Transilvania_1898_029_007_008

TRANSILVANIA 


ORGANUL 


ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA 
POPORULUI ROMÂN. 


Nr. VII—VIII. — Sibiiu, Sept. — Oct. 1898. Anul XXIX. 


ASOCIAȚIUNEA ÎN BIHOR. 


Ori-cât, de mari au fost îngrijirile, cu cari o parte a pu- 
blicului nostru a întimpinat modificarea — de altmintrelea 
octroată și neîncungiurabilă — a statutelor Asociaţiunii, și 
ori-cât de grave au fost temerile, ce sau ivit cu privire la 
estinderea numelui și organisațiunii locale transilvane a Aso- 
ciațiunii asupra întreg poporului român din patrie, — expe- 
rienţele anilor din urmă dovedesc: că Asociaţiunea prin 
schimbările atinse şi prin noua ei organisaţie a câștigat; base 
cu mult mai largi și condițiuni cu mult mai priincioase pen- 
tru a se ridica în viața noastră culturală preste rolul unei 
societăţi locale la importanţa unei adevărate instituţiuni naționale. 

Cât de mare a fost lipsa unei asemenea instituțiuni gene- 
rale pentru toţi Românii de sub coroana St. Stefan, se ma- 
nifestează, mai evident în acea împrejurare, că Asociaţiunea 
dela primul moment nu a avut să se lupte cu greutăţi pentru 
a cuceri terenul nou al.activității sale şi a încăldi popora- 
țiunea acestui nou teritoriu pentru măreţele scopuri, ce le ur- 
măresce, ci a găsit pretutindene o pricepere perfectă și o 
însuflețire învăpăiată pentru chemarea și activitatea sa cul- 
turală. | ; 
Acea sete de cultură, care este caracteristica popoarelor cu 
putere de viață și cu viitor, și care sa manifestat în condi- 
țiuni atât de îmbucurătoare și imposante atât la adunarea 
generală din Lugoș, cât şi la cea din Beiuș, trebue să ne 


întărească în credința, că precum mari sunt scopurile urmă- 
11 


142 


rite de Asociaţiune, tot astfel mari vor fi şi resultatele, ce le 
va put6 obţine în întreg sinul poporului nostru, dacă cei ce 
stau în fruntea ei vor ave priceperea și energia pentru o 
muncă perseverantă și intensivă pe terenul înaintării noastre 
culturale. Căci succesele extraordinare, ce sau realisat cu 
ocasiunea constituirei despărțămintelor în Banat şi Bihor, 
dovedesc că Asociaţiunea a găsit acolo un mediu escelent 
pentru o activitate rodnică și că prin urmare succesele lucrării 
sale depind numai dela hărnicia celor chemaţi a o conduce. 

Splendidele noastre sărbători culturale dela Lugoș, unde 
sa anunțat devisa pentru lucrarea viitoare a Asociaţiunii, și 
dela Beiuș, unde cuvântul sa întrupat, semnalează o eră nouă 
pentru vechia noastră instituțiune culturală. 

Se cuvine deci ca și de astădată să dăm locul de frunte 
cuvântărilor, cu cari a fost înaugurată prima adunare gene- 
rală ţinută în Bihor. 

Președintele Asociaţiunii, Dl Z. M. Moldovan, a rostit 
următorul cuvânt de deschidere: 


Onorată adunare generală ! 


Inima noastră saltă de bucuri: pentru-că această con- 
venire anuală a societăţii noastre o putem sěrbá între munţii 
Bihorului celui cu nume și strălucire vechiă, — în focularul, 
carele de multe deci de ani respândesce lumina şi cultura în 
sinul poporului român. 

După descensiunea spre ţinutul, unde primii descalecători, 
întemeiătorii neamului românesc, au pus mai ântâiu piciorul 
pe pământul acestei patrie a noastre, binecuvântat cu multe 
frumseți și daruri, vedem acum locul adunării noastre gene- 
rale mutat întru altă regiune, iarăși apuseană şi situată la 
marginea teritorului locuit de români. Așa spre bucuria noa- 
stră a tuturora se adună și întregesc ochiurile acelei catene, 
carea în mod vădut și arătat are să împreune odinioară toată 
suflarea, română din regiunile Ungariei. 

Falnicul Bihor este carele ne cuprinde cu brațe deschise 
și ne împarte cu abundanță salutări trățesci. Fiă și el sa- 
lutat din partea noastră cu toată căldura și iubirea inimei 
noastre românesci. 


us 

Onorată adunare generală! Puţine și rari sunt ocasiunile, 
întru cari Românii devotați binelui comun al neamului lor se 
pot consulta asupra unor întrebări de interes vital pentru noi. 
La ocasiuni de aceste se re'mproaspetă în memoria noastră 
și se desvelesce icoana tristă a trecutului plin de vijeliă. Tim- 
puri grele au fost acele și în mod nemilos au rărit șirurile 
străbunilor nostri; ma de multe ori valurile înălțându-se cu 
furiă au încercat să șteargă pănă și amintirea poporului ro- 
mân. Dară caracterul cel tare și vânjos al lui totdeauna sa 
arătat, învingător. Lupte bărbătesci, retrageri istețe l-au scă- 
pat de furtune, iar după alinarea acestora iarăși s'a ridicat, 
ca holda culcată de vânt, iarăși sa vindecat ca surceii tineri 
ai viței zdrobite de ghiaţă. 

lacă de unde provine încrederea cea mare a poporului 
nostru în vitalitatea sa, încredere, carea une-ori a putut pro- 
duce resultate bune; dar acum după-ce relaţiunile vieţii de 
tot s'au schimbat, poate fi aducătoare de perire. 

Părinţii nostri de câte ori printre vijelii au putut să-și 
procure oare-care linisce, și-au recules, și-au adunat puterile, 
și au lucrat pentru conservarea naţiunii; iar când au preceput 
că factorii, ce incurg asupra vieţii poporului român, s'au schim- 
bat, şi ei au vădut de alte mijloace de apărare. 

Când lumina și cultura a început a se răspândi prin re- 
giunile noastre, i vedem și pre ei întărindu-se cu armele cul- 
turei şi încercând puterea acestor arme. La început i vedem 
alergând la sorginți de cultură străine, iară mai târdiu și ei 
întemeiază pentru sine foculare de aceste. 

Chiar în locul acesta, unde suntem adunaţi spre a ne 
împărți salutări frățesci și a împlini agende culturale de prima 
ordine, bărbaţi, a căror amintire în veci se va face cu laude, 
au ridicat institute culturale, cari de multe deci de ani au 
răspândit și răspândesc lumini binefăcătoare în sinul poporu- 
lui românesc, deșteaptă simţul național și-l întăresc pe el. 

lară ca să avem o legătură comună între noi, —ca să 
împreune deosebitele centre de cultură mai mici și mai mari, 
mult depărtate unul de altul, — ca să lege toate palpitaţiu- 


nile de telul acesta ale inimei românesci, au întemeiat socie- 
11% 


144 


tatea, comună pentru toți Românii din Ungaria, a cărei adu- 
nare anuală o sărbăm acum. 

Onorată adunare generală! Asociaţiunea pentru literatura 
română şi cultura poporului român după mintea întemeieto- 
rilor sei este menită a produce unitate întru mișcările noastre 
culturale; — a face, ca toți Românii, ori-unde ar locui ei prin 
intinsele regiuni resăritene ale Ungariei, să priceapă și cu- 
noască lipsa neapărată de a răspândi și generalisa cultura 
română în sinul poporului nostru; — a face ca toți Românii — 
fără de nici o căutare la deosebirile, ce relaţiunile vieţii pro- 
duc între straturile societăţii, — nu numai să cunoască, dară 
chiar să și simţă această lipsă și punând cu toții umăr la 
umăr cu dragoste frăţească să lucreze fiă-care după cele mai 
bune puteri ale sale spre înaintarea culturei noastre. 

De aceea au dispus ei, ca adunările generale să se ţină 
în locuri deosebite, acuşi întrun colţ din cererii Carpaţilor re- 
săriteni ai Ungariei și a undulaţiunilor interne și externe ale 
lor, acuşi într'altul, — ca așa dulcea noastră limbă română, 
acest criteriu distinctiv al nostru, să se desvoalte unitorm și 
prin mijlocirea ei cultura poporului român să crească și în- 
florească. 

Încrederea aceea fatalistică în puterea de viață a naţiu- 
nei noastre, acum după-ce simțul naţional la toate popoarele - 
s'a deșteptat; și înflăcărat, după-ce el a prins a opera cu atâta, 
vigoare în toate direcţiunile, ar pute deveni fatală pentru noi, 
mai ales dacă considerăm, că drumurile ferate și electrici- 
tatea pătrund și unghețele cele mai retrase, și încrederii acelei 
mortăreţe, de care poporul nostru era cuprins odinioară, nu-i 
mai lasă adăpost liniştit. 

Fraţi bihoreni! ați primit Asociaţiunea cu atâta căldură 
și iubire frățească. Dovadă viă, că sunteţi pătrunși de scopul 
măreț, care-l urmăresce ea. Fiă, ca și straturile cele mai adânci 
și mai retrase din jurul acesta și cele alalte ţinuturi ale Un- 
gariei, locuite de Români, să ajungă la deplină cunoascerea ace- 
stui scop și cu dragă inimă să lucreze pentru realisarea lui. 
Așa puterile noastre se vor întări şi înrădăcina atât de afund, 
încât nime nu va fi în stare de a le smulge. Dispunând de 
așa, mijloace Asociaţiunea noastră va pute lucra cu fruct spre 


5 
conservarea și înflorirea limbei și literaturei române, și prin 
mijlocirea lor va pute răspândi în cercuri tot mai largi cul- 
tura, carea în dilele noastre înalță atât de mult pre cei ce 
o îmbrățișează cu devotament și nimicesce pre cei ce o igno- 
rează. f 
Cu aceasta declar adunarea generală a Asociațiunii pen- 
tru literatura și cultura poporului român de deschisă. 


La cuvântul presidial DI Jos. Vukan, membru al Aca- 
demiei Române, a răspuns cu următorul discurs: 


llustre dle președinte/ Onorabilă adunare generală! 

Sub impresiunea unei adânci emoţiuni, incapabil de a-mi 
stăpâni bătăile mai repedi ale inimei, cu sfială vin să iau cu- 
vântul în momentul acesta. 

Căci este sfânt steagul, care ne-a întrunit aici, steagul 
culturei naţionale, şi este de o mişcătoare însemnătate pentru 
noi toți Românii orașul acesta, prin aședămintele sale româ- 
nesci de cultură. 

Și totuş marea onoare ce mi sa făcut de cătră confrații 
nostri beinșeni, învitându-me să salut Asociaţiunea aici în nu- 
mele Românilor din 'Țara-Bihorului: par că dă avânt cura- 
giului meu. | 

Bucuria, fericirea ce văd reflectându-se pe toate feţele; 
aceasta strălucită adunare, de fruntași şi popor, o cunună a 
cărei podoabe sunt femeile: ne presintă tabloul unei serbători 
mari, de care n'au mai vădut acești munţi ai bătrânului Bihor. 

În mijlocul acestor măreţe sărbări, inima ni se umple de 
mândrie, căci vedem manifestându-se puterea de viaţă a ele- 
mentului românesc. 

Prin urgia veacurilor, deși de multe ori împedecat în 
progresul seu, Românul a dat mereu nainte și ţine și astădi 
sus și tare seminţia latinităţii acolo unde a aședat pe stră- 
moşi marele Traian. 

În timpurile cele mai grele, totdeauna a avut o stea con- 
ducătoare și steaua aceasta a fost iubirea limbei sale. A în- 
durat lipsuri, a suferit persecuţiuni, a preferit să moară, — 
dar nici odată, nici în fața morţii, n'a renunciat la limba sa. 


146 


Limba aceasta e moştenirea noastră cea mai sfântă. E 
vechiă, căci am adus-o din Roma; e dulce şi frumoasă, căci 
e fiica gintei latine, și ni-e scumpă, căci e limba maicii noastre. 

O iubim, căci ea este mândria noastră, ne închinăm 
frumuseţilor ei încântătoare și o adorăm cu evlavie ca p'o 
dumnedeire. 

Păstrarea și cultura ei este scopul vieții noastre. Fără 
acest scop, nu mai avem titlu de existență. Fără acest scop, 
nu mai putem trăi. 

Limba și cultura ei ne sunt credeul. Limba și cultura 
ei ne sunt viața. Pentru aceste jertfim tot, pe ele nu le jert- 
fim pentru câte comoare sunt în lume. 

Pedecile nu ne descuragează, stavilele ce ni se pun nu 
ne înspăimântă:; ba ele ne îndeamnă și mai mult să ne strin- 
pem rândurile, să ne adunăm toate puterile, să ne întărim 
pentru munca mare și salvatoare. 

Din munca aceasta își cere partea sa şi Bihorul nostru, 
angajându-se a-și da cea mai bună parte a sufletului și bu- 
curându-se din inimă, că poate şi el să-și facă datoria. 

Întrat în arena culturei naţionale, Bihorul salută dar prin 
graiul meu cu respct și devotament Asociaţiunea pentru lite- 
ratura și cultura poporului român, întrunită adi în adunare 
generală în Beinș, urându-i din tot sufletul progres întru re- 
alisarea. scopurilor sale! 


MIRON ROMANUL. + 


Asociaţiunea a pierdut un valoros membru fundator. Miron 
Romanul, Archiepiscopul și Mitropolitul bisericii ort. rom. din 
Ungaria și Transilvania, după un morb îndelungat, a reposat 
la 16 Octobre a. ce. în reședința sa din Sibiiu. 

În aceași di comitetul central al Asociaţiunii s'a întrunit 
în şedinţă extraordinară, și în vederea meritelor ce decedatul ' 
Mitropolit și le-a câștigat pentru Asociaţiune, dând expresi- 
une protocolară durerii sale pentru pierderea acestui valoros 
membru fundator, a decis: ca pe casele Asociaţiunii să se 
arboreze flamura neagră, ca comitetul central să-și exprime 
în corpore condolențele atât față cu consistoriul bisericei vě- 


147 


duvite, cât și față cu rudeniile înaltului reposat, să se depună 
în numele comitetului central o cunună pe sicriu şi comitetul 
să participe, tot în corpore, la înmormântare. 

În sensul acestui conclus comitetul s'a presentat mânedi 
sub conducerea Dlui 7. V. Russu în reședința mitropolitană, 
unde a dat expresiune condolenţelor sale înaintea Dlui vicar 
archidiecesan Dr. Ml. Pușcariu şi a D-nei Maria Cosma, nepoata, 
Mitropolitului decedat. În diua înmormântării prin secretarul 
Asociaţiunii a depus pe sicriu o pompoasă cunună cu inscrip- 
țiunea, „Comitetul central al Asociaţiunii — Mitropolitului Miron 
Romanul“. 

Despre viaţa și activitatea decedatului membru fundator 
al Asociaţiunii lăsăm să urmeze următoarea, schiță biografică : 


Miron Romanul s'a născut la 23 August st. v. 1828 în Mezieș, (Bihor). A primit din 
botez numele Moise, care mai târdiu, la întrarea-în cinul monachal, sa schimbat cu Miron. 
Şi-a făcut studiile gimnastale la Beiuș iar studiile filosofice lu Oradea-mare. La 1846 a 
mers la Arad, unde a ascultat cursul teologic, fungând totodată ca practicant la eonsistorul 
` de acolo. În 1849, sub episcopul Aradului Gerasim Raţiu, a întrat în serviciul admini- 
strativ bisericesc ca vice-notar şi notar consistorial. În 1857 a întrat în statul monachal, 
chirotesindu-se la mânăstirea, „Hodoş“ din eparchia Aradului. Cu puţin nainte de a se 
fi călugărit fusese numit profesor la institutul teologic din Arad. Apoi, și în răstimpuri 
scurte, primi gradurile ierarchice: la 1857 de Diacon, la 1858 de Protodiacon, la 1862 de 
Sincel, şi la 1864 de Protosincel. La 1861 luă parte activă la mişcările naţionale ca 
preşedinte al partidei române dela Arad, care în întreg comitatul Aradului, numai din 
anumite consideraţiuni a lăsat şi maghiarilor un singur deputat dietal, iar ceilalţi reuşi- 
seră a fi toţi Români. La 1868, Miron Romanul participă la primul congres național- 
bisericesc ținut în Sibiiu, în care se creă „Statutul organic“. Tot la 1868 mitropolitul 
Şaguna, care îl pretuia mult, la încredințat cu o misiune și grea şi gingașe: de a repre- 
senta interesele confesiunii sale în o anchetă regnicolară ordonată de guvern pentru orga- 
nisarea şcoalelor poporale. Problema asta a resolvat-o spre deplina mulţămire a lui Şaguna. 
La 1869 M. R. e ales deputat dietal, mandat pe care l-a folosit până când guvernul l-a 
numit inspector regesc de scoale în comitatul Caraş-Severin. La 1870 fu ales de sinodul 
diecesan dela Arad ca Vicar episeopese gi preşedinte al Consistorului dela Oradea-mare. 
Cu această ocasiune a abdis de postul de inspector şcolar regesc. În 1871 ca Vicar 
episcopese şi preşedinte al Consistorului oradan, fu ridicat la demnitatea de Archiman- 
drit. La 1873, după moartea mitropolitului Andreiu, ales fiind Episcopul Aradului Pro- 
copiu Ivacicoviciu de Mitropolit, în locul seu fu ales de Episcop la Arad Miron Romanul. 
A fost instalat de Episcop la 3 Febr. 1874, prin P. S. S. Nicolae Popea în calitate de 
comisar mitropolitan. În decursul anului 1874, şi fiind M. R. Episcop la Arad, s'a întem- 
plat chirotonirea archimandritului Teofil Bendela, de Archiepiscop şi Mitropolit la Cernăuţi. 
Nu peste mult facultatea teologică din Cernăuţi i-a conferit titlul de Doctor în teologie. 
După trei pătrare de an congresul naţional bisericesc, întrunit pentru alegerea de Mitio- 
polit, a ales ântâiu pe Episcopul dela Caransebeș Ioan Popasu, dar nefiind recomandat de 
guvern, alegerea nu a primit sancţiunea Coroanei. Atunci în o a doua alegere la 21 No- 
vembre (3 Decembre) 1874, congresul naţional bisericese a ales la Sibiiu pe M. R. Archi- 
episcop şi Mitropolit al Românilor greco-vrientali din Transilvania şi Ungaria. Această 
alegere fiind recomandată şi acceptată gi de Coroană, nou alesul fu întrodus în scaunul 


148 


mitropolitan la finea anului 1874, fiind âncă în floarea vieţii, în vârstă de abia 46 ani. în 
anul 1875, vedem pe M. R. chirotonind pe alesul succesor al seu la Arad, Ioan Meţian, 
întru Episcop. În 1879 îl aflăm presentându-se la treptele prea Înaltului Tron în fruntea 
unei deputaţiuni constătătoare din ierarchii mitropoliei şi din deputaţi esmişi de sinoadele 
eparehiale, — întrevenind prin așternerea unei representațiuni bine motivate și de dinsul 
compuse, — în contra, legii propuse şi primite de dieta ungară, prin care se întroducea limba 
` ungurească ca limbă obligată de învățământ în toate şecalele poporale. La 1881 M. 
R. întrevine cu o representaţiune resolută la ministeriul reg. ung. de culte şi instrucțiune 
pentru revindecarea rangului ce compete bisericii ortodoxe din patrie în şirul celorlalte 
confesiuni. La 1883 ia în bărbătească apărare interesele bisericesei, şcolare și naţionale, 
în Casa magnaţilor, contra strimtorărilor ce li-se fac prin legea despre organisarea învăţă- 
mântului în șeoalele medii. În desbaterile Casei magnaţilor a dus o luptă cinstită propu- 
nând o mulţime de modificări a acelei legi. La 1895 îl vedem în fruntea archiereilor 
români luptând în Casa magnaţilor contra întroducerii legilor politice- bisericesci, la 1897 
luptând în contra legii despre maghiarisarea nomenelaturilor, a numelui tuturor comunelor 
şi locurilor din patrie. 


STIPENDIILE PENTRU MESERII. 


Este cunoscut cetitorilor noștri, că societatea „Transilvania“ 
din Bucuresci de un timp mai îndelungat a pus la disposiţia 
Asociaţiunii suma anuală de 400 fl. pentru a o distribui ca 
ajutoare la meseriași români din patrie. 

Membrii Asociaţiunii au putut afla din procesele verbale 
publicate în partea oficială a revistei noastre, că guvernul ţerii 
a escepționat distribuirea acestor stipendii, care se făcea pe 
basa unui concurs public, şi că a oferit suplinirea din mijloa- 
cele statutului a sumei oferite de societatea „Transilvania“. 

Comitetul central, deși a aflat neindreptăţită această in- 
gerință a guvernului, din motive binecuvântate sa vădut în- 
demnat a ceda cererei ministrului de interne, care apoi sa, 
grăbit a oferi din nou suplinirea ajutoarelor din chestiune. 

Comitetul în ședința sa din 6 Oct. a. c. a decis a primi 
acest ofert. 

Din incidentul acestui conclus, care a fost presentat în 
unul din diarele noastre în mod tendențios și cu denaturarea 
faptelor întâmplate în sinul comitetului, două foi românesci 
au înscenat o adevărată agitație contra comitetului central, — 
agitație care putea fi cu atât mai păgubitoare pentru interesele 
Asociațiunii, pentru-că eram chiar în presara constituirei mai 
multor despărțeminte noue în un ținut, care pănă acum a fost 
puțin orientat asupra activității Asociațiunii. Pentru a scuti 


149 


Asociaţiunea, de reul ce o ameninţa, presidiul ei a convocat 
înmediat o ședință extraordinară, care însă nu se putu întruni 
din causă că chiar atunci se afla în agonie decedatul Mitropolit 
Miron Romanul. 

Din acest motiv vicepreşedintele Asociaţiunii sa vădut 
îndemnat a lua disposițiunile necesare, deocamdată pe cale 
presidială, şi într'o rectificare, adresată celor două diare, a 
constatat pe basa actelor adevărata stare a lucrului, și a ra- 
portat despre aceasta în ședința comitetului din 3 Novembre a. c. 
| Această ședință, presidată de președintele Asociaţiunii, 
DI 7. M. Moldovan, luând act de raportul dlui vicepreședinte, 
a aprobat întru toate rectificarea publicată de acesta și a dispus: 
ca pentru a da declaraţiunilor vicepreşedintelui un caracter 
mai oficial, să se publice rectificarea şi în organul Asociaţiunii. 

Contormându-ne acestui conclus lăsăm să urmeze scrisoare 
ce dl vice-președinte a adresat-o ziarelor „Gazeta Transilvaniei“ 
şi „Tribuna“. Iată întreg textul ei: 


Domnule Redactor ! 

