Transilvania_1901_032_006_007
TRANSILVANIA
ORGANUL
ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA
POPORULUI ROMÂN.
Nr. VI—VII. Sibiiu, lulie— August 190. Anul XXXII.
„BIBLIOTECA POPORALĂ< A ASOCIAȚIUNII.
În scopul de a da poporului nostru dela ţară o lectură
bună şi eftină, care să desvoalte în el gustul de cetire, să-i
dee distracţie și instrucţiuni folositoare și totodată să-i ridice
și nobiliteze simţul și judecata morală, — comitetul central
al „Asociaţiunii“, âncă prin conclusul seu Nr. 106 din 4 Maiu
1899 a inițiat editarea unei „Biblioteci poporale“, și publicând
păn' acum în doue rânduri concurs pentru a provede această
bibliotecă cu scrieri corespundătoare scopului, a și început
editarea ei cu doue broşuri de „Povestiri din viaţa ţăranilor
români“.
Prin instituirea secțiunilor seiințifice-literare Asociațiunea
creându-și acum un organ de specialitate, care să-i fie un bun
sfetnic în lucrarea ei literară, Comitetul central a cerut con-
cursul acestei corporaţiuni pentru a asigura viitorul „Bibliotecii
poporale“ și a-i da condițiunile unei desvoltări pe deplin co-
respundătoare trebuințelor reale ale poporului nostru.
Zeloasa secțiune literară, căreia i-s'a încredinţat studiarea
acestei chestiuni, i-a dat toată atenţiunea și ocupându-se serios
cu deslegarea ei aproape în toate şedinţele ce le-a ţinut, —
după-ce a convenit asupra principiilor conducătoare, — a în-
sărcinat pe valorosul ei membru, D. Andreiu Bârseanu, cu elabo-
rarea unui studiu mai aprofundat asupra modalităților conti-
nuării „Bibliotecii poporale“.
Lucrarea D. Bârseanu, întrunind consensul celorlalți membri,
a fost presentată ședinței plenare a secțiunilor din 1/14 Iulie a. c.
și fiind intimpinată și aici cu multă bunăvoință, a fost înaintată
la comitetul central cu puține modificări de caracter financiar.
13
182.
Comitetul central a primit întru toate propunerile secţiu-
nilor și a și provădut în budgetul anului viitor suma trebuiri-
cioasă pentru realisarea lor. Astfel dacă adunarea generală
va aproba, proiectul de budget, de cea-ce — mai ales în partea
de sub întrebare — nu ne putem îndoi, — Asociaţiunea va
put edita şi pune la disposiția poporului nostru an de an o
mică serie de scrieri de valoare și importanță deosebită, şi pe
această cale „Biblioteca poporală“ în timp scurt va deveni o
adevărată comoară literară pentru poporul dela ţară.
Între asemenea împrejurări studiul Dlui prof. Bârseanu fiind
de interes pentru cercuri mai largi, comitetul central a dispus
publicarea lui în „Transilvania“, ca toți câți se preocupă de
înaintarea culturală a poporului nostru, și mai ales acele cer-
curi cari vor fi chemate a conlucra la realisarea „Bibliotecii
poporale“, să fie deplin orientate asupra scopurilor ce le ur-
măresce această publicațiune, precum şi asupra căilor şi mij-
loacelor, prin cari Asociaţiunea intenţionează realisarea ei.
Dăm deci în următoarele lucrarea Dlui prof. Bârseanu în
întreg cuprinsul ei:
Nr. 461—1901.
Prea onorat comitet central!
Prin hârtia d-lui prim-secretar din 6 Novembre 1900 am fost învitaţi,
conform punctului e) din §. 11 al Regulamentului pentru secțiunile sciin-
tifice-literare ale „Asociaţiunii“, să propunem câte-va subiecte nouă pentru
„Biblioteca poporală“, edată de „Asociaţiunea“ noastră. N'am fost în po-
sițiune a ne puté pronunța imediat asupra acestei cestiuni, ci înainte de a
urma învitării d-lui prim-secretar, ne-am simțit datori a ne ocupa ceva mai
cu de-amăruntul cu cestiunea numitei „Biblioteci poporale“, ca astfel să
putem face recomandarea noastră în deplină cunoscinţă de causă. Resul-
tatul reflexiunilor şi consultărilor noastre în această privință ne luăm voie
a'l supune aprecierii Prea On. comitet central în următoarele:
Motivul edării unei nouă „Biblioteci poporale“ din partea „Asociatiunii“
noastre, întru-cât ne este nouă cunoscut, na putut fi altul, decât, de o
parte, că „Asociaţiunea“* a căutat, conform chemării sale, a contribui şi ea
la lăţirea gustului de cetit şi prin aceasta la propagarea culturei în sînul
poporului nostru, iar de altă parte împrejurarea, că la punerea în executure
a acestei probleme organele Asociaţiunii noastre s'au lovit de greutatea,
că nu în toate ramurile avem scrieri potrivite pentru popor. Astfel s'a,
constatat necesitatea, ca prin darea la lumină a unei nouă serii de scrieri
183
poporale să se delăture lacunele existente şi astfel să să înlesnească cul-
tivarea poporului nostru în toate direcţiunile. |
Problema, de a pune la disposiţia publicului nostru celui mare o ase-
menea serie de cărti poporale și-a luat-o „Asociaţiunea“ noastră asupra
sa, şi după cum am amintit mai sus, prin aceasta ea nu face alt-ceva,
decât își indeplinesce o parte din chemarea sa, pentru carea a şi fost în
prima linie întemeiată.
Se nasce acum întrebarea: Ce fel de scrieri au să între în şirul căr-
ților poporale, ce le va eda „Asociaţiunea“ noastră, și totodată cum ar fi
mai consult a se purcede, ca „Biblioteca poporală“, iniţiată de „Asociaţiune“,
să se poată realisa cât mai curând și să fie în adevăr de folos pentru po-
porul nostru ?
R&spunsul la prima din aceste două întrebări este ușurat în mare măsură
prin „repertoriul de cărţi pentru bibliotecile poporale ale Asociaţiunii“, publicat
in numărul din Februarie — Martie 1900 al organului Asociaţiunii noastre,
in care repertoriu s'a întrodus partea cea mai mare din productele litera-
turei noastre, care ar pute figura într'o bibliotecă poporală.
Dacă vom arunca o privire asupra acestui repertoriu, vom vede, că
scrierile de distracţie cuprind partea cea mai mare dintr'Ensul și anume
mai bine representat este folclorul: colecţiunile de povești, snoave, anecdote,
proverbe, gâcitori și poesii poporale, — acele producte ale spiritului popo-
ului nostru, „de prin lume adunate şi iarăşi la lume date“, care vor rě-
mân6 totdeauna un titlu de glorie al Românului și cari vor forma âncă
multă vreme hrana spirituală cea mai plăcută a lui.
De asemenea literatura poporală scrisă sau aşa numitele „cărţi po-
porane“ sunt binișor representate, deşi trebue să recunoascem, că dela
V. Aron, I. Barac şi Anton Pan, n'am făcut progrese tocmai aşa de mari
în această privinţă. Locul „cărţilor poporane“ l'a cuprins, după cum era
şi natural la o literatură în stadiu de desvoltare, literatura frumoasă artis-
tică, din ale cărei producte, după-cum ne arată şi „repertoriul“, o parte
însemnată se pot ceti cu folos și de cetitorii cu mai puţină cunoscinţă de carte,
Nu tot așa de mulțămiţi vom rămâne, dacă vom cerceta cărţile de
istorie și de geografie cuprinse în „repertoriu“, mai cu seamă având în
vedere insemnătatea cunoscinţelor istorice şi geografice pentru fiecare popor
şi totodată atenţiunea, ce o dau astădi istoriei naţionale toate popoarele
cu dor de viaţă. E drept, că în repertoriul des citat, numărul cărţilor de
istorie și geografie se urcă la 81, și dacă am socoti și altele, care nu
sunt întroduse într'iasul, numărul acesta ar fi âncă şi mai mare, — totuşi
dacă vom cerceta cu băgare de seamă, câte din aceste cărți sunt scrise
în adevăr pentru popor şi mai departe câte din ele se pot procura fără
jertfe prea mari materiale din partea omului din popor, ne vom convinge,
că o bibliotecă poporală istorică-geografică, cu deosebire cu subiecte din
trecutul poporului nostru, âncă ne lipsesce.
13%
184
Va obiecta cine-va, că la noi studiile istorice sunt âncă la început, că
o parte mare din trecutul poporului nostru este acoperită şi acum de un
văl misterios, și că prin urmare aceasta e causa de căpetenie, că literatura
noastră istorică-poporală este așa de săracă. Concedem lucrul acesta pănă
la un punct; cu toate acestea însă cine ar put contesta, că chiar în
stadiul actual al sciinţei noastre istorice nu s'ar pute schiţa nisce tablouri
interesante și ìn acelaşi timp istoricesce exacte din diferitele epoce ale
existenţei poporului nostru? Ce ar pută să împedece pe scriitorii noştri,
să înfăţişeze într'o serie de broșuri poporale figurile cele mari istorice din
trecutul poporului nostru din această patrie, ca pilde pentru present şi
totodată ca un prinos pentru jertfele de odinioară? Cucerirea Daciei de
Romani, viaţa romană în Dacia, începuturile de organisare ale poporului
nostru din aceste părţi în lumea medievală, trista soarte o iobagiului român
şi încercările lui de a'şi mai ușura lanţurile robiei, luptele pentru apărarea
credinţei strămoșesci, începuturile culturei noastre naţionale și renascerea
dela începutul secolului trecut, iată tot atâtea materii, care ar pute ispiti peana
unui scriitor cu tragere de inimă pentru trecutul nostru naţional și care
tractate cu cunoscinţă de causă şi cu destulă vioiciune, ar încălqi inima
omului nostru din popor. De asemenea care Român ar put rămânea
nepăsător faţă cu măreţele figuri din trecutul poporului nostru: a lui loan
Inocenţiu Micul, a ini George Şincai şi a lui Petru Maior, ul lui Dimitrie
Cichindeal şi a lui Paul lorgovici, a lui George Lazăr şi a lui Samuil
Vulcan, a lui Avram Iancu și a lui Simeon Bărnuţ, a lui Andreiu Șaguna
și a lui Andreiu Mocioni, a lui George Barițiu şi a lui Alexandru Papiu
Ilarianu, a lui Traian Doda și a lui David Urs de Margine; mai departe
ale binefăcătorilor poporului nostru, ca: Simeon Ramonţai, Emanuil Gojdu,
Andronic, Olteanu și alţii? E vorba numai, ca asemenea figuri şi alte ase-
menea acestora să fie bine caracterisate, imprejurările, în mijlocul cărora
au trăit şi au lucrat bărbaţii amintiţi, să fie bine înțelese şi bine expuse
— şi nu cea mai neinsemnată cerinţă, — ca limbagiul, în care se vor
scrie asemenea tablouri și biografii istorice, să fie în adevăr poporal.
Pe lângă subiectele acestea din istoria naţională sar pute tracta şi
unele partii din istoria omenimei întregi, impreună cu biografiile oamenilor
celor mai ilustri, iară din materialul geografic ar trebui să se dea atenţiune
cu deosebire descrierii regiunilor celor mai frumoase locuite de Români,
împreună cu obiceiurile şi tradiţiunile poporului nostru din ţinuturile res-
pective. —
Și mai puţin mulţămiţi vom fi, dacă vom cerceta cărţile din „reper-
toriu“, cuprinse sub despărţămintele: Sciinţe naturale, medicină şi higienă,
literatură economică. Ori şi cine va trebui să constate, că în privinţa
aceasta la noi s'a lucrat prea puţin pănă acum şi chiar puţinul, care există,
numai în parte corespunde cerinţelor unor scrieri în adevăr poporale.
Și tocmai de asemenea scrieri avem mai mare lipsă.
185
In urma împrejurărilor nefavorabile din trecut, poporul nostru, nea-
vând parte de o instrucţiune temeinică, a rămas înapoi într'o mulţime de
ramuri de cunoscinţe, în care popoarele mai favorabil situate au făcut, cu
deosebire în veacul din urmă, progrese uimitoare.
Omul nostru din popor âncă nici astădi nu-şi poate explica într'un
mod raţional multe din fenomenele naturale, ce le vede în jurul seu, ci
este predominat de o mulţime de prejudiţii, el nu-şi scie îngriji âncă destul
de bine de sănătatea sa, ci de multe ori se lasă la voia întâmplării sau
se dă cu ușurință pe mânile șarlatanilor, cari îl speculează în tot chipul;
săteanul nostru în multe părţi îşi cultivează pământul su întrun mod pri-
mitiv, muncind din greu pentru un resultat neînsemnat şi totodată nesciin-
du-se folosi pe deplin de resultatul muncei sale; el nu se scie ajuta la
casuri de strimtoare materială și cade ușor pe mâna usurarilor, cari îl
store fără milă, — iară de altă parte nici de avantagele băncilor nu se
scie folosi, ci în urma unui mic împrumut se ingloadă în datorii, cari de
multe ori îl aduc la sapă de lemn; el nu-și scie apăra drepturile sale faţă
de alţii, ci de multe ori sufere pe bună dreptate sau umblă căciulindu-se
dela unul la altul, ca să câștige prin umilinţă aceea ce i sar cuveni după
drept. In sfirşit câte greșeli se fac âncă şi astăqi la crescerea copiilor
nostri, câte mlădiţe fragede ale poporului nostru se prăpădese înainte de
a ajunge la desvoltare, în urma lipsei de îngrijire sau a unei îngrijiri ne-
corespunqătoare, și iarăşi de câte ori casa părintească lucră tocmai împo-
triva şcoalei, în loc să-i dea mână de ajutor acesteia la crescerea și con-
ducerea fiilor sei!
Pentru delăturarea acestor defecte ale poporului nostru trebue lucrat
pe toate terenele şi cu toate mijloacele: în școală şi în biserică, prin jur-
nale şi prin prelegeri publice, cu peana și cu vorba. La lucrarea aceasta
de luminare şi de emancipare materială și spirituală a poporului nostru, o
colecţiune de scrieri bune poporale, care să fie un adevărat isvor de cu-
noscinţe folositoare, un prieten iscusit și gata de sfat în ori şi ce împre-
jnrări ale vieţii, — o astfel de colecţiune ar face serviciile cele mai preţioase.
Intr’o astfel de colecţiune ar avé loc, de pildă, următoarele materii:
l. Din higienă și medicină.
Trupul omenesc și îngrijirea lui.
Boalele și delăturarea lor.
Boalele speciale, care se întâlnesc mai des la poporul nostru.
Boalele lipicioase şi evitarea lor.
Copiii mici şi îngrijirea lor.
Ho Do DO A
II. Economia câmpului, grădinăritul și economia de vite.
1. Pământul şi îngrijirea lui.
2. Productele agricole cele mai rentabile pentru poporul nostru și
cultivarea lor. i
os
1.
2.
3.
186
Maşinile agricole și folosirea lor.
Cultivarea legumelor, a florilor, a nutreţurilor.
Păstrarea şi întrebuințarea rațională a poamelor şi a legumelor.
Animalele de casă şi îngrijirea lor.
Boalele de vite și vindecarea lor.
Laptele şi întrebuințarea lui.
Îngrijirea albinelor și a vermilor de mătasă.
III. Economia casnică.
Locuinţele omenesci şi îngrijirea lor.
Datorinţele bunei econoame.
Spălatul, căleatul, gătitul bucatelor, conservarea alimentelor și alte
cunoscințe pentru econoame.
4. Împărţirea muncei în decursul anului şi întrebuințarea raţională
a timpului.
IV. Din pedagogie.
1. Crescerea rațională a copiilor în familie.
2. Însemnătatea şcoalei și spriginul, ce are a'l da familia învățătorului,
3.
Ce cariere să alegem pentru fiii noştrii și cum săi pregătim
pentru ele ?
e a = Ma
go po
"em
PPP pm
V. Din economia naţională.
Muncă, avere, credit (principii de economie),
Cruţarea şi foloasele ei.
Băncile şi întrebuinţarea lor.
Societăţile de asigurare și folosul asigurărilor.
VI. Negoţ și meserie.
Legea cambială şi explicarea ei,
Legea. de meserii și aplicarea ei.
Principii de contabilitate.
VII. Noţiuni de drept.
Drepturile cetăţenesci în Ungaria şi exercitarea Jor.
Procedura la moșteniri şi întabulări.
Legea. militară și aplicarea ei.
Legea comunală.
Legile pentru pășunit, pădurărit și paza câmpului.
VIII. Sciinţă popularisată.
Corpurile ceresci şi mișcările lor.
Pământul şi însuşirile lui.
Aerul.
Apa și însemnătatea ei în economia naturei şi în vieaţa omenească.
Noţiuni de meteorologie.
Vulcanii și cutremurele de pământ.
187
7. Marea şi însușirile ei,
8. Puterea aburilor şi întrebuinţarea ei.
9. Electricitatea şi magnetismul, și aplicarea lor.
10. Întocmirile moderne de comunicaţiune.
11. Timpul și împărțirea lui (calendarul).
12. Viața organismelor și legătura intre om şi celelalte vietăţi.
13. Principii de chemie, tractate în mod poporal, cu aplicaţiune la
viaţa de toate qilele.
Ni se va face, poate, şi aici observarea, că unele din materiile amin-
tite mai sus au fost tractate în mod poporal âncă dela începutul secolului
trecut și ca exemple ni se vor aduce broșurile „învăţătoare meșteşugului
de a face zahar din ciocălăi de cucuruz, sau pâne şi crohmală (scrobeală)
de cartofe“*, de care face amintire Constantin Negruzzi în povestirea sa:
„Cum am învățat românesce“, sau Macroviotica d-rului Pavel Vasici, pu-
blicată în a. 1844—45. Sau poate se vor aminti ultimele scrieri de sciinţă
popularisată, apărute la noi, Românii de sub coroana Sf. Stefan, ca: Hi-
giena poporală a regretatului Dr. G. Vuia; Higiena copilului pănă la etatea
de 7 ani, scrisă de d-l Simeon Stoica și premiată de Asociaţiunea noastră,
sau preţioasa broșură a d-lui I. F. Negruţiu despre „Grădina de legumi“
(Blaj, 1898); sau în fine cele câte-va broșuri de cuprins scienţific din „Biblioteca
pentru toţi“ (ed. Müller, Bucuresci), traduse din limbi străine şi inregistrate şi
în „repertoriul“ din 1900, ori broşurile, cele mai multe în adevăr poporale, apă-
rufe în „Biblioteca poporală a administraţiei domeniului Coroanei“ din România.
Nu tăgăduim, că și în privinta popularisării sciinţii şi a lăţirii cunos-
cinţelor folositoare s'au făcut la noi Românii unele începuturi, ceea-ce de
altmintrelea, este şi ușor de înţeles în urma evoluţiunii generale din timpul
din urmă pe aceste terene. Ceea-ce am afirmat mai sus şi ce repetăm și
şi acum, este, că lucrările poporale din domeniul sciinţei aplicate, apărute
la noi pănă acum, sunt şi prea puţine şi totodată prea puţin sistematice.
Cu două-trei broşuri răsleţe, scrise cu mai mult sau mai puțin succes
asupra unor materii de interes şi de folos pentru popor, nu ne putem
mulţămi. Dimpotrivă tocmai pe terenul acesta, de o însemnătate așa de
mare pentru prosperarea poporului nostru, trebue desvoltată o acţiune cât
se poate de sistematică. Trebuese studiate cu temeiu toate cestiunile, ce
ating viaţa materială şi intelectuală a poporului, toate relaţiunile, de care
este legată existenţa și bunăstarea lui, şi în toate privinţele să i se dea,
Jămuririle trebuincioase, sfaturile cele mai prielnice, și anume aceste lă-
muriri şi sfaturi să i se împărtășească astfel, încât să le înţeleagă cu înlesnire
și inţelegându-le, să le urmeze cu plăcere,
N'am voi să repetăm observările făcute mai sus faţă cu scrierile de
cuprins istorie, dar cu toate acestea, având in vedere însemnătatea lucrului,
trebue să întrebăm și aici: Câte din publicaţiunile noastre de cuprins sci-
enţific-poporal sunt scrise cu claritatea necesară; câte din ele au sciut găsi
tonul potrivit, ca omul din popor să le poată pricepe fără multă greutate ?
188
Căci nu trebue uitat un lucru, când e vorba de scrieri menite a pă-
trunde în toate straturile poporului. Scriitorul poporal trebue să purceadă
în lucrările sale, în tocmai cum purcede un învățător bun faţă cu o clasă
de începători. El trebue să să apropie cât se poate de mult de gradul de
pricepere al cetitorilor sei, să să ferească de ori-și-ce noţiune străină în-
țelegerei lor, ori-și-ce lucru nou să-'l ilustreze cu exemple potrivite şi să-'şi
dea seamă totdeauna de cuvintele, ce le folosesce, ocolind ori-și-ce expre-
siune, care ar put r&mân€ neinţeleasă, sau cărea i sar put da un în-
teles necoră&spundător.
Altfel ori și ce muncă este zadarnică. Școlarul începător, tractat
astfel, pleacă capul pe bancă obosit sau îşi îndreaptă ochii disgustaţi spre
fereastră, iară omul din popor aruncă cât colo cartea, care îi spune minu-
năţii sau îi grăiesce într'o limbă neînţeleasă.
Aici s'ar pute face o observare și faţă cu scrierile poporale, apărute
în România. Deşi trebue recunoscut, că în timpul din urmă fraţii nostri
de preste munţi au făcut pe terenul acesta progrese remarcabile, de o parte
dând cărţilor menite pentru popor o mai mare atenţiune ca pănă acum,
iar de altă parte ferindu-se de terminii străini, cari împestriţau scrierile de
mai înainte, — dovadă „Biblioteca poporală a. administraţiei domeniului
Coroanei“ şi foaia poporală „Albina“, — totuşi silinţele lor nu ne pot dis-
pensa dela lucrarea, ce trebue să o întreprindem în interesul poporului
nostru din patrie. Causa este, că împrejurările, în care trăiesce săteanul
din România se deosebesc în multe privinţe de împrejurările dela noi; în
cărţile poporale, date la lumină acolo intâlnim multe lucruri, care nu se
potrivese cu cele dela noi, întâlnim termini, cari la noi nu sunt înţeleșşi,
Foloasele literaturei scienţifice-poporale vor fi cu atât mai mari, cu cât
această literatură se va acomoda mai mult împrejurărilor, sub care trăiesce
poporul, pentru care se cultivă.
