Transilvania_1923_054_008_009

TRANSILVANIA 


Li 


Nr, 1108—1923. | ai 


Convocare. 


-g 


In înțelesul §-ului 23 din statute, membrii „Asociațiunei 
pentru literatura românăsşi cultura poporului român“ se 
convoacă la 


Adunarea generală ordinară, 


ce se va ţinea la Timişoara, în zilele de 28 şi 29 August n. 1923, 


Programa adunărei: - 


Marţi, în 28 August 1923, la orele 11 a. m. 


Ședința l, cu următoarea ordine de zi: 

Deschiderea adunării generale. 

Inscrierea delegaților prezenţi ai despărțămintelor. 

Raportul general al comitetului „central pe anul 1922. 

Alegerea comisiunilor pentru: 

a) examinarea raportului general pe anul 1922. 

b) censurarea socotelilor pe anul 1922 și a proiectului de 
buget pe anul 1924; 

c) înscrierea membrilor noui, 


5. Prezentarea eventualelor propuneri.! 
pt ae aa 

Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului 
« Asociaţiunei», Sibiiu, Strada Șaguna Nr. 6, cu 8 zile inainte de adus 
narea generală. 


AONE 


1 


— 29% — 


Mercuri, în 29 August, la orele 9 a. m. 


Ședința II, cu următoarea ordine de zi: 


1. Raportul comisiunei al€se pentru examinarea raportului 
general, şi propunerile acestei comisiuni. 

2. Raportul comisiunei însărcinate cu censurarea socotelilor 

„și a proiectului de buget. 

3. Raportul comisiunei pentru înscrierea de membri noui. 

4. Alegerea prezidentului, şi a unui membru în comitetul 
central, în locul membrului Gavril Precup, pe un period 
de doi ani (1923/24—1924/25). 

5. Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale ordinare 
din anul 1924. 

6. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunărei 
generale. 

7. Închiderea adunărei generale. 


După brank la orele 4. 
Sedinfa festivă a secțiilor ştiinfifice-literare. 


Sibiiu, din şedinţa comitetului central al <Asociaţiunei 
pentru literatura română şi cultura poporului român», ținută 
la 4 August 1923. 


Dr. Octavian Russu, Romul Simu, 
vice-preşedinte. i secretar. 


Raportul general 


al comitetului central al „Asociaţiunii pentru literatura și 
cultura poporului român“ asupra lucrărilor sale şi a si- 
tuaţiei acestei instituțiuni în anul de gestiune 1922/3. 


Onorată adunare generală ! 


Pentruca cetitorul să înţeleagă mai bine greutăţile cu care’ 
e împreunată acțiunea culturală a instituţiunii noastre și să-şi : 
poată da seama mai exact de situaţiunea în care ne aflăm, se 
impun unele constatări prealabil& 

Inainte de răsboiu, rostul şi sforțările <Asociaţiunii> noa- - 
stre pentru progresul cultural şi, în parte, şi economic al nea- 
mului nostru din Dacia superioară au fost recunoscute şi spri- 
jinite de toată suflarea românească, pentrucă ea eră aproape 
unica societate cu cadre largi şi ramificații în “toate părțile, 
precum şi cu o reputaţie bine stabilită, în care Românii din 
aceste părţi au pus ce au avut mai bun în sufletele lor, şi în . 
care se concentrau toate dorurile, toate speranțele, toate aspi- . 
rațiunile lor pentru un viitor mai fericit. Mare merit are în re- 
cunoașterea și sprijinirea societăţii noastre ca a uneia din cele 
mai de seamă instituții româneşti și Banatul, şi mai ales el. 
Fiind nevoită în 1895 să-şi schimbe titlul şi să-şi extindă sfera 
de acţiune asupra întregului pământ locuit de Români, în anul 
următor (1896) ea a făcut «primul pas» «coborând coasta mun- 
ilor. şi înaintând spre marginile extreme. ale tărâmului ocupat 
de neamul nostru», cum spuneă preşedintele nostru Joan Micu 
Moldovanu în discursul rostit în adunarea generală din Lugoj. 
Urmașul său în scaunul presidial al c<Asociaţiunii> inimosul 
Român și „proiundul cugetător Dr. Alexandru Mocsonyi a de- 
clarat chiar categoric, că «prin aceasta se dărâmă un zid de 
despărţire între frații de acelaş neam, setoşi de aceeaş cultură. 
Asociaţiunea noastră în această adunare se desbracă de carac- 

1 . 


— 300 — 


terul ei provincial și proclamă principiul solidarității nationale 7 
pe terenul cultural». . A 

După răsboiu, situaţia s'a schimbat radical. Intregirea noa- 
stră naţională, la înfăptuirea căreia a contribuit mult și instituţia 
noastră, a ridicat alte probleme mai importante la suprafaţă și 
în rândul întâiu, pe aceea a organizării noului nostru stat ro=fi 
mânesc. A fost nevoie-să se creeze o administraţie, o justiție,-iă 
o armată românească şi, mai presus de toate, să se inițieze și 
marea operă de refacere economică, temelia oricărui progres 
cultural. Aceste acţiuni importante au angajat și angajază cele: ! 
mai de seamă forțe creatoare ale neamului. In consecință, pu-.: 
ține forţe mai rămân pentru opera culturală propriu zisă. ` ` 

Şi aceste forţe puţine, la început, păreau desorientate, Des." ; 
părțământul Cluj al « Asociaţiunii» noastre, unde s'a limpezit mai 3 
întâiu situaţia culturală în sensul tradițional ardelenesc, deci favo- ii z 
rabil instituțiunii noastre, renunțându-se la societățile culturale re=.i E 
cente ca la experimentări inutile, scrie în raportul său aceste fru- A 
moase şi prea adevărate cuvinte: <Necunoscătorii tradiţiilor şi re- 
sorturilor noastre'sufleteşti credeau că'«Asociațiunea» noastră este' 
moartă şi că este nevoe de noue bisericuțe în care să ne în- 
chinăm culturii. Vechii ostaşi ai culturii din aceste tărâmuri știau ` 
însă, că sub cenușă jăratecul este viu şi că îndată ce se ivesc 4 
zile mai liniștite și s'au recules intelectualii după primii ani de 3 
muncă înfrigurată de organizare şi descălecare a organizării de ` 
stat, jăratecul din nou va da îlacări, paserea Phoenix va învià 
şi își va reluă sborul măreț». 

Şi ea și-l va reluă, cu siguranță, un ceas mai curând, dacă < 
toate forţele culturale reale se vor grupă în jurul steagului în- ` 
cercat al <Asociaţiunii» noastre, Bine înţeles, nu cerem, şi nici . 
nu putem cere, desființarea asociaţiilor sau a organisaţiilor pro- ` 
fesionale. Ar fi și absurd așa ceva. Cerem numai înregimen- ; 
tarea, tuturor celor ce simt în sine misiunea răspândirii culturii : 
în massele largi ale poporului, sub steagul și în numele nostru. . 
E interes naţional primordial să nu se pulberizeze forțele creind ; 
cadre şi organisații, care există de mult la noi și care aşteaptă ` 
numai muncitorii harnici să le umple cu demnitate. Rostul so- : 
cietăților de propagandă culturală nouă este, deci, pe cape nu-l ; 
înțelegem şi nu-l apreciem; al celor profesionale, dimpotrivă, ` 
îl respectăm și-l încurajăm. Cele dintâi nu urmăresc, de cele 


i 
i 


— 301 — 


mai multeori, decât interesul și reclama; cele din urmă, însă, 
servesc binele unor clase sociale importante (Asociaţia profe- 
sorilor, meseriașilor, comercianților, femeilor, învăţătorilor, stu- 
denţilor, a clerului ș. a.). Pe cele dintâi, dacă se simt capabile, 
le chemăm la muncă îrățească în mijlocul nostru, fiindcă și la 
noi își pot câştigă merite neperitoare pentru cultura națională. 
Meritele vor fi, doar, totdeauna ale muncitorilor harnici, nu ale 
plănuitorilor sterpi sau ale reclamagiilor înfumuraţi. Pe cele din 
urmă le vom chemă și le chemăm în ajutor, dupăcum cer nevoile 
şi interesele speciale ale vechii noastre instituţiuni. 

Afară de unele dificultăţi de ordin general, instituţiunea 
noastră a avut şi are să lupte și cu dificultăţi de ordin particular: 
nestabilitatea multor elemente la spijinul cărora contam, goana 
după diferite situaţii şi avantagii materiale, un egoism și o in- 
dolenţă necunoscută, înainte de răsboiu, în proporţiile de acum ş. a. 

Spunem toate acestea, Onorată adunare generală, nu ca 
scuze, ci cum am declarat chiar dela începutul acestei dări de 
seamă, pentru a înțelege mai bine greutăţile acţiunii noastre 
culturale şi a vedeă clar situaţia în care ne aflăm. Cunoaşterea 
şi recunoaşterea acestor rele e cea dintâiu condiţie a îndrep- 
tării lor. 
Deși am avut de lapik deci, cu multe și mari greutăți, 
totuş constatăm și de astădată cu bucurie că, în unșle părţi, 
am fost ascultați, înțeleşi şi sprijiniți cu însutlețire în năzuinţele 
noastre culturale. Organe superioare de stat, înțelegând rostul 
eminamente național şi cultural al instituției noastre, nu numai 
că ascultă şi îndeplinesc unele cereri ale noastre, ci desfăşoară . 
acţiunea lor culturată-naţională în părţile grav atinse de cultu- 
rile străine în cadrele şi în numele instituției noastre. Inalţi 
prelați, representanţi ai ambelor noastre biserici naţionale, pro- 
poveduesc, în visitele lor canonice, pe lângă cuvântul lui Dum- 
- nezeu, și culful societăţii noastre, în cadrele căreia înfiinţează 
biblioteci, organisează agenturi, înscriu membri și creiază at- 
mosfera morală priincioasă desvoltării acestei societăţi. 

Darnice au fost pentru noi şi o seamă din institutele noastre 
financiare. « 

Marele nostru public de pretutindeni se s înscrie în număr 
tot mai considerabil între membrii instituţiunii noastre. Până şi 
fraţii noştri din America au început să se intereseze de această 


— 302 — 


instituţie, înşiruindu-se între membrii ei şi ai Casei Naţionale - 


centrale. 


înscriindu-se ca membri și ţinând conferențe și prelegeri. 


Totasemenea şi o seamă din corpul nostru medical, unii. 


Corpul didactic în genere: domnii profesori universitari, ; 
ai şcoalelor secundare,. ai celor medii, şi ai şcoalelor normale, ~ 
învățătorimea dela orașe şi sate, iar ca întotdeauna, venerabila `< 
noastră preoțime, au venit în ajutorul despărțămintelor noastre, >; 


- advocaţi, judecători, ingineri, silvicultori, nerămânând între cei `; 


din urmă nici studenţimea noastră universitară. 
. * 


Dar în vreme ce constatăm această parte positivă și îmbu- E 


curătoare a chestiunii, nu putem retăceă partea umbroasă, care 
ne inspiră mari îngrijorări. Neştiinţa şi sărăcia, cari le întâlnim 
pretutindeni în massă, mai ales, în mare parte a regiunilor dela ? 
graniţele înspre apus-miază-noapte ale ţării noastre, relele de`% 
tot felul, cari provin din amestecul poporului nostru cu alte E: 
neamuri în multe judeţe ale ţării, lipsa de o propagandă bine.; 
sistemizată de fiecare zi, cu cuvântul şi cu fapta în toate sa- ` 
tele şi oraşele noastre, necesitatea de a susțineă propagandişti 
culturali, agricoli și cooperativi în toate părțile, nevoea de a 4 
tipări cărți bune şi eftine cu cari să se complecteze bibliotecile -; 
existenta și să se înfiinţeze biblioteci nouă în toate locurile unde '; 
ele lipsesc şi nevoea de a se înfiinţă case naţionale şi cultu-! - 


rale, — toate aceste, ca să nu mai amintim şi alte trebuinţe ne- ` 


numărate şi neapărate, reclamă ajutoare și sprijin inzecit din E 


toate părțile. 


| Tocmai de aceea ne ţinem nu numai îndreptăţiți, dar şi J 
datori să apelăm, și cu acest prilej, la sprijinul întregei societăţi. 


românești şi al statului. 


Şi condiţiile ar fi date, dacă, cum s'a procedat. în unele ; 
plase și în unele judeţe, toate comunele s'ar înscrie între mem- $ 
brii fondatori ai societăţii noastre, dacă aceasta ar face-o toţi 
particularii în stare să o facă, jertfind anual pentru <Asociaţiune» : 
măcar valoarea muncei lor de un ceas, dacă, în același timp, - 
statul şi-ar impune o subvenție mai de seamă ca până acum + 
„pentru instituţia, care a dat atâtea dovezi, în tot trecutul ei, că in- | 

` deplineşte, nu se poate mai bine, o muncă indispensabilă pentru ' i 


ridicarea şi întărirea neamului şi a patriei. 


„— 303 — 


Şi sar puteă oare socoti drept utopie. nădejdea de a ob- 
` țineà dela mecenaţi şi <Asociaţiunea», pentru înaltele ei scopuri, 
daruri de proporția măcar a suta parte din recentul dar pus 
la dispoziţia Academiei Române? 

Aceste spuse în genere, vom trece, rând pe rând, la lu- 
crările îndeplinite de comitetul central, de organele despărţă- 
mintelor şi agenturilor și de secţiunile ştiinţitice-literare, în anul 
de gestiune din urmă, prezentând onor. adunări generale rezul- 
tatele activităţii acestora și situația instituției noastre. 


L.. Despărţămintele (filiale sau secţii). Cătră aceste organe 
principale ale «Asociaţiunii» se îndreaptă, ca întotdeauna, În 
primul rând toate stăruinţele noastre pentrucă, cu conlucrarea 
lor, organizăm și munca culturală și economică a satelor și ora- 
şelor noastre. 

Din anexa I a acestei dări de seamă, asupra activității 
despărțămintelor în cursul anului 1922/23, rezultă, că până la 
„data de faţă avem reconstituite 82 despărţăminte (cu 4 mai multe 
decât în anul de gestiune 1921/22), anume, pe lângă cele 78 
despărțăminte, reconstituite de mai. înainte : 

1. Abrud-Câmpeni; 2. Agnita; 3. Aiud; 4. Alba-lulia; 5. 
Almaş; 6. Baia-mare; 7. Bandul-de-Câmpie (Riciul de Câmpie); 
8. Băsești; 9. Beclean; 10. Beiuș; 11. Beliu; 12. Bistriţa; 13. 
Blaj; 14. Bocşa; 15. Boroş-Ineu; 16. Brad; 17. Braşov; 18. Ceica: 
19. Chioar; 20. Ciachi-Gârbău; 21. Cincul-mare; 22. Cluj; 23. 
Cohalm; 24. Copalnic-Mănăştur; 25. Dej; 26. Deva; 27. Dicio- 
Sân-Mărtin; 28. Dobra; 29. Făgăraș; 30. Geoagiu; 31. Gherla; 
32. Giurgeu; 33. Gurghiu; 34. Haţeg; 35. Huedin; 36. Hune- 
doara; 37. lara-de-jos (Indol); 38. Ibaşialău; 39. Ilia-mureșană; 
40. Jibou. 41. Jiu; 42. Lăpuşul-unguresc; 43. Mărghita; 44. Me- 
diaş; 45. Mercurea-Ciuc; 46. Mociu; 47. Murăş-Ludoş; 48. Mu- 
răș-Oșorheiu; 49, Năsăud ; 50. Nocrich; 51. Oradea-mare; 52. 
Orăştie; 53. Oraviţa; 54. Râşnov; 55 Săcele; 56. Sălciua; 57. 
Săliște; 58. Salonta-mare ; 59. Sân-Nicolaul-mare; 60. Sărmaşul- 
mare; 6i. Satu-mare; 62. Sebeş; 63. Seini; 64. Șercaia; 65. 
Sibiiu; 66. Sighet; 67. Şimleu; 68. Tăşnad; 69. Teaca; 70. 
Teiuş; 71.“Timişoara; 72. Tinca; 73. Treiscaune; 74. Turda; 
75. Vinţul-de jos; 76. Vinţul-de sus (Măhaciu); 77. Viștea; 78. 
Zarneşti — 


— 304 — 


au fost reconstituite următoarele 4 despărțăminte : 
1. Bran; 2, Buziaş; 3. Mercurea; 4. Reghin. 


S'au constituit de nou în acest an următoarele 5 sespa- H 


țăminte, anume: 


1. Bozovici; 2. Careii-mari; 3. lleanda-mare; 4. Orşova; -i 


5. Zălau, 


Deci în total 87 despărțăminte constituite și în funcțiune, .. 
în diferitele regiuni, unde <Asociaţiunea> a făcut propagandi.. 


culturală și înainte de răsboiu. 
Au rămas nereconstituite următoarele 13 despărțăminte: 
1. Becicherec; 2. Biserica-albă; 3. Boroş-Sebeş; 4. Bu- 


cium; 5. Caransebeş; 6. Ciacova; 7. Crasna; 8. Hălmagiu; 9. ` 


Lipova; 10. Lugoj; 11. Murăş-Uioara; 12. Sighişoara; 13. 
Vişeu-lza. 

Numărul total al despărjămintelor noastre până la data 
de față este de 100. 

Desp. Panciova a rămas în întregime la Jugo-Slavia, iar 
din desp. Vârșeţ, orașul Vârșej cu câteva comune. 

Proiectate a se înființă sunt următoarele 28 despărțăminte : 
1. Bega; 2. Birchiş; 3. Făget; 4. Murăş; 5. Timiş; 6. Teregova; 
7. Moldova-nouă (în Caraş-Severin); 8. Comloşul-mare ; 9. Şeitin; 
10. Aradul-nou; 11. Recaş; 12. Vinga (Timiş-Torontal); 13. 
Cheuchiș (Solnoc-Dobâca); 14. Valea-Streiului; 15. Pui (Hune- 
doara); 16. Feldioara; 17. Hărman (Braşov); 18. Cefa; 19. Cresteş; 
20. Torda; 21. VUifalău; 22. Drişca; 23. Săcheihid; 24. Sălard; 


25. Aleșd (Bihor); 26. Odorheiu; 27. Ocna-Sibiiului şi 28. Avrig. ` 


Din vechiul Regat ni s'au cerut şi în anul de față din dife- 
rite locuri informaţiuni asupra felului de organizare a societăţii 
noastre. Li s'au dat tuturor informațiunile necesare şi, întrucât 
ne-a fost posibil, şi cărți. | 

Afară de aceste, felul nostru de lucrare sistematică a fost 
relevat și recomandat cu totdinadinsul, şi în anul trecut, de ziare 
şi reviste din vechiul Regat, unele din ele stăruind, ca socie- 
tatea noastră să înceapă şi acolo organizarea culturală pe baza 
experienţelor câştigate în părţile ardelene. 

Nu putem încheiă. acest capitol, fără a relevă cu laudă 
hărnicia a o seamă de despărțăminte, modul lor priceput de 
lucrare, jertfele de tot felul ce aduc pentru înaintarea <Asocia- 
ţiunii> şi, prin aceasta la ridicarea culturală şi economică a po- 


— 305 — 


porului nostru, îmbrățișând cu căldură toate sau aproape toate 
problemele luate în programul de activitate al instituţiunii noastre. 

Astfel, cum se poate vede din anexa | a acestei dări de 
seamă, un număr de 70 de despărțăminte şi-au ținut adunarea 
generală, au înscris membri, au înfiinţat agenturi şi biblioteci 
etc, iar 35 din ele s'au distins printr'o activitate din cele mai 
îmbucurătoare în toate privinţele. 

Relevăm, îndeosebi, cu bucurie, de astădată, înfiinţarea 
despărțămintelor bănăţene Orşova şi Bozovici, prin stăruința 
laudabilă a dlor Coriolan Buracu și maior î. p. Romulus Boldea, 
cum şi reorganizarea desp. Timişoara, Şân-Nicolaul-mare și Bu- 
ziaş, prin stăruința dlor I. Petrovici, Dr. loan Demian și loan 
Geţia. 

O bucurie deosebită ne face înființarea desp, dela peri- 
ferie Careii-mari şi Zălau cu concursul binevoitor al dlui Dr. 
Zenovie Pâclişan, dir. general în Ministerul cultelor și Artelor 
şi a desp. lleanda-mare, prin stăruința dlui Victor  Motogna,; 
dir. de liceu în Dej. 

O reorganizare, căreia i-a urmat tn scurt timp o activitate 
mult. promițătoare vedem cu cea mai mare satistacţie la Cluj, 
Oradea-mare şi Dej. 

Ceeace împedecă în mod mai simţitor propaganda cultu- 
rală, în împrejurările grele de astăzi, este scumpetea călătoriei, 
atât cu trenul cât şi, mai ales, cu trăsura şi alte vehicule. Pentru 
înlăturarea acestei piedeci a găsit un potrivit expedient di prim- 
pretor I. Bărbosu din Lăpușul-unguresc, care a intervenit la co- 
munele din plasa dânsului să pună gratuit la dispoziţie trăsu- 
rile trebuincioase pentru transportarea conierenţiarilor şi cori- 
ştilor. Recomandăm acest mijloc care, credem e bine, să fie 
practicat pretutindeni în interesul propagandei ce se face pentru 
luminarea poporului. De acest mijloc .au mai făcut us şi alţi 
"directori de despărțăminte. Inlesniri de călătorie în scopul pro- 
pagandei s'a făcut, întrun fel sau altul, la Cluj, Oradea-mare, 
Viştea-de-jos, Făgăraş etc.; iar di Dr. N. Cristea, Hida, a pus 
chiar, trăsura proprie pentru neîntrecuta propagandă culturală 
în întreg desp. Almaş. 

La sporirea numărului membrilor din despărțăminte au 
contribuit şi în acest an o seamă din căpeteniile prefecturilor, 
plaselor şi notariatelor cercuale şi comunale, stăruind ca un 


— 306 — 


număr cât mai mare de comune să se înscrie în şirul membrilor : 
fondatori şi pe vieaţă ai <Asociaţiunii». Pe lângă judeţele Nä- . 
săud şi Sibiiu şi pe lângă plasele Huedin și Ciachi-Gârbău, ` 
amintite şi în raportul nostru precedent, amintim, de astădată, .. 


în locul prim județul Arad. Altele sunt relevate la diferitele 
despărțăminte. 

“Fie ca cele aici indicate să servească tuturor drept exemple 
asupra felului cum trebue să lucreze, prin <Asociaţiune»>, la ri- 
dicarea neamului nostru la treapta cea mai înaltă de cultură şi 
bună stare. 


Il. Agenturile şi bibliotecile poporale ale „Asociaţiunii“. 
Conform S-ului 46 din statute, <Asociaţiunea» are îndatorirea 


de a înființă, cu ajutorul despărțămintelor, în fiecare comună 
câte o agentură, care este organul său şi se compune din toți 
membrii acestei instituţii, locuitori în comună, în frunte cu un 


comitet, constătător din un prezident, un secretar, un casier ` 


şi un bibliotecar. 


Agentura, în înțelesul S-ului 47 din statute, are să stărue A 


peniru înființarea unei case naționale (culturale), în care se adă- 
posteşte biblioteca poporală şi în care membrii agenturii se 
adună, cetesc și discută chestiuni de cultură, de economie şi 
peste tot de progres. 

La sfârşitul anului 1921 «<Asociaţiunea» aveă 7594 biblio- 
teci, date în grija a tot atâtea agenturi. In anul de gestiune 


1922/23 s'au mai dat 673 biblioteci, ridicându-se acum numărul | 


lor total Za 2207. 
Deocamdată aceste biblioteci sunt adăpostite, mai ales la 


şcoală, fiind învățătorul, în cele mai multe cazuri, secretarul și. | 


bibliotecarul agenturii. Numai în puţine comune agentura îşi 
are dulapul necesar pentru bibliotecă. inventarierea și manipu- 
larea cărţilor încă lasă mult de dorit. Biblioteca îşi aşteaptă 
mentorul aproape pretutindeni; acela care să îngrijească cărţile, 
să le compacteze, să le distribue pentru cetit, să le primească 
dela cetitori, să sporiască numărut lor, să facă o statistică a ce- 
titorilor şi cărţilor cetite etc. j 

"In acest an s'au distribuit biblioteci poporale în număr mai 
mare următoarelor despărțăminte: Almaş, Bozovici, Cluj, Dej, 
Deva, Dobra, Haţeg, Huedin, Ibaştalău, Orade, Orşova, Reghin, 
Teiuș, Timișoara şi Turda. 


Oor ia at BE tă a ii ic: 


— 307 — 


Nu se poate mai îmbucurătoare este împrejurarea, că la 
înfiinţarea agenturilor şi la plasarea în ele a bibliotecilor popo- 
rale au binevoit a contribui, din nemărginita dragoste ce nu- 
tresc în suflet pentru propagarea culturii în massele poporului, 
înalții prelați ai Bisericilor noastre: P. S. Lor domnii Dr. laliu 
Hossu, Nicolae Ivan şi Dr. Valeriu Tr. Frențiu, cărora. li s'au 
pus la dispoziţie, în acest scop, 200 astfel de biblioteci. 

Intre alţii Sau trimis biblioteci dlui Aurel Bungărdeanu, 
„preot misionar în Trenton, N. Y., America, care a deschis o 
şcoală regulată pentru copii şi cursuri pentru adulţi în parohiile 
Trenton şi Boebling, N. Y., unde se găsesc aproape numai 
Români sătmăreni, cari vorbesc mai mult ungureşte. 

La cererea Clubului tineresc român de ajutor «Nicolae 
iorga», în Indiana Harbor s'au trimis toate îndrumările necesare 
pentru înfiinţarea unei agenturi a <Asociaţiunii> pentru Românii 
din acel oraş. 


O agentură şi Casă Naţională model. Ca exemplu 
` vrednic de urmat din partea tuturor agenturilor noastre arătăm la 
acest loc Zaudabila activitate culturală a agenturei erai apara 
din comuna Vereşmort, jud. Turda-Arieș, plasa Vinţul de sus, 
în anul 1922. 

In luna lanuarie 1922, prin un scurt act constitutiv, dnii 
Iuliu Căpâlneanu, preot, Gheorghe Stoica, Arg. Nemeș, Ghe- 
orghe Maior și Vasile Stanislav au înfiinţat în numita comună 
o «Casă Naţională» în cadrele cAsociațiunii». 

Baza Casei Naţionale o formează reprezentațiile aranjate 
de şcolarii din Vereşmort; anume reprezentații teatrale,. corale, 
declamatorice, cetirea zilnică a gazetelor, deschiderea unei bi- 
blioteci, ţinerea de conferenţe, șezători şi alte manifestaţiuni 
culturale și sociale. 

Mijloacele le câştigă prin taxele dela membri, prin oferte 
benevole și din venitul reprezentaţiilor, cari în anul 1922 sau 
ridicat la suma de Lei 7,000-—. 

Din această sumă sa făcut o bină stabilă pentru repre- 
zentaţii, 20 scaune şi 4 mese, “au abonat şi cetit regulat în lo- 
calul Casei Naţionale 12 foi periodice, sau cumpărat tablouri 
istorice, s'a sporit biblioteca, sau dat premii școlarilor la tinea 
anului şcolar ș. a. multe. 


— 38 —. 


S'au aranjat 14 reprezentații teatrale, corale şi decla- 
matorice reprezentându-se următoarele piese: 1. </rozii>, piesă 
de Crăciun. 2. «Despre buriăcuviință», dialog. 3. <Prietinii și 
tis făranului». 4. <[iganul la târg». 5. «Poemul Unirii». 
6. «Tiganul în căruță», monolog. 7. <Jubirea meseriilor», piesă. 
8. <figanul la vânat». 9. «Păzitorul de noapte». 10. «Moise 
Păcuraru»; 11. «Ce poate lenevia». 12. «In sat la Tânguești». 
13. «Mana vacilor». 14. « Vifelul de aur». 15. «O Sâmbătă no- 
rocoasă>. 16. «Ruga dela Chisetău». 17. «Despre lăcomie», patru- 
log. 20. «Zorile». 21. <Paiațele satelor». 22. «Capra cu 'trei 
iezi», comedie. 23, < Vasilicuță în necaz», monolog. 24. «Florin 


și Florica», de V. Alecsandri. 25. </nsurățelul> monolog. 26. . 


« Vlăduțul mamii». 27, «Teatru familiar». 28. «Piatra din casă», 
de V. Alecsandri. 29. «Rezervă Căpitan», monolog. 30 «Micul 
ostaș». 31. «Toana nebuniei». 32. «Povestea vorbii». 33. «< Cinel- 
Cinel», de V. Alecsandri. 

“Poezii sau declamat la cele 14 reprezentații 19 bucăţi. 

Bucăţi corale sau executat: 1. «Imnul Regal». 2. «Pe-al 
nostru steag». 3. «Tunurile bubuie». 4. «Trei colori». 5. <Ar- 
dealul». 6. <Așa-i Românul». 7. <Oșteanul român». 8. «Imnul 
Astrei». 9. «Cântecul lui Horia». 10. «Marşul lui Tudor». 
11. <Colo-n Munţii Ţebei», duet. 12. «lată ziua triumfală». 
13. «Marşul lui lancu». 14." <Marseilesa>. 15. «Gloria de altă- 
dată», în 2 voci. 16. <Cucușor», cu solo. 

S'au aranjat şi 2 tablouri vii, la Crăciun reprezentându-se 
Nașterea Domnului isus, iar la Anul-nou: anul vechiu şi anul 
nou, care urează şi toate lucrările Românului în cele 4 ano- 
timpuri. 

Cu chipul acesta succesul moral-cultural este evident. Casa 


yA 


Naţională, mai ales Dumineca și în serbători, e plină. Analfabe- - 


tismul decreşte cu paşi repezi, tineretul devine mai decent, mai 
' bun şi o atmosteră de înviorare și regenerare se produce pe 
toate terenele vieţii şi la întreagă populaţia satului. 

Dorind. ca în toate satele noastre să se pornească un ase- 
menea apostolat, mulțumim, şi pe această cale, din toată inima, 
dlui |. Căpâlneanu şi tovarășilor săi pentru nobilele străduinţe 
ce fac pentru progresul neamului nostru. | 


III. Casele Naţionale. In raportul nostru pentru anul de 
gestiune 1921/22 am fost arătat, în cadre largi, situaţia acestei 


chestiuni de mare importanță pentru progresul satelor și ora- 
şelor noastre. 

De astădată accentuăm, că propaganda! făcută de «Aso- 
ciaţiune»> în acest scop nu a fost o lucrare zădarnică; deoarece 
în multe orașe şi sate Sa iniţiat o acţiune pentru câștigarea te- 
renului necesar şi pentru adunarea mijloacelor trebuincioase 
Casei Naţionale. Aşa: în Sibiiu, Cluj, Năsăud, Şomcuta-mare, 
Sibiel, Roșia, Vurpăr, Turnişor, Câlnic (lângă Sibiiu), Someș, 
Quruslău, Salonta-mare ş. a. In Bistriţa și Porceşti (lângă Sibiiu) 
s'au inaugurat câte o Casă Naţională. 

Casine s'au deschis, cum am mai arătat, în cadrele <Aso- 
ciațiunii>, în: Baia-mare, Ciachi-Oârbău, Hida, Hunedoara, Zâr- 
neşti ş. a, 

Dupăce timp de doi ani comitetul central a stăruit neti: 
trerupt, fără rezultat, la toate forurile pentru expropiere și tm- 
proprietărire în scopul de a pune teren în mod gratuit pe seama 
. tuturor Caselor Naţionale, ce ar îi să se înfiinţeze în satele şi 
oraşele noastre şi dupăce, în sfârşit, Ministerul Agriculturii şi 
Domeniilor, Dir. generală Cluj, ne-a făcut cunoscut, că ce- 
rerile pentru teren pe seama Caselor Naţionale au să se trimită 
"Corbisiilor de ocol pentru expropiere competente, pentru fiecare 
comună separat, indicând precis: a) cine cerem să fie proprie- 
tarul şi b) cine se obligă să plătiască prețul pământului, — 
şi dupăce ne-a încunoştiinţat, că imprimatele trimise de noi cu 
destinația pentru comisiile: judeţene le-a trimis acestora pentru 
a se aveă în vedere cu ocazia lucrărilor de expropiere, — după 
toate aceste Comitetul central a trimis ò circulară, cu toate în- 
drumările necesare, în acest scop, tuturor despărțămintelor <Aso- 
ciațiunii»> şi deosebit tuturor primăriilor comunale din părțile 
ardelene în număr de 4000. In aceste circulare stăruir ca 
însăşi primăriile comunale să ceară terenul pentru Casele Na- 
tionale, comunele obligându-se să-l şi achite și să se invoiască 
ca terenul să fie întabulat pe numele agenturii <Asociaţiunii», 
acolo unde există o asemenea agentură. 

In urma intervențiilor noastre neîntrerupte di V. Petrescu, 
preşedințele comisiei de ocol pentru expropiere şi împroprie- 
tărire Sibiiu, a luat măsuri, ca în comunele aparținătoare acestei 
- plase să se deà teren pentru Casele Naționale. Ceeace se face 
la Sibiiu, avem nădejde să se facă şi în alte plase, deoarece 


— 310 — 


un interes pentru Casele Naţionale, constatăm, că sa produs Ù 
în toate părțile. 

Pentru Casa Națională, proiectată a se ridicà în Vidra- dé- ` 
sus și pentru Muzeul istoric al anilor 1848—1849 în legătură 


cu casa părintească a eroului Avram lancu, a dăruit până acum ` 


es SEF „Mat scule sosi 


4 


Centrala Caselor Naţionale din Bucureşti suma de Lei 00,000—, > 


dl şi dna T. Doboiu, Sibiiu, Lei 5000-—; următorii căte Lei... 
1000:—: dna văd. Catinca A. Bârseanu, capitlul mitropolitan, - 


3 
y 
l 


Blaj, |. P. S. Lor, Dr. Vasile Suciu, mitropolit, Blaj, Dr. Nicolae $ 


Bălan, mitropolit, Sibiiu, Dr. Iuliu Hossu, episcop, Gherla, Toma 
lancovici, comerciant, Sibiiu, loan Petri, proprietar, Sibiiu şi 
Sindicatul Avram lancu, Braşov. Alţii au contribuit cu sume sub 
` o mie. Consemnarea acestora se va publică mai târziu în întregime. 

Invităm, şi de astădată, la acest loc, marea obște românească 
să contribue cu obolul său pentru acest nobil scop, ca adu- 
nându-șe mijloacele necesare, să putem inaugură acest monu- 
ment istoric în timpul cel mai apropiat. Amintim totodată, că 
numele persoanelor, cari contribuie cu sume dela Lei 1000-— 
în sus, se gravează în incinta numitei case. 


IV. Cursurile de analfabeți au început de nou să pre- 
ocupe, mai ales, pe conducătorii satelor noastre, în cari cetitul 
și scrisul sunt şi acum mai puţin cunoscute. Comitetul central 
a procurat 1000 abecedare pentru analfabeți, din cari a distri- 
buit gratuit tuturor celor ce ni-au cerut, iar prin o circulară, 


publicată în revista «Transilvania» şi în câteva ziare şi trimisă. 


despărţămintelor instituţiunii noastre, a recomandat cu căldură 
ținerea acestor cursuri şi a făcut cunoscut, că <Asociaţiunea» 
împarte celor ce ţin cu succes asemenea cursuri 10 premii de 
câte Lei 250:—. Avem nădejdea, că vor intră până la sfârşitul 
an. crt. rapoarte despre cursurile tame penimga- comitetul să 
distribuie premiile anunțate. 


V. Conferențiarii şi propagandiştii culturali şi econo- 


mici. Pentru o propagandă intensivă şi de fapt folositoare în ` - 


toate despărțămintele sale <Asociaţinnea> a avut și are ne- 


apărată nevoie de propagandişti zeloși și- pricepuți. De aceea i 


înainte de răsboiu a fost angajat, în serviciul său, doi confe- 
renţiari harnici, unul agronomic şi altul cooperatist, cari înce- 
puseră o frumoasă propagandă; neputându-o însă continuă 


— 311 — 


această propagandă în timpul răsboiului, dnii conferențiari au 
eşit din serviciul <Asociaţiunii>. După răsboiu, nedispunând de 
mijloace bănești, instituțiunea noastră nu a mai putut angajă 
asemenea conferenţiari. 

D! conferenţiar Aurel Nistor, ne făcuse cele mai bune 
servicii aproape numai în contul unui permis de liber parcurs 
pe C. F. R, ce am isbutit să-l obținem dela stat pe timp de 
un singur an; încetând acest ajutor: dela stat, a trebuit să în- 
ceteze şi activitatea dânsului. 

Bune servicii, în mod gratuit, ne-a făcut di Miron Benchea, 
care a fost numit conterenţiar-propagandist al nostru pentru 
America. 

Deasemenea dl Andreiu Popovici, şef-redactorul ziarului, 
<America>, care în coloanele acestui ziar a stăruit mult în in- 
teresul « Asociaţiunii». Însuși a înscris membri, atât la <Asocia- . 
țiune», cât şi la «Casa Naţională» centrală a acesteia, trimițându-ne 
sume destul de considerabile. 

O seamă din frații noştri din America, în urma propagandei 
făcute, mai ales, în ziarul <America», au trimis direct <Asocia- 
ţiunii», cum se va vedeă la alt loc, parte taxe de membri ai insti- 
tuţiei noastre, parte taxe. de membri ai Casei Naţionale cen- 
trale, parte preţul unui număr mai mare sau mai mic de lozuri 
de ale loteriei noastre şi parte abonamente la că rats vale 
sau Biblioteca poporală. 

In părţile Moldovei ne face bune servicii di GA. Ponetii, 
îndeosebi, prin desfacerea lozurilor şi a publicațiunilor <Aso- 
ciaţiunii». 

Cu data de 15 Maiu 1923 și-a inceput activitatea la < Aso- 
ciațiune» d! /oan Neagoe, nou ales conferențiar propagandist al 
acestei instituţiuni, cu următoarele îndatoriri: a) să reorganizeze 
despărţămintele şi agenturile neactive; 8) să organizeze desp. 
şi agenturi. noui, precum şi biblioteci poporale şi case naţio- 
nale; e) să înscrie membri noui de toate categoriile şi să des- 
facă publicațiunile și lozurile <Asociaţiunii>; d) să ţină și să 
publice prelegeri poporale, îndeosebi în scopul popularizării a - 
tot felul de însoţiri culturale, financiare și comerciale (coope- 
` rative); e) să înființeze astfel de însoţiri şi cooperative; f) lu- 
crări de birou în. legătură cu problemele pentru cari face pro- 
pagandă. 


— 312 — 


Avem toată nădejdea, că dl Neagoe, prin râvna care-l ca- 


sacterizează şi prin experiențele sale va aduce bune servicii ` 


<Asociaţiunii>, pornind suflu - nou de vieață prin locurile pe * 


unde își va face apostolia. 


DI Petre Dejeu, profesor la şcoala normală de : băieți a: 
statului în Oradea-mare, numit de curând consilier cultural al > 
municipiului Orade, ne face cunoscut, că în chestiuni de pro- `i 
pagandă culturală ne putem adresă şi d-sale. Comitetul central - 
“a decis să ne adresăm dlui consilier în chestiunile de propa-. ; 
gandă culturală și să căutăm contact și cu i alți consilieri cultu- $ 


rali ai statului. 


VI. Contactul cu despărțămintele şi agenturile. Afară 


` de corespondenţa aparte cu fiecare despărțământ în chestiunile . 


ce-i' aparţin şi afară de corespondenţa cu o seamă din agen- 
turile <Asociaţiunii», comitetul central a adresat despărțămin- 


telor, pressei și în parte primăriilor comunale următoarele .. 


circulare: 
a) Circulara cu Nr. 1675/1922 de data 28 Noemvrie 1922, 


trimisă în peste 2000 de exemplare, în care li se atrage aten- 
` ţiunea asupra îndatoririlor față de propaganda culturală în -. 
timpul iernii: ţinerea de prelegeri, şezători culturale şi cursuri 


de analfabeți; înfiinţarea agenturilor, bibliotecilor poporale şi 
caselor de cetire; propaganda pentru loterie, pentru răspândirea 


calendarului, a Bibliotecei populare şi a revistei «Transilvania». * 


Mai departe li-se atrage atenţiunea asupra armonizării activității 
lor cu activitatea altor societăţi culturale şi economice, asupra 
propagandei cooperative şi, în acelaşi timp, să lucreze după 


îndrumările date de comitet pentru obţinerea terenului necesar À 
pe seama unei Case Naţionale în fiecare comună. (Pentru ob- j 
ținerea acestui teren s'a dat, cum amintim şi în alt eS o cir- 4 


culară în 4000 de ex.); 


b) Altă circulară cu Nr. 710 de data 20 Maiu 1923, în care ‘i 
li se cere despărțămintelor darea de seamă obicinuită asupra `} 
activității desvoltate în anul de gestiune trecut, li se arată acti- f 
vitatea unei agenturi şi Case Naționale model a <Asociaţiunii> 4 
(cea din Vereşmort, desp. Vințul-de-sus), li se anunță angajarea să 
conferențiarului propagandist al «Asociațiunii», di loan Neagoe, -4 
care pe viitor stă la dispoziția despărțămintelor şi agenturilor 34 


„noastre; 


— 313 — 


c) A treia circulară a fost dată în scopul serbătorirei se- 
mmicentenarului dela moartea eroului Avram - Iancu; 

d) A patra circulară s'a dat în scopul serbătorirei pretu- 
“indeni a semicentenarului dela moartea Marelui Mitropolit 
„Andreiu Şaguna, primul prezident al <Asociaţiunii>; - 

e) S'a trimis un apel şi liste de subscripții fii 500 ex. 
pentru contribuiri la augmentarea - fondului cultural <Andreiu 
Bârseanu» şi alt apel şi liste de subscripţii pentru colectarea 
-de abonamente la publicaţiunea asupra vieții şi activității lui 
“Simeon Bărnuţiu, de di Gh. Bogdan-Duică. 


VII. Propaganda noastră teatrală. Dupăcuma am arătat 
şi în raportul nostru asupra anului trecut, simțindu-se tot mai 
mult nevoia unui teatru românesc bine organizat, serios și în - 
măsură de a face educaţia - artistică şi naţională a publicului . 
nostru, dupăce multe trupe din vechiul Regat nu satisfăceau 
nici ca repertoriu nici ca artă dramatică, instituţiunea noastră 
-sa cugetat şi la această problemă, cercând mai întâi să vină 
în ajutor şcolarilor, îndeosebi celor din seminariile teologice și 
-şcoalele normale, meseriașilor şi diletanţilor noștri de tot felul, 
„cari ne cereau sfatul şi sprijinul la reprezentațiile lor. De aceea 
încă în vara anului 1921 a angajat pe d! Nicolae Bâilă, artist 
“dramatic în Sibiu, sä ţină cursuri de dicţiune elevilor, mese- 
riaşilor. şi altor. persoane dornice de a juca teatru. Activitatea 
desvoltată de dl Băilă în anul 1921/22 a fost trecută în raportul 


„comitetului pe acel an. in anul de gestiune 1922/23, din lipsa - 


-de mijloace imateriale, dar mai ales din cauza desinteresării pu- 
blicului nostru sibiian pentru artele irumoase,. activitatea dlui 
“Băilă pe terenul teatral nu a fost prea rodnică. Deabia a putut | 
înjghebă' cu elevii şi elevele şeoalelor noastre 2 reprezentații : 
“teatrale şi anume: Feeria «lleana> de I. Borcia, din prilejul adu- 


nării generale şi a «Fetiţei orfane» de A. Melin (Alexandru Lu- . | 


pean). Este adevărat, că acestea având.şi părți muzicale au.re- 
clamat mai mult timp pentru studiarea lor decât piezele în proză. 
Pe lângă câştigul material şi moral al acestor reprezentații s'a . 
putut cogstată desvoltarea gustului la elevii școalelor noastre 
pentru studiarea cantului şi dorinţa de a deveni cântăreți-solişti, 
“E un nou îndemn pentru generaţia mai tânără, care în anii din 


armă an neglijat aproape cu totul acest ram al artei. 
2 a 


— 314 — > 
-« Cursul de dicţiune, ţinut intreg anul școlar cu elevii cla 
„selor i—VI dela Şcoala Normală <Andreiu Şaguna» a adus re 


„Sultate, cari se vor puteă vedeă și apreciă mai bine atunci, când. 
aceşti viitori învăţători vor pune în praxă ceeace au învăţat în - 
aceste cursuri: desvoltarea vocei, intonaţia corectă a poeziilor, ` 
curagiul şi tainele regisoratului, ceeace pentru învățătorul de- 


. mâne .constitue un capitol important pentru activitatea extra-- 
` şcolară. - 


- In legătură cu aceste cursuri dl Băilă le-a arătat elevilor 


iisemlsătatea <Asociaţiunii> şi scopurile ei. 
Pentru încurajarea elevilor a aranjat în ziua de 25 Martie 


1923 un concurs de dicțiune și declamație, cu care ocazie saw 


distribuit la cei mai buni 4 elevi premii în cărţi din Biblio- 
- teca poporală a instituţiunii noastre. Pentru desvoltarea simțului 


- critic al elevilor şi pentru controlul acestuia a instituit o comisie- ` 


` compusă din 2 elevi şi 2 profesori, cari au avut să clasifice pe 


concurenți după următoarele criterii: á) voce, b) dicţiune, c> 


înţelegerea poeziei, d) intonaţia, e) memoria, f) curagiul. 
Ministerul Cultelor şi Artelor, socotind că acțiunea iniţiată. 


de <Asociaţiune» pentru educaţia naţională şi artistică prin teatru, ; 


în părţile ardelene poate. să fie de mult folos, ne-a pus la di- 
spoziţie pe anul 1922/23 o subvenție de Lei 400,000:— cu care 


di Băilă va începe dela Octomvrie 1923 a da reprezentații de: 


E: 
z 
E 
} 
i 
E 


teatru sub auspiciile <Asociaţiunii» în SiON și o seamă de orașe: -> 


Şi orășele din părţile noastre. 


_ Planul de acţiune prezentat de dl Băilă a fost sobei de ` 


comitetul central, încredințându-se problema repertoriului unei 


comisii numite anume, iar problema financiară comisiei finan- `: 


ciare a «Asociațiunii» în frunte cu prezidentul. 


XIII, „Biblioteca poporală a Asociațiunii“ în anul 1922 
sa îmbogăţit cu următoarele cărticele: Nr, 105. Avram lancu, 
crâmpeie din vieaţa şi din vremea lui, de Joan: Georgescu; Nr. 
106. Invățătură şi petrecere, carte de cetire întocmită de |. Geor- 


gescu; Nr. 107. Jon Constantin Brătianu de O. Sumea; Nr. z 


108. Calendarul: Asociaţiunii> pe 1923; Nr. 110. Sămânţa tn- 


ME e felepeiunii de M. Sa Regina României Maria. 


7 


— 315 — 


Dacă adaogăm la aceste șase broșuri tipărite în 1922—1923 _ 
și pe cele 17 tipărite în anii 1920, și 1921, avem în total 23 
(douăzeci și-trei) broșuri tipărite de <Asociaţiunea> noastră în - 
seria din urmă a bibliotecii sale poporale. 

Precum se poate vedeă și din înşirarea broşurilor de mai 
sus, această bibliotecă e onorată cu înalta colaborare a M. Sale 
Regina României Maria, care a publicat în Nr. 110 o frumoasă 
poveste poporală de un adânc înțeles simbolic: <Sămânţa înfe- 
lepciunii>. ` Se cuvine, deci, să aducem și la acest loc omagiile 
noastre de cea mai profundă gratitudine şi rela opiuaja Augustei 
Autoare pentru această distincțiune. 

Din ce în ce creşte și interesul cetitorilor pentru această 
bibliotecă. La începutul lui Iulie a. c. librăria Pavel Suru din 
Bucureşti cumpără câte 1000 (una mie) exemplare din Nrele 92, 
93, 94, 96, 97, 98, 99, 101, 102, 104, 105 și 107. — Biblioteca 
Curţii Regale din Bucureşti încă a onorat biblioteca noastră 
poporală în mai multe rânduri cu comande de cărți. Astfel din 
Nrii 92 (Satul meu, un sat din Ardeal. de I. Georgescu) şi 98. 
(Istoria lui Tudor Vladimirescu) a comandat câte 15 exemplare 
şi 105 (Avram Iancu) de acelaş autor 30 ex. 

Ni se fac însă o mulțime de cereri de a gratitică colecţii 
din biblioteca noastră poporală în nenumărate. centre rurale şi 
urbane, cereri la care abiă putem răspunde în lipsă de mijloace 
materiale. Scumpetea cea mare de hârtie şi de tipar ne impie- 
dică să vindem aceste broşuri pentru preţurile bagatele dinainte 
de răsboiu (20 bani exemplarul). Cu toate prețurile urcate de 
astăzi (3—6 Lei), această bibliotecă este mai ieftină decât alte 
biblioteci similare, fiindcă <Asociaţiunea»> nu vrea să realiseze 
nici un beneficiu din vânzarea ei, ci numai să-şi scoată chel- 
tuelile avute cu hârtia și tiparul. 


