Transilvania_1893_024_010

Apare la 13 a Ma luni. 
TRANSILVANIA 
FOIA ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMANA $I | 
CULTURA POPORULUI ROMANU. l) 


Nrulă 10. i SIBIIU, 15 OCTOBRE 1893.  Anulă XXIV. 


Nr. 433/1893. 
CONVOCARE. 


După-ce în .timpulii din urmă comitetulii Asociaţiunei 
transilvane a priimiti convingerea, că este cu desevârşire 
delăturatii periclulă lăţirei cholerei, în urma; căruia s'a fostii 
vădutii necesitati a amâna pe timpi nedeterminată adu- 
narea generală a Asociaţiunei, convocată pe 27 Augustü 
n. a. c. și dilele următâre la Măseudă, — prin acâsta, 
în conformitate cu disposiţiunile $$-loră 14 şi 21 din sta- 
tutele  Asociaţiunei transilvane pentru literatura română : și 
cultura poporului română, adunarea generală pentru anulii 
curentă se convâcă în opidulă Năsěudů pe. 22 Octobre 
st. n. și dilele următóre. 


Aducêndù acésta la cunoscință publică, învitămă pre toți 
membrii Asociaţiunei, a lua parte în numării câtă mai mare 
la ședință. 


Dati din şedinţa comitetului Asociaţiunei transilvane | 
pentru literatura română și cultura poporului românii, ţinută 
în Sibiii la 19 Septembre n. 1893. 


Dr. Ilarionù Pușcariu m. p., 
vice-preşedinte. 


Dr. Amosi Frâncu m. Pe 
secretară II. 


19 


ui 


Ad Nr. 433/1893. | 
PROGRAMU 


pentru adunarea generală a XXXIIa a Asociahunei tran- 

silvane pentru literatura vomână şi cultura poporului ro- 

mână, care se va {iné în 22 Octobre stil. noŭ a. c. şi 
l dilele următóre în WNăseudă. 


Duminecă în 22 Octobre: 


1I. Parastasù pentru fericitulă de piä memoriă preşedinte 
George Barițiu. 


„LI. Şedinţa La cu următórea ordine de di: 


` 1. Deschiderea ședinței prin presidiulă ordinari la 10 re 
a. m. în localul, ce se va destina spre acesti scopi. ` 

2. Raportulii generali alti comitetului despre activitatea 
sa în decursulii anului 1892 dimpreună cu aclusele aceluia. 

3. Alegerea unei comisiuni de 3 pentru esaminarea ra- 
portului generală și a unei comisiuni de 3 pentru esaminarea 
raţiociniului pro 1892 și a proiectului de buget pro 1894. 

4. Exmiterea unei comisiuni de 3 pentru încassarea de 
taxe dela membrii vechi şi dela cel cari se vorii înscrie de noii. 

5. ÎInsinuarea propunerilorii și a eventualelori interpelări. 

6. Raportulŭ comisiunei de înscrieri. 

7.  Cetirea eventualeloră disertaţiuni. 


Luni în 23 Octobre: 
III. Şedinţa I-a cu următdrea ordine de di: 

1. Deschiderea şedinţel la 9 6re a. m. 

2. Verificarea procesului verbalii ali şedinţei L 

3.  Raportulă comisiunilorii esmise în şedinţa I. 

4. Alegerea președintelui, cassarului şi eventuală a altorii 
funcţionari al Asociaţiunei pentru restulă periodului 1898—1895. 

5.  Cetirea, eventualelorii disertaţiuni. 

6. Defigerea locului pentru viit6rea adunare generală. 

12.  Disposiţiuni pentru autenticarea procesului verbali alŭ 
şedinţei a II-a. 

8. Încheerea şedinţeloră adunărei generale. 

Se observă, că eventualele disertaţiuni aŭ să fiă presentate 
presidiului Asociaţiunei în scrisă cu 8 qile înaintea adunărei 
generale. i 

Din ședința comitetului  Asociaţiunii transilvane pentru 
literatura română şi cultura poporului română, ţinută în Sibiiii 
la 19 Septembre n. 1893. 


Dr. Ilarionă Pușcariă m. p., 
vice-preşedinte. 
Dr. Amosi Frâncu m. p., 
. secretariu II. 


Lia cast ai or SANAA 


201 


ÎN AJUNULĂ ADUNĂREI GENERALE DIN NĂSEUDU. 


Preste câte-va dile se va întruni în opidulii Năseudă 
adunarea generală a Asociaţiunei, amânată din câuse de 
igienă publică. | 

Înainte cu 23 ani, la 8, 9 și 10 Augusti 1870, se ţină 
în opidulii acesta, românescă a qecea adunare generală a tinerei 
Asociaţiuni sub presidiulă răposatului Baronii Ladislaii Vasili 
Popă ; și acum, aprâpe la ună pătrariu de seculi, stimata 
n6stră întrunire literară și culturală iar se pregătesce a în- 
truni pre numeroșii sei membrii, amici şi binevoitori în 
remarcabilulii opidii, care preste unii seculii a fostii centruli 
bravului regimentă II. românescii de graniță. 


Împregiurările politice ale patriei nâstre nu aparțină 
resortului acestei fot, și așa trecem preste ele amintind 
numai în generală, că acelea cu privire la poporul nostru 
în periodulii acesta aŭ devenită din ce în ce mai grele. Ba 
actualitatea, durere, aŭ întrecută chiariă și temerile esprimate 
în cuvântulă presidialii de deschidere, „că respinși deocam- 
dată de pe alte terene de lucrare întrunită, suntem restrinși 
singură numai la acâstă Asociaţiune“. Căci în timpul din 
urmă şi adunările despărțăminteloră Asociaţiunei nostre, sub 
titluri fictive de agitațiuni, s'aii interdisi, și desvoltarea, liberă, 
a literature și culturei poporului nostru aprâpe qi de di 
întimpină greutăţi. 

Se sperămi însă întârcere spre mai bine: negurile se 
împrăsciă, și s6rele remâne, luminâudi lumea! 

Mărginindu-ne dar pe lângă lucrările Asociaţiunei nóstre, 
credem că nu va fi fără interest, a face o scurtă paralelă: ` 
între starea aceleia dela 1870 şi cea dela 1893, precum ni o 
presentă cele doue adunări generale dela Năsăudă. | 

Numărul membrilorit Asociaţiunei era pe atunci: 47 
fundatori, între cari marele proprietarii din Stoiesci (Bucovina) 
Georgiii Popoviciă cu 1000 fl, ear dd. Macedoni Pop, 
Br. Davidi Ursu, Const. Papfalvi, districtulă Cetăţii de 

19* 


202 


Pâtră şi Petru Ragu. cu câte 200 fi.; 30 pe viéță; ordinari 
anuali 126, preste toti 203; astădi numărul loră este în- 
treită mai mare, 
Despărfeminte eraă atunci, la punerea în lucrare a 
regulamentului respectivi, 22; astădi sunt 34, crescământă 12. 
Fóia Asociafiunei, „Transibanta“, avea atunci 231 
abonaţi; astădi are preste 800, crescămêntù 600. 


Întratele aŭ fostă atunci preste 7000 fi., erogatele 
preste 3000 fi., astădi ambele preste 8000 fi. Starea averei 
Asociaţiunei preste totii ni se presentă la 1870 în sumă 
rotundă cu 50,000, ear la 1893 ni . se presentă toti în 
sumă rotundă împătrată. 


Mulţi din credincioșii fii aï poporului nostru, cari în- 
floriau pe atunti şi cari adunărei dela Năstudi i-ai dată 
unii lustru deosebită, astădi nu mai sunt între cel vii, și cu 
deosebire simțim greŭ lipsirea lori dela însemnate posturi 


ale vieţei publice. Dar de altă parte constatămiă cu mângăiere, 


că inteligința n6stră, pe lângă tóte greutăţile, ce întimpinămii, 
este în crescere, devotamentuli ei pentru prosperarea popo- 
rului este viă, consciinţa poporului nostru e descâptă, și solida- 
ritatea între înteligință și poporù, pe lângă tâte calumniările 
şi persecutările, e nefrântă, — uni fruptă acesta ali cul- 
turei câștigate şi garanţiă a culturei potențate, spre carea 
nesuimi. 

“Multe din „aspirațiunile de pe atunci ale Asociaţiunei 
nu s'a realisată : academia, de drepti, acuirarea de realități, 
catedre academice pentru limba şi literatura română ș. a., 
aŭ rămasă dorințe pie. Dar de altă parte Asociaţiunea în 
proporţiune cu greutăţile timpului a sporită starea sa mate- 
rială, a îmmulţită despărțemintele sale, a împărțită din cen- 


tru şi din despărţeminte ajutâre de totă felul pentru tineri, a. 


procurati o frumósă realitate în rad ipală din Sibiiu 
pentru cancelaria, 'archivulă gi biblioteca sa, Și ă rădicată 
ponin: secsulă femeescă o scólă civilă, înzestrată acum și cu 


4, 


) 


293; 


dreptul de publicitate, carea resolvesce cu consciință . pro- 
blema sa culturală și face ondre poporului nostru. 

Preste totă dar Asociaţiunea a mersi înainte în calea 
sa și în perioduli acesta; și în ajunulii adunărei generale 
din Năs&udii ne încumbe plăcuta datorință a accentuă, că o 
parte însemnată a acestui progresii ea datoresce Năs&udului. 
Căcă cu litere de aurii va însemna istoria culturală a poporului 
nostru în analele sale, cum H lui de pe Someșşă la prima întrunire 
a Asociaţinnei în acelă ţinută o aŭ priimită cu veneraţiune 
şi iubire fiiéscă, şi făcându-se tóte comunele districtuale, precum 
şi mulți particulari membri ai ei, prin mâna bravului loră ` 
căpitană districtuală  A/ecsandru  Bohetelă au depus pe 
mâsa ei, ca o jertfă pe altară, suma de 5500 fl. l 

Atunci președintele a făcuti ună frumosi elogii r&po- 
satului mecenate ` ali poporului nostra  Zipanuzlă ‘Gojdu ; 
adunarea procsimă va fi chiamată, a onora memoria repo- 
satului multi meritosului seă președinte : Georgiu Barifză. 

Atuncă adunarea a reconstituită pentru ună noŭ periodă 
presidiulă şi comitetul seu; cea de estimpi e chiămată a 
întregi loculă celă onorifică de președinte ală iai ani 
şi de un funcționari ai sei. 

Fiă, ca una şi alta se urmeze în bună armoniă, întru 
prosperarea iubitei n6stre Asociaţiuni, și ca dilele dela Nă- 
săudă de 22 și 23 Octobre- 1893 se fiă demne succesóre 
ale celoră de 8, 9 și 10 Augusti 1870! Z Bow. 


0 VOCE DIN ROMÂNIA DESPRE SCOLA DE FETE A 
ASOCIAȚIUNEI. 


Ținemă că facemi o plăcere stimaţiloră nostri cetitori, 
comunicând aici vocea unui frate din România, precum se 
vede bărbati de scâlă, asupra sclei nóstre civile de fete din 
Sibiiii, — voce carea, credemă că nu vă rămân neascultată 
din partea publicului română din tóte părțile. 


294 


— 


Ba este cea următâre: 


DIN SIBIIU. 


Scola românescă de fete 
a societăți pentru cultura poporului românii din 
Austro-Ungaria. 


E de interesii naţionalii românescă, ca ori-cine să cu- 
n6scă, averea culturală și materială a românului nosti; DA 
elù din orl-ce parte de locii. 

Numai cunoscându-se bine frații unii pe alţii, se vorit 
putea, iubi şi ajuta cum trebue. 

Mulţi, orte mulți dintre romănii nostri din codat 
României nu cunoscii starea fraţilorii lort din Austro-Ungaria, 
ne-cum pe aceea a Macedoneniloriă, a Basarabeniloră, a Istri- 
enilori, a Romanșiloră, din Helvetia *) ete., pentru că scriitorii 
nostri de tâte scriii, numai de aşa ceva nu se ocupă. 

Voiă së vorbescii ceva aici despre scdla românâscă de 
fete din Sibiii, despre care nam avută ideie pănă anulă 
acesta, cănd prin o împregiurare Gre-care am vizitat-o și am 
admirat-o. Şi acâstă scólă a făcută admiraţiunea mea prin 
frumosulă și spațiosuli sei edificii, prin grădina, curtea și 
gimnastica sa, și în fine pentru curăţenia cea rară şi admi- 
rabilă regularitate, ce se vede întru tóte. 

Acâstă scólă se datoresce iniţiativei bărbaţilor, cari 
conducă societatea transilvană pentru cultura Româpilori. din 
Austro-Ungaria. Onóre loră, că añ sciuti și sciù së între- 
buințeze oboluliă colectată spre binele și desvoltarea n6mului 
nostru prin înfiinţarea, acestui fel de centre de lumină! 

Este, dic, unii focarù de lumină culturală și naţională 
la Sibiiŭù pentru fetele române din tâte părţile locuite de 
români. Cunosci multe scóle bune române pentru fete şi bă- 


*) Recomandămi atenţiunei stimatului scriitorii articulii pu- 
blicaţi în fóia n6stră asupra acestui obiecti în cursulă anului 
` 1892, şi de mai nainte, Red. 


295 


iep la Românii nostri de dincolo, care merită tótă stima și 
consideraţia n6stră ; dar acâsta ` fiindii sc6lă secundară, în- 
zestrată aprópe cu tóte necesariile unei astfel de scâle, me- 
rită deosebita nóstră atențiune şi sprijinulă nostru moralii și 
materială. 

Acesti sprijină ari pute fi, ca în loci së trimitem pe 
fetele nóstre în alte părți cu cheltueli mari, ară fi, după 
părerea mea, mai bine, mai românescă, a le trimite acolo, 
unde pe lângă aerul celi curată și sănătos putem fi siguri 
de o bună intreţinere și de o minunată desvoltare sufletescă. 

Acolo se mai învaţă bine limba română, germană, fran- 
ceză și maghiară etc., ear sciinţele sunt cele reale din cursuliă 
secundari inferiorti dela noi, plus economia casnică, musica 
și gimnastica, pentru fete. 

Am observată cu multă plăcere la românii nostri de 
dincolo, că ei își întrețină scâlele prin contribuţiuni iina 
fără ca statuli së le vină cu ceva într'ajutorii. 

D-na directâre e o femee, care însaşi ţine ordine și merită, 
respectă în tâte privințele. Domnuliă Directorii, ună bărbată 
: seriosi şi adevărații luminată, domnii profesori, dâmnele şi 
domniș6rele profesóre și pedagâge sunt toţi şi tote cu ade- _ 
v&rata chiămare pentru sc6lă, conducândă cu demnitate acâstă 
sc6lă, care merită lauda și încrederea tuturoră părinţilor, 
cari ca și mine, i-ai încredințată toti ce e mal scumpi 
în astă lume, pe fiicele lorii, pentru educare și cultivare. 

Uni părinte. 


DIN CRONICA LUNARĂ. 

Portretele președinţiloră Asociaţiuneă. Comitetul Asociaţiunei 
a comandată portretele în pictură cu oleă ale președinţiloră Aso- 
ciațiunei şi anume: Mitropolitulă Andreiŭ Baron de Șaguna, Ba- 
ront Ladislai Vasilii Popă, Canoniculă preposită Timoteiă Cipariă, 
consiliarulă aulică Iacobi Bologa şi literatulă Georgi Boriţiă, şi 
totdeodată a dispusi scrierea biografiilori acelora. 