„Gazeta Transilvaniei“ în numărul seu 213 din 12 c. a publicat sub 
titlul „Comitetul Asociațiunii și guvernul“! o corespondenţă, reprodusă 
şi în diarul „Tribuna“, care se ocupă cu un conclus luat de comitetul 
central al „Asociaţiunii“ în şedinţa sa din 6 c., şi a dat ansă mai multor 
diare la o serie de invinuiri și atacuri pasionate contra numitului comitet. 

De oare-ce o asemene campanie publicistică fără îndoială trebue 
să atingă interesele „Asociațiunii“ în mod peste măsură păgubitor, me 
văd îndemnat ca şi până atunci, când comitetul central se va puté în- 
truni pentru a lua măsurile ce va afla de lipsă, și pănă când starea 
afacerei se va put6 publica în mod oficial, să ve rog să binevoiţi a da loc 
în diarul d-voastre următoarei rectificări: 

Corespondenţa publicată în „Gazeta Transilvaniei“ expune faptul 
într'o formă, care nu corespunde adevărului. 

Trec preste regretabilele indiscrețiuni despre unele detailuri — şi 
de altmintrelea inexacte — ale desbaterilor comitetului central, și răstrîn- 
gându-me la meritul chestiunii, încât aceasta privesce de-adreptul con- 
clusul comitetului central, constat: că nu este adeverat, că acesta „a decis 
ca să se roage pentru subvenţionarea „Asociaţiunii* de cătră guvernul unguresc“. 

Faptul este următorul: După-ce se schimbase. mai multe scrisori 
între primarul Sibiiului și comitetul „Asociațiunii“ în causa stipendiilor 
societății „Transilvania“, comitele suprem al comitatului Sibiiu, în urma 
unui ordin primit dela ministrul de interne, a provocat la 9 Aprile a. 
c. comitetul central al. „Asociaţiunii“, ca — după-ce mijlocirea stipen- 


150 


diilor date în trecut de societatea „Transilvania“ din Bucuresci, adecă 
de o corporaţiune din străinătate, pentru meseriaşi români din patrie, 
este în contradicere cu statutele „Asociaţiuniit, — să curme acest pro- 
cedeu. Totodată însciințează comitetul, că guvernul —la cerere — este 
aplicat a pune la disposiţia comitetului, respective a suplini suma ce a 
dat-o până acum societatea „Transilvania“ ca stipendii pentru meseriași. 

La această provocare a urmat conclusul comitetului din 12 Maiu a. 
e. publicat; la timpul seu în revista „Transilvania“, şi s'a înaintat o re- 
presentațiune la ministru, în care comitetul declară, că va renunța la 
distribuirea donaţiunilor societăţii „Transilvania“, însă .combate hotărît 
punctul de vedere al rescriptului ministerial și susține dreptul şi dalorința 
sa de a primi donaţiuni pentru scopurile ce le urmăresce, fără considerare lu 
persoana şi calitatea de cetăţean a donatorului. Referitor la ofertul mini- 
strului, comitetul atunci nu s'a declarat. 

A urmat apoi rescriptul ministrului de interne Nr. 601 pres. din 19 
lulie a. c., prin care acesta ia act de renunţarea comitetului, declară că 
la nici un cas nu se poate identifica („semmi esetre sem teszi magáévá“) 
cu enunciaţiunea comitetului: că „Asociaţiunea“ nu poate fi constrînsă, 
în mod legal de a nu mai primi suma dată de societate „Transilvania“, 
şi provoacă — prin comitele suprem — pe primarul orașului Sibiiu, să, 
facă întrebare, dacă „Asociaţiunea“ este ori nu aplecată a cere suplinirea 
oferită de guvern a sumei pentru stipendiile de sub întrebare, care — 
la cerere — se va libera cu toată prevenirea. 

La această provocare categorică comitetul central în ședința sa din 
6 c. a luat următorul conclus: 

„Comitetul central ia act de rescriptul Nr. 601 din 19 Iulie a. c. al 
dlui ministru de interne şi primesce donaţiuneu oferită pentru suplinirea su- 
melor date în trecut de socielutea „Transilvania“ din Bucuresci pentru ajuto- 
rarea meseriaşilor români din patrie. Biroul se aulorisează a înainta în 
acest înţeles o cerere cătră dl ministru, în care să se accentueze, că comitetul a aflat 
cu părere de reu, că dl ministru nu se poate identifica cu punctul de vedere al rés- 
punsului din 12 Maiu a. c.. de oure-ce crede, că acesta este în deplină consonantă 
atât cu statulele „Asociațiunii*, căt şi cu drepturile şi interesele ei naturale“. 

Motivele de cari a fost condus comitetul central la votarea acestui 
conclus sunt următoarele: 

Din scrisoarea primarului oraşului Sibiiu se vede, că dl ministru, 
cu toate că comitetul central în răspunsul seu din 12 Maiu a. c. a îg- 
norat ofertul d-sale de a suplini din cassa statului suma primită pănă 
acum din partea societăţii „Transilvania“ din Bucuresci, — insistă din nou, 
ca comitetul central să înainteze o cerere în această materie, şi antici- 
pează de acum încuviințarea ei. 

Între asemenea împrejurări comitetul a avut de a face cu un ofert de 
donațiune, făcut în mod necondiționat, şi în meritul chestunii a avut să 
decidă numai dacă primesce ori ba donaţiunea oferită, 


151 

In sensul §-lui 8 din statute, şi după-cum însuși comitetul central 
a accentuat în respunsul seu cătră ministru, ori-cine, şi prin urmare și 
guvernul ţărei, respective statul, poate face „Asociaţiunii“ donațiuni 
pentru realisarea scopurilor sale statutare. Comitetul central are nu nu- 
mai dreptul, dar şi datorința de a primi donaţiunile făcute pentru sco- 
purile urmărite de „Asociaţiune“ şi le va pute refusa numai în cas dacă, 
ar ave excepţiuni temeinice în privinţa provenienţei donaţiunilor sau a con- 
dițiunilor sub cari acestea sunt oferite. 

În privința provenienței donaţiunii oferite de ministru, nu încape 
excepțiune. Sunt banii statului, banii ţărei ce se oferă şi este numai un 
act — deși cu totul neînsemnat — de dreptate și echitate, că se face o 
parte, fie deocamdată cât de mică, din mijloacele statului pentru 
trebuințele culturale ale poporului român. 

Ce privesce în al doilea rând condiţiunile, sub cari se oferă stipen- 
diile din chestiune, deasemenea nu este nimic de excepţionat, de oare-ce 
ministrul nu pune nici un fel de condițiuni, ci declără numai că este 
aplecat a suplini sumele date în trecut de societatea „Transilvania“, 
ceea-ce însemnează, că le dă sub aceleași modalități, adecă necondiționat. 

Din aceste motive comitetul central nu a fost în drept a renunţa în 
numele și contul meseriașilor români, ci trebui să primească stipendiile 
oferite de ministru în mod necondiţionat, rămânându-i însă dreptul, ca 
la cas dacă ministrul ar pune ulterior condițiuni, şi aceste nu ar fi 
convenabile, să refuse ajutorul oferit. 

Aceasta este adevărata stare a lucrului; cred, că pentru ori-care om 
cu minte sănătoasă și cu inimă curată nu va fi greu a cunoasce şi în- 
țelege deosebirea între cele expuse mai sus şi între cele publicate în 
„Gazeta Transilvaniei“, 

Am voit să restabilesc adevărul; aprețiarea faptului o las la jude- 
cata membrilor „Asociaţiunii“. Aș dori numai să nu se treacă cu ve- 
derea, că „Asociaţiunea“ noastră, dacă voim sincer să asigurăm existența 
şi condiţiunile lucrării și înaintării sale, nu este permis să fie condusă 
de considerațiuni politice şi este cu atât mai puțin permis să fie amește- 
cată şi angajată în lupte politice. 

Viul interes ce îl arată diarul d-voastre pentru „Asociațiune“ şi 
scopurile ce le urmăresce, me îndreptăţesce să ve rog, dle Redactor, ca 
atât din acest incident, cât şi cu alte ocasiuni viitoare să nu riscaţi, 
numai pe basa unor informaţiuni pe cât de indiscrete pe atât de perso- 
nale, și pe cât de pasionate, pe atât de inexacte, — agitarea pasiunilor, 
care în asemenea cas nu poate aduce nici un bine, ci fără îndoială va 
submina numai existenţa și viitorul marelui nostru așezământ național. 

Primiţi, ve rog, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. 


Sibiiu, 15 Octobre 1898. 


152 


ȚERANCELE NOASTRE 


în susținerea portului şi datinilor strămoşesci. 
Disertaţiune ținută în Zlatna cu ocasiunea adunării generale a Despărțemântului XIII al 
Asociaţiunii, 
de 
Maria Cioban. 


Onorată adunare! 
Jubitele mele surori / 


Iubirea de neam este cea mai puternică iubire din lume, căci toate 
celelalte pasiuni omenesci se sting și dispar pe aripile timpului, pănă 
când amorul de patriă este singurul care nu se stinge nici odată. 

Aceasta iubire ferbinte, ce nutresc şi eu neamului meu, m'a în- 
demnat şi încuragiat, ca după cât modestele mele puteri îmi permit, să 
arăt prin puţine cuvinte, ce este pentru românime 'Țăranea română în 
susținerea portului și datinelor strămoșesci. 

Cu cât timpul înaintează, cu atâta omenimea se deşteaptă şi se 
luminează, și dacă aruncăm o privire în trecut, — şi nici nu e de lipsă 
să mergem tare departe, — numai decât vom vede întunecimea, în care 
bietul Român trăia apăsat. 

Și când ne gândim, că atunci pe când Românului i era închisă ca- 
lea a se lumina, femeile nici odată în viaţa lor nu au vădut școală şi 
tot ce ele scian erau rugăciunile învățate dela mamele lor, și câteva po- 
veşti şi doine, audite în șegătoare. 

Veacuri dearândul aceste femei simple şi fără învăţătură au fost 
sentinela a tot ce avem noi adi mai scump. Cu sfințenie ele au păstrat 
totdeauna limba, portul şi datinele moştenite dela moşii și strămoşii lor; 
şi cu pietatea cuvenită le sădeau şi mai departe în inima copilaşilor lor. 

Diua întreagă ele munceau alăturea cu bărbaţii lor, pururea vesele 
şi fără a-şi simți nervii atăcaţi. Primele rade de soare întâlneau pe 
țăranca română cu furca la brâu, din care fire subțiri de lână resucea 
pentru a avè iarna ce să lucre, iar ajungând la câmp secera sau aduna 
fân toată diua, cântând cele mai frumoase doine, unele chiar de ea fă- 
cute, căci femeia română născută este cu poesia în inima ei. 

Şi când venea iarna, acel oaspe posomorit, care o silea să se re- 
tragă în cuibul seu, ea făcea din casa ei fabrică, din care cele mai 
frumoase lucruri de mână eșiau. 

În nopţile langi, la lumina focului din vatră ea cu mânile torcea, 
cu piciorul legăna cântând odorului ei, iar când se făcea diuă ţesea și 
cosea cele mai frumoase vestminte pentru sine și pentru ai săi, din care 
în tot locul lăsa să apară mândrul nostru „Tricolor". 

Şi când venea crăciunul, acest praznic bogat în obiceiuri vechi, 
ea era gata de pe la miedul nopţii spre ajun. Casa ei era curăţită și 
gătită, pe masa acoperită cu covor alb erau colacii pentru colindători, 


153 


copilașii ei erau veseli și astfel ea făcea din cuibul ei rain, din care 
nime nu eșia nemângăiat, 

Colindătorii cu steaua, viflaimul și turca, craii și căluşerii erau toți 
primiţi şi cinstiți cu aceea din ce le-a dat bunul Dumnedeu, și astfel 
aceştia erau încuragiaţi. 

lar când clopotul dela biserică chema pe credincioși să se închine, 
țăranca noastră âncă grăbea, căci biserica era pentru ea cea mai sublimă 
recreare, acolo ea mulțămea lui Dumnedeu pentru darurile primite şi 
cerea din nou putere, pentru a pute ferici pe ai săi. 

Şi dacă ne gândim, că acestea femei, sau mai bine dis ţărance ne- 
învățate au fost în stare să facă atâta bine neamului lor păstrând tesau- 
rile națiunii sale în timpuri atât de grele, prin cari bietul poporul 
nostru român a trecut, atunci ce trebue să aşteptăm dela femeia română 
de adi, la care ușile școalei s'au deschis şi lumina a început să rărească 
întunerecul nesciinţei?! Când ţăranca neînvăţată și-a iubit așa de ne- 
mărginit neamul ei, fără să scie că e datoare să facă aceasta, ce dato- 
resce neamului ei femeia română de adi, care a învățat carte? Învăţând 
și luminându-se iubesce și ea neamul ei tot așa de tare cum e datoare? 

Aici este ceva, ce ne upresce în loc şi ne dă de cugetat, ca să ve- 
dem ce este învățătura. 

Fie-care dintre noi va sci, că învățătura este o mare de foc ne- 
stins, care luminează mintea acelora, cari se adapă dintrînsa. 

Și când scim că ea este foc, ca şi cu focul trebue umblat cu ea. 

Astfel fiind, bine trebue să grijim, că sufletul viitoarelor mame de 
unde se luminează? Cu grijă și luare aminte să ne străduim, că aceea 
schinteiă puternică de foc să fie luată din vatra, la care mamele noastre 
au tors fire lungi, din care au făcut lucruri românesei, căci luând focul 
din vatră străină ne vom trezi odată, că acela a ars și nimicit co- 
morile noastre românesci, lăsându-ne în locul lor funinginea și scrumul, 
din care cu timpul vor resări obiceiurile străine. 

Să vedem acum schinteile, mai mari sau mai mici, de lumină, cari 
au străbătut deja în sufletele ţărancelor noastre, ce roduri produc? Să 
vedem nu cumva suntem și noi ca omul, care îi arde casa și el nu scie 
nimic? Ca acela, care plutind cu ochii prin stele se împedecă de cele 
mai mici petricele? Si oprindu-ne aici să scrutăm aceasta, la prima pri- 
vire ne vom cutremura, iar vădând tot cu inima plină de jele va trebui 
să plângem pe multă funingine și pe mult scrum ce sa aşedat deja în 
locul averei noastre naționale. 

Căci dacă ne uităm adi la fiicele mamelor, ce v'am arătat mai sus — 
pe multe — le vedem numai decât, și le cunoascem pe acelea, a căror 
inimă și minte s'au luminat din foc străin, căci portul lor nici nu mai 
samână cu cel de odinioară. 


"Păsătarile frumoase, la cari mamele și bunicele le lucrau aşa fe- 
ricite, au dispărut, și le-au înlocuit pliișul, catifeaua și mătasa. Colorile 


154 
noastre sunt abia ici colea vidibile, une-ori sunt chiar înlocuite cu altele 
străine. Faţa le este albită ca varul, iar părul, tăiat în vîrful capului, se 
lasă sălbatic pe frunte. 

Sub pretext, că ele au învățat carte, uresc lucrul casei şi despre- 
tuese torsul, țăsutul și cusăturile românesci. Limba noastră dulce nu 
le mai sună bine la ureche, mai plăcut le atinge audul limbilor străine, 
iar doinele pline de farmec sunt înlocuite cu cântece străine neamului 
nostru. În loc de a înveseli pe cei din jurul ei, cu cuvinte blânde și 
dulci, ele 'credându-se mai învățate, desprețuese pe toată lumea, se 
ceartă şi sunt uricioase, de se fugi de ele măncând pământul. Dacă lu- 
cră abia ceva nimicuri prin casă, devin nervoase şi prin urmare nesu- 
ferite, încât amăresc viața acelora, pe cari ar trebui să-i fericească. 

Jocul căluşerilor nu sunt mişcări elegante, colindătorii le atacă nervii 
și așa mai departe. 

Toate aceste rele nu vreau să dic, că ar fi pe tot locul, dar cu du- 
rere trebue să afirm, că sunt destule casuri, și pe di ce trece tot mai des 
le vedem, pănă când va veni timpul, ca femeia română să fie conscie de 
sine, cum trebue să se ferească de tot ce e străin neamului ei, și este 
timpul suprem, ca să ne ridicăm glasul în contra acestor rele. 

Este timpul, ca femeia română să se deștepte şi împreună cu băr- 
baţii să folosească lumina primită în școală pentru înaintarea neamului 
ei, iar nu învățând să uite de datorința ei. Şi ca femeiă învățătă să fie 
mândră de numele de femeiă română ce-l poartă, ba cu cât va învăța 
mai mult, cu atât mai multă mândrie să îmbrace mândrul nostru port 
românesc, chiar şi atunci, când batjocorită ar fi pentru el, căci ori-ce 
insultă venită dela adversari, pentru că ne susţinem drepturile noastre, 
este mărire pentru noi. 

„Prin urmare, dacă dorim ca neamul nostru și pe viitor să prospe- 
reze, trebue să rugăm pe iubitele noastre surori dela ţară să fie cu lu- 
are aminte ferindu-se de ori-ce ispită, ca astfel şi pe viitor să putem 
păstra aceea, ce dela moșii și strămoşii nostri am moştenit. 

Şi cum vom fi în stare a ajunge aceasta? — Mulţi poate nu me vor 
pricepe sau nu vor voi să facă aceasta, credând că voesce să dic, că 
femeea să rămână în nesciinţă, dacă voim să fie română bună, 

Doamne feresce! Nu aceasta e intențiunea pașului meu de astădi! — 
Din contră, sunt convinsă, că poporul român numai prin femei înțelepte, 
harnice şi cu sentimente nobile, poate exista și progresa pe toate te- 
renele. — Da, sunt pentru luminarea şi pentru cultivarea femeei, dar bine 
să fiu pricepută — sunt pentru aceea, că pruncii D-Voastră să nu fie 
crescuţi şi cultivați în școli străine, ca astfel prilej să aibă a se lega de ei 
obiceiuri strâine, — ci după cât Vă ajută bunul Dumnedeu sprijiniți școa- 
lele și bisericile noastre. Cresceţi pruncii D-Voastre în școli românesci, 
căci acolo este destul isvor de hrană sufletească pentru ei. 


155 


Nu lăcomiţi la momeli străine, căci ce străin este, tot străin va 
rămân6 neamului nostru, de ar fi el cum ar fi, tot nu-l doare de noi, 
ba âncă zimbesce cu îndestulire, când ne vede învrășbiţi. 

Scumpele mele surori! cătră D-Voastră vin acum cu ferbintea mea 
rugare să iertați îndrăzneala ce am avut a judeca părăsirea obiceiurilor 
noastre prețioase. O fac aceasta numai şi numai pentru că prea de tot 
mult îmi iubesc națiunea mea. D-Voastră Ve rog frumos să me price- 
peţi și începând âncă din aceasta măreață di, care ne-a întrunit pe toți, 
să priviţi bine în sanctuarul familiei D-Voastre, curățând de acolo ori-ce 
obiceiu străin, care pe nesciute sar fi vîrît acolo. 

Fie diua de adi o di de unire, care să cuprindă inimile noastre, 
dându-ne tărie a lucra totdeauna în acea direcțiune, care ar produce 
neamului nostru mărire, glorie şi fericire, 

În mâna D-Voastre e dat totul și sunt sigură, că fie-care simțesce 
focul adevărat al iubirei de neam şi prin urmare numai bunăvoință şi 
luare aminte e de lipsă, și tot ce e străin va peri. 

Să trăiască iubitele noastre surori, trăiască țăranca română!!! 


SCIINȚĂ, LITERATURĂ ŞI ARTĂ. 


Biblioteca teatrală. O plăcută surprindere ne-a făcut „Societatea 
pentru crearea unui fond de teatru român“ prin edarea celor dintâi 4 
piese din proiectata Bibliotecă teatrală, menită a da nutremânt acelor 
elemente, cari simțesc trebuință de representaţii teatrale românesci. 

În adevăr era timpul suprem a se face ceva în direcţia aceasta; 
căci a representa iară numai piesele lui V. Alexandri nu mai mergea, 
ele şi-au trăit traiul, pe lângă că raporturile sociale dela noi nu prea 
cadrează cu cele din scrierile teatrale ale autorului amintit. 

„Societatea pentru crearea unui fond de teatru român“, judecând 
după piesele publicate, se pare a fi de astădată cu deosebită conside- 
rare la societățile de diletanţi. Acestea să desvoalte gustul dramatic în 
păturile largi ale societăţii culte și astfel să pregătească terenul pentru 
angajarea unei trupe de actori instruiți, cari trecând din oraș în oraş 
să propage cultul Thaliei românesci. Da, o trupă ambulantă de actori, 
condusă și salarisată de numita societate, se pare o idee plausibilă, căci 
e mai corespundătoare scopului şi mai acomodată stărilor noastre eco- 
__nomice-culturale. De un teatru stabil nici a visa nu ne este de-ocam- 
dată permis, căci ne lipsesce prima condiţie: un oraș cu o populaţie 
destul de număroasă, care să-l poată susţine. 

Biblioteca teatrală se presintă hotărît bine. Un prolog original 
premerge pieselor (comedii întrun act), dintre cari 2 sunt originale și 


156 
2 localisări. Piesa originală „Soare cu ploaie“ joacă la Mehadia și ne 
întroduce în o societate nu prea românească, cel puţin departe de felul 
societăţii noastre, iar „Biletul de tramvai“ ne conduce la Bucuresci în 
viața familiară a unui funcționar ministerial şi prin o intrigă simplă ne 
captivează atențiunea dela început pănă la sfîrşit. Localisările — piese 
bune de altfel — rămân localisări, căci e ușor a schimba numele persoa- 
nelor, dar e greu a schimba spiritul străin al piesei. Ce minunat ar 
fi fost, dacă în prima broşură ni se oferea o piesă scoasă din viața so- 
cială dela noi, fie sujetul dela oraş sau dela țară; căci e notoric, că 
numai acele representații te satisfac, pe cari le înţelegi şi le simţesci. Şi 
cine ar pute să nege, că tocmai viaţa noastră e proprie a pute fi înţe- 
leasă și mai mult și simțită, 

Ei, dar ce nu s'a făcut, se mai poate face. Societatea, de bună 
seamă, nu răspingea astfel de piese, dacă i-se înaintau. Se vede, că ne 
lipsesc autorii. :De aceea observările făcute nici nu pot ave înţelesul 
unei împutări la adresa acelora, cari redactează „Biblioteca teatrală“. 


Prologul de altfel ne îndreptăţia să nutrim astfel de așteptări, de 
oare-ce în el se cuprind tot momente, cari cu deosebire la noi Ungu- 
renii se potrivesc, 


Iată conţinutul prologului: Teatrul înfațoșază o livadă între munţi 
cu păduri. 