Facem, deci, un călduros apel cătră. toţi “membrii instituției 
noastre și cătră toți oamenii de bine să sprijinească instituţia 
noastră, între altele, cumpărând cât mai multe exemplare din 
- cărticelele, tipărite în biblioteca noastră poporală şi aflate bune 
şi corăspunzătoare nevoilor noastre culturale,: atât din partea 
secţiilor goastre ştiințifice-literare, cât şi din partea presei înţe- 
legătoare. Urmând acestui apel al nostru, ei vor urma augu- 
stului exemplu oferit de iubita noastră dinastie care sprijinește, 

2° 


= 16 = 


„atât moral cât şi material, biblioteca. poporală a- instituțiunel :. 
noastre, care se află, ea însăși, sub Pregeainpsa: de onoare a M. 
Sale Regelui Ferdinand I, 


IX. Revista „Transilvania“ a continuat să apară lunar 4 
şi în 1922, ținând seamă, ca şi în trecutul apropiat, de nevoile .: 
speciale ale vieţii noastre românești, bine înţeles în limitele 
posibilităţii date. Astfel, fiindcă în adunarea gen., ținută la 28 și - 
29 August 1921 în Sighetul Maramureșului, la propunerea re- .: 
prezentanţilor societăţii de folk-lore din Anglia («The Folk-Lore ~; 
Society») dd. A. R. Wright şi W. A, Craigie, s'a primit ideea - 
de a se da o mai mare atenţiune produselor literaturii popu-. ~ 
lare, în cursul a. 1922 revista noastră a publicat o mulțime de 
versuri, legende, tradiţii și alte însemnări populare. Cu prilejul 
împlinirii celei dintâi jumătăți de veac dela întemeierea insti- 
tutului de credit şi economii . «Albina» (1872—1922), revista 
noastră nu puteă să rămână indiferentă; a închinat, deci, în în- .; 
tregime Nr. 3, acestui vechiu şi binemeritat institut de credit -+ 
- şi economii care, ori de câteori . s'a ivit vre-o- lipsă e ordin 
material în vieața publică a Ardealului şi în special a <Asocia- 
ţiunii» noastre, refugiul nostru obișnuit a fost şi este el, aflând 
totdeauna ascultare, înţelegere și sprijin. —.In Septemvrie 1922, 
implinindu- se 50 de ani dela moartea eroului nostru naţional 
Avram lancu, am dedicat Nr. 9 din revistă memoriei lui scumpe, 
aducând nu numai amintiri, documente, scrisori şi însemnări 
' despre el, ci și cântece pentru cor mixt cu solo de bariton 
<lancu şi murgu>, muzita de N. Oancea (în suplementul' mu- 
zical al revistei) şi arătând ce mai e de făcut pentru eternisarea -~ 
demnă a memoriei lui. — Nr. 10 al revistei «Transilvania» a . - 
fost inchinat amintirei neuitatului nostru fost preşedinte Andreiu - . 
 Bârseanu, care timp de 30 de ani şi mai ‘bine a ilustrat deo- ; 
potrivă: şcoala, literatura, economia şi cultura şi-a condus timp 
de 11. ani cu tact și prudenţă deosebită <Asociaţiunea> noastră 
până în clipa: din urmă a vieţii sale binecuvântate. — Pe lângă  - 
aceste mari evenimente naţionale, revista noastră a semnalat, < 
- după cuviinţă, la răbojul cronicilor sale: centenarul nașterii lui ` 
Gustave Flaubert, tricehtenarul naşterii lui Mdliăre; semicen- . 
tenarul morţii lui Giuseppe Mazzini; jubileul de: 60 de ani al 
abatelui Metodiu Zavoral; serbările centenare Petöfi ş. a. 


i 
3 
E 
ai | 
ră 
4 
eA 

i 
„st 


N = 


| — 317 i 


„__ Ca şi biblioteca noastră poporală, e cerută şi revista «Tran- 
silvania> gratuit de foarte multe societăţi, casinouri, biblioteci, . 
case de cetirè ş. a, deși, între toate publicaţiile similare, aceasză - 
revistă are abonamentul anual cel mai redus: 50 Lei pentru 
membrii < Asociațiunii» și 70 Lei pentru nemembri. 

În consecință, facem şi aici apel cătră toți membrii insti- 
tuţiunii noastre şi cătră toţi ceice doresc să urmăriască fasele 
importante ale evoluţiei culturale din țară şi străinătate să spri- 
jiniască această publicaţie, făcând. cât mai multe abonamente. | 
Pe măsură ce se vor spori abonamentele, se vor face şi îmbu- 
nătăţirile dorite la această publicaţie: apariţie mai regulată, 
schimbarea formatului și a caracterului ei actual într'o revistă . 
ilustrată pentru familiile. noastre. româneşti, în care fiecine să-şi: 
găsiască paginile ce-l interesează. Acest ideal de publicaţie, 
fără sprijinul devotat şi statornic al unei mulţimi din ce in ce . 
mai mari de cetitori, nu. se poate ajunge. . Lozinca binevoito- 
rilor şi sprijinitorilor noştri trebue să fie, deci: abonamente, 
abonamente și iarăși abonamente! + 


X. Biblioteca „Astra“ s'a sporit cu trei fascicole valo- 
roase: Nr. 6. Viitorul tehnic-economic al României întregite, cu 
deosebită privire la exploatarea „gazului natural şi a forțelor 
hidraulice de inginerul Francisc Neugebauer .și tradusă de |. 
Georgescu à 10 Lei; Nr. 7. Jertfele Românilor din Ardeal, 
Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, aduse În răsboiul mon- 
dial din anii 1914—1918 de Teodor V: Păcăţian à 10 Lei și 
Nr. 8. Pictori francezi prin ţara noastră (1828—1856) de loan C. 
Băcilă, cu numeroase ilustrațiuni în text, à 20 Lei. Nrele ante- 
rioare ale acestei biblioteci sunt: Nr. 1. Istoria literaturii române, 
epoca veche, vol. I, de Sextil Puşcariu, à 25 Lei. Nr. 2. Tudor: 
Vladimirescu, dramă în cinci acte de N. lorga, à 15 Lei; Nr. 3. 
Prin România, Partea |, Ardealul de loan Georgescu, ă 30 Lei; - 
Nr. 4. Istoria Românilor până la întemeierea principatelor vol. I 
de Ştefan Meteş, à 30 Lei și Nr. 5. Cântece Poporale româneşti. 
pentru cor mixt de N. Oancea, à 25 Lei. 

Cu toate cererile atât de numeroase de a pune în comerț 
Nr. 3 și Nr. 4 din această. bibliotecă, deocamdată ele sunt re- 
zervate exclusiv pentru a se distribui ca premii de loterie la 
tragerile ce au fost și vor mai fi încă.. Cine doreşte să aibă 


"aceste preţioase lucrări, să cumpere cât mai multe bilete dela 


91-a 


doteria «<Asociațiunii» noastre. 

"Neavând nici această bibliotecă tiragiul cuvenit, facem și 
pentru lansarea ei un călduros apel către toţi membrii noștri, 
precum şi către toți oamenii de bine, dornici a cunoaşte istoria, 


literatura și pământul cu bogăţiile și frumuseţile neamului nostru, . ': 


* 


Dorind di Dr. Cornel Diaconovici, membru de, onoare al ~ 


«Asociaţiunii»> şi fost prim-secretar al acesteia, să reediteze, 
eventual, opera îngrijită de d-sa «Enciclopedia Română», cere 
20 exemplare dela <Asociaţiunea»> noastră. Având în vedere 


meritele neperitoare, ce d-sa şi le-a câștigat pentru această insti . 


tuţie, comitetul central îi donează ultimele 5 (cinci) exemplare 
ce mai posedă. Mulţumind comitetului central pentru această 
atențiune, di Dr. Diaconovici anunţă că a încredințat pe di Iuliu 


Moisil cu organizarea reeditării «Enciclopediei Române», care 


şi în viitor va apăreă tot sub auspiciile cAsociaţiunii» noastre. 


XI. Secţiile ştiinţifice-literare s'au întrunit în obișnuita 
şedinţă plenară la 13 lulie 1923 în Sibiiu. După cuvântul 
de deschidere al domnului - vice-președinte, secretarul literar 
d! loan Georgescu işi ceteşte raportul către ședința plenară, - 
făcând propunerile: cuvenite, care se iau la cunoştinţă şi se 


Ee 


E. i 
cască ba sp 300 Ala es 


admit ca bază de discuţie. Cele dintâi trei propuneri (de a se 
" adresă telegrame omagiale M. Sale Regelui și A. S. R. Princi- 


pelui moştenitor, de a se mulţumi dlui T. V. Păcăţian pentru 
lucrarea statistică «Jertiele Românilor», precum şi inst. «Albina» 
pentru ajutorul anual de 50,000 Lei), făcute de d! secretar literar, 
se primesc fără discuţie. Celelalte propuneri se discută în ṣe- 


dinţele singuraticelor secţii. Reintrunindu-se după amiazi la ora 4 ` 


în ședință plenară, .raportorii singuraticelor secţii îşi cetesc ra- 


- poartele, pe urmă se deschide discuţia generală. Se ia act de 


noua constitujre a secţiei literare-artistice, precum și de aceea 


a secţiei de ştiinţe sociale. Biuroul şi comitetul central e invitat 


„să ia măsuri pentru reorganizarea secţiei industriale-tehnice. 


- Publicaţiile <Asociaţiunii> sunt aflate, corespunzătoare posibili- 


tăţilor momentului, Secţia literară-artistică, graţie străduinţelor 
dlui Dr. H. P. Petrescu, a organizat, înainte de serbătorile Cră- 
ciunului o expoziţie de cărţi pentru tinerime in localurile in- 
stituţiei noastre. Secţia istorică-etnograiică propune să se cen- 


— 319 — 


ssureze prealabil orice lucrare, ce urmează a se „tipări de <Asocia- 
iune». D. Al. Lapedatu, membru în. secţia istorică, exprimă 
dorinţa de a se retipări în ediţii nouă numerele epuisate din «Bi- 
blioteca poporală a Asociaţiunii>, de a se publică în Biblioteca 
«Astra> numai cărţi privitoare la: literatăra, istoria şi geografia 
“României şi de a se preface «Transilvania» tn- revistă ilustrată 
pentru familii. Majoritatea secţiilor recunoaşte necesitatea lansării 
publicaţiilor, a loteriei şi a apărării «Asociaţiunii», aşa cum le 
înfăţişează domnul secretar literar. DI Silviu Dragomir, membru 
în secţia istorică, anunță ţinerea unei conferențe despre coloni- 


.zările străine pe pământul românesc-al Banatului, cu < prilejul . 


„adunării generale din Timişoara. Şedinţa plenară acordă pre- 
miul Scotus Viator de 2000 Lei dlui Ion Clopoţei pentru lu- 
<rarea sa despre «Revoluția din 1918 și unirea Ardealului cu 
România», purtând ca motto cuvintâle: «Prin democraţie. la 
progres», asemenea premiul de 10,000 Lei pentru lucrarea pri- 
vitoare la anii 1848—9 și faptele de arme ale lui Avram lancu 
-dlui Teodor V. Păcăţian. Pe lângă propuneri de amănunte 
secţia medicală cere încuviințarea unui budget de 15,000 Lei 
pentru o lucrare de geografie medicală, ce proectează sub con- 
“ducerea preşedintelui ei, a dlui Dr. Gheorghe Preda. Secţia 
economică cere să se rezerve locuri de case naţionale cu pri- 
lejul reformei agrare în fiecare comună românească, să se aran- 
-jeze expoziţie de industrie casnică în Avrig, cu prilejul serbării 
centenare G. Lazăr și să se angajeze maestrul împletitor Karl 
“Schrodt pentru a fi trimis în lunile de iarnă în trei regiuni 


deosebite (Câmpia Ardealului, Bihor şi Maramureş) pentru a: 


-organizà cursuri de împletit și lucru manual. In şedinţa sa din 
“9 Octomvrie 1922 secţia economică a cooptât cu unanimitate 
ca membru şi secretar al acestei secţii pe di Nic. Frâncu, func- 
ionar la <Banca Centrală», sucursala. Sibiiu şi a stabilit pro- 
-grama expoziţiei de vite din Sebeşul-săsesc, pentru. care comi-. 
rtetul central a votat suma de 3000 Lei. Din raportul asupra 
“expoziţiei şi a anexelor lui rezultă, că expoziția s'a ţinut la 
«data fixată în Sebeşul-săsesc. Ca delegaţi ai secţiei economice 
pentru Conducerea lucrărilor expoziției au fost: di D. Comşa 
ca preşedinte al juriului și dl Nic. Frâncu ca secretar, impreună 
cu dnii Florian Sonea și I. S. Ordean, profesori la şcoala eco- 
nomică din Geoagiu și membri în această secţie. Afară de 


i 


— 320 — 


aceştia au fost aleşi 12 reprezentanţi de ai expozanţilor. Saw. 
prezentat 48 proprietari cu 66 vite cornute şi 71 oi, toate dim ; 
Sebeșul-săsesc, Șugag. şi. Câlnic. Di preşedinte al juriului a: 


- ţinut înainte de premiere o cuvântare despre însemnătatea cre-. 


șterii vitelor şi a expozițiilor. In total s'au distribuit 29 premii: N 


- în suma de 2310 Lei. Alte cheltueli de plasare, imprimate etc.. 
988 Lei. In total 3298 Lei. Pe lângă suma acordată de comi-- 


„ tetul nostru central, a donat în acest scop și inst. <Sebeșana» 200 ~; 


Lei. Biuroul central a stăruit apoi să se aranjeze o expoziţie de 
poame în Orăştie. Din pricina recoltei slabe secţia. a renunțat- 


Se 


n 


la această idee.. Secția şcolară care a discutat în mai multe . 


- şedinţe anterioare modalităţile serbătoririi lui Gheorghe Lazăr, 
„ fixând un vast program, după înţelegerea prealabilă cu Mini-- 


-sterul instrucţiunii publice şi cu alţi factori, comunică programul: |. l 


definitiv al acestor serbări. Şedinţa plenară proclamă aleși pe- 
următorii cinci membri corespondenţi în secția literară-artistică = 
dnii Joan Bașiția, profesor de liceu în Beiuş; Dr. Jindra Flajš+ 


hans, lectoră de limba română la universitatea din Bratislava, - 


Francisc Hubic- Vertileanu, profesor de liceu în Beiuş; Antoniu 
Kudrnaă; ataşat la legaţiunea cehoslovacă din Bucureşti și Leca 
Morariu, profesor şi redactor în Cernăuţi, — iar pe dl Dr. Joan: 


`. Colfor,' profesor de teologie în Blaj, membru activ în secţia șco- 


lară. Conform proectului de regulament al 'secţiilor științifice- 
literare alegerea acestor membri trebuie. aprobată de adunarea. 
generală proximă, Procesul verbal al şedinţei plenare a secţiilor 
îl dăm în anexa Il. 2 z 


` XII. Conferențe, prelegi, şezători culturale, aparținând: 


programului primordial de acțiune culturală a <Asociaţiunii»,. 
„au format una din problemele noastre de căpetenie. Astfel re- 
marcăm cele 9 discursuri funebre, cu prilejul morţii regretatului: 
nostru preşedinte Andreiu Bârseanu; cuvântul de , deschidere, 
rostit de |. P. S. S. Dr. Vasile Suciu la 8 Noemvrie 1922 în. 


Sibiiu . despre regretatul nostru președinte Andreiu Bârseanu,. 


precum şi despre nouele probleme culturale ale <Asociaţiunii» 


noastre, apoi Conferenţa despre testamentele noastre corporale: 


şi sufleteşti, rostită tot cu acest prilej de domnul Dr. Ge-. 
orge Preda, iar în seara zilei a doua șezătoarea organisată de: 
unii representanţi ai. Societăţii Scriitorilor Români, membri și 
în secţia noastră literară- artistică. Tot între conferenţele rostite: 


* 


st Ario 


— 321 — 


la centru e de notat conferența despre <Trei-Mihai> (Mihai Vi-- 
teazul, Mihai Kogălniceanu și Mihai Eminescu), de di Mihai: 
Eliescu, profesor în Braşov, cea despre Cehoslovăcia, ţinută şi. 
la Făgăraș, cu proecţiuni de schiopticon de df Dr. H. P. Pe- 
trescu; conterenţele despre Louis Pasteur ale domnilor Dr.. 
G. Preda și |. P. S. S. Dr. Nicolae Bălan; ciclul de: 3: con- 
ferenţe despre arta românească și probleme, artistice de dł I, D.. 
Stefanescu, precum și conferenţa despre însemnătatea culturală 
şi literară a Sibiiului, rostită de secretarul nostru literar, di loan “ 
Georgescu, cu prilejul șezătorii S. S, R, ca cuvânt de deschi-. 
dere, în 17 Maiu 1923. Deosebit, pentru meseriaşii din localitate, 
au ţinut conferenţe de interes social și religios d-nii Trandafir: 
Scorobeţ, I. Dăncilă şi Dr. V. Lăzărescu, Ce sa făcut în 
comunele din împrejurimi, se poate ceti ia despărțământul. 


Sibiiu, unde sunt trecute în revistă şi conferenţele “văpitoreşii; 


ținute în cadrele. instituțiunii noastre. - ” 


“În fruntea tuturor despărțămintelor stă Clujul prin fru- ' 


moasa strie de 24 conferențe organisate la centru, cu subiecte: 


din cele mai variate și interesante domenii (sociologie, religie, ' 


filosofie, istorie, literatură, ştiinţe naturale, economie, medicină, . 
jurisprudenţă ș. a.), precum şi cu număroase prelegeri, împreu-. 
nate cu alte representaţii artistice în comunele rurale aparțină- 
toare despărțământului Cluj al <Asociaţiunii». 

Sunt vrednice de toată lauda pentru activitatea-lor des- 
voltată pe acest teren şi o seamă de alte harnice despărțăminte,. ` 
cum se poate vedeă în anexa I a acestei dări de seamă. 

“Pentru înviorarea conierenţelor e de dorit, de- o parte,. 
înmulţirea schiopticeanelor existente astăzi în diferitele noastre- 
despărțăminte și înzestrarea lor cu diapozitive nouă din dome- 
niul. geografiei, istoriei și industriei naționale, apoi din acela at: 
ştiinţelor naturale, iar de altă parte chiar procurarea unui cine-. 
matograf ambulant care încă ar fi de mare însemnătate pentru: 
educaţia poporului nostru. 

Cu ocazia seratelor dansante organizate de Adai 
noastră în diferitele centre, dar mai ales la-Sibiiu, s'a stăruit: 
pentru păstrarea porturilor şi a jocurilor neaoşe românești, cu 
evitarea costumelor și a dansurilor străine. (shimy, . foxtrot, 


tango şi alte năzbâtii internaţionale). E de datoria unei instituții 


e 


— 322 — -` 


somânești, cum este <Asociaţiunea> noastră să cultive în rându 
- Antâiu ce este românesc, lăsând ce este străin în seama.străinilor, 


XIII. Muzeul central a fost aranjat din nou în vara a. 1922. ~ 
AIndeosebi secția etnografică a acestui muzeu, care cuprinde.” 
atâtea comori de artă, s'a așezat în dulapuri nouă cu geamuri * 
de sticlă pentru a puteă fi mai ferită de acţiunea dăunătoare. 
„a razelor solare, precum şi a altor agenţi externi. Ne mai pu- 
tându-se păstră pânzele şi cartoanele marelui nostru pictor Oc- - 
'tavian Smighelschi, cumpărate de <Asociaţiunea> noastră dela . 
familia acestuia cu suma de 200,000 (două sute mii) Lei, în lăzi 
şi legături cum s'au păstrat până acum, din cauza deteriorării : ` 
la care erau expuse, ne-am văzut necesitaţi a desființă sala- . 
moastră de solemnități din -edificiul muzeului nostru central și. -: 
a o destină pentru expunerea picturilor Smighelschi. Cu noul 
aranjament al muzeului (mobilier, cadre de tablouri etc.), am - 
cheltuit suma de 149,031 Lei 41 bani. — In cursul anului trecut 
-muzeul nostru central s'a imbogăţit cu 18 obiecte. Remarcăm 
aici generoasa donaţiune de trei busturi (Horia, Cloșca şi Crişan) 
a dlui librar din București George Sfefea; donaţiunea de trei 
părechi de panglici dela drapelul fostului Regiment 64 Orăştie : 
a dlui Col. D. Florian care, în numele ofiţerilor acestui Regi- `: 
ment, ne-a mai pus în vedere şi donaţiunea unui tablou de 
“amare interes istoric; dl Dr. Zos. Chirtop, advocat în Câmpeni a 
«donat 6 sigile oficiale ale Consiliului Dirigent, resortul afacerilor 
interne, ca să se păstreze în muzeul nostru ca amintiri istorice. 
S'a cumpărat apoi şi un tablou al marelui patriot Take Ionescu. 
Muzeul nostru central atrage din an în an tot mai mulţi 
visitatori. In anul expirat a fost visitat de 3509 persoane (foarte 
- număroase licee, şcoli normale, medii ş. a.) Remarcăm dintre 
visitatorii străini pe d-na şi dl Henri Focillon, profesor la uni- 
versitatea Lyon; d-na şi dl Alfred .E. Zimmern; <admiratorul 
frances> Peroux; Dr. Giorgio Floridia; Dr. Renault. 
Se sporesc și membrii fondatori ai muzeului nostru central 
(à 1000 Lei), mai ales între frații noștri din America. Astfel dl 
Andrei Popovici, redactorul ziarului «America» ne-a trimis 2000 
Lei taxă dela di Dr. Horia Ropcia din Cleveland-Ohio şi 200 
Lei dela dl Const. Dian, student la univ. Detroit-Mich. DI Ilie 
Androne din New-Duluth Minų 1400 Lei. DI Miron Benchea, 
Martins Ferry, Ohio, ne-a trimis odată 3530 Lei și altă dată 


— 323 — 
2000 Lei abonamente, taxe de membri, preţuri de bilete de 
doterie ș. a. Tot dl Andrei Popovici ne-a trimis apoi un cec de 
10,000 Lei ca taxe de membri fondatori ai muzeului şi <Aso- 
ciaţiunii» dela 7 domni (à 1400 Lei) și 600 Lei pentru bilete de 
loterie, dimpreună cu o inimoasă scrisoare către secretarul no- . 
stru literar dl |. Georgescu. Acesti 7 domni sunt: A. Popovici, 
Gh. Stănculescu, Harry Rikh, Il. Heprian, Maria Bogăcianu, L 
Gaşpar şi I. V. Nestorescu, E 

Ne-au mai trimis însemnate sume de bani d- nii G. Matioc . - 
din Buffallo N. Y. 1400 Lei; G. Velican, Detroit Mich. 2000 Lei; 
Nic. Dufu, Stenloenville-Ohio 1000 Lei; Bobby Domitroff un 
«dolar pentru 8 lozuri; Salomia Baciu Detroit Ave, Cleveland- 
«Ohio, 1400 Lei și Joan Pușcașiu în Kokomo . Indiana P. B. 
1500 Lei. : 

Pe lângă aceștia s'au mai înscris: Primăria oraşului Hu- 
-nedoara; Lic. S.. Sava Bucureşti; Fabrica de mobile Baciu et' 
“Comp., Sibiiu şi Ministerul Cultelor: şi Artelor București. 

E nevoie absolută de colecte şi donaţiuni din ce în ce 
mai mari şi mai număroase, deoarece apartamentele existente 
ale muzeului nostru central sunt neîncăpătoare pentru coleețiile 
acestui muzeu care astfel sunt expuse deteriorări? 


XIV. Biblioteca centrală e menită să ia o dešvòltare din 
<e în ce mai îmbucurătoare, Conform nouei legi pentru com- 
plectarea art. l. al legii din 19 Martie 1904, publicată în «Moni: - 
dorul Oticial+ Nr. 265 din 19 Decemvrie 1922: «Proprietarul 
oricărui atelier de arte grafice: tipogratie, litografie sau orice 
procedeu de arte grafice este obligat să trimită din orice carte, 
ibroşută, revistă, ziar, note muzicale, hartă geografică, planuri, 
“stampe, portrete, tablouri, foae volantă şi orice altă reproducere... 
«câte 1 (un) exemplar bibliotecii centrale a <Asociaţiunei pentru 
diteratura şi cultura poporului român» (Astra), Sibiiu. (Vezi 
«Monitorul Oficial» Nr. 205 din 19 Dec. 1922 pag. 1). Legea 
„ „aceasta e de capitală importanță pentru desvoltarea ulterioară 
„a bibliotecii noastre. Se cuvine, deci, să aducem și la acest loc 
-cuvenitele mulțumiri dlui ministru al instrucţiunii: Dr. C. Anghe- 
descu și dlui ministru de justiţie loan Th. Florescu pentru ne- 
:preţuitele servicii aduse prin această lege. 

D. Antoniu Kudrnáč, atașat la .legaţiunea cehoslovacă din 
fBucureşti, a donat 26 publicaţiuni în îranţuzeşte privitoare la 


"să se evatueze casele <Asociaţiuriii> din Sibiiu “de chiriaşi şi ; 


„ danfentul corp. 7 armată “a-reservat pentru moment dosarele și: 


„suma de 5000 Lei. dela văduva dna. Otilia lacob Mureşianu. 


— Banca «Albina» a ciimpărat cu 25,000 Lei pe seama acestei ` 


încăperi disponibile, secretarul nostru literar di Joan Georgescu :: 


mulțumiri Ministerului de răsboiu pentrucă a salvat de pieire: 


— 324 — 
noua Republică cehoslovacă, : aliata, vecina şi amica noastră. i 


biblioteci volumul «La Roumanie» publicat la Paris de dna 2 
-Maria lonescu sub auspiciile M. Sale Regina României Maria. “4 
Marinimoşilor donatori li se aduc cuvenitele mulţumiri. 

Pentru aranjarea colecţiilor din ce în ce mai număroase ` 
de cărți, reviste, ziare' etc. e nevoie absolută nu numai de 
dulapuri, ci şi de încăperi nouă. In consecință, trebue stăruit |“ 


să se folosească pentru scopurile speciale ale acestei last ; 
{iuni, în deosebi. pentru bibliotecă şi 'muzeu. “i 


XV. Arhiva „Asociațiunii“ sa sporit în 2 Ianuarie 1923. - 
cu arhiva fostului corp 12 de armată austro-ungar, donată in-` < 
stituțiunii noastre de Ministerul de răsboiu. Neavând, deocamdată, 


și custodele muzeului nostru central dl Joan Banciu au așezat 
această arhivă în suteranele muzeului central, pe rafturile unde ` 
se aflau pachetele cu colecţiunile bibliotecilor noastre populare. 
Cele peste 1000 de convolute, dosare, indice, registre, procese 
verbale ş. a. ni s'au: predat pe lângă acte în regulă. Coman- 


registrele din 1784/5 şi anii :1848/9 pentru a studià actele de 

interes pur militar. Sperăm că toate aceste acte de mare interes- ; 
istoric vor ajunge în timpul cel mai scurt în proprietatea insti- ..: 
tuţiunii noastre. Se cuvine să exprimăm şi la acest loc sincere 


atâtea acte și documente importante relative la istoria Transil- 
vaniei din ultimii 200 ani. — Arhiva noastră sa mai îmbogăţit ; 
şi cu compoziția «Imnul Astrei» de lacob Mureșianu text de 
A. Bârseanu, partitură generală: orhestră, cor bărbătesc, vocile: 
de orhestră, împreună cu partea de violoncel, cumpărată pentru: 


XVI. Loteria „Asociaţiunii“* a fost organizată, precum 
se știe, pentru înfăptuirea unor mari probleme culturale-naţio- îi 
nale, cu încuviințarea autorităților în drept. 

. Resultatul propâgandei şi vânzărilor din anul al doilea de 
loterie e încă şi mai puţin mulţumitor decât în anul dintâiu, `: 
deși nici acela ma fost cel așteptat de noi. : a 


— 395 — = 
In anul dintâiu ne-au sprijinit simţitor câțeva institute finan- 
<iare româneşti («Banca Românească», «Banca Naţională a Ro 
mâniei», <Albina> ș. a.). In anul acesta însă singură adunarea. 
deputaților a înțeles să Sprijinească scopurile loteriei noastre, 
denunțând. la diurna de pe o zi pentru scopurile acestei Zoterii. 
'Reţinem din frumoasa. propunere făcută de dl. deputat I Si 
mionescu, prof. univ. laşi, următoarele: «Pentru toate -aceste 
scopuri lăudabile, unele mai mărețe decât altele, « Asociaţiunea» 
are nevoie de bani. O loterie ce i s'a îngăduit să lanseze, nu 
merge cum ar trebui, dacă la noi ar mai fi sădită conștiință 
actelor întâmplate. 
_ «Pentru deferenţa datorită de orice bun Român față de 
< Asociaţiunea» care a luptat din greu pe vremurile atât de vitrege l 
neamului; o 
«Pentru a.o încurajà în înfăptuirea scopurilor ce și le-a 
pus, atrăgând asupra lor atenţia tuturor. bunilor Români, dar 
mai ales ca semn că pe deasupra desbinărilor politice, vre- 
melnic, oricât de acute ar fi, stă dotinţa tuturora de a statornici 
«unitatea sufletească a Românilor pe temeiul culturii naţionale 
și a evlaviei ce datorăm faptelor înaintaşilor noștri. 
«Subsemnaţii propunem ca diurna deputaţilor pe ziua. de 
azi să fie donată Asociaţiunii transilvănene din Sibiiu, spre a 
i se mări fondul destinat întemeierii muzeului lui Avram lancu 
dela Vidra şi a ridicării monumentului (pe Câmpia libertăţii) 
dela Blaj» /. Simionescu, Iosif Popovici, Al. Iteanu, C. Alimă- 
. neștianu, loan Florescu ş. a. (Vezi < Monitorul Oficial» din 23. 
Aanuarie 1923, Nr. 16, Adunarea deputaţilor, sesiune ordinară 
1922—1923, şedinţa de Joi, 28 Decemvrie 1922 pag. 432—3). 
DI Dimitrie D. Holban profesor în Buzău, str. Sculpturei 
-3, încă ne-a făcut excelente servicii, vânzând 400 bilete de lo- 
terie elevilor dela liceu pentru suma de 6381 Lei şi 75 bani. 
Pentru. a dovedi seriositatea întreprinderilor noastre, am 
ţinut şi tragerea a doua a loteriei. Ea a început in 31 Martie 
1923 ora 41/, p. m. şi a durat până la 30 Aprilie 1923 ora 9 
dimineața, In acest timp s'au sortat 54,818 câștiguri în valoare 
de 1,500,000 Lei în prezenţa următorilor reprezentanţi de auto- 
rităţi: dd. I. Iliescu și Dr. Cornel Cărpinişan dela procuratura .. 
de stat; Ștefan Capătă şi D. Faur delá prefectura poliţiei de 
“Stat; Oprea Steflea dela prefectura județană și di Emil Episco- 


— 326 — 


pescu dela administraţia financiară din Sibiiu. Din partea i 
mitetului și biuroului central al «Asociaţiunii> au asistat dd. Qe- 
neral loan Boeriu, Dr. I. Bunea şi Dr. Vasile Bologa, precuna ; 
şi funcţionarii Joan Banciu, Romul Simu şi Const. Simtion. .. 
, Ar trebui să se vânză încă cel puţin de cinci ori atâtea ; 
bilete pentru a epuisă stocul de un milion de bilete, à 20 Lei, şi | 
“pentru a pune <Asociaţiunea> noastră în posesiunea mijloacelor? 
financiare necesare întăptuirii nouelor ei probleme culturale. 
Facem deci şi la acest, loc un insufleţit apel către toţ -: 
membrii și oamenii noștri de bine să sprijinească din toate pu-. : 
terile lor această mare întreprindere a noastră care, dacă izbu- : 
teşte, precum sperăm, schimbă în spre mai bine atâtea aspecte `: 
din vieaţa noastră publică. Când ne întâlnim unii cu alții, după - 
bineţele obișnuite să ne întrebăm şi: «Câte bilete ai cumpărat 
dela loteria Astrei?> 
“Ne facem o plăcere şi o datorie reproducând și la acest - 
loc frumoasa și folositoarea propunere făcută de entusiastub - 
nostru sprijinitor- d. Z. Simionescu, prof. univ. laşi, în ziarul. 
« Viitorul» Nr. 4342 din 4 Septemvrie 1922. D-sa scrie: : 
«In Anglia se obișnueşte a se serbă amintirea morților ` 
căzuți în răsboiu prin câteva clipe de nemişcare. In ziua ani- 
versării, la anumit ceas, câteva minute încetează orice activitate.. : 
Oamenii se opresc din mers, unde i-au prins clipa. E o pauză “ 
de reculegere în forfota vieţii, e rugăciunea. mută a fiecăruia. -. 
pentru sufletele celor dispăruţi. Chiar și indicaţiunile ce ar în- 
semnă o grevă generală se obişnueşte acum a se arătă prin 
încetatea lucrului pentru câteva momente. Să facem cu toţii 
un gest analog, ca semn al solidarităţii etnice. Gândul tuturora, 
- numai înt”o singură zi să fie a sacrifică chiar din nevoile cu- 
„rente cei 20 Lei pentru. cumpărarea unui bilet al Asociaţiunii 
din Sibiiu. Ca din pământ ar răsări Muzeul lui Avram lancu, 
măreţul monument de pe Câmpia Libertăţii, acel de lângă Turda. 
ca și Casele Naţionale din centrele înstrăinate. Nu numai că 
am căpătă încredere în noi, dar am stârni și fiorii îngrijorării 
` în acei care se bizuesc mult în reuşita uneltirilor lor ascunse, 
pe lfpsa noastră de solidaritate ca şi pe nesocotirea însemnătăţii, 
pentru viitorul nostru, a împrejurărilor prin care trăim ca nişte orbi>. 
Să urmăm cu toţii acest sfat frumos și folositor, cumpărând 
Ș cât mai multe bilete dela loteria- < Asociaţiunii». 


i — 327 — 

XVII. Averea „Asociaţiunii« în 1922, Cum se vede dim 
anexa Ill venitele fondulul general au fost în anul 1922 de Lei 
650,123*75, iar cheltuelile generale de Lei 531,696'67. Escedentul 
de Lei 118,527:08 s'a folosit ca amortizări şi dotați pentru anuk 
viitor. 


XVIII. Fondurile și fondaţiunile administrate de Aio 
ciațiunes au crescut în mod normal. Specificarea acestora, starea 
lor la sfârșitul anului 1922 şi întrebuințarea veniturilor se pot 
vedeă în darea de seamă, ` publicată ca anexă la acest raport. 

Fondurile şi fondaţiunile de care, mai ales, sa ocupat co- 
mitetul central în anul 1922, sunt în număr de 15. Lucrările re- 
clamate de prielnica lor desvoltare au fost: distribuirea burselor 
şi ajutoarelor, darea în arândă a imobiliilor de care dispun, ` 
vânzarea și prefacerea în bani a altor imobilii greu de admini- 
strat, subscrierea de acţii din emisiunea nouă pe seama lor ș. 
a. Numărul total al fondaţiunilor şi fondurilor administrate de 
instituţiunea noastră se ridică la 60, dintre cari o mare parte 
sunt create de însaşi «Asociațiunea»... : 

“Dupăcum am arătat cu alt prilej, comitetul “central a de- 
cretat întemeierea“ unui fond, prin subscripţie publică, deschisă 
de această instituţie cu suma de Lei 10,000— întru amintirea ` 
fostului ei prezident Andreiu Bârseanu. Adunarea generală tre- 
cută, aprobând această dispoziţie a comitetului, familia deceda- 
tului a contribuit la acest fond cu suma de Lei 50,000:—, instit. 
<Albina> Sibiiu, cu Lei 10,000:—, Centrala Caselor Naţionale, 
prin preşedintele ei di Colonel i. Manolescu tu Lei 9,000:—, îa-, 
milia Eremia cu Lei 5,000'—, Reuniunea femeilor române, Si- 
biiu cu Lei 1,335'—, laolaltă Lei 85,335'—.. Lansându-se liste ` 
de subscripţii, sau subscris până la data de faţă, pe această ` 
cale suma de Lei 24,394:—. Deci în total până acum Lei 109,729—. 
Subscrierile se continuă și la timpul său comitetul va face o 
dare de seamă amănunțită cu privire la această colectă, | 

Afară de aceste comitetul central a confecţionat 300 ilu- 
strate-fotografii ale defunctului prezident, cari se desfac în be- 
neficiul fondului. 

Dupăce s'a fost hotărât de mai înainte ca imobilele fon- 
dațiunii loan Petran din Cluj să se parceleze şi să se vândă, 
în cursul anului 1922 s'a făcut un nou plan de parcelare, care 
a fost aprobat de organele competente, aşa. că vinderea lor 


mi 


` teva sume mai mici, pentruca, apoi, tondaţiunea să se poată 


[a 


© — 328 — 


p'ar fi putut face. Interesându-se de castă imobilii şi Univej 
sitatea din Cluj, vânzarea nu s'a făcut până la data acestui 
port, rămânând ca soluţionarea să se facă, înainte de toate, 
conglăsuire cu interesele iondaţiunii, fixate în testament și 
terele fondaţionale. Pentru anul 1923 numitele imobilii ale fo 
daţiunii sunt date, ca și până acum în arândă. 

In cursul anului 1922 stau mai adaùs la efectele în ihis 
de Lei 95,378:— ale fondațiunii Doċtorului Corneliu Păcuri 
Bianu Lei 165,000'—, din vânzarea locului viran din: Bucureșt 
aparținător. acestei fondaţiuni, iar din vânzarea caselor din Cere 
navoda Lei 72.000'—, ridicându-se astfel fondaţiunea în total la. 
suma de Lei 332,378:—, şi rămânând să se mai încasseze ci 


inactivă. . 

' Mai amintim, că Academia Română împreună cu: cAsos: 
ciaţiunea», 'ambele legatare ale defunctului, au luat dispoziţi 
ca rămăşiţele pământeşti ale dânsului să fie transportate; dela :; 
Pireu (Grecia), unde au fost înmormântate, la Făget (judeţ 
Târnava-mică) în Transilvania, locul său de naştere, unde odih 
nesc şi osemintele scumpilor săi părinţi. 

Iscălindu-se în 4 August 1922 contractul prin care moşte-- 
nitorii dşoarei Tereza Pipoș au vândut casele din Sibiiu, str. 
Honterus, s'a depus la banca «Albina» în libelul C. 61. Nr. 57737. 
pag. 383 din an. 1922 pe numele Fondațiunii Tereza Pipoș, . 
administrată: de <Asociaţiune», Lei 50,000:—, vinculându-se_de- : 


“punerea în modul următor: Capitalul se poate ridică de cAso- - 


ciațiune numai după moartea dşoarei [da Pipoş, care cât timp ` 
“trăeşte are dreptul de a ridică interesele... Libelul a rămas la - 
dşoara Ida Pipoş, care a dat «Asociaţiuniis- o chitanță despre 
primirea libelului. | 
' Din vinderea imobiliilor fondaţiunii Mihail Albon, din i 
Blajova (jud. Timiş-Torontal), sa realizat suma de Lei 61,000'—. .. 
După vinderea şi întabularea în regulă a acestor imobilii pe 
numele cumpărătorilor, ni s'a raportat, că comisia de ocol pentru 
expropriere şi împroprietărire a expropriat atât terenul din câmp, . 
cât şi intravilanul, pe seama altor locuitori şi pe seama şcoalei, : 
fără să fi fost prenotată împroprietărirea. Comisiunea judeţeană 


„a aprobat această hotărâre, fără ca la prima pertractare sau la 


locul apelatoric să fi fost încunoștiințat reprezentantul <Asocia- - 


— 329 — 


ţiunii> sau însași <Asociaţiunea». Cu data de 1 Maiu 1923 s'a 
înaintat cerere de revizuire la Consiliul superior agricol, pentruca 
să nu aprobe exproprierea făcută fără ştirea noastră și a scuti 
imobiliile din chestiune de expropriere. 

La pertractarea în afacerea de moştenire după fondatoarea 
Iohkanna Moldovan n. Farkas, reprezentantul <Asociaţiunii» a 
declarat în numele acesteia, că primește legatele testate de de- 
cedata şi recunoaște de valid testamentul şi codicilele. Dintre 
erezi și legatari numai di Dr. Zoltan Vereș şi minorii ludita şi 
Ladislau Finna nu au recunoscuti testamentul de valid. Aceștia 
au fost îndrumați la proces. 

In 10 Februarie 1923 sa desbătut chestia lăsământului 
fondatorului loan Oncescu şi <Asociaţiunea» a fost împărtășită, 
în intelesul testamentului, cu 50 acțiuni dela banca <Sebeşana» 
din Sebeșul-săsesc. 

S'au luat dispoziţii pentru aranjarea în definitiv a fondului 
Nicolae Densuşianu. In deosebi s'a tratat chestia traducerii și 
tipărirei în limba franceză a «Daciei preistorice», monumentala 
operă a fondatorului și a tipărirei, la timp potrivit, a <Revoluţiei 
lui Horea» în Biblioteca «Astra». 

In urma dorinței dlui fondator Nicolae Motora, i sa în- 
găduit să-şi refacă literile fondaţionale în conformitate cu nouile 
împrejurări actuale, radical schimbate. 

Prezentându-ni-se sentinţa de expropriere, adusă în chestia 
imobiliilor aparținătoare fond. loan Pop Maior din Reghin, se 
vor luă măsuri ca partea expropriată pentru stat să fie eventual 
cedată <Asociaţiunii». 

Decedatul Gheorghe Tomoşoiu, în zid ierbii său, depus 
la notariatul public din Braşov, a lăsat o donaţiune de Lei 10,000-— 
pe numele <Asociaţiunii>. In contra acestei donaţiuni, la des- 
baterea ei, nu Sau ridicat excepţiuni de cătră moştenitori. 


Fericitul Pantaleon Lucuţa, căpitan în pens., Sibiiu, a lăsat 
«Asociaţiunii> o parte djn Biblioteca sa. Cărţile au fost primite 
și încorporate la Biblioteca <Asociaţiunii». 


Judetătoria de ocol urbană din Cluj ne-a adus la cuno- 
-_ştinţă, că cAsociaţiunea» este cuprinsă între legatarii fer. Gavril 
PPrecup, tost membru al comitetului nostru central, 

3 


— 330 — 


Aranjarea fond. Dr. Gheorghe Anca și soția sa Ana născ. '; 
Stepan, din Oraviţa, este aproape de îinalizare spre a se puteă E 
apoi înactivă în conformitate cu dispoziţiile fondatorilor. i 

Mai multe bănci, — dela cari o seamă a fondurilor şi 
fondaţiunilor administrate de <Asociaţiune» au un număr oare ` 
care de acţii, — ridicându-și capitalul de fondare, — au învitat 
instituțiunea noastră să opteze acţii; unele din aceste fonduri 
şi fondaţiuni nedispunând însă de numărar, nu sa putut optă şi 
pentru înlesnirea administraţiei s'a hotărât vinderea acțiilor. 

Din acţiile mai număroase, optate dela o seamă a insti- 
tutelor financiare, sau distribuit fondurilor și fondaţiunilor, cari 
au dispus de numărar,. 
| La aranjarea chestiunilor referitoare la fonduri şi fonda- 
țiuni <Asociaţiunea» a fost ajutată în mod binevoitor şi çu totul ` 
gratuit de următorii domni: loan Bianu, prof. univ., membru al Aca- 
demiei Române, Bucureşti, Dr. Lucian Borcia și Dr. Nicolae Petra, ” 
advocaţi, Sibiiu, Dr. loan Moldovan, adv. şi judecător, Beclean, ` 
Ing. loan F. Negruţiu și Dr. Elie Dăianu, Cluj, Dr. Valer Gaiţia, - 
adv. şi senator şi loan Geţia, protopop, Buziaș, Dr. lonel Oniţiu, 
adv., Sebeşul-săsesc, Dr. Const. Moga, adv., Braşov, Dr. loan 
Nedelcu, advocat, Oraviţa, Nicolae Hinţescu, farmacist, Bucu- 
reşti. Tuturor acestor domni le exprimăm călduroase mulţu- 
miri -pentru prețioasele servicii făcute fondurilor şi fondaţiunilor 
noastre, creiate de generoșii fondatori, pentru scopuri culturale 
şi de binefacere. 

l Averea totală administrată de «Asociațiune» se urcă la 
suma de Lei 1.980,896'20. 

Pentru anul 1924 comitetul prezintă onor. adunări gene- 
rale, în anexa IV proectul de buget cu Lei 839,785'—. 


Bursele şi bursierii. La concursele pentru burse și aju- 
toare, ce cAsociaţiunea> publică înainte de răsboiu, chiar şi 
pentru cele de câte 40 coroane, întotdeauna se prezentau ce- 
reri în număr mare. La concursele pentru bursele şi ajutoarele 
ce publicăm acum, adesea nu se prezintă de loc cereri. Cu 
100, 200, 300 şi chiar 500 de Lei anual, nici cel imai sărac elev 
nu se ţine ajutat. Astfel multe burse şi ajutoare nu sau putut 
distribui, în lipsa de cereri la concurs, şi ele au trebuit şi trebue 
să se capitaliseze, până la vremuri mai bune, când valuta se 
va amelioră. Totuş concursele pentru burse şi ajutoare se vor 


— 331 — 


publică, cum sau publicat și până acum, an de an, şi acele la 
cari se vor prezentă concurenți, se vor distribui. l 

Consemnarea bursierilor, cari au beneficiat în anul școlar 
1922/23 din veniturile fondurilor și fondațiunilor, administrate 
de societatea noastră, o prezentăm în anexa V. 


XIX. Internatul de fete al „Asociațiunii“. In acest In- 
ternat, administrat de <Asociaţiune»>, au fost adăpostite, conform 
înțelegerii făcute în 1919 cu Resortul cultelor și instrucţiunii 
publice al fostului Consiliu Dirigent Român, elevele cari au 
urmat, în anul şcolar 1922/23, liceul de fete al Statalui, în 
număr de 156. 

Veniturile Internatului, în anul şcolar 1922/23, au fost de 
Lei 1.340,172"03, iar cheltuielile pentru întreţinerea elevelor de . 
Lei 1.186,422:—. Restul de Lei 153,750:03 se foloseşte pentru 
reparaturile necesare la edificiul Internatului. 

In anul şcolar 1922/23 s'au făcut înlesniri la 3 eleve sâr- 
guincioase la învățătură şi sărace, adăpostite în Internat, în 
suma de Lei 3700. 

Bugetul Internatului pe anul şcolar 1923/24 s'a proiectat 
cu suma de Lei 1.630,000'—, iar numărul elevelor cu 120—125. 


XX. Membrii „Asociaţiunii“. La încheierea an. de ge- 
stiune, aSupra căruia facem această dare de seamă, instituția 
noastră a avut: 20 membri onorari, 402 membri ai secţiunilor 
ştiinţifice literare, 82 membri fondatori ai Casei Naţionale cen- 
trale, 591 membri fondatori ai <Asociaţiunii>, 2099 membri pe 
vieață, 56003 membri activi, 6407 membri ajutători, în total 
15214 membri. | 

Constatăm și de astădată cu bucurie, că numărul mem- | 
brilor <Asociaţiunii> a crescut treptat în anul 1922/23. 

Din considerații de economie, în timpul acesta de scumpete 
extraordinară a hârtiei și tiparului, nici de astădată nu am mai 
putut publică ca anexă în revista «Transilvania» consemnarea 
nominală a membrilor; dăm însă consemnarea lor sumară, după 
despărțăminte, în anexa VI. 

` Dintre membrii și binefăcătorii mai de seamă ai institu- 

țiunii noâstre, decedați în timpul din urmă, afară de regretatul 

prezident al ei, despre a căruia trecere din vieaţă comitetul a 

fost raportat în darea sa de seamă pe anul 1921/22, — avem 
, 3* 


~ 332 — ` 


durerea a aminti pe P, S. Sa Arhiereu Dr. Ilarion Puşcariu, 
membru de onoare, membru fondator și timp îndelungat vice- 
prezident al <Asociaţiunii>, care a încetat din vieaţă în 8 Sep- 


E 
À 
ŞI 


temvrie 1922, în etate de 80 de ani. Din acest trist prilej co- . 
mitetul central şi-a exprimat adâncile sale păreri de rău; pe < 
edificiul Muzeului <Asociaţiunii» s'a arborat drapelul de doliu, 

sa depus o coroană din flori naturale pe sicriul defunctului, . : 


cu inscripția: <Asociaţiunea: distinsului său vice-prezident»> ; s'a 
„ trimis familiei, pe adresa dlui Iosif Puşcariu, advocat, fratele 
„decedatului, o adresă de condolenţă; comitetul central, impreună 
cu funcționarii, au luat parte în corpore la serviciul religios, 
care s'a oficiat în Biserica catedrală din Sibiiu în 9 Septemvrie 
1922, și au însoțit sicriul cu rămăşiţele pământești. ale defunc- 
tului până la gara Sibiiu, de unde a fost transportat la Bran; 
pentru a se aşeză spre vecinică odihnă în cripta familiară; iar 
pe dl Iosif Blaga, dir. de liceu, membru al comitetului nostru 
central, împreună cu dl Dr. Tiberiu Brediceanu, dirig. sucur- 
salei <Albina>, Braşov, membru al Secţiei literare-artistice a in- 
stituțiunii noastre, i-a delegat să reprezinte <Asociaţiunea» la 


înmormântare în Bran şi a luat act de deces şi în «Transilvania» 


Nr. 10 din 1922. 

in 28 Noemvrie 1922 a decedat dl Dr. Vasile Lucaciu, pro- 
topop în Satu-mare. Decedatul a fost vechiu membru al <Aso- 
ciațiunii», organizatorul şi primul director al desp. Baia-mare 


al instituției noastre, cum și luptător neînfrânt pentru cele mai 


nobile interese ale neamului nostru. Din acest trist prilej s'a 
trimis dlui Dr. Epaminonda Lucaciu, fiul defunctului, o depeşă 
de condolență, sa arborat îlamura de doliu pe edificiul Mu- 
zeului <Asociaţiunii»> și dl Dr. Mihaiu Papp, dir. desp. Satu-mare, 
a fost rugat să reprezinte societatea noastră la înmormântare. 