Tovăreșiă agricolă. Silinţele Reuniunei agricole române din 
comitatulă Sibiiului pentru înfiinţarea de fovareșă agricole prin co- 


„296 


munele n6stre rurale se pare că sunt apreţuite din ce în ce mai 
bine. O tovărășiă de felulii acesta sa înfiinţată în comuna Șoi- 
mușii de lângă Bistrița, carea are 33 membri, cu unii capitală de 
810 fi. şi şi-a prucuratii o mașină de s&mânati, unii trieră, cărți 
economice etc. şi a înfiinţat o boltă cu totii felul de articuli, ce 
trebuescii la teran. Dorimă să-şi afle mulţi imitatori. 

Corulii vocalii ali plugariloriă română din Ghiroda (Bănati), com- 
pusă din 44 pers6ne, a conlucrati în modă distinsă la concertulă, ce 
Pai arangiată locuitorii germani rom. cat. din Timiş6ra, subur- 
biulă Fabrică, la 10 Septembre noŭ din incidentulii „rugei“ (chramului) 
bisericei. lori.  Conducătoriulă corului este învățătoriulă loană 
Chişodani. Concertul a fostii cercetată de preste 4000 6meni. 
După „Luminătoriulii“ coruliă acesta a fostii corâna festivităţii musicale.. 

— Scólä de finanţe. În România are së se deschidă la 1 
Octobre o scólă specială de finanțe, carea se prepare tineri pentru 
toţi ramii finanţiali din ţ6ră. Cursul va fi de trei ani; tineri, 
cari doresc a fi primiţi în scóla acesta, trebue se aibă bacalaure- 
atuli (maturitatea) gimnasială, reali séu comercială. Statulă dă 
pentru tinerii lipsiţi 20 stipendii ă 60 lei pe lună. 

Legea învățământului în România.  „Monitorulă oficială“ pu- 
blică regulamentele pentru punerea în aplicare a nduei legi a în- 
vățământului primară; ear în lucrare se află proiectele de lege 
pentru reforma învăţământului secundar și superiori. — 

Anuarulă università din Bucuresci. Diù Dr. Titu Maio- 
rescu, rectorulă universiţăţii, a luati hotărîrea, a publica unii 
anuarii ali aceleia dela înființarea eï pănă adi. 

Necrologi. La 18/30 Septembre a. c. a reposată în Pitesci 
dlù Joan Robescu, ingineri, fostă primară ală oraşului etc. în etate de 
68 ani. Reposatulă, înrudită cu familia Hodoşă, împreună cu soţia sa a 
petrecută-mai multi timpă în Braşoviă şi Sibiii, întru educaţiunea 
numerâsei sale familii, şi a fostă ună bărbată forte stimabilă. 
Fiă-i ţerâna uș6ră şi memoria onorată! — 

| Lucrări „culturale“. În adunarea generală a „Kulturegyletului“ 
din Ungaria de sus, locuită în mare maioritate de Slovaci, s'a 
hotărît, între altele: ca în cele 11 comitate ale acestui ţinută, 
apoi în capitală şi în alte oraşe mai mari să se înființeze comitete, 
cari să lucre pentru maghiarisare, apoi së se înființeze câtă mai 
` multe „asile de copii“, s'ai votati 29 premii à 50 fi. pentru în- 
. văţătorii, cari vorů areta mai mari progrese în învăţarea limbei 
maghiare, s'a hotăritii a se distribui între copii gratuită cărți 


i 


maghiare de rugăciuni şi cântări, a se subvenţiona o f6iă maghiară 
şi o trupă teatrală, a se înființa o scólă de agricultură şi industriă 
cu internată, unde limba de propunere şi conversaţie se fiă numai 
cea maghiară etc. Ce abusă cu numele „cultură“! — 


BIBLIOGRAFIA. 


Elemente din Biblie și din Istoria bisericescă pentru selele 
poporale române, de Iosifă Aronă, învățătorii. „Editura librăriei 
Ciurcu, Braşovi 1893. Preţul 30 er. 

În plasă. În baltă. Cale grea. La c6dă. La cârcima lui 
Tirilicù. Schițe de Ioan C. Fanin: Editura librăriei Ciurcu. 
Preţul 30 cr. 

Perirea a doï iubiți. .., Pirami și Tisbe, — Echo și Narcişă, 
de Vasili Aaron.  Retipărită după originalulă din anulă 1830. 
Editura Ciurcu 1893. Preţulă 12 cr. 

Anului celii mănosi, de Vasili Aaronă. Retipăritů după origi- 
nalulă din a. 1830. “Editura Ciurcu, 1893. Preţul 10 er. 

Planii de învățământă pentru limba română la marele gim- 
nasii gr. or. români din Brașovii, de Virgil Oniţii, pro- 
fesorii de limba şi literatura română.  Braşovă, tip. Mureşani, 
1893, Se recomandă atenţiunei bărbaţiloră nostri de scólă. 

Hore oțelite, de Ar. Densușanii. Bucuresci 1892, preţul 30 bani. 


PARTEA OFICIALĂ. 


Nr. Laia 
Procesă verhalù 
alŭ comitetului Asociaţiuneă transilvane pentru literatura română. şi 
cultura poporului români, luată în şedinţa dela 26 Augustiă n; 1893. 
Președinte Dr. Il. Puşcariu. vice-preşedinte. M em- 
brit presenţi: loan Hanna, loanii V. Russu, Iosif St. 
Șiuluţi, Zacharia Boiu, Partenie Cosma, Ioană Papiu, I. G. 
Popă, Dr. C. Diaconovieh, Teontin Simonescu cassarii, Nicolau 
Toganii bibliotecară. 
Secretariă: Dr. A. Frâncu. 


Nr. 170. Se presentă cererea învățăcelului de croitoriŭ Ino- 
centiu Crișan, prin care justificându-și eliberarea sa, mulțemesce 


298 

-“pentru ajutorul avută și cere să i «se acorde stipendiulă şi pe 
jumătatea de anu trecută dela eliberare. 

= — Fiindă ajut6rele pentru elevă de meseriaşi votate numai 
pănă la eliberare, cererea lui I. Crişan nu së pote încuviinţa, şi 
devenind ajutorulă folosită vacantă, despre acâsta i se va face 
-împărtăşire societăţii „Transilvaniă“ din Bucuresci. (Ex. Nr. 256 
1893). É 

Nr. 171. Se presentă cererea învățăcelului V. Radu, să i se 
trimită ajutoriulă votati la Agnita. 

— Se ia actul, că cererea lui V. Radu sa împlinită. (Ex. : 
Nr. 262/1893). 

Nr. 172. Direcţiunea despărțământului VII. (Haţeg) ali Aso- 
ciațiunei transilvane înainteză prin hârtia cu data 15 Iuliă n. a. e. 
spre 'revisuire procesulă verbală, luaţă în adunarea generală a des- 
părțământului ţinuta în Cârnesci la 6 Iuliŭù n. a. c., din care se 
vede, că i 

a) adunarea a fostă condusă de dlă 'Aveli Popi Bociati ca 
substitutii al directorului; 

b) adunarea și-a esprimati și în procesulii verbalii condolenţa. 
pentru perderea fericitului preşedinte ali Asociaţiunei G. Bariţiă; 

c) Sa constatată, că aŭ fosti de faţă 5. membrii ordinari iai 
4 ajutători; $ 

d) s'a luată actă despre raportulň cassarului, că starea cassei 
e de 74 fi. 90 cr. şi sai făcută posi pentru încassarea tacio: 
lorii restante ; 

e) s'a reconstituită subcomitetulă, alegêndu-se directoră : dlù 
I. Janza, ear membrii în comitetă Aveli Popi Bociată, Bucurii 
Popovicii, Ioană Munteană, Pauli  Olteană, M. Bontescu şi N. 
Trimbiţoniu ; 

f) cu esecutarea conclusului din anulă trecută, referitori la 
premiarea a 6 copii cu vestmintele trebuincidse, s'a, însărcinatu d-nii 
A. Popii Bociatii şi R. Barbescu; l l 

g) dlă I. Munteanii a cetită o disertațiune cu motto: „Daţi 
lui Dumnedeŭ, ce e a lui Dumnedeŭ, şi Împăratului, ce e a Îm- 
păratului! Dar mamei naţiuni nu suntem datori cu nimică?4 

h) sai încassatii 10 fl., tacse dela membrii ordinari şi 11 fl. 
70 cr. dela ajutători; 

î) s'a decisă, ca adunarea generală viitâre së se țină în co- 
muna Băesci ; 


980 


k) s'a statorit bugetuli despărţământului în percepțiuni cu 
96 fl. 62 cr., ear în erogaţiuni cu 35 fl., remănândi uni restù 
de 61 fl. 60 cr. v. a. A 

— Se ia cu aprobare actă despre cuprinsulă procesului verbală 
presentată, îns& cu, adausuli, că tacsele membriloră ordinari, pre- 
cumii şi tâte sumele, cari trecă ` preste erogațiunile preliminate în 
bugetii, în. conţelegere cu comitetulă centrali pentru acoperirea 
trebuințeloră despărţemântului vor fi a se înainta în conformitate 
cu $. 27 alu Regulamentului la comitetul centrali. (Ex. Nr.: 280 
1893). i i 

Nr. 173.  Stipendistul Gavriilă Todică, absolută ali clasei IV 
gimnas. în Bistriţa, îşi justifică progresulu făcută în anul acol. es- 
„pirati, şi cere să i se asemneze dóue rate ale stipendiului la adresa 
părintelui seu în Jelodulii mare şi săi se acorde stipendiulii âvută 
şi pe anulă viitori. 

— Luându-se actii despre progresul stipendistului G. Todică, 
stipendiulă avută i' se acârdă şi pe anulii scol. 1893/4, ear ratele 
espirate ale stipendiului sëu se asemnâză la cassă. (Ex. Nr. 282 
1893). ii 

Nr. 114. Gavriili Todică prin hârtia cu data 26 luliii n. 
a. c. trimite 5 cărți pentru biblioteca Asociațiunei, cu rugarea, săi 
se dee în schimbii eâte uni esemplară ali fóieï „Transilvania“ din 
anii 1870 şi 1892, toti de odată cere sě se imanueze doue scrisori: 
una adresată la redacţiunei „Transilvaniei“, alta dlui I. cav. de 
Puşeariă, conţinândă documente privitore la familia nobilă ro- 
mână Ilea, l 

— Schimbulu cerută se încuviințeză, şi bibliotecarul primesce 
însărcinarea de a-i trimite lui G. Todică câte unii esemplarii alti 
„Transilvaniei“ din anii 1870 şi 1892, éar scrisorile referindu-se 
la o lucrare, ce apare sub auspiciile Asociaţiunei, se trimită redac- 
tunes f6iei „Transilvania“ şi dlui |. cav. de Pușcariu. (Ex. Nr. 283 
1893). | 
Nr. 175. Stipendistul loani Candrea, abs. alŭ clasei VI gimn. 
îşi justifică progresulă făcută în studii în anulă scol. 1892/3. 

— Se ia actă, şi stipendiuli avută se lasă și mai departe 
în folosirea, studentutui I. Candrea. (Ex. Nr. 287/1893). 

Nr. 176. Se dă cetire hârtiei cu data 2 Augustù 1893 a 
dlui R. Patiţa, advocatii în Alba-Iulia, prin care constatândii nesue- 
cesulii adunării generale a' despărțământului XII convocate prin 
dsa pe 1 Augusti n. 1893, învinuesce pentru acesta pe uni 


0000, 


meinbrii ali inteligeţel române din Alba-Iulia, trimite unii protocolii 

“semnată: de dnulă R. Patita ca preşedinte şi L Tulbureanii ca 
notară şi patru martori. despre nereuşita adunării provenită din 
lipsa participărei inteligenței române din Alba-Iulia, şi insciin- 
téză, că a asemhat suma de 12 fl. ca încassată dela ună membru 
ordinară noŭ, unulă vechiă şi unulă ajutătoriu. 

În legătură se cetesce dimpreună cu aclusele ei hârtia cu 
data Alba-Iulia 14 Augustă, semnată prin dlă S. Micu, protopres- 

 biteră gr. cat., ca preşedirte şi N. Ivan, adm. protopopescii gr. or., 
ca actuari, pag care înaintândă doue procese verbale luate în confe- . 
rențele mai multoriă inteligenți români din Alba-Iulia dela 6 Iuniù 
1892 şi dela 1 Augusti a. c. arată, că pe basa mandatului dată 
prin acele a convocată adunarea generală a despărțământului, 
“care dela 1887 nu a mai dată nici ună semnă de viaţă, pe diua 
de 1/13 Augustu a. c., și fără a întra în discusiunea motiveloră, 
"cari au contribuitii la nereușita adunării convocate prin dlù R. 
Patița, constată, că adunarea generală conchiemată s'a constituită 
şi tacsele incurse dela 8 membri vechi în sumă de 45 îl. v. a. 
şi dela 7 membrii noi în sumă de 35 fl. v. a. şi 7 fl. v. a. pen- 
tru diplome le-a înaintată comitetului centrală prin asignaţiune, 
remănândă la I)-loră suma de 30 fl. 20 cr., asupra cărei își voră 
da raţiociniă ulterioră după aprobarea cuprinsului procesului ver- 
bal alii adunării generale de-asemenea înaintată. - 

Pe aceste base se cere, ca pașii intreprinși şi alegerea, efec- 
tuită să se aprâbe şi să se permită facerea unui noŭ sigilu în 
urmă schimbării numirii despărţemântului prin noua arondare. 

Din procesul verbală ală conferenţei inteligenței adunate la 
6 luniu 1892, se vede, că s'a alesă uni comitetii provisori în 
persónele dloră: Simeon Micu, protopresbiteri gr. cat. ca pre- 
şedinte, N. Ivan, adm. prot.: gr. ort. ca notarii, George -Filipi, 
Mateiă Nicola şi Alesandru Velicanii, advocaţi în Alba-Iulia, ca 
membrii, cu însărcinarea, să convâce o adunare estra-ordinară a ` 
despărțemântului pe 19 Iuniŭ 1892, cu care ocasiune să se recui- 
reze actele directoratului şi să se. lămurâscă starea acestuia. 

Din procesulă verbală ală conferenței inteligenţei dela 1 
Augustă n. 1893 se vede: 


a) că pe basa protocolului luată în 6 luniu 1892 sa însăr- 


cinati aceiasi domni cu convocarea unei adunări de constituire a 
despărțemântului ; 


801 ' 


b) că cei de faţă, afară de doi domni, au luată hotărtrea,:ca 
pentru înlăturarea unei eventuale neințelegerei între dlù. convoca- 
torii R. Patiţa şi membrii inteligenței, cari sunt hotăriţi a lua în 
mână causa reconstituirii despărțământului, să nu participe la în- 
trunirea convocată pe 1 Augustă prin dlù R. Patiţa. 

Din procesulă verbalii luatŭ în şedinţa de restaurare a des- 
părţemântului XII convocată. prin domnii: L. Micu, N. Ivan, L. 
Filipă şi A. Velicani, se vede: 

a) că s'a alesă preşedinte ad hoc dl S. Micu, ear notarii dlù 
N. Ivanŭ; 

b) că numindu-se o comisiune de 3 pentru înscrierea mem- 
briloră şi încassarea tacseloră s'aŭ încassată 117 fl. 20 cr., şi adecă 
45 fl. dela 8 membri vechi, 42 fl. dela 7 membrii ordinari noi și 
30 fl. 20 cr. dela 27 membrii ajutători, şi s'a decisă ca suma de 
87 fl. să se înainteze comitetului centrali, ear 30 fl. 20 cr. să se 
reţină pentru scopurile despărțemântului, ear pentru membrii să se 
céră fóia „Transilvania“ pe anul 1893 şi diplome; 

c) că s'a constituită subcomitetulii alegându-ge directorii diù 
5. Micu, actuarii dlù N. Ivan, și membrii dnii: George Filipii, 
Mateiu Nicola, lepadat Velicaniă, Nicolau Floreanii și Floriani - 
Rusani. | 

d) s'a cetită disertațiunea dlui N. Tann „Influinţa sc6lei 
asupra desvoltărei poporului“. 