Prin urmare, resumând cele de mai sus, biblioteca poporală a Aso-
ciaţiunei noastre va cuprinde în prima linie scrieri din domeniul istoriei
naţionale şi al geografiei ţerilor locuite de Români, şi totodată va fi o co-
lecţiune de scrieri din sciinta popularisată, propagând în sinul poporului
nostru cunoscinţe folositoare pe terenul higienei şi medicinei, al agronomiei,
grădinăritului şi economiei de vite, al economiei casnice, al pedagogiei, al
economiei naţionale, al negoţului și industriei, al dreptului aplicat, şi al
diverselor sciinte reale. Pe lângă aceste materii sar puté întroduce în
biblioteca, despre care e vorba, şi subiecte de cuprins moralisător, precum
și piese alese dela autorii nostri mai vechi, cure astădi nu se mai află
așa de ușor şi care, pentru a fi înţelese mai en inlesnire, ar trebui adnotate
Şi înzestrate cu explicările istorice necesare.
Este întrebarea acum:
Cum sar puté realisa din partea Asociaţiunei noastre o asemenea
bibliotecă poporală, care ar pute contribui în adevăr la luminarea poporului
nostru și la înzestrarea lui cu cunoscințele cele mai de lipsă pentru viaţă?
189
La întrebarea aceasta vom răspunde prin următoarele puncte :
1. Asociaţinneu va continua cu editarea „Bibliotecei poporale“* înaugu:
rate, dând la iveală o serie de cărticele poporale de cuprinsul indicat mai
sus, în extensiune de 4—6 coale de tipar în 80 mic, care se vor vinde cu
preţul de 10—20 cr. de exemplar. Pentru a se pute tipări din partea
Asociaţiunei in fie-care an cel puţin 5—6 asemenea broșuri „Asociaţiunea“
va prelimina în budgetul s&u anual suma de 3000 coroane.
2. Subiectele destinate a se tracta în cărticelele, ce vor forma „Bi-
blioteca poporală“ a Asociaţiunii vor fi hotărite după specialităţi din partea
secţiunilor scienţifice- literare, cari totodată vor fi însărcinate cu examinarea
manuscriptelor înaintate spre tipărire. Autorii lucrărilor primite în cadrul
„Bibliotecei poporale* vor fi remuneraţi pentru munca lor cu suma de 30
coroane pentru fie-care coală de tipar, având a rămâne ediţiunea primă din
aceste lucrări, în 2000 exemplare, proprietatea Asociaţiunii, eară eventualele
ediţiuni ulterioare proprietatea autorilor.
3. De oare-ce modalitatea folosită pănă acum pentru acuirarea ma-
terialului de publicat în „Biblioteca poporală“, anume excrierea de concurs
cu premii pentru scrierile cele mai bune, nu se pure destul de practică,
trăgănându-se printr'insa prea mult întreaga întreprindere, eară de altă
parte, după-cum dovedesce experienţa de pănă acum, nedând totdeauna
resultatele aşteptate, — secţiunea este de părere, ca această modalitate să
fie părăsită și pe viitor biuroul Asociaţiunii, după ascultarea părerei sec-
tiunilor, să să adreseze personal la oamenii nostri de carte: preoţi, profesori
şi învăţători, medici, advocaţi, agricultori ete., cari au dat şi pănă acuma,
dovedi, că sciu mănui peana cu oare-care dexteritate, rugându-i, să bine-
voiască a se angaja cu tractarea populară a unuia din subiectele, ce cad
în specialitatea dânșilor, cu scopul, ca aceste lucrări să să tipărească sub
condiţiunile amintite în „Biblioteca poporală“ a Asociaţiunii. ln chipul
acesta sperăm, că Asociaţiunea va pute ajunge mai uşor la procurarea
lucrărilor de lipsă pentru des numita bibliotecă şi totodată credem, că şi
materialul, ce va avé să să publice în această bibliotecă, va oferi mai multă
soliditate, decât dacă procurarea lui se va supune și mai departe eventuali-
tăţilor unui concurs.
De sine se înţelege, că la lucrarea aceasta, menită a contribui la
luminarea și înaintarea poporului nostru, în prima linie sunt chemaţi a da
mâna de ajutor membrii secţiunilor scienţifice-literare. Ei sunt datori a
premerge cu exemplu bun, ca astfel şi ceilalţi cărturari, la cari se va adresa
biuroul Asociaţiunii noastre, să primească cu plăcere asupră-le a jertfi câte-va
oare din timpul lor liber pentru a face şi pe alţii părtaşi de cunoscinţele lor.
Instituţiune cu totul recentă, care n'a avut âncă ocasiune a se afirma,
secțiunile scientifice-literare ale Asociaţiunii noastre sunt privite cu neîn-
credere din unele părţi. Mijlocul cel mai potrivit de a delătura această
neincredere și a justifica dreptul de existenţă al secţiunilor va fi, după
a noastră părere, tocmai o participare cât se poate mai activă la lucrarea
___190 -
aceasta de înzestrare a poporului nostru cu lectură potrivită în toate ra-
murile sciinţelor şi prin aceasta la cultivarea. lui. Lucrări de sciinţă înaltă,
după pregătirea şi după împrejurările, în care trăiesc cei mai mulţi dintre
noi, cu greu vor put răsări acum deocamdată din mijlocul secţiunilor
noastre; să facem însă fără amânare, aceea ce putem face şi ceea-ce suntem
datori a face!
Exscrierea de concurs pentru lucrările menite a face parte din „Bi-
blioteca poporală a Asociaţiunii“ va rămân€ reservată numai pentru astfel
de materii, pentru care nu s'ar afla o persoană potrivită între scriitorii nostri,
sau pentru care nu s'ar angaja nici unul dintre autorii nostri cunoscuţi.
Acestea sunt propunerile noastre, în ceea-ce privesce edarea mai de-
parte a „Bibliotecei poporale* a Asociaţiunii.
Credem, că Prea On. Comitet central va binevoi a accepta vederile
noastre cu atât mai mult, cu cât aceste vederi în genere nu se depărtează
prea tare de pașii intreprinşi pănă acum în această afacere de Prea Onor.
Comitet, ci numai în unele privinţe indică câte-va măsuri, care ni-se par
mai acomodate pentru ajungerea scopului urmărit,
Braşov, 18 Iunie v. 1901.
La însărcinarea secţiunii literare:
Andreiu Bârseanu,
membru al secţiunii.
SCIINȚĂ, LITERATURĂ ȘI ARTĂ.
Repertoriu bibliografie
al producțiunii literare române din teară pe anul 1900.
(Observări) Extrasele din presa periodică sunt făcute din numerii apăruţi în decursul
anului 1900. La extragere reproducerile din alte opere sau foi, precum și traducerile —
afară de cele de valoare liter. superioară — nu au fost considerate. `
Cifrele înşirate între ( ), indică nnmerii foilor în cari sau publicat articolele res-
pective, iar cele puse între | ], arată paginile revistelor unde se încep serierile remarcate.
I. Literatura bisericească,
A. Kerieri teologice.
Boiu Zachariu: Tom. IIT. Cuvêntări bisericesci la înmormântări, parastase, ete. edit. I.
form. 80, pag. 3524-10, prețul 3 cor., (Rec. „Telegraful Rom.“ Nr. 60—1899 şi 32—1900 ;
„Tribuna“ Nr, 142-—1900; „Foaia Pedag.“ ex 1899 pag. 284; „Familia“ 1900 pag. 488).
Tip. archid. Sibiiu.
Episcopatul Provinciei metrop. gr. cat. de A.-Iulia: Epistola pastorală, pentru iubilcul
Sf. Uniri, form. 8°, pag. 56.
Szmigelszki V. Dr.: Istoria legei nouă, tom. Il. lisus ca preot, form. 8°, pag. 323, prețul
3 cor, 40 fil, (Rec. „Transilvania“ 1900, pag. 102). Tip. sem. Blaj.
191
B. Cărţi religioase.
Apostol, form. 4°, pag. 812, preţul 7 cor., Tip. archid. Bibiiu.
Canon de rugăciune cătră Domnul nostru lisus Christos, ediț. jubil
preţul 10 fil. Tip. diec. Gherla.
Cântecul lui Adam, când a fost scos din raiu, form. 4°, pag. 48, prețul 24.
Carte de rugăciuni, cereri şi laude form. 80 pag. 200, prețul 80 fil. T
Darabant Corneliu: Viaţa Preacuratei Vergure Maria, Născătoarea
form. 8%, pag. 68, prețul 20 fil, Tip. „Aurora“ Gherla.
Octoichul mic, form. 8°, pag. 319, pretul 1 cor. 60 fil, Tip. archid. Sibiiu.
Octoichul cel mic, ed. IL. 8%, prețul 2 cor. 87 fil. Tip. diec. Caransebeș. |
Papiu Ioan: Amicul bun, colecţiune de lecturi consolidătoare de caracter. ediţ, II. form. 8,
pag. 46, pretul 20 fil. Tip. diec. Gherla.
Pomenirea prea onor. Brâu al prea S. de Dumnedeu Născătoare, form. 8,
preţul 10 fil. Tip. diec. Gherla. ,
Simu George: Pe pragul mormântului, form. 80, pag. 120, pretul 50 fil. Tip. „
Gberla.
Todoran A.: Nu mă uita, edit. V. form. 80, pag. 88, preţul 50 fil. Tip. „Aurora“ Gherla.
— Pietatea poporului, edit. V. form. 8, pag. 32, preţul 20 fil. Tip. „Aurora! Gherla.
Ucenescu George: Sonorul, sau îrumos răsunătoarele plânsături ale înmorm ... lui lisus,
form. 8°, pag. 20, preţul 24 fil. Recensie în „Gazeta Trans. Tip H. Zeidner, Braşov.
ară form. 8% pag. 14,
Tip. Ciurcu Braşov.
ip. diec. Gherla.
de Dumnedeu,
pag. 16,
Aurora“
C. Cărţi de administrație bisericească.
Consistorul archidiecesan Sibiiu: Protocolul sinodului 1899, form. 8°, pag. 166-1-3, preţul
1 cor. 20 fil. Tip. axchid. Sibiiu.
Consistorul diecesan Arad: Protocolul sinodului diecesan din Arad pe 1900, form. 8,
preţul 2 cor, Tip. diee. Arad. :
Consistorul metropolitan Sibiiu: Statutul organic, form. 8°, pag. 68, preţul 50 fil. Tip.
archid. Sibiiu.
Schematismul clerului din diecesa Gherlei pe anul 1900, form. 4°, pag. 850 prețul 2 cor.
Tip. diec. Gherla. `
În presa periodică.
Organele noastre bisericesci, sau ocupat mai ales cu chestiuni de
administraţie bisericească, cari nu aparțin obiectului ce ne preocupă, şi
astfel nu le vom remarca la acest loc. Scrierile de istorie bisericească
le vom aminti la literatura istorică.
„Telegraful Román“ (org. archidiecesei gr. or. din Transilvania“, apare
de 3-ori pe septemână în Sibiiu, an. XLVIII, preț K 14— pe an) a pu-
blicat în materie de literatură bisericească: „Despre causele cari produc
indiferentismul religios-moral în poporul nostru, şi despre mijloacele
pentru întărirea acestuia“, disertaţiune de G. Babeş (Nr. 5. 6. 7. 8).
„Unirea“ (org. metropoliei gr. cat. rom. din Ungaria şi Transilvania,
apare în Blaj, odată pe septemână, an. X., preţ. K 10:—). Insemn. sim-
bolică a porumbului (Nr. 2. 3). P. Grapini, Păstorul sufi. în praxă (4—11),
— Mama St. Augustin, schiţă ist. cult., traducere, (12—52), — Lumina
în cultul D-deese (16—23), — O carte rituală (32), — Din practica vieţii
pastorale (35 —36, — Anul 1700, de C. Domşa (49—52).
„Foaia Diecesună“ (org. diecesei gr. or. rom. de Caransebeş, odată
pe septemână, an. XIV, preţ. K 10-— pe an). Mai multe predici de Dr.
G. Popovici (2), Mih. Juica (1), Nic. Jurca (3) şi Const. Dure (12. 13),
192
apoi o serie de articole polemice de Dr. P. Barbu, ca respuns la darea
de seamă publicată de Sim. Popescu asupra serierilor sale bisericesci
(81—34, 36—39, 47—52).
„Biserica şi Şcoala“ (org. diecesei gr. or. rom. de Arad, apare în
Arad, odată pe septemână, an. XXIV, preț. K 10—): Preotul ca învă-
țătorul poporului [p. 17], — Paralelă între etica mosaică și etica creştină,
de Dr. P. Şpan [34], — Musica, architectura și pictura bisericească [37],
— Observ. psichol. asupra anabaptismului, de P. Givulescu [51], — Mě-
suri contra anabaptismulni de P. Sârbu [85], — Cultul div. domestic ca
mijloc educativ [186], — Chestia cu pocăiţii (329, 337], — Universalitatea
religiunii [255], — Despre biserică [284], — Spiritul creştinismului [315],
Primatul apostolese de I. Nicorescu [316], — Misiunea mor. a bisericii
1828], — Ist. cântării bisericesci de P. Georgescu [333], — Necesitatea
predicării [371], — Iconografia creştină [383], — Sf. Cruce, de Hr. N.
'Țapu [427], — Despre serbătorile legii vechi şi serb. legii noue [436],
— In fine mai multe predici de ep. Ios. Goldiș [2. 118], M. Păcăţan
(30. 76), Al. Muntean l. Vas. [391. 447], I. Nicorescu [165], I. Muntean
[258] ete.
II. Literatura şcolară.
A. Scrieri pedagogice.
Dariu loan: Recompensele şi pedepsele în scoala poporală; după Fr. Wiedemann, form.
8, pag. 61, preţul 60 fil. Tip. „Mureşian“ Braşov.
Joandrea George: Treptele culturale istorice în şcoala Herbart-Zileriană, după Rein,
Pickel şi Scheller, form. 8%, pag. 22, Retip. din Rap. şeoalei din Lugoş, Tip. C. Traun-
tellner, Lugoş.
— Concentraţiunea învățâmântului în şcoala Herbart-Zilleriană, după Rein, Pickel,
Scheller, form. 8%, pag. 29, Retip. din „Foaia diee.“ Tip. diec. Caransebeș.
Negruţ loan F.: Regulament pentru afacerile interne ale comitetului central, ale desp.
şi adunării generale a reuniunei învăţătorilor din arehidiecesa gr. cath. de Alba-Iulia,
form. 8%, pag. 23. Tip sem. în Blaj.
Oniţiu V.: Conterenţele ped. ale corpului profesoral din Braşov din anii 1897—1900.
Seria Îl. form. 80, pag. 262, reprod. din anvare. Tip. Ciureu & C° Braşov.
Petrişor Teodor V.: Educaţiunea socială, disertaţiune, form. 16°, pag. 40, preţul 20 fil.
Tip diec. Caransebeș.
Protocolul adunării generale a X-a, a reuniunii învăţ. din diecesa Arad, prot, I—VII
pe 1900, preţul 40 fil. Tip. diec. Arad.
Velcean Iosif: Cestiunea, pedepselor, form. 8%, pag. 36, preţul 40 fil. (Retip. din „Foaia,
Pedag.“ 1899), Tip. archid. Sibiiu.
B. Scrieri didactice.
Abecedar pentru şcoalele confesionale gr. cath. din diecesa Gherlei, edit. X. form. 8°,
pag. 84, prețul 36 fil. Tip. diec. Gherla.
Barbu Petru Dr.: Istorioare biblice, lH carte de religiune pentru gcoalele poporale. ediț.
IH. form. 8%, pag. 64. prețul 30 til. Tip. diee. Caransebeș.
— Istoria bisericească, III carte de Religiune pentru școalele poporale, ediț. Il. form. 8,
pag. 62, prețul 30 fil. Tip. diec. Caransebeș.
— Istoria sântă a Testamentului vechiu, I carte de religiune pentru şcoalele medii,
ediţ. II, form. 8°, pag. 98, prețul 80 fil. Tip. diec. Caransebeş.
193
Bogdan Nicolae: Gramatica limbei române pentru cl. I. şi Il. gimn, reală şi civilă.
form. 8%, pag. 186, preţul 2 cor. (Rec. Seria I, din conferențele ped. ale corp. profesoral
Brasov). 'fip. Ciurcu, Braşov. Ed. H. Zeidner, Braşov.
— Manual de limba maghiară pentru cl. I. gimn., reală şi civilă, part. I. form. 8,
pag. 108, preţul 1 cor. Edit. H. Zeidner, Braşov.
Chelariu George: Curs elementar de zoologie şi botanică pentru cl. I. gimnas. şi reală,
form. 8%, pag. 224, preţul 2 cor. 60 fil. Braşov 1901. Edit. Ciurcu, Braşov.
Dariu Ioan: Carte de cântece pentru tinerimea, şcolară de ambe sexe şi de toate
gradele (ilustr.) ediţ. II. form. 16%, pag. 176, preţul 60 fil. (Ree. „Telegr. Rom.“ Nr. 16
1900 „Transilvania“ 1900, pag. 200) „Trib. Poporului“ Nr. 163. Tipogr. archid. Sibiiu.
Edit. H. Zeidner, Braşov.
Dengi I. Dr. şi Hodoș Enea: Manual de limba maghiară, form. 8, pag. 183, preţul
2 cor. 40 fil. Tip. diec. Caransebeş.
Dumbravă V. şi Borlan V. trad. după Dr. Szterényi Hugo. Istoria naturală p. cl. 1 a
şeoalelor medii, 8, pag. 146, 2 cor. 40 til. Tip. „Lâmpel K.“, Bpesta. (Rec. „Tribuna
liter.“, pag. 154).
Georgescu Ioan: Legendar economie pentru şcoalele economice de repetiţiune şi adulți,
form. 80, pag. VII+-163 preţul 80 til. Tip. sem. Blaj.
Geografia pentru şcoalele poporale, ediţ. V. form. 8, pag. 48, prețul 36 fil. Tip. sem. Blaj.
Goldiș Vasile. Geografia pentru gcoalele poporale
Hodoș Enea: Manual de limba română, gramatică şi carte de cetire pentru preparandii,
şcoalele medii şi civile, ediţ, I. form, 8°, pag. 160, preţul 2 cor. Tip. diec. Caransebeş.
Hodoș Enea: Întâia, carte de scriere şi cetire, ediţ. Il. form. 8°, pag. 170, preţul 50 fil.
Tip. diec. Caransebeș.
Învățătura creştinească sau catechismul mic, ediț. XX. form. 8°, pag. 32, preţul 20 fil.
Tip. diec. Gherla.
Istoria biblică pentru şeoalele elementare din diecesa Gherlei. Testamentul vechiu.
Ediţ. II. form. 8, pag. 68, preţul 50 fil. Tip. diee. Gherla.
Istoria biblică a testamentului nou pentru folosul şeoalelor poporale elementare din
diecesa Gherlei. Ediţ. H. form. 8%, pag. 62, preţul 40 fil. Tip. diec. Gherla.
Istoria biblică din vechiul şi noul testament, ediţ. IV. form. 8°, pag. 120, preţul 60 fil.
Tip. Ciurcu, Braşov.
Koos și Goldiș: Abedar maghiar român, form. 8, pag. 72, preţul 40 fil. Ciurcu, Braşov.
Ludu George şi Dariu Ioan. Istorioare biblice ... pentru an. lI şi IV de şcoală ed.
IV, 8°, pag. 119, 60 fil. Tip. Ciurcu, Braşov.
Medrea Damaschin: Geografia comitatului Arad pentru el. HI a şeoalelor poporale,
form. 4%, pag. 76, preţul 70 fil. „Tribuna Poporului“ Arad.
Negru I. F. şi Ungurean P.: Exerciţii pentru învăţarea, limbei maghiare. Ediţ. V.
form. 8°, pag. 104, preţul 50 fil. Tip. sem. Blaj.
Nestor Silvestru: Elemente de constituţiunea patriei, form. 8, pag. 63, preţul 40 fil.
Tip. sem. Blaj.
-Papiu Ioan: Gramatica limbei române pentru geoalele inferioare, partea I—II, ediţ, H.
form. 8, pag. 156, preţul 1 cor. Tip. diee. Gherla.
Pipoş Petru Dr.: Pedagogia pentru preparandii (şcoale normale), form. 8, pag. 110,
preţul 2 cor. Tip. „Minerva“, Orăştie.
Pletosu Greg.: Propedeutica filosofică pentru înv. secund. Partea II. Logica, ediţ. I.
form. 8%, pag. 76, pretul 1 cor. 40 fil., (Rec. „Teleg. Rom.“ Nr. 84—1899 ref. la tom. I),
Edit. autorului. Tip. Csaliner, Bistrita.
Pop Gavril: Catechism mic pentru începătorii din şeoalele poporale gr. cat, form. 80,
pag. 80, pretul 20 fil. Tip. sem. Blaj.
Pop Nicolau: Geografia Ungariei şi elemente din geografia generală pentru școalele
poporale (cu harta Ungariei). form. 8, pag. 72, preţul 50 fil. Tip. H. Zeidner, Braşov.
Popescu loan: Întâia carte de cetire, form. 8, pag. 80, preţul 60 fil. Tip. archid. Sibiiu.
— A doaua carte de cetire, form. 8°, pag. 111, prețul 60 fil. Tip. archid. Sibiiu.
194
Prietinii...: Carte de cetire română el. II. form. 8%, pag. 112, preţul 56 fil. Tip. Ciurcu,
Bragov.
Pușcariu Ilarion Dr.: Istoria bisericească pentru şcoalele poporale, form. 8. pag. 87,
prețul 60 fil. Tip. arch. Sibiiu.