In 12 Ianuarie 1923 a încetat din vieaţă marele savant ceh 
şi cunoscut filoromân, membru de onoare al instituţiunii noastre, 
profesor universitar în Praga, Dr. Ion Urban larnik. Din acest 
trist prilej însoțirea noastră a arborat drapelul de doliu, a pu- 
blicat un articol de pomenire ca şi despre Dr. V. Lucaciu în 
Nr. 1—2 din 1923 al rev. «Transilvania», a trimis fiului defunc- 
tului filoromân, dlui Dr. Hertwig larnik, dir. Bibliotecii Naţio- 


nale din Brno (Cehoslovacia) o telegramă de condoleanţă în. - 


l. franceză. 


— 333 — 

Din prilejul decedării dlui Dimitrie Onciul, prof. univ, 
ilustrul preşedinte al Academiei Române, comitetul a trimis la 
27/Iil 1923 o adresă de condoleanţă acestei înalte instituţiuni. 

Amintim între membrii decedați; pe di Nicolae Petra- 
Petrescu, Sibiiu, membru activ al Secţiei noastre economice, 
mult timp harnic dir. al desp. Nocrich al «Asociaţiunii»>, cola- 
borator la rev. «Transilvania» și la Biblioteca poporală, unul 
dintre Românii cei mai devotați tuturor acţiunilor folositoare 
binelui obştesc, întru amintirea căruia comitetul a creat un 
fond cu suma de Lei 1000'—, a arborat drapelul de doliu şi 
Sa reprezentat la înmormântare, dl |. Georgescu, secretar 
literar al «Asoc.» ţinând un discurs la mormânt, — pe d! Dr. 
Vasile Preda, advocat Sibiiu. membru pe vieață al «Asocia- 
țiunii> și pe vremuri dir. al desp. Abrud-Câmpeni, — pe dl 7. 
E. fieranu, librar, mai mult timp dir. al desp. Oraviţa, — pe di Jon 
Simu, harnic învățător, Arad, vechiu membru al <Asociaţiunii» 
și întemeietorul unui fond, dat în administrarea instituţiei 
noastre, — pe di Dr. Petre Bucșan, medic Sibiiu, membru al 
Secţiei medicale a «Asociaţiunii» şi pe di Dr. Aurel Nilvan, adv. 
în. Şomcuta-mare, membru fond. al Asoc., fost dir. al desp. 
Chioar. l i 
Deasemenea amintim între ceialalți membri decedați pe dl 
Ștefan Pop, canonic în Blaj, membru pe vieață, — pe dl Ge- 
neral Romulus A. Moga, staționat în Oradea-mare și înmor- 
mântat în Sibiiu, membru pe vieață, — pe di V. Gr. Borgovan, 
prof. în r, senator, vechiu membru al <Asociaţiunii> şi cola- 
borator la Bibl. poporală a acesteia, — pe Dr. Octavian Filipan, 
advocat, fost prefect al jud. Solnoc-Dobâca, membru pe vieață 
şi pe di Nicolae Henfiu, prim notar, Sălişte, fost membru pe vieață. 

<Asociaţiunea> a suferit o perdere mult simțită în anul 
1923 şi prin încetarea din vieață a d-șoarei Ana Broșteanu, 
timp îndelungat harnică guvernantă în Internatul de fete al 
instituției noastre, iar după răsboiu devotată directoară a ace- 
stuia. Din acest dureros prilej, pe edificiul Internatului şi al 
Muzeului s'au arborat drapele de doliu. La înmormântare a luat 
parte vite-prezidentul <Asociaţiunii> cu o parte a comitetului 
şi cu funcţionarii, personalul internatului, împreună cu fetele 
adăpostite în Internat şi un număros public din localitate. DI 
Dr. V. Bologa, directorul Internatului şi al liceului de fete a 


— 334 — 


rostit un mișcător discurs, arătând neperitoarele merite ale dè- 
functei pe terenul educaţiei ficelor neamului nostru. Inmor- 
mântarea defunctei s'a făcut pe cheltuiala <Asociaţlunii», 

Consemnarea membrilor decedați, despre cari ni s'a raportat 
din partea despărțămintelor, ori despre a cărora trecere din .. 
vieață am aflat, până la data de față, pe altă cale, o prezentăm ` 
ca anexa VII la acest raport. 


si ia 


eee ay 
at a 


XXI. Ca momente de importanță deosebită amintim, 
că comitetul central a luat parte din tot sufletul la însemnatele -. 
evenimente, petrecute în timpul din urmă în sânul familiei . 
noastre Domnitoare și în vieaţa noastră naţională. culturală, 
anume: ` 
l a) Intru amintirea marelui eveniment al Incoronării ce a . 

avut loc la Alba-lulia şi Bucureşti: la 15, 16 şi 17 Octomvrie | 
1922, instituţiunea noastră a pus baza unui fond cu menire cul- . 
turală, în suma de Lei 10,000.—, cu numele: Fondul Incoronării * 
primulăi Rege al României întregite Ferdinand 1. 

b) Din acest fericit prilej biroul a trimis următoarea tele- 
gramă de felicitare Canielariei civile a Maiestăţii Sale Regelui 
în Bucureşti: <Asociaţiunea pentru literatura și cultura poporului 
român», cu reședința în Sibiiu, pătrunsă de fiorul momentului 
istoric al Iucoronării Maiestăţii Voastre, înaltul ei protector şi 
președinte de onoare, pe lângă expresiunea supunerii omagiale, 
Vă urează stăpânire glorioasă întru lungime de zile. Trăiţi Ma- 
iestate, împreună cu grațioasa noastră Regină și întreaga Di- 
, nastie a României noastre mare, una și nedespărțită. Nicolae 
Togan, preşedinte». 

c) La Tedeum-ul dela Mitropolie, la defilarea trupelor şi la 
recepţiile din 15 Oct. 1922, <Asociaţiunea»> a fost reprezentată 
prin dl Dr. Gh. Preda, membru al comitetului central. 

d) In ziua de 1/14 Sept. 1922 s'au împlinit 50 de ani dela 
înmormântarea marelui nostru erou Avram lancu. Neputându-se 
inaugură Muzeul istoric al anilor 1848/49, proiectat în legătură 
cu casa lui Avram lancu în Vidra-de-sus, conform hotărârei 
şedinţei plenare a secţiilor noastre ştiinţifice-literare, s'a hotărât 
ca deocamdată să se facă cel puţin un parastas la mormântul 
` lui și să se aranjeze festivaluri corespunzătoare pentru pomenirea 
lui în întreagă fara. In acest sens s'a redactat şi expediat şi 
circulara Nr. 1163 din 1922 cătră despărțăminte şi agenturi, ti- 


è r; SA 
e aa at Fiat 


— 335 — 


părită în Nr. 9 al revistei «Transilvania», care e inchinat în în- 
tregime memoriei lui A. lancu, ARĂ 

Despre parastas biroul a avizat şi pe I. P. S. Sa păr. Mi- 
tropolit Dr. Nicolae Bălan, rugându-l să ia măsurile necesare, 
precum şi pe dl prefect al judeţului Hunedoara, pe al cărui 
teritor se află mormântul eroului dela Ţebea. l 

L P. S. Sa Mitropolitul Dr. N. Bălan a luat dispoziții din 
partea bisericei pentru oficiarea părăstasului, care sa făcut la 
1/14 Septemvrie 1922, cu solemnitate, pentru odihna sufletului 
eroului A. Iancu, în biserica din Țebea, unde afară de proto- 
popul dl Perian a vorbit dl I. Georgescu, secretarul <Asocia- 
țiunii» și dl Vasile Goldiș, făcând aceste cuvântări o profundă 
impresie asupra publicului destul de număros. 

D-nii I. Banciu şi |. Georgescu, funcționari ai < Asociaţiunii», 
au depus, din încredințarea Comitetului, pe: mormântul eroului 
o coroană de flori naturale, decorată cu brad şi cu o îrumoasă 
fundă tricoloră, purtând inscripția: <Asociaţiunea»: «Regelui 
Munţilor și inimilor româneşti». 

În urma apelului făcut de <Asociaţiune», comemorarea 
semicentenarului dela moartea eroului A. lancu sa mai serbat 
și în alte centre, între cari amintim în locul prim orașul Deva, unde 
desp. nostru de acolo a făcut serbarea după un program ales 
şi bogat, vorbind în liniamente largi despre însemnătatea eroului 
dl adv. Dr. lustin Pop şi di Dr. Sim. Câmpean, directorul des- 
părțământului Deva. 

Conform frumosului obiceiu introdus de regretatul nostru 
preşedinte A. Bârseanu, <Asociaţiunea» serbătoriă an de an 
aniversarea Unirii tuturor Românilor la 1 Decemvrie. Comitetul 
crede că e bine să se menţină acest obiceiu. Cum însă în anul 
1922, deoparte din cauza decedării președintelui, de altă parte 
din cauza ţinerii adunării generale numai în Noemvrie, nepu- 
tându-se face pregătirile necesare, dl Dr. Gheorghe Preda, care - 
a fost învitat de comitetul Convenirilor sociale din Sibiiu, să 
țină o conferență în această zi, a făcut din încredințarea co- 
mitetului central, amintirea cuvenită de această frumoasă tradiţie 
naţională de a serbători ziua de 1 Decemvrie, ca ziua Uhnirei 
tuturor “Românilor. 

In 27 August 1922 din prilejul jubileului de 60 ani al Prea 
Cuvioșiei Sale Metodiu Zavoral, membru de onoare al Socie- 


— 335 — 


tății noastre în Praga, biroul i-a trimis o telegramă, în care îi 


doreşte în numele instituţiei noastre ani mulți şi fericiţi. 


In 1 Octomvrie 1922, a avut loc o frumoasă întrunire în. 
sala festivă a <Asociaţiunii», din prilejul venirei la noi a d-nei. 


Caribol, reprezentanta Analelor din Paris, la care <Asociaţiunea»> 
a fost reprezentată prin dl Dr. Gh. Preda, membru al comite- 
tului centrat, 

D? Preda a arătat însemnătatea. î culetar franceze, care 
voeşte să intre în legături cu instituţia noastră. Cu această 
ocazie sa constituit în Sibiiu o Secţie a Analelor, care va aveă 
să lucreze în cadrele Secţiei literare a instituției noastre. 

In 27 Decemvrie 1922, împlinindu-se 700 de ani dela na- 
șterea lui L. Pasteur, întreagă omenirea a comemorat centenarul 
acestui mare fiu al Franţei. L-am comemorat și noi, precum s'a 
arătat mai înainte. 

In zilele de 26 și 27 Martie 1923 şcoala comercială a 
statului din Sibiiu a dat sub egida <Asociaţiunii» un festival, 
din care a rezultat un beneficiu de Lei.5000'——, care s'a adaogat 
la fondul şcoalei comerciale - pentru ajutorarea elevilor săraci, 
excursiuni etc. | 

In 30 Aprilie 1923 a cercetat Muzeul și birourile < Asocia- 
fiunii» di Ministru de justiție loan Th. Florescu cu suita sa. 
D-sa a tost primit şi condus pretutindeni de di Dr. O. Russu, 
vice-prezidentul <Asociaţiunii». 

Tot în 30 Aprilie 1923 a vizitat <Asociaţiunea»: Societatea 
«Graiul românesc», în număr de aproape 40 persoane, domni 
şi doamne, sub conducerea prezidentului ei, di Sim. Mândrescu, 
prof. univ. şi a dlui General Broşteanu. Această societate a 
fost condusă deasemenea de dl vice-prezident în Muzeu, bi- 
bliotecă și birouri. 

La comemorarea zilei de 3/15 Maiu 1848 în Blaj, au re- 
prezentat <Asociaţiunea»> în 3/15 Maiu 1923, domnii membri ai 
comitetului central loan F. Negruţiu şi Dr. Alexandru Rusu. 

In 6 Maiu'1923, din prilejul ridicării unei eruce la mormântul 
lui Gheorghe Pop de Băseşti, fost membru fondator al «Aso- 
ciaţiunii» și mare binefăcător al neamului nostru, dl I. Geor- 
gescu, secretarul nostru literar a rostit o cuvântare în numele 
<Asociaţiunii». 


— 337 — 

In Maiu 1923 di General Le Rond și doamna ne-au 
vizitat Muzeul, însoţiţi de domnul comandant al Corp. VII. 
Arm., de prefectul judeţului, primarul orașului și alți domni 
şi doamne, fiind primiţi de domnul viceprezident al «Asocia- 
țiunii» 

In 16 Maiu 1923 a avut loc Șezătoarea literară a «Societății. 
Scriitorilor Români». La această șezătoare şi-au dat concursul, 
alături de primărie și celelalte autorităţi din localitate, şi « Aso- 
ciațiunea» noastră. In gară «Soc. S. R.» a fost întimpinată de 
dl vice-președinte Dr. Octavian Russu, însoţit de membrii comi- 
tetului şi biuroului central, salutându-o cu o cuvântare de bun 
sosit. La banchetul dat de primărie, după toastul I. P. S. Sale 
Dlui Dr. Nicolae Bălan şi al dlui primar, a spus și di secretar literar 
I, Georgescu câteva cuvinte de salutare la adresa «S. S. R». 
Asemenea i-a întrodus d-sa și la Teatrul orăşenesc, prezentând 
publicului pe fiecare scriitor în particular. D-nii I. Georgescu şi 
N. Băilă au fost învitaţi de «S. S. R.> să participe şi la șeză= 
toarea din Sighişoara, unde cel dintâi le-a făcut aceleaşi servicii, 
fiind proclamat cu ateastă ocazie membru al «S. S. R.» l 

Din prilejul împlinirii a 50 de ani dela moartea marelui 
bărbat al bisericii și neamului nostru Andreiu Șaguna, înte- 
meietorul <Asociaţiunii>, întâiul ei preşedinte şi organizator, 
biuroul instituţiunii noastre a trimis, din vreme, o circulară 
cătră despărțăminte și cătră marele public românesc în chestia 
serbărilor, ce au fost a se aranjă la această dată importantă 
în analele <Asociaţiunii». In serbătoarea SS. Apostoli Petru și 
Pavel a participat și <Asociaţiunea» noastră la comemorarea 
semicentenară a morţii providenţialului bărbat. "Fiind la ora 8 
dimineaţa primirea M. S. Regelui la gară, <Asociaţiunea»> a par- 
ticipat la această primire, prin vice-preşedintele ei, di Dr. Oct. 
Russu, precum şi prin majoritatea covârşitoare a membrilor 
comitetului nostru central. Asemenea a fost reprezentată cor- 
porativ instituţia noastră şi la parastasul oficiat la mormântul 
lui Şaguna din Răşinari. Cu acest prilej di Dr. Valer Branişte, 
membru în secția noastră literară-artistică a rostit un mult 
apreciat guvânt omagial în numele <Asociaţiunii>. Tot corporativ 
Sa înfăţişat instituțiunea noastră şi la festivalul dat la ora 6 d. a. 
în catedrala din localitate. Dl vice-preşedinte a participat apoi 
şi la masa dată în cinstea MM. LL., seara la ora 9. Nr. 6—7 


— 338 — 


din 1923 al revistei «Transilvania» a fost închinat în regime * 
memoriei lui Şaguna. 

La 17 Decemvrie 1922 dl Dr. V. Bologa, membru al co- : 
mitetului nostru central, împreună cu dl N. Băilă, propagandistul “ 
de teatru al <Asociaţiunii» au luat parte, ca delegaţi la serbarea ` 
centenară dela nașterea poetului maghiar Alexandru Petőfi. ? 

Din prilejul venirii la Cluj a dlui Scotus Viator (R. W. * 
Seton Watson) comitetul a procurat pe seama d-sale «Cartea ; 
de aur» a dlui Teodor V. Păcățian (8 tomuri) frumos legată, ` 
pe care cu o dedicație şi deosebit cu o adresă în limba franceză 
i-a dat-o în semn de omagiu, pe care, în lipsa dlor delegaţi 
ai comitetului |. Agârbiceanu și M. Stetănescu, — i-au predat-o 
dl Dr. A. Vaida-Voevod şi dl V. V. Tilea. 


XXII. Modificarea statutelor „Asociaţiunii“. Două mo- | 
tive ponderoase au îndemnat comitetul central să numiască din ` 
sânul său o comisiune, care să se ocupe de eventuala modi- 
ficare a statutelor şi regulamentelor «<Asociaţiunii». Unul din 
aceste motive este și starea anormală, care dupăcum am arătat “` 
şi la începutul acestei dări de seamă, pare a se manifestă tot 
mai mult şi mai păgubitor în propaganda noastră culturală, în . 
lipsa unei armonizări înțelepte a activităţii număroaselor asociaţii 
culturale, cari toate, fără îndoială, tind să realiseze un progres 
pe seama neamului. l 

Al doilea motiv a fost două adrese, în scris, ce institu- 
țiunea noastră a primit, în scopul colaborării ori chiar fusionării, 
anume: una dela comitetul central al Ligei culturale, iar alta 
dela Centrala Caselor Naţionale, aniduidoiiă cu sediul în Bu- 
cureşti. 


In şedinţa plenară a comitetului, convocată anume, pe : 
ziua de 12 Maiu 1923, pentru a se ponunță asupra colaborării 
«Asociaţiunii> cu societăţile culturale și asupra modificării statu- 
telor, comisia din chestiune a raportat, că s'a ocupat în 5 șe- 
dințe cu chestia modificării statutelor şi regulamentelor, și că ` 
în proectele de modificare a fixat principiile de căpetenie pentru 
colaborarea eventual fusionarea ce ni s'a propus din partea 
Ligei culturale şi a Centralei Caselor Naţionale, eventual și cu 
alte societăţi culturale românești. 


-- 339 — 


Modificările principale propuse de comisie sunt următoarele : 

§ 2 al statutelor «Asociațiunii» să se întregiască astfel: 

<Asociației» i se va puteà alipi orice însoţire culturală na- 
țională din cuprinsul României-mari, care urmăreşte scopul pre- 
văzut la § 2, şi care se obligă a lucră în cadrele statutelor 'şi 
regulamentelor existente ale < Asociaţiei». 

«Pentru desvoltarea inițiativei şi uşurarea administraţiei in- 
terne fiecare însoţire culturală alipită se va putea administra 
independent (autonom). 

«Un for superior ales din sinul comitetelor dennaii vă ar- 
moniză interesele tehnice şi administrative, regulând cercul și 
terenul de activitate a fiecărei din aceste însoțiri culturale ali- 
pite «Asociației». 

Conform propunerii comisiei comitetul central ar fi fost 
să se compună din 50 membri. El ar fi avut să ţină şedinţe 
plenare și ordinare. Ședinţelor plenare li sar fi reservat, între 
altele, alegerea prezidentului şi vice-prezidentului etc. 

S'a mai propus urcarea taxelor ș. a. modificări de mai 
puţină însemnătate, 

După desbateri îndelungate şi serioase toți membrii co- 
mitetului s'au declarat pentru o colaborare cât mai strânsă cu 
numitele două societăţi, cum şi cu alte societăţi culturale ro- 
mâneşti. incât priveşte însă modificarea statutelor, cei mai mulţi 
membri au exprimat convingerea, că statutele actuale ale so- | 
'cietăţii noastre admit o colaborare cât de strânsă cu alte so- 
cietăţi. Punându-se în sfârşit la vot, mai întâi, chestiunea co- 
laborării și apoi aceea a modificării statutelor, -comitetul a ho- 
tărât cu maioritate de voturi: 

4) o colaborare cât mai strânsă, dacă se poate, cu toate 
societăţile culturale similare românești; 

b) să nu se modifice deocamdată statutele «Asociaţiunii». 

In baza învitării Ligei culturale Nr. 92 dela 4 Maiu 1923, 
comitetul a delegat pentru congresul acesteia, care aveă să se 
țină la Galaţi, în zilele de 27 și 28 Maiu 1923, pe.d:nii membri 
Dr. Zenovie Pâclișanu şi Dr. Onisifor Ghibu, cari, în spiritul 
desbategilor şi hotăririlor luate in şedinţa plenară a comitetului 
cu privire la colaborarea cu alte societăţi culturale, să discute 
mai deaproape chestiunea colaborării cu «Liga Culturală», fără 
însă de a luă hotăriri definitive, cari şi-le reservă comitetul. 


— 340 — 


DI Dr. Ghibu a decenii atât în şedinţa plenară a comi- 
tetului «Asociațiunii», cât și în congresul <Ligei», cam următoarele: 


1. «Asociația» şi «Liga» având scopuri diferite nu pot 


fusionă. Liga trebue să rămână şi mai departe ce a fost dela 
înființarea ei: o societate menită a se ocupă de unitatea cul- 
turală a Românilor din afară de granițele Regatului liber, de 
propaganda în străinătate, precum și de acele probleme naţio- 
nale interne, pe cari organele vieţii publice oficiale nu le pot 
îmbrăţișă totdeauna așa cum ar cere-o interesele noastre naţio- 
nale mai înalte. 
, 2. Rămânând fiecare societate credincioasă scopurilor ei, 
este de dorit ca «Liga Culturală» să-și întindă organizaţia şi în 
provinciile nouă. 

3, In ce priveşte colaborarea dintre «Asociaţie» şi «Ligă», 
ea se face dela sine prin faptul, că ambele servesc scopuri na- 
tionale înalte, cari nu numai că nu se contrazic, dar se com- 
plectează reciproc, şi prin. faptul că aceia cari conduc cele două 
înstituţii păstrează legături cât mai strânse unii cu alţii. Pe calea 
aceasta timpul va aduce dela sine, în mod normal și natural, 
o coordonare şi consolidare a operei săvârşite pe căi paralele 
pentru acelaş scop. 

Aceste păreri au aflat aprobarea Congresului «Ligei> și în 


deosebi a dlui lorga, care a declarat că «Liga», rămânând ce a 


fost în trecut, își va întinde organizaţia ei şi în noile provincii 
şi deci şi în Transilvania, fără a încercă, bine înţeles, să se sub- 
stitue «Asociaţiei» sau să-i facă concurenţă în vr'un chip oarecare. 

A rămas nediscutată în congres, spune dl Ghibu, revenirea 
«Ligei» dela activitatea ei general-culturălă din ultimii patru ani 


la vechea ei tradiţie şi la eventuala trecere şi a «Asociaţiei» 


- noastre în vechiul Regat. 


XXIII. Colaborarea cu „Liga“ şi alte societăți culturale. 
Ca şi în trecutul apropiat am căutat să întreţinem cele mai fră- 
teşti raporturi de colaborare cu principalele societăți culturale 
din ţară şi în special cu «Liga Culturală», care ne-a propus 
cea dintâiu o asemenea colaborare. In punctul precedent am 
amintit de propunerea de apropiere, eventual chiar de conto- 


pire ce ni sa făcut din partea acestei societăți. Am amintit și + 


de schimbul de scrisori şi de idei întâmplate în timpul din urmă. 
La congresul din urmă al «Ligei», deși unele puncte din pro- 


— 341 — 


gramul de acţiune au rămas nediscutate, totuș s'a lămurit gândul 
de a păstră rostul cel vechiu al acestei societăţi ca o societate 
de propagandă naţională-culturală pentru frații rămași afară de 
confiniile actuale ale patriei și de a se organizà ca atare în întreg 
cuprinsul ţării, deci și în provinciile cele nouă. In provinciile 
unde <Asociaţiunea> noastră posedă organisaţii proprii, acestea 
vor sprijini din toate puterile acţiunea <Ligei Culturale». Timpul 
şi împrejurările vor aduce în legături de colaborare din ce în 
ce mai frățească aceste două vechi și încercate societăţi cultu- 
rale românești. 

Legături din ce în ce mai strânse-începem a întiripă cu 
Centrala Caselor Naţionale din București, ai cărei reprezentanți 
au onorat cu prezenţa şi cu darurile lor adunările noastre ge- 
nerale din anii din urmă și Care ne-au învitat' să asistăm la 
două şezători ale lor, organizate la Breaza şi Câmpina. «Aso- 
ciaţiunea» noastră, prin delegaţi, a şi participat la aceste şeză- 
tori în zilele de 23 şi 24 Decemvrie 1922. După acest întâiu 
contact, a urmat, la invitaţiunea specială a comitetului nostru 
central, şezătoarea şi vizita de înfrățire culturală a C. C. N. cu 
instituțiunea noastră în zilele de 17, 18 şi 10 Februarie 1923, 
zile ce vor rămâneă memorabile atât prin manifestaţiunile 'ar- 
tistice valoroase cât şi prin declaraţiile importante făcute de 
ambele instituţiuni. (O descripţie amănunţită a acestor momente 
neuitate s'a publicat în «Transilvania» Nr. 3 din Martie 1923 
(a. 54) pag. 137—9). DI președinte al C. C. N. dir Bucureşti 
mulțumind, din însărcinarea adunării generale din 11 Martie 
1923, pentru primirea frăţească, pe care <Asociaţiunea» a făcut-o 
în Sibiiu, delegaților acestei centrale în zilele amintite, ne aduce 
la cunoştinţă că adunarea generală şi-a exprimat dorinţa unei 
conlucrări mai de aproape între aceste două instituţiuni, auto- 
rizând comitetul de conducere să lucreze în acest sens. In acest 
scop propune: 4) fiecare instituție să-și păstreze organizarea ei; 
b) asupra punctelor comune fiecare instituţie să facă apel la 
cealaltă, în măsura nevoilor și a putinţei; c) Casele Naţionale 
nu se vor ocupă în special ca <Asociaţiunea» de literatura și 
cultura poporului, ele vor sprijini orice manifestare a <Asocia- 
țiunii» în această direcţiune şi va solicită dela ea concursul 
pentru această activitate; 4) pentru întărirea legăturilor de con- 
lucrare, adunarea generală şi-a exprimat dorinţa unei vizite cu 


— 342 — 
şezătoare din partea <Asociaţiunii> la Bucureşti. Această vizită a 
cu şezătoare e proectată în toamna a. c. dă 

Academia Română cu adresa sa din 28 Martie 1923 N 
725, confirmând primirea Nr. 7 din «Biblioteca Astra», cupri 
zând «Jertfele Românilor» făcută din iniţiativa şi cu cheltuiala: 
« Asociaţiunii» noastre de di T. V. Păcăţian, precum. și o copii 
de pe procesul -verbal al şedinţei şecţiei istorice a instituţiei: 
noastre, ţinută la Cluj în ziua de 10 lanuarie 1923, aduce la... 
cunoştinţă că Academia a dat frumoasei și importantei lucrări . : 
atenţiunea cuvenită și, ţinând seamă de propunerea făcută prin. “ 
menţionatul proces verbal, a aprobat în principiu, continuarea. 
lucrării în vechiul regat, în Basarabia şi în Bucovina, hotărând: : 
să se intervină la Ministerul ‘de interne pentru sprijinul moral- 
şi material necesar. Pentruca lucrarea să se alcătuiască exact, ; 
după aceleași norme, înaltul nostru așezământ cultural a cerut - 
încă 10 (zece) exemplare, precum şi formularele întrebuințate: 
de instituţia noastră pentru strângerea datelor necesare. Cererea . 
Academiei Române a fost satisfăcută din partea biuroului nostru 
central. x 

Asociaţia învăţătorilor, secția județeană, Sibiiu, a presentat * 
raportul despre activitatea extrașcolară a învăţătorilor, pentru a. - 
puteă fi cuprins în raportul nostru general, cerând şi unele în- ` 
lesniri (de a se da revista «Transilvania» gratuit), pe care, deo- 
camdată, din lipsă de mijloace, nu le-am putut îndeplini. 

Asociația clerului <Andreiu Șaguna» a învitat instituţiunea 
noastră la al 3-lea congres al clerului din Sibiiu în 15 și 16 
Noemvrie 1922. Instituţia noastră a fost reprezentată în con- 
gres prin dd. Dr. V. Bologa şi Dr. I. Bunea. 

La începutul a. c. dl profesor Ðr „P. Oprișa din Brad ne-a - 
scris dela Caransebeș că, luând contact cu factorii culturali de 
acolo, la 31/XII 1922, a obţinut o declaraţie a d-lor Dr. Cor- 
neanu, Sabin Evuţianu şi br. Nic. lonescu despre posibilitatea 
unei cooperări, eventual chiar contopiri între Astra şi Asociația 
“Culturală Bănățeană «pe lângă menţinerea unei secțiuni spe- 
ciale pentru trebuințele culturale ale Banatului (teritoriul ocupat . * 
de Sârbi»). În interesul armoniei şi eficacităţii propagandei . 
noastre culturale e de dorit să se îndeplinească mai curând < 
acest desiderat. — DI Gh. Ponetti, conferenţiarul nostru pro- . 
pagandist din Moldova, a făcut propunere ca <Asociaţiunea> 


— 343 — 


noastră să intre în legături cu Ateneul Popular din laşi. Deo- 
camdată i s'au trimis acestui Ateneu publicaţiunile recente ale 
instituţiei noastre. — Di G. Bogdan Duică, membru în secția 
noastră literară ne solicită sprijinul, în sensul de a-i procură mai 
multe abonamente pentru lucrarea sa « Vieaţa și ideile lui Simeon 
Bărnuţiu» prin organizaţiile noastre. Facem apel și la acest loc 
către toți membrii şi binevoitorii noștri să sprijinească această im- 
portantă lucrare ştiinţifică şi naţională. O mulțime de cercuri 
studenţeşti ne cer sprijinul în propaganda culturală la sate. Am 
răspuns tuturora să ia contact cu despărțămintele noastre prin 
care înființăm biblioteci, agenturi, înscriem membri, organizăm 
serbări ș. a. Sperăm că, precum în trecutul apropiat, studenții 
au fost cei mai însuflețiți propagandiști ai noştri aşa vor fi şi 
în viitor. 

Societatea Naţiunilor, Comisiunea de cooperație intelectuală 
din Geneva, ne-a trimis chestionarul pentru societăţile savante 
C. L. 138 (a) 1922. V. cu următoarele întrebări: 7. Organizarea. 
1. Care sunt principalele fapte istorice de notat în desvoltarea 
societăţii? 2. Care e organizația actuală (sediu și localuri; 
obiect; direcţiune, organe administrative, şedinţe; condițiuni 
"de admitere şi categorii de membri; secţiuni, organizaţiuni afi- 
liate, etc.)? Rugare de a comunică textul statutelor. 3. Socie- 
tatea posedă ea o bibliotecă (numărul volumelor şi a revistelor), 
a arhivelor, a muzeelar, laboratoriilor, etc.? //. Desvoltarea în 
ultimii zece ani și planurile de viitor. 4. Care eră în fiecare 
categorie, numărul membrilor societăţii în cursul anilor 1913— 
1922 (cu indicarea membrilor străini de ţară)? 5. Rugare a co-: 
munică lista publicărilor societăţii mai ales dela 1913. 6. Ce 
alte lucrări (conterenţe, cursuri și congrese; expoziţii, premii 
și concursuri, expediţiuni, etc.) au fost făcute de societate, mai 
ales între anii 1913—1922? 7. Care erà bugetul anual al so- 
cietăţii în cursul anilor 1913—1922? Rugare de a indică prin- 
cipalele daruri obţinute de societate. 8. Cari sunt cauzele 
schimbărilor intervenite în aceste domenii:dela 1913? 9. Care 
sunt proiectele de desvoltare a societăţii, nouile publicări sau 
alte lucrări? 10. Care sunt principalele greutăţi, materiale sau 
altele, de care se izbeşte desvoltarea societăţii? ZI/. Cooperație 
națională şi internaţională. 11. Cu ce asociaţiuni, naţionale 
sau străine, colaborează societatea sau schimbă ea publicaţiuni ? 


— 344 — 


12. Face ea parte din vre-o uniune sau o federaţie de aso 
ciaţii sau din vre-o organizare internaţională? 13. La ce con». 
grese naţionale sau internaţionale a participat ea? 

La acest chestionar a răspuns biuroul nostru central pri 
memoriul redactat în franțuzește Nr. 1088 din 30 Iulie 1923. : 


XXIV. De deosebită însemnătate pentru înlesnirea şi ac 
celerarea lucrărilor «Asociaţiunii» au fost, şi în acest an, pe +4 
lângă cotizaţiile membrilor, ajutoarele acordate în bani sau de “3 
altă natură, din partea Statului, a câtorva societăți, institute 
financiare, etc, asupra cărora am insistat la diferite capitole 
ale acestei dări de seamă. ă. 

In legătură cu ajutoarele primite dela Stat, ținem să amintim, + 
şi cu această ocazie, că <Asociaţiunea> a dat încă din anul 
1919 în folosință liceului de” fete al Statului din Sibiiu, întreg :® 
mobiliarul şi toate rechizitele de învățământ, ca s. e. aparatele : i 
de fizică, colecţiunile de chimie, Muzeul de ştiinţe naturale, bi: 
blioteca ş. a., — întrebuințate mai inainte de şcoala civilă d 
fete a <Asociaţiunii», deasemenea “i-a pus la dispoziţie 13 ca- ; 
mere din casele sale, cari echivalează un important ajutor. 
material și cultural. 


XXV. Chestia locuinţelor din casele-,„Asociaţiunii“ 
Atât în anii 1920 şi 1921, cât şi în anii 1922 și 1923 comitetul 
central a avut nespus de mult de.lucru, și multe neplăceri şi ` 
neajunsuri din cauza locuinţelor din casele proprii, date înainte 
de răsboiu cu chirie. 

Dupăce, cum am arătat în capitolul precedent, încă din 4 
1919 un etaj întreg dintr'un edificiu al <Asociaţiunii> a fost pus > 
la dispoziţia Statului pentru liceul de fete, iar un edificiu întreg ` 
pentru internatul de fete, în legătură cu liceul, dupăce an de 
an am ajuns tot mai mult în strâmtoare prin sporirea obiectelor `- 
de Muzeu şi a Bibliotecei, pentru a cărora aranjare ne lipsesc. “4 
localurile necesare și dupăce prin aranjarea loteriei am ajuns, “$ 
şi în lipsă de localuri potrivite pentru birouri, ca să nici nu 4 
mai amintim de lipsa de locuinţe pentru funcţionarii societăţii. . 
noastre, — comitetul nu a putut isbuti, pe lângă toate sforță- 
rile, să satisfacă multele trebuinţe neapărate pentru bunul mers . 
al societăţii noastre, nici în cazurile, când vechii locuitori. s'au - 
strămutat din Sibiiu sau au decedat. lar într'un caz, birourile. 


— 345 — 


ne-au fost evacuate cu poliția. Situaţia nici de prezent nu s'a 
„schimbat înspre mai bine. . 

Pentru îndeplinirea agendelor sale comitetul central a tinut, 
-in cursul anului 1922, 26 şedinţe, 'resolvind în aceste 768 de che- 
stiuni, a pregătit şedinţele plenare ale Secţiunilor științifice-literare, 
ținute în 14 şi 15 Iulie şi adunarea generală, ţinută în 8 şi 9 
„Noemvrie 1922, executând hotărârile aduse în numitele ședințe 
şi în adunarea generală. 


ia De încheiere rugăm Onor. adunare generală: 

. Se ia act cu aprobare de cuprinsul raportului general 
'pe sani 1922/23. 

2. Să deă expresiune durerii sale pentru perderea mem- 
brilor şi binefăcătorilor decedați ai cAsociaţiunii». 

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari au făcut 
-donațiuni, în acest an, pentru aşezămintele <Asociaţiunii». 

4. Să aprobe darea de seamă a comitetului central despre 
„gestiunea anului 1922 şi să-l desărcineze pentru această gestiune. 

„5. Să aprobe proectul de buget pe anul 1924. 

6. Să aleagă prezidentul şi un membru al, comitetului 
central pe timp de doi ani (1923/4 — 1924/5), ce au rămas 
iu) în adunarea din 8 şi 9 Noemvrie 1922. d 

Să fixeze ca loc pentru ţinerea adunării generale vii- 
“toare pere de unde ni s'au tăcut repeţite învitări. 

8. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al 
„adunării. 

Din şedinţa comitetului central al « Asociaţiunii», ținută în 
Sibiiu, la 9 August 1923. 


Dr. Octavian Russu, | Romul Simu, 


vice-prezident. secretar. 


Anexa l. 


fictivitatea despărțămintelor în cursul anului 1922/3. 
1. Abrud-Câmpeni (jud. Alba-de-jos și Turda-Arieş). 


I. Numărul comunelor: 18. 
II. Numărul agenturilor: 6. : 

III. Numărul bibliotecilor: 8. 

IV. In anul 1922 desp. a ţinut 2 şedinţe de comitet, lar- 
„adunarea de reorganizare sa ţinut în Câmpeni, la 2 August 
1922. S'a înscris un număr frumos de membri şi s'au încassat taxe. 

O şedinţă de comitet s'a ţinut şi în 11 Februarie 1923, 
în care acesta s'a constituit şi a luat dispoziţii pentru reorga- 
nizarea agenturilor şi bibliotecilor poporale infiinţate înainte de- ' 
răsboiu şi pentru înfiinţarea de nouă agenturi şi biblioteci. 

DI prim-pretor din Roşia-montană a înscris 12 membrii: 
activi, dela cari a trimis taxele cassei centrale. E 


Dr. Candin David, advocat, director. 


2. Agnita (jud. Târnava-mare). 


IL Numărul comunelor: 22, 
II. Numărul agenturilor: 4 
IH. Numărul bibliotecilor: 12, : 
IV. Trecând di prim-pretor V. Cotruş, director al jecit ; 
 «despărțământ, ca procuror la Tribunalul din Tg.-Mureș. a fost: 
încredinţat cu reorganizarea despărțământului dl Eugen Muntean, 
prim-pretor în Agnita. — Adunarea generală a despărţământului 
Sa ținut la 9 Februarie 1923 în Agnita şi s'a ales comitetul în 
frunte cu dl loachim Muntean, protopop, ca director. 5 
Cu această ocaziune di Eugen Muntean ceteşte o diser-. 
nie ascultată cu viu interes, asupra edificărilor şi a curățeniei . 
ificiilor. Tot atunci s'au înscris 3 membri fondadori, 6 membri ` 
pe vieaţă, 46 membri activi şi 3 ajutători, în total 58 membri, 
solvind Lei 2866 ca taxe. . : 


Ioachim Muntean, protopop, director. 5 


3. [Aiùd (jud. Alba-de-jos). 


I. Numărul comunelor: 30, 
II. Numărul agenturilor: reorganizate 7 din 15, câte avuse . 
desp. înainte de răsboiu. 
III. Numărul bibliotecilor: 7, cari. se află în comunele cwe : 
“agenturi reorganizate şi adecă în: Aiudul- de-sus, PROVIN 
Gârbova-de-sus, Ciumbrud, Leorinţ, Asinip şi Cacova. 


i 3 


il aaa al A E E E E E, 
i a 4 ca Ati Pb zis rai Fy 


— 347 — 


IV. Acest despărțământ s'a despărțit în două, anume desp. 
Aiud şi desp. Teiuş și a isbutit să-şi armonizeze lucrările cu 
celelalte societăţi culturale, înființate acolo după răsboiu; Astfel 
s'a ajuns să se pornească un început de vieață românească în 
Aiud şi să se facă un început de propagandă culturală şi în 
sate. A organizat între altele, un ciclu de 12 conferenţe, în- 
vrâstate cu recitări, cântări şi alte puncte artistice. Conferenţele 
ținute în acest ciclu sunt: Ovidiu Hulea: Partea Ardealului în 
cultura și desrobirea neamului; Acelaș : Octavian Goga; Eugen 
Hulea: Intemeerea principatelor; Acelaș: Teoria materialistă a 
istoriei; Vincențiu Ardelean: Naționalismul; Acelaș: Despre 
omul genial; Alexandru Sighișorean : Invăţământul român în 
şcolile primare; Octavian Lupeani: Din literatura sanscrită; Bubi 
Pop : -Despre gazul metan; Dr. Victor Fodor: Higiena orga- 
nelor de respiraţie; NN. Halarievici: Despre orbi. 

Fiecare conferență a fost urmată de un schimb de idei 
între cei prezenţi. Tot în cadrele despărțământului e a se men- 
ționă șezătoarea organizată de directorul liceului T. Maiorescu, 
dl O. Hulea cu profesorii și elevii acestui liceu în comuna 
Teiuș, unde d-sa' a cuvântat despre însemnătatea cărţii. Desp. 
a contribuit la colecta soc. «România Jună> din Viena pentru 
monumentul M. Eminescu venitul curat de 10,000 Lei al unui 
mare festival «M. Eminescu» cu conferenţe de domnii O. Hulea 
şi V. Ardelean, serbări populare etc. Despărțământul a orga- 
nizat şezătoarea S. S. R. şi a primit 4 trupe de artişti dela Tea- 
trul şi Opera Naţională din Cluj şi Bucureşti. 

V. Desp.a trimis cassei centrale taxe în suma de Lei 2011. 

| l Dr. Emil Pop, advocat, director, 


4. Alba-lulia (jud. Alba-de-jos). 


I. Numărul comunelor: 42. 

II. Numărul agenturilor: 12, 

III. Numărul bibliotecilor: 9. 

IV. In anul 1920 acest despărțământ reorganizându-se, a 
desvoltat o activitate frumoasă. Pentru anii 1921 şi 1922 nu ni 
s'a înaintat raport despre activitatea desvoltată. 

V. Notăm cu mulțumită şi recunoştinţă, că dl Fărcăşan, 
notar cercual în Zlatna, a înscris 3 membri fondatori, 2 pe: 
vieaţă, 17 activi şi 16 ajutători, dela care a trimis cassei cen- 
trale suma de Lei 1,812—. 

I. Teculescu, episcop militar, director. 
z 5. Almaş (jud. Cojocna). 

L Numărul comunelor: 36. ` 

I. Numărul agenturilor: 26, dintre cari 12 agenturi au 
fost înființate anul trecut, iar 14 au fost înfiinţate în anul acesta 

4 


— 348 — 


1922/23 în comunele: Adalin, Drag, Ugrut,. magi, Ticu, rag 3 
uteiuș, Tăud, Bercea și Sân- * 


Arghiş, Zutor, Cuzăplac, Nireș, 
tămăria. 


au 1420 cărţi. - 


Despărţământul mai are şi o bibliotecă centrală, aşezată în _: 
Casa de cetire din Hida, care dela ultima adunare generală s'a - 


sporit cu 62 cărţi de valoare. 


Din acestea 12 cărţi au fost donate de d-şoara Ver. Muradin, ~ 


conducătoarea grădinei de copii din Hida, iar celelalte au fost 
procurate de di Dr. N. Cristea, directorul.despărțământului, din 
venitul petrecerilor aranjate în. favorul bibliotecii. Au mai cori- 
tribuit la sporirea bibliotecii și următorii oameni de inimă: dl 
Tiberiu Brediceanu a pus la dispoziţia Casei de cetire în mod 


gratuit caetele sale de colecțiuni de cântece și doine naţionale E. 
şi jocurile româneşti; domnii Dr. Nicodim Cristea și înv. Leontin - 
Terec au donat mai multe serii de tablouri ale eroilor naţionali, ~- 


cari împodobesc sala de cetire; De remarcat e, că pe lângă ga- 


zetele și revistele: «Foaia plugarilor>, «Cosânzeana», «Câmpul», 4 
«Lumina satelor», «Dacia nouă» şi <Lamura», cari au fost abo- - 
nate, s'au primit gratuit următoarele: «Patria», «Tribuna», «Cele -%4 


trei Crişuri», <Infrăţirea> şi «Invăţătorul român». 
-In total biblioteca despărțământului conţine până la data 


adunării generale 373 cărţi, 15 colecţii de reviste, 25 colecţii A 


gazete şi 150 tablouri artistice. Cetirea cărților se face conform 
regulamentului <Asociaţiunii>. 

IV. Pe lângă Casa Națională din Hida, care este centrul 
mişcărilor culturale din despărțământ şi pe lângă Casele de 
cetire înfiinţate în anul precedent sau mai înfiinţat în anul acesta 
Case de cetire în comunele: Cutiş, Drag şi Miloan. 

„_V. Comitetul desp. a ţinut în acest an 4 şedinţe, în cari 
pe lângă o mulțime de chestii mărunte, s'au hotărât 3 lucruri 
mari, anume: 

1. In toate comunele mai de seamă, să se înființeze agen- 
turi și unde se va putea case de cetire; l 

2. Să se țină conferenţe din sat în sat pentru luminarea 
poporului; 


3, Să se facă o vie propagandă pentru cumpărarea lozu- i 


rilor «<Asociațiunei» şi pentru înființarea de cooperative sătești. 
n baza acestor hotărâri comitetul a lucrat cu multă stă- 
ruință şi mulţămită dlui Dr. N. Cristea, dir. desp., -— care precum 
în anul trecut asemenea și în acest an și-a pus la dispoziția 
comitetului trăsura sa şi care însuși a condus propaganda cul- 


Il. Numărul bibliotecilor: 26, anume pe lângă cele 12 ` 
biblioteci din anul trecut sau mai înfiinţat în fiecare agentură 
din cele 14 comune amintite mai sus câte o bibliotecă constă- “4 
tătoare din 50 cărţi, primite dela comitetul central. In total cele 4 
26 biblioteci poporale de pe teritorul despărțământului Almaş, . 


a 


— 349 — 

turală nepregetând a-şi jertfi odihna din Dumineci şi serbători,. 
— apoi mulţămită factorilor şi intelectualilor înţelegători, în- 
deosebi d-lor Vasile Nossa, secretarul desp , loan Terec, cassierul 
desp., Leontin Terec, bibliotecarul desp., cari au fost totdeauna 
la culmea chemării, urmând pe vrednicul și neobositul director 
al desp. în calea sa de luminător, — sau obţinut rezultate din 
cele mai îmbucurătoare. Astfel şi în anul acesta s'au înfiinţat 
agenturi, case de cetire și sau ținut conferenţe şi prelegeri po- 
porale în diferite comune. . j 

VI. Conterenţe şi prelegeri au ţinut: la 15 Octomvrie 1922 
în Casa Naţională din Hida în fața unui public număros dl 
învăţător V. Nossa- despre: «Incoronare», iar d! învăţător loan 
Terec despre: <Patriotism», cântându-se cu elevii şcoalei din loc 
şi câteva cântări frumoase; în Caziș dl Dr. N. Cristea despre: 
«Rostul Asociaţiunii»> şi dl V. Nossa despre: <Relele cari bântue 
în poporul român». “În această comună s'a înființat pe lângă 
agentură şi o casă de cetire. In Nizeș: Dl Dr. N. Cristea: «Ce 
vrea să facă <Asociaţiunea»>, iar dl Vas. Nossa: «Care este rostul 
cărții», înființându-se şi o agentură. In Drag: DI Dr. N. 
Cristea: <Imbrăţișarea învățăturii», iar di V. Nossa: «Lipsa de 
învăţătură la poporul nostru». S'a înființat agentură şi casă de 
cetire. In Adalin: Dl Dr. N. Cristea: «Roadele învățăturii», di 
Gavril Pop, învătător în Drag: «Dragostea de patrie» şi secre- 
tarul desp. dl V. Nossa despre: «Beţie şi superstiții». Cu această 
ocazie s'a înființat şi o agentură. În Ugraţ: Di Dr. N. Cristea 
despre: «Foloasele învățăturii» și despre <Asociaţiune», di I. 
Terec despre: «Păcatele neamului nostru». La urmă s'a înființat 
şi aici o agentură, dându-se o bibliotecă constătătoare din 50 
cărți, ca şi la celelalte agenturi. In Miloan: Di l. Terec despre: 
«Muncă şi cruțare> şi di dir. al desp. Dr. N. Cristea despre: 
«Scopurile Asociaţiunii>. Sa înființat apoi agentură şi casă de 
cetire. Cu bucurie notăm, că poporul din această comună este 
dornic de știință şi a făcut o primire sărbătorească trimişilor 
despărţământului. Se observă, că dintre toate comunele din 
despărțământ comuna Miloan a dat cei mai mulţi oameri în- 
văţaţi. In comuna Baica, la producţiunea teatrală aranjată de. 
dl învăţător I. Terec, au ținut conferențe: DI V. Nossa: «Ce 
este școala» şi di N. Cristea despre: «Invăţătură şi ştiinţă». In 
urma acestor conferențe această comună mică a luat frumoasa 
hotărâre de a zidi şcoală nouă. In Sâncraiu, cu ocaziunea 
frumoasei producţiuni teatrale sub “egida «<Asociaţiunii», unde 
Sau predat <Vlăduţul mamei», «Florin și Florica» şi <Ţiganul 
la târg de vite», cari au reușit foarte bine, datorită zelului și 
stăruințăor d-lui secretar comunal Emil Moldovan şi dlui in- 
vățător din Cubleş I. Conca. DI Dr. Cristea a ţinut o confe- 
rență despre: «Ce este şi ce ar puteă fi ţara românească?» 
având circa 400 de ascultători. In comuna /imborul-mare, unde 


— 350 — 


este agentură şi casă de cetire din anul trecut, a vorbit părintele 4 
Gavril Murăşan despre: <Asociaţiune», dl învăţător Alex. Ghiu- 34 
rițan despre: <Muncă» și notarul Vasiliu Pop despre: «Scopul 4 


şi însemnătatea administrației». In 25 Februarie 1923 s'a în- 4 
ființat agentură în comuna Ticu, unde conducătorii despărță- 4 


mântului au aflat oameni înţelegători, darnici şi conducători = 


vrednici de toată lauda. Aici a vorbit dl Dr. N. Cristea despre:  - 


«Propaganda «<Asociaţiunii> pentru școală şi meserii» şi di în- “3 
vățător V. Nossa despre: «Trecutul neamului și relele cari rod + 
viitorul lui». Aici s'au înscris nu mai puţin de 89 de membri, 
între cari unul fondator, 6 pe vieaţă, mai mulţi membri activi 
pe câte 5 şi 10 ani consecutivi, solvind la moment taxele pe 
toți. anii înainte. Laudă se cuvine preotului local, părintelui 
Emil Marcu, care a premers cu exemplu, înscriindu-se pe sine 
de membru fondator și pe toți membrii din familia sa de membri 
pe vieață. In comuna ÐDâne a vorbit DI Dr. N. Cristea despre: 


«Rolul <Asociaţiunii» în vieaţa poporului român» şi dl V. Nossa : ` 
despre: «Câţiva bărbaţi vrednici din istoria neamului româ-. .: 


nesc. Sa înființat agentură, înscriindu-se 55 membri. In co-  .. 
muna Fizeș a vorbit di loan Terec, învăţător despre: <Activi- 
tatea «Asociaţiunii», di V. Pop, membru în comitet despre: . .; 
«Menirea administraţiei» şi dl G. Pop, învăţător despre: <lubirea x 
de patrie». In puternica comună Sânmihaiul-deșert sau ţinut 3 


conterenţe. Erau de faţă peste 400 ţărani și țărance în frunte cu „mă 
preotul I. Andreiu şi învățătorul V. Dumitraş. DI Dr. N. Cristea `: 
vorbeşte despre: «Şcoală şi îmbrăţișarea meseriilor», di V. Pop, ;; 


notar comunal despre: «Administrație» şi dl V. Nossa despre: - 
«Viitorul neamului românesc». Cu ocaziunea înființării agen- -$ 
turei în comuna Zufor a vorbit di învăţător V. Nossa despre: 
«Ce vrea Asociaţiunea» şi d! V. Dumitraş despre: «Inceputul 
neamului românesc». In Cuzăplac unde încă sa înființat agen- 
tură a vorbit di Dr. N. Cristea despre: «Asociaţiunea ca școala 
poporului» şi di V. Pop despre: «Ce este administraţia și cum 
trebue ea înţeleasă»? In ziua de 12 Martie s'au ţinut confe- 
rență poporale la agentura din comuna Fizeșsânpetru ; aici a 
vorbit directorul școalei din Hida d! |. Terec despre: «Trecutul, 
prezentul și viitorul «Asociaţiunii>, preotul Emil Miclea despre: 
<Bolșevismul din Rasia», sau cântat apoi câteva cântări fru- 
moase din partea corului din comuna Baica, sub conducerea 
d-lui învăţător |. Terec. n comuna Arghi; a vorbit la înfiinţarea -4 
agenturii di Dr. N. Cristea despre: «<Asociaţiune» şi dl V. Nossa 3 
despre: <Cum ar trebui să fie țăranul român». Ee. 