În coneesitate se mai dă cetire hârtieï cu data 19 Augustii a 
dlui R. Patiţa, prin care își esprimă neîncrederea față cu persânele, 
cari aŭ convocatii adunarea despărțământului XII pe 13 Augustă, 
şi dificultândă acâsta din motivă că membrilorii aleşi în subeomitetă 
le lipsesce cualificaţiunea de membri cerută, în §. 14 ală Regulamen- l 
tului, înaintéză în contra decisiunilorii luate unii protestů subserisù 
de dlù R. Patița, I.. B. Romană, N. Anca, D. Furdui şi F. Porré. 

În protestulă presentată se afirmă, că convocarea s'a făcută 
în contra prescriseloră $. 10 ală Regulamentului și cei aleși în sub- - 
comitetulă despărțământului nu întrunesc însușirea reclamată în 
8. 14 ală Regulamentului, și se cere, ca alegerea nemembrilorii să 
se nimicâscă şi să se ordoneze o nouă alegere la o adunare estra- 
ordinară, ce ar fi a se convoca prin uni delegatii ali comitetului 
centrală. 

— Constatând comitetulă, că din partea sa n'a dată la ni- 
menea , însărcinarea de a convoca o adunare a despărțemântului, "și 
esprimă regretele sale pentru diferenţele personale ivite în şirul 
despărțemântului XII, și-și manifestâză dorinţa, ca cu înlăturarea 


802. 


acelora toți membrii despărțământului së conlucre în frățéscă 
armoniă întru ajungerea scopurilor culturale ale paini 
transilvane. 

Totdeodată în vederea tanan, că $. 10 ală Regulamen- 
tului nu esclude iniţiativa membriloră întru convocărea unei adunări 
generale a despărțământului, și în vederea faptului, că membrii 
aleşi în subcomitetulii despărțământului prin adunarea dela 13 Au- 
gusti n. a. c. întrunesc condiţiunile $-lui 14 ală Regulamentului, co- 
mitetului centrali . aprobă cuprinsulii procesului verbală înaintată 
şi alegerea, făcută, şi nu e în posiţiune de a considera protestulă 
înaintată în contra aceleia. Direcţiunea nou al6să a despărțămân- 
tului primesce autorisarea, de a-și acuira uni sigilă noŭ, şi e 
provocată ca în conformitate cu preserisele $-lui 27 din Regula- 
mentă së înainteze ună bugeti în regulă, pentru ca pe basa ace- 
luia să se decidă în privința sumei de 30 fl. 20 cr. reţinute pentru 

` scopurile despărțământului. Membrii noi întraţi voră fi propuşi 
adunărei generale a Asociaţiunei şi vor primi f6ia Transilvania pro 
1893, încâtă voră mai fi numeri disponibili, ear suma de 87 f. 
trimisă prin noualsa direcţiune. şi suma de 12 îl. înaintată prin 
dlù R. Patiţa se cuiteză. (Ex. Nr. 285, 320 și 345/1893.) 

Nr. 177. Clemente Candale, învățăcel de făurie, cere să i se 
plătâscă ajutorulă, despre care s'a trimisă cuitanța oficiului de 
cassă încă în 27 lunii n: a. c. 

— Se ia actă, că petentului i s'a trimisi ajutorută. (Ex. 
Nr. 287/1893.) - 

Nr. 178. Dlă I. Turcu, protonotariŭ comitatens în Făgraşi, 
tmpărtăşesce prin hârtia cu data pres. 5 Augustă n. a. c.,căa 
dată să se publice în „Gazeta Transilvaniei“ capitolele I, II și 
HI ale descrierii munţiloră Tre) Făgăraşului, trimisă comitetului spre . 
censurare și tipărire, şi cere, ca Asociaţiunea se imprimeze capi- 
tolele tipărite după „Gazeta Transilvaniei“ şi să se facă unele 
corecturi indicate. 

— După ce comitetuli nu pite primi sarcina ediţiunei unoriă 
lucrări, cari sunt în parte tipărite, cererea dlui I. Turcu pentru 
ediţiunea. operatului se pe spesele şi sub auspitiile Asociaţiunei 
nu se pâte considera, şi manuscriptulă se remite autorului. (Ex. 
Nr. 288/1893). 

„Nr. 179. Cassarulă Asociaţiunei, dlù L. Aina în urma 


- tasăreinărei primite cu data 9 Iuniù Nr. 140 îşi înaint6ză raportuliă 


308 


asupra unorii supraerogate la seóla civilă de fete a Asociaţiunii, 
prin car6 se arată, că supraerogatele. sunt deplină justificate, şi 
propune, ca asupra acelora së se decidă deodată cu hotărtrile, ce 
se voriă lua în privința raţiociniului. ` 

— Se ia actù, şi se constată, că cestiunea supraerogatelorii: 


s'a resolviti prin decisiunea luată în privința raţiociniului scâlei 


de fete a Asociaţiunei pro 1892/93 în şedinţa dela 16 Augustii i 
Nr. 156. (Ex. Nr. 279/1893). l 

_Nr. 180. Octavia Popi, elevă a scóleř „de fete din Teiuşă, o; 
cere uni stipendiu: séŭ primirea gratuită în vre-ună internată 
românescă, 

— Nedispunândi Asociaţiunea de mijlóce, din cari. s'ar pute 
acorda stipendiulă cerută ori primirea gratuită în internată, peti- 
tunes elevei Octavia Popi nu se _pâte considera. (Ex. Nr. 300 
1893). | 
Nr. 181. Cassarulă Asociaţiunei, dlù L. Simoneseu, prin 
hârtia cu data pres. 13 Augustii îşi înaintâză raportulă asupra 
reparaturilorii efectuite la scólą de fete cu internati a Aseciaţiunei 
pe basa însărcinărei primite prin decisiunea comitetului Nr. 111 
dela 24 Iuniă n. 1893. 

— Raportuliă înaintată se ia cu aprobare la  cunoscință, (Ex. 
Nr. 303/1893). 

Nr. 182. Se dă cetire raportului cu data pres. 14 Augustă 
n. a. c. dlui L. Simonescu, cassariă alŭ Asociaţiunei despre afacerile 
cassei Asociaţiunei în pătrariuli ală doilea ali anului 1893, din 
cari se vede, că apariţiuni estraordinare nu s'a. ivită. 

— Se ia actă. (Ex. Nr. 304/1893). l 
l Nr. 183. Cassaruli Asotiaţinnei, dlă L. Simoneseu, prin hârtia - 
cu data pres. 14 Augustii n. arată, că edificiulii scóleï de. fete a 
Asociaţiunei nu e asiguratii în contra focului. 

— -Cassarulă Asociaţiunei, dlù L Simonescu primesce însăr- 
cinarea, de a asigura în contra focului edificiulă şi întregii mobi- 
liarulă scâlei de fete cu internată a Asociaţiunei. (Ex. Nr. 306 
1893). | | o 
Nr. 184. Comisiunea numită prin decisiunea Nr. prot: 22 a 
şedinţei comitetului dela 7 Februariŭ pentru censurarea manualu-. 
lui dlui Dr. V. Bologa, proiectată pentru limba maternă în clasa 
IV civilă, raportâză asupra conţinutului şi formei celorŭ şase cóle 
tipărite înaintate prin autori comitetului, şi arată că după ce au- 


304 
torul nici în urma repeţitelori reclamări nu a presentati mate- 
rialulii restantă, fără a avé lucrarea în tótă estensiunea, nu-i este 
cu putință a o censura. 

— Se ia actă despre raportulă comisiunei. (Ex. Nr. 307/1893). 

Nr. 185. Se presentă cererea studenţilorii din clasa a III-a 
reală din Braşovi, Nicolae şi Bucură Plotogea cu data pres. 15 
Augustă n. a. e. pentru ună ajotoră. 

"— Nefiind în vacanţă nici unulă dintre stipendiile ori aji 
tórele Asociațiuneï, cererea studenţiloră Nie. şi Bucuri Plotogea 
nu se póte încuviința, şi petenţii se îndrumă la eventualele con- 

curse, ce se vori publica. (Ex. Nr. 312/1893), 
7 Nr. 186. Iuliu Gomboşiă, studentă de clasa a III-a gimn. 
din Sebeşulii-săsescă, cere cu data pres. 15 Augustă n. a. 0. 
ună stipendiu ori ajutoriă. l 

— Nefiindù în vacanțe nică unulă dintre stipendiile ori aju- 
tórele Asociaţiunei, cererea studentului Iuliŭ Gombosù nu se póte 
încuviința, şi petentulù se îndrumă la eventualele concurse, ce se 
voră publica. (Ex. Nr. 313/1893). 

Nr. 187. Stipendistulă Asociaţiunei Iosifii Sceopulii, absolută 
a clasei VII la gimnasiulă gr. cat. din Blajă, își legitimeză cu data 
pres, 15 Augustă n. a. c., sporiulă eminentă făcută în studii în 
decursul anului scolarii 1892/93. 

— Se ia actù, şi studentului I. Sceopulù i se lasă stipendiulă ` 
avută în folosire şi pe anul viitorii. (Ex. Nr. 314/1893). 

„Nr. 188. Se presentă cererea cu data pres. 16 Augustă n. 
a. c. a dlui T. Neamţă, învățătorii în Dobra, pentru primirea 
fetei sale Cornelia în  internatulă de fete alu Asociaţiunei. 


— Se trimite la direcţiunea sc6lei de fete cu internată a -` 


Asociaţiunei spre competentă afacere. (Ex. Nr. 319/1893). 

Nr. 189. Direcţiunea despărțământului II. (Zernesci) alui Aso- 
ciaţiunei transilvane împărtăşesce prin hârtia cu data 16 Augustă 
"a. a. C., că la adunarea generală a Asociaţiunei va representa ca . 
delegatii despărțământulă, dlă directori N. Garoiă, şi că membrul 
ordinară ali Asociaţiunei Aldimirii Badiu a r&posati. 

— Se ia act. (Ex. Nr. 328/1893). i 

Nr. 190. Direcţiunea despărţământului XIV (Clujă) ali 
Asociaţiunei transilvane împărtăşesce prin hârtia cu data 17 Aug., 
___că pentru adunarea generală a Asociaţiunei s'a designată dele- 
“gaţii despărţemântului în persânele Dloră loană Laslo, protopopă 
“gr. cat, Luliă Coroianiă şi Alecsii Pop advocaţi în Clujă. 


505 


— Se ia actă. (Ex. Nr. 832/1893). : l 

Nr. 191. Direcțiunea despărțământului XXXIII (Treischimne) 
alŭ Asociațiuneï transilvane împărtăşesce prin hârtia cu data 17 
Augustů n. a. c., că în adunarea generală a despărțěmêntuluï . ținută . 
în Covasna la 10 Augusti n; a. 6. s'au alesii delegaţii despărtëmên- 
tului pentru adunarea generală a Asociaţiunei în personele Dlorii 
D. Coltofeani, protopopii gr. ort. şi directoră al daia agad 
lui, şi N. Comşa, parochii gr. or. în Covasna. 

— Se ia act. (Ex. Nr. 333/1893). i l 

Nr. 192. Direcțiunea despărţământului I (Braşov) prin hâr- 
tia cu data 16 Augustii n. a. c. înainteză procesuilii verbală alii 
adunărei generale a despărțământului, ţinute în 27 Decembre n. 
1892 în comuna Preşmeri, raportuli generalii alti comitetului de- 
spre activitatea sa în decursuli anului 1892, conspectulii membri- 
loră, cari au achitată tacsele pe anii 1892 şi 1893 cu suma 
încassată de 222 fl. 68 cr. v. a., şi procesul verbală ali subco- 
mitetului, luată în şedinţa dela 21 Aprile n. a. c.; 

I. Din procesulii verbalii ali: adunărei generale a deapăriă- 
mântului së vede, că: 

a) s'a cetită raportulii generală despre activitatea subcomite- 
tului și starea despărțëmêntuluï, s'a primită, şi în legătură 

1. s'a luatiă actă despre datele privitore la numărul mem=: 
briloră despărțământuilui ; S 

2. sa adoptată proiectulă subcomitetului pentru încassarea 
colectelor anuale în favorul despărțământului ; 

3. sa esprimată mulțemită dlui A. Vlaicu, care a represen- 
tatii gratuită despărțământuliă la adunarea generală a Asociaţiunei 
din Sibiiu; 

4, Sai luată spre sciință împărtășirile referitore la felicitarea 
președintelui Asociaţiunei G. Bariţii din incidentulă sărbării octo- 
genare, la cele d6ue premii à 10 fl. pentru învăţători, la înfiinţarea 
unei biblioteci poporale în Preșmeri și la biblioteca despărţă- 
mântului ; 

5. vaŭ alesii ca membrii ai agenturei Agociațiunel din co- 
muna Preşmeră dnn: G. Ludu, I. Frateşiă, D. Dogari şi N. 
Bălăşcuţă ; nai a 

6, s'a decisă preliminarea în bugetul anului 1893 a sumei 
de 20 îl. pentru representarea despărțământului la adunarea ge- 
-nerală viitâre a Asociaţiunei ; 

20 


b) vaù revisuită actele cassei și sai dati absolutoriuli cassa- 
rului şi în genere comitetului pentru gestiunea anului 1892; 

e) s'a reconstituitii subcomitetulă, realegându-se membrii de 
pănă acum şi anume: dnii I. Petrică, protopresbiteră gr. or. ca 
preşedinte, A. Bârseanu actuară, G. Vlaicu cassarii, V. Bologa 
controloră, ear ca membrii dnii: V. Voiua, N. Petra-Petrescu şi 
G. B. Poppă; 

d) dlù A. Bârseanii a cetitù lucrarea sa îutitulată: „Câteva 
scăderi ale poporului nostru, care arii trebui delăturate“ ; 

e) comitetului sa însărcinăâtă cu ficsarea locului pentru viitó- 
rea, adunare generală ; 

fj sai înscrisă patru membri noi ordinari, ear pe séma des- 
părțământului s'a colectată dela cei de față 33 f. 53 cr. v. a., 
cari s'au predată cassarului spre administrare ; | 

h) în urma împărtăşirei, că din incidentulii adunărei generale 
tinerimea din Preşmeră a arangiată o producţiune musicală și 
declamatorică, ear femeile române o mică esposiţiune de lucruri 
de mână, s'au ascultată producţiunea şi s'aă distribuită optă pre- 
mii à 2 fi. următorelor domne respective domnişore: Maria G. Ludu, 
Anica Șandru, Maria P. Șurariă, Ana Popoviciu, Maria Bohălţanu, 
Elena L Frateşiă, Eugenia G. Ludu, şi Efr. Bălăşcuţă. 


II. Din procesulă verbală ald subeomitetului dela 21 Aprile 
n. a. €. se vede, că s'a trimisă o depeşe de condolenţă din inci- 
dentulă repausărei fericitului preşedinte G. Barițiu. 

— Primirea sumei de 222 fl. 68 cr. înaintate prin asignaţi- 
urne să adeveresce, despre cuprinsul proceseloră verbale presentate 
să ia actù cu aprobare, membrii noi :însinuaţi se vori propune 
adunărei generale a Asociaţiunei spre primire, şi li se va trămite 
f6ia „Transilvania“ pro 1893, încâtă voră mai fi numeri disponibili. 
(Ex. Nr. 334 şi 342/1893). 


