Cuvantul Legionar nr. 25, septembrie 2005

/S^ ^CHZ/i^iAe^ a^eyi^ -â^<svz "Z^, 


jj 



Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 

- în duhul NATIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu - 

Anul III. Nr. 25. SEPTEMBRIE 2005 Apare la jumătatea lunii 1 leu nou (10 000 lei vechi 

Director: NICADOR ZELEA CODREANU_ 



LUNA ACEASTA S-AU ÎMPLINIT: 


CUPRINS: 

Cei'şapte ani de acasă“ 

/n/yi/z/no/uZ Budapesta 

S^uu^^caHe Const. Papanace - Diverse stiluri de luptă 

Şerban Milcoveanu - Enciclopedie 
Viziunea istoricilor 

cudâg^5^pZu/iu Sunt simist. dar mă tratez (XII) 
S^Oua^toU O altă vedere de pe "centura” politicii 
ani iZg âi a^uu’i^ia ggaiâtgc 

Romano-catolicismul; "...Eseu"; Semnale 

^oncugâ, ^o^ga ^iggZagţigi 

S^i^i^mgnt ^a/ngmoragea maâacgă/^u g^tgi 


-106 ANI DE LA NAŞTEREA CĂPITANULUI, 

- 66 ANI DE LA MASACRAREA ELITEI LEGIONARE 

Şl 

- 2 ANI DE LA APARIŢIA '•CUVÂNTULUI LBGIONAR" I 


9 


MAREA armata TĂCUTĂ 


In ultima zi a lunii august s-a difuzat pe toate posturile de radio şl TV un 
sonda) C.U.R.S. având ca temă, printre altele, intenţiile de vot ale electoratului 
român. Nimic neobişnuit; alianţa de la guvernare mal scade seu mal creşte. 
Mapeţii scenei politice româneşti se străduiesc şl el cum pot, sâ fie mal 
convingâtori sau mal duri, mal flexibili, mai subtili sau mal categorici. Tntr-o 
campanie electorala perpetua. O cifra ramane Insa constanta şl anume: 
procentul celor care declara categoric refuzul lor de a mal vota. 

Până acum erau prezentaţi sub denumirea de Indecişi; lata ca acum pomeniţii 
indecişi şl-au spus pe numele edevârat tn aşa proporţie încât diplomaticului 
C.U.R S. l-a scâpat 'porumbelul*! Atenţia: 43% din electoratul românesc 
declara câ refuzâ sâ acrediteze cu votul sau degradanta mascarada politica 
a ultimilor 15 anii 

Românii eunt total nemulţumiţi 

Afirmaţia din titlul de mal sus ar putea sa producă replica aparent justificata 
câ şl alţii sunt nemulţumiţi: şl nemţii, şl francezii, şi americanii etc., etc. Aşa este, 
dar nemulţumirile românilor sunt legate de supravieţuire. Pentru un sfert din 
populaţia ţârii problema se pune în termenii cel mai acuţi: "Voi rezista în Iarna 
aceasta?' 

sa ne întoarcem totuşi la subiect: aceşti 43% din electorat contesta douâ 
aspecte: un aspect economic şl un aspect politic. 

Din punct de vedere economic nemulţumirile sunt cele îndeobşte cunoscute: 
salariile mici, pensiile foerte mici. Inventarea de nenumârate noi Impozite, 
mârlree celor vechi la cifre astronomice, accize Insuportabile, creşterile de preţuri 
la utilităţi şl servicii - total nejustificate, pretextând când le convine şl unde le 
convine 'alinierea' la preţurile din Uniunea Europeana (la salarii de cel puţin 10 
ori mal mici); repartizarea venitului naţional nejudiclos, contractarea de lucrâri de 
Infrastructura la nivel naţional la preţuri fâra justificare, acceptarea în continuare 
I Intermediari şl diferitele lor lucrări (aşa-numite 'cipuşe') care se fac în 
I dauna banului public, deturnarea de sume de ordinul miilor de miliarde de 


la asigurările sociale pentru acoperirea gâurilor produse prin proasta 
administraţie sau furturi, Iflsând spitalele sau alte aşezâminte de sânâtate firâ 
bani de hrană şl medicamente; crearea climatului, juridic şi chiar social favorabil 
îmbogăţirii clientelei politice care va subvenţiona (din ce buzunar, al lor?) 
campaniile electorale şi propaganda de partid, şi multe altele care nu-mi vin 
acum în minte. 

lata cAteva JuatIflcArI pentru pierderea Interesului şi încrederii 
electoratului român în actualele formaţiuni politice. 

Sistemul democratic prevede alternanţa la putere a principalelor partide sau 
coaliţii - adicâ vezi Doamne, românul alege în deplină libertate şi în conştiinţa de 
cauzâ: între dracu şl tat-sAul Intre un trandafir şi trei trandafiri (ăştia cu trei 
trandafiri se trag dinspre lumea florâreselor). 

Liberalii sunt de decor, PRM are rolul poliţistului bun (cel râu fiind comuniştii), 
conservatorii nu Intrâ în ecuaţie, preocupaţi de balanţa măsluită. Iar UDMR 
reprezintă interesele populaţiei maghiare din România, caro, eufemistic vorbind, 
nu are nici în clin, nici în mânocâ cu interesele României şl ale românilor. 

Ştiţi ce l-a zis Dumnezeu lui Adam, atunci: 'Adame, alege-ţl o femelei* 
Democraţia schlloadâ din România (dacă o fi fi altfel pa undeva) no oferă aceste 
doua alternative: Eva sau sora-sal 

Romanii au aşteptat cu oarecare speranţa sâ cada de la putere .social 
democraţii* care miroseau de la o poşta a comunişti şl care acum au scos de la 
naftalina steagurile roşii cu secera şl ciocanul, poarta tricouri de aceeaşi culoare, 
cu Inscripţionarea .CCCP* (adicâ USSR, Iniţialele ruseşti ale Uniuni Sovietice) şl 
înfăţişarea .bine cunoscuta In perioada comunista a criminalului terorist tovarâş al 
lui Fidel Castro, Che Chevara. 

Actuala coaliţie, dupâ aproape zece luni de guvernare, nu e reuşit sA 
trezească speranţele românilor şl aş zice câ, din contra, ţara este^dln ce în ce 
mal speriata de ce i se ooacel Bineînţeles, Jf 


LEGIONAR Septembrie 2005 ^ 



































MAREA ARMATĂ TĂCUTĂ (continuare din pag. 1) 

nimeni nu-fl închipuia wzolvarea problemelor; dar aţtepta semne de mal 



bine. 

Am^umî* în ace^^^ discuţiile Interminabile pe principalele posturi de 
televiziune despre opţiunile electoratului român: se discuta la aceeaşi orâ cu alţi 
Î alţi invitaţi despre creşterile şi scâderlle procentele In sondajul 
* Creşterea cu un procent sau descreşterea cu un procent era întoarsă pe 
toata fetele de cei prezenţi In emisiune, de alţii contactaţi prin telefoane 
nesfârşite Domni şi doamne, ziarişti, persoane sau personalităţi politice încercau 
sâ gâseascâ justificări, să facă pronosticuri dăndu-şl ochii peste cap, încercând 
să pună In undă surâsul de politician versat şl de succes, exersat cu trudă acasă 

^ostî spea^erf • actuali ziarişti - manifestăndu-şl superioritatea, cunoştinţele 
enciclopedice şi dozăndu-şl agresivitatea In funcţie de calibrul Interlocutorulu, 
s-au ocupat de micile variaţii de procente ale partidelor; nu am auzit pe nici unul, 
măcar In treacăt să pomeneasrf de aproape Jumătate din electorat ce nu Işl 
găseşte identitatea In nici o formaţie politică românească! . , , , 

Oara această Jumătate de electorat este formată din neadaptaţi, curioşi, 
neînţelegători sau neinţeleşi? 

Nici vorbă\ 

Chiar de ar fl aşa, pot fi el Ignoraţi? , . . 

Nu se întreabă nimeni dintre "geniile" mediei scrise sau vizuale de care văd 
că nu ducem lipsă, ce se întâmplă cu aproape Jumătate dintre românii cu drept 

de vot? 

Cine sunt aceşti protestatari? 

In mare vorbind, sunt oameni care nu Işl pot Identifica opţiunile politice 
In special, dar şl soluţiile economice şl sociale. In nici o formaţie politică 
din cele existente: sunt oameni din pătura mijlocie, cu studii universitare şl 
medii, activi dar şl pensionari, tineri dezamăgiţi de promisiunile 
mincinoase din programele de guvernare sau care-şl închipuiau altfel poat- 
decembrlsmul romănesc. 

întreb Iarăşi: Cine sunt el? 

MAREA ARMATÂ TACUTÂ, neangajată în nici un fel în politică, 
caracterizată de o naivitate totală, bine exploatată, şl care îşi exprimă 
participarea la treburile cetăţii de obicei o dată la căţiva ani, prin vot - 
aceasta în mod teoretic, pentru că practic au renunţat şl la acesta într-o 
proporţie covărşitoare. 

Oare m-am agăţat de acest procent ca de o găselniţă de moment? 
Nicidecum! GăndiţI-vă o clipă la absenteismul din ce în ce mai mare înregistrat 
de la o legislatură la alta, amintiţi-vă de micile discuţii cu prietenii, cunoscuţii sau 
vecinii, despre opţiune şl. In consecinţă, despre participarea la vot; despre 
constatarea că nu avem cu cine să votăm, că „toţi sunt o apă şi un pământ", că 
nu facem altceva decât să schimbăm din patru In patru ani „nişte hoţi cu alţi 
hoţi". 

Cui foloseşte absenteismul 

„Pentru ca răul să triumfe este suficient ca oamenii buni să nu facă nimic". 
Este atâta adevăr şl atâta actualitate In această maximă, încât o repet ori de 
câte ori am ocazia şi aş face cu ea milioane de afişe, să împânzesc ţara cu ele. 

Ce aş vrea să înţeleagă cititorul din această simplă frază; există o alnoură 

fglyiţiş pş ţşrmtn myţilţ» pşnţfM gf» ţprp tfr ifftH ;l!n m/sl' ţr®nşf9rm?»''y? 


măcar a unei oărtl din acest 43% In 

pentru o politici normală în România. 

Celor care mă vor acuza poate de patetism 
caragialesc le voi spune: altă ţară noi nu 
mal avem, ca alţii, şl de ea trebuie să ne 
legăm soarta şl să o facem mal bună • 
dacă nu vrem să ajungem hoinari 
dispreţuiţi prin alte ţări sau. Doamne 
fereşte, hoinari dispreţuiţi In propria ţarăi 

Apropos de maxima de mai sus: există 
oameni buni şl oameni răi In România? 

Există, ca peste tot In lumea aceasta. 

Dar cum II putem Identifica, după un 
deget In plus, ca Intr-un serial cu invazia 
extratereştrilor? 

Ar fi simplu şi eficient. Totuşi, pentru 
omul de pe stradă nu este greu de a 
Identifica duşmanul său sau al neamului. 

Aceştia sun hoţii -- de la col de buzunare, 
din autobuz, şi col de găini, din mediul rural, 
la cei care cutremură economia cu tunuri de 
zeci sau sute de milioane de dolari; sunt cel 
care cu un salariu de funcţionar îşi fac vile 
moşii şl iahturi. 

Alţii, care nu au şi nu au avut niciodată 
salariu, nu au firme sau pământ, trec pe 
lângă tine cu limuzine scumpe de ultimul tip, 
spărgându-ţl timpanele c\j muzică etnică şl 
cu priviri pline de dispreţ căci tu aştepţi 
tramvaiul pe refugiu. Sunt cel care au făcut 
legile ca să se poată petrece toate acestea 

Mal sunt şl cei care privesc cu ură pe 
români, încercând să aducă vorba că ar fi pe 
aceste plaiuri dinainte de daci, deci 
adevăraţii stăpâni, uitând sau Incercănd să 


. M ră au venit în România la un mileniu după ce 
ne facă pe noi să frigiderele sub şaua cailor, că apariţia 

Istoria II cât semnificativă nu are decât două secole. Iar alţii că 

altora în România cât de cât semniiic românească. 

aulosladur o, na convingi pa noi ,1 pa „ 

JSm Jn totSTcrlmlnall Ponddi pM. uIlM cl al son, coaaton „mp p„ j, 

da ani, din In Da"!a fel de simplu: suni cel care Irsiesc a. 

Pe românii f'j!®7e8oectul legilor, chioare sau şchioape cum or fl, din 
frica Iul Duninezeu ^ cu P . bănuţul cu grijă, cu sufletul sensibil $j 

truda lor de Ier sau P® «'■."'j'S 5 ? umed la familia Iul, românul care ştie g 
la necazurile a tora. cu ochW cald şi urne 9 «â 

'"*Decrcul tetoseV» absenteismul? De buni aeaml, celor rlf; el sunlbln, 
oraamili dupâ model mafiot, clcI au nevoie de putere şl de coeziune pentru , 
organizaţi aupe mu ^ frebu/e mulşi, marea armată tăcută, 

&r*na« monltor/zetl parmananl. carele I se oferâ, fn cel mal bun caz, 
cât să nu moară de foame. 

Există soluţie pentru noi? 

De bună seamă, dar cu o condiţie: să ne schimbăm total optica păguboasă, 
născută dintr-o viaţă de 45 de ani In care singura soluţie de existenţă era să nu 
al opţiuni sau păreri personale despre ce este bine şi ce este râu. 

Trebuie să Ieşi din starea da letargie în care te afli , . , 

- Amintaşta-ţl de tatăl tău sau de bunicul tău care a luptat pe front şl poate a 

făcutjertfa supremă pentru un ideal: , , 

- Amintaşta-ţl de al tăi care au suferit pnn închisori fiindcă au avut curajul să 
aibă un Ideal şi să-l apere; 

- Amlnteşte-ţl de al tăi care, cu coasa In mână, s-au opus colectivizăm; 

- Amlnteşte-ţl de tine şl de ai tăi care aţi trebuit să suportaţi zeci de ani de 
teroare şl lipsuri; 

- Amlnteşte-ţl de al tăi şl de tine care ţi-al Jurat de multe ori In gând şl fn 
suflet că atunci când vei scăpa din lanţuri, nu vei mal lăsa pe alţii să-ţi hotărască 
soartal 

Unde eşti tu, cel de atunci? Ce faci acum? Hibernezi indiferent ds 
anotimp, al uitat ce îţi propuseseşi mal Ieri? 

Eşti adus încet dar sigur în vechea stare de somnolenţă politică şl te 
gândeşti la Dumnezeu si facă o minune să scapi din necazuri doar tu; 
pesta ceilalţi potopul? 

Dumnezeu îl ajută doar pe cel activi şl hotărâţi. „Dumnezeu dă, dar nu Iţi 
şl bagă în traistă”! 

Intreabă-te un lucru simplu; de ce toată haita de politicieni şi cronicarii ior 
de casă ignoră la ora actuală 43% din electorat? 

Simplu: pe ei nu îl Interesează oamenii şi soarta lor! Il interesează doar cel 
ale căror Intenţii sau activităţi se pot reflecta asupra poftei lor de dominaţie şi de 
avere. Ar mal da o sută de lei în campania electorală; In restul timpului nici nu 
observă, nici nu-i Interesează ce face 43% din electoratul ţărill 

Important ar mal fl ceva: toţi aceşti 43% din electorat care declară prin 
viu grai sau prin gestul lor dezinteresul - dacă nu şl dispreţul pentru oferta 
politică a zilei • sunt adversari sau potenpall duşmani al democrapel 
noastre originalei 

Ce pot face actualii politicieni împotriva acestei mari „Armate Tăcute"? 
Nimic mal rău decât ceea ce fac cu viaţa lori 

Şă se ocupe de el, să Ii remarce? Ar fl o 
greşeală gravă şl atunci, dacă sunt 
Inteligenţi, se prefac a-l ignora, iar dacă 
sunt invers, îi ignoră de adevăratelea! Totul 
ar părea normal; dar Isteaţa presă nu vede, 
sau se face că nu vede? 

Pomeneam mai devreme că singura 
soluţie pentru o politică normală In 
România ar fi angajamentul activ al acestei 
mase foarte mari de oameni In cadrul unui 
nou partid. Intr-o formaţie In care ei sâ-Şi 
regăsească identitatea, năzuinţele, 
corespondenţele spirituale şi religioase, să* 
şl regăsească încrederea în ei Şl 
existenţa binelui. 

Acest strigăt al "Armatei Tăcute” 
semnalează că sunt un tot care trebuie 
Instruit şl organizat El au strigat, de 
asemenea, că actualele partide şi-au dat 
măsura Imposturii şl neputinţei lori £laif 
strigat că le trebuie o formaţie politica 
cu alte priorităţi decât partidele poal' 

decembriste. 



SEft ftr corespunda df^rlnţ^jfsr sl 

y^oastre ţJUn ulta ar fl Leolonăl^ 

Aproplaţl-vă fără teamă, pentru ^ 

aste şl va fl singura soluţie pe'’* 
•elvsrea acestei naţiunii 


Pag. 2 


CUVÂNTtl LECION4R Septemb 


rie 2005 


câ 



























z^\ "ŞAPTE ANI DE ACASĂ” 




Conflictul într* gerteraţll. între tineri şl bâtrânl. primii reprezentând noul şl 

onime cXrîî stllntlflc de ridicare a nivelului de trai şl de conşt Intfl a celor 
^ î Tin-S^ orin enLlâsmul şl Jertfa lor conştienta au dus în 1918 la realizarea 
României Mari dar şl la sfâramarea Imperiilor ţarist, habsburgic şl otoman, prin 
trezirîa conştiinţei naţionale. Tot lor le datoram prăbuşirea, tn decembrie 1989. a 

doborâre, regimului dlotetorlal. P*-««P» 
care am avut-o despre tineret, despre cel ce poarta pe umerii lor viitorul ţarii 
Noastre se estompează de la zl le zl. revoluţia refulând multe stări şl ţP*® care 
sâ-miTe cu iertare^ nu le întâlneai înainte. Pocirea Umbli române în mod volt prin 
Utilizarea fârâ llmitâ a cuvintelor întâlnite dincolo de Ocean, „moda stridentâ şl 
de penibil gust afişatâ pe stradâ, grosolânla însoţita întotdeauna de un râs 
zgomotos, agresivitatea verbala, dar mal ales fizica, le întâlneşti acum 
oretutindenl. A apârut o meserie nouâ, necunoscutâ înainte, cea de bodyguard, 
unde se cere sâ al fruntea îngustâ, minimum 1.90 înâiţime şl bicepşi neverosimil 
de dezvoltaţi: au apârut sporturi dure care fac sâll 
pline pe fondul urletelor care au înlocuit aplauzele: 
boxul este acum floare la ureche întrucât se 
practica în ring sângeroasele arte marţiale unde 
orice loviturâ este permisâ: au apârut VIP-urile, de 
asemeni o categorie necunoscutâ înainte: foarte 
mulţi au vârste juvenile dar buzunarele burduşite 
de bani proveniţi din afaceri Ilicite (au pornit cu 
capital zero şl sunt recunoscuţi atât ca "Infractorii 
noştri*, cât şl ca .descurcâreţl"). artişti şl vedete de 
doi bani, fârâ talent şi fârâ glas, fârâ propriile 
picioare, dar care au ca „arac" pe X sau pe Y, şl 
ale câror nume apar des în presâ şl la televiziune. 

Se poartâ tricoul scurt, cu vedere la buric, şl 
ochelarii negri chiar atunci când soarele a apus 
demult. Discotecile sunt pretutindeni vidate de 
muzicâ gen rapp - fârâ... melodiei Se poartâ blugii rupţi în mod special, cercelul 
în ureche şl pârul ţepos, îmbibat cu gel, de câtre cei aflaţi Tn pragul adolescenţei. 
Nu spun nimic nou dând aceste exemple, fiindcâ ne lovim de ele în fiecare zl, 
sunt cunoscute. Cel în vârstâ, pensionarii mal ales, sunt luaţi peste picior când 
se crucesc de ceea ce vâd, sunt acuzaţi de vederi retrograde, de „moralism de 
ocazie", sunt catalogaţi ca „obstacole" Tn evoluţia • nefireascâ • în plan etic şl 
estetic. 