In ziua de 1 iulie a. c. s'au înființat 3 agenturi. Una în co- 
muna. Tud, unde a vorbit dl Dr. N. Cristea despre: <Asocia- 
ţiune»> în trecut și viitor» şi dl V. Nossa despre: «Școală şi me- 
serii». A doua în comuna Bercea, unde di învăţător |. Terec 
a vorbit despre: «Faptele <Asociaţiunii» şi di învățător V. Du- 


- — 351 — 


amitraş despre: «Trecutul neamului românesc». A treia în comuna 
Sântămăria, unde au vorbit tot conferențiarii I. Terec și V. 
'“Dumitraș. E | 

S'au mai ţinut conferenţe în comuna Aimașul-mare, anume 
-dl Dr. N. Cristea despre: <Conșştiinţa naţională» și dl V. Nossa 
despre: «Datinele şi portul românesc». 

VII. Numărul membrilor: 4 fondatori, 25 pe vieaţă, 483 
activi şi 118 ajutători, în total: 630. l 
l VIII. Ce privește propaganda pe sate pentru cumpărarea 
lozurilor <Asociaţiunii» se constată cu bucurie, că la stăruința 
de fèr a dlui director al desp., s'au putut vinde 500 lozuri, cå- 
ştigând prin aceasta suma. de 10 000 Lei, care inseamnă o pre- 
ţioasă contribuţie la ridicarea monumentelor şi caselor naţio- | 
nale proiectate de <Asociaţiune». 

IX. Averea în bani a despărțământului, conform rapor- 
tului cassierului este de Lei 686335, din care sumă Lei 444:60 ` 
sunt depușşi cu libel la filiala «Vlădeasa». La centru s'au trimis 
din taxe dela membri suma de Lei 5826—. Mai are desp. un 
“fond al bibliotecii în sumă de Lei 69:13. 

X. Adunarea generală a despărțământului «Almaş» s'a 
“ţinut la 15 Iulie 1923, în casa de cetire din comuna Hida. La 
această serbare culturală dl Nicolae Nistor, sub-revizor şcolar 
în Zălau a ţinut o prelegere poporală: <Despre ţara și neamul 
românesc», iar dl Graţian Capătă, profesor în Zălau: «Despre 
creşterea în familie». Ambele prelegeri au fost ascultate de 
adunare cu atenţiune şi plăcere. 

La rândul propunerilor, di V. Dumitraş propune să se 
pregătească un istoric al activităţii dlui Dr. N. Cristea, preşe- 
„dintele despărțământului, care istoric să se păstreze la arhivă 
pentru posteritate. Adunarea primeşte propunerea şi încredin- 
ţează pe di secretar V. Nossa şi pe di L. Terec cu scrierea 
istoricului. | 

In fine dl preşedinte Dr. N. Cristea, anunţă, că dupăce 
„A-sa şi-a strămutat domiciliul la Zălau, ales fiind director al 
 despărțământului Zălau, abzice de distincţia de director al des- 
-părțământului Almaş şi mulţămind tuturor sprijinitorilor săi, în- 
"vită adunarea să aleagă alt director în locul d-sale. Adunarea 
„alege de director al despărțământului pe actualul prim-pretor 
«di Nicolae Borbely din Hida, -care mulţumeşte pentru incre- 
«derea pusă în d-sa şi promite, că va face totul în interesul 
«cauzei <Asociaţiunii». 

Din cele arătate se evidențiază frumoasa şi rodnica acti- 
witate desvoltată de vrednicii conducători ai despărțământului 
/Almaş“în frunte cu d! Dr. Nicodim Cristea. Această activitate 
atât de bogată în rezultate şi atât de binefăcătoare, laudă în- 
deajuns pe muncitorii destoinici şi desinteresaţi, cari au săvârşit-o 
cu atâta dragoste în scopul înaintării poporului nostru din acele 


KRA 


ý= 


— 352 — 


părţi în toate cele bune. Această muncă nobilă îşi găseşte răs- ` 
plata în ea însași. Centrele luminoase, vetrele calde, primitoare, -. 
cari s'au Întemeiat prin înfiinţarea agenturilor, a caselor de cetit, : 
cari mâne-poimâne ṣe vor desăvârși devenind totatâtea «Case: ` 


Naţionale», una dintre cele mai însemnate probleme ale <Aso-. 


ciațiunii», care aşteaptă deslegare şi realizare în viitorul apropiat,. ; 
pentru adăpostirea culturii noastre naţionale în fiecare oraș şi: . 


sat, — vor întruni pe toţi fii buni ai neamului, dornici de,,. 
cultură și vor încălzi și lumină prin graiul dulce, povăţuitor al: 
preoţilor, învăţătorilor şi al tuturor cărturarilor de inimă în Du-- 
mineci, în serbători şi în serile lungi de iarnă, ferindu-i în acelaș. 
timp de influinţele și curentele stricăcioase, păgubitoare a lo- 
calurilor rele. — Biblioteca regională din Hida şi bibliotecile po- 
porale trimise de <Asociaţiune» şi distribuite agenturilor dim 


comunele pe unde au ajuns și au poposit conducătorii însufleţiţi: ' 


ai acestui despărțământ în drumul lor de deşteptare şi indru-- 
mare, sunt totatâtea izvoare pentru luminarea minţii şi nobilitarea:: 
inimii, Aceste biblioteci, duse şi răspândite prin comunele des- 
părțământului Almaş de către mănunchiul de cărturari înţelegători: 
a nevoilor neamului nostru, fiind sporite din zi în zi cu scrieri 
de valoare potrivite, vor fi comoara prețioasă, inepuizabilă în: 
care vor găsi toți cei dornici de înaintare cunoștințele necesare 
pentru o vieaţă frumoasă, demnă şi corespunzătoare nizuinjelor 
superioare ale poporului nostru, ca popor cu rol conducător: 
în aceste părţi. In fine frumoasele învățături, preţioasele cuno- 
ştințe de cari a fost împărtăşit poporul prin numeroasele pre- 
legeri poporale şi conferenţe, ţinute cu ocazia înființării agen-- 
turilor < Asociaţiunii» şi la alte serbări culturale în comunele 
de pe teritorul acestui despărțământ, sunt tot atâtea seminţe să- 
nătoase, cari ajungând în pământul cel .rodnic şi însetat de- 
ştiinţă şi învățătură, cum sunt bunii și harnicii noștri români: 
din jud. Cojocna, vor aduce roduri însutite şi inmiite spre fo- 
losul neamului nostru și al omenirii întregi. l 

Toate aceste lucrări amintite mai sus se datoresc in rândul 
întâiu vredaicilor apostoli din fruntea despărțământului Almaș,. 
cari mau pregetat a cutreeră satele răspândind lumină, îndru- 
mând și întărind prin munca frumoasă de propagandă săvâr- 
şită din îndemn curat, din dragoste de neam și fără de plată,. 
ba chiar cu jertfe, ceeace ridică valoarea acestei lucrări; iar 
în rândul al doilea se datorește reuşita frumoaselor lucrări, fac- 
torilor înţelegători, cari au venit în ajutor, pregătind poporul: 
şi premergând cu exemplu bun. 

In felul arătat s'a pus bază solidă și trainică muncii cul-. 
turale. în acest despărțământ al <Asociaţiunii». Munca săvârşită; 
va rămâneă, ea va spori și va creşte şi va asigură dreptul de 
existenţă și desvoltarea în viitor a instituţiunii noastre, iar mun-- 
citorii zeloși şi pricepuţi vor trăi grin faptele lor în amintirea 


— 353 — 


locuitorilor din aceste părți din neam în neam meritând cu 
prisosință mulțămita și recunoştinţa noastră și a tuturor oame- 
nilor de bine. Fericit poporul, care are astel de conducători! 

Când în toate despărțămintele <Asociaţiunii» noastre astfel 
se va înțelege şi se va îndeplini rolul nespus de îrunios, rolul 
ideal. de răspândirea luminei şi culturii, atunci această veche 
instituţie, — care în vremurile grele ale trecutului a susținut: 
şi întărit conștiința naţională, pregătind poporul nostru pentru 
primirea vremurilor înălţătoare de astăzi şi pentru realizarea 
idealului naţional — va puteă lucră cu izbândă la desăvârșirea. - 
idealului nostru naţional, care este unificarea sufletească prin 
cultura naţională. | 

In acest senz și activitatea despărțământului Almaș este: 
un pas însemnat spre ideal şi astfel rămâne pentru toți și pentru. 
totdeauna pildă vrednică de urmat. , 

Cu regret am aflat din raportul despărțământului, că unii: 
conducători de agenturi — pentru a nu supără nu amintim de 
astădată nume —. mau înaintat taxele de membri până la în-. 
cheierea raportului, îngreunând bunul mers al lucrurilor. Rugăm 
şi pe această cale pe toţi, cari au sarcini onorifice în: cadrele: 
«Asociaţiunii», să ne ajute în stăruințele noastre pentru binele: 
şi cultura poporului, 


Dr. Nicodim Cristea, prim-pretor, director. 


6. Baia-mare (jud. Sătmar). 


|. Numărul comunelor: 38. 

ll. Numărul agenturilor: 11, în comunele: Săsari, Firiza- 
de-jos, Ciocârlău, Buşag, Tăuţii-de-jos, Satu-nou-de-sus, Tămaia,. 
Ardusat, Groşi și Băița.. i 

Il. Numărul prelegerilor: 9, anume: Dr. Gh. Hetco în " 
Seini: despre rolul cAsociaţiunei>; Aurel Cora, prof. de liceu: 
despre <Avram lancu»; Aurel Demian, dir. de şcoală primară :: 
despre <Cultura pomilor» ; Alexandru Manu, dir. de școală pri-. 
mară, a ţinut 6 conierenţe: despre -<Rolul Asociaţiunii> şi <Foloa- 
sele învăţăturii». 

DI Dr. Camil Pop, primarul orașului a pus la dispoziția- 
despărțământului trăsura orașului în două rânduri, asemenea și 
dl Pompei Dragomir, șeful ocolului silvic din Băița a dat odată 
trăsura. D-nii preoţi şi învăţători din comunele amintite au dat 
tot sprijinul moral, îndemnând poporul să participe la adunare 
şi să se înscrie de membri. Relevăm cu mulțumită aceste fapte: 
frumoase, ca exemple vrednice de urmat. 

IV.” Numărul membrilor: fondatori 25, pe vieaţă 51, activi: 
159, ajutători 163. In total 398 membri, | 

Despărţământul a ţinut adunarea cercuală la 26 Nov. 1922 
în Baia-mare. În cuvântul de deschidere, preşedintele dl Dr. 


“Gh. Hetco, după parentarea preşedintelui decedat al «Astrei» ` 
Andrei Bârseanu și a membrului Andrei Pop, arată pe scurt: 
activitatea destăşurată de comitetul despărțământului și cere `; 


mea t SOXTA 
Aua R 


concursul tuturor forțelor intelectuale româneşti din localitate -: 
şi jur pentru a dà o înfăţişare românească oraşului Baia-mare.. :: 


Combate concepţia falşă şi greşită că numai membrii corpului 
didactic au datorinţa să facă propagandă culturală. Au drep- 
tul şi datorinţa să o facă aceasta şi primarii şi pretorii şi preoții 
şi medicii şi advocaţii şi toţi ceilalţi intelectuali români. Toţi au 


dreptul şi datorinţa să lămurescă publicul românesc, că nu e- 
destul să simţești româneşte, trebue să şi vorbeşti româneşte `~ 


în familie, pe stradă, în oficiu, în prăvălie, dacă dorești să me- 4 


riți numele de român. 


În această adunare, dupăce comitetul vechiu şi-a dat de- i, 


misia irevocabil, se alege un nou comitet în frunte cu di Al. 
Breban, protopop, ca președinte. į 


Se constată, că desp. a desvoltat o activitate frumoasă în - 


“cursul anului 1921/22, atât ce priveşte sporirea numărului mem- ` 
brilor, cât şi a prelegerilor poporale și a înființării de agenturi :;, 
comunale, etc. Comitetul desp. a. ţinut 4 şedinţe în cari se - 


constată: că la 10 Maiu 1922 s'a deschis Casina română, în al -. 


cărei local se află şi «Tipografia Dacia», cari au luat ființă prin ; 
“stăruința membrilor acestui despărțământ; la 1 Oct. 1922 sa `: 


serbătorit eroul Avram lancu, deschizându-se o colectă pentru 


monumentul eroului cu un rezultat de Lei 6,700'—. In aceste - 
şedinţe sa exprimat dorinţa ca: notariatul Lăpuşel și comuna : 


Hideaga, aparținătoare la desp. Şomcuta-mare, să fie ataşate la 
acest desp. fiind în nemijlocită apropiere de Baia-mare ; apoi ca 


Pe IN et ie 


desp. Seini să se desființeze şi o parte să fie ataşată la Satu-mare, a 
iar o parte împreună cu comuna Seini să se ataşeze la desp. 


Baia-mare. Se constată cu mulțămită, că d-nii Dr. Coriolan Bo- 


hăţiel, advocat şi Stefan Mihalca, învățător în Baia-mare, au `` 


dăruit câte 100 Lei pentru agenturile înființate. 

V. Conform raportului cassarului s'a trimis la centru în- 
cepând dela 4 Dec. 1921 până la 26 Nov. 1922, suma de Lei 
14,665:15. Despărţământul dispune de Lei 1894:50 bani depuşi 


şi în numerar și are încă un fond pentru biblioteci poporale, 


care fond la tinea lunei Iunie 1922 a fost de Lei 1598:80. 


7. Bandul-de-câmpie (odinioară: Riziu, jud. Murăș-Turda). $ 


[. Numărul comunelor: 14. 
II. Numărul agenturilor: 2. 
HL Numărul bibliotecilor: 14. 
IV. Desp. s'a reorganizat în anul 1921. : 
Despre activitatea din anul 1922 nu s'a înaintat raport. 


Alexandru Ternovean, protopop, director. “ 


4 


8. Băsești (jud. Selagiu). 


I. Numărul comunelor: 48. 
II. Numărul bibliotecilor: 2. l 

MI. Desp. şi-a ținut adunarea în 8 lulie 1923, în comuna 
Şilimeghiu, fiind prezenţi la 2000 intelectuali și țărani. Cu acea- 
stă ocaziune s'au înscris 1 membru fondator, 4 membri pe 
vieaţă, 45 membri activi și 25 membri ajutători. La propunerea 
prezidentului s'au constituit următoarele agenturi: în comunele 
Sălsig, Tohat, Asuajul-de-jos, Bârsăul-de-sus, Bârsăul-de-jos, 
Ardihat, Mânău, Uleac, Vicea şi Arduzăl. 

IV. In decursul toamnei 1922 şi în primăvara anului curent, 
formându-se cercurile culturale învăţătorești, acestea au ţinut pre- 
legeri poporale, împreunate cu producţiuni teatrale, declamări şi . 
cântări în fiecare comună din plasă cu un efect nemaipomenit. 
S'a îndemnat poporul la îmbrăţişarea meseriilor şi comerciului. 

La adunarea din Şilimeghiu au abonat 7 inşi opul come- 
morativ despre Simion Bărnuţiu, iar preţul de Lei 280— s'a 


trimis, comitetului central. Vasile Gavriș, preot, director. 


9. Becicherecul-mare (jud. Timiş-Torontal).? 


Nu s'a putut constată până acum, cari comune din cele 
11 ce apartinuseră înainte de răsboiu acestui desp., au trecut 
la Jugo-Slavia, pentruca din cele rămase României, să se poată 
formà un desp. cu cadre mai reduse.: Numărul agenturilor pe 
vremuri au fost 7 iar al bibliotecilor 3. 


10. Beclean (jud. Soinoc-Dobâca). 


|. Numărul comunelor: 62. 
II. Numărul agenturilor: 36. 

III. Numărul bibliotecilor: 13. 

IV. DI. dir. Dr. loan Moldovan, judecător, nu ni-a trimis 
raport nici despre activitatea desp., desvoltată în an. 1921/22, 
nici despre cea desvolțată în 1922/23; a făcut însă, o accentuăm 
şi de astădată cu mulțămită şi recunoştinţă, preţioase servicii 
« Asociaţiunii> noastre prin aranjarea fond., Petru Mureşian din 
Vireag, care a reclamat multă osteneală şi mare bunăvoință din 
partea d-sale. z . 


11. Beiuş (jud. Bihor). 


I Numărul comunelor: 108. 
Ik Numărul agenturilor: 4. 
IM. Numărul bibliotecilor: 5. ` 
Raport despre activitatea despărțământuiui, în anul 1922, 
mu ni s'a înaintat. 
` Camil Selăgeanu, prof. de liceu, director. 


— 356 — 
12. Beliu (jud. Bihor). 


I. Numărul comunelor 33. 
II. Numărul agenturilor 1. 
TI. Numărul bibliotecilor 1. 
IV. Raport despre activitatea acestui despărțământ în anuł 


1922, nu ni s'a trimis. Fildan, primpretor, director. 


13. Biserica-Albă (jud. Timiș). 


i. Numărul comunelor 31. 

Il. Numărul agenturilor 1. 

Această agentură a înființat-o di Cornel Mircea, preot în 
Răcăşdia. | s'a trimis o bibliotecă poporală. 

HI. Numărul bibliotecilor 1. | 

IV. Inainte de războiu numai din Răcăşdia aveă cAsocia- 
spunem 110 membri ajutători. Acest despărțământ se află pe 
inia demarcațională între lugo-Slavia şi România. Biserica- ` 
Albă şi comuna lam au trecut la lugoslavia; iar din comunele- 
rămase ţării noastre din fostul desp. Biserica- Albă s'au luat dis-- 
poziţii ca să se organiseze un nou despărțământ. 

Agentura <Asociaţiunii> din comuna Răcăşdia, înfiinţată cu: 
14 membri activi, abonaţi totdeodată şi la Biblioteca poporală, 
şi 19 membri ajutători, a aranjat, împreună cu Reuniunea de  -. 
lectură, cant şi muzică «Voința», 2 şezători culturale. Prima s'a. . 
ținut în 17 Decemvrie 1922, a doua în 31 Decemvrie, ambele - 
cu câte un program bogat şi ales. La a. doua şezătoare dł - 
Dr. I, Fira, medic de plasă, a ţinut o conferență A sifilis.. 
Public numeros a cercetat ambele şezători. 


Gh. Guga, cassarul agenturii. 


-14. Bistrița (jud. Bistriţa-Năsăud). 


[. Numărul comunelor: 62. 
- I Numărul agenturilor: 21. 

III. Numărul bibliotecilor: 20. 

IV. Din procesul verbal al adunării despărțământului: 
ținută la 28 August 1922 în comuna Şielul-mare se. constată, 
că despărțământul sa reconstituit, alegându-și director pe dk 
George rtean. Raport general despre activitatea acestui - 
despărțământ pe anul de gestiune 1922/23 n'a întrat. Despăr- , 
țământul şi-a angajat din sânul său şi doi conferenţiari, pe dnii = 
Nicolae lanul și Gregoriu Şuteu. 

In adunarea generală susamintită, di Leon Scridon, pre- 
fect în penziune, a cetit o conferență despre vieaţa, activi- 
tatea şi caracterul integru al fer. Andreiu Bârseânu, fost prezi- - 


gent al qAtociaunmii». George Curteqn, director. 


E 
„1 
s 
. R 


— 357 — 


15. Blaj (jud.. Alba-de-jos). 


|. Numărul comunelor: 42. 

II. Numărul agenturilor: 14. d 

II. Numărul bibliotecilor: 16. 

IV. Numărul prelegerilor: 25. 

V. Adunarea desp. s'a ţinut în comuna Şoroştin, la 30 
Julie 1922, cu rezultate foarte frumoase, ţinându-se prelegeri, 
înscriindu-se membri și destinându-se diferite premii în inte- 
resul înființării de coruri, a îmbrăţişerii meseriilor, a înfiinţării 
societăţilor de temperanţă și pentru înființarea societăţilor de 
„ dectură la sate. ci 

Rev. di Pr. Joan Bălan, canonic, s'a retras dela condu- 
cerea despărțământului, atât din cauza prea numeroaselor d-sale 
«ocupaţiuni cât şi din cauză că este suferind. 


Dr. loan Bianu, advocat, sub-director. 


16. Bocșa (jud. Caraș-Severin). 


l. Numărul comunelor: 35. 

IL. Numărul agenturilor: 3. 

III. Numărul bibliotecilor: 4. 

IV. Comitetul central a stăruit pentru înfiinţarea unui nou 
desp. “al <Asociafiunii», ce ar fi să se compună din comunele 
plasei Reşiţa, de prezent aparținătoare desp. Bocşa. 

Di Petru Ghejiu, membru fondator al cAsociaţiuni», din 
“Târnova, ne face foarte bune servicii, înscriind membri la <Aso- 
«<iațiune> şi abonenţi la Bibl. popor. etc. 

Mihail Gaşpar, protopop, director. 


17, Boroşineu (jud. Arad). 


|. Numărul comunelor: 34. . 

II. În scopul de a-se înființă 25 agenturi, la cererea dlui 
«director loan Georgea, protopop, sau trimis 25 biblioteci po- . 
pore de ale «Asociaţiunii». Despre localitățile unde s'au în- 
ființat aceste agenturi, încă nam primit raport. . 

D! director ne informează, că în mai multe comune din 
acest despărțământ sunt case culturale și societăţi poporale 


de lectură, Ioan Georgea, protopop, director. 


18. Boroşsebeş (jud. Arad).. 


l.e Numărul comunelor: 45. 

II. Numărul agenturilor: 4. 

III. Numărul bibliotecilor: 2. 
IV. In urma retragerii dela conducerea acestui despărță- 
snânt a dlui Dr. Aurel Grozda, a fost rugat dl Iuliu Bodea, 


á 


— 358 — 


protopop onorar în Buteni, să-l reorganizeze. Raport încă nu 
ni Sa trimis. Sperăm că fruntașii noştri cărturari din această 
parte a ţării, nu vor întârziă a reorganiză acest despărțământ, 
cu menire aşa de frumoasă pentru progresul cultural-naţionab 
şi economic al neamului nostru din acele părți. d 


19. Bozovici (jud. Caraș-Severin). 


I. Numărul comunelor: 18; | CoS 

II. DI Maior în retragere Romulus Boldea, agricultor în ` 
Borlovenii-vechi, a înfiinţat un nou desp. al <Asociaţiuni>, con- 
stătător din comunele plasei Bozovici. Adunarea de constituire 
s'a ţinut la 27 Februarie 1923, în orașul Bozovici. 

Sau înscris cu aceea ocaziune: 15 membri pe vieaţă, 114 
membri activi și 27 membri ajutători, dela cari s'a încassat suma 
de Lei 4274:— . 

Director al desp. a fost ales di Romulus Novacovici, dir. 
liceului din Bozovici şi sa ales și comitetul desp. 

DI Novacovici a ţinut o conferență despre <Menirea Aso- 
ciațiunii»>, Un elev şi o elevă au declamat. 

Direcţiunii desp. i s'au trimis 16 biblioteci poporale. Până | 
la 27 Februarie 1923 s'au fost înființat 8 agenturi ale «Asoc.» 


iat iti iati, 


20. Brad (jud. Hunedoara). 


|. Numărul comunelor: 72 (înainte de răsboiu). . 

„1. Numărul agenturilor: 8 ,„ » ii 

Lil. Numărul bibliotecilor: 27 ,, y pa | 

IV. Despărțământul s'a reorganizat în adunarea cerc., ţinută 
în Brad, la 10 Septemvrie 1922, alegându-se director dl pro- 
fesor Dr. Pavel Oprişa, care până la sfârşitul an. trecut a ţinut . 
cu comitetul desp. mai multe ședințe, a înscris un număr în- .. 
semnat de membri, de toate categoriile, a aranjat mai multe -, 
şezători culturale, a pus la cale cursuri de analfabeți, pentru -` 
cari comitetul central a trimis 120 abecedare, cum şi 12 serii 
de. cărți pentru bibliotecile din agenturi, a iniţiat o acţiune pentru: -? 
a se ridica o statue ostașului necunoscut și un muzeu regional 
al desp. Brad. A desfăcut și un număr mai mare de bilete de `.: 
loterie. s o : î 

Despărțământul a stăruit mult ca aniversarea a 50-a dela * 
moartea eroului Avram lancu, iniţiată de «Asociaţiune», în în- -> 
țelegere cu I. P. S. S. DI Dr. N. Bălan, Mitropolit, şi care sa ` 
ținut în Ţebea la 1/14 Sept. 1922, să reuşească cât mai mul- 
ţumitor. e: 

V. Dintre agenturi, între cari se numără şi noua agentură 
din Baia-de-Criş, a desvoltat o activitate frumoasă agentura 


„— 359 — 


din Ruda-Musariu. Din raportul prezentat asupra activităţii acestei 
agenturi dăm următoarele: A 


1. Biblioteca agenturei dispune de 76 numere. 

2. Numărul cetitorilor acestei biblioteci este de 45—50. 

3. Până la data de 6 Mai 1923, în fiecare sărbătoare şi. 
Duminecă S'au ţinut şezători culturale, cu scopul de a combate: 
beţia, superstiţiile, lenea și toate moravurile rele; apoi comba- 
terea diferitelor curente sociale (anarhia, bolşevismul etc.); re- 
înfiltrarea simțului național; curățirea limbei de cuvinte străine, | 
precum și a diferitelor obiceiuri întroduse de dușmanii popo- 
rului român. S'a făcut, apoi şi o propagandă aprigă pentru portul 
naţional, 

Conterenţiari au fost dnii: Gheorghe Mihoc, Alexandru 
Moldovan şi Aurel Sida, secretarul Agenturii. 


In cadrele agenturei, s'a format din partea dlui A. Sida un 
cor mixt din 4 voci, cu care în fiecare Duminecă şi sărbătoare 
“se dau răspunsurile liturgice la sfta biserică. 


Cu ocaziunea conferenţelor culturale preoțești şi învățăto- 
reşti din acest an, ţinute în comunele Podele, Luncoiul-de-sus, 
Luncoiul-de-jos şi Criştior, pentru ridicarea nivelului sărbătoresc 
al acestor conferenţe, acest cor a dat răspunsurile liturgice, ase- 
menea în cadrul conferenţelor a aranjat și câte un concert. 

4. In comuna Ruda-Musariu această agentură a aranjatt 
5 producţii teatrale împreunate cu concert, 

Venitul acestor producţiuni este destinat pentru fondul 
«Casei culturale» pe care agentura intenţionează a o edifică 
dacă împrejurările ne vor permite. 


Actualmente fondul agenturii este de Lei 3000; —. Preşe- 
ședinte al agenturii este di Gheorghe Mihoc. 


In vederea organizării unui despărțământ nou în judeţul 
Hunedoara, care să-cuprindă cele 38 comune ale plasei <Baia- 
de-Criş», dl Dr. Pavel Oprişa, directorul despărțământului Brad, 
împreună cu di Dr. Zoe German, primpretorul piei au în- 
fiinţat în 24 Decemvrie 1922 agentura: «Baia-de-Criș> la care 
s'au inscris ca membri activi toţi învățătorii, iar ţăranii ca membri 
ajutători. . 
După ştirile, cari le avem, în acest despărţământ, sunt dese 
manifestaţiile culturale, cari au de scop cultivarea poporului dela 
sate, aranjându-se în continuu serbări populare cu concerte şi 
teatru. 

Pe îeritorul plasei acesteia funcționează și 3 case culturale. 

VI. Desp. a trimis cassei centrale taxe dela membri Lei 


9,147— Petru Rusu, subrevizor şcol, vice-preşed. desp. 


— 360 — 


21. Bran (jud. Făgăraş). -> 


I. Numărul. comunelor: 10. 


I. Despărtământul sa reorganizat în adunarea ţinută în 
2 August 1922, alegându-se' preşedinte di Victor Puşcariu, paroh - 
în Sohodol. . . 


S'a dat o bibliotecă pe seama despărțământului. 


Rs Si a i PRD 


meritat pet, ge pe da Èa 


22. Braşov (jud. Braşov). 


S'au luat dispoziţii, ca acest despărțământ să se desfacă în _: 
următoarele 5 despărțăminte: 1. Braşov, 2. Săcele, 3. Râşnov, 4. : 
Feldioara, 5. Hărman. — Dintre acestea sau fost constituit des. :; 
părțămintele: Brașov, Săcele şi Râşnov. Raport pe anul acesta . 
_ “Pavem dela despărțământul Braşov. E 


23. Bucium (jud. Sălaj). ʻ 
l. Numărul comunelor: 13. - 


U, DI director al despărțământului n'a înaintat raport despre 4 
reorganizarea desp. şi despre activitatea desvoltată în anul 4 
1922/23. Vasile L.: Pop, protopop, director. 

E 
24. Buziaş (jud. Timiș). ~ 
I. Numărul comunelor: 33. |. i, 

Il. Numărul bibliotecilor: 5. A 
, III. Despărţământul sa reorganizat în ședința din 20 August ` 
1922, ţinută în Buziaş. Preşedinte a fost ales DI loan Geţia, -: 
protopop. Cu această ocaziune s'au înscris 4 membri fondatori, <; 
7 membri pe vieaţă şi 12 membri activi. Din taxele de membri ; 
s'a trimis la Cassa centrală suma de 3060 Lei. l x 

Despărțământul dispune de un fond în sumă de 661 Lei, 1 
depus la banca <Timişana> în libelul Nr. 449. , i a 

Ioan Geţia, protopop, director. “4 


25. Caransebeş (jud. Caraș-Severin). 


L Numărul comunelor: 53. 
II. Numărul agenturilor: 7, . 
III. Din acest despărțământ, care cuprindea 91 comune. 
sau desfăcut 2 plase, din cari s'a înfiinţat un nou despărțământ,. 
la 29 Octomvrie 1922, prin dl preot Coriolan Buracu, cuprinzând. 
comunele plasei Orşova şi alt despărțământ din comunele plasei 
Bozovici, înființat de di maior în retragere Romul Boldea, la 
27 Februarie 1923. 
DI ing. silv. P. Fotoc a fost încredințat să organizeze un. 
nou despărțământ la Teregova, iar dl protopop A. Ghidiu să 


SL iati, 


— 364 — 


'reorganiseze despărț, Caransebeș din comunele plasei cu acelaș 
mume. Despre cele efeptuite nu am primit raport. 


Andreiu Ghidiu, protopop, director. 


. 26. Careii-mari (jud. Sătmar). 


In ziua Si. Apostoli Petru şi Pavel (12 iulie a. c.) a avut 
‘oc constituirea noului despărțământ Careii-mari în oraşul cu 
acelaşi nume, înscriindu-se un număr mare de membri fondatori, 
pe vieaţă şi activi. Director al despărțământului a fost ales pă- - 
-rintele Gheorghe Mureșan, paroh, canonic onorar din Moftinul- 
mic, împreună cu mai mulți harnici fruntaşi din localitate ca 
membri ai comitetului: cercual şi ai biroului desp. Acest desp., la 
6 km. de frontiera ţării, are de împlinit'o mare misiune culturală. 

Cu acest prilej în Careii-mari s'a desfăşurat o mare ser- 
bare culturală. P. S. S. Episcopul Eparhiei unite din Oradea- 
mare Dr. Valer Traian Frențiu a servit o liturgie solemnă, ro- 
stind o frumoasă predică despre însemnătatea sărbătorirei. In 
prezenţa unui numeros public, pe lângă asistenţa companiei de 
onoare a garnizoanei locale şi a capelei militare a sfințit 4 
clopete noui, rostind o predică despre însemnătatea lor. 

La ora 11 a avut loc o serbare festivă școlară; iar la ora 3 
după masă propria manifestaţiune culturală, după un select 
program, a fost aranjată de Ministerul Cultelor și, Artelor în 
înţelegere. cu <Asociaţiunea»>, ţinând un discurs părintele Gh. 
Mureșan şi o cuvântare însuileţită dl Dr. Zenovie Păclișanu, 
Directorul General din Ministerul Cultelor, care a adus pe 
seama desp. și un început de bibliotecă (38 de volume din 
cei mai buni autori). l . 

Seara la ora 9 a avut loc în teatrul orăşenesc Carmen 
Sylva un concert admirabil al corului maestrului Hubic din 
Beiuș. 

De remarcat este și frumoasa cuvântare, ținută cu ocazia 
„serbărilor de dl arhidiacon Marchiş din Careii-mari. 


27. Ceica (jud. Bihor). 


L Numărul comunelor: 49. 
II. Numărul agenturilor: 6. 
IN. Numărul bibliotecilor: 6. f 
IV. Di director loan Pap, senator nu a inaintat raport 
despre activitatea despărțământului în anii 1921—1923. 


28. Chioar (jud.. Sătmar). 


I. Numărul comunelor: 40. 
II. Numărul agenturilór: 8. - . 
II. Acest despărțământ a ţinut o adunare cercuală în 
„Şomcuta-mare la. 28 August 1922, în care s'a reales comitetul 


5 


— 362 — 


în frunte cu di Dr. loan Gherman, primpretor ca director. Cw ` 
aceasta ocazie s'au înscris trei membri pe vieaţă și ll membri: 
activi. S'au luat hotărâri pentru o propagandă vie culturală prin» 
înscrierea de membri, prin plasarea bibliotecilor primite dela. 
centru în comunele cu agenturi, prin ţinerea de conferențe la. 
sate, prin stăruința de a se obţineă în fiecare comună teren 
potrivit pentru «Casa naţională» şi altele. 

La cererea despărțământului, Comitetul central a intervenit: 
la judeţele Sătmar și Solnoc-Dobâca, pentru cedarea casei fo- 
stului judeţ Chioar de «Casă naţională» și se nădăjdueşte re- 
zultat favorabil. | 

IV. Averea despărțământului a fost de 568 Lei 84 bani.. 


Dr. loan German, primpretor, director. 


29, Ciachi-Gârbău (jud. Solnoc-Dobâca). 


I. Numărul comunelor: 42. 

IL. Numărul agenturilor: 9 în comunele: Ciachi-Gârbău,. 
Surduc, Solomon, Panticeu, Sotelec, Brighez, Bezded și Cernuc.. 

III. Numărul bibliotecilor: 11. 

Cu concursul agenturei centrale din Ciachi-Gârbău sa.: 
înfiinţat o casină pentru intelectuali, căreia agentura i-a pus la 
dispoziţie biblioteca sa, care numără 246 de opuri. Tot cu, 
concursul agenturii centrale s'au ținut mai multe festivități dintre 
cari este de remarcat serbarea eroilor la ziua Inălțării Domnului, ` 
"în anul 1922, cu care ocazie ținându-se şi adunarea generală a - 
'despărțământului şi ancheta primpretorilor au participat mulţi. . 
intelectuali din judeţ şi țărănime din localitate şi jur. 

Bibliotecile au fost conzultate în mod îmbucurător. 

IV. Avere despărțământul nu are, afară de teritorul pus. 
în prospect sigur pentru «Casă naţională» în comunele Ciachi- 
Gârbău, Olpret şi probabil în Surduc. — Taxe de membri sau - 
trimis la centru în suma de 900 Lei. 

V. Despărţământul a colectat pentru fondul cultural An- 
dreiu Bârseanu suma de 146 Lei. , 

VI. Desp. are 50 membri pe vieaţă, 84 activi şi 67 aju- 
tători, în total 201. | ÎI 

VII. Cu ocazia adunării generale dl Dr. Victor Muntean a. 
ținut o disertaţie despre «Asociaţiune». 

Virgil Barbolovici, judecător, director. 


30. Ciacova (jud. Timiș). 


|. Numărul comunelor: 17. 
II. DI Dr. Iuliu Coste, dir. desp., rugat încă în anul 1921 
_să reorganizeze acest despărțământ și să organizeze şi un nou. . 
desp. al <Asociaţiunii» din comunele aparținătoare plasei Deta,. 
nu a prezentat raport asupra chestiunilor ce i-au fost încredințate. 


33 — 


31. Cincul-mare (jud. Târnava-mare). 


I. Numărul comunelor: 20. 

II. DI Dr. Alexandru Vasu, ales fiind cu ocazia reorga- 
nizării acestui despărțământ ca director, nu a înaintat raport 
despre activitatea desvoltată în anii 1920—1923. 


32. Cluj (jud. Cojocna). 


|. Numărul comunelor: 71. 

II. Numărul agenturilor: 25 (inainte de răsboiu). 

III. Numărul bibliotecilor: 25 (inainte de răsboiu). 

IV. Cu scopul de a servi ca exemplu vrednic de urmat 
despărțămintelor acestei instituţiuni, dăm în extras, o parte a 
raportului prezentat comitetului central din partea zeloşilor 
conducători ai despărțământului Cluj asupra activității desvoltate 
în timpul din urmă. 

Despărțământul Cluj al «Astrei> deși este egal de vechiu 
cu însaşi însoțirea mumă, care de 60 ani sintetisează năzuinţele 
culturale ale unui popor, totuși şi-a reluat activitatea normală 
târziu după răsboiu, din motive binecunoscute de toți. l 

Infăptuirea fericită a României tuturor Românilor nu a. 
fost numai un prilej de bucurie pentru un popor desrobit, nu 
a însemnat numai întâlnirea sub cerul limpede al libertăţii na- 
tionale a fraților, atâtea veacuri despărțiți de vitregia timpurilor, 
ci a impus greaua sarcină și a marcai începutul unei epoce de 
organizare a vieţii de stat româneşti pe aceste plaiuri, ce îm- 
brăcaseră o haină străină sub dominaţia îndelungată a unui 
neam străin ce ni s'a suprapus. 

Munca a fost grea, întrecând aproape puterile noastre. Şi 
totuși cu satisfacție putem constată, că această muncă titanică 
a dat rezultate mulțumitoare. In scurtă vreme au răsărit cadrele 
unei organizaţiuni de stat româneşti, cu toate resorturile ei 
complicate. A 

Graţie muncii uriaşe şi însufleţite, pline de abnegaţii a 
păturii intelectuale româneşti din Ardeal, oţelită prin suferinţele 
rezistenţei naţionale de pe vremuri, și: mulţumită mânei de 
ajutor dată de atâţia dintre cei mai buni și mai nobili fii ai 
românismului din regatul vechiu, sa înfiripat o administraţie ` 
românească, justiție și armată, s'a pornit o acţiune economică 
românească, s'a înfăptuit aproape opera de justiție socială şi 
naţională a împroprietăririi ţăranilor şi înainte de toate s'au 
întemeiat instituțiunile oficiale culturale nenumărate. 

Chfar Clujul nostru a fost sediul şi martorul celor mai 
remarcabile înfăptuiri în această privinţă. 

O lungă serie de instituții de cultură a luat aci ființă ca 
prin vrajă. S'a înființat Universitatea şi Academia de Agricultură, 


5* 


- 


— 364 — 


Conservatorul de Muzică şi artei dramatice, Opera Română și ` 
Teatrul Naţional, Academia de Comerţ, Şcoala tehnică, 2 licee 
şi 2 școli normale, şcoala civilă și numeroase școli primare, 
societăți și asocieri profesionale. i 

Generaţia de jertfă — cum cu drept cuvânt se numeşte ` 
generaţia de azi — şi-a făcut datoria către patrie cu vârf şi < 
îndesat aproape până la sleirea puterilor de muncă. 

Să nu ne mirăm deci, că absorbiți de această muncă ofi-  . 
cială, şi indispensabilă, wau mai putut jertii în primii ani din ~ 
aurul curat al sufletului lor în măsură cuvenită pe altarul insti- 
tuţiilor culturale neoficiale, unde se destăşurase pe vremuri 
atâta muncă ideală, plină de elan și dragoste pentru limbă și neam. 

Necunoscătorii tradiţiilor şi resorturilor noastre sufleteşti 


credeau că <Asociaţiunea> noastră este moartă și că este nevoe .i 
de noui bisericuțe în care să ne închinăm culturii. Vechii 
ostași ai culturii din aceste tărâmuri știau însă, că sub cenușă * 


jăratecul este viu și că îndată ce se ivesc zile mai liniştite şi 
s'au recules intelectualii după primii ani de muncă înfrigurată 
de organizare şi descălecare a organizării de stat, jăratecul din 


nou va da flacări, pasărea Foenix va înviă și îşi va reluă i 


sborul măreț. l 
In anii 1918—22 despărțământul nostru a fost aproape ; 


` inactiv. Din inițiativa inimoşilor profesori universitari Marin 


tefănescu şi Sextil Puşcariu sau ţinut în iernile 1919/20, < 
1920/21 şi 1921/22 frumoase cicluri de conferențe la Universitate. $ 
în cadrele «Astrei», cu un succes moral desăvârşit. 

La atâta s'a mărginit însă întreaga activitate a <Asocia- 
țiunii> în despărțământul Cluj. Incercările regretatului profesor 
Gavril Precup de a pune în picioare comitetul şi de a pornt 
o activitate extensivă, nu a reușit. A împiedecat această reîn- 
viere şi faptul, că două societăți culturale nou înființate au ` 


“urmat timp îndelungat tratative de fuzionare ori colaborare cu 


«Astra», ţinând pe vechii noştri membri în expectativă pru- 


dentă. Intâiu «Cele Trei Crişuri» doreă să se fixeze în Cluj, +$ 
figurând ca o secţie a «Astrei». După enunțarea programului #4 


său s'a retras însă la Oradea-Mare. Pé urmă a venit societatea `` 
«Cultura Poporului» cu iniţiatorii ei dornici de muncă şi pro- .: 
pagandă, substituind aşazicând <Astra> în orașul Cluj timp în- 
delungat. După ce şi-a împlinit menirea de propagandă naţio- 
nală în timpuri grele,. a cedat acum locul probatei noastre ` 
«Asociaţii». 

După aceste premise a convocat în sfârşit părintele lon 
Agârbiceanu adunarea de reorganizare a despărțământului. Cluj, 
la 15 Ianuarie 1923. 

Un număr foarte mare de intelectuali a răspuns la che- 
marea delegatului comitetului central. Un sentiment de mulţu” 


mire și bucurie se putea citi de pe fețele celor adunaţi, că a 


— 365 — 


sunat ora redeşteptării, că ne-am recules în sfârșit, că ne-am 
decis să reluăm firul tradițional al muncii culturale neoficiale, 
consfințit de atâtea jertfe, dar răsplătit de atâtea mulțumiri su- 
fletești şi încununat de strălucita biruinţă a neamului românesc, 
manifestată în actul unirei. 

S'a ales, prin aclamare, comitetul .Dvoastră, având: ca 
președinte pe dl Marin Ștefănescu; vice-preşedinte, N. Bogdan; 
secretar general Al. Borza; cassier A. Mandeal; controlori A. 
Ciortea şi l. Agârbiceanu; secretari S. Stanca şi P. S. Simu, 
membri E. Racoviţă, I. Matei, Al. Ciura, P. Roşca, E. Dăianu, 
O. Ghibu, S. Dragomir, |. Lupaș, 1. Oţoiu, Dr. M. Botez, S. 
Tămaș, V. Pop, Gilău, I. Mihalca, Aghireș. 


Acest comitet în răstimpul scurt de 6 luni de zile, a căutat | 


să se achite cât mai complect de îndatoririle ce şi-le-a luat 


A ţinut pe lângă numeroase conveniri ale biuroului şi ale 


comisiilor speciale cinci şedinţe plenare, la care au asistat şi 
câțiva membri fondatori şi pe vieaţă. In aceste ședințe s'au 


discutat. apoi toate problemele culturale cari cad în sarcina 


cAstrei> între împrejurările actuale. 


Sa alcătuit programul acțiunei culturale la sate, în cele 


71 comune ale despărțământului nostru și programul cultural 
de realizat în Cluj. 

|. Inainte de a porni acțiunea la sate, a trebuit să ne in- 
formăm de starea culturală actuală a comunelor noastre, cău- 
tând să facem de o parte legătura cu activitatea din trecut a 
«Astrei», de altă parte ca să satisfacem nevoile culturale cele 
mai arzătoare ale prezentului. Sau trimis deci la iruntașii tu- 
turor comunelor ce se ţin de secţia noastră apeluri tipărite şi 
chestionare pe cărți poștale de răspuns. 

O altă serie de apeluri a fost adresată către! instituţiile 


culturale, societăţi etc. din Cluj, cerând sprijin în acţiunea cul- - 
turală. Zece societăţi și instituţii s'au grăbit să promită ajutorul 


moral solicitat. 

„In sfârșit s'a făcut un apel prin jurnalele locale, cerându-se 
sprijinul moral şi material indispensabil pentru ducerea la bun 
sfârșit a gândurilor noastre bune. 


S'a alcătuit un program amănunţit și s'a compus lista con- - 


ferenţiarilor număroși cari sau anunţat la biurou. 

Prima adunare — şezătoare culturală sa ţinut sub cele 
mai bune augurii în comuna îruntașe Gilău, unde întreg satul 
în frunte cu intelectualii conduşi de parohul Dr. V. Pop, au as- 
cultat cuvântările și corurile frumoase. Sa reînfiinţat agentura 
«Astrei» şi sa pus începutul unei biblioteci, cu 110 volume, 
© donate de comitetul central din Sibiiu şi de comitetul nostru. 

In scurt răstimp au urmat șezătorile poporale și înființarea 
bibliotecilor poporale în comunele: 1. Someş-sat, 2. Feneșul- 


— 366 — 


săsesc, 3. Apahida, 4. Someşul-rece, 5. Aghireş, 6. Feleac, 7. 
Baciu, 8. Aiton şi 9. Măcicaşul-unguresc. . 


Au ţinut cuvântări şi prelegeri instructive domnii: Marin n 


Ştefănescu, Dr. S. Tămaș, profes. d-na Demetrescu, O. Ghibu, 
A, Ciortea, P. Ro;ca, Al. Borza, Şt. Roşian, V. Lazar, I. Oţoiu, 


lonel Precup, P. Simu, I. Nicoară, generalii Anastasiu şi Petala, . 


P. S. Sa Episcopul N. lvan, protopopul Dăianu, medicii Dr. 
Botez şi Dr. Gane. 

Pretutindeni s'au înfiinţat biblioteci si agenturi sub con- 
ducerea intelectualilor, cari prezentau mai multe garanții de 
statornicie și stăruință în munca culturală. 

Poporul a ascultat pretutindenea cu sfinţenie cuvântările 


misionarilor noştri; eră fericit că vede intelectuali români cari ~ 


nu-i cer nimic, cari nu propovăduesc idei ce pot despărți oa- 
menii, ci evanghelia curată a idealurilor culturale ce înfrăţesc 
pe toţi, îndreptându-le privirea cătră bunurile şi frumuseţile su- 


Îletului, cătră. problemele mari ale românismului azi biruitor: ia 
prin arme, mâne biruitor prin cultură, veşnic menit să stăpâ- . 


nească moşia-şi străbună. 


Proporţii deosebit de măreţe a luat serbarea dela Feleac, 


unde s'a reînviat memoria unui mare fiu al comunei, profesorul . .. 