Cătră această livadă coboară un poet, care spune, că colindând 
multe văi și dealuri a putut constata, că neamul românesc are o mare 
bogăţie de frumseţi. Dar păcatul e, că prea ne-am obicinuit a admira 
numai ce e de obiîrșşie străină. E timpul, să cultivăm limbă și datini 
românesci. In drumul său dă de un moșneag, care asemenea se plânge, 
că „țăranca îşi uită de răsboiu“, „vorbele străine îţi frâng săraca limbă“ 
„cântarea trăgănată şi doina cea cu dor încep să se prefacă vârtej îm- 
bătător“. Mântuinţa din aceste rele o vede poetul numai în „un teatru, 
o casă minunată“, în care să se adune „graiu, datini, port şi cânt“. 


Moșneagul e de acord și promite a vesti aceasta tuturor Românilor, 
„ca întrun gând să facem teatru românesc“. Moşneagul se depărtează, 
iar pe livadă se ivesce o societate de domni şi dame. La întrebarea, 
unui domn, că ce mai visează, poetul răspunde: 


„Un vis național. Visez, că-mi văd tot neamul făcându-şi un teatru“. 
Un al doilea şi al treilea află grea această întreprindere, căci e mare 
nepăsarea şi sărăcia. O doamnă însă reflectează, că numai la aparență 
e grea şi că Româncele vor da sprijinul cuvenit, căci ele nu vreau să 
lipsească acolo, unde se lucrează pentru neamul românesc. 


Într'aceea moșneagul se re'ntoarce și lui îi urmează un cor din 
Bănat, care cântă 2 strofe cu alusiune la teatru național, şi o ceată de 
ficiori, cari joacă călușerul, În fine toţi încing o horă. 


157 

Pătruns de această privelişte poetul exclamă: „Uniţi aşa cu toţii, 
frumosul nostru vis par’ că-l vedem aievea: Teatrul e deschis“. 

Ideile atinse în acest prolog: preferirea lucrurilor străine, revenirea 
la cele naţionale, nepăsarea marelui public față de chestiunile culturele ro- 
mânesci, corurile şi jocurile naţionale, au fost prea bine alese de autor, 
așa că efectul dorit asupra cetitorului și în potențată măsură asupra pri- 
vitorului nu poate lipsi. 

În adevăr, ce poate fi mai potrivit remediu împotriva acestor rele 
decât un teatru național? 

Aici se cultivă limba şi moravurile naţionale și se sbiciuesc toate 
relele venite dela străin; și se cultivă într'un mod, care atrage, de oare-ce 
procură totodată și distracţie, poate cea mai nobilă distracţie. 

Și apoi prin representarea vie a evenimentelor şi persoanelor în- 
semnate din istorie, teatrul e propriu a stărni entusiasm pentru viaţa 
publică și a fortifica caracterele cu înclinare de a se jertfi pentru binele 


public. 
Dacă „Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român“ i-ar 
succede în timp scurt, — și ce este imposibil bărbaţilor fermi și hotă- 


rîţi ? — să creeze o trupă ambulantă de actori, aceasta i-ar asigura pen- 
tru totdeauna un loc de frunte între societăţile noastre culturale. 

Dar şi numai prin publicarea „Bibliotecei teatrale“ şi-a căștigat un 
frumos titlu la recunoscinţa noastră, căci prin aceasta s'a ușurat nespus 
lucrarea amatorilor de representaţii românesci, cari — de sigur — adese 
nu s'au putut realisa din causă, că nu se scia de unde să se iee o piesă 
din toate punctele de vedere potrivită, 

Chestiunea grea a alegerii piesei e acuma pe jumătate resolvată, 
iar decopiarea rolurilor nu mai este necesară, de oare ce ieftinătatea 
broşurilor dispensează pe diletanţi de această muncă plictisitoare. 

Facem deci apel la diletanții nostri din toate unghiurile ţării, ca 
să facă us de „Biblioteca teatrală“, să cumpere pentru fie-care rol un 
exemplar al piesei, căci în felul acesta își neteqesc lucrarea proprie şi 
dau îndemn reducţiunii aceleia, ca să continue cu frumoasa și folositoa- 


rea întreprindere literară, care — avem neclătită credință — cu timpul 
ne va presenta și piese din istoria și viața poporului nostru de dincoace 
de Carpaţi. Drib. 


Calendare noue. Aventul luat de câtva timp de literatura noastră 
calendaristică se pare a fi în continuă desvoltare. Cel puţin calendarele 
pro 1899, ce le-am primit pănă astădi, arată un nou și extraordinar progres. 

„Călindarul Poporului“ şi de astădată ocupă locul cel mai de frunte 
între calendarele românesci. Nici când până astădi nu s'a oferit la noi 
publicului cetitor pentru prețul bagatel de 20 cr. o lectură mai bogată, 
mai folositoare și mai adequată trebuințelor poporului nostru. lată cu- 
prinsul părții literare, care şi cu privire la extensiune e cu o întreagă 
coală mai voluminos decât în anul trecut: 

12 


158 


Dela 1848, (din prilejul aniversaruli al 50-lea). Adunarea dela „Dumineca Tomei“ 
în Blag. Andreiu Murăgan, poetul anului 1848 (cu 2 ilustrațiuni). Fabulă arabă. Eu mis, 
ese, gi sunt Român, poesie de I. Dariu. 'Țeară fără bătrâni, poveste de V. A. Urechiă, 
Anecdotă. Doine şi icoane din lumea românească. („Limba, portul şi moşia“). Doine şi 
strigături poporale: De pe Murăş; De pe Têrnave; De pe Olt; De pe Someș; De pe Criș; 
Din părţile Năs&udului; Din Munţii Apuseni: Din Bănat; Din Ţeara-Oașului; Din Bihor; 
Din Bucovina, România (Oltenia şi Moldova), Basarabia şi Macedonia. Revaşul Nostru, 
cronica întâmplărilor din Septemvrie 1897 — Sept. 1898, se extinde pe 47 pagini, eu ur- 
mătorii subtitlii: Causa naţională, afaceri culturale, afaceri bisericeşti, afaceri economice, 
fruntaşi români morţi, dela fraţi, stări grele pretutindeni, ete. Economie: Cum s'ajungem 
la mai bine? — Unele regule pentru grijirea sănătăței. - Povete. De ris. Tirgurile din 
Ungaria şi Transilvania ete. Ilustraţiuni. 1. Andreiu Murăşianu, portret. 2. Casa în 
care s'a născut A. Murăşianu. 3. Un băiaş român, din Bucium-Sașa. 4. Dela Stâna-de-Vale: 
Reşedinţa şi capela Episcopului Pavel. 5. Un Român „mărginean“ călare. 6. O Româncă 
din jurul Sibiiului. 7. O fetiţă (coristă) din Bistriţa. 8. O familie din Bănat. 9. O păreche 
tin&ră din Suciul-de-sus (între Lăpuş şi Cibleş). 10. Un ţăran român din Bănat. 11. Scenă 
din Sălişte (|. Sibiiu). 12. Dela Stâna-de-Vale: case de locuit pentru oaspeţi. 18. Români 
din Șiria (|. Arad). 14. Dela Stâna-de-Vale: „Bisericuța“ (o stâncă). 15. — „Moara dracului“ 
16. + W. E. Gladstone (portret), 17. + Prinţul de Bismarck. 17. Împčrăteasa-Regină Elisabeta. 

„Călindarul Poporului“ se poate procura la librăria soc. „Tipografia“ în Sibiiu. 

„Amicul Poporului“, care a întrat deja în anul XXXIX, de asemenea 
a progresat în mod îmbucurător. Acest vechiu calendar, cândva de in- 
contestabilă valoare literară, decăduse în anii din urmă. Pus acum sub 
conducere nouă și mai consciințioasă, ugor își va pute recuceri buna 
reputaţie ce a avut în trecut. Partea literară este întocmită pentru cla- 
sele mai culte și cuprinde: cronica anului trecut şi o bine aleasă serie 
de bucăţi literare, atât beletristice cât sciinţifice. Un nou și folositor 
adaus este un mic șematism al autorităţilor (bis.-scolare), institutelor şi 
societăților rom. din ţară. Foarte bogate şi frumoase sunt ilustrațiunile, 
dintre cari amintim — Portretele: A. Saguna, I. St. Şuluţ, Bărnuţiu, 
Alfonso XIII, Mak Kinley, căpeteniile resboiului american-spaniol, Bis- 
marck, Henric de Prusia, Archid. Francisc Ferdinand, Impăr. Francisc 
Iosif și Impăr. Elisabeta, Princip. Carol şi Elisabeta de România, Gladstone, 
Ebers; apoi Statua lui Honterus, gimnasiul din Braşov, vederi din Bu- 
curesci. — „Amicul Poporului“ se poate procura la W. Krafft în Sibiiu. 
Prețul 40 cr. 

„Almanachul Învetătorului român“, întocmit de Iosif Velcean, este 
o apariţie calendaristică nouă, şi fără îndoială binevenită statului nostru 
învățătoresc. Almanachul este arangiat cu multă îngrigire şi ţine cont 
de tote trebuinţele practice ale învăţătorilor şi cantorilor noştri. El cu- 
prinde afară de partea întocmită ca caiet de note scolare, un șematism 
al autorităţilor bisericeșci scolare, al reuniunilor învățătoresci, apoi un 
conspect al literaturei didactice, diferite tractate pedagogice. Instruc- 
ţiuni pentru învăţători, biografiile unor bărbaţi binemeritaţi pentru școala 
română, și câte-va bucăţi literare. Este de regretat numai că prestaţiunile 
tipografiei nu stau pe același nivel cu ale redacțiunii. Almanachul se 
poate procura la editor în Resicza (Banat). Preţul 1 fl. 


159 


DIN DESPĂRȚEMINTE. 


Dintre Directorii despărțămintelor Asociaţiunii pănă astădi numai 
14 au trimis raportul prevădut în regulamente despre activitatea despăr- 
țămintelor în anul 1897. Acele rapoarte s'au publicat succesive în extras, 
după ordinea în care au fost trimise, în Nrii I—IV ai „Transilvaniei“. 
Opt Directori din despărțăminte, cari âncă au funcţionat în anul trecut, 
wau subşternut nici pănă acum raportul amintit, deși ar fi fost de dorit, 
ca disposiţiile stabilite în regulamente să nu rămână literă moartă. 
Ceea-ce însă nu s'a făcut în acest an, avem speranță că se va face la 
începutul anului următor. l 

Cu atât mai îmbucurătoare este împregiurarea, că în a. c. sau în- 
ființat mai multe despărțěminte noue în părțile Bănatului, Bihorului şi 
Sătmarului, despre cari la acest loc publicăm următoarele date: 


Despărţemântul Sătmarului cu sediul în Seini şi-a ţinut adunarea 
constituantă pentru organisare la 16 Februare d. c. în comuna numită. 
Delegat al comitetului central a fost numit dl George Pop de Basesci, 
sub al cărui presidiu desp. şi-a ales comitetul cercual, care s'a constituit 
alegêndu-şi ca president pe Dl Gavril Lazar de Purcareți, protopop în 
Sanislo. In 25 August despărțământul a ținut a doua adunare cercuală, 
cu care ocasiune, directorul de pănă acum abdicând, a fost ales în locul 
lui DI George Șuta, protopop în Moftinul mic, iar secretar dl Dr. Vasile 
Lucaciu, preot în Şişeşti. Desp. are 1 membru pe viaţă și 27 ordinari, 
la olaltă 28, 

S'au făcut disposiţiunile necesare pentru înființarea a 5 agenturi în 
cinci cercuri pretoriale, alegându-se conducătorii acelora, şi totodată s'a 
decis a se face paşii de lipsă pentru ca la despărțământul Sătmarului 
să se încorporeze şi comunele aparținătoare comitatelor Ugocea şi 
Sabolciu. 


Desp. Beiuşului s'a înfiinţat în adunarea dela 24 Februare a. e. ți- 
nută în Beiuș, sub conducerea dlui Paul Pap, advocat, în calitate de 
delegat al comitetului central. Cu această ocasiune s'a ales director al 
desp. DI protopop Augustin Antal, cum și ceilalți membri ai comitetului 
cercual; s'au înscris 1 membru fundator, | membru pe viață și 57 or- 
dinari. Dela această dată se începe activitatea comitetului cercual, care, 
spriginit de vrednica inteligență din Beiuş şi giur, cum și de cea din 
Oradea mare, a făcut tot posibilul pentru splendida reuşită a adunării 
generale a Asociaţiunii, ţinută la 27 și 28 August a. c. în Beiuș, adu- 
nare care va fi amintită în totdeauna cu drag în analele societăţii noa- 
stre, ca un mare eveniment cultural. Viul interes al acestui ţinut față 
de Asociaţiune se caracterisează prin neașteptata reuşită în toate pri- 
vințele a adunării generale şi prin numărul mare al membrilor, care adi 
se ridică la: 6 membri fundatori, 2 membri pe viață și 86 ordinari, de 


ERA 
toți 94; fiind totodată şi un număr frumos de membri ajutători pe teri- 
torul acestui despărțământ, 


Desp. Lugoşulu şi-a ţinut adunarea de organisare în !1 Iulie a. c. 
în Lugoș, sub presidiul Dlui Coriolan Bredicean, delegat al comit. cen- 
tral; de altfel Lugoşul și jurul seu are un număr respectabil de membri 
âncă din vara anului 1896, când Asociaţiunea își ţinuse neuitata adunare 
generală acolo. Acel număr a crescut cu ocasiunea adunării de organi- 
sare și adi desp. acesta numără: 5 membri fundatori, 4 pe viaţă, 37 or- 
dinari și mulți membri ajutători. Președintele desp. este Dl advocat 
Coriolan Bredicean. 


Desp. Bocşei s'a organisat în adunarea ţinută la 11 Septembre a. c. 
în Bocșa-germană sub presidiul Dlui Ioan Budinţan, advocat, delegatul 
comitetului central al Asooiaţiunii. Adunarea a fost foarte bine cercetată 
şi este speranţă, că interesul pentru causă va cresce neîntrerupt. Resul- 
tatul material a fost îmbucurător, Director al desp. a fost ales DI loan 
Budinţan. Membri ordinari 37 şi ajutători de asemenea un număr mare, 

Desp. I.. din Torontal şi-a ţinut adunarea de constituire la 20 Sep- 
tembre a. c. în Sânt-Miclăușul-mare sub presidiul Dlui Dr. Nestor Oprean, 
advocat, delegat al comitetului central, înscriindu-se 35 membri, din 
cari 18 ordinari şi 19 ajutători. De director al desp. a fost ales dl Paul 
Miulescu, protopresbiter în Comloșul mare. 


Desp. Orawiței, compus din cercurile pretoriale Oraviţa, Iam și 
Moldova în comitatul Caraș-Severin, şi-a ţinut adunarea de organisare 
la 29 Octobre în Oraviţa sub presidiul Dlui advocat Ilia Trăilă, delegatul 
comitetului central, participând un număr frumos de membri. Adunarea 
a ales director pe dl Ilia Trăilă și 4 membri în comitetul cercual. Mem- 
bri fundatori s'au înscris 4, pe viață 8 (de mai înainte sunt 3) — de toți 
11 —, membri ordinari solvind taxa de câte 5 fl.: 33 (cari n'au solvit âncă 
taxa 26) ajutători 20, suma tuturor membrilor înscriși 104. Taxe s'au 
subşternut deja în sumă de 805 fl. Din aceste puţine date se vede, că 
la Oraviţa însuflețirea pentru scopurile salutare ale Asociaţiunii a fost 
la culme. Cea mai mare laudă ṣe cuvine în primul loc Dlui delegat Ilia 
Trăilă şi deasemenea tuturor celor-ce au ţinut să arate în faptă atâta 
tragere de inimă, contribuind pentru „Asociațiune“, care numai în acel 
cas va pute lua un avânt mai însemnat, când toate despărțămintele, a 
căror activitate este pănă acum prea puţin însemnată, vor urma frumosul 
exemplu al Orăvicenilor, cari s'au angajat întrun mod atât de onorific 
la nobila luptă culturală, ce o poartă Asociaţiunea noastră. 

In timpul din urmă sa organisat și desp. Timișului cu privire 
la care pănă la data de față n'au sosit âncă rapoartele oficioase. 


Transilvania. Partea oficială. 169 


Nr. 223—4898. 


PROCES VERBAL 


din 12 August n. 1898. Ședinţa ordinară a comitetului cen- 
tral al Asociaţiunii. 


Preşedinte: I. M. Moldovan, președintele Asociaţiunii. 


Membrii presenți: Dr. I. Beu, Dr. Corn. Diaconovich, 
I. Papiu, Dr. Ilarion Pușcariu, Iosif St. Șuluţiu și N. Togan. 
Notar: Dr. I. Beu. 


214, 
Pentru verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 


Se designează dnii: Dr. Corn. Diaconovich, I. 
Papiu şi N. Togan. 


215. (424—1898). 
Secretarul I. presentează raportul cătră adunarea generală despre 
publicațiunile literare române și activitatea literară a Asociaţiunii în 1897—98. 


Se primesce în textul aclus acestui proces verbal 
şi se decide a se tipări. 


216. (362—1898). 


DI Daniil Stroia, proprietar în Mercurea, se roagă a fi considerat 
pe anul curent numai de membru ordinar al Asociaţiunii. 


DI Daniil Stroia se declară membru ordinar al 
Asociaţiunii. 


217. (897—1898). 


Direcțiunea despărțementului XXXII (D.-S.-Mărtin) înaintează cu data 
1 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela 11 Iulie a. c. 
Din acesta se constată: 1. S'a presentat raportul general al comitetului 
cercual şi cel al cassarului pe 1896 şi 1897 şi ambele s'au luat spre scire. — 
2. Pentru anul 1898 s'a fixat budgetul cu 8 fl., care sumă e a se acoperi din 
cele 20%, statutare. — 3. S'a încassat; a) dela membri noui dnii Nicolau 
Costea, înv. în Boziaş şi George Săbău, înv. în Șeica mare, 10 fl.; b) dela 
4 membri vechi 20 fl. și e) dela 6 membri ajutători 6 fl. — în total 36 fl. — 
4. S'a ales comitetul cercual pe un nou period de trei ani: president 
dl Vasile Zehan, iar membri în comitet dnii P. Nirăştean, lac. P. Macavei, 
Sim. Căluţ și Emil Pop. Comitetul cercual s'a și constituit inmediat, 
alegându-se vice-pres. Sim. Căluţ, cassar Iac. P. Macavei, controlor Emil 
Pop şi notar membrul ordinar V. B. Muntenescu.— 5. Delegaţi pentru 
adunarea generală dela Beiuș s'au ales duii V. Zehan şi P. Nirăştean. 

Cu aceeaș dată înaintează şi procesul verbal al ședinței comitetu- 
lui cercual dela 31 Iulie a. c., în care s'au pertractat afaceri curente și 

12 


170 . Transilvania. Partea oficială. 


s'a raportat, că a mai încurs taxa pe 1898 dela trei membri ordinari 
vechi şi câte 1 fi. dela trei membri ajutători — în total 18 A. 
La cassa centrală s'a trimis suma de 54 fl. 


Procesul verbal al adunării cercuale dela 11 
Iulie a. c. se ia spre scire. Proiectul de budget pe 
1898 se aproabă. Dnii N. Costea și G. Săbău se de- 
clară membri ordinari. Alegerea și constituirea co- 
mitetului cercual se aproabă. Asemenea se ia spre 
scire și procesul verbal al ședinței comitetului cer- 
cual dela 31 Iulie a. c. — Primirea sumei de 54 fl. 
se confirmă. 


218. (398 şi 401—1898). 

Mihaiu Pop, student în cl. V gimn., şi Aurel Vasilie, stud. în cl. Il. 
gimn., legitimează progresul în studiu făcut în 1897—98 şi se roagă a 
li-se lăsa stipendiile și pe viitor. 

Legitimarea se ia spre scire și cererea li-se în- 
cuviinţează. 
219. (402—1898). 

Direcţiunea despărțementului XIII (Abrud) înaintează cu data 2 August 
a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela 17 luhe a. c. Din acesta 
se constată: 1. S'a presentat raportul general al comitetului cercual şi 
s'a luat spre scire. [n legătură s'a votat proiectul de budget pe 1899 
preliminându-se la venite şi erogațiuni 485 fl., pentru trebuinţele des- 
părțământului s'au preliminat suma de 38 fl. 20 cr. — 2. Sa încassat 
suma de 251 fl. şi anume: a) dela membri ordinari vechi 95 fl.; b) dela 
membri noui: Iuliu M. Montani, Iosif Magda, ‘Teodor Duşa, I. Moldovan, 
Iuliu Pop, C. I. Irimie, Traianu Radu, N. Motora şi N. Cristea 45 fi.; 
c) dela membrul pe viață nou Dr. Laurențiu Pop 100 A.; d) dela membri 
ajutători 5 fl. şi e) dela contribuenți 6 fl. La cassa centrală sa trimis 
suma de 212 fl. 80 cr. suma de 38 fl. 20 cr. sa reținut pentru trebu- 
ințele proprii. — 3. S'au cetit disertațiunile: 'Ţărancele române în sus- 
ținerea portului și datinelor străbune, de Maria Cioban, și Țăranul și 
inteligentul și datorințele lor reciproce de Demetriu Goia; dșoara Sidonia 
Todescu a declamat poesia „Movila lui Burcel“. — 4. S'a ales comitetul 
cercual pe un nou period de trei ani: president dl Dr. V. Preda, iar 
membri în comitet dnii: Dr. Zosim Chirtop, Rom. Furduiu, D. Goia şi 
Ioan Maior. — 5. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuş s'au ales 
dnii Dr. Laur. Pop şi Dr. Zosim Chirtop, suplent Paul Petru. 

În comitiva sa directorul despărțământului atrage atenţiunea comi- 
tetului central, că între textul maghiar și cel român al Ş-ului 40 al. a 
treia din Statute e o diferință esențială. 


Transilvania. Partea oficială, 171 


Procesul verbal al adunării cercuale dela 17 Tu- 
lie a. c. se ia spre scire; proiectul de budget pe 
1899 se aproabă. Dnii amintiți sub 2. b) se declară 
membri ordinari. Primirea sumei de 212 fl. 80 cr. 
se confirmă; reținerea sumei de 38 fl. 20 cr. și ale- 
gerea comitetului cercual se aproabă. Referitor la 
diferința textului maghiar de cel român în $. 40 al 
Statutelor se observă, că diferința e o greșală de 
tipar, care însă nu alterează de loc, de oare-ce acel 
$. e numai o provocare la alt $, care cuprinde dis- 
posiţii detaiate și hotărite. 


220. (405—1898). 
Alexandru Liuba, student la şcoala de sculptură din Miinchen, își 
Jegitimează cu data 4 August a. c. progresul făcut în 1897/98 şi se roagă 
a i-se lăsa stipendiul de 100 A. şi pe viitor. 


Legitimarea se ia spre scire și stipendiul se mai 
acoardă âncă pe un an. 


221. (406—1898). 