— Istoria biblica, în folosul gcoalelor poporale 8°, pag. 139, preţ. 60 fil. Tipografia
archid. Sibiiu.
Szörényi B.: Manual de geogratie pentru elevii din şcoalele poporale, ediț. IIL, 8%, pag.
100, preț. 70 6l, Tip. diecesană, Caransebeş.
Vlaicu Arseniu: Curs complet de limba franceză, metoda I. Tetter. Partea I și II.
8°, pag. 234, 2 cor. 40 til.
-— Partea III, 8°, pag. 218 2 cor. 40 fil. (Rec. de Dr. C. Lacea în seria H din conf. ped.
ale corp. prof. din Braşov).
— Partea IV, 8°, pag. 294, 2 cor. 80 fil. (Rec. ca la partea III). Ed. H. Zeidner, Brașov.
— Grammaire francaise, 80, pag. 96, 1 cor. 20 fil. Ed. H. Zeidner, Braşov,
C. Programe şcolare,
Anuarul XXXVI al gimn. mare public român gr. or. din Braşov pe anul 1899/900.
Virgil Onijiu. 8° pag. 294. (Rec. „Transilvania“, 1900, pag. 195). Ediț. geoalelor.
Tip. Ciurcu, Braşov.
Anuarul şcoalei comerciale super. gr. or. rom. din Braşov pə anul gcol. 1899/900.
Arseniu Vlaicu. 8, pag. 96. (Rec. „Transilvania“ 1900, p. 195), Tip. Ciuren, Braşov.
Programa XVI. a instit. pedagogic-teologic din Sibiiu pe 1899/900; Dr. E. R. Roşca.
8%, pag. 88. Tip. archid., Sibiiu.
Programa gim. super. gr. cat. din Blaj pe anul 1899,1900; Directorul gimnasiului. 8°
pag. 88. (Rec. „Transilvania“ 1900, p. 195). Tip. semin., Blaj.
Programa XIV a şcoalei civile de fete a Asoc. pe anul scolar 1899/900; Dr. Vasile
Bologa, 8, pag. 45. (Rec. „Transilvania“ 1900, p. 198). Tip. arehid., Sibiiu.
Programa XIV a gimn. public gr. or. român din Brad pe a. 1899/1900. George Părău.
8°, pag. 47. Tip. archid., Sibiiu.
Programa gimn. sup. gr. cat. şi a scoalelor elem. din Beiuș pe 1899/1900 8, pag.
108 + 50. Tip. „Aurora“ Gherla,
Raportul al XXXVII-lea despre gimnas. sup. îundaţional din Năsăud pe anul şcolar
1899/900. Ioan Gheţie. 8, pag. 66 + 49 preţ, 1 cor. (Ree. „Transilvania“ 1900). Ed.
gimnas. 'Lip. C. Csallner, Bistrița.
Raportul III al şeoalelor capitale ortodoxe române de băieţi şi fetițe din Lugoj pe a.
şcolar 1899/900 George Joundrea. 8, pag. 56. Tip. Traunfellner. Edit. Dir. şeoalei.
În presa periodică.
„Foaia Pedagogică“ (a apărut în Sibiiu de 2-ori pe lună, an. IV.,
preț. K 6:— pe an). Dintre valoroasele publicaţiuni ale acestei reviste
remarcăm următoarele articole de Dr. D. P. Barcianu: Reforma învăță-
mântului din ist. natur, în școalele poporale [p. 1, 33, 65], Raport despre
visitarea școalelor [367], — de Dr. I. Stroia: Excursiunile școlare [225,
257), Priviri istorice asupra procedării la învățarea cetirii şi scrierii [290,
321, 353], La chestia posturilor vacante de învăţ. conf. [284], — de I.
Paicu: Folosiţi pausele dintre oare pentru studiarea caracterului copiilor
[110], Cine poartă vina caracterelor slabe [179], — de I. Velcean: Dotaţia
şi posiția învăţ. rom. [142], — de G. Dragoescu: Manualele de școală
[97, 129, 161], apoi de alții articolele: Din higiena școlară [114], — Iu-
bileul de 50 ani al școalei gr. or. rom. din Brașov [198], ete. și mai multe
19%
modele de lecţiuni de Dr. D. P. Barcianu, Dr. I. Stroia, I. Pavel, G.
Maican, ©. Popa, etc.
Este de regretat, că această valoroasă revistă, care făcea cele mai
bune servicii învăţământului nostru, după o existență de abia 4 ani a
trebuit sistată din causa că nu a fost îndestul sprijinită de învățătorime,
„Foaia şcolastică“ (org. Reuniunii învăţ. gr. cat. din archidiecesa
de Alulia și Făgăraș, an. II. preț. K 6:—, apare în Blaj, de 2-ori pe
lună): de I. Birou: Prelegeri practice, ete. [p. 6, 19, 27, 87, 67, 107, 131,
163, 171), — de M. Gr. Borgovan: Schițe de pe terenul educaţiunii prac-
tice [4, 13, 21, 80, 36, 45, 51, 61, 70, 76, 92], — de E. Câmpian: Lecţie
de aplicaţie din Geografie [166, 177], — de M. Niculescu: Analisa și sin-
tesa [43], — de N. Pop: Sentimentul relig. și cultivarea lui [116, 122,
130, 141], — de P. Ungurian: Proposiţia contrară [59], — de Dr. Ioan
Raţiu: Demândarea şi supunerea în pedagogie [11], — Andr. Mureșianu
ca pedagog [50, 69, 75], I. F. Herbart [89, 105, 113, 211], Infiuinţa so-
cietăţii asupra copiilor [146], Educaţiunea la Romani [153, 161, 179. 190], —
de T. Vandor: Disciplină şi disciplinare [17, 25, 33], Jocul bzeţilor [42],
A profundări etice [73] şi în fine de G. B. Pascu: Pedepsele școlare [L17, 124].
„Biserica şi Şcoala“, (u. s.): Elementul educativ în învățământ de I.
Tisu [19], — Bducaţiunea religioasă [25], — Administrațiunea învăţă-
mântului [41, 121, 142], — Rolul învățătorului în școala poporală de I.
Grofșorean |70), — Momentele psich. în desvoltarea atenţiunii [74], —
Studiul religiunii [91, 102], — Scopul gen. al educaţiunii [153], — Prin-
cipii de educ. intelectuală [240], — Şooalele de repetiţiune de I. Vuia [420].
„Telegraful Român“ (u. s.): de Dr. I. Blaga: Problema şcoalei ro-
mâne (Nr. 121).
„Foaia Diecesană“ (u. s.) Concentrarea învățământului în școala
Hevrbart-Zilleriană, după Dr. W. Rein de Q. Joandrea (Nr. 24, 25, 26),
— Educaţiunea socială, disert. de T. V. Petrişor (43, 47), — Elena Biju:
Limba mat. în anul I de şcoală (53).
III. Literatura frumoasă,
A. Poesă,
Deleanu Ioan B.: "Tiganiada sau Alexandria ai țigănească. Povestire în stichuri, form. 8%,
pag. 216, preţul 90 fil. Tip. Ciurcu, Brașov.
Infocata, şi nenorocita dragoste a lui Filarot şi Antusei, povestire în versuri, form. 89,
pag. 32, preţul 24 fil. Tip. Ciurcu, Braşov.
Toan dela Buceci: Dintre imitaţiunile lui, form. 8°, pag. 228, preţul 2 cor. Tip. Ciurcu,
Braşov.
În presa periodică.
» Familia“ (foaie beletr. şi soc. ilustr. an. XXXVI, apare în Orade,
odată pe septămână, pr. K 16, pe an), a publicat numeroase poesii de
Maria Cioban, Maria Cunţan, I. Dafin, Elena din Ardeal, St. O. Iosif,
196
H. G. Lecca, V. B. Muntenescu, C. Pavelescu, Sân-Petreanul, N. Rădu-
lescu-Niger, I. Roman, C. Sandu, I. Scurtu, Sorin, I. Stanca, Al. Vernescu,
los. Vulcan, etc.
„Revista Ilustrată“ (foaie ene. lit. lunară, apare în Şoimuş. cu ilu-
strațiuni, an. III, pr. K 12 pe an): a publicat poesii de Boca Aron
Velchereanul [65, 78, 79, 125|, — Enea Pop Bota [45], — V. B. Munte-
nescu [5], — T. Oltean [28], Ant. Popp [123], — I. Seeopul (14, 49, 76], —
G. Simu [139], — P. S. Simon [8, 67, 98, 106, 107, 198, 183], — Fl.
Todoran [92] şi alții [80, 93, 161, 92, 165, 12, 23, 16, 28, 147, 162, 116].
„Tribuna“ (diar politie apare în Sibiiu de 5 ori pe septămână an.
XV. pr. K 28:— pe an) a publicat:
a) în foaia principală poesii de I. Scurtu (Nr. 106, 115), Maria Cioban
(109), Tr. M. Mihaiu (21), Oct. Goga (1, 139, 160, 204. 236), Em. Sabo
(209) şi alții: (5, 8, 9, 14, 15, 17, 21, 24, 25, 28, 31) mai departe;
b) în „Tribuna Literară“, suplement de Duminecă la qiarul „Tribuna“
(v. ac.), a publicat poesii de Ulp. Traian Mihaiu [3, 7, 20, 26, 65, 8,
89), — I. Scurtu [22, 31, 41, 53, 69, 71, 81 şi 181], — V. Bontescu [102], —
El. din Ardeal [34], — Em. Sabo [141], — şi alţii [20, 22, 86, 98, 113,
141, 185).
„Gazeta Transilvaniei“ (diar pol. cotidian, apare în Braşov, anul
LXII, pr. K 24:— pe an) a publicat poesii de Sân-Petreanul (Nr. 5,
40, 81, 96, 152, 158, 181, 185, 191), P. Dulfu (81), Z. Bârsan (130, 940,
246, 257), Ecat. Pitis (206), V. Purece (206), I. Dariu (206), A. Ciato (212,
218) şi alții (262, 268).
„Tribuna poporului“ (diar pol., apare în Arad, de 5 ori pe septă-
mână, = an. IV., pr. K 20:— pe an) a publicat un număr mai mare de
poesii, și anume de Al. Muntean al l. Vas. (Nr. 1, 33, 67, 79, 121, 168,
182, 192, 239), Ios. Stanca (1, 14, 103, 141), P. Saua (1), Mar. Cioban
(23, 24, 26, 208, 213, 223, 939), G. Bodiariu. (83, 67, 89, 99), I. Encescu
(83, 38, 84), Mar. Cunţan (42, 194 199, 239). A. B. Velchersanul (74),
şi mulți alții (3, 14, 19, 24, 33, 38, 45, 49, 74, 84, 94, 98, 99, 103, 104,
107, 108, 113, 118, 121, 132, 180, 182, 201, 205, 211, 217, 221, 226, 233, 235),
» Telegraful Român“ (u. s.): poesii de Mar. Cioban (Nr. 17), Seb.
Stanca (48, 60, 75, 91), Naia (84).
„Foaia poporului“ (foaie pop. septem., apare în Sibiiu, an. VIII,
preţ K 4-— pe an): poesii de A. Boca Velcher. (Nr. 15, 22), I. Dariu
(26, 48), I. Scurtu (52), P. Drăgoiu (1), Stef. Teglariu (12) şi dela Bu-
dila (7).
»Bunul Econom" (foaie pop. econ., apare în Orăștie, odată pe sep-
temână, pr. K 4— pe an) a publicat poesii de Mar. Cioban (11, 12, 13,
15, 24, 25, 26) şi St. O. Iosif (22, 38).
» Unirea“ poesii de V. B. Muntenescu (Nr. 1), I. C. Domşa (81), I
Agârbiceanu (16, 18, 22, 25). Alfius (16), E. Sabo (41), și alții (16, 20).
197
B. Literatura dramatică.
Chendi Ilariu şi Sandu C.: Ziua învierii epilog dramatic în 3 acte de Henrich Ibsen
form. 8°, pag. 93, prețul 1 cor. (Recens. în „Trib. Pop.“ Nr. 140). Tip. „Minerva“,
Orăştie.
— Ioan Botezătorul, tragedie în 5 acte și un preludiu de Herman Sudermann, form. 80,
pag. 144, prețul 2 cor.
Darabant Cornel: Distraşii, comedie într'un act, de Aug. Kotzebue, for. 8°, pag. 32, prețul
20 fil. Tip. „Aurora“, Gherla“.
Păcățian T. V., după Raupach: Sâmbăta morţilor, dramă din popor în 5 acte, form, 80,
pag. 108, preţul 60 fil. Sibiiu „Tipografia.
Ținţariu Nicolau: Otrava, Femeeiască, comedie, form. 16%, pag. 19, preţul 20 fil. Tipogr.
„Aurora Gherla.
În presa periodică.
Scrieri dramatice au publicat în anul 1900 următoarele foi:
„Familia“ (u. s.) Un duel, fragment [p. 75] şi Nunta lui Pirjol [558]
de los. Vulcan; — Diua învierii de H. Ibsen [97], Sora Beatrice, de M.
Maeterlinck [588] şi loan Botezătorul de H. Sudermann [313] toate trei
traduse de Il. Chendi şi C. Sandu.
„Tribuna literară“ (u. s.): Nu ispiti pe nimeni, comedie de Delaunay,
trad. de Vicus [p. 97], — Sfat bun, scenă de Heros [105], — Sâmbăta
morţilor, local. după Raupach de T. V. Păcăţianu [109].
„Revista Ilustrată“ (u. s.): Pictor fără voie, de Ant. Popp [p. 8], —
Caracterul, comedie de I. Niţu Pop [50).
„Tribuna Poporului“ (a. s.): O şezătoare, piesă p. copii de D. Lăpădat
(Nr. 51), Portul femeiesc, convorbire (13).
C. Novele, schiţe, ete.
Maria Civban: Scrisori cătră eleve, form. 8, pag. 11048, preţul 1 cor. Retip. din „Tel,
Rom.“ (Rec. „Telegr. Rom.“ Nr. 70—19C0, „Familia“ 1900, pag. 318). Tip. arch. Sibiiu.
În presa periodică.
Dintre numeroasele novele, schiţe, şi alte asemenea mici scrieri în
prosă, cari au apărut în 1900 în organele presei noastre, remarcăm numai .
o parte a celor originale.
„Familia“ (u. s.): de V. Ranta Buticescu: Frunze de pelin [p. 557],
Amicii [599], — de loan Adam: Vara [541], — de Maria Cioban: Doina
[1], — de Gr. Mărunţeanu: Manuscrisul unei femei [531], — de P. Vulcan:
Intre aur şi iubire [255], Psycheea [482], — apoi schiţe mai scurte de
H. Karp, D. Câmpulungean, G. Coşbuc, T. A. Dor, El. din Ardeal, E.
Herovan, Marg. Moldovan, Măr. Murnu, Smara, St. Rusu, etc.
„Revista Ilustrată“ (u. s.): de G. Simu: Un suflet pocăit [p. 1], —
Cinel: Amintiri triste [140], — I. Pop Reteganul: Fii fericit [6], — Ant.
Pop: Frumoasa satului [83], — Hermes: Floarea satului [127].
14
„Tribuna Literară (u. s.): de Tr. Mihaiu: Nicotin [p. 14], Lilica
[22], Im natură [27], Trecere [42], — de I. Stoenescu: Paza bană (83|,
Cerşitorul [90], — de Vet. Lazar Purcăreţ: La Pasci [29], — de Mar.
Popescu: In robie [38], — și numeroase schițe mai mici de G. Moina
[23], Iancu Horia [26], N. A. Tempeanu [35, 51], Saul [57, 59, 65], Irina
[71], Z. Bârsan, I. P. Reteganul, D. Petrescu, Marg. Moldovan, 1. Scurtu,
V. Moldovan, etc.
„Tribuna“ (a. s.): diferite novele şi schițe de I. Scurtu (Ascanio):
(Nr. 1, 5, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 18, 14, 127, 144. 209, 216, 246), Luc. Bolcaş
(4), Marg. Moldovan (171, 192), Alex. Ciura (Simin) (148, 150, 118), ete.
„Gazeta Transilvaniei“ (u. s.): de Z. Bârsan: (Nr. 119, 239, 288), —
de A. Şuluţ Cărpenișanu (131, 137, 151, 165) etc.
„Tribuna. „Poporului“ (u. s. povestiri de P. Vancu (Nr. 5—9), Mat.
Milencoviciu (210, 215), etc.
„Telegraful Român“ (a. s.) povestiri de Maria Ciotan: Logodna (Nr.
25, 27), — de V. Păcală: Chipuri din Neapole (40, 41, 42), O zi pe Vesuv
(43), Pompeii (44), etc.
„Foaia Poporului“, o novelă de N. Trimbiţoniu (31), — povestiri de
I. Bochiş, — schițe de Marg. Moldovan, ete.
„Unirea“, numeroase schițe de A. Ciura, ete.
D. Istoria hteraturei, critică, etc.
Anuarul III, al societăţii pentru crearea unui fond de teatru rom. pe anul 1899—
1900. (ilus.) form. 80, pag. 112 (Rec. „Trans“. 1900 pag. 181.) Tip. Ciurcu, Brașov,
Ed. Soc.
Barcianu D. P. Dr.: Dicţionar germ. român, de Subin Barcian: Ediţ. IlI. form. 8%, pag.
752, prețul 6 cor. Ree, „Tel. Rom“, Nr. 13—1900, „Gaz. Trans.“ Nr. 147—1900. Tip. W.
Krafft, Sibiiu.
Blagă Ios. Dr.: Din estetica tragicului, (polemică cu Dr. G. Pop) form. 8%, pag. 32, Retip.
din „Trans“, Rec. „Tribuna“ 1900 Nr. 220—232. i
Chendi 1l.: Începuturile diaristicei noastre (1789—1795), form. 8%, pag. 85, retip. din
„Trib. Pop.“ Tip. „Minerva“ Orăştie.
Pop Gavriil: Datinile Romanilor la înmormântări în raport cu ale noastre, form. 89,
pag. 23, preţul 30 fil. Tip. sem. Blaj.
Raţiu Ioan: Viaţa şi operele lui Andreiu Mureșan, form. 8, pag. 182, preţul 2 cor.
(Rec. „Gazeta Trans“. Nr, 69—1900, — „Unirea“ Nr. 51, din 1899 — „Tribuna lite-
vară“ 1900 pag. 117). Tip. Sem. Blaj.
Sulică N.: Antropomortfisme şi antiantropomortisme în limba română, form. 80, pag.
96, preţul 80 fil. Retip. din Gazeta Trans.“ (Rec. „Tribuna poporului“ Nr. 204 din
1900). Tip. „Mureşian“ Brașov.
În presa periodică.
Studii literare şi etimologice, scrieri critice şi de istoria literaturei,
recensiuni, ete. au publicat:
„Familia“: V. Alexandri: Scrisori cătră Ios. Vulcan [398], — H.
Chendi: Heine [25], Critică literară [44, 594, 612], Lenau [493], — V.
199
Goldiş: Mișcarea teatrală în 1899 [267], — C. Nedelcu: Curentul naţio-
nal în liter. rusească [78], — N. P. Petrescu: Din juneța lui Eminescu
[6], etc. apoi biografiile: lui Iul. Grozescu, H. G. Lecca, T. Maiorescu,
loan cav. de Puşcariu, N. Creţulescu, Verdi, Gr. Musicescu, etc.
„Transilvania“ (org. Asociaţiunii pentru lit. rom. şi cultura pop.
rom., apare în Sibiiu în 10 numere pe an, an. XXXI, preț. K 10—)
a publicat: Din estetica tragicului, de Dr. I. Blaga [p. 137], Întâia lo-
vitură contra literelor cirile, de N. Togan [118], — notițe bibliogr. des-
pre toate scrierile rom. apărute în ţeară și un raport general despre
mișcarea lit. rom. în anul 1899/900.
„Gazeta Transilvaniei“: de N. Sulică: Din etiologia popor. rom.
(Nr. 12—16, 18—22, 24—25) şi Antropomorfism şi antiantropomorfism
în limba rom. (Nr. 187—190, 192—5, 197—200, 202—5, 207-—210), — de
I. Toma: Despre frumseţa limbei rom. (240, 246).
„Tribuna“ : un studiu biografie despre activitatea lui Dr. Gr. Silași,
de B. S. Podoabă (Nr. 69, 70, 71, 74, 75, 77); — Din estetica tragicului
(stadiu critic ref. la scrierea „Teoria dramei“ de Dr. I. Blaga) de Dr.
Gh. Pop (220—232), — „Era nouă“ de U. Tr. Mihaiu (140, 142, 145, 146,
147, 149, 159, 160—1, 163—5, 167, 169—70, 173), — și mai multe re-
censiuni, între cari : Sim. Popescu despre cărţile lui Dr. P. Barbu (107—110,
119—4, 116—23, 125—6, 128, 181—2, 194—215, 224), — în aceeaşi che-
stiune un răspuns de Dr. Olariu (234) — apoi despre cartea lui Dr. A.
Bunea despre Episc. Klein (124), — şi despre mai multe manuale didac-
tice (38, B2—38, 220—32).
„Tribuna Poporului“ : despre G. Weigand (147—149), — și recensiuni
asupra mai multor scrieri între cari: Traducerea de Chendi-Sandu:
Diua învierii de Ibsen (Nr. 140), — done piese teatrale p. școlari (141), —
Carte de cântece pentru tinerimea școlară (163), — studiile lui N. Sulică
(204) etc.
„Tribuna lilerară“: Momentul național la poeţii nostri moderni de
I. Scurtu [p. 1, 6, 9, 13, 17, 21], Marg. Moldovan despre Lucr. Suciu
[10], — şi recensiuni despre scrierilo: Povestiri din viața ţeranilor rom.
[141], — După comasare, de I. Blaga [152], — Datinile Românilor de G.
Pop [152], Istoria naturală de V. Dumbrava și V. Borlan [154], — Viaţa
şi op. lui A. Mureşan de Dr. I. Raţiu [177], — ect.
„Biserica şi Şcoala“: Basa frumosului este morala [p. 26].
