Transilvania_1936_067_004

Anul 67. lulie—August 1936. Nr. 4. 


TRANSILVANIA 


(Buletin de tehnică a culturii.) 


La jubileul de 75 de ani al, Astrei“ 


De luliu Moldovan, 
Pregedintele Astrei. 


Se împlinese 75 de ani de când dorul de lumină şi 
înaintare, dorinţa de a servi, în solidară muncă culturală, 
binele neamului, a determinat înființarea Asociaţiunei noa- 
stre. 181 fruntași români, în frunte cu nemuritorii arhierei 
Alexandru Şuluţiu şi Andrei Şaguna au semnat petiția re- 
dactată de Dr. loan Raţiu, în care se cerea guvernării 
aprobarea unei adunări consultătoare în scopul înfiinţării 
unei însoţiri culturale. Andrei Șaguna şi-a luat sarcina 
pregăiirei acelei adunări, el a devenit apoi organizatorul 
Asociaţiunei şi primul ei președinte. Ga rugămintea lui 
Timotei Cipariu, George Barițiu și loan cav. de Pușcariu, 
au alcătuit câte un proiect de statute, pe cari Şaguna le-a 
contopit într'un singur proiect, aprobat apol prin Loco- 
tenenţa transilvană. Scopul statutar al nouei însoţiri era: 
„înaintarea literaturii române și cultura poporului român 
în Geosebitele ramuri, prin studiu, elaborarea şi edarea de 
opuri, prin premii şi stipendit pentru diferitele specialităţi 
de ştiinţă și arte și alte deasemenea“. In minunatele sale 
„Propuseţiuni“ George Barițiu a precizat un cuprinzător 
program pentru activitatea de cercetări şi publicaţii, care 
și azi încă poate să fie îndrumător pentru munca noastră. 

Activitatea „Astrei“ în primii 50 de ani de existenţă 
a fost schiţată în nrul festiv al „Transilvaniei“ din 1911, iar 
munca depusă în ultimii 25 ani se află pe scurt redată în 
articolele, cari urmează în acest fascicol jubilar al revistei 
noastre. 

Asoejaţiunea noastră se mândreşte cu trei sferturi de 
veae de muncă devotată, desinteresată și rodnică pe 
ogorul culturei româneşti, muncă, cerută de dorul de lu- 
mină al ţărănimei noastre, de exigenţele unei stratificări 


189 1 


funcționale, fireşti, în corpul naţiunaei, muncă, adânc înrădă- 
cinată în credinţa, tradiţia și glia sirămoşească, pornită 
năvalnie din neţermurita dragoste de neam şi vocaţiunea 
spre propășire și îndrumată de înțelepciunea conducăto- 
rilor. Muncă devotată, pentru care nu a existat altă răs- 
plată, decât conștiința împlinirei unei datorii firești faţă de 
neam. Așa au muncit toţi propovăduitorii gândului, cuvân- 
tului și faptei româneşti în cadrele „Astrei“ și strălucite şt 
impunătoare exemple ale acestui fel de muncă au fost toţi 
conducătorii de înainte ai Asociaţiunei noastre. 

După răsboiu această muncă a fost, în special, stimulată 
prin deosebita graţie ce au vădit faţă de vechea noastră 
însoţire culturală președinții săi de onoare: Marele și ne- 
uitatul Rege Ferdinand I și Voevodul Culturii Românești 
iubitul nostru Suveran Carol TI. 

Regele îniregirei neamului, Regele înţelept și loial, 
Ferdinand l, primind preşedinţia de onoare a „Astrei“, a 
ținut să afirme din 31 Mai 1919 că: „va proteja nobilele 
năzuinţi ale acestei instituţii“. 

Bl a urmărit cu interes deosebit activitatea „Astrei“ 
şi a manifestat mulțumirea Sa în foate ocaziunile când s'a 
putut evidenția meritul și progresul acestei instituţii. 

Măreţele discursuri ţinute cu ocazia vizitei „Astrei“ 
în Bucureşti (31 Mai 1924), eu ocazia serbărilor dela Ţebea 
(31 August 1924) şi dela Câmpeni, unde a avut loe ședința 
festivă a seețţiilor, oglindesc în deajuus dragostea pentru noi. 

Infiinţând o fundaţie din al cărui venit să se ajute ti- 
nerimea la învăţarea meseriilor şi a industriei casnice şi 
neuitând „Astra“ prin testamentul Său, Marele Rege dis- 
părut a corespuns pe deplin angajamentului ce şi l-a luat 
de a sprijini frumoasele scopuri ale acestei însoţiri cul- 
turale. 

Ca vrednie urmaș, fiul Său şi iubitul nostru Suveran 
Carol ll, a ţinut chiar din primele săptămâni ale urcărei 
Sale pe tron să-și exprime lnalta Sa iubire faţă de aşe- 
zământul nostru cultural. 

La rugămintea ce l sa făcut de fostul președinte al 
„Astrei“, D. Goldiș, pentru a urma părintelui Său la preşe- 
dinţia de onoare a acestei bătrâne şi însemnate tnstituţiuni, 
Majestatea Ra a răspuns personal că primește cu plăcere 
președinția. 

Ca un bun cunoscător al istoriei poporului de dincoace 
de Carpaţi, al traiului său din trecut, plin de suferinţe şt 
jertfe şi al sprijinului ce găsea acest popor în instituţia 
noastră culturală, Majestatea Sa Regele Carol ll, a ţinut 
să cinstească cu prezența Sa adunările generale dela 
Caransebeș și Braşov, căutând prin cuvinte pline de sfa- 


180 


turi înțelepte să stimuleze activitatea acelor ce se numărau 
printre apostolii culturali ai „Astrei“. Gestul Majestății Sale 
de a acorda „Asociaţiunii“ în acest an și un ajutor mate- 
rial, prin „Fundaţiile Culturale Regale“, vine să întărească 
și mai mult speranţele în buna ocrotire a iubitului nostru 
Rege. 

Negreşit că gesturile de măreție și de frumusețe cu 
adevărat Regale ale fostului și actualului nostru Suveran, 
adâne preţuite de întreg poporul românesc, nu pot aveä 
alt rezultat decât alipirea tot mai intimă şi mai devotată 
către glorioasa noastră Dinastie şi către Infelepţii ei Re- 
prezentanţi. 

Când ne gândim acum la înaintaşii dela conducerea 
efectivă a „Astrei“, la marele organizator Şaguna, la con- 
ducătorul cuminte Vasile Popp, la devotatul lacob Bologa, 
la eruditul animator Timotei Cipariu, la marele îndrumător 
George Barițiu, la luminatul loan Mieu-Moldovan, la înţe- 
leptul și generosul Alexandru Moesonyi, la seninul și pred- 
nicul losif Şterea Şuluţiu, la adâne înţelegătorul şi profe- 
tlcul propovăduitor al rostului nostru etnie Andrei Bâr- 
seanu şi la distinsul gânditor Vasile Goldiş, când ne 
gândim la ei, toţi mari români, adâne devotați cauzei na- 
tionale şi „Astrei“ noastre, 5 ortodoxi și 5 uniţi, cu ace- 
leaşi gânduri bune pentru neamul românese şi aceeaşi 
trudă devotată pentru propăşirea lui pe toate tărâmurile, 
simţim o adâncă recunoştinţă şi cu mândrie și smerenie 
ne închinăm în faţa memoriei lor binecuvântate. Intre et 
trebue să amintim, în mod deosebit, pe lacob Bologa, 
George Barițiu şi Andrei Bârseanu, cari și-au devotat de- 
cenii întregi munca lor „Astrei“ și și-au contopit rostul 
vieţii lor cu acela al instituţiunei seumpe lor şi scumpe 
nouă. Grăitor pentru adâncul devotament al conducătorilor 
„Astrei“ pentru binele acesteia şi înduioşător este exemplul 
lui lacob Bologa, care, cu limbă de moarte, a lăsat în- 
demnul: „Rogu-vă, aveţi grijă de Asoeiaţiune şi de tine- 
rele sale institute“. Pentru el, după cum spunea George 
Barițiu, ea şi pentru toţi ceilalţi conducători ai Asociaţiunei, 
aceasta „era, după altarul religiunei sale, al dotlea altar, 
la care se închinase și căruia îi sacrifica întru o serie de 
ani, spese, timp, călătorii, obositoare pentru omul bătrân, 
şi adesea liniștea sufletească, de câteor!i simţea vreo cursă 
aruncată cu scopul de a-i submina și răsturna sanctuarul 
limbei și al culturet noastre“. 

Așa simţiră şi lucrară conducătorii instituţiei! noastre 
pentru prosperarea ei. 

Dacă prima jumătate de veac din existenţa „Asocia- 
lunii“ a fost timpul înfiinţării şi al încercărilor, a doua 


191 1% 


jumătate urma să fie timpul muncii sistematice şi con- 
ştiente. Cu aceste cuvinte şi-a încheiat Andrei Bârseanu 
articolul jubilar din „Transilvania“ din 1911. lar, ea program 
de muncă, a precizat cu ocazia adunării generale jubilare 
dela Blaj, următoarele îndatoriri: „Dom cultiva înainte de 
toate graiul naţional..... 

„Vom cerceta trecutul poporului nostru, cultivând 
istoria naţională și adunând cu pietate ori și ce urmă ce 
ne aminteşte acest trecuţ..... 

„Vom căuta, mai departe, să cunoaștem cu deamă- 
nuntul pământul, pe care locuim..... , în care odihnese 
osămintele moşilor și strămoşilor noştri şi în sânul căruia 
vom odihni și noi odată..... 

„Vom căuta înainte de toate să cunoaştem poporul 
din care facem parte, cu toate însușirile și particulari 
tăţile lui..... 

„Ne vom îndrepta îndeosebi, cu dragoste, privirile la 
poporul nostru dela ţară, care formează puterea neamului 
nostru....., căutând să-l luminăm cu toate mijloacele cul- 
turei moderne..... A 

Răsboiul mondial a împiedecat pe Andrei Bârseanu 
să pășească fără șovăire şi ascendent pe calea, pe care 
a frasat-o atât de luminos, iar după răsboiu au trecut ani 
până ce Asociaţia a început să-și afle din nou rostul în 
noua vieaţă culturală românească, rost, care, în esenţa lui, 
era tot cel vechi, gândit de întemeietorii „Asociaţiunei“ şi 
reînoit prin Andrei Bârseanu. Sistematizarea muncii însă 
şi acomodarea ei mai precisă la cerințele noui a putut 
începe deci abia sub președinția lui Vasile Goldiș, neo- 
bositul promotor al activităţii despărţămintelor şi secţiilor, 
al independenţei materiale a „Asociaţiunei“ şi al presti- 
giului ei. A convocat la Sibiu primul parlament cultural al 
românilor, congresul cultural din 1930, tar cea mai de 
seamă realizare din îndemnul său, plin de dragoste fră- 
țească faţă de basarabeni, a fost „Astra Basarabiei“. 

Tot sub președinția lui Goldiş, înainte cu 10 ani, sa 
acceptat, la adunarea generală din Zalău, la propunerea 
secţiei medicale și biopolitice, principiul biopolitie ea bază 
şi scop al activităţii „Asociaţiunei“, principiu, care pune 
în centrul preocupărilor noastre omul, românul, a cărui 
zestre firească, moștenită dela înaintaşi, o recunoaşte ea 
hotăritoare pentru afirmarea, individuală și ca neam, care 
stabileşte drepturi și datorii, în baza acelei zestre biolo- 
gice și cere ca scop principal ai organizaţiunei sociale și 
de Stat, prudenta chivernisire și sporirea calitativă şi ean- 
titaiivă a capitalului biologie uman. Principiu, care mai 
mult instinctiv, a condus şi înainte, în vremuri de opre- 


192 


slune, soartea neamului nostru spre biruinţă și care azi, 
conștient, trebue să ta lupta cu materialismul exagerat, 
ucigător al credinței, tradiţiei, familiei, ţărănimei, neamului, 
- ueigător, deci, al tuturor forțelor, capabile să ne îndrumeze 
spre bine viitorul. 

In semnul acestei concepţii diselplinatoare de gând 
și fapte, s'a creiat în ultimii ant organizaţia „Șoimii Car- 
paţilor“ pentru educaţia etnică a tineretului de ambele 
sexe, s'au creiat şcolile ţărăneşti, ca centre de îndrumare 
gospadărească şi etnică a ţărănimei, se caută colaborarea 
tot mai intensă a femeii române, se cercetează calităţi şi 
defecte de ordin etnic, pentru a ne putea îndruma rostul 
și munca noastră spre calea cea bună a propăşirei ro- 
mâneşii. 

Trecând cu încredere și optimism pragul unei noui 
epoci de muncă, să ne închinăm cu adâncă recunoștință 
în fața memoriei înaintaşilor, să ne elădim viitorul pe darul 
credinţei și al vleţii, pe cari ei ni le-au adus din veşnteie, 
să dăm aceste daruri sporite urmașilor şi să nu uităm nici 
odată cuvintele lui Andrei Bârseanu, care, vorbind de 
jertfele poporului nostru pentru înaintare prin învăţătură, 
spunea: „Ar fi un păcat strigător la cer, dacă am da uitării 
aceste jertfe și dacă nu am căuta să întoarcem fratelui 
nostru dela ţară aceea ce părinţii noștri au luat dela el, 
ca să ne poată crește pe noi. De aceea între cărturarii 
noştri şi între săteni nu poate să fie nici o deosebire de 
interese, nici o deosebire de aspiraţiuni. Cu toţii suntem 
fiii aceleiași familii, vaza unuia este vaza tuturor, binele 
unuia este binele celuilalt, iar durerea orișicărula din 
membrii familiei se resfrânge asupra familiei întregi. Cu 
toţii am răsărit din aceeaşi tulpină, deși unele ramuri au 
rămas mai jos, iar altele s'au înălțat mai sus; toate însă se 
hrănesc din acelaş sue dătător de vieaţă, supt din pamânt 
de aceleaşi rădăcini. Când aceste rădăcini se vor putrezi sau 
se vor usca, întreg arborele este amenințat cu pieire“. 


193 


Andrei Bârseanu, ea președinte al 
„Asociaţiunii“ 
de |. Lupaș. 


Intre intelectualii Transilvaniei dela începutul seco- 
tului XX., profesorul Andrei Bârseanu se bucura de o re- 
putație necontestată de nimeni. Mai ales după ce lucrarea 
lui ştiinţifică — eea mai vastă și mai importantă: Istoria 
scoalelor românești din Brașov, s'a învredaicit de un în- 
semnat premiu din partea Academiei Române, atenţiunea 
tuturor membrilor „Asociaţiunii“ se îndrepta cu deplină 
încredere spre viitoarea lui activitate la cârma aceste! so- 
cietăți. 

ln adunarea generală din Braşov (1906), după ce i se 
îneredinfase — încă din August 1905, cu prilejul inaugu- 
rării Muzeului din Sibiu, — demnitatea de vicepreşedinte, 
Andrei Bârseanu făcea, cu modestia caracteristică firii sale, 
mărturisirea că nu fără sfială s'a hotărît a păși la condu- 
cerea „Asociaţiunii“, știind că locul acesta a fost împodobit 
odinioară de bărbaţi ea neîntrecutul arhiereu Andrei Şaguna, 
ca eruditul Timoteiu Cipariu, ca Vasile Pop, fost vicepre- 
ședinte al guvernului ardelean, ea însufleţitul lacob Bologa 
și neobositul Gheorghe Barițiu. Cerea deci „indulgenţa“ 
adunării, rugând pe toți membrii „Asociaţiunii“ să aibă în 
vedere „insuficienţa puterilor sale“ — rugăminte de care 
acești din urmă au fost scutiți a ţine seamă din binecu- 
vâuntatul motiv, că puterile lui Andrei Bârseanu s'au afirmat 
în conducerea acestei instituţiuni culturale, din an în an, 
în chip tot mai! strălucit şi mai cuceritor. 

La începutul anului 1910 Andrei Bârseanu adresează 
preşedintelui Şuluţ această serisoare: 


Bragov, 4 lan. v. 1910. 


„Mult Stimate Domnule Preşedinte, 


lmi iau libertatea a transpune prin filiala de aici a 
Băncii Albina, la adresa eassel Asociaţiunii, suma de 2400 


154 


coroane, drept răsplătirea sumei ce am primit-o ea stipendiu 
din partea „Asociaţiunii“ prin anii 1878—1881 pe timpul 
studiilor mele universitare, cât am fost ajutat, timp de trei 
ani, cu câte 400 fl. anual. 


S'ar cuveni să 'ntore și interesele, dar acum nu sunt 
în stare. Tot ce pot face, este să port şi mai departe în 
inima mea recunoşiinţa faţă cu instituţia, ce ma ajutat în 
tinereţa mea şi, întrucât mă iartă modesta mea poziţie so- 
cială, să-i dea mână de ajutor la realizarea măreţelor sale 
probleme. 


Primiţi, m. stimate dle Președinte, încredințarea celui 
mai profund devotament. 


Cu deosebită stimă: 


Andreiu Bârseanu, 
profesor.“ 


Gestul acesta de dărnicie, „din prisosul atât de mă- 
surat al unui salar de profesor“, a îndemnat pe Oetavian 
Goga să închine profesorului dela Braşov articolul întitulat 
Un suflet frumos, în care pornind din cunoscuta odă alui 
Horaţiu „Integer vitae scelevisque purus“, zugrăvea per- 
sonalitatea lui Andrei Bârseanu în cuvinte ca acestea: 
„cine a avut norocul să-l vadă în fruntea adunărilor Aso- 
ciaţiunii în anii din urmă, să-i asculte cuvintele din care 
vorbea un spirit luminat de savant occidental, o minte cum- 
pănită care judecă nevoile unui popor, un talent superior 
de fin analist care disecă cu ochii ageri o situaţie, eine 
i-a auzit discursurile de deschidere, cari în fraze rotuuzite 
cu o severitate de artist, închid atâtea poveţe şi dau cuvânt 
unei răspicate demnități naţionale, cine i-a admirat cum- 
pătul și bunul simţ, cu care deslega cele mai dificile pro- 
bleme, acela a rămas fascinat de armonia distinsă a acestei 
frumoase figuri din vieaţa noastră culturală“. (ej. Insem- 
nările unui trecător, Arad, 1911, p. 258—299.) 

Nu putea fi deci o surprindere pentru nimeni însufle- 
țirea, cu care, după moartea lui losif Șterea Șuluţ, adu- 
narea jubilară dela 1911 a ales preşedinte pe profesorul 
Andrei Bârseanu, iar vicepreședinte pe profesorul de teo- 
logie Dr. Vasile Suciu, mitropolitul de mai târziu al Blajului. 

Faptul acesta l-a îndemnat pe Andrei Bârseanu să pă- 
răsească Braşovul, mutându-se la Sibiu, spre a-şi putea 
închina restul vieţii ca o jertfă curată pe altarul acestei 
instituţiuani culturale, socotite cu drept cuvânt ea expresiunea 
unităţii solidarităţii naţionale a Românilor din Transilvania. 

La cârma „Asociaţiunii“ aducea distinsul profesor bra- 
şovean aceeaş dragoste neţărmurită pentru limba, istoria 


195 


şi cultura românească, aceeaș însufleţire pentru valoarea 
lor educativă, aceeaş hotărire nestrămutată de a munci 
fără preget pentru apărarea şi propășirea lor. 

Pe lângă simţul datoriei şi tactul excepţional de fin 
cu care înțelegea să conducă aparatul administrativ, destul 
de complicat, al acestei paste organizaţiuni culturale, spo- 
rindu-i veniturile anuale dela 37.140 cor. la 428.692 hei, 
Bârseanu a reușit să învioreze atmosfera intelectuală a 
„Asociaţiunii“ prin farmecul personalităţii și al preocupă- 
rilor sale de ordin cultural și literar. științifice la nivelul ce- 
rinţelor avansate ale timpului său. Adunările generale, pe 
cari le-a prezidat el dela 1906—1921, dela cea din Brașov 
până la cea din Sighetul Maramureșului, au fost adevărate 
sărbători naţionale — în vechiul înţeles creștinese, care 
prin puterea morală a credinţei şi a saerificiilor înfăţişate 
în paginile scripturilor sfinte ţine să transforme fiecare 
prilej de rugăciune în clipe de reculegere şi de înălţare 
sufletească. Invăţămintele pe cari știa să le culeagă din 
istoria noastră naţională, din scrierile şi fapie'e înaintaşilor, 
ca și din vieaţa actuală a poporului nostru, le înveşmânta 
de obiceiu într'o formă literară foarte îngrijită, izbutind a 
le presăra cu măestrie în discursurile sale de deschidere 
astfel, încât ascultătorii rămâneau adâne și durabil impre- 
slonaţi de accentul cəld al cuvintelor lui entuziaste. Cu 
fiecare prilej năzuea să fie bun îndrumător ai poporului, 
încurajându-l la luptă şi jerifă pentru progres, lăudându-i 
iscusinţa şi vrednieia care l-a îndemnat să şi creeze, din 
proprie iniţiativă, fără nici un sprijin din partea statulut 
duşman, o serie întreagă de aşezăminte necesare pentru 
ocrotirea și desvoltarea culturii sale naţionaie. 

Statorniea lui preocupare de educaţie a poporului și-a 
aflat rostirea potrivită şi în „cuvântul cătră Maramurășeni“, 
întocmit pentru adunarea dela Sighet, în August 1921 — cea 
din urmă adunare generală de sub preşedinţia sa: „ȘI 
când vorbese de lumină, de învățătură — zicea cu limbă 
de moarte Andrei Bârseanu — nu înţeleg numai cunoştin- 
tele practice, ei ori şi ce cunoștință care ne înalță sufle- 
tele... și ne face mai buni, mai iubitori față de alţii, mat 
înțelegători ai frumosului, mai pricepăiori ai tainelor na- 
turii, mai apropiaţi de Dumnezeu. O știință pur utilitarietă 
ne face egoiști, materialişti, dispreţuitori ai moralei și ai 
poruncilor nobile şi prin urmare o asemenea știință nu 
poate fi spre folosul, ci numai spre stricăciunea societății 
și a statului“. 

Asijel președinția lui Andrei Bârseanu poate fi con- 
siderată ea una din cele mai rodnice și mai btnecuvântate 
din cursul primelor şase decenii de existenţă a „Asocia 


196 


țiunii* cu toate că valurile vremii, mai ales în timpul răs- 
boiului mondial, porniseră a izbi vijelios și în această ce- 
tăţue culturală. Ca președinte al ei Bârseanu sa simţit în- 
demnat, eu destulă revoltă şi amărăciune în suflet, să în- 
tărească şi prin iscălitura sa faimoasa declaraţiune co- 
mandată de contele Ştefan Tisza, la începutul anului 1917, 
înaltelor feţe bisericești şi intelectualilor români, pe cari 
i-a putut îndupleca să vesteaseă lumii, că neamul româ- 
nese din Transilvania și Banat nu ar dori să fie desrobit 
din cătuşele coroanei ungare. Dar și cu prilejul acestei 
iscălituri Andrei Bârseanu a avut curajul să adauge lângă 
numele său observaţiunea personală, că semnează cu re- 
zervă întrucât textul declaraţiei uneltite la Budapesta nu 
exprima adevărul. 

Pentru suferinţele de ordin moral, ce a trebuit să în- 
dure în calitatea sa de preşedinte al „Asoeiaţiunii“ a fost 
însă răsplătit cu prisosinţă prin nespusa fericire, de care 
a fost stăpânit în Mai 1919, când cu prilejul vizitei regale, 
i-a fost dat să proclame pe Ferdinaud, desrobitorul rege 
al tuturor Românilor, ca cel dintâi preşedinte de onoare 
al „Asociaţiunii“. 

In această calitate a participat Regele Ferdinand la 
adunarea generală din Câmpeni (19214) comemorând îm- 
preună eu membrii „Asociaţiunii“ întâiul centenar dela na- 
şterea lui Avram lancu și dăruind suma de 100.000 Lei 
„pentru ajutorarea tinerimii la învățarea meseriilor şi in- 
dustriei casnice“. Nici în testamentul său generos, prin 
care a dispus a se distribui suma de 50,000.000 Lei pentru 
scopuri culturale şi caritative, nu a dat Regele Ferdinand 
uitării „Asociaţiunea“ al cărei primpreședinte de onoare 
devenise la 1919. 

In amintirea vrednieului președinte Andrei Bârseanu 
s'a înfiinţat o fundaţiune specială, contribuind la capitalul 
ei de temelie văduva dânsului cu suma de 50.000 Lei, „Aso- 
ciaţiunea“ eu 10.000 Dei şi Banca Albina eu 10.000 Lei. 

Membrii „Asociaţiunii“ înteuniţi în a 75-a adunare ge- 
nerală, ca să prăznuească împreună trel sferturi de veac 
de organizare şi activitate culturală românească, nu vor 
uita să înfășoare amintirea decedaţilor președinți ai acestei 
instituțiuni dela Sibiu în veşmântul gratitudinii, adresându-le 
cuvintele prin cari talentatul Andrei Bârseanu a reuşit să 
exprime obştescul sentiment de recunoștință naţională faţă 
de ctitorii aşezămintelor culturale românești dela Braşov: 
Tainici fiori ne străbat, spre voi când privim cu uimire, 
Vrednici bătrâni, ce în piept dorul de neam aţi purtat! 
Tinere buze rostesc cu evlavie numele vostru 
Și- astfel rosti-l-vor în veci, graiu românesc cât va fi... 


197 


Vasile Goldiș 


Preşedinte al „Astrei“ 41923—1932) 
de Dr. G. Preda 


Vicepreşedinte. 


Adunarea generală a „Astrei“, ţinută la Timişoara, în 
29 August 1923, proclamă unanim şi! prin aclamații ea pre- 
şedinte activ al „Asociaţiunii pentru literatura română şi 
cultura poporului român“, pe Vasile Goldiş. 


Ovaţiile însujleţite și îndelungate aduse noului prege- 
dinte erau nu numai expresia sinceră a acelor de față 
pentru binemeritata alegere, dar ecoul conștiinței între- 
gului popor din părţile ardelene, maramureşene, crișene 
şi bănăţene în prețuirea omului șceoalei şi al bisericei, a 
profesorului şi pedagogului renumit şi în speciala dârzului 
luptător naţionalist pentru cauzele româneşti de dincoace 
de Carpaţi. 

Marea personalitate politică și culturală a lui V. Goldiș 
premergătoare preşedinţiei dela „Astra“, este expusă do- 
cumentat în valoroasa lucrare a dlui profesor Dragomir, 
apărută în biblioteca „Astrei“. 

Arătând zestrea pe care D. Goldiș a adus-o „Nouii 
Românii“, profesorul Dragomir serie: „a fost cu adevărat 
un ursitor de gânduri pentru ţară, un luptător zi de zi, un 
părinte al patriei“. Aceste cuvinte cristalizează în deajuns 
glasul conştiinţei românești asupra valoarei acelui, ce urma 
să conducă destinele „Astrei“. 


Activitatea lui Vasile Goldiş la „Astra“ a avut la bază 
principiile pe cari le-a expus odată cu alegerea sa la pre- 
şedinţie. 

Aceste principii se rezumă în: ideia națională, ere- 
dinfa față de organizația monarhică a statului nostru şi faţă 
de dinastie, credința religioasă cu propovăduirea păcii și 
bunei înțelegeri între bisericile surori, stăruința pentru fe- 
deralizarea societăților culturale, iar, ca principal obiectiv 
al „Astrei“, satul românesc. 


198 


„temelia de neînvins a vieţii românești în furnicarul 
„neamurilor lumei — zice UD. Goldiş, — este țărănimea 
„română şi „Asoeclaţiunea“ trebue să înfăşoare în haina 
„caldă a iubirei şi îngrijirei sale părintești această ţără- 
„nime, dându-şi toată osteneala săo scoată din bezna pri- 
„einuită de nedreptatea vremurilor trecute şi de părăgi- 
„nirea păcătoasă a stăpânitorilor ei de pe vremuri, 


„Departe deci de noi odihna, până nu vom vedea în 
„flecare sat românesc casa eulturală, şcoala roitoare de 
„prunci sănătoşi şi veseli, biserica plină de credincioși și 
„răsunătoare de rugăciuni în coruri, răsărite din inimi se- 
„nine şi iubitoare, ogoarele vârsând rodul maximal al 
„muncii istovitoare, grădinile eu pomi, grajdurile și izla- 
„2urile pline eu vite, iernile trecute în o muncă folositoare 
„Şi prin case cu podoabe ce indică hărnieia femeiască, 
„ — plugarul treaz, eruţător, cinstit şi luminat, ferit de orice 
„exploatare a străinului hain‘. 


Această dragoste de sat şi de țărănime o arată Va- 
sile Goldiş și în discursul ţinut cu ocazia organizării și 
funcționării secţiilor, atrăgând atenţia că secțtile literare 
şi ştiinţifice ale Asociaţiei nu constitue o academie, ei numai 
intermediatoare utile între laboratoarele de știință și ma- 
rile mase de intelectuali muncitori ai poporului. Zice: 
„dealul urmărit de Asociaţie prin secțiile sale, rămâne: 
ţăranul sănătos, moral, instruit, organizat economiceşte, 
spre a fi capabil de producție maximă, ferit de orice ex- 
ploatare, pătruns de simţul solidarităţii naţionale“. 

Solidaritatea neamului românesc, V. Goidiş nu o vede 
decât atunci: „când vor stăpâni dreptatea, cinstea, morala 
şi omenia în fară şi în casa noastră‘. 

Aceste idei de bază ale lui V. Goidiş au fost urzeala 
pe care sau ţesut multe alte idei şi propuneri în reali- 
zarea scopurilor „Asirei“. 

Dacă în adevăr răsfoim publicațiile „Astrei“ din timpul 
conducerii sale, constatăm ușor cum V. Goldiş în celt 
aproape 10 ani de conducere, a dat prin graiu şi seris 
tat ceea ce înțeleptul naţionalist, profuudul cugetător și 
entuziastul apostol cultural putea da pentru folosul acestei 
însoţiri culturale, 

Discursurile lui U. Goldiș și în special acele cu cari 
deschidea adunările generale, — impecabile ea formă şi 
fond, — erau în realitate programe pline de idei înțelepte 
şi de orizonturi noui pentru binele şi prosperarea „Astrei“. 

Spicuim din numeroasele articole și diseursuri, câteva 
idei ce-l ridică pe măreţul piedestal la care se înălţaseră 
şi alţi înaintași vredniei de laudă. 


199 


1. Toată activitatea sa la „Astra“ era infiltrată de un 
năționalism sănătos. 

Găsim sub acest raport în articolul său întitulat „Spre 
Țel“ (lanuarie 1924) următoarele rânduri: „Asociaţia pro- 
pagă religia muncii, a eruţării, a trezviei curate și sănă- 
toase, a disciplinei sociale, a erarhiei valorilor morale. Ra 
vrea să fie un puternice insirument al educației naţionale şi 
supremul scop al acesteia este să producă în sufletele răs- 
lefe ale indivizilor, sentimentul că binele fiecăruia este în 
funcţiune de binele tuturor, că omul nu poate să trăiască 
mulțumit în afara națiunei sale; că prin urmare numai atunci 
vom fi desăvârșiți când vom fi pătrunși de hotărîrea să 
trăim și să murim pentru națiunea noastră“. 

2. ln articolul „Noui Orizonturi“ (Oetomvrie 1925), 
U. Goldiș, preocupat de ideia ca Asociaţia să rămână scutul 
mulțimei obidite, nedreptăfite și să înfășure în iubirea sa 
„oceanul social fecund, nesecat în energii, a acelor ce rabdă 
și suferă, de unde răsar adevărații binefăcători ai ome- 
nimei“, emană ideia creerei unei secții a muncitorimei in- 
dusiriale şi a unei foi săptămânale cu rolul de enciclopedie 
actuală. 


3. Cultul pentru înaintașii săi vrednici de laudă îl arată 
V. Goldiș atât în discursul de deschidere al adunării ge- 
nerale din Reghin, 29 August 1925, unde vorbeşte de ba- 
dislau baron Popp, cât și în acel dela Turda, 6 Oetomurie 
1929, când vorbeşte de lon Raţiu. 


Acest cult îl exprimă atât în felul cum trebue să ne 
amintim de ei, cât și cum trebue să păstrăm și să sporim 
patriotismul primit dela aceşti înaintași. „Să luăm aminte 
— aice V., Goldiș, — că gloria strălucitoare a vremurilor 
de astăzi e făcută din suferinţele, din truda, din munca, din 
cinstea fără prihană a părinților și strămoșilor noștri. Trebue 
să ne aducem aminte că limba am moștenit-o din cerbi- 
coasa lor rezistență, că iubirea de neam ne-au hăzărit-o 
lacrimile lor vărsate pe glia muncită pentru alții, că dâraa 
noastră hotărâre de a curăți polomida din hotare și a pre- 
face fara în grădina cinstei și a dreptății e suptă din su- 
fletele de mucenici ale înaintaşilor noştri, cari au ştiut să 
moară pentru dreptate și au știut să rămână săraci în mij- 
locul grămezii de bani“. 

Ca depozitar al acestei moşteniri, D. Goldiș ne arată 
odată mai mult datoria ce o au urmaşii noștri de a spori 
patrimoniul: „căci nu aceea ce este împodobește o gene- 
rafie, ci idealul spre care râvneșie“. 

4. Conștient de diferenţierea categoriilor noastre so- 
ciale și de ciocnirile concepţiilor răsărite din nevoia pro- 


200 


gresului, care rezultă din lupta neîncetată a intereselor de 
existenţă și de afirmare în vieaţa colectivă de stat, Vasile 
Goldiş ne dă, în discursul său ţinut cu ocazia deschiderii 
adunării generale din Zalău (12—14 Septemvrie 1926) pre- 
scripţia sufletească că: „în această dihonie a zilnicelor 
preocupări să ne rezervăm clipe de reculegere, în cari 
jără îndoială din cămăruța ascunsă a sufletului, vom auzi 
glasul trecutului și al viitorului aducându. ne aminte ca să 
ne iubim românii unii pe alții şi deasupra sbuciumărilor 
zilei trecătoare să ne încălaim sufletul la razele solidari- 
tății noastre naționale“. 

5. Optimismul său se vede clar în discursurile de des- 
chidere ale adunărilor generale din Zalău (12—14 Sept. 
1926) şi cel din Sibiu (4—5 Decemvrie 1927) în care de- 
seriind, cum categoriile sociale astăzi s'au separat și se 
privesc cu dușmănie, arată că apostolii culturali s'au răznit: 
de o parte, preoțimea (divizată şi ea în două tabere ostile), 
pe de alta învăţătorimea; restul intelectualilor privind seep- 
tici, impasibili și cu sarcasm; toată lumea căutând să facă 
cultură fără program și fără înţelegerea rosturilor cultu- 
rale (fiecare făcând să crească o cuculă, se erede minunat); 
cum această pulverizare de energii din toate direcțiile ar 
face aproape imposibilă refacerea sufletului naţional ete., 
Vasile Goldiş crede că „trebue să ne coborâm în adân- 
curile sufletului românesc și din rezervorul nesecat și fe- 
cund al acestui suflet să prindem puterea de înviorare a 
conștiinței tuturor“. 

In faţa dihoniei care ne sfășie, în ciuda indiferentis- 
mului ce îngheaţă sufletele, înfruntând manta separatis- 
mului, care distruge societatea, pe ruinele idealismului ucis 
de filosofia egoistă a vremei, — Vasile Goldiş ne spune: 
„Să nu ne dăm robiţi deprimării, ci cu dârză hotărâre să 
înălțăm tot mai sus, să ducem la victorie drapelul încre- 
derii națiunii române în misiunea sa istorică de apărătoare 
a civilizației creştine“. 

Speranța în o cât mai mare solidaritate națională și 
culturală o exprimă V. Goldiș și în scrisoarea pe care o 
adresează M. S. Regelui Carol ll, cu ocazia adunării ge- 
nerale dela Caransebeș (13—14 Noemovrie 1930), când zice: 
„Fixând in istoria [ării permanentul deasupra mizeriilor zi- 
lelor ce se scurg în alviile lor săpate de patimi, Maiestatea 
Ta, dincolo de efemerele vrajbe, înălțând stindardul irudei, 
pentru înfăptuirile seculare, ridici astfel în vieața neamului 
românesc «disciplina legendară a subordonărei egoismelor 
părficulare interesului obştesc“. 

Dar D. Goldiş nu a fost numai un bun conducător, 
creator și maestru de directive, el a fost și realizatorul 


201 


ideilor nobile şi măreţe, executorul prompt al bunelor pro- 
puneri și sugestiuni primite dela comitetul central sau dela 
adunările generale. 

Dările de seamă anuale ale „Astrei“, oglindesc, este 
drept, înțăptuirile membrilor dela conducere, la aceste în- 
făptuiri însă D. Goldiș aduce o largă contribuție. 


Menţionăm, în treacăt, acele realizări ce scot mai bine 
în evidență râvna nobilă, puterea de muncă și de perse- 
verență a preşedintelui „Astrei“ V. Goldiș. 

Ga sărbătorirea de 1 Decemurie; la serbările de înăl- 
tare culturală din 31 Mai, 1 şi 2 iunie 1924, ce au avut loe 
la București, Vălenii de Munte și Breaza; ca şi la măre- 
tele serbări ale eroului naţional Avram lancu, ce au avut 
loe la 31 August, 1 ṣi 2 Septemvrie, tot în anul 1924 la Baia 
de Criş, Țebea, Câmpeni, Vidra şi Găina, rolul lui V. Goldiş. 
a fost netăgăduit de mare şi de important. Ca rezultate 
reale de pe urma ultimelor serbări (făcute în unire cu oficia- 
litatea) au rămas: mormântul eroului A. lancu şi ale celor- 
lalţi eroi dela Ţebea; easa naţională din Țebea; bustul 
eroului și placa comemorativă dela Baia de Criş; casa 
națională şi muzeul Avram lancu din Vidra; crucea dela 
Găina, precum şi fundaţia de 100.000 lei pentru fiii de: 
Moţi, cari vor îmbrăţișa meseriile, fundaţie eretată de 
M. S. Regele Ferdinand l, care a onorat cu prezenţa sa 
aceste serbări. 

Tot în cursul anului 1924, V. Goldiş se ocupă de: 
organizarea bibliotecilor şi caselor culturale dela sate; 
reorganizarea secţiilor şiiinţițice-literare, care fixându-și. 
un regulament cu dispoziţii și probleme reale și realiza- 
bile, îşi recrutează în acelaş timp forţe suficiente și bine: 
pregătite pentru realizarea acestor probleme; împarte. 
munca în organizaţia centrală a „Astrei“, creind din sânul 
comitetului şase comisiuni, cari aveau să se ocupe cu: 
organizarea, partea financiară, publicații, muzeu şt biblio- 
tecă, internatul de fete şi fundaţiuni. 

Se prezintă în cursul acelui an A. S. Regale Principe: 
Moștenitor — astăzi iubitul nostru Suveran, — căruia ît 
expune problema armonizării soctetăților culturale româneşti. 

In cursul anului 1925, V. Goldiș, răspunzând înovitaţiet 
Sf. S. Arhiepiscop Gurie al Basarabiei, de a înfiinţa şi în 
această regiune despărţăminte ale „Astrei“, pleacă pentru. 
zilele de 6 și 7 lulte în Basarabia (impreună eu alţi membri 
ai „Astrei“) şi ţine la Chişinău o mare adunare, care ta 
hotărîrea: de a se înfiinţa după statutele „Astrei“ o puter- 
nică „Asociaţie Basarabeană“ pentru coordonarea acțiunilor- 
culturale existente în acea regiune. 


202 


Tot în cursul anului 1925, vizitează D. Goldiș, eapita-- 
lele din 22de judeţe ale Ardealului, unde se găseau des- 
părțămintele centrale culturale ale „Astrei“, ţinând consfă- 
tuiri cu intelectualii localnici asupra soluţionărei proble- 
melor „Astrei“, stăruind să se organizeze comitetele cen- 
trale judeţene și intervenind la autorităţile respective de: 
a se pune în bugetele judeţelor și orașelar, ajutoare anuale 
pentru aceste despărţăminte. 


V. Goldiş stăruie, în special, ca fiecare despărțământ 
să-şi aibă un local propriu, angajând eu plată o persoană 
(secretar) care să lucreze zilnice. 

In cursul anilor 1926 şi 1927, D. Goldiş — tot eu cola- 
borarea comitetului central, — continuă să lucreze pentru 
întărirea organizaţiilor periferice ale „Astrei“ (despărţă- 
minte, cercuri culturale, biblioteci dela sate, ete.), prin 
şezători, conferinţe, stârpirea analfabetismului, ete. şi, în 
special, a secțiilor şi centrului. 


Sugestiile secţiei medicale şi biopolitice (care scotea 
un buletin eugenie şi biopolitie condus de profesorul Dr. 
Moldovan) erau cele mai actuale pentru activitatea „Astrei“. 
Sub influenţa lor, V. Goldiş stărue pentru modificarea sta- 
tutelor: înființarea secției femenine şi subsecției de edu- 
caţie fizică şi pentru o conlucrare mai asiduă a secţiilor 
la reorganizarea publieaţiilor „Astrei“ (ealendar, biblioteca 
poporală a tineretului, „Astra“ şi revista „Transilvania“). 


ha centru încă stărue pentru sporirea bibliotecei şi 
muzeulu! și ia iniţiativa ca membrii comitetului central să-şi 
împartă supravegherea în despărțăminte, organizând şi. 
stimulând activitatea despărţământului pe care şi l-au ales. 

Reprezintă Asociaţia în numeroase oeaziuni, ținând 
frumoase şi importante discursuri. 


Ga începutul anului 1927, ieşind un regulament al ceine- 
matograjelor în care se asigurau oarecari avântagii socie- 
tăţilor culturale şi de binefacere, U. Goldiș (ajuns ministru 
al cultelor) acordă „Astrei“ un număr mai mare de con- 
cesiuni de cinematograf. 

Prin ele, spera U. Goldiș să asigure „Astrei“ mijloace 
sigure de existenţă şi de desvoltare, fără a mai depinde 
de capriciul împrejurărilor, cari sunt atât de schimbătoare 
astăzi. 

Consecvent hoiărirei luate, încă din 1924, V. Goldiș, 
în calitate de ministru, trimite în Basarabia pe dl profesor 
Ghibu, cu tlu de comisar general al „Astrei“, spre a angaja 
la o muncă sistematică toate energiile intelectuale din 
această regiune, în legătură cu ideia solidarităţei naţionale - 
şi a muntiplelor interese de vleaţă a acestei provincii. 


203 


Dacă, fiind ministru al cultelor, a avut prilejul să poată 
subvenţiona „Astra“, ca președinte al ei a stăruit sub toate 
guvernele pentru obţinerea acestor subvenţiuni, care să 
permită înviorarea şi desvoltarea acțivităţei „Astrei“. 

In dorinţa de a da celui de al zecelea an dela unire 
o amploare mai largă, eternizând amintirea prin monumente 
proprii de consolidare a sufletului românesc, U. Goldiș 
proectează, împreună cu comitetul central şi secţiile şiiin- 
ţifice şi literare, încă din 29 lunie 1928, să se ţină adunarea 
generală din 1928, la Alba-lulia şi să se pregătească lucrări 
sau broşuri de.ceea ce s'a înfăptuit în acești 10 ani dela 
unire, atât în Ardeai, cât şi la „Astra“. 

“Tot în vederea acestei sărbătoriri inițiază ca sala unirei 
dela Aiba-lulia să fie decretată monument istorie și să fie 
prevăzută cu tabele comemorative, cari să cuprindă: textul 
actului unirei, numele membrilor adunărei dela 1 Decemvrie 
1918; a acelor aleși în Sfatul Naţional şi dirigent, ete.; în 
sfârşit să se creeze în Alba-lulia un muzeu al unirei, care 
să conţină nu numai obiecte şi documente vechi romane, 
dar tot ceeace este în legătură cu pregătirea şi înfăptuirea 
unirei. 

Schimbările de pe orizontul vieţii publice au făcut 
însă ca guvernul să-și ia asupra-și aranjarea serbărilor 
jubilare şi o parte din lucrările iniţiate de „Astra“, Aso- 
ciaţia rămânând să-şi serbeze ziua de | Decemvrie ca şi 
în trecut, iar adunarea ei generală să o ţină la Sibiu în 
ziua de 8 Decemvrie. 

ln zilele de 24, 25 şi 26 Aprilie 1930, U. Goldiș ţine 
sub auspiciile „Astrei“ un congres cultural la Sibiu, la care 
au fost învitate, pe lângă guvern, toate societăţile culturale 
principale şi toate personalităţile culturale distinse din ţară. 

intregul material cu toate discuţiile ce au avut loc a 
fost publicat întrun volum şi credem că această lucrare, 
inițiată de V. Goldiş, rămâne de o utilitate vădită pentru 
viitoarele congrese. 

ln ziua de 8 lunie 1930, V. Goldiş trimite o telegramă 
M. S. Regelui Carol ll, prin care, alături de respectuoase 
urări, roagă să binevoiască a primi protectoratul și preşe- 
dinţia de onoare a „Astrei“. Răspunsul afirmativ al M. S. 
Regelui a fost comunicat comitetului la 18 lunie, acelaș an. 

Criza financiară de după anul 1930 are repercusiuni şi 
asupra „Astrei“, reducându-i bilanţul său cultural. 

V. Goldiș, bolnav, nu mai poate părăsi Aradul decât 
doar pentru căutarea sănătăţei în vreo staţiune balneară 
sau climatică. Bl nu mai poate lua parte nici la adunarea 
generală dela Caransebeș (unde este reales ca președinte) 
şi nici la acele dela Sfântul Gheorghe și Deva. 


204 


Deşi suferind şi departe de „Astra“, totuși, D. Goldiș 
perseverează în a se ocupa de această societate, comu- 
nieând în seris ideile și sfaturile sale înțelepte. 

Numai la insistenţele sale repetate adunarea generală 
din Deva (1932), îi primește, cu mult regret, demisia, pro- 
clamându-l membru de onoare. 

V. Goldiş a activat la „Astra“, publicând și importante 
articole. Conţinutul lor constitue nişte adevărate lumini 
grăitoare pentru cei ce îndeplinese sau vor să îndeplt- 
nească rol de apostol cultural. 

In afara frumoaselor sale „Discursuri“, publicate în 
volum, mai cităm; „Spre Țel“, „La București“, „Avram 
lancu“, „Regele Ferdinand“, „Noui orizonturi“, „Politica și 
Cultura“, etc. 

Apostolatul cultural al lui D. Goldiș este cu atât mai 
vrednice de laudă cu cât vârtejul materialismului şi merean- 
țilismului cuprinsese sufletele unora; indiferentismul pentru 
-cele culturale și naţionale ale altora; făcând ea împreju- 
rările să se arate potrivnice unei bune și complecte pro- 
pagande culturale. 

Deși asprii și superficialii censori odată pe an, cu 
prilejul adunărei generale ţineau să acopere cu disprețul 
lor activitatea bătrânei Asociaţii,!) totuşi, U. Goldiș nu 
dispera, ei persevera și stimula. Şi cu acelaş entuziasm 
cu eare a lueratla pregătirea poporului înainte de răsbotu, 
a lucrat la întărirea și desvoltarea lui și după răsboiu. 
Negreşit că aceste acte și fapte îi dau dreptul la recuno- 
ştiinţa şi admiraţia neamului. 

Noi, acei ee am fost în apropierea lui șt l-am secundat 
timp de aproape 10 ani, putem spune că așa, precum în 
grotele munţilor picăturile de apă, filtrându-se ca nişte 
perle scântetetoare, ridică și suspendă stalactite și sta- 
lagmite, rare şi preţioase; tot așa colaborarea cu D. 
Goldiş, dragostea şi prietenia ce ne-a arătat-o, zi de zi, 
a depus pe pereţii inimilor noastre sedimente puternice, 
adevărații stâlpi de recunoştinţă și admiraţie, în tăcerea 
cărora simţim încă murmurul activităţei sale, cu acel impuls 
de muncă productivă, cinstită, solidară şi sinceră pe eare 
a aplicat-o el în vieaţă. 


1) Cuvinte rostite de dl Agârbiceanu, seeretarul secţiilor, la come- 
morarea lui D. Goldig, ţinută în şedinţa plenară a secțiilor, la 21 Mai 1834. 


205 2 


Continuarea activității „Asociaţiunii“ dela 
jubileul de 50 de ani (1911) până la 1936 
(1911—1936) 

de Dr. H. P.-Petrescu. 


Andreiu Bârseanu a stat în fruntea Asociaţiunii noastre 
din anul 1911 până în 1922. A fost ales la jubileul de 50: 
de ani, în adunarea noastră generală jubilară, dela Blaj. 
Caracterizarea fostului nostru preşedinte o află binevoi-. 
torul cetitor într'un capitol special al acestei lucrări. 


După moartea regretatului preşedinte Andreiu Bâr-- 
seanu, la adun. gen. din Sibiu (1922), s'a luat hotărîrea, 
ca „în semn de recunoștință faţă de neuttatul A. Bârseanu“, 
să rămână scaunul vacant un an. Adun. gen. dela Timi- 
şoara (1923), condusă de dl vicepreşedinte Dr. Oct. Russu, 
a ales, în unanimitate, ca președinte al societăţii noastre: 
pe Vasile Goldiș. Şi despre personalitatea și activitatea 
acestui valoros președinte se află în lucrarea de faţă un. 
capitol deosebit. Din cauza boalei sale, în ultimii ani ai 
vieţii sale, Vas. Goldiş n'a putut să se deplaseze, nici să 
conducă toate adunările generale, astfel, încât adun. gen. 
dela Sf. Gheorghe (1931) şi Deva (1932) au fast deschise: 
și conduse de d! vteepreședinte Dr. Gh. Preda. 

La adun. gen. din Deva (1932) a fost ales, în unani- 
mitate, dl prof. univ., fost subsecretar de stat Dr. luliu Mol-. 
dovan, preşedinte al Asociaţiunii. 

Vicepreședinți ai Asociaţiunii au fost, dela adunarea 
jubilară din Blaj şi până astăzi, următorii: 

Andreiu Bârseanu a fost vicepreș. din 1907 până la 
alegerea sa de preşedinte, în 1911 (Blaj). La Blaj a fost 
ales vicepreşed. Mitropolitul gr. eat. de pe atunci Dr. Va- 
sile Suciu, care a ocupat această onorifică funcţiune până 
în Noemorie 1922. Din Noemvrte 1922 până în 1931 a fune- 
țlonat ca vieepreşed. al Asociaţiunit di Dr. Octavian Russu. 


206 


Pentru ea agendele multiple ale vicepreședintelui să poată 
fi „supraveghiate cu o și mai mare conștienţioaitate“, spune 
rap. gen., s'au creat, cu prilejul modificării statutelor din 
1924, două posturi de vicepreşedinţi: unul, dl Dr. Oct. 
Russu, cu atribuţiile administrative, iar celalalt, dl Dr. Gh. 
Preda, cu atribuţiile reprezentative. 

in 1931 (adun. gen. din Sf. Gheorghe) a ajuns, în urma 
dimisiei dlui Dr. Oct. Russu, protopopul gr. eat. din Sibiu 
Nie. Togan, viecepreşed. administrativ, iar dl Dr. Gh. Preda 
a rămas și pe ma! departe vicepreşedinte „reprezentativ“. 
Retrăgându-se, în 1932, din cauză de boală, N. Togan (care 
a murit în a. 1935), a urmat în postul de vicepreşed. ad- 
ministrativ actualul vicepreședinte, di medie-general în re- 
tragere Dr. Gh, Moga. 

Deoarece în timpul boalei preşedintelui Vas. Goldiș, 
dl vicepreşedinte „reprezentativ“ Dr. Gh. Preda l-a suplinit, 
ani de zile, ţinem să remarcăm, în câteva rânduri, presta- 
iunile dsale. 

Ca preşedinte al despărțământului Sibiu al „Astrei“, 
din 1923 până în a. 1925, când a fost ales vicepreșed. „re- 
prezentativ“, a ajuns să reorganizeze acest despărțământ, 
aducându-l în şirul despărțămintelor celor mat active ale 
Asoeliaţiunii. 

Hotărindu-se ea trimişi ai comitetului central să ta 
contact eât mai des cu despărțămintele şi să se sistema- 
tizeze acest contact, pentru ca în felul acesta să se înte- 
țească activitatea culturală în toate despărţămintele ext- 
stente, să se înfiinţeze despărţăminte şi cercuri culturale 
acolo unde ele lipsesc, di Dr. Preda, încă înainte de sfâr- 
știul anului 1925, când s'a luat această hotărire, a vizitat 
multe despărțăminte, ţinând conferinţe, convocând și pre- 
zidând consfătuiri de ale conducătorilor localnici. (V. rap. 
gen. 1931/2.) 

În comitetul central şi înaintea Secţiilor Asociațiunii, 
a militat pentru o „8isfemizare“ a activităţii „Astrei“, printr'o 
„metodizare a propagandei culturale“, încă din 1926, tipă- 
rind și o broşură în seusul acesta: „Scurtă analiză a îm- 
prejurărilor de astăzi, care poate da indicaţiunt asupra 
activităţii culturale a „Astrei“. (V. rap. gen. 1926/7). A compus 
totodată proiecte de statute şi regulamente nouă, lucrând 
și în mai multe comisii ale comitetului central. 

In Sedția medicală a Asoctațiuntt, a lucrat, încă din 
1923, la organtaarea Secţiei, întoemind un protect de an- 
chetă (lucrarea dsale, despre o „Geografie medicală în cu- 
prinsul Ardealului“, a fost rettpărită, din „Transilvania “) și 
elarifieând atribuţiile Seeţiei (v. şi la Istoricul Secţitlori. 


207 2% 


“A condus adunările generale ale „Asoeliaţiunii: la 
8f. Gheorghe (1931) şi Deva (1932), în absenţa preşed. Goldiș, 
ținând în discursurile dsale să elucideze probleme socio- 
logice de capitală importanţă. 

Nu numai Sibiul îl preţuieşte ca orafor-conferențiar 
(seria de conferințe din Sibiu începe, de obiceiu, cu o con- 
ferință de a dsale), ei toate despărţămintele, unde a fost 
invitat să vorbească. 


Organul nostru de publicitate: „Transilvania“ l-a nu- 
mărat totdeauna ca pe unul din cei mai activi colaboratori, 
iar de când revista este „buletin de tehnică a culturii“, dl 
Preda este președinte în comitetul restrâns de redacție. 
„Buletinul eugenic şi biopolitie“ îl are între colaboratorii 
săi asidul. 

Da cele mai multe recepții, festivaluri, ete., date de 
„Astra“ centrală, oratorul festiv a fost şi este dl Dr. Preda. 

Toate cele înşirate sunt fapte concrete, cari vorbese 
singure, caracterizând pe vicepreşedintele „reprezentativ“ 
al Asociaţiunii noastre. 


La adunarea dela Blaj era dl Octavian Goga, secre- 
tarul literar al Asociaţiunii, numit în acest post în anul 
1906. Inainte de izbucnirea răsbotului mondial a trecut 
graniţa. Agendele secretariale au fost resolvite în decursul 
răsboiului de dl Romul Simu. După răsboiu a funcţionat 
ca secretar literar dl [. Georgescu, actualul canonie din 
Oradea (1919—1923). Din 1923 e secretar literar dl Horia 
Petra- Petrescu. 


l Secretar administrativ a fost, din anul 1906, dl Oct. C. 
Tăslăuanu, până la răsboiu. După aceasta a continuat dl 
Romul Simu, care a funcționat ca secretar până în a. 1930, 
când i sa acordat binemeritata pensie, din cauza vârstei 
înaintate. Din 1930 ocupă postul de secretar administrativ 
di Nic. Băilă. 


Director artistie a fost di Nic. Băilă, din 1921 până 
în 1930. 


Conferenţiari ai Asociaţiunii: 1. din Sept. 1913 confe- 
renţiar cooperativ, di Nic. lancu, fost inspector al bău- 
cilor poporale din Bucovina — până în'1918; 2. conferen- 
fiar agronomic, dl Aurel Coseciue, din 1910 până în 1914; 
3. l Neagoe, din 1923 până în 1928. 


Nic. Togan a fost bibliotecar al „Bibliotecii centrale“ 
(Sibiu) din 7889 până în 1911. Din 1911 până în a. 1928 a 
îndeplinit acest post dl 1. Banciu. Din 1928—1929 Victor 
Lazăr. Din 1929 Horia Petra-Petrescu. 


208 


Casieri: dl I. Banciu, din 1941—1928; 1. Morariu, co- 
lonel în retr., din 1928—1936; 

Contabili: Nic. Petruţiu din 1929—1931, iar de atunci 
până în prezent funcţionează în calitate de contabil di 
l. Isailă. 

Alţi angajaţi auxiliari a avut şi are „Asoeiaţiunea“ în 
dnit şi d-rele: 8. Androne, C. Simtion, Val. Jourea, Mino- 
dora Citiriga. V. Cojocariu şi Aurel Ciungan. 


209 


Mijloacele de propagandă literară și culturală 
ale Asociaţiunii şi desvoltarea lor. 


Revoluţia din 1848 a fost pentru neamul românese din 
Ardeal și Țara Ungurească o descătușare, nu numai din 
lanţurile robiei, ei şi o trezire la o vieaţă conştientă naţională. 


Conducătorii chemați ai poporului au înţeles impera- 
tivele vremii şi au dat directive sănătoase de desvolitare, 
tocmai prin această „Asociaţiune transilvană pentru litera- 
tura română şi cultura poporului român“, pe toate terenele 
prieinice în drumul acestor șapte decenii și jumătate. 
Prielnice, când erau prielnice, deoarece de cele mai multe 
ori, at-s'au pus în drum stavile, cercându-se sugrumarea 
desvoltării, a manifestării noastre. 

Feudalismul maghiar, îngâmfat, autoritar, crud — ne-a 
ţinut în iobăgie până în 1848. Gh. Barițiu al nostru da sfatul, 
ca orator al Asociaţiunii, celor cari voiau să scruteze tre- 
eutul poporului românesc, să se „emancipeze odată de sub 
jugul ideilor feudalistice“. 

Andreiu Bârseanu, conducând o adunare generală, în 
1908,'constata, pe drept cuvânt, că însoţirile culturale româ- 
nești wau fost construite „din prisosul averilor feudale, 
adunate de veacuri... nici din coşurile stoarse dela alții, 
ci din obolul fostului iobag“. Intemeietorul Asociaţiunii 
noastre, nemuritorul Șaguna declara, în 1861, cu autoritatea 
de primul rang: Feudalismul aristocratie s'a declarat prin 
desvoltarea puterii morale şi cunoașterea legii fireşti, a 
pășit în locul aceluia egalitatea de drepturi şi egala îndrep- 
tățire, să nu uităm însă, că puterea minții și a geniului, 
ştiinţele și artele sunt, cari în zilele noastre dau popoarelor 
tăria și le asigură viitorul“. 

Conducerea societăţii noastre a fost pătrunsă întot- 
deauna de aceste adevăruri și a activat în consecinţă. 
„Promovarea literaturii şi culturii, atât spirituale cât şi eco- 
nomice a românilor, pe baza principiilor biopolitice : pro- 


210 


aperarea intelectuală, morală și fizică“ — iată loainea 
formulată, clar, precis, în 19271). 

Cel ce vrea să studieze evoluţia acestut colţ de ţară, 
nu va putea trece peste activitatea societății noastre, de 
oarece aici s'a reflectat mat bine, mai întins, pulsaţia spi- 
ritului descătuşat. 

In cele ce urmează vrem să trecem în revistă generală 
prestaţiunile societăţii noastre, din 1911 și până în zilele 
noastre! evoluţia despărțămintelor noastre, cursurile ţinute 
în cadrele Asociaţiunii, evoluţia secţiilor literar-știinţifice, 
publicaţiile noastre („Transilvania“, în special), Muzeul 
central, Biblioteca centrală, propaganda reetilă, școala 
civilă și internatul de fete al Asoetaţiunii, ete. 

Două capitole vor atrage, desigur, deosebita atenţie 
a cetitorului atent: articol privitor la „Școalele țărănești“, 
pornite cu atâta elan şi cari dau de pe acuma rezultate 
satisfăcătoare — apoi „Șoimii Carpaţilor“, instituţie în care 
tineretul învaţă disciplină, bun-simţ, condus de un sănătos 
entuziasm constructiv. Amândouă aceste instituţii sunt coor- 
donate mişcării noastre și vor contribui la o şi mai intensivă 
propagandă în folosul ţelurilor înalte spre cart tinde Aso- 
.claţiunea noastră. 


LA 


Seeţiunile literare ştiinţifice ale „Astrei“ 
(1911—1936) 
de |. Agârbiceanu. 

Imtemeietorii „Asociaţiunii“ au simţit din primii ani at 
existenţei sale, necesitatea unui organism care să prelu- 
creze, știinţifie, materialul pentru diferitele probleme de 
propagandă culturală cuprinse în programul atât de vast 
al „Astrei“. Intr'o serie de adunări! generale s'a discutat 
înfiinţarea, în acest scop, al unor Secţiuni literare și ştiin- 
țifiee, cu membri dintre personalităţile culturale ale Ardea- 
lului. Dela 1862 (Adunarea gen. dela Brașov), când s'a ho- 
tărit înfiinţarea alor trei „Secţiuni ştiinţifice“, până la 1877 
şi 1900 când s'au înființat cinci Seeţiuui, activitatea lor s'a 
mărginit mai ales la munca singuratieilor membri, la co- 
laborarea la revista „Transilvania“, la câte-o şedinţă plenară 
anuală şi la ședința festivă ee se ţinea cu prilejul adunării 
generale a „Astrei“. 

Istoricul lor dela înfiinţare până la 1911, la jubileul de 
:50 de ant al „Asoetaţiunii“, s'a publeat în Nr. jubilar al 
„Transilvaniei“ (p. 331) din 1911. Activitatea semnalată atei 


1) Mai mult în „Spicuirile din îndrumările eulturale ale foştilor 
rezidenţi“, în „Transilvania“, Nr. 2, a. c. 


211 


cuprinde îndeosebi anii 1900—1911, în care restimp -aw 
funcționat cinei Secţiuni, cu o activitate în creştere. Ra- 
portul din numărul jubilar prezintă, pe anii amintiţi, un 
tablou detaliat despre muncea Secţiunilor. 


Aici vom aminti dintre lucrările editate de „Astra“ cu 
concursul Secţiunilor până la 1811: „Enciclopedia română“, 
„Dicționarul numelor de localităţi cu poporaţiune română din 
Ungaria“ şi „Biblioteca poporală“ a „Astrei“, care ajunsese: 
la 11 numere. De asemenea Secţiunile au censurat lucră- 
rile înaintate pentru premiul Andrei Mureșanu (300 eor.).. 


~ in ecele următoare vom relata, după rapoartele pu- 
blieate în „Transilvania“, momentele mai importante din ae- 
tivitatea Secţiilor începând eu anul 1913. „Biblioteea popo- 
rală“ a ajuns la 21 numere, având 11.851 abonaţi (în taxa 
de membri ajutători) dintre cari 9536 plugari. Sa adunat: 
material pentru un „Dicționar portativ al cuvintelor româ- 
nești puţin cunoscute“, care însă nu a apărut. Sau ţinut: 
multe conferinţe pentru intelectuali de către membrii Sece- 
țiilor. Secţiunile recomandă lucrări pentru Biblioteca cen- 
trală şi Biblioteca poporală. Secţiunea școlară a publicat: 
un studiu, „Chestiunea manualelor în şeoalele noastre se- 
cundare“ în „Transilvania“ şi retipărire. 


Aceeaşi Secţie se preocupă de unificarea planului de: 
învăţământ în toate şeoalele normale din Ungaria (prepa- 
randii). Ba alege 115 membri corespondenţi, între cari şi: 
11 Reuniuni învăţătoreșiti. 


Anul 1913. Se continuă publicarea „Bibliotecii popo- 
rale“ până la Nr. 83. Se discută reorganizarea „Transil- 
vantei“ şi publicarea „Dicţionarului neologismelor și pro- 
vincialismelor“, încredinţat a-l redacta fiind Ranea Hodoș.. 
Din donaţiunea U. Stroescu se înfiinţează biblioteci popo- 
rale. S'a discutat aranjarea cursurilor de vară, în diferite: 
centre. Membrii Seeţiilor au ţinut conferinţe în deosebite 
oraşe ardelene, au recensat lucrări prezentate „Astrei“.. 
in Secția școlară se discută mai departe chestiunea ma- 
nualelor de învățământ, a reformei învăţământului secundar: 
şi a grupării tuturor profesorilor și învăţătorilor în sub- 
secţii ale celei şcolare. 


Anul 1914. Raportul general arată că activitatea Sic: 
lunilor a fost sistată. Dintre membrii lor au murit în răsboiu 
Alexandru Bogdan, Horaţiu Deac, Vasile Micula și Avram: 
Sădean. „Biblioteca poporală“ a „Astrei“ ajunge la Nr. 44. 

„Transilvania“ apare, din lulie—Decemvrie, Tute. un singur- 
număr, cel administrativ. 

Anul 1915. Din „Transilvania“ apar 2 numere, din „Bt-- 
blioteca poporală“ numai „Calendarul“. 


a1a 


“Anul 1916—1917. Apar 2 numere din „Transilvania“ şi 
„Calendarul“. Se fac donaţii de 2573 coroane pentru „Bi- 
blioteca poporală“, rămasă fără abonaţi ca membri ajutători. 


Anul 1918. Se prezintă adunării generale regulamentul 
modificat al Secţiilor. Din Dicţionarul neologismelor ete. 
s'au redactat câteva litere. 


Anul 1919. Se discută probleme actuale, se comemo- 
rează membrii decedați în răsboltu, se propun diferite con- 
silii dintre membri Seeţiilor. S'a retipărit „Dicţionarul nu- 
mirilor de localităţi“ eu rectificările cuvenite. Se fae di- 
ferite propuneri, în toate Seeţiile, în legătură cu activitatea. 
lor în România mare. 


Anul 1920. Chestiuni de organizare. Conferinţe. Co- 
laborări la rev. „Transilvania“. „Biblioteca Op E: ajunge 
la 100 numere. 

Anul 1921. Conferinţe. Colaborări la » Transilvania“. 
Conferințe la sate. O serie de conferințe la "Cluj a Secției 
Istorice. Aceeaşi Secţie adună material pentru o lucrare 
asupra „Jertfelor românilor din Transilvania“ pentru care 
a oferit un premiu distinsul publicist englez Seotus Diator. 


Anul 1922. „Biblioteca poporală“ ajunge la 110 numere. 
Se primește spre publicare lucrarea intrată la concursul 
S. Viator: „Revoluţia din 1918 și unirea Ardealului cu Ro- 
mânia“ de l Clopaţel. Secţiunea istorică primeşte spre 
publicare o lucrare a dlui T. Păcăţean, asupra anilor 
1848/49, pentru care s'a publicat concurs cu un premiu 
de 10.000 bei. 

Di Dr. Gh. Preda, din Secţia medicală, propune, întrun 
raport, un plan întreg de muncă a Secției: sporirea numă- 
rului membrilor ei, sediul, pentru moment, în Sibiu, agende: 
studiarea chestiunilor de salubritate publică, cursuri, pre- 
legeri, broşuri, combaterea plăgilor sociale. papularizarea 
cunoştinţelor higienice (mortalitatea copiilor!), susţinerea 
chestiunilor de asistenţă și oerotiri sociale (invalizi, bătrâni, 
infirmi mintali, ete.), ereiarea reuniunii de temperanţă, dis- 
pensarii, sanatorii ete., strângerea materialului de medicină 
populară, censurarea lucrărilor de specialitate în cadrele 
societăţii noastre, propagarea și publicarea în publicaţiile 
„Astrei“ a lucrărilor medicale, în eonţelegere cu organele 
oficiale ale Statului. (Revista „Transilvania“, 1922, pag. 95—6.) 

Se hatăreşte la propunerea Seeţiei şcolare come- 
morarea centenarului morţii lui G. Lazăr. 

Sulisecţia medicală Sibiu — în ședința din 13 şi 20 Dec. 
1922, a luat hotărâri asupra chestiunilor: organizarea sub- 
secţiilor medicale, publiearea. unei lucrări populare asupra 
sifilisului (raportul Dr. Nicoară — Reghin), întocmirea unet 


213 


lucrări de geografie medicală în cuprinsul Ardealului. 
(Planul lucrării elaborat și publicat în „Transilvania“ 1923, 
pagina 449, de președintele subsecţiei medicale Sibiu, 
Dr. Gh. Preda.) 


Anul 1933. In şedinţa plenară președintele relatează 
despre marile festivități eu prilejul vizitei „Astrei“ la Bucu- 
veşti, Breaza și Văleni, și pune în discuţie planul serbă- 
rilor de comemorare a lui Avram lancu. In decursul anului: 
conferinţe, colaborări la „Transilvania“ şi veciniea pro- 
blemă a organizării şi reorganizării Seeţiunilor. 


Anul 1924. Noua organizare a Seeţiilor, în 10, cu un 
nou regulament. In cursul anulut se constitue, eu o nouă re- 
grupare a membriior. Activitatea: conferințe, colaborări 
la „Transilvania“. 

Dl Dr. Gh. Preda, veferează, în „Transilvania“, 1924, 
pg. 24—27, despre studiile întreprinse, în numele Secţiei 
medieale. „Câteva însemnări din studiul geografiei medicale 
a Ardealului“, (studiu de ordin antropo-fiziologie, privitor 
la locuitorii din anumite regiuni ale Ardealului.) 


Anul 1925. Şedinţa plenară se ţine pentru întâia oră 
la Cluj, la 21 Mai. Se hotărește eolecţionarea biografiilor 
românilor ardeleni cart au merite culturale. Se discută 
problema cooperării eu celelalte societăţi culturale. Con- 
ferinţe. Colaborări la „Transilvania“. Se hotăreşte parti- 
elparea la jubileul liceului din Braşov, să se continue 
Biblioteca poporală și cea pentru intelectuali a „Astrei“. In 
aceasta din urmă apare „Contribuţi! la istoria ziaristicel 
române din Ardeal“ de 1. Lupaş, și „Prefectul Constantin 
Novean“, de S. Dragomir. Se intervine la guvern pentru 
o mai bună îngrijire a arhivelor orăşeneşti și judeţene 
din Ardeal. 


Anul 1926. S'au discutat în şedinţe plenare probieme 
ale Secţiei medteale şi biopolitice. Preocupări de mun- 
citorimea industrială. Se discută mijloacele pentru a în- 
druma pe intelectualii ardeleni să revină la lectură, „Astra“ 
punându-se în fruntea acţiunii. Propagandă mai intensivă 
prin publicaţiile „Astrei“. Să se tipărească broguri de popu- 
lavrizare a știinţii, în bibliotecile Secţiunilor. 

Anul 1927. Secția medicală publică în biblioteca euge- 
nică şi biopolitică: „Igiena Nafiunii“ de l. Moldovan; „Bto- 
politică“, de |. Moldovan, „Infecția tuberculoasă și profilaxta 
ei“ de luliu Haţiegan; „Cancerul“ de 1. lacoboviei; „Tra- 
tamentul tuberculozei pulmonare“ de L. Daniello; „Bolile 
contagioase“ de l Gota; „Bolile venerice“ de Dr. Tătar; 
„Alcoolismul“ de |. Niţescu; „ingrijirea copilului“ de Dr. 
lancu. Aceeaşi Secţie o serie de conferințe cu proecţiuui 


314 


1a Universitatea din Cluj. A ţinut, cu eoncursul facultăţii 
de medicină Cluj, un curs de perfecţionare pentru mediei, 
dela 1—8 Iulie. 

Secția literară a premiat lucrarea: D. lueaciu, scrisă 
de membrul e! Al. Ciura pentru Biblioteca poporală a 
„Astrei“. A publicat concurs cu premiu pentru lucrarea 
„Vieaţa și opera lui G. Barițiu“. 


LA 


Inainte de reorganizarea Seeţiilor, eu numărul sporit 
la 9 apoi la zece, (Secţia femenină), chiar și după regula- 
mentul lor de funcționare, publicat la 1925, ele se întru- 
neau, de obiceiu înfr'o şedinţă plenară anuală, la Sibiu, 
mai pe urmă la Cluj. După noul regulament data acestei 
şedinţe s'a fixat la 21 Mai, serbătoarea sf. Constantin şi 
Blena, prevăzându-se ca să se ţină în diferite oraşe. Din 
1928 s'a ţinut însă mereu la Cluj, dată fiind împrejurarea 
că cei mai mulţi membri ai Seaţiilor, atât cei activi, cât şi 
corespondenţi, își aveau domiciliul în acest oraș. 

Regulamentul din 1925 mai prevede câte cel puţin 
două ședințe la an, ordinare, pentru fiecare Secţie, şi o 
şedinţă festivă, eu prilejul adunării generale a „Astrei“ din 
fiecare an. Şedinţa festivă nu era dealtfel o inovaţie a 
regulamentului, fiind, dela înfiinţare, în tradiția „Astrei“. 
Cu prilejul acestor ședințe festive, încadrate în programul 
general al festivităților, a conferenţiat, de obieeiu, câte un 
membru al Secţiilor, uneori au fost și două conferinţe. 

In 1928, fiind preşedinte regretatul Vasile Goldiș, care 
a lărgit așa de mult cadrele preocupărilor „Astrei“, sa 
inchiriat la Cluj un local pentru trebuințele „Astrei“, în- 
deosbi pentru Seeţii şi despărțământul din Cluj al socie- 
tății, eonstătător din o sală mare de şedinţe şi una mai 
mică, pentru a sluji de birou secretariatului general al 
Secţiunilor, inființat tot la începutul anului 1928. Afară de 
una — cea artistică, — toate Secţiile își aveau preşedinţii 
în Cluj, dar nici ele, nicit despărțământul, nu-şi aveau un 
local propriu, ceeace împledeca mult activitatea lor. Do- 
calul n'a putut fi însă ţinut decât doi ant, comitetul central 
nemai putând acoperi chiria, din lipsă de mijloace. 

incepând cu anul 1928 programul de muncă al Sec- 
țitor s'a îmbogăţit şi, în parte, s'a și realizat. Pe lângă 
lucrările şi şedinţele fiecăret Secţii, începând cu acest an 
s'au ţinut mai multe ședințe plenare în cursul fiecărui an 
de activitate, în cari s'au făcut valoroase comunicări şi 
conferințe, după eari au urmat discuţii publice asupra lor. 
incepând cu acelaș an membrii Secţiilor au putut colabora 


215 


mai intensiv la redactarea revistei „Transilvania“, hotă- 
rându-se ca fiecare Secţie să delege un membru în co- 
mifetul de redacție al revistei, redacţia pentru Cluj fiind 
încredinţată secretarului general al Secţiilor. Revista „Tran- 
silvania“ a apărut regulat în anii 1928 și 1929 în câte 5—6 
coale de tipar, ca o revistă de cultură şi educaţie. Tot 
dela această dată Secţiile au pregătit sau au recomandat 
serierile apărute în Biblioteca poporală a „Astrei“, şi au 
pregătit material pentru conferinţe poporale. 

S'au discutat la începutul anului problemele care ar 
fi de tratat îndeosebi în cursul anului respectiv în con- 
ferinţele ce erau de ţinut în despărţămintele „Astrei“. Din 
discuţiile urmate în şedinţele plenare sa stabilit că una 
din datoriile principale ale Secţiilor, e chiar aceasta: să 
stabilească, pe cât e cu putinţă, o directivă unitară în pro- 
paganda culturală a „Astrei“, indicând comitetului central 
problemele mai actuale, în fiecare an, asupra cărora să 
se stărue în propaganda culturală. Indatorirea aceasta a 
fost satisfăcută, chiar până azi, numai în parte, din motivul 
că Seeţiile trebuiau să dea nu numai problemele, ci să le 
şi lucreze în conferinţe-tip. Unele dintre acestea s'au lucrat, 
în fiecare an, altele au rămas numai în intenţie. 

Principalul motiv ce a împiedicat Secţiile în această 
activitate a fost lipsa mijloacelor materiale cu cari să se 
tipărească aceste conferinţe. Ble nu mai puteau apare nici 
în „Transilvania“, deoarece din lipsă de mijloace materiale 
revista nu a mai apărut, ani în şir, decât odată, cu mate- 
rial administrativ pentru adunarea generală a „Astrei“. 


* i Ed 

Vom spieui în cele ce urmează, momentele mai prin- 
cipale din activitatea Secţiunilor în şedinţele lor plenare 
1928—1936. Comunicări şi conferinţe, în cadrele Seeţiunilor 
plenare s'au ţinut următoarele: Anul 1928 1. Agârbiceanu, 
„Românii din Ucraina“; G. Bogdan-Duică: „Nordul și Sudul 
Ardealului“ între anii 1810—1815“, după călător! streini; 
Dr. L. Daniello: „Copilul şi infecția tubereuloasă“; Vietor 
Stanciu: Prezentarea lucrării „Speologia“ de Em. Racoviţă, 
din biblioteca Secţiunii ştiinţelor naturale; Dr. S. Dragomir: 
„Bpocele principale din Istoria românilor“ de l. Lupaș, 
lucrare apărută în biblioteca Seceţiunii istorice, — prezentare. 

La 29 April 1928, în cadrul festivităţii aranjată de 
Secţii pentru „Unirea Basarabiei“, în Aula Universităţii au 
ținut cuvântări G. Bogdan-Duică, |. Lupaș și l. Agârbi- 
eeanu. ba 2 Mai, Vasile Ulaicu a conferenţiat în sala 
Prefecturii despre „Doctrina poporală în economia politică“. 


26 


ba 14 Mai 1928, la comemorarea lui G. Coşbuc, eu 
prilejul împlinirii celor 10 ani dela moarte, festival subt 
patronajul „Astrei“, au vorbit următorii membri ai Seeţiilor: 
Octavian Goga (în numele Academiei), G. Bogdan-Duică 
(în numele Universități), l. Agârbiceanu (în numele Sec- 
ţiilor), 4. Bârsan (în numele Teatrului Naţional). 

In şedinţa plenară dela 16 Mai 1928: Silviu Dragomir 
„ece ani de stăpânire românească în Ardeal“; Mihail 
Şerban: „Biblioteca Secţiunii social-economice“; Sabin 
Oprean „Biblioteca Secţiunii geografice“ (prezentări). 

La 17 Mai, cu prilejul serbătoririi în Aula Universităţii, 
a Abatelui Zavoral, din partea Secțtilor a vorbit A. Ciortea, 
In şedinţa plenară dela 31 Mai: Dr. luliu Haţiegan: „Ingri- 
jirea și alimentarea copilului“, de Dr. A. lancu, apărută în 
Biblioteca Secţiei medicale. 

In sedinţa dela 16 lunte: Dr. S. Bornemisa și |. Clo- 
poţel: Mijloacele de desfacere a publicațiilor „Astrei“. ba 
29 lunie şedinţa plenară de sfârșit de an, sub preșidenţia 
lui U. Goldiș. 

Şedinţa plenară de sfârșit de an 29 lunie, cu ample 
discuții asupra programului de viitor. 

Şedinţa dela 20 Sept.: „Numiri toponimice păstorești 
din munţii Bârsei, Buzăului Şi Deancei“. Şedinţa dela 16 
Oct. T. Filipescu: „Voivodirea sârbească“. 


La 26 Oct.: &Serbătoarea republicii Cehoslovace, 
vorbese l. Agârbiceanu şi V. V. Tilea. La 27 Oct. Seeţiile 
au organizat un festival la Universitate cu prilejul seml- 
centenarului realtpirii Dobrogei. A conferenţiat D. Teodo- 
rescu despre „Trecutul Dobrogei și legăturile Ardealului 
cu ţinutul dela mare“. 

Şed. 15 Nov. se designează conferenţiari pentru adu- 
narea generală a „Astrei“, d-nii Sextil Puşcariu şi D. Teo- 
dorescu. 

Şed. 19 Dec. G. Bogdan-Duică: „Din scrierile lui 
Eftimie Murgu“. 


x 
x x 


Anul 1929. Şedinţa dela 10 lanuarie, l. Agârbiceanu: 
„Poezii poporale de pe Câmpia Ardealului“ de l. Podariu; 
prezentare. Şedinţa dela 24 lanuarie l. Lupaş: „Uun vlădică 
român în Ardeal la 1397“. Comunicare. Şedinţa dela 14 Febru- 
arie, Silviu Dragomir; „Un tribun ardelean refugiat în Bu- 
curești şi Moldova în anul 1848—49“. Şedinţa dela 28 Fe- 
bruarie G. Giuglea: „Călătoriile unui călugăr moldovean 
în s. XIX“. Comunicare. Şedinţa dela 7 Martie: Em. 
Panaitescu: „Cercetări și săpături arheologice în Dacia 
superioară“. Şedinţa dela 13 Martie, G. Bogdan-Duică: „O 


217 


descriere a Maramureşului la 1650“. Şedinţa dela 26 Aprilie, 
Dr. 8. Stanca: „Mânăstirea Rămeţului“. Comunicare. La 
31 și 22 Mai, şedinţa plenară de sfârşit de an a Secţiilar. 
In ședința dela 13 Septemurie se citeşte adresa Comitetului 
Central din 24 August 1936, prin care cu anul 1930 se 
sisteasă : subvențiile acordate Secţiilor, chiria localului din 
Cluj, sistarea secretariatului Seețiilor, din motive bugetare. 

Cu 1931 nu mat e luată în buget nici revista „Transil- 
vania“, din aceleași motive. ln ședința dela 21 Septemvrie: 
se hotăreşte a se cere Adunării generale rectificarea bu- 
getului referitoare la Secţii și revista „Transilvania“. ba 
6 Octomurle, şedinţa festivă la Adunarea generală dela 
Turda. A conferenţiat: G. Bogdan-Duică; „Un examen la 
şcolile din Blaj în 1799“ şi Vasile Vlaicu: „ldealurile eco- 
nomiei naţionale“. Şedinţa dela 14 Noemvrie: „Ce a văzut: 
naturalistul Gestini la noi în 1780“. ln ședința dela 5 De- 
cemorie: G. Bogdan-Duică: „Călăloriile prin părţile româ- 
neșşti ale lui |. G. Woll la 1834 şi 1840“. 

Anul 1930. Şedinţa dela 30 lanuarie, Secţiile, din 
disponibilul propriu, mai închiriază localul pe un an, Co- 
mitetul Central nemai putând ajuta. Şedinţa dela 26 Martie 
se ocupă cu problema reorganizării „Astrei“. La 10 Aprilie 
se stabilesc următoarele conferinţe publice, cari s'au ţinut 
la Universitate. 

G. Bogdan-Duică: „Diteratura ca factor al conştiinţii 
naţionale“; |. Lupaș: „Cunoaştepea trecutului ca factor al 
conștiinţii naționale“; V. Stanciu: „Bogăția solului și cul- 
tura maselor“; Petre Suciu: „Clasele sociale românești“; 
V. Vătăşan: „Inceputurile arhitecturii religioase la români“. 
Da 14 lunie s'a ţinut şedinţa plenară de sfârşit de an. Sa 
luat o moţiune pentru înființarea unui Cămin cultural, un 
local al „Astrei“ în Cluj, unde nu avem nici un local pro- 
priu în scopurile „Astrei“. 

La 15 Septemvrie se lansează un apel pentru cursu- 
rile „Universităţii poporale“, deschisă de Seeţiunile „Astrei“. 

Ga 27 Septemvrie se fixează cursurile şi conferenţiarii. 
In şedinţa dela 30 Septemvrie se stabilește orarul. ba 
16 Noemvrie programul definitiv. La 24 Noemvrie se des- 
chid cursurile şi se închid la 12 Februarie 31. 

Anul 1931. Continuarea cursurilor dela „Universitatea 
poporală“. S'au ţinut şedinţe plenare 16 Martie, şi de 
sfârşit de an la 21 Mat. 

Cu începerea anului 1931, Secţiile nu mai dispun de 
niei un local şi şedinţele le ţin în diferite birouri. La 
16 Decemvrie, Secţiile deleagă pe G. Bogdan-Duică să 
vorbească în numele „Astrei“ la festivalul dela Teatru! 


218 


Naţional cu prilejul serbătoriei lui Oct. Goga, care a im- 
plinit 50 ant. Da 12 Mai o ședință a preşedinţilor Seeţiilor. 
Şedinţe plenare, nemai având local, nu se mat pot ţine. 


Anul 1932. Sedinţa plenară de fine de an în sala 
Primărie! la 6 lunie. ln ședința dela 17 Decemvrie. Secţiile 
la propunerea Soc. de Radio hotărăse să conferenţieze 
prin membri! săi, dacă li se dă un carnet C. F. R. și 
cheltuelile. In şedinţa dela 22 Decemvrie președintele L 
Moldovan face o expunere asupra activităţii „Astrei“ şi 
propune înfiinţarea Secţiei! demografice. 


Anul 1933. Secţiile sunt adăpostite, eu aprobarea Mi- 
nisterului Muncii, într'o sală a Căminului de ucenici din. 
Calea Moților. Sala e departe de centru. Şedinţa dela 
11 lanuarie, se începe discuția proiectului de lege asupra 
culturalizării maselor, întocmit de guvern. Analizarea lui 
se continuă în ședința dela 12 lanuarie. ln şedinţa dela 
7 Martie se propun numerele ce au să apară în Biblioteca 
poporală a „Astrei“ pe anul în curs, angajându-se să scrie 
broşuri: l. Lupaș: „Scurt manual de Istoria românilor“, 
S. Oprean: „România Țara noastră“, l. Spârehez: „Porun- 
cile sănătăţii“, Seb. Stanca: piesă teatrală, Sept. Popa: 
„Fiori din grădina raiului“. Conferinţe la Radio sunt gata 
a ţinea 31 membri ai Secţiilor. Şedinţa dela 8 Martie se 
discută un proiect de culturalizare, întocmit, în numele 
„Astrei“ de preg. luiiu Moldovan, şi un proiect nou al 
Ministerului. In ședința dela 5 Aprilie, l. Clopotel, ţine: 
conferinţa: „Astra şi Cooperaţia“, ședința plenară de sfârşit 
de an se ţine la 27 Mai. Da ședința festivă a adunării 
generale Brașov, Dr. S. Manoilă ţine o conferință „Situaţia 
demografică a Româniet“, l. Agârbiceanu o vorbire la 
popor: „Puterea conștiinţi! naționale“. ln şedinţa dela 17 No- 
emvrie se discută planul de activitate al Seeţiilor, și se: 
alege o echipă de muncă dintre membri din 12 iaşi. 


Anul 1934. |n şedinţa dela 12 lanuarie S. Dragomir, 
face o expunere asupra Secției demografice. tultu Haţiegan 
„Conferinţe tip.“ Se fixează subiectele pentru conferințele: 
poporale. In ședința dela 31 lanuarte C. Petran ţine edn- 
țerinţa: „Istoria artei în serviciul revizuirii şi antirevizuirit“.. 
In ședința dela 23 Februarie, l. Moldovan parentează pe 
D. Goldiș şi St. C. Pop; luliu Haţiegan, în continuare, vor- 
beşte despre „Conferinţele tip“. Se primese manuscrisele 
recensate pentru Biblioteca paporală a „Astrei“. $edinţa: 
dela 6 Martie, Al. Borza, face comunicarea „Muzeul eul- 
tural al Ardealului“. in şedinţa dela 20 Aprilie se deleagă 
membri cari să luereze cu biga antireviaionistă pentru 
organizarea unei expoziţii istorice la Cluj, în acest înțăles. 


219 


făcând si „Astra“, mai înainte un apel prin „Transilvanta“. 
ln ședința pleuară dela 30 Aprilie, Em. Pop, prezintă con- 
jerinta tip.: „Cruţaţi pădurile“. Da 21 Mai şedinţa plenară 
de sfârșit de an., Ga 8 Septemorie ședința festivă a Sec- 
țiilor la adunarea generală. din Târgul Mureş. Vorbeşte 
Sext. Puşcariu despre „Perspective literare“. Şedinţa ple- 
nară dela 16 Noemurie e închinată comemorării regre- 
tatului preşedinte del. al Seeţiilor şi preşedinte al Secţiei 
literare G. Bogdan-Duică. Vorbese |. Moldovan, preşe- 
dinte, lon Agârbiceanu și Olimpiu Boitoş. 

Se anunță materialul censurat de Seeţii pentru Biblio- 
teca poporală a Astrei. 

Anul 1935. Şedinţa plenară dela 25 lanuarie, |. Matet 
face o comunicare despre „Nicolae Cristea“, Dumitru 
Petruţ despre „Zaharie Boiu“, eu prilejul împlinirii unui 
veac dela naşterea lor. Se discută materialul pentru Biblto- 
teca poporală a „Astrei“. In ședința plenară dela 19 Febru- 
arie Dr. O. Râmneanţu face o comunicare asupra „Cerce- 
tărilor din Secuime“. In şedinţa plenară dela 7 Martie fae 
comunicări Dr. Dantello, „Ancheta dela Măgura“, luliu Mol- 
dovan: „Problema populaţiei din Secuime“. ln şedinţa 
plenară dela 28 Martie Tiberiu Morariu: „Ancheta dela 
Măguri, subt raport etnografie și topo-geografie“. 

D. Prodan: „Originile satului Măguri“. In şedinţa ple- 
nară dela 11 Aprilie, Romul Duia face comunicarea: „Așe- 
zări rurale în România şi vechimea lor“. la 21 Mai se 
ţine ședința plenară de sfârșit de an. ha 12 lunie o șe- 
dinţă a preşedinţilor de Secţii. 

“La 7 Septemvrie şedinţa festivă cu prilejul congre- 
sului „Astrei“ la Satumare. St. Manciulea conferenţiază 
despre „Românii la graniţa de Vest“. La 5 Decemvrie în 
şedinţa plenară Dr. O. Râmneanţu face o comunicare despre 
„Problema depopulării Banatului“. In ședința plenară dela 
19 Decemvrie Coriolan Petran ţine conferinţa: „Influenţa 
artei românești asupra altor arte“. 

Anul 1936. Semestrul întâi s'a procedat la constituirea 
fiecărei Secţii. in urma propunerii făcută de Seeţii, adu- 
narea generală din Satumare a modificat regulamentul 
Seeţiilor, hotărându-se ca membri activ! și corespondenţi 
să se aleagă din 5 în 5 ani. 

- Asupra acestor constituiri se află datele în rapoartele 
fiecărel Secţii către şedinţa plenară de sfârșit de an, ţinută 
la 20 Mai, şi publicată la partea administrativă a „Tran- 
silvaniel“. 

intre 26—30 Martie s'au ţinut următoarele conferinţe 
şi comunicări: 


220 


Ştefan Manciulea : „Românii din Uagaria“; Vas. Vlaicu: 
„Cooperativele noastre cele mai vechi“; A. Gociman: 
„Problema românilor din regiunea secuizată“. |. Matei: 
„Pemeiurile de teri şi perspectivele de mâne ale Unităţii 
naţionale“. La 20 Mai s'a ţinut ședința plenară de sfârşit 
de an. 

* za * 

ln afară de lucrările săvârşite în ședințele plenare 
arătate în rândurile de mai sus, Secţiunile „Astrei“ s'au 
ocupat în şedinţele lor plenare şi cu următoarele chestiuni 
de mare însemnătate. 

Cu prilejul împlinirii alor 10 ani dela unirea Ardea- 
lului di S. Dragomir a propus ca membrii Seeţiilor să pre- 
gătească o lucrare „Ardealul românesc“ în mai multe vo- 
lume, pe care să o editeze „Astra“ cu ajutor dela Stat. D-sa 
a elaborat un plan al acestei lucrări care s'a desbătut în 
mai multe şedinţe plenare. S'au angajat colaboratori după 
diferitele specialităţi și materialul a și început a intra la 
directorul lucrării Dr. S. Dragomir. Guvernul, deșt a fost 
sesizat, n'a dat ajutor pentru tipărire „Astrei“, ci unei co- 
misii aparte, care a fost, dealifel, nevoită să apeleze tot la 
membrii Seeţiunilor. Și astfel, a apărut lucrarea comemo- 
rativă nu subt auspiciile Seeţiunilor, ei în mare parte, cu 
materialul luat pentru volumele ce le pregăteau Secţiile. 
Desigur lucrarea ar fi avut un mat mare răsunet în stră- 
inătate dacă nu avea un caracter quasi-ofieial. 

ln primăvara anului 1930, Aprilie 24, 25 și 26, sa 
tinut la Sibiu „Congresul cultural“, din iniţiativa preşedin- 
telui D. Goldiş. Materialul acestui congres și raportorii 
singurațicelor probleme, au fost cei mai mulţi membri at 
Secţiunilor „Astrei“. La congres au luat parte la discuţii 
O. Goga, G. Bogdan-Duieă, l. lhupaş, S. Dragomir, luliu 
Haţegan, |. Agârbiceanu. ' 

Asupra lucrărilor acestui congres nu vom stărui aici, 
întrucât ele au fost publicate întrun mare volum, care nu 
va putea fi trecut cu vederea la redactarea nici unui proiect 
de lege referitor la organizarea culturalizării maselor. 

De asemenea Secţiunile au examinat în mat multe 
şedinţe două proiecte de lege ale Ministerului Instr. publice 
în legătură cu armonizarea activității Seeţiilor culturale și 
opera de culturalizare a maselor și au prezentat și un 
proiect propriu. A trimis şi delegaţi la ședințele pregăti- 
toare ale „protectului, ţinute la Bucureşti (lul. Moldovan, 
lul. Haţegan, l. Agârbiceanu). 

ln 1930—1931 (Nov.—Febr.) Seeţiuaile „Astrei“ au or- 
ganizat o „Universitate poporală“ la Academia de Comerţ 


221 3 


din Cluj. Scopul lor se arăta întrun apel, din care vom 
cita începutul. 

„Secţiunile literare- ştiinţifice ale „Astrei“, luând în 
considerare că în Cluj avem o numeroasă populaţie ro- 
mânească: slujbași inferiori, miei negustori, comercianţi, 
meseriași, muncitori ealificațt, calfe ete. cari dela Unire 
au putut avea prea puțin contact eu cultura și știința ro- 
mânească, intenţionează să înfiinţeze o „Universitate po- 
porală*“ pentru îmbogățirea cunoștințelor acestui publie și 
incadrarea lui sufletească în ritmul vieţii și actualităţii cul- 
turale, ştiinţifice, economice şi naționale româneşti“. 


Cursurile au început la 24 Nov. și au ţinut până la 
12 Februarie, zilnice eu două ore, dela 7—9 p. m. Au ținut 
aceste cursuri: G, Bogdan-Duică: Literatura română; Al. 
Fiorinesecu: Geografia economică a României; l. lupaş: 
Istoria României; D. Rusu: Pregătirea industrială sub 
raport psihologie şi practic; Pavel Roşca: Educație și 
cultură; A. Florinescu: Decinii României; l. Agârbiceanu: 
Lecturi biblice; l. Chirilă: Constituţia României; C. Sude- 
teanu: Curs de limba română pentru iniţiaţi; M. Zolea: 
Igienă aplicată; Vas. Vlaicu: Beonomie politică; A. Bena: 
Enciclopedie muzicală. 