Direcțiunea despărțementului VI (Sebeșul săsesc) înaintează cu data 5 
August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual dela 28 Iulie 
a. c, în care s'au pertractat afaceri curente, și pe cel al adunării cer- 
cuale dela 1 Angust a. c. Din acesta se constată: 1. S'au presentat şi 
luat spre scire raportul general al comitetului cercual și rațiociniul pe 
anul trecut. — 2. Din taxele de membri s'a încassat suma de 73 fi. 50 cr. 
3. Pentru anul 1899 s'a statorit budgetul la întrate şi eşite cu 170 A. — 
4, S'a ales comitetul „cercual pe un nou period de trei ani şi anume di- 
rector dl Sergiu Medean, iar membri în comitet dnii Al. Dobrescu, Zev. 
Murășan, I. Oncescu și Avram David iunior. — 5. Delegaţi pentru adunarea 
generală dela Beiuş s'au ales dnii Dr. Pompiliu Isac, I. Oncescu şi 
Dr. |. Elekes. 

Directorul despărțământului în comitiva sa observă, că taxele în- 
cassate se vor trimite la cassa centrală în toamnă, când vor încurge şi 
dela ceilalți membri. 

Procesul verbal al ședinței comitetului cercual 
dela 28 Iulie a. c. și cel al adunării cercuale dela 
1 August se iau spre scire. Proiectul de budget pe 
1899 și alegerea comitetului cercual se aproabă. Re- 
lativ la taxele încassate se observă, că acelea sunt 


a se trimite de-odată cu procesul verbal, în care se 
12% 


172 Transilvania, Partea oficială. 


amintesc, pentru ca membri Asociațiunii să poată fi 
la timp prověđuți cu bilet de legitimare. Se recearcă 
deci direcțiunea despărțěmêntului a înainta taxele 
încassate. 


222. (407—1898). 

Direcţiunea despărțementului XXIV (al Murășului) înaintează cu data 
1 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela 31 Iulie a. e. Din 
acesta se constată: 1. S'au presentat şi luat spre scire raportul general 
al comitetului cercual şi rațiociniul cassei pe 1897-—98.— 2. S'a statorit 
budgetul pe 1899 la întrate şi eşite cu 92 Afl. 30 cr., preliminându-se pen- 
tru trebuințele proprii 15 fl. — 3, Sa încassat suma de 52 fl. 30 cr. și 
anume 40 fl. dela membri ordinari şi 12 fl. 30 er. dela membri ajutători. 
Suma de 42 fl. 30 cr. s'a trimis la cassa centrală, iar cu 10 fl. sa pre- 
miat disertaţia de sub p. 4. — 4. Învățătorul Teodor Bogdan a cetit di- 
sertaţia „Pomăritul și toloasele lui“. — 5. Pentru a primi însărcinarea de-a 
representa despărțământul la adunarea generală din Beiuș, nu s'a aflat 
nimeni. — 6. Sa fixat un premiu de 5 fl. pentru acel învățător, care va 
dovedi mai mult progres în școala de pomi.— 7. S'a reales vechiul comitet 
cercual pe un nou period de trei ani. — 8. Ca loc pentru proxima adu- 
nare cercuală s'a fixat comuna Sângeorgiul de Murăş. 


Procesul verbal al adunării cercuale dela 31 Iulie 
a. €. se ia spre scire. Proiectul de budget pe 1899, 
premiarea, disertaţiei menționate, statorirea premiului 
de 5 fl., alegerea comitetului cercual și fixarea lo- 
cului pentru proxima, adunare cercuală se aproabă. 
Primirea sumei de 42 fl. 30 cr. se confirmă, 


2253. (408—1898). 
DI Trifon Miclea trimite 8 fl. 62 er. şi anume b fl. ca taxă de membru 
ordinar nou dela di Damian Popescu, preot în Ofeea (Bârânyos), iar re- 
stul dela membri ajutători. 


Se confirmă primirea sumei de 8 fl. 62 cr. şi 
dl Damian Popescu se declară membru ordinar. 


224. (409—1898). 

Direcţiunea despărțementului XXVII (Cohalm) înaintează cu data 4 Au- 
gust a. c. procesul verbal al şedinţei comitetului cercual dela 1 Iuliu a. 
c., în care s'a statorit programul adunării cercuale, și pe cel al adunării 
cercuale dela 1 August a. c. Din acesta se constată: 1. S'au presentat 
şi luat spre scire raportul general al comitetului și rațiociniul cassei pe 
anul expirat. — 2. S'a încassat dela 8 membri vechi 40 fl. și dela 6 mem- 
bri ajutători 6 A. 90 cr. — în total 46 fi. 90 cr., din care sumă 40 A. s'au 


Transilvania. Partea oficială „173 


trimis la cassa centrală. —3. Dl G. Repede, paroch în Homorod, a cetit 
disertaţia sa „Despre starea economică a poporului nostru românescă, 
iar dl I. Bercan a cetit şi explicat o broşura de I. Moţa despre deprin- 
derea poporului românesc cu negustoria. — 4. Sa statorit; budgetul pe 1899 
la întrate şi eşite cu 46 fl. 5 cr. — 5. S'au luat măsuri pentru înfiinţarea de 
agenturi. — 6. S'a decis, ca să fie rugat comitetul central, ca să trimită des- 
părțământului câteva exemplare din Agrologia de Dr. G. Maior și câte un 
exemplar din Biografia lui Avram Iancu de Iosif St. Şuluţiu şi Dietetica 
poporală de Sim. Stoica. — 7. Delegaţi pentru adunarea generală s'au ales 
dnii N. Mircea şi I. Mircea, suplenţi I. Buzea şi I. Bercan. 


Procesul verbal al ședinței comitetului cercual 
dela 1 Iulie a. c. şi cel al adunării cercuale dela 1 
August a. c. se iau spre scire. Primirea sumei de 
40 fl. se confirmă; proiectul de buget pe 1899 se 
aproabă. Relativ la rugarea de sub p. 6, se observă, 
că din Agrologie se trimite un exemplar pentru bi- 
blioteca despărțământului, iar celelalte doue opere, 
nefiind ele proprietatea Asociaţiunii, nu se pot da, 
gratuit. — În fine se recearcă direcțiunea despărță- 
mântului a convoca o adunare cercuală extraordi- 
nară pentru noua alegere a comitetului cercual, care 
trebuia să se efectuească în adunarea din 1 August 
a. c. conform $-ului 12 din Instrucţiunea Nr. 599—1897. 


225. (410—1898). 


Direcţiunea despărțemântului XI (Blaj) înaintează cu data 2 August 
a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual dela 30 Iulie a, c. 
şi pe cel a/ adunării cercuale dela 31 Iulie a. e. Din cel dintâiu se con- 
stată, că s'au pertractat rapoartele agenturelor şi raportul general, ce e 
a se presenta adunării cercuale, și s'a decis a se recomanda comitetului 
central rugarea agenturei din Lunca, ca taxele restante în suma de 7 fl. 
să se lase agenturei pentru procurarea unei tece. Din al doilea proces 
verbal se vede: 1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general și 
rațiociniul cassei pe 1897—98. — 2. S'a proiectat budgetul pe 1898—99 
la întrate și egite cu 220 fl. — 3. Sa încassat dela 6 membri vechi 30 fl., 
dela 5 membri noui 25 fi. şi dela 4 membri ajutători 7 fl. — în total 62 A. 
Sau mai înscris şi alți cinci membri noui, cari însă nu şi-au achitat 
taxele. — 4. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuş s'au ales dnii 
«Dr. Aug. Bunea şi Dr. V. Hossu. — 5. S'a ales comitetul cercual pe un 
nou period de trei ani și anume director dl I. German, iar membri în 
comitet dnii Dr. Aug. Bunea, V. Oltean, Dr. Vict. Szmigelski și Alexiu 
Viciu, funcţionari dl luniu Br. Hodoș, cassar, Dr. Is. Marcu, controlor și 


174 Transilvania. Partea oficială. 


A. C. Domșa, notar. — 6. Dl I. F. Negruțiu a cetit o disertaţie „Despre 
grădina de legumi“. 

Cu ocasiunea adunării cercuale sa țînut şi o exposiție de manu- 
facturi ţărănesci şi s'au împărțit premii. — În comitiva sa direcțiunea 
despărțământului spune, că taxele încassate le va trimite de odată cu 
cele, ce se vor încassa mai târdiu, dar şi pănă atunci cei înscrişi să fie 
primiți ca membri ordinari. 

Procesul verbal al ședinței comitetului cercual 
dela 30 Iulie a. c. se ia spre scire și cererea agentu- 
rej din Lunca se încuviinţează. Asemenea se ia spre 
scire și procesul verbal al adunării cercuale dela 31 
Iulie a. c.; proiectul de budget pe 1898—99 și ale- 
gerea comitetului cercual se aproabă. Relativ la 
taxele încassate și la membri noui se observă: Taxele 
încassate sunt a se trimite la cassa centrală de-odată 
cu procesul verbal, în care se amintesc, pentru-ca 
membri să se poată provede cu bilete de legitimare. 
Membri noui numai atunci se pot primi, când şi-or 
achitat taxele. Se recearcă deci direcţiunea despăr- 
țământului a trimite taxele încassate şi a indica, 
cari membri noui și-au achitat taxele. 

226. (415—1898). 

Petru Cosciuc, cancelist pensionat în Mediaș, se roagă cu data 7 
August a. c., ca comitetul central să primească pe fiica sa Irina, elevă 
în clasa IV civilă, în internatul Asociaţiunii scutindu-o de taxa de 200 fl. 


Cererea nu se poate încuviința. 


227. (486—1898). 
Direoțiunea despărțementului XIV (Cluj) răspunde în legătură cu sori- 
soarea Nr. 307—1898, că a recercat comitetul Casinei române din Cluj, 
ca să predee fondul şi biblioteca fostei societăți „Julia“, dar că acesta 
nu este aplecat a satisface recercării. 
Se decide a se recerca din nou comitetul Casinei 
române din Cluj, ca să extradee fondul și biblioteca 
„Luliei“ în sensul $-ului 23 din Statutele acestei so- 
cietăţi, iar dacă în termin de 30 qile nu va satisface, 
să se proceadă pe calea legii. 
22$. (418—1898). 


DI /uliu Vlăduțiu, director de bancă, cu data 10 August a. c. în- 
treabă, dacă poate DSa convoca adunarea cercuală a despàrțèmêntului XXIII 


Transilvania. Partea oficială. 175 


(Turda), de oare-ce alegerea DSale de director al despărțământului, în- 
têmplată în adunarea din 1897, nu este âncă aprobată. 
Se decide a recerca pe fostul director dl Simeon 
Pop, protopop în Luna, ca să înainteze procesul ver- 
bal al adunării cercuale din 1897, căci la biroul Aso- 
ciațiunii nu a întrat pănă acuma. 


229, (417—1898). 


Direcțiunea despărțementului XIV (Cluj) înaintează cu data 9 August 
a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela 4 August a. c., din care se 
constată: 1. S'a presentat raportul general pe anul trecut şi s'a luat 
spre scire, dându-se comitetului cercual absolutoriu, cu observarea că 
fostul cassar să restitue o diferință de 1 fl. 18 cr. obvenită din greşală 
de adiţiune. — 2. S'a încassat dela 8 membri vechi 40 fl., dela membrul 
nou dl Gavril Karsay 5 fl., iar dela dl Dr. Stefan Morariu 20 fl. pentru 
Casa naţională. După adunarea cercuală s'au mai încassat 10 fl. dela 
alți 2 membri. Suma de 75 fl. s'a trimis la cassa centrală. — 3. Delegaţi 
pentru adunarea generală dela Beiuș s'au ales dnii Bas. Podoabă şi N. 
Bobeş. — 4. S'a ales comitetul cercual pe un nou period de trei ani și 
anume director dl Vasile Indre, iar membri în comitet dnii loan Laslo, 
Tuliu Roşescu, Laurenţiu Pascu şi Mih. Albon. 


Procesul verbal al adunării cercuale dela 4 Au- 
gust a. c. se ia spre scire. Primirea sumei de 75 fil. 
se confirmă. Alegerea comitetului cercual se aproabă.. 
Dl Gavril Karșay se declară membru ordinar. De 
donaţiunea de 20 fl., ce dl Dr. Stefan Morariu a fă- 
cut pentru Casa naţională, se ia act cu plăcere. 


230. (422—1898). 
La propunerea bibliotecarului Asociaţiunii 


Se decide a se împărți gratuit cu ocasiunea adu- 
nării generale din Beiuș 150 exemplare din Povești 
din popor şi 50 exemplare din Higiena copilului. 


D. u. s. 
Dr. Il. Pușcariu m. p, Dr. Beu m. p., 
v.-preşed. secretar ÎI. 


S'a verificat. Sibiiu în 16 August 1898. 


Dr. C. Diaconovich m. p. |. Papiu m. p. Nic. Togan m. p. 


176 Transilvania. Partea oficială. 


Nr. 495—1898. 
PROCES VERBAL 
din ședința I a adunării generale ordinare a AĀsociațiunii 
pentru literatura română și cultura poporului român ținută 
în Beiuș la 27 August n. 1808. 
President: I. M. Moldovan. 


Notar: Dr. I. Beu. 

1. 

Premergând celebrarea serviciului divin în amendoue bisericile ro- 
mâne din Beiuș, presidentul Asociaţiunii I. M. Moldovan deschide adu- 
narea generală la 11 ore a. m. în presenţa unui număros public. După 
vorbirea presidială ia cuvântul dl Iosif Vulcan și salută adunarea gene- 
rală în numele Românilor din Bihor. 

Cuvântul presidial se va publica în organul so- 
cietăţii. Asemenea se decide a se publica și vorbirea 
dlui Iosif Vulcan. 

2. 

Se presentă raportul general despre activitatea comitetului central 
al Asociațiunii în 1897 împreună cu aclusele sale. Dl Dr. Augustin 
Bunea propune a se considera raportul general cetit, fiind tipărit și pu- 
blicat în timpul regulamentar. Dl Dr. Ilarion Puşcariu propune a se 
da cetire raportului literar al secretarului I. 

Se decide a se considera cetit raportul general 
şi a se da cetire raportului literar la p. 5 al ordinei de di. 

3. 

Urmând la ordinea de qi alegerea comisiunilor, 

Se numesc: a) pentru examinarea raportului ge- 
neral dnii Iosif Vulcan, N. Ivan şi Dr. Ile Dăian; 
b) pentru examinarea rațiociniului pe 1897 şi a pro- 
iectului de budget pe 1899 dnii Dr. Liviu Leményi, 
Dr. Coriolan Pop și Gerasim Domide; c) pentru stu- 
diarea proiectelor de regulamente înaintate spre apro- 
bare dnii Dr. Ioan Suciu, Dr. loan Stroia și Gavrilă 
Precup; d) pentru înscrierea de membri și încassarea 
“taxelor dnii Augustin Antal, Vasile Pap și Demetriu 
Negrean. 

4. 

Se presentă trei propuneri incurse la presidiul Asociaţiunii: a) dela 
despărțământul I pentru preliminarea unei sume, din care să se ajutoreze 
acele despărțăninte, cari doresc a desfășura o activitate mai roditoare, 
s. e. prin înființarea de bibliotece poporale; ø) dela dl Alimpiu Barbo- 


Transilvania. Partea oficială. 177 


Jovici pentru schimbarea terminului ţinerii adunării generale; y) dela 

duii I. Baciu şi I. Pop Reteganul pentru înființarea unei fundaţii „Andreia 

Murășanu“, din care să se premieze poesii, spre care scop fac o dona- 

ţiune de 20 fl.; și d) o rugare a comunei bisericesci din Băla pentru 
acordarea unui ajutor pe sama școalei confesionale gr. cat, 

Propunerile se predau comisiunii exmise pentru 

studiarea proiectelor de regulament, iar rugarea de 

sub ò) comisiunii exmise pentru examinarea proiec- 


tului de budget. 


Se cetesc telegramele de felicitare sosite dela Excel. Sa Miron Romanul, 
archiepiscop şi metropolit, Onoriu Tilea, Sibiiu; Al. Filip, Baden-Baden; 
German, Hodoş, Blaj; Dr. Laurențiu Pop, Abrud; Porcius, Rodna-veche; 
Redacţiunea „Telegratului Român‘; Andr. Bârsean, Braşov; Virgil Oniţiu, 
Braşov; Dr. Gavril Tripon, Bistriţa ; Popu, Budapesta. 

Se ia act cu plăcere de aceste felicitări. 


6. 
Se presentă disertația întrată la termin „Pentru-ce nu pot ținé Ro- 


mânii concurența cu Ovreii?* de Axente Sever. 
Fiind autorul absent disertația nu se poate ceti, 
dar se dă cetire raportului literar al secretarului I. 
7 


Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor: 
Se amână pe ședința proximă. 
Şedinţa se încheie la 121/, o. m. 


D. u. s. 
I. M. Moldovan m. p., Dr. Beu m. p., 
preşedinte. secretar II. 


S'a verificat. Sibiiu, în 12 Septembre, 1898. 
Dr. I. Pușcariu m. p. P. Cosma m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. 
l. Papiu m. p. Dr. N. Vecerdea m. p, l. Popovici m. p. 


PROCES VERBAL 


din ședința II a adunării generale ordinare a Asociațiunii 
pentru literatura română și cultura poporului român ținută 
în Beiuș la 28 August n. 1898. 
President: I. M. Moldovan. 
Notar: Dr. I. Beu. 


Nr. 496 — 1898. 


8. 
Comisiunea exmisă pentru inscrierea de membri și încassarea taxelor 
raportează prin dl Augustin Antal, că s'au înscris 5 membri fundatori, 


178 Transilvania. Partea oficială. 


1 membru pe viață, 34 membri ordinari. și s'a încassat suma de 474 f. 
şi 5 acții à 100 fl. Toți aceşti membri au fost primiți în o şedinţă ex- 
traordinară a comitetului central. 
Spre scire. 
9. 

Comisiunea exmisă pentru examinarea ratiociniului pe 1897 și a pro- 
iectului de budget pe 1899 raportează prin referentul său Dr. Coriolan 
Pop, că rațiociniul pe 1897 se află în ordine şi în consonanță cu regi- 
strele şi documentele. Pe basa referadei adunarea generală decide: 

a) raportul general pe 1897 referitor la rațiociniu 
se ja spre scire; 

b) se dă îndemnisare comitetului central pentru 
supraerogate ; 

c) rațiociniul pe 1897 se aproabă şi se dă abso- 
lutoriu comitetului central pentru anul de gestiune 
1897. 

10. 

Aceeaşi comisiune raportează şi asupra proiectului de budget pe 1899 
propunênd aprobarea acestuia. 

Adunarea generală aproabă proiectul de budget 
pe 1899. 

La. 

Aceeaşi comisiune raportează și asupra rugării comunei bisericesci 
din Băla şi propune a nu se lua în considerare, nefiind astfel de aju- 
toare preliminate în budgetul anului 1898. Faţă de propunerea comisi- 
unii dl Dr. Vasile Hossu face contra-propunere în sensul de a se lua 
în considerare; iar dl Dr. Augustin Bunea propune a se preda rugarea 
din chestiune comitetului central. 

Rugarea comunei bisericesci din Bălu se trans- 
pune comitetului central. 

12. 

Comisiunea exmisă pentru examinarea raportului general pe 1897 își 
presentează raportul prin referentntul său Dr. Ilie Dăian, care expune 
pe larg starea actuală a Asociațiunii, relevează faptul ridicării taxei de 
întreţinere în internatul școalei de fete și insistă pentru înființarea des- 
părțămintelor și desvoltarea vieții şi a activităţii lor. 

În legătură cu acest raport dl Nicolau Ivan propune: „Taxa in- 
ternatului pentru elevele dela şcoala de fetiţe rămâne cu suma de 200 fl., 
cum a fost în anii trecuţi, şi urcarea la 250 fl. nu se încuviinţează“. 

Dl Basiliu Podoabă propune a se însărcina comitetul central cu 
inițiarea unei colecte, din al cărei resultat să se ajutoreze şcoalele po- 
porale lipsite. 


Transilvania. Partea oficială. 179 


D! Dr. Ilarion Pușcariu propune a se lua act cu mulțămită de 
donaţiunile făcute pe sama Casei naționale. 

Punêndu-se la vot propunerile, cele făcute de dnii N. Ivan și V. 
Podoabă au cădut, iar propunerile comisiunii și cea a dlui Dr. Ilarion 
Puşcariu s'au primit. Adunarea generală decide deci: 

a) Raportul general pe anul 1897 se ia spre scire. 

b) Se dă expresiune prin sculare condolenţei pen- 
tru membri reposaţi ai Asociaţiunii după consemna- 
rea presentată. 

6) Comitetul central se autorisează, ca să pu- 
blice un concurs pentru o scriere despre un sujet 
de istorie naţională ori de natură înrudită. 

d) Comitetul central se însărcinează a stărui pe 
calea cuvenită pentru ștergerea taxelor de vamă im- 
puse productelor noastre literare în Regatul român. 

e) Pașii întreprinși de comitetul central întru 
executarea conclusului adunării generale din 1897 
relativ la ridicarea unei Case naţionale și la înfiin- 
ţarea unui internat de băieţi se iau la cunoscință. 

f) Adunarea generală dă expresiune protocolară 
recunoscinței sale faţă cu primii fundatori și dona- 
tori ai Casei naţionale. 

g) În raport cu conelusul Nr. 20 luat în aduna- 
rea generală din 1897 comitetul central să se pună 
în legătură cu forurile noastre supreme bisericesci- 
școlare spre a culege datele despre şcoalele avisate 
la ajutor și să pornească pe basa acestor date cel 
puţin o mișcare morală în favorul școalelor sărace, 
pănă-ce va pute să le dee ajutor material. 

h) Comitetul central să se pună în legătură cu 
celelalte societăţi culturale ale noastre, spre a stabili 
între ele și Asociaţiune un mai intim contact de tră- 
țietate, care să se manifesteze cel puţin la adunările 
generale ale fiecăreia. 

i) Comitetul central să înceapă înființarea sec- 
țiunilor literare prevădute în $. 2 al Statutelor. 

N 13. 

În legătută cu raportul general dl Dr. Augustin Bunea, afirmând, 
că propunerea DSale făcută numai verbal în adunarea generală din 1897 


180 Transilvania. Partea, oficială, 


în chestiunea Casei naţionale, nu i-s'ar fi stilisat corect, roagă adunarea 
generală, ca să constate, că ar fi propus „ca comitetul central al Aso- 
ciaţiunii să se pună în conțelegere cu susţinătorii gimnasiilor românesci 
din patrie, pentru-ca corpurile didactice dela aceste școli să adune cu 
concursul despărțămintelor din respectivele ţinuturi toate obiectele, cari 
merită și trebue să se adune întrun museu. Când apoi numărul acestor 
obiecte adunate în localurile gimnasiilor noastre va fi atât de mare, în- 
cât din acelea să se poată forma un museu etnografic și istoric, atunci 
să se clădească și casa, adecă edificiul museului acestuia. 

