Transilvania_1900_031_008

TRANSILVANIA 


ORGANUL 


ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA 
POPORULUI ROMÂN. 


Ne. VII. Sibiiu, August 1900. Anul XXXI. 


Nr, 496—1900. 


Convocare. 


În sensul $$-lor 23 și 26 din statutele „Asociațiunii pentru 
literatura română și cultura poporului român“ se convoacă 


adunatea generală ordinară 


a Asociaţiunii la Băile-Herculane, pe dilele 9 și 10 Septembre 
st. nou 1900, pe lângă următorul 


PROGRAM: 
Sedinţa |. 
Duminecă în 9 Septembre st. n. 1900 la 11 oare înainte de ameadi. 
Ordinea de qi: 


Deschiderea adunării generale. 
Constatarea delegaților presenţi. 
Raport despre activitatea comitetului central în anul expirat, 


Pope 


Alegerea comisianilor: 

a) pentru examinarea raportului general ; 

b) pentru examinarea raţiociniului pe anul 1899 și a proiectului 
de budget pentru anul 1901; 

c) pentru studiarea proiectului de regulament despre înființarea 
secțiunilor sciinţifice și literare, înaintat spre aprobare; 

d) pentru înscrierea de membri şi încassarea taxelor, 


5, Propuneri eventuale. 


82 Transilvania. Partea oficială, 


Ședinţa li. 
Luni în 10 Septembre si. n. 1900 la 10 oare înainte de ameadi. 
Ordinea de qi: 


1. Rapoartele comisiunilor exmise în ședința primă. 

2. Propunere relativ la inactivarea secțiunilor sciințifice şi literare. 
3. Fixarea locului pentru proxima adunare generală, 

4.  Disposiţiuni pentru verificarea proceselor verbale. 

5. Închiderea adunării generale. 


* Pi 


Ihsertațiunile se vor ceti în o şedinţă specială, ce se va țină Duminecă 
în 9 Septembre n. la oarele 3 p. m. 


Se observă, că eventualele disertaţiuni şi propuneri au să fie presentate 
în scris presidiului Asociaţiunii (în Sibiu, Strada-Morii Nr. 8) cu 8 qile, 
iar eventualele interpelaţiuni cu 3 qile înainte de adunarea generală. 


Din ședința comitetului central al „Asociaţiunii pentru literatura 
română şi cultura poporului român“, ținută în Sibiiu la 9 August 1900. 


I. M. Moldovanu m. p., 
preşedinte. 
Nicolau Togan m. p., 


notar. 


Transilvania. Partea oficială. 83 


Nr. 443/1900. 
Raportul general 


al comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română 
şi cultura poporului român pe anul 1899. 


Onorată adunare generală ! 


Comitetul central are onorul a presenta următorul raport 
despre activitatea sa dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decembre 
1899, despre executarea concluselor adunării generale ținute 
în Deva la 27 și 28 August 1899 şi despre momentele mai 
însemnate din viața Asociațiunii dela această adunare gene- 
rală încoace. 

I. Şedințele comitetului. 


În anul 1899 comitetul central a ţinut 12 şedinţe ordi- 
nare şi 5 extraordinare, al căror decurs se poate vede din 
procesele verbale publicate în organul oficial. 

Prin 313 concluse s'au resolvat toate chestiunile supuse 
deliberării comitetului central. 

Numărul exibitelor a fost 1096 față de 733 în 1898; 
cea-ce dovedesce o înmulţire extraordinară a afacerilor, în deo- 
sebi de administraţie. 

Despre executarea concluselor luate de adunarea gene- 
rală, ce sa ținut în 27 și 28 August 1899, avem onorul a da 
samă în următoarele: 

Conformându-se conelusului Nr. 9 lit. d), prin care se în- 
datoresce a continua a se pune în înțelegere cu forurile noa- 
stre bisericesci și școlare spre a aduna datele privitoare la 
școalele poporale lipsite de mijloace, — comitetul central cu 
data 7 Septembre 1899 și sub Nr. 815 a scris din nou con- 
sistoriilor, cari âncă nu au trimis datele cerute. Consistoriul 
din Gherla nici de data aceasta nu a respuns la rugarea 
noastră. 

Asupra datelor primite sa raportat în ședința comitetului 
din 7 Iunie a. c., decidându-se ca întreg materialul adunat 


să se predee secretarului prim al Asociaţiunii cu îndrumarea, 
9% 


84 Transilvania. Partea oficială. 


ca să studieze situațiunea şcoalelor lipsite și să caute căi și 
mijloace proprii a inscena o mişcare morală în favorul acestora. 


Pentru orientarea On. adunări presentăm un scurt rea-  : 
sumat al acestor date. 


Astfel în diecesa gr.-cat. de Oradea-mare se găsesc 20 de 
şcoale, dintre cari însă cu deosebire 8 sunt lipsite de mijloace 
materiale; în archidiecesa gr.-or. a Transilvaniei numărul lor 
nu se spune apriat în scrisoarea consistoriului, dar se dice, că 
e atât de mare încât se cer multe mii pentru asigurarea exis- 
tenței lor; în districtul consistoriului gr.-or. din Oradea-mare 
sunt 21 școale lipsite; în archidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia 
şi Făgăraş 115, în diecesa gr.-cat. a Lugoșului 8 şi în diecesa 
gr.-or. a Aradului 100; consistoriul gr.-or. din Caransebeş ase- 
menea nu spune numărul lor, dar comunică, că cu fl. 6000:— 
respective fl. 3000:— sar pute acoperi lipsele scoalelor sale 
sărace. 

Comparând archidiecesa gr.-or. a Transilvaniei cu cea gr.- 
cat. de Alba-Iulia şi Făgăraș unde împrejurările sunt analoage, 
putem afirma, că în cea dintâiu numărul șceoalelor lipsite trebue 
să treacă peste 115; iar calculând ca lipsă medie pentru o 
şcoală suma de fl. 100—, ar resulta, că în diecesa Caranse- 
beșului sunt 60, respective 30 școale lipsite. 

În cele 6 diecese române, dela cari am primit datele ce- 
rute, ar fi deci peste 400 de școale lipsite de mijloace ma- 
teriale. Vast teren de filantropie! 

Conclusul Nr. 9 lit. f) care îndrumă comitetul central a 
renunța, ca să mai ceară dela ministrul de comereiu ajutorul 
de fl. 400:— menit pentru învăţăcei-meseriași, a fost executat 
în felul, că comitetul central s'a conformat și nu a mai cerut 
amintitul ajutor, încunoscințând totodată pe elevii beneficianți, 
că cu finea anului 1899 li-se sistează ajutorul votat. 

Modul îndeplinirii conelusului Nr. 9 lit. g), se poate vede 
din raţiociniul alăturat acestui raport. 

Cu executarea conelusului Nr. 10 lit. c), s'a ocupat comi- 
tetul în ședința sa dela 19 Iunie a. c. şi a compus un proiect 
de Regulament pentru înființarea secțiunilor sciinţifice-literare, 

A. pe care sub A. îl înaintăm On. adunări generale spre aprobare. 


Transilvania. Partea oficială. 85 


Despre executarea conclusului Nr. 10 lit. a) şi b) se va 
da seamă în raportul literar presentat de prim-secretarul nostru. 

Stipendiile conferite de Asociaţiune se arată în consem- 
narea alăturată sub B. 

În fine observăm, că cu privire la înființarea unui museu 
etnografic şi istoric şi la loteria de efecte intreprinsă pentru 
scopurile acestuia se înaintează sub C. raport special. 


II. Şcoala civilă de fete. 


În anul şcolar 1899--1900 şcoala Asociaţiunii a fost cer- 
cetată de 92 eleve, dintre cari 17 în cl. I. civilă, 21 în cl. IL, 
21 în cl. II., 23 în cl. IV și 10 în cursul complementar. În 
internatul școalei au locuit 37 eleve. 

În corpul didactic s'a întâmplat o schimbare la începutul 
anului școlar. Anume schimbându-și dl George Dima, prof. 
de musica vocală, domiciliul, în locul dânsului a fost angajat 
dl Timoteiu Popovici. 

Instrucţiunea a urmat în cadrul planului de învățământ 
şi a dat resultate mulţămitoare. Acest plan la întrevenirea 
inspectorului regesc de scoale a trebuit să fie revădut şi aco- 
modat, după putinţă, planului ministerial publicat în 1887 sub 
Nr. 29,000 şi a trebuit să fie înaintat pentru aprobare la mi- 
nistrul de culte și instrucţiune. Pănă la încheierea acestui ra- 
port însă nu a sosit r&spuns dela ministru. 

Cursul complementar a fost supus pentru anul școlar 
1899—1900 unei transformări, anume sa întrodus predarea 
facultativă a studiilor pedagogice: Pedagogia, Psichologia, 
Istoria, pedagogiei și Școala de aplicaţie, pregătindu-se elevele 
în o singură clasă, împărțită în 3 despărțeminte, conform 
celor 3 cursuri din secţiunea pedagogică a seminarului archi- 
diecesan Andreian gr. or. Profesorii angajaţi au declarat 
după experiențele tăcute, că pe lângă o astfel de organisare 
a cursului nu se vor pute obţine resultate mulţămitoare, și 
în urmare au propus înființarea a trei cursuri pedagogice re- 
gulate. Considerând, că înființarea și susținerea de cursuri pe- 
dagogice regulate este împreunată cu mari spese, ce budge- 
tul Asociaţiunii nu poate suporta, comitetul central a decis a 
se absta deocamdată dela înființarea cursurilor pedagogice. 


86 | Transilvania. Partea oficială. 


Comitetul central a supraveghiat mersul instrucţiunii prin 
delegaţii sei: Dr. Ilarion Puşcariu și Iosif St. Şuluţiu, iar ca 
delegat la examenele anuale a funcționat dl loan Papiu. 

Date mai amănunțite se cuprind în programa școalei, care 
se alătură sub D. 

Raţiociniul școalei şi internatului a fost revizuit și apro- . 
bat de cătră comitetul central. 


III. Averea Ăsociaţiunii. 


În alăturare sub FE. înaintăm Onoratei Adunări generale 
raportul cassei, raţiociniul fondurilor Asociaţiunii și inventarul 
Asociaţiunii pe anul 1899, toate examinate și aprobate de co- 
mitetul central. 

La locul acesta amintim numai, că percepţiunile efective 
ale fondului genera! în 1899 au fost de: fi. 16,692:37, eroga- 
țiunile efective de: tl. 11,154:08. Cassa s'a încheiat cu un sald 
de: fl. 2,979:74. 

Averea fondului general a fost la finea anului de sub în- 
trebare: fl. 134,633'64 și 105,000 Lei. 

Întreagă averea administrată de comitetul central a fost 
de: fl. 199,888:05 şi 105,000 Lei. Faţă de anul 1898 o crescere 
de: fl. 16,52828. 

De-odată cu acestea ne luăm voia a subşterne sub F. și 
un proiect de budget pe 1901. 

Afacerea lăsământului lui George Filep din Tăşnad âncă 
nu este terminată; ceva positiv nu putem raporta. 


IV.  Donaţiuni și fundațiuni. 


Dela ultima adunare generală încoace s'au tăcut societății 
noastre următoarele donaţiuni și fundaţiuni: 

1. Întru eternisarea memoriei reposatului Demetriu Mol- 
dovan fericita Joana Bădilă n. Moldovan, fiica acestuia, a testat 
Asociaţiunii: a) partea sa (adecă jumătate) din casa aflătoare 
în Sibiiu str. Urezului Nr. 9 şi b/ 20,000 coroane în scrisuri 
fonciare de ale institutului „Albina“. Această avere va ave 
Asociaţiunea să o administreze sub numirea: „Fundaţiunea 
Ioana Bădilă şi Johanna Moldovan n. Farkas întru memoria 


Transilvania. Partea oficială. 87 


lui Demetriu Moldovan“. Testatoarea a dispus, ca din această 
fundațiune să se înființeze și susțină în Cluj un internat pen- 
tru întreținerea gratuită de studenți universitari români, apar- 
ținětori confesiunilor gr.-or. și gr.-cat. dela facultățile univer- 
sității de acolo. În casul când universitatea din Cluj s'ar des- 
ființa, când internatul nu sar puté susţine sau din ori-ce 
causă s'ar disolva, din venitele fundațiunii sunt a se distribui 
stipendii, având preferință ceteris paribus studenții dela fa- 
cultățile din străinătate. 

Usufructul părții de casă compete doamnei Ioana Moldo- 
van n. Farkas, mama fericitei fundatoare; usufructul sumei 
de 20,000 coroane a remas soțului fundatoarii, dlui Ioan Bă- 
dilă, fost jude de tribunal, care însă a decedat în scurt timp 
după fericita sa soţie. Astfel venitele sumei amintite au de- 
venit libere şi se vor capitalisa, pănă-ce Asociaţiunea nu va 
pute dispune de întreagă fundaţiunea, de oare-ce numai atuncia 
se va put6 cugeta la realisarea intențiunilor fundatoarii. 

Afară de această fundaţiune doamna Ioana Bădilă a mai 
donat 2000 coroane și pentru scopurile înființândei Case na- 
tionale. 

2. Întru augmentarea fundațiunii amintite sub 1. Dom- 
nul Joan Bădilă, fost jude de tribunal, a donat 4 acțiuni „Al- 
bina“ (în valoare nominală de 800 coroane, în valoare reală 
însă de peste 2000 coroane). 

3. Institutul de credit „Albina“, în mod tradițional deja, 
a donat 2000 coroane pentru trebuințele școalei civile de fete. 

4. Asociaţiunea a fost numită erede universal prin testa- 
ment de cătră fericiţii Joan Petran, fost fiscal comitatens în 
Cluj, şi Dr. Joan Nichita, fost advocat în Șimlău. Cel dintâiu 
a testat Asociaţiunii spre scopuri culturale întreagă averea 
sa — cu excepţiunea unor mici legate —, care va ave să se 
administreze sub numirea „Fundaţiunea loan Petran“, usu- 
fructul compete soţiei fundatorului, pănă când ea va fi în 
viață. Nici unul din aceste lăsământe nu este finalisat; de- 
taiat vom raporta deci cu altă ocasiune. 

5. In favorul Casei naționale au contribuit 168 inși cu 
704-10 coroane drept rescumpărare a felicitărilor de anul nou. 


88 Transilvania. Partea oficială. 


6. Dşoara Eufemia Katona a donat un autograf al lui 
Simeon Bărnuţiu ddto 28 Februarie 1849. 

7. Doamna Iulia Bisa din Mihăleni a donat sigilul lui 
Avram Iancu. 

8. Bani vechi (mai mult monete) au donat D.D.: Traian 
Morcan, jurist, George Baderca din Mehadica, Ilie Moga, în- 
vă&țător în Sibiiu, loan I. Constantin din Ilva-mare și Romul 
Petric, funcţionar de bancă în Sibiiu. 

9. D. Dr. At. Marienescu a donat o statuetă de Herma- 
phrodită în copie. 


V. Membri. 


Cu finea anului 1899 Asociaţiunea a avut 1558 membri 
şi anume: 


a) fundatori . . ... 88 (1898: 82) 
b) pe viață . . . . . 197 (189%: 191) 
c) ordinari . . . . . 1278 (1998: 1199), 


dintre acestia însă numai 1100 şi-au achitat taxa; iar 173 
au refusat-o. 

Numărul membrilor a fost în anii din urmă în continuă 
crescere, ceea-ce se vede mai bine din următoarele cifre: 


în 1895 au fost membri în total . . . 91l, 
i BOO e a e toli e iat, tr 023, 
a +1 A ARE i wi ai PE a e 
» 1898 x» » pp S, 
» 1899 e , E u . . . 1556. 


Sub G. înaintăm conspectul membrilor reposați dela ul- 
tima adunare generală încoace. 


VI. Biblioteca Asociaţiunii. 


A. Biblioteca proprie. Conform inventarului biblioteca 
Asociaţiunii la finea anului expirat a numărat 3796 opuri în 
5398 tomuri, 4028 broșuri și 22 harte, față cu 3629 opuri în 
5122 tomuri, 37929 broșuri și 22 harte, dela finea anului 1898; 
prin urmare biblioteca s'a sporit în decursul anului 1899 cu 
167 opuri în 276 tomuri și 299 broșuri. În special după dife- 
ritele secțiuni biblioteca ne presintă următorul tablou: 


Transilvania. Partea oficială. 89 


opuri în tom. broş. harte 

Secț. I. Teologie. . . . . , . . . 991 242 189 — 
s II. Filosofie. . . . , ., . . . 4 52 11 — 
P HI. Pedagogie . . . , . . . . W4 76 9 — 
5 IV. Limbă, literatură, artă . . . 1092 1222 948 — 
2 V. Istorie şi geografie. . . . . 611 1253 498 18 
i VI. Istoria specială a Românilor . 287 330 230 2 
VII. Sciinţe naturale . . . . . . 124 416 223 2 
VIII. Matematică și geometrie. , . 29 36 17 — 

IX. Medicină . . . . . , . . 207 251 9 — 

x X. Sciințe juridice şi politice . . 373 488 234 — 
> XI. Economie, industrie, comereiu . 136 100 159 — 
$ XII. Diverse . , , . . . . . . 540 598 1884 — 
x XIII. Foi periodice. . . 2.. 58 334 — — 


B. Depositul de cărți menite spre vândare parte în fa- 
vorul fondului general al Asociaţiunii, parte unele în favorul 
şcoalei civile de fete a Asociațiunii, și altele destinate a se 
distribui de aici gratuit, numără 26 publicațiuni în 4558 to- 
muri și 2052 broşuri, şi anume: 

1. Acte și date despre conferinţa națională ținută în Mercurea la 
1869 — 84 exempl. à 1 cor; 

2. Acte privitore la arzirea şi înființarea „Asociaţiunii transilvane“. 
154 exempl. à 1 cor; 

3. Adunarea (II) gen. a „Asociațiunii transilvane“ ținută la Braşov 
în 1862 — 236 exempl. ă 1 cor; 

4. Adunarea (III) gen. a „Asociațiunii transilvane“ ţinută în Blaj 
la 1863 — 1 exempl. 1 cor; 

5. Adunarea (IV.) gen. a „Asociațiunii transilvane“ ţinută la Ha- 
teg în 1864 — 36 exempl. à 1 cor; 

6. Adunarea (VI.) gen. a „Asociațiunii transilvane“ ţinută la Alba- 
Iulia în 1866 — 1 exempl. 1 cor; 

7. Analele Academiei Române, din biblioteca lui Simeon Mangiuca 
ser. II. sect. I. tom. II—X. şi XV., şi ser. II. secț. II. tom. IH., VII—X. 
şi XV. (17 vol.); 

8. Analele „Asociaţiunii transilvane“ din 1880, fasc. I. 354 exempl. 
à cor. 1:80.; 

9. Baiulescu B., Despre necesitatea promovării şi protecționării 
meseriilor între Români. 1 ex. 40 fil.; 

10. Bergner R., Siebenbürgen. Eine Darstellung des Landes und 
der Leute. 26 ex. à 8 cor. ; 

11. Catalogul bibliotecii „Asociațiunii transilvane“, de Nic. Togan. 
333 ex. à 1 cor.; 


90 Transilvania. Partea oficială. 


12. Foişoara „Lelegrafului Român“ din 1876 — 26 ex. și din 
1877 — 27 ex.; 

13. Indice alfabetic al publicaţiunilor revistei „Transilvania“ (Anul 
1—XXV), al „Actelor“ şi „Analelor“ „Asociațiunii transilvane“ (1862— 
1894), de Nie. Togan 117 exempl.; 

14. Laurian, A. Tr., și Bălcescu N., Magazin istorie pentru Dacia. 
Tom. IV. şi din tom. VII. fasc. I. în câte 2 exempl.; 

15. Lazarici, I. Elemente de poetica română. 16 ex. à 60 fil.; 

16. Löser J., Istoria agriculturei. Trad. autorisată. 47 ex.; 

17. Maior, Dr. G., Manual de agricultură rațională. Partea I. Agro- 
logia. 52 ex.; 

18. Meitani, G. G., Studii asupra constituţiunii Românilor. Fase. V. 
şi VIL—XIL. 363 broș.; 

19. Monografia şcoalei civile de fete a „Asociaţiunii transilvane“ 
224 ex. à 2 cor; 

20. Pop Reteganul, I., Poveşti din popor 1763 ex. å 1 cor. ; 

2l. Pușcariu, I. cav. de, Date istorice privitoare la familiile nobile 
române. Vol. I. în 147 ex. à 4 cor. și vol. H. în 280 ex. à 8 cor, la 
olaltă vol. I. şi Il. 10 cor.; 

22. Puşcariu, Dr. Il. Principii din pedagogia generală 47 exempl.; 

23. Stoica, S., Higiena copilului dela nascere pănă la al 7-lea an al 
etății. 66 ex. à 30 fil.; 

24, Şuluțiu Cărpinișanu, Dr. A., Graiul ardelenesc în raport cu limba 
literară de peste Carpați. 9 ex. à 40 fil.; 

25. Togan Nic., Românii din Transilvania la 1733. Conscripția epis- 
copului Ioan In. Klein de Sadu. 24 ex. à 60 fil.; 

26. „Transilvania“, organul Asociațiunii, din următorii ani: 1869 
(50 ex.), 1870 (37 ex), 1871 (67 ex.), 1872 (92 ex.), 1873 (68 ex.), 1874 
(101 ex.), 1875 (119 ex.), 1876 (125 ex.) 1877 (104 ex.) 1878 (183 ex.), 
1882 (61 ex.), 1883 (76 ex.), 1884 (69 ex.), 1885 (259 ex.). 1886 (282 ex.), 
1888 (42 ex.), 1889 (80 ex.), 1890 (97 ex.), 1891 (13 ex.), 1892 (16 ex.), 
1893 (2 ex.), 1894 (73 ex.), 1895 (24 ex.), 1896 (82 ex.), 1897 (9 ex.) 
1898 (4 ex.) şi 1899 (20 ex.). 


Biblioteca proprie s'a sporit în anul expirat mai ales în 
urma relaţiilor de schimb legate cu diferite societăţi sciinţi- 
fice și literare din patrie, ca: Reuniunea archeologică şi isto- 
rică din cott. Hunedoarei, Societatea istorică maghiară din 
Budapesta, Soc. balneologică maghiară, Soc. geografică ma- 
ghiară, Soc. heraldică maghiară, Erdélyi Muzeum egylet, Soc. 
carpatină din Cluj, Soc. etnografică maghiară din Budapesta, 
Matiţa srpska din Neoplanta. Afară de acestea au mai con- 
tribuit și în anul expirat la sporirea bibliotecii: Academia 


_— E 


Transilvania. Partea oficială, 31 


maghiară de sciinţe din Budapesta, Academia Română din 
Bucuresci, Universitatea săsească din Sibiiu, Verein für sieben- 
birgische Landeskunde, Siebenbiirgischer Verein für Natur- 
wissenschaften, Biblioteca națională din Florența, Institutul 
geografic argentin din Buenos Aires, Universitatea reg. din 
Christiania, Librăria archidiecesană din Sibiiu, Tipografia die- 
cesană din Gherla, Librăria diecesană din Caransebeş, Direc- 
țtiunea „Enciclopediei Române“ și mai mulți autori. 

Prin cumpărare s'a sporit biblioteca cu 11 opere în 11 
tomuri și 122 broşuri și sa continuat completarea colecțiunii 
de diare. 

Dintre publicaţiunile periodice au întrat la bibliotecă în 
anul 1899 următoarele: „Archiva“, organul societăţii sciinți- 
fice și literare din lași, „Biserica și Şcoala“ din Arad, „Con- 
trola“ din Timișoara, „Convorbiri literare“ din Bucuresci, 
„Drapelul“ din Bucuresci, „Economia națională“ din Bucuresci, 
„Erdély“ din Cluj, „Erdélyi Muzeum“ din Cluj, „Ethnogra- 
phia“ din Budapesta, „Familia“ din Oradea-mare, „Foaia 
diecesană“ din Caransebeş, „Foaia pedagogică“ din Sibiiu, 
„Foaia poporului“ din Sibiiu, „Foaia școlastică“ din Blaj, 
„Gazeta Transilvaniei“ din Braşov, „Hunyadmegyei tort. és 
régész. évkönyve“ din Deva, Letopis Matiţe srpske“ din Neo- 
planta, „Patria“ din Cernăuţ, „Poporul“ din Budapesta, „Re- 
vista Economică“ din Sibiiu, „Revista ilustrată“ din Bistrița, 
„Revista Orăştiei“, „Revista politica e letteraria“ din Roma, 
Revista „Tinerimea Română“ din Bucuresci, „Szăzadok“ din 
Budapesta, „Tageblatt“ din Sibiiu, „Telegraful Român“ din 
Sibiiu, „Timpul“ din Bucuresci, „Történelmi Tár“ din Buda- 
pesta, „Tribuna“ din Sibiiu, „Tribuna Poporului“ din Arad, 
„Unirea“ din Blaj şi „Vulturul“ din Oradea-mare. 

Depositul de cărţi de o parte a crescut prin donaţiunile 
făcute de DD: Dr. Ilarion Puşcariu (Foişoara „Telegratului 
Român“ din 1876 şi 1877 în câte 30 ex. și Principii din pe- 
dagogia generală în 50 ex.), Constantin Stejar („Transilvania“ 
din mai mulţi ani în 22 vol.) și Ioan Cândea (Istoria agricul- 
turei, de I. Löser, în 50 ex.), de altă parte a scădut în de- 
cursul anului 1899 cu 229 tom. şi 159 broş, între cari 168 
tom. şi 106 broș. dăruite mai ales cu ocasiunea adunării gen, 


92 Transilvania. Partea oficială. 


a Asociaţiunii ţinute în Deva și mai multor biblioteci popo- 
rale, 60 tom. şi 36 broş. date în schimb altor societăți şi | 
tom. și 17 broş. vândute. 


VII. Publicaţiuni literare. ză 


Referitor la producțiunea noastră literară și la activitatea ` 
literară a Asociaţiunii dela ultima adunare generală încoace ` 
sub H. se presintă raport special. 


VIII. Despărțămintele Asociaţiunii. 

În raportul nostru pe 1898 am constatat la începutul 
acestui capitol, că activitatea despărţămintelor a fost mai mul- 
țămitoare de cât în trecut şi adese pusă la cale după un plan 
bine precizat. Nu mai puţin mulţămiţi trebue să ne declarăm 
şi de astădată, de oare-ce mișcarea culturală pornită în des- 
părțăminte a luat o extensiune mai mare, cuprindând în un- 
dulaţiunile ei și despărțăminte, cari un șir întreg de ani nu 
au mai dat nici un semn de viaţă. 

Activitatea celor mai harnice despărţăminte s'a manifestat 
în trei direcţiuni: Unele au dat mai multă atenţiune înteme- 
erii de biblioteci poporale, menite a lăţi gustul de cetit și a 
răspândi cunoscințe folositoare poporului dela ţară. La locul 
acesta amintim, că sa imprimat și împărțit la despărțăminte 
„Regulamentul pentru bibliotecile poporale“, împreună cu tipă- 
riturile prevădute. Astfel că la finea anului curent sperăm a 
primi rapoartele regulamentare despre numărul și starea biblio- 
tecelor poporale ale Asociaţiunii, pe basa cărora vom înainta, 
la proxima adunare generală și noi un raport special. Altele 
au îmbrățoșat mai mult chestiuni economice; au ţinut prele- 
geri în diferite comune de pe teritoriul despărțământului și 
au aruncat astfel sămânță roditoare pentru propășirea noastră 
în cele materiale, punând totodată o basă solidă pentru o îna- 
intare în cele spirituale. Iarăș altele au întemeiat fonduri cu 
menire culturală, cu ajutorul cărora apoi în viitorul apropiat 
să poată desvolta o activitate culturală cât mai intensivă, dat 
fiind că tără ajutoare materiale propășirea culturală e anevoioasă. 

Ne măgulim a crede, că această mișcare culturală, con- 
statată de noi în despărțăminte, nu va mai scăde, ci — ju- 


Transilvania. Partea oficială. 93 


decând după cei doi ani din urmă — ea va cresce, trecând 
în toate colţurile teritorului Asociaţiunii și angajând pe toţi 
Românii de bine. 

Pentru a ușura activitatea despărțămintelor comitetul a 
aflat de lipsă a face o nouă arondare a lor, căutând a statori 
centrele în acele locuri, cătră cari gravitează cele mai multe 
comune din punctul de vedere al comunicațiunii. Această 
nouă arondare s'a extins asupra întregului teritoriu al Aso- 
ciațiunii. — Spre acest scop în ședința sa dela 26 Ianuarie 
1899 a ales o comisiune de 5, care și-a terminat lucrările 
abia, cătră finea anului, astfel că proiectul definitiv de aron- 
dare a putut fi votat numai în ședința dela 7 Decembre 1899. 
Prin acest proiect s'a decis a se organisa în timp mai apropiat 
următoarele despărțăminte noue: „Bran“, „Dobra“, „Lipova“, 
„Maramurăș“, „Mercurea“, „Nădlac“, „Orade“, „Şomcuta“, 
„Linea“, „Torac“, „Vârşeţi, iar în „viitor: „Arad“, „Giula“, 
„Jibou“, „Sanislău-Carei“ și „Uioara“. Tot atunci s'a decis reor- 
ganisarea despărţămintelor: „Agnita“, „Dej“, „Treiscaune-Ciuc“. 

Numărul total al despărțămintelor în 1899 a fost 42, so- 
cotind — se înţelege — și pe cele din nou înființate. Dintre 
aceste au funcționat și au ţinut adunare cercuală 33 despăr- 
țăminte și anume: 1. Abrud-Câmpeni; 2. Beiuş; 3. Blaj; 4. 
Bocșa; 5. Brad; 6. Bran; 7. Braşov; 8. Cluj; 9. Cohalm; 
10. Deva; 11. D.-S.-Mărtin; 12. Făgăraș, 13. Haţeg, 14. Hida- 
Huedin; 15. Lugoș; 16. Mediaș; 17. Mociu; 18. Mureș-Ludoș; 
19. Năsăud; 20. Orăştie; 21. Oravița; 22. Oșorheiu; 23. Pan- 
ciova; 24. Reghin; 25. Sătmar; 26. Sas-Sebeș; 27. Selagiu; 
28. Săliște; 29. Severin; 30. Sibiiu; 31. Sighișoara; 32. Timi- 
şoara; 33. Turda. 

În legătură cu acestea relevăm, că și din acest punct de 
vedere (adecă al ţinerii adunărilor cercuale) se observă o con- 
tinuă îmbunătăţire a activităţii despărțămintelor. Ceea-ce se 
ilustrează mai bine prin următoarele cifre: În 1895 au ţinut 
adunare cercuală 21 despărțăminte, în 1896—21, în 1897—22, 
în 1898—22, în 1899—33, 

În mai multe despărțăminte sau cetit disertaţiuni, fie cu 
ocasiunea adunării cercuale, fie cu ocasiunea unor escursiuni 
aranjate cu scopul de a ţine prelegeri poporale. Acestea sunt: 


94 Transilvania. Partea oficială. 


1. Despre compunerea testamentului, contractelor și obli- 


gaţiunilor — de Dr. Petru Cornea; 

2. Despre cultivarea grâului — de Aurel Jana; 

3. Despre însemnătatea literară a lui Anton Pan — de 
Ioan Cioc; 


4. Munca și însemnătatea ei în lumina sfintei scripturi — 
de loan Pinciu; 

5. Repriviri asupra școalelor române din Timișoara — de 
Georgiu Ardelean ; 

6. Şincai, Klein şi Maior — de Valeriu Moldovan; 

7. Din trecutul Asociaţiunii — de Georgiu Pătăcean; 

8. Literatura și cultura poporului român — de loan Pantea ; 

9. Românii săceleni; causele decadenţei lor economice şi 
mijloacele de îndreptare — de loan Lăpădat; (tipărită și în 
broșură). 

10. Despre asigurări — de Corneliu Aiser; 

11. Despre boalele lipicioase şi mijloacele de a le preveni 
— de Dr. G. Baiulescu; 

12. Insemnătatea bibliotecilor poporale pentru înaintarea 
în cultură a poporului român — de Demetriu Goia; 

13. Preoţii cei-ce-'și ţin bine diregătoria cu îndoită cinste 
să se cinstească, mai ales cei-ce se ostenesc în cuvânt și în 
învățătură — de loan Todescu; 

14. Istoricul Asociaţiunii — de Vasiliu Dumbravă; 

15. Despre graiul poporan — de Alexiu Viciu; 

16. Despre albinărit — de Coriolan Zuiac; 

17. Despre cruţare și păstrare — de Stefan Albu; 

18. Despre straturile calde şi însemnătatea lor la grădi- 
nărit — de Petru Ieremia; 

19. Despre însemnătatea şi folosul portului românesc din 
punctul de vedere al frumosului, trăiniciei și sănătăţii; precum 
și despre felurile mâncărilor românesci și influenţa lor binefă- 
cătoare la desvoltarea organismului — de loan Budinţianu; 

20. Despre Asociaţiunea pentru literatura română și cul- 
tura poporului român — de loan Florea; 

21. Despre beuturile spirtuoase — de [lariu Plotogea; 

22. Curăţenia casei și morburile lipicioase — de Dr. Eu- 
gen Porea; 


Transilvania. Partea oficială. 95 


28. Despre literatura și cultura națională — de Victor 
Bontescu ; 

24. Ce va să dică întrunirea noastră de astădi — de Va- 
sile Petri; 


25 Educaţia face mărirea popoarelor şi le menţine splen- 
doarea — de G. Tătar; 

26. Despre obiceiurile bune și rele — de Ioachim Muntean; 

27. Invidia la Români — de Ilie Georgescu; 

28. Fântânile fărmecate sau bibliotecile poporale — de 
loan Moţa. 

29. Despre stupărit — de Ioan Muntean; 

30. Despre economia rurală raţională — de Nicolau Voina; 


31. Despre pomărit — de Ioan Budinţianu; 

39. Despre legumărit — de Stefan Albu; 

33. Despre ţinerea și prăsirea vitelor — de P. Ieremia. 
34. Despre economia raţională — de Ioan Budinţianu; 
35. Istoricul Asociaţiunii — de loan Marcu; 

36. Valoarea poamelor — de P. Ieremia (tipărită și în 


broșură pe spesele dlui I. Budinţianu, directorul cercual); 

A mai disertat cu ocasiunea adunării cercuale a despăr- 
țământului „Sătmar“ dl Constantin Lucaciu; obiectul diser- 
taţiunii însă ne este necunoscut. 

În anul 1898 s'au ţinut abia numai 12 disertaţiuui, iar 
alte 3 au fost anunţate, dar din causa scurțimii timpului nu 
sau putut ceti. 

Mai remarcăm, că în unele despărțăminte s'au împărțit 
premii la ţerani și ţărance cu scopul de a promova diferiţii 
rami ai economiei rurale şi manufacturele țărănesci. Despăr- 
țământul „Bocşa“ a avut idea fericită de a procura şi îm- 
părți la ţărani 1735 altoi, promovând astfel în mod real po- 
măritul. 

Comitetul DVoastre şi este de credința, că despărțămin- 
tele ar face bine, dacă ar îmbrăţoșa tot mai mult chestiunile 
economice. Prin aceasta Asociaţiunea ar deveni mai populară, 
dat fiind că chestiunile economice sunt mai potrivite a atrage 
atențiunea poporului ţăran și a-l angaja astfel la lucrarea 
noastră culturală. Promovând prin graiu şi fapte bunăstarea 
materială, promovăm totodată și cultura. 


96 Transilvania, Partea oficială. 


Unele despărțăminte au împărţit între popor cărți de cu- 
prins poporal. O idee potrivită pentru lăţirea gustului de cetit. 

Despărţământul „Bran“ a aranjat cu ocasiunea adunării 
cercuale și o exposiție, cuprindând 150 obiecte de manufac- 
tură ţărănească, şi a împărțit premii. 

-ului 39 lit. g) din Regulamentul pentru despărțăminte 
au satisfăcut, înaintând raport anual, domnii directori ai des- 
părțămintelor: Orăștie, Oravița, Timişoara, Panciova, Sătmar, 
Turda, Oșorheiu, Brașov, Bocşa, Ludoş, Sibiiu, Abrud-Câm- 
peni, Săliște, Sebeș, Făgăraș, Hida-Huedin, Şiml&u, Sighișoara, 
Năsăud, Caransebeş. 

Dela ultima adunare generală încoace sau înființat des- 
părțămintele: „Panciova“, „Orade“ şi „Torac“ și s'a reorga- 
nisat despărțământul „Treiscaune-Ciuc“. 

Din cele pănă aci înşirate reiese, ceea-ce am accentuat 
și la începutul acestui capitol, că activitatea despărțămintelor 
a luat avânt în anii din urmă. 

Să sperăm, că entusiasmul bărbaţilor, puși în fruntea lor, 
nu va scăde, și în urmare consolidarea noastră culturală va 
da înainte. 

IX. Propuneri. 

Supunând acest raport dimpreună cu aclusele sale apre- 
țiării Onoratei adunări generale, rugăm Onorata adunare ge- 
nerală să binevoiască: 

1. a lua spre scire raportul general pe anul 1899; 

2. a da expresiune condolenței pentru membrii reposați 
ai Asociaţiunii după consemnarea presentată ; 

3. a da expresiune recunoscinței față cu fundatorii și do- 
natorii Asociaţiunii ; 

4. ada absolutoriu pentru raţiociniile Asociaţiunii pe a. 1899 ; 

5. a aproba proiectul de budget al Asociaţiunii pentru a. 1901; 

6. a aproba proiectul de „Regulament pentru înființarea 
secţiunilor scienţifice-literare“. 

Din ședința comitetului central al Asociaţiunii pentru li- 
teratura română și cultura poporului român, ţinută în Sibiiu 
la 19 Iulie 1900. 


I. St. Șuluţu m. p. Dr. Ilie Beu m. p. 


pres. ad-hoc. seer, Il, 


i 
i 
j 
A 
| 


s E a cae a amarat BE e e mei aa 


Transilvania. Partea oficială. 97 


Aclus A. 


PROIECT DE REGULAMENT PENTRU SECȚIUNILE 
STIINȚIFICE-LITERARE. 


Expunere de motive. 


Istoricul. 


Chestiunea instituirei secțiunilor sciinţifice-literare a preocupat cer- 
curile Asociaţiunii noastre aproape dela înființarea acesteia. 

Âncă în adunarea generală ţinută la 1862 în Braşov (p. XV al proc. 
verb.) s'a desbătut „formarea cător-va secţiuni scientifice“, şi adunarea 
a aflat cu cale, „ca deocamdată să se intocmească numai trei secțiuni F 
adecă: 1) filologica; 2) istorica; 3) fisiconaturale.“ 


Acest proiect, care la început se pare a fi fost desbătut mai Dik 
numai în partea ce se refere la chestiunile personale și anume : la cuali- 
ficațiunea membrilor, iar nu și cu privire la scopul şi agendele secțiunilor, 
— timp indelungat a rămas nerealisat. 

Abia după 14 ani, la adunarea generală ținută la Sibiiu în anul 
1876, chestiunea ia din nou forme mai concrete (Conel. Nr. LIH.). Anume 
la ințiativa fericitului loan Popescu sa decis executarea conclusului luat 
de adunarea gen. din 1862 cu privire la constituirea secțiunilor sciin- 
ţifice, cari — îndată ce se vor fi înscris 3 membrii la o secţiune, — 
aveau să-şi înceapă activitatea. În scopul arătat adunarea generală a şi 
provădut în budgetul anului viitor o dotațiune specială de 500 fi. 

La adunarea generală ţinută în anul următor la Blaşiu a fost sta- 
bilit un „proiect (regulament) pentru înființarea secțiunilor scientifice“ 
şi au fost aleşi președinții secțiunilor. 

Din raportul general al comitetului Asociaţiunii pe anul 1877/8, 
presentat la adunarea generală din Şimleu (1878), aflăm că secțiunile au 
fost înfiinţate conform regulamentului, și că au stabilit modalităţile in- 
trunirei lor, 

Cu toate aceste raportul comitetului, presentat la adunarea gene- 
rală ţinută în 1879 la Sighişoara, spune că secțiunile nu și-au început 
lucrarea şi nu au presentat recensiunile cerute asupra unor scrieri întrate 
la concurs. Abia în anul 1880, cu ocasiunea adunării generale ținute în 
Turda, găsim cea dintâi urmă a activității secțiunilor, sau mai bine dis: 
a uneia dintre secțiuni, anume: câte-va recensiuni asupra unor scrieri 
întrate la concurs şi propunerea înființării unui Museu de istorie naturală, 

Tot în această adunare gen. se mai modificără și unele disposiţiuni 
ale regulamentului stabilit la 1877. 
10 


98 Transilvania Partea oficială. 


ceata 


Cu toate aceste secţiunile de aici încolo nu au lucrat. În ra- 
poartele comitetului din 2—3 ani următori se mai amintesce cu părere 
de reu, că secţiunile nu s'au putut întruni, — şi apoi chestiunea dispare 
cu totul dela ordinea dilei. 

Abia cu ocasiunea modificării statutelor Asociaţiunii, proiectul în- 
ființării secțiunilor ocupă din nou adunările noastre generale. Anume 
adunarea generală ţinută în Blaşiu la 1895 prevede instituirea lor în în- 
suși textul statutelor noue ($ 2), și la iniţiativa comitetului central adu- 
narea generală din 1898, ținută la Beiuș, dispune realisarea proiectului. 

Pe această basă, şi în urma unui nou condus al ad. gen, din anul 
trecut, a fost elaborat acest proiect de regulament, care se presente spre 
aprobare la această adunarea generală. 


Principii, conducttoare. 


Având astfel instituțiunea proiectată o basă în trecutul Asociaţiunii, 
ni-se impune datoria de a încerca reînființarea ei în legătură organică 
cu organisaţia şi funcţionarea secțiunilor din trecut, 

Însă, după cum am putut vedé din istoricul expus, trecutul secţi- 
unilor sc. literare nu ne dă o basă suficientă și destul de solidă pentru 
lucrarea noastră, şi ștudiind mai de aproape organisaţia depusă în cele 
două regulamente dela 1879 şi 1880, va trebui să ne convingem, că în- 
vățăturile ce le putem lua din trecut, sunt numai negative: anume va 
trebui să căutăm ca în noua organisaţie să se evite scăderile celei vechi. 

Căci după părerea noastră eșecul din trecut nu poate fi atribuit 
exclusive numai dificultăților ce se opuneau în urma stărilor sociale ale 
poporului nostru, ci trebue atribuite, cel puţin în aceeaşi măsură, și de- 
fectelor organisării. 

Ori cât de mult s'au ocupat cercurile Asociațiunii cu această afa- 
cere, este fapt: că nici scopul, nici agendele secțiunilor nu au fost în destul 
precisate, şi astfel, find ele puse pe o basă cu totul vagă și nesigură, nu 
s'a putut; găsi nici deslegarea nimerită a chestiunilor personale, adecă a 
modalităţilor cualificării şi recrutării membrilor. 

În noul proiect am căutat deci înainte de toate: 

a) a defini și stabili scopul înființării secţiunilor cu considerare la 
caracterul, chemarea şi organisaţia Asociaţiunii noastre; 

b) a precisa, încât se poate, agendele secţiunilor, și 

c) a căuta o așa deslegare a chestiunilor personale, care să asi- 
gure conlucrarea cercurilor competente la activitatea secțiunilor. 


ad a). 


Asociaţiunea noastră, în sensul organisării depuse în statutele sale, 
este o societate culturală, și nu o corporaţiune sciinţifică-literară, 


Transilvania. Partea oficială. 99 


Scopul ei final nu este cultivarea sciinţelor şi artelor, ci aceasta, 
precum preste tot activitatea ei pe terenul literaturei, este numai un 
mijloc pentru ajungerea scopului principal: înaintarea culturală a popo- 
rului român din patrie. . 

