Transilvania_1925_056_009_010

TRANSILVANIA 


Noui orizonturi. 
De V. Goldiş. 


Congresul dela Reghin încheie epoċa de doi ani 
a «<Asociațiuniia, care cu drept cuvânt se va numi a 
adaptării la nouile condiții de viață. 

După amorțeala prea firească din anii răsboiului, 
după desorientarea inevitabilă produsă prin schimbarea 
atât de fericită, dar și tot atât de mistuitoare de energii 
a condițiilor noui de viață pentru neamul nostru romå- 
nesc, desorientare cu atât mai greu de înlăturat, dată 
fiind îmbolnăvirea şi regretatul deces prea timpuriu al 
nobilului şi preavrednicului meu predecesor Andreiu 
Bârseanu, în cei doi ani din urmă s'au făcut fatigioase 
sforțări, de a se fixa rostul < Asociaţiunii» în situaţiunea 
nouă și cadrele adaptării ei la această nouă situaţiune. 

Prin escursiunea la București spre a se închina 
idealului înfăptuit prin silinţele și ale ei mai mult decât 
semiseculare, prin serbătorirea celui mai genuin erou al 
națiunii noastre Avram lancu, -< Asociaţiunea»> a dat do- 
vada _vitaliţăţii sale și ca prin minune și-a stabilit în 
patria nouă vechiul prestigiu, pe care-l avea în Ardealul 
robit, iar prin escursiunea în Basarabia ea şi-a manife- 
stat și intenţiunea și puterea de a-și lărgi nobila ei aç- 
tivitate pe întreg pământul României. 


pentru care ele au fost concepute chiar din primii ani 
ai «Asociaţiunii» și reorganizate acum un sfert de veac. 

Serbătorind la Reghin memoria celor doi fruntași 
ai națiunii noastre, cari sau stins acum o jumătate de 
secol, baronul Vasilie Popp și Visarion Roman, «Aso- 
ciaţiunea» va trebui să muncească pe nouile temelii ce 
i s'au ridicat în acești doui ani din urmă. 

Acel, care prin alegerea la Reghin va primi sarcina 
grea să conducă viața <Asociaţiunii», va trebui să fie 


conștiu, că noui orizonturi s'au deschis activităţii sale. . ` 
În patria română «<Asociaţiunea> nu poate să rămână i 
simplul aşezământ al rezistenţei sufletului românesc faţă : 


_de încercările înstrăinării, ea dimpotrivă are acum mi- 


siunea să contribue larg și puternic la creiarea sufletului 


unei națiuni regăsite și reunite după rezlăţire și suferinţi 
milenare. 
Trebuiesc refăcute toate cadrele materiale, înstrăi- 


nații recâștigați, oprită cu energică hotărire pulverizarea- 


acțiunilor culturale, preotul și învățătorul necondiționat 
readuși în sânul «Asociaţiunii» spre a se creia indispen- 
sabila unire a tuturor pornirilor pentru smulgerea satelor 
din bezna inculturei, a lenei, a sifilisului, a beţiei, a re- 
lelor deprinderi, a materialismului scârnav, a lipsei de 
ideal. , i 

Toţi, cari simțesc în suflet pulsând iubirea de neam, 
să-și înfrățească gândul și fapta spre a dovedi masselor 
țărănești, temelia gloriei trecute și viitoare a seminţiei 


„Astfel înălțată în opinia publică « Asociaţiunea» a ÎN 
pășit la munca de reorganizare. In splendidul congres 4 
dela Arad și-a înfrățit vechea asociație culturală a ară- } 
danilor şi și-a dat nouele statute, baza vieții sale vii- 4 
toare. In primăvara acestui an a reorganizat în chip fe- # 
ricit secţiunile literare-ştiințifice, creindu-le putinţa de-a %4 
servi în măsură nevisată până aci scopul atât de înalt, 


Iu 


noastre de Români, că ceice au ieșit dintr'ânsele dea- 
supra nu și-au uitat originea și nici îndatoririle faţă de 
dânsa, să le arătăm că-i iubim nu din gură, ci prin sa- 
crificiul unui ceas pe săptămână și a unui leu pe săp- 
tămână pentru izbăvirea lor din mizerie și neștiință. 
Astfel numai vom putea infiripa acea indispensabilă con- 
diție a vieţii sociale, a vieţii oricărei naţiuni, condiția 
singură trebuitoare: solidaritatea. 

Sub acest raport o problemă absolut nouă se im- 
pune. Națiunea română reunită în patria sa firească, har 
Domnului, a luat calea evoluţiei spre industrializare. 
Muncitorimea industrială devine un stâlp al ființării 
noastre. Nu exista pentru noi pănă aci. A sosit ceasul 
s'o vedem, s'o înțelegem, so îmbrățișăm. În sinteză in- 
teresele agricultorilor și ale muncitorimei industriale sunt 
identice. Solidarizarea acestor două clase producătoare . 
este singura chezăşie a fericirei noastre viitoare. <Aso- 
ciațiunea» o va afişa între problemele sale, 

Fiindcă «< Asociaţiunea» are să rămână scutul mulţimii 
celei obidite, celei nedreptăţite, să înfășure în nemărgi- 
nirea iubirii sale oceanul social fecund, nesecat în energii, 
al celor ce rabdă și sufer, de unde răsar toţi adevărații 
binefăcători ai omenimii. 

O nouă ramificaţie a « Asociaţiunii» aşteaptă nașterea 
din gândul patriotic al ei: secția muncitorimei industriale. 

Una dintre problemele cele mai dificile va fi gä- 
sirea mijloacelor eficace de a afla calea la sufletul mul- 
ţimilor prin publicațiunile « Asociaţiunii». Reforma desă- 
vârșită a, bibliotecii poporale şi a «Transilvaniei» bate la 
ușe, O foaie săptămânală cu rolul de enciclopedie ac- 
tuală, care să lumineze și să dea orientări în fiece che- 
stiune, nu mai poate întârzia, iar chestia propagandei și 
a propagandiştilor va trebui să ocupe conducerea ma- 


IV 


EI 


relui nostru aşezământ neîncetat pănă la fericita ei re- 
zolvare. 

În 29 şi 30 Agust Reghinul va sărbători trecutul 
și va jalona viitorul. 

Noul președinte al Astrei să reflecteze. 


i 
j 
Si 


TRANSILVANIA 


Anul 56. Sept.—Oct. 1925. - Nr. 9—10. 


Nr. 1706—1925, 


` Convocare. 


ape 


In înţelesul, §-ului 22 din statute, membrii „Asociaţiunii 
pentru literatura română şi cultura poporului român“ „Astra“ 
se convoacă la 


Adunarea generală ordinära, 
ce se va tinea în Reghin, în zilele de 29 şi 30 August 1925. 


* Programa adunării: 
Vineri, în 28 August 1925, la orele 6, d. a.: 


Consfătuire cu domnii directori ai despărţămintelor „Aso- 
ciaţiunii“ privitor la modificarea Regulamentelor Asociaţiunii. 


Sâmbătă, în 29 August 1925, la orele 11, a. m.: 


5 Şedinfa l, cu următoarea ordine de zi: 
Deschiderea adunării generale. 
Inscrierea delegaților prezenți ai despărțămintelor. 
Raportul general al comitetului central pe anul Tras *) 
Alegerea comisiunilor pentru: 
a) examinarea raportului gensral pe anul 1924; 
b) censurarea socotelilor pe anul 1924 și a proiectului de 
buggt pe anul 1926. 
- €) înscrierea de membri noui; 


E a a a 


*) Eventualele propuneri au să fie înaintate, în scris, prezidiului <Aso= 
N ciaţiunii», Sibiiu, Strada Şaguna Nr. 6, cu 8 zile înainte de adunarea generală, 
1 


— 326 — 


d) examinarea proiectelor de modificare a Regulamentelor 


„Asociaţiunii“, 1. Regulamentul intern al comitetului cen- 


tral. 2. Regulamentul secţiunilor. 3. Regulamentul des- ` 
părțămintelor şi 4. Regulamentul cercurilor culturale. 

€) pentru candidarea preşedintelui şi a membrilor comitetului 
central pe un period de 5 ani (1925—1930). 


Duminecă, în 30 August, la orele 10, a. m.: 


Şedinţa Il, cu următoarea ordine de zi: 

1, Raportul comisiunii alese pentru examinarea raportului ge- 
neral şi propunerile acestei comisiuni. 

2. Raportul comisiii încredinţată cu censurarea socotelilor 
și a proiectului de buget. 

3. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri noui, 

4, Raportul comisiunilor pentru examinarea proiectelor de mo- 
dificare a Regulamentelor Asociaţiunii. 

5. Raportul comisiunii pentru alegerea președintelui şi noului 

comitet pe un period de 5 ani (1925—1930). 

Fixarea locului pentru ţinerea adunării generale în anul 1926. 

„. Dispoziţii pentru verificarea procesului verbal al adunării 

generale. 


ND 


După prânz la orele 5: 
Şedinţa testivă a secțiilor ştiinţifice-literare. 


Sibiiu, din şedinţa comitetului central al „Asociaţiunii 
pentru literatura română şi cultura poporului român“, „Astra“, 
ținută la 6 August 1925. 


Vasile Goldiș, Romul Simu, 


preşedinte. secretar. 


PS a a E ENDE 


Nr. 1705—1925. 


Raportul general 


prezentat de comitetul central al-<Asociațiunii pentru li- 

teratura română şi cultura poporului român», <Astra> asupra 

lucrărilor sale și a situaţiei acestei instituţiuni în anul de 
gestiune. 1924/25. 


Onorată adunare generală! 


După înălțătoarele manifestaţiuni culturale-naţionale, 
asupra cărora am fost insistat în darea noastră de 
seamă din anul trecut: a) serbătorirea zilei de 1 De- 
cemvrie 1923, b) serbările de înfrățire culturală în ve- 
chiul Regat (București, Vălenii de Munte şi Breaza) și 
c) serbătorirea marelui nostru erou naţional Avram lancu, 
ca şi asupra activității noastre în general, — în anul 
de gestiune 1924/25 — comitetul central, cu concursul or- 
ganelor sale, îndeosebi al secțiunilor ştiinţifice-literare, 
s'a străduit, cum de sine se înțelege, să ridice <Asocia- 
țiunea» și să o facă, și în noile împrejurări, cât-mai 
folositoare înaintării neamului. | 

Se știe, am spus-o și noi de atâteaori, că împreju- 
rările în cari societatea noastră are să-şi desfășoare ac- 
tivitatea după răsboiu, s'au schimbat radical.. 

Inainte de răsboiu, în Ardeal, Banat, Crișana şi Ma- 
ramurăș, «Asociaţiunea» era singurul drapel cultural, 
care fâlfăia sus şi sub ale cărui cute se aduna cu drag 
toată suflarea românească din această parte a românis- 
mului. 

După răsboiu se înalță aici, ca şi în tot cuprinsul 
țării noastre întregite, drapele numeroase, cari toate chiamă 
la luptă culturală. Sunt drapele mari şi drapele mici, 
cari toate îşi pot avea, până la un loc, îndreptăţirea și 

Si 1* 


— 328 — 


însemnătatea lor. Ținem însă că e de datoria noastră 
să o spunem, și de astădată, — în urma convingerii ce 


- ne-am câștigat, mai ales în baza mandatului primit dela - 


adunarea generală trecută — 'de a stărui ca în colabo- 
rarea ce fac societățile culturale să nu se împiedice, ci -~ 
să se ajute unele pe altele, — ca sforțările ce se fac sub 
atâtea drapele diferite vor putea da maximul de resul- 
tate numai prin armonizarea lor. Altfel, se bat înzadar 
aceleași căi şi se pierd energii preţioase, cu cari, prin 
armonizarea propagandei culturale, s'ar putea face minuni. 

Ca să se vadă, că aşa este, vom aduce aici numai 
2—3 exemple. 

De zeci de ani <Asociaţiunea» tipăreşte, între al- 
tele, şi o bibliotecă poporală, în mii de exemplare, pe 
care o împarte aproape gratuit, mai ales ţăranilor şi din. 
care a plasat vr'o 3000 începuturi de biblioteci, în tot- 
atâtea agenturi (acum cercuri culturale) din satele noastre, 
augmentând în acelaș timp cu numeroase colecții de 
cărți bibliotecile şcolare, ‘parohiale, ale spitalelor, ş. a.; 
iar în timpul răsboiului dăruind cu mână largă mii şi | 
mii de cărţi soldaților noştri de pe toate fronturile de 
luptă. Ceeace a făcut şi face <Asociaţiunea» fac acum, 
după exemplul ei, şi celelalte societăți culturale. Infiin- ` 
țează biblioteci: Fundaţia culturală «Principele Carol», 
Liga Culturală, Societatea Caselor Naţionale, Asociaţiile ` 
clerului, Asociaţiile învățătorești, Societăţile studenţilor: 
universitari, Biblioteca <I. G. Bibicescu», etc. 

Se găseşte acum în mii de sate româneşti: câte o 
bibliotecă a <Asociaţiunii», alta a școalei, alta a paro- 
hiei și, fără îndoială, în multe locuri şi altfel de biblio- 
teci, pentru cari s'au primit cărţi, mai ales în dar, fie 
dela «Asociaţiune», fie dela Stat, îndeosebi prin Casa - 
școalelor, dela Academia Română, dela Biblioteca <I 
G. Bibicescu», etc. Ici-colo se mai și cumpără cărți pentru: 
aceste biblioteci sau se găsesc, unde și unde, oameni, 
cari înființează sau augmentează cu cărți câte o biblio- 
tecă. Dar, cu prea puţine excepţii, toate aceste începu=- 
turi de biblioteci îinsemnează foarte puţin, și procedându-se. 
tot aşa, ca până acum, și în viitor, nu vom avea bi- 


. — 3909 — 


blioteci poporale mai de seamă nici peste o jumătate 
«de veac. Şi cu atât mai puţin se vor putea ele utiliza 
cu folos, şi așa rudimentare cum sunt, de publicul pentru 
care au fost create. 

Prin bunaînțelegere a societăților culturale însă totul 
Sar putea aranja în condiţii neasemănat mai favorabile. 
Astfel s'ar putea găsi fără multă greutate căi şi mijloace 
de procedare sistematică, pretutindeni, înființându-se, cu 
concursul tuturor și după norme bine precizate, biblio- 
teci cu secţii pentru tinerimea şcolară de toate gradele 
şi de ambele sexe, cu secţii pentru adulți, cum şi cu o 
secție compusă din cărţi de specialitate, pentru preoțime, 
pentru învăţătorime, etc. 

In fiecare sat deci: o singură bibliotecă bună în 
loc de 3—4 umbre de biblioteci. 

Ca şi cu bibliotecile e cazul şi cu propaganda cul- 
turală prin conferenţe. şi prelegeri. Dacă aceste nu s'ar 
face la întâmplare şi răsleţ, ici numai de învățători, din- 
colo numai de preoţi, ori de studenţi universitari, ci s'ar- 
solidariza toate elementele capabile în acest scop, cum: 
se făcea s. p., mai ales, înainte de răsboiu, în cadrele 
« Asociaţiunii», rezultatele ar fi în tot cazul neasemănat 
mai mari. 

Nu s'ar ţinea, în chipul acesta, numai câte o con- 
ferență-două, cum dă Dumnezeu, în unele sate, iar în 
altele, poate, nici una; ci, prin armonizarea propagandei. 
societăților culturale, sar putea angaja, pentru ţinerea 
conferenţelor, toate elementele în stare de a ţine bune 
conferențe, începând dela profesorii universitari, dela 
academii și alte şcoale superioare, continuând cu pro- 
fesorii secundari, cu învățătorii, cu preoțimea ambelor 
noastre confesiuni, cu studenţimea universitară, de ase- 
menea cu întreagă pleiada de profesori ai școalelor de 
specialitate, în locul prim cu agronomii. De sine se în- 
țelege, că astfel s'ar putea câștiga, în tot cuprinsul țării, 
și concuţșul altor factori cu cădere pentru îndrumarea 
societăţii pe căile cele bune: medici, advocati, judecă- 
tori, ingineri, conducătorii diferiților rami ai administra- 
ţiei, chiar şi ofițerimea și, ca un element din cele mai 


li 


— 330 — 


de valoare pentru cultura femeii, numeroasele societăț? 


de femei; iar ca coroană a tuturor: scriitorii, gazetarit 
și artiștii dramatici dimpreună cu societăţile de cântări 
şi de muzică. 

Aceasta ar însemna că, prin armonizarea societă- 
ților culturale, toţi ceice pot să aducă o mică jertfă, 


prin conferențe, pentru ridicarea, cu un ceas mai de , 


grabă, a nivelului cultural al neamului nostru — ar face-o. 

Şi tot ca şi cu bibliotecile şi conferențele e cazul 
și cu înființarea a o seamă de instituții de cultură la 
sate și în orașe, instituţii de cari se Piepupe societăţile 
noastre culturale. 

Numim în locul prim Casa națională, cum îi spune 
« Asociaţiunea» şi Societatea Caselor naţionale, Căminul, 
cum îi spune Fundaţia culturală «Principele Carol» şi 
«Liga culturală», Casa culturală, cum o denumește Aso- 
ciaţia clerului « Andreiu Șaguna», ori apoi Casa de cetire, 
cum îi zic alții. 


Pentru înfiinţarea acestei instituții, una şi aceeaș, 


deși cu numiri diferite, Fundaţia culturală «Principele 
Carol» a luat dispoziţii să se rezerve un loc potrivit, 
în fiecare sat și oraș din ţară. <Asociaţiunea»> a luat, 
şi ea, de mai înainte, asemenea dispoziţii pentru rezer- 


varea unui teren potrivit cu ocazia exproprierii și îm- 


proprietăririi pe seama caselor naţionale, în toate satele 
şi oraşele din Ardeal, Banat, Crişana și Maramurăș. 


Alte societăţi lucrează pentru acest scop pe alte 


căi și cu alte mijloace. 


E evident, deci, că și la realizarea acestei opere 


însemnate de cultură se va putea ajunge mai bine și 
mai Îngrabă prin solidarizarea și armonizarea acţiunii 
tuturor societăţilor culturale, câştigându-se concursul în-- 
tregei societăți, al tuturor instituţiilor din Stat şi mai 
pe sus de toate concursul Statului, ca cel maj cu in- 
fluenţă şi mai în stare a ajuta efectiv. 

Tot așa stă lucrul şi cu rezolvirea celorlalte pro- 
bleme luate în programul lor de către societăţile culturale. 

De aceea necesitatea unei apropieri a societăţilor 
culturale s'a evidenţiat îndată după răsboiu, creindu-se 


— 331 — 


chiar un curent destul de pronunțat pentru această 
apropiere. 

Vizitele societăţilor culturăle din vechiul Regat la 
noi și vizitele celor de aici la frații noștri de peste 
„ Carpaţi, consfătuirile ce au urmat între căpeteniile ace- 
stor societăţi și sprijinul reciproc ce și-au dat până acum, 
sunt totatâtea dovezi, că mergem spre armonizarea ac- 
ţiunilor culturale, convinși că numai în chipul acesta 
vom putea lucra cu real folos pentru desăvârșirea pro- 
gresului cultural 'al neamului nostru, pe toate terenele, 
la sate şi în orașe. | 

Convins, deci, că face un serviciu din cele mai 
bune chestiunii de cultură a neamului, preşedintele so- 
cietăţii noastre s'a prezentat la A. S. Principele Moşte- 
nitor, Preşedintele Fundaţiei culturale, ce-i poartă nu- 
mele, tratând împreună problema armonizării societă- 
ților culturale româneşti și prezentându-i A. Sale o listă 
de 10 persoane, care să fie convocați la o consfătuire, 
ce va âvea de scop să stabilească principiile de cola- 
borare. 

Știind că însuși Maiestatea Sa Regele, Președintele 
de onoare al societăţii noastre, a recomandat cu toată 
căldura, la anumite ocazii, mifnca în unire frățească 
pentru infiltrarea culturii în massele poporului românesc, 
sperăm, că în frunte cu A. S., Regală Principele Moște- 
nitor, ca Protector al tuturor societăţilor culturale, se 
va afla modalitatea cea mai fericită a acestei colaborări 
absolut indispensabile pentru ajungerea scopurilor ur- 
mărite de toate aceste societăți. 

* 


Dupăce în şirele precedente am arătat unele piedeci 
însemnate, cari întârzie realizarea problemelor îmbrăți- 
șate de societatea noastră și de celelalte societăți cul- 
turale, vom arăta aici cum proiectăm îmbunătățirea mij- 
loacelor, de luptă ale <Asociaţiunii» prin reorganizarea 
secțiunilor culturale şi ştiinţifice. 

Se știe, că o modificare a Regulamentului acestor 
secţiuni se făcuse în anul 1014. :Această modificare nu 
mai corăspundea însă noilor imprejurări și astfel în şe- 


— 332 — 


dinţa plenară a lor din 14 şi 15 Iulie 1924 s'a constituit, 
la 'propunerea dlui G. B. Duică, preşedintele secțiunii 
literare, o comisie constătătoare din preşedinţii tuturor 
secțiunilor, cu menirea studierii regulamentului secţiu- 
nilor, care să propună modificările în legătură cu sta- 
tutele schimbate ale «Asociaţiunii». 

DI G. B. Duică a și pregătit pentru adunarea ge- 
nerală dela Arad proiectul de regulament cu modificări 
radicale; el a putut fi întocmit însă definitiv numai în adu- 
narea plenarea a secţiunilor, ţinută, sub prezidenţia dlui 
V. Goldiș, preşedintele societății noastre, în 21 şi 22 
Mai 1925, la Cluj, şi în această redactare, îl prezentăm 
spre aprobare onor. adunări generale. 


A trebuit deci să se scurgă mulți ani şi să trecem - 


prin atâtea schimbări radicale în vieața neamului nostru 
pentruca modificarea regulamentului din chestiune să se 
poată face întrun spirit nou și pentruca astfel, prin sec- 
țiunile ei, să se pregătească pentru '«Asociațiune» o 
nouă epocă de avânt, iar pentru cultura românească un 
prețios mijloc de înălțare. 


Şi acum se vedem cum caracterizează această che- 


stiune dl Dr. O. Ghibu, unul dintre cei mai însufleţiţi 
şi merituoși membri ai 'secţiunilor « Asociaţiunii». lată 
ce spune d-sa: 

«Deşi mau fost lipsite de vieaţă, nici până acum, 
- totuș, se poate afirma că dela înființarea lor și până 
astăzi secţiunile nau corespuns decât într'o mică mă- 
sură menirei lor. Numărul relativ restrâns al intelec- 
tualilor din Ardeal, împrăștierea lor prin multele orașe 
şi orășele străine, lipsa de condițiuni priincioase pentru 
cultivarea ştiinţelor. — toate acestea au fost cauze, cari, 
până la răsboiu, au făcut imposibilă o activitate mai 
remarcabilă a acestui organ auxiliar al comitetului central 
al «Astrei», cum fuseseră socotite secţiile. Dela răsboiu 
încoace ele au tânjit şi mai rău, așa că se auziau pe 
ici pe colo glasuri, cari cereau desființarea lor, ca a 
unor organe inutile în împrejurările de acum. 

«Adunarea generală» dela Cluj a. fost un prilej 
pentru o revizuire atentă a problemei. Din examinarea 


ca at 
zi ma în mieia É 


— 333 — 


făcută, secțiunile au ieșit deadreptul renăscute. Pentru 
întâia oară s'a lămurit pe deplin cu acest prilej rostul 
secțiilor în cadrele «Astrei», pe deoparte, şi pe de alta 
în cadrul vieţii noastre culturale de astăzi. Departe de 
a voi să fie o Academie ardeleană, cum erau privite 
în mod ironic de către oamenii, cari obișnuesc a rezolvi 
marele probleme prin zeflemele ușoare, secțiile şi-au 
fixat rostul lor ca nişte infermediafoare utile și necesare 
între marile laboratoare de știință, cari sunt: Academia, 
universitățile şi societățile de științe, şi între massele mari 
de intelectuali şi muncitori ale poporului. Secţiile nu vor 
să facă ştiinţă, ele vor să popularizeze ştiinţa în chip 
sistematic şi s'o puie în aplicare prin oameni de spe- 
cialitate. Prin aceasta ele dau vieaţă științei reci, con- 
damnată să rămâie altfel, închisă în publicaţiunile Aca- 
demiei, ale universităţilor și ale diferitelor societăţi ştiin- 
Mică fără de a putea înfluenţa nici prezentul, nici vii- 
torul. 

«Înţelegându-și astfel menirea, era firesc ca secţiile 
să-și designeze ca sediu Clujul, care este astăzi centrul 
vieţii ştiinţifice ardelene. 

«Consecințele acestui pas s'au desemnat deodată 
în forme concrete: secțiile și-au putut fixa un regula- 
ment cu dispoziţii și probleme reale și realizabile şi și-au 
putut recruta pentru întâia oară forțe suficiente și bine 
pregătite pentru realizarea acestora. Sunt acum 10 sec- 
ţiuni, fiecare cu câte 10 membri activi şi cu un număr 
nelimitat de membri corespondenţi. In ele au întrat 
aproximativ 40 profesori universitari, apoi un număr 
destul de mare de asistenţi, plus o serie de alţi inte- 
lectuali din Cluj și din toate orașele Ardealului. | 

«Pe calea aceasta s'a putut face imediat legătură 
între secţii şi între diferitele institute ale universității, 
ale căror laboratoare și biblioteci au fost puse de direc- 
torii respectivi la dispoziţia «Astrei». 

«Această legătură asigură științei cel mai bun pla: 
sament, iar «Astrei» cea mai efectivă posibilitate de 
lucru. Fără de ea universitatea ar fi fost lipsită de 
putinţa de a influenţa“vieaţa în mod practic prin știința ei. 


— 334 — 


«Una dintre consecinţele cele mai folositoare a - 


reorganizării pe aceste temelii a secțiilor este, mai de- 
parte, că ea permite o completă reorganizare, am putea 


zice chiar revoluţionare: a publicaţiilor «Astrei», cari - ; 


mă 


nici ele nu-şi putură găsi până acum o soluționare cores- 
punzătoare. Având secțiile 109 de membri activi şi 
peste 200 de corespondenţi, ele pot conta pe colaborarea 
sistematică a cel puţin o treime din ei, cu ajutorul cărora 
e posibilă redactarea în cele mai ireproșabile condițiuni 
a tuturor publicaţiilor «Astrei», de cari până acum se 
îngrijea un singur om, secretarul literar dela Sibiiu. 


Astfel, vor putea să apară cu un cuprins foarte variat: 


Biblioteca poporală şi Biblioteca tineretului şi se va 
putea redacta în mod mulțumitor vechia revistă «7ran- 
silvania», care apare de 56 de ani, dar care n'a izbutit 
până acum să fie altceva decât un bun monitor al 
«Astrei». De aici încolo «Transilvania», redactată de: 


comitetul celor 10 delegaţi ai celor 10 secţii, va deveni: 


o mare revistă lunară, care va trata în mod sistematic 


toate ramurile de știință pe cari le reprezintă cele 10; 


secţiuni, fiind însă nu o revistă științifică, ci un mijloc 
de popularizare a ştiinţelor. Faţă de «Convorbiri literare» 
şi de «Viafa românească», «Transilvania» va aduce 
puncte de vederi noui, căutând să aibă în permanenţă, 
pe lângă substratul științific, note de actualitate și de 
utilitate. 

«Sub aceste auspicii vechea instituțiune culturală a 
Ardealului pășește înainte pe calea realizărilor ei fericite, 
tocmai intro vreme când vieața politică a ţării noastre 
dovedește, că e mai mare nevoe de o muncă culturală 
mai intensă decât oricând. 


«Ceice au avut norocul să participe la cele trei 


lungi ședințe ale secţiilor, ţinute la Cluj într'o atmos- 
feră de superioritate unică și de un idealism pe care 
mulți îl credeau mort pentru totdeauna, simt că cu toate 
relele zilei de azi, încetul cu încetul, binele iese deasupra, 
biruitor». © ; 

Comitetul central, având convingerea, că reorgani- 
zarea proiectată a secțiunilor ei literare și științifice are 


îi 


(Z 
i 


i 
UI 


— 335 — 


de fapt importanța ce i se atribue, consimte întru toate 
cu această reorganizare și propune onor. adunări gene- 
rale să o aprobe, dimpreună cu Regulamentul ce sec- 
ţiunile şi-au dat, mulțumind totodată distinșilor membri 
ai acestora, cari la moment oportun au găsit calea cea 
mai potrivită pentru ridicarea « Asociaţiunii» şi, prin ea, 
servirea a multe şi mari interese de cultură naţională. 
+ 


Un alt moment de importanţă deosebită, ce trebue 
relevat din activitatea anului 1924/25, este vizita făcută 
fraţilor noştri din Basarabia. 

Cum se ştie, în adunarea generală festivă, ţinută 
la Câmpeni, pentru comemorarea lui Avram lancu, |. P. 
S. Sa Arhiepiscopul Gurie a adresat M. Sale Regelui, 
ca preşedintelui de onoare al «Asociaţiunii>, rugarea: 
«să binevoiască a dispune înființarea și în Basarabia a 
despărțămintelor « Asociaţiunii». E 

Acest cuvânt de chemare a fost ascultat și, ținând 
seamă și de însărcinarea adunării generale dela Arad, 
o solie, compusă din preşedintele societăţii noastre, dl V. 
Goldiș, dimpreună cu dnii membri ai comitetului central: 
Dr. Ilie Beu, Octavian Goga şi Dr. loan Lupaş, cu pre- 
ședintele secţiunii noastre școlare dl Dr. Onisifor Ghibu, 
cu președintele interim. al secțiunii noastre artistice, dł 
Dr. Tiberiu Brediceanu și cu dl loan Banciu, bibliote- 
carul și custodele Muzeului «Asociaţiunii», — au cer- 
cetat de serbătorile Rusaliilor (6 şi 7 Iunie 1925) pe 
fraţii din Basarabia, luând contact cu elementele de con: 
ducere bisericească şi culturală, cu cari au ţinut o im- 
portantă adunare, asupra căreia s'a publicat o dare de 
seamă mai pe larg în Nr. 7—8 al rev. «Transilvania». 

La acest loc constatăm cu deosebită bucurie, că trimi- 
şilor « Asociaţiunii» li s'a făcut o primire frumoasă. În adu- 
narea ținută la Chișinău au fost salutaţi ca soli sosiți 
acolo pentru a da puteri nouă şi îndemn la o vieață 
activă pentru luminarea poporului moldovenesc. Din 
adunare s'a trimis M. Sale Regelui la Sinaia o telegramă 
omagială, iar din cuvântările oratorilor noștri şi ai fra- 
ţilor basarabeni a rezultat hotărîrea de a se înființa o 


— 336 — 


puternică Asociaţie basarabeană pentru coordonarea tu- 
turor acţiunilor culturale existente. 
Trimișii «Asociaţiunii» au dus fraţilor noştri din 
Basarabia un număr mai mare de exemplare din statu- 
tele societăţii noastre, 1000 ex. din broşura «Ce este 
şi ce vrea să facă «<Asociaţiunea» și 6 colecţii de cărţi 
poporale, pentru a fi plasate în totatâtea localităţi, ca 
începuturi de biblioteci. 

Ținem să mai amintim la acest loc, că propaganda 
ce se face de mai înainte, în legătură cu societatea 
nOastră în Basarabia, este pornită din chiar mediul de: 
acolo, în urma neîntrecutelor străduințe depuse, îndată 
după izbucnirea revoluţiei ruse din 1917, de transilvă- 
neni, în frunte cu dl Dr. O. Ghibu, pentru a se așeza 
o temelie solidă culturei românești în provincia, care 
o sută de ani à fost ferecată în cea mai grea robie 


sufletească. 
è 


_„Pentruca propaganda culturală, ce incumbă «Aso- 
ciațiunii», în baza statutelor și a bunei sale tradiţii din 
trecut, să se poată face în cele mai bune condiţii, a 
trebuit să aducem în consonanţă vechile regulamente 
cu modificările făcute statutelor în adunarea generală - 
din anul trecut și aprobate prin sentința pronunţată de 
Tribunalul Sibiiu Nr. 1926 din 6 Martie 1925, cum și 
să creiăm regulamente noui. 

Pentru o mai bună împărţire a muncei, comitetul 
a numit din sânul său 6 comisii: a) de organizare, b) 
financiară, c) a publicaţiunilor d) a Muzeului şi bibliotecii, 
e) a internatului de fete şi f) a fundaţiunilor. 

lar pentruca funcţionarii să se poată devota cu tot 
sufletul împlinirei îndatoririlor lor, li s'a îmbunătăţit, pe 
cât sa putut, retribuţia, cu începere dela 1 Ianuarie 
1925 și, în legătură cu aceasta, sa modificat și prag- 
matica de serviciu a acestora. 

Astfel anul asupra căruia facem darea noastră de 
seamă se poate numi cu drept cuvânt un an al reor- 
ganizării instituţiunii noastre, după care activitatea ei 
se va putea face, pe întreagă linia, în condiţii mai fa- 


— 337 — 


vorabile. Mai cu seamă dacă vom lua în considerare, 
că prin reorganizarea despărțămintelor și agenturilor 
(acum cercuri culturale), li s'a lăsat acestora, pentru 
trebuinţele lor, în intregime, toate cotizaţiile dela membrii 
activi şi ajutători, dându-li-se astfel posibilitatea de a-și 
spori fondul lor de propagandă culturală. 

Sporirea numărului membrilor li se. înlesnește des- 
părțămintelor. şi prin nouile dispoziţii luate de comitet 
pentru a se da acestora, în schimbul cotizaţiei, cărţi, 
calendarul «< Asociaţiunii» și «Transilvania» cu preţ redus. 

Dar, deşi s'a făcut o îmbunătăţire a situației fi- 
nanciare a societăţii noastre prin urcarea cotizației mem- 
brilor, îndeosebi pentru despărțăminte, apoi cu ajutoa- 
rele dela stat, dela unele oraşe și dela bănci, «Asocia- 
țiunea» nu are posibilitatea să angajeze un număr în- 
destulitor de funcţionari, nici pentru centrală și cu atât 
mai puţin pentru o propagandă continuă și efectivă în 
toate despărțămintele; iar fără de acești propagandiști 
culturali și economici somnolenţa din unele despărță- 
minte nu se poate înlătura. l 

Ca în toate avem, deci, nevoe pentru desvoltarea 
continuă a «Asociaţiunii» de jertfe tot mai multe din 
partea obștei româneşti și de ajutoare mai de seamă 
şi permanente din partea statului, făcându-i astfel ace- 
steia cu putință, cum am accentuat și în alte ocazii, o 
activitate tot mai intensivă, sistematică și spornică, pentru 
binele neamului și al patriei. | 

* 


Aceste spuse în general, vom prezenta, rând pe 
rând, în acest raport, lucrările îndeplinite de comitetul 
central și de organele sale, împreună cu rezultatele ace- 
stor lucrări și situația societăţii noastre. 


I. Despărțămintele. Este știut că, în străduinţa sa 
continuă pentru organizarea muncii culturale în massele 
poporului, comitetul central, ajutat de funcţionarii <Aso- 
ciațiuniiz, să sprijinim în primul rând pe concursul des- - 
interesat al despărțămintelor instituției noastre. 

Pentruca munca despărțămintelor să se poată face 
în condiții cât mai prielnice diferitelor împrejurări, în 


— 338 — 


statutele modificate se prevede: ca 'în fiecare plasă 'ad- 
ministrativă să se înființeze câte un despărțământ, dar, 
după trebuinţă şi necesităţile geografice, să poată fi or- 
panizate în aceeaş plasă și mai multe despărțăminte. 
Se dă, totodată, latitudinea ca gruparea comunelor în 
despărțăminte să se poată face și fără respectarea aron- 
dării plaselor. Mai departe se iau dispoziții pentru co- 
laborarea despărțămintelor dintr'un judeţ, cum și ca mai 
multe judeţe să se poată organiza în regiuni. 

In chipul acesta se dă posibilitatea pentru grupa- 
rea despărțămintelor cât mai potrivit cerinţelor de înles- 
nire a propagandei culturale, după împrejurările speci- 
fice de tot felul ale diferitelor ţinuturi şi. astfel avem 
toată nădejdea, că activitatea despărțămintelor se va 
intensifica, iar despărțămintele neactive se vor trezi şi 
ele la vieaţă. 

De altfel, din experienţa de toate zilele, constatăm 
că organizarea despărțămintelor, perseverarea în munca 
pentru ridicarea lor şi rezultatele ce se pot obține, de- 
pind, în locul prim, dela câte un mănunchiu de persoane 
idealiste, de cari, sigur, se găsesc, şi în împrejurările nu 
prea favorabile de azi, pretutindeni. 

Cine-şi va lua osteneala să cetească rapoartele di- 
feritelor despărțăminte ale <Asociaţiunii», (Anexa /.), 
o să vadă câtă osteneală și câte jertfe depun conducă- 
torii acestor despărțăminte, conştienţi de importanţa pro- 
blemelor ce și-au asumat, şi câtă recunoştinţă li se cuvine 
pentru munca lor desinteresată. 

E doar un fapt mai pe sus de orice laudă ceeace 
fac, cu nenumărate osteneli și jertfe, directorii despăr- 
țămintelor noastre și celelalte persoane dela conducerea 
lor, — oameni și ei, cari îşi duc povara zilelor, mun- 
cind pentru agonisirea existenţei pe seama familiei, — 
atunci când în Dumineci şi sărbători, zile când mai ales 
se poate face propaganda, iau drumul satelor, ca să 
povăţuiască obștea pe calea cea bună şi fericitoare. 

Și cât bine nu săvârșesc ei și pentru orășeni: prin 
organizare de conferenţe, de șezători culturale, etc., tre- 
zind în oameni preocupări mai nobile și abătându-i 


— 339 — 


dela îndeletniciri, cari, în realitate nu servesc nici pentru 
recreare, nici pentru cultura spiritului și nici în altfel nu . 
folosesc. i 

Aproape toate despărțămintele fruntașe ale <Aso- 
ciațiunii», cari s'au distins în anii precedenţi prin o acti- 
vitate multilaterală, au ținut la buna lor tradiţie, rămâ- 
nând şi în acest an în fruntea celor mai de seamă des- 
părţăminte. 

Merită să fie relevată cu laudă frumoasa şi rodnica 
activitate a următorilor domni, conducători de despăr- 
țăminte: Dr. Gheorghe Preda și Dr. H. P. Petrescu, 
Sibiiu, Nicolae Bogdan și Dr. Al.-Borza, Cluj, Dr. Nico- 
dim Cristea, Zălau, Dr. Aurel Lazar şi N. Lazarescu, 
Oradea-mare, Victor Motogna, Dej, luliu Căpâlnean, 
Vinţul de sus, apoi dnii directori şi secretari ai desp.: 
Aiud, Arad, Baia-mare, Bozovici, Chioar, Deva, Făgăraș, 
Ibaşfalău, Jiu, Mediaş, Mercurea-Ciuc, Moldova nouă, 
Năsăud, Reghin, Sălciua, Sânicolaul mare, Teregova, 
Turda, Vinţul de jos şi Zârnești. | 

Mulţumiri şi recunoştinţă se cuvine şi celorlalți con- 
ducători de despărțăminte, cari au desvoltat activitate 
în cursul anului și au raportat asupra acestei activități. 

Indeosebi remarcăm cu bucurie înființarea celor 8 
despărțăminte noui: Arad, Cristurul săcuesc, Ismail, 
(Regimentul 28 Inf.) în Basarabia, Şiria (Arad), Țara- 
Oașului (Sătmar), Tighina (Oraş şi judeţ) în Basarabia, 
Tighina (Batalionul de vânători) (în Basarabia) și Tileagd 
(Bihor), | i 

S'au reorganizat despärțămintele: Braşov, Cincul 
mare, Murăș- Oșorheiu, Șercaia, Sighișoara, Tăşnad, 
Teaca şi Treiscaune. 

Nu ni s'a înaintat până la încheierea raportului 
nostru general darea de seamă despre activitatea urmă- 
toarelor 31 despărțăminte: Abrud, Baia de Criș, Băsești, 
Beclean, Beliu, Blaj, Bocșa, Boroșsebeș, Caransebeș, Ceica, 
„ Ciacova,e Dicio-Sân-Mărtin, Geoagiu, Giurgeu, Haţeg, 
Huedin, lara de jos, Lipova, Lugoj, Marghita, Mociu, 
Murăş-Uioara, Oraviţa, Ormeniș, Râşnov, Săliște, Sighet, 
Șimleu, Teiuș, Timişoara, Tinca. 


— 340 —. 


Avem însă convingerea, că și aceste despărțăminte, 
intre cari, în trecut, mare parte foarte active, au des- 
„ voltat activitate și în anul de gestiune 1924/25 și astfel 

darea lor de seamă o vom publica împreună cu activi- 
“tatea anului viitor. 

Amintim, că desp. Bucium a fuzionat cu desp. Zălau, 
Crasna cu Şimleul și Gurghiul cu Reghinul, așa că 
aceste despărțăminte le scoatem din tabloul despărță- 
mintelor. Această operaţiune va trebui făcută și altor 
despărțăminte, cari nu sunt capabile de activitate în 
cadrele <Asociaţiunii». 

Păstrăm și pe mai departe în șirul despărțămintelor 
cele 4 harnice despărțăminte de odinioară, acum încor- 
porate la lugo-Slavia: Becicherecul mare, Biserica albă, 
Panciova și Vârșeț pentru membrii, în vieață, înscrişi 
pe vremuri în ele, și pentruca să le 'avem în evidenţă, 
în scopul ajutorării lor cu publicaţiuni de ale institu- 
țiunii noastre. A 
Un cuvânt de regret suntem siliţi să le adresăm, 
Şi în acest an, acelor persoane, adevărat puţine, cari, 
deși rugate în diferite rânduri, nici nu au organizat des- 
părțămintele, conduse odinioară de ele cu multă dra- 
goste, și nici nu ni-au recomandat alte persoane, cari 
să facă acest serviciu binelui obștesc. 

Pusă faţă în față această nepăsare regretabilă cu 
jertfele ce le fac entusiaştii directori de despărțăminte 
şi colaboratorii lor, — dintre cari, s. e, dl Al. Nilvan: 
dela Șomcuta mare a purtat pe conferențiari cu trăsura 
sa în toate satele, iar dl Dr. I. Holom dela Ibașfalău 
a cheltuit cu transportul conferenţiarilor suma de Lei 
2590-—, concluzia este condamnabilă pentru cei dintâi 
şi de lăudat pentru cei din urmă, între cari se numără, 
ne din anii trecuți, dnii directori dela Sibiu, Zălau 
și alții.. 
= Drept recapitulare asupra numărului despărțămin- 
telor notăm aici următoarele: 

1. In anul trecut am avut 110 despărțăminte. 

2. In anul 1924/25 sau înființat 8 despărțăminte, 
la olaltă 118. . 


— 341 — 

3. Din ele au fusionat 3, rămânând 775, dintre cari: 
4 sunt în lugo-Slavia, 5 în Basarabia și 106 în părţile 
ardelene. 

Nu putem trece la alt capitol fără să indicăm, şi 
aici, că în oraşele de reședință a despărțămintelor pro- 
paganda culturală sa întețit în anul 1924/25, mai ales, 
cu concursul: Extensiunii universitare, a Universităţii 
libere și Asociației profesorilor secundari, iar în sate cu 
concursul preoţimei și invățătorimei noastre, pentru care 
concurs binevoitor Asociaţiunea le este profund mul- 
țumitoare. 

-La capitolul despre colaborarea cu alte societăţi și 
la rapoartele din despărțăminte se arată mai pe larg 
contribuţia ce am primit dela diferitele Asociaţii. 


II. Cercurile culturale (agenturile) și biblio- 
tecile poporale ale „Asociaţiunii“. Atât despărță- 
mintele cât şi cercurile culturale sunt de o dată veche, 
căci ele au fost prevăzute în aşa numita: </Regul/area 
mijloacelor spre ajungerea scopului Asociaţiunii... » din 
anul 1869. 

Cu toate aceste numai despărțămintele au avut un 
rol mai de seamă în vieața instituțiunii noastre. Numai 
ele au avut, de fapt, o activitate proprie şi prin ele 
societatea noastră a putut să facă propaganda culturală, 
aşa de necesară, în massele poporului. Adunările acestor 
organe ale Asociaţiunii s'au ținut, în cursul timpului, 
acum întrun sat, acum într'altul și în chipul acesta, ea 
a ajuns să fie cunoscută și îmbrăţişată, atât de intelec- 
tuali, cât şi de mulțime. „i a 

Agenturile nu au putut să devină până acum or- 
ganisme vii. E adevărat, că s'a trimis câte un început 
de bibliotecă poporală aproape în toate satele noastre 
din Ardeal, Bănat, Crișana și Maramurăș, iar după răs- 
boiu şi în multe sate din vechiul Regat și în Basarabia, 
încredințate fiind spre păstrare și utilizare agenturilor; 
dar despărțămintele nu au avut până acum posibilitatea 
să controleze activitatea agenturilor, să îngrijească de 
conservarea, sporirea și utilizarea cărţilor, iar fără con- 

2 


— 342 — 


cursul lor nici centrala nu a putut să facă tot ce ar îi 
fost necesar să se facă în interesul acestor agenturi și 
a bibliotecilor plasate în ele. 

Organizarea deplină a tuturor despărțămintelor şi 
cercurilor culturale este, prin urmare, o chestiune a viito- 
rului și ea trebue făcută cu orice jertfe. 

În darea noastră de seamă din anul trecut am fost 
arătat, că <Asociaţiunea» numără 2670 biblioteci în tot 
atâtea agenturi. În anul 1924/25 sau mai distribuit 161 
asemenea biblioteci, cum se vede la capitolul Biblioteci 
poporale. Cu aceste numărul bibliotecilor plasate de 
Asociaţiune se ridică la numărul de 2771. 

Prin modificările făcute vechilor statute referitor la 
cercurile culturale și prin noul Regulament creiat pe 
seama acestora, sfera de activitate a lor să lărgește și 
se precizează; astfel că din ele vom putea face orga- 
nisme vii pentru îmbunătățirea condiţiilor de vieaţă a 
satelor noastre, ce lasă atâta de dorit. 

Și pentru ajungerea acestui scop este necesară, 
cum am arătat la începutul dării noastre de seamă, co- 
laborarea «<Asociaţiunii» cu toate societățile culturale. 
Nu ajunge colaborarea numai la ţinerea conferențelor 
şi şezătorilor culturale, ci şi la organizarea, pe baze 
sistematice și trainice, a bibliotecilor poporale, al căror 
loc, credem noi, este în Cercul cultural al < Asociaţiunii». 


III. Casele naţionale. Dupăcum am fost arătat 
şi în raportul nostru asupra activităţii « Asociaţiunii» în 
anul 1923/24 Casele naţionale formează una din pro: 
blemele de cea mai mare însemnătate pentru ridicarea 
vieţii culturale şi economice a poporului nostru dela 
sate și orașe. De aceea comitetul central a dat și până 
acum o deosebită atenţiune acestei probleme. 

« Asociaţiunea» îşi are pe cum se ştie, în Sibiiu, 
Casa sa naţională, cu Muzeu, bibliotecă, sală * decetire, 
etc. ceeace stărue să se facă, după împrejurări, pretu- 
tindeni în sate și oraşe. 

La Turda avem o casă naţională regională, la Vidra 
şi Ţebea câte o Casă naţională sătească, înfiinţate în 
anul 1924, întru pomenirea eroului nostru naţional Avram 


— 3433 — 


Mancu, iar în Vereşmort o casă naţională sătească în 
plină activitate. 

Referitor la aceste case naţionale prezentăm urmă- 
“toarele informaţiuni : 

Casa națională centrală: La Casa naţională cen- - 
trală s'au făcut diferite reparaturi mai mici, ca repararea 
şi vopsirea scocurilor, repararea trotoarelor din jurul 
caselor, diferite adaptări la canalizare, iar în partea ce 
servește ca internat de fete sunt în lucrare betonarea 
treptelor cu ciment, o instalaţie de baie de duș și dife- 
rite instalații pentru bucătărie, despre care se va vorbi 
cu altă ocazie. 

Casa națională regională: S'a făcut proiectele pentru 
repararea zidurilor crepate la casa naţională regională 
din Turda, reparare, care va începe cătră toamnă. 

Casele naționale sătești: Casei naţionalei din Țebea 
i s'a votat un ajutor de Lei 40,000:— pentru procurarea 
de scaune, bănci, geamuri, precum şi ceva scenărie; iar 
la Casa naţională din Vidra s'a făcut tencuiala interioara 
a tuturor camerilor, în număr de 10, cu suma de Lei 
47,500:—. : 

Casa națională din Vereșmort. Ca model de acti- 
vitate a unui cerc cultural în cadrele «Asociațiunii» dăm 
și de astădată cercul cultural din această comună (cu 
aproape 800 locuitori). Pe lângă un număr frumos de 
prelegeri s'au aranjat din- partea acestui cerc cultural 
8 serbări culturale, în cari s'au predat 14 piese teatrale 
8 cântări cu vocea, 3 cântări la vioară şi 3 recitări. 

Venitul curat al acestor serbări a fost, după spe- - 
cificarea făcută în Raportul despărț. Vinţul-de-sus, de 
Lei 10,440—. 

Procedându-se astfel se face nu numai o propa- 
gandă culturală din cele mai îmbucurătoare, ci se câș- 
tigă, prin daruri de bună voie, mijloace pentru ridicarea 
casei naționale, pentru înzestrarea ei cu cele trebuin- 
cioase, şi mai ales pentru îmbogățirea bibliotecei, pro- 
curarea ziarelor, etc.; iar poporul este reţinut dela câr- 
ciumă, obicinuindu-se cu distracții mai nobile. 

20 


— 34 — 


Fiindcă primul pas pentru realizarea problemei ca~ ` 


selor naţionale în sate şi orașe este câștigarea terenului 
-necesar pentru acest scop, — comitetul central a stăruit 
şi stăruiește cu toată energia pentru obținerea acestui 
teren cu ocazia reformei de expropriere şi împroprie: 
tărire în părţile ardelene. 

Cu acest prilej avem bucuria de a prezenta, în 
această chestiune, următoarele date: 

a) Consilieratul agricol din. jud. Maramurăş ni-a 
trimis un tablou cu 23 comune, în cari s'au făcut ex- 
proprieri pentru case naţionale și ne scrie, că se va re- 
zerva loc pentru scopul numit și în celelalte comune, 
“unde exproprierea este în curs. 

b) Consilieratul agricol din jud. Sătmar a designat 
cele mai multe terenuri în anul 1924. 

c) Consilieratul agricol din jud. Turda” Arieş a de- 
signat terenul în 72 comune. 

d) Consilieratul agricol din jud. Timiş -Torontal ne- 
dă cele mai bune asigurări, că chestiunea va fi aran- 
jată cât mai mulțumitor. 

e) Cons. agric. din jud. Murăş: pda a designat 
teren în 32 comune. 

f) Cons. agric. din jud. Târnava-mare şi Odorheiu 
a designat 67 terenuri în cel dintâi și 13 terenuri în 
cel de al doilea judeţ. 

g) Consilieratele din jud. Sălaj şi Târnava- mică au: 
rezervat teren pentru căminurile culturale ce se proiec- 
tează în aceste judeţe prin Fundaţia culturală «Princi-- 
pele Carol». 

Comitetul central a intervenit, ca aceste două con- 
silierate să rezerve terenuri, în conformitate cu dispo- 
ziţiile organelor superioare ale Reformei de expropriere 
și împroprietărire, şi pe seama caselor naţionale pro- 
iectate de Asociaţiune. 

Consilieratele de sub a)—f) au îngrijit ca terenu- 
rile din chestiune să fie date în arendă şi ca suma de- 
arendă să fie depusă la Administraţia financiară din județ.. 

Acestor consilierate li sau exprimat mulțumiri din: - ~ 
partea comitetului. 


— 355 — 


Celelalte consilierate nu au răspuns până la data 
de față rugărilor ce li s'a adresat. 


IV. Cursurile de analfabeți. Deşi chestia atât 
de importantă a cursurilor de adulți este trecută, în mod 
oficial, în atribuția corpului didactic primar, totuși, co- 
mitetul central, ținând la buna sa tradiție din trecut de 
a stărui pentru reducerea analfabetismului și pentru îm- 
prăștierea întunerecului din massele poporului, — a dat 
repeţite circulare, prin cari a îndemnat învățătorimea şi. 
preoțimea să ţină cursuri de analfabeți în- iarna anului 
1924/25, punându-le în vedere celor ce se vor distinge 
prin cursuri sistematice câte un premiu de Lei 2000:—. 

In urma primei circulare au cerut informaţiune în: 
chestiune 38 de învățători și învăţătoare din diferite re- 
giuni ale țării, chiar şi din vechiul Regat și din Basa- 
rabia; iar abecedare pentru analfabeți au cerut 27 din 
aceştia, cărora li s'au trimis gratuit peste 1300 ex., parte. 
din abecedarul de I. Ciorănescu, parte din cel de I. Bota. 

La încheierea cursurilor ni s'au trimis rapoarte de- 
plin documentate din partea următorilor învățători şi 
“învăţătoare, cari au și fost premiaţi cu suma de câte - 
Lei 2000-—. Ei sunt următorii: 1. Victor Bârsan, din. 
Şasavinţa, (jud. Turda-Arieș); 2. Dumitru Fulea, din 
Sângeorgiu de Câmpie, (jud. Cojocna); 3. Traian Danciu, 
din Petroasa, (jud. Caraş-Severin); 4. Marin Popa, din 
Vaca, (jud. Hunedoara); 5. Izidor Todoran, din Cămă- 
rașul deşert, (jud. Cojocna); 6. Simeon Frăţilă, din Gu- 
şterița, - (jud. Sibiiu); 7. Alex. Flontaş, din Iba, (jud. 
Satu-mare); 8. lon Moldovan, din Ocnele Murășului, 
(jud. Alba de jos); 9. Victoria Gligor, din Ocnele Mu- 
rășului, (jud. Alba de jos); 10 loan Suciu din Căcuci, 
(jud. Mureş Turda); 11. Teodor Vicol, din Urisiul de 
sus, (jud. Mureș-Turda); 12. Stelian Voiculescu, din. 
Saschiz, (jud. Târnava Mare) ; 13. Georgescu Radu, din 
Ighișdorful român, (jud. Târnava, mare); 14. Mitrea și 
1. Iordache, Fizeșsânpetru, jud. Cojocna)... „i 

Numărul analfabeților instruaţi cu succes esţe de 504, 

Vi Expoziţii s'au aranjat 3, dintre cari una de 
copii, aranjată de desp. Dej, în Ocna:Dejului și 2 aran- 


— 346 — 


jate de desp. Cincul-mare, în oraşul cu acelaş nume, 
dintre cari una de copii și alta de industria casnică, — 
toate trei împreunate cu premii. 

DI I. D. Ştefănescu, prof. la Școala de belearte în 
Bucureşti, Directorul Institutului de studii și educaţie 
artistică al Fundaţiunii culturale «Principele Carol», va. 
aranja, sub patronajul și cu concursul <Asociaţiunii», în 
Octomvrie, a. c., o expoziție de artă în localităţile Mu- 
zeului « Asociaţiunii». 

Expoziţia va fi constituită din exemplare strict ar-. 
tistice, aranjate artistic și înfățișând genul artistic ro- 
mânesc din Ardeal, alături de cel din Vechiul Regat și: 
în cadrul artei românești. 


VI. Conferenţiarul propagandist al „Astrei“. 
A îndeplinit toate lucrările ce i s'au încredințat. A făcut: 
propagandă stăruitoare în toate direcțiunile, căutând să 
câştige interesul și dragostea tuturor față de «Asocia- 
ţiune», dând îndemnuri și îndrumări pentru îmbrățișarea 
și rezolvirea problemelor ei. Spre aceasta a folosit toate- 
ocaziunile și a arătat întotdeauna partea frumoasă, 
ideală a vieţii și a muncii culturale altruiste, la care 
cheamă «Astra» pe toţi fiii înțelegători ai neamului. 

A întemeiat un centru de cultură, organizând în 
Cristurul-săcuiesc un despărțământ nou, în cadrele unor 
serbări împreunate cu producțiuni artistice. A reorga- 
nizat despărțămintele Cincul-mare, Sighişoara, Alba-Iulia 
şi Târgul-Murăș, pornind prin destoinicia și stăruințele 
conducătorilor acestor instituţii o vie mişcare culturală. 
Cu ocaziunea adunărilor din Cincul-mare și Alba-lulia 
s'au aranjat producţii artistice, s'au ţinut conferenţe și 
s'au înscris o mulțime de membri. 

Cum reiese din rapoartele conferenţiarului propa- 
gandist I. Neagoe, pretutindeni a avut concursul larg al 
autorităţilor; cu laudă și mulțumită accentuăm şi la 
acest loc, mai ales concursul prețios dat de primăria 
orașului Târgul-Murăș și a Societăţii tinerimii române 
de acolo, pentru pregătirea și reuşita adunării. 

A căutat să colaboreze cu diferite societăţi cultu- 
zale, o problemă aceasta, a cărei rezolvire norocoasă 


— 347 — 


este de o extremă importanță. A vizitat mai multe des- 
părțăminte şi cercuri culturale, îndrumându-le pe calea 
muncii creatoare. , 

A îndeplinit mai multe lucrări având delegație spe- 
cială în chestia Fundației Rusu la Poiana de Arieș, a 
fundaţiei Albon din Blajova, apoi tot ca delegat a în- 
drumat pregătirea serbării de 3/15 Maiu la Târgul-Murăş 
și a adunării generale a «<Asociaţiunii», la Reghinul- 
săsesc. 

A luat parte la congresul cooperaţiei din București, 
în calitate de conferenţiar de propagandă cooperatistă, 
şi a intervenit cu deosebită stăruință la dl director al 
centralei băncilor populare T. Axente și la dl director 
al Centralei cooperativelor sătești C. Cercel, pentru ob- 
ținerea unui permis liber pe C.F.R. 

A rezolvit chestiile privitor la Casele naţionale, 
dând informaţii în toate chestiile de natura aceasta. 

S'a preocupat indeosebi cu chestia regulamentului 
pentru despărțăminte, cercuri culturale și regiuni ale 
« Asociaţiunii»>, pregătind un proiect de regulament al 
acestora, în baza statutelor modificate ale <Asociaţiunii». 
Acest regulament va servi la îndrumarea muncii «Astrei» 
potrivit stărilor de astăzi. 

A săvârşit și alte lucrări, în şi afară de birou, re- 
clamate de împrejurări. 

Ce priveşte munca externă de organizare și pro- 
pagandă, a întimpinat mari greutăţi, neavând un permis 
liber pe C. F. R, care neajuns sperăm că în viitor — 
avându-se în vedere importanța acestor lucrări — se va 
putea delătura. 


VII. Propaganda teatrală. In lipsa mijloacelor 
materiale, trebuincioase pentru înjghebarea unei trupe 
teatrale de actori profesionişti, directorul artistic al 
«Asociaţiunii», dl Nicolae Băilă, a căutat o altă cale, 
prin care propaganda teatrală-artistică să fie promovată, 
nu atât da oraşe, cât mai ales la sate și orășelele mai 
mici. Se ştie că în satele noastre, din prilejul diferitelor 
serbători și serbări naţionale, învățătorul este chemat a 
aranja cu elevi sau cu țărani festivaluri cu cântări, reci- 


— 348 — 


tări, teatru, etc. şi acest învățător este, în cele mai multe 
cazuri și el numai un diletant, fără nici o cunoștință 
“practică şi teoretică pentru aranjarea astorfel de mani- 
festațiuni artistice, din simplul motiv, că nu i-a spus 
nime nimic despre regulele și condiţiunile, în cari se 
pot aranja acestea. | 

Pentru ca învățătorii viitori să poată aranja aceste 
festivaluri cu mai multă pricepere și, în consecință, cu 
mai mult succes, comitetul central a încredințat pe dl 
Nicolae Băilă, să țină la şcoala normală «Andrei Şaguna» 
din Sibiiu aşa-numitele «cursuri de dicţiune», prin care 
li s'a dat elevilor şi elevelor îndrumările necesare pentru 
alegerea poeziilor, potrivite pentru diferitele serbări, 
pentru obținerea unei dicțiuni clare şi corecte, înlătu- 
rând, prin exerciţii, orice defect (pelticie, gângăveală, 
răgușală, etc.) al elevilor, pentru memorizare, intonaţie 
corectă şi caracterizarea poeziilor și a personagiilor din 
piesele teatrale. Aceste cursuri s'au ţinut cu elevii şi 
elevele din clasele I—VI în tot decursul anului şcolar 
1924/25, câte o oră pe săptămână cu fiecare clasă, iar 
cu elevii claselor VII şi VIII a pregăit 2 piese teatrale 
(«Zorile» de Şt. Iosif și «Strămoșii» de V. Eftimiu), 
dând prilej elevilor a vedea cum trebue procedat la 
studiarea şi montarea unei piese, atât din punct de 
vedere artistic, cât şi din punct de vedere tehnic (deco- 
ruri, costume, recuisite, etc.). Piesa «Zorile» a fost repre- 
zentată de către elevii clasei a VIII şi în public, din 
prilejul serbării, aranjate de şcoala normală, în amintirea 
marelui erou Avram lancu, iar <Strămoşii» de către 
elevii clasei e VII la festivalul, aranjat de către «Aso- 
ciația profesorilor: secundari», secția Sib'iu, în ziua de 
10 Maiu, dovedindu-se, prin frumosul succes al acestor 
producțiuni, relevat atât de recenzenţii diferitelor ziare, 
cât și de publicul, care a participat la aceste serbări, 
că viitorii învățători și învățătoare ai acestei şcoale vor 
şti să aranjeze şi să pregătească, în condițiuni mai favo- 
rabile de cât până acum, manifestațiuni artistice, atât 
de dorite la sate şi indispensabile pentru desvoltarea 
gustului artistic și a sentimentelor național- patriotice 


— 349 — 


ale poporului nostru. Rostul şi roadele acestui fel de 
propagandă se vor vedea în viitor și de acei, cari işi 
dau seama mai bine de necesitatea și importanța edu- 
cației și în direcția aceasta a dascălului român. 

Pe lângă aceste cursuri, di Nicolae Băilă a dat 
ajutor Reuniunii de Muzică «Gh. Dima» lą reprezentația 
operetei «Craiu Nou», dând îndrumările necesare ref. 
la partea dramatică și tehnică. 

In conformitate cu hotărirea adunării generale din 
Arad, ref. la compunerea unui repertoriu de piese tea- 
trale, potrivite pentru diletanţii dela sate și oraşe, direc- 
torul artistic a citit toate piesele, cari au întrat în cursul 
celor 2—3 ani din urmă la Biblioteca «<Asociaţiunii», 
în număr de 77, fără a putea recomanda dintre acestea 
mai mult de 7—8, potrivite pentru diletanții intelectuali 
dela oraşe și vre-o 12 piese, potrivite pentru diletanţii 
dela sate şi elevi, dintre cari unele au și fost reprezentate. 

Lipsa pieselor poporale, dar mai ales insuficiența 
alcătuirii celor scrise, din punct de vedere dramatic şi 
technic, a îndemnat comitetul nostru central a publica 
un concurs, cu un premiu de Lei 5,000— (cinci mij), 
pentru cea mai bună piesă poporală, care va întruni 
condiţiunile stipulate în concurs. 

Despre tipărirea unui repertoriu, în sensul hotăririi 
adunării generale, deocamdată nu poate fi vorba, fiind 
prea puține piese, cari pot fi recomandate. Din caz în 
caz însă, la cererea despărțămintelor şi agenturilor noa- 
stre, li s'au dat și li se dau informațiuni, verbal sau în 
scris, în privința alegerii pieselor și poeziilor, potrivite 
împrejurărilor locale, iar în ce priveşte «şlefuirea» dile- 
tanţilor de către directorul artistic, în afară de sediul 
« Asociaţiunii» (tot în senzul hotăririi adunării generale 
din Arad) este, deasemenea, din lipsă de mijloace bănești, 
precum şi din a'te motive, neexecutabilă. l 

'Insuficiența numărului de funcționari ai centrului, 
în proporția cu sporirea agendelor, reclamă directorului 
artistic, în afară de lucrările în resortul său și alte lucrări 
de birou şi substituirea: altor funcţionari în caz de con- 
«cediu' sau de boală. d 


— 350 — 


In viitor sperăm să putem trimite pe directorul 
artistic în diferite centre, mai ales unde se află şcoale 
normale, pentru ca cel puţin învăţătorilor viitori să le 
dea sfaturi și îndrumări în direcția teatrală - artistică, 
unul dintre cele mai importante mijloace pentru pro- 
movarea culturii, creşterea de suflete nobile și desvol- 
tarea sentimentelor naţionale şi patriotice, căci o poezie. 
frumoasă, un cântec frumos, o piesă educătoare, îmblân- 
zeşte şi pe cel mai răsvrătit împotriva legilor dumne- 
zeești şi omeneşti. 

VIII. Contactul cu despărțămintele şi cercu- 
rile culturale s'a făcut, ca şi în alţi ani, a) prin cir- 
culare, b) prin corespondență aparte cu fiecare despăr- 
ţământ, c) prin contactul nemijlocit cu aceste organe. 

S'au dat circulare referitor la serbarea zilei de 1 
Decemvrie 1924 şi 15 Mai 1925 la colaborarea cu alte 
societăţi, la cursurile de analfabeți, la problemele ce: 
trebue îmbrățişate de despărțăminte în cursul anului și 
la pregătirea dărilor de seamă asupra activității despăr- 
țămintelor în cursul anului. 

Contactul nemijlocit cu  despărțămintele a fost: 
luat de președinte, de cassier și mai ales de confe- 
renţiarul propagandist, 

Acest contact va trebui însă să fie luat în perma- 
nență și sistematizat pentruca să se întețească activi- 
tatea în toate despărțămintele existente, să se înființeze: 
despărțăminte şi agenturi noui, să se reorganizeze cele 
neactive şi astfel să se întroducă o pulzaţie normală în. 
întreg organismul < Asociaţiunii». 

IX. Secţiile literare și ştiinţifice. Deoarece: 
se publică în-întregime procesele verbale cele 3 ale: 
şedinţelor plenare din 21 şi 22 Mai 1925, în revista 
«Transilvania» (Anexa Il) ne vedem nevoiţi a trimite: 
pe binevoitorul lector la capitolul acela, dacă vrea să:: 
se informeze despre desbaterile urmate. 

Aici însemnăm numai cu o deosebită satisfacție că: 
secțiunile ne-au promis și au și început să se ţină de: - 
promisiune, să ne sprijinească, cu vorba și cu fapta. . 


'— 351 — 


Reorganizate, secţiunile sunt chemate să ridice sufle- 
tește opinia publică, dând totodată teme vitale de dis- 
cutat, la sate și la oraşe, ca astiel să dispară atmos- 
fera pestilenţiată postbelică. | 

Este locul aici să însemnăm, în treacăt, și munca 
comitetului central, în special a unei comisii formate 
în majoritate din membrii secţiei istorice din Sibiiu, (în 
special dl N. Togan) la nomenclatura cea nouă ce se 
pregăteşte din partea C. F. R. pentru gările din Ro: 
mânia. Tot așa am dat mână de ajutor primăriei ora- 
şului Sibiiu la stabilirea unei liste nouă de numiri de 
străzi p. Sibiiu. 

On. Adun. generală va avea să-şi dea consimţă- 
mântul ca «Regulamentul» cel nou al secțiilor, care a 
trecut prin şedinţele plenare ale secţiilor şi ale comi- 
tetului central, să primească împuternicirea congresului. 
Dlui preș. al secţiei literare G. Bogdan-Duicd, în spe- 
cial, îi. revine meritul redactării anteproiectului de «Re- 
gulament». Dsa a condus la început desbaterile cu tri- 
mișii secţiilor, în Cluj, apoi dl preşedinte Goldiș. 

După încuviințarea adunării generale întră în vi- 
goare acest «Regulament», chemat să dea nouă viaţă 
secțiunilor. 


X. „Transilvania“, revista societății noastre, se 
află înaintea unei înoiri radicale. In şedinţa plenară a 
secțiilor, ţinută în Cluj (21/2 Maiu 1925), s'a luat ho- 
tărîrea solemnă ca fiecare secţie să contribue cu câte: 
un articol și câte o cronică la organul acesta de pu- 
blicitate, odată pe lună. S'a. decis şi trimiterea câte 
unui reprezentant a fiecărei secţiuni în comitetul de re- 
dacție. Imbogăţită astfel revista, cu colaborarea stabilă 
și asiduă a tot ce avem noi mai de seamă în Transil- 
vania, sperăm să reoglindească, de fapt, starea noastră: 
culturală și să fie totodată, paralel — după dorința 
pe a președintelui secţiei literare şi filologice, 
a dlui G. Bogdan-Duică — şi o icoană a curentelor 
principale, cari frământă omenirea, astăzi. 

Greutățile avute cu redactarea «Transilvaniei» le-a 
descris secretarul nostru literar substitut în darea sa 


— 352 — 


de seamă, la șed. plenară a secţiilor. Punctul său de 
vedere îl găsiţi la procesele verbale, publicate în «Tran- 
silvania», deodată cu darea aceasta de seamă. 

Să sperăm că se vor găsi mijloacele ca numărul 
paginilor să sporească. Mulţumiri, deocamdată, celor - 
ce au sprijinit revista cu colaborarea lor. 


XI. Biblioteca „Astra“. Greutățile pecuniare ne-au 
oprit să tipărim alte numere în Biblioteca «Astra». 

Primim aproape în fiecare săptămână câte o co- 
mandă la «/sforia literaturii române», vol. |, a dlui Dr. 
Sextil Puşcariu. Cartea este epuizată, doar ia loterie 
de se mai distribuie câteva exemplare. Tot aşa este şi 
cu descrierile de călătorie «Prin România» (vol. 1) ale 
dlui on Georgescu. Aşteaptă și aici materialul gata de 
tipar, cu zeci şi sute de fotografii. Intreagă colecţia ar 
fi o călăuză bună pentru oricine ar vrea să călătorească 
prin România. 

Aici se cade să vorbim și despre un prețios ma- 
nuscris înaintat, al dlui Dr. /. Lupaș: «Contribuțiuni la 
istoria ziaristicei româneşti din Ardeal», și de altul, 
promis de d-nul Dr. Silviu Dragomir: « Prefectul Con- 
Stantin Roman.» 

- Lucrările postume ale lui /on Borcia aşteaptă și 
ele tiparul în Biblioteca noastră, dupăcum am dori să 
publicăm şi o merituoasă lucrare a preşedintelui socie- 
tății antialcoolice «Trezvia», a d-nului $f. Bidnei, din 
Cernăuți. 

Materialul acesta ar trebui să fie utilizat în viitorul 
apropiat. 

ln anul trecut ne-am folosit numai de prilejul ti- 
păririi în «Transilvania» a două conferențe ale dlui prof. 
Dr. Onisifor Ghibu: «Cum s'a făcut unirea Basarabiei» 
și «Evoluția secțiilor literare şi științifice ale Asociațiunii», 
ca să le retipărim în câteva sute de exemplare, sub Nr. 
9 şi 10 ale Bibliotecii «Astra». 


XII. Biblioteca poporală a «Asociaţiunii» s'a 
îmbogăţit în anul bugetar trecut cu următoarele broşuri: 
Nr. 122-—3. «Ileana», feerie în 3 tablouri, în versuri, 
de Jon Borcia. Această piesă teatrală s'a reprezentat pe 


— 353 — 


scena teatrului din Sibiiu, după răsboiu, cu muzica dlui 
dirigent de cor Nic. Oancea (Sibiiu). Succesul a fost 
frumos. Versurile regretatului poet Borcia sunt remar- 
cabile. Povestea — una din poveştile noastre poporale 
cele mai frumoase — este potrivită pentru mentalitatea 
poporului nostru. Și ca lectură şi ca piesă teatrală «Ileana» 
este recomandabilă. — Nr. 124. O bucată de pâne din 
Banat, schiţe de secretarul lit. subst. Horia Pefra-Pe- 
trescu. O serie de schițe din vieața țărănească, cu ten- 
dinţă vădită. Autorul a verificat interesul lor pentru tă- 
rani, cetindu-le în decursul răsboiului întrun spital din 
Praga. — Nr. 125. Prizonierul din Caucaz de Leon Tol- 
stoi. Două din minunatele povestiri ale lui Tolstoi. 
Carmen Sylva a declarat că povestiri e acestea sunt cele 
mai instructive, după Biblie. Suferințele a doi prizonieri 
ruşi, în mânile cazacilor. Analogii cu suferințele so'da- 
ților români se impun. — Nr. 126. Lucă — minte slabă 
și alte povestiri pentru popor de Jon Pop Reteganul. 
Câteva schițe din cele inedite, păstrate de « Asociaţiune», 
din moștenirea literară a dibaciului povestitor. Material 
excelent pentru popor. Pledoarii pentru buna chiverni- 
seală în gospodării, pentru înţelegere între oameni, pentru 
o vieață sănătoasă, morală. Tonalitatea cea mai apropiată 
de mentalitatea ţărănească dela noi. (< Astra» are dela fa- 
milia |. P. Reteganul material inedit pentru zeci de bro. 
șuri.) — Nr. 127. Cum să ne îngrijim vița de viie de 
d. A. P. Sfaturi practice. In acelaş număr: «Ce spune 
Gheorghe-sanitarul despre îngrijirea vitelor şi despre boa- 
lele lor», de dl veterinar, veterinar inspector, colon. în 
rezervă Joan Zamfirescu. Dialog vioi, în care se discută 
boalele vitelor și tămăduirea lor (Tonalitatea în maniera: 
«Moş Gheorghe la expoziţie» de Spiridon Popescu.) — 
Nr. 128. Hârtia deo sută (Alberto), povestire de Ed- 
mondo de Amicis, tă'măcire de dna Șt. Bidnei. O pove- 
stire a vestitului scriitor italian: Lucrarea aceasta ar putea 
prea bime să figureze între povestirile lunare din «Cuore» 
(ce simte inima copiilor). Cu numărul 128 am ajuns la 
numărul pentru Septemvrie, a. c. 

Avem material preţios, nepublicat. Că/indarul va 
apare în curând, cu o colaborare prețioasă a multor 


æ 354 — 


membri, cari sau grăbit să contribuie de astădată la 
reușita acestei cărţi, care va fi luată în mână de mii şi 
mii de cetitori, în decursul unui an întreg. 