Adunarea generală presentă nu poate constata 
cele petrecute în adunarea generală din Mediaș, dară 
ia act de cererea dlui Dr. Bunea. 

14. 
Comisiunea exmisă pentru studiarea proiectelor de regulamente îşi 
înaintează prin referentul său Dr. Ioan Stroia raportul, pe basa căruia 
adunarea generală decide: 


a) Proiectul de regulament pentru adunările ge- 
nerale se primesce cu următoarele modificări ale 
textului presentat: a) alineatul 2 din $. 5 „și sunt 
în posesiunea biletului de legitimare“ se eliminează; 
P) în §. 6, alineatul I, șirul 2, să se dică în loc de 
„S 17 î* § 17 l iar în şirul 3, în loc de „($ 8)“ 

' ($ 7); 7) în § 7, şirul 4, să se cetească în loc de 
„(St. § 17 ò“ (St. $ 17 D; d) $ 18 se eliminează; 

b) Proiectul de regulament al afacerilor interne 
ale comitetului central al Asociaţiunii se primesce 
cu următoarele modificări ale textului presentat: 
a) § 17 se schimbă astfel: În cas de paritate a vo- 
turilor dirimă votul președintelui. Îi stă însă în voie, 


ca pe lângă abţinerea sa dela vot să convoace în. 


restimp de 3 dile o ședință extraordinară, pentru a 
se discuta de nou și a se vota definitiv în chestiune; 
B) În § 20 şirul 5 să se dică: chestiunea se aduce 
spre decidere în o ședință a comitetului, compusă din 
aceiași membri, cui au participat şi la cea anterioară, 
care ete.; y) Alineatul 2, din § 23 va fi: cassarul, 
bibliotecarul, archivarul și economul cel puţin 1 oară, 
secretarul I și Il cel puţin 2 oare, iar cancelistul 
cel puțiu 3 oare; ò) $ 57 se modifică astfel: Acest 
regulament se pune în aplicare imediat și se va 


ide mo a a ase 


mizat e 


Transilvania Partea oficială. 181 


pute modifica la propunerea comitetului central nu- 
mai în adunarea generală a Asociaţiunii prin majo- 
ritate de voturi. 

c) Proiectul de regulament al afacerilor interne 
pentru despărţămintele Asociaţiunii se primesce cu 
următoarele întregiri ale textului presentat: o) La 
Ş 48 se adauge un alineat nou de cuprinsul: Des- 
părţămintele însă pot aranja petreceri, producţiuni etc. 
şi în favorul promovării intereselor culturale locale. 
De atari venite dispune despărțământul conform bud- 
getului stabilit din cas în cas și aşterne raţiociniu 
separat comitetului central; [) Textul Ş-lui 52 va fi: 
Acest regulament întră în vigoare imediat şi se va 
pute modifica la propunerea comitetului central în 
adunarea generală a Asociaţiunii prin majoritatea 
absolută a voturilor. l 

15. 

Tot comisiunea pentru studiarea proiectelor de regulament rapor- 
tează şi asupra propunerilor expuse în p. 4 al procesului verbal din şe- 
dința I, dintre cari cea a despărțămentului I referitoare la votarea unei 
sume speciale pentru bibliotecele poporale, în vederea budgetului votat 
pe 1899 şi a regulamentului pentru despărțăminte, s'a retras prin dele- 


gatul dl N. Bogdan. 
Pe basa referadei adunarea generală decide: 


Propunerea dlui Alimpiu Barbolovici relativ la 
schimbarea terminului ţinerii adunării generale se 
transpune comitetului central, în competința căruia 
cade fixarea terminului. 

Tot comitetului central se transpune și propu- 
nerea şi donațiunea de 20 fl. a dlor I. Baciu și I. 
Pop-Reteganul cu îndrumarea, ca să studieze chesti- 
unea și la proxima adunare generală să facă propu- 
nere positivă. 

16. 
Urmând la ordinea dilei alegerea secretarului I al Asociaţiunii 


Se alege, la propunerea comitetului central, 
prin aclamaţiune dl Dr. Corneliu Diaconovich. 
17. 
Pentru alegerea președintelui, vicepreședintelui și a comitetului central 
dl Dr. Remus Roșca propune și adunarea generală alege o comisiune 


182 Transilvania. Partea oficială. 


de 9, constătătoare din dnii: G. Pop de Basesci, N. Zigre, Alimp. Bar- . 
bolovici, N. Garoiu, Aug. Antal, Dr. Liviu de Lemânyi, Dr. Aug. Bunea, 
Dr. N. Vecerdea și Dr. Corn. Diaconovich, care să compună o listă de 
candidaţi. Spre acest scop se suspinde ședința pe 5 minute. După re- 
deschiderea şedinţei la propunerea comisiunii candidătoare adunarea 
generală 
Alege prin aclamaţiune: președinte pe dl I. M. 
Moldovan, vice-președinte pe dl Dr. Ilarion Pușcariu, 
iar membri ordinari în comitetul central pe dnii I. 
Papiu, Partenie Cosma, Zacharia Boiu, Leontin Si- 
monescu, Dr. Remus Roșca, N. Ivan, I. V. Russu, 
Iosif St. Șuluţiu, I. Creţu, Onoriu Tilea, Dr. Corneliu 
Diaconovich, N. Togan, și membri suplenţi pe dnii 
Dr. Ilie Beu, G. Dima, I. Popovici, G. Maxim, Dr. 
Ilie Dăian și Dr. Octavian Russu. 


18. 


Defigerea locului pentru proxima adunare generală 
Se concrede comitetului central. 


19. 
Cu verificarea proceselor verbale ale şedinţelor adunării generale 
Se încredinţează acei membri presenți ai Aso- 
ciațiunii, cari își au locuința în Sibiiu. 
20. 


Se cetesc telegramele de felicitare, cari au sosit după şedinţa I, și 
anume dela: Il. Sa loan Meţian; Il. Sa Dr. Demetriu Radu; Paul Oltean, 
Haţeg; preotul Băliban, Acoș; Dr. loan Nedelcu, Oraviţa; Românii din 
despărțământul Lugoșului; Dr. Stefan Morariu: și Gavril Carșai, Elopatak; 
Cornel Lazar, parochul Almașului; Dr. Novac, Roşiu, Dr. Ancu, Bobo- 
roni, Balanescu, Biserica-albă; Românii din Abrud; Laslo, Emeric Pop, 
Dr. Ilea, Pascu, Cluj; Agentura Asociaţiunii din 'Tohanul vechiu; G. 
Lupșa, Saâgh; Românii din Hălmagiu şi jur; Dr. Pop, Năsăud; G. Au- 
gustini, Romanul, Roșiescu, I. Petros, I. Petrovics, I. Niger, Toma Belu, 
N. Marcu, Dr. Stefan C. Pop, G. Telescu, Sava Raicu, Dr. T. Popescu, 
Ceontea, luliu Herbay, Dr. Il. Precupaş, Dr. P. Opre, Dr. Sever Ispravnic, 
G. Telescu iun., I. Raţiu, G. Popovici, Eug. Beleş, Arad; Românii din 
Deva; Axentie Sever, Braşov; parochul Horvath, Oradea mare; Iosif 
Roman, Oradea mare; Dr. Raţiu, Sibiiu; Patriciu şi Elena Barbu, Re- 
ghinul săsesc; Dr. Putici, Hamsea, Toma Octavian, Dr. Grecu, Dr. Nicola, 
„Timişiana“, Rotariu etc., Timișoara; Calciunariu, Orșova ; Zacharia Boiu, 
Reghinul săsesc; Dr. Iacob Maior, Dr. I. Maior, Dr. Iacob Radu, Dr. D. 
Florescu, Dr. Isidor Pop, Dr. Petroviciu, losif Jorga, IL. Vidu, Joandrea, 
Martinescu, Tiberiu şi Caiu Bredicean, Giurgiu, Lugoș; Dr. Russu, Sibiiu ; 
Elena Petrașcu şi Dr. Vasile Bologa, Sibiiu; Funcţionarii „Albinei“, 
Sibiiu ; Redacţiunea „Tribunei“ şi a „Foaei poporului“ ; Moldovan, Anton, 
Borgovan, Constanţa. 

Spre plăcută scire. 


Transilvania. Partea oficială, 183 


2I. 

Președintele încheie adunarea generală, mulțămind acelor domni, cari 
au aranjat frumoasele festivități, și dorind ca lucrarea săvîrșită să lase 
urme trainice în părțile Bihorului. — Cuvântului presidial răspunde pă- 
rintele A. Palladi din Feniş aclamând comitetul central. 


D. u. s. 
I. M. Moldovan m. p., Dr. Beu m. p., 


presedinte. secretar II. 
S'a verificat. Sibiiu în 12 Septembre 1898. 


Dr. I. Pușcariu m. p. P. Cosma m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. 
l. Papiu m. p. Dr. N. Vecerdea m. p. |. Popovici m. p. 


Nr. 545 —1898. 


PROCES VERBAL 


din 28 August 1898. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociaţiunii, țînută în Beiuş. 


Președinte: I. M. Moldovan, președinte al Asociaţiunii. 
Membri presenţi: Partenie Cosma, Coriolan Bredi- 
cean, Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Remus Roșca, I. Papiu și 
Leontin Simonescu. 
Notar: Dr. Corn. Diaconovieh. 
231. 


Secretarul I aduce la cunoscinţa comitetului central, că s'au înscris 
membri fundatori: dnii George Lazar, advocat în Vinga, Teodor Oancea, 
notar în B.-Lazur, Paul Papp, advocat în Beiuş, Demetriu Negrean, 
comerciant în Beiuș şi Nicolau Criste, proprietar în Beiuş; membru pe 
viaţă: dl Dr. Coriolan Popp, advocat în Oradea mare, iar membri ordinari: 
dnii Teodor Andru, preot, Tereuțiu Popovici, notar, loan Pop, preot, Teodor 
Kovări, preposit, Georgiu Juhász, canonic, Moise Nesu, canonic, Artemiu 
Sarkadi, canonic, Nicolau Zigre, advocat, Toma Păcală, protopresbiter, Dr. 
Florian Duma, advocat, lustin Ardelean, redactor, Aurel Lazar, advocat, 
Dr. Nicolau Popovici, medic, Iosif Vulcan, membru al Acad. rom., Dr. De- 
metriu Kiss, advocat, George Pop, act. comit., Dr. Ioan Comşa, medic, 
Iosif Botto, notar, Augustin Pop, pădurar, Hie Frențiu, notar, Alexandru 
Pelle, preot, Iguatie Sutha, pădurar, Miron Botişel, preot, Mihaiu Ciura, 
învățător, Dr. loan Buna, advocat, Ioan Moga, învăţător, George Bogdan, 
preot, Petru Bogdan, învățător, Traian Morcan, jurist, Danil Maiorescu, 
notar i. r, George Brătean, funcţionar, Gavril Lungu, preot, Ioan 
Erdélyi, apotecar, Maria Sfetea, profesoară, loan Mihalca, preot, şi Mochiu 
Vancea, preot. 

Domnii amintiţi se declară membri fundatori, 
respective membri pe viață sau ordinari ai Asoci- 


aţiunii. 


184 Transilvania. Partea oficială. 


232. 
Pentru verificarea procesului verbal al ședinței de adi 


Se designează dnii: Partenie Cosma, Dr. Remus 
Roşca şi I. Papiu. 


D. u. s. 
I. M. Moldovan m. p., Dr. C. Diaconovich m. p., 
preşedinte. secretar I. 
S'a verificat. Sibiiu în 19 Septembre 1898. 
i. Papiu m. p. P. Cosma m. p. Dr. Remus Roşca m. p. 


PROCES VERBAL 


din 16 Septembre 1898. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociațiunii. 


Nr. 546 —1898. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociaţiunii. 

Membrii presenţi: Zacharia Boiu, Partenie Cosma, 
Dr. Cornel Diaconovich, I. Papiu, I. V. Russu, Dr. Remus 
Roșca, Leontin Simonescu, Iosif St. Şuluţiu şi N. Togan. 

Notar: Dr. Beu. 

233. 

DI Dr. Ilarion Pușcariu, vice-presidentul Asociaţiunii, arată că s'a 
simţit dator a convoca această ședință din tristul incident al morții 
Maiestăţii Sale imperăteasa-regină Elisaveta şi roagă comitetul central, ca 
să dee expresiune durerii şi condolenței sale pentru această perdere 
simțită de toate popoarele monarchiei austro-ungare și în deosebi de 
poporul român de sub sceptrul dinastiei Habsburgice. 

Comitetul central dă expresiune durerii și con- 
dolenţei sale prin ridicare şi decide a se trimite 
Majestății Sale împăratului-rege Francisc Josif I o 
adresă de condolenţă. Cu redactarea acesteia se în- 
credințează biroul comitetului central. 

233 a. 

Verificarea acestui proces verbal 

Se încredinţează dlor Zacharie Boiu, Partenie 
Cosma și Dr. Cornel Diaconovich. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. Beu m. p., 
vicepreşedinte. secretar II. 
S'a verificat.  Sibiiu în 19 Septembre 1898. 
Z. Boiu m. p. Dr. Cornel Diaconovich m. p. P. Cosma m. p. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane. 


ai a ninas 0 ela d kiihko e 


"Transilvania. Partea oficială. 185 


Nr. 588—1898. 


PROCES VERBAL 


din 22 Septembre n. 1898. Şedinţa ordinară a comitetului 
central al Asociaţiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu. 

Notar: Dr. Beu. 

Membrii presenţi: Zah. Boiu, Part. Cosma, Dr. Corn. 
Diaconovieh, I. Creţu, I. Papiu, Dr. Remus Roșca, I. V. 
Rusu, Leontin Simonescu, Ios. St. Şuluţiu, N. Togan. 


234. 
Pentru verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se designează dnii: I. Creţu, I. Papiu și Leontin 
Simonescu. 
235. (558—1898). 

Secretarul II presentează protocoalele adunării generale, țînută la 27 
şi 28 August a. c. în Beiuş, din care se constată, că adunarea generală: 

a) a luat spre scire raportul general pe anul 1897; (concl. 12 a); 

b) a dat comitetului central absolutoriu pentru rațiociniile anului 
1897 şi indemnisare pentru supraerogatele făcute; (concl. 9, a — ¢); 

c) a aprobat întocmai proiectul de budget al Asociațiunii pe anul 
1899 (concl. 10); 

d) a ales cu mandat de 3 ani (conel. 17): preşedinte pe dl I. M. 
Moldovan, vice-președinte pe dl Dr. Ilarion Pușcariu, iar în comitetul 
central ca membri ordinari pe dnii Zah. Boiu, Part. Cosma, I. Creţu. 
Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, I. Papiu, Dr. Rem. Roșca, I. V. Rusu, 
Leontin Simonescu, los. St. Șuluţiu, On. Tilea şi N. Togan, —și ca 
membri suplenți pe dnii Dr. I. Beu, Dr. E. Dăian, G. Dima, G. Maxim, 
I. Popovici și Dr. Oct. Russu; 

c) a ales secretar I pe viaţă pedl Dr. Corn. Diaconovich; (concl. 16.); 

f) a aprobat cu mici modificări „Regulamentul afacerilor interne 
ale comitetului central“, „Regulamentul afacerilor interne ale despărțămin- 
telor“ şi „Regulamentul pentru adunările generale al Asociaţiunii“; 
(concl. 14.) 

9) a autorisat comitetul central, ca să publice un concurs pentru 
o scriere despre un sujet de istorie naţională ori de materie înrudită; 
(eoncl. 12, c.) 

h) a însărcinat; comitetul central a stărui pe calea cuvenită pentru 
ștergerea taxelor de vamă impuse productelor noastre literare în Regatul 
român; (conel. 12 d.) 

î) a îndrumat comitetul central, să înceapă înființarea secţiunilor 
literare; (concl. 12, 3.) 

13 


186 Transilvania. Partea oficială. 


k) a decis, ca comitetul central să se pună în legătură cu celelalte 
societăţi culturale ale noastre, pentru a stabili un contact mai intim între 
ele şi Asociaţiune; (concl. 12, A.) 

l) a luat act de paşii întreprinşi de comitetul central relativ la ri- 
dicarea Casei naționale și a internatului de băieţi și a dat expresiune 
protocolară recunoscinţii sale faţă cu primii fundatori şi donatori ai Casei 
naționale; (conel. 12, e, f.) 

m) în raport cu conclasul Nr. 20 din 1897 a dispus, ca comitetul 
central să se pună în legătură cu autorităţile noastre bisericesci spre a 
culege date despre școalele avisate la ajutor şi să înceapă o mişcare 
pentru sprijinirea acestora; (conel. 12, g.) 

n) a transpus la comitetul central spre deliberare: 

a) cererea comunei bisericesci din Băla pentru un ajutor pe sama 
şcoalei sale; (concl. 11.) 

8) propunerea și donaţiunea de 20 fl. a dlor 1. Baciu şi I. Pop- 
Reteganul pentru crearea unui fond pentru premiarea de lucrări 
poetice (concl. 15) și 

y) propunerea dlui Alimpiu Barbolovici, ea adunările generale să se 
țină pe viitor la alt termin (concl. 15); şi în fine 
0) a încredințat comitetul central cu defigerea locului adunării ge- 

nerale proxime. (concl. 18). 

ad a—e) se ia act; budgetul aprobat se predă 
cassarului pentru conformare ; 

ad f) se dispune tipărirea regulamentelor în tex- 
tul modificat ; 

ad g—k) se însărcinează secretarul I: să înain- 
teze o propunere pentru publicarea concursului, 

să redigeze cererile necesare în causa ștergerii 
taxelor de vamă impuse productelor noastre literare 
în România, 

să elaboreze un proiect pentru înființarea secţi- 
unilor literare și 

să înainteze propuneri pentru stabilirea unui con- 
tact mai intim cu celelalte societăți culturale rom. 
din ţară; 

ad 1) biroul se însărcinează a aduce la cunoscință 
tundatorilor și donatorilor Casei naţionale mulțămita 
protocolară a adunării generale ; 

ad m) se predă biroului spre conformare; 

ad n) se așteaptă propunerile biroului, și în fine 

ad o) se ţine în evidenţă. 


Transilvania. Partea oficială, i 187 


236. 
În legătură cu conclusul Nr. 233 din ședința comitetului dela 16 


Septembre a. c. 
Se autorisează cassarul a acoperi spesele, ce se 


vor efectui cu adresa din chestiune. 


237 (552—1898). 

Delegații exmiși prin conclusul Nr. 102 din șed. dela 12 Maiu a. c. 
ca representanți ai Asociațiunii la adunarea iubilară a Reuniunii transil- 
vane pentru cunoscința ţerii își presentează raportul despre împlinirea mi- 
siunii lor. În legătură se aşterne și expensariul de spese al domnului 
Dr. C. Diaconovich. 

Raportul se ia cu plăcere spre scire. Dlui Dr. 


C. Diaconovich i-se asemnează suma de 27 fl. De 
renunțarea dlui Dr. Ilarion Puşcariu la rebonificarea 
speselor se ia act cu mulțămită. 


238. (520—1898). 

Secretarul I şi al II, cassarul și archivarul, ca substitut al biblio- 
tecarului, îşi presentează expensariul speselor avute la adunarea generală 
din Beiuş. 

Se asemnează secretarului I 35 A. 20 cr., secre- 
tarului II 42 fl. 40 cr., cassarului 34 fl. 20 cr., şi 
archivarului 16 fl. 80 cr. 

239. (464—1898). 

Direcțiunea șeoalei gr. or. din Apoldul inferior cere cu data 25 August 
a. e. din depositul Asociațiunii cărți pe sama bibliotecei şcolare. 

Se dăruesce bibliotecei din chestiune câte un 
exemplar din: a) B. Baiulescu, Despre necesitatea 
promovării și protecţionării meseriilor între Români; 
b) S. Stoica, Higiena copilului; c) I. Pop-Reteganul, 
Povești din popor. 

240. (421—1898). 

Se presentează cererile întrate în urma concursului publicat sub 
Nr. 421—1898 pentru conferirea a doue stipendii de câte 60 fl. din fund. 
„I. Roman“ şi unul de 50 fi. din fund. „Dobâca“. Cereri întrate la timp 
47, după termin 2. 

Stipendiile de câte 60 fl. la an din fund. „l. 
Roman“ se conferă tinerilor Pavel Gușeilă Negrea din 
Poşorta, absolvent al cl. V. gimn., și Ciprian Pot- 


coavă din Vlădeni, absolvent al cl. VII. gimn.; sti- 
13% 


188 Transilvania. Partea oficială. 


pendiul de 50 fl. la an din fund. „Dobâca“ tinărului 
Gavril Todică din Iclodul-mare, absolvent al cl. VII. 
gimnasiale. 

241. (541—1898). 

Cancelistul Asociaţiunii Romul Simu, cere ameliorarea remuneraţi- 
unii sale. 

Cererea se predă unei comisiuni compuse din 
dnii Part. Cosma, Dr. Remus Roșca și Iosif Sterea 
Șuluţiu. 

242. (550—1898). 

Direcţiunea școalei civile de fete aduce prin protocolul conferenței 
corpului didactic dela 19 Septembre a. c. la cunoscinţă, că o nouă or- 
dinațiune ministerială dispune, ca pe viitor 1. datele statistice școlare 
să se înainteze direct comisiunii centrale din Budapesta și 2. tipăritu- 
rile pentru inmatriculare și ținerea evidenţei absenţiilor să se procure 
dela tipografia universităţii reg. magh. sau să se tipărească după forma 
şi mărimea celor edate de ministeriu. 

Spre scire cu observarea, că conform conclusului 
conferenței corpului didactic direcţiunea școalei se 
autorisează a face tipărituri noue după forma și mă- 
rimea celor ministeriale, adaugând întră obiecte limba 
română. 

243. (426—1898). 

Direcţiunea despărțementului XXV (Ludoș) înaintează cu data 12 August 
a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela T August a. c., din care se 
constată: 

1. S'a presentat și luat spre scire raportul general și raţiociniul 
cassei pe 1897, care se încheie cu un sald de 13 fl. 83 cr. 

9. Sa statorit budgetul pe 1898 la venite şi eșite cu 58 fl. 83 cr., 
preliminându-se ca spese 5 fl. 

3. S'a încassat: a) dela 3 membri vechi 15 fl.; b) dela membrul 
nou Dr. Iuliu Popescu 5 fi. și c) dela 2 membri ajutători 4 fl. — în 
total 24 fl. La cassa centrală s'a trimis suma de 20 fi. 

4. S'a ales comitetul cercual pe un nou period de 3 ani şi anume 
director dl V. Suciu, iar membri în comitet dnii Romul Orbean, I. 
Boeriu, V. Vlasa și N. Solomon. 