Cele relatate mal sus însâ nu fac parte din conflictul dintre generaţii, întrucât 
au la bazâ numai comportamentul cotidian şl nicidecum lupta de idei susţinutâ cu 
arma cea mal eficientâ şl convingătoare; „argumentul". 

Cine spune cu nonşalanţa; „Lasâ, ai uitat, şl tu al fost ca el"; "îşi trâlesc viaţa, 
ce contează?*, fac afirmaţii tendenţioase, fârâ acoperire: aceştia sunt pârlnţll 
acestor odrasle, care nu au ştiut sâ punâ piciorul în prag. Mulţi pârlnţl au fost 
pânâ în urma cu douâ decenii purtători al cravatei roşii şl al carneţelului UTC, au 
prestat munci obligatorii (numite „patriotice"), au îngheţat în cavourile blocurilor şl 
au stat dimineaţa la rând sâ "prindâ* douâ plicuri cu lapte, au avut o vlaţâ grea, 
lipsitâ de orizont, şl de aici provine autoînşetâciunee „Copilul meu sâ se bucure 
de viaţa, eu nu am avut şansa Iul, fac orice sacrificiu material sâ-l vâd câ este 
fericir. 

Dar în afara toleranţei părinţilor, cred câ şl cel ce se ocupâ de educaţia 
elevilor şl studenţilor, au o mare parte din vinâ. 

îmi amintesc de şcoala burghezâ pe care am urmat-o pânâ la reformarea 
învăţământului. Aici am învâţat ce înseamnâ respectul pentru cel din jurul meu 
chiar şi pentru cel cu puţini ani mal mulţi decât mine. De exemplu, Tn tramvai nu 
trebuia sâ Iau loc pe scaun, ba mal mult: primele bând din dreapta şl stânga 
vagonului erau special rezervate pentru cel bâtrânl şl pentru mame cu copil: 
erau, ca sâ zic aşa, scaune „tabu* - nu numai pentru mine, cl şi pentru restul 
calatorilor. Se mai respecta oare astăzi această regulă a bunului simţ? Nu, pe 
scaunele din faţâ se tolăneşte de obicei unul căruia abia a început sâ-l mijească 
mustaţa, care ţine pe genunchi o fâtucâ care, la rândul el, îl ţine de gât pe 
mucos. Roşeaţa lipsâ din obraji şl sentimentul de jenâ Inexistent îşi dau parcă 
mâna, prefigurând tipul Insensibil la orice fel de manifestare umanâ, la Ignorarea 
frumuseţilor naturii pe care nu te apreciază. întrucât nu le simte, la lipsa de 
afediune. Mâ adresam celor din ultimele clase de liceu cu „domnule elev" 
purtând pe braţ numărul matricol şl iniţialele liceului (ţin minte şl acum: L.C V ^ 

Si "f', respediv 229). întrucât se făcea control la 

intrare, veneam cu bocandi lustruiţi - tn caz contrar riscând sâ fiu trimis acasă. 

pedagog care în recreaţii se ocupa de supravegherea elevilor, pe 
strAzI mergeam încolonaţi doi câte doi, nu In halte. ^ 

Şcoala comunista a distrus însă educaţia burgheza de tio cazon 

Ca*mautf «"®®®'® "’"“®'® '• Mânâstlrea^Dealulul! 

ma?u«iî ^ Profesorii, mulţi dintre el autori de 

3 1 ’f remarcabile, eu fost îndepărtaţi din învăţământ şl chiar închişi 

deşi unii fuseseră studenţi la Sorbona sau Oxford. Au apărut "materii" "S 
(„Bazele darwinismulul", Marxism-leninism"), dar a dispărut studiul rellolel- s-a 
tre.^t la învăţarea limbii ruse şl a fost scoasâ din programă Hrnba *aS?â Se 


Astăzi a apărut alt fenomen de masă în rândurile profesorilor; meditaţiile. Pe 
timpul meu nu exista aşa ceva: toţi am învâţat singuri cu note mal mari sau mal 
mici, succesul depindea de un singur lucru; conştiinţa elevului alimentată mereu 
de sfaturile părinţilor şl ale profesorilor, de modelele de calitate oferite de 
aceştia. Astăzi, spre ruşinea lor, profesorii îşi meditează elevii proprii la toate 
materiile, nu numai la cele mal dificile (matematică, fizică, limbi străine, chimie). 
Plătesc părinţii milioane de lei pe lună cu odraslele lor, bani economisiţi cu 
greutate, cu privaţiuni de tot felul, dar... promovarea este aslguratăl Şl mâ întreb 
atunci nedumerit: ce diferenţă există între vameşii corupţi care au vile şl maşini 
de marcă, şl profesorul „exigent" care munceşte pe rupte cu proprii elevi care 
nu-l pricep lecţiile în clasă, cl numai la domiciliul său? 

De educaţie cine se mal ocupâ? 

Cel de la grădiniţă vâd la televizor desene animate nu de Walt Disney cu 
personaje simpatice din lumea animalelor, cl filme japoneze cu roboţi feroci şl 
pumni sub bărbie de sar stele verzi, lupte cu săbii ninja ce se lasă de flecare 
dată cu mormane de cadavre. Filme sunt în majoritatea lor aşa-zis "de acţiune": 
fârâ sentimente, fără flori, fârâ Idei, fârâ dialoguri cât de cât interesante, dar cu 

Injurii la tot pasul. Eşti înjurat şl admonestat 
de un tânflr care abia şl-a luat carnetul de 
conducere câ nu urci Olcitul tău pe trotuar 
ca sâ meargâ el mal repede cu AudI-ul 
ultimul tip (peste limita de viteză legalfl). 
Recent am făcut observaţie, pe un ton 
civilizat, unei fete care ml-a blocat poarta 
cu maşina el timp de o zl, încât nu am 
putut si-ml scot maşina din garaj. La o oră 
a venit soţul el cerându-ml socoteală: 
„strada nu este a mea", e domeniu public şl 
deci nu am dreptatel (??l) La fel a păţit şl 
camaradul NIcador Zelea Codreanu care, • 
atrâgândU'l atenţia unul tânăr de circa 16 
ani aâ nu-l mal agite pe cel doi căini din 
curte cu un băţ prin gard, s-a pomenit cu o 
matahală de om care îl putea fi copil, ameninţându-l câ data viitoare „va vorbi 
altfel" dacă mal îndrăzneşte sâ-l facă observaţie fiului său. 

Vreau sâ mal dau un singur exemplu care le întrece de departe pe toate. Un 
nonagenar Tiberius Prad, cunoscut în lumea tenisului atât ca jucător, căt şl ca 
fost căpitan al echipei României pentru cupa Davis, întorcându-se recent de le 
VIena, cunoscuta pentru curăţenia el desăvârşită şl prin simţul civic al locuitorilor, 
a văzut în apropierea cinematografului "Patria".(dln Inima Bucureştiulul), un tânăr 
cere a aruncat pe caldarâm ambalajul unui pachet de biscuiţi. Atrăgându-I 
atenţia pentru gestul sâu necivlllzat, fostul sportiv s-a aplecat şl a ridicat 
ambalajul de hârtie cu Intenţia sâ-l depună într-un coş special, agăţat de un stâlp 
aflat în apropiere. Ce credeţi câ s-a întâmplat? Ofer un premiu dacă ghiciţi cum a 
reacţionat cel vizat: l-a apucat de ceafă pe bătrân, strângându-l cu putere şl 
răcnind la cel ce-l putea fi străbunic, sâ lase hârtia pe jos, aşa cum a gâslt-ot Au 
văzut scena câţiva trecători, dar nimeni nu a Intervenit... 

La rândul meu, pot sâ dau un exemplu de bună creştere şl de conştiinţă a 
cetăţeanului de rând german; mâ aflam într-o Iarnă la Stuttgart unde, către finele 
lunii Ianuarie, se desfăşoară anual un mare carnaval. Pe la orele 4 dimineaţa. 
Ieşind de la petrecere însoţit de o familie tânără germană, am vrut sâ traversez o 
stradâ (nu dintre cele principale ale oraşului), complet necirculată la acea oră. 
Prietenii mei m-au atenţionat câ nu e bine ceea ce fac şl am mers cu el ccs 100 
m, la o trecere de pietoni, unde am trecut pe celălalt trotuar. întâmplarea s-a 
petrecut demult şl foarte probabil câ va trece foarte mult timp pânâ când vom 
avea disciplina de fler a nemţilor. Dacă o vom avea vreodatfl. .. 

Românii se laudă cu patriotismul - care, din păcate, este acum doar un balon 
de săpun. In orice ţară. Indiferent de gradul el de dezvoltare. Imnul naţional 
şl drapelul sunt lucruri sfinte. Am vfizut de sute de ori la televizor cum sportivii 
cântau cu mult patos, la începutul unul meci Internaţional de fotbal. Imnul ţârii lor 
Cu circa o lună de zile în urmă, la Timişoara a avut loc un meci între o 
selecţionata braziliană şl una românească Cel 11 brazilieni cântau din suflat, 
de ţl se făcea pielea de găină, şl aveau toţi măna în dreptul Inimi. S-a Intonat 
apoi Imnul României. Nimeni nu-l cânta; Lobonţ, portarul, se uita la arbitru 
râzând şl făcând semne şmechereşti, alţi doi coechipieri mestecau gumă • 
deci nu puteau sâ cânte (?l), altul, mal grăbit, începuse un joc de glezne ca la 
încălzire... Momentul cel mal penibil l-a susţinut în faţa a 40.000 de spectatori 
cunoscuta cântăreaţă Loredana Groza, care a încurcat versurile Imnului 
românesc (pe care I le-a atribuit Iul Anton Pann)l Ca să "dreagă busuiocul", ne-a 
anunţat apoi, zâmbitoare, că „este o licenţă..." (ce-o fl ala?l). 

Şl fiindcă am atins domeniul sportului, mărturisesc câ am rămas stupefiat 
când douâ seri la rând toate canalele TV şl-au început buletinul de ştiri cu 
„bomba zilei"; Mlke Tyson, fostul campion mondial la box profesionist la 
categoria grea, a venit pentru 24 de ore pe un yacht, la Constanţa. Omul şl-a 
câştigat faima pe drept prin forţa pumnului, dar în egală măsură şi prin scandalul 
de pomină pe caro l-a făcut: într-un meci pentru titlu, „Bestia neagră* (cum este 
poreclit) l-a muşcat de ureche pe adversarul sâu Mollzflold????; a violat o 
participantă la „Miss America Black", fapt pentru care a făcut puşcărie. La 
Constaniţa însâ a avut parte de o primire fastuoasă, în frunte aflându-se primarul 
Radu Mazâre. La bordul vasului de lux a fost asaltat de numeroase tinere 
admiratoare autohtone, s-a organizat pentru el o paradă a model (de fapt a 
costumelor de baie), a petrecut noaptea într-o discotecâ de foarte multe stole - o 
...galaxiei Asts e modsl d» urmst psntru tinsnt, TV şl toată praaa?l 

(continuare !n pag. 11) 





CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2005 

























BUDAPESTA 





.-r* turitilcâ nu are nici munţi fi nici mare. dar capitan. 
Ungaria nu « «'1 frumoase din Europa. 

Budapesta, este una dintre ce » m ^ n^ba nu este vorbita tn alte 

Suprafaţa ţârii nu a ing» aaemânâtoare altora şi totuşi poporul maghiar 





mj 

BUDAPESTA, „Perla Dunirll", a fost trecuta de UNESCO 
patrimoniului mondial (în onoarea splendidei el panorame). 

Deşi amplasata în plinâ câmpie, este, după Islanda, rezervorul cu cele mai 
multe ape termale, apele tamâdultoare ale sutelor de izvoare izbucnind din 
adâncimi şl contribuind la redobândirea sânatâţil a mii de oameni. Sunt 80 de 
Izvoare, cu un debit de 70 milioane litri de apâ termala pe zi. care alimentează 
12 bâi curative. 

Printre monumentele sale Istorice se pot numâra amfiteatre romane cu o 
vechime de 2000 de ani, bai turceşti de 400 de ani şl clâdlri în stil secesionist cu 
caracter specific maghiar, de la sttrşitul secolului al XIX—lea. Imaginea urbana 
unitara se datoreazâ elegantelor palate rezidenţiale construite în stil edetic Is 
începutul sec, al XX-lea. 

Amatorilor de cultura doar diversitatea opţiunilor le pot provoca dificultăţi: cele 
237 de monument istorice, 223 de muzee şi galerii, 35 de teatre, 90 de 
cinematografe, 2 opere, 12 sail de concerte, sute de localuri care mai de care cu 
'personalitate*; apoi tururile oraşului cu autobuzul, vaporaşul sau pe Jos. 
organizate de agenţiile de turism în toate cele 365 de zile ale anului, reprezintă 
oferte adaptate la preferinţele individuale ale vizitatorilor sosiţi la Budapesta 

In decursul anilor am vizitat de mai multe ori oraşul. 

In anii .epocii de aur*, într*o iamâ cumplita, cu mari cantităţi de zdpadfl 
câzuta, am călătorit cu trenul de la Arad la Budapesta, printr-un Jgheab de omât 
înalt de peste doi metri, de nu am putut vedea nimic de la fereastra vagonului. 
Mare mi-a fost însâ surpriza când am vâzut Budapesta impecabil de curatâ: nW 
urma de zdpadd, pentru ca toţi oamenii, ziua şi noaptea, de la mic la mare, cu 
lopata şl matura, se luaserd parca la întrecere, reuşind sâ înlăture mantia iernii 
într-un timp record. Tot înainte de ’89 am putut admira şi sortimentul variat de 
mârfuri expuse tn vitrinele magazinelor, de provenienţa occidentala, accesibile 
oricui, în timp ce la noi le puteai cumpâra numai pe valuta de la cele câteva 
.shop'-url... 

Dar m-arn cam luat cu vorba: sâ punctez care sunt cele mai frumoase edificii 
turistice de vizitat. încep cu cel mai reprezentativ. Parlamentul, care-şi oglindeşte 
mâreţla în apele Dunârll. cu o suprafaţa de 17,750 mp. construit în 1885. 
Clădirea es e lungă de 268 m şl lata de 118 m. înălţimea cupolei fiind de 96 m. 
are 10 cu^l interioare. 27 porţi de Intrare şl 29 de scârl. Pereţii exteriori sunt 

comandanţi de oşti care au intrat în istoria 
Sâlile edificiului cuprind numeroase fresce, pictun 
^ ’ goblenuri realizate de artişti maghiari de seamâ. 
da fa Bud. l'T ma remarcabil monument şi se aflâ în centrul cstâţl 

stH romVn ?Dolîlrr^««"î! l! ^‘^e 1255-1269. iniţial 

!l î! DriSirmoaTJ2 f ® 9' transformata tot de 


o alta biserica, tot în Buda, este 


nSmeSl, aîî®(drmonîîii SsW‘în'Vnuriwer a'W ^ 

1739 . • ultima reconstituire a avut loc între 1725 - 


cea cunoscuta ca 6/aerfca d/n Centru Este 


am 

la rând 
cartier 
ornamentaţi 


UNOARIA este ţara ale cârel frontiere sunt trecute anual de cel mal mulţi 
turişti români. Explicabil: vecine noastre de la aput tranzitează pe toţi cei care 
'riiltează Europa In toate punctele el, populaţia de etnie maghiară are în Ungaria 
I I prieteni, alţi peste 100 000 de cetăţeni romăni muncesc aici ca 

III *»^oleri sau cu contracte pe perioade determinate. 


sa vorbesc însâ şl de CetafM ni.w. ^ 

amintit: a fost ridicata oe un ** ®®*» biserici de ca^ 

dwumil .Căitlerul ®c.,âHr 'o™*' fn decursul vr«m“ 

itări ale cetăţii s-au fâpiî* P® ® însemnate înfrumuseţări 

adăposteşte un complex muzeistic turcească. Astăzi .Cetatee 

Ounl,«. c.™ 1.^ BuâiSîî',?'>' •*•01091. , 

mal circulat este .Podul ElIsahAr»* ^ ^ traversata de câteva poduri. C« 
războiului, şi reconstruit tn fortna L ’f' 1903. distrus tn 1945. în timf<' 

torma sa ong.naia). Un pod mal frumos, mal renum.t. 


Pag. 4 


CIIVANTIJL LEGIONAR Septembrie 2005 




























“ C€Z/'te — 

CONSTANTIN PAPANACE - ^^DIVERSE STILURI DE LUPTĂ POLITICĂ' 

Chiar de la apariţia revistei am publicat, în câteva numere (oct. 2003 - apr. 2004). fragmente dintr-un manuscris INEDIT al 
comandantului legionar Papanace. 

în oct. 2004 a apărut, în Ed. Lucman din Bucureşti (Bd. Al. I. Cuza nr. 91), capitolul prezentat de noi din cadrul amplul 
manuscris, intitulat "STILUL LEGIONAR DE LUPTĂ". 

VARA ACEASTA, în Ed. ”Justln şi George lustinian Tambozi” din Bucureşti, a apărut ÎNTREGUL STUDIU: "DIVERSE 
STILURI DE LUPTĂ POLITICĂ", stilul divin, stilul satanic, stilul hibrid {Biserica romană), stilul amoral (raţional), stilul eroic, stilul 
temporizării, stilul cabotinului, stilul sforarului (al culiselor), stilul legionar. 

Cartea nu o veţi găsi in librării . Comenzile se pot face la Tipografia S.C. INFCON S.A. din Constanţa, tel.: 0241/580527 . 



Personalitate multilaterală (doctor în economie, ideolog creştin şi 
naţionalist, scriitor cu valenţe multiple; politice, istorice şi filosofice), de o 
vastă cultură şi, în acelaşi timp. de o modestie excesivă, specifică 
adevăratelor caractere şi inteligenţe, Const. Papanace s-a afirmat 
prin fapte şi prin scris. 

Meritul deosebit al analistului constă nu numai în originalitatea 
acestui studiu unic, de referinţă, ci şi în claritatea, obiectivitatea şi 
curajul expunerii, care determină cititorul să exclame: O 
capodoperă! O carte de căpătâi, care n-ar trebui să lipsească din 
nici o bibliotecă serioasă; politicienii, diplomaţii, militarii de 
carieră, istoricii, psihologii şi tineretul universitar ar înţelege mult 
mai multe din istoria omenirii dacă s-ar apleca asupra acestor 
pagini. Alta ar fi viaţa noastră de acum înainte dacă măcar o 
parte dintre cei menţionaţi mai înainte ar trage 
învăţămintele corespunzătoare... 

Scris în lagărul Buchenwald, în perioada 1942 - 1943, 
monumentalul studiu a văzut lumina tiparului 60 de ani mai 
târziu, prin strădania tenacel, curajoasei şi credincioasei 
sale surori, Florica Papanace, membră a Cetăţuilor, care a 
tipărit manuscrisul pentru prima oară în Ed. Asociaţiei 
AÎromânilor "Halda al Găzdui" din Macedonia (de unde a 
fost preluat de Ed. "Justin şi George lustinian Tambozi" şi 
retipărită la Tipografia INFCON din Constanţa). 