„Foaia Diecesană“ : scrierile polem. ale lui Dr. P. Barbu, amintite
la lit. bisericească, şi o recensiune asupra cărții lui I. Popea „Caractere
morale“, (Nr. 24, 25), etc.
„Unirea“: Tim. Cipariu și apogeul liter, al Blajului, de Dr. I.
Raţiu (Nr. 1).
14%
200
E. Serieri poporale.
Boca Velchereanul A.: Omul şi lumea, ediţ. III. form. 8, pag- 32, preţul 20 fil. Tipogr.
„Aurora“, Gherla.
— Tiganul şi magnatul, edi. IIT. form. 8, pag. 16, prețul 16 fil.
Călbază Toma: Doine şi strigături de dragoste, form. 8, pag. 80, prețul 30 fil, Tipogr.
Ciurcu, Braşov.
Dogariu Domeţiu: Fiiul Oii, Basm, form. 16%, pag. 35, preţul 12 fil. Tip. „Aurora“ Gherla.
— Povestiri gi anecdote, form. 160, pag. 56, preţul 20 fil. Tip. „Aurora“, Gherla.
Epure Ioan: Poesii şi cântece poporale din Banat, form. 40, pag. 128, preţul 50 fil.
Tip. Ciurcu, Braşov.
Gruia Viteazul, ediţ. V. form. 8, pag. 48, preţul 20 fil. Tip. „Aurora“, Gherla.
Reteganul I. P.: Biblioteca poporală a Asociaţiunii, Povestiri din viaţa țăranilor români.
Ediţ. I. form. 8%, pag. 62, preţul 20 fil. Rec. „Tribuna literară“ pag. 141.
— 125 Chiuituri, ediţ. LII, form. 80, pag. 36 pretul 20 fil. Tip. „Aurora“, Gherla.
— Starostele, ediţ. ITI, form. 8%, pag. 9, preţul 30 fil. Tip. „Aurora“, Gherla.
— Pilde și sfaturi, for. 8%, pag. 160, preţul 60 fil. Tip. „Aurora“ Gherla.
În presa periodică.
„Familia“: Cântece pop. de N. Firu [p. 547, 571, 593], — Doine şi -
hore de A. Igna [19, 612|, — Poesii pop. de V. Sala [7, 32, 115, 623] şi
Ch. 'Țapu [223, 235, 247, 259, 307, 319, 367, 390, 451, 475, 487, 499, 511,
523], — Doine din Banat de A. Ținţaria [67, 79), — Strigături de Lia
Măgură [175], — Credinţe, obiceiuri, ete. [54, 90, 103, 115, 127, 152, 163,
175, 223, 247].
„Foaia Poporului“ a publicat un numer mai mare de poesii în toate
edițiunile de peste an, apoi snoave (Nr. 5, 11, 18, 19), datini și obiceiuri
(8, 12, 49, 50), poveşti (20, 23, 46, 52) şi legende (28).
„Tribuna Poporului“ : poesii poporale (Nr. 1, 5, 9, 14, 19, 23, 28, 33,
38, 43, 48, 53, 58, 69, 79, 84, 94, 103, 108, 113, 122, 127, 132, 137, 141,
146, 150, 154, 159, 168, 173, 177, 182, 187, 192, 206, 210, 215, 219, 224,
228, 233, 238, 241), snoave (Nr. 43, 58, 67, 238, 241), datini și credințe
(48, 94, 118, 118, 229), legende (74, 89, 113, 118, 141, 192, 201) şi fabule
(141, 154, 163, 201, 206, 215, 219, 228, 233).
„Gazeta Transilvaniei“ : poesii popor. (Nr. 17, 46, 85, 96, 102), snoave
şi alte scr. pop. în prosă de I. P. Reteganul (23, 64, 81, 278), Z. Bârsan
(186), Koevary (1, 17, 229, 246) şi A. Popp (224, 251).
„Tribuna literară“, Dobrigean din Stoenesci, baladă poporală de I.
Velcean [p. 49).
„Poporul“ : Doinele beutorilor de A. Boca-Velchereanul [p. 221, 238,
269, 284, 301, 331, 348, 363, 381, 397, 412, 430, 445).
„Controla“ (apare în Timişoara, de doue-ori pe septemână, an. VI,
preţ. K 16:— pe an): poesii pop. (Nr. 9, 56, 83, 88, 96), doine şi hore
(11), şi Datini dela sat (teatru) de I. Şanțu (20, 21, 22, 25, 26, 27, 37,
38, 39, 45, 46).
201
„Transilvania“ : din credințele poporale: Boala mare, de Liuba-lana
[p. 61], — Jocuri de copii [64], — Obiceiurile de nuntă ale Românilor
din com. Caraș Severin [68].
„Bunul Econom“: M. Cioban, Doina (Nr. 2—4), — I. Chendi, Hrana
noastră sufletească (9, 14), —- Țeranul rom. şi animalele sale (26), — I.
Adam, Din viaţa țer. moldoveni (31—32), — Posnaşii țeränesci (37), —
I. E. Muntenescu, Moş Lazar (51).
IV. Literatura istorică.
Bunea Aug. Dr.: Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728—1751), cd. T, form, 8%, pag,
XVI--493, preţul 4 cor. (Rec. „Familia“ Nr. 26—1900; „Transilvania“ Nr. 1—1900;
„Tribuna Nr. 124—1900). Tip. sem. Blaj.
Cothișel Const.: Monografia comunei Certege, propr. autor., form. 80, pag. 62-1, (Recens.
în „Trib, Pop.“ Nr. 204.) Tip. archid. Sibiiu.
Drägälinä Petru: Din istoria Banatului Severin, Partea II. form. 8%, pag. 177, prețul
cor. 1:12. Nr. 84—37 din Biblioteca Noastră. Tip. diec. Caransebeg.
Frâncu Amos Dr.: În memoria lui Avram Iancu, torm. 16°, pag. 50, preţ. 1 cor., (Re-
producere din „Tribuna“). „Tipografia“ Sibiiu.
Hodorean loan: Biserica, greco-cat. din Gherla şi parochii ei, form. 8, pag. 46, pr. 30 fil,
Tip. diec. Gherla.
Păcăţian T. V.: Istoria politicei, după Sir Frid. Pollock, form, 8°, pag. 208, pretul 1 cor.
(Rec. „Tribuna Poporului“ Nr. 161 din 1900.) „Tipografia“ Sibiiu.
Popoviciu George Dr.: Uniunea Românilor din Transilvania cu biserica romano-cat.
sub Impăr. Leopold I., form. 8%, pag. 263, prețul cor. 2:50, Tip. diee. Caransebeş.
Puşcariu Ilarion Dr.: Metropolia Românilor ort. din Ungaria şi Transilvania, ediţ. I,
form. 40, pag. 119-+-434--VIII, preţul 6 cor. Tip. archid. Sibiiu.
În presa periodică:
„Transilvania“: O petiție a lui Avram Iancu de Iosif St. Șuluţu Íp.
217, 258], — de acelaşi: Cum se face istoria ardeleană [87], — apoi de
Nic. Togan : Cetatea Bihorului [183], Cronica de Eisenstadt despre rescoala
lui Horia [1], Cea mai veche statistică rom. (crit. de Iancso Benedek) [41],
Mişcările etnogr. rom. [67], O rescoală în Reşinar în sec]. XVIII [263],
Românii din Selagiu [65], şi un repertoriu al rev. „Századok“ [103]; —
mai departe: P. Dragalina, Din suferințele Românilor bănăţeni [238], —
Silv. Moldovan, Scrierile geogr. asnpra Transilvaniei din secl. XIX [17,
55, 93, 114, 166] Dr. G. Vuia, Din trecutul Băilor Herculane [219| —
V. Şotropa, despre Mihaiu Vit. [267], — Românii din penins. balcanică
[25], — G. Weigand, Românii din Sârbia [105], ete.
„Gazeta Transilvaniei“: I. M., Bătălia dela Braşov, 17 Iul. 1603
(Nr. 47—51).
„Tribuna“: M. Frăţilă, Impresii din Rusia, (Nr. 11—15, 63—68,
10—2, 75, 78—9, 83—4), — Rub. Patita, Arestarea lui Iancu (13) şi Horia
și „națiunea română“ (30—381), — T. Păcăţian, Monarchul în Ardeal (43,
44, 47, 48). —
202
„Tribuna Poporului“: T. Daul, Cetatea Lipova (177).
„Unirea“ : Silinţele de unire în Moldova, secl. XVI (Nr. 7—18), —
Dr. A. Bunea, un steag rom. de 144 (50). Aici mai amintim publicaţiu-
nile ist. cuprinse în numărul comemorativ editat din incidentul bicen-
tenarului unirei (38).
„Telegraful Român : Istoria bisericii gr. or. din Certege (Nr. 186—138).
„Foaia Diecesană“ : Din istoria Banatului severin, de P. Dragalina
(Nr. 1—6, 9, 11—12, 21—26), — Uniunea Rom. cu biser. rom. cat., de
Dr. G. Popoviciu (27—53).
„Tribuna Literară“ : Ios. St. Şuluţu: biografiile Ax. Severu, Dim.
Moldovan [p. 19], Nic. Solomon [p. 32], Lad. Vajda [57], Iacob Mureșanu [182].
„Biserica şi Școala“: Istoricii rom. despre unire [p. 403|, — V.
Mangra: Satele noastre [4] şi Academie teol. p. Metrop. ort. rom. din
Trans. [271], — M. Popoviciu, Cercetări ist.-crit. [423], — Necrologul I.
I. Beleş [283].
„Familia“: Al. Ciura, O petiție a lui A. Iancu [p. 416, 560), — şi
mai multe articole biogr. de interes istorie (Dr. V. Mihályi, Dr. G. Po-
popovici, ete.)
„Foaia poporului“: S. Moldovan: Mormintele marilor nostri dela
1848 (Nr. 45 şi urm.).
V. Literatura economică.
Anuarul I al Reuniunii Sodalilor rom. din Sibiiu, form. 8, pag. 132, prețul 1 cor.
20 fil. (Ree. „Trib. Pop.“ Nr. 212 din 1900) „Tipogr. Sibiiu.
Blaga Isidor: După comasare. Povețe practice pentru întocmirea gospodăriei în moșiile
mici comassate, form. 8°, pag. 58, prețul 30 fil. Reprod. din „Bun. Econ.“ Rec. „Tribuna
literară“ pag. 152. Tip. „Minerva“, Orăştie.
Coresi Popa, Dr. George Alexici: „Cassa noastră de ajutorare“, form. 16°, pag. 48, prețul
06 fil. Edit. „Poporul“ B.-Pesta.
Niemandz Wilhelm: Instrucţiuni populare despre datorințele şi drepturile purtătorului
de dare, form. 8%, pag. 168, preţul 1 cor. 20 fil. Edit, H. Zeidner, Brașov.
Păcățan T. V.: Buna, chiverniseală, form. 8°, pag. 12, preţul 40 fil. (Rec. „Transilvania“
Nr. V. 1900) „Tipografia“ Sibiiu.
Panţu I. C.: Al doilea capitol din comptabilitatea duplă, form. 8%, pag. 152, prețul 2 cor.
(Rec. „Rev. Econ.“) Tip. „Mureşan“, Braşov.
Poveţe pentru stîrpirea gândacilor de Maiu pag. 8, preţul 10 fil. „Tipografia“ Sibiiu.
Tormay Béla: Învățătorul Muntean despre legea veterinară şi boalele lipicioase. Tra-
ducere ediţ, LI, form. 8%, pag. 150, preţul 80 fil. „Tipografia“ Sibiiu.
În presa periodică.
„Revista Economică“ (organul Delegaţiunii Băncilor rom., a apărut
în fasc. lunare, an. lI, preț. K 10—) a publicat numeroase articole în
materie de economie politică, de contabilitate, apoi informaţiuni despre
activitatea societăţilor rom. financiare şi comerciale, sciri mai scurte din
AR
ramul finanțelor, agriculturei, comerciului, industriei, și a dat atenţiune
şi legislaţiunii și jurisdicţiunii de interes economie, apoi învăţăm. econ.
şi lit. economice. Această foaie întocmită în deosebi pentru trebuin-
tele băncilor rom. apare acum (an. III) ca foaie septemânală.
„Bunul Econom“, organ întocmit pentru trebuinţele agricultorului
român, a publicat articole în materie de agricultură, industrie, higienă,
despre dări şi aruncuri, tractarea vinului, grădinărit, stupărit, pomărit,
econ. vitelor, şi a dat deosebită atențiune activităţii reuniunilor economice.
„Gazeta Transilvaniei“ : Cestiunea economică în Bucovina, de Seneca
(Nr. 149—151, 153, 156—7, 160).
„Tribuna“ : loach. Munteanu: Despre însemnătatea și folosul înso-
țirilor (Nr. 140—146).
„Tribuna Poporului“: T. Pap: Cultura poamelor (Nr. 150, 154, 159
163, 168, 173, 199), — Dr. N. O. Popovici-Lupa, Cultura sfeclei (219,
994, 228, 283, 241).
„Telegraful Român“ : I. 'Teculescu, despre scăderile ce slăbesc forțele
materiale ale poporului (Nr. 19—24).
„Unirea“ : Contra alcoolismului (Nr. 11, 12).
„Foaia Diecesană“ : Primejdia alcoolului (Nr. 22, 23).
„Foaia Poporului“ a publicat numeroase articole mici și sfaturi eco-
nomice de IL P. Reteganul, Dr. M. Pop, N. Popu, I. Georgescu, V. ©.
Osvada, C. Roman, D. A. Mosora, ete.
„Poporul“, organul ministrului de agriculturà (editat în toate limbile
ţerii) a servit pe micii agricultori cu sciri, informațiuni şi sfaturi refe-
ritoare la economia lor.
VI. Literatura sciinţifică şi enciclopedică.
Diaconovich Corn. Dr.: „Enciclopedia română“ vol. II. form. 8%, pag. 960, prețul 20 cor.
Tipogr. W. Krafft, Sibiiu.
Erdélyi Stefan Dr.: „Higiena“ sau cartea sănătăţii, form. 80, pag. 64, prețul 30 fil. Ed,
desp. Blaj al Asoc. Tip. semin, Blaj.
VII. Literatura calendaristică.
Almanachul Preotului Român pe 1901. An I, de C. Darabant form. 8, pag. 89, preţul
60 fil. Tip. „Aurora“, Gherla.
„Amicul Poporului“ întocmit de I. Popovici (ilustr.) Anul XLI. form. 8%, pag. 120, preţul
60 til. Edit. W. Krafft.
Anuarul Băncilor române, An. II. form. 8°. pag. 152, preţul 3 cor. Tip. arch.
„Bănăţanul“ An. IL. form. 8, preţul 30 fil. Tip. diec. Caransebeș.
Calendar tipărit cu litere cirile, (ilustrat) An. C IX, form. 16°, pag. 80°,
Edit. W. Krafft.
Călendar pro 1901 (ilustr. 4.) form. 8°, pag. 252, prețul 80 fil. Tip. archid. Sibiiu,
Sibiiu.
preţul 40 fil.
SEa
Călindar (ilustrat) de A. Deseanu, Anul XXII. form. 8°, pag. 144, prețul 60 fil. Tip. diec. Arad.
Călindarul Poporului, ilustrat An. XVI. form. 16°, pag. 159, prețul 40 fil. „Tipografia“,
Sibiiu.
Calendarul Românului an. 13, form. 8°, pag. 159, preţul 50 fil. Tip. diec. Caransebeș.
Calendarul „Aurorei“ pe 1901, (ilustr) An. XIII, form. 8%, pag. 80, preţul 50 fil. Tipogr.
„Aurora“ Gherla.
Calendarul Săteanului, (ilustr.) An. X. form. 8%, pag. 56, preţul 25 fil. Ed. W. Kraft.
Calindarul Plugarului An. IX. form. 80, pag. 102, pretul 50 fil. Tip. „Mureșan“, Braşov.
Calendarul nou pe 1901, form. 4°, pag. 244, preţul 50 fil., Edit. Ciurcu et Comp., Tipogr.
Ciurcu, Braşov.
Calendarul cultivătorului de mătasă pe an. 1901/1902, An. II., de Popa Coresi (Dr. G.
Alexici) form. 8, pag. 64. Edit. „Poporul“ B.-Pesta.
„Posnaşul“, Călendar umoristic, (ilustr.) An. VI. form. 8, pag. 80, prețul 50 fil. Edit.
W. Krafft.
Tabiou statistic
al producțiunii literare române din țeară în anul 1900.
| Scrieri La olaltă
J , g2 =
| după secţiuni e | Ea [8 HES
Ram = -~ 2 a2 SAL aog
Ă „| exten- | e 0 =
secţiunea numěr| ~, tiragiu | 2 83i spe
siune oo ia
-|| teologice 3 | 461/, | 6,000
1. Literat 5
e ba religioase 13 80'/ 2 2 1,000 20 164 31,600
administrative t 36:/ 3 4,600
, pedagogice . 8 30 2,900
2. Literatura Ngăă
seo lati didaetice 39 |274 [109,200 | 56 | 355 | 117,500
programe 9 50%, 5,400
poesii 3 1514 6,000
è dramatice . 5 | Wh 4,600
3. L = m
iteratura prosa ide 1 7 500 27 | 170 37,700
frumoasă DE A aa at
istoria lit., critică 7| %6 3,100
i: poporale 11 41 23,500
4. Literatura istorică, 116 8,800
5. Literatura economică 5 Sa 28,500
6. Diverge . e... 2 66 i 45,00
7. Calendare . . n a aa e 15 | 113 60,500
a Ni E Aa atei
Total. e ee e e e e e e a aceea a (|136 |1082 | 289,100
Transilvania. Partea oficială. 161
Nr. 617—1901,
Proces verbal
din 31 August 1901. Şedinţa extraordinară a comitetului central
al Asociaţiunii.
Preşedinte: Josif St. Şuluţu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membri
presenţi: Zaharia Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, Dr. Corn. .Diaconovich,
N. Ivan, I. Papiu, Dr. Eus. R. Roşca, Dr. Oct. Russu, Leont. Simonescu şi
Nicolau Togan.
185. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de astădi
Se încredinţează domnii Zaharie Boiu, I. Creţu și Leontin
Simonescu.
186. (610—1901). Se raportează, că la concursul publicat sub Nr.
441—1901 pentru ocuparea postului de învețătoare suplentă la şcoala civilă
de fete a Asociaţiunii "şi-au înaintat documentele cinci reflectante și anume
domnișoarele: Eufemia Katona, absolventă a cursului „Frauen-Arbeitschule“
în Sibiiu și cualificată pentru lucrul de mână la preparandia elementară
din Cluj; Laura Vlad, cu studii de pictură dela academia din München
şi absolventă a preparandiei din Caransebeș; Mărioara Pop, absolventă
a cursului „Frauen-Arbeitschule* în Sibiiu și cualificată pentru lucrul de
mână la preparandia elementară din Cluj; Maria Muciu Urechia, absol-
ventă a preparandiei rom. cat. din Sibiiu; Alexandrina Dogariu, absol-
ventă a preparandiei gr. or. din Sibiiu. Cererea domnişoarei Eufemia
Katona a fost retrasă.
În considerațiunea, că nici una dintre reflectante nu are cualificația
cerută pentru școalele civile şi în urmare nu corespund condițiunilor de
concurs, comitetul central decide:
Postul de învățătoare suplentă la școala civilă de fete a
Asociaţiunii rămâne deocamdată neocupat. Se angajează însă
pentru anul școlar 1901—1902 în mod provisor două puteri
didactice auxiliare, anumit dșoara Mărioara Pop ca instructoară
pentru lucrul de mână și dșoara Maria Muciu Urechia pentru
alte studii. Ambele domnișoare vor primi o remuneraţie de
câte K 400:— şi întreagă întreţinerea în internatul Asociațiunii.
187. (611—1901). Se raportează, că la concursul publicat sub Nr.
548—1901 pentru ocuparea unui post de invețător (înveţătoare) ordinar la
școala civilă de fete a Asociaţiunii "și-au înaintat documentele patru
reflectanţi. Acestia sunt: Paul Svinţiu, profesor diplomat dela universi-
tatea din Cluj, a servit dece ani ca profesor suplinitor în România; Marcu
Jantea, absolvent al universităţii din Budapesta, a servit un an ca prof.
suplinitor la gimnasiul din Brașov; Victor Păcală, absolvent al universi-
tăţii din Budapesta; Aureliu Pipoş, absolvent al facultăţii teologice din
Bucuresci, a servit patru ani ca profesor suplinitor în România.
13
162 Transilvania. Partea oficială.
La postul de învăţător ordinar se alege în mod provisor
domnul Victor Păcală, absolvent al universităţii din Budapesta.
188. (605—1901). Dșoara Elena Gunţan, absolventă a academiei de
musică din Berlin, cu data 25 August a. c. roagă comitetul central, ca
să binevoiască a reflecta la persoana sa întru cât la şcoala civilă de fete
s'ar simţi lipsa conlucrării sale. Studiul principal al Dsale e cantul, apoi
pianul și declamaţiunea.
Cererea dşoarei Elena Cunţan se va comunica direcțiunii
şcolare cu observarea, ca în cas de lipsă să se reflecteze la
serviciile Dsale.
389. (594—1901). Direoțiunea despărțementului „Mociu“ înaintează cu
data 23 August a. c.:
I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în Mociu la 21
Iulie a. c. Se constată:
1. s'a presentat și luat spre scire raportul despre activitatea comi-
tetului cercual în anul expirat; în legătură s'au revisuit socotelile, aflân-
duse în ordine, şi s'a stabilit un proiect de budget pentru trebuințele
despărțământului pe anul 1902 la întrate şi eșite cu K. 107-40;
2. teologul loan Câmpean a cetit disertația sa „Românul în poesia
poporală“;
3. s'au înscris membrii ordinari noi dnii: Teofil Hossu, Teodor
Iustian, Dr. loan Uilăcan, loan Godolan și Traian Hădărean;
4. s'a încasat suma de K. 200:—;
5. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Ioan
Moldovan, vice-președinte dl Ioan Dan, notar dl Simeon Ciuca, casar dl
loan Bozac şi controlor dl Simeon Pop;
6. Delegaţi ai despărțământului la adunarea generală a Asociaţiunii
Sau ales dnii Dr. George Simon și Simeon Ciuca.