În ori-ce corporaţiune sciinţifică-literară, votul decidetor este şi 
trebue să fie depus în persoanele celor competenţi în chestiuni sciinți- 
fice-literare, până când în Asociațiunea noastră votul decidetor şi cuali- 
ficațiunea celor în drept a decide, se basează pe nudul fapt al plăţii 
unei taxe anuale. 

Din această causă credem că ar fi greşit a organisa secţiunile pro- 
iectate după modul organisării academiilor şi a societăţilor sciinţifice- 
literare, 

În vederea scopului și organisaţiunii Asociaţiunii noastre am crequt 
deci că cea mai corespundătoare basă pentru instituirea secţiunilor o 
vom alege atunci, dacă le vom organisa astfel, ca ele să servească orga- 
nelor Asociațiunii ca un organ auxiliar de specialitate în chestiuni sciin- 
țifice-literare. 


ad b). 


Ce privesce precisarea agendelor secţiunilor am căutat a restringe 
terenul vast al activităţii sciinţifice-literare la problemele impuse Aso- 
ciațiunii prin caracterul și scopul ei, și am înșirat taxativ chestiunile cu 
cari secțiunile vor trebui să se ocupe, dacă vor voi să-şi facă datoria. 

Nu am împiedecat însă, ci din contra am stăruit deadreptul, ca 
secțiunile să dee atenţiunea cuvenită și acelor chestiuni sciinţifice-literare, 
cari, deși strict luat trec preste cadrul competenţei și activității proprie 
a Asociaţiunii noastre, dar pentru cari poporul nostru nu are organe mai 
competente și mai în posibilitate a le resolvi. 

Și pe acest teren secțiunile vor ave un rol de organ auxiliar; nu 
vor lua rolul academiilor și corporaţțiunilor şciinţifice-literare, dar vor 
put face acestora servicii foarte prețioase întru realisarea scopurilor 
urmărite de aceste înalte instituțiuni culturale. 


ad o). 


Încât pentru alegerea membrilor am abandonat cu totul acel prin- 
cipiu de voluntariat, adoptat de regulamentele vechi, deoare-ce acesta, 
mai ales între stările noastre sociale, nu ofere nici o garanţiă pentru aceea, 
ca la lucrarea ce avem în vedere, să se angajeze factorii competenţi, şi 
ca acestia să și aibe posibilitatea de a validita forțele lor în interesul 
scopului urmărit. 

Luând de basă disposițiunile $-lui 10 al statutelor, referitoare la 
numirea membrilor corespondenți, am credut că va fi bine a constitui sec- 
ţiunile din membri aleși, și dând acestei alegeri caracterul solemn al 
unei distincțiuni, să căutăm a obliga chiar şi prin acest moment cercurile 

10* 


100 Transilvania. Partea oficială. 


cele mai competente la o conlucrare cât mai intensivă pentru realisarea 
problemelor sciinţifice-literare ale Asociaţiunii. 
Şi pentru a nu ne espune eșecurilor din trecut, pentru a nu da din 


mână posibilitatea de a înlocui persoanele, cari nu vor justifica încre- `: 


derea Asociaţiunii, prin altele mai harnice, pentru a asigura activitatea, 
secţiunilor chiar și în cas dacă o serie de bărbaţi aleși de Asociaţiune 
nu ar voi sau nu ar put să-i dee concursul cerut, — am aflat cu cale 
a prevede şi unele disposițiuni de caracter disciplinar, ce e drept cam 
neusitate în corporaţiuni sciințifice-literare, dar la noi justificate atât 
prin experiențele din trecut, cât și prin stările de transiţie în desvoltarea 
noastră socială. 


Disposiţiuni speciale.. 


Cât pentru disposițiunile speciale ale Regulamentului present ne vedem 
îndemnați a da la acest loc unele explicațiuni cu privire la împărțirea 
secțiunilor şi la mijloacele materiale ale acestora. 

Pănă când regulamentele vechi au instituit 3 secţiuni: literară, 
istorică şi ştiinţifică, și această împărțire este cea mai usitată aproape 
la toate societăţile sciințifice-literare, — regulamentul nou, ţinând cont 
de trebuințele speciale ale Asociaţiunii şi preste tot ale poporului nostru, 
prevede încă doue secţiuni, anume una scolară şi alta economică, 

Chestiunile pedagogice la cele mai multe societăţi sciinţifice-literare 
sunt împărțite la secţiunea istorică; am credut însă, că cu considerare 
la multitudinea agendelor secţiunei istorice, la numărul mic al membrilor 
ei, și mai ales la împrejurarea că între stările noastre de astădi Asocia- 
țiunea trebue să dee o atențiune deosebită învățământului poporal, — 
va fi mai practic a înființa o secţiune specială scolară, care pe lângă 
chestiunile aparținătoare sciinței pedagogice să se ocupe mai de aproape 
şi cu literatura didactică și cu chestiunile organisatorice și administrative 
ale instrucțiunei poporale, luând în cercul ei de activitate și causa bibli- 
otecilor poporale. 

Aceleași considerațiuni, şi mai ales stările şi trebuinţele economice 
ale poporului nostru, ne au îndemnat a scoate din competența secțiunii 
sciințifice chestiunile de economie naţională şi a le încredința unei sec- 
iuni speciale economice, 

Aceste novaţiuni sunt — fără îndoială — cam neobicinuite, şi 
împărțirea făcută de Regulamentul present va pute fi escepţionată atât 
pentru-că este neusitată la corporațiuni sciinţifice-literare, cât şi din 
motiv că nu este făcută pe basă strict principială. 

Am preferit-o totuși, pentru că — după cum am mai arătat, — ca- 
racterul Asociaţiunii noastre nu este identic cu al corporațiunilor sciin- 
țifice-literare, și apoi având noi în vedere, la instituirea secţiunilor, 
scopuri practice, a trebuit să ținem cont în prima linie de trebuinefle 
noastre speciale. 


pă 


Transilvania. Partea oficială. 101 


Şi de altmintrelea regulamentul prevede şi eventualitatea împreunării 
a doue secțiuni într'o singură secțiune, și astfel ne vom put acomoda 
totdeauna împrejurărilor date. 

Ce privesce mijloacele materiale ale secţiunilor, acelea fără îndoială 
vor împune Asociaţiunii sarcini noue. Credem însă, că jertfele ce ni-se 
vor cere nu vor trece preste puterile Asociaţiunii și că sunt pe deplin 
justificate 

a) prin importanța scopului urmărit de secțiuni, 

b) prin faptul că Asociaţiunea pe teren sciințific-literar a jertfit 
pân’ acum sume prea neînsemnate, şi 

c) prin împrejurarea, că numerul membrilor, şi cu acesta şi venitele 
Asociaţiunii, sunt în continuă şi îmbucurătoare crescere, şi astfel o es- 
tindere a budgetului nu ar aduce cu sine o deranjare a finanţelor noastre. 


Şi de altmintrelea regulamentul prevede numai sarcinele cele mai 
indispensabile. 

Căci nu putem conta la o activitate spornică a secţiunilor fără a 
asigura membrilor acestora cel puţin restituirea cheltuielilor efective, 
împreunate cu participarea la şedinţe și cu executarea însărcinărilor 
primite. De 
Cheltuieli tot atât de indispensabile cât şi productive vor fi cele 
împreunate cu edițiunile secțiunilor. „Analele“ secțiunilor despre cari 
vorbesce regulamentul, deocamdată vor rămâne între cadre modeste şi 
nu vor reclama jertfe mai mari. Dar chiar şi dacă cu timpul aceste 
publicaţiuni ar lua dimensiuni mai mari, credem că ne vom bucura numai. 
Pentru-că cu cât mai mare va fi numerul scrierilor sciinţifice-literare, a 
căror valoare va justifica publicarea în „Anale“, cu atât mai mari vor fi 
progresele Asociaţiunii şi munificența cercurilor ce o susțin. 

O posițiune mai însemnată a erogațiunilor va fi remunerațiunea 
referenților din secțiuni, căror Regulamentul nou, urmând indigitările 
date de statute, le-a determinat un însemnat cerc de activitate, a cărui 
provedere fără o remunerațiune, fie chiar modestă, nu s'ar pute pretinde 
dela nici un membru al Asociaţiunii. 

Ținând însă cont de rolul referenților față cu organul Asociaţiunii, 
va deveni dispensabilă și de prisos, cel puțin în mare parte, subvențiunea 
dată pănă acum pentru revista noastră, și astfel din economiile acestea 
se va puts acoperi o însemnată parte a remuneraţiunii referenţilor. 

Intre asemenea împrejurări credem că Regulamentul şi în privinţa 
mijloacelor materiale a ţinut cont cu toată stricteţa de stările Asocia- 
ţiunii noastre. 


103 Transilvania. Partea oficială, 


N, 362—1900. 
Proiect de regulament 


I. Imstituirea și scopul sectiunilor. 


$. 1, 
Pe basa disposiţiunilor $-lui 2 din Statute se organisează 5 secțiuni 
sciințifice-literare, și anume: 
a) secțiunea istorică, 


b) „literară, 

e) h de sciințe naturale și fisice, 
d) k scolară, şi 

e) Și economică, 


In cas de necesitate agendele a doue secțiuni se pot împreuna şi 
încredința membrilor unei singure secțiuni. 


$. 2. 

Scopul instituirei secțiunilor sciinţifice-literare este: ca aceste, în 
calitate de organe de specialitate, să consilieze şi sprijinească adunarea 
generală și comitetul central întru realisarea problemelor literare, 
sciinţifice și culturale, impuse lor de scopurile ce le urmăresce Asociaţiunea. 


II. Membrii sectiunilor. 


Alegerea. 
$. 3. 


Secţiunile se compun din câte 5 membri corespondenţi aleși pe 
timp nedeterminat de adunarea generală ($. 10 din Stat.) din şirul 
membrilor ordinari, pe viață, sau fundatori “ai Asociațiunii, cari prin 
operele sau activitatea lor sau distins pe teren literar, sciințific sau 
cultural. 

Alegerea membrilor corespondenţi, conform $-lui 10 din Stat., s 
face pe basa propunerii comitetului central. 


§. 4. 

Membrii corespondenți se vor provede cu diplomă și vor fi scutiți 
de taxe. În adunările generale ale Asociaţiunii însă numai atunci vor 
ave vot decisiv, dacă vor fi achitat taxa de membru fundator, pe viaţă sau 
ordinar ($ 16 din Stat.) 


Drepturile membrilor. 
§. 5. 


Drepturile membrilor corespondenţi sunt următoarele : 
a) pot participa la adunările generale ale Asociaţiunii cu vot con- 
sultativ ($ 16 din Stat.); 


Transilvania. Partea oficială. 103 


b) au vot decisiv și drept de propuneri și inițiativă în ședințele 
de secțiuni și în cele plenare; 

c) au drept a cere rebonificarea speselor efective împreunate cu 
participarea la şedinţele secțiunilor și cu însărcinările sciinţifice-literare 
primite dela comitet; 

d) pot folosi biblioteca Asociaţiunii fără cauţiune şi şi în afară 
de oarele în cari biblioteca este deschisă pentru public; 

e) primesc câte un exemplar din toate publicaţiunile Asociaţiunii. 


Datorinţele membrilor. 


$. 6. 


Membrii secţiunilor sunt datori: 

a) a participa la şedinţele secțiunilor ; 

b) a se supune însărcinărilor primite dela secţiune, şi în special a 
censura operele ce li-se vor da spre recenseare; 

c) a da pe calea corespondenței informaţiunile şi opiniile ce li-se 
vor cere din partea organelor Asociaţiunii; și în fine 

d) a urmări, în specialitatea lor, progresele și apariţiunile sciinţifice- 
literare mai însemnate și a le comunica în secțiuni. 


Încetarea mandatului și suplinirea vacanţelor. 
S.T. 


Mandatul membrilor corespondenți incetează: 

prin moarte, 

prin demisiune dată în seris, 

prin absență nemotivată dela ședințele secțiunilor în timp mai lung 
de doi ani. 

In toate trei casurile locul membrului respectiv se va declara vacant 
în proxima ședință a secțiunii. 

$. 8. 


În cas de vacanţă secţiunea respectivă în proxima ședință va de- 
signa persoana, prin care să se suplinească locul vacant, şi intrunind 
candidatul ei 2/, de voturi în ședința plenară a secţiunilor, va fi nominat 
comitetului central, pentru a fi propus de acesta spre alegere în adunarea 
generală. 

$. 9. 


Comitetul central la propunerea candidaţilor pentru alegerea mem- 
brilor corespondenţi, nu se poate abate dela votul secţiunilor, decât 
numai la cas dacă aceste ar întârzia timp de peste un an cu nominarea 
candidaților pentru locurile devenite vacante. 


104 Transilvania. Partea oficială. 


XII. Agendele sectiunilor. 
În general. ; 
§. 10. 


Agendele secțiunilor în general sunt următoarele : 

Secţiunile, fiecare în ramul ei, 

a) vor controla mersul desvoltini culturale a poporului român, şi 
studiind deoparte piedecile acestei desvoltări, iar de altă parte căile și, 
mijloacele prin cari ea ar pute fi înlesnită și înaintată, vor face organe- 
lor Asociațiunii propuneri pentru realisarea scopurilor acesteia ; 

b) vor studia și delibera chestiunile în cari organele Asociațiunii 
le vor cere consiliul; 

c) vor urmări mişcarea literară română în diferitele ramuri, vor 
face propuneri pentru editarea de publicațiuni, pentru premii și burse 
sciințifice-literare şi vor censura lucrările intrate la concurs; 

d) vor da mână de ajutor la crearea și completarea colecțiunilor 
sciințifice ale Asociațiunii, la arangearea de exposițiuni și la înființarea 
şi desvoltarea altor instituțiuni culturale. 


Secţiunea istorică. 


§. 11. 


Secţiunea istorică se va ocupa în special cu următoarele agende: 

a) cu adunarea şi aședarea în colecțiunile Asociaţiunii de docu- 
mente, monete şi ori-ce alte obiecte de interes istoric, în deosebi şi 
cu completarea colecţiunilor de diare, precum peste tot cu arangearea 
şi înavuţirea Museului istoric proiectat de Asociaţiune; 

b) cu explorarea archeologică a ţerii prin misiuni și prin înfiin- 
area de societăţi sau comisiuni archeologice; 

c) cu studii etnografice, şi în deosebi cu explorări, publicaţiuni 
speciale, şi cu exposiţiuni etnografice, cu arangearea şi completarea Mu- 
seului etnografic proiectat de Asociaţiune, şi în fine cu măsuri referitoare 
la conservarea portului naţional și a motivelor originale în industria 
de casă a poporului român. 

Mai departe secțiunea istorică 

d) va iniția editarea de documente și studii istorice, va propune 
publicarea de premii pentru lucrări aparținătoare istoriei, etnografiei, 
geografiei politice şi istorice, jurisprudenţei şi sciințelor politice şi so- 
ciale, şi va censura scrierile de asemenea cuprins, intrate la concurs; 
în fine 

e) va controla publicaţiunile istorice, atât cele românesci cât și 
cele apărute în limbi străine, şi va conlucra atât direct, cât şi prin aver- 
tisarea bărbaţilor de specialitate, la rectificarea publicațiunilor eronate 
sau tendențioase asupra istoriei și stărilor poporului român. 


Transilvania. Partea oficială. 105 


Secţiunea literară. 
§. 12. 


Secţiunea literară va avé următoarele agende speciale: 

a) se va ocupa cu studii linguistice încât privesce adunarea mo- 
numentelor limbei poporale şi culegerea şi publicarea eventua} în dic- 
ționare speciale a formelor dialectale şi provincialismelor 1. române din 
patrie ; 

b) va culege monumentele și isvoarele literaturei române in- 
digene, va reedita operele scriitorilor nostri vechi şi va publica biografiile, 
scrisorile şi notițele acestora ; 

c) se va ocupa cu culegerea şi coordinarea materialelor folelorice 
române din patrie; | 

d) va da o deosebită atenţiune bibliografiei române, vechi şi moderne, 
îngrijind ca în fiecare an să se publice un complet repertoriu bibliografic 
și statistic al întregii producţiuni literare rom. din patrie; 

€) se va ocupa cu chestiunile de belearte, și întrând în legătură 
cu societățile artistice române, va conlucra în deosebi la culegerea me- 
lodiilor poporale rom., la înființarea de coruri de plugari şi societăţi de 
diletanți și la provederea acestora cu un repertoriu potrivit; 

f) va conlucra la publicarea de cărți pentru trebuințele poporului, la 
provederea acestuia cu lectură bună, eftină și eventual gratuită, şi în 
deosebi va conduce editarea „Bibliotecii poporale a Asociaţiunii” ; 

g) va înainta propuneri pentru arangearea și înavuţirea bibliote- 
celor Asociaţiunii; 

h) va controla mișcarea literară în materie de literatură frumoasă, 
va iniția editarea de scrieri literare, va propune publicarea de premii 
pentru asemenea lucrări şi va censura toate lucrările de literatură fru- 
moase și belearte, ce vor intra la concursurile Asociaţiunii. 


Secţiunea sciinţifică. 
$. 13. 


Secţiunea, de sciințe naturale și fisice se va ocupa îndeosebi: 

a) cu lucrări de sciințe exacte şi fisice de utilitate generală, dând 
o deosebită atențiune explorării geografice și fisiografice a ținuturilor 
țerii locuite de Români ; 

b) va conlucra la intemeiarea de colecţiuni de istorie naturală, mai 
ales încât aceste privesc deadreptul lipsele și interesele poporului român ; 

c) va culege material pentru editarea unui dicționar al nomencla- 
turei poporale române de istorie naturală ; 

d) va da o atenţiune deosebită igienei. țeranului român şi atât prin 
publicațiuni cât și pe alte căi ce stau deschise organelor Asociaţiunii, 
va căuta să amelioreze stările igienice ale poporului nostru ; 


106 Transilvania. Partea oficială, 


e) va controla producţiunea literară-sciinţifică, va iniția publicaţiuni 
şi premii în acest ram și va censura scrierile sciințifice intrate la 
concurs. 

Secţiunea școlară. 


§. 14. 


Secţiunea școlară va avé următoarele agende speciale: 

a) se va ocupa cu studiarea stării școalelor noastre poporale şi de 
specialitate, căutând căi și mijloace pentru ajutorarea și asigurarea lor, și 
inițiând înfiinţarea de şcoli speciale reclamate de lipsele poporului român ; 

b) va consilia comitetul central ca organ de specialitate în ches- 
tiuni referitoare la şcoalele și internatele susţinute de Asociaţiune; 

c) va controla mersul învățământului poporal şi va iniția dispo- 
sițiuni pentru ameliorarea lui precum și pentru premiarea persoanelor 
binemeritate pe acest teren; 

d) va aduna material pentru statistica culturală a poporului român 
şi va îngriji de publicarea și exploatarea lui; | 

e) va urmări producţiunea literară în materie didactică, pedagogică, 
filosofică, şcolară şi bisericească, va iniția publicațiuni și premii, și va 
censura lucrările intrate la concurs, aparținătoare ramurilor înșirate ; 

f) în cercul de activitate a secţiunii școlare va mai căd6 şi îngri- 
jirea de bibliotecile ambulante ale Asociaţiunii, de crearea, dotarea și 
administrarea lor. 


Secţiunea economică. 
$. 15. 


Secţiunea economică va avé următoarele agende speciale: 

a) va urmări desvoltarea economică a poporului român pe toate 
terenele economiei naționale și va iniția disposițiuni pentru înaintarea 
acelei desvoltări; prin editarea de publicaţiuni, prin prelegeri și ajutorarea 
înființării de Asociaţiuni economice, va stărui pentru ameliorarea siste- 
mului economic al poporului nostru și pentru înbrățoşarea de noue ramuri 
ale economiei ; 

b) va iniţia înființarea de școale profesionale şi va conlucra la or- 
ganisarea și susținerea lor; 

c) va ingriji de culegerea, publicarea şi exploatarea datelor statistice 
referitoare la stările economice ale poporului român ; 

d) va iniția exposițiuni economice și va face propuneri pentru 
burse în diferitele ramuri economice; 

€) va urmări literatura economică, va iniția premii în acest ram și 
va, censura scrierile economice intrate la concursurile Asociaţiunii. 

Secţiunea economică în lucrarea sa va căuta să rămână în continuă 
şi intimă coatingere cu societăţile şi corporaţiunile economice ale Ro- 
mânilor din patrie, va sprijini activitatea acestora şi le va cere conlu- 
crarea la intreprinderi noue. 


saatii 


Transilvania. Partea oficială. 107 


IV. Organismul sectiunilor. 


$. 16. 
Secţiunile îşi vor exercita activitatea lor 
a) în şedinţe plenare, 
b) în şedinţele secţiunilor, 
c) prin oficialii lor, şi 
d) prin comisiuni și persoane însărcinate cu misiuni speciale. 


Şedinţe plenare. 
g. 17. 


Şedinţele plenare ordinare se vor întruni în Sibiiu, cel puţin odată 
pe an, pe timpul Rusaliilor, vor fi convocate şi presidate de președintele 
Asociaţiunii, şi se vor ocupa mai ales cu chestiuni personale și materiale, 

In competența şedinţelor plenare cad în special: 


a) declararea vacanțelor în secțiuni; 

b) nominarea candidaţilor pentru locurile vacante; 

c) nominarea de candidați pentru alegerea membrilor onorari, cari 
se vor propune adunării generale prin comitetul central ($ 11 din Stat.); 

d)  premiarea operelor intrate la concurs, pe basa propunerii sec- 
țiunilor respective; 

e) stabilirea budgetului secţiunilor. 

f) determinarea temelor pentru concursuri literare; și 

g) peste tot stabilirea propunerilor ce se vor înainta prin comitetul 
central la adunarea generală. 


$. 18. 


Coneclusele se vor lua, în casurile prevădute în $ 17 sub a) b) c)și 
d) cu ?/,, iar în alte casuri cu majoritatea absolută a voturilor. Pentru 
validitatea concluselor se cere presența a cel puţin 7 membri. 

Preşedintele, dacă nu este membru în secţiuni, nu votează. 

Dacă resultatul votului este nul, se face imediat o a doua votare, 
și dacă nici la această votare nu resultă majoritatea recerută (de ?/; 
resp. absolută), în casurile de sub a) b) c) şi d) votarea se amână pe 
altă şedinţă, iar în celelalte casuri dirimă votul președintelui. 


§. 19. 
Notarul şedinţelor plenare (ordinare, extraordinare şi publice) este 
prim-secretarul Asociațiunii, iar referenți vor fi referenţii secțiunilor. 
$. 20. 
Procesele verbale vor fi subscrise de președinte şi notar şi verificate 


de câte un membrn din fiecare secțiune, 
Executarea concluselor cade în sarcina notarului ședinţelor. 


108 Transilvania. Partea oficială. 


g. 21. 


Regulamentul desbaterilor şedinţelor plenare se va stabili prin un. 4 


conclus special al acestora. Păn' atunci se vor observa regulele stabilite 
în ŞŞ-ii 7—10 şi 13—16 ai Regulamentului afacerilor interne ale comi- 
tetului central. 
Şedinţe extraordinare. 
§. 22. 

Şedinţele plenare extraordinare se vor convoca la propunerea unei 
sau mai multor secțiuni, sau și la cererea comitetului central, prin pre- 
şedintele Asociațiunii, care va cere opinia președinților de secţiuni cu 
privire la data și locul intrunirii. 


Şedinţe publice. 
§. 23. 
Şedinţele plenare publice se vor intruni în fiecare an, cel puţin 
odată, cu ocasiunea şi la locul adunării generale ordinare a Asociațiunii, 
şi anume între şedinţa primă și ultimă a acesteia. 


| §. 24. 

Şedinţele plenare publice se vor ocupa exclusiv numai cu urmă- 
toarele obiecte: 

a) presentarea raportului anual despre lucrarea secțiunilor și despre 
mișcarea literară şi culturală a Românilor din patrie; 

b) discursuri comemorative asupra membrilor onorari, fundatori şi co- 
respondenţi, şi asupra donatorilor și sprijinitorilor decedați ai Asociaţiunii ; 

c) cetirea de disertațiuni sciințifice şi literare. 

In ședințele plenare publice nu se vor admite desbateri, și nu se 
vor lua concluse formale. Membrii Asociaţiunii cari nu sunt membri ai 
secțiunilor, vor puté ţine discursuri și disertaţiuni numai la cas dacă vor 
presenta textul acestora cel puţin cu 8 dile înainte de adunarea gene- 
rală la presidiul Asociaţiunii, care va decide asupra admiterii după ascul- 
tarea referentului secţiunii respective, în cas de trebuință a secțiunii întregi. 

Ședinţele de secțiuni. 
$. 25. 

Fiecare din secțiuni se întrunesce în ședințe ordinare cel puţin de 
doue-ori pe an, și anume: 

a) odată pe timpul sărbătorilor Crăciunului şi Anului-nou la locul 
ce însa-şi secțiunea îl va alege cu considerare la domiciliul majorităţii 
membrilor sei; 

b) a doua-oară în Sibiiu, înainte de întrunirea ședinței plenare 
ordinare, convocată de președintele Asociaţiunii. 

$. 26. 

Şedinţele extraordinare se vor convoca când trebuinţa va cere, şi 
anume la inițiativa biroului sau membrilor secţiunilor, sau și la cererea 
comitetului central. 


Transilvania. Partea oficială. 109 


8. 27. 


Şedinţele de secțiuni vor fi convocate şi presidate de cătră 
preşedinţii secțiunilor. 

Notarul lor va fi referentul secțiunii. Procesele verbale se vor ve- 
rifica şi conclusele se vor executa de președinte şi notar. 


Conclusele se vor lua cu majoritatea absolută a voturilor membrilor 
presenți. Pentru a pute lua concluse valide se recere presența a.cel 
puțin 3 membri. 


8. 28. 


Secțiunile în şedinţele lor se vor ocupa mai ales cu agendele lor 
sciințifice-literare, şi anume vor desbate şi delibera chestiunile puse la 
ordinea dilei din inițiativa membrilor lor, ori în urma recercării comite- 
tululi central. 

Îndeosebi cad: în competinţa şedinţelor de secţiuni următoarele 
obiecte: 

a) stabilirea propunerilor, informaţiunilor și răspunsurilor cerute 
de comitetul central; 

b) stabilirea propunerilor din proprie inițiativă ce se vor face 
şedinţelor plenare sau comitetului central în chestiuni ce cad în cercul 
de competență al acestuia; 

c)  candidarea suplinitorilor pentru locuri vacante în sinul sec- 
ţiunii; 

d) stabilirea și înaintarea la ședința plenară a proiectului de budget 
al secţiunii, în legătură cu propunerile pentru burse şi premii în ramul 
aparținător secțiunii ; 

€) censurarea operelor intrate la concurs; 

f) alegerea preşedintelui şi referentului secțiunii; 

9) însărcinarea membrilor proprii, și în cas de lipsă emiterea de 
comisiuni compuse din alți bărbaţi de specialitate, pentru studii și 
lucrări speciale; 

h) stabilirea regulamentelor și a programului de acţiune pentru 
deliberarea şi executarea agendelor impuse secțiunii de acest regulament; 
şi în fine 

i) stabilirea sediului secţiunii cu considerare la domiciliul biroului 
şi al majorității membrilor secţiunii. 


V. Oficialii seeţiunilor. 


§. 29. 
Oficialii secțiunilor sunt: 
a) preşedinţii de secțiune, 
b) referenții de secțiune, 
c) prim-secretarul Asociațiunii. 


110 Transilvania. Partea oficială. 


Președinții de secțiuni. 
g. 30. 


Fiecare secțiune la prima constituire alege din sinul seu, tot pe 
timp de câte 3 ani, un preşedinte, și pentru cas de împedecare a acestuia, 
precum şi eventual pentru conducerea afacerilor la sediul secțiunii, în 
conlucrare cu referentul acestuia, un vicepreședinte. 


8. 31. 


Președintele secțiunii convoacă şi conduce ședințele de secțiune, 
subscrie procesele verbale și execută conclusele acestora; stând în con- 
tinuă și intimă legătură cu referentul secțiunii, controlează activitatea 
acestuia, și împarte între membrii secțiunii lucrările pregătitoare pentru 
ședințele secțiunii. 


Referenţii de secțiuni. 


§. 82. 
Referenţii de secţiuni se aleg — îndată după constituirea sec- 
țiunii — în ședința și din sinul acesteia, pe timp nedeterminat. 


Agendele lor sunt următoarele: 

a) redigează procesele verbale ale şedinţelor de secţiune; 

b) referează toate chestiunile puse la ordinea dilei, încât nu au 
fost împărțite la referenţi speciali; 

c) îngrijesc de întreagă corespondența secțiunii, atât cu membrii 
acesteia, cu comisiunile emise, cât și cu comitetul central, prin prim- 
secretarul Asociaţiuni ; 

d) redigează raportul anual despre activitatea secțiunii și despre 
mișcarea literară şi culturală pe terenele ce cad în competenţa secţiunii, 
având a pablica în organul Asociaţiunii recensiuni asupra tuturor pro- 
ductelor literare aparținătoare specialităţii lor ; 

e) sunt redactorii Analelor secțiunii, fac parte din comitetul de 
redacțiune al părţii literare a organului Asociaţiunii, al raportului anual 
despre lucrările secțiunilor şi despre întreaga mișcare literară şi cultu- 
rală română din patrie, și în fine al „Bibliotecii poporale a Asociaţiunii“ ; 

f) controlează editarea pnblicațiunilor Asociaţiunii, ce aparţin 
specialității lor. 


$. 33, 
Referenţii de secțiuni, afară de restituirea speselor de cancelarie, 
primesc o remunerațiune anuală, care — la propunerea secțiunii — se 


stabilesce în budgetul secțiunilor. Fiind mulțimea și calitatea agendelor 
referenţilor diferite în diferitele secțiuni, remunerațiunea referenţilor nu 
trebue să fie aceaşi în toate secțiunile, 


Transilvania. Partea oficială. 11 


Prim-secretarul Asociaţiunii. 
Ş. 34. 

Prim-secretarul Asociaţiunii este organul intermediar între secţiuni 
şi comitetul central, şi anume: 

a) execută conclusele comitetului central încât privesc lucrările 
secţiunilor ; 

b) referează în sinul comitetului central toate propunerile şi actele 
intrate dela secţiuni; 

c) redigiază procesele verbale ale şedinţelor plenare; 

d) susține continue legături de corespondență cu referenții sec- 
țiunilor, raportând comitetului central din timp în timp despre activi- 
tatea acestoru; 

e) îngrijesce de provederea secțiunilor cu toate isvoarele și mij- 
loacele trebuincioase pentru lucrările lor; 

f) face parte, ca organ executiv, din comitetele de redacțiune ale 
Analelor secţiunilor, al raportului anual despre lucrarea secțiunilor și 
despre mişcarea literară şi culturală rom. din patrie, al „Bibliotecii popo- 
rale a Asociaţiunii“, și îngrijesce de editarea publicațiunilor ; 

g) ca redactor al organului Asociaţiunii împarte spre recenseare 
scrierile apărute, îngrijesce de publicarea în foaia Asociaţiunii a actelor 
şi comunicatelor secțiunilor; şi în fine 

h) execută însărcinările ce i-se vor da din partea secţiunilor. 


VI. Mijloacele sectiunilor. 


Resursele. 
§. 835. 
Mijloacele necesare pentru îndeplinirea lucrărilor aparținătoare 
competenţei secțiunilor, se vor lua: 
a) din fondul general al Asociaţiunii; 
b) din dotațiunea anuală a fondului „George Barițiu“, şi în fine 
c) din donațiuni speciale făcute pentru lipsele şi scopurile secțiunilor. 


Budgetul. 
§. 36. 

Pentru sumele ce vor fi de luat din resursele amintite în §. 35 
sub a) şi b), şedinţa plenară ordinară va face an de an un budget de- 
taiat, lucrat pe basa proiectelor intrate dela diferitele secțiuni. 

Acest budget, după aprobare din partea comitetului central, va fi 
luat în budgetul general al Asociațiunii şi supus cu acesta aprobării 
adunării generale. 

$. 37. 

Despre sumele donate anume pentru lipsele și scopurile secţiunilor, 
se va face și supune aprobării din cas în cas un budget special, care 
va observa cu stricteță intențiunile donatorilor. 


112 Transilvania. Partea oficială. 


Raţiociniu. 
$. 88. 

Despre întrebuințarea sumelor provădnte în budgetul ordinar și în 
cele speciale, secțiunile vor presenta rațiociniu anual, 

Sumele economisate în decursul unui an, se vor considera ca venite 
extraordinare pentru anul viitor şi se vor pute întrebuința în decursul 
acestuia. 

VII. Publicaţiunile sectiunilor., 
§. 39. 

Secţiunile vor publica operele lucrate, inițiate şi editate de dînsele: 

a) în ediţiuni separate, 

b) în organul Asociaţiunii, 

c) în Analele secţțiunilor, şi 

d) în „Biblioteca poporală a Asociaţiunii“. 

$. 40. 

“În edițiuni separate se vor publica scrierile premiate (afară de casul 
prevădut în $ 43), apoi opere mai voluminoase, precum și acele, al căror 
cuprins indică o publicare separată. 


§. 41. 
In organul Asociaţiunii se vor publica desbaterile și actele admi- 
nistrative ale secţiunilor, iar scrieri scienţifice și literare numai încât 
publicarea lor nu ar reclama o trecere peste budgetul foii Asociaţiunii. 


§. 42, 

În Analele secțiunilor, cari în cas de trebnință se vor edita separat 
pentru fiecare secțiune, sub îngrijirea specială a referenților de secțiuni, 
se vor publica scrieri sciinţifice-literare mai mici, precum disertațiuni, 
studii, eto. 


$. 43. 

În „Biblioteca popor. a Asociaţiunii“, care în cas de trebuință se 
va put6 împărți după cuprins în diferite secţiuni, se vor publica serieri 
întocmite pentru trebuinţele și usul poporului, intrate la concursele pu- 
blicate, sau căștigate pe altă cale anume pentru acest scop. 


Ş. 44. 

Pentru fiecare edițiune modul de publicare se va stabili de secţi- 
unea respectivă. 

VIII. Alte disposiţiuni. 
$. 45. 

La cas dacă o secțiune nu se întrunesce în timp de doi ani, sau 
în timp de aceaşi durată nu resolvă recercările comitetului central, 
acesta poate ordona convocarea unei ședințe plenare extraordinare, în 
care constatându-se causele și piedecile neactivităţii secţiunei respective, 
se va încerca delăturarea acestora. 


Transilvania. Partea oficială. 113 


Încât aceasta nu ar fi posibil, comitetul central va propune proxi- 
mei adunări generale anularea mandatului membrilor secțiunii şi alege- 
rea altor membri corespondenţi, nominați de ședința plenară a secţiu- 
nilor, ori în casul Ş-lui 9, de însuși comitetul central. 


§. 46. 

Schimbarea acestui regulament se va puté face numai prin aduna- 
rea generală la propunerea şedinţei plenare a secțiunilor sau a comite- 
tului central. 

În ambele casuri propunerea are să fie acceptată în şedinţa ple- 
nară a secţiunilor, resp. în şedinţa comitetului central, cu ?/; ale votu- 
rilor membrilor presenţi. 


Din ședința comitetului central al Asociaţiunii, ţinută în Sibiiu la 
19 Iunie 1900. 


Dr. Il. Puşcariu, Dr. C. Diaconozvich, - 
vice-președinte. IL secretar. 
Nr. 461—1900. Aclus B. 
LISTA 


stipendiaților Asociaţiunii în anul scolar 1899/1900. 


Pavel Gușeilă-Negrea, stud. în cl. VII. gimn. în Brașov | Stipendiul 

Gregoriu Oşan, stud. în el. VII. gimn. în Năsăud Í Ar 
Alexandru Liuba, elev de sculpt. în München ; 200 cor. din fond gen. 
Basiliu Başota, st. în cl. VI. gimn. în Năsăud ; 40 cor. din fund. Basiota. 
Iuliu Haţegan, stud. în cl. IV. gimn. în Cluj; 100 cor. din fund. Dobâca. 
Mihaiu Papp, stud. în el. VII. g. în N.-Kâroly; 120 c. din fund. Galiană. 
Virgil Nistor, st. în cl. HI. gimn. în Braşov; 120 c. din fund. Marinovici. 
Silvia Ciora, elevă în cl. III. civ. în Sibiiu; 80 cor. din fund. Dr. I Moga. 


Aurel Vasilie, stud. în cl. IV. gimn. în Sibiiu ; 80 c. din fund. Riureanu. 


Sac aaa Or a: RD 


i1 


114 Transilvania. Partea oficială. 


Aclus C. 


RAPORT 


despre lucrările comitetului central referitoare la înfiintarea 
„Casei Naționale.“ 


Comitetul central, în vederea acțiunii intensive reclamate de loteria 
aranjată de Asociațiune pentru scopurile Casei Naționale, și pentru a nu 
obosi publicul cu noue cereri în interesul acestei instituțiuni, în anul 
trecut s'a restrîns la o propagandă cât se poate de vie pentru desfacerea 
biletelor de loterie, și numai cu ocasiunea Anului nou a încercat a pune 
obiceiul feliticitărilor din nou în serviciul culturei române, inițiând, și 
de astădată cu bun succes, rescumperarea lor în favorul Casei Naţionale. 

Cu toate aceste fondul Casei Naţionale a fost alimentat nu numai 
din cele două resurse amintite, ci şi prin donaţiuni spontane. 

Ce privesce în primul rând Loteria Casei Naţionale, D. Ministru de 
finanţe cu ordinaţiunea Nr. 49.522 din 27 Iulie a. tr. a acordat Asocia- 
țiunii concesiunea cerută pentru aranjarea loteriei, însă nu în cadrul 
stabilit de Comitetul central, ci numai pentru o emisiune de 100.000 
bilete de câte 1 coroană. 

După-ce în asemenea condițiuni era de prevădut, că loteria nu se 
va put încheia, cu un profit mai considerabil, comitetul central a făcut 
o noauă încercare de a exopera concesiunea pentru o emisiune mai mare ; 
însă n'a isbutit. 

În vederea acestei situațiuni, Comitetul central, ca să nu lipsească 
fondul Casei Naţionale cu totul de resursa de sub întrebare, a fost silit 
a se acomoda concesiunii ministeriale, şi prin conclusul seu N. 255 din 
2 Novembre a. tr., a decis aranjarea loteriei cu o emisiune de 100.000 
bilete de câte o coroană. 

După asigurarea obiectelor de câștig în valoare de 25.000 cor., 
emisiunea biletelor de loterie s'a făcut în decursul lui Decembre a. tr., şi 
îndată s'a început o acțiune cât s'a putut de intensivă, pentru desfacerea lor. 

Cu toate nisuințele noastre însă, şi cu toată bunăvoința ce a în- 
timpinat-o Comitetul central la o parte a băncilor şi despărțămintelor 
noastre, — la începutul lunei Maiu a. c. nu era âncă vândut un număr 
destul de mare de bilete, pentru ca să fim putut conta cu siguranță la 
un profit cât de modest, şi din această causă comitetul central în ședința 
sa din 10 Maiu a. c., a decis a cere dela D. Ministru de finanţe conce- 
siunea de a amâna tragerea la sorți, fixată pe diua de 81 Maiu, la un 
termen mai îndepărtat, şi cu ordinaţiunea ministerială Nr. 40.757 din 
21 Maiu a. c. a și obţinut concesiunea de a face sortarea numai la 20 
Octobre a. c. 

Contravaloarea biletelor desfăcute pănă acum acopere pe deplin 
toate cheltuielile împreunate cu aranjarea loteriei, cari și pănă acum sunt 
aproape toate plătite. La un profit mai considerabil vom pute conta însă 


i 
} 
% 


Transilvania. Partea oficială. 115 


numai la cas dacă și acele cercuri, cari pănă acum au remas mai indi- 
ferente față cu întreprinderea Asociaţiunii, vor urma exemplul dat de 
zeloşii sprijinitori ai lucrării noastre. 

În urma apelului Asociaţiunii pentru rescumperarea fekeitărilor la 
Anul nou, au întrat la Cassa Asociaţiunii 188 rescumpărări în suma totală 
de Cor. 1704-10, (față cu 62 rescumpărări în suma de Cor. 267-60 din anul 
premergător). Comitetul central va căuta să asigureze şi desvoalte acest 
isvor de venit şi pe viitor pentru trebuințele Casei naționale. 

Donațiuni spontane au întrat atât în bani, cât şi în obiecte, cele 
dintâiu dela mai multe institute de bani și dela fericita Ioana Bădillă, 
care cu toate că și-a eternisat memoria și prin alte fundațiuni mari, în- 
credințate Asociaţiunii noastre, n'a întrelăsat a asigura Casei Naţionale 
prin testament taxa de fondator de Cor. 2000:—. 

Cu adânc regret şi cu recunoscinţă înregistrăm la acest loc trecerea 
din viaţă atât a numitei binefăcătoare a tinerimei române, cât şi a pri- 
mului fundator al Casei Naţionale, Constantin cav. de Steriu, decedat 
tot în anul trecut. 

Împreună cu donaţiunile întrate dela ultima adunare generală în- 
coace, fondul şi inventarul Casei Naţionale arată următoarea stare: 


I. Contribuirile fundatorilor. 
1. Particulari: 


1. Dna Ioana Bădillă . . . . . . 0. 2000:— 
2. D. Constantin cav. de Steriu . . „ 2200— 
3. Em. Ungurianu, adv., Timişoara . „  2000:— 
4. Nic. Garoiu, adv., Zernesci . . „ 2000— 
5. Alex. Lebu, propriet., Sibiiu . . „ 2000— 
2. Institute de credit: 
6. Albina, Sibiu . . . . . . . ©. 2000-— 
7. Orăviceana, Oravița . . . . . „ 2000— 
8. Crişana, Brad . . a e i m a pe '2000— 
9. Auraria, Abrud . . . . . . . ,  2000:— 
10. Doina, Câmpeni Rega e.. p 2000— 
11. Cassa de păstrare, Sălişte a e ai 2000:— 
12. Haţegana, Haţeg . . . . . . „ 2000— 
13. Furnica, Făgăraş . . . . . .„ „ 2000— 
14. Făgeţana, Făget . . . . . . p 2000— 


15. Sentinela, Satul-nou . . . . . p 2000— 


Ii. Donaţiuni în bani 
Dela institutele de credit: 
Lipovana, Lipova . . . . . . .„ ©. 200— 
Fortuna, Rodna v.,. . . . . o. e e pp  100— 
Corvineana, Hunedoara . . . . . . p 80— 


116 Transilvania. Partea oficială. 


Olteana, Viștea inferioară . . . . . ©. 100— 
Speranţa, Borgo-Prund . . . . . . p  20— 
Sebeşana, S-Sebeș . . . . . . . . „  50.— 
Timişana, Timişoara . . . a . . . s 40— 
Cordiana, Fofeldea . . . . . . . . p  20— 
Luceafărul, Vârșeț . . . . . . . . p 800 — 
Victoria, Arad „  200:— 


Fondul cult. al „Albinei“ . . , . . „ 900— 
Grănițerul, Dobra . . . . . . . . 3 20;— 
Economia, Lugoș . . soso cc. . p  10— 


şi particulari: 


Trifon Miclea, Uzdin . . . , . . . 0. 100— 
Dr. St. Morariu, Cluj . . . . . . . sp  40— 
alte contribuiri . . . . cc o» 9. 


MI. Din rescumpărarea felicitărilor de Anul nou. 


În Ianuarie 1899. . . , . . „ . ©- 26760 
i X IOO a. cope a mega a e Te '704-10 
în total în bani . . ©. 383,353'70 


Donaţiuni în obiecte. 