In prima parte (patru capitole) se prezintă consideraţii 
generale asupra stil de luptă: elementele componente ale 
unui stil, tehnica şi arsenalul forţei politice, sursele de 
forţă - pozitive şi negative, manevrarea forţei, iar în 
partea a doua sunt analizate cele nouă stiluri de luptă 

Vom contura, pe scurt, căteva caracteristici ale 
stilurilor de luptă, pentru a vă lăsa intactă surpriza şi 
plăcerea de a citi integral această carte scrisă de un 
intelectual, pentru intelectuali, solicitând concentrare 
maximă, şi, cu toate acestea, captivând asemeni unui 
roman. Dar ce altceva este. de fapt, lupta dusă de omenire 
de-a lungul timpului, decât un imens roman? Pentru că 
acesta este, de fapt. subiectul; diverse stiluri de luptă ale 
omenirii. 

° permanentă în natură şi fiecare dintre 
conşt(enţi de aceasta, fie că nu. luptăm - între noi şi cu 

SşîS blSrl ® supravieţui, uni. pentru a 

materiale sau pentru putere în societate, alţii pentru a face 

spre D^mnwe!! Stno desăvărşire spirituL şi înălţarea 

pe uumnezeu. Chiar şi in Cer. înaintea primei lupte de pe pământ a avut lor 

°u SS, r»" Od L.ea KcSl’i'î 

au ^stahzat diferite stiluri de lupta, in concordanţă cu obiectivele proouse si 
cu mijloacele (armele) întrebuinţate, fiecare ducând lupta oe un anumU torot 
(moral sau imoral), un teren propriu fiecărui stil 

din activitate* "Perow c/ ; ^ obţine din contemplaţie, ci 

rfesc/7;de." (Matei. 12/34) Acesta'^te^stUuM^^'i^H'^T 
Creştin-Orlodoxă. al cJ^rerobtectlt tal ere?n e 

BfnXt'btoluU^fnidlttm"" anţajTtâ petrellul ;;^ce'''n descifreze misterul unei generaţii 

duşmanului, bazate pe materie devtr'i'* armele de prigonire ale creeze sâ'^ofe istoria noastră, care a avut puterea să muncească, să 

in schirnb. Sttelu.t're" ^ ^ ^ . 

acţiunea ei altemează7n°t «rtoatiu farâ . r®"'" (postuma) a unor cârti 

stăpânirea universală accentul căzând pe interesante (cităm doar câteva ’Fără Căpitan-, "Cazul Horia Sima 

absolut (ca în cazul obiettTvulurBiseridi oS® "u pe Binet ^Mihau Tmin^^JT^"* ' "Mişcarea legionară şi macedo^mănii'. 

-.aremanăde%.păn.reTrar^^^^^^ 


stilul satanic sunt: întunericul, ura. minciuna, poftele (instinctele primare), 
aurul. 

Stilul raţional (numit şi amoral, pentru că ţine cont doar de 
atingerea unui scop. indiferent de natura lui), este alt stil major de 
luptă cristalizat de-a lungul timpului, având ca prototip pe 
Machiavelli şi folosind arme atât din arsenalul celor negative 
(corupţia, simularea, înşelăciunea, conspiraţia), cât şi din arsenalul 
celor pozitive (credinţa, ordinea, fermitatea, simţul măsurii, forţa 
exemplului). 

Stilul eroic nu se află, de asemeni, pe traiectorie cu finalitate 
religioasă, urmărind gloria ca formă de nemurire şi având 
voluptatea dăruirii; este un stil ofensiv, caracteristic nordicilor. şi 
utilizează ca arme sinceritatea, generozitatea, forţa proprie, 
fidelit atea, cultul strămoşilor, responsabilitatea, onoarea, războiul 
preventiv, lupta de gherilă, poziţia precisă, subordonând 
individul colectivităţii. 

Stilul temporizării este un stil minor de luptă, lipsit de 
ţel şi de voinţă vitală, diametral opus celui eroic, centrul de 
greutate reprezentându-l neschimbarea. şi bazăndu-se pe 
retorism, perseverenţă, hărţuială. rezistenţă pasivă, 
j temporizare; prototip: Ghandi, Mania 
I Stilul cabotinului şi stilul culiselor sunt stiluri 
degenerate de luptă; cel al cabotinului se desfăşoară pe 
scenă şi în mediul democratic, bazându-se pe senzaţional, 
iar tehnica sa o constituie farsa; cei predispuşi adoptării 
unui asemenea stil sunt oamenii publici (cazurile A. C 
Cuza, Churchill etc.) şi. cu precădere, mediteraneenii, iar 
armele sunt: retorismul, maleabilitatea, agitaţia, minciuna; 
nu există nici un ţel. 

Stilul sforarului este degenerat din stilul satanic, 
excluzându-se reciproc cu stilul divin şi cu cel eroic; cultivă 
misterul, suspiciunea. 

în sfârşit, stilul drag inimii noastre, stilul legionar de 
luptă, l-am prezentat în rezumat în nr din oct. 2003 - apr 
2004, de aceea (şi din lipsă de spaţiu) nu vom insista 
asupra acestuia, limitându-ne să menţionăm că este o 
sinteză între stilul divin şi cel eroic. Ţelul este acelaşi 
cu al stilului divin (învierea), cu diferenţa că centrul de 
greutate este neamul românesc, nu împărăţia cerurilor 
(neamul românesc trebuie înăltat pe drumul ce duce 
spre înviere prin utilizarea talantului cu care l-a înzestrat Dumnezeu pe 
acest pamant). Armele stilului divin se regăsesc în stilul legionar adevărul 
^ragostea, credinţa, jertfa, fapta, exemplul personal, la acestea 
adăugându-se disciplina, emulaţia, şarjarea din situaţii grele (arme specific 
omeneşti), şt arme proprii stilului eroic: onoarea, vitejia, cultul strămoşilor 
simplitatea.^ tăcerea, responsabilitatea Acestor afinităţi cu stilul eroic le 
rorespund insă diferenţe esenţiale: voinţa de putere nu este hipertrofiată şi 
amorală ca in tactica eroică; stilul legionar spiritualizează forţa prin omenie şi 

dăruire care merg până la jertfă 

ai comandant legionar, unul dintre colaboratorii apropiaţi 

ai Fondatomiui Mişcării, deputat pe listele Partidului "Totul Pentru Tară’ după 
dispariţia Căpitanului şi a elitei legionare a devenit cel mai de seamă doctrinar 
legionar Depozitar fidel al ideilor generaţiei “de aur" alături de care a luptat le- 
L'^rSunJ/l P®"‘~ mveşmântăndu-le în gândirea 

md5ou!i I^ncif ■ "^3' ‘departe ?' 'o-a amplificat, astfel încât 

capitolul constituie un inegalabil îndreptar pentru legionari 

in«inS‘°'“' f"®.' ®' Căpitanulur. este deosebit de 

instructiv pentru toţi cei care încearcă să descifreze misterul unei generaţii 





CUVÂNTUL LCCIiONAIÎ Septembrie2005 































ŞERBAN MILCOVEANU - ^ENCICLOPEDIE PENTRU INTELIGENŢE” 



Numele domnului doctor Şerban Milcoveanu este 
astăzi de notorietate, lucrările sale axate, în , 
majoritatea lor. pe fenomenul legionar^ . - 
precum şi apariţiile pe micule "*" 
ecran, articolele răspândite în 
paleta diversificată a presei, \ ^ 

stârnesc deopotrivă interesul \ 
major al cetăţeanului de rând, 
dornic să cunoască o perioadă mai 
puţin ştiută, cea a anilor interbelici. \ 
şi ai cercetătorilor istorici care \ 
găsesc aici numeroase documente, \ 
cele mal multe inedite, menite să \ 
clarifice unele aspecte de ordin \ 
istoric. 




\ 

l 


r T-. 

r:::; 


r. 


Preşedinte al studenţimiî române pe ţară în 
perioada 1937 - 1940, închis în lagăr, 

supravieţuitor al masacrului elitei legionare din 
noaptea de 21/22 sept. 1939, combatant în 
prima linie pe front, decorat, martor al 
aproape unui secol de istorie, actual membru 
al Senatului Legionar, dr. Şerban Milcoveanu, 
de o remarcabilă cultură şl inteligenţă, este o 
prezenţă care uluieşte prin energia sa creatoare 
neobişnuită. — 

Autorul, prezent cu articole şi în revista 
noastră, a conceput un număr apreciabil de 
cărţi - aproape 30, începând din anul 1993 şi 
până în prezent 

Din lipsă de spaţiu, amintim doar câteva 
titluri care spun însă totul: Învierea’' - 4 voi., 
„Dilema între democraţie şi dictatură - prof. 


\ 


Ruşinea României: Niciodată n-a fost tnstă şi mai injositoare ca 
in actuala epocă de după decembne 1989 când o mulţii 
- de superficiali, oportunişti şi fripturişti fac cahZ 
lepădăndu-se de etnicitate şi repucjf 
naţionalismul şi patriotismul.', 
-Lupta: Nu se 




'C.v 


dr. Şerban Milcoveanu 


medic primar 


asistent universitar 1940-1945 
Coroana României şi Steaua Romanici 


panglica Virtute Militari 


nu 


în 1935-1936 preşedintele „Societăţii Studenţilor în Medicină 
in 1936-1937 preşedintele „Asociaţiei Internilor de Spital" 
in 1936-1940 preşedintele „Uniunii Naţionale a Studenţilor 
Creştini Români" 

în 1940-1941 preşedintele .Asociaţiei generale a medicilor' 
editor al arhivei istorice,învierea" 


Enciclopedie pentru Inteligente 


Nae lonescu", „Partidul comunist şi Mişcarea 
Legionară iulie 1945 - iunie 1948', „Corneliu Z. Codreanu, altceva decât 
Horia Sima' - 2 voi., „Atentatul contra lui Armând Călinescu din 21 sept. 
1939 şi masacrul inocenţilor din 22 sept 1939', „Cum am cunoscut 
Mişcarea Legionară şi ce am înţeles de la Corneliu Zelea Codreanu', 
„Războiul dintre stat şi naţiune" — 3 voi., „Istoricul destinderii şi 
abandonarea Basarabiei 1940', „Testamente politice: Corneliu Z. Codreanu, 
M. Moruzof, Ion Antonescu, Aurel Aldea" ş.a. 


VOL. I; 1-284 


^ lată că de curând nonagenarul şi prolificul autor ne mai rezervă o surpriză 
plăcuta prin apariţia concomitentă a şase mici volume format carte de buzunar, 
intitulate „Enciclopedie pentru inteligenţe", care totalizează peste 900 de 
pagini (editate de "Asociaţia foştilor preşedinţi ai studenţimii române". Buc.). 


Care este semnificaţia acestui titlu? Răspunsul ÎI aflăm în scurta prefaţă 
semnată de d-na dr. Dana Dominica Milcoveanu, prefaţă pe care o reproducem 
in întregime. „Relaţia concretă dintre Enciclopedie şi Inteligenţă provine din 
relaţia abstractă intre Ubertate şi Cunoaştere: a) lărgeşte orizontul; b) îngăduie 
cercetarea, c) asigură dialogul şi d) posibilizează cunoaşterea. Iar cunoaşterea- 
a) cmşte eficienţa, b) adună puterea, c) înmulţeşte valenţele şi d) consolidează 
DNhUta^ natură şi cunoaşterea ne apropie de 

fl volume se citesc cu multă plăcere, aş putea să afirm, chiar pe 

nerăsuflate. Ele cupnnd 2336 de mici cugetări gen "pilulă”, unele având numai 

Provoacă mai întâi o "gimnastică a minţii", ca 
'or. fapt ce te obligă să le reţii cât de cât ş să le 
Se^pte:' ilustrez afirmaţia cu câteva 

' petei de ulei. se întinde 

Suţe este oo'oa 


concepe politică fărăS 
şi în definiţia omulm 
politic combativitatea 
este alături 

. ^evonament 

creativitate, tenacitate ^ 
loialitate.", ^ 

" „Sinucidere pontif. 

Micile deziluzii au şanse să fe 
uitate. Marile deziluzii au 
certitudinea de a nu fi niciodată 
iertate şi singura şansă - de altfel 
mare - este inteligenţa de înnoire î 
efortul de răscumpărare, lată două deziluzii care 
au rămas catastrofe: pseudo-guvemarea 
legionară a lui Horia Sima din 15 sept 1940 - 23 
ian 1941 şi Partidul Ţărănesc după moartea kii 
Corneliu Coposu în toamna 1996. N-au 
inteligenţă pentru înnoire şi n-au energie pentni 
răscumpărare. ” 

"Horia Sima: Poate exemplul unic in istoria 
universală de politician care. cu ochii deschiş ş 
cu perfectă voinţă, timp de şase decenii a mers 
spre scopul de a face tot ce nu trebuie şi spre 
scopul de a nu face nimic din ce trebuie. 
Duplicitatea, viclenia şi înşelăciunile lui in 
Mişcarea Legionară sunt atât de multe şi atât 
de grave, încât cine după moartea lui din 23 nai 
1993 îl elogiază şi îl recomandă, ipso facto se defineşte agent diversionist 
al Securităţii de stat devenită S.R.I.r, 

„De unde vine furia antilegionară? De peste 60 de ani Mişcarea Legionară 
este fără întrerupere atacată, criticată şi condamnată. Ce poate arăta această 
insistenţă? Ce poate dezvălui această perseverentă? Ce poate urmări această 
neruşinare? Absolută neruşinare, pentru că se refuză dreptul de explicare ş 
dreptul de apărare. Sigur satanism pentru că ţara aceasta are, fără rezolvare 
problema mult mai importante. Prima ipoteză explicativă e teama agresorului de 
a nu I se afla viciile, păcatele şi complicaţiile din trecut. A doua ipoteză 
soco^a/ă oonşf/enfa actualilor puternici că duc ţara la dezastru şi li se va cere 

febfi'^^tVof'"'^'^.^!'' Dictatura carlisto-antonesciană dintre 1C 

miliarH anf ria -^^2- ® Condamnat circa 40.000 de legionari la aproape un 

secret fără trimitere pe front în linia I cu ordin special 

anume- a) răcnimril"^ seama de principalele principii ale dreptului penal ş 
colectivă si b) hnS ^^^® ?' «fee/ nu există răspundere 

TvZă LLeTl Să fie cu vinovăţie, adică cu Zşdenli 

Şerban MHcove^u ^e semnT seama că titlul ales de dl. dr 
crede la prima vedere cel câr?!lu a doar un simplu joc de cuvinte, cum ar 
limitându-se doar a le orivi in w t fi® ounozitatea să citească câteva rândun. 

are mult de pierdut). ' librăriilor (caz în care îl asigur pe trecător câ 






Doină, tu cântai odată 
Prin poiene, prin vălugi 
Şi prin lunca fermecată, 
Melodii duioase, lungi. 


DOINĂ 




Doină, cu-ale tale versuri 
Doruri multe îmi trezeai 
Când prin codri, când prin şesuri 
Tu pe mine mă-nsoţeai. 


Astăzi ai plecat departe 
Frunzele s-au scuturat, 
Jale peste tot străbate, 
Totul este îngheţat. 


Doină, ale tale şoapte 
Mă mângâie când le ascult 
La izvor pe inserate, 

Locul meu cel de demult. 


De-mi curgeau lacrimi în gene. 
Doină, tu mi le opreai; 

De treceam prin clipe grele, 
Numai tu mă-nveseleai. 



Dşreu. doină, fără tine 
cs să trăiesc- 
P® ®'f o. de este bine. 
Dă^Pt^-ascult. mă răcoresc 


strune 

Dând d,n frunza cea de le ' 
Sus pe p/a/o Să răsune 
freamăt Şi văpăi. 



Pag. 6 


CUVÂNTUL 




ItC.ONAB ™ 


































Anui trecut am prezentat imaginea Căpitanului din memoriile contemporanilor anul acesta vom prezenta 

CĂPITANUL ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR 


ARMIN HEINEN (istoric german; lucrarea de 
doctorat 'Legiunea Arhanghelul Mihail - Ed. 
Humanitas, Buc.. 1999) 

'Era incontestabil «Căpitanul», nu 
«căpitanul» cu sensul de grad militar, ci mai 
curând căpitanul care cărmuieşte un vas pe marea 
furtunoasă, expresie ce denumeşte carisma personală 
a purtătorului. «Căpitani» se numeau şefii haiducilor, 
dar şi Horia. Tudor Vladimirescu sau Avram lancu au 
fost numiţi ast^. ’ (pg. 136) 

'Codreanu nu copia, chiar dacă prelua argumente 
izolate. (...'> Nou şi fyscinant era conceptul său despre 
omul nou şi maniera organizatorică în care încerca să-l 
punăin pracUcă.' (pg. 130) 

'Căpitanul a fost un idol, o personalitate care i-a 
fascinat nu numai pe adeppi mai apropiap. 

Sima poseda alte «calHăp». El era dominat de 
«âlosofia bombei» şi reprezenta aripa radicală, 
teroristă...' (pg. 411) 



WEBER (istoric britanic; 'Dreapta 
România' - Ed. Minerva, Buc., 1995) 


EUGEN 

europeană 

'Conducerea luptei i-a revenit, fireşte, chiar lui 
Codreanu, bărbat cu o înfăpşare plăcută, o remarcabilă 
personalitate, şi in mod evident cu carismă. (pg. 411) 

"Căpitanul a pus întotdeauna accentul pe tradipa 
naponală specific românească, pe stilul specific al 
Legiunii şi pe acele aspecte - mai cu seamă de ordin 
spiritual - care o deosebeau de alte mişcări înrudite.' 
(pg. 429) 

'în acelaşi timp trebuie remarcat că misticismul lui 
Codreanu nu exclude o evaluare foarte lucidă şi 
severă a situapei. De la un popor înclinat să mintă, el 
pretindea cinste; într-o ţară irtdolentă pretindea muncă; 
într-o societate comodă el cerea autodisciplină şi 
stăruinţă; de la un popor expansiv şi fluşturatic el 
pretirydea concizie şistăpănire de sine.'{pg. 415) 

AL. MIMAI STOENESCU (istoric român; 'Istoria 
loviturilor de stat in România' - Ed. RAO, Buc., 
2002) 

’într-adevăr. Legiunea Arhanghelului Mihail a adus 
pe scena viepi publice româneşti un scurt episod 
despre ceea ce ar fi putut fi. cu amendamente, o 
societate românească mai morală, mai apropiată de 
spiritualitatea sa veche, mai puternică şi mai 
rezistentă prin refacerea în sistem a culturii sale 
naponale." (voi. 2, pg. 367) 


NAGY TALAVERA (istoric ungur; 
'Cămăşile verzi şi ceilalp" - Stanford, 
1970) 

'Deodată. în mulţime s-a făcut linişte. 

Un bărbat înalt, cu părul negru, 
frumos, îmbrăcat in haine albe ţărăneşti a 
intrat în curte călare pe un cal alb. 

El s-a oprit aproape de mine. iar eu n- 
am putut vedea nimic monstruos sau rău 
în elf Dimpotrivă. Zâmbetul său sincer, 
de copil, radia peste mulţimea 
amărâtă, iar el părea să facă parte din 
ea. deşi se separa de ea in mod 
misterios. 

Carisma este un cuvânt nepcArivit 
pentru a defini forţa ciudată care emana 
din acest om. El era, mai degrabă, in j 
mod natural, o parte a pădurilor, a 
munţilor, a furtunilor de pe vârfurile 
Carpaplor, a lacurilor şi râurilor. 


Stătea in mijlocul mulpmir tăcut. Nu trebuia să 
vorbească. Tăcerea sa era semnificativă; părea să fie mai 
puternică decât noi. mai puternică decât ordinea prefectului 
care i-a interzis să vorbească. 

O ţărancă bătrână cu părul alb şi-a făcut cruce, 
şoptindu-ne: «Trimisul Arhanghelului Mihait». 