IL- Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 2 August a. e.
In această şedinţă sau pertractat afaceri curente; sa luat act, că dela o
petrecere aranjată în ocasiunea adunării cercuale sa încassat suma de
K 19720, din care K 98:60 s'a dat pentru edificânda biserică gr. ort. din
Mociu şi tot atâta a rămas pe sama despărțământului;, din plusul cea
resultat dela această petrecere s'a decis a se abona foi poporale.
ad I. Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse,
îndeosebi proiectul de budget şi alegerea comitetului cercual
se aproabă. D-nii amintiţi sub pet. 3) se declară membri or-
dinari ai Asociaţiunii.
ad II. Spre scire cu aprobare.
190. (577—1901). Direoțiunea despărțementului „Haţeg“ înaintează
cu data 16 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce sa ținut
în Haţeg la 11 August a. c. Se constată:
1. s'au presentat şi luat spre seire raportul despre activitatea co-
mitetului cercual în anul expirat, rațiociniul cassei şi raportul bibliote-
Transilvania. Partea oficială. 165
carului; în legătură s'a stabilit proiectul de budget pe 1901 la intrate
şi eșite cu K 211:93 (pentru trebuințele despărțământului K 42:39).
"9. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Nicolau
Nestor, iar membri în comitet d-nii Paul Oltean, Dr. Leo Parasca, loan
Muntean şi Teodor Făgăraş;
3. delegaţi ai despărțământului la adunarea generală a Asociaţiunii
s'au ales d-nii Dr. Leo Parasca și Dr. V. Bontescu, suplent Dr. Augustin
Străiţar ;
4. s'a decis, ca jumătate din competența budgetară a despărțămân-
tului să se dee școalei din Merișori pentru înființarea unei biblioteci
poporale;
5. „s'a încassat suma de K 102—.
Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse, în-
deosebi proiectul de budget pe 1901 şi alegerea comitetului
cercual se aproabă.
191. (578—1901). Direcţiunea despărțemântului „Hida-Huedin“ înain-
tează procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în Huedin la 7 Iulie
a. c. Să constată: ;
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului cercual în anul expirat și rațiociniul cassei pe 1900—1901; în
legătură s'a stabilit un proiect de budget pe 1901—1902 la întrate şi
eșite cu K 380'— (pentru trebuințele despărțământului K 76:—);
2. învățătorul loan Mango a cetit disertația sa „Însemnătatea și
folosul măestriilor* ;
3. sau înscris membri ordinari noi d-nii: Alexandru Mărincaș,
Gavrilă Condor şi Corneliu Condor, toţi trei preoți;
4. în această ocasiune s'a încassat suma de K 138—.,
5. delegaţi ai despărțământului la adunarea generală a Asociaţiunii
s'au ales d-nii Dr. Simeon Tămaș și Dr. Andreiu Pop.
Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse, în-
deosebi proiectul de budget pe 1901—1902 se aproabă. D-nii
amintiți sub pct. 3) se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
192. (587—1901). Direcţiunea despărțementului „Turda“ înaintează
procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în Turda-veche la 28 Iulie
a. c. Se constată:
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului cercual în anul expirat, raţiociniul cassei şi raportul biblio-
tecarului (biblioteca are un fond de K 113:03); în legătură s'a decis, ca
stabilirea proiectului de budget pe anul viitor să se încredințeze comi-
tetului cercual; (stabilit ulterior la întrate cu K 22:— și eșite cu K 18—);
2. dl Aurel Gaia a cetit disertaţia sa „Asemănarea poeţilor Emi-
nescu şi Coșbuc“;
13%
164 Transilvania. Partea oficială.
3. delegaţi ai despărțământului la adunarea generală a Asociațiunii
s'au ales d-nii Dr. G. Popescu și Dr. Eug. Pătăceanu;
4. pentru viitorul period de trei ani s'a ales director cercual dl
Avtemiu Codarcea, vicepres. dl Iulia Vladuţiu, secretar dl Dr. Eug. Pă-
tăceanu, cassar dl G. Boldea, bibliotecar dl G. Gaia şi controlor dl Ioan
Mesaroşiu ;
5. sa decis, ca proxima adunare cercuală să se ţină în Indol;
6. s'a încassat suma de K 97—.
7. s'a înscris membru ordinar dl George Suciu, protopop.
Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în-
deosebi alegerea comitetului cercual se aproabă. DI G. Suciu
se declară membru ordinar al Asociaţiunii. Asemenea se a-
proabă proiectul de budget pe 1902. j
193. (591—1901). Direcțiunea despărțemântului „Bran“ înaintează pro-
cesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ținut în Fundata la 11 August a, c.
Se constată:
1. s'au presentat și luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului cercual; în legătură s'au censurat socotelile, aflându-se în or-
dine şi constatându-se, că despărțământul are la disposiție suma de
K 32:65;
2. s'a decis, ca la adunarea generală a Asociaţiunii despărțământul
să fie representat prin dl Leontin Simoneseu;
3. în această ocasiune s'a ţinut și o exposiţie de obiecte (țăsătură,
și cusătură de borangic, cânepă şi lână, lucrate de femei din Bran, îm-
părțindu-se premii în valoare de K 42.—
Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea concluselor.
194. (592—1901). Direcţiunea despărțementului „Blaj“ înaintează pro-
cesul verbal al adunării cercuale, ce sa ţinut în Blaj la 4 August a. c.
Se constată:
1. s'a presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului cercual în 1900—1901; în legătură s'au revisuit socotelile, a-
Aându-se în ordine, şi s'a stabilit un proiect de budget pe 1901—1902
la întrate şi eșite cu K 540 —, (pentru trebuințele despărțământului
K 140—);
2. prof. Aron Deac a cetit disertația sa „Din istoricul gimnasiului
din Blaj“;
3. s'a incassat suma de K 162—;
4. gau înscris membri ordinari noni d nii: Emil Sabo, Dr. Ambrosiu
Chetian, George Pop și Iacob Popa;
5. s'a luat act, că despărțământul a fost învitat să-'şi țină adunarea
proximă în Tiur;
6. delegaţi ai despărțământului la adunarea generală a Asociaţiunii
s'au ales d-nii Dr, Aug. Bunea şi A. C. Domşa;
Transilvania. Partea oficială. 185
7. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Ioan
German, membri în comitet d-nii Alexiu Viciu, losif Lita, Dr. Iuliu Maniu
şi Dr. Victor Szmigelski, cassar dl loan Fodor, controlor dl Dr. Isidor
Marcu și secretar dl Dr. loan Raţiu.
Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în-
deosebi proiectul de budget pe 1901/2 şi alegerea comitetului
cercual se aproabă. D-nii amintiți sub pet. 4) se declară membri
ordinari ai Asociaţiunii.
195. (586—1901), In despărțământul „Sibiiu“ s'au înscris membri
ordinari noui d-nii Cornel Popescu, stud. în filosofie, şi W. Krafft iun., librar.
D-nii amintiți se declară membri ordinari ai Asociațiuniii.
D. u. s.
Iosif St. Şuluju m. p., Dr. I. Beu m. p., secr. IIL. — S'a verificat. Sibiiu
în 2 Septembre 1901. Leontin Simonescu m. p., Zacharia Boiu m. p.,
Toan Creţu m. p.
Nr. 697—1901.
Proces verbal
din 19 Septembre 1901. Şedința ordinară a comitetului cen-
tral al Asociaţiunii.
Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii
presenți: Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Dr. Cornel Diaconovich, Nicolau
Ivan, Ioan Papiu, Dr. Eusebie R. Roşca, Leontin Simonescu şi Nicolau Togan.
196. Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi
Se încredințează domnii: Parteniu Cosma, Ioan Papiu şi
Nicolau Togan.
197. (694—1901). Secretarul II raportează, că domnii loan Bercan,
Antoniu Paliadi şi Alexiu Pop, toţi trei membri ai Asociaţiunii, au îna-
intat mai multe propuneri pentru a se desbate În adunarea generală din 21
şi 22 Septembre a. c.
I. Dl Ioan Bercan propune, ca adunarea generală să decidă, cumcă
cu începerea anului 1902 să se trimită pe adresa directorilor cercuali, la
finea fiecărui an, câte un exemplar complet și legat din „Transilvania“,
care are a fi încorporat bibliotecei despărțământului.
II. Dl Antoniu Palladi propune:
a) ca să se scrie și publice în broşură istoricul Asociaţiunii, indi-
cându-se scopurile ce urmăresce; această broșură să se împartă tuturor
comunităţilor bisericesci şi civile locuite de Români, precum și singura-
ticilor, iar despărțămintelor să se pună la disposiție un număr mai mare
din aceste broşuri pentru a se distribui în adunările cercuale ;
166 Transilvania. Partea oficială.
b) ca să se enunţe prin un statut, că numai acele comune şi individi
din comune să poată conta la beneficiile Asociaţiunii, cari vor dovedi,
că comuna, are cel puțin un membru fundator sau pe viaţă, doi ordinari
sau cel puţin dece membri ajutători;
c) ca să se facă demersuri, ca și Românii din Bucovina să îmbră-
țişeze Asociaţiunea.
HI. Dl Alexiu Pop propune:
a) ca taxele (restante) să se încasseze prin întrevenirea directorilor
sau cassarilor cercuali;
b) ca membrii, cari au solvit taxa mai târdiu, să capete „Transil-
vania“ întreagă pe anul corăspundător;
c) ca comitetul central să asemneze 20%/, fără amânare la cassa des-
părțământului, indicându-se numele membrilor, dela cari s'au încassat
taxele;
d) ca să se iee noue disposiţii, îndeosebi să se trimită o deputaţie
la ministrul afacerilor interne în chestiunea opririi adunării cercuale a
despărțământului „Sătmar“ ;
e) ca proxima adunare cercuală să se ţină în Baia-mare.
ad I. Propunerea aceasta este fără substrat, de oare-ce şi
pănă acuma se trimitea câte un ex. din „Transilvania“ pentru
bibliotecele despărțămintelor. In urmare nu se poate recomanda.
ad H. a) Se va recomanda adunării generale spre primire.
ad II. b) Nu se poate recomanda adunării generale, de
oare-ce nu e bine să se condiţioneze acordarea de beneficii în
felul propus.
ad II. c) Propunerea aceasta e contrară disposiţiilor sta-
tutare.
ad III. a) Comitetul central va recomanda adunării gene-
rale, ca să decidă a se observa şi mai departe procedura în-
trodusă prin conclusul Nr. 199 din 14 Novembre 189%.
ad III. b) Propunerea aceasta e fără substrat, de oare-ce
și pănă acuma membrii au căpătat „Transilvania“ completă
întru-cât au fost exemplare disponibile.
ad III. c) Comitetul central nu poate recomanda propu-
nerea aceasta, de oare-ce ea este în contradicere cu $ 40 din
statutele Asociaţiunii.
ad III. d) De oare-ce în această chestiune s'au făcut de-
mersurile de lipsă, comitetul central află, că nu sunt necesare
disposițiuni none.
ad III. e) Propunerea aceasta, cât pentru anul viitor, co-
mitetul central nu o poate recomanda.
198. (584—1901). Se presentează scrisoarea dlui //ia T7râilă, ddto
18 August a. c. prin care, autorisat de o conferență a inteligenţii din
Oraviţa, învită Asooiaţiunea, ca să-și țină proxima adunare cercuală în Oravița.
Transilvania. Partea oficială. 167
Invitarea dlui Ilia Trăilă se promovează la adunarea ge-
nerală cu recomandare.
199. (671—1901). Presidiul aduce la cunoscința comitetului central,
că dl Dr. Sextil Pușcariu i-a presentat o disertaţie despre volumul de poesii
„Patriarhale“ de St. 0. losif, pe care o găsesce întru toate corespundătoare.
Comitetul central ia act de notificarea presidiului şi decide,
ca numita disertaţie să se cetească în o şedinţă specială în 21
Septembre a. c. la oarele 3 după ameadi.
200. (630—1901). Direoţiunea despărțementului „Oravița“ înaintează cu
data 5 Septembre a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual
din 22 August a. c., în care s'a decis, ca adunarea cercuală din est-an
să se țină în Sasca montană la 15 Septembre a. c. In acest despărțământ
'şi-a achitat taxa de membru pe viaţă dl Sofronie Avramescu, preot
în Nicolinţ. |
Procesul verbal se ia spre scire.
DI Sofronie Avramescu se provede cu diploma prescrisă.
201. (643—1901). Ilustritatea Sa dl Dr. /osif Gall, membru al Casei
magnaților, se înscrie membru fundator al Asociațiunii, achitând taxa de
K 400—. l
Il. Sa dl Dr. Iosif Gall se declară membru fundator al
Asociațiunii şi se provede cu diploma prescrisă.
202. (657—1901). In despărțământul „Beiuş“ ’şi-a achitat întreagă
taxa de membru pe viață dl Wico/au Criste, proprietar în Beiuş.
DI Nic. Criste se provede cu diploma prescrisă.
D. u. s.
Dr. Il. Puşcariu m. p., vice-preşed. Dr. Beu m. p., secr. IL. — S'a verifi-
cat. Sibiiu, în 25 Septembre 1901. Nic, Togan m. p, I. Papiu m. p. ṣi
P. Cosma m. p.
ad Nr. 708—1901.
Proces verbal
din ședința primă a adunării generale ordinare a „Asociațiunii“
pentru literatura română și cultura poporului român, ținută
în Sibiiu la 21 Septembre n. 1901.
President: Notar:
Dr. lurion Puşcariu. Dr. Iie Beu.
1. Presidentul deschide adunarea generală la oarele 11!/, înainte
de ameadi prin o cuvântare ascultată cu încordată atențiune şi plăcere,
care se alătură acestui proces verbal sub A).
2. După deschiderea ședinței şi presentarea exibitelor ia cuvântul
dl Emanuil Ungurianu, care împreună cu dl Andreia Cosma representă
168 Transilvania. Partea oficială.
ca delegați „Societatea pentru crearea unui fond de teatru român“. D-Sa
comunică salutul acestei societăți și doresce, ca desbaterile adunării ge-
nerale să aibă resultate mulțămitoare. Pentru acest salut frățese presidiul
adunării mulțămesce domnilor delegați în termini aleși și călduroşi.
Ceea-ce se înseamnă spre sciinţă.
3. În conformitate cu punctul 2. al ordinii de qi urmează a se
constata delegaţii presenţi ai despărțămintelor.
Se decide, ca domnii delegați presenți să se însciinţeze
la biroul adunării. Ceea-ce întâmplându-se, se constată, că sunt
representate următoarele despărțăminte: Abrud-Câmpeni, Beiuş,
Blaj, Bocşa, Brad, Bran, Braşov, Cluj, Cohalm, Deva, Dej,
D.-S.-Mărtin, Făgăraș, Haţeg, Hida-Huedin, Lipova, Mediaş,
Mercurea, Orăştie, Oraviţa, Oșorheiu, Panciova, Reghin, Sebeş,
Sătmar, Sălişte, Sighişoara, Șimleu, Timişoara, Vârșeț şi Zer-
nesci, prin 48 delegaţi.
4. Se presentează raportul general despre activitatea Asociaţiunii
în anul 1900, împreună cu aclusele sale.
Fiind raportul general tipărit şi împărţit la membri cu
8 qile. înainte de adunarea generală, se consideră cetit.
5. Urmând la ordinea de di alegerea comisiunilor
Se aleg: a) în comisiunea pentru examinarea, raportului
general domnii Dr. Augustin Bunea, Dr. Ialia Maniu, Dr.
George Popovici, Dr. George Proca și Ilia Trăilă; b) în co-
misiunea pentru examinarea raţiociniului pe anul 1900 şi a
proiectului de budget pe anul 1902 domnii Iunia Brut-Hodoşiu,
Dr, Coriolan Pap şi Emanuil Ungurianu; c) în comisiunea
pentru studiarea modificărilor propuse la „Regulamentul pentru
secţiunile sciinţifice-literare“ domnii Silvestru Moldovan, Gre-
goriu Pletosu și Gavril Precup.
Comisiunea specială pentru înscrierea de membri nu se
alege, încredințându-se cu aceasta biroul adunării.
6. Presidentul aduce la cunoscința adunării generale, că au întrat
în terminul statutar propuneri dela domnii loan Bercan, preot în Mer-
cheaşa, Antoniu Palladi, preot în Feneș și Alexiu Pop, preot în Săsari.
Propunerile însoţite de părerea comitetului central se
transpun comisiunii pentru examinarea raportului general.
'7. Se dă cetire scrisorilor şi depeşelor sosite pe adresa adunării
generale dela domnii: Dr. Demetriu Radu, episcop, Lugoj; Iosif Vulcan,
Oradea-mare; George Pop de Băsesci, Cehul-Silvaniei; Andreiu Bârseanu,
Braşov; Nicolau Oncu, Arad; loan Droc, Săliște; Vasile Goldiș, Arad;
Societatea Petru Maior, Budapesta; G. M. Marinescu, Beiuș; Andreiu
Ghidiu, Il. Curescu, Dr. Olariu, Dr. Barbu, de Stoica, Iovescu şi Linţiu,
Caransebeş; N. Droc- Barcianu, Giurgiu; Corpul didactic din Brad;
Transilvania. Partea oficială. 169
Oniţiu, Ciortea, Bogdan şi Nastasi, Brașov; Voileanu, Satulung; Vlaicu,
Voina, Dr. Saftu, Stinghe şi Navrea, Braşov; Romul Verzea şi Mateiu
Sassu, Satulung; Despărţământul „Abrud-Câmpeni“ ; Ariton Popa, Abrud;
Cordescu, Bucuresei; Dr. George Ilea, Vasiliu Almăşian, Dr. Stefan Morariu,
Leontin Pop, Emeric Pop şi Stefan Roşian, Cluj ; Iacob și Lucreția Domşa,
Flaviu Domşa şi lacob Popa, Blaj; Pomp. Dan, Beiuș; Stoichiţia, Dima Nicolae,
Dr. Dragits, Schuster, Macrea și Dima Constantin, Hunedoara; Preotul Dan,
Borgoprund; Dr. Stefan C. Pop, Arad ; loan German, Cheţian, Valeriu Suciu,
I. M. Moldovan, Gavril Popu, I. N. Nestor, Dr. loan Raţiu, Stefan Popu, Dr.
Isidor Marcu, Simeon P. Mateiu, Basiliu Raţiu, Emiliu Viciu, Dr. Vasile
Suciu, Aron Papiu, Emil Sabo, Alexiu Popu și N. Popescu, Blaj ; Gerasim
Domide, Dr. Dumitru Ciuta, Dr. Gravil Tripon, Dr. Alexandru Pop, Dr.
George Linul, Dr. Leon Scridon, Dr. Dionisia Login, Grigore Seridon, Dr.
Ioan Malaiw şi Dr. Valeriu Moldovan, Bistriţa; Dr. Ciatu și soția, M.-Ilia;
Petru Uilacan, Galaction Şagău, Marc Cetăţian, Dr. loan Popescu, Iosif
Popescu, Sever Barbu, Dr. Alexandru Ceușan, Dr. Augustin Cheţian, Dr.
loan Harsia, Iuliu Grecu, Eugen Marinovici şi Petru Ciobotar, Reghin ;
S. Stoica, Bran, Simulescu, Aron Şerb, Petruţiu, Ciugudian, Floaşiu şi
Helju, Mercurea; Dr. G. David, Traian Morean, Toma Vasinca, Alexandru
Ciura jun., Nicolau Ciurt, Petru Macaveiu, Dr. Alexandru Bordia, Iosif
Gomboş, Dr. Laurenţiu Pop, Mihaiu Cirlea, Aurel Cioban, Mateiu Ni-
cola, Petru Popoviciu, Basiliu Basiota, Dr. Vasile Fodor, Alexandru Ciura
sen. şi Ioan Simu, Abrud; Brumboiu, Grozea, Voda, Pop, Magur, Musgan,
Pop, Pandrescu, Almin, Maereu, Filimon, Bran; Axente Banciu, Mihail
Navrea, loan Fruma, Tiberiu Tisu, Octavian Goga, loan Lupaș, Aurel
Bratu, Octavian Popp, Octavian Prie, Alexe Popovici, Cor. Manea, Nic.
Stanciu, Pompiliu Cioban, Sebastian Stanca, loan Moldovan, Constantin
Flămând, C. Bânda, Emil Cigărean, Marcian Căluţiu, Octavian Furnea,
Coriolan Grădinariu, Avram Imbroane, Isac Linţa, Filip Mihai, Dumitru
Frâncu, Ioan Montani, Liviu Blaga, Octavian Mureşan, George Lupșa,
Vasile Glăjar, Ioan Maior, Zaharie Muntean, George Zaharie, Ghiță Navrea,
Vasile Papp, Nicolau Olariu, Grofșorean, Vasile Voina și Ioan Stoian,
studenţi universitari în Budapesta.
Se iau spre sciință cu plăcere.
După însciințare din partea presidiului, că astădi la oarele 3 p. m.
dl Dr. Sextil Puşcariu va ţin6 o conferență literară despre poesiile lui
St. O. Iosif.
Şedinţa se încheie la oara 121/, p. m., anunțându-se ședința proximă
pe mâne la oarele l0 a. m.
Dr. Il. Puşcariu m. p., preşedinte. Dr. Beu m. p., notar. — S'a verificat.
Sibiiu în 2 Octobre 1901. — Dr. Il. Puşcariu m. p, Dr. Beu m. p, P.
Cosma m. p., I. Papiu m. p, Z. Boiu m. p., N. Penciu m. p, Dr. At,
Marienescu m. p, Stefan Stroia m. p., Nic. Tegan m. p. Dr. V. Boloqu
m. p, lie Moga m. p. şi Ioan B. Boiu m. p.
170 Transilvania. Partea oficială.
ad Nr. 708—1901.
Proces verbal
din ședința a doua a adunării generale ordinare a „AĂsocia-
țiunii pentru literatura româna și cultura poporului român“,
ținută în Sibiiu la 22 Septembre 1901.