5. Delegaţi pentru adunarea generală s'au ales dnii V. Suciu și 
I. Boeriu. 

Procesul verbal al adunării cercuale dela 7 Au- 
gust a. c. se ia spre scire. Proiectul de budget pe 
1898 și alegerea comitetului cercual se aproabă. Dl 


idila 


yue ati nt dinte Cale ai ea săi ea 


Transilvania. Partea oficială. 189 


Dr. Iuliu Popescu se declară membru ordinar. Pri- 
mirea sumei de 20 fl. se confirmă. 


244. (429—1898). 

Direoțiunea despărțementului XII (Alba-Iulia) înaintează cu data 14 
August a. c. protocolul adunării cercuale dela 1 August a. c., din care se 
constată : 

1. Directorul a raportat despre cele petrecute dela adunarea ul- 
timă încoace. 

2. Sa încassat dela un membru vechiu 5 fl, dela membri noui 
Dr. Al. Fodor 5 fl. şi Avram Stoian 2 fi. 50 cr. iar dela 10 membri 
ajutători 10 fl. — în total 22 fl. 50 cr. 

3. Drept loc pentru proxima adunare cercuală s'a fixat comuna 
Cetea. 

4. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuș s'au ales domnii 
Dr. I. Marciac, şi Achim Totoian. 

5. Constatând directorul despărțământului, că dl Florian Russan 
administrează o sumă economisată de despărțământ, se decide a se face 
rațiociniu despre acesti bani și rețînând 20%, restul să se trimită la cassa 
centrală. 

6. Din cele 20%/, se preliminează: 10 fl. spese de cancelarie, 15 fl. 
pentru alte trebuinţe, iar restul pentru ajutoare la meseriași. 

7. Sa ales comitetul cercual pe un nou period de 3 ani și anume 
director dl Rubin Patiţa, iar membri în comitet dnii Dr. Al. Fodor, 
Dr. I. Marciac, Florian Rusan şi Iosif Roman. 

Cu aceeași dată s'a înaintat şi protocolul ședinței comitetului cer- 
cual dela 14 August a. c., în care s'a constituit comitetul alegând cassar 
pe dl Dr. Al. Fodor și notar pe dl Dr. I. Marciac, şi s'a decis, ca direc- 
torul să recerce pe dl advocat I. Muntean, ca să predee archiva și bi- 
blioteca despărțământului, ce s'ar afla la DSa. 

Procesul verbal al adunării cercuale dela 1 Aug. 
a. c. se ia spre scire. Fixarea locului pentru proxima 
adunare cercuală și alegerea comitetului se aproabă. 
Aprobarea preliminarului se ţine în suspens pănă 
după presentarea raţiociniului pe 1897. Se recearcă 
însă comitetul cercual a finalisa raţiociniul și a trans- 
pune la cassa centrală taxele încassate, pentru-ca 
membri să poată fi provăduţi cu bilete de legitimare, 
respective cei nou înscrişi declaraţi de atari. 

Asemenea se ia spre scire și protocolul ședinței 
comitetului cercual dela 14 August a. c. și consti- 
tuirea se aproabă. 


190 Transilvania. Partea oficială. 


245. (510—-1898). 

Directorul despărțementului VII (Alba-Iulia) aduce cu data 3 Sept. a. 
c. la cunoscință, că dl Florian Rusan, fost cassar al despărțământului, 
nu voesce a presenta rațiociniu despre banii administrați de DSa, ba 
reține chiar şi sigilul despărțământului. 

Biroul se însărcinează a provoca pe dl Florian 
Rusan, ca în termin de 15 qile să facă raţiociniul 
cuvenit și să-l presenteze comitetului cercual din 
Alba-Iulia împreună cu sigilul. Despre acest conclus 
să se încunosciințeze și direcțiunea despărțămân- 
tului XII. 

246. (430—1898), 

Direoțiunea despărțementului XVI (Selagiu) înaintează cu data 15 Aug. 
a. c. protocolul adunării cercuale dela 4 August a. c., din care se constată: 

1. S'a presentat şi luat spre scire raportul general și raţiociniul 
cassei pe 1897. Din acest din urmă se remarcă, că despărțământul are 
un sald de 56 fl. 82 cr. şi că administrează un fond al şcoalelor române 
selăgene în sumă de 804 fl. 74 cr. 

La propunerea dlui Andreiu Cosma acest fond se va completa la 
1000 fl. şi se va transpune la cassa centrală pe lângă litere fundaţionle. 

2. Sa încassat: a) dela 6 membri vechi 29 A.; b) dela membri noui 
Dr. Lad. Giurco, Dr. Ambrosiu Boitor, Augustin Dragoș, Iosif Orga şi 
Mateiu Covaciu 25 fl. şi c) dela membri ajutători 5 fl. — în total 59 A. 

3. Sa statorit budgetul pe 1899 la venite şi erogaţiuni cu 72 fl. O1 cr. 

4. Va ales comitetul cercual pe un nou period de 3 ani și anume 
director dl Alimpiu Barbolovici, iar membri în comitet dnii Demetriu 
Suciu, Dr. G. Pop, I. Serb și Augustin Vicaș. 

5. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuș sau ales Alimp. 
Barbolovici şi Dr. Œ. Pop. 

6, Disertaţia dlui Dr. Elia Pop „Despre corurile figurale țărănesci“ 
nu s'a putut ceti din causa timpului înaintat. 

7. Cu ocasiunea aceasta s'au dat premii la 6 învățători diligenți 
şi anume dela dl G. Pop de Băsesci o vacă cu viță] și o scroafă cu 
purcei, dela dl Dr. I. Nechita 4 galbeni, dela dnii Al. Barbolovici, Andr. 
Cosma și N. Nilvan câte 10 fl. Dlor donatori sa exprimat mulţămită 
protocolară. 

Protocolul adunării cercuale dela 4 August a. 
c. se ia spre scire. Conclusul referitor la fondul 
școalelor române selăgene, proiectul de budget și 
alegerea comitetului cercual se aproabă. 

De premiile distribuite cu ocasiunea acestei adu- 
nări se ia act cu plăcere și comitetul central exprimă 


Transilvania. Partea oficială, 191 


și din partea sa mulţămită marinimoşilor donatori. 

Relativ la taxele încassate se observă, că acelea sunt 

a se trimite de-odată cu protocolul, în care se amin- 

tesc; se recearcă deci direcțiunea a le înainta, pen- 

tru-ca membri să poată fi provăduţi cu bilete de 

legitimare și cei nou înscriși declaraţi de membri ordinari. 
247. (482—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXVI (Reghin) înaintează cu data 16 
August a. c. procesul verbal al adunării cercuale dela 17 Iulie a. c., din 
care se constată: 

1. Şa presentat şi luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1897. 

2. S'a încassat: a) dela membri vechi pe 1897 fl. 5, pe 1898 fl. 65, 
b) dela membrul nou Ioan Pop, preot în Filpișul mare, 6 fl. din care 
1 A. pentru diplomă, şi c) dela membri ajutători 3 fl. — în total 79 fl. Din 
această sumă 76 fl. s'au trimis la cassa centrală, iar 3 fl. s'au reținut. 

3. Sau conferit doue premii a 15 fl. învăţătorilor GQ. Maior și 
-Gr. Bucur, rămănând ca în anul viitor să se distribue alte doue de 


câte 15 florini. 
4. Delegaţi pentru adunarea generală dela Deis s'au ales dnii 


Patriciu Barbu și P. Uilăcan. 

5. S'au ales în noul comitet cercual dnii P. Uilăcan, Patr. Barbu, 
Galacteon Şagău, Marcu Cetăţian, Dr. Al. Cieusian, Dr. Aug. Cheţian, 
Dr. I. Popescu, Sever Barbu, Ios. Popescu, Al. Têrnovean, Leo Popescu 
şi Eug. Marinovici. 

6. Din causa timpului înaintat disertaţia „Fragmente din istoria 
Gurghiului ca cetate“ de S. Zehan nu sa putut ceti; s'a decis însă a 
se trimite spre publicare în „Transilvania“ 

Procesul verbal al adunării cercuale dela 17 
August a. c. se ia spre scire. Distribuirea celor două 
premii se aproabă. Relativ la alegerea comitetului 
cercual se cer deslușiri cu provocare la §. 43 din 
Statute. Disertaţia amintită s'a predat redacțiunii 
revistei „Transilvania“. Dl I. Pop se declară membru 
ordinar al Asociaţiunii. Primirea sumei de 76 fl. se 
confirmă. 

248. (434—1898). 

Dumitru Ciuleiu din Saschiz roagă comitetul central, ca să acordeze 
fiicei sale Sultana, elevă în cl. III. civ., un stipendiu sau ajutor din 
fondurile Asociaţiunii. 

Cererea nu se poate încuviința. 


192 Transilvania. Partea oficială. 


249. (437—1898). 
Dl Andreiu Vodă, paroch în Ormeniş, aduce la cunoscinţă cu data 
18 August a. c., că e aplecat a se înscrie membru fundator, dacă i s'ar 
computa în taxa de 200 fl. toate taxele anuale plătite de DSa ca mem- 
bru ordinar. 
Fiind contrar Ş-ului 9 din Statute comitetul cen- 
tral nu poate primi propunerea dlui Andreiu Vodă. 


250. (443—1898). 
Direoțiunea despărțementului X (Brad) înaintează protocolul adunării 
cercuale dela 14 August a. c., din care se constată: 
1. S'a presentat şi luat spre scire raportul comitetului, căruia s'a 
dat absolutoriu. 
2. S'a încassat: a) dela membri vechi 105 fl.; b) dela membri noui 
Q. Faur și Artemie Bălaș 12 fi., solvind dînșii câte un 1 fìi. pentru di- 
plomă, şi c) dela membri ajutători 9 f., — în total 126 fi. 
3. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuș nu sau putut 
alege. 
4. S'a statorit budgetul 1898—99 la întrate și eşite cu 181 fl. 63 cr. 
5. Sa ales comitetul cercual pe un nou period de 3 ani și anume 
director dl V. Dămian, iar membri în comitet dnii G. Părău, ©. Costin, 
Dr. Pavel Oprişa și Dr. I. Radu. 
Directorul cere, să se asemneze pentru despărțământ 20%, din 
suma de 128 fl. 63 cr. trimisă la cassa centrală. 
| Procesul verbal al adunării cercuale dela 14 Au- 
gust a. c. se ia spre scire. Proiectul de budget și 
alegerea comitetului cercual se aproabă. Dnii G. 
Faur şi Art. Bălaș se declară membri ordinari. Pri- 
mirea sumei de 128 fl. 63 cr. se confirmă. Pentru 
trebuințele despărțământului se asemnează "/%-ele co- 
r&spundătoare, adecă suma de 25 fl. 72 cr. 


251. (451—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXIX (Mediaș) înaintează protocolul adu- 
nării cereuale dela 1 August a. c., din care se constată: 

1. S'a presentat şi luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1897. Din rațiociniu se vede, că despărțământul are un rest 
de cassă de 16 fl. 80 cr. și în obligaţiuni suma de 81 fl. Suma din urmă 
se va încassa şi administra la cassa centrală, 

2. S'a încassat dela 10 membri ordinari 60 fl. şi dela 12 membri 
ajutători 10 fl. — în total 60 fl. 

3. S'a constituit despărțământul pe un nou period de 3 ani ale- 
gându-se director I. Moldovan, vice-pres. Romul: Mircea, notar Dr. I. 
Ivan, membri în comitet Al. Suciu și At. Popoviciu. 


Transilvania. Partea oficială. 19% 


4. Delegaţi pentru adunarea generală dela Beiuş s'au ales dnii 
At, Popoviciu şi N. Racoţia. 

5. Budgetul pe 1898—99 s'a proiectat la venite cu 28 fi. 80 cr. 
şi la spese cu 13 fl. 

Protocolul adunării cercuale dela 1 August a. 
c. se ia spre scire. Alegerea comitetului cercual și 
proiectul de budget pe 1898—99 se aproabă. Dar 
se recearcă direcţiunea despărțământului a înainta 
taxele încassate, pentru a se pute provede membri 
cu bilete de ligitimare, observându-se că în general 
taxele să se trimită de-odată cu protocolul, în care 
se amintesc. 

252. (466—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXX (Sighişoara) înaintează cu data 18 
August a. c. protocolul adunării generale din | August a. c., din care se 
constată : 

1. Sa presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1897. 

2. S'a încassat suma de 41 fl. 30 cr. și anume dela membri ordi- 
nari vechi 25 fl., iar restul dela membri ajutători. La cassa centrală s'au 
trimis 41 fl. 80 cr. 

3. Dl Zaharie Ganea, preot în Ferihaz, a cetit o disertaţie despre 
chestiuni actuale. Adunarea cercuală a decis tipărirea şi publicarea ei 
în diarele române. 

Protocolul adunării cercuale dela 1 August a. 
c. se ia spre scire. Primirea sumei de 41 fl. 30 cr. 
se confirmă. Disertaţia din chestiune se predă re- 
dacțiunii „Transilvaniei“ spre eventuală întrebuințare. 
"De oare-ce în sensul $-lui 12 din Instrucţiunea Nr. 599— 
1897 toate despărțămintele au a se reconstitui în 1898, 
iar despărțământul XXX nu a făcut-o, se recearcă, 
direcțiunea despărțământului a convoca o adunare 
cercuală extraordinară spre scopul nouei constituiri. 

253. (471—1898) 

Direcţiunea cassei de economii „Olteana“ din Viştea inferioară aduce 
cu data 31 August a. c. la cunoscință, că adunarea generală din acest 
an a votat pe sama Casei naționale suma de 50 fl. De oare-ce direcțiu- 
nea crede, că această sumă în anii viitori se va augmenta cu noue do- 
națiuni, a hotărît a o păstra la „Olteana“, 

Comitetul central ia act cu plăcere de donațiu- 
nea băncii „Olteana“ și este învoit, ca suma de 50 fl. 


194 Transilvania, Partea oficială. 


să rămână deocamdată ca depunere la numita bancă, 
dar libelul să se trimită la cassa Asociaţiunii. 
254. (501—1898). 

D? Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni, trimite 54 fl. 34 cr. pen- 

tru achitarea datoriei lui Iosif Trif din Vidra-de-jos după arênda pe 1897. 

Primirea sumei de 54 fl. 34 cr. se confirmă cu 

mulțămită. Despre achitarea acestei datorii se în- 

cunosciințează și dl Iosif Gomboş cu recercarea, să 
înainteze rațiociniul pe 1897. 
255. (470—1898). 

Direoţiunea despărțementului Satmar înaintează protocolul adunării cer- 
cuale dela 25 August a. c., din care se constată: 

1. S'au înscris membri noui dnii Dr. Felician Bran, Ludovic Marcuș, 
Demetriu Pop, Coriolan Târnovan, Vasile Ardelean, I. Ternovan, Vasile 
Leșan, Ignaţiu Szabó şi Alexandru Pop, cari toţi şi-au achitat taxa de 
5 A. pe 1898 — în total 45 fl., care sumă s'a trimis la cassa centrală, 

2, Sa ales comitetul cercual pe un nou period de 3 ani şi anume 
director G. Șuta, secretar Dr. V. Lucaciu, cassar Lud. Marcuș, controlor 
V. Ardelean, iar membri în comitet Dr. Felician Bran, V. Aderco, 
Gavr. Szabo şi Alexiu Berinde. 

3. S'a împărțit despărțământul în 5 agenturi, dându-se fie-căreia 
un conducător. 

4. Sa decis, ca comitetul cercual să se pună în conţelegere cu 
comitetul central pentru afiliarea comunelor din cottele Ugocia şi Sabolciu. 

Protocolul adunării cercuale dela 25 August a. 

c. se ia spre scire. Dnii amintiți se declară membri 

ordinari. Primirea sumei de 45 fl. se confirmă. Ale- 

gerea comitetului cercual se aproabă, asemenea și 
conclusul relativ la agenturi. 
256. (499—1898). 

Dl Trifon Miclea, protopop în Satul-nou, trimite 34 fl. 55 cr. dela 
mai mulți membri ajutători și dela membri ordinari noui Onoriu Conopan 
și Iosif Morariu, preoţi, și I. Raita și V. N. Bunda, proprietari. 

Dnii amintiți se declară membri ordinari. Primi- 
rea sumei de 34 fl. 55 cr. se confirmă. 
257. (522—1898). 

Dl loan Budințian, advocat şi delegat al comitetului central, înain- 
tează cu data 12 Septembre a. c. protocolul adunării constituante a des- 
părțementului Bocșa, ţinută în 11 Septembre a. c. în Bocșa germană. 
Din acesta se constată: 

1. Dl delegat a deschis adunarea prin o vorbire ocasională, accen- 
tuând scopurile culturale ale Asociaţiunii. 


Transilvania Partea oficială, 195 


2. S'au înscris membri noui și şi-au solvit taxa dnii; Maxim Po- 
povici, C. Morariu, C. Once, ©. Ciulă, Axentie Mureșan, P, Căzan, Si- 
meon Jivoinovici, P. Popescu, Ecaterina 'Tismănariu, N. Cornean, Ioa- 
chim Jurca, G. Crăciun, Antoniu Sabin, P. Ieremia, G. Nicolaevici, Ale- 
xandru Căstean, Gr. Pocrean, Mateiu Bălan, N. Drăgălina, Petruţ Tismă- 
nariu, I. Popovici, Biserica gr. or. română din Valeapai, I. Marcu, Iosif 
Birta, Ioachim Meda, Daniil Popovici, Al. Popovici, Aurel Spătariu, 
Toma Soare, Alexa Groza, Stefan Albu şi Lazar Bălean. 

3. S'a încassat dela 33 membri ordinari 165 fi. şi dela 22 membri 
ajutători 24 fl., în total 189 fi., care sumă s'a trimis la cassa centrală. 

4. Sa ales comitetul cercual şi anume director dl I. Budinţian, 
iar membri în comitet dnii Ioan Vulcan şi Maxim Popovici, protopopi, 
Stefan Albu și Ioan Marcu, învăţători. 

Protocolul adunării constituante a despărțămân- 
tului Bocșa ținută în 11 Septembre a. c. se ia spre 
scire. Dnii amintiţi se declară membri ordinari ai 
Asociaţiunii. Primirea sumei de 189 fl. se confirmă. 
Alegerea comitetului cercual se aproabă. Dlui I. 
Budinţian se exprimă mulțămită pentru lucrarea să- 
vîrşită în calitate de delegat. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. Beu m. p., 
vicepreşedinte. secretar II. 
S'a verificat. Sibiiu în 27 Septembre 1898. 
l. Crețu m. p. L. Simonescu m. p. I. Papiu m. p. 


Nr. 589—1898. 
. PROCESVERBAL 
din 6 Octobre 1898. Ședinţa ordinară a comitetului central 
al Asociațiunii. 

Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu. 

Membri presenți: Z. Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, 
Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, I. Papiu, Dr. R. Roșca, L 
V. Rusu, Leont. Simonescu, Ios. St. Şuluţiu, N. Togan. 

Notar: Dr. Beu. 

258, 
Cu verificarea procesului verbal al ședinței de aqi 
Se încredințează dnii: N. Ivan, Dr. Remus Roșca, 


și I. V. Rusu, 


196 Transilvania. Partea oficială. 


259. (541—1898). 

Comisiunea exmisă prin concl. Nr. 241 din şedinţa dela 22 Sep- 
tembre a. c. îşi presentează raportul său şi în conformitate cu § 24 din 
Statute propune imbinarea postului de archivar cu acela al cancelistului 
şi pe cel de econom cu acela al cassarului, avênd a benificia începênd 
cu 1 Ianuariu 1899 cancelistul de-o remunerație de 360 fi. şi cassarul 
de 280 fl. la an. 

Se primesce. 
260. (584—1898). 

Dna Maria Cosma a predat biroului Asociaţiunii pentru museul et- 
nografic, ce se va înființa în Casa națională, un rând de haine ţărănesci, 
primit dela dl advocat Dr. Gavril Cosma, care promite a trimite și alte 
costume din ţinutul Bihorului. 


Comitetul central ia act cu plăcere de donaţiu- 
nea dlui Dr. Gavril Cosma şi însărcinează pe eco- 
nomul cu conservarea lui. Totodată decide, ca pri- 
milor donatori ai museului etnografic să se comu- 
nice mulțămita comitetului şi pe cale publicistică, 
îndemnând publicul din toate ţinuturile românesci 
să urmeze exemplul dat de dnul Dr. Gavril Cosma, 
ca pănă la ridicarea Casei naţionale Asociaţiunea, 
să dispună de o colecțiune cât mai completă a por- 
turilor românesci din întreaga ţară. 

261. (413—1898). 

DI Dr. Q. Maior, prof. de agricultură, cere a-i veni în ajutor la pu- 
blicarea lucrării sale „Manual complet de agricultură rațională“ prin cum- 
părarea unui număr de exemplare din tom. II „Fitotechnia sau cultura 
specială a plantelor“, şi a recomanda despărțămintelor sprijinirea publi- 
cațiunii sale. 


În vederea conelusului Nr. 104 din 12 Iulie 1897 
şi a recensiunilor favorabile, ce sau publicat dela 
locurile cele mai competente asupra ambelor volume 
ale Agrologiei dlui Dr. G. Maior, se decide ca după-ce 
autorul va justifica, că a satisfăcut condiţiunii din 
conclusul amintit, să se cumpere din mijloacele Aso- 
ciaţiunii şi din tom. II 100 exemplare cu preţul, în 
care cartea se vinde librarilor. 

262. (585 —1898). 

Bibliotecarul raportează, că în urma sporului, ce-l arată biblioteca 

în timpul mai nou, s'a ivit lipsa de noue du/apuri pentru conservarea 
cărților și mai ales a colecțiunilor de diare. 


Transilvania. Partea oficială. 197 


Bibliotecarul se autorisează a comanda trei du- 
lapuri noue şi a aședa qiarele nearanjate în camera 
de lângă biroul Asociaţiunii. 

263. (542—1898) 

Consistoriul archidiecesan gr. or. din Sibiiu cu data 24 August a. c. 
aduce la cunoscință, că pentru anul școlar 1898—99 a numit catechet la 
şcoala civilă de fete pe dl Mateiu Voileanu, asesor consistorial. 

Spre scire. 


264. (560 şi 573—1898). 

Pe sama Casei naționale dăruesce reuniunea „Speranța“ din Borgo- 
Prund suma de 10 fl. şi dl Trifon Miclea, protopop, 1 acție de-a institu- 
tului „Concordia“ din Uzdin în valoare nominală de 50 A. 

De ambele donaţiuni se ia act cu mulțămită. 
265. (562 și 581—1898). 

Dl Mihail Ittu, silvicultor şi membru pe viață al Asociaţiunii, se 
inscrie membru fundator solvind ca I şi II rată suma de 60 A. 

De înscrierea dlui Mih. Ittu se ia act cu plăcere. 
Primirea sumei de 60 fl. se confirmă. 
266. (559—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXVII (Cohalm) cu data 26 Septembre 
a. c. aduce la cunoscinţă, că recercării comitetului central Nr. 409—1898 
de-a convoca o adunare cercuală extraordinară spre scopul nouei con- 
stituiri, nu poate satisface, dar se va ţîn6 în evidenţă pentru anul viitor, 

Spre scire. 


