Transilvania_1937_068_003

Anul 68. Mai-lunie 1937. Nr. 3. 


TRANSILVANIA 


(Buletin de tehnică a culturii.) 


„diua Astrei“ 


de Dr. luliu Moldovan, 
Preşedintele „Astrei“. 


„Alua Astrei“ are rostul de a strânge rândurile în jurul 
Asociațiunei noastre, de a i asigura raijloace materiale pentru 
desăvârșirea programului de muncă și, în deosebi, de a fi 
un prilej de manifestări culturale, specifice rosturilor 
„Astrei“. In afară de aceste scopuri ziua „Astrei“ va avea 
menirea să accentueze în fiecare an o altă problemă sau 
cerință etnică de covârșitoare importanță, dând astfel o 
modestă contribuție la soluționarea ei. 


Toate aceste rosturi va trebui să le îndeplinească și 
„ziua Astrei“ din acest an. Pregătită mai bine, acțiunea 
noastră va trebui să dea roade neasemănat mai bogate, 
pentru a învinge mai uşor indiferența celor meniţi să ne 
ajute, pentru a angaja la o muncă tot mai stăruitoare și 
rodnică energiile intelectualilor, dornice! de a restabili ve- 
chea noastră solidaritate şi de a contribui desinteresaţi 
— peste partide şi confesiuni -- la propășirea noastră 
culturală. 

„Alua Astrei“ va trebui să ne asigure mijloacele ma- 
'teriale suficiente, pentru a feri în viitor venerata noastră 
Asociaţie de a cerşi zadarnice ajutoare oficiale și pentru 
a ne spori activitatea și a angaja la o tot mai largă con- 
tribuţie armata de colaboratori, dorniei de a ne da tot 
concursul lor întru realizarea programului nostru. De fapt, 


145 1 


școlile noastre țărănești, ajunse — graţie prea-generoasei 
danii a Matestăţii Sale — la peste 50 în anul acesta, vor 
trebui considerabil sporite, ca să-și poată împlini rostul 
lor. ŞI, pe lângă un număr tot mai mare de cursuri și școli 
țărănești de scurtă durată, va trebui să înființăm în câteva 
centre mai importante din Ardeal și Banat școli superioare 
țărănești, de o durată mai lungă, de 3—A luni, eu posibi- 
lităţi de instrucție și demonstraţie mai bogate și cu elevi 
selecționați dintre cei mai distinși absolvenţi ai școlilor 
țărănești, tipul de azi al „Astrei“. Da trebui să ne gândim, 
ca — pe lângă şcolile mult sporite pentru ţărance — să 
înființăm, pentru femelie dela ţară, centre de instrueţie mai 
amplă — în deosebi practică — în domeniul arte! naţio- 
nale, a industriei casnice, a gospodăriei, a creșterii co. 
ptilor, ete. Să nădăjduim, că se vor afla donatori însufleţiţi 
de rostul acestor instituţii şi hotăriîţi să ne facă prin ge- 
neroase danii posibilă realizarea acestor școli, pe cari le: 
credem de o covârșitoare importanţă. 


Va trebui să dispunem de mai multe mijloace mate- 
rlale pentru a putea generaliza organizaţiunea „Șoimii Car- 
paţitor“, o altă ereaţiune a „Astrei“, menită să diseiplineze: 
spre bine tineretul, să imprime gândurilor și faptelor ace- 
stula pecetea răspunderii și demnităţii etnice. ln cadrele: 
„Astrei“ a fost gândită şi ereată și această organizaţiune, 
o parte integrantă a el va trebui să rămână totdeauna, 
căci numai adresându-se sufletului mai primitor şi generos, 
minţii mai educabile a tinerei generaţii, „Astra“ va putea 
nădăjdui să înlocuiască concepţia de vieaţă materialistă, 
azi dominatoare, cu una care să închine neamului şt prin 
neam lui Dumnezeu jertfa, lupta și rodul existenţei noastre. 

„Astra“ va trebui să sporească școlile pentru mese- 
riași, după modelul celei create la Tg.- Mureş, din iniţiativa 
președintelui despărțământului nostru de acolo, apoi şco- 
He pentru muncitori, muncitoare şi alte categorii, de a 
căror întărire şi propășire profesională și etnică, azi nu 
se prea interesează nimeni. 

„Astra“ va trebui să lupte mai hotărit, să întreprindă 
o acţiune mai sistematică, pentru a păstra şi regenera o 
tradiţie înţeleaptă, portul, dansul şi cântecele rămase dela 


146 


înaintași, cari — ele, în deosebi — în ansamblul lor — 
sunt capabile, să creeze ambianța caldă, proprie şi nece- 
sară sufletului românesc, protectoare pentru fiinţa ş! firea 
noastră românească, pavăză în acelaş timp faţă de ade- 
menirile civilizaţiei moderne. Tradiţie, port, dans şi cântec, 
cari au un rost cu mult mai adânc în vieaţa neamului, decât 
de a fi studiate și catalogate în muzee de curiozităţi, de 
a servi ca decor în zile de sărbătoare sau ca să ne mân- 
drim generos — de sus de tot —- cu ele în discuţii de 
salon, în loe să ne închinăm cu modestie și smerenie în 
faţa acestei comori, pe care, sporită şi regenerată, trebue 
să o lăsăm moștenire urmașilor. Căci mai mult îi va ajuta 
pe aceștia să rămână români, comoara moştenită a creaţiei 
și înțelepciunii româneşti din trecut, decât toate comorile 
materiale ale lumii, toate cunoştinţele luate din cărţi și 
toate artifjiciile civilizaţiei. 


Dar, înainte de toate, Asociaţiunea noastră va trebui 
să se intereseze în mod deosebit de ţinuturile cu probleme 
etnice grave, cari cer de atâta vreme o urgentă şi radi- 
cală soluţiune. Așa cum din îndemnul şi pe drumul trasat 
de „Astra“ s'a început o acţiune românească în Secuime, 
aşa cum în Banat „Astra“ a reușit să solidarizeze în ca- 
drele unei Regionale pe intelectuali, în scopul unei mai 
energice lupte contra declinului etnie, care atât de dureros 
caracterizează acel ţinut, așa Asociaţia noastră va trebui 
să-și îndrepte toată grija ocrotitoare către români! din 
Munţii Apuseni şi către populaţia românească de-a-lungul 
graniței de Vest, pentru ca cu o zi mai de vreme să si- 
steze urmările desbinătoare ale luptelor politice şi confe- 
sionale, să solidarizeze în jurul necesităţilor proprii, etnice, 
toată suflarea românească din acele ţinuturi, să elaboreze 
programe de muncă, obligatoare pentru toţi şi să augajeze, 
prin forța solidarităţii, prin convingerea rezultată din evil- 
dența dezastrului ce ameninţă, pe toţi la o rodnică cola- 
borare, la o progresivă asigurare a viitorului elementului 
românesc, la o continuă executare a programului de muncă, 
independent de eonstelaţiunile politice ale zilei și de in- 
ferese şi ambiţii personale sau locale. Când vom reuşi să 
facem, ca -— cel puţin în acele ţinuturi, atât de amenințate, 


147 1* 


unde orice greșală, indiferenţă, desbinare, slăbiciune echi- 
valează cu slăbire şi suferinţă etnică, — când vom reuși, 
ea cel puţin acolo, desbinarea sau indiferența să facă loe 
unei solidarităţii etnice, luptătoare, atunci abia ne vom simţi 
descăreaţi de o mare grijă. 

lată puncte programatice, cari cer și merită interes 
și jertfă. Şi cerem interes și jertfă, susţinând dreptul no- 
stru la ele și datoria fiecărui bun român de a ni le da, nu 
prin promisiuni, cari poate nu se împlinesc, ct prin fapte, prin 
realizările începute şi prin tot prestigiul „Astrei“, care eu 
atât mai mult merită interes și jertfă, cu cât munca în ca- 
drele Asociaţiunii a fost și este desinteresată și nu aşteaptă 
ca recompensă uici diurne, nici jetoane, nici salarii. 

Dar „ziua Astrei“ din acest an va avea să sublinieze 
şi una dintre cele mai impertoase cerinţe de ordin etnie: 
unirea sufletească a tuturor românilor. Conferinţe, cuvân- 
tări, publieaţiuni, şezători, toate manifestările culturale ale 
acelei zile vor trebui să accentueze realitatea unităţii noa- 
stre etnice, necesitatea unirii sufletești, roadele acestei 
uniri și primejdiile desbinării, vor trebui să caute cu toată 
dragostea și să prezinte cu toată convingerea și mândria 
fapte bune, merite, jertfe, creaţii, vieţi românești închinate 
binelui, din toate provinciile Țării româneşti. Și ca un ră- 
sunet al acelor manifestări să rămână îndemnul și dorinţa, 
ca înainte de toate să căutăm totdeauna părţile bune ale 
fraţilor de pretutindeni, să învăţăm în sfârșit să ne iubim, 
stimăm, să preţuim meritele şi jertfele tuturor, cari doar 
ele împreună ne-au adus patria, care ne unește. „Astra“ 
noastră nu va trebui să facă eforturi deosebite, pentru a 
corespunde acestei chemări, căci de când ea există, spo- 
ricea rezistenţei etnice prin unirea tuturor în cuget și sim- 
tiri i-a fost una dintre principalele năzuinţe. 

lată gânduri, puncte programatice și fapte, cari — suntem 
siguri — ne vor aduce nout adeziuni, noui colaborări și 
sprijinul material, necesar întăririi scumpei noastre Aso- 
ciaţiuni. 


148 


- 


De „ziua Astrei“ 
de lon Breazu. 


'Tăleul zilei. 


Când conducerea bătrâne! ș! vrednicei noastre Aso- 
ciaţiuni pentru literatura română şi cultura poporului român 
s'a gândit să facă din a doua zi de Rusalii „ziua Astrei“, 
de bună seamă că a avut în vedere tâlcul adânc, pe care 
Biserica îl atribue acestei sărbători. Căci aşa precum Spi- 
ritul Sfânt a coborit, în această zł, asupra capetelor ehi- 
nuite de îndoială şi neliniște ale Apostolilor, dându-le pu- 
terea să ducă pretutindenea adevărul cel veşnic, duhul so- 
lidarităţii şi al eonşiiinţei naționale, sentimentul răspunderii 
fată de semenii noștri şi faţă de viitorime a coborit asupra 
neamului nostru, în ziua când vrednicii lui conducători au 
întemeiat „Astra“. Asemenea celor doisprezece Apostoli, care 
au împărtășit tuturor învăţătura cea mântuitoare, de mai 
bine de trei sferturi de veac, vestitorii „Astrei“ au răspândit 
pe întreaga întindere a pământului românesc, dar mat ales 
la Românii de dincoace de Carpaţi, duhul jertfei pentru 
binele comun, credința în veşnicia neamului şi în virtuțile 
lui ereatoare, binefacerile culturii și ale civilizaţiei. 

Dar credinţele, asemenea flacărilor, se sting dacă nu 
sunt hrănite fără întrerupere. De aceea an de an sfânta 
noastră Biserică își aminteşte ziua binecuvântată când lim- 
bile de foe au cutremurat pe cei doisprezece Apostoli, 
dându-le curajul să fie nebiruiţi în lupta pentru Domnul. 
An de an „Astra“ va chema, în ziua aceasta și ea întreaga 
suflare românească pentru a-i vesti adevărurile pentru care 
a luat fiinţă şi pe care vrea să le sădească în fiecare con- 
știință românească. 


„Astra“ mai actuală decât orieând. 


Şi nu ne îndoim că chemarea ei nu va fi ascultată. 
Pentrucă ea izvorăște din grija neprihănită pentru nevoile 
veșnice ale neamului nostru. Cei ce au pus temeliile ace- 
stei societăţi au îngemânat-o cu poruncile eterne ale fiinţei 
noastre naţionale. Ţinem să o spunem aceasta pentrucă 
s'a crezut, în întâii ant de după Unire şi se mai crede şi 


149 


astăzi de către unii Români scurţi la minte şi pestriţi la 
inimă, că „Astra“ nu mai are niei un rost, deoarece o mare 
parte din adevărurile pentru care a fost întemeiată au fost 
atinse prin actul istorie dela 1918. iar cele peniru care 
trebue să luptăm fără odihnă — precum e de pildă cul- 
tura — pot fi înfăptuite mai de grabă de alte instituţii, 
ocrotite astăzi de statul naţional. Mit și mii de fapte la care 
asistăm zilnic, uneori plini de revoltă, alteori de deseura- 
jare, de cele mai multeori indiferenți, vin să aducă însă o 
dureroasă desminţire acestei erezii, impunând intervenţia 
grabnică a „Astrei“. Vechea noastră solidaritate între clase, 
între oraş şi sat, este pe drumul de a dispare cu totul. 
intelectualul și orășanul, proaspăt ajuns la huzureală, se 
simte tot mai strein de ţăran, iar acesta din urmă vede în 
„domn“ mai adeseori un exploatator, decât un frate de 
acelaşi sânge și de aceleaşi credinţe. Sentimentul de răs- 
pundere și jertfă pentru interesele permanente ale nea- 
mulu! au fost înlocuite cu individualismul orb și hrăpăreţ. 
Omenia, cea mai aleasă dintre virtuțile de altădată, nu mai 
este decât o amintire de basm. Nu ea este aceea care 
jace astăzi loe valorilor în societate, ei obrăsnicia şi min- 
ciuna. Patrimoniul nostru național, limba, portul, dansul, 
cântecul, în loe să rămână drept cea mai scumpă comoară 
a noastră, pavăza nebiruită a fiinţei noastre naţionale, dis- 
pare sub ochit noştri, în statul întregit, lăsându-ne fără 
apărare în faţa primejdiilor eare se ridică uriașe la ori- 
zont. Familia, izvorul cel mai curat al fericirii noastre ea 
oameni şi ca neam și-a pierdut nimbul sacru de odinioară. 
Legile care alcătuiau altădată tăria el, sunt căleate cu ci- 
nism și inconşitență, atât de cei de sus, cât şi de cei de 
jos. Pentru cultura mulțimilor se face mai puţin decât în 
alte ţări mai sărace și mai puţin înapoiate decât a noastră. 

In faţa acestul spectacol catastrofal, scepticismul și 
descurajarea pune stăpânire până şi pe sufletele cele mai 
robuste. Urmăriţi zilnic presa, ascultați convorbirile parti- 
culare între oameni din toate categoriile sociale și vă veţi 
convinge de năprazniea întindere a acestor miasme otră- 
vitoare. lată de ce „Astra“ simte mai mult decât oricând da- 
toria de a-şi intensifica aeţiunea salvatoare, punând în joe 


150 


întreg capitalul ei de idealism și muncă solidară pentru 
apărarea și creșterea patrimoniului naţional. 


Serhările „Astrei“. 


In „ziua Astrei“ ea va chema la datorie pe toţi Ro- 
mânii, așezându-i pe frontul unie al intereselor perma- 
nente ale naţiunii. ln sanctuarul ei orice pasiune de partid 
şi de confesiune va fi înăbușită. Da serbările organizate 
de „Astra“, în această zi, nu se va vorbi decât despre ceea 
ce ne unește și ue înalță, nu vor fi arătate decât comorile 
cele mai de preț ale etnieului nostru. Căci „Astra“ are încă 
privilegiul serbărilor neprihănite, când chiar şi inimile cele 
mai împietrite se încălzese și se umplu de vrednicie ro- 
mânească. 

Vă aduceţi aminte de praznicul dela Blaj, când am 
sărbătorit trei sferturi de veac dela întemeierea Asocia- 
tunti. Regele 'Țării, sub a cărui înaltă ocrotire s'au desfă- 
șurat aceste festivități, după ce a mărturisit cât de mult 
este legat de „Astra“ și de Ardeal, prin cea mat aleasă parte 
a sufletului Său, a învrednicit Asociaţiunea cu nobila mi- 
siune de a lupta, ca şi mai înainte, pentru consolidarea 
Unirii „într'o cultură curat şi specifie românească“; arhterelt 
celor două biseriei românești ne-au oferit priveliștea atât 
de întăritoare a bunei înțelegeri şi a colaborării în via nea- 
mului; reprezentanţii guvernului şi ai celor mai de seamă 
instituţii de cultură ale noastre au încăreat eu elogii „Astra“; 
zeci de mii de intelectual și ţărani, alergaţi în orășelul 
acesta care abia-i mai putea cuprinde, sau cuminecat în 
această zi luminată de toamnă din potirul solidarităţii şi al 
încrederii în destinele noastre. 

Seriem aceste rânduri sub impresia puternică a unui 
alt spectacol, organizat de Astra, eare dacă n'a avut am- 
ploarea celui din toamnă, a fost tot atât de pur și de rar. 
Di preşedinte al „Astrei“ a adresat un apel către conducă- 
torii tuturor despărțămintelor și ai seceţiunilor noastre lt- 
terare şi ştiinţifice pentru a participa la o consfătuire în 
zilele dê 8 şi 9 Mai, la Cluj, în care să se discute proble- 
mele capitale care au figurat în programul din acest an 
al „Astrei“. Bi bine, cu toate că toţi aceşti președinți sunt 


151 


încăreaţi de treburi, ocupând cu toții importante funcțiuni 
sociale, cu toate că „Astra“ nu le acordă jetoane de pre- 
zenţă, ba nu le restitue nici măcar cheltuelile de tren, peste: 
50 din ei au dat ascultare chemării conducătorului Aso- 
ciaţiunii. Timp de 8 ore ei au discutat, cu un interes ne- 
obosit şi întrun spirit de idealism cum rar se întâlnește 
astăzi, problemele „Astrei“, care sunt de altfel probieme vi- 
tale ale neamului. Nici o umbră de dihonie politică sau 
confesională n'a pătat aceste diseuţii. A fost o zi de splen- 
didă emulaţie pentru cultura mulțimilor românești, pentru 
păstrarea și creșterea comorilor noastre etnice. ln ziua 
care a urmat acestor discuţii înălţătoare, o Duminecă de 
Mai, binecuvântată de Dumnezeu cu toate darurile primă- 
verii, toţi aceşti conducători ai organizaţiunilor noastre au 
alergat la 40 km. de Cluj pentru ca într'o poiană însorită 
să admire priveliştea unică a 1500 de Şoimi şi Şoimane, 
cântând şi dansând într'o perfectă disciplină, îmbrăcaţi în 
frumoasele lor costume naţionale. Mii de ţărani, din peste 
20 de comune, au asistat la acest spectacol, umplându-şt 
sufletul cu mândria de a fi Români. „lacrimi de bucurie 
și de nădejde în viitorul neamului mi-au năpădit ochii“ 
— mi-a declarat unul din președinții noştri din Secuime, 
care a asistat la această sărbătoare. Toţi cei de faţă au 
aşezat icoana acelei alle în tainiţa cea mai de preţ a su- 
fletului lor, unde le va servi îndemn de fiecare zi pentru 
a săvârşi și ei asemenea fapte. în despărţămintele lor. 
Avem credința că în „ziua Astrei“, pe întreg cuprinsul Ar- 
dealului şi al Banatului, vor avea loe în curând asemenea 
manifestări ale puterii și frumuseţii românești. 


Apelul la ofranda publică. 


In această zi „Astra“ nu chiamă însă românimea numat 
la sărbătoare, ei şi la jertfă materială pentru atingerea 
scopurilor înscrise în programul ei. Dipsită de orice sprijin: 
din partea statului, „Astra“ e nevoită să recurgă astăzi la 
ojranda publică, așa cum a făcut înainte de Unire, când 
dela Vlădică până la opiucă mii de intelectuali și ţărant 
ardeleni, s'au înscris printre membrii et sau au învredni- 
cit-o cu fundaţiuni, din care au fostajutaţi generaţii întregit 


152 


de tineri români intelectuali și meseriaşi. Asociaţiunea face 
apel la obolul publie având convingerea că este o datorie 
a tuturor Românilor conştienţi să ajute societatea care adă- 
posteşte, în aceste vremuri de grea încercare, atâtea din 
supremele noastre nădejţdi. Tuturor celor eare la apelul 
nostru răspund plângându-se de numeroasele impozite şi 
taxe ce li se cer astăzi, le amintim situaţia de dinainte de 
Unire, când ţăranul şi intelectualul român de dincoace de 
Carpaţi, pe lângă birurile căfră stat, care nu erau deloc 
mai ușoare decât astăzi, mai trebuia să susţină bisericile 
și şcolile. Gheorghe Barițiu a afirmat la adunarea gene- 
rală a „Astrei“ din 1892, că din 1848 și până la acea dată 
Românii din Ardeal şi Banat au jertfit nu mai puţin de 
treizeci de milioane pentru susținerea acestor instituţii, 
— sumă considerabilă pentru acele vremuri. Şi totuși ei 
mai găseau în fundul pungii câţiva gologani pentru a ajuta 
opera culturală a „Astrei“. Am uitat aproape cu totul gestul 
daniei pentru binele obștese — acesta e durerosul adevăr 
care trebue rostit în auzul tuturor. Apetiturile de îmbogă- 
tire au crescut în aşa măsură încât niei câştigurile cele 
mai fsbuloase nu le pot satisface. In iureșul acesta săl- 
batee după acapararea de bunuri materiale dania este o 
floare rară şi plăpândă, care crește mai de grabă în gră- 
dina celor săraci și a copiilor de pe băncile şeoalei decât 
a bogaţilor. Puținele noastre monumente publice sunt ri- 
dicate sau de cătră stat sau din contribuția modestă a ti- 
neretului şcolar. Donațtuntle sunt atât de rare și de ne- 
obișnuite, încât cei care le fae sunt priviţi cu îngrijorare 
de opinia publică. De aceea ajutoarele pe care le acordă 
astăzi „Astra“ sunt cu totul neînsemnate faţă de bursele de 
dinainte de răsboiu, când atâţia tineri şi-au făcut o carieră 
din sprijinul ei. Și cum statul însuşi, din prea generos 
cum era odată, a devenit extrem de sgâreit, vom ajunge 
nu peste mult ea tinerii săraci şi merituoși să nu mai poată 
pătrunde în institutele înalte de învăţământ, aici în măsura 
în care au pătruns înainte de Unire, susținuți din bursele 
fundaţiunilor bisericeşti și ale „Astrei“. Cartierele superioare 
vor rămânea atunci la dispoziţia celor bogaţi, care, durere. 
în mare parte nici măcar Români nu sunt. Aceasta este 


153 


perspectiva sumbră a zilei de mâine, mai întristătoare decât 
cea de astăzi, când din prea marea generositate a statului 
numărul intelectualilor a crescut cu deasupra de măsură. 