Va apărea întrun număr al «Bibl. pop.» Biografia 
Bar. Pop, al doilea nostru preşedinte, scrisă de păr. 
protopop Dr. Elie Dăianu, senator. Secţia istorică s'a 
angajat să ne pună la dispoziţie până :la Crăciun ma- 
nuscrisele: «Traian» de dl prof. univ. Emanoil Panai- 
tescu şi «Gh. Barițiu» de Dr. I. Lupaș, prof. univ. Alt 
număr va fi reservat în întregime memoriei regretatului 
nostru președinte Andreiu Bârseanu, cu escerpte din 
opera sa, potrivită pentru mentalitatea cetitorilor biblio- 
tecii. Fiecare secție ne-a promis câte o contribuţie din 
sfera ei de activitate — e vorba să avem atâta spaţiu 
în Bibl, să putem tipări cele trimise. 

Amintim aici promisiunile, cari, de sigur, că nu vor 
rămânea numai promisiuni, ale secției ştiinţelor naturale: 
dnii Dr. V. Stanciu, o conferență despre trecutul geo- 
logic al ţării (30 diapoz.), Dr. Al. Borza, o conferenţă 
«despre protecţia naturii (cu diapoz.); T. Neş, o conf. 
din domeniul fizicei; Dr. V. Desmireanu: o aritmetică 
pentru popor; Gh., Bujoreanu: 1. o listă de publicaţii bo- 
tanice p. biblioteci și 2. despre portul național; Aurel 
Ciortea o fizică poporală, etc. : 

Tot aici:este locul să amintim că în Biblioteca po- 
porală se va tipări în timpul apropiat o biografie a lui 
V. Lucaciu, pentru popor. Concursul, care a fost pu- 
blicat în organele noastre de publicitate, indică terminul 
de înaintare a lucrării: 31 Dec. 1925. Premiul s'a urcat 
dela 10,000 lei, la 15,000, în urma donațiunii de 5000 
de lei din partea fratelui regretatului dispărut, dl P. 
Lucaciu. | 

Secţia literară şi filologică va publica în curând 
concurs (5000 lei) pentru cea mai bună piesă teatrală 
poporală întrun act, inedită, ce urmează să se tipărească 
în «Bibl. pop.» In lipsa noastră de piese teatrale pentru 
teatrul de diletanţi, credem că ideia secției este salutară, 
ca şi ideia concursului de 5000 lei pentru cea mai bună 
novelă. inedită (pentru «Transilvania»). 


— 355 — 


Biblioteca a apărut, numerele din urmă, în câte 
5000 de ex. fiecare număr, aproximativ, cu câte 4 coale 
de tipar. 

Dorind ca să se intensifice propaganda, am reti- 
părit din «Călindarul pe 1926», care este sub tipar și” 
care — de sigur — va fi o podoabă a fiecărei case 
dela noi, la ţară, în urma prețioaselor și numeroaselor 
colaborări — opt pagini, în cari se descriu numerele 
din cei doi ani ultimi din Biblioteca poporală. Fiecare 
număr e arătat cam ce conţine şi din subiect e remarcată 
câte o scenă sau câte un pasagiu, ca să stârnească cu- 
riozitatea ţăranului. (D. e. «Prizonierul din Caucaz» de 
Tolstoi este lăudat şi se arată cum cei doi ruși au căzut 
în mânile Tătarilor, cum au încercat să scape — cu 
butucul la picioare, etc., şi e indicat mai apoi: suferinţe 
de acestea vor fi avut şi soldații români prin Rusia în 
timpul din urmă). Curiositatea este stârnită astfel față 
de broșură. 

__E vorba ca directorii noștri de despărțământ şi cei- 
dalți membri ai noştri să răspândească această foaie vo- 
lantă (tipărită, deocamdată, în 10,000 de ex.) şi să lase 
să circule mai apoi o listă de abonament, tipărită, ca 
să sporească numărul abonaților. 

Liste de acestea se află la domnii directori de des- 
părțământ şi e foarte de dorit să le primim înapoiate 
în curând, pline-plinuţe cu nume de abonaţi noi. 

Aşa vom putea asigura apariţia Bibliotecii şi o să 
tipărim și mai multe broșuri. Inainte de răsboiu au fost 
timpuri când aveam și 15,000 de abonați. De ce să nu 
se poată și acum lucrul acesta? N'avem şi acuma tot 
atâta nevoie de lumină? 

Ne gândim ca viitoarele numere să se răspân- 
dească în cercuri cât mai largi, să fie mai svelte (ă 3 
coale) și să se tipărească în câte 10,000 de ex, în loc 
de 5000, fiecare număr. 

Desenatorii noștri de seamă ar face foarte bine să 
se gândească la câteva coperte atractive. 

__ Comisia noastră financiară a venit cu propunerea 
concretă să se trimită câte 10—25 de exemplare din 


— 356 — 


fiecare număr al Bibliotecii pop. fiecărui despărțământ, 
“spre distribuire. (Tot așa şi din rev. «Transilvania» câte 
un, exemplar fiecărui despărțământ, pentru biblioteca 
despărțământului.) Şedinţa plenară a secţiilor a hotărît 
- ca fiecare meml:ru al secţiilor să primească publicaţiile 
« Astrei». 
Dela propaganda intensivă ce va urma se va vedea 
dacă am început cu dreptul regenerarea. 


XIII. Conferenţe, prelegeri, șezători culturale. 
Privitorul nepreocupat al manifestaţiilor noastre cultu- 
rale va trebui să constate cu viie satisfacţie că s'a pornit 
un curent sănătos de primenire sufletească, din partea 
zecilor şi zecilor de conferenţiari, cari cutreieră orașele şi 
satele noastre. Se observă o emulaţie nobilă, de cele 
mai multe ori, între conferenţiari, de a transplanta în 
societatea noastră idei, de a da avânt, de a oferi nutre- 
mânt sufletesc, contrabalansă față de sările anoste, petre- 
cute cu joc de cărți sau conversații prozaice. 

Schimbul de conferenţiari, care s'a pornit, este cât 
se poate de recomandabil. Așa ne cunoaştem mai bine! 
Aşa se apropie cei buni dintr'un ţinut de cei buni din- 
traltul, cunoscându-se şi legând prietinie — unde mai 
pui că «nimeni nu este profet în ţinutul său» și că 
adevărurile rostite de unul din streini sunt mai remar- 
cate şi mai cântărite, decât acelea ale băştinașului. - 

E destul să amintim seriile de conferenţe ţinute în 
Sibiiu, Cluj, Brașov, Arad, Blaj, Timişoara, Oradea-mare, 
Făgăraş, ca să constatăm că există un curent sănătos, 
că publicul e dornic de conferenţe și că suntem pe căra- 
rea cea bună. 

In rapoartele diferitelor despărțăminte va găsi ceti- 
torul listele conferențelor. 

Paralel cu conferențele pentru intelectuali s'au ţinut 
conferențe pentru messriaşii noștri şi pentru locuitorii de 
de la periferiile orașelor. Temele alese au fost mai cu 
seamă acestea: analfabetism, alcoolism, boale sexuale, 
îndreptățirea unei autorităţi raţionale, colaborarea cla- 
selor sociale și a popoarelor (interdependența). In mare 
parte s'au folosit şi proiecțiuni luminoase.  Declamaţii, 


— 357 — 


bucăți corale, piese teatrale, de diletanţi, etc. au întovă- 
rășit de multe ori conferenţele. | 

In desp. Sibiu s'a făcut încercarea de a se Zipări 
unele conferențe, pe spesele unor oameni de inimă 
(despre Eminescu, «Om nou se naşte, 'n iaduri de 
dureri», «N'avem timp de pierdut!» etc.). Se află, de- 
sigur şi într'alle locuri astfel! de oameni, cari doresc 
înaintarea satelor și orașelor noastre. 

„Ni se spune: în desp. X sunt o grămadă de con- 
ferențe preţioase, netipărite. Nu sar putea alia vreo 
câteva despărțăminte, să le tipărească? N'am putea 
publica, la o rubrică permanentă. în «Transilvania», 
lista acelor oameni de bine, cari sunt gata să tipărească 
una Sau alta din conferenţe? | 


XIV. Muzee: Muzeul central: Muzeul central a 
sporit în timpul anului cu următoarele donaţii: D1 G. 
Sion, proprietar, Cluj, un tablou al lui Mihai Viteazu; 
d-na Maximovici, lași, fotografiile mărite ale artiştilor 
Aristiţa Romanescu şi Grigorie Manolescu ; familia Voina, 
Brașov, un album al marilor bărbaţi ai neamului. Sa 
restituit din muzeu asociaţiei voluntarilor români dra- 
pelul, ce-l primiseră ca dar din partea basarabenilor, 
pentru a fi depus în Catedrala Încoronării din Alba 
Iulia; lucru care sa şi făcut cu ocazia congresului vo- 
luntarilor, ţinut în luna lunie, a. c. Sa trimis Ministe- 
rului de industrie şi comerţ un desemn în culori, re- 
prezentând un covor din Sebeșul săsesc, pentru a fi 
utilizat la întocmirea unui album de covoare naţionale, 
ce se tipăreşte de către acest minister. S'au predat dlui 
director al Muzeului naţional din București Tzigara Sa- 
murcaş 18 obiecte pentru a fi expuse la expoziţia de 
artă naţională la Geneva, care se va deschide în luna 
Septemvrie, a. c. In 13 lulie a. c. Muzeul nostru a fost 
cercetat de di Ministru al cultelor şi artelor Alexandru 
Lapedatu, cu care ocazie. d-sa a binevoit a ne acorda 
un ajutor de 100,000 de Lei pentru colecţionarea de 
obiecte noui și ne-a cumpărat tabloul «După apă», de 
pictorul Savu Albescu. S'a mai cumpărat pentru secția 

3 


— 358 — 


bisericească o icoană, reprezentând pe Sfântul Nicolae. 
Muzeul central a fost cercetat în cursul anului trecut 
de 4018 ` vizitatori, între cari şi dl Firlinger, Ministru 
plenipotențiar al Cehoslovaciei la București. 

Muzee regionale: Pentru procurări de obiecte noui 
s'a aprobat Muzeului regional din Vidra suma de Lei 
12,000, Muzeului regional din castelul Hunedoara Lei 
10,000, Muzeului regional din Sighet Lei 4000, Muzeului 
regional din Sălişte Lei 1000. Muzeul regional din 
Vidra, deși e la o distanță de 20 km. de calea ferată, 
a fost cercetat în decursul anului de 280 persoane, 
între cari şi mulţi străini. 


XV. Biblioteci: Biblioteca centrală: Biblioteca 
centrală a «Asociaţiunii» s'a sporit în cursul anului cu 
1750 de volume, și anume: 1745 volume întrate în 
urma legii de a se trimite bibliotecii noastre toate pu- 
blicațiunile ce se editează în ţară, iar 5 volume prin cum- 
părare și dăruire. S'a cumpărat: Istoricul răsboiului mon- 
dial, de M. Cristian Froge; a dăruit d-şoara Aurelia Braga- 
diru, București, volumul: Statuetele din Tanagra ; P. C. Sa 
Dr. Eusebiu Roșca, arhimandrit, Sibiiu, a dăruit 3 co- 
lecţii de ziare; dl I. Georgescu, prof. în Constanţa: 
Jstoria Seminarului din Oradea mare; Centrala Caselor 
Naţionale, Bucureşti, 5 ex. din Cartea serbărilor înfră- 
țirii culturale și Dimitrie Rusceac: In lumea unde nu 
se vede și nu se aude. Biblioteca centrală a mai sporit 
apoi cu colecţia de ziare şi reviste apărute în cursul 
anului, în număr de 702. Biblioteca centrală a avut în 
cursul anului trecut 3425 de cetitori, cari au consultat 
4352 volume, parte prin consultare în sala de lectură, 
parte la locuință. 

Biblioteci regionale: Pe lângă bibliotecile regionale 
existente, în cursul anului trecut s'a mai înfiinţat o bi- 
bliotecă regională la Cristurul săcuiesc, iar, cu ocazia 
vizitei delegaților < Asociaţiunii» la Chișinău, s'a transpus 
mitropoliei de acolo 6 asemenea biblioteci, cu menirea 
de a îi distribuite unde se va simți necesitatea mai mare. 
Pentru înființarea acestor fel de biblioteci și în alte 


— 359 — 


centre, mai avem în depozit 70 de serii de cărți, 599 
colecţii din revista «Ttansilvahia» și 12,420 numeri răslați. 

Biblioteci populare: In cursul anului s'au mai înfi- 
ințat cu cărți trimise dela centru 161 biblioteci popu- 
lare. în tot atâtea cercuri culturale (agenturi) şi anume: 
în desp. Oradea mare 50 biblioteci, în desp. Careii mari 
și Cetatea Albă câte 20 biblioteci, în. desp. Lăpușul 
unguresc 15 biblioteci, în desp. Ismail 14 biblioteci, în 
desp. Lugoj, Zălau și Seini câte 10 biblioteci, în desp. 
Ilia 5 biblioteci, la spitalul civil din Sibiiu 4 biblioteci 
(câte una în fiecare secţie). Câte o bibliotecă s'a trimis 
școalei primare din Selişte, jud. Arad, Reuniunii comer- 
Cianţilor şi meseriașilor din Cluj, Spitalului Sofia din 
Sebeșul săsesc, şcoalei primare din Capăt, Reuniunii 
meseriaşilor din Turda, Şcoalei primare din Petrihaza, 
Şcoalei primare din Ohaba timişană, Reg. 6 pioneri din 
Alba Iulia, Agenturii «Asociaţiunii> Apoldul de jos, 
Şcoalei primare din Sușleni, jud. Orhei, Soc. culturale 
V. Babeş din Sasca montană, Căminului ucenicilor din 
Sibiiu, Bibliotecii băilor din Borsec, Şcoalei primare din 
Vărşand, Soc. academice a teologiei ortodoxe din Cluj, 
Şcoalei de industrie din Breaza și Agenturii «Asocia- 
țiunii> din Sânjorgiul de Câmpie. Bibliotecii populare 
din Vidra i s'a acordat un ajutor de 8000 Lei pentru 
procurarea a 2 cuptoare, în bibliotecă și sala de lectură. 
Tot acestei biblioteci Ministerul muncii și ocrotirilor 
sociale i-a abonat 12 ziare și reviste, pentru care fapt 
îi aducem mulțumirile noastre. În legătură cu bibliote- 
cile populare ținem să mai amintim că mai avem în 
depozitul nostru de .cărți 180 serii de biblioteci gata şi 
77,270 broșuri şi cărţi, din cari se vor mai întocmi 
noui serii de biblioteci. 


_XVL Arhiva. Din lipsa de personal selecționarea 
arhivei merge foarte îucet. Nedispunând de mijloace 
financiare, nu am putut angaja până acum pe dl Teodor 
Păcăţianu pentru studierea și selecționarea ei. Pentru 
a fi însă mai bine păstrate, toate dosarele arhivei s'au 
aranjat deocamdată în o sală din parterul bibliotecii, 

ge 


rămânând registrele şi pe mai departe în subsolul bi- 
bliotecii,; subsol, care, dealtfel, e bine padimentat. 


XVII. Loteria Asociaţiunii. Loteria Asociaţiunii 
a fost aranjată, precum se ştie, pentru înfăptuirea unor 
“mari probleme naţionale, ca monumente comemorative 
la Șelimbăr, la Mesteacăn, la' Abrud, la Fântânele, la 
Turda, Case naţionale, Muzee şi Biblioteci regionale. 
-Din aceste probleme până azi s'a înfăptuit, cu ajutorul 
Statului, numai Casa naţională din Vidra, Muzeul anilor 
1848/49 cu biblioteca de pe lângă casa lui Avram lancu, 
care au şi fost inaugurate în prezența M. Sale Regelui: 
şi a întregului guvern, la 1 Sept. 1924. In toamna anului 
curent se vor mai ridica câteva monumente cu ajutorul 
Societăţii Mormintelor eroilor, și anume se vor ridica troi- 
tele proiectate la Șelimbăr, la Fântânele, la Mesteacăn, 
la Mihalţ, la Luna și Buceși. S'ar fi putut face cu mult 
mai mult cu sprijinul eficace al publicului nostru. In 
zilele de 31 Decemvrie 1924 până la 8 Aprilie 1925 
s'a efectuit tragerea a III-a a loteriei, iar de atunci în- 
coace sa tipărit lista de trageri, din care partea l-a cu 
câștigurile mari s'a şi trimis comisionarilor din toate 
-regiunile, partea a Il-a a listei e sub tipar și se va tri- 
mite încurând. La 1 Octomvrie, a. c. va începe tragerea 
a IV-a şi ultimă a loteriei. Rugăm deci pe toți membrii. 
şi oamenii noştri de bine să mai comande până la 
această dată cât mai multe bilete de loterie, pentru a. 
mai putea înfăptui câteva probleme mari și, între altele,. 
întregirea Casei naţionale centrale, pentru a putea adă- 
posti cât mai bine colecţiile mereu crescânde ale Mu- 
. zeului şi Bibliotecii. | 
XVIII. Averea „Asociaţiunii“. Cum se vede din 
anexa lll, venitele fondului general au fost în anul 1924,. 
1,203,190:77 Lei, iar cheltwelile 1,405,822:50 Lei, ră- 
mânând un deficit de Lei 202 631, deficit, care are aco- 
perire în încasările anului 1925. (A se vedea în capi- 
tolul următor). Ajutoarele primite pe anul 1924 au fost. 
de Lei 831,000 şi anume: Prezidenţia consiliului de mi- 
niştri Lei 300,000—. Ministerul instrucției publice Lei: 


Li 


= 361 = 


250,000:—. Ministerul cultelor Lei 100,000'—. Ministerul 
de industrie și comerț Lei 50,000:—. Ministerul. de răs= 
boi Lei 50,000:—. Ministerul sănătăţii publice Lei:15,000-— 
Banca «Albina» din Sibiiu Lei 56,000. Banca. Centrală 
de industrie şi comerţ, Cluj Lei 10, 000-—. - 


„XIX. Ajutoare pe anul 1925. Din: subventiile 
prevăzute în bugetul statului pe an. 1925 s'au ridicat în 
an. crt. dela: Ministerul cultelor şi artelor Lei 500,000:—. 
Ministerul instrucţiunii Lei 300,000:—. Ministeru! de 
agricultură, şi domenii Lei 200,000:—. „Ministerul sănă- 
taţii. publice Lei 20,000. - 

Societatea Mica 12 Apostoli, Brad, a- dăruit Lei 
10,000-— pentru ridicarea de troițe celor uciși în revo- 
luția din an.. 1848—49. Așşezământul IL C. Brătianu, 
Bucureşti, Lei 10,000-—, cu cari s'au făcut inscripțiile 
celor 72 troițe din cimiterul eroilor dela Ţebea. 

În urma apelului adresat d-lor prefecti, pomar Oră= . 
şenești și băncilor, în 24 Noemvrie 1924: 

1. DI Dr. Al. Moldovan, subprefectul jud. Ti irti. 
Arieș, ni-a răspuns: «am luat dispoziții ca fiecare co- 
mună, după posibilitate, nu numai să se înscrie ca inem- 
"bru, ci să vă acorde și un ajutor bănesc>, ceeace a avut 
ca rezultat, că comunele din acest județ se înscriu, rând 
pe rând, mai ales în categoria membrilor pe vieaţă. . 

2. Dl Dr. Iuliu Coste, pref. jud. Timiș- Torontal, 
ni-a răspuns, că cererea noastră va fi ţinută în evidență 
pentru anul 1926 și că în toamna an. 1925, la închi= 
derea bugetului, se vor lua. câteva procente în scopul 
„Asociaţiunii, ce se vor putea perpetua din an în an și, 
după posibilitate, se vor şi majora. 

> 3 Domnii prefecţi din jud. Sălaj şi Satu mare ni-au 
scris, că în Noemvrie 1924, fiind bugetele încheiate, 
mu mai- pot lua suma necesară în bugetele comunelor 
pe anul 1925. 

+ Alți, prefecţi nu ni-au dat răspuns. 

; Dintre oraşe ni-au acordat ajutoare în acest an: 
Sibiiul Lei 10 ,000:—, Târgul- denisa! Lei 500:— EE 
Lei 500:— şi Turda Lei. 200:—. .... pin 


— 362 — 


Dintre bănci ni-au dăruit: «Albina», Sibiiu Lei 
50,000—, Industria sârmei, Cluj 2000, «Izvorul>, Alba- 
Iulia 1000, «Oraviciana>, Oraviţa 1000, «Furnica», Fă- 


găraş 1000, «Berzava», Reşiţa 600, «Ţara Oltului», 


Viştea de jos 500, tot câte 500: «Șercăiana>, Șercaia, 
«Nojana», Noul român, <Ecouomul>, Cluj, .și «Cassa 
de păstrare», Şălişte; câte Lei 200: Banca românească 
«Valea Someşului», Dej și «Vulturul», Tăsnad; câte Lei 
100: «Minerva», Beclean, «Economia», Cohalm, şi « Go- 
ruia» îa Caraşova. | 

DI Const. A. Bursan, depuțaţ, București, a dăruit 
suma de Lei 25,000'— în scopul Secţiunilor literare şi 


științifice. 
XX. Internatul de fete al Asociaţiunii. In acest 


Internat au fost adăpostite în decursul anului 1924/25 


în total 108 eleve, cari au urmat la liceul de fete 
„al Statului,  Incassările internatului, în sumă de Lei 

2.208,709-18, au acoperit pe deplin cheltuelile lui. În 
anul şcolar 1924/25 ş'au făcut înlesniri la 4 eleve sâr- 
guincioase la învăţătură și sărace, în sumă de Lei 42,500. 


Bugetul Internatului pe anul școlar 1925/26, s'a fixat la 


Lei 2.600,000— la. o suţă de eleye. 


XXI. Fundaţiunile și fondurile administrate de 
Asociaţiune au crescut în mod normal. Specificarea 
acestora, starea lor la sfârșitul anului 1924 și întrebuin- 
tarea venitului, se pot vedea în darea de seamă, publi- 
cată ca anexă la acest raport. 

Fonduri şi fondaţiuni nouă, afară de cele amintite 
în darea noastră de seamă trecută, nu au intrat în admi- 
nistrarea « Asociaţiunii». Asupra lor, cum și asupra câtorva 
ale fundaţiuni de. o dată mai veche, vom face, și cu 
acest prilej, o şcurtă dare de seamă. 

Fundaţiunea de Lei 100,000:—, creiată de M. S. 
Regele Ferdinand I. Inainte de a se proceda la com- 
punerea literilor fundaţionale ale acestei fundaţiuni comi- 
tetul central a crezut, că este bine să se asculte părerea 


cercurilor locale în cădere, precum sunt: Despărțământul 


Abrud. Câmpeni, autorităţile bisericești şi civile dia păr- 


Sa Data CE moase zei $ 


A 7 Ap e RUDE 


— 363 — 


țile locuite de Moţi și fruntași ai vieţii noastre publice, 
originari din acel. ţinut, cari au tragere de inimă și 
cunoștințe din propria intuiţiune despre trebuințele 
locuitorilor din Munţi, și pe baza lor să se elaboreze 
proiectul pentru regulamentul, în care să se precizeze 
scopul şi să se normeze administrarea fundaţiunii. Ma- 
terial fiind acum adunat, se vor compune în timp apro- 
piat şi literile fundaţionale. 

Fundaţiunea Nicolae şi Cornelia Rusu n. Man din 
Poiana de Arieș a preocupat aproape în continuu co- 
mitetul central în acest an. Cu ajutorul dlui Dr. Valer 
“Moldovan, preşedintele baroului din Turda, s'au vândut 
lui Vasile Popa din Poiana de Arieş, în baza ofertei 
prezentate de acesta şi 16 consoți, imobilele fundaţiunii 
din numita comună, cu suma de Lei 1.352,000'— având 
să se achite această sumă în termen de 2 ani și a se 
fructifica cu 12%, interese, începând din 1 Ianuarie 1925. 
Literile fundaţionale ale fundaţiunii au fost aprobate. In 
timpul din urmă s'au ivit şi unele dificultăți din partea 
organelor de expropiere și împropietărire, peste cari însă, 
avem nădejde, să trecem cu bine. 

Fundațiunea loana Bădilg și Iohanna Moldovan n. 
Farkas, întru memoria lui Dimitrie Moldovan. Urmând 
încurând predarea judecătorească a acestei fundaţiunj, 
se pregăteşte un memoriu amănunțit despre starea ei 
şi despre inactivaea ce trebue făcută în conformitate 
cu dispoziţiile testamentare. 

Fundațiunea loan Petran. Ca şi tund. Moldovan, 
şi această fundaţiune este supusă, de nou, unui studiu 
temeinic, cu.scopul de a se utiliza resp. valoriza cât - 
mai favorabil în înțelesul dispoziţiilor testamentare. 

Fundaţiunea Simeon Stoica. Dupăce d-na Elisabeta 
Letiţia Stoica, văduva fundatorului, a decedat în lanuarie 
1925, în Abrud, sau luat dispoziţii pentru studierea și 
inactivarea fundaţiunii. DI Dr. Candin David, advocat, 
dir. desp. Abrud-Câmpeni, a fost încredințat cu repre- 
„ zeniarea < Asociaţiunii» în scopul aranjării acestei chestiuni. 
. Fundațiunea Andreiu Boborony. In 16 Nov. 1924, 
l, P. $. S. Dr. Nicolae Bălan, Mitropolitul Românilor 


= Jo 


ort. din Transilvania, a transpus «Asociaţiunii» suma 
de Lei 25,000: —, care până acum a fost depusă la banca 
«Luceafărul» din Vârşeţ şi care reprezintă fund. A. Bo- 
borony din Biserica- Albă, suma trimisă |. P. S. Sale de 
di Traian Oprea, protopresbiter ort. rom. în Vârşeţ. Suma 
aceasta a fost depusă la instit. «Albina», Sibiiu şi s'au 
luat dispoziții pentru pregătirea literilor fundaționale. 

Fundațiunea Dimitrie Balanesca. In şedinţa din 5 
Februarie 1925 comitetul central, după serioase chib- 
zuiri, a autorizat pe reprezentantul său, di Traian Oprea, 
protopresbiter în Vârșeț, provăzut cu procură în regulă, 
ca la pertractarea succesiunii D. Balanescu, la notarul pu- 
blic în Biserica-Albă, să declare în numele « Asociaţiunii», 
că această societate, în împrejurările de față nu poate 
primi asupra sa onorifica însărcinare dată. de testator, 
prin testamentul din 1 August 1917, să ia în admini- 
strare fund. creată de dânsul, deoarece activitatea « Aso- 
ciațiunii» se extinde numai la teritorul ce aparţine Re- 
gatului României, şi deci cedează dreptul de admini- 
Strare, pentru averea ce se află în statul S. Cr. SI. în 
conglăsuire cu dispoziţiile făcute de testator, — Mitro- 
poliei ort. rom. din Transilvania şi fosta Ungarie, fiind 
Mitropolia persoană juridică, de fapt recunoscută în statul 
© S. Cr. Sl, cu jurisdicţiune legală şi cu organe de ad- 
ministrare subalterne ‘locale. 

In ce priveşte averea răposatului D. Balanescu, 
care sc află pe teritorul Regatului României, depozitată 
la notarul public, dl Titu Mălaiu îa Timişoara, s'au luat 
d:spoziţii pentru punerea în curgere, de urgenţă, a per- 
tractării succesiunii înaintea autorităților din ţară. 

Fundaţiunea loan Pop Maior. Comisia pentru fun- 
dațiuni a <Asociaţiunii» studiază chestia aranjării acestei 
fundaţiuni, în legătură cu eventuala vindere a unei por- 
ţiuni mai mici din terenul dela Reghin al fundaţiunii, 
vindere cerută de dl baron Aurel Popp, moștenitorul 
acestei fundaţiuni. 

Fundațiunea Mihail Albon din Blajova. Cu toate 
că comitetul central a luat toate precauţiunile pentruca 
puţina avere imobilă a acestei fundaţiuni să nu fie ex- ` 


— 365 — 


propiată, totuș, nu a putut să o salveze, organele de 
expropriere şi împroprietărire neţinând seamă de recla- 
maţiunile noastre. 

Fundaţiunea Iulia Pop. După pertractarea lăsămân- 
tului la forurile competente, se aşteaptă dela dl exe- 
cutor testamentar S. Vasinca, preot, să transpună « Aso- 
ciațiunii» toate actele, obiectele și hârtiile de valoare, 
ce-i sunt încredințate spre păstrare din partea fundatoarei. 

Mai amintim la acest loc că, cu ajutorul Comisiei, 
numite din sânul comitetului central, pentru aranjarea 
chestiei fundațiunilor şi fondurilor, date în grija « Asocia- 
țiunii,» se vor accelera toate lucrările reclamate de noua 
lege, creiată pentru administrarea acestora. 

Astfel se vor putea inactiva, în timp apropiat, fun- 
daţiunile: Dr. Corneliu Păcuraru- Bianu, Dr. Gheorghe 
Anca şi soția sa Ana n. Stepan etc. 


Averea totală administrată de Asociaţiune se urcă 
la suma de Lei 2.300,789:46. 


Pentru anul 1926 comitetul central prezintă Onor. 
„Adunări generale, în Anexa IV, proiectul de buget cu 
Lei 2.590,890. | 

Bursele și bursierii. Fiindcă la micile burse, resp. 
ajutoare de câte 100, 200 și 300 Lei ce se pot împărți 
din singuraticele fonduri și fundațiuni, aproape nu se 
mai găsesc reflectanți, sumele destinate pentru burse în 
anul trecut s'au capitalizat, rămânând ca ele sau să se 
cumuleze după norme îngăduite de literile fundaţionale 
şi astiel să se împartă sau să se amâne distribuirea lor 
pentru vremuri mai bune, când, ameliorandi: -se valuta, 
vor însemna şi ele ceva. 

Lista prea puţinilor bursieri, cari au béneticiat în 
anul şcolar 1924/25 de burse din venitul a câtorva fon- 
duri şi fundațiuni administrate: de «Asociaţiune », o pre- 
zentăm în Anexa V. 


XXII. Membrii „Asociaţiuniit, La- încheierea 
anului de gestiune (31 Iulie 1925), asupra căruia facem 
această dare de seamă, instituţia noastră a avut: membri 
onorari 18, membri ai Secţiunilor literare şi științifice 


— 36 —` 


340, membri fundatori ai Casei Naţionale centrale 92, 
membri fundatori ai «Asoçiațiunii» 869, membri pe 
vieață 3050, membri activi 3252 (cari au achitat coti- 
ząațią de membri), membri ajutători 2206, în total 9377 
“membri, ` , 

Din consemnarea sumară a membrilor după des- 
părțăminte (Anexa VI) rezultă, că numărul membrilor: 
onorari a crescut față de anul trecut dela 17 la 18, al 
secţiunilor a scăzut dela 377 la 340, al membrilor fon- 
datori ai Casei Naţionale centrale a crescut dela 87 la 
92, al celor fundatori dela 747 la 869, al celor pe vieaţă 
dela 2671 la 3050, al celor activi (cu taxa achitată) a 
scăzut dela 5044 la 3252, iar al celor ajutători a crescut 
dela 1640 la 2206. Numărul ultimelor 2 categoni de 
membri fluctuiază dela an la an. Statornic în creștere 
rămâne de regulă numărul membrilor fundatori şi pe 
vieaţă, cari de obiceiu își achită cotizaţia deodată, rămâ- 
nând astfel membri în permanență. 

Decreşterea numărului membrilor activi socotim: 
că se datorește, în primul rând, ridicării taxei pentru 
această categorie de membri dela Lei 10 la Lei 50. 
A doua cauză a scăderii numărului membrilor activi 
credem, că este lipsa de orice interes a unor conducă- 
tori de despărțăminte, nu numai pentru propaganda 
culturală, ci chiar și fată de înscrierea de membri și 
încassarea taxelor, chiar şi acum când, în baza modifi- 
cării statutelor, de taxele dela membrii activi și ajutători 
beneficiază numai despărţămintele și cercurile culturale. 

Apelăm deci, şi de astădată, la sentimentul de jertfă 
și datorie al organelor noastre din despărțăminte, rugân- 
du-le să stăruie pentru încassarea taxelor restante dela. . 
membri, cum și pentru înscrierea de membri noui. 

Rugăm, totdeodată, şi pe această cale, pe domni: 
prefecți de județe să îndrume organele subalterne, ca 
să înscrie comunele în şirul membrilor fundatori și pe 
vieață ai societății noastre. 

Dintre membrii şi binefăcătorii mai de seamă ai 
inștituțiunii noastre, decedați în anul de gestiune 1924/25, 
avem durerea a aminti: - 


— 267 — 


a) pe P. S. Sa Z. /. Papp, Episcopul Aradului, care 
a fost nu numai membru fundator al <Asociaţiunii», ci 
și, în general, un sprijinitor devotat al acesteia; 

b) pe maestrul Gh. Dima, membru al secțiunilor 
noastre literare şi ştiinţifice, neînatrecutul cultivator at 
cântării româneşti; j , 

c) pe dna Letitia Elisabeta Stoica, văduva funda- 
torului Simeon Stoica; l 

d) pe dnii Dr. Aurel Pinfia, advocat, membru fun- 
dator și dir. al desp. Tinca; pe dl Simeon Zehkan. preot, 
membru și fost dir. al desp. Gurghiu şi pe dl Nicolae 
Macrea, director de bancă, membru și ani dearândul . 
harnic secretar al desp. Hunedoara. 

Consemnarea membrilor decedați o dăm în Anexa VII. 


XXIII. Ca momente de importanță deosebită 
amintim aici următoarele date, când comitetul nostru 
central sau « Asociaţiunea» întreagă au avut prilejul să 
se manifeste: l 

_ a) la loc de frunte ținem să înşemnăm vizita fă- 
cută de o delegaţie a çomitetųlui' nostru central, de 
Rusalii 1925, fraților noştri din Basarabia (Chişinău). 

Manifestaţia de simpatie, de dragoste a fraţilor no- 
ştri basarabeni, nu poate fi ştearsă din memorie — atât 
a fost de caldă, de sponțană şi de mare. Toţ ce Basa». 
rabia românească are mai de preț şi-a dat întâlnire la 
Chişinău pentru zilele cele două de Rusalii, ca să pri- 
meașcă delegaţia noastră, condusă de însuş președintele 
nostru, dl V. Goldiș. La vorbirile de încurajare şi de 
salut ale reprezentanţilor noştri s'au umezit mulți ochi! 
Să sperăm că momentele trăite vor forma chiagul le-: 
găturilor tot mai strânse și mai strânse cu românii din 
Basarabia. 

Am împărțit broșuri, reviste, foi volante. Numărul 
6—7 din «Transilvania» conține o dare de seamă con-. 
ponpon i s 
b) În ziua de 4 Decemvrie sa ţinut o ṣerie de 
conferențe, în diferite despărtăminte, urmându-se. sfatu- 
rilor noastre, exprimare intro circulară. Conferenţiarii 


— 368 — 


au fost parte trimiși de <Asociaţiunea» noastră, parte 
trimişi de «Universitatea liberă» sau de «Extensiunea 
universitară». Rapoarte despre reușita conferenţelor se 
vor găsi în dările de seamă ale despărțămintelor. - 

c) O strălucită manifestaţie culturală a fost sărbă- 
torirea a 75 de ani de existență a liceului «Andrei Șa- 
guna» din Brașov. Mii si mii de elevi au pelerinat la 
acest focar de lumină, ca să aducă prinos de laudă 
memoriei întemeietorilor şi actualilor conducători. 

la 29 lunie au ţinut secțiunile noastre, în aula li- 
ceului, o şedinţă extraordinară, festivă.  Conferenţiarii 
noștri au fost: dnii V. Goldiș, Dr. I Lupaș, G. Bogdan- 
Duică. (Conferenţele se pot ceti în «Transilvania» Nr. 
7—8, 1925.) Nu se putea ca la aceste serbări să lip- 
sească < Astra», din sânul membrilor ei doară s'au recrutat, 
în mare parte, foștii elevi şi foşti profesori. 

d) Cu un fast deosebit s'a serbat și ziua de 3/15 Maiu, 
ziua istorică, pentru întreagă suflarea românească. «Uai- 
versitatea liberà» din București ne-a oferit preagraţios 
36 de oratori ai zilei. Aşa a venit d. e. în centru, în 
Sibiiu, dl ministru |. Nistor, vorbindu-ne de însemnă-. 
tatea zilei. Dări de seamă în rapoartele despărțămintelor. 

e) O altă serbătorire trebue remarcată aici: ne- 
storul artiştilor dramatici români, dl Constantin Nottara, 
“şi-a împlinit 50 de ani de activitate. Intreagă suflarea 
românească a ținut să arate recunoștinţa sa aceluia, 
care în mii şi mii de sări a ridicat sufletele ascultăto- 
rilor. Generaţii întregi de actori au învăţat meseria grea, 
spinoasă, dar și nobilă, la conservatorul de declamatie, 
dela acest profesor al artei sale.. Se va vorbi despre 
“Const. Nottara cum se vorbeşte acum despre Matei 
Millo, Grig. Manolescu şi Iulian. «Astra» a ţinut să 
recomande într'o circulară o cât mai bună primire a tur- 
neului Nottara prin despărțămintele noastre şi l-a ser- 
bătorit și în centru, în Sibiiu, când a dat <maiestrul» 
reprezentațiile. i i 

f) Un prilej nimerit de a serbători pe un purtător 
de cultură a fost aniversarea a 25 de ani de activitate 
de artist dramatic a- dlui director al «Teatrului naţional» 


— 369 — 


din Cluj Zakaria Bârsan. Desp. Cluj al «Astrei» a 
pornit mişcarea şi centrul a aprobat-o cu mult drag. 

S'a dat un festival, aranjat de desp. Cluj la «Tea- 
trul naţional» din Cluj. < Asociaţiunea», care are să fie 
recunoscătoare pentru serviciile. prestate, dlui Zaharia 
Bârsan, a trimis o circulară despărțţămintelor, a redactat 
o adresă de felicitare și a scos un număr festiv. («Tran- 
silvania», 5—6, 1925.) i 

g) La desvălirea plăcii comemorative în Binţinţi, satul 
natal al aviatorului Vlaicu (lângă Orăştie), în casa unde. 
s'a născut acesta — serbare aranjată de desp. Orăştie 
— am rugat să ne reprezinte comitetul central pe dnii 
Oct. Goga și I. Moţa. Păr. I. Moţa a vorbit în numele 
« Astrei». 

h) La inaugurarea-sfinţirea mausoleului de pe câmpul 
de luptă dela Mărășești, invitaţi fiind de dna Alex. 
Cantacuzino, prezidenta societății, am trimis ca delegat 
al nostru pe dl dir. de liceu Dr. V. Bologa. DI Bologa 
a vorbit în numele <Astrei». (V. «Transilvania».) 


XXIV. Colaborarea cu alte societăți culturale. 
Ca şi în anii trecuți așa şi în anul acesta a avut pri- 
lejul societatea noastră să se apropie de alte societăți 
similare şi să lucreze mână 'n mână. | 

1. Mai întâi trebue să însemnăm aici, cu deosebită 
bucurie, apropierea de societățile culturale din Basarabia. 
« Societatea istorică şi arheologică, bisericească», «Uni: 
versitalea populară», «Ateneul Românilor dela Nistru», 
«Casele Naţionale», toate din Basarabia sau întrecut 
care de care să ne primească delegaţii (Rusalii 1925) 
cât se poate de bine. Dintr'o astfel- de apropiere nu 
poate odrăsli decât o colaborare rodnică. Conducătorii 
români din Basarabia sunt pătrunși și ei de adevărul 
acesta și viitorul va adeveri dacă serbările dela Chişinău 
au fost de bun augur pentru ridicarea satelor și orașelor 
româneşti, pentru propășirea noastră culturală, scumpă 
nouă tuturora. S'a dat lozinca: «Tot ce ne unește/> Să 
fie întrun ceas cu noroc! (v. Transilvania, lulie-Aug: 
1925, Nr. 7—8.) 


— 300 — 


2. Legăturile noastre cu «Centrala Caselor Naţio- 
nale» sunt din cele mai bune. Sub înțeleapta conducere 
a dlui gen. /. Manolescu, acest devotat amic al «Astrei», 
progresează în mod vădit aceste schimburi de vederi 
spre propagarea a tot .ce este nobil. Campania pornită 
împotriva flagelului alcoolismului ne va găsi iarăși braț 
la braţ, deoarece primejdia este comund. (Am întrat în 
legătură şi cu Centrala societăților de temperanță din 
Bucovina, cu <Tresvia» şi am primit din partea preşe- 
dintelui ei, dl Șt. Bidnei din Cernăuţi, un manuscris 
preţios, care se va tipări în cadrele publicaţiilor <Astrei>.) 
La congresul «Centralei Caselor Naţionale» (București) am 
fost reprezentaţi prin dl membru în comit. nostru central 
l. I. Lapedatu. In lulie 1925 am putut saluta în mijlocul 
nostru pe elevele din Breaza de sus ale «Caselor Na- 
fionale» arătându-le Sibiul şi Răşinarii. 

. «Liga Culturală» şi-a ţinut congresul de astă- 

dată în Timişoara (21/2 Mai). Colidând festivitatea cu 
şedinţele plenare ale secţiilor n'a putul fi preşed. nostru 
in persoană la Timișoara, am trimis însă pe dl Dr. Teod. 
Botiş, dir. desp. Arad, să salute «Liga» în numele nostru 
şi să discute apropierea între cele două societăţi. Din 
partea adunării generale am primit un răspuns la salutul 
nostru, răspunsul semnat de preşed., dl prof. Jorga, ma- 
rele român. 

4. «Universitatea liberă» din Bucureşti ne-a dat 
şi de astădată mână de ajutor cu toată solicitudinea. 
Dna Sabina Cantacuzino, prezidenta, a condus întreagă 
propaganda cu conferenţiarii, dându-ne probe reale despre 
destoinicia dsale recunoscută. In ziua de 1 Decemvrie 
1924 şi 15 şi 17 Maiu 1925 am avut conferenţiari ai 
< Universităţii libere». 

Corul «Cântarea României» (de sub conducerea 
dlui Marzel Botez) a fost bine primit și din partea des- 
părțămintelor noastre, pe unde a concertat (Orșova, 
Oraviţa, Lugoj). 

5. Un mare serviciu pe-a făcut «Extensiunea uni- 
versitară> din Cluj. Mulțumită munificenţei departe vä- 
Zătoare a ministerului artelor (dl A. Lapedatu), grupul 


— 311 — 


xespectabil de profesori universitari clujeni (preș. d-nul 
prof. univ. Barba!) a cutreierat orașele noastre, spriji- 
nind răspândirea cunoştinţelor în sensul «Astrei», ce- 
rându-ne chiar inviațiuni. Conferenţiarii au fost primiţi 
pretutindeni cu braţele deschise. Ne îndeplinim o plă- 
cută datorință a le mulțumi şi aici pentru zelul cu care 
au fost apostolii unor vremuri mai bune. 

6. Servicii ne-a făcut și «Fundafiunea culturală 
Principele Carol», trimițându-ne pe un conferenţiar atât 
de probat şi de aprobat ca dl 7. D. Ștefănescu, direc- 
torul Institutului de studii și educație artistică al Fun- 
daţiei. DI Ştetănescu ma cunoscut osteneală când a 
fost vorba să ţină conferenţe şi să conducă excursii ar- 
tistice prin muzee. Acum pregătește pe seama Sibiiului, 
pentru luna Octomvrie, o expozifie de țesături, picturi 
profane, bisericești, ceramică, mobile, etc. cu conferinţe, 
cu concerte și vizite prin muzee. 

Tot societatea aceasta ne-a învitat să expunem pu- 
blicaţiile noastre și diagrame la <expoziția cărții» din 
Florența. În catalogul tipărit în italienește a menţionat 
"cele trimise și ne-a reservat un loc de onoare. 

7. Nici cu societatea culturală «Ateneul Popular 
Iași Tâtăraș» n'am întrerupt legăturile. Dimpotrivă. De 
câteori întreprindem ceva ne îndemnăm reciproc. Vizita 
ce o va face în timpul apropiat în Maramurăș, sub con- 
ducerea vajnicului luptător cultural dl Ifrim, o consi- 
derăm ca o vizită făcută totodată despărțămintelor noa- 
stre și le îndemnăm să primească pe frații basarabeni 
şi moldoveni cu dragostea, care se cuvine unor români 
primitori. l 

Președintele nostru, dl Goldiș, a fost ales membra 
de onoare al societății. 

8. cAsociațiunea Arădand», după cum ştiţi, s'a 
contopit cu «Astra», formând despărţământul Arad, care 
dă frumoase semne de viaţă, sub conducerea dlui Dr. 
Teodor Botiş. 

9. Şi cu «Cele trei Crișuri» avem raporturile cele 
mai cordiale, sprijiniudu-ne reciproc în lupta împotriva 
întunerecului. 


— 32 — 


10. La congresul Asociației clerului: « Andreiu Şa- 
guna» (Oradea- Mare) am împuternicit pe d! dir. al desp. 
Oradea, di Dr. Aurel Lazar, să ne reprezinte. 

11. Aici mai amintim că «Reuniunea culturală na- 
Hionalăa a meseriașilor români din Sibiiu» a proclamat 
Asociaţiunea membru de onoare, ca gratitudine pentre 
serviciile oferite de soc. noastră. 

12. Ținem să relevăm aici şi activitatea entuziastă 

a «Asociațiunii învăţătorilor români, secţia județului Si- 
biiu». E semnificativ şi îmbucurător că această secție 
de învăţători a ţinut să ne trimită un raport specificat 
despre activitatea sa din decursul anului trecut. Este o 
muncă paralelă cu a noastră, o muncă de care «Astra» 
se bucură și pe care o vrea tot așa de spornicł și în- 
tr alte judeţe. 


Secretarul secţiei societăţii numite, dl Aurel Barba, 


ne arată următoarele date elocuente: Secţia este împăr- 
țită în 4 circumpscripţii, toate circumscripțiile în 29 cer- 
curi culturale, fiecare cerc cultural în câte 6—8 școale. 
. Şedinţele cercurilor sunt de două feluri: intime şi pu- 
blice. In fiecare lună se ţine câte una. «In comunele 
unde se ţin conferențele lunare învățătorii iau parte la 
serviciul divin, în frunte cu organele de control, dând 
și în modul acesta pildă bună poporului nostru credincios». 

La şedinţe iau parte activă şi alți intelectuali: preoți, 
medici, profesori. Copiii cântă, -declamă, joacă piese 
teatrale. intr'unele comune se dau serbări de <plantări 
de pomi» și se fac exerciţii gimnastice cu elevii de şcoală. 

Prelegeri poporale a ţinut societatea învăţătorească 
în 19 comune: 129, din domeniul educaţiei despre me- 
serii, industrie, comerţ, igienă, istorie, drepturi şi datorii 
cetățenești, lux, lene, antialcoolism, etc. Lecţiile practice 
au fost de 63, teoretice 42. 

Inţelege oricine că propaganda aceasta numai spre 
binele tuturor poate servi. Invățătorimea, cu preoțimea 
și cu cealaltă cărturărime să lucreze mână în mână cu 
«Astra». «Astra aplaudă sforțările nobile ale fiecărei 
societăți şi se bucură de rezultatele obţinute. 


ilie 


— 33 — 


13. Din Sibiiu ne-au mai oferit serviciile preţioase 
următoarele societăţi: 

a) «Reuniunea română de muzică Gh. Dima» de 
sub conducerea actualului episcop militar Pr. Sf. Dr. . 
Stroia şi a dirigentului prof. Nicolae Oancea; b) Corul 
«Şcoalei Normale», condus de d! dirigent de cor și prof. 
Timoteiu Popoviciu, apoi: 

14. cAsociațiunea profesorilor secundari, români, 
secția Sibiiu», de sub conducerea dlui S, Țeposa, ac- 
tualul inspector şcolar. Mulţămită tuturor. Dacă am sta 
să înșirăm aici toate societăţile: de femei, de învăţători, 
de preoţi, de profesori, toate societățile corale, cari ne- 
au dat mână de ajutor, ar trebui să umplem pagini în- 
tregi şi să repetăm ce se relatează în dările de seamă 
ce se publică în «Transilvania» nr. 9—10. 

De aceea aducem și aici mulțămirile noastre cele 
mai sincere tuturor societăților, cari au înțeles chemarea 
vremii și cari ne-au sprijinit pe cărarea spinoasă, dar 
ideală, rugând pe cetitorul binevoitor să caute numele 
reuniunilor la dările de samă, indicate mai sus. 


XXV. Şedinţele comitetului în anul 1924. 
Pentru îndeplinirea lucrărilor « Asociaţiunii», în an. 1924, 
comitetul central a ţinut 24 ședințe, rezolvind în aceste 
510 chestiuni, a pregătit ședința plenară a Secţiu- 
nilor literare şi ştiinţifice, ţinută în 74 şi 15 Iulie 1924, 
şi în 27 şi 22 Maiu 1925, serbările dela București, ser- 
bările comemorative din. Muntii Apuseni şi cele de 1 
Decemvrie, cum şi adunarea generală, ţinută în Arad, 
la 8 şi 9 Noemvrie 1924. Numărul actelor întrate și 
rezolvite în cursul anului, cele mai multe pe cale pre- 
zidială, este de 5400. 


XXVI. Deciziunile adunării generale trecute. 
Din datele înșirate în raportul general prezent Onor. 
adunare generală s'a putut convinge, că comitetul cen- 
tral şi-a dat toată silința să îndeplinească, pe cât s'a 
putut, o parte însemnată a lucrărilor ce i sau indicat 
' de către adunarea generală trecută, anume referitor la: 


a) pregătirea regulamentelor; 
4 


— 374 — 


b) chestia colaborării cu celelalte societăţi culturale; 

c) mergerea în Basarabia; 

a) intensificarea conferenţelor, prelegerilor și șeză- 
torilor culturale; 

e) ţinerea cursurilor de analfabeți; 

f) sporirea cercurilor culturale și a bibliotecilor, etc. 

Au rămas însă și neexecutate, în acest an, o seamă 
din deciziunile Onor. adunări generale, parte din cauza 
lipsei de mijloace materiale, parte din lipsa personalului 
îndestulitor la centru, aşa: 

a) o propagandă mai rodnică în despărțăminte; 

b) angajarea mai multor conferențţiari; 

c) înființarea de muzee regionale; 

d) studierea arhivei, etc. 

Indeplinirea acestor probleme va fi însă ţânta stră- 
duinţelor noastre în viitor. 


| XXVII. De încheiere rugăm Onor. adunare ge- 
n 

Să ia act cu aprobare de cuprinsul raportului 
Senen pe 1924/25. 

2. Să dea expresiune durerii sale pentru perderea 
membrilor şi binefăcătorilor decedați ai < Asociaţiunii». 

3. Să mulțumească tuturor binefăcătorilor, cari au 
făcut donaţiuni în acest an, pentru așezămintele <Aso- 
ciaţiunii». 

4. Să aprobe darea de seamă a comitetului cen- 
tral despre gestiunea anului 1924 şi să-l desărcineze de 
această gestiune. 

5, Să aprobe bugetul pe anul 1926. 

6. Să aprobe proiectele de regulament: 

a) Regulamentul intern al comitetului central; 

b) Regulamentul pentru secţiunile literare și științifice; 

c) Regulamentul pentru despărțăminte ; 

d) Regulamentul pentru cercurile culturale. 
| 7. Să aprobe Pragmatica de serviciu a funcționa- 
„rilor « Asociaţiunii», modificată de comitet, 


— 375 — 

8. Să facă alegerea președintelui și a 40 de membri 
în comitetul central pe o nouă periodă de cinci ani 
(1925/26—1929/30). 

9. Să fixeze locul pentru ţinerea. adunării generale 
ordinare din anul 1926. l 

10. Să ia dispoziții pentru verificarea procesului 
verbal al adunării generale. 

Din şedinţa comitetului central al «Asociațiunii», 
ținută în Sibiiu, la 6 August 1925. 


Vasile Goldiş, Romul Simu, 


preşedinte. secretar. 


y 


i 


Zi 376: — 


Anexa | 


Activitatea despărțămintelor în cursul anului 1924/25. 


1. Abrud-Câmpeni (jud. Alba-de-jos și Turda-Arieş). 

Constă din 19 comune: are 6 cercuri culturale și 8 biblio-. 
teci poporale, = | 
| Raport despre activitatea acestui despărțământ nu ni s'a: 
trimis nici în anul acesta, í 

Directorul desp. este DI Dr. Candin David, advocat, 


2, Agnita (jud. Târnava mare). 


Constă din 24 comune; are 24 biblioteci poporale, fiecare: 
-din câte 80—200 volume. înființate în anul 1921 cu cărţi dăruite 
de «Astra» și Ministerul Cultelor (dl O. Goga). Mai sunt aproape 
în fiecare comună şi biblioteci parohiale şi școlare. Vechiul di- 
rector, di Ioachim Munteanu, protopop, în urma bătrâneţelor și 
bolnav fiind, s'a retras dela conducerea despărțământului, iar 
secretarul și ceilalți funcţionari strămutându-și domiciliul, sau. 
luat dispoziții pentru reconstituirea comitetului. 


3. Aiud (jud. Alba-de-jos). 


1. Numărul membrilor: 6 fundatori, 80 pe viaţă, 1 activ. 

2, Agenturi și biblioteci comunale 12, tot cele din anul tre= 
cut. Activitatea acestora nu o cunoaștem, nu.s'a făcut nici un ra- 
port de către nici una din ele. l 

3. Comunele aparținătoare despărțământului Aiud: Dela 
separarea plasei Teiuş în alt despărțământ deosebit: 30 cu oraşul 
Aiud cu tot. 

4. Conferențe, prelegeri, serbări: |. Gh. Bogdan Duică:: 
«Alecsandri V. şi optimismul său», conferinţă datorită schimbului 
de conferenţiari între «Astra» şi «Universitatea liberă» din Bu-- 
cureşti. Anunţată întâi pe 15 Iunie de Comitetul Central, amâ- 
nată și ţinută la 22 Iunie în sala de gimnastică a liceului Titu 
Maiorescu din Aiud. Asistenţă: intelectuali, studenţime și ofițeri 
din Aiud. Il. <Extensiunea universitară» din Cluj a anunțat prin 
dl dir. de liceu Ovid Hulea şi dl rev. şcol. Marian Sasu un ciclu: 
de 5 conferenţe în oraşul Aiud, cari în urma comunicării ulte- 
rioare cu Nr. 1966/1924 a Comitetului Central al «Astrei» s'au 
ținut toate sub -egida «<Asociaţiunii>. Toate aceste conferințe au 
avut succes îndestulitor, public destul: Domnii conterenţiari pri- 
miţi, găzduiţi prin intervenția Comitetului desp. de către inte- 
lectualii: Dr. Victor Fodor, Marian Sasu, Dr. Nicoiae Marcu și: 


` 


— 37 — 


Dr. Emil Pop din Aiud. Conferenţiarilor prezentaţi publicului de 

directorul desp. resp. membri din Comitet, după conferenţele 

deopotrivă gustate de asistenţă, li-s'au făcut ovaţii şi li-s'a ex- 
primat mulţumită din partea comitetului despărțământului. Con- 

ferențele au fost toate ţinute în localul Casinei române, pus ` 
nouă la dispoziţie gratuit de către. Comitetul Casinei, iar una 

(Ocrotirea naturii) în sala de Cinematograt a oraşului, unde a 

avut despărțământul a plăti numai serviciul şi materialul mașinei 

- de proecţiuni. Conferenţele date de extensiunea universitară din 

Cluj, în seria în care s'au ţinut, sunt următoarele: a) Dr. Alec- 

sandru Borza: «despre ocrotirea naturii», la 30 Noemvrie 1924 
d. a. 5, în sala de cinematograf; b) FI. Ştefănescu-Goangă: «In- 
țelesul şi valoarea culturii naţionale», la 7 Decemvrie 1924 ora 
6 d. a, în Casina română; c) Dr. loan L.upaş: «Matei Basarab», 
la 21 Dec. 1924 ora 6 d. a. în Casină; d) M. Botez: «Puncte. 
de vedere demografice vechi şi noui», la 17 lan. 1925 în Casină; 
e) loan Paul: <Aiudul și 1848», la 1 Febr. 1925 în Casină. III. Con- 
ferenţă pentru intelectuali a mai ţinut despre: «ideia națională», 
la 15 Dec. 1924 în Casină dl prof. Eugen Hulea. IV. Festivalul 
dela 1 Decemvrie 1924. in urma circularei Nr. 2045/1924 dela 
“Comitetul Central, directorul desp. Aiud luând contact cu auto. 
rităţile bisericeşti, şcolare, administrative şi militare, a luat dis- 
poziţii pentru serbarea zilei de 1 Dec. 1925 anume.. A adresat 
«directorul desp. înainte de toate către toate agenturile şi co- 
munele din despărțământ, expediind prin postă Circulara pentru 
a se serba acea zi şi la sate. A conchemat la o constătuire. 
toate autorităţile locale pe 18 Noemvrie 1924 pentru luarea 
dispoziţiilor pentru serbare în comun şi colaborare. A compus 
cu concursul autorităţilor şcolare din orașul Aiud programul 
pentru festival. A adresat subpretecturei judeţene petiția pentru 
a se pune la dispoziţie sala festivă a Palatului judeţan pe ziua 
festivalului. A învitat toate autorităţile bisericeşti, şcolare, mi- 
litare, administrative etc. la participare. După Te Deumul ofi- 
ciat în ambele biserici române din Aiud, la care au asistat au- 
torităţile şi studenţimea, s'a ținut Ședința Comemorativă în Sala 
- festivă a Palatului judeţan cu program potrivit. Asistenţă foarte 
mare. Punctele din program executate de elevi de școală (co- 
ruri şi declamări) cu mare preciziune. Alternate cor de fete 
şi băieţi, cântând cântece naţionale sub abila conducere a dlui 
profesor Valer Russu, au produs însuflețire mare în asistenţă. 
Vorbiri au ţinut: 1. Directorul desp. Aiud: «Cuvântul «Astrei». 
2. Dir. liceului Ovid Hulea: «Discurs festiv despre 1 Dec 1918». 
3. Căp. Aurel Vasiliu dela Bat. 6 Vânători de -Munte din loc: 
«Fragment din amintirile unui luptător». Succesul moral al ace- 
stei serbări a fost recunoscut de. asistența întreagă ca deplin. 
Rapoarte sau: dat la ziare. V. Reprezentarea despărțământului 

. R 5 


— 3718 — 
da alte serbări. 1. La serbările din Capitală din 3t Mai—3 Iunie 
1924 desp. a fost reprezentat în urma anunţării la ședința Co- 
mitetului dela 1 Mai 1924 prin dnii Paul Fodorean, adm. spital, 
“Petru Gruia, preot, Emanuil Lodroman, ţăran. 2. La serbările 
comemorative Avram lancu din 28 Aug.—2 Sept. 1924 din Munţii 
Apuseni şi Cluj au luat parte: Dr. Emil Pop, Dr. Aurel Șerban, 
Dr. Oct. Acelenescu, loan Russu, Dr. Aurel Dumitraş, Dr- 
Henzel Simion, Dr. ion V. Vancea. 3. La adunarea gen. dela 
Arad la 7—9 Nov. 1924 desp. a fost reprezentat prin Dr. Emil 
Pop, dir. desp. care a luat parte la consfătnirea directorilor din 
preziuă, la 7 Nov. 1924, iar în adunare a fost ales în comisia 
pentru modificarea statutelor. VI. Ședințele comitetului despăr- * 
țământului. Şedinţele comitetului conchemate de directorul des- 
părţământului (secretarul lipseşte dela depărtarea din Aiud a 
dlui profesor Vichente Ardelean) după trebuință. In câteva rân- 
duri nu s'a putut ține din lipsa de membri. Sau ţinut totuşi: 
următoarele: 1. La 1 Mai 1924, s'au luat dispoziţii pentru repre- 
zentarea desp. la serbările din Capitală, apoi pentru prelegeri 
poporale. 2. La 15 Aug. 1924 s'au luat dispoziţii pentru serbă- 
rile Avram lancu. 3. La 2 Nov. 1924 s'au luat măsuri pentru 
reprezentarea despărțământului la adunarea gen. dela Arad, şi 
s'a discutat proectul de modificare a statutelor. 4. La 27 April 
1925 dispoziţii pentru 15 Mai. | 
` Dr. Emil Pop, advocat, director. 


4. Alba-lulia (jud. Alba-de-jos). 


Constă din 37 comune; are din trecut 12 agenturi și 9: 
biblioteci poporale. S'a reorganizat în adunarea, ţinută în co- 
muna Cricău la 23 Aprilie 1925, care a fost o reuşită serbare 
culturală. DI I. Neagoe, conferenţiarul Asoc., încredinţat cu reor- 
ganizarea acestui despărțământ, a vorbit în cuvântul de deschi-: 
dere despre Asociațiune, rostul şi problemele ei. Di |. Sandu, 
„dir liceului Mihai Viteazul din Alba-lulia, a ţinut o instructivă 
conferență despre trecâtul satului Cricău ; s'au înscris 1 membru 
fundator, 14 membri pe viață şi mai mulţi membri activi şi aju-: 
tători. Director al desp. a fost ales dl /. Sandu, dir. de liceu, 
dimpreună cu un comitet, compus din oameni de muncă pe 
terenul culturăl' al' neamului nostru. Poporului i s'au distribuit 
cărţi dăruite de comitetul central. Seara a fost reprezentată 
piesa :Se face ziua» de cătră elevii cercetași ai liceului din 
Alba-lulia, sub conducerea dlui prof. Babeş. 


5. Almaș (jud. Cojocna) 


~ “Constă din 35 comune, are 27 cercuri culturale, 27 biblio». 
teci poporale cu câte 50 şi cea din comuna Jimbor cu 75 volume. 


— 319 — 


Cursuri de analfabeți s'au ţinut în comunele: Hida, Fizeş- 
Sânpetru, Sânmihaiu și Drag cu rezultate frumoase, Prelegeri 
poporale s'au ţinut a) în com. Jimbor, unde a vorbit Dr. Traian 
Pop preș. desp. despre «Igiena copiilor>; preot, Emil Miclea din 
Baica despre «Biserică și şcoală» şi Vasiliu Pop, notar comunal 
despre «Scopurile Asociaţiunei»> ; 

b) în comuna Trestia, unde a vorbit Dr. Traian Pop despre 
<Asociaţiune»>, Emil Miclea despre biserică, şcoală și <Asocia- 
ţiune> şi Vasiliu Nossa, despre Ce vrea să facă <Asociaţiunea». 

Alte prelegeri poporale: Vasiliu Nossa în com. Sânpetru 
despre «Scoala de adulţi», Aurel Mitrea în com. Baica despre 
«Insemnătatea şcoalei»>; înv. Vasiliu Pop în com. Drag despre 
«Beţie» şi Vasiliu Dumitraş în com. Bercea despre «Originea 
Neamului», iar din prilejul înființării cercului cultural în comuna 
Trestia au vorbit: Dl Emil Miclea, preot, despre «Biserică, 
şcoală și Asociaţiune»> şi Dl Vasile Roşca inv. despre «Sco- 
purile <Asociaţiunii»>. Case naţionale nu avem decât în Hida, 
aranjată într'o sală disponibilă din edificiul şcolar, unde avem 
o frumoasă scenă teatrală, iar casa de cetire este înzestrată cu 
mobiliar potrivit, tablouri istorice, etc. Averea despărțământului 
la sfârşitul anului 1924 a fost de Lei 1247. 

Despărţământul s'a reorganizat după răsboiu la 28 August 
1921 la iniţiativa dlui Dr. Simion Tămaşiu, fost dir. ai despăr- 
ţământului înainte de răsboin. 

Despărțământul nostru a lucrat mână în mână cu cercu- 
rile culturale înv. din plasa Hida. 


Medic Dr. Traian Pop, dir. desp. 


6. Arad (jud. Arad). 


Reproducem în întregime raportul acestui nou despărţă- 
mânt, trimis de d! director Dr. Teodor Botiş, care-şi înţelege 
şi îndeplinește aşa de bine îndatoririle de conducător, în cadrele 
<Astrei>, pentru progresul neamului nostru întrun centru cu 
importanța ce o are Aradul și până departe, unde se resimte 
impulsul puternic ce porneşte din acest centru. lată acest raport: 

Despărțământul central Arad al «Astrei» s'a înființat prin 
hotărîrea ce-a luat-o vechea <Asociaţiune naţională Aradană 
pentru cultura poporului român», înfiinţată la anul 1862, în adu- 
narea generală din 5 Noemvrie 1924 de a fusiona cu cAsocia- 
țiunea pentru literatura rom. şi cultura poporului român» şi a 
se transforma în Despărțământul Arad al acesteia. 

In şedinţa generală de constituire ce a urmat în baza acestei 
hotăriri sub prezidiul dlui delegat Ascaniu Crişan, director la 
Liceul «Moise Nicoară» din localitate, noul despărțământ și-a 
ales de director pe păr. Dr. Teodor Botiş, membrii în comitet 


— 380 — 


pe dnii: Ascaniu Crişan, ing. Nicolae Petrescu, Dr. Lazar Nichi 
şi Dr. Gheorghe Ciuhandu. Comitetul în prima sa şedinţă s'a 
constituit, alegând de sub director pe dnul Ascaniu Crişan, 
cassier pe dnul Silviu Hulbăr, controlor dnul colonel Alexandru 
Vlad şi de notar pe di profesor Traian Mager. Comitetul de 
supraveghiare al palatului cultural a pus la dispoziţia noului 
despărțământ o cameră în palatul cultural unde și-a instalat 
biroul. . as 

1. Despărțământului i aparțin 8 comune din plasa Arad. 

2. Aflându-se la începutul organizării sale wam avut po- 
sibilitatea de a înfiinţa cercuri culturale în satele aparținătoare. 

La iniţiativa despărțământului nostru şi în conformitate cu 
ordinul comitetului centrai Nr. 559 din 10 Martie a. c. sa con- 
stituit în 25 Martie 1925 despârțamântul din plasa Șiria. 

Tot din sânul despărţământului nostru s'a pornit mişcarea 
de a organiza meseriaşii și negustorii din Arad, Resultatul pro- 
pagandei şi a muncii depuse de -delegatul comitetului nostru | 
di Consilier Constantin Popa, a fost concentrarea negustorilor 
şi meseriașilor din oraşul şi jud. Arad întro Asociaţiune, în 
frunte cu di Maxim Vulcu, fabricant. | : 

3. Avem o bibliotecă în centru, care acum se inventariază. 


4. Prelegeri şi serbări culturale am aranjat în următoarele 
comune: 

a) Pentru serbările din luna Decemvrie 1924 comitetul 
nostru a delegat în calitate de conferenţiar pentru comuna Pe- 
cica-Română pe di director Ascaniu Crişan, în Şiria pe d! di- 
rector Ascaniu Crişan, în. Şiria pe di prof. Inocenţiu Langa, 
ambii au expus însemnătatea zilei în faţa unui public numeros. 

b) DI prof. Dante Gherman a aranjat cu o echipă de pro- 
pagandă culturală din elevii clasei a VII de liceu două şezători 
culturale, una la 7 Decemvrie 1924, în comuna Boroş-lneu, a 
doua la 1 Februarie 1925 în Săvârşin. Atât conferințele dlui 
prof. D. Gherman ce le-a ţinut în ambele comune, cât şi pre- 
stațiunile elevilor au fost ascultate de un public numeros. 


c) In 27 Dec. 1924 sa ţinut o serbare culturală în comuna 
Buteni, aranjată de d! prof. Nestor Blaga, cu elevii din clasa 
VIII de liceu. 

d) Elevii şcoalei normale confesionale din localitate au 
aranjat sub auspiciile despărțământului nostru şi conducerea 
prof. Teodor Mariş şi Emilian Vlad 2 serbări culturale. Prima 
la 8 Februarie 1925 în comuna Cermeiu, a doua la 1 Martie 
în suburbiul Pârneava. 

5. Tot sub egida despărțământului nostru au ţinut studenții 
Institutului teologic din Arad, conduşi de di profesor Caius 
Turic şi maistrul At. Lipovan, 3 şezători literare. Prima la 15 


— 381 — : 


Febr. 1925 în suburbiul Şega, a doua în 28 Februarie 1925 în 
suburbiul Pârneava, a treia în 25 Martie în comuna Micălaca. 
La toate aceste șezători sau ţinut conferinţe cu subiecte po- 
trivite. 

Programul lor sa desfăşurat în fața unui public numeros 
şi am avut un succes moral demn de toată lauda. 

In oraşul Arad activitatea Despărţământului nostru a fost 
mai rodnică, graţie preţiosului concurs, ce ni l-au dat societăţile: 
«Extensiunea universitară» din Cluj, «Universitatea liberă» din 
Bucureşti şi secţia Arad a <Asociaţiunii profesorilor secundari», 

Conferinţele şi serbările culturale din centru le-au ţinut 
în sala festivă a Palatului cultural, în faţa unui public select, 
uneori numeros, doritor de cultură naţională. 

Seria conferinţelor e următoarea : 

1. In 1 Decemvrie 1924 conferențiar dl profesor Silviu 
Dragomir, delegatul <Extensiunii univ.», <Ungurenii şi Ardelenii 
în politica română dela 1848—49». . 

2 In 14 Decemvrie prof. Bogdan Duică, delegatul Ext. Univ. 
«Personalitatea în literatură». 

3. In 11 Ianuarie 1925 dl prof. Onisifor Ghibu, delegatul 
Ext. Universitare «Un dascăl Arădan de acum o 100 ani> («C. 
Diaconovici»). 

4. In 18 Ianuarie dl profesor P. Grimm, delegatul Ext. univ., 
«Literatura Engleză şi sutletul poporului Englez». 

5. In 25 lanuarie și 8 Februarie, di ing. Nicolae Petrescu 
«Cele mai mari construcţii din lume». 

6. 1 Februarie di prof. Sextil Puşcariu, delegatul exten- 
ensiunei universitare, «Limba română și graiul Ardelenesc>. 

. 7. 12 Februarie dl prof, loan Dimitriu «Principiile funda- 
Di ale teoriei lui Einstein». 

15 Februarie dl prof. V. I. Bărbat, delegatul Extensiunei 
cita de. «Politică şi cultură». 

9. 1 Martie prof. Nicolae Drăgan, delegatul Extensiunei 
universitare, «Limba și Istoria» l 

10. 8 Martie Păr. Dr. Gr. Cristescu, prof, la Seminarul 
<Andreian»> din Sibiiu, «Esența culturii privită în lumina creş- 
-“tinismului». 

11. 15 Martie dl prof. Marcel Botez, delegatul Extensiunei 
universitare, «Educația fizică în viaţa modernă. 

12. “20 Martie DI loc. colonel P. Georgescu, div. I. cav. 
«Pacifismul şi problema desarmării». 

„13, 5 Aprilie dl prof. Ștefan Bezdechi, delegatul Extensiunei 
universitare «Sf, Atanasie cel mare». 


> — 382 — 


14. 12 Aprilie dl prof. Ştefan Coriolan Petran, deleg. Ext. 
universitare, «Monumentele de artă ale Saşilor și Ungurilor. din 
Ardeal». 

15. 26 Aprilie dl prof. I. Predescu, deleg. Extensiunii uni- 
versitare, «Influinţa vegetaliilor adenoide asupra organismului». 

16. 15 Maiu DI prof. M. Dragomirescu, delegatul Univ.. 
libere din București, «Despre Simion Bărnuţiu». 

Despărțământul nostru a căutat să se achite și de datoria. 
sa de a reprezenta cultura românească în orașul Arad. 

Directorul despărțământului a salutat în numele «Astrei»- 
pe membrii societăţii scriitorilor români, sosiți în turneul lor de 
propagandă în ziua de 6 Decemvrie 1924, în orașul nostru. 

La sărbătorirea maiestrului Nottara în teatrul din localitate 
i s'au adus omagii şi din partea despărțământului nostru prin. 
graiul dlui Lazar Nichi, membru în comitet. 

Directorul. desp., a reprezentat «Comitetul Central», în 2t 
Maiu 1925 la Congresul Ligei pentru unitatea culturii a tuturor: 
Românilor, ținut în Timişoara. 

Averea despărțământului e de 19,203 Lei 97 bani. 

Are 37 membri fundatori 69 pe viaţă şi 88 ajutători. 

Arad, la 14 lunie 1925. 

Dr. Teodor Botiș, directorul desp., ' 


7. Ardud (jud. Satu mare). 


Constă din 23 comune, are 3 cercuri culturale, 2 biblio- 
teci, în Mădăraş cu 520 şi Ardud cu 165 volume. Cursuri de 
analfabeți s'au ţinut în 7 comune de către preoţi şi învăţători. 
Prelegeri poporale s'au ţinut în Mâdâraş: Al. Bălănescu, prof. 
despre «Istoria poporului român în legătură cu datorinţele ce 
le avem in România întregită>; ]. Davidescu, șef-redactor la 
ziarul <Satumare». despre «Întărirea sentimentului românesc prin 
cărți bune şi sprijinirea jurnalisticei române»; |. Davidescu, de- 
spre «Trecutul și viitorul neamului»; |, Florea, prof., despre 
«Cum trebue să se facă educaţia la graniţă>; Romul Buziila, 
dir. desp. despre <Menirea Asociaţiunii» ; |. Florea, prof, despre 
«Drepturile neamului nostru asupra acestor ţinuturi»; (n Rași: 
Romul Buzilla, dir. desp. «Despre alcoolism şi urmările lui în- 
grozitoare»>; N. Câmpean, preot. despre <Asociaţiune»; In Piş- 
cari: G. Pop, preot, despre «Biserică şi Şcoală»; I. Florea, prof., 
despre «Rostul șezătorilor culturale la popor»; În 7erebești: 
Romul Buzilla, dir. desp., despre <Asociaţiune»>; G. Pop, înv., 
despre «Rolul mamelor în educaţie»; In Viile Satului mare: 
Dr. Eugen Seleş, dir. la liceul «M. Eminescu», despre «Trecutul 
şi viitorul neamului românesc»; Silviu Tămaș, despre «Rolul 
Astrei întru luminarea poporului»; În: Homorodul din mijloc: . 