Apoi micui clopot trist al bisericii a început să bată. iar 
slujba care preceda în mod irrvariabil adunările legionare a 
început.’ (pg. 247) 


FRANCISCO VEIGA (istoric spaniol; 
de Fier'- Ed. Humanitas. Buc., 1995) 


"Istoria Gărzii 


Comeliu Zetea Codreanu 
in timpul studenţiei 



1935 - Căpitanul ta Carmen 
Sytva 



1937- Căpitanul la sediultegionar. pnăndu-si in 
nepotul, pe Nicador Zelea Codreanu 


La douăzeci şi unu de ani, trăsăturile esenpale ale 
personalităpi sale erau deja definite. 

"Aspectul său fizic extrem de atrăgător era o bună 
scrisoare de recomandare: de statură înaltă. într-o ţară cu 
oameni scunzi. aOetic şi cu o figură de o rară frumuseţe 
clasică, străină de timp ’ (pg. 51. 

'in realitate. în loc să o ia înaintea evenimentelor prefera 
să le răspundă: dar aceasta nu vrea să sugereze că era un 
naiv. (...) Spus cu alte cuvinte, un om tenace, bun 
organizator planuri simple, flexibile şi idei clare. 
Printre aceste aptitudini se număra şi cea de a lega şi 
reutiliza influenţe eterogene, idei şi atitudini de provenienţă 
diferită şi slab elaborate. Uneori putea părea un om 
deosebit de complex. în realitate, marele lui succes se 
datora întotdeauna sîmplitâpi conceppeî şi realizării.” 
(pg-51) 

ANDREAS HILLGRUEBER (istoric german; 
'HiOer, regele Carol şi mareşalul Antonescu’ - Ed. 
Humanitas, Buc., 1994)) 

'Legiunea Arhanghelului Mihail, întemeiată în 1927 şi 
lărgită in 1930. devenind Garda de Fier. a fost opera 
exclusivă a lui Comeliu Zelea Codreanu. un om dominat 
de un fanatism politico-religios.' (pg. 46) 

"Pe lângă multe idei comune - în primul rând ura 
neîmpăcată împotriva bolşevismului — între Mişcarea 
Legionară şi naponaFsocialismul din Germania, cu 
care era comparată, existau deosebiri profunde. Este 
vorba în primul rând de caracteriu net creştin al Mişcării din 
România.' (pg. 47) 

'Obiectivul lui Codreanu era de a iniătura 
pseudodemocrapa din România şi de a innoi statul 
român printr-o conducere autoritară, cu rădăcini 
adânci în creştînîsmul ortodox.' (pg. 47' 

PAUL GUIRAUD (publicist francez; 'Codreanu şi 
Garda de Fier' - Ed. Majadahonda, Buc., 1998) 

"T^tivjrea dară şi pierdută Intro viziutie pe 
care o avea. siiigur. Codreanu. şef senin, se 
angajează ferm şi deliberat in viaţa 
revoluţionară şi de sacrificii care va fi 
incoronată de martiriul său eroic. ‘ (pg. 29) 
'Trebuia acum sa cunoaştem această 
Legiune şi această Gardă: să vedem cum a 
obţinut gloriosul Căpitan elite atât de stranii, de 
sublime... Eu cred că intrăm acum precum 
într-un sanctuar. Btep oameni ai Occidentului, 
ce suntem, plini de logică şi de uscădunea 
inimii, sa rw descoperim în faţa oamenilor cu 
care vom intra acum în contact. Ei sunt mai 
buni decât noir (pg, 30) 

“Codreanu avea gradul suprem de intuiţie a 
nevoilor şi instinctelor poporuîui român “ 


braţe 


acoperite cu zăpadă ale 


n'otuşi, Codrearuj a trecut şi umbra sa este 

__ de neşters. Suflul învierii a fost simţit de c& 

care l-au ascultat Acesta este chiar omul care trebuie României. Din 
sat în sat vestea se răspândeşte, că s-a ridicat un profet " (pg, 56 - 57) 


CUVÂNTUL LEGIONAU Septembrie 2005 ^39-7 ~ 














































SUNT SIMIST, DAR MĂ TRATEZ (XII) 


(continuare din numărul trecut) 

SCURTĂ INTRODUCERE LA CAP. XII AL SERIALULUI 

in numărul trecut am prezentat deosebirile fundamentale dintre Căpitan şi H. Sima. în 
ceea ce priveşte însăşi Mişcarea Legionară şi în ceea ce priveşte guvernarea; voi continua 
demonstrând, cu citate din operele celor doi şefi ai Legiunii, concepţiile diametral opuse 
referitor la politică, legalitate, corectitudine, asumarea răspunderii etc. 

Absolut în toate ocaziile, pretinsul urmaş al Căpitanului a demonstrat că se află la 180° 
faţă de linia Mişcării. 

Nu poate exista comparaţie între un viteaz şi un laş, între un om de onoare şi un sperjur, 
între un vizionar şi un politruc, între un creator şi un distrugător, între un uriaş şi un pigmeu; 
punând faţă în faţă pe Căpitan şi pe "Comandant", urmărind nu numai scrierile, ci însăşi 
viaţa lor, contrastul este izbitor, iar simpla alăturare îl desfiinţează pe Sima nu numai ca şef 
al Legiunii, ci şi ca legionar, şi ca om. Fondatorul Legiunii s-a identificat, până la moarte, cu 
principiile legionare, în timp ce epigonul său a procedat în totală opoziţie, spunând una şi 
făcând cu totul altceva, pentru ca apoi să explice interminabil şi să se scuze neconvingător, 
dând mereu vina pe altcineva şi jonglând cu cinism nu numai cu cuvintele, ci cu idealurile şi 
jertfa unei generaţii întregi (idealuri despre care pretinde, fals, că ar fi fost şi ale sale). 

NOTĂ: Pentru o înţelegere mai bună a ideilor din citate (reproduse întocmai ), am considerat utile 
câteva sublinieri în text. 

BIBLIOGRAFIE: 



Comeliu Zelea Codreanu - "Cărticica şefului de cuib’ (Colecţia "Europa", Horia Sima - "Sfârşitul unei domnii sângeroase" (Ed "Gordian* 
Munchen, 1987); "Pentru legionari" {E6. "Scara", Bucureşti, 1999); "Circulări şi Timişoara, 1995); "Era libertăpi", voi. I şi II (Ed. "Gordian" Timişoara 1995)’ 
manifeste" {Ed. "Ion Mării". Munchen. 1981), "însemnări de la Jilava" (Ed. "Prizonieri ai Puterilor Axei” (Ed. "Gordian". Timişoara, 1995); "Guvernul 
"Mişcării Legionare". Buc., 1940). naţional român de la Viena" {Ed. "Gordian"; Timişoara, 1998). 

PAŞII PROFETULUI Şl ŢOPĂIALA PITICULUI (continuare) 


LEGALITATEA 


CORNELIU ZELEA CODREANU 

"Dezordinea nu însemnează conflictul nostru cu străinii, ci 
însemnează conflictul nostru cu statul. Ori, străinii aici vor să ne 
împingă: în permanent conflict cu statul. Deoarece statul fiind mai 
puternic, noi, atraşi sau împinşi in luptă cu statul, vom fi măcinaţi, 
iar ei vor rămăne mai departe ca nişte privitori imparţiali." 

(Circulara din 21 ian. 1935) 

dezordinea însemna conflictul cu statul şi măcinarea Mişcării Sima trei ani 

”P'*-voru,ion„e” - care au dus ,a asaslna,aa 


HORIA SIMA 

"Atentatele au fost programate pentru această epocă pentru a pune 
guvernul în imposibilitatea de a executa pe Comeliu Codreanu, în lipsa 
Regelui din ţară, creând în ţară un climat de tensiune pre- 
revoluţionară.” 

("Sfârşitul unei domnii sângeroase", pg. 99) 


HORIA SIMA 

"Examinând harta, văd că Banatul figura ca împânzit în întregime 
de echipe teroriste. Continua cu Aradul, Hunedoara, Sibiu şi Braşov." 
Ei, D-le Sima, îţi recunoşti opera? 

— Da, Domnule Director." 

("Sfârşitul unei domnii sângeroase", pg. 100,101) 


CORNELIU ZELEA CODREANU 

li întreb ca legionari: Dacă ordinul este acum tăcere, ei nu pot 
executa ordinul? Sau îşi închipuie că am murit, că a murit Mişcarea, că 
moare, sau poate că nu ştim noi ce să facem, de asta tăcem. Să n-aibă 
nia o gnja de asta. Trăim. Nu ne e teamă nici de dracu. Mişcarea n-a 
rnunt ş, nici să nu se sperie nimeni că va muri. Eu sunt aici şi răspund 
de victorie. Dar vreau să nu se mişte nimeni fără ordinul meu ” 

(Circulara din 21 ian. 1935) 

CORNELIU ZELEA CODREANU 

Pe la ora 1 am iost chemat sus la cancelarie. Căpitanul Tărăneanu 
de la Consiliul de Război, a venit să ancheteze dacă am trimis eu din 

Era apocrif, bineînţeles. Am dat o declaraţie în acest sens. 

Com vin pe capul meu tot felul de uneltiri?” 
n"^ED^”'^^ '3 Jilava", vineri. 10 iunie 1938) 

Căpitanul era"*îngrijî>rirde^SS garantând victoria doar în aceste condiţii; în 1938 

recunoaşte "opera” teroristăTniil?;î;ebărn.^?MnT!‘'o^ .Ty®.**''® ordinelor sale categorice de linişte, iar Sima îşi 

OBSERVAŢIE; Când Cănită I ®“ ^ stupefiaţi; Ce fel de legionar era?l ^ 

în schimb, când SimalrlsusTi'tfl! .'"Vinile autorităţilor. Sima ordona atentate (deşi Căpitanul ordonase linişte); 

Quod erai de ♦ ^ însuşi se afla in mâinile autorităţilor, ordona linişte. 

D-le Sima, se zvoneşte de un r'V"* ®'^sţine că Sima ar fi fost de bună credinţă?! 

viaţa D-tale e în pericol. (...) ®® P''^9ăti de legionari contra Regelui. Atentatul nu va reuşi' chiar dacă s-ar încerca ceva, dar 

calea cortagM Oar mi.e teama de altceva, de vreun agent provocator, care să azvârle in 

autorităţilorl (în nov Sima, doar un agent provocator ar fi putut încerca atentate când camara-rii - -• i 

*mo.Sţia Iul in legiturs cualnntatele şfZsInare” Ca2iW^uîur'°"“'"°'’ ^ «« =9»"! al" Iu" Sma^\ 

POLITICA 


CORNELIU ZELEA CODREANU 

bune, dacă^zfcem cîsITnf^refe pentru a le face 

începutul lumii curge zi si noan/e’ * ^ Perfidă. După cum de la 
numai apă dulce in Marea Neaară P"'’ 

din contră, se face sărată si cea dufrta îndulcească apa, ci 

politice, nu numai câ nu% vom /ndJn partidelor 

noi." ('Pentru legionari", pg 146) ^ ^ "’® P® 


HORIA SIMA 

recon^/ă/S^na^ona/e^^^în ?are lă lî auS^I ‘^'■®® ®®®®^ ^ 

eortducereaslpremaâtSZt^^in^^^^ a- 'egionarll. sui 

( Sfârşitul unei domnii sângeroase", pg. 116) 


Pag. 8 


CLVÂNTUIL IE(CI®NAIR 


Septembrie 2005 


































SUPLIMENT 


/miâac/'ă/*u e^tec 




Dl 

_ 

41/ 


De la stânga la dreapta; 


- primul rând; Gheorghe Clime (comandant al Bunei Vestiri, preşedintele Partidului "Tofu/ Pentru Ţară"), Ion Banea (comandant legionar, şeful 
Ardealului), Vasile Cristescu (comandant legionar, vicepreşedintele Partidului "Totul Pentru Ţară", asasinat de autorităţi tot în 1939, dar în ian.), 
Gheorghe Istrate (comandant legionar, şeful Frăţiilor de Cruce), Traian Cotigă (comandant legionar, preşedintele studenţimii române în 1934- 

1935) ; 

- al doilea rând: Alecu Cantacuzino (comandant al Bunei Vestiri, şeful Corpului Moţa-Marin), Nicoleta Nicolescu (comandant legionar, şefa 
Cetăţuilor, asasinată de autorităţi tot în 1939, dar în iulie), Gheorghe Furdui (comandant legionar, preşedintele studenţimii române în *1935- 

1936) ; Ion Belgea (comandant legionar^), Emil Şiancu (comandant legionar, şeful ), Victor Dragomirescu (comandant legionar, şeful Corpulut 
Legionar Studenţesc) 

- al treilea rând: Bănică Dobre (comandant al Bunei Vestiri, luptător pe frontul spaniol împotriva comunismului), Nicolae Totu (comandant al 
Bunei Vestiri, luptător pe frontul spaniol împotriva comunismului). Eugen Ionică (comandant legionar, şeful Asociaţiei "Prietenii LegiuniT), Victor 
P. Gărcineanu (comandant legionar), lordache Nicoară (comandant legionar), Al. Cristian Teii (comandant legionar, 

- al patrulea rând: Aurel Serafim (comandant legionar, , Paul Craja, Ion Antoniu-Pâsu, Elena Bagdad (curiera Căpitanului), Grigore Pihu, 
Ion I. Zelea Codreanu (unul dintre fraţii Căpitanului), Valeriu Cârdu 



NOTA REDACŢIEI : 

Din păcate. în legătură cu foarte mulţi dintre legionarii asasinaţi nu se cunosc decât numele şi, eventual, profesia (dar nu şi gradul sau 
funcţia în Mişcare). 

Vina aparţine noului (şi efemerului) şef al Mişcării din 1940, H Sima, care a fost preocupat doar să acapareze puterea, fără a se gândi 
măcar de "ochii lumii", să păstreze şi să cinstească memoria camarazilor pe ale căror cadavre se înălţase şi la a căror moarte contribuise 
(a se vedea numărul din sept. 2004 al revistei). Faptul este cu atât mai grav, cu cât Mişcarea avea multe edituri şi tipografii, şi nimeni (din Cer sau de pe 
Pământ) nu t~ar fi împiedicat să comande editarea unei cărţi cu repere biografice şi fotografii ale martirilor Mişcării! 

Chiar şi la semicentenarul Mişcării (1957), în luxoasa şi costisitoarea carte editată sub egida lui Sima, "Legiunea in imaginP’ nici măcar 
la titanii Mişcării (Gh Clime, I. Banea, Al. Cantacuzino, Gh. Istrate etc.), nu sunt trecute gradul şi funcţia (câştigate în luptă)ll (Probabil ca 
"omisiunea’ sâ se datoreze nu numai răcelii sufleteşti şi lipsei de caracter, ci şi dorinţei bolnave şi obsesive de a nu-i fi "umbrită" mărunta persoană.) 

Datele pe care vi le oferim despre cei asasinaţi le-am adunat, "fir cu fir", din cărţile şi memoriile legionare, de la putinii supravieţuitori ai 
urg iei de atunci. 

- CUVÂNTUL LEd©NAIR Supliment Sept. 2005 ^^9-1 ^z::: 





























































































= Ca in fiecare an de la apariţia revistei, cinstim memoria sutelor de martiri f 

— autorităţi în 1939 prin câteva pagini; în 2003 am redat câteva mărturii ale supravieţuitorilor [Tr 

am prezentat "Ce a provocat masacrur (mărturii despre autorul moral. H. Sima), iar anu aces ap 111 

noilĂ FVOCARI: 


GHEORGHE CLIME (inginer, avocat, comandant legionar al Bunei Vestiri, primul şef al Corpului Muncitoresc Legionar. Şeful Partidului •'Totul 
Pentru Ţară". şeful Mişcării după asasinarea Căpitanului, asasinat în masacrul din noaptea de 21/22 sept. 

Printre puţinii care au fost alături de Căpitan din prima clipă, poate mai 
în vârstă decât toţi, e ing. Gh. Clime - sau Domnul Inginer, cum i se spune în 
Legiune. (...) 

A fost cap al muncitorimii legionare, dar niciodată n-a asmuţit-o 
împotriva altor clase, nici nu a folosit-o ca o masă de manevre pentru 
trambulini politice: Mişcarea forma, doară, cimentul legăturii intre stările 
sociale, ca şi între provincii. Şi nu era sâ adâncească, tocmai ea, prăpastia între 

(...) 

Luptând pentru oameni, nu se retrăgea filosofic în birou, ci era veşnic în 
mijlocul oastei, pe care o pregătea pentru luptă. 

La Câmpulung, deşi avea rude cu stare, prefera să găzduiască la 
croitorul Costică Robu, la perierul Nae Radu Georgescu. la Rotea ori Fain, 
vânzători într-o librărie, cu care îl apucau adesea zorile povestind. Oamenii 
aceştia, stâlpii de atunci ai Mişcării la Câmpulung, l-au urmat cu devotament, 
iar amintirea Domnului Inginer le-a rouat ochii până la sfârşitul vieţii. 


Duminică 8 august 1937, la adunarea judeţeană de la Corbi, în munţi, pe 
Râul Doamnei, ne-a udat ploaia şi ne-a zvântat soarele de trei oh la rând. 
Inginerul Clime a stat alături de noi, cei din front, de-i curgea apa gârlă de 
pe pălărie, refuzând umbrelă sau adăpost, iar după adunare s-a simţit de-a 
dreptul ofensat când careva i-a propus să meargă, cu alte căpetenii (Bănică 
Dobre. Gârcineanu) într-o casă fruntaşă, la masă aleasă... "Pufem merge ţgtl 
acoloT a întrebat. Şi a rămas cu toată lumea, la o bucată de pâine cu 
castraveţi... 

Un proces înscenat la judecătoria din Stâlpeni pentru Domnul Inginer, 
prin iunie 1936, a fost prilej de concentrare studenţească. în seara dinaintea 
procesului, La Bahna Rusului, în curtea unui castel de vânătoare, paznicul s-a 
îngrijit de cină cu brânză de burduf, ceapă şi mămăligă, „răsplată" pentru bucuria 
de a fi asistat la şedinţa noastră în faţa uriaşelor vâlvătăi ale focului, în al cărui 
jar se coceau bulzele. Am dormit pe cetină, iar a doua zi am mers în marş la 
judecată, dar sentinţa s-a amânat.. 


Străin de tot ce-i solemn, sufletul îi rămăsese în simplitatea copilăriei, cu o 
nuanţă de ghiduşie. în august 1937 l-am vizitat acasă cu Victor Apostolescu, 
Costi^ Stănescu (ucis apoi de „umaniştii" lui Ceauşescu, pentru că se retrăsese 
să lupte ca partizan în munţi) şi alţi camarazi. Lucra desculţ în grădină, cu 
pantalonii sumeşi şi bluză fără mâneci. La plecare, a doua zi, trebuia să trecem 
un pod de cale ferată peste Râul Târgului. După ce ne-am luat ziua bună, 
Domnul Inginer a trecut furiş apa şl, la capătul celălalt, ne-a sărit din tufe 
brusc în faţă, ca să ne sperie... 

Nu pierdea nici un prilej să ne arate dragostea sa. în încleştarea luptelor 
din Spania şi-a mai găsit răgaz să ne trimită la toţi vederi cu minunăţiile 
arhitectonice şi naturale de acolo. 

Găsea rapid soluţia în împrejurările cele mai neprevăzute. într-o seară, la 
sediul din strada Gutenberg, gen. Cantacuzino vorbea deja de două ore despre 
duel, şi auditoriul cam moţăia. Deodată, domnul Clime strigă: "Drepf/V Stânga- 
mprejur!” Apoi: '"Continuaţi, domnule general!" Scuturaţi de somn, acum 
ascultam cu toţii cu luare-aminte... 

învăţătura lui era exemplul. 

Mi-a spus odată că are să vină la noi, la Călineşti, de sărbătorile învierii. Şi a 
venit... chiar în ziua de Paşte! La mirarea mea legitimă că şi-a lăsat familia 
singură la o zi aşa mare. îmi arătă agenda: toate zilele îi erau ocupate şi, ca să 
se ţină de cuvânt, nu-i mai rămânea decât aceea. Şi n-a plecat până nu m-a 
învăţat Sfântă tinereţe legionară, abia ieşit. 