Nr. 193. Direcţiunea despărțământului XXVI (Reghini) alu 
Asociaţiunei transilvane prin hârtia cu data 16 Augusti n. 
1893  înaintâză spre revisuire procesulă verbală alu adunării 
generale a despărţământului ţinute în 10 Augustă n. a. c. la Reghină 
dimpreună cu suma de 126 fi. v. a., încassată ca tacse dela 20 
membri vechi şi unulii noi, şi cere să se însinue noulă membru 
'la adunarea generală a Asociaţiunei şi să i se espedeze fóia „Tran- 
silvania“. 


307 


Din procesul verbală presentati së vede, că: 

a) s'a luată spre cunoscință raportul comitetului şi cassaru- 
lui şi sai datii absolutoriile cerute; | 

b) esprimându-şi adunarea condolenţa pentru perderea prege- 
dintelui G. Bariţiă, a votată 20 fl. pentru fonan creată întru 
memoriá acestuia ; a 

c) s'au netee tacsele dela unii membru noŭ ordinarŭ, şi 
dela 19 membrii vechi ordinari în sumă de 121 A. şi 3 fl. dela 
uni membru ajutătoriă ; 

d) s'a decisă, că din suma de. 79 fl. 83 cr. ce stă la dis- 
posiţiunea despărţemântului, să se dee 50 fl. ca 2 premii pentru 
pomărită, éar 29 fl. 83 er. să se transpună dimpreună cu tacsa de 
membru ajutătoriă întrată cu 3 fl. la cassariă pentru lipsele des- 
părț&mântului.: 

e) dlù S. Zehanu a cetită o disertaţiune întitulată: „Trecu- 
tulă şi presentulii garanţa viitorului“ şi 

f) pentru adunarea generală a Asociaţiunei din a. c. sa alesi 
delegaţii despărțământului în personele dloră Patriciu Barbu, Ga- 
lactionă Şagaŭ şi Petru Neagoşii. 

— Primirea sumei de 126 fl. v. a. se adeveresce, deiri 
cuprinsulă procesului verbală înaintată se ia actă cu aprobare, ear 
membrulii noŭ se va propune adunărei generale şi i se va trimite 
încâtă voră mai fi:numeri disponibili fóia „Transilvania“ pentru 
anulu 1893. (Ex. Nr. 338/1893). 

Nr. 194. Direcţiunea despărț&mântului XXI (Năsëudù) sin 
Asociaţiunei transilvane prin hârtia cu data 16 Augustă n. a. €., 
însciințeză, că a trimisă cu asignățiune suma de 28 fl. încassată 
dela 4 membri ordinari vechi şi doi nou însinuaţi. 

. — Se ia actu, şi primirea sumei de 28 fl. v. a. se adeveresce, 
membrii noi însinuați să vorii propune adunărei generale, și pe 
basa, votului aceleia vori primi diplomele şi totdeodată li se va 
trimite f6ia „Transilvania“ pro 1893, încâtă vorŭ mai fi numeri 
disponibili. 

Nr. 195. Direcţiunea despărţământului XXI (Năsăud) altă 
Asociaţiunei transilvane presenta presidiului prin hârtia cu data 
10 Augustă n: disertaţiunea „Resultatulă învingerilori romane 
asupra, Daciloră“, eare autorulă ei dili B. Boşota ară dorí a o 
cetí în şedinţa a doua a adunări generale a Asociaţiunei. 

Se ia actă. (Ex. Nr. g ny 


K 


Nr. 196.. Se dă getire depeșelorăi cu data 19 August a 
„dlui directorii al, despărțământului XXI (Năsăudă) Dr. loani Popi, 
una prin care împărtăşesce, că amânarea adunărei generale con- 
vocate la Năsăud a stârnitiă resensti, Şi în numele subcomitetului, 
inteligenţei şi, poporului cere, ca conformă conclusului adunărei 
generale trecute adunarea din anulă curenti să se ţină în Năs&udă ; 
alta, „prin care comunică, că după informaţiunile sale „primite déla 
‘Budapesta ținerea adunărei nu ari întimpina pedeci. 

— Comitetul, provocându-se la comunicatulă oficiosă publi- 
cată despre lățirea colerei, enunță, că prin detisiunea sa de amânare 
motivată nu sa abătutii dela decisiunea adunărei generale din Sibiiù, 
prin care sa statorită loculă viitOrei adunări. (Ex. Nr. 343/1893). 

Nr. 197. Direcţiunea despărțământului XXIX (Mediaș) altă 
Asociaţiunei transilvane prin hârtia cu data 19 Augustă n.a. €., 
înaiht6ză spre revisuire procesulă verbali alii adunărei generale a 
despărțământului ținute la 16 Iuliă n. a. c., în opidulă Şeica-mare, 
dimpreună cu aclusele aceluia: raportulă generală ală subcomite- 
tului dela adunarea generală trecută încâci, şi unii conspectů de- 
spre percepțiunile şi erogaţiunile despărțământului dela 15 Iuliŭ 
pănă la 10 August 1893. l 

Din procesul verbală presentațti se vede: 

a) că înaintea deschiderei s'a oficiată ună parastas în me- 
moria președinţiloră Asociaţianei ; 

b) s'a aprobată raportulii generală alu subcomitetului ; 

c) s'a încassati prin o comisinne esmisă spre acestii scopă 
dela membrii ordinari vechi 50 fi. v.a., dela noi 10 fl., dela mem- 
brii ajutători vechi 5 A. v..a. dela noi 16 fl. v. a.; 

d) dlù N. Racota, medici cercuală în Șeica mare, a cetită 
o disertaţiune întitulată „Cura de ochi, despre oprirea SEE la 
tăieturi, despre oftică şi "depre morburile reumatice“ ; 

e) dlă D. Romani, cand. de advocat în Mediașă, a disertată 
asupra temei: „Ce este unŭ. Raa şi cari sunt formalităţile 
aceluia 2%; 

f) dlù P. Popescu, paroch în Bârta, a tractată o temă „de- 
spre. sc6lă, aretându folâsele ei și că ea este singură, care nobiliteză 
pe omă“; 

g) Sai alesă trei membrii supla în zicea despărţă- 
mântului în pers6nele dloră: G. Crişanu, Dr. I. Ivanii şi A. Suciă, 
care decisiune adunarea generală constatândi că e în contra re- 
gulamentului, o aduce „din mai multe eonsideraţiuni“ ; 


309: - 

h) s'a decisă, ca 1/,: din proceitele, ce încurgii după capitalul - 
de bani al despărțământului să se întrebuinţeze pentru o biblioteeă; 
a despărțământului, ear restulii sč- se capitaliseze, remânândă ca . 
subcomitetulă să facă o propunere motivată udunărei generale rii: 
târe despre scopul întrebuințărei banilorii despărțământului ; 

i) s'aii alesi doi delegați aï despărțământului pentru adunarea 
generală a Asociaţiunei în persónele Dloriă 1. Moldovan și D. Romanii; 

k) Sa decisă, ca adunarea generală viitore să se ţină ia 
Biertan. 

Din conspectulă înaintati despre Socant şi ET 
despărțământului se vede, că erogațiunile s'a urcată la 93 fl. 
70 cr., ear percepțiunile au fostă 195 fl. 39 cr., remânênd astfelŭ 
ună activi pentru despărțământă în sumă de 101 f. 69 cr. 

— Se ia actii despre cuprinsulă procesului „verbali înaintată, 
însă alegerea: membrilorii suplență fiindă în contră §. 13 ali Regu- 
lamentului, care dispune compunerea subcomitetului, nu se pote 
aproba, şi direcţiunea despărțământului primesce însărcinarea, ca 
conformându-se întru tâte preseriselorii $. 27 ală Regulamentului se 
înainteze comitetului ună bugetă și tâte sumele, cari vorů trece 
preste suma ficsată prin comitetulă centrali în conțelegere cu - 
subcomitetuli pentru acoperirea trebuinţelorii despărțământului şi 
mai alesii pentru procurarea mijlâceloră indicate în $. 5. ali Regu- 
lamentului.  Referitoriii la membrii noi însinuaţi, comitetulă i va- 
propune spre primire adunării generale a Asociaţiunei, şi dispune, 
să li se trămită f6ia „Transilvania“ pro 1893, încâtii voră maï fi 
numeri, Ex. Nr. 344/1893), 

Nr. 198. Oficiulă de dare din Sibiiii provócă prin. admoni- 
țiunea cu data pres. 22 Aug. 1893 la plătirea sumei de 30 cr., 
ca echivalentă de competință. 

— Se predă cassarului spre competentă afacere. (Ex. Nr. 
349/1893). 

Nr. 199. Bibliotecarulti Asociaţiunei, dlă y. Togani arată, 
că pentru arangiarea bibliotecei dăruite Asociaţiunei prin eredi 
fericitului preşedinte G. Bariţiă se simte necesitatea unorù ndue 
dulapuri, şi cere, ca acele să i se pună la disposiţie, O 

— Cassarulii Asociaţiunei primesce însărcinarea, de a procura 
dulapurile necesare pentru bibliotecă din on dai bibliotecei. 
(Ex. Nr. 350/1893). 

Nr. 200. Direcţiunea despărțământului XX (Betleană) alŭ 
Asociațiuneï transilvane prin hârtia 'cu* data pres. 20° Augùstù n. 


A X 


55 gd, i 


a. 0. arată, pe basa decisiunilori luate în şedinţa, subcomitetului 
ținută la 18 Augusti, că: 

a) despărțământul va fi representatii la adunarea generală a 
Asociaţiunei prin directorulă săi, dlù G. Puşcarii, protopopi gr. 
cat. şi prin actuarulii sei I..H. Boteană, parochă şi eventualu prin 
membruli G. Micu; 

b) s'a făcutii pași şi pentru participarea inteligenței și po- 
porului, căruia i s'a făcutii cunoscută ideea Asociațiunei; 

e). că adunarea generală a despărțământului din anului curentă 
a fostii oprită din causa colerei, şi prin urmare raportulii generală 

se va înainta numai după ţinerea adunărei proiectate pentru tâmnă. 

— Se ia act. (Ex. Nr. 351/1893). 

Nr. 201. Diù loanti Popii Papiriu, paroehi și protopresbi- 
terii gr. cat., prin hârtia cu data 20 Augustii n. a. c. arată, că 

„_cercetândă mormântulă fundatorului de piă memoriă: loan Gali- 

ant de Kecskés, la aflati într'o stare desolată şi fără cruce, şi 

cere votarea unei sume de 50—60 fl., cu scopă Ca a se pune o 

- pétră la mormântulă fundatorului. 

— Cererea dlui S. P. Papirin se dă cassarului Asociaţiunei. 

L. Simonescu, ca raportândi despre starea fundaţiunei Galliane să 

facă o propunere în causă (Ex. Nr. 352/1893)... 

Nr. 202.. Subcomitetuli despărțământului VI (S. Sebeş) ali 

` Asociaţiunei transilvane prin hârtia cu data pres. 20 Augustă n., 
învită adunarea generală a SINE pe anul 1894 în comuna 
S. Sebeşii. i 

i — Se ia acti, şi: invitaron se va nG adunărei SE 
-à Asociaţiunei spre competentă resolvire. (Ex. Nr. 354/4893). . 

l Nr. 203. Subeomitetulă despărțământului VI (5.-Sebeşň) ală 
Asociaţiunei transilvane prin hârtia cu data pres. 20 Aug. arată, - 
că delegați despărțământului la adunarea generală a` Asociaţiunei 
Sai designatii: în persânele dloră: Dr. Pompilii: Isacă, lonn 
Oncescu, Sergiu Medeani şi Zevedeiă Murășană. 

— Se ia acti. Ex. Nr. d ii, 

Sibiiă, d. u. s. 


Dr. Harionă Puşcariu m. p., Dr. Amosi Frâncu m. p., 
vice-pregedinte. - aia lat: . secretarii II. 


Verificarea acestui procesů verbală se concrede dlorii 
loanii Hannia, Ioanù V. Russu, Partenie Cosma. 
„Sa cetităi şi verificată. Sibiii în 15 Septembre, 1893. 
|. Hannia m. p. ` L V. Russu m. p. P. Cosma m p., 


Nr. 419/1893. fs 

Procesii verbală | 

luati în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura . 

română şi cultura poporului români, ținută în Sibiiă la 27 Au 
gustă n. 1893. 

Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariŭù, vice-președinte. 
Membrii presenti: Ioană Hannia, I. St. Șuluţii, Ioanù 
Papiă, P. Cosma, Dr. C. Diaconovich, I. Popi de Galaţi, 
Zacharia Boiu secretari I, L. Simonescu  cassarii, Nicolaŭ 
Toganiă bibliotecară. 

Secretari: Dr. Amosii Frâncu. 

Nr. 204. Se presentă petiţiunile întrate la concursul. de 
sub Nr. 322 a. e. referitoră la 14 stipendiă de câte 50 fl. v. a., 
pentru anulă scol. 1893/94 pentru eleve,. care vori fi adăpostite ` 
în internatulii împreunatiă cu scóla civilă de fete a Asociaţiunei. 

Concurentele sunt: 

Letiţia Rimbași din Bradă. Emilia Jacobescu din Vareamorut. 
Silvia Piso din Săcărâmbi. Maria Comşa din Arpaşulă inferioră. 
Lucreția Calefariă din Sălişte. Lucreția Moisilă din Năsëudů. - 
Roma Aurora Costin din Bradiă. Carolina Lazar de Purcareti 


din Santăii. Maria Valeria Sporea din Oraviţa. Valeria Popoviciă ` ' 


din Sadu. Sidonia Todescu din. Butium-Cerbă. Cornelia Neamţu 
din Dobra. Livia Nilvană din Şomeuta mare. Lucreția Stanca din: 
Vurpă&ri. (Ex. Nr. 302, 311, 315, 317, 318; 330, 337, 339, 346, ` : 
362, 366, 368, 369, şi 378/1893). i 

— Avênd în vedere motivele cuprinse în cotatia preseù- 
tate, şe votéză câte unii stipendiŭ de 50 fl. v. a.. pentru anulă 
scol. 1893/94 următâreloră eleve: Letiţia Rimbaşŭ, Emilia Jabo- 
bescu, Silvia Piso, Maria og Lucreția Calefariă şi Lucreția 
Moisilă. 

Cererile patentelorii Roma Aurora Costiniă, Carolina Lazari” 
de Purcăreţi, Maria Valeria Sporea, Valeria  Popovieiă, Sidonia 
Todescu, Cornelia Neamţu și Livia Nilvană se vorii resolvi în 
~ merită după ce se vorii instrui cu' tote documentele reclamate în ` 
concursul de sub Nr. 322/1893, spre care ze se defige ter- 
minulă de 5 Sept.: n. a. c. 

Cererea elevei Lucreția Stanca nu se pote încuviinţa, de 
6re-ce E cursul complementary nu se votéză aceste ajutóre. : 


l 342. 


Nr. 205. DIR L Orbonaşii din Orăştie remite lista Nr. 611 


-a contribuiriloră pentra fondul „G. Bariţiă“ cu observarea, că 


în scopulă indicată a colectată deja în lista Nr. 503 trimisă dlui 
membru ală comitetului P. Cosma. 

— Se ia actă. (Ex. Nr. 329/1893). 

Nr. 206. Dlu P. Cosma înaintâză cu data 17 Augustă n. a. 
c. lista Nr. 503 a contribuiriloră pentru fondulă „G. Bariţiă“ dim- 


-preună cu resultatuli aceleia în suma de 29 fi. 50 cr. V. a. 


— Se ia act, primirea sumei de 29 fl. 50 cr. v. a. pentru 
fondul. „G. Bariţiă“ se adeveresce, ear lista se va iată în 
f6ia Asociaţiunei „Transilvania“, 

Nr. 207. -Dlu P. Cosma înaintză cu data pres. 24 R n. 