Experienţa făcută a fost satisfăcătoare. Dar, neavând 
Seeţiile un local propriu, nu s'a mai putut continua. S'au 
suplinit, în parte, prin conferințele ţinute de către membrii 
Secţiilor la diferite Reuniuni (meseriaşi, a femeilor, la 
armată, la fabrici etc.). 

Secţiile s'au ocupat asemenea cu reeditarea, com- 
pletată a „Enciclopediei române“, s'a elaborat un plan de- 
tailat, sub conducerea dlui S. Puşcariu şi în colaborare 
cu Fund. regale. Dar din lipsa mijloacelor materiale, lu- 
erările au rămas în proiect. 

La propunerea Secţiunilor sa înființat la Cluj un 
„Oficiu pentru desfacerea publieațiunilor Astrei“, pus sub 
conducerea dlui Gr. Mărcuș, care după un an de funeţio- 
nare, în care abea s'a putut organiza, a trebuit să înceteze, 
tot din lipsa de mijloace materiale. Se intrase în anii când 
„Astra“ — ca şi dela 1932 încoace, nu mai primea sub- 
venţii de nicăiri. Organizarea acestui oficiu a umplut multe 
din ședințele Seeţiunilor „Astret". 

Secţiunile au luat în desbatere încă din 1929 problema 
presei poporale, simțindu-se nevoia unui organ poporal al 
„Astrei“. Lipsa de mijloace pe de-o parte, iar pe de alta 
faptul că țărănimea nu citeşte bucuros un ziar dacă nu 
aduce știri politice, iar „Astra“ nu poate face politică, au 
determinat Secţiunile să afle alt mijloe de a sta în legă- 


222 


tură săptămânală cu masele ţărăneşti. Sa hotărât ca 
fiecare secţie să pregătească material de actualitate, din 
domeniul său, pe care să-l prelucreze poporal secreta- 
riatul general al Seeţiunilor și să-l publice în principalele 
gazete poporale. Aceste articole săptămânale, serise toate 
de secretarul general al Secţiilor sau publicat şi se 
publică mat ales în următoarele foi pentru popor: „Foaia Po- 
porului“- Sibiu, „Unirea Poporului“-Blaj, „Foaia Noastră“ şt 
„Glasul Ardealului“-Ciuj, „Poporul Român“-Bucureşti, şi 
până de curând şi în „Cuvânt Moldovenesc“. Chişinău. Prin 
ele îndrumările „Astrei“ pe diferite terene ale preocupă- 
rilor ţărănimei, a luminat şi îndrumat mereu pe cititorii 
gazeteior săptămânale, în mare majoritate țărani. Așa că 
secretarul general al Seeţiilor e şi redactorul poporal al 
„Astrei“ în publieistiea săptămânală. 
tř% 

In afară de activitatea relevată, în linii mari, mai sus, 
membrii Secţiunilor au recensat diferite manuscrise intrate 
pentru „Biblioteca poporală“ şi eea pentru intelectuali a 
„Astrei“. Rapoartele s'au redactat în seris şi au fost îna- 
intate comitetului central în Sibiu. 

Singuraticele Secţii, în afară de lucrările săvârșite în 
ședințele plenare, au ţinut anual mai multe ședințe și unele 
au desvoltat o intensivă activitate, relevată în rapoartele 
anuale către şedinţa plenară şi publicate în „Transilvania“, 

Cadrele acestui articol nu îngădue să stăruim amă- 
nunţit și asupra acestei activităţi. Vom releva numai acti- 
pitatea celor ce au depășit pe cea obişnuită. 

In primul rând este de recunoscut muncea Secjiunii 
medicale- biopolitice de sub preștdeuţia Dlui Dr. luliu Ha- 
țieganu și v.-p. Dr. luliu Moldovan, Secţiunea aceasta care 
a avut meritul principal la sublinierea în programul general 
al „Astrei“ a principiului biologie, a atras mai întâi aten- 
iunea societăţii româneşti de după Unire și a forurilor 
conducătoare, asupra grije! ce trebue purtată sănătăţii po- 
porului român de după Unire. Secţiunea a editat un „Bu- 
letin eugenie şi biopolitie“, care număr de număr a pu- 
blieati studii şi articole documentate, în cari s'au discutat 
cele mai arzătoare probleme în legatură cu sănătatea na- 
țiunii. Secţiunea medicală a organizat în echipe de muncă 
pe medicii români din Ardeal şi Banat, în toate centrele 
mai importante şi a pornit o adevărată cruciadă sanitară 
pe satele noastre. 

In conferinţe însoţite de proeeţiuni sute de mediei au 
coborât, Duminecile şi serbătovile, în mijlocul poporului, 
tratând toate boalele molipsitoare, arătând felul cum se 


223 3r 


poate feri omul de ete, relevând primejdiile lor. Echipele 
medicale ale Secţiei eu făcut consultări pe teren, au exa- 
minat populaţia din comune întregi. Unele echipe, cum a 
fost aceea din Munţii Apuseni, au cercetat întregi regiuni. 

Rezultatul lor a fost un strigăt de alarmă, carea 
atras atenţiunea opiniei publice asupra marei primejdii 
care ameninţă sănătatea poporului român. “Tuberculoza, 
sifilisul, alcoolismul, mortalitatea infantilă au ajuns să fie 
mai întâi știinţifie eunoseute ca tot atâtea rane ale naţiunii 
prin cercetările şi lucrările Secfiunii medicale și biopo- 
litice a „Astrei“. Pe lângă Buletin, Sectia a publicat în bi- 
blioteca sa o serie de lucrări în această materie, care au 
atras atenţiunea celor chemaţi asupra primejdiei ce ame- 
nință vitalitatea poporului român. Preocupările altor socie- 
tăți în această direeţiune au fost luate după strigătul de 
alarmă dat de Secţia medicală a „Astrei“. 

Tot din aceste preocupări a Secției sa pornit organi- 
zarea tineretului sătesc prin Subsecţia educaţiei fizice, care 
a realizat „Șoimii Carpaţilor“. Având lozinca unei edueaţii 
integrale, după principiul „Mens sana in corpore sano“, 
„Șoimii Carpaţilor“, înființaţi înainte de străjeri, au azi 
aproape una sută de organizaţii sătești. Ble s'au dovedit 
ca cele mat potrivite pentru a interesa populaţia satelor 
faţă de toate problemele „Astrei“. Azi „Șoimii“ nu sunt 
numa! organizaţii pentru exerciţii ce păstrează sănătatea 
trupului, ci au coruri, dau reprezentații teatrale în sate şi 
oraşe, chiar şi la Radio în București, participă la serbă- 
rile naţionale. 

Pentru răspândirea pe întreg teritoriul „Astrei“, ere- 
iatorul acestei organizaţii dl Dr. l. Haţegan a adus mari 
jertfe materiale, pentru a înfiinţa la Cluj un stadion, care 
la terminare va fi o mândrie a ţării și unde vor fi aduși 
pentru instrucție completă ţăranii, cari apoi vor fi condu- 
cătorii Şoimilor din satele lor. Sub ochii noștri, în aceste 
organizaţii, crese vlăstare sănătoase, iubitoare de ordine 
și disciplină, respectuoase faţă de autoritate, — înlătu- 
rându-se astfel pe încetul, scăderile morale produse de 
răsboiu și de demagogia politică de după răsbotu. 

Secția medicală biopolitică, împreună cu Subseeţia 
Educaţiei fizice vor rămâne, cu activitatea lor, ea un punct 
culminant în activitatea Secţiunilor „Astrei“ de după răsbotu. 

aka 

Secțiunea istorică, prin membrii ei, a ţinut cele mai 
importante conferinţe la toate festivalurile şi ecomemorările 
făcute în Ardeal, după Unire, începând cu comemorarea 
lui Avram lancu la Câmpeni. Ba a publicat în biblioteca 


224 


sa, două importante lucrări, datorite vicepreședintelui Sec- 
țiet lon Iupaş: „Bpocele principale din istoria românilor“ 
i „Revoluţia lut Horea“. 

Secțiunea literară, în afară de recensiunea celor mat 
multe lucrări pentru Biblioteca „Astrei“, prin membrul său 
Sextil Puşcariu, a publicat în Biblioteca „Astrei“ pentru 
intelectuali valoroasa lucrare: „Istoria literaturii române 
vechi“ şi pregătește o crestomaţie a prozei literare din 
Ardeal şi Banat. Mulţi membri ai Secţiei, pe lângă dife- 
rite conferinţe ţinute în oraşele Ardealului şi Banatului, au 
participat la propaganda la sate a despărțămintelor „Astrei“. 

Secțiunea social-economică, a luat asemenea con- 
cursul membrilor săi în cadrele despărţămintelor, ţinând 
conferințe poporale la sate, iar în biblioteca sa a publicat 
luecările: „Fapte, idei şi doctrine“ de N. Ghiulea; „Ade- 
văratul cooperatist* de N. Ghiulea; „Bănci poporale și 
cooperative“ de lon Pop Câmpeanu; „Din vieaţa coope- 
rativelor de consum“ de Gr. Mărcuș; „Cariere și profe- 
siuni“ de UD. Ulaicu; „Indicator de cariere și profesiuni“ 
de V. Ulaieu. 

Secțiunea științelor naturale a publicat valoroasa lu- 
erare „Speologia“ de Em. Racoviță și „Bogăţiile miniere 
ale României“ de U. Stanciu. Membrii ei au ţinut nume- 
roase conferințe de specialitate. 

Secţiunea geografică-etnografică a publicat: Sabin 
Oprean: „Secuizarea românilor prin religie“; Gh. Vâlsan: 
„O ştiinţă nouă: Etnografia“. (Celelalte lucrări apărute în 
biblioteca Seeţiilor sunt trecute la anul 1927.) 


Secțiunea juridică a ţinut la Cluj o serie de impor- 

tante conferinţe publice din domeniul dreptului. 
x i * 

De încheere trebue să relevăm acţiunea mai recentă 
a Secției medieale-biopolitiee în legătură cu două pro- 
bleme capitale ale românismului ardelean: Problema ro- 
mânilor din Secuime și aceea a depopulării Banatului. 

In amândouă. domeniile s'a adunat un material valoros, 
prin cercetări științifice la faţa locului, care nu sa putut 
tipări până acum din lipsă de fonduri. 

Cu colaborarea membrilor Seeţiunilor și subt ceon- 
ducerea dlui Silviu Dragomir, apare în al |ll-lea an marea 
publicație în limba franceză „Revue de Transylvanie“, subt 
auspiciile „Astrei“, revistă care a făcut mari servicii cauzei 
româneşti "în străinătate, și care a ajuns indispensabilă 
pentru combaterea revizionismului. Apariţia revistei „Gând 
românesc“ subt auspiciile „Astrei“, a fost salutată eu căl- 


225 


dură de opinia publică. Ea este redactată de membri ai 
Secţiuntilor noastre, şi are un bun nume literar în publi- 
cistica României întregite. 

Tot membri ai Secţiunilor redactează subt prezidenţia 
dlui luliu Moidovan „Transilvania“, care apare, de trei ani, 
ca buletin tehnic pentru propaganda cuiturală a „Astrei“, 
iar prin secretarul literar al „Astrei“, dl Horta P.-Petrescu, 
Biblioteca poporală și Calendarul. 

x E x 

Dela 1928—1934 Seeţiunile au fost conduse, în calitate 
de preşedinte delegat, de mult regretatul profesor univer- 
sitar şi preşedinte al Seeţiei itterare-filologice G. Bogdaa- 
Duică, care a dat activității lor un neprețuit concurs. Din 
Octomvrie 1934, le conduce preşedintele „Astrei“ dl luliu 
Moldovan, având ca secretar general pe subsemnatul. 

Spaţiul restrâns al acestui articol nu ne-a îngăduit să 
trecem nici la aprecieri de ordin general, nici la reluarea 
activităţii Seeţiunilor singuratiee în tot ee au realizat. Am 
fost constrânşi să ne mărginim la rezumatul sec al activi- 
tăţii lor, în linii mari. Cele două piedeci mari ce sau 
pus mereu în calea unei mai rodnice activități au fost: 
dibturile eu organizarea și reorganizările lor şi lipsa unui 
local propriu pentru ședințele comune. 


5r. 


Darul Astrei Jubilare: Şeoala 'Țărănească 
de Dr. V. llea. 


Timp de 75 de ani „Astra“ nu sa abătut de loc dela 
drumul eroit dintru început, spre inima satului românesc, 
ducător de lumină. Oricât am fi de nemulţumiţi de ritmul 
lent, în care progresăm, oricât de îndreptăţite ar fi eriti- 
cele, cari ni se potrivesc, putem afirma fără de exagerare, 
că, acum, ca și în trecut, intelectualii nici unui popor din 
vecinătatea noastră wau risipit atâta energie luminătoare 
și creatoare în întunerecul satelor, ea intelectualii noştri 
ardeleni. 

Sufletul acestor intelectuali a putut ţinea locul statului 
absent dela datorie, strein fiind și duşmănos, ori prea 
politielanizat; a putut compieta lipsurile educaţiei şcolare 
streine ori rău dirijate; a putut împreuna mânile celor 
două biserici, când se părea că nu nimerese drumul du- 
cător spre aceeaşi ţintă și tot el va putea pune capăt sbu- 
clumului unor vremuri de refacere. 


Un distins cărturar de dincolo, cutreierând Ardealul, 
s'a întrebat: — Unde-i „Astra“ la sate, penirucă eu nu o 
găsese? A căutat-o în eăminuri culturale, în biblioteci 
bogate, în spoiala ce se pune adeseori pe faţade, pentru 
a arăta ceeace ar trebui să fie. „Astra“ o găseşti și în 
case naţionale şi în biblioteci şi în alte instituţii ce s'au 
putut creia în multe locuri, în general însă ea trebue căutată 
în casele, în viața de toate zilele, în sufletul sătenilor. 
Acolo vei găsi cărţi, învăţătură, lumină, duse de „Astra“ 
şi îmbelşugat roditoare. 

In timpul din urmă preocupările „Astrei“ s'au erista- 
lizat în instituţia școalei țărănești, carve a luat avânt extra- 
ordinar în despărțămintele noastre, fiind primită cu multă 
insufleţire și înţelegere de săteni. 

Am putea aduna o mică bibliotecă din broşurile, con- 
ferinţele, articolele de ziar şi revistă, cari tratează despre 
această instituţie cu o vechime de abia trei ani. 

Personal am scris, de asemenea, multe despre munca 
noastră şi a altora, încât sar părea că nu sar mai cădea 
a scrie prea multe. Se impune, totuşi, o recapitulare, o 
punere la punct, care să însemneze o vreduică trecere 
peste pragul celor 75 ani de vieaţă ai „Astrei“. 


1. Mam întrebat altădată asupra motivului îmbuceu- 
rător şi atât de neobișnuit la noi, că o idee, şeoala fără- 
nească, cum de a prins atât de repede şi sa răspândit 
atât de mult? Activitatea de totdeauna a „Astrei“ wa fost 
alta, decât o școală ţărănească în germinaţie, care trebuia 
să răsară şi să crească, când ia venit vremea; lată 
explicaţia! 

2. Cereetător a! realităţilor sociale din satele noastre, 
d. prof. D. Gusti, a identificat nevoile noastre cu nevoile 
ţărănimii daneze, cari au trezit la vieaţă şcoala lui Grundtvig 
şi-a insistat, ca nimeni altul, asupra necesităţii şi posibili- 
tăţii de a creia şi la noi astfel de şcoli. 


3. Nu e lipsit de justificare faptul, că realizarea primei 
şcoli țărănești s'a făcut tocmai în Maramurăş. Nicăiri bo- 
găţiile biologice ale unei ţărănimi viguroase, dar necultivate, 
şi nicăiri bogăţiile pământului nu sunt atât de mari, ea în 
acest judeţ. Fructe cu aromă neîntâlnită nicăiri, păşuni 
producătoare de lapte, mai gustos decât în Blveţia, păduri 
de molid şi de stejar, cunoscute până departe peste Oeeane, 
minereuri şi sare, ce reprezintă imense bogății, ape mine- 
rale, dătătoare de sănătate, cari ţâșnese din sute de iz- 
voare și,“peste tot, frumuseți naturale şi o climă grasă, 
cari ar trebui să atragă mii şi mii de vizitatori, iar, alături 
de ele, românul, înlănţuit de puterile întunerecului. 


227 


Școala țărănească s'a născut din dorinţa de a împleti: 
cele două bogății și a le valorifica. 

4. După întâia şeoală ţărănească, în cadrele „Astreti, 
răsăvită ea un semn al primăverii roditoare, din ogorul 
desţelenit de „Astra“, au răsărit pretutindeni alte şi alte 
școli, dela Braşov la Salonta și dela Bistriţa pănă jos, la 
Oraviţa. In mai puţin de 3 ani au luat fiinţă vreo 71 de 
școli țărănești, pe tot cuprinsul Ardealului, multe din ele 
întrecând binişor gândul şi realizarea din Maramurăş. 


Comitetul central al „Astrei“, găsindu-se pe linia tra- 
dițională a înaintaşilor, a pus această instituţie în fruntea 
preocupărilor sale, tar preşedintele, dl prof. Dr. Moldovan, 
apostol al ideii, a făcut, cu indemnul șt fapta, să dispară 
orice șovăire şi să se înlăture orice piedecă. 

5. Realizările „Astrei“ au trezit alte realizări, în Bu- 
covina mai întâi, în Vechea Țară, îndată după aceea. 
„Fundaţia Culturală Regală“, îndeosebi, cu bogatele ei re- 
surse materiale și cu strălucitul prestigiu ai îndemnului 
Regal, va ridica instituţiile de acest fel de sub conducerea 
sa la un nivel corespunzător celor mai bune așteptări. 

După modestul congres al şeoalei țărănești din Ma- 
ramurăș, din iarna anului 1935, „Fundaţia Culturală Regală“ 
a organizat, la 7 lunie, a. c., un congres general al școalei, 
onorat cu prezenţa M. Sale hegelui Carol l. „Astra“, 
învitată și ea, a delegat pe scriitorul acestor rânduri să o 
reprezinte. Referatul meu, exprimând punctul de vedere și 
aportul „Astrei“ în materie, precizează următoarele: 

Realizarea în practică a școlii țărănești și întocmirea 
programei și regulamentului, pe baza cărora au funcționat 
şi funcționează școlile țărănești de sub conducerea „Astrei“, 
aparțin în total Asociațiunii noastre. 

Preşedintele „Astrei“, di Prof. Dr. luliu Moldovan, 
este ctitorul școalei țărănești și garanția cea mai sigură a 
existenței ei“. 

DI președinte al congresului, prof. Gusti, în cuvântul 
de încheiere, a adus omagii „Astrei“, înainte-mergătoarea 
şi realizatoarea primei școli țărănești. 

6. Din nizuința generală de a găsi forma cea mai po- 
trivită cu mijloacele și împrejurările locale, s'au deosebit 
de pe acum 7 tipuri de școală țărănească: 

a) Tipul „Astrei“, cu internat, elevi în vârstă mijlocie, 
recrutaţi din cei mai harnici gospodari din mai multe sate, 
cu materii principale din domeniul ocupaţiunilor săteşti, 
adăogând cunoștințe de cultură generală, cu iniţiativă par- 
iieulară şt având ea scop formarea de buni gospodari şi 
cetăţeni fără gândul la slujbe salariate; 


228 


b) Tipul oficial (prof. D. Gusti), eu iniţiativă oficială, 
elevi, relativ tineri, internat, acelaș scop ca la tipul „Astra“, 
— durată de studii mai lungă; 

e) Tipul danez, diferă de celelalte prin nizuinţa de a 
se adresa, în primul rând, tineretului poat-școlar, pentru 
a-i da educaţie naţională și simţ de solidaritate, pe lângă 
cunoştinţe de gospodărie. E tipul realizat de Part. Naţ. Ță- 
rănesc la Tg. Ferbinţi, de „Societatea pentru cultură“ din 
Bucovina, la Stânca Roșa şi, mai nou, de „Fundaţia Cul- 
turală Regală“, la Poiana- Câmpina; 

d) Tipul rural, realizat de „Astra“ (Hoteni), de „Fun- 
daţia Culturală Regală“ (in foarte multe locuri) şi de di 
lon Mihalache (Muscel). Iniţiativă particulară, fără internat, 
elevi! fiind recrutaţi din aceeaşi comună. Scopul: cuno- 
știnţe de cultură generală și propagarea solidarităţi!, pentru 
realizări culturale, economice şi sociale, la sate. 


7. Răsfoind rapoartele despărţămintelor „Astrei“, găsim 
în fiecare ceva nou, ceva vrednice de reţinut. E greu a le 
rezuma, oricât de sumar, pentrucă sunt multe fapte şi 
spaţiul nostru e restrâns. Din toate despărțămintele se 
ridică cuvânt de recunoștință cătră „Astra“ centrală, pentru 
ajutorul bănesc, care a făcut posibilă suportarea cheltuie- 
lilor. În multe locuri s'a adaus la acest ajutor acela al pre- 
feeturii, al primăriei, al băncilor, al partieuvlarilor. 

Dintre despărţăminte se ridică cu elanul său creator: 
Brașovul, cu prima sa școală, după Sighet, continuată și 
îmbogăţită, an de an, ajungând la realizarea șeoalei pentru 
femei; Făgărașul, cu preocupări practice; Reghinul, cu 
jertfa impresionantă a preşedintelui Dr. Bugen Nicoară; 
Cetatea-Albă, cu admirabilul avânt al animatorului T. laco- 
bescu; Gherla, cu prima şeoală pentru femel, ajunsă la a 
doua serie; Săcuimea (Oeland, Miercurea-Ciuc, Cristur), 
cu grija pentru readucerea la matcă a celor pierduţi pentru 
neam; Clujul, cu minunatele și bine-întrebuinţatele energii 
intelectuale şi posibilităţi practice; Bihorul, cu despărţă- 
mintele sale active în acest domeniu (Beiug, Salonta, 
Vașcău); Carei, cu preocupări de ordin naţional; Oraviţa, 
cu sistemul său de temeinică organizare, şi, îndeosebi: 
Sibiul şi Săliștea, eu cea mai desăvârșită difuzare a „Astrei“ 
la sate; Pelrroșanii, Satu- Mare, Bistrița, Diciosânmărtinul, 
Aiudul, Sighișoara, Sf.. Gheorghe, Turda, Dumbrăvenii, Să- 
vârșinul, Halmeiul şi altele, cari, din lipsă de rapoarte la 
dosarul nostru, poate n'au fost cunoscute, dar, totuşi, active. 
Intre acestea: Blajul, care a activat pe acest teren mult 
înaintea tuturor, la cursurile de cântăreţi bisericești şi la 
sate, prin miile de conferințe ţinute. Nu vom omite nici 


229 


Maramurășul nostru, care a organizat deja 8 serii de scoală 
țărănească: 3 la Sighet, 5 la sate (Hoteni, Vad, Călinegti, 
Bârsana), dând singur peste 200 de absolvenți. 

Această școală ţărănească este darul „Astrei“ jubilare, 
dat neamului românese. Mentalitate schimbată înspre bine; 
atitudine larg înţelegătoare faţă de cultură, şeoală; faţă de 
drepturile și îndatoririle cetăţeneşti; gospodării mai bine 
îngrijite; acțiuni solidare, tot mai aceentuate şi, mai presus 
de toate, realizări practice: livezi de pomi roditori, pe- 
piniere, stupării moderne, grije pentru vite, eooperative și 
alte asociaţii economice şi un suflu nou în toată vieafa pu- 
blică a satelor noastre, de unde se recrutează elevii şeoalei 
țărănești. E un rezultat, care poate nu se vede în de-ajuns, 
dar se simte. 

Fie ca toţi aceia, cari au contribuit, prin muncea şi 
jertfa lor, la împletirea acestui dar, să-și vadă truda înco- 
ronată de succes. 


Tabioul 
şeoalelor ţărăneşti în anii 1931—1935. 


E Durata  |3= 
k Anul Despărţământul suvausllea 5 E Observaţiuni 
1|1931 | Sighet 2 sápt. în luna Iunie | 18 
2 | 1932/33 s 23/—23/11 | 25 
3 | 1934 Blaj 25/IV—17/V |23 
4| , Brașov 15/1l—15/1l | 51 
5 f Cluj 25|11—15/1ll | 40 
6] , Făgăraş 18/1l—18/1l! | 18 
12! , Salonta 5-5/1 |40 
tal., Satumare 19/U—3/_ |29 
ls], Sighet 23 U—17]U| 24 
10| , Sighişoara WU —1/4Y |24 
U| , Tg.- Mureş 25/— 24/11! | 42 
12 Turda 8/1—20/1 |31 
Hs] » Zălau 1/ul—31 [lu | 14 
14 [1935 | Aiud 4/1 — 24/1 | 30 
15 5 Alba-lulia nespecificat | 25 
16 Beiuș 1/11— 28/4 |31 
hz| > Braşov 25/0 —23/1l | 22 
18| ” Carei 5/N—2/ |24 
19| » Ciuc 1JIN—15/AV |19 
20 4 Diciosânmărtin 12/14— 30 
[a] ? Făgăraş 17p1—46/1 | 14 


230 


E = 2 

° | Anul | Despărţământul Dürata EB] Observaţiunl 
5 cursurilor Z£ 

22 | 1935 Gherla 26/41 1934 5/1 4935 118 | pentru femel 
23 4 > 15/—83/11l |31 | pentru bărbaţi 
24| , Gheorgheni 20/1N—3/1V |14 

25| , 1. G. Duca 28/1—2/Ul |30 | 
26| , Jiu (Petroşani) 10/11—30/ill | 30 

27| , Maramureş (Călinesti) 22/1— 30 

28| , Maramureș (Dad) |16/1— 24 

29| , Oeland 24/\—16/il |21 

30|, Oraviţa 15/1—15/1 |27 

31| , Reghina nespecificat | 50 | pentru bărbaţi 
| 32 y = 3 luni 40 | pentru femei 
33| , Salonta 28/1—16/il | 30 

34| , Săvârşin 27|1l—235[ill | 22 

35|, Sibiu 15/ill—5]V |19 

36| , dft. Gheorghe 19/[1—9/1U | ? 

327| , Turda 8/1—20/1 |34 

38| , Ugocea nespecificat | ? (muam primitraport 


39 | 1936 Vezi raportul general pe anul 1986, (tabloul școalelor țărănești). 


H. 
„Şoimii Carpaţilor“. 


Societatea „Şoimii Carpaţilor“ este subsecțta de edu- 
caţie fizică a „Astrei“, 

Ba s'a născut din tendinţa bătrânei „Asociaţii pentru 
literatura şi cultura poporului“ de a ţine pas cu nouile 
principii de educaţie integrală, principit, cari dau educaţiei 
fizice un rol preponderant în formarea caracterului. 

iniţiatorul organizaţie! „Şoimii Carpaţilor“ este dl prof. 
luliu Moldovan, realizatorul ei domnul profesor luliu Ha- 
ţieganu. In anul 1926, domnul profesor Moldovan a propus 
la adunarea generală a „Astrei“ din Zalău, iar adunarea 
generală din Sibiu în anul următor a acceptat crearea în 
cadrele Asociaţiunei a unei subsecţiuni de educaţie fizică 
şi morală. In anul 1928, dl prof. Moldovan a conceput şi 
precizat în partea lor esenţială, statutele organizaţiunei 
„Șoimii Carpaţilor“, statute cari lămurese programul şi 
ideologia nouei organizaţiuni pe baze eugenice și biopo- 
litice. DI prof. tlațieganu, cu ocazia congresului cultural al 
„Astrei“ dela Sibiu, în anul 1930, a făcut propuneri siste- 
matice pentru organizarea educaţiei fizice, insistând din nou 


231 


asupra faptului, că „Astra“ are datoria de a complecta în 
acest sens educaţia poporului, câștigând astfel energia ge- 
neraţiunei tinere. 

Dlui prof. Haţieganu îi revine meritul deosebit, de a 
fl pus în practică organizaţiunea concretizată în statutele 
amintite şi de a fi asigurat prin muncă însufleţită, perse- 
perenţă dârză și jertfă mare, evoluţia ascendentă a „Şol- 
milor Carpaţilor“. 

Subsecţia de educaţie fizică a şi luat la început na- 
ștere la oraș. Ba a înglobat la început studenţimea univer- 
sitară din Cluj, pentru ca apoi, lărgindu-şi cadrele spre 
sate, să-și fixeze rădăcini adânci mai ales la ţară. Bxpe- 
rienţa ne-a arătat că această organizaţie corespunde unei 
foarte accentuate nevoi sufleteşti a ţăranului de a lucra în 
comun, activ fiecare pentru aceași ţintă. 

Experienţa câștigată în cei 6 ani de când datează 
„Șoimii Carpaţilor“; ne-a davedit că organizaţia nu poate 
progresa şi activa decât dacă are un program uniform, uni- 
tate în conducere şi colaborare armonioasă, efectivă. 


Dr. T. Spârchez. 


ideologie — organizare — metode. 


Educația tineretului formează o problemă fundamen- 
tală în orice stat conștient. Această educaţie nu este po- 
sibilă decât într'o organizaţie a națiunii, a statului. Numai 
astfel se poate crea acea unitate spirituală necesară ori- 
cărei acţiuni creatoare. Numai astfel se poate asigura o 
educaţie de sinteză, care să permită o dispoziţie spre 
muncă constructivă şi o concepţie eroică dinamică a vieţii. 
Numai într'o atmosferă de fraternitate, numai într'un mediu 
de soartă comună se poate realiza acea pornire activă 
spre sacrificiu : „totul pentru naţiune, nimie pentru tine, niet 
câştig, niei glorie“. Această educaţie va fi viabilă dacă va 
facilita trăirea în mijlocul naţiunii, practicând toate virtu- 
tile cetăţeneşti pentru neam, ţară şi Rege. Astfel de orga- 
nizaţii sunt la noi „Straja Ţării“, „Cercetăşia“ şi „Șoimii 
Carpaţilor. 

„Straja Țării“ cu deviza: „Credinţă şi muncă pentru ţară 
şi Rege“, cuprinde tineretul dela 6—18 ani și este cea 
mai înaltă școală a practicei virtuţilor cetăţeneşti. 

„Cercetășia“ cu deviza „Gata orl când“, are o concepţie 
de vieaţă activă în mijlocul societăţii și a naturii. 

„Șoimii Carpaţilor“ cu deviza: „Totul pentru binele nea- 
mului“, vrea să devină o școală a vigoaret, a conştiinţei şi 
disciplinei naţionale în serviciul idealului naţional nou: 
„Eternitatea unei Românii Mari şi puternice“. 


232 


Anul 1926 reprezintă o răseruce în istoria Asociaţiei 
“Transilvănene „Astra“. În acest an adunarea generală din 
Zalău a acceptat principiul biopoliiie ca idee conducătoare 
a viitoarei activități. 

Prosperitatea intelectuală, morală și fizică a naţiunii 
este chezășia noului ideal — eternitatea României Mari. 

Acest nou ideal a fost promovat mai ales prin Secţia 
medicală şi biopolițieă cu cele două subseeţii — subseeţia 
de eugenie şi subsecţia de educaţie fizică. 

Datorită unei munci intensive, pregătitoare, s'a început 
practicarea noului ideal în cadrele organizării „Șoimii Car- 
paţilor“ în ziua istorică de 1 Decemvrie 1928 în Ciuj, prin 
realizarea une! grupări de vreo 250 de tineri din toate stra- 
turile sociale. 

In anul 1931 se formează, cu titlu de experimentare, 
afară de centrul Cluj încă trei centre Braşov, Sibiu, Sighet. 
In 1932 începe organizaţia satelor. Organizaţia din judeţul 
Cluj — azi cu aproape 3000 membri — până în 1935 dă 
semne eclatante de viabilitate. Participă cu mari reușite 
la toate serbările naţionale — culminând în manifestările 
din Uzhorog, Cehoslovacia, — Beograd, Jugoslavia şi Bu- 
curești — în 8 lunie 1935. La Cluj înfăptueşte o sală de 
gimnastică și cel mai reuşit pare sportiv din sud-estul Eu- 
ropei. 

Organizaţia se întinde repede la sate, unde este pri- 
mită şi susţinută cu mult entuziasm, regresează la orașe 
—- paralizate prin indiferentismul, prin lipsa completă de 
înţelegere din partea societăţii, prin divizarea tineretului şi 
prin atmosfera viciată a vieţii sportive orășenești. 

Ideologia șoimilor — este cea biopolitică — pornind 
din convingerea că educaţia se face mai bine după legile 
biologice. 

Educația — este trăire. Educaţia şoimănească este 
trăirea după doctrina biologică individuală şi naţională. 
Se tinde la o prosperitate fizică — morală și intelectuală 
a individului şi a naţiunii prin valorificarea forţelor fizice, 
morale şi intelectuale, punându-se aceste forţe ale indiul- 
dului în serviciul colectivităţi. 

Această valorizare de forţe individuale în serviciul eco- 
lectivităţit se asigură prin formarea unei conștiințe și răs- 
punderi biologice şi naţionale. 

Energiile intelectuale fizice și morale trebuese con- 
servate, refăcute, — augmentate şi astfel transmise gene- 
raţiilor njitoare. 

Ideologia se rezumă deci prin ideea „prin vigoare, 
conştiinţă și disciplină naţională la eternitatea României 
Mari“. 


233 


Vigoarea fizică şi morală asigură eternitatea neamului 
— conştiinţa naţională este stimulentul ce ne uneşte și ne 
duce la biruinţă -— disciplina este forța ce transformă li- 
bertatea în putere — este elementul de valorificare a tu- 
turor energiilor biologice. 


Prin infiltrarea acestei ideologii se tinde la formarea 
unei generaţii gata de orice sacrificiu, fie chiar vărsare de 
sânge — oferirea vieţii. Individul moare ca națiunea să 
trăiască. Individul se jertjeşte ca națiunea să devină mare, 
puternică şi glorioasă. 


Şoim însemuează un român sănătos — moral, gata 
oricând să jerifească totul şi vieaţa chiar pentru binele 
neamului. Șoimul este cetăţeanul soldat în serviciul familiei, 
școlii, neamului, ţării şi Regelui. 


Șoimul este un străjer al ţării, Regelui şi a neamului 
care oferă toată puterea sa, toată vieaţa sa pentru Rege, 
neam și ţară. 

Organizarea tinde a forma pe cetăţeanul soldat — noul 
tip al noti ţări. Drept aceea statutele și regulamentul sunt 
o rezultantă a direcţiei militare şi democratice, având or- 
gane cu caracter militar şi democratie. 


Organele centrale conducătoare quasi-militare (Ma- 
rele Tribun — Tribunul, Prefectul, Căpitanul) sunt ajutate 
de organele quasi-democratice. (Consiliul Suprem — Con- 
siliul Legiunei — Consilii locale, adunări generale şi adu- 
nări locale.) 


Acești conducători — recrutaţi dintre oamenii de inimă 
și de acțiune — iubitori de tineret — prin atitudinea și 
faptele lor suni conducătorii reali — iar consiliul — adu- 
nările vin numai să dea tot concursul moral şi material — 
întru ajungerea scopului suprem. 


Șoimii — se grupează în ceată (6), grupa (30), ecen- 
turie (90) eohortă — legiune, mare Legiune și se recru- 
tează din indivizi peste 18 ani, cari de bună voie intră în 
practicarea ideologiei şoimăneșii. 

Pentru buna funcționare prima și ultima condiţie este 
armonia între conducători, diviziunea muncii, energia con- 
ducătorilor şi disciplina perfectă între cei conduși. 


Programul de activitate este fixat în statut și regula- 
mente și este repartizat în fiecare an de organele centrale. 
Programul la început trebue să fie după vocația satului (la 
unele le plae dansuri, la altele coruri), mai târziu, când 
este cazul, pentru biopolitică — reglementându-l însă într'o 
activitate minimă — precisă şi adaptată. 


234 


Pentru răspândirea organizaţiei, metoda de urmat se 
rezumă în propagandă și înființare de nuclee vibrante. 

Propaganda este opera de sensibilizare — de pregă- 
tire. Ba să fie scurtă şi să se treacă repede la fapte. Tre- 
buese cointeresate — şcoala, biserica, armata, admini- 
straţia, mai ales medicul, agricultorul, instituţii, cari și în 
trecut au fost fortărețe de rezistenţă şi de bătălii victo- 
rioase. Ă 
Inființarea în fiecare judeţ a unui centru — care fi» 
xează activitatea minimă — animează — agită, centrali- 
zează. Centrul să formeze o grupă de educatori — dintre 
profesori de educaţie fizică, medici, inspector şcolar, agri- 
cultor, profesor de muzică, de dans, care să pregătească 
pe monitor — pe conducătorii micilor centre. Afară de 
centrul judeţean se impune crearea a cel puţin 2—8 sub- 
centre — nuclee — cari să fie active și cu iniţiativă în ca- 
drul ideologiei. 

Numai mai târziu, după o experienţă suficientă de câţiva 
ani, urmează să se înfăptulască o școală centrală mică 
pentru pregătirea conducătorilor. 

A face o şcoală centrală fără profesori cu experlenţă, 
cu profesori cari nau trăit în mișcarea şoimănească, ar 
însemna a diforma dela început toată mișcarea aceasta 
pornită din sânul naţiunii și a o condamna la moarte. 

Inchegarea acestei mişcări naţionale necesită timp. 

Socolismul cehilor numai după 20 ani de activitate a 
început să-și desemneze contururile — iar după 60 ani de- 
existență a pus bazele moderne și naţionale ale Republicii 
cehoslovace. 

Difuziunea să nu se facă deci prin impunere, prin im- 
provizări efemere. Difuziunea numai atunei conţine sânge: 
vivifiant, dacă marile organizaţii se formează singure, prin 
contaminare. Noi nu vizităm noua organizaţie decât numai 
după un an, când a dat dovadă de capacitatea de existență.. 

Contaminarea din centru — din subeentru — se face 
prin întâlniri de 4—5 comune, prin olimpiade intelectuale 
-— morale — fizice — şi a mai multor comune 10—12 (șoi- 
miade). Exemplul este șoimiada din Topa Mică — unde în 
fiecare an se înfâlnese 5—6000 oameni în ziua de 10 Mali.. 

lată — în eonture fugitive de avion — ideologia, orga- 
nizarea, metodele organizaţiei „Șoimii Carpaţilor“. 


$ Prof. Dr. |. Haţiegan. 


(Ambele articole sunt reproduse din „Biblioteca poporală“ a „Asoeia-- 
fiunii“ Nr. 226—227 din 1935.) 


239 


IV. 
Cursuri de analjabefi. 


Asociaţiunea noastră a purtat lupta împotriva analfa- 
betismului cu multă perseverenţă, dela înfiinţare începând. 
Dacă numărul analfabeţilor nu este atât de mare la noi, 
în Ardeal, este a se atribui, în parte, și Asociaţiunii. 

„Astra“ a răspândit abecedare în număr respectabil. 
Un abecedar, al înv. N. losif, l-a premiat în a. 1909. Altul, 
al înv. [. Bota, l-a recomandat spre tipărire şi La sprijinit 
şi pecuniar. Din abecedarele scrise de l. Bota şi l. Cio- 
rănescu a răspândit între anii 1908—1928 — 10 030 exempl. 

in 1909—10 a ţinut 23 cursuri pentru analfabeți, eu 
236 analfabeți. Tot 23 cursuri eu 130 analfabeți a ţinut în 
1910—11, împărțind şi 10 premii à 50 cor. învăţătorilor celor 
mai harnici. (50 de coroane era o sumă pe atunci!) in a. 
1911—12 a ţinut 46 cursuri, în 23 desp., cu 890 analfabeți. 
Premii: 5 à 50 cor., 1 à 25 cor. In a. 1912—13 a ţinut 73 
cursuri, în 73 comune din 28 desp., cu 1089 analfabeți. 
Premii: 10 à 50 cor. |n a. 1913—14 5 premii à 50 cor, 5 
premii à 25 cor. in a. 1915—16 a împărţit prin spitale 300 
abecedare. ln a. 1922—23 10 premii à 250 Let. ln a. 1923—24 
s'au ţinut 3 cursuri — dându-se câte 500 bel, onorar, là 
3 institutori. 

Din 1924 începând au trecut cursurile de analfabeți, 
oficial, în atribuţia corpului didactice primar — şi astfel a 
luat statul, în mâna sa, propaganda împotriva analfabe- 
tismului. Cu toate acestea, „Asociaţiunea“ a urmat calea 
apueată și dă și acuma preoților şi învăţătorilor, carl esce- 
lează în învăţarea tăranilor, premii, în bani și în diplome. 
Așa a premiat în 1924—25 cu câte 2000 Lei, 14 învăţători, 
în 1925 alţi 30 cu câte 2000 Lei, (474 analfabeți). In 1926—27 
a împărţit 3138 ex. abecedare, având 820 analfabeți la 
cursuri. (9 înv. din Dobrogea, 4 din Basarabia şi 8 din 
Ardeal). In 1927—28 a premiat 36 învăţători (și din Basa- 
rabia]) cu 5300 Let — împărțind 1070 abecedare. In 1928—29 
a împărţit 780 abecedare. 

(Aici nu sunt însemnate premiile date de despărță- 
minte pentru învăţarea analfabeţilor, ei numai acelea cari 
au fost date din partea centrului.) 


Cursuri de împletit. 


1. In 1928 Noemurie, s'au ţinut, la îndemnul membrului 
Nic. Petra-Petrescu, un curs de împletit în com. Boifa apoi 
în „Colonia de muncă“ și în mijlocul orfanilor şi a săte- 


236 


nilor din Boiţa, în Dec. 1923 şi lan. 1924. Maiestrul, care a 
ţinut cursurile, plătite de centrală, Carol Schmid, şt-a 
urmat cursul în Febr. 1924 în com. Șărmașul mare (jud. 
Cojocna). 

U. Țăranul Danil Todor a ţinut un curs de împletit în 
com. Săcădate (j. Sibiu). 


v. 
Expoziţii 


Dacă trecem în revistă expoziţiile aranjate de socie- 
tatea noastră, trebue să menţionăm aiei înainte de toate 
lucrurile adunate și expuse în Alba-lulia, apol cele dela 
Vidra, în casa lui Avram lancu (din prilejul. serbărilor 
„Astrei“ din a. 1924): fotografii, arme, tablouri, manifeste, 
ete., referitoare la trecutul nostru (v. „Transilv.“, Aug.-Sept. 
1924, dar și alt capitol al numărului acestuia jubilar). 

In 1925 am trimis la expoziţiile de artă românească 
din Paris şi Geneva din „Muzeul Astrei“ multe obiecte de 
pret, cari au fost lăudate de spectaliştii competenţi. Tot în 
1925 am deschis în Muzeul nostru, în zilele de 25 Oct.— 
12 Noemvrie, o „Expoziție de studii“, eu odoare biseri- 
cești, ţesături românești şi streine, picturi românești (Gri- 
gorescu, Derona, ete.). „Expoziţia“ a fost aranjată de domnii 
l. D. Ștefănescu, prof. la Paris și di prof. în pens. Dim. 
Comşa şi a fost întovărăşită de conferințe şi de concerte, 
repurtând un deosebit succes. Tot în 1925 am adăpostit o 
reușită expoziţie de lucruri de mână, aranjată de Socie- 
tatea „Principele Mircea“, filiala Sibiu. 


VI. 
Serhări și monumente. 


Na fost moment mai însemnat în istoria poporului 
nostru la care societatea noastră să nu fi contribuit, fie 
luând ea însașş! iniţiativa unor comemorări (festivaluri, ri- 
dicări de troițe, de plăci comemorative, ete.), fie prin re- 
prezentanţii săi. 

Festivitatea cea mai de seamă în vieaţa „Asoetaţiunii“ 
de după răsboiu a fost în 25 lulie 1932. Atunci M. Sa 
Regele Carol al ll-lea, însoțit de domnii miniștri: prim- 
ministru De. Alex. Vaida- Voevod, min. Dimitrie Gusti şi 
min. gen. C. Și. Amza, subseer. de stat Dr. V. V. Tilea, 
ne-a făcut deosebita onoare de a ne vizita „Asociaţiunea“, 
ca în „Muzeu“, să primească diploma de onoare. Atunci a 
rostit M. Sa un discurs, în care a spus: 


237 4 


„Din tot sufletul vă multumesc pentru frumoasele ecu- 
vinte cu cari maţi primit în acest vestit lăcaş al culturii 
românești. Pentru mine a fost o datorie de credinţă de a 
primi preşedinţia de onoare a instituţiei, care în decursul: 
atâtor decenii şi-a împlinit menirea cu atâta însufleţire. „Aso- 
clația pentru cultura poporului român“ are tot sprijinul și 
buna mea primire. Sunt ani de când urmăresc opera din 
trecut ca și aceea pe care o înfăptuieşte în momentul de- 
faţă această instituţie aşezată pe temelii aşa de rodnice 
și frumoase. Sunt sigur că ea va şti totdeauna să-și înde- 
plinească rostul şi în primul rând pentru ridicarea popo- 
rului nostru, acolo unde se cuvine“. (Oratorul Asoc. noastre: 
a fost fostul v. preş. Nic. Togan.) 


Când e vorba să însemnăm serbările aranjate din 
partea „Asoeciaţiunii“, nu se poate frece cu vederea, în 
primul rând adunările ei generale. Acestea au fost întot- 
deauna locul de întâlnire a tot ce are intelectualitatea ro- 
mânească mai de seamă. Inainte de răsboiu și-au avut 
marea lor însemnătate pentru evoluţia culturală, fiind o. 
jraternizare ideală, anuală, între intelectuali, ei între ei, şt 
între ţărani. 


Adunările generale ale „Astrei“ s'au ţinut: 


la anul 1911 în Blaj: 

» >» 1912 , Sibiu; 

„ » 1813 „ Orăştie: 
iar din 1914—1919, fiind răsboiu, nu s'au ţinut adunări ge- 
nerale. 


După răsboiu: 
lan. 1920 în Sibiu şi 
Oct. 1920 în Oradea Mare: 


in anul 1921 în Sighetul Marmaţiei; 
» >» 1922 , Sibiu; 
1923 „ Timișoara; 


» a 1924 „ Arad; 

» » 1925 „ Reghin; 

» >» 1926 „ Zălau; 

» >» 1927 , Sibiu; 

» » 1928 , Sibiu; 

» » 1929 , Turda; 

» » 1930 „ Caransebeş; 
» » 1831 „ Sft. Gheorghe; 
» n» 1832 „ Deva; 

» >» 1883 „ Braşov; 

» » 1834 „, 'Tg.-Mureş; 
» » 1985 „ Satu-Mare. 


238 


Lăsăm să urmeze, din lista Serbăforirilor şi come- 
morărilor pe cele mai importante, în ordine cronologică: 
1920 1 Dee. Serbare. Orator: Andreiu Bârseanu. 

1921 Serb. N. lorga (50 ani) „festival N. lorga“, Sibiu, 
17 lanuarie. 

1922 Serb. Regelui Ferdinand l. cu pun. bazelor unui 
„Fond al încoronării“ (10,000 Lei). Fundaţii, cari să come- 
moreze pe: lorga, Alecsandri, Eminescu, Cipariu, Băr- 
nuțiu, ete. 

1922 1/14 Sept. 50 ani dela | lui Avram lancu. Para- 
stas Țebea. Număr specia! „Tansilvanta“. 

1924 31 Mai, 1—3 lunie. Serbări de înfrățire sufi. la 
București, Breaza, Vălenii de Munte. Vizite de ale „Astrei“. 

1925 Serb. Basarabia cu o deleg. a comit. centr., în 
frunte cu Vasile Goldig, în Chişinău, Rusalii. 

1925 15 Noemvrie Ridie. unei froife în amin. luptei dela 
Șelimbăr (M. Diteazul). 

1926 Desvel. la Guruslău a troifei ridic. cu concursul 
soc. „Mormintele Eroilor“ pe câmpul de luptă. 14 Sept. 

1928 Serb. Șterca Șuluțiu. f. președ. 100 a. dela nașt. 
14 Oct. (Orator: Dr. G. Preda). 

1984 10 Febr. Andrei Bârseanu este înhumat în Braşov 
(Delegat-orator: Dr. G. Preda). 

1934 1 Apr. 25 ani dela | Alex. Moesonyi, f. preşed. 
în Foeni, serb. comem. (Orator Dr. G. Preda.) 


VII. 
Teatru. 


In 1921 a fost angajat dl Nic. Băilă, artist dramatic, 
să organizeze o trupă ambulantă de teatru poporal, cu ele- 
mente potrivite din Sibiu (seminarișii, studenți, meseriaşi 
ete.). Dsa a compus un program de muncă. Din lipsă de 
mijloace materiale, activitatea dsale s'a mărginit, în anul 
1922;3, la studiarea şi reprezentarea pieselor teatrale „Ileana“ 
(feerie) de 1. Borcia și „Fetița orfană“ de Alex. Lupeanu- 
Melin. la cursuri de dicţiune, la „Școala Normală Andreiu 
Șaguna“ din Sibiu şi la aranjarea unui concurs de diețiune 
și declamație, în 25 Martie 1923, între elevi, cu premii din: 
partea Mia. Cult. și Artelor. 


Aceștia au fost primi! paşi ai directorului artistie, al 
N. Băilă. Dsa voia și Asociaţiunea simţia nevoia unui teatru 
românesc bun, organizat, serios, eu un repertoriu potrivit 


239 a 


cu mentalitatea publicului nostru. Până să ajungă la teatru 
cu actori de profesie a mai pregătit o reprezentaţie tea- 
trală pentru adun. gen. din Sighet, a depus stăruinţe pentru 
înjghebarea corului local, a aranjat festivaluri, a jucat „Baba 
Hârca“ a lut Alecsandri, a dat leeţii de dieţiune în Semi- 
narul teologie din Sibtu, pe lângă „Şcoala Normală“. 


Abea în 1923 s'a putut înjgheba, cu sprijinul larg al 
dlui director general de pe atunci Vasilegcu-Valjean o 
trupă teatrală a „Astrei“, compusă din 16 persoane. Min. 
Cult. și Art. a dat o subvenție spre scopul acesta, în anul 
1922/3 de 400,000 de Lei. Trupa a dat reprezentații în Co- 
halm, Săliște şi Sibiu. Repertoriul a fost bine ales. A în- 
ceput cu „Fântâna Blanduziei“ de Vasile Alecsandri şi a 
urmat cu: „Țăranul baron“ de Holberg; „Moartea civilă“ 
de Giacometti; „Pe malul gârlii“ de Ollănescu Ascanio ; 
„Nevasta lui Cerceluș“ de Petre locusteanu; „Casa de lut“ 
de E. Fabre; „Vicleniile lui Scapin“ de Molière; „Bastardul“ 
de Dourande; „Cain“ de Al. Sabaru și „Doctorul fără voie“ 
de Moliere. 


in decurs de 2 luni (3 Noemvrie—31 Decemvrie) sau 
reprezentat 10 piese (4 originale, 4 franceze, 1 italiană, 
1 daneză) în 28 seri. 


Cu toate că rezultatele morale nau lăsat nimie de 
dorit — publicul, durere, ademenii mai mult de cutare „re- 
vistă“ picantă și de cutare comedie de bulevard, frivolă, 
n'a sprijinit precum trebuia acţiunea aceasta, încât com- 
pania teatrală a fost silită să-și suspende, în 1 Martie 1924, 
activitatea, din lipsa de fonduri. 


DI Băilă a urmat să ţină cursuri de dieţiune la insti- 
tuţitle menţionate mai sus, să aranjeze, cu diletanţi, re- 
prezentaţii reușite („Aorile“ de losif, „Carmen“ de Bizet, 
în Brașov, „De-ași ji rege“, în Sibtu, ete.), să ţină un ciclu 
de conferințe despre dieţiune şi problemele teatrale în Ar- 
deal, în 1927. j 

Mai târziu a avut și alte terene de activitate, în ca- 
drele societății: custode, temporal, al „Muzeului central“, 
ca să ajungă mai apoi, cu 1 Martie 1930, secretarul admi- 
nisiraliv al Asoclaţiunii noastre. 


ldeia unui teatru de actori de profesie, patronat de 
Asociaţiune, war trebui să cadă. Cu atât mai mult nu, cu 
` cât în 2 Dec. 1938 a doua societate culturală mai de seamă 
de dinainte de răsboiu: „Societatea pentru fond de teatru 
român“, înființată și condusă cu atâta entuztasm de fostul 
academician losif Vulcan, a trecut în patrimoniul Asocia- 
fiunii, cu averea câtă ia mai rămas. Fondul, administrat 


240 


ca fond separat, din venitele sale au a se ajuta în primul 
rând întreprinderi în folosul arlfistic-teatral românesc. 

In numărul jubilar din 1911 se află (la pag. 551) o listă 
de serate teatrale, date sub egida Asociaţiunii. La fară se 
joacă şi acum cu multă plăcere piese teatrale eu diletanţi. 
Oricât de modeste ar fi prestațiile din punct de vedere 
artistic, totuși, ele sunt nucleul une! desvoltări mai supe- 
rioare dramatice. De aceea şi revista noastră „Transil- 
vania“, în noua ei înfățișare, dă atenţia cuvenită pieselor 
teatrale, publicând, la rubrica „Piese teatrale vrednice de 
jucat“, o serie de piese, cu conținutul lor şi toate infor- 
maţiile trebuincioase acelor propagandişti culturali, cart 
vreau să lanseze pe sate piese, cari s'au adeverit că sunt 
vrednice de jucat. 


VIII. 
Conferinţe și prelegeri poporale. 


Pentru iutensifiearea propagandei culturale la sate, 
conducătorii „Asociaţiunii“ au iniţiat, în anul 1900, prele- 
gerile poporale, cari în primii 10 ani, adică dela 1900—1909, 
au ajuns un total de 1441, iar conferințele pentru infelectuali 
la orașe, iniţiate la 1908, în cei doi ani (1908—1909) un total 
de 114 (vezi Nr. 4 jubilar al rev. „Transilvania“ din 1911). 

Desvoltarea favorabilă a acestui mijloc de promovare 
a culturii, prin gratu viu, se poate vedea din tabloul de 
mai jos: 


Nrul conf. şi Nrul conf. şi 

Anul preleg. ari Anul preleg. e 
1910/11 558 1923/24 831 
1911/12 779 1924/25 291 
1912/13 1201 1925/26 896 
1913/14 1380 1926/27 938 
1914/15 628 1927/28 1987 
1915/16 AI 1928/29 1593 
1916/17 23 1929/30 1800 
1917/18 za 1930/31 1099 
1918/19 oh 1931/32 1493 
1919/20 1932/33 2163 
1920/21 280 1933/34 2794 
1921/22 450 1934/35 4042 
1922/23 422 

Total . 26.122 


Pe anul 1985/36, vezi raportul general. 


241 


Ix. 
Publieafiile Asoeiaţiunii. 


Când e vorba să se treacă în revistă generală publi- 
eaţitie „Astrei“ — nu trebue să se ulte prin câte crize 
financiare a trecut și cum a ştiut să le înfrângă pe toate, 
'prestând maximul eu putință în stări atât de dificile. 

Da fi un titlu de glorie pentru Asociaţiunea noastră 
d. e. tipărirea „Encietopediei Române“, care este întâia 
Enciclopedie românească și care, iniţiată în a. 1895, de 
secretarul de pe atunci Dr. Cornel Diaconovieh, sub auspiciile 
societăţii noastre, n'a costat instituţia nici un ban. (Chel- 
tuielile de editare s'au ridicat, totuși, la 70.000 de cor., dar 
s'a găsit un institut de editură, care să riște.) 


„Enciclopedia Română“ a cerut o muncă intensivă de 
8 ant și a fost terminată în primăvara a. 1904. In trei mari 
volume, de lexicon, 8° (cu 2 coloane, litere petit), cu 200 
coale de tipar, cu 37,622 articole, contribuţie gratuită a 
172 de autori distinși, aderenţi înflăcăraţi al Asociaţiunii, 
din toate ţările locuite, pe atunci, de români, „Bnciclopedia 
Română“ a jost menită să popularizeze științele şi euno- 
ştinţele folositoare, contribuind asifel în mare măsură la 
răspândirea serisulul românese. A apărut în fascicole. O 
ediție a 2-a, care se impune și la care se gândeşte Aso- 
ciațiunea noastră, ar fi un nou dar preţios adus serisului 
românesc. 


Asociaţiunea a tipărit, înainte de 1911, lucrările istorice : 
„Date istorice privitoare la familiile nobile române“ de 
loan cav. de Pușcariu, academicianul, în 2 mari volume; 
apoi „Cronica notarului anonim al regelui Bela“, trad. de 
M. Began; „Românii din Transilvania la 1773“ de N. Togan 
și „Dicţionarul numirilor de localități“ de N. Togan şi Sil- 
vestru Moldovan. 

A mai premiat şi tipărit o colecție de poveşti poporale: 
„Poveşti“ de loan Pop-Reteganul. De &. Stoica a tipărit: 
„Higiena copilului dela naștere până la al 7-lea an al vieţii“ 
şi „Dietetica poporală“. A mai tipărit şi „Monografia șeoalei 
civile de fete a Asociaţiei transilvane“, apoi un „Catalog 
al bibliotecii Asociaţiunii“ de Nic. Togan. 

In a. 1919 sa tipărit în ed. Il, în 6000 de ex. „Diețio- 
narul numirilor de localităţi cu populațiune românească din 
Ardeal“ de N. Togan şi Silvestru Moldovan, un dicţionar, 
care a adus mari servicii, atât singuratieilor, cât şi auto- 
rităţilor româneşti. In a. 1928 au apărut „Discursurile“ 
fostului nostru președinte Vasile Goldiș: „Discursuri, rostite 
în preajma unirii şi la asociațiunea culturală „Astra“ — 


242 


foarte potrivite comemorări festive, din diferite prilejuri. 
Volumul acesta, care se vinde în folosul societății noastre, 
ar trebui să fie utilizat cât mai mult din partea propagan- 
diştilor noştri culturali. 

Tot în a. 1928 s'a tipărit, ca brogură de propagandă, 
o dare de seamă despre cea făcut „Astra“ în întâiul 
deceniu după răsboiu: „Astra“ în anii de după răsboiu 
(1918—1929) — o publicație utilă. 


Nu amintim saci decât în treacăt impozanta lucrare: 
„Congresul cultural“ din 24--26 Apr. 1930!) în care sau 
tipărit toate referatele specialiştilor, privitoare la posibili- 
tățile de manifestare ale „Astrei“ în diferite domenii, refe- 
mate la „întâiul parlament cultural“, în Sibiu 1930, eu pro- 
cesele verbale ale desbaterilor. 

Alături de ,„Bnciel. Rom.“ sa înființat „Biblioteca 
poporală“, menită de a oferi lectură sănătoasă în casele 
ţăranilor noştri. Până în 1 lan. 1911 s'au tipărit din această 
bibliotecă ieftină şi bună 37 numere, arătate în Nrul jubilar 
din 1911, la pag. 390. 

Din 1911 s'a reorganizat biblioteca, ajungând, sub eon- 
ducerea dlui Octavian Goga, una din cele mai bine con- 
duse biblioteci poporale. Câteva date vor evidenția marele 
succes ce l-a avut „Biblioteca poporală a Asociaţiunii“. 


Sa făcut, la început, apel la despărțăminte şi la con- 
sistoare, s'a introdus sistemul ca pentru taxa de 2 coroane, 
de membru ajutător, ţăranul să primească 10 broșuri şi 
1 calendar pe an. La sfârșitul anului 1911 avea biblioteca 
10,589 de abonaţi (totodată membri ajutători), un record 
pentru vremea de atunci. ln anul 1911 s'au răspândit 116,478 
broşuri! ln anul 1912 apărea fiecare broșură cu un tiraj 
de 15,000 ex. și până la 1 Sept. 1912 sau putut număra 
10,296 abonaţi. La sfârşitul anului 1912 erau 11,861 abonaţi 
— 180,361 broşuri răspândite. Blocvente sunt listele abo- 
naţilor la „Bibl. pop. a Asoc.“ Cine a fost abonat, deci șt 
membru ajutător, în anul 1912? După profesiuni; plugari 
9536, preaţi 479, învăţători 687, meseriaşi 736, funeţtonari 
administrativi 103, funeţionari de bancă 98, studenţi 37, mi- 
litari 8, advoceaţi 39, mediei 13, „privatieri“ 9, institute 106 
— cu totul 71,851. 


In anul 1913 s'a redus tirajul unui număr la 12,000 bro- 
şuri. Au venit „împrejurări, grele materiale“, în vieaţa po- 
porului, încât numărul abonaților a scăzut la 7664 în 19183. 
ln 1914 ra de 8000 ex. tirajul. 


1) A apărut ca Nr. 1—6 din „Transilvania“. 1930. (390 pag.). 


203 


Bvoșurile apărute în timpul dela 1 lanuarie 1911 până 
la izbucnirea răsboiului mondial din 1914 sunt următoarele: 

Nr. 1. De demult, povestiri istorice de Dr. l. Lupaș. 

Nr. 2. Floarea Soarelui, legendă de Stefan Cacoveanu. 

Nr. 3. Din vieața sfinților. 

Nr. 4—5. Harap Alb, poveste de lon Creangă. 

Nr. 6. Cultura pământului, de A. Cosciue. 

Nr. 7. Cântece din bătrâni, de Vasile Alecsandri, 
(eartea |.) 

Nr. 8. Povestiri din vieața țăranilor, de lon Pop-hete- 
ganul (cartea t.) 

Nr. 9. Istoria marelui împărat Alexandru Macedon, de: 
Mihail Sadoveanu (partea |.) 

Ne. 10. Istoria marelui împărat Alexandru Macedon, de: 
Mihail Sadoveanu (partea ll.) 

Nr. 11. Calendarul Asociaţiunii pe anul 1912. 

Nr. 12. Poveștile unchiașului sfătos, Breule, de Petre 
Ispirescu. 

Nr. 13. Cum să trăim ? de Dr. Aurel Dobrescu (partea |,) 

Nr. 14. Din „Isprăvile lui Păcală“, de P. Dulfu (partea L.) 

Nr. 15. Comuna „Viitorul“, de Romul Simu. 

Nr. 16. Creșterea pomilor, de Nicolae losif. 

Nr. 17. Povestiri, de N. Petra-Petrescu (partea |.) 

Nr. 18. Nutreful măiestrit, de loan F. Negruțiu. 

Nr. 19. In sat la Tânguești, piesă pentru teatrul dela 
ţară, un act de Virgil Oniţiu. 

Nr. 20. Călăuaa creștinului la biserică, prelucrată şt 
întregită după episcopul Nicodim din Hugt. 

Nr. 21. Povestea lui Stan Păţitul, de loan Creangă. 

Nr. 22. Calendarul Ăsociaţiunii pe anul 1913. 

Nr. 23. Povestea unei mame credincioase, de Dr. loan: 
Lupaș. 

Nr. 24. Leonard și Gertruda, trad. de V. Gr. Borgo- 
vanu (partea l.). 

Nr. 25. Din „Isprăvile lui Păcală“, de P. Dulfu (partea 1l.) 

Nr. 26. Cum să trăim? de Dr. Aurel Dobrescu (partea Ì1.) 

Nr. 27. Leonard și Gertruda, trad. de V. Gr. Borgo- 
vanu (partea ll.) 

Nr.28. Cântece din bătrâni, de Vasile Alecsandri(eartea il.) 

Nr. 29. Povestiri din vieața ţăranilor, de loan Pop-Re- 
teganul (cartea 1l) 

Nr. 30. Ingrășarea sau gunoirea pământului, de Aurel 
Cosciuc. 

Nr. 81. Arghir şi Elena. 

Nr. 32. Rugăciuni și cântări de laudă și mulțumită. 

Nr. 33. Calendarul Asociaţiunii pe anul 1914. 

Nr. 34. Povestea unei coroane de oțel, de Gh. Coşbuc. 


a4 


Nr. 35. Popa Tanda, de loan Slavici. 

Nr. 36. Emigrarea în America, de Unul care a fost acolo. 

Nr. 37. Dela sate, de lon Agârbiceanu. 

Nr. 38. Sfaturi pentru popor și prelegere despre „Aso- 
ciațiune“, de N. losif şi R. Simu. 

Nr. 39. Pavel Cătană, din limba cehă, de Dr. 1. U. larnik. 

Nr. 40. Boalele lipicioase, de Dr. luliu Chitul. 

Nr. 41. Povestiri din vieaţa țăranilor români, de lon 
Pop- Reteganul. 

Nr. 42. Povestea vorbii, de Anton Pann (cartea l.). 

Ne. 43. „  (eartea 1l). 

Nr. 44. Calendarul Āsociafiunii pe anul 1915. 

la timpul răsbotulut au apărut următoarele: 

Nr. 45. Calendarul Asociafiunii pe anul 1916. 


Nr. 46. » š P » 1917. 
Nr. 47. » > » » 1918. 
Nr. 48. » » 1919. 


Nr. 49. Cărticica sănătății, de Dr. l. Beu. 

Nr. 50. Igiena copilului până la vârsta de 7 ani de 
Simion Stoica. 

Nr. 51. Poezii poporale ale românilor, de Vasile 
Alecsandri. 

Nr. 52. Amintiri din copilărie, de lon Creangă. 

A venit răsboiul. 

In spitale s'a răspândit din bibi. în 1914 — 27.130 ex.; 
își poate închipui oricine ce hrană sufletească bună au fost 
aceste broşuri în spitale. 

ln 1915 s'au „stins cu totul“ abonamentele. Numai 
„Calendarul“ a apărut, în 10,000 de ex. Tot aşa în anii 1916, 
17 şi 18. in 1917 „Cărți de rugăciuni“, în „Bibl. pop.“, în. 
10,000 ex. 

in 1918 s'a răspândit, în spitale şi pe fronturi, din 
„Bibl. popor.“ 16,853 ex. in a. 1918 a mai îndrăsnit „Aso- 
ciaţiunea“ să retipărească în 5000 ex. „Cărticica sănătăţii“ 
de Dr. llie Beu. Din lipsa de hârtie, nu sa mai putut tipări. 
în 1919 nici chiar „Calendarul Astrei“. 

In anul 1920 s'a continuat tipărirea Bibliotecii popor. 
precum urmează: 

Nr. 92. Satulmeu, un sat din Ardeal, de loan Georgescu.. 

„ 93. Din popor, de Petrea Dascălul, 

94. Povestiri, de 1. Agârbiceanu. 


„ 95. Calendar (1921) epuizat. 

„ 96. Ardealul și Ardelenii, de Vietor Lazăr. Partea l.. 

„ 97. Ardealul şi Ardelenii, de Vietor Lazăr. Partea il. 

„ 98. Istoria lui Tudor Vladimirescu, de loan Geor- 
gescu. 


245 


Nr. 99. Oameni şi stări dela noi, de Dr. Blie Dăianu. 

„100. Ce este și ce vrea să facă Asociaţiunea? de 
loan Georgescu. 

Nr. 101. Mitropolitul Andreiu Șaguna, de Dr. loan 
Lupaș. Partea l. 

Nr. 102. Mitropolitul Andreiu Șaguna, de Dr. loan 
Lupaş. Partea ll. 

Nr. 103. Calendarul Asociafiunii pe anul 1922, întocmit 
de loan Georgescu. 

Nr. 104. Păcatele noastre, de lon Agârbiceanu. 

» 105. Avram lancu, de loan Georgescu. 

» 106. Invăfătură și petrecere, de l. Georgescu. 

„ 107. Jon Constantin Brătianu, de O. Sumea. 

„ 108. Calendarul Asociaţiunii pe anul 1923, întocmit 
-de loan Georgescu. 

Nr. 109. David Urs de Mărgineni, de Victor Lazăr. 

» 110. Sămânţa înțelepeiunii, de Maria Regina Ro- 


Nr. 111. Calendarul Asociațiunii pe anul 1924, întocmit 
de loan Georgescu. 
Nr. 112. Gânduri de dat mai departe, de Horia Petra- 
Petrescu. 
Nr. 113. Pentru sările de şezătoare. 
„ 114. Inviere şi alle poezii, de loan Borcia. 
„ 115. Clipe de întremare sufletească. 
„ 116. leoane dela fară, de Petrea Dascălul. 
„__ 112. De braţ cu mogul, în povești, de Moşul (Ni- 
-colae Petra-Petrescu). 
Nr. 118. Poveşti din fara Cehului, de Bojena Niemţova. 
» 119. Calendarul Asociaţiunii pe anul 1925, întocmit 
de Horia Petra-Petreseu. 
Nr. 120. E primejduită cultura! 
„ 121. Patria, poezii de G. Tutoveanu. 
Nr. 122—128. Ileana, feerie, de lon Borcia. . 
Nr. 124. „0 bucată de pâne din Banat“, de Horia 
-Petra- Petrescu. 
Nr. 125. Prizonierul din Caucaz, de heon Tolstoi. 
Nr. 126. lucă — minte slabă și alte povestiri pentru 
popor, de loan Pop-Reteganul. 
Nr. 127. Cum să ne îngrijim vița de viie şi vitele, 
sfaturi practice, de l. A. şi P. și loan Zamfirescu. 
Nr. 328. Hârtia de-o sută (Alberto), povestire de Ed- 
mondo Amicis, tălmăcire de D-ua Șt. Bindei. 
Nr. 129. Al doilea președinte al „Asociaţiunit', Vasile 
L. baron Popp, 1819—1875, de Dr. Elie Dăianu. 
Nr. 130. Calendarui Asociaţiunii pe anul 1926, întocmit 
de Horia Petra- Petrescu. 


246 


Nr. 131. Dusmanii omului (Vrășmașii sănătății și ai 
averii) sfaturi practice de loan Pop-Câmpeanu. 

Nr. 132. Snoave, chiuituri, povestiri, adunate de An- 
dreiu Bârseanu, cu o biografie a fostului preşedinte al 
„Astrei“ 

Nr. 133. Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, de Gh. 
Vâlsan, membru al Acad. Rom. 

Nr. 134. Moartea lui Asan, povestire istorică, de loan 
Al Lăpedatu. 

Nr. 135. O şezătoare românească (Material de cetit şi 
de cântat). 

Nr. 136. Amor şi răzbunare, (Povestiri istorice de loan 
Al. Lapedatu. 

Nr. 137. luptele lui Mihai Viteazul, povestite de el 
însuş. 

Nr. 138. „De cetit și răsgândit“, material pentru şeză- 
torile noastre culturale. 

Nr. 139. Calendarul „Asociaţiunii“ pe anul1927, întocmit 
de Horia Petra-Petrescu. 

Nr. 140. 1 Decemvrie 1918, conferinţă pentru serbarea 
Unirii Ardealului, Banatului, Crișanei și Maramureșului eu 
Patria- Mamă, întocmită de Romul Simu, secretarul adm. 
al „Astrei“. 

Nr. 141. Vine Crăciunul, piesă de teatru pentru copii, 
în 2 acte, de Elena C. Sporea. 

Nr, 142. Fapte de împlinit, pentru întărirea și prospe- 
ritatea neamului. 

Nr. 143. „Gnivei“ şi alte povestiri, de Horia Petra- 
Petrescu. 

Nr. 144. Piatra credinței, povestire din vieaţa poporului, 
de Coriolan Brediceanu. 

Nr. 145. „Casa ţăranului român“, sfaturi de loan Pop- 
Reteganul. 

Nr. 146. Pricinuitorii boalelor (Bacteriile), de loan Pop- 
Câmpeanu. Plantele de leac (medicale) de N. 

Nr. 147. Din poveștile lui Moș Toader şi alte povestiri 
pentru popor, de Adam Bolcu. 

Nr. 148. Un ceas de șezătoare poporală, material de 
Teodor V. Păcățian, Adam Bolcu, loan Pop-Reteganul şi 
Horia Peira- Petrescu. 

Nr. 149. Nifă Adrenghea, de Alex. Gupeanu-Melin. 

Nr. 150. Calendarul „Asociaţiunii“ pe anul 1928, redaet. 
de Horia Petra- Petrescu. 

Nr. 451. Gheorghe Cârjan, schițe umoristice de A. 
P. Bănuţ. 

Nr. 152. Nutremânt sufletesc (Pentru sările lungi de 
iarnă). 


207 


Nr. 153. (1) Răsboiul pentru întregirea neamului ro- 
mânese (1916—1918), povestii de Victor Lazăr. 

Nr. 154. (2) Cultivaţi legumi în grădinile voastre! Sfa- 
turi de Victor Lazăr. 

Nr. 155. (3) Poezii bănăfeneşii, ge Vietor Vlad Dela- 
marina. 

Nr. 156. (4) |. Răsboiul româno-ruso-ture 1877—1878. 
(l. Andreiu Florea Curcanul sau cum e Românul la răsboiu. 
Povestire din 1877—1878 de Nicolae Gane. Ul. Câteva poezii 
despre răsboiul din 1877—1878. 

Nr. 157. (5) Ingrijirea copilului mie până după înfăr- 
care. Sfaturi pentru mame. 

Nr. 158. (6) Cârlanii sau Doi țărani și cinci cârlani, 
Piesă întrun act de Const. Negruzzi. Cu lămuriri asupra 
felului cum trebue să se joace, date de dl Nicolae Băilă, 
directorul artistie al „Astrei“. 

Nr. 159. (7) Copii eu renume. Biografii povestite tine- 
rimti noastre, de Victor hazăr. 

Nr. 160. (8) Biografia Păr. Vasile Lucaciu, povestită 
pentru popor de Alexandru Ciura. (Manuseris premiat.) 

Nr. 161. (9) Bucătăria gospodinei la sate. Sfaturi şi 
reţete de mâucări, date de Ana Victor Lazăr. 

Nr. 162. Calendarul „Asociaţiunii“ pe anul 1929. 

Nr. 163. Ziua Unirii, 1 Dec. 1918. piesă poporală în 
3 acte, de Blena și Const. Sporea. 

Nr. 164. Traista Bunicului, povestiri de Sabin G. Truţia. 

Nr. 165. Vorbe de demult, de M. l. Dumitrașcu. 

Nr. 166. Inceputul neamului românesc, pov. istorică de 
Dr. 1. Lupaș. 

Nr. 167. Cărticica sănătăţii, de Dr. 1. Beu (cetipărirea 
Nrului 49.). 

Nr. 168. Flori de pe Câmpie, poezii poporale culese 
de T. Podariu. 

Nr. 169. Ingrășarea sau gunoirea pământului, de Aurel 
Cosciuc. 

Nr. 170. Despre testament, explicarea art. de lege de 
Dr. V. Moldovan. 

Nr. 171. Povești în versuri, de G. Coșbuc. 

Nr. 172. Stan Bolovan și alte povești ardelenești, 
culese de 1. Pop-Reteganul. 

Nr. 173. Calendar pe anul 1930. 

Nr. 174. Steaua dela răsărit şi cântări de stea și 
colinde, adunate de N. 1. Dumitrașcu şi preotul Valeriu Crișan. 

Nr. 175. Nutreful măestrit Bd. 1l. de loan Negrufiu. 

Nr. 176. Tuberculoza, ce este și cum să luptăm contra 
ei, de Dr. losif Stoichiţia. 


248 


Nr. 172. Pentru ziua de astăzi, confer. popor. ale secţ. 
„Astrei“, de diferiţi autori. 

Nr. 178. Calendar pe anul 1931, întoemit de Horia P.- 
Petrescu. 

Nr. 179. Petrea voinicul și alte balade, de ȘI. Cacoveanu. 

Nr. 180. Din țara Hațegului, povestiri de l Pop-Re- 
teganul. 

Nr. 181. Ingerul a strigat, poezii naţionale de 1. U. 
Soricu. 

Nr. 182. Marii cântăreți, Alecsandri, Coşbuc și Alexan- 
drescu, de l. Agârbicianu. 

Nr. 183. Arhanghelul dela Turda (M. Viteazul), de 
A. Nanu. 

Nr. 184. Ce trebue să știm despre boalele molipsitoare, 
de Dr. | Stoichiția. 

Nr. 185. Copiii Ursuțului și alte povestiri poporale, de 
1. Pop-Reteganul. 

Nr. 186. Biografii romane, traducere după W. Grube. 

Nr. 187. Calendarul „Asociaţiunii“ pe anul 1932. 

Nr. 188. Tâlcuirea Sfintei Liturghii, de Dr. N. Terchilă. 

Nr. 189. Pentru ţăranul român, de Nicolae lorga. 

Nr. 190. Cultura pomilor după climă, poziție şi sol, de 
leronim Mardan. 

Nr. 191. Bucătăria gospodinei dela sate, ed. 1l. de 
Ana V. Lazăr. 

Nr. 192. Pentru temeiul fării, de |. Agârbiceanu. 

Nr. 193. Biografii romane, partea li. traducere după 
A. W. Grube. 

Nr. 194. Dela fraţii noștri din Muntenia, snoave, glume, 
ghicitori culese de N. I. Dumitrașcu și l. N. Popescu. 

Nr. 195. Ingrijirea mamei și copilului mic, de Dr. losif 
Stoichifia. 

Nr. 196. Dascălul loniță, de 1. Pop-Reteganul. 

Nr. 197. Să luăm aminte, sfaturi de Petre R. Petrescu. 

Nre. 198. Calendar pe anul 1933. 

Nr. 199. Odinioară și acum, amintiri din copilărie, de 
L. Pop-Reteganul. 

Nr. 200. Nu-ţi băga nasul unde nu-ți fierbe oala, co- 
medie în 3 acte, prelucrare după Holberg de Horia Petra- 
Petrescu. 

Nr. 201. Poezii poporale și chiuituri, culese de Victor 
Popa, înv. 

Nr.*202. Flori din grădina raiului, de Septimiu Popa. 

Nr. 203. Lege nouă, comedie întrun act de Sebastian 
Stanca. 

Nr. 204—5. fara noastră România, de Dr. Sabin Oprean. 


249 


Nr. 206. Calendar pe anul 1934, întocmit de Horia P.- 
Petrescu. 

Nr. 207. De ce nu poate fi piugarul român comunist, 
de Dr. Sebastian Bornemisa. 

Nr. 208. Poezii poporale din granița Năsăudului, culese: 
de Emil A. Boșca. 

Nr. 209—142. Trecutul nostru românesc, de prof. loan 
Lupaș. 

Nr. 213. Tot omenia-i mai tare, comedie ţărănească. 
în 3 aete, de P. Dascălul. 

Nr. 214. Valorificarea muncii și rafionalizarea gospo- 
dăriei țărănești, de G. Brânduș. (lnvățături agricole eco- 
nomice.) 

Nr. 215-—16. Dragostea- pârdalnica, comedie în 4 acte, 
tradusă de Libușa Monasterianu din limba slovacă, după: 
losif Gregor- Tajovshy. 

Nr. 217. Noroe și veselie, schite umoristice din vieaţa: 
popor., de N. Lupu, 

Nr. 218. Calendar pe anul 1935, întoemit de Horia P.- 
Petrescu. 

Nr. 219. Povestiri istorice din trecutul românesc al 
Clujului, de N. Filimon. 

Nr. 220. Munţi, animale şi pământ, de l. Pop. Reteganul. 

Nr. 221, Cântece oltenești, adunate de N. I. Dumitragcu. 

Nr. 222. Stâlpii satului, piesă în 3 acte de Petrea 
Dascălul. 

Nr. 223. Calendar pe anul 1936. 

Nr. 224. Moartea lui Asan, povestire istorică de loam 
Al. Lapedatu. 

Nr. 225. Amor și răzbunare, povestiri istoriee de loan 
Al. Lapedatu. 

Nr. 226—27. Șoimii Carpaţilor. 

Nr. 228. Din popor, de P. Dascălul (retip. Nrulut 98.) 

Nr. 229—238. Boli, leacuri și Plantele de leac, de Dr. 
George Bujorean. 

Nr. 234. Răsărit de soare, piesă în 3 acte de Nicolae: 
Boeriu. 

Nr. 235—236. De ce trebue să muncim, învățături eco- 
nomice naţionale, de Gheorghe Brânduș. 

Insemnăm următoarele: In 1921 s'a tipărit un concurs: 
pentru o biografie a păr. Dasile Iueaciu (15,000 L.) — lu- 
crarea premiată a fost aceea a regretatului Alex. Ciura. 
Tot atunci s'a publicat un concurs pentru o piesă teatrală 
poporală într'un act (5000 I-.). Fără de rezultat satisfăcător. 
în anul acesta am publicat un concurs, de Lei 2000, pentru. 
conferențe scurte, de „Zile mari“, şi programe cu deelamări.. 


250 


Acum se tipăreşte „Bibl. popor. a Asoc.“ numa! în: 
5000 de ex. numărul. E păcat, deoarece materialul e, în- 
tr'adevăr, preţios. „Convorbirile literare“ seriau în lunie 1931: 
„Dacă cărţile acestea ar străbate fiecare colibă, fiecare 
casă, nivelul nostru cultural ar fi altfel“. Aceleaşi laude 
sincere au fost scrise și de alte ziare şi reviste de seamă: 
ale noastre. 

Paralel cu „Bibl. popor. a Asoc.“ sa tipărit, din ini- 
țiativa Seaţiei şcolare şi sub îngrijirea ei (Dr. lon Borcia,. 
regretatul seriitor), „Biblioteca tineretului“, pentru elevii 
mai miei, de școală primară și din el. dintâi de liceu, ete. 

Nr. 1. lon Al. Brăteseu-Voinești: Puiul; Nr. 2. Mihail 
Sadoveanu: Vestiforii ; Nr. 3. C. Negruzzi: Megterul orb. 
Luminărică ; Nr. 4. loan Popovici Bănățeanu: Darul lui 
Christos, ha fereastră; Nr. 5. C. Sandu-Aldea: Doi călă- 
rai ; Nr. 6. l. Agârbiceanu: Doi bătrâni ; Nr. 7. loan Agâr- 
biceanu : Tuga Oana; Nr. 8. Petre Ispirescu: Bălauvul cel 
cu şapte capele. Aceste 8 numere au apărut până în 1910 
şi se vindeau cu 6 şi cu 4 fileri. Chiar numai în 1910 s'au. 
vândut 11,961 broșuri. In anul 1911 s'a tipărit un singur 
număr. Nr. 9 de P. S. Epise. de Huși, Nicodim: Cum se: 
întore rândunelele acasă. 

Dr. l. Boreia murind, biblioteca nu a mai eontinuat. 


Aici trebue amintită şi Biblioteca Vasile Siroescu,. 
tipărită pe spesele boierului basarabean. ln 1913/14 s'a 
plănuit trimiterea lor în 3000 de comune. insuşi Vas. Stro- 
escu, a ales materialul de tipărit şi a dat suma de 25.000; 
cor. pentru înființarea şi înzestrarea bibliotecilor săteşti: 
„Poezii poporale“ de Vas. Alecsandri; „Amintiri“ şi „lvan 
Turbincă“ de l. Creangă; „Povestea lui Harap Alb“ de 
l. Creangă; „Dela sate“ de l. Agârbicianu (apoi alte 2 vol., 
dela alte edituri). 

Din cauza răsboiului nu s'au putut răspândi aceste: 
volume, frumos tipărite, cu literă mare, citeaţă, legate solid 
şi cu gust estetic, decât numai mai târziu. Cele 3000 de 
volume, din darul acesta al lui Vas. Stroescu, împreună: 
cu cărți cumpărate din ajutorul de cor. 150,000, dat de 
Consiliul Dirigent Român, în 1919, au fost distribuite cer- 
curilor culturale, bibliotecilor lor, parte dăruite altor in-- 
stituţii. 


„Biblioteca Astra“, cea mare, pentru intelectuali, a 
publicat în decursul vremii luerări de mare valoare, cart 
trebuese luate in seamă în evoluţia culturală. 

Așa e d. e. Nr. 1 „istoria literaturii române“ de prof. 
Dr. Sextil Puşcariu, cu multe și frumoase ilustraţii, vol. |, 
care a apărut în ediţia a 2-a. 


Dăm lista numerelor, după anul apariţiei lor: 


1920: Nr. 2. „Tudor Vladimirescu“, dramă ist. în 5 
acte, de prof. N. lorga. 

1922: Nr. 3. „Prin România |. Ardealul“, de prof. l. 
Georgescu (eu 101 ilustr. şi 1 hartă). 

Nr. 4. „Istoria neamului românesc“, vol. cu ilustr. de 
prof. dir. arhivar dia Cluj Ștefan Meteg. 

Nr. 5. „Cântece poporale românești“, pentru cor mixt, 
vol. 1, de prof. de muzică Nie. Oancea. 

1928: Nr. 6. Viitorul tlechnic-economie al României 
întregite“, de ing. Francisc Neugebauer, trad. de l. Geor- 
gescu (cu tablouri și hartă). 

Nr. 2. Jertfele Românilor din Ardeal, Banat, Crișana, 
Sătmar şi Maramureș, aduse în răsboiul mondial din anii 
1914—1918. Di T. V. Păcățian. 

Nr. 8. Pictori francezi prin fara noastră (1828—1866), 
cu ilustr., de loan C. Băcilă. 

1924: Nr. 9. Cum ga făcut unirea Basarabiei. De 
Dr. Onisif. Ghibu. 

Nr. 10. Evoluţia secțiilor literare și științifice ale 
„Astrei“ (ba un popas). De Dr. Onisif. Ghibu. 

1925: Nr. 11. „Contribuțiuni la istoria aiaristicei româ- 
nești ardelene“, de Dr. loan Lupaș. 

Nr. 12 Valorificarea capitalului uman prin igiena 
națiunii, de Dr. Aurel Voina. 

„Ne. 18. „Ancheta sanitară, ea bază de plecare a plă- 
gilor sociale“ de Dr. Dominic Stanca. 

Nr. 14. „Pământul și Istoria“, de Victor Stanciu. 

Nr. 15. „Portretele lui Mihai Viteazul“, de 1. Băcilă. 

In anul acesta a apărut și ed. ll. a „istoriei literaturii 
române“ de Dr. Sextil Pușcariu, mult amplificată. 

1928/29: Nr. 16. Biografia lui „Dr. 7. Raţiu“, de lon 
Georgescu. 

l N.17. „Viaţa bisericească a Românilor din Țara Oltului“, 
de Ştefan Meteg. 

1933: Nr. 18. Tehnica de propagandă la sate, de Dr. 
luliu Haţiegan, prof. universitar şi Colaborarea între „Astra“ 
și celelalte societăţi culturale, organele Statului şi ale auto- 
rităţilor locale, de prof. Silviu Teposu. 

1935 : Nr. 19. George Pop de Băsești, de loan Georgescu. 

Nr. 20. „Bogăjiile miniere ale munților apuseni“ de 
Vietor Stanciu. 

Nr. 21. „Românii și minoritățile etnice la Nord-Vestul 
țării“, de St. Manciulea. 

Cel ce vrea să ştie ce au tipărit Secţiile Asociaţiunii 
— va găsi datele necesare în capitolul rezervat secțiilor — 


252 


aici merită să fie remarcat entuziasmul cu care au lucrat 
Seeţiile, tipăriud „Buletine“, biblioteci speciale: Biblioteca 
„Astrei medicale“, a Secţiei geografice-etnografice, a Secției 
istorice, a Secţiei ştiinţelor naturale, a Secţiei social-eco- 
nomice, ete. 

De fapt, contribuţii prețioase, pe cari numai epoca 
noastră, înclinată şi spre un defetism cultural, le poate 
trece cu vederea. 

Inșirarea aceasta sumară a publicațiilor noastre sperăm 
că va cimenta și mai bine convingerea: la Asociaţiune s'a 
muncit mult şi desinteresat. E vorba să se persevereze pe 
cărarea apueată. 

Aici menţionăm și frumoasa publicație din Cluj: „Gând 
Românesc“, care apare tot sub auspiciile societăţii noastre, 
fiind sprijinită pecuniar din partea centrului și având spri- 
jinul direct, intelectual, al despărţământului Cluj. Revista e 
condusă de dnii 1. Chinezu şi Olimpiu Boitoș, membri activi 
din generaţia tinără, cărora le-a reușit să adune în jurul 
revistei penele cele mai de seamă, nu numai din Ardeal, 
ei din întreg cupriusul României. 

Despre „Revue de Transylvanie* a scris toată presa 
noastră și cea din streinătate în termenii cei mai elogioşi,. 
Revista este editată de „Astra“, în |. franceză şi condusă 
de domnii prof. univ. Dr. Silviu Dragomir, ca director și 
D. D. Roșca, redactor, doi vechi colaboratori ai „Astrei“ 
noastre. 

A apărut tocmai Nr. 4 din vol. al ll-lea. (v. şi Ra- 
portul gen. din a. acesta și Raportul secțiilor.) 


X. 
Revista „Transilvania“. 


ln numărul jubilar din 1911 al Asociațiunii se scria: 
„Capitolul despre istoricul revistei „Transilvania“, nepu- 
tându-se termina la timp, se va publica într'un număr viitor“. 
Din diferite motive, articolul nu a putut să apară, de aceea 
este bine venită acuma o scurtă dare de seamă, în care 
se va oglindi evoluţia acestui organ de publicitate, care 
are la noi respectabila vârstă de 67 de ani. 

Cine va vrea să analizeze atmosfera, care a domnit, 
în decursul anilor, în mijlocul publicului cititor din Ardeal, 
nu va putea frece peste revista aceasta fără de a adăsta 
mai mult la ea, deoarece redactorii ei și-au exprimat, de 
multe ori, durerile şi bucuriile, dând astfel putinţa dea se 
măsura interesul faţă de publicistica noastră. 


293 5 


In Nr. 2 al „Transilvaniei“ din anul acesta am arătat 
situaţia grea social- politică, de care se plângeau președinții 
Asociaţiunii, încât celce va zâmbi maliţios la descrierile 
ce vor urma, va face bine să conjfronteze paginile acestea 
cu constatările din epoca, când „lanţurile iobăgiei“ erau 
la ordinea zilei. 


in întâii 6 ani dela înfiinţare a publicat Asociaţiunea 
numai „Analele“ sale, cu rapoarte și procese verbale. 
Numai din 1868 începe să apară „Transilvania“, ca organ 
al societăţii noastre. 

Cum se tângula Gh. Barițiu despre greutățile de a 
redacta o foaie pentru popor, șase ani după înființarea 
„Asociațiunii“ ? Redăm textul autentice, cu forma sa, arhaică 
pentru zilele noastre, ca să se evidenţieze și mai bine ce 
progrese am făcut în decursul vremii: „ln fine, după 6 
ani trecuţi dela înfiinţarea Asociaţiunii, s'a decis, totuși, 
ca să se publice una foaie periodică foarte modestă, ca 
organ al său: însă și atâta în dulcea speranţă că aceea 
îşi va acoperi ea înseși toate spesele. Sa zis apoi că 
acea foaie are să cuprindă materii cât se poate mai po- 
porale, mai de toate zilele, ca să o înțeleagă și propriul 
popor, adecă sătenii. Gas’ însă că „propriul popor“ nu 
ştia citi, nu ştie nici astăzi sau, dacă ştie ceva, nu pricepe, 
precum nu pricepe nici cel săsesc, nici cel ungurese, 
sârbesc, slovăcese, dară apoi, parecă era un farmec, cumeă 
mai toţi scriitorii noştri câţi au venit cu disertațiuni pe ia 
adunările generali şi-au ales de regulă fot subiecte de cele 
mai serioase, destinate tot pentru literați și scrise cu seop 
invederat, ca mai întâi să se înţeleagă literaţii ei între ei 
ŞI numai după aceea să descindă la clasele acelea din 
popor, despre care zice apostolul: Lapte vam dat vouă, 
nu mâncare“. 

In 1888, la adunarea generală dela Abrud, constata 
tot Gh. Barițiu, privitor la foile poporale: „Ci că în acești 
20 de ani au încercat mulţi cu așa-numitele foi poporale, 
adesea redactate prea bine, atât dincoace, cât și dincolo 
de munţi, au cercat, însă cei mai puțini au reușit la ceva. 
Se cer zeci de ani până ce prinde rădăcină gustul de cetit 
la un popor.? Să întrebăm pe compatrioţii noştri unguri, 
câte foi periodice, de toate speciile, răsar și la ei, ea 
bureţii, apun însă ca meteorii de seara“. 

Barițiu ofta, deci: Canferenţiarii, la adun. gen., să nu 
vorbească o limbă păsărească pentru popor, după cum şi 


1 Vezi conspectul conf. dela 1862—1910 în „Transilv.“ jub. 1911 


pg. 386. 
2 Astăzi avem o foaie poporală cu un tiraj de 120.000 ex. 


234 


astăzi, în mai mică măsură, te miri pe la unele adunări ge- 
nerale ale despărțăminfelor noastre, cât de savant vorbeşte 
conferențiarul unui public, care — în mare parte — se 
compune din clasa ţărănească. Marea greutate, şi atunci 
şi acum, pentru un conferenţiar conştienţios a fost şi este: 
cum să înpaci, într'acelaşi timp, un auditoriu, care se com- 
pune din elemente eterogene, din intelectuali şi din ţărani? 
(Soluţia cea mai evidentă; două conferenţe deosebite. Da 
adunările gen. din trecut mai voiau conferenţiarii să... 
„brileze“ cu știința lor!) Și cum vorbeau conferenţiarii, 
așa și își seriau articolele pentru popor, pentru „Transil- 
vania“ chiar, neavând experienţe de a scrie poporal. 


In 1867, cerea Bar. Ladislau Pop, într'o şed. a Aso- 
ciaţiunii: „o foaie periodică, în stil poporal, care să nu 
lipsească din nici o comună românească“, cu colaborarea 
teologului, a „iuristuiui“, medicului, tehnicianului, pedago- 
gului și economului, cu învățături practice pentru popor. 
in procesul verbal sunt redate ideile astfel: „Să împărtă- 
şească fiecare observaţiunile, cunoştinţele practice câte 
alu) adunat, folositoare poporului țăran, adecă teologul 
morala cea nejalsificată a învăţăturii lui Hristos; iuristul 
modul de a-și scuti averea şi libertatea persoanei înaintea 
legii; medicul de a-și conserva şi repara sănătatea, ete. 
Prin această foaie să scoatem din mâna poporului episto- 
lile căzute din ceriu, la lerusalim, și visuri de ale Maicii 
preciste, cari se mal tipărese şi în veacul al XlX-lea, şt 
cari sunt apte numai a întuneca curata și dumnezeiasca 
învățătură a lui Hristos, precum şi a susţine trândăvia și 
tatalismul în popor! Să-i dăm foaia Asoeiaţiunii în mână 
la popor... Stagnarea mai deparie în economie, industrie 
şi arte va aduce peste poporul nostru mai mare daună; 
ea este mai periculoasă decât stagnarea în politică. 


Fcumos, clar desiderat! Dar era rostit în 1867. O să 
vedem cum se apăra Gh. Barițiu, când era învinuit, că nu 
dă publicului ceeace pretinde’) — aici redăm numai pa- 
sagiul elocvent, dela adun. gen. din 1872, al aceluiaşi pre- 
şedinte Bar.: Ladislau Pop, când îl apăra pe Gh. Barițiu 
de acuza că n'a tipărit „Transilvania“ ca foaie pentru popor. 