Miclea, care a ajuns pe vremuri rector al Universităţii din lași. -: 


S'a desvălit portretul acestui vrednic bărbat, s'a însemnat casa 


lui natală cu o placă comemorativă pe urma cuvântării profe- : 


sorului Dr. Onisifor Ghibu, și unde sa pus bază unui fond de 
Lei 2160 pentru ajutorarea copiilor săraci. La Aiton deasemenea 


Sa pus bază unui «Fond al meseriașilor români» din iniţiativa 


dlui Roman, fost deputat, advocat în Constanţa, care a contri- 
buit cu suma de Lei 1000, iar dl general N. Petala cu Lei 500. 
__ Delegații și conferenţiarii comitetului din Cluj ai «Astrei» 
au fost însoțiți în expedițiile lor culturaie de număroşi intelec- 
tuali din Cluj, printre cari n'au lipsit nici reprezentanţii glori- 
oasei noastre armate, domnii generali. Anastasiu şi Petala. 


Corul episcopiei ortodoxe, al studenţilor, al şcoalei nor- Să 


male de băieți şi fete a contribuit mult la succesul desăvârşit 
al şezătorilor. X 
Problema grea a transportului delegaților şi corurilor a 


„fost deslegată cu concursul primăriei Cluj, prefectura Cojocnei, 


prefectura poliţiei, direcţia sanitară, direcția grădinii botanice şi 
pretura Gilău.. 

Trebue să constatăm însă și la acest loc, că greutățile tran- 
sportului sunt cea mai serioasă piedecă în calea acțiunii noa- 
stre, constituind adesea o' adevărată calamitate pentru înaintarea 
culturală. 

Il. Partea a doua a activităţii noastre s'a destăşurat în 
orașul Cluj. . 


— 3671 — 


In cursul iernii și a primăverii s'a urmat regulat cu con- 
ferențele iniţiate de profesorul Marin Ştefănescu, prezidentul 
despărțământului. Sau ţinut 22 conferențe din partea celor mai 
de seamă profesori ai universităţii noastre, “tratând diverse su- 
biecte, care de cari mai interesante şi probleme de cultură 
fundamentale, cari au avut darul să adune în sala mare Nr. IV, 
a Universităţii un public pe cât de select, pe atât de dornic de 
lumină și orientări largi ce se desprindeau din conterenţele ți- 
nute. Rând pe rând au expus câte o chestiune de mare interes 
d-nii Bogdan Duică, Marin Ștefănescu, Cassiu Maniu, Yves 
Auger, G. Oprescu, Dr. Botez, !. Agârbiceanu, D. Pompei, A. 
Lăpădatu, FI. Şt. Goangă, V. L Bărbat, Al. Borza, N. Bănescu, 
V. Bogrea, Dr. Mihail, Romul Boilă, Sextil Pușcariu, i. Ursu, 
Dr. Minea, V. Stanciu, C. Petran, I. Popescu, D. Theodorescu, 
= 23 conferenţe, urmăriţi cu viu interes de public, ce adesea 
:nu mai avea loc în cea mai încăpătoare sală a Universității. 

O altă manitestare culturală a noastră în Cluj a fost reu- 
:şitul festival, aranjat la ziua eroilor în Teatrul Naţional. O sală 
arhiplină a ascultat. cuvântările dlor Marin Ștefănescu şi Valer 
Pop, cântecele d-nei Lia Pop şi a unei serii întregi de cântăreți 
şi declamatori. Venitul material de peste trei mii Lei a servit 
la acoperirea cheltuelilor avute cu înființarea bibliotecilor la sate. 

De o desăvârşită însemnătate pentru vieața culturală a 
“Clujului în vijtor este acţiunea pornită de comitetul D-voastră 
pentru ridicarea tinui palat cultural, unei măreţe «Case Naţio- 
nale>, care să adăpostească nu numai <Asociaţiunea> noastră, 
ci şi toate celelalte societăţi şi asociaţii culturale din Cluj, cari 
“tânjesc acum din cauza lipsei de local și a imposibilității, de 
a-şi institui organe proprii pentru' o bună organizare şi ad- 
ministrare. 

“Acum ni se pare încă aproape numai ca un vis măreț o 
clădire pompoasă, în stil românesc, în centrul Clujului, unde 


“își are biurourile şi biblioteca despărțământul «Astrei», şi mai 


“târziu chiar comitetul central al < Asociaţiunii>, cu toate organele 
sale de conducere şi administrare. 

Alătari se înșiră localurile, mai mici sau mai mari închiriate 
de societăţile culturale române şi chiar minoritare; Sindicatul 
Ziariştilor, Societatea Franco-, anglo- şi ceho-română, reuniu- 
nile de femei, meseriaşi, comercianţi, profesori, societăţi 'de ştiinţă 
“şi artă, societăţi sportive, vânătoreşti, casina română, etc. Pe 
lângă. localurile proprii toate aceste. societăţi şi corporaţiuni pot 
“folosi în anumită ordine localurile mari comune. O cassierie 
şi serviciu de administraţie comun poartă grija unei bune chi- 
verniseli şi gospodării. Săli potrivite cuprind muzee, biblioteci 
'şi pinacoteci, servind şi pentru expoziţii temporare. Săli de 
“spectacole, dans şi cinema se găsesc în această clădire, din care 
«nu lipsesc un bun restaurant şi buffet-uri. 


— 368 — 


Acest tablou, schițat mai întâiu de marele organizator,. 


profesorul E. Racoviţă, nu mai este acum din domeniul viselor - 


ireale şi nerealizabile. Paşi mari şi hotărâți s'au făcut spre în- 


făptuirea lui. Găsind comitetul D-voastră, că locul viran din: 


_ dosul postei este cel mai potrivit pentru clădirea palatului pro- 

iectat, — dupăce terenele oferite cu multă bunăvoință de pri- 
mărie s'au dovedit de necorăspunzătoare, — a făcut paşii ne- 
cesari pentru obţinerea lui dela proprietarul actual, Statul. Toţi 


membrii guvernului au apreciat favorabil intenţiile noastre;: 


Ministerul de domenii a cedat locul despărțământului Cluj al, 


«Astrei»; acum se fac formalitățile întabulării. Avem deci loc: 
Urmează clădirea palatului. Lucrările pregătitoare au fost în- 


credinţate unei comisiuni, care lucrează cu zor. Primul dar: 


pentru fondul de zidire se datorește Ministerului Instrucțiunii 
publice, care a vărsat suma de Lei 50,000'— în cassa despăr- 
ţământului nostru. Bineînțeles că suma de câteva zeci de mi- 


. lioane, necesară o aşteptăm în primul rând dela guvern. Vom. 


organizà însă şi noi o colectă largă, apelând şi la prietenii 
noștri ca aceia dela asociaţia «Caselor Naţionale», cari ne-au. 
şi promis tot sprijinul. 

Apelăm însă în primul rând la sprijinul de jertiă şi de ac- 
'ţiune a tuturor membrilor noștri, dela care atârnă înfăptuirea 
grabuică a casei proectate. | 

«Asociaţia» mai are în Cluj o proprietate. Este grădina fun- 
daţiunii Petran, care în scurt timp va fi dată destinaţiei. 

Pentru ca să complectăm tabloul activităţii noastre în Cluj, 


trebue să mai facem amintire de acțiunea pornită pentru înscrierea . 


de noui membri. Această acţiune a fost încununată de frumos 
succes și avem nădejdea, că în curând nu se va mai găsi român: 
în Cluj, şi despărțământ, care să nu fie înregimentat în legiu- 


nile glorioase ale «Astrei», care trebue să dea mare bătălie: 


pentru biruinţa culturală a neamului nostru. 


Numărul membrilor noui este de 625, și anume în Cluj:: 


Lă 


membri fondatori 8; membri pe vieață 53; membri activi 38;. 


membri ajutători 1. In agenturi: Membri pe vieaţă 5; membri. . 


activi 500; membri ajutători 20. 
Dela acești membri s'a încassat suma de Lei 18,771.41. 
Bineînţeles, că taxele statutare, cari au fost ridicate de: 
altfel nu de mult printr'o decizie a comitetului central, se pot 
întrebuință numai în infimă parte pentru scopurile despărţă- 
mântului. i ` A 
Cerem sprijinul roral efectiv si activ al tuturor membrilor 
noştri, căci ceeace se lucrează la «Astra» pentru obşte se face, 
pentru promovarea culturală a tuturor, a neamului întreg. 
Adunarea generală s'a ţinut la Cojocna, unde a avut loc 
şi o frumoasă șezătoare. 


— 369 — 


Vineri, 29 lunie st. n. c. Sa celebrat în Aula Universității 
aniversarea de 50 de ani dela moartea lui Andreiu Şaguna. 


33. Cohalm (jud. Târnava-mare). 


L. Numărul comunelor: 27. 
II. Despre activitatea despărțământului pe anul 1922/23 


nu a întrat raport, Dănilă Sasu, preot, director. 


34. Copalnie-Mănăştur (jud. Solnoc-Dobâca). 


|. Numărul comunelor: 20. 
II. Numărul agenturilor: 13.: 

(II. Numărul bibliotecilor: 13. 

IV. Numărul membrilor: 9 membri fondatori; 12 membri 
pe vieață; 56 membri activi şi 518 ajutători în total deci 595 
membri încassându-se suma de Lei 7,596 taxe. 

V. Adunarea cercuală a despărțământului s'a ţinut la 2 
lulie 1922. Cu această ocazie s'au înscris membri noi, s'a ales 
comitet nou, cu dl Nicolae Avram, protopop ca director. Tot 
atunci părintele loan Medan a ţinut o conferență: despre <îm- 
brăţişarea meseriilor şi comerciului». 

Pentru fiecare agentură nou înfiinţată s'a trimis din 
centru câte-o bibliotecă poporală, precum și calendare. pentru 
membrii înşcrişi. 

VII. Pentru răspândirea culturii intelectualii de pe teritorul 
despărțământului sau aranjat în 7 grupe pentru a ţineă, confe- 
repțe în comune. In general, datorită vrednicilor conducători, 
dlui primpretor Al. Pop şi a celorlalți intelectuali, âcest tinăr 
despărțământ a desvoltat activitate laudabilă şi în anul 1923. 


Nicolae Avram protopop, director. 


35. Crasna (jud. Sălaj). 


I. Numărul comunelor: 33. 
ll. Despre reorganizarea şi activitatea despărțământului 
nu s'a înaintat raport. 


36. Dej (jud. Solnoc-Dobâca). ` 


|. Numărul comunelor: 52. 

II. Numărul agenturilor: 37, în comunele: 1. Baţa; 2. Be- 
nediug; 3. Bogata-Română; 4. Căşeiu;:5. Câţcău; 6. Cetan; 7. 
Ciceu- Cârabia ; 8. Ciceu Giurgeşti; 9. Ciceu- Mihăeşti; 10. Codor;; 
11. Coplean; 12. Cremenea; 13. Curtuiuşul Dejului; 14. Cuz- 
drioara; 15. Dej; 16. Gârbău; 17. Gichişul-de-jos; 18. Leleşti; 
19. Maia; 20. Mănăştur; 21. Mica; 22. Negrilești; 23. Nireş; 


— 370 — 


iu a 
DE te d 


24. Ocna-Dejului; 25. Pinticul-român; 26. Reteag; 27. Rugășeşti; - 
28. Sânmărghita; 29. Sălişca; 30. Suareş; 31. Suia; 32. Şomcutul- 
mic; 33. Unguraș; 34. Urişor; 35. Uriul-de-sus; 36. Vad; 37. 
Zăpârţ. „a 
p TIH. Numărul bibliotecilor: 36, cu câte 50 vol. dăruite de È 

comitetul central, afară de 8 comune, cu câte un plus de vol. 
dăruite de despărțământ, anume: 1. Baţa cu 6; 2. Cuzdrioara ` 
cu 37; 3. Dejui cu 30; 4. Ciceu-Giurgeşti cu 20; 5. Ciceu-Mi- ` 
hăeşti cu 6; 6. Mănăştur cu 10; 7. Reteag şi 8. Uriul-de-sus cu .. 
câte 6. Agentura din Curtuiuşul-Dejului mare bibliotecă. To. .: 
talul cărților 1921, din cari 1800 dăruite de comitetul central, `- 
iar 121. dăruite de despărțământ. i 

in Dej mai există: Biblioteca Liceului, a Şcoalei medii de 

fete, a Casinei, a Bibliotecei școalei primare şi a celor 2 biserici 
româneşti. i i 
IV. In cele 37 comune, unde sau înființat agenturi, dele- .. 

gaţii despărțământului au ţinut cu acest prilej 37 prelegeri vor- 
bind despre <Asociaţiune», totdeodată în următoarele 15 co- . 
mune: 26 prelegeri cu următoarele subiecte: * i 
Dej: 1. Vieaţa şi faptele lui Mihaiu Viteazul şi 2. Originea , 
poporului român, de V. Motogna, dir. desp.; 3. Foloasele învă- = 
țăturei, de Dr. I. Şanta, proi.; 4. Plantele medicinale, de N. ; 
Şoneriu, prof.; 5. Războiul şi credința, de I. Varna, prof.; 6. 
Şcoala şi familia, de Dr. I. Şanţa, prof.; 7. Din trecutul neamului, : 
-de E. Patachi, prof.; 8. Animale dispărute şi 9. Despre paseri? 
«de N. Şoneriu, prof., cu schiopticonul liceului; în Ocra- Dejului :. * 
“10. Despre credinţă, de I. Varna, prof.; 11. Sfaturi practice, de ” 
'O. Cărăgian, prot.; în Cuzdrioara: 12 Despre meserii, de N. . 
Şoneriu, prof.; 13. Inceputul neamului nostru, de V. Motogna, ' 
direct. desp.; în Mihăești: 14. Foloasele învățăturii, de Dr. l. . 
Şanta, prof.; în Suia: 15. Despre scopurile <Asociaţiunii>, de . 
O. Cărăgian; în Maia: 16. Foloasele învățăturii, de O. Cărăgian; ; 
în Șomcut : 11. Foloasele învăţăturii, de O. Cărăgian; în Giur- . 
gești: 18. Invăţături practice, de N. Şoneriu, prof; în Reteag: `: 
. 19. Ploi, vânturi, zăpadă etc. de D. Ţiganetea, prof.; 20. Răz- : 
boiul de întregire a neamului, de R. Fischer, prof; în Cetan: ; 
21. Creşterea copiilor, de D-şoara Prunduş, institutoară: în Sd- : 
lişca: 22. Invăţături din răsboiul pentru întregirea neamului, de ; 
R. Fischer, prof.; în Urişor: 23. Despre ştiinţa de carte, de Dr. Ld 

' Şanta, prof.; în Bârsdu: 24. Despre alcoolism, de I. Varna, 
prof.; în Codor: 25. Foloasele învățăturii, de Dr. I. Şanta, prof.:. 
în Gâigău: 26. Puterea, credinţei, de I. Stănilă. Deci în total 
63 prelegeri. l 3 
V. Conferenţe și serate pentru intelectuali s'au ținut in 
Dej 13, anume: ; 
1. Trecutul Românilor din Dej, de George Mânzat, preot, 
Matineu cu cântări, recitări şi teatrul Florin și Florica; 2. Pa. 


o — 311 — 


triotismul și cunoaşterea trecutului, de V. Motogna, direct. lic, 
Dej, Matineu cu program artistic; 3. Răsboaiele lui Traian cu 
Dacii, de V. Motogna, direct. lic. Dej, Şezătoare cu program 
artistic; 4. Vechile cetăţi românești (cu proiecţiuni), de Dr. loan 
Şanta, profesor, Şezătoare cu' program artistic; 5. Avram lancu, |. 
de Dr, I. Şanta, Serbare aniversară; 6. Poetul Vlăhuţa şi 7. Cu- 
rente literare, de E. Patachi, Şezătoare; 8. Cutremurul de pă- 
mânt şi 9. Bumbacul şi cafeaua, de Nicolae Şoneriu, profesor, 
Şezătoare cu proiecţiuni; 10. Despre radiu, de G. Popescu, prof. 
Şezătoare cu experienţe; 11. Razele X., de D. Ţiganetea, prof. 
şezătoare cu experienţe; 12. Cultura şi religia şi 13. Rolul social 
al femeii, de I. Varna, profesor, Şezătoare. 

VI. a) Despărțământul nare schiopticon, dar foloseşte al 
liceului; 

b) Ca rezultat al prelegerilor ţinute la sate remarcăm, că 
s'au înființat mai multe cooperative săteşti, ţăranii îşi dau copiii 
în mai mare măsură la şcoală, asemenea au început să îmbră- 
țişeze meseriile şi negoţul. 

VII. Numărul membrilor: fondatori 13, pe vieaţă 24, activi 
246 şi ajutători 429, total 712. l 


VIII. Starea actuală a casei: Lei 729'18. La centru s'au 
trimis din taxele de membri 7425 Lei, iar din venitul petre- 
cerei 500 Lei. i 


IX. Adunarea generală a despărțământului s'a ținut la 15. 
Iulie 1923 în comuna Cuzdrioara, fiind de față mulţi intelec- 
tuali din Dej şi popor din Cuzdrioara și comunele învecinate, 

După deschiderea adlhării, prin cuvântul preşedintelui, 
despre însemnătatea operei săvârşite de <Asociaţiune» în trecut 
și despre problemele, pe cari e chemată să le rezolve în viitor, 
di Dr. Liviu Micşa, senator, membru în comitetul cercual, co- 
memorează figura măreaţă a mitropolitului Andreiu Șaguna, - 
primului președinte al <Asociaţiunii> noastre. 

Pentru câştigarea de membri noui pe 1923 se hotăreşte 
emiterea listelor de înscriere în toate comunele despărțământului. 


La rândul propunerilor, membrul pe vieaţă dl Dr. Gheorghe 
Ciupe, sub-prefectul judeţului, constată cu cea mai mare bu- . 
curie, că actualul comitet, ajutat de profesorimea din Dej, a 
desvoltat o activitate atât de bogată şi frumoasă. Aduce elogii 
şi învăţătorimii din Cuzdrioara, care a aranjat o serbare cultu- 
rală cu ocaziunea adunării despărțământului şi propune să se 
aducă myulțămită protocolară comitetului şi colaboratorilor săi, 
ceeace adunarea primeşte cu unanimitate. După partea oficială 
urmează frumoasa serbare poporală, aranjată de. învățătorii din 
“Cuzdrioara şi Mănăştur cu elevii școalelor primare. Sau re- 
itat poezii, Sau executat dialoguri și frumoase jocuri naționale. 


— 372 — i 
La serbare şi-a dat prețiosul său concurs și muzica regimen- , 
tului 81 din Dej. - A 
Activitatea desfăşurată de acest despărțământ merită toată. 
lauda şi recunoştinţa tuturor: oamenilor de bine. Prin această 
activitate bogată despărțământul Dej şi-a asigurat un loc de 
frunte între cele mai active despărțăminte ale <Asociaţiunii»> și 
vrednicii lui conducători pot servi ca model întru răspândirea. 
luminii și culturii în massele poporului. ; 


37. Deva (jud. Hunedoara). 


I. Numărul comunelor: 57. 

Il. Numărul agenturilor: 14. 

III. Numărul bibliotecilor: 16. 

IV. Adunarea generală a despărțământului Deva s'a ţinut :; 
în comuna Bârsău la 13 August 1922. Fiind di Dr. loan Dobre, 
dir. desp. bolnav de un timp mai îndelungat adunarea a fost ; 
prezidată de di Dr. lustin Pop, advocat, membru fondator al . 
<«Asociaţiunii>. S'au înscris 6 membri pe vieaţă, 33 activi, 24. : 
ajutători şi sau încassat taxe dela membrii vechi, trimițându-se ; 
cassei centrale suma de Lei 1452—. S'au distribuit cărți mem- 
brilor noui. S'a reorganizat despărțământul, alegându-se di- 
rector dl Dr. Simeon Câmpean, advocat. : 

Cu această ocaziune dl Dr. Victor Jula a ținut o prelegere- 
despre îngrijirea femeilor în timpul gravidităţii și desore îngri- 
jirea copiilor. S'a aranjat şi o expoziţie de copii. Din suma 
de Lei 200, pusă la dispoziţie de di Dr. I. Pop sau premiat: 
4 copii cu câte Lei 50. Corul meseriașilor din Deva a cântat 
mai multe cântări, iar elevii școalei din Bârsău au declamat şi 2 
executat un trialog. 

Comitetul despărțământului a aranjat la 21 Noemvrie 1922: 
o serbare comemorativă la 50 ani dela moartea eroului na- 
tional Avram iancu. Serbarea a reuşit peste aşteptări. Din ve- | 
nitul curat al serbării în sumă de Lei 3931:50 sa înființat sub. : 
patronajul «Asociaţiunii> fondul «Bustul Avram Iancu», pentru, . 
ridicarea unui bust în Deva. Domnii Dr. Iustin Pop şi Dr. S. 
“Câmpean, advocaţi, au ținut cu această ocazie frumoase cu- 
vântări pentru preamărirea eroului. r 

Sub conducerea părintelui Nicolae Duma ca delegat ab 
comitetului despărțământului Deva sa constituit o agentură, în 
comuna Vărmaga, înscriindu-se mai mulţi membri activi şi aju” 
tători. In alte comune încă sunt agenturi în curs de înfiinţare. 

Pentru pomenirea neuitatului preşedinte A. Bârseanu, di- 
recțiunea Şcoalei Normale de băieţi din Deva a aranjat în ziua 
Sf. Andreiu un festival cu .recitări şi cântări din poesiile lui. 

Acest despărțământ desvoltă activitate îmbucurătoare pentru 
luminarea poporului român din judeţul Hunedoarei. - 


— 373 — 


V. Adunarea desp. din anul 1923 s'a ținut în Hărău la 5 
August. In cursul anului s'au ţinut 20 conferenţe. 
VI. Numărul membrilor: 7 fond., 33 pe vieaţă, 97 activi 


şi 185 ajutători. Dr. Simeon Câmpean, advocat, director. 


38, Diciosânmartin (jud. Târnava-mică). 


L Numărul comunelor: 59. 
II. Numărul agenturilor: 41. 
INI. Numărul bibliotecilor: 42. 
IV. Despre activitatea acestui despărțământ în anul 1922/23 
mu s'a înaintat raport. 3 
Simion Moldovan, protopop, director. 


39. Dobra (jud. Hunedoara). 


I. Numărul comunelor: 30. 
II. Numărul agenturilor: 2. 
III. Numărul bibliotecilor: 2. l 
IV. La cererea despărțământului s'au trimis 14 biblioteci 
poporale pe seama agenturilor în înființare. i 


Iosif Morariu, protopop, director. 


_40. Făgăraş (jud. Fägăraş). 


[. Numărul comunelor: 29, 

H. Numărul agenturilor: 3 (în anul 1922) în Beclean, De- 
jani și Dridif. Altele sau mai înființat în primăvara anului 1923. 

II. Biblioteci de ale <Asociaţiunii» avem în 27 de comune, 
toate primite dela Comitetul central. Cărţile din biblioteca dela 
Dejani au fost cetite în scurtă vreme și li sau mai împrumutat 
cărți și din Biblioteca centrală a despărțământului. Cetitorii sunt 
în deosebi doritori de lectură istorică. 

IV. Cursuri de analfabeți nu sau ținut, pentrucă numărul 
neştiutorilor de carte între tineri e disparent. 

V. Conferenţe împreunate cu coruri și declamări, sau 
ţinut în Făgăraş din partea corpului didactic în iarna artului 
1922. Şi anume: 

Romul Ursu, prof.: «Fazele de desvoltare ale istoriei po- 
porului românesc»; Dumitru Macoveiu, prof.: «Structura cor- 
pului omenesc>; Eftimie Pandrea, prof.: «Din trecutul Făgăra- 
şului»; Teodor Rânea, dir. șc. primare: «<Conlucrarea familiei 
şi a școalei pentru buna creştere a copiilor>; Profesor Eliescu, 
Braşov : “Barbu Ştefănescu Delavrancea»; Victor Florea, prof. : 
«Religie şi știință»; Mihaiu Novacu, prof.: «Despre curentul 
electric»; Ermil Roșală, prof.: «Aerul, gimnastica, jocurile și 
sportul ca mijloace pentru păstrarea sănătăţii»; Pr. loan Lupa, 


` 


— 374 — 


medic: «Boli parazitare animalice>; Valer Literat, prof.: «Im- 
presii de călătorie în Franţa». Deciamațiile şi corurile au fost 
executate de elevii şcoalei primare şi liceului cum și de ele 
vele şcoalei de fete. In deosebi se menţionează cu laudă! stră- 
duințele prof. E. Roşală, care a dat cel mai mare număr de 
puncte de cor, cântate cu elevele școalei medii de fete din loc. 


Au ţinut prelegeri: Prof. D. Macoveiu despe: «Drepturile . i 


şi datorinţele cetățeanului» (în Beclean); prof. V. Literat: «De- 
spre unitatea suiletească (în Dridif şi Beclean), <Munca pentru 


cultivarea sufletului» (în Dejani), «Despre Spiru Haret» (în Be- . 


clean) şi «Despre Avram lancu» (în Făgăraş). 
VI. Averea despărțământului Lei 1390:70. 
VII. in 1923 desp. a desvoltat o activitate foarte mbu- 


` curătoare: prin prelegeri, conferențe, înființarea de agenturi şi E 


înscrierea. a număroşi membri. 


41. Geoagiu (jud. Hunedoara). 
L Numărul comunelor: 36. 


Il. Despărțământul a ținut adunarea cercuală în Geoagiw 


la 13 Februarie’ 1923. In această adunare s'a reconstituit comi- 
tetul cercual, realegându-se de director dl Dr. loan Marghita, 
Sau înscris 13 membri pe vieaţă, 58 membri activi şi 18 membri 


ajutători. S'au trimis cassei centrale din taxe de membri Lei ~ 


563, rezultatul colectei pentru fondul <Andreiu Bârseanu» Lei 
645 şi abonamentul la revista «Transilvania» pe anul 1923 Lei 
50, în total suma de Lei 1258. 

DI Florian Sonea a ţinut o instructivă conferenţă din do- 
meniul agriculturii. Drept concluzie despărțământul roagă co- 


mitetul central, să intervină la forurile superioare competente; 


pentru întroducerea unor cursuri agronomice de 6—8 săptă- 
mâni pentru fiecare judeţ. 


Despre înfiinţarea agenturilor şi plasarea bibliotecilor po- i 


porale trimise din centru nu Sa raportat. 
Dr. loan Marghita, advocat, director. 


42. Gherla (jud. Solnoc-Dobâca). 


l. Numărul comunelor: 62. 

II. Numărul agenturilor: 17. 

` IH. Numărul bibliotebilor: 17. 

IV. Despărțământul a desvoltat în trecutul apropiat o ac- 
tivitate foarte frumoasă. pentru luminarea poporului din acele 
părți. Indeosebi merită recunoştinţa noastră activitatea de pro- 
pagandă culturală săvârşită de P. S. S. dl episcop al Gherlei 
Dr. luliu Hossu, cu ocaziunea vizitaţiunilor canonice, înființând 


şi în acest an agenturi în mai multe zeci de comune și distri: 


buind biblioteci poporale. 


— 3735 — 


V. Despre activitatea despărțământului desvoltată în timpul 
din urmă nu ni 3a înaintat raport, decât din partea dlui cassier 
al despărțământului, care a trimis taxele încassate dela unii 
membri noi şi comunicând că în comuna Sânmărtin s'a înfiinţat 


o agentură. Grigoriu Pop, canonic, directot. 


43. Giurgeu (jud. Ciuc). 


|. Numărul comunelor: 9. 

II. Numărul agenturilor: 2. 

III. Numărul bibliotecilor: 2. 

IV. Despre continuarea îmbucurătoarei activități a desp., 
începute în lunile prime ale anului 1922, până la data de faţă 
nu s'a înaintat raport. i „> | 
„Aurel I. Nicolescu, comerciant, director. 


44. Gurghiu (jud. Murăş-Turda). 


l. Numărul comunelor: 28. 

II: Numărul bibliotecilor: 8. 

III. Numărul agenturilor: 4. 

Despărţământul Gurghiu, sub conducerea dlui Simeon 
Zehan, preot, ca director, a început să desvolte activitate cul- 
turală îmbucurătoare în anul 1922. — Sau ţinut prelegeri po- 
porale în patru comune. In Caşva: Despre <Asociaţiune» şi sco- 
purile ei, .de dir. desp. Simeon Zehan; Despre combaterea 
luxului şi a beţiei, de Alex. Donescu; Despre stupărit, de loan 
Cotta. In Ibănești: Despre <Asociaţiune» şi scopurile ei, de dir. 
desp. Simeon Zehan; Despre morala creştină, de Alex Donescu; 
Despre însemnătatea școalei, de Romul Cătărig: In Hodac: 
Despre <Asociaţiune»> şi scopurile ei, de dir. desp. Simeon 
Zehan; Despre şcoală şi însemnătatea ei, de R. Cătărig; 
Despre combaterea luxului şi beţiei, de Alex. Donescu; Despre 
meserii, de loan Batea. In Gurghiu a .cetit dir. desp. unele 
crâmpeie mai însemnate din istoricul Cetăţii Gurghiului. 

Cu ocaziunea ţinerii prelegerilor sau înscris mai mulţi 
membri şi s'au constituit agenturi în numitele comune. — S'a 
compus şi uh plan de activitate pentru viitor. Totodată s'a 
cerut desfacerea despărțământului în două despărțăminte. 

Simeon Zehan, preot, director. 


45. Hălmagiu (jud. Arad). 


ë x ` 
I. Numărul comunelor: 33, 
IL. Numărul bibliotecilor: 4. 
HI. DI Cornel Lazar, protopop şi vechiu director al ace- 
stui despărțământ a fost rugat încă în Iulie 1921 să reorganizeze 


— 376 — 


despărțământul. Nu a prezentat însă raport nici despre reorga- 7 


:nizarea, nici despre activitatea acestui despărțămánt. 


46. Hațeg (jud. Hunedoara). 


L Numărul comunelor: 105. 
II. Numărul agenturilor: 4. 
III. Numărul bibliotecilor: 14. 


Despre adunarea despărțământului anunţată pe ziua de 13 - 
August 1922, despre plasarea celor 50 biblioteci poporale trimise . “ 


din centru pentru agenturile c<Asociaţiunei> ce urmau a se în- 
ființă în diferite comune, despre desfacerea acestui vast despăr- 


a ri Mode DE sea Ra te 


țământ în 3 părți; desp. Haţeg, Pui și Valea Streiului şi în ` 


general despre activitatea desvoltată de acest vechiu despăr- 
țământ pe anul 1922/23 nu am primit raport. 


Dr. Cornel Popescu, protopop, director. 


47. Huedin (jud. Cojocna). - 


L Numărul comunelor: 42. 
II. Numărul agenturilor: 8. 
IH. Numărul bibliotecilor: 8, în următoarele comune cu 


.agenturi și provăzute cu câte 78 cărţi: 1. Mănăşturul-unguresc. :: 
2. Călata-mare. 3. Beliş. 4. Morlaca. 5. Săcueu. 6. Sebeșul-mare. .: 


'7. Ciucea. 8. Butene. Desp. are și o bibliotecă centrală în Huedin 
cu peste 200 volume. Poporul a început să cetească şi a se 
interesă de cărţi. - 


IV. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut din lipsa de învă- 


țători, iar preoții au fost siliți să provadă învățământul primar. 
V. 


A) Prelegeri pentru popor s'au ținut în următoarele . 


locuri: 


1. Mănăşturul-unguresc: Prelegători: Teodor Toader, preot: 


Despre creşterea copiilor; Aurel Muntean: Despre calea spre 
D-zeu şi Traian Sava, preot: Despre exemplele bune; 
2. Sebeşul-mare: Aurel Muntean: Despre Gheorghe Lazăr; 


3. Mănăşturul-românesc: Victor Giurgiuca: Despre îndrep- . : 


tarea moravurilor. Alte prelegeri: Despre iubirea lui D-zeu şi 
a deaproapelui ; 

4. Ciucea: Aurel Muntean: Despre Băncile poporale. S'a 
înfiinţat cp poporală; 


ăcueu: Aurel Muntean: Despre învăţătură și despre .: 


cooperative; : 

6. Dânc: Vasile Ferghete, preot: Despre însemnătatea 
serbărilor naţionale ; 

7. Nadişul-român: Dumitru Păltinean: Despre îndreptarea 
moravurilor din popor; 

8. Finciu: Aurel Muntean: Despre importanţa învăţăturii 
la poporul Hostru românesc. 


- 


SI e S 


ana ge aie 


4 


— 37 — 


B) Conterenţe pentru intelectuali sau ţinut în Huedin la 
22 Aprilie, în localul Caşinei române. Conferenţiari: Dr. Vasile 
Paşca, medic: Despre vaccinare şi Aurel Muntean: Despre 
vieaţa şi opera lui Mihail Eminescu, cu care ocaziune s'a făcut 
o colectă de 200 Lei pentru monumentul lui M. Eminescu, ce 
voeşte să ridice «România Jună» în Cluj. Banii “au trimis la 
<Patria> Cluj. . 

VI. Pentru augmentarea fondului «Andrei Bârseanu> încă 
'Sa făcut colectă care s'a trimis la centru .prin secretarul desp. 
dl Traian Potra din Huedin, iar la 28 lunie pe calea oficiului 
'ppresb. sau mai trimis Lei 102—. : 

„VII, Cooperativele înființate de despărțământ prosperează 
“foarte bine, mai ales cooperativa <Sebeşana» din Sebeșul-mare, - 
.«Bologana» din Bologa şi «Călăţana> din Călata-mare, au pro- 
gresat bine; cele dintâi au încheiat bilanţul cu un profit net de 
peste 50,000:— Lei. 

VIII. Comitetul despărțământului a ţinut 2 şedinţe, în cari 
sa discutat chestia câştigării de terenuri potrivite pentru «Casele 
Naţionale» şi ţinerea de prelegeri poporale şi conferenţe pentru 
intelectuali. e , 

IX. La <Sânziene» în 7 iulie n. a. c. s'a ținut o mare ser- 
bare națională la <Fântânele> după un bogat program publicat 
în ziare. 

O frumoasă adunare a ținut desp. în Huedin, la 5 August 
a. c., cu concursul Ministerului Cultelor şi Artelor. 

X. Desp. are: 3 membri fondatori, 52 membri pe vieață, 
32 membri activi şi 24 membri ajutători, total 111. . 

Aurel Muntean, protopresbiter, director. ` 


48. Hunedoara (jud. Hunedoara). 


|. Numărul comunelor: 50. 
II. Membri: fondatori ai Casei naţionale 1; fondatori ai 
«Asociaţiunii> 8; pe vieaţă 19; activi 336; ajutători 301. 

IM. Agenturi comunale: 21, în comunele de sub punct 4 
ce urmează. 

IV, Biblioteci poporale: ale <Asociaţiunii» în 22 comune: 
Hunedoara cu 72 vol., Ghelari 61 vol, Nădăştia-inferioară 52 
vol, Sâncraiu 52 vol, Nădăștia-superioară 40 vol, Cerişor 52 
vol., Alun 40 vol, Vadu-Dobrii 40 vol., Batiz 52 vol, Călanul- 
mic 40 vol, Cerbăl 40 vol., Cinciş 40 vol., Josani 40 vol., Peş- 
tişul-mic 40 vol, Mănierău 40 vol., Răcăştia 40 vol, Nandru 40 
vol, Peştişul-mare 40 vol, Buitur 40 vol., Teliuc 40 vol., Zlaşti 
40 vol. şi Govăşdia 40 vol. Se utilisează cu interes crescând 
mai ales iarna. 

V. Muzeul regional: 28 piese. 


` 


— 378 — 


VI. Prelegeri poporale s'au ţinut 20 în 8 comune şi anume 4 
“La 19 Martie 1922 în comuna Zlaşti; 1. «Despre necesitatea : 
şcolii» de Teodor Popa, directorul șcOalei medii. 2. «Originea 
neamului românesc> de O. Teodoru profesor. 3. «Chestiuni de: 
“higienă» (boalele) de Dr. Vasile Hâncu, medic. 4. «Educația. 
națională» de protopop A. Ludu. 5. <Coruri şi recitări> de 
şcoala medie din Hunedoara. La 26 Martie 1922 în Teliuc: 1.. 

«Educaţia morală» de A. Ludu. 2. «Originea Românilor» de O.. 

Teodoru. 3. <Coruri şi recitări» de școala medie. La 5 Iunie- 

1922 în Ghelar: 1. <Limba, portul şi cultura românească» de: 

A. Ludu. Piesa «La șezătoare», icoană din popor de T. Bredi- ::4 

ceanu, predată de corul Reuniunii femeilor române din Hune-- y 

doara, cu concursui orhestrei uzinelor de fier. 3. <Coruri şi jo- + 

curi naţionale». La această reprezentaţie culturală a participat”: 

poporul în număr mare din toate comunele dimprejur. La 27 `} 

August 1922 în Batiz: 1. «Educația morală» de A. Ludu. 2. «Al $ 

coolismul> de Dr. Vasile Hâncu, medic. 3. «Originea Româ- `i 

nilor> de Teodor Popa, directorul şcoalei civile. La 27 August: 

în Sâncrai: 1. «Educația patriotică» de A. Ludu. 2. «Apostolii 

culturii românești» de Dr. V.. Hâncu. 3. <Stupăritul> de Vasile: 

Greavu. La 10 Septemvrie 1922 în Nădăştia-inferioară: 1. «Cul- 

tura sufletească» de A. Ludu. 2. «Boalele, higiena corpului» de: 

Dr. V. Hâncu. 3. <Testamentele> de Dr. Gh. Dănilă, notar pu- 

blic, oferindu-şi sfaturile gratuite în orice zi pentru popor. La- 

31 Iulie 1922 în Nădăștia superioară: 1. «Credința naţională>- 

de A. Ludu. 2. «Insemnătatea învățăturii» de George Rain. La: 

"24 Septemvrie 1922 în Călan: 1. «Rostul <Asociaţiunii» și de- 
spre Andreiu Bârseanu»>, de A. Ludu, 2. «Cântece naționale» 

de loan Brâncoveanu. 3. «Eroul naţional Avram lancu» de Teodor: 

Popa. 4. «Arii naţionale» la vioară, de A. Constantinescu. 5. 

Piesa <Cinel-Cinel». 6. «Țiganul la târg de vite» şi 7. «Călu- 4 

şerul>, predate de tinerimea adultă din Batiz. Popor la vr'o 2000,, 

din toate satele (6) din jur. 3 ; 

VII, Conferențe și serate muzicale culturale în Hunedoara. 

„Sau ţinut 5 şi anume: La 1 Aprilie 1922: «Refacerea morală. 
prin educaţia sufletească», de protopopul A. Ludu. Coruri și: 

recitări de şcoala medie. La 1 Decemvrie 1922: 1. «Pagini de-s 

aur din trecutul neamului românesc», de A. Ludu, 2. <Codrule fă 

codruțule> și «<La noi sunt codri verzi de brad», solo de vocesă 

şi pian, de d-na Hortensia Ludu. 3. Coruri naţionale şi recitări. 

patriotice de şcoala medie. 4, «La Alba-Iulia», recitare. 5, Doine,- 

de I. Brâncoveanu. 6. «Imnul întregirii>, de Marculescu, recit 

de d-na Zoe Constantinescu. La 13 Decemvrie 1922: 1. «Despre 

cei 3 mari Andrei ai neamului» (Şaguna, Murășan și Bârseanu),. 

de A. Ludu. 2. «Imnul lui Şaguna», «Deşteaptă-te Române» 

_<Peal nostru steag e scris unire», coruri de şcoala medie. 3: 
- «Sonată»>, de Beethoven, pian de d-şoara Elisabeta Onciu. 4.3 


— 379 — 


«Arii poporale», vioară cu acompaniare de pian, de A. și Zoe 
Constantinescu. La 19, Decemvrie 1922: «Despre caritate», de 
A. Ludu. Coruri şi recitări de şcoalele medii şi primare. Aju- - 
torarea orfanilor de răsboiu şi elevilor săraci de cătră Reuniunea 
femeilor române şi filiala Societăţii ocrotirea orfanilor din răs- 
boiu. La 31 Decemvrie 1922: 1. Documente despre «Familia 
Corvinilor» din analele Academiei Române», de Dr. Em. Elef- 
terescu. 2. cUrare de Anul Nou», de Dr. Vas. Hâncu. 3. «Pot- 
pouri naționale», de muzica uzinelor. 

VIII. Case Nafionale: 5, în Hunedoara (casina română),. 
Ghelar, Govăşdia, Nădăştia-inferioară şi Peştişul-mare. 

R IX. Averea despărțământului la 31 Decemvrie 1922: Lei 

367035. 

X. Adunarea despărțământului s'a ţinut în comuna Çri- 


'şeni (Calan) la 24 Septemvrie 1922. A. Ludu, director. 


49. Iara-de-jos (mai înainte Indol — jud. Turda-Arieș). 


I. Numărul comunelor: 29. 
II. Numărul agenturilor: 1. 
III. Numărul bibliotecilor: 3. 
IV. Raportul despre activitatea despărțământului în anul 


1922 nu ni sa trimis. Iuliu Cadar, 'pretor, director. 


50. Ibaşfalău (jud. Tarava ne 


L Numărul comunelor: 37. 
II. Numărul agenturilor: 9. 
III. Numărul bibliotecilor: 9. 

"IV. Despărțământul a încassat taxe dela membri; despre 
activitatea sa în genere nu a înaintat raport pentru anul 1922/23. 
La adunarea generală din Noemvrie 1922 despărțământul a fost 
reprezentat prin directorul său, di Dr. Ilarie Holom, împreună 
cu alţi 9 membri ai <Asociaţiunii». 

V. Despărțământului i sau trimis 20 biblioteci poporale 
pentru a le plasă în agenturi. 


51. lleanda-mare (jud. Solnoc-Dobâca). 


„Acest despărțământ sa înfiinţat în adunarea convocată de 
delegatul comitetului central dl Victor Motogna, dir. liceului 
«Andreiu Mureşianu» din Dej, şi ţinută în lleanda-mare la 15 
lunie 1923. Despărțământul constă din comunele aparținătoare 
plasei Ileanda-mare, în număr de 52. 

Director al despărțământului a fost ales di Valer Cosma, 
preot în lleanda-mare. S'a ales totodată şi comitetul despăr- 


țământului. 
6* 


— 380 — 


52. ltia-Murăşană (jud. Hunedoara). 


"|. Numărul comunelor: 46. pia 
H. Numărul agenturilor: 26. 
(Ul. Numărul bibliotecilor: 26. 
IV. Case" culturale sunt: 4. 
V. Cooperative sunt: 3. Și. 
VI. Adunarea despărțământului, cu rezultate frumoase sa 3 
ținut în 2 August 1922 în comuna Zam, despre care s'a ra- ' 
ponat în anul 1922. $ 
Constantin Moldovan, protopop, director. 


53. Jibou (jud. Selagiu). 


I. Numărul comunelor: 37. E 
II. Numărul agenturilor: 3, una mai veche în Chechiș, ` 
care stagnează, iar două, înfiinţate în cursul anului, în Someş- .. 
Odorheiu şi în Gâlgău, cari desvoaltă o activitate culturală de`. 
toată lauda. ȘI 
III. Numărul bibliotecilor: 3, biblioteca proriu zisă a des- : 
părțământului cu 246 cărţi, apoi biblioteca agenturii <Gâlgău»> 
cu 120 cărți şi cea din Chechiş, al căreia număr de cărţi nua- ! 
fost arătat din partea agenturei. 5 
-IV. DI loan Cioban, învățător, a ținut curs de analfabeți : 
în comuna Gâlgău. $ 
V. Cooperative de destacere în comun şi valorizare sau”. 
înfiinţat, prin conlucrarea desp., în Gâlgău şi Creaca. a 
In comuna Oâigău sa înființat cu conlucrarea desp. = 
un cămin cultural, care prin contribuirile benevole ale sătenilor - 
şi la stărüința preotului și învățătorului este provăzută cu masă, 
scaune, dulap pentru cărți şi abonează 7 foi cari sunt la dis- ` 
poziția sătenilor. i 
VII. Numărul membrilor: 3 fondatori, 6 pe vieață, 38 activi, . 
şi 22 ajutători. 

VIII. Averea desp. la finea anului 1922 a fost Lei 289: 31, * 
IX. Desp. vechiu al Jiboului s'a desfăcut în două des- . 
părțăminte, unul al Jiboului și altul al Zălaului. Cel dintâiu:; 

compus din 37 comune, iar al doilea din 49 comune. 
Laurențiu Bran, preot, director. 


sira a 


54. Jiu (jud. Hunedoara). E 


i. Numărul comunelor: 14. i 
II. În anul 1922 despărțământui a avut 13 membri fon- ` 
datori, 22 membri pe vieaţă și 54 membri activi în total 89. ~ 
III. A avut o singură agentură în comuna Vulcan. 3 

IV. Despărţământul a avut 2 biblioteci popora una de` 
150 volume în Petroşeni şi alta în Vulcan, . | k 


i 


© — 381 — 


V. Cursuri de ânalfabeţi s'au ţinut de’ către membrii 
despărțământului |. Albu şi David Al, retribuiţi fiind de socie- 
tatea «Petroşani», în comunele Petroșani şi Vulcan. - : 

VI. În cursul anului 1922 despărțământul a ţinut 3 pre- 
legeri poporale, împreunate cu recitări și concert. Astiel în 10 
Decemvrie a vorbit di institutor I. Zepa «Despre educaţia în 
familie», în 17 Decemvrie dl primpretor..Dr. G. Drăgan «Despre 
rostul administraţiei» și în 31 -Decemvrie di profesor Dr. E. 
Giurchescu, având ca subiect «Din lumea stelelor». Fiecăre pre- 
legere a fost împreunată cu recitări şi coruri. La reuşita acestor 
serate au contribuit: liceul de stat din Petroşeni, şcolile primare 
din Petroşeni, cari au dat recitările și corurile, iar societatea 
«Petroşani» a dat orhestra.  Prelegerile au fost ascultate de 
muncitori, asistând la fiecare 400 muncitori. 

VII. Averea despărțământului în anul 1022 a fost 4108 Lei. 

VIII. Adunarea desp. sa ținut în Petroșeni la 12 Noem- 
vrie 1922 cu rezultate laudabile. Ing. Iosif Ianca, director. 


„85, Lipova (jud. Timiş). 


L. Numărul comunelor: 25. Sa pu 
II. Di Aurel Cioban, advocat în Lipova, nu a prezentat 
nici în acest an raport despre activitatea despărțământului. 


X 56. Lăpuşul-unguresc (jud, Solnoc-Dobâca). 


I. Numărul comunelor: 27. 

II. Numărul agenturilor: 16. 

III. Numărul bibliotecilor; 14. e Sa 

IV. Membri înscriși pe anul 1923: a) pe vieaţă 1; b) activi: 
33; c) ajutători: 456. In comunele unde s'au înscris membri s'au 
organizat și agenturi, dintre cari unele funcţionează cu râvnă. 

Agenluri sunt în: Boereni, Rohia, Poiana- porcului, Borcut, 
Suciul-de-jos, Suciul-de-sus, Groşi, Larga, Lăpușul-român, Do- 
bric, Costeni, Libotin, Văleni, Vima-mică, Inău, Mașca. Indeosebi 
lucră agenturile din Suciul-de-jos, care are 6 ziare abonate, cea 
din Rohia cu 3.ziare, din Borcut cu 3 ziare şi cea din Poiana- 
porcului cu 3 ziare. 

V. Biblioteci sunt în: Boereni, Rohia, Poiana, Borcut, 
Suciul-de-jos, Suciul-de-sus, Groşi, Larga, Lăpuşul român, Do- 
bric, Costeni, Libotin, Lăpuşul-unguresc. Numărul cărţilor din 
fiecare bibliotecă e de 48—50, donate dela centru. Întreg 
despărțământul are 620— 630 volume. Despre numărul cetitorilor 
nu avem date sigure. | 

„ Cooperative sunt 3: Lăpuşul-unguresc, Rohia și Suciul-de- 
sus, cari funcţionează regulat. ! 


© adevărat stăpân pe ţara lui. Sfaturi şi îndemnuri pentru buna 


Şaguna», fiindcă suntem tot aceiaşi membri şi la una și la alta.. 


— 382 — 


VI. Case Naţionale sunt: una în Rohia, edificată prin zelul 
parohului Nicolae German, iar în Suciul-de-jos Casă culturală, . 
aranjată în edificiul şcoalei. 


VII. Prelegeri sau ţinut la adunarea generală din 2 August ; 
1022, de Zaharie Man: Cuvânt de deschidere, desvoltând textul 
<Şi nu omul individual, ci munca întregii societăţi creiază cul- 
tura»; «Să muncim pentru luminarea poporului», conferență de 
Alexandru Manu, preot-prof. şi ec Armonia în vieaţă>, de Const... 
Manu, dir. școlar. Cu această ocaziune s'a aranjat o petrecere 
a cărei venit a fost destinat pentru despărțământ, însă s'a ajuta 
din acest venit un țăran inundat: Nicolae Stoian din Maşca, 


In 5 Dec. 1922 sa aranjat o reprezentaţie teatrală cu cor, - 
declamări, executate de elevii școalei medii, comemorându-şe ` 
centenarul morţii regelui munţilor Avram lancu. Protopopul: 
Zaharie Man a vorbit despre cultul eroilor gândirii şi a fap- 
telor. Dl Dr. loan Petruţ, advocat, a ţinut o conferență despre. 
faptele şi vieaţa lui Avram lancu. Elevii școalei medii au predat 
două monoloage şi o piesă teatrală, i 


In 5 August 1923 s'a ținut adunarea generală a despărță- 3 
mântului cu o şedinţă festivă în amintirea morții mitropolitului 
Andreiu Şaguna, după un program bogat și select. 