„a. €. lista Nr. 514 a contribuiriloră la fondulă „G. Barițiŭù“ dim- 
„preură cu resultatulù aceleia, şi anume 1 acide „lulia“ Nr. 455 
“fără giro şi cu cuponii dela 1 Iuliu n. 1894 și în numerarii suma, 


de 14 fi. 40 cr. v. å. . 

— Se ia actă, primirea acțiuneï „Iulia“ Nr. 455 şi a sumei 
de 14 fl. 40 cr. v. a. pentru fondulù „G. Barițiŭ“ se adeveresce, 
ear lista se va publica în fóia Asociaţiunei „Transilvania“. (Ex. 


Nr, 356/1893). 


- Nr. 208, Dlù Z. Boiu înainteză prin hârtia cu data pres. 
24 Aug. n. a. 0. lista Nr. 10 a contribuirilorii pentru fondulă 
„G. Bariţii“ colectate prin dlù D. R. Cordescu, directorii ali lice- 
alui „Lumina“ din Bucuresci, în: suma de 46 lei, cu observarea, ca 


: resultatuliă colectei, adecă 22 fl. v. a., s'a predati la cassa Asoci- 


aţiunei în 12 Augustă n. a. c. 

— Se ia act, primirea sumei. de 22 fl. v. a. pentru fondulă 
„G. Barițiu“ se adeveresee, ear lista se va publica în fóia Asoci- 
aţiunei „Transilvania“. (Ex. Nr. 359/1893), 


Nr. 209. Direcţiunea despărțământului XXIV (M. Osorheiii) 
ali Asociaţiunei transilvane înaintâză prin hârtia cu data 23 Au- 


_ gustă listele Nr. 389, 391, 392, 395, 396 şi 397 a contribuirilori 


pentru fondulă „G. Bariţiăi“ dimpreună. cu resultatulă „lori în 
suma de 81 fl. 56 cr. v. a. 

— Se ia act, primirea sumei de 81 fl. 56 cr. pentru 
fondulă -„G. Bariţiă“ se adeveresce, şi listele se voră publica în 
fóia Asociaţiunei „Transilvania“. (Ex. Nr. 263/1893). 

: Nr. 210. Comisiunea numită prin decisiunea comitetului 
luată în şedinţa dela 25 Martiŭù n. a. c sub Nr. prot. 49 înain- 
téză cu data 25 Augustă n. a. c. uni proiectii de regulamentă 


S 318: c | ET 


pentru folosirea bibiioteceï Asociațiuneï transilvane şi: totdeo- 
dată propune, ca tipărirea noului catalogă ală bibliotecei së se 


amâne pănă când se va catalogisa şi se va distribui pe la sin- 
guratecele secţiuni ale bibliotecei Asociaţiunei biblioteca fericitului 
președinte G. Barițiu, care nu are se formeze o secţiune separată, - 


şi pănăcând nu se voră suplini lacunele bibliotecei în ceea ce 
privesce mai alesă literatura nâstră naţională modernă. În legă- 


tură aceeași comisiune propune, ca pentru sporirea ` bibliotecei să. 


se prelimineze şi în bugetulă anului viitori suma de 200 fi. v: a. 

—  Reservându-și comitetulă a reveni la resolvirea me- 
ritoriă a, proiectului de regulamentă presentată prin comisiune 
primesce amânarea tipărirei catalogului bibliotecei pănă la termi- 


nele indicate prin comisiune, ear propunerea pentru preliminarea 


unei sume de 200 fi. în bugetulă anului viitori se predă comisi- 
unei bugetare numite în ședința dela 16 Augustă n. sub Nr. 
prot. 158 spre raportare. (Ex. Nr. 365/1893). 


Nr. 211. Direcţiunea despărțământului XXI. (Năsěudů) ali 


Asociaţiuuei transilvane prin hârtia cu data pres. 26 Augustii 


împărtăşesce, că subcomitetulă despărțământului în şedinţa ţinută 
a 23 Augustă n. luândii cu părere de răă la cunoscință amâna- 
rea adunărei generale convocate pe 27 Augustii n. și dilele ur- 


mătâre la Năsăudi, şi-a esprimati rugarea, ca adunarea generală ` 


pentru anul 1893 să se convâce toti la Năsăudă într'uni timpii nu 
prea întârdiată din acestă anù. | 

— Se ia actii, şi se constată, că cererea subcomitetului 
despărțământului XXI ali Asociaţiunei s'a resolviti prin decisiunea 
comitetului cuprinsă sub Nr. 196 ali procesului verbală dela 25 
Augustă n. a. c. 


Sibiiù, d. u. s. 
Dr. Ilarionŭù Puşcariu m. p., 
vice-preşedinte. l a | 
Dr. Amosă Frâncu m. p.; 
secretari Il. 
Verificarea acestui proces verbală se concrede dlori: 
Ioan Papiă, Dr. Cornelii Diaconovieh, loanii Popi. 

Sa, cetită şi verificată. Sibin în 9 Septembre 1893. 

loanii Papii m. p. Dr. Corneliii Diaconovich m. p. |, Popi m. p 


N 


 B14: 


Nr. 492, 
Procesă verbală 


luată în şedinţa comitetului Asociaţiunei transilvane pentru literatura 
română și cultura poporului română, ținută în Sibiii, la 5 Sept. n. 1993. 


Președiute: Dr. Ilarionù Puşcariă vice-președinte. 
Membrii presenţi: I. V. Russu, I. Hannia, I. Papii, 
I. G. Popi; P. Cosma, I. Crețu,- Dr. C. Diaconovich, Z. 
Boiu secretari I., N. Toganii bibliotecar. 

Secretari: Dr. A. Frâncu. 

Nr. 212. Secretarulă II, rapbriză asupra 'cererilorii referi- 
tre la stipendiile à 50 fl., menite pentru eleve interne ale scóleï 
civile a Asociaţiunei, cari aŭ fostii înapoiate pentru întregire în 
conformitate cu determinaţiunile concursului publicată sub Nr. l) 
322/1893, şi arată, că s'a înaintată tote documentele eleveloni Ca- 


„rolina Lazar, Valeria Popoviciu, Cornelia Neamţu, Sidonia To- 


descu, Roma Aurora Costin, Maria Valeria Sporea, nu s'aă trimisă 


însă nică unii documentii pentru petiţinnea concurentei Livia Nilvană. 


În legătură seeretarulii II. raportâză, că după espirarea ter- 
minului fiesati în concursulă de sub Nr. 322/1893 aŭ mai întratù 
la comitetii cererea elevei Emilia Petruţiă : din Şepreuși pentru 
ună stipendiă de-50 fi. v. a. şi. petiţiunea dlui Pauli Huza, can- 
celistă comitatensă şi agentii în Deji, pentru primirea gratuită 
ori pe jumătate în internatulii de fete ali Asociaţiunei s6ii acor- 
dare unui ajutoriii de celă puţini 150 fi. fiicei sale Paulina Huza. 

— Se voteză câte uni stipendiu de 50 H. pentru analy ‘scol. 
1893/94 următórelorů eleve : 

Carolina Lazari de Purcareți din Santi, Valeria Popoviciu 
din Sadu, Cornelia Neamţu din Dobra, Sidonia Todescu din Bu- 
ciumă-Cerbă, Roma Aurora Costină din Bradu, Maria Valeria Sporea 
din Oraviţa, Emilia Petruţiă. din :Săpreuşă. 

Cererea petentei Livia Nilvană, nefiindă instruită conformă 
concursului, nu se póte încuviința, totii asemenea nici cererea elevei 
Paulina Huza în lipsa totală de mijloce, din caii sară putea acorda 
primirea gratuită ori pe jumătate în internată, și fiind-că oaia i 
pentru elevele interne suntă numai de câte 50 fl. v. (Ex. 
Nr. 302, 311, 318, 330, 366, FOR 378, 380, 385, 386, 395, S 401,. 


409 şi 403/1893). 


7 


Nr. 213. Direcţiunea despărțementului X (Bradu) alu Aso- | 
giațiunei transilvane arată prin hârtie cu data 18 Augusti, presen- 


RR E e A T E 
tată aici cu 24 Augusti n., causele, din cari nu s'a pututii con- 
voca și Ung în anulii 1892 şi 1893 adunârea generală a PaT 
tëmêntuluï, şi înaintâză 2 tacse de membru în suma de 25 f. 

I. Din hârtia direcţiunei se vede, că: 


a) în anul 1892 adunarea generală a despărțământului nu 
a fostii convocată din causa m&suriloră de restricţiune dictate din ` 


partea organelorii administrative faţă de tâte întrunirile corporaţi- `- 


unilorii fără deosebire de cateporiă şi aplicate mai alesă în părţile 
fostului comitatii ali Zarandului, pe ală cărui teritorii se afla des- 
părțământulu ; | 

b) nu e în de ajunsă îmbrăţişată causa Asociaţiunei, fiindcă ` 
numărulă tuturoră membrilor ordinari de pe teritoriul despăr- 
ț&mântului, este de 9, în urma cărei împregiurări. chiară și consti- 
tuirea despărțământului a întimpinatii greutăţi ; 

c) încercările direţiunei pentru sporirea membrilor nü- aŭ 
succesù în urma împregiurărilori materiale din acele părți; - 

d) în anul 1893 subeomitetuli a fosti întrunită la 6 u 
pentru convocarea adunării generale, însă din motivă, că lucrările 
economice au întârdiată, pe lângă tótă insistența dlui directori a 
despărțământului V. Damianii pentru urgenta, ţinere a adunării, s'a 
decisă convocarea numai pe 10 Septembre n. adecă după aduna- 
rea generală a Asociaţiunei, încât astfel după e A nu 
să va considera ca ţinută pentru anulă 1893; 

e) pedecile schiţate aŭ fosti causa, că subeomitetultt nu sa 
întrunită mai desă şi nu a desvoltată o activitate mai intensivă, 
se speră însă, că de aici înainte greutăţile din trecută se voră ` 
delătura. . l 
IL În legătură se presentă hârtia s 212 direcţiuni cu... 
data 19 Augustii n., prin care în urma circularului Nr. 255 dela 24 ~ 
Iuliă a. c. arată, că în şedinţa subcomitetului ` convocată pentru 
alegerea  delegaţiloră despărțământului. la adunarea generală a 
Asociaţiunei. nu s'aii presentatii membrii în numără recerută şi nică 
pe cale 'presidială nu a reușită a satisface recercărei: comitetului 
centrală. . C E 

— ad. I. Fiiadă justificate causele neconvocării adunăriloră ge- 
nerale ale despărțământului, comitetul ia actă despre raportului 
direcţiuniă, aştéptă însă, că în viitorii să se desvolte o activitate 
intensivă şi în despărţământulă X spre realisarea scopurilor Aso- 
ciaţiunei.  Tacsele a doi membri sai administrată. la 'cassa 
şi primirea sumei de 25 fl. v, a. se adeveresce, 


316 


Pentru orientare se observă, că fiindă adunarea generală 
`a- Asociaţiunei convocată la Năsěëudň amânată, adunarea despărţă- 
mântului convocată pe 10 Septembre n. se consideră că adunarea 
generală a anului curenți: 

ad. II. Se ia actii cu îndrumarea, că cu ocasiunea proesimă să 
„se facă disposiţiunile de lipsă pentru alegerea, delegaților. (Ex. 

Nr. 357 şi 358/1893). 

l Nr. 214. Dlă P. Broșteană, archivară ali Asociațiuneï, prin 
hârtia cu data 25 Aug. n. arată necesitatea unoră obiecte pentru 
spălatulă mânilori -în -cancelaria Asociaţiunei, şi a unui aparată 
pentru chromografarea circulareloră, tóte în preţă de circa 10 fi. 
v. a. şi cere së se încuviințeze cumpărarea lori, 

— Cererea dlui archivari P. Broşteanu să încuviinţâză şi pentru 
cumperarea lorii se asemnâză o sumă pănă la 10 fl. v. a. din 
spesele estraordinare votate în bugetă. (Ex. Nr. 360/1893). 

Nr. 215. Direcţiunea despărțământului XXIV (M. Oşorheii) 
ali Asociaţiunei înaintâză prin hârtia cu data 23 Augustii n. spre 
__revisuire procesulă verbală ali adunării generale a despărțămân- 

“tului ţinute la Săbadă în 1 Augusti n, a. c. dimpreună cu 
suma de 62 fi. v. a., tacsa- dela membri ordinari vechi şi noi, şi 
cere cuitarea sumei trimise şi provederea, membriloră cu diplome. 

Din procesulă verbală presentati, la care e alăturată o listă 


` a membrilor înșcrişi și a baniloră fneassați la adunarea generală, 


și bugetul pe anul 1893/94, — se vede, că 
a) s'a cetitii raportulă generali. ald subcomitetului despre 

activitatea sa în decursul anului trecută: şi raportulă despre 
starea cassei, şi luându-se ambele la cunoscință, s'a esprimată — 
mulţemită Dlorii protopopi din M.-Oşorheiă V. Hossu şi N. Mane- 
guțiŭù pentru viulă interesă dovedită pentru întărirea despărță- 
mântului prin trimiterea cununei în numele despărțemântului pe 
mormântulii fericitului președinte G. Băriţiii, care a resultată 
pănă acuma 81 fl. 56 cr., şi prin paşii intreprinşi spre numerósa 
cercetare a âdunăriloră generâle; | 

i b) sa stabiliti budgetulă anului curentă cu 127 fl. 48 cr. ve- 
nite şi 30 fl. 81 cr. v. a. spese, aceste din urmă pentru dóue pre- 
“mii de câte 10 fi. pentru pomărită şi stupărită şi 10 A. 81 cr. 
pentru procurarea unui sigilii şi alte cheltueli neprevădute; 

o) studentulă gimnasială G. Şeuleană a declamatii poesia „Sila“ 
© dé C. Boliacii; eleva Maria Naşcu a declamată poesia „Cătră preo-: 
- tulă români“ de E. B. Popi; 


819 


-d) sai încassată dela 10 membrii ordinari vechi'tacse în sumă de 


50 fi; dela doi membrii ordinară noi :12 fi. şi dela 108. membri À L 


ajutători 57 fl. 30 cr., 


e) întrândiă la concursele de câte 10 fi. votati prin adune 
generală anterióră pentru doï învăţători, cari aŭ realisată cel mat 


mare progresi în instrucțiunea şcolarilorii din pomărită şi stupărită, 
numai petiţiunea dlui învăţători în Mădăraşi loani 06050, i-sa 
votati premiă de 5 fl. v. a., ér premiile din trecută se susţină 
întregi şi pe anulă viitoră şi să vorů distribui în calea concursului ; 

f) dlù învățători George Comen a cetită 0 disartațiaae despre 
pomărită ; 


y 


9) sa decisă, ca adunarea generală viitóre să se țină în P 


Băla la timpulu, ce'lii va statori comitetulù. 
_— Se ia actă, şi decisiunile cuprinse în procesulă verbală 


înaintatu se aprobă, ér direcţiunea despărțemântului primesce însăr- | 
cinarea, ca în conformitate cu prescrisele $-lui 27 alu „Regulării 


mijl6celoirii“ să înainteze la acesti comitetă tote sumele, cari treci 
preste suma ficsată în budgetii pentru trebuinţele despărțământului 


"şi pentru premii. Membrii noi vorů primi diplomele după ce vorů. 
fi obținută votulă aprobatori alii adunării generale, fóia „Transil- ` 


îvania“ pro 1893 li se va trimete încât vorŭ mai fi numeri dispo- 
nibilă. (Ex. Nr. 364/1893). 