Neavând Gh. Barițiu material dela alţi colaboratori, 
„a tot seris și iară seris, mai singur-singurel pentru foaie, 
ca să aibă ce tipări în ea, să nu o dea afară în bianco“, 
(S'a venit chiar şi cu propunerea să înceteze foaia). „Dea 
cerul ca astfel de încercări să nu se mai facă, astfel de 


1 Un indice alfabetic al art. publ. în „Trans.“ a. L—XXV, a tipărit 
Nie. Togan. 


255 5% 


tonuri disarmonioase și dureroase să nu se mai auză în 
mijlocul nostru!“ 

Gh. Barițiu a trebuit să sufere de multe ori acuza că 
nu publică articole mai de actualitate, mai pentru popor 
— dar din lipsa de colaboratori potriviți era, de multe ori, 
silit să publice documente, interesante și ele, pentru tre- 
cutul istorie, dar mai vrednice de a vedea tiparul înte'un 
buletin istorie. 


Este interesant pentru sbuctumul sufletese al unui 
Gh. Barițiu, şi mărturisirea următoare, publicată în „Tean- 
silvsnia“, despre frământările din 1876. lată ce seria el în 
rev. noastră (1889): „Pentru alţii (la adun. gen.) foaia Aso- 
ciaţiunii nu era de nici o treabă, că poporul ţăran, care 
nu știe citi, nu o înţelege de loe. Din contră, alţii pre- 
tindeau realizarea de atâtea ori vențilată a celor trei sec- 
fiuni ştiinţifice, care apoi dacă s'ar fi înființat, nesmintit că 
acelea erau să producă rezultate ştiinţifice. Dacă foaia era 
să se prefacă în magazin sau coleeţiune de povești, basme, 
snoave, cântece poporale, cimilituri, descânteece de deochiu, 
novellete (sie) de amor, mai şi ceva grădinărit, pomărit, 
stupărit, vierit, oierit, ete., atunci mai rămânea spaţiu pentru 
studiile secţiunilor? ...în acea epocă putea cineva să vor- 
beaseă cu tot dreptul de o adevărată criză de viață, pre 
când pesimismul se întindea ca pecinginea şi românii se 
muşeau între sine precum se muşeă eloţanii (gusganii), 
când omul rău închide pre mai mulţi în câte o colivie din 
grilagiu de sârmă (drot, telu), apoli-i pişcă de coade şiet, 
jără să observe cine le rupe din coade, se mușcă, se 
sângeră şi se omoară unii pe alţii“, 

Revista sa sbătut de multe ori între aceste două ex- 
teeme: foaie pentru popor? revistă a intelectualilor, repre- 
gentând Secţiile ştiinţifice-literare ? Lipsa de fonduri a stân- 
jenit publicarea paralelă şi a unei reviste a Asoeciaţiunii 
pentru poporul dela sate și a unei reviste pentru intelec- 
tuali —- ba şi a unei reviste pentru familie (sistem „Garten- 
laube“, cum cereau alţii). 

Cu moartea lui Gh. Barițiu rămâne și „Transilvania“ 
fără de conducător. 

Au urmat în fruntea revistei: 4. Boiu, Diaconovich, 
Oct. Tăslăuanu, A. Bârseanu (în timpul răsboiului), l. Geor- 
gescu şt H. P.-Petrescu. 

Nu trebue trecută cu vederea aici niei încercarea de 
a oferi ţărănimii, paralel cu „Transilvania“, o revistă a ei, 
săptămânală, aşa, cum o contemplau antecesorii, cari au 
avut să se isbească de atâtea decepţii: revista „Țara 
noastră“, redactată de secretarul de pe atunci, dl Octavian 


256 


Goga. A apărut în 1907 şi a fost trimisă în mare parte gratuit, 
jind primită foarte bine de publicul cetitor. După un an 
de apariţie a fost silită să nu își mai publice, ca subtitlu, 
că este o publicaţie în legătură cu Asociaţiunea, din cauza 
unor procese politice, cu aşa-numite „agitaţii politice“, in- 
tentate de guvernul maşter de pe atunci. „fara noastră“ 
a fost foarte bine redactată pentru mentalitatea cetitorului 
dela ţară. Așa a suferit înfrângere o încercare laudabilă 
de a oferi ţărănimii un organ săptămânal, prin care poţi 
mult mai bine să o informezi, direct, despre activitatea ta 
şi despre dorinţele, despre planurile ce aşteaptă a se 
înfăptui. 

ln 1911/12 apărea „Transilvania“ în 6 numere pe an, 
fiind redactor di Oct. C. Tăslăuanu, cu cercetări istorice, 
etnografice, documente ist, articole de actualitate, istoria 
„Astrei“, informaţiuni despre mișcarea știinţifieă-literară. 

Dela 1 lan. 1913 apare sub îngrijirea unui comitet de 
redacție, compus din domnii: Dr. Silviu Dragomir, Dr. 
Onisifor Ghibu, loan l. Lapedatu şi lietor Stanciu. 

Dela 1 lan. 1913 avea să apară revista „Transilvania“ 
sub direcţiunea secretarului literar (d! Oct. Goga) și a 
unui comitet de redacţie, instituit întro şed. plenară a 
comit. central, în a. 1912. „Unii membri ai comitetului de 
redacție“, rejerează dl Tăslăuanu, „au fost de părere că 
revista așa cum a apărut până acum nu poate interesa 
majoritatea publicului, căruia se adresează și au propus 
să se transforme înlr'o revistă de popularizare, eliminându. se 
partea documentară şi studiile de specialitate sau tre- 
cându-se într'un supliment al revistei. Bu (Tăslăuanu) cred 
că, într'adevăr, revista, așa cum a apărut până acuma, este 
un magazin de studii mai mult sau mai puțin științifice și 
de documente, cari uneori sunt contribuţii reale la materiile 
diferitelor ramuri de ştiinţă, dar am convingerea că ele 
sunt urmărite de un cerc foarte restrâns de cetitori. Cei 
mai mulţi membri al Asoe., cărora li se trimite „Transil- 
vanla“, în schimbul taxei prescrise de statute, găsese prea 
puţin material, pe care-l pot ceti. In această împrejurare 
găsese și explicaţia de ce se sporese aşa de anevoie 
membrii Asociaţiunii“. De aceea a cerut secr. adm., dl 
Tăslăuanu, transformarea reviste! în revistă de propagandă 
şi reînfiinţarea „Analelor Asociaţiunii”. 

S'a luat hotărîrea ea dela 1 lan. 1914 să apară lunar, 
eu studii şi articole de popularizare şi eu informațiuni. Din 
1 lan. până în 30 lunie a şt apărut lunar, dar Nr. 7—9 şi 
10—12 au apăru laolaltă. A isbuenit răsboiul mondial. 

ln decursul răsboiului, absentând secretarii şi nefiind 
timpurile pentru răspândirea publicaţiei, a apărut revista, 


257 


cu strictul material necesar, în 1915 în 2 numere; în 1916 
în 2 numere; în 1917 în 2 numere; în 1918 întrun singur 
număr, în 1919, deasemenea, într'un singur număr. 

Din Mai 1920 a început să apară lunar, sub suprave- 
gherea seer. lit. de pe atunci, dl]. Georgescu. Beletristica 
a fost bine reprezentată sub conducerea dsale — apoi 
studii din toate domeniile, — chiar ș! suplimente muzicale. 
Așa s'a tipărit: în 1920 un număr închinat morţilor noștri 
din anii răsboiului, cu fotografii, biografii, earacterizări şi 
escepte caracteristice. 

In a. 1921 a apărut un număr dedicat memoriei lui 
Tudor Vladimirescu. ln acelaş an un număr omagial pro- 
fesorului Nicolae lorga. ln anul 1922 a fost comemorată 
„Albina“, institutul nostru de bani, care a ajutat atât de 
mult toate străduințele Asociaţiunii, la jubileul de 50 de 
aul ai „Albinei“. Tot în a. 1922 s'au publicat suplimente 
muzicale cu muzică poporală aleasă, armonizată de com- 
pozitorul nostru, dl Nic. Oancea — numerele au fost mult 
căutate. Alt număr a fost dedicat memoriei preşedintelui 
nostru mort Andreiu Bârseanu. 

Din 1 lan. 1924 a fost redactată revista de secr. lit. 
Dr. Horia Petra-Petrescu. Din lipsa unei sume mai mari în 
buget, a trebuit să apară fiecare număr numai în câte 2 
coale. Aceeași eonduită ea în anii 1921—1924. Secţiile știin- 
țifiee-literare au promis solemn colaborarea (ea d. e. în 
21/2 Mai 1925), trimițând fiecare Secţie câte un reprezen- 
tant în comitetul de redacţie — dar situaţia nu mai era 
aşa de grea ea pe vremea lui Gh. Barițiu şi colaboratorii 
eventuali aveau, în cadrele breslei lor, putinţe să-și tipă- 
rească lucrările valoroase. 

ln a. 1928, eu sporirea eoalelor şi cu un buget mai 
mare, luându-se în redacție și di secr. al secţiilor, scriitorul 
l. Agârbiceanu, s'a încercat să se lanseze revista şi mai bine, 
plătindu-se colaboratorii și apelându-se la secții. 

Redacția din 1928 şi-a sintetizat tendinţele astfel: 
„Ne-am străduit să facem din „Transilvania“ în primul 
rând o revistă, care să intre în actualitatea culturală româ- 
nească, cetitorul ei, intelectualul nostru, putând găsi în ea 
materialul cel mai vast pentru preocupările din ţară. Nu 
putem părăsi nici tradiţia revistei, folositoare şi azi, de a 
publica meterial şi studii asupra trecutului românesc. ln 
partea literară ne-am străduit să adunăm pe scriitorii 
ardeleni, în proză şi versuri. ln partea ştiinţifică am nizuit, 
prin colaborarea membrilor Seeţiunilor, să ținem pe cetitor 
la curent eu problemele ce se agită“ 

Criza financiară prin care a trecut şi Asociaţiunea 
ne-a silit însă să suspendăm chiar, pe câtăva vreme 


258 


„organul societății culturale“, care împlinea tocmai 60 de 
anil Un număr, Nr. 12, din Dec. 1929, a fost tipărit pe spesele 
inst. de editură, „Universul“, gratuit. 

Despre o altă încercare dea scoate un organ, acesta 
mai madest, al Asociaţiunii centrale, e cu eale să se 
rejereze aici. 


ln 20 ian. 1929 a apărut în foaia pentru popor „Foaia 
Noastră“, redactată de domnii Dr. losif Stoichiţia şi Vietor 
Lazăr (decedat după aceea), întâtul număr din „Pagina 
Astrei“, redactat de secr. lit. Dr. Horia Petra-Petrescu, în 
legătură cu un comitet din desp. jud. Sibiu. 


„Foaia Noastră“, mutată dela Cluj la Sibiu, apărea 
săptămânal și aducea preţioase informaţii economice, so- 
ciale, culturale pe seama poporului, încât comitetul central 
s'a învait ea să poarte foaia, ea subtitlu: „Foaie de pro- 
pagandă în serviciul Asociațiunii“. in „Pagina Astrei“ s'au 
publicat: dări de seamă de prin despărţăminte, s'au reco- 
mandat cărţi valoroase, s'au încrestat la răboj binefăcătorii 
„Astrei“, s'au discutat probleme culturale, s'a seris despre 
publicaţiile „Astrei“, s'au tipărit poezii ocazionale, ete. 
„Asaciaţiunea“ da săptămânal 1250 hei, spese de tipar. 
Din cauza crizei financiare, după ce au apărut 29 de 
numere, eu nr. din 4 Aug. 1929 a încetat de a mai apare 
„Pagina Astrei“, deși s'a dovedit a fi o utilă publicaţie în 
folosul nostru. 

„Transilvania“ s'a mărginit în 1930, 1931, 1932, 1933 să 
apară în numere cu pagini mai puţine şi cu material aproape 
numai administrativ, dări de seamă, rapoartele Secţiilor, 
adun. gen. (Bscepţie 1930 Nr. 1—6: „Congresul cultural“ 
și Ne. 11—12.) 

ln lan. 1934 a început „Transilvania“, în a. ai 65-lea, 
să apară cu o altă conduită, cu un program de muncă 
precis. Ca subtitlu şi-a ales: „Buletin de tehnică a culturii“. 
Mai bine a evidențiat dl preşed. Dr. luliu Moldovan în 
„Cuvântul dsale „înainte“ scopul revistei în noul ei ipostaz, 
scriind: „In scopul de a generaliza iniţiative, experienţe şi 
realizări rodnice şi pilduitoare, de cari au beneficiat până 
azi numai despărţămintele şi cercurile culturale, cart le-au 
ereiat, conducerea „Astrei“ a organizat întâi întâlniri mai 
frecvente ale preşedinţilor de despărțăminte şi transformă 
acum „Transilvania“ într'o revistă de tehnică culturală. 
Scopul ei va fi de a publica articole de îndrumare din 
experienjele altora, cari muneese pe teren, dări de seamă 
asupra oricărei realizări pozitive, relevând meritul acelora, 
cari au contribuit la înfăptuirea lor pilduitoare, dând astfel 
şi o modestă, binemeritată recompensă morală, stimula- 


259 


toare pentru alţii; va publica mai departe, material pentru: 
conferințe, şezători, comemorări, expoziţii şi amintiri şt 
documente despre lupte şi fapte din trecutul nostru, pildut- 
toare pentru viitor, ete., încercând să dea întregului material 
publicat un colorit etnie-naţional, să dea astfel gândurilor 
şi activităţii noastre o direcție mai concretă, mai limitată 
poate, dar mai efectivă în vederea scopului pe care-l 
urmărim“. 

Suntem într'al patrulea an de apariţie de când este 
» Transilvania“ un „buletin de tehnică a culturii“. la raportul 
general se referează despre succesele obţinute până acum, 
despre colaboratori și despre articolele publicate. Comi- 
tetul de redacţie se compune astăzi din domnii: Dr. luliu 
Moldovan, Dr. Gh. Preda, Dr. Horia Petra-Petrescu şi Al. 
Dima. Cu moartea am pierdut pe Dr. l. Bunea, cu plecarea 
la Cluj, pe P. Sf. Sa Episcopul Nie. Colan, fost reetor al 
Acad. Teologice din Sibiu. 

Credem că această trecere în revistă a fost utilă de 
oarece din ea se evidenţiază ce paşi am întreprins în 
timpul din urmă, dela o revistă care nu își găsea liniştea, 
deoarece era silită să apeleze când la cetitorii dela ţară, 
când la intelectualii din oraş — până la una, care și-a pus 
ca ţintă principală o adânucire aproape ştiinţifică a propa- 
gandei culturale. 

Firește, pentru Asociaţiunea noastră se impune şi 
organul de publicitate, care să aibă legătură directă eu 
poporul dela ţară şi cu familiile românești de pe la orașe. 


Să sperăm că împrejurările i-o vor permite în viitorul 
apropiat... 


XI. 
Casele naţionale. 


In urma intervențiilor făcute după răsboiul mondial de 
către conducătorii instituțiunii noastre, pe lângă Onor. 
Minister al Agriculturii și Domeniilor din București, ca să 
se rezerve, în cadrele Legii Reformei Agrare și pe seama 
„Asociaţiunii“, terenuri pentru construcţii de Case naţionale 
în comunele şi oraşele din Ardea!, „Casa centrală a împro- 
prietăririi* din București și Direcţiunea generală din Cluj, 
au dispus, în urma ordinelor primite dela Ministerul Agri- 
culturii şi Domeniilor, ca să se rezerve aceste terenuri în 
scopul sus amintit. 

Astfel în cursul anilor 1925—1936, s'au rezervat în 
acest scop în 925 comune terenuri, în suprafaţă totală de: 
373 jug. şi 690 st. p. 


260 


Aceste terenuri sunt, până la clădirea casei naţionale, 
rezerve de stat, beneficiind de uzufruct instituţiunea noastră, 
care administrează arenzile după aceste terenuri, ca fond 
separat, uumit „Fondul Cogălniceanu“ care la 31/XIl 1935 
era de Lei 158.789. Din acest fond se distribuie cercurilor 
culturale diferite sume, pentru clădirea caselor naţionale 
pe aceste terenuri. 

Astfel până în prezent comitetul central a acordat 
următoarele ajutoare: 


Desp. „Astra“ Satu-Mare . . . . . Gei 50.000 

Casei cult. Durpăr (jud. Sibiu) . Eaa a eu 20 000 

Casei naționale Bogata (jud. Turda) . so y 5.000 

i 3 Geoagiul de jos (Huned. EL 10 000 

5 Poiana Mărului (j. Brașov) , 2.500 

Desp. Cluj pentru diferite cercuri cult. 20.000 
Cercului cult. Crihalma, (jud. Târnava- 

mare . A > 6.000 

Desp. Mercurea- Niraj (jud. Mureş) . A ` 20 000: 


Total Lei 133.500 


ln afară de aceste ajutoare, comitetul central a mai 
donat pe seama caselor naționale din comunele Sibiel şi 
Orlat culise pentru scenele acestor case naționale. 

lmprejurările neprielnice din ultimii ani au împiedecat 
despărțămintele și cercurile noastre culturale să clădească 
case culturale pe terenurile, rezervate anume pentru acest 
scop, sperăm însă că în viitorul apropiat ele vor ajunge în 
situaţia, de a realiza această problemă foarte importantă 
pentru desvoltarea și promovarea culturii poporului. 


261 


Administrarea averii „Asociaţiunii“* 
în anii 1911—1935. 


A face un raport amănunțit asupra gestiunii financiare 
a „Asociaţiunii“ şi a fondurilor şi fundaţiunilor administrate 
de „Asociaţiune“ pe o perioadă de 25 ani, ar însemna, ea 
numărul jubilar ce se editează în acest scop, să fie eu cea 
100 pagini mai voluminos, iar pe de altă parte, cele mai 
multe din date nu ar mai prezenta azi multă importanţă. 

Din acest motiv dăm mai jos din rapoartele generale 
ale „Asociaţiunii* asupra gestiunii financiare pe anii 1911— 
1935 inelusiv, numai acele date, cari ar prezenta importanţă 
din punctul de vedere al evoluţiei economico-financiare a 
„Astrei“ culturale. 


Deasemenea nu vom raporta asupra gestiunii finan- 
clare a fiecărui an în parte și vom împărţi această gestiune 
financiară pe anii 1911—1935, în trei grupe şi anume: 

1. Situaţia financiară pe anii 1911—1919, adecă pe anii 
când moneda de schimb era Coroana şi nu Geul. 


2. Situaţia financiară pe anii 1920—1928, când sa 
încercat cele mai multe iniţiative, pentru realizarea cărora 
„Astra“ a fost ajutată de Stat. 


3. Situaţia financiară pe anii 1929—1935, după stabili- 
garea eului și începerea crizei financiare, în urma căreia 
„Astra“ a fost avizată să trăiască aproape numai din veni- 
tele ei proprii. 

Să evidenţiem mai întâi punctul 1. 

Dacă în primii ani dela înfiinţarea „Asociaţiunii“ în 
Martie 1861, având de scop „lnaintarea literaturii şi cul- 
tura poporului prin studii, elaborarea şi editarea de 
opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialităţi 
de ştiinţă și artă“, — rostul ei nu a fost înţeles de masele 
poporului, din care motiv nici nu i-a dat sprijinul material 
cuvenit, fiind avizată numai la generozitatea şi sacrificiul 
pentru neam a celor, cari au condus și al puţinilor inte- 
lectuali români de pe atunci, cari merită toată recunoştinţa 
noastră, situaţia după o jumătate de veac se prezintă altfel. 


262 


Populaţia românească asuprită şi nevoiașă, cunoscând 
în anul 1911 rostul „Astrei“, din tot puţinul ce-l avea, da 
sprijinul cuvenit, unicului ei far de radiere a luminei și 
susţinere a intereselor vitale naţionale, iar cea mai bună 
dovadă ne-o serveşte veniturile „Astrei“, incurse prin în- 
scrierea de membri, cari formează unul din cele mai prin- 
cipale venite până după unire. 

Cele mai importante venituri incurse în anii 1911—1919 
sunt la articolele: Taxe de membrii, Biblioteca poporală 
şi Chirti. Afară de acestea „Astra“ a mai avut venituri după 
efecte și depuneri, taxe de administrare, daruri și subvenţii 
dela diferite instituţiuni şi particulari și diferite venituri 
extraordinare. 

Cele mai mari cheltueli au fost reclamate de tipărirea 
„Biblioteeii poporale“, revista „Transilvania“ şi Salarii. 
Afară de acestea s'a mai cheltuit cu întreţinerea biroului, 
administrarea realităţilor, precum și cu diferitele dotaţiuni 
făcute de obiceiu din excedentele anuale. 

Pe anii 1911—1919, veniturile şi eheltuelile totale ale 
„Asociaţiunii“, precum şi averea administrată, prezintă 
următoarea situaţiune : 


Venituri Cheltueli Excedent 
Anul Cor. Cor. Cor. 
1911 76.879 44 68.928'15 7.951:29 
1912 68.91254 66.806:30 2.106:24 
1913 66.733'54 64.607:70 2.125'84 
1914 58.744 40 58.74440 — — — 
1915 49.33095 39.19996 10.13099 
1916 42.52192 36 979:10 5.542 82 
1917 50.76395 42.41795 8.346:— 
1918 53.583 90 42.343 35 11.240:55 
1919 265.867 98 203 20758 62.660:40 


Stocul efectelor Fondului genera!, a fost în anul 1911 
de: Cor. 57.2700'— şi a crescut până la finea anului 1919 eu 
Cor. 31.120— la Cor. 88.820:— 

Stocul efectelor fondurilor şi fundaţiunilor a fost în 
anul 1911 de:. Cor. 241.660'38 și a crescut până la finea 
anului 1919 cu Cor. 374.459'62, la Cor. 616.120:— 

Depunerile fondului general cu livret au fost în anul 
1911 de: Cor. 75146 şi s'au urcat până la finea anului 1919 
la Cor. 14.610:23. 

Depunerile fondurilor şi fundaţiunilor eu livret au fost 
în anul 1911 de Cor. 2i:5.609'33, iar la finea anului 1919 de 
Cor. 251.44248. 


263 


„Asociaţiunea“ a mai primit în administrare, în acest 
interval de timp, următoarele fundaţiuni: l. Rusu, Sit- 
donia Munteanu, Adam Buda, Gregoriu Forro, Gheorghe 
Anca, Nicolae Opincariu, S. Balomiri, Petre Mureşan, 
Gregoriu Bozacu, Dimitrie Birăuţiu, S. Albon, i. Cav. Puş- 
cariu și Simion Stoica. 


Ar mai fi de remarcat următoarele: 

ln anul 1911 „Asociaţiunea“ și-a achitat datoria în cont 
curent la „Albina“ de Cor. 17.950—, iar în anul 1913 a 
inițiat o colectă pentru un monument lui Aurel Vlaicu, 
strângând Cor. 6703:88, iar ziarul „Românul“ din Arad 
Cor. 12.000, tot pentru acest seop. 

In anul 1919, au subscris 23 fund. Cor. 275.000'— la 
Imprumutul Naţional Ardelean. 

Afară de bursele arătate în tabloul dela pag. 268, sau 
mai dat ajutoare și anume: din Fund, „|. Olteanu“, Şeoalet 
civile de fete din Sibiu, din Fund. „Dr. l. Nichita“, şeoa- 
lelor din jud. Sălaj și din Fund. „Gh. Boeriu“, Șeoalei din 
Vad. De asemenea „Asoclaţiunea“ a ajutat în diferite rânduri 
Scoala civilă de fete cu internat din Sibiu. 

După unirea cu patria mamă, în 1 Decemvrie 1918, 
s'a pus întrebarea, dacă mai are rost existenţa „Astrei“ 
şi s'a ajuns la coneluzia, că unirea numai atunci poate fi 
definitivă, când situaţia poporului românesc, din punct de 
vedere economic, cultural și moral va fi consolidată, iar 
cea mai grea atribuţiune pentru consolidarea elementului 
românesc în vieaţa publică, trebuind să şi-o ia „Astra“, 
necesitatea existenţei e! a fost pe deplin justijicată și mai 
mult încă, sfera de activitate de până aci s'a considerat 
a fi prea redusă. 

Constatându-se a fi necesară existenţa „Astrei“, să 
vedem acum care a jost evoluţia ei din punct de vedere 
financiar, în anit 1920—1928, când ajutată mai mult de Stat 
şi-a extins terenul de activitate, prin întroducerea în pro- 
gramul de până aci a unor puncte noui şi anume: 

1. Ridicarea de monumente și troițe pentru eterni- 
zarea recunoştinței faţă de vrednicii noștri înaintași, cărora 
li se datorește întregirea neamului; 

2. Sprijinirea înfiinţărilor de case naţionale cu biblio- 
teci, precum şi înfiinţarea de muzee regionale; 

3. S'a iniţiat propaganda culturală, însoţită de teatru, 
pentru a plăcea mai mult și a atrage câţi mai mulţi audi- 
tori la conferinţe. 

Durere că toate aceste iniţiative frumoase au trebuit 
să fle părăsite în sceurt timp, întrucât încasările „Astrei“ 
nu au permis o lărgire prea mare a programului de ac- 


264 


tivitate de până aci, cu toate că a primit subvenţii dela 
Stat, din motivul că au scăzut alte venituri din care se 
hrănea „Astra“ în trecut, iar taxele de membrii au fost 
cedate despărţămintelor. 

Principalele venituri ale „Astrei“ în anti 1920—1928, 
au constat din subvenţii dela Stat, și diferite instituţiuni, 
încasări după publicaţiuni, chirii, taxe de administrare, 
dobânzi după efecte şi depuneri, iar în anii 1927—1928, 
încasări după concesiunile de cinematograf. 

Cele mai mari cheltueli au fost reclamate la eapito- 
lele: Revista „Transilvania“ și „Biblioteca poporală“, Sa- 
lare, Administrarea realităţilor, Muzee regionale şi Case 
naţionale sătești, Secţiile „Astrei“ Cluj, Ajutorarea despăr- 
ţămiutelor, Serbări, Prelegeri și Dotaţiuni. 

Pe anii 1920—1928, veniturile şi cheltuelile totale ale 
„Asociaţiunii“, precum şi averea administrată prezintă ur- 
mătoarea situaţiune: 


Anul Denituri Cheltueli Excedent Deficit 
Gei Lei Lei Lei 


1920 428 692 60 394.374 93 34.31767 
1921 856 30816 591 47274 264.83542 
1922 650.12375 531.596 67 118.52708 
1923 683.49383 681 682:37 1.81146 
1924 1,203.19077  1,405.822:59 202.63182 
1925 2,647.684:— 1,942 306'14 705.37786 
1926 3,462.18206 3.116311:22 345.870'84 
1927 5,03891686 3927.515:15 1,111.401'71 
1928  4,961.74544 4,200.394:30 761.351714 


Stocul efectelor Fond. General a fost în anul 1920 de 
Lei 88.110 şi a crescut până la finea anului 1928 cu Lei 
637.343:— la Dei 725.453—. 

Stocul efectelor fondurilor şi fundațiunilor a fost în 
anul 1920 de Lei 308,060:— şi a erescut până la finea anului 
1928 cu Dei 848.466'— la Dei 1,156.526:—. 

Depunerile cu livret, proprietatea Fondului General și 
a celorlalte fonduri și fundaţiuni, au fost în anul 1920 de 
Lei 148.856:32 şi au crescut până la finea anului 1928 la 
Lei 1,486.83915. 

Tot cu finea anului 1928, afară de depunerile eu li- 
uret, fondurile şi fjundaţiunile, împreună cu Fondul General, 
au mai avut şi depuneri în eont-eurent de Lei 2,155.430—. 

„Asdeiaţiunea“ a mai administrat în acest interval de 
timp, următoarele fonduri şi fundaţiuni noui şi anume: 
Fund. N. Rusu-Poiana de Arieș, Fond. Al. l. Lapedatu, 
Fond. de peusiuni al funcționarilor, Fund. Dr. C. Păcurariu- 


265 


Bianu, Fund. And. Bârseanu, Fund. Regele Ferdinand l. 
Fund. Monasterianu, Fund. D. Bălănescu, Fond. N. lorga, 
Fund. l. Boboroni, Fond. P. Cosma, Fond. Dr. C. Diaeco- 
novich, Fond. 1. Mieu- Moldovan, Fund. N. P.- Petrescu, Fund. 
V. Baron Pop, Fund. I. Onceseu, Fond. Carmen Sylva şi 
Fund. B. Hangea. 


Ar mai fi de remarcat următoarele: 

Din excedentul anului 1925 s'a achitat datoria pentru 
cumpărarea lăsământului Smigelschit de Lei 286.326'75, 

In anul 1927 Ministerul Cultelor și Artelor a luat în 
resortul său controlul funcționării cinematografelor, întoce- 
mind o nouă lege de țuneţionare a lor, în care sa pro- 
văzut beneficii însemnate pentru societăţile culturale. ln 
urma acestei legi, societatea noastră a primit 213 conce- 
siuni de cinematograf stabile şi 32 ambulante, precum și 
o concesiune pentru deschiderea unei case de filme. ln 
primii ani s'au obţinut venituri însemnate din închirierea 
econcesiunilor, însă aceste venituri în urma modificării Legii 
cinematografelor și anulării beneficiilor prevăzute pentru 
societățile culturale, au scăzut încontinuu. 

ln anul 1928 s'a iniţiat un oficiu de desfacere al pu- 
blieaţiunilor „Astrei“, condus de dl Graţian C. Măreuș în 
Cluj, care încă sa abandonat după puţin timp de funeţio- 
nare, neatingând rezultatul dorit, 

Să evidenţiem acum situaţia financiară pe anii 1929— 
1934 inclusiv — observând că asupra siluaţiunii financiare 
pe anul 1989 se raportează, în amănunţime, în raportul ge- 
neral pe anul 1935/36 


ln acest interval de timp „Astra“ a fost lipsită de aju- 
toarele însemnate ce le-a primit dela diferite Guverne până 
în anul 1928, Statul însuşi având de luptat cu cele mai mari. 
greutăţi financiare și economice dela unire încoace. 


Deniturile după concesiunile de cinematograf, înce» 
pând din anul 1931, încă au început să seadă tot mai mult. 
Comitetul central. observând marea scădere a veniturilor, 
pentru a nu ajunge „Asociaţiunea“ în impasul de a nu putea 
face faţă angajamentelor, a redus în cursul acestor ani de 
mai multe ori cheltuelile bugetate. 

Totodată comitetul central s'a mai văzut silit, ea pentru 
clădirea „Astrei“, ocupată de liceul de fete — care elă- 
dire până în anul 1931 a fost pusă la dispoziţia liceului 
gratuit — să pretindă Ministerului Instrucțiunii chirie, în- 
cheind în acest scop şi contract. 

Situaţiunea veniturilor și cheltuelilor totale ale „Aso- 
ciaţiunii“ precum și averea administrată în acești ani, e 
următoarea : 


266 


Anul Venituri Cheltueli Excedent 
Lei Lei Lei 

1929 3,470.280*49 3,308.748'75 161.53 74 
1930 2,593 00441 2,378.501:75 214.502 66 
1931 1,968 802'66 1,817.174:— 151.628'66 
1932 1,634.476:24 1,465.546'24 168.930-— 
1933 1,274.509'— 1,262.151*— 12.358:— 
1934 1,678 372'— 1.224.866 — 453.506'—- 


Stocul efectelor Fondului General disponibil și Ge- 
neral inalienabil a fost în anul 1928 de Lei 725.453 şi a 
crescut până la finea anului 1934 cu Dei 75.441'— la hei 
800.894-—. 

Stocul efectelor fondurilor şi fundaţiunilor şi al fon- 
dului de pensiuni a fost în anul 1928 de Let 1,156.526'— și 
a crescut până la finea anului 1934 cu Lei 2,311.396— la 
Lei 3,467.922—. 


Depunerile cu livret, proprietatea Fond. General dis- 
ponibil şi a celorlalte fonduri şi fundaţiuni, au fost la finea 
anului 1928 de Lei 1,486.839:15 şi a crescut până la finea 
anului 1934 cu lei 2,554.621:85 la Lei 4,041.461'— pe când 
depunerile în cont curent au scăzut dela Gei 2,155.430— 
în 1928 cu Dei 1,654.870— la Let 500.560— până la finea 
anului 1934. 


In administrarea „Asociaţiunii“ s'au mai primit urmă- 
toarele fonduri şi fundaţiuni şi anume: Fond. pt. monu- 
mentul Andrei Bârseanu, Fond. pt. monumentul Mihai Di- 
teazul în Turda, Fondul fostei reuniuni române de agricul- 
tură din jud. Sibiu, Fondul Romul Simu, Fondul fostei so- 
cietăți de Teatru Român din Brașov, iar dela fundaţiunea 
Bădilă Moldovan sa defalcat averea aparținătoare funda- 
țiunii „Familiară Bădilă Moldovan“. 

Numărul fondurilor și fundaţiunilor administrate de 
„Asociaţiune“ se urcă cu finea anului 1934 la 74. 

Cea mai mare schimbare în averea administrată de 
„Asoeciaţiune“ în acest interval de timp, a fost provocată 
de Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane 
din 7 Aprilie 1934, în urma căreia sau înregistrat pierderi 
prin reduceri la depunerile cu livret şi în cont-curent în 
sumă de Det 1,656.151'—. Din stocul efectelor încă s'au 
făcut amortizări în suma de Lei 314.021:—, devalorizându-se 
acțiunile avute la unele societăţi bancare. 

b 


267 


Bursele 
acordate de „Asociaţiune:“ în anii 1911—1936. 


Dela înfiinţarea „Asociaţiunii“ până la anul 1910 au 
fost acordate burse şi ajutoare în suma de Cor. 123.000.88 
fil., la 684 de studenți universitari, elevila şeoalele secun- 
dare sau ucenici dela diferite meserii, 

Conspectul acestor bursieri se află în raportul fostului 
secretar literar, dl Octavian Goga, raport publicat în Nrul 4 
jubilar al rev. „Transilvania“ din 1911, cu prilejul aniver- 
sării a 50 de ani dela înfiinţarea „Asociaţiunii“. 

Respectând dorinţele fericiţilor fondatori, comitetul 
central a distribuit şi în anti următori burse acelora, cari 
îndeplineau condiţiunile fixate în literile fundaţionale ale 
diferitelor fundaţiuni, date în administrarea „Asoctaţiunii“. 

Pentruea publicul nostru românese să aibă posibili- 
tatea de a vedea cine s'a bucurat de binefacerile bănești 
ale acestor fundaţiuni, lăsăm să urmeze ma! jos numele 
bursierilor din anii 1911—1986, contând şi la posibilitatea 
ea unul sau altul dintre acei beneficiari, cari au ajuns la 
situaţii materiale favorabile şi cari, probabil, au uitat că 
au fost odinioară bursterii „Asoctaţiunii“, să restituie bursa 
primită. Ar fi un gest nobil şi uşor pentru foștii bursieri, 
astăzi mulţi dintre ei oameni bogaţi şi o mare bucurie 
pentru actualii bursieri, cărora li s'ar putea spori bursele, 
ajunse azi, mai ales prin legea conversiunii, prea mie! și 
neîndestulitoare pentru greutăţile, cu cari se luptă tineretul 
de acum, atât la școlile superioare, cât şi la cele secundare. 


Conspeetul 
hursierilor în anii 1911—4936. 
Pe anul școlar 1910/1. 
1. Dobrescu Aurel, rigor. în medicină, Budapesta; 


din fundaţiunea „loan Petran“ . . „ 300 
2. Fetti Victor, student în elasa a lll-a gimnazială 
în Năsăud; din fundaţiunea „Bagota“ . . . .„ A0 


268 


o e N oo = ğü 


German Joe, student în clasa Ulil-a gimnazială 


în Blaj; din fundaţiunea „hiureanu“ . . 

Lup loan, student în medicină, anul al Il- lea, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ ; 

Mateiu loan, student în drept, anul al IV-lea, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ A 
Morariu loan, student în elasa VIll-a gimnazială 
în Gherla; din fundaţiunea „Dobâca“ 

Pescariu Ariton, student de elasa VIil-a gimna- 
zială în Blaj; din fundaţiunea „l. Gallianu“ 

Piso Olimpiu, student în elasa a Vl-a gimnazială 
în Beiuş; din fundaţiunea „loan și Zinca Roman“ 
Pleșa loan, student în elasa a Vill-a gimnazială 
la gimnaziul din Braşov; din madanonea:; Avram 
lancu“ 


. Radu Augusta, elevă în clasa a lila a şcoalei 


de fete a „Asociaţiunii“* din Sibiu; din funda- 
lunea „George Boeriu“ 


. Radu Silvia, elevă în clasa La civilă a ` şcoalei 


de fete a „Asociaţiunii“ din Sibiu; din fund. 
Dr. loan Moga și sofia sa Ana n. Bologa 

Sc. Ştefan Nicolae, student în medicină, anul 
al Ill-lea, Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
Slănilă Victor, student în medicină, anul al ll-lea, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ E ra da 
Suciu Vasilie, student în matematici, anul al 
ll-lea, Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 


. Vilt Flaviu, student în clasa a Vil-a gimnazială 


în Blaj; din fundaţiunea „N. Marinoviciu“ 


Pe anul școlar 1911/12. 


George Băgăria, calfă de lăcătuș, elev al şeoalei 
de metalurgie din Segred; din fundațiunea 
„T. Sandul“ 

Toma Breaz, student în 'elasaa V-a gimnazială 
în Blaj; din fundaţiunea „Radu M. Riureanu“ 
Nicolae Colan, student în clasa a Vla gimna- 
zială la gimnaziul român în Braşov; din funda- 
țiunea „A. lancu“ 

Traian U. Damian, student în clasa a IV. a la 
gimnaziul din Brad; din fundaţiunea „loan și 
Ainca Roman“ 

Vietor Fetti, student în clasa a IV-a gimnazială 
în Năsăud; din fundaţiunea „Bașiotă“ . 

loan Goia, student în medicină, anul |, Cluj: din 
fundaţiunea „loan Petran“ Eri o y 


269 


80 
300 
300 
100 
120 
300 


100 


200 


80 
300 
300 
300 
120 


„ 400 


80 


Nicolae Ignat, elev în clasa a lil-a a şeoalei 
speciale de industria lemnulut și a metalului în 
Cluj; din fundaţiunea „T. Sandul“ : 

loan Lup, student în "medicină, anul al ui- lea 
Cluj; din fundațiunea „loan Petran“ 

Vasilie Militariu, elev al clasei l a şeoalei supe- 
rioare de industrie în Caşouvia; din fundaţiunea 
aT. Sandul“ A 

loan Morariu, student în clasa a Vula gimna- 
zială în Gherla; din fundaţiunea „Dobâca“ 


. loan Pleșa, student în medicină, ol, Cluj; 


din fundaţiunea „loan Petran“ 


. Augusta Radu, elevă în elasa a lD- a a ` şeoalei 


civile a „Asociaţiunii“, Sibiu; din fundațiunea 
„George Boeriu“ 


„ Rea-Silvia Radu, elevă î în clasa a l-a a şcoalei 


civile de fete a „Asociaţiunii“, Sibiu: din funda- 
țlunea „Dr. loan Moga şi soția Ana n. Bologa“ 


. Nicolae Se. Ștejan, student în medicină, anul al 


IV-lea Diena; din fuadațiunea „loan Petran“ 
Vietor Stânilă, student în medicină anul al lll-lea, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ A 
Vasilie Suciu, student în matematică, anul al 
Wi-lea, Cluj; din fundațiunea „loan Petran“ 
Augustin Taloș, student în clasa a Vla gimaa- 
zială, Beiuş: din fundațiunea „l. Gallianu* 


. Flaviu Vilt, student în clasa Vuta gimnazială, 


Blaj; din fundaţiunea „N. Marinoviciu“ 

Elevilor şi elevelor: Emil Cosgarea, Emil Boeriu, 
Maria Raica și Maria Vornica, dela şcoala po- 
porală din Vad, ajutoare de eâte K. 20 din Jur 
daţiunea „George Boeriu“, în total 


Pe anul școlar 1912/18. 


George Băgăria, calţă de lăcătuș, elev al clasei 
l-a a școale! de metalurgie din Seed: din 
fundaţiunea „T. Sandul“ : 

Vasile Baleanu, elev în clasa a i-a a şcoalei 
pentru industria lemnului. Câmpulung (Bucovina); 
din donaţiunea dlui V. Sinoescu 

Tiberia Barcianu, bursieră pentru studierea dan- 
telăriei în Viena; din donaţiunea dlui V. Siroescu 
Toma Breaāz, student în clasa a Vl-a gimnazială 
în Blaj; din fundaţiunea „Radu M. Riureanu“ 
Emil Câmpean, student în elasa a V-a la gim- 
naziul de stat în Ii tu oaseRtini tes din e (UBS 
ţiunea „N. Marinoviciu“ A 


270 


K. 400 
n» 300 
» 200 
<» 100 
» 300 
„ 200 
» 80 
* m 300 
» 800 
<- » 300 
ud n 120 
» 120 
» 80 
. K 400 
n 600 
» 2900 
<» 80 
=» 120 


16. 


12. 
18. 
19. 


20. 


21. 


22. 
23. 
24. 


„ Nicolae Colan, student în clasa a Vil-a gimna- 


zială la gimnaziul român în Braşov; din funda- 
țiunea „A. lancu“ . 
Traian U. Damian, student “în clasa a V-a la 
gimnaziul din Blaj; din Jondane „loan și 
ineca Roman“ 
Maria Domga, elevă a clasei l a şeoalei ‘civile 
de fete din Blaj; din fundaţiunea „G. Boeriu“ 
Victor Fetti, student în clasa a V-a gimnazială 
în Năsăud; din fjundaţiunea „Bagotă“ . . . . 
loan Goia, 'student în medicină, anul U, Cluj; 
diu fundațiunea „loan Petran“ 
loan lanculovici, student în medicină, anul “nu 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
Nicolae Ignat, elev în clasa a IV-aa şcoalei spe- 
ciale de industria lemnului și a metalului în Cluj; 
din fundaţiunea „T. Sandul“ . 
Lucreția losif, bursteră pentru studiarea dante- 
lărtei în Praga; din donaţiunea dlui V. Siroescu 
loan Lup, student în medicină, anul al IV-lea, 
Cluj: din fundaţiunea „loan Petran“ 
Vasilie Militariu, elev al clasei Il a şcoalei supe- 
rioare de industrie în Cașovia; din fundaţiunea 
„T. Sandul“ , 
Ciril Morariu, elev în elasa l-a a şcoalei pentru 
industria lemnului, Câmpulung INuconinaje din 
donaţiunea dlui V. Sfroeseu . 
loan Pleșa, student în medieină, anul u, ` Ciuj; 
din fundaţiunea „loan Petran“ 
Emil Pop, elev în clasa a lll-a a şeoalei “etoile 
de stat, Huedin: din fundațiunea „l Gallianu“ 
Augusta Radu, elevă în cursul | al pedagogiului 
de fete din mănăstirea Franeciseanelor, Sibiu; 
din fundaţiunea „George Boeriu“ : 
Rea Silvia Radu, elevă în clasa a Il-a a şeoalei 
civile de fete a „Asoctaţiunii“, Sibiu; din funda- 
țiunea „Dr. l. Moga și soția Ana n. Bologa“ 
Mihaiu Raţiu, student în clasa a V-a gimnazială, 
Blaj; din „Fundaţiunea anonimă din comitatul 
Dobâce . . 
Nicolae Se. Stefan, student î în n medicină, anul al 
V-lea, Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
Victor Stănilă, student în medicină, anul al IV-lea, 
Diena; din fundaţiunea „loan Petran“ 
La dot elevi şi două eleve dela şcoala poporală 
din Vad, ajutoare de câte H. 20 din e ini ela 
„George Boeriu“, în total . 


271 


. K. 100 


300 
200 

40 
300 
300 


400 


2500 


6* 


300 


200 


600 
300 
120 


200 


80 


120 
300 
300 


80 


11. 
12. 


Pe anul școlar 1913/14. 


. George Băgăria, calfă de lăcătuş, elev al elasel 


a l-a a şeoalei de metalurgie din Argbenm 
din fundaţiunea „T. Sandul“ x E 
Vasile Baleanu, elev-ospitant la coala. e. r. in- 
dustrială de stat din Innsbruck, secția de scuip- 
tură în lemn și ornamentaţie în lemn; din do- 
națiunea dlui V. Sitroescu, bursă anuală de. 
Toma Breaz, student în clasa a Vll-a gimna- 
zlală în Blaj; din fundaţiunea „Radu M. Riureanu“ 
Emil Câmpean, student în clasa a V-a la gim- 
naziul de stat în Gyergy6szentmiki6s; din une 
daţiunea „N. Marinoviciu“ 

Nicolae Colan, student în elasa a Vila jna 
zială la gimnaziul român în Brașov; din funda- 
tinnea „A. lancu“ 

Traian u, Damian, student în clasa a Va la 
gimnaziul din Blaj; din juoaţlun ea „loan şi 
Ainea Roman“ ; 

Maria Domșa, elevă a aiaăei a 1l- -aa gâgălel 
civile de fete din Blaj; din fundaţiunea „G. Boeriu“ 
Vietor Felti, student în elasa a Vla gimnazială 
în Năsăud; din fundaţiunea „Bagotă“ . . . . 
loan Goia, student în medicină, anul lil, Clue 
din fundaţiunea „loan Petran“ 


„ loan lanculoviei, student în medieină, aul Iv. 


Cluj; din fundaţiunea , loan Petran“ . . 

loan bup, student îo medicină, anul al V- lea, 
Cluj; din fundațiunea „loan Petran“ . . 

Vasile Militariu, elev al elasel UI, a şeoalei supe- 
rioare de industrie în paoar din fondananea 
„T. Sandul* R 


, Giril Morariu, elev în olana 1l aa í scanlei nenti 


industria lemnului, Câmpulung (Bucovia): din 
donaţiunea dlui V. Stroescu . A 

loan Plega, student în medicină, aul ul, Cluj; 
din fundațtunea „loan Petran“ 


+ Emil Pop, elev în clasa a IV-a a şcoalel "etoile 


de stat, Huedin; din fundaţiunea „l. Gallianu“ 
Viclor Radu, elev în clasa a lla a gimnaziului 
ev. luteran, Sibiu; din fundaţiunea „George 
Boeriu“ 


. Rea Silvia Radu, elevă în clasa a IV-a a i şeoalei 


civile de fete a „Asociaţiunii“, Sibiu; din funda- 
iunea „Dr. 1. Moga și soția Ana n. 'Bologa“ 


272 


“n 


s n 


. K. 400 


1440 
80 


120 


100 


300 
200 


40 
300 


300 
300 


700 


600 


300 
120 


200 


80 


18. 


20. 
21. 


= yN 


o 


o p N p 


Mihaiu Raţiu, student în clasa a Vl-a gimnazială, 
Blaj; din „Fundaţiunea anonimă din comitatul 
Dobâca“ 

loachim Sociu, “student la şcoala politehnteă 
din München; din fundaţiunea „T. Sandul“ . 
Nicolae Sc. Stefan, rigorozant în medicină, anul 
al Vl- lea, Cluj; din fundaţiunea , loan Petran“ 
Vietor Stănilă, student în medicină, anul al V-lea, 
Viena; din fundaţiunea „loan Petran“ 


„ Da doi elevi şi două eleve dela școala popo- 


rală din Dad, ajutoare de câte H 20 din mpag 
tiunea „George Boeriu“, în total 


Pe anul şcolar 1914/15. 


loan Aleman, student în drept, anul lV, Cluj; din 
fundaţiunea „loan Petran“ 

Constantin Bodea, student în filozofie, anul |, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 

Toma Breaz, student în elasa Vll-a gimnazială 
în Blaj; din fundaţiunea „Radu M. hRiureanu“ 
Emil Câmpeanu, student în elasa a Vl-a la gim- 
naziul de stat în Gyergy6szentmikl6s; din fun- 
daţiunea „N. Marinoviciu“ . . 

losif Domşa, student în clasa a l-a la şeoala 
superioară de arhitectură a statului în Buda- 
pesta; fundaţiunea „T. Sandul“ 

Vasile Daneliu, student în drept, anul al I- lea, 
în Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 

Maria Domșa, elevă a clasei a lil-a a şcoalei 
civile de fete din Blaj: din fundaţ. „G. Boeriu“ 
Victor Fetti, student în clasa a Vil-a gimnazială 
în Năsăud; din fundaţiunea „E. D. Bașota“ 
loan Goia, student în medicină, anul IV, Cluj; 
din fundaţiunea „loan Petran“ 

Stefan Lipovan; cursul | al şcoalei de meta- 
lurgie a statului din Seghedin, din fundaţiunea 
„T. Sandul“ 


. Ciril Morariu ; şcoala industrială din ‘Innsbruck, 


din donaţiunea dlut V. Stroescu 
lacob Oreștean, student în elasa a IV. a gimna- 
zială în Blaj; din fundaţiunea „Avram lancu“ 


. George Pop, elev în clasa l a școalei civile de 


stat, Huedin; din fundaţiunea „l Gallianu“ 

Ana Răcuciu, elevă în clasa a \l-a a șeoalei 
civile de fete a „Asociaţiunii“ din Sibiu; din 
fundaţiunea „Dr. loan Moga și soția sa Ana 
n. Bologa“ a Dag Se GEN eur S Aer, Pi me ue 


278 


. 120 


400 
300 
300 


80 


K. 300 


300 
80 


120 


400 
300 
200 

40 
300 


400 
650 
100 
120 


Victor Radu, elev în clasa a ll-a a gimnaziului 
ev.-luteran, Sibiu; din fundaţiunea „George 
Boeriu“ 
Mihaiu Raţiu, student i în clasa a Vita gimnazială, 
Blaj; din „Fundațiunea anonimă din comitatul 
Dobâca* 


+ Augustin Salanţi, student în clasa a l-a la gim- 


naziul din Blaj; din fundațiunea „loan și inca 
Roman“ ; 

loachim Sociu, candidat-inginer la școala poli- 
tehnică din München; din fundat. „7. Sandul“ 
Basiliu Stoica, student în medicină, anul al lll-lea, 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 


. Vietor Stănilă, rigorozant în medicină, anui al 


VI-lea, Cluj; din fundațiunea „loan Petran“ 


din Vad, ajutoare de câte K. 20 din i Jun deținea 
„George Boeriu“, în total . 


Pe anul școlar 1915/16. 


loan Aleman, student în drept, anul lV, Cluj; din 
fundaţiunea „loan Petran“ . 

Emil Câmpean, student în elasa a Dil-a la gimna- 
ziul de stat în AuergudsseniRoa; din funda- 
țlunea „N. Marinoviciu“ 

losif Dompa, absolvent al clasei a i-a la asul 
superioară de arhitectură a statului în Budapesta 
şi voluntar în armată; din fundaţiunea „T. Sandul“ 
Vasile Daneţiu, student în drept, anul al ll-lea 
în Cluj şi voluntar în armată; i s'a votat o bursă 
din fundaţiunea „loan Petran“ 

Maria Domșa, elevă a clasei a IV-a a “geall 
civile de fete din Blaj; din fund. „G. Boeriu“ 
Traian Ferghete, elev în clasa La la școala 
sup. comercială, Cluj; din fund. „R. Riureanu“ 


s » 


„ La dotelevi şi două eleve dela şcoala poporală 


» 


n 


Victor Fetti, student în clasa a Vill-a gimnazială . 


în Năsăud ; din fundaţiunea „B. D. Bașota“. . 
Victor German, student în medicină, anu! lil în 
Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ . 

loan Goia, student în "medicină, anul V, Cluj: 
din fundațiunea „loan Petran“ 


„ Stefan Lipovan; i sa votat pentru cirai u al 


școalei superioare de meserii a statului din 
Caşovia, din fundaţiunea , T. Sandul“ 


. Ciril Morariu; 1 s'a votat pentru şcoala indu- 


strială din lnnsbruek o bursă din donațiunea 


274 


. 200 


120 


300 
700 


300 
300 


80 


. K. 300 


120 


400 


300 


200 
80 
RO 

300 

300 


400 


12. 
13. 


dlui V. Stroescu, bursă de care nu a putut be- 
neficia din cauza răsbotului . 

lacob Oreștean, student în clasa a V-a gimna- 
zială în Biaj; din fundațiunea „Avram lancu“ 
George Pop, elev în clasa a l-a a școalei civile 
de stat, Huedin; din fundaţiunea „l. Gallianu“ 


„ Ana Răcuciu, elevă în clasa a l-a a şeoalei 


civile de fete a „Asociaţiunii“ în Sibiu: din fun- 
daţiunea „Dr. loan Moga şi oja sa Ana n. 
Bologa“ . . 

Vietor Radu, elev în clasa a ID-a a gimnaziului 
de stat, Sibiu, din fundaţiunea „George Boeriu“ 
Mihaiu Rafiu, student în clasa a Vili-a gimna- 
zială, Blaj; din „Fundaţiunea anonimă din co- 
mitatul Dobâca“ 


. Augustin Salanţi, student în clasa a a li-a la gim- 


naziul din Blaj; din fundațiunea „loan și Zinca 
Roman“ . 

George Sglimbea, ‘student în medicină, anul al 
ll-lea în Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
loachim Sociu, eandidat-inginer la șeoala poli- 
tehnică din Miinehen şt voluntar în armată; din 
fundaţiunea „T. Sandul“ 


„ Basiliu Stoica, student în medicină, anul al 


IV-lea, Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 


. La doi elevi și două eleve dela școala poporală 


din Dad, ajutoare de câte H. 20 din uncaţisueg 
„George Boeriu“, în total . E E: aa 


Pe anul şcolar 1916/17. 


loan Aleman, student în drept, anul lV, Cluj; din 
fundaţiunea „loan Petrean" +) 

Pompeiu Başota, student în clasa a VL a gima., 
în Năsăud; din „fundațiunea“ E. D. Bașota“ 
Emil Câmpean, student în elasa a Vil-a la gim- 
naziul de. stat în S eE aA din fun- 
dațiunea „N. Marinoviei“ *) 

losif Domşa, absolvent al clasei a 1l- -a la şcoala 
superioară de arhitectură a statului în Buda- 
pesta şi voluntar în armată; din juncațuucei 
„T. Sandul“ E E e a i a ; 


3 


n 


-n 


. K. 650 


100 


„120 


80 
200 


100 


300 
300 


200 
300 


1) Btrsierilor de sub Nrii 1, 4, 5, 6, 7, 10, 17 şi 18, fiind tarolaţi, 
li-s'au rezervat bursele până la timpul când îşi vor putea eontinua 
studiile. 
2) Bursa votată studentului Emil Câmpean nu s'a putut libera pe 
anul geolar 1916/17. 


275 


5. Vasile Daneţiu, student în drept, anul al illea, 

în Ciuj şi voluntar în armată; din fundaţiunea 
„loan Petran“ . . K. 300 

6. Traian Ferghete, elev în 'elasa l-a la şcoala sup. 
eomercială, Cluj; din fundațiunea „FR. Riureanu“ „ 80 


7. Vietor German, student în medieină, anul lll, tn 


Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ . „809: 
8. Drd. în medicină loan Goia, Cluj; din funda- 
tiunea „loan Petran“ ie a » 300 


9. Vietor "Ganga, student în clasa a Vla gimn., 
Bistrița; din Prona panea anonimă din comitatul 
Dobâca* . . » 100 

10. Stefan Lipovan; cural u Al scodlėl Subetidabe 
de meserii a statului din Cașovia, din funda- 
țiunea „T. Sandul“ . . „400; 

11. Ciril Morariu ; şcoala industrială din lansbruck. 
din donaţiunea dlui V. Siroescu, bursă, de care 
nu a putut beneficia din cauza răsboiului . . „ 650 

12. lacob Oreştean, student în elasa a Via gimna- 
zială în Blaj; din fundaţiunea „Avram lancu“ . „ 100 

19. George Pop, elev în clasa a lll-aa şceoalei etvile 
de stat, Huedin: din fundaţiunea „l. Gallianu“ . „ 120 

14. Ana Răcuciu, elevă în clasa a IV-a a șeoalei 
civile de fete a „Asociaţiunii“ în Sibiu; din fun- 
daţiuaa „Dr. loan Moga și soția sa n. Bologa“. „ 80: 

15. Victor Radu, elev în clasa a V-a a gimnaziului 
de stat, Sibiu; din fundaţiunea „George Boeriu“ „, 200 

16. Augustin Salanțţi, student în elasa a IV-a la gim- 
naaiul din Blaj; din POSSIDET a loan a Ainca 


Roman“ . „ 300 
17. George Sglimbea, student în ` medicină, anul al 

ll-lea, în Cluj; din fundațiunea „loan Petran“ . „ 300 
18. Basiliu Stoica, student în medicină, anul al 

IV-lea, Cluj; dia fundaţiunea „loan Petran“ . . „ 300 


19. Ga doi elev! şi două eleve dela şeoala poporală 
din Vad, ajutoare de câte K. 20 din BJuisaț use 
„George Boeriu“, în total. . . „80: 
Pe anul școlar 1917/18. 

1. loan Aleman, student în drept, anul V, Cluj; din 


fundaţiunea „loan Petran“) . . „H. 300 
2. Pompeiu Bagota, student în clasa VIl-a gimn., 
în Năsăud; din fundațtunea „E. D. Bagotă“ . ., X40 


1) Bursierilor de sub Nrii 4, 5, 7, 11 şi 18, fiind înrolați, li s'a re- 
zervat bursele până la timpul când își vor putea continua studiile. 


276 


19. 
20. 


Emil Câmpean, student în clasa a Villa la gim- 
naziul din Piatra-Neamţ (Moldova); din funda- 
țiunea „N. Marinoviciu“ 
losif Domșa, absolvent ai dläxėi a ila ia scoală 
superioară de arhitectură a statului în Buda- 
pesta şi voluntar în armată; din iuorlafunsa 
„T. Sandul“ ui : 
Vasile Danețiu, student î în opt. imobilizat: din 
fundaţiunea „loan Petran“ 
Petru Feneşan, student la matematici, Budapesta; 
din fundațiunea „loan Petran“ 
Traian Ferghete, elev în clasa a ila la şcoala 
sup. comercială, Cluj; din fund. „R. Riureanu“ 
Victor Gherman, student în mnedieină. anul al 
IV-lea în Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
Aurel Goia, student în clasa a V-a gimnazială 
în Făgăraş; din fundaţiunea „Avram lancu“ 
Victor Langa, student în clasa Vll-a gimnazială 
Bistrița; din „Fundaţiunea anonimă din comitatul 
Dobâca“ ; 
Ștefan Lipovan; coala pa de mesarii a 
statului din Cașovia, din fundaţiunea „T. Sandul“ 
Ciril Morariu, şcoala industrială din Innsbruek; 
din donaţiunea dlui V. Siroescu, bursă, de care 
nu a putut beneficia din cauza răsboiului 
Victor Mureșan, elev el. | a şeoalei superioare 
de industrie a statului, Cașovia; din fundaţiunea 
aT. Sandul“ 
George Pop, elev în clasa a IV-a a şeoalei er 
vile de stat, Huedin; din fundaţiunea ,„l. Gallianu“ 
Victor Radu, elev în elasa a Vl-a a gimnaziului 
gr.-eat. din Blaj; din fund., „George Boeriu“ 


. Eugenia Rusu, elevă în el. a lll-a a pedagogiei 


de fete din Gterla; din fundaţiunea „Dr. loan 
Moga şi sofia sa Ana n. Bologa“ . 

Augustin Salanţi, student în el. a V-a la gimna- 
ziului din Blaj; din fundațiunea „loan și Binea 
Roman“. . 

George Sglimbea, student în medicină, anul al 
IV-lea, în Cluj; din fundaţiunea „loan Petran“ 
Basiliu Stoica, student în medicină, Cluj: i s'a 
rezervat bursa din fundaţiunea „loan Petran“ 
La dot elev! şi două eleve dela școala popo- 
rală din Dad, iunie Cl de câte H. 20 din pinsa 
tiunea „George Boeriu“ f 


277 


. K. 120 


100 
300 
300 

80 


300 
100 


100: 
400: 


650 


200 
120 


200: 


80 


300: 
300 


300 


80: 


13. 


14. 


15. 
16. 


Pe anul școlar 1918/19. 


loan Aleman, absolvent de med. Cluj; i se re- 
gervase bursa din fundaţiunea „loan Petran“ 1) 
Pompeiu Bașota, student în elasa a Vill-a gimn., 
în Năsăud; din fundaţiunea „&. Bagotă“ . 
Constantin Buciu, elev în el. ll-a a şeoalei co- 
merciale române, Brașov; din fund. „loan şi 
Bceaterina Rusu“ 

Vasile Danețiu, student în drept, Cluj; mobilizat 
fiiud i s'a rezervat bursa din jundaţiunea , loan 
Petran“ 

losif Domga, absolvent al claseia Il-a a şeoalet 
sup. de arhitectură a statului în Budapesta; mo- 
bilizat fiind i s'a rezervat bursa din fundaţiunea 
„T. Sandul“ . 

Traian Ferghete, elev al şeoalei sup. comerciale, 
Cluj; fiind mobilizat i s'a rezervat bursa din 
fundaţiunea „R. Riureanu“ 


Victor Gherman, student în medicină, anul al 
V-lea, Cluj; i s'a rezervat bursa din fundațiunea 
„loan Petran‘. 

Aurel Goia, student în clasa a Vla gimnazială 
în Făgăraş; din fundaţiunea „Avram lancu“. 
Ștefan Lipovan; i s'a rezervat pentru şcoala 
superioară de industrie a Statului din Caşovia, 
din fundaţiunea „T. Sandul“ 


+ Bmil P. Manu, stud. el. VUl giman., Braşov; din 


fundaţiunea „loan şi Beaterina Rusu“ 


„ loan Meteș, "elev în el. V gimn. în Blaj; « din 


fundaţiunea „l. Gallianu“ .. 
George Micu, elev în el. Ul a şcoalei comer- 
ciale române Braşov; din jundaţiunea » loan și 
Bcaterina Rusu“. . 

Ciril Morariu; i s'a rezervat pentru ‘şcoala in- 
dustrială din Innsbruck o bursă din donaţiunea 
dlui V. Siroiescu, bursă de care nu a putut be- 
neficia din cauza războlului . 

Vietor Mureșanu, elev al el. Il-a a- şeoalei su- 
pertoare de industrie a statului, Cașovia; din 
fundaţiunea „T. Sandul“. . 

Eugen Pascu, stud. el. IV la gimnaziul reformat 
Kún, Orăștie: din fund. „N. Marinoviciu“ . . 
Vietor Radu, elev el. VI a gimn. de Stat, Sibtu: 
din fundaţiunea „G. Boeriu“ 


H. 300 
„20 
„200 
„300 
„400 
„80 
„300 
. » 100 
» 400 
„200 
„120 
„200 
„650 
„700 
a 120 
. » 200 


, 1) Bursierilor de sub Nr. 1, 4, 5, 7, 9, 13, 21 şi 22, fiind înrolați, li 
sau rezervat bursele până la timpul eând îşi vor putea continua studiile. 


278 


17. 
18. 


19. 


2D. 
21. 


22. 
23. 
24. 
25. 


Virgil Rogală, elev el. V a gimn. român, Brașav; 
din fund. „loan şi Eeaterina Rusu“ . 

Riciniu Roşca, stud. el. Vil a gimn. din Alba- 
lulia: din „Fundaţiunea anonimă din comitatul 
Dobâca“ 

Eugenia Rusu, elevă în ela IV-a: a pedagogiei 
de fete din Gherla; din fundaţiunea „Dr. loan 
Moga şi sofia sa Ana n. Bologa“ .. K 
Augustin Salanţi, stud. el. VI a gimn. Blaj; din 
fundaţiunea „loan și Zinca Roman“ 

Smarandifa Șerb, elevă în el.la şeoalei etvile 
de Stat, Murăş-llioara ; din jundajiuus aie loan și 
Hcaterina Rusu“ . 

George Sglimbea, student în ` medicină, anul V; 
Cluj; i s'a rezervat bursa din fund. „loan Petran“ 
Basiliu Stoica, student în medicină, Cluj; i sa 
rezervat bursa din fund. „loan Petran“. : 
Blena Suciu, studentă ia facultatea de ştiinţe 
şi litere, Bucureşti; din fund. „loan Petran“ 

La doi elevi şi două eleve dela şcoala popo- 
rală din Dad; ajutoare de câte K. 20 din PER 
țiunea „George Boeriu“ în total 


Pe anul școlar 1919/20. 


loan Aleman, abs. de med., Cluj; i s'e rezer- 
vase bursa din fundațiunea „loan Petran“ *) . 


. Constantin Buciu, elev în el. lil-a a şeoalei co- 


merciale române, Braşov; din fundaţiunea „loan 
şi Ecaterina Rusu“ 


„ Octavian Câmpian, stud. el. Vula la liceul aTi- 


motei Cipariu“, lbaşfalău ; din fund. „loan Petran“ 


. Coriolan Cioban, stud. el. Ul-a la liceul din Beiuş; 


din fund. „loan şi Ecaterina Rusu“ 


„ Vasile Daneţiu, stud. în drept, Cluj: mobilizat 


fiind i s'a rezervat bursa din fundaţiunea „loan 
Petran“ 


. losif Domsa, absolv. al clasei u a şcoalei sup. 


de arhitectură a statului, în Budapesta; mobilizat 
fiind i s'a rezervat bursa din fund. „T. Sandul“ 


. Traian Ferghete, elev al școalei sup. comer- 


ciale, Cluj; fiind mobilizat i s'a rezervat bursa 
din fund. „R. Riureanu“ 
Tiberiu Sever Fetti, stud. el. IV-a la liceul rom. 


grănițăresc, Năsăud; din fundaţiunea „E. Bagotă“ 


K, 


” 


200 
100 


80 
300 


200 
300 
300 
300 


80 


„800 


200 
300 
200 


300 


400 


40 


1) Bursierilor de sub Nr. 1, 6, 7, 9, 12 şi 14, fiind înrolați, li s'au 
rezervat bursele până la timpul când își vor putea continua studiile. 


279 


23, 
24. 


Vietor German, rigor. în medicină, Cluj; i s'a re- 
zervat bursa din fund. „loan Petran“ 


. Aurel Goia, student în el. a Vll-a la liceul „Re- 


gele Ferdinand“, în Turda; din fundațtunea 
„Avram lancu“ 


. Maria Goia, elevă el. lla a liceului de fete a 


statului din Sibiu; din fund. „Dr. loan Moga și 
soția sa Ana n. Bologa“ A 

Ștefan Lipovan; i s'a rezervat pentru şcoala 
superioară de industrie a Statului din Sapna; 
din fundațiunea „T. Sandul“ . aa te 

loan Meteș, elev în el. a Vl-a la liceul din Blaj: 
din fund. „. Gallianu“ 


= R; 


n” 


Ciril Morariu ; 1 s'a rezervat pentru ‘şcoala m- 


dustrială din Innsbruck o bursă din donaţiunea 
dlui V. Siroescu, bursă de care nu a pupi be- 
neficia din cauza răsboiului . E 

Victor Mureșianu, elev al el. a lba a şcoalei 
superioare de industrie a Statului, Caşovia; din 
fund. „T. Sandul“ . 


Hugen Pascu, stud. el. IV-a la liceul din "Blaj; j 


din fund. „N. Marinoviciu“ . 
Victor Radu, elev în cl. Vlla a ieeului din Blaj: 
din fund. „Q. Boeriu“ 


. Nicolae Râmboiu, stud. el. V. a la liceul „Gh. 


Lazăr" din Sibiu; din fund. „loan și Ecaterina 
Rusu“ . . AR DU 

Virgil Roşală, dén el. Vl-a a Mezul. roman 
Braşov; din fund. „loan gi Beaterina Rusu“ 


. Bieiniu Rogca, stud. cl. VlllLa a liceului rom. 


eat. din Alba-lulia; din „Fundafiunea anonimă 
din jud. Dobâca“ , 


. Augustin Salanți, stud. al liceului din Blaj; dia 


fund. „loan și Zinca Roman“ . 

Smarandița Şerb, elevă în el. la a şcoalei ei- 
vile de Stat din Murăș-Uioara; din juna „loan 
și Ecaterina Rusu“ . 

Blena Suciu, studentă la facultatea de ştiinţe 
din Cluj; din fund. „loan Petran“ 

La doi elevi şi două eleve dela şcoala poporală 
din Vad, ajutoare de câte K. 20, din viepi ee 
„George Boeriu“, în total. . . . Dep i 


Pe anul școlar 1920|21. 


„ loan Aleman, abs. de med., Cluj; 1 se rezer- 


vase bursa din fundaţiunea „loan Petran! . hei 


280 


300 


100 


80 


400 


120 


650 


200 
120 
200 


200 


200 


100 


300 


200 
300 


80 


150 


Maria Betea, elevă cl. l a şșcoalei civ. de 
fete, Făgăraş; din fundaţiunea „loan Petrean“ 
Miron Cimoca, elev el. l la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și 
Binea Roman“ . pia de 
Coriolan Cioban, elev el. IV la liceul ` „Simion 
Bărnuţiu“, Șimleu; din fund. „loan gi Ecate- 
rina Rusu“ ERE 
Vasile Daneţiu, stud. în i dévi Cluj: mobilizat 
fiind, ił se rezervase bursa din fund. „loan 
Petran“ 


lusif Domşa, elev în curs. ultim la “şcoala su- 


pertoară de arhitectură din Timişoara, rest 
pe anit 1915/16—1920/21; din fund. „Teodor 
Sandul“ ; 
Tiberiu Sever Fetti, elev el. V la liceul rom. 
grănițerese, Năsăud; din fund. „E. Başotă“ 
Victor German, rigor. în med., Cluj; i s'a re- 
zervat bursa din fund. „l. Petran“ . 7 

Aurel Goia, elev el. VIU la liceul „Regele Fer. 
dinand“, Turda ; dia fundaţiunea „Avram lancu“* 


. Virgil Gomboș, elev el. VI la liceul „Regele 


Ferdinand“, Turda; din fund. „l. Petran“ 
Maria Goţia, elevă el. Ul la liceul de fete al 
Statului, Sibiu; din fund. „Dr. 1. Moga ai solie 
sa Ana n. Bologa“ 

Stefan Lipovan, elev el. m la Scoala de ie 
şi meserii, Timișoara; din fund. „T. Sandul“ 
loan Meteș, elev cl. VIL la liceul din Blaj; 
din fund. „l. Gallianu“ 

Ciril Morariu, i s'a reservat pentru şcoala in- 
dustrială din Innsbruck a bursă din dona- 
țiunea V. Siroescu, bursă de eare nu a putut 
beneficia din cauza răsbotului . A 
Vasile Ofel, elev el. l la liceul „Regele Fer. 


dinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și Eca- 


terina Rusu“ . 
Victor Mureșanu, elev anul l la “şcoala poli- 
tehnică, Timişoara; din fund. „T. Sandul“ 


. Bugen Pascu, elev el. V la liceul din Blaj; 


din fund. „N. Marinoviciu“ : 
Vietor Radu, elev el. Vill la liceul evanghelie, 
Sibiu: din fund. „Gh. Boeriu“ 


. Nicolae Râmboiu, elev cl. Vi la liceul „Gh. 


Lazăr“, Sibiu; din fund. „loan și Ecaterina 
Rusu“ a tă gti aia sit a an Dattus ee La t dă 


281 


Lei 


n 


100 


100 


100 


150 


1200 
20 


150 
50 
100 


40 


500 
60 


329 


100 
350 


60 
100 


100 


20. 
21. 


Virgil Rogală, elev el. VN la liceul român, 
Braşov; din fund. „loan gi Ecaterina Rusu“ 
Smarandija Şerb, elevă el. Il la șeoala civilă 
de Stat din Murăş-Uioara; din fundaţiunea 
„loan și Bcaterina Rusu“ . . . . . . . . 
Tiberiu Șerban, elev cl. V la liceul „Radu 
Negru“, Făgăraş; din fund. „l. Petran“ 


. Elena Suciu, stud. la facultatea de ştiinţe, 


Cluj; din fundaţiunea „l. Petran“ 


. La 2 elevi și 2 eleve dela şeoala primară c din 


Dad; din fund. ,Gh. Boeriu“ . .. . . .., 


Pe anul şcolar 1921/22. 


Domițian Baciu, stud. în med. an. ID la untv., 
Cluj ; din fundaţiunea „Avram lancu“ . 
Maria Betea, elevă în cel. Il-a a școalei civile 
de fete a Statutul, Pogaras: din ngaronga 
„Gh. Boeriu“ 

Miron Cimoca, elep în i l-a la liceul. „Regele 
Ferdinand“, Turda ; din fundaţiunea, „loan și 
Zinca Roman“ 


. Coriolan Cioban, elev în el. U- -a la liceul , Su 


meon Bărnuţiu“, Șimleu ; din judaţiurieă, „loan 
și Bcaterina Rusu“ 
losif Domșa, absolvent al ecodiei. uper de 


arhitectură din Timişoara ; din fund. „Burse - 


restituite“, ajutor de studii în Franța 

Tiberiu Sever Fetti, elev în el. I-a la liceul 
român grănițeresc, ilăsăud; din fundaţiunea 
„B. Bașiota“ . A 

Maria Gojţia, elevă în el. ID-a la ifeeni de fete 
al Statului, Sibiu; din fundaţiunea „Dr. 
Moga şi sofia sa Ana n. Bologa“ R 

loan Maxim, stud. univ. în an. l la Facultatea 
de științe, Cluj; din fundaţiunea „l. Petran“ 


. loan Meteş, elev în el. Vill-a la liceul din 


Blaj; din fundaţiunea „l. Gallianu“ 


. Minerva Mușoiu, stud. univ. în an. l la Facul- 


tatea de filosofie, Cluj; din fund. „loan Petran“ 


. Victor Mureșian, stud. în an. ll la Şeoala Po- 


tehnică, Timişoara; din fund. „T. Sandul“ 
Vasile Ojel, elev în el. Il-a la liceul „hegele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și 
Ecaterina Rusu“ 

Eugen Pascu, elev în cl. Via la liceul din 
Blaj; din fundaţiunea „N. Marinoviciu“ 


282 


Lei 


Lei 


n 


100 


100: 


100 


150 


10: 


900 


200: 


100 


100 


500 


500 
450 


100 
60. 


ep N p 


. Nicolae Râmboiu, elev în el. Dll-a la liceul 
„Gh. Lazăr“, Sibiu; din fundaţiunea „loan și - 


Ecaterina Rusu“ . 

Virgil Rogală, elev în el. vila la Heeul român. 

Braşov ; din fund. „loan și Ecaterina Rusu“ 
Smarandița Șerb, elevă în el. N-a la şcoala 

civilă a Statului, Murăș-Ulioara; din fundaţiunea 
„loan şi Ecaterina Rusu“ 


; La 2 elevi şi 2 eleve dela şcoala primară din 


Dad ; din fundaţiunea „Gh. Boeriu“ 

Maria Borcoman, elevă în el. l-a a liceului de 
fete al Statului, Sibiu; din venitul curat al ln- 
ternatului „Asociafiunii“ pe an. șeol. 1921/22 
Eugenia Dragomir, elevă în el. l-a a liceului 
de fete al Statului. Sibiu; din venitul curat al 
Internatului „Asociafiunii“ pe an. şcol. 1921/22 
Florica Feier, elevă în el. Il-a a liceului de fete 
al Statului, Sibiu; din venitul curat al lnter- 
natului „Asociațiunii“ pe an. șeol. 1921/22. 


. Olimpia Lbăncrăjean, elevă în el. IV-a a liceului 


de fete ai Statului, Sibiu; din venitul curat al 
Internatului „Asociaţiunii“ pe an. şeol. 1921/22 


. Elena Jina, elevă în el. Vll-a a liceului de fete 


al Statului, Sibiu; din venitul curat al lnter- 
natului „Asociaţiunii“ pe an. şcol. 1921/22 


Pe anul școlar 1922/23. 


Domițian Baciu, stud. în med. an. V la univ, 
Cluj; din fundaţiunea „Avram lancu“ . 
Maria Betea, elevă în el. Ulla a şeoalei civile 
de fete a Statului, Fágăraş; din fundaţiunea 
„Gh. Boeriu“ . 

Miron Cimoca, elev ‘în el. "M-a la ieeul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și 
Ainca Roman“ 

Coriolan Cioban, elev în el. l-a la liceul „Si- 
meon Bărnuţiu“, Șimleu; din aranana „loan 
şi Ecaterina Rusu . . 

loan Maxim, stud. untv. în an. ll la Facultatea 
de ştiinţe, Cluj: din fundaţiunea „|. Petran“ 
Minerva Mușoiu, stud. univ. în an. li la Facul- 
tatea de filosofie, Cluj; din fund. „loan Petran“ 
Victor Mureșian, stud. în an. lil la Şeoala Po- 
litehnieă, Timişoara; din fund. „T. Sandul“ 
Vasile Ojel, elev în el. l-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și 
Ecaterina Rusu“ E E SI 


283 


11. 
12. 


8. 


Eugen Pascu, elev în el. Vll-a la liceul din 
Blaj; din fundaţiunea „N. Marinoviciu'“ 


. Popovici hetiţia, elevă în el. lla liceului de 


fete, Sibiu; dela „Asoeiaţiune“. A 

Da 3 eleve ale Diceului de fete al Statului, 
Sibiu . 

La 2 elev! și 2 eleve dela şeoala primară din 
Vad; din fundaţiunea „Gh. Boeriu“ t 


Pe anul şcolar 1923|24. 


. Maria Betea, elevă în cel. lll-a a școalei civile 


de fete a Statului, Făgăraș; din fundaţiunea 
„Gh. Boeriu“ fi ie 
Miron Cimoca, elev în el. IV-a la liceul „Re- 
gele Ferdinand“, Turda; din jandațiunaale loan 
și Zinca Roman“ 

Coriolan Cioban, elev în el, Vila la Vteeul 
„Simion Bărnuţiu“, Șimleu; din fundafiuvea 
„loan și Bcaterina Rusu“ 

Minerva Mușoiu, stud. univ. în an. n la Fa- 
cultatea de filosofie, Cluj; din uBdajlunea 
„loan Petran“ 

Victor  Mureșian, ibsolucai al Politehnieului, 
Timişoara; din fuudaţiunea „T. Sandul“ . 
Vasile Ofel, elev în el. lil-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din În nepțluBeR „loan şi 
Ecaterina Rusu“ : 

Popovici Letiţia, elevă în el. Ul-a a “ceului de 
fete al Statului, Sibiu: dela „Asoeiaţiune“ 

Da 3 eleve ale Liceului de fete al Statului, 
Sibiu . e Gta Sie date det „out 00 uta S ăi 
Pe anul școlar 1924/25. 


. Betea Maria, elevă în cl. Vl-aa școalei nor- 


male de învăţătoare „Regina Maria“, ue Gh, 
din fundaţiunea „Gh. "Boeriu: 

Cimoca Miron, elev cl. V-a la lten. „Regele 
Ferdinand“, Turda; din adaponea „loan și 
ineca Roman“ . . PERE 
Cioban Coriolan, elev el. VI-a la eâul „St- 
meon Bărnuţiu“, Șimleu; île juncailbacave loan 


“şi Bcaterina Rusu“ 


Mușoiu Minerva, st. univ., în anul v- lèn la 
Facultatea de Hlosofie, Cluj; din n fundație 
„loan Petran“ a ri E- e 


284 


bei 


n 


100 


100 


500 
350 


100 


„ 12.500 


n 


6.000 


100 


100 


500 


10. 


11. 


Ojel Vasile, elev în el. V-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda . . Lei 100 
inlesniri la 4 eleve sivoiiinelaaae la învăţă- 
tură şi sărace, în suma de . . . . . . . „22.500 


Pe anul școlar 1925/26. 


Betea Maria, elevă în el. Vll-a a școalei nor- 
male de învățătoare „Regina Maria“, Sf. 
Gheorghe; din fund. „Gh. Boeriu din Vad“ . Lei 200 
Cimoca Miron, elev el. Vl-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din India luo Si loan di 
Zinca Roman“ . . > 100 
Cioban Virgil, elev el. VI. a la eaii. de stat, 
Simleul Silvaniei; din fundaţiunea „loan gi 


Ecaterina Rusu“ ga iai Atta aaa beata tat aaa Ii DO0) 
Huţiu Sabin, stud. la facultatea de ştiinţe, 
Cluj: din fund. „loan și Ecaterina Rusu“ . . „ 1.000 


lvan Silviu, elev el. l-a la şcoala comercială 
Săliște: din fund. „Teodor Sandul“ Lei 500 
și din fund. „George Boeriu“ Lei 300 . . A 800 
Oțel Vasilie, elev cl. Vl-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan și 


Beaterina Rusu“ . Ss 100 
Pampu Aurel, stud. anul Iu la facultatea "de 
filosofie, Cluj; din fund. „loan Petran“ . . „ 1.000 


Perhaița loan, stud. anul II ia facultatea de 
medicină, Cluj; din fundaţiunea „loan și Eca- 


terina Rusu“. . . Pow să » 1.000 
Rusu loan, stud. anul u iá facultatea dë drept, | 
Cluj; din fund. „loan Petran“ . » 1000 


Intreţinerea a 3 eleve transnistriene : ` Tatiana 
Stratulat, Agripina Tabuscie și Agapia Vlă- l 
dică, în internatu! de fete al „Asociaţiunii“ . „ 70.000 
Ajutoare din fund. „Gh. Boeriu“ la 4 elevi 
dela şcoala din Vad Pe anii geci 1921/22— 
1924/25 . . . A Er i 320 


Pe anul școlar 1926/27. 
Bratu Elena, elevă el. l-a la lieeul „Domnița 


leana“, Sibtu (ajutor) . + Lei 5.000 
Brediceanu Olga, elevă clasa m- a la Heeul 
„Domnița leana“, Sibiu . . » 1.000 


Cimoca Miron, elev el. Vll-a la Heeul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundaţiunea „loan şi 
inca Roman“, Tel 100 și un ajutor extraor- 
dinar de bei 2.500. . . . . , . . - e » 2600 


285 2 


PN o M 


Cioban Virgil, elev cl. Vil-a la liceul de Stat, 
Şimleul-Silvaniei; din Joonanunea „loan și 
Ecaterina Rusu“ . : 
Constantinescu Veturia, 'elasa ViVa la Ticeul 
„Domnița Illeana“, Sibiu; (ajutor) . . 
Dumitrescu Pia, elevă clasa Vill-a la ‘liceul 
„Domnița leana“, Sibiu; (ajutor) . E 

Ivan Silviu, elev el. Iba la Şcoala Comer- 
cială, Sălişte; din fund. „T. Sandul“ Lei 500 
și din fund. „Gheorghe Boeriu“ Lei 300 
Olteanu Axente, stud. an. l la aculțaiga de 
științe, București; (ajutor). . 

Oțel Vasilie, elev el. Vll-a la liceul „Regele 
Ferdinand“, Turda; din fundațiunea „loan şi 
Bcaterina Fusu“ . 

Pampu Aurel, stud. an. IN la facultatea "de 
filosofie, Cluj: din fund. „loan Petran“ 


. Perhaija loan, stud. an. "M ta facultatea de 


medicină, Cluj; din fundaţiunea „loan și Bea- 
terina Rusu“ . 

Rusu loan, stud. an. II la facultatea de drept, 
Cluj: din fundaţiunea „loan Petran“ . . 
Săndulescu Ştefania, elevă el. Il a liceului 
„Domnița Ileana“, Sibiu; (ajutor) . 


. Ajutoare din fund. „Gh. Boeriu“ la “4 elevi 


dela şcoala primară c din Vad pe anul geo an 
1925/26 sta pie aia Aa i si 


Pe anul şcolar 1927/28. 


Cioban Virgil, elev el. VIil-a la liceul de Stat, 
Şimleul- Silvaniei; din fundaţiunea „loan și 
Ecaterina Rusu“ . ; 

lvan Silviu, elev el. N-a la şcoala comer- 
cială, Sălişte; din fund. „7. Sandul“, Let 500 
şi din fund. „Gheorghe Boeriu“, Det 300 . 
Mateşianu Gheorghe, profesor, Zălau, (ajutor 
pentru complectarea studiilor în Franţa) . 
Perhaița loan, stud. an. lV la facultatea de 
medicină, Cluj; din fund. „loan și Ecaterina 
Rusu“ . 

Rusu loan, stud. an. IV la facultatea de drept, 
Cluj; din fund. „loan Petran“ 

Vinerean Ana, elevă în el. ll- a la liceul de 
fete „Domnița lleana“, Sibtu (ajutor) 

Zoltur Grigorie, student, Cojusna . 

Ajutoare din fud. „Gh. Boeriu“, la A elevi dela 
şcoala primară din Uad, pe anul școlar 1926/27 


286 


Lei 1.000 


” 


» 


1.000: 
1.000 


800 
2.500 


100 
1.000 


1.000 
1.000 
5.000 


80 


. Gei 1.000: 


n 


» 


» 


PPP 


Pe anul școlar 1928/29. 


Chelcea loan, stud. în drept, Cluj, pentru studii 
de folklor în străinătate; din „Ofertele pentru 
Muzeu“ , 

Cioban Virgil, în anul preparator da Politeh- 
nică, Timişoara; din fundaâţiunea „loan gi Eca- 
terina Rusu“ a a pg ae aa Ea i 
Ivan Liviu, stud. la Şcoala comercială în 
Lipova; din fund. „T. Sandul“ Lei 500 şi din 
fund. „Gh. Boeriu“ "Lei 300 A 

Perhaiţa loan, stud. an. V. la facultatea de 
medicină, Cluj; din fundaţiunea „loan şi Bca- 
terina Rusu“ . 

Rusu loan, stud. “a facultatea de drept, Cluj: 
din fund. „loan Petran“ 

Aoltur Grigore, stud. an. l. la instit. de co- 
operaţie agricolă, Praga s Ta i a 


Pe anul școlar 1929/30. 


. Zenovia Veturia Suciu, stud. la facultatea 


de litere, Cluj; din jundafiunea „Nicolae Rusu 
şi soția sa Cornelia“ 

lancu Gheorghe Simu, stud. la. Şcoala Poli- 
tehnică, Timişoara ; din fund. „Nicolae Rusu 
și soţia sa Cornelia“. . L BA AD 
Titu Gheorghe Suciu, elev el. H. le., Turda; 
din fund. „Nicolae Rusu şi sofia sa Cornelia 
Emil Felderean, elev. el. Il. lie. Sem. Ped. 
Univ. Cluj: din fund. „Nicolae Rusu și sofia 
sa Cornelia“. . 

Virgil Cioban, stud. Şcoala Politehnică, qi- 
mişoara; din fund. „loan și Beaterina Rusu“ 


Pe anul școlar 1930/31. 


Stefan Șarlea, elev la şcoala de ucenici in- 
dustriali, Blaj; din fundaţiunea „Mihail Albon“ 
loan Ghișoiu, stud. Acad. Com. Sau din fun- 
daţiunea „Mihail Albon“ . 
loan Virgil, elev la şeoala de arte şi meserii, 
Deva; din fundaţiunea „Dr. Gheorghe Anea“ 

Livia 'Blaga, stud. Facultatea de litere şi filo- 
sofie, București ; din fundaţiunea „loan Petran“ 
lusfin“Muntean, stud. Facultatea de drept Cluj; 
din fundaţiunea „loan Petran“ . 

Mihail Novac, stud. facultatea de drept şi i- 
tere, Bucureşti: Fundaţiunea „loan Petran“ 


287 


- Lei 3.000 


> 


» 


Li 


» 


n 


1.000 


800 


1.000: 
1.000 
2500 


. Lei 15.000 


15.000 
10.000 


10 000 
1.000 


Lei 2.500 


n 


n 


2.000 
1.000. 
4.000 
4.000 
1.000 


7* 


loan Flucug, stud. facultatea de litere și filo- 
zofie, Cluj; fundaţiunea „loan Petran“ 
Stefan Ciortea, elev el. DII. Seminarul teo- 
logice, Sibtu; iiioaimear s „loan și Hcaterina 
Rusu“ 

Virgil Gligor, elen al. u. Ne, Blaj; findèiiuneo 
„loan gi Ecaterina Rusu“ . 

‘Aurelia Sasu, elevă el. |. lie. Blaj: jundațiunea 
„loan și Beaterina Rusu“ 


. Dobra Gh. Mărină, elevă el. 1 şeoala sup. "de 


comerţ, Sibiu: nadețiuneai „loan și Ecaterina 
Rusu“ ia i 9 US e 
Mircea Groza, elev al ETA comerţ, hipova; 
fundaţiunea „loan și Ecaterina Rusu“ 

lancu Gh. Simu, stud. şcoala politehnică, Ti- 
mişoara ; din fund. „Nicolae Rusu și sofia sa 
Cornelia“ 


. Aenovia Suciu, stud. Facultatea de litere Cluj: 


fund. „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 
Titu G. Suciu, elev. el. Ul. lie. Turda; funda- 
țiunea „Nicolae Rusu şi soția sa Cornelia“ 


. Emil Felderean, elev el. Ul. Sem. ped. univ. 


Cluj; fundaţiunea = colae Rusu și soa sa 
Cornelia“ 


. Liviu Bârsan, elev dk llie. “a. Mureş; fanda. 


ec 


tiunea „Nicolae Rusu și sofia sa Cornelia 
Minerva Sândean, elevă el. IV. şcoala de co- 
merţ, Cluj; fundaţiunea „Dr. Gr. Sândean“ 
Strâmbu loan, elev el. U. primară comuna 
Vad, jud. Făgăraş. . 

Boeriu Maria, elevă ci. vV. primară, “comuna 
Dad, jud. Făgăraş 


. Coşgaria Maria, elevă el. 1V primară, 'eomuna 


Dad, jud. Făgăraș . 


. Boeriu Elena, elevă el IV, primară, "comuna 


Vad, jud. Făgăraș 


. Cosgaria Emilian, elev el. Il. primară, 'eomuna 


Vad, jud. Făgăraş. . 

Raica Cornelia, elevă el. u primară, "comuna 

Vad, jud. Făgăraş. . 

Toţi aceştia din urmă din fundaţiunea . Ghe- 
orghe Boeriu“. 


Pe anul şcolar 1931/32. 


Stefan Şarlea, elev la şeoala de uceniei in- 
dustriali, Blaj; din fundaţiunea „Mihail Albon“ 


288 


. Gei 4.000 
» 2.000 
a 2.000 
» 2.000 
» 2.000 
„ 2.000 
» 15.000 
» 15.000 
„ 10.000 
„ 10.000 
„ 2.500 
„ 1.900 
> 250 
k 250 
si 250 
» 250 
> 250 
si 290 

Lei 2.500 


PP Pe N 


12. 
18. 


loan Ghișoiu, stud. Acad. Com., Cluj; din 
fundaţiunea „Mihail Albon“ . 
Victor Rusu, elev el. Il lie., Blaj: "din funda- 
tiunea „Dr. Gheorghe Anca“. . 

Livia Blaga, stud. Facultatea de litere şi filo- 
sofie, Bucureşti: din fundaţiunea „loan Petran“ 
lustin Muntean, stud., facultatea de drept, 
Cluj: din fundaţiurea „loan Petran“ i 
Mihail Novac, stud., facultatea de drept şi litere, 
Bucureşti; din fundaţiunea , loan Petran“ 
Teodor Țiucra, stud. la şcoala naţională de 
arte frumoase din Paris; din fund. „l. Petran“ 
Minerva Sândean, stud. la Academia de Inalte 
studii comerciale și industriale, Cluj; din fun- 
daţiunea „loan și Bcaterina Rusu“ . . . . 
Virgil Gligor, elev el. 1V te, Blaj; din fun- 
daţiunea „loan și Ecaterina Rusu“ 

Aurelia Sasu, elevă el. ll lie, Blaj; diu fun- 
dațiunea „loan și Ecaterina Rusu“ 

Dobra Gh. Marină, elevă el. M, şeoala RR 
de comerț, Sibiu; din fundațiunea „loan și 
Ecaterina Rusu“ . 

loan Dordea, elev scoala normală A. Şa- 
guna“, Sibtu . E 
lancu Gh. Simu, stud. calea politehnică, Tu 
mişoara; din fundaţiunea „Nicolae Rusu şi 
soția sa Cornelia“ 


„ Zenovia Suciu, stud. Facultatea de litere, Cluj; 


din fundaţiunea „Nicolae Rusu și sofia sa 
Cornelia“ . . 

Titu G. Suciu, elev el, IV lie., “Turda; "din fun- 
daţiunea „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 


„ Bmil Felderean, elev el. IV Sem. ped. univ., 


Cluj; din fundaţiunea „Nicolae Rusu și sofia 
sa Cornelia“ y 
Emilia Slăvescu, elevă şcoala normală, ` Ciuj; 
din fund. „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 
Pavel Lazăr, elev cel. 1 He., Brad; din funda- 
tiunea „Dr. Gh. Sândean“. . . ., . . . 


Pe anul școlar 1932/83.1) 
Ștefan Șarlea, elev la șeoala de ucenici, Blaj; 


din fundaţiunea , Mihail Albon“ 


285 


n 


» 


» 


. hei 2.000 


1.000 
4.000 
4.000 
4.000 
1.000 


2.000 
2 000 
2.000 


2.000 
2.000 


13.000 


„ 15.000 


n 


» 


» 


n 


10.000 


10.000 
2500 
1.500 


. Dei 1.400 


1) Scăderea burselor faţă de anul trecut se datoreşte scăderii 
în mod considerabil a venitelor acestor fundaţiuni a căror avere constă 
în acții şi depuneri la bânei. 


loan Ghişoiu, stud. Acad. Com., Cluj; din 
fundaţiunea „Mihail Albon“ . 
Livia Blaga, stud. la Facultatea de Litere şi 
Filosofie, Bucureşti; din fund. „loan Petran“ 
lustin Muntean, stud. Facultatea de Drept Gha: 
din fundațiunea „loan Petran“ 

Mihail Novac, stud. Facultatea de Drept şi 
Litere, București; din fund. „loan Petran“ 
Teodor TȚiucra, stud. la Scoala națională de 
arte frumoase, Paris; din fund. „loan Petran“ 
lancu G. Simu, stud. Şcoala Politehnică, Timi- 
şoara; din fund. „Nicolae Rusu și sofia sa 
Cornelia“ A . 
Zenovia Suciu, ' stud. Facultatea de Litere, 
Cluj; din fundaţiunea , Nicolae Rusu și soția 
sa Cornelia“ E SI NS ca. 
Suciu G. Titu, elev ie., Turda; din fundat. 
„Nicolae Rusu și sofia sa. Cornelia“ 


; Emil Felderean, elev sem. ped. univ., "Cluj: 


din fund. „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 


. Bmilia Slăvescu, elevă Şcoala normală, Cluj; 


din fund. „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 
loan Moldovan, stud. Facultatea de drept, 
Cluj; din fundaţiunea sala și Aaner dor 
nasterianu“ . ; 
Filip Gheorghe, ucenie, Cluj . asi ate iai A ba 


Pe anul școlar 1933/34. 


Titu G. Suciu, elev lic. Turda ; din fundaţiunea 
„Nicolae Rusu și soţia sa Cornelia“ S ai 
Felderean Emil, elev lic. ped. univ., Cluj: dia 
fund. „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 
Aenovia Suciu, stud. în drept, Cluj; din funda- 
țiunea „Nicolae Rusu și soția sa Cornelia“ 
Hmilia Slăvescu, elevă școala normală „A. 
Șaguna“, Sibiu; din fundaţiunea „Nicolae 
Rusu și soția sa Cornelia“ 2 A 
loan Moldovan, doctorand în drept, Cluj; din 
fundaţiunea „Daniel Monasterianu“ 

G. Tarcea, stud. jacuit. de litere și filosofie, 
București ; din fundaţiunea „l. Petran“ 

loan Nifu, stud. facult. filosofie, Biiciice stie 
din fundaţiunea „loan Petran“ . 