Altă dată, în iulie 1936, mergeam în marş cu fraţii Năstase, Samoilescu, Nelu 
Grigorescu şi alţi studenţi la Domneşti, unde legionarii lui Şuşală construiau un 
dig. Pornisem în zori din Câmpulung spre Râul Doamnei, de-a curmezişul 
muscelelor pline de flori şi de cosaşi. Trecând în marş prin Godeni, cu copiii 
droaie după noi. am trecut pe lângă locul lui Gică Andriţoiu, student ia Cluj (mai 
apoi căzut la Stalingrad), care lucra la fân. Gică a azvârlit coasa şi a intrat în 
rânduri. Cum am ajuns, Domnul Inginer a lăsat pe iarbă geanta şi pardesiul, 
şi-a scos haina şi a pus mâna pe roabă. L-am imitat, desigur. După masă! 
ne-a spus râzând: "Ştiam cor să ne dea de mâncare şi nu voiam să fie degeaba. 
Legionarul trăieşte pe picioare proprii. Nu munca este ruşinoasă, ci 
parazitismul. Feriţhvă să trăiţi vreodată pe spinarea altora! S-avef/ tăria de a trăi 
prin voi înşivă!" 

Parcă-I văd la deschiderea taberei Topolovenî (în dosul gării Călimăneşti), 
după slujba preoţilor Enescu. din valea Româneştilor, şl Sergiu. cum s-a 
dezbrăcat de haină, şi-a sumes mânecile şl a turnat primele cărămizi. Venea 
des în această tabără, unde lucra cu noi, mânca aceeaşi ciorbă de ştir cu 
mămăligă, dormea pe aceleaşi paie în bordei. 


Gheorghe Clime avea cel mai înalt grad în Legiune, dar nu ne-a spus-o 
niciodată, nici n-a făcut abuz de el. Comportarea îi era nu ca de la şef la 
subalterni, ci ca de la frate la frate. Gradul i-l ghiceam singuri după această 
comportare, care îl înnobila în ochii noştri. Iar sufletele noastre îi atribuiau toate 
blazoanele... (...) 

Pentru concentrarea efortului în luptă nu neglija nici o contribuţie, cât de 
mică; folosea partea bună din sufletul fiecăruia, oricât de neînsemnată Dacă 
mă arătam nemulţumit de slaba activitate a cuiva, îmi replica blajin: "Posibilităţile 
sufleteşti nu sunt egale; pune-fiecăruia în spate numai cât poate duce. şi 
mulţumeşte-te că duce. Atâta poate el. Dar să te convingi că nu poate mai mult!" 

L-am văzut seara, la sediu, după înmormântarea Generalului 
Cantacuzino. Căpitanul a spus: "Camarazi, Domnul General ne-a lăsat 
Domnul General era şeful partidului nostru. Trebuie sâ punem pe cineva in 
locul lui. Eu m-am gândit la Domnul Clime " Domnul Inginer s-a roşit tot se 
simţea stingher. Au mal vorbit câţiva, scurt; apoi Alecu Cantacuzino, în numele 
luptătorilor din Spania: "în adevăr, Domnul Clime a fost cel mai viteaz dintre 
noi, şi tot timpul am simţit asupra noastră dragostea lui de frate mai mare " Apoi, 
iar Căpitanul: "Cine este pentru, sâ ridice mâna sus " Toată lumea! X^ine e 
contra, mâna sus!" Nimeni! Căpitanul i-a strâns mâna, surâzând: *'Ei, 
Domnule Clime, de-acum eşti şeful partidului Totul Pentru Ţarâ. Te gândeşti 
un minut şi spui oamenilor câteva cuvinte, că te-au ales..." Domnul Inginer a 
făcut un pas înainte şi, cu mâinile împreunate jos şi cu ochii în tavan, a scandat 
apăsat: Rog pe Dumnezeu să mă învrednicească să pot muri pentru Căpitan şi 
Legiune. Trăiască Legiunea şi Căpitanulf Era continuarea firească a făgăduielii 
din scrisoarea trimisă Căpitanului în 1927, când aderase la Mişcare aducând 
tot ce avea: viaţa! Sfânta tinereţe a ţâşnit ca o furtună din piepturile noastre 
Alegerea de şef, la noi, durase câteva minute. (...) 

Dar dârzenia nu i s-a iertat. în noaptea de după uciderea lui Armând 
Călinescu a fost scos din celulă şl somat să semneze o declaraţie în care sâ 
recunoască că ei a pus la cale atentatul. Voiau o justificare a băii de sânge 
ordonată pentru noaptea aceea în toată ţara. Şi la fiecare "Nuf baionetele se 
înfigeau tot mai adânc! A fost auzit din ce în ce mal slab "Asta nu' asta nu! 
Nu...", apoi s-a făcut linişte. 

Dumnezeu îl cruţase de gloanţele bolşevicilor din Spania, cum îl 
scapase în urmă cu 20 de ani în Războiul Reîntregirii, pe care îl încheiase 
cu grad de căpitan. Dar "Irodiada" de la Palat cerea iarăşi capul Gărzii de 
Fier. Ing. Clime, comandant al Bunei Vestiri, a căzut, pentru Căpitan şi 
Legiune, in zorii zilei de 22 sept. 1939, în curtea închisorii din Râmnicu Sărat. 

Instructor legionar Petre Vălimăreanu 


VASILE CRISTESCU (profesor universitar, comandant legionar. SeA;//eo/onar a /^ ^ -r 

locţiitor al Căpitanului la sediul central din Gutenberg pe timpul cât acesta se afla în tabăra ie m:^n7ă de Sa^Snal la ^^^n' fsTsT ‘ 


Scrisoare amintirii lui 
Ultima ta imagine e c^a care apăruse în toate ziarele din Capitală, cu trupul 
ciuruit de gloanţe, mort, înţr-un lac de sânge - ce mult sânge aveai. Nene Vasile! 
- ca sâ ştie lumea că murise încă un comandant legionar, iar studenţii dumitale 
să ştie că au pierdut profesorul lor de epigrafie. 

Dar in rnintea mea ai rămas nu aşa cum te arătau ziarele, cu chipul acela 
scăldat in sânge, ci cu înfăţişarea dârză, cu pieptul drept ca un trunchi de stejar. 
Te văd in cămăruţa la din Aleea Marinescu 

Dacier^ 'ncruntatâ; te văd lucrând la "Istoria militară a 

** umezeau de câte ori vorbeai despre magistrul 
deSflegrunli ’ aprindeau ca flâcârile, când vorbeai despre 

Poro®s2mti1Irmit;g\Tuîa^‘ 

coloanelor de legionari, pe drumurile desfundate din 

braf'în de aprilie, intrând cu un pachet mare sub 

* custode eram îmi încredinţai arhiva pe care o aveai 

'‘'T deschise şi mi-ai spus 

ulUmele cuvinte pe care le-am auzit de la dumneata 


Pag. 2 


înainte. Legiunea a pus piatra de temelie pe 
care se poate sene istoria României. 

turbure^' ^ destul de curând: se simte ceva in aer, ceva 

făcut. 

Mai e mult ^sta, voi merge pe acelaşi drum. 

bine Legiunea ’ Giurgiu, căci a rămas lume in judeţ care nu a înţeles 

Universtote^- si^'veni!^*a'^ ° ţineai în dimineaţa aceea - ultima lecţie la 

Sâ aflu mlftârziir' ^ ^um şi în ce fel. aveam 

Pope'îcut^'^fart^arhitV^R^^^^^ 

(.".i 

se pusese mare preţ de bani ‘•938. omul pe capul căruia 

sfârtecat de gloanţe în ziare Trădare^sf 'anuarie ţi-am văzut chipul 

raaarea işi avea o nouă victimă. 

Legionar D. A. Vlaşca 


CUVÂNTUIL LEIjIONAIR Supliment Sept. 2005 





















MASACRUL DIN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 

egionari asasinaţi la închisoarea râmnicu sărat 


V Clinfie Gheorghe (inginer, avocat, comandant legionar ai Bunei Vestiri, Şeful Partidului "Totul Pentru Ţarâ’^ 

2 . Cantacuzino Alecu (dr. avocat, comandant legionar ai Bunei Vestiri, şeful Corpului Moţa - Marin) 

3 Totu Nicolae (avocat, luptător pe frontul spaniol împotriva comunismului, comandant legionar al Bunei Vestiri) 

4 Teii Alexandru Cristian (avocat, comandant legionar, Şeful legionar al jud. Romanaţi) 

5 Furdui Gheorghe (doctor în Teologie, comandant legionar, preşedinte al Studenţimii române pe ţară în 1935-1936) 

5 Dobre Bănică (economist, publicist, luptător pe frontul spaniol împotriva comunismului, comandant legionar al Bunei Vestiri) 
7 polihroniade Mihail (avocat, ziarist, comandant legionar, fostul şef legionar al garnizoanei legionare Bucureşti) 

8. Craja Paul (medic, comandant legionar-ajutor, Şeful studenţilor legionari de la Medicină) 

9 Simulescu Sima (profesor, comandant legionar, Şeful legionar al sect. III Bucureşti) 

10 Apostolescu Gheorghe (comerciant, comandant legionar, Şeful garnizoanei legionare Rămnicu Sărat) 

11 . Istrate Gheorghe (economist, comandant legionar, şeful Frăţiei de Cruce pe ţară) 

12. Banea Ion (avocat, medic, publicist, comandant legionar. Şeful legionar al regiunii Ardeaf) 

13 Serafim Aurel (inginer, comandant legionar. Şeful legionar al sect II Bucureşti) 

legionari asasinaţi la spitalul militar braşov 

1. Cotigă Traian (avocat, comandant legionar, preşedinte al Studenţimii române pe ţară în 1934-1935) 

2. Ionică Eugen (inginer, asistent universitar, comandant legionar. Şeful Asociaţiei "Prietenii Legiunii ") 

3 Şiancu Emil (ofiţer invalid din primul război mondial, avocat, comandant legionar, Şeful legionar al jud. Cluj) 

4 Pihu Grigore (economist, comandant legionar, Şeful legionar al jud. Durostor - Cadrilater) 

5. Şuşman luliu (funcţionar, şeful Corpului Muncitoresc Legionar Bucureşti) 

6. Herghelegiu Ion (avocat, comandant legionar-ajutor. Şeful legionar al jud. Neamţ) 

7. Proca Gheorghe (funcţionar, comandant legionar-ajutor). 



legionari asasinaţi în lagărul de concentrare miercurea ciuc 


1. Bene Constantin (funcţionar CFR, şef Frăţie Cruce Caransebeş) 

2. BIriş Ovidiu Gh. (avocat) 

3. Borzea Titus (student) 

4. Buhai Vasile (student, comandant legionar-ajutor) 

5. Ciofiec Marius (student) 

6. Comjic Ştefan (funcţion., şef Corp Muncitoresc Legionar Oradea) 
7 Coman Constantin Cozmin (student, instructor legionar) 

8. Constantin Gheorghe (student, şef Centru Studenţesc Timişoara) 

9. Constantinescu Dumitru (medic) 

10. Corbeanu Vasile (student, instructor legionar) 

11 . Dobrin Liviu (medic) 

12. Dorea A filon (teolog, instructor legionar) 

13. Dugaru Dumitru (subinginer) 

14. Enescu loan (funcţionar) 

15 Felecan Vasile (meseriaş) 

16. Fillpov Vasile (licenţiat) 

17. Gârcineanu Florin (ofiţer) 

18. Grama losif (student) 

19. lordache Nicoară (asistent universitar, comandant legionar) 

20. Macoveschi Ion (desenator) 

21. Micu Augustin (inginer, asistent universitar) 

22. Mincă Ilie (elev la Şcoala Militară) 


23. Miter Ion (student) 

24 Noaghea Virgil (student) 

25. Nuţiu Aurel (student) 

26. Pavelescu Gheorghe (avocat) 

27. Popa Tiberiu (student) 

28. Popescu Marin (student) 

29. Popescu Barbu Anton (funcţionar) 

30. Prodea Nicolae (muncitor) 

31. Rădulescu Virgil (ziarist, comandant legionar) 

32. Raicu Constantin (licenţiat) 

33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

34. Stegârescu Contantin (economist) 

35. Strugaru Nicolae favocaf. comandant-ajutor) 

36. Susai Vasile (licenţiat) 

37. Teodorescu Gheorghe (sculptor) 

38. Tiponuţ Gheorghe (elev, şefFrâpe Cruce Bihor) 

39. Todan Coriolan (student) 

40. Ungureanu Cornellu (licenţiat în Litere) 

41. Ursu Ion (student) 

42. Vasiliu Ion Galus (locotenent) 

43. Vilmos Adam (muncitor) 

44. Zanche Petre (ziarist) 



r 

ii t-' 


LEGIONARI ASASINAŢI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE VASLUI 


I Antoniu Ion Pâsu (avocat, comand, legionar-ajutor) . 

2. Belgea Ion (avocat, comandant legionar, şef Corp "Răzleţi") 

3. Boboc Constantin (student) 

4. Borzea Virgil (student) 

5. Bujgoli Spiru (student, comandant legionar) 

6. Busuioc Ion C-tin (Inginer agronom) 

7 Calapăr Mihai (student teolog) '^ - 

8. Cârdu Valeriu (ziarist şi poet) 

9. Clime Traian (funcţionar) 

10. Comânescu Nicolae (student) 

II Oanielescu Zosim (licenţiat) , 

12. Dobre Ion Radu (muncitor STB) | 

13. Dorin Constantin (student) 

14. Gărcineanu Victor Puiu (avocat, comandant legionar) 

15. Goga Mircea (student) 

16. Maricari Nicolae (locotenent) 


l->.- 


17. Moraru Alex. Bubi (student, instructor legionar) 

18. Motoc Mircea (student) 

19. Nicolicescu Gheorghe (inginer, instructor legionar) 

20. Popescu Spiru (student comandant legionar-ajutor) 

21. Popescu Vasile (licenţiat) 

22. Recman Gogu (student) 

23. Roşianu Petre (Inginer, director la Nitrogen-Bucureşti) 

24. Spânu lordache (licenţiat, comandant legionar) 

25. Stahu Teodor (avocat, comandant legionar, şeful jud. Maramureş^ 

26. Şola Stavri (student) 

27. Şupllâ Polisperhon (student) 

28. Teohari Mircea (student) 

29. Tucan Boris (student, instructor legionar) 

30. Tudose Teodor (avocat, comandant legionar, şeful jud. laşi) 

31. Voioearu Gheorghe (funcţionar) 

32. Zus Radu (student) 


LEGIONARI ASASINAŢI 


1) Arad: Măduţă loan (avocat, comandant legionar-ajutor) 

Bulboacă Ilie (şef legionar de plasă) 

Jucan Ilie (agricultor) 

2) Argeş: Pielmuş loan (ofiţer) 

Olteanu Vasile 
Amzâr Traian (ţăran) 

3) Bacău: Condopol Mircea 

Mandaste Alexe 

Antonovici Constantin (student) 

Bălţi (Basarabia): Condratiuc Alexe 
Ursache Victor 
Gherman loan 
5) Bihor: Cozma Lazâr 



Jude Dumitru 
6) Botoşani: Iftimuţâ Vasile 



PE 


TOT CUPRINSUL TĂRII 

t 


Grigoriu Mihail 
Mancoş Gheorghe 

7) Brăila: Babâtă ton Teodor (şef Corp Muncitoresc Legionar Brăila) 

Udrea Ion 

8) Braşov: Faur loan (profesor) 

Bordeianu Ion (inginer, comandant legionar) 

Lehaciu Nicolici Nicolae 
Papacioc Radu 

9) Buzău: Voinea Constantin 

10) Caliacra (Cadrilater): Caranica Petre (student) 

Popescu Hristu (ţăran) 

Cavachi Dumitru (student) 

11) Câmpulung: irimiciuc Valerian (cojocar) 

Ţăranu Traian 
Cozan Luchian 


Supliment Sept. 2005 ^ 

















_12) Caraş: Borzac Lazâr (muncitor) 

— Bâieanu Ion (funcţionar) 

Cerbu lancu 

) Cernăuţi (Bucovina de nord): Pisarciuc Silvestru 

Regwald Francisc 
Molotiuc loan 

14) Cetatea Albă (Basarabia): Vlâdău loan 

Pâucâ V. Dumitru (revizor şcolar) 

Cuzoglu Damian 

15) Ciuc: Duma losif (profesor, comandant legionar) 

C^ranica loan (student) 

Mirea ilie 

16) Cluj: Cuibuş Petre 

Eremia Nicolae 

17) Constanţa: Chivu ton (preot, şeful legionar al jud. Constanţa) 

Chiriazi Constantin (funcţionar) 

Mocanu Ion Stoica (preot) 

Secăreanu Ion (preot) 

18) Covurlui (Basarabia): Popa Costăchel 

Croitoru Tudor 

Potolea Spiru (ofiţer invalid război) 

19) Dâmboviţa: Niţescu Petre 

Lungu Ion (învăţător) 

Gălmeanu Ion (student) 

20) Dolj: Hozarlescu Ilie 

Poenaru Ilie 
Ştefănache loan 

21) Dorohoi: Surugiu Gheorghe 

Barbu Gheorghe 
Honceru Ion 

22) Durostor (Cadrilater): Nastu Cola (ţăran, instructor legionar, primar sat) 

Măngăniţa Costică (ţăran) 

Memu Nişa (ţăran, instructor legionar) 

23) Fălciu: Codreanu Zelea Ion (inginer, frate al Căpitanului) 

Nicolae Emil 
Croitoru Vasile 

24) Gorj: Şerban Constantin 

Munteanu Gheorghe (căpitan) 

Motomancea Grigore (preot) 

25) Hotin: Dobuleac Vasile 

Dubovinschi Teodor 
Soroceanu Dumitru lacob 

26) Hunedoara: Popa Petre (muncitor, instructor legionar) 

Cornea Gheorghe 
Sârbu Nicolae 

27) Ialomiţa: Manolescu loan Gheorghe 

Constantinescu Costel 
Badea Traian 

28) laşi: Dănilă Nicolae (licenţiat) 

Miron Leonid (preot, instructor legionar) 

Bagdad Elena (licenţiată matematică, comandant legionar) 

29) Lăpuşna: Diaconescu Vasile (colonel invalid război, senator legionar) 

Florescu Sergiu (ziarist.comand.legionar.şeful reg. Basarabia) 

Palamarciuc Ion 

30) Maramureş; Butnaru loan 

Chirarliţă Dumitru 
Beldioan Mircea (student) 

31) Mehedinţi: Gheorghiu Victor (şeful garnizoanei legionare Tr. Severin} 

Geacu Hristu Petre 
Gheorghevici Nicolae 

32) Mureş: Rusu lacob 

LEGIONARI ASASINAŢI ÎN BUCUREŞTI, PE PODUL ELEFTERIE 

1. Dumitrescu Miti (student ia Drept. 20 de ani), 

2. lonescu Ion (student), 

3. Isaia Ovidiu (fotograf). 

4. Moldoveanu Ion (student), 

5. Paraschivescu Gheorghe (student), 

6 Popescu Cezar (student), 

7. Stănciulescu Marin (mecanic), 

8. Popescu Traian (student). 

9. Vasiliu Ion (desenator). 

TOTALUL LEGIONARILOR ASASINAŢI ÎN NOAPTEA DE 21/22 SEPT. 1939: 257 

addenda - 

masacru, tot în decursul anului 1939. au mai fost asasinaţi de autorităţi: 

m Armata Român, strangulat la 25 ian. 1939). j 

r«-, .^PuTc 2 “ 2 S“.°»r"“'’ p' Tom J 

rsS'-— 




Palotaş Francisc 
Pâdureanu Nicolae 

33) Muscel: Nerasan loan (avocat) 

Stancu loan 

34) Năsâud: Tonea Simion 

Girigan Cornel 
Tolan Alexandru 

35) Neamţ: Malinici Nicolae 

Avâdanei Vasile 
Vasile Puiu 

36) Olt: Găman Florian (elev) 

Mânzu Dumitru (student) 

Preda Gheorghe 

37) Orhel (Basarabia): Zalupcescu Grigore 

Mocanu Andrei 
Răiieanu Naum 

38) Prahova: Cojocaru Alexandru (comandant legionar-ajutor) 

FIlip Dumitru 

39) Putna: State Vasile 

Voinea Nicolae 
Marin Petre 

40) Roman: Creangă Vasile (elev) 

41) Romanaţi: Nicolescu Gheorghe 

Oprovici Horla 

42) Sălaj: Burcaş Augustin (avocat) 

43) Satu Mare: Bozântan Victor 

44) Severin-Lugoj: Gălescu Nicolae (curelar) 

Ghindă Gheorghe (muncitor) 

Sărbu Damaschin 
Matici V. Marin (croitor) 

45) Soroca (Basarabia): Levizchi Ştefan (elev) 

Ştiucâ Boris 
Criclivoi Azare 

46) Suceava: Râuţ loan 

Gemenluc loan 
Jitaru Spiridon (student) 

47) Târnava Mică: Bârză Gheorghe 

Pruş loan 
Codrea Nicolae 

48) Tecuci: Căsăneanu Gheorghe 

Teodorescu Spirache 

Baciu Vasile (student, instructor legionar) 

49) Teleorman: Abajiu Dumitru (comerciant, şef legionar de plasă) 

Cristea Aristotel 

Toader Dumitru (comerciant) 

50) Tighina (Basarabia): Heidenrecz Vladlmir 

Căldare Constantin 
Caragancev Ion 

51) Timiş Torontal: Udrea Toader (croitor) 

Dragomir Gheorghe (şofer) 

Cocora Alexandru 

52) Trei Scaune (Basarabia): Lascăr Gheorghe (inginer) 

Vrânceanu Gheorghe 

^ . Caranlca Enache (licenţiat) 

53) Turda: Cucerzan Constantin 

Nichita Augustin (măcelar, comandant legionar-aiutor) 
Tcaciuc Toceanu Ghiţă (student) 

54) Vâlcea: Nicoiaescu Aurel (preot) 

Diaconescu Dumitru (preot) 

Vasllescu Nicolae (tâmplar) 



o legătură 


Pag. 4 


CUVÂNTUL LEGIONAR Supliment Sept. 2005 





























N. RED.: Deci nu numai că Sima nu respectă cuvăntul Căpitanului pentru legionari de a nu se încadra în partide 
politice, dar se oferă să sprijine din toate puterile formarea unui partid având ca şef pe însuşi asasinul Căpitanului şi al 
elitei legionare! (Halal politician Sima, intrat pe uşa din spate a politicii lui Carol...) 