Pentru museul istoric, 

Fluerul lui Avram Iancu, dela D. I. St. Şuluţu, Sibiiu; 

Sigilul lui Avram Iancu, dela dna Iulia Bisa din Mihăleni; 

D-şoara Eufemia Katona, un autograf al lui Simeon Bărnuţiu; 

O statuetă de Hermaphroditos dela Dd. Dr. At. M. Marienescu și 
Al. Liuba, monete și bancnote vechi dela Dd. D. R. Cordescu, Fofeldea, 
Part. Cosma, Sibiiu, Rub. Patiţa, A.-lulia, Il. Moga, Sibiiu, I. Constantin, 
Ilva-mare, R. Petric, Sibiiu, G. Baderca, Mehadica și T. Morcan, Budapesta. 


Pentru Museul etnografic: 


DI Dr. Gavr. Cosma, Beiuș, un costum din Bihor și dl Dr. Ilarion 
Puşcariu o pungă din secolul trecat. 

Încheiând cu aceste raportul nostru, rugăm Onor. Adunare gene- 
rală, să binevoiască: 

1. a lua act de acest raport și a aproba disposițiunile luate de co- 
mitetul central cu privire la înființarea Casei Naţionale; 

2. a da expresiune recunoscinței sale față cu fundatorii și sprijini- 
torii acestei instituţiuni ; şi 

3. a adresa membrilor Asociaţiunii un călduros apel, ca să dee lo- 
teriei aranjate pentru scopurile Casei Naţionale tot concursul posibil. 


Din ședința Comitetului central ţinută în Sibiiu la 9 August 1900. 


misti Sei pa o tt 


Transilvania. Partea ofiziaiă. 117 


Nr. 109—1900. Aclus E. 


RAPORTUL CASSEI. 


Onorat Comitet! 


Ne luăm voia a presenta în aclus sub -/. raţiociniile fondurilor, fan- 
dațiunilor şi depositelor Asociațiunii pentru anul 1899, şi rugăm pe On. 
Comitet, să binevoiască ale supune unei revisiuni prealabile, iar după 
aceea ale înainta la adunarea generală, care aflându-le în regulă să le 
aproabe definitiv, şi să dea Onoratului Comitet și prin acela noauă abso- 
lutorul pentru gestiunea noastră la cassa Asociaţiunii în anul 1899. 


|. Fondu! general. 
A. Percepţiuni. 

Titl. 1. Sub acest titlu se cuprinde saldul cassei din 31 Decembre, 
1898, care contat acolo ca ultima posiţiune la erogate, a trecut în anul 
1899 ca prima posiţiune la percepte. 

Titl. 2. Între taxele membrilor sunt contate prenumerațiuni cu ne- 
însemnata sumă de fl. 5:50. 

La aceste taxe sunt a se adauge şi hârtiile de valoare de sub titl. 9, 
cari deasemenea.au intrat pentru achitarea taxelor din partea membrilor 
pe viaţă sau fundatori. 

Cu ceste din urmă la olaltă taxele intrate se urcă la suma de 
A. 9029:37, detrăgând prenumeraţiunile. 

De altă parte s'au restituit în contul 20%, statutarie despărțămin- 
telor: Satmar, Beiuș, Braşov, Reghin, Oravița şi Turda, fl. 241:40 contaţi 
la spesele extraordinare. 

Desbătând acestea din suma totală a taxelor intrate, arătată mai 
sus, rămâne sub titlul taxelor de membri o sumă efectivă de fl. 8787:97. 

Titl. 3. Intratele acestui titlu au rămas sub suma preliminată, din 
causă, că un cortel în casa Asociațiunii devenind vacant, şi trebuind 
efectuite în acela reparaturi şi adaptări mai mari, a stat doue luni ne- 
închiriat, şi din causă, că chiria și arânda după realităţile lăsământului 
Iancu mau intrat în anul 1899. 

Titl. 4. Interesele după efecte fluctuează la dividendele acţiilor; de 
astădată s'a realisatsub acest titlu un plus de fl. 413:36 față de preliminar. 

N'au adus interese nici în acest an, acţiile: Gesellschaftshaus, 
Szatmâr-nagybânyai şi Nagyvârad-belenyes-vaskohi vasuttârsasâg. 

Titl. 5. Interesele după depuneri corespund sumelor depuse spre 
tructificare. 

Titl. 6. Taxele de administrare sunt calculate după averea fondu- 
rilor speciale cu 1%. 

Titl. 8. Între venitele extraordinare suma cea mai însemnată e 
donațiunea de 1000 fi. care o primesce Asociaţiunea dela institutul „Albina 


118 Transilvania. Partea oficială. 


de mai mulţi ani încoaci; apoi venitul festivităților la adunarea generală 
din Deva cu 300 fl. 

Alte venite sunt numai formale, şi ca atari ies din cassă la spesele 
extraordinare, așa s. e. depositul Deva cu 227 fl. 46 cr., pentru cărți 
religioase fl. 94:60; altele iarăşi provin din vândarea unor obiecte, cari pănă 
aci aparțineau Asociaţiunii: uşi, ferești, pământuri, ș. a. prin cari suma 
venitelor extraodinare sufere oare-cari reducţiuni. 

De altă parte în anul 1899 n'a intrat stipendiul de 190 fl. care 
doamna Zinca Roman din Făgăraș la destinat pentru doi tineri studenţi. 

Titl. 9. La contarea acestui titlu ne-am acomodat conclusului ono- 
ratului Comitet, în înțelesul căruia hârtiile de valoare sunt a se conta 
și în jurnalul banilor în numerar ca posițiune transitorie la percepte şi 
la erogate. 

În modul acesta venitele totale dau la raţiociniu suma de fl. 25,482-98, 
cu un plus de fl. 14,282:9%8 faţă de preliminar. 

După detragerea saldului din anul 1898 cu fi. 8790-61, rămân percepte 
efective fl. 16,692:37, față de preliminar un plus de fi. 5,492:37. 


B. Erogaţiuni. 


Titl. 1—4 şi 6 sunt conform preliminarului, ca remuneraţiuni sis- 
temisate. 

Titl. 5. În anul 1899 făcându-se o nouă regulare a posturilor, re- 
munerațiunea cancelistului s'a urcat prin conclusul comitetului la 360 fl. 
de aci provine supererogatul de 160 fi. 

Titl. 7. În mesură cum se urcă numărul membrilor, crese și spesele 
de cancelarie; paușalul de cancelarie face 225 fl.; tipărituri fl. 156:97, între 
acestea: cronica anonimului notar; s'a procurat un dulap cu 45 fi. 
Așa apoi s'a trecut peste preliminar cu fl. 183-79. 

Titl. 8. La bibliotecă s'au economisat fi. 2:85. 


Titl. 9. 'Tipariul foaiei Transilvania, urcându-se numărul membri- 
lor a causat un supererogat de fl. 193:87. 

Titl. 10. Supererogatul de sub acest titlu s'a causat prin un cont 
din anul 1898, ajuns la achitare în anul 1899, cu fl. 25:70 s'a făcut o fântână 
în pivniță pentru scurgerea apei cu 8 fl.; s'au făcut două cuptoare nouă, 
şi alte reparaturi și adaptări în cortelele din casa Asociaţiunii, laolaltă 
fi. 426-13. Fără aceste lucrări extraordinare spesele curente ar fi rămas 
sub preliminar. 

Titl. 11. Contribuţiunea cresce din an în an, de astădată sau mai 
solvit 58 fl. în contul unui ecuivalent nou. De aci supererogatul. 

Titl. 14 și 16. Sunt conformi preliminaralui. 

Titl. 17 şi 18. Școala civilă de fete a reclamat o subvențiune cu 
100 fl. mai mare decât cea preliminată, şi pe lângă aceea anticipaţiuni 


de fl. 2,480:87. 


Transilvania. Partea oficială, 119 


Titl. 19. S'au cumpărat efecte de 7000 fi. cari formează capitalisarea 
provădută la buget, resp. trec peste aceea. Această sumă nu invoalve 
spese efective, ci investire de bani. 

Titl. 20. Spesele extraordinare se presintă într'o sumă considera- 
bilă, trecută peste budget; aceste spese sunt în parte formale, în parte 
transitorii, încât adecă au fost intrate la venitele extraodinare, anume: 
o posiţiune de fl. 1,068:29, contată din greşală de doauă ori la percepte apoi 
stornată aici, un efect de 100 fl. care trece la jurnalul efectelor; 20%, 
din taxele membrilor restituite unor despărțăminte, pe cum am arătat la 
titl. 2 al perceptelor, în suma de fl. 241:40; pentru cărţi religioase fl. 195:51; 
alte posițiuni transitorii de fl. 4:05 şi fl. 227:46; la olaltă fl. 1836-71. 

Trecând lăsământul Olteanu acum definitiv în proprietatea Asociaţiunii, 
s'a început est an subvenţionarea școalelor din Cojocna conform testamen- 
tului, solvindu-se acelora competința pe anii trecuţi în suma de fl. 1,49426. 

Din aceste sume se compune supererogatul de fi. 3,215:48 tără de care 
şi spesele extraordinare remâneau sub suma preliminată, 

Pos. 21. MHârtiile de valoare contate la venite, trec la inventar, 
sau adecă la jurnalul efectelor, precum am arătat la pos. 9 la percepte. 

Pos. 22. Saldul cassei la 31 Decembre 1899 trece la erogate, pentru 
a se conta ca prima posițiune la percepte în anul 1900. 

Spesele totale fac laolaltă fl. 22,503:24. 

Din acestea se speră restituirea anticipațiunilor date școa- 
lei de fete cu . a. . . a a h „fi. 2,480:87 

Efectele cumpărate și hârtiele de valoare transpuse la 


inventar nu sunt spese efective . . . . . . . . . e „fl. 01,800— 
Posiţia stornată . . . . . eee eee e 1406829 

fl. 11,349:16 

remân deci spese efective în suma de . . . . . . . . » 11,15408 


Fondurile speciale. 


II. Casa națională. 

Titl. 5. Institutul „Albina“ a întregit și de astădată chiria casei astfel 
ca capitalul investit în realitate se fructifice 5%. 

Titl. 6, S'au încassat fl. 50:50, cari aveau să între la comisiunea însăr- 
cinată cu efectuirea loteriei, căreia s'a şi extradat această sumă sub titl. 5. 
al erogatelor. 

Titl. 7. Un împrumut provisor s'a restituit sub titl. 6 la erogate. 

Titl. 8. Din lăsământul Ioana Bădilă au intrat 1000 fi. 

La erogate s'au achitat interesele după împrumutul contras pentru 
cumpărarea realității din Sibiiu, strada morii Nr. 6. 

Titl. 2. Din datoria la institutul „Albina“ s'au depurat 3500 fl. şi a 
rămas la capătul anului 1899 datorie restantă 10,500 f. 

Titl. 3. Comisiunii însărcinate cu efectuirea loteriei pentru casa 
naţională i-s'a dat spre acoperirea speselor curente 500 fl. 


120 Transilvania. Partea oficială. 


lil. Fondul G. Barițiu. 


Titl. 6. Pentru ca să se cumpere cărți religióse şi să se distribue 
la şcoalele poporale, s'a transpus din fondul general, unde intraseră oa 
posițiune transitorie, fl. 10460, din cari s'a erogat sub titl. 3 suma de fl. 49-99, 


IV. Fundaţiunea Bădilă. 


Pentru întemeiarea acestei fundaţiuni au intrat 10,000 fi. în efecte 
cari se află arătate la inventar. 
Bani în numerariu nu are fundațiunea. 


VII. Fundaţiunea G. B. V. 

La această fundațiune interesele capitalului, cari compet fundatorului, 
până ce se află în viață, nu sau redicat, ci s'au alăturat la capital ca 
în anii precedenţi. 

VIII. Fundaţiunea Galliană. 


Aici s'a ridicat stipendiul de 60 fi. în doaue rate, și adecă odată 
pe 5/, an, şi altă dată pe un pătrar de an. 


XI. XIII. XVI. XVIII. Depositele Mureșanu şi lancu; fundaţiunile Pop-Maior 
şi Filip. 

Aceste fundaţiuni și deposite nu au spese, afară de taxele de ad- 

ministrare la XI, XIII, la cele trei dintâi venitele se adaug la capital, 
— la cea din urmă le ridică rudeniile. 


XII. Depositul Olteanu. 


Inactivându-se disposițiunile testamentului pentru lăsământul Olteanu, 
competința destinată pentru o rudenie a testatorului s'a extradat. 


XIV. Depositul Deva. 


Ca deposit nou pentru despărțământul Deva a intrat suma de 
fl. 227:46, transpusă ca' fond de sine din fondul general, unde a fost 
primită în percept. 

Cu acestea am terminat informaţiunile despre fondurile, fundaţiunile 
şi depositele administrate de Asociaţiune. 

Inventarul revădut şi afiat în regulă de comisiunea, care a scontrat 
cassa la l-a Ianuarie a. c., se aclude sub -//. 


Sibiiu, 1 Februarie 1900. 
Oficiul de cassă al Asociaţiunii pentru literatura rom. și cultura 


poporului român. 


Leontin Simonescu m. p., loan Creţu m. p., 
cassar. controlor. 


pe iat sd cărti Di 


Transilvania. Partea oficială, 


Inventarul Asociatiunii, încheiat la 91 Decembre 1899, 


121 


f. ler. fl. er. 
I Fondul general. 
A) Realităţi : 
a) Casa din Sibiiu, str. Morii, 8 . 41917| 45 
b) Edificiul şcoalei de fete . 63826 45 
c) Realitatea din Vidra 300| —| 106043 90 
B) Depuneri ; 2979| 74 
C) Efecte: 
4 Abrudbânyai takarékpénztár 200| — 
3 „Albina“ acțiuni E 300| — 
18  „  serisuri fonciare . 13000| — 
6 „Arieşiana“ acțiuni 300! — 
2 „Concordia“ (Uzdin) acțiuni i 100| — 
2 „Corvineana“ şi 100| — 
l “Closel le ohatiapatuiie 100| — 
4 „Luceafărul“ > 200| — 
2 „Mureșana“ 3 100| —- 
5 „Munteana“ y 100| — 
l1 „Sebeşana“ 5 50| — 
1 „Silvania“ 5 50| — 
3 „Someşana! 300| — 
1 Nagyvârad-Belânyes- Vaskoh varati 100 — 
1 Szatmár-nagybányai vasutt. 100| — 
3 Obligaţiuni de stat 1860 800| — 
1 A » » 1868 100 — 
1 » n Qesărein. pământalui 100| — 
6  Sătmăreanae solimi 600| — 
2 “Steaua” 100 — 
4 Vajăa- Hunyadi EE T 200 — 
76 „Transilvania“ obligaţiuni . „+ | 7600 — 24600| — 
6 Beita amortibilă . . . . „ „ Lei | 80000| — 
15 Credit fonc. rom. Bucureseci . . Lei | 75000| — IL. 105000 — 
D) Mobil . aaa i sân Aoh 1000| — 
În total fl. 134623 64 
Lei 105000| — 
II. Fondul Barițiu. 
1 „lulia“ acțiune . a De 50 — 
5 „Albina“ scrisuri fonciare . 2500| — 
Saldul cassei în depunere . 11|98 2561| 98 


Transilvania. Partea oficială. 


fi er A. cr 
HI. Casa națională. 
A) Active: 
Realităţi: Casa Nr. 6, str. Morii, Sibiin . | 22000| — 
Efecte: 1 „Concordia“ (Uzdin) acţiuni . . 50| — 
4 „Sentinela“ acțiuni . . . a. .. .... 200| — 
Saldul cassei în depunere. . . . . 258/91 22508 91 
B) Pasive: 
Datorie la instit. „Albina“. . . .. 8 10500| — 
Active pure . . . . . . . . | 111758]91 
IV. Fundaţiunea Bădilă. 
10 Scrisuri fonciare „Albina“. . . . . 10000| — 
V. Fundaţiunea Basiota. 
1 Scris fonciar „Albina“ . . . . . . 500| — 
Saldul cassei în depunere. . . . . 201| 74 101| '74 
VI. Fundaţiunea Dobâca. 
2 Scrisuri fonciare „Albina“ . . . . | 1000| — 
Saldul cassei în depunere . . . . . 369| 35 1369| 35 
VII. Fundaţiunea G. B. V. 
7T Acţiuni „Albina“ . . . a a aa‘ 100| — 
5 Scrisuri fonciare „Albina“. . . . . | 4500| — 
Saldul cassei în depunere . . . . . 388| 24 5588| 24 
VIII. Fundaţiunea Galliană. 
2 Scrisuri fonciare „Albina . . . .| 1500| — 
Saldul cassei în depunere . . . . . 205| 26 1705| 26 
IX. Fundaţiunea Marinoviciu. 
1 Obligaţie de stat 1868 . . . . . 1000| — 
2 Scrisuri fonciare „Albina“ . . . . 1500 — 
Saldul cassei în depunere. . . . . 688) 97 3188] 97 
X. Fundațiunea Dr. Moga. 
8 Obligațiuni „Transilvania“ . . . . 800| — 
Saldul cassei în depunere. . . . . 507| 38 1307| 38 
B | 


Transilvania. 


Partea oficială. 


123 


Sibiiu, 81 Decembre 1899. 


Oficiul de cassă al Asociaţiunii pentru 


T 
fi. cr. fi. cr. 
XI. Fundaţiunea Pop-Maior. 
3 Scrisuri 'fonciare „Albina“ 2000| — 
Saldul cassei în depunere . |___152] 94 ____2152|94 
XII. Fundaţiunea Riureanu. | 
1 Scris fonciar „Albina“ 1000| — 

Saldul cassei în depunere . 475| 18 1475/18 
XIII. Depositul Deva, în depunere 231| 06 
XIV. n Filep, ” 14500| — 
XV. z Iancu, i 4701| 40 

XVI. Depositul Mureșian, 
5 Scrisuri fonciare „Albina“ 3500| — 
Saldul cassei în depunere . 272| — 3772| — 
oale foriduzile; laololtă 4, 199888| 05 
Lei. 105000| — 
fi. +16528| 28 


literatura română, şi cultura 


poporului român. 


Leontin Simonescu m. p., 
cassar. 


Revădut şi aprobat în ședința comitetului central din 
17 Iulie 1900. 


Șuluțu m. p., 


preşedinte ad-hoc. 


Dr. Beu m. p., 


secretar II. 


124 Transilvania. Partea oficială. 


Nr. 109—1900. 
Raţiociniul 
Venite 
Nr. | Preliminat, Incassat + Plus T 
cur. fi. cr. fi. er. — Minus 
I. Fondul general. 
1 | Saldul cassei din anul 1898 .| 5000 |—i 8790 |61 
2 | Taxe şi prenumeraţiuni . .|| 5000[—| 8234 |87|- 323487 
3 | Chirii şi arândă . . . . .|  1450|—| 1322[381— 12762 
4 || Interese după efecte publice || 3200|—| 3613 [36| 413-36 
5 | Interese după depuneri. . . 200 |— 259 | 71| 5971 
6 | Taxă de administrare . . . 230 | — 238 | — I+ 8:— 
1 | Hârtii de valoare sorțite . . e a = dl — 
8 | Venite extra-ordinare şi stip. 
Roman. e i 1120 | —|| 2224|05|-+ 1104-05 

9 | Hârtii de valoare intrate . . — |— 800 | —| -4 800:— 

Suma . 25482 | 98 E 

II. Casa națională. 

l | Saldul cassei din a. 1898. . 51 | 60 
2 Donaţiuni în rate .. . 2325 | — 
3 | Donaţ. în răscumpăr. la a. nou 492 | RO 
4 | Chirie. .. ; 800 |04 
5 | „Albina“ întregirea chiriei . 450 | — 
6 || Sorţi de loterie .. . . . 50 | 50 
T | Imprumut provisor . . . . 24 |— 
8 | Dăsământul Bădilă . . . . 1000 | — 
9 | Interese după depuneri . . 52 |21 

Suma . 5252 | 15 


Transilvania. Partea, oficială. 125 


ad Aclus E. 
pentru anul 1899. 
Spese 
Nr. Preliminat | __Erogat + Plus 
cur. A. er, fi. er, — Minus 
I. Fondul general. 
1 || Secretarului I. remunerațiune 
şi cortel . . . $ 1500 | —|| 1500 | — 
2 | Secretarului II. remuneraţiune 300 | — 300 | — 
3 || Cassarului si 280 | — 280 | — 
4 || Bibliotecarului 5 200 | — 200 |= 
5 | Cancelistului > 200 | — 360 |—|-+ 160:— 
6 | Servitorului leafă. . . . . 210 |— 240 |— 
1 | Spese de cancelarie, luminat, 
încăldit. .. . „a 400|— 583 179+ 183:79 
8 | Dotaţiunea bibliotecei . . . 300 | — 297 | 15|— 285 
9 || Tiparul foaiei „Transilvania“ | 1500|—i 1693/874- 19387 
10 | Conservarea și asigurarea edi- 
fiilor . . . 300 | — 521 |17|- 22117 
11 | Contribuţiune, ecuival., fondul 
de pensiune învăţătoresc ; 600 | — 186 |46|- 186-46 
12 | Un stip. la meseria de lemnărit 100 | — 100 | — 
13 || Pentru scrieri literare la fon- 
dul Barițiu . . 500 | — 500 | — 
14 || Subvenţ. şcoalei divile de fete 1124|45! 1224|45- 100— 
15 || Anticipațiuni date . . . . — |—} 2480|87 
16 | Efecte cumpărate . . — |—i 7000 |— 
17 | Spese extraordinarei şi stip. 
Roman. . 420 | —|| 3635 |48|- 3215:48 
18 | Hârtii de valoare la inventar — |— 800 
19 | Saldul cassei la 31 Decembre — |—] 2979|74] 
Suma . 25482 | 98 
H. Casa națională. 
1 | Interese după împrumuturi . 780 | — 
2 | Depurare din datorii . . 3500 | — 
3 Anticipațiune la spesele loteriei 500 | — 
4 | Contribuțiune . . 136 | — 
5 | Restituire pentru sorți de lo- 
terie . . . 50 [50 
6 | Restituirea unui împrumut pro- 
VISO p n e e a 2 , 24 |— 
T | Diverse spese . . . . .. . 2 [14 
8 | Saldul cassei. . . . . . . 258 | 91 
Suma . 5252 ja 


126 Transilvania. Partea oficială, 
Venite 
Nr. Încassat | 
Cur. fi. cr. 
III. Fondul Georgiu Barițiu. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 240 | 08 
2 | Oferte benevole y E 10 | — 
3 | Cuotă dela fondul general 500 | — 
4 | Interese după efecte 129 | — 
5 | Interese după depuneri 3 | 29 
6 | Pentru cărți religioase . 104 | 60 
Suma 986 | 97 
IV. Fundaţiunea Basiota. 
1 || Saldul cassei la 31 Decembre 1898 194 | 56 
2 | Interese după efecte 25 | — 
3 | Interese după depuneri iei d 9 | 23 
Suma 228 | W 
V. Fundaţiunea Bădilă. 
1 || Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . a ea 
2 | Interese după efecte ; = s 
3 | Interese după depuneri eRe i — == 
Suma = a 
VI. Fundaţiunea Dobâca. 
1 |! Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . 342 | 19 
2 | Interese după efecte 50 | — 
3 | Interese după depuneri și ta Să 16 | 16 
Suma 405 [35 
VII. Fundaţiunea G. B. V. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . 106 | 55 
2 | Interese după efecte x 323 | — 
3 | Interese după depuneri l Rg 14 | 69 
Suma 444 | 24 
VIII. Fundaţiunea Galiană. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . 295 | 32 
2 | Interese după efecte : 75 | — 
3 || Interese după depuneri Stare 11 | 94 
Suma 312 | 26 
IX. Fundaţiunea Marinoviciu,. 
1 || Saldul cassei la 31 Decembrie 1898 . 614 | 12 
2 || Interese după efecte ; 17 | — 
3 | Interese după depuneri T 29 | 85 
Suma 760 | 97 


ERE 
a ari i pi 
00 t Aprii oil AA E 


Transilvania. Partea oficială. 


127 


Spese 
E EELEE EEE EEEE A ERE BE EAE E E EEEE ETES E EDS SI E E E EESE 
Nr. Erogat 
Sn fi. cr. 
III. Fondul Georgiu Barițiu. 
1 | Pentra colaboratorii „Transilvaniei“ . 400 | — 
2 | Serisuri fonciare cumpărate . 500 | — 
3 || Pentru cărți religioase . 49 | 99 
4 | Taxă de administrare . 25 — 
5 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 11 98 
Suma 986 | 97 
IV. Fundaţiunea Basiota. 
1 | Un stipendiu ; 20 | 05 
2 | Taxă de administrare . . 1 = 
3 || Saldul cassei la 81 Decembre 1899 aci E 201 | 74 
Suma 228 | 79 
V: Fundațiunea Bădilă. 
1 | Competinţa fondului general ; — caci 
2 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ; — cai 
Suma — — 
VI. Fundaţiunea Dobâca. 
1 | Un stipendiu 25 | — 
2 || Taxă de administrare ; l4 | — 
3 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 pl e 369 35 
Suma 408 | 35 
VII. Fundaţiunea G. B. V. 
1 | Taxă de administrare . . Jan 56 | — 
2 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 388 | 24 
Suma 444 | 24 
VIII. Fundaţiunea Galliană. 
1 | Un stipendiu 90 | — 
2 | Taxă de administrare A 17| — 
3 | Saldul cassei la 31 Decembre . Pa 205 | 26 
Suma 312 | 26 
IX. F undațiunea Marinoviciu. 
1 | Un stipendin ; 40 | — 
2 | Taxă de administrare . . 32 | — 
3 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 688 | 97 
Suma 760 | 97 | 


128 Transilvania. Partea oficială. 


Venite 
Nr. | _ _Incassat 
cur. A. 
X. Fundaţiunea Dr. Moga. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 494 
2 | Interese după efecte 43 
3 | Interese după depuneri SI 22 
Suma . 580 [83 
XI. Depositul Mureșianu. 
1 || Saldul cassei la 31 Decembre 1898 123 
2 || Interese după efecte 175 
3 || Interese după depuneri m a 11 
Suma . 310 | — 
XII. Depositul Olteanu. 
l| Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . 1426 | 54 
2 | Interese după depuneri 32 | 10 


XIII. Fundaţiunea Pop-Maior. 


Sibiiu, 31 Decembre, 1899. 


Oficiul de cass al Asociaţiunii pentru, 
Leontin Simonescu m. p., 


Revădut şi aprobat în ședința 


cassar. 


Şuluțu m. p. 
president ad-hoc. 


Suma . 1458 


1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 67 | 64 
2 || Interese după efecte P 100 | — 
3 || Interese după depuneri PR e 6 | 30 
Suma . 173 | 94 
XIV. Fundaţiunea Rîureanu. 

1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1898 . 458 | 31 
2 | Interese după efecte : 50 | — 
3 || Interese dapă depuneri Sica tat Aag 21 | 81 
Suma . 530 | 18 

XV. Depositul Deva. 
i | Transpuși din fond. gen. . 221 | 46 
2 | Interese după efecte — — 
3 | Interese după depuneri a ceh cada ci 3 | 60 
Suma . 231 | 06 

XVI.  Depositul Iancu. 
1 | Capital depositat . i; A iza si 4101 | 40 

XVII. Fundaţiunea Filep. 

1 | Din lăsământul G. Filep . 14500 | — 


. Transilvania. Partea oficială. 


199 


literatura română și cultura poporului, român. 


Ioan Crețu m. p., 
controlor. 


comitetului, ţinută în 17 Iulie 1900. 


Dr. Beu m, p., 
: seeretar IL. 


Spese 
Te. | ă Erogat | 
cnr „_ fi. | cr. 
i X. Fundaţiunea Dr. Moga. 
1 | Un stipendiu . 40; — 
2 | Taxă de administrare : 18| — 
3 | Saldul cassei la 31 Decembro 1899 507 | 38 
Suma 560 | 38 
XI. Depositul Mureșianu. 
1 | Taxă de administrare . A 38 | — 
2 | Saldul cassei la 31 Decembro 1899 A 272 | — 
Suma 310| = 
XII. Depositul Olteanu. 
1 | Lui Alex. Fechete în Cojocna, lib. 1458 | 64 
Suma 1458 | 64 
XIII. Fundaţiunea Pop-Maior. 
1 | Taxă de administrare . : 21 | — 
2 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 152 | 94 
Suma .| 173| 94 
XIV. Fundaţiunea Riîureanu. 
1 | Un stipendiu 40 | — 
2 | Taxă de administrare . A 15 | — 
3 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ; 415 | 18 
Suma 530 | 18| 
XV.  Depositul Deva. | 
1 || Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . 231 | 06 
Suma, 281 | 06 
XVI. Depositul Iancu. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 4701 | 40 
XVII. Fundaţiunea Filep. 
1 | Saldul cassei la 31 Decembre 1899 . 14500 | — 


12 


130 Transilvania. Partea oficială. DI căi ' 


Nr. 428—1900. e t 
Proiect de budg 
3 : Anii de observare | Proiectat | 
în Venite 1898 | 1899 | pro 1901! 
i ; cor. Tb cor, |b. cor. JE 


| - =|; 
I. Fondul general. 


1 | Taxe dela membri și prenumerațiuni || 15276|—|| 1646%|—! 15000 — 
2:| Chirii şi arêndă . . „|| 30781—|| 2644|— 2600|__|. 
3 | Interese după efecte publice: 

a) acţiuni Abrudbânya CARR, 
J| b) pi „Albina“ N 


c) » „Arieșana . 
d) s „Economul“ . 
e) A ”Gesellschaftshaus“ 
f 5 ” Mureşana" 
g) i "Sătmăreana“ 
h) 3 „Silvania“ 
è) š „Sebeşanai 
| k) 3 "Someşana“ 


! D) acţ. „Vajda hunyad takarékpzt,“ 
l m) obligaţiuni , Transilvania“ 

n) obligaț. szatmár-nagybányai vas- 
`  uttársaság . . 

0) obligaţiuni de stat din an. 1860 
p) obligaţiuni de stat din an. 1868 
q) obligaţ. de stat despăg. pământ. 
r) oblig. rentă amortibilă à 5000 lei 
8) obligaţiuni I soc. cred. f. r. Bu- 
:  curesci à 5000 lei. . 

t) scrisuri fonc. „Albina“ à 1000 fl. 


F 


l eu BO, 

! u) serisuri fonc. „Albina“ “a 500 fl. i 
i © abh... ; 6932|—| 7226 —i 83000 —l; 
| Interese după depuneri . . . . 406| — 5181—| 480] _| 
i || Taxe de administrare . . . . . 474) —| 4161—| 730]; 
| J Stipendiul Roman . . . . . . 240| — l 
| Venite extraordinare . . . . .|| 5248—| 44481—| oo40 _li 
EE] 


i Suma . 24058 


II. Fondul Georgiu Barițiu. 


1 || Interese după efecte . . . . . 258 
| 2 | Interese după depuneri . . . . 20| — 
i 3 || Dotaţiune dela fondul general . . 2000| — 
Suma . 2913 2 


Transilvania. Partea oficială. 


pentru anul 1901. 


131 


Aclus F. 


y Anii de observare | Proiectat 
T: 
AA Spese 1898 | 1899 | pro 1901 
cor. |b. loor, [b.|| cor. |b. 
a e 
I. Fondul general. 
1 || Secretarului I. remunerațiune 800| —| 3000| —! 3000| — 
2 | Secretarului II. remunerațiune . . 600| —| 600| —| 600| — 
3 | Cassarului i pd 400) —| —| 560| — 
4 || Bibliotecarului A 400| —| 400| —| 400 — 
5 || Cancelistului 400| — 720 —| 720 — 
6 | Servitorului leafă . n a. anl 480| —| 480| —I 600| — 
7 | Spese de cancelarie, luminat, în- 
căldit În i 1160! —| 1166/—| 1200 — 
8 | Dotaţiunea bibliotecei . 308| —| 594| —| 700| — 
9 | Tiparul foaiei „Transilvania“ 3908| —| 3386 3500; — 
10 | Conservarea edificiilor . ; 664| —| 1042| — 800| — 
11 | Contribuţiune erarială şi ecuiva- 
lente, fond. de pens. învățătorese | 1480|—| 1572| —| 1600| — 
12 || Înființarea și dotarea bibliotecilor 
poporale . . : — | — —| 1000| — 
13 | Dotaţiune fondului G. Baritiu- ; 1000| —! 1000! —| 2000| — 
14 | Stipendiul Roman 240| — 240| — 240| — 
15 Stipendiu pentru un elev la me- 
seria de lemnărit . 200| — 200| — 200| — 
-16 | Subvenţiune şcoalei civile de fete 6644| —| 7408| —! 2551|57 
17 | Spese extraordinare , 1348| —|| 7030| —| 1500; —|. 
18 || Capitalisare . 2400| —| 2800| — 
19 | Escedent . 86| 43|. 
Suma 124058 
II. Fondul Georgiu Barițiu. 
1 | Pentru lucrări literare . 1600 
2 | Taxe de administrare 50 
3 | Capitalisare . Pi cotă 628 
Suma DIB 


192 Transilvania. Partea oficială. s 
N Proiectat pro 
î Venite 1901 
cur, 
_ E aaa a SEE e E ae na cor. b. 
III. Fundaţiunea Basiota. 
1 || 1 scris fonciar „Albina“ de 500 fl. cu ct 50 | — 
2 | Interese după depuneri 18 | — 
Suma 68 | — 
IV. Fundaţiunea Dobâca. 
l | 2 scrisuri fonciare „Albina“ à 500 fl. cu 5%, 100 | —] 
2 | Interese după depuneri nt gi via ap da 30 | — 
Suma 130 | — 
V. Fundaţiunea G. B. V. 
1 | 7 acțiuni „Albina“ . 196 | — 
2 | 1 scris fonciar „Albina“ de 500 fi. cu a Ba ; 50 | — 
3 | 4 serisuri fonciare „Albina“ de 1000 fl. cu B'h 400 | — 
4 | Interese după depuneri ; 20 | — 
Sioa 666 | — 
VI. Fundațiunea Galliană. 
1 || 1 scris fonciar „Albina“ de 500 fl. cu 5%, 50 | — 
2 | 1 scris fonciar ” Albina“ de 1000 A. cu Sue 100 | — 
3 | Interese după depuneri . 20 | — 
Siak 170 | — 
VII. Fundațiunea Marinoviciu. 
1 | 1 obligaţiune de stat din anul 1868 de 1000 fi. 84| — 
2 | 1 scris fonciar „Albina“ de 500 fl. cu 5% . 50 | — 
3 | 1 scris fonciar ” Albina“ de 1000 A. cu B ; 100 | — 
4 | Interese după depuneri : 56 | — 
Baza 20 
VIII. Fundațiunea Dr. Moga. 
1 | 8 obligaţiuni „Transilvania“ 86 | 40 
2 | Interese după depuneri 40 | — 
Suma .| 12540 
IX.  Depositul Mureșianu. 
1 | 3 scrisuri fonciare „Albina“ de 500 fl. cu 5%, 150 | — 
2 | 2 serisuri fonciare ” Albina“ á 1000 fi. cu 5°% 200 | — 
3 | Interese după depuneri 9| — 
Simik 359 | — 
X. Depositul Deva. 
1 | Interese după depuneri 22 | — 


Suma 


Transilvania. Partea oficială. 


PI i a a i i RR it i 
N Proiectat pro | 
Nr. Spese 1901 
cur. 
cor. 
III. Fundaţiunea Basiota. 
1 | Un stipendiu i 
2 | Taxă de administrare 
3 | Capitalisare . Jra 
Suma 
IV. Fundaţiunea Dobâca. 
1 | Un stipendiu . i 100 
2 | Taxă de administrare 
3 | Capitalisare . să 
Suma 130 
V. Fundaţiunea G. B. V. 
1 | Taxă de administrare . . . . . .,, 110 
2 | Capitalisare . i 556 
Suma 666 
VI. Fundaţiunea Galliană. 
1 | Un stipendiu ; 120 
2 | Taxă de administrare 36 
3 | Capitalisare . E pui 14 
Suma 170 
VII. Fundațiunea Marinoviciu. 
1 | Un stipendiu ; 120 
2 | Taxă de administrare 64 
3 | Capitalisare . 106 
Suma . 290 
VIII. Fundaţiunea Dr. Moga. 
1 | Un stipendiu : 80 
2 || Taxă de administrare 26 
3 | Capitalisare . a i 20 
Suma 126 
IX. Depositul Mureșianu. 
1 | Taxă de administrare 16 
2 | Capitalisare . 283 
Suma . 359 
X.  Depositul Deva. 
1 | Taxa de administrare 2 
2 | Capitalisare . de o eee a 18 
i Suma .4 22 


134 Transilvania, Partea oficială. o 


Proiectat pro 
Venite zot 
_ cor. b 
XI. Fundaţiunea Pop-Maior. 
2 scrisuri fonciare „Albina“ de 500 fi. cu 5, . 100 | — 
1 scris fonciar „Albina“ de 1000 fl. cu 5% . . 100 | — 
Interese după depuneri iati A 20 | — 
‘Suma i 220 | — 
XII. Fundaţiunea Riureanu. 
1 || 1 scris fonciar „Albina“ de IO fl. cu DY R) 100 | — 
2 || Interese după depuneri n'A PEE 44 | — 
Suma . 144 | — 
XIII. Fundaţiunea Bădilă. 
1 | 10 scrisuri fonciare «Albina“ de 1000 fl. cu 56%, 1000 | — 
2 | 4 acţii „Albina“ . . : crea 112 | — 
3 | Interese după depuneri se i mie ae IS a na „50| — 
Suma : 1162 | — 
XIV. Averea lui Avram lancu. 
1 | Interese după depuneri .......... 200 | — 
Suma . 200 | — 
XV. Fundaţiunea Filep. == = 
XVI. Casa națională. 
1 | Donațiuni în rate . . . . . a a’ 4000 | — 
2| Chirie. . . în 5 oa Au O lata da ta 0 aie 1600 | — 
3 | Interese după efecte . l looo i] i 20 | — 
4 || Interese după depuneri . . sos .. aa 100 | — 
Suma . 5720 [= 
XVII. Depositul desp. Timișoara. 
1 | 1 soris fonciar „Albina! de 500 f. . . . . . 50 | — 
Suma . 50 | — 
XII. Lăsământul Olteanu. 
1 | Interese după efecte . . . . . . . .. 4000 | — 
2 | Interese după depuneri . . . . ......., 60 
Suma . 4060 | — 


Sibiiu, 7 Iulie 1900. 


Revăqut şi aprobat în şedinţa 
Șuluţu m. p. 


president ad-hoc. 


Transilvania. Partea oficială, 135 


Proiectat pro 


Nr. 
e Spese - 1901 : 
aie i cor. | b. 
XI. Fundaţiunea Pop-Maior. 
£1 | Taxă de administrare . . . . . a a a a 42 | — 
2 | Capitalisare . . 3 e e e. 178 | — 
Suma . 220 
XII. Fundaţiunea Riureanu. 
1 | Un stipendiu . . . . . . . . e 80 | — 
2 | Taxa de administrare . . . . . a . . . 30 | — 
3 | Capitalisare . . . . ce... 34 
Suma . 144 | — 
XIII. Fundaţiunea Bădilă. 
1 | Taxa de administrare . . . . s . . . . 208 | — 


Suma .| 308 
XIV. Averea lui Avram lancu. 
Taxa de administrare . . 40 
2 | Capitalisare (Din interesele sumei incassate prin 
vinderea realităților lui Avram Iancu şi a bi- . 
ografiei lui Avram Iancu de Ios. St. Șuluţu . 160 
Suma . 300 
XV. Fundațiunea Filep. — 


XVI. Casa națională. 


— 


1 | Interese după împrumuturi . . . . . . a’ 960 | — 

2 | Contribuţiune . . ea ga aan a spa ră 272 | — 

3 Depurare din datorii... 4400 | — 

4 | Capitalisare . . . . . . < . . . . . . 88 | — 
Suma . 5720 | = 

XVII. Depositul desp. Timişoara. 

1 | Taxa de administrare . . . . . . . . . a 10 | — 

2 1 Capitalisarèe s i e sitan a y ro ue dec cra ură 40 | — 
Suma . 50 | — 

XVIII. Lăsământul Olteanu. 

1 | Subvenţiune școalei civ. de fete . . . , . . 1600 | — 

2 | Şeoalelor din Cojocna . . . . . . . . . 400 | — 

3 | Capitalisare ac ee ee a Go ie ale Sia iată la a 2060 | — 


Suma . 4060 


Leontin Simonescu m. p., 
cassar. 


comitetului, țînută în 17 Iulie 1900. 


Dr. Beu m. p. 


secretar II. 


136 


Transilvanie. Partea oficială. 


Nr. 473—1900. Aclus G. 


i 


| 

j 
A 

îi 

4 
„i 
3 

T 


CONSEMNAREA 
membrilor reposaţi în decursul anului de gestiune 1899—1900. 


I. Membri fundatori: 


1. Diamandi Manole, comerciant, Braşov. 

2. loan Bădilă, jude reg., Sibiiu. 

3. Anania Pop, protopop, Morlaca (mort de mult). 
4. Dr. Ioan Nichita, advocat, Zelau. 

5. George Vişa, proprietar de mine, Zlatna. 

6. Constantin Mariaș, proprietar, Visuia. 

7. Teodor Pap, advocat, Baia de Criș, 

8. Toma Roman, econom, Sebeşul inferior. 

9. Petru cavaler de Ioanette, fost pretor, Câmpeni. 


UI. Membri pe viață. 


1. Nicolau Rusan, proprietar, Sâncel. 

2. Petru Popoviciu, preot, Săcămaș. 

3.  Basiliu Stanciu de Viștea, căpitan, Viştea de jos. 
4.  Dionisin Vajda, proprietar, Olpret. 

5. Alexandru Comanescu, jude de tablă, Cluj. 


HI. Membri ordinari: 


PE EERI IA Para TE 
„rată bb e aaa na: 


1. Stefan Utalia, învățător, Sângeorgiul român. 

2. Mihaiu Domide, învățător pens., Sângeorgiul rom. 
3. loan Petrașcu, căpit. pens., Sibiiu. 

4. Ioan Istin, paroch, Mehala. | 
5. Dr. Alexiu Larionessi, advocat, Năsăud. 
6. Ioan Petran, fiscal comitatens, Cluj. 

7. loan Serbac, protopop, Gerţa mică. E: 
8. Iosif Ciura, preot, Bucium-şasa. 

9. Dr. Nerva Moldovan, medic, Săvădisla. 
10. George Nica-Popa, comerciant, Satulung. 
11. Emanuil Pop, paroch, Tarna-mare. 


Transilvania. Partea oficială. 137 


Aclus H. 


Producțiunea noastră literară. 


(Raportul secretarului I. despre producțiunea literară română din teară 
în timpul dela 1 Iulie 1899 — 80 Iunie 1900). 


Dela adunarea generală din 1895, care a ordonat pre- 
sentarea unui raport anual despre producțiunea literară ro- 
mână din țeară, — cel de față este al cincilea, și în forma 
de păn’ acum probabil cel din urmă. 

Adunarea generală, convocată pe 9 și 10 Septembre a. c. 
la Băile Herculane, este chiămată a completa organisațiunea 
Asociațiunii noastre cu acele instituțiuni, cari vor avé să rea- 
liseze intențiunea urmată la înființarea Asociațiunii, și expri- 
mată şi în titlul ei: de a-i da pe lângă caracterul de corpora- 
fiune culturală, ce de fapt Va avut păn' acum, totodată și însu- 
şirile și organisaţiunea unei instituțiuni literare. 

Înfiinţate odată secţiunile sciinţifice-literare, — și sperăm 
că cel puţin în parte se vor pute înfiinţa âncă în anul curent, 
— vor lua ele sarcina de a studia și controla mişcarea noastră 
literară și de a stabili căile şi mijloacele activităţii literare a 
Asociaţiunii noastre. 

Proiectul de regulament al secţiunilor sciinţifice-literare, 
ce se va presenta din partea comitetului central, a căutat să 
pună capăt acelei anomalii de păn' acum, că cuvântul deci- 
detor în chestiunile de caracter strict sciințific-literar, ce au 
atins activitatea Asociaţiunii noastre, a fost încredinţat nu unui 
factor de specialitate în asemenea materii, ci unor organe, cari 
după natura. lor și după modul lor de constituire, nu au putut 
fi de cât numai organe administrative. 

