografic din Cluj. 
Vorbirea Abatelui, a Monsenio- 
rului dr, M. Zavoral 


680, 856 


508 
509 


395 


911 


634 


398 


VI. Ilustraţiuni. 


+ Branisce Valeriu. . . . 19 

Monumente de artă din Ceho- 
slovacia 537, 539, 541, 543, 545,541, 
[549, 551, 553, 555 


Puşcariu Sextil , . , 49 
Simu Romul 396 
Smigelschi Oct. Mama picto- 
rului 119 
Biserica creştină ortodoxă din 
Vâlcele 222 


VIIL. Bibliografie. 
80, 155, 255, 431, 512, 710. 


1188