Nr. 216. Dlă Tită Budu, vieară gr. cat. ali Maramurăşului, 
înşciinţâză prin hârtia cu data 23 Aug. n.a. c., că a colectată pen- 
tru fondulă „George Barițiu“ suma de 19 fl, şi că 
continua. 

— Se ia actă, şi aşceptându-se trimiterea, sumei colectate, 
numele contribuențilori şi ofertele loră se vorù publica în „organul 
Asociaţiunei „Transilvania. (Ex. Nr. 370/1898.) 


Nr. 217. Direcţiunea, despărţământului XVI (Sălagiu) prin 


hârtia cu dată. 20 Aug. pres. în 26 a aceleiași luni aduce la cunos- | 


inta presidiului, că ţinerea adunărei generale: a despărțemântului 
convocată la Şomcuta-mare pe 10 Aug. n. a fostă oprită prin ordină 
pretorială din causa unoră casuri de coleră ivite în acel giuriă, 
şi că îndată după sistarea oprirei se va conchema din noi aduna- 
rea generală. l 

— Se ia actă. (Ex. Nr. 372/1893.) 


colecta se vă 


Nr. 218. Cererea d-nei Carolina Mani, věd. de ab isa l 


reg., pentru scutirea de didactru a ficei sale Cornelia, elevă în 
clasa IV civilă a scóleï de fete a Asociaţiunei, 


- "818 


— se trimite la direcţiunea se6lei de fete a Asociaţiunei, spre 

a-și da părerea în causă. (Ex. Nr. 381/1893.) 

Nr. 219. Familia Mocsonyi trimite pentru fondului „George 
Barițiu“ suma de 50- fi; v. a. 


— Se ia actū, şi primirea sumei „de 50 fl. v. a. se adeveresce. 
(Ex Nr. 279/1893.) 


Nr. 220. Direcțiunea .sedlei civile de fete a Asociațiuneï prin 
hârtia cu data 30 Aug. arată, că se va conforma. îndrumărilorii 
cuprinse în decisiunea comitetului luată din incidentulii revisuiriï 
raţiocinului pro 1892/93 sub Nr. 156 ală procesului verbală dela 
16 Aug. n., observă însă, că inventariulii scóleï Va presentati încă 
în 3 Iuliu 1892. 


— Se ia actù, cu adausulă, că inventariulă scâlei să se întregâscă 
şi pentru anulii scol. 1892/93 şi astfeli să se înainteze comitetului. 
(Ex. Nr. 384/1893.) 


Nr. 221. Direcţiunea despărțământului XXI (Năsăudi) ală 
_ Asociaţiunei înainteză cu hârtia cu dată 31 Aug. n. a. €. conspe- 
-ctulii membriloră obligaţi a plăti tacsele. 


— Se ia actii, (Ex. Nr. 388/1893.) 


. 222. Domnulii Simeonii Stoica, medică cercual în Rodna 
PR sis hârtia cu data 31 Aug. n. a. c. pe lângă trimiterea 
cuitanţei despre 100 fl. v. a. mulțămesce pentru premiulii acordată 
luerăriă sale „Higiena copilului etc.“ ; din acesta retrimite 10 fl. 
v. a. ca contribuire. la fondulu „G-. Barițiu“, şi cere, că din broșu- . 
rile lucrării sale 86 i-së trimită 20 esemplare. 
— Se ia acti, cuitanţa se trimite la cassa Asociaţiunei, suma 
de 10 fi. pentru fondul „G. Barițiu“ së cuiteză, și din broşurile 
„Higiena copilului etc.“ i se voriă trimite autorului 20 de esem- 
plare. (Ex. Nr. 389/1893.) 


Nr. 223. Cererea dnei Sofia George Vasilie din Sibiiă cu 
dată 2 Sept. pentru scutirea fiicelorii sale Sofia și Victoria de plă- 
tirea didactrului normati pentru sc6la civilă de fete a Asociaţiunei, 

— se trimite la direcţiunea sc6lei Asociaţiunei, spre a-şi da 
părerea în causă. (Ex. Nr. 390/1893.) 


Nr. 224. Dlui Titu Budu, vicară gr. cat. ală Maramureșului, 
prin hârtia cu dată 31 Aug. n. a. c. fnaintéză cu mulţemită cui- 
Tanta despre suma de 96 fl. v. a. acordată ca premiu pentru co- 
lecţiunea. sa de descântece, doine etc. — arată, că a fostă numai 


3p 


îndemnătorulă colecţiunei, ear datele le-aă culesă. doeenţă din Ma- - 
ramurășii și de aceea suma de 96 fl. va da-o pântru sporirea fon- 
dulot reuniunei învă&ţătorilorii gr. cat. români din vicariatuli Mara- 
murăşului, în fine cere ca să se accentueze pe titlu oră în prëcù- | 
vântarea colecțiunei, că numiţi docență aŭ cules datele. 

— Se ia actă și cererea dlui T. Budu să trimite la d. Z. Boiu 
secretară I. însărcinată cu tipărirea opereloră premiate, pentra con- ` 
formare. (Ex. Nr. 391/1893.) 


Nr. 225. Se presentă opiniunea direcţiunei scóleï civile de 
fete a` Asociațiuneï cu data 30 Aug. n. a. c. referitóre la cererea 
pentru scutirea de didactru a eleveloră Valeria, Aurelia şi 
Elena Reou. l 

—— Cererea dnei văd. Maria Reou pentru scutirea de didactru 
a ficelori sale Valeria, Aurelia şi Elena Reou, eleve ale scâlei ci- 
vile de fete a Asociaţiunei, pre anulă scol. 1893/94 să încuviințeză. 
(Ex. Nr. 267, 383 şi 392/1893.) 


Nr. 226. Dlui Dionisii Romanii, membru ali subcomitetului. 
despărțământului XXIX (Mediaşă) al Asociaţiunei, prin hârtia cu 
data 1 Sept. n. a. c. înaintză procesulii verbală ali subcomitetu- 
lui luată în şedinţa din 29 Iuniu n. a. c. referitori la demisiunea 
directorului despărțământului dlù I. Moldovan, şi la esecutarea 
programului adunării generale ţinute la 16 Iuliă n. a. c. în Șeica- - 
mare, cu rugarea, ca procesulii verbală să se păstreze în archivů. 

— -Constatându-se, că cestiunile sulevate prin hârtia dlui D. 
Romani şi în procesulă verbală înaintată s'aă resolvită definitii 
prin decisiunile comitetului dela 1 Iuliu n. a. €. Nr. prot. 126 şi 
dela 25 August Nr. prot. 197, procesul verbală ali subcomitetu- 
lui se pune la acte. (Ex. Nr. 396/1898.) 


Nr. 227. Rugarea d-nei věd. Rosalia Străulia cu data 3 
Sept. n. a. c. pentru eliberarea de didactru a fiicei sale Ioana, 
elevă a sc6lei a Asociaţiunei, 

— se trimite la direcţiunea sedlei civile de fete a Asociaţi- - 
unei, spre a-și da părerea. (Ex Nr. 397/1893.) 

Nr. 228. Dlă I. Iancu din Vidra de susă trimite prin asig- 
națiunea cu dată 2 Septembre n. a. c. suma de 50 fl. ca rată a 
arângii pentru realitățile fericitului Avraamii Iancu. | 

— Se ia actă, şi primirea sumei de 50 0. v. a. se adeve- 

. reşce (Ex. Nr. 399/1893.) 


|. 
890 

Nr. 229. Dlù Arseniu Bunea se râgă prin hârtia cu dată 5 
Septembre n. pentru eliberarea fiicei sale Lucreția, elevă a scóleï 
de fete a Asociaţiunei, de plătirea didactrului pe anulă şeol. trecuti 
și presenti. 

— Cererea dlui A. Bunea se trimite la direcţiunea sc6lei civile 
„de fete a Asociaţiunei spre a-şi da părerea în causă. (Ex. Nr. 404/893.) 

-Bibiiă, d. u. s. 


Dr. Iarionù Pușcarii m. p., 
vice-pregedinte. 


Dr. Amosă Frâncu m. p., 
secretară II. 


Verificarea acestul proces verbalii să încredinţeză d-lorii : 
Ioanù Hannia, Partenie Cosma, Ioanii Creţu. 
Sa cetită şi verificată: Sibiiù în 12 Septembre, 1893. 
|. Hannia m.:p. P. Cosma m. p. ioanii Creţu m. p. 


Nr. 443/1893. 
-Procesi 'verbali 
ali comitetului Asociăţiunei transilvane pentru literatura română 
şi cultura poporului română, luată în ședința dela 18 Sept. 1893. 


Președinte: Dr. Iarionù Pușcariă, vicepreşedinte. 
Membrii presenţi: I. Hannia, I. V. Russu, I. Papiu, 
I. St. Şiuluţiu, P. Cosma, Z. Boiu, I. G. Popă, L Creţu, 
„Dr. C. Diaconovieh, L. Simonescu cassari, N. Frateși con- 
trolori. 

Secretari: Dr. Amosă Frâncu. 


Nr. 247. Stipendistulii Florentin Chorcheşă îşi legitiméză 
sporiulă făcută în studii în anul scol. 1892/93 şi înaintâză cuitanța 
despre rata luniă—Augustă a. c. a stipendiului săă. 

— Se ia actă despre progresulii realisatii în anulă şeol. tre- 
cută prin stipendistulă F. Corcheşă și i să lasă în folosire stipen- 
diulă avută şi pe anul școl. 1893/94 ér cuitanța despre 25 fl. 
ca rată a stipendiului obvenitoriă pe cuartalulă lunii—Avuigustă a. 
c. se trimite la cassa spre plătire. (Ex. Nr. 427/1893.) 

Nr. 248. Cassarulă Asociaţiunei dlù L. Simonescu înaintâză 
prin bârtiă cu dată 16 |. e. raportulii săă cerută în urma decisi- 
unei Nr. 201 luate în ședința din 25 August n. a. c. asupra ce- 
rerei dlui I. P. Papiriu pentru votarea unei sume de 50-60 fi. 


sa oo 


întru ridicarea unei petri la ini atu oaao fundatori L 
Gallianù. 
Din raportulù . taaintatiă se vede, că după acoperirea, spaselariă o 
curente rămâne din. venitele fundaţiunei unii restă disponibilă de 
circa 88 fl. 22 cr. 


— Pentru ridicarea unei petri'la mormântulă fericitului fun- - 


datoră I. Galliani se votéză o contribuire de 50 fl. v. a. din re-` S 


stulă disponibilă ală veniteloră fundaţiunei Galliane, cu acelă adausă 


ca pe cruce să se facă evidentă, 'că s'a ridicată cu ajutorulă Asò- . = 


ciațiunei transilvane. Cu esecutarea acestei lucrări se încredinţâză 
dlù I. P. Papiriă, la a căruia mână va fi a se trimite dela cassă 
suma votată. cu obligământulă de a raporta la timpulă s&ă despre 
paşii întreprinși TH causă. (Ex. Nr. 352 şi 430/1892.) 

Nr. 249. Se presentă ună conti ală firmei C. Kessler din 
Sibiiă despre suma de 71 fi. 46 cr. v. a. pentru lucrările efectuite 
la şcóla de fete a Asociaţiunci transilvane. 

— Contul presentatu prin firma C. Kessler se dă dlui cas- 
sarii L. Simoneseu pentru revisuire și raportare. (Ex. Nr. 431/1893.) 

Nr. 250. Presidiulu pune la ordinea dilei desbaterea gene- 
rală a proiectului de regulamentă ali afaceriloră interne ali co- 
mitetului Asociaţiunei, presentată în şedinţa dela 16 Sept. n. a. c, 

— Proiectulă de regulamentù presentată së primesce drepti 
basă a desbaterei speciale. - 

Nr. 251. Trecândă la desbaterea specială a ouis 
amintiti la punctulă precedentă, 

— se votâză § 1—7 ai regulamentului din cestiune. 


Sibiii d. u. s. 


Dr. Ilarionii Pușcarii m. p., 
vice-președinte. 


Dr. Amosi Frâncu m. p., 
secretar II: 


„Verificarea, acestul procesă verbul să concrede dlorii : 
I. Papiu, los. St. Șiuluțiu, Part. Cosma. 
Sa cetită și verificată. Sibiiă în-29 Septembre n. ada, 
L Papiu m. p. |. St. Șiuluiu m. p- l P. Cosma m. p. 


91 


Nr. 448/1893, 


Procesu verbală 
ală comitetului Asociaţiunei transilvane pentru literatura română şi 
cultura poporuluă română, luati în ședința dela 19 Septembre n. 1893. 


Președinte: Dr. Ilarioni Pușcariă, vice-președinte. 
„Membiii presenţi: I. V. Russu, I. Hannia, L St. Gu- 
luțiù, I. Papiă, P. Cosma, L G. Popi, I. Creţu, Dr. C. 
Diaconovich, Z. Boiu secretarii L. L. Simonescu, cassară, 
N. Frateşiù controlor. 


Secretari: Dr. Amosi Frâncu. 


Nr. 252. Presidiulă raportâză, că punându-se în conțelegere 
cu direcţiunea despărțemântului XXI (Năssudă) în privinţa fi- 
xăreï terminului adunăreă generale a Asociaţiunei. amânate din 
causa lăţirii eholerei, s'a aflată potrivită terminulă de 22 Octobre 
a. 0. şi dilele următóre. 

.— Adunarea generală a Asociaţiunei se convâcă, după-ce 
în timpulă din urmă s'a delăturată periclulă lăţiriă cholerei, pe 
22 Octobre n. a. e. şi dilele viitâre la Năsăudă după programul 
'statorită în şedinţa dela 27 Tuliii n. a, G. Nr. prot. 136. (Ex. 
Nr. 428 şi-433/1893). l i 

Nr. 253. - Continuându-se desbaterea specială asupra projec- 
tului de regulamentiă ală afaceriloră interne ală comitetului Aso- 
ciațiunei, - i 
— regulamentul afaceriloră interne ale comitetului Asocia-” 
țiunei transilvane se primesce în tecstulă alăturat sub 4) la ` 
„acestă procesů verbală. (Ex. Nr. 426/1893). 

Sibiiă, d.u.s. -.- 
Dr. larioni Puşeariă m. p, 
vice-președinte. | 
` Dr. Amos Frâncu m. p., 
> secretariŭ II. 
Verificarea acestui procesii verbală se. concrede dloră: 
- Loann Hannia, losifă St. Șuluţii şi Parteniă Cosma. 


Sa cetită şi verificată. Sibin, în 19 Septembre 1893. 
loan Hannia m. p. losifii St. Șuluțiii m. p.  Parteniă Cosma-m. p. 


098. 


REGULAMENTU l 
ali afaceriloră interne ale comitetului Asociaţiunel transil- `- 
vane pentru literatura română şi cultura poporului română. 


L Disposițiuni generale. 


SL. 
Comitetulii își provede agendele în ședință, prin presiditi 
şi prin funcţionarii sei. 


S. 2. 

În fiă-care lună se ţine o ședință ordinară, şi anume în 
Joia ce urmeză după- prima.. Dacă pe acâstă di ar căde 
“vre-o sërbătóre,. şedinţa se ţine în Joia următore. 

Şedinţele estraordinare se qpa de câte-ori va cere tre- 
buinţa. Ñ 

$. 3. 

T se Un în cancelaria Asociaţiunei sub conducerea 
preşedintelui. Dacă acesta e împedecatii, conducerea o priimesce 
vicepreședintele, ear in casuli cândă și acesta ar fi impedecatù, ` 
celii mai bătrânii dintre membrii presenţi ai comitetului ($. 30 
din stat.). 


$. 4. 