Victor Slăvescu, stud. la politehnica din 
Bucureşti; din fundaţiunea „loan Petran“ 


290 


. bei 1.200 


931 
931 


931 
931 


1.500 


1.500 


1.500 
1.500 


280 


3.000 
500 


1.900 
1.500 


1.500 


280 
3.000 
1.000 
1 000 
1.000 


NR 


PENAL WNR 


= mmm 


Dumitru Ghige, stud. facultatea de crepi Cluj; 


din fundațiunea „loan Petran“ . . - Dei 1.000 

Pintea Vasile, elev şeoala sup. de comert, 

Cluj; din fundațiunea „Mihail Albon“ . . . „ 800 
„ Nicolae Iliescu, ucenie, Sibiu; din fundaţiunea 

„Daniel Monasterianu“ . 3 500 

Preda Nicolae, ucenic, Sibiu; "din fundaţiunea 

„Daniel Monasterianu“ . . . = 500 
. Florica Jurca, ucenică, Sibiu; din inda funed 

„Daniel Monasterianu“ . 5 500 

Gheorghe Pop, ucenie, Sibiu: “din n fundaţiunea 

„Daniel Monasterianu“ . . . r 500 


Pe anul şcolar 1934/35. 
l. Din fund. „Nicolae Rusu şi sofia sa Cornelia“ : 


Titu G. Suciu, elev de liceu, Turda . . . . Lei 1.500 
Hmil Felderean, elev lic. ped. univ, Cluj. . „ 1.500 
Aenovia Suciu, stud. în drept, Cluj . . . . „ 1.500 


Il. Din fundațfiunea „Daniel Monasterianu“ : 


loan Moldovan, doetorand în drept, Cluj . . Lei 3.000 
Pavel Buburuz, ucenie blănar, Sânmarghita . 500 


3 


Gheorghe Câmpean, ucenie tâmplar, Baţa . , 500 
Liviu Fărcagiu, ucenic tâmplar, Baţa SE 500 
loan Soare, ucenie tipograf, Sibiu š 500 
Nicolae Preda, ucenie eismar, Sibiu > 500 
loan Schiau, ucenie croitor, Sibiu A 500 
Romulus Ciama, ucenie croitor, Sibiu . z 500 
Dum. Moldovan, ucenie compactor, Sibiu . Și 500 
lzidor Dordea, ucenic croitor, Sibiu . „ 500 
Florica Jurca, ucenică de croitorie, Sibiu. P 500 
Carol Decis, elev şe. norm, Roman. f 500 


Ul. Din fundafiunea „loan Petran“ : 


Gheorghe Tarcea, student în drept, Bucureşti Lei 1.000 
loan Niţu, stud. în litere și filosofie, București „ 1.000 
Victor Slăvescu, student la Politehnică, Bu- 


cureşii . . .- „n 1000 
Silvia Florea, ‘studentă, Academia de muzică, 
Cluj e sora ae ee e e ae a a ai a în 000 


+ 


IV. Din fundațiunea „Mihail Albon“ 
llie Cernea, ucenie lăcătuș, Sibiu. . . . . hei 500 


„2931 


Tabloul sumar 
despre numărul bursieriloe și suma burselor în anii 1911—1935 


Numărul 


Anul bursierilor Suma burselor 
1911/12 19 Cor. 4,520 
1912/13 24 „10.940 
1913/14 22 2 6.780 
1914/15 21 > 5.390 
1915/16 21 5 5.370 
1916/17 19 5 4.470 
1917/18 20 = 5.170 
1918/19 25 sI 6.170 
1919/20 24 5 5.870 
1920/21 24 Lei 4.180 
1921/22 22 a 16.570 
1922/23 17 „12.750 
1923/24 10 „19.850 
1924/25 9 „43.500 
1925/26 16 „76.520 
1926/27 17 „23.280 
1927/28 11 „26.380 
1928/29 6 A 9.300 
1929/30 5 „51.000 
1930/31 24 „87.000 
1931/32 18 „85.500 
1932/33 13 „16100 
1933/34 14 „14.580 
1934/35 20 17.500 


1935/36 (vezi rap. gen. pe 1935/36). 


292 


Istoricul Şcoalei civile de fete 


cu internat şi cu drept de publicitate a „Asociaţiunii“ din Sibiu, 
pe al doilea sfert de veae dela înfiinţare (1911/12-—1935/36) 


de Dr. Vasile Bologa, 
dir. de liceu pens. 


La finea anului școlar 1910/11 s'a încheiat întâiul sfert 
de veac din vieaţa Șceoalei civile de fete cu internat şi cu 
drept de publicitate a „„Asociațiunii“ din Sibiu. Am serbat 
atunci, de sine înțeles, acel moment însemnat din vieaţa 
școalei, prin o festivă încheere a anului școlar 1910/11 şi 
prin publicarea istoricului școalei sub titlul: „Monografia 
școalei civile de fete cu internat și cu drept de publicitate 
a Asociaţiunii“ pentru literatura română și cultura popo- 
rului român“ din Sibiu, pe 25 de ani dela înființare“, care 
se continuă acum pe al doilea sfert de veac (1911/12—1935/36). 

După serbarea aniversării, am continuat munca cu 
aceeaş râvnă şi mulţămire sufletească, pentrucă școala. 
Asociaţiunii era în continuă desvoltare și progres frumos. 
Se îndreptau privirile străinilor, cu oarecare invidie asupra 
școalei noastre, văzând succesul activităţii ei. Mi-a fost 
dat, să asist odată la o declaraţie neașteptată din partea 
unui distins inspector şcolar maghiar, care, după ce ter- 
minase cu inspecția sa la şcoala noastră, a exclamat: O, 
dacă ar fi şi la șeoala Statului barem aşal... 

Da, am avut aceasta satisfacţie, să vedem şcoala Aso- 
ciaţiunii la un nivel înalt al timpului, peutrucă tineam mult 
și noi, să ne impunem în concurenţă cu popoarele des- 
mierdate ale Statului ungar. Și am izbutit, graţie inteli- 
genţe! poporului român și înțelepciunii venerabililor pre- 
şedinţi de pe vremuri ai. Asociaţiunii: lacob Bologa, 
George Barițiu, Alexandru Moesony, loan Moldovan, losif 
Șterea Şylufiu, Andrei Bârseanu, ete. ete.... 

ln eel dintâi an însă, după serbarea aniversării, adică 
în 1911/12, a urmat o grea lovitură pentru şcoala Aso- 
ciaţiunii, cea și pentru literatura română, pentrucă în 10 


293 


Martie 1912, a încetat din vieaţă tinărul ei profesor: Dr. 
Jon Boreia, un distins profesor al gcoalei române și ta- 
lentat scriitor român. Abia zece ani i-a fost hărăzit 
acestui tinăr bărbat, să poată desfășura talentul său 
strălucit pe terenul literaturii şi învăţământului public ro- 
mânesc, căci în floarea vieţii sale, în vârstă de 32 de 
ani, sa stins pe nesimţite dintre noi, lăsând în doliu 
adâne familia sa şt neamul. Sfășiaţi de durere atunci, 
pentru această pierdere, anunțau colegii săi obidaţi că: 
„pierdem un erudit dascăl al șeoalei române, înzestrat 
cu virtuţi înalte și aptitudini distinse, prin care, în activi- 
tatea sa de zece ani pe terenul învățământului, și-a înscris 
numele cu litere de aur în analele şcoalet noastre“. lar 
prietenul său, dl H. P.-Petrescu, secretarul literar al „Aso- 
claţiunii“, sbuciumat în faţa pierderii dureroase, grăia despre 
el în „Tribuna“ dela Arad din 10 Martie 1912, astfel: „A 
jost un om... om cu întreaga nobleță, care se poate da cu- 
vântului acestuia... Neamul nostru n'are noroc]...* 


In adevăr, nădejdile noastre cele mai bune s'au spul- 
berat ca într'o clipită, prin aceasta pierdere şi am rămas 
cu o resemnare fără hotar. 

Astăzi, după 25 de ani dela acea dată, închei cu 
acelaș sentiment al durerii aceasta pagină duioasă din 
analele șeoalei Asociaţiunii, cu un prinos adâne memo- 
riei neuitatului nostru coleg. 

Vieaţa şi activitatea sa literară a fost apreciată în 
Anuarul șeoalei din 1911/12, cu multă competenţă, de ti- 
nărul său coleg de atunci: dl Victor Stanciu, astăzi pro- 
țesor de universitate în Cluj, ea unul dintre cei mai cehe- 
maţi a cunoaşte și aprecia activitatea neuitatului său coleg 
.şi prieten. Vom păstra cu adâncă emoție preţioasa-i amintire. 

` * 


= Pănă când ne frământam în sufletul nostru, pentru 
aceasta pierdere atât de neașteptată, ni-s'a adus la cuno- 
ştinţă din altă parte, că Ministerul instrucţiunii publice din 
Budapesta a aprobat în cele din urmă Programul de studii 
al șeoalei Asociaţiunii, pentru care eram în aşteptare de 
4 ani de zile cu o continuă corespondenţă, încordată ade- 
seori, între Comitetul central al Asociaţiunii și Ministerul 
instrucţiunii publice din Budapesta. 

In 14 lunie 1908, primisem ordinul Ministerului instrue- 
țtunii din Budapesta (Nr. 672—1908), pentru ca Programul 
de studii al şcoalei Asociaţiunii, aprobat de Minister în 
9 lanuarie 1901, sub Ne. 66078—1900, să se prelucre din 
nou și să se conformeze întru toate programului de studii 
al Statului ungar, cât mai curând şi să se înainteze ne- 


294 


greșit pănă la 1 Septemvrie 1908, pentru promovare Mi- 
nisterului instrueţiunii spre aprobare. 

Ca să satisfacem acestui ordin, în preajma vacanței 
de peste vară, fiecare membru al corpului profesoral de 
atunci a luat cu prevenire asupra sa sarelna, de a pre- 
lucra peste vară materia studiilor din specialitatea sa, după 
programul de studii al Statului, pentru ca la 1 Sept. să fim 
gata cu prelucrarea noului program de studii, pentru îna 
intare în termenul fixat. 


Cu toată truda şi osteneala noastră de peste vară, la 
1 Septemvrie nu am putut fi gata cu compunerea și echi- 
librarea programului de studii. Și a trebuit să cerem o 
proluugire a terminului de promovare, ceeace ni sa şi 
acordat până la 15 Sept. 1908. 


ln acest interval, după o muncă încordată zi de zi, 
s'a terminat compunerea programului de studii, amăsurat 
scopului și împrejurărilor Asoeciaţiunii, eu toate motivările 
şi explicațiile trebuitoare, în temeiul principiilor pedago- 
giei științifice, religioase-morale şi naţionale. 'Terminat 
programul de studii în 15 Sept. 1908, s'a înaintat Ilnspee- 
toratului regesc de şeoale pentru promovare Ministerului 
instrucţiunii, spre aprobare. 


Tratându-se acum de istoricul şcoalei Asociaţiunii, pe 
al doilea sfert de veac al existenţei sale, ţin să amintese 
la acest loe numele tuturor factorilor, cari au contribuit 
prin munca lor desinteresată şi prin patriotismul lor cel 
mai curat, la salvarea școalei Asociaţiunii și peste tot la 
salvarea unui principiu de vieață a poporului român din 
Transilvania și Ungaria. lată acei factori: 


lutâi de toate Comitetul central al Asociațiunii, în feunte 
cu președintele său de pie memorie: losif Șterea-Șuluţiu, 
cu secretarul literar de atunci dl Octavian Goga, astăzi 
mare bărbat de Stat al României şi eu secretarul admi- 
nistrativ al Asociaţiunii: d! Octavian Tăslăuanu. 


Amintind aceste nume am spus foarte mult și cred, 
că şi astăzi putem simţi o mulţămire sufletească, văzând 
în ee mâni fusese încredințată pe atunci conducerea in- 
tereselor culturii poporului român din Transilvania, ceea 
ce evenimentele ulterioare au justificat atât de strălucit. 

lar membrii corpului profesoral de atunei au fost ur- 
mătorii: a) Profesori titulari: Dr. Vasile Bologa, director, 
Eugenia Tordășianu n. lovescu, Victor Păcală, Dr. lon 
Borcia, Elisaveta Butean, Dr. Eleonora lemeny; b) Pro- 
fesori de religie: Matei Voileanu, asesor consistorial și 
Nicolau Togan, protopop gr. cat. român; e) Profesori aju- 
tători: Aurel Bratu (fizică, aritmetică, prof. liceal), Augustin 


295 


Bena (muzica vocală), Elena Petrașcu (|. franceză, direc- 
toara internatului) şi Dr. llie Beu (igiena, medicul şeoalei 
și al internatului). 

In onoarea acestui corp profesoral amintesc încă un 
fapt laudabil. Guvernul ungar aduse pe atunci o lege, în 
sensul căreia corpurile profesorale dela șeoale particulare 
și confesionale de ale naționalităților din Ungaria, puteau 
să ceară întregirea salarelor dela Stat pentru membrii 
corpului profesoral, care se acorda sub condiţia de a 
propune unele studii în ungureşte. Mai multe din șeoalele 
noastre confesionale, care aveau oarecare autonomie, au 
cerut aceasta întregire de salare. Şcoalele particulare însă, 
între care şi şcoala Asociaţiunii, nu se bucurau nici măcar 
de acea brumă de autonomie și erau mult mai expuse in- 
gerinţei străine. Și corpul profesoral dela şcoala Asocia- 
țiunii, ca să nu expună independenţa șceoalei și pe patronul 
ei, ca să-i păstreze caracterul curat şi limba română de 
propunere, nu a cerut întregirea de salare dela Statul 
ungar. A adus şi acest sacrificiu patriotie pentru şeoala 
română și pentru Asociaţiunea culturii poporului român. 
Au preferit să trăiască în cele mai modeste condiţii, eu 
salare minimale ce le putea asigura Asoctaţiunea din pu- 
ținele ei mijloace, curate și cinstite. Au preferit să trăiască 
cât de modest, în spiritul şi virtuțile strămoşilor noştri, care 
ne-au salvat limba și neamul. Onoare larl... 


Mam simţit dator, să aduce la lumină acum, aceasta 
faptă laudabilă a corpului nostru profesoral de atunci, când 
se cerea multă tărie de caracter, ca să nu aluneci în vâr- 
tejul ispitelor dușmanului. Şi o fae în bună credinţă, dar 
nu pentru conducerea învățământului nostru publie în 
timpul din urmă, căreia îi lipsește lumina conștiinței peda- 
gogice, ei o fae pentru istorie și posteritate. 

x 


Revin apoi la programul de studii al şeoalei, pentru 
care se da lupta acum pe tema limbii maghiare, a cărei 
predare în școala românească, nici odată nu satisfăcea 
orgoliul şovinismului unguresc. li dădeai degetul, îţi cerea 
mâna și aşa mai departe. Acum din prilejul întoemirii noului 
program de studii, se încerca o nouă lovitură, eventual 
cea din urmă în mersu-i agresiv. 

Şcoala Asociaţiunii era școală particulară, adică sus- 
ținută de o Asociaţie culturală particulară. Ca atare, în 
sensul legilor Statului ungar, era obligată să se confor- 
meze întru toate programului de studii al Statului. 

In baza acesteia pretindea acum Ministerul instrucției, 
ea limba maghiară să nu se mai trateze numai ca un 


296 


obiect de studiu separat, de sine stătător, ei ea cel dintâi 
obiect de învăţământ, care să domine întregul învățământ 
al şeoalei, cu un număr maximal de ore pe săptămână, 
care să se poată spori după trebuinţă. Afară de aceea să 
se precizeze la fiecare materie de învăţământ în ce mă- 
sură se va preda în viitor şi în limba maghiară pe lângă 
limba română, care era limba de predare a șeoalei. lar 
cântările şcolare, să se predea jumătate cu text și cu me- 
lodii ungurești și numai cealaltă jumătate eu text și cu me- 
lodii româneşti. 

Era tendinţa, precum se vede, să nt se impună limba 
maghiară, ca a doua limbă maternă, dominantă peste toate 
celelalte obiecte de învățământ, rămânând limba noastră 
maternă în a doua linie, ea un Cenuşșoteă lângă vatra tă- 
ciunilor din străbuni, căci a servi la doi Domni deodată, 
nu ar fi fost cu putință niciodată. 

Patronul şeoalei Comitetul central al Asociafiunii, sgu- 
duit în fața acestor pretenţii absurde, a luat lupta pentru 
salvarea şcoalei sale şi după o continuă corespondenţă 
de 4 ani de zile, cu nesfârșite motivări, lămuriri pedago- 
gice și științifice, sociale şi morale, a izbutit în cele din 
urmă să obţină aprobarea programului de studii redactat 
de corpul nostru profesoral, pe lângă o eondiţie însă, ea 
imnul naţional maghiar de Fr. Holesey, să se cânte în fie- 
care clasă în textul său original. Pe lângă aceasta și un 
ordin. ca să fim supraveghiaţi cu cea mai mare stricteţă 
pentru progresul studiului limbii maghiare în şcoala Aso- 
ciaţiunii. 

Astfel s'a ajuns, după 4 ani de frământări, la o soluţie 
mai suportabilă pentru școala Asociaţiunii. Siliţi a ne îm- 
păca după vorba din bătrâni: Pentru fragă şi frunza mi-i 
dragă. 

Araujată odată chestiunea programului de studii, pentru 
prezenti cel puţin, pentrucă în viitor vedeam noi bine, că 
o să mai fie greutăţi, învățământul a decurs mai liniştit în 
cei doi ani şcolari, ce au urmat pănă la izbucnirea răz- 
boiului mondial. 

EJ 

Pe acel timp devenise o convingere generală, impor- 
tanța excursiilor școlare, călătoriile de studii ale elevilor 
în regiuni mai îndepărtate, în ţări străine mai înaintate, 
pentru lărgirea și intensificarea cunoștințelor elevilor. 
Şcoala Aşociaţiunii ţinea mult, să fie la pas cu progresul 
timpului. Şi făcea adeseori excursii școlare cu eleve:e sale 
în Regatul vecin al României, la Mănăstirea Cozia, Căli- 
mănești, Curtea de Argeş, Pitești, București, Sinaia, ete. 


297 


ln 30 Mai 1913, după multe pregătiri, aranjase o călătorie 
de studii cu 10 de eleve și profesoare, direct la Viena şi 
Daxenburg. ln Viena, în timp de 7—8 zile, sau cercetat 
toate lucrurile și instituţiile mai de seamă, edificii monu- 
mentale, biserici, muzee, teatre, operă, ete. tot ce a putut 
fi de interes instructiv, istorie şi artistic pentru eleve. Dela 
Viena cu vaporul pe Dunăre la Budapesta, prin atâtea frum- 
sefi pitoreşti ale naturii, cu un succes peste așteptare. ln 
lunie 1910, făcuse şcoala excursie de studii la Budapesta, 
de-acolo peste Croaţia la Fiume și Abazzia la Marea 
Adriatică. Rostul acestor călătorii de studiu pentru tine- 
rimea şcolară, nu se poate îndeajuns aprecia. 

Sa început războiul mondial însă, în 1 August 1914 
și cu el calvarul şcoalet române. Părinţii elevelor, cei mai 
mulţi, pe toate fronturile măcelului. Acasă familiile îngri- 
jovrate, mame şi copii, cu mijloacele de existenţă reduse 
zi de zi, cu gândurile împărţite, în lipsuri și suferinţe. Şcoala, 
care îndeobște e rezonanţa sufletului familiei, în vremuri 
senine, sujeria aceleaşi vitrege lovituri ale sorții, pe lângă 
lipsa de bunăcredinţă a unei conduceri străine, orgolioasă 
şi preocupată. 

lar când în 15 August 1916, a intrat și România în 
războlu, împotriva monstruoasei Monarhii Austro-Ungaria, 
când întreg sud-ostul Ardealului a fost încins de focul răz- 
bunător al armatei române, am ajuns punctul culminant al 
suferințelor noastre. Intelectualii români erau deportaţi, de 
multeori în puterea nopţii, la marginea extremă a Ungariei 
apusene, alții aruncați în închisoriie Clujului, judecaţi chiar 
la moarte unti, iar familiile lor cu copii nevârsiniei risipiţi 
pe unde numai se putea acelui. Invăţământul fusese sistat, 
pentru unele institute pe întreg anul școlar 1916/17. 

Şcoala Asociaţiunii, la câteva luni după retragerea 
armatei române, s'a recules încâtva şi în 1 Decemvrie 1916, 
a reluat firul învăţământului, abia cu 32 eleve în cele 4 
clase cetvile. Dar a stăruit să funcţioneze, ca să nu se 
peardă continuitatea școalei şi cu ea, eventual, şi alte drep- 
turi câștigate. In edificiul șceoalei însă, era plasată poșta 
armatei germane și numai cu mare greutate ni sau eli- 
berat 4 sale de învăţământ pentru trebuinţele şeoalei. lm- 
ternatul școalei în buimăceala acelor zile de sânge și de 
foec, eu tot felul de lipsuri, era o absolută imposibilitate 
să fie deschis şi nu a funcţionat întreg anul şcolar 1916/17. 

Peste vara anului 1917 însă, s'au putut face şi provi- 
ziunile mai indispensabile, încât în 1 Sept. 1917 s'a des- 
ehis şi internatul şeoalei, deodată cu înserlerile elevelor 
pentru anul școlar 1917/18, continuându-se învăţământul eu 
133 eleve dintre cari 81 adăpastite în internat. 


298 


Acest an şcolar, 1917/18, de relativă liniște, l-am în- 
cheiat destul de bine, după cum erau și peripeţiile răz- 
boiului, ale cărui faze încălziau, de obicei. ori descurajau 
şi sufletele noastre. 

Un moment însemnat din vieaţa școalei Asociaţiunii 
în acel an, a fost: Serbarea școlară de doliu pentru vitejii 
noștri căzuţi în războiul mondial, ţinută în 5 Noewmvrie 1917, 
din ordinul Ministerului instrucţiunii publice. O duioasă 
serbare pentru noi. Cuvintele Directorului șeoalei, rostite 
la acel prilej, dau o icoană cât se poate de nimerită despre 
starea sufletească a poporului român din acele zile de- 
grea aducere aminte. Ca să dăm în colori cât mai reale 
istoricul şcoalei, reproducem aci în întregime acele cu- 
vinte, care trebuiau spuse cu multă cumpănire în interesul 
educaţiei tinerelor noastre generaţiuni. lată-le: 


Onorat corp didactic! lubite eleve! 


Este al patrălea an de când e în curgere potopul 
celut mai crâncen războiu de pe rotogolul pământului. 
lntreg trupul Europei, dela răsărit pănă la apus șt dela 
mează-noapte la mează-zi, se sgudueie sub fulgerătoarele 
frământări ale armatelor duşmane, și sângele curge părău, 
rămânând văduve şi orfaui pe urma celor căzuţi pentru un 
sfânt ideal: liniştea şi siguranţa patriei. Câte inimi înce- 
tat-au să mai bată, în cei trei ani trecuţi, pentru acest 
ideal? Câte vieţi s'au stins în floarea vârstei pentru acest. 
sfânt cuvânt: patrie și neam? 

Astăzi, privind în jurul nostru, putem constata, deși 
nu în definitiv încă, că cumpăna biruinţei suride grupării 
statelor din Europa centrală, căreia aparţine și Monarhia 
noastră. 

Dar pănă a ajunge la acest rezultat, câte vieţi tinere: 
nu s'au jertfit? Câţi bărbaţi și juni, părinţi ori fraţi de at 
noștri, au căzut sub loviturile dușmane, în luptă cu steagu'n 
mâni, pentru patrie şi troul 

Am fost martori oculari ai plecării lor. Când et, 
călăuziţi de sacrul foe al iubirii de patrie, împodobiţi eu 
ramuri verzi, cu flori şi colorile tubite inimii lor, sburau 
ea șoimii, și le-am urat din inimă: Cu zile mergeţi. dragii 
mei, şi să veniţi cu zilel... 

Dar mulţi au rămas pe câmpul de luptă, mulţi au 
căzut cu “arma în mână şi nu sau mai întors la vetrele: 
străbune. Lung e şirul acestor viteji, căzuţi în lupta erân- 
cenă cu arma în mână, pănă la cel din urmă pteure de- 
sânge. 


299 


Pentru pomenirea lor a luat iniţiativă loaltul Minister 
regesc de culte și instrucțiune publică (sub Nr. 141.603— 
1917), să se ţină această serbare de doliu. 

Dar nu e dată posibilitatea, să putem înşira cu numele 
pe toți vitejii căzuţi, deși mulţi dintre ei sunt fraţii noștri, 
colegii noștri, ori chiar părinţii noștri. 

implorăm deci mila cerului, ochiul provedinţei, să se 
îndure de aceşti fii ai să!, distinși și neîntrecuţi eroi, să-i 
pomeuească întru împărăţia sa, acum şi întotdeauna. 

lar noi, aducând tributul recunoştinţei noastre, să 
săpăm adâne în inimile noastre memoria lor, pilda stră- 
lucită a vitejiei lor, din care cult sfânt și patriotice să facem 
din neam în neam, din generaţie în generaţie. 

B nespusă durerea, ce trebue să simţim pentru aceste 
jertfe aduse pe altarul patriei. Dar ce puteam no! face, 
când omenimea întreagă şi-a pierdut, par'că, eumpătul, și 
numai prin jertje de sânge, de avere și de resignare băr- 
bătească, se mai poate produce focul curățitor, din care 
să răsară un alt echilibru, o altă eră mai norocoasă, mai 
echitabilă pentru neamul omeuese de pe acest pământ. 

Fá, Doamne, să putem întrezări odată zorile acestei 
ere mai fericite, drept răsplată pentru atâta sânge nevi- 
novat ce s'a vărsat de vitejii noştri! 

Cunoscând din acestea importanța serbării noastre 
de doliu, nu găsese mai nimerit decât, să încheiu cu cu- 
vintele poetului nostru Mureșianu: 

„De ce nu vine, Doamne, a Ta împărăție, 
Când oamenii să şteargă şi umbra de selăvie, 
Fiind ereştini curaţil 

Şi 'n loeu-i să domnească dreptatea nepătată, 
Egala 'ndreptăţire şi pacea adevărată, 

Ca între fii şi freațil...“ 

Aceasta ar fi cea mai strălucită coroană pentru mor- 
mintele Ditejilor noştri, care și-au jertjit vtața pentru binele 
patriei, sigur, în nădejdea unor zile de mai bine pentru fiii 
şi pentru urmașii lor. 

Fie în veci binecuvântată memoria lor! 

* 


Cuprinşi de asemenea sentimente de îndoială, de 
duioșie şi îngrijorare continuă, ne apropiam, fără să știm, 
de sfârşitul războiului, după 4 ani de svâreoliri sângeroase 
şi suferinţe amare. 

In vara anului 1918, armata română săvârşise cruntul 
fac al bătăliei dela Oituz, Mărăşti și Mărășești, cu o biruinţă 
fulgerătoare asupra hoardelor prusiace. Inscrisese o stră- 
lucită Bpopee în Cartea neamului. 


300 


Da sud armata franceză şi jugo-slavă sdrobise frontul 
bulgaro-german, îngenunchind pe unul din cei mai haini 
duşmani ai neamului nostru din peninsula baleanică. 

Erau frumoase auspiceii pentru not aceste biruinţe, dar 
jugul barbar încătușa încă sborul sufletului nostru pentru 
exerciţiul libertăţii mult dorite. 


In acest răstimp însă, persecuțiile împotriva școalei 
româneşti, se întețiau înspăimântător. Atacul se dase întât 
asupra şeoalei poporale și normale, care pregăteşte învă- 
ătorii poporului, apoi asupra școalelor superioare, secun- 
dare, ete. 

Schiţăm în cele următoare, pe scurt, cum sa dat 
acest atac barbar asupra şeoalei Asociaţiunii. Intâ! o aspră 
inspecţie a școalei, de aproape 20 de zile, în Mai şt lunie 
1918, pănă după examenele de fine de an, pe care le-a 
prezidat neîntrerupt inspectorul şcolar maghiar, pentru 
întâia dată în viaţa şceoalei, cu o stricteță extraordinară 
ce-şi impunea. |nspeeţia s'a extins asupra tuturor amă- 
nuntelor de învăţământ, de administraţie, disciplină, ete. 
După inspecție potop de măsuri draconice asupra şeoalel!. 
O mulţime de eleve respinse la examen, ori îndrumate la 
corigenţă, numai pentru ea să fie înstrâinate de școala 
Asoctaţiunii, unde, din păcate, se învăţa încă româneşte. 
Faţă de profesori și profesoare, îndeosebi! faţă de directorul 
şeoalei, nesfârşite ameninţări, dacă nu vor satisface ordo- 
nanţelor anormale, ce curgeau ca ploaia. Nimie nu mai 
era bun, din ceeace fusese pănă acum. Totul trebuia 
reformat după gustul dela Budapesta, ori stins de pe faţa 
pământului. Ucazele se descăreaseră ea o furtună vijelioasă 
asupra șeoalei Asociaţiunii. Dintre acestea amintim unele: 

1. Să se poarte în limba maghiară procesele verbale 
ale Consiliului profesoral și să se înainteze inspectoratului 
în termen de 8 zile, pentru reviziune și vidimare. 

2. Numele elevelor să nu se înregistreze cum le ro- 
stesc părinţii, ci după cum le schimonosiau matriculanţii 
ungurești oficiali, cu ortografie pocită ungurească, impo- 
sibilă, d. p.: Angyel în loe de Anghel; Krajnik în loe de 
Crainic; Gyanka în loe de Deoanca; Frenku în loe de 
Frâncu, ete... 

3. Să se înainteze din nou lista manualelor de învă- 
tământ, cu câte un exemplar din fiecare manual, pentru o 
nouă reviziune. Rezultatul acestei reviziuni a fost, că deo- 
dată ni-s'au interzis 8 manuale de învățământ pentru acel 
an şcolar, care alteum au fost introduse și întrebuințate 
pănă aci cu aprobarea autorităţii oficiale în drept. Acum 
însă, nimie nu mat era bun. Numai distrugere pe toată 


301 8 


linia. Era încărcată atmosfera și se simţia svonul, că se 
apropie ceasul socoteli. 

Patronul școalei, de sine înţeles, a remoustrat cu 
tărie împotriva acestor barbare dispoziţii ale Ministerulut 
instrucţiunii din Budapesta. Răspuns însă nu am mai primit, 
pentrucă sosise într'aceea mult doritul ceas și nefastul 
sistem ungurese s'a prăbuşit. 

In această situaţie încordată ne-a găsit revoluția din 
1 Noemvrie 1918, care a spulberat puterea statelor din 
Buropa centrală, după ce mai întâi fuseseră sdrobite arma- 
tele lor pe toate fronturile şi a adus sufletelor noastre 
mult dorita: Libertate. 

Bvenimentul nu ne-a surprins, pentrucă era așteptat: 
de mult, ca o neapărată consecinţă a legilor firești. lar: 
poporul nostru, încă în răsunetul poenetelor revoluţiei şi-a: 
organizat legiunile, ea o însuflețită gardă națională, pentru 
apărarea drepturilor și avutului său. A doua noapte după 
isbuenirea revoluţiei, ostașii legiunii române vegheau şi 
străjuiau cu bărbăţie casele și instituţiile noastre. Intre 
acelea și şcoala şi internatul de fete al Asociaţiunii, așa: 
că au fost scutite de orice turburare în siguranţa și mersul 
afacerilor lor. 

Din cauza revoluției însă, şi a gripei ce bântuia pe 
atunci, lecţiile au fost întrerupte mai bine de o lună, din: 
14 Oct. pănă la 25 Noemurie 1918, apoi sau continuat cu 
îndoită bucurie şi cu îndoite puteri și ordine eorăspun- 
zătoare. 

Pănă când se petreceau acestea în vieaţa şeoalei, în 
pieaţa noastră publică se făceau pregătirile necesare pentru. 
memorabila Adunare naţională dela Alba-lulia din 1 De- 
cemvrie 1918, în care poporul român a proclamat cu nespusă 
însujfleţire: Unirea Ardealului, Banatului și a părților Unga- 
riei locuite de poporul român cu fara-mamă: România. 

La acest act epoca! în vieaţa unui popor, au luat parte 
activă trei membrii din corpul profesoral! al şeoalei Aso- 
ciaţiunii, anume: Dnele Bugenia Tordășianu şi Dr. Bleo- 
nora lemeny, şi directorul şeoalei Dr. Vasile Bologa, ca 
delegaţi ai şceoalei şi au votat din tot sufletul lor pentru 
unire şi pentru întregirea neamului românesc. 

* 


După adunarea dela Alba-lulia am organizat învăţă- 
mântul institutului nostru pe temetul exigenţelor culturale 
şi naţionale ale poporului român, în seusul principiilor de- 
mocratice, naţionale, ale coneluzelor numitei adunări și 
conform enunciaţiunilor pedagogice-didaetiee ale confe- 
riuţei profesorilor români, ce s'a ţinut a doua zi în legă- 
tură cu Adunarea naţională din Alba-lulia. 


302 


Deodată cu acestea s'a arătat o vie mișeare și în sinul 
tinerimei şcolare. Multe fetiţe române, cu care alergau pă- 
rinții păn' acum pe la institute străine, ceeace niciodată 
nam putut înțelege nici justifica, cereau cu stăruinţă, să 
treacă acum la școala și internatul Asociaţiunii. Condu- 
cerea acesteia a făcut tot posibilul, să poată satisface 
acestei trebuinţe. In puterea iernii a rupt zidul dintre unele 
încăperi, să lărgească şi să înmulțească salele de învăţă- 
mânt, după putinţă, pentru ca să putem primi și adăposti 
cât mai multe eleve în institutul Asociaţiunii. Deoarece, în 
faţa multor rătăeir! din trecut ale publicului nostru, trebuia, 
ii zicem totuși, că mai bine în ceasul a! 11-lea, decât niet- 
odată | 


Cu toate acestea abia sau putut primi încă vreo 50 
de eleve pe lângă cele înscrise dela începutul anului școlar, 
dând întâietate fieelor din familiile pribegite în zilele grele 
ale bejeniei de peste doi ani. 

Astfel organizaţi din nou, sua sponie, s'a continuat 
învăţământul cu succes și eu spor îmbucurător. Indeosebi, 
că sosise şi colegul din războiu, dl profesor Sabin Oprean, 
care a fost, ma! bine de patru ant, neîntrerupt în valurile 
războiului. 

Au urmat apoi zile mai senine și pentru poporul român, 
pentru instituţiile sale culturale, economice, ete... Din acele 
momente de bucurie amintim următoarele: 

în .24 Decemvrie 1918, a intrat armata română în Sibiu, 
sub conducerea viteazului general Traian Mogoiu, coman- 
daatul suprem al trupelor române din Transilvania. Din 
această clipă s'a înstăpânit deplină ordine și siguranţă în 
ținuturile noastre. Da recepţiunile acordate de viteazul ge- 
neral, sa prezentat şi corpul profesoral al școalet Aso- 
ciațiunti. Cuvintele directorului, rostite la acel prilej, ea o 
călduroasă întâmpinare, au fost următoarele: 


Domnule General! 


„Am onoare, să prezint membrii corpului profesoral 
dela şcoala superioară de fete cu internat a „Asociaţiunit 
pentru literatura română și cultura poporului român“. 

Sunt 33 de ani, de când sa înfiinţat această școală 
prin cei dintâi fruntași ai poporului român din Transilvania 
și Ungaria: G. Barițiu, Baron Ursu, Țipariu, ș. a. 

Candela aprinsă atunci în sanctuarul acestei şeoale, 
nu numai a licărit după vremuri, ei a luminat şi încălzit 
intensiv sufletele tinerelor noastre generațiuni pentru cultul 
limbii române, pentru știință și pentru idealul nostru na- 
tional. Astfel a contribuit la frumosul seceriş, pe care 


303 le 


D-Voastră l-aţi încoronat cu mână tare și eu braţ înalt, 
ca să ne bucurăm împreună. 

Vă urăm deci din inimă bună venire şi Vă asigurăm 
că vom lucra împreună şi mai departe pentru desăvârșirea 
operei măreje, care astăzi se exprimă în cuvintele: Tră- 
iască România Mare! Trăiască Regele ei iubit! Trăiască 
scutul ei apărător: Armata Română! 

$ 

Câteva zile în urma acesteia, la 1 lanuarie 1919, a 
trecut prin Sibiu marele general francez Berthelot, reor- 
ganizatorul armatei române în Moldova, distins prieten al 
poporului român. |n cinstea marelui oaspe a improvizat 
poporul român, în timp de 48 ore, un grandios conduct poa- 
poral, cum nu sa mai văzut vre-odată pe aceste piaiuri 
strămoşeşti. Pâlceuri, pâlcuri de săteni români din tinutul 
Sibiului, s'au prezentat pe dinaintea marelui oaspe în co- 
stumul lor pitoresc, cu frumoase obiceiuri naţionale şi jo- 
curi votnicești. Pănă la lacrimi a fost emoţionat Marele 
General francez, când a văzut atâta vitalitate în sinul ace- 
stui popor, atâta dor de vieaţă și de libertate, manifestate 
în mod spontau cu o nespusă demnitate. 

La recepţiunile generalului Berthelot, în 1 lanuarie 
1919, corpul nostru didactice s'a prezentat împreună eu pro- 
fesorii și învățătorii dela diferitele noastre institute de în- 
văţământ, în numele cărora directorul şeoalei noastre a 
rostit următoarele cuvinte omagiale : 


Domnule General! 


„Profesorii şi profesoarele dela şeoalele noastre se- 
cundare, seminarii etc.... se simi fericiţi, că au ocazie, să 
prezinte omagiul lor distinsului erou al poporului francez, 
cel mai generos popor de pe faţa pământului. 

Noi simţim uespusă mândrie, că ne știm înrudiţi după 
sânge, după limbă şt origine cu acest popor generos, care 
a dovedit de atâtea ori, că nu trăieşte numai pentru inte- 
resele restrânse ale patriei sale, ci revarsă lumina și bu- 
nătăţile sale asupra întregului neam omenese. 

Venim deci, ea cet mai sinceri fraţi, pentrucă sângele 
nu se face apă, să Vă asigurăm de admiraţia noastră, de 
credinţa şi de reeunoșştinţa noastră nestrămutată! 

Conduși de acest sentiment aducem călduroase urări 
glorioasei Franţa și Mulţi ani fericiţi distinsului ei Erou!“ 

Răspunsul distinsului general a fost pătrunzător, marcat 
în cuvintele: Cine cunoaște sufletul poporului român, trebue 
să recunoască, că în cea mai mare parte l-aţi format D-Voa- 
siră, vrednicii lui dascăli. 


304 


Pe când se petreceau acestea în vleaţa noastră pu- 
blieă, între manifestările de bucurie ale poporului român, 
ne-a sosit dela Resortul Cultelor și Instrucțiunii publice a 
Consiliului Dirigent Român din Sibiu, următorul resceript 
memorabil dtto 29 Decemorie 1918: 


Ne. 1 


Onorat Comitet central al Asociaţiunii ! 


„ln sensul deciziunii unanime votate în Adunarea Na- 
țională ţinută în 18 Noemvrie v. 1918 la Alba-lulia, precum 
şi în baza decretului-lege Nr. 3632 semnat de Maiestatea 
Sa Regele Ferdinand I la 11 Decemvrie 1918, Cousiliul Dt- 
rigent al Națiunii Române a luat conducerea serviciilor 
publice din ţinuturile unite cu Regatul României. 


Aducându-ă aceasta la cunoștință, Vă rugăm, să 
binevoiţi a comunica de urgenţă tuturor oficiilor şi per- 
soanelor de sub ascultarea D-Voastră, că în toate aface- 
rile bisericeşti, școlare și culturale din cuprinsul terito- 
rulut unit acum definitiv cu România, orice contact cu gu- 
vernul republican maghiar din Budapesta încetează și toţi 
cei avizaţi la sprijinul și îndrumarea Consiliului nostru Di- 
rigent în asemenea afaceri au să se adreseze în viitor 
cătră acest Consiliu „Resortul cultelor şi instrucţiunii pu- 
bliee“, Sibiu. 

Asigurându-Dă, că toate aceste afaceri suntem decişt 
a le conduce în spiritul larg-democratie şi liberal, care 
transpiră din hotărârile Adunării Naţionale dela Alba.lulia, 
Vă rugăm totodată, să binevoiţi a ne acorda întreg spri- 
jinul D-Doastră, la înfăptuirea mult doritului progres re- 
Hgios și cultural, din care va izvori fericirea tuturor cetă- 
ţenilor patriei noastre. 

V. Goldiș m. p. 


şeful resortului de culte şi instrueţiune publică. 


Acest act a fast păretele despărțitor pentru totdeauna 
între era de păn'aci, de barbarie și de apăsare pentru 
institutele noastre de învățământ, și era de lumină și de 
libertate pentru viitor, ce inaugurasem cu câteva zile mai 
înainte. Binecuvântată să-' fie elipa sosiriil 

Ajunşi sub stăpânire românească, am reluat firul apo- 
sioliei noastre pe terenul educaţiei naţionale, ea cetăţeni 
liberi în patrie liberă, cu nespusă mulţămire sufletească. 
Ştiam, &ă acum no să mai fim stâajeniţi în munca noastră 
senină pedagogică, pentru binele firese al tinerelor noastre 
generaţiuni, al căror suflet a fost mai mult schinjuit decât 
educat, în cei din urmă 50 de ani, cât timp a ţinut sistemul 


305 


nefericit al educaţiei impuse de guvernele ungurești, în 
hatârul urgisitei „idei de stat maghiar“, care nu exista pe 
pământ, numai în spirite insane. Otravă distrugătoare, dar 
nu hrană sufletească pentru fili neamului nostru. 

Cât amar n'am înghiţit noi, smeriţii muncitori pe te- 
renul învăţământului, când trebuia să vedem, că ni-se im- 
pune, să fim mai mult uneltele unei politiei de Stat ne- 
norocite, decât luminătorii firești ai sufletelor! 

Grele şi duioase jerife, îndeoseb! pentru tinerele ge- 
neraţiunil.. 

Dar s'a 'ntors mașina lumii! Soarele libertăţii a ră- 
sărit și pentru noi, şi revărsările-'i luminoase vor încălzi 
și vor răsplăti eu belşug în viitor, orice muncă cinstită și 
devotată în interesul civilizaţiei și a propăşirii neamului. 

Cel dintâi act în era libertăţii noastre a fost: Con- 
gresul profesorilor dela școalele secundare române de 
dincoace de Carpaţi, ţinut în Sibiu în 19, 20 și 21 lanuarle 
n. 1919. 


Profesorii dela şeoalele noastre secundare au încercat 
neîntrerupt de 50 de ani încoace, să se poată constitui 
întrun Congres didactice, în care, să stabilească în comun 
principiile conducătoare pe terenul învăţământului nostru 
public, amăsurat trebuinţelor fireşti şi obşteşti ale popo- 
rului român, indicate de progresul pedagogiei ştiinţifice. 
Dar na fost chip şi modru, să se poată înfăptui 
această idee salutară, deoarece stăpânirea străină a găsit 
întotdeauna meșteşugiri vielene de împedecare şi zădăr- 
nicire. Ne-a fost dat, să avem abia acum și această mul- 
ţămire sufletească, să ne întrunim în primul Congres al 
profesorilor români de dincoace de Carpaţi, în care sau 
statorit principiile conducătoare pentru ovlitor pe terenul 


învăţământului nostru publie. 
* 


Al doilea act în era libertății noastre a fost, că în 
24 lanuarie 1919, am putut serba în sânul şceoalei Asocia- 
unii aniversarea Unirii Principatelor Române Moldova 
și Muntenia în 1859, ceeace pănă acum numai în şoaptele 
sufletului nostru puteam săvârși. Actul serbării a decurs 
cu multă însufleţire între cântece şi recitări patriotice de 
eleve, şi discurs ocazional de directorul şeoalei, publicat 
în altă parte. 

Primăvara aceasta ne-a rezervat şi altă bucurie mare, 
pe lângă isbândele și frumseţile ei naturale, când Princi- 
pele de Coroană al României, Alteța Sa Regală Carol, a 
cercetat pentru întâia-dată plaiurile noastre desrobite, în 
8 Aprilie 1919 şi zilele următoare. | 


306 


N'a fost încă un Prinţ vre-odată, în lungul şi în latul 
acestui pământ, care, să fl fost cuprins cu atâta dragoste 
și devotament în mijlocul poporului său, ca mândrul nostru 
Prinț de Coroană de atunci Altefa Sa Regală: Carol. Svâc- 
nirile inimilor noastre i-au însoţit toți pașii, și omagiul 
nostru profund a fost senin augur pentru glorlosu-i viitor. 

In 9 Aprilie 1919 a cercetat Alfeța Sa Regală, între 
alte instituţiuai culturale din Sibiu, și şcoala civilă de fete 
cu internat a „Asociafiunii“, pentru câteva clipe neuitate. 
Tinerele eleve ale şcoalei, pătrunse de fericire şi de adâncă 
recunoștință pentru această înaltă vizită, au întâmpinat 
Mândrul Crăișor cu răsunetul Imnului Regal şi ovaţii ne- 
sfârşite, iar directorul școalei cu cele mai sincere urări 
omagiale. 

x 

A urmat apoi serbarea zilei de 10 Mai, aniversarea 
încoronării primului Rege al României: Marele, Viteazul 
și Ințeleptul Rege Carol 1, întemeietorul Regatului Român, 
întemeietorul Dinastiei române, de fericită pomenire dir 
neam în neam. 

Serbarea de 10 Mai 1919 a oferit cel dintâi prilej 
pentru şcoalele noastre, să defileze cu mic cu mare îna- 
intea reprezentantului Majestății Sale Regelui Ferdinand l 
d! general Mărdărescu, comandantul suprem al trupelor 
române din Transilvania și Părţile ungurene. Solemnitatea 
a lăsat urme adânci în sufletul tinerimei școlare. 

Acesteia i-a urmat îndată serbarea zilei de 3/15 Mai, 
aniversarea memorabilei Adunări naționale de pe Câmpul 
hibertăfii din 1848, cu 'Te-Deum, discursuri și recitări 
ocazionale. x 

* x 

Sărbătoarea sărbătorilor noastre a fost însă: sosirea 
M. M. L. L. Regele Ferdinand | și Regina Maria la Sibiu 
în 31 Mai 1919. Fericită zi pentru noi, de trei ori fericită 
zi 31 Mai 1919, când ne-a fost dat, să putem primi şi noi 
cu inimile deschise pe ai noștri: Augusti Suverani! 

Tot ce-i suflet și vieaţă, tot ce-i mândru pe sub soare, 
a teşit atunci cu grăbire spre întâmpinarea Suveranilor. 
intre cei dintâi și institutul nostru cu omagiul său supus. 
Intre lacrimi de bucurie grăia atunci directorul şceoalei: 

„„„Și acum Doamne al meu, Doamne, — cum a spus 
prorocul — cuvântul care l-ai grăit despre robul tău, și 
despre casa lui, adevereşte-l pănă în veac, Doamne a-tot- 
fiitorule, s.. fă precum ai grăit! Intru puterea ta se va veseli 
Împăratul şi de mântuirea ta se va bucura foarte. Că l-ai 
întâmpinat pe el eu binecuvântările bunătăţii, pus-ai pe 
capul lui cunună de peatră scumpă... Cânta-vom și vom 


307 


lăuda puterile tale]... Și vom fi şi noi ca toate neamurile, 
și ne va judeca pe noi lmpăratul nostru, şi va merge îna- 
intea noastră și va povățui războiul nosirul... Acesta va 
zidi i numelui meu, și voiu întări scaunul lui pănă în 
peace! 

Cu acest imn solemn, apocaliptic, a încheiat şeoala. 
„Asociaţiunii“ acele zile de bucurie, în veci neuitate. 

x * * 

Am trecut apot eu întreg avântul sufletului nostru în. 
fericita eră a României întregite, în cadrele căreia trebuia 
să ne organizăm acum diu nou vieaţa noastră, în toţi ramii 
ei de muncă și de activitate spornică și folositoare. Răz- 
boiul lăsase atâtea rane, atâtea ruine şi dezastre, pentru 
care numai o muncă îndoită putea să mai aducă vre-o: 
alinare şi reculegere. 

Cu toate acestea factorii cei mai chemaţi ai uieţii pu- 
blice de stat, nu dădeau semne de o muncă sârguincioasă 
şi desinteresată pentru binele ţării, ei toată preocuparea 
lor de-atunei era: paradă și iar paradă, spre nespusa 
noastră uimire. Pare-că seva vieţii ar sta în paradă şi nu 
în munca devotatăl.. 

O  superțicialitate surprinzătoare se putea observa 
de-atunci, în toate manifestările vieţii noastre publice, care: 
s'a continuat mereu, durere, pănă în zilele noastre, cul- 
minând în regretabile acte ca: Seoda, Tribuna dela Co- 
troceni, ete. ete. 

Dar să revenim la şcoala Asociaţiunii pentru care, 
în noua eră a României întregite, trebuia să se găsească 
un nau rost de vieaţă. Inainte de războiu școala civilă, de 
fete sau băeţi, era organizată pentru exigenţele culturale 
ale clasei burgheze din Stat, în fericită combinaţie cu tre- 
buinţele vieţii practice. Dădea cultură generală elevilor 
săi, dar cu de-aproape considerare la împrejurările proprii, 
ce-l aștepta în vieața practică. 

Acest tip de școală era foarte răspândit în Austro- 
Ungaria și a funcţionat cu rezultate frumoase pe terenul 
învățţământulu! secundar de gradul |. in România întregită 
însă, nu s'a aceeptat acest tip de școală. Se avea în ve- 
dere o singură şcoală secundară, mai amplă, cu o cultură 
generală științifică și mai înaltă, pentru carieri publice 
în vteaţă. 

Pecând se discuta între bărbaţii de şeoală chestiunea 
sistemizării învăţământului publie în noua noastră situaţie, 
Resortul cultelor şi instrucţiunii publice al Consiliului 
Dirigent din Transilvania, a adresat Comitetului central al 
Asociaţiunii, cu data 29 lunte 1319, următorul apel: 


308 


„Onorat comitet ! 


Resortul cultelor și instrucţiunii publice voind să dea 
posibilitatea și fetelor române să se bucure de o educaţie 
cât mai îngrijită şi de o instrucţiune, care să le deschidă 
căi nouă pentru existenţă, a hatăriît să înfiinţeze în Sibiu 
cu începutul anului șeolastie viitor un liceu de fete, deo- 
camdată cu 5 clase, având să se complecteze succesive. 

lnfiinţarea liceului de fete în Sibiu, credem că va răs- 
punde unei dorinţe obşteşti, în urmare suntem măguliţi de 
nădejdea că vom avea sprijinul şi consentimentul tuturor 
celor în drept. 

Prin înfiinţarea acestui liceu şi a altor 3 prin alte 
centre ale ținuturilor alipite, şceoalele civile românești de 
pănă acum cu toată siguranţa își vor pierde o bună parte 
din contingentul de eleve pe care l-au avut. Astfel men- 
ținerea acestui tip de școală devine problematică. 

Aceste consideraţiuni le avem ști faţă de şcoala civilă 
de fete susținută de „Asociaţiune“. ln consecință, având în 
vedere greutăţile materiale, ce le-a îmtâmpinat „Asocia- 
țlunea“ cu susţinerea acestei scoli, și ţinând seamă, că 
aceste nevoi în viitorul apropiat pot fi și mai mari, Re- 
sortul cultelor şi instrueţiunii publice crede, că prin înjiin- 
tarea liceului ce fete, şcoala civilă a „Asoeciaţiunii“ ușor 
poate deveni de prisos. 

De aceea ne luăm vote a Vă face propunerea următoare: 

„Asociaţiunea“ să declare şcoala civilă de fete de 
desfiinţată ; profesorii, profesoarele precum şi elevele acestei 
şcoli trec la liceul de fete înfiinţat de stat. 

Prin desfiinţarea școlii, „Asociaţiunea“ își liberează 
locul, pe care îl poate transforma în internat. 

Pentru anul școlar viitor „Asociaţiunea“ va susţinea 
numai internat pentru fete care cercetează liceul de stat. 

Internatul poate fi astfel întocmit şi organizat, încât 
elevele aici să-şi completeze educația religioasă morală 
şi mai ales gospodăria de casă. 

Tot în legătură cu internatul s'ar putea institui pentru 
elevele care nu voiesc a absolva liceul, un curs comple- 
mentar de un an ori doi, care să dea cunoștințele te- 
meinice şi ale industriei de casă şi în ale gospodăriei. 

In felul acesta credem că „Asoclaţiunea“ ar aduce și 
de aici încolo cele mai reale servicii marei cauze a edu- 
caţiei femeii române. 

In așteptarea declaraţiunii Onoratului comitet 


Semnăm cu toată stima: 


(L. S.) Branisee, m. p., 
şeful resortului“. 


309 


Comitetul „Asoeciaţiunii“, mulţămit, că a ajuns odată 
în fericita situaţie, să poată lucra mână în mână cu regimul 
'statului pentru educaţia fiicelor poporului român, a intrat 
eu toată solicitudinea în vederile Resortului de culte şi 
instrucțiune publică și a răspuns învitării de sus prin de- 
'ciziunea sa din 15 lulie 1919, Ne. 399, de următorul cuprins: 


„Domnule şef! 


Referindu-ne la propunerile ce ne-au fost prezentate 
de eătră Onor. Consiliu Dirigent, Resortul cultelor şt in- 
strucţiunii publice, prin actul de sub Nr. 2,198—1919 Secţia 
1V, referitor la fuzionarea şcoalei eivile de fete a „Asocia- 
țiunti“ cu liceul de fete, ce Statul îl deschide la 1 Sep- 
temvrie a. e. în Sibiu, avem onoare a Vă aduce la cu- 
noștinţă, că comitetul nostru central, în şedinţa sa ţinută 
la 8 lulie a. c., pe baza consideraţiunilor diu susnumitul act, 
a primit propunerile Onor. Consiliu Dirigent, ea actuala 
şcoală civilă de fete a „Asociaţiunii*“ să fuzioneze la 1 
Septemvrie a. ce. cu liceul de fete, ce-l va înfiinţa Statul 
în Sibiu, iar profesorii! şi profesoarele şeoalei civile de fete 
să treacă la noul liceu eu toate drepturile și datorinţele lor. 

Mai departe a decis, ea, pănă când „Asociaţiunea“ 
nu va avea frebuință de edificiul internatului pentru alte 
scopuri ale sale, în edificiul șeoalei civile de pănă acum 
să se completeze internatul existent, care, eliberându-se 
salele de prelegeri. ar putea cuprinde un număr de 100— 
140 eleve și în modul acesta ar înlesni susţinerea elevelor, 
care vor cerceta liceul de fete şi ale completa educația 
lor religioasă-morală și casnică. 


Pentru completarea educației elevelor, care nu vor 
voi să termine liceul, se va aranja, în legătură cu inter- 
natul, un curs complementar de doi ani. 

Din numărul total al locurilor din internat se rezervă 
două din trei părţi, în rândul prim pentru eleve, care cer- 
cetează liceul de fete. 


ln caz când „Asoctaţiunea“ din mijloacele proprii war 
fi în stare să susţină internatul și cursul complementar, 
Statul să se angajeze să-i deie spre acest scop o sub- 
venţie corăspunzătoare. 

Aceste hotărâri vor fi prezentate proximei adunări ge- 
nerale a „Asociaţiunii“ spre aprobare. 

Comunicându-vă aceste hotărâri ale comitetului nostru 
central, Dă rugăm Domnule Şef, să binevoiţi a lua la ecu- 
noștinţă și a mijloci la Onor. Consiliu Dirigent aprobarea 
lor şi a ne notifica cu posibila grăbire dispoziţiile ce veţi 
dua pentru îndeplinirea hotărârilor din ehestiune, pentruca 


310 


astfel şi noi să avem posibilitatea de a lua la timp toate 
măsurile trebuitoare pentru deschiderea internatului și a 
cursului complementar. 

Primiţi, Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre 
stime. Pentru prezident: Nicolae Togan, m. p., membru al 
comitetului. Romul Simu, m. p., secretar suplin. 

Domniei Sale Domnului Dr. Valer Branisce, şeful Re- 
sortului de culte şi instrucţiune publică, în Sibiu. 

Resortul cultelor și instrucţiunii publice a luat act de 
aceste hotărîri ale comitetului „Asoeiaţiunii“ prin rezoluția 
sa din 27 lulie 1919, Nr. 8455, de cuprinsul următor: 


Domnule Prezident! 


In legătură eu adresa D-Doastre din 15 lulie a. c. 
Nr. 399—1919, avem onoarea Vă aviza, că am luat act de 
hotărârile Comitetului aduse în ședința din 8 lulie a. e. în 
chestia fuzionării școalei civile de jete cu liceul de fete, 
ce-l înfiinţează Statul român şi se va conforma acelora. 

In consecință Dă învităm să luaţi toate dispoziţiunile 
necesare pentru deschiderea internatului și a cursului com- 
plementar în cadrele ce ne arătaţi. 


Cu distinsă stimă. (L. S.) Şeful Resortului: Branisce m. p. 


Astfel s'a incheiat actul privitor la fuziunea șeoalei 
civile de fete cu internat a „Asociaţiunii“ cu liceul de fete 
de stat din Sibiu. Au urmat apoi pregătirile trebuitoare 
din amândouă părţile pentru executarea hotărârilor, adecă 
pentru organizarea şi deschiderea liceului de fete de stat 
în Sibiu, împreunat cu internatul de fete al „Asociaţiunii“. 

La timpul său comitetul „Asaciaţiunii“ a prezentat ho- 
tărârile sale cu raport special Adunării Generale a „Aso- 
ciaţiunii“, care, după o întrerupere de 6 ani din cauza răz- 
boiului, s'a putut ţinea în sfârşit în 10 şi 11 lanuarie 1920, 
în Sibiu. 

Adunarea generală a decis unanim următoarele : 

8) „a luat act de fuzionarea şeoalei civile de fete a 
„Asociaţiunii“ eu liceul de fete al Statului şi de trecerea 
profesorilor și profesoarelor dela această şcoală, cu toate 
drepturile şi datorinţele lor, la numitul liceu; 

b) a luat act despre susținerea și pe mai departe a 
internatului şi desvoltarea acestuia, precum şi despre aran- 
jamentul făcut eu Consiliul Dirigent, ea în acest internat 
2/3 din locuri să fie rezervate elevelor, eare vor cerceta 
liceul de fete. Acest aranjament să rămână însă numai cu 
un caracter !provizoriu, pănă când „Asociaţiunea“ nu va 
avea trebuință de clădirea internatului pentru scopurile 
sale culturale ; 


311 


c) a luat act eu aprobare de intenţiunea comifetului. 
centrat de a aranja în legătură cu internatul un curs com- 
plementar de doi ani, în care să se dea cunoștințe temei- 
nice din industria de casă, gospodărie, igienă, muzică, is- 
toria Românilor, limba și literatura română ete., iar după 
ce „Reuniunea femeilor române din Sibiu“, a cerut ca înfiin- 
tarea acestei şeoale să se lase în îngrijirea acestei Reu- 
niuni, — adunarea generală a autorizat comitetul central 
să trateze chestiunea înfiinţării şeoalei practice de indu- 
strie şi gospodărie cu numita Reuniune, căutând mijloa- 
cele și calea cea mai potrivită pentru realizarea ei; 


d) adunarea generală a exprimat recunoştinţa sa pro- 
fesorilor şi profesoarelor dela şcoala civilă de fete pentru 
muncea lor, plină de idealism şi abnegaţiune, adusă ca 
jertfă pe altarul culturei noastre naţionale din 1886 pănă 


astăzi“. 
x 


Astfel s'a încheiat fuziunea şcoalet civile de fete ecu 
internat a „Asociaţiunii“ cu liceul de fete de stat din Sibiu, 
care însă, trebue să recunoaștem, cuprinde în sine și un moment 
duios, oricât ne-a învpeselit această fericită coincidenţă de 
interese culturale și naţionale. Şi a trece peste acest mo- 
ment, ar însemna a trece peste legătura firească dintre 
trecutul nostru vijelios și prezentul luminos al libertăţii 
noastre, ceeace nu sar putea justifica. 


Se ştie, că şcoala civilă de fete a „Asoociaţiunii“ a 
răsărit înainte cu 50 de ani, din cel mai sacru entusiasm 
al poporului român din Transilvania, pentru educația na- 
jională a fiicelor sale și pentru cultul limbii și idealului 
nostru naţional, între orice împrejurări ne-ar aduce fră- 
mântările vieţii. lar rodul acestei hotărâri bărbătești, în- 
soțită de o muncă devotată, s'a resimţit adâne în sinul po- 
porului român, cu deosebire în sânul societăţii noastre in- 
telectuale. Nu era un colţişor mai de seamă în ţinuturile 
noastre, unde să nu fie câteva suflete alese de românce 
crescute în școala „Asociaţiunii“, care să ţină mereu 
aprinsă flacăra însufieţirii pentru cultul limbii române și 
pentru idealul nostru naţional. 

Se perondau mamele române în vremea din urmă, din 
cele mai îndepărtate ţinuturi şi cu adevărată mândrie 
națională, să-și aducă fiicele lor la şcoala și internatul. 
„Asoctaţiunii“, sub a cărei părintească ocrotire primiseră 
și dânsele o educaţie îngrijită în timpul tinereţei. Astfel se 
împrospătau și se cimentau mereu legăturile firești între 
Asociaţiune şi sufletul simţitor și înţelegător al femeii 
române. Nu se poate spune, câte şcoli miei, familiare, 


312 


curate, însă, și însufleţite, au răsărit din această legătură 
firească în sânul poporului român. Adevărată muncă bine- 
cuvântată l... 

Binecuvântată să fie memoria acelor bărbaţi, care au 
ştiut astfel ocroti interesele neamului în cele mai grele 
vremuri din trecutul nostru sbuciumat. 


Facem un act de pletate și recunoștință, amintind aici 
numele acelor bărbaţi, care, ca membrii ai Comitetului 
„Asociaţiunii“, au condus afacerile pentru înfiinţarea școalei 
civile de fete cu internata „Asociaţiuni“ și deschiderea ei 
în 15 Septemovrie 1886,') anume: 


Preşedinte: Timofeiu Cipariu, prepozit capitular în 
Blaj; vice-președinte: lacob Bologa, consilier aulic pen- 
sionar în Sibiu; secretar l: George Barițiu, publicist în 
Sibiu; secretar ll: Dr. D. P. Barcianu, profesor seminarial 
în Sibiu; cassier: Eugen Brote, publicist în Sibiu; controlor : 
Constantin Stezariu, căpitan ces. şi reg. pensionar în Sibiu ; 
şi bibliotecar: Dr. loan Crișan. prof. seminarial în Sibiu. 


Membrii în comitet: David Baron Ursu, colonel ees. 
şi reg., pensionar în Sibiu; Paul Dunca, consilier guvernial 
pensionar în Sibiu; losif St. Șuluţu, consilier regese pen- 
sionar în Sibiu: Parteniu Cosma, advocat în Sibiu; Visarion 
Roman, directorul „Albinei“ în Sibiu; loan V. Rusu, pro- 
topo» gr.eat. în Sibiu; Blie Măcelariu, consilier guvernial 
pensionar în Sibiu: loan Popescu, profesor seminarial în 
Sibiu; Constantin Stezariu, căpitan ces. şi reg. pensionar 
în Sibiu; George Barițiu, publicist în Sibiu; Dr. Ilarion 
Pușcariu, vicar arhtepiscopese în Sibiu şi Basiliu P. Har- 
șianu, advocat în Sibiu. 


Membrii suplinitori: Nicanor Fratleș, protosincel și 
asesor consistorial în Sibiu; Simion Popescu, profesor 
seminarial în Sibiu; Dumitru Comșa, profesor seminarial 
în Sibiu; Eugen Brote, publicist în Sibiu; Dr. loan Crișan, 
şi Dr. D. P. Barcianu, profesori seminariali în Sibiu. 

Dintre aceştia astăzi nu mai este nici unul în vieaţă. 
Toţi au trecut la cele eterne, binemeritând de recunoştinţa 
neamului. 

* 

Şcoala „Asociaţiunii“, fuzionată acum cu liceul de fete 
de stat din Sibiu, n'avem motiv, să ne îndoim câtuşi de 
puţin, că nu va continua sub noul său patron, să servească 
eu acelaş devotament interesele de educație naţională și 
religioasă-morală a fiicelor poporului român. De aci încolo 


1) Dezi: „Monografia şcoalei civile de fete cu internat a „Asocia- 
țiunii“ pe 25 de ani dela înfiinjare“, Sibiu, 1911. 


313 


însă, Statul român are răspunderea. Noi, urăm deplină 
izbândă... 

După încheerea acestui aranjament, amândouă părţile 
au continuat cu lucrările în sensul condiţiilor stabilite. 
Organele şcolare ale Statului face pregătiri pentru înfiin- 
tarea şi deschiderea liceului de fete, iar Asociaţiunea 
pentru deschiderea internatului în legătură cu acest liceu. 


Cu liceul de fete însă, se începe un nou capitlu de 
vieaţă școlară în Sibiu, o nouă instituţie, cu organizare 
proprie, separată, sub conducerea noului patron: Ministeru 
instrucţiunii publice a României întregite. 


Prin fuziunea amintită, școala Asociaţiunii şi-a încheiat 
misiunea după o funcție binefăcătoare de 33 de ani, cu 
frumoasă izbândă în analele culturii poporului român. De 
aci încolo liceul de fete al Statului îi ia locul și continuă 
munca binefjăcătoare pentru educaţia fiicelor poporului 
român. Despre liceul de fete însă, nu vom mai vorbi aci,. 
deși acelaş director, care a condus școala Asociaţiunii 
31 de ani, a organizat şi inaugurat şi liceul de fete al 
Statului şi l-a condus încă 7 ani şcolari, pănă la deplina. 
sa închegare şi consolidare. Istoricul înfiinţării și desvol- 
tării acestui liceu, care are pănă astăzi 16 ani de funeţie,. 
se va compune din alt prilej. Aici avem să arătăm încă 
activitatea internatului, care a funcționat de 50 de ani 
încoace pe lângă școala Asociaţiunii, mal pe urmă pe: 
lângă liceul de jete al Statului. 


După serbarea aniversării de 25 de ani dela înţiin- 
tarea şeoalei Asociaţiunii, un an școlar încă, în 1911/12, a 
condus internatul șeoalei directoara Blena Petrașcu, care 
la acea dată a împlinit 25 de ani de funeţie, ca directoară: 
a internatului şi profesoară de limba franceză. Din acel 
prilej patronul șceoalei i-a oferit un Album artistic, drept 
recunoştinţă și mulțămită pentru distinsele sale servicii pe 
terenul educaţiei fiicelor poporului român. Albumul ceon-- 
ținea fotografiile membrilor conducerii Asociaţiunii, ale pro- 
fesorilor şi elevelor şeoalei. pe lângă o gingaşe dedicație 
compusă de însuși preşedintele Asociaţiunii, neuitatul Andrei: 
Bârseanu, de următorul! cuprins: 


De laudă e vrednică femeia, 

Ce 'n mândre flori grădina 'mpodobește; 
Dar înzecit de vrednică-i aceea, 

Ce, crescând oameni, pe sine se jerifeşte ! 


Acest act de recunoştinţă prea bine meritată, a fost: 
înregistrat cu vie mulţămire în analele şeoalei și interna- 
tului, pe lângă cele mai sincere urări de bine. 


314 


După activitate de 25 de ani însă, s'a ratras din po- 
stul de directoară a internatului şi s'a căsătorit în lulie 
1912, cu fericitul George Anghel, şef de secţie în Direc- 
țiunea financiară din Sibiu, cu eare a trăit în fericită vieaţă: 
familiară, peste 20 de ani. Binecuvântată să-i fie memoria,. 
că mult bine a făcut pentru educaţia fiicelor poporului român. 

În postul de directoară a internatului a fost numită 
apol, provizor, prim-guvernanta de atunci d-şoara Ana: 
Broșteanu, de origine din Reşiţa din Banat, care a condus. 
mai departe internatul cu acelaş zel și devotament, pănă 
la finea acelui an școlar 1912/13, când a trecut ca direc- 
toară la internatul Șceoalei primare de fete a Reuniunii Fe- 
meilor române din Brașov. 

A fost instituită apoi ea direetoară la începutul anului 
școlar 1913/14, d-şoara Eugenia Greavu, din Ludoșul mare 
j. Sibiu, absolventă a Şcoalei Normale din Bucureşti, care 
a condus internatul trei ani școlari, 1913/14—1915/16, în de- 
cursul războiului mondial, când greutăţile gospodăriei in- 
ternatului erau mai intensiv simţite. In aceasta situaţie grea 
ne-a găsit izbucnirea războiului cu România în 15 August: 
1916, în urma căruia internatul Asociaţiunii nu a putut func- 
ționa în decursul anului școlăâr 1916/17, iar directoara Bu- 
genia Greavu a fost surprinsă de izbucnirea războiului la 
rudeniile sate din Năsăud, de unde mai bine de un an nu 
a putut reveni la postul său. Inir'aceea s'a căsătorit cu dl 
George Tulbure, inspector școlar în Oradea mare, unde a 
trăit câţiva ani în fericită vleaţă familiară, dar o crudă: 
boală i-a stins zilele în floarea vieţii, lăsând adânci re- 
grete în urma sa. 

Un an după retragerea armatei române, în Septem- 
vrie 1917, sa deschis din nou internatul de fete al Aso- 
ciaţiunii, sub conducerea d-nei Leontina Bunea, ca direc- 
toară, soția fericitului profesor Dr. loan Bunea, dela liceul 
„Andrei Șaguna“ din Braşov, care, după luptele sânge- 
roase dela Braşov, din toamna anului 1916, s'a retras cu 
armata română în Moldova, unde a luat parte la toate su- 
țerinţele şi încordările neamului românesc pentru salvarea 
patriei sale. 

Sub conducerea d-nei Leontina Bunea, a funcționat 
internatul doi ani școlari: 1917/18 și 1918/19, luptând cu. 
multe greutăţi după potopul războiului, ce a trecut peste 
noi cu toate grozăniile sale. La începutul lui lanuarie 1918,. 
s'a înapoiat soţul său din Moldova, primind un post de- 
eonsilier-referent în Resortul instrucţiunii publice al Con- 
siliului Dirigent din Sibiu. A fost numit apoi din 1 Sep- 
temvrie 1919, director al liceului de băieţi „Gheorghe Lazăr“ 
din Sibiu, pe care l-a organizat după războiu și l-a condus. 


319 


ca director cu multă bărbăţie şi destoinieie pedagogică, 
pănă la finea anului școlar 1933/34, când a trecut la pensie 
și s'a mutat la Brașov, din constderări familiare, unde după 
un an de zile, în urma unei operaţii grele, sa stins din 
vieaţă în August 1935, lăsând în doliu adâne familia sa și 
prietenii săi. 

ln postul de directoară a înternatului a fost numită 
din nou d-şoara Ana Broșteanu, la 1 Sept. 1919, care l-a 
condus mai departe timp de 4 ani şcolari, în bunul spirit 
al tradiţiei trecutului, cu zel! și devotament, pănă la înce- 
tarea sa din vieaţă, întâmplată în 23 Martie 1923. lacră- 
mile inocente ale elevelor sale, au fost prinosul cel mat 
curat pentru aceasta pierdere îndurată înainte de vreme. 


Pe bază de concurs apoi, a fost numită actuala di- 
vectoară a internatului: d-na Constanţa Octavia Colbaszi, 
n. în Cut j. Sibiu. fostă elevă absolventă a şeoalei Aso- 
ciaţiunii. Sub conducerea sa, în deplină ordine şi cură- 
ţenie estetică şi igienică, se menţine internatul cu stăruință, 
pe lângă toată criza economică din timpul mai nou, în bunul 
serviciu al educaţiei fiicelor poporului român, în legătură 
cu Liceul de fete al Statului. 

ln timpul acestei conduceri s'a înzestrat internatul în 
1924/25, cu o frumoasă și! ingienică instalaţie de bate pentru 
eleve, cu întreg confortul modern necesar igienei elevelor. 
Pentru acoperirea acestor eheltueli, Ministerul sănătăţii pu- 
blice a donat 300.000— Lei, când titularul acestui Minister 
era distinsul profesor de universitate: di Dr. luliu Mol- 
dovan, preşedintele Asociaţiunii noastre. Pentru acest gest 
frumos, în interesul sănătăţii fiicelor poporului român, ex- 
primăm şi cu acest prilej profund simțită mulţumită. Din 
economiile internatului s'a aranjat în acest an școlar şi! 
un elegant salon de muzică în internat, pentru produeţiile 
artistice și muzicale ale elevelor şi peste tot pentru festi- 
vităţile institutului. 

Tot în acest an, în preajma Sfintelor Paşti, anume în 
zilele de 12—17 Aprilie 1925, internatul de fete al Asocia- 
ţiunii a avut înalta fericire să găzduiască în sânul său pe 
Alteța Sa Regală Principesa lleana, însoţită de 80 eleve 
excursioniste din Bucureşti şi laşi, care veniseră la Sibiu 
ca membre la Congresul Asociaţiei Creștine a Femeilor 
Române din Bucureşti, de sub preşedinţia doamnei Maria 
N. Filipescu şi înaltul patronaj al Mafiestăţii Sale Regina 
Maria, 

Excursia elevelor s'a făcut în scop științifice și edu- 
cativ sub conducerea A. 8. Regale Principesa Ileana, astăzi 
Arhiducesa lleana căsătorită cu Arhiducele Anton de Habs- 


316 


burg, ca președintă de onoare a Departamentului elevelor 
din Asociaţia Creștină a Femeilor Române din București. 
Inalta vizită princiară, a fost o strălucită sărbătoare pentru 
internatul de fete al Asoctaţiunii. Zile de bucurie și neui- 
tată aducere aminte. 

Principiile salutare de educaţie, cu discuţiile instruc- 
tive din ședințele publice ale congresului elevelor exeursio- 
niste, ţinut atunci în Sibiu, au fost o adevărată înălţare su- 
fletească pentru elevele institutului nostru. Un suvenir 
preţios pentru analele şeoalei şi internatului Asoeiaţiunii. 

Din acel prilej solemn liceul de fete din Sibiu a primit, 
cu aprobare mai înaltă, numele: Liceul de fete „Dom- 
nita Ileana“, care-l poartă şi astăzi cu mândrie şi onoare, 
în amintirea drăgălaşei Domniţe din Augusta Casă Domni- 
toare a României. 

x 

Constatăm deci, că dela înfiinţarea internatului (1886), 
pănă în ziua de astăzi, în decurs de 50 de ani, sau pe- 
rondat 6 directoare la conducerea lul în mod cronologie, 
precum urmează după anii de funcţie: 


1. Baronesa Blena Popp, anul: 1886/87. 

2. Blena Petrașcu, anii: 1882/88—1911/12. 
3. Ana Broşteanu, anul: 1912/13. 

4. Valeria Greavu, anii: 1913/14—19315/16. 
5. Sistată funeţia pt. războiu în anul: 1916/17. 
6. Leontina Bunea, anii: 1917/18 —3918/19. 
7. Ana Broșteanu, anii: 1919/20—1922/23. 
8. Octavia Colbaszi, anii: 1923/24—1935/36. 


Pe lângă directoarele amintite, în cei din urmă 45 de 
ani din aceasta jumătate de secol, a funcționat neîntrerupt 
ca director al internatului „Asoeciaţiunii“ şi al şeoalei sale, 
pe urmă ? ant și al liceului de fete al Statului, Dr. Vasile 
Bologa, ca organ de legătură între factorii de conducere 
ai acestor institute de învăţământ şi de educaţie. Şi pănă 
când a fost în vigoare aceasta legătură, în mâna unei 
singure persoane responsabilă, iustituţitle au fost în ceon- 
tinuă desvoltare și propășire. lndată-ce a încetat aceasta 
legătură, prin trecerea dtrectorulut la pensie pentru limita 
de vârstă, în Oetomvrie 1926, s'a resimţit în viaţa tnterna- 
tului prin o reducere considerabilă a numărului elevelor 
din internat. Poate, să fi contribuit la aceasta și criza eco- 
nomică în timpul din urmă, dar mai ales a contribuit, credem, 
lipsa de legătură organică între direcţiunea liceului de fete 
al Statului și direeţiunea internatului de fete al „Asoeta- 
ţiunii“. Constatăm eu plăcere însă, că în timpul din urmă 
se observă o nouă reculegere în interesul instituţiunii, a 


317 9 


cărei continuă prosperitate e de dorit, în interesul șeoalet 
și al neamului. i 

După toaie acestea lăsăm să urmeze aci un tablou 
general despre numărul tuturor elevelor înserise în școala 
şi internatul de fete al Asociaţiunii, în decursul celor 50 
de ani dela înfiinţarea sa pănă în ziua de astăzi, în eare 
indicăm şi numărul elevelor din Bucovina și din vechiul 
Regat, şi anume: 


A) Intâiul sfert de veac: 


Numărul elevelor| o,s, , (finte elevele Mserise și atya- |; 
z înscrise STEE f atte miterat o iost da |. 
g Sele sa a 
3 Anul scolar] 3 jog Be Eisa | E EES $ 
5 o Aola aaps 5 EES S 
E 2 |o “log sa 2 ESE| S [ss E 
Z 2 lalea Sei i 53| A mea] < 
ea | AN pc Ace LA cal [Aa | lac a eg 
1 || 1886/7 gl "R 5 | 23 E 
2 | 1887/8 81|! 75] 6 8 | 43 2 2 |—| 
3 | 1888/9 74| 74| — | 15 | 44 3 2 aa 
4 || 1889/90 64) 59| 5} 14 | 40 3|—|— 
5 | 1890/91 62 | 62| — | 12 | 49 5|—|— 
6 | 1891/2 24 | 74| — | 19 | 53 3 | — | 
7 || 1892/3 89 | 70| 19 | 17 | 57 3 | — | — 
8 | 1893/4 | 85| 76 9 || 20 | 63 4 8 = 
+ 9 | 1894/5 90| 79| 11 | 20 | 64 5 6 = 
| 10 || 1895/6 80 | 72 8 | 19 || 60 2 7 = 
. 11 || 1896/7 79| 68| 11 | 10 | 51 1 ju =: 
i 12 || 1897/8 90 | 81 9 | 20 | 52 | — 8 E 
i 13 || 1898/9 86 | 80 6 | 19 | 42 | — 7 — 
14 | 1899/900 | 92| 82| 10 | 23 | 32| — 6 | — 
15 | 1900/901 | 87| 82 5 | 18 | 52 | — 9 Ey 
16 | 1901/2 96 | 92 4 | 26 | 57 | — | 11 z 
17 || 1902/3 107| 98; 9 ( 30 | 20 | — |15 a 
‘148 | 1903/4 | 98| 81| 17 j| 20 | 20| — |H == 
| 19 | 1904/5 96| 85| 11 | 23 | 70 1 |15 
20 | 1905/6 98| 772| 21 | 24 | 68 1 110 | — 
21 || 1906/7 103 | 89| 14 | 19 || 72 2 | 15 
| 22 | 1907/8 143 | 128 | 15 | 35 |105 2 |19 T 
| 23 | 1908/9 142 | 126 | 16 | 28 1107 2 | 16 a 
24 | 1909/10 | 139 | 127| 12 | 45 |106 2 |14 = 
25 | 1910/11 || 110| 98| 12 || 37 || 73 1 |11 EA 
Suma . . (2.3082 078| 230 || 526 1.543] a3 | 203 | 


"318 


B) Al doilea sfert de veac: 
DP i 


Numărul elevelor| væl, , latre elevele jnserise și adàpe- 
z înscrise STESS fj tte te Internat an fost dia 
E oo || AL e ra JR 1 RE d a 
3 Anul şcolari! 3 L Ba LES glp E Ja] & 
> Saol saal să sa] 3 [SEI 5 
E 3 Soglo gespa sa El 3 |s% £ 
Z S len alg plaosg a me] < 
26 | 1911/12 || 118 | inl 11 | 33 | 72 || 2 [a = 
22 | 1912/13 | 127 |110| 17| 27 || 909| 1 |13 | — 
28 | 1912/14 |109| 97| 12 | a3 | 22| 1| 6 | — 
29 | 1914/15 | 76| 62| 9 | 26| az} — | —|— 
30 | 1915/16 | 99| a| 15 | 30 | 68 | — | 1 |— 
31 | 1916/17 | 32| 32| — [12| —|—|2 |— 
33 | 1917/18 |133| 106| 22 | 22 | sa | — | — | — 
33 | 1918/19 |225| 186| 39| 5a (105 | — | — | — 
34 | 1919/20 | — | — | — | — i161 2 |n |5 
35 | 1920/21 | — | — | — | — las] — | 6 | — 
38 | 1921/22 | — | — | — | — |126 15 | — 
37 | 1922/23 | — | — | — 159 ay | a 
38 | 1923/24 | — ad ta] [sa | = 
39 | 1924/235 |— | — | — 111 | — |51 | — 
40 | 1925/26 | — | — | — | — I 33 | — |23 | — 
m | 1926/27 | — | — | — | — | 6z | — lao | — 
42 | 1927/28 | — | —|— | — la | — |3 | — 
43 | 1928/29 | — | — | — | — || 98 a5 | — 
44 | 1929/30 | — | — | — | — | 69 | — |33 | 2 
45 | 1930/31 | — | — | — | — | aa 20 | — 
46 | 1931/32 | — | — | — | — 39 | — |10 | 2 
47 | 1932/33 | — | — | — | — lan | — [13 |1 
48 | 1933/34 | — Seea ale AB ese 
49 | 1934/35 | — | — | — | — 65| — [aa | 1 
50 || 1935/36 | — | — | — || — la] — |2 |1 
Suma . . J 919| 788| 130] 242 2.055] 6 | 126, 13 
Transportul . [2.308 2.078 | 230| 5261.543) a3 | 203| = 
Total în 50 ani . |8.227z|2.867| 360l) 733.598] 49 | 679| 13 


Din aceste date se vede, că în cei dintâi 25 de ani 
de activitate s'au perondat în școala „Asociaţiunii“ 2308 
eleve, ibr în internatul ei 1543 eleve, din diferite provincii 
locuite de poporul român. Dintre aceste eleve un număr 
însemnat din Bucovina şi din Vechiul Regat. 


319 


In al doilea sfert de veac s'au perondat numai 919 
eleve, deoarece în 1818 şcoala „Asociaţiunii“ a fuatonat 
cu Liceul de fete al Statului şi n'a mat funcţionat decât 8 
ani școlari în al doilea sjert de veac dela înfiinţarea ei. 
Internatul însă a funcționat neîntrerupt și în al doilea sfert 
de veac, cu excepţia anului de războiu 1916/17 şi a adă- 
postit în sânul său, în acest răstimp: 2055 eleve din toate 
provineiile locuite de poporul român. După războiul mon- 
dial. adeca după întregirea neamului, au început unii și 
dintre fraţii noştri din America să-şi trimită fiicele la 
şcoala și internatul „Asoectaţiunii“, pentru limba română și 
pentru educaţia naţională a fiicelor lor, ceeace în mediul 
îndepărtat al Americii lipsia cu desăvârşire. 


Găsim deci întrunite în internatul de fete al „Asocia- 
ţiunii“, eleve din toate părţile pământului locuit de suflare 
românească, din Bucovina, Maramurăş, Crişana. Arad, 
Banat, Oltenia, Muntenia, ete., care, sub părinteasca oero- 
tire a bătrânilor întemeetori și conducători ai şcoalei şi 
internatului „Asociaţiunii“, urziau și ţeseau în acest cămin 
cultural cele mai frumoase legături de prietenie și de uni- 
tate sufletească pentru aspiraţiile și idealul neamului nostru. 


O mică unitate a neamului se închegase în sufletul 
tinerei noastre generaţiuni din acest institut, care a pre- 
mers triumfului glorios al războiului mondial cu sacrifictul 
îngrozitor al celor 800.000 de viteji ai ţării româneşti pentru 
patrie și neam. 


lar aceste miei legături de prietenie din viaţa interna- 
tului „Asociațtunit“, se continuau între eleve şi în viaţa 
publică de mai târziu, căci sufletul femeii e foarte înţele- 
gător pentru rostul vieţii, şi din aceste variate ţeseturi 80- 
ciale se consolida societatea română în spiritul senin al 
aspirațiilor noastre culturale şi naţionale, pe care apoi 
nici porțiie iadului nu le mai puteau sdruncina. 


Când a coborât „Asociaţiunea“ pentru întâta- dată în 
Banat, în 1896, la Iugoj, Timişoara, Oraviţa, ete.. eu adu- 
nările sale generale anuale, o pleiadă întreagă de fiice 
române, crescute în școala și internatul el, i-au făcut o 
strălucită întâmpinare, o demnă primire în frumosul şi ini- 
mosul nostru Banat. Ble au electrizat inimile, ele au înălțat 
festivitățile culturale ale adunării și au ridicat prestigiul 
neamului. Să nu se uite, că farmecul vieţii e în mâna femeii. 
Şt ambiția et nu cunoaște pledeci. Strămoșii noştri spu- 
neau cu drept cuvânt, că unde-și pune femeia chiteala, 
acolo îşi pune și Dumnezeu milal.. 


Bătrânii conducători ai „Asociaţiunii“ au avut mulţă- 
mirea sufletească, să poată constata în viaţă încă, fericitul 


320 


rost al școalei și internatului din Sibiu, întemeiat de et 
abia eu un deceniu şi ceva mai înainte, din eontribuirile 
benevole ale poporului român din Transilvania. Nu a fost 
atunci un sat românesc mai de seamă în Transilvania, în 
care să nu fi circulat lista de contribuiri benevole pentru 
ridicarea edificiului șeoalei şi internatului de fete al „Aso- 
ciaţiunii“, sub conducerea marelui bărbat al neamului Par- 
teniu Cosma, directorul institutului de credit și de eco- 
nomii „Albina“ din Sibiu, care n'a cruțat nici o osteneală 
pentru realizarea colectei cu o sumă frumoasă de peste 
100.000 de floreni (astăzi cirea 10 milioane lei) şi astfel a 
binemeritat dela neam. (Dezi colecta în Monografia șeoalei 
civile de fete cu internat a „Asociaţiunii“ din Sibiu pe 85 
de ani dela înființare, publicată în 1911). 

Rostul fericit al şeoalei şi internatului de fete al „Aso- 
ciaţiunii“ era acum de îndoită importanţă. lntâi pentru 
munca sa binefăcătoare în sânul poporului român, a doua 
pentru pilda cea bună ce a dat clasei intelectuale române, 
care în urma acesteia, în seurtă vreme, a ridicat în mai 
multe ţinuturi româneşti asemenea școale civile de fete cu 
internat pentru educaţia naţională a fiicelor poporului 
român, b. o. în Blaj, Beiuş, Arad, ete. Așa că de-aci 'neolo 
fiicele poporului român nu mai erau avizate, să colinde 
pentru educaţia lor superioară pe la institute străine, care 
numai de interesele noastre culturale și naţionale nu puteau 
fi preocupate. 

Aceste șceoale superioare de fete au cereacut apoi 
fiicele poporului român din Transilvania, înainte de râa- 
boiul mondial, în duhul credinţei și tradiţiei noastre stră- 
moşeşti, pentru toate greutăţile și suferințele războiului, ee 
a urmat şi a trecut peste noi ca un potop îngrozitor. Mul- 
ţămită cerului însă, că a trecut cu o desăvârşită izbândă 
a neamului românesc. 

ȘI dacă „Asociaţiunea“ nu ar fi făcut nimic alt ceva 
în activitatea sa îndelungată, decât întemeerea și susţinerea 
acestui institut de educaţie și cultură naţională a fiicelor 
poporului român, ar fi fost de-ajuns ca să justifice rostul 
ei cultural și naţional îa sânul poporului român din Tran- 
silvania şti Ungaria. 

Și acum, la împlinirea anului al 75-lea de activitate 
binețăcătoare a „Asociaţiunii pentru literatura română și 
cultura poporului român“ și 50 de ani de activitate salu- 
tară a şcoalei şi internatului ei de fete, nu pot să închei 
aceste âmintiri din trecutul nostru, adeseori atât de duios, 
decât cu cuvtatele vechiului adagiu roman: 


Vivat, crescat, floreat!... 


321 


Muzeul central al „Asoeiaţiunii“. 


Despre înființarea şi desvoltarea Muzeului central al 
„Asociaţiunii“, dela 1905—1911, s'a seris pe larg în Neul 
4 jubilar al rev. „Transilvania“ din 1911, cu prilejul jubt- 
leului de 50 ani de existență a „Asociaţiuuii“. Din raportul 
fostului secretar administrativ şi custode, dl Octavian C. 
Tăslăuanu, raport, publicat în acel număr jubilar, (pag. 
457—475) reiese, că la sfârșitul anului 1909 numărul obiee- 
telor aflătoare în muzeu a fost, aproximativ, de 24000. ln 
anii 1910—1912 au mai fost colectate încă 2575 obiecte, 
find — la sfârșitul anului 1912 — în total — 6575 obiecte 
în muzeul „Asociaţiunii“. 

Nefiind până la anul 1909 nici o evidenţă specială 
despre obiectele aflătoare în muzeu, s'a început în acest 
an inventarierea şi catalogarea pe fișe, care s'a continuat, 
sub conducerea dlui Oetavian 'Tăslăuanu până la 1914, 
când a izbucnit răsboiul mondial şi dsa a părăsit serviciul, 
plecând pe front. 

Din rapoartele generale ale comitetului central către 
adunările „Asociaţiunii“, din anit următori, am putut culege 
următoarele date: 


In anul 1913 Muzeul sa sporit eu 68 obiecte 

”» » 19 ž , E » » 10 , 

n n»n 1915 š £ “ D 86 

» » 1916 » n n a 110 » 

a» »„ 1917 5 s 4 5 17 E 

„ » 1918 » » » a 68 » 

» » 1919 F 3 k „ 23.184 „ (secția 
zoologică cu 17.774, iar secția mineralogică eu 1244) 
» n 1920 » 2? n » 112 bă 

» » 1931 i = p 5 78 k 

» » 1922 3 = SA s 18 = 

» » 1928 5 » 5 š 20 N 

n » 1924 n » » » 4 n 

» » 1925 š A i š 113 Š 

» » 1926 à 5 > > 168 5 


322 


ln anul 1927 Muzeul s'a sporit cu 82 obiecte 


» » 1948 , n” È» >» 1 
» » 1939 , m e a m, 
n » 1930 » n » n 41 n 
» » 19831 , n ei 10 + 
n » 1932 n ” 3 ” 4 2 
„1 1983 , A E MIEI 
» n 1934 » n n 3 n 


1935 (vezi raportul general ve 1935/36). 
Total 24.404 


ln timpul dela anul 1914 până la începutul anului 1929 
Muzeul central a fost condus, în calitate de custode, de 
dl loan Banciu, fost cassier până la 1 lanuarie 1929. 

La începutul anului 1931 comitetul central a încredinţat 
pe secretarul administrativ cu preluarea obiectelor dela 
fostul custode loan Banciu şi cu inventarierea lor. DI 
Banciu a predat obiectele secţiei etnografice, artistice, bi- 
sericeşti şi arheologice, rămânând ca secția ştiinţelor na- 
turale (zoologică şi mineralogică) să fie inventariată de 
către un specialist, ceeace nu s'a putut face, din motivul, 
că dnii profesori de speeialjtate, cari s'au angajat să facă 
această inventariere, din anumite motive și forţaţi de îm- 
prejurări, nu au putut face această inventariere. Secţia 
numismatică nu a ma! putut fi predată de dl l. Banciu, ci 
comitetul central a încredinţat pe membrul său, dl Silviu 
Țeposu, ea, împreună cu secretarul administrativ, să eon- 
state numărul monedelor aflătoare în muzeu, rămânând ca 
aranjarea şi seleeţionarea lor, după vechime și importanţă, 
să se facă de către un specialist, atunci când instituţiunea 
noastră va dispune de mijloace bănești pentru acest scop. 

Numărul obiectelor preluate dela di l. Banciu, plus 
secţia numismatică și a armelor a fost, la 21 Februarie 
1931, de 11.519 obiecte. 

Ca momente importante în istoricul acestui muzeu 
desprindem, din rapoartele generale ale anilor 1911—1935, 
“următoarele: . 

In ziua de 31 Mai 1919 Muzeul central al „Asocia- 
țiunii“ a avut deosebita einste să fie vizitat de MM. LL. 
Regele Ferdinand | şi Regina Maria, fiind întâmpinați de 
membrii comitetului central, în frunte cu regretatul pre- 
-şedinte Andreiu Bârseanu, de membrii secțiilor ștlinţijice- 
literare, de membrii fondatori și pe vieaţă ai „Asociaţiunii“, 
domiciltaţi în Sibiu și de un numeros și select publie. Cu 
acest pril&j, în şedinţă festivă, Maiestatea Sa Regele Fer- 
-dinand l a fost proclamat preşedinte de onoare al „Aso- 
olaţiunii“. 


323 


In 1921. — 13 August, Principele moşt. Carol, eu o: 
echipă de cercetași. 

Tot în acest an comitetul central a încuviințat cumpă-. 
rarea colecţiei de tablouri, rămase după pictorul Smigelschi, 
colecție, care, împreună cu colecția de tablouri a pietorului 
Mişu Pop, constituie secţia artistică a Muzeului, fiind foarte: 
elogios apreciate de vizitatori. 

la anul 1922 s'a aranjat secția etnograţică, în dulapuri: 
cu geamuri, pentru cari s'au cheltuit 149.031.41 bei. 

In anul 1923 a fost vizitat Muzeul de dl inspector ge- 
neral al muzeelor Tzigara-xamureaş, care cu acel prilej 
a predat suma de Lei 50.000, drept subvenție pentru Muzeu 
din partea Statului. 

In anul 1924 a trimis Muzeul nostru, prin mijlocirea 
dlui insp. gen. Tzigara-Samureaş, 18 obiecte la expoziţia 
din Geneva. In acelaş an di ministru Al. Dapedatu, vizi- 
tând Muzeul, a donat din partea statului, drept subvenție 
pentru Muzeu, suma de Lei 100.000. 

In anul 1927 a participat Muzeul nostru cu coleeaţiile 
sale de furci de tors la expoziția etnografică din Berlia. 

In anul 1929, făcându-se o nouă inventariere şi aran- 
jare a obiectelor, vizitarea Muzeului a fost interzisă. 

In anul 1931 comitetul central a rugat pe d! profesor 
univ. Romul Vuia, să reorganizeze secţia artistică și etno- 
grafică, după regulele muzeale, ceeace dsa a binevoit a 
face, spre deplina mulţumire a comitetului central și a vi- 
aitatorilor acestui muzeu. 

In ziua de 25 lulie 1932 Muzeul a avut deosebita cinste: 
să fie vizitat de Maiestatea Sa Regele Carol al ll-lea, ae- 
tualul președinie de onoare al „Asociaţiunii“. 