Dar pentru a vedea cât de mult a pierit această vir- 
tute a daniei vom aminti că „Astra“ a fost uitată până şi de 
aceia cărora le-a ajutat prin stipendiile ei să ajungă si- 
tuaţii materiale la care nici măcar n'au cutezat să se gân- 
dească. Bineînţeles că sunt și excepţii — unul dintre foștii 
bursieri ai Asoeiaţiunii este astăzi între sprijinitorii ei cei 
mai generoși — cea mai mare parte din ei nu-și achită 
însă nici măcar taxa de membru activ, care face ceva mai 
puţin decât costul unui bilet la cinematograful pe care îl 
frecventează săptămânal... Cât de neobișnuit, coborit par'că 
de pe alt tărâm, pare, faţă de această atitudine, gestul lut 
Andrei Bârseanu, care din salarul lui modest de profesor 
a restituit „Astrei“, în 1910, suma de 2400 coroane, adică 
bursa Asociaţiuni!, cu care șia putut urma studiile uni- 
versitare! Sau gestul tot atât de rar al lui Titu Maioresev, 
care a înapoiat şi el Mitropoliei din Blaj stipendiul, cu eare 
a putut să devină cel mai strălucit elev al Pheresianumului 
din Viena... 

„Astra“ are nevoie însă de ofranda publică mai mult 
chiar decât înainte de răsboiu, pentrueă propaganda cul- 
turală se face astăzi în alt ritm şi cu alte mijloace, care 
reclamă cheltueli mult mai mari. Dacă ea nu a adoptat 
încă, în măsura în care ar fi dorit, metodele moderne de 
propagandă culturală, a făcut-o nu pentrucă war fi apre- 
ciat aceste metode, ci pentrucă i-au lipsit resursele ma- 
teriale. 

Totuși, fie cu mijloacele vechi, fie cu metodele noi, 
atâtea câte și-a permis să-și însușească, propaganda ei 
continuă cu o energie în creștere. 

Să ne fie îngăduit så amintim o parte măcar din rea- 
lizările ei din acest an, bineînțeles în mod cu totul sumar 
și incomplet, rămânând ca raportul prezentat la adunarea 
generală din toamnă să le încresteze pe toate pe răbojul lui. 
O facem aceasta pentru cea cel ce vor da ascultare chemării 
noastre să se convingă și din gratul cifrelor şi al faptelor, 
cât este ea de îndreptăţită. 


154 


In domeniul organizării. 


„Astra“ are peste 150 de despărțăminte și mai bine de 
1000 de cereuri culturale, risipite pe întreg cuprinsul Ar- 
dealului şi Banatului, precum și în Basarabia, Dobrogea 
şi capitala ţării. legătura între aceste organizaţii se face 
printr'o corespondenţă bogată, prin circulare și prin re- 
vista Transilvania, care se trimite gratuit tuturor despăr- 
ţămintelor, ducând în paginile et îndrumări pentru organi- 
zarea și intensificarea propagandei culturale. Pentru ca 
această legătură dintre Comitetul central al „Astrei“ și or- 
ganizaţiunile ei externe să fie mai strânsă, a fost angajat 
în acest an un secretar de propagandă, în persoana celui 
ce semnează aceste rânduri. Săptămână de săptămână 
acest secretar a străbătut întreg cuprinsul „Astrei“, nizuin- 
du-se să așeze toate despărţămintele pe acelaș front de 
luptă culturală, împărtășind metode și generalizândă iniţia- 
tive cu totul necunoscute înainte în centrele noastre mai 
izolate. 

Dar cele mai frumoase înfăptuiri ale „Astrei“ în acest 
domeniu sunt organizarea regiunit secuizate şi întemeierea 
hegionalei Banatului. De ani de zile Asociaţiunea a făcut 
apeluri stăruitoare la factorii de răspundere din stat sau 
din aceste regiuni primejduite, a iniţiat anchete sistematice 
pe teren şi conferinţe între specialiști pentru ea o acţiune 
masivă de salvare a ținuturilor amintite, grav atinse din 
punet de vedere etnic, să înceapă cu un ceas mai de vreme. 
Astăzi ea are satisfacţie de a vedea această acţiune pe 
drumul cel bun. In Secuime a început lupta pentru readu- 
cerea la românism a elementelor înstrăinate, iar Banatul 
ş-ia constituit, la sfârşitul lui Februarie, Regionala, reușind 
să grupeze în cadrele ei toate elementele de valoare ale 
ținutului. Porunca cea dintâi din programul acestei Regio- 
nale este împiedecarea dezastrului etnie, provenit din scă- 
derea natalității, dezastru care ameninţă să contamineze 
şi regiunile învecinate Banatului. 


Conferințe. 


Raportul nostru general din anul precedent numără 
la acest capitol peste 4000 de conferinţe, cea mai mare 


155 


parte din ele fiind rostite la sate. Numărul lor în acest an 
va fi cel puţin egal. El ar putea fi îndoit de mare, dacă 
am avea posibilitatea să oferim despărţămintelor mijloacele 
de deplasare la sate, pe care ni le reclamă cu insistenţă. 
Un număr însemnat de conferinţe a fost rostit apol la oraşe, 
ele constituind uneori singura hrană sufletească ce sa 
oferit intelectualilor din centrele noastre mai modeste. Dacă 
am avea posibilitatea să rambursăm conferenţiarilor ehel- 
tuelile de deplasare, numărul acestor conferințe ar crește 
şi el în mod considerabil, ridicând astfel nivelul intelectual 
al orașelor noastre de provincie. 


Publicaţiuni. Biblioteci. 


Din aceleaşi pricini, Secţiunile literare şi ştiinţifice 
mau putut continua publieaţiunile lor, în ritmul de altădată. 
Doar Secţiunea literară și filologică a tipărit o Antologie 
de povestitori ardeleni și bănăţeni până la Unire. Treizeci 
de scriitori de dincoace de Carpaţi au fost scoşi astfel 
din uitarea în care au fost aruncaţi fără să o merite. Se- 
cretarul Secţiunilor, Părintele lon Agârbiceanu continuă 
cu minunatul său condeiu, propaganda, prin articolele săp- 
tămânale, publicate în gazetele noastre populare. Revue 
de Transylvanie, cea mai bună publicaţie a noastră, de 
luptă împotriva reviziontsmului, n'a putut fi ajutată decât 
într'o foarte mică măsură; excelenta revistă Gând Româ- 
nesc, care a grupat în paginile ei cele mai alese condeie 
ale Ardealului nou, luptă şi ea cu enorme greutăţi materiale. 

„Biblioteea populară“ a continuat să apară tot în atâtea 
numere (10 la an) şi în acelaș număr de exemplare (câte 
5000 de fiecare număr). 


Şoimii Carpaţilor. 


Numărul lor a crescut în acest an cu aproape 5000, 
cifra lor totală ridicându-se astăzi la aproximativ 15.000, 
cifră care ne umple de încredere în viitorul acestei bme- 
cuvântate iniţiative de disciplinare a tineretului în spiritul 
educației integrale şi al devotamentului pentru Rege, Țară 
și Neam. Judeţul Cluj a fost contaminat în întregime cu 


186 


organizaţiuni şoimăneşti; Someșul a luat-o pe urmele lui; 
Mureșul stă gata să-l întreacă. Cucerirea Munţilor Apu- 
seni se face, cu pași siguri, prin poarta Alatnei. La Satu- 
Mare numărul Șoimilor întrece cifra de 2000; La Mediaș, 
Deva, Aiud, Bălau s'au înfiripat organizaţii proaspete. Pe 
urmele lor satele îşi sehimbă înfăţişarea. Portul e resta- 
bilit în feumuseţa lui iniţială; dansul românesc de asemenea; 
cântecul răsună pretutindeni. l 


Şcoala Țärăneaseă. 


Asemenea Şoimilor, ea face parte din metodele noi 
de propagandă ale „Astrei“, care au fost însuşite înir'o 
splendidă emulaţie de o mare parte din despărțămintele 
noastre. ln acest an, „Astra“ a organizat 52 de șeoli fără- 
nești, adecă aproape de două ori mai multe ca în anul 
trecut. Din aceste instituții 39 au fost pentru bărbați, iar 
13 pentru femei. Dacă socotim o medie de 25 de ţărani 
pentru fiecare din ele, atunci numărul elevilor se ridică la 
1300. Din 1931 până astăzi „Astra“ a avut 120 de şcoli fără- 
neşti, dăruind satelor peste 3000 de ţărani și ţăranee de 
elită, prin care idealurile „Astrei“ au devenit pilde vii și per- 
manente în mijlocul păturei noastre rurale. Cea mai mare 
parte din aceste școli au fost subvenţionate de conducerea 
centrală a „Astrei“ — subvenţii desigur modeste, din care 
au fost găzduiţi elevii şi li s'a împărţit premii la sfârșitul 
cursurilor. La unele din aceste şeoale s'au organizat 
cooperative, pentru cumpărarea de maşini agricole. Astfel 
elevii- colonişti din Salonta au reuşit să atingă cea mai bună 
calitate de grâu din întreaga ţară, cu toate că sunt Moţi, 
coboriţi dela munte abia de câţiva ani. Un distins profesor 
al Academie! Agricole din Cluj ne-a declarat că dacă 
şcolile țărănești vor continua cu acelaş avânt, în zece ani 
se va schimba cu desăvârșire faţa satelor noastre. Prin 
nimic, ca prin ele și prin Șoimii Carpaţilor, nu se reface 
“solidaritatea noastră socială, atât de grav ameninţată. 
Aproape dofi ţăranii care au luat cuvântul la serbările de 
închidere ale cursurilor au ţinut să-și mărturisească sur- 
priza de a regăsi în „domni“ adevăraţi părinţi sufletești. 


152 


Şeoale pentru meseriaşi, muncitori și servitoare. 


Pentru salvarea elementului românesc, al cărui număr 
crește atât de anevoie în orașele ardelene, „Astra“ a iniţiat 
în acest an o muncă sistematică în spiritul celei inaugurate 
prin şșcoalele țărănești. Deocamdată nu poate însă însemna 
pe răbojul ei decât o şeoală pentru meseriaşi, organizată 
de despărțământul nostru din Târgu- Mureş. Iniţiativa aceasta 
a fost privită ea o adevărată binecuvântare de numeroșii 
ei elevi, fapt care ne face să credem că va avea aceeași 
putere de expansiune ca şi șeoala ţărănească. 

Eforturi serioase s'au făcut pentru organizarea de 
şcoli muncitoreşti. N'am reușit în acest an — și nu din 
vina noastră — să realizăm decât câteva cursuri pentru 
muncitoare la Cluj, datorite Secţiei femenine a „Astrei“. 

O iniţiativă originală, care merită să fie imitată în cea 
mai largă măsură, am înscris la activul despărţământulut 
nostru din Reghin, condus de înimosul lui președinte 
Dr. Bugen Nicoară, care a ţinut în timpul iernii cuvsurt 
duminicale pentru educaţia servitoarelor. 


Proiecte pentru anul viitor. 


lată o parte măcar din înfăptuirile anului trecut, pentru 
care „Astra“ crede că are dreptul la recunoştinţa şi ofranda 
publică. Să amintim proiectele pentru anul care vine? Ele 
depind într'o mare măsură de generozitatea eu care vom 
fi ajutaţi. Gândul nostru este să facem din toate despărţă- 
mintele celule vii ale organismului “Astrei”, înzestrându-le 
pe fiecare cel puţin cu câte o școală ţărănească pentru 
bărbaţi şi una pentru femei, cu organizaţii șoimăneșiti, cu 
bibltoteei populare bine organizate, cu muzee regionale, 
istorice şi etnografice, în care vieaţa locală să renască tn 
toată splendoarea ei. Gândul nostru este să grupăm despăr- 
ţămintele din Munţii Apuseni și de pe frontiera de Vest 
după modelul celor din Secuime și Banat, sărind în aju- 
torul acestor regiuni, astăzi în amarnică părăsire, făcând 
din ele puncte de rezistență nebiruită ale etnicului nostru. 
Gândul nostru este... Dar oprim aiet filmul visurilor noastre. 
Ne place să vorbim mai mult despre realizări, decât despre 
visuri, oricât de dragi ne-ar fi acestea. 


158 


Rezultatul Ojfrandei Publice din 
anul 1936/1937 


Pentru ca publicul românese și conducătorii despăr- 
ţămintelor instituţiunii noastre să poată avea o oglindă 
fidelă despre spiritul de jertfă al poporului nostru pentru 
vechea instituţie culturală „Astra“ şi scopurile ei, dăm mai 
jos 3 tablouri, în care indicăm despărțămintele, eu preşe- 
dinţii lor, care şi-au dat toată silinţa să colecteze cu listele 
de subscripţie trimise de centru, precum şi al celor eari 
nu au colectat nimic şi al acelor eari niet măcar nu au ţinut 
să răspundă la apelul centrului sau să retrimită cel puţin 
listele de subseripţie. 


I. TABLOU 


despre rezultatul „Ofrandei publice“ cu liste de subscripţie în 
anul 1936/1937 


E] Numele des- Numele preşedintelui Suma t- | Soma a- 
cai 4 tămå lui d e pc a lui | tă semnată 
ż|| pă ământului espărțământului etala || centeului 
1} Sibiu Silviu 'Țeposu, insp. gen. şcolar 79.171 | 39.885 
2| Braşov Dr. Nicolae Căliman. medie 58.4 12|] 59.412 
3! Reghin Dr. E. Nicoară, medic, insp. gen. san. | 21.559|| 11.5004 
al!l Petroşani losif lancu, ing., insp. gen de mine! 15.080|| 9.257] 
5! Timişoara Dr. Patriciu Țiuera, protopop 14.242] 2.121 
6| Miere..Ciue Petre Pasnicu, preged. de Tribunal! 10.418) 5.335 
7| Mediaş Sita Muşlea, dir. sue. Albina *.801 || 4.275 
tl Sighet Dr. Vasile lea, medie 8.085 — 
9! Tg.- Mureg Dr. loan Bozdog, dir. lie. 6.867 || 3.433 
10| Cluj Dr. luliu Haţieganu, prof. univ. 6.051 || 3.000 
11] Deva Dr. Emil Caba, medie 6.089 | 3.000 
12| Sebeş Dr. Vasile Oana, protopop 5.596|| 2.798 
15| Brad Candin Ciocan, dir. lie. 4.840) 2.8440 f 
'4] Turda Dr. Const. Aldea, adv. vicepreg. 4.379|| 2.190 
15| Alba tulia Eugen Hulea, profesor 4.374 || 2187 
1€) Blaj Alexandru Lupeanu, dir. lie. 1.315 2.157 
17! Bistriţa loan Pavel, rev. şcolar î r. 4.18 2.080 
1t Năsăud luliu Moisil, prof. 4.091 2 380 | 
19| Lipova Sever Bocu, f. Ministru 4 0)4 2.002 
20| Baia Mare Alexandru Breban, protopop 3.132] 1.847 
21| Satu Mare Dr. Ergen Seleş, dir. lie. 3.489 1.244 
22! Oeland De. Macedon Cionca, primpretor 3.432 1.746 
33! Dumbrăveni l| Nicolae Negruț, dir. lie. 3.428) 1.7144 
24| Hunedoara N. Suciv, protopop 3328|| 3.0F8 
25| Sf. Georghe | Petre Marcu, dir. gim. 2.953 | 1.450 
26| Canransebeg |Dr. Cornel Corneanu, adv. 2.815|| 2815 
B Dieiosâpmărt. | loan Duleuţiu, dir. gim. 2.158 || 2.000 
2g) Ighiu Petru Circo, preot 2.745 1.373]. 
29| Boeşa Rom. |C. Manciu, ing. vicepreşed. 2.180 1.365 
30| Sânmărtin Silviu Both, prof. 2.840 1.320 $. 
31| Bozovici i| Alexandru Boldeseu 2.638 1.319 
32|| Seini Alexandru Brâncovan, preot 2.315 1.138 


159 


Numele des- Numele președintelui Suma t0- agil 
părțământului despărţământului ltil [centrului 
U 
Sebig Dr. Teodor Popa 2.318) 1.159 
Budila lordan Curevbătă, preot 2.250 1125 
Săcueni Cornel Chigiu, primpretor 2.135 2.109 
Pui Dr. Mihai Tirea, adv. 2.015) 2015 
Moldova Nouă loan Oravijianu, preot 1.972 986 
Vașcău Mihuţia, secretar 1.847 900 
Copalnic M. |EBmil Dragomir preot 1.845]| 1.125 
Orăștie Aron Demian, dir. lie 1.B3t 1.017 
Cetatea Albă |T. lacobescu, deputat 1.780 874 
Aiud Ovidiu Hulea, prof. 1.750 — 
Ozun Dietor Folea, preot 1.697 835 
Gherla Dr. Bmil Precup, dir. lie. 1.675 1.675 
Mociu Dr. E. Muregianu, cons. la C. de Apel|| 1.663 832 
Bran Dr. Aurel Stoian, medie 1.646 823 
Câmpia Turzii] Onoriu Savu, preot 1.632 816 
Cincul loan Brumbea înv. dir. 1.592 1.592 
Zârneşti llie Piso, preot 1.551 752 
Ciacova Augustin Ghilezan, protopop 1.516 828 
Hărman Dimitrie Greceanu, preot 150U|| 1.500 
Codlea Gh. Fi. Pregmereanu, preot 1415 1.201 
Band luliu Man, preot 1.403 701 
Șiria Dr. Simion Pop-ZBaslo, primpretor 1.380 640 
Buziag loan Geţia, protopop 1.327 || 1.827 
Bilea IDr. loan Demian, not. publie 1.246 615 
Șimleu | Dr. loan Osian, dir. lie. vicepreş. 1.285 618 
Făgăraş Valer Literat, prof. 1.150 575 
Gurghiu Leon 'Pernoveanu, preot 1.138 1.081 
Sacul Vasile Soceneanţu, preot 1.035| 1.009 
Bara Olt Dr. Liviu Brătjălean, medie 1.0:2 521 
Toplița Dr. loan Guca, notar publie 1.008 504 
Băsești Laurenţiu Bran, preot 1.000 500 
Vama Buz. loan Modroiu, preot 1.000|| 1.000 
Teiuş Dr. Băluţiu, primpretor 950 933 
Zlatna loan Fodorean, dir. de bancă 946 473 
Huedin Aurel Muntean, protopresbiter 920 920 
Gheorgheni || Teodor CGhindea, dir. lie. 815 400 
Tinca loan Catone, protop 814 131 
Râciu Nicolae Vuleu, proprietar 756 756 
Salonta Cornel Safta, dir. gim. 630 315 
Vişeul de sus || Dr. Ivan Dan, medie 600 800 
Gârbou Gavril Deac, preot 590 580 
Dej George Mângat, protopop 452 230 
Regija Dr. N. Rogu, medie — 500 
Praid Emil Sămărghiţean, preot 498 246 
'Teliu Aurel Radu, preot 480 209 
Jibou Dumitru llea, dir. şe. 154 227 
Crasna Dr. Ludovic Ciato, adv. 390 380 
Tg. Săcuese |l. Rajiroin, preot secretar 370 185 
|. G. Duca Iustin Salanțiu, dir. şe. 300 300 
llia luliu Josan, protop 245 120 
Râşnov Eugen Popescu 240 240 
Arp. de jos ||Dr. Olimpiu Boeriu, medie 200 200 
Luduş Dr. Daler Russu, protopop 175 175 
Deta Petru Bizeria, preot 65 85 
Vinţul de jos |IDr. Nicolae Dragomir, medie 50 25 
Total .,..  ||321.743 || 227.438 


160 


despărțţămintelor cari au restituit listele de subseripţie fără sume semnate, 


“Pabloual 


5 Numele Numele preşedintelui 
5 despărțământului despăpţământului 

1 || Arad Dr, lustin Maergieu, advocat 

2 Constanţa loan loneseu, institutor 

3 || Lugoj Tiberiu Mităp, dir. lic, 

4 || Orgova Tr. D. Ţăranu, profesor 

5 || meu Mihaiu Cosma, adm. protopop 
6 || Haţeg loan David, prof., secretar 

? || Beclean loan Cârcu, controlor financiar 
8 Mercurea Niraj. loan Oltean, preot, vicepreşedinte 
9 || Vinga Sava Seculin, protopop 
10 || Şomeuta Mare Alexandru Nilvan, dir. de bancă 
11 Teaca Dr. Aurel Caliani, advocat 

12 Șercaia Petre Basarabescu, judecător 
13 || lara Teodor Felea, preot, secretar 
ia || Vigtea de jos Pavel Borsea, paroh 

15 || Săvârșşin Petre Binchici, preot 


Tabloul 


despărțămintelor cari nu ne-au restituit nici cel puțin listele de subscripţie. 


5 Numele Numele preşedintelui 
5 despărțământului despărțământului 
EEN 

1 || Bucureşti Ştefan Pop, dir lie. 

2 || Oradea Dr, Teodor Popa, advocat 

3 Oraviţa lie Rusmir, profesor 

4 || Zălau beontin Ghergariu, dir. lie. 

5 Odorheiu N. Steriopol, dir. lie. 

6 || Sighişoara H. Teculescu, dir. lie. 