President: Notar:
Dr. Ilarion Puşcariu. Dr. Ilie Beu.
8. După deschiderea şedinţei comisiunea pentru examinarea ra-
portului general pe anul 1900 își presentează raportul său prin referen-
tul Dr. George Proca, pe basa căruia adunarea generală decide:
a) Raportul general se ia în general la cunoscință şi de
basă la desbaterea specială;
b) Adunarea generală, regretând retragerea Il. Sale Dlui
Ioann M. Moldovan dela presidiul Asociaţiunii, îi mulțămesce
pentru înțeleapta conducere a Asociaţiunii, pentru zelul şi
devotamentul, cu care a condus afacerile ei, şi își exprimă
speranța, că Asociaţiunea nici pe viitor nu va fi lipsită de
sprijinul și conlucrarea lui;
c) Punctul prim al raportului general despre şedinţele
comitetalui și despre conferirea de stipendii se ia la cunos-
cință; iar cu privire la înființarea muzeului etnografic şi istoric,
precum și cu privire la loteria întreprinsă în acest scop, adu-
narea generală ia act de raportul înaintat, aproabă lucrările
săvârşite, dă expresiune mulțămitei sale atât sprijinitorilor
Casei naționale cât şi comitetului central pentru însemnatul
câştig realizat prin loteria întreprinsă; având însă în vedere
puţinele mijloace, de cari Asociaţiunea dispune spre acest scop,
îuvită comitetul central a continua cu procurarea mijloacelor.
d) Punctul al doilea al raportului general referitor la
membrii adunarea generală îl ia la cunoscinţă cu plăcere,
exprimându-și totodată dorința, ca membrii Asociaţiunii, fie-
care în cercul seu de activitate, să stăruească pentru înmulţi-
rea acestora. În legătură exprimă condolență pentru membrii
reposaţi.
e) Cu privire la lăsământul decedatului Dr. loan Nichita
adunarea, generală învită comitetul central, ca să reînceapă
firele pertractării în scopul unei favorabile finalisări a acestei
chestiuni.
f) Raportul despre bibliotecă se ia la cunoscință cu în-
sărcinarea, ca pe viitor comitetul să presenteze nu numai un
raport despre conținutul bibliotecei, ci să se arate câți mem-
bri se folosese de bibliotecă, anume câți membri din Sibiiu și
câți din provință; iar cu provocare la $. 5 din Regulamentul
Transilvania. Partea oficială. 171
pentru folosirea bibliotecei se decide, ca membrilor din pro-
vință să li-se împrumute cărți şi afară de localul bibliotecei
pe lângă revers şi depunerea unei cauţiuni corespundătoare;
totodată adunarea generală își exprimă bucuria şi mulțămita
pentru continuarea completării colecțiunii de diare.
g) Cu privire la activitatea despărțămintelor adunarea
generală îndrumă comitetul central de a face tot posibilul
pentru a se ajunge la o activitate rodnică în toate despărță-
mintele; ia cu plăcere la cunoscință reorganisarea şi înființarea
mai multor despărțăminte și însărcinează comitetul central de
a continua activitatea începută pentru înființarea de nouă des-
părțăminte; exprimă totodată mulțămită acelor domni, cari au
ținut prelegeri şi au cetit disertaţiuni în adunările cercuale.
h) Raportul despre şcoala civilă de fete a Asociațiunii se
ia la cunoscinţă, exprimându-se dorința de a se face posibilele
economii cu susținerea ei.
9. În numele aceleiaş comisiuni raportează tot domnul Dr. Ge-
orge Proca asupra propunerilor întrate dela domnii loan Barcan, Antoniu
Palladi şi Alexiu Pop. Pe basa acestui raport adunarea generală decide:
a) Propunerea dlui loan Bercan de a se trimite la finea
fie-cărui an câte un ex. din „Transilvania“ pe adresa directo-
rilor cercuali pentru a se încorpora bibliotecei despărțěmên-
tului, nu se poate lua în considerare fiind ea fără substrat,
de oare-ce şi pănă acuma se trimitea câte un ex. pentru bi-
bliotecele despărțămintelor.
b) Propunerea dlui Antoniu Palladi de a se scrie şi pu-
blică în broșură istoricul Asociaţiunii şi a se distribui în mii
de exemplare, se primesce.
c) Propunerea dlui Antoniu Palladi de a se enunța prin
un statut, că numai acele comune şi individi din comune să
poată conta la beneficiile Asociaţiunii, cari vor dovedi, că cc-
muna are cel puțin un membru fundator sau pe viaţă, doi
ordinari sau cel puţin dece membri ajutători, — nu se primesce,
de oare-ce nu e bine să se condiţioneze acordarea de beneficii
în acest fel.
d) Propunerea dlui Antoniu Palladi de a se face demer-
suri, ca şi Românii din Bucovina să îmbrățoşeze Asociaţiunea,
fiind ea contrară disposiţiilor statutare, nu se primesce.
e) Propunerea dlui Alexiu Pop de a se încassa taxele
restante prin intrevenirea directorilor sau cassarilor cercuali, nu
se primesce, ci se aproabă practica anilor din urmă.
f) Propunerea dlui Alexiu Pop de a se trimite meniirri:
lor, cari au solvit taxa mai târdiu, „Transilvania“ întreagă pe
172 Transilvania. Partea oficială.
anul corespundător, ca superfluă nu se poate lua în conside-
rare, de oare-ce şi pănă acum membrii au primit „Transilvania“
completă, întru-cât au fost exemplare disponibile.
g) Propunerea dlui Alexiu Pop de a se asemna la cassa
despărțământului fără amânare 20%, după taxele încassate
direct, indicându-se numele membrilor, dela cari s'au încassat
taxele, nu se primesce, de oare-ce ea este în contradicere cu
$ 40 din statute;
h) Propunerea dlui Alexiu Pop de a se lua disposiţii
noue în chestiunea opririi adunării cercuale a despărtămentu-
„Sătmar“, nu se primesce, ci se aproabă măsurile luate
de comitetul central.
10. Comisiunea exmisă pentru examinarea rațiociniului pe anul
1900 și a proiectului de budget pe anul 1902 își presentează raportul
său prin referentul Dr. Coriolan Pap. Adunarea generală decide:
Raţiociniul Asociaţiunii pe anul 1900 se aproabă şi co-
mitetului central se dă absolutoriu pentru gestiunea acestui an.
Proiectul de budget pe anul 1902 se primesce.
În legătură se decide, ca din valoarea realităţilor arătată
în inventariu, în fie-care an să se amortiseze un procent, și
că atât în raţiociniu cât şi în inventar să se noteze întreagă
numirea fondurilor.
În fine s'a decis, ca comitetul central să iee disposiţiile
necesare pentru încassarea taxelor restante dela scoala civilă
de fete şi internatul Asociaţiunii şi pentru evitarea în viitor a
restanţelor de această natură.
11. ln legătură cu punctul precedent dl Dr. Daniil P. Barcianu
face următoarea propunere:
Având în vedere, că şi mijloace mici, concentrate, dau un resultat
mai îmbucurător, decât remânând răslățe;
având în vedere, că Asociațiunea pentru a'şi îndeplini misiunea, pe
lângă lucrarea proprie poate să'şi ajungă scopul şi sprijinind alte insti-
tuţiuni culturale ale noastre, direct și indirect;
adunarea poftesce comitetul său a se pune în înțelegere pe calea,
ce o va afla mai potrivită, cu toate institutele românesci de credit și
economii, ca aceste 50%, din cuotele menite scopurilor de binefecere să
le concentreze la un loc, cari apoi puse la disposiția Asociaţiunii, în
suma întreagă să se dee în fie-care an vr'unei sau altei instituțiuni cul-
turale întru promovarea scopurilor ei.
Se transpune comitetului central spre studiare.
12. Comisiunea exmisă pentru studiarea modificărilor propuse la
„Regulamentul secţianilor sciinţifice literare“ își presentează raportul
său prin referentul Gavriil Precup.
Transilvania. Partea oficială, 123
Adunarea generală decide:
„Regulamentul secţiunilor sciinţifice-literare“, modificat
de secțiuni în ședința lor plenară din 14 și 15 Iulie a. c., se
aproabă cu următoarele schimbări:
a) La $. 10 se adauge un nou alineat de cuprinsul: „Peste
tot fie-care secțiune în sfera sa de activitate se va nisui la
popularisarea sciinţelor“.
b) In $. 12, pet. d) se va dice în loc de „geografiei po-
litice şi istorice“ numai „geografiei“.
c) La §. 14, pet. e) se mai adauge „și unificarea termi-
nilor technici în manualele de școală“.
d) Pot. a) din $ 24 se modifică astfel: „raportul anual
despre lucrarea secțiunilor și proiectul de raport despre miş-
carea literară şi culturală a Românilor din patrie, presentat
de primsecretarul Asociaţiunii“.
e) La § 84 pot. f) se mai adauge: „redigează raportul anual
despre mişcarea literară şi culturală a Românilor din patrie“.
Regulamentul astfel modificat se alătură acestui proces
verbal.
13. Secretarul II al Asociaţiunii raportează, că la biroul adunării
s'au înscris: a) membru fundator di Ioan Droc, protopop în pensiune
în Sălişte; b) membrii pe viață dnii Nicolau Henţu, notar în Sălişte;
Nicolau Ivan, asesor consistorial, Dr. Elie Cristea, secretar consistorial,
Constantin Prie, preot în Săcădate; și c) 9 membrii ordinari.
Se ia act cu plăcere şi să transpun comitetului central
spre competentă afacere.
14. Urmând la ordinea de di alegerea presidentului, vice-presiden-
tului și comitetului central, dl Dr. Q. Popovici propune exmiterea unei
comisiuni, care să compună o listă de candidaţi; în această comisiune,
la propunerea DSale, se aleg dnii Patriciu Barbu, Dr. Augustin Bunea,
Andreiu Cosma, Dr. Liviu Lemenyi, Alexandru Lebu, [lia Trăilă, Emanuil
Ungurianu, Dr. lulia Maniu și Dr. Nicolau Vecerdea. Pentru a se put6
comisiunea consulta, şedinţa se suspendează.
După redeschidere 20 membrii cer votare secretă. Fiind însă timpul
prea înaintat, presidiul încheie ședința la oarele 2'/, p. m. și anunţă
proxima ședință pe astădi la oarele 5 p. m. —
Dr. Il. Puşcariu m. p., preşedinte. Dr. Beu m. p, notar. — S'a verificat.
Sibiiu în 2 Octobre 1901. — Dr. Il. Puşcariu m. p., Dr. Beu m. p., P. Cosma
m. p., I Papiu m. p., Z. Boiu m. p., N. Penciu m. p., Stefan Stroia m. p.,
Dr. At. Marienescu m. p, Dr. V. Bologa m. p., Iie Moga m. p., Ioan B.
Boiu m. p. şi Nic. Togan.
174 Transilvania. Partea oficială.
Ad Nr. 708—1901.
Proces verbal
din ședința a treia a adunării generale ordinare a „Asocia-
țiunii pentru literatura română și cultura poporului român“,
ținută în Sibiiu la 22 Septembre 1901,
President: Notar:
Dr. Ilarion Puşcariu. Dr. lie Beu.
15. După deschiderea ședinței dl vice-president Dr. Il. Pușcariu
declară, că doresce, ca la alegerea, ce se va efectul, să nu fie luat în nici
un fel de combinaţiune.
Cerând apoi cuvântul dl Dr. Amos Frâncu, propune — cu consim-
ţământul celorlalți domni, cari au cerut votare secretă —, ca votarea se-
cretă să nu se extindă şi asupra postului de president, ci la acesta să
se aleagă prin aclamaţiune dl Dr. Alexandru Moesonyi. Propunerea dlui
Dr. Amos Frâncu se primesce unanim.
După acestea se alege o comisiune de scrutinare în persoana dlor
Rubin Patiţia, Dr. Iancu Meţianu şi Dr. Aurel Cosma, și alegerea de vice-
president și a membrilor în comitet se face prin şedule. Votanţi sunt
146 membri, cari după despărțăminte pe rând 'şi depun ședula de votare.
Făcându-se apoi serutiniu, s'a constatat, că au întrunit majoritatea vo-
turilor: la postul de vice-president dl Iosif St. Şuluţu (82), ca membri
ordinari în comitet dnii Parteniu Cosma (138), Dr. Vasile Hossu (124),
Dr. Cornel Diaconovich (119), Dr. Octavian Russu (98), Dr. Il. Puşcariu
(95), Dr. Atanasiu Marienescu (91), Dr. Eusebie R. Roşca (89), Ioan Papiu
(87), Nicolau Togan (82), Nicolau Ivan (81), Ioan Creţiu (73), şi Dr. Au-
gustin Bunea (68), iar ca membri suplenți în comitet d-nii Dr. Ilie Beu
(121), Arsenie Bunea (112), Dr. Liviu Leményi (85), Iuliu Bardoși (77),
Dr. Vasile Bologa (75) şi Dr. Elie Cristea (72).
Presidiul enunţă de president, ales prin aclamațiune, pe
dl Dr. Alexandru Mocsonyi, iar de vice-president, pe dl Iosif
St. Şuluţu, şi de membri ordinari în comitet, pe dnii: Parteniu
Cosma, Dr. Vasile Hossu, Dr. Cornel Diaconovieh, Dr. Octa-
vian Russu, Dr. Ilarion Puşcariu, Dr. Atanasiu Marienescu, Dr.
Eusebie R. Roșca, loan Papiu, Nicolau Togan, Nicolau Ivan,
Ioan Creţu şi Dr. Augustin Bunea, și membrii snplenţi dnii:
Dr. Ilie Beu, Arsenie Bunea, Dr. Liviu Lemânyi, Iuliu Bardoşi,
Dr. Vasile Bologa și Dr. Elie Cristea.
16. Urmând a se fixa locul proximei adunări generale, se notifică
că au întrat doue învitări. Inteligența română din Oraviţa învită proxima
adunare generală ordinară în acest oraș, iar dl Alexiu Pop, preot în Săsari
o învită la Baia-mare.
Se decide, ca comitetul central să se pună în înțelegere
cu inteligenţa română din părţile oraşelor indicate și să de-
Transilvania. Partea oficială, 115
termine în cercul său de competenţă locul proximei adunări
generale ordinare.
17. Cu verificarea proceselor verbale ale adunării generale...
Se încredințează membrii presenţi din Sibiiu.
18. Domnul Antoniu Pallade, membru adunării în cuvinte elocuente
și alese mulțemesce în numele adunării generale domnului președinte Dr.
Ilarion Pușcariu, atât pentru activitatea sa îndelungată și zeloasă în cali-
tatea de vice-președinte al Asociaţiunii, cât și pentru conducerea corectă
şi înțeleaptă a adunării de faţă; îndeosebi roagă pre dl Dr. Il. Puşcariu
să nu insiste la declarațiunea sa făcută la începutul ședinței de astădi,
ci fiind ales de membru în comitetul Asociaţiunii să ocupe acest post şi
să contribue şi în viitoriu cu valoroasele sale experiențe la promovarea
scopurilor culturale ale Asociaţiunii; eară numitul preşedinte mulțemind
membrilor Asociaţiunii mai întâi pentru manifestațiunea încrederii față
de dsa, declară, că prelângă toate greutăţile oficiului sen bisericesc se
va sili şi pe viitoriu să corespundă după putință încrederii puse în per-
soana sa; apoi mulțemind adunării pentru sacrificiile aduse de membrii
ei în interesul literaturei şi culturei naționale, declară ședința aceasta, şi
tot de odată adunarea generală din acest an de închisă.
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., președinte, Dr. Beu m. p., notar. — S'a veri-
ficat. Sibiiu în 2 Octobre 1901. — Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. Beu
m. p, P. Cosma m. p, Z. Boiu m. p., I. Papiu m. p., St. Stroia m. p.,
N. Penciu m. p, Dr. At. Marienescu m. p., Nic. Togan m. p., loan B.
Boiu m. p., Dr. V. Bologa m. p. şi Iie Moga m. p.
Nr, 742—1901.
Proces verbal
din 10 Octobre 1901. Şedinţa ordinară a comitetului central
al Asociaţiunii.
Preşedinte: Iosif St. Şuluju. — Notar: Dr. Iie Beu. — Membrii
presenți: Dr. V. Bologa, Dr. Aug. Bunea, Ars. Bunea, Parteniu Cosma,
Dr. Ilie Cristea, Dr. V. Hossu, N. Ivan, Dr. Liviu Leményi, Dr. At. M,
Marienescu, T. Papiu, Dr. Eus. R. Roşca, Dr. Oct. Russu şi Nicolau Togan.
203. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi
Se încredințează dnii Parteniu Cosma, Nicolau Ivan şi
Dr. Atanasiu M. Marienescu.
204. (720—1901). Secretarul II presentează procesele verbale ale
adunării generale ordinare, ce sa ţinut în Sibiiu la 21 şi 22 Septembre
a. c. Din acestea se constată, că adunarea generală:
1. a luat spre scire raportul general pe anul 1900;
116 Transilvania. Partea oficială.
2. a regretat retragerea Il. Sale dlui Ioan M. Moldovan dela presidiul
Asociaţiunii şi i-a exprimat mulțămită pentru înţeleapta conducere a
Asociaţiunii;
3. a luat spre scire raportul referitor la Casa naţională şi la loteria
întreprinsă spre scopurile acesteia, învitând comitetul central a continua,
cu procurarea mijloacelor necesare la înființarea acestei instituțiuni ;
4. a luat spre scire raportul privitor la membrii Asociaţiunii şi în
legătură a exprimat condolență pentru membrii decedați;
5. cu privire la lăsământul decedatului Dr. loan Nichita a învitat
comitetul central, ca să reînceapă firele pertractării în scopul unei favo-
rabile finalisări a acestei afaceri;
6. a luat spre scire raportul referitor la bibliotecă cu însărcinarea
ca în viitor să se arete câți membrii s'au folosit de bibliotecă, câţi din
Sibiiu și câți din provinţă, și ca membrilor din provință să li-se împrn-
mute cărți şi afară de localul bibliotecei pe lângă revers și depunerea
unei cauțiuni corespundătoare ;
T. a luat cu plăcere la cunoscință reorganisarea și înființarea mai
multor despărțăminte” și a însărcinat comitetul central de a continua ac-
tivitatea începută pentru înființarea de nouă despărțăminte; în legătură
a exprimat mulțămită acelor domni, cari au ținut prelegeri și au cetit
disertaţiuni în adunările cercuale;
8. a luat spre scire raportul privitor la scoala civilă de fete, ex-
primându-și dorința de a se face posibilele economii cu susținerea ei;
9. Dintre propunerile înaintate în terminul statutar şi pertractate
de comitet; în ședința sa dela 19 Septembre a. c. sub Nr. 197 a primit
numai propunerea dlui Antoniu Palladi de a se scrie şi publica în bro-
şură istoricul Asociaţiunii;
10. a aprobat raţiociniul Asociaţiunii pe anul 1900, a dat comite-
tului absolutoriu pentru gestiunea acestui an și a primit proiectul de
budget presentat de comitetul central pentru anul 1902;
li. a decis, ca din valoarea realităţilor arătată în inventar, în fie-
care an să se amortiseze un procent și ca în viitor în inventar să se
noteze numirea întreagă a fondurilor;
12. a decis, ca pentru încassarea taxelor restante dela școala civilă
de fete şi internatul Asociaţiunii şi pentru evitarea în viitor a restan-
ţelor de natura aceasta să se iee disposiţiile necesare;
13. a decis a se transpune comitetului central spre studiare urmă-
toarea propunere făcută de dl Dr. D. P. Barcianu în ședința a doua a
adunării generale: „Având în vedere, că şi mijloace mici, concentrate
dau un resultat mai îmbucurător, decât reslățe; — având în vedere, că
Asociațiunea pentru ași împlini misiunea, pre lângă lucrarea proprie,
poate să-și ajungă scopul şi sprijinind alte instituțiuni culturale ale
noastre, direct şi indirect; — adunarea poftesce comitetul seu a se pune
în înțelegere pe calea, ce o va afla mai potrivită, cu toate institutele ro-
Transilvania. Partea oficială. 177
mânesci de credit şi economii, ca aceste 50%, din cuotele menite scopu-
rilor de binefacere să le concentreze la un loc, cari apoi puse la dispo-
siția Asociațiunii, în suma întreagă să se dee în fie-care an vr'unei sau
altei instituţiuni culturale întru promovarea scopurilor si;
14. a aprobat „Regulamentul pentru secțiunile sciinţifice-literare“,
modificat de secțiuni în ședința lor plenară din 14 și 15 Iulie a. c., cu
următoarele modificări:
a) la $ 10 s'a adaus un nou alineat de cuprinsul: „Peste tot fie-
care secțiune în sfera sa de activitate se va nisui la popularisarea sciin-
elor“;
b) în $ 12 lit. d) s'a decis a se dice în loc de „geografiei politice
şi istorice“ numai „geografiei“;
c) pet. a) din §. 24 s'a modificat astfel: „raportul anual despre lu-
crarea secţiunilor şi proiectul de raport despre mișcarea literară și cul-
turală a Românilor din patrie, presentat de prim-secretarul Asociaţiunii“ ;
d) la § 34 lit. f) s'a decis a se mai adauge: „redigează raportul anual
despre mișcarea literară și culturală a Românilor din patrie“;
15. a transpus spre competentă afacere lista membrilor, cari s'au
înscris cu aceea ocasiune;
16. a decis, ca învitările pentru ținerea proximei adunări generale
să se transpună comitetului central, pentru-ca acesta să se pună în în-
ţelegere cu inteliginţa română din părţile Oraviţei şi Băii-mari şi să de-
termine în cercul seu de competență locul proximei adunări generale
ordinare;
17. a ales: president pe dl Dr. Alexandru Mocsonyi; vice-president
pe dl Iosif St. Șuluţa; membri ordinari în comitet pe d-nii Parteniu
Cosma, Dr. Vasile Hossu, Dr. Cornel Diaconovieh, Dr. Octavian Russu,
Dr. Ilarion Puşcariu, Dr. Atanasiu Marienescu, Dr. Eusebiu R. Roşca,
Ioan Papiu, Nicolau Togan, loan Creţu și Dr. Augustin Bunea; membri
suplenţi pe d-nii Dr. Ilie Beu, Arseniu Bunea, Dr. Liviu Lemânyi, laliu
Bardoşi, Dr. Vasile Bologa și Dr. Elie Cristea.
ad 1. Se ia act.
ad 2, Conclusul adunării generale se va comunica Ilustr.