— 383 — 


Vasile Popan, preot, despre cAsociaţiune și foloasele aduse nea- 
mului românesc» ; G. Pop, înv., despre «Urmările alcoolismului»; 

In Chilia: |. Chintoc, despre «Asociaţiune și lucrarea ei bine- 

cuvântată în mijlocul poporului românesc»; G. Pop, înv., despre 

<Beţie şi urmările ei»; In Necopaiu: R. Buziila, dir. desp., des- 
pre <Asociaţiune»; |. Chintoc, preot, despre crUrmările grozave: 
ale beţiei> ; In Gkereașa: 1l. Chintop, preot, despre <Asociaţiunea 

în slujba luminării poporului»: G. Pop, preot, despre <Ravagiile 

alcoolismului»; In Medișa: R. Buzilla, dir. desp, despre <Aso= 

ciaţiune>; loan Terebeși, despre «Urmările triste ale alcoolis=. 
mului>. Toate aceste prelegeri poporale au fost însoţite de pro- 

ducţiuni artistice cu concursul școalelor și urmărite cu viu interes- 
de cătră țărănime. Sărbătorile naţionale au fost prăznuite în toate 

comunele despărțământului cu programe deosebit de frumoase, 

constătătoare din conferinţe despre însemnătatea zilelor memo- 

rabile (1 Decemvrie 1918, 10 Maiu, 3/15 Maiu şi 28 Maiu: Ziua. 

eroilor). Datele cu privire la averea despărțământului şi număruk 

membrilor le vom înainta ulterior, după adunarea generală, care: 

se va ţinea la 23 August în Mădăras. 

Protopop Romul Buzilla, dir. desp. 


8. Baia de Criş (jud. Hunedoara). 


Acest despărțământ a fost înființat în anul 1924. Raport 
despre activitatea în anu! 1925 nu ni s'a trimis, Directorul 
desp. este di Dr. Nicolae Oncu. 


„9. Baia-Mare (jud. Satu-mare). 


. 1 Despărţământul <Astrei> Baia-Mare are 38 comune cit 
centrul în Baia Mare. 2. Cercuri culturale (agenturi) sunt în ure 
mătoarele comune: Baia-Mate, Baia-Sprie, Şişeşti, Dănești, Sur- 
deşti, Tăuţii-de-sus, Tăuţii.de-jos, Satul nou-de-sus, Groşi, Tetiş, 
Ocoliş, Ferneziu, Firiza, Blidar, Tămaia și Ardusat. Activitatea. 

“acestor cercuri culturale s'a manifestat prin aranjeri de: serate 
poporale, concerte împreunate cu petreceri, înființarea de co~- 
operative, bănci poporale ş. a. 3. În fiecare din comunele ine- 
şirate sub pct 2 este câte o bibliotecă poporală, constătătoare: 
din 42 volume, trimise din centru. In anul 1924 aceste biblio- 
teci nu arată nici un spor. — 4. Cursuri de analfabefi şi adulți 
s'au ţinut din partea dlor învăţătoare în toate comunele desp. 
— 5. Prelegeri poporale sau ţinut în decursul anului 1924 de 
cătră di Gh. Medan, dir. de şcoală, secretarul despărţ, în co- 
munele: Kba, Bozânta-mare, Ocoliş, Tetiş şi Dăneşti. — 6. Ser- 
bări culturale împreunate cu conferenţe s'au ţinut în Baia Mare: 
şi Baia Sprie la 24 Ianuarie, 10 Maiu şi 5 lunie, ziua eroilor. 
In 4 Maiu s'a dat un concert urmat de dans în Bsia Sprie. — 
Ziua de 1 Dec. de asemenea a fost sărbătorită sub patronajul 


— 384 — 


«Astrei». Conterenţiarii au fost dnii: loan Bozga, prof. și Dr. 
Victor Colceriu, medic. la provincie toate serbările naţionale 
s'au ținut şi serbătorit cu concursul sau patronajul «Astrei». — 
q7. Expoziţii wau fost. Bănci poporale şi cooperative s'au infi- 
inţat în: Baia-Mare, Baia-Sprie, Tăuţii-de-sus, Tăuţii-de-jos, Fi- 
riza şi Dumbrăviţa. — 8. Despărțământul cu finea anului 1924 
are avere în numerar Lei 5506:10. — 9. Numărul membrilor 
din toate categoriile se prezintă în modul următor: 26 fonda- 
“tori, 68 pe viaţă, 61 activi şi 64 ajutători, 

Desp. a colaborat in anul 1924 cu Reuniunea femeilor 
române din Baia-Mare, Cercurile învățătorești din Baia-Mare și 
jur, cu societăţile studenţeşti, de cercetași și de cântări. Adu- 
narea generală a desp. se va ţinea la 16 August, în comuna 
Tăuţii-de.jos. Protopop Alexandru Breban, director. Gh. Medan. 
secretar. 


10. Bandul-de-câmpie (jud. Murăş- Turda). 


Constă din 20 comune. Are 4 agenturi (cercuri culturale) 
în comunele: Bila, Bandul-de Câmpie, Pogăceaua şi Riciu. 
“Odinioară se distribuiseră dela centru 14 începuturi de biblio- 
teci poporale, dintre cari, conform raportului prezentat de dł 
director, acum S'ar afla numai una, în Riciu. Prelegeri, serbări 
şi cursuri de analfabeți nu s'au ţinut. Avem însă nădejde, că 
cu concursul ce ni sa pus în vedere de desp. M..Oșorheiu şi - 
Reghin, se va porni o acţiune culturală şi în desp. Band. Averea 
-despărţământului Lei 245:32. 


Protopop Alexandru Ternoveanu, director. 


11. Băseşti (jud. Sălagiu). 


Constă din 48 comune: are 10 cercuri culturale, cu 2 bi- 
blioteci poporale, în Băseşti cu 100 și în Oarţa-de.jos cu 150 
volume, Raport despre activitatea din anul acesta nu ni s'a trimis. 
Directorul desp. a fost di Vasile Gavriș, preot, care s'a retras 
-dela. conducere; iar secretar este di Alexandru Achim. 


12. Becicherecul-Mare (jud. Torontal). 


Acest despărțământ avea pe vremuri 7 cercuri culturale și 
3 biblioteci. Din comunele ce au mai rămas netrecute la lugo- 
de din se proiectează înfiinţarea unui despărțământ în cadre mai 
reduse, 


13. Beclean (jud Solnoc-Dobâca). 


Constă din 84 comune: are 62 cercuri culturale și 41 bi- 
'blioteci poporale, Raport despre activitatea desp. nu ni s'a trimis . 
mici în anul acesta. Directorul despărțământului este dl Dr. E 
Moldovan, judecător. 


— 3% — 


14. Beiuş (jud. Bihor). 


Constă din 106 comune (62 în plasa Beiuș și 44 în plasa 
Vașcău). Are 4 agenturi: în Finis, Feneriș, Mezieş și Pocola. 
Despre situaţia bibliotecilor din agenturi nu s'a înaintat raport 
dir. despărțământului. In Beiuş se află 8 diferite biblioteci; 
lipsesc însă bibliotecile la sate. Cursurile de analfabeți au fost 
organizate de autorităţile școlare. Prelegeri la sate nu sau ținut. 
In 30 Noemvrie 1924 s'a serbat, cu un bogat program de coruri, 
recitări, etc., aniversarea imolinirei a 6 ani dela infăptuirea ma- 
relui act istoric al unirei Ardealului cu patria mamă, având 
concursul şcoalelor din localitate. DI G. Riţiu, prof., secret, 
desp. Beiuş, a vorbit cu această ocazie: despre cei dintâi apo- 
stoli ai redeşteptării noastre -naţionale. In alte ocazii di prof. 
univ. Dr. O. Ghibu a ținut conferența asupra subiectului: Ce 
şcoală ne trebue; iar dl Gh. B. Duică: despre formarea per- 
sonalităţii poetului Eminescu. Averea desp. în bani: Lei 1820:40; 


Profesor Camil Selagianu, director. 


15. Beliu (jud. Bihor). 


Constă din 33 comune: are 1 cerc cultural şi 1 bibliotecă 
poporală. Raport despre activitatea despărțământului nu ni s'a: 
trimis nici în anul acesta, P 

Directorul desp. este dl Fildan, primpretor. 


16. Biserica-Albă (jud. Timiş). 


Din comunele acestui despărțământ, rămase netrecute la 
Iugoslavia se proectează Înființarea unui despărțământ în cadre 
mai reduse, 


17. Bistriţa (jud. Bistriţa-Năsăud). 


Constă din 38 comune: are 18 cercuri culturale şi 13 
biblioteci poporale. Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut. Prelegeri 
poporale s'au ţinut în legătură cu cercurile culturale învăţato 
reşti. Conferenfe a ținut directorul desp. Gheorghe Curteanu 
despre «Unificarea bisericei române» și la serbarea zilei de 3/15 
Maiu «Despre evenimentele petrecute în revoluţia din 1848 în 
comuna sa natală Chetiu>, Alte conferenţe sau mai ținut şi de 
către dnii învăţători din domeniul economic, în cadrele cercu- 
rilor culturale învăţătoreşti, Gheorghe Carteanu, dir. desp. 


18. Blaj (jud. Alba-de-jos). 


6 
Constă din 18 comune: are 17 cercuri culturale și 16 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea despărțământului în 
anul acesta nu ni s'a trimis. Directorul despărțământului este 
Bl Aurel C. Domșa, protopop. 


— 386 — 


19. Bocşa (jud. Caraș-Severin). 


Constă din 46 comune: are 3 cercuri culturale şi 4 biblio- 
‘teci poporale. Raport despre activitatea despărţământului nu ni 
“a trimis nici în anul acesta. Directorul desp. este di Mihail 
-Qașpar, protopop. Ă 


20. Boroşineu (jud. Arad). 


1. Numărul comunelor aparținătoare e de 34. 2. Cercuri 
“culturale (în cadrele Asociaţiei) nu sunt. 3. Din cele 25 serii 
de «Bibliotecă poporală>, cari sau trimis aici, am distribuit 
comunelor: Apateu, Bocsig, Boroşineu, Cermei, Seleuș şi Siliv- 
-dia câte o serie; apoi am dat o serie Bibliotecei gimnaziului 


«Sava Brancovici», — nou înfiinţat aici în Ineu; şi am mai 
distribuit ca premii: gimnaziştilor, ucenicilor şi elevilor din 
şcoala primară de aici, iarăşi câte o serie, — aşa că mai sunt 


nedistribuite 15 serii din acele biblioteci pbporaie. 

Diu aceste voiam să mai dau şi comunelor, cari azi aparţin 
încă plasei Târnova, dar neîntiunind adunarea generală şi distri- 
“Duirea a rămas peadentă. 4. Prelegeri poporale sau ţinut în 
cadrele cercurilor religioase, — avand concursul şi al elevilor 
gimnazişti de aici, — în comunele: Ineu, Şicula, Şilindia şi Târ- 
nova. 5. Sărbători culturale sau ţinut aici în Ineu, întru amin- 
tirea lui Avram lancu şi a zilei de 3/15 Maiu. 

Membri sunt: 4 fundatori, 24 pe vieaţă (cu 5 mai mulţi 
de cât în 1923). Desp. a colaborat cu cercurile religioase preo- 
eşti, cu cercul cultural iînvăţătoresc şi în anul-din urmă cu 
elevii (cercetaşi) dela gimnaziul «Sava Brancovici» din loca- 
ditate (Ineu). Protopresbiter Joan Georgea, director, 


21, Boroşsebeş (jud. Arad). 


Constă din 49 comune: are 4 cercuri culturale şi 2 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea despărţământului nu ni 
“a trimis nici în anul acesta. DI Dr. Aurel Grozda, advocat, s'a 
retras dela conducerea desp., care nu s'a putut organiza după 
răsboiu, 


22. Bozovici (jud. Caraş-Severin). 


Cu toate greutăţile, de cari în mod fatal a trebuit să se 
isbească acest desp. abia la începutul fiinţei sale, luptându-se 
'pe de-o parte cu indolenţa și nepriceperea poporului și în mare 
parte şi a păturei conducătoare, de altă parte cu sărăcia omo- 
gltoare de avânt şi cu aproape totala lipsă de încurajare din 
partea organelor administrative; cu toate acestea și în anul 
acesta despărțământul nostru sa arătat a fi la înălţimea vremu- 
rilor, prin care trecem, îndeplinind aproape toate îndatoririle 
venite dela centru. Se înţelege, activitatea cea mai fecundă a 


— 387 — 


<esvoltat-o și în anul acesta cercul cultural Bozovici, unde — 
«datorită câtorva oameni de inimă — putem afirma cu legitimă 
mândrie, că pulsează adevăraţă viaţă culturală. Despre activi- 
tatea celor 14 agenturi înființate și provăzute cu biblioteci 
poporale, din nenorocire, nu putem relata aproape nimic, nepri- 
mind nici un raport despre activitatea desfăşurată de dânsele. 
Tinem a evidenția activitatea cercului culeata Bozovici. Zilele 
„de 28 şi 31 August 1925 au fost comemorate cu deosebit fast 
şi entusiasm, aducând cu prisosință prinosul nostru de recuno- 
ștință marelui erou naţional, legendarului Craiu al Munţilor: 
Avram lancu. in ziua de 28 August s'a celebrat de subsemnatul 
un parastas pentru odihna sufletului eroului, scoțând în relief 
personalitatea şi meritele eroului dela Ţebea. In ziua de 31 
August după masă s'a ținut anume pentru popor o conferință 
de către d! judecător-prof. Eugen Gr. Dabija despre isprăvile 
de armă ale Eroului, dupăce înainte de masă la sf. liturgie a 
vorbit în acelaş sens păr. Nicolae Bihoiu. Corul mixt bisericesc 
iarăş şi-a dat concursul. Urmând obiceiului incetăţenit în anii 
precedenţi s'a serbat şi ziua de 1 Dec. cu deosebită solemni- 
tate. Dintre punctele programului variat, reținem următoarele: 
1. imnul Regal, executat de corul gimn. condus de profesorul 
Letai Anton; 2. Cântecul gintei latine de V. Alecsandri, recitat 
de elevul Bihoiu Gh. Gheorghe; 3. Cântec de vitejie de Mol- 
dovanu, declamată de elevul Trifu Jurchescu; 4. Furtuna de Şt. 
O. losii, declamată de elevul Luca Mihai; 5. Rolul Asociaţiunii 
pentru pregătirea zilei de 1 Decemvrie 1918. Cuvântare ţinută 
de preot-profesor Romulus Novacoviciu, dir. desp. Notăm, că 
la această serbare au participat toate școlile din localitate: şcoa- 
lele primare, şcoala de arte și meserii: «Eftimie Murgu» și 
. gimnaziul «Principele Carol». Autorităţile ne-au dat tot sprijinul. 
Destăşurării programului a premers serviciul divin de mulţu- 
mire. In cadrul «Astrei», gimnaziul «Principele Carol», a come- 
morat toate evenimentele istorice mai însemnate din viaţa nea- 
mului nostru: Unirea celor două principate la 24 lanuarie, iar 
la festivitatea şcolară din 22 Februarie a preamărit figura eroică 
a lui lancu printr'o piesă ocazională şi recitări, având un 
desăvârşit succes moral pe lângă cel material; 10 Maiu s'a 
“sărbătorit în chip cu totul strălucit în cadrul «Astrei» de către 
Reuniunea culturală locală: <Traian Dodas, cu un variat pro- 
gram de contribuţie din partea gimnaziului. S'au recitat poeziile: 
«Zece Maiu» de Cerna şi <Coroana României» de Dulfu. Tot 
ce a avut comuna Bozovici mai select a contribuit la ridicarea 
fastului celei mai mari sărbători naţionale. Corul vocal biseri- 
cesc de sub măiastra conducere a dlui dirigent Ilie Ruva şi 
fanfara de sub iscusita diriguire a dlui profesor Letai Anton 
au ridicat nimbul acestei serbători. Căzând această serbare în 
zi de Duminecă a participat un public imens, Serviciul divin 


— 388 — 


celebrat de preot-proi. Romulus Novacoviciu şi păr. Nicolae 
„Bihoiu.  Cuvântarea a rostit-o dir. desp. Novacoviciu. Pentru 
comemorarea aniversării adunării de pe Câmpia Libertăţii din 
3/15 Maiu, am aranjat o serbare câmpenească în cel mai desă- 
vârşit acord cu toate şcolile, unde — sub cerul liber — sa 
desfăşurat bogatul şi variatul program. A vorbit directorul 
şcoalei Manolescu l. Matei. Ziua Eroilor s'a sărbătorit la cimi- 
ter după serviciul divin, unde în prezenta unui public imens 
s'a executat programul. A 'vorbit directorul şcoalei Manolescu 
|. Matei. — Aceasta ar fi în esenţă activitatea cercului Bozovici. 
Ţinem să amintim câteva spicuiri culese de noi şi din viața 
celorlalte agenturi. Agentura Gherbovaţ a înființat un cor vocal 
bisericesc, mulțumită preş. ei păr. Novacoviciu Nicolae. Fanfara 
din corhuna Prilipeţ a obţinut premiul Il la concursul de coruri 
și fanfare ţinut la Timișoara; iar corul vocal bisericesc de sub 
conducerea dlui lie Ruva a primit menţiune. 

Presidiul despărțământului a desfăcut în anii 1924 și 1925 
100 căindare ale Asociaţiunii şi a făcut intinsă propagandă 
pentru îmbrățișarea acestui căl'ndar. A Înscris 2 membri pe 
viață. Avem în prezent: 17 membri pe viaţă şi 1 membru fon- 
dator. Au decedat 2 membri pe viaţă: Dr. Petru Puican advo- 
cat și Zaharia Miulescu din Pârvova. 


Dir. gimn. Romalus Novacoviciu, direct. 


23. Brad (jud. Hunedoara). 


1. Despărțământul Brad e compus din 30 comune din 
plasa Brad cu centrul Brad. 2. Agenturi resp. biblioteci înfiin- 
tate cu ajutorul despărțământului se află în: Brad, Băița, Ctistior, 
Curechiu, Căinelul-de-sus, Luncoiul de jos şi de sus, Mihăleni, 
.Ruda- Musariu, Trestia, Vaca Valea-brad. Despre numărul căr- 
ţilor şi cetitorilor lipsesc date speciale. 3. Cursuri de analfabeți 
în anul 1914 nu sau ţinut. 4. Conferințe sau ţinut la serbările 
naționale, dintre cari s'a serbat cu o solemnitate deosebită ziua 
de 15 Mai 1925, după un program bine ales. 5. Numărul mem- 
brilor e 77, anume: fundatori 1, pe viaţă 40, activi 67. 6. Comi- 
tetul se va reorganiza în anul corent în conformitate cu statu- 
tele cele noui. Profes. Dr. Pavel Oprișa, director. 


24. Bran (jud. Făgăraş). 


~- Acest despărțământ şi-a ținut adunarea generală în Moe- 

ciul-de-jos, la 28 August 1924, sub prezidenția dlui preot Victor 
Puşcariu, directorul despărtământului, care în cuvinte alese arată 
căile pe care trebue lucrat pentruca atât singuraticii, cât şi ţara 
să se întăriască și să se fericiască. DI prof. | Clinciu, Bucureşti, 
arată prin exemple scoase: din istorie cari sunt relele ce 's'au 
încuibat în vieaţa poporului nostru și stărue pentru înlăturarea 


— 389 — 


lor. DI loan Ar. Puşcariu, înv. dir. Sohodol, arată «cari sunt 
roadele învăţăturii». S'a hotărit înfiinţarea unui Muzen în Bran, 
pentru care scop dl I. Clinciu şi ing. Valer Pușcariu dăruesc 
câte 300 Lei. Sau înscris 6 membri fundatori, 12 pe vieață şi 
36 activi. Sa ales şi comitetul despărţământului în frunte cu dl 
preot Victor Puşcariu, ca preşedinte director, dimpreună cu 
funcţionarii despărțământului. i 

Din raportul prezintat de comit. desp. se constată, că M. 
Sa Regina Maria a binevoit a pune la dispoziția desp. Bran o 
odăiță din fostele case comunale din Bran. Dela centru s'a tri- 
mis o bibliotecă pentru comuna Fundata şi alta pentru Moeciul- 
de jos. DI General Răşcanu, fost ministru, a dăruit o bibliotecă 
poporală de 50 vol., care să poarte numele unui brănean căzut 
pe câmpul de luptă. Pentru păstrarea cărţilor sa procurat un 
dulap. Cercurile religioase preoțești şi cercurile culturale ale 
învăţătorilor fac propagandă culturală în mijlocul poporului. 
Studenţii şi studentele din Bran, atât universitari cât şi de liceu 
sau constituit în o societate cu scop cultural. Dorinţa despăr- 
ţământului Bran al cAstrei> este ca toate aceste societăţi, cu 
acelaş scop, să stabilească de comun acord cu Asociaţiunea un 
program de lucru pentru fiecare an şi pentru fiecare comună 
să lucreze împreună. 


25. Brașov (jud. Braşov). 


„E lucru firesc, că şi în Braşov s'a concentrat un. foarte 
mare număr de intelectuali români, de toate categoriile, cari 
trăiesc foarte resfirați şi împărţiţi mai mult după organizaţiile 
lor politice. Comitetul desp. din Braşov a socotit că-și împli- 
nește o datorie când pentru timpurile de acum îşi pune înainte 
de toate problema ca să creeze şi să deştepte în aceşti inte- 
lectuali preocupaţii sufleteşti mai înalte, menite a le ridica mo- 
-ralul şi a le cultiva sentimentele şi conştiinţa de unire. Fiindcă 
făcuseră încercări fără reuşită şi cu ajutorul Casinei române, 
comitetul a organizat conferenţe la care aveau să fie invitaţi 
toţi românii din Braşov. In urma acestor convingeri s'a orga- 
mizat în anul trecut conferenţele foarte succese asupra che- 
stiunii minoritarilor din ţară. Comitetul și-a dat toată silința ca 
şi conferenţele Asociaţiei cExtensiunea Universitară din Ciuj» 
să reușească și să-și aibă rezultatele lor binetăcătoare. Ele în 
adevăr au şi succes fiind sala festivă a ilceului Andreiu Şaguna 
totdeauna licsită. Conferenţele au început în Dumineca din 7 
Decemvrie 1924 şi au urmat consecutiv în fiecare Duminecă 
până la sfârșitul lunei lui Martie 1925. Titlul conferenţelor şi al 
profesorilor se văd din alăturatul tablou: 7 Dec.: Contribuţii 
româneşti la cultura universală, de prof. V. Bugrea; 14. Dec.: - 
Constituţia engleză, de prof, P. Grimm; 21 Dec.: Mediul şi 

5 


— 390 — 


omul mare, de prof. V. Bărbat; 1 Februarie: Trecutul geologic 
al Carpaţilor (cu proiecţiuni), de prof. I. Popescu-Voiteşti; 8 
Febr.: Elementele culturii românești şi unificarea lor, de prof. 
V. Ghidionescu; 15 Febr.: Romani şi Români, de prof. Gh. 
Giuglea; 22 Febr.: Bogăţiile miniere ale Ardealului (cu proiec- 
ţiuni), de prof. V. Stanciu; 1 Martie: Concepţia biologică şi so: 
cială în viaţa de azi, de prof. M. Botez; 8 Martie: Orientarea 
profesională, de prof. F. Stefănescu-Goangă; 15 Martie: Tran- 
scendentul în viața de stat modernă, de prof. Dan Rădulescu; 
22 Martie: Pericolul venerian şi combaterea lui (cu proiecţiuni), 
de prof. Coriolan Tătaru; 29 Martie: Ocrotirea naturii (cu pro- 
iecţiuni), de prof. Al. Borza. Fiind fiecare Duminecă ocupată 
de aceste conferenţe, n'am putut organiza concomitent şi con- 
ferenţe pentru popor. Am încercat însă să organizăm asemenea 
conferenţe începând cu luna lui Maiu, însă am văzut că timpul 
nu e potrivit. Ele vor urma la toamnă. Desp. a mai aranjat 
toate serbările naţionale. 
Protopresbiter Dr. Josif Blaga, director. 


26. Buziaş (jud. Timiş-Torontal). 


Constă din 21 comune. Agenturi ale <Asoriaţiunii> până 
acum nu s'au organizat; în toate comunele sunt înființate însă 
case culturale, adăpostite în salele de învățământ ale şcoalelor, 
şi numai în Buziaş se află o sală anume destinată pentru Casa 
culturală. In timpul iernii, în aceste Case culturale se ceteşte 
din biblioteca proprie, având fiecare dintre ele câte o bibliotecă, 
se mai cetesc reviste, se ţin consfătuiri, prelegeri, reprezentații 
şi alte manifestaţiuni culturale, preoții și învățătorii având con- 
ducerea. 

Averea desp. la sfârşitul anului 1924 este de Lei 90470, 
depuși la sucursala băncii <Timişiana»> din Buziaş. 

S'au făcut frumoase serbări cu ocazia comemorării zilei 
de 1 Dec. 1918 în 1924 şi 15 Maiu 1848 în 1925. 

Protopresbiter Zoan Geţia, director. 


27. Caransebeş (jud. Caraş-Severin). 


Constă din 37 comune şi are 7 cercuri culturale. Raport 
despre activitatea desp. în anul acesta nu ni s'a trimis. Direc- 
torul despărțământului este di Andreia Ghidiu, protopop. 


28. Careii-Mari (jud. Sătmar). 


Constă din 25 comune. 

Activitatea acestui despăriământ în anul 1925 se rezumă 
la următoarele: In şedinţa comitetului din lanuarie a. c. s'a sta- 
bilit de comun acord cu reprezentantul administraţiei judeţene 


— B1 = 


d! V. Ghetie, subprefect, actual prefect delegat al jud. Sătmar 
şi cu dl Aug. Creşpai, revizorul plasei Careii-Mari, ca activi- 
tatea despărțământului c<Astra> Careii- Mari să se desfășoare pa- 
rale! cu aceea a cercurilor culturale ale învăţătorilor din plasă şi 
“cu concursul material şi moral al administraţiei, dupăcum am 
.avut onoarea să Vă raportez la 20 Martie a. c. cu adresa Nr. 
3/1925. Rezultatul este acesta: Câte un delegat al nostru s'a 
prezentat în comunele: Andrid, Curtuiuşeni, Portiţa, Sanislău, 
Sânmiclăuş, Resighea și Vezend la adunările foarte bine frec- 
ventate, unde delegatul despărț. a arătat rosturile Asociaţiunii 
pentru literatura română şi cultura poporului român, şi tratând 
în cadrele conferenţelor ţinute chestiuni din domeniul social, 
economic şi naţional, și despre însemnătatea culturii românești, 
«care se poate câştiga cu ajutorul cărților publicate de <Asocia- 
tivne». Subsemnatul a conferenţiat în 6 comune, păr. Ludovic 
Vida şi păr. G. Mureşan în câte o comună. Dintre agenturi 
cea din Resighea, ca mai nou constituită, a muncit cu mai multă 
tragere de inimă, Agentura Resighea, înființată abia la 31 Maiu 
a, c. a organizat o frumoasă producţiune artistică în ziua de 19 
Iulie a. c., cu un program vast, executat de elevii şcoalei pri- 
mare și de junii din Resighea. S'a arătat de cătră bibliotecarul 
agenturii circulaţia cărţilor, dela primirea lor până la data pro- 
ducţiunii. Cărţile sunt cetite şi ascultate cu vădit interes de cătră 
“ţeranii români din aceste ținuturi.. Ziua de 3/15 Maiu a fost 
“serbătorită în conformitate cu inteuţiunile Dv. în Careii Mari. 
Populaţia rurală s'a prezentat la serbarea dela teatrul «Carmen 
Sylva» întrun număr infim, deoarece ruralii erau în toiul pră- 
şitului. Tot din acest motiv binecuvântat nu s'a putut sărbă- 
tori la sate ziua de 3/15 Maiu. In Careii. Mari serbarea a fost 
mult ridicată prin conferenţa dlui prof. T. Speranţa despre: 
` «Originile teatrului vechiu, modern şi poporal» în partea întâia, 
iar în a doua despre evenimentele, cari au precedat şi au dat 
naştere societăţii <Astra>. Din partea despărțământului a cu- 
vântat dir. păr. G. Mureşan. 

In comunele cercetate de delegatul despărțământului avem 
încredințate persoane capabile cu constituirea agenturilor. Fiind 
în toiui muncilor agricole, procesele verbale le vom primi de 
abia la toamnă, când se va începe o nouă campanie de pro- 
pagandă a învățăturilor «Astrei». i 

l Br. Gh. P. Văleana, secretarul despărţ. 


“29. Ceica (jud. Bihor). 


Constă din 49 comune: are 6 cercuri culturale şi 6 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea despărțământului pe 
anul acesta nu ni s'a trimis. Directorul desp. este di Victor Pop, 
protopop. 

5r 


= 302 — - 


30. Cetatea-Albă (jud. Cetatea-Albă). 


Date fiind împrejurările neprielnice în cari se află jud. 
ICetatea.Albă la hotarul Nistrului, în continuă nelinişte, provo- 
cată de rigoarea stării de asediu, a censurii şi care durează 
dela 1918 şi până astăzi, activitatea despărțământului nostru este 
cu totul redusă. Nu ne putem mândri cu adunările mari popu- 
lare, ca în Ardeal şi Bănat, unde sufletul naţiei vibrează pu- 
ternic în toată splendoarea lui. Satele noastre au moștenit du- 
rerea unui veac de tristă iobăgie materială şi spirituală şi peste 
ele s'a întins pânza mohorâtă a inculturii. Aşa erau interesele 
vechei stăpâniri ale cărei lanţuri. s'au zdrobit în fața dreptăţii 
imanente a poporului român. 

In jud. Cetatea-Albă, locuit de toate neamurile pământului, 
populaţia moldovenească e în proporţia de '/,. Aici nu sunt 
răzeşii mândri, urmaşi ai plăeşilor lui Ștefan Vodă. li mai gă- 
sești rareori pe malul Nistrului bătrân, prin Ciobârciu, vechea 
aşezare a Domnului Moldovei, care păstrează biserica din vremea 
„străbună, prin Purcari şi Olăneşti, sate mândre moldoveneşti, 
în cari se păstrează cucernic moştenirea veacurilor trecute. 

Majoritatea populaţiei româneşti din acest colț de ţară a 
fost înăbușită de valurile de streini, trimişi cu scopul de a-i de- 
termina pe. moldoveni să părăsească moşiile părinţilor lor. 

In parte, planul cotropitorilor a izbutit, fiindcă pământurile 
au ajuns în mâni streine, iar Moldovenii au rămas fără pământ, 
sărmani, dar nu s'au deslipit de vetrele lor sărace și de mor: 
mintele scumpilor. morți. Straje la Nistru, aşezată de veacuri: 
de Ştefan Vodă, așa s'a statorit netafrântă naţia noastră din Ba- 
sarabia, Fără pământ și fără lumina binetăcătoare a cărţii, no: 
rodul moldovenesc a trăit până la unirea cu patria mamă. 

In judeţul Cetatea-Albă sunt 103 comune, şi numai în 19 
din ele se află cerctiri culturale ale cAsociaţiunii», În comuna 
Talmaz, însemnat centru românesc pe malul Nistrului, satul dlui 
Ștefan Ciobanu, membru al Academiei Române, există cel mai. 
puternic cerc cultural al «<Asociaţiunii>, condus de vrednicul in- 
vățător (din vechiul regat) M. Popoiu. 

Activitatea acestor agenturi s'a redus la înt'inţarea de bi- 
blioteci, organizarea de mici serbări populare şi patronarea. 
cursurilor de adulţi. In afară de pachetele de cărți primite dela 
<Asociaţiune», am izbutit să obţinem dela Casa şcoalelor pentru 
fiecare agentură câte o bibliotecă, cuprinzând câte 230 volume.. 

În toate cercurile culturale sau ţinut cursuri cu analiabeţii. 

Prelegeri poporale mai importante au avut loc în Cetatea- 
Albă, la 15 lulie 1924, când a avut loc conierenţa dlui C. Fe- 
deleş, prof, universitar, despre «Cultură»; la 3 Maiu 1925 co-- 
memorarea adunării dela Blaj, când a ţinut o conierenţă 'di pro: 
fesor Paul Nicorescu, In luna lunie 1925 în comuna Caraga- 


— 393 — 


sani a avut loc o serbare populară. 1 Aprilie 1925 s'a dat o 
reprezentaţie teatrală în comuna Talmaz. La finele anului şcolar 
despărţ. Cetatea-Albă a trimis la 30 de școale din județ câte 
un pachet de 32 cărţi, cari s'au distribuit ca premii elevilor si- 
litori. Sa acordat o bursă de 1500 Lei unei eleve din comuna 
Taşlâc, care învaţă la Şcoala normală din lași. 

Numărul membrilor fondatori este- 3, al membrilor pe 
viață 50, iar al membrilor activi 210 în întreg despărțământul. 
Despărțământul dispune de prezent de 12,000 Lei. 

In principiu comitetul despărţ. a hotărit să colaboreze cu 
“căminul cultural < Cetatea-Albă>, instituţie ce lucrează sub aus. 
piciile fundaţiei culturale <Principele Carol». Un membru al 
comitetului despărţ. a fost delegat să ia parte la toate şedinţele 
acelui cămin cultural, spre conducerea acţiunii ce se va desfă- 
şura. In afară de cercurile culturale notate mai sus, despărț. a 
trimis câte un pachet cu cărţi următoarelor şcoale din judeţ, 
în scopul de a îndemna la constituirea de noui agenturi: Bai- 
ramicea, Starc Cazaci, Slobozia, Ganes, Faracnovea, Moldovca, 
Antonovca, Feșteliţa, Carnalievca, Mansburg, Andreevca, Vo- 
lontirovca, Rosanscaia Cosa. In cursul. acestei veri comitetul 
-despărțământului Cetatea-Albă a hotărît să ţină adunări sătești 
în comunele mai însemnate, spre a. grăbi înființarea de curcuri 
culturale. l ` Jacobesca, dir. desp. 


31. Chioar (jud. Satu-mare). . 


1. Despărtământul are 40 comune. 2. Cercuri culturale ale 
<Astrei> sunt în comunele: 1. Coaş, 2. Săcălaşeni, 3. Posta, 
4. Culcea, 5. Finteuşul-mic, 6. Hideaga, 7. Colţirea, 8. Bozinta- 
mică, 9. Remetea, 10. Berchez, 11. Pribileşti, 12. Lăpuşei, 13. 
Finteuşul-mare, 14. ladăra, 15. Gaura, 16. Remeţi, 17. Tolgieş, 
18. Satulung. 19. Mireşul mare, 20. Curtuiușul mare, 21. Văleni, 
22. Buteasa. Rapoartele dela cercurile culturale despre activi- 
tatea lor nu au sosit, fiind avizate să le trimită pe la adunarea 
«generală cercuală, ce se va ţine mai târziu. 3. Namărul biblio- 
tecilor este 22; având fiecare cerc cultural bibliotecă, despre 
“care însă nu avem încă datele cum funcționează. 4. Carsuri de 
analfabeți nu s'au ţinut. 5. Prelegeri poporale s'au ţinut: |. In 
“Gaură la 24 Mai 1925. Conterenţiari: a) Virgil Moldovanu, dir. 
gimnaziului din Şomcuta-mare, <Folosul învăţăturei pentru po- 
porul nostru agricultor»; 8) Gavriil lie, înv., cDespre cultivarea 
pomilor, sădirea şi altoirea>; c) Ştefan Ghetie, preot, «Despre 
scopul Asociaţiunii>. Ascultători circa 800. Il. In Satulung a) Dr. 
M. Stupariti: «Despre alcoolism și.urmările lui»; b) George Sima, 
profesor: «Sufletul ţăranului român în doină>; c) Ştefan Ghete: 
<«Datorința fiecăruia de a sprijini Astra».  Ascultători circa 500. 
HL In Lăpuşel: a) Dr. Nicolae Gherghel, medic de circum- 


— 394 — 


scripție: «Despre boalele contagioase, venerice şi despre tuber- 
culoză>;: b) Augustin Costin, farmacist: «Despre bolşevism, şi 
cum se recunosc din manifestările lor»; c) Ştefan Ghetie: In- 
demn pentru sprijinirea Astrei», Directorul despărțământului,. 
dl Alexandru Nilvan, la toate adunările a ţinut cuvântul de des- 
chidere şi a binevoit a-şi pune trăsura la dispoziţia membrilor 
din comitet, la deplasare în comune, gratuit. 6. Sărbări s'au 
ținut: la 1 Decemvrie 1924; la 10 şi 15 Maiu 1925, despre cari 
sau făcut raport la vremea sa. 7. Averea despărțământului 
Chioar la 31 Decemvrie 1924 face Lei 1,183:40. Această avere 
se va spori considerabil cu taxele de membri ce-i revin după 
statutele nouă întrate în vigoare. Numărul total al membrilor pe 
teritoriul Chioar este: a) Fundatori 16; b) Pe vieață 45; 
c) Activi 2; d) Ajutători 14. 9. Despărțământul s'a reorganizat 
în adunarea din 20 lunie 1921 şi de atunci funcționează cu 
încetul, progresând. 10. Despărţământul colaborează cu cercul cul- 
tural al învăţătorilor din plasă şi cu reuniunea femeilor din 
Şomcuta-mare şi sprijineşte orice tendinţă culturală a tuturor: 
corporaţiunilor şi particulare. Cassierul despărţământului a intre- 
prins o colectă succeasă pentru ajutorarea unui băiat talentat 
dela gimnaziul de stat din Șomcuta-mare, născut din părinţi 
țărani săraci, în Băseşti, cu numele Dumitru Mercea, colectân- 
' du-se suma de Lei 5600 (cinci mii şasesute Lei), Corpul pro- 
fesoral dela gimnaziul din Şomcuta-mare, inaugurat numai de 
doi ani, în frunte cu directorul Virgil Moldovan, este aliatul 
nostru sincer la munca culturală în Somcuta- mare şi jur. Corub 
elevilor instruiți de dl Nistor Dragoş cu cântecele româneşti. 
corale până aci necunoscute, farmecă ţăranii la adunările popo-. 
rale culturale ale comitetului, în cercurile culturale. 


Dir. de bancă Al. Nilvan, dir. Stefan Ghefie, secretar. 


32. Ciachi-Gârbău (jud. Solnoc-Dobâca). 


Constă din 34 comune, aparținătoare plasei cu acelaşi 
nume. Agenturi constituite sunt în comunele: Ciachi-. Gârbău, 
Surduc, Solomon şi Panticeu. Activitate se poate releva în Pan- : 
ticeu, unde cu ocazia adunării desp. în anul 1924, intelectualii 
şi plugarii au aranjat o serbare bine reușită, seara reprezen- 
tându-se o piesă 'teatrală, după care a urmat petrecere cu dans. 
Agentura Ciachi Gârbău a îngrijit ca zilele de importanţă naţio- 
nală (Unirea Basarabiei, 10 şi 15 Mai) să fie serbate, cu ser- 
viciu bisericesc, cu producţiuni şcolare şi prin conterenţe de 
actualitate. Biblioteci se află, afară de comunele mai sus, și în. 
Sotelec, Briglez, Bezded, Cernuc şi Solona. Cea din Ciachi-. 
Gârbău constă din 246 vol. Prelegeri au ţinut: în Panticeu= 


i 


— 395 — 


Gavril Deac, preot: <despre Asociaţiune»> ; în Ciachi-Gârbău: Dr. 
Victor Muntean, deputat: 1, Gavril Deac 2, Vasile Alexă, pretor, 
2, Dumitru Lazăr 1, toate ascultate de un număr frumos de 
auditori. Teren pentru casă naţională a fost expropriat în Pan- 
ticeu şi Surduc. In Olpret a dat teren gratuit pentru acest scop 
di Dr. Atexandru Vaida- Voevod. 

Şef judecător î. r. Virgil Barbolovici, director. 


33. Ciacova (jud. Timiş). 


Constă din 39 comune. Reorganizarea acestui despărţă- 
mâni nu s'a putut face până acum, cu toate insistenţele noastre, 
depuse pe lângă diferite persoane în mai multe rânduri. ` 


34. Cincul-mare (jud. Târnava-mare). 


Constă din 20 comune. Fără să fi desvoltat vr'o activitate 
în anii: 1920—1924, acest despărțământ s'a reorganizat în fru- 
moasa adunare, ţinută în Cincul:mare, la 8 Martie 1925, la care 
au participat vr'o 500 persoane. Cu reorganizarea a fost încre- 
dinţat primpretor loan Şiandrv. Din partea comitetului central 
a participat di conferenţiar I. Neagoe, iar din centrul judeţului 
di A. P. Bănuţ, directorul propagandei culturale pentru terito- 
riile alipite. Au vorbit dnii: Şiandru, Neagoe și Bănuţ, acesta din 
urmă despre M. Eminescu. Director al desp. a fost ales di 
primpretor Şiandru, dimpreună cu 4 membri și funcţionarii des- 
părțământului. Cu ocazia adunării s'a aranjat o expoziție de 
copii şi alta de țesături şi broderii. S'au distribuit 26 premii, în 
suma totală de Lei 2,200:—, la familiile cu mai mulți copii. 
Dnii Bănuţ şi Neagoe au arătat, în câte o vorbire, importanţa 
naţională a sporirei neamului şi creşterii bune a copiilor. Expo- 
ziția de ţesături și broderii a fost frumoasă. Sau distribuit în 
total 41 premii în bani și 5 diplome de onoare. Și aici a vorbit 
di conferenţiar Neagoe, arătând însemnătatea industriei de casă 
şi aducând laudă femeilor. DI Șiandru a mulţumit «Reuniunii 
femeilor române» şi tuturor femeilor, cari au contribuit la atât 
de buna reușită a acestor expoziţii. Seara s'a dat o reprezentaţie 
de teatru cu piesa: «Sâmbăta morţilor>, bine reușită. 

Cu ocazia adunării s'au înscris 3 membri fond., 8 membri 
pe vieaţă, 21 activi și 20 ajutăt. Pentru premiarea copiilor s'au 
colectat daruri în suma de Lei 1,730—, iar pentru expoziţia de 
ţesături Lei 2,500—. Se exprimă mulţumită tuturor generoşilor 
donatori, , ` Primpretor Joan Șiandru, director. 


35. Cluj (jud. Cojocna), 


Dăm şi de astădată, aproape în întregime, pentru lumi- 
noasa lui expunere și pentru bogata activitate ce el cuprinde, 


— 3% — 


* raportul comitetului desp. Cluj asupra lucrărilor săvârşite în an. 
1924/25 şi prezentat în adunarea desp. ținută ia 8 lunie 1925 
în com. Bonţida. După câteva cuvinte de introducere raportul 
urmează astfel: i 

Asociaţiunea noastră înființată la 1861 de marii cărturari 
români Șaguna, Cipariu, Barițiu şi toți românii de bine ai acelor 
vremi, a căutat să lucreze pentru păstrarea sufletului românesc 
şi pentru luminarea şi întărirea poporului nostru, pe îelurite 
căi şi prin mijloace potrivite totdeauna cu nevoile timpului. 

Câtă deosebire găsim însă în această privinţă între tim- 
purile mai vechi și cele de astăzi, când neamul nostru a scăpat 
de robia politică şi culturală de veacuri, putându-se acum des- 
volta în dragă voe. la soarele luminos şi cald al stăpânirii noa- , 
stre naţionale. 

Dacă luăm în mână cărticica întitulată «Ce să facem», 
cuprinzând «Planul de lucrare intocmit pentru despărțământul 
Ciuj> prin di Dr. Amos Frâncu, directorul! despărțămânatului la 
1995, precum şi celelalte 14 numere ale bibliotecii despărţă- 
mântului tipărite pe cheltuiala băncii <Economul», prin anii 
1905—1907, ailăm, .că inimoșii conducători de pe vremuri ai 
despărțământului Cluj trebuiau și şi-au propus să se ocupe de 
multe lucruri, pentru ca să-şi ajungă scopul principal: ridicarea 
nivelului culturii poporului dia judeţul “Cojocna şi al tinerimii 
dela şcolile Clujului. 

Trebuiau să lucreze în următoarele condițiuni: Să stărue 
pentru învăţarea scrisului şi cetitului din partea neștiutorilor de 
slovă românească, să răspândească biblioteci la sate şi la miliţie 
chiar; să tipărească cărți folositoare pentru orăşeni; să învețe popo= 
rul să gătească, să fiarbă; si-l înveţe să-şi clădească case sănătoase; 
să îndemne preoţii să predice şi să cetească căzanii, să descrie 
istoria şi starea economică a satelor noastre; să răspândească 
leacuri bune şi să înveţe pe toți cum se dă primul ajutor; să 
îndemne oamenii să se asigure contra focului şi pentru caz de 
moarte şi să-și asigure vitele, precum și bucatele împotriva 
grindinei; să combată credinţele deşarte; să dea sfaturi juridice 
(În treburi de pâră). în cinste, ţăranului, desvăţânda-l de proce- 
sele fără rost. Voia să adune într'o sozietate a juriştilor pe advo - 
caţii români; să facă o adunare, un muzeu de cusături româ: 
neşti frumoase şi de chipuri, tablouri româneşti; să arate pe 
sate unelte plugăreşti mai nouă şi mai practice. Se gândea să 
organizeze coruri bisericeşti şi lumești în fiecare sat, 

Se gândea şi la organizarea comercianților români din Cluj, 
la înfiinţarea de Consumuri, de asemenea ia înfiinţarea de tovă- 
răşii agricole şi chiar de o bancă agiară și una comercială în 
Cluj, apoi o bancă românească pentru băi sau mine. 

Tinerimea românească dela Universitatea din Cluj ţinea 
să o îndrume către cartea şi limba românească în puhoiul străi- 


— 397 — 


ilor din acele vremuri, punându-o la treabă, trimițându-o la sate, 
ca să propovăduiască cuvântul -românesc şi învățături folosi- 
toare. Aveau de gând să ajute pe tinerii mai deştepţi la învă- 
țături mai înalte, în străinătate. i 

Se gândea să înfiinţeze şi reuniuni de femei în județul 
întreg, pentru îngrijirea bisericilor, pentru păstrarea portului și 
pentru vânzarea în comun a ţesăturilor şi cusăturilor minúnate 
ale româncei noastre. 

Și la câte nu mai trebuiau să se gândească bunii români 
din acele vremuri ca să înfăptuiască singur numai prin socie- 
tatea «Asira», această bună mamă, care se îngrija de binele 
sufletesc şi trupesc, de fericirea vremelnică şi veșnică a fiilor ei. 

Cum Sau schimbat de atunci vremile, şi cum s'a redus 
de mult programul de muncă al societăţei noastre! De şcoli şi 
şcolărime se îngrijește acum statul nostru românesc, de negoţ 
şi învârtirea banului se îngrijesc băncile româneşti atât de nu- 
meroase. Meseriaşii, negustorii îşi au reuniunile lor. Cărţi pentru 
orăşeni se tipăresc din greu, pretutindenea. Avem teatre, muzee 
bogate, avem spitale şi doctori români. Universitarii noștri sunt 
sub cea mai bună conducere sub mâna profesorilor lor. Numai 
“țăranul dela sate mai trăeşte şi astăzi încă, ici-colo, în iobăgie 
culturală sau nu îndeajuns. ingrijit, sufletește. Şi aci începe rolul 
„de astăzi al <Asociaţiunii»> noastre bătrâne: să lege rănile sufle- 
teşti ale mulţimii dela sate, să le dea cu dragă inimă sfaturi 
bune şi hrană sufletească, să răspândească scrieri, cărţi româ- 
neşti, să. deștepte gustul de cetit şi dorul de lumină, să verse 
mândrie şi încredere în viitorul neamului. Aceeaş muncă ne 
aşteaptă însă şi printre românașii pripășiţi de curând la oraşe 
şi printre cei aproape înghiţiţi odinioară de valurile străinilor: 
mici slujbaşi, oameni năcăjiţi şi muncitori; aceeaş muncă ne 
aşteaptă şi printre soldaţi. 

Comitetul D-voastre a recunoscut tot msi clar, că aci trebue 
să muncească mai cu zor, «făcând acel apostolat liniştit la sate, 
străin de interese de partid şi de persoane», cum cere şi marele 
cărturar al neamului, N. lorga. Programul de muncă şi | a întoc= 
mit deci în vederea acestui scop. 

1. Inflințarea de cercuri culturale (cagenturi») și muncă 
„ulturală printre popor. Fiindcă munca ordonată, trainică, de 
propagandă culturală se poate săvârşi numai prin organizaţii 
serioase, am căutat să sporim numărul cercurilor noastre cul- 
turale sătești. Pe lângă acelea din anii trecuţi (Aiton, Aghireş, 
Apahida, Baciu, Borşa, Cojocna, Feleac, Feneșul-săsesc, Fodora, 
Gârbău, Gilău, Mănăştur, Șinteu, Someşul rece, Someş sat, 
Suceag=—17) am înființat cercuri culturale în următoarele 10 
comune, ținând prelegeri, cuvântări poporului şi lăsând câte o 
mică bibliotecă în seama cercului: Căpuşul-mic, Cara, Cordoş, 


. 398 — 


Desmir, Cluj, Grădina. botanică, Oşorheiu, Rediu, Valasut, Băbuț 
şi astăzi la Bonţida. Printre aceste comune se găsesc şi unele, 
în care elementul românesc este în minoritate (Ghero-Oşorheiu, 
Căpuşul mic) ori mai slab (Valasut) unde am ţinut să dăm putere 
şi încredere în sine elementului românesc prin atenţiunea şi 
sprijinul ce i am acordat. In comuna Băbuţa a înființat agen- 
tură vrednicul preot M. Pop, fără concursul nostru din centru 
(când proectasem să eşim nu ne putea primi comuna). Pilda 
aceasta ar trebui să afle imitatori şi aiurea, căci este foarte greu, 
ca puținii membri din comitet să ne împărțim în atâtea 70 de 
părți, — căci avem 70 comune în raza noastră! — ca să stră- 
baţi din centru pretutindenea. N'am dat uitării nici vechile cer- 
curi culturale. Prin repetate circulare le-am îndemnat să ţină 
şezători peste iarnă şi să serbese ziua de 1 Decemvrie și 15 
Maiu. Multe ne-au urmat ordinul şi ne-au raportat în scrisori 
duioase, cum au sărbătorit aceste zile însemnate în istoria nea- 
mului nostru. Cercul cultural din Cojocna a ţinut 4 șezători și 
ne-a cerut conferenţiari, pe cari i-am trimis foarte bucuros din 
pleiada de cărturari clujeni, care ni.“au oferit să vorbească 
poporului. Deasemenea am aranjat sărbătoare în vechiul nostru 
cerc din Mănăștur și sau aranjat altele în Gilău şi 2 la Fene- 
şul- săsesc. 

Tot propagandă de cultură poporală este şi aceea, pe care 
am făcut-o în suburbiile Clujului: Cordoș și Hajongart sau Gră- 
dinile Clujului, precum şi printre soldaţii din garnizoana Cluj. 
La oferta şi cererea noastră di general D. Papp, comandant de 
corp de armată, a aprobat, ca tot la două săptămâni să ținem 
şezători culturale cu soldații din garnizoană. Cu concursul coru- 
rilor, cinematografului artiştilor şi conferenţiarilor noștri, am 
ținut 6 şezători în faţa unui public soldăţesc foarte mare, deși 
unele piedeci tehhice au zădărnicit două şezători. 


La cele 25 șezători organizate de despărțământul nostru 
s'au ţinut 29 cuvântări şi prelegeri din partea următorilor domni: 
Director N. Bogdan: <Rosturile Astrei» 3 ori, «Boala băutului», 
<Insemnătatea României printre celelalte tări»; Prof. Dr. Al. 
Borza: cRosturile Astrei şi trecutul ei> 3 ori,. «Despre şcoală», 
«Plantele de leac», «Ridicarea neamului prin cultură»; Bujorean 
Gh.: «Gospodăria ţăranului şi gospodaria țării»; Dr. S. Drăgoi: 
«Sifilis» 2 şez.; Pär. Gherman: «Căutarea adevărului»; Prof. 
Dr. O. Ghibu: «Basarabia»; Dr. lancu: <lIngrijirea copiilor> 2: 
ori; lencica, dir. şcoalei primare «Cuza Vodă»: «Despre Unire 
şi împroprietărire»; Dr. Manoilă: <Tuberculosa»; Maxim, stud. 
în ştiinţe naturale: «Boala băutului> și cu cinematograf; Prof. 
|. Otoiu: «Gospodărie» şi «Vacile de lapte>; Director şcolar 
Pecariu: «Creşterea copiilor în familie şi în şcoală>; Revizor 
Poruţiu: «Cultură ne trebue»; Dr. Popovici: «Creșterea copii 
lor>; Director Dr. P. Roșca dela «Şcoala normală>: <Conştiinţa 


— 399 — 


naţională la Români»; Dr. Sebastian Stanca: «Rosturile Astrei>ș 
Prof. Dr. V. Stanciu: <Temelia de aur a ţării noastre». 

Cu puterea şi farmecul cântecelor ne-au ajutat: Corul 
episcopiei de sub conducerea prot. Sava Columba la 3 șezători, 
corul «Crişana» la o şezătoare, condus de di Timbuş, al bănă- 
ţenilor de 3 ori, sub conducerea dlui S. Columba și a elevilor dela 
Şcoala normală la 7 şezători. Piesă de teatru au jucat elevii 
Şcoalei normale o dată, sub conducerea dlui prof. Răsmiriţă. 
Au declamat pe lângă elevii şcoalei normale, cărora le datorăm 
atât de mult, căci ne-au fost tovarăși de muncă entuziaști şi ` 
desinteresaţi şi pururea gata de serviciu cultural, următorii:: 
di Anchidim Şoldea, student universitar, dşoara M. Braşoveanu 
dela Teatrul Naţional, di Dalea, student nniv., di Şerb, student 
„univ, de 2 ori, dl Şerban, artist la Teatrul Naţional 1 dată. 

Ca o inovaţie în propaganda noastră culturală am întrodus 
filmele cinematografice, proiectate cu aparatul institutului de 
igienă, pus la dispoziţia «Astrei» cu multă amabilitate din partea 
dlui director prof. Dr. Moldovan. Am arătat filme de igienă, 
cuiturale şi distractive, la Ghero-Oşorhei, Cordoş, Hajonga:t 
(2 ori) la vechea Redută, la menajul regimentului de obuziere, 
la liceul «Gheorghe Barițiu», şi la liceul «Regina Maria», spre 
învățătura şi petiecerea a mii şi mii de oameni. 

Cursuri pentru instruirea analfabeţilor sau ţinut la Băbuţ, 
Şinteu şi Feneşul săsesc din partea harnicilor conducători locali 
ai cercului cultural: părintele M. Pop la Băbuţ şi director şcolar 
l. Pop la Feneşul-săsesc. 

„2, Activitatea la orașe pentra intelectuali. Dacă preocu- 
parea noastră principală a fost propaganda culturală la sate și: 
în păturile de mai jos ale populației orăşeneşti, nu ne-am uitat: . 
de tradiționala îndatorire a <Astrei>, de a da o hrană intelec- 
tuală şi cărturarilor dela oraşe, de a organiza serbări de înăl- 
tare a sufletului românesc peste grijile și luptele de toate zi 
lele, străini de concurența neleală practicată în alte centre de 
societăţile pretinse culturale, ridicându-ne peste veleităţi politice, 
căci înainte de toate Români suntem cu toţii. Am aranjat la 1% 
Maiu un festival foarte reuşit la prefectură, unde eruditul prof. 
- Q. Bogdan-Duică a fost oratorul festiv, căci conferenţiarul promis 
cu multă amabilitate de <Universitatea liberă» din București n'a 
putut veni, — iar corul bănăţenilor a ridicat nimbul serbării. 
Ziua de 1 Dec. a fost sărbătorită printr'un festival la Teatrul 
Naţional, aranjat de Societatea scriitorilor români. Comitetul 
Dv. a mai iniţiat şi organizat, împreună cu înalte şi distinse: 
corporaţiuii culturale, serbătorirea artistului şi poetului Zaharia 
Bârsan, directorul Teatrului Naţional din Cluj, la 28 Maiu 1925, 
din prilejul împlinirii alor 25 ani de muncă. Impresii neşterse 
a primit ori şi cine a asistat la înălțătoarea serbare dela Teatru,. 


40 — 

"unde lumea recunoscătoare şi-a depus omagiile sale la picioa- 
rele magistrului ilustru. cAstra> şi-a ținut de datorie să ţină în 
seria obișnuitelor conterenţe dela Universitate, de data aceasta 
în colaborare cu noua societate cExtensiunea Universitară», 4 
conferenţe foarte interesante: Prof. Dr. M. Şerban: Problema 
ţărănească din punct de vedere social; V. C. Osvadă: Probleme 
economice de actualitate; Prof. Dr. P. Roșca: Filozofia lui Kant; 
“General Anastasiu: Despre noi. 

Bine înțeles, şi printre conferenţiarii «Universitari» mai 
mulți s'au considerat şi de exponenţi ai cÂstrei»>, nu numai ai 
<Extensiunii». ' 

3. Expoziţii. Comitetul Dv., dându-și seamă de marea im- 
portanță a expozițiilor pentru stimularea și instruirea publicului 
în anumite direcțiuni şi domenii de viață culturală sau materială, 
a aranjat în anul acesta 2 expoziţiuni. Imbărbătați de succesul 
“moral mare al expoziţiei de copii, pe care a aranjat-o despărţ. 
nostru cu ocaziunea adunării generale dela Borşa din anul 
trecut, a inițiat o expoziţie asemănătoare şi de data aceasta în 
Bonţida, după indicaţiile dlor medici Dr. lancu și Dr. Popovici, 
cu osteneala păr. Gherman. Prin aceste expoziţii ţinem să 
arătăm tuturor, că temelia viitorului nostru mai bun şi mai fe- 
ricit sunt copiii, grijei cărora trebue să dăm toată dragostea şi 
priceperea noastră. In toamnă desp. nostru a aranjat, in cola- 
“Dorare cu direcțiunea grădinii botanice o expoziţie de fructe, 
în primul rând de mere, pere şi gutâi, la care au luat parte ca 
expozanţi mai mulţi cetățeni din Cluj şi care a fost cercetată 
de multă lume. indemnaţi de di M. Ştefănescu, reprezentantul 
Min. de agricultură, inspectorul general de horticultură, care a 
fost încântat de această expoziţie bogată, am trimis.această co- 
lecţiune de fructe şi la Expoziţia generală de horticultură din 
Bucureşti, unde am fost distinși cu medalie de aur. Din acest 
prilej trebue să accentuăm marea însemnătate a pomilor rodi- 
tori pentru ținutul nostru clujan şi să ne gândim la răspândirea 

„cunoştinţelor de pomicultură raţională în cercuri cât mai largi, 

5. Bibliotecile noastre. Orcât ar fi de mare puterea cu- 
vântului rostit cu căldură şi pe înţelesul tuturor, totuşi, mijlocul 
cel mai bun, mai trainic şi mai rodnic pentru răspândirea cul- 
turii, minţii şi a sufletului este cartea bună. Pentru aceea ne am 
gândit că trebue în locul vechilor «biblioteci ambulante»> ale 
<Astrei>, care erau mutate din sat în sat, până ce li-a pierit 
urma cu totul, să înființăm câte-o bibliotecă poporală stabilă în 
fiecare comună, respective agentură din cercul nostru, Deşi nu- 
mărul cărţilor pe cari le aveam şi banii din cari am putut 
cumpăra cărți au fost deopotrivă nesuficiente, totuşi, am reuşit 
să înființăm cu totul 22 biblioteci poporale, cu un număr total 
de 1189 volume. Din aceste cărți am primit în dar dela librăria 


— 401 —: 


<Ardealul> 100 cărţi, dela librăria Anca 12, librăria Onişor 12, 
dela «Cartea Românească> 40 cărţi, pentru cari le mulțumim: 
şi la acest loc, 

Ne-am interesat la conducătorii Cercurilor noastre cultu- - 
rale, dacă se cetesc aevea. aceste cărţi, și am primit înştiințări: 
foarte îmbucurătoare, cari arată cât este de mare setea popo- 
rului nostru după carte, lumină, învățătură. Dăm aci, spre în- 
demnul tuturor, rapoartele bibliotecarilor din 10 agenturi. S'au 
împrumutat la Aghireş 45 cărţi, la Dezmir 76, Feneşul-săsesc 
87, Someş-sat 76, Valasut 10, Cara 50, Babut 15, Cojocna 271,. 
Rediu 24, Cercul grădinii botanice 60 cărţi. Numărul cetitorilor 
este însă de sigur mult mai mare, căci cărţile umblă din mână; 
in mână, fără să mai fie cerute şi anunţate la bibliotecar. 

5. Membri. Stâlpii societăţii noastre şi ai înaintării cultu- 
rale sunt membri înscrişi în regulă și buni platnici ai taxelor 
anuale. Despărţ. nostru are următorul număr de membri, după 
rapoartele intrate, amintind, că din unele cercuri sau agenturi 
mam primit incă datele cerute: membri fondatori 27, membri 
pe viaţă 129, membri activi 47, 

Va trebui ca de aci încolo să ne dăm silința să înscriem 
şi să încassăm cât mai numeroşi membri, cu atât mai vârtos, 
că după noile statute ale cAstrei> taxele membrilor activi şi 
ajutători rămân despărțămintelor și cercurilor în întregime, 
pentru nevoile lor locale; Ar trebui să angajăm un încassator 
cu plată pentru acest scop în Clujul atât de mare, cu membri 
noştri atât de resleţiţi. Va trebui, de altă parte trebue să des- 
vățăm lumea de a cere şi de a aștepta totul pe de geaba.. 
Numai ce este rescumpărat prin muncă şi prin jertfă este bine- 
primit şi la Dumnezeu şi este rodnic și pentru trupul şi su- 
fletul nostru. 

6. Alle momente de remarcat. Din munca comitetului Dv.. 
trebue de altfel să mai amintim pe scurt următoarele: A ţinut 
4 şedinţe ordinare şi 2 în legătură cu delegaţii altor corpora- 
ţiuni, din prilejul serbăturirii diui Z. Bârsan. La 24 Oct. a ţinut 
o şedinţă extraordinară pentru discutarea statutelor, a căror mo- 
dificare se proiectase pentru adunarea generală dela Arad. La 
această ședință am avut plăcerea să salutăm în mijlocul-nostru 
pe di preşedinte al «Astrei», di V. Goldiş. La 26 Oct. s'a ţinut 
o adunare generală extraordinară, în care s'a ales de director: 
al despărţ. di N. Bogdan, fost vice-preşeainte, în locul dlui M. 
Ştefănescu, care demisionase. Pentru intensificarea muncii bi- 
roului am angajat un secretar-adjunct foarte activ în persoana 
dlui Gh. Bujorean, preparator universitar, La adunarea genr-: 
rală a <Asociaţiunii> ţinută la Arad am avut ca delegaţi pe dnii 
Dr. O. Prie şi Dr. S. Stanca. 


La serbările dela Ţebea, Vidra—Câmpeni despărţ. a fost 
reprezentat prin dnii Bogdan, Borza şi alţii. La serbările dela 


- — 402 — 


Bucureşti, când cAsociaţiunea» a reîntors vizita societăţilor cul- 
turale din vechiul regat, despărț. a fost reprezentat prin dnii 
Botez, Borza şi Racoviţa. 

Pe delegaţii Ateneului Tătăraşi din laşi i-a primit în Iulie 
1924 directorul despărţ. cu cinstea şi dragostea cuvenită. Tot 
'D-sa a salutat și sindicatul presei române din Ardeal în numele 
«Astrei» cu ocazia concursului dela Cluj, de asemenea a vorbit 
“în numele societăţii noastre la serbarea desvălirii bustului ma- 
relui dascăl Gheorghe Lazăr. 

Din prilejul trist al morţii maestrului Gh. Dima (6 lunie 
1925), apostolul cântecului românesc, < Asociaţiunea»> a exprimat 
„condoleanţe familiei, a depus o cunună pe cosciug şi a rostit un 
ultim cuvânt de închinare marelui dispărut, prin graiul dir. N. 
Bogdan. ` 

Chestiunea Palatului cultural din Cluj ma putut-o solu- 
ționa comitetul, dupăce conducerea oraşului nu s'a putut ocupa 
“în merit de această chestie importantă, 

Comitetul a încheiat o înţelegere în privința colaborării 
cu cercurile culturale ale învăţătorilor din judeţ. A încercat, dar 
wa izbutit, să ajungă la o colaborare cu muncițorii din Cluj, 
cari sunt stăpâniți de gânduri şi porniri sectare. 


- N. Bogdan, dir., Dr. Al. Borza, secretar, 


36. Cohalm (jud. Târnava-mare), 


Constă din 27 comune, Cercuri culturale (agenturi) de ale 
<Asociaţiunii», organizate anume în cadrele «Astrei», nu avem, 
„deşi în unele comune au fost şi sunt înscrişi membri în nu- 
mărul reglementar de 10, de a se putea constitui în agentură. 
“In repeţite rânduri am rugat prin circulare speciale, precum 
arată şi exemplarele alăturate sub “/. pe preoţii şi învățătorii 
“din despărțământ ca să facă acest lucru. Numai din Ticușul- 
săsesc am primit în anul trecut raport, că ar fi organizată o 
agentură, despre care în anul acesta nu am primit raport. — 
Cauza este că atât preoţii cât şi învățătorii, singurii intelectuali 
ai satelor noastre, căci notarii sunt pe deantregul unguri şi saşi, 
și ei sunt angajaţi în organizaţiile profesionale, cercuri reli- 
gioase și cercuri culturale, aceste cercuri sunt compuse din 5—6 
comune şi nu coincid cu organizaţia «Astrei». Atât organizaţiile 
preoțești, pe cari le am sub conducerea mea, cât și cele învă- 
țătoreşti, desvoltă în cadrele lor o, activitate apreciabilă. Astfel 
de pildă organizaţia preoţilor a ţinut în anul 1924, în întreg 
protopopiatul, care aproape. coincide cu despărțământul, 62 de 
întruniri cu caracter religios-cultural, în șari sau ținut 62 con- 
ferențe. f 

Cercurile culturale învățătoreşti au ţinut cam tot atâtea 
“întruniri, Există o colaborare intimă în privința aceasta, între 


preoţi şi învăţători, care însă din cauza deosebirii de organi= 
zaţie nu se face sub egida cAstrei». 

Biblioteci de ale «Astrei» nu se află în nici o comună. 
Există însă în fiecare comună biblioteci parohiale şi şcolare. 

Cursuri de analfabeți nu sau ţinut, ` 

Conferențe și prelegeri poporale în cadrele cAsociaţiunii> 
s'au ţinut în Cohalm: Gh. Covrig, agronom, despre Soiurile 
de arătură: Eugen Ciungan, preot, despre Negoţul românesc; 
Em. Stoica, protopop, despre Credinţa ca factor cultural; Con- 
stantin Niculescu, dir. gimn., despre Chimia alimentară; Aurel 
“Stefani, preot, despre Educaţia copiilor; loan Bănuţ, tnv., despre 
Cultura albinelor; în comunele Draos și Bundorf: Em. Stoica, 
protopop, despre Credinţa ca factor cultural. 

Strbătorile naţionale (2 Dec., 24 Ian., 3/15 Maiu, in parte, 
şi mai ales 10 Main) s'au serbat pretutindenea cu Te-deumuri, 
serbări şcolare şi conierenţe despre însemnătatea zilei. 

Din prilejul serbărilor culturale sau predat piesele: «Doi 
prinşi în cursă>, <Dezertorul», <Lipitorile satelor» și coruri şi 
recitări, cari au fost jucate de membrii societăţii meseriașilor, 
a tinerimii române din Cohalm. 

Averea despărţ. cu finea anului 1924 a fost de Lei 4097. 

Din rapoartele primite constat că publicul țărănesc e tot mai 
rece față de «Astra», şi aceasta din motiv că în schimbul taxei 
ce o dă nu primește nimic, pe când înainte de răsboiu pentru 
taxa de 2 cor. primea 10 broșuri şi un calendar. Intelectualii 
de asemenea, asaltaţi fiind de cereri de taxe de tot soiul din 
partea organizaţiilor profesionale, având și salarii reduse și greu- 
tăți mari de viaţă. incă nu sunt în măsură de a sprijini pe toată 
linia «< Asociaţiunea». Protopop Emilian Stoica, director. 


87. Copalnic-Mănăştur (jud. Solnoc-Dobâca). 


Constă din 20 comune, dintre cari în 19 se află câteo 
agentară şi câte o bibliotecă poporală, compusă fiecare din câte 
50 vol.,: afară de cea din Copalnic-Mănăştur cu 60 vol, cea 
regională a desp, cu 92 vol. şi cea şcolară cu 634 vol. Cursuri 
de analfabeți (adulţi) sau ţinut în 12 comune. Prelegeri au. 
ţinut: în Brebeni: Nicolae Avram, protopop: Istoricul şi orga- 
nizarea Asociaţiunii, Teodor Pașca, înv.: Foloasele învăţăturei; 
în C.-Mănăştur: loan Medan, preot: Scăderi la poporul nostru 
şi remedierea lor. In cadrul cercurilor culturale învăţătoreşti “au 
ţinut 14 prelegeri. În adunarea desp. ținută în Berinţa, la 7 Dec. 
1924, I. Medan a vorbit despre: Ramurele de desvoltare cul- 
turală și economică ale poporului nostru. Reprezentaţii de teatru 
a dat: în C.-Mănăştur: Teodor Paşca, înv., cu adulții, altă dată 
aceiaşi cu concursul elevilor de liceu; în Berinţa: Gr. Roman, 


= 404 — 


înv. şi Gh. Dragomir, cancelist, cu concursul adulţilor: în Câr- 
peniş: Pavel Picu, preot, cu adulţii. 
Protopop Nicolae Avram, director. 


38. Cristur (jud. Odorheiu). 


In 21 Maiu 1925 sa ținut adunarea de organizare a noului 
despărțământ pentrii plasa Cristur, cu sediul în Cristurul-săcuesc. 
Adunarea, la care: a participat cea mai mare parte a Românilor 
din Cristur, preoţi, învăţători, țărani din comunele vecine şi alţi 
oaspeţi, între cari se remarcă şi dna profesoară Victoria Timotei 
Popovici, Sibiiu, — a fost prezidată de dl I. Neagoe, conferen- 
țiarul <Asociaţiunii». Inainte de deschiderea adunării dl Nicolae 
Humă, înv. în Vidacutul-român, a delectat prin frumoasele cân- 
tări şi declamări ale elevilor săi, aduşi anume la adunare, pe 
toţi cei prezenţi. După deschiderea adunării şi înscrierea mem- 
brilor sa făcut organizarea despărțământului, alegându-se ca 
director di 77. Nestor Georgesca, directorul Şcoalei Normale 
din Cristur, secretar dl Joan Lie, pretor, precum și ceialalți 
funcţionari şi membri în comitet. S'a înscris un număr frumos 
de membri Cu această ocazie sa mulțumit comitetului pro- 
vizor, în frunte cu di prim-pretor Stupariu, pentru aranjarea 
și pregătirea lucrurilor. Trebue să constatăm, că iniţiatorul 
şi sufletul ' conducător pentru organizarea acestui despărţă- 
mânt a fost di loan Lie, pretor, care a depus deosebite stă- 
ruinţe pentru reuşita acestei importante cauze culturale în 
aceste părți, pentru cari stăruințe i se aduc și pe această 
cale mulțumiri, împreună şi dlui vrimpretor Stupariu, dlui pro- 
fesor Iorgovan, dini medic Dr. Pop şi tuturor colaboratorilor 
dânşilor. 

In seara aceleiaşi zile s'a dat un reușit concert cu con- 
cursul dlui Ștefan Mărcuș, a dșoarelor Lia Popoviciu, Paras- 
chiva Luca și Magdi Smigelschi din Sibiiu, cum şi a societă- 
ților filarmonice din Cristur şi Odorheiu. Concertul a fost cer- 
cetat, pe lângă Români, şi de un număr foarte mare a publi- 
cului maghiar din Cristur. Prestaţiunile tuturor au fost la înăl- 
time, așa că prima păşire a artei muzicale românești în acest 
orășel a fost cât se poate de reuşită şi a impus tuturor. Dvpă 
informaţiile primite, atât di Mărcuş, cât şi dșoarele din Sibiiu, 
menționate, au contribuit la acest triumf al culturei muzicale în 
aceste părți numai din îndemn curat și dragoste pentru cul- 
tura națională, fără remuneraţii materiale, afară de spesele efec- 
tive. Mulțumită și recunoştinţă exprimăm dlui. T. Popovici, 
profesor de muzică la Şcoala Normală din Sibiiu, care recu- 
noscând importanța cauzei în împrejurările date — ca şi cu alte 
ocazii — a dat preţiosul său concurs, alegând piesele pentru 
concert şi dând inviațiunile necesare dşoarelor, contribuind astfel 


— 405 — 


la munca culturală a «Astrei». După concert 4 tineri din Archita 
au jucat pe scenă, în costume naţionale, călușerul şi bătuta în 
aplauzele tuturor. | 


39. Dej (Solnoc- Dobâca). 


Ca model de activitate conştienţioasă în toate privințele 
dăm în întregime şi raportul prezentat de dl dir. Motogna. 

“1. H. Cu mare satisfacţie sufletească putem constata, că 
dintre cele 51 comune aparținătoare despărțământului 37 au cer- 
curi culturale (agenturi). Numărul agenturilor a crescut cu 1 
(Ganciu). | 

III. Biblioteci poporale avem în cele 37 comune susamin- 
tite, unde avem şi agenturi. La adunarea generală din anul 
trecut am avut 2252 volume, împărţite în 36 biblioteci. Preşe- 
dintele despărțământului a căutat să sporească şi în acest an 
numărul cărților menite să lumineze. minţile ţăranilor dela sate. 
S'a îndreptat în acest scop la Casa școalelor şi a cerut cărţi 
pentru bibliotecile poporale de pe teritorul despărțământului 
nostru. Cererea ma rămas fără rezultat. Casa şcoalelor ne-a şi 
dăruit 10 biblioteci, constătătoare din câte 132 volume, deci în 
total 1320 volume (spor). Cu acestea numărul cărţilor din bi- 
bliotecile noastre sa ridicat la 3572 vol., “au mai dăruit 2 (două) 
biblioteci de câte 50 vol. pentru comunele Glod şi Letca, află- 

„toare pe teritorul despărțământului lleanda-mare. Starea biblio- 
tecilor din agenturi cu numărul cărților şi sporul de cărţi pe 
1924 este următoarea: 

1. Dej cu 60-+ 264 = 324 vol., (două bibl.), 2. Câţcău cu 60 + 

"132 = 192 vol. 3. Maia, cu 60 vol. 4. Suia. cu 60 vol. 5. Şom- 
cutul-mic, cu 60 vol. 6. Reteag, cu 66 vol. 7. Baţa, cu 60 + 
132 — 192 vol. 8. Ocna-Dejului, cu 123 + 132 = 255 vol. 
9. Mica, cu 60 + 132 — 192 vol. 10. Beneding, cu 60 volume. 
11. Sânmărghita, cu 60 -+ 132 = 192 vol. 12. Coplean, cu 60 
volume. 13. Cuzdrioara, 103 -—- 132 = 235 vol. 14. Sălișca, cu 
60 vol. 15. Gichișul de jos, cu 60 vol. 16. Cetan, cu 50 vol. 
17. Codor, cu 60 vol. 18. Gârbău, cu 50 vol. 19. Rugăsești cu 
50 vol. 20. Ciceu Mihăeşti cu 60 vol. 21. Mănăstiurel cu 70 vol. 
22. Bogata-de-jos cu 50 vol. 23. Vad, cu 00 vol. 24. Zăpârţ, cu 
_60 -+ 132 = 192 vol. 25. Căşeiu, cu 60 vol. 26. Glod, 50 vol. 
27. Letca, cu 50 vol. 28. Unguraș, cu 70 vol. 29. Căpâlna, cu 60-vol. 
30. Giurgeşti, cu 60 -+ 132 = 192 vol. 31. Suare, cu 60 vol. 32. 
Pinticul-român, cu 60 vol. 33 Urişor, cu 60 vol. 34. Uriul de 
sus, cu 50 vol. 35. Negrilești, cu 50 vol. 36 Ganciu, cu 50 vol. 