S'au ţinut prelegeri poporale în comunele: Suciul-de-jos, % 
Suciul-de-sus, Groşi, Larga, Lăpușul-român, Borcut, Văleni, î 
Rohia, Boereni, Poiana-porcului, Dobriţinaş şi Stoiceni. Amin- - 
tesc, că în unele comune ne-am unit cu «Asociația preoților A. č 


Conterenţiari au fost următorii şi au vorbit: 1. Z. Man: 
Despre <Asociaţiune»> și însemnătatea ei pentru neam. Numai 
îmbrățişând Românul industria, meseriile şi comerciul va 'deveni 


creştere a copiilor în familie. 2. Alexandru Manu, preot-proi.: _: 
Datorinţa părinţilor de a-şi purtà copiii la şcoală. Din păcatele » 
noastre: beţia, pizma, mândria, jurământul strâmb, înjurăturile, 
concubinajul. Supunerea şi respectul faţă de legile țării. Să nu 
ne umilim în faţa străinilor, 3. Constantin Manu, înv.-dir.: Datini 
bune şi datini rele. 4. Dr. Grigore Manu. medic: Primul ajutor : 
medical. Boalele venerice, 5. Nicolae Cristea, învățător: Despre 
meserii, industrie şi comerț. 6 Procopiu Cotuţ, înv.: Rolul 
şcoalei în vieaţa noastră. 7. Vasile Latiș, înv.: Despre curăţenie. 
Conferenţiarii s'au deplasat în două grupe. Pentru conferenţiari - 
di prim-pretor |. Bărbos a pus la dispoziţie trăsuri gratuite din “ 
fiecare comună, ; a 

Averea despărțământului e de Lei 2,921:—. i 


Zaharie Manu, protopop, director. 


Amin dă oi e 


— 383 — 


57. Lugoj (jud. Caraş-Severin). . 


1. Numărul comunelor: 111. 

TIL Numărul agenturilor: 2. - 

III. Numărul bibliotecilor: 12. 

IV. Desp. nu a fost reorganizat nici în anul trecut, deși 
“reorganizarea lui a devenit aşa de necesară, mai ales prin im- 
“prejurarea, că el se compune din comunele a 5 plase, fiecare 
«din ele având nevoe de câte un desp. aparte. Avem însă nă- 
dejdea, că di Dr. Gheorghe Popovici, protopresbiter, dir. desp., 
va satisface, printre multele d-sale îndatoriri, cât mai îngrabă . 
posibil, şi acestei arzătoare chestiuni de organizare culturală. 

Dlui Grecu, secretarul «Reuniunii economice a jud. Caraş- 
Severin», care în numele acestei reuniuni ne-a cerut 14 biblio- 
„teci poporale pentru a le plasă in sate, i s'a dat acest număr 
de biblioteci, având să le distribue cu ocazia expozițiilor ce | 
Reuniunea aranjază, luând în fiecăre caz contact cu despărță- 
mintele, resp. agenturile <Asociaţiuinii»>, pentru o colaborare 
«mai strânsă între societatea noastră şi între numita reuniune. 


58. Mărghita (jud. Bihor). 


[.* Numărul comunelor: 43. . 

II. Numărul agenturilor: 8. 

III. Numărul bibliotecilor: 8. - 

IV. In urma retragerii dlui Dr. Iuliu Chiş, advocat, dela 
conducerea despărțământului a fost ales, în această calitate di 
Vasile Bianu, primarul Mărghitei. 

In 15 Iulie 1923, Ministerul Cultelor și Artelor, în înţele- 
-gere cu <Asociaţiunea> a aranjat o manifestaţiune culturală în 
Mărghita, Ministerul fiind reprezentat prin di Dr. Zenovie Pâ- 
<lişanu, director general al Ministerului Cultelor și de câţiva. 
„artişti: 


59. Mediaş (jud. Târnava-mare). 


I. Numărul comunelor: 28. 
Il. Numărul agenturilor: 3. 
IN. Dl director al desp., Dr. Eugen Sânpetrean, judecător, 
a stăruit pentru înscrierea unui număr însemnat de membri, . 
de toate categoriile, dela cari ni-a transpus taxele încassate. 
Desp., i s'a trimis 300 ex., cărți pentru facerea unei propagande 
cât mai intensive în cadrele instituţiei noastre, 


. 60. Mercurea (jud. Sibiiu). 


|. Numărul comunelor: 24. 
II. Numărul agenturilor: 4 
II. Numărul bibliotecilor: 9. 


— 384 — 


IV. Desp. şi-a ţinut adunarea cercuală în comuna Apolduk.. “A 
de-jos la 19 Octomvrie 1922. Directorul, di Avram S. Pecurariu îi 
a vorbit: Despre <Asociaţiune»; Ilie Beu: "Explicarea legii agrare ș 
loan Popa: Prelegere din stupărit; Dr. Dumitru Nicolae: Pre- .:i 
legere din higienă. S'au înscris membri noui și s'au încassat_ ! 
taxele dela membrii vechi. S'a reconstituit desp. Egaleg Andi se~ 4 
comitetul cel vechiu în frunte cu dl protopresbiter A. P. Pe. i 
curariu. 


61. Mercurea-Ciuc (jud. Ciuc). 


` Desp. a fost înființat în 5 Iunie 1922 şi constă din» 
toate o ua judeţului Ciuc, afară de 8 comune, cari for- 5 
-mează desp. Giurgeu al <Asociaţiunii». i 

II. Despărţământul a avut în 1922 următorii 42 membri: Ra 
1 fondator, 17 pe vieață şi 24 membri activi, cari toți şi-au .» 
ahitat taxele, dintre cari s'a trimis centrului suma de Lei 3,920» 7. 
ce i se cuvine din taxe, rămânând pe seama despătțemâsitului: „i 
suma de Lei 120—. | 

lil. Agenturi nu sau putut inființă în cursul anului 1922, ~ 
însă sunt pe cale de înfiinţare. 

IV. Pe teritorul desp. există o singură bibliotecă a «Aso- 
ciaţiunii»>: în Oraşul Mercurea-Ciuc, la sediul despărțământului 
şi care se compune din 100 cărţi, 

Din cauză că desp. nu a dispus până în prezent de un 
dulap pentru bibliotecă, în care să se poată aranţă cărţile, în 
cursul anului 1922 nu au prea fost consultate. 

V. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut. 

VL. Prelegeri sau ţinut: 

1. La 5 [Iunie 1922: Despre «Drepturile şi datoriaţele po- 
porului român în noua situaţie», ţinută în comuna Livezi de: 
di I. Vlad, preot. 

2. La 5 lunie 1922: «Despre procese», ţinută în comuna. 
Livezi de dl Nicolae Lateșiu, sub.revizor şcolar. 

3. La 16 lulie 1922: Despre «Drepturile şi eoram 
cetățenești», ținută în comuna Voşlobeni de di Dr. Lupaș, 
profesor universitar. 

4. La 16 lulie 1922: Despre «Foloasele invăţăturii», ţinută 
în comuna Voşlobeni de di l- Vlad, preot. 
| 5. La 12 August 1922 despărțământul a aranjat o produc- 

țiune teatrală-coraiă, cu un program bogat şi bine ales, având. 
o reuşită morală şi materială peste așteptare în acest centru 
săcuiesc cu o.mână de Români. 

S'a jucal: comedia «Cinel- Cinel» de V. Alecsandri; da 
logurile: «Locotenentul și  țiganul> şi «Nu plânge Dăniluţ». 
S'a cântat de corul despărțământului : «Serenada» de Marschner ;. 
<Cântarea> de Mezetti, «Voiajul în China» de Bazin şi «Marșul. 


=a pi 


Călăraşilor» 'de T. Popovici; s'a declamat și sau executat jocuri 
naţionale în costume naţionale românești. 

VI. Averea despărțământului: 
S'a încassat din taxele membrilor pe 1922 suma de Lei  120:— 
Venit curat dela producţiunea din 12 Anini 1922 


suma de , . Ey 6,71590 
Dobândă după banii depusi la Banca” «Harghita» - 
din loc suma de . . . „ 22334 


| | “Total . . . Lei 7,050:24. 
Minus cheltuelile: i 
Pt. un dulap de bibliotecă . . . Lei 1,500'— 
„ O ştampilă a despărțământului. ,, 65:— 
» hârtie de note și cărți de teatru.  „ 18:50 = Lei 1,64350: 


„Total averea în bani, în 20 lunie 1923 . . . Lei 5,415'74 
VH. Pentru înființarea unei Case Naţionale în sediul des- 
părțământului, sa înaintat cerere la Comisia agrară din orașul 
Mercurea-Ciuc încă la 20 lulie 1922 pentru darea unui lot de 
casă pe seama despărțământului. 
VHI. In 16 Martie 1923 a incetat din vieaţă dl Adrian 
Roşian, secretarul literar al desp., în care despărțământul își 
pusese mari nădejdi. Nicolae Comaniciu, revizor şcol,, director. 


62. Mociu (jud. Cojocna). 


I.. Numărul comunelor: 28. 

II. Numărul agenturilor: 5. 

MI. Numărul bibliotetilor : 6. 

IV. Despărțământul s'a reorganizat în anul 1921, când s'a 
desfăcut în două. în despărțământul Mociului şi despărțământul 
Sărmașului-mare. In anul 1922/23 directorul despărțământului a” 
încassat taxe. dela membri și le-a îndintat cassei centrale. 


Simion Ciuca, protopop, director. 


63. Murăş-Ludoş (jud. Alba-de- 198) 


|. Numărul comunelor: 28, 
II. Numărul agenturilor: 9. 
III. Numărul bibliotecilor: 14. 
IV. Despărţământul s'a reorganizat în anul 1921. -Adu- 
narea despărțământului din anul 1922 s'a ţinut în Murăş-Ludoş, 
la 29 August. Directorul a vorbit: «Despre scopurile și nizu- 
ințele <Asociaţiunii» şi a parentat pe fostul președinte al insti- 
tuțiunii moastre A. Bârseanu. S'au ţinut 5 conferenţe: din partea 
directorului 3, iar din .partea - d-lor I. Bosdoc, profesor şi luliu 
Căpâlnean, preot, câte una. Sau înscris membri noui și sau 
încassat taxele dela membrii vechi. Sa reales director al des-. 


— 386 — 


părțământului vechiul director și comitetul cercual, s'au trimis... 
reprezentanţi la adunarea generală a <Asociaţiunii» şi s'au luat : * 
dispoziţii pentru a se obţineă teren pe seama Caselor Naţio- .. 
nale, ce ar fi să se înfiinţeze în comune. 3 i3 

Adunarea despărțământului din anul 1923 sa ținut în 5% 
August 1923. Cu această ocazie s'a înscris un număr frumos : 
de membri. Din raportul comitetului cercual rezultă că în acest “i 
an sau ținut următoarele conferenţe, anume: în Chimitelnic, :: 
Enea Pop Bota, protopop: «lIsvoare noui de bunăstare»; în.;, 
Cheţa-de-Murăș, loan Vulcuţiu, director școlar: «Importanța > 
Şcoalei» ; în Bogata-de-Murăş, loan Vulcuţiu, director şcolar: - . 
«Credința la strămoşii noştri romani și daci»; în Zau, loan: 
Vulcuţiu, director şcolar: «Despre măiestrii> şi Jonel Oltean,” 
student în drept: <Poesia poporană»>; în Gheja, Enea Pop Bota, ` 
protopop în Ludoşul-de-Murăș: «Insemnătatea negoțului şi mä- `: 
iestriilor în România Mare» şi I. Constantinescu, profesor la. - 
şcoala cooperatistă din Ludoș: «Băncile populare și societăţile. -< 
cooperatiste»; în Ludoș, loan Modrigan, preot în Gheja: ` 
«Gheorghe Lazăr». M 

In Cheţa, Bogata şi Zau conferențele au fost însoțite de .: 
cântări, executate de corul școalei medii de băieţi din Ludoșul- ` 


de- Murăş. Enea Pop Bota, protopop, director. 


64. Murăș-Oşorheiu (jud. Murăș-Turda). 


Acest despărțământ, reorganizat îndată după răsboiu, a . 
-desvoltat câtva timp o activitate exemplară. In adunarea din > 
18 Aprilie 1922 a fost ales nou director al despărțământului dl. 
„Joan Cheri, director de liceu. DI A. Filimon a ţinut cu acea. . 
ocazie o conferență: despre însemnătatea arheologică a jude-- 
` 4ului Murăş-Turda. S'au înscris membri şi s'au încassat taxe : 
dela ei. 4 

Raport despre o altă activitate a despărțământului nu a intrat. 


65. Murăş-Uioara (jud. Alba-de-jos). 


|. Numărul comunelor: 29. 

II. Numărul agenturilor: 6. 

IH. Numărul bibliotecilor: 6. l 
Dupăce di director Emil Pop, protopop, sa retràs dela . 
conducerea desp., comitâtul a încredinţat cu reorganizarea ace- . 
stuia pe dl loan Modrigan, preot şi profesor în Gheja. Pentru - 
agentura din Murăș-Uioara, înfiinţată în legătură cu Reuniunea - 
meseriașilor şi comercianților români din localitate, s'a trimis o 
bibliotecă .poporală. 


i rai pt 
it haran it E v- a 


— 387 — 


66. Năsăud (jud. Bistriţa-Năsăud). ~ 


I. Numărul comunelor: 34. 
II. Numărul agenturilor: 33. 
“ IH. Numărul bibliotecilor: 34. 


IV. Desp,aţinut ultima adunare cercuală în comuna Mocod, 
la 18 Ianuarie 1923 şi totatunci și o adunare de comitet. Di- 
sectorul a vorbit despre <Asociaţiune», iar dl Dr. Alexandru 
Ciple: despre vieaţa primilor creştini. S'a reconstituit comitetul 
desp. realegându-se director dl loan Păcurariu. S'au aprobat so- 
cotelile şi bugetul desp. şi s'a constituit agentura din Mocod. Se 
constată că acest despărțământ se numără între despărțămintele, 
cari au mai mulți membri fondatori și pe vieață. Membri fon- 
datori la Casa Naţională centrală are 4; iar pentru ridicarea 
unei Case Naţionale în Năsăud banca «Mercur» din acel oraș 
a donat suma de Lei 100,000-— * 


Agenturi are desp. în fiecare comună de pe teritorul său, 
cu excepţia Cârlibabei. 

Biblioteci ambulante are 2, iar începuturi de biblioteci în 
toate comunele; ele însă reclamă sporire. 

Din cauza greutăților de comunicaţie şi mai cu seamă a 
inundaţiei năpraznice venite asupra comunei Năsăud, intelectualii 
de acolo, trebuind să sprijinească acţiunea de ajutorare a celor 
loviți de nenorocire, mau putut să ţină prelegeri poporale. 

Inainte de catastrofă însă, credincioşi tradiţiilor, profesorii 
dela Liceul «Gheorghe Coşbuc», membri ai <Asociaţiunii», au 
ţinut conferenţe pentru intelectuali şi elevi în sala de gimna- 
stică a liceului, anume domnii: loan Păcurariu, Vasile Bichi- 
gean, Vichentie Simiganovschi, Emil Mărcuşiu, Ştefan Scridon, 
Dr. Alexandru Ciple, loan Partene şi Mihail Lipan. 

S'au ținut prelegeri pentru soldaţii batalionului 'staţionat în 
Năsăud. 

Corpul didactic al şcoalei urbane de stat din Năsăud a 
desfăşurat o activitate intensivă ținând prelegeri poporale îm- 
preunate cu producţiuni (declamări, oântări şi mici teatre) în 
Năsăud şi satele învecinate. 

Emil Stefănuţiu, preot în Feldru, a aranjat reprezentații 
teatrale cu cântări în Feldru, în Telciu (cu ocazia consacrării 
bisericii monumentale de acolo) şi în Năsăud (cu prilejul ex- 
cursiei studenţilor universitari din Cluj la Hordou şi Năsăud.) 


Prgducţiuni şi prelegeri ponporale s'au ţinut și în comu- 
nele: Rodna-Veche, Rodna-Nouă, Ilva- Mare, Sângeorgiul-Român, 
Rebrişoara şi în alte comune, dela cari nu ne-au sosit rapoarte. 


Ioan Pecurariu, profesor, director. 


`i 


— 388 — 


67. Nocrich (jud. Sibiiu). 7 


[. Numărul comunelor: 15. 
Il. Numărul agenturilor: 15. 

HI. Numărul bibliotecilor: 15. 

IV. -Desp. şi-a ţinut adunarea cercuală în Nocrich, la a: 
Octomvrie 1922, sub conducerea dlui Eugen Muntean, dele-:. 
gatul comitetului central, care a vorbit despre <Asociaţiune» şi + 
a parentat pe regretatul nostru preşedinte al «<Asociaţiunii» -; 
Andrei Bârseanu. Se constată, că desp, nu a putut desvoltă, i 
mai multă activitate, mai ales și din cauză că în comune-sa', 
pornit, din alte părţi, înființarea de case culturale-naționale,.: 
paralizându-se în mod neînțeles şi nearmonic activitatea «Aso- = 
ciaţiunii», şi având ca urmare o lipsă de activitate rodnică şi' - 
binefăcătoare. Intelectualii din Nocrich au aranjat șezători cul- 
turale, iar cu poporul, îndeosebi, a ţinut şcoală în serile de” 
iarnă. La luminarea poporului a contribuit în mod însemnat: 
cercul cultural al învăţătorilor din plasa Nocrich, precum și gru- .; 
purile culturale preoțești. In adunare sa constituit comitetul 
desp., alegându-se de director dl Zoan Alexandru, preot. Pentré 
agentura ` «Asociațiunii» din Țichindeal sa dăruit o bibliotecă. - 
“ poporală. 


a q 
Err Tari art EOE 


68. Orade (jud. Bihor). 


I. Numărul comunelor: 175. 

Il. Cu reorganizarea despărțământului a fost facrădintat: 
di Dr. Aurel Lazar. Adunarea de reorganizare s'a ţinut la 15: 
Martie 1923 în Oradea-mare cu un succes deosebit de îmbu- .: 
curător. La apelul dlui Dr. A. Lazar, a răspuns un număr fru- ~ 
mos de intelectuali, şi s'au înscris la <Asociaţiune»: 12 membri - 
fondatori, 22 membri pe vieaţă și 27 activi încassându-se suma . 
de a 6790. Dela comitetul vechiu s'a primit suma de Lei 75. 
35 bani. 

Director al despărțământului a fost ales cu aclamaţiuni 
dl Dr. Aurel Lazar. S'a ales și un comitet de acţiune. 

In vederea organizării propagandei’ culturale, la propu- : 
nerea preşedintelui, sa- împărţit despărțământul în 10 secţii, < 
alegându-se pentru fiecare secţie persoanele potrivite în scopuk.. 
organizării prelegerilor poporale. 

Reorganizat astiel despărțământul a început propaganda. - 
culturală la sate în mod vrednic de toată lauda, luând în pro- : 
gramul de muncă colaborarea cu “Reuniunea femeilor şi alte: - 
societăți culturale. 

; O serbare frumoasă a aranjat despărțământul în ziua de~ 
sf. Gheorghe în fruntaşa comună Cefa. Preşedintele despărță- : 
mântului dl Dr. A. Lazar, însoțit de prefectul județului dl lulia ; 
Peter a dus cu sine la Cefa o mână de oameni cu inimi calde, - 


— 389 — 


“simţitoare, cum sunt dl Dr. Ştefan Muntean. secretarul desp. 
«Astrei», di Dr. Romul Costa, fiul comunei Cefa și o delegaţie 
a tinerilor universitari, condusă de preşedintele organizaţiunei 
lor, di loan Magyar. 

` La Cefa sunt întimpinaţi cu flori de locuitorii comunei, în 
frunte cu prim-pretorul plășii d! Dr. A. Greavu şi notarul comunei 
dl ‘Gh. Petca, care adresează cuvinte de binevenire 'intelectua- 
lilor sosiți. De aci se îndreaptă toţi spre biserică, care este 
arhiplină şi dă înfăţişarea unei învieri. La sfârșitul liturgiei 
păr. Dr. Muntean, tălmăcește evangelia şi scoate în relief rolul 
femeii în vieaţa familiară a ţăranului, mişcând inimile femeilor 
din Cefa, emoţionate de însemnătatea ce li se dă. 

Terminată slujba dumnezeiască, toată lumea se adună în 
fața primăriei, unde dl Dr. Lazar, reaminteşte cu câtă însufleţire 
a îmbrățişat poporul din Cefa în trecut <Astra>. Arată însem- 
nătatea <Asociaţiunii> în- cadrele ţării nouă, îndemnând poporul 
să-şi cultive sufletul cu cultură, cu carte românească, căci căr- 
turarii, în frunte cu dl prefect al județului au venit la Cefa în 
numele culturii, în numele cărții româneşti. i 

O fetiță dela şcoala primară oferă dlui preşedinte un bu- 
chet însoţit de o scurtă recitare. . 

Au rostit cuvântări calde, înălțătoare de inimi şi întărire 
sufletească, cari au contribuit nespus de mult la luminarea și . 
îndrumarea tuturor, prefectul judetului dì lulian Peter, di Dr. 
Ştefan Muntean, secretarul «Astrei» şi dl Dr. Costa, fiul co- 
munei. Preşedintele societăţii: universitarilor di Magyar, mulţu- 
nieşte conducătorilor «Astrei», arătând rolul tinerimei şi nece- 
sitatea colaborării. l 

Un elev cântă doina <Mânce-te bade amarul», altul reci- 
tează poezia «Negru Vodă», iar di Mărcuj, student universitar 
declamă poezja «Mare e Dumnezeu» şi cântă doina <Arză-te 
focul pădure». 

DI Dr. Lazar încheie conferenţele, dând ţăranilor îndemnuri 
frumoase, în urma cărora atât în Cefa, cât și pentru comunele 
Marţihaza și Atiaş, de unde încă erau de faţă mulţi locuitori, 
s'a înființat câte o agentură a «Astrei», 

Din Cefa reprezentanţii <Astrei» pleacă la Inand, unde sunt 
bineventaţi de părintele Bonaţ. Dl! prefect al judeţului spune 
emoţionat de însufleţirea -cefanilor, că e condus de ideea. cul- 
turii pentru unirea Românilor întrun cuget şi vrea să strângă 
legăturile sufleteşti dintre popor şi intelectuali pentru înăl- 
tarea ţării. nig ; aaa i 

DI Dr. Lazar arată scopul venirei şi însemnătatea cărţii. 
V'am adussgărți, spune Dr. Lazar, să le cetiţi, să vă deschideţi 
mintea ca să simțiţi româneşte, să cunoaşteţi trecutul vostru, 
neamul vostru și ţara voastră. 


. = 390 — 


Părintele Dr. Muntean arată însemnătatea bisericei şi roluk. 
ei din trecut pentru cauza naţională. 
Domnii Magyar şi Mărcuţ declamă poesiile: «Noi vrem” 
pământ» şi «Anul 18482. | 
Se hotărește apoi şi aici înfiintarea agenturei c<Astreis, 
care s'a şi constituit ca și în comunele, Cefa, Marţihaza și Atiaş. 
Dela [nand delegaţii «Astrei» pleacă la Gepiu, unde erau, 
adunaţi ţăranii în număr foarte frumos. Dl Dr. Lazar arată <: 
necesitatea îmbrățişării industriei: şi comerciului. In Gepiu dea- 
semenea se hotăreşte înființarea agenturei «Astrei» făcându-se . 
şi înscrieri de membri. Reprezentanţii desp. Orade al cAstrei», ; 
mulțumiți de rezultatul îmbucurător al primei descinderi în pro- . 
vincie, îmbărbătaţi de încrederea cu care au fost primiţi, au ` 
hotărât să nu scape nici o ocazie de a coborâ în mijlocul po- 
porului dornic de lumină. l ; 
HIL Amintim cu multă bucurie, că P. S. Sa Părintele episcop ; 
Dr. Valeriu T. Frențiu, în dorința de a fnființà agenturi de ale. 
«Astrei», cu ocaziunea vizitațiunilor canonice în dieceza Sa, a 
cerut comitetului central 50 biblioteci poporale, cari s'au și pus. 
imediat la dispoziţia înaltulul prelat. 
Tot cu bucurie amintim, că dl Petre Dejeu, prof, numit: 
fiind de consilier cultural al municipalităţii Orade, asigură <Aso- - 
ciaţiunea» de tot sprijinul Dsale. 
In urma celor de mai sus constatăm cu deosebită satis- 
facţie și mulțumire sufletească, că «Asociația» se bucură de 
îmbrăţișare călduroasă din partea tuturor intelectualilor întele-* 
gători, având concursul tuturor factorilor de seamă din părţile 
mărginașe și expuse ale țării. Astfel nădăjduim, că prin munca 
conștientă și bine organizată, săvârşită cu dragoste de lumină- . 
„ torii poporului, <Astra> va ajunge la realizarea problemelor 
sale spre înaintarea heamului și întărirea ţării noastre. 
`” Dr. Aurel Lazar, advotat, director. 


69. Orăştie (jud. Hunedoara). - 


„1. Numărul comunelor: 27. 

II. Numărul agenturilor: 4. 

(II. Numărul bibliotecilor: 12. zi 

IV. Despărțământul şi-a ţinut adunarea generală în Orăştie ` 
la 8 lulie 1923, în sala de teatru a hotelului central. Preşe- É 
dintele dl Dr. Aurel Vlad, comemorează în cuvântul de deschi- <: 
dere, prin cuvinte alese, pe cel mai mare arhiereu român, care: $ 
a fost Andreiu Șaguna, la semicentenarul morţii sale. Aminteşte 3 
„mai departe, că tocmai în anul acesta se împlinesc. 10 ani dela. % 
moartea lui A. Vlaicu şi roagă pe toţi cei de faţă să-i dea] 


sprijinul pentru a reorganiză despărțământul, desvoltându-se œ- 


.— 391 — 
activitate cât mai rodnică în viitor şi a luă măsurile necesare 
ca la toamnă să se poată aranjă serbări demne de memoria. . 
lui A. Vlaicu, — La această adunare s'au înscris: 1 membru 
fondator, 22 membri pe vieaţă şi mai mulţi membri activi, în- 
cassându-se suma de 4110 Lei. 

Urmează reorganizarea despărţământului. Dl dir. al desp.. 
Dr. A. Vlad, fiind ocupat în alte direcţii, roagă adunarea să. 
aleagă alt director. La propunerea comisiei de candidare se 
alege dir. al desp. dl Aron Demian, dir. liceului <A. Vlaicu» 
din Orăştie. , 

Noul director mulțumește. pentru încrederea manifestată. 
față de D-sa, totodată aduce mulțumiri fostului director dlui 
Dr. A. Vlad, pentru munca și sprjinul ce dă vieții noastre cul- 
turale pe toate terenele. - | 

Işi desfăşură apoi disertaţia despre marele Arhiereu A. Şa- 
guna, apoteozând pe marele bărbat al bisericei, neamului și al: 
culturii românești. 

DI prof. G. Pârvu, delectează adunarea cu câteva puncte 
“de cor, executate de maturizanţii liceului <A. Vlaicu», cari ter- 
minând în zilele acelea cu examenul de maturitate, şi-au ţinut 
de datorință a-şi mai da încă odată preţiosul lor concurs. 

Liceanii: d-şoara O. Lupan, d-nii G. Secași şi C.. Ivan au 
jucat piesa teatrală: «Florin şi Florica» spre deplina mulțumire- 
a publicului. l E 

Dela acest despărțământ, care dispune de forțe intelectuale 
considerabile mai ales intre membrii corpului didactic, purtătorii 
steagului culturii, nădăjduim o activitate rodnică şi folositoare 
în era de libertate a zilelor noastre. A ă 

Dir. desp. Aron Demian, dir. lic, <A. Vlaicu». 


70. Orşova (jud. Caraş-Severin). 


1. Numărul comunelor: 20. 

Acest despărțământ să înfiinţat la 29 Octomvrie 1922. Cu. 
ocaziunea constituirii “au înscris 6 membri fondatori, 40 membri 
pe vieaţă, 154 activi şi 1 ajutător, în total 196. 

Cu ocaziunea constituirii agentarilor din comunele labla- 
niţa, Mehadia şi Topleţ, de asemenea cu ocaziunea înființării 
agenturilor din Eşelniţa, Domașnia şi Cornea s'a înscris un 
număr îmbucurător de membri, aşa că numărul total al mem- 
brilor din desp. trece peste 300. 

Conferenţe şi şezători culturale sau ţinut în anul 1923. 

Căminuri sau case culturale în anul 1022 au fost în co- 
munele: Cornea, lablaniţa, Mehadia şi Eșelniţa, înființate din 
inițiativa preotului şi învățătorului din comunele respective. 


— 392 — 


Director al desp. este di it.-colonel Lazăr Gamber. lncre- :; 
-dinţat cu constituirea desp. a fost dl preot din Mehadia Coriolan `; 
Buracu, care s'a achitat, cum nu se poate mai bine, de sarcina i 
ce a luat asupra sa. Cassei centrale i s'au trimis drept taxe, `} 
pentru lozuri vândute dela loteria «<Asociaţiunii>. suma de Lei 3 
16,122. Abia la început, acest desp. se numără între despărţă--“ 
mintele fruntașe ale <Asociăţiunii», care în scurt timp a des: i$ 
voltat o activitate foarte îmbucurătoare şi promite rezultate îm- 
belșugate pentru viitor, mulţumită zelului și stăruințelor depuse: “: 
de vrednicii conducători ai acestui despărțământ, 


Lazar Gamber, lt-colonel, director. 


Et 


71. Panciova (jud. Torontal). 


Acest despărțământ, încorporat la lugo-Slavia,: eră unul 3 
-din cele rhai harnice despărțăminte ale <Asociaţiunei», a constat.: 


-din 16 comune, cu 5 agenturi, 5 biblioteci și o casă culturală. > 
“în Satul-nou, "i 
72. Râşnov (jud. Braşov). - j — 

I. Numărul comunelor: 5. í 


I. Numărul agenturilor: 5. 

III. Numărul bibliotecilor: 5. 

IV. Acest despărțământ, constătător din truntașele comune: :: 
Râşnov, Ghimbav, Cristian, Vulcan şi Codlea s'a organizat de * 
cătră di Aurel Nistor, conferenţiarul cultural al <Asociaţiunii», : 
“în adunarea ţinută în Râşnov la 2 Iulie 1922. A 
V. Case culturale: 1, Râşnov. ` D 

` loan Nan, preot, director. 


73. Reghin (jud. Murăș-Turda). E 


I. Numărul comunelor: 31. 

1. Numărul agenturilor: 7. si 

Ii. Numărul bibliotecilor: 31.: | a 

IV. Imediat după reorganizarea despărțământului, la 19; 
Februarie 1923, sa compus un comitet de propagandă cultu- 
rală, cu scopul de a eși după putință în fiecare sărbătoare în i 
comunele despărțământului, având în vedere ca subiect de con- 
ferenţă în prima linie lămurirea poporului despre menirea <Aso- ; 
ciațiunii», combaterea bolilor venerice, răspândite în mod îngri--: 
jitor în satele noastre româneşti, și însufleţirea poporului pentru : 


ai 


St ee 


1 În toamna anului 1921 s'a fost dat din partea <Asociaţiunii» câte : 
o serie de cărţi pentru toate comunele (124) din județul Murăş-Turda; ` 
câte o serie de cărți s'a dat deasemenea și din partea dlui C. Brătăşanu,.. 
deputat şi a altor oameni de bine. a 


— 393 — 


idealul național prin pilde istorice. N’au lipsit din programul 
de propagandă nici conferențele de caracter mai general, prin 
cari s'au evidenţiat căile de progres pe care trebue să apuce 
“fiecare bun român, à 

De vreme ce reconstituirea despărțământului este de dată 
recentă, comitetul de propagandă nu a putut cercetà până acuma 
-decât numai următoarele comune din despărțământ: 

La 18 Martie 1923 s'a organizat prima serie de conferențe 
în comuna Filea, ţinute de domnii .Dr. Eugen Nicoară, despre 
bolile venerice, d! Gheorghe Maior, despre rostul <Asociaţiunii» 
şi di Dr. Alexandru Ceuşianu, despre originea faptelor vitejeşti 
şi viitorul neamului românesc, mulţumind din partea comunei 
domnii Gheorghe Căzan, preot şi Petru Boţan, secretar. Aici 
sa predat o bibliotecă complectă pentru întregirea bibliotecii 
poporale existente deja în comună. 

= La data de 25 Martie 1923 a descins comitetul în comu- 
‘nele Râpa-de-sus și Râpa-de-jos, unde domnii Dr. Eugen Ni- 
coară, Gheorghe Maior şi Dr. Alexandru Ceuşianu au ţinut 
vorbiri cu acelaș subiect, mulțumind în numele poporului pă- 
rintele loan Maloș, secretarul Petru Boţan şi învățătorul Şte- 
fan Șular din Râpa de-sus. Sa înființat în ambele comune câte 
„o bibliotecă poporală. 

La data de 22 Aprilie s'au ţinut conferenţele. cu subiectul 
sus amintit în comuna Maioreşti, tot. de aceiaşi conferențţiari, în- 
fiinţându-se şi o bibliotecă poporală. l 

Tot asemenea s'au ținut conferențele la data de 10 Iunie 1923, 
în comuna Ruşii-munţi, unde a mulțumit în numele poporului 
părintele Ciril Dumbrava. Sa inființat o bibliotecă poporală. 

La data de 17 Iunie 1923 sa ținut şedinţă în comuna 
Muräreni, unde au vorbit domnii Dr. Eugen Nicoară, Gheorghe 
Maior, Dr. Alexandru Ceuşianu şi Enea Popa, înființându-se 
totodată şi o bibliotecă poporală. 

In 24 Iunie 1923 au ținut conferență în comuna Dum- 
brava profesorul loan Suciu despre unele obiceiuri rele pe la sate, . 
Gheorghe Maior despre menirea «Asociațiunii» şi Enea Popa 
despre muncă, progres şi cinste. Au mulțumit în numele co- 
munei secretarul Petru Boțan şi studentul loan Deac. S'a înființat 
şi aici o bibliotecă poporală. 

La data de 8 lulie 1923 a descins un grup de conferen- 
tiari în comuna Lueriu, ţinând conferenţe domnii Ariton M. 
Popa, protopop, despre necesitatea şcoalei și a meseriilor, Dr. 
Eugen Nicoară, despre rolul «Astrei» şi flagelul boalelor vene- 
rice, Mihail Macavei, profesor, despre unirea ce trebueşte să 
domnească în popor şi Dr. Alexandru Ceușianu, despre tre- 
cutul glorios şi viitorul neamului. A răspuns în numele popo- 
rului părintele Alexandru Runcan, mulţumind şi pentru biblio- 
teea poporală înfiinţată acolo. 

1 


— 394 — 


Judecând în general succesul obținut până acuma, propa-— 
ganda culturală întreprinsă, promite cele mai bune rezultate. 
retutindeni poporul, condus de vrednicii conducători ai satelor, `; 
a primit pe conierenţiari cu cea mai sinceră dragoste. Ca do- . 
vadă poate servi faptul că în toate comunele parcurse până 
acuma S'a înscris un număr neaşteptat de mare de membri: : 
noui, contribuindu-se astfel în mod efectiv la întărirea <Aso-- 
ciaţiunii> în ţinutul nostru atât de mult neglijat. l ; 
V. Despărțământul are la 30 lunie 1923: 2 membri fon= - 
datori, 20 pe vieață, 161 activi și 162 ajutători, total 345. 
VI. Averea despărțământului la 30 Iunie 1923 Lei 164993.. 
Dr. Eugen Nicoară, medic, director. 


74. Săcele (jud. Brașov). ` 


I Numărul comunelor: 8. 

II. In toate comunele aparținătoare acestui despărțământ: . 
s'au înfiinţat agenturi ale «<Asociaţiunii> deodată cu case de sfat: ` 
şi cetire pentru cultivarea poporului. i 

IH. Biblioteci există în fiecare comună şi sunt cetite de- 
numeroşi cetitori. Biblioteca din Satulung (2 biserici) numără. 
aproape 5000 volume. 

„IV. Pentru a aveă o casă culturală proprie, biserica a cedat: - 
o casă a sa pentru a cărei reparaţii.a votat 35,000 Lei iar restul . 
de 15,000 Lei, s'a colectat, așa că în luna August se va puteă. 
luă în folosinţă, , ; ; 

V. In scopul promovării culturii poporului sau aranjat: 
în decursul anului aproape în fiecare comună «<Şezători literare» 
cu program variat. In serbătorile Crăciunului s'a dat o produc- 
țiune cu cântări, declamări şi teatru. In 22 Aprilie un grup de- 
studenți din Braşov, sub conducerea dlui prof. Gh. Popa, a dat 
un festival în com. Satulung, la care prof. Gh. Popa a ținut œ 
foarte instructivă conferenţă despre <Folosul cetitului și ce să - 
cetim?» La Rosalii studenţii universitari din ţara Bârsei fiind 
învitați au dat un festival cu program variat şi bogat. S'au- 
aranjat mai multe petreceri câmpeneşti. 

La 29 Iunie sa făcut în Săcele comemorarea a 50-a dela. 
moartea marelui arhiereu Şaguna. După parastasul oficiat În toate 
bisericile în susnumita zi, la orele 4 p. m. s'a aranjat un mare 
festival, cu discurs comemorativ, cântări şi declamări în fața. 
unui public numeros. 

In general vieața culturală pulsează în mod satisfăcător 
în comunele din acest tinăr despărțământ şi sperăm, că pe 
viitor stăruințele harnicilor conducători vor da roade tot mai 


imbucurătoare. Zenovie Popovici, preot, director. 


— 305 — 


75. Sălciua (jud. Turda-Arieș). - 


|. Numărul comunelor: 22. 

I. Agenturi comunale sunt 10, în comunele: Baia-de-Arieş, 
Lunca, Lupşa, Ocolişul-mare, Ponor, Poșaga-de-jos, Poşaga-de-sus, 
Sălciua-de-jos, Sălciua-de-sus şi Şasavinţa. Activitatea din agenturi 
sa mărginit la ținerea de. cetiri şi aranjarea de şezători, 

IH. In cele 10 agenturi avem 10 biblioteci cu 665 volume. 
Numărul cetitorilor s'a urcat la 582. ` 

IV. In iarna anului 1922/23 s'au ținut 2 cursuri de anal- 
fabeţi: în Mogoş-Micleşti şi Şasa. Conducătorii cursurilor au 
fost: Macaveiu Cutean şi Victor Bârsan, învățători. Aceste cur- 
suri au fost urmate de 15 adulți. ` 

V. Numărul prelegerilor ținute e de 23. Conținutul pre- - 
legerilor a fost parte religios-cultural, parte istoric și economic. 
Cele mai multe prelegeri le-a ţinut corpul profesoral al şcoalei 
medii «Petru Şpan» de aici, anume directorul loan Ardelean, 
profesorul Gheorghe Alexandrescu şi protopresbiterul Vasile 
Gan, apoi Vasile Şpan, preot, Petru Sabău, preot, Victor Bârsan, 
învăţător și Vasile Gan, preot. Invățătorii plasei cu ocazia confe- 
renţelor lor semestrale şi lunare încă au ţinut prelegeri şi pentru 

opor. : ` 

ai VI. Serate culturale (şezători), împreunate uneori şi cu 
teatru şi producţii aranjate de preoții și învățătorii locali, au 
fost de toate 26. E de remarcat şi aci faptul, că elevii şcoalei 
medii «Petru Şpan>, conduși de profesorii lor sau perondat 
până acum prin 5 comune, jucând teatru, aranjând şezători cu 
cântări, declamări și cetiri' amusante publicului asistent. 

VII. Expoziţii nu s'au aranjat. 

VIII. Cooperative sunt în despărțământ 4. 

IX. Case culturale iarăş 4. 

X. Averea despărțământului e de 1500 Lei în bani gata 
şi depuneri. i | 

XI. Despărțământul sa organizat din nou în adunarea 
cercuală a sa din anul 1922. 

XII. Membri are desp.: 15 pe vicaţă, 26 activi şi 35 


ajutători. Vasile Gan, protopresbiter, director. 


76. Sălişte (jud. Sibiiu). 


1, Numărul comunelor: 15. . 

II. Numărul agenturilor: 6; aceste agenturi se află în Ca- 
cova, Gatleş, Gurarâului, Orlat, Sibiel şi Tilișca. 

III. Numărul bibliotecilor: Aproape în toate comunele din 
despărțământ sunt biblioteci şcolare, parohiale, învăţătorești sau 
de alt fel, din cari locuitorii pot împrumută cărți de cetit în toată 
vremea. Biblioteci poporale ale <Asociaţiunii> sunt 6. cu 043 

7 


— 396 — 


volume; Cacova cu 247 vol.; Mag cu 275 vol.; Sibiel cu 50 vol. . “4 
şi Aciliu cu 50 volume. i 
IV. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut, deoarece în acest 
despărțământ sunt puţini neştiutori de carte. In generaţiile mai- 
tinere aproape nu se mai găsesc analfabeți. 
V. Prelegeri aranjate în Săliște şi jur. In acest despărță- - 
mânt pulsează vieaţa românească și se fac sforțări pentru pro- 
„gres în toate direcţiile. Intru realizarea acestor străduinţe nobile 
- se întrec sprijinindu-se reciproc: Despărţământul, prin directorul 
său Dr. Dumitru Borcea, protopop în Sălişte, Cercul cultural al 
învăţătorilor, Reuniunea meseriaşilor, Reuniunea economilor, 
Reuniunea femeilor, Reuniunea de cântări și Reuniunea pom- 
pierilor, ținând prelegeri, aranjând serate, conveniri sociale, în 
. cercul membrilor lor. 
Despărțământul a aranjat următoarele prelegeri: In Sălişte: 
1. Relele sociale de după răsboiu şi mijloacele pentru comba- 
terea lor, de di Valer Pop, prim pretor; 2. Combaterea boalelor 
„. infecțioase, de Dr. Mihaiu Lupaş; 3. Despre economia de munte, 
de răposatul loan Chirca. In Sibiel: 1. Despre unirea princi- . 
patelor române, de I. Dobrotă, înv.; 2. Precauţiuni contra febrei 
tifoide, de răposatul Dr. Petrache Bucşan; 3. Spicuiri din re- 
vista: <Plugarul luminat>, de economul l. Topârcean; 4. La 
«Ziua eroilor», când s'a făcut desvălirea frumosului monument 
al eroilor din Sibiel, ridicat de dl loanăş Petra, au vorbit: 1. 
Despre cultul eroilor, Dr. D. Borcea; 2. Despre oamenii mari 
ai neamului, I. Manta sen.; 3. Despre virtuțile cetățăneşti-creşti- 
neşti, Dr. N. Petra; 4. Din istoria comunei Sibiel, loan Groza, ~ 
notar. La 10 Maiu: 1. Despre însemnătatea zilei, Valeriu Po- 
poviciu. La alte ocaziuni: 1. Despre educaţie, subrevizorul N. 
Bembea; 2. Indemnuri pentru luminarea minţii, Val. Popovici; 
3. Ce să cetească poporul, I. Dobrotă. La ziua încoronării: 1. 
Despre zilele de mărire ale neamului, Val. Popovici. 2. Lucră- 
rile de toamnă pentru cultura pomilor, V. Popovici. In 7iişca: 
1. Despre educaţia intelectuală -şi morală a tinerimii, |. Bratu; | 
2. Despre apa cea vie, conf. de conţinut religios, de preotul . 
loan losof. La ziua eroilor: 1. Despre eroii căzuţi în luptă, 
Pant. Bratu. Cu plăcere constatăm aici faptul, că în conformitate 
cu circulara <Asociaţiunii» Nr. 1163/1922, dintre toate comunele 
din despărțământ, singură Tilișca a sărbătorit în luna Septem- 
vrie după vrednicie, cu un program ales pe Avram lancu, vor- 
bind poporului din <Vieaţa şi faptele eroului> dl |. Bratu, dir. 
“şcolar. Cu această ocazie sa colectat pentru monumentul lui 
lancu suma de 150 Lei. În Cacova s'au ţinut 2 prelegeri prin 
preotul I. Hanzu: 1. Prevenirea şi combaterea tifosului. 2. Des- 
pre cele mai alese soiuri de poame din Cacova şi jur. la Qura- 
râului: 1. Despre folosul însoţirilor, au vorbit preoţii loan Manta 
şi lonel Manta, în vederea înființării unei cooperative. 2. Com- 


De SEE e te 


— 397 — 


baterea unor obiceiuri rele din comună, de I. Manta sen. 3. In- 
semnătatea Reuniunilor de meseriaşi, de I. Manta sen. In Orlat: 
1. Despre vierit, de I. Stoia, înv. Cu ocazia adunării «Cercului 
cultural» al învăţătorilor din plasa Sălişte a ţinut o conferenţă 
profesorul C. Criştiu despre Avram lancu. De prezent intelec- 
tualii din Orlat sunt preocupaţi de înfiinţarea unei «Casine» ori 
— «Casă de lectură» pentru intelectuali, meseriași și plugari. 
In Galeș: 1. Insemnătatea cultului eroilor de Nicolae Răchiţan, 
preot. In Aciliu: 1. Despre Mitropolitul Andreiu Şaguna și Ro- 
mânii din Ardeal, părintele ]. Avram. i A i 

Cercul cultural al învăţătorilor din plasa Săliştei a ţinut 
următoarele prelegeri: In Orlat: 1. Unire, şi bunăînţelegere, de 
I. Bratu. In Săliște: 1. Rolul şcoalei româneşti, de Hie Brad. 
2. Rolul familiei în educaţiune, de loan Bratu. 3. Importanța 
“cercurilor culturale, de Dr. loan Lupaş. In Cacova: 1. Despre 
scopul urmărit de cercurile culturale, combatând relele din 
popor, de I. Bratu. 2. Sănătatea şi păstrarea aceleia, de I. Do. 
brotă. 3. Despre stupărit, de Alexandru Vlad, preot. i 

La ținerea acestor şedinţe şi-a dat concursul şi «Corul 
bărbătesc» din Sălişte, executând frumoase cântări naționale, 
religioase şi cântece poporale de conținut diferit. 

VI. Serate artistice cu cântări și declamări, cu jocuri na- 
tionale şi producțiuni teatrale s'au ținut în Aciliu, Cacova, Galeş, 
Gurarâului, Mag, Orlat, Săliște, Sibiel şi Tilișca. Au fost aran- 
jate mai ales de învăţători cu elevii de şcoală şi de alte societăți, . 
nu însă în cadrele <Asociaţiunii». 

VII. Prin conlucrarea membrilor agenturii sa înfiinţat în 
Sibiel o «Sală de lectură», unde locuitorii cetesc jurnale, cărți, 
reviste și discută chestiile de interes obştesc. Sa hotărât și zi- 
direa unei «Case Naţionale», împreunată cu pavilon de joc, 
cu o casă de cetire, care să servească și de sală pentru pro- 
ducţiuni teatrale. l i 

VIII. Prin conlucrarea membrilor <Asociaţiunii» s'au tn- 
ființat cooperative în Gurarâului şi Orlat, însă nu în cadrele 


<Asociaţiunii». Dr. Dumitru Boreia, protopop, director. 


77. Salonta-Mare (jud. Bihor). 


I. Numărul comunelor: 13. 

Il. Acest despărțământ, care sa organizat prin dl Dr. Moise 
Coşiu, advocat în Salonta-Mare, în adunarea ţinută la 26 August 
1921, sa desfăcut din despărțământul «Tinca». 

Raport despre activitatea desp. în anul 1922/23 nu s'a îna- 
intat. Ceeace am putut află este, că s'a stăruit pentru câştigarea 
unui teren pe seama «Casei Naţionale» în comuna Salonta-mare. 


Dr. Moise Coşiu, advocat, director. 


— 398 — 


78. Sân-Nicolaul-mare (jud. Timiş-Torontal). 


I. Numărul comunelor (odinioară 31): 7. 
II. Numărul agenturilor: 3, în Saravale, Cenadul-mare și 
Valcani. 


Agentura din Valcani s'a organizat de cătră di Dr. Ioan - 


Demian în adunarea ţinută la 19 Decemvrie 1922, vorbind. po- 


porului despre „Asociaţiune“. Dl Gh. Popovici a vorbit despre 
stricăciunile cauzate de alcoolism. Dl Gh. loanorici a cântat la - 
violină; au urmat apoi cântări solo, coruri, declamaţii și un * 
dialog despre bunacuviinţă. S'au înscris 14 membri activi şi sa . 


constituit agentura sub prezidenţia dlui Petru Han. 
Agentura din Cianadul-mare a fost organizată tot de cătră 


d! Dr. I. Demian la 24 Decemvrie 1922, vorbind poporului despre" : 
„Asociaţiune“. S'a executat apoi un frumos program artistic, 


cântând corul Cenăzenilor şi al Sânmiclăușanilor, după care au 
urmat declamări. Dl L. Cioban a vorbit despre „rolul conducă- 


` torilor faţă de popor şi viceversa“, dând o mulţime de sfaturi cu o 


privire la îmbrătțişarea meseriilor şi a comerțului, 
S'au înscris 2 membri fondatori, 8 membri pe vieaţă, 24 


membri activi şi 19 abonenţi la Biblioteca poporală a „Asociaţiunii“. ` 


In sfârşit s'a constituit agentura alegându-se preşedinte dl Ghe- 
orghe Ionescu, preot. 