Tot în acest an s'a predat secția științelor naturale şi a 
armelor Direeţiunii şcoalei normale „Andrei Şaguna“ din 
Sibiu, pentru păstrarea şi inventarierea obiectelor de către 
anii profesori Aleman şi Costin, deoarece aceste obiecte, 
neavând „Asociaţiunea“ posibilitatea de a angaja un eu- 
stode specialist, iar loealul, unde erau adăpostite, fiind im- 
propriu pentru aceste obiecte, erau expuse deteriorării. 

In anul 1933 muzeu! a fost vizitat de grupul univer- 
sitar fascist din ltalia: „Asoetatione giovanile culturale 
ltalta- Romania“, iar în 1934 de grupul ziariştilor latini din 
America de Sud în frunte cu dnit miniştri Dr. lulio Brache 
și E. Chauvet, Reuniunea medicilor din Baleani şi grupul 
de peste 100 de intelectuali polonezi, membri ai „Ligii 
navale polane“ și ai tineretului româno-polono-suedea. 

In ziua de 25 Mai 1936 Vlăstarul Regal, Mihai, Marele 
Voevod de Alba-lulia, împreună eu profesorii Săi și cu 


ga 


colegii Săi de clasă, a binevoit a asculta în acest muzeu 
explicațiile date de profesorii Săi și de secretarul admi- 
nistrativ al „Asociaţiunii“ asupra obiectelor aflătoare în 
Muzeu. 

Vizitarea muzeului de către alte persoane sa evt- 
denţiat în rapoartele generale începând cu anul 1821 şi 
anume : 

in 1921. — 100 oaspeți italieni, conduși de prof. Artiolli. 
(Festival). 

In 1922. — 30 Apr. Soe. „Graiul Românesc“ (eea 40 
pers.) condusă de prof. Sim. Mândrescu și d! gen. Bro- 


șteanu. 
In 1923. — Gen. francez Le Rond eu suita. 
In 1924. — 11 Mai. „Soc. ortodoxă naf. a femeilor 


române“, la congresul lor în Sibiu. 

— 14 Apr. Corul institutorilor cehi din Praga. (Recepție 
în „Muzeu“). 

— „Universitatea liberă a Ateneului laşi- Tătărași“ cu 
fraţi bucovineni, basarabeni şt moldoveni. (Recepție). 

— 22 Sept. Congresiștii medici psihiatri. (Recepție). 

— Sept. 20 de macedo-români din Bulgarie, conduşt 
de dnit Ciema și Papagoga. (Recepție). 

— 13—14 Oct. Delegaţi ziarişti cehoslovaci. (Recepție). 

ln 1925. — Sept. Bxcursioniști francezi, în călătorie 
de studii, conduşi de Abatele Botinelli („Societe d'Eylau“). 

ln 1926. — 

la 1927. — 17 lulie. Reprezentanţi ai Americii de Nord 
(prof. univ., profesoare şi studenţi untv.). Conducători prof. 
Healy şi Muzzey, din Washington. (Recepţii). 

— Aug. 60 institutori și institutoare, basarabeni și 
basarabence. (Recepție). 

— 21—23 Nav. Coriștii cehi din Plsen : „Corul Smetana“. 
(Recepție). 

ln 1928. 14 Martie. Prof. univ. de ist. artelor din 
Bratislava: Dr. Frantigek Zakaveez 

— 14 Mai. Festival în onoarea vizitei abatelui Methodiu 
Zavoral. 

— 15 lunie. Oaspeți poloni. (Soe. de presă polono- 
română). 

— 27 lulie. Profeaari secundari, membri al congresului 
X internaţional. (Recepție). 

In 1929. — 4—5 Apr. „Asoc. gen. a prof. see. rom. 
din România“. 

— 9.Mai. Prof. dela Sorbona, loseph Vendryes. 

— 17—18 Mai. Studenţi francezi. (Recepție). 

— 18—19 Mai. Români americani (din Cleveland Ohto). 
2 drapele de mătasă, donate Asoc. (Recepție). 


325 


— 7—8 lunie. Congr. prof. de istorie. (Recepție). 

— 18 lunie. Congr. intern. de agricultură. (Recepție). 

— 28 lulie. Excursionişti din Basarabia şi Moldova 
-cu preşed. „Ateneului pop.“ din Tătărași-lași : Ifrim. (Serbare). 

In 1930. — 8 Mai. Prof. univ. savantul Meyer-Lübke. 

— 22 lunie. General, guvernor militar al Parisului 
Gouraud. (Receptie). 

— 3 Sept. Soeciologul francez Lucien Romier. 

in 1931. — 1 lunie. Dr. Heriwig larnik, decanul fae. de 
dit. dela univ. Masaryk din Brno (Cehoslovacia) eu 15 stu- 
denţi și studente cehe. (Receptie). 

— 5—6 Aug. „Societe d'Eylen“ cu Abatele Botinelli, 
-a doua oră. (heceptie). 

— Cercetașii Jamboreei a ll-a, din Sibiu. 

In 1932—33 a fost închis „Muzeul“, din cauza reorga- 
nizării, întreprinsă de dl dir. Romul Vuia. 

In 1934. — Grupul univ. fascist „Asociatione giovanile 
culturale ltalia-Romania“. 

(Aproape la toate aceste recepții şi festivaluri a fost 
oratorul festiv dl vicepreş. Dr. Gh. Preda). 

In consecinţă arătăm mai jos numărul persoanelor 
cari au vizitat Muzeul nostru şi anume: 


in anul 1922 au vizitat Muzeul 3.509 persoane 


n » 1923 n n n > » 
» » 19234 , 5 i 4.018 A 
» » 1925 (nu sa specificat). 

» » 1926 , A A 5.865 » a 
» „ 192? , s r 6.415 ” 
» » 1928 , 2 5 5.242 A 
» v» 1929 (a fost închis) 

» » 1930, a A 630 5 
» >» 1931 , a ` 516 b 
n» 1982 , e h 1.241 A 
a » 1933, , „1.802 $ 
» n 1834 a 1.455 5 


1935 (vezi raportul gen. pe anul 1935/36). 
Total 34.849 


` 
x 
3 


Muzeul „Avram laneu“. 


Cu prilejul serbărilor centenarului Avram lancu, orga- 
nizate în anul 1921 de către „Asociaţiune“, s'a aranjat în 
aripa dreaptă a Casei Naţionale, elădită în jurul casei 
marelui erou, un muzeu cu patru secţii: o secţie a anilor 
1848/49, o secţie etnografică, o secţie bisericească și casa 
veche a lui Avram lancu. 


326 


Secţia aniior 1848/49 cuprinde 504 obiecte, secţia et- 
nografică 84 obiecte, secția bisericească 38 obiecte, iar 
în casa veche a lui A. lancu s'a refăcut interiorul casei, 
așa, după cum era pe timpul când trăia marele erou. 

In anul 1929, cu prilejul serbărilor Unirii, organizate 
în Alba-lulia, mai multe obiecte din Muzeul „Avram lancu“ 
au fost mutate în Muzeul „Llairii* din Alba-lulia, formând 
acolo o secţie a „Astrei“, cu obiecte şi documente, pri- 
vitoare la luptele românilor pentru câştigarea de drepturi 
politice, precum şi alte documente. în legătură eu marele 
act al Unirii tuturor românilor, din anul 1918. Această 
secţie este — până la alte dispoziţii — dată în grija şi 
administrarea conducerii desp. Alba-lulia. 

In lipsa mijloacelor materiale, comitetul central al 
„Asociaţiunii“ nu a avut posibilitatea să augmenteze aceste 
muzee cu obiecte noui şi nici să se îngrijească de o mai 
bună administrare a lor, aşa, cum sar fi cuvenit. 

Sperăm, că în viitorul apropiat situația materială a 
iustituțiunii noastre se va ameliora şi atunci se va putea 
da mai multă atenţie muzeului „Avram iancu“, care, de 
altfel, constituie una din principalele griji ale comitetului 
central. ` 


327 


Biblioteca Centrală *). 


la 1911 se lucra la un catalog pe fişe, după specialităţi, 
după planul dlut Oct. C. Tăslăuanu. Un regulament al 
bibliotecii era în vigoare, după modelul Acad. Române. 
Ga sf a. 1912 se terminaseră lucrările cu catalogarea şi 
aranjarea pe fişe. 

Din 1923 (1 lan.) nisa acordat, din partea Statului, 
câte un exemplar din toate publicaţiile ce apar în ţară. 
(Legea bibliotecilor publ., în „Monit. Oficial“. 19 Dec.). 
Aşa am avut putinţa să ne sporim coleeţiile în mod sim- 
titor. Dovadă statistica alăturată. 

In a. 1923 am primit două donații însemnate: una — 
biblioteca regretatului nostru președinte Andrei Bârseanu 
(2296 vol.) și a doua — o bibliotecă a regretatului profesor 
Teodor Crivăj, din Bucureşti, de 490 vol. 

In 1925, în cursul anului, s'au deschis două săli nouă, 
în parterul edificiului, ca săli de lectură, una, pentru 18 
cetitori (pentru ziare şi cărţi), cealaltă pentru 22 cetitori 
(pentru lectură). 

In 1929 a fost încredinţat secr. lit. Dr. Horia Petra- 
Petrescu să inventarieze din nou Bibl. Centr., să constate 
lacunele, având ajutoare la dispoziţie din mijlocul funeţio- 
uarilor celorlalţi. ln 1 Noemvrie 1930 s'a dechis Biblioteca 
Centr. din nou, după ce fusese închisă pentru catalogare. 
In 5 Noemvrie 1931 s'a deschis și Sala de lectură pentru 
cetitorii de cărți. 

Biblioteca Centrală număra, la sfârșitul anului 1911, 
8314 volume, iar la 31 lulie 1936 numărul volumelor din 
Biblioteca Centrală a fost de 66.425 și 3217 colecții de 
ziare şi reviste. 


*) V. despre Bibl. Centrală până la 1911: „Transilvania“ Nrul 
jubilar 1911. 


328 


Regionalele și Despărţămintele 
„Asoeiaţiunii““. 
a) Regionala „Astra Basarabeană“. 


L 


Un titlu de glorie va fi pentru Asociaţiunea noastră 
şi propaganda desfăşurată în mijlocul românilor din Basa- 
rabia şi Dobrogea. Aureola „Astrei“ noastre a iradiat și 
în provinciile cele două — transportând acelaș entuziasm 
şi îndemn de muncă constructivă. Fraţii noştri basarabeni, 
prin graiul |. P. S. Sale Arhiepiscopului, astăzi Mitropo- 
titului Gurie, au adresat, la adun. noastră gen. din Câm- 
peni (Munţii Apuseni), rugarea să dispunem „înființarea şi 
în Basarabia a despărţămintelor Asociaţiunii“. In decursul 
răsboiului mulți din ardeleni! au avut prilejul să trăiască 
în ţinutul Basarabiei, încât terenul era prelucrat de aceștia 
pentru o colaborare. 

De serbătorile Rusaliilor, 6—7 lunte 1925 au vizitat Chi- 
șinăul delegaţi ai „Astrei“, în frunte cu preşed. de pe 
atunci Vasile Goldig, fiind primiţi ea fraţii şi hotărind în- 
fiiațarea societății culturale după modelul Asociaţiunii 
noastre, 

Cu mandat special, ca „comisar general, în mod ono- 
rifie, al „Astrei“ pentru Basarabia“, a trimis societatea 
noastră pe membrul e! în comitetul central, pe dl prof. 
univ. Dr. Onisifor Ghibu, un bun cunoscător al stărilor din 
Basarabia. Dl Ghibu a lucrat timp de un an și jumătate la 
înființarea „Astrei Basarabene“.*) ln acest răstimp s'au 
ținut peste 80 conferinţe, din partea unor membri mareanţi 
a! societăţii basarabene și ai românismului de aiurea; sau 
tipărit 12 numere din „Biblioteca Astra“ pentru intelectuali; 
sau înființat 10 secţii ştiințifice-literare în Basarabia (o 
„Academie militantă“); s'au  înfitnțat biblioteci, în sate 
și oraşe. i 

*) Vezi rapoarte despre activitatea regionalei în „Transilvania“ 


1927, pg. 403--6; 1928, pg. 963—5; 1929, pg. 779—783; 1930, pg 19—29; 
1933, pg. 7—9; 1935, pg. 187—8. 


329 


Regionala a dat roade îmbelşuyate. In 1927, la adun. 
gen. dela 23 Oct., de constituire, s'a ales un Comitet defi- 
nitiv, în feunte cu di Dr. loan Pelivan, ca preşedinte. 


Comitetul acesta a lucrat cu mult zel, înființând cămine 
culturale, biblioteci poporale, tipărind broșuri istorice (eu 
documente) și populare, calendare, ţinând conferințe, şeză- 
tori artistice-culturale, reînviind datinele strămoşeşti de 
serbătorile Crăciunului, acordând premii pentru poezit 
patriotice, lucrând braţ la braţ cu societatea antialeoolică 
„Temperanţa“, cu Centrala Cooperativelor, cu cercurile 
bisericeşti şi școlare, ete. 


Din raportul a. 1929—30 reiese că Regionala a avut 
o pronunțată activitate social-eulturală, dând festivaluri, 
comemorând personalități marcante istorice şi culturale, 
ocupându-se și cu sportul și cu educația fizică, având 
echipe de dansuri naţionale, de teatru popular, corul „Astrei“ 
basarabene, echipe de propagandă prin cinematograf, ocu- 
pându-se cu editarea de biblioteci pentru popor, folklor, 
având o bibliotecă centrală în Chișinău, altele pe sate, 
înființând Cămine culturale, dând premii: unelte, bani, cărţi, 
trimițând cărţi prin spitale, având propagandişti culturali 
detaşaţi dela Min. de Instr. Publ., ete. (Vezi specificarea 
în rap. din „Transilvania“, 1930, pg. 19-—29). 


Conform unei dorinţe a conducerii Regionalei „Astra 
Basarabeană“, Comitetul central, în ședința sa din 2 Apr. 
1882, a declarat această Regională autonomă şi independentă 
de Comit. Centr., urmând a se întitula „Astra Basarabeană“ 
și să procedeze la recunoaşterea ei ea persoană juridică 
distinetă. 

Despre activitatea ei din a. de gestiune 1932/33 ne-a 
trimis un „admirabil“ raport, cum seria darea noastră de 
seamă din a. acela. 

Conducătorii Regionalei erau atunci dnii: |. Pelivan, 
f. ministru, preşed.; prof. T. Boga, v.-preşedinte; Dr. Fr. 
Pop, secretar. Fapte: 64 şezători pop. şi în serb. Crăciu- 
nului echipe de colindători, eu studenţi ai facultăţilor din 
Bucureşti și Chișinău — în Chişinău. Intervenţie ca fiecare 
sat să capete câte un lot de 500 st. p. pt. Căminele cultu- 
rale. Tipărirea a 10 broşuri (1929—1932) în 30.000 ex, 
parte distribuite gratuit, parte puse în vânzare. Bibl. centr. 
a Regionalei: 3500 vol. „Cuvântul Moldovenesc“. lmpăr- 
ţirea de biblioteci cu 50.000 de cărţi şi 1800 tablouri istorice; 
instructive. A organizat coruri. 

Din raportul despre activitatea anului 1934/5 desprindem 
cifrele elocvente: în cele 555 cămine culturale, înfiinţate în 
cadrele acestei Regionale, s'au ţinut 7856 conferinţe, cele 


330 


mai multe îneadrate în programe artistice. A mai tipărit 
broşuri cu plese teatrale cooperatiste, religioase şi „Ca- 
lendarul Moldovenesc“. 

Durere, Regionala n'a putut fi sprijinită bănește din 
partea noastră, după cum am fi dorit şi astfel prin adresa 
Nr. 174/1935 secretarul Regionalei ne-a pus în faţa unui fapt: 
împlinit că „Astra Basarabeană“ a trecut la Fundaţiile Re- 
gale Culturale. 

Cu toate acestea, suntem mândri că în timpuri grele 
glasul de chemare al „Astret“ ardelene a fost ascultat din 
partea basarabenilor şt că li s'a dat putinţa să pornească 
o propagandă intensivă, încoronată eu succese evidente. 


b) Regionala „Astra Dobrogeană“. 


ȘI în Dobrogea a avut răsunet activitatea Asociaţiunii. 
noastre. ln 5 Mat 1927, o mână de oameni entuziaști, în 
frunte cu domnii: gen. Vlădescu, f. comand. al diviziei a 
9-a, Q. Coriolan, dir. lie. „Mircea cel Bătrân“, N. Papadat, 
cons. la Curtea de apel, Bucur Constantinescu, advocat 
— toţi din Constanţa, au pus bazele „Regionalei Dobrogene“. 


Activitatea este şi aici cât se poate de multumitoare.. 
Şezători, festivaluri, concerte, reprezentații teatrale, coruri, 
orchestră, secţie teatrală şi sportivă. In 1928 se organi- 
zaseră 47 filiale în judeţ.*) 


Conferinţe pt. ostaşi, în fiecare Duminecă, șezători în 
suburbiile Constanţei, premiarea elevilor, la lit. şt desen,. 
premiarea colindelor și costumelor naţionale, reprezentaţi! 
teatrale de diletanţi, biblioteci de ale „Astrei“ noastre în: 
aproape toate cele 247 filiale, ete. Bilanţul a. 1927/8. 


In 1928/9 conferinţe la semicentenarul Dobrogei. Re- 
învierea colindelor, ete. şi premiarea lor. Şezătort la șeo- 
Ule primare în suburbii. Festivaluri și înființarea de des- 
părțăminte în: Caliacra, Durostor şi Tulcea. Rev. „Astra 
Dobrogeană“. — 1929/30. Din lipsă de parale, numai înființare- 
de cercuri culturale și bibl. pop. în satele din apropierea 
Constanţei, în număr de vreo 60. Prelegeri medicale, aici. 


Deoarece câţiva ani n'am primit nici un semn de vieaţă, în. 
şed. din 4 Mai 1935, a decis comit. centr. desfiinţarea ace- 
stei Regionale, rămânând în Dobrogea numai desp. Con- 
stanja, ca organizaţie eulturală a instituţiei noastre. 


*) Rapoarte în: „Transilvania“, 1927, pg. 406; 1928, pg. 965, 1001 —5; 
1929, pg. 7184—5; 1930, pg. 6—7; 1933, pg. 8—9; 


331 


Il. Despărţămintele.”) 


După răsboiu, în urma unor desbateri, cari au fost 
mereu reluate, în 1920, 1923 şi 1924, s'a hotărît schimbarea 
statutelor. Argumentele au fost acestea: 1. ca „să se dea 
societăţilor culturale posibilitatea unei colaborări cât mat 
strânse cu „Astra“, colaborare de atâtea ori şi din atâtea 
părţi reclamată“; 3. ea „să se dea un rol mai mare prin- 
cipiului de descentralizare, atribuind o parte a proble- 
melor, încredințate până aci adunării generale, comitetului 
central“; 3. „fixarea principiului arondării în general a des- 
părțămintelor „Astrei““* după plase şi dându-se posibilitatea 
ca mat multe judeţe să se poată organiza în regiuni ale 
„Astrei“; 4. „se are în vedere lărgirea cercului de activi- 
tate al agenturilor (cercurilor culturale) „Astrei“ din co- 
mune“ şi 5. se lasă comitetului central latitudinea de a 
mieșora sau spori taxele, cotizaţiile de membri, sub re- 
zerva aprobării adunării generale (v. „Transilvania“, 1924, 
Pg. 406—?). Statutele cele nouă au fost aprobate din partea 
autorităţilor Statului (la tribunalul din Sibiu, Nr. 1926 din 
6 Martie 1925). 

La adunarea generală dela Reghin (1925) s'a aprobat 
un „Regulament pentru despărțăminte și cercurile culturale“ 
(fostele agenturi). modificat și întregit în mod radical, astfel 
incât și despărțămintele și cercurile culturale au avut un 
nou Regulament, potrivit cadrului vremii de astăzi. 

Secţia medicală și biopolitică a venit cu propuneri 
concrete pentru schimbarea în statute a unor paragrafi şi 
s'a primit ea în art. 2 să se declare lămurit că „Astra“ e 
chemată să promoveze „prosperitatea fizică, morală şi in- 
telectuală a naţiunii române“. 

Adunarea din Zălau a luat hotărîrea ea Asociaţiunea 
să „alcătuiască un program de muncă bazat pe principiul 
biologie-naţionai, având grijă ea în acest program să se 
accentueze orientările sociologice, eari derivă din el, pri- 
vitor la desvoltarea individului, familiei și poporului“ (v. 
„Transilv.“, Oet.—Naov. 1927, pag. 407). 

Această dorinţă a Secţiei medicale- blopolitice și a 
Seeţiilor a fost dusă în îndeplinire. 

In adunarea generală din Sibiu (4—-5 Dee. 1927) s'a 
hotărît ea ultimele 2 şire ale alineatului prim din Art. 2al 
statutelor, de cuprinsul următor: ...„eari vor putea con- 
tribui la prosperarea literaturii și culturii, atât spirituale, 


”) Vezi despre desp. şi cere. cult. 1918—1928 broş „Astra în a. 
de după răsboiu 


332 


cât și economice a românilor“, să primească următoarea 
redactare: „carl vor putea contribui la promovarea litera- 
turii şi culturii, atât spirituale cât și economice a româ- 
nilor pe baza principiilor biopolitice : prosperarea inte- 
lectuală, morală şi fizică“. Apoi să se adaoge: „crearea 
une! Secţii femenine şi a unei subsecţii pentru educaţia 
fizică, în cadrele Secţiei medicale“. 

Despărţămintele au trebuit să se coordoneze acestor 
desiderate programatice. 

Tot pentru o activitate mai pronunţată s'a hotărît denu- 
mirea unor despărțăminte de desp. central-județene. Ce 
sunt despărțămintele central judeţene ? Comitetul central a 
avut în vedere crearea unor organe intermediare între 
centru și despărţămintele de plasă, prin mijlocirea despăr- 
ţămiutelor central-judeţene, precum și o colaborare între 
acestea și despărţămintele de plasă. Pe temeiul statutelor 
şi a nouei arondări a judeţelor şi plășilor, aceste despăr- 
ţăminte sunt următoarele: 1. Alba cu sediul în Alba-lulia; 
2. Arad cu sediul în Arad; 3. Bihor eu sediul în Oradea- 
mare; 4. Brașov cu sediul în Brașov; 5. Caraș cu sediul 
în Oravița; 6. Ciuc cu sediul în Mercurea-Ciuc; 7. Cluj cu 
sediul în Cluj; 8. Făgăraş eu sediul în Fâgăraş; 9. Hune- 
doara cu sediul în Deva; 10. Maramureș eu sediul în St- 
ghet: 11. Mureg cu sediul în Tg. Mureş; 12. Năsăud eu 
sediul în Bistriţa: 13. Odorheiu eu sediul în Odorheiu; 
14. Sălaj eu sediul în Zălau; 15. Satu-Mare cu sediul în 
Satu-Mare; 16. Severin cu sediul în Lugoj; 17. Sibiu cu se- 
diul în Sibiu; 18. Someș cu sediul în Dej; 19. Târnava 
mare cu sediul în Sighişoara; 20. Târnava mică cu sediul 
în Blaj; 21. Timig- Torontal cu sediul în Timişoara; 22. Trei- 
scaune cu sediul în Sf. Gheorghe; 23. Turda cu sediul în 
“Turda. (V. mai pe larg atribuţii, activitate, ete. în „Tean- 
silvania“ pe an. 1926, pg. 402—4U4.) 

Inovația s'a adeverit salutară. Câteva despărțăminte 
central-judeţene, conduse de spirite de iniţiativă şi entu- 
alaste, au dat dovezi de activitate, care a depăşit chiar 
şi activitatea de dinainte de răsboiu. 


Despărțţăminte a avut Asoetaţiunea începând cu a. 1310: 
In 1910 60 despărţăminte ln 1919 8? despărţăminte 
67 


„ 1911 f „ 1930 53 E 
„1912 A4 $ „ 1921/2 96 i 
„ 1913 82 i „ 1922/3 100 - 
„ 1914 87 » „ 1923/4 110 i 
„ 1915 ‘87 > > 1924/5 115 M 
A A E „ 1925/6 149 E 
„ 1918 87 i „ 1926/2 — > 


333 10 


ln 1927/8 149 despărțăminte ln 1931/2 


„ 1928/9 150 5 „ 1982/3 
» 1929/30 153 A „ 1933/4 
„a 1930/1 15% A » 1934/5 


145 despărțţăminte 
147 


147 
152 


n 


n 


n 


Membrii Asociațiunii pe anii 1911—1935. 


Anul | Fona Pe vieaţă| Activi lua | Total 
1911/12 142| 406 | 2101 | 10.296] 12.945 
1912/13 149 445 1.902 | 11.851 14.347 
1913/14 144 492 1.732 7.664 10.032 
1914/15 156 548 1.211 6.725 . 8.640 
1915/16 150 506 1.271 — 1.927 
1916/17 156 497 1.026 — 1.679 
1917/18 167 516 1.079 — 1.762 
1918/19 181 584 1.083 = 1.848 
1919/20 237 690 | 2.033 640 3.600 
1920/21 342 1.043 | 3.567 1.260 6.212 
1921/22 454 1.627 | 4.876 2.635 9.592 
1922/23 591 2.099 | 5.603 6.417 14.710 
1923/24 747 | 2671 5 044 1.640 10.102 
1924/25 869 3.050 | 3.252 2.206 9.377 
1925/26 869 | 3.055 642 1.862 6.428 
1926/27 924 | 3.537 1.951 270 6.682 
1927/28 | 964 | 3.756 | 2.127 410 7.257 
1928/29 1.086 | 3.806 | 2.107 1.244 9.243 
1929/30. 999 | 3.921 3.382 2.005 10.307 
1930/31 1.005 | 3.968 | 3.428 2.010 10.411 
1931/32 977 | 4.004 | 2.029 3.450 10.460 
1932/33 | 1.027 | 4.106 1.824 25 6.982 
1933/34 1.026 | 4.137 | 2.745 483 8.391 
1934/35 1.027 | 4.159 | 1.556. 51 6.793 


334 


Președinte de onoare 
al i 


„sociațiunii““ 
(1919 —1927) 


M. S. Regele Ferdinand |. 


i “Andreu baron Saguna 
"ASG1-486i i 


Introducere 


de iuliu Moldovan 
Preşedintele „Astrei“, 


Activitatea „Asociaţiunei“ noastre în anul care a trecut, 
poate să fie considerată ca multumitoare, cu toată lipsa 
de mijloace materiale de care suferă „Astra“ în anii din 
urmă, şi îndeosebi și cu toată lipsa de interes a unei părţi 
a păturii noastre culte pentru probleme de ordin cultural. 
De fapt activitatea „Astrei“ a sporit faţă de trecut. Tot 
mai multe despărțăminte ţin să-și facă pe deplin datoria, 
altele cari înainte nu activau de loc încep să dea îmbucură- 
toare semne de vieaţă, organizaţia „Șoimii Carpaţilor“ începe 
a se generaliza, iar şcoala ţărănească se afirmă tot mai 
mult ea unul dintre principalele mijloace de cointeresarea 
țărănime! la propășirea ei culturală. in anul care a trecut 
au funcționat în cadrele „Astrei“ 32 șeoale țărănești, 
dintre cari 6 pentru ţărance. 

In fruntea despărțăminie!or active stau acele, carl şt 
în antt trecuţi s'au distins printr'o activitate deosebi de 
intensă și serioasă (Blaj, Brașov, Cluj, Maramureş, Reghin, 
Sibiu şi Tg.- Mureş). 

Alături de ele trebue să înşirăm în anul acesta ca 
foarte merituoase despărţămintele din Ocland, Gheorgheni, 
Miercurea- Ciuc, Mociu, Gherla, Bistriţa, Făgăraș, Atud, 
Sighișoara, Diciosânmărtin, Sălişte, Avrig, Satumare, Caret, 
Beiuş, salonta şi Oraviţa. Oradea şi Aradul tind să-și re- 
cucerească vechea strălucire a activității lor. Conducă- 
torilor acestor despărţăminte, ea și ai acelora cari îşi în- 
deplinese datoria, le exprimăm profunda noastră recu- 
noştinţă. 

Şeoale ţărăneşti au funeţionat în următoarele despăr- 
ţăminte: Oraviţa, Beiuş, Dașcău, Salonta, Oradea, Satu- 
mare, Ugocea, Sighet, Călineşti, Bârsana, Cluj, Gherla, 
Bistriţa, Reghin, Turda, Atud, Diciosânmărtin, Dumbrăveni, 


337 


Oeland, l. G. Duca, Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Brașov, 
Sibiu, Petroşani, Plătăreşti pentru ţărani și Oradea, Brașov, 
Gherla, Reghin, Blaj și Sibiu pentru țărance. Şcoalele 
noastre țărănești sau realizat cu minime cheltuieli materiale, 
dar cu o foarte largă şi generoasă contribuţie tehnică și 
sufletească din pariea conducătorilor și profesorilor, că- 
rora le mulţumim şi la acest loc în modul cel mai sincer. 
De dorit ar fi ca fiecare despărţământ să poată organiza 
în fiecare an, cel puţin câte o şcoală pentru ţărani și 
ţărance. 

Activitatea secțiilor literare şi șitinţifiece, ca și publi- 
eaţiile „Astrei“ s'au menţinut la acelaşi nivel ea și în anul 
premergător. 

Comitetul central la rândul său a continuat să se in- 
tereseze în mod special de problema românilor din Secuime 
şi de aceea a deelinului etnie al Banatului românesc, fără 
a putea obține vreun rezultat mai însemnat. Este adevărat 
că la stăruința noastră dl Ministru al Instrueţiunei a con- 
vocat în luna Noemurie 1935 o conferință la București, la 
care au participat capii Bisericilor noastre din Ardeal, 
reprezentanţii autorităţilor de Stat interesate, reprezentanţii 
Comitetului central şi ai despărțăminteior „Astrei“ din 
Secuime şi dela graniţa de Nord-Vest, prefeeţii judeţelor 
din acele regiuni, cei mai de seamă cercetători a pro- 
blemei românilor din Secuime și alte personalităţi, menite 
să-și dea contribuţia lor la elucidarea și rezolvirea marilor 
probleme puse în discuţie; discuţie, care a durat 3 zile 
şi a avut ca rezultat precizarea unul cuprinzător program 
de muncă, bazat în primul rând pe propunerile făcute prin 
reprezentanţii Asociaţiei noastre, program care urma să 
fie cumpănit şi acceptat prin guvern și şefii partidelor 
politice, pentru ca apoi cât de urgent să fie pus în apli- 
eare. Bisericile noastre, „Astra“ şi alte iniţiative particulare 
au continuat să-și facă datoria românească în regiunile 
acele primejduite din punet de vedere etnie. Rodul acestei 
activități însă — cum nu se putea altfel din lipsă de mitj- 
loaee — a rămas prea modest, ca să poată influința în 
mod simţitor şi progresiv situaţiunea. O situaţiune care se 
menţine tristă pentru not prin continuarea abandonării 
și maghiarizării elementului românese din Secuime şi 
dela graniţa de Vest, aşa cum continuă rutenizarea în unele 
părţi din Bucovina, și — după recente informaţii primite 
— sârbizarea de elemente românești la graniţa noastră 
către Jugoslavia. intrun timp când ţara face eforturi uriaşe 
de înarmare materială pentru a se pune într'o cât de per- 
feetă stare de apărare faţă de dușmanii din afară, cei cu 
răspundere rămân nepăsători la răpirea prin dușmanii 


338 


noștri în punctele cele mai sensibile, a celor mai hotărâtoare 
arme de apărare și rezistenţă, a sufletelor româneșii. 


Aceiaşi nepăsare şi lipsă de răspundere, de astă dată 
nu din partea organelor statului ce! din partea localnicilor, 
a împiedecat înjghebarea unei solidare acţiuni şi orga- 
nizaţiuni în vederea combaterei declinului etnie din Banat. 
Mici ambiţii ale câtorva şi indiferența celor mulţi au împie- 
decat încă înfiinţarea „Astrei“ Banatului. 


Asociaţia noastră nu trebue însă să renunţe la o fot 
mai hotărită luptă contra fenomenelor dureroase și pro- 
fund dăunătoare, pe cari le-am schiţat. Va trebui să con- 
tinuăm cu insistenţele noastre pe lângă autorităţile în drept, 
ca să-și facă datoria, va trebui să asigurăm colaborarea 
tuturor românilor de bine la rezolvirea acelor probleme 
importante și îndeosebi va trebuit să ne desăvârșim orga- 
nizaţia noastră, pentru ca să-şi poată îndeplini în modul 
cel mai perfect posibil atribuţiile ce-i revin. 


ln această din urmă direcţie comitetul central a fn- 
ceput o acţiune în ultimul an, care va trebut să continue 
fără şovăire şi fără a respecta susceptibilităţi exagerate 
şi nejustificate. Unde „Astra“ nu există, va trebui înfiinţată, 
unde nu funeţionează din vina conducerei locale, o altă 
conducere va trebui să-i asigure o nouă vieaţă mai rod- 
uică. Conducătorii vecht, eari nu pot să-şi îndeplinească 
îndatoririle, trebue să facă loe altora şi aceasta în primul 
rând în regiunile periclitate, de cari vorbeam ca și în 
Muunţii Apuseni şi unde toate dar absolut toate despăr- 
ţămintele şi cercurile culturale vor trebui să fie la înăl- 
țimea chemărnii. 


In decursul acestui an Asociaţiunea noastră a orga- 
nizat pentru întâia dată „Ziua Astrei“ în scopul de a strânge 
rândurile în jurul îasoţirei noastre și de a aduna fonduri 
pentru a-i asigura independenţa materială şi o activitate 
mai largă şi mai intensă. Apelul nostru, semnat de cei 
mai de seamă reprezentanţi ai intelectualităţii din Ardeal 
şi Banat, în frunte cu capii Bisericilor noastre, nu a rămas 
fără răsunet. Suntem convinși, că în anii ce vor urma, 
ziua „Astrei“ va da roade tot mai îmbelșugate. Se va în- 
ţelege cu vremea tot mai mult, că „Astra“ noastră nu este 
un întâmplător auxiliar al propăşirei noastre, a cărul exl- 
stențţă sau dispariţie să fie fără importanţă pentru pros- 
perarea noastră etnică, și asupra mersului căruia să hotă- 
cască hazardul unor ocazionale bunăvoinţi sau indiferenţe. 
„Astra“ trebue să fie pe lângă bisericile noastre principala 
şi hotăritoarea organizaţie de disciplinare și propăşire 
etnică cu un program precis, încadrarea în care şi spri- 


339 


jinirea căruia să fie o cinste și o obligaţie pentru toțt 
românii. 

Insemnăm cu adâncă recunoștință darul generos prin: 
care Majestatea Sa Regele Carol ll, Augustul nostru Pre- 
şedinte de Onoare, a înţeles să sprijineasecă Asociaţia 
noastră, în semn de preţuire a activității culturale, pe care: 
o desfăşoară. 


L 
Activitatea comitetului eentral. 


Comitetul central, ales în adunarea generală din 
anul trecut, la Satu-Mare, pe o nouă. perioadă de 5 
ani, chiar în primul au a trebuit să înscrie 2 pierderi, 
a unora dintre cei mai de seamă membri ai săi și 
anume: 

P. S. Sa episcopul Roman Ciorogariu, dela Oradea. 
şi P. S. Sa episcopul Nicolae lvan, dela Cluj. Dot ve- 
nerabili prelați ai bisericii ort. rom. din Ardeal, dot 
luptători neînjrieaţi și dârzi pentru desrobirea româ- 
nilor ardeleni de sub jugul şi tirania ungurească, dot 
înţelepţi și devotați membrii ai aşezământului nostru. 
cultural. 

La înmormântarea primului decedat, Comitetul 
central a fost reprezentat prin membrul său P. S. Sa 
episcopul Nicolae Colan, iar la înmormântarea celui 
de al doilea prin dl preşedinte Dr. luliu Moldovan. 

Bxprimăm şi cu acest prilej cea mai adâncă du- 
rere pentru pierderea acestor doi valoroşi membri și 
rugăm adunarea generală să păstreze câteva momente: 
de reculegere în memoria lor. 


Sedinte. 

la cursul anului de gestiune dela 10 August 1935 
până la 4 lulie 1936, Comitetul central a ţinut 14 şe- 
dinţe și anume: 5 plenare, 7 ordinare şi extraordinare, 
rezalvind prin 294 deciziuni chestiunile mai impor- 
tante, având în multe cazuri opinia comistunilor de 
organizare, financiară, a publieaţiunilor şi a comite- 
tului internatului de fete. Restul actelor de 4063 intrate 
în timpul dela 10 August 1985 până la 1 August 1936, 
au fost rezolvite pe cale prezidială de către biroul 
central, de multe ori având opinia diui! juriseonsult al 
„Asociaţiunii“, Dr. Lucianu Boreia. 


340 


Lucrările administrative au fost conduse de dl 
vicepreședinte administrativ Dr. Gh. Moga, iar cele 
reprezentative au fost indeplinite de dl preşedinte Dr. 
1. Moldovan, de dl vicepreședinte Dr. Gh. Preda şi 
în lipsa D-lor de dl Dr. Dasile Bologa. 


Probleme importante. 


Problemele mai de seamă cu cari s'a ocupat 
comitetul central în cursul anului 1935/1936 sunt re- 
levate de dl președinte Dr. luliu Moldovan în întro- 
ducerea acestui raport. 


Secţiile 


Raportul amănunțit al secretariatului secțtilor știin- 
țifice-literare, precum şi rapoartele fiecărei secții se 
publică în întregime la anexa |, pag. 353. 


Holtăririle adunării generale din 


In şedinţa plenară din 5 Oetomvrie 1935 noul co- 
mitet central a ales, în conformitate cu Art. 22 din 
Statute, pe cei doi vicepreşedinţi ai „Asociaţiunii“, 
dnii Dr. Gh. Moga și Dr. Gh. Preda, precum și pe 
ceilalţi funcționari onorifici ai „Asociaţiunii“: juris- 
consult Dr. lucian Boreia, controlor l. Vătăşan și 
econom Dr. Vasile Bologa. Toţi au întrunit unanimi- 
tatea voturilor. 


Tot în această şedinţă s'au constituit şi comi- 
siunile, constând fiecare din câte 5 membri, şi anume: 
1. Comisiunea de org.: dnti Dr. Gh. Preda, președ,, 
Dr. L. Boreia, l. Sandu, Dr. l. Stoichiţia, Silviu Ţeposu. 
ll. Comisiunea financiară: dnit Dr. llie Beu, președ., 
V. Aron, EH. Cioran, Dr. L. lonaşiu, l. Vătășan. Lil. Com. 
publicaţ. și a muzeului: dnit Nic. Colan, președ., L 
Dănecilă, P. Olariu, Dr. i. Stoiehiţia, S. Ţeposu. IV. 
Com. Intern. de fete: dnii Dr. Gh. Moga, președ, Dr. 
V. Bologa, I. Dăneilă, S. Ţepoau. 

Modificarea Statutelor și Regulamentelor „Aso- 
ciaţiunii“, făcute în adunarea generală dela Satu- Mare, 
s'a adus la cunoştinţa Tribunalului Sibiu, care prin 
sentinţa din 7 Martie a. e. a dat aprobarea pentru 
apllearea acestor modificări și punerea lor în vigoare.. 
In urma acestei aprobări biroul a luat măsurile cuve- 
nite pentru retipărirea Statutelor și Regulamentelor 
modificate, cari se vor distribui apol despărțămintelor: 
şi cercurilor culturale. 


Alte hotărîri de importanţă nu au fost. 


341 


1935. 


coala țărănească. 


Desvoltarea şcoalelor țărănești în cadel insti- 
tuțiunii noastre progresează din an în an, ceeace din 
nou dovedeşte, că această iniţiativă a instituţiunii noa- 
stre a fost necesară pentru intensificarea promovării 
culturii la sate. Tot mai multe despărţăminte organi- 
zează şcoli țărănești, at âtpentru bărbaţi, cât și pentru 
femei, frecventate cu multă dragoste și înțelegere de 
către cei aleși pentru aceste cursuri, ţinute de inte- 
lectualit despărţămintelor, cărora le aducem şi pe 
această cale cele mai vii mulțumiri şi adâncă recu- 
noştinţă. 

Rapoarte detailate despre aceste școli sau pu- 
blieat în Nrii anteriori ai revistei „Transilvania“, ur- 
mând cea să se continue eu publicarea lor în Nrii vii- 
tori, deoarece în cadrele acestui raport nu avem posi- 
bilitatea să le publicăm mai pe larg. 

ln tabloul de mai jos arătăm despărţămintele, 
cari au organizat şcoale țărănești în anul 1935/36, 
durata și numărul elevilor. 


Tabloul 
şeoalelor țărănești în anul 1935/36. 


E E 

9 Despărţământul Durata 82| Observaţiuni 

[SI cursurilor S'A 

Z Z 

1j Betuş 2 [Eu am primit raport 

2| Blaj Ia/N--a i 29 |pt. femei 

3| Bistriţa | 8/N—24/1l |28 | „ bărbaţi 

4 | Braşov 1/U—2]ul 43|, „ 

5 : 8/1l—4/1V |60 | „ femel 

6| Cluj 8/U—24/11l |18 | „ bărbaţi 

7| Diciosânmărtin 7AM —21/A |20], , 

8| Dumbrăveni 24/0 —15/M |21], , 

9| Gherla 29/A1935—1/11936 [20 |, n 

0| Gheorgheni 12/M—19/il |21 |, 
|. Gh. Duca ? Nu am primit raport 
Jiu (Petroşani) |in Dum. lan., Febr. și Mart. | 50 | pt. bărbaţi și femel 
Mereurea Ciuc ? ? i an primit raport 
Oeland 28]l—16/1l |30 bărbați 
Oradea 1—20 |30 |, „ 

i 1/4—22/lu |21 | „ femei 

Oraviţa 2/U—? 23 | „ bărbaţi 
Plătărești 26/1—8/lll | 27 | „ bărbaţi 


342 


= Da 

9 Despărţămâniul Durata v O| Observaţiuni 
[> cursurilor 25 

zZ Z 

19 | Reghin 20 aile 48 |pt. bărbați 

20 a 2 luni 46 | „ femel 

21| Salonta 16/U—29/1l 46 | „ bărbaţi 

22| Satu-Mare 23/0 —7/0U Jual | 
23 | Sibiu 13/11—3/!V 14 |, E 

124 > 8/Vi—29/V1 |27 | „ femel 

25 | Sighet 1JUl—15/4U 20|, , 

26 | Sighet (Calnegt) (MA Ast MAN Ki —| 25 | bărbaţi 

27 | Sighet (Bârsana) MA r Hi. [20|], 

28 | Turda 8/1—20/1 24 

28 Ugocea ? ? i an pint mt 
30] Văşeău g9/—29/ |30 |pt. bărbaţi 


Momente importante. 


ln cursul anului 1935/36 instituțtiunea noastră a 
participat, prin reprezentanţii săi, la diferite come- 
morări şi serbări, organizate de despărţămintele 
noastre, sau de alte instituţii culturale. 


La desvelirea bustului, ridicat în Sibiu în me- 
moria fostului primministru asasinat 71. G. Duca, care 
desvelire s'a făcut în ziua de 28 Oct. 1935, precum şi 
la 'desvelirea plăcii comemorative, aplicaiă pe casa 
din str. Mitropoliei din Sibiu, unde a fost găzduit în 
anul 1848 marele bărbat de Stat |. C. Brătianu, a par- 
ticipat dl viceprşedinte reprezentativ Dr. Gheorghe 
Preda. Tot D-sa a inaugurat cielul de conferințe ale 
despărţământului Dieiosânmărtin la 24 Noemovrie 1935 
cu conferinta: „Urmările răsboiului şi păcit mondiale“, 
iar ciclul conferinţelor desp. Sibiu cu conferinţa: 
„Desechilibraţii vieţii noastre“. Ca și! în anii trecuţi, la 
învitarea desp. Mediaș, dl vicepreședinte Dr. Gh. 
Preda a conferenţiat, cu prilejul serbării de 1 De- 
eemvrie, despre „Suferințele din trecut ale înainta- 
şilor noștri“. 

Adunarea generală a desp. central jud. Alba- 
lulia, ţinută la 1 Martie 1936, a fost prezidată de dl 
vicepreşedinte Dr. Gh. Preda, cu care prilej Dsa a 
ținut și o conferință despre: „Credinţa religioasă și 
cea ştiinţifică“. 


343 


in timpul cât di vicepreşedinte reprezentativ Dr. 
Gh. Preda a fost plecat în străinătate, obligaţiunile 
D-sale au fost preluate de di Dr. Vasile Bologa. D-sa 
a reprezentat instituţiunea noastră la serbarea de 10 
Mai, la „ziua eroilor“, la serbarea restauraţiei dela 8 
lunie şi la diferite alte oeaziuni, dela cari instituţiunea 
noastră nu putea să lipsească. 


Colaborări. 


Pentru menţinerea legăturilor de colaborare cu 
alte societăţi culturale, instituțiunea noastră a ţinut să 
fie reprezentată la diferitele manifestări ale acestora. 
Aşa la congresul Asociaţiei clerului „Andrei Şaguna“, 
„Forului“, şt „Asociaţiei învăţătorilor din Banat“, care 
a avut loe în zilele de 6—7 Oct. 1985, în Caransebeș, 
a reprezentat „Asociaţiunea“ di membru al Comitetului 
central Dr. Cornel Corneanu, iar la congresul „Cen- 
tralei Caselor Naţionale“ din Bucureşti, la 26 Aprilie 
1936, di membru al Comitetului central Stefan Pop. 


Publicaţiunile Asociajiunii. 

„Biblioteca poporală a Asociaţiunii“ s'a bucurat 
în anul acesta de o primire deosebit de favorabilă, 
atât din partea presei, cât şia publicului cetitor. 
Recenziile ne sunt mărturie și faptele concrete, ca 
d. e. cele 1000 de exemplare de Calendare ale Aso- 
ciaţiunii împărţite și cetite cu plăcere chiar şi numai 
întrun singur despărţământ, ca Brașovul. 

Numerele apărute dela Nr. 222, anunţat în raportul 
general trecut, sunt până la finea anului 1935: 

Nr. 223. „Calendarul pentru popor al Asociaţiunii“, 
pe a. 1936, întoemit de Horia Peftra- Petrescu. 

Nr. 224. Moartea lui Asan, povestire istorică, de 
scriitorul şi pedagogul cunoscut loan Al. Lapedatu. 

Nr. 225. Amor și răzbunare, povestiri istorice de 
loan Al. Lapedatu. (Nr. 224—225 retipăriri, deoarece 
întreagă ediţia s'a epuizat în decursul vremii). 

Nr. 226—227. Șoimii Carpaţilor. (ldeologie — 
organizare — metode) de Prof. luliu Haţieganu. (Cu 
numeroase ilustraţii). 

Nr. 228. Din popor, de P. Dascălul. 

In anul 1936 până la 1 August: 

Nr. 229—233. Boli, leacuri şi plante de leac, de 
Dr. George Bujorean. 

Nr. 234. Răsărit de soare (1916 — 1918). Piesă isto- 
rică, în 3 acte, de Nicolae Boeriu. 


344 


Nr. 235—36. De ce trebue să muncim. Imvăţături 
economice naţionale. De Gh. Brânduș, inginer. 

Fiecare număr costă numai 5 het. 

In Biblioteca .Astra“ au apărut în anul 1935 urmă- 
toarele: Nr. 19. „Gheorghe Pop de Băsești“ de loan 
Georgescu; Nr. 20. „Bogăţiile miniere ale munților 
apuseni“ de Victor Stanciu şi Nr. 21. „Românii și 
minoritățile etnice la nord-vestul țării de St. Manciulea. 

Revista noastră „Transilvania“, care din | lan. 
1934 este un „Buletin de tehnică a culturii“ (anul al 
67 lea dela înființare!) și a urmat activitatea conform 
programului luat. Publică ertieole de îndrumare, pur- 
cese din experienţele propagandiştilor noştri. Astfel 
sperăm, că, încet pe încetul, vor spori rândurile acelor 
propăagandiști, cari meditează asupra sistemului de 
propagandă şi trec din epoea romaniică, dela început, 
în epoca sfătuită de cunoştinţe mai clare psihologice, 
etnice. Conferinţele model, pentru şezătorile culturale, 
articolele comemorative, amintirile şi dările de seamă 
despre ceeace se prestează din partea noastră și a 
societăţilor similare (d. e. din Cehoslovacia) au fost 
bine primite şi sperăm să dea roade bogate. 

Revista apare din două în două luni — având 
numărul 4, acesta de faţă, dedteat în fiecare an ra- 
portului general, pentru adunarea generală. 

Sperăm că organul nostru de publicitate, în forma 
sa actuală, va pătrunde în pături cât mai largi de ale 
intelectualilor noștri, fiind astfel locul de întâlnire al 
acelora, ce îşi adună mănunchi experienţele, cari — 
neîmpărtăşite — war folosi întro măsură mai largă. 

Şedinţa președinților de despărțământ a adun. 
gen. e chemată să-şi dea părerea și să își exprime 
totodată și eventualele dorinţe, ea revista să prospereze. 

„Buletinul“ a avut colaborarea prețioasă a urmă- 
torilor domni și doamne: Agârbiceanu l., Bozdog Dr. 
l. Brânduş Gh., Colan Nie., Daniello Dr. GL., Dima 
Atex., Haţieganu Dr. lultu, llea Dr. V., lonaşiu Dr. Liviu, 
Maneiulea Șt., Martin N., Micu Aur., Moisil lultu, Mol- 
dovan Dr. luliu, Nicoară Dr. Bugen, Petra-Petrescu 
Dr. Horta, Petrescu R. Petre, Precup Dr. Emil, Preda 
Dr. Gh., Seleș Dr. Bug., Stoicehiţia Dr. los., dna Trifu 
Dr. Sabina, Vlaicu Vasile. 

Comitetul de redacţie al „Transilvaniei“ se com- 
pune din utmătorii domni: Dr. luliu Moldovan, Dr. Gh. 
Preda, rector N. Colan (până în lunie 1936, când a 
plecat, ca Episcop al Clujului), Dr. Horia Petra- Petrescu 
și prof. Al. Dima. 


349 


Tot sub egida Asociaţiunii noastre apare, în anul 
al 4-lea, revista tinere! generaţii: „Gând Românesc“, 
la Cluj. Ca și în trecut conducerea este încredințată 
domnilor 1. Chinezu şi Olimpiu Boitoș. Domnialor le-a 
reuşit să strângă în jurul acestui organ de publicitate 
penele cele mai reprezentative nu numai ale Ardea- 
lului tinăr, dar şi ale celorlalte regiuni din ţară, publi- 
când lucrări beletristice, științifice, culturale de 
valoare. 

Ținem să scoatem în evidenţă aici preţioasele 
contribuţii din seria de conferinţe ale „Gândului Ro- 
mânese“ din anul acesta: 


DI P. P. Panaitescu despre Inocenţiu Micu, Dt 
loan Moga despre Andreiu Şaguna, di Alex. Marcu 
despre Al. Papiu larian, di Valeriu Bologa despre 
Dietor Babeş, di Victor Jinga despre Visarion Roman, 
dl loan Breazu despre Gheorghe Coşbue, d! U. loaa 
Popa despre Aurel Vlaicu, di loan Chinezu despre 
Oct. Goga și dl Vasile Băncilă despre Lucian Blaga. 


Ancheta dela Măguri, despre care am vorbit în. 
anul trecut se va tipări în viitorul apropiat. 


S'a continuat și în anul trecut editarea „Buleti- 
nului eugenie şi biopolitic“, destinat problemelor în 
legătură eu: igiena naţiunii, biopolitiea, legislaţia sa- 
nitară, igiena şcolară şi cea socială, antropologia, 
demografia, legislaţia eugenică, biologia naţiunii și a 
familiei, eu studii și articole semnate de către domnii: 
Ardeleanu, Comşia, Făcăuaru Dr. l, Graur, Moldovan. 
losif, Munteanu, Perhaiţa, Popoviet Ah., Prodan, Râm- 
neanţu Dr. P., Sălăgeanu și olog M. 


Articole de mare, vitală valoare. Ar fi foarte de 
dorit ca publicaţia să se răspândească în cercuri cât 
mai largi între intelectualii noștri. 


Dacă în anul trecut am referat despre tomul |. 
(patru numere) ale publicaţiei în franțuzește „Revue de 
Transylvanie“, acum avem bucuria să vă anunţăm apa- 
rițla a trei numere din tomul al ll- lea (Aug.—Dec. 1935, 
Mariie—Aprilie 1936). Revista urmează aceeași con- 
duită şi publică preţioase studii și eroniei. Este con- 
dusă de dl prof. univ. Dr. Silviu Dragomir, ea director 
şi de dl D. D. Roșca, ca redactor. Intr'o execuție teh- 
nică desăvârşită, pe hârtie de lux, redactată pe un 
nivel ştiinţifie — „R. d. T.“ are material împotriva te- 
zelor revizioniste maghiare. Primirea ce i s'a făcut 
dela început persistă, atât la noi, cât şi în străinătate. 
Studii au seris domnii: Băneseu N., Beu Octav, Chi- 


346 


nezu l, Corivan N., Crăciun l, Maneiulea Șt., Nistor V., 
Olteanu Al, Petranu C., Petrinca P, Râmneanțu P., 
Roman D., Russu .., Sofronie G. şi Someșan L. Note 
şi dări de seamă domnii: Călugăreanu Gh., Codareea. 
C. l, Crăetun L, Dragomir Silviu, Drăgan Nic., Geor- 
gescu H., Lupaş l, Moga l.. Niehieiu Traian, Panat- 
teseu P. P., Petranu Coriolan, Petrinea Petre, Sofronie 
Gh., Someşan Laurian, Vinuleseu Gh., Ulad P. 

F foarte de dorit ca cei ce sunt în fruntea despăr- 
tămintelor noastre să se folosească de această pu- 
blicaţie în propaganda lor culturală, socială, ca tot 
mai adânc să pătrundă argumentaţia de acolo în dts- 
cuţiile zilnice. 

In timpul dela 1 lulie 1935 până la 30 lunie 1936. 
a încuviinţat comitetul central trimiterea, în mod gra- 
tuit, diferitelor instituţiuni (ofieii parohiale, șeoli, spi- 
tale, închisori, ete.) 16.811 exemplare din „Biblioteca 
poporală“, în valoare de hei 140.198, iar despărţămin- 
telor și „Cerceurilor culturale“, pentru sporirea biblio- 
tecilor poporale 17.137 exemplare, în valoare de het 
109.475 în total deci: 33.948 exemplare, în valoare de 
Le! 249673. Contra cost s'au trimis diferiților solici- 
tatori 773 exemplare, din „Biblioteca poporală“ şi „Bi- 
blioteca Astra“, în valoare de lei 5519, despărțămin- 
telor noastre 5750 exemplare, în valoare de Let 46.457, 
iar în comision la diferite librării 1841 exemplare, în 
valoare de Lei 16.973. Stocul broşurilor aflătoare în 
depozit la 30 lunie 1936 este de 97.716, exemplare, în 
valoare de Lei 828.568. 


Muzeul centrat. 


Niei anul de gestiune 1935/1936 nu a fost mai 
prielnie decât cel precedent pentru augmentarea mu- 
zeului cu obiecte noui. Singurul obiect de valoare, 
achiziționat în anul acesta, este tabloul în uleiu, care 
reprezintă pe regretatul fost preşedinte al „Asocia- 
ţiunii“, Dasile Goldiş. Acest tablou este opera renu- 
mitului pictor Steriade. 

In ziua de 25 Mai 1936 muzeul a avut deosebita 
onoare de a fi viaitat de Marele Voevud Mihai, îm- 
preună cu profesorii Săi şi eu colegii Săi de clasă. 

Muzeul nostru a mai fost vizitat în timpul dela 
1 August 1985 până la 1 August 1936 de următoarele 
personalități marcante: Arhiducele Ludwig de Ba- 
varia, Prof. Stefan $Șoimescu, administratorul Casei 
Şcoalelor, poetul lon Pillat, precum și de 1414 per- 


347 


soane, între cari mulţi profesori cu elevii şeoalelor 
din Sibiu și alte orașe și grupuri de excursioniști din 
fară şi din străinătate. 


Biblioteca centrală. 


Cu ziva de 31 lulie 1936 se aflau în „Biblioteca 
centrală“ cărți şi broșuri în număr de 66.425. ln restimpul 
de 1 August 1935—31 lulle 1936 a sporit colecţia eu 
1175 volume şi broșuri. 

In timpul dela 1 Aug. 1985—31 lulie 1936 g'au îm- 
prumultat 3419 cărți (faţă de 2764 din anul trecut și 
3207 de acum dot ani), tar numărul cetiforilor a fost 
de 1985 (faţă de 1672 din anul trecut și 2071 de acum 
doi ani). 

In biblioteca centrală se află 3217 colecții de 
ziare și reviste, iar sala de lectură a fost cercetată în 
timpul dela 1 Aug. 1935 până la 1 August 1936 de 2950 
cetilori. 

Donaţiuni am primit între 1 August 1935 şi 1 Aug. 
1936 dela d-na văd. D. Lazăr: 16 cărţi şi documente 
vechi. 


Terenurile de case naționale. 


Situaţia terenurilor de case naţionale a fost la 
1 lulie 1936 următoarea: 925 terenuri în tot atâtea co- 
mune și în suprafaţă de 373 jug. 690 st. p. 

Comitetul central a acordat şi anul acesta din 
„Fondul Cogălnieeanu“, anume creiat pentru spriji- 
nirea construirii de case naţionale în despărțămintele 
şi cercurile culturale ale instituţiunii noastre, ajutoare 
bănești şi anume: despărţământului Cluj pentru mat 
multe comune lei 20.000, cercului cultural Crihalma 
Iei 6000 şi desp. Mercurea Nirajului Lei 20.000, iar 
desp. Mociu Lei 10.000, lăsându-li-se și arenzile după 
terenurile de casă naţională, în suma de Lei 1555. 


Subvenţii şi ajutoare. 


In anul 1935 instituţiunea noastră a primit urmă- 
toarele subvenţii și ajutoare: 
1. Dela Guvern, prin dl Ministru al Ju- 
stiției, Dr. Valer Pop . . . Bet 100.000;—- 


2. Dela „Banca Naţională a României“ „  50.000:— 
3. Dela Banca de asigurare „Transyl- 

vania“. . . po ră 5.000:— 
4. Dela Notariatul comunei Lupoala jud. 

Bihor. a. a e pe ee ’e TER? 250'— 


Totăl . Dei 155.250— 


348 


sumă folosită pentru trebuinţele „Asociaţiunii“ în cursul 
anului 1935. 

in timpul dela 1 lanuarie 1936 până la 31 lulte 
1936, instituțiunea noastră a mai primit următoarele 
subvenții şi ajutoare: 
1. Din ord. Maitestăţii Sale Regelui 

Carol ll. dela „Fundaţiile Culturale 


Regale: . . . . Get 500.000— 
2. Dela „Banca Naţională a Româniet“ $ 9.500:— 
3. Dela Banca „Albina“, Sibiu . . . ,„  40.000:— 
4, Dela „Banca Românească‘, Bucureşti „  10.000:— 
5. Dela „Prima Ardeleană“ soc. an. de 

astg. gen. Cluj. . . 2.500:— 
6. Dela dl Bugen Bianu, dir. gen. al 

sigur. București. . š 2.000:— 
7. Dela d-nu! Dr. Daler Mitter, “Sibiu „  10.000:— 
8. Dela Uzinele de fier și Domeniile 

din Reșița . . »  25.000':— 
'9. Dela Soe. Națională de “Credit Ta- 

dustrial, București. . . „a  20.000:— 


10. Dela Soe. an. minieră română , Mea: „  20.000'— 
11. Dela Uzinele metalurgice unite, Ti- 


tan, Nadrag, Calan . . . „10.000: — 
12. Dela Casa Autonomă a Monopolu- 
rilor, București . . . . 50.000:— 


Suma de Iei 50.000:— primită dela "Casa Auto- 
nomă a Monopolurilor s'a și asemnat despărţămin- 
telor noustre pentru șezătorile, ţinute la unităţile C. A. M. 
.Și anume: 

Desp. Sf. Gheorghe Lei 16.000—, Desp. Cluj 
Dei 8.000—, Desp. Dej Gei 4.000—, Desp. Timișoara 
Gei 8.000—, Desp. Uioara Dei 4000'—, Desp. Sighet 
Lei 8.000:— şi Desp. Praid Lei 2.000:—. 

Dinrestul necheliuit din subvenţiile de Dei 600.000:— 
și Dei 400.000—, arătate în raportul general asupra 
activității pe anul 1934—1935, s'au asemuat în timpul dela 
18 August 1935 până la 31 lulie 1936 următoarele sume: 


Pentru școala ţărănească despărţămintelor: Gheor- 
-gheni Lei 10.000—, Gherla Lei 5.000:—, Atud Lei 8.000:—, 
Dumbrăveni Let 10.000'—, Bistriţa Dei 5.000'— Oeland 
Lei 10.000-—, Oraviţa Lei 5.000:—, Mediaş Det 5.000;—-, 
Tg. Mureş Lei 5.000-—, l. G. Duca Lei ?2.000—, Dieto- 
sânmărtin Gei 5.000'—, Vaşcău Iei 5.000—, Cetatea 
Albă Lei 8.000 — şi Cluj Lei 5.000—. 

S'a mai trimis Desp. Arad Let 114.240'— drept 
rest din suma de Lei 121.070'— primită în anul 1935 


349 


dela Prefectura judeţului Arâd, pentru şcoli ţărăneşti 
din despărţământul judeţean Arad. 

Din subvenţiile de Lei 400.000-— și Lei 600.000 —, 
amintite mai sus, sa mai cheltuit sumele de mai jos, : 
cu care aceste subvenţii sunt epuizate în întregime 
şi anume: : 

Pentru editarea revistei „Transilvania“ Dei 29.544}: — 
Ajutor dat revistei „Gând homânese“, Cluj , 20.000:— 
Ajutor dat dlui Virgil Vătăşianu, pentru 

tipărirea cărţii „Despre pictorul Oe- 

tavian Smigelsehi“. ` „2, 20.000 — 
Ajutor dat d-lui |. Georgescu penteu ti- 

părirea monografiei „Georghe Pop 

de Băseşti“ . . 2 20.000:— 
Pentru propaganda antirevizionistă, s'a 

asemuat d-lui Președinte Dr. lultu Mol- 

dovan, diferența cheltuită peste Lei 

60.000'— primiţi în acest seop în anii 

1983—1934 . . k 400:— 

Din Fund. „Mihail Cogălniceanu“ pentru case na- 
țlonale s'a dat următoarele ajutoare: Desp. Geoagiul 
de jos Lei 10.000—, Comunei Poiana Mărului jud. 
Brașov Dei 2500—, Desp. Cluj le! 20.000'—, şi cer- 
cului cultural „Astra“, Crihalma Lei 6.000 —. 

Din fondul fostei soc. de „Teatruromân“ : hei 5.000:— 
d-lui Prof. losif Velceanu, Timişoara pentru 100 ex. 
din lucrarea „Banatul Muzical“ și Gei 5.000'— d-lui 
N. Bretan, compozitor, Cluj, contribuţie la eheltueliie 
avute cu orhestrarea operei „Horia“. 

„Asociaţiunea“ a dat un ajutor de Gei 10.000 desp. 
Blaj, pentru acoperirea primelor cheltueli, ce le în- 
tâmpină cu organizarea adunării generale din anut 
acesta. 

Observăm, că cheltuelile de porto, avute cu asem- 
narea sumelor de mai sus, nu sunt cuprinse în sumă.. 


Concesiuni de cinematograf. 


In cursul anului 1935 veniturile după puţinele con- 
cestuni de cinematograf nu au atins prevederile bu- 
getare, aceasta din motivul că s'au făcut încontinuu 
reduceri din chiria, ce se percepe pentru concesiune, 
iar pe de altă parte nici modestele rate nu se pot 
îneasa în mod regulat. Au fost prevăzute în buget pe 
anul 1935 venituri după concesiunile de cinematograf 
în suma de hei 254.000— şi s'a încasat Lei 159.479:—. 

In proiectul de buget al „Asociaţiunii“ pe anul 
1936 s'au prevăzut la venituri Lei 108.500 — încasări 


350 


după concesiunile de cinematograf. ha această sumă 
se poate conta că va intra în întregime, neprevăzân- 
du-se niei un venit după concesiunile, unde încasarea 
e dubioasă. 


Fondurile şi fundaţiunile admini- 
strate de „Asociaţiune“. 


Toate fondurile şi fundaţiunile, administrate de : 
Asociaţiune, precum şi averea lor, sunt arătate în „Bi- 
lanţ“. 

Afară de Fundaţiunile: Dimitrie Moldovan, loan 
Petran, lulia Pop şi Nicolae şi Cornelia Rusu din Po- 
iana de Arieș, toate celelalte nu posedă decât acțiuni, 
efecte de Stat și depuneri spre fruetificare la diferite 
instituțiuni bancare. 

Bursele acordate în cursul anului şcolar 1935-— 
1936, din veniturile unor fundaţiuni, sunt arătate la 
anexa Vi, precum și numele beneficiarului. 

Bursele și ajutoarele ce se pot acorda din veni- 
turile fundaţiunilor în anul şcolar 1936—1937, sunt ară- 
tate în bugetul fundaţiunilor pe anul 1937 anexa V.b). 
Ca şi în trecut și pentru anul școlar 1936—1937 cele 
mai însemnate ajutoare sunt prevăzute la fundaţiunile 
„Bădilă Moldovan“, „loan Petran“, „Daniel și Niniţa 
Monasterianu“ şi „Nicolae şi Cornelia Rusu din Po- 
iana de Arieş“. 

In anul 1935 sa dobândit calitatea de persoană 
juridică pentru Fundaţiunea „Andrei Bârseanu“. 

Tot în anul 1935 „Asociaţiunea“ a mai primit în ad- 
ministrare un fond nou şi anume: „Fondul Anetta Căl- 
ciunariu“. Acest fond constă din rentă „Imprumutul 
intern de Consolidare“ 3%, 1935, în valoare de Lei 12 500—. 

Numărul fondurilor şi fundaţiunilor, administrate 
de „Asociaţiune“ în cursul anului 1935, se urcă la 75. 


Situaţia financiară a „Asociaţiunii“. 
și a „Internatului de fete“. 


Situaţia financiară a „Asoeiaţiunii“ şi a „Interna- 
tului de fete“ al „Asoeiaţiunii“ este arătată la ane- 
xele lil. a), b) și e) şi IV. despre Bilanţul „Asociaţiunii“ 
pe anul 1935 şi al „Internatului de fete“ pe anul şeolar 
1935—1936 şi în anexa V. a) și b) despre bugetul 
„Asociaţiunii“ și al fundaţiunilor administrate pe anul 
1937, verificate de Comisiunea financiară și de Comi- 
tetul de censori, ales în adunarea generală din anul 
1935, ținută în Satu-Mare. 


351. 11% 


Membrii. 

Tabloul membrilor de toate categoriile îl dăm la 
anexa X., observând, că în acest tablou nu sunt tre- 
cuţi decât acei membrii, cari au fost anunţaţi biroului 
central și supuşi aprobării din partea comitetului central. 


Propuneri. 
De încheiere rugăm Onor. adunare generală: 


1. Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului 
general pe anul 1935/1936; 

2. Să dea exprestune durerii sale pentru piler- 
derea membrilor şi binefăcătorilor decedați al „Aso- 
ciaţiunii“ (vezi anexa Nr. 1X); 

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, eari 
au făcut donaţiuni în acest an pentru așezămintele 
„Asociaţiunii“ ; 

4. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen- 
tral despre gestiunea anului 1935, dându-i descăr- 
carea cuvenită; 

5. Să aprobe bugetul pe anul 1937; 

6. Să aleagă pe durata de 1 an comitetul de cen- 
sort; 

7. Să aleagă, pe durata de 4 ani, membri în 
secţia şcolară; 

8. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării gene- 
rale în anul 1937; 

9. Să ia dispoziţii pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 


Din şedinţa plenară a comitetului central al „Aso- 
eiaţiunii“, ţinută la 1 August în Sibiu. 


De. Gh. Moga m. p. Nieolae Băilă m. p. 


viece-preşedinte. secretar. 


352 


Anexa |. 


l 


Din „Raportul secretariatului general 
al Seeţiilor 
despre activitatea dela 21 Mai 1935—20 Mai 1936“. 


1. Potrivit hotărârii adunării generale a „Astrei“, 
membri! activi ai Secţiunilor au fost aleşi la congresul 
ţinut la Satu-Mare în zilele de 7—8 Sept. 1935 pe o perioadă 
de 5 ani; membrii corespondenţi a rămas să fie aleși de 
fiecare Seeţie și supuși spre aprobare ședinței plenare şi 
adunării generale. Secţiile au fost consultate fiecare în 
prealabil, pentru a face propuneri referitoare la membrii 
activi. Au rămas în toate aproape aceiași membrii activi, 
cari au fost în trecut, complectându-se locurile vacante. 

În şedinţele de constituire secţiile și-au ales con- 
ducerea statutară după cum a raportat fiecare. Membri 
corespondenţi nu şi-au ales până acum decât 4 Secţii. 

Secretariatul a rugat pe fiecare Seeţie să-i comunice 
numele membrilor corespondenți, a făcut toate convocă- 
rile şi comunicările necesare cu activitatea şedinţelor ple- 
nare și a singuraticelor Secţii. 

2. La adunarea generală a „Astrei“ la Satu-Mare, în 
zilele de 7 și 8 Sept., s'a ţinut o şedinţă festivă a Seeţiilor, în 
care a conferenţiat dl prof. Ștefan Manciulea, vorbind despre 
„Românii dela granița de Vest“. Conferinţa a fost însoţită 
de hărţi și a impresionat mult publicul prin documentarea 
ei. A fost publicată în „Transilvania“. 

In ședința plenară dela 5 Dec. 1935, dl președinte l. 
Moldovan a făcut propunerea, care s'a primit, ca un minim 
de activitate pe anul în curs, ca fiecare Secţie să pre- 
gătească două conferințe poporale model, care s'ar putea 
publica în „Transilvania“, și să ţină o conferinţă sau să 
facă o comunicare în şedinţă plenară. 

Tot în această ședință Di Dr. Petre Râmneanfu a 
făcut o documentată comunicare asupra depopulării Bana- 
tului, după cercetări făcute la faţa locului. 


353 


In şedinţa plenară dela 19 Dec. 1935 Dl Dr. Coriolan 
Petran a ţinut o conferinţă despre „influența artei romăâ- 
neşti asupra altor arte“ cu un mare aparat de specialist. 
(Publicată și în „Repue de Trasylvanie“). 

Pentru o mai bună cercetare a conferinţelor, Seere- 
tariatul a crezut ca cele viitoare să nu se mai ţină în lo- 
calul din calea Moților, fiind prea departe, ci într'o sală 
la Universitate. Sa proectat a se mai ţinea următoarele: 
St. Manciulea: „Românii din Ungaria“; A. Gociman: Pro- 
blema românilor din regiunea secuizată“ ; Vasile Vlaicu; 
„Cooperativele noastre cele mai vechi“; lon Matei: „Teme- 
iurile de ieri şi perspectivele de mâine ale unității naţionale“. 

Secretariatul gen. al Seeţiilor, pe lângă rezolvarea 
chestiunilor curente administrative, a pregătit săptămânal 
articole pentru presa poporală. Acestea s'au publicat şi se 
publică în „Foaia Poporului“. Sibiu, „Unirea Poporului“- 
Blaj, „Glasul Ardealului“ şi „Foaia Noastră“-Cluj, „Neamul 
românesc pentru popor“ şi „Poporul Românesc“. Unele din 
aceste articole au fost reproduse și de alte ziare poporale. 
in ele se tratează necesităţile cele mai actuale de ordin 
cultural, religios, sanitar, economic, în legătură cu vieaţa 
satului românese și preocupările „Astrei“ şi prin ele 
„Astra“ ţine mereu contact cu lumea satelor. 

Arăt mulţumirile Seeţiilor şi pe această cale ziarelor 
care ne-au pus la dispoziţie coloanele lor pentru propa- 
ganda noastră. 

Cum în acest an Secţiile, cu membrii noui aleși, 
au fost nevoite întâi să se constitue pentru a începea 
activa, în şedinţe plenare, ne-am putut întruni mai de puţine 
ori decât în anii trecuţi. Sperăm că din toamnă, având 
acum toate Seeţiile constituite, să se poată executa un 
program mai larg. 


Cluj, la 15 Mai 1936. 
Secret. Secţiilor 
ION AGÂRBIGEANU 


il. 


Raport despre activitatea Seefiei literară-filologieă 
în anul 1985—36. 


ln adunarea generală a „Astrei“ din Sept. 1935, ţinută 
la Satu-Mare, au fosi aleşi următorii membrii activi, pe o 
perioadă de 5 ani, dnii: Sextil Puşcarlu, Octavian Goga, 
Nicolae Drăgan, Teodor Capidan, Teodor Naum, St. 
Bezdechi, Gh. Giuglea, Liviu rebreanu, lon Agârbiceanu, 


394 


dhuelan Blaga, Alex. Dupeanu, Sept. Popa, Axente Banciu, 
lon Breazu, lon Chinezu. 

Secţiunea a ţinut două ședințe: la 16 lan. şi la6 
Mai 1936. È 

tn şedinţa dela 16 lan. secţia s'a constituit în modul 
următor: Preş. Nie. Drăgan, v.-preş. Gh. Giuglea, secretar- 
casier lon Chinezu. 

Se hatărește publicarea unei Antologii a prozatorilor 
ardeleni și bănăţeni, în locul Antologiei poeţilor ardeleni, 
lucrare ce fusese încredinţată prof. G. Bogdan-Duică. Cu re- 
dactarea ei este încredinţat di lon Breazu. Suma ce-i stă la 
dispoziţie Secției în acest scop este 50.000 Lei, depuși eu 
Cee la „Banca Naţională“, Cluj, și un libel al Secţiei la 
„Albina“ de 21.000 lei. 

In şedinţa dela 6 Mai, sub preș. dlui N. Drăgan, se 
aleg următorii membrii corespondenţi: Em. Petrovici, Sever 
Pop, Sever Paşea, Olimpiu Boitoş, Grigore Popa. Em. Gior- 
gioca (Cluj), Teodor Mureşan (Turda), Pavel Dan (Blaj), 
Al. Dima (Sibiu). 


După un referat detallat al dlui 1. Breazu, şi o discuţie 
amplă asupra „Antologiei prozatorilor ardeleni şi bănă- 
teni“, se decide ca tezele alese să fie dintre cele publicate 
între 1878 şi 1918. ln legătură cu tipărirea „Antologiei“ di 
l. Breazu prezintă oferte dela tip. din Cluj. Secţia deleagă 
pe d! Sext. Puşcariu, că (luând contact eu dl Cartojan) să 
vadă nu s'ar putea publica lucrarea în „Biblioteca cla- 
steilor români“, Craiova. 

Secţia, prin di |. Agârbiceanu, a făcut raport asupra 
următoarelor lucrări înaintate pentru „Bibl. poporală a 
„Astrei“: „Anecdote“ de l. Chilue. „Se face ziuă“ piesă 
teatrală pop. de N. Boeriu. „Se mișcă munții“, piesă pop. 
de N. Ciugudeanu. 

Manuscrisele au fost corectate și propuse spre tipar. 
DI D. Pușcariu a recenzat lucrarea „Amintiri“ de G. Truția 
cu concluzia, că nu e potrivită pentru biblioteca poporală. 

Dintre membri secţiei H. P.-Petrescu, Al. Dima şi 
1. Agârbiceanu au redactat și colaborat la „Transilvania“, 
L. Agârbiceanu a redactat broşura: Ce a fost Astra, ce este, 
ce vrea să fie?“. H. P-Petrescu a redactat Calendarul 
„Astrei“ şt a îngrijit „Biblioteca poporală“. Secţia, prin lon 
Agârbiceanu, a publicat o conferinţă poporală model și 
pregătește alta despre „Şcolile din Blaj“, prind Septimiu 
Popa. Dnii.]. Chinezu şi Agârbiceanu au făcut cursuri la 
școala ţărănească a desp. Cluj, primul dând noţiuni de 
istoria literaturii, al doilea despre educația religioasă. l. 
„Agârbiceanu a ţinut conferințe în cadrele „Astrei“ la Reghin, 


855 


'T.- Mureș, Oradea-Mare. l. Chinezu şi Ol. Boitog au redactat 
revista „Gând Românesc“. l. Breaau pregătește „Antologia 
prozatorilor ardeleni și bănăţeni“. Ceilalţi membri au pu- 
blieat studii, articole în diferite reviste. 


Cluj, 16 Mat 1936. 


Preşgedinte: Secretar: 
N. DRĂGAN l. CHINEZU. 


WI. 


Raport despre activitatea Secției medieale şi bio- 
politice a „Astrei“, dela 31 Mai 1935 pânā la 
1 lunie 1936. 


Din cauza lipsei mijloacelor materiale, activitatea 
Secţiei în cursul anului trecut a fost ceva mai redusă ca 
de altă dată, mai ales că membrii secției erau în același. 
timp ocupați cu organizarea „Șoimilor Carpaţilor“. 

Această activitate se poate rezuma astfel: 

1. Conferințe de propagandă igienică, la sate: 

în regiunea Cluj 14 

în regiunea Tg.-Mureş 32 

în regiunea Reghin 269 (72eu filme cinematografice}: 

Tatal 315 

2. Conferinţe publice la orașe: 

Dl Dr. L. Daniello a ţinut o conferință la Satu-Mare, 
cu ocazia adunării generale a „Astrei“, despre: „Tehnica 
propagandei igienice“. 

Di Dr. P. Râmneanțu a tinut următoarele conferinţe: 

„Propuneri în vederea acţiunii contra depopulării Bana- 
tului“, Oraviţa 2, ll, 1936; 

Problema depopulării Banatului, 16, U, 1936 Dugoj; 

E 5 a j Carausebeșş;. 

Demografia satelor din România, 22, Ul, 1936, Carei 
mari; 

DI Dr. l. Făcăuaru a vorbit, în 29 Martie 1936, la 
Haţeg despre: „Căsătoria și fatalitatea eredității“. 

3. Școli fărăneşti, cursuri : 

Membrii Secţiei noastre au colaborat cu partea igi- 
enieă la școlile țărănești ale „Astrei“ din: Cluj, Reghin. 
Sighet, Oradea. La Sighet Secţia a organizat, între | și 
15 lulie 1935, un curs de conducători de educaţie fizică, la 
care au participat 22 învăţători. 

4. Publicaţii : 

S'a continuat editarea „Buletinului eugenie și biopo- 
litie“, destinat problemelor în legătură cu: igiena naţiunii, 


356 


biopolitice, legislația sanitară, igiena şeolară şi cea socială, 
antropologia, demografia, legislaţia eugenică, biologia na- 
fiunii și a familiei, cu studii şi articole semnate de către 
d-nii: 1. Moldovan, M. Zolog, Gh. Popovici, Ardeleanu, 
Comşia, Făcăuaru, Graur, Munteanu, Perhaiţa, Prodan, Râm- 
neanțu şi Sălăgeanu. 

Cercul nostru cultural de mediei din Reghin, sub con- 
ducerea dlui Dr. Bugen Nicoară, a editat o broșură cu 
sfaturi igienice penteu ţărani, pe care a distribuit-o în 
5000 exemplare. 

5. Cercetări : 

Dl Dr. 1. Făcăuaru a cercetat, cu ajutorul Dnei Făcă- 
uaru, din punct de vedere antropologic, următoarele sate 
din județul Sibiu: Săliște, Poiana, Galeș, Aeciliu, Sibiel, 
Orlat și Răşinari. 

DI Dr. P. Râmneanțu a intreprins: 

Cercetări asupra originei etnice a populației din Sud- 
Estul Transilvaniei, pe baza compoziției serologice a sân- 
gelui (publicat în „Bul. eugente și biopolitie“, vol. VI, Nri 
2, 3, 1935). 

Studiile asupra depopulării Banatului: Cauzele de- 
populării; Rezultatele anchetei din comuna Vărădia, jud. 
Caraş, partea ll; Rezultatele anchetei din comuna Banloc, 
jud. Timiș, partea lli; rezultatele anchetei din comuna Ja- 
blaniţa, jud. Severin s'au publicat în „Bul. eug. și biopol.* 
vol. Vi şt VII. 

6. Conferinţe de îndrumare şi organizare sanitară cu 
medicii primari de municipiu și de judeţe din Ardeal: 

Ble s'au ţinut în zilele de 16 şi 17 Decemvrie 1935 și 
28 și 29 Martie 1936, diseutându-se probleme de medicină 
preventivă, apol chestiuni în legătură cu diverse instituţii 
sanitare, fondul sanitar, calificarea medicilor și altele. 

7. Diverse: 

Membrii Secţiei noastre au dat și în cursul acestui 
an câteva mii de consultații medicale gratuite populației 
sărace dela ţară. Cercul Reghin a înființat 12 farmacii de 
mână, pentru primul ajutor la țară. Cercul Sighet a înfiinţat 
o baie de vară pentru copii. 


Pregedintele Secţiei: 
Prof. De. IUGIU HAȚIEGANLI 
Secretari: 
4 De. D, DANIBLLO, De. |. FĂGĂUARU 


NOTA. Cercurile de medici din Sibiu şi Braşov încă nu ne-au 
trimis darea de seamă. 


357 


IV. 


Raport despre aetivitatea subseeţiei de educație 
fizică a „Astrei“, pe anul 1935/1936. 


Scopul principal în anul acesta a fost intensificarea 
activității culturale într'un ritm sineronistie la toate orga- 
nizaţiile. In acest scop am lansat câteva circulare asupra 
metodelor de lucru, dând un program minim, care a fost 
respectat. 
| Fiecare organizaţie a ţinut festivaluri şi șezători cul- 

turale, au făcut turnee de propagandă în satele vecine. S'a 
accentuat îndeosebi problema națională. 

Am colaborat cu despărţământul Cluj al „Astrei“, eu 
secţia medicală şi cu Camera de Agricultură. 

Propaganda făcută de centru şi organizaţiunile exi- 
stente a avut ua răsunet adânc, reuşind să înfiripeze noui 
nuclee şoimănești. la județul Cluj numărul organizaţiunilor 
a sporit la 82, cari luerează după un program bine stabilit, 
în spiritul ideologiei şoimanilor. 

Propaganda noastră a avut un răsunet și în judeţele 
învecinate. Am înființat centre active noui, în judeţul Mureş, 
unde s'au organizat 32 sate, în judeţul Sibiu 6, în judeţul 
Alba 10, în judeţele Hunedoara, Bistriţa, Turda şi Satu- 
Mare. In total avem 110 organizaţiuni şoimănești. 

Pentru a avea o unitate de conduceri, secția de edu- 
caţie fizică a pregătit o broșură, care cuprinde ideologia 
şoimilar, scrisă de preşedintele organizaţiunii dl prof. l. 
Haţleganu; metodele şi tehnica propagandei de Dr. T. 
Spârehez ; iar îndrumările pentru educaţia fizică au fost 
formulate de prof. Cheţianu şi Morariu. Această broşură 
va apare în curând. 

Secţia de „Educaţie Fizică“ şi-a modificat anul acesta 
statutele și regulamentul, conform unor principii noul, siste- 
matice, care-i permit o înjghebare, un control şi realizări 
ma! bune. 

Bunul mers al organizaţiunilor a fost asigurat și de 
existenţa şi funcţionarea caselor naţionale. Și în acest an 
unele organizaţiuni, în afară de activitatea culturală propriu- 
zisă, au realizat lucrări practice, șoimii lucrând materialul 
necesar pentru clădirea alor noui case culturale sau şcoli. 
Increstăm aici frumoasa activitate a organizaţiilor dia Lona 
de sus, Floreşti, Mociu, Sânerai, cari lucrează în mod 
febril pentru construirea caselor culturale, șoimii dând 
contribuţiuniie lor, lucrând în mod gratuit la fabricarea 
cărămizilor şi transportarea materialului. 


358 


In afară de activitatea loeală a fiecărei organizații, în 
care încadrăm și turneele satelor noastre, am avut și câ- 
teva manifestaţiuni importante la orașe. Sătenii, în execu- 
tarea diferitelor programe, au dat dovadă de o perfecţiune, 
pe care au preţulit-o mulţi intelectuali. Anul acesta am 
avut satisfacția de mult așteptată a muncii noastre, care 
clădește în adâncime, nu pentru a avea mulţumirea rapidă 
a mauifestaţiunilor. eu succes rapid de suprafaţă. 

Produeţiunile dela 8 lunte 1935, de pe platoul Cotro- 
ceni, la Bucureşti, formează cea mai frumoasă demonstraţie, 
pe care „Astra“ a oferit-o publicului până atunci. Pentru 
acest public, precum și pentru sătenii participanți, rămâne 
o pildă vie a operei de muncă organizală, săvârşită de 
„Astra“. 1500 săteni din 17 sate, bărbaţi și femei, într'o 
disciplină perfectă, s'au prezentat pe arenă, s'au desfășurat 
în coloană de gimnastică, au executat, pe 4 voci, urarea 
M. S. Regelui, întrun cor impresionant, apoi au executat 
cu cea mai riguroasă precizie exerciții de gimnastică sue- 
deză, ajutaţi fiind de fanfara lor, iar, ea încheere, au făcut 
o uriașe piramidă, în vârful căreia flutura steagul trei- 
color, tot timpul cât a durat intonarea imnului: „Pe al 
nostru steag“, într'un cor lreproşabil, executat sub condu- 
cerea părintelui Răcăşanu din Sâncrai. A urmat apoi defi- 
larea, executată într'o ordine, pe eare nu și-o pot închipui 
cei cari nu au asistat la serbare. Mersul cadenţat, frumu- 
seţa costumelor naţionale, precum și toată atmosfera de 
admiraţie pentru ceeace au putut realiza sătenii noștri, 
au stârnit aplauze îndelungate și urale repetate, manifesta- 
iuni ale unui entuziasm până la lacrimi. ln seara zile! de 
7 lunie au dat șoimii un concert la Opera Română din 
Bucureşti, concert, care s'a bucurat de un succes strălucit. 

In drum spre Braşov, unde șoimii aveau să se producă 
din nou, cu același festival, oprirea la Sinaia și vizitarea 
Castelului Peleş a fost o reereaţie şi o bucurie bine-meritată. 
Demonstrația dela Brașov a avut un mare răsunet, mai 
ales pentru defilarea, care a arătat în întreg orașul o 
grupare impunătoare de săteni români, organizată cum nu 
se aştepta nimeni să o vadă. 

„Secția de educaţie fizică“ a „Astrei“ a sărbătorit în 
toate centrele 1 Decemvrie „ziua Astrei“, Da Cluj organi- 
zaţiunile noastre sătești şi-au dat concursul preţios, susțl- 
nând programul de coruri și dansuri naţionale, executate 
de șoimii din Feleac, Sânerai, Floreşti și Suceag. 

Oficiul de educație al "Tineretului din București a 
învitat organizaţiunea „Soimii Carpaţilor“ să susţină eâteva 
programe culturale la Radio. ln ziua de 7 lunie organiza- 
țiunea din Sânerai a dat primul concert popular la Radio. 


359 


In 15 Februarie organizaţiunea din Zimbor a dat un festiva? 
tot la Radio. Cu această ocazie sa jucat sceneta dlui 2. 
Agârbiceanu: „Șoimii Carpaţilor“. Prof. 1. Haţieganu a. 
vorbit despre ideologia şoimilor. 

Serbarea de zece Mai „$oimiada“ din anul acesta, este 
a II-a serbare de ansamblu, organizată în liber. Desfășurată 
întrun cadru pitoresc, în pădurea „Saraşeuta“ din hotarul co- 
munei Aşchileului mic, ea a avut un succes deosebit. O asi- 
stenţă de peste 5000 săteni, precum și mulţi distinși intelec- 
tuali din Cluj, au admirat desfăşurarea unui program unie: 75 
safe în marg de defilare, slujbă religioasă cu cor de țărani, 
cântări însufleţite, gimnastică de ansamblu, care dă o pri- 
velişte încântătoare de armonie şt disciplină în mişcare, 
perfect uniformă, a celor 1000 de săteni și sătence, înfloriţi 
în costumele lor curate. Urmează corul în acelaş ansamblu 
de 1000 săteni, aşezaţi în formă de stea, întonând la per- 
fecţie şi însujleţire, întrun răsunet mișcător „Trăiască 
România Mare“, apoi diferite concursuri de alergări. sări- 
turi, executate de șoimii noştri talentaţi și, în sfârşit, dan- 
surile naţionale, după fanfara şoimilor. Serbarea se ispră- 
vește abia spre seară, cu programul de gimnastică și 
dansuri. 


Fiecare sat se încolonează pentru plecare sub steagul 
șoimilor, care pentru unele dintre ele — cele mai nout 
organizaţii — fâlțăie pentru prima oară, fiind predate în 
decursul serbării de prof. l. Haţieganu, președinteie sub- 
secţiei de educație fizică. Asistenţa este vădit mişeată de 
clipele ce trăieşte, alături de sătenii doritori de mai bine. 


In cadrul subsecţiei de educaţie fizică a „Astrei“ di 
prof. l. Haţieganu a ţinut, la „Teatrul National“ din Cluj, 
în 6 Mai, o conferință, tratând: „ideia Olimpică în edu- 
caţia fizică și Olimpiada a Xl-a deta Berlin“. 


Paralel cu activitatea şoimilor dela sate, cea mai 
importantă pentru noi în timpurile de faţă, au activat şi 
șoimii dela oraș: Cluj, Tg.-Mureș, ete. In sala de gimna- 
stică, bine înzestrată, sub conducerea dlui Cheţianu, s'a 
desfăşurat un program de muncă sistematică. 


Un progres important de remarcat la Cluj, în anul 
acesta, la lucrările, eari s'au făcut în „Parcul Sportiv“ şi 
cari au permis deja reluarea activităţii subseeţiei de edu- 
caţie fizică în aier liber. intr'adevăr, putem spune că arena 
sportivă este una dintre cele mai mari luerări, în acest gen, 
nu numai din Ardeal, dar din întreagă ţara şi că va serv! 
de focar principal, unde se vor putea forma cei mai aleși 
îndrumători de mâine în crezul șoimilor. Sub conducerea 
dlut Cheţianu și a dlui Albin Morariu, membrii organiza- 


360 


tunit noastre lucrează în mod efectiv pe terenurile de atle- 
tiecă. S'au organizat la această arenă câteva concursuri, 
în cadrul unor serbări. 


Cei cari dorese să vadă munca depusă de această 
Secţie, să răsfolască dările de seamă cari ne-au venit 
dela nucleele de prin sate, din cari reese adevărata acti- 
vitate, desfăşurată, dar mai ales încadrarea perfectă a 
ţăranilor şi participarea lor activă în arena de culturali- 
zare a „Astrei“. 

Conducerea centrală a ştiut să eoordoneze, în mod 
disciplinat, armura satelor, prin cele 478 de descinderi la 
sate, pe cari le-a făcut în acest an. 


IULIU HAȚIEGANU Dr. TIBERIU SPÂRGHBZ 
preşedinte. secretar. 


V. 


Raportul despre activitatea Secției istorice. 


La 13 Mai 1936, când s'a făcut darea de seamă și s'a 
votat biroului descărcarea asupra gestiunii financiare din 
anul 1935—6, Secția istorică avea la banca „Albina“ din 
Cluj depuneri de Lei 9.747, în libelul Nr. 8279 şt 67.359 Dei 
în ibelul Nr. 10.308, în total deci 75 638 Dei. Cheltuelile din 
acest an s'au urcat la suma de 3000 Lei. 


La această cifră se vor adăuga sumele ce urmează 
a se încasa dela librării pentru exemplarele ce deţin din 
stocul de 300 bucăţi din lucrarea dlui vice- preşedinte prof. 
l. Bupaş: „Răscoala ţăranilor din Transilvania în anul 
1784“, apărută ea Nr. 2 din „Biblioteca istorică Astra“, 
stoe dăruit de autor Seeţiunii noastre. 


Adunarea generală, ţinută în ziua de 15 Septemvrie 
19385, la Satu-Mare, a confirmat ca membri activi pe timp 
de 5 ani ai Secţiunei noastre pe următorii domni: 

1. T. V. Păcăţeanu; 2. 1. Lupaș: 3. Al. Lapedatu; a. 
Bi. Dăianu; 5. Şt. Meteș; 6. D. M. Teodorescu; 2. V. Șo- 
tropa; 8. C. Marinescu; 9. Em. Panaitescu; 10. Seb. Stanca. 


În şedinţa din 15 Nov. 1935 s'a procedat la alegerea 
membrilor corespondenţi, după cum urmează: 

1. Boroş loan, 2. Braharu Dumitru, 3. Chindea Teodor, 
4. Ciuhandu Gheorghe, 5. Crăciun loachim, 6. Daieoviei 
Constantin, 7. Doboşi Alexandru, 8. loanoviei Damaschin, 
9. Lupşa Ştefan, 10. Macrea Mihail, 11. Moga loan, 12. 
Motogna Wetor, 13. Mureşianu Aurel A, 14. Nemoianu 
Petru, 15. Pop Ştefan, 18. Popa Gheorghe, 17. Popa Tratan, 
18. Prodan David, 19. Rafiroiu Gheorghe, 20. Sandu loan, 


361 


21. Simu Traian, 22. Stăniloaie Dumitru, 23, 'Teculeseu 
Horea, 24. 'Țeposu Silviu, 25. Țiple Alexandru, 26. Moşoiu 
loan. 

Biroul Secţiei se constitue în felul următor: 

Preşedinte: T. V. Păcăţeanu; V. Pregedinte: 1. Lupaș.; 
Secretar: |. Moga; Casier: l. Crăciun. 

In ce privește activitatea științifică desfășurată de 
membrii Secţiune! noastre în cadrele „Astrei“, amintim că 
dl preşedinte T. D. Păcăţeanu a întocmit raportul asupra 
monografiei d-lui loan Georgescu despre „George Pop de 
Bdasești“, iar ceilalți membri au colaborat la revistele 
„Revue de Transylvanie“ și „Gând Românese“ și au tinut 
conferințe în diferite orașe. 

Secțiunea noastră, animată de dorinta de a coordona 
în jurul „Astrei“ activitatea istoriografică din Transilvania. 
a continuat şi în acest an ciclul sedinfelor științifice lunare, 
la cari a învitat, în afară de membrii ei, şi pe profesorii 
secundari de specialitate. In cadrul acestor ședințe s'au 
ținut și desbătut următoarele comunicări: 

DI. Prof. univ. C. Marinescu: Noui lămuriri despre 
tratatul militar al lui Despot Vodă (eu proteeţiuni). Câteva 
ştiri despre ţările noastre în corespondența generalului 
Kutusov. Dl Conf. univ. C. Daicovici: Inceputurile cerești- 
nismului în Dacia (eu proieeţiuni). DI Conf. 1. Crăciun: Uei- 
derea lui Baba Novac şi ridicarea unei troițe la Cluj. Ort- 
ginea lui Mihai Viteazul şi monografia dlui P. P. Panai- 
tescu. Di prof. Al. Doboși: Ouinquagesima ovium (2 şedinţe). 