7 || Beiuş Dr. Nicolae Fiueraș, dir. lie, 
8 || Tăşnad Alexandru Mihuţiu, protopop 
9 Săcele loan Tărag, profesor 
10 || Carei A. Coza, profesor 

11 Pecica Eugen lmbuzean, primpretor 
12 Câmpeni losif Furdui, protopop 

13 || Covasna Dr. toan Culca, advocat 

14 || Recaș luliu Tioldan, preot 

15 || Hida Romul Rusu, primpretor 

16 || Oaşu George Pugeaşiu, ing., şef silvie 
17 || Tg. Lăpuşului Ştefan Geţia, protopop 

18 || Haimeu Vasile Dragoş, primpretor 

19 || Şarmăşel Bungărdean, pretor 
20 || Agnita Dr. Romul Curta, advocat 
ai Ocna Mureşului || Dr. lonel Rişea, advocat 
22 || Baia de Criş Dr. Nerva Oncu, advocat 


161 2 


5 Numele Numele preşedintelui 
| 5 despărțământului despărțământului 

23 || Abrud Dr. Candin David, advocat 

24 || Geoagiul de jos|! Alexandru Romaş, prof., vicepreşedinte 

25 Nădlae Dr. Paul Oprişa, medie, X 

26 || Comloşul mare Ştefan Cioroianu, protopop 

27 || Feldioara le loanovici, preot i 

28 Şeiea mare Dr. Octavian Deac, medie 

29 || Dobra losif Morariu, protopresbiter 

30 || Sasca montană G. Târba, preot 

31 || Hendorf Valeriu Rodeanu, dir. şeolar 


Comitetul central al „Astrei“ exprimă viile sale mul- 
ţumiri tuturor celor, cari au răspuns la apelul instituțiunii 
noastre, semnând obolul lor pe listele de subscripţie ee li 
s'au prezentat de către conducătorii despărțămintelor sau 
cercurilor culturale ale tnstituţiunii noastre, precum și tuturor 
acestor conducători pentru felul cum au înţeles să execute 
hotărirea adunării generale și a comitetului central cu. 
privire la ofranda publică pentru „Astra“. 

Nădăjduind, că rezultatul ofrandet publice din anul 
curent va fi eu mult mat satisfăcător decât cel din anul 
trecut şi că comitetul central va avea posibilitatea materială: 
de a realiza, în urma acestui rezultat, cât mai multe probleme 
culturale din programul său de muncă, aşteptăm dela con- 
ducătorii despărțămintelor şi cercurilor culturale, ea de 
ziua „Astrei“ să desvolte o cât mai intensivă propagandă, 
penteu ca rezultatul ofrandei publice să fie cât mai mulţumitor. 


Dr. Gh. Moga, m. p. lL Isailă, m. p. 
vicepreședinte. contabil. 


162 


Figuri şi fapte pilduitoare, din treeut. 


Partenie Cosma 


(100 ani dela nașterea sa) 


Cei ce vor face propagandă de „ziua Astrei“ să 
citească și articolul de faţă, luând la cunoștință activitatea 
atât de vrednică de toată lauda şi de vecinică pomenire! 
a aceluia care a fost Partenie Cosma, fostul director general 
al „Albinei“ din Sibiu şi membru activ al Comitetului central 
al „Astrei“ noastre. 

Ga începutul anului acestuia s'au împlinit 100 de ani 
dela naşterea distinsului financiar şi a bunului chiverni- 
sitor al averii „Astrei“, al bărbatului cu orizonturi largi și 
al omului faptei. 

Sibiul a comemorat pe Partenie Cosma în ziua de 
9 Mai, priutr'un parastas în catedrala română ortodoxă, 
al Bisericii, a cărei fiu şi conducător devotat a fost, printr'un 
pelerinaj la mormântul celui răposat și printr'un festival 
comemorativ, în Aula Academie! teologice ort. române, 
după o masă dată la hotel Bulevard. 

Ca creştin ortodox a fost sărbătorit de însuși l. Pr. 
Sf. Sa Mitrop. Nicolae al Ardealului, ea om de finanţe din 
partea actualului dir. gen. al „Albinei“, dl l. Vătășianu, și 
a preşed. Consiliului de adm. dl Dr. I. Beu, în numele gu- 
vernului a vorbit dl T. V. Păceseu, în numele Senatului 
dl senator A. Boiu, în numele „Solidarităţii“ dl Dr. Aurel 
Vlad, în numele „Băncii Naționale“ dl lon l. Izăpedatu, tar 
în numele „Astrei“ noatre a vorbit di Dr. V. Bologa. 

Regretăm că, din lipsă de spaţiu, nu putem publica 
în întregime vorbirea dlui Bologa, de altfel eetitorul o poate 
găsi în „Revista Beonomică“, numărul spectal, dedicat lut 
Partenie Cosma. 

lată câteva părţi marcante din vorbirea, plină de elo- 
cință și de căldură, a reprezentantului societăţii noastre. 


163 a 


Ba adunarea generală dela Sighişoara (1879) a avut 
Partenie Cosma pentru întâia oară prilejul să se informeze 
despre atmosfera care domnea în sânul societății, o atmo- 
sferă de opoziţie, de nelinişte, deoarece revendicările unora 
nu corespundeau celor prestate, din lipsă de fonduri, în 
mare parte. 

„Din frământările acestea a răsărit o eră nouă în 
sânul Asociaţiuni!, iar desbaterile agitate ale adunării au 
fost cel mal bun prilej pentru Partenie Cosma ca să cu- 
noască în toate amănuntele vieața internă a Asoeiaţiunii, 
să-i cunoască oamenii cu intenţiile şi năzuinţele lor pentru 
desvoltarea instituţiei în viitor, cărora s'a atașat apoi cu 
toată bunăcredinţa. 

„După stabilirea sa în Sibiu 3—4 ant nu a luat parte 
la mişcările Asociaţiunii. Abea în 1879 îl găsim luând parte 
la desbaterile adunării generale din Sighișoara. ln 1880 
apot se face reconstituirea organelor Asociaţiunii, în Turda 
şi atunci a fost ales întâia dată membru în comitetul central 
al Asociaţiunii, al cărui stâlp a rămas. 


„După adunarea gen. (din 1880) s'au luat măsuri pentru 
aranjarea expoziției (agricole-industriale) și în Mai 1881 
începuseră să sosească obiectele pentru expoziţie, din 
toate ţinuturile locuite de poporul român. Dar când mer- 
geau luerurile mat bine, ca un fulger din senin, a sositun 
ordin dela prefectura din Sibiu, dtto 22 lunte 1881, că Asocia- 
tiunea nu e îndreptăţită după statutele sale să aranjeze 
expoziţii şi e îndrumată să se conformeze strict presert- 
selor din statute. Comitetul Asoeciaţiunii a remonstrat, direct 
la Ministerul de interne, împotriva acestui ordin neînte- 
meiai, cu atât mai vârtos, că Asociaţiunea a mai aranjat 
în trecut astfel de expoziţii pentru promovarea intereselor 
culturii poporului român, dar înzadar. Ministerul din Buda- 
pesta n'a cedat. Atunci, ca să nu se întrerupă lucrările, 
pornite cu atâta trudă, intelectualii români din Sibiu au 
luat asupra lor, ca particulari, continuarea lucrărilor pentru 
expoziția română. Au ales din sânul lor 15 membri, ea 
Comitet central al expoziţiei, care șt-au ales apot prege- 
dinte pe vigurosul bărbat Partenie Cosma, atunci advocatul 
„Albinei“. Sub pregedinţia sa s'a lucrat cu multă îusufle- 


164 


tire, în adevăr dela Vlădică până la opincă, și în 27 Auguat 
1881 s'a desehia tu Sibiu cea mai strălucită expoalție romå- 
nească agricolă și de industrie de casă ce s'a văuut vreo- 
dată în sânul poporului tomâa din Transilvania“... „ln 
deosebi fembea română a dovedit la această expoaiţie ce 
însemnat faetor cultural ešte în sânul poporului romaa. 
Neabositul președinte al expoziţiei, Partenie Cosma, în 
bărbătescul său cuvânt de deschidere, dupăce expune 
greutățile şi piedecile ee au trebuit înlăturate pentru aran- 
jarea expoziţiei, apoi importanţa și învăţămintele unei 
expoziţii în vleața popoarelor etviliaate, cu un scurt rechi- 
zitoriu ofi&ialităţii preocupate... se exprimă astfel: „Talentul, 
gustul estetic, diligenţa și ingenioaitatea femeii române se 
manifestă în expoziția noastră întrun mod admirabil. Indu- 
stria de casă a fărancei române ar face onoare oricărei 
nafiuni civilisate“, 

„+: „Reuniunea Femeilor Române“, (din Sibiu), al căvet 
patron era însuş Arhiepiscopul şi Mitropolitul Miron Ro- 
manul, iar preşedintă d-na Maria Cosma, soţia fericitului 
Partenie Cosma... a pregătit toate pentru înfiinţarea unei 
şcoale primărae de fete în Sibiu... deschisă în 20 Oct. 1883 
cu măre însufleţine... (Asoeiaţiunea şi-a luat ca titită să tn- 
fiinţeze o școală superioară de fete cu internat, în care să 
se poată concentra fetitele noastre din toate provinciile 
locuite de români, după ferminarea înpăţământului primar, 
ca să:ș! poată continua învățământul superior la vatra noa- 
stră părintească. Să nu mai fie avizate pururea la institute 
străine de limba noastră, de tradiţiile și de aspiraţiile noa- 
stre..., în toamna anului 1885 edificiul (Şcoalei de fete al 
Asociaţiunii) era sub acoperiş. Cât sbuctum sufletesc însă 
până a ajunge la acest resultat şi câte frământări prin 
nesfârgitele comisiuni, cari aveau să studieze, să apro- 
fundeze şi să prezinte prolectele de rezoluţiuni, nu se 
poate spune. lar dela acestea Partenie Cosma ntetodată 
nu lipsea și cuvântul său cumpănit și convingător, nu odată 
a fost hofăritor în deciziunile ce ge luau... (DLipseau banti). 
Coleete... s'au deschis (în 1885), eând atidirea era sub aco- 
` perig şi când se ştia de aproape ce cheltuieli mat sunt de 
aeoperit. Atunei a lansat comitetul un apel către publicul 


165 


român, să contribue la colecta pentru zidirea şeoalei... eco- 
lecta mergea încet și acoperirea eheltuelilor era grabnică, 
iar fondurile Asociaţiunii se sleiseră. Atunci s'a arătat su- 
fletul cel mare al lui Partenie Cosma, în toată lumina stră- 
lucirii sale, morale şi patriotice. A luat asupra sa grija 
colecției pentru școala Asociaţiunii şi prin legăturile sale 
personale, oficiale sau de prietenie. a continuat colecta 
8 ani de zile până în 1893, cu un rezultat foarte frumos, 
peste 100,000 de floreni, ceea ce ar corespunde astăzi la 
8—10 milioane hei“. 

„Cu acest ajutor marinimos s'a terminat zidirea șeoalei 
în vara anului 1886, s'a înzestrat cu mobiiiar, rechizite şeo- 
lare, ete. și s'a dat menirii sale, iar în 15 Sept. 1886, sa 
deschis cea dintâi şcoală superioară de fete eu internat 
în sânul poporului român din Transilvania. ȘI sa făcut 
aceasta, împotriva tuturor greutăților timpului, mulţămită 
bărbăţiei fericitului Partenie Cosma, mulţămită ostenelilor 
sale neobosite şi stăruinței lui de fier, care n'a cedat o 
clipă, până n'a dus la izbândă opera începută cu atâta 
trudă pentru educaţia naţională a fileelor poporului român“. 

Când guvernul maghiar a vrut să turbure activitatea 
Asociaţiunii şi, în 1895, a cerut să se şteargă din titlul Aso- 
ciaţiunii, (după 35 de ani de existenţă), cuvântul „transil- 
vană“, să se înlocuiască „poporul român“ cu „locuitorii 
cu buze valahe ai Ungariei“, să se elimine cuvântul „ex- 
poaiţiuni“ din statute, ca președintele să fie întărit de Mi- 
ulsterul de interne ș. a. — toţi pașii întreprinși de Aso- 
ciaţiune au fost dietaţi de Partenie Cosma. | 

„B rândul să constatăm, că toată această campanie 
exasperată pentru susţinerea statutelor în spiritul geniului 
străbun, a purtat-o Partenie Cosma, cu concursul solidar 
al Comit Asoc., cu condeiul său iscusit, cu sufletul său 
nobil şi cu bogăţia cunoștințelor sale juridice. — Glorie 
memoriei sale |“ 

„... Între imobilele Asoclaţiunii din Sibiu se pot ob- 
serva două clădiri ma! impunătoare, ea dimensiune şi ca 
importanţă. Una e casa de chirii a Asociaţiunii, zidită în 
1903—4, pentru sporirea mijloacelor ei de muncă. A doua - 
e zidită în 1904—5 spre parcul George Barițiu, pentru Mu- 


166 


zeul etnografic al Asociaţiunii, care s'a şi deschis în Sept. 
1905, eu frumoase serbări naţionale şi o bogată expoziţie 
istorică şi de industrie casnică, mult instruetivă, care a 
servit apoi de bază Muzeului central. 

„Clădirea acestor două imobile, eu organizarea și în- 
zestrarea Muzeului etnografie al Asociaţiunii, tot puterni- 
cului său concurs, moral și material, este a se mulțumi, că 
s'a putut realiza, ea un nou efort în progresul instituţiei 
(eu „abilul colaborator“ Dr. Cornel Diaconovici)“. 

Când a fost să se ţină adun. gen., în 1902, pentru în- 
tâla dată în Sătmar, în Baia mare, preşed. Moesonyi fiind 
bolnav, vicepreş. losif Şi. Șuluţiu, octogenar, a primit 
Partenie Cosma să conducă adunarea. | 

„Partenie Cosma nietodată nu se feria din calea vre- 
unei îndatoriri pentru interesele obşteşti ale poporului 
român. ... In Baia mare se făcut o primire strălucită re- 
prezentanţilor Asociaţiuaii, cum rar sa văzut, căreia i-a 
urmat adun. gen, cu un succes strălucit, atât moral, cât 
şi material“. 

Oratorul „Astrel“ ne-a arătat deci pe cel sărbătorit: 
ca organizator de prima ordine, ca animator de cea mai 
bună calitate, încât pe drept cuvânt societatea noastră 
trebue să-l aducă întreg tributul de laudă, întrebând însă 
opinia publică, în faţa acestui exemplu: Sunt mulţi succe- 
sori de ai lui Partenie Cosma? 

Fie ca apelul să nu rămână fără de răsunet! 


167 


Indeumări eulturale. 


Contribuţia „Astrei“ la practicarea 
igienei și proțilaxiei mintale 
de Dr. G. Preda, 


vicepreşedinte. 


Statutele „Astrei“ prevăd, îñtte alte multe mijloace de 
realizare a scopurilor ei, și „orice alte organizaţii legale, 
cari vor putea contribui la promovarea literaturii şi culturii, 
atât spirituale, cât și economice a românilor, pe baza prin- 
cipiilor biopolitice: prosperitatea intelectuală, morală şi 
fizică“. 

Acest aliniat a fost introdus în 1927, la stăruinţele de- 
puse de actualul președinte, profesor Dr. 1|. Moldovan, care 
— prin numeroase lucrări, apărute în „Biblioteca Bugenteă 
şi Biopolitieă a Astrei“, a susţinut că activitatea „Astrei“ 
este în cea mai mare parte o operă de educaţie și că 
atunci când este vorbă de probleme ce interesează în- 
treaga naţiune, „Astra“ trebue să colaboreze cu Șeoăla 
şi Biserica în respectarea necesităţilor biologice, pentru 
ridicarea capitalului biologie românesc. 

„Necesitatea unet orientări în vieaţa individuală, a fa- 
miliei şi în vieaţa de stat, punând răspunderea biologică 
la baza întregei activităţi și organizaţiuni“, impune pentru 
stat un program unitar de activitate, în cadrele căreia 
toate organizaţiunile — deci și „Astra“ — trebue să și dea 
contribuţia, căutând prinir'o educaţie ştiinţifică și siste- 
matie întreprinsă, să fie respectat tot ceea ce ar putea 
ameliora și ridica starea corporală și spirituală a indivi- 
zilor. 

Ca o consecinţă a acceptării acestui principiu, secţia 
medicală a „Astrei“ s'a organizat în 2 subseeţii (medicală 
și igienică, eugenică și biopolitiecă), fiecare din ele cu 
numeroase şi importante atribuţii, prevăzute în regula- 
mentul general al seețiilor. 


168 


Oriee educaţie însă a marelui publie (fie că este fă- 
cută în înţelesul medical și igienice, fie în acel eugenic şt 
blopeolitic) au se poate întreprinde decât pe ealea mintală. 

A face o educaţie mintală individuală sau colectivă, 
cu scop de a conserva și desvolta sănătatea mintală a 
omului și a mediului în care el trăiește, înseamnă a aplica 
o parte din știința igienei și profilaxiei mintale care face 
parte integrală din igiena generală. 

După răsbotul mondial se impunea cu atât mai mult 
aplicarea măsurilor de igienă și profilaxie mintală (dect 
contribuţia „Astrei“ era cu atât mai de folos), cu eât febra 
de idei și plăceri, vârtejul de interese şi pastuni, ambițiile 
exagerate, parvenirile neaşteptate, iluziile prea mari, ur- 
mate de decepţii, ete. aduceau — pe lângă emoţii şi co- 
moţii sufletești — practici vieioase și rele moravuri, ce 
sdruncinau destul de puternice sănătatea mintală a indivi- 
zilor şi mediului. 


ln numeroase articole, publicate în „Buletinul Bugenie 
și Biopolitie“ (din anti 1928—1930)*) arătam că factorii de 
perturbaţie sufietească, deşi sunt de ordin afectiv, pot ft 
influenţaţi pe cale intelectuală. 


Făcând cunoscut și vulgarizând cunoştinţe și precepte 
ce intrau în cadrul igienei și profilaxie! mintale (şi cari 
priveau vieaţa individuală, familiară, socială, naţională, etc.), 
am creaut că folosese: a) medicilor, car! doresc să apro- 
fundeae sufletul și să vadă defectele sau slăbiciunile clien- 
ilor lor; b) educatorilor, (în special din învățământ) ce 
s'ar fi încurcat, observând marea diversitate în caracterele 
edueaţilor; c) direetorilor de conştiinţă (în special preo- 
ților) cari rămâneau uimiţi, poate, în faţa complexităţii pro- 
blemelor; d) părinţilor lipsiţi de abilitate pentru salvarea 
sufletelor iubite din criza prin care treceau (şi pe care 
nu o putea înţelege complect); în afârșit e) suferinailor 
adevăraţi sau pseudo-suferinzilor (adică cari se cred su- 
ferina! numai în mintea lor) și cari ar fi căutat salvarea 
prin ei înșiși. 


*) Pentru detalii se pot vedea numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 10, 1t 
şi 12 din 1938; 57şi 6 din 1929; şi 5—12 din 1930. 


168 


Membrii „Astrei“ (în special preoţii, învățătorii) au 
căutat de altfel în toate vremurile, să însoţească propa- 
ganda culturală și eu o educație mintală, în special morală. 

Fără de a cunoaşte deei numirea de igienă și profi- 
laxie mintală, fără a cunoaşte cadrul destul de vast al 
acestei ştiinţe, ei o practicau, căutând să dea poporului, 
pe lângă însușiri intelectuale superioare, şi deprinderi mo- 
rale bune. 

Preceptele sufleteşti aparţineau domeniului moralei 
creştine și erau răspândite pretutindeni! (în special acolo 
unde şcoala nu putea pătrunde). 

Ştim că religia creștină, susţinând dualismul dintre 
tendințele sufleteşti superioare și cele corporale, inferioare 
(antmalice), recomandă supunerea acestora din urmă celor 
dintâi. Adevărată și sănătoasă personalitate — după mo- 
rala creștină — nu poate să se găsească decât în adâncul 
vieţii snfleteşti şi nu poate să se desvolte decât pe mă- 
sură ce spiritul îşi dobândeşte o suveranitate asupra re- 
lelor tendinţe. 

Dar supunerea instinctelor nu trebue să fie făcută or- 
beşte, ei prin o conștiință, o voinţă liberă. Această voinţă 
care pornea din iniţiativa individului (fără nici o altă re- 
comandaţie) sau care venia sub o influenţă din afară, avea 
drept scop un triumf al părţii spirituale asupra părţii cor- 
porale care caută să se desvolte prea mult în detrimentul 
celei dintâi. 

Dacă analizăm preceptele morale ale igienei mintale 
pure, vedem că nu se deosebesc prea mult de acelea ale 
moralei ereşștine. Ble sunt, în realitate, regule ce menţin şi 
întărese sănătatea mintală, adică bunele idei (gândirea) și 
bunele sentimente, căutând a pune frâu tuturor tendinţelor 
ce le-ar vătăma sau ar strica buna armonie ce trebue să 
existe între partea sufletească şi cea corporală. 

Negregit că această educaţie morală se practică de 
toate societăţile culturale; apostolii! culturali fiind în acelaș 
timp și mediei sufletești. 

Medicina sufletească nu se adresează numai indivt- 
dului, ci şi mediului. O purificare mintală a mediiilut per- 
mite, negreșit, o conservare a sănătăţii mintale (în cadrele 


120 


evoluţiei normale) a tuturor indivizilor ee trăiesc în acest 
mediu. 

Odată deci eu imunizarea mintală prin infiltrarea bu- 
nelor idei şi sentimente, odată cu bunele exemple, per- 
suasiuni, sugestiuni, ete., date prin graiu şi seris, se în- 
treprinde şi o apărare socială prin curățirea mediului și 
mai ales o împledecare a contagiunei ce ar veni prin idei 
absurde, antisociale sau cari desorganizează statul, precum 
și acele ce le-ar aduce plăcerile și luxul excesiv, litera- 
tura pornografică, scenele indecente, filmurile imorale, ete. 

Opera de purificare a mediului aparţine mai mult pro- 
filaxiei mintale. Ea are drept scop să izoleze elementele 
rele și să prevină pe indivizii cu anumite tendinţe și tem- 
peramenie contra furtunii de idei şi sentimente rele (fami- 
liare, sociale, politice, economice, ete.). 

„Astra“, prin organizațiile periferice, în speciai prin 
numeroasele filiale ale societăţii sale medicale, activând 
pentru ridicarea capitalului biologie românesc, (poate mai 
mult ca alte societăți culturale) activează deci și pentru 
întărirea sufletească, adică pentru formarea de bune ca- 
ractere. 

Contribuind la desvoltarea laturei morale din impor- 
tanta problemă a igienei și profilaxiei mintale, „Astra“ 
combate tendinţele imorale, antisociale, antiromâneşiti, acele 
tendinţe cari caută să distrugă în suflete: avântul generos, 
încrederea în conducători și în instituţiile de stat. „Astra“ 
este cel mai bun antidot contra ierbe! veninoase care caută 
să paralizeze nu numai scopurile ei, dar orice bună acti- 
vitate din ţară. Ba samănă pretutindeni dragostea, cre- 
dința, speranţa, optimismul, ete.; face o adevărată operă 
de igienă și profilaxie mintală pentru care toţi guvernanţii 
trebue să-i poarte recunoştinţă. 