CORECTITUDINEA 


CorNELIU zelea codreanu 

trebuie sâ fie şi să se poarte un şer 
-$3 fie om de cuvânt”: ”Să fie de o cinste care sâ~i atragă stima 

tuturor oamenilor din jurr 

/Cărticica şefului de cuib , pg. 35) 


HORIA SIMA 

”Am depus jurământul în 28 Iunie şi imediat m-am prezentat la 
Minister pentru a lua în primire noua funcţie. (...) Eu nici gând nu 
aveam să exercit această funcţie, să fac ore de birou, să primesc 
audienţe şi să pun rezoluţii pe cererile solicitanţilor, 

("Sfârşitul unei domnii sângeroase", pg. 144 - 145) 

R RED.: Având în vedere obligativitatea pentru un şef legionar (fie el simplu şef de cuib) să fie om de cuvânt, se impune următoarea 
fTiarcâ: halal cuvânt şi cinste la Simal Şi-a luat în primire funcţia de subsecretar de stat al lui Carol al ll-lea, sub jurământ, deşi nici măcar 
se gândea să-şi respecte jurământul - pe care îl depusese de bunăvoie! (Pe el îl interesa doar puterea şi mărirea - să fie la guvernare...) 


JURĂMÂNTUL GRADELOR LEGIONARE SI SPERJURUL SIMA 


CORNELIU ZELEA CODREANU 

'Sâ apărăm Mişcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva 
a tot ce ar putea s-o ducă pe căi de compromisuri sau de compromitere; 
sau impotriva a tot ce ar putea să-i scadă măcar, înalta linie morală. 
Jurăm!'* 

/Cărticica şefului de cuib", pg. 135) 


HORIA SIMA 

”La despărţire le-am spus (asasinilor lui lorga - n. red.) că soarta lor 
depinde de înţelegerea ce o voi face cu Conducătorul statului 
referitor la recentele fapte întâmplate atât la Jilava, cât şi pe Valea 
Prahovei ." 

"Uciderea lui lorga a oferit duşmanilor noştri o armă de mare 
eficacitate, cu care au tras în Mişcare şi pe care n-au mai lăsat-o din 
mâini nici până astăzi." 

("Era libertăţii", voi. II, pg. 77 şi 82) 
el legământul de mai sus în faţa 


N. RED.: Sima, în calitate de comandant legionar, a depus şi 
Căpitanului, jurând să apere Mişcarea de tot ceea ce ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală . 

In timp ce Sima era şeful Mişcării şi al doilea om în stat, a fost asasinat lorga de către legionari, iar 
”uciderea lui lorga a oferit duşmanilor Mişcării o armă de mare eficacitate cu care au tras în Mişcare” 
(după cum declară însuşi Sima). 

Deci compromiterea Mişcării în ochii opiniei publice şi ai posterităţii se datorează faptului că şeful de 
atunci al Mişcării i-a ocrotit pe asasini , mergând până la a face înţelesuri şi compromisuri cu însuşi gen. 
Antonescu, în loc să le aplice principiul legionar care impune asumarea răspunderii, aruncând astfel vina 
individuală a criminalilor asupra întregii Mişcări! 

Cu alte cuvinte. Sima nu numai că şi-a călcat jurământul de a apăra Mişcarea, dar a dus-o pe căi de 
compromisuri (inutile, de altfel, chiar pentru asasini, aceştia fiind condamnaţi de Justiţie un an mai 
târziu)... 

CURAJUL 




CORNELIU ZELEA CODREANU 

Vum trebuie să fie şi să se poarte un şef” 

Trebuie să fie curajos şi hotărât în ceasuri de primejdie ." 
/Cărticica şefului de cuib", pg 34) 


HORIA SIMA 

"Unde mă aflam eu în timpul 
acesta? Nici pe baricade în 

mijlocul camarazilor şi nici în vreun centru legionar de comandă al 
' Capitalei. (...) Umblam singur din loc în loc, din casă în casă, căutându- 

mi adăpost pe unde puteam ." ("Era libertăţii", voi. II. pg. 128) 

N. RED.: în momentele cruciale pentru Mişcare (20 - 23 ian. 1941), "şeful" Sima îşi căuta adăpost pe unde putea, încălcând flagrant 
înseşi principiile de organizare a Mişcăni, în timp ce legionarii, pe baricade, se descurcau după cum îi tăia capul. 

CORNELIU ZELEA CODREANU HORIA SIMA 

Volonelul Zăvoianu a venit astăzi foarte îngrijorat, l-a spus "Pentru mai mare siguranţă, pe drum, până la Braşov, s-au gândit să 
camaradului Furdui că guvernul n-a renunţat încă la ideea suprimării mă ascundă în cufărul maşinii, aşezat în spatele vehiculului. Am 
'ne/e. Că, dacă m-ar prinde, m-ar omorî. Că poate ar ft mai bine dacă acceptat, căci nu era altă soluţie. M-am ghemuit cum am putut în 
pleca în străinătate. cufăr, care era prevăzut cu o gaură pentru a putea respira. (...) Am 

Eu înclin să cred altă părere: este mult mai bine pentru Mişcare stat ghemuit, cu sufletul la gură, şi nici nu cutezam să mai respir de 
să mor în Ţară decât să trăiesc în străinătate." fr/că."("Prizonieri ai Puterilor Axei", pg 9) 

f^ile de jurnal", marţi 20 febr. 1934) 

N. RED.; O comparaţie care spune totul: Căpitanul prefera să înfrunte moartea în ţară decât să se refugieze în străinătate, iar uzurpatorul 
său, fără a mai cuteza să respire, de frică, a părăsit ţara ghemuit în portbagajul unei maşini, asemeni unui colet! 

Păi doar pentru acest lucru un simplu şef de cuib ar fi pierdut comanda, oamenii săi refuzând să mai urmeze asemenea laş 
caraghios căruia îi plăcea să comande numai de la distanţa necesară pentru salvarea pieii proprii... 

RĂSPUNDEREA 


CORNELIU ZELEA CODREANU 

'Niciodată să nu faci o faptă de care ţi-ar fi ruşine a doua zi, iar când 
^^cut ceva,,asumă-ţi răspunderea întreagă." 
rCărlicica şefului de cuib", pg. 75) 


HORIA SIMA 

"Răsturnarea noastră de la putere nu avea altă semnificaţie pentru 
Profesorul Codreanu decât că se confirmase punctul lui de vedere: 
eram un uzurpator al destinelor Legiunii şi acţiunea mea nu putea 
duce decât la tragedia ce s-a abătut asupra ţării."; 

"Profesorul ar fi trebuit să lase chestiunea mea de-o parte, să uite 
trecutul şi să se ocupe de trupul însângerat al Mişcării." 

^ P ("Prizonieri ai Puterilor Axei", pg. 74 - 75) 

^ RED.: Evident că răsturnarea rapidă şi ruşinoasă de la putere a Mişcării se datorează modului de conducere al noului şef! 
incan. . vinovat de dezastrele abătute asupra Mişcării în timpul cât a condusă) el: pentru 

conrt.?'' ? ® conduce, oare altcineva să fie de vină?l De "trupul însârtgerat al Mişcărir trebuia să se ocupe altcineva, nu cel care o 

'^ngusese la dezastru?! 

din niin 1 ^ chestiunea de-o parte" şi "să uite trecutul Adică sâ uite că Sima contribuise 

‘?® legionari pentru a se instala la conducerea Mişcării (pe care o distrusese definitiv în 

patru luni)?| (Vorba comandantului legionar Const. Papanace; scuzele şi explicaţiile Iul Sima sunt bune pentru întârziaţii mintal ) 
doctrinei şefuhj, de cuib" orice legionar are obligaţia de a-şi asuma întreaga răspundere a faptelor... lată alt punct al 

’nnei legionare (al catelea, oare?l) pe care Sima il nesocoteşte. încercând, pe deasupra (culmea neruşinării) să pozeze în victimăi 

(continuare in numărul viitor) 

Pag. 9 “ 




CUVÂNTUL LEdONAlR Septembrie 2005 






























S^ctua^t(zte 

O ALTĂ VEDERE DE PE CENTURA POLITICII 



Licuricii şi strategia ţârii noastre 

De acolo, de pe Centură, se vede cel mai fain. Nu poţi să citeşti toată ziua 
opera completă a lui Cărtărescu sau meditaţiile din zborul săgeţii lui Horia 
Roman Patapievid. Uneori, simţi nevoia să fugi de la Cotroceni şi să Intri sub 
punte cu băieţii ca să joci un barbut pe politica externă a României. Este chiar 
neconvenţional, e altceva politica lui Tralan Băsescu. Mai ales că prietenul din 
Clubul lui Savonarola te plictiseşte prea mult: vine la poartă una-douâ cu căciula- 
n mârvă să-i dai bani " ™ 


de publidtate, iar tu-i 
dai altceva. Din 
belşug, să-i ajungă! 

N-a vrut să-i dea 
contracte. atund 
prietenul spedalizat în 
etică şi morală 
jurnalistică l-a pictat la 
gazetă. Concret, 
prietenul l-ar fi întrebat 
în prezenţa "blondei 
norvegiene" de ce nu 
se apropie de Franţa 
şi Germania. De ce 
preferă America. Uite 
ce-a zis preşedintele 
patriei, câ. decât să 
facă bucuria unor 
licurici mai mici. mai 
bine fericeşte un 
licurid mai mare. 

Nu e deloc cuşer pentru un şef de stat. dar trebuie să recunoaştem ca 
personajul are farmecul lumii din care vine. De ce să ne gândim doar la modelele 
oferite de Cuza, de Carol I. cel care întindea doar un deşt politidenilor de la 
Bucureşti şi trei deşte bătrânului Petre Carp? De ce să rămânem doar cu 
modelul lui Nicolae Ceauşescu, care se uita chiorâş la burţile activiştilor lui? E 
bine să avem şl un preşedinte de-al nostru, din popor, din topor. 

Să analizăm însă puţin structura de adâncime a acestei meditaţii politice a lui 
Traian Băsescu. Dacă are asemenea plăceri adânci e problema Dumisale. 
Prietenii de cârciumă nu ţi-i dă Dumnezeu. Nu ţine figura cu "opiniile exprimate 
în cadru privaf şi că nu trebuia dat publicităţii un asemenea gând fetid. Nu mal 
este o chestiune de intimitate dacă marineru vrea s-o facă în numele unei 
naţiuni, cum crede "prietenul meu ziaristul". De ce-ar trebui să fim noi părtaşi la o 
asemenea perversiune cu un individ ca George W. Bush? Fiindcă, dacă 
reprezentantul nostru o face frumos în genunchi, indirect, o facem noi toţi, prin 
reprezentantul nostru. Iar dacă şl-a ales prieten un Falstaff, de care nu mai poate 
scăpa, nu este vina noastră a tuturor. 

Am mai pierdut un tezaur naţional 

România a cheltuit sume enorme pentru a~şi întreţine mercenarii din Irak 
tnmişi de tridentul lliescu - Năstase - Geoană. Şi ei îl acuză pe Tralan Băsescu 
de servjllsm faţă de americani. ("Parcă tot cu sovieticii era mai bine, măi 
draga... ). Nu intrăm în detalii, dar ar fi interesant de calculat fie şi numai â)stul 
apei minerale pentru mercenarii trimişi în Babilonia. 

Vor sări imediat unii; "Cum îţi permiţi? NATO. UE, ONU..." 

a '"vadârea Irakului nu s-a făcut cu 

acordul ONU, aşa cum a afirmat Traian Băsescu. 

America a călcat in picioare normele de drept internaţional. Caria ONU chiar 
^propnile pnncipii care au transformat-o in simbol al libertăţii umane în secolul 

Evidenre^lă rfri^P JZf'^^k. ţara noastră nu a primit nimic, 
bvident există firme romăneşti, care au obţinut "subcontracte" şi atăt 

din MiSfp'Io V? o®"®care secretar de stat 

Atta Abdel Wahah”!*^^ ubiice. a semnat la Amman, in Iordania, un acord cu 
rai L Bagdadului la Amman. Un acord pe sesf prin 

care Român,a renunţă la 80% din datoria lui Saddam Hussein core lam noastă 

5* d® 'a Moscova 

Mihai RA Vlacfimlr Putm. Până va veni un alt Dragoş Neacşu 

prin^wiexturrilS diplomaţiei noastre, expliâ această cedare 

i ;....1 ^ _ T®' 'a'^g Dacă aşa înţeleg aleşii noştri să-l servească pe 




ceară un mandat. 

<a^itori*TOnd^alf*^dar^simle"n^'*^^*^' *^4 reunesc principalii 

adevărat S Sfe diî ciuri rtarp^ ®^ generozitate. Este 

banii pe Sfe cL? Român^L n? 9^®'® ®®®'° «‘‘îi vor siLate 

Ceauşescu până la ultimuI cTni a/ f ‘^® datoriile lui 

500 de milioane de dolari oe carp ''âmâne 20% din datoria lui Saddam - 
Un oarecare ^ ®’'23 de ani! 

cedat un tezaur pentru care^on^n" ° P®de din destinul României, a 

politicienii noştri care si oim ee ** so^erit zece ani de foame şi frig. Au talent 

Reamiofim Că Ed“ard Mezinei ^oc 

sovieticii un proce. veSoo^-H V «' 

plăti şl generaţiile viitoare. ** cedarea Insulei Şerpilor. Prostia Iul o vor 

apărarea Euro^'^fâr da'^^'^EuroDa^' ®' visează scuturi pentru 

- România. Considerându-se provocată 


şi în Asia. Rusia a desfăşurat ample apucaţii 
de arme. 

Nimfa fiarei în cocon de mătase 

Viespea din specia Ichneumonide pune câte un ou în cârca unei omizi. 
Omida păroasă se ghiftuieşte. face prăpăd în jur. creşte rapid şi se face crisalidă, 
însă închide cu ea şi propria moarte: larva viespei se dezvoltă şi devoră 
crisalida. Pe dinăuntru! în loc să lasă fluturele, din crisalidă apare nimfa fiarei în 
cocon de mătase. 

Politica noastră pleacă de la natură. Tataie nu doarme. El i-a făcut, el îi 
omoară. Are o dorinţă de revanşă ca Alexandru Lăpuşneanu Văzând că 
"tâlharii", "aroganţii" şi "ciocoii" Prostănacului nu-i mai acordă nici o atenţie. 
Tataie" s-a întâlnit în taină cu Petre Roman şi au copt amândoi un Pol Social. 

în cadrul PSD, cu PSD , pe 
lângă PSD. peste PSD - cum o 
fi. dar să intre în crisalida lui 
Mucles. Numai aşa poate să 
întindă năvodul cât mai mult 
spre nostalgicii partidului, 
nemulţumiţi de "Manivelă", de 
"Guzganul Rozaliu" şi de-ai lor. 
Când crisalida va fi suficient de 
găunoasă, va ieşi Mici. bătând 
|din aripi spre o nouă 
Idemocraţie, la fel cum a 
procedat cu Frontul Salvării 
Naţionale, care - n'aşa? - nu era 
şi nu voia să fie partid politic. Iar 
de se va scula Tataie", "pre 
mulţi îi va popi". L-a popit el şi 
pe Nicolae Ceauşescu. care i-a fost ca un tată. de ce s-ar înduioşa cu Mircea 
Geoană? Numai că asocierea lui llici cu Petrică este moarte politică sigură, la fel 
ca rămânerea la umbra lui Adrian Năstase. în acest caz. trebuie să explice 
românilor ce-i cu Manivelă-I.C.Frimu, care „a cumpărat" şuruburi pentru Căile 
Ferate de un milion de dolari bucata. Evident, după ce dăduse la topit 23.000 de 
vagoane. 

Pe margine, spiritualul doctor Sorin Oprescu face vocalize acide. "Noi nu 
suntem un partid de derbedei, de hoţi şi de golani care fură de dimineaţa până 
seara". Poate invers.. Să spună asta electoratului. 