37. Măgoagea, cu 50 volume. Total 3572 volume. Stat: 

NB. Glodul şi Letca se află pe teritorul despărțământului 
lleanda-mate, iar Dejul are 2 biblioteci. Cărţile — dupăcum 
reese din rapoartele agenturilor — sunt cetite îndeosebi în cursul 

6 


— 406 — 


lunilor de iarnă. In definiliv avem deci 36 biblioteci cu: 3572 
volume, 2252 vol, din anii trecuţi, iar 1320 vol. spor pe anul 1924. 

IV. Cursuri de analfabeți, în cadrele Asociaţiunii nu sau 
ținut, deoarece acestea s'au ţinut în mod obligatoriu, conform . 
legii învăţământului primar. 

V. In ceeace priveşte propaganda culturală la sate, co- 
mitetul a desfășurat aceeaş activitate plină de zel şi abnegaţiune, 
pe care ne permitem a o schița în următoarele: Ca şi în anii 
trecuţi greul muncii a fost săvârşit de profesorii liceului, cari 
și-au jertfit zilele de odihnă, ca să lucreze pentru luminarea și 
deşteptarea fraților noștri dela sate. 

Am intrat în legătură cu «Societatea studenţilor someşeni», 
care ne-a trimis câțiva conferenţiari, iar noi ne-am îngrijit de 
trăsuri, cari să-i ducă la sate. Dela ultima adunare generală, 
sub auspiciile Despărțământului, s'au ţinut următoarele prele- 
geri poporale: 2 

1. În Mifăești, Duminecă în 11 Ianuarie 1925; Nicolae 
Şoneriu, profesor, .a vorbit despre «<Foloasele învăţăturii» iar 
preşedintele Desp. Dr. Victor Motogna despre «Avram lancu». 
_2. în Bața, Duminecă în 11 lanuarie 1925: Nicolae Șoneriu, 
profesor, a vorbit despre «Creşterea copiilor». Invăţătorul Filip 
sa produs cu 2 coruri reuşite. 3. In Reteag, Duminecă în 11 
lanuarie 1925: Dr. Victor Motogna, dir. <Despre Petru Rareş». 
4. Nicolae Şoneriu profesor «Despre alcoolism». 5. In Câfcdu 
Duminecă în 11 Januarie 1925: Dr. loan. Şanta, profesor: <Pa- 
trie şi tron». 6. In Copleau, Duminecă în 18 lanuarie 1925: Dr. 
Victor Motogna, «Despre Unire». 7. In Câșeia, Duminecă în 
18 lanuarie 1925: Dr. loan Şanta, «Despre respectarea legilor». 
8. In Urișor, Duminecă în 18 lan. 1925: Dr. Victor Motogna: 
Despre «Unirea Principatelor» şi Dr. loan Şanta: <Foloasele 
învățăturei». 9. In. Ganciu, Al. Precup, elev de liceu, a vorbit 
despre Horia și Avram Iancu. 10. In Mica în 18 lan. 1925 prof. 
Nicolae Şoneriu: «Despre meserii». 11. In Cuzdrioara, în 18. 
lan. 1925, elevul de liceu Petru Șuvagău a vorbit despre «Avram 
lancu». 12. In Reteag studentul Victor Pop a vorbit. despre 
«Creşterea vitelor» şi loan Pașca despre Ideia naţională. 13. In 
Ocna Dejului studenţii Prodan Leon şi Balint Augustin au vorbit 
unul despre «Creşterea copiilor», iar. al doilea despre «Impor- 
tanţa școalei>. 14. In Câjcau studentul Rebrean Traian a vorbit 
despre «Importanța învățăturei»>. 15. In Mânășturei Dr. Victor 
Motogna a dat «Sfaturi şi îndrumări». 16. In Ocna Dejului 
elevul de cl. VIII. A. Bidian a vorbit despre <Avram lancu>. . 
In total s'au ținut în 16 comune 20 de corterenţe. Dându-ne 
seamă de puterea de atracţie şi educativă a teatrului, am or- 
ganizat trei echipe din elevii şi elevele dela școalele secundare 
din localitate, cari au mers pe sate şi au predat piese potrivite 


— 407 — 


pentru popor, însoțindu-le de cântări, recitări şi dansuri naţio- 
nale. Sau predat în: 1. Cudrioara; 2. Ocna Dejului; 3, și în 
Mica piesa «Florin şi Florica» de V. Alecsandri; în 4. Cetan 5. 
Sânmărghita și Baţa piesa «Doamna mea» în cadrele unui pro- 
gram compus din recitări şi cântări. Apoi în 6. 7. Reteag, Cașeiu 
şi 8 Rugăşești: <Arvinte şi. Pepelea». l 

Producțiunile teatrale din Cetan, Sânmărghita și Baţa au 
fost ţinute sub conducerea profesoarei dela Şcoala medie d-na 
Susana Both, care în acelaș timp a ţinut și câte o conferenţă. 
In total 9 reprezentaţiuni populare, cari au fost foarte cercetate 
şi gustate de popor. Au plăcut pretutindeni dansurile şi costu- 
mele naţionale. Acest lucru nu e de puțină importanţă, fiindcă 
locuitorii din părțile acestea și-au părăsit cu desăvârșire portul 
strămoșesc, la care ar putea fi readus cu încetul, dacă sar con- 
tinua cu o propagandă de felul acesta. 

VI. Despărţământul a organizat pentru intelectualii din 
Dej o serie de conferenţe cu concursul <Extensiunii universi- - 
tare> din Cluj. S'au ţinut 6 şezători cu programele următoare: 
1. In 23 IX 1924, a) prof. univ. Dr. Silviu Dragomir: a) «ldea- 
lul daco-român în mişcările dela 1848/49. b) Uvertură de mu- 
zică militară; e) Groparul, rec. de Petru Şuvagău cl. VII lic.; 
d) Recitări: şcoala de fete; e) Fragment din Călin rec. de Al. 
Precup, cl. VII; 2. in 30 Noemvrie; a) Dr. Onisifor Ghibu: 
«Contribuția Basarabiei la cultura românească»; b) S'a jucat de 
elevi, piesa <Bujoreştii» şi şi-a dat concursul muzica reg. 81 
{nf 3. În 7 Decemvrie: a) Dr. Nicolae Drăgan prof. univ: In- 
ceputurile literaturii româneşti. Au fost. 3 recitări, un solo de 
vioară de I. Lang, cl. VII şi piese executate de muzica militară, 
4. In 14 Decemvrie: a) Dr. V. Bogrea, prof. univ.: «ldeia lati- 
nităţii la vechii cronicari». A cântat corul elevilor, au fost 2 
vecitări, un solo de voce cu acompaniament şi <Olteanca», dans 
naţional. 5. In 31 Decemvrie:, a) Dr. Victor Stanciu: «Despre 
auzul românesc», conferinţă însoţită de proiecţiuni. 6. In 17 
Maiu: Dr. Tudor Vieanu: Personalitatea lui Avram lancu şi Dr. 
V. Motogna: Evenimentele dela 3/15 Maiu 1848, în cadrele 
unui program bogat. l 

„Afară de aceste 6 conferențe sau mai ținut încă alte 2 
în limba franceză şi anume: 1. DI Janel. prof. de speologie la 
univ. din Cluj, a descris o excursiune «Urcarea vulcanului Ke- 
nia din Africa». 2, DI Thomas, subşef al institutului antirabic 
«Pasteur» din Cluj, a vorbit despre «Institutul Pasteur» (cu pro- 
iecţiuni). Amândouă conferenţele au fost însoţite de recitări şi 
solo de vjoară. Total 8 conferențe. 

VIL La adunarea generală a despărțământului, ţinută. în 
16 iunie 1924, în comuna Ocna-Dejului, am organizat o ex- 
poziţie pentru copii, la care au participat 50 mame cu tota- 


6* 


— 408 — 


tâția copii. S'au distribuit: 1 premiu de 150 Lei, 2 (două) de 
câte 100 Lei şi 5 de câte 50 Lei, la copii cei mai curați şi 
mai bine îngrijiţi. Tot cu această ocazie Dr. V. Motogna a ți- 
nut o conferenţă -despre <Avram lancu», au urmat apoi reci- 
tări și dansuri naţionale. 

Bănci poporale pe teritorul Despărțământului în cursul 
anului s'au înființat două, în Ocna-Dejului, și în Cuzdrioara, iar 
Cooperative sunt în Reteag, Poieni, Câţcău, Suia şi Dej, cari 
— în urma capitalului mic de care dispun — funcționează. - 
anevoie. 

VIII. La ultima adunare generală saldul cassei era 2681*60: 
„Lei, în cursul anului până la data de azi au intrat Lei 5109— 
au eşit 5799 Lei, rest în cassă Lei 1991:60 numerar şi de- 
punere. 

IX. Numărul membrilor după categorii este următorul: 
1. Membri fondatori: 17; 2. Membri pe viață: 40; 3. Membri 
activi: 133 şi 4. Membri ajutători: —. Total: 190. 

X.—XI. In ceeace priveşte reorganizarea Despărţămân-. 
tului după răsboiu, faţă de anul trecut, nu avem de remarcat. 
decât faptul, că plasa lleanda-mare s'a constituit singură ca. 
despărțământ, rupându-se de despărțământul Dejului, şi că nu- 
mărul agenturilor noastre a crescut cu 1, ceeace sa amintit 
şi sub p. I. 

In ceeace priveşte interesul membrilor, când e vorba. 
să-şi plătească taxa, am întâmpinat multe greutăţi. Cu regret: 
„trebue să observăm, că în cele mai multe locuri preoţii şi în- 
văţătorii nu ne stau în ajutor: să îndemne poporul, ca să 
aducă neînsemnata jertfă de-a plăti 2 lei la an, ca taxă de 
membri ajutători. Conducerea comitetului a trebuit să facă. 
mari sforțări, ca să ajungă la numărul de membri din anii 
anteriori, pe care a izbutit de astă dată să-l și întreacă, în- 
trucât față de 906 membri din trecut avem 958. f 

Dupăcum reiese din p. VIU mijloacele despărțămân-- 
tului sunt foarte reduse, iar mijloacele de transport sunt foarte 
scumpe. N’am fi putut desfășura activitatea schițată mai sus,. 
dacă oameni de bine, al căror număr — durere — a scăzut 
față de anul trecut, nu ne-ar fi venit în ajutor. Ni Sau pus la 
dispoziție trăsuri gratuite. 1. Din partea primăriei orașului. 2.. 
Dlui general Ignat, 3. Dlui consilier Podoaba, 4. Dlui Dr. Vic- 
tor Mihali, 5. Dlui Nic. Chifor şi 6. Dlui Wilhelm Şiorban,. 
cărora le aducem și pe calea aceasta sincerile noastre mul- 
țumite. ` Dir. de liceu V. Motogna, director. 


40. Deva (jud. Hunedoara). 


Despărțământul constă din 57 comune, având: 17 agenturi: 
cu 77 biblioteci poporale. Numele comunelor în cari sunt agen- 


— 409 — 


turi şi biblioteci poporale sunt următoarele: Simeria, Vărmaga, 
Standreș, Cristur, Bejan, Căinelul de jos, Fornădia, Unitia, Vă- 
lişoara, Hărău, Săcărâmb, Şuligete, Bârsău, Biscaria, Seulişte, 
“Tolţia- Mare şi Tâmpa. Averea despărțământului la sfârşitul acestui- 
„an constă din Lei 141308. În cursul acestui an în colaborare 
cu câţiva profesori dela liceul «Decebal» și Şcoala normală din 
localitate, cu societăţile elevilor din clasele IV, V, VI, VII, VIII, 
«dela liceu şi cu cercetaşii cohortei «Decebal», precum şi cu ma- 
rele şi nepreţuitul concurs al <Extenziunii universitare» din Cluj, 
am aranjat 13 serbări culturale cu prelegeri, conferenţe, decla- 
mări şi reprezentații teatrale în următoarele locuri: 1. La 30 Nov. 
1924 în Tâmpa, unde am înființat şi agentură și am plasat o 
bibliotecă poporală. Aici au conferat dnii: Prof. I. Josan «Despre 
“roadele culturii», prof. |. Mihu «despre creşterea copiilor» şi 
prof. N. Dragomir «despre însemnătatea zilei de 1 Dec.» şi sa 
reprezentat piesa <Arvinte și Pepelea» de cercetaşii cohortei 
« Decebal» precum şi mai multe declamări. 2. La 1 Dec. 1924 
s'a aranjat în Deva un festival pentru aniversarea zilei de 1 
Dec. cu următorul program: Tedeum, Matineu în Teatrul oră- 
şenesc: Imnul regal. Decebal către popor, discurs festiv ţinut 
de [. Josan, prof, Marșul lui Mihaiu Vit, Imnul Unirei, Confe- 
renţă ocazională ţinută de prof. I Mihu, Hora Daciei, decla- 
mări şi scena «i Decemvrie>, predată de cercetaşii cohortei 
«Decebal». La 1 Febr. 1925 în Simeria=veche, cu un program 
constătător din declamări, cântări şi piese teatrale, executate de ` 
elevii cl. V dela liceu, cuvânt de încheiere cu sfaturi şi îndem 
nuri pentru popor, ţinut de elevul cl. VHE Lazar Dincşorean. 
4. La 8 Febr. în comuna Batiz cu programul de sub punctul 
3. executat tot de aceiaşi şi cuvântul de incheiere ţinut de prof. 
E. Mihály. 5. La 21 Febr. în comuna Hărău, cu un program 
constătător din deciamări, jocuri cercetăşești și piesele <Cerce- 
“taşul unde poate ajuta» şi <Arvinte și Pepelea», executat de. 
“cercetaşii cohortei «Decebal» cu cuvânt de încheiere ţinut de N. 
Dragomir. 6. La 22 Februarie la Tâmpa, cu un program în fe- 
liul celui de mai sus, executat de elevii cl, VI lic. și cuvântul 
de încheiere ţinut de prof. Drăgan Mariş. 7. La 1 Martie în 
Dobra, cu programul executat de. elevii clasei a VHI dela liceu 
şi cuvântul de incheiere de prof. Alexe Manciulescu. 8. La 8 
„Martie în Banpotoc cu un program constătător din declamări, 
“cântări şi piesa «Cina cea de taină», executată de elevii cl. {V-a 
liceului «Decebal», cu cuvânt de încheiere tinut de prof. I. Josan. 
După aceste serbări culturale dela sate a urmat un ciclu 
-de confergnţe, pe cari l-am aranjat în Deva cu concursul mem- 
brilor <Extensiunii universitare» din Cluj şi anume: 9. La 14 
Martie conterenţa dlui. prof. D. Teodorescu despre <Sarmise-. 
getuza», cu proecţiuni. 10. La 21 Martie conferenţa dlui prof. 
V. Ghidionescu despre «Elementele culturii românești și uni- 


— 410 — 


ficarea lor». 11. La 28 Martie conferenţa dlui prof. Th. Capidarm 
despre «Rolul Aromânilor în Ardeal». 12. La 4 Aprilie confe- 
rența dlui prof. N. Giuglea despre «Limba ca icoană a vieții 
sufleteşti». 13. La 10 Aprilie conferenţa dlui Şt. Meteş despre. 
«Chestiunea minorităţilor din România». In urma timpului ne- 
favorabil şi în urma faptului că am intrat în timpul apropiat de: 
sfârşitul anului şcolar, în care timp elevii şcoalelor noastre, cari 
ne-au fost și ne sunt cele mai bune elemente pentru propa- 
ganda culturală la sate, am fost siliți să abstăm dela deplasă- 
rile, pe cari le aveam incă în proect şi tot din acest motiv am. 
amânat și ținerea adunării generale anuale pentru luna Septem- 
vrie, respective începutul lui Octomvrie, când vom avea iarăşi elevii 
şi pe dnii profesori în ajutor şi când vom pulea să ne orga- 
nizăm mai potrivit, conform noilor dispoziţii din noul regula- 
ment, cu atât mai vârtos că centrul despărțământului nostru va. 
- avea să devină şi centrul organizaţiei judeţene. 

Profesor /uliu Josan, director. 


41. Diciosânmărtin (jud. Târnava-mică). 


Constă din 54 comune, are 41 cercuri culturale și 42 bi- 
blioteci poporale. Raport despre activitatea desp. în anuk 
acesta nu ni s'a trimis. Directorul desp. este DI Simeon Mol-- 
dovan, protopop. 
42. Dobra (jud. Fiunedoara). 

Constă din 31 comune, are 4 cercuri culturale și 14 bi- 
blioteci, dintre cari una preoțească, în Dobra. In decursul anului: 
1924/25 comitetul despărțământului nu a arătat nici o activitate, 
dar cu ocaziunea serbărilor naţionale, apoi ia intrunirea confe- 
renţelor preoțești, a cercurilor culturale învăţătoreşti, câțiva preoţi 
şi mai mulţi învăţători. au ţinut prelegeri poporale de cuprins. 
istoric, religios-moral, igienic şi economic. 


43. Făgăraş (jud. Făgăraș). 


1. Cu sfârşitul anului 1924 au fost: a) membri fondatori: 
13; b) pe viaţă: 63, între cari, cu excepţia uneia singure, toate: 
comunele plasei Făgăraș; c) activi, cari au plătit taxa: 122. - 

2. Comune ce se ţin de acest despărțământ: 27. Agenturi: 
11, dintre cari 10 înfiinţate în 1922 şi 1023, iar a Il-a în Ileni, 
a fost înființată în 1024 şi activată în 1925. Aci fusese înte=. 
meiat un cerc cultura! de către fosta Asociaţie a studenţilor: 
transilvăneni dela Bucureşti, la stăruințele studentului V, Cornea. 
La 10 August 1924, la stăruințele aceluiaș, cercul a trecut sub. 
egida cAstrei» și s'a organizat ca agentură. i 


— 411 — 

3. Bibliotecile în agenturi ca și în anii trecuţi. Biblioteca 
centrală şi în acest an a fost utilizată de elevii liceului «Radu 
Negru» din Făgăraş, 

4. Prelegeri poporale de conferenţiari din centru nu s'au 
ținut pe sate. Despre activitatea desvoltată de agenturi nu 
avem rapoarte. Directorul despărțământului a vorbit în leni 
despre <Asociaţiune», iar în Beclean, cu ocazia inaugurării casei 
de cetire, despre «Cetitul, cum să se facă, foloasele lui». Agen- 
tura din Beclean, condusă de tinărul preot N. Gogonea, într'o 
serie de” prelegeri a înfățișat părţi alese din istoria bisericească 
şi din istoria Românilor, notarul C. Surdu din istoria Româ- 
nilor, iar învățătorul M. Bârsan a vorbit odată despre Metro- 
politul Andreiu Şaguna și învățătorul N. Ţuturea despre ziua 
de 24 Ianuarie. Cercul cultural din Beclean se strădueşte să-şi 
adune mijloacele materiale pentru ridicarea unei Case culturale. 
In decursul acestui an în Beclean s'a întemeiat şi o fanfară. 

5. Conferințe în Făgăraş a ţinut <Extensiunea Universi- 
tară> din Cluj, începând cu 1 Martie 1925. Au vorbit domnii 
profesori universitari: V. Stanciu: despre «Influența bogățiilor 
subsolului asupra istoriei poporului nostru»: G. Giugiea: «Limba 
ca oglindă a. vieţii culturale»; P. Grimm: «Despre literatura şi 
sufletul poporului englez»; |. Paul: «Pedagogia . țărănească» şi 
V. Bărbat: «Instituţiunile culturale*ale unui popor». 

In cadrele <Asociaţiunii> sau mai sărbătorit aniversările 
zilelor de 1 Decemvrie şi 15 Maiu, despre cari s'au trimis; ra- 
poarte speciale. Despărţământul a fost reprezentat, prin pre- 
şedinte la serbările pentru Avram lancu la Baia de-Criş, Ţebea, 
Câmpeni şi Vidra. f 

6. Cu sfârşitul anului 1924 averea în bani a despărță- 
mântului era de 4357 Lei. Prof. Valer Literat, director. 


44. Geoagiu (jud. Hunedoara). 


Constă din '35 comune, are 11 cercuri culturale și 11 bi- : 
blioteci. poporale. Case naţionale 10. Raport despre activitatea 
despărțământului în anul acesta nu ni Sa trimis. Directorul 
despărțământului este di Dr. loan Marghita, advocat. . 


45. Gherla (jud. Solnoc-Dobâca), 


Coristă din 78 comune, dintre cari 39 în plasa Gherla 
(desp. Gherla), iar alte 39 în plasa Chenchiş, unde s'a proiectat 
înființarea unui nou despărțământ. Agenzuri are 7 (odinioară 17), 
cu totatâtea biblioteci poporale. Sau ținut mai multe prelegeri 
poporale în comunele săteşti din partea D.lor profesori, însoţiţi 
de elevii lor şi a D-lor învățători; iar în oraşul Gherla au ținut 


— 412 — 


conferențe: Dnii Dr. Emil Precup, dir. de liceu: despre poezia 
populară română, Di Dr. Vi. Ghidionescu, profesor universitar: 
despre : pedagogia lui Eminescu şi Alecsandri, DI prof. univ, 
Marin Ştefănescu: despre definiția filozofică a vieţii. Iară cu altă 
ocazie 'tot Di VI. Ghidionescu a ţinut o frumoasă conferență 
despre cercetăşie. 

Ă Toate aceste conferenţe au fost însoţite de producţii arti- 
stice literare date de către intelectualii din Gherla şi jur şi cu 
o ocazie de către o grupă de cercetaşi din Cluj. In 1 Decem- 
vrie 1923 despărțământul a aranjat o frumoasă serbare, partici- 
pând toate şcoalele, iar oratorul ocazional a fost DI Gh. Ada- 
mescu, profesor univ., delegatul «Universității Libere» din Bu- 
cureşti. In anul 1924 avem de înregistrat seria de conferențe 
date de către <Extensiunea Universitară> din Cluj, sub egida 
despărțământului <Astrei> anume: domnii profesori universitari": 
Dr. Bogrea, Sextil Puşcariu, N. Drăgan, Dr. Al. Borza. In 
1. Decemvrie 1924 sa aranjat în oraşul Gherla serbare naţio- 
“nală, oratorul ocazional a fost DI Dr. A. Ciplea, profesor de 
teologie. In 4. Decemvrie, Duminecă după 1 Decemvrie, s'au 
aranjat serbări naţionale, însoţite de vorbiri ocazionale, ţinute 
de delegaţii despărțământului în comunele: Mintiul Gherlei, 
delegat prof. lic. Fâșcu; Nicula, delegat Dr. E. Precup, director 
liceal; Iclodul-mare, delegat Aug. Ciciovan, dir. şe. civ.; Din- 
deleag, deleg. prof de teologie Dr. Gh. Bob; Chirău, deleg. 
prof. de liceu Gh. Fejer; Hăşdate, prof. lic. E. Pioraş; Bonţ, 
prof. lic. V. Pap; Petrihasa, prof. de șc. norm, V. Papp; Fizeş 
dir. de şc. norm. A. Pop. — In toate satele acestea preoțimea 
şi învăţătorimea a făcut toate sforțările posibile pentru succesul 
serbării. Autorităţile civile au conlucrat la succesul acestora. 
In satele pentru cari nu s'au putut trimite conferenţiar din partea 
despărțământului, la apelul nostru, asemenea s'au ţinut în câteva 
Jocuri serbări naţionale. La îndemnul Comitetului Central s'a 
mai aranjat in Gherla o ftumoasă serbare în 15 Maiu 1925, 
având orator ocazional pe delegatul «Universității Libere» Dr. 
G. Tripon, deputat. In ziua de 3 Maiu Comitetul despărțămân. 
tului a ţinut o ședință, în care s'a hotărât ca adunarea generală 
a despărțământului să se ţină la toamnă, în comuna Lona. Nu- 
mărul membrilor : fondatori 6, pe viață 15. Despărțământul co- 
laborează cu Asociaţia învăţătorilor, secția Gherla şi cu profe- 
sorii de liceu din Gherla. 


Canonic Grigoriu Pop, dir. Vasile Pap, secr. 


46. Giurgeu (jud. Ciuc). 


= Constă din 9 comune, are 2 cercuri culturale şi 2 bi- 
blioteci poporale. i 


— 413 — 


Raport despre activitatea acestui desp. nu ni s'a trimis 
mici în anul acesta. Directorul desp. este di Aurel Nicolescu, 
comerciant, 


47. Hălmagiu (jud. .Arad). 


Constă din 33 comune; are 6 cercuri culturale şi 5 bi-. 
blioteci poporale cu 270 vol. şi 500 cetitori. Conferenţe şi pre- 
legeri poporale s'au. ţinut, în colaborare cu cercul religios din 
desp. Hăimagiu, în comuna Poienar: Victor Uscatescu: Des- 
pre boalele vitelor; Petru Başturea: Cultura rațională a pă- 
mântului; în comuna Ociu: Petru Başturea: Originea poporului 
român; in Plescuţa: ppresb. C. Lazar: Despre indreptarea ca- 
iendarului; în Feniş: Valer Cristea preot Despre albinărit, iar 
cu ocazia serbării Unirii Basarabiei dl C. Lazar a ţinut vor- 
birea festivă. Ziua de 1 Dec., a fost serbată în întreg despăr- 
ământul cu concursul Asociaţiei clerului şi al cercurilor cul- 
turale învățătorești, iar a 2-a zi de Rusalii conducerea despăr. 
şământului a oferit membrilor săi din Hălmagiu şi jur prilej să 
se delecteze la frumosul concert, dat de către soc. corală «Ar- 
monia» din Arad, sub conducerea dlui A. Lipovan. Asocia- 
țiuni culturale pe teritorul desp. Hălmagiu mai sunt: Asociaţia 
meseriașilor români Avram lancu, desp. Hăimagiu al Asocia- 
iei clerului A. Şaguna şi cercul cultural al învăţătorilor, cari 
“toate colaborează cu despărțământul Astrei. Averea desp. este 
de Lei 3313:20. Observăm, că urcarea taxelor de membri, 
conform hotăririi adunării generale dela Arad, a influinţat de- 
favorabil, înscriindu-se: din cauza aceasta foarte puţini membri. 


Cornel Lazar, protopresbiter, dir. desp. 


48. Haţeg (jud. Hunedoara). 


Constă din 96 comune, are 4 cercuri culturale şi 14 bi- 
blioteci poporale. Raport despre activitatea acestui desp. în 
anii 1922—1925 nu ni s'a înaintat. Directorul desp. este Dr. 
-Cornel Popescu, protopop. 


49.. Huedin (jud. Cojocna)! 


Viaţa culturală artistică a desp. nostru în anul expirat s'a 
«manifestat în mod mai impunător ca altădată. Conferenţe pentru 
popor şi pentru intelectuali sau ţinut în mod aproape neîntre- 
rupt. Sau format coruri, așa încât și partea artistică s'a cultivat | 
în mod îmgbucurător. Inainte de toate ţin să amintesc conferen- 
tele ţinute în centrul desp. de către membrii Estensiunei uni- 
versitare din Cluj, la cari cu interes vădit a luat parte toată 


1 Acest raport a sosit după încheierea raportului general. 


— 44 — 


lumea românească din Huedin, ba au fost ascultători şi străini, 
cari au rămas uimiţi de ştiinţa vastă a profesorilor noștri. Aceste: 
conferenţe sau ţinut în decursul iernei de către următorii domni: 
1. Prof. Ştefănescu Goangă: «Ce este cultura şi care este va- 
loarea ei». 2. Prof. Dr. Haţegan: «Despre tuberculosă>, cu pro- 
iecţiuni de schiopticon. 3. Prof. G. Giuglea: «Romani şi Ro- 
mâni». 4. Prof. Pamfil: <Alimentaţia rațională». 5. Prof. V. Bărbat:: 
< Copilăria și progresul». In cadru! acestor. conferenţe am ţinut: 
şi subsemnatul una din literatura engleză şi anume: «Milton 
și epoca sa». l 

Societatea tinerimei universitare din Țara Bârsei şi din: 
Valea Someşului au ținut 2 serate artistice-literare, împreunate 
cu dans, la 7 lanuarie 1925 şi la Sângeorgiu, cari s'au achitat: 
în mod admirabil de rolurile avute DI prof. A. Bena dela 
conservatorul din Cluj a instruat cu mult zel și abnegaţiune um 
cor mixt în patru voci, cu intelectualii din Huedin, dând astfel 
în Huedin pentru primaoară 2 concerte cu doamne şi domni 
din loc; cu acele ocasiuni s'au jucat şi 2 piese teatrale: «Fetele: 
sfinte» şi <Lăsata secului». Intre cântecile instruate ţin să amin- 
tesc: 1. Hei leliță din cel sat. 2. Imn religios. 3. La fântână. 
4. Eu mă duc, codrul rămâne. 5. Badea al meu. 6, Bobocele 
şi inele şi 7. Brumărelul, 

n cadrul cercurilor culturale învăţătorești din Huedin şi 
Ciucia s'au ţinut mai multe conferențe pentru popor în mai 
multe comune, aşa ţin să amintesc: I. Cercul cultural <«Ciucia»: 
1. In Ciucia a ţinut dl diriginte T. Corodan: Despre albinărit, 
2. In Sebeșul-mare di învățător Brudașca: Despre datorinţele: 
părinţilor. faţă de şcoală. Tot în Sebeşul-mare s'a jucat şi teatru 
pentru popor: Comedia: Două mute, apoi cântece şi declamări.. 
3. In Poeni dl înv. P. Brudaşca a ţinut o prelegere: Despre 
alcool. ÎI. Cercul cultural «Huedin» : 1. In Huedin învățătorul 
I. Chiuhan a ţinut în mai multe rânduri mai multe prelegeri 
poporale: a) Originea neamului românesc; b) Agricultura siste- 
matică; c) Folosul şcoalei; d) Cultura şuiletească; e) Isvoarele 
de bogății ale Ardealului; f) Sfaturi şi învățături pentru încu- 
rajarea meseriilor. Dl sub-revizor Al. llieş a ţinut: Despre în- 
semnătatea învățământului primar. In legătură cu aceste prele- 
geri sau ținut şi şezători literare cu şcolari. 2. In Domoş înv. 
. Chiuhan: Combaterea băuturilor spirtuoase şi a jocului de- 
cărți. Subsemnatul am vorbit: Despre agricultura raţională. 
D-şoara învăţătoare Nina Chiuhan: Aplicarea învăţământului 
intuitiv. DI revizor B. Poruţiu din Cluj: Despre carte şi învă- 
țătură. 3. Niarșova dl înv. A. Csăregi: Despre educația morală 
în şcoala primară. DI înv. |. Chiuhan: Neamul românesc şi: 
maghiarizarea Românilor în trecut. Părintele ‘Gh. Rus din 
Huedin: Fericirea omenească. DI inginer silvic V. Ionescu: 
Despre folosul silviculturei (pădurilor). Dl sub-revizor Al. llieș: 


— 415 — 


Despre obligaţivitatea învățământului primar. 4. Fildul-de-jos dł 
înv. |. Bondi: Despre apicultură. DI sub-revizor Al. Ilieş: Despre 
cultura vitelor. Inv. I. Chiuhan: Despre portu! românesc şi 
folosul şcoalei. 5. Stana dl înv. I. Chiuhan: Chemarea învăţă- 
torului.. D-na învăţătoare Ana Csoregi: Lipsa bibliotecilor şco- 
lare. nv. Avram Bortig: Cultura paserilor de casă. Au mai 
ținut domnii profesori dela gimnaziul de stat din Huedin con- 
ferențe şi prelegeri în Huedin și Hodiş. 

Serbătorile naţionale încă sau ținut cu fastul cuvenit. La 
1 Decemvrie a ţinut cuvântul festiv dl director Tr. Petra, la 24 
lanuarie di prof. N. Făt, iar la 10 Maiu subsemnatul. La aceste 
serbări, pe lângă cântece şi declaimări, sa jucat şi un act din 
piesa: Tudor Vladimirescu. In anul acesta încă s'a serbat în 
ziua de Sânziene comemorarea luptelor dela Fântânele, unde 
Sau adunat mii de oameni din toate părţile. Cuvântul festiv 
l-am ţinut subscrisul; au mai vorbit păr. C. Cotut, I. Chiuhan 
şi alții. Sa ţinut şezătoare poporală și s'a jucat în liber piesa 
întrun act de învățătorul î. Chiuhan: «Tabăra lancului». Sau 
mai dat producţiuni în mai multe locuri. aşa la Ciucia, sub pa- 
tronajul dlui fost Ministru Oct. Goga. Venitul. net al petrecerii 
s'a folosit drept început al unui fond pentru înfiinţarea casinei 
române de acolo. 

In Mănășturul-unguresc, cu ocaziunea punerii petrii fun- 
damentale, tinerimea dela școalele medii a aranjat o frumoasă 
producţiune teatrală. Intre altele s'a jucat şi piesa: «Pe aici nu 
se trece». Prelegeri au mai ţinut domnii preoţi T. Toader 
din Calata-mare, Al. Boeriu din Mănăşturul-unguresc, Onisim 
Rus, Sabin Truţia şi Dumitru Păltinean, precum și subscrisul, 
afară de cele înşirate mai sus. Rezultatul conferenţelor şi pre- 
legerilor poporale e îmbucurător. Ţărănimea cu femei şi copii 
a luat parte în toate părţile în număr considerabil, şi s'a văzut 
pretutindenea dorul de a asculta poveţe şi .învăţături. Oamenii 
își trimit copiii la şcoală şi la meserii mai mult ca oricând. O 
reînviere sufletească şi un avânt mulțumitor se observă, așa 
încât cu deplină satisfacţie trebue să fim: mulțumitori tuturor 
conferenţiarilor și acelora, cari au contribuit în măsură mare 
la mişcarea culturală, dorind ca pc viitor cu acelaş zel să con- 
tinue pe dramul apucat, îndemnând şi pe alții să se trezească 
din letargie, scoțând lumina de sub obroc, ca să lumineze tu- 
turor pentru propăşirea culturală a neamului nostru. 

La acest loc ţin să aduc la cunoștință trecerea . din viaţă: 
a membrului fondator loan Martin, notar în pensiune în Fildul- 
de-mijloc şi a membrului pe viață Gavril Todoruţiu, preot în 
Butene, ambii oameni cu inimă, cari s'au. interesat de binele: 
şi propășirea culturală a poporului. La înmormântarea ambilor 
am fost delegat subscrisul, parentându-i în mod cuvenit. 


— 416 — 


“Comitetul desp. a ţinut 3 şedinţe, în cari sau pertractat 
afaceri curente şi s'au luat măsuri pentru a se ţinea cât mai 
multe prelegeri poporale. Pentru adunarea generală a «Astrei», 
care se va ţinea la Reghin, s'au delegat, pe lângă subscrisul, 
membrii: Dr. Sabin Varna, advocat, Huedin și preotul Virgil 
Pop din Morlaca. inerea adunării despărțământului s'a fixat 
pe 23 August a. c. în Călata-mare, 

Aurel Muntean, director. 


50. Hunedoara. (jud. Hunedoara). 


Constă din 52 comune: are 22 cercuri culturale şi 22 bi- 
blioteci poporale. O parte din activitatea acestui desp. pe anul 
1924, “a publicat în raportul nostru din an. trecut. Harnicul di- 
rector, Dl Andreiu Ludu şi-a strămutat domiciliul “la Cluj, DI 
secretar Nicolae Macrea a decedat, conducerea provizorie „a 
desp. rămânând în grija Dlui Dr. Gh. Dănilă, notar public. 


51. lara-de-jos. (jud. Turda-Arieș). 


- Constă din 23 comune, are 1 cerc cultural şi 3 biblioteci 
poporale. : Raport despre activitatea desp. în 1923—25 nu ni 
s'a trimiș,. Directorul despărțământului este dl Teodor /Felea, 
preot, a 


52. Ibaşfalău (jud. Târnava-mică). 


' Constă din 37 comune, aparținătoare plasei Ibașfalău. A- 
genturi şi biblioteci are dèspărțământul 17, anume: Hundorf 
cu 235 volume, Dârlos 185 vol, Curcu 76 vol., Ibaşfalău 210 
vol, Gogan 45 vol„. Varolea 45 vol., ldicu 45 vol. Coroiusân- 
mărtin cu 45 vol, Coroiu 45 vol, Odriheiu cu 45 vol. Sân- 
tieană, 45 vol., Valchid. 360 vol., Hoghilag, 335 vol., Şoimuş 45 vol., 
Ernea, 445 vol., Sarăş, 485 vol, Laslăul-român, 545 vol, Ghia- 
căş, 45 vol. 
Prelegeri poporale s'au ţinut: a) Sântioana la 12 April 
1925: Nicolae Negruţiu, dir. lic. ibaştalău, despre scopul Astrei; 
Dr. Ilarie Holom, advocat Ibaşfalău, despre testamente; Gri- 
gorie Ciortea, profesor: Originea poporului român. Nrul as- 
cultătorilor 250. ġ) in comuna Valchid la 20 April 1925 au 
vorbit Cornel Schiau, subrevizor: Industria română; loan Lu- 
pean, polițai: Mihai Viteazul; Dr. Ilarie Holom: Testamente; 
Nrul. ascultătorilor 350; <c) In comuna Hoghilag la 21 April 
_1925, au vorbit: C. Schiau: Industrie; Dr. Bazil Isailă, medic 
orășenesc: Morburile infecțioase şi apărarea contra lor; Dr. L 
Holom: Testamente; d) In comuna Şoimuş la 23 April 1925 
au vorbit: I. Lupean: Scopul Astrei; C. Schiau: Originea Ro- 
imânilor; Dr. I. Holom: Testamente şi contractele verbale, Nrul. 


4T 


ascultătorilor circa 450 persoane, €) In comuna Ernea la 26 
April 1925 au vorbit: Dr. L Holom: Scopu! Astrei şi contracte 
verbale; C. Schiau: Apicultura; f) In comuna Şarăşul-săsesc 
la 10 Maiu 1925 au vorbit: Prof. Romul Albu: 10 Maiu; prof. 
Dumitru Scurtu: Ştefan-Cel-Mare; Dr. B. Isailă: Tuberculoza; 
Dr. |. Holom: Testamente. Nrul ascultătorilor circa 200. g) In 
orașul Ibaşfalău la 15 Maiu 1925 au vorbit: G. Ciortea, prof.: 
Insemnătatea zilei de 3/15 Maiu. Corul liceului a dat câteva 
puncte.  Prezenţi intelectuali şi elevii liceului, școalei prof. şi 
primare; A) In Laslăul-român la 17 Maiu 1925 au vorbit: C. 
Schiau: Industria mică; |. Lupean: Scopul Astrei; N. Sava: 
învățător: Creşterea copiilor; Dr. l. Holom: Testamente. Nrul 
ascultătorilor circa 500 4) In comuna Ghiacăș la 8 Iunie 1925 
au vorbit: Dr. I. Holom: Scopul Astrei; prof. D. Scurtu: Tea- 
trul român; elevii clasei V a liceului <Timoteiu Cipariu» din 
Ibaşialău au jucat piesa_Dezerioru!. Nrul ascultătorilor circa 200 
persoane. Membri fundatori 30, din cari în anul 1925 s'au în- 
scris 11, membri pe viață 25 şi activi 44. Averea despărţă- 
mântului este de 730:Lei. l . 

Toate spesele de călătorie împreunate cu conferențele ți-. 
nute în cele 8 comune amintite le-am suportat subsemnatul, 
în suma de 2590 Lei. Ţin să aduc mulțămită în acest raport 
îndeosebi dlor C. Schiau, subrevizor şi loan Lupean,poliţai, cari 
aproape în fiecare sat m'au însoţit şi au ţinut conferenţe prac- 
tice şi ascultate cu multă dragoste de către popor. 

In fiecare comună am depus câte o mică bibliotecă de 
câte 45 volume, primită spre acest scop şi am împărțit ascul- 
tătorilor în fiecare comună câte 50—70 volume, partea cea mai 
mare ediţia: Astrei şi care număr în nici o comună nu s'a aflat 
îndestulitor. 

Dr. arie Holom, advocat, director. 
Canara 


53. lleanda-mare (jud. Solnoc-Dobâca). 


A fost înfiinţat în 15 lunie 1923. Constă din 55 comune, 
având 3 agenturi şi 3 biblioteci poporale, cu câte 45 volume. 
DI director Valer Cosma, preot, scrie că dela înființarea desp. 
până azi nu a putut desvolta nici o activitate, deoarece toţi 
membrii din comitet sau strămutat de pe teritorul desp. și cu 
alţi noi nu s'a putut reconstitui comitetul. Stând astfel lucrul, 
d-sa Își înaintează demisiunea dela conducerea despărțământului. 


+ 54. Ilia (jud. Hunedoara). 


Constă din 46 comune; are 26 agentari şi 26 biblioteci po- 
porale; în llia şi bibliotecă parohială. Conmyerenfe sau ţinut în 
lia: C. Moldovan, protopop, despre Mitropolitul Andrei Şaguna, : 


p— 418 — 


despre legea de unificare a bisericii ortodoxe şi înființarea Pa- 
triarhatului român. In comuna Godineşti, C, Moldovan, protopop: 
relegerea unui îndemn de a-şi da copiii la şcoala medie din 
[ia Corpul didactic al cercului Ilia asemenea a ţinut prelegeri 
cu declamări în comunele, llia şi Uleş. Elevii şcoalei medii din 
ilia, sub conducerea dlui I. Stanca, au declamat şi predat piese 
teatrale mai scurte în comuna Gothatea, împărțindu-se popo- 

rului gratuit cărticele primite tela <Asociaţiune», 
In cadrele cercurilor religioase s'au ţinut prelegeri în Glod- 
ghileşti de către preoţii: A. Ardelean şi A. Crişan, în comunele 
urjuc, Câmpurisurduc, Gurasada de către preoții Romul lacob, 
i. Budoiu și L. Popa. in comuna Vişca și Vorţa, de către preoţii 
1, Laslo şi C.. Ghişa. In comunele Ilia, Sârbi şi Bretea, preoţii 
S. Andrica, G. Simedrea şi prot. C. Moldovan, despre rolul bise- 
ricii in desvoltarea noastră culturală. S'a stăruit pentru înfiinţarea de 
cooperative şi bănci populare, asemenea sa dat aprope în fie- 
care comună îndrumări referitor la drepturile celor.ce urmează 
a se împroprietări, stăruindu-se asupra formării păşunelor şi 
pădurilor comunale. Producţiuni teatrale-corale sau aranjat în 
comuna llia, de către elevii şcoalei medii, cu disertaţii de către 
di j. Stanca şi C. Moldovan, protopop. Averea despărțământului 
este de Lei 1541:24 b. Cooperative sunt în Ilia şi Gurasada, 
Insoţiri de credit în Almaşselişte şi Câmpurisurduc. Bancă po- 
porală în lia și Sârbi. -Reuniune de femei Ilia, Câmpurisurduc, 
Reuniune de meseriaşi Ilia. Reuniune de muzică Câmpurisurduc 
şi în înfiinţare in Hia. In Ilia societatea anonimă «Pruna» și 

«Progresul», «Banca cercuală> şi Casina română. 

Protopop Constantin Moldovan, director. 


55. Ismail (jud. Israail). 


“La 1 lanuarie 1925 s'a înfiinţat Pespârfământul Astra Regt. 
28 Inf. Ismail (Basarabia). Acest desp. constă din 14 cercuri 
culturale, în fiecare companie câte unul. Pentru fiecare din aceste 
cercuri culturale s'a trimis câte o bibliotecă poporală. Revista 
<Transilvania> a fost abonată de 27 d-ni ofiţeri ai regimentului, 
Desp. s'a înființat la stăruința dlui Căpit. M. Dumitrașcu. 


56. Iza (jud. Maramurăş). 


Constă din 13 comune, 8 cercuri electorale și 8 biblioteci 
poporale. Despărțţământul «Iza» a desvoltat activitate alături de 
Cercul cultural al învăţătorilor de sub prezidenţia zelosului pro: 
pagandist cultural Alexandru Miclea, învăţător-dirigent în Şieu. 
A ţinut prelegeri poporale din domeniul istoriei neamului ro- 
mânesc, agriculturei, literaturei române și cu caracter social-edu- 
cativ în toate comunele. Teatru în Ieud, Dragomireşti, Cuhea 


'— 419 — 


Şieu şi Rozavlea. A înființat biblioteci şi cooperative săteşti şi 
a încurajat învățământul primar prin serbări şi dăruiri (Săliștea, 
deud). Despărţământul are 2 cooperative forestiere, 5 bănci po» 
porale, 4 cooperative de consum, 1 lăptărie, 1 reuniune de tem- 
peranţă, 2 cooperative (sf. Mărie). După reorganizarea în spiritul 
noilor statute şi a regulamentului de aplicare ce se așteaptă 
din centru, se vor înscrie şi membri ajutători şi se vor deschide 
sale de cetire în fiecare comună Sa făcut demersuri pentru 
împroprietărirea comunelor cu teren potrivit pentru Casa na- 
ţională. . Emil Bran, dir. desp. 


57. Jibou (jud. Sălagiu). 


„Constă din 37 comune, are 6 cercuri culturale și 3 biblio- 
teci poporale. . 
Comitetul, în deplin acord cu cercurile culturale învăță- 
toreşti, a ţinut prelegeri şi conferențe în toate comunele fruntașe, 
-a.luat măsuri pentru înființarea bibliotecilor poporale, pentru 
"deschiderea caselor naţionale şi sa ţinut școală cu adulţi, In 
decursul anului 1924 s'au înfiinţat cercuri culturale în comunele 
Chend, cu 57 membri și în lnău cu 82 membri. Afară de 
aceștia mai sunt în desp. şi alţi 15 membri. Cooperative de 
desfacere în comun şi valorizare sunt înfiinţate, prin conlucrarea 
-despărţământului, în comuna Inău. 
Laurențiu Bran, preot, dir. desp. 


„58, Jiu (jud. Hunedoara), 


1. Despărţământului «Jiu» aparțin 13 comune. 2. Cercuri 
culturale se află în comunele: Petroşeni, Livezeni, Bărbătenii 
de jos, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Petrila, Lonea, deci în 8 co- 
mune. 3. Cursuri de analfabeți nu sau ţinut în cursul anului 
1924—25. 4. Conferenţe s'au ţinut în cercul cultural Petroşeni 
şi în cercul cultural Vulcan. In Petroşeni sau organizat două 
cicluri de conferenţe: unul în Duminecile din postul Crăciunului 
şi celalalt în postul Paştilor.. In postul Crăciunului sau ţinut 
“următoarele conierenţe: 16, 25, 30 Noemvrie, 7, 14 Decemvrie 
1924. Conferenţiari au fost dnii: preot I. Duma, «Despre rolul 
domniţelor române», V. Bărbat, profesor universitar:, «Despre 
progres» Dr. M. Botez, profesor universitar, «<Boalele sociale», 
Dr. G. Pamfil: «Despre muncă». Conferenţiarul cercului 
cult. al învăţătorilor, di T. loanoviciu, <Despre educaţie». In 
postul rano am avut conferințe în zilele de 1, 8, 22, 24 
Martie. Conferenţiari au fost dnii: I. G. Petrescu, insp. al înv. 
primar: «Refacerea», V. Ghidionescu, prof. universitar: «Despre 
nevoia de a munci» și P. Grimm profesor universitar «Despre 
literatura engleză», Dr. Emil Boeriu, avocat: «Despre relele so- 


> 490 — 


cietăţii de azi». Despărțământul a luat parte la toate serbările 
naţionale şi a aranjat el însuş două serbări: «Comemorarea lui 
Avram lancu» și Serbarea zilei de 15 Maiu 1848. Conferenţiari 
au fost: Di gen. Tr. Moşoiu, în ziua de 17 Maiu 1925 și păr. 
|. Duma, pentru comemorarea lui Avram lancu. 5. Averea des- 
părțământului la sfârşitul anului 1924, a fost 10,227 Lei 16 b. 
6. Numărul membrilor a fost» fund. 13, pe viață 23. 7. Des- 
părțământul are biblioteci: în Petroșeni 208 cărți cu 50 cetitori,. 
Livezeni 56 cărți cu 20 cetitori, Bărbătenii de jos 108 cărți cu 
45 cetitori, Aninoasa 56 cărţi cu 45 cetitori, Vulcan 105 cărți cu 
40 cetitori. Lupeni 408 cărţi cu 79 cetitori, Petrila- Lonea 56 cărţi 
cu 10 cetitori. 8. Despărțţământul a colaborat cu cercul cultural 
al învăţătorilor din Petroşeni. La reușita conferințelor aranjate 
de despărțământ au contribuit: Societatea minieră «Petroșani» 
dând orhestra, minele Statului Lonea, dând orhestra, Liceul de 
Stat, Extensiunea Universitară din Cluj, Universitatea hberă din 
Bucureşti, dând conferenţiari, școala minieră, şcoala primară de 
sus și școala primară de jos dând recitări, coruri și dansuri na= 
tionale și contribuind la variarea programului acestor conferenţe. 


Inginer /osif lancu, director. “Ioan Niciu, secretar. 


59. Lăpuşul-unguresc (jud. Solnoc-Dobâca), 


Despărţământului îi aparţin 31 comune din plasa Lăpuşul- 
unguresc. Agenturi avem înființate in mai multe comune, dar, 
durere, nu prea funcționează; acolo unde s'au înfiinţat agen- 
turi am dat şi biblioteci și anume avem în 19 comune înfiin- 
tate agenturi şi totodată şi biblioteci: 1. Boereni, 2. Borcut, 3. 
Comeni, 4. Rohia, 5. Poiana porcului, 6. Rogoz, 7. Dobric, 8. 
Dobritinaş, 9. Stoiceni, 10. Libotin, 11. Lorga, 12. Groşi, 13. 
Lăpușul-român, 14. Vima-mare, 15. Vima-mică, 16. Suciul-de= 
jos, 17. Suciul-de:sus, 18. Costeni, 19. Cupşeni. 

Rapoarte despre eventuala înmulţire a cărţilor nu am primit 
și nici despre numărul cetitorilor. Cursuri de analfabeți nu s'au: 
ținut. Prelegeri poporale sau ţinut în următoarele localităţi, în 
colaborare: cu «Asociația preoţilor» şi a cercurilor culturale ale 
învăţătorilor şi anume: a) Lăpuşul-unguresc: 3 August 1924. 
Z. Manu: «Civilizație fără Dumnezeu» ; Constantin Manu: «Da- 
tini, credinţe și bocete la înmormântări>; 28 Maiu 1925: Z. 
Manu: «Cultul eroilor>; Const. Manu: «Eroii zilelor de pace». 
Cu această ocaziune s'a colectat dela ascultători o sumă de 
circa 20u0 Lei pentru crearea unui fond în scopul ridicării 
unui monument de piatră în cinstea eroilor. 

In 29/VI 1925 pentru intelectualii din jur sa aranjat un 
concert cu program bogat şi variat, cu concursul «Corului 
episcopiei» din Cluj. Lumea a rămas încântată. b) Lăpuşul ro- 


'— 421 — 


mân 8/VI 1925. Alexandru Marcu: «Folosul școalei în viata in- 
dividului şi a unui popor», apoi secretarul gimnaziului «Petru 
Rareș» di Cornel Gherrhan, a dat cu elevii o reprezentaţie tea. 
trală şi declamări; c) Boereni: 6 Oct. 1924. Mai multe prele» 
geri poporale; d) Rogoz 10 Noemvrie: Gavril Pop «<Rentabili- 
tatea meseriilor şi a industriei în viața economică a omului», 
N. Criste preot-inv. «Indemnuri pentru cooperaţii>; e) Suciul- 
de- sus 15 Martie 1925; V. Lazar înv. «Indemnuri pentru cer- 
cetarea şcoalei de adulţi», Cons. Manu, înv.-dir. «Insoţiri pentru 
asigurarea animalelor». N. Criste: «Pericolul invaziei streinilor 
la noi»; 7) Suciul-de jos: 25 Martie 1925: Z, Manu «Mijloacele 
prin cari omul creştin poate alunga duhul răului ce se nă- 
pusteşte asupra omului de azi> ; loan Bud, preot: «Numai cu 
ajutorul îuvăţăturii putem să fim noi Românii cu adevărat stâ- 
pânii pământului nostru»; g) Rohia 1 lunie 1925; cu elevii 
gimnaziului «Petru Rareș» din Lăpușul-unguresc s'a dat o re- 
prezentaţie teatrală, și mai multe declamări; N. Gherman, preot, 
a vorbit despre <Imbrăţişarea meseriilor şi comerciului»; &) 
Borcut: 8 lunie 1925; Inv. Í. Danciu, a dat cu elevii o re- 
prezentație teatrală «In sat la Tângueşti>, mai multe mono- 
loage și declamări; Z. Manu a vorbit despre «Puterea covâr- 
şitoare a şcoalei adevărate asupra sufletului omului şi a facul- 
tăţilor intelectuale», îndemnând poporul adunat la îmbrățişarea - 
şi îndrăgirea învățăturii. 

S'au mai ţinut prelegeri popotale de conferenţiarii noştri 
în cadrele cercurilor culturale învățătoreşti şi a grupurilor re- 
ligioase preoțești, aproape în toate comunele. Sărbători cultu- 
rale nu sau ţinut nici expoziţii şi noui cooperative nu Sau 
înființat. Averea despărțământului este în bani cu tinea anului 


1924: Lei 7351:55. Zaharie Manu, protopop, director. 


60. Lipova (jud. Timiș). 


Constă din 28 comune. Raport despre activitatea acestui 
desp, nu s'a înaintat nici în anul acesta. Directorul desp. este 
di Dr. Aurel Cioban, advocat. 


61. Lugoj (jud. Caraş-Severin). 


Constă din 144 comune, are 2 cercuri culturale si 12 
biblioteci, 
Pentm reorganizarea acestui desp. şi desfacerea acestuia 
pe cele 5 plase ne-am adresat în mai multe rânduri dlui di- 
rector Dr. Gh. Popovici, protopresbiter și altor diferite persoane, ~ 
dar fără nici un rezultat, 
7 


— 422 — 


62. Marghita (jud. Bihor). 


Constă din 46 comune, are 8 cercuri. culturale şi 8 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea desp. nu ni s'a trimis. 
Directorul desp. este di Viadimir Maţiu, pretor. 


63. Matei Basarab (jud. Cetatea: Albă). 


Acest despărțământ a fost înființat la 1 lanuarie 1924. Are 
16 cercuri culturale şi 15 biblioteci poporale. Raport despre 
activitatea desp. în anul acesta nu ni s'a trimis. Directorul desp. 
este di Colonel 1J//e Cornea, comand. Reg. 35 Inf. «Matei 
Basarab», ' 


64. Mediaş (jud. Târnava-mare). 


l Constă din 28 comune: are 16 agenturi şi 16 biblioteci 
peporale. 

Pe teritorul acestui despărțământ s'au ținut în anul 1924/25 
următoarele prelegeri: 

In 9 Noemvrie 1924 în comuna Petişdori, Dr. Eugen Sâm- 
petrean, despre «Rostul Astrei». Acelaş a cetit: «Moş loan 
Roată> de I. Creangă, «Mama» şi «larna pe uliţă» de Gheorghe 
Coşbuc», La urmă a vorbit «Despre însemnătatea meseriilor». - 

Tot în 9 Noemvrie 1924, în Mighindoala Dr. Eugen Sâm- 
petrean «Despre Astra, trecutul ei și scopul urmărit de ea», 
mai departe «Despre meserii». Acelaş a cetit poeziile «Scara» 
şi «La Paşti» de Gheorghe Coșbuc. 

Atât în Petişdori, cât şi în Mighindoala au fost câte 150 — 
200 ascultători. Me 

In 16 Noemvrie 1924 în Alma-săsească: Dr. Eugen Sâm- 
petrean. «Despre trecutul şi scopul Astrei>, iar medicul Dr. Petru 
Vlad «Despre îngrijirea sugacilor»; ascultători 150. 

In 23 Noemvrie 1924 advocatul Dr, loan Moldovan în 
Brateiu «Despre avantagiile omului cu carte față de analfabeți» 
şi «Despre însemnătatea testamentelor, în special a celor ver- 
Dale». Ascultători au fost 200. 

In 14 Decemvrie 1924 în Ațel: Burz Pompiliu, şefcontabil 
“la <Şocietatea de gaz metan» «Despre asigurarea vitelor», iar 
Neamţu loan, casar la filiala <Albina> Mediaş «Despre muncă 
şi economie». Au fost de față 300 ascultători. 

In 14 Decemvrie 1924 în Blăjel, ca oaspeţi învitaţi, au vorbit 
Dr. Eugen Sâmpetrean: «Despre trecutul şi rostul Astrei» şi 
«Despre meserii», iar medicul Dr. Petru Viad «Despre boalele 
venerice». Au fost de faţă 400 ascultători. 

In î1 Ianuarie 1925, învitaţi fiind în Micăsasa au vorbit: 
Dr. Eugen Sâmpetrean>: «Despre ordine» şi Dr. Petru Vlad; 
«Despre boalele venerice». Au fost de faţă 500 ascultători. 


— 423 — 


In 1 Februarie 1925 în Motişdori au vorbit: Dr. Eugen 
“Sâmpetrean: «Despre meserii> şi medicul Dr. Petru Vlad; 
«Despre îngrijirea sugacilor». Au fost de faţă 150 ascultători, 

In 8 Februarie 1925 în Brateiu medicul Dr, Petru Vlad: 
-«Despre boalele iniecţioase»> şi <Modalităţile de pază în potriva 
dor». Au fost de față 400 ascultători. 

In 15 Februarie 1925 în Calvasăr: Dr .Eugen Sâmpetrean; 
«Despre meserii», iar medicul Dr. Octavian Deac; «Despre 
microbi». Au fost de faţă 400 ascultători. 

In 22 Februarie 1925 în Vorumloc: Dr. Eugen Sâmpe- 
“trean>: «Despre meserii» şi medicul Dr. Petru Vlad; «Despre 
îngrijirea copiilor». Au fost de față 200—250 ascultători. 

In: 1 Martie 1925 în Biertan: Dr. Eugen Sâmpetrean: 
Despre «rostul și trecutul Âstreis ȘI «Despre meserii», iar me- 
dicul Dr. Petru Vlad «Despre sifilis». Au fost de faţă 450—500 
ascultători. 

In 18 Maiu 1924 în Richișdorf: Advocatul D. loan Mol- 
dovan din Mediaş: «Despre însemnătatea testamentelor şi despre 
testamentul verbal în special», iar Miuţa Nicolau, director şcolar 
din Mediaş: «Despre creşterea copiilor în familie> şi «despre 
datinele strămoșeşti şi însemnătatea lor pentru poporul nostru». 
Au fost de față 200 ascultători. 

In ziua de 17 Maiu a. c. în Mediaș s'a aranjat un festival 
pentru comemorarea marei adunări naţionale din 3/15 Maiu 
1848, de pe «Câmpul libertăţii» din Blaj. 

“Doamna Alice Voinescu, conferenţiară, esmisă de «Uni- 
»versitatea liberă din Bucureşti», a vorbit «Despre mişcările revo- 
luţionare din 1848». 

Corul şcoalei tehnice a aviaţiei, sub conducerea dlui pro- 
fesor Petroviciu Zorelo şi corul tinerimei române din Mediaş, 
sub conducerea dlui dir. N. Miuţa, au exucutat frumoase cân- 
tări patriotice, iar doi elevi ai şcoalei de aviaţie au recitat poezii. 

Directorul despărțământului a ţinut cuvântul de introdu- 
cere și de încheiere, mulțumind conferenţiarei şi comandamen- 
tului şcoalei de aviaţie, pe cum și conducătorilor corurilor pentru 
concursul dat. La acest festival au azistat 1000—1200 persoane. 


Consilier de curte de apel Dr. mpetrean, dir. 


65. Mercurea (jud. Sibiiu), 


Constă din 24 comune; are 4 vechi agenturi şi 9 biblio- 
teci popovale. Se află biblioteci parohiale-şcolare în toate co- 
anunele. În aceste părţi abia se mai găsesc analfabeți; de aceea 
cursuri pentru neştiutori de carte nu s'au ţinut. Prelegeri po- 
porale au ţinut: în Reciu la 12 August 1924: a) directorul des- - 

7" i 


. — 424 — 


pärțämântului: despre <Asociaţiune>; 2) preotul Romul Pop: 
despre desvoltarea simțului religios-moral în popor, în prezenţa 
a 250 ascultători; c) înv. Romul Nicola: despre îmbrăţișarea. 
meseriilor; d) notarul Cornel Muntean: expiică legile nouă: 
despre impozite; e) Dr; Dumitru Nicolae despre morburile in=- 
fecţioase; f) directorul desp.: despre tovărăşii. in Gârbova la 
10 Noemvrie 1924: conferenţiari: directorul: despre scopul 
« Asociaţiunii» ; pretorul Pantilimon Bratu: Refacerea societăţii 
de după războiu — prezenţi peste 300 ascultători; dir. şcolar: 
M. Scorobeţiu: despre creşterea copiilor în familie; preotul 
Aurel Nan: Discurs istoric despre viaţa şi moartea lui Mihaiu. 
Viteazul. Toate sărbătorile naţionale culturale sau ţinut îm- 
preună cu școalele. O cooperativă s'a înfiinţat în comuna Şpring.. 
Averea despărțământului cu finea anului 1924 e de 560 Lei. 
Despărţământul colaborează cu cercurile preoțești și învăţăto= 
rești. Cercul înv. cultural IHI Mercurea a ţinut 5 conferenţe 
populare. | 

I. Mercurea, 23 Martie 1924: 1. Combaterea luxului, in- 
dustria casnică, frumuseţa și trăinicia portului nostru, de Mateiu 
Scorobeţiu, inv., Mercurea. 2. Viaţa şi folosul grădinei de copii z. 
M. Richter. 3. Despre agoniseală şi economie, de E. Filip. 

` I. Topârcea, 18 Maiu 1924: 1. Relele alcoolismului, de: 
M. Scorobeţiu. 2. Foloasele învăţăturii, de I. Ştirban. 3. Cultura. 
vilei de vie, de Hie Oltean. 4. Sfaturi igienice, de M. Sco- 
robețiu. 6 
Ai. Ludoşul mare, 19 Octomvrie 1924: 1. Însemnătatea şt- 
scopul şcoalelor de copii mici, de E. Filip, Mercurea. 2. Despre- 
meserii, de M. Scorobeţiu. 3. Clasele sociale, de Hie Oltean, 
4. Declamări, de S. Greavu. 

IV. Apoldul-de-sus, 16 Noemvrie 1924: 1. Insemnătatea. 
şi scopul şcoalei de copii mici, de M. Richter. 2.. Creşterea 
copiilor în familie, de M, Scorobeţiu. 3. Cultivarea pomilor, de 
Hie Oltean. 

V. Apoldul-de-jos, 21 Decemvrie 1924: 1. Combaterea: 
luxului, de M. Scorobeţiu. 2. Despre drepturi şi datorii, de 1l. 
Bunea. 3. Despre albinărit, de Nic. Fărcaşiu. 4. Sfaturi igienice, 
de Mateiu Scorobeţiu. Conferenţele -s'au învârstat cu cântări, 
declamări patriotice și distractive; iar la finea conierenţelor sau: 
jucat diferite jocuri naţionale — la toate conferențele și în toate 


comunele. Protopresbiter: Avram S. Păcurariu, director.. 


66. Mercurea-Ciuc (jud. Ciuc). 
1. Numărul comunelor, cari aparțin desp. central judeţean. 


sunt comunele din plasa Mercurea- Ciuc în număr de 21. — In. .. 


tot judeţul sunt 65 comune — 2. Cerc cultural astăzi se află: 


— 425 — 


mumai în plasa Tulgheş cu reşedinţa în comuna cu acelaş 
mume. — Activitatea acestui cerc (agentură) în 1924—25 până - 
astăzi s'a redus la 2—3 şezători culturale, cu producţiuni de 
copii (muzică şi jocuri) şi' cu ceva sfaturi date de învăţător 
fără a putea constitui adevărate conferinţe. — 3. Cercul cul- 
turat Tulgheş, singurul care există, nu are bibliotecă. 4. Din 
iniţiativa Astrei nu s'a ţinut cursuri pentru adulți în anul 1924 
şi 1925 până astăzi. 5. S'au ţinut din iniţiativa Astrei judeţene 
conferințe numai în comunele Voşiobeni, Livezi și Ghimeş, 
câte una, de învăţători şi di N. Comanici, fostul președinte, 
cari au constat în sfaturi, unite cu producţiuni școlare (jocuri 
şi cântece); au luat parte aproximativ 100 persoane. 6. Ser- 
bări culturale în legătură cu sărbătorile naţionale sau ţinut la 
24 lanuarie, 10 Maiu şi 1 Decemvrie 1924, cu care ocazie Astra 
a colaborat cu şcoala medie de fete din localitate şi coruri de 
copii de şcoale primare de stat. Conferenţe sau ţinut cu aceste 
ocazii de di N. Comanici în cari s'a făcut apoteoza faptelor 
naţionale petrecute în acele ziie, 

La 10 Maiu 1925, în legătură cu şcoala medie de fete şi 
“cu corul mixt condus de di maior Borșaru, sa ţinut un fe- 
stival cultural. Subsemnatul am vorbit cu această ocazie despre 
felul cum a luat naştere neamul românesc în ţinuturile: ocu- 
pate de el astăzi şi toate nenorocirile, cari au trecut peste 
«dânsul până la a ajunge să serbeze faptele naţionale, cari se 
sărbătoresc în ziua de 10 Maiu astăzi precum şi morala ce se 
poate trage din acele fapte. Au luat parte la serbare peste 500 
persoane. toată intelectualitatea oraşului, mare parte minoritari. 
“In afară de cunoştinţele de istorie căpătate de toată asistenţa, 
minoritarii au fost mulțumiți de obiecțivitatea cu care a fost 
tratat subiectul. In ziua de 17 Maiu 1925 a avut loc serbarea 
de comemorare a zilei de 15 Mau -1848. DI general |. Mano- 
descu, președintele Caselor Naţionale, a vorbit despre calităţile 
sufleteşti ale poporului român în legătură cu istoricul 1848, ce- 
rând românilor să se menţie la înălțimea acelor. calităţi prin 
sacrificiu pentru semenul lui, indiferent cine este și blândeţe 
mai ales față de minoritari. 

DI Metzner și dra Marcela Popescu din Bucureşti s'au 
produs, cel dintâi la violină și cea de a doua acompaniind 
la pian şi executând singură bucăţi naţionale D nul Barca- 
rojo Bucureşti a declamat doina şi câteva anecdote. Şcoala 
medie de îete prin elevele ei a executat jocuri şi coruri. Co- 
rul mixt dirijat de di maior Borșaru a executat. coruri. Au asi- 
stat aproximativ 800 persoane dintre cari mulţi minoritari. In 
afară de cunoştinţele noi, căpătate de unii minoritari. au re- 
arcat obiectivitatea tratărei subiectului. Au luat parte şi per- 
soane: venite din judeţ. Seara a avut loc o masă comună la 
<âre pe lângă dl general şi persoanele venite din Bucureşti: şi 


A 42% — 


din comitet, au luat parte d! prefect de judeţ, dl comandant ab 
“garnizoanei şi aproximativ 200 persoane, cari luaseră parte la: 
serbare. S'au ridicat toasturi educatoare şi s'a finit cu dans. 
Nu s'a aranjat nici o expoziţie şi nu s'a înființat nici o bancă 
populară, casă naţională şi nici o cooperativă. 8. Averea des=: 
părțământului este: Un loc de casă în Mercurea-Ciuc, în va. 
loare aproximativ Lei 40.000 şi suma de Lei 9310:70, consem- 
naţi ia banca Harghita. 9. Asociaţia în manifestarea ei în oraş: 
şi judeţ a colaborat cu corul mixt maior Borșaru, care se or. 
onn în asociație şi cu cercurile culturale învăţătoreşti.. 

rmăresc ideia de a atrage întreaga intelectualitate a oraşului: 
în Astra: deja sunt înscrişi judecătorii şi advocaţii. Dela 1 Iulie- 
a. c. până astăzi avem înscrişi din donaţii pentru biblioteca: 
<Astrei> în oraş, care nu avea la această dată decât 81 volume, 
suma de 4000 Lei, pe care urmează să o transform în volume: 
utile populaţiei. 

Sunt pe cale, de a organiza în Ghimeş. Sân-Mărtin şi 
Ghiorgheni despărțăminte pe plasă. Sau făcut toate demersu-: 
rile necesare, 

Imediat ce reuşesc a face o miie de volume pentru re-: 
şedinţa județului, mă voiu ocupa de bibliotecile celorlalte des-: 
părțăminte în judeţ. Nrul de 1000 volume, pe care | cred ne- 
cesar la reşedinţă, sper să-l ating până la toamnă. Am luat 
măsuri pentru înființarea unei şcoli de limba română pentru 
minoritari, funcţionari și particulari. La 1 Iulie cred cel mai: 
târziu va începe. Prin această şcoală voesc a pune bazele unei 
şcoale publice de adulţi cu şi fără ştiinţă de carte, ca să nui 
dau numele prea pretenţios de universitate populară, ea ar în: 
cepe de la toamnă. Până la vacanţă oi aranja, cred, o nouă 
şezătoare în folosui elevilor dintr'un orfelinat local, care are 
necesitate de ajutor. Vacanţa o'rezervăm organizărei, rămânând 
ca dela toamnă să reînceapă activitatea culturală. 

Frumoase nădejdi ni se pun în vedere de cătră vrenicib 
conducători ai acestui despărțământ, de aceea, pe lângă lucră- 
rile săvârşite, arătăm și proectul de activitate pentru viitor, 


V. Dragu, director. 


67. Mociu (jud. Cojocna). 


Constă din 18 comune, are 5 cercuri culturale și 6 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea desp. nu ni s'a trimis 
nici în anul acesta. Directorul desp. este di Simion Ciuca, protopop. 


68. Moldova-nouă (jud. Caraş-Severin). 


Constă din 18 comune, aparținătoare plasei Moldova-nonă.. 
Avem cercuri (agenturi) în comunele: Moldova-nouă, Paduia 
Matei, (Carlsdort), Staerul Boşuiocului, Şuşca, Pojajena-română, 


— 427 — 


Coronini, Sichieviţa, Gosnia, Liubcova şi Berzasca. Numărul 
bibliotecilor din agenturi 9, cu 171 volume, adecă câte 19 buc; 
în fiecare agentură, cu 380 cetitori, iar în Moldova nouă până 
de prezent 637 volume cu 380 cetitori, cari au cetit 626 volume. 
- Cursurile de analfabeți s'au ţinut regulat 2 oare pe săptămână 
peste întreg timpul de iarnă. în toate localităţile școlare şi în- 
deosebi în Moldova-nouă. Prelegeri poporale sau ţinut dela 1 
lanuarie 1925 până la finea Aprilie cor. aproape în toată Du- 
mineca şi sărbătoarea în toate comunele, și îndeosebi în Mol- 
dova-nouă de cătră învățători directori, în frunte cu directorul. 
<Astrei> preotul V. Dabiciu şi subrevizorul şcolar Romul Bortoş 
și anume: «Despre scopul Astrei», «Cauzele sărăciei popo- 
rului român», «Munca ca cel mai eficace izvor de câştig și de 
trai», «Nu tot ce am moştenit dela bătrâni e bun», «Despre 
creșterea tinerimei poporului român», «Legea de refacere a ţării 
româneşti», «Despre apărarea copiilor mici de diferitele mor- 
buri şi îndeosebi de urdinat (sau troapătul copiilor)», «Despre 
higienă şi multele plante ca medicamente folositoare până la 
sosirea medicului», «Despre reforma agrară», <Cultivarea pămân- 
tului şi grădinăritul>, «Despre creşterea vitelor>, <Gunoirea pă- 
mântului», «Cum să ne creştem copiii», «Despre îmbrăţişarea 
industriei, comerțului şi a meseriilor», etc. etc. Serbători şi con- 
ferenţe pastorale, culturale încă sau ţinut in despărțământul 
nostru şi anume în 1 Decemvrie 1924 şi 24 lanuarie 1925 des- 
pre «Unirea principatelor şi a tuturor provinciilor alipite», în 
10 Maiu «Proclamarea independenţei României», «La Inălţarea 
Domnului» «Ziua Eroilor» din 1924, Aniversarea a 25-a a lui Zah, 
Bârsan şi a activității lui artistice şi de teatru, etc. Expoziții 
S'au aranjat numai în mod restrâns în școală de cătră elevii 
şcoalei primare. Adunarea desp. s'a ţinut la 27 Decemvrie 1924 
în Moldova-nouă. În cursul an. 1923/24 au întrat Lei 855450, 
au eşit Lei 6643 50, rămânând excedent Lei 1911. Bugetul pe 
1925 s'a votat cu Lei 4311 la active, cu Lei 1950 la pasive şi 
cu un excedent de Lei 2561. Membri sunt: 11 fundatori, 8 pe 
viaţă şi 29 activi, de toţi 48. La centrală sau trimis Lei 1500 
(taxe Lei 900, pentru calendare 450 și abonamante Lei 150). 

Despărţământul nostru a colaborat şi a decis în adunarea 
generală a sa din 27 Decemvrie 1924ca să colaboreze şi mai 
departe cu toate societăţile culturale, cu cercurile preoțești, în- 
vățătoreşti şi ale profesorilor, cu reuniunile agricole de mese- 
riaşi şi de femei, studenţeşti şi de cântări, etc. 

Preot Valeriu Dabiciu, director. 