Dacă „Astra“ nu şi-a realizat complect programul fixat, 
aceasta se datorește grelei situaţii financiare prin care 
trece şi în prezent. 

ttegulele de bună funcționare sufletească, de adevă- 
rată igienă mintală (în partea lor morală) sunt însă uneori 
primite cu rezervă de popor. Acest fapt provine, în parte, 
de aceea fiindcă poporul nostru este prea individualist şi 


Ta 


nu acceptă bucuros măsuri ce ating prea mult exereiţiul 
vieţii sale zilnice. Dar această rezervă se datoregtă, în 
măre parte şi faptului că masele populare au desa oca- 
ziuni (mai ales pe cale politică) să se convingă cum re- 
comandările date de unii ittelectuali sunt căleate în pi- 
eloare de alţii. 

In extremul Occident, ca şi în Occidentul Europet (în 
special în Belgia și Olanda), igiena şi profilaxia mintală 
sunt aplicâte de societăţi particulare, create în acest scop. 
Ble activează uneori singure și pe cont propriu, alteori 
prin subvenţiuni şi în colaborare cu organizaţiile sanitare, 
de ocrotire și de apărare socială ale statului. 


La noi problema se pare că nu a ajuns la maturitate. 
Igiena mintală oficială se reduce la un cod de profilaxie 
mintală, aplicabil la indivizii, cari prin predispoziția lor 
înăscută sau câștigată, se găsesc într'o alarmantă stare 
sufletească. 


Trebue să recunoaştem însă că nu numai acești din 
urmă, dar chiar subiecţi normali au nevoie pentru o men- 
tinere a sănătăţii mintale de bunele exemple și sugestiuni, 
deci de educaţia mintală și morală. 

Se știe cât de puternică este influenţa ce exercită 
asupra noastră actele săvârşite de alţii și cât de uşor, de 
exemplu, ne loveşte foamea, când vedem pe alţii mâncând 
cu poftă. 

Imaginea însufleţită, dată sub forma scenelor de teatru 
sau chiar aceea a filmelor de cinematograf, are o influență 
tot așa de puternică. 

Starea de suflet creată prin ansamblul de condițiuni 
scenice, depogedează pentru un moment individul de spit- 
ritul critic, îi supraexeită imaginaţia, îi încălzeşte simţurile, 
îi deşteaptă instinctele, ete. şi atunci când aceste scene se 
repetă mereu, îi pot erea obișnuinţe mintale bune sau rele, 
după cum au fost și actele ce l-au impresionat. 

Dacă scenele indecente înlesnesc satisfacerea ten- 
dinţelor rele pentru acei ee le văd, nu mai puțin nuditatea 
vizuală din fotografii sau schiţele, serterile și povestirile 
pornografice, îndethnurile imorale, ete. nu fac decât să 


122 


înrăutăţească sănătatea mintală a individului, să eorupă 
mediul (familiar, social, ete.) și să înmulțească infracțiunile. 

Este drept că fiecare acţiune își are reacţiunea ei. O 
reacțiune a pornit în ultimul timp (prin numeroase lucrări 
şi reviste) contra literaturii care „prin dispoziţiuni spre 
trivial și senzualitate, prin anarhta în sintaxa și forma 
poeziei, prin negativismul unor atitudini pretins critice, nu 
exprimă decât invazia unui extremism literar, a unei ade- 
vărate avantgarde literare“. 

„Academia română“ a luat o iniţiativă de a combate, 
de a urmări saneţionarea autorilor de serieri pornografice. 

Poate că ar trebui o activitate întinsă, nu numai asupra 
apelor ce-şi fae din literatură o profesiune comercială, dar 
şi conira acelor ce comercializează profesiunea artistică 
şi chiar pe cea politică. 

„Astra“, consecventă cu trecutul şi activitatea ei, crede 
că nu se mai poate tolera fâlfâtrea steagului cu rele exemple 
şi sugestiun!, că nu se mai poate permite acelor ce igno- 
rează biologia, igiena și profilaxia mintală, să contribue 
prin faptele lor ca anumite stări constituţionale să par- 
curgă cât mai repede distanţa dintre bine şi rău, dintre 
cinste şi infracţiune. 

Fără a putea interzice cu totul spiritelor curioase eer- 
eetarea anumitor domenii umane necurate, „Astra“ are da- 
toria să devină cât mai activă pe acest teren şi lucrând 
în colaborare cu autorităţile statului, cu organizaţiile de 
igienă şi profilaxie mintală și cu instituţiuni culturale ce 
au luat o ofensivă în această direcție, să contribue lao 
„curăţire sufletească a acestor domenii. 

A întârzia ar fi un păcat, nu numai faţă de înaintaşi, 
dar și faţă de urmaşi, deoarece perpetuarea mediurilor 
rele crează deprinderi cari în seri! de generaţii pot ajunge 
să se înrădăcineze cea rele inelinaţiuni şi tendinţe. 


173 


Păreri 


relativ la problema salvării şi eultivării specificului 
nostru etnie 


de Dr. Tib. Brediceanu. 


in şedinţele secţiunei artistice ale „Astrei“ am pus, 
în anti din urmă, mai de multe ori în discuţiune problema 
apărării şi înviorării unor laturi ale specificului nostru etate, 
arătând tot odată și nepretenţioasele mele păreri eu pri- 
vire la soluționarea cât mai neîntârziată şi ma! favorabilă 
a acestei probleme. 

Ceea ce am relatat în chip verbal la amintitele ocazii 
şi ceea ce dl preşedinte al „Asociaţiunei“ noastre, Dr. luliu 
Moldovan, îmi cere să coneretizez de astă dată şi în seris, 
ar fi aproximativ următoarele: 

Datinele strămoşeşti şi îndeletnicirile artistice ale po- 
porului nostru, atât de multiple şi bogate în manifestările 
lor, dispar din zi în zi: sunt, faţă de trecut, întrun declin 
care trebue să umple de îngrijorare inima oricărul bun 
român. Cu deosebire dela răsboiu încoace lumea dela 
fară arată un desinteres inexplicabil faţă de ceea cea fost 
drag şi scump înaintaşilor noștri şi prin ce, în cursul vea- 
curilor, mai mult s'a afirmat sufletul genuin al neamului no- 
stru. Dispare industria casnică: ţăsăturile, eusăturile, portul 
naţional de atâtea feluri, dispar crestăturile în lemn şi che- 
ramiea atât de artistie executată de mâna isteaţă a ţăra- 
nului român, —- dispare muzica satelor noastre și cu aceasta 
deodată și nenumărate texte de doine, cântece, colinde; 
balade, cântece de cununii și bocete, — deci o bună parte 
a creaţiei literare a poporului nostru. Dacă această literară 
creaţie în parte, totuşi, a putut fi salvată mai! din vreme și 
poate fi salvată şi de aci înainte mai ușor prin faptul, că 
colecţionarea ei nu întimpină prea mari greutăţi, — d. p. 
în oricare sat, un învăţător cu tragere de inimă şi cu în- 
ţelegere pentru produsele de acest gen ale ţăranilor no- 
șfri, poate lesne întoemi o bună culegere de poezii po- 
porale chiar și numai prin anumite îndrumări și îndemnuri 
date copiilor dela şcoală ea să noteze tot ce în această 


174 


privință pot afla dela părinţii, rudele sau cunoscuţii lor, 
—. muzica nu se poate colecționa și nota cu succes decât 
de către oameni de specialitate, instruiți şt rutinaţi în se- 
lecţionarea și deserierea melodiilor, — o muncă destul 
de dificilă, chiar și în cazul când culegerile se fac, după 
sistem modern, adică prin înregistrarea melodiilor eu aju- 
torul aparatelor fonografice. De altă parte dintre toate ar- 
tele poporale tocmai culegerea muzicii poporale pare afi 
mai urgentă: de o parte fiindcă în trecut acest lucru sa 
neglijat considerabil şi constitue azi o pterdere aproape 
ireparabilă, de altă parte fiindeă originalitatea şi caracterul 
specifie al muzicei noastre, după ţinuturi, se pierde prin 
influinţa nefastă a melodiilor de toate felurile, răspândite, 
mai ales prin plăcile de gramofon și prin radiodifuziune, 
până în cele mai depărtate și mai ascunse sate. In fine 
paralel eu dispariţia minunatelor noastre melodii de joe 
e ameninţat de pierire și genul de artă tot atât de preţios, 
dar căruia i s'a dat mai puţină atenţiune până acum: dansul 
poporal ea coreografie. Din cauza metodelor mance şi in- 
suficiente, până acum, pentru notarea exactă a mișcărilor 
de dans, dansurile noastre poporale, în ce privește laturea 
coreografică a lor, putem spune că, în general, au rămas 
necolecţionate, — împrejurare care de asemenea formează 
o pagubă naţională, având în vedere iarăși varietatea, bo- 
găţia și farmecul deosebital dansurilor româneşti, remar- 
cate chiar de istoriografi străini, cu sute de ani înainte. 


Dar în faţa acestor stări, totuşi, ar fi o greşală dacă 
ne-am pierde curajul și ne-am lăsa cuprinși de desnădejde. 
In comparaţie cu alte neamuri, cari unele abia mai au o 
artă poporală, iar altele au pierdut-o cu totul, în ţara noa- 
stră lucrurile stau alteum: poporul nostru dispune încă de 
multă artă valoroasă şi specifică a sa. Avem încă sufi- 
ciente izvoare de cercetare şi nu ne lipsese posibilităţile 
de a reconstitui chiar ceea ce prin necultivare a început 
să dispară. 

Dar dacă aceasta e situaţia artei noastre poporale în 
prezent, Atunci nu mai avem timp de pierdut. Lăsând lao 
parte ori şi ce fel de interese mai depărtate, să ne aşternem 
pe lucru, să mântuim arta poporului nostru care ne-a ma! 


175 


rămas, căci săvârşind această muncă mântuim tot ce ca- 
racterizează și ce exteriorizează mai mult specificul etnie 
al neamului nostru românesc. Implinirea acestei munci e 
o imperioasă datorinţă a generaţiei de astăzi. Pentru ori 
şi ce întârziere sau întrelăsare suntem răspunzători nu 
numai față de înaintașii noştri, cari au pus temeliile și dela 
cari am moştenit această minunată şi neîntrecută artă, ei 
şi față de urmaşii noştri cari eu drept cuvânt nu ne-ar 
putea ierta nici odată dauna pe care am eauzat-o naţiunei 
prin întreruperea neglijentă și vinovată a unei vechi şi 
merituoase tradiţii. 

Munca de salvare trebue să înceapă cât mai curând 
din următoarele principale motive: 


1. Fiindeă adevărații susţinători ai artel noastre tra- 
diţlonale sunt, întâi şi întâi, bătrânii ţărani și bătrânele tă- 
rance cari, azi-mâine, pleacă dintre noi. Bi sunt mat ales 
cari cultivă cu sfinţenie această artă, cari o înţeleg aşa 
precum trebue să fie înţeleasă şi cari ni-o pot şi împăr- 
tăși în felul în care trebue să ne rămână păstrată; 

2. Al doilea motiv care reclamă accelerarea operei 
de mântuire a artei noastre poporale este împrejurarea, 
că vecinii noştri dela vest, potrivniei de veacuri, în neso- 
cotita lor acţiune revizionistă, profitând de indiferentismul 
nostru, intensifică din ce în ce mai accentuat sistematica 
lor procedură de a aduna şi de a fixa în tipar și imagini 
și de a lansa în lume, ca și când ar aparţine patrimoniului 
lor, multe din cele mai tipice obiceiuri şi cele ma! verita- 
bile produse artistice ale poporului nostru; *) 


3. Un al treilea motiv care ne îndeamnă ca să grăbim 
colecţionarea a tot ce aparţine avutului nostru artistice na- 
ional, este materialul de dovadă cu care ne trebue să ne 
“înarmăm, în scop de propagandă, pentru toate acele pri- 
lejuri, la cari.alte popoare obișnuese a se prezenta cu 
asemenea documente pentru susținerea cauzelor lor po- 
litice și culturale ; 


*) A se vedea în privința aceasta documenitatele studii ale dlui 


Dr. C. Petranu, v.-preşedintele seeţiunei artistice a „Astrei“, publicate 
în Revue de Transylvanie, Tom, |. nr. 1 şi 4 şi Tom. îl. nr. 3 


176 


a 
: 4. ln fine, dar numai pe urmă, trebue să ne gândim 
la salvarea artei noastre specifice, mai ales a celei vechi, 
de o parte pentru folosul și îndreptarea pe adevărata cale 
a desvoltării artei poporale noui, — de altă parte pentru 
interesele artei noastre naționale superioare, culte: baza 
de pornire și de orientare pentru viitor, atâta uneta cât şi 
a celeilalte, neputând fi alta decât creația artistică popo- 
rală pe care am moștenit.o din bătrâni. 


Şi acum să vedem cari ar fi mijloacele pentru ajun- 
gerea mai curând a scopurilor noastre. Acestea pot fi 
de multe feluri. Pe lângă cele de mai de mult în uz, asupra 
cărora credem că nu e lipsă să mai insistăm aci, ne oprim 
de astădată la mijlocul care nai se pare mai eficace și mat 
curând ducător la un rezultat pozitiv și care este filmul 
sonor. Faţă de ori şi ce alt mijloe de culegere, păstrare 
şi propagare a etnieului nostru, avantajul mare al filmului 
sonor este, că cu ajutorul lui se poate înregistra simultan 
un episod sau un obiceiu oarecare d. p. o nuntă ţărănească 
sub toate aspectele ei multiple şi anume: al obiceiului în- 
suşi, al peisagiului în care este încadrat, al costumelor, lo- 
cale, al vorbăriei (zicături, strigături ete.), al muzicei (cântece 
vocal şi muzică instrumentală), al dansului (ea coreo- 
grafie) ș. a. 


Să cercetăm ce s'a realizat până acum, din ceea ee 
ne-a fost dat să vedem și să ascultăm, pe terenul filmului 
sonor românese? 


In cinematografele noastre din Transilvania au rulat, 
până în prezent, următoarele trei filme mari: „Ciuleandra“, 
„lusula şerpilor“ şi „Prima dragoste“, — ultimul: un film 
unguresc, în care episoade sătești ungurești au fost înlo- 
cuite eu episoade și dansuri românești. Lumea spectatoare 
a rămas nemulțumită de aceste filme cari curând au şi 
fost seoase din repertoriile cinematografelor. Greşala lor 
principală a fost că, fără a aprofunda și făra a cunoaște 
îndeajuns elementele cari ceonstituese veritabila expresie 
a sufletuluft românesc, s'a început de-adreptul cu plăsmuirea 
unor filme sonore româneşti menite — pe semne — să 
stea alăturea chiar să întreacă produsele de acest gen 


177 3 


ale străinătăţii. Sa clădit — cum s'ar spune — dela co- 
periș şi nu dela temelii. 

Noi vedem altfel problema filmului sonâr român. ln- 
ceputul cred că e bine să se facă cu fixarea unor imaginat 
caracteristice cari să înfăţișeae miei scene din vieaţa po- 
porului nostru dela sate, așa cum se prezintă ele în toată 
originalitatea lor, fără ca să fie încadrate sau să facă parte 
dintr'o acțiune mai complicată oarecare de roman sau de 
piesă teatrală. Ne gândim deci la epiaoade scurte: obt- 
ceturi cari se desfășură în peisagii din cele mai frumoase 
pe cari le avem, case sătești, interioare tipice, — apoi la 
o serie de dansuri, din diferite ţinuturi, bine puse la punct, 
atât în ce priveşte muzlea cât și partea coreograjică a 
dansului, ş. a. Numai după ce vom avea femelia solidă a 
unor astfel de imagini ireproșabile sub ori şi ce aspect, 
ar urma să ne ocupăm și de înjghebarea unor filme sonore 
românești de proporţii mal mari. Felul conceput de noi 
sar limita deci, deocamdată, adică pentru prima fază a 
lucrărilor, la aşa-numitele „jurnale“ cu cari se inteodue 
spectacolele de cinematograf şi cari cuprinzând frumosul 
nostru etnie într'o cât mai perfectă formă să fie utilizabile 
totodată și în scop de propagandă, în ţară şi în străinătate. 

Având prin aceste filme-documente salvate o însem- 
nată parte a obiceiurilor, porturilor, cântecelor și dansu- 
rilor noastre naţionale, ușor se poate trece la rezolvirea 
problemei cultivării specificului nostru etnic, nu numai prin 
demonstraţii cinegrațice, e! și prin părţi extrase în formă 
de imagini fixe (fotografii) din laturea vizuală, — sau în 
formă de specimene de melodii poporale românești din 
laturea muzicală a acestor filme. 

lară executarea filmelor mi-o îacehiput astfel: 

Să se institue în cadrele seaţiunei artistice a „Astrei“ 
o comisiune compusă din persoane cari cunoscând amă- 
nuntele foielorului şi etnicului nostru românesc, — prin 
studiile pe cari le-au făcut cât şt prin probele pe cari 
le-au dat la alte oeazii --- să prezinte toate garanţiile ne- 
cesare pentru realizarea, in chip cât mai desăvârșit, a 
aminiitelor filme-jurnale. Membrii acestei comistuni, după 
ce vor vizita şi vor alege regiunile sau localităţile potrivite 


178 


sub aspectul ţelurilor propuse, vor pregăti, în timpul iernii, 
totul pentru ea, din primăvară și până în toamnă, să se 
poată executa filmele după un plan bine precigat. Adică: 
vor desemna cadrele în cari se vor înscena anumite obit- 
ceturi, dansuri ș. a, vor angaja persoanele cari să figu- 
reze în film, vor îngriji de ireproşabila lor prezentare, atât 
în ce priveşte portul lor cât şi în ceea ce vor avea de 
spus, de cântat sau de dansat, dându-se cea mai mare 
atenţiune muzicei acompantatoare care, păstrând necon- 
diționat ș! în primul rând caracterul specifie local, să fie 
totuşi întocmită aşa, ca filmul să nu lase nimica de dorit 
nici sub acest raport. 

Insaşi opera filmării credem că nu poate întimpina 
greutăți, întru cât — pe cât suntem informaţi — la Mini- 
sterul internelor există deja un „Serviciu cinematografie“ 
sub conducerea Oficiului Naţional de turism, care este 
adjustat cu toate cele de lipsă pentru o impecabilă exe- 
cutare a unor filme sonore. Şi cum acest serviciu stă la 
dispoziţia altor societăţi culturale, mult mai tinere, dar ase- 
mănătoare „Astrei“ în ee privește programul studiilor de 
etnografie şi folclor, nu ne putem închipuit că concursul 
său să poată fi detras tocmai „Astrei“ care — de sigur în 
alte vremuri şi în împrejurări mult mai grele ca şi cele 
de astăzi — dar de 75 de ani luptă spre aceeș ţintă şt 
acelaș ideal. Tot așa credem că nu poate fi nici o piedică 
ca, pentru înfăptuirea proiectelor sale, „Astrei“ să i se 
pună la dispoaiţie și cota-parte a fondurilor destinate an 
de an pentru asemenea scopuri de cătră guverneie ţării. 
Bxperienţele „Astrei“ în domeniul cercetărilor şi studiilor 
vieţii româneşti! dela ţară și realizările ei dovedite în această 
privinţă la muite ocazii, nu pot fi nesocotite. Astfel nu cerem 
decât un drept care îi revine și care se cuvine bătrânei 
noastre „Asociaţiuni pentru literatura română şi cultura 
poporului român“ 'când îl rugăm pe președintele nostru, dl 
Dr. lulin Moldovan, să binevoiască a interveni la loe eom- 
petent ca dezideratele noastre în folosul celor mai sus 
amintite, pe cari le credem juste și pe deplin întemeiate, 
să se împlinească în cel mai scurt timp posibil. 


179 3* 


Acțiunea de păstrare a porturilor, cântecelor, 
dansurilor şi obiceiurilor strămoșești) 
de Prof. R. Vuia. 


Este un fapt cunoscut, că poporul român a des- 
voltat și păstrat una dintre cele mai strălucite etvilizaţiuni 
populare în Furopa. Asemenea sa constatat că această 
civilizație, profund autohtonă şi specifice românească, sub 
influenţele civilizaţiei cu caracter universal al orașelor, este 
atacată și ameninţată în existenţa ei. Se impune deci o 
acţiune de păstrare organizată în mod sistematice, pentru 
stăvilirea ecestui proces de dezagregare a civilizaţiei noa- 
stre populare şi spre a-l reda iarăși viabilitatea și strălu- 
cirea de odinioară. Această acţiune de regenerare şi pă- 
strare a patrimoniului nostru cultural strămoşesce nu mai 
poate fi amânată. Procesul de dezagregare a pătruns adâne 
în inima satelor noastre și suntem ameninţaţi să pierdem 
comori, ce nu mat pot fi nici salvate, nici înlocuite. 


In străinătate şi mai ales în ţările apusene unde pro- 
cesul de dezagregare a pătruus mai de mult şi deci se 
simţea nevoia une! acțiuni de păstrare, putem înregistra 
exemple demne de urmat pentru acțiunea noastră. Ca să dăm 
numai! câteva exemple, dintre cele mai de seamă, amintim 
activitatea rodnică în această direcție a „Societăţii engleze 
pentru păstrarea cântecelor şi dansurilor populare“, apoi 
„Federaţia elveţiană pentru păstrarea porturilor naţionale“ 
şi în sfârşit Asociaţia germană pentru păstrarea portului 
popular care singură numără peste 40.000 de membri. 


Poporul român este situat în colțul sudestie al Buropei, 
într'o zonă unde civilizaţia populară şi-a păstrat încă vl- 
goarea până în timpurile noastre. Mulțumită spiritului 
conservativ al poporului nostru, procesul de desagregare 
a devenit acut abla în cursul ultimelor decenii și mai ales 
în perioada de după răsboiu. 


”) Referat prezentat la conşțfătuirea președinților de despărţă- 
minte, Cluj, 8 Mai 1837. 


180 


Evident că în astfel de împrejurări niei noi nu mai 
putem fi indiferenți faţă de pericolul ce ameninţă mărtu- 
rille civilizaţiei noastre populare: a sosit timpul suprem 
ea să organizăm și nol o acţiune puternică pentru salvarea 
patrimoniului nostru tradiţional. 