De încheiere amintim că, potrivit, deciziunii consem- 
nate în raportul anului trecut cu adresa din 26 lll, a. e.. 
am învitat pe dnii prof. S. Dragomir și C. Daicoviei să 
prezinte manuscrisul lucrării „Istoria Românilor — Epoca 
veche până la părăsirea Daciei“ şi „Bpoca năvălirilor până 
la întemeierea Principatelor“ — pentru a putea proceda 
la tipărirea numerelor 3 şi 4 din „Biblioteca istorică a 
Astrei“. 

Cluj, 14 Mai 1986. 


Pregedinte: Secretar: 
l. LUPAS 1. MOGA 


VI. 


“Raportul despre activitatea Seeţiei artistice 
pe 1935/36. | 
Dela ultima adunare generală a „Asociaţiunii“, ţinută 
în Satu-Mare, în care s'au ales și noii membri ai secției 
noastre, am avut o singură ședință, în care sa constituit 
comitetul şi s'a stabilit programul de muncă al secţiei. Cu 


362 


aceea ocaziune subsemnatul președinte am făcut o reca- 
pitulare asupra gestiunei secției în trecuta perioadă, care- 
a culminat: în ţinerea de conferințe de către dnit Dr. C. 
Petranu, E. lsacu şi subsemnatul, în propaganda pentru 
muzică clasică şi românească, desfășurată prin concerte,. 
date de dnele: V. Ghibu, R. Mărcuș, L. Pop-Popoviei și 
de dnii: l. Crișanu și Șt. Mărcuș, cât și în aranjarea de 
festivaluri, cortegii etnografice şi reprezentații teatrale, la. 
diferite serbări aie „Astrei“. Am relatat asupra activităţii 
„Conservatorului de muzică „Astra“ din Brașov dela în- 
fiinţare (1928) şi până la 1935 şi, în fine, asupra însemna- 
tului moment al fuziunei „Societăţii pentru fond de teatru 
român“ cu „Asociaţiunea pentru literatura română și cul- 
tura poporului român“. 

Punându-se în diseuţiune activitatea în viitor a secţiei 
artistice a „Astrei“, s'a decis, ca această activitate să se 
estindă cu deosebire asupra problemei conservării și cul- 
tivării specificului românesc în artă. Invențiile tehnice din. 
ultimul timp, în special aparatele pentru executarea de: 
filme sonore ar da multă posibilitate ca să poată fi mân- 
tuită pentru posteritate, cel puţin în parte, comoara nefn- 
trecută a poporului nostru dela sate în ce priveşte datinele,. 
portul, cântecele și dansurile sale, — o chestiune, care n! 
se pare foarte importantă, din cauza dispariţiei din zi în 
zi a obiceiurilor strămoşeşti şi a tipicei noastre arte ţă- 
răneşti. Problema aceasta trebue studiată; ea nu mai poate: 
fi amânată fără o păgubire a intereselor superioare ale: 
neamului nostru, pentru care generaţia de astăzi are toată 
răspunderea. Mijloacele pentru începerea, cât mai curând, 
a unei serioase şi competente acţiuni pe amintiiul teren, 
trebuiesc găsite, chiar şi în dificilele împrejurări econo- 
mice-financiare de astăzi. 
ln cât priveşte gestiunea secţiei, în special în anul 
1935/36, aceasta s'a desfăşurat, în mod continuativ, pe tă- 
râmul instrucfiei oferite elevilor „Conservatorului de muzică- 
„Astra“ din Brașov, în cea mai mare parte români, cât şt 
în cadrul concertelor educative de muzică clasică şi româ- 
nească, date de profesorii Conservatorului. Asemenea con- 
certe s'au dat în anul acesta 10. 

- Pe terenul conferinţelor şi articolelor de propagandă 
cu subiect artistic a fost remarcabilă şi în anul acesta acti- 
vitatea dlui prof. univ. Dr. Coriolan Petran. Conferinţele şi 
articolele dsale au următoarele titluri: 

1. a) Conferinţă la secții: „influenţele artei româneşti 
asupra artei popoarelor conlocuitoare și vecine. 

2. b) Studiu în „Revue de Transylvanie“: „influence 
de lart populair des Roumains sur les antres peuples de: 


363 


Roumanie et sur les peuples voisins“. Tome li. Nr. 3, p. 
278—321 ; 

3. Recensie: „Phleps H.: Ost- und bestgermanische 
Baukultur“ în aceeaşi revistă, Il, 1; 

4. Studiu: „Dl Bartók şi muzica românească“, în „Gând 
Românesc‘ IV, 2; 

5. Recenzie: „Biró l: Magyar müvészet és erdély 
müvészet“ (tot acolo); 

6. Necrolog: „Dr. Victor Roth“, (tot acolo 1V. 5); 

7. Recenzie: „Die Deutsche Hunst in Siebenbürgen“, 
în „Revue de Transylvanie“, |. 4; 

8. Studiu: „La part des trois nationalités de Transyl- 
vanie dans la formation de son caractére artistique“ (tot 
acolo). 


Brașov, 18 Mai, 1936. 
TIBERIU BREDICEANU 
Preşedintele Secţiei artistice a „Astrei“. 


VII. 


Raport despre activitatea Seeţiunei soeial-eeonomice 
a „Astrei“ pe anul 1935—36. 


l. Constituirea secției. 


La 15 Septemvrie 1935 adunarea generală a „Astrei“, 
ţinută în Satu-Mare a ales, pe un nou period de 5 ani, ea 
membri activi în Secţiunea social-economică pe următorii 
domni: 

1. Dr. M. Şerban, prof. Acad. Agrie., f. ministru ete.; 
2. Dr. Gh. Moroianu, prof. Acad. Comereială, Cluj; 3. Dr. 
S. Bornemisa, director de bancă, publicist, ete., 4. lon l. 
Lapedatu, admin. delegat la Banea Naţională, ete.; 5. Da- 
sile Uiaicu, director de bancă în pensiune; 6. Dr. l. b. 
Ciomae, inspector general; 7. Dr. N. Săulescu, profesor la 
Acad. de Agricultură, Cluj: 8. De. D. Jinga, prof. la Acad. 
Comercială, Cluj; 9. Dr. Aurel Gociman-Oituz, profesor la 
Acad. Comercială, Cluj; 10. Dr. Sabin Cioranu, director la 
Banca Naţională, Cluj; 11. Dr. V. Parvulescu, prof. la Acad. 
de Agricultură, Cluj; 12. loan Oţoiu, prof. la Acad. de 
Agricultură, Cluj; 13. Constantin Martinoviet, prof. la Acad. 
de Agricultură, Cluj; 14. loan Martalogu, director la Ind. 
Sârmei, Cluj; 15. Ing. loan F. Negruţiu, prof. la Şe. de 
Cond. Tehnici, Cluj. 

Secțiunea s'a constituit, în ședința sa din 4 Noemvrie 
1935, alegându-şi următorul Comitet de conducere: 


364 


Președinte: Dr. Seb. Bornemisa; v.-pregedinte : Con- 
slantin Martinovici; secretar: Vasile Vlaicu; casier: loan 
Meartalogu. 

O activitate a Secţiei, fie cât de mică şi cât de redusă, 
într'o situaţie materială grea a fost cu neputinţă sau cel 
puţin împiedecată în mare măsură. 


ll. Activitatea Secției. 


Faţă de cele două ședințe reglementare şi obligatorii, 
impuse secţiilor „Astrei“ prin art. 28 al Regulamentului, 
.secția social-economică a ţinut până acum 7 (şapte) şedinţe. 

Obiectele acestor şedinţe au fost, pe scurt, următoarele: 

Ședința 1. Constituirea Secţiei; Ședința 2. Predarea 
şi preluarea arhivei; Ședinţa 3. Congresul economie al 
Ardealului și Banatului, din 28 Nov.; Ședinţa 4. Propunerile 
de membrii corespondenţi ai Secției şi stabilirea progra- 
mului de muncă pe anul în curs; Ședința 5. Tratamentul, 
la care este supus elementul românese la întreprinderile 
statului (Comunicarea dlui Graţian Mărceuş); Ședinţa 6. Căile 
.şi mijloacele potrivite pentru procurarea sumelor necesare 
la acoperirea cheltuielilor Secţiei, în vederea înfăptuirii 
programului propus; Şedinţa 7. Pregătirea raportului Sec- 
ţiei, în vederea ședinței plenare. 

Pentru reuşita din viitor a conferințelor e necesară 
angajarea din vreme a unei săli corespunzătoare. 


IV. Momente remarcabile. 


Din activitatea pe anul curenta Secţiei social-econo- 
mice sunt de remarcat următoarele momente mai importante: 

Congresul economie al Ardealului și Banatului din 
28 Noemvrie. 

Atitudinea Secţiei social-economice a „Astrei“ în faţa 
marelui Congres economie şi financiar, sa discutat şi sa 
precizat într'o şedinţă specială, la 12 Nav. 1935, desbă- 
tându-se în mod amănunţit toate chestiunile ce figurau la 
ordiuea zilei. 

Secţia şi-a formulat părerile, socotindu-se ca organ 
naţional chemat a-şi spune şi el cuvântul în ce priveşte 
refacerea creditului românesc, care a fost distrus prin o 
serie de legi numite: de conversiune, de asanare și de 
regulare a datoriilor agricole. in eoneluziune, s'a dat, din 
ședință, următoarea 

Moţiune: 


Cerem: 1. Despăgubire pentru pierderile suferite pe 
urma conversiunii; 2. Garanţii solemne pentru siguranţa 
creanţelor în viitor; 3. Asigurarea cu orice preţ a stabili- 


369 12 


tăţii valutare; 4. Revizuirea legii bancare, cu asigurarea: 
drepturilor câștigate; 5. Distribuirea mai echitabil propor-. 
ționată a reescontului pe diferite provincii. 


Secretarul Seaţiei și-a ţinut de a sa datorinţă a publica 
un articol referitor la fondul chestiunilor de mai sus în: 
„Revista Economică“ în Nr. 12 din 21 Martie 1936. 

Al doilea moment de importanţă din activitatea Secţiei 
este propunerea de membrii corespondenți. 

Secțiunea, dorind să activeze în mod mai rodnice şi 
mai spornie pe terenul economie al neamului nostru, a 
crezut de bine a propune, ca membri corespondenţi, un 
număr mai mare de bărbaţi valoroși ai neamului nostru, 
cari activează pe terenul economice, nu numai în mod 
teoretic, ct şi în domeniul practice al economiei naţionale. 


Alegerea acestor membri, ţinându-se însă de atribuţia. 
şedinţei plenare, Secţiunea vă roagă să binevoiţi a alege 
ca membri corespondenți al ei pe următorii domni: 

1. lonel Comşa, senator, dir. g.-ral Banca Centrală, 
Cluj; 2. Dr. M. Deliciu, dir. delegat at Băncii Albina, Sibiu: 
3. Marius Peculea, director Ses. Albina, Cluj; 4. Bugen 
Beşa, director Industria Sârmei, Cluj; 5. Valer Pascu, co- 
merciant, Cluj, președ. Bursei, Cluj; 6. Stefan Peneş, 
comerciant, Cluj; 7. Dr. Adrian lacob, director Uzinele Alt- 
mentare Dlad & Co. Cluj; 8. Dr. Aurel Gociman, secretarul 
Gigel Antireviztoniste, Cluj; 9. Dr. loachim Toleiu, advocat, 
Cluj; 10. Lucian Cioranu, directorul Ses. '1g.- Mureş Banca 
Naţională; 11. Nicolae Muntean, înv., Poiana Sibiului; 12. 
Dr. Traian Nichiciu, praf. asistent Academia Comercială, 
Cluj; 18. Aetcu loan, inspector general silvice; 14. Dr. Teofil. 
ehan, la Industria Sârmet, Cluj; 15. lie Olteanu, secretarul 
Solidarităţii, Sibiu; 16. Graţian Măreuş, f. conferenţiar al 
Astrei, Cluj; 17. Inginer Mircea Vaida, Ciuj; 18. ng. Nieu 
Gherman, Cluj; 19. Teodor Dobra, secretarul Camerei de 
Comerţ, Cluj; 20. Dr. Gheorghe Dregoș, prof. la Şcoala 
Comercială, Cluj; 21. Dr. Zaharia Boila, publicist, Cluj; 
22. Dr. Aurel Buteanu, pubiteist, Cluj; 28. Dr. Octavian 
Buzea, publicist, Cluj; 24. Dr. Gh. Munteanu, publicist, Cluj; 
25. Gherasim Piatea, publicist, Cluj. 


V. Programul de muncă și bugetul. 


Programul Seeţiunei social-economice s'a simplificat. 
Drem să ieşim la sate și să luminăm poporul prin con- 
ferinţe demonstrative practice asupra problemelor econo- 
mice la ordinea zilei. 

Secţiunea este de părerea, că numai astfel va bine- 
merita de aureola gloriei culturale a „Astrei“ şi numai 


366 


astfel se va putea așeza cu demnitate alăturea de cele- 
lalte instituţiuni culturale ale neamului și ale ţării noastre, 
dacă va aduce la sate cât mai multă lumină și cât mai 
multă căldură din vatra laboratorului de cunoștințe folosi- 
toare economice ale Seeţiunei. 

ŞI, ca să nu mergem la sate cu mâna goală, Secțiunea 
crede că e bine să ieșim totdeauna aprovizionaţi eu câteva 
aparate tehnice instructive, precum sunt: cinematograful 
și radioul, pentruea conferințele Secţiei să fie pentru popor 
pline, nu numa! de învăţăminte, ci și de o adevărată re- 
creație sufletească culturală. 


Cluj, 20 Mai 1986. 


Preşedinte : Secretar : 
Dr. SB8. BORNEMISA VASIGE VLAICU 


VIU. 


Raportul anual al Secției Științelor naturale, a 
„Astrei“, pe 1935/36. 


Secția Științelor naturale s'a constituit din nou, în 
ziua de 19 Noemvrie 1935, pe baza hotărârii adunării ge- 
nerale dela Satu-Mare, unde au fost aleși următorii membri 
activi: Prof. B. Racoviţă, V. Stanciu, l. Popescu-Voiteşti 
Al. Borza, A. Maior, P. Sergescu, l. Prodan, U. Bologa, 
docent E. Pop din Cluj și prof. P. Neş din Oradea. 

Biroul s'a constituit în felul următor: 

V. Stanciu, preşedinte; Al. Borza, vicepreședinte ; 
E. Pop, secretar; V. Bologa, casier. 

Au fost aleși în aceeași ședință următorii membri 
corespondenți: 

1. D. Baţiu, prof., Politehnică, Timişoara; 2. Șt. Mateescu, 
prof., Politehnică, Timişoara; 3. B. Stoicoviei, Inst. Mine- 
ralogte, Cluj; 4. Sever Anton, Inst. Mineralogie, Cluj; 5.1. 
Maxim, Inst. Geologie, Cluj; 6. O. Niţulescu, Inst. Geologie, 
Cluj; 7. |. Gherman, lnst. Geologie, Cluj; 8. G. Bujorean, 
inst. Botanică, Cluj; 9. D. Marian, Inst. Fizică teoretică, Cluj; 
10. V. Navacu, last. Fizică teoretică, Cluj; 11. V. Puşeariu, 
Insi. Speologie, Cluj; 12. G. Gheorghiu, inst. Chimie, Cluj; 
13. N. Săulescu, Academia de Agricultură, Cluj; 14. l. Safta, 
Academia de Agricultură, Cluj; 15. O. Apostol, medie, Cluj; 
16. l. Popu- Câmpeanu, prof., Blaj: 17. D. Lupan, prof. Braşov; 
18. G. Velici, prof., Blaj; 19. A. Vieiu, prof, Tg. Mureş; 
20. V. Butură, prof., Turda; 21. N. Igna, medie, Alba-lulia. 

Majoritetea membrilor corespondenţi ne-a anunţat că 
primeşte însărcinarea şi e gata să colaboreze în sensul 
statutelor la secția noastră. 


367 12% 


In cursul acestui an a apărut în „Biblioteca Astra“ 
(Nr. 20) broşura: „Bogăţiile miniere ale Munţilor Apuseni“ 
de V. Stanciu, în condiţii tehnice superioare. Este pregă- 
tă pentru tipar conferinţa-model, pentru săteni a dlui prof. 
V. Stanciu: Asupra turismului. 


In „Bibl. pop. a Asoc.“ a apărut: Plante de leac de 
Dr. G. Bujoreanu. 

Alte 3 conferințe sau broşuri de popularizare vor 
apărea probabil, la toamnă (Al. Borza: Tovărășia plan- 
telor; V. Stanciu: Asupra aurului: P. Sergescu: Istoria 
științei la români). 

Cu concursul Secţiei a apărut broşura: „Curs ele- 
mentar de Stenografie“ pe prof. V. Stanciu. 

Membrii Sectiei au desfăşurat o vie activitate cultu- 
rală şi ştiinţifică, fie în sânul Asociaţiei, fie în al altor so- 
cietăţi și institute. 

In cadrele „Astrei“ s'au ţinut următoarele conferinţe: 

Prof. V. Bologa: 1. Medicina românească. Ineeputu- 
rile și desvoltarea ei (Careii Mari); 2. Istoria medieinei 
româneşti (Biaj): 3. Dela medicina veche la cea de azi 
(Sibiu); A. Dietor Babeș (Cluj, Ciclul de conferinţe „Baergii 
Ardelene“ al „Gândului românesc“; 5. Cei dintâi medici 
români de dincoace de Carpaţi (Caransebeș). 

Prof. Al. Borza: 1. Câmpia Ardealului (Oradea). 

Prof. P. Sergescu: 1. Preocupările de azi ale științei 
(Careii Mari). 

E. Pop: 1. Bătrâneţea şi moartea plantelor (Alba lulta). 

DI vicepreşedinte al Secţiei Prof. Al. Borza a fost de- 
legat cu facerea unei anchete în ce privește situaţia faţă 
de centru a „Astrei basarabene“. 

Situaţia casei e neschimbată faţă de anul trecut. 


Preşedinte : Secretar: 
VICTOR STANCIU. EMIL POP. 
1X. 

Raportul despre aetivitatea Seefiei Geografico- 
Etnografice. 


Secţia geografică-etnografieă s'a constituit în 4 Nov. 
1935 şi a desvoltat de atunci următoarea activitate : 

Di Prof. Manciulea, membru activ, a ţinut la 26 ll. 
conferinţa: „Românii din Ungaria“, pe care ne-a şi pre- 
zentat-o, în manuseris, spre publieare. 

DI Tib. Morariu, secretarul Secţiei, ne-a prezentat, în 
manuscris, spre publicare, conferinţa: „De ce să ne iubim 
satul nostru?“ 


368 


Dl Radu Meruţiu, membru corespondent, ne-a pre- 
zentat, în manuscris, spre publicare, conferința: „Ținutul 
lui Vasile Lucaciu“. 

Conferinţa diui Manciulea o recomand pentru publi- 
care în revista „Transilvania“ *) 

Celelalte două se vor publica în broșuri, în cadrul 
Sectiei noastre. 

Deosebit membrii secţiei au desfăşurat o activitate 
ştiinţifică în domeniul geografiei şi etnografiei, ale căror 
rezultate interesează şi Secţia noastră. 

ln acelaș timp, lustitutul de geografie, care a adă- 
postit în acest an și conferințele publice ale „Astrei“, a 
continuat a desfășura, sub conducerea subsemnaţului, o 
activitate rodnică, care, deasemeni, înteresează secția 
noastră, continuând studierea geografică și etnografică a 
mai multor regiuni din Ardeal. 

Din această activitate, în care munca de albine este 
a tinerilor geografi, au rezultat următoarele monografii, 
cari se ocupă cu studiul geografic-etnografie-pământul şt 
poporul din diferite regiuni din Ardeal. 


Tabloul lucrărilor monografice : 


1. Constantinescu Dictor: Valea Gălaii. 

2. Maiorescu Hortensia: Regiunea lavoarelor: Cri- 
şului Repede. 
. Târziu Ana: Plasa Sân-Nieolaul Mare. 
Suctu Romul: Plasa Rupea, jud. Târnava Mare. 
. Feier Zoe: Regiunea auriferă a Abrudului. 
„ Heteo irina: Stâna de Vate, 
+ Drăgulescu Livia: Plasa llia. 
Tănase Viorica: Plasa Viuţului de jos, jud. Alba, 
+, Pălăgeșiu Maria: Bazinul Someșului Mare dela 
izvor la Sângeorz. 

10. Veza Samson: Valea Târnavei Mari—regiunea 
Mediaș. 

11. Pop G. Maria: Bazinul Someşului Mare, dela Be- 
elean la Dej. 

12. Dula Olivia: Plasa Hunedoara. 

13. Smădescu Adalgiza: Plasa Caransebeş (judeţul 
Severin). 

14. Cotoi Maria: Plasa Câmpia. 

15. Trenca Minerva: Monografia plasei Jibău. 

16. Boldor lulian: Şesui Aradului. 

Preşedintele Secției 
Geograţico-Btnografiee „Astra“. 

Prof. V. MERUȚIU. 


O O N O cn = (0 


Lă 


3) Da apare. 


369 


X. 
Raport despre activitatea Secţiei juridiee. 


In urma îasărceinării primite din partea dlui președinte 
al „Astrei“, am convocat pe ziua de 12 Dee. 1935, pe nouii 
membrii ai acestei Secţiuni, alese în adunarea generală 
dela Satu-Mare, la o ședință de constituire. 

Şedinţa a avut loc la facultatea de drept din Cluj, 
în prezenţa dlui preș. lulin Moldovan. 

Secția s'a constituit precum urmează: Preş.: Dr. luliu 
Maniu; Vicepreș.: Dr. Valer Moldovan; Secretar: prof. 
Sofronie ; casier: prof. L. lacob. 

In ce priveşte activitatea din viitor a Secției s'au dis- 
cutat și hotărît: 1. tipărirea în fiecare an alor două broșuri 
de popularizare a legilor şi instituțiunilor noastre. Broşurile 
vor apare în „Biblioteca poporală a Asociaţiunii“; 2. Che- 
stiunea unui muzeu în Cluj, pentru coleeţionarea și pă- 
strarea actelor și documentelor naţionale, juridiee din tre- 
cutul Ardealului. 3. Conferinţe, tratând despre figurile ma- 
rilor jurişti și luptători ai Ardealului. 4. Activitate în ea- 
drele Secţiilor „Astrei“. 

Din acest program suntem pe eale de a înfăptui punctul 
privitor la broșurile de popularizare. 

la îndemnul nostru, doi tineri jurişti, au scris deja 
două broșuri, cari urmează să fie tipărite în anul acesta. 

1. Dr. Emilian Popa: Despre Constituţia României. 
Broşura e gata. Dupăce voiu face unele corecturi în ea, o 
vom prezenta Comitetului central din Sibiu, pentru tipărire. 

2. Dr. Mircea Ștefănuţ: Organizarea internațională. 
Geneva. Tratatele de proiecte. Broşura o va censura și co- 
recta dl profesor specialist Sofronie. In curând va fi și ea 
terminată. 

Programul de lucrări pentru anul ovlitor îl vom fixa 
după vacanţa şcolară. 

Vicepreşedinte : 
De. VALERIU MOLDOVAN. 


XI. 
Secfia școlară. 


Raportul Secţiei şcolare, iscălit de dl O. Ghibu, l-a 
prezentat, în rezumat, di C. lenciea, secretarul Secției. 
Secţia a ţinut o şedinţă, în care sa constituit, în modul 
următor: preşedinte O. Ghibu, vicepreşedinte Vladimir 
Ghidioneacu, secretar Const. lenciea. 


370 


XIL 
Raport despre aetivitatea Seeţiei femenine. 


Secţia femenină a „Astrei“, în noua ei formaţie, vă 
salută cu bucurie şi vă mulțumește pentru cinstea și în- 
crederea cu care aţi chemat-o să coiaboreze, alături de 
personalităţi distinse, la înfăptuirea operei de cuitură şi 
educaţie naţională. 

Activitatea femeii românce din toate timpurile şi în 
toate domeniile ne este pildă vie de felul cum a ştiut să 
lucreze. Deşi D-voastră cunoaşteţi roadele muncit ei de 
până acum, totuși, îmi permit ca în câteva cuvinte să epi- 
denţiez manifestările ei mai de seamă, în raport cu ce- 
rinţele timpului, în care a trăit. 

Incepând cu Domniţele noastre, vedem că, la rândul 
lor, au ştiut să fie bune mame, bune gospodine și bune 
patrioate. Mă mărginese să amintese pe Doamna Blena 
“Cuza, Regina Blisabeta și pe cea mai mare între regine, 
pe M. S. Regina Maria, a căror fapte sunt şi ar trebui să 
ne rămână un exemplu viu de cel mai înalt și neîntrecut 
patriotism şi umanitarism. 

De asemenea sunt bine cunoscute meritele ardelen- 
celor: Emilia Dr. Raţiu, Clara Mantu şi dna Biena Pop 
Hossu- Longin. 

Evenimentele istorice din 1848 au dat prilej vrednicei 
braşovence Maria Nicolau. să puie în anul 1850, bazele 
„Reuniunti de femei“, care avea de scop creşterea feti- 
telor orfane și sărace. 

ln anii: 1855, 1860, 1865 și următorii astfel de reuniuni, 
conduse de vrednice femei, au luat fiinţă şi în alte centre 
-ddin Ardeal, ca în Sibiu, în Blaj, în Lugoj și alte orage din 
ardeal. 

„Reuniunea Femeilor Române“ din Braşov în anul 
1907 a ajuns sub conducerea distinsei și priceputei d-ne 
Maria Baiulesev, eare a realizat importante opere cultu- 
rale şi sociale. 

Preocuparea acestor înaintașe a fost rezolvirea pro- 
blemelor, cari ne frământă astăzi şi pe noi: culturale, so- 
ciale și moral-religioase. 

In cei 17 ani dela Unire, femeile, organizate în dife- 
rite societăți de binefacere, au ajutat foarte mult, în toate 
direcţiile, mai ales populaţia nevoiașe dela oraşe. 

Singură societatea culturală „Astra“, prin despărţă- 
mintele ei, a pătruns și a lucrat şi acolo unde sfaturile şi 
ajutorul sunt mai necesare, la sate. 


371 


Harnicele despărţăminte: Brașov, Sibiu, dar ma! ales 
Clujul, de sub conducerea distinsulut domn prof. Dr. luliu 
Haţieganu, în diferitele demonstraţii au dovedit rezultate 
uimitoare. Pe lângă felicitările ce-i aducem d-lui Profesor- 
L Haţieganu, promitem să ne înrolăm și noi în armata: 

„Astrei“ şi cu ajutorul învăţătoarei, a preotesei, a suro- 
rilor de ocrotire, să ne îndeplinim misiunea de vrednice- 
românce. 

Greutățile de întâmpinat sunt multe şi mari, însă finta 
noastră este să le învingem, gândindu-ne numai la pros- 
peritatea neamului. 

Secţia Femenină-Biopolitică, expirându-i mandatul fa: 
anul 1935, s'a constituit anul curent în felul următor: Din 
15 membre active, d-nele Maria Baiulescu, Constanţa Bogdan- 
Duică, Catinca Bârseanu, Livia Boilă, Olivia Deleu, Elena, 
Aciu, Aurelia Ciobanu, Elena Hossu-Longin, Maria Po- 
pescu-Bogdan și Maria Dr. Şerban, alese de aduvarea. 
generală din Satu-Mare, la cari s'a mai cooptat d-nele Nora 
Leményi, Mărioara Perţia, Dr. Alma Popovici, Ana len- 
cica şi Maria Giuglea. Din 22 membre corespondente: 
d-nele loana Gabor, Letiţia Ghidioneseu, Divia Deciu, Maria 
Muşlea, Victoria liiteanu, Victoria Bădescu, Dr. Sabina 
Trifu-Cimaca, Hilda Beşa, Nataşa Popovici, Haşieganu,. 
Eugenia Bucevschi, Petrașcu, Zina Moroianu, Dr. Floriea 
Pop, d-na Dr. Spârehez, d-na Sidonta Doean şt Constantt- 
nescu-Bagdat din Cluj, d-na Căliman din Braşov, Dera 
Ştefănescu şt Natalia Drăghiciu din Sibiu, Gia Moga și 
Lilli Crişan din Arad, Veturia Candrea din Oradea și Blisa 
Pavel din Beiuș. 

S'au ţinut 4 şedinţe, când s'au desbătut probleme im- 
portante în opera educativă. 

S'a alcătuit un program de lucru pentru anul 1936/37,. 
eonstățător din următoarele probleme: 

1. O conferinţă în cadrul ciclului seeţiunilor „Astrei“: 
despre „Rolul femeii Române în vieața culturală din Ar- 
deal“, care urma să fie ţinută de doamna Bogdan-Duică. 
şi care, deşi elaborată, nu s'a putut ţine din motivul, că au. 
fost suspendate conferințele „Astrei“. 

2. S'au pregătit 2 conferințe poporale pentru revista. 
„Transilvania“, una de d-na Dr. Alma Popovici, despre 
"Ingrijirea copilului şi creşterea lui până la 7 ani“ șia: 
doua de d-na Trifu-Cimoea, directoara Şcoalei Normale 
de Menaj, despre „Bucătăria unei țărance, cu îndrumări. ` 
de pregătirea bucatelor, pe anotimpuri, din materialul ce-i 
stă săteneii la dispoziţie“. 

3. Șezători pentru femeile muncitorilor şi servitoarele: 
dela orașe. 


372 


4. Şcoală țărănească pentru femeile dela sate. 

5. Propagandă la sate. 

Pentru această propagandă ne-am încadrat în des- 
părțământul Cluj, rugând pe dl Preşedinte Dr. luliu Ha- 
jieganu să ne rezerve câte două locuri în autobusul de 
propagandă, dându-ne astfel şi nouă prilejul să ne de- 
plasăm împreună cu d-lor, să luăm contact cu sătencele 
şi să le dăm îndrumările cuprinse în programul nostru de 
activitate: alimentaţia copilului, creşterea și îngrijirea lui, 
după toate regulele şi necesităţile timpului, conducerea 
gospodăriei în mod raţional şi igienice, învățând pe sătence 
să-și cultive legumele, să-și facă mâncarea, să spele rufe 
şi, mat ales, să le sfătuim să revle la industria casnică. 
Să contribuim la redeşteptarea dorului după portul na- 
tional, cântece şi jocuri naţionale ete. 

Bătrâna societate culturală „Astra“, prin Secţiile sale» 
a activat întotdeauna cu frumoase rezultate în toate dome- 
niile. Aceste rezultate luându-le la cunoștință, an de an, în 
aceste adunări plenare, au fost și sunt cel mai bun sti- 
mulent pentru noi. 

Pe lângă problemele foarte frumoase și importante, 
cari se adresează mai mult adulţilor, îndrăznesc să propun 
şi să rog pe dl Președinte şt Onoratul Comitet Central a 
consimţi, ea în programul nostru viitor să îmbrăţișăm și 
problema ocrotirii şi educaţiei copilului de vârsta preșco- 
lară, 2—7 ani, dela sate. 

Paralel eu frumoasele începuturi, făcute de Institutul 
de lgienă Socială, în frunte cu distinsul nostru Preş. dl prof. 
Dr. luiiu Moldovan, dela Secția medicală a „Astrei“, de 
dl Dr. Gh. Popovici, dela Clinica infantilă, dl Docent Dr. lancu, 
dela „Azilul de copii“, dl Dr. Vlad, medicul primar al ora- 
şului Cluj, di Dr. FI. Popovici, dela „Oerotiri“ și alţii în 
lupta contra scăderii natalității și pentru combaterea mor- 
talităţii la copti, pe cale medicală, trebue și not, în Secţia 
femenină, să ne îngrijim de sănătatea morală și de edu- 
caţia sufletească a copiilor noștri. 

In vechea Ungarie au fost îufiinţate, prin lege, în 1891, 
„Cămine de vară“ pentru copiii de vârsta preşeolară. Co- 
munele erau obligate de stat să se îngrijească de între- 
ținerea lor și de plata personalului. 

Astfel de cămine întâlnim și la sași, unde copiii, în 
timpul verii, sunt aduşi dimineaţa și luaţi seara dela cămiu. 

In Rusia învăţământul publie face un singur corp cu 
organismul economie și eu vieaţa politieă. Pe lângă cele- 
lalte instituţii de învăţământ ruşii se îngrijese și de edu- 
cația preșcolară, care cuprinde 7? milioane de copii între 


373 


3—7 ani. Ea se compune din grădini de copii, eu sau fără 
internat, azile de copii, ataşate pe lângă fabrieile şi elu- 
burile de lucrători. In anul 1932 au fost pregătiţi 85.000 de 
educatori preșcolari, pentru oraşe și populaţia rurală la sate. 

in Statele Unite tagrijirea copilului începe pela 2—5 
ani, în așa-zisele şcoli de nursiere. In aceste școli li se 
asigură copiilor cele mai bune condițiuni de desvoltare, 
curăţenie, hrană, îmbrăcăminte, ete. Dela 5—? ani se în- 
cadrează apoi copiii în învăţământul primar, care începe 
cu grădina de copii. 

In universităţile americane se formează profesioniști 
în acesi domeniu. Afară. de aceste şcoli mai sunt aga- 
zisele Visiting Nurse- Services, cu caracter particular. Ble 
sunt înfiinţate de societăţi particulare, bisericești, şi for- 
mează nursiere ambulante. 

Aceste nurse ambulante sunt astfel formate, ca să facă 
şi educaţie. Ele mai dau ajutoare mamelor și copiilor, îna- 
inte și după naştere. Prin sfaturile date părinţilor la domi- 
ciliu, nursele ambulante fac o mare operă socială. 

ba Berlin, acum câțiva ani, s'a ţinut un congres numai 
pentru muzica în grădinile de copti. 

Not, cel cari am trăit și ne-am ridicat în mijlocul po- 
porului, cunoaștem cu toţii situația tristă din satele noastre, 
unde părinții ţărani, tată şi mamă, începâud din luna Martie 
şi până în luna Noemvrie, pleacă des-de-dimineaţă la munca 
câmpului şi se reîntore seara târziu acasă. Copiii lor, cei 
mai mulţi rămân singuri, pe drumuri, fără nici o îngrijire, 
fără nici o supraveghere, îi muşcă câinii, îi calcă căruțele. 
Tn jocurile lor eu focul aprind gospodării, ard chiar și el, 
închişi în casă. Cu un cuvânt sunt expuși celor mai mari 
primejdii. Afară de aceasta nu se hrănesc cum trebue, 
singuri fiind, mănâncă ori nu mănâncă, codrul de mămă- 
ligă rece, lăsat de mamele lor. Sunt puţine caaurile când 
rămâne câte o bătrână sau vre-o fetiţă mai mare să îngri- 
jească de «ei. 

Pe acești copii ai uaţiunei, cari între 2—7 ani sunt 
nehrăniţi trupește, părăsiţi și nesupraveghiaţi sufletește, 
„Astra“, prin Secţia femenină, i-ar putea salva, venindu-le 
în ajutor prin înfiinţare de „Cămine de vară“ pentru oero- 
tirea și educaţia lor. 

Statul nostru a înfiinţat și el grădini de copii, earl, 
având de scop reromânizarea, se înfiinţează mai mult în 
regiunile minoritare, deei copiii români wau posibilitatea 
să frecventeze asemenea grădini de copii. 

Inițiativa particulară, repet, prin Secţia femenină a 
„Astrei“, ar avea chemarea să ajute și să contribue la 


374 


această așa de importantă operă. Femeia-mamă prin ehe- 
marea ei pune bazele caracterului omului-cogil, în primii 
7 ani, face educația copilului, în speciai, și, prin el, edu- 
eația naţiunei, în general. 

Aceste cămine nu suni lucruri noui, dupăcum am arătat 
mai sus. Intr'adevăr, grija mare ce se dă astăzi pretutin- 
deni, educaţiei copilului preşcolar este generală și justi- 
fieată. Se știe că în această vărstă fragedă copilul se des- 
voltă, atât fiziceşte, cât şi sufletește. Dacă medicina con- 
tribute la sănătatea fizică, cu atât mai mult nu trebue ne- 
glijată educaţia sujletească, prin care se pun bazele sănă- 
tăţii morale a naţiunii. 

Bllen Hey spune că acest secol este secolul copilului; 
copilul trebue îngrijit, educat, pentrucă el reprezintă pu- 
terea și viitorul naţiunii. 


Domnule Președinte și Onorată adunare generală, 


Ceeace v'am expus nu este o noutate, este însă o 
mare necesitate și dacă Secţia femenină a „Astrei“ ar 
îmbrăţişa chiar numai această problemă a creşterii și edu- 
caţiei copilului până la 7 ani şi încă ar face foarte mult 
pentru scumpa noastră naţiune, oropsită în trecut și negli- 
jată şi astăzi, în România. Mare. 


CONSTANȚA BOGDAN-DUICĂ. 


375 


Anexa ll. 


m. 


Activitatea despărțţămintelor 
de H. P.-Petrescu. 


Şi în anul acesta am putut constata o activitate a des- 
părţămintelor superioară celei din anul trecut. 

Până la data de 22 August a. e. ne-au sosit rapoarte 
dela 23 desp. central judeţene şi dela 52 despărţăminte de 
plasă, urmând ca cele cari vor sosi după această dată să 
fie publicate în Nrii viilori ai rev. „Transilvania“. 

La anexele VII și VUI dăm tabloul sumar al conferinţelor 
şi prelegerilor poporale, al bibliotecilor şi al preşedinţilor 
de despărţăminte, precum și al materiilor tratate în conferinţe 
și prelegeri poporale, iar în cele ce urmează vom da, pe 
scurt, rapoartele despărţămintelor, în ordine alfabetică după 
judeţe, relevând capitolele mai importante ale acestor ra- 
poarte şi publicând numele conferenţiarilor și numărul con- 
ferinţelor ţinute de aceştia. 


Desp. cenir. jud. Alba nu a trimis raport despre 
activitatea sa în cursul anului 1935/36. 


Desp. de plasă Sebeş. Are 21 „Cercuri culturale“, cu 
tot atâtea biblioteci poporale: Cacoviţa, Căpâlna, Câlnic, 
Cut, Daia-română, Deal, hancrăm, Laz, Doman, Petrești, 
Pianul de jos, Pianul de sus, Răchita, R. Pureăreţi, Răhău, 
Săsciori, Sebeș-Alba, Sebeşel, Strungari, Şugag, Dingard. 

iua „Astrei“ sărbătorită de toate „cercurile culturale“. 
Conferințele în colaborare cu „Bxtens. Univ.“ din Cluj, 
Corul învăţ. din plasa Sebeș, Dir. Silv. VIII din Sebeș, 
Casina intelect. Rom. din Sebeş-Alba, Corul Acad. teolog. 
din Cluj, elevti gimnaz. mixt de stat local, garnizoana Sebeș. 

Conferenţiari: Bologa Dr. Val, proj. univ., 1; Cărpt- 
nişan Silviu, dir. gimn., 1; Ghibu Dr. Onis., prof. univ., 1; 
Oană Vas. preot, 1; Posteseu Dr. l. adv., 1; Rusu Dr. Liviu 
prof. univ., 1; Stanca Dr. Seb. consil. eparh. 1. 


Desp. de plasă Teiuș. In numele comit. central a fost 
delegat di Eugen Hulea să reorganizeze desp. de plasă 


376 


“Teiuș. D-sa a vizitat Teiușul în 10 Mai 1936. La adun. eon- 
stitutivă s'a ales președinte di primpretor Vasile Bârluțiu, 

De atunei s'au ţinut două adunări culturale în comu- 
nele Mihalj şi Obreja, ţinându-se conferințe instructive (ne- 
spacificate). „4iua Astrei“ s'a serbat în toate comunele 
desp. Teiuş. 

Conducătorii oii să înfiinţeze în fiecare comună 
câte un „Cere cultural“. 


Desp. de plasă Vinţul de jos. La iniţiativa președ. 
Const. Oancea și eu concursul tuturor autorităţilor locale 
s'a terminat și sfinţit în 8 Sept. 1935 o „Casă Culturală“ 
în comuna Cioara, în valoare de 500.000 Dei. 

In com. Blandiana s'a sfinţit un monument al eroilor. 
E în pregătire un astfel de monument și în comuna Tărtăria. 

Conferenţiari: Bica Angela, înv., 2; Bica Virgil, #4; 
Cornea 4., preot, 2; Danciu lonel, notar, 2; Dragoșiull., 
înv. dir, 2; Dragomir Dr. N. medie, 5; lonescu 2; lonesecu 
l. maior, 3; Oancea Const. preşed. desp. preot 7; Stanca 
lacob, preot, 3; Şutău Aug., înv. 1; Terehilă 1.1. 


Desp. de pasă Zlatna. „Cercuri culturale“ la sate: 
„Minerul“ în Almașul Mare, are cor, „Casă culturală“, în- 
chiriată pe 5 ani, a organizat frumoase serb. naţ., confe- 
renţiari, ziua „Astrei“ cu succes; Presaca (eu bibl.); Feneş 
(cu bib!.); Galaţi (cu bibl.); Petringeni (cu bibl.); Valea 
Mică (eu bibl.):; Zlatna (Cercul „Avram lancu“ — cu bibl. 
desp.); Valea Dosului, Glod, Cib, Almașul mie de munte 
şi mijloc, Trâmpoele (acestea fără biblioteci). 

In latna, — 1 Dee. 1935 — sfinţirea froifei în me- 
moria martirilor Horea, Cloşea şi Crişan. Conferenţe în 
2 Febr., 21 Mai, 2 lunie. 

„Șoimii Carpaţilor“ se manifestă cu mult succes. 
Populaţia este săracă — satele cu casele îndepărtate unele 
de altele. lastrucția lasă de dorit din cauza aceasta. E de 
dorit înfiinţarea de „Cămine școlare“. B regretabil.. că 
acţiunea asoc. culturale nu este coordonată. Am putea 
spune că unele se mulţumesc a înfiinţa comitete, cari apoi 
nu mai luereză nimic, iar altele se mulțumesc a face câte 
o petrecere pentru adunări de fonduri. Tot așa „Casele 
culturale lipsesc peste tot în Munţii Apuseni“. Apelul desp. 
să se dea deoparte patimile personale, ca să se răspân- 
dească cultura și iubirea de oameni dela cel mai mic 
cătun până la cel mai înfloritor oraș. 

La adun. gen. din 21 lunie a. e. sa cerut, în Alatna, 
deschiderea unei „Case culturale“, cămine şcolare, școli 
ţărăneşti. Se stabilește un „program general pentru pro- 


377 


pagandă“. Pentru la toamnă se contemplă înf. „Școlii fă- 
rănești“. 

Conferențiari: Budoiu Filip, 1; Bunea Sabin, preot, 1; 
Bora Serafim, înv. dir., 1; Buzdurescu, maior, 1; Dobret 
Arsenie, notar cerce., 1; Fodorean |. preş. desp., 2; laneu 
losif, ing, 1; Mijf Petru, funeţ., 1; Paseu Trif, preot, 1; 
Pau Gh. şef de exploat, 1; Popa lon, 3; Popeseu Gh. 
preot, 1; Radeș Dr. Ovidiu, dep., 3. 


Despărțământul central judeţan Arad. Deoarece 
până la terminul fixat, anul trecut, nu sosise raport din 
partea acestui desp., lăsăm să urmeze aici, unele date din 
activitatea a. 1934/5. 

Desp. a îndurat pierderea a trei membrii valoroşi: 
Vasile Goldig, Episcop Grigorie şi prof. Teodor Maris. 
Fostul nostru președinte a luat iniţiativa înființării din nou 
a desp.. în toamne a. 1924 şi i-a dat o deosebită atenţie. 
In 10 Febr. 1935 s'a închinat memoriei lui Vasile Goldiș o. 
„Cameră“ în „Palatul Cultural“, aranjată, la iniţiativa dlut 
dir. al palatului, de către familia defunctului. (La serbarea. 
comemorativă a conferenţiat dl prof. univ. Silviu Dragomir). 
Episc. Grigorie a fost un adevărat membru activ al „Asa- 
elaţiunii“, contribuind eu sfaturi concrete la desfăşurarea 
programului desp. Prof. T. Marig a fost un „excelent pro- 
pagandist cultural“, unul din rarii idealiști. 

Desp. e pătruns de adevărul că epoca „romantismului“ 
propagandei culturale a trecut și că în locul lui trebue să. 
vină „munca sistematică“. lipsa de ajutor pecuniar s'a. 
resimţit, deoarece bugetul desp. este foarte modest. (Un. 
gest frumos a făcut dl Gh. Bardoși, la adun. din 8 Martie. Ț 
1936, oferind despărțământului, anual, suma de 1200 Let), 

Serbările naţionale şi comemorarea oamenilor de: 
seamă (Alex. Mocioni — 6 Mai 1934) au fost manifestații. 
culturale impunătoare. 

In „Palatul Cultural“ s'a ţinut în 1934 (18 Martie) — 10: 
Febr. 1935 — o serie de 5 conf. p. intelectuali. 

S'au pus bazele unut „fond al plăcilor comemorative“ 
(10.900 Lei starea actuală) în Arad. 

Propaganda la saie se face în colaborare cu Institutul 
Social Banat-Crişana. Tot cu acest institut şi în cartierele- 
Aradului. 

„Imeeputuri“ p. „Cercuri culturale“ consideră desp. 
deplasările în 1934 în comunele: Gai, Micălaca, Mânaruloec,. 
Sâmbăteni, Minig şi Cicir. 

In iarna a. 1935, în colaborare cu Soe. „Concordia“, 
care şi-a fixat ca program de muncă înființarea de biblio- 
teci sătești pe lângă „Casele culturale“ din judeţ. Sub: 


378 


auspiciile „Astrei“ s'au pus astfel bibliotecile sătești din: 
Hălmagiu, Gurahonţ, Săvârșin şi Sofronea. (Dec. 1934 şi 
lan. 1935). Da Băile Moneasa s'a reorganizat desp. de plasă 
Sebiș (în 11 lulie 1935), având ca preș. pe dl Dr. Teodor 
Popa. Astfel are desp. centr. jud. Arad următoarele despăr- 
țăminte de plasă: Şiria, (cu „Cereul cultural“ Ghioroc); 
Sebiş, Pecica, Arad (eu „Cercurile culturale“ Grădiște şi 
Sânnieolaul mie). 

Indată după constituirea noului comitet al desp. (18. 
Martie 1936), s'a căutat stabilirea unei colaborări cu toate 
societăţile locale prin coordonarea programelor de acti- 
vitate. In 24 Martie s'au şi pus bazele Federaţiei Societă- 
ților culturale din Arad, cu menirea de-a organiza, sub 
auspiciile „Astrei“, întreaga mişeare culturală locală. 
(„Astra“, „Concordia“, „Institutul Social Banat-Crişana“ şi 
„Ateneul Popular“). 

A doua problemă: înfiinţarea „Cercurilor culturale“ 
întrun număr cât mai mare de comune din jud. Arad. 
Mulţi intelectuali, din 34 comune, au răspuus negativ, seu 
prin tăcere, sau „motivând că există neînţelegeri între 
intelectuali, fie din motivul că există în comună o altă 
societate culturală“. 

Cel mai călduros sprijin l-a dat di Dr. I. Suciu. care. 
a luat asupra D-sale sarcina organizării unui „Cere cultural“ 
în Chișineu-Criş. (Imaugurarea e amânată p. toamnă). ln ? 
lunte, în cadrele „Săptămânii Astrei“ s'au pus bazele unui 
„Cere cultural“ în comunele: Vărădia, Galga, Caporal- 
Alexa, Șielău, Socodor, Măderat, Pilul, Apateu. „Ziua 
Astrei“ a mai fost sărbătorită în comunele Șeitin, Curtici 
și Ilteu, apoi desp. Șiria, la ad. gen. a sa, și „Cercul cult.“ 
Sânnicolaul mic. 

Com. Măderat a dat o serbare culturală reușită în 
28 lunte — primul „Cere cultura!“ nou înfiinţat. 

O pagină vrednică de remareat: ,...se constată că în 
comunele unde se află intelectuali, cari trăese în armonie: 
şi înţeleg problemele culturale ale vremii, „Astra“ a fost 
primită cu multă însufleţire, dovedindu-se că rostfurile ei 
sunt și azi pline de actualitate. B suficient să amintim în 
această privinţă, că la constituirea „Cercului cultural“ din 
com. Socodor au luat parte 18 intelectuali şi 500 săteni, 
la Şielău 12 intelectuali și 350 săteni, tar la Galga 12 inte- 
lectuali și 150 săteni. Mai caracteristice este însă faptul 
petrecut în eom. Caporal-Alexa, unde tofi intelectualii şi 
sătenii, cart au fost înscrişi la societatea culturală „Jiul“ 
au trecut în cadrele “Astrei“. n prezenţa delegatulu! nostru 
s'au înscris peste 50 săteni și inielectuali ea membri ai 
„Astrei“, obligându-se a plăti taxe între 50—500 Lei. 


379 


„Ziua Astrei“ a trebuit să se amâne în oraşul Arad, 
fiind congrese și programe supra-încăreate. In schimb, în 
acest scurt interval de timp (18 Martie—15 lulie 1936) i-a 
reuşit desp. să recruteze din rândul intelectualilor arădani 
un număr de aproape 300 membri ai „Astrei“, un adevărat 
record, deoarece nici odată desp. Arad na avut atâţia 
membrii. „Școala ţărănească“ se va începe în iarna a. 1936. 

Asifel se poate prevesti o roadă cât se poate de 
bogată pentru Asociaţiunea noastră în jud. Aradului. ba 
aceasta ne îndreptățește şi „Programul de activitate pe a. 
1936/37“, un program vast şi amănunţit, din toate domeniile: 
sociale, culturale, economice. i 

Conferenfiari, de pe sate și din Arad (sunt luaţi şi cei 
din 1934): Blaga Nestor, prof., 4; Botiş Dr. Teod., dir., 1; 
Cărpinişan Romul, dir. Şe. sup. art. mes., 1; Codreanu 
Florea, preot, 1; Contrea Dr. Aurel, prof., 1; Cosma Dr. 
Dum., 1; Crişan Aseaniu, dir. de lic., preşed., 1; Drsgomir 
Silviu, prof. univ.,1; Dragul, 1; Eşeanu VI. ing., 1; Grecu 
Das., ing., 1; Grigorie, Bpiseopul Aradului, 1; Lupaș Dr. 
Oct., 1; Mariş Teodor, 1; Nedeleu Const., prof.1; Noveanu 
Dr. V., 1; Petreuţă Dr. l, 1; Pleşa Dr. l, 3; Popescu Vin- 
tilă, prof. acad. teol, 1; Radu Dr. Cornel, 2; Strelikovshy 
Toma, prof., 2. 


Desp. de plasă Săvârșin. (Raport detailat, vezi „Tran- 
silvania Nr. 3, a. e.). 

Conferenţiari: Binchiei Petre, preot, preşed., 2; Păcu- 
rariu losif, v.-preș., 1; Puia Gh, 1; Török Dr. Andrei, 
medic, 2. 

Despărţământul a învitat şi pe ţăranii mai cărturari să 
ţină conferinţe. 


Desp. de plasă Şiria. A ţinut o ședință în 14 lulie, 
a. c., în care sa ales un nou comitet, în frunte eu dl prim- 
pretor Dr. Simion Pop-Zaslo din Gaişa. 


Activitatea desp. sa mărginit la „deplasările preşe- 
dintelut în diferite comune din plasă. cu conferinţe oea- 
zionale“ şi la împărţirea de cărţi bibliotecilor poporale. 
(O observaţie ciudată: „Am constatat la Casa culturală 
ortodoxă din Şiria că nu se prea citese cărţile „Asirei“, 
fiind ţăranii de credință, că în așa mici volumaşe nu prea 
poate să fie ceva interesant. Este datoria noastră să cetim 
toate cărţile aceste şi să le recomandăm ţăranilor“. De 
sigur: propagandiștii să încălzească pe ţărani pentru con- 
ținutul broşurilor, ea să dispară neîncrederea. Di preşe- 
dinte urmează: „Sunt de părere să popularizăm aceste 
scrieri printre elevii școalelor primare, unde cred că vor 


380 


prinde mai uşor frumoasele sfaturi propagate prin publi- 
căţiile „Astrei“. 

Dl președ. Dr. Simion Pop-Aaslo a ţinut conferinţe și 
a înfiinţat biblioteci în următoarele comune: Galga (111 
vol. în 1933), Seleuș (81 în 1 Dec. 1934), Covăsinţ (, Cămin 
cultural“, 85), Șiria (Şc. primare 16), Măderat (51), Agriş, 
Galșa, („Cere cultural“, 7 lunie, a. c.) Pâncota, („Cere eul- 
tural“). Afară de Șiria mat au „Cercuri culturale“ în plasă 
cinci comune. 


Desp. centr. jud. Bihor (Oradea). Activitatea desp. 
s'a „concentrat“ aproape în întregime la înjghebarea școalei 
țărănești pentru bărbați şi a celei pentru femei. 

In Oradea 10 conferențe, ţinute de conferenţiari ai 
Extensiunii Universitare din Cluj. 

Toate serbările naţionale sub egida „Astrei“. De prezent 
în judeţ 8 despărțăminte de plasă: Vașcău, Beiuș, Ceica, 
Marghita, Săcueni, Salonta, Tileagd, Tinea. 

Reorganizate la o nouă vieaţă: Ceica, Tileagd și Mar- 
ghita, mulţumită președ. desp. center. jud. ln curs de reor- 
ganizare desp. de plasă: Beliu, Să/ard şi Alesd. „Nu peste 
mult despărţămintele din cele 12 plăși vor activa dela un 
capăt la celalalt al judeţului Bihor“. ` 

Contactul cu satele a fost susținut fără întrerupere. 
S'au înființat 2 bibl. pop. à 100 vol, în com. Tilecuș şi 
Ceica. 

iua „Astrei“ serbată cu „tot fastul“ în teatrul „Regina 
Maria“. 

Conferenţiari : Bărnuţiu A, 1; Mateişan l, prof., 1; 
Popa Dr. Teodor, președ., 3; Streat G., prof. univ., 1. 

Desp. de plasă Salonta. Raport detailat vezi „Trans.“ 
Nr. 5, a. e. 

Conferenfiarii nu sunt specifteați. 

Desp. de plasă Vașcău. Şi-a ţinut adun. gen. în 14 
lunie, a. e. în „Casa Naţională“ din Vașcău. 

Preşed. exprimă „desiderate“, pe cari vrea să le ducă 
în îndepiinire desp.: „Şcoală ţărănească“ model, teren 
pentru desp. şi „de pe urma căruia să se împădurească 
regiunea cu pomi roditori“, pe acelaș teren: o stupărie 
model, şcoală de pomi, o lăptărie şi o uscătorie de poame, 
toate acestea vor valorifica produsele sătești printr'o co- 
operativă populară. Așa se speră îmbunătăţirea situaţiei 
materiale, a sătenilor. Se mai pregăteşte înfiinţarea unei 
fanfare țărănești. 

In 75 comune s'au ţinut 15 șezători: Seghişte, Vevzarii 
de sus, Câmp, Sohodol, Bribeni, Rieni, Valea neagră de 
jos, Cuşuiș, Ghighişeni, Suştiu, Sârbeşiti, Câmpani și Vașcău. 


381. 13 


Pepiniera nu s'a putut încă înjgheba, deoarece terenul 
nu l-a acordat încă Min. de agricultură, 

Biblioteca desp. Vașcău are 940 vol. 

Un nou comitet ales are în frunte tot pe dl medie Dr. 
Bmil Pop. 

Conferenţiarii: Apostolescu Dr. Nic., prof., 2 ; Bursașiu 
Alex., 2; Drăghieiu Dr. Mih, 2; Haralambie A., înv, 1; 
Mihuțta Gavril, 3; Nica lon, înv, 4; Ovesea l, preot, 1; 
Patachi Alex., prof„ 1; Petrescu Emil, înv, 1; Pop Dr. 
Emil, președ, 4; Popa Atanasie, 3; Popoviei Dr. Petre, 2; 
Sălăgean, înv., 1. 


Desp. centr. jud. Braşov. Zece ani dela reorgani- 
zarea sa, desp. Braşov poate, pe drept cuvânt, să privească 
cu satisfacţie la cele prestate până acum, pregătindu-se 
cu celelalte societăţi braşovene pentru alte sărbători cul- 
turale, atât de firești în Brașovul cultural: 100 de ani ai 
„Gazetei Transilvaniei“, 86 de ani ai „Reuniunii femeilor 
române“ și cel 75 de ani ai „Asociaţiunii“ noastre. 


Raportul general dela adun. gen. din 3 Mai, a. c, a 
cerut ca gândurile „să se smulgă din măruniul patimii co- 
tidiane, iar fapta să nu profaneze eu nimic biserica în care 
` se ţine această sărbătoare“. 

La activul recent numără conducătorii despărțămân- 
tului: patru Școli țărănești, două Case naționale, nouă la 
sate, o tipografie proprie a „Astrei“, cumpărarea imobi- 
lului cinematografului, pentru care mai înainte se plătea 
chirie, îmbogățirea bibliotecii desp. cu „cele mai de seamă 
arhive românești braşovene“ şi lucrările dela un Muzeu 
local aproape de sfârșit. 

Averea desp. este de cel puţin de şase ori mai mare 
decât în 1931 — pe urma ei se poate acționa cu mal mulţi 
sorţi de izbândă pe teren social-cultural. 

Fiind o „inflaţie de conferinţe şi conferenţiari“ în Braşov, 
a crezut comit. desp. centr. jud. în 1934/5 să lase locul al- 
tora. Acum și-a reluat firul și a organizat, în seria 1936, 
împreună cu „Asoc. prof. see.“ conferințele. „Uniţi, cât 
mai multe societăţi cu același scop, am evita spectacolul, 
care ne ameninţă; în aceeași ai, la aceeaşi oră uneori doi 
conferenţiari, vorbind unor săli sărace în spectatori. E şi 
o impoliteță faţă de omul pe care-l înviţi“. Cele 12 confe- 
rinte au fost bine cercetate. 

In 16 lunie, a. tre., s'a înființat desp. Buzău. in 15 Aug., 
a. tr., „Cercul cultural“ din Intorsura Buzăului. La 1 Dec. 
1935 cel din Sita Buzăului. 

Nu au mai rămas neorganizale decât câteva din co- 
munele Branului. 


382 


Desp. Braşov are astăzi 11 desp. de plasă eu un total 
de 40 de organizaţii: 

l. Desp. centr. jud, Brașov cu „Cercurile culturale“ 
din: 1. Braşovul vechiu; 2. Pe Tocile-Brașov; 3. Bod; 
4, Dârste; 5. Stupini; 6. Sânpetru. 

i. Desp. de pl. Bran cu 1. Braun- Poarta; 2. Moeciul 
de jos; 3. Sohodol; 4. Predeal. 

m. Desp. de pl. Budila. 

1V. Desp. de pl. Buzău cu 1. Intorsura Buzăului: 2. Sita 
Buzăului; 3. Dama Buzăului; 4. Barcani. 

V. Desp. de pl. Codlea cu 1. Holbav; 2. Țânţari: 
3. Vlădeni. 

Vi. Desp. de pl. Feldioara cu 1. Crizbav; 2. Hălhiu; 
3. Măeruș; 4. Rotbav. 

VU. Desp. de pl. Hărman eu 1. Prejmer. 

VI. Desp. de pl. Râșnov cu 1. Cristian; 2. Ghimbav; 
3. Dulean. 

IX. Desp. de pl. Săcele. 

X. Desp. de pl. Tărlungeni. 

XI. Desp. de pl. Teliu cu 1. Dobârlău; 2. Măreuș. 

Xil. Desp. de pl. Zârneşti cu 1. Poiana Mărului; 2. To- 
hanul nou; 3. Tohanul vechiu. 

Desp. a colaborat cu toate celelalte societăți româ- 
nești din Brașov și! trebue să se remarce „autorităţile, in- 
diferent de guvern, au dat totdeauna concursul“. 

Membrilor „Astrei“ li s'au distribuit în 1936 pe sate 
1000 de calendare. „Aceste calendare astăzi ne sunt di- 
rect pretinse de membrii Astrei“. In 1935 s'au distribuit 
satelor, în cărți, broşuri şi calendare 1676 vol., în valoare 
de Dei 20.560--. 


Desp. nou de pl. Buzăul Ardelean. S'a înfiinţat în 
16 lunte 1935 şi s'a impus dela început. Preşed. di Dr. Gră- 
dină şi colaboratorii: pr. Olimpiu Russu și pr. Gh. Gh. Grosu, 
intelectualii din comunele Buzaelor, au dat dovezi de mult 
idealism. Bibl. are 219 vol. Corul „Astrei“. Sa jucat „O 
noapte furtunoasă“ de l. L. Caragiale. 

„Cercul cult.“ Sita Buzăului înf. în 15 Aug. 1935. 12 econ- 
ferinţe. 7 plese teatrale, muzică instrumentală, coruri. 

in total s'au ţinut 24 conferinţe, 12 serbări şi şezători 
şi două petreceri, în Desp. Buzaelor, care are, în între- 
gime, 107 membri, iar bibliotecile lui numără 255 volume. 

Un strălucit exemplu de entuziasm a dat „Cercul cul- 
tural“ dm com. Crizbav, de aceea merită să fie relevat şi 
aici, după rap. gen. al comit. desp. 

„Voiau erizbăvenii o „Casă naţională“, așa, cum o 
aveau Ungurii din comună,... și-au făcut-o în mijlocul sa- 


383 13% 


tului... va rămânea acolo ca o mândrie a realizărilor noa- 
stre şi a acestui sat, care a dat un minunat exemplu de 
solidarizare într'a chestiune capitală pentru el“. Casa este 
astăzi aproape terminată, doar exteriorul în roșu aşteaptă 
să fie tencuit. Aşa cum e acum, casa funcționează. 

Lucrarea întreagă, cf. devizului, fără nisip, pietriş. 
piatră, lemn de construcție, cărăușii ete. a fost de Lei 663.143. 
„Astra“ Braşov a dat 100.000 Lei, com. Crizbav 45.000 Let, 
prefectura jud. Brașov 30.000 Let, Casa Şcoalelor 10.000 Lei 
— toate acestea completate cu ajutorul cel atât de pre- 
tios și entuziast al membrilor „Astrei“ din com.: 130 capi 
de familie, dintre cari 27 sunt la Bucureşti. Fiecare membru 
a trebuit să dea pentru „Casa Naţională“ 350 Dei şt 10 zile 
de lucru cu carul sau 14 zile prestație ; cel pe vieaţă sau 
fondatorii câte 1250 Dei şi aceleași zile de prestație. Membrii 
din Bucureşti, activit: 950 Izei, fondatorii 1750 Dei. Nu numat 
că aproape toţi şi-au achitat până acum obligatiile, dar 
unii le-au și depășit. Așa, merită să fie relevat d! N. Duţia, 
care în loc de 14 zile, a făcut 91 de zile prestație. Să nu 
trecem aşa de repede peste sacrificiul acestui om: 97 de zile 
puse în slujba Astrei! ìn faţa acestui caz, spune raportul, 
cad toate argumentele celor ce cred despre Casele na- 
fionale altceva decât am crezut noi când le-am inițiat“. 

In total s'au făcut până acum 597 zile prestație cu 
carul, în valoare de Lei 59.700 şi 416 zile cu braţele, în 
valoare de Lei! 20.800. Munca prestată de membrii „Astrei“ 
din Crizbav este de 130.500 hei. 

Da prima serbare, dată în „Casa Naţională“, abia ter- 
minată, spune raportul, era sala arhiplină. „Toţi românii 
aproape erau prezenţi. Atmosfera de sărbătoare nu radia 
par'eă de pe scenă, unde se desfășura programul, ci din 
sală, din ochii strălueitori de bucurie ai românilor, de pe 
fața lor luminată de mulţumirea ce pornea din lăuntrul su- 
fletului lor împăcat că şi-au făcut frumos datoria, că nu 
le-a fost zădarnică truda. Era ceva din orgoliul sărăce- 
nilor din nuvela lui Slavici (Popa Tanda), după radicala 
transformare a satului“, 

ha iarnă se vor deschide aici cursuri de „Şeoală 
ţărănească“. 


Desp. de plasă Budila. (Raport detaliat vezi „Tran- 
silvanta“ Nr. 3, a. e.). 

Conferenţiari: Belei D., înv. dir, 4; Chicoş P., înv.,1; 
Chieoș, d-na, 1; Coman Aurelia, înv. preoteasă, 1; Curcu- 
bălă l., preot, președ., 17; Drăgan Gh.,1; Frateș N. preot, 1; 
Greceanu l, preot, 2; lviuța M., înv, 2; Oagă V. 2; Onea 
Consi., 1; Radu A., preot, 3; Sandu Bucur, înv., 1; Sandru 


384 


Gheorghe, licenţiat, 1; Stănicel, dg., 1; Stăniloaie Dr. Dum., 
prof. acad. teol., 1. 

Piese teatrale: „Sfârşitul risipitoarei“ de D. M. lo- 
nescu, „Lăcomia strică omenia“ (9) și „Extrasul ţiganului“ (2). 


Desp. de plasă Codlea. Bibl. cu 513 vol. Conferinţe 7. 
„Casă de lectură“ activă. Situaţia financiară: 1900 hei casa 
şi în nafură, valoarea a 50.000 cărămizi, de Lei 20.000. Se 
simte trebuinţa unei „Case Naţionale“, după ce i-a reușit 
comunei să. și ridice o biserică şi o școală impozantă. 


Desp. de plasă Feldioara. 13 conferinţe până în 30 lan. 
De atunci până în 15 Martie săptămânal cu câte una sau 
două conf., lecturi și probleme aritmetice. Bibl. 118 vol. 
S'a jucat „Bolnavul închipuit» de Moliere. 


Desp. de plasă Hărman. 70 membri. Bibl. 68 vol. 
7 serbări. 4 conf. „Cercul cultural“ Moeciul de jos. 5 ser- 
bări cu 5 conf. 


Desp. de plasă Râșnov. 7 şezători cu program artistie- 
cultural. (Impreună cu Şeoalele primare, Soc. Sf. Gheorghe, 
corul intelectualilor şi subeentrul pregătirii premilitare. 


Desp. de plasă Teliu. N'a putut să se manifeste după 
cum ar fi trebuit din lipsa de mijloace pecuniare la de- 
plasări și din cauza morții preşedintelui desp, preotul 
Daniil Cojocariu. Noul paroh, dl Aurel Radu, a sosit în 
comună în 1935 și a început propaganda culturală întreruptă. 
La şcoala ţărănească din Brașov au fost trimise 2 femei, 
cărţi de ale „Bibl. pop.“ s'au dat spre lectură ţăranilor, eu 
concursul domnişșoarelor învăţătoare şi a domnilor învă- 
țători s'au ţinut 15 şezători reuşite, counstătătoare din urmă- 
toarele puncte: 1. Cronica săptămânii; 2. Conferinţa: 3. 
Lectură veselă; 4. Audiţie la un aparat de radio; 5. Con- 
vorbiri cu sătenii asupra nevoilor locale. 

lua „Astrei“ s'a ţinut în 21 lunie. A vorbit despre 
„Astra“ preotul Aurel Radu. 

Conferenţiari : Chicoş Petru, înv. dir., 2; Dogariu Aurel, 
notar, 1; Radu Aurel, preot, 16. 

Desp. centr. jud. Brașov a primit până la adun. sa 
gen. rapoartele de mai sus. Celelalte desp. vor refera ul- 
terior. 

Desp. centr. jud. se poate lăuda, pe drept cuvânt, eu 
frumoasa sa bibliotecă din Brașov. Numărul volumelor 
este de cea 20.000. Bibl. mai are 117 lexiecoane și dieţio- 
nare (vol.), 627 cărţi vechi românești (până la 1850), 491 
titluri de reviste româneşti catalogate, reviste streine, ma- 
nuscrise preţioase. Cetitori în anul ultim 7108 — cărţi ct- 
tite 12.078 — cifre, cari spun mult și cari dovedesc că să 


385 


fie conducători pricepuţi — se găseac şi cititori. (La pe- 
rlodice, în medie, 6000 ettitori!). 

Despre şeolile ţărăneşti se referează întralt loe — 
aici trebue menţionat că au reușit cât se poate de bine, 
atât cea pentru femei, cât şi cea pentru bărbaţi. 

O nouă manifestaţie : „Muzeul Desp. Braşov al Astrei" ! 
Sunt înregistrate 342 obiecte, 1141 bucăţi monete, 308 me- 
dalii, 120 bancnote, 42 'tusigne, apoi tipărituri, manuscrise 
pentru „Expoziţia permanentă a cărţii româneşti braşovene“. 
S'au comandat o parte din mobilierul necesar, încât la 
toamnă speră desp. să deschidă „Muzeul“. 

„Corul Gh. Dima“ a fost înf. în lan. 1933, dupăce Reun. 
de cântări „Gh. Dima“ a trecut la „Astra“, ca o secţie a 
ei. A dat concerte și în Sibiu și Bucureşti. După 1935 se 
observă o mică stagnare. „Conservatorul de muzică „Astra“ 
trece prin grele dificultăți materiale. Pleacă și dirijorul 
corului şi directorul conservatorului, dl C. Bobeseu, la 
București. B vorba „să se strângă rândurile“. (Despre 
„Conservator“ v. rap. la Secţii). 

Secţia de educaţie fizică s'a manifestat viguros. Sec- 
title parţiale ale „Astrei sportive“ au repurtat succese 
frumoase. „Intr'un an, am câștigat, noi, poate cei mai tineri 
organizaţi, prin seaţia de atletism, cea mai mare distineţie 
din toată fara: Cupa Regelui Carol li“. Fireşte — sportul 
wa fost punctul culminant al activităţii, ci a înfovărășit în 
mod armonios activitatea cuiturală, economică a despăr- 
ţământului. 

O frumoasă faptă a săvârşit desp. Brașov, cumpărând 
tipografia Murăşenilor şi a „Gazetei Transilvaniei“, creind 
astfel a tipografie proprie a desp. „Astra“ Bragov. In 25 
Noemurie 1936 tipografia „Astra“ va fi complet achitată, 
fără ea „Astra“ să fi învestit în această utilă întreprindere 
vre-un beu. 

Dacă criza economică sa resimţit şi la „Cinemato- 
graful Astrei“, totuși, şi-a închelat bilanţul eu un beneficiu 
de Lei 165.528. 

lată câteva cifre aproximative, cari arată tăria acestui 
despărțământ, care a pornit în 1926 numai dela un „capital 
sufletese“, ca să ajungă la un bun, temelie a activităţii 
culturale în Țara Bârsii: 


Biblioteca : cărţi periodice, manuscrise cea Dei 1.500.000 


Mobilier . . . . . cc cc n n 800.000 
Tipografia, inventar . . . . . . . . a y 620.000 
Imobilul cinematografului . . . . . . „ „  12000.000 
Cinematograful, inventar . . . . . . „ >» 1.000.000 


Lei 15.920.000 


i Ta 


Toate acestea adeverese mănoasa activitate a frun- 
tașului desp. Braşov. 

Conferenţiari: Baboe N., 1; Badiu A. pr, 2; Bădilă 
Gr., 3; Barbu Maria, 1; Brătescu Gh. 2; Broşu l, pr, 1; 
Burlea Valeria, 1; Căliman Valeria, 1; Căliman Dr. N. 1; 
Coandă llie, 1; Ciurea Const, 5; Crainie Nichifor, 1; Fă- 
tulet Gh., 2; Filip Elena, 2; Filip Nie., 1; Florea Al, 3; 
Florian Domnica, 1; Folea 4. 1; Giurescu Const, 1; Go- 
ciman A., 1; Grădină Gh., 3; Greceanu D., 2; Grosu Gh, 
5; Hociotă llie, 1; llieseu Dr. N, 1; loanoviei llie, 3; lo- 
nescu Nic., 1; Ispir Vasile,1; Măeruşan Gh., 1; Măerușan 
4, 2; Măeruşan Aurel, 1; Mărculescu Bf, 1; Mein 1l, 2; 
Moşatu i., dir., 1; Nema A. ing. agr., 1; Nisipeanu l, 1; 
Nistor Dr. P., 3; Olteanu Aurelia, 1; Perţia Basil, 1; Pe- 
treseu Cezar, 1; Popp b., 1; Russu Gh., 2; Russu Olimpiu, 
1; Sandu Anghel, 1; Sandu Ana, 1; Sântu Dr., 1; Spânu 
Gh., 2; Teodorescu P., 1; Teodor M., 1; Tică Gh., 1; Titeiu 
Valer, 1; Tepos Dr. Emil, 1; Ureche Dr. l, 1; Vintilă Dr. 
l. medie, 


Desp. central judeţean Caransebeș. A ţinut adun. 
sa gen. în 14 lunie 1936, în fruntașa comună Glimboacea, 
unde a „înfiripat cea dintâi vatră culturală, care, după pro- 
gramul „Astrei“, a difuzat în lunile de iarnă celor peste 
100 ascultători cunoştinţe religios-morale, istorice, literare 
și economice“. După modelul acestui „cămin țărănesc“ 
vrea desp. să organizeze „cercurile culturale“ din celelalte 
comune. 

Rolul „școalei țărănești“ l-a îndeplinit în Caransebeș 
„Căminul cultural“ de acolo. 

Desp. și-a dat concursul la reușita marilor serbări 
ortodoxe şi naționale dela 5—7 Oct. 1935, întru pomenirea 
nemuritorului ierarh loan Popesu, unul din întemeietorii 
„Astrei“ noastre. A aranjat festivități în zilele naţionale şi 
la „ziua cărţii“. 

Conferenfele au fost ţinute în colaborare cu liceul 
„Traian Doda“, şe. normală „l. Popasu“, Reun. rom. de 
cânt. şi muzică“ muzica Reg. 96 şi a batai. 2 grăniceri. 

Ziua „Astrei“ serbată în toate comunele desp. Din 
acest prilej s'a „remarcat nevoia cabinetului de lectură și 
a bibliotecii săteşti“. In com. Poiana sa înfiinţat un „Cămin 
cultural“. 

Adun. gen. în fața a peste 600 ţărani şi intelectuali. 
La liturghie răsp. și la festival „Reun. de cântări Dr. Cornel 
Corneanu“. 

Conferenţiari în Caransebeș : Armaş Matei, dir. prof., 
3; Bugariu Grig., 1. Bologa Dr. V., prof. univ, 1; Cirig 


387 


Romul. prof., 1; Corneanu Dr. Cornel, adv., președ. desp., 
5; Corneanu Nie., consilier referent, 2; Costinescu l. G.. 
prof., 2; Cusma D., prof., 2; Fotoe Petru, ing, 1; Frăţilă 
Gh., preot, 1; Mităr Tib., prof., 1: Manoilescu Mih., prof. 
univ, 1; Muntean Augustin, 2; Novaceseu Dr. Dim, 1; 
hudneanu Const, prof., 3: Russu Dr. Liviu, 1; Râmueanţu 
Dr. Petru, 1; Pantelie Matei, înv. dir., 1; Pop Dr. Sever, 
prof., 1; Sergescu Dr. P, prof. untv., 1: Sima Horia. prof. 
1; Suru Isaia, prof.. 1; Soceneanţu Dim., prof, 1; Tomiei 
Nie., prof, 1; Toma Petru, 1; Vasculeseu Avram, prof., 1. 

Conferenţiari în despărțământ: Armaş Matei, prof., 2: 
Anuţoiu Dum., preot, 2; Cirie Romul, prof. 2; Coșeviei Dr. 
Te, 1; Costinescu |. G., 4; Mihail Feneşan, 2; Prăţilă Gh, 
3; loneseu Dr. Tıb., 1; Jumanca Pavel, 3; Muntean Dr. 
Zeno, prof, 1; Neamţu Gh, 1; Pop Filip, prof, 1; Pop 
Rom., preot, 1; Roşca Teod., 1; Soceneanţu Vas., preot, 
2: Terziu l, 1; Voican Petru, 1. 


Desp. de plasă Orşova. Zilele de sărbători naţio- 
nale au fost serbate împreună cu „Liga aniirevizionistă“, 
„Forul“, gimnaziul mixt, ete. 

Conducătorii desp. au vizitat comunele: Topleţ, Esel- 
niţa şi Jupalnic, dând „sfaturi“. Țăranii din Bârza, Coramnic, 
Ogradena Nouă și Veche, Plavişeviţa au fost chemaţi la 
Orșova unde li s'a vorbit „despre stările de astăzi şi chipul 
lor de îndreptare“. 

La Rusali!, fiind „rugă“, nu s'a putut serbători „Astra“ 
— sa amânat pe altă dată, 

Conferenţiari : Crăciun Dr. Gh., 1; Laitin D., dir. gimn., 
1; Țăranu Tr., prof, 2; Barcula Dr. b. 1. 


Desp. centr. jud. Caraş (Oraviţa). Incă nu şi-a 
putut ţine adun. gen. heferează, deocamdată, numa! despre 
activ. comit. centr. din Oraviţa. 

A înființat cercuri culturale noui în comunele: Berliște, 
Jam, Șopotul vechiu, Milcoveni și Jitiu. A reorganizat ecer- 
curile din Ciuchici, Borlovenii Vechi şi Pătaș. 

A distribuit dulapuri p. biblioteci cercurilor culturale 
din Bogodinţi, Berliște şi Jitiu. A dat un ajutor de 5000 let 
Cercului cult. din Petrila pt. Casa culturală și 10,000 Lei, 
pentru acelaş scop. în comuna Jam. 

Jubileul „Astrei“ serbat în toate comunele din judeţ. 

La inițiativa desp. s'au început cercetări demografice, 
etnografice, raseoiogice şi de agricultură în com. Borlo- 
venii Vechi și Pătag de o echipă din Cluj. compusă de 
şefii de lucrări dela Instit. de igienă din Cluj, Instit de 1. 
română și Muzeul etnografie (Dr. Râmneanțu, Dr. Făcăuaru, 
etc.). — S'au ajutorat şi înfometaţii din Basarabia. 


388 


Conferenţiari: Bârlea Dr. V. prof., 1; Brizea l, 1; 
Râmneanţu Dr. P. 1; Rusmir ilie,preşed. 1; 


Desp. centr. jud. Cetatea Albă. „Moldovenii jud. 
Cetatea Albă“, serie desp., „nu pot ulta ajutorul de zile 
grele, primit dela fraţii de departe și el le păstrează re- 
cunoștință“. „Este un imperativ categorie“, de a lucra îm- 
preună cu „Astra“ ardeleană. 

Afiliate desp. „Astra“ Cetatea Albă sunt astăzi urmă- 
toarele 35 de cămine: 1. Budachi; 2. Ciuleiu: 3. Cormaz; 
4 Cazaci; 5. Carahasan; 6. Cot- Chitai; 7. Caplani: 8. Crasna; 
9. Divizia; 10. Delein; 11. Dunăreanca; 12. Frumușica Nouă; 
13. Glăvani; 14. Gura Roşie; 15. Han Gaâsla; 16. lvăneșiii 
noi; 17. lvănești vechi; 18. lserlia; 19. Marăslăveni; 20. 
Palanca; 21. Purcari; 22. Plătărești; 23. Răscăieţi: 24. Răt- 
leancă; 25. Satu nou; 26. Sărata; 27. Slobozia; 28. Selioglo; 
29. Taşlâe; 30. Tudora; 31. Tuzla; 32 Tratan; 33. Zlocari; 
34. Noul Caragaci; 35. Vădeni; 36. Regimentul 35 lnf. Ce- 
tatea Albă. 

In a. acesta sau mai întemeiat următoarele cămine: 
Com. Burgug!, com. Sergheevea şi com. Tarutino. 

Serbări: 2 Febr. 1935 spectacol în fol. elevilor și stu- 
denţilor săraci; 3 Febr. 1935 sfințirea celor 37 steaguri ale 
căminelor; — mare serb. poporală; 28 Febr. Comemorarea 
marttvilor Horea, Cloșca și Crișan (conf. D. V. Toni, preş. 
Asoc. învăţ. din România şi T. lacobescu deputat. președ. 
desp.): 1 Dec. manif. antirevizionistă (euvântări: Em. Mă- 
nescu, Gh. Motoc, protoereu H. Foteseu, Mih. Titorenco, 
Feodor Uzun, Calust Asvadurov, H. Năstase, Arthur Stroh- 
mayer); 8 Dec. sărb. seriitorul Liviu Rebreanu (50 de ani}. 
Conf. prof. Andr. Radu; ? Martie 1936 spectacol pentru 
elevii săraci; 8 Martie 1936 serbarea închiderii cursurilor 
şcoalei țărănești din Plătăreşști (Cet. Albă), cu care ocazie 
s'a deschis o expoziție de lucrări manuale. 

Ajutoare studenţilor şi elevilor săraci, în 1935: 49,230. 
Lei, în 1936; 12.600 lei. 

„Căminele culturale“ cele mai active: Plătăreşști, 4o- 
locari, Tuzla, Budachi, Divizia, Satu Nou, Slobozia, Pur- 
cari, Tudora, Maraslăveni. 

Munca fiecărui cămin în cursul anilor 1935 şi 1936: 


1. Plătărești — un „splendid muzeu regional“, grup. 
monografie local, librărie cooperativă, filtala eooperativei 
„Cartea“ din C. Albă. Muzeul cu seeţiile: Ştiinţe nat. istoria 
satului, iconografie, numismatică, etnografie, fotografia :- 
tara în imagini şi amintirile „Astrei“. Pe timpul foametei: 
o cantină, unde au luat masa 300 copii. — 2 Apr. 1935 o 
expoziţie a cărţii (a doua) cu 2114 cărţi și 10 secţii: 


389 


„Cartea Fundaţiei Regale, Cartea Satului, Invăţătorul şi 
şcoala, Cartea Cetăţii Albe, Cartea „Astrei“, Cartea actuală, 
Cartea veche, Cartea ilustrată, Altarul și Revista, Secţia 
ziarului „Universul“. Expoziţia vizitată de 814 pers., cari 
au primit gratuit 100 reviste ilustrate și 200 cărţi și calen- 
dare ale „Astrei“. 

De imitat! 

A întemeiat secția l. O. V., tipărind în 1000 foi un po- 
melnie al tuturor eroilor căzuţi în răsboiu. Are o secție 
a comasării proprietăţii agricole, alta sanitară, a treia: 
Cultul eroilor, a patra: financiară şi a cincea: a propagandei. 
A organizat jocuri naţionale de sărbători. Căminul a or- 
ganizat cea dintâi școală sup. țărănească în Basarabia (26 
lan.—10 Martie 1936). 


2. Zolocari. Cor pe 4 voci cu tinerii. 8—12 lunie 1935 
org. expoziția cărții, eu 900 vizitatori. Muzeu interesant: o 
biblie veche de 137 ani, ete. ln 1935 s'au ţinut 8 serbări 
fără plată şi o expoziție de lucrări manuale. 

3. Budachi. Orchestră. 

4. Căminul Divizia Aparat cinematograjic. 

5. Satu nou. 4 Martie 1935 au fuzionat sub steagul 
„Astrei“ cele două cămine: „lumina poporului“ şi „Astra“. 

Şezători popor. — serbări în com. Arciz. Săptămâna 
cărţii, serbătorită. 

6. Slobozia. 10 şezători, Cooperativă școlară. Far- 
macie. O siupină cu 5 uleie, o pepinieră eu 700 pueţi. 

7. Tuzla. Pentru local propriu strânși până acum 
50.000 hei. Serbare 6. l. 1936 în fol. cantinei „Crucii Roșii“. 


8. Tudora. Serbări: 24 1 1935 cu piesa: „Când calci 
jurământul“ — 18 Mai piesa: „Florin și Florica“; 30 IX. cu 
piesa „Barbu Băutarul“; 1 XU. cu piesa: „Sângele apă nu 
se face“. 

9. Purcari. Serbări. 24 lan. — 3 Martie: Horea, Cloşea 
și Crişan. De Crăciun adunaţi pentru înfometați 2750 Let. 

10. Maraslăveni. In 1935 — 5 serb. popor. In 2 ll 1936 
serbare la Mansburg, pentru „Crucea Roşie“, înfometați, 
o secţie de propagandă și teatru, foarte activă. Inceput de 
Muzeu. 

Conferenţiari în cămine (nu se indică de câte ori 
flecarel) Agapie N., d-na Angelescu Ana, Angelescu C., 
Antoniu Mihai, Aperu Al, comand. plot. grăniceri, Arven- 
tier N. preot, Barabancea M. finv, Belous Petre, înv., Be- 
lous Sofia înv., Broască N. înv., Buruiană b. preot, Co- 
dreanu D. înv. David Bnache, înv., Diaconov Dr. DL., Do- 
brescu F. înv., Gheţu S. înv., Goldenberg Dr., Grosu L, 
dna, loan M., înv., lluţă preot, Mocanu St. înv., Mocanu 


390 


V. înv., Mohoreanu H., Mohoreanu P. înv., Nedo Xenia înv, 
Radoveanu |. înv., Roşca l. preot, Sopoteanu F. înv., Şte- 
făneseu Maria înv., Surugiu V. înv., Țapu F., Tudor Du- 
mitru îno. 


Desp. centr. jud. Cluj. Ca în anti trecuți, aşa și 
acum, desp. centr. jud. Cluj a fost unul din cele mai active, 
perseverente şi entuziaste despărțăminte. Propaganda a 
fost dusă cu un plan lucrat până în amănunțimi, mulţumită 
conducătorilor specializați ai desp. Nu este ntel un strop 
de lăudăroşie, când constată rap. gen., la adun. gen. din 
5 lulle, a. c, din comuna Coasta, desp. de pl. Moeciu: 
„Dăzând roadele să ne bucurăm şi odată cu mulțumirea 
sufletească să adunăm nou curaj și puteri împrospătate 
pentru viitorul an de osteneală — tar acolo unde vom 
observa spărturi să le dregem, abaterile să le îndreptăm 
şi buruienile să le plivim din ogorul sufietese al neamului“ 
— cuvinte cari ar trebui cântărite de toate despărțămintele. 


Sediul dela Cluj, cu membrii săi şi cu concursul 
Camerei de Agricultură, al Acad. de Inalte Studii Agricole, 
al medicilor însufleţiţi dela Clinica medicală șia unui domn 
artist dramatie dela Teatrul Naţional, a cercetat 59 de 
comune, ţinând 59 de întruniri cu 85 de conferințe, iar 
„Cercurile culturale“ ale „Astrei“, prin organizaţia „Șoimii 
Carpaţilor“, au ţinut în 59 safe 178 întruniri cu 264 con- 
ferințe. Cu totul 237 ședințe cu 349 conferinţe pe sate! 


in Cluj a ţinut „Cercul cultural“ al „Astrei“ „Gh. 
Lazăr“ (din cartierul Grigorescu) 7 conferințe, cu concursul 
școlilor secundare, al corului tinerilor T. T. R. din Reg. 
31 Art., al corului teologilor ortodocși și Soe. stud. în litere 
şi filosofie. Două festivaluri, cu conf. și progr. artistic, la 
Manufactura de tutun, p. muncitori; un festival cu couf., în 
cartierul muncitorese dela Fabrica lris şi unul în cartierul 
„Paris“, la Şe. primară Nr. 1 „Teodor Mihali“ şi alte 2 
conf., una în „Atua Astrei“. 

La acestea sunt a se adãoga cele 9 conferințe orga- 
nizate de gruparea „Gând Românesc“, eare a continuat și 
publicarea revistei cu acelaş nume, în jurul căreia s'au 
adunat condete luminate, puse în slujba problemelor vitale 
penteu vieaţa satelor românești. (Aceeaşi grupare a condus 
„Șe. Țărănească“, despre care se referează întralt loc). 

Totalul conferințelor, ţinute în cadrul „Astrel“, este de 
371. Toate conferințele dela sate au fost însoţite de pro- 
grame culturale, executate, afară de contribuţia şeolit 
normale de fete, aproape în unanimitate de organizațiile 
șoimănești în colaborare cu străjerii. 


391 


De remarcat este faptul că între conferențiari sunt și 
țărani, foști elevi ai Şe. Țărăneşti. „Unul din ei, Pașea din 
Berindu, a ţinut 6 conferinţe despre cele ce a învăţat la 
Şcoala ţărănească, iar ceilalţi câte una, și anume: l. Pop, 
Floreşti, despre Calendarul Astrei ; Lucaciu, Florești, despre 
Inceputurile neamului românesc, rezumat după cartea diut 
prof. l Lupaș şi Zdrolea l. Dragu, tot despre „Şcoala 
'Țărănească“. Aceste pilde trebuesce urmate, spune raportul 
şi noi dăm sfatul mai departe. 


„Case naționale“ pe cale de înfăptuire, în comunele: 
Sâncraiu Almașului, Florești şi Mociu. Cele existente au 
dat dovezi de existenţă în chip îmbucurător. 

ilele mari au fost sărbătorite cu fastul cuvenit: festi- 
valuri cu organizațiile şoimăneşti din Feleac, Florești, 
Suciagu şi Sâncrai. Astfel ţăranii cari au colaborat au dat 
dovadă de „nebănuite adâncuri de bogății“. 


10 Mai sa serbat pentru a 3-a oară în pădurea 
„Șarașcuta“ din com. Aschileul mic, sub numele de „Şoi- 
miada a III-a“, cuvânt încetățenit în mişcarea şoimă- 
nească. („Această minunată unealtă a „Astrei: „Șoimii 
Carpaților“ — spune raportul — creaţie a dlui prof. Dr. 1. 
Haţieganu, preşedintele mult stimat al despărţământului 
nostru, cu ajutorul căreia a făcut adevărate minuni în vieaţa 
satului românesc“). „Șoimii Carpaţilor“ a devenit plugul 
„Astrei“, cu care desţelineşte vieaţa şi sănătatea sufletului, 
cât şi vigoarea trupească“. La „Șoimiadă“ s'au adunat 15 
sate cu organizaţiile lor şoimănești. S'a executat un an- 
samblu de gimnastică cu 1000 persoane şi un cor compus 
tot din 1000 șotmi și șoimane a cântat cântece româneşti, 
în faţa unei asistente de peste 5000 de oameni. 

La serbătoarea Restauraţiei a contribuit desp. cu 
concursul a 650 şoimi și şoimane. 

Organizaţia „Șoimii Carpaţilor“ a „dinamizat“ „în aşa 
fel satul, făcând din el o celulă culturală vie, care își poate 
desvolta de aci înainte singur vieafa culturală, nu să trăiască 
numai din împrumut“. 

Puncte nouă în vieaţa satelor din jud. Cluj: „propaganda 
făcută de sate între ele, sub formă de turnee culturale“. 
(În primul rând merită laudă în privinţa aceasta desp. de 
plasă Mociu). 

(Prin echipele de $Şoimi, cari au cercetat satele în 
zilele de sărbătoare, în decursul anului, sau câştigat în 
plasa Mociu pentru propagandă 7 safe. Organizaţia Aghi- 
reşu s'a dus în satele vecine Tic, Tie-eolonie ş. a. Orga- 
nizaţia Feleac a dat o serbare în com. Dezmir. Organizaţia 
Cristovel în Băbuţiu, iar org. Someşul Rece în Someşul Cald). 


392 


Bogăția programelor și numărul mare al vorbirilor au 
caracterizat aceste manifestații pe sate. Așa d. e. chiar 
numai com. Aghireşul a avut 106 ședințe, între eari 8 festi- 
valuri eu 20 conf. și multe deplasări în satele vecine. Tot 
aici sunt vrednice de remarcat audițiile dela radio (Radio- 
Bucureşti) in comunele Sâncrai, Zimboru și Suclagu 

Alte pilde, nu numai „pilde“, ci și aluat — cum zice 
Scriptura -- aluat, care să dospească frământătura vieţii: 
1. îm lunile lulie, August şi Sept, a. tr., în comuna buna 
de sus, s'au făcut 85.000 cărămizi pentru construirea unet 
săli mari la şcoală, care să servească și de sală festivă 
şi de adunări pentru Șoimii „Astrei“. Lemnul și nisipul 
necesar, precum şi toată cărăușia au făcut-o Șoimii în 
mod gratuit. Tot Şoimii au seos din baie 150 m? de piatră 
pentru femelie şi au transportat-o în curtea școlii, lucrând 
fiecare cu palmele și cu carul. ln Aprilie o nouă campanie 
de lueru a apropiat clădirea de sfârşit, pentru ca la toamnă 
să se adune în casa lor, ridicată de ei. 

2. In Sânecraiul- Almașului au ţesut șoimanele 50 m. 
covoare pentru împodobirea bisericii, din materialul lor. 
Soimii au făcut în primăvara anului trecut 700.000 cărămizi, 
ca să-și ridice și ei o casă culturală. Au mai inființaţ încă 
o Cooperativă, din venitul căreia 35%, sunt destinate tot 
pentru „Casa“ lor „culturală“. Pe lângă cimitir au plantat 
1000 de salcâmi, tar pe lângă şoseaua ce trece prin satul 
lor au plantat 50 castani. 

ln Florești, într'o singură zi, — pe lângă toată criza 
hănească — s'au subscris 26,400 Lei, pentru ridicarea unei 
„Case culturale“. 

In Suciagu s'a înfiinţat o „Cooperativă de consum“: 
„Șoimul“. 

Onoare acelora, cari ştiu asifel să se manifeste pe 
terenul cultural. Astfel de fapte să servească de pildă şi 
diseuţiile între noi să se îndrepte în direcţia aceasta, ca 
să ne convingem că există încă mult idealism în straturile 
adânei ale poporului. 

Desp. Cluj se află în „vădit progres“ şi merită toată 
lauda noastră. 

Conferenţiarii seriei din Cluj: „Energii Ardelene“ 
(ceilalţi conferenţiari nu ne-au fost specificaţi cu numele): 
Băncilă Vas, 1; Bologa Valeriu, 1; Breazu lon, 1; Chinezu 
l, 1; Jinga Dietor, 1; Marcu Alex., 1; Moga l, 1; Panat- 
tescu P. P., 1; Popa Victor L 1. 

(Intr'o “şedinţă a grupării „Gând Românesc“ s'au dis- 
cutat rezultatele anchetei monografice dela Măguri, parti- 
cipând la sedinţă și dl Prof. D. Gusti, direct. Inst. Social 
Român). 


— 393 


Desp. de plasă Almaş. Ziua „Astrei“ sărbătorită cu 
deosebit fast în com. Hida, în faţa unui publie de eea 5000 
(satele din jur, şoimi, străjeri, reuniuni). S'au predat șoi- 
milor steaguri. Oratori: preş. Rom. Russu, Vas. Dumitraş, 
d-na F. Mihali, preș. reun. jem. rom., Dr. S. Russu, notar 
E. Baldi, Dr. S. Tămaşiu, seer. Vas. Nossa -— taţi despre 
„Astra“ și misiunea ei. Coruri, jocuri naţionale, exereiţii 
de străjerie, producţiuni artistice. 


Desp. de plasă Câmpia. In cursul verii va organiza 
Șoimii Carpaţilor în mai multe comune ale plășii. 

In com. Sânmihaiul de câmpie (27 Oct.) 4 conf., cân- 
tece naţ. cu corul, jocul „Dealungul:“. 

In com. Budești (10 Nav.) 4 conf., premilitarii au jucat 
o piesă teatrală, cântece, deelamări. 