69. M. Ludoş (jud. Turda-Arieş). 


Numărul comunelor aparținătoare despărțământului nostru 
e 34 şi anume: din judeţul Turda-Arieş 28 (Plasa Ludoșul de 


— 428 — 


Mureș), iar din jud. Alba inferioară 6 (Aţintiş, Găbrud, Gheja, 
Orosia, Petrilaca-română şi Sâniacob). Biblioteci poporale de 
ale «Astrei» avem în 10 comune. Prelegeri poporale sau ţinut 
6 şi anume în Sânger 2; conf. Enea Pop Bota, protopop, despre: 
«Isvoare noui de bunăstare» şi Augustin Cioba preot despre: 
«Rolul Astrei în zilele de acum». Asistenţi au fost cam la 280, 
Prelegerile au fost urmate de declamări și cântări executate de 
corul gimnaziului de stat din Ludoş. In Bogata de Mureş 2. 
Conferenţiari: Enea Pop Bota, protopop: «Insemnătatea mese- 
riilor şi a negoaţelor în România mare» şi loan Motrigan, preot 
şi profesor: despre <Insemnătatea şi folosul şcoalei>. Ascultă- 
tori ca la 300 Prelegerile au fost urmate de declamări şi cân- 
tări, executate de corul gimnaziului de stat din Ludoş. In Ludoş: 
Enea Pop Bota, protopop: «Cum şi de ce ar trebui îmbrăţișate 
meseriile». Această conferinţă s'a ținut în cadrul ședinței cultu- 
rale a cercului învățătoresc. In Cheţa Laurian Şușman, învăţător, 
despre: «Rolul şcoalei primare» în legătură cu o şedinţă cul- 
turală a cercului învăţătoresc. Averea despărțământului la finea 
anului 1924, a fost: Lei 1679 Desp. a colaborat cu cercul cul- 
tural învăţătoresc. Protopop Enea Pop Bota, dir. 


70. Murăş-Oșorheiu (jud. Murăş-Turda). 


S'a reorganizat în adunarea desp., ţnută în 24 Mai 1925 
sub conducerea dlui |. Neagoe, conferențiar al <Asociaţiunii»> şi 
delegat al comitetului central. Di Dr. ioan Bozdog a arătat în 
adunare apatia în care a căzut desp. în ultimii tre: ani, a făcut 
amintire de puţinele conterenţe, pe cari le-au ţinut câţiva membri 
şi de frumosul succes al despărțământului la organizarea ser- 
bării de 3/15 Mai crt. Adunarea desp., la care a participat un 
număr frumos de fruntași ai vieţii publice din T. Murăş, a ales 
un comitet compus din 11 membri, în frunte cu di prof. Dr. 
loan Bozdog, ca preşedinte și di V. Mavrodineanu, consilier la 
curtea de Apel, ca vicepreşedinte. S'au înscris membri. 

In 30 Mai 1925 noul comitet a ţinut o şedinţă, împreună 
cu membrii de drept ai comitetului, în care s'a completat bi- 
roul și sa stabilit şi un program de muncă imediată, care a şi 
început, rămânând ca cu începutul lui Septemvrie seria prele- 
gerilor poporale să fie neîntreruptă şi susținută de mai multe 
echipe de conferenţiari. pi | 

Directorul a fost la 31 Mai la Toplița română, unde a ţinut 
o conferenţă și s'au jucat trei comedii întrun act, cum şi călu= 
şerul şi bătuta de elevii liceului din T. Murăş; în 8 lunie a luat 
contact cu intelectualii plasei Mercurea Viraj pentru a înființa şi 
aici un despărțământ şi a-l alimenta cu conferenţiarii necesari, 
tot din T. Murăș.. pă UI a 


— 429 — 


Asemenea a luat.contact şi cu plasa Band în vederea re- 
organizării desp. de acolo şi începerea unei activități. Vor co- 
labora şi cu desp. Reghin, în vederea adunării generale din 
acest an. Se va lua contact şi se va conlucra cu cercul cultural 
al învăţătorilor din T. Murăş şi din judeţ cum și cu Asociaţia 
profesorilor secundari. O conterenţă la sate sa ţinut în ziua de 
14 Iunie. l Profesor Dr. Ioan -Bozdog, director. 


71. Múrăş-Uioara (jud. Alba-inferioară); 


Constă din 33 comune, are 6 cercuri culturale. Raport 
despre activitatea desp. în anul acesta nu ni s'a trimis. Direc- 
torul desp. este dl Zoan Modrigan, preot. 


72. Năsăud (jud. Bistrița-Năsăud). 


Constă din 35 comune, are 34 cercuri culturale, 34 biblio- 
teci poporale. l 

Cursuri de analfabeți nu s'au ţinut. 

Agenturi comunale sau cercuri culturale au fost organizate 
in toate comunele despărț. cu excepția Cârlibabei, care zace 
-dincolo de culmea Carpaţilor. | 

Dintre aceste agenturi au desvoltat activitate mai remar- 
cabilă următoarele: 

1. Agentura din Rodna veche, care a luat dispoziţiunile 
de lipsă şi pentru înființarea unei Case naționale în Rodna- 
veche. A ținut mai multe şedinţe, în cari a discutat chestiunile 
“culturale din localitate și a aranjat 3 serbări naţionale: 1 Dec, 
10 Maiu şi Ziua eroilor, cu concursul şcoalei primare şi a pre- 
otului local, 

2. Agentura din Sângeorgiul-român, care în afară de aran- 
jarea serbărilor naționale, a aranjat şi producţiuni cu elevii 
școalei primare de acolo şi prelegeri poporale. 

3. Agenturile din Maieru, Rodna- nouă, Feldru, Rebrişoara, 
Ilva-mare, Ilva mică, Lezu, Măgura, Sânt-losif, Rebru: mare, Parva, 
Salva, Macud, Zagra, Mintiu, Telciu, Hordou şi Bichigiu și-au 
dat concursul la aranjarea serbăzilor naţionale: 1 Dec., 10 Maiù 
şi Ziua eroilor, conform îndrumărilor primite dela birou! desp., 
aranjând producţiuni şcolare şi prelegeri pentru popor. 

Cu ocazia înfiinţării agenturilor în comune sa făcut 
începutul pentru înfiinţarea câte unei bib/iofeci poporale în fie- 
care comună (afară de Cârlibaba). Inceputul acestor biblioteci 
l-au format mai ales broşurile editate de cAsociaţiune»> și alte 
cărţi ce s'au putut câștiga cu mijloacele ce ni-au ștat la dispo- 
ziţie, rămânând în sarcina agenturilor ca prin aranjare de. ser- 
bāri şi conferenţe şi prin înscriere de membri ajutători să cã- 


— 430 — 


ştige mijloacele materiale pentru procurarea de cărți bune pentre ` 


popor. 

Prelegeri poporale s'au ţinut: In Rodna-veche a) «Despre 
. poezia poporală>, de loan Partene, prof. la lic. grăniceresc G.. 
Coșbuc din Năsăud; 5) «Unirea neamului românesc», de Simeon. 
Pop, în Rodna-veche, şi ¢) «Rolul învățătorului de mâne», de 
Sandu Manoliu, dir. ln Feldru: ð) «Despre supunerea şi res- 
pectul față de legi», de I. Partene, profesor; b) «Insemnătatea 
zilei de 1 Dec. 1918 în viaţa neamului românesc de dincoace 
de Carpaţi», de I. Sângeorzan, înv. dir. în Feldru; c) «Rolul 
învățătorului de mâne», de Sandu Manoliu, dir. şcoalei norm. 
Năsăud, în 28 lunie a. c. In. Rebrişoara: a) «Insemnătatea: 
şcoalei»>, de V. Bichigeanu, dir. lic, din Năsăud; b) «Insemnă- 
tatea şcoalei primare», de G. Popescu, înv. la şcoala de apli- 
caţie de lângă şcoala norm, din Năsăud. In Prislop: «Despre 
educaţia copiilor», de V. Bichigeanu, dir. In Nepos: a) «Insem- 
nătatea şcoalei normale», de S. Manoliu, dir., în 5 Sept. 1925; 
b) «Rolul bisericii în viața neamului», de G. Moldovan, preot 
- în Nepos; c) «insemnătatea zilei de 1 Dec. 1918 in viaţa nea- 
mului din Transilvania, Bănat, Crişana şi Maramurăş>, de loan 
Lup, înv. In Romuli: <Insemnătatea școalei normale», de Sandu 
Manoliu, dir, în 3 Maiu 1925. In Telciu: a) «Insemnătatea, 
şcoalei normale», de 5. Manoliu, dir., în 2 Mai 1925; b) «Fo- 
loasele cărții», de S. Manoliu, în 3 Maiu 1925. In Hordou: 
«Viața poetului George Coşbuc şi însemnătatea lui pentru 
popor», de S. Manoliu, dir, în 2 Maiu 1925. In Saiva: a) «in- 
semnătatea actului unirii dela Alba lulia, 1 Dec. 1918», de N. 
Mihăesc, înv. dir. în Salva; b) «Foloasele şcoalei>, de S. Ma- 
noliu, dir, în 10 Maiu a. c. In Borgo-Pruud: «Rostul excursiei 
şi importanța şcoalei>, de S. Manoliu, dir, în 23 lunie 1925, 
In Rebra-mare: a) «Unirea neamului», de I. Boroşin, înv. dir. 
în Rebra-mare; b) «Insemnătatea zilei de 1 Dec. în istoria nea- 
mului>, de Teofil Rotariu, preot local. In Sângeorgiul-român: 
«Cuvânt festiv la serbarea zilei de 1 Dec.>, de loan Marcu, 
înv. dir. în Sângeorgiu. In Mocod: a) «Rolul bisericii şi al şcoalei 
pentru deşteptarea şi susţinerea conştiinţii naţionale», de Victor: 
Zinveliv, preot în Mocod; b) «Unirea neamului», de Gr. Dră. 
ganu, Înv. dir. In Parva: a) «Munca, cinstea și dreptatea: te- 
melia statului», de Anchidim Bob, preot local; 2) «Ziua det 
Dec. 1918 în istoria neamului», de G. Ciocârlă, inv. In Mintiul- 
român: 8) «Inceputurile neamului românesc», de G. Drăganu, 
înv. dir.; 6) <Vijeiiile prin cari a trecut neamul românesc şi 
desrobirea iui», de Oct. Bulbuc, preot local. 

NB. Cu ocazia ţinerii prelegerilor de mai sus în cele mai 
multe comune àu luat parte și echipe de elevi dela liceul gră- 
niceresc George Coşbuc și Şcoala normală de băieţi din Nä- 
săud, şi au executat cântări în cor, declamări şi au reprezentat 


PER ALEE ADE n 


— 31 — 


piese teatrale potrivite şi instructive pentru popor, aşa încât în 
acele comune s'au ţinut adevărate serbări culturale. 

Conferențe și serbători naționale și culturale: s'au ţinut la 
inițiativa şi cu concursul agenturilor comunale după îndrumă- 
rile date de biroul despărt. în zilele de: 1 Dec. 1924, 24 lan., 
10 Maiu și Ziua eroilor a. 1925 aproape în fiecare comună. 

Remarcăm în special următoarele conferenfe şi serbări na- 
Honale: In Năsăud: serbarea culturală aranjată de şcoala nor- - 
mală de băeţi, în ziua de 13 Noemvrie 1924, cu un program 
bogat (producţii muzicale, declamări,. piesă teatrală și jocuri na- 
tionale) şi cu un Cuvânt ocazional, rostit de elevul G. N. Ni- 
toiu. Serbarea naţională din 1 Decemvrie 1924, la care au luat 
parte activă toate şcoalele din Năsăud, în faţa unui public nu- 
meros, iar dir. liceului V. Bichigeanu a ţinut un discurs oca- 
zional. Serbarea culturală din 20 Dec. 1924, aranjată cu un pro- 
gram bine ales, cu concursul școalei normale de băeţi în faţa 
unui public numeros. Serbarea naţională din 24 lanuarie 1925, 
cu concursul tuturor şcoalelor din Năsăud şi cu participarea 
unui numeros public, cu care ocazie di director Sandu Manoliu 
a ţinut o conterență despre «Insemnătatea şi strălucirea istorică 
a neamului românesc». Serbarea culturală aranjată în 21 Fe- 
bruarie 1925 cu concursul școalei normale de băeţi( coruri, de- 
clamări, piesă teatrală și tablouri alegorice). Serbarea naţională 
din 10 Maiu 1925 aranjată cu concursul tuturor şcoaleior din 
Năsăud, cu un variat și frumos p'ogrâm şi cu un Cuvânt oca- 
zional ţinut de profesorul de liceu Emil Mărcuşiu,. 

Mai amintim incă-2 conferenţe pentru intelectuali, ţinute 
de dnii profesori universitari, delegaţi ai <Extensiunii universi- 
tare> din Cluj. D) Stanciu: «Despre aurul României» şi dl Şte- 
îănescu-Goangă «Despre alegerea carierei». 

Pentru înfiinţarea de Case naționale s'au luat primele dis- 
poziţiuni în Năsăud şi Rodna.veche. Cercuri de lectură au func- 
ţionat în comunele: Năsăud, Rodna-veche, Zagra, Rebrișoara, 
Maieru, Sângeorgiul.român, Ilva mare, Feldru, etc. 

Cooperative de consum există în Năsăud, Rebrișoara, Feldru, 
Sângeorgiul-român, Maieru, Rodna:veche, Rodna-nouă, liva- 
mare, liva-mică, Salva, Zagra, Telciu, Rebru mare, etc. In Rodna- 
veche s'a intemeiat o Reuniune: de asigurare mutuală de vite, 
apoi o Bancă poporală şi o Cooperativă pentru exploatarea de 
păduri; aceste 2 din urmă sub conducerea harnicului membru 
al «Astrei» Dr. Caro! Schoti. 

Averea despărțământului la 28 lulie 1925 a fost de Lei 4827. 


A Ioan Pecurariu, director. 
73. Nocrich (jud. Sibiiu). 


„1. Numărul comunelor aparținătoare despărţ. este de 18; 
2, In fiecare comună din despărțământ, anume: Alţina, Bendorf; 


— 432 — 


Cornățel, 'Chirpăr,. Fofeldea, Ghijasa-de-sus, Ghijasa-de-jos, 
Giâmboaca, Hosman, llimbav, Marpod. Nocrich, Nucet, Roşia, 
Săcădate, Săsăuș, Țichindeal şi Vurpăr se află cercuri culturale. 
3. Biblioteci sunt în fiecare comună din despărțământ. 4. Cur- 
suri de analfabeți nu s'au ţinut în nici o comună, nefiiind anal- 
fabeţi decât oameni bătrâni. 5. Prelegeri, conferenţe şi produc- 
ţiuni teatrale şi corale sau ţinut de preoţi şi învăţători în comu- 
nele: Alţina, Cornățel, Chirpăr, Fofeldea, Hosman, ilimbav, 
Nocrich, Roşia, Săcădate, Țichindeal şi Vurpăr. 6. Expoziţii, 
cooperative şi bănci populare cu concursul despărțământului 
nu s'au înființat. La îndemnul cercului cultural din Vurpăr se 
va ridica în comuna Vurpăr o casă culturală. 7. Averea des- 
părțământului la finea anului 1924 constă din Lei 840. ca depu- 
nere la bănci. . o 

Activitatea comitetului despărțământului în anul 1924: S'a 
deplasat în comuna Vurpăr, unde s'a ţinut poporului prelegeri, 
din istoria Românilor, despre educatia copiilor şi despre cul- 
tura inului şi cânepei; In comuna Fofeldea s'a vorbit despre 
pericolul beuturilor alcoolice, despre însuşirile pământului agricol 
şi. despre iubirea patriei şi foloasele învățăturii de carte. In 10 
lulie s'a ţinut adunarea generală în Săcădate, în care comitetul 
a raportat despre activitatea despărțămăntului, a vorbit înv. loan 
Georgescu despre activitatea desvoltată până acum de cAsocia- 
ţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român», 
Simion Dragoman, înv. în Nocrich, despre dragostea ce trebue 
să arate poporul nostru învățăturei. Directorul loan Alexandru 
a ținut poporului o prelegere de economie, despre lucrarea 
pământului, despre îmbunătăţirea lui prin gunoire, despre pro- 
ducerea de gunoiu, calităţile lui, care în ce fel de pământ se 
potriveşte şi cum și când să se distribue în pământ. Domnul 
profesor universitar Prie descrie trecutul neamului nostru din 
Ardeal, suferinţele: lui în cele culturale și materiale şi îndeamnă 
poporul la îmbrăţoşarea învăţăturei, a muncei cinstite şi la 
solidaritate în toate acţiunile, cari servesc la propăşirea nea- 
mului nostru.  Mulţumeşte comitetului despărţământului şi în 
special mulţumeşte directorului pentru interesul ce l poartă țăra- 
nului român. Cu această ocaziune învățătorii au dat o repre- 
zentaţie de teatru, predând piesa «O viie», compusă de profe- 
sorul Prie. Adunarea a fost binecercetată și de publicul din loc 
„şi din alte comune, intelectuali şi popor. In anul 1925, lunie 
24, s'a ţinut o întrunire în comuna llimbav, unde di medic din 
Nocrich Dr. lliuş, a vorbit poporului şi mai ales mamelor despre 
ingrijirea copiilor. sugători şi după înțărcarea lor, cum să-i 
nutrească, ca să divină oam:ni sănătoși şi apți pentru muncă. 
A mai vorbit şi despre stricăciunea ce o face în corp beuturile 
alcoolice şi despre bolile contagioase. Directorul a vorbit despre 
folosul’ cetitului și despre ocupaţiunile poporului în zilele de 


— 43 — 


dumineci şi sărbători. Sau împărţit în popor mai multe numere * 
din revista «Patima», despre urmările beţiei. Comitetul a adus 
o deciziune ca despărțământui: să se împartă în 2 secţii din 
cauza depărtării comunelor de centrul plasei. 

Preot Joan Alexandru, director. 


74. Orade (jud. Bihor). 


Din raportul ce ni s'a prezentat dăm următoasele: După 
o stagnare mai lungă, provocată de împrejurările neprielnice 
create de răsboi, prin străduinţele directorului nâstru, Dr. Auret 
Lazar şi prin interesul pe care intelectualii români din Oradea- 
Mare şi jur l-au purtat totdeauna culturii poporului român din 
aceste părţi, s'au reînoit temeliile despărțământului Oradea: Mare 
al «Astrei», în adunarea generală ţinută la 15 Martie 1023, când 
s'a ales un comitet nou şi s'au făcut înscrieri de membri noi. 

O mărturie vorbitoare că generaţia de azi înţelege să calce 
pe urmele cărturarilor înaintaşi, e numărul mare al intelectua- 
lilor, cari an cerut înscrierea în şirul membrilor «Astrei». Sau 
înscrişi 12 membri fondatori, 22 membri pe viaţă şi 27 membri 
activi şi au fost trecuţi pe lista membrilor despărțământului 
nostru 6 membri dela alte despărțăminte, cari în prezent domi- 
ciliază pe teritoriul despărțământului nostru. Membri noi plă- 
tind aptoape toţi taxele s'a creat și o bază materială pentru 
propaganda culturală. 

Astfel reorganizat și întărit, despărțământul a pornit numai 
decât acțiunea de propagandă culturală la sate: câmpul larg 
tradițional de activitate al c<Astrei>. In scopul unei reuşite cât 
mai sigure, comitetul în ședința din 25 Aprilie 1923 a împărţit 
teritoriul despărțământului în sectoare după plase, încredințând 
unui membru organizarea şi conducerea propagandei culturale 
din fiecare sector. Astfel plasa centrală a fost împărţită în 3 
sectoare, cari au fost încredințate membrilor: Alexandru Mun- 
tean, Dr. Teodor Popa și losif Tărău: plasa Cefa în 1 secţie, 
încredințaţă membrilor Josif lacob și Iosif Tripon; plasa Salard 
în 2 secţii încredințate membrilor Dr. Aurel Lazar și Zaharie 
Moga; plasa Săcuent şi Valea iui- Mihaiu în 1 secţie, încredin- 
tată membruiui lacob Radu și în fine oraşul Oradea-Mare şi 
Oradea- Velența în 1 secţie, încredinţată membrului Nicolae Firu. 
In scopul propagandei culturale- naţionale în sânul intelectualilor 
și industriașilor din Oradea: Mare şi Oradea-Velenţa în şedinţa 
comitetului din 15 Octomvrie 1923 au fost constituite 3 comisit 
şi anume „constătătoare din membrii: Ştefan Mărcuș, George 
Bota, Mihaiu Samarineanu, Eugeniu Speranţă, Teodor Neș, 
Iosif lacob şi Gheorghe “Tulbure pentru organizarea de șezători 
literare pentru intelectuali; o comisie constătătoare din membrii: 
Simeon Gocan, Nicolae Firu, Dr. lon Mateiu, Vasile Popoviciu 


— 434 — 


"Şi luliu Mut şi Mihaiu Silaghi pentru -propaganda națională- 
culturală între meseriașii din Oradea-Mare şi alta donstătătoare 
din membrii: Andreiu Horvat, Nicolae Avram şi Petru Vuruclas 
pentru acelaşi scop în Velenţa. Cu o atare organizaţie s'ar fi 
putut desvolta o intensă propagandă culturală, atât la sate cât 
şi la oraşe, dacă membri ar fi arătat ceva mai mult interes. 
“Totuşi s'a făcut ceva de cătră o mână de oameni, pe cari nui 
numim, ca să nu pară că i lăudăm, umilind pe ceilalţi. S'au ţinut 
adunări poporale cu conferenţe, declamări, cântări naţionale în 
comunele Cefa, Inand, Gepiu, Sarcău, Chiuag, Sârbi, Burzuc, 
Sântandreiu, Giriş, Velenţa, ș.a. Adunările au fost astfel orga- 
nizate, ca prin ele să se deştepte interesul poporului faţă de 
caite, cultură, istorie, literatură și artă naţională, să se trezească 
sentimentul. iubirii de neam şi patrie, de şcoală românească şi 
biserica naţională. Adunările noastre au fost precedate totdeauna 
de slujba dumnezeească, la care preoţii au vestit de pe amvon 
învățăturile neperitoare ale credinţei și moralei creştine. La 
propagandă am ţinut să angajăm și şcolarii, dându-le parte 
activă prin cântare în cor şi declamări. In toate comunele, unde 
am ajuns am pus baza unei biblioteci poporale cu cărţile dăruite 
de Comitetul central. 

Primele prelegeri sau ţinut în secţia Cefa şi anume la 
Cefa, laand şi Gepiu. Au participat şi ţinut prelegeri: Dr. Aurel 
Lazar despre frontul sufletesc, ce se impune la graniţa ţării, 
despre cooperaţie, luliu Peter prefectul judeţului, despre patrio- 
“tism, Dr. Ştefan Muntean despre cartea românească. Copiii de 
-şcoală jau cântat şi declamat. In comunele Sarcăn, Sârbi, Ghiuag, 
Burzuc au ţinut prelegeri: Dr. Aurel Lazar, Dr. Andreiu A. 


Magier, Dr. lacob Radu, Dr. Ştefan. Muntean, Augustin Cosma, 


{n comuna Giriş: Andreiu Horvat, Dr. Gheorghe Popa. In co- 
muna Sântandreiu: Dr. Șt. Muntean, Teodor Neş și N. Ma- 
vrodin. La toate aceste prelegeri poporale au luat parte şi stu- 
denţi de la Academia de drept și Academia teologică ortodoxă 
cu declamări și cântări. 

Dar nu numai la sate ci şi la oraşe am ţinut să ne împlinim 
rolul cultural ce-l avem. Luând comitetul central hotărârea de 
a serba <Astra> ziua de 1 Decemvrie, am organizat şi noi un 
festival, la care au participat toate autorităţile locale, comemo- 
rând prin reprezentanții lor evenimentul istoric al alipirii Ardea- 
ului la Patria mamă şi o serbare școlară pentru şcoalele din 
loc. În ziua de 2 Decemvrie s'a ţinut în acelaş scop o adunare 
poporală la Velenţa. In 21 lunie 1924 profesorul univ. Mihail 
Dragomirescu, conferenţiar dela Ateneul Român, a ţinut aici în 
Oradea sub auspiciile <Astrei> o conferenţă despre Caragiale. 
Am serbat la 1 Decemvrie 1924, fiind de faţă public numeros. 
Am luat parte activă în toate manifestările culturale din locali- 
tate aşa: cu ocazia primirii scriitorilor români, cari au dat o 


— 435 — 


şezătoare literară la Teatrul Regina Maria, cu ocazia vizitei ce 
au făcut ținuturilor noastre societatea corală «Carmen» din 
Bucureşti și Ateneul popular «Tătăraşi»> din lași. 

Ar fi să nesocotim scopul nobil al «Astrei» dacă am 
retăcea, că mulți membri ai ei mau înţeles nici până azi că e 
datorie de conștiință românească să te angajezi cu toate pute: 
rile în slujba propagandei naţionale, pe care trebue să o facem 
mai cu seamă aci la graniță. Să nădăjduim că starea sufletească 
a societăţii intelectuale de azi se va schimba și cu multe puteri 
şi cu multă însuflețire vom face şi munca de răspândire a cul- 
turii româneşti până în cele mai depărtate cătune al Bihorului 
românesc. 

In Martie 1925 comitetul central a pus despărțământului 
ia dispoziţie 50 începuturi de biblioteci poporale, cari să fie 
plasate în cercurile culturale ce se vor înființa. S'a aprobat 
înfiinţarea desp. Zileagd, compus din comunele plasei cu acelaş 
nume şi comitetul central a consimţit ca revista «Cele trel Cri- 
Şuri> pentru popor să figureze și ca organ de colaborare cu 
«Astra». 

Raportul de mai sus cu data de 15 Decemvrie 1924 a fost 
complectat prin următorul raport primit în 13 lulie 1925: 

' Ca urmare a interesului. viu ce s.a manifestat faţă de 
«Astra», în toamna anului 1924 am luat toate măsurile pentru 
desvoltarea unei largi propagande în popor şi pentru intensi- 
ficarea activităţii despărțământului în toate direcţiile. Am soli- 
citat colaborarea tuturor cărturarilor dela centru şi din provincie, 
despre cari am avut convingerea că înţeleg rostul «Astrei» şi 
privesc cu dragoste la munca ce se depune pentru înaintarea 
scopurilor ei. La chemarea noastră au răsvuns în număr con- 
siderabil intelectualii din Oradea-mare, şi s'au luat angajamente 
pentru descinderea la sate şi promovarea realizării scopurilor 
«<Bstrei>.  Perspectiveie erau bune, nădejdile dela început însă 
s'au realizat numai în parte. Totuşi numărul conferenţelor şi 
prelegerilor poporale și subiectele: utile şi actuale ce s'au tratat 
dovedesc că faţă de anii trecuţi desp. nosiru a căutat şi a găsit 
mijloace mai eficace pentru a se impune, exercitând o puter- 
nică influință asupra populaţiei dela ţară, şi apropiindu-se cu 
succes la elementul dela oraş expus atât de mult curentelor 
antipatriotice, antisociale şi antireligioase. | ae 

Din partea specială a acestui raport veţi binevoi a cunoaşte 
cari sunt limitele între. cari despărțământul a putut să-şi desfă- 
şoare lucrările, ținem totuşi să remarcăm aici activitatea ade- 
vărat apostolică a I. P. C, Sale păr. arhimandrit Dr. A. Mager, 
rectorul Academiei teologice ort. din Oradea-mare, desfăşurate 
până în cele mai îndepărtate sate aparținătoare desp. nostru 
“cu un zel şi devotament demn de toată admiraţia şi recuno- 


— 436 — 


ştința acelora, cari îşi dau seamă de roadele binefăcătoare ale 
legăturii sufleteşti dintre cărturarii dela oraş și masele largi ale 
poporului. Numeroasele deplasări la sate și variatele prelegeri 
poporale ţinute de I. P. C. Sa şi zeloșii săi colaboratori au avut 
adânci rezultate şi-au lăsat urme palpabile în poporul setos de 
învăţătură şi totdeauna gata a primi cu bucurie îndemnurile 
bune venite dela cărturarii sài. 


Paralel cu această activitate desvoltată la ţară remarcăm 


cu recunoştinţă inițiativa păr. protoiereu Andrei Horvat din 
Oradea-mare, la oraş. Sub prezidiui şi cu colaborarea eficace: 
a P. On. Dsale sau ținut în Oradea-mare în sala şcoalei de 
stat din str. Decebal 27 şezători culturale, în fiecare Duminecă 
în intervalul dela 15 Oct. 1924 până la 15 Aprilie 1925. Efectul 


educativ al acestor şezători a întrecut toate așteptările. Deja la. 


a patra șezătoare sala s'a dovedit neîncăpătoare, iar prelegerile 
au dit rezultatele cele mai satisfăcătoare, deşteptând în popu- 
laţia atinsă de curente destructive, dragoste de neam și lege, 
mândrie națională şi încredere de sine. P. O. Dsa a avut pre- 
-țioşi colaboratori între membrii corpului didactic dela diferitele 
şcoale din Oradea-mare şi între intelectualii din localitate, 


Numărul comunelor aparținătoare despărțământului e de 50, 
Cercuri culturale ale asociaţiei sunt în comunele: Apateu, Cefa, 
Gepiu, Giriş, Inand, Tarian, Sântandrei, Şumugiu, Leşiu, Sârbi. 
Burzuc, Auşeu, Groşi, Borodul-mare, Brusturi, Chişirid, Picleu, 
Alparea, Bălaia, Fechetău, Lugaşul de-sus, Ineu, Nojorid, C'heiu 
și Spinuș. In comunele de mai sus sunt şi b'blioteci. Cursart 
de analfabeți în această iarnă nu s'au ținut. Prelegeri poporale 
s'au ţinut în următoarele comune: Ripa, Cociuba, Cheşa, Petid 
în lunile Aprilie şi Mai fiind conferenţiari: Dr. Aurel Lazar, 
Dr. Teodor Popa şi Dr. Liviu Lazar din Oradea- Mare şi Vasilie 
Teuca subrevizor din Tinca, cari au ţinut următoarele prelegeri: 
Datorinţele cetățenești, Istoria neamului românesc, Chestiuni 
economice, Despre cooperative, Combaterea alcoolismului, 
importanţa bisericii şi a școalei. In comunele Picteu şi Brusturi 
la 18 lanuarie 1925 Dr. Andrei Magier, despre bolşevism şi 
sectarism; Dr. Vasile Lazarescu, Impotriva beţiei; Dr. Teodor 
Popa, Sfaturi juridice. Aceiaşi conferenţiari însoţiţi de publiciștii 
Gheorghe A. Petre, Gh. Moşoiu şi de prezidentul cercului stu- 
denţilor în drept Gh. Varga au mai ţinut prelegeri populare în: 
comunele: Hidişelul-de:sus și Hi'diselul de jos la 1 Februarie, 
Botean şi Bălaia ia 12 Aprilie, Alparea la 19 Aprilie, Dușeşti la 
10 Maiu, Cărpeştii-mari, Cărpeştii mici la 25 Maiu, Nanbhidişel 
şi Duşeşti la 8 Iunie. Subiectul conterenţelor şi prelegerilor a 
fost de ordin moral, patriotic și economic. Colaborarea preo- 
ţimei şi a corpului didactic au adus servicii reale celor ce sau 
străduit a duce lumină în mijlocul poporului. La Oradea-Mare: 
Şezători culturale dela 15 Oct. 1924—15 Aprilie 1925. 1. Confe- 


ENRE mâinile ditai seca test i desi 


3 
1 
4 
3 


Diskoak AAAA a e aia 


— 437 — 


rențiari: prof, Dr. V. Lazarescu 2 conferențe despre legea româ- 
nească. 2. Victor Stăncescu, 2 conferențe, despre cooperație, 
consum şi economie, 3. Prof. Gheorghe Bota, 2 conferențe 
despre socialism, bolşevism, despre Isus şi dragostea creştj- 
nească. 4. Aurel Catana prefect de poliţie 3 conferențe Despre 
Emigraţiuni, Căsătorie, Despre urmările concub'najului. 5. Prof. 
Teodor Neş, 4 conferenţe Despre Curăţenie, Aer, Despre dra- 
gostea de mamă, Despre Unire. 6. Iosif Pogan prof. Despre 
invenţiunile tehnice aeroplan, telegrafia fără fir şi foloasele lor. 
7. Prof. Aurel Popa 2 conferențe, Despre Rolul creştinismului, 
din istoria românilor. 8. Prof. Anast. Mavrodin, Despre ori- 
ginea limbii române. 9. Director Nicolae Firu, despre Doina 
românească. 10. Gh. Sofronie prof. 3 conferenţe din domeniul 
istoriei cu concluziuni la iubirea de patrie. 11. Dr. St. Stana, 
despre tuberculosă. 12. Andrei Horvat 4 conferențe despre 
şezători, Alcoolism, Creșterea copiilor, Economia rațională. Atât 
la sate cât şi în Oradea. Mare prelegerile poporale au fost frec- 
ventate de popor mult, ceeace nădăjdiim că va stimula în 
viitor pe vrednicii conferenţiari. 

Conferenţe și serbători culturale sau aranjat la 1 Decem- 
vrie 1924 și la 24 lanuarie 1925. La cea dntâiu cuvântul de 
deschidere l-a rostit păr. canonic Dr. lacob Radu, iar conferența 
Dr. Al. Mandrea, preşedinte la Curtea de apel din Oradea. mare, 
iar la 24 lanuarie cuvântul de deschidere l-a rostit dir. desp. 
Dr. Aurel Lazar iar conferenţa di Dr. Silviu Dragomir, prof. la 
universitate în Cluj. La aceasta serbare corul școalei normale 
de fete a executat mai multe cântări. Serbarea a fost ţinută în 
sala teatrului orășenesc. Tot cu concursul «Astrei» vau ţinut şi 
5 conierenţe ale Extensiunii Universitare, Averea desp. la stâr- 
şitul anului 1924 a fost de 31,650 lei. cAstra> conlucră cu cer- 
curile preoțești ale Asociaţiei clerului, şi sub auspiciile ei s'au: 
luat iniţiativa înfiinţării <Uniunei Culturale» care însă e în pri- 
mele faze ale consolidării. 

In nădejdea că in viitorul apropiat vom putea prezenta 
-un raport mai complect şi vom putea da seamă de o activitate 
mai mănoasă și mai bogată în rezultate, semnăm 


Dr. Aurel Lazar. director. Dr. V. Lăzărescu, secr.. 


75. Orăştie (jud. Hunedoara). 


Constă din 35 comune; are 3 membri fondatori, 59 pe 
viaţă, 3 activi. Agentuară 1, în Jeledinţi (odinioară 4), bibliotecă 
nouă 1, în Binţinţi cu 150 vol. (odinioară 12). Prelegeri: în 
Orăştie : Aron Demian, dir. de liceu: Despre 1 Dec. (2000 as- 
cultători(; Dr. Ilon Mateiu (Cluj); Despre 3/15 Maiu (4000 as.); 
Binţinţi: A. Demian: Despre Aurel Vlaicu (5500 asc.); Sibişul- 
vechiu: A. Demian: Rolul <Astrei> în trecut, prezent şii viitor 

8 


— 438 — 


(350 asc.); Sibişelul-nou: A. Demian: lnvierea neamului în ase- 
mânare cu cea a lui Isus (550 esc.). Aceste prelegeri au fost 
ținute în cadrul unor şezători resp. serbări culturale. Averea 
despărțământului: Lei 2225. 


Director de liceu Aron Demian, director. 


76. Oraviţa (jud. Caraș-Severin). 


Constă din 24 comune, are 6 cercuri culturale și 4 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea desp. nici în anul acesta 
nu ni s'a trimis. Directorul desp. este di M. P. Drugari, dir. 
de liceu, 

77. Ormeniş (jud. Cojocna), - 


Constă din 14 comune. Acest deso. s'a înființat în 2 Martie 
1924. Raport despre activitatea desp. dela înfiinţare încoace nu 
ni s'a trimis. Directorul desp. este di Aurel Goșa, prim-pretor. 


78. Orşova (jud. Caraş-Severin). 


Constă din 20 comune. Activitatea acestui desp. în anul 
1924—25 a fost, din cauza îndelungatei absenţe dela conducere 
a inimosului şi agilului director al desp., colonelul Lazăr Gamber, 
transferat dela Orşova la Dej, cu mult mai redusă decât în anul 
1923—24. Cu toate acestea vice-directorul desp., dl prof. Tr. 
Ţăranu, a organizat 2—3 şezători culturale, constătătoare din 
disertaţii, declamaţiuni. teatru și cântări, cu ajutorul elevilor dela. 
toate școalele secundare și cu concursul cercului cultural din 
Jupalnic în această comună, ear în comuna Eșelniţa şi Vârcio- 
rova cu concursul dnei Prof. Ecaterina Burileanu, a elevilor 
dela școala civilă şi a cercetașilor dela şcoalele din Orşova. 

S'au serbătorit silele memorabile de 1 Dec. 1918 şi 3/15 
Maiu 1848 din prilejul cărora sau aranjat festivaluri cu pro- 
grame alese. Despărțământul nostru a fost reprezentat prin dl 
colonel Gamber la diferitele manifestări culturale, d. e. la inau- 
gurarea Teatrului naţional T. Severin, la concertul soc. corale 
< Cântarea României», la serbătorirea maestrului Nottara şi a lui 
Zaharie Bârsan. Constantin Dure, not. desp. 


79. Panciova (jud. Torontai). 


Acest despărțământ, trecut la Jugoslavia, nu mai ţine nici 
un contact cu noi. 


80. Râșnov (jud. Braşov). 


Constă din 5 comune, are 5 cercuri culturale şi 5 biblio- 
teci poporale. Raport despre activitatea desp. nu ni s'a trimis 
nici în anul acesta. Directorul desp. este di Z. Nan, preot, 


js 


aliati insati i A i ua 


— 439 — 


81. Reghin (jud. Murăş-Turda), 


Constă din 62 comune; are 22 cercuri culturale, biblioteci 
-poporale în toate comunele arătate în raportul general al anului 
1923/24, precum şi în comunele arătate la punctul 6 din acest 
raport, unde, pe lângă bibliotecile existente, sa mai înfiinţat 
câte o bibliotecă poporală primită dela <Asociaţiune>. Cursuri 
de analfabeți sau ţinut: în comuna Căcuci, sub conducerea 
învățătorului |. Suciu, care a fost premiat din partea «Astrei» 
cu un premiu de.2000 Lei, In comuna Urişiul-de-sus, sub con- 
ducerea învățătorului N. Vicol, deasemenea premiat din partea 
«Astrei» cu un premiu de 2000 Lei. S'au mai ţinut cursuri de 
analfabeți în aproape toate comunele despărțământului. Prele- 
geri poporale şi conferenţe s'au ţinut în Ercea-mare: Dr. Eugen 
Nicoară: 1. Rostul «Astrei» şi 2. Pericolul veneric. Dr. Alexandru 
“Ceuşian: Originea glorioasă a neamului românesc. Prof. loan 
Suciu: Urmările morale ale beţiei. Ascultători: aproape în- 
treagă comuna. Biblioteca: 500 volume. Gazete abonate: 1; în 
Petelea: Dr. Alexandru Ceuşian: Despre originea neamului 
românesc. Înv. Alexandru Roman: Pomul şi grădinarul. Dr. 
Eugen Nicoară: Despre boalele lumești. Preotul Simon Aloisiu: 
Poveţe sufleteşti. Prof. |. Suciu: Datini rele. Intre conferențe 
elevii şcoalei primare execută mai multe cântări şi declamări 
foarte bine reușite. Biblioteca: 600 volume. Gazete: 20. Ascui- 
tători: circa 300, In Căcuciu: In colaborare cu cercul cultural 
preoţesc și învățătoresc: Preotul luliu Grama: Despre alcoo: 
lism şi urmările lui dezastruoase. Inv. Cioloca:; Despre România 
din punct de vedere geografic. Dr. Eugen Nicoară: Despre 
sifilis. Prof. |. Suciu: Combaterea obiceiurilor rele. Biblioteca: 
800 volume. Gazete: 18. Cor bisericesc şi şcolar. Ascultători 
circa 250—300. lu Orşova: In colaborare cu aceleaşi cercuri 
culturale: Inv. George Uilăcan: lubirea de ţară. Prof. I. Suciu: 
Pizma, alcoolul şi datini rele. Dr. Eugen Nicoară: Sifilis, ur- 
mările şi vindecarea lui. Sub-revizorul Romul Catarig : Indemn' 
cătră şcoală. Protopopul Ariton M. Popa: Sfaturi morale de 
îndreptare. Biblioteca: 400 volume. Gazete: 12. Numărul audi- 
torului circa 400. In Habic: Alexandru Scridon: Despre portul 
naţional. Protopopul Ariton M, Popa: Despre «Astra» şi schim- 
barea calendarului. Dr. Alexandru Ceuşian: Insemnătatea zilei 
de 1 Decemvrie. Biblioteca: 300 volume. Gazete: 6. Ascultă- 
tori circa 200. in Deda: In colaborare cu cercul cultural învă- 
ţătoresc: Înv. Teodor Moldovan: indemn de școală, lumină şi 
meserii. Inv. Hondrilă: Despre superstiții şi credința adevărată. 
Dr. Eugen Nicoară: Pericolul veneric, Prof. loan Suciu: Alcoo- 
lism şi datini rele, Biblioteca: 270 volume. Gazete: 30, Ascul- 
tători circa 400, Cor bisericesc şi şcolar. In Hodac: Dr. Chiri- 
dian: Cum să ne.apărăm de boale. Prof. Traian Popa: Despre 


8* 


— 440 — 
Avram lancu. Dr. Alexandru Ceuşian: Din trecutul neamului. 
Ascultători circa 400. In Ibănesti: In colaborare cu cercul cul- 
tural preoţesc şi învăţătoresc: Protopopul Dumitru Antal: Ro- 
stul <Asociaţiunii»> şi despre noul calendar. Dr. Eugen Nicoară: 
Combaterea boalelor venerice. Prof. loan Suciu: Datini rele 
la poporul românesc, Revizcrui Puia: Rostul şcoalei. Biblioteca: 
300 volume. Gazete: 30. Ascultători circa 500 Intre conferenţe 
cântări şi declamări a elevilor şcoalei primare. În Chiherul-de- 
jos: In colaborare cu cercul cultural preoţesc şi învăţătoresc: 
Dr. Eugen Nicoară: Despre <Astra> şi Pericolul veneric. Dr. 
Enea Popa: Despre credinţă și învăţătură. Preotul luliu Grama: 
Despre alcoolism. Inv. Teleac: Despre iubirea de ţară. Biblio- 
teca: 300 volume. Gazete: 6. Ascultători circa 200. In Nadăşa: 
in conlucrare cu cercul cultural preoţesc şi învăţătoresc: Dr.. 
Eugen Nicoară: Din paginile glorioase ale neamului şi conser- 
varea lui. Şef-judecătorul George Rangli: Portul, cântările şi: 
dansurile româneşti. Inv. Mircea Rotari: Credinţa și religia stră- 
moşească. Inv. Bucurescu: Industria casnică, iarna. Înv. Teleac:: 
Locuinţa şi hrana. Cântări şi declamări. Biblioteca: 420 volume. 
Gazete 3. Participanți circa 350. In Beica-română: In colabo- 
rare cu cercul cultural preoţesc și învăţătoresc: Dr. Eugen Ni- 
coară: Apărarea contra boalelor. Prof. loan Suciu: Rostul luptei: 
culturale. Înv. Teodor Vicol: Despre industrie, lux şi portut 
naţional. Inv. Spiridon Dorneanu: Sărbătorile naţionale. Revi- 
zorul Puia: Îndemn cătră şcoală. Protopopul Ariton M. Popa: 
Tăria cărţilor bune. Biblioteca: 550 volume. Gazete: 8. Parti- 
cipanţi circa 250. Cor bisericesc și şcolar. In Mura-mare: Inv.. 
"A, Scridon: Despre curățenie. Preotul Grama: Despre fiul ră- 
tăcit. Inv. Şiara: Dragostea de ţară şi portul românesc. Dr. 
Eugen Nicoară : Despre <Asociaţiune». Biblioteca: 360 volume. 
Gazete : 2. Participanți circa 100. Cântări şi declamări. In Idicel- 
Pădure: Sub.revizorul loan Borşan: Despre școală. Dr. Eugen: 
Nicoară : Combaterea sifilisului. Inv. Sava: Despre foloasele. . 
învăţăturii. Inv. Bucur: Folosul şcoalei la bărbaţi şi femei, de- 
clamări şi cântări. Cor bisericesc cu adulți. Biblioteca : 300 vo- 
lume. Gazete: 4. Ascultători circa 250—300. In Şerbeni: In 
colaborare cu cercul cultural învățătoresc: Dr. Eugen Nicoară: 
Din trecutul glorios al neamului şi pericolul veneric. Invăţ. 
Vicol: Combaterea luxului şi despre portul naţional. Inv. Dor- 
neanu: Despre sărbătorile naţionale, cântări şi deciamări. Bi- 
blioteca: 400 volume. Gazete: 3. Cor bisericesc școlar. Partici=- 
panţi circa 450. In Caşva: In colaborare cu cercul cultural în- 
vățătoresc : Dr. Eugen Nicoară: Cum să ne îngrijim sănătatea.. 
Inv. Brătianu: Combaterea minciunei, lenei și risipei. înv. 1.. 
Latea : Despre stupărit. Biblioteca: 200 volume. Gazete: 60.. 
Participanți circa 90. In Urișiul-de sus: S. Dorneanu : Sărbăto- 
rile naţionale. Antonescu: Cursurile de adulţi. Dr. Nicoară: 


— 4i — ` 


fPăstrarea curățeniei trupului şi sufletului. Inv. I. Suciu: Despre 
graiul românesc, cântări şi declamări. Biblioteca: 450 volume. 
Gazete: 4. Participanți circa. 600. In Beica-de-jos: In conlu- 
crare cu cercul cultural învăţătoresc. Inv. I. Suciu: Originea 
neamului românesc. Dr. Eugen Nicoară: Cum să ne ferim de 
boale. Dr. Enea Popa: Foloasele învăţăturii. Inv. Antonescu: 
insemnătatea cursurilor de adulţi, cântări şi declamări. Biblio- 
teca: 200 volume. Gazete 2. Participanți circa 150. In Hodac: 
dn colaborare cu cercul cultural: preoţesc și învăţătoresc: Pro. 
topopul Dumitru Antal: Despre sectarism. Nicolae Dunca: No- 
ţiuni de higienă. Sub-revizorul R, Catarig : Insemnătatea şcoalei. 
Participanți circa 300. In Deda: Dr. Alexandru Ceuşian : In- 
'semnătatea zilei de 10 Maiu. Prof. I. Suciu: Codrul, frate cu 
românul. Poliţaiul Teodor Lascu: Prinos poporului român. Par- 
ticipanţi circa 1500. | In Filpișul:mare: In colaborare cu cercul 
cultural -învăţătoresc: Protopopul Ariton M. Popa: Sfaturi de 
îndreptare. Înv. Alexandru Roman: Exemple folositoare. Inv. 
“Toncean: Despre şcoală. Participanți circa 100. In Jabeniţa: In 
colaborare cu cercul cultural invățătoresc: Dr. Eugen Nicoară 
Despre <Asociaţiune» şi Pericolul veneric. Inv. Vasile Cotta: 
Urmările beţiei. Prof. I. Suciu: Din trecutul neamului româ- 
nesc. Inv. I. Butuari: Rostul şcoalei, cântări şi declamări. Bie 
blioteca : 200 volume. Gazete: 10. Cor şcolar şi de adulţi. Par- 
ticipanţi circa 500; In Solovestru: În colaborare cu cercul cul 
tural învăţătoresc: Sub.revizorul Romul Catărig: Insemnătatea 
şcoalei. Inv. Cotta: Despre alcoolism. Dr. Eugen Nicoară: 
Despre boalele venerice. Prof. loan Suciu: Din suferinţele nea- 
mului românesc. Cor şcolar şi bisericesc. Biblioteca: 250 vo- 
lume. Gazete: 10. Participanți circa 300. N 

S'au sărbătorit zilele memorabile de 1 Decemvrie 1918 şi 
3/15 Maiu aproape în toate comunele din despărțământ cu Te- 
Deum, conferinţe şi producţiuni artistice. Starea averii la 31 
Decemvrie 1924: 4531'59 Lei. 

Momente mai însemnate în activitatea despărțământului 
și date referitoare la colaborarea cu alte societăţi: S'a hotărit 
„definitiv fuzionarea despărțământului Gurghiu şi Reghin, ceeace 
s'a aprobat şi din partea Comitetului Central din Sibiiu 

Despărţământul a conlucrat cu cercurile culturale preo- 
teşti de ambele confesiuni române, precum şi cu cele învăţă- 
toreşti. Având concursul reciproc sa putut desvolta o activi- 
tate rodnică, fiind: şezătorile culturale totdeauna bine cercetate 
și bine reușite. Cercurile culturale susnumite au ţinut și fără 
reprezentanţii despărțământului conterenţe în mai multe comune. 

Ținem chiar să relevăm activitatea rodnică desvoltată cu 
„atâta abnegaţie de cercurile culturale învățătoreşti prin toate 
comunele aparținătoare despărțământului Reghin. 


— 442 — 


In oraşul Reghin despărțământul a colaborat cu deosebire 
cu următoarele societăți culturale: Societatea tinerimei române 
din Reghin şi jur, Societatea culturală a meseriaşilor români 
din Reghin, Reuniunea femei'or române din Reghin şi Liceub 
român din Reghin. i 

S'au aranjat frumoase serate culturale artistice, ca con- 
certe, teatru, etc., cu deosebire în comunele; Jabeniţa, Breaza, 
băneşti, Hodac, Gurghiu, Deda, Topliţa, Petelea, Râpa de-sus. 

Dela reorganizarea despărțământului Reghin din anul 1923, 
Sau cutreerat aproape toate comunele din despărțământ cu ex- 
cepţia alor 7 comune, deci în decurs de 2 ani sau ţinut pre- 
legeri culturale pentru popor în 55 comune. 

Adunări generale ordinare și extraordinare s'au ţinut în 
decursul anului 1924/25: 4. : 
l Dr. Eugen Nicoară, director. 


82. Săcele (jud. Braşov). 


| Acest desp., constă din 7 comune. DI director al desp.. 
arată că în fiecare comună se află câte o casă culturală cu 
statute aprobate şi că toţi membrii, cari se pot înscrie, se ata- 
şează acestor case culturale, pe lângă cari se află biblioteci, 
unele bine înzestrate cu cărţi până la 1400 vol, de valoare 
literară şi istorică, cum şi cu ziare şi reviste. In aceste case cul- 
turale se ţin .conferenţe. şi şezători culturale cu coruri şi s'a 
comemorat unirea Ardealului cu patria mumă. La 17 Mai 1925- 
D! Batzaria a ţinut o conferenţă foarte succeasă despre eveni- 
mentele dela 1848. Membri la <Asociaţiune> nu a putut. 
înscrie. Aceasta sar putea face numai dacă în schimb li s'ar 
da cărţi, calendare și ar avea şi alte avantagii. | 
Preotul Zenovie Popovici, director. 


83. Sălciua (jud. Turda-Arieş). 


Constă -din 2! comune: Are 30 membri pe viaţă şi 4l 
activi. Agenturi sunt 10. Biblioteci ale Asociaţiunei de asemenea. 
10 cu 713 vol. şi 839 cetitori. Afară de aceste mai sunt 8 bi- 
blioteci, şcolare şi 12 parohiale. Cursuri de analfabeți au ţinut : 
în -Brăzeşti: D. Păuneţ -înv.:cu -14 elevi; în, Şasa-vinţa:. V. Bâr- 
san, înv. :cu 19 elevi: în -Valea-Lupşei:. Victor Cioran, înv., cu 
3 elevi.; Prelegeri au ţinut:.în Baia-de Arieş: V. Gan 4, L Ar 
delean 3, Dr. L. Chirilă îi, Dr. Vladimir Rittenberg 1,.D.Liciu 
şi F.. Andronic 3, în Hădărău: Petru Săbău 1 şi Pamfil Turc 1, 
in Lunca: V. Butură 1 si |. Muntean .1; în Muncel: Filimon 
Andronic 3; în Ocolişul-mare: V. Terziman 4, I. Muntean 1, şi 
M. Mocan 1; în Dogan de sus: |, Oltean 4; în Poșeaga de jos: 
Vasilie Butură 2; în Runc: }. Muntean 2; în Săciua de jos: 
Vasilie Butură 4; Teodor Ațel 1; in Sălciua de sus: G. 


— 443 — 


Amancii 1; în Şantăş: V. Gan 1; L Ardelean 1; Dr. L. Chirilă 
1; D. Liciu 2; în Şasavinţa: L. Pogorevici, I. Cutean şi V. Băr- 
san 10; în Vidoem: |. Muntean 1. De toate sau ţinut 55 pre- 
legeri (14 religioase, 24 igienice-culturale şi 17 economice). 
Numărul total al ascultătorilor 7090. Cărţi sau împărțit în Oco- 
lişul-mare, unde sau premiat cu 260 Lei 10 mame, ale căror 
copii sau aflat mai bine desvoltaţi, sănătoşi şi îngrijiţi. Serate 
literare și artistice (cu cântări, declamări, teatru, vorbiri şi pe- 
trecere cu joc) au aranjat în Baia de Arieş: Corpul profesoral, 
în Brăzești: D. Păuneţ; în Lupşa şi Hădărău: Corpul înv. şi 
preoţii locali; în Şasa-Vinţa: V. Bârsan; în Sălciua de sus şi de 
jos: corpul învăţ.; în Ponor: Soc. tineretului cu preotul; în Po- 
şaga de sus: I. Otean; în Şantăş: D. Liciu. Numărul ascultă. | 
torilor 5600, Șezăto»i culturale s'au ţinut: în Baia de Arieș 2, 
conterenţiari: V. Gan şi Dr. V. Rittenberg; în Brăzeşti 5, conf.: 
Dr. Păuneţ; în Hădărău 6, conf.: Pamfil Turc; în Lătureni 25, 
conferenţiar: G. Amancii; în Lucşa 1, conf.: V. Șpan; în Ponor 
10, conferenţiar: |. Groza; în Sălciua de jos 10, conferențiar: 
V. Butură; în Şartăş 1, conferenţiar: D. Liciu; în Şasa 5, con- 
terenţiari: V. Bârsan și L. Pogorevici. De toate 65 șezători cul- 
turale cu 2130 ascultători. Desp. are un cinematograf mic, care, 
în lipsa de diapositive, nu s'a putut pune în lucrare. Pe popor 
îl înteresează îndeosebi prelegerile economice. In Ocolişul-mare 
s'a aranjat o expoziție de copti, împărțindu-se premii, cum s'a 
arătat mai sus. Averea desp.: cinematograful în valoare de Lei 
10,500 — şi numerar Lei 500—. Reuniuni se află: în Baia de 
Arieş, Lupșa, Ocolişul-mare, Ponor şi Sălciua de jos. Desnăr- 
țâmântul a colaborat cu Reuniunea învăţătorilor din plasa Baia 
de Arieş şi cu cercurile preoțești din aceste părţi, cari au ţinut 
şi 49 prelegeri pur religioase. Corpul prof. dela gimnaziul din 
Baia de Arieş a făcut în acest an 5 descinderi în satele mai 
de frunte, unde elevii gimnaziali s'au produs cu cântări şi de- 
clamări, iar profesorii au ţinut prelegeri publicului. 


Protopresbiter Vasile Gan, director. 


84. Sălişte (jud. Sibiiu). 


Constă din 11 comune, are 8 cercuri culturale şi 6 biblio- 
teci poporale, pe lângă alte biblioteci parohiale, şcolare şi în- 
văţătoreşti. Raportul despre activitatea despărțământului în anul 
acesta nevenindu-ne la vreme, se va publica în darea de seamă 
a anului viitor. Directorul despărțământuluj este di Pr. Dami- 
tru Borcia, protopop. 


85. Salonta-mare (jud. Bihor). 


Constă din 10 comune (Plasa Salonta-mare), în cari nu- 
mărul locuitorilor români, după datele statistice, este de aproape 


» 


— 444 — 


12,000. Cum, conform dispoziţiilor din statutele modificate ale 
<Asociaţiunii», despărțămintele noastre în general cadrează cu 
plasele, acest desp. dela graniţa românismului, avem nădejde, 
că se va reorganiza în cadrele plasei. Dl director Dr. Moise 
Coșiu are cum se vede toată bunăvoința pentru inceperea unei 
propagande culturale; nu are însă, durere, sprijinul din partea 
intelectualilor din acele părţi Comitetul central va lua dispo- 
ziţiile necesare pentru schimbarea situaţiei actuale, atât de pă- 
gubitoare intereselor de viaţă ale neamului nostru. 


86. Sân-Nicolaul-Mare (jud. Timiş-Torontal), 


Constă din 18 comune. Are membri fondatori 5, pe viață 
28 şi activi 103, Agenturi (cercuri culturale) se află în comunele: 
Cenadul-Mare, Vâlcani, Saravale și lgriş. În aceste agenturi se 
află câte o bibliotecă poporală, compusă mai ales din cărţi tri- 
mise din partea centralei, 

Desp. a ținut o, adunare extraordinară în comuna Igriș, în 
primăvara an. 1925, cu 2 prelegeri, una de DI Dr. I, Demian: 
Despre viaţa şi faptele eroului Avram Iancu şi alta de I. Ionescu, 
înv.: Despre scriitorii români moderni. Sau declamat două 
poezii, a concertat corul «Carmen» din Sân-Nicolaul-mare, 
urmând petrecere cu dans. In 21 lunie 1925 desp. a aranjat o 
frumoasă serbare culturală artistică cu un bogat . program: O 
conferenţă despre trecutul Sân Nicolaului-mare, de Dr. |. Demian: 
Intrecerea corurilor din Beba-veche, Comloşul-mare, Igriș, Nereu, 
corurile din Sân-Nicolaul-mare și cel din Saravale cu. câte 2 
cântări; Premierea corurilor; Exerciţii gimnastice de Soc, «Șoimii 
României» sub conducerea dlui Q. Farca; Declamări; Călu- 
şerul şi bătuta jucate de tinerii din Igriș. Seara s'a dat un frumos 
concert urmat de dans. 
In ziua numită s'a aranjat şi o expoziţie zootehnică, agri- 
colă și industrială de către Sindicatul zootehnic judeţean și de 
școala de agricultură din Sân-Nicolaul-mare, precum şi o expo- 
ziţie de lucruri de mână şi de port şi ţesături româneşti, de 
către d-na profesoară Maria Sassebeși. Aceste serbări au fost 
foarte bine cercetate şi reuşite. S'au distribuit premii în valoare 
de peste Lei 5000. | 
Agentura (Cercul cultural) din Cenadul:.mare a prezentat 
următorul raport: 1. in 6 lanuarie 1925 a dat un concert cu 
cântece de stea și poezii religioase; a reprezentat piesele: 
<Răsplata păcătosului> și «<Beţia»; în 23 Aprilie s'a dat un con: 
cert, cu concursul studenţilor dela liceul și politehnica din Timi- 
şoara; în 10 Maiu serbare cu discursuri, cântări şi declamări ; 
în 7 lunie sa dat un concert şi s'au reprezentat piesele: «O 
şezătoare la ţară», <Beţia> şi «Credința deşartă>; în 14 Iunie 
s'a aranjat un maial, cu care ocazie s'a predat piesa: <Uhnirea 


— 445 — 


principatelor» şi «Beţia», copiii de şcoală producându-se cu 
cântări şi declamări. Membri are agentura peste 70 are biblio- 
tecă. Alte 2 biblioteci alor 2 societăţi de lectură din comună 
numără la 400 volume. Președintele agenturii Dl Gheorghe /onesca. 

Agentura din Igriș a ţinut în cursul an. 1924 3 şedinţe 
culturale, are 6 membri pe viaţă şi 33 ajutători, biblioteca dis- 
pune de: 52 cărţi, din cari 28 de cetitori au cetit 22 bucăţi. 
Virgil Negru, preşedintele agenturii. 

Agentura din Saravale. cu 2 m. pe viaţă şi 101 activi, 
şia ţinut adunarea în 22 Februarie 1925. In 24 lanuarie, 15 
“Martie, 1 Maiu şi 10 Maiu 1925 s'au aranjat serbători culturale 
cu concursul elevilor români dela şcoalele din localitate, sub 
conducerea directorului Simeon Andron. preşedintele agenturii, 
cu coruri, declamări şi dialoguri. Şedinţe lirerare s'au ținut în 
Dumineci şi serbători, când membrii societăţii de lectură s'au 
“exercitat în cetire, scriere, cântare, etc. Li sa vorbit de către 
:DI S. Androne şi DI preot F. Popoviciu despre: creşterea co- 
piilor în frica lui D-zeu, respectul către societatea omenească 
:şi îndeplinirea datorinţelor către patrie; mai departe: despre 
«cultivarea raţională a pământului, despre îmbrăţişarea meseriilor, 
industriei şi comerţului, etc. Biblioteca constă din 39 vol. şi 12 
foi (ziare şi reviste culturale), iar averea în bani a agenturii (la 
22/ll 1925) a fost de Lei 449:/0. 


87. Sărmaşul-mare (jud. Cojocna). 


Constă din 16 comune- (plasa, cu acelaș nume). Are 1 
membru fund, 2 membri pe viaţă și 6 membri activi. Agen- 
turi sunt în: Şărmaș, Sărmășel, Ţăgşor şi Ţagul mare, cari mau 
înaintat rapoarte despre activitatea lor. Biblioteci sunt în numi- 
tele comune cu agenturi şi în Sângeorgiul de Câmpie. Prele- 
geri poporale s'au ţinut, în colaborare cu cercul cultural al în- 
vățătorilor şi cu producţiuni din partea elevilor de a gimnaziul 
«Samuil Micu> din Sărmaș, în comunele: Sărmășei de către 
dl Gavriil Hintea: Despre rolul <Asociaţiunii» şi însemnătatea 
Şcoalei în legătură cu «Astra» iar de către di Dr. Vasile Dancu 
în Budatelec: Din trecutul poporului român. Averea despărță- 


mântului Lei 540—. Preot Gavriil Hintea, director, . 


88 Satu-Mare (jud. Satu-Mare). - 


1. În 1 Dec. sa reorganizat despărțământul Satu-Mare, când 
Vau înscris 6 membri fundatori. 15 pe viață şi 43 activi, despre 
ce s'a raportat la timp. In 20 Febr. schimbându-se comitetul 
de conducere sau mai înscris 4 membri pe viaţă şi 7 m. or- 
dinari, despre ce asemenea sa raportat. Intre aceste două date 
s'au mai înscris: 1 m. pe viaţă şi 1 m. fondator. Tabioui veri- 


— 446 — 


ficat al tuturor membrilor despărțământului sa înaintat în |. 
Maiu 2. Este o agentură în Necopoiu. Despre activitatea ei 
nu ni s'a raportat nimic. Asemenea este una şi în Dobra. Mai 
mulţi preoţi primind dela noi câte o bibliotecă pentru comună. 
au promis că va forma agenturi în comunele lor, dar până azi | 
mam primit nici o ştire. 3. S'au format biblioteci în comunele: 
Hirip, Ruşi, Viile, Satu-Mare, Necopoiu, Mădăraș, Chilia, Batiz, 
Doba, Cărășeu, Vetiș, Pomi, dintre cari cele de sub 1, 2,7, 
8, 9, 10 aparţin desp. nostru, iar celelalte desp. Ardud. Despre 
cetireă cărților şi augmentarea bibliotecilor nu ni sa raportat.. 
Ştim însă pe cale particulară că în multe comune se citesc căre: 
tile foarte regulat şi se cumpără chiar sporind astfel număruk 
lor. 4. Cursuri pentru analfabeți nu s'au ţinut. Activitatea în a.. 
1924 și 1925. 5. Prelegeri poporale: În 25 Maiu 1924 Dr. Eugen: 
Seleş á vorbit în Culciul Mare despre «Rostul școalelor şi al 
meseriilor». Tot atunci s'a aranjat şi o serbare cu un program 
dat de elevii liceului Eminescu. In 25 Maiu 1924 Dr. Eugen. 
Seleş a vorbit în Corod despre: «Ce poate.face un învățător?» 
Tot ăcolo s'a aranjat şi o serbare de către elevii școalei pri- 
mare din loc. 

-~ In 25 Maiu 1924 Barbul Gavril a vorbit în Doba despre: 
«Drepturile Românilor asupra acestor locuri». In 25 Maiu 1924- 
Macavei Mihaiu a vorbit în Doba despre: <Menirea bisericei 
şi a şcoalei>. Cu această ocaziune Sa aranjat o serbare pentru 
popor de către elevii liceului Eminescu și elevii şcoalei primare 
d loc. In 25 Maiu 1924 Darabant Cornel a vorbit în Doba. 

espre: <Menirea Asociaţiunii Astra. In 25 Maiu 1924 Lct. Po- 
pescu Coasta ata à vorbit despre: «Rostul confererţelor popo- 
rale». In 18 Maiu 1924 Dr. Eugen Seleş în Craidoralţ vorbeşte 
despre <Datorinţele unui Român la graniţa țării» și Silviu Tămaş. 
despre: «Pământul român». In 18 Maiu 1924 Barbu! Gavril 
vorbeşte în Vetiş despre «Trecutul și viitorul neamului nostru». 
Tot aici Sa aranjat o serbare de către Asociaţia învăţătorilor. 
ln, 3 lunie 1024 Anderco Artur, elev de cl. VI lic, vorbeşte în 
Doba despre: «Eroii căzuţi in lupta pentru intregirea neamului 
nostru», iar, Gheorghe Sima despre: cAsociaţiuinea Astra». Cu 
“această ocaziune s'a aranjat o serbâre de către cercetași liceultii 
Eriînescu. In 22 Sept. 1924 Barbul Gavril vorbeşte în Pomi , 
despre: 1. «Rolul meseriei și trebuinţa de a ridica școli de me- 
serie casnică». 2. «Asociaţiunea». Tabloul membrilor verificat 
de noi s'a trimis în ). Maiu. De atunci nu este nici o schim- 
bare. Comunele aparținătoare despărțământului Satu-Mare sunt 
iù număr de 40 (plasa Satu-Mare). Până acuma 'au aparținut 
despărțămânitultii nostru şi comunele din plasa Ardud, cari sau 
orgatizăt în espărțamântul Ardud. . 

Dir. de liceu Dr. Eugen Seleş, dir. Gavril Bartul, secr. 


— 447 — 


89, Sebeş (jud. Sibiu). 


Constă din 17 comune; are 18 agenturi şi 18 biblioteci 
poporale, dintre cari 8 cu un număr mai însemnat de volume. 

Cu ocazia adunării generale a despărțământului, ținută în 
comuna Petrifalău, au conferenţiat dnii: Neagoe, conferenţiar 
propagandist al «Astrei» despre însemnătatea <Asociaţiunii> ; DI 
Baiu Crăciun, insp. silvic, despre: «Formarea poporului român». 

La 1 Dec. 1924 sa aapi cu ajutorul şcoalelor medii 
şi primare de stat, o serbare de comemorare. S'a recitat; coru- 
rile şcoalelor conduse de dnii: prof. N. Lupu şi înv, I. Goţia, 
au executat cântece patriotice, iar dir. S. Cărpinişanu a arătat 
însemnătatea zilei. 

La 24 lan. sa sărbătorit «Unirea principatelor». Corul 
şcoalelor medii a executat câteva bucăţi muzicale sub condu. 
cerea dlui prof. N. Lupu. Cuvântarea ocazională a rostit-o dir. 
S. Cărpinişanu. In postul Crăciunului şi al Paştilor sau ţinut 
conferențe cu subiect religios. Au conferențiat dnii: Sergiu 
Medeanu, protopop, despre «<Impărăţia cerurilor» şi «Viaţa și 
faptele sf. Vasile cel mare», păr. Titu Morariu, despre «Istis 
Hristos> şi «Sf. Gheorghe»; prof. diacon Tiberiu Moga: «Mitro- 
politul Andrei Şaguna» şi <Persecuţiile împotriva creştinilor»; 
dir. S. Cărpinișanu, «Sufletul omenesc înainte şi după Hristos». 
La 3/15 Mai, a. c. s'a aranjat o serbare câmpenească, cu care 
ocazie s'a luat şi legământul cercetaşilor şi cercetașelor școalelor 
medii. Au ţinut cuvântări ocazionale dnii: colonel I. Moescu 
şi dir. S. Cărpinişanu. Cu ocazia adunărilor cercuale ale preo- 
țimii din comunele Petrifalău şi Șugag, Despărţămânitul nostru 
a fost reprezentat prin dl Bainu- Crăciun, insp. silvic. care a 
ținut câte-o conterenţă despre «istoricul vieţii poporului român», - 
Tot în Petrifalău sa aranjat în primăvară o şedinţă literără 
artistică cu ajutorul şcoalelor medii. Corul condus de, d! prof. 
N. Lupu a executat piesa muzicală «Balada Iancului» şi alte 
cântece naţionale şi poporale. Câţiva elevi au recitat poezii, 
jar .dir., S. Cărpinişanu a ţinut o conierenţă despre «Eroii nea- 
mului în poezia poporală>, In comună Lancrăm au ţinut con- 
ferente: dşoara Elisa Crișan, înv., în 30/XI 1924 despre: 
«Gospodăria casnică», în 30/V 1925 dnii S, Fioca, înv., despre 
<Âibinărit>, A. Tătaru, înv, <Foloasele învățăturii de carte». 

Silviu Cârpinişan, dit. desp. 
90. Seini (jud. Sătmar). 
i Deşi este unul dintre vechile orpganizaţiuni àle <Ăstrei>, 
dela începutul răsboiului până la fineă anului 1924 ma futic- 


ţionat. In August 1924, despărțindu-se în 2 părţi cu Ţara Oașului, 
s'a început reorganizarea ce merge cam greu, datorită multor: 


— 448 — 


împrejurări. De prezent el numără 24 comune, adecă atâtea 
“câte.sunt în plasa Seini. 

“Cercuri culturale sunt 2 şi anume: Seini, care n’a desvoltat 
nici o activitate, are o bibliotecă de peste 600 volume, dar 
cărţile sunt împărţite de 3—4 ani, fără a fi registre. S'a somat 
«diferite persoane din vechea agentură, dar fără rezultat, totuş, 
sperăm a reuşi cel puţin în toamna anului acesta să le adunăm. 
Al doilea cerc este în comuna Pomi, înființat în August 1924. 
Are bibliotecă de circa 200 volume, la care sa mai adăogat 
ia bibliotecă din cele 10 primite dela centru. Notăm. că am 
incercat, să mai formăm cercuri și în alte comune, de aceea am 
şi cerut 10 biblioteci, dar n'am reușit, cel puţin până în pre. 
zent. Cursuri de analfabeți, în cadrele «Astrei», nu s'au ţinut, 
trecând aceste cu totul la şcoală. Prelegeri poporale sau ţinut 
în 4 comune: în Seini, la 18 tan., în Apa, la 30 Ian, în Me- 
dieşul-Aurit la 1 Febr. şi Roşiori la 15 Febr. 1925, fiind un pu- 
blic destul de numeros. Conferenţiari fiind di Dr. Matei Sotinea 
cu 4 prelegeri libere: 1 Rostul şi scopul «Astrei». 2. Despre 
bolile sociale. 3. Tuberculoza şi 4. Sifilisul, desvoltate în mod 
liber spre înţelesul tuturora. Di Emil Barbul cu 3 prelegeri: 
Despre apicultură și cooperative. DI Iuliu Todoran, învățător: 
Despre Avram lancu, la aceasta mai adaogându-se cuvântările 
dlor preoți din comunele unde sau ţinut prelegerile: Despre 
cultură și scopul ei, care încă sunt de notat şi anume: In Seini, 
părintele Mihai Berinde, în Apa părintele Pop Valer, în Medieş, 
părintele Gheorghe Stanciu şi Roşiori, păr. P. Osian, vorbind 
despre trecutul neamului nostru, Serbători nu am putut aranja 
în afară de serbătoarea aniversării zilei de 3/15 Maiu, pe care 
însă numai așa am putut-o serba, împreunându-o cu 10 Maiu, 
când s'a ţinut o conferenţă despre 3/15 Maiu 1848 de pe Câmpia 
Libertăţii, de către dl Dr. Matei Sofonea, medic şi declamaţia 
elevului Jula Gheorghe: «Câmpia Libertăţii». Averea despărță- 
mântului: la finea anului 1924 este de abia Lei 450—. Chel- 
tuielile de plasare în comune a conferenţiarilor le-a suportat 
fiecare, aşa că totul ce s'a făcut, s'a făcut gratuit şi din dra- 

ostea ce o are fiecare pentru cultura neamului nostru. Membri: 
fondatori 2, pe viață 8, activi 37. Notez că aici, la graniţă, este 
mare lipsă de cultură, în special de cultură românească, dom- 
neşte indiferentismul şi apatie sufletească. Totul trebueşte 
reorganizat şi azi aceasta necesită suflet şi abnegaţie, de aceea 
merge. foarte greu. Mai este şi chestiunea materială, căci cutre- 
erarea satelor, transportarea din un loc în altul costă. şi apoi 
nu fiecare dispune. Despărţământul nu are nici un venit, aran- 
jarea serbărilor de regulă se încheie cu deficit. Cu toate acestea 
Nom cerca întrucât ne stă în putinţă a ne îndeplini: datorinţa 
imorală ce o avem față de «Astra». l . 
n i l Medic Dr. Matei Sofonea, director. 


— 449 — 


91. Șercaia (jud. Făgăraș). 


Constă din 18 comune, are 9 cercuri culturale. Reorga- 
nizarea acestui despărțământ e in curgere. Până acum am în- 
fiinţat, după toate normele statutare, 9 cercuri culturale. In cele- 
lalte comune vom înființa cercuri în cursul lunei August şi Sep- 
temvrie. Activitate culturală internă, în cercuri, nu am putut 
desvolta în acest an. In centrul desp. însă s'au ţinut, în cadrele 
«Astrei», trei producțiuni teatrale, impreunate cu cântări şi de- 
clamări: una au dat-o elevii din cl. Vi-a ai liceului Radu Negru 
din Făgăraş, sub conducerea prof. Ursu; una tinerimea din Ẹer- 
caia şi una liceenii din Şercaia. Directorul desp. cu aceste pri- 
lejuri a luat cuvânt, în cadrele programului — desvoltând su- 


biecte naţionale şi culturale. Vasile Stoicanea, dir. desp. 


92. Sibiiu (jud. Sibiu). 


Are 37 comune; 37 agenturi (cercuri culturale), cu, 37 bi- 
blioteci. La aceste biblioteci se mai adaogă şi cele înființate de 
Ministerul cultelor şi artelor, bibliotecile parohiale, şcolare şi 
cele dăruite de <Fundaţiunea Principele Carol», «Casa şcoa- 
lelor> și persoane particulare. 