Pentru primul moment se pun două chestiuni: 1. cine 
să întreprindă această chestiune ? și 2, cari vor fi mijloa- 
cele întrebuințate ? 

Cu privire la prima întrebare, avem două posibilităţi: 
1. să organizăm şi noi, ea şi cel din străinătate, o societate 
constituită anume pentru acest scop, sau să întrebuinţăm 
asociaţiile noastre culturale. Noi credem, că pentru mo- 
ment şi pentru împrejurările noastre, e mai bine să între- 
buinţăm în acest scop asociaţiunile noastre culturale. Întâi, 
pentrucă ele ne dau gata cadrele lor bine organizate și 
pentrucă, în programul lor, intră bine și acţiunea de păstrare 
a elementelor noastre tradiţionale. indeosebi găsim potrivită 
pentru îndeplinirea aceste! misiuni „Astra“ noastră cultu- 
rală care, prin organizaţia sa și contactul său mai strâns 
cu populaţia noastră rurală, pare a fi mai îndreptăţită să 
ia asupra sa această sarcină, 


Cum însă acţiunea aceasta cere o muncă stăruitoare, 
organizată pe o scară largă, va trebui să apelăm, în afară 
de asociaţia noastră culturală şi la ajutorul altor factori. 
Aceşti factori sunt: şcoala și muzeele. 

Şi în deosebi ce privește şcoala și mat ales școala 
primară a satelor noastre, care intră în primul plan al in- 
tereselor noastre, a fost şi este, după părerea noastră, 
greșit organizată. In loe ca ea să pornească dela strălu- 
cita noastră civilizație populară, să o desvolte și să o 
ocrotească, i s'a dat, ea principală menire, civilizarea sa- 
telor prin întroducerea culturei moderne de origină oră- 
şănească cu totul străină de atmosfera şi sufletul satelor 
noastre. Această cultură artificială a orașelor, ce a pă- 
truns prin mijlocirea şeoalei primare, în loe să întărească, 
a contribuit și ea la acţiunea de desagregare a vechii 
noastre civilizaţii populare. Prin urmare va trebui să re- 
formăm fundamental principiile educației populaţiei dela 
țară şi în lacul culturii orașelor, să punem, ca punet de 


181 


plecare și ca bază în școlile noastre rurale, civilizaţia noa- 
stră populară. Va trebui să modițicăm nu numai spiritul 
şcoalet primare dar și programul ei analitice. La orele 
de limba română se vor întroduce produsele admirabile 
ale poeziei noastre populare; la orele de cânt, frumoa- 
aele noastre cântece populare și în deosebi locale; la 
orele de lucru manual să servească ca modele admirabi- 
lele noastre cusături şi ţesături țărănești, nu însă cele din 
albume, ci să se continue eu tradiţia locală prin utilizarea 
motivelor din faţa locului. Blevii să fie educați să ştie să 
aprecieze şi să iubească iarăşi produsele artei noasire 
populare. Această nouă educaţie, în spiritul tradiţiei locale 
să se facă neforţat şi neimpus, ca a necesitate ce izvo- 
regte adâne din forţele sufleteşti ale populaţiei dela ţară, 
care şi în trecut a simţit nevoia de a-și manifesta această 
necesitate culturală fără să i se impună. 


In acţiunea de păstrare ar putea fi înrolate în deosebi 
şcolile cari au un contact mai strâns cu straturile dela ţară 
şi anume: seminarele teologice, şcolile normale ști cum 
am amintit mai sus în deosebi școlile primare. Considerăm 
ca absolut necesar, ca viitorii preoţi și învăţători să fie 
educați și ei în spiritul tradiţiei strămoșeșii și ca să cu- 
noască și ei temeinie şi să aprecieze civilizaţia noastră 
populară. 

Etnografia va trebui să devină studiu obligatoriu în 
seminariile de teologie și în deosebi în şcolile normale. 
Ne permitem să cităm în această privință cuvintele mult 
regretatului G. Vâlsan, luate din o conferinţă a sa întitulată: 
„O ştiinţă nouă: Etnografia“, publicată în biblioteca secţiei 
geografico- etnografică a „Astrei“. „Oricul trebue să-i pară 
uimitor faptul că nu ne gândim serios la lucrul acesta. Nu 
ne cunoaștem pe noi. Scoala, după cum spune legea şi 
regulamentul, e în primul rând naţională. Dar şeoala nu 
ne învaţă să cunoaștem națiunea. Ne învaţă să cunoaștem 
‘istoria patriei, adică trecutul poporului, ce a murit. Ne în- 
vaţă să cunoaștem geografia, adică pământul poporului. 
Ne învaţă să cunoaștem limba poporului, dar pe însuși 
poporul nimeni nu ni-l arată. Care obiect gi în ce şeoală 
românească, dela cele primare până la Universitate, tra- 


182 


teaaă despre vieața actuală a poporului românese? Co- 
pilul aude veşnice vorbe mari de „naţiune“, „iubire de neam“ 
şi le vepetă pe dinafară, întărindu-se în el credinţa că 
acestea sunt niște peceţi oficiale. Şi aşa este, căci spre a 
putea tubi un neam, fie chiar al tău, trebue să-l cunoşti. 
O serioasă conştiinţă naţională, ca şi o cultură naţio- 
nală la noi poate porni numai dela o deplină şi mai 
exactă cunoaştere a poporului românese. Btnografia deci, 
înainte de toate — și aceasta îi dă cea mai înaltă valoare, 
e un mijloe de educaţiune naţională, nu mai prejos de 
istorie şi geografie, mijloe neapărat în faza noastră de 
civilizaţie transitorie“. 


Al tretlea factor important în acţiunea de păstrare 
sunt muzeele etnografice. Prin însăși organizarea lor, ele 
au de scop salvarea și păstrarea mărturiilor civilizaţiei 
noastre populare și reprezentarea lor prin mijloace mu- 
zeaie. Dar muzeele au încă două alte terenuri de activi- 
tate: ele sunt totodată și institute de cercetări și mai ales 
ce ne interesează de aproape, servese ca oficii de îndru- 
mare şi lămurire a problemelor în legătură eu acţiunea 
de păstrare a elementelor tradiţionale. Prin urmare în orice 
acţiune de regenerare a porturilor sau altor ramuri din 
domeniul civilizaţiei noastre populare, ne vom adresa în 
primul rând muzeelor etnografice, pentrucă ele sunt din 
punct de vedere ştiinţifie supremul for de autoritate în 
problemele noastre etnice și acţiunea de păstrare a ele- 
mentelor noastre tradiţionale. 

lar acum, după ce am arătat cari sunt, după con- 
vingerea noastră, factorii la cari va trebut să apelăm în 
acţiunea noastră, vom încerca să arătăm şi unele principii 
cu privire la metodele ce trebue să întrebuinţăm. 

Dacă examinăm ţinuturile noastre, din punct de vedere 
al păstrării porturilor, putem distinge regiuni unde portul 
s'a păstrat destul de bine, alături de regiuni în cari portul 
este mai mult sau mai puţin ameninţat. Afară de aceasta, 
vom constata că avem regiuni în care portul popular 
păstreaaă un caracter mai pronunţat românesc, iar în alte 
regluni ne arată influenţele cereurilor culturale vecine sau 
evidente influenţe străine. In privinţa influențelor cercurilor 


culturale și ale elementelor străine trebue să distingem două 
categorii: regiuni influențate mai de mult de cereurile cul- 
turale vecine şi unde elementele străine s'au încetățenit de 
mult, întocmai ca şt cuvintele străine din limba noastră. 
In aceste regiuni, deși constatăm influenţe străine, dar 
penirucă ele s'au încetățenit de mult și au devenit specifie 
locale, suntem de părere că portul să fie păstrat în forma 
sa actuală, eliminând numai piesele evident sirăine și 
recente. Astfel de zone, influențate de cercurile culturale 
vecine sunt: regiunile dela nord şi vest ale Ardealului, 
cum e de pildă portul din Țara Oașului ști Maramureș, 
portul din Crișana și judeţul Arad, cari prezintă influenţele 
cercului cultural nord. vestie sau ungaro-slovace; apoi portul 
din Banat, care are legături cu cercul cultural nord-est 
balcanice. Colţul nord-estie al Ardealului, împreună cu 
portul din Bucovina și nordul Moldovei, prezintă și el unele 
elemente ce îl leagă de cercul cultural nord-estic româno- 
ucrainean. 

De aici urmează, că saani cele mai puțin afectate 
de influenţe străine sunt cele din regiunea de sud-est ale 
Ardealului: cele din judeţele Sibiu, Făgăraș, Târnave, Alba 
și Someș. l 

ln afară de zonele influențate de cercurile culturale 
vecine şi care, cum am afirmat mai sus, au un caracter 
specifie local, avem zone sau regiuni unde portul popular 
arată influenţe evidente și mai recente, străine și în deo- 
sebi maghiare. Un astfel de caz ne oferă de pildă regiu- 
nile românești seculzate și, ca să servim cu un exemplu 
mai apropiat, jud. Cluj. in deosebi portul din bastinul dela 
Huedin prezintă multe elemente recente maghiare. ln astfel 
de cazuri, va trebui să reacţionăm energie şi eât de urgent 
spre a reface vechiul port original românesc, care a existat 
în aceste regiuni înainte de a fi inundate de elemente străine. 

Prin urmare, atenţia noastră va fi îndreptată îndeosebi 
spre zonele amenințate, fie de procesul de dispariţie a 
portului şi înlocuirea lui cu piese orășenești, fie înspre 
regiunile invadate de elemente străine ale porturilor mino-. 
ritare, care împrumută o notă străină eu totul păgubitoare 
din punct de vedere naţional în vieaţa satelor noastre. 


184 


lar întrucât privește însuși procedeul practic, ce credem 
că va trebui să urmăm, se va ţine seamă de următoarele 
principii: portul este rezultat al unei evoluţii naturale și a 
unei adaptări la temperamentul artistic al poporului res- 
peefiv, precum şi la cadrul geografie. Una din trăsăturile 
caracteristice ale sale este tendinţa de diferenţiare spre a 
forma variaţiuni locale. Considerăm tocmai aceste vartațtuni 
locale, ca elementele cele mai de valoare ale porturilor 
noastre populare, dând regiunilor respective o notă speetfie 
locală. De aici rezultă, că e nefiresc şi în potriva legit 
evoluţiei și desvaltării porturilor, tendinţa de a uniformiza 
sau de a întroduce elemente, fle chiar românești, din alte 
regiuni. Principiul, care va trebui să stea la baza acţiunii 
noastre de regenerare și păstrare va trebui să fle dea 
păstra aceste variaţiuni locale şi de a nu întroduee ele- 
mente dia alte părți. la cazul, când portul local e ame- 
nințat sau a dispărut, acţiunea de păstrare trebue pornită 
dela elementele existente; ptesele vechi, ce se mai păstrează 
în sat și ceeace ne mal spune tradiţia locală. Pentru cazut 
când portul a dispărut cu desăvârșire, fără a lăsa urme, 
va trebui să transplantăm portul cel mai apropiat şi mat 
potrivit pentru împrejurările locale. 

Portul popular nu este nici el ceva staționar, ce nu 
a cunoscut nici o evoluţie, și el a suferit şi sufere tran- 
sformări, dar în linia tradiţiei şt la intervale mult mat mart 
decât moda noastră orăşenească. De atei urmează că not 
nu trebue să oprim orice încercare de transformare sau 
adaptare la condiţiunile actuale de trai a porturilor noastre. 
Nu trebue să păstrăm, cu orice preţ, un port statie ina- 
daptabil la condiţiunile actuale de trai şi atmosfera rurală 
de azi, el trebue să-l menţinem viu ca să se poată adapta 
organic necesităţilor economice și culturale actuale. 

In ce privește însuşi sistemul de organizare a acţiunei, 
credem necesar de a forma în fiecare sat un mie comitet 
local, compus din preot, învăţător şi câţiva ţărani fruntaşi 
cu tragere de inimă pentru problema obiceiurilor noastre, 
care să aibă în grija lor acțiunea de păstrare a porturilor 
din satul respectiv. In centrele despărţămintelor să se 
formeze tarăşi un comitet restrâns de persoane cu price- 


185 | 


pere şi interes pentru această acţiune, care să urmărească, 
să dea îndrumări şi să controleze activitatea comitetelor 
locale sătești. Ga rândul lor, muzeele etnografice vor servi 
ea ofieti de informare şi îndrumare științifică a aeţiunei. 
Pentru promovarea aceţiunei şi deşteptarea interesului pentru 
acţiunea de păstrare, atât comitetele locale şi în deosebi 
ale despărţăminiel!or vor organiza din timp în timp expoziţii 
de industrie casnică şi festivaluri, prezentând dansuri cân- 
tece, obiceiuri și porturi populare. Conducerea centrală, 
la rândul ei, va aranja tot la doi sau trei ani, mari serbări 
populare pe regiuni sau chiar pentru întreaga ţară, așa 
cum face şi societatea pentru păstrarea porturilor naţionale 
din Blveţia. Credem că ar fi în interesul acţiunei ca Rusaliile 
să fie decretate ca o serbătoare a porturilor, cântecelor, 
dansurilor și obiceiurilor naţionale, când toate organizaţiile 
cari sunt în serviciul acestei acţiuni să organizeze serbări 
populare. 

Mână în mână eu acţiunea de păstrare a porturilor 
va trebui să se facă şi acţiunea pentru păstrarea şi des- 
voltarea industriei noastre casnice. Bvident că aeţiunea 
de păstrare e cordiţionată chiar de această industrie 
casnică şi renașterea porturilor va duce cu siguranţă și 
la renaşterea şi înflorirea industriei noastre casnice. lndu- 
dustria casnică va trebui să producă mai mult decât cere 
îndestulirea nevoilor restrânse ale casei țărănești, ea va 
trebui să câștige o desvoltare, ca să devie un izvor de 
câştig al țărănime! noastre. 

Oricât entuziasm am avea pentru acţiunea de păstrare a 
porturilor, ea nu va prinde dacă nu vom asocia și un 
element economie modern: câştigul. 


===> 


Principiile fundamentale ale școlii ţărăneşti 
de N. Săulescu, 


Şcoala ţărănească introdusă de „Astra“ în Transil- 
vania începe să-şi contureze structura; după o praetică 
de 3—6 ani de funcţionare, reies aproape natural directi- 
vele pentru organizarea acestor minunate școli pentru tre- 


sirea păturei țărănești. lată de ce socotesc util să arăt 
propunerile, pe care le-am făcut conducerii „Astrei“, în nu- 
mele grupării „Gând Românesc“, care a organizat în ca- 
dru! despărţământului Cluj trei cursuri eu ţăranii în ultimii 
trei ani. 

In privința scopului este necesar să aecentuăm că 
şcoala ţărănească nu reprezintă o oarecare treaptă de în- 
vățământ cu programe cântărite pe ore și capitole, ci este 
o geoală de prelucrarea sufletului ţăranului român, un mijloe 
de trezirea săteanului nostru, o minunată unealtă de dina- 
mizare a satelor. 

Menţinând acest scop pentru școala ţărănească, ne 
aflăm în spiritul șeolit ţărăneşti tipice, şcolii daneze; într'a- 
devăr Begtrup *) susţine în această ordine de idei urmă- 
toarele: 

„Şcoala superioară mărturiseşte că nu caută să facă 
din tineretul Danemarcii niei dascăli de catedră, nici șoa- 
reci de bibliotecă, ci să-l ajute să.și afle fericirea în munca 
de fiecare zi și să-l facă să înțeleagă ce este aceeao 
vieaţă omenească vie. Dorim ea școlarii să se întoarcă la 
gospodăria lor ţărănească, la meseria sau negoţul de unde 
au venit şi să-și poată împlini lucrul cu un cuget neînfrânt 
şi cu o minte mat luminată, ea o urmare a trecerii prin 
şeoalele noastre. Ne bucurăm că şeolarii capătă dorinţa 
să citească bune cărţi; dar ne-ar părea mai bine să-l 
vedem destoinici să înveţe dela vieaţa însăşi. Intr'un ceu- 
vânt dorim ca școlile populare superioare să fie școli de 
vieaţă, în cel mat bun înţeles al expresiel:. 

Pentru atingerea acestui scop este nevoe să punem 
o deosebită grijă în recrutarea elevilor, să adoptăm o me- 
todă specială de predare, să organizăm neapărat un in- 
ternat, în care vor locui ţăranii, să dăm o durată mai lungă 
auraurilor și să menţinem legătura cu sătenii după plecarea 
dela cursuri. 

In recrutarea elevilor pentru școala ţărănească, reeru- 
tarea care trebue să se pregătească prin conferințe spe- 
ciale ale preoţilor şi învăţătarilor și să se facă personal 


*) Citat după E. Bucuţa, O sută de ani de Școală țărănească. 
CAminul cultural, IL, 3, 1936. 


187 


de către conducerea despărţământului, trebue să avem 
două griji principale: vârsta şi averea viitorului elev. 

Şcoala vrând să acționeze în primul rând asupra su- 
fletului, elevul trebue să fie suficient de tânăr ca să se 
mai poată încă entuziasma. 

Experiența ne-a arătat că cea mai potrivită vârstă 
este între 23—30 ani, adică imediat după terminarea ar- 
matei. Țăranii prea tineri sunt neserioşi, nu au suficientă 
legătură cu realităţile vieţii și sunt lipsiţi de practica agri- 
colă ea să înţeleagă rostul lecţiilor agricole şi în plus nu 
au nici interes pentru lucruri practice, pe care el ştiu că 
nu le pot aplica imediat în gospodăria proprie. Țăranii prea 
în vârstă nu mai posedă elan sufieent pentru o primenire 
sufletească. 

Trebue mat departe să ne îngrijim ea vlitorul elev să 
ofere garanţii că va deveni gospodar; vor fi admişi deci 
în şcoala ţărănească fie conducători de gospodării agri- 
cole, fie cet ce sunt desemnaţi ca moştenitori ai gospo- 
dăriei. Această precauţiune este foarte necesară, deoarece 
scopul școlii fiind să formeze fruntaşi ai satelor, nu are 
nici un rost să facem eforturi pentru cei ce vor lua drumul 
orașelor. 

Metoda de predare se deosebeşte esenţial de cele 
practicate în alte şcoli; nu lecţiile programatice își au 
locul aici, ei convorbirile adaptate specificului fiecărei re- 
giuni; orice expunere făcută în șeoala ţărănească trebue 
întâi să trezească şi să captiveze și numai după aceea să 
lumineze. De aceea şcoala ţărănească nu cunoaşte niei 
programe rigide, nici examene și niei diplome; şeoala ţă- 
rănească trebue urmată de dragul ei. 

Materiile, care se predau în școlile țărănești sunt ma- 
terii generale și materii de specialitate. Din materiile ge- 
nerale atenţia principală trebue acordată limbii noastre 
și istoriei românilor; țăranii trebue aduși să înţeleagă frum- 
seţea basmelor, cântecelor şi poeaztet- populare, precum și 
trecutul vifeazului nostru popor. 

Inafară de istorie şi limba română se ma! dau ele- 
bilor şeolii țărănești și noţiuni de geografia patriei, de 
drept şi cooperaţie, de igienă și religie. De asemenea 


188 


elevii face şi educaţia fizică. ln şcolile țărănești daneze 
gimnastica se predă 6—12 ore săptămânal în săli de gim- 
năastică spaţioase, pe care le are acolo fiecare școală tă- 
rănească. i 

Dintre materiile de specialitate se predau variat dela 
o regiune la alta, agricultura, creșterea vitelor, creşterea 
păsărilor, pomăritul, albiaăvitul, ete. Decțitle agricole vor 
consta în esență, după câteva convorbiri introductive, în 
demonstraţii și lucrări practice. 

Durata cursurilor depinde de putinţa de a lipsi din 
gospodării a diferiților eiev!, precum şi de posibilitățile 
financiare ale fiecărut despărțământ. Durata cursurilor 
trebue să fie cel puţin 4 săptămâni. Mai târziu când șeoala 
va crește în prestigiu, prin utilitatea ei mereu crescândă, 
ţăranii înşişi vor putea contribui parţial la întreţinerea lor; 
de asemenea despărţămintele vor putea mai ușor căpăta 
fonduri pentru asemenea importantă iniţiativă și chiar Statul 
va trebu! să ajute această școală pregătitoare de țărani 
fruntași, aşa cum în Danemarca Statul contribue eu 50%/0 
la acoperirea cheltuelilor necesitate de funcționarea şeo- 
` Hlor ţărăneşti. In aceste condițiuni şcoala ţărănească va 
putea să-și extindă durata cursurilor la 2—3 luni. Scoala 
ţărănească nu și-ar putea îndeplini marea ei misiune în 
aşa scurt timp dacă n'ar fi înzestrată cu un internat; elevii- 
țărani trebue să stea în atmosfera caldă a unui cămin 
comun, pentru ca neîncetat șeoala să acţioneze asupra lor. 
La această constatare au ajuns aproape toate despărţă- 
mintele „Astrei“. Aceasta este şi una din fundamentalele 
condiţii de succes ale școlii țărănești daneze. Astfel 
Hollman *) arată că în Danemarca, unde școlile sunt par- 
tieulare, elevii sunt primiţi în familia directorului și primese 
dela el hrană şi locuinţă; totuşi şcoala nu capătă carac- 
terul unui internat, ci pe acela al unei vaste familii. Școala 
vrea să fie pentru școlari un adevărat cămin eu căldura 
şi intimitatea sa, pentru ca prin aceasta să-și întindă in- 
fluenţa sa asupra întregii personalități a școlarului. $co- 
larii şi profesorii nu numai că mânâncă la o masă comună, 
ci își petrec şi serile într'o prietenească adunare. 


*) Hollman, Die Volkshoehsehule. 


„189 


ln căminurile daneze domneşte o simplitate impresio- 
nantă, dormitoarele, sălile de clasă, mâncarea ca și întrega 
vieaţă reprodue tipieul vieţii țărănești; de altfel cele mai 
multe căminuri sunt adăpostite în locuințe modeste. Orga- 
nizaţia căminurilor daneze se inspiră dela maxima: „să 
trăești simplu, dar să gândeşti înalt!“. 