Sale d-lui I. M. Moldovan.
ad 3. Spre scire și conformare.
ad 4. Se ia act.
ad 5. Pertractările în afacerea lăsământului decedatului
Dr. Ioan Nichita se vor reîncepe cu executorii testamentari și
cu direcţiunea institutului „Silvania“, declarându-se comitetul
central gata a primi administrația acestei fundaţiuni sub con-
dițiunea, ca întreagă averea mobilă de sub întrebare să se
transpună la cassa Asociaţiunii, unde se va administra fără
altă ingerință, dar cu stricta observare a scopului pentru care
a fost testată. Depunerile vor rămân6 și în viitor la banca
14
178 Transilvania. Partea oficială.
„Silvania“, numai libelele de depunere și valorile vor avé să
între la cassa Asociațiunii. Totodată se va îngriji, ca actul de
transpunere să fie îndreptat.
ad 6. Spre scire și conformare.
ad 7. Spre scire și conformare.
ad 8. Spre scire și conformare.
ad 9. Spre scire; cu scrierea istoricului Asociațiunii, în
extensiunea unei broşuri din „Biblioteca poporală“ a Asocia-
ţiunii, se încredințează prim-secretarul Asociațiunii. Broşura
va trebui să se tipărească pănă la proxima adunare generală
ordinară.
ad 10. Spre scire; budgetul anului 1902 se va comunica
şi cassarului pentru conformare.
ad 11. Spre scire şi conformaro; se va notifica și cassa-
rului Asociaţiunii.
ad 12. Se îndrumă din nou atât cassarul Asociaţiunii cât
şi direcțiunea școalei civile de fete la stricta observare a con-
elusului Nr. 150 lit. d) din 13 Iulie 1899.
ad 13. Biroul comitetului se însărcinează cu studiarea
acestei chestiuni și presentarea unei propuneri.
ad 14. Spre scire. Regulamentul astfel modificat se decide
a se tipări în 200 ex. şi a se distribui diferitelor secțiuni.
ad 15. Spre scire; se va pune la ordinea dilei încă în
ședința de adi.
ad 16. Cu studiarea chestiunii, că unde să se ţină pro-
xima adunare generală ordinară, se încredinţează prim-secretarul
Asociaţiunii, având la timpul său a presenta propunere concretă,
ad 17. Se ia act.
205. (714—1901). Cu ocasiunea adunării generale, ce s'a ţinut în
Sibiiu la 21 şi 22 Septembre a. c., s'au înscris:
a) membru fandator dl loan Droc, protopresbiter î. p., achitând
taxa, întreagă;
b) membri pe viață d-nii Nicolau Henţu, notar în Sălişte, achitând
taxa întreagă; Nicolau Ivan, asesor consistorial, Dr. Ilie Cristea, secretar
consistorial, și Constantin Prie, preot în Săcădate, acesti din urmă au
achitat câte K 100:—;
c) membri ordinari d-nii Arseniu Bunea, loan Baptist Boiu, Petru
Popovici, Dr. Daniil P. Barcianu, Dumitru Lăpădat, Dr. Ilie Iancu, Dr.
Aurel Vălean, Ioan Nicola şi Nicolau Rădnean.
Inainte de adunarea generală s'au mai fost înscris membri ordinari:
d-na Calipsa Șandru şi d-nii loan Ghibu, Constantin Dimian și Oprea
Steflea.
DI I. Droc se declară membru fundator al Asociaţiunii
și se provede cu diploma prescrisă.
Transilvania. Partea oficială. 179
D! N. Henţu se declară membru pe viață al Asociaţiunii
şi se provede cu diploma preserisă. De înscrierea d-lor N. Ivan,
Dr. Il. Cristea şi C. Prie se ia act, având a se provedâ cu di-
ploma preserisă după achitarea întregei taxe.
D-nii ceilalți şi d-na Calipsa Şandru se declară membri
ordinari ai Asociaţiunii.
206. (709—1901). D-șoara Sofia CGondemin donează K 20:— pentru
scopurile Casei naţionale.
Donaţiunea se primesce cu mulțămită.
207. (710, 711 şi 712—1901). Direoțiunea șeoalei civile de fete înaintează:
I. Scrisoarea ddto 5 Septembre a. c. a fostului profesor Joan Po-
povici, prin care acesta anunță, că — pensionat fiind — se retrage dela
postul ce a ocupat, și mulțămesce comitetului central pentru încrederea
de care l'a fost împărtăşit; şi conclusul conferenței corpului didactic din
9 Septembre a. c., prin care se ia act de retragerea d-lui Ioan Popovici
şi se constată, că D-Sa a predat în toată regula atât biblioteca cât şi
recuisitele de învățământ ce a administrat.
II. Conclusul conferenţei corpului didactic din 9 Septembre a. c.
referitor la instituirea nouilor puteri didactice angajate în ședința comite-
tului central din 31 August a. c., precum şi câte | ex. din „Statutul de
organisare“ şi „Regulamentul intern“ al școalei civile de fete, subscrise
de aceleaşi.
III. Procesul verbal al conferenţei corpului didactic din 9 Septembre
a, c. In această conferenţă:
1. sau pertractat afaceri ce nu reclamă disposiții din partea co-
mitetului central;
2. s'a luat act de retragerea profesorului Ioan Popovici, în urma
pensionării sale; ;
3. s'a luat act de numirea nouilor puteri didactice angajate de co-
mitetul central în ședința sa dela 31 August a. c.;
4. s'a făcut împărțirea studiilor între profesorii angajați pe anul
1901—1902, încredințându-se compunerea planului de oare detaiat direc-
țiunii scolare.
În legătură direcțiunea scoalei presentează și planul oarelor pentru
anul scolar 1901—1902, care se găsesce în consonanță cu planul de în-
věțămênt în vigoare.
ad I şi II. Spre scire.
ad III. Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele
aduse se aproabă. Asemenea se aproabă planul oarelor presentat.
208. (607-a—1901). Direoțiunea despărțemântului „Oșorheiu“ înaintează
cu data 26 August a, c. progesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut;
în Sâncraiu la 4 August a. c. Se constată:
14%
180 Transilvania. Partea oficială.
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul despre mersul afacerilor
despărțământului în anul expirat şi rațiociniul cassei pe acelaşi timp;
în legătură s'a stabilit proiectul de budget pe 1902 la întrate cu K 150.—
şi eşite cu K 147.— (pentru trebuințele despărțământului K 27:—);
2. s'au împărțit cărţi între popor;
3. s'a înscris membru ordinar nou dl Stefan Stoicoviciu preot;
4. s'a încassat suma de K 162.—;
5. preotul Vasile Motora a cetit disertația sa: „Câteva cause şi în-
fiuența lor asupra relei stări materiale, sanitare și morale a poporului
nostru.“
Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în-
deosebi proiectul de budget pe 1902 se aproabă. Dl St. Stoi-
coviciu se declară membru ordinar al Asociațiunii.
209. (619—1901). Direcţiunea despărțementului „Cohalm* înaintează
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 30 August a. c. In această
şedinţă s'au pertractat afaceri curente.
Spre scire.
210. (622—1901). Direoţiunea despărțemântului „Șimleu“ înaintează
cu data 3 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut;
în Cuceu la 1 Iulie a. c. Se constată:
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul despre mersul afacerilor
despărțământului în anul expirat, în care se arată și starea fondului cul-
tural scolastic selăgian (a trecut deja de K 2000.—, dar statutele nu sunt
âncă stabilite), şi raţiociniul cassei pe acelaş timp; în legătură s'a ex-
primat mulțămită mai multor donatori, cari au promovat scopurile des-
părţământului;
2. s'a încassat suma de K 952.—;
3. s'a decis, ca proxima adunare cercuală să se țină în comuna
Santău.
Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea coneluselor.
211. (625—1901). Direoțiunea despărțementului „Verseţ“ înaintează cu
data, 3 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut
în Vârşeţ la 29 August a. c. Se constată:
1. s'au presentat și luat spre scire raportul despre mersul afacerilor
despărțământului dela întemeiare şi rațiociniul cassei pe acelaș timp;
2. s'au înscris membrii ordinari noi dnii Pavel Corcea şi Svetozar
lonescu.;
3. s'a încassat suma de K 242.—;
4. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Ioan
M. Roșiu, iar membrii în comitet duii Dr. Nicolau Popovici, Simeon
Sehiopu, Iuliu Iorgovici şi Bartolomeiu Panciovanu ;
5. s'a decis ca proxima adunare cercuală să se ţină în comuna
Coştei.
Transilvania. Partea oficială. 181
Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea coneluselor,
îndeosebi se aproabă alegerea comitetului cercual. Dnii amin-
tiți sub 2, se declară membri ordinari ai Asociațiunii.
212. (633—1901). Direcțiunea despărțemântului „Dej“ înaintează pro-
cesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ținut în Gherla la 29 August a. c.
Se constată:
1. s'a presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea comi-
tetului în anul 1900—1901;
2. Dl Dr. Victor Bojor a cetit disertația sa: „Despre necesitatea
religiunii“ ;
3. s'au înscris: a) membrii pe viață dnii Alesandru Nemeș, jude
reg. în pensiune (a achitat întreagă taxa) Nicolau Tincu şi loan Cheresteș,
preoţi; b) membrii ordinari dnii Mihail Cherebeţ, preot, loan Georgiu,
canonic, luliu Dragoș, preot, Vasiliu Puşcariu, protopop, Alexandru Ghelner,
protopop, Petru Cheresteş, preot, Andrein Todoran, propr. de tipografie,
Vasile Pordea, profesor, loan Popu, preot, Teofil Moldovan, preot, Ioan
Mureşan, preot, Iosif Onciu, preot, Mihail Baciu, preot, Iuliu Pop, preot,
Ioan Pop, preot, Martin Câmpean, proprietar, loan Hosszu, propr., Paul
Salvan, preot, Iuliu Karsai, profesor, Dionisiu Deac, preot și loan Venan,
notar; și c) 9 membri ajutători;
4. s'a încassat suma de K 552.—;
5. pentru noul period de 3 ani s'a ales director cercual dl Dr. Teodor
Mihali, iar membri în comitet dnii Dr. loan Cherecheș, George Grado-
viciu, Dr. Liviu Micşa și Mateiu Popu.
Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse, în-
deosebi alegerea comitetului cercual se aproabă. Dl Al. Nemeș
se declară membru pe viață al Asociaţiunii și se provede cu
diploma prescrisă; de înscrierea dlor N. Tincu și I. Cheresteș
de membri pe viaţă se ia act, având a se proved6 cu diplomă
după achitarea întregei taxe. Dnii amintiţi sub pot. 3 lit. b)
se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
213. (687—1901). Cu provocare la conclusul Nr. 164 din 8 August
a. c. secretarul II comunică, cumcă d/ Dr. Victor Onișor prin scrisoarea sa,
ddto 18 Septembre a. c. amenință cu împrocesuare, dacă nu i-se va achita
în termin de opt qile costul a 100 ex. din scrierea sa „Legiuirea ferii
noastre“, prenumerate de comitetul central prin conclusul sěu Nr. 129
din 11 Iulie a. c.
Comitetul central decide a nu se abate dela conclusul
său Nr. 164 din 8 August a. c.
214. (736—1901). In legătură cu conclusul adunării generale pri-
vitor la reorganisarea despărțămintelor neactive, se sulevează și chestiunea
reorganisării despărțementului „Alba-Iulia“, rugându-se a primi asupra sa
această sarcină membrul din comiţeţ di Dr, Vasile Hossu, canonic me
182 'Transilvania. Partea oficială.
tropolitan, ca având multe legături cu inteligența română din acele părți.
Declarându-se D-Sa gata a primi acest mandat, comitetul central decide:
Cu reorganisarea despărțământului „Alba-Iulia“ se încre-
dințează, în calitate de delegat, di Dr. Vasile Hossu.
215. (725—1901). Direoţiunea școalei civile de fete înaintează seri-
soarea ddto 8 Octobre a. c. a d-lui Timoteiu Popovici, angajat de aceeaş
în mod provisor ca instructor de musica vocală, prin care cere din causă
de morb un concediu de o lună de qile.
Considerând, că direcţiunea școalei civile a fost angajat
pe dl Timoteiu Popovici ca instructor de musica vocală, în
mod provisor pe timp nedeterminat; că între membrii corpului
didactic nu se găsesce nici unul, care ar pute proved6 acest
obiect de învățământ; şi pentru-ca instrucţia elevelor să nu
sufere, dl Tim. Popovici se absoalvă dela acest angajament,
mulțămindu-i-se pentru serviciile prestate. Ca instructoră pentru
musica vocală se angajează pentru anul școlar curent d-șoara
Elena Cuuţan cu o remuneraţie anuală de K. 400—, solvibilă
în 10 rate lunare de câte K 40—.
D. u. s.
Josif Sterca Şuluju m. p., vicepresident, Dr. Beu m. p., secr. I. — S'a
verificat. Sibiiu, în 15 Octobre 1901. — Parteniu Cosma m. p., Dr. At.
Marienescu m. p., Nicolau lvan m. p.
Nr. 767—-1901.
Proces verbal
din 27 Octobre 1901. Ședința extra-ordinară a comitetului
central al Asociațiunii.
Preşedinte: Dr. Alexandru Mocsonyi — Notar: Dr. Ilie Beu. —
Membrii presenți: Dr. Aug. Bunea, Parteniu Cosma, I. Creţu, Dr. V.
Hossu, N. Ivan, Dr. At. M. Marienescu, Dr. Il. Puşcariu, Dr. Eus. R.
Roşca, Dr. Oct. Russu, Iosif St. Şulutşu, Dr. V. Bologa, Ars. Bunea, Dr.
l Ilie Cristea şi Dr. Liviu Leményi.
216. Dl Dr. Alexandru Moesonyi, ocupând presidiul, dă expresiune
sentimentelor sale de adâncă mișcare față cu manifestaţiunea încrederii
adunării generale, şi declară, că având sentimentul, că din causa mor-
bului său nu va pute corespunde aşteptărilor legate de dânsul, îndată-ce
a aflat, că este luat în combinaţiune, s'a adresat amicilor săi cu rugarea
să afle altă persoană mai potrivită pentru ocuparea presidiului Asocia-
țiunii. Cu toate acestea în fața imperativului categoric manifestat se
simte dator a se închina cu tot respectul înaintea votului adunării ge-
nerale, Face însă de acum reserva, ca îndaţă-ce se va convinge, că in-
Transilvania, Partea oficilâ 188.
teresele Asociaţiunii vor suferi din causa insuficienței puterilor sale, să-i
fie permis a se retrage.
Vicepresidentul, dl Iosif St. Şuluţu, bineventează pe dl president
în numele comitetului central şi-i doresce putere și sănătate, ca să poată
sta în fruntea Asociaţiunii timp îndelungat.
Constatându-se, că membrii comitetului sunt de faţă în
număr suficient pentru a put6 lua concluse valide, ședința se
declară deschisă, încredințându-se cu verificarea procesului
verbal al şedinţei de adi dnii: Ioan Creţu, Dr. Eusebie R.
Roșca şi Dr. Octavian Russu.
217. (763—1991). Biroul Asociaţiunii, în urma însărcinării primite
prin conclusal Nr. 154 Jit. k) din 25 Iulie a. c., presintă propunerea ce-
rută pentru distribuirea sumei de K 2000'—, votată de adunarea generală
din 1900 pentru ajutorarea şcoalelor române confesionale.
În vederea opiniunii secțiunii şcolare din 13 Iulie a. c.
şi a propunerii plenului secțiunilor (concl. Nr. XVIII din 15
Iulie a. œe.) şi în conformitate cu conclusul comitetului central
Nr. 154 lit. k) din 25 Iulie a. c. se decide, ca suma de K 2000-—,
înscrisă de adunarea generală dela Băile Herculane în bud-
getul anului 1901 pentru ajutorarea şcoalelor române confe-
sionale, să se pună la disposiția despărțămintelor Asociaţiunii
spre a fi întrebuințată pentru ajutorarea bibliotecelor şcolare
sau pentru alte trebuințe şcolare. In acest scop comitetele
cercuale vor fi învitate a-'şi înainta propunerile, resp. cererile
lor pănă la finea anului curent. Distribuirea sumei de K 2000:—
se va face între despărțămintele ce vor reflecta la acest ajutor
în proporția numărului membrilor lor.
Cererile întrate la Asociațiune pentru ajutoare se vor re-
trimite petenţilor cu însciințarea, că nu au putut fi considerate
din causa insuficienței mijloacelor disponibile.
218. (744—1901). Comitetul festivităților aranjate cu ocasiunea adu-
nării generale ordinare, ce s'a ţinut în Sibiiu la 21 şi 22 Septembre a. c.,
transpune suma de K 2009:18, ce a resultat ca venit curat al acelora.
Se ia act cu plăcere.
219. (748—1901). Secretarul II raportează că suut vacante urmă-
toarele stipendii: 1. un stipendiu I. Roman de K 120—; 2. un stipendiu
de K 40:— din fund. Basiota; 3. un stipendiu de K 120— din fund.
Galiană; 4. un stipendiu de K 100:— din fondul Avram Iancu; şi 5. un
stipendiu de K 80— din fund. Dr. I. Moga.
Pentru conferirea acestor stipendii se decide a ge publica
concurs.
184 Transilvania. Partea oficială.
220. (681—1901). DI Constantin Barcianu, prof. în pens. în Sibiiu,
s'a înscris membru ordinar al Asociațiunii, achitând taxa presorisă,
DI C. Barcianu se declară membru ordinar al Asociaţiunii.
221. (643—1901). Direcţiunea despărțementului „Panciova“ înaintează
cu data 9 Septembre a. c.:
I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce sa ţinut în Satul-nou la
28 August a. c. Din acesta se constată:
1. s'a presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea comi-
tetului cercual în anul expirat și raţiociniul cassei pe acelaș timp, î în
legătură s'a stabilit proiectul de budget pe 1902 la percepțiuni şi ero-
gațiuni cu K 500—,;
2. s'au înscris memba ordinari noui achitând taxa dnii Iancu Cerbu,
preot, Lazar Sumedria, ospětar şi „Ceres“ societate comercială pe
acții și 12 membri ajutători. Dela acestia s'a încassat suma de K 110—.
3. dl Alexandru Țințariu a disertat „Despre înstrăinarea portului
nostru național“ ;
4. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Damian
Popescu, iar membri în comitet d-nii Dr. A. Bireescu, Dr. P. Penţia,
P. Tisu şi P. Stoica.
II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 8 Septembre a. c,
În această ședință s'a constituit comitetul, alegându-se vice-president dl
P. Tisu, notar dl Dr. P. Penţia, cassar dl Iancu Cerbu şi controlor dl
N. Popoviciu.
ad I. Procesul verbal al adunării cercuale se ia spre scire,
Conelusele adunării, îndeosebi proiectul de budget pe 1902 şi
alegerea comitetului cercual se aproabă. D-nii amintiţi sub 2,
şi societatea „Ceres“ se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
ad II. Spre scire cu aprobarea constituirii comitetului
cercual.
222. (652—1901). Direoţiunea despărțementului „Făgăraș“, înaintează
cu data 7 Septembre a. c.:
I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut la 28 August a. c.
în comuna Copăcel. Din acesta se constată:
1. s'au presentat și luat spre scire raportul comitetului cercual pe
anul 1900—1901 şi rațiociniul cassei pe acelaș period; în legătură s'a
îndrumat comitetul cercual la înființarea de agenturi și s'a stabilit un
budget pe 1901—1902 la spese cu K 220—, fără o IOGAN mai spe-
cială a pereeppmunilon
2. s'au înscris: a) membra pe viață di Dr. Vasile Suciu, prof. în
Blaj, achitând întreagă taxa; b) membri ordinari d-nii Dr. Teodor Popescu,
advocat, Clemente Grama, notar, Alexandru Şerban, preot, Mateiu Grecu,
comisar de drum, Iosif Herciogia, preot. Ioan Bica, notar, loan Stan,
notar, loan Oancea, notar, și c) 7 membri ajutători;
Transilvania. Partea oficială. 185
3. cu această ocasiune s'a încassat suma de K 444-04;
4. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Iacob
Macaveiu, iar membri în comitet d-nii Iuliu Dan, Dr. Nicolau Şerban,
Dr. loan Şenchea şi Dr. Teodor “Popescu.
II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 7 Septembre a. o.
În această şedinţă s'au presentat conelusele adunării cercuale din 28 August
a. c. şi s'a constituit comitetul cercual alegându se vice-president dl Iuliu
Dan, notar di Dr. Ioan Şenchea, controlor di Dr. Teodor Popescu, cassar
dl Ioan Dejenar și bibliotecar dl Constantin 'Toma.
ad I. Procesul verbal se ia spre scire. Conclusele adu-
nării se aproabă cu excepțiunea proiectului de budget pe
1901—1902, care este a se întregi cu specificarea percepţiunilor.
Alegerea comitetului cercual se aproabă. Dl Dr. V. Suciu se
declară membru pe viaţă al Asociaţinnii și se provede cu di-
ploma prescrisă. D-nii amintiți sub pet. 2 lit. b) se declară
membri ordinari ai Asociaţiunii,
ad II. Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea con-
stituirii comitetului cercual.
223. (659—1901). Direoțiunea despărțemântului „Beiuș“ înaintează cu
data 13 Septembre a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din
12 Septembre a. c. În această şedinţă s'a constituit noul comitet cercual
alegându-se vice-president dl Vas. Pap, notar dl N. Fabian, cassar dl
Dr. Gavr. Cosma și controlor dl Vas. Stefanică.