Din partea comitetului desp. au fost vizitate comunele: 
Guşteriţa (de 2-ori) Cristian (de 2-ori), Slimnic, Sebeșul-de-jos, 
Veştem, Ocna-Sibiiului, Bungard, apoi (afară de desp.) Poiana- 
Sibiiului, Orlatul şi Armenii. (Comitetul desp. se compune din 
următorii dni: Dr. Gh. Preda, dir ; S. Ţeposu, vice-director; Dr. 
Horia Petra-Petrescu, secr.; |. Isac, prof., casier; V. Muşoiu, con- 
trolor; membri în comitet: P. Drăghici, senator; colonel Mar- 
covici, prof. Dim. Comşa, dir. șc. primare N. lordan, prof. l 
Isaicu, dir. Gh. Nedoviceanu, consilier FI. Vasiliu, jud. de ocol.) 

in comune s'au rostit conferenţe despre însemnătatea 
«Astrei», despre alcoolism, boalele de tot felul, despre atmos- 
fera actuală, cu îndemnuri de propășire, despre tovărăşii, despre 
societăţile de asigurarea vitelor, despre «Casele naţionale» şi 
rostul lor, despre creşterea copiilor. Sau cetit bucăţi literare- 
beletristice şi s'au împărţit buletine și alte publicaţii potrivite, 
Oratorii şi conferenţiarii cei mai harnici pe sate din Sibiiu au 
fost dnii: S. Ţeposu, Gh. Nedoviceanu, V. Muşoiu, păr. Marcu, 
pe lângă directorul și secretarul desp. (Lista întreagă a tuturor 
conferenţiarilor şi.o dare de seamă amănunţită găsesc ceice se 
interesează, în «Buletinul 35 sl desp. Sibiiu>, unde se refe- 
rează pe larg, despre comunele vizitate, întrebările puse de con- 
ducători, comitetele locale, cenferenţele din Sibiiu — pentru in- 
telectuali şi meseriaşi — şi adunarea cercuală anuală). In Ve- 
ştem, Bungard şi Armeni sau înființat <Case naţionale». 

Seria conferenţelor ținute la Sibiiu, în sala cea mare a pre- 
fecturii jud. Sibiiu, a fost următoarea: 9 Noemvrie 1924, Dr. Gh. 


a 


— 450 — 


Preda: Conştiinţa, snbconştiința și inconştiința noastră; 23 No- : 
emvrie, prof. N. Colan: Tagore; loc.col. Capşa şi dna Mitzi î 
Klein: compoziţii muzicale; 28 Noemvrie, |. D. Ştefănescu: 
ltalia (expoziţia din Veneţia); 12, 13 și 14 Ianuarie 1925, |. D. : 


Ştefănescu: Evoluţia picturii religioase în Moldova şi Bucovina; 


18 lanuarie: V. I. Bărbat: Condiţiile -de desvoltare ale culturii; -: 


25 lanuarie, Dr. I. Lupaş: Ideia de libertate și unitate naţională 
în trecut; 30 lanuarie, Mihail Dragomirescu: Titanul graiului 
românesc (Eminescu); 1 Febr., Q. Bogdan-Duică: Maiorescu; 
2 Febr., Q. Bogdan Duică: Gherea; 8 Febr, P. Grimm: Evo- 
lutia literaturii engleze; 15 Febr, Dr. S. Dragomir: Avram 
lancu şi Nicolae. Bălcescu; 22 Febr., Dr. Sextil Puşcariu: <«So- 


cietatea Naţiunilor>; 1 Martie, Dr. Th. Capidan: Romanitatea - 


balcanică; 8 Martie, I. Paul: Pedagogia poporală; 22 Martie. 
G. Vâlsan: Dobrogea; 5 Aprilie, Dr. H. P.-Petrescu: Lectură 
din operele proprii; Dr. Gh. Preda: Discurs; 3/15 Maiu, Dr. |. 
Nistor: Insemnătatea zilei de 3/15 Maiu; 22 lunie, I. D. Şteiă- 
nescu: Expoziţia românească dn Paris. 

Conferenţele s'au ţinut cu concursul societăţilor: <Exten- 
siunea universitară» din Cluj, «Universitatea liberă», <Ateneul 
român», <Fundaţiunea culturală Principele Carol» din Bucureşti 
S pelelatea ortodoxă naţională a femeilor române», secţia 

iiu, 

La «Reuniunea culturală națională a meseriașilor români 


din Sibilu» au ținut următoarele conferenţe în decursul iernii - 


1924—25: 27 Noemvrie 1924, Vicepr. desp. Sibiiu S. Ţeposu, 


prof. (acum insp. şcolar): Mihai Viteazul şi Ferdinand |, înfăp= - 4 


tuitorii unităţii naţionale; 29 lan. 1925, secr. desp. Dr. Horia 
P. Petrescu: Sfaturile istoricului Ferrero pentru epoca noastră. 

Afară de aceea a mai vorbit dl prof. I. V. Pătrășcanu 
despre «<Infrățirea sufletească», în 8 Febr., în suburbiul româ- 
nesc din Sibiiu Maier. 

Adunarea cercuală sa ţinut în Comuna Veștem, în ziua 
de 9 August. Atunci s'au întărit statutele pentru o <Casă cultu- 
rală> (din contribuţiile firmei Simianu, a dlui Gh. Nedoviceanu, 


a comunei politice, etc.) In 14 August s'a sfințit un steag al E 
soc. «Plugarul harnic», afiliată desp. nostru. Sfinţirea a decurs : 


în mijlocul unei mari însufleţiri (banderiu, arc de triumf, masă 
comunâ), punându-se și aici bazele unei «Case culturale». 


Ţinem să mulțumim şi pe această cale dlor conferenţiari, - 
institutelor de bani (în frunte cu <Albina»), apoi «Caselor Na- - 
tionale» (gen. Manolescu); «<Extensiunii universitare» (Cluj, dir. 
dl Bărbat); «Universității libere> (Bucureşti, dna preș. Sabina . 


Cantacuzino); «Şcoalei normale» (dir. Dr. V. Stan şi dirig. de 


cor di Timotei Popovici); reun. de muzică «Gh, Dima» (dirig. dl : 
N. Oancea); «Ateneului român» (ministr. Anghelescu); dlui 3 
prefect al judeţului Sibiiu A. Boiu, primar al Sibiiului Goritz, -3 


; < š PEE MEE EA 4 AEF 
Sr EESE be aa i nai Sas d ef iiza a tin e aia IE E L tai 


— 451 — 


general H. Cihoski, general Dragu, general Makarovits, I. P. S. 
Sale Mitropolit Dr. Nicolae Bălan; în special <Asociaţiunii vro: 
fesorilor secundari români, secţia Sibiiu>, (în frunte cu di S. 
“Ţeposu), corului lic. «Gh. Lazăr> (dirig. di N. Oancea, director 
Dr. I. Bunea), «Soc. ort. naţ. a fem. rom.> secţia Sibiiu, (preş. 
dna Tordăşianu), dlui colonel Capsa, dnei M. Klein-Hintz; apoi 
dlor Ionel Mocioni, dlui pref. A. Boiu şi dnei Simianu pentru 
tipărirea de «buletine». 

Aici e locul să vorbim şi de «buletinele» noastre. Dela 
Nr. 20, când a apărut darea de seamă cu «E mult de lucrub», 
au mai văzut lumina zilei 14 publicaţii. 

DI director al desp., Dr. Gh. Preda, a tipărit următoarele 
broşuri: Probleme de actualitate; Consideraţiuni generale asupra 
rasselor din Europa și, în special, asupra rassei noastre româ- 
neşti; Din problemele originei şi evoluţiei vieţuitoarelor; Pro- 
blema responsabilităţii individuale şi sociale; Cum trebue pri- 
vită lupta şi consideraţi luptătorii; Conșştientul şi inconştientul 
nostru.  Broşurile au fost tipărite, ła cea mai mare parte, în 
tipografia școalei militare din Sibiiu, conţinând conferenţe ţinute 
în fața elevilor școalei militare. Desvărţ. ma riscat astfel nimica 
— dimpotrivă, a primit gratuit câte 700 de exemplare. 

Secretarul nostru a tipărit broşurile: <Ce sameni vei culege» 
(pe spesele dnei Agnes Dr. Măcelar) — o trad. din scriitorul 
francez Sedaine; «Spre o lume mai bună> (probleme vitale) — 
retipărire din călindarul «Astrei» pe 1925; «<Glasuri de alarmă 
din toate taberele» (tot de acolo); «Pentra Mihail Eminescu», 
introducere pentru un festival Eminescu (reproducere din rev. 
<Transilvania»>); «O mare primejdie comună» Pornografia în 
teatru (reprod. tot de acolo); «Pe pământ udat de sânge» (pe 
spesele dlui. Zonel Mocioni). Dş. Dr. Vlaicu ne a oferit prea- 
grațios, pentru ceeace-i mulțumim şi aici, conferența «Peda- 
gogia aplicată», pe care am publicat o în «Telegraful Român» 
şi am reprodus-o mai apoi. — Spesele avute cu broşurile de 
până acum s'au mărginit la minimul: reproducerea din ziare 
şi reviste a fost plătită de oameni de inimă. 

Să ni se permită o observație, pe care o subliniem cu 
toată energia. N'am trimis ţărănimii material, pe care să nu-l 
poată digera. Unele buletine mau fost scrise pentru fărani, ci 
pentru orăşani. Un desp. ca al nostru își poate permite să tipă- 
rească şi pentru țărani, dar şi pentru cei din fruntea satelor și 
cei din oraşe, încât învinuirea adusă de unii că am fi tipărit 
lucruri nepotrivite pentru țărănime nu poate să supoarte critica. 

Rugăm pe cei ce sau convins că materialul publicat este 
vrednic de răspândit, să ne dea putinţa să mai tipărim, spriji- 
nindu-ne cu bani sau recomandând publicația altora. 

Să nu se găsească putinţa ca tot alle şi alte broșuri să 
colinde satele și orașele noastre, tiparite şi de alte despărțăminte, 


— 452 —` 


răspândind dragostea de carte bună, sănătoasă, de moravuri 
carate, de idei generoase, vrednice de a fi urmate? 

Daţi-ne mână de ajutor, cei ce cetiţi aceste rânduri! Lu- 
craţi spre binele za/arora, remarcând munca aceasta, care vrea 
numai şi numai să ajute la purificarea atmosferei de astăzi. 

Averea desp. a fost în 9 August de 5,86410 Lei. Broşura 
(Buletinul Nr. 35: <N'avem timp de pierdut!...») se răspândește 
gratuit (în 1000 ex.). Acolo amănunte vrednice de remarcat: 
în viaţa unui despărţământ. 

Membri: fondatori 78, pe viaţă 168, activi 68, 

Dr. Gh. Preda, direct. desp. Sibiiu. 


93, Sighet (jud. Maramurăș). 


Constă din 34 comune și are 35 biblioteci poporale. Raport 
despre activitatea desp. nici în anul acesta nu ni s'a trimis, Di- 
rectorul desp. este Di Dr. Vasile Kindriş, advocat. 


94. Sighișoara (jud. Târnava-mare). 


Acest despărțământ, compus din oraşul Sighişoara şi dim 
cele 25 comune rurale aparținătoare plasei Sighişoara, sa reor- 
ganizat în frumoasa adunare, convocată pentru acest scop, la 
15 Martie 1925, în capitala judeţului. In baza convocării D-lui 
Aurel P. Bănaț, directorul propagandei culturale pentru ţinu- 
turile alipite, sau adunat în numita zi intelectualii şi poporut 
oraşului Sighişoara și din împrejurime, iar din partea comite- 
tului central al <Astrei> ca delegat Dl Joan Neagoe, conferen- 
ţiarul propagandist al acesteia, care a prezidiat adunarea, vorbind 
despre importanţa acestei instituţiuni. In fruntea Comitetului de 
conducere al acestui despărțământ a fost ales DI Aurel P. Bă- 
nuf, dimpreună cu funcţionarii despărțământului și 8 membri 
în' comitet, persoane îndeosebi din învățământ, dela al căror 
zel şi dragoste de înaintare a poporului nostru se aşteaptă cu 
toată increderea o activitate rodnică în cadrele despărţământului 
«Astrei», Are 7 membri fondatori, 15 membri pe viaţă și 32 
membri activi. Pentru toate bibliotecile din comunele despărță- 
mântului, ca şi din toate comunele județului Târnava-mare, co- 
mitetul central a dat de mai înainte câte o bibliotecă, compusă 
fiecare din câte 50 volume. Aurel P. Bănuţ, director. j 


95. Șimleu (jud. Sălagiu), 


Constă din 36 comune, are 17 cercuri culturale şi 22 bi- 
blioteci poporale. Raport despre activitatea desp. nici in anul 
acesta nu ni s'a trimis. Directorul desp. este DI Alexandru Aciu, 
advocat şi senator. 


— 453 — 


96. Şiria (jud. Arad). 


Acest despărțământ sa înființat în adunarea ţinută spre 
acest scop în Şiria, la 25 Marlie 1925, sub prezidenţia D.lui 
Dr. Teodor Botiş, însoţit de Dl Constantin Popa, delegaţi ai 
despărțământului Arad. Din localitate a fost la adunare 
număr frumos de fruntaşi. S'au înscris: 2 membri fondatori, 
13 membri pe viaţă, 16 membri activi şi 1 membru aju- 
tător. Pirector al desp. a fost ales DI Dr. Simion Zaslo, prim- 
pretor, vice-director DI loan Mladin, dir. şcolar, iar DI Traian 
Debeleac, înv., secretar. Afară de aceștia s'au ales un cassier, un 
controlor şi 4 membri în comitet. D! Const, Popa salută noul 
` despărțământ în numele desp. Arad, mulțumind celor prezenţi 
pentru interesul manifestat față de Asociaţiune şi pentru căldu- 
roasa primire ce li sa făcut, DI I. Mladin mulțumește D-lor 
delegaţi pentru munca şi zelul ce au depus în interesul cul- 
turei naţionale. Dr. Simion Zaslo, director. 


97. Ţara Oaşului (jud. Satu-mare). 


Fostul desp. al Seinilor sa desfăcut în două despărță- 
minte : al Seinilor, compus din comunele plasei cu acelaşi nume 
şi al Țării Oașului, compus din comunele aparținătoare plasei 
Oaşului. În toate comunele acestui despărţământ se află câte 
o bibliotecă şi câte o agentură înființată de către P. S, Sa DI 
Dr. luliu Hossu, Episcopul Gherlei, cu prilegiu! vizitaţiunii sale 
canonice. Desp. a ţinut o adunare extraordinară, în care sa 
discutat chestia băncilor poporale și cooperativelor, cum şi 
aceea a caselor culturale și a alcoolismului. În Bicsad sa serbat 
în 1925 cu multă însufleţire ziua de 15 Maiu. 


Protopop Gavril Sabo, director. 


98. Tăşnad (jud. Sălagiu). 


Constă din 40 comune, are 49 cercuri culturale şi 49 bi: 
blioteci poporale. In decursul anului 1923/24 s'au ţinut confe- 
rențe şi prelegeri poporale în comunele: Săuca, Eriuchișfalău 
și Eriuretanţi, din partea Dlor Vasile uta, prof. lic. în Ca- 
reii- Mari şi Ignatie Tertan, stud. med, în Che/ea: luliu Văleanu, 
preot, Eremie Chiş înv. şi delegaţii despărțământului Vasile 
Şuta şi Ignatie Tertan, iar în anul 1924/25 s'au remarcat agen- 
turile din Săuca, Santău şi Sărând, predând piese teatrale 
poporate. Averea desp. la 30 lunie 1924 a fost de Lei 24610. 


Pi Domițian Capşa, dir. desp. 


99. Teaca (jud. Cojocna). 


Constă din 23 comune, are 7 agenturi și 7 biblioteci po- 
porale. Adunarea de reorganizare a desp. s'a ţinut în Teaca la 


9 


— 454 — 


7 Aprilie 1925. Cu acest prilej sau înscris 10 membri pe viață d 
si mai mulţi membri activi. Sa ales un nou comitet al despăr. “3 


țământului în frunte Di Dionisie P. Decel, protopop, ca director 


şi s'a decis ca despărțământul să colaboreze cu cercurile învă- E 


„ţătoreşti din plasa Teaca. 


100. Teiaş (jud. Alba-de-jos). 


Constă din 19 comune și are 20 biblioteci. Raport despre -j 


activitatea desp. nici în anul acesta nu ni s'a trimis. Directorul 
desp. este DI Petru Suciu, preot. 


101. Teregova (jud. Caraş-Severin). 


Ca să nu cădem în păcatele altor ţinuturi, unde puterile 
se tărâmiţesc în prea multe direcţiuni, conducerea desp. şi-a 
ţinut de a sa datorinţă a face cât se poate de posibilă o cola- 
„borare armonioasă cu toți factorii competenţi şi cu toate socie- 
tăţile culturale din raza noastră de activitate. Astfel, luându-se 
contact cu preoțimea, cu cercurile culturale ale învățătorimii, 
cu corul din Mehadia şi Verendin, apoi cu toţi intelectualii şi 
având și concursul binevoitor al tuturor organelor administra- 


tive, s'au concentrat toate forţele, pentru a servi acelaș scop: 


înaintarea culturală a țărănimii noastre. Tot ce s'a făcut, este 


rodul muncii armonioase a tuturor. Cercurile culturale — agen- -` 
turile — sunt organizate încă din anul 1923, când a juat ființă 


despărțământul, şi acelea urmează să-și destăşure şi să ducă la 
bun sfârşit programul de muncă cu concursul tuturora, prin de- 
clamaţii, bucăţi corale și conterenţe cu subiecte din istorie, eco- 
nomie, cooperaţie, igienă, problemele zilei, etc., participând la 
toate în număr frumos locuitorii satelor. Despărțământul re- 


prezentat totdeauna prin delegaţii săi, a distribuit cu aceste pri- | 


lejuri, între elevii şcoalelor 50 călindare «Astra», a căror cost 
s'a plătit din venitul curat al convenirii, aranjată de dnele mem- 
` brilor <Casinei Române» din Teregova, în favorul despărţ. 

i Conferențe au ţinut: judecătorul loan Raiculescu, prim- 
pretor D. Biju, pretor Ştefan Cărăbuş, înv.-dir. loan Hamita, 
preot V. Paica, înv. Suru, Petru Fumita, Gherga, Bacila, preot 
Şandru, Porumb etc. şi subsemnatul. . 

De biblioteci s'au folosit membri și nemembri. Numărul 
bibliotecilor e neschimbat, dar fiecare agentură a primit câte 
20 volume din broșurile, cari le-am primit dela Min. cultelor, 
anul acesta. 

Pentru evidenţiarea nizuințelor tuturor factorilor, a duce 
o luptă culturală în interesul păturii ţărăneşti, sau pus bazele 

- unui fond cultural de 50000 Lei, din a cărui camete se vor aju- 
tora fiii silitori de ţărani, elevi ai şcoalelor secundare, Acest 


i 


Tabia ÁbA carta 5 calin N Dubai a AA N C A 


Gita a aia 


1 - 


fond se administrează de despărțământ şi delegaţii cercurilor 
culturale învăţătorești din raza despărțământului. Va fi augmentat 
din contribuţii benevole., Până acum avem 5000 Lei. 

Avem 3 membri fond., 7 pe viaţă și 16 activi, în total 126, 
cari şi-au achitat taxele până la finea anului 1924. inscrierile 
de membri se continuă, tot așa și încassările, Avere nu avem. 
Despărțământului îi aparţin comunele: Teregova, Mehadica, 
Verandin, Luncaviţa, Rusca, Armeniş, Feneş, Timiş-Slatina, la 
care agentură aparţine şi llova şi Sadova-nouă. 

Ing. Petru Fotoc, director. 


102. „Desp. Astra Tighina“ (Basarabia). 


Un mănunchiu de oameni de inimă din Tighina, având în 
vedere nevoia ce o simt satele din judeţul cu acelaș nume de 
lumina cărţii, de reeducarea lor naţională şi văzând izolarea 
complectă în care zac, au hotărît să împlinească după puteri 
acest gol, înființând în numitul oraș o filială (despărțământ) al 
«Astrei». Pentru acest scop sa constituit în ziua de 1 Iulie a. 
€, În comitetul despărțământului Tighina, alegându-şi de pre- 
şedinte pe di M. Marian, farmacist, iar de secretar pe di Că- 
pitan M. Dumitrașcu. Despărţământul va purta numele «Desp. 
Astra Tighina», care-și ia însărcinarea a se conforma statutului 
şi a înfiinţa în toate comunele cercuri culturale cu case națio- 
nale, a înscrie membri etc. Mt 

Ni se cer biblioteci, statute, etc., cari li se trimit, 


103, Batalionul Vânători Tighina (Basarabia). 


Acest nou despărțământ s'a constituit dimpreună cu 4 cér- 
curi culturale, unul de fiecare companie a Batalionului.. Director- 
președinte al desp. este di Maior Tamiescu, comandantul Bata- 
lionului, vicepreşedinte di Căpitan Lalescu, controlor dl Căpitan 
Barbu, bibliotecar, secretar şi cassier dl Căpitan M. Dumitraşcu. 
Cercurilor culturale li s'a trimis câte o bibliotecă poporală. 


104. Tileagd (jud. Bihor). 


Inființarea unui nou despărțământ, Tileagd, ni s'a anunţat 
«din partea desp. Orade, compus din comunele plasei cu ace- 
daş nume. 


105. Timişoara (jud. Timiş-Torontal). 


Constă din 97 comune, având, de mai înainte, 2 agenturi 
şi 15 biblioteci poporale. Raport despre activitatea desp. pe an. 
1924/25 nu ni s'a trimis. Director dl Dr. Patricia Țiacra, protopop. 

l a 


— 456 — 


106. Tinca (jud. Bihor). 


Constă din 23 comune; are 3 agenturi şi 14 biblioteci. 
Dir. desp., dl Dr. Aurel Pinţia, decedând în 17 lanuarie 1925, 
“toate actele referitoare la <Asociaţiune> și stampila desp. au 
fost predate dlui protopop al Tincei Joan Catone. Raport despre: 
activitatea desp. nu a fost înaintat. 


107. Treiscaune (jud. Treiscaune). 


După o stagnare de mai mulţi ani, acest despărțământ s'a: 
reorganizat în adunarea ţinută în Sf. George la 22 Februarie ` 
1925. Delegat al comitetului central a fost di Dr. loan Popa, 
medic, care a arătat importanţa <Asociaţiunii>. Dsa a propus 
de preşedinte ad hoc pe di Dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu. 
Păr. Aurel Nistor, adm. protop., ia apoi cuvântul și fixează pro- 
gramul propagandei culturale românești în județ. S'a înscris um : 
număr mai mare de membri și s'au ales următorii conducători 
ai despărțământului: Dr. Jgan Popa, preşedinte-director, Aurel 
Nistor, secretar, iar membri în. comitet dnii: Lt.-colone! Culici,. 
Dr. Miron Creţu, Mihail Tigvianu şi Const. Dediu. Di Nistor 
a propus să se procure un aparat cinematografic, Propunerea. 
“a primit şi s'a și făcut un început de colectă în acest scop.. 


108. Turda (jud. Turda-Arieş). 


1. Numărul comunelor: 29, 2. Numărul agenturilor: 23.. 
3. Numărul bibliotecilor: 21. 4. Activitatea despărțământului, 
dela 15 lunie 1924 până la 15 lunie- 1925, se rezumă în urmă- : 
toarele: 1. A ţinut 24 prelegeri poporale cu subiect diferit, în 12: 
comune şi anume: prof, Dr. lon Mardan; 1; dir. şc. de agric.. 
|. Peteanu 1; prof. |. lasinski: 1; dir. şc. de meserii S. Dimi- 
triu: 1; dir, şc. de hortic. Colez: 1; I Giurgiu inv.: 1; Dr. 
Valer Moldovanu: 1; prof. Greg Biji: 1; prof. I. Mureşan: 4; 
dir. de şc. prim, Th. Oțel: 1; prof. Teodor Murişanu: 1; jud. 
Ştefănescu: 1; Dr, Aug. Raţiu: 1; jud. 1I, Colfescu: 1; Dr. 
Alex. Moldovanu: 1; Dr. Vasile Cerghizan: 4; Petru Suciu: 1;. 
Dr. 1. Rusu: 1. — Comunele În cari s'au ţinut aceste prelegeri 
sunt: Sând, Copand, Sâm-Mihaiu, Cristiş, Poiana-de-Arieş, ` 
Ghiriş- Arieş, Agârbiciu, Luna-de Arieş, Grind, Bagin, Corneşti: 
şi Moldovenești. 2. A inaugurat o Casă Națională în Turda, 
unde a aranjat un ciclu de conferenfe pentru intelectuali, cu con- 
cursul dlor: Virgil Bărbat, prof. univ. Cluj («Educaţia Copiilor»);: 
Dr. Nicolae Drăganu, prof. univ. Cluj (cLimbă și istorie»); G.. ` 
Vâlsan, profesor universitar Cluj («Dobrogea»); Th. Capidan, 
profesor univers. Cluj («Elementul românesc din dreapta Du- . 
nării>); I. Ursu, proi. univ. București («3/15 Maiu 1848»); Petru 
Suciu, dir. de liceu în Turda («Oraşele din Ardeal»); 1. Col- 
fescu, judecător, Turda («Budhismul> şi «Justiţia imanentă>);: 


— 457 — 


Dr. Valer Moldovan, advocat Turda («Din istoria dreptului»); 
Dr. Vasile Cerghizan, prof. de religie în Turda («Despre pro- 
cesul lui Isus»). 3. A făcut reparaturi la Casa Națională in 
valoare de 20,000 Lei. 4. Cu ocazia conferenţelor pentru inte- 
lectuali a solicitat şi a primit concursul artistic al domnilor și 
dnelor: văd. Oiimpia Dr. Moldovanu, voce; Dş. Loli lasinski, 
voce; dș. Olga Popoviciu, voce; Irina Maftynink, pian; dl M. 
Felezeu, voce; Emil Damianu, voce, flaut, declamări; căpitan 
Metz, pian; Emil Maior, voce şi corurile («Societatea corală», 
Corul elevilor şi al elevelor şc. secundare) de sub conducerea - 
dlui prof. loan Caranica. Despărțământul are, pe anul 1924/25, 
2 memtri fondatori, 39 membri pe viață. Total 41. Despărță- 
mântul mai are o avere în bani gata, de 5000 Lei. | 


Dir. de liceu P. Suciu, dir. Prof, Th. Marășan, secretar. 


109. Vârşeţ (jud. Timiş). 


Trecând jumătate din acest despărțământ la Iugoslavia, co- 
munele rămase la noi, încât nu s'au atașat până acum, se vor 
atașa la alt despărțământ. 


110. Vinţul-de-jos (jud. Alba-de-jos). 


Numărul comunelor 8. Bibliotecă 1 în Vinţul-de-jos, cu 
46 vol., fără cetitori. Un număr restrâns de cetitori a împru:- 
mutat cărți din biblioteca şcoalei primare pentru adulți. Cursuri 
de analfabeți sau ţinut în iarna an. 1924/25 în comunele: Tăr- 
tăria şi Cioara-de jos. Conferenţe şi serbări poporale s'au ţinut: 
in Tărtăria, la 8 Martie 1925: 1. lon Goţia, despre Lipsurile: 
satelor noastre, 2. |. Lăncrăjan: Din trecutul neamului. 3. Sa- 
viton Cornea: Creşterea copiilor. 4 |. Limbean: Credinţele de- 
şarte. 5, Virgil Bica: Istorioare morale. In Sărăcsău la 22 Martie, 
au vorbit: t. ion Goţia, despre Credinţa strămoşească. 2. [lie 
Terchilă: O bună gospodărie. In Acmar; la 22 Martie, au vorbit: 
lon Lăncrăjan: Din trecutul neamului. 2. S. Cornea, despre 
Buna creştere a copiilor. 3: Ion Limbean: Insemnătatea şcoalei. 
4. Ion Goţia: despre Sprijinirea comerţului şi a industriei ña» 
ţionale. In Înuri, la 29 Martie, au vorbit: 1. lon Limbean: In- 
demnuri față de şcoală şi învăţătură. 2. Ilon Goţia, despre Pa- 
tima fumatului. In com. Blandiana, în 5 Aprilie, au vorbit: 1. 
don Lăncrăjan: Din trecutul neamului. 2. ilie Terchilă: Gospo= 
dăria omului cu învăţătură. 3. Ion Goţia, despre Sprijinirea co- 
merțului şiea industriei româneşti. 4. Virg. Bica: Istorioare mo- 
rale. În Vinţul-de jos, cătunul Sibişani, la 21 Aprilie, au vorbit: 
1, S. Cornea, despre Creşterea copiilor. 2. Gal. -Bica: Despre 
“Cooperaţie. In com. Vinţul-de jos, la 10 Maiu, au vorbit: 1. 
don “Lăncrăjan: Din trecutul nostru. 2. S. Cornea, despre Creş- 


a 


— 458 — 


terea copiilor. 3. |. Limbean, despre credinţele deșarte. In; 
Cioara-de-jos, la 21 Maiu. au vorbit: 1. Ion Limbean, despre 
Credinţele deşarte. 2. S. Cornea, despre Creşterea copiilor. 3. 
lon Goţia, despre Patima fumatului. Numărul membrilor: fon- 
datori: 2, pe viaţă 37, activi 43, total 82. Despărţământul no- 
stru, dela început, cel mai mare sprijin l-a avut din partea cer- 
cului cultural al învăţătorilor, cari, pe deoparte ca membri ai 
acelui cerc, dar mai ales şi ca membri ai cAstrei>, au cutreerat: 
toate comunele aparținătoare despărțământului nostru, ţinând 
conferenţe, dând sfaturi şi încurajând pretutindeni. 


Pretor Vasile Vasilica, dir. Ion Goţia, secretar, 


111. Vinţul-de-sus (jud. Turda-Arieș). 


1. Acestui desp. îi aparţin 17 comune. 2. Cercuri cuitarale 


şi agenturi de ale <Asociaţiunii» se află: în Vereşmort din 1913, 
Feidioara-Răsboieni din 1922, Cucerdea din 13 Iulie 1924, Vai- 
dasig din 21 Maiu 1925, Sânmărtinul-Sărat din 1922, Măhaciu 
din 27 lulie 1924, Dumbrău din I Aprilie 1925, Ciugudui. din- 
jos din 1922, Ciugudul din-sus din 8 lunie 1925, Hidiş din 3 
Septemvrie 1922, Cicău din 24 Septemvrie 1922, Ormeniș din 
8 lunie 1925, Decia din 1922, [noc din 1922. 3. Fiecare agen- 
tură din cele numite aici are și câte o biblioteca, dată de <Aso- 
ciaţiune». constătătoare din câte 50 volume. 4. Cursuri. anume 
pentru analfabeți nu s'au ţinut, ci sau ţinut cursuri de adulți 
în fiecare comună a despărțământului. 5. Prelegeri poporale in 
anul 1924/25 sau ţinut de despărțământ următoarele: Cucerdea :: 
Păr. luliu Căpâlnean: despre pământul românesc. Dr. Traian 
Mijia: ceteşte 3 capitole din «Drepturi şi datorii», de Gorovei. 
Prezent întreg poporul. Măhaciu: Părintele Vasile Crişan: 
despre <Asociaţiune». Păr. luliu Căpâlnean: Folosul cetitului,. 


Dr. Traian Mijea: ceteşte 3 capitole din «Drepturi şi datorii», - 


de Gorovei. Dr. Coriolan Suciu: Despre Iancu şi anul 1848. 
Prezent întreg satul cu mic şi mare. Ciugudiu-din jos: Dr. Co- 
riolan Suciu: Despre lancu şi anul 1848. Prezențţi toţi bărbaţii 
din sat, Vereșmort: Păr. Iuliu Căpâlnean: Despre scopul omului, 
Au fost și 2 declamări şi 2 cântece de cor, în 2 voci. Prezenţii 
80 bărbaţi și elevii şcoalei primare. Vinţulde.sus: Păr. Iuliu. 


Căpâlnean: Despre Avram lancu. A premers: «lmnul regal». 


Au fost trei recitări de poezii: «Sus inimile, Români», «Graiul: 
neamului», «Țara românească», de cătră elevii școalei primare, 
conduși de d-şoara înv. Independenţa Vasilache. Prezenţi 40 
persoane şi elevii şcoalei primare. Inoc: Păr. Nicolae Galea:. 
Despre <Asaciaţiune» şi Pericolul jidovesc. Păr. luliu Căpâl= 
nean: Despre Avram lancu. Au premers şi urmat conferenţelor: 
4 recitări, vn monolog şi s'a cântat de elevii şcoalei primare, 
conduși de înv. Negură: Marşul lui lancu. Prezent poporul în- 


. 


i Dia E hae. a 


Be praga a e E 
See E if sf ape id 


— 459 — 


treg, copii, bărbaţi şi femei. Decia: Sub-prefectul județan, Dr. 
Alex. Moldovan: Disciplina socială, pericolul beţiei şi societă- 
ţile de tineri. Păr. Iuliu Căpâlnean: Despre Avram Iancu. Pre: 
zenţi poporul român din Decia şi foarte mulți unguri. Vereş- 
mort: Judecător lonel Colfescu: despre dreptate. Pär. Ştefan 
Roşian: Despre refacerea sufletească. Sa discutât cum ar fi 
bine să fie legea repausului dumineca! şi al crâsmelor, spre a 
duce la bun rezultat. Poporul întreg e de față. Dumbrău: inv. 
N. Mărginean: Despre şcoală. Inv. A. Nemeş: Despre Avram lancu. 
Pär. Mihail Ştefu: Despre folosul cărții, păr. Căpâlnean luliu: 
Cum să petrecem ziua Dlui? Poporul întreg de faţă. Vaidasig: 
Judecător lonel Colfescu: Ce am fost, ce suntem și ce trebue 
să fim, păr. luliu Căpâlnean despre Sfinţirea zilei Domnului, 
Prezent intreg poporul din Vaidasig. Feldioara Răsboieni: păr. 
luliu Căpâlnean: Cum să petrecem ziua Domnului: Judecător 
lonel Coltescu: Despre originea neamului nostru. De fată cam 
300 oameni. Cicău: inv. Creţa: Despre învăţătură. meserii și 
negoţ. Inv. Ilian: Despre alcool şi nefericirile ce le aduce. 
Păr. Căpâlnean Iuliu: Despre sfinţirea zilei Domnului. Au pre- - 
mers și urmat conferenţelor deciamări şi cântări de cătră elevii 
şcoalei primare. De faţă popor cu mic şi mare. Cormeiuş: Păr. 
Michailă Ştefu: Folosul cărţii, păr. Niculae Jalea: Despre Horia, 
Cloşca și Crişan, De faţă poporul întreg. Ciugudiu-de-sus : Păr. 
luliu Căpâlnean: Despre învăţătură şi cum putem să o câş- 
tigăm, oamenii mari. Prezenţi vre-o 200 bărbaţi şi vre-o 50 
femei. Agentura Vereşmort a mai desvoltat şi activitatea ur- 
mătoare. cu zile indicate anume în raport. a) imnul Regal, cor, 
Colo în munții Ţebei, recitare, păr. Iuliu Căpâlnean: Despre 
Avram lancu, Doina lancului, recitare, Marşul lui Iancu, cor. 
Prezenţi elevii şcolii primare şi 70 bărbaţi. Vereșmort: b) Păr. 
Iuliu Căpâlnean: Despre idealul neamului românesc, cultivarea 
şi încreştinarea Românilor şi îndemn la muncă. ¢) luliu Căpâl- 
nean cu tinerimea adultă: Despre societățile de tineri, folosul 
lor, cum sunt la alte naţii trebue să facem și nor. S'a pus bază 
societăţii Tinerimei adulte. d) Consfătuire cu oamenii mai de 
inimă ai satului, păr. Iuliu Căpâlnean: Despre munca pozitivă 
ce trebue să o facem, căci până aici ne-am apărat. Despre 
cultură. Ce e? şi folosul ei? S'a făcut raportul despre activi- 
tatea bisericii. şcolii, primăriei, casei naţionale, pe 1924, de cătră 
fiecare şef al acestor instituţii. S'a făcut plan de muncă pe 
1925, fiecare instituţie. Prezenţi 12 inşi. e) Păr. Iuliu Căpâlnean: 
Mânecând din faptul că omul are trup şi suflet, cari ambele 
trebue grijite, spune că pentru suflet avem Casa Naţională, 
pentru înitp ne trebue o bancă populară. Expune folosul băn- 
cilor populare. Stud. universitar Gheorghe Maier arată necesi- 
tatea unei bănci populare şi modul de a se înființa. Prezenţi 
cam 200 bărbaţi. 7) Păr. Iuliu Căpâlnean: Despre mântuirea ce 


— 460 — 


o aduce o bancă populară. Subinspector Davidescu, prof. la 
şcoala de contabilitate din Ludoş: Despre felul de a se în- 
ființa bănci populare. S'a şi înființat banca populară «Aju- 
torul> cu cap. 150000 Lei. Deci s'au ţinut prelegeri poporale 
21, la cari s'au spus conf. de 41 învăţători. 6. Sărbători cuiturale 
s'au ţinut aproape în fiecare comună, de sf. sărbători, cu teatru 
şi cântări. Dăm aici ca specimen programa executată în Ve- 
reşmort la date diferite: a) La ziua eroilor, cu proprama: 1. 
«Marşul lui Tudor», corul elevilor, 2. <Orfanul>, recitare de 
cătră Valeria Ilea, 3 «In Alba-lulia», recitare de cătră loan Co- 
covan, 4. «Prin jertfă la Unire» de Alfred Moşoiu, 5, «imnul 
Astrei», cor. elev, 0. <Ciobanii la Bucureşti» monolog, 7. «Mar- 
şul lui Iancu», corul elev. Venit material 551 Lei. b) 1. <Duşmanii», 
piesă în 3 acte, <Nunta Ţiganului», com. Venit curat 713 Lei. 
a) 1. 2 cântări în vioară de cătră elevul George Metea. 2. Sâm- 
băta morţilor, dramă în 5 acte. 3. De ce m-aţi dat de lângă 
voi, ezec. în vioară de elevul şcoalei norm. Metea. 4 O Reci- 
tare de cătră Ilea Teodor. Venit curat 1421 Lei. d) 1 o bucată 
de cor, cântată de înteligența din Vereşmort. 2. Ardealul, diamă 
în 4 acte. 3. Pocnind din biciu... cântată de lonel Sanislav. 
4. Doina Moților... cântată de Alimp Copăndean. 5. Achim 
Filăru, Monolog. Venit curat 1881. e) 1. Nunta țărănească, de V. 
Alecsandri. 2. Arvinte “şi Pepelea, de V. Alecsandri. Venit curat 
1750. 7. 1. Jertfe, dramă în 4 acte. 2. Cântec haiducesc, cântat 
de lonel Sanislav. 3. Herşcu Boccegiu, monolog. Venit 1259 Lei. 
2) 1. Se face ziuă de Z. Bârsan. 2. Lipitorile Satelor, de V. 
Alecsandri. Venit curat 1655 Lei. 4) 1 O şedinţă comunală, 
piesă în.2 acte. Venit curat 1210 Lei. La Vereşmort au fost 
predate deci în 8 rânduri 14 piese teatrale, 8 cântări cu vocea. 
2 cântări la vioară, 3 recitări. 7 Cooperative avem în despărță- 
mânt 2: în Hidiş şi Haratăş. Bănci populare avem în Vereş- 
mort, Harastăş, Decia. 9. Membri: pe viaţă 6. 10. Am colaborat 
cu cercurile învățătoreşti. Director al desp. e Iuliu Câpălnean, 
protopop onor., secretar: Nicolae „Mărginean, diriginte şcolar, 
casar: Niculae Jalea, protopop’ onorar. Adunarea generală pe 
1924/25 încă nu o am putut ţinea. 


Iuliu Căpâlnean, director, 


112. Vişeu (jud. Maramurăș). 


Constă din 9 comune, are 7 biblioteci poporale. 


Cursuri de analfabeți s'au ţinut în iarna trecută (1924/1925) 
în comunele Borşa, Moisei, Vişăul de mijloc, Vişăul de jos şi 


Petrova. Prelegeri poporale s'au ţinut în decursul anului în 7 | 


comune, în fiecare comună în două rânduri, câte 3—3 prelegeri 
total 42 de prelegeri, iar în Vişăul de sus sau ţinut şi 5 confe- 
renţe literare. Pe lângă acestea despărțământul nostru a aranjat 


i d ia 
a Za să Le eat apt 00 ie ei ci în creea EREIN TAES 


M PPR Pie 


4 PE aaa a " 
ia -riika rra do ideii diad 2 c- 


— 46l — 


toate serbările naţionale, în toate comunele, precum şi ziua de 
2 Dec. şi 15 Mai, conform îndrumărilor primite dela centru. 
Titlul prelegerilor a fost: 1. Despre cărţile funduare. 2. 
Despre contracte. 3. Despre creșterea vitelor. 4. Impărţir&a ra- 
ţională a păşunelor. 5. Asigurarea vitelor. 6. Noua lege admi- 
nistrativă, 7. Camerele de comerț. 8. Camerele agricole. 0. Istoria 
lui Horia, Cloşca și Crişan. 10. Avram lancu şi epoca lui. 11. 
Insemnătatea industriei şi a meseriilor. 12. Combaterea sectelor 
religioase. 13. Combaterea analfabetismului. Conferențiarii ace- 
stor prelegeri au fost: Dr. Gavrilă luga, Dr. Vasile Filipciuc, 
Floru Dr. luga, Grigore Ţiple, Darie Vlad, Gravilă Timiş Bortoş. 
Bănci populare sunt înfiinţate în toate comunele despătțămân- 
tului cu concursul nostru. Avere despărțământul nu are, decât 
taxele membrilor încasate, cari se află la «Banca Vișăului> încă 


din anul 1923. Dr. Gavril Iuga dir. desp. 


113. Viştea (jud. Făgăraş). 


1. Namărul comunelor aparținătoare despărțământului Viştea 
este 23, cuprinzând dela lnfiinţarea, întâmplată în 1913, toate 
comunele din plasa Arpaşul de jos. 2. Cercuri culturale (agen- 
turi) au fost organizate în 1920 şi 1921 în toate aceste comune. 
Despre activitatea lor nu ni sa raportat. 3, Biblioteci. au fost 
împărţite la toate agenturile. Nu avem raport în privinţa aceasta, 
dar ştim că aceste biblioteci au fost împreunate cu bibliotecile 
şcolare sau parohiale, sporind numărul cărţilor în mod însemnat 
prin donaţii dela Cassa Şcoalelor. 4. Cursuri de analfabeți nu 
s'au ținut, pentrucă in despărțământul nostru, slavă Domnului, 
lipsa lor nu se simte, procentul analfabeţilor fiind de tot mic 
(1—2). 5. Prelegeri populare nu sau ţinut în cadrul «Astrei». 
S'au ţinut în cadrul cercurilor culturale preoțești şi învăţătorești 
şi s'au ţinut câteva prelegeri de învățătorul Augustin Şandru în 
cadrul mișcării şi propagandei cooperatiste. 6. Serbäri ca/turate 
şi naționale s'au ţinut în cadrul şcoalelor primare. Conferențe 
pentru public mai ales nu avem cuuoştinţă să se fi ţinut pe 
teritorul despărțământului nostru. 7. Expoziții nu sau ţinut; 
agricultura şi creşterea vitelor se fac destul de rațional şi in- 
tensiv, fără imbolduri din afară. 

In despărțământul Viştea avem numai 3 comune fără Coo- 
perative de aprovizionare și desfacere în comun şi numai 2 
-comune fără nici o organizare pentru îniesnirea creditului (Bănci 
populare sau societăţi pe acţii), Partea cea mai mare din Coo- 
perative şi Bănci populare s'au înfiinţat in urma stăruinței de- 
pusă în cadrele .cÂstrei>. Avem 20 Cooperative, 11 Bănci Po- 
pulare, 8 Bănci Societăţi pe acţiuni. 8. Averea despărțământului 
«constă din un schiopticon cu o serie de diapozitive în valoare 


— 462 — 


de Lei 5000:— Un fond în administraţia centrului de Lei 500:—. 
„9. Avem 3 membri fondatori, 44 membri pe viaţă. Membri 
activi sau ajutători nu avem. 10. Despărțământul s'a reorganizat 


confosm statutelor. 11. Nu au amplificat munca cercurilor preo- 


teşti sau a cercurilor culturale învăţătoreşti cu un program spe- 
cial al despărțământului, pentru că considerăm munca acestora 
ca împlinirea scopurilor <Asociaţiunei»>, iar de altă parte pro- 


gramele, cu astfel de ocaziuni, sunt atât de încărcate, încât nu . 


am socotit de bine a le mai complica în aceeaș zi şi cu adausul 
muncii despărțământului. 
Preot Pavel Borza, director. Augustin Șandru, secretar, 


114. Zălau (jud, Sălaj). 


a iii 


Despre activitatea acestui despărțământ model, aflător sub. 


conducerea neîntrecutului propagandist cultural în massele po- 
porului, care este directorul său, di Dr. Nicodim Cristea, pri 
marul comunei Zălau, dăm următorul raport, care poate servi 
ca model de muncă conştientă şi rodnică. 


Numărul membrilor 5 fondatori, 29 pe viaţă, şi 380 activi. 
Agenturile comunale sau cercurile culturale înfiinţate până acum 
sunt următoarele: 

1. .Aghireş, 2. Agrij, 3. Badon, 4. Bodia, 5. Bogdana, 6. 
Bozna, 7. Bucium, 8. Ciumârna, 9. Cârceiu, 10. Hereclean. 11. 
Ortelec, 12. Păuşa, 13. Treznea, 14. Ţigani, 15. Unguraș, 16. 
Zălau. Aceste 16 sau înființat încă în anul trecut. Pe lângă 
aceste s'au mai înființat în anul acesta următoarele: 10 agenturi 
17. Brebi, 18 Bocşa, 19. Curitău, 20. Dobrin, 21. Fetindia, 22. 
Mirşid, 23. Moigrad, 24. Răstolţul-Mare, 25. Sângeorzu, 26. Vaş- 
capăuă. Numărul bibliotecilor despărțământului: a) Biblioteca 
centrală din Zălau are azi 352 buc. cărţi, cari sunt depuse în. 
localul Casinei Române din localitate. b) Bibliotecile agenturilor: 
se prezintă astfel: comunele de sub Nr. 1—15 au câte o biblio- 
tecă, compusă din 51 volume, ce s'au dat acestor comune Îr 
anul 1923—1924. Pe lângă cărţile primite în trecut, sau mab 
dat comunelor: 1. Bodia, 2. Bucium, 3. Gârceiu, 4. Hereclean, 
5. Ortelec, 6. Treznea, 7. Ţigani, câte o bibliotecă de 15 vo- 
lume, primite toate dela comitetul central, în total deci s'au dat 
105 cărţi pentru bibliotecile înființate în anul prim de organi- 
zare a despărțământului. c) In anul 1924—25 s'au înfiinţat bi- 

„blioteci noui, compuse din câte 51 volume în comunele: 1. Bocşa, 
2 Brebi, 3. Curitău, 4. Dobrin, 5. Fetindia, 6. Mirșid, 7. Moigrad, 
8. Răstolţuli-mare, 9 Sângeorgiu, 10. Vaşcapauă. Total deci s'au 
dat acestor cercuri culturale 510 volume, d) Sau mai dat bi- 
blioteci de câte 51 volume următoarelor instituţii: 1. Căminului 
de ucenici, 2. Liceului de Stat din Zălau, 3. Şcolii primare de 


— 463 — 


stat, 4. Şcolii medii de fete, 5. Arestaţilor dela Parchetul din 
Zălau şi bibliotecii centrale a despărțământului. In total deci 
sau dat încă 306 volume cărţi pentru înjghebarea bibliotecilor 
indispenzabile la aceste instituţii din oraşul nostru. e) Se no- 
tează, că bibliotecile diferitelor cercuri culturale ce au fost în- 
fiinţate, au rămas în stadiul înfiinţării, afară de comuna Bucium, 
în care sa ţinut o petrecere din partea studenţimii universitare 
din Cluj în ziua de 28 August 1924, întrebuinţându-se venitul 
curat al acestei petreceri la sporirea bibliotecii noastre cu încă 
120 cărți de valoare. Gestul frumos al universitarilor noştri me. 
rită toată lauda şi recunoştinţa neamului nostru. La sporirea 
bibliotecii acesteia a contribuit şi di loan Cucu, fost dirigent 
al băncii «Silvania», care a donat 200 cărți pentru biblioteca 
aceasta. Pilda dată de acest intelectual deasemenea este vred- 
nică de menţionat, considerând vremile de materialism, în cari 
se sbate lumea de azi. 

Comunele organizate, aparținătoare despărțământului sunt: 
1. Aghireş, 2. Agrij, 3. Badon, 4. Bocşa, 5 Bodia, 6. Brebi, 7. 
Bogdana, 8. Bozna, 9. Bucium, 10. Ciumarna, 11. Curitău, 12. 
Fetindia, 13 Dobrin, 14. Gârceiu, 15. Herectean, 16. Mirşid, 17. 
Moigrad, 18. Păuşa, 19. Ortelec, 20. Răstolţul-mare, 21. Sân- 
georgiu, 22. Treznea, 23. Ţigani, 24. Unguraș, 25. Vaşcapauă, 
26. Zălau, | 

Cursuri de analfabeți s'au ţinut în toate comunele din des- 
părțământul nostru, fiind obligaţi la aceasta dnii învăţători prin: 
legea învățământului: Dr, Anghelescu. Prelegerile poporale ți- 
nute pe teritorul despărțământului în cursul anului 1924—25 au 
fost următoarele: 

A. La 30 Noemvrie 1924 în Curitău sa vorbit: 1. Despre 
Unirea dela Alba-lulia, de protopopul Valentin Sima. 2. Despre 
importanța Asociaţiunii de Dr. N. Cristea. 3. Despre pomărit, 
de di Vasile Timbuș, profesor la Şcoala Normală. 2. La 7 De- 
cemvrie 1924 in Mirșiad: 1. Despre <Asociaţiune», de Dr. N. 
Cristea şi despre pomărit, de DI V. Timbuș, prof. 3. La 11 la- 
nuarie 1925 in Va;capaud: 1. Despre <Asociaţiune> de Dr. N. 
Cristea şi 2. despre prăsirea vitelor frumoase de DI V. Timbuş, 
prof. 3. Lectură din Tolstoi, de DI Nicolae Nistor, secretarul 
despărțământului. 4. La 11 lanuarie 1925 d. a. în Unguraș: 1. 
Despre pomărit şi stupărit de Vasile Timbuş.. 2. Despre bănci . 
popuiare şi cooperative, de Dr. N. Cristea. 3. Despre diferite 
stricăciuni încuibate la noi de N. Nistor. 5. La 25 Ianuarie 1925 
în Moigrad: 1. Despre îngrijirea pământului şi vitelor, de D. 
Stoicescu, consilier agricol, 2. Despre «Astra», de Dr. N. Cristea. 
şi 3. Despre şcoală şi meserii, de Leontin Turcu, bibliotecarul 
despărțămăntului. 6. La 25 Ianuarie 1925 d. m. în Brebi: 1.. 
Despre Asociaţiune, de Dr. N. Cristea, 2. Despre binefacerile: 
reformei agrare, de D. Stoicescu. 3. Din păcatele noastre, de 


— 464 — 


L. Turcu. 7. La 8 Februarie 1925 în Bocșa: 1. Despre originea 
neamului nostru, de Cornel Pop. directorul Şcoalei normale 
de învăţători, 2. Despre Asociaţiune, școală şi meserii, de Dr. 
N. Cristea şi 3. Din păcatele noastre de L, Turcu. 8. La 8 Martie 
1925 în Rastolțul mare: 1. Despre rolul mamei în familie, de 
Petru Tulbure, învățător, 2. Despre lux, de T. Brustureanu, în- 
vățător, 3. Despre credințele deșarte de L. Turcu, şi 4. Despre 
rostul Asociaţiunii în viaţa. poporului nostru de N. Nistor. 

` La 8 Martie 1925 d. m. în Bodia. Despre luxul la sate 
de Ţ. Brustureanu și 2. Despre relele, cari ne năpădesc neamul, 
de L. Turcu. La 22 Martie 1925 în Garceiu. 1. Despre influinţa 
Asociaţiunii asupra desvoltării comunelor româneşti, de Dr, N. 
Cristea. 2. Despre educaţia în familie, de Graţian Capătă, prof. 
la şcoala normală. 3. Despre nutreţurile artificiale, de Ananie 
Popoviciu, referent statistic judeţean. La 29 Martie 1925 in 
Hereclean. 1. Despre bogăţiile pământului românesc, de Victor 
Pop. prof. la liceul de băeţi. 2. Despre conştiinţa naţională, de 
Dr. N. Cristea şi 3. Din păcatele noastre de L. Turcu. La 26 
Aprilie 1925, în Treznea. 1. Despre importanţa caselor naţionale, 
de Dr. N. Cristea, 2. Despre credinţă, de Remus Roşca, preot, 
profesor la școala normală şi 3. Despre păcatele Românilor, de 
L. Turcu. La 26 Aprilie 1925 în Fetindia. 1, Despre viaţa plan- 
telor, de V. Timbuș, 2. Despre Asociaţiune, de loan Gozman, 
directorul şcoalei primare de stat din Zălau. La 3 Mai 1925, în 
Ortelec. 1. Despre însemnătatea Asociaţiuni, de Leontin Gher- 
gariu, directorul Liceului de stat din Zălau şi 2. Despre dato- 
rinţele părinţilor faţă de copii de Graţian Capătă, profesor. La 
23 Mai 1925 în Tigani. 1. Despre însemnătatea cursului de 
adulţi, de N. Nistor, 2. Despre sărbătorile naţionale din luna 
Mai, de Dr. N. Cristea şi 3. Despre alcoolism și credinţe deșarte, 
de L, Turcu. La 31 Mai 1925 în Bucium. 1. Despre cultul 
eroilor, de Dr. N. Cristea. 2. Despre importanţa caselor de lec- 
tură, de L. Ghergariu. La 31 Mai 1925 d. m. în Sângeorgiu. 1. 
Despre Asociaţiune, de Dr. N Cristea şi 2. Din păcatele noastre, 
de L. Ghergariu. La 31 Mai 1925 în Dobrin. 1. Cum se pot 
ridica satele noastre. de N. Nistor și 2. Despre însemnătatea 
cercurilor religioase, de Iuliu Cărpineanu, învăţător. La 8 lunie 
1925 în Fetindia. 1. Despre credinţa strămoșească de Aurel 
Petruca, preot și 2. Despre dragostea de neam, lege și limbă, 
de L. Turcu. - 

Deplasările conferenţiarilor despărțământului s'au tăcut cu 
trăsurile primăriei oraşului Zălau, puse la dispoziţie gratuit de 
directorul despărțământului Pe lângă primărie şi-au oferit tră- 
sura pentru ţinerea prelegerilor poporale: i. DI Cornel Pop. 
directorul Şcoalei normale la comuna Fetindia, 2. DI D. Stoi- 
cescu, consilier agricol la Brebi şi Moigrad, 3. DI Traugott 
Lurtz, fost director de poliţie, de origine sas, la comuna Bu- 


„al 
daei 


— 465 — 


cium. Concursul acesta ne-a fost foarte preţios, pentru ceeace 
exprimăm domnilor aci amintiţi cele mai sincere mulțumiri. 
Totodată relevăm concursul extraordinar, dat de dl Nicolae 
“Nistor, revizor școlar, care în calitate de secretar al despărță- 
mântului a alergat în toate comunele de câte ori i s'a cerut 
aceasta. ţinând alături de directorul despărțământului -cele mai 
multe prelegeri poporale. Bibliotecarul despărțământului, dł 
Leontin Turcu, învăţător, deasemenea a stat totdeauna gata a 
eşi la sate, pentru a ţinea câte o prelegere pe înţelesul popo- 
rului. Ambii d-ni aci amintiţi merită expresia. celor mai căldu- 
roase mulţumiri pentru concursul larg, ce l-au dat Asociaţiunii 
noastre. ` S 

Afară de prelegerile ținute de conferențiarii despărțămân- 
tului ținem să amintim ciclul de prelegeri poporale ținute de 
învățătorii despărțământului nostru, cari sub îndrumările neo- 
bositului lor conducător: dl revizor. Nicolae Nistor, au jertfit 
în fiecare lună câte două Dumineci pentru cercurile culturale, 
în cadrul cărora sau aranjat cele mai frumoase manifestații 
culturale din județul Sălaj. 

B. Prelegerile ţinute de cercurile culturale ale învăţătorilor 
din plasa Zălau, care este compusă din comunele despărțămân 
tului nostru au fost următoarele: 1. In Aghireș, în luna Octom- 
vrie 1924, 1. Nicolae Nistor, despre întreţinerea localului de 
şcoală şi 2. DI Alecsandru Pop, o conferinţă didactică şi lecţie 
practică. 2, In Treznea, în luna Octomvrie (Dumneca 3a), 1. 
Domnul I. Câmpean despre foloasele învăţăturii de carte; 
2. |. Vescan despre combaterea luxului și 3. P. Marian confe. 
renţă didactică şi lecţie practică. 3. In Fetindia, în luna Noem- 
vrie (Dumineca 1) Aug. Romitan despre hrana săteanului şi 2. 
dna Câmpean a ţinut conferență didactică şi lecţie practică. 
4. În Ţigani, în luna Noemvrie (Dumineca III.) Romul Șipoș 
despre Ştefan cel Mare şi P. Ardelean conierență didactică și 
lecţie practică. 5. In Stâna, în luna Decemvrie (Dumineca l.) N. 
Negoiţa despre bănci şi tovărăşii. 6. In Hereclean, în luna la- 
nuarie 1925 (Dumineca 1.) |. Pop despre boalele molipsitoare 
la oameni și P. Danciu conferenţă didactică și lecţie practică. 
7. In Chichişa, în luna lanuarie (Dumineca 1.) Gh. Trifu despre 
necesitatea unui nou local de şcoală în Chichişa. 8. In Badon, 
în luna Februarie 1925 (Dumineca I.) loan Gozman despre Ro- 
mâni şi vechimea lor. 9. In Unguraș, în luna Februarie 1925 
(Dumineca 1.) I. Câmpean despre faptele mai insemnate de sub 
domnia Regelui Ferdinand l. şi A. Coşuţu a ţinut conferenţă 
didactică eşi lecţie practică. 10. In Bocșa, în luna Martie 1925 
(Dumineca 1.) N. Nistor despre: meseria i plug de aur. 11 In 
Păuşa, în luna Martie 1925 (Dumineca 1.) St. Varga despre frum- 
sețile şi bogăţiile pământului românesc și A. Romitan conterenţă 
didactică şi lecţie practică. 12. In Curitău, în luna Aprilie 1925 


— 466 =~ 


(Dumineca l.) Al. Pop despre Mihai Viteazul şi |. Cozma con- 
ferență didactică şi lecţie practică). 13. In Vaşcapauă, în luna 
Aprilie 1925 (Dumineca [.) Al. Coşuţu despre boalele molipsi- 
toare la animale. 14. In Panic în luna Mai 1925 (Dumineca |.) 


N. Nistor despre limba strămoşească. 15. In Bozna, în luna Mai. 


„oaia Saca tea a e 


1925 (Dumineca 1.) Traian Vitez despre muncă şi economie și 


I. Maroşi a ținut conferenţă didactică şi lecţie practică. 16. In 
Ortelec, în luna Octomvrie 1924 (Dumineca Il.) |. Costea despre 
vremea, ce o pierde omul în lucrare. 17. In Bucium în luna 
“Octomvrie 1924 (Dumineca Il) Gh. Pop despre sărbătorile na- 
tionale și I. Știrbu conferenţă didactică şi lecţie practică. 18. In 
Mirşid, în luna Noemvrie 1924 (Dumineca IlI ) |. Cărpinean despre 
armată, ca scutul țării şi |. Costea conferență didactică şi lecţie 
practică. 19. In Bodia, luna Noemvrie 1924 (Dumineca Il.) N. 
Maxim despre beţie. 20. In Moigrad, In luna Decemvrie 1924 
(Dumineca Îl.) I. Lazar despre urmările rele ale beţiei. 21. In 
Agrij, în luna Decemvrie 1924 (Dumineca II) Al. Bejan despre 


îngrijirea vitelor de muncă şi P. Tulbure conferență didactică 


şi lecţie practică. 22. In Brebi, în luna lanuarie 1925 (Dumineca 
il) T. Gherghel, preot local, despre sectele religioase. 23. In 
Răstolţul-deşert, în luna lanuarie 1925 (Dumineca Il.) Gh. Do- 
bocan despre igiena locuinței şi vestmintelor. 24. In Gârceiu 
în luna Februarie 1925 (Dumineca Il.) |. Costea despre viaţa şi 
activitatea lui Simeon Bărnuţiu. 25. In Răstolţul-mare, în luna 
Februarie 1925 (Dumineca Il) P. Tulbure despre rolul mamei 
în familie. 26. In Bogdana, în luna Martie 1925 (Dumineca II.) 
Gh. Pop despre Mihai Viteazul și |. Stirbu conterență didactică 
„şi lecţie practică. 27. In Sângeorzul de Meseș, în luna Aprilie 
1925 (Dumineca Il.) A. Bejan despre creşterea pasărilor de casă. 
28. In Dobrin, în luna Mai 1925 (Dumineca Il.) N. Nistor de- 
spre bogăţiile pământului românesc. 29. În Samşod, luna Octom- 
vrie 1924 (Dumineca III): A. Ignea despre dragostea de limba 
strămoşească și I. Eltetă, conferenţă didactică şi lecţie practică. 30. 
In Chieşd, luna Noemvrie 1924 (Dumineca H.) | Coaciu despre 
foloasele învățăturii de carte, 31. In Sighet, iuna Decemvrie 
1924 (Dumineca IlI.) A. Ciucur despre boalele molipsitoare la 
-oameni. 32. In Chilioara, luna Februarie 1925 (Dumineca III.) 
4. Coaciu despre naşterea poporului român. 33. In Coşeiu, 
luna Octomvrie 1924 (Dum. IV.) D. Gozariu despre bărbaţii 
însemnați ai judeţului nostru (S. Bărnuţiu, Gh. Pop de Bă- 
seşti şi A. Barboloviciu), și I. Aciu a ţinut conferenţă didactică 
şi lecţie practică. 34. In Bocşiţa, luna Noemvrie 1924 (Dum. IV.) 
4. Aciu despre bogăţiile pământului românesc și T. Gozar 
conferență didactică şi lecţie practică. 35. In Guruslăul-ungu- 
resc, luna Decemvrie 1924 (Dum. 1V.) D. Gozariu despre igiena 
locuinţei și a vestmintelor. Total deci sau ținut: 50 prelegeri 
poporale din partea delegaților despărţământului Asociaţiunii, 


— 467 — 


36 prelegeri poporale din partea învăţătorilor organizaţi în cer- 
curi culturale şi câte 16 conferenţe didactice şi lecţii practice, - 
ținute tot de învățătorii plasei Zălau. 

C. Despărțământul a serbătorit 6 ani dela alipirea Ar- 
dealului la Patria-Mamă la 1 Decemvrie 1924, când a orga- 
nizat o mare serbare şcolară, în sala teatrului orăşenesc, unde 
di Leontin Ghergariu a ţinut o cuvântare ocazională despre 
însemnătatea zilei. În legătură cu Casina — care este o crea- 
puar a despărțământului Zălau — sau aranjat mai multe con- 
erențe culturale, însoţite de program artistic, dat de şcolile din 
localitate şi muzica Batalionului 7 Vânători de Munte. Confe- 
rențele au fost următoarele: 1. Leontin Ghergariu, despre răz- 
- boiul nostru pentru neatârnate. 2. Cornel Pop despre Ştefan 
cel Mare şi prof. Alex. Filipciul despre Roma şi frumseţile ei 
(în două şedinţe). Toate conierenţele au fost însoțite de pro- 
iecţiuni luminoase, trimise de Casa şcoalelor. Graţian Capătă, 
prof., secretarul Casinei, a organizat aceste şezâtori culturale. 
Despărțământul a mai serbat zilele de 3/15 Mai şi 28 Mai. La 
3/15 Mai o vorbit di prof Graţian Capătă despre evenimen- 
tele din 1848 şi învățătura patriotică, ce se desprinde din îap- 
tele marilor noştri înaintași, Toate şcolile din Zălau eu eșit în- 
soțite de intelectualii noştri spre o mică poiană dela poala Me- 
seşului, căreia i sa dat numele de «Câmpia libertăţii», în amin- 
tirea zilei de 3/15 Mai, care se va serba în fiecare an de so- 
cietatea noastră. Bucuria elevilor și elevelor dela şcolile noa- 
stre a fost foarte mare, văzându-se înconjurați de atâta dra- 
goste românească din partea societăţii noastre. Muzica Bata- 
lionului 7 Vânători de Munte, de sub conducerea diui subl. 
Nicolae Chivu, prin Hora şi cântecele patriotice, executate cu 
atâta preciziune, a produs veselie extraordinară între toţi, ceice 
au fost de față. La 28 Maiu sa ridicat în oraşul Zălau un 
frumos monument în cinstea Eroilor căzuţi pe pământul ace- 
stui județ — monument datorit mai ales muncii neobosite a 
dlui prefect Dr. Domșa și Dr. Cristea directorul despărțămân- 
tului nostru. Salutul celor morţi — în numele despărțămân- 
tului <Asociaţiunii» și al școlilor din localitate, s'a făcut de către 
secretarul despărțământului, di N, Nistor, care a luat parte ac- 
tivă în luptele ce se purtaseră la linia de demarcaţie ca ofiţer 
de rezervă, iar morţii erau tocmai soldaţii din unitatea, ce 
o comandase pe vremuri locotenentul N. Nistor. Avântul şi 
căldura, cu care s'a rostit această cuvântare ocazională, au im- 
presionat adânc pe ascultători. 

D. Despărțământul Zălau a fost reprezentat: 1. La ma- 
nifestația culturală organizată de Asociaţiune la Bucureşti în 
zilele prime ale lunei [unie ` prin di Dr. N. Cristea, dna Eu- 
genia Cristea şi dl N. Nistor. 2. La serbările aranjate în Munții- 
Apuseni, în amintirea eroului Avram lancu, prin dnii: Dr. 


` 


— 468 — 


lulian Domşa, Dr. N. Cristea şi doamna Minerva Domşa- “A 


şi 3 la manifestaţia culturală aranjată în sala teatrului naţionat 
din Cluj, în amintirea celor 25 de ani de activitate teatrală a 
marelui nostru artist Zaharie Bârsan prin d-nii Dr. Domşa, Dr. 
Pintea, Dr. Cristea, N. Nistor şi Pompeiu Ţolca. DI prefect Dr. 
Domşa ne-a pus la dispozitie automobilul, pentru a fi de față 
la acest. festival din Cluj. Organele locale de publicitate: re- 
vista pedagogică «Şcoala noastră» şi gazeta <Meseşul»>, redac- 
tate amândouă tot de membri. Despărţământul Zălau, au arătat 
cu aceasta ocaziune rolul cultural, pe care l-a avut Zaharie Bârsan 
în viaţa Ardealului. 

E. Adunarea generală a despărțământului sa ţinut la 14 
lunie 1925, în sala cea mare a Prefecturii județului nostru, 
având cu ocazia aceasta deosebita bucurie a asculta şi confe- 
renţa diui profesor universitar N. Giuglea, despre conştiinţa 
naţională în Basarabia. Conferenţa aceasta a fost ascultată cu 
deosebit interes, iar conferenţiarul răsplătit cu sincere ovații, 
fiind d sa delegatul <Extensiunii Universitare» din Cluj. So. 
cietatea noastră a apreciat după cuviință osteneala d-sale și 
a cerut cu insistență prin directorul despărțământului să se tri- 
mită şi în viitor conferenţiari pentru oraşul Zălau. Acest des- 
părțământ nu are încă schiopticon, a luat însă hotărîrea, ca din 
cele 50%, taxe de membri activi şi ajutători, încassate dela 
membrii <Asociaţiunii> din despărțământul acesta şi orice alte 
economii să se cumpere în cel mai scurt timp posibil acest 
instrument absolut necesar pentru propaganda la sate. Rezultatul 
practic al prelegerilor poporale aranjate -de despărțământul 
Zălau se vede din următoarele: 1. In mai multe comune se 
ocupă intelectualii noştri cu ideea de a strânge mijloace pentru 
ridicarea unor case de lectură. Până atunci se adăpostesc mem- 
brii noştri în şcoli şi alte case potrivite pentru cetirea gazetelor 
şi cărţilor. 2. La Zălau intelectualii noştri sprijinesc cu multă 
căldură casina locală, care şi-a procurat aproape în întegime 
mobiliarul său din taxele de membri, ce se plătesc cu bună- 
voință de membrii ei. Aranjamentul acestei case de lectură 
costă azi cel puţin 80,000 Lei. E de dorit să dispară orice 
ambiţii personale, închipuite ori neînchipuite, pentru a vedea 
închegate rândurile tuturor intelectualilor noştri sub aripile ocro- 
titoare ale cărţii româneşti. 3 Din luna Februarie 1925 încoace 
apare în Zălau şi gazeta săptămânală <Meseşul>, pornită de o 
mână de intelectuali, conștii de chemarea lor, având ca re- 
dactor pe inimosul director al tânărului liceu. de aici: D-nul 
Leontin Ghergariu, care a dat şi despărțământului Zălau tot 
sprijinul în acţiunile sale. Fiind gazeta aceasta de natură pur 
culturală și informativă, se speră, că va avea înţelegători în 
desvoltarea sa. 4. La stăruința desfășurată de despărțământ 
pentru înființarea cooperativelor, s'a înființat în oraşul Zălau 


` 


— A69 — 


cooperativa de aprovizionare şi consum «Albina», sub prezidiul 
directorului despărțământului Dr. N. Cristea cu 150 membri, 
funcţionari de toate categoriile. Avem toată nădejdea, că și 
societatea aceasta va contribui mult la înlăturarea speculei de 
pe piaţă şi întărirea comerciului românesc, fiind prăvălia des: 
chisă de cooperativa din chestiune, cea dintâi prăvălie româ- 
nească din acest oraş. 5. Tot ca o dovadă a înţelegerii necesi- 
tăţii imperioase a unei clase de meseriaşi şi comercianți români 
s'a creat în orașul-Zălau, un Cămin de ucenici, care adăpo- 
stește-azi cincisprezece ucenici români. Aşezământul acesta 
s'a realizat prin ajutoarele date de Ministerul Muncii, Camera 
de Comerţ din Cluj şi Primăria oraşului. Comitetul acestui 
cămin, de sub conducerea dlui Dr. N. Cristea, face toate sfor= 
țările a mări edificiul, pentru a avea putinţa de a cuprinde în 
sânul căminului cel puţin 60 copii, cari vor forma viitoarea 
clasă de mijloc, ce ne lipsește atât de mult. S'au vândut 100 
calendare de ale <Asociaţiunii>. - D, N, Cristea, director. 


115 Zârneşti (jug. Făgăraş). 


Despărțământul Zârneşti şi-a continuat activitatea în ace- 
jeași cadre ca şi În anul trecut, cu acelaş comitet, care a ţinut: 
2 şedinţe. Adunarea generaiă ordinară pe 1924 a ţinut-o în 14 
Decemvrie, în comuna Tohanul-nou, în cadrele unei adevărate 
sărbători locale, în prezența alor peste 200 locuitori, elevii au 
deciamat poezii; s'au ținut 3 prelegeri-conferenţe, sau înscris 
14 membri activi şi 13 membri ajutători; s'a constituit cercul 
cultural şi s'a predat biblioteca compusă d:n 120 cărți; s'au îm. 
părțit gratuit broşuri şi calendare 

Numărul membrilor la. 2 lunie 1925 a fost: fondatori 4, 
pe viață 31, activi 42. Averea desp. a fost la 1 lan. 1925 de 
Lei 7771, plus un dulap, valorând circa 3000 lei. 

la cursul anului 1925 s'au mai strâns taxe de membri ac- 
tivi şi ajutători, cari s'au împărțit în două, între cercul cultural 
respectiv şi despărțământ; astfel Tohanul-nou are 415 Lei, Hol- 
bacul 220 Lei. S'au cheltuit însă pentru cărţi, reviste peste 2000 lei. 

Activitatea desp. a constat: a ţinut şedinţe ale comitetului 
şi adunarea generală anuală; a organizat cercuri culturale, res- 
pectiv le-a organizat, în comunele Tohanul-vechiu, Tohanul-nov, 
Holbac şi Poiana-Mărului; pe când comuna Zârnești formează 
cercul central al desp., una cu despărţământul. 

Despărţământul are 5 biblioteci, în fiecare comună câte 
una: cea din centru, Zârneșşti, cu 300 volume, celelalte 4 cu câte 
120 volume. Toate bibiiotecile funcţionează, fie independent 
(Zârneşti), fie împreunate cu bibliotecile școalelor (celelalte 4 
comune). In Zârneşti au citit 150 de cetitori 350 de volume, 
din celelalte comune nu avem date. : 

0 


— 400 — 


Despărțământul susţine în Zârneşti o Casă de lectură, care `; 
funcţionează în Dumineci şi sărbători, în o sală a scoalei, având : 
abonate: Libertatea, Foaia Poporului, Lumina Satelor, Ideia > 
Naţională, Neamul Românesc pentru popor, Cosinzeana Tran- 
silvania, Albina, Natura; în plus dăruite de directorul despărţ. 
din ziarele sale: România, Patria, Gazeta Transilvaniei. Numărul 
cetitorilor variază între 10—50 i+rna, iar vara 5—15. Avem spe 
ranță să întroducem şi în celelalte comune Casele de cetire. A 
ținut prelegeri conferențe cu șezători, parte singur, parte împreună 
şi cu concursul Cezcurilor cultarale a învăţătorilor : a serbat co- 
memorări, fie luând parte activă, fie asistând la cele organizate 

„de oficialități, şcoli, etc, (1 Dec., 24 lan. şi 10 Maiv). 

Prelegerile- conferenţe ţinute în toamna 1924 şi primăvara 
1925 au fost în: Zârneşti (la 23 Noemvrie 1924): Inv, Meţianu 
loan: Explicarea legilor şcolare; Dr. Nistor Pompiliu: Progresul 
neamului prin cultură; (30 Nov 1924): Inv. Pană Vater: Copilul 
resfăţat şi Infiinţarea ligei bunătăţii; Preot Piso Ilie: Cetire din 
Caragiale; (1 Dec. 1924) Pr. Piso Ilie: Discurs comemorativ 
de 1 Decemvrie; Poiana-Mărului (11 Maiu 1924): Inv. Tana- 
sescu loan: Ravagiile alcoolismului; Dr. Nistor Pompiliu: Ş:oala 
ca factor sanitar, Profilexa scarlatinei exantematicului; Tohanul- 
nou (14 Dec. 1924): Dr. Nistor Pompiliu: Asociaţia şi Cultura; 
Inv. Pană Valer: Copilul răsfățat şi Liga bunătăţii; Pr. Piso: 
Hie: Despre bunătate; Tohanul-vechiu (25 lan. 1925): Dr. Nistor 
P.: 24 lanuarie, Aso iaţia, Activ. desp. Zârneşti; Boalele sociale: - 
sifilisul, alcoolismul şi tuberculoza; Inv. Pană Valer: Copilul 
răsfăţat; Helbac (29 Martie 1925); Inv. Pană Valer: Copilul răs: 
fătat; Dr. Nistor P.: Despre Asociaţie; Boalele sociale: Sifilisul, 
tuberculoza, alcoolismul. La toate aceste prelegeri, şezători au 
declamat şi cântat elevii şcoalelor. 