Agentura din Saravale sa constituit în adunarea din 28 : 


August 1922 cu 17 membri activi și 4 ajutători. 

Toate aceste trei agenturi au funcţionat şi funcţionează, 

In comuna Valcani au tinut prelegeri poporale învățătorii 
Eremie şi George Popovici, preotul Ştefan Oprean şi notarul P. 
Han, primii doi ţinând disertaţii despre educaţia copiilor, alcoo- 
lism și urmările lui stricăcioase. în o serie de 3 prelegeri, iar 
părintele Șt. Oprean despre cultură și religie. Corul copiilor de 
şcoală au cântat „Pe-al nostru steag e scris unire“, „Hora unirii“ şi 

„Trăiască Regele“, etc. iar notarul P. Han a disertat despre dato- 
rinţele cetăţeanului faţă de stat, constituţia ţării şi despre admi-- 
nistrație. 

In Cenadul-mare agentura de asemenea a ţinut 4 serate şi 
prelegeri poporale, la cari părintele V. Deciu şi părintele G. Ionescu 


au ţinut prelegeri, cetind bucăţi frumoase din operile lui G. Gogbuce.. 
şi Vlahuţă, apoi despre morală și însemnătatea creșterii popu- 


laţiunei, apoi despre meserii. Invăţătorul D. Bozian a cântat cu 
corul copiilor de şcoală mai multe cântări naţionale, religioase 


şi a declamat poesii frumoase din G. Coşbuc şi V. Alecsandri. ` 


Tot această agentură a aranjat şi o petrecere poporală cu cântări 
de cor şi cu jocuri naţionale (càlugerul și bătuta). 


In Sân-Nicolaul-mare despărţământul „Asociaţiunii“ de ase-: 
menta a aranjat trei serate literare foarte succese. Au disertat . 
Dr. I. Demian, dir. despărțământului despre „Vieaţa şi activitatea. . 


— 39 — , 

literară a lui Andreiu Bârseanu, fostul preşedinte al „Asociaţiunii“, 
{despre „Astra“ și frumoasa ei chemare în zilele noastre, apoi 
despre folosul comerţului gi industriei cu referinţă la ţara noastră, 
şi cu frumoase îndemnuri pentru îmbrăţişarea acestor ocupaţiuni,. 
Părintele A. Stefi Oprean a disertat despre groaznicele perderi 
ale populaţiei bănăţene prin avorturi şi lipsa de sfinţenie în căsă- 
torie, dl Ludovic Cioban, dir. al şcoalei poporale, despre alcoolism 
-Şi urmările dezastruoase ale acestui flagel, părintele Petru Fleşeriu 
-a disertat despre Vasile Lucaciu şi vieaţa lui, L, Cioban despre 
însemnătatea științei. în economia naţională. 

Țăranul isteţ și plin de satiră Ion Voichiţă a declamat mai: 
multe bucăţi comice din operile lui T. Speranţă, domnii învă- 
“țători Pavel Anuichi gi George loanovici, cu vocea şi violina au 
cântat mai multe bucăţi artistice: Doina Oltului, Plânge Bistriţa, 
Doina ciobanului, Doina Mureșului, diferite cântări la .violină. 
„Aceşti doi domn: învăţători au stat despărțământului în ajutor 
cu cântările de voce şi violină nu numai în Sân Nicolaul-mare, 
ci şi în satele din jur ca Valcani şi Cenadul-mare cu ocasiunea 
adunărilor de constituire ale 'agenturilor, necruţând osteneală și- 
“timp şi făcând frumoase servicii la reuşita acestor adunări. 

Totasemenea corul reuniunei de cântări „Doina“ din Sân- 
„Nicolaul-mare a contribuit în această comună şi îndeosebi în 
“Genadul-mare la succesul moral al seratelor și adunărilor ţinute. 

II. Averea despărțământului Sân-Nicolaul-mare constă în pre- 
zent din o depunere de Lei 410:25 la „Banca Centrală Bănăţană“, 
pentru industrie gi comerţ, fil. Sân-Nicolaul-mare (centr, Timişoara). 
| Agentura din Valcani are 70 Lei depuși la banca „Vălcă- 
meana“ din Valcani, iar agentura din Cenadul-mare 215 Lei. 

La sfaturile şi îndemnul dat de „Asociaţiune“, şi cu con- 
cursul despărțământului s'au înfiinţat cooperative sătești în: Sân- 
Nicolaul-mare, Saravale, Igriş şi în comuna Nereu. Fiecare coo- 
„perativă a deschis şi câte o prăvălie. 

IV. Adunarea despărţământului s'a ţinut la 21 Noemvrie 
1922 în Sân-Nicolaul-mare sub conducerea dlui Dr. I, Demian, 
directorul despărțământului, vorbind deşpre acţivitatea „Asocia- 
“ţiunii“ în trecut şi despre însemnătatea ei pentru viitor, iar în 
"legătură cu acestea descriind vieaţa şi activitatea literară a fostului 
„preşedinte al „Asociaţiunii“ A. Bârseanu, împreună cu meritele 
.dânsului pentru această instituţiune. S'a discutat şi aprobat planul 
de activitate al despărțământului pentru anul viitor. S'a făcut 
apoi înscrierea de membri și abonamente la Biblioteca poporală 
a „Asociaţiunii“. Dl Ștefan Oprean, preot, a tinut o conferenţă 
cu titlul: „Mai rău decât răsboiul“, în care a sbiciuit relele 
obiceiuri ale sistemului de un copil şi perderilor de sarcini, 
obicinuite în părţile bănăţene. In sfârşit sa declamat şi cântat. 


Dr. I. Demian, advocat, director. 


— 400 — 


"79. Şărmaşul-mare (jud. Cojocna). 


i I. Numărul comunelor: 16. 
I. Numărul agenturilor: 3, în Şărmaș, Țag şi Țăgşor. 


nat ue Plati Da 


III. Numărul bibliotecilor: 3, în Şărmaş, Țăgșor și Sân-— .: 


georgiul-de- Câmpie. 
IV. Numărul membrilor: 1 fondator, 2 pe vieață şi 51 activi.. 


V. Acest despărțământ a fost desfăcut din desp. Mociu: ` 


şi organizat aparte ca nou despărțământ în adunarea din 4 Oc- 
tomvrie 1921. 

Adunarea generală a desp. din anul curent sa ţinut la. 
2 August n. a. c. în piaţa-mare a târgului de vite din Șărmaş, 
împreunată cu conduct etnografic, la care au luat parte peste 
5000 de săteni de pe «Câmpie», cu expoziţie de țesături, se-- 
rată artistică şi dansantă, cari au reuşit peste așteptare. 

Prezenţi au fost la această adunare şi dl Dr. Zenovie: 
Pâclişan, membru coresp. al Academiei, director general în Mi- 
nisterul cultelor şi artelor, însoţit de distinși artişti ai Teatrului- 
Naţional din Bucureşti, di Dr. loan Georgescu, secretarul ge- 
nerâl al «Astrei», dl Sever Dan, deputat ş. a. | 

Această adunare a fost una din cele mai reuşite adunări 
culturale; pe câmpia Ardealului, în tot cazul cea mai de seamă. 


Gavril Hintea, preot în Şărmăşel, director. 


80. Satu-mare (jud. Satu-mare). 


|. Numărul comunelor: 40. 
II. Numărul! agenturilor: 7. 
III. Numărul bibliotecilor: 7. , 
IV. Acest despărțământ în trecutul apropiat a desvoltat o: 
activitate satisfăcătoare. Raport despre activitatea sa în decursul 
anului de gestiune 1922/23 nu ne-a sosit. 


Conducător: Dr. Mihai Pop, advocat.. 


81. Sebeş (jud. Sibiiu). 


|. Numărul comunelor: 23. 
IL. - Numărul agenturilor: 20. 
III. Numărul bibliotecilor: 18. 
IV. Cercul cultural al învăţătorilor din plasa Sebeș a ţinut 
5 conferenţe. 


In Lancrăm : Despre plantele de leac: loan Pavel. Despre . i 


fericire: Alexandru Duvlea. In Câ/nic: Românul în lumina ade- 

vărată: Teodor Trifa. In Sebeş: Despre Alba-Iulia, istoricul ei. 
Raport general despre activitatea desp., pe anul de ge- 

stiune 1922/23 nu ni-s'a trimis. i 


Director : Sergiu Medianu, protopop. 


— 401 = 


82. Seini (jud. Satu-mare). 


|. Numărul comunelor: 63. l 
II. Despre adunarea generală a acestui despărțământ ce - 
a fost convocată pe ziua de 24 August 1922 cu un program 
bogat nu s'a raportat comitetului central. 
Nu s'a înaintat până acum nici raport despre activitatea 


despărțământului. Gavril Szabo, protopop, director. 


83. Șercaia (jud. Făgăraş). 


I Numărul comunelor: 18. 
II. Numărul agenturilor: 11. 
IN. Numărul bibliotecilor: 17. | 
Raport despre activitatea despărțământului pe anul de 
gestiune 1922/23, nu s'a înaintat. 
Dr. Nicolae Boeriu, advocat, director. 


84. Sibiiu (jud. Sibiiu). 

I Numărul comunelor: 37. 

l. Numărul agenturilor: ?. 

RI. Numărul bibliotecilor: 22. ma 

La aceste biblioteci se mai adaug încă 14 înfiinţate de 
Ministerul cultelor şi artelor în Tălmăcel, Şelimbăr, Poplaca, 
Sadu, Bungard, Mohu, Avrig, Porceşti, Sebeşul-de-jos, Sebeşul- 
de-sus, Veştem, Brad, Caşoiţ şi Racoviţa cu câte 100—200 cărţi. 

IV. Conferenţe pentru intelectuali, aranjate de secretarul 
literar al «Asociaţiunii> Dr. |. Georgescu, în Sibiiu: Cu prilejul 
adunării generale, ţinute în 8 şi 9 Noemvrie 1922 în Sibiiu: 
1. Testamentele noastre corporale și sufleteşti: Dr. G. Preda. 
2. Tot atunci s'a organizat de unii membri ai Societăţii Scrii- 
torilor Români, membri în acelaş timp şi ai secţiei literare-ar- 
tistice a «<Asociaţiunii» o şezătoare literară. 3. «Trei Mihai»: 
M. Eliescu. 4. L. Pasteur: Dr. G. Preda şil. P. S. Sa Mitropolitul 
Dr. N. Bălan. 5. Cehoslovacia cu proiecţiuni de schiopticon: 
Horea P.-Petrescu. 6. Arta română şi alte probleme artistice, 
6 conferințe: |. D. Ştefănescu, profesor. 7. Insemnătatea cul- 
turală şi literară a Sibiului: Dr. |. Georgescu, cu prilejul șezătorii 
S. S. R. în Sibiu, la 17 Maiu 1923, i 

V. Conierenţe pentru meseriaşii din Sibiiu încă s'au ţinut 
mai multe: 1. Armata națională şi socialismul. 2. Existenţa lui 
Dumnezeu etc. de către domnii: Trandafir Scorobeţiu, I. Dăncilă,. 
Silv. Ţeposu, Dr. Lazar Popoviciu şi Dr. Vasile Lăzărescu, în 
cadrul Reuniunii meseriașilor. 

VI. Prelegeri la sate: 1. In Sadu, Tălmăcel şi Șura-mare. 
cu subiectele: Despre economia rațională şi despre pomărit:: 
Profesor Demetriu Comşa. 2. In Bungard: Despre societăţile: 


— 402 — 


de asigurare de vite: Vasile Moşoiul. 3. In Bungard şi Mohu: : 


Regenerarea morală prin biserică şi şcoală: Trandafir Scorobeţ, .; 


asesor consistorial. 


invăţătorii noştri, ca şi în anii trecuţi, încă au ţinut mai ; 


multe conferențe, cari au fost împreunate în unele locuri cu ` 
producțiuni şcolare: teatru, dans, declamări și. coruri. In Por. : 
cești : Despre originea şi trecutul neamului românesc: Mih. - 
Ogrean. Despre muncă şi cruţare: Iosif Stoica. Despre păstrarea -` 


obiceiului şi portului țărănesc: loan Dragomir. Sfaturi higienice: 


Nicolaie Creţiu. In Sebeșul-de-sus: Despre puterea sufletului | 


românesc: loan Ciolan. In Șelimbăr: Vieaţa şi faptele voevo- 


dului Mihaiu Viteazul: Mih. Ogreanu. Despre legătura dintre 


şcoală și familie, relevând dragostea de muncă ce trebue să 


se desvoalte la educaţia tineretului: N. Creţiu. Vieaţa româ- 
nească în trecut şi viitor: loan Ciolan. Despre tovărăşii: T. 
Stoia. etc. etc, 

VII. S'a luat iniţiativa pentru înființarea de Case culturale 


în Mohu, Noul-săsesc, Vurpăr, Rășinari, Sibiiu, Poplaca, unde : 


s'a înfiinţat şi o cooperativă. Unele din aceste comune dispun 
în scopul alcătuirii caselor culturale, de fonduri, cari întrec suma 
de Lei 100,000—. 

VIII. Societăţi pentru tinerime sunt pe cale de a se în- 
ființă în mai multe comune. 

IX. Numărul membrilor: 71 fondatori, 161 pe vieaţă, 312 
activi şi 46 ajutători. 

X. Desp. şi-a ţinut adunarea. cercuală în Ocna-Sibiiului la 
12 August 1923, în care s'a reorganizat, alegându-se noul co- 
mitet, în frunte cu d-nul Dr. Gheorghe Preda, directorul Ospi- 
ciului de alienaţi Sibiiu, s'au înscris membri şi sau ţinut două 
instructive conferențe, una: despre trecutul istoric al Românilor 
-din judeţul Sibiiului, de dl Stefan Meteş, membru corespondent al 
„Academiei Române şi alta: despre însemnătatea cooperativelor 
„de di Nicolae Giulea, prof. univ. Adunarea a hotărât să se de- 


„sfacă desp. în 3 despărțăminte noui : al Sibiiului, Ocnei şi Avrigului. . 


Mai departe ținem să mulțumim, şi la acest loc, d-lor Ti- 
„motei Popovici şi Nicolae Oancea, primul profesor la școala 
normală «Andreiu Şaguna» al doilea la liceul «Gh. Lazăr» pentru 


<oncursul pe care aceşti domni au binevoit a-l da la diferite . 


„ocaziuni, ridicând prin prestaţiuni muzicale festivalurile artistice, 
aranjate în cadrele instituțiunii noastre, la un nivel instructiv şi 
înălțător. 


rol la reprezentațiile teatrale, aranjate de directorul nostru ar- 


tistic, nu pregetă a-și pune talentul d-sale în serviciul <Asocia- i 
Trandafir Scorobefiu, asesor cons,, director. `: 


țiunii»>. 


, 


Asemenea mulțumim dlui Dumitru Axente, care ori decâte- `< 
ori i-se solicită concursul prețios al d-sale pentru a jucă vre-un “ 


— 403 — 


85. Sighet (jud. Maramurăş). 


I. Numărul comunelor: 35. 

Il. Numărul bibliotecilor: 35. 

Toate aceste biblioteci au fost dăruite de centrală. In Șimleu, 
Sa înființat o frumoasă bibliotecă pentru tinerime, din darul 
de Lei 10,000 al dlui N. Simian, întru pomenirea neuitatului 
său fiu Valer, b 

NI. In şedinţa de comitet al acestui desp. ținută la 27 De- 
cemvrie 1922 s'au luat dispoziții: 

a) pentru ţinerea unui ciclu de şezători literare-artistice 
pentru popor în Sighet. l 

b) pentru înfiinţarea de agenturi în toate comunele. 

c) pentru desfacerea despărțământului în două: al Sighe- 
tului şi Şugătagului. 

d) pentru înjghebarea unui ciclu de conferenţe cu carac- 
terul universităților populare. 

e) să se înceapă o activitate cât mai intensivă și pe toate 
căile contra alcoolismului, 

IV. Adunarea generală a fost convocată pe 3 lulie 1923 

la ora 11 a. m. în Sighetul-Marmaţiei. Raport nu sa înaintat, 


Dr. Vasile Chindriş, advocat, director. 


86. Sighişoara (jud. Târnava-Mare). 


I. Numărul comunelor: 38, i 


II. Numărul bibliotecilor: 38, constătătoare din câte: 50 
«cărţi, toate înfiinţate în 6 Noemvrie 1921, de comitetul central 
cu ocazia serbărilor culturale ţinute în Sighişoara. 

Pentru tânăra Reuniune a meseriașilor şi comercianților 
români din Sighișoara, încă sa dăruit o bibliotecă poporală a 
-«Asociaţiunii> din partea comitetului central. : 

Raport despre activitatea despărțământului nu sa înaintat, 

Dr. Toma Cornea, director. 


87. Şimleu (jud. Selagiu). 


I. Numărul comunelor: 30, 
II. Numărul agenturilor: 15. 
NI. Numărul bibliotecilor: 22. 
IV. Acest despărțământ sa reorganizat în anul 1921. 


Adunarea cercuală pentru anul 1923 s'a ţinut în Șimleu 
Ja 8 Iulie 1923 cu un program bogat, dându-se o importanţă 
-deosebiţă manifestaţiunilor culturale, prin concursul lor, dl Dr. Z. 
Pâclișanu, trimisul Ministerului Cultelor și Artelor, împreună cu 
o seamă de artişti dela «Teatrul Naţional» din București, dl 
Tzigara-Samurcaş și P. S. Sa DI Episcop Dr. luliu Hossu. 


Dr. Alexandru Aciu, director. 


— 404 — 


88. Tăşnad (jud. Selagiu). 


I. Numărul comunelor: 40. 
II. Numărul bibliotecilor: 5. l 
UI. Numărul agenturilor: 1, în comuna Chegea, care s'a 
înființat la 5 Noemvrie 1922, Raport despre” activitatea despăr- 
ământului în anii de gestiune 1921/22 şi 1922/23 ma intrat. 


Demetriu Coroian, protopop, director.. 


89. Teaca (jud. Cojocna). 


1. Numărul comunelor: 38. 

II. Numărul agenturilor: 7. 

III. Numărul bibliotecilor: 7. 

IV. Numărul membrilor: 3 fondatori, 11 pe vieaţă, 9 activi 
şi mai mulți ajutători. Taxele le vor transpune cassei centrale- 
reprezentanţii desp. la adunarea generală din Timişoara. 

V. Prelegeri au ţinut, după rapoartele intrate, aproape 


fiecare preot şi învăţător în comuna sa. Comitetul desp.. nu a. 


putut organizà prelegeri din cauza comunicaţiunii grele. 

Sa proectat desfacerea desp. în două: al Tecei şi Orme- 
nișului pentru înlesnirea propagandei culturale. 

Despărţământul a desfăcut calendare de ale <Asociaţiunii». 
şi lozuri dela loteria acesteia. Despărțământul are 15 lozuri: 
plătite și Lei 6950 în numărar. 

Directorul strămutându-se din Teaca, se retrage dela con- 


ducerea desp. Basiliu Podoabă, protopop, director. 


90, Teiuş (jud. Alba-de-jos). 


l. Numărul comunelor: 13. 
Deoarece acest despărţământ e prea. mic îşi cere complec- 
tarea cu comunele din apropiere: Mihalţ, Obreja, Coșlari,. 


Sântimbru şi Oieşdea. Cele dintâi două, aparținătoare despăr- - 


ţământului Blaj, iar cele din urmă trei aparținătoare despărță- 
mântului Alba-lulia. 
Il. Numărul bibliotecilor: 20. 


II. Numărul membrilor: 1 fondator, 14 pe vieaţă, 15 ac-- 


tivi şi 23 ajutători. 
IV. Despărțământul s'a reorganizat în adunarea cercuală, 
ţinută la 24 lunie a. c. în Teiuş la stăruința conferenţiarului no- 


stru dl loan Neagoe, alegându-şi preşedinte pe dl Petru Suciu,. 


preot în Teiuș; vice- -preşedinte pe dl Vasile Bărluț. 


Cu această ocazie Sau rostit 3 conferențe: 1. Conferen-- 


țiarul <Asociaţiunii> dl loan Neagoe despre: «Activitatea şi în- 


semnătatea mare ce o are <Asociaţiunea> în cultura poporului 


E 


mei Di 


a a a 


român». 2. Istoricul Ştefan Meteş despre: «Importanţa și însem-- - 


— 405 — 


mătatea ce au avut-o Românii din judeţul Alba- -de-jos în istoria 
poporului român». 3. loan Breaz, student in litere şi preşedin- 
tele cercului studențesc de Alba-lulia despre: «Cultură», ară- 
“tând însemnătatea culturii şi foloasele ce le aduce. 


V. In 8 lulie a. c. ţinându-se o consfătuire în comuna 
Stremţi, cu reprezentanţii societăţilor culturale din Stremţi, Ge- 
«oagiul-de-sus, Cetea, Geomal şi Gârbova, la propunerea con- 
terenţi arului nostru dl loan Neagoe, aceste societăți au hotărât 
întrarea în cadrele <Asociaţiunii». 

VI. Pentru cassa centrală au întrat din acest despărță- 


mânt Lei 2006—. Petru Suciu, preot, director. 


91. Timişoara (jud. Timiş). 


. L. Numărul comunelor: 86. 
II. Numărul agenturilor: 2. 

II. Numărul bibliotecilor: 15. 

IV. Acest despărțământ, reconstituit în vara anului 1922 a 
luat întinse măsuri pentru pregătirea adunării generale a <Aso- 
ciaţiunii> şi a serbărilor împreunate cu aceasta, care se va țineă 
în Timişoara la 28 şi 29 August n. a. c. DI Dr. Aurel Cândea, 
medic-şei, direct. spitalului de stat din Timişoara, într'o consfă- 
tuire avută cu intelectualii din această localitate, la 28 Maiu 
1922, a înscris la instituţiunea noastră 16 membri pe vieaţă şi 
9 membri activi. 


I. Petrovici, dir. regional al înv. sec., director. 


92. Tinca (jud. Bihor). 


|. Numărul comunelor: 23. 
II. Numărul agenturilor: 3. 
Il. Numărul bibliotecilor: 14 
IV. Acest despărțământ, care a fost reorganizat de cătră 
dl Dr. Aurel Pinţea, advocat, în mijlocul unei însuflețiri rare, 
la 7 Martie 1921, dela această dată n'a mai inaintat nici un 
raport despre activitatea sa. 


Dr. Aurel Pinţea, advocat, director. 


93. Treiscaune (jud. Treiscaune). 


I Numărul comunelor: 21. 

II. Numărul agenturilor: 1. 

II, Numărul bibliotecilor: 1. 

Despre activitatea despărțământului pe anul de gestiune 
1922—1923, nu ni s'a raportat. 

IV. Di inginer Baiu Crăciun, dir. regional silvic în Sf. 
Gheorghe, a întreprins din iniţiativă particulară o propagandă 


— 406 — 


extraoticioasă în sfera sa de activitate oficioasă în acest judeţ, 


precum și în județul Ciuc, dovedind, dupăcum sa raportat şi 
anul trecut, un rezultat foarte satisfăcător. 


V. Din partea prefecturii acestui judeţ s'a întreprins o ` 
activitate culturală cu scop de a închegă rândurile în sânuè : 


conducătorilor vieţii româneşti din Sf. Gheorghe, ţinând în - 
această localitate mai multe șezători culturale şi artistice, la cari 


a participat şi ofițerimea şi la cari şi-a dat concursul şi or- ` 


hestra ofiţerilor-elevi ai şcoalelor de aplicație ale infanteriei. 
Eugen Popescu, revizor şcolar, director. 


94. Turda (jud. Turda-Arieș). 


1. Numărul comunelor: 29, 
H. Numărul agenturilor: 19. 
III. Numărul bibliotecilor: 19. 


IV. Activitatea despărțământului, dela 15 Iunie 1922 până 


la 15 lunie 1923, se rezumă în următoarele: 


1. A ţinut 30 de prelegeri poporale cu subiect diferit, în 
12 comune, şi anume: Petru Suciu, dir. de liceu: 9; Dr. V. 
Cerghizan, prof.: 4; Dr. V. Moldovan, advocat: 3; Dr. Savu, 
prim medic jud.: 2; Gr. Biji, prof: 2; O. Bugner, prof.: 2; 
Mihail Găzdac, dir. de școală: 2; loan Murășanu, prof.: 2; 
Aurel Nanu, prof.: 1; Gr. Raţiu, prof.: 1 şi Teodor Murăşanu, 
prof.: 2, total 30. 

2. A reorganizat 72 agenturi şi anume: Ceanul-Deşert, 
Banabic, Tur, Sând, Ceanul-Mare, Beiu, Luna-de-Arieş, Sân- 
craiu, Grind, Hărastăş, Petridul-de-jos şi Petridul-de-sus, în- ' 


scriind alţi 15 membri pe vieaţă, 208 membri ordinari și 13 


membri ajutători și înființând 18 biblioteci cu peste 600 de- 
volume, primite dela centru. 


V. Despărțământul are pe anul 1922—23: 2 membri fon- 


datori, 46 membri pe vieaţă, 290 membri activi. şi 270 membri 4 


ajutători, total 608. 
„ Adunarea despărțământului din anul 1923 sa ţinut în co- 


muna Ghiriş, la 7 lulie. Cu această ocazie desp. a aranjat o - 


expoziţie de ţeseturi și cusături, o expoziţie de copii din co- 
munele: Ghiriş, Luna, Sâncraiu, Poiana, Cristişiu, Agârbiciu și - 
Urca, şi o întrecere de jocuri româneşti. 


Au fost expuse aproape 200 obiecte din industria de casă, 


din comunele: Ghiriş, Luna, Sâncraiu și Agârbiciu, distribuindu-se k 


15 premii în valoare de Lei 670—. 


La expoziția de copii au luat parte circa 300 de mame E 
cu odraslele lor. Sau împărţit 21 de premii în valoare de - 4 


Lei 1,100—, 


te 


EEEE 
pr aa 


EEEE 


ni 


i 
K 


a mizat 


PN tai 


sea eu E 


ag Di ast Isi ata 


— 407 — 


„La întrecerea de jocuri româneşti au luat parte flăcăii şt 
tineretul din- Ghiriş şi din Luna-de-Arieș, cărora li s'a distribuit: 
premii în suma de Lei 350—.  . 

Despărțământul are o avere în bani de Lei 5,000—, 
Petru Suciu, dir. de liceu şi dir. desp. 


95. Vârşeţ (jud. Timiș). 


Acest despărțământ, înainte de răsboiu eră unul din cele: 
mai active despărțăminte ale <Asociaţiunii>. Oraşul Vârșeț cu 
câteva comune trecând la lugo-Slavia, din restul comunelor ră- 
mase la noi se va organiză un nou desp. al instituţiei noastre.. 

Intrucât se poate, comit. central va căută să țină legătură și 
cu desp. de peste graniță: Biserica-Albă, Becicherec şi Panciova, 
încorporate la lugo-Slavia, trimiţându-le cărţi şi încurajându-le. 


96. Vinţul-de-jos (jud. Alba-de-jos). 


I. Numărul comunelor: 24. 
II. Numărul agenturilor: 1 în Daia-română, căreia i sa: 
trimis o bibliotecă poporală. 
II. Acest despărțământ sa constituit la 25 Iunie 1922 de 
dl Vasile Vasilca, pretor în Vinţul-de-jos şi se compune din co- 
munele aparținătoare plasei cu acelaşi nume. Sa înscris un 
număr frumos de membri și s'a pus la cale o activitate cul-: 


turală de seamă. Vasile Vasilea, pretor, director. ` 


97. Vinţul-de-sus (jud. Turda-Arieş). 


l. Numărul comunelor: 17. 

IL Numărul agenturilor: 4, 

III. Numărul bibliotecilor: 4. 

IV. Despărţământul s'a reorganizat în adunarea cercualk 
din 17 lulie 1921, iar adunarea generală pentru anul trecut s'a 
ținut în 23 Maiu 1922. 

Directorul desp. di 7. Căpâinean este şi președintele agen- 
turei «<Asociaţiunii» din Vereșmort, în care calitate a desvoltat 

"o activitate culturală din cele mai îmbucurătoare. A înființat în 
Vereşmort o agentură şi o casă națională în cadrele cărora sa 
desvoltat un program vrednic de toată lauda. 

S'au abonat şi cetit regulat 10 diferite ziare. S'a deschis. 
biblioteca Casei Naţionale, care numără 200 volume. S'au aranjat 
14 reprezentații teatrale, corale, declamatorice, în cari s'au 
predat 32 piese teatrale, s'au declamat 10 poezii. S'au aranjat 
şi 2 tablouri vii, la Crăciun şi la Anul-Nou. Succesul culturał 
și educativ este din cele mai îmbucurătoare. Dela reprezentații 
sau încassat în cursul anului Lei 7000, cu cari s'a făcut o bină 


— 408 -- | 4 
stabilă şi s'au dat premii şcolarilor la finea anului şcolar. Acum. 
„ar dori să înfiripeze o orchestră și să-şi zidească Casa Națională., 

Joan Căpâlnean, preot, director. a 


98. Vişeu-lza (jud. Maramurăș). 


ari tea arta de i i 


1. Numărul comunelor: 20. 

II. Numărul agenturilor: 4. 

III. Numărul bibliotecilor: 1. , 

IV. DI Emil Bran, directorul acestui despărțământ; rapor-:. 
_“tează, că în conformitate cu circulara comitetului central Nr. 
` 1675/1922, a luat dispoziţii pentru reorganizarea despărțămân- 
“ului, care nu a mai funcționat dinaintea răsboiului. Comitetul + 


executiv a întocmit programa de activitate şi seria prelegerilor : 
poporale pentru toate comunele continuând pretutindeni pro- >: 


paganda de deşteptare. 


99. Viştea (jud. Făgăraș). 


|. Numărul comunelor: 24. 
II. Numărul membrilor: 4 fondatori, 39 pe vieaţă şi 70 activi. . 


Aceștia din urmă înscrişi toţi la adunarea generală a des- : 


“părțământului, ţinută în 25 Maiu 1922 în Porumbacul-de-sus. ` 


Membri activi prin agenturi nu sau înscris. Se atribue lucrul , 
acesta împrejurării că Biblioteca «Asociaţiunii» nu apare regulat. : 


III. Agenturi şi biblioteci: 22. 


Despre activitatea agenturilor directorul despărțământului `. 
arată că nu i s'a raportat, dar cunoscând oamenii conducători, + 
este convins că au ţinut în decursul iernii prelegeri. Are cu- 
noştință că în mai toate satele s'au ţinut la serbătorile Crăciu- ` 
nului producţiuni teatrale. La sate sunt gazete abonate în număr ; 
încă prea mic, dar și din acestea unele mai mult strică decât 


folosesc. 


Spiritul materialist şi neinteresul faţă de cultura şi lumi- ` 


narea proprie, — dăinueșşte. 


IV. În chestia losurilor <Asociaţiunii» nu s'a putut face : 
nimic. Atâta că cu ocazia prelegerilor sa publicat în fiecare .; 


sat numele celor ce au câştigat. Câştigurile în despărțământul ; 
Viştea au fost numai în cărți. Vor căută în toamna și iarna ': 


anului 1923 să facă mai mult, precum se vor sili să ajute munca ;; 


centrului şi 'pe alte căi. 


Cu ocazia prelegerilor ținute s'au împărțit troşurile date k 
de biroul central în număr de 700. ' 2 


cercurile religidase, a tinut 5 conferenţe religioase-culturale în: j 


Corbi, Viştea-de-sus, Ucea-de-sus, Drăguş şi Feldioara. 


d 
4 
r 
$ 
f 
Directorul despărțământului Pavel Borzea, în legătură cu i 
X 
1 


— 409 — 


Secretarul despărțământului Augustin Şandru a ţinut în 
cadrul <Asociaţiunii» 16 prelegeri în comunele: Arpașul-de-sus, 


Ucea-de-sus, Corbi, Feldioara, Viştea-de-jos, Viştea-de-sus, Rucăr, . * 


Beşimbac, Drăguş, Sâmbăta-de-sus-Răsăriteană, Sâmbăta-de sus- 
Apuseană, Sâmbăta-de-jos, Voivodenii-mari, Ludişor, Voila și 
Bruiu.  Spesele de deplasare (cărăuşia) în sumă de mai bine 
de Lei 800 le-a plătit Cooperativa de Consum din Viştea-de-jos. 

In prelegeri s'a arătat rostul «Asociațiunii», însemnătatea 
cărţii şi s'a insistat îndeosebi asupra necesităţii organizării ţără- 
nimii în cooperative de aprovizionare și desfacere în comun, 

S'a inființat din partea despărțământului în Feldioara, Corbi 
şi Rucăr câte o cooperativă, cari merg bine. 

Convingerea conducătorilor desp. Viștea este că coo- 
perativele trebue să devină nişte cetăţui economice, cari să 
sprijinească ridicarea culturală în satul lor. 

In legătură cu propaganda aceasta sau concentrat în Coo- 
perativa din Viştea-de-jos 14 cooperative, cu scopul aprovizio- 
nării în comun și cu scopul ca din venitul acestei centralizări 
să fie sprijinite tendinţele culturale în despărțământul Viștea. 

Averea despărțământului este un fond de Lei 500 în ad- 
ministrarea centrului, — precum.și un schiopticon cu. diapo- 
zitive: <«Vieaţa lui Hristos». 

Ţinerea adunării cercuale este proiectată pentru finea lunei 
August 1923 în Viştea-de-jos, la care va fi învitat să participe 


şi centrul prin delegat. Pavel Borzea, preot, director. 


100. Zălau (jud. Selagiu). 


I. Numărul comunelor 46. 

II. Din comunele aparținătoare plasei Cehul-Silvaniei, s'a 
înființat un nou despărțământ al <Asociaţiunii», în adunarea 
ținută la 29 lunie 1923. 

In urma propunerii dlui Dr. Zenovie Pâclişanu, director 
general în Ministerul Cultelor, sa ales director á| desp. dl Dr. 
Nicodim Cristea, primarul orașului Zălau, împreună şi biroul 
şi membrii comitetului cercual. 

Cu această ocazie, sub prezidenţia dlui Dr. Z. Pâclişanu, 
s'a ținut și o manifestaţiune culturală. ` 

S'au înscris: 4 membri fondatori, 22 membri pe vieață şi 
20 membri activi, dela cari s'a încassat suma de Lei 6250— 
taxe şi un dar de Lei 100'— dela di Dr. Gh. Pop, advocat în 
Zălau, total deci Lei 6350—. 

Despărţământului i s'au trimis 15 biblioteci poporale, cari 
să se plaseze în agenturile ce se vor înființă în comune, im- 
preună cu statutele şi regulamentele < Asociaţiunii». 


Dr. Nicodim Cristea, primar, director. 
8 


— 410 = e A 


101. Zărneşti (jud. Făgăraș). 


I Numărul comunelor: 5. 

IL Numătul agenturilor: 5. 

Hi. Numărul bibliotecilor: 5. 

IV. Desp. și-a ţinut adunarea generală în 3 Decemvrie 
1922 şi a înaințat raportul despre activitatea desp. în anul trecut 
împreună cu taxele dela membri, cu abonamentele la revista 
«Transilvania», cu abonamentele la calendarul <Asociaţiunii» pe 
1923 şi cu sumele încassate pentru biletele de loterie ce a des- 
făcut în despărțământ. Constatăm cu mulțumită, că acest desp., 
prin munca desinteresată ce desvoaltă directorul său, dl fr, 
Pompiliu Nistor, pentru toate problemele îmbrăţișate de «Aso- 
ciaţiune», se numără între cele mai active despărțăminte ale ` 
acesteia. F 


-m — 
Anexa: l 

Secţiile ştiinţifice-literare | 
ale „Asociaţiunii pentru literatura și cultura po- 
porului român“ (Astra),. Sibiiu. 


Nr. 1012/1923.. = 
Proces Verbal 


luat în şedinţa plenară a secțiilor științifice-literare, 
ținută în Sibiiu, la 13 lulie 1923. ` 


Şedinţa l-a. s 


Preşedinte : Notar : 
Dr. Octavian Russu. í loan Georgescu. 


1. Vineri, în 13 iulie 1923, dimineața la ora 9, vice-pre- 
şedintele «Asociațiunii» deschide şedinţa plenară printr'o cu- 
vântare potrivită. Intâiu semnalează marea perdere îndurată de 
instituțiunea noastră prin moartea ilustrului ei preşedinte, Andreiu 
Bârseanu, aminteşte de votul aproape unanim al adunării generale 
trecute care l-a chemat pe D-Sa să conducă această instituţie 
în anul de doliu, proclamat cu această ocasiune, remarcă și 
perderea mai recentă ce se simte în urma morții regretatului 
membru activ al secţiei noastre economice, Nicolae Petra-Pe- 
trescu, și învită întreaga asistenţă să binevoiască a dă expre- 
siune unanimităţii regretelor, în modul îndatinat, prin ridicare. 
După acest act de pietate, D-Sa constată frumoasa activitate 
“culturală desvoltată de membrii secţiilor noastre știinţifice-literare, 
grupaţi în jurul fruntaşului despărțământ Cluj al «Asociaţiunii» 
noastre, precum şi de alţi membri, şi speră un viitor mai fericit 
pentru această instituție, având sprijinul devotat al atâtor 
membri valoroşi. Salutând pe membrii prezenţi întrun număr 
atât de considerabil, declară şedinţa plenară deschisă. 

Se ia act cu însufleţire de cuvântarea de des- 
chidere a președintelui. 

2, Se constată numărul membrilor prezenţi: 

Din secţia literară-artistică: I. Agârbiceanu, Cluj; Axente 
Banciu, Braşov; Dr. Valer Branisce, Lugoj; lon Gorun, Sibiiu; 
Dr. Horia .Petra-Petrescu, Sibiiu; I. U. Soricu, Sibiiu; Nicolae 
Băilă, Sibiu; Vasile Stoica, Bucureşti; 

din secţia istorică-etnografică: Dr. Elie Dăianu, Cluj; Dr. 
Silviu Dragomir, Cluj; Vasiie Goldiș, Arad; Alexandru Lapedatu, 

ge 


— 412 — 


Cluj; Dr. loan Lupaș, Cluj; T. V. Păcăţian, Dicio-Sân-Mărti 
Nicolae Togan, Sibiiu; Mateiu Voileanu, Sibiiu; loan Banciu, 
Sibiiu; Ștefan Meteș, Cluj; ~ 
din secţia de științe sociale : Dr. Lucian Borcia, Sibiiu ; Pe 
Drăghici, Sibiiu; Dr. Iuliu Maniu, Bucureşti; Dr. Aurel Vla 
Orăştie; 4 : 
din secția medicală: Dr. llie Beu, Sibiiu; Dr. Nicola 
Comşa, Sibiiu; Dr. G. Preda, Sibiiu; Dr. Alex. Vaida-Voevod,: 
Cluj; Dr. A. Dobrescu, Braşov; Dr. FI. Vilt, Sibiiu; 
din secţia ştiinţelor naturale: A. Ciortea, Cluj; S 
din secţia școlară: Nicolae Bogdan, Cluj; Dr. Vasile Bo- 
loga, Sibiiu; loan F. Negruțiu, Blaj; Marin Stefănescu, Cluj; 
Dr. I. Bunea, Sibiiu; Dr. loan Coltor, Blaj; D. Lăpădat, Sălişte; 
din secţia economică: D. Comşa, Sibiiu; N. lancu, Sibiiu;: 
I. A. de Preda, Sibiiu; Constantin Pop, Sibiiu; Dr. N. Vecerdea,: 
Bucureşti; loan Neagoe, Sibiiu. z 


NETE 


3. Cu verificarea procesului verbal se încredințează dnii: : 
Petru Drăghici, senator şi Dr. George Preda, Sibiiu. 4 


4, Secretarul literar al <Asociaţiunii», dl |. Georgescu; 
îşi ceteşte raportul către şedinţa plenară. Afară de perderile 
semnalate de di Dr. O. Russu, dl secretar mai înregistrează încă. 
- următoarele perderi: Dr. Guilelm Şorban, membru corespon- : 
dent în secţia literară-artistică; Dr. Petru Bucşan, membru co- 
respondent în secţia medicală şi Traian |. Fărcaş, membru co 
respondent în secţia şcolară. Aminteşte cu numele pe ceice a 
primit calitatea de membri ai secţiilor știinţifice-literare, fiin 
“aleşi în şedinţa plenară din urmă, apoi face o reprivire amă 
nunțită asupra sprijinului acordat comitetului central al «Aso 
ciațiunii>, atât din partea secţiilor ca organizaţii speciale, cât şi : 
din partea singuraticilor membri ai acestor secţiuni. Arată în- 
semnătatea lansării publicaţiilor, a loteriei culturale întreprinsă: 
în timpul din urmă, precum şi a nevoii de a se solidarisă toți ` 
membrii nu numai pentru apărarea <Asociaţiunii» noastre de: 
eventuale atacuri şi primejdii, ci şi pentru prosperarea acestei.. 
instituțiuni, indicând totodată şi mijloacele practice ce le crede : 
potrivite pentru soluţionarea norocoasă a acestor trei probleme,- 
În resumat secretarul literar propune ședinței plenare să se: 
declare în comun asupra următoarelor puncte: 1. Să se trimită:â 
câte o telegramă omagială M. Sale Regelui Ferdinand I, pres à 
şedintelui nostru de onoare, și A. S. R. Principelui moştenitor: 
Carol. 2,.Să se mulţumiască d-lui T, V. Păcăţian pentru termi 
marea cu succes a importantei lucrări «Jertiele Românilor di 
Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramurăş, aduse în răsboiui; 
mondial din anii 1914—1918». 3. Să se mulţumiască institutului 4 
de credit și economii <Albina» pentru subvenţia de 50,000 Lei% 
acordată instituției noastre. 4. Să se declare, dacă publicaţiile: 


— 413 — 


noastre şi anume: revista «Transilvania», «Biblioteca poporală 
a Asociaţiunii» şi «Biblioteca Astra» sunt bine îngrijite şi co- 
respund posibilităţilor momentului? 5. Să se chibzuiască ce sar 
mai puteă face, fără sacrificii materiale prea mari, pentru o cât 
mai bună reuşită a centenarului morţii lui Gheorghe Lazăr. 
6. Lansarea publicaţiilor noastre: a) prin abonamente; b) prin 
cereri de a se abonă aceste publicaţii de către diferite instituţii 
(şcoli, biblioteci, spitale, cafenele, casinouri ș. a.); ¢) prin re- 
comandaţii orale şi în scris; d) colportagiu de librărie, de şcoală, 
de târg ș. a. '7. Sprijinirea loteriei noastre culturale: e) prin 
articole de ziar în principalele ziare ale țării; b) prin cumpărare 
de bilete chiar cu renunțare la anumite necesități zilnice; c) 
prin recomandaţii făcute în scurte conferințe la concerte, teatre 
ş. a. 8. Solidaritate în apărarea <Asociaţiunii> de eventuale 
acuze şi atacuri nedrepte, precum și în sprijinirea justelor ei 
cauze (de a i-se evacuă casele şi a i-se lăsă la libera ei dis- 
poziţie pentru bibliotecă și muzeu). 9. Alegerea conierenţiarului 
pentru ședința solemnă a secţiilor cu prilejul adunării generale 
viiioare. 10. Eventuale modificări la actualul regulament al sec- 
țiilor. 11. Fixarea diurnelor. — Jn particular, secţiile neconsti- 
tuite să ia măsuri pentru constituirea și organizarea lor. In în- 
țelegere cu cassierul să-şi fixeze fiecare secție budgetul anului 
viitor. Deosebit i-se atrage atenţia secţiei literare-artistice pentru 
aflarea, cel puţin în acest an, a unei modalităţi de colaborare 
cu <Societatea pentru fond de teatru român», precum şi a mo- 
dalităţii de a organisă expoziția de cărţi, începută la Sibiiu, şi 
în alte centre. Secţiei istorice-etnograiice i-se atrage atenția 
asupra premiului Scotus Viator pentru lucrarea despre revoluţia 
din 1918 şi unirea Ardealului cu România, precum și asupra 
premiului <Asociaţiunii> de 10,000 Lei pentru o lucrare despre 
anii 1848—9 şi faptele de arme ale lui Avram lancu, mai de- 
parte asupra viitoarei expoziţii etnografice dela Timișoara, pre- 
cum şi asupra îndrumărilor ce sunt a se fixă pentru muzeele 
noastre istorice şi etnografice. Secţia şcolară să colaboreze la 
aranjarea serbărilor comemorative Gheorghe Lazăr şi să execute 
programa activităţii extraşcolare (conferințe, prelegeri, şezători, 
universități populare, cursuri de analfabeți, colportagiu în şcoală 
pentru răspândirea publicaţiilor «AAsociaţiunii» etc.), Secţia eco- 
nomică să organizeze cursuri de împletit cu ajutorul vre unui 
maestru specialist, expoziţii ș. a. Secţia medicală să deă ajutor 
preşedintelui ei la elaborarea geografiei medicale, popularisare 
de cunoștințe sanitare prin conferințe, prelegeri, scrieri ş. a. 
*` Raportul secretarului literar se ia la cunoştinţă 
şi e primit ca bază de discuție. 
5. Dintre propunerile secretarului literar cele de sub punc- 
tele 1, 2 şi 3 se primesc fără discuţie, autorisându-se biuroul 
cu executarea lor. 


— 414 — 


6. D. Alex. Lapedatu, prof. univ. şi membru activ în secţia 
istorică-etnografică, întreabă dacă raportul cetit de dl secretar 
literar se publică în întregime așa cum sa cetit sau nu? l-se:- 
răspunde că nu se publică decât în rezumat. 


Se ia act. 


ae Mi, 


P E E sat beat baiat AAC Aaa T E ae, 


După aceasta şedinţa plenară trece în secții. 
Şedinţa a l-a. 
Preşedinte : i Notar: 
Dr. Elie Dăianu. i loan Georgescu. . 


7. După amiazi, la ora 4; preşedintele ceteşte textul celor. 
două telegrame menite a se trimite M. S. Regelui şi A. S.R.. 
Principelui moştenitor, cerând aprobarea celor două texte. 


Se acordă. 


8. Se ia act de telegramele și scrisorile sosite până în 
momentul de față. Scrisoarea d-lui Virgil Şotropa, profesor în $ 
Năsăud, se ceteşte pentru a se atrage atenţia întregei ședințe. 
plenare a secţiilor ştiinţifice-literare asupra nevoii de a salvă : 
arhivele oraşelor noastre, amenințate cu înstrăinare şi distrugere... 


9. intâiu îşi ceteşte fiecare secţie raportul ei particular, ` 
pe urmă se începe discuţia generală punct de punct. Raportul / 
secţiei literare-artistice îl ceteşte dl Dr. H. P.-Petrescu. Al celei 
istorice, preşedintele: acestei secţii dl T. V. Păcăţian. Al celei ; 
de științe sociale dl P. Drăghici. Al celei medicale di Dr. Preda..; 
Al celei de științe naturale d! A. Ciortea. Al celei şcolare dl- 
Dr. |. Coltor, raportor ad-hoc. Al celei economice dl loan. 
Neagoe, raportor ad-hoc. . : 

Se ia act de toate aceste rapoarte. 


10. Secția literară, luând în considerare că majoritatea. 
membrilor se află la. Cluj propune să fie ales preşedinte di Q, 
Bogdan-Duică, iar raportor dl Dr. Nicolae Drăgan. ; 

Se ia act. f 4 

11. Secţia de ştiinţe sociale se constitue astfel pe un timpi 
de trei ani: Preşedinte dl luliu Maniu, vice-președinte di Lucian: 
Borcia, iar raportor pe timp nedeterminat dl Petru Drăghici.: 

Se primeşte. 4 

12. Biuroul şi comitetul central ai <Asociaţiunii> e rugati 
-să ia măsurile necesare pentru reorganizarea secţiei tehnice-in-! 
dustriale. 


Aai acei tza 


Se admite. 


Esi tea i fe cu 


Ni 


— 415 — 


13. Publicaţiile <Asociaţiunii», aşa cum apar în prezent 
sunt bine îngrijite şi corespund posibilităţilor momentului, con- 
form părerii secţiilor: literară-artistică, medicală și economică. 
Aceasta din urmă îşi exprimă dorința ca aceste publicaţii să 
îmbrățișeze din ce în ce mai mult și chestiuni economice. 
Secţia istorică-etnografică insistă în specia! asupra necesităţii de 
a se censură prealabil de cătră singuraticele secţii lucrările ce 
urmează a se publică. : 

Se ia act. 


14. In legătură cu publicațiile «Asociațiunii> d. Alexandru 
Lapedatu face câteva observații asupra modului cum aceste pu- 
blicații sunt îngrijite în prezent; exprimă dorința de a se reti- 
pări numerele epuisate din «Biblioteca poporală>, precum şi 
aceea de a se respectă caracterul «Bibliotecii Astra», ca o bi- 
bliotecă de cercetări asupra limbei, literaturei, istoriei şi geo- 
grafiei naţionale, iar privitor la revista «Transilvania» își spune 
„părerea că această revistă ar îndeplini un rol mai important 
ca revistă pentru familie, ilustrată, și cu apariţie mai regulată, 
având caracter literar şi cultural mai pronunțat decât are în 
prezent. 7 

Se ia act de observațiunile d-lui Lapedatu și se 
va ţinea seamă de ele pe măsură ce mijloacele finan- 
ciare ale <Asociaţiunii> vor îngădul înfăptuirea lor. 