Proces verbal se ia spre scire și constituirea comitetului
cercual se aproabă.
224, (660—1901). Direoţiunea despărțementului „Cluj“ înaintează cu
data 12 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ținut
în Cluj la 5 Septembre a. c Din acesta se constată următoarele:
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul comitetului pe anul
1900—1901 şi rațiociniul cassei pe acelaș timp; în legătură s'a decis, ca
restul cassei din trecut, 20%, după taxele membrilor ordinari şi taxele
membrilor ajutători să se reţină pentru trebuinţele despărțământului, din
cari s'a stabilit un proiect de budget cu K 200--— la întrate şi eșite;
2. s'a decis a se ruga comitetul central pentru licuidarea celor 20,
statutare dupa taxele membrilor acestui despărțământ pe anii 1898, 1899
şi 1900.
3. s'a hotărît, ca din contribuiri benevole, din 20%, după taxele
membrilor ordinari, din taxele membrilor ajutători şi din venitele festi-
vităților aranjate spre acest scop să se creeze un fond pentru trebuințele
culturale ale despărțământului ;
4. s'a decis a se ruga comitetul central, ca pentru serbarea împli-
nirii secolului al 18-lea dela descălecarea poporului român în această țară
186 Transilvania. Partea oficială.
să facă propuneri corespundătoare proximei adunări generale, după ce a
ascultat; părerea secțiunii istorice şi a altor istorici de ai nostri;
5. pentru noul period de trei ani s'a ales director cercual dl Dr.
George Ilea, iar membri în comitet dnii Emeric Pop, Dr. Stefan Morariu,
Stefan Roşian şi Dr. Victor Poruţiu.
De-odată cu acest proces verbal direcțiunea despărțământului „Cluj“
a mai transpus: 1. procesul verbal al unei adunări cercuale convocate în
Cluj-Mănăștur pe 12 Iulie a. c., dar din cause ocasionale amânată, în
care ocasiune s'au înscris membri ordinari noui dnii Valeriu Pop, Teodor
Ciortea, Gavril Pop, preoţi, şi Dr. Victor Poruţiu, cand. de advocat;
precum şi 2. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 95 Iulie a.
c., în care s'au luat disposiţiile necesare pentru adunarea cercuală din
5 Septembre a. c.
Procesul verbal al adunării cercuale din 5 Septembre a
c. se ia spre scire cu observările următoare:
Reţinerea taxelor întregi, încassate dela membrii ajutători
na se poate aproba, fiind contrară disposiţiilor Ş-ului 40 din
statute.
În mod excepţional, se asemnează 20%, după suma de
K 620'—, adecă suma de K 124:— din taxele membrilor or-
dinari și ajutători a anilor 1898—1900, după cari despărţă-
mêntul nu şi-a primit competința statutară.
În conformitate cu $. 40 din statute și 49 din „Regula-
mentul pentru despărțăminte“ înființarea unui fond cultural
al despărțământului se poate încuviința numai din donaţiuni
ce vor întra special pentru acest scop.
Propunerea referitoare la serbarea împlinirii secolului al
18-lea se transpune secţiunii istorice.
Alegerea comitetului cercual se aproabă.
Procesul verbal al adunării cercuale din 12 Iulie a. ce.
şi cel al şedinţei comitetului cercual din 25 Iulie a. c. se
iau spre scire.
Dnii Val. Pop, T. Ciortea, Gavr. Pop şi Dr. Vict. Po-
ruțiu se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
D. u. s.
Iosif Sterca Șuluțu m. p., vicepresident. Dr. Beu m. p., secretar Il. —
S'a verificat. Sibiiu 31 Octobre 1901. — Dr. Fus. R. Roşca m. p„ dir.
sem. Joan Creţu m. p. Dr. Octavian Russu m. p.
Transilvania. Partea oficială. 187
DIN DESPĂRȚEMINTE.
Desp. „Cluj“. Fostul comitet cerc. a ţinut dela 10 August 1899 până
în 21 lanuarie 1900 șease şedinţe, ocupându-se cu afaceri curente și
achitându-şi tributul de pietate față de marinimoșii fundatori Johana
Bădilă şi loan Petran, mijlocind celebrarea parastaselor, la cari numitul
comitet a asistat. Numărul membrilor a rămas aproape acelaşi ca mai
înainte, întrucât în locul celor, cari au răposat, au părăsit Clujul ori au
abdis de a fi membri ai acestui desp., s'au înscris alţii. Anume: sunt
de present 2 membri fundatori, 3 membri pe viață și 16 ordinari, în
total 21.
În ședința dela 21 Ian. 1900 fostul comitet cerc. a abdis şi în urma
unei diferinţe, ce s'a ivit între dînsul și comitetul central din causa unei
sume de K 100:— care comitetul desp. şi adunarea cerc. au decis să o
încasseze dela dl fost director al desp. Basiliu Podoaba, și la care co-
mitetul central din motive ponderoase — în cele din urmă s'a opus.
În 12 Dec. 1900 s'a ţinut adunarea cerc. pentru reorganisarea desp.
sub presidiul dlui delegat al comitet. centr. Dr. Corn. Diaconovich ale-
gându-se director dl Dr. Georgiu Ilea advocat iar membri în comitet
domnii: Emeric Pop, advocat, Dr. Cassiu Maniu, advocat, Dr. Stefan
Morariu, advocat şi Dr. Alexandru Vaida, mare proprietar şi medic. Cu
aceea ocasiune s'au încassat K 42:— taxe, cari sau trimis comitetului
central. —
Desp. „Comloș-Sân-Miclăuș“ — despărțământ nou fiind — a luptat cu
greutăţile începutului şi astfel nu a putut să ajungă la resultate mai în-
semnate. In adunarea cercuală din 12 Maiu a. c. s'a ales director al
despărțemântului în locul dlui Paul Miulescu, protopresbiter, dl Dr. Nestor
Oprean, advocat în Sân-Miclăușul-mare, iar membrii ai comitetului cerc.
dd. Paul Miulescu, loan Popoviciu, Vasiliu Deciu şi Paul Fumor. Desp.
are de present 13 membri ordinari. Sperăm. că acest desp. se va re-
culege şi va păşi pe urmele bravelor desp. surori din Bănat desvoltând
activitate rodnică pentru interesele Asociaţiunii şi peste tot ale poparialui
nostru din aceea regiune.
Desp. „Mociu“, şi-a început activitatea în decursul anului 1899. In
decursul anului 1900 a ţinut o şedinţă de comitet la 24 Iunie şi adunarea
cercuală la 12 August. Această adunare a fost destul de bine cercetată,
şi atât resultatul moral cât şi cel material a fost mulțămitor. Cu aceea
ocasiune s'au înscris 19 membri noi: 1 pe viaţă, 11 ordinari și 7 ajutători,
încasându-se suma de K 420.—, din care K 376.— s'au transpus comite-
tului central. Cu aceasta ocasiune s'a arangeat şi o petrecere socială, al
cărei venit destinat în favorul despărțământului a fost neînsemnat —
abia K 3:86, dar cu atât mai mare a fost câștigul moral, succedând a
188 Transilvania. Partea oficială.
aduna la un loc inteliginţa română resfirată în comune la distanțe con-
siderabile şi cu comunicațiune grea, şi prin aceasta a-i concentra la o
comună lucrare mai mănoasă în viitor. Comitetul cercual s'a nisuit a
înființa și agenturi comunale, dar din causa lipsei de oameni sciutori de
carte, pănă acum nu i-a succes, — își ţine însă de datorinţă ca în viitor
şi în această privință să facă tot posibilul.
Desp. „Oraviţa“. Comitetul cerc. a ţinut numai o şedinţă în 11 Aug.
1900 n., în care s'au pertractat afaceri curente. Adunarea cercuală era să
se țină la 2 Sept. 1900 n. în Sasca-montană; dar, la dorinţa inteliginţii
din Sasca, cu trei qile înainte de acel termin biroul a trebuit să revoace
ținerea adunării, remânând ca inteligința de acolo să hotărască timpul
potrivit pentru ţinerea adunării. Însă imediat după acest termin s'au
ținut în aceste părți 2 adunări mari, și anume: în 9 Sept. adunarea
gener. a Asoc. la Băile-Herculane, iar în 9 Sept. adunarea generală a
„Reuniunii înv. rom. gr.-or. din diecesa Caransebeşului“ în Oraviţa, la
care a participat mult public din jurul Oraviţii și al Săschii. În urma
acestora inteliginţa din Sasca nu a mai designat alt termin potrivit pentru
ținerea adunării cercuale şi — apropiindu-se iarna — biroul nu a mai putut
convoca adunarea cerc. în 1900, ci a r&mas ca în adunarea din 1901 să
se pertracteze şi agendele destinate pentru cea din 1900.
În 1900 s'au înființat 2 agenturi, anume: în Sasca-montană şi în
Iertof. Cea din Sasca s'a înființat la 29 Iuliu sub conducerea delegatului
comitetului cercual, dl Dr. Mihaiu Gropşan, alegându-și de președinte pe
dl Ioan Murgu preot. Cu acel prilej sau ținut 3 disertațipñi: „Despre
necesitatea activității omului în viața pământească“ de dk Joan Murgu,
„Despre lux şi superstițiuni* de dl înv. Nicolau Mircea, și „Din economia
naţională“ de dl Sofronie Liuba, înv. în Maidan. Agentura din Iertof s'a
înființat la 23 Sept. 1900 sub conducerea d-lui Dr. Petru Cornean, ca de-
legat al comitet. cerc., alegêndu-se preşedinte dl preot Teodor Panciovan.
În această ședință a vorbit dl Dr. Cornean „Despre menițiunea şi scopul
Asociaţiunii“, arătând totodată și însemnătatea agenturilor în special. Apoi
s'a încredințat agenturii acuirarea de membri şi înființarea unei bibliotece
poporale. La Cassa despărțementului aa întrat dela 1 Ian. pănă la 31 Dec.
1900 în total K 132891 și au eşit K 1195:40, deci un sald de K 18351,
care s'a adaus la capitalul depus de K 18908 și astfel la „Oraviciana“
se află depusă în libelul Nr. 1743 suma de K. 322 59, comitetului central
s'au administrat în decursul an. K 1084. Spesele de birou le-a purtat
și în 1900 banca „Oraviciana“. Desp. a avut în 1900 următorii membri:
4 fundatori, 15 pe viaţă, 51 ordinari şi 26 ajutători, în total 96.
Redactor: Dr. C. Diaconovich. 'Tiparul tipografiei archidiecesane.
'Transilvania. Partea oticială. 189
Ad Nr. 790—1901.
Proces verbal
din 7 Novembre 1901. Şedinţa ordinară a comitetului cen-
tral al Asociaţiunii.
President: Josif St. Şuluțu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii
presenţi: Ars. Bunea, Partenie Cosma, loan Creţu, Nicolau Ivan, Dr. At,
Marienescu, Dr. Ilarion Puşcariu şi Dr. Eusebie R. Roşca
225. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi
Se încredințează domnii Nicolau Ivan, Dr. At. Marienescu
şi Dr. Ilarion Pușcariu.
226. (784—1901). Cassarul presentează conspeçtul întratelor și eșitelor
la cassa Asociațiunii pănă inclusive 30 Septembre 1901, care este următorul:
Intrate Esite Starea cassei
a) fondul gen. în numărar . K 2584668 K 1828580 K 756088
fondul gen. în hârtii . . „ 800— , —— 3 ——
b) fundaţiunea Bădilă . . . „ 128138 ,„ 10543 ,„ 117595
.c) fondul Barițiu. . . . . „ 845581 ,„ 1465:40 „ 198994
d) fundațiunea Basiota . . . „ 45845 , 20-10 ,„ 43885
e) Casa naţională. . . . . „ 2900090 „ 1698514 „ 1206576
f) depositul Deva . . . . „ 4888 , —'—, 48886
g) fundaţiunea Dobâca . . . „ 86725 ,„ 10020 , 26705
h) 5 G. B. V... „ 104708 , 380 „ 1048:28
î) > Galiana. . . „ 61892 , 12040 , 49852
k) Averea lui Avram Iancu . „ 185884 , —'— , 185884
l) fundațiunea Marinoviciu . ,„ 72141 E 12040 , 60101
m) » Dr. Moga . . „ 6474 , 80— ,„ 567:74
n) depositul Mureşianu. . . „ 7188, —— 2 71888
0) lăsăm. Oltean . . . „» 712622 , 274840 ,„ 488282
p) fandațiunea Popu- Maor . „ 69404 , —'— , 69404
r) n Riureanu . . „ 59068 , 60— , 58068
s) fondul cultural al CREY
„Timişoara“ . . , 105— , 105— , —'—
Gneo presentat se ia spre scire.
227. (778—1901). Se presentează conspectul restanțelor de didactru
și taxe de întreținere la școala civilă de fete şi internatul împreunat cu
aceasta. Se constată, că toate restanţele pănă inclusive anul scolar 1900—1
dau suma de K 1404-88; restanţe mai mari sunt la eleva Sidonia Todescu,
K 95458 din anul şcolar 1894—5, şi Eugenia Meţianu, K 34932 din
anul scolar 1897—8.
Direcţiunea școalei propune, ca elevei Elisaveta Savu, fiica unui:
învățător sărac, să i-se ierte restanța de didactru din anul şcolar 1900—1
în suma de K 40—.
15
190 Transilvania. Partea oficială.
die
Conspectul presentat se ia spre scire.
In legătură se îndrumă direcţiunea şcoalei la stricta ob-
servare a decisiunii Nr. 150 lit. d) din 13 Iulie 1899, în
sensul căreia în internat nu se pot primi elevele înainte de
achitarea restanţelor din taxele de întreținere şi didactru pe
anul premergător, iar ce privesce restanțele elevelor, cari au
părăsit şcoala, părinţii au să fie provocaţi a achita pretensiu-
nile școalei pănă la 1 Novembre, şi în fine direcţiunea şeoalei
să nu elibereze documentele elevelor pănă după achitarea
restanţelor.
Eleva Elisaveta Savu se dispensează de didactrul restant
pe anul școlar 1900—1901.
228. (750—1901). Direcţiunea școalei civile de fete înaintează seri-
soarea d-șoarei Elena Gunţanu ddto 17 Octobre a. c., prin care aceasta
declară, că primesce angajamentul de a preda în anul școlar curent mu-
sica vocală la școala civilă de fete. Comunică totodată, că d-şoarei El.
Cunţan i-s'au împărtăsit disposiţiile statutului și regulamentului școalei
și planul de învățământ.
Spre scire.
229. (756—1901). DI Nicolau Togan, administrator protopopesc, anunţă
cu data 26 Octobre a. c., că se retrage din comitetul central al Aso-
ciațiunii. | | E i
Nefiind comitetul central competent a primi demisiunea ~
~ membrilor sei, aleşi de adunarea generală, actul de demisiune
se restitue d-lui Nic. Togan cu însciinţarea, că întru cât va
ar l crede de trebuință să-’şi presinte demisiunea la locul compe-
tent, anume la proxima adunare generală.
230. (751—1901). DI Emanoil Mocean, învăţător în Almașul-mare, se
roagă cu data 21 Octobre a. c., ca comitetul central să doneze câte 1 ex.
din publicațiunile poporale ale Asociațiunii pe sama bibliotecei școlare
din acea comună.
Cererea se încuviințează, donându-se câte 1 ex. din ur-
mătoarele cărți: I. Löser, Istoria agriculturei; D. Bardoși, Re-
gulament de serviciu; I. Pop Reteganul, Poveşti din popor;
S. Stoica, Higiena copilului; Dr. Il. Puşcariu, Principii din
pedagogia generală; Foișoara „Telegrafalui Român“ pe anii
1876 şi 1877; I. Pop Reteganul, Povestiri din viața ţăranilor,
vol. I și II.
231. (762—1901). DI Dr. llie Daianu, profesor în Blaj, adresează cu
data 26 Octobre a. c. comitetului central rugarea, ca să binevoească a
procara pe sama bibliotecelor poporale un număr mai mare din broşura
„Supplez Libellus Valachorum“, oferind 20%, reducere la preţul de K. 1:—.
Acelaș favor lar face Asociațiunii și când ar cumpăra mai multe exem ** y, >
Transilvania. Partea oficială. | 191
plare din următoarele scrieri, editate de D-Sa: a) Castelul din Carpați,
roman din viața poporului românesc, de Jules Verne; b) Mama sftului
Augustin de episcopul Emil Bougaud; și c) Cartea Durerii, de același.
Se decide a se procura, în contul „Fondului G. Barițiu“,
pe sama bibliotecelor poporale ale Asociaţiunii 50 ex. din
„Supplex Libellus Valachorum“.
232. (769—1901). „Furnica“, cassă de economii în Făgăraș, trimite
K 300:— ca rată ultimă din taxa de membra fundator al Casei naţionale.
Se ia act cu plăcere.
233. (666—1901). Direcțiunea despărțementului „Orade“ înaintează
procesul verbal al adunării cercuale, ce sa ținut la 8 Septembre a. c. în
comuna Bratca. Din acesta se constată următoarele :
1. s'au presentat şi luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului dela întemeiarea despărțământului şi rațiociniul cassei pe acelaş
timp; în legătură s'a stabilit un proiect de budget pe 1901—2, ale cărui
detalii însă lipsesc în procesul verbal;
2. s'au înscris: a) membru pe viață achitând întreagă taxa dl Iosif
Moldovan, preot în Ortiteag: b) membrii ordinari dnii Corneliu Abrudan,
Gavriil Lungu, Teodor Stanca, Stefan Sipos, preoţi, Avram Igna și
Stefan Tulvan, învățători ;
3. cu această ocasiune s'a încassat suma de K 298:—;
4. DI Andreiu Horvath a cetit disertația sa „Importanţa literaturei
poporale“;
5. pentru noul period de trei ani s'au ales: director cercual dl Ni-
colau Zigre, iar membri în comitet dnii Iosif Roman, Toma Păcală. Dr.
Florian Duma și loan Ghenţ.
Procesul verbal se ia spre scire. Decisiunile aduse, între
cari alegerea comitetului cercual, se aproabă cu excepţiunea
badgetului pe 1901—2, care este a se înainta cu detaliile ne-
cesare. Dl Iosif Moldovan se declară membru pe viață al Aso-
ciațiunii și se provede cu diploma prescrisă, dnii amintiţi sub
pot 2 lit. b) se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
234. (673—1901). Direoţiunea despărțementului „Sătmar“ înaintează,
cu data 15 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a
ţinut în Jojib la 11 August a. c. Se constată:
1. s'au presentat și luat spre scire raportul general despre activi-
tatea comitetului în anul expirat și rațiociniul cassei, exprimându-se co-
mitetului mulțămită pentru zelul, ce a dovedit între înprejurări critice;
2. cu această ocasiune s'a încassat suma de K 140—;
3. s'au înscris membri ordinari noi dnii Dr. Teofil Dragoș, advocat
şi Ioan Serbac, preot; |
4. pentru noul period de trei ani s'au ales: director cercual dl
Georgiu Șuta, secretar dl Dr. Vasile Lucaciu, cassar dl Vasile Ardelean,
15%
192 Transilvania. Partea oficială.
controlor dl Petru Doboşi, iar membri în comitet dnii Dr. Felician Bran,
Alexiu Popu, Constantin Lucaciu, Antoniu Gitta, loan:Serbac și loan Pop;
5. Dl Const, Lucaciu a cetit o alegorie despre „Naiet, asămânând
viața noastră culturală cu plutirea corabiei printre furtunile și valurile mării ;
6: s'a decis, ca proxima adunare cercuală să se ţină în comuna Turț.
Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea decisiunilor,
îndeosebi se aproabă alegerea comitetului cercual. Dnii amintiţi
sub 3 se declară membri ordinari ai Asociaţiunii.
235. (675—1901). Direcțiunea despâărțementului „Deva“ înaintează cu
data, 15 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce: s'a ţinut
în Hondol la 8 Septembre a. c. Se constată:
1. s'au presentat și luat spre seire raportul despre afacerile despăr-
țământului dela adunarea cercuală din 1899 încoace şi rațiociniul cassei;
2, pentru noul period de trei ani s'au ales: director cercual dl Dr.
Al. L. Hosszu, iar membrii în comitet dnii G. Romanul, G. Oprea, Al.
Moldovan sen. şi P. Mihuţiu, cassar dl Al. Moldovan sən., notar dl Dio-
nisiu Ardelean şi controlor dl Alex. Moldovan jun.
3. s'au înscris membri ordinari noui dnii Simion Curiac preot, Sabin
Piso, proprietar, Petru Gabor, preot, Vasile Pipoș, protopop, Iosif Bu-
cureștean, hutman, şi Dr. George Măcelariu, cand. de advocat.
Procesul verbal se ia spre scire. Alegerea comitetului
cercual se aproabă. Dnii amintiți sub 3 se declară membrii
ordinari ai Asociaţiunii.
236. (677—1901). Direoţiunea despărțementului „Mediaș“ înaintează
cu data 18 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cerouale, ce s'a ținut
în Mediaş la i Septembre a. c. Se constată:
1. san presentat și luat spre scire raportul despre activitatea co-
mitetului în anul expirat şi rațiociniul cassel;
2. s'a încassat suma de K 60—;
3. sa decis ca în viitor adunările anuale să se ţină în diferitele co-
mune ale despărțământului,
Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea decisiunilor.
237. (682— 1901). Direaţiunea despărțementului „Oraviţa“ înaintează
cu data 18 Septembre a. c. procesul verbal al adunării cerouale, ce s'a ţinut
în Sasca-montană la 15 Septembre a. c. Se constată:
1. s'au presentat și luat spre scire raportul general al comitetului
şi al cassariului pro 1900;
2. budget pe 1902 nu s'a votat, ci întrebuințarea sumei disponibile
s'a lăsat la buna chibzuială a comitetului;
3. pentru noul period de trei ani s'au ales: director cercual dl Dr.
Petru Cornean, iar membri în comitet dnii Victor Poruţ, Ioan E. 'Țăran,
Baltezar Muntean și Dr. Alexandru Coca, secretar dl Dr. Mihaiu Gropșan
și cassar dl George Dragoescu; |