Roadele şcolii țărănești trebuese nu numai păstrate, 
dar chiar și sporite prin legătura, pe care trebue să o în- 
treţină „Astra“ cu foștii elevi: în acest scop ar fi nimerit 
ca să aibă loe anual întruniri ale foștilor elevi, mai ales 
la începutul lunei lunie, întruniri legate de excursii agri- 
cole interesante în gospodăriile fruntașe ale regiunei, în 
staţiunile experimentale agricole, în fermele model. De ase- 
menea este necesară o revistă specială a „Astrei“, desti- 
nată foștilor elevi și în care să se adâncească problemele 
puse în școala ţărănească. Mai târziu prin asociaţii jude- 
tene, prin cooperative, ete. se vor putea înjgheba organi- 
zaţii utile desvoltării spirituale și economice a foştilor elevi 
al școlii țărănești. 

Aceste principii fundamentale ale şcolii țărănești tre- 
buesc respectate, pentrucă numai astfel ele își vor atinge ` 
scopul urmărit: desvoltarea unei ţărănimi mândre de rolut 
ei social, cultural și economie. ln actuala organizare a 
Statului nostru țărănimea nu trăiește o vieaţă a ei unitară 
şi independentă pe plan spiritual şi material. Pătura ţără- 
nească reprezintă mai degrabă o massă amorfă, care pri- 
mește necontenit influenţe străine de spiritul ei. Aşa cum 
cu multă dreptate a arătat dl prof. luliu Haţieganu, nici 
învățătorul și nici preotul nu sunt ţărani, care să trăiască 
vieaţa spirituală şi materială a ţărănimii; nic! pregătirea 
învăţătorilor, nici a preoţilor nu este încă concepută în 
scopul de a face din aceștia adevăraţi conducători at sa- 
telor. De aceea este nevoe să pregătim pe viitorii condu- 
cători ai satelor și dintre ţărani, care au dus şi por duce 
o integrală vieaţă ţărănească, țărani care nu și-au deformat 
spiritul prin influenţe străine orășenești şi care sunt legaţi 
sufletește și material de glia strămoșească. 

Şeoala ţărănească este menită să pregătească această 
elită ţărănească, care va trezi la o nouă vieaţă culturală 
şi economică, satele noastre. 


190 


Material pentru conjerințe, şezători, ete. 


Pagina demografică. 


Mortalitatea infantilă ca problemă 
principală în România de astăzi 
de Dr. Petru Râmneanţu. 


In 15 ani, dela 1921—1935, România a pierdut prin decesele dela 
0-1 an, 1,764,663 de cetăţeni. Acesta e un tribut cu atât mai dureros, 
cu cât comparând mortalitatea infantilă dela noi cu cea din Olanda 
spre ex., ţară tot agricolă şi în multe asemănătoare eu a noastră, 71,30, 
adică 1,257,552, de copii, puteau fi salvaţi dela moarte. Şi mai impre- 
sionant e faptul, că aceste catacombe prin care pier atâtea fiinţe, nu-şi 
redue de loe calibrul. Pe cânâ în toate statele, fără excepţie, morta- 
litatea infantilă, dela răsboiu încoace sa redus considerabil, la noi 
stagnează la acelaşi nivel, după cum reiese evident din următoarea 
tabelă: 


Mortalitatea infantilă în Europa dela 1921—1935 
(Proporţii la 1000 născuţi vii.) 


a. 1921—|18286—l1931— 

ările 193 3 

T 1925 | 1880 | 1932 8. 1-193% | 1935 
România . .. ea’. 201 193 | 183 | 174 | 182 | 182 
Ungaria . .., . . . ’ 185 172 173 188 128 | 152 
Cehoslovacia . . .. . . . 147 147 138 127 126 — 
Polonia . .. .. .... — 1a7 143 128 141 127 
Spania . . .. . ... 143 124 114 | 112 113 | 112 

| Austria. . . . . . . .., 140 117 104 94 92 — | 

laliă: in pre a ara 125 120 112 109 99 = 
Germania . . . aa’. 122 94 81 17 66 68 
Belgia. .. . . . .. . 100 95 85 b6 76 — 
Franța. .. a’; 95 89 76 75 69 69 
Finlanda . ....... 95 87 73 76 73 — 
Seoţia. ......... 92 85 84 a! 78 77 
Danemarca. ... .. .. 82 83 76 68 64 — 
Anglia şi Galia . . . .,, 76 88 66 64 59 57 
Blveția. . . n a aa‘. 65 54 50 48 46 — 
Olanda. .. . .. .. .. ... 64 57 48 44 43 40 
Svedia. . . .... ..., 60 59 54 50 47 — 
Nomvegiat . . . . 3, à 52 50 46 43 — — 


Proporția mortalităţii infantile, fiind şi un indice de măsurare a 
civilizaţiei unui popor, produce cea mai sguduitoare impresie asupra 


191 


întregei noastre fiinţe de astăzi, când voim să fim considerați printre 
țările maderne. Tocmai din această cauză, cred, că nu e bine să 
ascundem cifrele şi de ruşine să le ţinem încuiate. Ele trebuese să 
fie discutate şi să ne frământăm asupra lor, cum hotărit s'a pronunţat 
statisticianul american Collins D. S., faţă de mortalitatea infantilă din 
Statele Unite, deşi acolo e mult mai redusă față de cea dela noi. 

Faţă de această situaţie, organizaţia noastră sanitară, nu poate 
fi lagă şi nici incapabilă de a atrage atenţia celorlalte departamente 
de stat și a întregei populaţii asupra proporţiei pericolului. Chiar din 
contra, așa cum în timp de pre-răsboiu şi răsboiu, sunt guverne mi- 
litare la cârma ţării, astăzi Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, 
secundat de opinia publică, care de mult trebuia clarificată gi pregă- 
fită în această problemă interioară gravă, care ne seceră fiinţa einică, 
are datoria să pretindă dreptul, ea întreaga noastră activitate de stat 
să ţie organizată în jurul conservării vitalităţii şi a combaterii morta- 
lității populaţiei. Dl prof. Moldovan, în cartea despre Biopolitieă, tipă- 
rită încă în 1926, prevăzând dezastrul, nu numai că a atras atenţia 
asupra acestei probleme, dar a formulat şi un program concret de 
guvernământ.. Dar o luptă sistematică contea mortalităţii infantile îşi 
are deja traseul şi îşi poate prevedea chiar şi isbânda sigură. Avem 
astăzi exemple, nu numai în propcrţiile mai înainte îngirate, obținute 
pe pământ străin, dar dispunem de exemple asemănătoare realizate la 
noi, în unităţi geografice destul de neprielnice: în Plasa Sanitară Model 
"Gilău, jud. Cluj, plasă muntoasă, săracă, locuită de moţi şi în Plasa 
Sanitară de Demonstraţie Tomeşti, jud. laşi, unitate administrativă, în 
care pelagra a fost frecventă în proporţii mari. 

Munca de prevenire a bolilor în aceste plăși desfăşurată de 
medicul igienist şi sora de ocrotire, prin descoperirea gravidelor, edu- 
aaţia lor asupra igienei personale, alimentării, îmbrăcăminţii şi asupra 
igienei locuinţei şi prin asigurarea unui loe potrivit unei naşteri în con- 
.diţiuni omeneşti, constitue o chezăşie puternică, că noul-născeut va dis- 
pune de vitalitate suficientă şi va supravejui, cu atât mai sigur cu cât 
şi el este luat sub supraveghere imediat din momentul naşterii şi condus 
până la adolescenţă. A sosit de mult timpul, ea să începem a ne in- 
teresa de aproape de aceste momente prin care trece mama şi noul 
născut pe întreg cuprinsul ţării. Alte ţări, acum, au deja înregistrată 
întreaga populaţie, îndrumându-o prin instituţii diferite, în raport cu 
problemele cerute de diversele etape ale vieţii, atât pentru promo- 
varea vigoarei fizice şi psihice, cât şi pentru prevenirea îmbolnăvirilor, 
Şi nu trebue să mergem departe ca să ne convingem de această luptă 
şi de roadele pe care ea le-a cules. E suficient să privim numai sta- 
tele limitrofe nouă: Jugoslavia, Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia. In 
acestea principiile medicinii preventive sunt de mult în curs de realizare. 

Bazaţi pe aceste consideraţiuni nutrim convingerea, că şi la noi 
se va creia în curând un curent, care îşi va fixa drept ţintă, ca cea 
mai însemnată parte din activitatea de stat să fie canalizată pentru a 
reduce mortalitatea populaţiei şi mai ales pe a copiilor sub 1 an. 


192 


Pagina eugenieă. 


Selecţiunea socială negativă prin 
denatalitatea elementelor superioare 


de Dr. 1. Făcăoaru. 


Influența dăunătoare a civilizaţiei este eu atât mai activă, cu cât 
nivelul cultural al societăţii considerate este mai ridieat. intre atâţia 
factori de seleețiune negativă, denatalitatea este unul din cei mai pri- 
mejdiogi. Fenomenul diferenţierii natalității se extinde asupra raselor, 
popoarelor, mediilor sociale (sat-oraș) şi a straturilor sociale. Rasele 
inferioare se înmulțese mai repede ca cele superioare. ha o mie de 
negri — în sudul Africei — sunt 50.6 copii sub 1 an. ba o mie de albi 
sunt numai 35.7 copii. Charles Richet a stabilit, că rasa galbenă se în- 
mulţegte de 5—6 ori mai mult sau mai repede decâ! rasa albă. Rusia 
avea 44.2 naşteri la mia de locuitori în 1926, în timp ce Suedia avea 
18.9, Germania 15 (în 1932) şi Anglia 14.4 (în 1935). Inăuntrul aceleiag 
țări, natalitatea scade trecând dela mediul rural la mediul urban, dela 
„rage mai miei la oraşe mai mari, dela straturile sociale mai largi la 
straturile sociale de sus, dela lotul familiilor disgenice la lotul famihilor 
superioare. In articolul de faţă ea şi în cel consecutiv vom urmări che- 
stiunea: în ce măsură elementele inferioare se înmulțese mai repede 
decât elementele medii, iar ambele categorii mai repede decât ele- 
mentele superioare şi cari sunt urmările pentru corpul etnie a acestui 
proces de seleeţiune socială negativă. 

Spre a măsura noima cifrelor, e necesar să ştim, că numărul 
mediu de copii pro familie, într'o populaţie staționară este de 3,4. Cu 
un nr. de copii mai mic, populaţia scade, cu un nr. mai mare, creşte. 
-Galton şi Pearson — primul, părintele eugeniei, al doilea, al biome- 
triei — au demonstrat însemnătatea căsătoriei timpurii şi a fertilităţii 
pentru vieaja naţiunei şi mai ales rolul selectiv al natalității diferenţiate. 
imn general t/s din cei născuţi înfr'o generaţie — după Pearson — devin 
progenitorii a !/2 din generaţia următoare. Din fiecare generaţie cam 
1/2 din totalul indivizilor nu contribue la producerea generaţiei urmă- 
toare. Mai precis, dintrun grup de 100.000 de copii, cam 40% mor 
înainte de a atinge etatea reproductivă, iar 10—20%, sau nu se căsă- 
torese sau nu se reprodue din alte motive. 

Chiar dacă pentru fara noastră proporţia celibatarilor e mai mică 
decât cea dată de Pearson, în schimb proporţia celor morţi înainte de 
a atinge etatea adultă depăşeşte cu siguranţă cifra lui. Al doilea fapt 
însemnat stabilit, este că din totalul părinţilor, 1/4, adică lotul cel mai 
prolific, are un nr. de copii egal cu nr. de copii proveniţi din restul 
de 3/4 al părinţilor mai puţin prolifici. Sfertul de părinţi prolifici se deo- 


193 4 


seheşte neted de lotul celor trei sferturi printr'o constituţie ereditară 
medie inferioară acelora. Subliniem înadins cuvântul „medie“ spre a 
nu se înţelege greşit, că fofi părinţii prolifici ar fi în sine inferiori şi 
că superioritatea celorlalţi s'ar revela în sterilitatea lor. Regula se 
aplică grupurilor statistice şi nu cazurilor individuale. Talentele şi chiar 
geniile sunt uneori prolifiece, dar acestea sunt excepții. 

Pentrucă nu ne putem întinde asupra discuţiei, ne mulțumim cu 
enunțarea dogmatică a adevărului: inteligența medie a unei elase so- 
ciale e cu atât mai ridicată, eu cât intelectualitatea ei este la un nivel 
mai superior. Inteligența medie a marilor oraşe e superioară celui a 
micilor oraşe. Inzestrarea medie a populaţiei din centrul orașului e su- 
perioară celeia rurale. Această situaţie nu exclude — şi menţionăm 
lucrul spre a înlătura o interpretare greşită — ca talentul şi geniul să 
vină tot aşa de bine dintro periferie a unui orâşel ca şi din cătunul 
pierdut în creerul munţilor. 

Spre a înlesni comparaţia anticipăm şi menţionăm, că familiile 
unor elevi din şcolile de anormali din München au în medie 5.2 copii. 
In acelaş sens sunt rezultatele a 10—12 cercetători. In familiile unor 
copii bolnavi mintali (Anglia) s'a găsit media de 6 copii. Părinţii unor 
copii tuberculoşi cu 5.7 copii, iar părinţii unor copii-surdo-muţi au 6 
copii în medie. ln toate aceste cazuri materialul statistie e destul de 
bogat spre a îngădui concluzii întemeiate 

Care este natalitatea diferitelor clase sociale, ne arată un mate- 
rial din 1912 privitor la Prusia: - 

a) Funeţionari superiori 


(liberi profesionişti, ete)... .. 2.9 Luerători neinstruiţi. . 4.1 
b) Funeţionari inferiori... ..... 25 
c) Lucrători cu cultură profesională 2.9 Lucrători agricoli zileri 5.2 


Lucrătorii francezi erau prolifici în proporţie de 110/0, pe când 
juneţ onarii numai eu 60/0. ln Anglia, profesorii şi preoţii aveau în medie 
0.55 copii de familie în anul 19!1. In Germania anului 1926 nr. mediu 
de copii pro familie coborise la 0.64 pentru funcționarii superiori. 
Negreşit, că sunt familii inferioare sau diogenice infecunde şi tot aşa 
sunt familii superioare extrem de prolifice. Din păcate asemenea ca- 
zuri nu putem cita, decât din trecutul destul de îndepărtat. Mozart era 
al 7-lea copil, ). S. Bach ai 8-lea din 12 copii, Wagner era ultimul din 
cei 9 copii, iar Schubert ultimul din cei 12 copii, spre a da numai 
câteva exemple. Omenirea ar fi fost cu multe cereaţiuni geniale mai 
săracă, dacă în toate timpurile s'ar fi practicat limitarea naşterilor ea azi. 

Greu de urmărit pentru corpul etic este si celibatariatul voit 
sau religios. Intre sute de talente şi zeci de genii, amintim că Bmerson, 
Hobbes, Lessing şi Wieland erau fii de pastori. Cultura ar fi fost lip- 
sită de contribuţia lor, dacă părinţii acestora ar fi rămas celibatari sau 
ar fi fost catolici. 

Intelectualii sunt dimpotrivă siliţi la căsătorie târziu "din cauza 
studiilor. Pregătirea îndelungată în vederea unei cariere, amânarea 
plasării (fără a mai vorbi de şomaj) şi pentru profesionigştii liberi asi- 


194 


Gurarea unei existenţe, care să îngădue întreţinerea unei familii, îu- 
târzie până la o etate înaintată întemeierea căminului. Pentru fete se 
adaogă şi alte împrejurări, cari agravează situaţia. Exercitarea pro- 
fesiunilor intelectuale aduce cu sine motive de ordin social pentru ste- 
rilitatea femeilor. Cultura le îngădue să aibă pretenţii mai mari şi să 
fie cu mult mai exigente. Nu în privința însuşirilor personale ale celui 
ales, lucru care este de dorit, ci în privinţa condiţiilor exterioare, re- 
alţii sociale, pază, venit, ete., fără nici o însemnătate din p. d. v. bio- 
logie. Venitul personal îngădue femeilor să se dispenseze mai uşor 
de contractarea unei căsăt-rii. După căsătorie, independenţa econo- 
mică a femeii nu-i de natură să întărească legătura conjugală, fără a 
mai vorbi de piedica serioasă ce-ar constitui-o sarcinile dese şi nu- 
meroase pentru exercitarea profesiunei. Aşadar tocmai femeile inte- 
lectuale cu o inteligență în medie superioară celorlalte, se căsătorese 
mai greu, mai târziu, rămân mai des celibatare sau dacă se căsătorese 
sunt sterile şi în orice caz sunt mai puţin prolifice decât restul. Dintre 
absolventele unei universităţi americane între anii 1880—99, au rămas 
necăsătorite mai mult de jumătate (58%). Dintre absolventele anilor 
190v—09 au rămas trei sferturi necăsătorite (260%/)), Revine fiecărei foste 
studente 0,5 copii sau chiar 0,37 copii. Raportată această rată la cifra 
de 3,4 copii de familie, cât ar fi necesar ca populaţia să nu scadă cel 
puțin, reiese că absolventele au în medie de 9 ori mai puţini copii, faţă 
de acel minim. 

Fără îndoială că factorilor sociali se adaogă factorii biologiei, 
cari anihilează jecunditatea femeilor profesioniste — de altfel ca şi a 
bărbaţilor din profesiunile superioare. Fără a ne îngădui aici discuţia 
etiologiei fenomenului denatalităţei, adăogăm doar că el este simptomul 
sigur al oboselii de vieaţă, Sterilitatea naturală se datoreşte în cea mai 
mare parte oboselii fiziologice, cu celelalte semne ale ei: anihilarea 
sentimentului de firmare a vieţei, a voinţei de a trăi şi de a rezista 
în vieaţă prin urmaşi, incapacitatea concepţională, atrofierea simțului 
matern sau patern, ete. Renunţarea la prelungirea propriei vieți înseamnă 
că vieaţa şi-a pierdut valoarea, înseamnă întoarcerea dela vieaţă. Bovi- 
tarea reproducerii este tendința deghizată către sinucidere a celui 
secătuit de instinetele vitale primare. 

Abjinerea dela căsătorie şi dela reproducere este uciderea 
urmaşilor făptuită indirect: conştient, prin evitarea intenţionată a pro- 
geniturei; ineonşiient prin refuzul fiziologie al eoncepţiunei. Prestigiul 
fals al inteleetualismului sterp şi al urbanismului ucigător de vieaţă 
împing noroadele pe calea auto-nimicirei de proporţii tot aga de 
grozave ca a celui mai sălbatece râsboiu. Prestigiul natural al sângelui, 
al sănătăţei, al frumusejei şi al forţei a fost înlocuit de prestigiul banului 
şi al inteligenţei secătuite de sucul sufletului. 

Vieaţă robustă şi rustică din cele mai frumoase timpuri, când 
conducătorii eroici își petreceau cea mai mare parte din vieaţă pe glie, 
când cavalerii conduceau plugul şi se căsătoreau cu păstoriţe a fost 
înlocuită cu vieaţa artificială, cu gusturile şi preferinţele ei pentru tot 


195 ax 


ceea ce e menit să micsoreze şi să otrăvească vieaţa. Timpurile noastre 
lâncede au coborit femeea şi i-au răpit rolul ei de sanctuar păstrător 
de vieaţă, aşa cum era odinioară. 

Nişte concepţii zănatice şi anti-naturale — ca libertatea absolută, 
drepturi egale, ca şi când funcțiunile biologice şi sociale ar fi și ele 
egale, — au coborit femeia la rolul de compeţitoare în concepţia vitală 
cu bărbatul. Socotese o ruşinoasă glorie a civilizaţiei noastre deca- 
dente părăsirea rolului de ocrotită, păşirea femeii în vieaţa publică, 
disputarea locurilor de răspundere în stat şi exercitarea atâtor profe- 
siuni. Sporovăiala democratică de origină extra-europeană ne împinge 
spre prăpastie, Demagogia atâtor instincte plebeiene dornice de sufragii 
şi de parveniri cu orice preț ne târăşte către cea mai urâtă formă de 
sinucidere în masă şi cea mai lipsită de bărbăţie. Victima acestui 
libertinaj special este nu numai femeea, dar şi țărănimea şi cu ea 
întreaga societate modernă. Femeia ispăşeşte noua ei postură cu pier- 
derea sentimentului de respect, venerație şi proteguire din partea 
bărbatului, iar țărănimea este linguşită în măsura în care este descon- 
siderată şi îngelată. Demoeraţii falşi — ea nişte „cavaleri“ ai eolţurilor 
de stradă în umbră — flutură la toate răspântiile dragosiea lor pre- 
făcută pentru ţăran, dar rămân statorniei eu faţa către cei cari-i finan- 
țează şi cari stăpânese vieața urbană şi prin ea vieaţa politică a ţărei. 


Pagina biopolitieă. 


Vieajţa și legile ei 
de Dr. Ovidiu Comşa. 


Spiritualităţile desprinse din principiile revoluţiei franceze au 
pus în centrul preocupărilor individul învestit cu drepturi nelimitate, 
materia ea chintesenţă a progresului și mediul extern ea factor funda- 
menta! de selecţiune. 

Individualismul, liberalismul şi materialismul au devenit suportul 
pe care s'au clădit toate sistemele de gândire şi manifestare pe plan 
filosofie, social sau politie. Ştiinţa biologiei a venit însă să ne demon- 
streze că vechile spiritualităţi sunt streine de realitate, 

Biologia cu legile ei fundamentale imprimă ştiinţelor preocupate 
cu studiul problemelor umane o notă de neindoelnie adevăr. Astăzi, 
abea mai concepem ştiinţe care să construiască în jurul acestor pro- 
bleme, sisteme streine de legile vieţii. Filosofia, sociologia şi ştiinţele 
politice tind să se reediteze în termeni de bioțilosoţie, de biosociologie 
şi biopolitică, suprastructuri spirituale, sociale și politice înălțate pe 
singura realitate permanentă, realitatea biologică, 


196 


Legile biologice cu aplicare imediată în orientarea problemelor 
umane sunt: ereditatea, variaţiunea și selecțiunea; ele sunt deci 
suportul primar al biopolitieii. Breditatea e cunoscută de mult, însă 
până aproape de zilele noastre ea a fost privită ca o știință de gen 
minor, deşi legile ei sunt vechi axiome în agricultură, horticultură şi 
zootehnie. ln timp ce toată lumea era de acord că o sămânță bună 
hotăregte calitatea recoltei, eă altoiul hotăregte nobleţa fructelor, iar 
„rasa“ ealităție animalelor, omul s'a crezut pe sine mult timp în afara 
universalităţii acestei legi. Mintea lui fascinată de libertate nu voia să 
ştie de existenţa unei încătugeri apriorice. limitarea ereditară a valoarei 
lui, a drepturilor şi aspiraţiunilor lui, nu s'ar fi putut acorda cu dogma 
posibilităţilor fără sfârşit ce stăpânea ambianța socială a ultimelor 
două veacuri. O ierarhizare a individului în virtutea valoarei lui inte- 
rioare dobândite prin ereditate, nu a putut conveni celor crescuţi în 
himera egalităţii, bunătăţii şi libertăţii congenitale a omului. 