În sensul proiectului de regulament, stabilirea agendelor 
literare ale Asociaţiunii în viitor se va face cu deplină înde- 
pendență de plenul secţiunilor literare, și organele statutare 
ale Asociaţiunii își vor reserva numai dreptul de a delibera 
partea materială a acestor chestiuni, anume: procurarea mij- 
loacelor financiare ce se vor recere pentru activitatea literară 
a Asociaţiunii. 


138 Transilvania. Partea oficială. 


În vederea acestora comitetul central de astădată nici 


nu va mai înainta propuneri concrete referitor la activitatea 
literară viitoare a Asociațiunii, și după-ce scopul principal al 
raportului literar a fost: a servi de basă pentru designarea 
căilor şi mijloacelor prin cari Asociațiunea ar pute contribui 
la înaintarea literaturii noastre și la suplinirea lacunelor ce 
ea arată, — raportul de față ar fi poate de prisos, și adunarea 
generală s'ar pute dispensa de sarcina, de a se ocupa și cu 
chestiunile desfășurate în el. 

Cu toate acestea nu am întrelăsat a presenta şi în acest 


an raportul obicinuit, ca în firul lucrării începute înainte cu 


cinci ani în scopul de a presenta o icoană fidelă a mersului 
mișcării noastre literare și a desvoltării sale treptate, să nu 
între nici o lacună, şi ca secţiunile sciinţifice-literare să gă- 
sească un teren pregătit și o basă solidă și largă Pepin în- 
ceperea activităţii lor. 

În deosebi am căutat să dăm și de astădată un reper- 
toriu bibliografic cât se poate de complet al producţiunii 
noastre literare din anul trecut, precum și date statistice 
despre ceea-ce se produce și consumă la noi în materie de 
literatură. 


Acest material, adnexat la raportul de față, ce e drept, 
este lipsit de farmecul fraselor retorice, și va redeștepta âncă 
şi aversiunea noastră avitică contra cifrelor. Cu toate aceste 
nu încape îndoială, că în lipsa acestui isvor auxiliar, cunos- 
cința, evaluarea și apreţiarea mișcării și producțiunii literare 
este cu totul imposibilă, şi factorii chiămaţi a înainta desvol- 
tarea acestei producţiuni și suplinirea lacunelor ei, cu atât 
mai puțin vor put6 găsi căile şi mijloacele potrivite pentru 
realisarea problemei ce li-se impune. 

Și cu toate acestea este fapt, că pănă la întroducerea 
acestor rapoarte, nimeni nu și-a dat seamă de cea-ce pro- 
duce la noi mişcarea literară. Cercurile literare de dincolo 
sau credut în drept a „ignora“ producţiunea noastră literară 
şi a o declara simplu de neexistentă, iar aici la noi s'au făcut, 
din timp în timp, recensiuni asupra câtor-va scrieri apărute, 
dar un tablou general al producţiunii noastre literare, ori fie 
numai al ramurilor singuratice ale acesteia, nu ni-sa dat ni- 


Transilvania, Partea oficială. 139 


căiri, și astfel cifrele primului nostru raport literar pentru cei 
mai mulți dintre noi au fost o adevărată surprindere. 

Dar producţiunea unui singur an, presentată de sine, 
nici de cum nu poate fi suficientă pentru a ne orienta asupra 
intensității sau lacunelor lucrării noastre literare. Intervalul 
de un an este cu mult prea scurt, și producţiunea în decur- 
sul lui cu mult prea supusă întâmplărilor incidentale, decât 
să ne poată servi ca basă solidă pentru a ne puté forma o 
părere întemeiată asupra chestiunii ce ne interesează. Astădi 
însă, când avem înaintea noastră datele referitoare la cinci 
ani consecutivi, şi când le putem supune unui studiu compara- 
tiv, dispunem de o basă destul de largă şi solidă pentru 
apreţiarea justă a producțiunii noastre literare. 

Şi din această causă credem, că repertoriile bibliografice 
și tablourile statistice ce le presentăm, vor put6 servi secțiu- 
nilor sciinţifice-literare ca material prețios și ca bun călăuz 
pentru începutul activităţii lor. 


X 


In genere producțiunea literară a anului asupra cărui ra- 
portăm (1 Iulie 1899—30 Iunie 1900 şi incât privesce presa 
periodică: 1 Ian. — 31 Dec. 1899), poate fi numită normală. 
In comparațiune cu anii premergători ea nu arată schimbări 
mai esenţiale, ci ni-se presintă ca o înaintare treptată şi ne- 
întreruptă pe aceleași căi și în aceeași direcțiune ca în trecu- 
tul mai apropiat. 

Nici de astă-dată nu putem înregistra un număr mai 
mare de opere de valoare literară superioară, nici ivirea de 
talente noue și extraordinare, cari ar semnala un avânt mai 
însemnat de regenerare. Cu toate acestea progresul constatat de 
un șir de ani încoace, se menține, şi cu escepţiunea ramurilor de 
cari vom vorbi mai jos şi cari de un timp mai îndelungat 
arată o stagnare regretabilă, mișcarea noastră literară înain- 
tează încet, dar sigur, pe căile apucate. 

Astfel vedem că producţiunea anului trecut arată o nouă 
şi însemnată, crescere, care cantitativ, anume atât cu privire la 
numărul cât și la extensiunea scrierilor apărute, întrece cifra 
medie a trei ani premergători cu aproape 25%, şi chiar și 


140 Transilvania. Partea oficială. 


în privința tiragiului presintă un plus destul de însemnat, — 
jar calitativ, deși — după cum am mai amintit — nu se distinge 
prin scrieri de valoare superioară, după judecata criticei compe- 
tente în diferitele ramuri, nu a rămas mai jos de producţiunea 
anilor trecuţi. 


Constatând astfel un progres continuu și în sine îmbu- 
curător, prin aceasta nici pe de parte nu intenționăm a susțin, 
că mişcarea noastră literară ar fi în stare mulțămitoare. Nu. 
Aceasta nu se poate afirma nici chiar cu privire la acele 
ramuri literare, în cari anii din urmă arată progresul cel 
mai însemnat. 

Totul ce constatările noastre de sus indică, este: că ne- 
ajunsurile trecutului încep a se ameliora. 

Căci considerând numărul nostru, și progresele sociale şi 
culturale, ce le am făcut în anii din urmă, și comparând 
activitatea noastră pe terenul literaturei, cu cea-ce produc 
naţiunile conlocuitoare, — bilanțul nu numai că nu se va pre- 
senta mai favorabil pentru noi, ci din contră va arăta, că 
munca noastră intelectuală nici decum nu corespunde forțe- 
lor de cari dispunem. 

Dar ori-cât de puţin satisfăcătoare sunt aceste stări, este 
totuşi un mare câștig, că astădi putem susține deja cu tótă 
certitudinea, că mișcarea noastră literară nu mai este în decadenţă, 
şi ori-cât de modeste sunt începuturile regenerării, înaintarea 
spre o stare mai mulțămitoare de fapt există și continuă. Căci dacă 
astădi putem constata, că la noi în ţeară în calcul mediu și 
în cifre rotunde, — tot la doue-trei qile apare o nouă carte 
românească, și că — fără a considera, productele presei noa- 
stre — an de an tot al decelea Român cumpără câte o carte 
tipărită în limba, lui, atunci — ori-cât de modeste ar fi cifrele 
acestea, — în comparaţiune cu stările din trecut ele totuși 
denotă un progres pe cât de neîndoios, pe atât de mulțămitor. 

Un alt moment îmbucurător este, că spiritul de care e condusă 
mișcarea noastră literară, este un spirit sănătos. La noi literatura 
nici-odată n'a fost degradată la rolul unei meserii ordinare, 
şi nici când n'a speculat naivitatea publicului. Pentru scrieri 
obscene și îmorale, cum le vedem în piața de cărți a altor 
popoare, şi cum le lăţesce comerciul ambulant chiar și în Ro- 


Transilvania. Partea oficială. 141 


mânia, la noi pănă astădi nu s'au găsit nici autori, nici editori, 
nici public cetitor. 

Ce e drept, nici la noi producţiunea literară nu sa putut 
emancipa cu totul de consideraţiuni materiale. Astfel vedem, 
că literatura didactică, cea calendaristică și scrierile întocmite 
pentru masele mari ale poporului, adecă toate acele publica- 
ţiuni cari pot conta cu deplină siguranță la cumpărători, — 
nu numai că au luat un avânt extraordinar, ci câte odată pre- 
sintă chiar și o supra-producţiune puţin justificată, precum și o 
productivitate exagerată și prea universală a câtor-va autori. Dar 
dacă sau și ivit la noi autori și editori, cari au avut în 
vedere în primul rând câștigul material, ei totuși nici când 
n'au căutat să-l realiseze în contul slăbiciunii publicului lor, 
ci totdeauna numai prin muncă cinstită pusă în serviciul trebuințelor 
reale ale poporului nostru. 

După aceste observări generale trecem acum la singura- 
ticele ramuri ale producţiunii noastre literare. 

% . 

Pentru literatura bisericească anul trecut a fost un an mănos. 
În comparaţie cu anii premergători, producţiunea de cărţi 
teologice, religioase și de administrație bisericească (istoria 
bisericească o considerăm la literatura istorică), astădată e 
cu mult mai mare, şi atât după numărul, cât și după exten- 
siunea, scrierilor, arată un spor de rotund 50%. 

Din consideraţiunile accentuate deja cu alte ocasiuni, nu 
putem întra în apreţiarea critică a scrierilor de acest ram, cari 
cad cu totul în competența autorităţilor bisericesci. Cu toate 
aceste putem constata, că scrierile bisericesci din anul trecut 
arată și calitativ un progres mulțămitor. O dovadă pentru 
aceasta ne dă împrejurarea, că o parte a acestor publicațiuni 
(scrierile Dlui Zach. Boiu) au fost premiate de Academia ro- 
mână, şi împreună cu altele (s. ex. cărțile Dlui Szmigelski) 
foarte favorabil apreţiate de critica competentă. 

Totodată trebue să remarcăm și faptul, că cărțile religioase, 
a căror lipsă la noi este âncă mult simțită, asemenea sau 
sporit cu câte-va scrieri bine primite, între cari putem aminti 
în primul loc „Tragedia Calvarului“, tradusă după Henry Bolo 
de membrii societăţii teologice „Inocenţiu M. Klein“ din Blaj. 


142 “Transilvania. Partea oficială. 


După cum vom vede la alt loc, partea cea mai mare a 
publicaţiunilor istorice, între cari şi scrieri de valoare supe- 
rioară, cad în domeniul istoriei bisericesci, apoi și foile bise- 
ricesci, în parte, au publicat un material bogat și de valoare, 


Sad 


și astfel acest ram literar în anul trecut poate înregistra pro- 


gresul cel mai îmbucurător. 
ki 
Literatura școlară, la care numărăm atât scrierile pedago- 
gice, cât și manualele didactice și programele școlare, și de 
astă dată, formează ramul cel mai productiv al mișcării noa- 
stre literare. 
Causele acestei productivităţi sunt cunoscute. Lipsa de 


manuale didactice bune pentru diferitele institute de învăță- 


mânt, înmulțirea acestora și sporul extraordinar al elevilor 
școlari români, asigură acestor scrieri un număr mare și 
constant de cumpărători, și astfel acest ram al activității noa- 
stre literare nu are să lupte cu greutăți materiale, şi este 
poate unicul, care ofere autorilor o recompensă cinstită a 
muncii lor. 

Intre asemenea împrejurări este numai de dorit, ca să se 
angajeze puterile cele mai competente la lucrarea ce are de 
scop provederea tinerimei și înv&țătorimei noastre cu manua- 
lele trebuincioase, şi aceasta se va ajunge fără greutate, dacă 
organele competente vor observa rigoarea și atenţiunea nece- 
sară la aprobarea și admiterea cărților şcolare. 

După cum arată recensiunile apărute în diferitele publi- 
cațiuni pedagogice, valoarea producţiunii noastre literare și 
pe acest teren este în stare de progres. În repertoriile biblio- 
grafice ale anilor din urmă ne întâlnim tot mai des cu nume 
distinse din sînul pedagogilor noștri, și scrierile lor în timp 
apropiat vor put6 degaja institutele noastre de învățământ de 
acea „marfă de târg“, cu care ele au fost servite de unii 
autori prea universali. 

Un avânt însemnat a luat la noi literatura pedagogică și 
prin organele de specialitate, înființate în timpul mai nou, și 
condusă cu pricepere și seriositate. Aceste organe, nu numai 
prin cea-ce produc direct, ci mai ales prin controlarea mișcării 
literare-pedagogice, fac școalei române servicii foarte însemnate. 


Transilvania. Partea oficială. 143 


Deosebită atențiune sa dat în timpul mai nou — mai 
ales în urma bunului început făcut de corpul didactic: de la 
scoalele din Brașov, — programelor noastre școlare, cari trec 
tot mai mult peste cadrul unor simple rapoarte, și încep a 
deveni publicaţiuni de valoare superioară. 

$ 

Literatura frumoasă, care la noi înainte cu câți-va ani dis- 
păruse cu totul, continuă a ocupa un loc tot mai larg în pro- 
ducțiunea noastră literară. Ce e drept, ea deocamdată se dis- 
tinge mai mult numai prin cantitatea sa, pentru-că — după 
cum am mai spus, — talente deosebite nu sau ivit, și scrieri 
de valoare extraordinară nu s'au produs nici în anul din urmă. 
Dar sporul neîntrerupt și destul de însemnat, ce ni-l arată re- 
pertoriul scrierilor de literatură propriu disă în cei din urmă 
2—8 ani, dovedesce cel puţin atât, că lipsa de interes ce o 
arătase atât autorii, cât și publicul cetitor, timp mai îndelun- 


gat pentru literatura noastră frumoasă, — o apariţie cu atât 
mai regretabilă, pentru-că se ivise față cu un ram per emi- 
nentiam național al literaturii noastre, — începe a dispăre și 


a face loc unei aprețiări mai atente a scrierilor de această 
natură. 

În deosebi trebue să susţinem aceasta încât privesce serie- 
rile poporale, cari, deși în mare parte nu ating un nivel mai 
înalt, se produc din an în an în număr tot mai considerabil 
şi în edițiuni mai de multe-ori înoite. 

Explicația acestei productivități o găsim numai în faptul 
că aceste scrieri sunt viu căutate de poporul de rând, în care 
gustul de cetire se desvoltă în măsură tot mai îmbucurătoare. Ba este 
fapt și acea ce am mai avut prilej a constata și cu alte oca- 
siuni, că poporul nostru de rând, deși în cea mai mare parte 
analfabet, jertfesce mai cu drag pentru hrana sa sufletească, 
decât clasele noastre culte. 

În vederea acestei împrejurări importante se împune 
cercurilor competente datoria, de a îngriji cu toată atențiunea 
posibilă, ca bunele disposițiuni ale poporului nostru să nu fie 
speculate, și ca setea și dorul lui de a se cultiva și de a-și înmulţi 
cunoscinţele, să fie satisfăcute cu scrieri alese și corespundă- 
toare trebuinţelor sale. 


144 Transilvania. Partea, oficială. 


În această direcţiune așanumitele „biblioteci poporale“ vor 
pute face intereselor noastre culturale serviciile cele mai bune, 
și anume atât prin retipărirea în formate mici și ieftine a serie- 
rilor bune mai vechi (cum a început „Biblioteca Noastră“ a 
Dlui Hodoș), cât și prin procurarea și publicarea de scrieri 
noue, întocmite anume pentru usul și trebuințele poporului, 
(cum se intenţionează cu „Biblioteca poporală“ a Asociaţiunii). 

În repertoriul de literatură propriu disă găsim un număr 
mai mare de scrieri dramatice. Progresul făcut în timpul din 
urmă în acest ram, îl datorim mai ales noului avânt, luat de 
Societatea pentru crearea unui fond de teatru naţional român, 
care a început a-și pune activitatea pe base mai reale și în 
urmărirea scopului seu final, astădi âncă foarte îndepărtat, a 
început a da atențiune mai mare și condiţiunilor prealabile 
pentru înființarea unui teatru național român, și atât direct 
prin nisuinţele sale pentru crearea unui repertoriu bun, cât şi 
prin desvoltarea interesului pentru teatru în sinul publicului 
mare, a dat un avânt simţitor şi literaturei noastre dramatice. 

Ar fi numai de dorit, ca cei-ce se supun sarcinei de a 
lucra pe acest teren, fie deocamdată numai prin traduceri și 
localisări, să urmeze cu mai multă atenţiune la alegerea pie- 
selor străine. Căci faptul, că âncă și în anul trecut tj parte 
a scrierilor apărute, sunt lucrate tot după Kotzebue, nu dove- 
desce o mână prea fericită în alegerea subiectelor pentru scena 
română. După atâtea decenii, credem că în literatura noastră 
dramatică Kotzebue nu mai poate ocupa rolul de „indispensabil“, 
și că studiul interesant al Dlui Bogdan Duică despre tradu- 
cătorii lui), nu ar mai trebui să fie completat prin „continuări“. 

Ca împrejurări îmbucurătoare mai amintim, că în reper- 
toriul prosei frumoase din anul trecut, dăm și de autori de va- 
loare recunoscută, — și ar fi de dorit ca și pe viitor să-i 
întîlnim cât mai des pe acest teren, — apoi, că și presa pe- 
riodică, — care mult timp dedu-se puţină atenţiune părții sale 
literare, — de astădată ocupă un loc mai de frunte în reper- 
toriul nostru. Foiletonul începe a deveni iarăși o rubrică stabilă 


*) Publicat în volumul „Lui Titu Maiorescu — Omagiu“, Buc. 1900. (Edit. „Convor- 
biri Lit.) 


Transilvania. Partea oficială, 145 


în diarele noastre, și revistele literare întrunesc din nou în 
jurul lor o mică pleiadă de puteri tinere, cari, trecute odată 
preste timpul juveniliilor, vor put conlucra cu folos la rege- 
nerarea literaturei nostre frumoase. 

| $ 

Literatura istorică şi în anul trecut a fost ramul mai slab 
representat al producțiunii noastre literare, ba chiar și cu stă- 
rile destul de deplorabile din trecut, arată o îngrijitoare scădere. 
Singur numai scrierile de istorie bisericească, — între cari 
găsim o operă de valoare extraordinară și de importanță și 
pentru istoria noastră politică (Episc. I. I. Klein de Dr. A. 
Bunea), precum și o interesantă monografie a biserici Sf. 
Adormiri din Brașov (de par. Baiulescu), — ocupă un loc mul- 
țămitor în producția anului trecut; dar istoria politică nu a 
putut lua un avânt nici sub impresiunea aniversării de 50 ani 
a evenimentelor mari dela 1848/9, care însă a dat prilej presei 
noastre periodice la o serie mai mare de publicațiuni istorice. 
Mai ales ziarele politice au publicat un bogat material refe- 
ritor la istoria anilor 1848/9. 

Concursul publicat de Asociaţiune pentru scrieri de istorie 
culturală, a rămas fără resultat, și cum vom vede la alt loc, a 
fost repeţit cu condițiuni mai lesnicioase pentru autorii concurenţi. 

Seceta constantă în literatura istorică, remarcată de noi 
în toate rapoartele noastre, fără îndoială va avé să preocupe 
secțiunea istorică proiectată, ca să găsim odată căi și mijloace 
pentru înaintarea ramului celui mai național al literaturei 
noastre, care chiar între împrejurările de astădi representă 


pentru noi un interes vital. 
kä 


‘Literatura economică, în vederea împrejurării că este un teren 
âncă nou la noi, ne presintă un aspect mai mulțămitor. Ce e 
drept, acest ram se mișcă âncă în cadre foarte modeste, dar 
e în continuă desvoltare. 

Reuniunea de agricultură din Sibiiu, care a făcut începutul 
pe acest teren, în urma înființării unei noue reuniuni agricole 
în Orăștie, a primit un viguros tovarăș, care sa grăbit a îna- 
vuţi literatura noastră economică prin un organ special pentru 


ocrotirea intereselor agricultorilor nostri. 
13 


146 i Transilvania. Partea oficială. 


Tot în anul trecut sa înființat și „Revista Economică“, 
care servesce în primul rând societăţile financiare ce o susțin,- ` 
dar care a căutat să dee atenţiunea cuvenită tuturor ramurilor: 
lucrării economice a poporului nostru, 

Vădând deci, că pe acest teren mișcarea literară se bu- 
cură de sprijinul călduros al cercurilor celor mai compe- 
tente, cari îi vor pute asigura condiţiunile atât materiale cât 
și intelectuale ale unui progres sănătos, putem spera, că acest 
ram al literaturei noastre, deși cel mai tîner, în timp apropiat: 
va pute ajunge la un nivel pe deplin mulțămitor. 

Şi de astădată el ne presintă un repertoriu variat, care se 
estinde asupra mai multor ramuri economice și cuprinde o 
serie respectabilă de scrieri bune și folositoare. 

x 

Restul producțiunii noastre literare — afară de literatura ca- 
lendaristică, de care vom vorbi separat, — aparține la diferite ` 
ramuri, și cuprinde mai multe scrieri de deosebit folos practic. 

Afară de două dicționare (Enciclopedia Română și o nouă 
şi amplificată ediție a dicționarului germ.-român de D. P. 
Barcianu), găsim în fine şi ceva material aparținător sciințelor 
juridice și politice. 

D. T. V. Păcăţan a înavuţit şi de astă dată seria tradu- 
cerilor sale de cap de opere din literatura străină, cu o pu- 
blicaţiune aparținătoare acestui ram, și afară de aceea a dat 
publicului nostru o folositoare scriere poporală asupra nouei 
legi despre judecătoriile cu jurați. La aceste se mai ata- 
şează âncă și o mică serie de cărţi folositoare pentru trebu- 
ințele practice ale vieţei, cărți cari, deşi nu toate dau formei 
exterioare o îngrijire mulțămitoare, respund unor necesități 
reale. 

Cu toate aceste remâne âncă mult de făcut în privința 
instruirei poporului nostru asupra drepturilor și datorințelor 
sale cetățenesci, fără de a căror cunoscințe este expus pas de 
pas la nenumărate necasuri și daune. Din această causă cre- 
dem, că apelul ce de repeţite ori lam adresat cercurilor com- 
petente în materie juridică și politică- administrativă, nici de 
astă dată nu ar fi mai puţin îndreptăţit. 

* 


Transilvania. Partea oficială. 147 


Literatura calendaristică, care dispune de o clientelă foarte 
mare și satisface o trebuință așa-dicând indispensabilă, și astfel 
are condițiunile unei desvoltări mai avântate, a făcut şi în 
anul trecut progrese însemnate. 

Nu basăm această afirmaţiune în primul rând pe fastul. 
că în anul trecut au apărut mai multe calendare noue, pen- 
tru-că deși între aceste se găsesc publicaţiuni bine îngrijite 
(s. ex. Calendarul „Bibliotecii Noastre“) și de interes practic 
pentru cercurile ce le servesc (s. ex. Anuarul Băncilor), totuși 
nu toate au debutat în condițiuni ce ar justifica înființarea. 
lor și sporirea numerului calendarelor deja existente. Progre- 
sul remarcat îl vedem mai ales în înbunătăţirile ce le arată 
mai multe calendare vechi (în primul rând al Institutului ti- 
pografic și ale librăriei Krafft), cari fără a urca preţul minimal 
al publicațiunilor lor, au înavuţit cuprinsul acestora cu scrieri 
bine alese și folositoare pentru masele mari ale poporului. 

Cât de mare este și cât de mult cresce la noi importanţa 
acestor scrieri, arată deja tiragiul lor, care astădi atinge cifra 
de 64,000 exemplare. Câte cunoscințe folositoare, câte învěță- 
turi bune, câtă lumină și dragoste de neam ar pute duce 
acest număr extraordinar de cărți pănă în colibele cele mai 
îndepărtate ale Românilor, dacă cei ce le întocmesc, ar înde- 
plini lucrarea lor cu toată consciențiositatea ce o reclamă im- 
portanţa chestiunii! 

Mult timp calendarele noastre nu se mai bucurau de 
atențiunea cu care au fost îngrijite în trecut, când scriitori 
de valoare se supuneau sarcinei de a le întocmi. D'abia ra- 
poarteie noastre au relevat din nou importanța acestui ram 
al literaturei noastre, și că ventilarea în public a acestei che- 
stiuni nu a r&mas fără resultat, se vede mai ales din faptul, 
că extensiunea producțiunii de calendare (socotind după coale 
de tipar), de trei ani încoace a crescut cu aproape 50%, — 
dovada unei emulări laudabile a editorilor de a servi publicul 
lor cu calendare de cuprins cât mai bogat. 

Stergerea timbrului de calendare va înlesni foarte mult 
perfecționarea și înavuţirea calendaristicei noastre și astfel ne 
putem aștepta în această direcțiune la noue și însemnate progrese. 

* 


13* 


148 Transilvania. Partea oficială. 


Presa periodică la acest loc ne interesează numai încât 
privesce publicațiunile ei de interes literar. 

Nu ne am subtras dela sarcina de a frundări numer de 
numer cele 18 volume ale colecțiunei foilor apărute la noi 
în anul trecut, și am estras totul ce ar pute fi de interes literar 
şi de valoare mai durabilă, pentru a înzestra repertoriul nostru 
bibliografic și cu această parte a producțiunii noastre literare, 
dând astfel o basă cât se poate de largă pentru aprețiarea ace- 
stei producțiuni, și înlesnind munca acelor autori, cari în lucrarea 
lor nu se pot lipsi de acest isvor literar, și pe viitor nu vor mai 
trebui să-și piardă timpul cu frundărirea foliantelor de diare. 

La apreţiarea producţiunii în diferitele ramuri literare 
am ținuţ cont în totdeauna și de publicaţiunile presei periodice. 

Ce privesce în deosebi organele acesteia, avem puţine 
momente noue de remarcat. Situaţiunea în această privință 
nu sa prea schimbat. Un spor mai însemnat ne arată numai 
revistele, cari — după cum am amintit la alt loc, — sau sporit 
cu doue publicațiuni noue: „Revista Economică“ și „Bunul 
Econom“. O altă schimbare este sistarea numerului de Joi al 
„Tribunei“ (din causa urcării cauţiunei în urma estinderii. legii 
de presa din Ungaria asupra Transilvaniei) și desdaunarea abo- 
naţilor prin un suplement literar la numerul de Duminecă. „Re- 
vista Orăștiei“ în urma înființării „Bunului Econom“ a fost sistată. 

La expunerea statistică a consumţiunei de diare am re- 
nunțat de astădată, de o parte pentru că, strict luat, această 
nu aparține chestiunii ce ne preocupă, iar de altă parte din 
causa că nici prin chestionarele noastre, nici prin datele cu 
cari ne servesce statistica oficială asupra foilor românesci expe- 
diate prin postă aici în ţeară, și importate din străinătate, 
nu ne am putut procura date sigure și controlate, iar în lipsa 
acestora ori-ce conclusiuni ar fi lipsite de temeiu. 

Ne restringem deci la următoarele date: 

În anul trecut au apărut la noi în total 18 foi, între cari 
2 diare politice cotidiane și 1 organ politic ce apare de 5-ori pe 
septemână; la 2 dintre aceste numerul de Duminecă este în- 
tocmit pentru trebuințele poporului și se poate abona şi separat. 
Foi bisericesci au existat 4, și anume 3 septemânale, iar una 
cu trei edițiuni pe septămână. Foi poporale au fost 4 (dintre 


Transilvania. Partea oficială. 149 


cari una apare de doue-ori, celelalte odată pe septămână), 
iar alte foi septemânale 1, acum sistată. Numerul Revistelor a 
fost 6, între cari 2 pedagogice, 2 sciinţifice și literare, 1 eco- 
nomică și | umoristică. Aceste foi au apărut în total în 1471 
edițiuni (numere), iar prețul lor de prenumerare laolaltă a fost 
de 222 coroane. 

Spre orientare asupra tiragiului şi a consumțiunei întregi 
de diare mai amintim, că (în anul 1898, când situațiunea a 
fost aproape aceaşi) oficiile postale din țeară au expediat: 
exemplare de foi rom. apărute la noi în teară: 2,143.756, din 
Austria (Bucovina) 3,276, din România 3.068, în total 2,150.100 
exemplare, cea-ce represintă numai 1:98, ale expediţiunii totale, 
pănă când elementul român în poporaţiunea țării chiar și după 
statistica oficială (dela 1890) represintă 15%. 

$ 

Activitatea Asociațiunii pe teren literar, şi în anul trecut s'a, 
mişcat în cadrele foarte modeste ce i-le a impus organisația ei 
de pănă acum și insuficiența mijloacelor materiale de cari dispune. 

Concursul publicat sub Nr. 9/1899 pentru un premiu de 
500 coroane, care avea să se decerne celei mai bune scrieri 
asupra subiectului: „Istoria instituțiunilor culturale ale Româ- 
nilor din Ungaria și Transilvania dela 1848—1898“, a expirat 
la 31 Decembre a. tr. fără de resultat mulțămitor. Din această 
causă comitetul central cu conclusul seu Nr. 43 din 8 Mar- 
tie a. c. a înoit acest concurs, și pentru a înlesni autorilor 
români participarea și a asigura „prin aceasta resultate mai 
satisfăcătoare, a modificat condițiunile concursului, admițând 
la acesta și lucrări monografice asupra vre unui subiect din 
istoria instituțiunilor culturale românesci. 'Terminul acestui 
nou concurs expiră la 30 Iunie 1901. 

Un alt concurs literar publicat din partea Asociaţiunii 
sub Nr. 502 din 4 Maiu a. tr. pentru scrieri religioase-morale a 
expirat la 31 Oct. 1899, însă scrierile întrate, din considera- 
ţiuni parte formale, parte meritorii, nu au putut fi premiate. 
Din această causă şi acest concurs a fost înoit pe base mai 
largi, ca pe această cale să se procure scrieri pentru „Biblioteca 
poporală“ proiectată de Asociaţiune. Pănă la terminul nou (31 
Maiu 1900) au și întrat mai multe lucrări, dintre cari unele 


150 Transilvania. Partea oficială. 


au fost premiate și se vor tipări pe rând. Astfel deja cu oca- 
siunea acestei adunări, „Biblioteca poporală a Asociaţiunii“ 


își face prima aparițiune cu o mică serie de „Povestiri“ din. 


viața ţeranilor români de I. Pop Reteganul. 

In vederea apropiatei înființări a secţiunilor literare, co- 
mitetul central deocamdată nu a publicat concurs nou pentru 
scrieri noue pe seama „Bibliotecii poporale“. Credem însă, că 
secţiunile nu vor întârdia să se ocupe de această nouă crea- 
țiune și vor căuta să o completeze an de an cu o nouă serie 
de scrieri corespundătoare trebuințelor poporului nostru. 

Primul număr al „Bibliotecii poporale“ se va împărți gra- 
tuit — împreună cu alte scrieri editate şi cumpărate de Aso- 
ciaţiune, — între poporul ce se va aduna cu ocasiunea ace- 
stei adunări generale la Băile Herculane. 

Rdiţiuni speciale de cărţi, afară de cea amintită, nu s'au 
făcut de astădată din partea Asociaţiunii; comitetul central 
însă, vădână lipsa unui bun manual didactic de istorie și de 
geografie pentru școalele civile, a luat disposițiunile de lipsă, 
ca să se poată publica doue manuale lucrate de prof. Ioan 
Popovici după scrierile lui Al. Márki. Cărţile dlui Popovici 
au şi apărut în anul trecut și au fost aprobate din partea au- 
torităților competente şi întroduse în mai multe școli civile. 
Arangeamentul făcut în această privinţă pănă astădi nu a 
impus Asociațiunii nici o sarcină materială și după toată pre- 
vederea se va pute finalisa fără nici o jertfă din partea noastră. 

La acest loc mai amintim, că Cronica lui Anonymus, 
editată de Asociaţiune în textul original latin paralel cu tra- 
ducerea românească, a fost provădută de D. Mich. Beșân cu 
o frumoasă hartă politică a Ungariei pe timpul năvălirii Ma- 
ghiarilor, și rescumpărată de numitul domn traducător în scop 
de a o desface în publicul mare. 

Organul Asociaţiunii, revista „Transilvania“, deși redac- 
țiunea și de astă dată a trecut preste budgetul preliminat 
pentru spesele de tipar ale acestei publicaţiuni, a trebuit să 
'şi restrângă partea literară în un cadru de tot modest, de 
oare-ce partea oficială, în urma înmulțirei agendeler adminis- 
trative, reclamă un loc tot mai larg. Ea sa mărginit deci la 
tratarea chestiunilor culturale ce ating mai de aproape Aso- 


Transilvania, Partea oficială, 151 


ciațiunea noastră, la publicarea câtor-va scrieri şi documente 
istorice, și a dat o atenţiune deosebită bibliografiei române şi 
străine, încât aceasta privesce pe Români. Din rubrica „Din 
literatura străină“, care nu a fost controlată păn'acum pe 
nici o cale, deși de multe ori atinge interesele noastre foarte 
de aproape, revista Asociaţiunii face literaturei, și mai ales 
istoriografiei române, servicii bune, a căror însămnătate a fost 
de repeţite ori recunoscută din locurile cele mai competente. 

„Enciclopedia Română“ a înaintat normal şi în anul trecut, 
în decursul căreia a fost terminat volumul II, care ajunge 
pănă la litera K. 

Deşi această publicațiune nu a putut remâne scutită de 
ori-ce scădere, — un lucru eschis la o lucrare atât de vastă 
și avisată la un aparat pe cât de mare, pe atât de compli- 
cat, — ea formează totuși un bun și frumos început pe terenul 
literaturii noastre enciclopedice. O dovadă eclatantă pentru 
aceasta ne dă mai ales împrejurarea, că „Enciclopedia Română“ 
numără între colaboratorii sei o respectabilă serie a celor mai 
ilustri scriitori și savanţi români. 

Comitetul central la rândul seu, constatând mersul lucră- 
rilor „Enciclopediei Române“, sa declarat pe deplin mulţămit 
cu conducerea ei, și astfel sperăm că publicaţiunea se va 
put termina în timp apropiat și în condițiuni satistăcătoare, 
cu toate că până astădi nu ni-a impus nici cea mai mică sar- 


cină materială. 
$ 


Incheiând raportul nostru despre producțiunea noastră 
literară din anul trecut, ne place a accentua, că începem un 
an nou sub augurii destul de favorabile. Nu numai că mișcarea 
noastră literară, cu toate neajunsurile ei, după cu am vădut, 
se află în stadiu de progres, fie cât de modest dar totuși ne- 
îndoios, -— ci mai ales împrejurarea, că stăm în preseara or- 
ganisării Asociațiunei noastre ca corporațiune literară, ne dă 
speranța, că prin angajarea unei pleiade de bărbați distinși 
pe terenul sciințelor şi literaturei, Asociațiunea va put da 
mișcării intelectuale și vieții culturale a poporului nostru, 
un nou și puternic avânt! 


Din ședința comitetului central, ținută în Sibiu la 9 August 1900. 


152 Transilvania. Partea oficială, 


REPERTORIU BIBLIOGRAFIC 


al producțiunii literare române din teară pe timpul dela 1 Julie 1899 
pănă la 380 Iunie 1900. 


(Observări.) Extrasele din presa, periodică sunt făcute din numerii apăruţi în decursul 
anului 1899. La extragere reproducerile din alte opere sau foi, precum și traducerile — 
afară de cele de valoare liter. superioară — nu au fost considerate. 

Cifrele înşirate între ( ), indică numerii foilor în cari s'au publicat articolele res- 
pective, iar cele puse între [ ], arată paginile revistelor, unde se încep scrierile remarcate). 


I. Literatura bisericească. 


A. Serieri teologice. 


Zacharia Boiu: Seminţe din Agrul lui Christos, tom. I. Cuvântări la Duminecile de 
peste an (cu portret. aut.), form. 8, pag. 3244-12, preţul 3 cor., (Rec. „Teleg. Rom“, 
nr. 60-—1899, şi Nr. 82—1900, „Tribuna“ nr. 142—1900, „Foaia Ped.“ ex 1899, pag. 
284), Tip. archid. Sibiiu. 


— Tomul II. Cuvântări la prasnicile şi sărbătorile de peste an, ete., form. 8%, pag. 215-412, 


preţul 3 cor., (Rec. ca la vol, I). Tip. archid, Sibiiu, 
—  'Tomul III. Cuvântări bisericesei la înmormântări, parastase, ete., form. 8%, 352-10, 
prețul 3 cor. (Rec. ca la vol. I) Tip. archid. Sibiiu. 


Gregoriu Pletosu: Dogmatica, ortodoxă, form. 8%, pag. 160--8, preţul 2 cor. 40 fil., Tip. 
arehid. Sibiiu. 

Dr. V. Samigelski: Ermeneutica, biblică (traducere), form. 80, pag. HI-+190, preţul 2 cor. 
Tip. semin. Blaj. 

— Istoria legei noue, tom. II. lisus ca preot, form. 8%, pag. 1114320, preţul 3 cor. 40 fil., 
(Rec. „Transilvania“ 1900, p. 102), Tip. semin. Blaj. 


B. Cărți religioase. 


Apostol, form. 4°, pag. 370-4, preţul 7 cor., Tip. archid. Sibiiu. 

Dr. Petru Barbu: Istorioare biblice, ed. II, form. 8°, pag. 64, preţul 40 fil. (Rec. „Tri- 
buna“ nr. 114 și 116—1900. Tip. diec. Caransebeș. 

Membrii soc. teologice „Inocențiu Micu Clain“ Blaj: Henry Bolo: Tragedia Calvarului. 
Tradusă în românesce, form. 8%, pag. 288, prețul 2 cor, (Rec. „Transilvania“ 1899 
pag. 303). „Tipografia“ Sibiiu. 

I. Boroș: Rugăciunea Domnului sau Tatăl nostru, ed. IL, form. 160, pag. 79, preţul 
20 fil. Tipogr. diee. Gherla. 

Canon de rugăciune cătră Domnul nostru lisus Christos, form. 8°, pag. 16, preţul 10 fil. 
Tip. diee. Gherla. 

Carte de rugăciuni şi cereri, form. 8%, pag. 204, prețul 80 fil. Tip. diee. Gherla. 

Cărticică de rugăciuni, ed. 8, form. 16°, pag. 48, pretul 20 fil. Tip. „Aurora“ Gherla, 

Ceaslov sau orologiu, cuprindând rugăciuni, form. 8, pag. 264, prețul 1 cor. 70 fil, 
fin leg. 2 cor. Tip. W. Krafft, Sibiiu. 

Conducătoriul tinerimei şcolare, Cărticică de rugăciuni și cântări, ed. I, form. 160, 
pag. 86, preţul 40 fil. Tip. diec. Gherla. 

Corneliu Darabant: Viaţa Preacuratei Vergure Maria, Născătoarea de Dumnedeu, 
form. 160, pag. 66, preţul 16 fil. Tip. „Aurora“ Gherla. 

Icoana sufletului (carte de rugăciuni), ed. V, form. 160, pag. 286, preţul 1 cor. Tipogr. 

` „Aurora“ Gherla. 

Mărgăritarul sufletesc, (carte de rugăciuni), ed. V, form. 8° mic, pag. 336, preţul 1 cor. 
Tipogr. „Aurora“ Gherla, 


a mă ed 


Transilvania. Partea oficială. 153 


Pomenirea, prea onor. Brâu al prea S. de Dumnedeu Născătoare, form. 8, pag. 16, 
preţul 10 fil. Tip. diee. Gherla. 

Taina celor 12 Vineri mari și rugăciune pentru vremuri grele, ed. UI, form. 8 mie, 
pag. 32, prețul 20 fil., edit. I. Tăbăcar. Tip. „Minerva“ Orăştie. 

G. Ucenescu: Versurile nascerii Domnului nostru Iisus Christos, ed. IV, form. 160, 
pag. 32, prețul 12 fil. Tip. Schlandt. Edit. libr. H. Zeidner, Brașov. 


C. Cărţi de administraţie bisericească. 


Consist. Metropolitan: Protocolul congreselor 1898 gi 1899, form. 8%, pag. 97, prețul 80 fil., 
Tip. arehid. Sibiiu. 

Consist. diec. în Arad: Protocolul despre şedinţele sinodului eparchial din diecesa 
Aradului pe 1899, form. 8, pag. 157, preţul 2 cor. 'Tipogr. diec. Arad. 

Consistoriul diecesan Caransebeș: Protocolul sinodului eparchial, form. 80, pag. 66, 
preţul 50 fil. Tip. diec. Caransebeş. 

Consistoriul archidiecesan Sibiiu: Protocolul sinodului 1899, form. 8, pag. 166-1-3, 
prețul 1 cor. 20 fil. Tip. archid. Sibiin. 


În presa periodică. 


Foile bisericesci, 4 la număr, sau ocupat în anul trecut mai mult 
cu chestiuni administrative, şi anume cu luptele impuse bisericilor noastre 
prin organele statului, Aceste chestiuni nu aparțin obiectului ce ne 
interesează la acest loc, şi astfel — afară de câte-va escepțiuni — nu le 
vom atinge. Publicaţiunile referitoare la istoria bisericească le considerăm 
la literatura istorică. Dintre articolele de literatură strict bisericească 
inregistrăm următoarele: 

„Telegraful român“ (org. archidiecesei gr. or. din Transilvania, apare 
în Sibiiu, de 3-ori pe septămână, an. XLVII, 138 numere, preţul 7 fl. 
pe an): Biserica catolică (34—35) — Pascile la Ebrei (53—56) — Despre 
colecţiuni de predici (57—8) — Congresul din 1899 (53—58) — Sidoxia, 
de Dr. I. Cristea (82) — Întregirea dotaţiunii parochiale (130) —, apoi 
recensiuni asupra ser. „Cuvântări bis.“ de Dr. G. Popovici (35) și „Se- 
mințe din agrul lui Christos“ de Z. Boiu (60). 

„Unirea“ (org. metropoliei gr. cat. din Ungaria şi Transilvania, 
apare în Blaj odată pe septămână, an. IX., red. Dr. V.. Suciu, preţ 
5 fl. pe an). Credința veacurilor crest, celor d'întii în fecioria născă- 
toarei lui Dzeu, cont. din an. 1898 (| și urm.) — Sinodul archidiecesan 
(47 şi urm.) — Reflexiuni la „autonomiă“, de Dr. A. Lauran (44. 49). 
— Crucifixul și învierea în arta creștină (17). 

„Biserica şi Şcoala“ (organul diec. gr. or. din Arad, anul XXIII, 
apare în Arad odată pe septămână, red. Dr. G. Proca, preţul 5 fl. pe an): 
Tatăl nostru, explic. omiletică (43—50) — Discusiune tipiconală (44) — 
Jertfa M-lui Lis. Christos (2) — Despre minuni (3) — Eterodoxismul Ar- 
menilor din România, de G. Aramă (5) şi în fine: mai multe predici și o 
recensiune asupra cuvântărilor bis. de Dr. G. Popovici (1). 

„Foaia Diecesună“ (org. diec. gr. or. de Caransebeş, an XIII, apare 
în Caransebeș, odată pe septămână, red. Dr. P. Barbu, preţ 5 fl. pe an): 
Religiunea și sciința, de Dr. G. Popovici (12—14) — Formele exter. în 


154 Transilvania. Partea oficială. 


biserica ortodoxă (28) — Predici alese, de Dr. I. Tarnavschi, rec. (8, 9, 
26—7, 29—80, 82—3.) — Predici de A. Corcea (15), Marin Tempea 


(50), ete. 
TI. Literatura școlară. 