Medic Dr. Nistor Pompiliu, director, 


it Di e Alin i a ai ca ăi pe EE ARA a Bad 


E ushana 3 APR oii daia a E 


Socotelile „Asociaţiunii“ 
pe anul 1924 l 
și 


Bugetul pe anul 1926. 


si 


— 472 — 


Anexa II. 


Nr. 1590—1925. 


Onorată adunare generală ! 


In alăturare ne luăm libertatea a Vă prezenta conturile de _: 


încheiere ale <Asociaţiunii» pe anul financiar 1924. 

Cheltuielile fondului general au fost de Lei 1,405,822:59 : 
și anume : Serbările înfrăţirii culturale Lei 377,347:30, — salare Lei ; 
210,800:—, biblioteca poporală Lei 185,666:50, secţia teatrală ar- 
tistică Lei 130,462'—, revista Transilvania Lei 100,879:45 — spese : 
extraordinare Lei 65,495:75, prelegeri poporale Lei 61,604:60, : 


încălzit Lei 59,833:75, spese de cancelarie Lei 53,687'70, repa- * 


raturi Lei 33,326 65, esmisiuni Lei 33,162—, interese de cont 
curent Lei 31,826-75, contribuţie Lei 22,414'70. luminat Lei 16,533:44, ` 
secţiile ştiinţifice Lei 11349—, biblioteca Lei 6,728'—. bani de 
locuință Lei 3,320'— și grădină Lei 1,335 —. 

Incassările au fost de Lei 1,203.190:77 şi anume: taxe de 
membri fondatori şi pe .viață Lei 84,595'—, taxe de membri ac- 
tivi Lei 67,172:90, chirii Lei 44,744:50 interese de efecte Lei 
40,180:10, venite extraordinare Lei 39,946'—, revista Transilvania . 
Lei 26,380:50, darul Vasile Stroescu pentru conferinţe Lei 21,280:39, : 
abonamente. la biblioteca poporală și calendar Lei 21,174:25 
interese de cont curent Lei 12,808:18, taxe de administrare Lei - 
11,944—, cărţi vândute Lei 1,964*95, ajutoare pentru serbările 
înfrăţirii culturale, dela prezidenţia Consiliului de miniştri Lei 
300,000 —, dela ministerul de industrie şi comerţ Lei 50,000—, 
dela ministerul de răsboiu Lei 50,000'—, ajutoare pentru tre 
buinţele generale ale <Asociaţiunii> dela ministerul de instrucţie 
publică Lei 250,000:—, dela ministerul cultelor şi artelor Lei 
100,000:—, dela inst. de cred. Albina din Sibiiu Lei 50,000—, 
dela ministerul sănătății publice Lei 15,000:—, dela Banca Cen- .. 
trală pentru industrie şi comerț din Cluj Lei 10,000:—. 

Cheltuelile fondului general au fost deci mai mari ca în- 
cassările cu suma de Lei 202,631:82, datorite cheltuelilor extra- 
bugetare şi anume: secţia artistică Lei 130,462—, din cari Lei 
95,000-— achitate actorilor trupei teatrale Astra după desființare 
iar Lei 35,462'— salarul dlui director al trupei N. Băilă, dela 
desființare până la finea anului 1924, angajat fiind d-sa ca “ 


= 43 — 


director artistic al <Asociaţiunii». Restul de Lei 72,169:22 au, fast 
supra cheltueli la Biblioteca poporală, revista Transilvania şi alte 
conturi. 

Aceste supra-cheltueli au acoperire în bugetul anului 1925, 
până la fihea cărui ah vor fi achitate, = 

Fondurile și fundaţiunile administrate de <Asociaţie> au 
crescut în mod normal. Creşteri mai frumoase au avut fondu- 
rileļAndrei Bârseanu, de Lei 20,258:50, datorite contribuţiilor noui, . 
fondul loan Russu Lei 39,967:—, datorite unor vânzări de acţii 
în mod avantajos; fondul Avram lancu 5000'— datorite contri- 
buţiei făcute la acest fond de dl A. D. Florescu; fondul Par- 
tenie Cosma Lei 7,31250, datorite contribuţiilor noui. 

Stocul efectelor sa înmulțit cu 100 acţii Reșița şi 50 -acţii 
Dacia Traiană, repartizate la fundaţiunea Păcuraru Bianu 50 acţii 
Reşiţa, la fundaţiunea Petru Murășanu 30 acţii Reșița, la fundaţia 
Bădilă Moldovan 20 acţii Reşiţa şi 50 acţii Dacia Traiană. Am 
mai primit, deasemenea, la fundaţia Anca acţii în valoare de Lei 
4000—. 

In decursul anului financiar am primit în administraţia 
noastră şi următoarele fundaţii noi şi anume: Fundaţia M. Sale 
Regelui Ferdinand I de Lei 100,000'— cu menirea de a se ajuta 
fiii de moţi, conform dorinţei M. Sale, exprimate în adunarea 
festivă a «Asociaţiunii», ţinută la Câmpeni, apoi la fundaţia Bo- 
boroni am încassat Lei 25,000'— iar la fundaţia Elvira Hangea 
Lei 1,316:—, 

Averea totală administrată de <Asociaţiune» cu finea anului 
1924 se urcă la Lei 2.300,789:46. Terminând vă rugăm: 

1. Să luaţi la cunoștință acest raport. 

2. Să cenzuraţi conturile de încheiere Bilanţ, Venite şi 
Spese și atlându-le în ordine să hotăriţi descărcarea noastră 
pe anul de gestiune 1924. 


Sibiiu, în 31 Decemvrie 1924. 


Dr. Octavian Russu m. p., Romul Simu m. p., 
vice-prezident. secretar, 


— 414 — 


Anexa Il a) ; 

Bilant general la 

Activa | Lei |» Lei f» 

Contul Cassa — — — — — _ = — e Á 21979 | 86 

Realităţi: | 

Edificiul Muzeului — — — — — — — — 70000 | — 
» Strada Șaguna Nr. 6 — — — — 60000 | — 
e Internatului de fete _ — — — — 50000 |— 

» Strada Șaguna Nr. 8 ———.— 30000 | —| 210000 | — 
Efecte: E | 
„Efectele fondului general _ — — — — — 249960 | — 
» fondurilor şi fundaţiunilor — — — | 501010 | — 

Optări de acţii — — — — — — — — — 45046 |20|! 796016 |20 

Depuneri spre fructificare—— — — — — — 480830 |98 


PE E e a i ca 


Transport — || “|| 1508827 [o4 


— 4735 — 


31 Decemvrie 1924. 


i Pasiva | Lei n Lei E 


Fondul general — — — — — — — — — 304906 
Fundaţiunea Dr. C. Păcurar-Bianu — — — | 292898 
» G. Sândean _ — — — — — 104777 
Fondul Andrei Bârsan — — — — — — — 126759 
» Regele Ferdinand |. — — — — — 112083 
Fuudaţiunea P. Mureşan — — — — — — 78954 
” 1 RUSSU. = Ml 74521 

Fondul de pensii al funcț. Asociațiunii — 69811 |— 

Fundaţiunea I. Albon — — — — — — — 66719 |96 

» IL Petran P > at E EE 65585 64 

5 I Oltean — — — — — — — „61613 |44 

Fondul C. Brâncoveanu — — — — — — 55000 | — 

Fundaţiunea N. lorga — — — — — — — 51442 |40 

Fondul de pensii al Internatului— — — — 40902 | 68 

Fundaţiunea I. Bădilă-Moldovan— — — — 40765 | 06 

„ Q. Fillepp — — — — — — 36415 |62 

5 i. Nichita — — — — -- — — 30348 |90 

E) S. Muntean — — — — — — ~ 80008 196 

FI Boboroni — — — — — — — 25105 | — 

» T. Sandul — — ~- — — — — 23800 | — 

Fondul M. Kogălniceanu — — — — — — 22071 | — 

s» Partenie Cosma — — — — — — 20812 |50 

» C. Diaconovici — — — — — — — 19000 | — 

no As lanti a rii i 23 18707 |60 

» Ve Alexandri ——————— i 15407 |28 

p Q: Barițiu -sonia a e a 14146 |33 

Fundaţiunea A. Buda — — — — — — — 14091 |70 

Fondul A. Mureşan — — -- — — — — — 13987 |26 

Fundaţiunea G. Anca — — — — — — —- 13757 |70 

Fondul G. Coșbuc — — — — — — — — 13170 | — 

» S. Bărnuţiu — — — — — — — — 12511 | — 

Fundațiunea Q. Boeriu — — — — — — 10616 |55 

Fondul V. Stroescu— — — — — — — — 10000 | — 

s N. Grigorescu — — — — — — pas 10000 | — 

»  N*Bălcescu.__ — — — — — — — 10000 | — 

» L Micu Klein — — — — — — — 10000 | — 

Fondul G. Lazăr — — —- — — — — — 10000 | — 

mi L Creangă — — a ————— | | 10000 |— 


Transport — || | [1940689 |65 


— 416 — 


Activa | Lei | b. | Lei | b. 
Transport — 1508827 | 04 

_Fundaţiunea N. Russu c. sep. — — — — 94707 |33|. 
ii Grig. Sândean c. sep. .— — --- 23896 | 16 
n T. Sandul c. sep. — --- — — 14168 | 06 
ii G. Anca „pp — ——— i 2806 |30 
0» D. Bălănescu c. sep. — — — 423 |50 
Contu) Diverşi — — — -- — — — — — 379326 |76 
>: Banca de Scont — — — — — — 59002 | 50 
Avansuri — — — — — — — — — 15000 | — 
„ Pretensiuni — — — — — — — — 202631 |82 


Tratsport — | | || 2300789 |46 


— 417 — 


Pasiva Lei |o. Lei e. 
e pai Sa | | 
Transport — 1940698 | 65 
Andrei B. Şaguna — — — — -= — — 10000: | — 
Fundaţiunea A. Odobescu _ — — — — — 10000 | = 
j T Cipariu ii e 10000 | — 
FR I. Moldovan — — — — — — 10000 | — 
pă T. Maiorescu — — — — — 10000 | — 
5 A. Vlaicu — _ — — — — — 10000 | — 
s Al. loan Cuza — — — — — 10000 | — 
pă M. Eminescu — — — — — — 10000 |— 
Fă Q: Foiro > sai a En 9075 |01 
PA I Suciu — e a —— 8893 |76 
na Bibl. Univ. Ciuj — — — — — 6088 |76 
a I. Roman — — — — — — — 5529 |68 
3 I- lanci a a 5044 |41 
v N Marinovici =- — — — — 4748 |74 
5s I. Pop Maior -. — — — — 4595 |84 
y Foştilor bursieri — — — — 4256 |50 
PA Desp. Timişoara — — — — 3776 |— 
NI N. Densuşianu — — — — — 3465 |66 
E N. Opincariu — — — — — 2984 | 66 
i T. Mibali __ — — — —— — 2557 |63 
4 Ra I Bozacu — — — —— — — 2313 |51 
j I. Balomiri _. —- .-- —- — — 2263 |51 
» R. Riureanu ._ — — — — — 2155 |43 
N I. Galianu - — — — — -- 1771 |32 
FE D. 1. Moga — — — — — — 1707 |17 
Fondul Carmen Sylva — _. — — — — — 1575 |01 
Fundaţiunea Anon. Dobâca — — — — — 1476 | — 
» L Hangea _ — — — — —- 1316 |— 
i D. Birăuţ — — — — — —- — 1216 |97 
j Culturală a bănăilor — — — 1043 |05 
> E. Başotă_ — — — — — — 938 [17 
35 L Simu — — — — — — 765 |03 
š Internatul Petran — — — —- 695 [66]. 
Fondul N. Petrescu_ — — — — — — — 612 |— 
» N. Broştean — — — — — — — 650 | — 
Fundajiunea Viştea inferioară — — — — 550 |— 
: j Desp. Deva — — — — — — - 531 |97 
> yo Celica ceia, a 501 |40 
m I. Cav. de Puşcariu — — — 444 [61 
s $.. Stoica = i 289 | 84 
Transport —- | I| 2104591 ]95 


— 418 — 


Muzeele se Dei re i oaie 
Archiva. mese E 3 ea i 2 


Total — || | [2300789 |46 


Sibiiu, la 31 Decemvrie 1924. 


Dr. Vasile Bologa m. p., 
controlor. 


Examinând acest cont, am constatat că este exact şi în 


Sibiiu, la 31 Iulie 1925. 
COMISIA 


Nicolae Togan, m. p. Ioan Vătăşan, m. p. 


Aprobat în şedinţa comitetului 


Dr. Octavian Russu, m. p., 
"vice-prezident. 


Da a ri 


Pasiva Lei f» Lei f». 

Transport — À 2104591 |95 

Fundaţiunea depozit P. Nichita — _— —- — 212 |08 
i Desp. Jibău — — — — — — 128 |17 

pi » Torac = — — — — — 53 |49 

i » Visen-lza__ — — — — - 35 |54 

» Secţia medicală. — — — — | 20 |— 

» Desp. Crasna. — — — — — | 7 | 34 
Albinà s= ces 0 a E sei a 180256 | — 
Oferte pentru Mnzeu — __ — — — --- — 15484 |89 
Total — | | [2300789 |46 


Ioan Banciu m. p, 
cassier-contabil. 


consonanță, cu cărțile de contabilitate, purtate corect, 


DE REVIZUIRE: 


Dr. Ilie Beu, m. p. Petre Drăghici, m. p. 


central, ținută la 6 August 1925. 


Romul Simu, m. p., 
secretar. 


Anexa li b) 


— 480. — 


Venite şi spese la 


pl 
F. m. CHELTUELI Lei |b.| Lei |b. 

(SEE = A PN ) 
149 | Contul Serbările dela Pueuresh 377347130 
148 »„  Salare. . . 210800|— 
143 „Biblioteca poporală . 185666|50 
154 „, Secţia artistică . 130462|— 
138 „Revista Transilvania . 10087945 

105 „ Spese extraordinare, 65495175]. 
112 „  Prelegeri poporale: 61604|60| - 

108 „» Incălzit 59833/75 
137 „»„ Spese de cancelarie . 53687170 
106 „» Reparaturi 33376165 
124 i Esmisiuni . 33162 — 
107 „Interese de cont- curent 31826/75 
114 „Contribuţie . MES 22414170 
113 „  Luminat . , | 16532144 
115 „Secţiile ştiinţifice ; 11349— 
80 : Biblioteca ; 6728|— 
109 „ Bani de locuinţă . 3320|— 
116 „Grădina 1335— 
Total . | 1405822150 

TI | 

Sibiiu, la 31 Decemvrie 1924. 


Dr. Vasile Bologa m. p, 


controlor. 


Examinând acest cont am constatat, că este exact și în | 
de contabilitate, 


Sibiiu, 


la 31 Iulie 1925, 


Nicolae Togan m. p. 


COMISIUNEA 


loan Vătăşan m. 


p. 


Aprobat în ședința comitetului 


Dr. Octavian Russu m. p., 


vice-prezident. 


— 481 — 


31 Decemvrie 1924. 


F. M. VENITURI Lei -|b| Lei |b. 
117 ‘Contul Ajutor penia ‘serbările 
Bucureşti. . . . .. „|| 400000 — 
117 i Ajutoare . . 431000- —| 
147 5 Taxe de membri ‘fond. 84595 — 
146 i Taxe de membri activi 67172|90 
120 | » Chri... . |” 44744150 
121|, „ Interese de efecte „|| 4018010 
105 „ — Venite extraordinare . | 39946|—| 
138 ij Revista Transilvania. . 2638050 
82 „ Conferinţe (V. Stroescu) | 2128039 
143 „Biblioteca poporală . . | 21174125 
107 p Interese de cont- curent 1280818 
122 „ Taxe de administrare . 11944— 
99 „Cărţi vândute. . . 1964|[95|1203190/77 
155 „ Deticitde acoperit în 1925 ` | 202631/82 
L - 
Total . | 1405822|59 


loan Banciu m. p. 
cassar. 


consonanță cu documentele de cassă și cu registrele 
purtate corect. 


DE REVIZUIRE: 
- Dr. Hie Beu m. p. Petre Drăghici m p. 
central, ținută la 6 August 1925. 


` Romul Simu m. p, 
secretar. 


— 482 — 
Anexa III, 
Nr. 1591/1925. 
Onorată adunare generală! 


In alăturare ne luăm voie a Vă prezentă proiectul de buget 
al „Asociaţiunii“ pe anul 1926. 


L. Cheltuieli: 


1. Biblioteci: a) Biblioteci poporale; serii de cărţi în edi- 
tură proprie Lei 200,000-—; b) Biblioteci regionale; serii de cărţi 
în editură proprie Lei 50,000:—; serii de cărţi și alte edituri Lei 
50,000:—; c) Biblioteca centrală; compactarea Lei 30,000:— ; mo- 
biliar Lei 50 000-—; procurări de cărti şi ziare străine Lei 20,000—; 
în total, pentru biblioteci proiectăm Lei 400,000-—. 

2. Muzee: a) Muzee regionale. Muzeului din Vidra pentru 
procurări Lei 10,000:-—; pentru conservare Lei 5,000'—; Muzeului 
din Hunedoara, pentru procurări Lei 10,000'— ; pentru conservare | 
Lei 5,000'—; Muzeului din Turda, pentru procurări Lei 10,000—; 
pentru conservare Lei 5,000::—; înfiinţări de muzee noi în diferite 
centre Lei 55,000:—; 5) Muzeul Central, procurări de obiecte noi 
gi conservare Lei 50,000—; mobiliar Lei 50,000—; în total, pen- 
tru muzee proiectâm Lei 200,000:—. 

Case Naţionale: a) case naţionale sătești, schiţe și proiecte 
Lei 50,000:—, b), case naţionale regionale, repararea casei na- 
tionale din Turda Lei 25,000—; c) casa naţională centrală, pro- 
iect pentru întregirea casei Lei 25,000—,; în total, pentru case 
naţionale proiectăm Lei 100,000—. i - 

4. Conferenţe şi prelegeri: a) conferenţe poporale, diurne 
conferenţiarilor Lei 150,000-—; b) eonferente pentru intelectuali, 
spese de drum şi altele Lei 100,000:—; în total, pentru conferinţe 
proiectăm Lei 250,000—. f 
; 5. Premii: a) premii poporale, pentru încurajarea agricul- 
turii, comerțului, creşterea de copii ete. Lei 80,000—, b) premii 
pentru intelectuali, pentru lucrările literare științifice Lei 20,000'—; 
în total, pentru premii proiectăm Lei 100,000—. 

6. Expoziții: a) expozitii poporale, aranjarea de expoziţii 
agricole, de copii, de jocuri şi cântări Lei 75,000—; b) expoziţii 
pentru intelectuali, la dispoziţia comitetului central Lei 25,000 —; 
în total, pentru expoziţii proiectăm Lei 100 000'—. 

7. Cursuri de analfabeți: Abecedare, cărţi şi premii Lei 
proiectăm 100,000:—; i 

8. Publicaţii: a) publicaţii literare, revista Transilvania și 
Biblioteca Astra Lei 150,000—; un almanach al secţiilor Lei 


— 483 — 


100,000—; 4) Publicaţiile poporale, calendar şi dare de seamă 
pentru popor Lei 100,000;—; în total, pentru publicaţii proiectăm 
Lei 350,000;—. 

9. Conservarea realităţilor: kpă canalizare, asigurări şi 
Vidra Lei 30,000:— ; reparaturi Lei 20,000'— ; în total, pentru con- 
servarea realităţilor proiectăm Lei 100,000—. 

10. Spese de administrare: Salare Lei 580,290'— ; bani de 
cvartir Lei 30,600:—; Spese de birou Lei 50,000'—; Luminat Lei 
20,000: — ; Incălzit Lei 60,000: — ; Esmisiuni şi primiri Lei 100,000;—; 
Secţiile ştiinţifice. literare Lei 100, 000'—; în total, pentru spese 
ri: il EN proiectăm Lei 940, 890:—; In total, cheltuieli Lei 

„590,890 —. 


IL Venite: 


1. Taxe de membri: taxele ınembrilor fondatori şi pe viaţă 
Lei 100,000—; taxele de membri activi şi ajutători rămân la 
despârțăminte, în total, proiectăm pentru membri fondatori şi pe 
viaţă Lei 100,000—. 

2. Interese: după efectele fondului general Lei 30,000:— 
iar la depunerile aceluiaș fond lei 5,000:—; în total, la jaga 
proiectăm Lei 35,000—. 

3. Abonamente: Abonamente la revista Transilvania Lei 
40,000—. la biblioteca poporală Lei 10,000—; în total, la abo- 
namente proiectăm Lei 50,000—. 

4. Diverse: La chirii Lei 132,000—; la taxe de admini- 
strare Lei 10,000-— ; în total, la diverse proiectăm Lei 142,000—. 

5. Ajutoare: Ajutoare de câștigat pentru acoperirea cheltu- 
ielilor proiectăm Lei 2.263,890—. 

Totalul venitelor Lei 2.590,890:—. 

In ce privește bugetul fondurilor şi fundaţiunilor admini- 
strate de „Asociaţiune* e făcut după normativul de administrare 

şi nu e nimic ce ar necesita o menţiune specială. 


Sibiiu, 30 Iunie 1925. 


Dr. Octavian Russu, m. p. Romul Simu, m. p. 
vice-prezident. secretar, 


— 484 — 


Anexa III a) .. l ; zi 
Bugetul „Asociaţiunii“ ; 


Cheltuieli Lei |b. Lei . b. | 
A p 7 a -f 
„4. Fondul general. 
| „Biblioteci: 
ES a a) Biblioteci poporale. : ; 
Serii de cărți în editura proprie | 200000 |— 


b) Biblioteci regionale. 
Serii de cărți în editura proprie 50000 |— l 
Serii de cărți din alte edituri . 50000_| —| - 100000 |— 
c) Biblioteca centrală. i 
Compactare. . . . . . . . || : 30000 


Mobiliar . . 50000 |— 
Procurări de cărţi şi ziare străine 20000 |—| 100000. |— 
Muzee: 


*a) Muzee regionale. 


Muzeului din Vidra pt. procurări 10000 |— 


Muzeului din Vidra pt.conservare 5000 i 
Muzeului din Hunedoara pens 5 
tru procurări . . 10000 |— J 
Muzeului din Hunedoara pen- ` ; 
tru conservare . . . 5000 |— 5i 


Muzeului din Turda pt. procurări 10000 |— 
Muzeului din Turda pengu con- 


servare . . 5000 
Infiinţări de muzee nouă în “di. 
ferite centre, . . . . . . |___55000 |-—| 100000 |— 


b) Muzeul central. 


Procurări de obiecte nouă şi con- 
servare ... . . HI 50000 | 


Mobiliar . . . . „se + || 50000 100000 |-—| ; 
Case iau i 
a) Case naționale sătești. ; 
Schițe şi proiecte . . . . . | 50000 |— : 
b) Case naționale regionale. săi 
Repararea casei TEIE din | 
Turda . . . A 25000 |— x 
c) Casa națională intral: : 
Proiect pentru întregirea casei. 25000 |—| 100000 |— 


Transport . 700000 | — 


pe anul 1926. 


- Incassări | Lei o| Lei b. 


1. Fondul general, 


viață . 100000 |— 
Taxe de membri activi, rămân |: 

la despărțăminte . . — 
Taxe de membri ajutători, rămân 


| 
l Taxe de membri: | 
Taxe de membri fondatori şi pe | 
la despărțăminte . 100000 |— 
Interese: 
Interese după efectele fondului 
general . . 30000 
Interese după “depunerile on- 
dului general . ..... 5000 |—|| 35000 |— 
~ Abonamente: | 
Abon. la revista «Transilvania» 40000 |— 
„„ «Biblioteca poporală> 10000 |—| 50000 |— 
Diverse : 
Chirii . . . e e . | 132000 |— - | 
Taxe de administrare > . . | 10000 |—| 142000 |— 
Transport . | | || 327000 |— 


11 


Transport 


Conterenţe și prelegeri: 
a) Conterențe poporale. 
Diurnele conferenţiarilor . 
b) Conferenţe pentru intelectuali, 
Spese de drum și altele . 
Premii : 
a) Premii poporale. 


Pentru încurajarea agriculturii, 
comerțului, creşterea de copii 


b) Premii pentru intelectuali. 
Premii, pentru lucrările literare- 
ştiinţifice . e pai, n ate 
Expoziţii: 
a) Expoziţii poporale. 


Aranjarea de expoziţii agricole, 
de copii, de jocuri și cântări 


b) Expoziţii pentru intelectuali. 
La dispoziţia comitetului central 


Cursuri de analfabeți : 
Abecedare, cărţi și premii 
Publicaţii : 
a) Publicaţii literare. 
Revista Transilvania şi Biblio- 


teca Astra 
Un almanah al secţiilor 


b) Publicaţii poporale. 

Calendar şi Dare de seamă pen 

tru popor. yos A 

Conservarea realităţilor : 

Apă, canalizare, asigurări şi 

Vidra za Tai, Re N be a 
Reparaturi 

Transport , 


450000 


150000 


30000 
20000 


100000 


25000 


100000 - 


__100000 


[| 


700000 


250000 


100000 


100000 


350000 


50000 
1650000 


— 487 — 


Incassări Lei fe- Lei B 


Transport . 327000 |— 
Ajutoare : 
Ajutoare de câştigat PENN al aco- 


perirea cheltuielilor . . a 2263890 |— 


“Transport . | 2590890 |— 
11 


— 488 — | E 
Cheltuieli Lei b. Lei b.j “i 
Transport . 1650000 |—| 
Spese de administrare : REI 
Salare. . . <... e || 580290 |—[ ` K, 
Bani de locuință -. decit că maia 30600 |— e 
Spese de birou . . . . . . 50000 |— CA 
Luminat , . e .. . i‘ 20000 |— i: 
incălzit ..... i d xi Za 60000 |— N 
Esmisiuni şi primiri „sa . | 100000 |— E 
Secţiile ştiinţifice literare . . . ij, _100000_|—]| _940890 |—| > 
II. Fundaţia Wr. Anca. 2590890 |— 
Replătire din datorie . . . 500 |— 
Taxă de administrare și alte 
A e e arenă 145 
Capitalizare . . 25 = 670 — 
ll. Fandația Badilä-Moldovan. 
Taxă de administrare b ag JAJE 400 |— 3 
` Capitalizare. . .. Lti 101620 _|—| 102020 |— 
IV. Fundaţia Bașota 
Taxă de administrare . . . . |: "10 — 
Capitalizare. . . i 40 _—| 50 |— 
V. Fundaţia Boeriu. 4 
Stipendii şi ajutoare. . . . . 240 |— 
Taxă de administrare . . , . 90 |- 
Capitalizare. . . . Sa 80_|— 410 |— 
VI. Fundaţia A. Buda. l 
Ajutor muzeului din Ralea ; 200 |— 
Gapitalizare. . . . ; 450 = 650 — 
VU. Fundafia er aj 
Taxă de administrare . . . , 25 |— 
Capitalizare . . . . ___200_|—| 225 |— 
VIII. Fundația anon. Dobâsa. i 
Taxă de administrare . . . . 15 |— l 
Capitalizare . . . . A 60 — 15 |— 
iX. Fundaţia Marinavteia. 
Taxă de administrare si alte 
spese . .. ECY 65 — 
Capitalizare. . . . E. 135 |— 200 J— 
Transport . 2695190 |— 


Incassări 


Transport 


ete 


II. Fundaţia Dr. Anca. 


2950890 |— 


interese de efecte 670 670 |-— 
III. Fundaţia Bădilă- Moldovan. 
Interese de efecte , 1909 
Chiti e ee e va a 100120 102020 |— 
IV. Fundaţia Bașotă. 
Interese de efecte .. . . . 50 50 |— 
V. Fundația Boeriu. 
Interese de efecte 410 — 410 |— 
VI. Fundația A. Buda. i 
Interese de efecte 500 |— 
Interese de cont curent 150_|—] 650 |— 
VII. Fundaţia Densuşianu. 
Interese de depuneri 225 |— 
VIII. Fundaţia anon. Dobâca. 

Interese de cont-curent 75 |— 75 |— 
IX. Fandaţia Marinovicia. | 
Interese de cont-curent . . . | 200 |— 200 | L 

Transport . | — || 2695190 |— 


Cheltuieli 


Transport 


X. Fandația Dr. Moga. ; 


Taxă de administrare şi alte 
spese . i SUA 
Capitalizare . 


XI. Fundația Nichita. 


Ajutor la şcoale . . . 
Taxă de administrare . 
Capitalizare . j 


XII. Fundaţia P. Mureşan. 


Taxă de administrare . 
Capitalizare . . . . 


XII. Fundația Olteanu. > 


Taxă de administrare . . . . 
Capitalizare. . ..... 


XIV. Fond. Păcuraru-Bianu. 
Taxă de administrare . 
Capitalizare . : 


XV. Fundația Petran. 
Stipendii . . . e a e a‘ 
Taxe de administrare şi capi- 

talizare. . . . . . . . 

XVI. Fundaţia Roman. 
Stipendii . ., . a e aa ať’ 
Taxă de administrare şi capi- 

talizare mp cae e e e 


XVII. Fundația I. Rusu. 
Stipendii . . . . . . ‘e’ 
Taxă de administrare şi capi- 

talizare. . . . . . . . . 

Transport . | 


2695190 


100 


1500 


6000 


3000 


30000 


2500 
` 250 


1050 


| 2739590 |— 


— 491 — 


a 
Incassări | Lei b. Lei n 


Transport . 2695190 |— 


X. Fundația Dr. Moga. 


interese de cont-curent . . . 100 |— 100 |— 


XI. Fundaţia Nichita. 


Interese de cont-curent . . . 500 |— 

interese de efecte .. . . 1000 |— 1500 |— 
XII. Fundaţia P. Mureșan. | 

Interese de efecte . . . . , 3500 |— 

Interese de cont-cureut . . \ 2500 |— 6000 |— 


„XIII. Fundaţia Olteanu. 


Interese de cont-curent . . . 3000 |— 3000 |— 
XIV. Fond. Păcuraru- Bianu. E 

Interese de cont-curent . , . 3000 |— 

interese de efecte . . . . . 27000 |—| 30000 |— 


XV. Fundația Petran. 


Interese de gepozit efecte S 
cont-corent . . : 2500 |— 2500 |— 


XVI. Fundația Roman. 
Interese de cont-curent . . . 250 |— 250 |— 


XVII. Fandaţia Rusa. 


Interese de cont curent . . . 1050 |— 1050 |— 
Transport . || 2739590 |-—: 


— 492 — 


Cheltuieli Lei b. Lei bj * 


Transport . | 2739590 |—| 
XVIII. Fundaţia Sandul. 
- Replătire din datorie . . . . 1000 |— 
Taxă de administrare şi alte 
spese E s ăi Maui. de 500 1500 |— 
| | 2741090 |— 


Sibiiu, 31 lunie 1925. 


Dr. Vasile Bologa m. p., 
controlor. 


Sibiiu, la 31 lulie 1925. 
“COMISIA 


Dr. Ilie Beu m. p. Nicolae Togan m. p. 


Aprobat în ședința comitetului 


Dr. Octavian Russu m. p., 
vice-prezident. 


Lei 


Incassări 


Transport 2739590 


XVIII. Fundaţia Sandul. r 
Interese de efecte . .. .. 1500 |— 1500 


loan Banciu m. p. 
cassier-contabil. 


DE REVIZUIRE: 


a ii 


| | | 2741090 |— 


Petre Drăghici m.`p: Ioan Vătăşan m. p. 


central, ținată la 6 August 1925. 


' i Romul Simu m. p., 
i secretar. 


— 494 — 
Anexa IF. 
_ Seeţiile ştiinţifice-literare 


ale „Asociaţiunii pentru literatura şi cultura po- 
porului român“ („Astra“), Sibiiu. 


Nr. 1199—1925. . 


Proces Verbal 


luat în I. şedinţă plenară a secțiunilor literare şi ştiinţifice 
în Cluj, la 21 Maiu (Constantin şi Elena), în sala de con- 
ferențe a Bibliotecii Universităţii din Cluj. 


Preşedinte : Notar: 


Vasile Goldiș. Dr. Horia Petra-Petrescu. | 


Membri prezenţi: 1) din sectia titerară-artistică : loan Agâr- 
biceanu, Dr. Tib. Brediceanu, G. Bogdan-Duică, Alex. Ciura, 
Dr. Nic. Drăgan, loan Gorun (Alex. Hodoş), Dr. Sextil Puşcariu, 
Dr. Horia Petra-Petrescu, Septimiu Popa; 2) din secția istorică- 
etnografică: Dr. Silv. Dragomir, Vas. Goldiş, Dr. I. Lupaş, T. 
V. Păcăţianu, Virg. Şotropa, Gh. Vâlsan; 3) din secția medi- 
cală: Dr. L, Cornea; 4) din secția școlară: Nic. Bogdan, Dr. 
Onis. Ghibu, loan F. Negruţiu (Blaj), Pavel Roşca, Victor Stanciu, 
Ştefănescu-Goangă; 5) din secția economică : Traian Barzu, loan 
I. Lăpedatu, |. Ordeanu, V. C. Osvadă, Dr. Mih. Şerban; 6) din 
Secția tehnicd-industriată : Mih. Ittu; 7) din secția științelor so- 


ciale: Petru Drăghici; 8) din secția știinfelor natarale: Aurel .. 


Ciortea, Dr. A. Borza. 


1. Şedinţa se începe la ora 10 a.m. D) preşedinte salută 
pe cei adunaţi întrun număr atât de frumos, dorindu-le spor la 
lucru. Secţiilor le revine acum frumoasa misiune de a se con- 
stitui din nou şi de a da viață nouă <Asociaţiunii». Stările din 
zilele noastre sunt schimbate. Unii s'au întrebat dacă secțiile 


mai au dreptul de existență în noua constelație. DI preşedinte ` 


e convins că abia de acum începe să răspundă <Asociaţiunea» 
cu secţiile ei marei sale misiuni: de a răspândi cultura în stra- 
turi cât mai largi, în massele poporului. Problemele cele nouă 
sociale are menirea <Asociaţiunea»> să le evidenţieze şi în mij- 
locul intelectualilor noştri, ca să se organiseze munca siste- 
matică, spre binele comun. 

Cu aceste idei: conducătoare deschide şedinţa, propunând, 
iar adunarea - 


pe 
kiA 
í 
z 
P 
A 
> E 
i 
a 
È 


Hll ăia e E cati aa a II 


AP E E E ER ENS A E 
E E Ca eo e DE INC E a CC NI 


a Ea F auey 
Pia L T 7 poi A 


— 4% — 


l primind de membri veriiicatori pe dnii: Dr. 
CnGUor Ghibu şi Dr. Mihail Șerban, amândoi din 
uj -> 


2. Urmează cetirea raportului secretarului-literar substitut 
Dr. Horia Petra-Petrescu. a) Secretarul literar substitut accentuiază 
că pentru întâia-oară se adună secţiile la o şedinţă plenară or- 
dinară, la Constantin şi Elena, în loc de 1/14 Iulie, cum era 
“obicinuit. In Regulamentul cel nou sa stabilit ziua de 
Constantin şi Elena, în fiecare an, în tot alt și alt oraş, ca zi 
de adunare plenară, de aceea întâlnirea de acum; b) Raportul 
aminteşte serbările din Munţii-Apuseni (Avram lancu), serbarea 
pentru Gh. Barițiu, serviciile aduse soc. din partea societăţilor su- 
rori; c) <Extensianea universitară», «Universitatea liberă», «Ate- 
neul», «Cântarea României», < Carmen», «Liga Culturală», « Ate- 
neul cultural» din lași- Tătăraș, «Casele Naţionale», «Cele trei 
Crişuri» şi cere salutarea lor din plenul acestei adunări. Fede- 
ralizarea societăților se apropie de înfăptuire, încet pe incetul. 
Se delimitează sferele de activitate ale diferitelor societăți. DI 
Mugur a fost încredințat la «Fundațiunea culturală Principele 
Carol» să formuleze în scris colaborarea noastră cu numita so- 
„cietate. | 

d) La îndemnul societăţii culturale <Fandațiunea I. Bră- 
tianu» de a colecta fotografiile şi dările de seamă despre starea 
actuală a mormintelor persoanelor, cari au binemeritat pentru 
cultura românească, <Asociaţiunea» a lansat un apel, cerând tot- 
odată şi date biografice conştienţioase dela urmașii bărbaţilor 
de seamă. Materialul preţios se va publica, încet pe încetul, 
şi în «Transilvania» și în «Biblioteca poporală>, eventual într'o 
serie intitulată «Morfi vii». i 

e) Raportul aminteşte şi reușita serbătorire a dlui Zaharia 
Bârsanu, dir. teatrului din Cluj, la 25 de ani de activitate teatrală. 

f) Problemele de după răsboiu ale diferitelor secţii, des- 
. părțăminte, agenturi, se lămuresc tot mai bine. Comitetul central 
a elaborat un proiect de statute nouă, aprobat din partea foru- 
rilor competente ale Statului (în 24 Martie a. c.). Secţiile și-au 
formulat desideratele şi au compus un nou «Regulament» al 
secţiilor (proiectul e tipărit şi va urma să fie încuviințat la adu- 
narea generală din Reghin); despărțămintele vor primi în cu- 
rând. un nou Regulament, în care se vor stabili agendele «Cer. 
curilor culturale», cum se vor numi de aici înainte agenturile. 
Astfel, cu, puteri unite, şi cu vizirul deschis vom putea porni 
la luptă nobilă pentru câștigarea adevăratei culturi. Dacă în pri- 
vinţa iuţelii li sa părut unora că lasă de dorit activitatea de 
după răsboiu a <Asociaţiunii», este a se atribui serbărilor cul- 
turale ținute, cari nu sunt nici decât un minus cultural, și lipsei 
de mijloace materiale și de personal în birourile <Asociaţiunii». 


— 4% — 


g) Raportul trece la publicaţiunile actuale ale <Asociaţiunii». `` 


Mai întâi ceteşte propunerea dlui Dr. Gk. Preda şi a soţilor 
d-sale, şedinţa din 5 Martie a. c. (comisia financiară şi a orga- 
nizării). apoi aceea a dlui conferențiar al <Asociaţiunii», di /. 
Neagoe. Fiind de importanţă, aceste propuneri, urmeze aici 
părţile marcante. | 

` «Prin faptul că: 


a) lipsa de colaboratori (gratuit sau slab retribuiţi) fac ca. - 


conţinutul publicaţiilor noastre şi mai ales a revistei <Transil- 
vania» (revistă destinată pentru intelectuali), să nu poată con= 
cura revistele similare din țară; b) lipsa de colportaj și propa- 
gandă fac ca aceste publicaţii să rămână nevândute și necetite 
(Revista «Transilvania» are vre-o 210 abonaţi); c) Bugdetul Aso. 
ciaţiei nu permite a completa lipsurile de mai sus, așa că pu- 
blicaţiile, continuând a apărea în condiţiile prezente, nu cores- 
pund scopurilor «Asociaţiei» noastre; d) Orice modificare în 
aceste publicaţii (cum ar fi de ex.: transformarea revistei «Tran- 
silvania> în o revistă familiară, etc.), sar lovi încă de greutăţile 
. expuse la punctul a) și b), sarcinile materiale nu sar înlătura şi 
aceste sarcini nu s'ar compensa prin rezultate eficace; 

<A obţine cu mijloace existente rezultate mai concrete în 
înțeles cu aceste publicaţii — reduse ca număr, — să ajungă 
mai ușor în mânile publicului cetitor, să fie apoi mai cercetate 
și mai cerute de acest public, fără vre-o impunere sau silă din 
partea autorităţilor, propunem: a) publicația «Astra» să înceteze 
peniru un moment, b) atenţia noastră să fie aproape toată îi- 
dreptată spre biblioteca populară, îngrijindu-ne ca conţinutul.ei 
să fie bine redactat, pe placul și înţelesul poporului. Să mărim 
şi numărul coalelor de tipar (lunare) și tirajul acestei publicaţii. 
Să se caute să se vândă această publicaţie sub cost, iar în anu- 
mite împrejurări (adunări generale, festivaluri, etc.) să se împartă 
gratuit și pe cât e posibil individual, făcându-se prin. aceasta 
adevărată propagandă culturală. Să se împartă, de asemenea, 
gratuit, fiecărui membru activ (care este la curent cu cotizaţiile) 
un exemplar din calendarul «Asociației», care apare tot sub forma 
bibliotecii populare. Prin acest din urmă mijloc se va mări nu- 
mărul membrilor şi cotizaţiile vor fi achitate la timp ; c) Revista 
«Transilvania» să apară de 2 ori pe an, sub forma unui alma- 
nah. Un număr va îi intitulat <Almanahul administrativ al re- 
vistei «Transilvania» și celalalt «Almanahul ştiinţific al revistei 
Transilvania». Cel dintâi va îi tipărit sub îngrijirea secretarului 
administrativ şi va cuprinde dările de seamă asupra activităţii 
comitetului central, al despărțămintelor, apoi averea societăţii, 
gestiunea financiară, budgetul şi, dacă va fi posibil, numele mem- 
brilor, cari sunt la curent cu cotizaţiile. Cel de al H va fi tipărit 
sub îngrijirea secretarului știinţitic şi va cuprinde, în senzul 
concluzelor ședinței plenare a secţiilor din anul trecut, cel puţin 


E 
Di 
p 


— 497 — 


'câte un articol din specialitatea fiecărei secţii, scris de membrii 
secţiei. i 
<Ar fi de dorit ca aceşti din urmă membri să fie desti- 
nați din timp de şedinţele plenare sau ordinare ale secțiilor. 

«Apariția primului almanah ar fi bine să coincidă cu adu- 
narea generală a «Asociației», a acelui de al Il-lea cu adunarea 
secţiilor. l i 

«Câte an număr din fiecare almanah să se distribue gra- 
tuit despărțămintelor. 

«Pentru abonaţi se vor trimite liste la despărțăminte, odată 
cu circularele anuale. Celor abonaţi în prezent li se vor trimite 
almanahurile în forma, în care apar; la nemulţumiţi li se poate 
restitui abonamentul». | 

Propunerile dlui conferenţiar /. Neagoe pledează pentru 
menținerea publicațiilor existente, deoarece ds. e pătruns de 
necesitatea lor, în urma, experienţei din despărțăminte. 

Propunerile sunt următoarele : 

1. «Cu începerea anului curent 1925 să se dea gratuit fie- 
cărui despărțământ şi cerc cultural «Astra», câte un exemplar 
din toate publicaţiile «Asociaţiunii>, anume din: «Transilvania», 

«Biblioteca poporală> şi «Biblioteca Astra». Aceste publicaţii 
împreună cu toate celelalte cărți ale bibliotecilor aflătoare la 
despărțăminte şi la cercurile culturale, se vor folosi după nor- 
mele stabilite întrun Regulament speciai pentru biblioteci. 

2. «Tofi membrii fondatori şi pe viaţă să primească toate 
publicaţiile « Asociaţiunii> cu reducere de 50%/, adecă cu jumă- 
tate preţ. 

-3. «Toți membrii activi să primească cu preţ redus de 50%, 
rev. «Transilvania» şi «Biblioteca Astra», iar Biblioteca popo- 
rală să o primească gratuit, respective în schimbul sumei de 
60%/, din taxa de membri, plătită obligator pentru toţi membrii 
activi, prin cercul cultural Bibliotecile poporale se vor trimite 
în pachet la adresa cercului cultura), care se va îngriji de di- 
stribuirea lor. : 

4. «Toți membrii ajutători să primească gratuit, respective 
ît schimbul sumei de 60%, din taxa de membri, un calendar 
și primul număr cu conţinut economic din biblioteca poporală. 
Acestea se vor trimite la adresa cercului cultural, care se va 
îngriji de distribuirea lor şi va trimite obligator, pentru fiecare 
membru, oficiului Casei Centrale, respective Administraţiei pu- 
blicaţiilor „<Asociaţiunii>, suma de 60%, din taxa de membri. 
Biblioteca poporală o capătă cu preţ redus de 50%. 

5. «Pentru efeptuirea exactă şi punctuală a lucrărilor de 
„administraţie şi de expediţie a publicaţiilor se va institui anume 
pentru acest scop, în cadrele Biroului «<Asociațianii»> un oficiu 
independent». 


— 498 — 


Secretarul literar-substitut îşi motivează punctul său de ve- 
dere față de propunerile dlor: Dr. G. Preda, etc. şi |. Neagoe: 

«Dacă <Transilvania> n'ar mai apărea, găsesc îndreptăţite 
următoarele resonamente: E păcat că o societate culturală ca 
cea mai veche societate culturală românească din Ardeal, nu 
are putinţă de a intra în legătură cu membrii ei decât numai cu două 
publicaţii la an, pentru intelectuali, şi cu cetitorii țărani, odată la 
lună, cu ajutorul «Bibliotecii poporale». Pulsaţia, activitatea s'ar 
încetini, fiindcă cetitorului, membrului, trebue să-i oferi ceva, 
şi mai des, ca să aibă interes față de o societate. 


<Societatea de propagandă a culturii franceze are o pu- 


blicaţie lunară («Revue de Alliance française>); societatea cul- 
turală italiană <Dante Alighieri» are — de asemenea — o pu- 
blicaţie lunară, «Pagine della Dante». Chiar şi «Kulturamt»-ul 
compatrioţilor noștri germani din România a înființat, dela 1 
Januarie a. c., o publicaţie, care apare de două ori pe lună. 

Dacă membrii «Asoc.» ar primi odată pe an «Almanahul», 
cum este dorinţa unora din domni, în schimbul <Transiivaniei» 
şi înaintea adunării generale, darea de seamă a secţiilor, după 
cum e obicinuit — mar fi contribuţia aceasta prea mică, inca- 
pabilă de a stârni o activitate mai interpă în despărțăminte? 

<Pentruce nu a putut corespunde nici așteptărilor mele 
redactarea «Transilvaniei» din timpul din urmă ? 

«Mai întâi de toate m'am avut la dispoziţie nici odată o 
sumă fixă, peste care am putut dispune, în buget. Totdeauna 
mi s'a spus: tipăreşte mult două coale de tipar, ia lună. Având 
coalele limitate mi s'a mai impus şi material, care Zrebuia să 


apară în 'organul «Asociaţiunii», material, care. de multe ori 4 


mai văzuse lumina zilei, la timpul său, în presa zilnică, la ser- 
bările noastre culturale, Aşa am ajuns ca la cele 12 numere 
ale «Transilvaniei» să fiu silit să tipăresc numărul special, cu 
vorbirile şi referadele, cari unora li sau părut prea conșştien- 
țioase, număr dedicat serbărilor dela Bucureşti (Vizita făcută 
«Caselor Naţionale», etc.); un număr cu un raport lung și cu 
vorbirile in extenso, din Munţii apuseni (serbările Avram lancu) ; 
un număr cu rapoartele despărțămintelor şi cu bugetul, pentru 
adunarea generală; alt număr cu istoricul pe scurt, cu biogra- 
fiile preşedinţilor, despre <Asociaţiune>, o recomandare a noastră 
când am plecat la Bucureşti. Îşi poate închipui oricine că dacă 
patru numere au trebuit să apară așa, partea beletristică şi re- 
cenziile, referadele culturale din alte domenii, ţinuturi şi ţări, 
au trebuit să sufere. 


«Aici este locul să constat că mam avut la îndemână o 


sumă anumită ca să ştiu: atâta îmi rezerv pentru clişec, atâta 
pentru colaborări, atâta pentru tipar. Nesiguranţa aceasta nu 


este prielnică, Articole gratuite soliciți odată, de două ori, de . 


am arama la 


< 


EE EA zl 


Jå 


a, . 
REH Ri con. 


— 499 — 


trei ori, dar dela o vreme te răsgândești, De sigur, <Asocia- 
țiunea> are dreptul să apeleze la idealismul scriitorilor noştri şi 
să le ceară contribuţii gratuite benevole. 

«Unele ziare şi reviste plătesc din greu — încât multi vor 
trimite şi au trimis articole valoroase celor ce plătesc. La o ru- 
gare a mea, înaintată tuturor acelor domni, cari figurează pe 
copertă: ca «colaboratori» şi sunt mulți, 74, mau răspuns decât 
dnii Axente Banciu, G. B. Duică, dna M. Baiulescu, dnii Victor 
Eftimiu, Dr. O. Ghibu, P. Grimm, Dr. |. Lupaș, T. V. Păcăţian, 
d-șoara E. Pitiş, dnii Dr. G. Preda, G. Todica, — iar dl D. To- 
mescu mia promis o colaborare în viitorul apropiat, De sigur, 
“ştiu că ceilalţi domni mau tăcut din reavoință, având mult de 
lucru, dar constat că contribuinţa dorită ma venit. (Mulţumesc 
domnilor şi dnelor, cari s'au gândit să trimită «Transilvaniei» 
material). 

«Cu Nr. 1410 s'a trimis o circulară tuturor domnilor direc- 
tori din despărțăminte, în care li se punea la inimă publicațiile 
«Asociațiunii», li se aducea la cunoştinţă recenzii favorabile şi 
erau învitați să aboneze cât mai mulți membri (am alăturat şi 
f listă). Durere — domnii directori de despărțământ mau umplut 
istele. 

«De sigur, numărul abonaților la «Transilvania» este nespus 
de mic. 'Suma întrebuințată pentru tipărirea ei este în dispro-. 
porţie cu ceeace ar fi putut presta 

«Nu mai avem postul de administrator, ca înainte de răs- 
boiu. Administratorul ar fi putut să trimită, sistematic, pe la li- 
brăriile din ţară, publicaţiile noastre, ar putea să repete din când 
în când apelurile de vânzare, să se deplaseze prin oraşe. Cred 
că o societate cum este <Asociaţiunea> ar fi cu cale ca să și 
angajeze o persoană, care să militeze astfel, şi din Sibiiu şi în 
provincie, pentru tot ce tipărim noi (a cerut-o și secția literară: 
în ședința noastră plenară din 1924). lInsitutele de editură au 
zeci de astfel de oficianți». 

h) Rap. vorbește mai apoi despre lipsa unui corector în 
biroul Asociaţiunei, de publicaţiile: <Corespondenţa Astrei» și 
Buletinele desp. Sibiiu (34), în cari s'au tipărit lucrări ce ar fi 
trebuit să apară în «Biblioteca poporală» sau «Transilvania», 
Relevă ce sa publicat până acum în «Biblioteca poporală> anul 
acesta, şi planurile pentru viitor: d. e. publicarea. de note mu- 
zicale pentru coruri sătești și fanfare, la sate. 

i) Despre, activitatea membrilor secţiunilor — raport trimis 
de membri în persoană — nu se însistă, ci să ia la cunoştinţă, 
urmând ca area de seamă să se publice aiurea. 

k) In privinţa Aimanahului plânuit citeşte secretarul-literar 
substitut o dare de seamă cum își închipue conţinutul acestui 
almanah. . 


— 500 — 


- D) Aminteşte rezultatul favorabil al concursului pentru pre- ` 


miarea celorce au învăţat pe analfabeți să scrie: şi să citească. - 


(Rezultatul final se va cunoaşte în curând). Pentru «Biblioteca 
poporală> se pregăteşte publicarea unei biografii a lui Vasile 
Lucaciu, un concurs de premii s'a publicat. Un repertoriu (Ka- 
non) de piese pentru diletanți, la sate şi în oraşe, se pregăteşte, 
«Soc. de fond de teatru» a fost rugată să ne tipărească această .; 
lucrare. Lucrarea dlui E. Hodos: «Dicționarul etimologic» este 
terminată, în manuscris, și aşteaptă să fie tipărită, Autorul ne 
solicită remuneraţia materială. 
m) Siârşitul raportului a cuprins un apel la propagand 
de apropiere a claselor sociale și a popoarelor, deoarece altfel 
este primejduită cultura europeană. Primejdia e evidențată prin 
diferite citate şi ideia unui institut pedagogic internațional, cum 
e propusă într'o lucrare recentă, premiată în Viena. Ideia aceasta 
e subliniată. Secretarul literar propune ca di Dr. Sextil Puşcariu 
să intervină la «Societatea Naţiunilor», în numele Asoc., ca acest 
institut să se întăptuiască. f 
Se deschide discuţie, în general, asupra raporttilui secre- 
tarului-literar substitut. Deoarece di Dr. Tiberiu Brediceanu e 
silit să plece încă astăzi, roagă plenul să-i permită şă observe 
că «Soc. de fond de teatru român», al cărei cassier este, dispune, 
în acții, la «Albina» ca 750,000 de Lei şi că crede că va putea 
ajutora unele publicații, ca cea contemplată de secretarul-literar -7 
substitut. Totodată oferă gratuit, tuturor fanfarelor dela sate, . 
numai să i se comunice adresele, note muzicale, cari să con- 
trabalanseze răspândirea ariilor străine, disgrațioase (Shimmy, etc.). 
Plenul ia cu plăcere la cunoştinţă oferta dlui 
Dr. Tiberiu Brediceanu şi încunoșştiințarea despre 
| posibilitatea tipăririi «Kanonului» de pieze teatrale. 
D! Dr. Onis. Ghibu observă că raportul ar trebui să con- 
ţină mai mult material privitor Ja activitatea secţiilor în decur- 
sul anului. | 
l DI Bogdan-Duică ține să constate că secția literară-artistică 
wa lucrat cum ar fi vrut. A convocat odată pe membrii secţiei, 
dar nu sau adunat decât trei. 
Secretarul literar substitut constată că despre activitatea 
membrilor din secţii se raportează în capitolul special, care — 
„cu voia plenului — ma fost cetit, ci va fi utilizat la timpul său. 
Punctele de discutat în şedinţele speciale ale secţiilor sunt, 
după dl secretar literar substituit, următoarele: (vezi procesul H.). 
4. DI Dr. Onisifor Ghibu, propune, ca pt. 13 (v. procesul 
verbal II, pg. 9.) «Cauzele, cari au impedecat în anii din urmă 
o activitate mai intensă a secţiilor şi mijloacele prin cari sar | 
putea da acestora o nouă viaţă». 
Se primeşte. 


— 501 — 


6. DI Dr. I. Lupaș propune, ca pt. 14: participarea secţiilor 
la serbările dela liceul din Braşov (75 de ani de existență a 
liceului). 

Se primeşte. 

DI V. Goldiș e de părere ca secţiile să se gândească 
la ţinerea unei ședințe festive din acest prilej, în Braşov. 


6. DI Q. Bogdan-Dulcă întreabă comitetul central de câtă 
sumă dispune pentru acoperirea eventualelor spese ale secțiilor, 
pe anul bugetar. DI preşedinte dă informaţiile necesare: starea 
materială nu este ușoară — cu toate acestea, până la 100.000 
Lei — vor putea cere toate secţiile la un loc din bugetul anu. 
lui acestuia. Pe anul viitor promite cca 300.000—400.000 de lei. 


7. DI profesor Q. Vâlsan promite concursul «Inst. de geo- 
gratie» din Cluj. 

DI dir. al desp. Cluj Nic. Bogdan învită secţiile să-şi ţină 
şedinţele în liceul de fete «Regina Maria», la ora 4 p. m. 


Şedinţa se închide la ora 1. 
D. U. S. 
Y. Goldiş m. p., Horia Petra-Petrescu m. p., 
preşedinte, secretar. 
f Membrii verificatori : ; 
Dr. Onisifor Ghibu m. p. Dr. Mihail Şerban m. p. 


Nr. 1199 a) 1925. 
Proces verbal 


luat în a 2-a şedinţă plenară a secțiilor literare şi științi- 
fice ale „Asociaţiunii“ (Ciuj, 22 Mai, 1925), în sala de con- 
ferențe a Bibliotecii Universităţii din Cluj. 


Preşedinte: Notar: 


Vasile Goldiș. Dr. Horia Petra-Petrescu. 


Membri prezenți: |. Lapedatu, Dr. M, Şerban, T. V. Pă- 
căţianu, Vasile C, Osvadă, I. S. Ordeanu, Petre Drăghici, Dr. 
Onisifor Ghibu. Traian Barzu, Victor Lazar, I. Oprean, G. Vâl- 
san, Lazar Chirilă, Dr. |. Lupas, Dr. Silv. Dragomir, Dr. Al. 
Borza, lohn F. Negruţiu, A. Ciortea, Ştetănescu-Goangă, G. 
Bogdan-Duică, Dr. P. licuş, Dr. Lucian Cornea, Septimiu Popa, 
Victor Stanciu, Nic, Bogdan, Dir. luliu Moldovan, Dr, Nic. Dră- 
gan, lon Gorun (Hodoș). 

i 12 


— 502 — 


8. D! președ. deschide ședința la ora 9, constatând că 3 
secțiile au ţinut câte o ședință, în 21 Mai, după prânz, în liceul 4 
«Regina Maria». 


9. Problemele concrete ale secret. literar-substitut aduse 4 
în faţa secţiilor au fost următoarele: 3 
1. Să se trimită o telegramă omagială M. S. Regelui și 4 
A. S. R. Principele Carol; E 
2. Să se salute telegrafic: «Liga Culturală> (adunarea ge-- % 
nerală Timişoara); A 
3. Să se exprime mulțumiri pentru colaborare: <Exten. |! 
siunii universitare», «Universităţii libere», <Cântării României», . 
«Celor trei Crişuri>, «Caselor Naţionale» și «Ateneului poporal 3 
Tătăraş-laşi». ; 
4, Să declare dacă sunt învoite cu conferențiarii aleşi în: 
şedinţa extraordinară din Aprilie, a; c. A 
5. Să ia la cunoștință tipărirea proiectului de Regulament: ” 
al Secţiilor şi fiecare secţie să se constitue după viitorul Regu- ..3 
lament complectând numărul de 10, unde lipseşte vre-un loc, şi -4 
adăogând și membri corespondenți. Sra 
6. Secţia literară să se pronunțe asupra redactării publi= :;4 
cațiunilor <Asociațiunii> și să vină cu o propunere concretă 
în plen. 
p 7. Secţiile să ia la cunoștință modificarea statutelor. E 
8. Secţia lit. să refere plenului despre «Dicționarul eti- -4 
mologic> al dlui Enea Hodoș. A 
9. Secţiile să se declare în privința «Almanahului» pio=- -4 
iectat al «Astrei». OM 
10. Secției pedagogice să i se dea putinţa să intervină 3 
prin reprezentântul năstru la «Societatea Naţiunilor» (DI Dr. + 
- Sextil Pușcariu) ca să se instituie un oficiu pedagogic interna: -j 
tional. Dl. Puşcariu să fie mandatarul plenului secţiilor. 
11. Dimisiile Dlor I. Corbu şi Dr. N. Vecerdea. cY 
12. Propunerea dlui Mih. Şerban (secţ. socială + secţ.. 4 
economică). , a 
13. «Cauzele, cari au împedecat în anii din urmă o acti- 4 
vitate mai intensă a secţiilor şi mijloacele prin cari sar putea 4 
“da acestora o nouă viață». l nA 
14. Jubileul Liceului din Braşov. 


10. La ordinea zilei este cetirea rapoartelor singuraticelor: j 
secţiuni, Z Raportul secțiunii literare: raportor DI fr. Horie: $ 
Petra- Petrescu. a 


11. La pt. 6. «Almanahul» proiectat să conţină (DI Bogdan- J 
Duică) în vol. I. o expunere succintă a condițiilor de existență: "3 


— 503 — 


ale unei națiuni (cea românească), iar al ||, vol. alte probleme, 
în amănunte, Dnii: GQ. Bogdan MDaică şi Dr. Horia Petra-Pe- 
frescu iau asupra lor sarcina de a elibera un plan, ca la toamnă 
să aibă secţiile planul lucrării spre deliberare, i 


12. ÐI Dr. Sextil Pașcariu află ideia creiării unui institut in- 
ternaţional pedagogic de foarte nimerită şi primeşte să o dea 
mai departe la Soc. Naţ, dacă ministerul de externe nu va 
avea ceva împotrivă, ceeace nu este de așteptat. Secţia își în- 
sușeşte acest punct de vedere. 


13 La pt. 8. Secţia pledează pentru: a) o «Antologie ro- 
mânească ardeleană» în probe şi caracteristici (DI Bogdan-Duică 
se angajează să dea materialul de tipar, în 2—3 ani) şi 6) pen- 
tru o «Istorie a literaturii române» pe scurt (100—120 pag.) 
(prop. dlui Dr. Sextil Puşcariu). 


14. La pt. 9. Secţia mai propune tinerea de serii de con- 
ferenţe, 4—5 în câte un oraş din Ardeal, ca oratorii să aibă 
contact mai îndelungat cu locuitorii oraşului respectiv . (prop. 
Bogdan. Duică). l 

15. Punctele principale: |. Telegramele omagiale M. S. Re- 
gelui şi A..S. R. Principelui Moştenitor sau expediat. De ase- 
menea o telegramă, <Ligei Culturale> la Timișoara (N. lorga). 

` 2. Celelalte Soc. indicate vor fi bineventate. 


16. Ð? Dr. Sextil Pușcariu propune ca secția lit. să se 

numească de aici înainte secţia literară şi filologică. 
Se primeşte. 

17. Publicațiile să urmeze să apară, dar recomandate mai 
intensiv şi cu o colaborare a secţiilor mai entuziastă. DI pre- 
şedinte Goldiș a declarat în şedinţa secţiei că se gândeşte la 
reinființarea postului de administrator, ca propaganda și colpor- 
tajul să fie mai bune. 


18. <Dicfionarul etimologic» al dlui Enea Hodoș să încerce 
Asoc. să-l tipărească. Dl Sextil Puşcariu crede că ar duce la 
scop tipărirea unor probe (4—6 pag.) și trimiterea lor pe la 
licee, academii, etc., cu un apel călduros al Asoc. Să se inter- 
vină și la Minister, 

Dacă se vor aduna destule abonamente să se tipărească 
lucrarea în fascicole, iar Asoc să garanteze tipărirea în decurs 
de 4 ani, i bugetul Asoc. s'ar putea lua în decurs de 4 ani 
câte 50,000 de Lei. DI Hodoș să primească din câştig 60%. 


19. Fiind intormaţi că Asoc, dă 10,000 Lei, secția propune 
ca să se publice un concurs de 5,000 Lei pentru cea mai bună piesă 
teatrală poporală, întrun act, pentru diletanţi, şi 5,000 de Lei 

12* 


i — 504 — 


pentru cea mai bună novelă românească inedită, care .se va 
publica mai apoi în rev. «Transilvania». Piesa teatrală se va 
publica în «Biblioteca .poporală> a Asoc. 


:20. La jubileul liceului din Braşov crede secţia că «Aso- 
- ciaţiunea» să fie reprezentată ca oratori, cu dnii: Goldiș (la fe- 
stival), Dr. Sextil Paşcaria (la banchet) şi DI G. Bogdan-Duică 
(conferenţa independentă). 


Plenul primeşte: 1. Denumirea «Secţia literară 
şi filologică». : l 
„ Celelalte probleme se vor rezolva ulterior, după . 
cetirea rapoartelor. 


21. După cetire îşi exprimă di Dr. Silviu Dragomir dorinţa ' 
ca membrii activi ai unei secţii să fie aleși de fiecare secţie 
cu precădere dintro localitate, ca să se poată aduna mai des 
şi să poată lua hotăriri valide cu mai multă ușurință. Aşa au 
precedat.  Constată că domnii: Dr. T. Capidan, Dr. C. Lacea 
şi Dr. G. Giuglea nu sunt aleși membri activi şi crede că locul 
acestor domni nu este între membrii corespondenţi, având toţi 
trei la activul dlor o frumoasă activitate. Dl preşedinte al sec- 
ţiei se identifică cu acest punct de vedere a! dlui Dragomir şi 
cere ca să se permită secției să delibereze. Dupăce sa retras 
pe câteva minute, vine secţia cu propunerea ca domnii amiu- 
tiți să fie aleşi membri activi, iar în locul dlui Dr. H. P.-Pe- 
trescu, care şi așa este secretar literar, să se aleagă d! Oct. 
Goga. Dl preşedinte crede că persoana dlui Goga, ca literat, 
„nu mai poate fi discutat, dacă este vrednică de a ocupa un loc 
în secţia literară, 

iar plenul primeşte cu unanimitate de voturi, 
atât alegerea diui Oct. Goga, cât şi a dlor Dr. T. 
Capidan, Dr. C. Lacea şi Dr. G. Giuglea. 

In “comitetul secţiei literare este ales d-nul Q. 
Bogdan- Buica de preşedinte, iar de secretar dl Sep- . 
fimiu Popa. Urmează să se aleagă mai târziu vice- , 
preşedintele şi cassierul. In secţie sunt membri activi ` 
d-nii: 1. |. Agârbiceanu. 2. Dr. losif Blaga. 3. Axente 
Banciu. 4. Dr. Valer Branişte. 5. G. Bogdan-Duică. 

6. Dr. T. Capidan. 7. Al. Ciura. 8. Dr. N. Drăgan. 

9. Dr. Gh. Giuglea. 10. Oct. Goga. 11. l. Gorun “; 
(Alex. Hodoș). 12. Enea Hodoș. t3. Dr. Const. Lacea. ': 
14. Sept. Popa. 15. Dr. Sextil Puşcariu. | 

De membri corespondenţi ai secţiei sunt aleși ” 
d-nii: 1. Lucian Blaga. 2. Ovidiu Hulea. 3. Al. Lu- ; 
peanu (Melin). 4. Adrian Maniu, Rămân ceialalți i 
membri corespondenţi şi pe mai departe. 


— 505 — 


La discuţie: Cere dl Dr. Onisifor Ghibu ca «să închidene 
cartea trecutului» și «să se facă alegeri cu totul nouă, de membri, 
pentruca secţiile astfel reorganizate radical să poată începe o- 
viață nouă». De aceeaș părere este şi dl Aurel Ciortea. 


"22. Urmează cetirea «Raportului» secției şcolare prin dl 
Dr. Petru Ilcuș (secr.). În raport se insistă asupra analizării di- 
feritelor probleme şcolare de actualitate (12 şed.), asupra con- 
tactului cu publicul mare, a conferenţelor, ținute de dl preșe- 
dinte (Dr. Onisifor Ghibu) şi a şedinţelor extraordinare, ţinute 
de di preşedinte (Dr. Onisifor Ghibu) şi a şedinţelor extraor- 
dinare, ţinute în «Seminarul pedagogic al Universităţii» (8 la 
număr), la cari au vorbit profesori dela şcolile superioare 
din Cluj. 

Din discuţiile avute la ședința secţiei se relevă 'urmă- 
toarele: f ; 
1. Se exprimă dorința ca conducerea diferitelor secțiuni 
să fie de aici Înainte în cu i 
2, Pentru lucrarea dlui Enea Hodoș: să se tipărească ey. de 
«Casa şcoalelor> ; dacă nu se va putea deocamdată, să se dea 
dlui E. Hodoş o remuneraţie. 3. «Transilvania» să fie mai va- 
riată. Să se aleagă câte un reprezentant al fiecărei secţii în co- 
mitetul de redacţie. Fiecare. secţie să-și aibă o cronică perma- 
nentă și câte un articol. 4. Să se găsească modalitatea de ree- 
„ditare şi complectare a <FEnciciopediei Române». 5. Ideea insti- 
tuirii unui «Oficiu internațional pedagogic» la Societatea Na- 
ţiunilor află consimţământul secţiei pedagogice. Să se propună 
în numele <Asociaţiunii»>, la Geneva, din partea dlui Dr. Sextil 
Puşcariu. 6. Pentru spesele anuale se cer 20,000 de Lei. 
Intrebat de toate secţiile, di preşedinte declară 
că va pune la dispoziţie pe anul acesta tuturor sec- 
țiilor, pentru spese, suma de 100,000 Lei, urmând ca 
această sumă să se sporească în anul viitor. 
Adunarea primeşte, că — deoarece au fost aleşi 
şi filologi în secţia literară, — secţia să se numească de 
aici înainte secţia /ferară-filologică. Vice-preşedinte 
va fi un filolog. Sediul secţiei va fi Clujul. 
Propunerea secţiei şcolare de a se creia în Cluj un organ 
special, care să se ocupe de îndrumarea sistematică și de coor- 
donarea activităţii secţiilor — se va discuta în şedinţa viitoare, 
după ascultarea rapoartelor tuturor sect nilor. 


C4 t 
23. Di Dr. Oct. Prle, declară că nů mai reflectează să 
ocupe locul unui membru coresp. în secția- școlară. 
Adunarea a luat la cunoştinţă renunțarea dlui 
Dr. Prie. DI O. Vâlsan propune ca membri activi în 
secţia școlară și plenul declară aleşi pe următorii: 


— 506 — 


Membri activi: Bogdan Nicolae, dir. lic. de fete 


«Regina Maria», Clui, Bologa Dr. Vasile, dir. lic. de >- 


fete al Statului, Sibiiu, Coltor Dr. loan, canonic, șef- 


redactor, deputat, Blaj, Ghibu Dr. Onisifor, profesor 
univ., Universitate, Cluj, preşedinte, Casa tivăţătorilor, 
Cluj, Ghidionescu Vladimir, prof. univ, Univ., Cluj, 
Negruţiu i. F, dir. de şcoală normală, Blaj, Roşca 
Dr. Pavel, prof. univ. Universitate, Cluj, Ştefănescu- 


Goangă FI., prof. univ., Universitate, Ciuj. Stroia Dr.. 
loan, episcop militar, Sibiiu, Sudeţianu Dr. C., prof. ` 


univ., Universitate, Cluj 

Membri corespondenți: Baciu, Dr. loan, prof. 
Brașov, Bârlea, Dr. Victor, dir. şcoalei normale, Beşan 
Silviu, prof. Timişoara, Bichighean Vasile, dir. lic. 
Năsăud, Boteanu losii, dir. lic. Deva, Botiş Dr. Teo- 
dor, dir. seminarial, Arad, Bratu loan, insp. şcolar, 
Sibiiu,  Caliani Augustin, dir. lic. Blaj, Chelariu 


Gheorghe, prof. Brașov, Chirilă Lazar, insp. şcolar. 


Cluj. Ciupe loan, rev. şcolar Dej, Crăciunescu Dr. 
Aurel, prof. seminaria! Sibiu, Crişan Ascaniu, dir. lic. 
Arad, Crişan luliu, funcţ. la secret. gen. al înv. Sibiiu, 
Dan Pompiliu, rev. școlar, Braşov, Damian Dr. Şte- 


fan dir. lic. Făgăraş, Dariu loan, înv. Braşov, Domide 


Emil, dir. lic. Bistriţa, Domşa Flaviu, C. prof. Blaj, 
Drugariu Ștefan P., dir. lic. Oraviţa, Evuţan Sabin, 
dir: regional Oradea-Mare, Firu Nicolae, prof. Ora- 
dea-Mare, Fodor loan, dir. de lic. Timişoara, Ger- 
man. Traian, dir. lic. Blaj, Hetco Dr. Gheorghe, dir. 
lic. Baia-Mare, llcuş Dr. Petru, prof. Cluj, Lapădatu 
Dumitru, dir. şcol. Sălişte, Miculaş Dr. G. dir. lic. 
Oradea Mare, Motogna Victor. dir, lic. Dej, Negru- 
pe Nicolae, dir. lic. Ibaşfalău, Nuţiu Alexandru, dir. 
ic. Salonta-Mare, Osian Dr. loan, dir. lic. Şimleu, 
Papp Cornel, dir, şcoalei normale Zălau, Pavel Dr. 
Constantin, prof. Beiuş, Pavel loan, rev. şcolar Bi- 
strita, Petroviciu loan, dir. reg. Timișoara, Pop Ştefan, 
prof Blaj, Popa Candid, subrevizor şcolar Sibiiu, 
- Popoviciu A,, dir. şcoalei norm. Timişoara, Precup 
Dr. Emil, dir. lic. Gherla, Pricu loan, dir. şcoalei 
norm. Braşov, Pteancu Dr. Alexandru, insp. gen. al 
înv. Cluj, Roşsu Dr. Alexandru, canonic Blaj, Sălă- 
gianu Can&; dic. lic. Beiuş, Seni Dr. Valer, dir. reg. 
al înv. Cluj, Şerban Mihail, dir. lic. Sigetul- Marmaţei, 
Sporea C., dir. coalei norm. Deva, Stan Dr. Vasile, 
dir. Şcoalei norm. Sibiiu, Stanca Dr. Sebastian, asesor 
Cluj, Stoica Iosif, înv. Sebeşul de jos, Suciu Petru, 
dir. lic. Turda, Szeleş Eugen, dir. lic. Satumare, To- 
doran Eugen, prof. sem. Sibiiu. 


— 507 — 


24. Urmează raportul secţiei istorice, cetit de rap. di Dr. 
d. Lupaș. Punctele principale: 


1. «Biblioteca poporală»> şi «<Transilvania> să se continue 
cu stăruinţă. 

2. <Almanahul» va fi util societăţii; să se găsească numai 
fondurile necesare, fără ca să sufere celelalte publicaţiuni. 


25. 3. Să reapară <Bibliolăta Astra> cu biografii şi mo- 
nografii istorice, literare şi ştiinţifice, pentru tinerime şi intelec- 
tuali; Pentru Nr. 10 şi 11 propune secţia tipărirea unei serii 
de conferenţe sub titlul: <Contribuțiuni la istoria ziaristicei 
românesti din Ardeal», de di Dr. I. Lupaș. şi monografia isto- 
rică: «Prefectul Constantin Roman», de Dr. Silviu Dragomir. 