267. (548, 549, 550 şi 574—1898). 
Direcţiunea școalei civile de fete înaintează: 


1. protocolul conferenței corpului didactic dela 3 Septembre a. c., din 
care se vede, că la examenul de emendare s'au presentat trei eleve, 
dintre cari doue au fost promovate, iar una avisată la repetarea clasei; 

2. protocolul conferenței corpului didactice dela 5 Septembre a. c., 
din care se constată, că au făcut cu succes examen de primire trei eleve; 

3. protocolul conferenţei corpului didactic ținută în 15 Septembre a. 
c. din incidentul reposării Maj. Sale Impărătesei-Regine Elisaveta; 

4. protocolul conferenţei corpului didactice dela 19 Septembre a. c., 
din care se vede, că a) s'au pertractat afaceri curente; b) laboratorul che- 
mic s'a instalat în o odaie din etagiul I şi c) s'a modificat planul oarelor, 
aprobat de comitetul central prin conci. Nr. 163 din ședința dela 8 
Iulie a. c., din motivul că noul catechet gr. or. Mateiu Voileanu a cerut, 
să i-se fixeze oarele de religie pentru fie-care clasă separat, nu grupat 
ca pănă acuma, 


198 Transilvania. Partea oficială. 


ad 1—3 seia act; ad 4 spre scire cu observarea, 
că instalarea laboratorului chemic și modificarea pla- 
nului oarelor se aproabă. 


268. (572—1898). 


DI D. R. Cordescu, proprietar în Fofeldea, dăruesce pentru museul 
Asociațiunii 44 monete vechi. 


Se primesc cu mulțămită. 


269. (566—1898). 
DI Dr. Traian Putici, protopop, cu provocare la hârtia comitetului 
central Nr. 329—1898, recomandă ca delegat pentru înființândul des- 
părțěmênt al Timişoarei pe dl Em. Ungurean. 


Cu conducerea organisării unui despărțământ în 
Timişoara se încredințează dl Em. Ungurean. 


270. (568—1898). 

Dl Dr. Nestor Oprean, advocat şi delegat al comitetului central, 
aduce la cunoscință, că despărțěmêntul St-Miclăușul-Mare s'a organisat 
şi înaintează protocolul adunării constituante ţinută în 20 Septembre a. c. 
Din acesta se vede: 

1. DI delegat a deschis adunarea prin o vorbire ocasională, în care 
a accentuat scopurile culturale ale Asociaţiunii. | 

2. S'au înscris membri ordinari, solvind taxa de 5 fl, dnii: Paul 
Miulescu, protopop; Traian Stoicănescu, Teodor Halic, advocat; G. 
Oprean, Iuliu Vuia, Pavel Fumor, G. Mezin, Eremie Mezin iun., Virgil 
Negru, D. Blaga, Petru Băran, G. Funariu, Virgil Nicoli, Ioachim Muntean, 
Panaiot Frantescu și Silviu Bichician. S'au mai înscris 19 membri aju- 
tători, cari au solvit câte 1 fl. — Peste tot sa încassat suma de 99 fl. 
din care 97 fl. s'au trimis la cassa centrală. 

3. S'a ales comitetul cercual și anume director dl Paul Miulescu, 
iar membri în comitet dnii Dr. Nestor Oprean, Dr. Laurian Luca, Traian 
Stoicănescu şi Ioachim Muntean. 

Raportul dlui Dr. Nestor Oprean și procesul 
verbal al adunării constituante a despărțământului 
St-Miclăușul- Mare se ia spre plăcută scire. Dnii 
amintiți se declară membri ordinari ai Asociaţiunii. 
Primirea sumei de 97 fl. se confirmă. Alegerea co- 
mitetului cercual se aproabă. Dlui delegat se ex- 
primă mulțămită pentru zelul desvoltat prin lucrarea 
sa în interesul Asociaţiunii, 


Transilvania. Partea oficială, 199 


271. (577—1898). 

Primarul orașului Sibiiu cu scrisoarea sa ddto 27 Iulie a. c., — so- 
sită la biroul Asociaţiunii în 5 Octobre a. c. comunică rescriptul mi- 
nistrului de interne Nr. 601 din 19 Iulie a. c., care ia la cunoscință 
hotărîrea comitetului central de a nu mai primi spre. distribuire suma pusă 
la disposiţiune de societatea „Transilvania“ din Bucuresci pentru ajuto- 
rarea meseriașilor români din patrie, declară însă, că nu se poate iden- 
tifica cu punctul de vedere al comitetului central stabilit în concl. Nr 111 
din 12 Maiu a. e. cu privire la admisibilitatea unor asemene donațiuni. 
Totodată ministrul, care dela început a pus în vedere suplinirea acestor 
ajutoare din cassa statului, învită comitetul, să înainteze o cerere în 

această privinţă, şi îl asigură, că o va considera cu toată prevenirea. 
Comitetul central ia act de rescriptul dlui mi- 
nistru al internelor Nr. 601 din 19 Iulie a. c. și pri- 
mesce donaţiunea oferită pentru suplinirea sumelor 
date în trecut de societatea „Transilvania“ din Bu- 
curesci pentru ajutorarea meseriașilor români din 
patrie. Biroul se autorisează a înainta în acest în- 
țeles o cerere cătră dl ministru, în care să se accen- 
tueze, că comitetul a aflat cu părere de rău, că dl 
ministru nu se poate identifica cu punctul de vedere 
al răspunsului din 12 Maiu a. c., de oare-ce crede, 
că acesta este în deplină consonanţă atât cu statu- 
tele Asociaţiunii, cât și cu drepturile și interesele 

ei naturale. 


272. (418—1898). 
La propunerea biroului Asociaţiunii 


Cu organisarea despărțământului XXIII (Turda) 
se încredinţează dl Iuliu Vlăduţiu, director de bancă. 


D. u. s. 


Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. Beu m. p., 
vice-președinte. secretar II. 


S'a verificat.  Sibiiu în 11 Octobre 1898. 


loan V. Rusu m. p. Nicolau ivan m. p. Dr. Remus Roşca m. p. 


200 Transilvania. Partea oficială, 


Nr. 601—1898. 
PROCES VERBAL 


din 17 Octobre 1898. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociațiunii. 


Preşedinte: I. V. Rusu. 


Membrii presenți: Zah. Boiu, I. Creţu, Dr. Corn. 
Diaconovich, N. Ivan, I. Papiu, Dr. Remus Roşca, Leontin 
Simonescu și N. Togan. 


Notar: Dr. Beu. 


273. 
Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 
Se încredinţează dnii: Zah. Boiu, I. Creţu și 
Dr. Com. Diaconovich. 


274. 


DI /. V. Rusu, president ad-hoc, aduce la cunoscința comitetului 
central decedarea Eacelenţiei Sale archiepiscopul şi mitropolitul Miron 
Romanul, membru fundator al Asociaţiunii, şi că din acest trist incident 
s'a dispus arborarea flamurei negre pe edificiul Asociaţiunii. Totodată 
recearcă comitetul a mai lua și alte disposiţii potrivite. 

Comitetul central dă expresiune condolenţei sale 
prin ridicare și la protocol pentru perderea distinsului 
prelat şi membru fundator al Asociaţiunii, și decide, 
ca în corpore să exprime condolența sa și consisto- 
riului archidiecesan gr. or., precum și rudeniilor adu- 
nate în jurul înaltului defunct, și tot în corpore să 
iee parte la cortegiul funebral. Pe sicriu se va de- 
pune o cunună. 


D. u. s. 


Ioan V. Rusu m. p. Dr. Beu m. p., 
secretar II. 


S'a verificat. Sibiiu în 22 Octobre 1898. 


Z. Boiu m. p. Dr. Corn. Diaconovich m. p. loan Creţu m. p. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei arehidiecesane. 


“Transilvania. Partea oficală. 201 


Nr. 623—1898. 


PROCES VERBAL 


din 23 Novembre n. 1898. Ședinţa ordinară a comitetului 
central al Asociaţiunii. 


Preşedinte: I. M. Moldovan. 
Membri presenţi: Dr. Ilarion Pușcariu, vice-președ. 
Z. Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, Dr. Corn. Diaconovich, N. 
Ivan, I. Papiu, Dr. Remus Roşca, I. V. Rusu, Leontin Simo- 
nescu, los. St. Şuluţiu și N. Togan. 
Notar: Dr. I. Beu. 
275. 
Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 
Se încredințează dnii: I. Papiu, Leontin Simo- 
nescu și los. St. Şuluţiu. 


276. (577—1898). 

Vicepresidentul anunţă, că în vederea campaniei, ce s'a început in- 
mediat după şedinţa din 6 Octobre a. c. în diarele „Gazeta Transilva- 
niei“ şi „Tribuna“ contra comitetului central pentru votul acestuia re- 
feritor la primirea sumei oferite de guvernul ţării ca stipendii pentru 
meseriași români, — campanie care este cu atât mai păgubitoare -pentru 
interesele Asociaţiunii, pentru-că chiar acum sunt în organisare mai 
multe despărțăminte noue și se pregătesce o acțiune mai mare cu scop 
de a înmulți numărul membrilor Asociaţiunii, iar de altă parte în ve- 
derea împrejurării, că comitetul nu s'a putut întruni pentru a lua dis- 
posițiuni în această afacere, s'a vădut îndemnat a publica o rectificare 
pentru restabilirea adevărului şi delăturarea răului, ce amenința intere- 
sele Asociaţiunii. | 

Comitetul central, luând act de comunicatul vice- 
presidentului, 1. aproabă declaraţiunea publicată în 
diare; și 2. dispune, ca să se publice și în organul 
Asociaţiunii, ca să se arate și în mod oficial, că co- 
mitetul central nu .a decis a cere subvenţionarea 

. Asociaţiunii din partea guvernului, ci primirea unei 
sume oferite de guvern în repeţite rânduri și puse 
la disposiția, Asociaţiunii în mod necondiționat pen- 
tru ajutorarea meseriașilor români din țară. 


277. (594—1898). 
Dr. George Maior, prof. de agricultură, cu scrisoarea sa din 18 Oc- 
tobre a. c. arată că nu se poate conforma condiţiunilor sub cari comi- 
14 


202 Transilvania. Partea oficială, 


tetul central cu conclusul Nr. 261 din 6 Octobre a. e. a încuviințat 
cumpărarea à 100 ex. din tomul II al scrierii sale „Manual de agricultură 
rațională“, de oare-ce aprobarea acestei scrieri ca manual de școală este 
împreunată cu greutăți şi spese considerabile, iar spesele de tipar sunt 
atât de mari, încât prin vândarea operei cu preţul, în care se dă libra- 
rilor, nu se vor put6 acoperi. Cere deci, ca comitetul central să revină 
asupra acelor condițiuni și să cumpere exemplarele din tom. II în ace- 
leași condițiuni, sub cari s'au cumpărat 100 ex. din tomul I. 


Cererea nu se încuviinţează. 


278. (622—1898). 

Secretarul I raportează, că manipularea dotațiunii despărțemintelor, 
provădutiă în $. 40 al Statutelor, în praxa de pănă acum a întimpinat 
multe greutăți şi s'a făcut mai în fiecare despărțământ în alte modalități. 
Propune deci, ca pentru stabilirea unei manipulări uniforme şi pentru 
cruțarea speselor împreunate cu administrarea la cassa centrală şi cu 
retrimiterea dotațiunii din chestiune, să se adreseze despărțěmintelor 
un circular special, în care se arate, că în ce mod sunta se manipula 
cele 20%, menite pentru acoperirea trebuințelor despărțămintelor. 

Comitetul central autorisează biroul să adreseze 
despărțămintelor un circular cu instrucţiunea, că cu 
începere dela 1 lanuarie 1899 să rețină pentru tre- 
buinţele lor proprii 20% după sumele, ce vor încassa 
sub ori-ce titlu — afară de donaţiunile cu meniţiune 
specială şi taxele membrilor fundatori și pe viață, — 
având a folosi sumele reţinute în sensul budgetului 
aprobat şi a administra eventualele economii la finea 
anului la cassa centrală. 


279. (b93.—1898). 

Emil Petruţ, măestru - tâmplar, presintă un preliminar, în sensul 
căruia ofere a face trei dulapuri pentru biblioteca Asociațiunii cu prețul 
de câte 60 fi. unul, în total 180 fi. 

Se acoardă oferentului facerea a trei dulapuri 
cu prețul de 180 f. 


280. (582—1899). 

"Dl Sergiu Medean, directorul despărțěmêntului VI, raportează des- 
pre pertractarea lăsământului Gregoriu Forró, din Sebeşul săsesc. Se con- 
stată, că Grigoriu Forró a testat Asociațiunii 8000 fl. — pentru a se da 
stipendii la meseriaşi şi studenți români din Sebeşul săsesc. Interesele 
acestui capital, depus la „Sebeșana“, compet văduvei pănă mai e în 
viață, Libelul de depunere s'a predat notarului public, care l-a transpus 


Transilvania. Partea oficială. 903 


judecătoriei cercuale cu recercarea, să dispună transcrierea lui pe nu- 
mele Asociaţiunii şi apoi să-l predee acesteia. 
Raportul dlui Sergiu Medean se ia cu mulțămită 
spre scire. Pentru copia testamentului se asemnează, 
suma de 2 fl. 95 cr. 


281. (587—1898). 

Di Florian Rusan, fost cassar al despărțěmêntului XII (Alba.- Iulia) 
inaintează un libel de depunere despre 216 fl. 22 cr. şi presentează un 
fel de rațiociniu pe 1897—98. Trimite totodată și stampila despărțě- 
mântului, 

Se ia act de scrisoarea dlui Florian Rusan; pri- 
mirea, sumei de 216 fl. 22 cer. și a stampilei se con- 
firmă. O copie a scrisorii dlui Florian Rusan se 
trimite, cu indicarea sumei trimise, la comitetul 
cercual cu recercarea, să examineze, dacă darea de 
samă e în consonanţă cu documentele aflătoare la 
despărțământ, în care cas să se dee absolutoriu fo- 
stului cassar. Asemenea se trimite și stampila. 


i 282. (690—1898). 

Direcțiunea despârțementului XXIX (Mediaş) înaintează 50 fl. încassați 
ca taxe pe 1898 cu ocasiunea adunării cercuale din 1 August a. c. dela 
9 membri vechi şi dela membrul nou dl Mihail Popovici. 

Primirea sumei de 50 fl. se confirmă, iar dl Mih. 
Popovici se declară membru ordinar al Asociațiunii. 
283. (595—1898). 

Direcțiunea despărțementului | (Braşov) înaintează cu data 19 Oct. a. c. 
procesele verbale ale şedinţelor comitetului cercual din 24 August și 23 
Septembre a. c. În prima ședință s'au pertractat afaceri curente și s'a 
decis, ca despărțământul la adunarea generală din Beiuș să fie repre- 
sentat prin d-nii V. Voina, G. Șerban și N. Bogdan. În a doua ședință, 
pe lângă afaceri curente, |. s'a luat act de mai multe donaţiuni de cărți 
făcute de d-nii Al. Bogdan, Andr. Bârsean, Bibesescu şi Mircea Maior; 
2. s'a raportat despre reconstituirea agenturei din Herman; 3. s'a luat 
cu plăcere spre scire otertul d-lor P. Broştean și Corn. Aiser de-a solvi 
„lunar | fl. pentru completarea bibliotecelor poporale; și 4. s'a decis con- 
vocarea unei adunări cercuale extraordinare în decursul lui Octobre în 
Braşov. Prin postă s'au primit 60 fl. taxe dela 9 membri vechi şi dela 
membri noui I. Seniuge, Teoch. Alexi și d-na Marina Câmpian. 

Ambele procese verbale se iau spre scire și con- 
Clasele aduse se aproabă. D-nii I. Seniuge și Teoch. 
14% 


204 Transilvania. Partea oficială. 


Alexi și d-na Marina Câmpian se declară membri or- 
dinari. Primirea sumei de 60 A. se confirmă. 


284. (597—1898). 

Direcţiunea despărțementului V (Sălişte) înaintează cu data 10 Oct. 
a. c. protocolul şedinţei comitetului cercual din 3 Oct. a. c., în care sa 
decis înființarea de agenturi comunale în Tilișca, Orlat şi Gurariului. 

Protocolul din chestiune se ia spre scire. 

285. (599—1898). 

Direcțiunea despărțēmêntului „Bocșa“ aşterne cu data 20 Oct. a. c. 
protocolul şedinţei comitetului cercual din 15 Oct. a. c., în care s'a con- 
stituit comitetul alegêndu-se vice-pres. dl Maxim Popovici, cassar dl Axente 
Mureşan şi controlor-notar dl Petru Ieremia. 

Protocolul din chestiune se ia spre scire și con- 
stituirea comitetului se aproabă. 

286. (606—1898). 

DI Paul Miulescu, directorul despărțěmêntului St-Miclăușul-mare, 
roagă comitetul central a se pronunța asupra sediului biroului acelui 
despărțământ şi cere autorisare de-a puté convoca ședințele comitetului 
cercual în B.-Comloș. 

Dl Paul Miulescu se autorisează a convoca şe- 
dințele comitetului cercual în B.-Comloș. Chestiunea 
numirii despărțământului și a sediului biroului să se 
pertracteze în proxima adunare cercuală. 

287. (607—1898). 

Societatea de lectură a tinerimii gimnasiale din Blaj se roagă pentru 
trimiterea gratuită a „Transilvaniei“. 

Cererea, se încuviinţează.. 


288. (609—1898). 

Direcțiunea despărțementului II (Bran) cere cu data 26 Oct. a. c. asem- 
narea sumei de 85 fl. pentru acoperirea unor ajutoare puse în budgetul 
despărțământului şi aprobate de comitetul central. 

Suma de 85 fl. se asemnează. 
289. (610—1898). 

Direcţiunea despărțementului XIV (Cluj) roagă comitetul central, ca să 
iee disposiţiile necesare pentru restituirea sumei de 50 fl, donată de > 
institutul „Economul“, dar ridicată de fostul director al despărțămân- 
tului în contul unor spese, ce ar fi avut cu ocasiunea adunării cercuale 
din 1897. FIA , | 

Se retrimite comitetului cercual spre competentă 


afacere. 


Transilvania. Partea oficială. 205 


290. (612 şi 618—1898). 

Direcțiunea școalei civile de fete înaintează protocoalele conferențelor 
corpului didactic din 1 și 19 Oct. a. c., în care s'au pertractat afaceri curente. 

Spre scire 

291. (616—1898). 

Direcţiunea școalei civile de fete înaintează hârtia inspectorului reg. 
de şcoale Nr. 2066—1898, prin care se cere adeverinţă, că în suma de 
300 fl., echivalentul întreținerii profesoarelor în internat, e socotită şi 
valoarea cuartirului ori nu. 

Direcţiunea şcoalei se autorisează a extrada ade- 
verința în sensul, că valoarea cuartirului nu e cal- 
culată în suma de 300 fl. 

292. (621—1898). 

Dl Nicolau Vătășan cand. de prof., se roagă a i-se încredința pro- 
punerea gratuită la scoala civilă de fete a vr'unui studiu din speciali- 
tatea: sciinţele naturale şi geografie, obligându-se a se supune normelor 
institutului. 

La recomandaţiunea corpului didactice cererea 
d-lui N. Vătăşam se încuviințează și se avisează a se 
pune relativ la studiu în conțelegere cu direcțiunea 
școalei, care va avé a raporta apoi și comitetului. 

293. (620—1898). 

Dl Dr. £ Dăian cere, ca la ședințele comitetului central să fie în- 
vitați și membrii suplenți. 

Chestiunea e regulată în $$. 5 și 6 ai Regula- 
mentului afacerilor interne. 

294. (583, 686, 613 şi 614—1898). 

S'au înscris membri pe viață dnii Trifon Miclea, protopop în Satul- 
nou, şi Georgiu Popescu, advocat în Turda, iar membri ordinari domnii 
Nicolau Vătășan, cand. de prof. în Sibiiu, și Pavel Nistor, perceptor de vamă. 

Dnii Trif. Miclea și G. Popescu se declară mem- 
bri pe viață, iar dnii N. Vătășan și Pavel Nistor 
membri ordinari. 

295. (615—1898). 

Institutul „V/lădeasa“ din B. - Huedin donează Asociaţiunii suma de 5 fl, 

Donaţiunea „Vlădesei“ se primesce cu mulţămită. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Puşcariu m. p., Dr. Beu m. p., 
vicepreşedinte. secretar II. 


S'a verificat. Sibiiu în 7 Novembre 1898. 
los. St. guuiu m. p. |. Papiu m. p. L. Simonescu m. p. 


206 Transilvania. Partea oficială. 


Nr. 678—1898, 


PROCES VERBAL 


din 8 Decembre 1898. Ședinţa ordinară a comitetului cen- 
tral al Asociațiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. 

Membri presenți: Zah. Boiu, Partenie Cosma, G. 
Dima, G. Maxim de Höchstenberg, Dr. Remus Roşca, I. V. 
Rusu, Ios. St. Şuluţiu, şi N. Togan. 

Notar: Dr. Beu. 

296. 
Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se încredintează dnii: Zah. Boiu, Partenie Cosma 
şi G-. Maxim de Höchstenberg. 


297. (662—1898). 

Dna Ana Moga cere în chirie cele douë odăi libere din edificiul 
Asociațiunii, sub condițiunea, că la cas să fie lipsă de ele, le pune în- 
dată la disposiție. 

Cererea dnei Ana Moga se încuviințează pe 
lângă o chirie lunară de 10 fl. și sub condițiunea 
amintită în cerere. 


298. (668—1898). 

Dl losif St. Şuluțiu presentează ca delegat al comitetului raport 
despre cercetarea școalei şi internatului Asociațiunii în sem. prim 1898 — 99. 
Constată, că corpul didactic se ține strict de planul de învățământ și 
își dă silinţa, ca să obţină resultate favorabile. Dacă se simțesc unele 
defecte, acelea se explică prin împrejurarea, că multe eleve cari au 
studiat în școale străine, au a se lupta cu limba maternă. Dormi- 
toarele, bucătăria, cămara de provisiune se află în ordine; curăţenia și con- 
ducerea e laudabilă. Starea sanitară e mulțămitoare. 

Spre scire. 

299. (627—1898). 

Se anunţă decedarea membrului fundator Vasile Ignat. 

Comitetul central dă expresiune condolenţei sale 
prin ridicare, iar familiei decedatului i-se va trimite 
condolență. 

300. (637—1898). 

Dr. Ilarion Pușcariu, vice-președintele Asociaţiunii donează pentru 
museul Asociaţiunii un exemplar de pungă țărănească din sec. 18-lea. 

Donaţiunea se primesce cu mulțămită. 


Transilvania. Partea oficială. 207 


301. (649—1898). 


Societatea bisericească-literară „Alexi-Șincai“ din Gherla cere tri- 
miterea gratuită a „Transilvaniei“. 