A.  Serieri pedagogice. 


Dr. Petru Barbu: Religiunea, în scoala veche şi în scoala nouă, 8%, pag. 64, preţul 
1 cor. — (Ree. de P. Span în „Foaia Ped.“ ex. 1899, p. 377). Tip. diec. Caransebeș, 

George Joandrea : Concentraţiunea învăţământului în școala Herbart-Zilleriană, 8, 
pag. 30. — Tip. diecesană, Caransebeș. 

Ioan Marcu: Betlexiuni asupra, examenelor din protopresb. Buziașuiui, 8, pag. 43, 
prețul 40 fil, (Rec. „Foaia Ped.“ ex. 1899, p. 283), Tip. diec. Caransebeş. 

Virgil Oniţiu: Conterenţele pedagogice ale corp. prof. dela şcoalele medii gr. or. rom. 
din Braşov, Seria IL Anii 1897/8, 1898/9 şi 1899/900, 8, pag. 220, preţul 2 cor., 
(Cf. „Transilvania“ 1900, p. 196), Tip. Ciurcu, Braşov. 

Alexandru Pop: Disertaţiune. Datorinţele învățătorului ca crescător, 8, pag. 54, preţul 
40 fil., Tipografia diecesană, Gherla. 

— Regulamentul reuniunei învăţ. gr. cat. din archid. de Alba-Iulia şi Făgăraş, 8 
mic, pag. 28, Tip. semin. Blaj. 

Reuniunea înv. gr. or. din diecesa Caransebeşului: Almanach, 8°, pag. 232, prețul 2 cor., 
(Rec. „Foaia Ped.“ pag. 303 și 848 ex. 1899). Tip. diee. Caransebeş, 

Josif Velceun: Cestiunea pedepselor, 8, pag. 36, preţul 40 fil., (Din „Foaia Pedagogică“, 
1899), Tip. archid. Sibiiu. 


B. Manuale didactice. 


Nicolau Bogdan: Gramatica limbei române pentru clas. I—II gimn., reale şi civile, 
8%, pag. 186, prețul 2 cor., (Rec. Seria I. din conferențele pedag. ale corpului prof. 
Braşov), Tip. Ciurcu, Braşov. Edit. libr. H. Zeidner, Brașov. 

Ioan Dariu: Carte de cântece pentru tinerimea şcolară, ed. IL, 160, pag. 168, prețul 
50 fil, (Rec. „Tel. Rom.“ Nr. 76—1900, „Transilvania“ 1900), pag. 200., Tip. archid. 
Sibiiu. Edit. libr. H. Zeidner, Bragov. 

Dr. I. Dengi şi E. Hodoș: Manual de limba magiară, 8°, pag. 183, prețul 2 cor. 40 fil., 
Tip. diecesană, Caransebeg. 

Pus. Dumbrava: Ortografia română, 8%, pag. 24, prețul 20 fil.. Tip. Aurora, Gherla. 

Ioan Georgescu : Legendar economic pentru gcoalele economice de repetițiune și adulți, 
80, pag. VIT + 163, prețul 80 fil; Tip. semin., Blaj. 

Vasile Goldiș: Geografia pentru şcoalele pop. partea I. pentru cl. V. şi VL, ed. I, 
8°, pag. 76, prețul 50 fil., (Rec. „Foaia Ped.“ ex. 1899 pag. 841), Tip. Ciuren, Braşov. 

Enea Hodoș: Manual de limba română, ed. 1, 8, pag. 160, preţul 2 cor., Tip. diecesană, 
Caransebeş. 

Iosif Hossu, Emil Viciu şi Dr. loan Radu: Geometrie şi colecțiune de probleme pentru 
clasele gimn. sup. (traducere), 8, pag. 292 + IV, preţul 3 cor. 60 fil., Tip. sem. Blaj. 

G. Ludu şi I. Dariu: Istorii biblice din vechiul şi noul testament, ed. IV, 80, pag. 120, 
prețul 60 fil, Tip. Ciurcu, Brașov. 

Iosif Moldovan și soții: ABOdar. Carte de cetire, 8°, pag. 84, preţul 40 fil., (Rec. de I. 
Tisu în „Biserica şi Şcoala“, ex. 1899, Nr. 43), Tip. diecesană, Arad. 

Silv. Nestor: Elemente de constituţiunea patriei, 8 mic, pag. 60 +III, preț. 40 fil. leg., 
Tip. semin., Blaj. 

Silv. Nestor: Geografia fisică pentru cl. III. gimn., ed. II, 8°, pag. VII + 151, prețul 1 cor. 
80 til., Tip. sem. Blaj. 

Ioan Papiu: Legendar pentru şcoalele conf. gr. cat. din diecesa Gherlei, ediţ. IV, 8, 
pag. 136, preţul 50 fil., Tip. diecesană, Gherla. 

Dr. P. Pipoș: Pedagogia pentru preparandii (şcoale normale), 4%, pag. 112, preț. 2 cor., 
Tip. Minerva, Orăştie. 


Transilvania. Partea oficiaiă. 155 


Greg. Pletosu: Propedeutica filosofică pentru înv. secund. Partea II. Logica, edit. T, 80, 
pag. 93; preţul 1 cor. 40 fil., (Rec. „Tel, Rom.“ Nr. 84—1899 ref. la tom. T.), Tip. C. 
Csallner, Bistrița. 

Gavril Pop: Istoria biblică pentru şcoalele poporale, ed. VIT, 8° mic, pag. 72, prețul 
36 fil. Tip. semin. Blaj. 

Stefan Pop: Carte de cetire pentru şcoalele poporale, ediț. VI, 8°, pag. 184, preț. 80 fil. 
Tip. semin. Blaj. 

Ioan Popovici: Geografie pentru şcoalele civile, A. Márki, edit. I, 8, pagine 20442, 
pretul 2 cor. 60 fil.. (Rec. „Tel, Rom.“ Nr. 87/1899), Tip. arehid., Sibiiu. 

— Istoria universală pentru 'scoalele civile, ediţ. T, 8°, 158 + 3, preţul 2 cor. (Ree. 
„Foaia Ped. Nr. 2/1900, „Tel. Rom.“ Nr. 87/1899), Tip. archid., Sibiiu. 

Szörényi B. şi Nemes S.: Földrajzi alapfogalmak és Krassó-Szörény vărmegye földrajza, 
(eu text explicativ român), edit. I., 8°, pag. 44, preţul 60 fil, Tip. diec. Caransebeş. 

Arseniu Vlaicu: Curs complet de limba franceză, Partea III., 80, pag. 214, prețul 2 cor. 
40 fil, (Rec. de Dr. C. Lacea în Seria II din confer. pedag. ale corp. prof. din Braşov. 

= Partea IV, 80, pag. 290, preţul 2 cor. 80 fil. (Recens. ca la partea a treia). 

— Grammaire, 8°, pag. 96, prețul 1 cor. 30 fil. (Rec. ca la partea a treia). 


0. Programe şcolare. 


XV. Programa, instit. pedagogic-teologic din Sibiiu pe 1899/900. Dr. Remus Roșca. 80, 
pag. 79, (Rec. „Transilvania“ 1900, pag. 193), Tip. archid., Sibiiu. 

Programa şcoalei civile gr. cat. publ. de fete din Beiuş. Vasile Stefănică. 8, pag. 108, 
(Rec. „Transilvania“ 1900. pag. 194), „Tipografia“ Sibiiu. 

Programa gimn. sup. gr. cat. din Blaj pe anul şcolar 1898/99. Directorul gimnasiwlii. 
8%, pag. 101, preț. 1 cor. 20 fil, Tip. semin. Blaj. 

Programa gimn. sup. gr. cat. din Blaj pe anul 1899/900. Directorul gimnasiului, 8°, 
pag. 88, (Recens. „Transilvania“ 1900, p. 195), Tip. sem. Blaj. 

XIII. Programa şcoalei civ. de fete a Asoc. pe anul şcolar 1898/99, Dr. Vas. Bologa, 
80, pag. 56, Tip. archid. Sibiiu. 

XIV. Programa şcoalei civ. de fete a Asoc. pe a. şcolar 1899/900, Dr. Vasile Bologa, 
8°, pag. 45, (Ree. „Transilvania“ 1900, p. 198), Tip. archid. Sibiiu. 

Anuarul XXXVI al gimn. mare public român de relig. gr. or. din Braşov pe anul 
jubilar 1899/900. Virgi! Onițiu. 8, pagine 254, (Rec. „Transilvania“, 1900, pag. 195), 
Tip. Ciurcu, Braşov. 

XXIII. Programa gimn. public gr. or. român din Brad pe a. 1898/9, Georgiu Părču, 
80, pag. 48, Tip. archidiecesană, Sibiiu. 

Anuarul şcoalei comerciale sup. gr. or. rom. din Brașov pe a. XXXI. şcol. 1899/900. 
Arseniu Vlaicu. 8%, pag. 96, (Rec. „Transilvania“ 1900, p. 198), Tip. Ciureu, Bragov. 

Rěportul al XXXVII-lea despre gimnas. sup. fundațional din Năsăud pe anul şcolar 
1899/900. Joan Gheție. 8, pag. 66 + 49, (Rec. „Transilvania“ 1900, p. 197), Tipografia 
C. Csallner, Bistriţa, 

Raportul II] al şcoalelor capitale ortodoxe române de băeți și fetițe din Lugoj pe a. 
şcolar 1899/900. George Joandrea. 8, pag. 56, Tip. Traunfellner, Edit. Dir. şeoalei, 


În presa periodică. 


„Foaia Pedagogică“ (redactată în Sibiiu de Dr. D. P. Barcianu, anul 
TII, 24 numere, 384 pag. 80, preţul 3 fi. pe an). Causele p. cari nu pro- 
gresăm în înveț. educ. în ṣe. sătesci, de I. Paicu [211] — Cestiunea pe- 
depselor în şc. pop. de I. Velcean [225, 257, 273, 288, 305| — Ceva 


156 i Transilvania. Partea oficială. 


asnpra ocupaţ. de casă [262] — Despre însemnătatea desemnului în şe. 4 


pop. [75] — Dif. forme de învățământ, de Dr. I. Stroia [321, 353] — 
Disciplina cu devotamentul şi iubirea în serviciul educaţiunii, de F, 
Dariu [82, 97, 113, 129, 145] — Disciplina şcolară, de N. Simaulescu [176, 
198, 234] Examenele scolare. folosul și întocmirea lor, de Dr. I. Stroia, 
(3, 17, 33, 50). — Înființarea unui Museu școlar, de Dr. P. Span [67] — 
Inspecţiunea școlară, de Iuliu Vuia [161]; mai departe diferite modele 
de lecţiuni (de Dr. P. $pan, Dr. D. P. Barcian, G. Măican, Dr. I. Stroia, 
etc.) şi o bogată serie de recensiuni despre diferite cărți didactice. 

„Foaia Şcolastică“ (org. al Reun. învăţătorilor gr. cat. din archidie- 
cesa A. Iulia şi Făgăraș, an. I. red. I. F. Negruţiu, apare de 2-ori pe lună 
190 pag. 4%, 3 fl. pe an): G. Şincai de Șinca și şe. pop. române, de I. 
Raţiu [11. 18, 25] — de același autor: Atenţiunea [53] — Educaţiunea 
națională [61] — Educaţiunea învățătorului [70] — Educațiunea modernă 
[98] — Educaţiunea și internatele [107] — Școalele din Blaj [110] — 
Limba şi educaţiunea [135] — Formarea caracterului [143, 151| — Viaţa 
şi activitatea lui I. Salzmann (154, 159, 176|; — Lucrul de mână în 
şcoală, de G. B. Boeriu [101] —, apoi de G. Munteanu: Basa educaţiunii 
este autoritatea şi respectul [17] — Educ. este un act de desvoltare şi 
de progres [33]; — de N. Pop: Educaţiunea şcolară [21] — şi cum trebue 
tractat școlarul mincinos [88]; — Planul şcoalei de repetițiune economică 
[191, 131, 138, 146.) — Educaţiunea relig. mor., de S. Nicoara [55] — 
Şeiinţele natur. în șe. pop, de T. Vandor [13, 20, 43, 65] şi Schițe de 
pe terenul educ. practice, de V. Gr. Borgovan [165, 184]. Mai departe 
dif. modele de lecţiuni de E. Câmpean, Iuliu Birou, P. Ungurian, în fine 
recensiuni, și publ. ofic. ale reuniunii editoare. 

„Foaiu Poporului“ (apare în Sibiiu, odată pe septămână, în edit. 
soc. „Tipografia“, an. VIL, 2 fl. pe an): în toate numerele apărute în anul 
1899 a publicat sub rubrica stabilă „Școala Română“ o lungă serie de 
articole mai mici, cari se ocupă cu chestiuni școlare şi învățătoresci. 

„Biserica şi Şcoala“ de asemenea a publicat o serie de articole de 
interes școlar, dintre cari amintim: Teoria treptelor formale după Rein, 
Pickel şi Scheller de I. Vuia şi art. La situația școal. confesionale (3). 

„Foaia Diecesană“ a publicat între altele: Religiunea în şe. veche 
şi şe. nouă, de Dr. P. Barbu (19 şi urm.) — și despre cuincuenaliile în- 
vățătorilor de Liuba din Lugoj (42.) 


111. Literatura frumoasă. 
A.  Poesit, 


Gavriil Bodnariu: Oglinda, inimei, form. 8%, pag. 138, Preţul 1 cor. Tipogr. diec. Arad. 

Ioan B. Deleanu, edată de V. O.: Tiganiada sau Alexandria ai țigănească. Povestire 
în stichuri, form. 8%, pag. 216, preţul 90 fil. Tip. Ciurcu, Brașov, 

E. Hodoș: Balade poporale, de V. Alexandri, form. 8°, pag. 48, preţul 28 fil. (Biblioteca 
noastră Nr. 9). Tipogr. diee. Caransebeș. 


E TEE e 


a a 


pati d 


Transilvania. Partea oficială. 157 


Joan dela Buceci: Dintre imitaţiunile lui Ioan dela Buceci, form. 8, pag. 228, preţul 
2 cor. Tip. Ciurcu, Brașov. 
Ant. Popp: Suspin și zimbire, poesii şi prosă (novele), form. 80, pag. 184, preţul 80 fil., 
Tipogr. „Aurora“ Gherla. 
George Simu: Codrean, craiul codrului, baladă, ed. III, form. 160, pag. 24, preţul 16 fil. 
Tipogr. „Aurora“, Gherla. 
În presa periodică. 

„Familia“ (foaie beletr. şi soc. ilustr, an. XXXV, apare în Orade 
odată pe septămână, dir. los. Vulcan, pr. fl. 8 pe an) a publicat preste 
100 poesii, între alții de A. Aciu, Mar. Cioban, Mar. Cunţan, Elena din Ardeal, 
St. O. Iosif, Har. G. Lecca, Tr. Mihaiu, V. B. Muntenescu, Sân-Petreanul, 
M. Radulescu-Niger, Radu D. Roseti, I. Scurtu, I. Stanca, I. Vulcan etc. 

„Revista Ilustrată“ (foaie encicl. liter. lunară anul II), apare cu ilu- 
strațiuni, în Șoimuș, red. I. Baciu, prețul 6 fl. pe an): 50 poesii de A. 
Aciu, A. V. şi P. O. Boca, G. Bodnariu, Enea Pop Bota, Q. Cătană, 
Emilian, Ant. Pop, Sabin, G. Simu, ete. 

„Tribuna“, (diar politic, apare în Sibiiu an. XVI, red. Dr. E. Daianu, 
pr. fl. 14. pe an): a publicat poesii de I. Scurtu (4. 95. 196. 203. 212. 
218), Tr. Mihaiu (7. 59. 60. 114. 187. 218), El. Ocrida (18) I. Maior (54. 
102), Ascanio (75), Maria Popescu (103—4), Al. Vasilie (204. 248), Alvescu 
(248). I. Dariu (274, 276) ete. 

„Tribuna Poporului“, diar pol., apare în Arad, an. III, red. I. Rusu 
Șireanul, pr. 10 fi. pe an): poesii de Mar. Cioban (10. 30. 40. 89), Mar. 
Cunţan (15. 37), I. Stanca (179), R. Bortoş (15. 16. 19. 21), N. Stejărel 
(46), V. Alvescu (45, 151) V. C. Pătăşan (106), etc. 

„Gazeta Transilvaniei“ (diar politie, apare în Braşov, red. Dr. Aur. 
Mureşan, an. LXII, pr. fl. 12 pe an): poesii Alexis, ed. II de P. Virg. 
Maro, trad. de 1. M., Codrul nostru de I. Dariu (157), ete. 

„Uhireu“ a publicat poesii de E. Sabo, (17), I. Maior (22), I. Agâr- 
bicean (27). 

„Rev. Orăştiei“ (foaie sept., an. V., apare în Orăştie, pr. fl. 3) poesii de 
Marion (1) ©. Todora (2), Elena din Ardeal (2), Nicu (2, 6, 19), I 
Scurtu (51). 

„Telegraful român“: Mar. Cioban (17, 44, 45, 46, 120), I. Dariu (22), 
I. Teculescu (22), Mar. Baiulescu (22), S. Stanca (22, 49), I. I. Ardelean 
(23), G. Proca (23), Maria Popescu (36), etc. 


B. ateratura dramatică, 


N. Baiaş: Comoara, Capra cu 7 iedi, doue piese teatrale pentru copii, form. 80, pag. 32, 
preţul 28 fil. (Bibl. noastră nr. 30). Tipogr. diec. Caransebeş, 

At. Bologa: Pedepsirea, vanităţii, dramă, form. 16°, pag. 24, preţul 20 fil. Tip. „Aurora“ 
Gherla. 

Corn. Darabant: Crescătorul, comedie întrun act, după Aug. Kotzebue, form. 8° mic, 
pag. 45, preţul 24 fil. Tip. „Aurora“, Gherla. 

—  Discreţie fără voe, comedie întrun act de Aug. Kotzebue, traducere, form. 160, 
pag. 48, preţul 20 fil. Tip. „Aurora“, Gherla. 


158 Transilvania. Partea oficială, 


—  Distragii, comedie întrun act de Aug. Kotzebue, form. 8, pag. 32, preţul 24 fil. 
Tip. „Aurora“, Gherla. 

Anton Popp: Otrava de hârceogi, form. 16°, pag. 16, preţul 06 fil. Tip. „Aurora“ Gherla, 

— Paza Maicii sfinte, dramă în 4 acte, form. 160, pag. 64, preţul 24 fil. Tip. „Aurora“ 
Gherla. 

Iuliu Popescu: Unde dai şi unde creapă, comedie în 2 acte, local. din germ. (Biblioteca, 
teatrală), form. 8%, pag. 64, preţul 50 fil. (Rec. „Foaia ped“. Nr. 4—1900). Tipogr. 
Ciurcu, Braşov. 

N. Pinţariu: Otravă femeească, Comedie într'un act, form. 8 mic, pag. 19, preţul 24 fil. 
Tip. „Aurora“ Gherla. 


În presa periodică. 


Scrieri dramatice au publicat: „Gazeta Transilvaniei“ (Nr. 232—7) 
Musme, comedie de Fr. Wallis, trad. de El. Mureșan, — „Familia“: Găr- 
găunii dragostei de Ios. Vulcan [4 și urm.). 


C. Novele, schiţe, etc. 


Andreiu Bârscanu: Insula, morţilor, traducere după Voss, 8 mic, pag. 100, preţul 50 fil. : 
(Rec. „Foaia Ped.“ Nr. 4/1900), Tip. Ciurcu, Braşov, 

Maria Cioban: Scrisori cătră eleve, 8, pag. 1103, preţul 1 cor. (Rec. „Tel. Român“ 
Nr. 10—1900), Tip. archid. Sibiiu. 

Ioan Popea: Caractere morale, 8%, pag. 385, preţul 2 cor. 50 fil. (Rec. „Gazeta Trans.“ 
1899, Nr. 25%), Tip. A. Murășan, Braşov. 

Ioan Pop Reteganul: Novele și schiţe, 8°. pag. 98, preţul 80 fil. (Ree. „Unirea“ Nr. 2—1900, 
„Telegr. Rom.“ Nr. 26—1900, „Foaia Ped.“ pag. 9 ex. 1899), „Tipografia“, Sibiiu. 
Slavici, Vlăhuță: Doue novele, 8% pag. 48, preţul 28 fil. (Biblioteca noastră Nr. 31), Tip. 

diecesană, Caransebeş. 
În presa periodică, 


Novele, novelete, schițe, descrieri şi povestiri, ete. de astădată s'au 
publicat în număr foarte mare. Număroase sunt în unele foi in deosebi 
traducerile după autori străini cu nume în general cunoscute. Dintre 
multele scrieri originale remarcăm: 

„Familia“: V. R. Buticescu: Ajunul [p. 601], — Mar. Cioban: La 
trandafir [495], — Aur. C. Domșa: Dela sate [445] și Duşmănie [542], — 
C. Hodoș: un portret [292], Cerșetoare [457], — Marg. Moldovan: Târqiu 
(63), Dormi Lino, dormi... [397], Sbucium [505], Şi totuși... [577], — 
V. Pacăţan: Din Dragoste [196]}, — Olga de Poruţiu: Nerida [181], — 
A murit o fată [277], -— I. Scurtu: Mântuit [608], — S. S. Secula: Romeo 
şi Iulieta [608], — Sonata Kreutzer [207], — După 20 de ani [471], — 
Vióra din Bihor: Primăvara [219], — Din viață [828], — A. Vlăhuţă: 
Mama [565], — Un crăciun [611], ete. 

„Revista Ilustrată“: G. Simu: Din propria ei putere, nov. [6], — 
Emilian: La temniță [82], — Cyprian: Doue fete [114], — Alba-luliana: 
Prima durere, nov., [162], ete. 

„Tribuna“ : a publicat un număr foarte mare de scrieri de această 
natură, şi anume de V. E. Moldovan (4, 21, 22, 222), — V. Ciofec (6, 
87—42, 49- 57, 59, 61), — Revaşe din Paris, (148, 175—6, 277), — Ascanio 


Transilvania. Partea oficială. 159 


(13, 53, 65, 86, 242, 244), — Marg. Moldovan (18, 236), — I. Frăţilă (43—4), 
Lucr. Suciu-Rudow (55), — L. Boleaș (69, 70), — Tr. Mihaiu (113), — 
Saul (Scr. bucurescene, 216—70, 24—5; — 226—8, 283), — Veturia L. 
Purcăreţ (123, 220—1), I. Pop Reteganul (162—4, 253—61). 

„Gaz. Transilvaniei“ a publicat asemenea scrieri de I. M. Riurean 
(52), — L. C. Panţu (90), I. P. Reteganul (151), Ant. Pop (162, 213), — 
Elian dela Gruia (179, 169), — Sivu de pe Ampoiu (174—7), ete. şi numă&- 
roase traduceri din limba franceză şi germană. 

„Tribuna Poporului“ a publicat în această materie lucrări de C. 
Răzvan (28), — M. Cunţan (29), — Uncheașul (171), — S. S. Secula (198), — 
Mar. Cioban (235, 237—8), — Fidelio (243), ete. 

„Unirea“ : Almanarich regele Ierusalimului (14—34), — La pragul 
veciniciei (17), — De'i ghici şi Pech, umoresce (21, 23), — Procesul 
pierdut de El. din Ardeal (28), — Iubire frățească (34—6), — Tragedia 
Calvarului (44 şi urm.), ete. 

„Revista Oreştiei“: G. Stoica: amintiri din manevre (17), — Clanţa 
(37—8), Năframa albastră (44), De pe timpul Turcilor de G. Cătană 
(23), În bordeiu (18), etc. 

„Telegraful Român“: Scrisori cătră eleve (48, 57), — și Cine face 
lui îşi face, de Mar. Cioban etc. 

„Foaia Poporului“ (foaie pop. septăm., apare jîn Sibiiu, red. Silv. 
Moldovan, an. VII, preț. 2 fl. pe an): Popa Toma, schiță ist. (6—12) — 
Cine seamănă — seceră, de I. Bochiș, ete. 

„Foaia Diecesană“: Epistola lui Seneca cătră Lucil, Moartea, trad. 
de $. Bistreanu, (3, 4, 5). — 


D. Istoria literaturei, critică, etc. 
Dr. Iosif Blaga: Din estetica tragicului, (polemică cu D. Dr. G&. Pop), form. 8, pag. 32, 
Retip. din „Trans.“ (Rec. Ser. lI. din conf. pedag. ale corp. prof. Braşov). 
FV. Goldiș: Anuarul soc. pentru fond de teatru român, An. HI., form. 8, pag, 112, 
(Rec. „Transilvania“ 1900, p. 181). Tipogr. Ciurcu Brașov. 
Joan Raţiu: Viaţa şi operele lui Andreiu Mureșan, form. 8 mic, pag. 183, preţul 2 cor, 
(Rec. „Gazeta Trans.“ Nr. 69—1900 — „Unirea“, 51 ex 1899). Tipogr. semin. Blaj. 
llia Trăilă: Simpliticarea grafiei române, form. 8. (Rec. „Foaia ped.“ Nr. 4—1900). 
Tipogr. diec. Caransebeș. 
În presa periodică. 


Studii literare şi etimologice, scrieri critice și de istoria literaturei, 
recensiuni, etc. găsim nu numai în foile literare, ci și în cele politice. 

„Pamiha“ a publicat, şi de astădată număroase schițe biografice cu 
portrete ale scriitorilor români și străini (amintim: Petra Vulcan, Mich. 
Străjan, N. P. Petrescu, Grig. G. Tocilescu, ©. Exarcu, G. Dima, Dr. D., 
P. Barcianu, I. Lăpădat, etc.), apoi studii și critice de G. B. Duică 
(Literatura la Asociaţiune), Il. Chendi (H. Lecca: Casta Diva, — T: V. 
Păcățan, Traduceri, — Iud. Secula, din vremuri apuse, — Floare albastră 
— V. Crasescu, Ovreul, și schițe din liter., germană); — V; Goldiș (Mis-: 


160 Transilvania. Partea oficială. 


carea teatrală la noi) — G. Coșbuc (Ticuri literare) — ete. În fine mai 
găsim aici informațiuni detaiate despre lucrările Academiei române, şi 
publicațiunile oficiale ale Soc. p. fondul de teatru național român. 

» Transilvania“ (organul Asociaţiunii p. liter. rom. etc. apare în Sibiiu 
în 10 fasc. pe an, an. XXX. dir. Dr. C. Diaconovieh, pr. 5 fl pe an) a 
publicat notițe bibliografice asupra aproape tuturor cărților rom. apărute 
în ţeară, un raport asupra mișcării liter. rom. dela noi, şi informaţiuni 
detaiate despre literatura străină din ţeară, încât privesce pe Români, şi 
despre lucrările „Asociaţiunii“ şi altor societăţi sciinţ. şi literare. 

„Gazeta Transilvaniei“ a. publicat o întreagă serie de studii liter. de 
valoare superioară din peana Dlui N. Sulica: In chestiunea, preposițiunii 
„pre“ (25—27. 29) Câte-va etimologii pop. române (36—38) — Doina 
și Daina (153—8) — Eufemisme în l. română (205—20); apoi: Dorul şi 
jalea în poesia pop. rom., de A. Şor, (87) — Satirisarea și ironia în po- 
esia pop. rom. de ©. Proca (145 și urm.) Dintre recensiuni amintim: |. 
Raţiu despre cartea lui C. Nagy despre ser. poet. ale lui D. Bolintineanu 
(9—11, 13—5) — despre caractere morale de 1. Popea (258), despre Ca- 
lendare (268) etc. și în fine biografiile: V. Glodariu, ț (13, 14), Dum. 
Stăncescu } (162), Moise Sora Noacu (193, 268) etc. 

„Tribuna“ a publicat în această materie: Premiul »Astrei«, de Dr. 
I. Dăian (15), — Echouri lit. de L. Rus (107), — Un tipograf literat 
(M. Iştvanovici) de L. Rus (192), — Evanghelarul dela Rennes (198), — 
Călindarul lui Sam. Clain de Em. Micu (225—6), — Un vocabular al lui 
I. Costinescu, de V. Gămulea (253—4), — apoi o serie de recensiuni, 
între cari: N. alui Bosdoc despre Șevalele din Blaj de N. Brinzeu (10), 
— despre Anuarul seminariului Dlui Ov. Densușan (20) despre Amintiri 
din Grecia de T. Bule (143—4), I. Scurtu: despre „Hochzeitsgebrăuche 
der Romănen“ etc. de Ad. Flachs (242 şi urm.), ete. 

„Tribuna Poporului“ Germania Jună (2—17) — Nebunii și criminalii 
în literatură (48) — G. Bogdan Duică: După o cetire din Dehmel (53) 
— Il. Chendi; Petöfi (134), — Începuturile ziaristicei noastre (219—21, 
223—6), — şi alte scrieri critice (51 și 66, 154, 234, etc.) 

„Unirea“: I. Raţiu: Viaţa și operele lui A. Mureşan (25—50), — Al. 
Viciu: Graiul poporan (88—84). — 

* 

La acest loc mai înregistrăm și câte-va articole din puținele publi- 
cațiuni ce privesc artele frumoase. 

„Familia“ : biografii cu portrete ale artiștilor: G. Dima [445], Agata 
Bârsescu [541] şi P. Mascagni [289]. 

„Gaz. Transilvaniei“: C. Leria la Roma (230). 

»Trib. Poporului“ : I. Rusu Ẹirianul: Aurelia Cionca (142), — Fidelio 
Lit. şi Artă (215—6, 218). 

„Biserica şi Școala“: Scăderile corurilor de plugari, de I. Grofşo- 
reanu (13. 46), — Reuniuni de cântări (50), 


rot 


"Transilvania. Partea oficiată. 161 


AON Român“: Mat. Voileanu: G, Dima, (1881—99; 96, 100). 
„Tribuna“ : „Peneş Curcanul“, un tablou de pict. Bran (267). . > 


„Revista Ilustrată : Cum să fotografăm [59, 72; 88, 104, 12, 138, 
TPH — Autotipie chromotipografică [162], şi chrorpolitogrefică i 


E.  Serieri poporale. 


A. Boca: Împărăţia Țiganilor, 16%, pag. 24, Preţul 16 fil. Tip. pă Aurora“, Gherla. 
— Tiganul în raiu, ediţ. II, 160, pag. 24, preţul 16 til. Tip. „Aurora“, Gherla. 
— Tiganul la mănăstire, ed. 1I, 16%, pag. 24, preţul 16 fil. Tip. „Aurora“, Gherla. 


Toma Călbază: Doine şi strigături de dragoste, 80, pag. 80, preţul 30 fil, Tipografia 
Ciurcu, Bragov. 


Cântecul lui Adam când a fost scos din raiu (versuri), 40, pag. 48, preţul 24 fil, Tip. 
Ciurcu, Bragov. 


D. Dogariu: Fiiul-Oii (basm), 8° mic, pag. 35, prețul 12 fil, Tip. „Aurora“, Gherla. 

— Povestiri şi anecdote poporale, 8° mic, pag. 56, preț. 20 fil, Tip. „Aurora“, Gherla. 
— Spiridon şi Niculae (basm), 160, pag. 48. preţul 12 fil, Tip. „Aurora“, Gherla. 
Gruia lui Novac, edi, III, 160, pag. 48, preţul 20 fil, Tip. „Aurora“, Gherla. 


Întocata, şi nenorocita dragoste a lui Filarot şi Antusei (povestire în versuri), 8°, pag. 
32, preţul 24 fil., Tip. Ciurcu, Braşov. 


I. Pop Reteganul: Românul în sat gi la oaste (folklore), 16%, pag. 96, preţul 30 fil, 
Tip. „Aurora“, Gherla. 


— Trandafiri și viorele, ediţ. III, 80, pag. 144, preţul 60 fil., Tip. „Aurora“, Gherla, 
— 125 Chiaituri, ediţ. III, 160, pag. 64, preţul 24 fil, Tip. „Aurora“, Gherla. 


În presa periodică. 

Foile noastre au publicat şi în anul 1899 o bogată serie de bucăţi 
folklorice, cari ar merita să fie ţinute în evidență şi exploatate de cercu: 
rile competente. 

„Familia“ a publicat: Poesii poporale din Șard [9, 68, 128, 224, 
235, 248, 283, 295, 319, 331, 343, 352, 366, 391, 415, 487, 499, 585]. — 
Credințele pop. AS strigoi [128] şi Descântece din Bihor [439] de A. 
Igna, — apoi N. Maneguţiu: Cântecele preoţesci [100], — S. Nădejde: 
Jocul călușerilor [260], — V. Sala: Doine și hore [511, 547, 560, 583], — 
Doine de pe Criș [152], — Credinţe pop. [148, 570], — Ursitoarele [489] 
şi Descântece [523]. toate com. de I. Stanca, —- V. V. Suciu: Poesii de 
pe Câmpie [523], — St. Tuţescu: Doine oltenesci [139, 164), > Voda 
Cine-i în lună [219]. 


„Transilvania“: Poveşti [314, 295), - — Descântece din Bănat fe a 
În ce stă farmecul poveștilor și poesiilor pop. [294]. 


„Revista Ilustrată“ : Poesii pop. [14, 30, 62], — Anecdote pop. [171]. 
„Tribuna“ : Poesii pop. [56, 67, 193, 196, 198, 200, 201, 207—-9; 
214, 217, 220, 227, 229, 230—1, 248, 259, 260, 266, 270, 273, 271—8, 
283—4, 281]. 
4 


162 Transilvania Partea oficială. 


» Trib.: Poporului“: Poesii pop. (5, 11, 16, 21, 25, 30, 45, 50, 5, 
60, 70, 75, 94, 99, 104, 132, 151, 156, 161, 166, 176, 179, 184, 189, 194, 
199, 204, 208, 2183, 217, 222, 233, 246). — Povestiri şi legende, etc. — 
Crăciunul, (1), — Cetatea Șiriei (1), — Ioan Iorgovan (49), — Män. din 
Hodoş-Bodrog (55), — Fata mare și Împăratul, pov. din Bănat (246), ete. 

„Gazeta Transilvaniei“: Poesii pop. (12, 18, 28, 96, 118, 162, 213, ` 
230, 258, 270, 275, 281, 286), ete. — Povestiri şi legende: com. de Ant. 
Popp (213), de G. Todică (225) şi poveşti din Bihor (247, 281), ete. -— 
„Foaia Poporului“ a publicat poesii pop. în toate numerele apărute 
în 1899. | 

Din „Revista Oreştiei“ remarcăm art. Vitejii basmelor rom., de Gr. 
Pătraşcoiu (46). 

„Poporul! (foaie econ. editată de minist. ung. de agricultură, an. 
VI, apare în Budapesta, odată pe septămână, pr. 1 fl. 50 cr. pe an), a 
publicat 282 poesii pop. [p. 124—765] şi (66) cătănesci [p. 383 —829], apoi 
mai găsim poesii pop. (mai ales din Bănat) și în „Controla“ (an. V, apare 
în Timişoara, de 2 ori pe septămână, red. Ion V. Barcian, pr. 8 fi. pe an). 


IV. Literatura istorică. 


Bartolomeiu Baiulescu: Monografia comunei biser. gr. or. a Si. Adormiri din cetatea, 
` Braşovului, cu acte și dovedi, form. 80, pag. 247, preţul 4 cor. Tipogr. Ciureu, Braşov. 


Dr. Augustin Bunea: Din Istoria Românilor. Episcopul loan Inocenţiu Klein, ed. I, 
form. 8, pag. XIV + 423, preţul 4 cor. (Rec. „Familia“ Nr. 26—1900; „Transilvania“ 
Nr. 717—1900). Tip. semin. Blaj. 

Ilarie Chendi: Începuturile ziaristicei noastre, form. 8, pag. 36. Tip. „Minerva“, Orăştie. 

Dr. Amos Frâncu: Pentru memoria lui A. Iancu, (Reproducere din „Iribuna“), form. 8, 
pag. 72, preţul 1 cor. „tipografia“ Sibiiu. 

Joan cav. de Puşcariu: Un comentar la $ 96 al Statutului organic bis. gr. or. rom. 
după 30 de ani, form. 4°, pag. 39, preţul 1 cor. (Rec. „Tribuna Pop.“ Nr. 119). Tip. 
Ciurcu, Braşov. i 

În presa periodică. 

Sub înfluința aniversării a 50-a a evenimentelor mari dela 1848/9 
foile noastre au publicat de astădată un material istorie mai bogat. De 
asemenea au dat ansă la o activitate mai intensivă pe acest teren şi o 
serie de evenimente mai importante în viaţa bisericilor noastre. 

Din aceste publicaţiuni, precum şi din cele aparținetoare ramurilor 
literare înrudite cu istoria, remarcăm : 

„Gazeta Transilvaniei“ : Is. Moldovan: Din întimplările vieţii, 1848/9, 
(2, 6, 12, 18, 28, 34), — Luptele dela S. Ioana și Şarpotoc, 1848, (2446), 
— 1848/9, Aniversarea (265—7), — I. Papiriu Pop: Amintiri dinainte de 
1848/9, A. Jancu (981) şi A. Demeter (286), — Pagini din luptele Ita- 
Jienilor pentru libertate (2, 6, 12, 18, 23, 28, 34, 52, 59, 69); Bătrânul: 
Minunate sunt căile Dlui (ist. bis.) (52) — Congresul bis. (109 şi urm.), 


Transilvania. Partea oficială. 163 


— Amintiri din Ardeal de T. Frâncu (145), — Cum ajungeai Domn in 
vremile vechi (162), — Un act reservat (ist. bis.) din 1874 (222), — Rom. 
ardeleni în secl. XVII. de N. Sulică (244—6), Politica de naţion. a lui 
Bânfty, cartea lui B. lancs6 (57—9), — şi în fine art. biografice: I. Me- 
tianu (46—50), L. Catargiu + (73 și urm.) Ioana Bădilă + (202), — Diam. 
I. Manole + (213), — Bas. Stanciu + (225 şi 236), etc. 

„Tribuna“ : O întărire de metropolit la 1750 (46), — Membrii despre 
I. Meţianu (5—6), — Politica naț. a lui Banffy, trad. scr. lui B. Jancsó 
(53—66), — Rectificări la memoriul lui Vas. Moldovan, de Axente Sever 
(114—7), — Rubin Patiţa: Chestiunea lui Dragoș (141), — Catastrofa dela 
Zlagna (193), 'Ţeara Ţopilor (203), — Silv. Moldovan: Legionarii dela 
1848 (201—2), şi Iancu și Vasvâri (147), — Dr. Am. Frâncu: Apel în 
causa monum. lui Iancu (286), mai departe G. Ardelean: schițe culturale 
din Bănat (136—7), — Chestia portului naţional, de Axente Sever (152), — 
şi art. biografice: I. Bran de Lemâny ł (9, 11), — I. Stuart Mill (13, 14), — 
Sava Şomăneseu (23), — Mezzofanti (67—68), — Al. Bar. Petrino (82), — 
Ioana Bădilă + (199, 205, 206), ete. 

„Tribuna Poporului“; N. Cristea: Bătălia dela Ocna, 1849, (30, 35), — 
I. Rusu Şireanul: Ungurii şi Avr. Iancu (127). — Mânăstirile dela Ciclova 
(60, 75) și Hod. Bodrog (212), — mai departe: V. Mangra: Satele noastre 
(241), — Istoria internatului dela Caransebeş (247) şi art. biografice: Nic. 
Popea (11), şi Diam. Manole ţ (189), ete. 

„Transilvania“ : Cronica Notarului anonim, trad. şi textul latin [14. 
73, 132], — Comoara regelui Decebal [106], — Despre originea Valahilor 
ardeleni [275], — Documente istorice [271, 205, 288], — Epics. Klein şi 
Saşii, de N. Togan, [265], — fluerul lui Iancu [210], — Din ist. biser. 
a Maramureşului, de T. Bud [200], etc. 

„Telegraful Român“ : Testam. lui Gozsdu (13, 15, 16), — Un circular 
al episc. Avacumovici (15), — Sava Popoviciu, din luptele dela 1859 
(104—113), — I. Meţianu, biogr., instal., ete. (21—26). 

„Unirea“: Organisația int. a diec. Orade sub I. Darabanth, 1788—- 
1805 (51 şi urm.) Al. Filip + (17). 

„Foaia Diecesană“, Aniversarea băt. dela Custozza (24), — I. Popasu 
6—9). 
i „Familia“: I. St. Şuluţu: A. Iancu [349]; — mai multe schițe isto- 
rice de G. I. Ionescu — Gion şi art. biogr. I, Mețianu [1, 8}, — N. 
Popea [13, 25], — I. Bran de Lemény [121], — I. Popasu [133], — Teod. 
cav. de Seracin [265), — Gen. Tr. Doda [373], — etc. 


V. Literatura economică. 


Aurel Ciortea: Renta perpetuă (tratat), 8, pag. 32. Braşov. 

Dem. Comşa: Prăsirea pomilor, 8, pag. 16, preţul 24, „Tipografia“. Sibiiu. 

Ioan Georgescu: Cartea plugarilor, 8, pag. 91, prețul 50 fil., Tip. „Aurora“, Gherla. 
14% 


164 Transilvania. Partea oficială, 


Învățătorul Muntean: Legea veterinară pentru boalele contagioase (traducere), eat NA 
8%, pag. 160, preţul 80 fil., „Tipografia“, Sibiiu. 

T.. V. Păcățian: Buna chiverniseală, 8°, pag. 72, prețul 40 fil, (Rec. „Transilvania“ Nr. 
V.—1900), „Tipografia“, Sibiiu. 

I. C. Panţu: Al doilea capitol din contabilitatea duplă, 8, pag. 152, preţul 2 cor, 
Tip. A. Murășanu, Braşov. 

Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiului: Povete pentru stîrpirea gån- 
dacilor de Mâiu, 8%, pag. 16, „Tipografia“, Sibiiu. 

Ioan Socaciu: Idei fundamentale în economia politică, 8%, pag. 94, preţul 1 cor. 80 fili, 
(Rec. „Foaia Ped.“ Nr, 1—1900), Tip. A. Mureșanu, Brașov. 

Un prietin al plugarilor: Istoria agriculturei de I. Löser (traducere), 8 mic, pag. 116+4, 
prețul 1 cor., Tip. archid., Sibiiu. 


În presa periodică. 

„Revista Economică“ (an. I, apare în Sibiiu, dir. Dr. C. Diaconoviech 
pr. 5 fl. pe an), nou înfiinţatul organ al societăților noastre financiare, 
afară de informaţiuni detaiate asupra lucrării şi organisației acestor 
instituțiuni, a publicat număroase articole de economie politică și de 
contabilitate, apoi sciri referitoare la Agricultură, Comerciu, Comunica- 
ţiune, Industrie, Afaceri de asigurare, Afaceri de dare, număroase decisiuni 
jurisdicţionale în materie comercială și financiară, sciri despre învățământul 
şi literatura economică, Tragerile la sorți şi buletinele burselor din B.- 
pesta, Viena şi Bucuresci. 

În organele noastre poporale („Foaia poporului“, ediț. de Dumineca ale 
„Gaz. Transilvaniei“ şi „Trib. Poporului“, apoi „Poporul“ s'au publicat 
în fie-care număr „sfaturi“ pentru agricultorii nostri, cari se estind 
asupra tuturor ramurilor agriculturei. 

Afară de aceste publicațiuni mai rămâne puțin de remarcat: 

„Gazeta Transil.« : I. Socaciu: Idei fundamentale în economia pol., 
(39, 41—4, 45, 50, 54—7, 59—63, 65, 67, 72), — I. Lăpădat: Causele de- 
cadenței econ. a Românilor seceleni (124 și urm.), — I. C. Panţu, chest. 
de contabilitate (131 și urm.), etc. 

„Telegraful Român“ : Istoria agriculturei, trad. după Löser, retipă- 
rită şi în ediț. separată. 

„Unirea“: Grădina de legumi, de I. F. Negruțiu (4—14), retipărită 
și în edițiune separată. 


VI. Diverse. 


Dr. D. P. Barcianu: Dicţionar germ. rom. de Sab. P. Barcianu, ed. III, form. 8, 
pag. 152, preţul broş. 6 cor, leg. 7 cor. 60 til. (Rec. „Telegr. romi. Nr. 13— 1900, 
„Gaz. Trans.“ Nr. 147—1900). Tip. W. Krafft, Sibiiu. 