Cartonaş galben pentru România 

Oii Rehn, comisarul european pentru extindere, s-a întâlnit cu miniştrii de 
Externe din cele 25 de ţări membre şi a avertizat că România nu şi-a rezolvat 
dificultăţile provocate de controlul ineficient al frontierelor, de corupţie şi. mai 
ales, de inediu. El s-a referit şi la instabilitatea politică internă din ţara noastră, 
terna predilectă a socialiştilor din Parlamentul European, unde au trimis jalbe 
patriotice Mircea Geoană şi Adrian Năstase Ca pe timpul fanarioţilor sau al 
sovieticilor; Fecioni din Strada Primăverii au instincte sigure, coapte la umbra 
activiştilor in floare, calcă totul în picioare, numai să ne fericească din nou 

Jack Siraw, şeful diplomaţiei britanice, nu a susţinut cartonaşul galben arătat 
de Oh Rehn, şi a repetat că Marea Britanie. care deţine preşedintia^n rotatie a 
^ Chiar P'®^® ^ România să fie acceptată la 1 ian. 2007 

"Stfnrtrrrtip^r^ ®' fi ®"iânată pentru anul 2008, agenţia 

Standard&Poors a plasat Romania în categoria statelor cu risc scăzut oentru 
investiţii. Pentru pnma dată, se consideră că România nu mai fece parte din 

România va adera la 1 ian 2007 asa cum <s ^ f^afirmat convingerea că 

Tratatului de aderare. Preşedimele^a revenit semnarea 

angajamentul lui pentru securitatea şi democrLtizarel^fri! 

intervenit cu instrumentele democraţiei în zonă ^ trebuie 

îngheţate să se transforme în răzSe regionale" aTrln-, f ®®'® 

care solicită din nou un loc oentru Rr^manfJ i’ ® Băsescu, 

pacificarea Transnistriei. ® masa negocierilor pentru 

Se întâmplă însă lucruri stranii în zonă Adriaan l=lrv^K ^ 

)rez®ntantul special al Uniunii Europene penC2 .®5®?,®^' 


'^ilmaZT ctecarat la Kiev 

în ciuda deportărilor 


Transnis'tria este fo,;;;rrdin r^old^enTTdlS^mmă'^"'^^ 
masive din zonâ. ^ ’ ^o\ca români, ir 


vor în 


Pag, 10 


Ucrainenii ocupă locul al doilea ca număr ho i«.. . - 

români, dar Ucraina, care şi ea face parte din '^’ransnistria, după 

ai s'ilS,''WleTa! Raaiai. Uoa,™,,. ai OSCE 

™zS:a“ .®“srai"ta^s:sE,;a“ 

occidentale câ fac jocuri oculte’pe la spateirRÎ.^Ki ''°w"‘® ® Pu*erile 

Pe acest fundal politic european Duma 
ransnislria este "o demnă urmaşă a Uniunii «?<■> * J)^°scova a comunicat câ 

spori numărul de militari de pe Niltru. ^ Sovietice şi câ Rusia îşi va 


CUVÂNTUL LECIONAIÎ Septembrie 2005 





























Kremlinul încă nu pricepe câ va avea mare nevoie de România 
Nu numai pentru relaţia contra firii cu Ucraina... 

Puţin, la taina cu BertusconI 

vladimir Puţin nu mai ane pe cine omorî. Cecenii parcâ nu mai suflă 
♦ardi mai are unele motive de îngrijorare. Chiar dacă afacerile îi merg strună! 
ce confruntă cu importante probleme interne şi. de aceea, nu poate 
^?ni Mer absolut in spaţiul ex-sovietic prea curând. La recenta reuniune a 
--.^jnităţii Statelor Independente de la Kazan. capitala Tatarstanului 
Viktor luşcenko şi georgianul Mihail Saakaşvili i-au cerut să clarifice 
de frontieră cu noile state naţionale, desprinse din fostul imperiu 
o‘*:etic Tătarii tocmai sărbătoreau o mie de ani de la fondarea oraşului Kazan şi 
^ dat lui Puţin un cadou cu tâlc: un cazan din fontă, de mare presiune, numai 
de pus pe fbc 

Pupă acest nou prohod al CSI de la Kazan. Vladimir Puţin l-a primit la Soci 
pe premierul italian Silvio Berlusconi. Un vechi prieten, cu mari interese 
^^mice în Rusia. 

Au discutat despre reforma iminentă a Consiliului de Securitate al ONU, prin 
primirea celor patru aspirante. Japonia. Germania, India şi Brazilia. Puţin sprijină 
(jefTnania, dar nu şi Italia, cum ar vrea prietenul Berlusconi. Roma deţine locul 
şase în lunne printre ţările care contribuie financiar la stabilizarea păcii şi are 
40 000 de militari pe toate fronturile ONU. De aceea. Berlusconi pretinde un loc 

în Consiliul de Securitate. 

Până la urmă însă. prietenia are miros de petrol. Relaţiile economice dintre 
Qeimania şi Rusia devin tot mai puternice şi Berlusconi a arătat că înţelege 
această raţiune a Kremlinului. Puţin i-a cerut lui Berlusconi să permită gigantului 
Qazprom să investească mai mult în Italia fiindcă Rusia vrea să-şi extindă 
exporturile pe piaţa liberă a Uniunii Europ)ene. Preşedintele rus a precizat că 
fim>ele italiene pot investi în Rusia alături de companiile germane E.ON Ruhrgas 



şi BASF Wintershall. De altfel, trustul italian ENI este cel mai mare . 
beneficiar pentru Gazprom, primul producător de gaze din lume. 

De la Marea Neagră la Marea Baltică 

In paralel. Puţin mai aruncă o şea peste 
Uniunea Europeană. Pe 8 sept. 2005, ţarul 
Vladimir Vladimirovici şi cancelarul 
Gerhard Schroeder au semnat un 
acord pentru construirea unei 
conducte ce va transporta gazul 
metan rusesc până în Inima Europei 
Occidentale Proiectul costă 5 miliarde 
de dolari şi are o semnificaţie politică 
gravă. Rusia devine principalul furnizor 
de energie al Germaniei, chiar dacă 
Uniunea Europeană ceruse încă din 2000 
ca fiecare ţară să-şi construiască alternative" 
la sursele de energie din Rusia. Conducta va 
avea 1200 km lungime. Porneşte de la Sankt 
Petersburg, trece pe fundul Mării Baltice şi ajunge pe coasta de r^ord a 
Germaniei. Va începe să funcţioneze în 2010 şl va avea o capacitate de 27 
miliarde m^/an. Vecinii Germaniei se arată foarte nemulţumiţi fiindcă pierd banii 
din taxele de traversare a teritoriului lor. 

Premierul polonez Marek Belka a calificat acordul drept o demonstraţie de 
forţă din partea Moscovei. Ei, şi? 

Lampă, lampă, iar n-ai gaz! Ce va deveni Uniunea Europeană când va 
ajunge la cheremul Rusiei? Iar Rusia ştie că timpul lucrează numai pentru ea. 





itirk 

CEI "ŞAPTE ANI DE ACASĂ ” (continuaredîii pag. 3) 

Şi să nu uit: în interviul acordat şi publicat în presă. .Bestia neagră" iar "şi-a umflat muşchii’ tatuaţi; .într-o noapte am avut 24 de femei." 

Şi Mişcarea Legionară a fost implicată în conflictul între generaţii. Spaţiul nu-mi permite să fac o 
expunere mai largă, dar se ştie că între A. C. Cuza şi Corneliu Zelea Codreanu. după o lungă perioadă de timp 
s-a ajuns la o situaţie conflictuală. primul fiind acuzat, pe bună dreptate „de pasivitate pe fond zgomotos şi lipsă 
de maturitate politică." S-a produs astfel ruptura definitivă dintre „cuzişti" şi „codrenişti". ceea ce a dus la 24 
Hjnie 1927 la înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Marea majoritate a celor ce l-au înconjurat pe Căpitan au 
fosl tineri, sătui peste cap de politicianismul demagogic de după război, de concurenţa dintre partidele 
tradiţionale, gălăgioasă şi lipsită de perspective pentru mase. 

Conflict între generaţii putem spune şi în legătură cu ^Manifestul Crinului Alb” apărut în revista ^Gândirea” 

(despre imputările curajoase pe care le-a adus tânărul Mircea Eliade marelui savant Nicolae lorga). 

Dar Căpitanul nu s-a ”rupr de bătrâni, aşa cum s-ar crede. A apelat la cele mai naţionaliste personalităţi 
intelectuale, profesori, avocaţi, cadre militare superioare, ingineri, oameni mai mult decât maturi, cu care a 
înfiinţat Senatul Legionar, organ cu rol consultativ pentru bunul mers al Legiunii. 

Noi mergem pe linia trasată de Căpitan; s-a reînfiinţat, de către ultimul comandant legionar rămas în 
viaţă, dr. Ionel Zeană, Senatul Legionar, cu puţinele grade legionare din vremea Căpitanului şi cu membri 
marcanţi atât din ţară, cât şi din străinătate. Din rândurile Mişcării fac tineri elevi şi studenţi, harnici şi disciplinaţi, remarcându-se în special cuibul ^estitorir, care 
sunt oameni de primă linie, vorbesc puţin dar fac multe, pun suflet şi iniţiativă în orice acţiune, nu refuză nimic, iar câţiva şi-au făcut cunoscute numele prin aibcole 
semnate în revistă. 

Dintre multele zicale româneşti, acum, în încheiere, îmi vine cea care se referă la educaţia tânărului, la cei *'şapte ani de-acasâ”. Erai catalogat dacă 
erai cuminte şi respectuos, că îl al. şi invers. Proverbul se foloseşte astăzi din ce în ce mai puţin îri vorbirea curentă, agresivitatea juvenilă câştigând teren, tinzând 
să facă parte din modul nostru de a fi. Nu ar fi exclus ca nu peste mulţi ani o tânără să se adreseze mirată mamei sale: „Ştii, baba de la etaj m-a apostrofat zicându- 
mică nu am cei şapte ani de-acasă: s-a sclerozat rău de tot, eu am 14 ani!"... 



^1c 




1899 - naşterea lui Corneliu Zelea Codreanu la laşi (13 sept.) 

1917 - Corneliu Zelea Codreanu, elev de 18 ani, se duce benevol pe 
front, alături de tatăl său, prof. Ion Zelea Codreanu 

1923 - congresul LANC organizat de Corneliu Zelea Codreanu în calitate de 
al tineretului (17 sept.) 

■ Corneliu Zelea Codreanu se prezintă în audienţă la primul ministru, Ionel 
Brătianu. în fruntea unei delegaţii de ţărani pentru rezolvarea gravelor probleme 
ale bucovinenilor stăpâniţi de străini (17 sept.) 

1924 - Ion Moţa este achitat în procesul Vemichescu (27 sept.) 

1925 - punerea pietrei de temelie a Căminului Cultural 
^^♦tin de la Râpa Galbenă (laşi) (13 sept.) 

^934 - ia sfârşit prima campanie legionară de lucru de pe 
fotele Rarău. unde legionarii au construit o casă de odihnă 
otru legionarii bolnavi şi săraci (1 sept.) 

^5 complotului lui Stelescu împotriva Căpitanului 

l' i^^^area lui Stelescu de către un Consiliu de Onoare 
^onar prezidat de gen. Gh. Cantacuiino-Grănicerul; 
a vinovat de trădare şi încercare de asasinare 

esfe eliminat din Mişcare, dar Căpitanul i-a 
at dreptul de reîncadrare în Mişcare, cu condiţia să se 
^^cteze (25 sept ) 

^^35 - finalizarea taberei legionare de muncă de la Buga, jud. Lăpuşna 
(Basarabia), în care legionarii au construit o mănăstire (16 sept.) 

- înfiinţarea taberei care a construit şase diguri care să împiedice 
»^evârsarea Oltului peste mănăstirea Mamu din Vâlcea (16 sept) 



JIU 


- apariţia cărţii ^Rânduri către generaţia noastră" de Ion Banea (18 sept) 

1936 - tabăra legionară de pe muntele Susai, pentru ridicarea unui 
mausoleu în cinstea ostaşilor români căzuţi pentru întregirea României în 
timpul primului război mondial; din ordinul autorităţilor, Jandannii au atacat şi 
închis tabăra, profanând osemintele (5 sept.) 

1937 - înfiinţarea comerţului legionar de către Căpitan sub comanda ec 
cdt. legionar Petre Ţocu (13 sept.) 

- bătălia fierului vechi (15 sept.) 

- sărbătorirea terminării muncii legionarilor la construcţia Casei Verzi din 

Bucureştii Noi şi sfinţirea ei; totodată, a avut loc o expoziţie a presei legionare 
" ■i - (25 sept.) 

1938 - deschiderea (de către autorităţi) a lagărului pentru 
legionari de la Vaslui (8 sept.) 

1939 - împuşcarea lui Armând Călinescu de echipa Miti 
Dumitrescu (21 sept.) 

- masacrarea elitei legionare de către autorităp, fără 

judecată: 254 legionari din lagăre, spitale şi câte trei din 

fiecare Judeţ au fost impuşcap, iar trupurile neinsuflepte au 

fost expuse pe stradă (noaptea de 21/22 sept.) 

**« ^ 

1940 - încercarea de revoluţie legionară la Constanţa şi 
Braşov (3 sept. ) 

- reînhumarea la Predeal a elitei legionare masacrate de 
autorităţi în noaptea de 21/22 sept. 1939 (11 sept) 

- proclamarea statului "naţionaMegionar" (14 sept ) 

- înfiinţarea, de către Ilie Gămeaţă, a "Ajutorului Legionar pentnj ajuto¬ 
rarea săracilor şi a refugiaţilor din provinciile româneşti pierdute (26 sept > 


CUVÂNTUL LECiONAiR Septembrie 2005 " 





















ZIG-ZAG PE MAPAMOND (continuare din pag. 


este Podul cu lanţuri, construit în 1840 de câtre inginerul englez Clarck, 
aOnd lungime de 380 m şi 15.7 lăţime. Şi el a fost distrus în ian. 1945 şi 


reconstRHl în 1949 . . - ^ 

Statuia Sf. Gellert este o emblemă a Budapestei; „muntele Gellert, înalt de 
135 m datorită aşezării sale. are o înfăţişare monumentală Episcopul oraşului, 
Gellert. a fost aruncat de turci în Dunăre, chiar de pe locul ocupat astăzi de 
statuia realizată de artistul lancovich Bela în 1903. Tot aici a fost ridicat. între 
1911-1919 Hotelul "Gellerf. unul din cele mai cunoscute în Europa prin 
eleganţa lui. precum şi băile termale ale căror ape au temperaturi de cca. 270- 

280 grade Celsius . ^ ^ 

Castelui Vaydahunyad din psrcul central al oraşului este alcătuit din 21 de 

dâdiri închipuite, oarecum, ca o istorie a stilurilor din arhitectură. începând cu 
epoca romană, trecând prin gotic, renaştere şi terminând cu barocul In faţa 
monumentului se află statuia lui Anonimus. vestitul secretar al regelui Bela al 


Tumul Pescarilor este o construcţie de dată relativ recentă (1901-1902). 
arhitectul Schulek Frygyes imprimându-i o autenticitate atmosferică de 
menument istoric. 



în 1878. ceea ce a dus la construirea de băi de aburi cu instalaţiile necesare 
pentru băi de cadă (atât carbogazoase, cât şi sărate). Dar sunt aici amenajate şi 
ştranduri publice cu bazine mari. descoperite, pentru înot. 

in Piaţa Eroilor se află Monumentul Milenar, ridicat cu ocazia aniversării a 
1000 de ani de existenţă a Ungariei. Monumentul are în centru un soclu înalt 
pe care se află figura geniului înaripat, iar la baza statuii lui. Arpad şi cei şapte 
descălecători. în jurul rrionumentului central, în semicerc, sunt alezate între 
coloane statuile celor mai de seamă personalităţi din istoria poporului 
maghiar, statui realizate de cei mai mari sculptori. 

O altă statuie este cea a Trinităţii - realizată în 1691 de sculptorii italieni 
Ceresola Venerio şi Bernardo Feretti. 


Insula Margareta este unul dintre cele mai vizitate locuri din Budapesta; 
are supraf. de 90 ha şi reprezintă o fâşie de pământ lungă de 2.5 km. Aici pot fi 
vizitate numeroase monumente şi lacuri de agrement, bazine de înot acoperite şi 
deschise. 

O clădire-monument de arhitectură este restaurantul ^Casino" - dar şi alte 
numeroase restaurante şi cofetării care împânzesc insula de la un capăt la altul 
precum şi hotelul insulei cu o capacitate de 3000 de locutori! 



Dintre monumentele 
cu patină istorică 
merită a fi menţionată 
Biserica Sf. Mihail din 
sec. al Xll-lea. în stil 
roman. având în 
turnul ei cel mal vechi 
clopot din Ungaria 
(din sec. al XV-lea). 


Ca o paranteză, menţionez ceva de domeniul ineditului; vecinii noştri au găsit 
un loc original de a atrage turiştii străini, înfiinţând un parc în care au fost 
amplasate toate statuile din bronz şi fontă ale personalităţilor comuniste sovietice 
şi autohtone Nu le-au topit Succesul a fost peste aşteptări: zilnic, mii de turişti 
din toată lumea vizitează parcul, amuzându-se şi făcând fotografii. Mai mult: aici 
se găsesc şi câteva magazine care vând cele mai variate embleme comuniste; 
afişe din perioada când lupta de clasă era necruţătoare, redată sugestiv prin 
pumnul vânjos al muncitorului dat în capul capitalistului de acesta vede... stele 


4) iz:;:: 

verzi (nu roşii!), insigne cu secera şi ciocanul, statuete mici (tip Oscar^) 
ale lui Lenin şi Stalin; se pot cumpăra şi „rubăşti" (cămăşile armatei 
sovietice), chipiuri cu nelipsita stea pe frunte, casete muzicale cu marşuri ale 
armatei „eliberatoare" etc. Cele mai multe fotografii le fac turiştii în faţa unui 
individ mărunt şi chel. cu glas piţigăiat, sosia lui Lenin. care se adresează 
turiştilor cu „daraghie iavarisciW' 

Ungurii îşi permit să facă acest lucru pentru că s~au distanţat de comunism 
total, pe când românii au dărâmat statuile dar au păstrat comunismul (sub forma 
neocomunismului). 

La circa 2 ore de Budapesta se află Lacul Balaton. cel mai mare din Europa 
Centrală, prin suprafaţa sa de 600 kmp. Adâncimea medie a lacului nu 
depăşeşte 3 metri, ceea ce permite razelor solare să pătrundă până aproape de 
fundul lui, uneori temperatura apei depăşind 26 grade Celsius. Jocul de culori al 
suprafeţei lacului este de o rară frumuseţe. La Balaton sosesc anual circa două 
milioane de oaspeţi, printre care un numâr mare de străini. Pe toate malurile lui 
s-au construit câteva mici staţiuni, cu hoteluri şi vile, cea mai mare fiind Sofok 

Nu am vizitat alte oraşe din Ungaria, deşi pliantele turistice te invitau sâ te 
plimbi prin Debrecen, Szoinok, Bekescaba. Seged, Pecs sau Mohacs, oraşe în 
general vechi, cu fel de fel de atracţii. 


închei vorbind în câteva cuvinte despre arta culinară maghiară, faimoasă în 
toată Europa; în toate unităţile de alimentaţie publică cărora le-am trecut pragul 
am rămas impresionat de gama largă de preparate, porţile 4 >antagruelice". 
gustul rafinat al mâncărurilor care presupune, fireşte, multă manoperă şi reţete 
originale; eu. unul. am degustat gulaş (mâncarea naţională), o supă de ardei 
dulce, retes (ştrudel), o plăcintă umplute cu stafide, mere, vişine sau cireşe, dar 
şi cu varză, coaptă la cuptor, şi altele Vinurile ungureşti sunt şi ele renumite. în 
special ^cele din regiunea Tokai, cele mai multe albe şi demiseci, pivniţele fiind 
săpate în foarte multe locuri, în interiorul dealurilor. 




Piaţa centrală - Szentendre 


Hotel modem ta Siofolk (de remarcat că are cruce!) 


Pag. 12 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2005 





















































laltă?; Preşedintele Mârii Negre; "Centura" 
politicii - Diverse; Vedere de pe "centura" 
politicii; De ia Iţic la Genghis Han; Lege 
pentru Transnistria 

Secretele Basarabiei; 

Destinderea dintre legionari şl regimul 
carlist 

Cel mai vârstnic legionar din 
lume; Predeal - 21 sept 2004; Tâncâbeşli 

2004 - Prezent! 