„Aşchia nu sare departe de butuc“ sau „un om din părinţi vred- 
nici“ — spune ţăranul nostru în empirismul lui cuminte. In lunga succe- 
siune de generaţii el a putut face mereu observaţia că există o pro- 
nunţată aderenţă, o asemănare de însuşiri între copii şi părinţi. Că 
vreduicia sau mârgăvia, înclinarea la muncă sau la trândăvie, nu sunt 
atât atribute individuale, cât de familie sau de spiţă. 

E adevărat însă că, în cele mei multe cazuri, nu există o iden- 
titate perfectă între părinţi şi copii, şi mai puţin încă între fraţi şi 
surori. Fenomenul acesta se cunoaşte în ştiinţă sub numele de varia- 
ținne. Dar dacă ereditatea nu tinde spre realizarea unei asemănări 
absolute, ea fixează, totuşi, cu multă preciziune, o anumită matcă în 
care numai se poate desăvârși evoluţia biologică a individului; ea 
fixează polii între care poate pendula desvoltarea însuşirilor imprimate 
prin naştere. Variaţiunea ţine de mecanismul însuşi al procreaţiei. 
Căci un individ nou se naşte din unirea a două celule care, în eonţi- 
nutul lor ereditar, nu sunt niciodată identice, ei reprezintă fiecare o 
linie deosebită ca zestre ancestrală. Deosebirea va fi cu atât mai mare 
cu cât indivizii care procrează sunt mai depărtaţi ca spiţă, ea neam 
sau rasă. 

Mediul extern, fizie sau social, dobândeşte importanţă biologică 
numai în măsura în care există această uvariațiune. Bl nu va putea 
schimba fondul endogen determinat ereditar, dar va putea lua parle 
activă la desvoltarea însuşirilor în limitele mateăi variabilităţii. Că un 
individ se va statornici la un nivel superior, desvoltând însușirile bune 
primite dela antecesori, sau la unul inferior, prin prevalența însuşirilor 
mijlocii sau rele, e şi o chestiune de mediu. 

Biopolitica a venit să pretindă că validitatea în vieaţă trebue să 
se facă pe temeiul ealităţilor interioare primite din naştere. Acest lucru 
nu se poate decât prin selecţiune. Şi dacă selecţiunea naturală şi-a 
pierdut, în actualele condiţii, valoarea, iar selecțiunea socială reprimă 
adeseori valorile autentice, ne rămâne numai selecţiunea datorită con- 
curenjei valorilor fireşti pe baza capacităţii biologice a individului. 


197 


Evoluţia noastră, așezarea fiecăruia în vieaţă, este hotărită întâi de 
legile eterne ale vieţii, şi nu de legile economice, ereiate de om; 
zestrea hotăritoare, cu care pornim drumul vieţii şi care ne fixează, 
ea indiviai sau neam, limitele posibilităţilor gi aspiraţiunilor, este 
comoara firei moştenită dela înaintaşi şi nu averea materială, oricât 
de bogată ar fi. Un individ este cu atât mai bogat, un neam cu atât 
mai viguros, o ţară cu atât mai puternică, cu cât mai bogată şi variată 
le este moştenirea calităţilor fireşti; iar cea mai înţeleaptă organiza- 
jiune socială şi politică este aceea, care urmărește sporirea din gene- 
rafie în generaţie a acelui patrimoniu biologie, care judecă valoarea 
omului după însuşirile fireşti de cari dispune şi uşurează prin educa- 
țiune şi concurenţa valorilor selecţiunea acestora şi aşezarea fiecăruia 
în vieaţă acolo, unde indică însuşirile sale şi unde își poate da 
maximul de contribuție spre binele lui şi cel al neamului şi al ţării. 


A = 


Povestitorii ardeleni și bănăţeni până 
la Unire 


„Secţiunea literară şi filologică a „Astrei“, condusă de dl prof. 
Nicolae Drăganu, dela Universitatea din Cluj şi-a inaugurat de curând 
biblioteca, cu o antologie de Povestitori ardeleni și bănățeni până la 
Unire, alcătuită de dl prof. lon Breazu, asistent la Muzeul Limbei Ro- 
mâne şi Secretar propagandist al Asoeiaţiunii. Intr'un volum de 350 pag. 
tipărit în excelente condiţii la „Cartea Românească“ din Cluj, sunt re- 
produse bucăţile a treizeci de povestitori. Bucăţile au fost aşezate ero- 
nologie, avându-se în vedere data apariţiei lor. In acest volum se poate 
urmări astfel evoluţia prozei literare ardelene, pânâ în momentul hotă- 
ritor al Unirii, când scrisul literar intră într'o zodie. Momentele acestei 
evoluţii, precum şi caracterele principale ale povestirii ardelene sunt 
puse în evidențe de autorul cărţii într'o luminoasă prefaţă. Fiecare bu- 
ceată este precedată apoi de o succintă bibliografie a autorului ei. Un 
glosar al cuvintelor rare şi al provincialismelor încheie volumul. 

Un act de dreptate s'a săvârşit astfel de cătră „Astra“ prin vo- 
lumul acesta în care jreamătă Ardealul eu ţăranii lui viguroşi, Ardealul 
realist şi epic, iubitor de fapte şi lupte, de vieaţă sănătoasă şi curată, 
aşa cum îi eunoagtem din marii iui seriitori. Numeroase din bucăţi se 
ridică pe culmile unei arte autentice. In deosebi tineretul găsește aici 
un tonice sufletesc, de a cărui calitate nimeni nu se poate îndoi. 


198 


Din aetivitatea „Astrei“ culturale. 


Consfătuirea delegaților Secțiilor şi 
despărțămintelor „Astrei“ 


Proces-verbal | 

luat în şedinţa preşedinţilor şi delegaților despărţămintelor „Astrei“ şi 
a preşedinţilor Seceţiunilor literare-ştiinţifice, ţinută la 8 Mai 937 în Cluj, 
în localul „Astrei“, sub preşedinţia dlui Dr. Iuliu Moldovan, preşedintele 

„Astrei“, fiind seeretari d-nii lon Agârbiceanu şi lon Breaau. 

Prezențţi: d-nii N. Drăgan, preş. Secţiei literare-filo- 
logice, Constanţa Bogdan-Duică, preș. Secţiei feminine, 
Blena Dr. Aciu, membră în Secţia femenină, Adelina Paş- 
nicu, del. desp. Mercurea-Ciue, Dr. T. Brediceanu, preş. 
Secţiei artistice, Emil Precup, preş. desp. Gherla, Dr. luliu 
Haţieganu, preș. Secţiei medicale şi! biopolitice, Silviu Ţe- 
posu, preş. desp. Sibiu, Ovidiu Hulea, preș. desp. Atud, 
Alex. Brâncovanu, preş. desp. Seini, Cornel Safta, preș. 
desp. Salonta, hiviu Sirea, del! desp. Deva, Dr. M. Cionca, 
preş. desp. Ocland-Odorheiv, Sebastian Rusan, del. desp. 
Odorheiu, Dr. Căliman, preș. desp. Brașov, Dr. Daniello, 
dir. „Gând Românesc“, Valer Literat, preș. desp. Făgăraș, 
George Mânzat, preș. desp. Dej, De. B. Seleş, preş. desp. 
Satumare, Dr. Emil Mureşan, preş. desp. Mociv, Dr. D. 
Macavet, del. desp. Mociu, lon Niciu, del. desp. Petroşani, 
Dr. E. Nicoară, preg. desp. Reghin, N. Săulescu, del. See- 
ției social-economtee, Dr. S. Bornemisa, preş. Secţiei so- 
cial econ., Dr. l. Făcăoaru, dir. Secției medic.-biol., C. loan 
Berbenu, del. jud. Someș, Dr. 1. N. Palade, Cluj, M. losioaș, 
del, Salonta, Dr. Teodor Popa, preş. desp. Oradea, Dr. 
Remus Gabor, del., Brad, Candin Ciocan, preș., desp. Brad, 
T. Chindea, preș. desp. Gheorgheni, Dr. Râmneanţu, Secţia 
med.-biopol., Corneliu Cosma, del. desp. Treiscaune, Dr. 
lon Bozdpg, preș. desp. T. Mureș, Silviu Bot, preș. desp. 
Sânmărtin- Ciue, D. Ardelean, del. „Regionalei bănățene a 
Astrei“, Oet. Lupaş, dei. desp. Arad, Dr. Victor Şuteu și 
Dietor Pop, del. ai desp. Bistriţa, Dr. Tib. Spârchez, del. 


199 


subs. „Şoimii Carpaţilor“, Dr. Emil Caba, preș. desp. Deva, 
Leontin Ghergariu, preș. desp. Zălau, Aurel Coza, preş. 
“desp. Sălaj, O. Boitoş, Secția lit, D. Vuleuţiu, preș. desp. 
Sânmărtin, Dr. |. Crăciun, |. Moga, del. Secţiei istorice, 
Cluj, Prof. R. Vuia, Secţ. geogr.-etnogr. Şi-au scuzat ab- 
senţa prin scrisori şi telegrame: Dr. V. llea, preş. desp. 
Maramureş, Alex. lupeanu-Melin, preș. desp. Blaj, Alex. 
Breban, preş. desp. Baia mare, Bugen Hulea, preș. desp- 
Alba-lulia, Dr. Nilvan, preş. desp. Şomcuta mare. 


Şedinţa l. (orele 10 a. m.) 


Di Dr. luliu Moldovan, președintele „Astrei“ deschi- 
zând şedinţa salută cu bucurie pe cei prezenţi, mulţumin- 
du-le că, la chemarea sa, s'au prezantat într'un număr așa 
de frumos. Salută, în mod special, pe dl Dr. Tiberiu Bre- 
diceanu, preşedintele Secţiel artistice, din prilejul împlinirit 
alor 60 de ani de vieaţă rodnică şi de activitate așa de 
folositoare în cadrele „Astrei“, arătându-și nădejdea că dsa 
şi în viitor va da acelaş concurs, aşa de preţios, năauinţelor 
Asociaţiunii. (Cei prezenţi ovaţionează călduros pe d! Bre- 
diceanu.) Preşedintele arată, pe scurt, scopul întrunirii; 
după convocarea publicată în Nr. 2 din Transilvania nu 
mai vede necesar a mai discuta necesitatea el, ci înşiră 
problemele în a căror diseuţiune e de a se intra imediat. 

Cât priveşte Şcolile țărănești, după o activitate de 
6 ani, începutul făcut de desp. Maramurăş, ajungându-se 
azi la peste 120, s'a arătat necesitatea de a se face mat 
multe precizări. Cu concursul despărțămintelor și a oame- 
nilor înţelegători, în special cu ajutorul înalt al M. 8. Re- 
gele Carol ll, se sperează ca ele să sporească din an în 
an. De aceea din experienţele de până acum e nevoe să 
se contureze mai bine activitatea lor. Se pun problemele: 
cum să se recruteze elevii, din ce elemente? cât să ţină 
cursul și în ce timp al anului? materialul de propus și ma- 
nualele pentru școala țărănească; localul școalei; cum să 
fie încartiruiţi elevii; școli de durată mai lungă sau mai 
scurlă ; școala superioară sau permanentă țărănească ; şcoli 
locale țărănești ? Toate acestea, atât pentru bărbaţi, cât şi 
pentru femei. 


200 


Dela şcoala ţărănească „Astra“ se gândește şi la șeolt 
pentru meseriași, pentru muncitori, pentru ciobani. Ince- 
putul cu şcoala de meseriaşi s'a şi făcut. 

Altă problemă e a păstrării moștenirei etnice naţionale 
(pori, cântec, dans). Acest patrimoniu care începe a se 
pierde „Astra“ trebue să-l păstreze ca și în trecut, să afle 
mijloace şi de păstrare și de regenerare. Fi este parte 
întregitoare din sufletul neamului. 

Problema „Zilei Astrei“ trebue discutată pentru marea 
ei importanţă în refacerea unității sufletești a întregului 
neam, aşa de necesară şi pentru ca fiecare român să aibă 
un prilej binevenit de a-şi da sprijinul său pentru a crește 
mijloacele materiale ale „Astrei“. 

Problema Șoimilor Carpaţilor e de mare importanţă 
pentru regenerarea neamului și diseiplinarea lut. Mişcarea 
realizată condusă eu atâta entusiasm și pricepere de dl 
De. luliu Haţiegan, creşte mereu, spre bucuria tuturor. Cei 
prezenţi vor putea vedea Duminecă, la 9 Mai, la Aștileul 
mie, o întrunire şi o producție a $Şoimilor din mai multe 
comune și vor pariicipa să se convingă ce însemnează 
această organizaţie tinerească. 

Problema Secuimii, a graniței de Vest, a Banatului, a 
Munţilor Apuseni, „Astra“ a studiat situaţia elementului ro- 
mânese din Secuime și Banat, a întocmit programe de 
muncă şi a lucrat ani întregi pentru a solidariza în jurul 
acestui program pe toţi factorii bisericeşti și de Stat, pentru 
a se începe o acţiune cu caracter de stabilitate. S'a ajuns 
azi la o bună înţelegere și colaborare și cu Ministerul edu- 
caţiei naţionale și cu Biserieile, într'o ședință comună re- 
feritor la Secuime. Pentru Secuime s'a dat însărcinare dlui 
Silviu 'Ţeposu, membru în Comitetul nostru central, să di- 
rectiveze şi să conducă executarea programului acceptat. 
Munca se va da de către despărțămintele noastre din Se- 
cuime. 

O solidarizare asemănătoare se așteaptă în jurul pro- 
gramului, nostru referitor la Banat, unde populaţia e în con- 
tinuă scădere și chiar şi coloniștii pter, molipsindu-se de 
răul bănăţenesc. Aşteptăm mult sub acest raport dela „Re- 
gionala bănățeană a Astrei“, înfiinţată la 28 Februarie, a. e. 


201 


Pentru Munţii Apuseni mai e uevoe de studii şi de con- 
sfătuiri eu conducătorii despărţămintelor de acolo. Da gra- 
nija de Vest e necesar un program ca şi pentru Secuime, 
el va îmbrăţişa problema aşa cum se pune dela Arad la 
Sighet. 

Dl președinte, terminând expunerea, dă întât cuvântul 
dlui Dr. T. Brediceanu, care nu va putea rămânea pentru 
şedinţa de după ameazi. 

Di Dr. T. Brediceanu. Cântecul și dansul fae parte 
întregitoare din etnicul unui popor. Colecţionarea lor e mai 
grea decât a literaturii poporale sau a portului. Aparatele 
fonografice vin în ajutor, dar cel ce descifrează fonograma 
trebue să fie bine pregătit, să fie român, să o poată auzi 
și nota exact, ea şi la culegerea din gura poporului. Bela 
Bartók a auzit greșit melodiile românești și a tras con- 
cluaii greşite. Un mijloe excelent pentru colectarea eân- 
tecului şi a dansului este azi filmui sonor. „Astra“ trebue 
să ceară mijloace materiale pentru a colecţiona cântecul 
și dansul prin filmul sonor. Sub egida ei sar putea face 
sub acest raport cel mai folositor lucru şi pentru colecfio- 
narea și pentru propagarea acestor comori etnice. 

Di 1. Moldovan. Cu concursui dlui Brediceanu şi cu 
alţi specialişti pe cari îi avem în materie, „Astra“ ar putea 
salva cântecul și dansul național, căutând mijloace mate- 
riale pentru filmarea sonoră. Poate am putea încerca co- 
interesând o mare casă de filme. in şedinţa viitoare di 
R. Vuia va face propuneri referitoare la portul naţional. 


Problema Şcolii ţărăneşti. 


D-na Constanţa Bogdan-Duică. Blevele Şcolii țărănești 
pentru femei trebuese bine alese, să fie elemente serioase. 
Cursul de o lună se adeverește prea scurt. Dacă ar fi 3 
luni ar avea pulinţa să participe şi la şeoalele de specia- 
litate, unde sunt. 

D! Dr. Căliman-Braşav. Alegerea elevilor şeoalelor 
țărănești să o facă despărfământul. Se poate face prin 
propagandă şi luând contact personal cu infelectualii sa- 
telor, cari cunose pe cet mai buni. Incartiruirea să fie în 
internate, în familii ne scapă de sub supraveghere şi nu 


202 


le putem da educația, care e o parte esenţială la aceste 
şeoli. Cursurile să se ţină în lanuarie ori Februarie numai 
1 lună. Mat mult sau nu pot sta elevii, sau e primejdie să 
se molipsească de orășănism, ceea ce nu-i scopul şeolii. 
Şcoli ţărăneşti de durată lungă pot organiza judeţele sau 
Statul, cum s'au făcut încercări. Dar acestea privese mai 
multa grieultura. Școala „Astrei“ viaează întreg sufletul ro- 
mânese. Se pot organiza și școli locale, în sate, pe lângă 
cele centrale. Cursul zilnic: 4 ore teorie, restul practică. 
Vârsta elevilor: 21—40 ani. 

D-na Paşnieu-Ciue. Şcoala ţărănească locală, pentru 
țărani, încerea'ă, a reuşit. Instructori însă să nu fie local- 
ntel. Lunile ianuarie şi Februarie în Secuime nu-s potri. 
vite. Oameni! sunt la muncă de pâdure. Blevele pentru 
şcoala de fete: 16—24 ani. 


DI prof. Săulescu, din Secția social-economică Cluj. 
Şcoala ţărănească să trezească toate puterile sufletului ro- 
mânesc, să-i facă a rămănea ţărani, cum fac cele din Da- 
nemarea. Blevii să fie în internat. Vârsta: 20—30 ani. Du- 
rata: 3—8 săptămâni, în nici un caz nu sub 3 săptămâni, 
după localitate. Recrutarea: numai dintre gospodarii mai 
buni (10 jug.) Sunt necesare excursiile la gospodării bune. 
Cu elevii să se înființeze cooperative. Din şcoală să iese 
având ca ideal vieața țărănească. 


D-na Glena Dr. Aciu, Secţia femenină Cluj. Cât pri- 
veşte timpul și programul sunt necesităţi după regiuni eari 
trebuese luate în considerare. 


D! Dr. Teodor Popa-Oradea. Durata cursurilor: 4 săp- 
tămâni. &ă fie elevii ocupați tot timpul; cursurile în lanuarie, 
în Februarie, mult până la 15 Martie. Vârsta: 23—40 ani. 
Prea tineri, premilitari, nu. Numai cu avere proprie e. 6 jug. 
Şcoala superioară ţărănească poate s'o facă Statul. Să 
fie găaduiţi în internat. Despărțămintele să prezinte spre 
aprobare la centru programul fiecărei şcoli, înainte de des- 
chidere. Pentru șeoala de femei, ca eleve: fete. 

D! Dr. Mureșan, preș. desp. Mociu. Timpul cel mai 
potrivit pentru Şcoala țărănească de femei e postul Pa- 
știlor. ln curând vor avea local de şeoală și în Mociu. 


203 


DI Vulcuf-Sânmărtin. S'ar putea contempla și o şcoală 
ţărănească de 3 ani. Blevii să fie aleși prin intelectualii 
satelor. Doi dintr'un sat. Profesorii să fie oameni de spe- 
cialitate. Timpul potrivit: finea lui Martie. In lanuarie și 
Februarie nu se poate face practică. Unde nu este local 
se poate ajuta cu școala primară, să asculte cursurile şi 
elevii cursului supraprimar. 

D-na C. Bogdan-Duică. Nici în Cluj nu e local de găz- 
duire comună. 

Dl Dr. luliu Haţiegan. Susţine necesitatea şcolii su- 
perioare centrale sau a școlii permanente țărănești, de în- 
ceput una la Cluj, unde e Academia de Agr. şi ferma. Cu 
timpul vor putea fi și în alte centre. Avem ţărani fruntași 
cari sau ei sau copiii lor, vor urma bucuros această școală, 
întorcându-se acasă nu numai bine pregătiţi, ei ca un ele- 
ment de dinamizare permanent în comună. Preoţii şi învă- 
ţătorii nu-s stabili. Mulţi niei nu au cunoștințele practice 
necesare. Scopul șeolii permanente nu e de a face domni, 
ci ţărani mat însuflețiți de statul lor şi mai pricepuţi. Da 
școala ce s'ar înfiinţa în Cluj pot veni ţărani din toate des- 
părţămintele. Şcolile țărănești pe centre rămân. 

D-nii Dr. Căliman și Dr. Popa după explicările dlui 
Haţiegan sunt de acord cu înfiinţarea unei şcoli perma- 
nente țărănești, de durată mai lungă. 

Di Dr. 6eleș-Satu mare. Pentru Şcolile țărănești dela 
graniţa de Dest e nevoe de stabilirea unui program spe- 
cial, care să tindă mai ales la redeștepiarea conștiinţii na- 
ionale. 

DI 1. Moldovan. Se va pregăti program detaliat, ca șt 
pentru Secuime. 

Di Dr. Nicoară. Reghin. Şcoala ţărănească s'a dovedit 
o binefacere. Cele de femei sunt mai cercetate. La Reghin 
au trebuit să facă trei serii. Au înființat o şeoală perma- 
nentă și pentru servitoare, la dorinţa părinţilor. Se face 
Dumineeile p. m., când ele au liber. E pentru propunerea 
dlui Dr. |. Haţiegan. Manuale pregătește despărțământul 
Sighet. 

DI Dr. Bozdog-Târgu-Mureş. lunile lanuarie şi Fe- 
bruarie nu-s potrivite pentru partea practică a şeoalei. B 


204 


necesar ca elevii să fie aduşi toamna la practică vr'o 7—10 
zile. Fetele dela Școala țărănească, pentru românce secui- 
zale, înființată la Târgul Mureş, s'au dovedit cel mai bun 
mijloc pentru învierea conștiinții naţionale. Au înființat prima 
școală cu mici meseriași care a reușit foarte bine. Bt cer 
cooperative. Se recomandă în toate orașele. 