Demetriu Bardoşi: Regulament de serviciu militar. Partea a doua şi a treia (traducere), 
form. 8%, pag. 128, preţul 80 fil. „Tipografia“ Sibiiu. 

Dr. C. Diaconovich: „Enciclopedia română“ tom. 1., form. 8%, pag. 500, preţul brog. 20 cor., 
leg. 28 cor. 20 fil, Tip. W. Krafft, Sibiiu. 


Transilvania. Partea, oficială. 165 


Wilh. Niemandz: Instrucţiuni poporale despre datorinţele si drepturile purtătorului 
de dare, form. 8, pag. 160, preţul 1 cor. 20 fil. (Ree. „Gaz. Trans.“ 1899, Nr. 218). 
Edit. libr. H. Zeidner, Tip. Ciurcu, Braşov. 

Regulament de exerciții pentru pompierii din comunele rurale ale comit. Sibiiu, 
form. 8, pag. 32, preţul 40 fil. Tip. W. Kraft, Sibiiu. 

Reuniunea igienică a comit. Sibiiu: Profilaxia tubereulosei pulmonare, partea, I şi II, 
form. 8%, 1==8, pag. 1I —10 pag. Tip. W. Krafft Sibiiu. 

T. V. Păcățianu: Judecătoriile cu juraţi, form. 8%, pag. 112, preţul 80 fil. (Rec. „Gazeta 
Trans.“ 1899, Nr. 274). „Tipografia“, Sibiiu. 

— Principiile politice, de Dr. F. de Holtzendorft, form. 8, pag. 804, preţul 2 cor. „Ti- 
pografia“, Sibiiu. 

Titu Vuculescu: Amicul poporului, îndreptar în cause administrative şi judecătoresei, 
form. 4°, pag. 144, preţul 1 « cor. (Rec. „Foaia ped.“ Nr. 3—1900). Tip. „Trib. Popo- 
rului“, Arad. ăi 

i presa periodică. 

Literatura sciințifică în anul 1899 a fost foarte puțin cultivată în 
foile noastre. Singur numai igiena este mai bine representată în suma- 
rele organelor presei periodice. Articole de filosofie, sociologie, ete. sunt 
rare, cele de sciințe natarale şi fisice lipsesc aproape cu totul. Tot 
aceasta se poate spune şi despre articolele ce ating sciințele juridice și 
politice. 

Remarcăm la acest loc: 

„Gazeta Transilvaniei“ : Alcoolismul (281—6), — Dr, I. Neagoe: Pe- 
lagra. (157), — I. Maxim: Diferinţa de timp şi timpul de zonă. — Tot 
aici amintim: raportul D. G. Maior despre bibliotecile ambulante ale 
Asociaţiunii. — În edițiunile pop. de Duminecă s'au publicat numerossa 
articole igienice mai mici. 

„Tribuna“: Libertatea de I. Stuart Mill (4 şi urm.) și Judecătoriile 
cu jurați (249 şi urm.). traduceri de T. V. Păcățianu, apărute şi în edițiuni 
separate; — apoi Tr. Vuia: Idealismul, (119-—121), ete. 

„Tribuna Poporului“ : Dr. M. Pop: Raportul dintre oameni și sciințe 
(25, 80, 35, 40, 45, 55, 60). 

„Unirea“: Cercetări meteorologice asupra nuorilor (24), — Capătul 
lumei (46). 

„Familia“: C. Nedelcu, Despre hipnotism [7, 19, 79, 91, 127, 174, 
223, 247], — Dr. I. Poenar: Scarlatina [259], — I. N. Pop: Biela [584], 
— Sof. Nădejde: Alăptarea [364], — N. Maneguţin: Asupra vieții par- 
lamentare [54] și familiare [188], etc. 

„Transilvania: Dr. I. Beu: Pelagra [256], și informaţiuni despre 
Academia română [109, 165] şi maghiară [42, 179], apoi o statistică cul- 
turală [1], ete. 

„Revista Ilustrată“ : articole igienice [27, 90, 167], — Grapini: Din 
mitologia plantelor [100, 126, 141, 189], — Romanus; Magnetism, ipnoțism 
şi spiritism [98, 120, 131), etc. 


166 Transilvania. Partea oficială. 


„Foaia şcolastică“: Dr. Em. Elefterescu: despre Gălbinare, Scrofuri 
şi Friguri [126, 138, 186.] 
+ 
La acest loc ar mai fi de amintit, că în toate organele poporale 
ale presei noastre periodice au apărut şi în anul 1899 număroase sfaturi 
igienice și notițe sciințifice. 


VII. Literatura calendaristică. 


Calendar pe anul 1900 (cu litere cirile), anul 108, 160, pag. 112, preţul 50 fil., (ilustrat), 
Tip. W. Kraft, Sibiiu. 

Calendar pe anul visect 1900, anul 57, 8, pag. 192, preţul 60 fil, (Ree. „Transilvania“ 
1900, pag. 35), Tip. archid., Sibiiu. 

Amicul poporului, întocmit de Z. Popovici, anul 40, 8, pag. 128, preţul 80 til., Tipogr. 
Krafft, Sibiu. 

Calendar pe anul dela Christos 1900, de Teodor Ceontea. Anul 21, 8, pag. 127, preț. 60 fl, 
Tip. diecesană, Arad. 

Călindarul poporului pe 1900, an. 15, form. 8°, pag. 192, prețul 40 fil, ilustrat. (Rec. 
„Unirea“ 1899, Nr. 49), „Tipografia“ Sibiiu. 

Călindarul Românului, an. 12, form. 8, pag. 168, prețul 60 til. Tipogr. diec. Caransebeș. 

Calendarul „Aurorei“ pro 1900, de A. Todoran, an. 12, form. 8, pag. 74, preţul 60 fil, Tip. 
„Aurora“ Gherla. ; 

Calendarul săteanului, an. 9, form. 8°, pag. 96, prețul 36 fil. Ilustrat. Tip. W. Krafft, 
Sibiiu. 

Calendarul plugarului pe an. visect 1900, an. 9, form. 8, pag. 102, prețul 50 fil. Tip. 
A. Mureşianu, Braşov. 

Posnaşul, an. 5, form. 8, pag. 112, preţul 72 fil, ilustrat. Tip. W. Krafft, Sibiiu. 

Calendar portativ pe 1900, de Ioan Baciu, an. 2, form. 8, pag. 160, preţul 1 cor. 40 îl, 
1 cor, 20 fil, cu 18 ilustr. Tip. C. Csallner, Bistriţa. 


Almanachul învățătorului român, de Josif Veleean. Anul 2, 8, pag. 256, preţul 2 coroane. 
(Rec. „Gaz. Trans.“ 1899, Nr. 215), „Tipogratia“, Sibiiu. 

Anuarul băncilor române. Dr. C. Diaconovich. Anul 1, 8, pag. 56 + 80, preţul 3 cor., 
Tip. archidiecesană, Sibiiu. 


Bănăţanul, anul 1, 8, pag. %, preţul 36, Tip. diecesană, Caransebeş, 


Calendarul Bibliotecei-Noastre, de E. Hodoș. Anul 1, 8, pag. 160, preţul 28 fil., Tipogr. 
diecesană, Caransebeş. 


Călindarul nostru pe 1900 (ilustrat), anul 1, 40, pag. 117, preţul 60 fil, (Rec. „Gazeta, 
Trans.“ 1899, Nr. 268, „Foaia Ped.“ 1899, pag. 315), Tip. „Tribuna Pop“, Arad. 


2» 
Calendarul nou pe anul visect 1900, anul 1, 40, pag. 192, preţul 59 fil, (Rec. „Gazeta 
Trans.“ 1899, Nr. 268), Tip. Ciurcu, Bragov., 


Tablou statistic 


al producţiunii literare române din teară în timpal dela 1 Talie: 1899; pănă. 30. Iunie: 1900, 


e ag 
A : La olaltă 
Scrieri $ = —— 
î a etenune i tiragiul tota] . 
după secţiuni numărul scrierilor j í Sa ] (exemplare tipărite) 
ʻ sari origi- | tradu- + | T ta 
secțiunea număr alia tiragiu || vale | ceri | tOta | —+#) [2899/900 Len | 1899/900 e) 
: j f i | 
D titii | teologice. . . . 6 100 9.000 | 5 l | | 
bisericească | religioase . . .| 15 137 26.000 14 1 i i 
citati pa | aa zi | 420| 4 | — | æ |412| 268 | 4137| 89.200 i 21433 
za pedagogice . . . 8 45 4.850 8 — | 
Ș. PE A didactice. . . .] 28 206 | 54.500 | 22 1 j 
i programe . . .| 10 65 5.900 || 10 25 41 — 316 -4-10 65.250 —383.917 
poesii, . . à 6 53 | 11.250 6 — | i 
3. Literatura dramatice . .. 9 22 14.950 5 4 
P k prosă fr... . 5 41 4.300 4 1 | 
d vai istoria lit., critică. | 4 a | 130| 4 | — | 
poporale. . . .| 13 46 ! 32.500 13 — 37 +9 189 —10 64.300 +27.483 
4. Literatura istorică . . . cc... cc... . 5 | — 5 | —5 52 | —30 | 3.050 |  —4.767 
| “5. Literatura economică. . . , . o o o o e 6 3 9 4+8 | Si | -14 | 6.940 | 1.40% 
A Diverses ga o aoa e ta Du e e a e so că du că ai 4 5 9 | +3 | 135 | +63; 14.700 6.433 
T. Calendare . cc = | a j 151 | +63 64.000 414.767 
. Da E R ca A E AEE a T a a RR tit za 
Pota Ta myra sar E ar 07 a 0 otel, 127 16 |148 | +27 i| 1.162 | +219 256.740 -32.839 
Crescere în %, 230%, 230%, 15% 


* în coale de tipar. **) în comparaţiune cu cifra medie a producţiunii a trei ani premergători. 


Usa], 


"QIOBA 


"BEIOŢO 827164 


231 


168 Transilvania. Partea oficială. 


ad Nr. 516—1900. 
Proces verbal 


din 9 August 1900. Şedinţa ordinară a comitetului central 
al Asociaţiunii. 

Preşedinte: loan M. Moldovan. — Notar: Nicolau Toyan. — Mem- 

brii presenți: Zacharia Boiu, Dr. Cornel Diaconovich, Georgiu de Ma- 


xim, Ioan Papiu, Dr. Ilarion Puşcariu, loan V. Rusu, Leontin Simonescu, 
Iosif St. Şuluţu şi Ioan Creţu. 
164. Cu verificarea procesului verbal al şedinţei de aqi 
Se încredințează domnii: Ioan Creţu, Leontin Simonescu 
și Iosif St. Şuluţu. 
16% (496—1900). În legătură cu conclusul Nr. 103 din 29 Maiu a. 


c, secretarul ÎI. face propunere relativ la programul adunării generale, care 
se statoresce în următoarele: 


Ei 


l Ședinţa |. ; 
puminacă în 9 Septembre st. n. 1900 la 11 oare Înainte de ameagi. 


“Ordinea de qi: 
1. Deschiderea adunării generale. 
2, Constatarea delegaților presenţi. 
3. Raport despre activitatea comitetului central în anul 
expirat. : 
4, Alegerea comisiunilor : 
a) pentru examinarea raportului general ; 
. b) pentru examinarea rațiociniului pe anul 1899 şia pro- 
iectului de budget pentru anul 1901; 
c) pentru studiarea proiectului de regulament despre în- 
ființarea secțiunilor sciinţifice şi literare, înaintat spre aprobare ; 
d) pentru înscrierea de membri şi încassarea taxelor. 
5. Propuneri eventuale. 
Disertaţiunile se vor ceti în o ședință specială, ce se va 
ţin6 la 3 oare după ameadi. 


Şedinţa II. 
Luni în 10 Şeptembre st..n. 1900 la 10 oare înainte de ameaţi. 
Ordinea de di: 
1. Rapoartele comisiunilor exmise în ședința primă. 
2. Propunere relativ la înactivarea secțianilor sciințifice 
şi literare. 
3, Fixarea locului pentru proxima adunare Pan 
i 4. Disposițiuni pentru verificarea proceselor verbale. 


5. Închiderea adunării generale, 


PARRI a S. 


Transilvania. Partea oficială. 169 


166. (509—1900). Secretarul I. presentează raportul cătră` adunarea; 
generală despre publicațiunile literare române din patrie şi despre activi- 
tatea literară a mÂsociațiunii“ în 1899—1900. . 

Se primesce în textul aclus acestui proces verbal Și se 
decide a se tipări şi a se presenta la adunarea generală; tot- 
odată se exprimă recunoscinţă șecretarului I, pentru î ingrijirea, 
cu care a elaborat raportul literar. 


167. (510—1900). Secretarul I. presentează ranor apalai despre 
lucrările comitetului central pentru înființarea, Casei” Naţionale. 
Se primesce în textul alăturat acestui proces verbal și se 
decide a se tipări şi a se presenta la adunarea generală, 
168. (512—1900). În causa înfiinţării sectiunilor .sciințifioe-literare, 
comitetul central, pentru casul dacă proiectul de regulament, ce se va pre- 
senta adunării ie ala va fi aprobat de aceasta, decide: 3 
a propune adunării generale înființarea tuturor celor 5 
secțiuni prevădute în regulament. E 
Având în vedere,: că în sensul regulamentului nebi 
secțiunilor se vor alege la propunerea comitetului. central, 
acesta deleagă pe. membrii sei, cari vor participa la Adunarea 
generală din Băile-Herculane și îi însărcinează a presenta ace»: 
steia o listă de candidaţi. 
Această delegaţiune se va întruni în sapă candidării 
stante sessione, îndată după-ce | adunarea generală va. fi luat 
un conclus definitiv cu privire la înfiinţarea, secțiunilor. 


169. (511—1900). Secretarul I. propune, ca conform abisua ob- 
servat în. anii premergători, şi cu ocasiunea proximei adunări generale 
să se împartă gratuit cărți între poporul, care se va aduna la Băile-Herculane.. 

Se vor distribui gratuit: 
1. 300 exemplare din broşura I. a. „Bibliotecii popora 
a Asociaţiunii“ ; | 
2. 200 exempl. „Povești din popor“ de I. Pop Bătoaniulă + 
„ 160 exempl. din „Buna chiverniseală“, de T. V..Păcăţan; 
. 25 exempl. din „Dietetica poporală“,. de Simeon Stoica; 
. 20 exempl. din „Caractere morale“, de I. Popea; 
. 20 exempl. din „Tragedia Calvarului“; tai 
. 25 exempl. din „Taina norocului sau “sl spre fori- 
cire“, de Tache Brânduș; i 

Pentru procurarea cărților de sub 3—7 se asemnează din 

fondul G. Barițiu suma de cor. 200—, 


170. (407—1900). Direcţiunea despărțământului „Being“ înaintează 
cu data 30 Iunie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 
24 Iunie a. c. În această ședință s'a luat act de înființarea unei agenturi 
în Szombatsdg-Rogoz, s'a decis, ca adunarea cercuală proximă să se ţină 


ADAU 


170 Transilvania. Partea oficială. 


în prima Duminecă din Septembre a. c. în Szombatsâg-Rogoz, şi s'au 
statorit doue premii de câte 25 cor. pentru cea mai frumoasă grădină 
de pomi și pentru cea mai bună lucrare ori disertațiune poporală. : 
Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă. 


171. (415 —1900). Direcţiunea despărțământului „Blaj“ cu data 3 
lulie a. c. înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 29 
Iunie a. c. În această ședință s'au pertractat afaceri curente şi s'a decis, 
ca proxima adunare cercuală să se țină în Sâncel. 

Spre seire. 


172. (421—1900). Direcţiunea despărțămentului „Bistrița“ înaintează 
cu data 9 Julie a. ©. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din T 
Iulie a. c. În această şedinţă s'au pertractat afaceri curente, și s'a decis; 
„a se propune comitetului central, ca proiectul de regulament despre în- 
fințarea secţiunilor literare şi sciinţifice să se tipărească, și în proximuly 
număr din organul Asociaţiunii, proiectul să se trimită tuturor comite- 
telor cercuale cu recercarea, ca să-l discute în ședințele lor, să-și dee 
părerea, şi observările motivate să le înainteze comitetului central, iar 
despre observările făcute de comitetele cercuale să se presente, deodată 

cu proiectul, raport adunării generale.“ | 
Spre scire cu observarea că modul elaborării și presen- 

tării regulamentelor e statorit prin statute. 


173. (423—1900). Direcțiunea despărțământului „Panciova“ înain- 
tează cu data 8 Iulie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual 
din 1 Iulie a. c. În această şedinţă s'a luat act de înființarea unei agen- 
turi şi biblioteci poporale în comuna Delib/at, şi s'au pertractat afaceri 
curente, 

Spre scire. 

174. (450—1900). Direcţiunea despărțământului „Haţeg“ înaintează 
cu data 16 Iulie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 15 
Iulie a. c. În această ședință s'a decis, ca proxima adunare cercuală să 
se ţină în. Haţeg la 5 August a. c. 

Spre scire. 


175. (451—1900). Direcţiunea despărţământului „Cluj“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 15 Iulie a. c. În această 
ședință comitetul cercual a decis, că „susţine întreg cuprinsul conclusu- 
lui seu din 21 Ianuarie a. c. privitor la dimisiunea sa irevocabilă şi la 
apelaţiunea, ce a însinuat în afacerea despărțământului și a fostului di- 
rector Vasile Podoabă pentru 50 fi. v. a.“ și „roagă comitetul central, 
ca să binevoiască a însărcina pe un delegat cu convocarea și conducerea 
unei adunări cercuale extraordinare, care să aleagă comitet nou“. 

Se susține conclusul 127 din 5 Iulie a. c. Apelaţiunea 
din chestiune în sensul statutelor nu are loc. 


Transilvania. Partea oficială, 171 


176. (456—1900). Direcţiunea despărțământului „Bocșa“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din T Iulie a. o. În această 
şedinţă s'au pertractat afaceri curente şi s'a decis, ca adunarea cercuală 
proximă să se ţină la 2 August a. c. în comuna /aleapai. 

Spre seire. 

177. (460—1900). Mihaiu Papp, stud.. gimn. şi stipendiat. al „Aso- 
ciațiunii“ legitimează progresul făcut în anul şcolar 1899/1900, cere tot- 
odată a i-se mări stipendiul, în care cas ar dori să continue studiile în 
Blaj ori Beinş. În casul când nn i s'ar puté satisface cererea, e nece- 
sitat a-și continua studiile în Siget. 

Legitimarea se ia spre scire. Cererea pentru urcarea sti- 
pendiului nu se poate încuviinţa, i-se lasă însă în folosire şi 
pe mai departe stipendiul de 120 coroane. (Fund. Galliană). 


178. (466—1900). Căpitanul poliției locale cu data 20 Iulie a. c. 
comunică în copie scrisoarea de dto 18 Iulie a. c. a vice-comitelui cot-. 
tului Sibiiu, prin care se aduce la cunoscință ordinațiunea Nr. 421 din 
11 Iulie a. c. a ministrului de interne, edată în causa remonstrării, ce 
comitetul central a înaintat contra secuestrării „Fondului pentru monumen- 
tul lui Avram lancu“. Ministrul nu poate satisface cererea comitetului cen- 
tral referitoare la restituirea libelului de depunere deoare-ce ordinaţiu- 
nea ministerială Nr. 426 din 15 Martie 1895 dispune secuestrarea sumei 
colectate, și deoare-ce asupra întrebuințării acesteia nu colectantul este 
îndreptăţit a dispune, ci autoritatea politică, iar pănă când se va face 
aceasta, suma colectată trebue să stee în păstrare. 

Se ia act cu regret. 


179. (467—1900). Directorul despărțământului „Caransebeş“ înain- 
tează raportul despre activitatea despărțământului în anul 1899. i 
Spre scire. 


180. (472—1900). Virgil Nistor, absolvent de clasa a III-a a gim- 
nasiului român din Braşov şi stipendiat al „Asociațiunii“ (fund. Mari- 
novici), cu data 26 Iulie a. c. legitimează progresul făcut în studii în 
anul școlar 1899/1800. | 

Legitimarea se ia spre scire: stipendiul avut de 120 cor. 
i-se lasă în folosire şi pe mai departe. 


181. (474—1900). Direcțiunea despărțământulni „Se/iște“ înaintează: 
cu data 23 Iulie a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în 
Orlat la 12 Iulie a. c. Se constată: 

1. S'au presentat și luat spre scire raportul Pe 2 IA şi raţiociniul 
cassei pe 1899, 

2. S'a statorit budgetul pe 1901 la întrate cu 400 cor. şi la eșite 
(spese ale desp.) cu 80 cor. 

3. S'au împărțit 4 premii (în total de 40 cor.) celor mai bune cul- 
tivătoare de grădini. 


172 Transilvania. Partea oficială. 


4. S'au 'cetit doue disertații: Ioachim Muntean, preot „Despre în- 
soțiri în genere“, şi Dumitru Mosora, învățător „Despre unele căi, cari 
duc le bunăstarea poporului“. 

5. S'a încassat suma de 338 cor. 

6. S'au înscris membri ordinari noui danii: Dumitru Mosora. Sabin 
Savn, Comuna politică Vale, loan Stoia, Comuna politică Orlat, George 
Iacob și: Ludovio Pesamoseca. 

1.:5'a decis, ca aomitetul cercual să mai delege un representant 
pentru adunarea generală, pe lângă dl Valeriu Millea, anunțat benevol. 

Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în 
deosebi proiectul de budget pe 1901, se aproabă. Domnii 
-amintiți sub 6) se declară membri ordinari ai „Asociaţiuniit, 
-împreună cu comunele indicate. 


"182. (480—1900). Direcţiunea despărțământului „Blaj“ înaintează 
cu data 27 Iulie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 26 
Falie a. e. În această şedinţă s'au pertractat numai afaceri curente, 
e Spre scire. 


183. (483—1900). Direoțiunea despărțământului „Mociu“ înaintează 

cu data ` 28 Iulie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 

lunie a. c. În această ședință s'a decis înfiinţarea unei agenturi în Mociu 

şi a se „ins proxima adunare generală cerc. în Mociu la 12 August a. c, 
Spre scire, 


184. (487 —1900). Direcțiunea despărțěmêntului „Năseud“ înaintează: 

I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 4 Iulie a. c. În 
această şedinţă s'a decis, ca adunarea cercuală din est-an să se ţină în 
comuna Mititei la 22. Iulie a. c., cu care ocasiune să se împartă întrẹ 
popor cărți instructive. 

II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 21 Iulie a. c. În 
aceaată şedinţă s'au pertractat afaceri curente. 

“IIE Procesul verbal al adunării cercuale ținută în Mititei la 22 Iulie 
a. c. Se constată: 

1. Sau presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1899. 

2. S'a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la percepției și 
erogaţiuni cu: câte 200 (doaue sute) cor. 

3. Delegaţi pentru adunarea generală s'au ales dnii: Gherasim Do- 
mide şi Ieronim Slăvocă. 

“4. S'a încassat suma de cor. 38:60. 

5. A fost anunțată o disertaţie de prof. Virgil Şotropa, dar din 
causa timpului înaintat nu s'a putut ceti. 

Ad I. şi Il. Spre scire. 
Ad HI. Spre scire cu aprobarea concluselor, în deosebi 
a budgetului pe 1901. 


Transilvania. Partea oficială. 178 


185. (492—1900). Direcțiunea despărțământului „Hida-Huedin“ îna- 
intează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 17 Iulie a. o. În 
această şedinţă s'a decis, ca adunarea cercuală proximă să se ţină în 
Hida la 12 August a. c., şi s'an pertractat afaceri ourente. 

Spre scire. 


186. (493—1900). Direcţiunea despărțămentului „Cohalm“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 29 Iulie a. c., în care 
şedinţă s'au pertractat afaceri curente. ` 

Spre scire. SL 


187. (470—1900). D. Emilian Micu cu data 24 Iulie a, c., în scopul 
completării colecțiunei de diare a „Asociaţiunii“, ofere „spre cut părare 
„Telegraful Român“ din 1860 şi 1861 în 2 vol. 

Se decide a se procura ambele exemplare cu câte 20 ċor., 

la olaltă 40 cor., care sumă se asemnează la cassă spre solvire. 

188. (506—1900). Bibliotecarul „Asociaţiunii“ presentează raportul 

despre publicațiunile întrate la bibliotecă în semestrul I. al anului 1900, 
Spre scire, fiind a se publica în „Transilvania“. 


(D. u. s.) 


Dr. Il. Puşcariu m. p. vice-președinte; Nic. Togan m. p. notar. Sa ve- 
rificat. Sibiiu, în 11 August 1900. Șaluţu m. p. Simonescu m. p. loan 
Creţu m. p. 


` Nr. 506—1900. 


CONSEMNAREA 


publicațiumilor întrate la biblioteca „Asociaţiunii pentru literatura 
română și cultura poporului român“ în semestrul I. 1900. 


1. Anuarul băncilor române, An. I. Sibiiu, 1900. 

2. Ieremia P., Valorarea poamelor. Bocşa-germană, 1899. - 

3. Panţu, I. ©., Al doilea capitol din contabilitatea duplă.: Bra- 
şov, 1900. , o. 

4. „România Jună“. Raport pe 1898/9. Viena, 1900. 
. 5. Velcean, Ios., Cestiunea pedepselor în școalele noastre popo- 
rale. Sibiiu, 1899. 

6. Boiu, Z., Seminţe din agrul lui Christos. Tom. I—II. Sibiiu. 
1898—99. 

7. Bardoşi, D., Regulament de serviciu. Partea I, şi III. (25 ex.) 
Sibiiu, 1900, 

8. Griinn, K.. Gedichte. Wien, 1897. 

9. Bang, Dr. A. Chr. Documenter og studier verdrorende den 
lutherske katikismus historie i nordens kirker. H. Christiania, 1899, 


174 Transilvania. Partea oficială. 


10. Pierer's Universal-Lexikon. IV. Auf. Bd. [.—XIX. Altenburg, 
1857—65. (19 vol.) 

11. „Foae pentru minte, inimă și literatură“, An. I. 1838—9, 1846, 
1850, 1851, 1854, 1861—63. Brașov. (15 vol.) 

12. Adelung, Joh. Chr., Gramatisch-kritisches Wörterbuch der hoch- 
deutschen Mundart. 1.—IV. Theil. Wien, 1808. (4 vol.) 

13. Neuer Plutarch. Bd. [.—V. III. Aufl. Pesth, 1853. (5 vol.) 

14. Lübker, Dr. F., Reallexikon des classischen Alterthums für 
Gymnasien, Leipzig. 1855. 

15. Veneroni, Dictionarium latino-italico-gallico-germanicum. Frank- 
furt a/M., 1700. (2 vol.) 

16. Şincai, G., Cronica Românilor. Tom. I—III. laşi, 1858—54 
(3 volume). 

17. Burchardi, Dr. G. Ch., Staats- und Rechtsgeschichte der Rö- 
mer, IL. Ausg. Stuttgart, 1854. 

18. Büntető törvénykönyv életbeléptetése. 1880. XXXVII t. cz. 
Budapest, 1880. 

19. Annegarn, J., Weltgeschichte für die katli Jugend. VII, Ausg. 
Münster, 1864. 

20. Landesgesetze des Jahres 1876. Budapest, 1876. 

21. Das allgem. biirgerl. Gesetzbuch für das Kaiserthum Oesterreich 
Il. Aufl. Wien, 1856. 

22. Die allg. Strafprocessordnung vom 29 Juli 1853. Wien, 1863. 

23. Rulf, Dr. F., Commentar zur Strafprocessordnung für das Kai- 
serthum Oesterreich vom 29 Jali 1853. Bd. I. u. IL Wien, 1857. (2 vol.) 

24. Schabus, Dr. Jak., Leichtfassliche Anfangsgründe der Natur- 
lehre. X. Aufl. Wien, 1865. 

25. Cionca, L, Praktische Grammatik der romänischen Sprache. II. 
Aufl. Bucurest, 1885. 

26. Landesgesetz- Sammlung für 1865/67. II. Aufl. Pest, 1872. 

27. Imling, Dr. K., 1897: XXXII, XXXIV. és XXXVI. t. ez, 
Budapest, 1897. 

28. Brote, E., Die ramänische Frage in Siebenbürgen und Ungarn. 
Berlin, 1895. | 

29. Ranimler, O. F.. Universal- Briefsteller. 28. Aufi. Leipzig, 1854, 

30. 'Tormay, B., Legea veterinară şi boalele contagioase, Sibiiu, 1891. 

31. Baritz, G. und Muntean, Gabr., Deutsch-romănisches Wörter- 
buch. I. Bd. (A.—K.) Kronstadt, 1853. 

32. Mayerhofer, E., Handbuch für den politischen Verwaltungs- 
dienst im Kaiserthum Oesterreich. II. Aufl. Wien, 1859. 

33. Annegarn, J., Handbuch der Geographie fir die Jugend. VII. 
Ausg. Münster, 1860. 

84. Herbst, Dr. E., Handbuch des allg. Österr. Strafrechtes. L. u. H. 
Bd. IL. Aufl. Wien, 1859. (2 vol.) 


Transilvania. Partea oficială, 175 


35.  „Predicatorul“. Jurnal eclesiastic pe 1857 şi 1858. Bucuresci, 
(2 volume). 

36. „Foaea Duminecii“ din 1837, de I. Barac. Braşov. (2 vol.) 

87. Carcalechi, Z., Biblioteca românească. Partea I.—IV. Buda, 
1829—30. (4 broş.) 

38. Kraft, F. K., Deutsch-lateinisches Lexikon. I. u. II. Bd. IV. Auf. 
Stuttgart, 1843—44. (2 vol.) 

39. Georges, Dr. K. E., Lateinisch-deutsches Handwörterbuch. I. u. 
I. Bd. X. Aufl. Leipzig, 1848. (2 vol.) 

40. Rotteck, K. von, Allgemeine Geschichte. I.—X. Bd. XIX. Aufl. 
Braunschweig, 1854. (10 vol.) 

41. Alexandri, V., Doine şi lăcrimioare. Ed. II. laşi, 1863. 

42. GandP., Pr diizbaisohă Grammatik. XIV. Aufl. Frankfurt a/M., 1866. 

43,  Colecţiunea legilor din anul 1868. Pesta, 1869. 

44. Barițiu, G., Dicţionariu .ungureso-românesc. Braşov, 1869. 

45. Fleury, M. D L'histoire sainte. Il. ed. Bruxelles, 1938. 

46. Tegnsil vonia“ din 1868. Braşov. 

47. „România Jună“. Almanach. H. Viena, 1888. 

48. lingi Dr. K., 1896: XXXIII. t. ez. a bünvádi perrendtartás- 
ról. Budapest. 1896. 

49. Noël, M. et Chapel M., Nouvelle grammaire française. Leip- 
zig. 1836. 

50. Schober, J., Erster u. siweiterken Unterricht in der deutschen 
Sprache. Wien, 1865. 

51. Büschl, A. u. Frey, M., Schul- und Lesebuch. I. u. Il. Theil 
Augsburg u. München, 1864. 

52. Praetorius, Prof. Dr. Gr., Der Universal- Wortgrübler. Taschen- 
Wörterbuch. VIII. Auf. Wien, 1855. l 

53. Molé, A., Taschenwörterbuch der franz, und deutsch. Sprache. 
Braunschweig, 1859. l 

54. Bloch, M., Magy.-n6m. és ném.-magy. zsebszótár. Pest, 1843—44. 
(2 vol.) 

55. Bloch, M., A magy. és német nyelv kiegészitő szótára. Pest, 
1846. (2 vol.) 

56. „Gazeta Transilvaniei“ din 1861 (lips. nr. 71). Braşov. 

57. lorga, N., Acte şi fragmente c cu privire la istoria Românilor I. 
Bucuresci, 1895. 

58. Iorga, N., Notes et oxtraite. pour servir a Lhistoire des croisa- 
des au XV-e siècle. Paris, 1899. l 

59. Hurmuzaki, E. baron de, Fragmente din istoria Românilor, 
Tom. II., trad. de I. Slavici, Bucuresei, 1900. 

60. Documente privitoare la istoria Românilor. Vol. IX. Partea I., 
Supl. IL. vol. Il.şi vol. XI. Bucuresci, 1899—900. (3 vol.) 

61. „Erdély“. Honismertetöő lap. VIII. év. 1899, Kolozsvár. 


116 Transilvania. Partea oficială. 


„62... Szmigelski, Dr. V., Istoria legii noue. Tom. II. Blaj, 1900. 

63. Hornstein, Iosef Xaver de, Epistolă pastorală cu ocasiunea:pă: 
resimilor. 1900, Bucuresci, 1900. 

64. „Elefterescu, Dr. Em., Predice ocasionale şi funebrale. Tom, I. 
Bucuresci, 1900. ` f 

- 65., Brânduș, T., Taina norocului și calea spre fericire. Cernăuţ 1899. 

66. „Junimea“. Raport anual pe 1898/9. Cernăuț, 1900. 

„67. Tormaș, B., Legea veterinară. Ed. II. Sibiiu, 1900. 
68. Poveţe pentru stîrpirea gândacilor de Maiu. Sibiiu, 1900. 
„69. „Patria“. Statute. Bucuresci, 1900, | 

70. Wilhelmi, St. A., Kurze statistische Übersicht des Fiirstenthums 
Walachei. Kronstadt, 1842. l 

74.. Vlădescu, M., Catalog de semințe recoltate la grădina botan. 
din Bucuresci în 1899. Bucuresci, 1900. 

72. Qarp, A., Discurs rostit în şedinţa senatului în 1 Dec, 1899. 
Bucuresci, 1900. l 

73. Înfocata și nenorocita dragoste a lui Filarot şi Antusei. Bra- 
şov, 1900. 

. 74. Cântecul lui Adam, când l-au scos din raiu. Braşov, 1900, 

75. Jahresbericht des Vereins für siebb. Landeskunde. 1898/9. 
Hermannstadt, 1900. 

76. Barbu, Dr. P., Istorioare biblice. Ed. III. Caransebeş, 1900. 

77. Biblioteea teatrală a „Aurorei“. Nr. 5—8. Gherla, 1899—900. 

78. Dogariu, D., Din literatura poporală. Nr. 8—10. Gherla, 1899—900, 

„79. Cioran, Emilia, Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia 
în ţerile române. (1653—58), Bucuresci, 1900. (2 ex.) 

80. ChendiIl., Începuturile ziaristicei noastre. (1789— 95). Orăștie, 1900. 

81. Anuarul III. al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru 
român pe 1899—900. Braşov, 1900. 

82, Budai Deleanul, I., Țiganiada. Braşov, 1900. 

83. Păcăţian, T. V., Buia chiverniseală. Sibiiu, 1900. 

84.  Schematismus historicis ven, cleri dioecesis Magno-Varadinen- 
sis graeci ritas catholicorum pro anno jubilari 1900. M.-Varadini, 1900. 

85. „Speranța“. An. I—III. Arad, 1869, 1871—72. 

86. „Lumina“. An. I—IV. Arad, 1872—75. 

87. „Convorbiri pedagogice“. An. 1.—III. Panciova, 1886—88. 

88. „Şcoala şi Familia“. An. II. Braşov, 1888—89. 

89. „Duminătorul“, An. IL, IX şi X. Timişoara. 

Publicațiunile de sub nrii 10—56 sunt dăruite de eregii reposatului 
jude de tribunal Ioan Bădilă, cele de sub nrii 85—89 cumpărate, iar 
testul dăruite de autorii și editorii respectivi. 

Sibiiu, în 8 August 1900. 

i Nicolau Togan m. p., 
bibliotecar. 


Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografii archidiecesane, 


“Transilvania. Partea oficială. 177 


Nr. 564—1900, 


Proces verbal 


din 27 August 1900. Ședinţa extraordinară a comitetului cen- 
tral al Asociaţiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Romul Simu. — Membrii 
presenţi: loan Creţu, George de Maxim, loan Papiu, loan V. Rusu, 
Leontin Simonescu şi Iosif St. Şuluțu. 


189. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se încredințează dnii: George de Maxim, loan Papiu și 
loan V. Rusu. 


190. (541—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează cu data 
23 August a. c. scrisoarea inspectorului de scoale Nr. 1403—1900, prin 
care acesta comunică ordinațiunea ministrului de culte Nr. 43878 ddto 
23 Iulie a. c. și notifică, că ministrul numai în acel cas va aproba noul 
plan de invețăment al școalei civile de fete, dacă scopul instrucţiunii în 
istorie se va fixa în mod identic cu planul statului. 

Textul dificultat se găsesce în manuscript la pag. 7, alinia 1: „Czel: 
A hazai (în planul statului magyar) és világtörténelem kifejlődését etc“ 
şi alinia 3: „Végre a român (în planul statului lipsesce acest cuvânt) és 
magyar nemzet s illetőleg egyéb nemzetek erkölcsi és szellemi kifejl5- 
désének etc“, și textul corespundător în limba română. 

Comitetul central ia act de ordinațiunea ministerială a- 
mintită şi decide, ca textul dificultat să se modifice după cum 
urmează: „Czel: A magyar és világtörténelem kifejlodeset 
etc“, românesce „Scopul: a cunoasce istoria ungară şi cea u- 
niversală etc“; mai departe: „Végre a magyar nemzet s ille- 
tăleg egyéb nemzetek erkölcsi és szellemi kifejlődésének etc“ 
românesce „În sfirşit prin înfățișarea desvoltării morale şi inte- 
telectuale a naţiunii ungare şi respective a altor naţiuni etc“. 


191. (486—1900). Domnișoara Cornelia Ciceiu se roagă cu data 
30 Iulie a. c., ca să fie reprimită în postul de guvernantă în internatul 
Asociaţiunii, dela care post comitetul central a absolvat-o prin conclusul 
Nr, 117 din 19 Iunie a. c. 


Cererea dşoarei Cornelia Ciceiu nu se poate încuviința. 


192. (502—1900) Se aduce la cunoscință decedarea membrului pe 
viață, a doamnei Elena Barbu n. Grecu, soție de advocat în Reghin. 
Comitetul central dă expresiune condolenței sale la pro- 
tocol şi prin ridicare, ceea-ce este a se aduce la cunoscința 
familiei. 
15 


108 = Transilvania. Partea oficială. 


193. (504—1900). Dl Dr. Andreiu Micu, advocat în Făgăraş, notifică 
cu data, 26 lulie a. c., că va representa Asociaţiunea în mod gratuit la 
pertractarea notarială a lăsământului lui Basiliu Stanciu din Viştea inferi- 
oară, şi transpune o copie simplă a testamentului acestuia, conform că- 
ruia defunctul B. Stanciu, fost membru pe viață al Asociaţiunii, a lăsat 
acesteia o acţiune „Concordia“, ca să fie înscris membru fundator. Cu 
data 14 August a. c. dl Dr. Andreiu Micu raportează, că pertractarea 
de sub întrebare s'a ţinut și acția „Concordia“, testată Asociaţiunii de 
B. Stanciu, va pute veni în posesiunea Asociaţiunii numai după-ce ere- 
dele testamentar va depura o datorie la institutul „Albina“, unde este 
lombardată împreună cu alte efecte. 

Se ia act mulțămindu-se dlui Dr. Andreiu Micu. 


194. (517—1900). Direoțiunea despărțementului „Sighișoara“ înain- 
tează cu data 10 August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cer- 
cual din 1 August a. c. În această ședință s'au pertractat afaceri cu- 
rente şi s'a decis, ca adunarea cercuală din est-an să se ţină la 2 Sep- 
tembre a, c. în comuna Rětişdorf. 

Spre scire. 


195. (514-—1900). Direoţiunea despărțementului „Haţeg“ înaintează cu 
data 10 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în 
Haţeg la 5 August a. c. Se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general și raţiocinial 
cassei pe 1899—1900. 

2. S'a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la întrate şi eșite 
cu 21872 coroane. 

3. Sau înscris membri ordinari noui domnii Dr. Leo Parasca, Sa- 
muil Vladone, Augustin Străițar, Iuliu Ciuciu și Cornel Popovits. 

4. Sa încassat suma de 162 coroane, 

5. Dl loan Muntean a disertat „Despre industrie şi comerciu€. 

6. Delegaţi pentru adunarea generală s'au ales dnii Dr. Gavr. Suciu, 
Dr. Leo Parasca, şi Dr. Aur. Vlad. 

Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, îndeosebi 
proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Dnii amintiți sub 
3. se declară membri ordinari ai Asociaţiunii. 


196. (523—1900). Direoțiunea despărțementului „Bocșa“ înaintează cu 
data 12 Angust a, c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut la 
2 August a. c. în comuna Valeapai. Se constată: 

1. Sau presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1899—1900. 

2. S'a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la venite și spese 
(pentru despărțământ) cu 90 coroane. 


Transilvania. Partea oficială. 139 


3. S'au inscris membri ordinari dnii: Nicolau Popovici și Augustin 
Aldan, ambii preoți. 

4. S'a încassat suma de 130 coroane, 

5. Au disertat dl Stefan Albu „Despre îmbrățigarea invențiunilor 
noui folositoare la economie“ şi dl Petru Ieremia „Despre ținerea şi pră- 
sirea vitelor“. 

6. Delegaţi pentru adunarea generală s'au ales dnii Ioan Budințianu 
şi Ioan Marcu. 

7. In scopul înființării unei biblioteci poporale s'au predat dlui 
Ioan Popoviciu mai multe opere de cuprins economic. 

Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în- 
deosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Dnii amin- 
tiți sub 3. se declară membri ordinari ai Asociațiunii, 


197. (520—1900). DI Dr. Teodor Mihali, delegat al comitetului cen- 
tral, raportează cu data 14 August a. c. despre reorganisarea despărță- 
mântului „Deș“, transpunând de odată şi procesul verbal al adunării de 
constituire, ce s'a ţinut în Deg la 14 Augusta. c. Din acest proces verbal 
se remarcă următoarele. 

1. Dl delegat deschidând adunarea a numit notar ad-hoc pe dl Dr. 
Ioan Kerekes și cassar ad-hoc pe dl Dr. Liviu Mikșa. 

2. S'au înscris membri ordinari noi dnii: Dr. Teodor Mihali, Dr. 
Clemente Barbul, Dr. loan Kerekes, Dr. Liviu Mikșa, Dr. loan Șliam, 
Augustin Pintea, Alexandru Muntean, Mateiu Pop, Georgiu Gradoviciu, 
Simeon Rus, Dr. loan Farkas, Dr. Vasile Ramonozai şi Gregoriu 
Puşcariu. 

3. S'a ales director cercual dl Dr. Teodor Mihali, iar membri în co- 
mitet dnii Georgiu Gradoviciu, Dr. loan Kerekes, Dr. Liviu Mikşa 
şi Mateiu Pop. 

DI delegat se roagă totodată, ca să se împuternicească comitetul cer- 
cual, ca să ceară rațiociniu dela fostul cassar Florian Hatos, și dacă 
acesta nu ar voi să restitue paralele încassate de pe anii trecuţi, să se 
poată procede pe cale legală. 


De raportul dlui delegat se ia act. Procesul verbal al 
adunării de reorganisare se ia spre scire, aprobându-se ale- 
gerea comitetului cercual. Dnii amintiți sub 2. se declară 
membri ordinari ai Asociaţiunii. Dlui delegat se exprimă mul- 
țămită pentru zelul dovedit întru promovarea intereselor Aso- 
ciațiunii. — Referitor la încassarea de taxe prin dl Florian 
Hatos se cer informaţiuni detaiate. 


198. (529—1900). Direcţiunea despărțementului „Oravița“ înaintează 
procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 11 August a. c. In această 
şedinţă s'au pertractat afaceri curente, s'a luat act despre înființarea 
unei agenturi în Sasca-montană și s'a decis, ca adunarea cercuală din est 

15% 


180 Transilvania. Partea oficială. 


an să se țină în Sasca-montană la 2 Septembre a. c. În despărțământul 
„Oravița“ s'a înscris membru ordinar nou „Săscana“, societate pe acții. 
Procesul verbal se ia spre scire. Institutul „Săscana“ se 

declară membru ordinar al Asociațiunii. 