In com. Viguia (8 Martie) 3 conf., corul din Tâgșoru, 
cântece, piesă teatrală. 

In com. Tagu, (25 Martie) 3 conf., corul din Tâgșoru, 
cântece, declamări, piesă teatrală. 

In com. Răzoare, (26 Aprilie) 3 conf, corul din Șăr- 
mașu, cântece, declamări, piesă teatrală. 

In com. Sâmpetru de câmpie (21 Mai) 4 conf., Sfinț. 
monum. eroilor, corul din comună, declamări. 

In com. Tâgșoru (14 lunie) 4 conf., corul, cântece. 

In com. Silvașul de Câmpie (21 lunie) 3 conf, Sfinţ. 
monum. eroilor, piesă teatrală, declamări. 

Conferenţiari: Bungărdean, primpretor, 6; Cioban 
Ştef. 1; Ciociu Pavel, subrev., 1; Feehete Nie., preot, 1; 
Grişeneo Dum, înv., 1; Nabor Dr. Emil, primpretar, 1; 
Habor Toma, înv. dir., 1; Hintea Gavril, preot, 1; Mărgi- 
nean Dr. |., adv., 1; Marin Nic. D., înv. dir., 1; Matel St- 
mion, înv. dir., 3; Matei Simion, d-na, 1; Micu Vas., preot, 1; 
Moga Cornel, înv. dir, 1; Pop Emil, preot, 1; Pop lL, preot, 1; 
Racoviţan Nice., protop., 1; Rusu Alex., preot, 2; Şărmăşan 
Teodor 1; Şărmăşan Vas., teol., 1. 


Desp. de plasă Huedin. „Cercuri culturale“ 16: Bociu, 
Mărgău, Călata, Mănăstireni, Nadăşu, Morlaca, Bologa, 
Valea-Drăganului, Poieni, Hodiş, Ciucea, Fildul de mijloc, 
Rişea de sus, Bedeciu, Săcueu, Călăţele. O „activitate mat 
frumoasă“ au desvoltai cele din Ciucea, Bologa, Morlaca, 
Mărgău, Nadăș, Călata şi Mănăstireni (eu fanfară). 

Desp. proiectează ridicarea mai multor monumente, 
dar legea conversiunii a mieșorat chiar şi sumele adunate, 
încât în criza financiară existentă nu se poate accelera 
ducerea în îndeplinire a planurilor. (Consil. oraş. Huedin. 
a dat, din bugetul din urmă 10.000 L.). 


394 


Desp. a luat parte la festivaluri și inaugurarea „Caset 
Naţionale“ din Bucea şi la Şoimii din Nadăşu. 

Conferenţiari: Ghiţia lacob, prof., 1: Munteanu Aurel, 
preşed., 9; Vereșiu Vasile, înv. dir., 2. 


Desp. de plasă Mociu. Activitate vie, în cele 28 co- 
mune, cu 5 „Cercuri culturale“. „Șoimii Carpaţilor“ s'au 
adeverit cei mai potriviţi propagandişști. Neuitată vizita lor 
la Bucureşti, 8 lunie 1935. A sporit astfel spiritul de emu- 
laţie. Mijloace de acțiune: coruri, cântece, conferinţe, ṣe- 
zători pop, dansuri naţionale, exerciţii de gimnastică, teatru 
(din bibl. noastră „Dragostea, pârdalnica“ şi „Tot omenia-i: 
mai fare“). 

ln „Hora Şoimilor“, din curtea „Casei Naţionale“ 
(Mociu), joacă în fiecare Duminecă și sărbătoarea tineretul. 
dansuri naţionale. 

Organizații nouă șoimăneşti, sub egida „Astrei“, în 
com. Pălatea, Coasta, Suatu şi Soporul de Câmpie. Șoimii, 
în costumele lor speciale, Şoimiţele, în acelea de săliştenee,. 
trimişi sub supravegherea mai marilor prin satele înveci- 
mate, să joace, cânte și gimnasteze. Efect mare. Se vor 
trimite de aici înainte în toate comunele. Se ereiază astfel 
un „spirit general favorabil organizaţiei Soimilor“. 

Agronomul regional Panait Vasiliu a ţinut cursuri în 
8 com. despre agronomie. In Mociu s'a ţinut un curs agricol 
pentru micii agricultori 2 Noemurie 1935—8 Martie 1936, 
cu 55 mici agricultori (Panait Vasiliu). 

Sa înfiinţat un „Cere cultural“ în com. Coasta. Preo- 
cuparea principală „Casa Naţională“ din Mociu. lneepută 
la 29 Aprilie 1935 (piatra fund.), în iarna anului 1935 cu zt- 
durile terminate, din lipsă de mijioace pecuniare, a stat. 
pe loc, dar se speră că în toamna anului acestuia va fi 
sub acoperiş. 

Colaborează eu cercul studenţese „Câmpia Transil- 
vaniei“ şi cercul de pregătire premilitlară Mociu. A luat: 
parte la desvelirea monumentului eroilor din com. Chesău. 

Conferenţiari: Albotu Alexa, înv. dir, 1; Ban Dr. Va- 
sile, 4; Berbecar loan, înv., 1; Bogdănescu l, înv. 1; 
Bondor Romul, 1; Bondor Aurelia, 1; Gherman Traian, 
înv., 1; Ghiroagă Grigorie, înv. dir.,1; Homesceu Gh, înv., 1; 
Moldovan l, înv, 1; Mureşian Dr. Emil, 15; Moga Dumitru, 
înv, 1; Orăsfăian Silviu, înv. dir, 1; Popa Gh., înv,2; 
Rusu Alex, înv., 4; Saudorhaz! F. 1; Simu Alimpiu, înv. dir., 
1; Vasiliu Panait, agr., 15; Dereș Nic., înv., 2; Vavea Le- 
tipa, 1. « 


Desp. central judeţean Constanţa. S'au înființat: 
12 „Cercuri culturale“ nouă. S'au pus bazele la 13 biblio- 


395 


teci: 12 populare, cu câte 60 volume și una pedagogică 
cu 100 volume. 

S'au organizat 33 șezăfori şi ţinut 30 conferințe (ne- 
speeifteaie). 


Desp. centr. judeţean Făgăraș. Na primit până 
în 18 Vl 1936 rap. despărţămintelor de plasă, de aceea 
raportează numai despre activitatea desp. centr. jud. și 
aceea a „Cereurilor culturale“ din acest desp. (Mat 1935— 
lunie 1936). 

„O judecată generală: împărţirea puterilor româneşti 
între prea multe societăţi românești... s'a accentuat și în 
acest an“. 

in 9 Febr. 1936 s'a reorganizat „Cercul cultural“ Dejani 
şi cel din Vaida-Recea. 

De 1 Dee 1935, cu „Diga Antireviz. Rom.“ împreună, 
s'a dat un festival, la care au vorbit dnii: președ. desp. 
prof. Daler Diterat, despre 1 Dec. şi Gt. Col. l. Budeanu 
(euv. ocaz.). 

O brogură tipărită de desp. dă o scurtă dare de seamă 
despre realizările din trecut şi problemele pentru viitor. 


hemareabile succese cu un curs de conducători de 
coruri. Dăm din raport următoarele: ln vara an. 1935 am 
putut realiza planul, care ne preocupa de mai de multă 
vreme: Am putut ţinea la Făgăraș un curs de conducători 
de coruri. 

importanța acestui curs o putem judeca mai bine dacă 
ne gândim la puterea ce o are muzica asupra sufletului 
omenesc. Muaiea, mai ales cea bisericească, e mijlocul 
cel mai sigur, prin care putem câştiga sufletul poporului 
nostru şi ni-l putem face tovarăș la munca pentru înseni- 
narea sufletească şi ridicarea culturală a satelor noastre. 

Pentru a recruta participanţi la acest curs, ne-am 
adresat la preoţi şi învăţători, conducătorii fireşti ai sa- 
telor. Bi ne-au înţeles și astfel cursul l-am ţinut cu 22 
ascultători: 19 învăţători, 2 învăţătoare și 1 preot. (Un al 
22 lea învăţător s'a retras după 5 zile de curs). Partici- 
panţilor le cream să albă ceva cunoștințe de muzică şi 
oarecare îndemânare la vioară; aveau să fie în funcţiune 
în județul nostru, sau cel puţin să fie de origine din judeţ, 
cu nădejdea că mai târziu sau mai curând se vor stabili 
tot în satele noastre. 

Cursul a durat 2 săptămâni, dela 4 la 17 August 1935, 
şi a fost predat, — atât partea teoretică, cât şi cea prac- 
tiecă, — de di lorgu Sandu, profesor la Liceul „Radu Negru“ 
din Făgăraș, care a ţinut zilnie câte 5 ore de curs. Sa 
stăruit, pe lângă cunoştinţele teoretice muzicale, asupra 


= 


artei de a interpreta bucăţile muzicale și s'au făcut nenu- 
mărate exerciţii de dirijare de cor. 

S'au studiat: a) Liturghia pentru cor mixt, având la 
bază lilurghia de Muzicescu, cu unete modificări după 
Vinogradov şi Bortneanschi; b) Cântece patriotice și popu- 
lare. Au fost studiate (după colecţia de coruri a d-lui N. 
Oancea, publicată de „Fundaţiile Regale“). 

Participanţii au alcătuit dintre ei cor, care a servit şi 
pentru practica dirijorilor. ln câteva rânduri practica s'a 
făcut și cu corul bisericii ort. din loc. 

Au urmat acest eurs 22 învăţători și învăţătoare. 

incheierea cursurilor s'a făcut la 17 August 1935, 
printr'un concert — examen, — susţinut de corul dirijorilor 
și de corul bisericesc, ale cărei bucăţi au fost dirijate de 
-cursiști. 

Din partea despărţământului „Astrei“, s'a dat dirijo- 
rilor, gratuit, întreg repertoriul multiplicat prin şapirograf. 
Şcoala normală de învăţători a dat locuinţa gratis, iar 
pentru hrană, despărţământul a plătit câte 25 Lei pe zi 
pentru 16 învăţători, iar cinei învăţători și 1 preot sau 
-susținut singuri. 

Avem informaţiuni, că 10 coruri au făcut repetiții, cu 
mai multă ori mai puţină regularitate, sub conducerea di- 
rijorilor trecuţi pe la cursul nostru. 

La serbările dela 8 lunie, în Făgăraş, au luat parte 
7 coruri ale „Astrei“: Comana de jos, Şereaia, lleni, Dejani, 
Vaida-Recea, ludișor şi Feldioara. Cu tot timpul nefavo- 
rabil, această reunire de peste 200 de coriști a dat un 
ansamblu impunător, eare a stârnit admiraţia ascultătorilor 
pentru priceperea, precizia şi disciplina cu care au cântat, 
sub conducerea d-lui prof. lorgu Sandu. 

Rezuitatele frumoase dobândite în această direaţie ne 
îndeamnă să mai încercăm, — dacă vom avea mijloace — 
şi al doilea curs eu dirijori de coruri în para acestui an. 

Muzeul regional va spori, completându-se şi cu Bx- 
poziția permanentă de costume și țesături, plănuită de Reun. 
ort. a fem. rom. din Făgăraş. 

Bxistă un fond el studenților universitari, de care au 
beneficiat doi petiţionari. 

S'au manifestat. pe lângă „Cercurile culturale“ Dejani 
şi Vaida- Recea (cu 2 piese teatrale ]), şi cele din lleni, Lu- 
dișor (aici numai cor deocamdată). In Vaida-Recea a pus 
președintele la dispoziţia sătenilor un „Radio“ propriu, 
încât şezătorile au avut şi „oră satului“ din Bucureşti. 

Despărţămintele de plasă, cari sau manifestat, dar 
wau trimis rapoarte, sunt, după rap. desp. centr. jud. Fă- 
găraş: Cincul, Șercaia şi Viștea. 


397 14 


Desp. de plasă Cincul. In al doilea an de existenţă. 
A mai înfiinţat două cercuri culturale, în: 'Toarela şi Seliștat. 

Activitatea cercurilor culturale: 

1. Cincul: 29 conf., 2 repr. de cinema, deschis o casină 
nat. rom., 2 piese teatrale (nespecif.). Dorinţa: un aparat 
de cinema. 

2. Bruiu: 12 conf., 2 piese teatrale (nespeeif). 

. Șomărtin : 8 conf. 

. Gherdeal: 10 conf. 

. Toarela : 8 conf. 

. Merghindeal: 8 conj. 
. Bărcut: 5 eonf. 

„ Seliștat: 4 eonj. 

. Soarș: 8 conf. 

ln toate cercurile cult. lecturi din bibl. pop. 

Conferenţiarii: Berghea, preot, 1; Boca Ros., preot, 
4: Brumbea l., dir. înv., 9; Călboreanu, dir. înv, 2; Căl- 
boreanu l., 1; Căloiu M., notar, 1; Constantinescu, major, 
1; Conta G., preot, 3; Demian l., notar, 2; Dragota Andrei, 
5: Drugă Victor, dir. înv., 4; Fieșariu, înv. dir., 1; Pleşariu 
Dumitru G., 9; lonaşeu Ana, înv., 2; lonaşen M., preot, 3; 
Nicutiei N., înv., 4; Oală Gh., înv., 3; Raita Aurel, 3; Soneriu 
Gh., de 10 ori; Târziu, preot, 2; Vijoli Gh., înv., 3. 


OSNND 


Desp. centr. jud. Hunedoara (Deva). Activitatea 
desp. se manifestă tot mai pronunțat, pe lângă toate pie- 
dicile ce i se pun. (Una mare: trei luni aproape campania 
electorală |) 

Conducătorii își dau foată truda să „reînvie în Deva 
faluicul nume de Astra“. 


Conferinţele au fost însoţite de programe artistice- 
naţionale, cu eonferenţiari și din Cluj, foarte bine cercetate. 


Pe sate sau dus răspânditorii de cultură, „veghind 
la sănătatea fizică și morală“ a satelor. S'au înfiinţat 6 noui 
„Cercuri culturale“ : Bărcea Mică, Nevoieşi, Șoimuș, Bălata, 
Deșnic Vărmaga. |n două din ele comitetul desp. e „pe 
cale“ de a le da „case culturale“. 


Pe lângă tot „spiritul de dispersare“, care domneşte 
și în cultură, ca şi în politică (a trebuit să se înființeze 
un „Atir“. o Asoc. a Tinerilor lateleetuaii Români!) — când 
a fost să se serbătorească cei 75 de ani ai „Astrei“ şi-au 
dat toți mâna, autorităţile civile şi militare şi societățile 
sportive chiar şi au adus omagii societăţii noastre. Tot 
asemenea 1 Dec. şi „ziua eroilor“ a adunat întreaga su- 
flare românească la un loe. 


398 


ln privinţa „Şcolii ţărăneşti“ desp. „promite solemn“ 
că nu se va prezenta în fata Adun. gen. viitoare jără de 
acest punct realizat. 

Conferenţiarii din Deva și de pe sate: Caba Dr. B. 
medie, președ. desp. 6; Chifa T. paroh, 1; Chiriae Gh. 
procuror, 1; Cincora Dr. l. med., 3; Comănescu l. prof., 1; 
Combi L. prof., 2; Demea l. inv., 1; Dinu Nie. med, 2: 
Dragomir Dr. Silviu, prof. univ., 1; Felszegi E. prof. 1: 
Floca Oet. dir. Muzeului, 1; Ghinea Gh. prof, 2; bupaş 
Dr. l. prof. univ., 1; Munteanu Lt. Aurel, ofiţ., 1; Pârvu: 
leseu D-na Col., 1; Pop Dr. Sever, prof. univ., 1; Sado- 
veanu Isabela, scriitoare, 1; Susan N. contabil, 2; Teodo- 
rescu l. înv. 2; Voicu N. înv. 3. 


Desp. de plasă Brad (Hunedoara). Deoarece din lan. 
1933 n'a desvoitat desp. nici o activitate, a fost delegat 
di dir. al liceului Brad, C. Ciocan, cu reorganizarea desp. 
în 1935. 

Adunarea gen de constituire s'a ţinut în 15 Dec. 1935, 
alegându-se de președinte dl Candin Ciocan. 

Comitetul şi-a început activitatea cu un cielu de con- 
ferinţe, însoţite de cântări şi deelamări, cu concursul şeo- 
lilor locale. 

S'a jucat şi „poemul alegorie“: „România“. 

Politica a „paralizat“ orice activitate, întreagă luna 
lanuarie, din cauza propagandei electorale. 

„Şcoala ţărănească e contempiată pe mai târziu. Dela 
„Fundaţiile Regale“ s'au primit 50 vol., gratuit. Pentru o 
„Universitate populară“ se militează; a fost lansată o listă 
de subscripţie. 

Conferenţiari: Colan Nic. fost rector al Acad. Teol. 
(Sibiu), 1; Dan Sabin, adv., 1; Ghibu Dr. Onis., prof. univ., 
1; Hernbach, prof. untv., 1; Rusu C. D., prof., 2. 


Desp. de plasă Haţeg. Activitatea s'a restrâns la un 
ciclu de conferințe în „şezători cuiturale“ (eu coneursul 
elevilor şi orchestrei Şcoalei superioare de comerţ din 
Haţeg). 

ln cele 47 comune ale desp. sunt 3 „Cercuri culturale“ 
(în comunele Berthelot, Sântamaria și Rea). 

Bib!. desp. are 483 volume. 

Conjferenţiari : Ciocan l. protap. 1; Făcăoaru Dr. I. 
asist. univ., 1; Dragomir De. Silviu, prof. univ., 1; Parasca 
Dr. D. 2. 


Desp, de plasă Hunedoara. Din cele 49 de comune 
din desp. au „Cercuri culturale“ următoarele 13: Hune- 
doara, hăcăştie, Alaşti, Țeline, Cineiş, Hăşdat, Călan-Cri- 


399 ja 


şeni, Nădăștia inf., Sâncrai, Ghelar, Boj, Nădăştia sup. șt 
Buitur. 

Biblioteci pop. sunt în comunele: Hunedoara, Batiz, 
Călanul mie, Mânerău, Răcășiie, Cerbal, Cinciș, Josani, 
Peştişul mie, Nădăștia inf., Valea Nondrului, Peştișul mare, 
Buitur, Sâncrai, Țeline, Alaști, Crişeni. Cele subliniate şi 
com. Hăşdai au primit în timpul din urmă cărţi nouă. Uo- 
lume, în total 677. 

Adun. gen. 21 lunie a. c, în com. Călan, f. reușită. 
Propunere primită : pentru fondul de propagandă al „Astrei“ 
tineretul din comunele desp. să aranjeze în fiecare an câte 
O „nedee“ (horă ţărănească). Pretura de plasă Hunedoara 
a fost rugată să nu mai elibereze tineretului concesiuni de 
petrecere până nu va face dovadă căa pus la cale o 
„nedee“. 

Conferenţiari: Bejan Valer, sen., dir. de bancă, 1; 
Bezeriţă Gh.. prof., 2; Brâncoveanu loan, primar, 1; Con- 
stantinescu Anghel, dir. ṣe. pr, 1; Florea Nerva, prof., 3: 
Hâncu Dr. Vas., med., 3; Popa Teodor, dir. gima., 3; Raiu 
Gh., preot, 1; Rimbaşiu Dna Stela lng., prof, 1; Rusu Diviu, 
prof. univ., 1; Speranţia Hugen, prof. univ. 1; Suciu Nic. 
protop., 2; Vasile Bmanotl, prof, 1; Vuia Romul, prof. 
univ., 1. 


Desp. de plasă Ilia. 
Din cele 38 comune au 17 „Cercuri culturale“ şi Bi- 
blioteci. 


Șezăfori culturale şi conferinje s'au ţinut 24 în 10 co- 
mune (nespecificate), în afară de festivalurile din zilele Ru- 
saliilor. Conferinţele şi prelegerile ţinute de preşedinte, 
preoţi, învăţători, un medie, un advocat, un notar şi un 
agronom (nespeeifieaţi). 


Desp. de plasă Jiu. „Cercul cultural“ Lonea, a reprez. 
cu ajutorul corului „Astra“ din Petrila-lonea și eu ajutorul 
orchestrei minelor Lonea, Opereta „Crai Nou“ de C. Po- 
rumbescu, făcând un reuşit furneu de propagandă eu 
această operetă în celelalte centre din Dalea-Jiului, precum 
și în orașele de seamă din judeţ. 

„Cercul cultural“ Lupeni a organizat un curs pentru 
analfabeți, cu sprijinul soc. miniere „lupeni“. 

„Cereurile culturale“, bibliotecile ete. ca în a. trecut. 

La serbările dela Petroșeni au colaborat orchestra 
minelor, școala prof. de fete, străjerii, corul bis. ort. din 
Petrila, liceul, ṣe. prim. Nr. 2. 

Conjerenţiari în Petrogeni: Duma l., preot, 2: lancu l, 
insp. gen., 1; Niciu l, prof. 1; Popescu V., înv., 1. 


400 


Desp. de plasă Pui. 

in sânul generației tinere sunt semnele unu! interes 
mai pronunţat. 

Cu ajutorul unor ţărani destoiniei sa înfiinţat 5 bi- 
blioteci poporale. Preşed desp. a ţinut din aceste prilejuri 
câte un „discurs ocazional“, cu subiecte diferite. 

1 lunie 1936 a fost serbată printr'o „întrunire frumoasă“, 
când a ţinut dl preşead. o conferinţă despre „Astra“. 


Desp. centr. jud. Maramureş (Sighet). Şi în anul 
acesta a desfăşurat desp. acesta o activitate model. Ceea 
ce îndeplinesc intelectualii din acest desp., împreună eu 
țărănimea de acolo este vrednic de cea mai mare laudă. 

Acţiunea propagandei în toate domeniile se dă atât 
la oraş, cât și la ţară, neuitându-se populaţia plină de vlagă, 
de bun-simţ, care urmează cu mult entuziasm, convinsă 
acum că orășenii le vreau binele. 

Raportul remarcă, pe drept cuvânt, „rezultatul stră- 
daniilor solidare alor zeci şi sute de oameni din Sighet şi 
din toate comunele despărţământului. Aportul de muncă și 
jerijă pe care i-a adus la această muncă corpul didaetie 
secundar și primar din oraș și învățătorimea din judeţ“. 
'Țărănimea nu mai are un rol pasiv, ci lucrează acum ceon- 
ştie de forţele ei. 

in Maramureș se simte suflul unei vieţi culturale: 
„Şcoli secundare şi primare excelente, societăţi culturale 
şi de binefacere active, cărţi şi ziare numeroase, intelee- 
tuali tot mai bine pregătiţi şi o țărănime tot mai dornică 
de cultură și progres“. 

Defecte, cari trebuese delăturate: lipsa de interes în 
în organizarea activităţii culturale, care face ca greul muneii 
și al jertfelor materiale să cadă aproape numai asupra 
unui uumăr infim de persoane, totdeauna și în tot locul 
aceleași. In unele terene de activitate se întâlnese şi se 
încurcă 2—3 societăți, în vreme ce alte terene rămân cu 
totul nemuncite. — Ambiţiile deşarte să dispară, chiar și 
când pornesc, uneori, din intenţii bune. 

Medicina : federalizarea, în Sighet şi sistematizarea 
tuturor societăţilor culturale și de binefacere întrun mă- 
nunchiu, în care fiecare ar avea un teren de muncă bine 
precizat şi fără de amestec cu alte terene. Comun tutu- 
rora: afirmarea comună a intereselor culturale românești. 
Intocmirea unul plan de acţiune pe mai mulți ani, repar- 
tizat fiecărei societăţi în competenţa sa. Resurse materiale 
unificate și cotizaţii unice. 

Sugestiile acestea sunt date. ea să fie „gândite“, de 
comitetul desp. la adun. gen. din 14 lunie 1936, din Sighet. 


401 


Raportul remarcă în anul ce.a trecut activitatea de- 
osebit de spornică a corului şi orhestrei „Astrei“, con- 
duse de vicepreşed. desp., dl D. Stan. Dirijorul a dovedit 
o „credinţă fanatică“. Membrii corului au dat un concert 
foarte reuşit, în 27 lunie, în sala „Teatrului Naţional“ din 
Cernăuţi, primiţi de Soe. Cult. din Bucovina. S'au strâns 
legături trainice între Bucovina și Maramureș. Acelaş pro- 
gram muzical la Vatra Dornei, în 28 lunie. lntregit cu ele- 
mente din congregația mariană a dat corul „Astrei“ un 
concert la Baia Mare. Festival artistic în' 7 Decemvrie. 


Un „eveniment“ a fost pentru vieaţa desp. înfiinţarea 
„Conservatorului comunal de muaică și dicțiune „Astra“, 
în Palatul cultural din Sighet, în Decemvrle 1935. 

Primăria oraşului a acordat o subvenție de 3000 Lei 
lunar. Prof. D. Stan — conducătorul „Conservatorului“. 
După 6 luni de funcționare are „Conservatorul“ aproape 
60 de elevi în 4 clase (teorie, canto, pian), Intâia audiție, a 
profesorilor, în 23 lanuarie; o serată Mozart, în 19 Fe- 
bruarie; înfâia audiție a elevilor, în 8 Martie, a doua, în 
17 Mai. S'a creat o „atmosferă muzicală. 

Corul a dat un concert la Oradea, în 21 Martie, iar — 
ca „culme a împlinirii aşteptărilor“: reprezentarea operetei 
„Crai nou“ de Porumbescu, în Sighet (1 lunie), Vișeul de 
sus (2 luuie) şi Sighet (3 lunie). Minunat prilej de cunoa- 
ştere reciprocă vizita corului și orchestrei „Astrei“ la 
Oradea, ea învitaţi ai „Astrei bihorene“. „Crai nou“ a fost 
o sărbătoare sufletească pentru taţi. 

Pe lângă convenirile sociale la ceaiurile corului, s'au 
ținut în cazinou conferinţe organizate sub titlul „Ciclul cărții 
— în jurul unei biblioteci româneşti de azi“. (Conferențiari 
dnii: E. Bucuţia, l. Colfescu, G. A. Petre, M. Samarineanu, 
| Chinezu). 


__ Biblioteca desp. s'a reorganizat, sub îngrijirea biblio- 
tecarului (dl prof. Drabete). 

S'a ţinut un curs de limba română pentru minoritari, 
din partea dlui înv. Radu dela Şc. de aplicație, eu resul- 
tate f. satisfăcătoare. 

Despre minunata mișcare a școlilor ţărăneşti se ra- 
portează într'altă parte. 

Aici amintim numai că dl preș. al desp., Dr. V. llea, 
a luat parte la primul congres al școlilor țărănești, în 7 
lunte a. c., la Bucureşti, ca delegat și raportor al „Astrei“ 
centrale, unde desp. Maramureş i s'a recunoșcut în publie 
meritul de a fi organizat în cadrele „Astrei“ prima şcoală 
ţărănească în România. 


402 


E de remarcat şi cursul de dirijori și conducători 
sportivi, ţinut la Băile Coștiui. Au luat parte 22 învăţători. 
Conducerea domnii D. Stan şi l. lozon — coruri, exerciţii 
sportive. Primele roade s'au cules la adun. gen. la con- 
cursul de coruri, dansuri şi cântece țărănești. 

S'au remareat „Cercurile culturale“: Călinești, Breb, 
Derești, Bârsana, Vad, Remetea, săpânţa, Rona de sus. 


Din 1 lan. 1936 reapare gazeta locală „Astra“, cu 
buletine fidele ale activităţii desp. 


Deoarece „fără de independență materială nu putem 
exista în siguranţă și nu vom putea munci cu folos“ — eu 
toate că li se pa părea „bizar“ unora, desp. a avut o ac- 
tivitate gospodărească pronunțată: cinematograf, strand, 
Băile Coşitiui, fondaţia Szilagyi. Toate aceste întreprinderi 
sunt pe cale de a aduce tot mal multe venite. (Pepiniera 
desp. a dat chiar 650 altoi de măr!) 


La reuşita adun. gen. premii pentru coruri: steaguri 
de mătasă cu eusătură, diplome şi câte 100 Lei, masă co- 
mună gratuită dansatorilor, coriştilor, ete. 


Cercuri culturale în jud. Maramureș, cu biblioteci de 
câte 100 și 200 vol: Sighet C. F. R., Băicoul mare, Rona 
de jos, Dad, Berbești, Satsugatag. Fereşști, Cormești, Giu- 
lești, Breb, Budesti, Călinești, Sârbi, Crăceşti, Desești, 
Hărnicești, Hoteni. Oenasugatag. Borșa, Săliște, Bârsana, 
Cuhea, Săpânța, Remeţi, lapa, Săcel. 


Conferenţiari în Sighet: Bucuţia Bman., 1; Chinezu l, 
1; Colfeseu l, 1; Hodor Dr. l, 1; Hea Dr. U., 4; Petre G. 
A., 1; Samarineanu, M. G., 1; Stan D., 1; Vrabete C. 
prof., 1. 


Desp. centr. jud. Mercurea-Ciuc. A desfășurat o 
o activitate remarcabilă, plină de elan şi de sistem. Cu 
mijloace materiale restrânse, cu eoncursul, moral și pe- 
cuniar, al prefecturii, Camerii de agricultură, datorită spi- 
ritului de înțelegere și de ebnegaţiune al unut mănunchiu 
de intelectuali din Mercurea- Ciuc şi din judeţ, a dat foarte 
reuşite serbări culiurale. Preocuparea principală: „1. Să- 
nătate fizică şi morală; 2. Bună stare economică și inte- 
lectuală a poporului, preocupându-se într'o mâre măsură 
de stabilirea unor bune raporturi și cu populaţia de altă 
origină etnică“. 

Desp. a întreprins o vie propagandă higienică și de 
educaţie fizică, prin anchetele sanitare, conțerenţele și sfa- 
turile date sătenilor de medicii din judeţ, în legătură cu 
serviciul sanitar al judeţului. 


403 


Serbările naționale s'au ţinut cu concursul şcolilor, 
corurilor, societăţilor celorlalte (declamaţii, dansuri naţio- 
nale, gimnastică, conferenţe, orchestră, teatru). 

In 21 Dec. 1935 Concert de colinde de Crăciun, pentru 
înfometaţii din Basarabia (corul „Astrei“ şi al Asoc. învă- 
țţătorilor). 

Corul desp. „Astrei“ a dat concerte şi în Gheorgheni 
(28 Martie). Siculeni (1 Martie), Livezi, com. Mihăileni (22 
Martie), Mercurea Ciuc (1 lunie — „Ziua Astrei“ — festival 
artistic). B condus de di prof. Tache Sâmbotiu. 

„Cercuri culturale“ există acum în comunele: Armăşeni, 
Ghimeș, Joseni, Frumoasa, Ditran, Bicazul Ardelean, Ineu, 
Doşlăbeni, Jigodin, Băile Tuşnad, Tuşnadul nov, Dănești şi 
Plăeșii de jos — în frunte cu cele mai de seamă elemente 
ale corpului didaetie primar din judeţ. Fiecare cere cul- 
tural are câte o bibliotecă de 50 vol. 

ln special corurile populare au prins foarte bine în 
propaganda culturală. 

in cursul lunii Aprilie 1986 sa ţinut un curs special 
pentru pregătirea conducătorilor de coruri sătegti, sub eon- 
ducerea dlui prof. Tache Sâmbotiu. Au luat parte 13 învă- 
țători, câte unul din țiecare „Cere cultural“ al „Astrei“. Or- 
ganizarea corurilor a început în câteva centre, iar în a. 
viitor speră desp. să se înjăptuiască pretutindenea. 

Sau organizat în cursul acestui an: în Mercurea-Ciue : 
6 festivaluri artistice, cu 6 conferinţe: în judeţ: 35 serbări 
culturale, cu 193 conferinţe. Piese teatrale s'au jucat: în 
Mercurea- Ciuc : „Unirea Mare“, 1 a. versuri de N. Rădu- 
lescu-Niger şi „Dăutarul din Cremona“ (Coppée); „Nu 
mă'nsor“, com. 3 a. (?); Iin Tuşnad: „Ovidiu Șicană“ (1. A. 
Bassarabescu, prelucr.). ln com. Frumoasa: „De-ale lui 
Păcală“ (P. Dulfu), „Omul, care a văzut moartea“ (V. Bf- 
timiu), „O noapte furtunoasă“ (Caragiale. Jucată de școlari!) 
Cătunul Fâgețel: „Omul, care a văzut moartea“ (V. Bftimiu). 
In Bicazul Ardelean 3 piese (nespecificate), apoi, toi nespe- 
cificate, în Dănești, Armășeni, Jigodin. 

Conferenţiari ai desp. e. jud. Mercurea Ciuc: Aved 
Zoltàn, 1; Alexandru l., paroh, 1; Beder Nte., înv. dir., 1; 
Borcan l, preot, 3; Botar Simion, înv., 1; Botezatu l, înv. 
dir, 4; Ciocan Romulus, preot, 2; Cirdea Ghiniţă, înv., 1; 
Ciurdea Const., înv. dir., 5; Comes Dr. losif, med. șef, 13; 
Corgarea Petre, înv., 2; Costin Dr., 4; Deneș Dr. l, 1; BL- 
lenbogen Dr. losif, med., 4; Blthes Dr. Andrei, med. 6; 
Fülöp Dr. losif, med. vet, 1; Gernard Dr. Eugen, med., 15 ; 
Gheorghiu llie, înv, 2; György Francise, înv., 1; Grossberg 
Dr. Solomon, med., 8; Hodi Dr. Carol, med., 26; lacob 


404 


Vietoria, înv., 1; lonescu Pavel, înv. dir, 5; lonică Mihail, 
îav. dir., 3; losif Dr. Eduard, med., 19; Kozan Emeric, ing., 
8; Manta Tanislav, înv. dir., 1; Mihail Marton, înv. dir., 1; 
Nagy Maria, înv., 1; Nedelea l., înv. dir., 2; Negoescu Pa- 
raschiva, înv., 1; Pall Dr. Grig,. med., 6; Pașnicu Adelina, 
prof., 14; Paşnicu Petre, preş. trib., 6; Popa Şerban. prof., 
1; Rolinov Dr. A., med., 3; Simion Francise, înv., 1; Simion 
lacob, înv. pr., 4; Simion Vas., înv. dir., 2; Szentes Silvestru, 
înv., 1; Szöes Ştef. înv. dir., 3; Tohăneanu Marin, înv., 1; 
Weis Dr. Mauriţiu, med., 17. 


Desp. de plasă Gheorgheni. S'a ţinut o serie de con- 
jerenfe în satele românești şi în cele secuizate din plasa 
Giurgeu. (ln Voşlobeni, Hodoșa, Boteni-Tineani). Probleme 
naţionale, sanitare, economice, financiare. 

Colecta de Crăciun pentru Basarabia şi înfometații et 
— a dat suma de 6326 Dei. (Intelectualii au umbiat eu plu- 
guşorul, adunând astfel banii). 

Pentru românii desnaționalizați s'au ţinut cursuri de 
limbă română cu deosebit succes (33 bărbaţi români — 
aproape 2 luni). Teme: l. română, geografie, istoria patriei, 
drept, matematică. Recvizitele împărţite gratuit. Cursurile 
predate de: preş. desp. dir. T. Chindea, profesorii: Beju 
l. Duma losij, învățătorii dir. Tomozei Const. și Angheluţă 
Teodor. 

Despre reușita „Şcoală ţărănească“ într'alt loe. Cân- 
tecul, portul, dansul românese au fost înviate în șezătorile 
ținute pe sate, cu concursul elevilor lie. „Sf. Nicolae“. Publie 
foarte mult. Intrarea gratuită. 

Primăria a dat un teren pentru viitoarea „Casă cul- 
turală“, în plin centrul orașului, în valoare de cel puţin 
150.000 Iei. 

Pentru sporirea fondurilor s'au dat două serate în 
Gheorgheni. Subvenţii numai dela primăriile din Gheorgheni, 
Doșlobeni și Valea Strâmbă. 


Desp. de plasă Sânmărtin. (Raport detailat vezi „Trans.“ 
Nr. 3, a. e.). 

La şedinţele literare, din fiecare săptămână, Miercurea 
şi Sâmbăta, durere, nu ni s'au specijieat nici conferenţiarii, 
nici temele conferinţelor. 


Desp. centr. jud. Mureş (Tg.-Mureș). Desp. lipsit 
de concursul pecuniar, a fost avizat să lucreze, „exclusiv 
cu resursele modeste de cari dispune“, și na puiut să 
dea maximul de realizări la eari râvneşte, din cauza 
aceasta. Pe lângă toate greutăţile are la activul său fru- 
moase manifestații culturale, sociale. 


405 


“Copiilor de scoală de pe Valea Nirajului le-a distri- 
'buit cărți şi rechizite școlare gratuit în val. de 5000 Lei. 

S'au înfiinţat cinci „Cercuri culturale“ nouă, în com. 
Chinari, Bărdești, Sântana, Doiniceni și Cenaș, fiecare cu 
câte o bibliotecă proprie. i 

„Șoimii Carpaţilor“ progresează în desp. dând ser- 
bări, concursuri, în cadrele „Cercurilor culturale“ (d. e. 
în com. Şeușa, Tirina, Doiniceni, Chinari și Ungheni). Com. 
Voiniceni are o fanfară a „Soimilor“. Pe cale de a avea 
e com. Tirina. Șeușa are un cor mixt, ca şi com. Chinari. 
Di Dr. iuiu Haţieganu a vizitat, în 24 lunie, „Şoimii Car- 
paţilor“, din prilejul unui concurs și a rămas f. mulţumit, 
premiind porturile și corurile cele mai bune. 

ln oraşul Tg.- Mureş a cedat desp. ţinerea conferin- 
jelor publice societ „Tinerimea română“, cu care este în 
strânsă colaborare (in oraş 30 conf.) 

Desp. are un nou local: în „Căminul ucenicilor“, cu 
bibliotecă, birou frumos, sală festivă pt. conferințe şi în- 
truntri şi un local de distracţie pt. meseriaşi. 

In luna Noemorie se va deschide „Școala țărănească 
pt. femei“ în localul lie. „Unirea“. 

Conferenţiari : Baciu Dr. Dom., 1; Bad Dr. Al, 4; Bad 
Dr. Bug., 1; Bordan Dr. l. 1; Bozdog Dr. l., preged. desp., 
15; Cietoveanu Aug., 1; Ciortea Gr., 8; Mitrea Cornel, 3; 
Nicoară Simion, protop., 1; Nuţiu Dr. Bmil, 1; Oancea 
Ursu i, 1; Pădureanu N. preot, 1; Pop i. Aurel, 1; Popa 
Traian, 1; Roman l, preot, 2; Runcu l, 3; Rusu l, 2; 
Russu Dr. Dictor, 5; Sabău Dr. Bmil, 3; Sighişoreanu Al, 
4; Tătar luliu 1; Ternăveanu G., 1; Tufan Victor, preot, 1; 
Ursu l, notar, 1. 


Desp. de plasă Band. S'a reorganizat în 24 lunte 1936. 
Acestui desp. i s'a alăturat și o societate corală, care va 
fi un puternice mijloe de propagandă, are în 18 comune 
„Cercuri culturale“. ln fiecare „Cere cultural“ s'au ţinut 
câte 2 „conferinţe ocazionale“ (nespecificate). 

in com. Band s'a ținut un curs de pomărit din 1 Martie 
1936 până în 8 Martie 1936, luând parte 52 de ţărani agri- 
cultori. 

A organizat în 12 Martie, a. e., un Festival, împreună 
cu școala primară de stat, în Tg.- Mureș. 

Conferenţiari : prof. Dr. N. Creţu. 


Desp. de plasă Gurghiu a colaborat cu cercurile 
preoțești şi învăţătorești, ţinând în comunele: Gurghiu, 
Hodac. Pădure, Hodac, Ibănești, Cașva, Orşova și Adrian 
25 prelegeri poporale. 


406 


Conferenţiari: Bateu |. înv. dir., 1; Caman |. înv. p., 1; 
Dan |. înv., 2; Dasehieviei N. dir. şe.n., 1; Drăguleţ Marin, 
înv., 1; Hociotă l. înv., 1; Negulescu Dr. Bmil, dir şe. silv. 
2; Nicoară Dr. E. 2; Rohan Mateiu, înv. dir. 2; Racoțian 
l. preot, 2; Roman |. înv. p. 1; Suciu Al. înv., 2; Pernovean 
Leon, preot, 5; Uilăean G. s. r. şe. 1; Ungur Gr. înv. p. 1. 


Desp. de plasă Mercurea-Niraj. Pe teren moral-cul- 
tural : Au fost cercetate toate comunele în cari sunt români, 
ținându-se diferite conferinţe. La serbările mai mari na- 
tionale s'au format mai multe echipe, cari au conferenţiat 
în comunele mai mari militând la redeșteptarea sentimen- 
tului naţional în somnolență pe aceste plaiuri. In special 
s'au serbat zilele de 10 Mai şi 1 Decemvrie. 

Pentruca activitatea pe acest teren, să poată fi mai 
eficace, s'a făcut un acord cu biga Antirevizionistă şi cu 
Cercurile culturale ale învăţătorilor de Stat. 

S'au dat miei premii elevilor distinși. Asemenea pentru 
confecţionări de costume naţionale. S'a insistat la învăţarea 
jocurilor naţionale. ln acest domeniu pe lângă membrii 
corpului didactic, remarcăm ostenelile membrelor noastre 
d-şoarele: Marian Ana şi Pop Blena. 

Pentru ridicarea culturii românești, am insistat şi ne-a 
succes, ca la toamnă să se înființeze 40 posturi noui de 
învăţători, și în special în comunele, unde până acum șeoala 
vomânească nu exista. 

Din modestul buget al desp. s'a dat un ajutor de 500 
Lei bisericii noui gr. eat. din Isla. 

N'a fost o mişcare, ori manifestare în cuprinsul des- 
părţământului la cari „Astra“ noastră să nu fi contribuit în 
mod eficace. 

Printre conferențiari merită menţiune: D-na Sabina 
Dumitresev, Pr. loan Oltean, Dr. Aurel Ciupe, lacob Suciu, 
şi Dr. loan Blaga. 

Toate deplasările s'au făcut cu cheltuiala conferen- 
țiarilor. 

Pe teren economic: Pentru ridicarea stării materiale 
a enoriașilor, „Astra“ noastră n'a neglijat nici îndrumarea 
agrieolă. 

S'au dat îndrumări practice în domeniul pomicol și 
viticol, înființând 2 cooperative agricole în comunele Sânt- 
andre: și Maiad. 

Concurs special în acest domeniu ni l-a dat Di lacob 
Gheorghe, învățător în Sardul-Nirajului. 

Pe teren administrativ: Dela schimbarea imperiului 
sa văzut şi simţit necesitatea unui adăpost cultural ro- 
mânesc în sediul Despărţământului. Pentru a realiza acest 


407 


deziderat, cu aprobarea On. Minister, s'a confecționat că- 
rămizi de colectă în valoare de 210.000 Lei, cu care sumă 
se va zidi ori cumpăra o clădire pentru Casă culturală. 

Colecta e în curs. 

S'a făcut propagandă întinsă pentru schimbarea nu- 
melor maghiarizate în conformitate cu noua lege, suecesul 
fiind mulţumitor. S'a intervenit și obţinut înfiinţarea alor 3 
Subcentre P. P. urmând, ca la toamnă să se înființeze al 
4-lea. ln cadrul şedinţelor P. P. membrii noștri au ţinut 
mai multe conferinţe. 

Un sănătos curent de revenire la religia strămoşească 
s'a remarcat în special în comunele Maiad, Jobăgeni și 
Sardul- Nirajului. 


Desp. de plasă Reghin. Ca în anii precedenţi, așa 
şi acum, a înaintat desp. Reghin o dare de seamă model. 
Atmosfera creiată de conducătorii desp. în întreg judeţul 
este cât se poate de prielnică unei fnfloriri culturale. 

„Școli ţărăneşti“, pentru femei și bărbaţi, monumente 
şi troițe, publicaţii medicale și de jolhlor, „Şoimi Carpa- 
Hlor“, „Cercuri culturale“, cu reprezentații teatrale, coruri, 
declamaţii, festivaluri culturale, conferințe bine alese, cine- 
matograj, expoziții — în toate domeniile escelează acest 
despărțământ. Dar să le luăm pe rând: 

Despre „Școlile țărănești“ se rejerează într'alt loe (v. 
şi „Transilvania“ Nr. 2, a. e.). Aici amintim numai faptul că 
cei 42 ascultători „au fost susținuți (la cursurile din cele 
24 de zile) în mod gratuit de către președintele desp.“ Tot 
asemenea şi cele 50 de eleve ale „Şcolii țărănești pentru 
femei“. 

Ridicarea de monumente şi de froițe a continuat şt în 
anul acesta. Astfel s'au ridicat câte un monument eroilor din: 
Râpa de jos, Socol, Poarta, Căcuciu, Adrian, Deleni, Beica 
de sus și Chiheriul de jos. Pe la răspântiile de drum și 
pe culmi de dealuri s'au ridicat troițe. 

in „Biblioteca desp. Reghin a Astrei“ sa tipărit în 
anul acesta un preţios volum de folklor românesc din jud. 
Murăş. Volumul l, de 328 pagini: „Murăș, Murăş, apă lină“, 
conţine câteva sute de poezii poporale, chiuituri la joe, 
doine, balade, adunate cu multă sârguinţă și entuziasm de 
dl Dr. Eugen Nicoară și dl Vasile Netea. 

Secretarul Secţiilor noastre, d! 1. Agârbiceanu, a seris 
o prefaţă (v. „Transilvania“, Nr. 3, a. c.), în care aduce 
tributul laudei neprecupeţite și analizează poeziile culese. 
Cele mai multe din ele sunt un isvor de sănătate, de bun 
simţ, o medicină sufletească, pentru epoca noastră. Vor 
urma alte volume, răspândind astfel poezia poporală, pri- 


408 


mejduită să dispară, în luptă cu disgraţioasele cântece de 
mahala şi de cajenea. Conducătorii desp. au dat un exemplu, 
care ar trebui urmat și de alte despărțăminte de ale noastre. 

Organizațiile şoimănești au „început să cerească, să se 
fortifiee şi să se manifeste tot mai viguros“. S'au prezentat 
întrun mod impunător la adun. gen. a Asoeciaţiunii noastre 
din Satu-Mare (1935), unde au stârnit vii aplauze pentru 
ţinuta lor, disciplina, corurile şi jocurile executate. ln anul 
acesta s'au organizat Șoimii în „Cercurile culturale“ din: 
Ibănești, Pădure, Cașva, Deda-Bistra, Adrian, Maioreșiti, 
Goreni, Dumbrava, Râpa de jos, Vătava, Socol, Deleni, 
idicel-pădure, Suseni. Desp. are astăzi 840 Soimi, cari dau 
și serbări șoimăneşii, aducând multă însufieţire în satele 
noastre. 

Nici pregătirea premilitară n'a fost dată uitării. Desp. 
a contribuit cu conferinţe, biblioteci, subvenţii. 


O grijă deosebită s'a dat „Cercurilor culturale“ — ele 
se află acum „în plină muncă“. Câteva informaţii despre 
ele, din lungul raport, care formează materialul pentru o 
broşură voluminoasă: 

1. „Cercul cultural“ Vătava-Râpa-Dumbrava. Muncă 
sistematică, neînteeruptă: 215 conferinţe — 3 grădini de 
altoi, în cari s'au plantat 4800 pomi, s'au îngrijit şi tratat 
toate grădinile cu pomi, s'au distribuit răsaduri de zarza- 
vaturi, s'au înfiinţat farmacii școlare — 120 şoimi. 

2. „Cercul cultural“ Maiorești și Porcești. Se zidese 
2 şcoli, 1 biserică, „Case culturale“, biblioteci model eu 
săli de cetire, grădini de altoi şi de zarzavaturi — 47 conf., 
piese de teatru, adunat folhlor, „muzeul cel mai valoros 
din întreg judeţul“, farmacie de mână, expoziţii, cu „colinde“ 
la Reghin, au adunat ouă roșii pentru bolnavii din spital, 
monument eroilor, sfinţit un steag al „Cercului“ — în pro- 
pagandă într'alte comune şi Reghin. 

3. „Cercul cultural“ „Octavian Goga“. Jabeniţa : 43 conj. 
16 serbări, cor, bibliotecă cu 575 vol., 104 persoane au citit 
922 cărți, dansuri naţionale, muzev, farmacie, grădină de 
pomi și zarzavaturi, cooperativă cu 14.000 Lei, rulaj, corul 
a cântat în Reghin, Adrian, Gurghiu. 

Ar trebui să însemnăm astfel 30 de „Cercuri culturale“, 
remarcăm însă — din lipsă de spaţiu —- următoarele puncte: 
„Cercul cultural Dr. B. Nicoară“ din lbănești-Pădure, are 
„Casă culturală“, a colaborat la serbări în Reghin, Bucu- 
rești, Gurghiu, eu dansuri naţionale. 

„Cerctl cult. lernuțeni: 32 conf., 21 piese teatrale, troițe, 
coruri.“ „Cercul cult. Socolul de câmpie“: 59 eonj., teatru, 
monument eroilor. „Cercul cult. Petrig*: cor mixt, monu- 


409 


ment. „Cercul cult. Dr. E. Nicoară“ Săcel: Cămin cultural, 
a înfiinţat o „Grădină sacră“, troițe, monument, etë. 
„Cercul cultural“, Goreni: cultivă portul național, easă cult, 
de 10 Mai la Reghin, teatru în Dedrad şi Goreni. „Cercul 
cultural Dr. Bug. Nicoară“ Adrian: 78 conf., serbări și la 
Satu. Mare și Reghin. Cor mixt. Școală de pomi și de flori. 
Troiță, monument. Repară şcoala cu ajut. desp. „Cercul 
cultural“ Deda cu mulţi intelectuali. Cor cu succes la Re- 
ghin, Tg.. Mureș, Filea, Dumbrava. Troiță. „Cercul cultural“ 
Filea: Casă culturală, bibliotecă (mobilier dat de desp.),. 
grajd model, grădină de pomi, se îngrijese vite de rasă. 
Monument. „Cercul cultural“, Bistra: cor bun, de 10 Mai 
Reghin, monument. „Cercul cult. ldicel- Pădure“ : eu „Şoimii 
Carpaţilor“ și la Satu. Mare — decoraţi de 2 ori de „Astra“.. 
„Cercul cult. Lueriu“ : cor, diplom. de recun. dela „Astra“. 
„Cercul cult. Pintic“: impunătoarea „Casă culturală“, bo- 
tezată pe numele lui Constantin Romanu Vidra, căruia i s'a 
ridicat şi o troiță. „Cercul cult. St. Mihai: cor, troițe, mo- 
nument. „Cercul cult. Breaza“: propag. pentru port naţional, 
„Casă cult.“, grădină de altoit. „Cercul cult. Sântu“: cor. 
„Cercul cult. Solovăstru“ : bibl. frumoasă, grădini de altoi,. 
eor eu adulţi, „Cercul cult. Gurghiu“: impozantul monu- 
ment Regelui Ferdinand l. Echipa cea mai puternică de 
cor, dansuri naţionale și gimnastică. „Cercul cult. Beica- 
de jos: trei serate cu piese teatrale. „Cercul eult. Chiheru! 
de sus“: cu un impozant monument. 

Alte „Cercuri culturale“ : Ruşii Munţi, Apalina, Belea 
de sus, Naduşa, hăstoşnia, Gorneşti, Suseni, Petelea, Periș,. 
Mura, Teleac, Filpiș, Poarta, Breea, Fărăgău, Crăești, Mi- 
lăşel, Ormeniș, Milaş, Orosfaia, Ocniţa, Lunca, Băița, Feun- 
zeni, Gerbeni, Urisui, Căcuei, Voivodeni, Cozma. 


Singur hReghinul a finut în acest an, în întreg despăr- 
țământul, 553 conferințe. Cu totul: 1376 conferințe și 76 
piese teatrale. 

Toate acestea s'au putut înfăptui din cauza conducă- 
torilor, cari vau stat la îndoială când a fost vorba de sa- 
erifieii şi trupești și băneşti. in „Bugetul“ a. tr. se vede 
la „Venite“ suma de 11.812 hei (primăria Reghin 5000 Lei, 
celelalte sume dela 3 petreceri), iar la „Cheltueli“ (chel- 
tueii de transport 43,800 Dei: întreţinerea Maşinei — cum- 
părată pentru desp.l — 39.200 Lei; monument 34.750 Let; 
troițe 8480 hei; publicaţii (foihlor), ete. 12.930 Let — școala 
țărănească 21.000) „suma de 160.160 Lei. 

Lipsa între „venite“ și „cheltuieli“ a fost acoperită 
de d! președ. al dep., Dr. Eugen Nicoară, medie şef din 
Reghin. Sumele acestea spun mai mult decât orice. 


110 


Conjerenţiarii : Alexandrescu, înv., 1; Andreşanu, preot, 
1; Albu, înv., 2; Avram Dr. Cornel, 1; Bozdog Dr. l, prof., 
3; Bogdan Dr. R, adv., 2; Bogdan Nana, 1; Bucur R, 
prof., 1; Belea, prof., 1; Botea L, înv. 1; Boţian A. Petre, 
28; Buiu loan, 19; Boţian Axente, 14; Boţian Aug., 1; Bor- 
ștanu l, 1; Bueiu lL, 1; Botean Art, 3; Balint, 1; Butaariu, 
inv, 2; Căzan, protop., 1; Ceuşan Dr. A, 16; Ciontea St., 
2; Cioba l., preot, 1; Colceriu, preot, 1; Creţu, prof. 1; 
Cotta, înv., 2; Cucut, 1; Cotuţ C, pr, 1; Chiru Matet, 7; 
Cromoss Gh., 1; Cioloea Aug., pr. 13; Dandea Dr. B, adv., 
11; Drăgoiu P., înv., 1; Dăianu l, prot., 1; Dorneanu, înv., 
1; Domșa F., 2; Duca, înv., 2; Drăgătescu, 2; Dolejean H., 
1; Fărcaş l., pr., 4; Făreaşiu, maior, 1; Feățilă, 1; Gherman 
Oct, 1; Giurgiu Dr., adv., 1; Grecu, preot, 3; Gliga Aurel, 
1; Grama luliu, pr., 2; Groza, protop., 1; Ghiţescu, 1: 
Gherman Vas., 6; Horşia Dr., 4; Handrea l., înv., 4; loneseu 
N., adv., 1; bascu T., 1; Lapedatu, ministru, 1; Lebădă,1; 
Maloș l, protop., 13; Morariu l., pr., 1; Maniu losif, înv., 
1; Moldovan, înv., 3; Moldovan l., pr., 1; Moldovan Dr. l. 
prof., 2; Marin, înv., 1; Moldovan tultu, pp., 1; Mator Gh, 
proj, 2; Moldovan Mih., 21; Nicoară Dr. E., med., 79; Ni- 
coleseu Dr. D. N., med., 23; Netea V., înv., 26; Negulescu, 
ing, 2; Neagu Emeric, 5; Oprinea, pr., 1; Oltean Al. pr. 
1; Oprea lon, 6; Porubschi Dr. Fe., adv., 3; Podariu, prof., 
1; Pitea Dr. P., adv., 5; Pintea Nie., prof., 2; Pop Mmliu, 
preot, 2; Popa S., prof., 1; Petrovici Dr, 1; Popescu |, 
preot, 17; Pop Al., înv, 1; Runcan Al., preot, 1; Racoţean, 
preot, 1; Roşu Mator, 6; Radvan, 1; Stravolea, maior, 3; 
Stoian l., adv., 2; Simon, prof, 1; Suciu Nice., înv., 3; Sandru 
l., înv., 1; Sulieă Nic., prof., 2; Stoica, stud., 1; Srbăneți, 
stud., 1; Suciu l, înv., 2; Şuteu D., 1; Solomoneseu, col., 
1; Stroia Dr. |l., episcop, 1; Sava Dr. V., 1; Şandru Pavel, 
14; Şulara St., înv., 40; Sălăgean, preot, 1; Seoroghirgea 
Gh., 9; Stupariu Dănilă, 11; Şuteu lon, pr., 19; Trancu-laşi, 
1; Teodoreanu, general, 1; Tomșa Mihail, 19; Uiăcan, 
Vășoiu, înv., 1; Dişoiu V., înv., 1; Dultur, prof., 1; Vieoi, 
general, 1; Vesean Dr. l, 1; Zuga P., înv., 1. 


Desp. de plasă Topliţa. inființat încă în 1927 a lucrat 
frumos anii trecuţi. Dacă în 1935 n'a fost în stare „să se 
laude cu o activitate atât de rodnică“ este faptul că la sf. 
a. 1934 a luat ființă un cămin cultural „Patriarhul Miron“, 
în eadrele Fund. Reg. 

„coala țărănească“ a funcționat în luna Martie şi 
Aprilie 1935.* 

După o trecere de timp au revenit membrii la desp. 
Asociaţiunii, unde -— sub actualul președinte Dr. loan Luca, 


811 


notar publie — s'a mai constituit și un „Cere medical al 
Astrei, desp. Toplița“, în frunte cu dl Dr. A. Cosma, medie 
de circumse. Se organizează și „Șoimii Carpaţilor“. 

Conferenţiarii: Gagea C., 2; Gliga A. preot, 6; Duca 
Dr. V., 3; Duca Dr. l.. președ., 6; Nemaţiu O., preot, 4; 
Trimbițaş l., 2; Vasu Dr. N., 3 ş. a. (nespecif.) 


Desp. centr. jud. Năsăud (Bistriţa). in al doilea 
an dela reînfitntare, entuziasmul a crescut. Conferențiarit 
străbat satele, înființează „cercuri culturale“ şi „biblioteci 
poporale“,în anul acesta în 18 comune, anul trecut în 11. 
Cele 29 „cercuri culturale“ şi tot atâtea „biblioteci“ sunt: 
Bistriţa. la Reuniunea meseriașilor, Şieu-Magheruș, Șieu- 
Cristur, Şieu-Sfântul, Chintelnic, lad, Rusul Bârgăului, Jo- 
senli, Mijlocenti, Susenii, Prundul Bârgăului, Sărăţel, He- 
rina, Galaţii Bistriţei, Depșa, Budus, Simionești, Măgurele, 
Mărtşel, Bârlea, Şteu-Sigmir, Blăjenii de sus şi de jos, Caila, 
Chiraleș, Sântioana. 

Epidemia de scarlatină din iarna anului 1935 a oprit 
aproape 2 luni deplasarea pe sate. 

Despre „Școala ţărănească“ într'alt loe. 

ln orașu! Bistriţa 4 conf. pentru intelectuali. Adun. gen. 
(24 Mai, a. e.) a sărbătorit şi cei 75 de ani al „Astrei“. DI 
gen. C. Savu a fast ales preşed. de onoare al desp. Sau 
distribuit bibliotecilor 680 vol. 

Conferențiarii: Bârsan Dr. DL., 1; Pavel D., 1; Pavel 
l, 1; Russu Gh, 1. 


Desp. centr. jud. Odorheiu nu a trimis raport. 


Desp. de plasă Ocland. (Raport detailat, vezi „Tran- 
silvania“, Nr. 3, a. e.). 

Conferenţiarii din comunele Tieneşti, Vârghiș, Mărtiniș 
şi Brăduț, la „Cercurile cutturale“ n'au fost specifieaţi. 


Desp. de plasă Praid. 

A organizat șezători culturale cu program artistic. 
(Conferinţe, recitări, coruri, dansuri naţionale) în 21 Nov, 
1 Dece., 8 Dec. şi14 Dec. 1935, şezători culturale și serbări 
naţionaie în localul Cercului funcționarilor din localitate și 
în localul salinei! Praid. Sub conducerea dlui teolog l. 
Ghilezan s'au constituit membrii desp. într'un „cor lumese 
pe 4 voci“ și întrun „cor bisericesc pe A voci“. Reuşita 
este așa de satisfăcătoare, încât corurile se vor deplasa 
. în centrele mai mari ale judeţului Odorhei (Ohorhei, |. G. 
Duca, Oeland și Sângeorgiul de Pădure) în propagandă 
culturală. 

Desp. are şi o sală culturală, dela Salina din Praid, 
cu tot confortul necesar — chiar şi scenă de teatru. Saia 


412 


a fast inaugurată în 2 Febr. 1936, jucându-se şi piesa t. 
„Moştenire dela răposata“. Serveşte şi ca sală de citire. 
Se întreprind pașii necesari pentru constituirea unei bi- 
blioteei. 

In cursul lunilor Martie și Aprilie sau ţinut cursuri 
de l. română şi au fost instruiți muncitorii salinei ecu coruri 
româneşti. 2000 lei primiţi prin „Astra“ dela Dir. Gen. 
C. A. M., vor fi folosiţi p. o excursie cu tot personalul 
Salinei, inclusiv lucrătorii (serbare câmpenească). 

Conferenfiari: B. Sămărghita, preot, 1; Gh. Muşat, 
învăţător, 1. 


Desp. cenir. jud. Satu-Mare. Lunile lunie—August 
1935 le-a folosit pentru pregătirea adun. noastre generale, 
care a reuşit atât de minunat (conduct etnografie, propa- 
gandă în mijlocul a tot ce are inteleetualitatea română săt- 
măreamă mai de valoare, reprezentarea operetei „Șeză- 
loarea“ de Tib. Brediceanu de către „Corul Vasile hu- 
caciu“, ete). 

Cinematograful desp. lucrează cu bune auspieii — în 
cursul a. 1937 nu va putea avea nici o datorie și va putea 
să realizeze fonduri p. scopuri cuiturale. 

Conferenţiarii: Dabija Aurelia, prof., 1; Mezea Cor- 
neliu, prof., 3; Peia A. prof, 1; Popăreseu Aurel, prof., 
1; Raţiu Mihail, prof., 1; Ruleanu Oet., prof., 2; Seleş Eug, 
prof., 1; Tămaş S., prof., 1; Tarţa l., 1. 


Desp. de plasă Baia-Mare a serbătorit cum se cuvine 
toate sărbătorile naţionale şi a colaborat cu „biga antire- 
vizionistă“ în toate mişcările acesteia, ţinând conferinţe în 
senzul mişcării antirevizioniste. A organizat excursii şi 
deplasări la ţară, unde în colaborare cu corpul didactie a 
ținut mai multe prelegeri poporale din domeniul educaţiei 
naţionale, cetăţeneşti și sociale. 

Conferenţiari: Vasile Alboiu, Maria Gherman, Blisa- 
veta Manu, Lucia Dr. Miele, Dumitru Rocolţi, Corneliu Sze- 
kell şi Valeria Şoran. (Nrul conferinţelor nu se indică.) 


Desp. de plasă Copalnic-Mănăștur a serbat anul 
acesta 15 ani dela înfiinţarea lui. In toate cele 23 de comune, 
cari aparţin acestui harnie despărțământ, sunt organizate 
cercuri culturale, înzestrate fiecare cu câte o bibliotecă 
poporală. 

ln zilele de 21, 22 şi 23 Nov. 1935 dl prof. Atanasiu- 
Albina acţinut în Copalnie-Mănăștur un curs de apicultură, 
la eare a participat și un număr mare de membri ai des- 
părțământului. 


43 15 


Sau jucat sub conducerea dlor T. Poșea, V. luga, 
loan Coțofan, Zoe Muntenița. Simion Pintea, l. Drădeanu, 
A. Bărbos, Al. Roman și Al. Câmpian, mai multe piese 
teatrale. 

Conferențiari : Bărbos Aug., înv. dir., 1; Bârlea loan, 
înv., 2; Bota Teodor, înv. p, 1; Câmplan Al., înv, 3; Co- 
robană loan, înv., 2; Coţojfan loan, înv, 7: Coţan V., preot, 
3; Dragomir Emil, protopop, 8; Dragomir V., înv., |; Juga 
V., înv. dir., 3; Miele Stefan, preot, 1; Micle A., preot, 2: 
Medan loan, înv. dir., 1; Mtele Maria, 1; Nieolau loan, prof., 
1; Pașea Teodor, r. şe., 8; Pintea Simion, înv. dir, 7; 
Roman Alexiu, înv., 2; Tartă Gh, tov., |. 


Desp. centr. jud. Sălaj. nu a trimis raport. 


Desp. de plasă Băsești. (Raport detailat vezi „Trans.“ 
Nr. 3, a. e.) 

Conferenţiari: Bran Laurenţiu, protop. președ., 1; 
Covaciu Dr. l. notar comunal, 1; Fortafoiu D. dș., 1; Gudea 
Simeon, înv., 1; Jude Vasile, preot, 1; Moş Gh. înv, 1; 
Pop de Băsești Blena dna, 1; Pop Teodor, prof. 1; Ro- 
mocea Victor, dir. înv., 2. 


Desp. de plasă Jibou. A ţinut șezători culturale, îm- 
preună cu învățătorimea din plasa Jibou, în comunele: 
Jibou, Rona, Husta, Năpradea, Cheud, Someș- Odorhei, So- 
meșguruslău, Traniș, Vădurele, Inău, Soimuș, Cuceu, Domnin, 
Turbuţa, Ciglean, Popţelec, Firminiș, Lupoaia, Creaca, 
Borla, Var, Chechiş, Tihău, Chedrea, Bălan, Cioemani, 
Băbeni, Solona, Muncel, Briglez, Prodăneşiti, Surduc. 

S'au comemorat toate zilele de serbătoare naţională. 
La conferinţe au participat aproximativ 100,000 pers. Biblio- 
tecile sunt tot cele din a. tr. 

Avere nu are. Nu primește niei un ajutor. 

Conferenţiari : Avram llie, dir. şe, Bălăneanu l., înv., 
Cristoieanu Gh., înv., Halász Dr. dir. şe. de copii miei, 
lanoș Dum., înv., lea D., înv. dir, preşed desp, Maxim 
Augustin, dir. şeol., Ponoran Teodora, înv., Pop Aurel, înv.. 
Pop Florica, tav., Pop Sabin, dir. col, Pop Tiberiu, înv., 
Puşcaş, înv., Radovici Alex., înv., Savu Gavril, dir. şeol,, 
Trifu Alexandrina, Ursu Gavril, primpretor. (Conf. nespe- 
cificate la conferenţiari.) 


Desp. centr. jud. Severin (Lugoj). A colaborat cu 
toate societăţile culturale din Lugoj. Membrii au ţinut con- 
ferinţe la sate, în colaborare cu cercurile învățătoreşti, de 
aci un „program artistie-cultural“ executat de „şcolari sa- 
tului“. 


14 


Ziua „Astrei“ serbată cu concursul „cenaclului literan: 
Altarul Cărţii“ din Timişoara, deei şi eu seriitori din Banat. 
Adun. gen. în com. Găvojdia, în 14 lunie, când au 
vorbit: dl preşed., apoi canonice Dr. N. Brâuzeu, despre 
Depopularea Banatului, dl Dietor D. Ungur despre „Le- 
gătura între trup și suflet“, dir. Const. Diuba : Sfaturi, ete. 
Conferenţiari: Brânzeu Dr. Nic., eanonic, 1; hiuba 
Const., dir., 1; Nicolescu Dr. Alex. Episcop, 2; Mităr Tib., 
prof. președ., 8; Râmneanţu Dr. Petru, 1; Nngur Victor, 1. 


Desp. central judeţean Sibiu. Cine vrea să se 
convingă de acevărul că sunt despărțăminte, cari şi acum, 
în timpurile aceste grele, prestează un record de activitate 
sistematică, răspândită, cu roade bogate, va face bine să 
citească „buletinul desp. j. Sibiu“: Pe culmile celor 75 de 
ani*) de 128 pagini (cu ilustr.). Darea aceasta de seamă 
este un frumos omagiu adus societăţii noastre. in capitole 
speciale, se referează despre activitatea comitetului jude- 
tean, despre conferințele pentru intelectuali, despre „Uni- 
versifatea Poporală“, căminul C. F. R. din Sibiu, „$Șoimit 
Carpaţilor“ din Sibiu, propaganda antirevizionistă. Apoi, 
la sate: conferințe, biblioteci, cultura artistică (eorurile), 
sănătatea publică, vieaţa economică (eu „Şcoala Ţărăn- 
ească“) — „planul pentru ridicarea economică a com. Boiţa“, 
cercurile culturale aparținătoare desp. centr. jud. și ra- 
poartele despărţămintelor de plasă. 

Preşedinţii dintr'unele despărțăminte, cari ne trimit 
— de mântuială — câteva pagini, drept dare de seamă, 
vor găsi în lucrarea de faţă directive, idei, cari va fi foarte 
bine să germineze şi în despărțămintele lor, ca şi ele să 
înflorească. 

Date concrete, cari ne dovedesc idealismul, care ar 
trebui mai bine remarcat de presa noastră, idealism al 
conferenţiarilor, al biblioteearilor, al conducătorilor de 
coruri, al medicilor, al şoimilor, cari toţi militează pentru 
o vieaţă culturală, social-economică mai elevată. 

Toate cercurile culturale au raportat despre activitatea 
din decursul anului. 

Biblioteci de ale „Astrei“ au fost: 95 în judeţ, cu 
17.237 volume, cu 11.416 cititori, cu 11.421 cărți citite. 

Coruri în comune : 29. 

Piese teatrale, jucate de diletanţi: 99. 

E prea firese dacă o astfel de activitate atrage atenţia 
cercurilor, cari se îngrijesc de prosperarea culturală- 
economică. Raportul cuprinde următoarele rânduri: „Ua 


*) Despărţământul îşi are adresa: Sibiu, str. Șaguna 6. 


415 15 


eveniment îmbucurător trebue să amintim şi în acest loe 
şi să-l subliniem ca pe un fapt de semnificaţie deosebită. 
M. Sa Regele Carol al Il-lea, „Voevodul culturii românești“, 
ca un semn de apreciere faţă de munca noastră şi totodată 
ca îndemn și încurajare pe drumul apucat, a binevoit să 
doneze despărțământului un număr de 5080 cărți pentru 
bibliotecile „Astrei“, dela sate... Aceste cărţi sunt împărţite 
şi pachetate gata, după numărul bibliotecilor din județ“. 


Dovadă că M. Sa Regele, președintele nostru de 
onoare, urmăreşte cu drag activitatea Asociaţiunii noastre. 


Dar să arătăm și alte specimene din raportul desp. 
Sibiu: in fruntea lucrării este vorbirea, în întregime, ţinută 
de l Pr. Sf. Sa Mitropolitul Ardealului Dr. Nie. Bălan, la 
serbătorirea „Astrei“ în Teatrul Orașului Sibiu. 


Conferinţele pentru intelectuali, în Sibiu, au sporit faţă 
de anul trecut, dela 14 la 22. 

Temele, cart atrag mai mult: problemele zilei, per- 
sonalitatea conferenţiarului, de o „reputaţie arhicunoscută“. 
„ln nicit un caz nu place publicului nostru problemele 
savante, de specialitate sau cicluri cu tendinţă evidentă 
de instruire“. 

„Universitatea poporală“ (nu Şcoala țărănească!) a 
fost „menită să fie şcoala liberă de instrueţie și îndrumare 
în tainele cunoştinţelor și de educaţie prin instrucție pentru 
cei ce n'au avut posibilitatea să şi le câștige la timpul său 
în şeoli corespunzătoare, în special pentru indusiriaşii şi 
meseriașii români. De aceea caracterul ei este instructiv, 
fără a ji obligatoriu“... „Publicul, căruia i se adresa nu 
avea antrenamentul necesar să se concentreze și să urmă- 
rească prea mult timp un subiect insirueiiv oarecare, mai 
ales după muncea istovitoare din ateliere. De aceea durata 
unei conferințe s'a limitat la 30—40 minute, iar restul de 
20—40 minute era rezervat programului artistic, costătător 
din recitări, coruri, piese de teatru, exerciţii gimnastică de 
ansamblu, tot atâtea mijloace al căror rost era de a atrage 
lumea, pentruca deodată cu ele să i se poată da și cuno- 
științe din diferite domenii“. Două cursuri noui, pe lângă 
cele din anul trecut: curs de fizico-naturale și de geografie, 
cursuri religioase-morale, de igienă, psihologie, educație, 
economie, literatură, drepturi, istorie naţională. 

O colaborare frumoasă între conferenţiari şi şcolile 
primare, de băieţi, de fetiţe, „puii de șoimi“, „Şcoala de 
ucenice“, Şe. norm. de băieţi, de fete, liceul de băieţi 
„Gh. Lazăr“, Internatul liceului, Academia teolog. Andreană, 
Reun. meseriaşilor români, Societăiea corală a învăţătorilor 
din Sibiu. Sala a fost prea mică, cea din anu! trecut: s'au 


416 


ținut cursurile în sala de gimnastică a liceului rom. (eu 
scenă!) Din 13 lan. 1936, până în 30 Martie 1936, Lunea şi 
Miercurea, la 8 seara. 

In cartierul de lângă gara Sibiu, compus în majoritate 
din funcţionari mecanici, angajaţi și muncitori ai C.F. R.- ului 
(recrutaţi aproape 90%, cele trei categorii din urmă, din 
populaţia românească săracă a satelor), lucrează desp. 
deja de câţiva ani. S'au ţinut conferințe despre igienă, re- 
ligie, educaţie naţională, îmbinate eu programe artistice, 
executate de elevii școalei primare Nr. 4, copii de al 
C. F. R..ului, fanfara Şcoalei normale de băieţi „A. Șaguna“. 

„Șoimii Carpaţilor“, de sub conducerea dlui v.-preș. 
Dr. Biviu lonașiu au încheiat o rodnică activitate. Numărul 
lor s'a mărit şi la sate și în Sibiu. 

In jud. Sibiu: sunt organizate 8 comune, din 93, iar 
2 comune sunt pe cale de a fi organizate. ln Sibiu numără 
Soc. 336 membri înscriși, repartizaţi în 9 secții şi anume: 
1. nataţie; 2. atletică ușoară; 3. tennis; 4. box; 5. gimna- 
stică artistică şi Ping-Pong. Din cauza lipsei de zăpadă 
wau putut activa celelalte 4: de sky, bob, patinaj și hockey. 
(U. mai multe în darea de seamă, aici indicăm că orga- 
nizaţia Şoimilor din Poreeşti a fost şi la București, în 8 lunte, 
a. c, cu 24 membri și 2 cond., jucând în faţa M. Sale). 

Cu Liga antirevizionistă împreună a organizat desp- 
comunele: Sadu, Glâmboaca, Apoldul de jos, Brad, Ghi- 
jasa de jos, Săsăuş, Marpod și Haşag. 


Conferenţiarii trimiși pe sate şi-au îndreptat atenţia 
asupra temelor practice, deplasându-se și pe la gospodă- 
riile și grădinile ţăranilor, unde — după discuţii — confe- 
renţiarii au lucrat cu ţăranii alături. 

Bibliotecile poporale au să arate un spor de 978 cl- 
titori faţă de anul trecut și 715 cărţi cetite mai mult. 

Intre diferitele coruri (29), conduse de învățătorii, cari 
au urmat la cursurile despărţ. din anii trecuţi de dirigenţi 
de cor, este o adevărată emulație şi se observă şi un spor 
calitativ al pieselor corale executate. Unele coruri au fost 
premiate. 

Piese teatrale s'au jucat multe, păcat că nu ni s'au 
specificat, ea în anul trecut. Jocul diletanţilor denotă „ap- 
titudint dramatice reale“. „Sunt foarte mult gustate piesele 
cu caracter ţărănese sau acelea, cari redau vleaţa de azi 
a satelor, cu diferitele ei aspecte, obiceiuri, vleaţă socială, 
politică, en earacter hazliu sau moralizator“. 

Şi portului național i se dă toată atenţia, fiind premiat 
la adun. generale, la serbările poporale, ele. 


417 


Ca în anii trecuţi, aşa și acum inspectoratul general 
sanitar, condus de dl Dr. l. Stoichifia, apoi dl med. primar 
jud. Dr. |. Cosma și di medie primar director de spttai 
Dr. Liviu lonașiu, au dus mai departe propaganda sanitară 
şi medico-socială. Anchetele medico-sociale, inaugurate în 
1931, au luat în sfera lor de astă-dată comunele: Galeș şi 
Vale din plasa Sălişte. Până acum au fost anchetate 24 co- 
mune din judeţ, cu peste 30.000 de fişe sanitare, individuale, 
cu date precise asupra sănătăţii fiecărui individ examinat. 
“Toţi locuitorii, găsiţi bolnavi, au primit în mod gratuit tra- 
tamentul medical necesar, lar boinavii cu infeeţiuni ero- 
nice sau cei cari suferă de diferite boli medico-sociale 
urmează tratament gratuit la dispensarele înfiinţate în acest 
scop. Conducătorii anchetelor pregătesc o broșură sepa- 
rată pentru vlitorul apropiat. 

In 2 luule 1935 s'a inaugurat Dispensarul „Astrei“ în 
com. Boifa, condus de dl Dr. losif Simion. lm zilele de 
consultaţiuui beneficiază câte 40—80 bolnavi de asistenţă 
medieală. Dispensarul e întreţinut până acum de „Astra“ 
şi de Serviciul sanitar, într'o casă, pusă gratuit la dispo- 
ziţie de păr. Druhora. (Până acum consultaţii date la 2483 
bolnavi). E plănuit un astfel de dispensar şi în com. Orlat. 

Vieții economice i-a dat desp. o deosebită atenţie. 
Despre „Școlile ţărăneşti“ nu raportăm în rubricile acestea, 
ţinem numai să accențuăm succesele repurtate cu aplica- 
iunile practice, pe teren, de cet ÍA ţărani, conduşi de di- 
rectorul „Şe. ţărăneşti“, dl prof. lulian Dumitru. (Cheltuelile 
împreunafe cu: cursul de pomicultură din Miercurea, lu- 
erările pomicole din Boifa, expoziţia pomicolă din Avrig, 
școalele de menaj şi gospodărie casnică din Săliște au fost 
purtate de desp. centr. jud. Sibiu). După cursul de menaj 
din com. Poreeşti, din a. tr., perfecţionându-se cele 11 în- 
vățătoare, au ţinut cursuri de gospodărie și menaj în co- 
munele: Aciliu, Apoldul de jos, Avrig, budos, Nucet, Por- 
cești, Roşia, Sadu, Sebeșul de josși $pring). 

Tot fapte concrete, cari adeveresc meritele eondu- 
cerii, în fruntea căreta se află dl insp. şeo!. Silviu Țeposu. 


Conferenţiari : Agrişan Dr. căp., 2; Anghel V., preot, 8; 
Baumann N., med. vet., 1; Badiu Ana, înv., 1; Barbu Aurel, 
inst, 1; Barna Mih, par., 2; Barna Constanţa, |; Bestpa- 
letz Dr., locot. vet., 2; Bobeș Nie, înv., 3; Bologa Dr. Lu- 
cian, prof, 2; Boiceanu N., înv., 4; Botărel D., înv, 1; 
Branea l. înv., 3; Brânzeseu Bogh. pr., li; Brote l., pr, 1; 
Buta T., înv, 3; Capitanovici Dr., med. lt.-ecol, 1; Cozma 
Dr. lL, med., 3; Cructan Nat, înv., 1; Draghici Stefania, 
înv, 1; Dragomir l, rev. ṣe., 6; Dragoman Simion, inst., 2; 


418 


Druhora V., pr., 3; Dumitru lulian, prof., 3; Foamete Vlad, 
înv., 3; Grebenea Nie., teol. abs., 1; Hagiu Blena, înv., 1; 
Hanzu Í., pr. 1; Hangu Nie., înv., 1; Hămbăşan l, pr, 2; 
Hămbăşan Maria, inst., 2; Hăştegan l., inst, 2; lonaşiu Dr. 
Liviu, medic, 4; lonescu St., înv., 1; lsae l, prof., 3; Lungu 
Dr. C. med., 1; Mărdan ler., prof. p., 5; Mărtin N., com., 12; 
Mihai T., pr, 3; Mihu Slena, înv., 1; Milaciu l, înv., 1; 
Modran Gh., pr., 1; Modran l., înv., 6; Modran T., pr, 3; 
Moldovan R., pr., 10; Morariu N. înv, 2; Moşoiu Uas., adm. 
de spit. p., 4; Nanu Simion, pr., 1; Neagu l., înv., 2; Nicola 
Tratan, inst, 2; Nicolescu Const., înv., 2; Oancea Dictoria, 
înv., |; Olariu Petre, inst, 5; Olariu Stan, înv.. 2; Păeurar 
Dr. Gh., medic, 1; Păduroiu V., înv., 1; Părău M. înv., 1; 
Petrişor Dre., med. vet. 2; Popa loan, prof., 4; Popa Oprea, 
înv., 2; Popescu Dr. l, medic, 5; Potcoavă St., subr. ṣe., 1; 
Răceu l., pr., 3; Roman D. înv., 2; Roman D., înv., |; Sa- 
lomie M., înv., 1; Stateoviei l, înv., 7; Stirban Dr., med. 
vet., |; Stola Teodor, inst. 2; Stoiehiţia Dr. l, insp. gen. 
san., 2; Teutsch Dr., med. vet, 1; Topolog N, pr, 3; 'Țeposu 
Silviu, insp. şe. 5; Vălean l., înv, 2; Vuleu Pavel, înv, A. 


Desp. de plasă Avrig. A ales un nou comitet, în 29 
Sept. 1935, numind în frunte, de președ, pe dl Dr. O. 
Vraciu. Toate Cercurile culturale (cari trebue să fie „celule 
vii“ şi trebue să-şi „justifice exisienţa prin iniţiative proprii“) 
sunt pe cale de reorganizare. |n repartizarea activității 
membrilor comit. desp. de plasă s'a făcut o „diviziune a 
muncii“. S'au format 3 echipe pentru înlesnirea deplasă- 
rilor conferenţiarilor și delegaților: l. Avrig, Săcădate, 
Bradu și Glâmboaca; li. Racoviţa, Sebeşul de jos și de 
sus; lil. Boiţa, Tălmaciu, Tălmăcel! şi Poreeşti, 


Expoziția de fructe din com. Avrig în 3 Noemvr. 1935, 
a fost întâiul pas al conducerii celei noui. 


In aceeaş zi sa comemorat fostul președinte prim- 
pretorul Irimie Rădufiu, printr'un parastas. la expoziţie 
(mai eu seamă mere, de diferite soiuri și derivate din 
fructe) au luat parte com. Avrig, Bradu, Glâmboaca, Săcă- 
date și Sebeşul de sus. A fost alăturată expoziţiei şi o 
secție apicolă, cu demonstraţiuni, (păr. Gr. Chialda din 
Avrig) și o secţie de articole şi ufensilii agricole, expuse 
de firma C. F. Jikeli din Sibtu. S'au dat 38 premii în altot, 
diplome de onoare şi recunoștință. 

Se pregăteşte o pepinieră stabilă de pomi. S'au îm- 
părțit câte 50 altoi Cereurilor culturale din Avrig, Bradu 
şi Săcădate. in Cercurile culturale s'au jucat, cu succes, 
piese teatrale p. diletanţi. 


“419 


Conferenţiari: Berghia V. înv. 4; Bueșa St. înv. 1; 
Bucur llie, 3; Bogdan T., 1; Căbuz |. 1; Călin Toma înv, 
|; Crăctun Em. 2; Chialda Grig. preot, 2; Coman N. înv, 
1; Coţofană Gh. înv., 3; Faur M.,2; Florian Valeriu pro- 
topop, |; Grama lordan înv., 4; Geangalău N. preot, |; 
Mareş Gheorghe subrev. şe. 4; Maxim Traian, 1; Nistor 
l, 1; Oancea V. înv., 1; Prie l. brigadier, 1; Podea L. notar, 
1; Podoreanu |, notar, |; Prie I preot, 4; Ranga M. înv. 
1; Schitea l. comere. |; Stoica V. ministru, 1; Stoica U. 
înv., 1; Suciu Sibtanu ing. agronom, 1; Sumea O. 2; Tatu 
Gh. preot, i ; Tatu Budochia înv., 1; Dr. O. Draciu med, 10. 


Desp. de plasă Mercurea. Deși „ne sbatem într'o 
criză“, totuși, a făcut „of“ ce i-a stat în putință“. 

S'a ţinut un curs de pomicultură și apicultură, în 
cadrele despărţămâniului, curs, condus de di dir. şcolar: 
Mateiu Scorobej şi de d! înv. llie Bunea. Cursul a fost cer- 
cetat de 20 cursiști, din aproape toate comunele plășii. 
(Creşterea, plantarea, îngrijirea pomilor fructiferi, paraziţii 
lor, bolile de pomi — apoi aibinăritul sistematice. Rezultatele 
„foarte mulţumitoare“). Toate cheltuelile (masă, casă, ma- 
teriale) — suportate de desp. centr, jud. Sibiu. (v. pe larg, 
raportul — buletin al acestui despărţământ.) 


La „Școala țărănească“ dela Săliște, de fete, s'au 
trimis 8 ţăraunce din desp. 

În com. Mercurea s'a aranjat o expoaiție de fructe şi 
struguri. 

Jubileul „Asirei“ a fost serbat în aproape toate co- 
munele. 


ln 17 din 18 comune s'au înființat Cercuri culturale, cu 
birouri şi cu cel puțin 10 membrii. Faţă de anul trecut este 
un spor de 6 Cercuri culturale. Conferințe sau ţinut în 
comunele: Dobârca, Mercures, Spring, Draşov, Cunţa, Boz, 
Reciu, Gârbova, Cărpiniș, hudoş, Gusu şi Apoldui de sus. 

Sau jucat 37 piese de teatru, nespecificate. 

Conferențiari: Acilenescu P. preot 1;, Albu loan preot, 
4; Avram N. înv, 4; Ban Budochia înv., 1; Babeș l. înv., 
2; Bogdan Gh. înv, 1; Bogdan Ene, înv., 14; Bratu Pan- 
tilimon, primpretor, 5; Buzea Gh, preot, 2; Bucur llie, înv., 
1; Bucur N., înv, 3; Buta Vasile, preot, 1; Ciuchendea 
D-tru, înv., 1; Ciuehendea D-tru, preot, 1; Cornea Stana, 
înv., 1; Cristian llie, stud., 1; Cristian losif, preot gr. cat., 
3; Cristian Isaia, preot, 1; Daian l., preot, 1; Drăgulescu 
C., înv., 3; Dumitraşcu P., înv., 2; Făreașiu ilicolae, înv., 2; 
Dr. Fulea loan, adv., 1; Geleriu lie, preot, 3; Georgescu 
C., adv. 1; Ghişe Gh. înv., |; Hâşcău C., preot, 1; Haâşcău 
S., înv., 1; Helju Aurel, înv., 3; lvan D-tru, înv, 2; lvan 


4230 


loan, înv., 4; Jugăreanu l, înv., 5; Gavu Vasile, înv., 2; 
Lazăr Maria, înv., 3; Maneciu M., 1; Matetu Gh., înv., 7; 
Maniţiu Gh., prof., 4; Micu Gh., înv. dir., 10; Miron B. prof., 
1; Muntean Corneliu, not. pens., 2; Muntean llie, înv., l; 
Muntiu l, preot, 4; Neagu l., preot, 2; Nicoară l., preot, 6; 
Noaghiu loan. notar, 2; Oancea Melania, înv., 3; Olariu 
l.. prof., 1; Olariu Viorel, prof., 4; Dr. Oprean Oct., medie, 
1; Opriş A. înv, 1; Opriş N., preot, 3; Părătan Aurelia, 
înv, 4; Pecurariu A. S., protopop 2; Pop Maria, înv., 1; 
Pop Pamţil înv., 1; Popa Maria, îav., 1; Popa Nicolae, 
notar, 1; Popa P., înv. 3; Popa l, preot, 2; Preda l., preot, 
1; Rădolu E. fav., |; Rădoiu N., înv., 1; Rigăr lie, înv. 
dir., 1; Sava |. R., înv. 1; Săbău N., preot, 6; Şerb. Gh, l; 
Şerb |. înv, 1; Seorobet Matei, înv. dir., 10; Stanciu Na- 
talia, înv., 1; Staieoviei Gh. înv., 6; Sterea loan, secretar 
com. 2; Tatu Blena, înv, 1; Tămpănar A., 1; Toma Truica, 
înv., 1; Turean l, înv., |; Vuteu Maria, înv., 1; Vuleu Dasile, 
subrev. şe. 2. 


Desp. de plasă Nocrich. S'au ţinut conferinţe, festi- 
valuri în următoarele comune: Alfina, Cornățel, Chirpăr, 
Fofeldea, llimbav, Marpod, Nocrich, Nucet, Săsăuși, Ti- 
chindeal, Vurpăr, Benești, Ghijasa de jos. 

Piese teatrale specificate în: Alţina: Primărița (eo- 
medie); Aşa a fost să fie (comed.); leac pt. muieri (eo- 
medie); Maiestrul Caprariu Ținţariu (comedie). Cornățel : 
Tot omenia-i mai tare (de Petre Dascălul); Trei surzi; Ți- 
ganul soldat; Moș Crăciun ; Paiaţele satului; Pe aici nu se: 
trece. Chirpăr : Puiul Codrului. 

(Păcat că nu sunt specificate celelalte 14 piese de 
teatru din: Fofeldea, llimbav, Nucet, Săsăuși, Țiehindeal și 
Benești). 

Conferenţiari: Alexandru l., preot, 7; Bânda Gh., înv, 
2; Bărdaș Gh., înv. dir., 2; Bârsan Victor, înv., 2; Băcilă 
Oct., înv. dir, 4; Bibu Petre, notar, 1; Bonea V., preot, ll; 
Bologa Fl, preot, 2; Bogorin Nic., preot, (Nr. conf. nespe- 
eifieat.) Chialda lacob, înv., 3; Constantin Const., înv. 4; 
Dan Pompiliu, preot, 4; Demian loan, preot, 2; Dobrotă 
Traian, 1; Dragota l, înv. dir., 10; Filip l, preot, 1; Fiștea 
Nic., perceptor, 1; Florea M., preot, 6; Florea V., înv., 5; 
Giurca Emil, înv, 1; Ghicășan l, preot, 10; Gligor losif, 
înv. (Nr. conf. nespecificat.) lenciu Iuereţia, înv., 3; Mihu 
Inocenţiu, înv., 1; Milea l, înv., (Nr. conf. nesp.] Mirescu 
Lucia, înv. 1; Morar l, înv, 3; Nuță l, înv, 1; Olariu 
David, abs. de teol, 1; Oprean Toma, preot-protop., 2; 
Pandrea Virgil, notar, 1; Popa Petru, înv. dir., 4; Popescu 
Dumitru, primpret., 11; Popescu Emil, înv., 3; Prie Aurel, 


}21 


notar, 1; Sava l, 1; Stănuleţ Cornel, preot, 3; Stocheciu 
“Peodor, înv. dir, 11; Tămăşelu llie, înv. 1; Tipuriţă Nie.. 
notar, |; 'Tipuriţă Dumitru, notar, 1; Tudorache Fioriea, 
înv., 1: Tudorache C., înv, 1. 


Desp. de plasă Ocna-Sibiului. „S'ar fi putut face mat 
mult“, susţine raportul, dacă între „puţinii intelectuali“ ar 
fi „pulsat mai multă voinţă“. Și acţiunea paralelă a tinere- 
tului, sub auspiciile altei societăţi, a stânjenit propaganda 
unitară. Cu toate acestea s'au ţinut 32 conferințe, în: Oena- 
Sibiului, Loamnăş, Mândra și Ocna inf. In cercurile cul- 
turale din Rusciori 2 plese teatrale, în Păuca 4 piese teatr. 

Conferenţiari : Albu Nicolae, primpretor pens., 7; Balteș 
Nicolae, înv., 6; Bălănescu Stefan, înv., 3; Brad llie, înv. 
paroh, 2; Bulea Stela, înv., 2; Halmaciu Nie., înv., 2; Mun- 
teanu |, înv., 8; Negrilă l, perceptor, 1; Orăştean Pom- 
piliu, notar, 1; Popa lsaia, preot, 4; Popa Partenie, preot, 
5; Roşca Teofil, preot, 5; Sărăţean V. Liviu, 5; Stănilă 
Daler, preot, 3; Teușan Daler, înv., 3; Velicea l.. preot, 5; 
Verzescu Nte., înv., 2. 


Desp. de plasă Sălişte. Ca în toți anii: conștienţios, 
activ, cu mult elan, mulțumită conducătorilor. Contribuţia 
tineretului remarcabilă. 

S'au reorganizat toate cercurile culturale din desp., în- 
telegând toate „ritmul vremii active“. 

Bibliotecile se citesc, desp. are în cercurile culturale 
o conştienţioasă administrație. 

„Școala țărănească“ de fete (v. pe larg în raportul 
tipărit al desp. centr. jud. Sibiu) — cu 27 eleve a fost sus- 
ținută pecuntar din partea desp. centr. jud. Sibiu. 

Festivalurile — mulţumită dirijorilor de coruri, econ- 
ferenţele alese, piesele teatrale (39) nespecificate — au 
reuşit spre satisfacția tuturora. 

Conferențiarii: Dr. Ambruş T., veter, 3; Balu A. 2; 
Becicheri l., preot, 1; Bologa l., preot, 5; Dr. Boreia Du- 
mitru, protopop, 3; Brad |. înv., 1; BucurenciuP., 2; P. 5. 
Sa N. Colan, episcop, 1; Cont l, înv. 4; Cralici D., înv., 
3; Damaschin Gh., prof., 2; Decei St., înv, |: Dobrotă l, 
înv. pens., 3; Dunca l., preot, 2; Fianu l, prof., 2; Floaşiu 
Dumitru, prof., 3; Flueuș O., preot, 2; Frecea l., 2; Funde 
:Const., ziarist, 1; Ghente B., 2; Giurgiu Ana, înv., 1; Giurgiu 
l, preot, 3; Giurgiu Nic., înv., 4; Groza l, notar, 2; Hânsa 
L, înv. 6; losof Al, dir. giman., 3; losof. C., prof., 2; losof 
l, preot, 1; isacu l., preot, 6; Isacu l, prof., 1; Isaeu h. 
înv., 1; Jurca N., înv., 2; lttu Gh., preot, 11; Dal S., 1; Lă- 
pădat Dumitru, dir. pens., 1; Dr. Lupaș M., medic, 4; Manea 
Dumitru, înv., 1; Mărculescu O., dir. Şe. eom., 1; Melite 


422 


P., înv. 1; Mihaiu N.,înv.,3; Munteanu l. înv., 4; Negrescu 
Grig., înv., 6; Negrescu M, înv., 1; Olariu l., not., 1; Oprean 
M., 1; Oțetea P., viceprimar, 1; Peltgrad l, înv., 2; Peligrad 
M., înv., 1; Popa l, 1; Poplăcean l, înv., 2: Popoviciu M, 
înv., 1; Popoviciu T., preot, 7; Răduţiu Gh., înv., 4; Ră- 
chițan l, înv. pens., 1; Rodean M., 3; Roajdă l, înv, 3; 
Sava Constantin, înv. dir., 1; Salomie l., notar, 1; Simian 
E.. înv., Z; Simian N., înv. dir, 5; Col. Sipiceanu, comand. 
Şe. milit. Sibiu, 1: Soră l., înv., 1; Soră M., înv., 1; Stirban 
l. înv. pens., 2; Tămaș M., 1; Trâmbiţaş C. 1; Decerdea 
N., înv., 2; Vecerzan S. preot, 2; Vlad Alexandru, preot, 14, 


Desp. centr. jud Someş (Dej). A desvoltat o acti- 
vitate frumoasă. 