15, Secţiile: literară-artistică, medicală şi economică recu- 
nosc şi admit importanța lansării publicaţiilor, a loteriei și a 
altor cauze a <Asociaţiunii», aşa cum a expus-o secretarul literar. 
Cea istorică observă că acestea nu intră în atribuţiile ei, rămâ- 
nâud ca biuroul și comitetul central al <Asociaţiunii» să caute 
mijloacele pentru o resolvare norocoasă a lor. | 

Se ia act. 


16. Dl Silviu Dragomir, membru în secţia istorică, e în- 
sărcinat să rostească o cuvântare cu prilejul adunării generale 
dela Timişoara. f 
Se ia act și biuroul va îngriji ca această hotărire 
să se execute. 


17. Secţia literară-artistică îşi exprimă din nou dorința 
ca tratativele dintre <Asociaţiune»> și «Societatea pentru fond 
de teatru român» să se intensifice şi să ducă la bun rezultat, 

Se ia act, Această dorință se va comunică din 
“ nou şi «Societăţii pentru fond de teatru român». 


18. Secţia literară-artistică işi mai exprimă dorința de a 
organiză expoziția de cărţi începută în Sibiiu şi în alte oraşe, 
precum şi aceea de a se distribui din nou premiul <Andreiu 


— 416 — 


Mureşianu», mai mult ca o distincţiune de ordin moral decâ 
ca o recompensă materială. 


Se ia act, rămânând ca secţia, în înţelegere cu--ă 
comitetul central, să caute a înfăptui aceste dorinţe, X 


19. Secţia istorică-etnografică constată că la premiul %3 
Scotus Viator de 2000 Lei a intrat o singură lucrare intitulată: “4 
«Revoluţia din 1918 și unirea Ardealului cu România», purtând % 
motto: «Prin democrație la progres». Secţia şi şedinţa plenară ~ 


acceptând concluziile raportorului propune a se decernă acestei 
lucrări premiul de 2000 Lei, pe lângă condiţia specificată -tn 
raport de a se complectă manuscrisul cu un capitol despre 


intrarea armatei române în Oradea-mare. 7; 


Primindu-se propunerea, se desface plicul şi se 
constată numele autorului distins cu acest premiu: 
DI loan Clopoţel. 

20. La concursul de 10,000 Lei pentru istoria anilor 1848/9 
a intrat asemenea o singură lucrare, a d-lui T. V. Păcăţian, 
căruia secţiunea şi şedinţa plenară, în baza consideraţiunilor şi 
motivelor invocate în raport, propune asemenea a i se acordă 
pica de 10,000 Lei şi a se publică lucrarea în «Biblioteca 

stra». d 


Biuroul e însărcinat a comunică această hotărire 
comitetului central. 


21, Secţia medicală propune a se dă o mai mare desvol- 
tare publicaţiilor de combatere contra plăgilor sociale şi în 
special contra alcoolismului, căutând în acest scop a conlucră 
şi cu cercurile științifice din străinătate. l i 
. Se ia act şi biuroul, precum şi comitetul sunt 

rugate a luă măsurile necesare în vederea acestui scop. 


22. Dl Dr. Dobrescu, membru corespondent al secţiei 
medicale, e dispus a retipări pe cheltuiala sa lucrarea de mult 
epuisată din biblioteca poporală a < Asociaţiunii» : «Cum să trăim ?> 
ilustrând-o și cu figuri în text, după care <Asociaţiunea» ar 
urmă să pregătească clişeele necesare. 

; Propunerea d-lui Dr. Dobrescu se primeşte cu 
mulțumită şi biuroul e învitat a află modalitățile pentru - 
o cât mai grabnică înfăptuire a acestei propuneri. 


23. Membrii secţiei promit tot concursul lor devotat pre- 


ședintelui secţiei încât privește elaborarea geografiei medicale, 
Se primește. - 
24. Pentru înfăptuirea problemelor sale, secţia medicală 
_ propune a i se votă suma de 15,000 Lei, 


Se ia act şi propunerea se transmite comitetului 
central, 


. 
ia cc pia e E e ia E F OT ALE aa aut Pe 


E me mt 


— 417 — 


25. Secţiunea economică insistă ca comitetul central at 
<Asociaţiunii» să intervină la ministerul agriculturii ca, cu oca- 
ziunea exproprierilor, să se facă reserve de case naționale din 
terenurile menite pentru lărgirea vetrei satelor, precum şi din 
cele două iugăre ce se pot reservă, în basa art. 40 din legea 
“agrară, pentru şcoli și biserici, să se destine câte o parcelă și 
pentru zidirea de case naţionale în fiecare comună. 

Se primeşte. Hotărârea se comunică. comitetului 
central pentru a face intervenţiile necesare. 


26. Secţiunea şcolară e de părerea că <Asociaţiunea» 
trebue să se ocupe de comemorarea centenarului morţii lui 
Gheorghe Lazăr prin comitetul ei central. Secţiunea a luat 
contactul cu ministerul instrucţiunii publice, dupăce ea stabilise 
un program al serbărilor centenare şi, la avizul acestuia, de 
comun acord cu comitetul de organizare al serbărilor de 
comemorare, a fixat programul următor: Serbările vor ţineă 3 
zile, 30 Sept. până 2 Oct. In ziua .întâiu ele vor aveă loc la 
Bucureşti cu un parastas la mitropolie, cu o serbare la Ateneu, 
cu o conferință a d-lui G. Adamescu, un: pelerinaj la . statuia 
de pe Bulevârd,_o şedinţă la Academia Română cu cuvântare 
de dl loan Bianu, iar seara festival la teatrul naţional cu piesă 
istorică despre G. Lazăr de dl. N. Iorga. In ziua a doua, ser- 
barea să aibă caracter școlar şi să se ţină la Avrig, unde liceele 
G. Lazăr din Sibiiu și Bucureşti să fie conducătoarele serbării, 
fiind delegaţi profesori şi elevi din întreaga ţară. In ziua a 
treia se va comemoră la Sibiiu din partea Consistorului şi a 
Seminarului cu asistenţa școlilor locale. Ministerul de instrucţie 
să ia măsuri să se serbeze în toate şcoalele de toate gradele 
și categoriile această aniversară. Liceele să fie invitate să fixeze 
un premiu anual de 300—500 Lei pentru cea mai bună lucrare 
făcută de elevii cl. VIII. asupra lui Gh. Lazăr. Lucrarea pre- 
miată să se cetiască într'o şedinţă festivă. Bustul lui Gh. Lazăr 
să se aşeze în aula universităţilor și a şcolilor superioare. Să 
se răspândiască chipul lui Gh. Lazăr. Consistoarele bisericilor 
româneşti să fie învitate a publică circulare cătră toate paro- 
hiile pentru comemorarea acestui centenar cu care ocaziune | 
să se distribue: exemplare din broşura comemorativă „tipărită 
de cAsociațiune»>. —- 4 

Programul acesta acceptat, după mai multe dis- 

cuții la care au participat d-nii Dr. I. Coltor, Dr. V. 

Braniște, Dr. G. Preda, Dr. S. Dragomir şi V. Stoica 

„ se comunică comitetului central pentru executare în 
înţelegere cu celelalte comitete organisatoare. 


27. In legătură cu comemorarea lui Gh. Lazăr secţia eco- 
nomică propune să se aranjeze, cu ocaziunea aceasta, o expo- 
ziție locală de industrie casnică în comuna Avrig. 


Se primeşte, 


— 418 — 


28, Secţiunea şcolară constată că, între împrejurările schim- 
bate, trebue schimbat şi rostul secţiunii şcolare care s'a orgă»: 
nizat in forma de acum la 1914. In consecinţă propune câ. 
preşedintele secţiunii să elaboreze noul proect de reorganizare 
al secţiunii. f 

Se primeşte, Preşedintele secției va fi rugat să 
elaboreze acest proect. 


29. Secția de științe sociale, așa cum s'a constituit deo- : 
camdată, ia angajamentul ca în timp de un an să prezinte în : 
şedinţele secţiunii trei probleme sociale (conferinţe, expuneri,  . 
comunicări), care să serviască ca obiecte de discuţie și să fie | 
tratate și în publicitate. 

` Se ia act, 


30. Di A. Ciortea, membru în secţia de ştiinţe naturale, ~ 
dupăce constată neactivitatea secţiei și cauzele acestei neacti- : 
vităţi, propune a se adresă membrilor acestei secțiuni întrebarea, ` 
dacă vor şi pot să se angajeze la o muncă mai intensivă în . 
cadrele secției sau renunţă la calitatea lor de membri? DI Dr. .. 
I. Radu i-a comunicat că, pe lângă toată bunăvoința, nu-i rămâne ~ 
timp să munciască ceva şi pentru secția aceasta. O premenire ` 
se impune, mai ales acum când nevoile sunt mult mai mari: 
decât în trecut. E nevoie de o bibliotecă pentru popularizarea ; 
ştiinţelor şi de 5—8 conferenţiari buni. Numai ceice ţin cel ; 
puţin o conferinţă anual şi scriu o broșură să fie admiși ca’: 
membri. Dacă nu se întroduce un spirit mai activ în sinul ` 
secţiei, nu e nici un motiv care să justifice existența ei. 

Se ia act. Biuroul şi comitetul central sunt în- `` 
vitate a luă măsuri pentru reorganizarea acestei secțiuni. 


31. Dl Marin Stefanescu propune pentru lansarea loteriei ; 
«Asociaţiunii» să se redacteze un apel cătră directorii de des- . 
părțăminte pentru a stărul cât mai mult pentru vânzarea de ; 
bilete cu ocazia organisării de agenturi, biblioteci, serbări şi 
alte manifestații în comunele rurale și urbane în cadrele insti- 
tuțiunii noastre. i 
Se ia act. Biurol e însărcinat cu executarea ace- ; 
stei hotărâri, E 


32. Se proclamă următorii membri noui: d-ra Dr. Jindra ;? 
Flajăhansova, lectoră de limba română la universitatea din Bra- y 
tislava, dl Antoniu Kudrna&, atașat cultural al legaţiunii ceho-slo- -: 
vace din București, di loan Buşiţia, profesor de desemn la liceul ` 
Samuil Vulcan din Beiuș, dl Francisc Hubic-Vertileanu, profesor * 
de muzică la liceul «S. Vulcan» din Beiuş, şi dl Leca Morariu, - 
profesor și redactor în Cernăuţi, membri corespondenţi; dl Dr. 


e — 419 — 
loan Coltor, profesör de teologie în Blaj, membru activ în 
secția şcolară. 


_7 Se ia act. Alegerea nouilor membri se comunică 
prin comiteţul central, adunării generale viitoare. 


33. La propunerea președintelui şedinţei, d-lui Dr. Elie 
Dăianu, propunere sprijinită şi de d-nii V. Goldiș, Dr. V. Bra- 
nisce ș. a. şedinţa plenară renunță în unanimitate la diurnele 
ce sar cuveni membrilor externi ai secţiilor ştiinţifice-literare. 

Se ia act. 


34. La sfârşitul ședinței dl vice-preşedinte Dr. Otavian 
Russu mulţumeşte tuturor membrilor secţiilor noastre științifice- 
literare pentru interesul și bunăvoința ce o arată faţă de causele 
«Asociaţiunii», închizând şedinţa la ora 7 după amiazi. 


D. U. S. 


Dr. Octavian Russu m. p., loan Georgescu m. p. 
vice-președinte. secretar. 


| S'a cetit şi vericat: 
Petru Drăghici. Dr. Gheorghe Preda. 


— 420 — 
Anexa III. 


Nr. 1089—1923, 


Onorată adunare generală! 


Alăturat ne luăm voie a Vă transpune socotelile <Asocia- 
țiunii> pe anul financiar expirat 1922. 


Incassările fondului general cu reportul anului anterior 


au fost de Lei 650,123:75 şi anume taxe de membri fonda- 


tori şi pe vieață Lei 97,346:—, taxe de membri activi şi aju- - 


tători (50%) Lei 77,459:09, abonamente la revista «Transilvania» 
Lei 13,936:—, abonamente la biblioteca poporală Lei 11,44854, 


interese de efecte Lei 42,085'85, interese de cont-corent Lei 


9,890:31, chirii Lei 11,725—, taxe de administrare Lei 7,770—, 
ajutor din partea statului Lei 200,000:—, şi în fine reportul 
pentru biblioteca poporală de Lei 150,000-—. Creștere mai în- 


semnată față de anul anterior este la taxele de membri de Lei . 


59,802:40, dovada cea mai eclatantă de interesul ce marele pu- 
blic îl arată față de instituțiunea noastră. 

Cheltuielile au fost de Lei 531,696:67 şi anume: biblioteca 
poporală Lei 104,774:45, revista Transilvania Lei 83,769:50, sec- 
tiile ştiinţifice-literare Lei 79,404:—, încălzit Lei 32,64928, spese 


de cancelarie Lei 22,393-91, reparaturi Lei 21,599:52, spese ex- , 


traordinare Lei 20,652:70, prelegeri poporale Lei 15,734'—, emi- 


siuni Lei 8,565—, tipărituri mărunte Lei 5,468:35, luminat Lei .. 
5,501*19, bani de cvartir Lei 4,670'—, interese de cont-corent . 


Lei 3,080'97, contribuţie Lei 1,642:80, grădină Lei 1,381— şi 
salare Lei 120,310;—. i 


Restul de Lei 118,527:08 sa folosit parte în amortizări, . 


parte ca dotaţii pentru anul viitor și anume: la edificiul mu- 
zeului s'a amortizat Lei 10,000:—, la casa din strada Şaguna 
Nr. 6 Lei 5,000:—, iar ca doțaţii s'au dat bibliotecii pentru mo- 
biliar Lei 15,000-—, fondului general Lei 16,731:08, fondului de 
pensii al funcționarilor Lei 21,796'—, iar bibliotecii poporale 
pentru tipărirea de cărţi noui în viitor Lei 50,000—, 


Fondurile şi fondaţiunile administrate de <Asociaţiune> au -~ 


crescut în mod normal. Creşteri peste normal au fost la fon- :: 


daţia Păcurariu-Bianu de Lei 236,000—, la fundaţia Petre Mu- 
reşanu de Lei 44,671'—, ia fondaţia Aibon de Lei 60,000—, 


provenite din vânzări de case și moșii şi la fondul Constantin .; 


Brâncoveanu de Lei 16,000-—, provenite din încassările taxelor -: 


de membri fondatori noui la Casa naţională centrală. 


In stocul efectelor fondului și fondaţiunilor sau făcut - 


schimbările următoare: s'au scos din contul optărilor de acţii 


pa aa cat au eat 


Lă 


— 421 — 


792 acţii Albina, Sibiiu, 240 acţii Forestiera, Cluj, 180 acţii Cri- 
şana, Brad, 100 acţii Uzinele Reşiţa, 25 acţii Sebeşana, Caran- 
sebeş, acţii cari s'au repartizat pe diferitele fonduri cari dispu- 
neau de numărar. In contul optării de acţii, pe lângă cele avute, 
am mai optat 10 acţii Centrala cărții din București în valoare 
de Lei 5,000—. 

In decursul anului trecut am mai primit ca fondaţii: nouă 
dela familia Andreiu Bârseanu Lei 50,000:—. La acest fond a 
mai contribuit familia Tiberiu şi Dumitru Eremie Lei 5,000—, 
<Asociaţiunea> a contribuit Lei 10,000—, <Albina> institut de 
credit Sibiiu Lei 10,000'—, iar pentru mărirea fondului sa lansat 
“liste de subscripţii. Un anonim a mai contribuit câte Lei 5,000:— 
pentru casele naţionale ale <Asociaţiunii> din comunele Vurpăr 
şi Roşia, judeţul Sibiiu. Decedând în cursul anului văduva lohana 
Moldovan născută Farkaş, care a testat averea sa <Asociaţiunii», 
am mai primit 2 libele Albina despre Lei 7,000—, o obligaţie 
cu 4:/;%, a Cassei de păstrare săseşti de Cor. 10,000:—, precum 
şi chiria realităţilor în suma de Lei 10,276—, sumă care sa 
adaugat fondaţiunii Bădilă- Moldovan. 

Averea administrată de <Asociaţiune» (afară de imobile) 
se urcă la suma de Lei 1.980,896:20 din cari subtrăgând pozi- 
țiile transitoare de Lei 165,459'78, rămâne o avere de Lei 
1.815,436:42. l , 

Terminând Vă rugăm: 

1. Să luaţi la cunoștință acest raport. 

2, Să censuraţi conturile: Bilanţ Venituri şi Cheltuieli şi 
aflându-le în ordine, să "hotărâți descărcarea pe anul de ge: 
stiune 1922. f 


Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. 


Dr. Octavian Russu m. p. „Romul Simu m. p., 
__ vice-prezident. secretar. 


, hi — 422 — | A 
Anexa [il a). | NA 


Activa | Lei j» Lei |b 


Contul Cassa . 3172 |99 
Realităţi: 
Edificiul Muzeului .  80000:— 
Amortizare . . .. 10000:— 70000 
Edificiul din str. Şa- 
guna Nr. 6 .'. . 65000— i 
Amortizare . . .  5000:-— 60000 


Edificiul din str. Şaguna Nr. 8 30000 
5 internatului de fete A 50000 


Efecte: .. 


Efectele fondului senga ; 249810 

j fondurilorşitondațiunilor 568260 : 
Optări de acţii noi . . . . . | 56037 874707 |20 
Depuneri spre fructificare . . [| 314285 |21 


„210000 | — 


Skak Citi ale ai sai EAI E E ARĂ 


Transport | | [1402165 |40| ; 


— 423 — 


31 Decemvrie 1922. 


Pasiva | Lei >l Lei b. 


| | 

Fondațiunea Păcuraru-Bianu . 

Fondul gen. cu donația Belloiu 
şi Pană ... .. 
Dotaţia anului curent 

Fondaţiunea G. Sândeanu 


285493 
16731 


. . 


i Petru Mureşanu . 
yy Andrein Bârseanu 
» Mihail Albon 
g lon Olteanu 


Fondul de penzii al îuncţ. 
Dotaţia anului curent 
Fondaţiunea lon Petranu . 
i Niculae lorga . 
i Const. Brâncoveanu 
D Internatului de fete 
Fondaţiunea Gr. Filepp ; 
i lon şi Ecat. Russu 


3 Regele Ferdinand. 
5 _ Sidonia Munteanu 
3 l. Bădila- Moldovanu 
» loan Nichita 


k Teodor Sandul 
Fondul Mihail Kogălniceanu 
Fondaţiunea N. Motora r 
Fondul Vasile Alecsandri. . . 

„  Adąm Buda din Rea . 
» — Gheorghe Barițiu . . 
„  Andreiu Mureşanu 
„ Avram lancu . ., . 
„Gheorghe Coşbuc . . 
Fondaţiunea Gheorghe Anca . 
șa Gheorghe Boieriu 
Fondul Simion Bărnuţiu . 
» Vasile Stroiescu . 
, Nicolae Grigorescu . 
„ “Nicolae Bălcescu . 
» Inocențiu M. Klein . 
i Gheorghe Lazăr . 


Transport | | 


85 


08 


„324119 


302224 
104777 
81409 
67185 
62760 
60133 


60000 
55383 
46011 
45050 
40007 
37153 
33018 
30000 
28509 
24385 
20554 
23878 
20350 
15463 
14414 
13491 
13206 
12047 
12821 
12350 


10306 
10000 | 
10000 
10000 
10000 
10000 
10000 


| 1648292 


10367 |. 


Activa Lei b. | Lei 
Transport . 1402165 
Fondaţiunea T. Sandul cont. sep. 17492 
iy G. Sândeanu . . 14966 
Ri G. Anca .. . . 4850 
N. Russu. . . 11 
Contul cărții în editura proprie 14313 
„Albina. . . ; 186435 
» Diverși- Debitori pi R i 340661 


Bibliotecile Asociaţiunii (centrală, 
regionale şi sătești) . i 

Muzeele Asociațiunii (centrale 
şi regionale . Sa det mat ae 

Arhiva Asociaţiunii . 

Mobiliar . ; 


E ANN AMI E E AI a a PR 
Transport . | | 11980896 


pata 


Transport . | 


Fondul loan Creangă . 
Andrei baron de Şaguna 
Alexandru Odobescu . 
Timoteiu Cipariu . 
loan M. Moldovanu 
Titu Maiorescu . , . 
Aurel Vlaicu ; 
Alexandru lon Cuza . 
Mihail Eminescu . 
Fondaţiunea Gr. Forro 
- loan Suciu . . 
ú Bibl. univ. Cluj 
j lon Roman . 
j loan lancu . 
sr Mihail Marinoviciu 
Pop Maior . . 
Fondul stipendiaților sau 
Fondaţiunea N. Densuşianu. . 
z N. Opincariu . 
S desp. Timişoara 
A Teodor Mihali . 
E 1. Balomiri 
i Radu Riureanu 
lon Gallianu 
i 1. Bozacu 
5 Dr. |. Moga 
5 Carmen Sylva . . 
anonimă  Dobâca 
Dimitrie Birăuţiu . 
culturală a băncilor 
E. D. Başota . 
internatul Petran . 
E |. Simu . . 
despărțăm. Viștea . 
Fondul CEREA Deva 
Ceica . 
«loan cav. Puşcariu . 
ji ” Simion Stoica . 
„» dep. Nichita 


Transport . | 


1648292 


10000 
10000 
10000 
10000 
10000 
10000 
10000 
10000 
10000 
9015 
7735 
6088 
5642 
5004 
4639 
4430 
3937 
2084 
2873 


2880 


2557 
2263 
2051 
1687 
1658 
1623 
1500 
1392 
1145 

983 
858 
695 
655 
550 
506 
501 
444 
289 
212 


[SA 
© 


| Rp IE 0 e 8 AU, 


08 


|1815191 |88 


9 


— 426 — 


| | Lei ».| Lei |». 


Activa 


Transport 1980896 |20 


N 


Total . | [1980896 |20" 
Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. 


Dr. Vasile Bologa m. p., 


controlor. 


Examinând acest cont am constatat, că este exact și în 


l l COMISIUNEA 
Sibiiu, la 31 lulie 1923. 


Nicolae Togan m. p. Dr. Ilie Beu m. p. 


S'a aprobat în ședința comitetului. 


Dr. Octavian Russu m. p., 
vice-prezident. 


Pasiva 


Transport 


Fondul despărțământ. Jibou . 
i i Torac . 
5 a Visău-lza 
a secției medicale . 
»  despărțământ. Crasna . 
Contul Darul Vasile. Stroiescu 
„ Biblioteca zt u 
i donația anului curent . 
„Biblioteca poporală . 
» Oferte pentru muzeu . 


Total . | | || 1980896 |20 


loan Banciu m. p., 
cassier — contabil. 


consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


DE REVIZUIRE: 


loan Vătăşan m. p. 


rev. expert. 


central ținută la 4 August 1923, 


+ 


Romul Simu m. p, 
secretar. 


9» 


— 428 — 


Anexa III b) 
Venite şi spese la 


Cheltuieli 

Salare. . . . . . . . . o’ | 120310 |— 
Biblioteci poporale . . . . . 104774 |45| 
Revista «Transilvania» . . . . 83769 150| 
Secţiile știinţifice-literare . . . 2454 |— 
| Secţia istorică . . . . ... . | 35950 |— 

Secţia artistică. . . . . . . [41000 |—} 79404 |— |. 
Incălzit . ooa 32649 |28}. 
Spese de cancelarie. . . ... . 22393 |91 
Reparaturi . . . s. e . . 21599 |52 
Spese extraordinare. . . . . "| 20652 [70 
Prelegeri poporale . . . . . 15734 |—| 
Exmisiuni | 8565 |— 
Tipărituri . . . 5468 |35 
Luminat . . aa] 5501 [19| 
Bani de cvartir . . . ... 4670 |— 
Interese de cont-corent . . . 3080 |97 
Contribuie , ....... 1642 |80|'4 
Grădină . . e ee e cei e “ 1381 |— 

Amortizări: 

Edificiul Muzeului . . . . . | 10000 |— 

Casa de. chirii din Strada Şa- 

guna Nr.6 .. . . . . e 5000 |—| 15000 |— 

Transport . . | 546596 |67 


PNI alti 


— 429 — 


Taxe de membri fondatori şi pe 
vieaţă -. . 

Taxe de membri activi şi ajută. 
tori (50%) 3 

Ajutoare . 

Biblioteca opok. 

Secția artistică . 

Interese după efectele fondului 
general 

Interese de cont- torent 

Revista «Transilvania» . 

Biblioteca poporală . 

Chirii . . . ee 

Taxă de administrare s 


Transport 


T 


150000 
- 28472 


"| 200000 |— 


15| 178472 |15f 


31| 51976 |16 


54| 25374 |54 
11725 |— 
1110 |— 


| 650123 |75 


E 

a 

b 

— 430 — E 

2A 
—— T 

Cheltuieli Lei |b| Lei fb f 


Transport . . | 546596 |67 
'Dotații pentru anul viitor: l 
| Bibliotecă: pentru mobiliar . . 15000 las 
Fondul general . . . . . . || 16731 [08 
1 Fondul de pensii. . . . . . 21796 — 


Biblioteca poporală pentru cărți 


50000 |—| 103527 losl" 


noui. . .. EAEE A 
Tota . | . | | 650123 [75| E 

Sibiiu, la 31 Decemvrie 1922. l j A 

oA 


Dr. Vasile Bologa m. p.;: 
controlor. 3 


Examinând acest cont, am constatat că esteexact și în consonanfă i i 


Sibiiu, la 31 lulie 1923. 


COMISIUNEA 


Nicolae Togan m. p. Dr. Iie Bea m. p. } 


S'a aprobat în ședința comitetului E 


E: 
Dr. Octavian Russu m. p,, „A 
vice-prezident, —— C ag 


— 431 — 


Venituri 
EAE ION 
Transport 650123 |75 
| Total . .| ©- | T 650123 [75 


loan Banciu m. p., 
cassier-contabil. 
«cu documentele de cassă și cu registrele de cont. purtate corect. 


N 


DE REVIZUIRE: 


loan Vătăşan m. p. 


revizor-expert. 


«central, ținută la 4 August 1923. 


Romul Simu m. p., 
secretar. i 


Anexa IV. 
Nr. 937—1923. 


Proectul de buget. 


Onorată adunare generală ! 


In alăturare ne luăm voie a Vă prezentă proectul de buge” l 


al «Asociațiunii» pe anul 1924. 
Cheltuieli: 


EENEN 


E 
EEES 


ayna 


vii 


au 
Ea 
4 


In ei akah 


1. "Bibliotecă: Pentru întregirea celor 3000 de biblioteci: * 


poporale ale <Asociaţiunii> cu broşuri folositoare, prevedem 


. suma de Lei 40,000-— pentru înființarea câte unei biblioteci - - 
regionale în fieştecare sediu de despărțământ, prevedem pe ` 
„lângă stocul de cărţi ce îl avem suma de Lei 10,000—, pentru. : 


întregirea bibliotecii centrale a <Asociaţiunii» cu cărţi și reviste 
. străine, pentru compactare și conservare, luăm suma de Lei 


10,000'— In total pentru biblioteci prevedem în buget suma de: 


Lei 60,000'—. 
2. Muzee: Pentru înfiinţarea și susţinerea câte unui muzeu 


regional în fiecare centru de despărțământ prevedem suma de- 
Lei 50,000:— iar pentru întregirea și conservarea muzeului- “ 


central alte 50,000:— Lei, în total pentru muzee Lei 100,000:—. . 


3. Case Naţionale: Pentru ajutorarea caselor naţionale să- 
teşti prevedem suma de Lei 20,000'— iar pentru a celor regio- 


nale, Lei 5,000'— asemenea şi pentru casa națională centrală.. - 


In total pentru case naţionale Lei 30,000:—. 


4. Prelegeri și conferențe : Pentru salarul, diurnele confe- 
renţiarului şi alte conferențe preliminăm suma de Lei 70,000'— - 


iar pentru conterenţele de la orașe Lei 5,000— Iri total pentru: 


prelegeri şi conierențe Lei 75,000—. 


5. Premii: Pentru încurajarea agriculturei, culturii vitelor, 


grădinelor, comerţului etc. prevedem suma de Lei 5,000'— iar 
pentru instruirea de analfabeți preliminăm o sumiă de Lei 5,000-—. 
in total pentru premii Lei 10,000-—. 

6. Expoziţii: Expoziţii proiectăm atât pentru popor cât şi 
pentru intelectuali, pentru aranjarea câte unei expoziţii agri- 
cole, de porturi, de copii, de jocuri și îrumuseţă preliminăm: 
suma de Lei 5,000— iar ajutor pentru aranjarea unei expoziţii: 
de pictură suma de Lei 5,000:—. In total pentru expoziţii pre- 
vedem suma de Lei 10,000—. 

7. Publicaţii : Pentru editarea revistei « Transilvania» precum. 
şi a bibliotecii <Âstra> preliminăm suma de Lei 100,000:—. Pentru 
biblioteca poporală a <Asociaţiunii> precum și pentru biblioteca 


— 43 — 


tineretului Lei 20,000:—. In total pentru publicații suma de Lei 
120,000:—. 

8. Conservarea și adaptarea realităților: canalizare, apă, 

contribuţie etc. reclamă o sumă de Lei 3000'—, grădina, repa- 
raturi etc, o sumă de Lei 8000'— iar mobiliarul suma de Lei 
10,000:—. In totai pentru conservarea .și adaptarea realităților 
suma de Lei 21,000— 
9. Cheltuieli de administrare: Prevedem: Salare pentru 
biroul central suma de Lei 256,680—, pentru secţiile științifice- 
literare Lei 10,000—, tipărituri mărunte suma de Lei 6000—, 
pentru luminat Lei 2,000:—, pentru încălzit Lei 20,000'—, exmisiuni 
Lei 5660:—, bani de cvartir. Lei 5660:—. In total pentru cheltuieli 
de administrare Lei 306,000;—. 

10. Taxe: Taxele membrilor fondatori şi pe vieaţă le ca- 
__pitalizăm cu Lei 30,000'—. In total suma cheltuielilor e de Lei 

762,000:— i A 
Venite: 

1. Taxe de membri: Taxele ce sunta se incassà dela membri 
fondatori şi pe vieață le prevedem cu suma de Lei 100,000:—, 
taxe de membri activi (50%) Lei 100,000:—, taxele membrilor 
ajutători Lei' 10,000'—. In total prevedem încassări la taxe de 
membri Lei 210,000—, l 

2. Abonamente : 1900 abonamente la revista «Transilvania», 
à 50 şi 75 Lei aduc o sumă de Lei 50,000—, abonamente 
la biblioteca poporală à 25 şi 35 Lei şi vânzarea de cărți vor 
aduce suma de Lei 25,000'—. In total abonamente Lei 75,000:—. 

3. Interese: După efectele fondului general Lei 15,000—. 
După depunerile aceluiaș fond Lei 3000'—. In total Lei 18,000—. 

4. Subvenţii şi ajutoare: Pentru trebuinţele generale pre- 
liminăm suma de Lei 300,000-—, iar pentru muzee Lei 100,000:—.. 
In total la subvenții şi ajutoare Lei 400,000—. 

5. Diverși : La chirii prevedem suma de Lei 52,000:—, 
taxe de administrare suma de Lei 5000—, extraordinare Lei 
2,000:—. In total diverse venite suma de Lei 59,000:—. Totalul 
venitelor Lei 762,000. 

Bugetul fondurilor şi fondațiunilor administrate de <Ago- ~. 
ciațiune> e făcut după normativul de administrare şi afară de 
mici excepţiuni, notate în particular la fiecare fond sau fonda-- 
ţiune, nu e nimic ce ar merită menţiune specială. 


Sipiiu, în 3 Iulie 1923. 


Dr. Octavian Russu m. p. Romul Simu m. p., 
vice-prezideni. „secretar, 


Anexa IV a) 


Cheltuieli 


Bugetul „Asociajiunii“ ! 


I. Fondul general. . 
Biblioteci: 

a) Biblioteci poporale. í 

Serii de cărţi pentru 3000 biblio- 

teci poporale . . . . . 


l b) Biblioteci regionale. 
Serii de cărți pentru 100 biblio- 
] teci regionale . PeR es 


c) Biblioteca centrală. 
Compactare şi aranjament 
Muzee: 
a) Muzee regionale. 


Procurări de obiecte noui şi con- 
servare . 


b) Muzeul central. 
| Procurări de obiecte noùi și cons. 


Case naţionale: 
a) Case naționale sătești. 
Planuri și emisiuni la faţa locului 


b) Case naţionale regionale. 
Planuri și emisiuni la faţa locului 


€) Casa națională centrală. 
Capitalizare . 


Conferenţe și prelegeri: 
a) Conferenţe poporale. 
Salarul conferenţiarului şi alte 
conferențe 


Transport . | 


—| 100000 |— 


70000 |—i | 
70000 |—| 190000 |— 


pe anul 1924. 


Venituri | Lei. |b. 
+ L Fondul general. 
Taxe de membri: | l 
1 Taxe de membri fondatori și d 
4  vieaţă ., , . . . . . 100000 |— 
| Taxe de membri activi (50%) . | 100000 |— 
o a i ajutători (50°%) |__10000_| — 
VEE — Interese: TTT 
: După efectele fondului general | 15000. | — 
4 DADA depunerile fondului gen. ____3000_ =] 
"7 Abonamente: 7 
Abon. la revista «Transilvania» 50000 |— 


Ajutoare: 
| Ajutor pentru trebuinţele gene- 
faleto: oa, e e . || 300000 
Ajutor pentru muzeele «Asocia- 
țiunii> . . . . . . . e . | 100000 
Diverse: 
| Chirii dela realitățile <Asocia- 
| ţiunii» . : 52000 
Taxe de administrare Siar 0 5 5000 
| Venite extraordinare . . . 2000 


Transport . | 


5 » «Biblioteca poporalas, 25000 , 


210000 |— 
18000 | — 


75000 |— 


400000 |— 


59000 | — 


| 
| 762000 |— 


— 436 — 


a 


Cheltuieli Lei | Lei 
Transport 70000 |— | 190000 
b) Conferenţe pentru intelectuali. | 
Spese de drum şi diurne. 5000 |—| 75000 
Premii: 
a) Premii poporale. 
Pentru încurajarea agriculturii, 
comerț., creşterii de copii . 5000 |— 
b) Premii pentru intelectuali. 
Pentru instruarea analfabeţilor . 5000 _|—| 10000 
Expoziţii: 
a) Expoziţii poporale. 
Ajutor la aranjarea de expoziţii 
agronom. şi com. . . 5000 |— 
b) Expoziţii pentru intelectuali. 
“Ajutor la aranjarea unei expoziţii 5000 |—| 10000 
Publicaţii: 
a) Publicaţii literare. | 
Revista «Transilvania» și <Biblio- 
teca Astra» 100000 |— 
b) Publicaţii poporale. 
Biblioteca poporală și a tinere- 
tului vezi şi Biblioteca pop. . | 20000 | —} 120000 
Conservarea realităților : 
Apă, canalizare, contrib., asig. . 3000 |— 
Reparaturi 5000 .| — 
Grădină . 3000 |— 
Mobiliar . di i mele 10000 |—| 21000 
` Transport | —]] 426000 


Venituri 


Transport . 


' Transport . | | 


Cheltuieli 


Transport 


Spese de administrare: 
Salare . | : ; 
Secţiile ştiințifice-literare . 
Spese de cancelarie şi tipărituri 
Luminat . ci Se ca ETN 
Incălzit . a. a .. .. 

. Bani de cvartir 
Esmisiuni . 


5660. | —| 306000 


Capitalizare 
Fondului general capit. taxelor 
membrilor fond. 
762000 


II. Fondațiunea Dr. Anca. 


„Replătire din datorie . . . . | 205 |— 
Taxă de adm. și alte spese 
Capitalizare. .... . . 


III. Fondaț. Bădilă- Moldovan. | 


Taxă de administrare . 
Capitalizare . 


IV. Fondaţ. Bibl. univ. Cluj. 


Diferite spese. . . . 
Capitalizare . 


V. Fondațiunea D. Bașota. 
Taxă de administrare . 
Capitalizare. . . . . . . 

VI. Fondațiunea Boieriu. 
Stipendii şi ajutoare 
Taxă de administrare . . 
Capitalizare. . . . . . . 
' Transport . | 


— 439 — 


Venituri Lei b. Lei b. | 
` Transport 


| 162000 |-— | 


762000 |— 


II. Fondațiunea Dr. Anca. 
Interese de efecte . . . . . | 275 — 275 |— 
II. Fondaţ. Bădilă- Moldovan. 
Interese de efecte . . . . . 800 |— 


Chirie. . . .. . . . + + | 34400 |—] 35200 |— 


1V. Fondaț, Bibl. univ: Cluj. 


Interese de depunere . . . . _300 = 300 |— 


V. Fondațiunea D. Başotä. 


Interese de efecte . . . .. 5 = 50 |— 


VI.«Fondaţiunea Boieriu. 


Interese de efecte . . . . „| 
Transport .] . - 798235 |—| 


Cheltuieli 


Trânsport 
VII. Fondaţiunea A. Buda. 
Ajutor muzeului din Haţeg . 
Capitalizare . 
VIII. Fondul Densuşianu. 


Taxe de administrare . 
| Capitalizare . 


Taxă de administrare . . 
Capitalizare. . . . . . . 


Stipendii şi taxă de adm. 
Capitalizare. . . . . . 
XI. Fondațiunea Moga. 
Stipendii și taxă de adm. 
Capitalizare . stă 
XII. Fondaţiunea Nichita. 


Ajutor şcoalelor din Sălaj 
Taxe de adm. şi alte spese. 
Capitalizare. . . . .. . . 


XIII. Pondaţiunea I. Olteanu. 
Ajutor la diferite şcoale . 
Taxă de adm. şi capitalizare 


XIV. Fondaț. Păcurar-Bianu. 


Taxe de adm. şi alte spese 
Capitalizare de Pra Sie a. da 


Transport 


LX. Fondaț. anonimă Dobâca. 


X. Fondațiunea Marinoviciu. 


798235 


30800 


| 834665 |— 


— 4i — 


Transport . 36235 |— 
VII. Fondaţiunea A. Buda. | 
Interese de efecte . . . . . 650 |— 650 | —f 
. * VIII. Fondul Densușianu. 
| Interese de depozit. . . . . 125 |— 125 |-| 
IX. Fondaţ. anonimă Dobâca. 
Interese de efecte şi depozit A 75 |— 75 |— 
X Pondaţiunea Marinoviciu. 
Interese de efecte .. . . . 200 |—| 200 |— 
XI. Fondaţiunea Moga. 
Interese de efecte LA paie să de 100 |> 100 |— 
. XII. Fondațiunea Nichita. z 
interese de efecte .. ... 1500 1500 | — 
XII. Fondaţiunea I. Olteanu. 
Interese de efecte .. . . . 3000 3000 |— 
XIV. Fondaț. Păcuraru-Bianu. 
Interese de efecte și depuneri |. 30800 30800 |— 


Transport . | | 834685 | — 
| 10 


Cheltuieli. 


Transport 
XV, Fondațiunea 1. Petran. 


Stipendii . 
| Taxă de adm. și capitalizare 


XVI. Fondaţiunea Roman. 


Stipendii. . d 
Taxă de adm. şi capitalizare 


XVII Fondațiunea I. Russu. 
Stipendii . 

Taxe de adm. şi capitalizare - 
4 XVIII. Fondaţiunea T. Sandal. 


Stipendii . x 
Taxe de adm. și replătiri din dat. 


Total . | 


Sibiiu, la 3 Iulie 1923. 


Dr. Vasile Bologa m. p. 


. controlor. 
(J i 


Aprobat în ședința comisiei ` 


Dr. lie Beu m. p Nicolae Togan m. p. 


r 4 
Aprobat în ședința comitetului + 


3 

$ 

SE 

Dr. Octavian Russu m. p., E 
vice-prezident. 4 


FE OR inp 


Venituri 


| 834685 |—]| : 


Transport 


XV. Fondaliunea I. Petran. 


Interese de efecte şi depozit 3 


XVI. Fondațiunea Roman. 


Interese de efecte 


XVII. Fondațiunea I. Russu. 


“interese de efecte . 


XVIII. Fondaţiunea T. Sandul. 


Intereşe de efecte . . . . .. 
' Total . 


`- loan Banciu m. p. 


cassier-contabil. 
financiare, ținută la 4 lille 1923. 


loan Vătăşan m. p., 


„revizor expert. 


central, ținută la 5 Iulie 1923. 


e 


Romul Simu m. p., 
seeretar. 
10° 


EEY 77 Ra 


Anexa V. 


Sista burselor și ajutoarelor date de „„ Asociațiune” ] 


l pe anul școlar 1922/23. 


Domițian Baciu, stud. în med. an. V la univ., 
Cluj; din fondaţiunea «Avram lancu» 


Maria Betea, elevă în cl. Il-a a gcoalei civile 


- de fete a Statului, citi din fondaţiunea 


„1, 


12, 


«Gh. Boeriu» .. . 

Miron Cimoca, elev în cl, H-a a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din Ci «loan și 
Zinca Roman» . . 

Coriolan Cioban, elev în dl: VI-a -a la liceul „Si. 
meon Bărnuţiu“, Şimleu ; din fondaţiunea «Zoan 
și Ecaterina Rusu» . 


Ioan Maxim, stud. univ. taan I la Facultatea l 


de ştiinţe, Cluj; din fondațiunea «/. Petran» 
Minerva Muşoiu, stud. univ. în an. II la Facul- 
tatea de filosofie, Cluj; din fond. «Joan Petran» 
Victor Mureșian, stud. în an. III la Şcoala Po- 
litehnică, Timişoara ; din fond. «7. Sandu . . 
Vasile Ofel, elev în cl. Il-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fondaţiunea «loan și 
Ecaterina Rusu» . : 

Eugen Pascu, elev în el. VII-a Ja liceul din 
Blaj; din fondaţiunea «N. Marinoviciu> A 
Popovici Letiţia, elevă în cl. Il-a liceului de 


-fete, Sibiiu, dela „Asociaţiune“ . 


La 3 eleve ale Liceului de fete al Statului, 
Sibiiu . 


La 2 elevi şi 2 eleve. dela şcoala primară din 


Vad; din fondaţiunea «Gh. Boeriu»: . 


t La alte burse, pentru cari%'a publicat concurs, nu au fost refiectanți. i 


S 


A 


-— 445 — 


Anexa VI. 


CONSPECTUL SUMAR 


AL MEMBRILOR „ASOCIAȚIUNII“.. 


| SC ma a pi pi pi pi pi p pd jak 
DODN AWN mOW 


DO NA a WN om 


: Membri onorari 
. Membri secţiilor . i 
Membri fondatori ai Casei Naționale 


Membri din despărţăminte: 


Desp. Abrud-Câmpeni , . 11 
„ Agnita ..... | 
g Aiud...’ 5 
»  Alba-lulia . . . . . 10 
Almaş l 4 
„  Baia-mare ; . 25 

-»  Bandul-de- .Câmpie . — 
„Băsești . a 4 
„  Becicherecul- nae a — 
„ Beclean. . o 
„Beiuş. ... 1 
„Beliu. — 
> Biserica-Albă . 

„Bistriţa 1 

» Blaj z | 
e- „» Bocşa. i a. i a 

„  Boroşineu . ; 

„ Boroşsebiş. . .. 

» Bozoviciu .. .. 

„ Brad. 

„ Bran... 

„ Braşov 2 

Bucium . == 

„Buziaș ac — 

„Caransebeş . . 4 

„ * Careii-mari = 

„n  Çeica .. c.. 1 

» - Chioar 1 


EE yy Ciachi-Gârbău 


Om eU me ANNGO 


Membri Membri 
fondatori pe vieață 


23 


Membri 
activi 


eS ON 


In total 


— 446 > 


Membri Membri Membri 
fondatori pe vieață activi 


30. Desp. Ciacova . — 1 12 
31. „  Cincul-mare — 1 59 
32 a Clif e e e 21 69 85 
33, „ Cohalm. ..4.. 1 8 88 
34 „ e Ea alee iniția K 3 710 53 
35. „ Crasna. .. A as 3 38 
36. „ Dej i 3 îsi 14 26 174 
37. „ Deva PE 7 26 115 
38. „  Diciosânmărtin . . 3 12 64 
39. „ Dobra ... . . — 5 36 
40. „ Făgăraş. . . . 7 23 160 
41. „ Geoagiu. . . . 7 36 60 
42. „ Gherla . . . . 6 25 24 
43, „ Giurgeu... ... 2 10 93 
44. „ Gurghiu... — 4 21 
45, „» Hălmagiu .. .. 1 1 1 
46. „a Haţeg ..... 2 30 3 
41. „ Huedin... . 5 . 50 12 
48.  ,, Hunedoara. i 8 30 229 
49, „ Jara-de-jos. . .. — = 3 
50. „ lbașialău ..... 18 16 30 


51. „ lia-Mureşană. . . 1 5 


52. „ Jibou. .... 5 6 65 
53. „ Ju.. ce a e 13 20 52 
54, „  Lăpușul- unguresc ` 2. 3 97 
55. „ Lipova .... 2 4 12 
56. „ Lugoj .. . . ... 8 10 6 
57. „ Mărghita .... 2 10 11- 
58. „ Mediaş .... 10 19 184 
59. „  Mercurea .. 3 15 43 
60. „ Mercurea-Ciuc A 3 17 29 
61. „ Mocu ..... 2 6 22 
62. „ Murăşludoş . . 3 6 85 
63. „  Murăş-Oşorheiu. "17 21 3 
64. „ MurășUioara. . . — 1 3 
65. „ Năsăud ..... 20 75 18 
66. „` Nocrich. .. ... 5 15 50 

31 50 41 


67. „  Oradea-mare `. . . 


a 447 — 


Membri Membri Membri 
fondatori pe vieaţă activi In total 


68. Desp. Orăştie 19 51 33 103 
60. „ Oraviţa . .. . .: — 16 10 26 
„10. „ - Orşova « : 5 46 180 131 
7i. „ Panciova ... .., 2 6. — 8 
72. „ Râşnov . pa — 2 50 52 
13. „ Reghin .... ... 2 16 160 178 
74. „. Săcele .. . , . 2. 2. 57 61 
75.. „ Sălciua .. a...  .— 19 7 26 
76. „ Sălişte .....’. 6 30 46  `82 
11. „ Salonta-mare .. . 3 3 5 l1 
78. - „  Sânmiclăușul-mare . 5 20. 66 91 
79. „  Sărmaşul-mare . l 2 62 65. 
80. „ Satu-mare. ... 4 15 18 37 
81. „ Sebeșul-săsesc .. . 2 26 113 Mi 
82, „ Seini. ©...’ 1. 4 10 15 
83. „  Şercaia ..... 2 20 55 77 
84. „ Sibiu ..... 70 153 392 615 
8. „ Sighet ... . . — 12 30 . 42 
86. „ Sighişoara. . . . 1 27 2 28 
87. „ Șimleu. .... 1 12 21 34 
88. „ Tăşnad... .. 2 15 14 31 
89. „ Teaca ..... 3 12 15 _ 30 
90. „: Teiuș. . . . . 1 — li 12 
9i. „ Timişoara . . 12 . 30 14 56 
92. „ Tinca. — 10 12 22 
93. „  Treiscaune, 4 33 50 87 
94. „ Turda 2 28 70 100 
95. „ Vârşeţ . 2 — 16 2 18 
96. „  Vințul-de-jos . . 2 21 58 81 
97. „  Vinţul-de-sus . — 2 7 Q 
98. „  Vişeu-lza — 4 5 9 
99. „ Viştea . . e. 4 43. 67 114 
100. „ Zăla. ... 4 22 20 46 
101. „  Zârneşști. . . . 6 27 25 58 
102. , A Afară de desp. . 69 95 180 344 
Total , . 501 2099 .5603 8797 

p“ 6417 


V. Membri ajutători 


Total . 15214 


Anexa VII. 


membrilor decedați ai „Asociaţiunii pentru literatura : $ 
română și cultura poporului român“ în anul de | 


NORN 


OD NO pe U N 


CONSEMNAREA 


f 


gestiune 1922/23. 


` L Membri de onoare. 


+ Diaconovich, Dr. Cornel, fost secretar general al «Aso- i 


ciaţiunii>, Reşiţa. 
larnik, Dr. I. Urban, prof. universitar, Praga. 
Pușcariu, Dr. Ilarion, arhiereu ortodox, Sibiiu. 


N. Membri fondatori. 


+ Nilvan, Dr. Aurel, advocat, Şomcuta-mare. 


HI. Membri pe vieață. 


. Filipan, Dr. Octavian, advocat, fost prefect, Dej. 


Henţu Nicolae, fost prim-notar comunal, Săliște. 
Moga, General A., Oradea-mare. 

Petrescu, Nicolae-Petra, dir. de bancă b r, Sibiiu. 
Pop Ştefan, canonic, Blaj. 

Preda, Dr. Vasile, advocat, Sibiiu. 

Vârtic Gheorghe, prim-pretor, Năsăud. 


IV. Membri activi. 
Adam, Dr. Gheorghe, advocat, Timișoara. 
Aron Aurel, preot, Aiud. 
Borgovan, Vasile Gr., prof. î. p., senator, București. 
Dragomir Regina, rentieră, Sibiiu. 
Henegar Valer, prof., Sebeşul-săsesc, 
Lita losif, protopop, Hususeu. 


Lucaciu, Dr. Vasile, protopop, Satu-mare. 
Maior, Dr. loan, advocat, Aiud. . 


- Moldovan Dimitrie, protopop, Sighişoara. 

. Pop Andreiu, prof. de relig, Baia-mare. 

. Roşian Adrian, secret. desp., Mercurea- Ciuc. 
„ Simu loan, învăţător, î. p., Arad. 

. Țieran, loan E., librar, Oravita. 


DOG o