26. 4. Să se intervină pe lângă guvern pentru o mai bună 
Îngrijire a arhivelor orăşeneşti şi județene. Deocamdată să nu 
se transporteze arhiva Corp. XII de armată (din Sibiiu) la Cluj, 
fiindcă nu există un edificiu corespunzător; 


27. Pentru acoperirea speselor se propune acordarea 
sumei de 20,000 Lei; Secţia a 


l ales şi plenul a întărit alegerea dlui 7. V. På- 
cățianu de preşedinte al secției. Ceilalţi membri în 
comitet au să fie aleși în curând, într'o şedinţă a 
secţiei. De membri activi sunt aleși și de plen urmă- 
torii domni: TLE 

1. V. Goldiș, 2. Dr. El. Dăianu, 3. Dr. Silviu 
Dragomir, 4. Alexandru Lăpedatu, 5. Dr. I. Lupaș, 
6. Ştefan Meteş, 7. T. V. Păcăpanu, 8. Dr. V. Şotropa, 
9. D. Teodorescu, 10. N. Togan. Ca membri cores. 
pondenți dnii: 1. I. Bârlea (Sighetul Marmaţiei), 2. 
Diculeacu, 3. C. Marinescu, 4. G. Mateescu, 5. V. 
Lazar, 6. V. Motogna, 7. Em. Panaitescu, toţi din Cluj; 
8. S. Ţeposu din Sibiiu, 9. Alex. Ţiplea (Năsăud), 10. 
loan Sandu (Alba-lulia), 11. Damaschin loanovici 
(Oradea-mare), 12. 1. Boroş (Lugoj), 13. Mihail Iliescu 
(Braşov), 14. Traian Popa (Târgu-Murăş), 15. Matei 
Voileanu (Sibiiu), 


28. La întrebarea secţiei istorice cu privire la tipărirea 
"manuscriselor istorice ale dior 7. V. Păcățianu şi I. Ciopoţel, 
dă di preşedinte informaţiile necesare. Dsa a intervenit la mi- 
“misterul instrucţiunii şi acesta a dat ordin «Casei şcoalelor> să 
se tipărească, atât «Revoluţia din 1848/9», în 2 vol, cât şi eRe- 
voluţia din 1918». «Casa şcoalelor> a adus un concluz de ti- 
părire — Comitetul are insă lucrări urgente şi de aceea a in- 

„ târziat cu tipăritul. e 7 


— 508 — 


Manuscrisul dini Clopoţel, predat în ordine, contra chie. 
tanță, a dispărut dela «Casa şcoalelor». 


La propunerea dlui Dr. Onisifor Ghibu pri~ 
meşte plenul să-şi exprime secţiile <mirarea>, că a 
dispărut un manuscris atât de preţios, care nu se mai. - 
poate scrie la fel şi plenul să ia cu zegrez la cuno- 
ştință desluşirile date, rugând comitetul central să. 
m din nou la minister, ca să se caute manu- 
scrisul, 


29. In privința arhivei Corpului de armată XII (fostă au- 
stro-ungară), 
să nu se transpună încă la Cluj, nefiind încă 
localurile corespunzătoare la dispoziţie. DI Meteş să 
fie rugat a da explicaţiile trebuincioase pentru sigu- 
ranja păstrării arhivelor (prop. Dr. |. Lupaş). 

Secţia va avea sediul în Cluj şi i se vor acorda. 
20,000 de Lei. Constituirea comitetului se va face 
în cel mult o lună de zile (prop. Dr. O. Ghibu). 


30. Urmează: Raportul secției geografice-etnografice, cetit 
de di GQ. Vâ/san. Puncte principale: 


1. Comitetul pravizor este reconstituit precum. 
urmează: G, Vâlsan, "preşedinte; Sab. Oprean, se- 
cretar şi cassier. Sediul va îi în Cluj. Membri activi 
daii: 1. V. Meruţiu, 2. N. Orghidan, 3. R. Vuia, 4. L. 
Bârlea. 5. I. Banciu, 6. Sabin Oprean, 7. Traian Ger- 
man, 8. Dr. V. Branisce, 9. V. Păcală. 

Membri corespondenţi dnii: Const. Pavel (Beiuş), 
N. Dragomir (Deva), A. Florinescu (Cluj), R. Căli- 
nescu (Cluj), Tr. Magher (Arad), |. Mureșan (Turda), 
Tr. Simu (Caransebeș), P. Suciu (Turda), |, Silaghi 
Oradea: mare), |. Rodeanu (Orăstie), A. Ţiplea (Gherla), 
N. Vornicu (Sighet), Al. losof (Sălişte). (Ultimul primit . 
la prop. dlui Dr. |. Lupaș). 


31. La întrebarea de care. secţie se va ţinea unul ales în 
două secţii s'a ; 
hotărit ca respectivului domn să-i fie dată pu- 
tinja să opteze pentru una din secții. (Cazul dlor 
Dr. V. Braniște şi Ţiplea). 


32.. Ajutorul promis din partea </nsfitutului geografie». 
din Cluj 
este luat cu plăcere la cunoştinţă. Suma de 


15,000— Lei se va da secţiei, în viitorul apropiat, 
pentru acoperirea speselor urgente. 


— 509 — 


33, Editarea 1. a unei serii de 72 vederi geografice E 
etnograțice (cărți postale, cu text explicativ); 2. a unei serii de 
monografii de popularizare, în «Biblioteca poporală> a Asoc,, 
eventual deosebit, cu indicaţia: «Secţia geografică şi etnografică»; 
3. colaborarea intensivă la publicaţiile Asoc.; 4. ținerea de cur- 
suri și conferenţe, promise, 
"se iau cu plăcere la cunoştinţă, fiind un bun 
augur pentru secţia ce s'a înființat, mulţumită stăruin- 
telor dlui G. Vâlsan. ea 


34. D! Dr. Onisifor Ghibu constată cu bucurie o apro- 
piere tot mai pronunţată între Universitatea din Cluj şi între 
Asoc. Ar trebui ca și alte secţii să urmeze exemplul secţiei 
geografice-etnogratice, E de părere ca și dnii Lupaş, Bogdan- 
Duică, Al. Borza să-şi alăture laboratoarele şi seminariile ce le 
conduc la secţiile respective. 

DI preşedinte crede că un concluz nu se va putea aduce, 
deocamdată, dar că ideia, dorul acesta, <este în aier». DI Al. 
Borza accentuiază şi d-sa că exemplul diui Vâlsan să fie imitat 
şi constată că secţia ştiinţelor naturale lucrează mână în mână 
cu societatea de ştiinţe, condusă cu atâta competinţă de dl prof. 
Racoviţă. Ar fi de dorit să se întâmple o <coordonare» şi cu 
<Muzeul Limbii Române». 


Salută primul pas. 


35. Urmează dl senator Petru Drăghici, care constată că 
secțiunea juridică nu a putut să înainteze nici un proces ver- 
bal, deoarece din cei 5 membri, din câţi se compunea, 2 şi-au 
dat dimisia, iar secţia aşteaptă să se reconstitue, 

La propunerea dlui președinte, după ce au mai vorbit 
dnii: Or. M. Şerban, Dr. Onisifor Ghibu, P. Drăghici şi G. 
Bogdan-Duică 

se hotăreşte ca secţia juridică să-şi amâne 
constituirea, care se va face pe baza noului regula- 
ment şi să vină la viitoarea şedinţă plenară cu lista 
membrilor celor noi. DI președinte al secţiei (Dr. 
luliu Maniu) să fie încunoştinţat despre aceasta. 


36. DI Prof. Dr. A. Borza citeşte raportul secţiei ştiin- 
elor naturale. 
La propunerea secţiei 
primeşte plenul de membri activi pe dnii: 1. 
Dr. Ambrosiu Cheţianu (Blaj), 2. Aurel Ciortea (Cluj), 
«3. Victor Stanciu (Cluj), 4. Dr. Alex. Borza (eul k: 
5. luliu Prodan (Ciuj), 6. Dr. Emil Racoviţă (Cluj), 
7. Dr. Dimitrie Călugăreanu (Cluj). 8. Dr. lon Po- 
pescu-Voiteşti (Cluj), 9. Augustin Maior (Cluj), 10. 
Teodor Neş. (Oradea-Mare). 


— 5107— 


Membri corespondenți: 1. Victor Laţiu (Cluj) 


2. Dr. V. Desmireanu (Cluj), 3. Emil Pop (Cluj), 4. 


loan Pop-Câmpianu (B'aj), 5. Gh. Secrieru (Cluj), 6. 


Nic. Negruţiu (Ibaştalăv), 7. Mih. Şerban (Sighetul-“ 


Marmaţiei), 8. Valeriu Puşcariu (Cluj), 9. Gh. Bujo- 
reanu (Cluj), 10. N. Gavrilescu (Cluj). 


Președinte interimar: dl Aurel Ciortea. Alegerea . 


definitivă a comitetului secţiei se va face în curând. 


37. «Biblioteca ponorală», propune secţia, să se transforme 
întro publicaţie bilunară cu caracterul unei reviste pentru popor 
(art. mai lungi și altele, scurte). <Transilvania> să se prefacă 
întrun almanah pentru intelectuali, în 2 părţi: 1. administrativ, 
2. cu articole de «sinteză asupra mişcărilor şi problemelor şti- 
inţifice, literare, la noi şi în străinătate». 

Promite o serie sistematică de publicaţii şi conferenţe, o 
activitafe intensivă pentru cunoaşterea și protecţiunea monu- 
mentelor naturii. 

Dimisia digi I. Corbu este primită din partea 
secţiei și a plenului, aducându-i-se dlui: Corbu mul- 
țumiri pentru activitatea dsale de până acum. 
Programul secției este luat cu plăcere la cunoştinţă. 

Sediul va fi Cluj. 


38, Suma de 15000 Lei, dorită, se 
acordă. 
Membrul în comitetul de redacţie a! «Transilvaniei» 


se va alege ulterior, aşa şi constituirea comitetului 
secției se amână. 


„89. DI Dr. Lucian Cornea este singurul membru din 

secția medicală. Dsa înaintează o dare de seamă, relatând la 

ce rezultat a ajuns într'o consfătuire cu dl Dr. luliu Moldovan. 
Propune şi 

plenul primeşte, ca agendele secţiei medicale să 

fie formulate în <Regulament»>, întro sferă mai re- 


strânsă de activitate. D 


Corecturile se vor alătura «Regulamentului». 


40. DI L. Cornea provune şi, după dezbateri la cari iau 
parte dnii: Dr. Ghibu, G. Bogdan-Duică, Dr. Silviu Dragomir, 
Dr. Iuliu Moldovan, 

se declară aleşi de membri activi, dacă vor 
primi consensul ședinței de constituire, ce are să fie 
convocată, la rugarea Asoc., din partea dlui Dr. Ha- 
fegan, dnii: 1. Dr. Haţegan; 2. Dr. lacobovici; 3. 
Dr. Sabin Manoilă; 4. Dr. luliu Moldovan; 5. Dr. 


— 51 — 


Tătar; 6. Dr. Alex. Vaida-Voevod; (toți din Cluj) 7. 
Dr. Nie Beu gibin); 8. Dr. Gh. Preda (Sibiiu); 9. 
Dr. Lucian Cornea (Sibiiu); 10. Dr. Petru Viad 
(Mediaş). 
- Ca membri corespondenți vor putea fi luaţi în 
combinaţie următorii dnii: 1) din Abrud: Dr. Borza; 
. 2) din Alba-lulia: Dr. Dominic Medrea; 3) din 
Anina: Dr. Nic. Bălu; 4) din Arad: Dr. Dumitru 
Comşa; 5) Dr. Cucu din Bistriţa; Dr. Chitu; 6) 
'din Baia-Mare: Dr, Dumbra; 7) din Braşov: Dr. G. 
Baiulescu, Dr. Const. Oancea, Dr. Nic. Căliman, Dr. 
Targiniu Prişcu, Dr. Teodor Sbârcea, Dr. i. Gan- 
cevici, Dr. Her. Mihalovici, Dr. Alex. Dobrescu; 8) 
din Cluj: Dr. Qoia, Dr. Dănilă, Dr. Bilaşcu, Dr. 
Marius Sturza, Dr. Ţeposu, Dr. L. Câmpeanu, Dr. D. 
Stanca, Dr. Voina, Dr. Ax. lancu; 9) din Arad— 
Chişineu: Dr. Valer Muscan; 10) din Caransebeş: 
Dr. lorga; 11) din Deva: Dr. Robu; 12) din Dej: 
Dr. Domide; 13) din Diciosânmărtin: Dr. Gh. Fui- 
geanu; 14) din Făgăraş: Dr. Gh. Cornea; 15) din 
Geoagiu: Dr. Eugeniu Russu; 16) din Hunedoara: 
Dr. Vas. Hâncu; 17) din Lugoj: Dr. Const. Muraru; 
18) din Mercurea-Ciuc: Dr. Dim. Măutz; 19) din 
Odorheiu: Dr. I. Sârbu; 20) din Ocna Sibiiului: Dr. 
l. Sturza; 21) din Oradea-Mare: Dr. Munteanu; 22) 
din Prejmer: Dr. Uipiu Ştefan; 23) din Reghinul- 
Sâsesc: Dr. Eugeniu Nicoară; 24) din Reşiţa-Mon- 
tană:; Dr. loan Roşu; 25) din Sighetul Marmaţiei: 
Dr. Ilea, Dr. Oprea Roşteanu; 26) din Sibiiu: Dr.. 
L lancu, Dr, Gh. Moga, med. gen., Dr. Lazar Po- 
povici, Dr. losif Stoichiţa; 27) din Sighişoara: Dr. 
Virgil Solomon; 28) din Sit. Gheorghe: Dr Miroa 
Creţu; 29) din Satu-mare: Dr. loan Giurgiu; 30) din 
Sebeşul-săsesc: Dr. Athanasie Moga; 31) din Să. 
lişte, Dr. Mih. Lupaș; 32) din Târgu-Murăş: Dr. 
Tilea, Dr. Musca, Dr. |. Florian, Dr. |. Comes, Dr. 
Grig. Ursace; 33) din Topliţa Rom.: Dr. Nic. Vasu; 
34) din Timişoara: Dr. Cândea, Dr. Eug. Suciu; 35) 
din Zlatna: Dr. loan Rece. 


41. Di Dr. Iuliu Moldovan. promite planșele, diopoziti- 
vele skiopticonului şi tot ce poate fi folositor Asoc. la confe- 
renfe și şedinţe publice. 

I se aduc mulţumiri, atât dsale, cât și dlui Dr. 
L. Cornea, pentru raport. 


42, Di V. C. Osvadă citeşte raportul secției economice. 
Punctele principale: 1. Deoarece secțiile social-juridică, eco- 


Li 


— 512 — $ 


nomică și tehnică industrială au în bună parte aceleași preo- 
cupări, secția economică vine cu propunerea: «La secția eco. 
nomică să se alăture partea socială din secția socială şi juri- 
dică pentruca secţia să se numească secţia social-economică, 
senzul propunerii făcute în scris de membrul activ di Dr. Mih. - 
Şerban. 2. Secţia fostă socială să se numească «Secția ştiin- 
telor juridice». 3. Secţia tehnică industrială să se numească de 
aici înainte «secția tehnică». . 


43. 4. Demisia: dlui Dr. Nic. Vecerdea să se primească. 
5. Tot asemenea acelea ale dlor: Traian Barzu şi loan S. Or- 
deanu. Celor 3 domni să li se exprime mulțumite pentru ac: 
tivitatea dlor. i 
Propunerea | secţ. economice se primeşte. De i 
aici înainte va'exista o secţie social economică. 


44. După propunerea secţiei 


se declară aleși ca membri ordinari ai secției 


social-economice dnii: 

Dum. Comşa, loan i. Lăpedatu, Vas, C. Osvadă, 
loan de Preda, Constantin Popp, Romul Simu, Dr. 
Mih. Şerban, Dr. N. Ghiulea, Dr. Gh. Moroianu, lon 
Clopoţel, Dr. Sebastian Bornemisa, losif Jumanca. 

` Membri corespondenţi: Constant, Martinovici, 
Vas. Vlaicu, Tiberiu Cristea, Valer Roman, Sabin 
Cioran, losif Gârbacea, I. Ordean, Tr. Barzu, N. 
lancu, Const. Herţa, Adr. Oţoiu, G. Todică și cei 
cuprinşi în <Transilvania> din 1921. 

Sediul secţiei va îi Clujul, pe termin de un an 
s'a constituit secția astfei: Dr. Mih. Şerban, preşe- 
dinte, Dr. N. Ghiulea, vice-președinte, Vasile C. Os- 
vadă, secr., |. Ciopoţel, cassier. Constituirea se ia 
la cunoştinţă. 


45, 6. Pentru cheltuieli curente cere ` secția, şi plenul 
aprobă, suma de 10,000 lei, l 


46. Di Mih. Itta, ing. silv,, citeşte un proiect de activi- 
tate a secției tehnice industriale contemplate. Dsa a arătat că 
secţia n'a putut avea o activitate până acum, constituindu-se 
scurtă vreme înainte de răsboiu. Pledează ca şi inginerii ro- 
mâni să se alăture. propagandei culturale şi să caute ca ter- 
minii tehnici să-i adapteze mentalităţii și limbajului neaoş ro- 
mânesc, Ă | 
Cere în numele propriu, fiindcă nu poate vorbi în nu- 
mele secţiei, 8000 de Lei pentru tipărirea și expediarea unor 
chestionare, 


— 513 — 

„Se hotăreşte că secţia va trebui să se con- 

stitue în timpul apropiat. | 
DI Vas. C. Osvadă propune ca dl preşedinte Goldiș să 
invite pe dnii arhitecţicingineri la o consfătuire, ca să se ho- 
tărască în ce cadre vor să-și înființeze secţia cea nouă. Di 

dttu acceptă propunerea dlui Osvadă. 

DI Goldiş este încredinţat din partea plenulvi 
să intre în legătură cu secția fehnicianilor din Cluj 
(preş. di N. Hoisescu), ca să se organizeze o secţie teh- 
nică şi la «Asoc», : 


47. In numele dlui Dr. Tiberiu Brediceanu, care a fost 
silit să plece, citeşte di secr. lit..subst. un proces verbal, în care 
se aduce la cunoştinţă plenului că la ședința din 21/V a sec- 
ţiei lit.-artistice sa întâmplat despărţirea dorită: secţia artistică 
este independentă de cea literară-filologică. Deoarece din secţia 
artistică numai dl Brediceanu a luat parte la consfătuirea cu 
membrii din secţia literară, dl Brediceanu propune o listă a 
acelora, care să fie învitaţi să ia parte la serbările jubilare dela 
Braşov, ca să constitue secţia artistică. Iată 

numele eventualilor membri activi ai secţiei 
artistice (listă, care a fost aprobată de plen); 1. Gh. 
Dima, 2. Zah. Bârsan, 3. C. Pavel, 4. Dr. Tib. Bre- 
diceanu, 5. J. Vidu, 6. sculpt. Medrea, 7 pict. A. Pop 
şi 8. Cor. Petran. 

Membri corespondenţi: N. Oancea, N. Băilă, 
Timotei Popovici, Şt. Mărcuş, I. Crișan, Hubic V. 
A. Bena, A. P. Bănuţ, Flav. Domșa şi dșoara Elena 
Popea. Convocările le va face dl Dr. Tib. Bredi- 
ceanu şi centrala Asoc. | 


48. DI Chirilă propune și pe dl Emil Isac în secţia ar- 
tistică. 

DI Emil Isac va fi propus ședinței de consti- 
tuire a secţiunii artistice, 


Cu aceasta sa încheiat şedinţa a Il-a plenară, la ora 1, 
urmând să se continue după masă, la ora 4. | 


D. U. S. 
Vasile Goldiş m. p., Dr. H. Petra-Petrescu m. p. 
preşedinte. secretar. 
s Membrii verificatori : 


Dr. Onisifor Ghibu m. p. Dr. Mihail Şerban m. p. 
` á 


` 


— 514 — 
Nr. 1199 b) 1925. 


Proces verbal 


luat în ședința a treia plenară a secțiilor literare și ştlin. 
ţifice ale „Asociaţiunii“, în Cluj, 22 Maiu 1925, în sala de 
conferenţe a Bibliotecii Universităţii. 


Președinte : Secretar: 


Vasile Goldiş. -~ Dr. Horia Petra-Petrescu. 


Şedinţa o deschide dl preşedinte la ora 4'/ p. m. 


49, Se ia la desbatere «Regulamentul general al secțianilor 
literare și științifice». 

La Art, I. Se aduce ca concluz: Vor fi 10 (zece) 
secțiuni, și anume: 1. Secţiuhea literară şi filologică; 
2. Secţ. artistică ; 3. Secţ. istorică; 4. Secţ. geografică 
şi etnografică; 5. Secţ, ştiinţelor iuridice ; 6. Secţ. ști- 
inţelor naturale; 7. Sec. medicală; 8. Secţ. școlară; 
9. Secţ. socială-economică; 10. Secţ. tehnică. 

In Regulamentul (proiect) tipărit se aduc mă: 
toarele schimbări, atară de cea arătată mai sus: La 
Art. 3, după alin. 1 vine: «Secţiunea literară şi filo- 
logică, secţiunea geografică şi etnografică, şi sec- 
lunea socială şi economică pot avea câte 15 membri 
activi»; — la Art. 8 rândul ultim, în loc de «Art. 19 
'4) «va veni»; (Art. 20 0)»>;-la Art. 10, în loc de «Sec. 
țiunea literară» la început, vine «Secțiunea literară şi 
filologică>; — la Art. 12, litera c), rând 2: «pentru 
lucrări istorice» să se șteargă «şi geografice». Art. 13, 
în loc de <Secţiunea etnografică» va veni «Secțiunea 
geografică şi etnogratică»> și în loc de agendele in- 
dicate sub aj, b), c), d), e), f) se vor tipări următoa- 
rele rânduri: | 

<a) cu explorări privitoare la înfăţişarea pămân- 
tului românesc şi la explorări privitoare la antropo- 
logia naţională; la ocupaţiunile poporului în raport 
cu mediul geografic: la datine, obiceiuri si credinţe; 


port; industrii primitive; fel de viaţă; la raportul cu 


națiunile conlocuitoare; urmărind punerea în evideriţă 
a caracteristicelor pământului românesc, popularizarea 
cunoștințelor despre frumuseţile și pitorescul diferitelor 
regiuni din țară şi culegerea problemelor de vitali- 
tate sau de alterare a energiei naționale; f 
<b) cu stadii geografice și etnografice, rezultate 
din explorări; şi, în special, cu monografii despre 


— 515 — 


sate şi regiuni;> apoi, la sfârşit, se va adăgga: cva 
putea edita studii geografice şi etnografice, va pro- 
pune premii pentru lucrări de această specialitate şi 
va cenzura scrierile referitoare, intrate la concursurile 
<Asociaţiunii» ; 

<c) cu aranjarea de expoziții geografice şi etno 
grafice» ; 

<d) ..., țării, căutând să desvolte gustal de ob- 


- servare și cercetare la fafa locului, atât pământulai, 


e 


cât și poporului ;» | : 

La Art. 14 rândul 1 «Secţiunea ştiinţelor iuri- 
dice» şi nu «sociale». Art. 16 va fi formulat din nou, 
precum urmează: ` 

«Secția medicală: D 

<a) va studia toate chestiunile de solubritate pu- 
blică şi de igienă individuală și generală, tinând pre- 
legeri, aranjând conferențe cu demonstraţiuni prac- 
tice şi proiecţiuni, publicând broşuri pentru vulgari- 
zarea acelor cunoștințe, în specia! pentru combaterea 
boalelor molipsitoare, cu scopul de a face să dispară 
superstiţiile şi credințele în leacurile băbesti, desvol- 
tând încrederea în medic şi în medicina ştiinţifică; 

cb) va populariza mijloacele de cunoaşterea, 
prevenirea şi combaterea plăgilor sociale, în special 
alcoolismul, boalele venerice și tuberculoza, spriji- 
nind prin propagandă activitatea tuturor societăţilor, 
cari se ocupă cu aceste probleme; 

<î) va populariza prin toate mijloacele cuno- 
ştințele de puericuitură şi îndrumarea profesională 
(creşterea igienică a copiilor, combătând mortali- 
tatea lor). A 

<Va vulgariza metodele de educaţie fizică și 
morală. 

«Va explica toate cunoștințele, de biologia rasei 
şi mijloacele de ameliorarea ei, pentru răsunetul asupra 
viitorului acestei rase. 

«Va răspândi cunoştinţele biologice privitoare 
la o muncă raţională și regularea repaosului, precum 
şi la întrebuințarea utilă a acestui timp de repaos, 
pentru a influența asupra unui maximum de produc- 
iune; - 
<d) Va răspândi noțiunile referitoare la asistenţa 
şi ocrotirile sociale, dând concursul său prin cea mai 
largă propagandă pentru protecţia, tutela şi asistenţa 
tuturor acelora ce au nevoe de a fi susținuți şi ocro- 
titi în lupta pentru existenţă (copii orfani şi abando- 
naţi, bătrâni; invalizi, infirmi mentali); 


— 516 — 


„«<e) Va susține propaganda pentru asigurarea $o- 
cială şi cooperaţia mutua!ă, spre a convinge despre 
necesitatea asigurării muncitorilor manuali şi intelec- 
tuali, pentru asistenţă și ajutor în caz de boală — 
infirmitate din boală şi bătrâneţe, — invaliditate din 
accident ; 

<]) Va lua măsuri ca toate lucrările bune ale 
membrilor asociaţiei, în concordanţă cu principiile de 
mai sus, să fie publicate în Almanahul științific. sau 
celelalte publicațiuni ale Asociaţiunii; 

<g) Pentru îndeplinirea obligaţiunilor secţiei me- 
dicale, cât şi a membrilor ei secţiunea medicală va 
lucra în înţelegere cu organele oficiale ale statului 
şi cu toate societăţile particulare medicale sau de 
Dinefacere, cari se apropie în activitatea lor de sco- 
purile Asociaţiei, mai sus arătate; 


ch) Va,cerceta lucrările de specialitate prezen- 


tate la concursurile Asociaţiei şi va face propunerile 
pentru premierea lucrărilor din acest domeniu, de 
activitate», 

La Art. 18 cuprinsul întreg schimbat astfel: 


„ Secţiunea socială şi economică, Art, 18. 

Secţiunea economică se va ocupa: | 

a) Cu studiarea stării poporului român din punct 
de vedere social şi economic şi va căuta să iniţieze 
înființarea de așezăminte, precum şi să ia măsuri 
necesare pentru propăşirea lui pe toate terenele 
economiei sociale ; 

b) Va căuta să contribue la îndrumarea spre 
profesiunile industriale şi comerciale mai rentabile a 
surplusului populaţiunei rurale şi la întărirea econo- 
mică a elementului naţional la oraşe; 


€) se va dedica indeosebi propagării ideii coope- 


ratiste, contribuind la iniţiarea, organizarea și indru- 
marea instituţiunilor cooperative şi la răspândirea cu- 
noştințelor necesare, la ţară şi la oraş; va căuta să po- 
pularizeze asigurările sociale şi de tot felul; 

d) va căuta — uzând de mijloacele ce-i vor sta 
ia dispoziţie — să reacționeze în contra propagandei 
şi uneltirilor curentelor subversive şi va stărui pen- 
tru desvoltarea unei organizări sociale-economice mo- 
derne, prin concentrarea populaţiei producătoare în 
camere profesionale și alte corporaţiuni reprezenta- 
tive, pentru constatarea autorizată şi validitarea efi- 
cace a intereselor lor legitime; 


în Aria 


` , 
ATAL ti, aese doine 2 imi Rat EP Dia e ba 


— 517 — 


e) prin conferenţe, publicaţiuni, cursuri ambu- 
dante, demonstraţii practice, expoziţii, premii şi alte 
mijloace — va căuta să înrâurească o exploatare mai 
desăvârşită a forțelor naturale, precum şi o întrebu- 
ințare mai bună a mijloacelor de producţie, îndeosebi 
a timpului şi braţelor de muncă, popularizând prac- 
ticarea diferitelor ocupaţiuni (îndeletniciri) accesorii şi 
-a industriei casnice la ţară; - 

f va căuta să susţină o intimă legătură cu aso- 
ciaţiile şi corporaţiunile cu caracter social şi economic, 
sprijininduele activitatea şi baza concursul». 

După art. 18 va veni un art. 19 rezervat secfiel 
-tehnise. Textul se va stabili ulterior. Astfel se va 
numi art. 19 tipărit, de aici înainte art. 20 şi mai 
departe. La art. 21 (adecă 22) rândul 2, cade a); La 
art. 29 (adecă 30) litera A) calegerea președintelui, vi- 
ce-preşedintelui (adăogat: cassierului) şi secretarului 
secțiunii»; 
| La art. 30 după <) vice-președinţii» vine <c) 

secretarii, 4) la nevoie, cassierii>. Apoi «președinții, 
vice: președinții, secretarii şi cassierii se aleg dintre 
membrii activi, pe 5 ani. Ajutorii de secretar pot fi 
dintre corespondenţi». Art. 31 (adecă 32) cade cu totul. 
De aici înainte deci urmează numerotaţia tipărită 
în proiect, 

Din Art. 33 cade rândul întâi întreg. Apoi «In- 
datoririle secretarilor sunt următoarele< (în loc de 
«Indatoririle lor sunt,..>) La sfârşitul Art, se adaogă; 
<f) ajutorul de secretar ajută agendele, secretarului»; 
La Art. 35 cade întreg rândul al 3-lea. 


La desbateri au luat parte dnii: Osvadă, Ciortea, Dra- 
gomir, Ghibu. 


. 50. La propunerea dlui Dr. Silviu Dragomir, ca membri 
activi şi corespondenţi ai secțiunilor să aibă vot la adunarea 
generală, chiar şi dacă mau plătit cotizaţia şi la cererea dsale 
de a se însemna aceasta și în statute, se hotăreşte să se abstea 
dela această propunere, 


deoarece mar fi bine ca să se declare că membrii 
secţiunilor pot beneficia de vot, chiar dacă își negligă 
cotizaţiile. 


51. DL Dr. Ghibu propune și plenul primeşte ca: 


+ până la adunarea generală să se constituie și 
cele două secțiani şi să prezinte textul agendelor lor 
pentra Regulament. RI | 

13 


— 518 — 


52. DI Dr. Silviu Dragomir anunță că al doilea conferen- 
țiar la adunarea generală ar putea fi di Ðz. Aare Voina, un 
distins medic, care va vorbi din domeniul ezgeneticei. 

Plenul aprobă propunerea dlui Dr. Dragomir, 
Pe lângă di Victor Stanciu “va fi al doilea conferen- 
tiar dl Dr. Aurel Voina. 


53. DI Dr. O. Ghibu întreabă cum se va manifesta recu- 
noştința Asoc. față de al doilea preşedinte al Asoc., bar. V. Pop, 
la Reghin. 

Se-hotărește: 1. un pelerinaj la mormântul dece- . 
datului ; 2. tipărirea unei biografii în «Biblioteca po- 
porală»> (scrisă de dl păr. protop. Dr. Elie Dăianu); 
3. DI preşedinte Góldiş va vorbi despre fostul pre- 

- şedinte în cuvântul de deschidere al adunării gene- 
rale; şi 4. biroul se va îngriji ca să se țină un discurs- 
şi la mormântul bar. Pop. 


54. Au urmat discațiile privitoare la problemele, cari inte- 
„resează toate secţiunile. 


I. Pablicaţiile. 


La propunerea secţiei de ştiinţe naturale ca Bibl. pop. să: 
apară de două ori pe lună şi <Transiivania»> să apară în 2 nu- 
mere pe an (Almanah administrativ și altul ştiinţific) iau cu- 
vântul mai mulți. DI Ciortea vrea ca publicaţiile Asoc. să fie- 
mai mult de popularizare. Di Dr. Dragomir e de părere că: 
încă nu este timpul ca poporul să aibă la Asoc. o revistă de 
popularizare a științelor. . De altfel există unele reviste de po- 
pularizare în româneştie. Cere ca să se reediteze unele broșu- 
rele epuizate, ale bibliotecii poporale. Dl Osvadă e de aceeaș. 
părere cu di Dragomir. Fiecare secţie ar trebui să-și aibă un 
scriitor, care să scrie pe seamă poporului; «Transilvania» să; 
apară lunar. Tot aşa pledează di Ștefănescu Goangă. Fiecare 
secţie să se angajeze să contribue la fiecare număr cu ceva, 
<Cronica Transilvaniei» să fie o mică cronică a mersului ideilor- 
contemporane, cu indicaţii bibliografice. 

Broşurile răspândite la sate să m'aibă data apariţiei pe: 
copertă, fiindcă ce este vechi se citeşte mai anevoie de masse.. 

Dacă ar permite mijloacele bănești, să se publice în cAna- 
dele Asoc.» cercetări mai ştiinţifice. Dările de seamă să se tipă- 
rească deosebit, odată pe an. ; 

Dl Dr. A. Borza nu vrea ca propunerea secției să fie- 
interpretată greșit. «Bibl. poporală> să nz dispară, dar să cu- . 
prindă pe lângă articolele mai lungi şi articole scurte. Să fie- 
o publicaţie cam ca «Țara noastră> a dlui Goga, de dinaintez . 
de răsboiu, dar în format mai mic. Căiindarul să se împartă 


— 519 — 


gratuit membrilor ajutători. Dl. Em. Panaitescu cere ca «Tran.» 
silvania> să apară tot lunar, dar să îie un organ, care aduce 
ceva specific, din Ardeal, Un regionalism sănătos. Să fie focarul 
de cultură al Ardealului «Transilvania». Dar spre scopul acesta 
trebue organizată redacția. Comitetul de redacţie ar putea fi 
în Cluj. Colaboratorii din întreagă ţara. Propune pentru viitor . 
o publicaţiune, care să apară tot la 2 săpt., pentru popor, redac- 
tată în spiritul cum a fost rev. cAlbina> în anii dintâi. Di V. 
Lazar constată: «Biblioteca poporală» e bine primită de popor. 
Pe lângă articolele cele lungi să se adaugă şi ceva distractiv, 
mai scurt. Pledează pentru reluarea «Bibliotecii» tinerimii. 
Ştie din experienţă ce mare trebuinţă este de cărți bune 
pentru tinerime. Cunoaşte setea de lectură a tineretului. A văzut 
băieţi săarci, cari au cumpărat cartea diui Chiriţescu (cu 150 de 
Lei). Ca să se facă cunoscute publicaţiile Astrei, propune ca la 
toate şcolile secundare din țară să se așeze câte un dalap ca 
sticlă, in care să vadă tineretul publicaţiile Asoc. Să se inten- 
sifice propaganda și să se dea 10%, din venitul cărţilor, auto- 
rilor. Colaborările secţiilor să fie regulate, la revistă şi biblio- 
tecă. DI Dr. I. Lupaș nu este pentru reeditarea Analelor. <Tran- 
silvania> să se menţină, Asoc, să vulgarizeze cunoștințele la 
țărani şi orăşeni. Să se reediteze numerele epuizate ale Biblio- 
tecii poporale. Toate broșurile poporale să fie legate (ca la căr- 
țile dlui Stroescu). Bibliotecile agenturilor, acum «cercuri cul- 
turale», să fie controlate dacă să cetesc. Controlor ar putea fi direc- 
torul despărțământului, Tot elsă refereze despre cele aflate şi dl con- 
- ferenţiar Neagoe să fie încredințat cu controlul. Di G. Vâlsan cere 
ca «Transilvania» să apară lunar. Critică forma tehnică a revistei 
— format, literă. i 


In «Biblioteca poporală>» să se publice serii de monografii, 
pe fiecare regiune. Să se traducă din mărgăritarele străine, 
dându-li-se o importanță meritată (d. e. scrierilor lui Michelet 
despre pasări, munți, apoi <Paul și Virginia», Vieţile frumoase, 
călătoriile celebre, etc.) DI G. Bogdan-Duică constată că «Tran- 
silvania> ma fost în afară de problemele vremii, la timpul său. 
Chiar și cu publicarea documentelor a îndeplinit Gh. Barițiu o 
misiune culturală, deşteptând interesul față de trecutul romà- 
nesc>. «Transilvania», va trebui să fie mai «mondială» de aici 
înainte. Va trebui să oferă o orientare asupra problemelor mon- 
diale, să aducă tot ceea ce contribue la modernizarea spiritului 
nostru. Lucrări nouă despre existenţa individului, rezultatele 
ştiinţelor (asupra cancerului, csetinismului, etc.) — accentuarea 
idealeloe actuale ale omenirii, pe scurt: <progresele științifice 
şi morale ale întregei lumi moderne». Promite personal <entu- 
ziasmul dsale de 1 an deocamdată». Va da tot la 3 luni câte 
un articol. Cuvântarea dlui președinte în senzul lărgirii orizon- 


13° 


— 520 — 


turilor va trebui răspândită pretutindeni, ca opinia publică să 
ia act de ceeace spune preşedintele societăţii noastresculturale. 


“55, Propune ca toți membrii secțiunilor Asoc. din Cluj să 
se întrunească cel puțin odată pe lună, pentru ca să discute 
problemele ce li se impun, ca colaboratori ai «Transilvaniei». 
Să se stabilească Dumineca întâi din fiecare lună. Biblioteca 
poporală o laudă. Să se continue tot așa. La colportaj să se 
angajeze elevii de liceu. Publicaţiile existente să nu se aban- 
doneze la nici un caz. DI Dr. Ghibu constată că secţiile mau 
sprijinit cum trebuia publicaţiile, Să se oblige ca fiecare secție 
să pablice câte o broșură pe an în Biblioteca poporală şi în cea 
pentru tineret și câte un articol pe lună şi o cronică în <Tran- 
silvania». 

Iși exprimă dorința ca «Transilvania» să se mute cu re- 
dacţia la Cluj, deoarece ar putea apărea în condiţii tehnice și 
editoriale mai prielnice. Paginile să sporească. Să fie chiar şi 
câte 6 coale de tipar câte un număr. 


56. DI secretar literar- substitut constată că din partea 
secretariatului s'au intreprins de câteva ori paşii necesari ca 
«colaboratorii» indicaţi pe copertă şi membrii secţiilor să trimită 
articole. Rezultatul a fost puţin satistacător. 

Oglinda stării sale sufleteşti a arătat-o în raportul cetit. 
E pătruns de adevărurile ălor antevorbitori, privitoare la mate- 
rial, traduceri, tiraj, propagandă — cere să fie ajutat ca să 
ajungă publicaţiile ceeace doresc cu toţii: expresia vieţii cul- 
turale actuale, cu frământările spre ceva excelsior. 

DI preşedinte resumează părerile și constată înaltul nivel 
al discuţiilor, precum şi entuziasmul cu care s'a deliberat. 

Se hotărește, ca: 1 secţiile cel puţin preşedinţii 
lor clujeni, să se întrunească, la invitarea dlui Bogdan- 
Duică, în tiecare DDuminecă întâi a fiecărei luni nouă 
în Cluj, ca să discute problemele ce se impun; 2. ca - 
publicațiile Asoc. să se trimită gratuit tuturor mem- 
brilor secţiunilor şi ca 3. «Transilvania» să apară și 
de aici înainte, sprijinită mai intensiv, ca şi «Biblioteca - 
poporală>, în Sibiiu. 

57. ÎI. Jubileul din Brașov. 


Se discută modul de participare la iubileul de 75 de ani 
de existenţă al liceului cAndrei Şaguna» din Brașov. 
La propunerea dlui preşedinte se primeşte. 
ca Asociaţiunea să ia parte, corporativ, ținând 
— dacă este cu putinţă — o ședință plenară festivă a 
secțianilor, ia Braşov, în 28, 29 sau 30 lunie. Preşe- 
dintele, di Goldiș, va rosti o vorbire la festivalul 
principal, în numele Asociaţiunii. Dl preşedinte pri- 
meşte împuternicirea de a invita pe membrii secțiu- 


— 52 — 


nilor. Oratori vor mai fi dnii: G. Bogdan-Duică, Dr. 
Sextil Pușcariu și Dr. I. Lupaş. 
58. ZII. Alte propuneri. 
58. Propunerea înaintată de d! secretar literar-substitut ca 
să se pledeze în numele <Asociaţiunii» la Soc. Naţiunilor prin 
di Dr. Sextil Pușcariu pentru un «Oficiu internațional peda- 
gogic>, cu menirea specială de a censura cărţile de şcoală din , 
toate ţările, este primită cu plăcere și di Dr. Sextil Puşcariu se 
angajează să pledeze pentru acest punct de ve- 
dere, dacă nu va colida cu acela al ministerului de 
externe român, ceeace nu crede. 


59. La ordinea zilei: propunerea secţiei școlăre de a se 
creia în Cluj un organ special, care să se ocupe de îndrumarea: 
sistematică şi de coordonarea activităţii secţiilor 

se transpune, spre studiare, din plen, comitetului 
central. = 


60. Di Dr. Ghibu pledează pentru reluarea ideii reeditării 

< Enciclopediei Române» în' condiţii avantagioase, refăcută. 
Se hotăreşte ca secţia literară şi filologică să 

studieze problema. . f 

; 61. In privința «Dicționarului etimologic> al dlui E. Hodoș 
dl preşedinte cere 
ii şi i-se acordă să studieze personal întreagă pro-' 
blema şi să vină mai apoi cu o soluţionare echitabilă. 


62. Di președinte aduce mulțumiri sincere tuturora pentru 
marele interes manifestat. Sunt orele 7:/, «parlamentul hterar> 
a lucrat cum de mult n’a avut ocazie să se manifeste. Acesta 
este un augur bun pentru viitor. 

<Patria> (21 Maiu 1925) scrie: 

<Nivelul discuţiilor a fost atât de înalt, încât o putem con- 
sidera de bun augur pentru activitatea din viitor a secţiunilor 
științifice-literare». 

Dorind spor la muncă tuturora, încheie şedinţa. 

63. Di Dr. I. Lupaş, în numele membrilor secţiunilor, a 
adus mulțumiri dlui preşedinte pentru modul înţelept cu care 
a condus desbaterile și a dat expresiune convingerii că această 
sesiune va însemna, prin discuţiile și hotărtrile ei, începutul 
unei noui epoci în viaţa secţiilor Asociaţiunii și a întregei cul- 
turi româneşti. 


A D. U. S. 
V. Goldiş m. p., Horia Petra-Petrescú m. p., 
preşedinte. secretar. 


Membrii verificatori: | 
Dr. Onisifor Ghibu m. p. Dr. Mihail Şerban m. p. 


— 522 — 


Anexă la Proeesele verbale. 


Activitatea membrilor seeţiunilor: 


m 2 Mai a. c. a solicitat biroul „Asociaţiunii“ pe toți membrii 
activi ai secţiilor să refereze despre activitatea lor culturală din de- 
cursul anului trecut (14 lulie 1924—1 Mai 1925). 30 de membri au răs- 
puns. Redăm aici notițele primite, fiindeă sunt o icoană fidelă a activi- 
tăţii unor intelectuali activi de ai nostri. A 


l. Agârbiceanu: ln anul 1924 a publicat: 1. în Adevărul literar şi 
artistic „Carnetul unei logodnice. lubirea iubirilor“. 2. n „bamura“ şi 
„Adevărul lit.“,.ca şi în „Cosinzeana“ din „Povestirile lui Mog Andrei: 
Chipuri şi icoane“. 3. Ed. Il. din „ln clasa eultă“. 4. Dolumul „Desamă- 
gire“. 5. ln „Transilvania“ „Pustiul“ (din Povestirile lui Mog Andrei). In 
„Cosinzeana“: Din povesiirile lui Mărunţelul. 

A. Banciu: A scris: 1. ln rev. „Transilvania“ nr. 1—2 (lan.—Febr.) 
articolul: „Ortografia noastră de azi“. 2. In rev. „Societatea de mâine“ 
articolele: „Manualele de şcoală de azi“ (Nr.21 dela 7 Sept.), „Ce-i cu 
proiectul reformei învăţământului secundar?“ (Nr. 23 dela 21 Sept.). 
Două articolage comemorative (Unul despre prof. l. Hango, Nr. 29 dela 
2 Nov., altul despre Dr. Alex. Bogdan, Nr. 30 dela 9 Nov.). A susţinut 
rubrica: „Din dicţionarul greşelilor noastre de limbă şi ortografie“, 
publicând până acum 17 articole (dela 14 lulie: vre-o 11). 

Dr. l. Blaga: A tipărit în Anuarul liceului conferența asupra Metro- 
politului Andrei Șaguna, cetită la sfârșitul anului şcolar 1923. A ţinut o 
conferenţă în anul trecut, la încheierea anului şeolar al tuturor gcoalelor 
secundare din Braşov, tratând tema „Românii şi problema şcolară“. 
O altă conferenţă a ţinut în Covasna, în ziua de Rosalli, anul trecut, eu 
ocaziunea “unei adunări a poporului de acolo în chestiunea ridicării 
unui local peritru gimnaziul de acolo. A mai ţinut trei predici în Bise- 
rica Sf. Nicolae. Dealteum multe din problemele școlare i-au provocat 
o activitate foarte apropiată de problemele Asociaţiunii. 


G. Bogdan Duică: a redactat partea literară a revistei „Soeie- 
tatea de mâine“ (Cluj), publicând multe critice şi studii literare; în „Viaţa 
Românească“ a publicat o serie de articole „Multe şi mărunte despre 
M. Eminescu“ (contribuiri la biografia poetului) şi critica „Istoriografia 
literară română (N. lorga)“. Ba „Cultura naţională“ a editat „Poezii“ de 
Eminescu şi în colecţia „Cartea cea bună“ un volum de Scrisori alese 
din M. Hogălniceanu. Ca membru al Extensiunei universitare, Cluj a 
ținut o serie de conferinţe despre: T. Maiorescu şi C. Dobrogeanu- 
Gherea (Sibiiu), D. Bolintineanu (Braşov şi Oradea-Mare), M. Eminescu 
(Beiuş şi Alba-lulia), Personalitatea în literatura română (Arad), G. 
Lazăr (Timişoara), l. Bliade-Rădulescu (Lugoj), V. Alecsandri (Bistriţa). 


Dr. V. Bologa: A publicat în anul 1924—25: Anuarul liceului de 
fete din Sibiiu pe anul 1923—24 cu Discursul dela aniversarea centenară 


— 523 — Pi 


a morţii marelui dascăl român dela Avrig: Gheorghe Lazăr. Un discurs 
da inaugurare a anului şcolar în 22 Sept. 1924. Un scurt discurs şi la 
“Mărăgeşti, în 28 Sept. 1924, când a reprezentat Asoc. la Mărăşeşti. 

l. Boroș: 1i. A lăsat să se continue tipărirea „Monografia paro- 
„ehiei ge. cat. Lugoj“, începând cu anii 1836—1861 în „Sionul românesc“... 
“Pot atunci a tipărit „Monografia parochiei gr. cat. Zabran“, începând 
“cu anii 1736—1880; a cărei tipărire s'a început în „Foaia diecesană“, 
Lugoj, la 1914. Toate cu adnexe de documente. 2. Din „Diarium ordinis 
'Minoritarum“ din Lugoj şi „Protocoalele matriculare“, începând eu 1728, 
xespecative 1777 în ordine alfabetică şi cronologică, a făcut estrase despre 
întâmplările mai generale şi locale. 3. După publicațiile dispoziţiilor 
ieşite dela administraţia erariată din Banat, publicată de Barothi şi 
Huszár în: Temesvári történelmi és régészeti Êrtesitő (Rotehus iiber in 
dem general administration's Archiv vorfindigen alten Actenstube), a 
adunat după ord. cronologie acele dispoziții. Datele Provizoratelor din 
"Banat, cari în deosebi se referese la Lugoj. Districtul Lugoj şi coloni- 
-aările respective translatările românilor, şi la alte referinţe de toate 
categoriile. 4. in archivul judeţului Caraş-Severin a mai continuat seru- 
“tările actelor, între cari a găsit, între altele, fragmente de acte referi- 
toare la „Maligna societas“ a românilor din Lugoj din 1830. Procesul 
verbal din 1852 despre deținerea lui Buth. Murgu. Corespondenţe între 
judeţul: Arad, Timiş şi Caraş-Severin, referitoare la:demersul de revo- 
luție a românilor din 1800 şi altele. 5. Ca membru în „Secţia bănăţeană 
a Comisiunei monumentelor istorice“, din încredințarea aceleia, a condus 
şi supraveghiat săpăturile archeologice dela Tibiscum, lângă comuna Jupa, 
„județul Caraş-Severin, atât în anul trecut, cât şi în cel de acum. Până 
acuma cu rezultate frumoase. Despre toate a făeut raport şi inventar, 
care se va publiea în raportul general al Secţiei. A adunat şi date 
referitoare la 'Tibiseum, după mai mulţi autori. 

Dr. Tib. Brediceanu: 1. ln ziua de 26 Decemvrie 1924 s'a repre- 
zentat pentru întâia oară, la Opera Română din Cluj, lucrarea „Seara 
Mare“, scenă lirică muzicală în 3 tablouri, cuprinzând — între altele — 
datini şi cântece din ajunul Crăciunului. 2. In primăvara anului crt. a 
continuat şi e pe sfârşite cu cercetările foleloristice-muzicale, făcute 
prin toate părţile Bănatului românese. A vizitat peste 80 comune, adu- 

_mând aproximativ 1000 de melodii poporale românești, ş. a.: doine, 
'eântece, balade, colinde şi bocete, — cu textele lor — cât şi diverse 
jocuri cântate din vioară, violoncel, clarinet, baselarinet, fluier şi din 
frunză, Cea mai mare parte a melodiilor sunt înregistrate pe cilindre 


fonografice. In această culegere sunt cuprinse şi 4 melodii deosebite 
„ale baladei Miorița“. 


A. Ciortea: 1. A seris şi editat încă 2 vol. din Cursul de Fizică 
„experimentală şi anume: Mecanica și Optica, prin ceeace a com- 
pletat această lucrare. 2. A colaborat cu un articol la Almanahul festiv 
al liceului din Braşov, care se va edita eu oeaziunea jubileului său de 
“75 ani dela înființare. 3. A publicat a 2-a „Dare de seamă“ asupra ac- 


— 524 — 
tivităţii Academiei de malte Studii Comerciale, si Industriale din Clu. 
din anii 1923 şi 1924. 

Al. Ciura: Articole literare în „Societatea de mâine“ şi „Cosin- 
zeana“., Brogura: „Homuneulus“, Bd. „Dimineaja“. Sub presă: TribunuP 
cel din urmă (1918—19). Poveste (schiţe), Note tu creionul l, Nole ecw 
creionul Il, l > 

Dr. l Coltor: 1. Conduce rev. „Cultura Creştină“, ca director”, 2.. ~ 
a scris parte la rev. aceasta, parte într'alte rev. şi ziare 127 „artieole,. 
notițe, recenzii, essayuri, ete.“ 3. A ţinut 314 eonferenţe, discursuri, alo- 
cuţiuni gi cuvântări de caracter cultural, politie sau religios. 

D. Comşa: 1. A perindat câteva sate din judeţul Sibiiu, ținând 
conferinţe din agricultura practică; 2. a colaborat la ziarele „bumina. 
Satelor“, „Telegr. Român“, „Foaia Poporului“ şi „Libertatea“, publicând 
sfaturi şi notițe asupra diverselor ramuri agricole; 3. a tipărit şi pus. 
în vânzare „Călăuza Agricolă“, tom. | şi Il (tom. lll e sub presă). 

l. Corbu: A publicat note mai scurte în „Gazeta Bistriţei“, pe care- 
a redactat-o în primii doi ani 1922—28. De prezent se ocupă eu litera- 
tura (poesia) populară. 

„De. Onisifor Ghibu: Im fruntea secției Seoni a desvoltat o inten-- 
sivă activitate. Dacă în anii trecuți a contribuit ca serbările dela Avrig: 
(Gh. Lazăr) să reuşească bine, în ,anul acesta a dat prilej secției să. 
analizeze diferitele probleme SEA de actualitate. (12 şedinţe). Pa- 
ralel a ţinut conțferenţe: în 8 Dec. 1924, la Galaţi, în cadrele. „Universi- 
tății populare“; în 9 Dec. 1924, la Brăila, în cadrul cercului profesorilor: 
secundari ; în 13 Dec., la Bucureştii, tot în cadrul acesta; în 2 Apr., la. 
Oradea-Mare („Şcoala burgheziei şi noua rejormă a învățământului“)... 
In localul „Seminarului pedagogie universitar“ a făcut, în Noemurie 1922, 
o comunicare despre activ. Sect. şcolare. Tot acolo, în 22 lan. 1925, 
comunieare despre: „Şcoala civilă în Principatele române gi vechiul. 
Regat“. A publicat multe studii şi broşuri, în „Societatea de mâine“, în 
„Transilvania“ şi aiurea. îm „Bibl. Astra“ Nr. 9 şi 10, două eonferenţe:. 
una despre Basarabia, cealaltă despre „evoluţia secțiilor literare și. 
gtiințifice ale Astrei“. 

VI. Ghidionescu: Dela 15 lulie 1924 a făcut o serie de conferințe: 
la cursurile de vară dela Vălenii de Munte. Apoi din Noemvrie 1824 şi: 
până spre finele lui Martie 1925, a făcut o serie de conferințe culturale: 
în cadrele Astrei şi cu concursul „Extensiunii universitare din Cluj“, în 
următoarele oraşe: Satu-Mare, Braşov, Timişoara, Lugoj, Deva şi Petro- 
şani, tratând subiepgtele: „Elementele culturii române şi unificarea lor“ 
sau „Oamenii de caracter“. La finele anului 1924, a publicat cartea: 

„igiena şeolarului“, premiată de Ministerul sănătăţii publiee şi oerotiriloe: 
sociale. 

I. Matei: A seris câteva articole prin ziare şi a tipărit un sfudiu. 
despre Gh. Lazăr, în publicaţia comemorativă a Ministerului de Instrucție. 
Imn 15 Maiu, a.c. a ţinut la Orăștie o conferință despre revoluția din 48.. 


l. F. Negruţiu: Activitatea din anul 1924 a fost mai mult numai pe 
teren școlar. „Sunt de 45 ani în serviciul învățământului. Şi acum, la. 
vârsta de 71 ani, port cu multă plăcere agendele de director la cele 2 
şcoli normale din Blaj“. Bste preşedintele Comitetului şcolar dela Scoala 
primară de Stat din Blaj. In calitate de asesor al Consistorului Arhi- 
episcopese din Blaj, are referatul: chestiunilor personale ale învăţăto-. 
rilor noştri; chestiunile școlilor noastre normale din localitate şi cehe- 
stiunile tuturor școlilor primare confesionale din Arhidieceză. n această. 
calitate a referat despre toate aceste chestiuni şi a redactat toate adre- 
sele către Ministerul instrucţiunii şi autorităţile competente. 

Mih. lttu: A scris referitor la elementele de limbă poporană în silvi- 
cultură (s'a publicat în Revista Pădurilor). buerează la: „Pădurea şi 
întrebuințarea lemnului de cătră țăran“, îm care se vor afla şi elemente 
de colorit tehnic. E aproape gata. 3 

l | Lăpedatu: Dela 14 lulie 1924 a scris şi publicat: 1. legea 

` păduriloe şi legea minelor, (două discursuri parlamentare) apărută în 
Biblioteca Băncilor române; 2. Convenţiunile cu Ungaria (conjerenţă din 
prilejul târgului de mostre din Cluj), apărută în „Soe. de mâine“; 3. 
Cătră generafiunea tinäră, (discvrs la deschiderea cursurilor pro 1924—25. 
ale Acad. com. din Cluj) apărut în „Soe. de mâine“; 4, Finanfele Sta- 
tului, discurs la desbaterea bugetară în Camera deputaţilor şi 5. Finan- 
jele locale, discurs la desbaterea legii administrative în Cåm. dep. 
Ambele sub presă. Şi alte mărunțişuri. 

Victor Lazăr: A seris: |. Baronul David Urs de Mărgineni. (Bibl. 
populară a Astrei). 2. Clujul. Monografie istorică-statistică. 3. Istoria Ro- 
mânului cu speciale priviri la geoalele secundare şi normale din finu- 
turile desrobite. 

Dr. |. Lupaş: Conferenţele ţinute din lulie 1924—lunie 1925: 1. Sä- 
ligte: Avram lancu. 2. Arad: Doi miniştri români în secolul XVI. 3.. ` 
Târgul Mureș: Avram lancu. 4. Cluj: Minoritățile confesionale din Ro- 
mânia. 5. Aiud: Domnia lui Matei Basarab. 6. Sibiiu: Ideea de liber- 
tate gi unitate națională în trecutul Românilor. 7. Alba-lulia: Istoria zia- 
risticei româneşti din Ardeal 1789—1918. 8. Galaţi: Istoria ziaristicei ro-- 
mâneşti cin Ardeal 1789—1918. 9. Turnu-Severin: Istoria ziaristieei ro- 
mâneşti din Ardeal 1789—1918. 10. Cluj: Reforma cea mai necesará.. 

l. 8. Ordeanu: A ţinut în eom. Nucet, jud. Dâmboviţa, o confe- 
rință, tratând despre: Cultura bumbacului, arătând, cà această plantă. 
nu poate creşte bine în clima şi terenul ţării noastre. Deci cine vrea, 
poate face mici încercări eu bumbacul, dar să nu-l cultive pe întinderi 
mari, căci va avea pierderi. A redactat şi redactează foaia agricolă: 

„Plugarul Buminat“ în Orăştie. 

Th. V$ Păcăţianu: În revista „Transilvania“, (numărul jubilar 
Avram lancu), a publicat: lucrarea: „Avram lancu, apărătorul Munţilor. 
Apuseni“, eu utilizarea unui document inedit şi de mare importanţă is- 
orică. Tot pentru „Transilvania“ a trimis în Octomvrie, anul trecut, 


— 326 — 


articolul despre „Colibaşii din pasul Branului“, care însă până acuma 
nu a fost publicat. În ziarul din Cluj a publicat lucrările următoare: 
1. „Oameni eu viaţă lungă“, studiu apărut în mai mulţi numeri. 2. „Din 
comicăriile justiţiei“, studiu apărut în mai mulţi numeri. 3. „Greşelile bt- 
bliei româneşti“, studiu apărut în mai mulţi numeri: precum şi câteva 
articole politice. În „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj“, 
anul 1824, se publică şi a fost tipărită şi în broşură separată, lucrarea: 

„Contribuţiuni la Istoria Românilor ardeleni în secolul XVI“, eu utili- 
zarea unor documente foarte interesante, aflate în Arhiva corpului Xıl 
de armată austro-ungar, dela „Asociațiune“. 


Sept. Popa: În ce priveşte activitatea culturală, a seris di- 
ferite articole prin ziare şi revistele noastre, aga în „Ţara noastră“, 
„Adevărul literar şi artistic“, „Cultura Poporului“, „Patria“, „Înfrăţirea“, 
ete. Conferinţe publice a ţinut în comuna Bologa (j. Cojocna), Sasașud 
(jud. Mures Turda), Cergăul Mare (jud. Alba ae jos) Solovăstru (jud. 
Mureş Turda). Conferinţele au fost numai ocazionale. 


Dr. Sext. Puşcariu: Dela 24 VU 1921 încoace a publicat: Dacoromania, 
Buletinul Muzeului Limbei române, vol. IN., a continuat eu lucrarea și pu- 
blicarea următoarelor : 1. Dirijarea bibliotecii Cartea cea bună (Cultura 
Naţională). 2. Dirijarea Muzeului Limbei Române. 3. Redactarea dieţiona- 
rului Limbei Române. 4. Dirijarea revistei „Cultura“. A trimis două contri- 
buţii pentru volumele omagiale ce vor apărea în onoarea filo-românilor 
Menendez Pidal (Madrid) şi A. Thomas (Paris); a ţinut în cadrele Exten- 
siunii Universitare și ale Astrei câte o conferinţă la: Cluj, Sibiiu, Timişoara, 
Arad, Gherla, Târgu-Mureş şi Alba-lulia, cu subiectele următoare: biga 
Naţiunilor, Limba Română şi graiul din Ardeal, Cum mor cuvintele unei 
limbi. În Sept. 1924 a reprezentat România ca delegat al ei la Liga 
Națiunilor. 

Dr. P. Roşca: 1. În şirul conferințelor aranjate la Universitatea din 
Cluj, din partea Astrei, în colaborare cu Bxtensiunea universitară, a ţinut 
o conferință despre „Hant şi -morala creştină“. 2. ba o gezătoare cultu- 
rală aranjată de către despărţământul Cluj al Astrei pentru soldații din 
loc, a ţinut o euvântare despre „Conştiinţa naţională la Români“. 3. La 
Secţia şcolară a Astrei a făcut o comunicare despre: „Şcoala civilă 
şi programa analitică a cursului inferior de şcoli secundare“. 4. Ca 
director al şcoalei normale de băieţi a sprijinit activitatea culturală a 
Astrei, delegând aproape pentru fiecare şezătoare din Cluj şi sate 
echipe de elevi, cari au contribuit eu puncte de program bine apreciate. 
5. Ca secretar al Secției școlare a contribuit la buna funcționare a 
‘acestei Secţiuni, iar ea membru al comitetului despărțământului Cluj, 
a participat la toate şedinţele. 

V. Sotropa : Activitatea dela 14 iulie 1924 încoace. Publicații istorice 
ete. 1. „Din trecutul Românilor bistrițeni“ — „Gazeta Bistriţii“ Nr. 1—lan. 
1925. 2. „Tătarii în Valea Rodnei“ — Anuarul lll al Institutului de Istorie 
naţională, Cluj. 3. Împreună cu Dr. Ciplea, în „Biblioteca: Oraşele - 


— 547 — 


noastre“ (la „Cultura națională“ Bucureşti) Monografia Năsăudului. 4. Cu 
“colaborarea unor scriitori redijează revista istorică-culturală, „Arhiva 
someșană“. A 

Nic. Togan: Dela şedinţele plenare ale secțiunilor ştiințifice-literare 
din anul trecut, 1924 încoace, a censurat 3 publicațiuni şi un manuscris 
din domeniul istorie şi a studiat chestiunea romanizănii unor numiri de 
localităţi din Transilvania, iar ca membru al comitetului central al 
„Asociaţiunii“ a prezidat comisia financiară a acestuia şi, în câteva 
rânduri, şedinţele comitetului central, în absenţa prezidenţilor. 

l. Ursu: În decursul anului trecut lulie 1924—1925 a publicat urmă- 
toarele cărţii: 1. Concepţia istorică, Buc. 1924. 2.24 lanuarie, Buc. 1924. 
3. Generalul Eremia Grigorescu, Oradea 1935. 4. Ştefan cel Mare, Bibl. 
ist. Ne. 2, Buc. 1925. 5. Melodia istoriei (Revista învăţământului). 6. Limbile” 
clasei cu învăţ. secundar, în Revista „Educația“. A ţinut conferinţe la 
Casa şeoalelor (3 conferinţe) asupra Factorilor, cari au întârziat rea- 
lizarea unităţii noastre naţionale, la Câmpina (originile răsboiului mon- 
dial), la „Fundaţia Carol“, „România Mare“, din punct de vedere istorie 
şi etnografie. 

G. Vâlsan: Dela 14 lulie până acum, a avut următoarea activitate 
culturală: 1. Un studiu asupra „văii superioare a Prahovei“, în revista 
„Cultura“ din Cluj, lulie, 1924. 2. „Carpaţii în România de azi“, în Conv. 
literare, lulie—Aug. 1924. 3. „Harta Moldovei de Dim. Cantemir“, comu- 
micare la Academia Română, lulie 1824. 4. „Povestea unei tinereţi“, un 
volum de proză, Cultura naţ. 1924. 5. „Morfologia văii Prahovei“, eomu-. 
nicare la Soe. de Ştiinţe, Cluj, lanuarie, 1925. 6. Grădina părăsită“, un 
“volum de versuri, Ardealul, Cluj, 1925. 7. „Dobrogea“, conferinţă geo- 
grafică şi etnografică, ţinută la Turda gi Sibiiu, Martie 1925, în eielui 
conferințelor Bxtenstunii Universitare. 8. „Parisul, capitala lumii“, econ- 
ferinţă ţinută la Cluj şi Oradea Mare, Aprilie 1925, în acelaş cielu. 
:9. „Geografia basmelor române“, comunicare la Soe. Etnogr. Română 
din Cluj, Martie 1925. În afară de aceste lucrări publicate, are sub tipar, 
n vol. ll. al „uerărilor Institutului de Geografie“ din Cluj, următoarele 
studii: „Cantemir ea geograf“, eu date necunoscute încă asupra marelui 
învăţat, „A patra platformă în Carpaţii Meridionali“, comunicare’ ţinută 
la Soc. de Științe din Cluj, înainte de 14 lunie 1924. „Studii morfologice 
în Dobrogea meridională. În „Revista etnografică“ a Soe. Btnogr. Ro- 
mâne din Cluj, volum subt tipar, are: „Menirea etnografiei în România“ 
şi „Date nouă asupra vechimei Românilor din Serbia“. Ambele aceste 
publieaţiuni se află sub direeţiunea sa. Are în lucru, pentru volumul 
jubilar al „Soc. regale române de geografie“, un studiu de sinteză asupra 
„Morfologiei României“. 

Mat. Voileanu: A publicat numai în ziarul Telegraful Român, fără 
“iscălitură, articoli oeasionali, cu iscălitură un articol despre biserica cea 
vechie din Râşnov, din anul 1384 şi despre Protocolul sesiunilor con- 
ssistoriale din anul 1804, cu situația bisericii din fimpul acela. 


Anexa V. 


CONSPECTUL SUMAR 
AL MEMBRILOR „ASOCIAȚIUNII“. 


În totats 
I. Membri onorari. . s s. s s s s s . . . o.. lœ 
Il. Membrii secțiilor . . . es. e e 9840. 


I. Membri fondatori ai Casei Naţionale e a da dara au 095 
1V. Membri din despărțăminte ete.: : 


Membri Membri Membri 
fondatori pe viaţă activi în total: 


1. Desp. Abrud Câmpeni .. . 10 28 2 40 
2, > Agnita . esso 1 19 = 20 
Sie o Aiud a a a aa 6 80 1 87 
4, Ababhia..... 13 25 = 38 
5., AN o ee ae 4 25 44 73. 
6, „ Arad. , . ., . . 37 69 88 194 
7. Ardud . . — 4 = 4 
8. „ Baia de Criş . . — 14 3 17 
9. „ Baia Mare .., . . . 26 68 61 153 
10. ,„  PBandul de Câmpie. . — 9 =Z 9 
. » Băseşti .. . . . 6 22 == 18 
12. ,„  Becicherecul Mare . — 1 <. 1 
13. „ Beclean. . . . . 1 12 E 13 
14. „ Beiuş. . . . . . 2 24 2 28. 
15. „ Belu, ©.’ ala’ — 1 ra 1 
16. „  Biserica-Albă . . 3 6 e 9: 
17. ,„ Bistriţa ., . . . . 17 20 49 86 
18., Blaj . . . . . . 21 53 90 164 
19. „ Bocşa. aasa‘ 2 10 41 53 
20. „ Boroșneu . . . . . 4 24 ai 28 
» Borosebiş . . . . 1 6 zx 7 
22. „ Bozovici, . . . . e. 1 17 E 18 
23, , Brad. . . . . e 1 40 67 108 
24. , Bran. . 6 12 36 54 
25. „ Braşov . . . sa’ 27 64 6 97 
26. ,„ Buziaş .. . . 3 11 1 15 
27. , Caransebeş. . . . . 21 23 9 53 
28. ,„  Careii mari. 
n 


pà 
= o 
m 
Q 
(oc) 
[ag 
[ZA 
[ei 


Ceica , . . s . . ‘œ 


— 59 — 


Membri Membri Membri 
fondatori pe viață activi în total 


30. Desp. Cetatea Albă . . . . 3 50 210 263 


81. Chioar ....... 16 45 2 63 
82. „ Ciachi-Gârbău. . .. — 49 12 61 
33. „ Ciacova. . . . . 2 CM ea 4 
84. „ Cincul-mare .. . - 3 8 : 21 32 
835. Cluj se cp o’ 27 129 47 203 
36. , Cohalm . . .. . 3 23 — 26 
37. „ Copalnic Mănăştur . . 11 15 13 39 
38. „  Cristurul Săcuese . . 1 9 24 34 
90, „a Dej... si... 17 40 138 190 
40. „ Deva... z 8 42 — 50 
41. , Diciosânmărtin . . . 4 12 12 28 
42.» Dobra. . . . ... a 9 = 9 
43. ,. Făgăraș. . . . 13 63 122 198 
44. , Geoagiu. ... 8 41 — 49 
45. , Gherla .;: .. 6 16 — 21 
46. „ Giugeu, . . . . 3 10 — 13 
47. „ Hălmagiu .. . . œ 6 25 34 65 
48. , Haţeg. . . . . . 2 34 — 36 
49. „ Huedin...’ . e. 6 64 1 71 
50. , Hunedoara. .... 11 31 219 261 
51. „ Iara de jos. . boi 2 9 — it 
52, Ibaşfalău. . . .. . 30 25 44 99 
53. , leanda-Mare . . . . I 1 = 2 
4. liaMurăşană . . .. — 1 — 1 
55. 3 Ismail, , , . . . . == = = — 
56 , ka... — 1 — 1 
S7 a DOD ie a poe n 4 9 2 15 
58. > Jiu. e oee ses 13 24 — 36 
59. „ *LăpușulUngurese . . 3 16 43 62 
60. „ Lipova . . . . „e 8 19 — 27 
61. , Lugoj. .:. . ... 9 16 - 1 26 
62. 3 Mărghita. ©... 2 11 — 13 
63. „ «Mateiu Basarab> . . — — 76 76 
64. „ Mediaş . . . a...’ 28 40 bb 123 
65. „ Mercurea .... . 5 19 2 4% 
66. „ Mercurea-Ciue . .. 2 19 — 21 
67. „ Mociu . ... se.’ 2 10 — 12 
68. „ Moldova-Nouă. . . . 11 8 29 48 


3 35 3 5 ss ss 3 ss ss 3 5 5 3 sv ss vs 3 . ss sv vu s 8 8 Ss e ss 3 3 ss 3 e ss 3 3 3 vs vs 


— 530 — 


. Murăş ludoş .. . , 


Murăş-Osorheiu 

Murăş Uioara . . . 
Năsăud ..-...., 
Nocrich . ia dia 
Oradea-Mare .. . . 
Orăştie .... ... 
Oraviţa . . . . . ’ 
Ormeniș. .. . 
Orsova ; i 
Panciova . . s... 
Râşnov . . . . . 
Reghin ...... 
Săcele RE 
Sălciua , . e.’ 
Sălişte . e e e es 


Salonta-Mare . . . . 


Sânnicolaul Mare. . . 
Sărmaşul-Mare . . . 
Satu-Mare . . în ra 
Sebeșul săsesc. 

Seini . A 
Șercaia . .... 
Sibiiu . . e s RPR 
Sighet. 

Sighişoara . 

Șimleu . . 

SIRIA a e cae ăi a i 
Ţara Oașului 

Tăgad .. 
Teaca . 

Teiuș . 

Teregova . 

Tighina (oraş şi jude. 
Tighina . . . E 
Tileagd .... E TE 
Timişoara . . ... 
Tinea. . . . . . 
Treiscaune . . . ., 


Membri 


Membri 


fondatori pe viaţă 


19 


vI Sil lowoemwl l|nawImwoesoraweolloaol=xall 


12 


Membri 


activi în totat 


151 


168 


108. 
109. 


110. 


111. 
112. 
113. 
114, 
115. 
116. 


= 531 — 


Membri 


Membri Membri 
fondatori pe viaţă . activi In totat 
Desp. Turda , 2 39 —. 41 
„  Vârseţ ; — 16 — 16 
>  Vinţul de jos, 2 37 43. 82 
» Vinţul de sus. .. . = 6 — 6 
» Vişeu. ©... a’‘’ — 3 = 3 
„ Viștea. . , 3 44 — 47 
» Zălau. 5 29 380 414 
„Zărneşti . 4. 31 42 77 
Afară de despărţăminte 89 119 11 219 
Total . 869 3050 3252 7171 
V. Membri ajutători .. . 2206 


/ Anexa VI. 


"9377 


Sista burselor și ajutoarelor date de „fsociatiune“ 


pe anul școlar 1924/25. 


Betea Maria, elevă în cl. VI-a a școalei nor- 
male de învățătoare «Regina Maria», Sf. Gh., 
din fondațiunea «Gh. Boeri» . . . . 
Cimoca Miron, elev cl. V-a la liceul «Regele 
Ferdinand», Turda; din OSAP unsa <loan şi 
Zinca Roman» ios A 

Cioban Coriolan, slav: cl, VIL-: -a la “liceul 


` «Simeon Bărnuţiu», Şimleu; din fondaţiunea 


«loan și Ecaterina Rusu»; . 

Muşoi Minerva, st. univ, în anul IV-lea 
la Facultatea de filosofie, Cluj; din fonda- 
țiunea «Joan Petran». . 


„ Ofel Vasile, elev în cl. V-a la liceul «Regele 


Ferdinand>, Turda . i 
Inlesifiri la 4 eleve sârguincioase la învăţă- 
tură şi sărace, în suma de. . . . . ; 


» 


500'— 
100;— 


42,500— . 


— 532 — 


Anexa VII. 


CONSEMNAREA 


\ 


membrilor decedați ai „Asociaţiunii pentru literatura 
română, și cultura poporului român“ în anul de 


DOPNÉJ AWN m= 


ni 


NAUA LN e 


H GS N a 


gestiune 1924/25. ' 
EEE 
I. Membri fondatori. 


Blăjan Artimon, preot, Obreja, (Desp. Blaj). 
Ciaclan, Dr. Nicolae, medic, în Pecica (desp. Arad). 


. Ciurcu, loan |. librar, Braşov. 


Gheaja, Dr. Zenovie, advocat, Sibiiu. 

Lupu Alexandru, genera! în p. Viena. 

Macrea Nicolae, dir. soc. econ. <Agricola>, Hunedoara. 
Marchiş Romul, arhidiacon, Careii-Mari. | l 
Martin loan, notar î. p. Fildul de mijloc (desp. Huedin). 
Nicola Eugen, fabricant de mașini, Blaj. i 

Papp I. [., Episcopul Aradului, Arad. 


II. Membri pe viaţă. 


Dăian Valeriu, prim-consilier al oraşului Alba-Iulia. 
Fiorian Dumitru, colonel în r., Orăştie. 

Miulescu Zaharia, preot, Pârvova (desp. Bozovici). 
Morcan, Dr. Traian, adv. Câmpeni. 

Nemet, Dr. lustin, advocat, Timişoara. 

Pinţia, Dr. Aurel, advocat, dir. desp. Tinca (jud. Bihor). 
Puican, Dr. Petru, advocat, Bozovici. 

Sârbu, loan, preot ort. rom, Roşcani (desp. Dobra), 


. Todoruţiu Gavril, preot, Butene (jud. Huedin). 


III. Membri activi. 


Dobrotă Ilie, preot, Poiana, (desp. Mercurea). 
Muntean Maria, soţie de protopop, Agnita. 

Străvoiu, Dr. Alex., advocat, Braşov, 

Zehan Simion, preot, Caşva, fost. dir. desp. Gurghiu. 


. —— o a