Comitetului. pote aduce decisiun! valide, dacă sunt present 
la şedinţă celii puţinii 6 membri afară de președinte şi secretară 
(§. 31 St.). Votii decisivă .aii numai membrii ordinari, în casă 
de necesitate însă numărulii de 6 se iici T membrii 
suplenţi după etate. 

Etatea membriloriă Rip 0 statoresċe comitetul în şe- 
dința, în care i se notifică alegerea loră. 


$. 5. 

Comitetulu se folosesce, unde trebuinţa cere, de sigilulă 
Asociaţiunei cu circumscripția „Asociaţiunea transilvană pentru 
literatura română şi cultura poporului românii“ și o Minervă în 
mijlocii; ear pentru trebuinţele curente se folosesce, o stampiliă - . - 
cu aceeași inscripţie, l 

. 21* 


lL. Agendele membrilori comitetului și ale funcţionariloru. 

Preşedintele are următbrele drepturi și datorinţe: 

a) convâcă şedinţele ordinare. şi estraordinare, purtând : 
grijă pentru ţinerea, lori regulată ; 7 

b) presidâză în t6te şedinţele, supraveghiază esecutarea ` 
decisiunilorii comitetului, controleză activitatea funcţionarilorii şi - 
pârtă grijă ca să se ţină ordine și punctualitate în tâte afacerile;. 

__c) revede procesele verbale ale ședinţelori, provede cu: 
„visa conceptele și subscrie espediţiunile ; c 

d) îngrijesce de suplinirile interimale ale funcţionarilor 
Asociaţiunei pănă la procsima şedinţă a comitetului; 

e) numesce pe servitorulii de cancelariă, avêndŭ a notifica, 
comitetului numirea pentru asemnarea simbriei la cassă; | 

f) în casuri grave și de urgenţă suspinde în modi provi- 
soriii pe funcționari, făcândă notificare comitetului pentru even- 
tuale disposițiuni, ce se varù ţin6 de trebuinţă; 

g) primesce tótę esibitele ce privescii Asociaţiunea şi sosescii 
la adresa Asociaţiunei, a comitetului și a funcţionarilorii lui, şi 
le provede cu semnulii referenţului, ear la cele presidiale indică 
și modulii resolvirel lor; 

„h) design6ză timpulti Și membri pentru scontrările cassei ; 

i) dă cohcedil pănă la 8 dile funcţionariloră, având grijă 
ca prin aceste concedii sě nu sufere cursulă regulată ali afa- 
__ceriloriă; 

-k) asemnâză în percepțiunile casset tâte sumele întrate 
pentru „Asociaţiune“ orí la ce adresă, și pârtă unii jurnali pre- 
sidialii despre ele; 

D resolve. din presidiŭ obiectele curente, care nu reclamă. 

_conclusă meritorii : din partea comitetului, asemenea şi objec- 
tele urgente, cari după natura lori nu se potii amâna pănă la 
procsima ședință ordinară, dar nici nu sunt atâtii de ponderóse, 
ca pentru ele să se convâce ședință estraordinară. 

Despre aceste din urmă raportâză la procsima ședință ; 

m) ţine în evidenţă comisiunile încredințate din partea co- 
mitetului cu lucrări speciale, și cerândă trebuinţa le reflecteză 
la împlinirea misiune! lori. p 
E $. 7. l 

Vicepreşedintele, eventuală celŭ mal bătrână membru | 
din coiniteti suplinesce pre preşedinte în tote afacerile, cândă 
acela este împedecatiă a funcţiona. 


S 


3. 8. 


Secretarul T-iù este directoră alŭ . cancelariei Asocia- 


Unneg, studiéză situațiunea generală, și ţinândii contù de spiri-. .. 
tul timpului, de puterea și de necesităţile culturale ale popo- “~ 


rului românii, la timpi potrivitii iniţi6ză desvoltarea și prospe- A 
rarea, scopurilor  Asociaţiunei, făcenăi propuneri la comitetă, 
este referentuli causelori scientifice - literare, preste toti ` elù. - 
conduce activitatea, literară -scientifică a Asociaţiunei, presintă 
propunerile și. moţiunile pentru esecutarea lucrărei literare și 
scientifice şi pârtă grijă de corespondenţa în afară cu societăţile 
literare scientifice, în fine eln redacteză oia periodică a Aso- 
\ciațiuneï. 
§. 9. 

Secretarulŭù alŭ 11-lea substitue pe Pr L când 
acela este împedecatii, conservă sigilele Asociaţiunei, raportză 
în şedinţele comitetului asupra esibitelori incurse, și neîmpăr- 
tite altor referenţă, redactză şi subscrie procesele verbale ale 
ședinţelorii comitetului, concipi€ză espediţiunile atâtii cele pre- 
sidiale câtii și cele ce sunt.a se face pe basa concluselorii 
comitetului, precum şi raportele cătră adunarea generală, supra- 
veghâză mundarea şi espediţiunea loră, precum şi purtarea, îu 
ordine a registrelorii Asociaţiunei, pârtă evidenţa despre comi- 
siuni ($. 6, m.) și din când în când-le presentâză președintelui 
spre orientare. l i 

§. 10. 


Cassarulŭ compune şi ţine în evidenţă registrulù mem- 
brilorii Asociaţiunei, grijesce de încassarea şi: înregistrarea esactă 
a tacselorii de membri, conform cu regulamentul specială es- .- 
„mis în acâstă privinţă, de înregistrarea gi administrarea corectă 
a averei întregi a Asociatiunei şi a obiectelor și a documente- 
lorii de val6re încredințate cassei, de acoperirea speseloriă pre- 
liminate şi asemnate, de conservarea, și închiriarea realităţiloră, 
avândii a face propuneri la comitetii, de corespondenţa casseï 
Asociaţiunei suh supraveghierea presidiului, de facerea și pre- 
sentarea la comitetă a încheerilorii de :3 luni. și a încheeri- 
loră anuale, de presentarea de propuneri pentru învestiri şi în- 
locări de capitale şi de esecutarea, lorii la însărcinările primite 
dela comitetii, de pregătirea raţiociniului şi a proiectului de 
buget, menite a fi presentate adunărei generale, pârtă una, 


326. 


din cheile cassei și esle velerentulii ordinari în afacerile fi- 
` nanciare. 

Tote posiţiunile percepţiunilorii şi erogaţiunilorii casseï 
trebue să fie justificate prin documente de cassă. Cauțiunea 
- prevădută în $. 18 din Statute së ficséză la cifra remuneraţiunei 
cassarulu!l și së depune la întrarea lui în oficii, în efecte pu- 
blice séŭ în libelii de depuneri. Valdrea cuponului espiratii 
resp. înteresele capitalului depusi dreptii cauţiune le rădică 
cassarulŭ şi sub durata serviciului. 


8. 11. 


Controlorul; îndeplinesce cele prescrise în $. 19. din Sta- 
tute şi în casii de necesitate suplinesce pe cassari, având a 
preda cheia de controlorii la președinte, resp. la alt membru 


„de comitetii, designatii spre acestă scopii de președinte séŭ de 


comitetti. 
§. 12. 


Bibliotecarulhi pórtă grijă de biblioteca Asociaţiunei și de 
colecţiunile scientifice, ce stai în legătură cu acâstă bibliotecă, 
după unti normativ speciali pentru bibliotecă. În speciali în- ` 
registreză, aduce la cunoscință în ședințele comitetului şi ţine 
în- evidenţă tâte opurile și documentele literare şi. scientifice, 
broșurile şi gazetele, cumpărate sén dăruite séŭ venite în schimbi, 
pěstréză publicaţiunile Asociaţiunel și grijesce pentru vânqarea, 
loră, avândii a administra sumele încassate la cassă cu docu- 
mentii pe calea presidiulul. 

Face propuneri pentru eventuala giant dea _9puri nouă 
literare şi scientifice, grijesce de aceste procurări, avErmdă--a,..» 
„presenta raţiociniii documentată despre sumele puse lui la dis- 
posiţiune pentru acestii scopi, pârtă consemnarea esactă despre 
cărțile împrumutate la óne străine, cu. restricţiile $-lui 17 
din Statute, și grijesce de corespondenţa cu librării pentru pu- 

- blieaţiunile destinate a fi procurate. 


§. 13, 


Archivar de regulă este bibliotecarulă ($. 11 din Statute); 
cerând necesitatea însă, postuli de archivarii se pote separa 
de celŭ de bibliotecară, în care casti archivarulii pe lăngă în- 
grijirea archivului mal provede și agendele cancelistului. 


327 


Cancelistulii comitetului îngrijesce sub supraveghiarea se- 
cretarului II-lea de esibiţiune, de mundarea, colaţionarea, efep- 
tuirea espediţiilorii revădute de presidiu, de registratură, și sub - 
supraveghiarea cassarului de purtarea consemnărilorii și registré- 
lorii și espediţiuniloriă de cassă. 


$. 15; 


Servitorulii stă la ordinile biroului pentru tote trebuinţele 
Asociaţiunei, avându a purta grijă de ţinerea în bună ordine şi 
curăţenie a localului de cancelarie, de bibliotecă și de cassa 
Asociaţiunei. 


lli.  Biroulă. 


$. 16. 
- Orele de biroù în cancelaria. Asociaţiunei sunt dela 9—11 
a. m. și dela 3—5 p. m. în fiă-care di de lucru, în care timpi 
celă. puţinii cancelistulii trebue să se afle în biroù. 
Secretarului II. funcţioneză în biroù celă puţinii o 6ră la 


di, avândi a o ficsa în conţelegere cu președintele şi cu secre- 
tarulii L şi a-o anunţa pe ușa cancelariei. 


Cassaruli numai în cancelaria Asociaţiunei pote primi banii 


și valorile asemnate la cassă, având a se presenta în acestù - - 


scopii la biroù în fiă-care di de lucru, la ună timpii anumită, 
ficsatii în conţelegere cu președintele. | a 


IV. Esibiţiunea. 


§. 17. 


Esibitele întrate la comitetă prin postă s6ă deà-dreptulŭ, 
le primesce. președintele, s6ii la însărcinarea lut secretarulă,. séù 
suplinitorulii lui, le provede cu datulii presentărei,. și dcă lip- 
sesce vruni aclusti, noteză acestă pe actă, actulă dimpreună cu 
plicul, în care a fostii pusii, se transpune apoi cancelariei co- 
mitetului. 


Toti la cancelaria, comitetului întră şi se păstrâză pănă 
la primirea din partea bibliotecarului tâte opurile, broșurile şi 
gazetele, ce sosescii la adresa Asociaţiunel. 


398. 
E i | $,. 18. 


Actele provădute cu indicările $-lui precedenti se împro- ` 
tocolâză prin cancelistii în protocoluli de esebite, care cuprinde 
rubricile: Nrulă curentă, diua presentărei, datulă şi loculi de 
unde vine, numirea obiectului, Nrulii relativă, datul resolvirel 
și numerulii registraturei, 


- $. 19. 


Esibitele cu bani sén hârtiile de valóre, președintele sén 
locţiitorulii lui le deschide în presenta. unei a doua persâne şi 
însâmnă pe actă suma banilor. Dâcă suma aflată nu e aseme- 
nea celei indicate pe cuvertă, acâsta se însemnă pe esibitii, 
adăugându-se la acestă însemnare și subscrierea membrului 
presentii la deschiderea ouverte. | 


$.. 20. 


Banii séŭ valorile primite în modul acesta sét, prin man- 
date postale, se întroducii de primitoră în uni jurnal anumită, 
în rubricile- Nrulă curenti, diua presentărei, dela cine aŭ sosită, 
destinaţiunea lori, suma şi diua predăre! la deştinaţiunea, lori, 
adeverirea primire! la cassă. l 

Cu acestii jurnalŭ, pe lângă unŭ documentii de cassă, banii 
se transpunii cassel, care în rubrica reservată spre acestă scopŭ, 
adeveresce primirea banilorii séŭ a valoriloră. 


8. 21. 


Deodată cu improtocolarea, actulii se petrece și în indicile 
alfabetic cu indicarea numelui partidei, a obiectului şi a Nrulul 
esibitului. c ` era 

8.99. 


După resolvirea actului, fiă în ședință, fiă pe cale presidialâ, 


=- eancelistulă induce datulă resolvirei. în rubricile respective ale 


protocolului de esibite. 


V. Referata. 
§. 23. 


-Referata se face în scrisă cu indicarea în estracti a cu- 
priasulul actului şi cu uni proiectii de resoluțiune. 


Actele şi eventualele anteacte se alătură la referată. 


SR: N 
8. 24. 


Actele întrate maï de timpurii. la comitetii aŭ întâietate 
la referată, având însă preferinţă lucrurile signate de președinte 


ca urgente. 
B. 25. 


Propunerile și proiectele independente, pornite din iniţiativa 
referenţilorii s6ii a comisiunilor, să presenteză la protocolul de 


esibite. 
$. 26. 


În causele, în cari s'ai esmisă altii referentii séŭ o comisi- 
une, referata o face referentulii esmisii de comitetii, ` respective 
alesii de comisiune. 

8. 27. 


Décă referentulă sâii comisia află de trebuință së asculte 
părerea esperţilorii, acésta se face înainte de a presenta rapor- 
tuli, avêndùŭ astfel de păreri a fi făcute în serisù.. 


VI. Şedinţele comitetului. 
$. 28. 


Şedinţele ordinare se convâcă cu 24 6re înainte, ear cele 
estraordinare ori când, prin învitări speciale, în cari se indică 
obiectele mai însemnate de pertractare. 

La ședințe se învită numai membrii ordinari domiciliati în 
Sibiiu şi funcţionarii referenți. 

Membrii învitaţi, dar împedecaţi de a participa la şedinţă, 
aŭ se notifice împedecarea la președinte, ca acela încă înainte 
de întrunirea comitetului së pótă învita numărului recerută de ` 
suplenți ($. 4.) 

| $. 29. 


Şedinţele se conduci prin președintele séŭ locţiitorulă lui, 
care constatândă mal întâi dâcă membrii sunt în numără 
pentru a pute aduce concluse, priveghâză cursulii regulată ali 
discusiunilorii, și încheiă şedinţa fiind obiectele pertractate. 

Décă nici membrii suplenţă învitați. nu s'aii presentatii la 
şedinţă, séŭ dâcă în decursul ședinței se ivesce necesitatea de 
întregirea numărului recerut pentru a put6 lua concluse valide, 
se întregesce numărulii de 6 din acei funcţionari presenţi, cari 
totodată sunt și membri! suplenţi, 


$ 30. 


Pentru discusiune membrii se insinuă la preşedinte, care 
le dă cuvântii în ordinea, în care s'a înscrisi. 


Stă însă în voia celui însinuatii a ceda altuia rândul seii 
de vorbire. Uni vorbitorii nu pote vorbi la aceeaşi cestiune decât 
numai de 2 oră. Acéstă restricţiune privesce numa! discuţiunile: 
în cause de administraţie, nu însă și eventualele discuţii în cause 
literare s6ii scientifice. 


$. 31. 


Vorbitorulii e datorii a rămâne la obiectul discuţiunei, în- 
cungiurândii personalităţile și imputările, este însă în drepti a 
cere se nu fiă întreruptă de altii membru în vorbire. Pe vorbito- 
rul, ce să abate dela obiectii séŭ face personalități, s6ii vatămă 
demnitatea corporaţiunei, președintele îl îndrumă la ordine. 
La casii că vorbitorul së persiste în abaterea sa, președintele 
îi detrage cuvântul în acesti obiect, și dâcă și la altii obiectti 
cade în aceeaşi erdre, președintele îi pote detrage cuvântul 
pentru restuli ședinței. 


$. 32. 


Dâcă preşedintele afară de darea de informaţiuni şi deslu- 
şiri voesce se iee parte la discuţie, îl inlocuiesce vicepreședintele 
în conducere, eventuală cel maï bătrânii membru din comitetii. 