DI O. Hulea-Atud. A făcut încereare cu școală pe timp 
mai scurt, apoi desecinderea în comune a unul conferențiar 
care a lucrat pe teren cu oameni. Un curs de stupărit în 
Ponor. B pentru propunerea Haţiegan. Ungurii au la Cium- 
brud o Şcoală țărănească permanentă. Cer și românii. 

D! Safta- Salonta. Recrutarea elevilor să se facă per- 
sonal de preşedinte, eu consultarea intelectualilor. Să fie 
gospodari, între 21—30 ant. Timpul lanuarte— Februarie. 
Practica în Martie, minim 2 săptămâni. Program: toate pro- 
blemele țărănești și naționale. A făcut şi cursuri antirevt- 
sioniste. Profesorii să vorbească pe înțelesul elevilor. 
Elevii să şi realizeze ceva imediat. Să se facă cooperative 
cu ei. D-sa a făcut și au cumpărat mașini agricole. 

Di luliu Moldovan roagă pe dl Safta ca să-i înainteze 
un raport înscris, arătând cum a făcut cooperativele. 

DI Dr. Caba-Deva. Programul de studii nu poate fi 
acelaş pretutindenea, ei după împrejurări, de ce se simte 
mai tare nevoia. Crede că o bună Şcoală ţărănească ar 
putea fi şi prelucrarea unui sat la fafa locului. Roagă să 
se facă intervenţii a se da desp. Deva una din școlile de 
agric. părăsite din județ. 

DI Sirea-Deva. De aceeași părere: să se organizeze 
în flecare sat dinir'o gospodărie țărănească de acolo una 
model. Plus: cooperative. 

Di Chindea- Gheorgheni. Să se dea premii la sfârșitul 
cursurilor. 

Răspund mai mulţi: s'a făcut şi până acum. 

DI Niciu-Petroşani. Da școlile muncitorești să se dea 
cunoştinţele profesionale. Au încercat la Petroşani; socie- 
tatea nu le a da! local. Cere intervenția pregedintelui la Cen- 
trala Petroșani. București. 

D! Dr. llea- Maramureş (din serisoarea trimisă şi ci- 
tită). Tipul Şcoalei țărănești la care să ne oprim deocam- 


205 


dată: școala centrală județeană ori de plăși. Despărţămin- 
tele să-și întocmească plan și program, în eare să arate: 
locul, localul de găzduire, materialul şi puterile didactice 
de care dispun, posibilitățile pentru practică (fermă, şeoală 
agricolă, stupărie, grădină de pomi eta.), recrutarea ele- 
vilor, mijloacele bănești, subvenţia ce se cere. Cererile cu 
programul să fie concentrate într'o mână sau o comisie 
care să le aprobe. B necesar local permanent, în care, 
când nu e şcoală, să se poată face mici serbări de către 
muncitorii din orașe. Comitetul central să vadă de ce 
mijloace dispune și să ajute mai puternic 5—6 şcoli jud. 
anual, cari dau garanţii serioase. 

Să se încurajeze şi școlile țărănești rurale. Manuale 
se tipăresu la Sighet. 

Să se facă la Cluj o Școală ţărănească permanentă, 
ca seminar pedagogie pentru instructorii Șeoli'or ţărăneşti. 

Şedinţa se ridică la orele 18/4. 


Şedinţa a doua, orele 4 p. m. 


DI Romul Vuia. Arată valoarea etnică a portului: e o 
parte din fiinţa neamului. Æ o acțiune de păstrare și alta 
de regenerare. Portul e ameninţat azi și la noi. S'ar putea 
înfiinţa o societate anume, ca în alte ţări, pentru păstrarea 
portului, dar și prin „Astra“. Invăţământul sătese să nu facă 
cultură orășenească. Invățătoarele să nu aducă în localitate 
diferite porturi din alte părți, împestrițând şi desorientând 
poporul, ci să învețe pe eleve portul și cusăturile locale. 
Etnografia ar trebuit introdusă în Seminarii şi Școlile nor- 
male ca obiect de studiu. Muzee etnografice nu se pot 
face şi păstra decât prin oameni de specialitate. 

Pe lângă unul central, pot fi şi altele locale. Ble sunt 
şi institute de cercetări și îndrumări. Portul, unde s'a pă- 
strat curat, să se mențină. Unde s'a corupt, să se refacă 
cu și din elemente locale. ha șeoală elevele să înveţe eu- 
săturile locale, nu de import. Se poate păstra portul din 
Banat, Nord. Destul Ardealului și Bucovina, Sud-Estul ar- 
delenese. Cel mat curat în judeţele: Alba, Sibiu, Făgăraș, 
Târnave, Hunedoara. 

Portul evoluează normal din elemente locale. Adu- 
cerea de motive din alte regiuni e rea. 


206 


Unde s'a pierdut în mare parte refacerea lui din ele- 
mente locale. Uade sa pierdut de tot: să se introducă 
portul din imediata vecinătate, a aceloraşi regiuni. 

Să se organizeze un comitet local în fiecare sat pentru 
păstrarea şi refacerea portului, cerând îndrumări dela Mu- 
zeul etnografie. 

Să se organizeze expoziții și concursuri pe regiuni 
întinse sau pe întreaga ţară. 

Sărbătoarea Rusaliilor, eu „Ziua Astrei“, ar putea fi 
o serbare a efnicului românesc. Să se organizeze pe re- 
giuni ateliere de țesătorie şi cusut, cari să producă portul 
respectiv pentru export. S'ar putea ajunge la un bun câştig. 
Sunt comeretanţi în ţară, străini de neam, carl câștigă mi- 
lioane din exportarea ţesăturilor şi cusăturilar românești. 

DI 1. Moldovan mulțumește diui R. Vuia pentru expu- 
nerea făcută şi-l roagă să pregătească un program detailat. 

D-nii Dr. Căliman, Făcăoaru, d-na Bogdan-Duică, 1l. 
Breazu pun întrebări de comp'etare și lămurire a celor 
expuse de dl Duta, cărora d-sa le răspunde. 

Dl Diterat-Făgăraş. Portul se părăseşte și se corupe 
și la Fâgăraş. Intelectualii sunt vinovaţi în primul rând. Mt- 
nisterul să impună elevelor şi elevilor, în loe de diferite 
uniforme, costumul naţional! al regiunii, cel puţin la sărbători. 


„diua Astrei“. 


DI luliu Moldovan. Se cunase din publicaţiile anului 
trecut ce a determinat Comitetul central să decreteze o 
„zia Astrei“ la an: motive materiale, adunarea de mijloace 
pentru activitate. Pentru anul curent a rămas fixată tot a 
doua zi de Rusalii. Deci chestiunea aceasta nu se mai 
discută. 

Anul acesta în toate cuvântările ocazionale dela „Atua 
Astrei“ se va vorbi și se va face apel la unirea sufletească 
a tuturor românilor şi în temeiul tradiţiei „Astrei“ şi la în- 
demnul supremului patron al nostru, M. S. Regele. Roagă 
pe cei prezenţi să arate ce mijloace au întrebuințat pentru 
adunarea,de fonduri materiale, mal ales pe reprezentanţii 
despărțămintelor care au sdunat sume frumoase: Sibiul, 
Braşovul, Reghinu!, ete. Anul trecut s'au adunat ceva peste 
300.000 Dei. 


207 


DI! Dr. Căliman-Brașov. Au umblat membrii comitetului 
judeţean, fiecare cu două liste, prezentându-se personal la 
solicitaţi. Au organizat un mare festival cu diletanţi ţărani, 
la Brașov. Doamnele au plasat din vreme biletele. Potri- 
vită poate ar fi o altă zi de sărbătoare naţională. 

DI 1. Moldovan, Colecta nu o considerăm ca o cerși- 
torie, ei ca o datorie a tuturor de a ajuta „Astra“, când toţi 
cei ce muncesc în eadrele ei, muncese gratuit. Un prilej 
de a-şi achita taxele de membri. Să li se șt spună. 

Di Dr. Nieoară Reghin. A mobilizat satele prin preoți, 
cari au făcut colecte în toate bisericile; preoţii ortodoxi 
au dat un festival cu corul lor la Reghin. 

DI Silviu Bot-Sânmărtin Ctue: propune o cocaraă ief- 
lină de „Aiua Astrei”. 

Dl Biterat-Făgăraş. Personal a umblat la toată lumea. 
hoagă să se intervină să se șteargă taxa pe spectacole la 
sale și taxa compozitorilor şi autorilor dramatici. Dl Țeposu 
spune că s'au făcut intervenţii și se speră ștergerea lorla sate. 

DI 6. Țeposu-Sibiu. ha „iua Astrei“ festivalul a adus 
puţin. Puterea în colectă. D-sa a făcut colecta pe categorii 
de cetățeni. A prezentat personal liste de subseripţii tuturor 
şefilor de autorităţi, cari au deschis colecta şi au purtat-o 
între subalternii lor. Așa a dai liste primarului, prefectului, 
şefului adm. financiare, revizorului ete. 


Problema graniţei de Vest. 


DI Coza-Carelii- mari prezintă un întreg studiu, cu hărți, 
cu date statistice, cerut de dl preşedinte în vederea ela- 
borării unui plan de lucru. Dl Coza expune sumar situaţia 
și concluziile studiului său. Vorbește în special de plasele 
Carei şi Valea lui Mihai. Propune: învățătorii dela graniţă 
să aibă sporul prevăzut în lege; să se numească pe câte 
posibil, dintre normalişiii din regiune; să fie stabili; să se 
înființeze școale de copii mici în toate comunele mixte; 
să fie școală continuă, copiii având cantină la școală. Cât 
posibil la școală cu două puteri: un bărbat şi o femee. 
„Astra“ să facă Şcoli ărăneşti și propagandă, eu alte 
reuniuni, cum sunt cele de femei. 

Situaţia e mai ușoară în satele cu şvabi cari încep 
a se trezi. „Astra“ lucrează și pentru trezirea conștiinţii 
lor naţionale, fiindu-ne tovarăși în lupta de desmaghiarizare. 


208 


Colonizările nu s'au făcut cu un studiu științifice. Au 
fost aduşi oameni din munte în nisipurile şesului. Nu le 
prieşte și se sting. 

Peste 10.000 jug. s'au sustras ilegal dela expropriere. 
Să se ceară revizuire şi pe terenurile expropriabile să 
se facă noui colonizări, altfel pregătite. Pământurile ce se 
vând le cumpără băncile ungurești pentru secui, pe cari 
îl aduc alei. 

DI 1. Moldovan. Va trebut studiată situația de pe 
întreaga graniță de Dest. Va trimite un chestionar despăr- 
țămintelor şi după răspunsuri va convoca o consfătuire 
cu ce! interesaţi la faţa locului. Acelaşi procedeu se va 
urma și pentru regiunea Munţilor Apuseni din cari numai 
Bradul e reprezentat azi aici. 


Problema din Secuime. 


DI Ruzan relevă diferite aspecte din problema româ- 
nilor secuizaţi. 

DI Dr. Bozdog T.-Mureş. Programul pe care îl sprijină 
şi Ministerul este cel elaborat de Asociaţiunea noastră. 
Cere d lui preşedinte să convoace o conferință la fața 
locului cu reprezentanții despărțămintelor din Secuime, ea 
şi la graniţa de Vest. 

DI 6. Țfeposu-Sibiu arată că programul de muncă din 
Secuime e cunoscut de „Astra“, fiind în cea mai mare 
parte elaborat de ea. 

DI 1. Moldovan. In tradiţia de 75 ani a „Astrei“ e să lucreze 
cu program, după studiul aprofundat al chestiunii. Ba nu 
lucrează incidental, nu începe o lucrare și apoi o lasă 
altuia să o execute. Suntem foarte mulţumitori Min. Bdu- 
caţiei Naţionale că a primit și din partea sa programul 
nostru de lueru şi-l sprijineşte. „Astra“ va continua să 
lucreze metodic după programul ei. Noinu iniţiem lucrări de 
dragul iniţiativei şt al priorităţii, ei din greu cumpănit inte- 
res naţional şi trebue să ducem lucrul început la bun sfârșit 

Da convoca cu plăcere o conferință specială, locală 
în Secuime, alta la graniţa de Vest și a treia în Munţii 
Apuseni. 

Mulţumeşte tuturor pentru prezenţă şi instructiva dis- 
cuţie și-i învitiă să meargă să vadă Stadionul înfiinţat la 
Cluj de dl Dr. l. Haţiegan, una dintre realizările cele mai 
superioare din Buropa. lar pe mâne, la 9 Mai, invită pe 
reprezentanţii despărțămintelor la Șoimiada din Aștileul mie. 

Şedinţa se închide la orele 8 seara. 


Cluj, la 9 Mai 1937. 


luliu Moldovan lon Agârbiceanu lon Breazu 
preşedinte. i secretar. secretar. 


299 5 


Străbătând despărțămintele... 
De l. B. 


A patra Şoimiadă a despărţământului Cluj. ln procesul 
verbal al ceonsfătuirii preşedinţilor de despărțăminte și 
secțiuni literare și şiiiţifice ale „Astrei“, din 8 Mai, publicat 
în altă parte a revistei, am relatat pe larg desbaterile atât 
de bogate și de fructuoase ale acelei zile. ln programul 
ei figurau și Şoimii Carpaţilor. Ideologia acestei organiza- 
tuni, care constituie astăzi o mândrie a „Astrei“, este însă 
îndeajuns de cunoscută. ln desele drumuri prin despărţă- 
minte, am putut constata eu însumi acest fapt. De aceea 
s'a crezut de bine ca, în loe să se înceapă o discuţie ideo- 
logică şi de organizare, mai bine să fie arătaţi Şoimii 
înşişi la faptă. Şoimiada a IV a despărțământului Cluj, care 
cădea tocmai în 9 Mai, adecă a doua zi după consţătuire, 
ne oferea cel mai strălucit prilej pentru o demontraţie 
monumentală, care să dea şi celor mai sceptiei credința 
în viitorul acestei organizaţiuni de disciplinare şi dinami- 
zare a tineretului. Participanţii la consfătuire au fost deci 
învitaţi să ia parte la această Șoimiadă. Ceeace au şt 
făcut-o, cea mai mare parte din ei. 

Aiua era binecuvântată cu toate darurile primăverii. 
Pădurea dela Așchileul Mie, aşezată la o distanţă de 40 km. 
de Cluj, cu verdele ei fraged, cu poiana ei largă, îneon- 
jurată de dealuri în formă de amfiteatru, a fost înflorită de 
țărani în haine de sărbătoare, alergaţi din 21 de comune, 
unele îndeajuns de îndepărtate. Numărul Șoimilor, așezați 
în şiruri după sate în mijlocul polenei, era crescut faţă de 
cel din anul trecut. Să înerestăm și aici, efectivul lor, 
împreună cu numele eutuziaștilor lor comandanţi — o mică 
recompensă pentru darurile cu care ne au încăreat în 
această zi de sărbătoare: 

lată Șoimii şi Şoimanele din Borșa, în număr de 126, 
în frunte cu președintele de onoare Dr. Pavel lon, preșe- 
dintele activ prof. lon Bochiștu, comandant înv. lon Mureşan 
şt ajutor de comandant Alex. Bodoeanu. Cei din Agehiieul- 
Mare, în număr de 90, în frunte cu președintele A. Adali- 
neanu, preot și comandant D. Tămaşiu, înv. Cei din Sân- 
paul, în număr de 58, cu comandantul Alex. Rusu, înv. şi 
ajutor de comand. l. Chioreanu și Maria Dumitrescu. Din 
Adalin, în număr de 37, cu Teodor Bugariu înv., comand. 
şi Miron Moldovan, înv, ajutor de comandant. Din Tămașa 
70 persoane, sub comanda dlui S. Tătar. 50 Şoimi şi Şoi- 
mane din Ugruţiu, cu comand. înv. Const. Apostol și ajutor 
de comand. |. Tudose, 80 din Vultureni sub conducerea 


210 


dlor înv. l. Chioreanu, V. Negrea şil. Deva, 80 din Miloan 
în frunte cu înv. Tr. Păunescu, 78 din Berind, eu eomand. 
Tr. Contra și ajutor de comandant |. Paşcu, 38 din Așehileul- 
Mie, având de comand. pe înv. liie Avram și ajutor de 
comandant pe înv. Gh. Cosoruș, 38 din Şandul, eu Gr. 
Săntămărean, comand. și Gh. Pop, ajutor comand., 85 din 
Topa, cu preş. D. Cosma şi comand. Viorel Pestean, 40 
din Voivodeni, având de comand. pe înv. S. Colceriu și 
ajutor pe R. Rusu, 60 din Livada comandaţi de înv. |. Suciu, 
53 din Drag, comandaţi de înv. D. Tibre şi preotul Aciu 
Simion, 60 din Mihăeşti, cu N. Duiean, comand. și ajutor 
înv. Gh. Foia, 60 din Sânmihaiul Almașului, sub comanda 
înv. N. Ani şi Maria Hodiș, 36 din Fodora, conduși de V. 
Olteanu şi l. Oltea, 30 din Ceistarel, eu înv. G. Oros, comand. 
şi N. Doboean, ajutor, 24 din Bonţida, comandaţi de |. Cor- 
podea” 100 Şoimi şi Şoimane din hășenţi, eu 8. Biriş 
nv. . „mand. şi T. Mureşan ajutor. 


Programul a fost alcătuit din exerciții de gimnastică, 
dansuri, coruri. concursuri sportive şi defilări, executate 
în întregime de Şoimi. Ceea ce a impresionat în mod deo- 
sebit a fost massa aceea mare de ţărani care se supunea 
disciplinei cu o voie bună și o degajare nebănuită înainte 
de cei mai numeroşi dintre participanţi. Am văzut ochi 
înotând în lacrimi de bucurie la spectacolul gradios a o 
mie și două sute de flăcăi și fete în costume naţionale 
dansând sau cântând. Părintele Ștefan Răcășanu, proto- 
popu! din Sâncraiul Amlașului, trebue să aibă o baghetă 
vrăjită pentru a putea conduce, fără repetiţii de ansamblu, 
un cor de tărani de proporţii cum nu cred că a existat 
altul pe întreaga întindere a pământului românesc... 


D! De. lultu Haţieganu, tribunul Șoimilor, zeul acelei 
zile neuitate, poate fi satisfăcut. Munca şi jertfa d sale și 
a dvotaţilor și entuziaştilor d sale colaboratori n'a fost 
zadarnică. Satele Clujului, atât de înstrăinate înainte, au 
fost trezite la vieaţă nouă românească într'un relativ scurt, 
dacă ne gândim la rezultatele atinse. Din desfigurate cum 
erau înainte, ele au devenit pilde şi pentru alte regiuni 


ardelene. 


* 
* * 


Şoimii din Satu-mare au organizat şi ei o Şoimiadă, 
de proporţii mai reduse, în ziua de Sf. Gheorghe, în co- 
muna Baba-Novace, cu participarea unităţilor din cinei sate 
cu un efettiv de 600 Şoimi şi Şoimane. De astădată ei au 
avut satisfacția de a avea în mijlocul lor pe însuşi tribunul 
organizaţiei, dl Dr. luliu Haţieganu, care împreună eu dl 
Dr. Tiberiu Spârehez, secretarul Șoimilor, a ţinut să spună 


211 5k 


în această zi un cuvânt de încurajare acestei acţiuni, fă- 
cută sub semnul „Astrei“, într'o regiune care are mai mult 
decât oricare nevoia de disciplină și conștiință românească. 
ln euvântarea pe care a adresat-o sutelor de Șoimi și con- 
ducătorilor lor, d-sa a ţinut să sublinieze meritele deose- 
bite ale d-lui ing. Zeno Spârchez, căruia i se datorește 
înfiriparea organizaţiilor de pe graniţa de Vest și proyvesul 
lor îmbucurător. Au urmat şi aici exerciţii gimnastice de 
ansamblu, desfăşurate întrun spirit de ordine şi eu o dra- 
goste care ne umple de nădejdi pentru acest centru gol- 
mănese. Sperăm ea întreaga noastră frontieră de Dest să 
fie împânzită în curs de câţiva ant, eu nuclee de Șoimi, 
e'e fiind cea mai serioasă temelie pentru organizarea 
acestei regiuni, în spiritul pe care „Astra“ îl doreşte de 
atâta vreme. pr E 

Şoimii din Zlatna ne dau aceleaşi nădejdi. Sub con- 
ducerea energicului şi inimosului lor prefect, dl loan Popa, 
avântul lor a luat aşa proporţii încât avem credinţa 
că vor contamina întreaga regiune a Munţilor Apuseni. Lam 
văzut la adunarea generală a despărțământului Zlatna, as- 
cultând cu ptetate de cuvântul preşedintelui desp. părintele 
loan Fodorean din Valea-Mică, reprezentând piese, cân- 
tând şi dansând. ln ziua de 9 Mai au organizat o mare 
serbare de comemorare a preotului-erou Emil Beșa, pe 
casa căruia din lataa a fost așezată o placă comemora- 
tivă. Serbarea a fost onorată de prezenţa l. P. S. Bpis- 
copul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului. 
Peste 700 de Şoimi şi Şoimane au dat ascultare chemărit 
conducătorilor lor, dând acestei festivități farmecul discit- 
plinei şi al tinereţii. 

Bi wau însă la activul lor numai aceste zile mari. Du- 
minecă de Duminecă, în satele unde au fost întemeiate 
nuclee, se organizează serbări locale, se fae exerciţii de 
gimnastică, se înfiripă coruri, se ţin conferinţe. Sunt sate 
care la început privese cu neîncredere pe vestitorii noului 
cerez, odată ce s'au convins însă de scopurile absolut des- 
interesate ale acestora, se înșirue cu încredere sub steagul 
Șoimilor. Felul cum a luat naştere organizaţia de aici ne 
confirmă încă odată principiul sfăruinței, pe eare l-am re- 
comandat în repetate rânduri celor care au fost încălziţi 
de idealul şoimănese. Fără o muncă continuă de câţiva 
ani nu se poate ajunge la rezultate durabile în activitatea 
şoimănească. Odată trecută însă această perioadă de in- 
cubaţie, contaminarea se face cu mare repeziciune, ţăranii 
înşişi cerând să intre în cadrele ei. 


212