Cererea se încuviințează. 


302. (634, 635, 642 şi 657—1898). 

Direoțiunea școalei civile de fete înaintează: 

I. Procesul verbal al conferenţei corpului didactic din 2 Novembre 
a. c€., în care s'au pertractat afaceri curente. 

JI. fRugările elevelor: Veturia Foica, Maria Mineiu şi Valeria Pop 
din cl, I, Elisaveta Doican din cl. II, Elisaveta Savu din cl. III, Irina 
Cosciuc, Sultana Ciuleiu şi Maria Doican din cl. IV, în cari cer dis- 
pensare de didactru pe 1898—99. 

III. Procesul verbal al conferinţei corpului didactic din 10 Novem- 
bre a. c. în care s'au pertractat afaceri curente. 

IV. Raport relativ la revisiile de clasă efectuite în primele trei luni 
ale anului şcolar 1898—99. 

ad I, III şi IV. Spre scire. 

ad II. În consonanță cu propunerea corpului 
didactic se dispensează de întregul didactru Veturia 
Foica, Maria Mineiu, Irina Cosciuc și Sultana Ciu- 
leiu, de jumătatea didactrului Elisaveta şi Maria 
Doican, Elisaveta Savu şi Valeria Pop. 


303. (641—1898). 

Cu provocare la hârtia comitetului central Nr. 621—1898 direoțiu- 
nea școalei civile de fete aduce la cunoscință, că profesorului Nicolae 
Vătăşan s'a încredințat predarea studiilor Geografia matematică şi Fisica 
în cl. IV câte 2 oare pe săptămână. 

Spre scire. 
304. (629, 658 și 664—1898). 

DÌ /lia Trăilă, advocat în Oraviţa, înaintează cu data 6 Novembre 
a. c. raport despre organisarea despărțământului „Oraviţa“, precum și 
protocolul adunării de constituire, ţinută în 29 Octobre a. c. Se constată: 

1. DI Ilia 'Trăilă, ca delegat al comitetului central, a deschis adu- 
narea prin o vorbire acomodată, dând şi cetire statutelor și regulamen- 
telor Asociaţiunii. 

2. Sau înscris: 

a) membri fundatori: Iosif 'Tămăşiel, Pavel Roşu, Ioan Stoian, 
cari au solvit întreagă taxa de 200 fl. și Ioan Popovici, solvind ca primă, 
rată 20 fl; 

b) membri pe viaţă: Alexandru P. Popovici, solvind întreagă 
taxa de pi fl, Toma Stanca, solvind ca ântâia rată 50 fi, Hia Trăilă, 


208 Transilvania. Partea oficială, 


Iosif Vranianţu, Petru Mioc, Mina Nemoian, Sofronie Avramescu, Te- 
odor Panciovan, cari au solvit ca ântâia rată câte 25 fi, şi Traian 
Oprea şi Nicolau Stupariu, cari au solvit ca prima rată câte 20 fl.; 

c) membri ordinari:* Dr. P. Cornean, Dr. Mih. Gropşan, Păun 
Duda, Victor Poruţiu, I. Bogdan, G. Dragoesen, I. E. 'Țieran, Iosif 
Nedici, G. Vodă, I. Perian, Baltazar Muntean, P. Alexiu, Adam Albu, 
G. Țiunea, Aurel Iana, Dr. Iuliu Tămăşiel, Dr. Al. Coca, I. Savu, P. 
Ciorogar, Pavel Cipu, Sinesie Bistrean, G. Popa, V. Leza, P. Braia, G. 
Caiman, G. Toma, Stanca Eva Bojinca, V. Iorgovan, N. Belone, Simeon 
Popa, Carol Pavlovici, Ilie Piescu, Alexa Perian, V. Mărginean, I. Grop- 
şan, P. Corcan, Simeon Vian, Iustin Chirilă, Al. Dragomir, Pavel Fișcea, 
Traian Crenian, Pau Lazar, Aurel Popovici, Nistor Mioc și Dimitrie 
Rusu, cari toţi şi-au achitat taxa de 5 fl. După adunare sau mai în- 
scris, solvindu-şi taxa: Dr. P. Hubian, Iancu Sava, V. Murgu și Toader 
Alexiu. Afară de aceștia s'au mai înscris și alții, cari însă nu aa achi- 
tat taxa statutară,. 

La cassa centrală s'a trimis suma de 1242 fl. 

3. Sau ales în comitetul cercual: Director Ilia Trăilă, iar mem- 
bri Baltazar Muntean, Victor Poruţiu, Dr. P. Cornean şi loan E. Țieran. 

Raportul dlui delegat și protocolul adunării con- 
stituante se ia spre scire. Dnii Iosif Tămășiel, Pavel 
 Roșiu, Ioan Stoian și Ioan Popovici se declară mem- 
bri fundatori, Anii Alexandru P. Popovici, Toma 
Stanca, Hia Trăilă, Iosif Vranianțu, Petru Mioc, Mina 
Nemoian, Sofronie Avramescu, Teodor Panciovan, 
Traian Oprea și Nicolau Stupariu membri pe viață, 
iar dnii înșiraţi sub 2 lit. c/ membri ordinari ai Aso- 
ciațiunii. Diplomele pentru membrii fundatori și pe 
viață se vor libera numai după achitarea întregei 
taxe. Alegerea comitetului cercual se aproabă. Dlui 
delegat se exprimă mulțămită pentru zelul desvoltat 
în interesul Asociaţiunil. 
305. (640—1898). 

Dl Emanuil Ungurianu, advocat în "Timișoara, înaintează cu data 12 
Novembre a. c. raport despre organisarea despărțământului din Timi- 
şoara și protocolul adunării constituante ţinută în 6 Novembre a. ce, 
Se constată: 

1. Dl Emanui: Ungureanu, ca delegat al comitetului central, a 
deschis adunarea prin o vorbire ocasională, în care a arătat scopul şi 
agendele despărțământului. 

2. Sau înscris: 

a) membru fundator Dr. Petru Țegle, solvind ca ântâia rată 50 A.; 


Transilvania. Partea oficială. 209 


b) membri pe viaţă: Dr. Valeriu Mezin, Vasiliu Vaianţu, Ioan 
Bandu şi Costa Mihailovici, solvind fie-care ca primă rată câte 10 fl.; 
c) membri ordinari: dna Lucia Cosma, Vincențiu Pop, Damas- 
chin Cărăbaş, N. Micluţa, Aurel Popovici, I. Pinciu, Dr. Enea Nicola, 
Romul Cărăbaș, Dr. Cornel Nicoară, Voicu Hamsea, Iustin Miron, G. 
Ardelean, I. Istin, D. Buibaş, N. Gerdan, N. Stoia, Cornel Proștean, N. 
Groza, Avram Blaj, G. Trăilă, G. Magdi, Victor Russu, G. Gruin, D. 
Roman, D. Petrovici, P. Jurma şi D. Vancu. Dela membri fundatori şi 
pe viață s'a încassat suma de 90 fl, rămănând a se mai încassa suma 
de 510 fl., iar dela membri ordinari şi ajutători suma de 182 fl. Din 
aceasta din urmă s'au reținut 20%, adecă 36 A. 40 cr. pentru trebuin- 
tele despărțământalui. La cassa centrală s'a trimis suma de 2356 fl. 60 cr. 
3. S'a ales comitetul cercual şi anume director Em. Ungurianu, 
iar membri Dr. luliu Grecu, Dr. Lazar Simon, I. Pinciu și Dr. Aurel 
Cosma. 

Raportul dlui delegat și protocolul adunării con- 
stituante se iau spre scire. Dl Dr. P. Țegle se de- 
clară membru fundator, dnii Dr. Valeriu Mezin, V. 
Vaianţu, I. Bandu şi Costa Mihailovici membri pe 
viață, dar se vor provedé cu diplome numai după 
achitarea întregei taxe, iar dnii de sub 2 lit. c) se 
declară membri ordinari ai Asociaţiunii. Primirea 
sumei de 9235 fl. 60 cr. se confirmă. Reţinerea a 
20%, şi alegerea comitetului cercual se aproabă. 
Dlui delegat se exprimă mulțămită pentru zelul des- 

voltat în interesul Asociaţiunii. 


306. (644—1898). 

Direcțiunea despărțementului din St.-Miclăușul-Mare înaintează procesul 
verbal al şedinţei din 15 Novembre a. c., în care s'a constituit comite- 
tul cercual alegându-se vice-preș. Dr. Nestor Oprean, notar Traian Stoi- 
canescu, cassar P. Băreu și controlor Iuliu Vuia. 

Procesul verbal se ia spre scire și constituirea 
se aproabă. 


307. (653 și 654—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXI (Năsăud) înaintează: 

I. Protocolul adunării cercuale din 1 August a. c. Se constată: 

1. S'a luat spre scire raportul general și sau primit propunerile 
a) de a se înființa agenturi comunale şi b) de a se face la proxima adu- 
nare cercuală o exposiție de ob ecte de industrie țărănească. 

2. Sa luat spre scire rațiociniul cassei și s'a dat absolutoriu co- 
mitetului, | 


210 “Transilvania. Partea oficială. 


3. Sau înscris membri ordinari noui, solvind, taxa de 5 fl.: Valeriu 
Mureșan, Sever Mureşan, Clement Câmpean, Luca Todor Pupăză, Iuliu 
Valea, Elisa Bodocan, Vasile Terente. 

4. Sa statorit budgetul pe 1899 la percepţiuni şi erogaţiuni cu 158 fi. 

5. Representanţi pentru adunarea generală din Beiuș sau ales 
dnii Ger. Domide şi Lazar Avram. 

6. Dl Sever Murășan a cetit disertația: Nutrirea vitelor. 

7. Ca loc pentru proxima adunare cercuală s'a ales Năsăudul. 

8. Sa ales comitetul cercual pe un nou period de trei ani şi 
anume director Dr. I. Pop, iar membri Dr. Const. Moisil, Gavr. Scridon, 
Al. Haliţă şi Virgil Şotropa. 

La cassa centrală s'a trimis suma de 97 fl. 60 cr. 

II. Protocolul ședinței din 18 Novembre a. c., în care s'a consti- 
tuit comitetul cercual alegându-se vice-preş. Dr. C. Moisil, cassar Al. 
Haliţă şi notar -controlor Virgil Șotropa. 


ad I. Protocolul adunării cercuale se ia spre 
scire. Conclusele de sub 1, 5 și 7., și alegerea co- 
mitetului cercual se aproabă. Raţiociniul cassei și 
proiectul de budget nu se poate aproba, ci se în- 
drumă comitetul cercual la observarea Ş-ului 42 pt 
6 din Statute. Dnii de sub 3. se declară membri 
ordinari ai Asociaţiunii. Primirea sumei de 97 fl. 
60 cr. se confirmă. l 

ad II. Protocolul din chestiune se ia spre scire, 
şi constituirea se aproabă. 


308. (663—1898). 


Direcțiunea despărțēmêntului Beiuș înaintează protocolul şedintei .co- 
mitetului cercual din 27 Novembre a. c., în care, pe lăugă pertractarea 
afacerilor curente, s'a decis ținerea adunării cercuale în Beiuș la 8 Ia- 
nuarie 1899. 


Spre scire. 


D. u. s. 
Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. Beu m. p., 
vicepreşedinte. secretar II. 


S'a verificat. Sibiiu în 12 Decembre 1898. 
P. Cosma m. p. Z. Boiu m. p. Gèorge de Maxim m. p. 


Transilvania. Partea oficială. 211 


Nr. 708—1898. 


PROCES VERBAL 


din 22 Decembre 1898. Şedinţa ordinară a comitetului cen- 
tral al Asociaţiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Pușcariu, vice-președinte. 

Membri presenţi: Zah. Boiu, Part. Cosma, I. Creţu, 
Dr. Corn. Diaconovieh, N. Ivan, Dr. Remus Roşca, los. St. 
Suluţiu, On. Tilea și N. Togan. 

Notar: Dr. Beu. 

309. 
Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de adi 
Se încredinţează dnii Dr. Corn. Diaconovich, N. 
Ivan și Dr. Remus Roșca. 


310. 

Secretarul |, ca director al cancelariei Asociaţiunii, raportează, că 
în sensul conclusului Nr. 276 din 2 Decembre 1897 are să urmeze nu- 
mirea definitivă a funcţionarilor aleşi prin acel conclus în mod provisor; 
tot odată arată, că toţi funcționarii Asociaţiunii au desvoltat o activi- 
tate pe deplin mulțămitoare, și astfel propune numirea lor definitivă. 

De oare-ce prin conclusul Nr. 259 din 6 Octo- 
bre a. c. sa decis, ca postul de archivar să 'se cu- 
muleze cu al cancelistului, iar postul de econom cu 
al cassarului, numirea definitivă se face prin vot se- 
cret numai pentru 5 posturi de funcţionari şi anume 


i se aleg: 
secretar Il.: Dr. Ilie Beu cu 9 voturi: 
cassar-econom: Leontin Simonescu „6 , 
controlor: Joan Creţu yS, -op 
bibliotecar : Nicolau Togan a 9S iy 
archivar-cancel.: Romul Simu Sa” E 


din 9 voturi date. Celelalte voturi s'au împărțit. 


311. 693—1898). 

l. Popovici, prof. la şcoala civilă de fete a Asociațiunii, prin seri- 
soarea sa din 20 Decembre a. c. arată, că în urma lipsei totale de ma- 
nuale de istorie și geografie pentru şeoale civile, s'a decis a traduce 
câte un manual de istorie şi geografie de Dr. Alex. Márki, şi cere, ca 
„aceste să se tipărească pe spesele Asociațiunii, 


212 Transilvania. Partea oficială, 


Comitetul central, deși în principiu este aplecat 
a lua în considerare cererea dlui I. Popovici, nu 
poate întra în meritul chestiunii, pănă când corpui 
didactic nu se va declara asupra alegerii manualelor 
şi nu se va înainta un preliminar, cel puţin aproxi- 
mativ, al speselor împreunate cu editarea manualelor 
de sub întrebare. 


812. (702 —1898). 


Preşedintele Asociaţiunii /. M. Moldovan prin scrisoarea sa din 12 
Decembre a. c. încunosciințează, că reținut de afaceri oficioase nu poate 
participa la ședința de astădi a comitetului şi trimite suma de 97 fi. 
din fundațiunea „Scorţianu“ pentru cumpărarea de cărţi religioase. 


Spre scire cu mulțămită. 


313 (671—1898). 

luliu Vlăduţiu, delegat al comitetului central, înaintează raportul său 
relativ la reconstituirea despărțământului XXIII (Turda) și protocolul 
adunării ţinută în 26 Decembre a. c. 

Se constată: 

1. Dl delegat a deschis adunarea prin o cuvântare, în care a vorbit 
despre însemnătatea Asociaţiunii. 

2. Sau înscris membri ordinari, solvind taxa de 5 fl.: Simeon Pop, 
N. Raț, Dr. Eugen Pătăcean, G. Boldea, Artemie Codarcea, Samuilă 
Rogozan, I. Vasinca și Gavrilă Pop. 

S'a încassat suma de 62 fl., care s'a trimis la cassa centrală, 

3. În comitetul cercual s'au ales: director Artemie Codarcea, iar 
membri Iuliu Vlăduţiu, N. Raț, Dr. Eugen Pătăcean şi I. Mesaroş. 
DI dalegat în raportul său aduce la cunoscință, ca despărțământul 
XXIII are un fond de 8 fl. 79 cr. depus la „Arieșana“. Din această 
sumă s'au spesat pentru despărțământ 3 fl., mai rămâne deci un rest de 
5 fl. 79 cr. 

Raportul dlui delegat și protocolul adunării de 
reconstituire se ia spre scire. Dnii de sub 2. se de- 
clară membri ordinari ai Asociațiunii. Primirea su- 
mei de 62 fl. se confirmă. Alegerea comitetului cer- 
cual se aproabă. Relativ la fondul depus la „Arieșana“ 
se atrage atenţiunea direcţiunii despărțământului la 
§. 40 din Statute și $. 49 din Regulamentul pentru 
despărțăminte. Dlui delegat se exprimă mulțămită 
pentru zelul arătat, 


Transilvania. Partea oficială. 213 


314. (684—1898). 

Direcțiunea despărțementului XXXII (D.-S.-Mărtin) înaintează protocolul 
şedinţei comitetului cercual din 6 Decembre a. c., în care s'au pertractat 
afaceri, ce nu reclamă speciale disposiții din partea comitetului central. 

Spre scire. 
315. (685 şi 686—1898). 

Dela direcțiune despărțemântului XXI (Năsëud) a întrat: 

I. Raport despre taxele încassate, din care se constată, că la 
cassa despărțământului a încurs suma de 122 fl, din care s'au rețînut 
20%, iar restul de 97 f. 60 cr. s'a trimis la cassa centrală. 

II. Protocolul ședinței comitetului cercual din 10 Decembre a. 
c., în care s'a decis întocmirea a două biblioteci poporale ambulante. 
Spre acest scop sa preliminat suma de 120 fi. din suma depusă la 
„Aurora“. . 

ad I. Raportul se ia spre scire și reținerea a 
20%, se aproabă. 

ad II. Protocolul se ia spre scire. Dar conclusul 
relativ la întocmirea bibliotecelor nu se poate aproba 
pănă când comitetul cercual nu va satisface pretin- 
selor §-lui 49 din Reg. pentru despărțěminte și nu va 
înainta rațiociniu detaiat pe 1897 și un proiect de 
budget specificat pe 1899 conform conclusului Nr. 307 
din 8 Decembre a. c. 

316. (691—1898). 

Direcţiunea despărțementului „Bocșa“ înaintează protocolul ședinței 
comitetului cercual din 10 Decembre a. c., în care s'a statorit un program 
de acțiune, în deosebi comunele din despărțământ s'au împărțit între 
membrii din comitet, pentru-ca fie-care să lucre pentru realisarea sco- 
purilor Asociaţiunii și să ducă la îndeplinire decisele comitetului în cercul, 
ce i sa hotărît. 

Spre scire. 
317. (690—1898). 

Direcțiunea despărțementului XI. (Blaj) înaintează protocolul ședinței 
comitetului cercual din 11 Decemvre a. c., în care 1. sa ales vice-preş. 
Dr. Augustin Bunea; 2 s'a raportat despre înfiinţarea a două biblioteci 
poporale în Veza şi Tir; 3. s'a decis întocmirea altor dou biblioteci 
poporale în Căpâlna şi Micăsasa și 4. s'a hotărît retipărirea după „Unirea“ 
a disertaţiei „Despre legumărit“, cetită de I. Negruţiu în adunarea cer- 
cuală din acest an, și distribuirea ei între popor. 

Procesul verbal se ia spre scire și coneclusele 
aduse se aproabă. 


214 Transilvania. Partea oficială. 


318. (680 şi 694—1898). 

Direcțiunea despărțemântului I. (Braşov) a înaintat: 

I. Protocolul ședinței comitetului din 4 Novembre a. c., din care 
se constată: 1l, Au dăruit pe sama bibliotecelor poporale dl I. Socaciu 
5 exemplare din opul său „Dreptul cambial“, dl I. Săbădeanu 9 cărți 
şi 6 broşuri diverse. 2. S'au angajat a solvi lunar 1 fl. pentru bibliot, 
pop. dnii Ars. Vlaicu și Valeriu Morariu. 3. Sa decis întocmirea unei 
a patra bibliot. poporală, pentru care s'a preliminat suma de 50 fi. 4. Ne- 
putându-se tiné adunarea cercuală extraordinară în Octombre, s'a hotărît 
a se țîné în 27 Novembre a. c. S'au înscris membrii ordinari noi dnii: 
Vas. Goldiș, G. Furnică, Th. T. Cristan, D. Stinghe, N. Grădinar, Al. 
Dogariu şi N. Mocanu. 

Din taxele încassate s'a trimis la cassa centrală suma de 50 fl. 

IL. Protocolul ședinței comitetului cercual din 23 Novembre a. c., 
în care sau pertractat afaceri curente. 

III. Protocolul adunării cercuale din 27 Novembre a. c, în care 

a) s'a luat spre scire raportul comitetului cercual, votându-se ace- 
stuia mulțămită ; 

b) s'a exprimat mulţămită donatorilor şi sprijinitorilor; 

c) premiul de 10 fl. oferit de dl B. Baiulescu şi rămas nedistribuit, 
s'a decis a se lăsa la disposiția comitetului. fără alterarea meniţiunii; 

d) s'a hotărit înmulțirea membrilor din comitet cu doi; 

e) s'a dat comitetului absolutoriu; şi 

J) în noul comitet cercual s'au ales: director Andreiu Bârsean, iar | 
membrii Gr. Maior, I. Săbădean, Corn. Aiser, N. Oancea, Timoteiu Po- 
poviciu şi N. Bogdan. 

IV. Protocolul ședinței comitetului cercual din 9 Decembre a. c. 


în care 
a) s'a constituit comitetul alegându-se vice-preş. Gr. Maior, cassar 


Corn. Aiser, contgoler il. 'Săbădeanu și secretar N. Bogdan; 

B) preş. a comunicat, că a primit dela dna Elena Mureșan suma 
de 186 A. 99 cr. din venitul unei representaţii teatrale aranjate în scopul 
bibliotecelor poporale; 

y) s'a luat act de donaţiunile de cărți făcute de dl I, Lăpădat şi 
Iuliu Grofşoreanu. 

ad I. Protocolul se ia spre scire și conclusele. 
aduse se aproabă. Dnii amintiți se declară membri 
ordinari ai Asociaţiunii. 

ad II. Spre scire. | 

ad III. Spre scire aprobându-se conclusele adu- 
nării cercuale și alegerea comitetului, având a se 
considera dnii N. Oancea și Tim. Popovici ca mem- 


bri suplenţi. 


“Transilvania. Partea oficială. 215 


ad IV. Spre scire cu aprobarea constituirii co- 
mitetului. 


319. (679—1898). 
În despărțementul „Oravița“ s'au înscris membrii ordinari noi dnii: 
P. Popovici, Mih. Purgar, Costa Cucu, Iustin Velcean și G. Bogdan, cari 
toţi "şi-au achitat taxa de 5 fl. în total 25 fl, care sumă sa trimis la 
cassa centrală. 


Dnii amintiți se declară membri ordinari ai Aso- 
ciațiunii. Primirea sumei de 25 fl. se confirmă. 
320. (703—1899). 
Compactorul Franz Neuzil, în Sibiiu, înaintează un cont despre 62 fl. 
65 cr. pentru ziare compactate. 
Se asemnează la cassă în contul dotaţiunii biblio- 
tecei pe 1898. 


D. u. s. 
Dr. Il. Puşcariu m p, Dr. Beu m p, 
v.-preşed. secretar IL. 


S'a verificat. Sibiju în 26 Decembre 1898. 
Nicolau Ivan m. p. Dr. Remus Roşca m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. 


Bibi. m Clu 


t.4 AE VA d f