$. 33. 


Decă în decursulii desbaterei se cere încheerea discuţiunei 
s6i amânarea el pe altă şedinţă, acâsta se pune imediată la 
vot; décă nu se primesce, se continuă discuţia. 


§. 34. 


Conclusele se aduci prin majoritatea absolută a celoră 
present şi sunt valide, decă, conformă S. 31 din Statute, aŭ par- 
ticipatii la ședință 6 membri afară de președinte și secretarii. 


$. 35. 


În cestiunt privitâre la pers6ne numite voturile se dai în 
secretii ; în alte cestiuni votulă se face prin rădicarea de mână 
sei prin apel nominală. 


Cerândii 3 membri, votulii în orl-ce cestiune se pâte face | 
în secretă. 


331 


$. 36. sta 
Nimeni nu pote participa la discuţiunea şi deciderea cau- 
selor proprii, sâii ale rudeniilor sale, séŭ în acelea, dela cari ar 
resulta, pentru eï vruniă folosii sén vro pagubă. 


$. 37. 


Propunerile, amendamentele și proiectele de conclusă tre- 
buiescii formulate în serisă,:pentru a se pune la votiă. 

Propunerile pentru amânare, pentru încheierea discuţiunei, 
pentru trecerea la ordine, pentru respingere, pentru recomândare 
la o comisiune se pot pune la voti și fără a fi formulate în scrisă. 


§. 38. 


Fiindă discuţia terminată, președintele înainte de a pune 
cestiunile la votii, face unii reasumatii alti propunerilor. 

La votă se punii mal ântâiă subamendamentele, apoi amen- 
damentele, anume cel mai îndepărtată maï întâi, ano) propu- 
nerile, și anume ma! întâi cele maï îndepărtate de propunerea 
principală. 

Preşedintele nu voteză. 


§. 39. 


În casi de paritate a voturilorii, propunerea se consideră 
de cădută şi în cursulii aceleiași şedinţe nu se mal pote lua în 
considerare. Se pote însă convoca în restimpii de 3 qile o şe- 
dinţă estraordinară, pentru a se discuta de noi şi a se vota. 

Decă şi în acâstă ședință ar fi votupiie egale, voteză şi 
președintele, şi votul lui decide. 

$. 40. 

Despre şedinţele comitetului secretarul al [I-lea porta uni 
procesŭ verbalŭ, în care se vori însemna maï întâjii membrii 
presenţi, apol obiectele de pertractată în estracti și decisiunile. 

În casuri de deosebită împortanță să însemnă şi eventua- 
lele propuneri și motivări în punctele de căpetenie, fiindă pre- 
sentate în scrisă de propună&toriă. 

Procesulii verbali se redactâză în" timpulti posibili cel mal 
scurtă, se subscrie de secretară şi: se presentă președintelui 
pentru revisuire și celŭ multă în 5 ati dela vaii trebue să 
fiă verificată. aa, ta 


«a 
§. 41: 


Procesulii verbalŭ revăduiii de preşedinte se predă pentru 
verificare unei comisiuni de 3, designate din ședință, dintre 
membri! fosti present la aceea. Décă între președinte și notari 
pe de o parte şi între comisia, de verificare pe de alta, se nasce 
divergență, asupra tecstului de verificatii, cestiunea se aduce 
spre decidere în şedinţa comitetului, care pote fi anume convo- 
cată spre acestă scopă. 


8. 42. 


Voturi separate în contra vre-unul conclusii aŭ să fiă în- 
sinuate imediată la presiditi și să se predee în scrisă în decursă 
de 24 óre. Ele se alătură la procesulii verbal. 


$. 43. 


Procesulii verbalii verificată se pestreză în archivulii comi- 
tetului ; ear o copiă a lui se transpune redacţiunei pentru a fi 
tipărit în 'organulii Asociaţiunel. 


VII. Espedițiunea. 
8. 44. 


Pe basa procesului verbalii verificată se concipieză proiectele 
de espediţiune de secretarulă II-lea orí de suplinitorulă lui, în- 
semnându-se adresa, la care să se facă şi numărulii esemplareloriă. 

“După provederea, acestori proiecte de espediţiune cu visa pre- 
ședintelui, ele să mundâză de cancelistii, însemnându-se datulii 
mundărei, apoï se colaţionâză prin secretarii, se subscriii de pre- 
siditi şi de secretarii și se espedâză de cancelistii sub suprave- 
ghierea secretarului, însemnându-se la conceptului. de espediţie - 
datulii espedărei. Despre espediţiune se pórtă protocoliă, în care 
se însemnă Nruli curentii, Nruli espediţiei, adresa la care s'a 
trimisi, datul trimitere!, adeverirea primire! la cele din loci, 
eventuală însemnarea, modulul de espedare la cele ce se trimitii 
în afară de localitate. 

Plenipotenţele și documentele sunt a se provede și cu 
sigilulii Asociaţiunei. 

Espediţiunile presidiale le subscrie numai președintele. 

„Fiind a se aclude la espediţiune vr'uni obiectii de valóre, 
acesta se pacheteză în. presenţa secretarului, s6i a à cassarului, 
ceea ce se însemnă pe acti, 


89 
Espediţiunile urgente se faci imediată după verificarea pro- 


cesului verbalii, dar celi multă în 8 dile dela: ședință t6te es- 
pediţiile aŭ să fiă terminate. 


VIII... Archivulă. 


§. 45.. 


Actele comitetului se ţini în archiviă. 


§. 46. 
Actele se împartă în următârele grupe: 


Acte presidiale. 

Acte, carl privescii fundaţiuni. 

Acte, cari privesc despărţămintele. 

Cereri de stipendit sén ajutore. 

Acte, ce privescii cassa, 

Acte, ce privescii biblioteca. 

Acte, ce privesc alte diverse. 

Normative, regulamente, instrucţiuni, raporte oficiale. 


SEAS m MR N E 


Registrulă membrilorii Asociaţiunel. 


$. 47. 


Fiă-care obiectă noŭ primesce ună rotuli noŭ; actele, .. 
cari se referescii la ante-acte, se aș6ză la acelea în ordine 
“ehronologică. i i 


§. 48. 


Rotulii adunaţi în fascicule së aşédă între 2 table de. car- 
ton, pe cari se însémnă numărulii despărțămentului registraturei 
cu numărul anului și al rotulilorii cuprinși în acelii fasciculă. 


8. 49. 


Actele din archiviă se estradai numa! pe lângă o adeverinţă 
subserisă de primitoră, care se aşéză în loculti actului, pănă ce 
acesta se retrimite. 


IX. Disposiţiuni transitorie. 
8.50, 


- Acestă regulamenti se pune în aplicare imediati și se va 
put€ modifica numai în ședință plenară de 12 membri, prin 
conelusii luati cu celt puţinii dâuă terţialităţi ale voturiloriă. 


Sibiii, din ședința comitetului A socialne transilvane pen- 
tru literatura română și cultura poporului românii, ţinută la 19 
Septembre 1893. - 


Dr. Ilarioni Puşcariă m. p., 
vice-președinte. 


Dr. Amosii Frâncu m. p., 
secretarii TI. 


385 


FONDULU GEORGIŬ BARIȚIŬ. 


Lista Nr. 389. Colect. Dl Vas. Hoszu în M.-Oşorheiiă:. Lonnù 
Corneliii Codarcea, proprietară 2 fl.; Carolina Cornelii Codarcea, 
proprietar. 1 fi. ; Susana Florea 50 cr. ; Florianii Muntenescu, parochă 
1 fl.; Nicolae Hărșianii 20 cr.; Biserica din Oroi din Câmpie 1 fl.; . 
Ioanii Socul 10 er.; Macsimă Romană 10 cr.; loan Romană 


20 er.; Macsimii Romanii 10 cr.; T. Popă 20 er.; loană Socoli 


10 cr.; Sandu Moldovană 10 er.; jNicolae Socol 10 cr.; Vasilica 
Socolu 6 cr.; Mai mulţi 6meni din Oroi 2 A. 80 cr.; Popi Lonnù 
cantorii 34 cr.; loani Romană 20 cr.; Alecsandru Socolă 20 cr., 
Filipă Popi 1 fl.; Grigorie Raţiu 50 cr.; Stefană Tamas 1 fl; 
Anica Cergizanii, Bandu, 20 cr.; Costan Farcas 20 er.; loan 
Costin 10 cr.; Mai mulți credincioşi din Ciptelnici 60 cr.; Bise- 
rica din Ciptelnică 40 cr.; Lazari Gligorie şi Ioanù Saltelechi câte 
20 cr. = 40 cr.; Popă Gligoriă şi loanii Török, câte 20 cr. = 40 cr.; 
loană Floriani, preoti 1 fl.; loană Olossiă, I. Costin, Sanf. Olos- 
siu câte 50 cr. =1 0. 50 cr.; I. Almăşaniă, Hodoș I., V. Florea, 
V. Bucşa, câte 20 cr. = 80 er.; S. Olosiă 50 cr.; I. Szâlteleki 20 cr. ; 
Béres Vasilie, Birlan Petru și Veronica, câte 10 cr. = 30 cr.; Anna 
Birlan 8 cr.; Lazar Petru 50 cr. ; Florea Vaida, Popi loaniă, 
Șomodi Ana câte 20 cr. = 60 cr.; Guliesiu Nastecsia 10 er.; Sandu 
Romană 40 cr.; loană Petlea 20 er.; Biserica gr. cat. din Mada- 
ras 1 f.; loană Raţiă, paroch gr. cat. 1 f.; St. Mărgineanu, G. 
Gaspar, loan Stoica câte 20 cr.; = 60 cr.; I. Făgărășani, I. 
Rechita şi Roman Petru câte 50 cr. = 1 f. 50 er.; Vasilie Sinteii 30 cr. ; 
Ioanii Covesianu 10 cr.; I. Sinteu, T. Pintea, S. Pintea câte 20 cr. 
= 60 cr.; T. Birsia, D. Bordas, Ioanù Lazar câte 25 cr. 75 cr.; 
Vasile Moldovană 10 cer.; Stefani Mezei 10 cr; Ioanii Barna 10 cr.; 
Din cassa bisericei din Culpiulii d. Campie 1 fi. — Suma 28 fl. 43 cr. 

Lista 391: Col. dlù Vasili Hossu M.-Oşorheiii: Teodoru 
Justianu, proprietar în Câmpie 50 cr.; Dr. loană Uilecanii în Câm- 
pie 50 cr.; Iosifă Costinii, proprietar în Câmpie 50 cr.; L Cali- 
anu, proprietar în Câmpie 1 0.: N. N., proprietar în Câmpie 20 cr.; 
Mihail Cicudi, parochiă gr. cat. 50 cr.; Emili Sandrescu, proprie- 
tari în Grebenişiu 1 fl.; Georgiu Mureşană, înveţătoriii gr. cat, în 
Grebenișiii 50 cr.; Dumitru Vulcu, arândatori în Pogaienă 1 fl.; 
Simeon Cismaş, în Pogaienă 20 er.; M. Codarcea v.-protop. 
gr. cat. 1 fl. — Suma 6 fi. 90 cr. 

Lista Nr. 392. Col. di Vasilie Hossu M.-Oşorheiă: loană 
Pantea, paroch gr. cat. în Riciă 50 cr.; loan Mană, proprietar în 


336 


Riciă 5 f; A. Moldovan, inv. gr. cat. în Riciă 50 cr.: Aug. 
Aldea, preotii gr. cat. în Bozediă 50 cr.; Huza Ioachim, proprie- 
tară în Bala 1 A.; V. Vlassa, adm: par. gr. cat. în Bala 1 fl.; 
Ioanù Balintă, reoth: ar. cat.. 50 cr.; Gavriilă Coltoră, parochù 
` gr. cat. Ulieşi 50 cr.; Vasiliu Meza, parochii gr. cat. S-tù George 
d. Campie 1 f. 50 cer.; Ludovică Simonă, proprietară S-tù Ge- 
orge d. Campie 10 fl.; Augustină Laurenţiii, teol. gr. cat. S. George 
de Campie 1 fi.; Gregorie Almășanii, colectorii, în Pogacieua 30 er.; 
Loann Mureşiană, jude în Pogacieua 20 cr.; loani Turcu, înv. gr. 
cat. în Pogacieua 30 cr. — Suma 22 fi. 80 cr. 

Lista Nr. 396. Col. Dlă Vasilie Hoszu M. Oşorheiă: Sime- 
onă Moldovan 50 cr.; Ioane Câmpeani, cantoră 30 cr.; Petru 
Pavel 20 cr.; Alecsandru Puni 10 'er.; I. Câmpeanu 10 cr.; 
loan Pintgia 10 cr.; Gavrilă Rotariă 10 er.; Vasile Ercedi 10 er: 
George Gabosii 10 cr.; loani Balinfoleană 10 cr.; loanii Brezâni 
10 cr.; loană Popă 10 cr.; Petru Pavelă 10 cr.; Vasilie Balinfo- 
lean 10 cr.; Ioan Cecskâs 10 cr.; Popă Beres Petru 20 cr.; 
loan Buzană 10 cr.; Vasile Radu 10 er.; loanii Benze 10. cr.; 
Dumitru Popă 10 cr.; Vasilie Tofoliana 10 er.; D. Mihailă Buen 
50 er.; toţi din Ghinariù (Várhegy). loană László. St. Georgiulù 
"de Mureşiă 20 cr.: Mihail László 10 cr.; Ioană Suteii 10 cr.; 
George 'Kirâlyholmi 10 cr.; Vasilie Tanasie 10 cr.; Teodorii Ta- 
nasie 20 cr.; Alecsandru Tanasie 20 cer. ; Moise Nyergeşiii 10 er.; 
Ilie” Verdes 10 er.; Puni Simant 5 cr.; loană Kener 10 cr.; 
Avramă Hossu 10 er.; Anica Szőcs 10 cr.; Vasilie Punyi 10 cr.; 
Ioană Câmpeani 10 cr.; loanii Olteană 15 cr. : Avram Moldovan 
20 cr.; Dumitru Petru 8 cr.; Gisonica Beliia 12 er.; I. Puni 
10 cr.; Aronă Panyi 10 cr.; Petru Kener 10 cr.; Vasilie Popă 
10 cr.; Vasilie Ceiosiană 10 cr.; Dumitru Bujia 10 cr.; Bongianu 
Vasilie” 10 cr.; Simionă Cosmos sen. 10 cr.; Glosa Vasilie 10 Cr. ; 
Maria Cismos 5 cr.; loanii Cosmosiŭ 8 cr.; Aronii Matei, par. 
50 cr; George Comesă 10 cr. — Suma 7 fl. 33 cr. 

Lista Nr. 397. Stefan Boroşiă, preotă gr. cat. Cs. St. Ivan 
50 cr,; Alecsandru Suciŭ, tipografi 50 cr.; Samson Tatani, can- 
tori gr. cat. 50 cr.; L. Moldovan, înv. gr. cat. în Hartionii 
30 cr,; loan Boros în Hartionù 10 cr.; Lazară Mureşană, subcu- 


-ratoră în Hartionă 10 cr., Teodorii Mureşan, economii 10 cr.; . | 


Lazară Moldovană, plugarii 10 cr.; Grigorie Boros, călugării 10 
cr.; Stefani Stoicoviciă, parochiă 30 er.; Ioanii Olteani, M. Cristurii 
20 cr.; Ioană Davidă 10 cr.; Ioan Cosma 10 cr.; Alesiă Viciă, 
reoù 40 cr. Suma 3 0. 50 er. 


> == 
Editura Asoc, trans. -'Redactoră: Z. Boiu.  Tiparulă tipogr. archidiec,