Desp. are 53 comune, din cari 37 au „Cercuri cultu- 
rale“ cu miel biblioteci poporale. 

„O mulţime de conferinţe, ţinute de conferenţiari de- 
stoiniei și luminaţi“ pe sate, raportul spune de 57 confe- 
rențiari, dar nu specifică nici conferințele, ntei pe domnii 
conferenţiari. 

Sărbătorile naţionale și ale „Astrei“ au fost ţinute cu 
seumpătate şi chiar cu fast. 


Desp. de plasă Gârbou. Conducătorii au ţinut să-și 
continue „cu mai multă febrilitate* activitatea culturală în 
anul nostru jubilar. Au intensificat propaganda la sate: 
conferinţe, broșuri de ale „Astrei“, serbări culturale, două 
„petreceri cu dans“, în folosul celor înfometați de cultură, 
ai desp. şi înfometaţilor din Basarabia. 

Adun. gen. s'a ţinut în 21 lulie 1935 în com. Gârbou, 
în faţa a vreo 500 de ţărani din comună şi împrejurime. 

„Revelionul“ 1935/6 a adus pentru Basarabia 1500 Gei. 

In 1 Febr. 1936 a luat fiinţă „Casa culturală a „Astrei“ 
din Găârbou“ (eu 36 membri intelectuali). 

la 18 lunie 1936 s'a înființat Secţia sportivă a desp., 
cu comitet special (69 membri). 

Desp. a pierdut în decursul a. pe venerabilul Virgil 
Barboloviciu, şef. jud. în retr., fost preşed. al desp., timp 
de 10 ani. 

Conferențiari: Alexa Vasile, primpretor, 1; Borz Gavril, 
preot, 2; Bucşa Vas., preot, 1; Deac Gavril. preot, preşed. 
desp. 4; Gherman Aurelian, stud., 1; lea Dr. Valer, med.,2; 
Lazăr Dum., rev. de centr. 2; buca Alex, ing. agr., 2; 
Munteann Brutus D., stud., 1; Mureșan Gh., teolog, 1; Mu- 
reşanu |. dir. înv, 3; Olteanu |, stud, 3; Pop Gh., |; 
Prodan Aurel, agr. reg. 3. 

Desp. de plasă Gherla. A organizat din nou 33 de 
„Cercuri culturale“ în comunele: Băița, Aluniș, lelozel, Sa- 


423 


latin, lelod, Sie, Mintiu, Hăşdate, Lujerdiu, 'Tescul de jos, 
Petrești, Igriţia, Silivaș, Buneşti, Tescul de sus, livada, 
Pruneni, Cerneiu, Vale, Ghiroit, Nicula, Fizeș, Cernești, 
Stoiana, Merău, Teoltiuri, Tiop, Sântioana, Bârlea, Săcă- 
laia, Banţ, Fundătura. Toate cu biblioteci, cari au cărţi între 
35—288 vol. 

Mai sunt câte o bibl. a „Astrei“ la „Instit. de minore“ 
din Gherla și la Cazarma de "Artilerie. 

ln „cercul cult.“ lelod a numit patron pe Dr. Gavriil 
Tripon (7) născut în această comună. 

Pentru înfometaţii din Basarabia a aranjat o șezăfoare 
(în colab. cu gimnaziul de fete) — adunând suma de 3700 lei. 

Fond. Reg. au dat pentru bibl. din lelod 66 cărţi. 

Conferenţiari: Achim Ştefan, 1; Câmptan l, 1; Cioban 
Coriolan, i; Colfeseu l, 1; Horgoş lsidor, 1; Motognaa 
Victor, prof., 1; Pick Gh. A., 3; Pioraş Emanoil, 2; Pop 
Emilia, 1; Pop luereţia, 1; Pop Maris, înv., 1; Precup Emil, 
dir. de lie., 5; Sioldea A., 3; Suciu l., 1; Taloş Aug., 2. 

2 piese teatrale cu dilet. (nespecificate). 


Desp. de plasă Târgul Lăpușului. Desp. Lăpuș „re- 
organizat“ în 1933 n'a dat semne de vieaţă. Din 18 IV. 1933 
comitetul ales nu și-a ațintit atenția decât asupra problemei 
înființării unei casine române, sub auspiciile „Astrei“, în 
Tg. Dăpuşului. Casina funcţionează. 

„Cercul cultural“ din Tg. Lăpușului a ţinut în a. tr. 
3 şedinţe eu tret conferenţiari. 

ln 28 lunie 1936 s'a înfiinţat un „Cere cultural“ în com. 
Dumbrava. 

Se strâng bani pentru „Casa Naţională“ şi monu- 
mentul eroilor. 

„Societatea Tinerimii“, având aceleaşi scopuri, va fu- 
siona cu desp. nostru. 

Conferenfiari: Latiş Vasile, înv., 1; Petruţ Dr. l, adv., 2; 
Gheţie Șt., prot., preș. desp., 1. 


Desp. central jud. Târnava Mare (Sighişoara). 
A dat nouă dovezi de perseverenţă pe calea atât de frumos 
apueată. 

In 6 Oet. 1935 a desvelit o placă de marmoră la Ce- 
tatea de Baltă, în amintirea lui Ștefan cel Mare; la 1 De- 
cemvrie 1935 o placă de marmoră în amintirea lut Mihai 
Viteazul, la Agnita; în 25 Martie 1936, o placă de marmoră 
în amintirea lui Nicolae Filipescu, la Rupea. 

Sunt proiectate două monumente, pentru cari se strâng 
de pe acum parale: unul, lui Mihai Viteazul, la Agnita şi 
altul, lui N. Filipescu, la Rupea. (V. „Transilvania“ Nr. 1, 
a. e., pg. 49—50). 


424 


Conferenţiari: Babeş Gh., prof., 1; Coeişiuli., prof.. 1; 
Dobre S., preot, 1; Gociman A. prof., 1; lordănescu A, 
prof, 6; Dimbeanu l., prof., 5; Măruşcă lullu, prof., 3; Pe- 
trescu Cezar, scriitor 1; Pop A. prof., 1; Popa Grigore, 1; 
Popescu D., prof., 1; Prodan Florea, prof., 2; Racotă Tuliu, 
prof., 4; Roşca D., prof. univ., 1; Schiau Cornel, 2; Sehuler 
P., prof.. 1; Stoica Bman., protoiereu, 5; Stoicoviciu A, 
preot, 3; Teculescu Horia. dir. de liceu, 10 ; Török A., prof., 2: 
Zamfir A., înv., 1. 


Desp. de plasă Mediaş. Au fost înf. în următoarele 
comune „Cercuri culturale“: Alma Săsească, Biertan, Bratei, 
Buzd, Copșa Mică, Dârlos, lghişul nou, Mojaa, Nemșa, Ri- 
chișul, Saroșul, Vorumloc. In toate „Cercurile culturale“ 
biblioteci, primite dela centru şi diverşi donatori. 

In 1 Dec. 1935 mare demonstraţie antirevizionistă, cu 
aproape 5000 pers. (Dela centrul „Astrei“ ea orator dl vice- 
preş. Dr. Gh. Preda). La festival piesa „Zorile“ de ȘI. losif. 

„Şcoala ţărănească s'a amânat pe anul viitor. 

Ziua „Astrei“ sărbătorită solemn. 

Conferenţiari: Bella Viorel, 1; Biriş l, 1; Cheţian 
Alexe Dr., 3; Florea Nic., 2; Moldovan Alex, 1; Muntean 
Gh., 1; Mușlea C., dir. de bancă, preșş. desp., 5; Pătărău 
P., 2; Popolu l, 1; Rinea l., preot, 1; Stoian Lidia, 3; Ti- 
licea Dr. 1. 

6 piese teatrale (nespecificate). 


Desp. centr. jud. Târnava Mică (Blaj) Unul din 
cele mai active şi entuziaste despărţăminte ale „Astrei“. 
Ca și în anii trecuţi, activitatea desp. s'a desfăşurat în trei 
direcţii : în raport cu centrul „Astre!“ (Sibiu), în sediul desp. 
(Blaj) şi la satele de pe teritoriul desp. Desp. a învitat prin 
delegaţii săi „Astra“ la serbătorirea a 75 ani de existenţă, 
pentru zilele de 12—14 Sept., la Blaj. Cu aranjarea părţii 
artistice a fost încredinţat cunoscutul compozitor Dr. Tib. 
Brediceanu. 

Ziua de 1 Dec. a fost serbătorită cu deosebit fast. 
Inscrierea membrilor a dat un frumos rezultat. „Școala sup. 
|ărăr. de fete“, cu 29 eleve, a funeţionat spre satisfacția 
tuturora. 

Multă importanță s'a dat cercetării „Cercurilor cultu- 
rale“. Au fost vizitate aproape toate „Cercurile culturale“. 
Conferinţele ţinute au fost rostite în cea mai mare parte 
de profesorii şcolilor Blajului. Majoritatea cercurilor, în 
urma demersurilor desp., a intrat în posesiunea terenurilor 
la cari aveam dreptul. 

„Cercurile culturale“ au serbat zilele naţionale eu 
cinstea cuvenită. 


Era 


Comunele, cari sau distins au fost: 'Pânade (șez. 
cult. şi reprez. teatr.); Ohaba (2 p. teatr.); Crăciunelul de 
jos (1 p. teatr.); Spini, Chesler, Vasului, Bucerdea Gr. (cu 
p. teatr. şi şez. cult.), Bria, LGodroman şi lunca (cu câte: 
1 p. teatr.) 

Bibliotecile „Cercurilor cult.“ s'au îmbogățit eu bro- 
șuri din „Bibl. pop. a Asoc.“ şi câte 1 calendar. 

Desp. editează o publicație lunară: „Răvaşul Astrei“, 
din care până în Mai a apărut Nr. 1. 

Adun. gen. şi-a tinut-o în com. Oenișoara, în ziua de 
21 Mat 1936. Un model de adun. gen.! Porţi de triumf îm- 
podobite cu verdeață, cu ţesături naţionale, cu „Bine aţi 
venit!“ cu „Bun sosit“ — apol călușeri, fanfară, concert, 
dat de „Școala de menaj“ din Blaj, conferinţe, rapoarte, 
expoziţie de copii, jocuri naţionale și porturi, ţesături și 
cusături — premii și diplome, în bani, „eocărzi“, piesă tea- 
trală pt. popor. 

Toate ne dovedese că conducătorii desp. îşi înţeleg 
misiunea în chip strălucit. 

Conferenţiari: Băcilă l, preot, 3: Bărbulescu Marin, 
maior, 1; Barna Al. l, prof., 5; Bianu Dr. I., adv., 1; Boeru 
Tr., cons. agr., 6; Brad loniţă, preot, 5; Bucur Bug, prof., 
1; Comşa Nic., prof., 2; Coste Al, preot, 1; Coste lacob, 
înv, 2; Cristian l.. prof., 1; Dancu l, înv., 1; Flocea Silviu, 
preot, 1; Gizdava S. pref. jud., 1; lacobi Traian, prof., 2; 
lotta, Colonel, 1; Dupeanu Al., dir. președ. desp. 2; Ma- 
eavetu Dr. Victor, vicarul Mitr., 2; Mihai l. înv., 1; Nedea 
Dumitru, prof., 1; Nireştianu E., prof., 2; Olteanu l, prof., 1; 
Orian S., 3; Pădureanu Gr., prim., 1; Pol Al., prof., 2; Popa 
D., prof, 3; Râşnită Aug., preot, 1; Râşnită Elena, înv., 1; 
Sălăgean lacob, înv., 1; Sârbu l, secr. preturii, 2; Stanciu 
V., prof., 1; Stoica V., prof, 3; Suciu Dr. C., 5; Tâmpă- 
narin Paraschiva dş.. 1; Vultur l, prof., 1. 


Desp. de plasă Diciosânmărtin. Raportul începe cu 
constatarea: „Asociația „Astra“, unica societate netulburată 
de undele vpijelloase ale politicianismului și neveştejită de 
caleulele imperioase ale regionalismului miop şi ale confesto- 
nalismului... are la baza activității sale cele mal sfinte 
idealuri de luminare şi culturalizare a poporului nostru 
dela oraş şi sate“. 

„O parte cel puţin“ a programului ales în desp. a fost 
realizată. Se constată o intensificare a muneii. Din cele 
42 comune din jud. Târnava- mică au până acum 20 „Cer- 
curi culturale“ şi 18 „Biblioteci“, cu 1300 vol, trimise de 
„Astra“ şi alte edituri din ţară. Situaţia materială precară 
a stânjenit o activitate și mai pronunţată. 


426 


Serbarea dela 1 Dec. 1935 a reuşit cât se poate de- 
bine. Seria de conferenţe a avut ca „ţel suprem stimu- 
larea voinţei naţionale prin demonstrarea specificului nostru 
în toate domeniile de manifestare umană“. Conferințele au 
jost începute de dl vice-preș. Dr. Gh. Preda din comit.. 
centr. al „Astrei“. 


O idele „măreaţă“ a prins teren, la adun. gen. dela 
Cetatea de Baltă (1935); ideia ridicării unut monument lui 
Ștefan cel Mare în Cetatea de Baltă. intrun „entuziasm 
nemai pomenit“, „lumea de ţăran“ a adunat imediat suma de 
8500 Lel. A fost frumos „eloeventul exemplu al țfăranului 
sărac hică Dănilă din com. Cetatea de Baltă, care — cu 
ochii înlăcrămaţi — a donat 100 Lei, ultimii bani din buzu- 
narul pauper“. 

Colecta s'a ridicat la suma de 15'351 Liei. 

ua „Astrei“ a fost serbată cu deosebită pompă, și 
s'au strâns 3900 Lei. (Serbare câmpenească). 

In program, pentru viitorul apropiat: tatreprinderea 
unet anchete sanitare în com. aparținătoare desp. 

Conferențţiari : Lăzărescu Gh., prof., 1; Munteanu Al.. 
prof., 2; Preda Dr. Gh., insp. gen. sanit, 1; Sărotu Dr. l. 
1; Şerb Aron, prof., 1; Tătar Bmil, protop., 1; Vuleuțtu l., 
preşed., 3. 


Desp. de plasă Dumbrăveni. „Cercul cultural“ a) 
Dumbrăveni (tărani bătrâni). Are un fond p. „Casa Naţională“ 
62.377 Lei; fond p. drapelul cercului 765 hei; b) Dumbră- 
veni (tărani tineri). 

Pentru înfometaţii din Basarabia s'au adunat 5500 Lei. 
Venit dela revelion 31 Dee. 1935 — 1238 Del. 

Conferenţiari : Domnariu l., |; Ciunga D., 1; Hodoș C., 
1; Harşia L., primpretor, 1; Opriș L., prof., 7; Radu l, 1;. 
Scurtu D., prof., 5; Schiau C., înv. dir., 4; Şerban D., înv, 
1; Stoia V., înv, 1; Vecerdea Nic., înv. dir., 4. 


Desp. centr. jud. Timișoara. (Raport detallat. Vezi 
„Trans.“ Nr. 3, a. c.). 

Conjferenţiarii: Albu Gh., preot, 2; Barzu Traian, preot, 
1; Boeşianu Alex., preot diacon, 1; Bucătură Marius, înv., 
1; Cocioba l., înv., 1; Dănilă Constantin, 1; lliescu Dănilă, 
rev. şe., 1; lonescu Radu, col, 1; Jebelean Andrei, preot,. 
2; Micu Const., preot, 1: Moise Dimitrie, înv., 1; Nistor 
Teofil, preot, 1; Secoşan Bftimie, preot, 1; Șora Melentte, 
preot, 1; Ţluera Dr. P., protop. preşed. desp., 1. 

Raportul constată 3 conf. în oraşul Timişoara și 96 
conferinţe la sate, nespecificate. (ilele naționale, ziua 
„Astrei“, ete.). 


827 


Desp. de plasă Biled. Desp. a întemeiat o „Bibl. pu- 
blică“. S'a dat desp., împrumut, din partea C. A. M., Secţia 
Biled, o bibliotecă de 450 vol. 

Desp. e încă „în stadiul de organizare a „Cereurilor 
culturale“. O „echipă“ de propagandă a fost în Beciche- 
recul mic, pregătind „cercul cultural“. In 8 şi 14 lunie 1936, 
s'au ţinut disertaţii în Biled. 

Conferenţiari : Căpăsteariu l., 1; Geamănu M., 2: Moga 

2. 


Desp. centr. jud. Treiscaune. Despărţământul a 
tipărit „Darea“ sa „de seamă“ (1 Apr. 1935—1 Apr. 1936) 
pt. adun. gen. din 17 Mai a. œ. 

Lipsa de fonduri a oprit ținerea conferinţelor eu con- 
ferenţiari, cari cer chiar şi numai spesele efective. „Şcoala 
ţărănească“ nu s'a putut înjgheba, în schimb au fost trimiși 
ţărani la „Şe. ţăr.“ din Brașov. 

Invăţătorimea a dat dovezi de foarte mult idealism în. 
propaganda eulturală. 

Pe lângă conferenţiari, în Sf. Gheorghe, s'au finut 8 
șezători artiatice-culturale la Manufactura de tutun, în lan., 
Febr. și Apr. 1936. (Programul: conferinţe eu sub. din do- 
meniul religiei, igienei, militar, educativ, — jocuri naţionale 
recitări, piese cercetășeşti, teatru pentru copil.) 

O „Casină Homână“ sa inaugurat în 28 Nov. 1935. 

Desp. a făcut propagandă pt. repartizarea loturilor 
de pământ pt. „Case naţionale“. 

Conferinţe s'au ținut (nespecificate) pe sate în: Vălcele, 
Ozun. Ariujd, Araci, Hăghig, Belini, Biesad, Chiehiș, Hăghig, 
Lisnău. 

Conferenţiari: Batzaria N., 1; Berbeceseu Dr. C, 7; 
Creţu Dr. Miron, 2; Sabin Dr. Oprean, prof. Acad. com, 
2; Moşoiu L.; dir. lie., 2; (Odată pentru înfometaţii din Ba- 
sarabia); Popovici losif, preot, ?; Suciu-Sibianu Dr., 1. Alte 
conf., nespecificate, în 10 localități. 


Desp. de plasă Baraolt. (Raport detailat, vezi „Trans.“ 
Nr. 3, a. e). 

Conferenfiari: Banciu Nie., 1; Brătfăleanu Dr. Liviu, 
preşed., 1. Garcea l., preot, 12; loneseu Nte., 1; Mihăilescu 
Searlat, înv., 6; Pleșa Maria, înv, 1; Tălnariu l, preot, 1. 
(O reprez. teatrală). 

Desp. de plasă Ozun. (Raport detailat vezi „Trans.“, 
Nr. 3, a. e). 

Conferențiari : Folea Victor, preot, 4; Dincu Gh., preot, 
2; Petru Mihail, preot, 1; Platos Romulus, notar, 2. (intr'alte 
3 eamune nu sau specificat eonferenţiarii și conferințele.) 


428 


Desp. central jud. Turda. Desp. a organizat în 
toamna a. 1935 un ciclu de 5 conferințe pentru intectualii 
din oraş. (Nespecifieate — eonferenţiarii din Cluj şi Turda). 

în primăvara a. 1936 s'au ţinut conferinţe în sate, cu 
ajutorul prefecturii (automobilele judeţului |). In lunile Martie 
și Aprilie, în fiecare Duminecă, s'au deplasat câte 8 con- 
ferențiari în satele jud. Au fost cercetate aproape toate sa- 
tele aparținătoare desp. (Nespecificat). 

ln 29 Mai adun. gener. a ales un nou comitet, în frunte 
cu vechiu! preşedinte. Multe elemente tinere. 50 tineri in- 
telectuali s'au înscris membri. 

Festivalul „Astrei“ se va ținea la toamnă. 


429 16 


Anexa II. 
Nr. 2614—1938. 


Onorată Adunare Generală! 


Ne luăm voe a Vă prezenta în alăturare „Bilanţul“ 
„Asoelaţiunii“ și contul de „Venituri și Cheltueli“ pe anul 1935, 
împreună cu anexele însoţitoare, asupra cărora raportăm 
următoarele: 

Atenuarea crizei financiare a avut repercusiuni bune 
şi asupra încasărilor „Asoctaţiunii“, cari trec peste preve- 
derile bugetare cu Lei 283.292:—, urcând în mod îmbucu- 
rător excedentul bugetat cu finea anului 1935. 

Şi în ce priveşte cheltuelile se poate observa, că sa 
făcut toată economia posibilă, cheltuindu-se în cursul anului 
eu lei 68.451: — mai puţin faţă de totalul prevederilor bu- 
getare, cari prevederi au fost limitate la minimum indis- 
pensabil. 

la consecință comitetul central nu a mai fost pus în 
situaţiunea de a fi silit să modifice bugetul în cursul anului. 

Fondul General disponibil, per 31 Decemvrie 1935, 
împreună cu excedentul de reportat pe anul1936, se urcă 
la hei 1,375.650'— și se compune din următoarele poziţii: 

Cassa he! 7586:—. Bfeecte lei 259.161-—. Optări 
Lei 2.530—. Depuneri spre fructifieare Lei 5.950. Diverși 
debitori lei 198.265:—. Pretenziuni Lei 597.232:—. Cont- 
curent „Albina“ Lei 2145.653—. Pretenziuni la diferite fon- 
duri și fundaţiuni lei 98.863:—. Total Lei 1,1415.240:—, din 
care sumă se scade Let 39.590'— conturile Diverşi eredt- 
tori şi Înfometaţii Basarabiei. 

Ineasările Fond. General disponibil în cursul 

anului 1985 au fost de . . . . . . . Del 1,577.992— 
iar cheltuelile au fost de. . . . .  »  1,229.989'— 
de unde rezultă că cheltuelile au fost, con- 

form specificărilor din contul „Venituri 

şt Cheltueli“, mai miei decât veniturile eu Dei 352.453:— 


430 


S'a realizat peste prevederile bugetare, precum şi la 
diferite articole nebugetate încasări! în suma de Let 381.039— 
şi anume: 


Dobânzi după efecte .. . . . . . . het 6.460: — 
z de cont-curent . . . . a “h 2.930: — 
Ineasări din vânzarea broşurtlor din biblio- 
teca poporală şi calendar. . . . . . , 5.279:— 
Subvenţii . . . . PIE PR OA PR A a 145.250*-— 
Taxe de administrare A zi 12.426'— 
lneasări dela chiriași în contul impozitelor 
către Stat şi taxelor comunale. . . . , 44 7— 
Venituri extraordinare . . . . . . . . „ 99.241:— 
Report din anul 1934 . . . . . . . . 3 103.506:— 


Din fondul pentru deschideri de credite extraordinare 
s'a deschis credite următoarelor articole bugetare: 


Biblioteca centrală . . . . . . . . . bei 10.5726'— 
Incălziţ::, o a e e me e e ae a a a 15.230*— 
Duminat. . . a a a a 2.031*— 
Bani de evarțir . . . . . . . . . . y 10.468:— 
Spese de birou .. . z 2.611:— 
Contribuţiunea Asoctaţiunit la fondul “de 

pensiuni. . . . E e An y di 7.330:— 
Cheltueli ditai Azute SE e a u a a a 93.320:— 
Biblioteca „Astra“ . . . . ., . . . . y 26.373'— 
Revista „Transilvania“ . . . . ., . . . 3, 22.283 — 


Total . hei 190.222— 

Faţă de suma bugetată s'a încasat mai puțin la ur- 
mătoarele articole: 

Cinematografe eu. . . . . . . . . . hei  94.521— 

Chirii cu . . . cc. . 2.516— 


Total . Lei 97.037:— 


Ar mai rezulta după poziţiile dela încasări, cuprinse 
în contul de „Venituri şi Cheltueli“, că la art. „Taxe de 
membrii fondatori și pe vieaţă“ s'a încasat Dei 710— mat 
puţin, însă acest articol e trecut numai pentru evidenţă și 
figurează şi la cheltueli pentru balansare. 


Faţă de suma bugetată s'a cheltuit mai puţin la urmă- 
toarele articole: 


431. 16* 


Muzeul central au . .. „ hei 6.670— 
Bibliot. pop., calendar şi Anuani Astrei“ cu , 10.357:— 


Impozite către Stat cu. . .. . . . . . » 2.361'— 
Taxe comunale cu . . . . . . . . . 5» 16.130— 
Reparaturi cu . . . , . a a a y 11.891:— 
Grădină eu . . . . . a a 2:— 
Salarii cu. . . a OnE u Ad, ami să 12.200':— 
Cheltueli de pionodaddäs FIECARE O AR 3.840'— 


Total . Lei  68.451— 

Fondurile şi fundaţiunile au crescut eu veniturile după 
depuneri şi după unele efecte. Următoarele au mai avut 
şi alte venituri şi anume: 

1. Fand. „l. Bădilă Moldovan“ Lei 288.372'— chirie 
brută încasată după imobilul fundaţiunii. 

2. Fond. „General inalienabil“ Gei 9.290: — ineasări din 
taxe de membrii fondatori şi pe vieaţă. 

3. Fund. „N. Rusu, Poiana“ Lei 7.144 — încasări dela 
debitorii intraţi în conversiune. 

4. Fond. „M. Cogăiniceanu“, Det 14.617— incasări din 
arenzile după terenurile de case naţionale. 

5. Fund. „|. Petran“, Let 10.000:— arendă după grădina 
din Cluj. 

6. Fund. „lulia Pop“, Lei 165'—, încasaţi dela debi- 
torul fundaţiunii Vasile Drăguș, Sălciua de jos. 

7. „Fond. de pensiuni al funcţionarilor“, Lei 32.460— 
1/2 din sumă reprezintă contribuțiunea Asociaţiunii și 1/2 
contribuţiunea funcţionarilor. 

în cursul anului 1935 au obvenit următoarele schimbări 
în stocul efectelor: 

„Fond. Gen. disponibil“ a cumpărat 2 bonuri de im- 
pozite à Lei 100— nominal şi a vândut fondului de pen- 
siuni bonuri de impozite în suma de hei 156.579— cu va- 
loarea nominală. 

Fund. „l. Bădilă Moldovan“ a primit bonuri de impo- 
gite în valoare nominală de Let 43.200— pentru diferenţa 
de chirie ce o avea de primit dela Stat, după imobilul 
fundaţiunii. 

In decursul anului 1935 sau mai făcut amortizări în 
stocul efectelor de Dei 314.021:—. 


432 


Asociaţiunea a primit în anul 1935 în administrare un 
fond nou și anume: fond. „Anetta Călciunariu“, constând 
din Lei 12.500'— bonuri de impozite. 

Numărul fondurilor și fundaţiunilor administrate de 
Asociaţlune se urcă la 75. : 

Averea administrată de Asociaţiune se urcă cu finea, 
anului 1935 la Lei 10,489.494—. 

Terminând Vă rugăm: 

1. Să aprobaţi conturile de încheiere „Bilanţ“ şi „De- 
nituri şi Cheltueli“ verificate de comitetul de cenzori și să 
daţi cuvenita descărcare pe anul de gestiune 1935. 

2. Să alegeţi comitetul de cenzori, pentru cenzurarea; 
gestiunii anului 1936. 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1935. 


p. Presedinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p. Nicolae Băilă m. p. 


vice-preşedinte. secretar, 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


433 


Anexa ÍH a) 
Bilanţ general la 


M. F. ACTIVA Lei b. Lei b. 
|l S 8 REN 
143 | Cassa . . . Reit d (ne ri RG 7.586! — 
Realităţi: 
11 || Edificiul Muzeului . . . în den Pra 350.000| — 
Z din str. Şaguna Nr. 6 2 ia 300.000] — 
X Internatului de fete . . . . 250.000| — 
a din str. Şaguna Nr.8 . . . |___100.000 — || 1,000.000| — 
Efecte: 
18 || Efectele Fond. General Disponibil . . 259.161| — 
122 R Pi = Inalienabil . , 370.650) — 
93 fa „n de Pensiuni. . . . , 408.500 —. 
19 A „şi Fund, . . . . . . | 2.959.674] — 
92 || Efecte depuse garanţie . . . . . 11.150) — 
80 || Optări de acţiuni, propriet. 
Asoc.. , , . . . . Lei 2.530— 


80 || Optări de acţiuni, propriet. | 
Fond. şi Fund. . . .  „ 10.180 — 12.710| — || 4,088.445| — 
Depuneri spre fructificare; 


179 || Dep. Fond. General Disponibil . . . 5.950| — 
A à n Inalienabil . .. 77.695| — 
n ji de Pensiuni. . . . . . 261.952| — 
» pt. garanţie . . sd Sos zar A ja 51.652| — 
„ Fondurilor şi FundaţiunilOr . . . || 3,681.784| — || 4.091,033| — 


41045 Diverşi debitori: 
“m || Diversi debitori la Fond. Gen. disponibil |! 198.265] — 
87 || Pretenziuni ale îi “ " 5 


97.232| — 795.491 — 
Depuneri in cont-eurent: 


180 || Bonul Asoc. în cont-curent la „Albina“ 245.653] — 


124 || „Albina“ pt. mon. A. Bârseanu . . . 45.020| — 
165 || „Albina“ pt. Fond. de Teatru Român . 21.360| — 
149 || „Albina“ Cto. sep. I. pt. propag. cult: 
naţională. . . . 160.800| — 
150 || „Albina“ Cto. sep. IL pt publicațiuni 
şi propaganda în despărțăminte . . 28.100| —||  506.933| — 
Transport 10.489.494] — 


A3A 


31 Decemvrie 1935. 


M.F PA SI VA Lei Lei b. 
169 || Fond. General Disponibil 1,023.197| — 
156 si A Jnalienabil 1,124 328| — 
174 „de Pensiuni al funcționarilor . 434.132| — 

5 || Fund. Al. I. Lapedatu, 456.027| — 
9 || Fond. C. Brâncoveanu 226.083) — 
12 || Fund. A. Bârseanu . D y dese 184.118 — 
13 || Fond. A. Mureşianu pentru statuie . 154.060| — 
14 || Fund. Regele Ferdinand |. . 149.181] — 
15 „ Monasterianu SE 369.291; — 
16 «„ P. Mureşan . 132.074| — 
17 „LL Rusu Brad 132.153] — 
18 „IL. Albon 10.911 — 
19 „ D. Bălănescu 100.417| — 
20 „LL Oltean . 96.005] — 
21 | Fond. N. Iorga 102.308| — 
22 || Fund. Grig. Sândeanu. 21.148| — 
24 „Dr. L Nichita 16.769; — 
25 „G. Filep ; 95.734 — 
26 „Sid. Munteanu . 46.670| — 
28 „ Boboroni . 33.721| — 
29 || Fond. V. Alecsandri 43.997) — 
30 || Fund. T. Sandul. 13.239| — 
31 || Fond. A. Iancu . 33.713, — 
32 || Fund. Gh. Anca. 22.700| — 
33 || Fond. Partenie Cosma . ` 16.413; — 
34 „ C. Diaconovich . 14.626| — 
35 || Fund. A. Mureşianu 23.226) — 
36 | Fond. Gh. Barițiu 23.069| — 
37 „Gh. Coşbuc . 21.695| — 
38 „ Adam Buda . 12.339j -- 
Lă 
Transport || |] 5.190.344] — 


439 


ACTIVA 


Lei 


Report 
Muzeele Asociaţiunii . 
Bibliotecile Asociaţiunii . 
Arhiva Asociaţiunii 
Mobilierul Asociaţiunii 
Transport 


436 


pi 


10,489.494 


10,489.494 


Lei [Si 
Report 5,190 344| — 
39 Fond. Aurel Vlaicu . . . . .. . 15.136| — 
41 Fund. G. Forro . . . . . . . . 13.694| — 
40 „ D.Suciu . . . . aLa a 5 843| — 
42 w Lanci ore . . . e aa 13.271] — 
43 „ Gh. Boeriu . . . . . . . 18 576| — 
44 „ N. Marinoviciu. . . . . 11.745| — F 
45 „ S. Pop Maior .. . . . . . 11.646) — | 
46 „ D.I Moga . .. . . . . . 11.294| — 
47 „ L Roman. . . . . . . ... 11.212] — | 
48 Fond. M. Eminescu .. . . . . . 10.949| — 
49 Fund. Bibl. Univ. Cluj ..... .. | 10.046| — | 
50 „ N.Petra-Petrescu . . . . . . 8.620| — 
51 „N. Densuşianu . . . . . . - 8.257| — |. 
52 „| Galianu. . . . . ’ 1.336| — | 
53 „|. Balomiri . . a di 1.248] — | 
54 Fond. fostei soc. rom. de lectură Sibiu 9.986| — 
55 Fund. Anonimă Dobâca . . . . . à 1.000| — $ 
56 „© V. Ladislau baron SE i pri 6.902| — | 
57 » N. Opincariu. . . AE 6.8141 — | 
58 „ Emil Başotă . . . . . . . 6.575| — 
59 „ L Bozacu. . . . . . . i. 6.257] — $ 
60 ao Oncescu . . . . . a’ 10.805| — 
6i a R. Riureanu. . . . . . . 5.827| — 
62 „ Stipendiaţilor Asoc. . . . . . 5.206| — 
63 = E Simu e a e dr Aa 5.074] — Í 
64 „ Desp. Timişoara .. . .. . . 3.197| — 
65 „o L Cav. Puşcariu ..... | 4.682| — | 
66 Fond. Carmen Sylva . . . . . . . 4.882| — 
67 Fund. D. Birăuţu . . . . . . . 4.555, — | 
Transport | 5,443.039| — 


a7 


Report | Don = 
i 
Total | | ]l10,489.494] — 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1935. 


loan Vătășianu m. p. 
controlor. 


Examinând acest cont, am constatat, că este exact şi 


COMITETUL 
De. Nicolae Comşa m. p. Constantin Popp m. p. 
Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


Pt. Președinte: 
De. Gheorghe Moga m. p. 
vicepreşedinte, 


x438 


M.F. PASIVA Lei b. Lei 
| A 

Report 5,443.039 

68 || Fund. S. Stoica . . . Pe e a 1.541 
10 „ Înternatului Petran E 2.628 
71 || Fond. pentru bustul Eminescu și Barițiu 1.780 
73 „Dr. L. Bran de Lemény . . . 1.697 
74 | Fund. desp. Torac. . . . .. . . . 833 
12 „ ÎL Hangea. . . ... . . . .. 1,719 
120 | Fond. Mon. A. Bârseanu . . . . 44.900 
128 i „M. Viteazul, . . . . 228.684 
140 «u fostei reun. rom. de agr. în jud. Sibiu 38.707 
145 || Fund. famil. D. Moldovan . .. . . 2.903 
153 || Fond. Romul Simu. . . ga ab 3.644 
157 || Fund. N. Rusu Poiana de Ares KOG 981.955 
158 „a L Bădilă Moldovan . . . . . 388.065 
159 | Fond. M. Cogălniceanu . ... . . . 158.739 
166 „ de Teatru Român. . .., . . 1,561.496 
171 || Fund. Dr. C. Păcurariu Bianu. . . . 411.482 
172| „ Iulia Pop. >. o e a ae a 26 525 
173 „ loan Petran. . . . . . . . 221.140 
184 || Fond. Anetta Călciunariu . . . . . 12.430 
183 || Infometaţii Basarabiei . . . Deas 4.590 
178 || Cont. cor. Fund. Bădilă Moldovan id 229.100 
130 || Garanţi. . . 135.860 
94 || Fond. pentru Sropäg. culturală națională 159.091 
109 i „în desp. şi pinea 27.493 
177 Diverşi creditori. . . ; ; ; 35.000 
De reportat pe anul 1936 ee A gta 352.453 

Total | [l10,489.494] — 


loan Isailă m. p. 
l contabil. 


în consonanţă cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


DE CENZORI: : 
Trandafir Preda m. p. Dpr. Gheorghe Proca m. p. Romul Pop m. p. 


Central, ținută la 1 August 1936. 


Nicolae Băilă m. p. 
secretar. 


439 


Anexa III b) 


Venituri şi Cheltueli la 


| Bugetat | Cheltuit 
ME. CHELTUELI 
Lei |b.]| Lei b.j Lei b| Lei Jb. 
I. Fondul General | 
Biblioteca centrală 
161 || Pentru cumpărarea de | 
cărţi streine și pentru 
compactarea ziarelor şi 
revistelor câte : 
Lei 5000'- Lei 10.000'- 
Pt. diverse „ 10.576:-|| 20576|— ei 
27 || Muzeul central 10.000|-- 3 330,— 
115 || Biblioteca poporală, Ca- 
lendarul şi Anuarul 
„Astrei“ „[[140.000|—i  170.576|—|[129.643 —|| 153.549/— 
| e] e A 
Conservarea reali- | | 
tăților 
155| Impozite către stat . 136.017|— 
155| Taxe comunale şi taxe 
pt. apă, hornar, asi- 
urări şi Casa Cercuală '53.610|— | 
126|| Reparaturi . 8.109|— 
125|] Incălzit . 46.230|— 
101 || Luminat . 10.031 /— 
102| Grădină . 289,939)-—l __ 498|—| 254.555!— 
Spese de admini- 
strare 
162|] Salarii ; 421.000; — 
104|| Bani de cvartir . 23.168|— 
182 || Spese de birou (impri- 
mate, porto, etc.) . 67.611|— 
164| Cheltueli de propa- 
sandă . 26.160|— 
163| Secţiilor ştiinţifice din 
Cluj, onorar pentru 
secretar 54,000|— 
Transport ||607.979|—||  460,515|—1591.939|-—|| 408.104] — 


EETA 


31 Decemvrie 1935. 


B tat I 
ME] VENITURI Tee a | PRI să ARE 
Lei |b.] Lei [b|| Lei |b.] Lei lb. 
I. Fondul General 
111|| Dobânzi după efecte 2.400)— 8.860|— 
110|| Dobânzi de cont-curenti!  4.600|— 7.000/—|| _7.530|— 16 390|— 
aA REBELE 
Publicaţii 
|175| Incasări din vânzarea 
broşurilor din biblio- 
teca poporală şi a ca- 
lendarului . 55.000|—|| 60.279|— 60.279|— 
Cinematografe 
| 16U || Incasări după concesiu- 
nile de cinematograf . 254 009)|—]159.479|—|  159.479|— 
Subvenţii | | 
114|] Diferite subvenţii 10.000|—]|  10.000}—|| 155.250|—l] 155.250|— 
Fondul General Inalie- | 
nabil 
156|| Taxe de membrii fon- 
datori şi pe viață . „]|_10.000|—]  10:000|-||__9.290—|  9.290)— 
Diverse i 
148 | Chirii. . -1519.300 — 516.784|— 
113|| Taxe de administrare .|| 50.000|— 67.426|— 
155 || Incasări dela chiriași în 
contul impozitelor şi 
taxelor comunale şi i 
pentru apă şi hornar|| 39.400!— 39.847|— 
181|] Venituri extraordinare, — j— 99.741|— 
116| Report din anul 1934 .||350.000|—||  958.709|—1|453.506|—i|| 1,177.304/—| 
+ 
Transport |. || 1,294.700|— —|] 1,577.992|— 


441 


Di ni ni ea aa 


B t Cheltuit 
MEI CHELTUELI neet Dus aleea 
Lei jb. Lei |b| Lei jb. Lei |b. 
Report Ele 460.515 A 591,939|—|| 408.104 — 
162|] Adaus de scumpete pt. 
secr.adm, pens. R. Simu || 48.000|—!| 655.979|— _48.900|— 639.939|— 
Fond de pensiuni | 
181 || Contribuţiunea „Asocia- 
ţiunii” la augmentarea 
acestui fond . „|| 16.230|-—| 16.230|- | 16.230|— 16.230|— 
Fondul General Inalie- 
nabil 
156 || Taxe de membrii fon- 
datori şi pe viaţă . 10.000;— 10.000|—| 9.290\— 9.290) — 
Diverse 
97 || Biblioteca „Astra” 26.373|— 26.3731 —-] 
176|| Revista „Transilvania” || 22.283|— 22.283|— 
181 || Pt. cheltueli neprevăzute 
(extraordinare) , 103.320|- 103.320|— 
Fond ptr. deschideri de 
credite extraordinare . — || 151.976/— i—i] 151.976— 
De reportat pe anul | 
1936. || 352.453|— 
Total || | || 1,294.700|— | 1.577.992|— 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1935. 


loan Vătăşiauu m. p. 


controlor. 


Examinând acest cont, am constatat, că este exact şi 


De. Nicolae Comşa m. p. 


Pt. Președinte : 


COMITETUL 


Constantin Popp m. p. 


Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


De. Gheorghe Moga m. p. 


vicepreședinte. 


ana 


în consonanţă cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


) at 
MF] VENITURI Bugetat Insa i. 
| Lei Îb.] Lei Jb.| Lei [b| Lei 
T [iai 
Report 1,294.700|-— 1,511.992|— 


Total 


DE CENZORI: 


Trandafir Preda m. p. 


Central ţinută la 1 August 1936. 


De, Gheorghe Proca m. p. Romul Pop ™. P. 


1,294.700|— 1,577.992 


loan Isailă m. p. 
contabil. 


Nicolae Băilă m. p. 
secretar. 


223 


Anexa [il e) 


Tablou 


despre efectele fondurilor „General Disponibil“ 
i „General Inalienabil“ la 31 Decemvrie 1935. 


706 acţiuni „Albina“ Sibiu, 353 pe cursul de 
Lei 500 şi 353 pe cursul de Lei 550. 


211 
2 
40 


» 


» 


n 


» 


»” 


» 


» n 


» Cor. 


» » 


Fondul „General Inalienabil“: 


Total 


Fondul „General Disponibil“: 
Bonuri de impozite, în valoare nominală de. 
Renta Improprietăririi Ne din 1922 de nom. 52.000 — 

înreg. cu , 
10 atii de nom. Lej 1000: -AB -ca "Agara" Cluj, curs 300: — 


250:— 
500: — 
500:—- 

50:— 
500— 
100:— 
200-— 
500:— 
100:— 
200:— 
500-— 

50:— 
200:— 

30:— 


» 


» 


$? 


„Centrală“ , , 
„Românească “Buc. „ 
„Victoria“ f. Bihoreana” , 


„Concordia Uzdin ,„ 


„Coroana“ Cluj , 
„Făgețeana“Făget, 
„Forestiera“ Cluj , 
„Minerva “Beclean, 
„Sătmăreana“ Selni , 
„Someşeana“ Dej, 
„Victoria“ f „„Timisana““,, 
„Vulturul“ Tăşnad ,, 
„Concordia“Sibiu ,, 
„Hondoleana““Hond.,, 


Antheil Schein an dem Griindungsfonde 
des  Ausstellugsgebăudes u. Gesell- 
schafthauses Sibiu, à nom. FI. 100:— 


Imprumut de răsboi ungară Cor. 3.550.— 


» Abrudbânyai takp. r. t., Abrud à FI. 50.— 
Rentă ungară à FI. 100:— i 

comună à FI. 
acție Nagyváradi vaskohi à FI. 100— 


31 


» 


Szatmârnagybânyai à 


100:— 


FI. 100— 


Lei 


370 650-— 
370.650:— 


„182.300— 


150:— 
500:— 
10:— 
1:— 
100:— 
50:— 
250 — 
250'— 
5:— 


19.400'— 
3.000*— 
31.650-.— 
1.000'— 
400:— 


Total Lei 259.161— 


AA 


Optări de titluri. 


Fondul „General Disponibil“: 


1 titlu provizor de 250 acţiuni de nominal 
Lei 1000'— „Astra Cinegrafică“ Sibiu, 
pe cursul de Lei 1 A 

1 titlu provizor de 1500 acţiuni de ional 
Lei 1000— „Astra Cinegrafică“, Sibiu, 
pe cursul de Lei 1 E g 

66 titli provizori „Victoria“ fosta "Bihoreana" 
Oradea, de nom. Lei 500.— pe cursul 
de Lei 10 ; 

12 titli provizori „Victoria“ Arad, “do nom 
Lei 500*— pe cursul de Lei 10 


— 


Sibiu, la 31 Decemvrie 1935, 


Lei 
250:— —— 


. 1.500:— 1,750'— 


Total Lei 7.3302 


loan Isailă m. p. 


4495 


contabil. 


17 


Anexa IV. 


Nr. 2600/1936. 


Onorată Adunare Generală ! 


Ne luăm voe a Vă prezenta în alăturare „Bilanţul“ 
Internatului de fete al „Asoociaţiunii“ şi contul de „Denituri 
şi Cheltueli“ pe anu! școlar 1935 —i936, cu următorul raport. 


Analizând contul de „Dentturi şi Cheltueli“ observăm 
că excedentul la finea anului şcolar 1935—1936 e mai mie 
cu Lei 52.624'— faţă de excedentul de Lei 218.973:—- re- 
portat din anul școlar 1984—1935. Această scădere se da- 
tovrește faptului, că în acest an şeolar Internatul a achitat: 
Dei 73.498'— din suma de Lei 173.498: — ce a primit-o dela 
„Asociaţiune“ în anul şcolar 193! —1932 şi a mai executat 
şi ceparaturi la clădirea Internatului în suma de hei 63.351 —.. 


Având în vedere aceste două mari chelteli supor- 
tate din veniturile anului şcolar încheivt acum, precum şi: 
faptul că cele mai multe articole alimentare s'au scumpit 
încontinuu, pe când taxele percepute dela eleve au rămas 
neschimbate, înseamnă că socotelile de finea anului sunt 
încheiate eu un rezultat mulţumitor și că Internatul a fost. 
bine gospodării. 

Veniturile din cursul anului șeolar 1935—1936, împreună 
cu excedentul reportat din anii trecuţi se urce: la consi- 
derabila sumă de: Dei 1,029.944:— şi se repartizează astfel 
pe articole: Excedentul anilor trecuţi reportat hei 218.973—. 
Venituri extraordinare hei 15,51l'—. Taxe dela eleve hei 
621.7260:—. Spese particulare hei 148.725'—. Muzică Let 
238.950'— şi Interese de cont-eurent Lei 975. 

Cheltuelile din cursul anului școlar se urcă la Dei 
863.595'— şi sunt repartizate astfel pe articole: Alimentare 
Lei 360.885'—. Cheltueli extraordinare Dei 81.688— Salare 
Gei 111.946'—. Iimcălait hei 61.298'—. Spese particulare 
Tei 105.294'—. Muzică Lei 20.180'—. Contribuţiuni Lei 26.002— 
Utensili Rei 10.853—. luminat Lei 19.088 şi Reparaturi 
Lei 63.351—. 


446 


Totalul veniturilor fiind eu finea anului 


şcolar de. . aaa Tel 1,029.944:— 
iar totalul cheltuelilor "de D a ab ct ua y 863.595:— 
rezultă un excedent de . . . . hei 166.349:— 


care se reportează pe anul şcolar 1986—1937. 

ln excedentul de hei 166.349':— se cuprind și taxele 
restante cu finea anului şcolar în sumă de hei 95.028:—. 

Internatul a adăpostit în cursul anului şcolar 1985—1986, 
86 eleve, dintre cari numai 50 au stat întreg anul, restul à 
stat eca jumătate din anul școlar, sau numai pentru exa- 
mene. 

26 eleve, au rămas, în parte, cu o restanță de taxă 
în suma totală de hei 39.077:—. 

Terminând Vă rugăm, să aprobaţi conturile de înche- 
iere „Bilanţ“ şi „Venituri și Cheltuelt“ verificate de Comi- 
tetul de Censori și să daţi cuvenita descărcare pe anul 
şcolar 1935—1936. 


Sibiu, la 30 lunie 1936. 
Pt. Preşedinte : 
Dr. Gheorghe Moga m. p., Nicolae Băilă m. p.,! 


vicepreşedinte. secretar. 


loan Isailă m. p., 
contabil. 


447 iT 


NTERNA TUI DE FETE 


Activa Bilanţ General 
M. F. | Lei b. 
23 Cassa. . . a cc... „| 10.049 |— 
26 Albina. . o oo’ a e 31.976 | — 
27 Taxe restante. . . , . . a a a 95.028 |— 
og | Divergi debitori . . . . . a a a a 55.812 |— 
Total . . || 192865 |— 


a . + LJ 
Cheltueli Venituri şi Cheltueli 
M. F. Lei b. 
Îi 
16 Ghelueli extraordinare . . . . . . . . 84.688 | — 
19 Salare. . . cc... 111.946 | — 
31 incăizit . o... 61.298 | — 
36 Spese particulare . . . . . . . . ... 105.294 | — 
41 Muzică . . . o... 20.180 |— 
46 Coatribuţiuni . . cc... 260.002 |— 
63 Utensilii . . i... 10.853 |— 
67 Alimentare . . . e a a a 380.895 | — 
81 LGuminat . . a a a 19.088 | — 
97 Reparaturi . . o... 63.353 |— 
— De reportat pe anul şcolar 1986—1937. . . 165 349 | — 
Total . . 1,029.944 | — 
loan Vătăşianu, m. p.. Sibiu, la 


Examinând acest cont, am constatat că este exact şi în 
COMITETUL 


Dr. Nicolae Comşa, m. p. Constantin Popp, m. p. 


Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 


p. Preşedinte: De. Gheorghe Moga, m. p., vicepreşedinte. 


448 


AT ASOCIAȚI UINII 


la 30 lunie 1936. Pasiva 


M. F. | Dei | b 
94 Diverşi creditori . . . D 26.316 | — 
— De reportat pe anul solii 1936—1937 . 186.349 | — 

| | | 
Total | 192.685 |— 


la 30 lunie 1936. Venituri 


[m F. | i p 
IL 

29 Profitul anilor trecuţi, reportat . . . . . . 218.973 |— 
16 Venituri extraordinare . . . . . .. . 15.511 |— 
25 Taxe dela eleve. . . . . .. . .. .. .. ... 821.760 | — 
36 Spese particulare . . . . . . . . . . ‘ť” 148.775 |— 
41 Muziea . . . E e a) 23,950 |— 
78 interese de cont-cüreni., paii e li d Da 925 |— 
Total . . || 102094 |— 


„—— (a 


30 lunie 1988. loan Isailă, m. p., contabil. 


consonanță cu cărțile de contabilitate purtate corect. 


DE CENZORI: 


Trandafir Preda, m. p. Dre. Gheorghe Proea, m. p. Romul Pop, m. p 
4 


Central îinuiă la 17 August 1936. 


Nicolae Băilă, m. p., secretar. 


x448 


Anexa V. 


Nr. 2815/1836. 


Onoraftă Adunare Generală! 


Avem onoare a prezenta în alăturare, câte un proiect 
de buget pe anul 1937 şi anume: 

a) pentru „Asociaţiune“; 

b) pentru fundaţiunile administrate de „Asociaţiune“. 

In proiectul de buget pentru „Asociaţiune“* pe anul 
1937 s'au prevăzut la venituri, ca şi în anii trecuţi, numai 
sumele la cari se poate conta că vor fi încasate, ajungând 
astfel la suma totală de Dei 1.254.400'— mai mare cu hei 
112.600— decât suma totală din bugetul pe anul 1936. 

In eadrul veniturilor s'au prevăzut la cheltueli sumele 
necesare pentru funcţionarea „Asociaţiunii“. 

In ce priveşte proiectul de buget pentru fundaţiuni, 
încă e mai urcat faţă de cel din anul trecut de Dei 
320.549'— cu Lei 44.158:—. Această urcare se datorește 
faptului că veniturile după depuneri și după unele efecte 
s'au mai îmbunătăţit, cu toate aceste ajutoare s'au putut 
prevedea numai la unele fundaţiuni dintre cari cele mai 
însemnate sunt: Fund. Bădilă Moldovan, Nicolae și 
Cornelia Rusu, din Poiana de Arieș, Daniel şi Niniţa Mo- 
nastireanu şi loan Petran. 

In consecință rugăm Onor. Adunare Generală să 
aprobe aceste două proiecte de buget pe anul 1937. 


Sibiu, la 1 August 1936. 


pt. Președinte: 
Dr. Gheorghe Moga m. p., Nicolae Băilă m. p., 
vicepreşedinte. secretar. 
loan Isailă 
contabil. 


450 


Proiect de buget 


pentru „Asociaţiune“ pe anul 1937. 


Pa 


Q 

a gi 
u PKA 
- PAN, 
x 

2 

4. 

o 


N 
TS 
y, CLOS 
O 
X$ onara 


451 


Anexa V. a) 


Proiect de buget pentru 


CHELTUBEBI Lei n Lei l». 
1. FONDUL GENERAL 
Biblioteca centrală 
Pt. cump. de cărți Get 3.000 
Pt. compactarea ziare- 
lor şi revistelor Lei 5.000 8.000 |— 
Muzeul central . 2.000 |— 
Biblioteca poporală, alendan 
şi anuarul „Astrei“ 175.000 |— 
Revista „Transilvania“ pentru 
5 numeri, inclusive redaeţia |___ 90.000 |—| 275.000 |— 
Conservarea realităților 
Impozite către Stat 128.000 — 
Taxe comunale și taxe pt. apă, 
hornar, asigurări şi Casa 
Cereuală sto d 0 doza 66.900 |— 
Reparaturi . 20.000 |— 
lacălzit . 18.000 |— 
Luminat . 9.000 |—y 271900 |— 
CCI CEE 
Spese de administrare 
Salare .. ., 389.100 |— 
Bani de evartie . „| 23.200 |— 
Spese de birou, imprimate, 
porto, ete. 3 70.000 |— 
Cheltueli de propagandă : 30.000 |— 
Seeţiilor ştiinţifice din Cluj, 
onorar pentru secretar . 54.000 |— 
Adaus de scumpete pentru 
secretarul administrativ pen- 
sionat Romul Simu. 48.000 |—|| 614.600 |—|, 
Transport | 114,164.500 1— |; 


452 


„Asociaţiune“ pe anul 1937. 


VENITURI | Lei n bei fb. 


l FONDUL GENERAL 


Dobânzi după efecte. . . . 15.000 |— ' 
Dobânzi după depuneri . . |__ 5.000 |—| 20.000 |—| 
Publicaţii 


Incasări din vânzarea broşu- 
rilor din „Biblioteca popo- 
rală“, a calendarului şi re- 


vista „Transilvania“ . . . 50.000 |— | 
Cinematografe 
Ineasări după concesiunile de | | 
cinematograf . . .. .. .. à 108.500 — | 
Subvenţii 
Diferite subvenţii și ajutoare. 200.000 |— 


Fondul general inalienabil 


Taxe de membri fondatori şi 


pe vieaţă . .. .. .. . . 15.000 |—| 
Diverse 
Chili n i Cta ma Se o Sa 512.900 |— 
Taxe de administrare . . . 20.000 |— 


Ineasări dela chiriași în con- 
tul impozitelor și taxelor 
comunale și pentru apă și | - 
hornar . . ... ...... 45.000 — 
Incasări dela împrumutătorii 
de cărţi din „Biblioteca Cen- 
trală“ pentru compactare . 3.000 |— 
Transport | 630.900 |—| 393.500 |—| 


"253 


PR O O N O N A Ir 
| i | 
CHELTUELI Gei Îb.| Bei |b. 
Report | 1.161.500 - 
Fond. de pensiuni 
Contribuţia „Asociaţiunii“ la 
augmentarea acestul fond . 13.100 |— 
Fond. general inalienabil 
Taxe de membri fondatori şi 
pe vieaţă . . . . . . . 15.000 — 
Diverse. 
Pentru cheltueli neprevăzute 20.000 |— 
Fond pentru deschideri de 
credite extraordinare . . 44.800 |— 64.800 |— 
Total | 1|1,254.400 |— 


Sibiu, la 31 lulie 1936. 


loan Vătăşianu, m. p. 
controlor. 


COMISIA 
De. llie Beu, m. p. Dr. Liviu lonașiu, m. p. 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului 


Pt. Preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga, m. p. 


vicepreşedinte. 


454 


| 
DENITURI Lei b. Lei a 
Report 630.900 |—|| 393.500 — 
imcasări din „Ofranda publică“ 

și ziua „Astrei“. in de 50.000 |— 
Venituri extraordinare . 5.000 |— 
Report din anul 1936 125.000 — 

860.800 |— 

Total 1,254.400 |— 


FINANCIARA 


Vietor Aron, m. p. 


Central ţinută la 1 August 1936. 


455 


loan Isailă, m. p. 


contabil. 


Emilian Cioran, m. p. 


Nicolae Băilă, m. p. 


secretar. 


Anexa V b. 


Proiect de buget 
pentru fundațiunile adtni- 


CHELTUBLI Lei [ Gei B 
Fundațiunea Mihail Albon: 
Taxă de administrare 292 |— 
Ajutoare 1.244 |— 
Capitalizare 414 |— 1.950 |— 
Fundaţiunea Dr. Gh. Anca: 
Taxă de administrare 86 — 
Capitalizare ; 3 489 |—] 575 — 
Fundaţiunea loana Bădilă și | 
lohana Moldovan n. Farkas, 
„Intru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ 
Taxă de ad miiiatraiea 3 42.454 |— 
heparaturi la easa din Sibiu 
Str. A. lancu Nr. 9 30.000 |— 
Ajutoare 71.788 |— 
Capitalizare 71.788 
impozite şi taxe comunale” 67.000 |—|| 283.030 |— 
Fundațiunea studiosului de a 
V-a cl. gim. Emiliu Dionisiu Ba- 
șiota Motiu Dembul din Abrud: 
Taxă de administrare 26 |— 
Capitalizare z | 150 |—| 176 || 
Fundaţ. Andreiu Bârseanu 
Taxă de administrare 727 |— 
Ajutoare pt. bibl. Dap, 3.090 |— 
Capitalizare NA 1.033 |— 4.850 — 
Fundaț. Dimitrie Bălănescu: 
Taxă de administrare 373 |— 
Ajutoare A 1.900 |— 
Capitalizare 213 |— 2.486 |— 
Fundaf. Andrei Boboroni: 
Taxă de administrare 129 |— 
Capitalizare . . . . : 729 |— 858 |— 
Transport | || 293.925 |— 


456 


pe anul 1937 


nistrate de „Asociaţiune“. 


| 
VENITURI Lei în Lei e 
Fundafiunea Mihail Albon: | 
Dobânzi după efecte . . . 90 |— 
Dobânzi după depuneri . , 1.860_|—| 1.950 — 
Fundaţiunea Dr. Gh. Anca: 
Dobânzi după efecte . .. . 280 |— 
Dobânzi după depuneri . . 295 |—| 575 |— 
Fundaţiunea loana Bădilă și 
lohana Moldovan n. Farkas, 
„Intru memoria lui Dimitrie 
Moldovan“ : ÎN | 
Dobânzi după efecte . . . ` 4.020 
Dobânzi după depuneti: ar 8.010 
Chieti ... îi __271.900_ .000 283.030 |— 
Fundațiunea studiosului de a 
V-acl. gim, Emiliu Dionigiu Ba- 
șiata Motiu Dembul din Abrud: 
Dobânzi după depuneri . . 176 176 |— 
Fundaj. Andreiu Bârseanu: 
Dobânzi după efecte . .. . 1.380 
Dobânzi după depuneri . . 3.470 4.850 |— 
Fundaj. Dimitrie Bălănescu: 
Dobânzi după efecte . . . 806 
Dobânzi după depuneri . . 1.680 2.486 |— 
Fundaj. Andreiu Boboroni: 
Dobânzt după efecte . .. | 516 
Dobânzi după depuneri . . A 342 | 858 |— 
Transport — N TTB355 | 293.925 |— 


457 


CHBLTUB bl 


Report 


Fundaf. Gh. Boeriu din Vad: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundațiunea Adam Buda : 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaţ. Gregoriu Bozacu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundațiunea Balomireană : 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaf. Dimitrie Birăuțiu : 
Taxă de administrare 
Capitalizare 

Fundația anonimă Dobâca.: 
Taxă de administrare 
Capitalizare 

Fundaţiunea Georgiu Filep: 


Taxă de administrare 
Capitalizare i 


Fundaţiunea Gregoriu Forro: 


Taxă de administrare 
Capitalizare ; 
Fundafiunea loan Gallianu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaţiunea Gregoriu Hangea: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Transport 


458 


bel | 

293.925 |—- 
460 |— 
330 
171 


195 


124 


186 


368 |— 
197 |— 
46 |— 
296.002 |— 


VENITURI 


Report 


Fundaj. Gh. Boeriu din Vad: 


Dobânzi după efecte 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea Adam Buda: 
Dobânzi după depuneri 


Fudaţiunea Grigorie Bozacu: 


Dobânzi după efecte 
Dobânzi după depuneri 
Fundațiunea Balomireană: 


Dobânzi după depuneri 
Fundafţ. Dimitrie Birăuţiu : 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţia anonimă Dobâca : 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea Georgiu Filep : 


Dobânzi după efecte 
Dobânzi după depuneri 


Fundaţiunea Gregoriu Forro: 


Dobânzi după depuneri 


Fundafiunea loan Gallianu : 


Dobânzi după depuneri 


4 
Fundaţiunea Gregoriu Hangea: 


Dobânzi după depuneri 
Transport 


438 


413 
47 


330 


368 


197 


46 


293.925 |— 


460 — 


330 |— 


171 |— 
195 |— 


124 |— 


186 |— 


368 |— 


197 |—} 


46 |—| 
296.002 || 


CHELTUELI! 


Report 
Fundaţiunea Avram lancu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaţfiunea loan lancu: 


Taxă de administrare 
Capttalizare 3 


Fundaļfiunea comerciantului 
Nicolae Marinovici senior 
din Reghinul săsesc 


Taxă de administrare 
Capitalizare A 


Fundaţiunea Dr. loan Moga 
și soția Ana n. Bologa: 


Taxă de administrare 
Capitalizare . 


Fundaţiunea soţilor Niniţa şi 
Daniel 1. Monasterianu : 


Taxă de adminiatrare 
Ajutoare P 
Capitalizare 


Fundaţ. Sidonia Munteanu: 


Taxă de administrare 
Capitalizave 


Fund. Petru Mureșianu : 


Taxă de administrare 
Ajutoare i a 
Capitalizare 


Fund. A. Muregianu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Tra aapott 


460 


Lei 


120 


679 


54 
306 


47 
268 


46 


4.487 
19.600 
5.827 


181 
| 1.029 
648 

2.400 
1.273 


81 
| ____459 | _____ 340 |— 


261 
pai 


Iii 


| 


| 


dil 


| 


bei b. 


296.002 


799 
360 — 
315 
307 
29.914 
1.210 


4.321 


540 
ÎTI 333.768 — 


VENITURI Lei b Biei, B. 
| 
Report 296.002 |— 
Fundaţiunea Avram lancu: 
Dobânzi după efecte. 567 |— 
- Dobânzi după depuneri 232 |— 799 | — 
Fundaţiunea loan lancu: 
Dobânzi după depuneri 360 |— 360 |— 
Fundaţiunea comerciantului 
Nicolae Marinovici senior 
din Reghinul. săsesc : 
Dobânzi după depuneri 315 |—| 315 |— 
Fundaţiunea Dr. loan Moga 
și soția Ana născ. Bologa: 
Dobânzi după depuneri 307 |—] 307 — 
Fundaţiunea soţilor Niniţa și 
Daniel Monasterianu : 
Dobânzi după efecte. 27.124 |— , 
Dobânzi după depuneri 21.90 |—| 29.914 |— 
Fundajţiunea Sidonia Mun- 
teanu: 
Dobânzi după efecte. 516 |— 
Dobânzi după depuneri 694 |—| 1.210 |— 
Fundaţiunea Petre Mureșianu : ' 
Dobânzi după efecte. 3.257 |— 
Dobânzi după depuneri 1.064 |—] 4.321 |— 
Fundațiunea A. Mureșianu : 
Dobârtzi după efecte. 361 |— 
Dobânzi după depuneri 179 i—i . 540 |— 
Transport ] 333.768 |— 
MBL 18 


CHBLTUBLI | Lei jb Lei p 


Report . 333.768 
Fund. Dr. loan Nichita: 
Taxă de administrare . . . 70 |— 
Capitaəlizare . . . .... 394 |— 464 
Fundaţiunea loan Olteanu: 
Taxă de administrare . . . 382 |— 
Ajutoare. . . . .. . . ... 1.079 |-- 
Capitalizare . . ..... 1.079 |—| 2.540 
Fund. Nicolae Opincariu : 
Taxă de administrare . . . 30 |— 200 
Capitaltzare . . . .. . . . 170 |— 
Fundaţiunea loan Oncescu: 
'* Taxă de administrare . . . 16 |— 
Capitalizare . . . . . . . 89 |— 105 


Fund. loan Popp Maior: 


Taxă de administrare . . . 45 |— 

Capitalizare . . . .. . . . 255 |— 300 
Fund. Dr. C. Păcurariu Bianu : 

. Taxă de administrare . . . 2.133 |— 

Ajutoare .. .. .. . . .. 9.500 |— 

Capitalizare . . . . . . . 2.587 |—|| 14.220 |—!: 
Fundaţiunea loan Petran: 

: Taxă de administrare . . . 1.934 |— 

Impozite ..... .. .. 2 470 |— 

Ajutoare .. . . . . .. .. 4.246 |— 

Capitalizare . . . . . . . 4.245 |—| 12.895 |— 
Fundaţiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand |. al României: 

- Taxă de administrare . . . 613 |— 

Ajutoare .... . .. .. .. 2.700 |— 

'* Gapitalizare pie te si d 772 |— 4.085 |—| 

Transport . 368.577 |— 


462 


Fund. Dr. loan Nichita: 

Dobânzi după efecte. . . . 264 

Dobânzi după depuneri . . — 464 
Fundațiunea loan Olteanu: 

Dobânzi după efecte. . . . 1.740 

Dobânzi! după depuneri . . 800 2.540 
Fund. Nicolae Opincariu : 

Dobânzi după depuneri . . 200 200 
Fundaţiunea loan Oncescu: 

Dobânzi după efecte. . . . a 

Dobânzi după depuneri . . 105 105 
Fund. loan Popp Maior: 

Dobânzi după depuneri . . 300 300 
Fund. Dr.C. Păcureriu Bianu: 

Dobânzi după efecte. . . . 8.240 |— 

Dobânzi după depuneri . . 5.980 |— 14.220 
Fundațiunea loan Petran : 

Dobânzi după efecte. . . . 903 |— 

Dobânzi după depuneri . . 1.992 |— 

Arenda pt. grădina din Cluj 10.000 = 12.895 
Fundațiunea M. Sale Regelui 
Ferdinand l. al României: 

Dobâna după efecte. — 

Dobânzi după depuneri 4.085 

E T a E 
Transport . || | || 368.577 | 


CHELTUEBLI 


Report 


Fund. Radu M. Râureanu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare ; 


Fund. loan și Zinca Roman : 
Taxa de administrare 
Capitalizare ; 

Fund. loan Rusu, medie și 

soția sa Catalina: 


Taxă de administrare 
Ajutoare 
Capitaltzare 


Fund. N. Rusu și soția sa 
Cornelia Man din Poiana 
de Arieș: 


Taxă de administrare 
Ajutoare 
Capitalizare 


Fund. Dr. Gregoriu Sândean: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fund. Teodor Sandul: 


Taxă de administrare 
Capitalizare 


Fundaţiunea loan Simu: 


Taxă de administrare 
Capitalizare : 


Fundaţiunea Simeon și be- 
tifia Stoica: 


Taxă de administrare 
Capitalizare pi a 
Transport 


464 


14 
80 


|i 


| 


S 


Lei b; 


368.577 |— 


304 |— 


3.376 |— 


41.476 |— 


562 |— 


135 |— 


94 |— 
414.682 |— 


VENITURI 


Report 


Fund. Radu M. Râureanu: 
Dobânzi după depuneri 


Fund. loan și Binea Roman: 


Dobânzi după depuneri 


Fund. loan Rusu medie şi 
soția sa Catalina: 


Dobânzi după efecte. . . , 
Dobânzi după depuneri 


Fund. N. Rusu și soția sa 
Cornelia Man din Poiana 
de Arieș: : 


Dobânzi după efecte. 
. Dobânzi după depuneri 


Fund. Dr. Gregoriu Sândean: 


Dobânzi după efecte. 
Dobânzi după depuneri 


Fundațiunea Teodor Sandul: 


Dobânai după efeete. 
Dobânzi după depuneri 


Fundațiunea loan Simu: 

Dobânzi după depuneri 
Fundaţiunea Simeon şi he- 
tifia Stoica: 


Dobânat după depuneri 


Transport 


465 


304 


2.064 


16.646 


___ 1.312 |—] 


24 830 || 


368 577 |—| 


158 |— 


304 |-| 


3 376 -| 


41.476 -—| 


562 |—|i 


135 |, 


94 |-| 


414.682 |—| 


CHBLTUBLI Lei b] Lei e 


Report . 414.682 


Fundat. Demetriu Suciu : 


Taxă de administrare . . . 4 |— 
Capitalizare . . . . . . . 21 


Total . || | || 414.707 |— 


Sibiu, la 31 lulie 1936. 


loan Vătăşianu, m. p. 
controlor. 


COMISIA 


Dr. tlie Beu, m. p. Dr. Liviu lonașiu, m. p. 


Aprobat în ședința plenară a Comitetului 


Pt. Preşedinte: 
Dr. Gheorghe Moga, m. p. 


vicepreşedinte. 


466 


VENITURI 


Report 


Fundaj. Demetriu Suciu : 


Interese de efecte. 
laterese de depuneri 


loan Isailă, m. p. 


FINANCIARĂ: 


Victor Aron, m. p. 


Central, finută la 1 August 1936. 


contabil. 


Emilian Cioran, m. p. 


Nicolae Băilă, m. p. 
secretar. 


467 


Anexa VI. 


oua wN e 


ll. Din fundațiunea 


jik . 
DOONAN S wN 


= 
[89 


Tabloul bursierilor „„Asoeiaţiunii 


pe anul şcolar 1935/36. 


L Din fundafiunea „Bădilă- Moldovan“: 


. Mihai Virgil, stud. med. Cluj 
. Motronea loan, stud. în drept, Cluj 


Tincu loan, stud. în drept, Cluj 


. Sântu Alexandru, stud. în med. Cluj . 


Milota Dumitru, stud. med. Cluj 


. Slăvescu Bugen, stud. drept, Cluj 
. Munteanu Liviu, stud. drept, Cluj . 
. Stoiehiţia Mircea, stud. drept, Cluj 


` 7000' 


7000 
7000 
7000 
2000 
7000 
7000 
7000 


„Nicolae Rusu şi sofia sa Cornelia“: 


. Suctu G. Titu, elep de liceu, Turda Dei 1500 
. Felderean Emil, elev de lie., ped. univ., Cluj , 1500 
. Felderean Petronela, elevă șeoala com. sup. 
de fete, Cluj . . . 5 1500 
. bupşan Valer, elev tie., Tg.- „Mureş z 1500 
. Popa Nicolae, elev șeoala sup. de arte şi 
meserii, Timișoara . . . , , 1500 
lll. Din fundaţiunea „Daniel Monasterianu“ : 
+ loan Moldovan, doctorand în drept Lei 3000 
. Făgărăşan Traian, elev lie., Dej P 1000 
„ Moldovan Dumitru, ucenie compactor, Sibtu m 500 
. Câmpean Gheorghe, ucenie tâmplar, Baţa x 500 
Soare loan, ucenie tipograf, Sibiu 4 500 
. Jurca Fiorica, ucenieă de eroitorie, Sibiu. , 500 
. Ciama Romulus, ucenie croitor, Sibiu g 500 
. Săbăduş Nicuşor, ucenie tâmplar, Bata . , 500 
. Hălmaciu liie, ucenie eomere., Sibiu R 500 
. Buburuz Pavel, ucenie blăn., Sânmarghita E, 500 
. Nicola loan, ucenie tipograf, Sibiu N 500 
. Schiau loan, ucenie croitor, Sibiu 500 


_ 
DD 


288 


Total Lei 72.500 


Transport Lei 72.500 


IV. Din fundaţiunea „loan Petran“: 
1. Gheorghe Tarcea, stud. în drept, București lei 1000 
2. Marin Emil, stud. acad. de agricult., Cluj. , 1000 
3. Florea Silvia, stud. acad. de muzică, Cluj. , 1000 


V. Din fundaţiunea „loan Albon“ : 


1. lie Cernea, ucenie lăcătuș, Sibiu . . . . Dei 500 
VI. Din fundațiunea „loan Rusu şi sofia sa Ecaterina“ : 
1. Silea Petre, elev liceu, Sibiu . . . . . Det 1200 
VII. Din fundaţiunea „Petru Mureşan“: 

1. Mureșan Aurora, elevă lte., Oradea . . . Let 2500 


Total Gei 79.700 


Anexa VIII. 


TABLOU 


sumar al conferințelor şi prelegerilor poporale 
după categoria materiilor tratate. 


1. Despre „Asoectaţiune“ şti importanţa ei. . 136 
2. Comemorări de ale bărbaţilor distinși ai neamului 60 
3. Despre educaţia cetățenească . . . . . . . . 112 
4. Sfaturi medicale igienice . . . . . . . . . . 105 
5. Religie . . <... 106 
6. Juridice (despre testamente şi legi) . A Z 
7. istorie (însemnătatea zilelor de sărbătoare naţio- 
nală și din trecutul neamului nostru) . . . . . 211 
8. Despre șeoala ţărănească . . . . . . . . . 2 
9. Despre Casele Naţionale . . . . . .. . .. . . Z 
10. Chestiuni culturale . . . . . 6 
11. Chestiuni culturale . 63 
12. Beonomie (agricultură, gospodărie. bucătărie, ete.) 62 
13. Despre pomicultură . . Sa puni ei 80 
14. = stupăriţ . . . cc... 2 
15. 5 creşterea vitelor . . . . . . . . . . 172 
16. » educaţia fizică . . . . . . . . . . . 58 
17. $ antirevizionism . . 24 
18. i vlitorul răsboiu și despre gazele asfixiante 9 
19. dansuri, porturi și obiceiuri românești . 383 


20. Varta (beograjie, PNA, populariaale, dsapie alte 
at radio, ete.). . 
Total 3 -1095 


“169 


Anexa VII. 


Tablou sumar 


-al conferințelor și prelegerilor poporale, al Bibliotecilor 
poporale și al despărțămintelor central judeţene şi de 
plasă eu preşedinţii lor. 


38| Sacul 


| 


470 


£ E ta va] za 
9 |  DESPĂRȚĂMÂNTUL SRE az NUMELE 
Pa 3-a 89| 3 8 | preşedinţilor și ocupaţiunea lor 
1| I. Alba — 8 | E. Hulea, prof. 
2| Abrud — | — | Dr. Cand. David, advocat 
3| Aiud — | — | O. Hulea prof. 
4| Ighiu — 12 | P. Circo, preot 
5| Ocna Mureş — | — | Dr. L Rişca, advocat 
6| Sebeș 8| 21 | Dr. V. Oana, protopop 
1| Teiuș 9 1 | Dr. Bărluţiu, primpretor 
8| Vinţul de jos 34 3 | Dr. N. Dragomir, medic 
9| Zlatna 18 | 14 | I. Fodorean, preot 
10| IL. Arad 29 3 | Dr. I. Marsieu, advocat 
11| Hălmagiu — 9 | lipseşte 
12| Ineu — j| = ihaiu Cosma, protopop 
13| Nădlac — 1 | Dr. P. Oprişa, vicepreşedinte 
14| Pecica — 4 | Eugen Imbuzeanu, primpretor 
15| Săvârșin 5 | — | Petre Binchici, preot 
16| Sebiș — | — | Dr. T. Popa, primpretor 
17| Şiria 4| — | Dr. Sim. Pop-Zaslo, primpretor 
18| HI. Bihor (Oradea) 6 | 66 | Dr. T. Popa, advocat 

1 19| Beiuş m 1 | Dr. Nic. Flveraş, dir. lic. 

1 20| Salonta — 1 | C. Safta, dir. gimn. de băieţi 
21| Săcueni — 1 | Cornel Chişiu, primpretor 
22| Tinca — 6 | L Catone, protop. 

| 23| Vaşcău 53 1 | Dr. Emil Pop, medic 
24| IV. Braşov 19 | 27 | Dr. Nic. Căliman, medic 

1 25| Bran 5| — | Dr. Aurel Stoian, medic 
26| Budila 40 1 | I. Curcubătă, preot 
21| Buzău 24 4 | I. Modroiu, preot 
28| Codlea 8 5 | G. Preşmereanu, preot 
29| Feldioara 22 3 | Ilie loanovici, preot 
30| Hărman 4 1 | D. Greceanu, preot 

{| 31| Râșnov — | — | Eug. Popescu 
32| Săcele = 4 | loan Tăraş, prof. 
33| Târlungeni 4 — | I. Bărbat, pr. 
34| Teliu 19 1 | decedat 
35| Zârneşti — 1 | Ilie Piso, preot 
36| V. Caransebeş 66 4 | Dr. C. Corneanu, advocat 
31| Orșova 5 1 | Tr. Țăranu, prof. 


Vasile Soceneanţu, preot 


DESPĂRȚĂMÂNTUL 


Nr. cont, 
și preleg. 


poporale 


Nr, Bibl, 
poporaie 


NUMELE 


preşedinţilor şi ocupaţiunea lor 


Teregova 
VI. Caraş (Oraviţa) 
Bocşa 
Bozovici 
Moldova nouă 
Reşiţa 
Sasca-Montană 
VII. Cetatea Albă 
VII. Ciuc (Merc. Ciuc.) 
Bicazul ard. 
Gheorgheni 
Sânmărtin 
IX. Cluj 
Almaş 2 
Câmpia 
Huedin 
Mociu 
X. Făgăraş 
Arpaș 
Cincul 
poala 
iştea 
XI. Hunedoara (Deva) 
Baia de Criş 
Brad 
Dobra 
Geoagiu 
Hateg 
Hunedoara 
Tia 
Jiu 
Orăştie 
ui 
XII. Maramureş 
XIIL Mureş (Tg.-Mureş) 
Band 
Gurghiu 
Mercurea-Nirajului 
Râciu 
Reghin 
Teaca 
Topliţa 
XIV. Năsăud (Bistriţa) 
Năsăud 
XV. Odorheiu 
I. G. Duca 
Ocland 
Praid 
XVIII. Sălaj 
Băseşti 
Careii mari 
Crasna 


Jibou 


lol 8liillilal 


Y 
| folen ll [BAIR] Ne 3 Nal aalo Bll lns 


© 


à pa 


5! alYnannS5-l Savaa Zokoa] n] anol RRS SolalYă-uea-ăl | 


471 


lipseşte 

Ilie Rusmir, prof. 
Manciu, ing. 

lipseşte 

loan Oraviţanu, preot 
Dr. N. Roşu, medic 

Dr. I. Gropșanu, judecător 
T. lacobescu, deputat 
Petre Paşnicu, preș. Trib. 
T. Cândea, pr. 

Teodor Chindea, proi. 

S. Both, prof. 

Dr. luliu Haţieganu, prof. 
Romul Rusu, primpretor 
Bungărdean, pr. 

Aurel Munteanu, protopop 
Dr. E. Mureşanu, cons. de C. Apel 
Valeriu Literat, prot. 

Dr. O. Boeriu, medic 

loan Brumbea, înv. dir. 

Petre Basarabescu. judecător şef 
P. Borzea, preot 

Dr. E. Caba, medic 

Dr. Nerva Oncu, adv. 

C. Ciocan, dir. lic. 

losif Morariu, protopop 

A. Romas, prof. 

Dr. T. Vasinca, notar public 
N. Suciu, preot 

luliu Josan, protopop 

Iosif lancu, ing. 

Aron Demian, dir. lic. 

Dr. Mihaiu Tirea, adv. 

Dr. V. Ilea, medic 

Dr. I. Bozdog, prof. 

At. Toma pretor 

Leon Ternoveanu, preot 

I. Oltean, preot 

Nicolae Vulcu, proprietar 

Dr. Eug. Nicoară, medic 

Dr. A. Caliani, adv. 

Dr. I Luca, notar public 

lon Pavel, rev. şcolar î. r. 
Iuliu Moisil, prof. 

N. Steriopol, dir. lic. 

lustin Şalantiu, dir. şc. n. 

Dr. Macedon Cionca, primpretor 
E. Sămărghiţan, pr. 

Leontin Ghergariu, dir. lic. 
Laurenţiu Bran, preot 

A. Coza, prof. 

Dr. L. Cioato, adv. 

Dumitru Jlea, înv. dir. 


5 | DESPĂRȚĂMÂNTUL NUMELE 
> preşedinţilor şi ocupaţiunea lor 
92| Şimleu — | Dr. Al. Aciu, adv. 
93| Tăşnad 13 | V. Oros, senator 
94| XVIL. Satu-Mare 14 | Dr. Eugen Seleș, dir. lic. 
95| Baia-mare 16 | Alex. Breban, protopop 
96| C. Mănăștur 22 | Emil Dragomir, preot 
97| Chioar 35 | Al. Nilvan, dir. de bancă 
98| Oaşiu 1 | Gh. Pușcaşiu, ing. silv. 
99| Seini 2 | AL. Brâncoveanu, preot 
100| Ugocea — 1 | V. Dragoș, primpretor 
101! XVIII. Severin (Lugoj) | 14 3 | Tiberiu Mităr, dir. şc, 
102| XIX. Sibiu 201 Silviu Țeposu, prof. 
03| Avrig 69 | Dr. O. Vraciu, medic 
104| Mercurea 189 || 95 Pant. Bratu, primpret, 
105| Nocrich 121 | lipseşte 
106| Ocna-Sibiului 64 | Nicolae Albu, primar 
107| Sălişte 178 Dr. D. Borcia, protopop 
108| XX. Someș (Dej) 54 | 37 | Gh. Mânzat, protopop 
109| Beclean — — | Ştefan Buşiţa, protopop 
110| Gârbău 23 4 | G. Deac, preot 
111| Gherla 22 | 33 | Grigorie Pop, canonic 
112| Ts.-Lăpuşului 5 | 12 | Ştefan Gheţie, protopop 
113| XXI. T.-Mare (Sighiş.) 57 | 12 | H. Teculescu, dir. lic, 
114| Agnita — | 18 | Dr. Romul Curta, adv. 
115| Hendori — | 12 | Valeriu Rodean, dir. 
116| Mediaș 23 | 13| C. Mușşlea, dir. de bancă 
117| Şeica-mare — | — | Dr. Oct. Deac, medic 
118| XXII. T.-Mică (Blaj) 70 | 37 | Alex. Lupeanu, dir. lic. 
119| Dumbrăveni 27 3 | Nicolae Negruț, dir. lic. 
120; Diciosânmărtin 9| 19 | IL Vulcuţiu, dir. gimn. 
121) XXII. Timişoara 99 | 27 | Dr. P. Tiucra, protopop 
122| Biled 5 1 | Dr. I. Dămian, not. publ. 
123| Buziaş — | — | loan Gheţia, protopop 
124| Ciacova — | — | A. Ghilezan, protopop 
125| Deta S 7 | Petru Bizeria, preot 
126| Lipova — 1 | Sever Bocu 
127| Recaș — | — | luliu Tioldan, preot 
128| Sânnicolaul mare = 3 |. lipseşte 
129| Vinga — | — | Sava Seculiu, protopop 
130| Comloşul-mare — | — | Dr. St. Cioroianu, protopop 
131| XXIV. Treiscaune 19 12 | Petre Marcu, dir. gimn. 
132| Baraolt 23 5 | Dr. L Brătfăleanu 
133| Covasna — | — | Dr. I. Culca, adv. 
134| Ozun 9 8 | Victor Folea, preot 
135| Tg.-Săcuesc i= 3 | loan Olteanu, prof. 
136| XXV. Turda 5 28 | P. Suciu, dir. lic. 
137| Câmpeni — | — | losif Furdui 
138| Câmpia Turzii — | 12 | Onoriu Savu, preot 
139| Iara — | — | lipsește 
140! Ludoş — | — | Enea Pop Bota, protopop 
441| Sălcuia — | — | decedat 
142| XXVI. Bucureşti — | — | Ştefan Pop, dir. lic. 
143| XXVII. Constanța 30 | 57 | loan Ionescu, institutor 
: Total general |4095 71356 


pa 


Anexa IX. 


TABLOUL 


membrilor Asoeciaţiunii (despre al căror deces am 
primit ştire) decedați în anul 1935/36. 


1. Membrii fondatori: 
1. V. Goron, protopop. fost președ. al desp. Geoagiu; 
2. Dr. Valeriu Ghibu, advocatul sue. „Albina“, T.-Mureş. 
Ii. Membri pe vieaţă: 


1. P. 8. Sa Nicolae lvan, episcop, Cluj; 
2. Vasile Bogdan, primpretor î. r., Pesac; 
3. Virgil Barbulovici, fost preşed. al desp. Gârbău. 


473 


Anexa X. 


Tabloul sumar 
al membrilor „Asoeiațiunii“. 


l. Membrii onorari i Dat ee ae E E eo da ale aci 14. 
1. Membrii secţiilor . .. ON 121 
Il. Membrii fondatori ai Casei Naţionale . DE IA 110 
1V. Membrii din despărţăminte . . . . . . . 6798 
V. Membrii ajutători . . . , a aaa aa’ 545 
Total . 7853. 
ai Mamici Membrii. Tatal 
1. Desp. IL Alba. . . . . 12 13 22 47: 
S Abrud 2 20 — 22: 
3. „ Aiud . 7 88 — 95 
4. Ighiu . . 1 5 — 6. 
5. „ Oena Müraşulut , Ez 10 — 10' 
6. , Sebeș 5 43 19 67 
7, Teiuş i 3 16 — 1 
8& , Dinţul de jos . 3 41 = AA. 
9. , Zlatna 8 24 < 32 
10. , WU. Arad i 36 82 — 118 
1. , Hălmagiu 9 37 — 45 
12. „ lneu . 5 33 è — 38 
13. „ Nădlae 6 =$ E 6 
14. , Pecica 9 27 — 36 
15. , Radna 4 12 — 16 
16. , Săvârşin 6 24 — 30 
17. „, Sebiș 1 12 56 69 
18. , Șiria . = 6 — 6 
19. , Ill. Bihor (Oradea) . 28 49 = 77 
20. , Beiuș . 2 23 — 25 
21. „ Beliu — 1 — 1 
22, „, Celica 1 13 Sa 14. 
23. , Mărghita 2 11 — 13 


474 


Membrii Membrii Membrii 
fondatori pe viață activi Total. 


24. Desp. Salonta mare 3 5 — 8 
25. , Săcueni 1 2 — 3: 
26. , Tinca . 1 11 — 12. 
27. , Dăşcău — | — | 
28. , IV. Braşov 45 258 566 869 
29., Braa . 5 11 — 16 
30. , Budila 3 7 55 65 
8l: -y Buzău -— — — — 
32. , Codlea 1 4 — 5 
33. , Feldioara — 10 — 10: 
31. , Hărman 2 3 58 63 
35. , Râşnov . — 10 — 10: 
36. , Săcele — 18 — 18 
37. , Teliu . — — — — 
38. , Zărneşti . H 7 53 — 60 
39. , V. Caraş (Oravița) . 2 22 — 24 
40. , Bocşa . — 11 — 11 
4i. , Bozovici . . 2 50 — 52 
42. „ Moldova Nouă 1 9 — 10 
43. , Reşiţa 2 — — 2 
LL PI „Vichentie Babeş“ 1 8 — 9 
A5. , VI. Ciuc (Mercurea Cluc) . 2 29 — 31 
46. , Bicazul . 5 Z 21 33. 
7 , Gheorgheni 1 12 — 13. 
48. , Sânmărtin — — 30 30 
49. , VII. Cluj 42 155 —- 197 
50., Almaş A 3 22 — 25 
5l. , Câmpia (Särmaş) | 3 — 4 
52. a Huedin 5 68 — 73 
58. , Mociu 1 14 29 44 
SA. VIU. Făgăraş 15 65 149 229 
55. 3, Cincul mare 3 9 — 12 
56. , Șercaia . 3 27 — 30 
57. „, Viștea de jos. . 3 39 — 42 
58. , iX. Hunedoara (Deva) 10 45 19 74 
59. , A Baia de Criș . — 16 -— 16 
60. , Brad ` 3 52 11 66 
6. , Dobra — 9 — 9 


475 


XI. 


XIH. 


XIV. 


XV. 


Geoagiul de jos. 
Haţeg 
Hunedoara . 

lia Mureşană 
ju.. : 
Orăştie 

Pui 
Sarmisegetuza 
Simeria . 


. Maramureş (Sighet) 


lza . 

Dişeu . ; 
Mureș (Tg.- Mures) 
Band . 

Gurghiu . . 
Miercurea- Niraj . 
Râciu . 

Reghin 

Teaca 

Toplița 


. Năsăud (Bistrița). 


Năsău 

Odorheiu 

1. G. Duca. 
Ocland 

Praid. .. . 
Sălaj (Zălau) . 
Băseşti 

Careil Mari 
Crasna 

Jibou. 

Șimleu 

Tăşnad š 
Dalea lui Mihai A 
Satu-Mare . 
Ardud 

Baia Mare . 
Chioar 


476 


Membrii 
fondatori 


D m 


PEN eEeNON 


Membrii Membrii 
pe viață 


37 
29 


activi 


100. Desp. 


101. 
102. 
103. 
104. 
105. 
106. 
107. 
108. 
109. 
110. 
111. 
112. 
113. 
114. 
115. 
116. 
117. 
118. 
119. 
120. 
121. 
122. 
123. 
124. 
125. 
126. 
127. 
128. 
129. 
130. 
131. 
132. 
133. 
134. 
135. 
136. 
187. 


XVI. 


XVI. 


XVUL 


XIX. 


XX. 


XXI. 


Mănăştur 
Oaşu . 
Seini . 
Ugocea . 


Severin (Lugoi) ` 


Caransebeş 
Orşova 
Teregova 
Sacul . 

Sibiu . 

Avrig . 
Miercurea . 
Nocrich . 
Sălişte 

Someş (Dej) 
Beclean. . . 
Ciacht-Gârbău 
Gherla 
leanda. Mare . 
Tg. Lăpușului. 


T. mare (9) Macea) 


Agaita 
Hendorf . 
Mediaş 


Rupeni (Cohalm) 


Şeiea mare 

T. mieă (Blaj). 
Diciosânmărtin 
Dumbrăveni 
lernut 3 
'Pimiş- Torontal 
Biled . 
Buziaş 
Ciaeova . 
Deta 

Jimbolia . 
Lipova 

Recaş 


477 


Membrii 
fondatori 


11 


1 
2 


| g 
© e w 0 


| eBo 


m 
n = ME BI i 


Membrii Membrii 
pe viață 


19 


activi 


Total 


30 


XXI. 


XXII. 


Sânnicolaul mare 
Vinga 

Comloşul mare . 
Treiscaune . 
Covasna 

Ozun . 

Tg. Săeuese 
Turda 

Câmpeni 

Câmpia Turzii 
lara . 

Ludoşul de Mures 
Sălciua 
București 
Ceahlău . 
Cetatea Albă . 
Constanţa 


Afară de Despărţăminte 


Total 


478 


Membrii 
fondatori 


64 
1033 


Membrii Membrii 


pe viață activi 
37 — 
6 iii 


ay — 


82 — 
4202 1558 


Total 
41i 
8 


luliu Moldovanu: 
I. Lupaș: 


Dr. Gh. Preda: 
Dr.H. P.-Petrescu: 


I. Agârbiceanu: 


Dr. V. Ilea: 


Dr. i. Haţiegan și 


+ 

* Lă 
* 

pi * 
A 

* + 
* 

* kg 
* 

+ * 
* 

* * 
* 

+ + 
A 

* * 
* 

Ea * 
+ 

* + 
* 

+ + 

A 
Dr. Vasile Bologa: 

% 

x * 
+ 

x b x 
K 

+ A * 
A 

+ * 


Cuprinsul: 


; Pag. 
La jubileul de 75 de ani al „Astrei“ 189—193 
Andrei Bârseanu, ca preşedinte al 
„Asociaţiunii” . . 194—197 
Vasile Goldiș, presedinte al „Astrei“ 
(1923—1932. . . , 198—205 
Continuarea activității „ Aso ciațiunii“ 
dela jubileul de 50 de ani (1911) 
până la 1936 (1911—1936). „ 206—209 
Mijloacele de propagandă literară 
şi culturală ale „Asociaţiunii“ și 
desvoltarea lor . . „ 210—211 
Secţiunile literare - - ştiinţifice ‘ale 
„Astrei” 1911—1936). . „ 211—226 
Darul Astrei npuare: Școala ţă- 
rănească . „meu . 226—231 
Dr. T. Spârchez: „Soimii Car- 
paților" . aa a 231—235 
Cursuri de ana lfabeţi . „236 

m „împletit „ 236—237 
Expoziţii . 237 
Serbări și monumente „ 237—239 
Teatru . ; . 239—241 
Conferințe și prelegeri poporale „241 
Publicaţiile „Asociaţiunii “ „ 242—253 
Revista „Transilvania“ „ 253—260 
Casele Naţionale . 260—261 
Administrarea averii „Asociaţiunii” 
pe anii 1911-—1935 „ . 262—267 
Bursele acordate de „Asociaţiune” 
în anii 1911--1936, conspectul bur- 
sierilor și tabloul sumar al burselor 268 —292 


Istoricul Şcoalei civile de fete cu 
internat și cu drept de publicitate 
a „Asociaţinii” pe al doilea sfert de 


veacdela înființare (1911/12-1935'36) 293 —321 


Muzeul central al „Asociaţiunii“ și 
Muzeul „Avram lancu“ 
Biblioteca centrală 


„ 322—327 
328 


Regionalele şi desp. „Asociațiunii” 329 — 334 


Membrii „Asociaţiunii” pe anii 
1911—1935 a 


479 


. 334 


19% 


Partea oficială: 


Convocare la adunarea generală din Blaj 


luliu Moldovan: Introducere la raportul gagra pe anul 


* 
+ + 


Anexa L: 


Anexa II. : 
Anexa III.: 
Anexa IV.: 
Anexa V.: 


Anexa VL; 
Anexa VIL: 


Anexa VIIL: 


Anexa IX : 
Anexa X.: 


1935/936 
Activitatea comitetului central 4 în cursul 
anului 1935/936 
Raportul secretariatului general al sec- 
țiilor despre activitatea secţiilor dela 21 
Mai 1935—20 Mai 1936 . . . . . 
Activitatea despărțămintelor în cursul 
anului 1935/936 i n 
Bilanţ general ai „Asociaţiunii“ pe anul 
1935 Ă 
Bilanţ general al Internatului de fete pe 
anul școlar 1935/936 BR 
Proiect de buget pentru „Asociațiune" Şi 
pentru fondurile şi fundațiunile admini- 
strate de ea pe anul 1937 i 
Tabloul bursierilor doi De a pe anul 
școlar 1935/936 
Tabloul sumar al conf. şi preleg. Popo- 
rale, al bibliotecilor poporale şi al desp. 
centr. jud. şi de plasă cu preşedinţii lor 
Tabloul sumar al conf. şi preleg. pop. 
după categoria materiilor tratate 
Tabloul membrilor decedați . 

și sumar al membrilor „Asociaţiunii” 
pe anul 1935/936 că 


180 


Pag 

335—336 
. 337—340 
. 340—352 
. 353--375 
. 376—429 
. 430—445 
„ 446—449 
. 450—467 
„ 468—469 

470 
. 469— 472 
. 473 
. 474—478