199. (534—1900). Dl Damian Popescu, preot în Ofcea, solvind restul 
de 150 coroane, şi-a achitat întreagă taxa de membru pe viață. 
Spre scire. Dl Damian Popescu se va provedé cu di- 
ploma preserisă. 


200. (588—1900). Senatul şcoalei centrale gr. cat. din Lăpușul unguresc, 
cu data 20 August a. c. se roagă pentru acordarea unui ajutor anual 
permanent de cel puțin 400 coroane. 

Din causa însuficienței de mijloace cererea nu se poate 
încuviinţa. 

201. (589—1900). Dl Rubin Patitia, advocat în Alba-Iulia, donează 
pe sama muzeului Casei naționale 11 bucăți monete vechi de aramă. 

Se primesc cu mulțămită. 


202. (536—1900). Direcțiunea despărțemântului „Blaj“ înaintează cu 
data 21 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în 
comuna Sâncel la 5 August a. c. Se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1899—1900 şi s'a statorit budgetul pe 1900—1901 la întrate şi 
eșite cu 540 coroane. 

2. Au disertat dl loan German „Despre educaţie“ și dl I. F. Ne- 
guţiu „Despre grâu şi păstrarea sămânţei“. 

3. S'a decis „a se încredința comitetul cercual, ca pentru viitoarea 
adunare cercuală să presinte un tablou despre toţi câți sciu scrie şi ceti. 
din raionul acestui despărțământ, și în comunele, unde se va constata 
progres, învățătorii să fie premiaţi“. 

4, Delegaţi pentru adunarea generală s'au jes dnii Dr. Vas. Hossu 
şi Artimon Blăşan. 

5. S'au înscris membri ordinari noui dnii: Octavian Smigelschi, 
I. F. Negruțiu, stud. technic, Traian Stoia şi Iac. Truţa. 

Cu ocasiunea adunării cercuale sa aranjat o exposiție de lucruri 
țărănesci şi corul plugarilor a dat o producțiune. 

In legătură se constată, că directorul cercual al despărțământului 
„Blaj“ a satisfăcut pentru anul 1899 §-lui 39 lit. g) din regulamentul 
pentru despărțeminte, ceea-ce la compunerea raportului general pe 1899 
s'a trecut cu vederea. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse în- 
deosebi proiectul de budget pe 1900—1901 se aproabă. Dnii 
amintiți sub 5) se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 
Totodată se constată, că directorul cercual şi-a presentat 
raportul prescris pentru anul 1899, 


Transilvania. Partea oficială. 181 


203. (537—1900). Direoţiunea despărțementului „Oșorheiu“ înaintează 
cu data 22 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut 
la 5 August în comuna M.-Sântana. Se constată următoarele: 

1. Sau presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe anul expirat şi s'a fixat budgetul pe anul 1900 la întrate cu 
198 coroane şi la egite cu 190 coroane 60 fileri. 

2. A disertat dl Georgiu Manoilă, absolvent de teologie, despre 
„Problema şcoalei poporale în present și viitor“, şi dl V. Saltelechi, 
paroch, a cetit un „Tractat economic“. 

3. S'au împărțit între popor 11 broșuri de cuprins poporal. 

4. Sa înscris membru ordinar nou dl Vasile Tatar preot. 

5. Sa premiat cu 5 coroane pentru pomologie învățătorul P. Comes 
și s'a stabilit un premiu de 10 (dece) coroane pentru cea mai bună lu- 
crare de îndemn spre conservarea portului național. 

6. Cu această ocasiune s'a încassat suma de 121 coroane 50 fileri. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conelusele aduse, în- 
deosebi proiectul de budget pe 1900 se aproabă. DI V. Tatar 
se declară membru ordinar al Asociaţiunii. 


204. (543—1900). Direoțiunea despărțemântului „Sebeș“ înaintează cu 
data 21 August a. c. procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 
29 Iunie şi 17 August a. c. In ambele ședințe s'au pertractat afaceri, ce 
nu reclamă disposiţii speciale. 

Spre scire. 


205. (544—1900). Direoțiunea despărțementului „Beiuș“ înaintează cu 
data 11 August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 9 
August a. c. In această ședință s'au pertractat afaceri curente. 
Spre scire. 


206. (547—1900). Direcţiunea despărțementului „Cluj? înaintează cu 
data 22 August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 18 
August a. c. În această ședință s'a decis, că comitetul cercual rămâne pe 
lângă demisiunea sa, dar nu-și mai susţine apelațiunea la adunarea ge- 
nerală în afacerea cu fostul director cercual V. Podoabă; în fine roagă 
comitetul central, ca să aibă bunăvoința a se acomoda $-lui 37 din Re- 
gulamentul pentru despărțăminte. 

Spre scire. Delegat pentru reconstituirea despărțământului 
„Cluj“ se numesce dl Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul 
Asociaţiunii. 

207. (548—1900). Dl Nicolau Moldovan, administrator protopopesc şi 
delegat al comitetului central, raportează cu data 23 August a. c. despre 
reorganisarea despărțământului „Agnita“ şi transpune procesul verbal al 
adunării de reorganisare ţinute în opidul Agnita la 5 August a. c. Se con- 
sțată următoarele: l 


182 Transilvania. Partea oficială. 


1. Dl delegat a deschis adunarea prin o cuvântare, în care a arătat 
necesitatea rgorganisării despărțământului „Agnita“, şi a numit notar 
ad-hoc pe dl Nicolau Gavrea și cassar ad-hoc pe dl Nicolau Babeș. 

2. S'au înscris membri ordinari noi dnii: Nicolau Moldovan, Ioachim 
Părău, loan Conora, Ioan Regnelă, loan Mihu, Nicolau Gavrea, Ioan Dordea, 
loan Tat, Axente Lenca și Nicolau Câmpean. 

3. Director cercual s'a ales dl Nicolau Moldovan, iar membri în 
comitet dnii Nicolau Gavrea, loan Dordea, loan Savu şi Nic. Câmpean. 

De raportul dlui delegat se ia act, Procesul verbal se 
ia spre scire. Dnii amintiţi sub 2.) se declară membri ordi- 
nari ai Asociaţiunii. Alegerea comitetului cercual se aproabă. 
Dlui delegat se exprimă mulțămită pentru zelul desvoltat în- 
tru promovarea întereselor Asociaţiunii. 


D. u. s. 


Dr. Ilarion Puşcariu vice-preşed. Romul Simu notar. — Cetit şi verificat 
în 29 August 1900. Joan V. Rusu m. p. Ioan Papiu m. p. George de 
Mazim m. p. 


Nr. 579—1900. 
Proces verbal 


din 3 Septembre 1900. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociațiunii. 


Preşedinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Iie Beu. — Membrii 

presenti: Zacharia Botu, Parteniu Cosma, Ioan Creţu, Nicolau Ivan, 

G. de Maxim, 1. Papiu, I. Popovici, 1I. V. Rusu, Iosif St. Şuluţu şi 
N. Togan. 


208. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 


Se încredinţează dnii: Zacharia Boiu, Nicolau Ivan și 
Ioan Popovici. 


209. (556—1900). Domnișoara Maria Cioban, învățătoare la şcoala 
civilă de fete, cu data Roşia-montană 27 August a. c. abdice dela postul 
ce a ocupat, 

Abdicerea d-șoarei Maria Cioban se ia spre scire dela 
data 31 August a. c., având DSa a preda în regulă toate re- 


şcoalei. 

Pentru ocuparea postului de învățătoare pentru lucrul de 
mână se publică concurs cu termin pănă la 20 Septembre a. 
c. pe lângă o remunerație anuală de 600 coroane și întreagă 


Transilvania. Partea oficială, 183 


întreţinerea în internat. Vor fi preferite acele concurente, cari 
au cualificaţia cerută pentru școalele civile de fete din oare- 
care categorie de studii, îndeosebi din grupul limbilor. 


D. u. s. 


Dr. Ilarion Puşcariu, vice-preşed. Dr. Beu, secr. IL. Sa verificat. Sibiiu 
în 5 Septembre 1900. Zacharia Boiu, Nicolau Ivan, loan Popovici. 


Nr. 621.—1900. 


Proces verbal 


din ședința primă a adunării generale ordinare a Asociațiunii 
pentru literatura română și cultura poporului român, ținute 
în Băile Herculane la 9 Septembre n. 1900. 


President: Notar: 
Ioan M. Moldovan. Dr. Ihe Beu, 


1. Presidentul deschide adunarea generală la 11 oare a. m. îm- 
părtěşind salutare frățească Românilor din acest ţinut, cari însuflețiți de 
scopurile ce Asociațiunea urmăresce, au învitat-o a-și ținé adunarea 
generală din estan la Băile-Herculane, şi accentuând scopul Asociațiunii, 
care este a deștepta şi desvolta în poporul nostru iubirea de neam, iu- 
birea de limbă și de cultura noastră, 

- Cuvântului presidial răspunde dl Andreiu Ghidiu, directorul cercual 
al despărțământului „Caransebeș“, relevând misiunea culturală a Asocia- 
ţiunii, care este întruparea principiului unității noastre culturale, şi asi- 
gurând Asociajţiunea de sprijinul Românilor din acest ţinut, 

După acestea dl /osif Vulcan, presidentul Societăţii pentru crearea 
unui fond de teatru român, aduce adunării generale felicitările acesteia, 
constatând totodată avântul înalt, ce a luat spiritul public intelectual 
românesc, în urma căruia adunările noastre culturale s'au ridicat la 
nivelul unor adevărate sărbări naționale. 


Adunarea generală ascultă cu viu interes aceste cuvântări. 
Discursul presidial se aclude la acest proces verbal sub A). 


2, În conformitate cu pet. 2) al ordinii de qi urmează a se constata 
delegaţii presenți ai despărțămintelor. 
Se decide, ca domnii delegaţi presenţi să se anunțe la 
biroul adunării generale, având a se raporta mai târdiu. 


184 'Trausilvania. Partea oficială. 


3. Presidentul anunţă, că au intrat următoarele disertațiuni: Din 
trecutul Băilor-Herculane de Dr. G. Vuia; Repriviri asupra activității 
culturale a protopresbiterului Ioan Tomici de Iuliu Vuia; Câte-va pagini 
din suferinţele Românilor bănăţeni de Patriciu Drăgălină; Din lumea 
literaturei noastre poporane nescrise de Dionisie Stoica. 


Se vor ceti în şedinţe speciale adi la 2 oare p. m. even- 
tual mâne la 5 oare p. m. 


4. Se presentează raportul general despre activitatea comitetului 
central în anul 1899, împreună cu aclusele sale. 
Fiind raportul general tipărit şi împărțit la membri de 
mai înainte, se consideră ca cetit. 


5. Urmând la ordinea de di alegerea comisiunilor 
Se aleg: a) pentru examinarea raportului general domnii 
Simeon Dămian, Dr. Stefan Petrovici şi Dr. Ioan Turcu; b) 
pentru censurarea raţiociniului pe anul 1899 şi a proiectului 
de budget pentru anul 1901 domnii Traian Barzu, Emanuil 


Ungurianu şi Nicolau Zigre; c) pentru studiarea proiectului >- 


de regulament despre înființarea secţiunilor sciinţifice și lite- 
rare domnii Patriciu Drăgălină, Vasile Goldiș, Dr. Petru 
Ionescu, Dr. Georgiu Proca, Dr. Traian Putici, Dr. Iacob Radu 
şi Iosif Vulcan; şi d) pentru înscrierea de membri şi încassarea 
taxelor domnii Ilie Curescu, Andreiu Ghidiu şi Mihail Popoviciu. 


6. Se constată, că sunt representate prin delegaţi despărțemintele : 
Beiuş (Dr. Ioan Comşa), Abrud-Câmpeni (Dr. Laurenţiu Pop), Braşov 
(Simion Dămian), Bănat-Comloş (Vasiliu Deciu), D.-Sân-Mărtin (Alexandru 
Moldovan şi Vasile Zehan), Făgăraş (Iacob Popeneciu), Ludoș (Vasile 
Suciu), Orade (Iosif Vulcan şi Nicolau Zigre), Panciova (Petru Stoica şi 
Dr. Petru Penţa), Selagiu (G. Pop de Băseşti), Sibiiu (Parteniu Cosma), Ti- 
mișoara (Dr. Aurel Cosma şi Petru lonaş), Sălişte (Valeriu Milea). Mai 
sunt representate și Reuniunea învăţătorilor gr.-or. români din diecesa 
Caransebeşului (al cărei representant a salutat în termini căldaroşi adu- 
narea generală) şi Reuniunea învăţătorilor gr.-cat. români din Lugoş. 


Spre sciință, 


7.  Presidentul anunţă, că au intrat următoarele propuneri: a) Dl 
Georgiu Ardelean, advocat în Timişoara, propune înființarea unei sec- 
țiuni archeologice şi numismatice; b) DI Iuliu Vuia, învățător în B.-Comloș, 
propune ca Asociaţiunea să afle mijloacele, din cari să se înființeze fon- 
duri pentru procurarea de recuisite școlare, pentru premiarea învăţătorilor 
zeloşi, pentru ajutorarea școalelor sărace, pentru ţinerea de cursuri su- 
pletorii cu învățătorii, pentru crearea unei biblioteci poporale. În legătură 


Transilvania. Partea oficială. 185 


cu această propunere dl G. Pop de Băsesci propune votarea unui ajutor 
de fi. 200-— pe seama şcoalei centrale din Lăpușul-unguresc. 

La deslușirile date dela presidiu dl Pop de Băsesci își revoacă 
această propunere, remânând ca s'o renoieze la discuția asupra budgetului. 


ad a) Se transpune comisiunii pentru studiarea proiec- 
tului de Regulament despre înființarea secţiunilor sciințifice 
şi literare. 

ad b) Se transpune comisiunii pentru examinarea, rapor- 
tului general. 


$.  Presidentul presentează cererea de data Plugova 30 August a. o. 
a Mariei Kovács, elevă a şcoalei inferioare de fete din Cașovia, pentru 


un ajutor. 
Se transpune comisiunii financiare. 


9. Presidentul aduce la cunoscința adunării generale, că a) Dl 
Patriciu Barbu, advocat în Reghin, ofere în numele și memoria fericitei 
sale soţii pentru înființarea Casei naționale deocamdată suma de 2000 cor. 
solvibile în 4 rate anuale; b) Dl Dr. Petru Țegle, advocat în Timişoara, 
trimite pentru Casa națională 60 coroane; c) Dl George Görög, prim- 
locotenent î. r. în Orşova, ofere pentru muzeul Casei naționale mai multe 
obiecte archeologice și documente vechi; d) Dl Atanasie Cimponeriu, jude 
al tablei reg. î. r., se înscrie membru fundator, trimițând deocamdată 
200 cor., dar promițând a solvi restul până la proxima adunare generală, 
şi €) DI Dr. Aurel Novac, advocat în Biserica-Albă, se inscrie membru 
pe viață, spre care scop transpune o acție „Sătmăreana“ în valoarea no- 
minală de 200 coroane. 

Ofertele Dlor Patriciu Barbu, Dr. Petru 'Țegle și George 
Görög se primesc cu mulțămită. Scrisorile Dlor Atanasie Cim- 
poneriu și Dr. Aurel Novac se transpun comitetului central 
spre compstentă afacere. 


Şedinţa se încheie la 1 oară p. m., anunțându-se proxima ședință 
pe mâne la 10 oare a.m. 
D. u. s. 


I. M. Moldovan, președinte, — Dr. I. Beu, secretar I. — S'a verifiat. Sibiiu 
în 2 Octobre 1900. P. Cosma, m. p. O. Tilea, m. p. Dr. C. Diaconovich, m. p. 
L. Simonescu, m. p. Nie. Togan, m. p. 


186 Transilvania. Partea oficială. 


Nr. 621.—1900. 
Proces verbal 


din ședința a doua a adunării generale ordinare a Asoctaţiunii 
pentru literatura română și cultura poporului român, ţinute 
în Băile-Herculane la 10 Septembre n. 1900. 


President: Notar: 
Ioan M. Moldovan. Dr. Ilie Beu. 


10. După deschiderea ședinței îşi presentează raportul seu prin 
dl Dr. loan Turcu comisiunea pentru examinarea raportului general pe 
anul 1899, pe basa căruia adunarea generală decide: 

a) Raportul general se ia spre scire. 

b) Se esprimă condolența prin ridicare pentru reposații 
membri ai Asociațiunii şi pentru fericiții membri fundatori ai 
Casei naționale, Doamna Ioana Bădilă şi Constantin cav. de 
Steriu. 

c) Se dă expresiune recunoscinței față cu fundatorii și 
donatorii Asociațiunii. 

d) Se ia act de raportul special despre lucrările referitoare 
la înființarea Casei naționale și se aproabă disposițiile luate 
de comitetul central. 

e) Se dă expresiune recunoscinței față cu fundatorii şi 
sprijinitorii Casei naționale. 

f) Se face apel la membrii Asociațiunii, ca să dee tot 
concursul posibil loteriei aranjate pentru scopurile Casei na- 
ționale, 


11. În numele aceleiaşi comisiuni referează tot DI Dr. Ioan Turcu, 
relativ la propunerea Dlui Iuliu Vuia, amintită sub pct. 7 lit. b) al pro- 
cesului verbal din ședința trecută. 

Propunerea Dlui luliu Vuia se transpune comitetului 
central. 


12. Comisiunea esmisă pentru studiarea proiectului de Regulament 
pentru secțiunile sciințifice-literare, îşi presentează raportul său prin re- 
ferentul Vasile Goldiș. Pe basa acestuia se decide: 

Adunarea generală aproabă şi primesce proiectul de Regu- 
lament pentru instituirea şi organisarea secțiunilor sciințifice- 
literare cu următoarele schimbări: 

a) În §. 1, se schimbă ordinea secţiunilor punându-se la 
locul dintâiu secţiunea literară. 

b) Alineatul c) din $. 5, se schimbă așa: „au drept la 
diurne și la rebonificarea speselor de călătorie“. 


Transilvania. Partea oficială. 187 


€) Punctul e) din $. 12, se omite. 

d) Punctul a) din $. 14 se schimbă așa: „se va ocupa 
cu studiarea stării şcoalelor noastre românesci din patrie, cău- 
tând căi şi mijloace pentru ajutorarea şi asigurarea lor, pre- 
miind în deplină înțelegere cu organele competente persoanele 
bine-meritate pe terenul învățământului poporal și inițiând 
înfiinţarea de şcoale speciale reclamate de lipsele poporului 
român“, 

e) Punctul c) din $. 14 se omite, 

f) Alineatul e) din $. 32 se schimbă astfel: „sunt re- 
dactorii Analelor Asociaţiunii și fac parte din comitetul de 
redacțiune al „Bibliotecei poporale a Asooiaţiunii“. 

9) Punctul f) din $. 34 se schimbă astfel: „face parte 
din comitetele de redacțiune al Analelor Asociaţiunii și al 
Bibliotecei poporale a Asociaţiunii și îngrijesce de editarea 
publicaţiunilor. 

h) Punctul c) din $. 39 se schimbă așa: „în Analele 
Asociaţiunii*. 

i) $. 42 se omite. 

Proiectul astfel modificat se alătură la acest proces verbal. 


13. În numele aceleiaşi comisiuni raportează tot Dl Vasile Goldiș 
şi asupra propunerii dlui G. Ardelean relativ la înființarea unei secțiuni 
archeologice şi numismatice, şi în considerarea, că chestiunile sciinţifice . 
în materie de archeologie și numismatică pot să fie promovate îndestul 
în cadrul secțiunii istorice, nu vede necesitatea înființării acelei secțiuni. 

Propunerea Dlui G. Ardelean referitoare la înființarea 
unei secțiuni archeologice nu se primesce. 


14. Comisiunea esmisă pentru censurarea raţiociniului pe anul 
1899 şi a proiectului de budget pentru anul 1901 își presentează raportul 
său prin referentul Traian Barzu, 


Adunarea generală decide: 

Raţiociniul Asociaţiunii pe anul 1899 se aproabă și comi- 
tetului central se dă absolutoriu pentru gestiunea acestui an. 

Proiectul de budget presentat pentru anul 1901 se pri- 
mesce cu următoarele modificări: Posiţia „Taxe dela membri 
şi prenumeraţiuni“ a intratelor fondului general se proiectează 
cu 16000 coroane și posiţia „venite extra-ordinare“ cu 3048 
coroane, posiția „stipendiu pentru un elev la meseria de lem- 
nărit“ a speselor fondului general se șterge, în schimb însă 
se adauge o nouă posiție de 2000 coroane, din care să se îm- 
părțească ajutoare școalelor române confesionale sărace. Aceste 
modificări urcă venitele şi spesele fondului general la suma 


de 25858 coroane, 


188 Transilvania. Partea oficială. 


15. Comisiunea pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor 
își presentează raportul său prin referentul Dl Andreiu Ghidiu, conform 
acestui raport s'au înscris 45 membri noui și s'a încassat în total suma 
de 758:— coroane. 

Raportul se ia cu plăcere spre sciință şi se transpune 
comitetului central pentru competentă afacere. 


16. Urmând la ordinea dilei chestiunea inactivării secțiunilor 
sciințifice-literare, adunarea generală decide: 

Secţiunile sciinţifice-literare se inactivează imediat şi se 
aleg la propunerea comitetului central în secțiunea istorică 
Dnii: Vicenţiu Babeş,*Dr. Augustin Bunea, Vasile Goldiș, Ioan 
cav. de Puşcariu şi Iosif St. Şuluţu; în secțiunea literară Dnii : 
Andreiu Bârseanu, Dr. Iosif Blaga, Dr. Atanasiu Marienesca, 
Virgil Oniţiu şi Iosif Vulcan; în secțiunea sciințelor naturale 
Dnii Dr. Daniil P. Barcianu, Florian Porcius, Emil Viciu, 
Arseniu Vlaicu și Dr. George Vuia; în secţiunea şcolară Dnii: 
Dr. Vasile Hossu, Gregoriu Maior, Dr. Iuliu Olariu, Gregoriu 
Pletosu şi Dr. Ioan Stroia; în secțiunea economică D-nii: Iosif 
Bălan, Traian Barzu, Parteniu Cosma, Demetriu Comșa și Dr. 
loan Mihu. 


17. Se dă cetire telegramelor de felicitare sosite la adresa adunării 
generale dela: loan Metianu, metropolit, Sibiiu; Dr. Dem. Radu, episcop, 
Lugoş; Nicolau Popea, episcop, Caransebeş; Dr. Ilarion Puşcariu, vice-pre- 
sidentul Asociaţiunii, şi Zacharia Boiu, membru al comit. central al Aso- 
ciaţiunii, Sibiiu; loan V. Rusu, protopop, Sibiu; Tuducescu, Marinescu, 
Oprean, Pop, Bocu, Doje, Antonovici, Beleş, Lipova; Ranta, Dr. Onișor, 
Silaşi, (nedescitrabil), Dr. Tripon, (nedescifrabil), Dr. Pop, Dr. Pahone, 
Dr. Login, Dr. Malaiu, Bistriţa; „Tribuna“ şi „Foaia Poporului“, Sibiiu; 
Dr. Şerban, Făgăraş; Gheţe, Domide, Pletosu, Moisil, Haliţa, Scridon, 
Tanco, (nedescifrabil), Năstud; Despărţământul „Blaj“ al Asociaţianii, 
Blaj; Direcţiunea desp. „Beiuş“ al Asociaţiunii, Beiuş; Petru Uilacan, 
(nedescifrabil), Cetăţian, Dr. Alexandru Ceuşian, Dr. loan Popescu, Sever 
Barbu, Dr. Augustin Cheţian, Iosif Popescu, Eugen Marinoviciu, Dr. Joan 
Harșia, Nicolau Marinovici, Reyhinul-săsesc; Despărţământul „Braşov“ al 
Asociaţiunii, Braşov; Românii din Deva; Dr. Petru 'Țegle, advocat, Timi- 
şoara; Teodor Ceontea, Arad; Doctorii Secoşanu, Grigorescu și Crăini- 
cean, Roman; Vasilie Almăşan, Ioan Hossu, Dr. Georgiu Ilea, Vasile Indre, 
Ioan Laslo, Dr. Stefan Morariu, Demetriu Pop, Leontin Pop, Stefan Ro- 
şianu şi Dr. loan Vajda, Cluj; loan Marcu, Bocşa germană; Oniţiu, Bra- 
nisce, Braşov; Droc Barcian, Giurgiu; Reuniunea femeilor române: Ana 
Filip, presidentă, Alexandru Ciura, secretar, Abrud; Dr. Isac, Basilin, 
Podoaba, Căciulă, Augustin Giurgiu, Filip, Pop, (nedescifrabil), Mureşian, 
Cluj; Brumboiu, preot, Grozea, Clococean, Mucea, Muscan, Botezan, 


Transilvania. Partea oficială. 189 


Grozea, Todericiu, Pop, Bobinea, Aldea, Gabor, Pop, învățător, Tohanul 
vechiu; Stupariu, locot., Smeu, căpitan, Viena; Petra-Petrescu, Braşov; 
Dr. Stefan Pop, Arad; Victor Russu. preot, (nedescifrabil); Dr. Dragescu, 
Craiova; Dr. Ciatu, Capulnaş; Tinerimea română, Haţey; Domnişoarele 
române, Haţeg; Asociaţiunea aradană: Truţa, director, Arad; Dr. Teodor 
Mihali şi Dr. Ciuta, Karlsbad; Musicescu, Jaşi. 

Se iau cu plăcere spre sciință. 

18. Urmează la ordinea dilei fixarea locului pentru viitoarea adunare 
generală a Asociaţiunii. Învitare a sosit dela mai mulți inteligenţi din 
Lipova. 

Se decide a se ţine în Lipova. 
19. Cu verificarea proceselor verbale ale adunării generale 


Se încredințează membrii presenţi din Sibiiu. 


20. Exhauriindu-se ordinea dilei presidentul închide adunarea 
generală. 
D. u. s. 
I. M. Moldovan, m. p., president. Dr. Beu, m. p., secretar II — S'a veri- 
ficat. Sibiiu în 2 Octobre 1900. P. Cosma m. p. O. Tilea m. p. L. Simo- 
nescu m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. Nic. Togan m. p. 


Nr. 627—1900. 
Proces verbal 


din 24 Septembre 1900. Şedinţa extraordinară a comitetului 
central al Asociaţiunii. 


Preşedinte: Jos. St. Şuluţu, — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii 

presenți: Zăcharia Boiu, Part. Cosma, loan Creţu, Dr. C. Diaconovich, 

Nicolau Ivan, Georgiu de Maxim, Ioan V. Russu, Dr. Octavian Russu, Leontin 
Simonescu şi Nicolau Togan. 


210. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se încredințează dnii: loan Creţu, Dr. Cornel Diaconovich 
şi loan V. Rusu. 


211. (614—1900). Se raportează, că la concursul publicat sub Nr. 
556—1900 pentru ocuparea postului de învețătoare de lucrul de mână la școala 
civilă de fete şi-au înaintat documentele patru reflectante şi anume dom- 
nişoarele: Cornelia Muciu Urechia, absolventă a preparandiei rom. cat, 
din Sibiiu; Eufemia Katona, absolventă a cursului „Frauenarbeitsschule“ 
în Sibiiu; Laura Vlad, cu studii de pictură dela academia din München, 
şi Mărioara Popp, absolventă a cursului „Frauenarbeitsschule“ in Sibiiu. 
Cererea dșoarei Cornelia Muciu Urechia a fost însă retrasă. În conside- 


190 Transilvania. Partea oficială. 


rațiunea, că nici una dintre reflectante nu are cualificația cerută pentru 
şcoalele civile și în urmare nu corespund condiţiunilor de concurs, comi- 
tetul central decide: 
Postul de învățătoare suplentă la scoala civilă de fete 
rămâne deocamdată neocupat. 
Pentru caligrafie şi desemn se angajează în mod provisor 
ca instructoară dşoara Laura Vlad cu o remuneraţie anuală de 
400 coroane, 
Direcţiunea școalei civile de fete se îndrumă a presenta 


în 8 qile un plan de oare, compus pe basa statului actual al ` 


corpului didactic. 


212. (546—1900). Direcţiunea despărțementului „Sătmar“ prin sori- 
sorile ddto 4 și 22 August a. c., raportează, că primpretorul din Careiul 
mare a oprit ținerea adunării cercuale, convocată pe 2 August a. c. la 
Sanislău, și a concertului şi balului aranjat din acest incident, şi că 
această oprire a fost aprobată de vicecomitele comitatului Sătmar. 

Considerând că adunarea cercuală în sensul §-ului 41 din Statute 
a fost anunțată în regulă la autoritățile competente; considerând că mo- 
tivele opririi adunării sunt lipsite de ori-ce basă legală și de drept şi că 
prin asemenea disposițiuni polițiale activitatea organelor Asociaţiunii, 
prevădută în statutele aprobate de guvernul țerii, este păgubită şi împie- 
decată în modul cel mai grav și simțitor, 

Comitetul central decide a înainta ministrului de interne 
o representațiune, prin care să se ceară anularea decisiunilor 
ilegale, prin cari a fost oprită adunarea cercuală a despăr- 
țământului „Sătmar“, precum și garantarea libertăţii de acțiune 
a organelor Asociaţiunii în toate agendele lor prevădute în sta- 
tutele aprobate de guvernul țării. 


213. (626—1900). Secretarul I. propune convocarea membrilor sec- 
țiunilor sciinţifice și literare la o şedinţă plenară de constituire. 
Membrii secțiunilor sciinţifice și literare vor fi însciințaţi 
despre alegerea făcută în adunarea generală dela Băile-Her- 
culane și totodată vor fi convocați pe 14 Octobre a. c. la o 
ședință plenară de constituire. 


214. (622—1900). Secretarul I. şi Il., cassierul și bibliotecarul își 
presentează espensariul speselor efective avute cu participarea la adunarea 
generală ţinută la Băile-Herculane în 9 și 10 Septembre a. c. 


Se asemnează secretarului I. Cor. 58:—, secretarului IL 
Cor. 97:30, cassierului Cor. 44:— şi bibliotecarului Cor. 5260. 
D. u. s. 


Şuluju preş., Dr. Beu, secr. lI. S'a verificat. Sibiiu în 27 Septembre 1900. 
Ioan V. Rusu, Ioan Creţu, Dr. Diaconovich. 


nri LAD N prer 7 n Am nn tuse aa AR E PESE 


Transilvania. Partea oficială. 191 


ad Nr. 674—1900. l 
Proces verbal. 


din 4 Octobre 1900. Şedinţa ordinară a comitetului central 
© al Ăsociaţiunii. 
Preşedinte: Iosif St. Șuluţu. — Notar: Dr. Iie Beu. — Membrii 
presenți: Zah. Botu, Part. Cosma, I. Creţu, Dr. Corn. Diaconovich, G. 
de Maxim, I. Papiu, I. Popovici, Dr. Eus. R. Roşca, 1. V. Rusu şi 
N. Togan. 


215. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 


Se încredințează domnii: loan Papiu, Dr. Eusebiu R, 
Roşca şi Nicolau Togan. 


216. (621—1900). Secretarul II presentează procesele verbale ale 
adunării generale, ce s'a ţinut în 9 şi 10 Septembre a. c. la Băile Her- 
culane. Din aceste procese verbale se constată, că adunarea generală: 

1. a luat spre scire raportul general pe anul 1899; 

2. a exprimat condolență pentru membrii reposați ai Asociaţiunii și 
pentru reposaţii membri fundatori ai Casei naționale; 

3. a dat expresiune recunoscinței sale față cu fundatorii şi donatorii 
Asociaţiunii şi față cu fundatorii şi sprijinitorii Casei naţionale ; 

4. a luat act de raportul special despre lucrările referitoare la în- 
ființarea Casei naționale și a aprobat disposiţiile luate de comitetul cen- 
tral, făcând apel la membrii Asociațiunii, ca să dee tot concursul posibil 
loteriei aranjate pentru scopurile Casei naționale; 

5. a aprobat raţiociniul Asociațiunii pe anul 1899 și a dat comite- 
tului central absolutoriu pentru gesțiunea acestui an; 

6. a primit proiectul de budget presentat de comitetul central pen- 
tru anul 1901 cu următoarele modificări făcute la fondul general: posiţia 
„Taxe dela membri și prenumeraţiuni“ a proiectat-o cu 16,000.— cor., 
posiția „Venite extraordinare“ cu 3,048.— cor., posiţia „Stipendiu pentru 
un elev la meseria de lemnărit“ a şters-o, în schimb însă a adaus la 
spese o nouă posiție de 2,000.— cor., din care să se împărțească ajutoare 
la şcoalele române confesionale sărace; prin cari modificări venitele şi 
spesele fondului general s'au urcat în budget la suma de 25,858 coroane; 

7. a aprobat şi primit proiectul de Regulament pentru instituirea 
şi organisarea secțiunilor sciințifice și literare, cu următoarele schimbări : 

a) în § 1. a schimbat ordinea secțiunilor, punând la locul dintâiu 
secţiunea literară; 

b) a schimbat punctul c) din $. 5. astfel: „au drept la diurne și la 
rebonificarea speselor de călătorie“ ; 

c) a omis punctul e) din $. 12; 

d) a schimbat punctul a) din §. 14. așa: „se va ocupa cu studiarea 
stării şcoalelor noastre românesci din patrie, căutând căi și mijloace 


192 Transilvania. Partea oficială. 


pentru ajutorarea și asigurarea lor, premiind în deplină înțelegere cu or- 
ganele competente persoanele binemeritate pe terenul învățământului 
poporal și inițiând înființarea de şcoale speciale reclamate de lipsele po- 
porului român“ ; 

e) a omis punctul c) din §. 14; 

f) a schimbat punctul e) din §. 32. astfel: „sunt redactorii Analelor 
Asociațiunii și fac parte din comitetul de redacțiune al Bibliotecei po- 
porale a Asociaţiunii“. 

g) a schimbat punctul f) din §. 34. astfel: „face parte din comite- 
tele de redacțiune al Analelor Asociațiunei şi al Bibliotecei poporale a 
Asociațiunii și îngrijesce de editarea publicațiunilor“ ; 

h) a schimbat punctul c) din §. 39 aşa: „în Analele Asociațiunii“ ; şi 

i) a omis § 42; í 

8. a transpus spre competentă afacere raportul comisiunii pentru 
înscrierea de membri şi încassarea taxelor; 

9. a decis inactivarea imediată a secțiunilor sciințifice şi literare şi 
a ales în secţiunea literară pe dnii: Andreiu Bârseanu, Dr. Iosif Blaga, 
Dr. Atanasiu Marienescu, Virgil Oniţiu, Iosif Vulcan; în secțiunea is- 
torică pe danii: Vincențiu Babeș, Dr. Augustin Bunea, Vasile Goldiș, 
loan cav. de Pușcariu şi Iosif St. Șuluţu; în secţiunea sciințelor natu- 
rale pe dnii: Dr. Daniil P. Barcian, Florian Porcius, Emil Viciu, Arseniu 
Vlaicu și Dr. George Vuia; în secțiunea școlară pe domnii: Dr. Vasile 


Hossu, Gregoriu Maior, Dr. Iuliu Olariu, Gregoriu Pletos și Dr. loan 


Stroia; în secțiunea economică pe domnii: Iosif Bălan, Traian Barzu, 
Demetriu Comşa, Parteniu Cosma şi Dr. loan Mihu; 

10. a decis, ca proxima adunare generală să se ţină în Lipova; 

ll. a decis să se transpună la comitetul central propunerea mem- 
brului Iuliu Vuia de cuprinsul, ca Asociațiunea să afle mijloacele, din 
cari să se înființeze fonduri pentru recuisite școlare, pentru premiarea 
învăţătorilor zeloşi, pentru ajutorarea școalelor sărace, pentru ținerea de 
cursuri supleiorii cu învățătorii și pentru crearea unei biblioteci poporale; 

12. a primit cu malțămită: a) ofertul dlui Patriciu Barbu, advocat, 
de a contribui la înființarea Casei naţionale deocamdată cu suma de 
2,000,— cor., solvibilă în 4 rate anuale, cu începere dela 1 Maiu 1901; 
— b) ofertul de 60.— cor. al dlui Dr. Petru Ţegle, advocat, pentru Casa 
națională; — c) ofertul de mai multe obiecte archeologice și documente 
vechi pentru muzeul Casei naționale din partea dlui George Görög, 
primlocotenent în Orșova; 

13. a decis a se transpune comitetului central serisorile dlor Ata- 
»asiu Cimponeria şi Dr. Aurel Novac, cari s'au anunţat cel dintâiu de 
membru fundator cel din urmă de membru pe viață al Asociaţiunii. 


ad 1, 2, 3, 4 și 5. Spre sciință, 
ad 6. Se ia act; budgetul aprobat, la percepţiuni și ero- 
gaţiuni cu 25.858.— cor., se transpune cassarului spre conformare, 


Transilvauia. Partea oficială. 193 


In legătură se însărcinează secretarul prim a studia și a face 
apoi propunere relativ la modul distribuirii ajutorului votat 
pentru școalele sărace, 

ad 7 şi 9. Se ia act cu observarea, că în această che- 
stiune s'au Juat disposiţiile trebuincioase prin conclusul Nr. 
213 din 24 Septembre a. c. 

ad 8 și 10 Spre sciinţă. 

ad 11 Propunerea dlui Iuliu Vuia se va transpune la 
timpul seu secţiunii școlare, în a cărei competență cade con- 
form $-ului 14 din Regulamentul pentru instituirea și organi- 
sarea secţiunilor șciințifice și literare. 

ad 12. De ofertul dlui Patriciu Barbu se ia act. — Dlui 
Dr. Petru Țegle se confirmă primirea sumei de 60'— coroane. 
— Cu luarea în primire şi expediarea obiectelor oferite de dl 
George Görög se încredințează dl Mihail Popopiciu, protopop 
în Orşova. — Tuturor acestor domni este a se notifica, că a- 
dunarea generală a primit cu mulțămită ofertele făcute. 

ad 13. Referitor la scrisorile dlor Atan. Cimponeriu și Dr, 
Aur. Novac confere conclusul următor, 


217. (643—1900). La adunarea generală dela Băile Herculane s'au 
înscris: 

a) membru fundator: dl Atanasiu Cimponeriu, jude de tablă î. p. 
în Budapesta, solvind în contul taxei 200.— coroane; iar ulterior și re- 
stul de 200'— coroane; 

b) membri pe viaţă: dl Ilie Curescu, president al comunității de 
avere în Caransebeş, anticipând din taxă 30.— cor., și obligându-se a 
solvi restul în Ianuarie 1901; dl Dr. Aurel Novac advocat în Biserica- 
albă, solvind ca taxă 1 acție „Sătmăreana“ în valoare nominală de 200.— 
coroane; şi dl Dr. George Vuia, medic în Băile Herculane, obligându-se 
a trimite în contul taxei 1 acţie în valoare nominală de 200.— coroane; 

c) membri ordinari: dnii Constantin Burdea, primar orășenesc; Alexandru 
Balaş, înginer silvic; Dr. Constantin Popasu, medic; Isaia Stoica de 
Haţeg, oficiant în pensiune; Paul lovescu, controlor; Iosif Andrei, notar; 
Dionisie Popoviciu, preot; Anton Bona, profesor; Dr. Traia Badescu, 
secretar consistorial; loan Chendi, preot; Mihaiu Costescu, preot; Vasile 
Mândrean, profesor; Stefan Vior, contabil; Traian Henţu, învăţător, 
Alexandru Crăciunescu, notar; Vasile Segârcian, silvicultor; Simion Cin- 
giţa, comerciant; Nic. Spătariu, comerciant; loan Balaci, Nic. Grozăveseu, 
Gligore Murzu, primeodreni; loan Faur, profesor; Samuil Spinean, loan 
Pop, Ioan Popoviciu, comercianți; Simeon Caraiman, Eftemia Capuşa, 
primar; Silviu Radu, amploiat de mine; George Popescu, proprietar; 
Iosif Băcilă, vicecolonel î. p.; Nestor Feneșan, proprietar, Nicolau Nesto- 
roviciu, Nicolau Hinda, comercianți; Vasile Popoviciu, preot; Dr. Mihail 


Lupescu, medic; Vasile Beleş, protopop; Iuliu Novac, advocat; Iosif 
16 


rer 


194 Transilvania, Partea oficială, 


Popoviciu, notar; Mateiu Teleagă, Corneliu Bercian, comercianţi; Dr. Petru - 
Ionescu, profesor; și „Nera“, cassă de păstrare în Bozovici. 

DI Atanasiu Cimponeria se declară membru fundator al 
Asociaţiunii și se provede cu diploma preserisă. 

De înscrierea de membri a dlor Ilie Curescu şi Dr. Ge- 
orge Vuia se ia act, având a fi provăduţi cu diploma presorisă 
după achitarea taxei. Dl Dr. Aurel Novac se declară membru 
pe viață al Asociaţiunii și se provede cu diploma preserisă. 

Domnii amintiţi sub c) şi societatea „Nera“ se declară 
membri ordinari ai Asociaţiunii. 

218. (673—1900). Direoțiunea șeoalei civile de fete înaintează cu data 
2 Octobre a. c. procesul verbal al conferenței corpului didactice din 29 Sep- 
tembre a. c., în care sa stabilit împărțirea obiectelor de învățământ pe 
anul școlar curent şi s'a luat conclusul de a se ruga comitetul central 
ca să mai angajeze o putere didactică pentru propunerea lucrului de 
mână. In legătură se presentează şi planul oarelor pentru anul şcolar 
1900—1901, elaborat de directorul școalei la încredințarea conferenței 
corpului didactic. 

Considerând, că după raportul corpului didactic nici una 
dintre puterile actuale na este în stare a propune lucrul de 
mână cu succes, cu abatere dela conclusul Nr. 211 din 24 Sep- 
tembre a. c. pentru lucrul de mână se angajează în mod pro- 
visor pe anul școlar curent o instructoară cu o remunerație de 
400,— coroane.  Direcţiunea școalei va avé să facă propunere 
în acest obiect. 

Planul oarelor presentat se aproabă. 


219. (672—1900) Dşoara Cornelia Ciceiu prin scrisoarea ddto 2 Sep- 
tembre a. c. cere din nou a fi reactivată în postul de guvernantă, ce l-a 
avut la internatul școalei civile de fete a Asociațiunii. Totodată se pre- 
sentează atestate despre starea ei sanitară dela medicii Dr. Oberth din 
Sighişoara, Dr. Otto din Sibiiu și un al treilea atestat subscris de dnii 
Dr. H. Siissmann şi Dr. Il. Beu din Sibiiu, din cari se constată, că starea 
ei sanitară de present este pe deplin mulțămitoare. 

Dşoara Cornelia Ciceiu se angajează în postul de guver- 
nantă a internatului școalei civile de fete pe timpul cât starea 
ei sanitară îi va permite provederea agendelor împreunate cu 
acest post. 


220. (481—1900). In legătură cu conclusele Nr. 216 şi 217 de astădi 
şi în vederea deosebitei bunăvoinţe, ce a întimpinat-o Asociaţiunea cu 
ocasiunea ultimei adunări generale din partea organelor autorităţilor pu- 
blice, ale stabilimentului balnear şi căilor ferate, cari nu numai că au 
arătat toată atențiunea şi prevenirea față cu cererile ce li s'au făcut, ci 
trecând peste marginile datorințelor lor oficiale, au conlucrat cu tot zelul 


Transilvania. Partea oficială. 195 


posibil la asigurarea succesului adunării generale și a festivităților îm- 
preunate cu aceasta, 

Se va exprima recunoscința şi mulțămita comitetului 
central: 

a) ministrului de comereiu pentru acordarea biletelor de 
călătorie pe căile ferate cu pret redus pentra membrii Aso- 
ciațiunii; ! 

b) directorului stabilimentului balnear, dlui Gustav cav. 
de Karwinski pentru favorurile acordate membrilor Asociați- 
unii și pentru punerea la disposiție în mod gratuit a localită- 
ților, unde s'au ținut concertul, balul, banchetul, şedinţele şi 
petrecerea poporală; 

c) ropresentantului guvernului, dlui inspector Ladislau de 
Kolosváry pentru disposițiunile luate în interesul succesului 
adunării generale ; 

d) dlui prim-pretor Rudolf Reitter pentru înlesnirile fă- 
„cute la liberarea pasapoartelor pentru excursiunea la Turnul- 
Severin, şi 

e) dlui şef de stațiune Alex. Lévay pentru neobositul zel, 
cu care a îngrijit; de transportul neconturbat al participanţilor 
şi bagagiului lor pe căile ferate, 


221. (611-—1900). Advocatul Dr. Hans Bordan, representantul 
Asociaţiunii în causa execuțională contra lui Septimiu Albini pentru 1842 fl. 
71 cr. raportează cu data 7 Septembre a. c., că în fine judecătoria cer- 
cuală din Alba-Iulia i-a trimis decisul de predare (Nr. 1899 ö 77/2) re- 
feritor la lăsământul lui Vasilie Albini din Cut. Din acest decis se 
vede, că întregul lăsământ al acestuia a trecut în proprietatea fetelor 
sale Aurelia Albini măr. Beșa şi Victoria Albini şi că Septimiu Albini 
nu a primit nimic. Se pare, că Septimiu Albini a resignat la partea 
sa din avere; nu se scie însă, dacă această resignaţiune se baseaza pe 
anticipaținni primite în contul părții sale din moștenire sau a făcut o 
donaţiune eredilor amintiţi in fraudem creditorum. Cere deci a i-se co- 
munica, dacă doresce comitetul central a porni proces contra eredilor 
amintiți. 

De oare-ce din scrisoarea dlui Dr. Hans Bordan se vede, 
că continuarea procesului nu promite resultate sigure, iar 
pentru intentarea unui proces criminal contra lui Septimiu 
Albini a întrat deja prescripțiunea, — comitetul central abstă 
deocamdată dela ori-ce procedare mai departe şi roagă pe 
representantul său în această afacere să-şi înainteze expensarul 
de spese. 


222. (524—1900). Dl Emilian Micu cu data 14 August a. c. ofere 


pentru biblioteca Asociaţiunii: 1. „Gazeta Transilvaniei“ din 1862 cu 
10% 


196 Transilvania. Partea oficială, 


25:— coroane; 2. Nrii 238 din 1884 și 15, 16, 17, 18, 19, 21, 23 şi 24 
din 1860 ai „Gazetei Transilvaniei“ cerând pentru fie-care număr câte 
1 ex. din „Povești din popor“ de I. Pop Reteganul; şi 3. Nr. 102 din 
„Albina“ din 1872 asemenea pentru 1 ex. din scrierea amintită. 

Ofertul dlui Emilian Micu se primesce. 

223. (636—1900). Compactorul Fr. Weuzil presintă cu data 27 Sep- 
tembre a. c. contul despre diferite diare compactate pe sama bibliotecei 
Asociaţiunii, în suma de 11840 coroane. 

Se asemnează la cassă spre achitare. 

224. (661—1900). Dl Nicolau Bogdan, profesor- în Braşov, cu data 
26 Septembre a. c. se roagă a se dărui pentru bibliotecele poporale, 
ce le aranjează pentru despărțământul „Treiscaune-Ciuc“, câteva cărți 
din cele menite a se distribui gratuit pentru astfel de biblioteci. 

Se dăruesc câte 2 exemplare din: 
a) „Poveşti din popor“ şi „Povestiri din viaţa ţăranilor“ de 
I. Pop Reteganul; 
b) „Istoria agriculturei“ de I. Löser; 
c) „Higiena copilului“ de S. Stoica; 
d) „Principii din pedagogia generală“ de Dr. Il. Puşcariu; și 
e) Foişoara „Telegrafului Român“ din 1876 şi 1877. 

D. u. s. 

1. St. Şuluţu presid. m. p., Dr. I. Beu m. p., secretar IL — S'a SEI Sibiiu 
7 Octobre 1900. 1. Papiu m. p, Dr. Eusebiu Roşca m. p., Nic. Togan m. p. 


Nr. 735—1900. 
Proces verbal 


Şedinţa I. plenară de constituire a Secţiunilor sciințifice-lite- 
rare ale „Asociaţiunii“ din 14 Octobre 1900. 


Președinte: Ioan M. Moldovan. — Notar: Dr. ©. Diaconovich. — 

Membri presenţi: Vinc. Babeş, A. Bârseaunu, Tr. Barzu, Dr. I. 

Blaga, Dr. A. Bunea, P. Cosma, Dr. V. Goldiș, Dr. V. Hossu, Dr. At. M. Ma- 

rienescu, Dr. I. Mihu, Dr. I. Olariu, Virgil Oniţiu, G. Pletos, FI. Porcius, 

loan cav. de Puşcariu, Dr. I. Stroia, I. St. Şuluțu, Em. Viciu, Ars. Vlaicu, 

Dr. G. Vuia şi Iosif Vulcan. In fine bibliotecarul Asociaţiunii N. Togan 
ca ajutor de notar. 

1. După deschiderea ședinței prin un discurs presidial și după respun- 
sul Dlui los. Vulcan, care accentuează însemnătatea momentului inaugu- 
rării secţiunilor sciinţifice-literare şi promite întreg concursul membrilor 
acestora, — Prim-seoretarul Asociaţiunii cetesce un proiect al ordinei dilei, 

care se primesce, 

2. Prim-secretarul Asociaţiunii raportează, că Comitetul central, 
întru executarea conclusului Nr. 16 al adunării generale din 9 şi 10 Sept, 


Transilvania. Partea oficială. 197 


a. c., a însciințat pe toți membrii corespondenţi numiţi de adunarea 
generală, despre actul alegerii, și i-a învitat să se declare dacă primesc 
însărcinarea ce li-s'a dat, 

In urma acestei provocări au întrat dec/araţiuni de primire, dela mem- 
brii: Dr, A. Bârseanu, Dr. Iosif Blaga, Dr. A. M. Marienescu, Virgil Oniţiu, 
şi Iosif Vulcan, din secţiunea literară; Vinc. Babeş,+Dr. A. Bunea, Dr. 
Vas. Goldiş, I. cav. de Puşcariu şi I. St. Șuluțu, din secțiunea istorică; 
Fl. Porcius, Em. Viciu, Ars. Vlaicu şi Dr. G. Vuia, din secțiunea sciin- 
ţifică; Iosif Bălan. Traian Barsu, P. Cosma şi Dr. I. Mihu, din secţiunea 
economică; Dr. Vas. Hossu, Dr. Iul. Olariu, Gr. Pletos și Dr. Ioan 
Stroia, din secţiunea şcolară. i ; 

Cu provocare la starea lor sanitară și multele lor ocupațiuni au re- 
nunțat a face parte din secțiuni, Domnii: Dr. Dan. P. Barcian (secțiunea 
sciinț.), Dem. Comşa (secț. econ.) şi Grig. Maior (secţ. şeol.) 

Se constată, că pentru toate secţiunile au întrat decla- 
rațiuni şi sunt de față membri în numer suficient (Reg, $. 
21.), pentru ca toate cinci secțiunile să se poată constitui. 

Totodată luându-se act de demisiunea dată în seris de 
Domnii: Dr. Dan. P. Barcian, Dem. Comşa şi Grig. Maior, în 
sensul $-lui 17 al Reg. se declară vacant: un loc în secțiunea, 
sciințifică, un loc în secț. economică și un loc în secţ. şcolară, 
învitându-se aceste secţiuni, ca în proxima lor şedinţă ordi- 
nară să candideze suplinitori pentru aceste locuri vacante 
(Reg., 8. 28, c.) 

3. In scopul constituirii sectiunilor ședința se suspendă. După re- 
deschiderea ei şi după ascultarea raportorilor secțiunilor 

se ia act, că secţiunile s'au constituit în modul următor: 

|. Secţiunea literară: 

Preşedinte: Dr. At. M. Marienescu, vice-președinte: Josif 
Vulcan, referent: Dr. I. Blaga, sediu: Braşov. 

II. Secțiunea istorică: 

Preşedinte: Vinc. Babeş, vice-președinte: 1. St. Şuluţu, re- 

ferent: Dr. V. Goldiş, sediu: Sibiu. 
III. Secţiunea sciinţifică: 

Președinte: Fl. Porcius, vice-președinte: Dr. G. Vuia, re- 

ferent: Ars. Vlaicu, sediu: Rodna. 
IV. Secţiunea economică: 

Preşedinte: P. Cosma, vice-președinte: (vacant), referent: 

Dr. Î. Mihu, sediu: Sibiiu. 
V. Secţiunea școlară: 

Președinte: Dr. Vas. Hossu, vice-președinte: Gr. Pletos, 
referent: Dr. ]. Stroia, sediu: Blaj. 

În urma acestora toate cinci secţiunile se declară constituite. 


198 Transilvania. Partea oficială. 


4. Cu privire la stabilirea modalităților editării viitoare a organului 
„Transilvania“, precum şi a Analelor Asociaţiunii — 


Secţiunea literară se însărcinează a presenta un proiect 
la proxima ședință plenară, iar păn' atunci organul Asocia- 
ţiunii va continua a apăr6 în forma sa actuală. 


5. Cu presentarea unui proiect de Regulament al desbaterilor, pre- 
vădut în $. 21 al Regulamentului general 


se însărcinează prim-secretarul Asociaţiunii, 
Cu aceste ședința s'a încheiat. 


D. u. s. 
Ioan M. Moldovan m. p., preşedinte. Dr. C. Diaconovich m. p., notar. 


Nr. 136—1900. 
Proces verbal 


din 25 Octobre 1900. Şedinţa extraordinară a comitetului cen- 
tral al Asociaţiunii. 


Președinte: Dr. Ilarion Puşcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu.— Membrii 
presenți: Zah. Boiu, Part. Cosma, Dr. C. Diaconovich, N. Ivan, George 
de Maxim, loan Papiu, Dr. Eus. R. Roşca, Leontin Simonscu, Iosif St. Şuluţu, 
N. Togan şi I. Popovici. 
225. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi 
Se încredințează domnii: Zaharia Boiu, Dr. Cornel ' Dia- 
conovich şi Leontin Simonescu. 

226. (732—1900). Comisiunea /oteriei Casei Naţionale raportează, că 
la 20 Octobre a. c. s'a făcut tragerea la sorți a loteriei numite şi că 
din această întreprindere, acum finalisată, va resulta un câştig de cel 
puţin 20,000 coroane pentru fondul Casei Naţionale. 

Raţiociniu detaiat se va presenta după expirarea terminului fixat 
pentru ridicarea câștigurilor. 

Se ia act. 

227. (733—1900). Secretarul I raportează, că secțiunile sciințifice și 
literare, convocate la ședința plenară pe 14 Octobre a. c., sau întrunit 
la acest termin sub presidiul presidentului Asociaţiunii, și constatându-se 
că din fie-care secțiune au fost de față membri în număr suficient pentru 
a puté constitui toate 5 secțiunile, — aceste s'au și constituit în modul 
următor: 

1. Secţiunea literară: 

President: Dr. At. M. Marienescu,; vice-president: Iosif Vulcan; 

referent: Dr. Iosif Blaga; sediu: Braşov. 
$ 2. Secţiunea istorică : 

President: Vinc. Babeş; vice-president: Jos. St. Şuluțu; referent: 
Vasilie Goldiş; sediu: Sibiiu. 

3. Sectiunea sciințifică : 

President: Fi. Porcius; vice-president: Dr, G. Vuia; referent: 
Ars. Vlaicu; sediu: Rodna. 


Dona ieai 


| 


Ducat i T ia cara 


Transilvania. Partea oficială, | 199 


4. Secţiunea economică: 


President: Part. Cosma; vice-president: (vacant); referent: Dr. 
1. Mihu; sediu: Sibiu. 
5. Sectiunea şcolară: 


President: Dr. Vas. Hossu, vicepresident: Gr. Pletos; referent: 
Dr. I. Stroia; sediu: Blaj. 

In urma demisiunii date în scris de domnii Dr. Dan. P. Barcianu, 
Dem. Comşa şi Gr. Maior s'a declarat vacant câte un loc în secțiunea 
sciințifică, economică și şcolară. 

Se ia act. 

228. (533—1900). Direoțiunea despărt&mentului „Turda“ înaintează cu 
data 23 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în 
Turda la 12 August a. c. Se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1899—1900. 

2. S'a predat în folosință biblioteca despărțământului, ce constă 
din 296 opere în 306 volume. 

„3. Au disertat: dl Dr. Val. Moldovan „Despre însěmnătatea biblio- 
tecelor poporale“ și dl Gerasim Vana „Despre poesia poporală română“, 

4. Cu statorirea bugetului pe anul viitor s'a încredințat comitetul 
cercual, asemenea și cu fixarea locului pentru proxima adunare cercuală, 

5. S'au încassat din taxe 106 coroane. 

6. Directorul cercual și-a dat demisia, adunarea cercuală însă nu a 
primit-o. 

În legătură se înaintează proiectul de budget pe 1900—1901 la 
intrate cu 20.63 coroane şi la eşite cu 20 coroane. 

În comitiva sa directorul cercual abdice din nou dela postul său 
rugând comitetul central, ca să încredințeze cu conducerea despărțămân- 
tului pe vicepresidentul Iuliu Vlăduţiu. 

Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea concluselor. 
Asemenea se aproabă proiectul de budget pe 1900—1901. Abdi- 
cerea directorului cercual nu se poate lua spre scire, ea este 
a se înainta la comitetul cercual respective la adunarea cercuală. 


229. (557—1900). Direetiunea nou-inființatului despărțement „Bran“ cu 
data de 25 August a. c. înaintează: 

I. Procesul verbal al ședinței de constituire a despărțământului, ținută 
în 3 Februarie a. c. Îu această ședință s'a constituit despărțământul ale- 
gându-se director cercual dl I. cav. de Puşcariu, iar membri în comitet 
domnii Axente Moşoiu, Ilariu Reit, Miron Tătoiu și Nicolau Popoviciu. 

H. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 28 Martie a. c. 
În această ședință s'a constituit comitetul cercual alegându-se vicepre- 
sident di Simeon Stoica, cassar dl Miron 'Tătoiu şi notar-controlor dl 
Nicolau Runceanu, și sa decis ca adunarea cercuală din est-an să se 
țină în comuna Moeciul inferior. 

III. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în Moeciul in- 
ferior la 12 August a. c. Se constată: 

1. Directorul cercual a deschis adunarea prin o cuvântare, în care 
a arătat scopurile culturale ale Asociațiunii și a îndemnat pe cei pre- 


200 | Transilvania, Partea oficială. 


senţi a sprijini Asociațiunea. Cuvântului de deschidere a respuus pre- 
otul G. Enescu, mulțămind pentru onoarea, ce s'a făcut comunei Moeciul 
inferior prin țînerea primei adunări cercuale aici. 

2. Sa dat cetire raportului despre activitatea comitetului dela con- 
stituirea despărțământului încoace; ceea-ce s'a luat spre scire. 

Cu aceasta ocasiune s'a încassat suma de 129 coroane. 

4, Dl loan Clinciu, proprietar în Poarta Branului, s'a înscris membru 
pe viață. < 

Ad I. şi I. Se ia act de organisarea despărțământului 
„Bran“ şi se aproabă atât alegerea cât şi constituirea comi- 
tetului cercual. Dlui delegat I. cav. de Puşcariu se exprimă 
mulțămita comitetului central pentru interesul arătat față de 
scopurile Asociaţiunii. 

ad III. Procesul verbal al adunării cercuale se ia spre 
scire cu aprobarea concluselor. De înscrierea dlui I. Clinciu 
de membru pe viață se ia act, având să fie provădut cu di- 
ploma prescrisă după achitarea taxei. 


230. (561- 1900). Ved. Teodor Șerban din Bichiș se roagă cu data 29 
August a. c., ca fiica sa Irina, absolventă a claselor civile, pentru anul 
acesta să fie primită gratuit în internatul Asociaţiunii, unde să-și în- 
sușească bine limba română. 

Cererea nu se poate încuviința, nefiind locuri gratuite în 
internatul Asociaţiunii. 

231. (569—1900). Dl Traian Florian, cancelist advocaţial în Sibiiu, 
se roagă, ca copila sa, orfană de mamă, să fie primită în internatul Aso- 
ciaţiunii pe lângă o taxă redusă. 

Cererea nu se poate încuviința, de oare-ce în internatul 
Asociaţiunii nu sunt locuri cu taxă redusă. 


232. (570—1900). Dşoara Eugenia lovescu, învăţătoare la scoala de 
fete a Asociaţiunii, cu data 29 August a. c. se roagă, ca să i-se asem- 
neze primul cuineuenal, împlinind D-Sa deja 5 ani de funcțiune. 

Cererea dşoarei Eugenia lovescu se încuviințează. Primul 
cuincuenal de 200 coroane i-se asemnează cu începere dela 1 
Novembre a. c. 

233. (560—1900.) Direoţiunea despărțemântului „Hida-Huedin“ înain- 
tează cu data 29 August a. c. procesul verbal al adunării cerouale, ce s'a 
țînut în Hida la 12 August a. c. Se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general şi raţiociniul 
cassei pe anul expirat și s'a statorit proiectul de budget pe 1901 la în- 
trate şi eşite cu 400 coroane. 

2. Dl Demetriu V. Zah, învățător, şi-a cetit disertația: „Cum s'ar 
put6 îmbunătăţi starea materială a poporului nostra?“ 

3. Sa decis a se aduce la cunoscinţa comitetului central, că ar fi 
bine, dacă anumite comune din cottele Solnoc-Dobâca şi Selagiu sar 
alătura la despărțământul „Hida-Huedin“. 

4. Cu această ocasiune s'a încassat suma de 226.40 coroane. 

5. Sau înscris membri ordinari noi dnii: Gavrilă Mureşan, loan 
Nosa, Ilie Şerban, loan Pop din Milvan, loan Pop din Bosna, Iovian 
Mureșan, loan Moldovan, George Olariu, toţi preoți, și Petru Forna, 


proprietar. i i i , 
Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse, în- 


deosebi proiectul de budget pe 1901, se aproabă. Dorința des- 


Transilvania, Partea oficială. 201 


părțământului exprimată sub pet. 3. deocamdată nu se poate 
satisface, fiind noua arondare abia de curând întrată în vigoare. 
Dnii amintiţi sub 5. se declară membri ordinari ai Asociaţiunii. 


234. (571—1900). Direcțiunea despărțementului „Cohalm“ înaintează 
cu data 29 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţînui; 
în Cohalm la 26 August a. c. Se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general şi raţiociniul 
cassei pe 1899—1900. 

2. Sau înscris membri ordinari noi dnii: I. Urs, E. Maniu, Il 
Buzea, Z. Borcoman, G. Borcoman, I. S&racu, L. Barbu şi A. Bănuț. 

3. Dl Dr. E. Elefterescu a cetit disertația: „Câteva cuvinte despre 
pomenile la Români“. 

4. DI Dr. E. Elefterescu a oferit un premiu de 20 coroane pentru 
acel învăţător, care se va distinge în cultivarea grădinei de legume și 
poame. 

5. Sa decis, ca din cele 20"/, ce compet despărțământului, să se 
dee un stipendiu la un elev de meserii. 

Direcţiunea despărțământului mai înaintează şi un proiect de bud- 
get pe 1901, prin care întratele și eșitele se preliminează cu 17934 
coroane. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă.  Dnii amintiți sab 2. se declară membri ordinari ai 
Asociaţiunii. Proiectul de budget pe 1901 asemenea se aproabă, 

235. (574—1900). Direoțiunea despărțementului „D.-S.-Mărtin“*  înain- 
tează cu data 31 August a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a 
ținut în D.-S.-Mărtin la 31 August a. c. Se constată: 

1. Presidiul a raportat despre activitatea comitetului cercual în 
1899—1900 și cassarul a presentat rațiociniul cassei pe acelaș timp. Atât 
raportul cât şi rațiociniul s'au luat spre scire, iar pentru trebuințele 
despărțământului în 1900—1901 s'au preliminat cele 20%, statutare. 

2. Sau votat din nou două premii de câte 20 coroane pentru acei 
învăţători, cari vor dovedi cel mai mare progres în pomărit și industria 
de casă, apoi unul de 15 și altul de 10 coroane pentru acele țărane române, 
cari vor arăta cel mai mare progres în legumărit şi pomărit, 

3. Sa luat conclus de a se apela în chestiunea arondării despăr- 
țământului rugându-se comitetul central, ca să aștearnă adunării generale 
acest proces verbal și pe cel al ședinței comitetului cercual din 15 
Novembre 1899. 

4,  Abdicerea dlui V. Zehan dela postul de director cercual nu 
s'a primit. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă cu excepţiunea conelusului referitor la arondarea des- 
părțământului. Se ia însă act de repețita dorință a despărţă- 
mântului și se va considera la o eventuală nouă revizuire a 
arondării despărțămintelor. 

236. (578—1900). Secretarul II raportează, că scrisoarea presidială, 
prin care s'a provocat stipendistul Gregoriu Oșan, student în cl. VII gimn. 
în Năsăud, ca să-și legitimeze sporul în anul scolar 1899—1900, a fost 
retrimisă cu observarea, că numitul student a decedat. 

Se ia act și se decide a se publica concurs pentru con- 
ferirea, stipendiului „I. Roman“ de 120 coroane cu termin de 
două săptămâni. 


202 Transilvania. Partea oficială. 


237. (582—1900). Dl /oan Gintea, funcţionar reg. în pens., se roagă, 
ca copila sa Elvira să fie primită în internatul scoalei civile de fete pe 
lângă o taxă redusă de 200 coroane. 

Cererea nu se poate încuviința, nefiind în internat locuri 
cu taxă redusă. 


238. (499 şi 583—1900). Direoţiunea despărțementului „Abrud-Câmpeni“ 
îmaintează: 
` I. Procesul verbal al: ședinței comitetului cercual din 30 Iulie a. c. 
În această şedinţă s'au pertractat numai afaceri curente. 

II. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut în Săcătura la 
19 August a. c. Din acesta se constată: 

1. Sau presentat şi luat spre scire raportul general și rațiociniul 
cassei pe 1899—1900 şi s'a statorit budgetul pe 1901 la întrate și eşite 
cu 786-60 coroane. 

2. Sau înscris: membru pe viață di Grigorie Sima, preot în Căr- 
piniş, solvind taxa de 200 coroane, iar membri ordinari doamnele Elvira 
Dr. Laurenţiu Pop, Maria Cothişel, Ana Gomboș şi Eugenia Paloș-Todescu 
şi domnii George Serob, Nicolau Cothișel, Teodor Bolog, Mihail Can- 
drea şi loan Todea. | 

3. Cu această ocasiune s'a încassat suma de 47990 coroane. 

4. DI Alexandru Ciura, viceprotopop onorar, a cetit disertaţia sa: 
„Stupăritul raţionale. 

Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse, în 
deosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Dl Grigorie 
Sima se declară membru pe viață și se provede cu diploma, 
prescrisă, iar doamnele și domnii amintiți mai departe sub 
pet. 2. se declară membri ordinari ai Asociaţiunii, 


239. (588—1900). Stipendistul Virgil Nistor, student în cl. IV gimn. 
în Braşov, se roagă a i-se asemra stipendiul în doue rate semestrale 
anticipative. 

Cererea nu se poate încuviinţa. 


240. (618—1900). Alexandru Liuba, sculptor academic și fost sti- 
pendist al Asociaţiunii, cu data 19 Septembre a. c. se roagă a i-se acorda 
şi pe viitor ajutorul, de care a beneficiat. 

Cererea dlui Al. Liuba nu se încuviințează, nefiind aju- 
torul acesta prevedut în budgetul anului 1901. 


241. (635—1900). Direoţiunea despărțemântului „Beiuș“ cu data 25 
August a. c. înaintează: 

I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 26 August a. c. 
În această şedinţă s'au pertractat afaceri curente şi s'a decis a se ruga 
comitetul central, ca să asemueze despărțământului cuota de 20%, după 
taxa a 25 membri din despărţământul „Beiuș“. 

II. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ținut în Rogoz la 2 
Septembre a. c. Din acesta se constată: 

1. S'au presentat și luat spre scire raportul general şi raţiociniul 
cassei pe anul expirat și s'a votat proiectul de budget pe 1901 la întrate 
şi eșite cu 80 coroane. Relativ la raportul general s'a mai decis, să se 
trimită, comitetului central cu rugarea, ca să fie publicat în „Transilvania“, 
având un cuprins de interes general şi instructiv. 

2. Sau cetit disertaţiile: „Cum s'ar pute îmbunătăţi starea mate- 
rială a poporului român“ de Teodor Bule și „Urmările beției“ de Dr, 


Transilvania. Partea oficială, . 203 


I. Comşa. Aceasta din urmă a fost premiată cu 25 coroane, dar autorul 
a renunţat la premiu în favorul bibliotecelor poporale, 
3. Sau înscris membri ordinari noui domnii: Georgiu Costin, Ioan 
Petrila și Eugen Venter. 

ad I. Procesul verbal se ia spre scire şi cererea referitoare 
la asemnarea cnotei de 20%, după taxa a 25 membri ordinari 
se încuviințează. 

ad II. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele 
aduse, îndeosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. 
Raportul general al comitetului cercual se transpune redac- 
ţiunii „Transilvaniei“. Domnii amintiți sub 3. se declară 
membri ordinari ai Asociaţiunii. 

242. (655 și 727—1900). Direoţiunea scoalei civile de fete înaintează: 

I. Procesul verbal al conferenței corpului didactic din 26 Septembre 
a, c. În această conferență s'au pertractat numai afaceri curente. 

„II. Procesul verbal al conferenței corpului didactic din 19 Octobre a. 
c. În această conferență s'au pertractat afaceri curente și s'a decis a 
se recomanda, ca să fie angajată de instructoră de lucrul de mână dșoara 
Eufemia Katona. 
ad I. Spre scire. 
ad fI. Procesul verbal se ia spre scire. Dşoara Eufemia 
Katona se angajează pentru anul scolar 1900—1901 de in- 
structoră pentru lucrul de mână pe lângă o remuneraţie de 
400 coroane. 

243. (657—1900). Dl Mihail Popoviciu, protopresbiter în Orşova, 
transpune cu data 1 Octobre a. e. suma de 871:50 coroane, ce a resultat 
ca venit curat dela festivitățile aranjate cu ocasiunea adunării generale 
dela Băile Herculane. 

Se ia act cu plăcere. 

244. (691—1900). Consistoriul archidiecesan din loc recearcă cu data 
21 Septembre a. c. comitetul central pentru a concede, ca elevele 
gr. or., cari frecuentează şcoalele mânăstirilor din Sibiiu, să poată fi 
adunate în scopul catechisării în una din salele de învăţământ dela, 
şcoala Asociaţiunii, anumit Mercuria și Sâmbăta după ameadi. 

Recercării consistoriului archidiecesan din loc se satiface, 
Despre ce se va încunoscința și direcţiunea scoalei civile 
de fete. 


245. (698—1900). Direcțiunea despărțemântului „Selagiu“ înaintează 
cu data 7 Octobre a. c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s'a ţinut 
în Sig la 2 August a. e. Din acesta se constată: SI 

1.. Sau presentat şi luat spre scire raportul general şi rațiociniul 
cassei pe 1899-— 1900; iar drept budget pe anul viitor s'a statorit, ca 
tot venitul statutar al despărțământului să se întrebuințeze pentru aco- 
perirea speselor curente și pentru prenumărarea de cărți pe sama bi- 
bliotecelor poporale. 

2. Sa decis a se publica concurs pentru conferirea la doi învăţă- 
ţători harnici a celor două premii (o vacă cu vitel și o seroăfă cu pur- 
cei) oferite de dl George Pop de Băsesci. 

3. Proxima adunare cercuală s'a decis a se țîne în Cuceu, 

4. S'a înscris membru ordinar nou dl Dr. Mihaiu Pop, advocat 
în Șimleu, 


204 Transilvania. Partea oficială. 


Procesul verbal se ia spre scire şi conclusele aduse se 
aproabă. Dl Dr. Mih. Pop se declară membru ordinar al 
Asociaţiunii. 

246. (704—1900). DI Dr. Petru Zepeniag, advocat în Vârșeț şi de- 
legat al comitetului central, raportează cu data 15 Octobre a. c. despre 
organisarea despărțementului „Verșeţ* şi transpune procesul verbal al adu- 
nării de constituire, ţinute în opidul Vârșeț la 8 Octobre a. c. Din 
acesta din urmă se constată, că dl delegat, după-ce a salutat pe cei ce 
Sau adunat spre scopul înființării despărțământului „Vârșeț“, a numit 
un notar și cassar ad-hoc şi a constatat, că s'au înscris: 1 membru fan- 
dator, 5 membri pe viață, 25 membri ordinari şi 23 membri ajutători; 
după aceea preotul Avram Corcea a cetit un discurs, în care a dat ex- 
plicaţie $-ului 2 din statutele Asociaţiunii; în fine s'a ales comitetul 
"cercual și anume director cercual dl Vladimir Spătariu, iar membri în 
comitet dnii Dr. Nicolae Popovici, Dr. Alexandru Codarcea, Simeon 
Schiopu și Victor Fincu. 

Âncă înainte de adunare s'au înscris: a) dl Dr. Aurel Novac, membru 
fundator; b) dnii Dr. Petru Zepeniag, advocat; Avram Corcia, preot; 
Patrichie Rămneanțu şi loan Miclea, învățători şi loan M. Roșiu, advocat 
(a solvit ca taxă o acție „Sătmăreana“), membri pe viață; iar domnii: 
c) Ioachim Giuca, Simeon Popovici, Paul Liuba, loan Moise, Comuna 
bisericească gr.-or. română din Coșteiu, Reuniunea de cetire şi cântări 
din Coșteiu, Petru Meogan, Iacob Petruţiu, Sima Corcea, Iosif Malits, 
George Stepan, Stefan Otonoga, Josim Orza, Avram Maleta, Adam Barbu, 
Simeon Schiopu, Bartolomeiu Panciovan, Mihail P. Moise, Georgiu 
Gaspar, Silviu Colojora, Victor Fincu, Iuliu Jorgoviciu, Simeon Bozanciu, 
Maxim Patesian și Silviu Cigărean membri ordinari. 

De raportul dlui delegat se ia act cu plăcere. Procesul 
verbal al adunării de constituire se ia spre scire și alegerea 
comitetului cercual se aproabă. Se ia act mai departe de în- 
scrierea dlui Dr. Aurel Novac de membru fundator şi a dlor 
Dr. Petru Zepeniag, Avram Corcia, Patrichie Rămneanțu şi 
Ioan Miclea de membri pe viaţă, având a fi provăduţi cu di- 
ploma prescrisă după achitarea întregei taxe. DI loan M. Roșiu 
se declară membru pe viaţă al Asociaţiunii şi se provede cu 
diploma prescrisă. Comuna bisericească gr.-or. din Coşteiu, 
Reuniunea de cetire şi cântări din Coșteiu şi domnii amintiţi 
sub c) se declară membri ordinari ai Asociaţiunii. Dlui Dr. 
Petru Zepeniag se exprimă mulțămita comitetului central 
pentru zelul desvoltat întru organisarea despărțemântului Vârșeț. 


247. (656, 672 şi 702—1900). Secretarul II raportează, că dl Dr. 6. 
Vuia, a transpus în contul taxei de membru pe viață 1 acţie „Sătmăreana“ 
și dnii Dr. Alexandru Marta și Dr. Liviu Tămășdan, advocaţi s'au înscris 
membri ordinari. 

DI Dr. Q. Vuia se provede cu diploma prescrisă, iar dnii 
Dr. Al. Marta şi Dr. Liviu Tămășdan se declară membri ordi- 
nari ai Asociaţiunii. 
D. u.s. 
Dr. Ilarion Puşcariu, vice-preşed. Dr. Beu, secr. Il. S'a verificat. Sibiiu, 
în 29 Octobre 1900. Zacharia Boiu, Dr. ©. Diaconovich, L. Simonescu. 


205 


Lista tragerii la sorți 


Loteriei Casei Naţionale. 


7/20 Octobre 1900. 


Numerii Valoarea 
Nr. : a 7 A Ai 
traşi la câștigu- Descrierea obiectelor câştigate 
CUL sorți rilor 
1 12 10 1 semn pentru lectură (zănoagă), argint. 
2 429 20 1 broșă de aur. 
3 2040 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
4 2102 10 1 semn pentru lectură, argint. 
5 2439 20 1 baston montat cu argint. 
6 2558 3000 1 broşă cu briliante; 2 cercei cu briliante. 
q 2879 20 1 baston montat cu argint. 
8 2913 10 1 lanț de argint. 
9 3381 500 1 braceletă. 
10 4386 100 1 corfă, argint. 
11 4929 100 1 zaharnită, argint. 
12 5218 20 1 chibritelniţă, argint. 
13 5318 10 1 cenușerniţă, argint. 
14 5394 10 1 cuţit pentru hârtie, argint. 
15 5198 200 1 braceletă cu orologiu. 
16 6411 20 1 broşă de aur. 
17 6468 10 1 portmoneu pentru coroane, argint, 
18 1046 10 1 diademă pentru păr, argint. 
19 1118 10 1 eraion, argint. 
20 1132 10 1 lanţ de argint. 
21 1183 20 1 chibritelniţă de argint. 
22 1334 50 1 inel de aur. 
23 8383 10 1 diademă pentru pěr, argint. 
z4 8645 200 2 jardiniere, argint. 
25 8970 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
26 9420 10 1 amulet de aur. 
27 9680 10 1 semn pentru lectură, argint, 
28 9868 100 2 sfegnice. 
29 11012 10 1 semn pentru lectură, argint. 
30 11651 50 1 etui de argint, p. țigarete. 
3 11819 200 1 jardinieră, argint. 
32 12079 50 1 brogă de aur. 
33 12203 50 1 etui de argint, p. țigarete. 
34 12735 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
35 12748 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
36 13931 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
37 13952 20 1 broşă de aur. i 
38 13579 10 1 cuțit de argint. 
39 13705 1000 2 girandole, argint. 
40 14097 20 1 broşă de aur. 
41 14108 10 1 flacon de argint. 
42 "14307 10 „1 lanţ de argint. 
43 14482 50 1 inel de aur. 
44 15236 500 1 agrafă pentru për. 
45 15361 20 1 chibritelniță, argint 
46 15816 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
47 17389 50 1 brosă de aur. 
48 17658 50 1 ac Ecail pentru coafură, aur. 
49 21741 15 1 Encieclopediă Română vol 1—3, 
50 22277 10 1 seaiată pentru păr. 


Nr Numerii Valoarea 
i traşi la câștigu- 

SM, sorți r iloc 
51 22820 20 
52 23188 75 
53 23599 10 
54 23790 100 
55 23867 20 
56 23882 10 
57 23948 10 
58 24554. 10 
59 24563 10 
60 25001 20 

61 25084 10 + 
62 25522 10 
63 26015 10 
64 26027 20 
65 26808 10 
66 27662 10 
67 27760 200 
68 28316 10 
69 28621 10000 
70 28877 20 
TI 28926 10 
12 28998 20 
73 30667 50 
14 32519 10 
75 82690 20 
76 82901 10 
71 33488 50 
18 35821 500 
79 35856 100 
80 36241 10 
81 36556 10 
82 36780 50 
83 315600 50 
84 88673 10 
85 39490 10 
86 39516 20 
87 39828 10 
88 40744 100 
89 41385 200 
90 42186 10 
91 49430 5U 
92 42458 10 
93 42681 10 
94 42917 10 
95 42970 10 
96 43064 20 
97 43118 10 
98 43178 20 
99 43313 10 
100 43474 75 
101 43617 200 
102 44147 200 
103 44443 10 
104 44541 10 
105 45900 10 
106 48350 15 
107 46851 100 
108 46959 50 
109 41611 10 


Descrierea obiectelor câștigate 


1 broşă de aur. 

1 Encielopediă Română, vol. 1—3. 

1 cadră, argint, 

1 etui pentru țigarete. 

1 garn. de bumbi de blusă, argint. 

1 semn pentru lectură, argint, 

1 lanţ de argint. 

1 lant de argint. 

1 lant de argint. 

1 braceletă, argint 

1 portmoneu pentru coroane, argint. 

1 semn pentru lectură, argint. 

1 garn. de bumbi, argint. 

1 chibritelniţă, argint. 

1 bombonieră, argint. 

1 semn pentru lectură, argint. 

1 broşă cu diamante. 

1 lanţ de argint 

1 Jardinieră “principală cu platou de sticlă; 2 jar- 
diniere laterale, argint; 2 platouri pentru bon- 
boane, argint; 2 girandole, argint; tacâmuri compl. 
pentru 12 persoane. 

1 broșă de argint cu email. 

1 eraion, argint 

1 broşă de aur 

1 etui de argint p. țigarete. 

1 portmoneu pentru coroane, argint. 

1 braceletă, argint. 

1 portmoneu pentru coroane, argint. 

1 colier antic, argint. 

1 colier. 

1 Lady Bagages 

1 chibritelnițà, argint. 

1 cadre, argint. 

1 colier antic, argint. 

1 inel de aur. 

1 semn pentru lectură, argint. 

1 scaiată pentru păr. 

1 baston montat cu argint. 

1 amulet de aur. 

1 etui pentru tigarete. 

1 broșă cu diamant. 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

i 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 


flacon, argint. 
etui de argint, pentru țigarete. 
semn pentru lectură, argint. 
chibritelniţă, argint. 
flacon de argint. 
ac pentru păr, argint. 
garn. de bumbi de blusă, argint. 
portmoneu pentru coroane, argint. 
broșă de aur. 
craion, argint. 
Enciclopediă Rom. vol. 1—38. 
braceletă cu diamante. 
broşă cu diamante. 
portmoneu pentru coroane, argint. 
portmoneu pentru coroane, argint, 
dosă pentru unt, argint. 
Enciclopedii Română vol. 1—3. 
corfă, argint. 
brosă de aur. 

1 portmoneu pentru coroane, argint. 


207 


Numerii Valoarea, 

tragi la câştigu- Descrierea obiectelor câştigate 
sorţi rilor 
48661 10 1 diademă pentru păr, argint. 
49671 10 1 portmoneu pentra coroane, argint. 
50068 10 1 chibritelniţă, argint. 
50484 10 1 chibritelniță, argint. 
52206 15 1 Enciclopedia Rom. vol. 1—38. 
52285 20 1 broşă de aur. 
53185 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
54916 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
54039 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
54593 20 1 broşă de aur. 
55388 20 1 broşă de aur. 
55456 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
55978 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
51986 50 1 inel de aur. 
58589 10 1 cuţit de argint. 
58155 20 1 broșă de aur. 
59114 20 1 broșă de aur. 
59396 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
60143 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
60371 20 1 broșă de aur. 
60579 500 1 cere pentru păr. 
60899 20 1 broșă de aur. 
62146 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
62966 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—38. 
63973 10 1 cenușerniţă, argint. 
64111 20 1 braceletă, argint. 
64660 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
64713 100 2 sfeşnice. 
64895 10 1 amulet de aur. 
65217 20 1 chibritelniţă, argint. 
65354. 15 1 Enciclopedia Rom. vol. 1—3. 
65736 10 1 eraion, argint. 
66283 200 1 braceletă eu diamante. 
66397 10 1 flacon, argint. 
66750 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
66971 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—3, 
67528 10 1 craion, argint. 
67693 500 1 broşă. 
67817 20 1 baston montat cu argint. 
67854 20 1 chibritelniță, argint. 
68055 20 1 chibritelniță, argint. 
69009 20 1 gam. de bumbi de blusă, argint. 
69332 10 1 păr. bumbi de mangetă, argint. 
69769 10 1 chibritelniță, argint. 
70675 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
12351 20 1 broșă de aur. 
73491 10 i portmoneu pentru coroane, argint. 
13693 10 1 chibritelniţă, argint. 
13768 20 1 chibritelniță, argint. 
14184 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 
74804 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
15182 10 1 dosă pentru unt, argint. 
16252 50 1 oglindă, argint. 
76362 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 
16498 10 1 bombonieră, argint. 
TITAL 10 1 ac pentru păr, argint. 
18131 10 1 lant de argint. 
18683 20 1 baston montat cu argint. 
19079 50 1 broșă de aur. 
19238 10 1 flacon de argint. 
19525 10 1 fluer de argint. 
80193 10 1 semn pentru lectură, argint. 


208 


Ne Numerii Valoarea 
tragi la, câştigu- Descrierea obiectelor câştigate 
cur: sorţi rilor 

172 81566 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

173 82045 10 1 chibritelniță, argint. 

174 82087 10 l portmoneu pentru coroane, argint. 

175 82203 10 1 lanț de argint. 

176 82361 15 1 Enciclopedia Română, vol. 1—3. 

177 82535 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

178 53395 10 1 cuţit pentru hârtie, argint. 

179 83757 20 1 broşă de aur. 

180 84631 10 1 lanţ de argint. 

181 85055 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—3. 

182 85848 10 1 finer de argint. 

183 85996 50 1 broşă de aur. 

184 85061 20 1 chibritelnită, argint. 

185 86103 20 1 chibritelniţă, argint. 

186 86509 200 1 orologiu de aur cu lanț, pentra domni. 

187 87375 20 1 chibritelniță, argint. 

188 81983 200 1 orologiu de aur cu lanţ, pentru dame. 

189 88040 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

190 89357 20 1 braceletă, argint. 

191 89735 20 1 braceletă, argint. 

192 90044 50 1 etui de argint pentru țigarete. 

193 90399 20 1 baston montat cu argint, 

194 90869 10 1 păr. bumbi de manșetă, argint. 

195 91222 20 1 braceletă, argint. 

196 91530 20 1 garn. de bumbi de blusă, argint. 

197 92106 20 1 braceletă, argint. 

198 92543 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—8. 

199 93026 20 1 chibritelniţă argint. 

200 93605 1000 1 cană pentru lapte; 1 cană pentru tea; 1 cană 
pentru smântână; 1 vas pentru zăhar; 1 cană 
pentru cafea, toate de argint; 1 tavă cu sticlă; 
1 masă de ceaiu. 

201 93701 10 1 flacon de argint. 

202 93732 50 1 ac Ecail p. coafură, aur. 

203 94006 10 1 semn pentru lectură, argint. 

204 94478 75 1 Enciclopedia Română vol. 1—38. 

205 94762 10 1 cadră, argint. 

206 94811 20 1 broşă de aur. 

207 95542 100 1 garnitură pentru fumat. 

208 97029 100 1 zăharniţă, argint. 

209 97203 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

210 97299 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

211 97314 10 1 semn pentru lectură, argint. 

212 97391 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 

213 97923 10 1 craion, argint. 

214 98611 20 1 broşă de aur. 

215 99150 15 1 Enciclopedia Română vol. 1—38. 

216 99310 10 1 craion de argint, 

217 99376 50 1 etui de argint pentru țigarete. 

218 99461 20 1 brosă de aur. 

219 99730 20 1 broșă de aur. 


Tragerea la sorți s'a făcut la 7/20 Octobre 1900 în localităţile „Asociaţiunii“ în 
presenta notarului publie din Sibiiu, Dr. B. Svastits si a comisarului politie R. Simonis. 
Câştigurile se pot ridica în biroul „Asociaţiunii” în Sibiiu (strada Morii Nr. 8). Cele 
neridicate pănă la 20 Decembre 1900, nu se vor libera, ci se vor folosi pentru scopurile 
Casei Naţionale. 


Sibiiu, 23 Octobre 1900. 


P. Cosma, preşedinte. 


Biroul Loteriei: 
Dr. C. Diaconovich, secretar,