Naţionalismul finlandez; Teroarea 
Iwdhystâ; Prima Constituţie a României; întregirea 
României; Cum a fost cedat Cadrilaterul 

ea/iA’ Gheorghe Istrate — 
de Cruce", Vasile Marin - "Crez de 
penerefie"; Ion Moţa - "Cranii da lemn"; Ion Banea - "Rânduri către 
noesfri"; Alecu Cantacuzino - Selecţiuni din articole; tlie 
Imbrescu - "Biserica j/ Mimarea Legionară" 

mAiaA 9^rrr^-''' Sunt simist. dar mă tratez (serial); Un 
pipernicit. "Strâluclta* acţiune de la 3 sept. 1940, înfiinţarea 
Walului "naţionaMegionar". Realizări şl particularitâţi ale regimului 


Blocnotes; Justiţia; Pagini 
cenzurate; Pe urmele lui Şt. Baciu la 
Honolulu; Soroca - D. Iov; Un cotcodac din 
Argentina; Mânia - un rău sfetnic; Invitaţie 
la lectură legionară; Moartea gen. 
Avramescu; Un scriitor de talent Nelu 
Mănzatu; Versuri 

At - din 

Chicago, Craiova, Galap, Suceava, 
Bârlad, Ploieşti, Bucureşti: Seară 
culturală; Anularea identităţii, Un ţăran poet; Cei 
fără morminte. Scrisoare către ministrul Culturii; 
Educaţie şi credinţă; Versuri, Bolnavul; Plânsul 
crocodilului politic; Suprarealism capitalist pe o 
mlaştină socialistă; Pericolul sectelor (serial); 
Baptismul, Martorii lui lehova, Evangheliştii, 
Penticostalii 

Mărturia şefului Corpului Muncitoresc Legionan 
Presă legionară şi pro-iegionară intertielică 

Ar Străzile copilăriei mele; Repere spaniole; 

Crăciun legionar în lagăr, O vară de demult 

^Iferuc Afâaruic 3teJm^ie* 


cu Sfumucjceu ttuuuU/ 

CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 2005 


r 




(}i»»m*mântul său. constituie un exemp!u*det^de urmaT°^***°"*** ^'OREL PATRICHI, colaborator constant al revistei, care. prin verticalitatea şi 

„,Jy[^ScV**XrG*erman^^^ (trecut deja în veşnicie); MARIA şi CARAMFIL SPĂNACHI. dr ALEXANDRU 

NlTULt:>^i^ o'n wormanta. or. GHEORGHE NIŢULESCU şl Ing. AUREL MORARU - din Bucureşti, pentru ajutorul financiar 

CUPRINSUL REVISTELÎN CEL DE-AL DOILEA AN DE APARIŢIE (sept. 2004 - aug. 2005): 

Bilanţ 


legionar 2004; Exerciţiu de 
disciplină legionară. 

Convorbire imaginară cu 

Căpitanul; Un tribunal 

nevăzut: Schimbarea 

domnilor, bucuria 

nebunilor!; O diversiune mai 
mare decât Trianonul; Flux 
şj reflux; Un loz totdeauna 

câştigător; S-a întâlnit 

chiorul cu surdul; Cine pe cine păcăleşte?; O 
condamnare firească şi obligatorie; Lupii la drumul 
mare 

Manual de Istorie cis. a Xl-a; Elita 
Mişcarea Legionară; O dată pentru totdeauna; Seara 
de poezie legionară; Cuceriţi, organizaţii; Cu avânt în 
noul ani; Mişcarea, faultată dur din spate; In haine noi; 
Psihoza colectivă; O torţă nestinsă; Tur de orizont; O 
oază de credinţă; Drumul neamului; 

Găndindu-mă la tine, naţiune; Cultul 
muncii la legionari; Cultura cartofului 
In ţepele din Piaţa Palatului 

Fabrica 

intelectuali; Votul şl pişcotul; Singur 
în faţa cetei; Despre monarhie; 

"Căpitanul trebuie sanctificat"; Au 
venit la noi în ţară...; Un autor 
hahaleră; "Actorul şi sălbaticii"; Apel pentru 
procesul împotriva comunismului; Comentarii la 
două scrisori din Canada şi Elveţia; Comunicate 

Sdefua/ita/c Tratatul cu Ucraina; Democraţia 
lui Nici; Circ,., fără pâine; Botezul Domnului; 

MIhail Eminescu, un mare naţionalist; Algoritm 
politic "second hand"; Scrisoare către Senatul şi 
Congresul SUA; "Centura" politicii - “Paradoxul" 
Voronin şi "puciul păpuşoiului"; Spre o nouă 


simist, Alte (trei) "realizări" 
ale regimului simist. 
Semnele furtunii. 

Desfăşurarea 
evenimentelor din 21-23 
ian, 1941. Aventuri 
simiste. Găina şi 
mărgeaua. Drumul spre 
şefia Legiunii. Paşii 

profetului şi ţopătala 
piticului 

^ //uyuimc/u^ Portugalia, Egipt; 
Sicilia; Maroc; Israel; Litoralul bulgăresc; Austria; 
Elveţia; Sankt Petersburg 

j /A Av*' Ziua Crucii; Sf 

Arhangheli Mihail şi GavriiI; Sf Apostol Andrei; 
Naşterea Domnului; Duminica Floriilor; Sfintele 

sărbători ale Paştelui 

/mmoruim Masacrul elitei 
legionare ("Ce a provocat masacrul") 
Andrei Ciurunga; Nicolae Coterbic 
Nae Tudoricâ; Asasinarea Căpitanului 
Radu Demetrescu - vulturul nostru 
Valeriu Gafencu; Dumitru Banea 

Dumitru Popa; Aurel lonescu 

Vasile Marin, Constantin 

Radu Gyr; Ion Banea; Horia Zelea 

Codreanu 

Eliminarea lui H. 

Sima din Mişcare 

rc . naşterea Căpitanului ("Căpitanul 
în memoria contemporanilor"); un an de la 
apariţia revistei ("Păreri despre revista noastră"); 
cel mai vârstnic cuib; aniversarea Legiunii 
("Cartea legionară în lume") 






















ROMANO-CATOLICISMUL 



Biserica Romano>Catolicâ a apărut în 
anul 1054. când a avut loc Marea SchIamI 
între Biserica de la Râsârit şi cea de ia 
Apus. 

Scindarea a avut numeroase cauze 
teologice şi neteologice. însd au primat cele 
teologice. 

Papa. în Apusul Europei, dupâ câderea 
Imperiului Roman de Apus. devine cel mai 
puternic om. începând cu 745-755, el 
devine şef de stat. 

Regele francilor. Pepin cel Scurt, care 
fusese chemat de papd în ajutorul sâu, îi 
dăruieşte acestuia din urmă teritoriul cucerit 
de la <longobarzi> în Italia centrală, sub 
denumirea “Patrimonlum Sanctl Petri". 

Creându^ un stat terestai. papa se 
emancipează de sub puterea politică a 
Bizanţului, ba mai mult, îl face concurenţă 
în calitatea sa de şef ai unui stat numit 
^Republica Romanorum\ 

Pentru Justificarea şi susţinerea creării unul stat terestru, papii s-au bazat pe 
două documente neautentice: 

1. Donatio Constantini - prin care pretindeau că împăratul Constantin cei 
Mare ar fi donat papei Silvestru I Italia şi cetăţile ei, drept recompensă pentru că 
i-ar fi vindecat de lepră prin baia botezului. 

Falsitatea actului a fost dovedită în secolul al XV-lea de către canonicul 
Laurenţiu Valia din Florenţa, deoarece se ştie după istoricul Gisebiu de 
Cezareea, că împăratul Constantin cel Mare s-a botezat pe patul de moarte, cu 
câteva zile înainte de moartea sa. survenită ia 22 mal 337, lângă Nicomidia. 

2. Decretaliiie pseudo-isidoriene - o colecţie de canoane şi decrete, în parte 
autentice. în parte falsificate şi în parte imaginare, atribuite pe nedrept lui Isidor 
de Sevllla (■♦•636). Aceste decretam au folosit papei şl pentru susţinerea 
supremaţiei papale. 

La data de 16 Iulie 1054 are loc scindarea dintre Apus şi Răsărit: cardinalul 
Humbert, un om mândru, a depus un act de excomunicare pe Sfânta Masă din 
Biserica Sfânta Sofia, acuzăndu-i pe greci că ar fi scos (I) din Crez învăţătura că 
"Duhul Sfânt purcede şl din Fiul" (Filioque) - când oricine ştie că Sfânta Scriptură 
(ioan 15,26), Sfinţii Părinţi şi Sinoadele ecumenice {I şl II) vorbesc lămurit numai 
de purcederea dintr-un singur izvor: din Dumnezeu Tatăl a Sfântului Duh şi nu 
din două izvoare, şi de ia Tatăl, şi de la Fiul. 


imediat după aceea, o parte din catolici s- 
au rupt de Roma. grupăndu-se sub numele 
de "vechii catolici". 

e) A2IMILE - el săvârşesc Sfânta 
Euharistie cu azimă, ca evreii. 

0 IMACULATA CONCEPŢIE - et spun 
că Maica Domnului este născută de la 
Duhul Sfânt, fără picat strămoşesc. 

g) TRANS-SUBSTANŢIEREA - la 
sfinţirea Sfintelor Daruri catolicii nu fac 
rugăciune de invocare a Sfăntului Duh. Nu 
au rugăciune de pogorâre a Sfântului Duh 
peste Daruri. 

h) CELIBATUL PREOŢILOR - preoţii 
catolici nu se căsătoresc - aceasta 
împotriva hotărârii Sinoadelor ecumenice 
ce au hotărât ca preoţii de mir să albă 
familie. 

Iar <hirotonllte> lor nu se fac prin 
punerea mâinilor, aşa cum au lăsat Sfinţii 
Apostoli - ci prin ungere - ca în Lumea Veche. 

1) INDULGENŢELE PAPALE - el spun că prin cumpărarea unor bilete date 
de papă, se Iartă păcatele. El afirmă că Sfinţii lor au prea multe fapte bune. n-au 
ce face cu ele, le dau papei, iar el vinde aceste merite prisositoare spre ienarea 
păcatelor. (71) 

j) MIRUNGEREA - catolicii miruiesc copiii la 7-6 ani după botez şi numai 
arhiereii au acest drept. 

Ca şi cult, ea a Introdus multe Inovaţii care o depărtează mult de primele 
veacuri: lipsa proscamidiel de la "mlssa" romană, statuile, muzica Instrumentali, 
adorarea inimii Domnului nostru lisus Hristos, limba latină ca limbă de cult 
ş.a.m.d. 

Datorită acestor abateri dogmatice, canonice, liturgice şi tradiţionale, noi 
ortodocşii îl numim pe catolici schismatici şl nu putem să ne unim cu el atâta 
vreme cât propovăduiesc aceste erezii. 

"Dacă un catolic trece la ortodocşi, nu I se poate face botezul. In cadrul unei 
slujbe speciale, el mărturiseşte în faţa preotului, în biserică, lepădarea de ereziile 
şi de greşelile catolice şi faptul că acceptă mărturisirea de credinţă ortodoxă. 
Apoi e miruit cu Sfântul şi Marele Mir şl / se citeşte dezlegarea rânduită". 
(Arhimandrit Iile Cleopa - "Călăuză în credinţa ortodoxă", Ep. Romanului 1999 
pg. 127-128) 



Dar dincolo de diferenţele dogmatice, rituale şi disciplinar canonice, dincolo 
de răceala sufletească, dincolo de politica şi de slăbiciunile omeneşti, adevăratul 
motiv al dezbinării de la 16 iulie 1054 îl constituie concepţia eclezlologică greşită 
a catolicilor despre primatul papal, prin care episcopul de la Roma se situează 
deasupra tuturor episcopllor şl credincioşilor, această idee fiind susţinută cu tărie 
în continuare de către papă. 


Biserica Catolică are următoarele puncte doctrinare total diferite d< 
ortodoxism: 

^ FILIOQUE - cel mai important - Duhul Sfânt purcede şi din Fiul, nu nume 
din Tatăl 

b) PURGATORIUL - între Rai şi Iad ar fi un loc curâţitor numit "purgatoriu", ît 

care merg sufletele celor ce nu şi-au ispăşit pe pământ anumite păcate, şl apo 
se duc în Rai. Dar în Sfânta Scriptură nu se acrie nicăieri despre purgatoriu 
Şl nici în Sfânta Tradiţie. r w 

c) SUPREMAŢIA PAPALA - papa se consideră capul suprem al Biserici 
creştine^ mal mare peste toţi oamenii. Dar în Biblie stă scris că Hristos eşti 
capul Bisericii {Eteseni 5:23,1:22). 

d) INFAILIBILITATEA PAPALA - Concillul Vatican I, în 1870, recunoaşte ci 

papa nu poate greşi ca om în materie de credinţă, cănd predică, făcăndu-l ega 
cu Dumnezeu. (?l) ^ 

Awastâ d^mâ noua a fost combătută cu multa îndârjire de unii teologi mar 
catolici ca. Ftiedrich. Dolllnger, Hotele fr alţii, chiar In Sinodul de la Vatican ş 


‘Da ca Ortodoxia nu ara un papi al al? 

Sigur ci arai Ortodoxia ara un papi ala el. cal mal vachi dintra papii ţi 
patrlaritll lumii. Il ara da la facaraa lumii, fl ara da la fncaputul vramurllor. 
Acaata asta adaviratul papi, racunoscut da top apoatolll Lui Hriatoa Duhul 
Inţalagaril, Duhul Luminii, Duhul Cugetiril, Duhul Mingtlator şl Putaraa Iul 
Dumnezeu - El asta adaviratul papi al Bisericii Lui Hristos. din veac şl pini In 
veac, neschimbat, neclintit, neîndoielnic, nepirtinitor, neavind Irtaintaş şl nici 
urmaşi..}. E limpede ci apostolii recunoşteau tntiietatea Duhului Sfint (Fapte 
15,28), înainte de asta şl înainte de orice. Şl pe toate le stipineşte • nu prin 
forţi, ca dictatorii piminteşti, ci ca un Pirinte al înţelegerii şi al dragostei. El 
este Pirintele nostru, cu Botezul cirula auntam botezaţi. 

Ştiţi doar ci In limba greaci ‘papi’tnseamni pirinte. 

Prin urmare. In sens moral Istoric şi primar. Duhul Stl/if aa(e Pirintele 
nostru. Papi al nostru. 

Oara Biserica Ortodoxi mal ara nevoia da vreun pirinte sau papi? 

Oam nu pe cel ce Işl tocmesc papi piminteşti II preintimpina însuşi Domnul 
llsus Hristos? Cu 19 sscois în urms El ns-s lăsst poruncă: «şl Tstâ sl 

^ ci Tatii vostru unul asta Cal din Caruri» 

(Matei 13.9). (preot Iustin Popovicl - 'Credinţa ortodoxi şi viaţa In Hristos’) 


B i BlIograflt : ’Ciliuzi In credinţa ortodoxi’ • Arhimandrit Cleopa lila, Ep 
Romanului. 2003; ‘Credinţa ortodoxi şl viaţa tn Hristos' • Părintele Iustin 
Popovicl, Ed. Bunavestire, Galaţi, 2003. 




SEMNALE 


Printre scrisorile primite tn ultimul timp la sediul nostru, câteva 

în mod deosebit, fapt care ne-a determinat sâ le 
prezentam conţinutul In rândurile de faţâ: 

tcfi^I^ '* ‘îoa'^na Liana Nedelcu Stan. Intr-o 

d^ta^fu7«. Informează despre un eveniment care s-a 

n i'»*- Mehedinţi unde. prin grija 

rr^dlntoni *tm*L^^ ® î*'®'!* î® «mlntlroa a trei tineri 

BanSiî la^.mî^f " P'®®*!' *" Munţii 

tinereţea. 

Ace*"® fosi Eugen Bocimea, 
de ia!„. Bucureşti, hiteie sau, ton 

rSsî^ia*ridiîL^ ®venlment locuitorii judeţului Mehedinţi au 

oisencii din isvema. aiaturi de monumentul ridicat In memoria 


Pag.14 


ostaşilor din comuna morţi In cele doua râzboale mondiale. 

•“toritaţilor locale, comemorarea s-a bucurat de o organizare 

M2in?M^i « participai chiar şl Sfinţia Sa Nicodim. Episcop al 

Mehedlnţiulul, înconjurat de un sobor de 12 preoţi. 

.uri"'* tristul eveniment şl câteva 
sule de săteni, veniţi special din comunele învecinate. 

sl a "moth!l!i^ Episcopul, a făcut prezentarea celor trei tineri 

orese^nf^ A^PR Prtmarul comunei, 

preşedintele AFDPR Mehedinţi, doi dintre localnici oontemooranl ai 

Din"S^îe "'dLi'" *^*2!*' P"*®*®"* »' u®!»' 

"’®'®^a'- • îoat atenţionau sa nu-l 

cîl tri^ÎMrSn7.u ^ ^~®® •' “a®' «'••• ®'a^ ®* 

este dilâ^enr.t?i^.r '■•»'®"®™ " '«t* tnca unul din multele aspecte care 
SL" fnhLuTL^. tafllonar cam e prea 

r * f ? •utamismal# „naţionalltr, „patriot" aau .bun 

acr!rte“a'1i!'’^iroi' '"'®* “• • ®® rteranja la fel; am scris | 

pre acestea In articolul de acum un an (aug. 2004): J^acunsu! 


A ---—... •it.i.uiui a« acum un an (i 

ClIVANTLL LEGIONAR Septembrie 2005 





























p 


dupi d9g^r, 

^ Aslf®!. doamna Viorica a trabult sA se rezume doar la ultimele 
cuvinte pe care Gheorghe Eflimiu I le-a spus Tn ajunul plecAril Tn munţi: 
,, noBStnB S9 despart, s^ar putea să nu ne mal vedem niciodată. 

pece timpul, te vel căsători, aceasta e o datorie cMcă. Eu am doar o singură 
f)8^ njgămlnte: să^l creşti copil în credinţa Iul Dumnezeu. Eu trebuie să plec, 
^rnlo urtda mă cheamă datoria. Pe mine mă aşteaptă plumbul. Roeaă-te Iul 
^nsieu pentru mine şl fraţii mei: 


Cea de-a doua 
scriaoare interesantă 
aparţine tot doamnei Liana 
Nedelcu Stan din Brăila, 
comunicăndu-ne că Tn 
localitatea Thonex Geneve 
din Elveţia a fost ridicat un 
Impresionant monument în 
amintirea fraţilor crucificaţi 
de teroarea comunistă. 
Monumentul reprezintă un 
ecran pe care se află o hartă 
cu gulagul romănesc. 



Imaginea alăturată reprezintă această hartă, gulagul fiind marcat prin < 
zona înnegrită; sunt marcate numeroasele localităţi, presărate pe * 
cuprinsul întregii ţări. în care au fost închini, torturaţi şi omorăţi cei care 
s-au opus sub diferite forme comunizării Romăniei. 

Au existat 220 de puşcării pe care PCR, prin organul său de 
teroare, Securitatea, a arestat circa 2 milioane de romăni anticomunişti, 
dintre care au pierit circa 300.000. 

De menţionat că acest impresionant şi grăitor monument se află amplasat în 
faţa unei frumoase biserici maramureşene, ridicate tot de aceşti admirabili şi 
credincioşi romăni, în amintirea plaiurilor locale pe care vitregia sorţii i-a făcut să 
le părăsească. Cinste celor ce poartă în suflet icoana sfăntă a Romăniei! 


Cea de-a treia scrisoare ne vine de la Biblioteca Academiei Româna. 

Dl. profesor Victor Macarevicl a colecţionat toate numerele revistei noastre şi 
a avut iniţiativa de a dona un set complet (nr. 1 - 24) ia Biblioteca Academiei - Ti 
mulţumim frumos domnului Profesor pentru gestul său! 

Scrisoarea semnată de Directorul Bibliotecii Academiei, prof. dr. Gavrii 
Strempel. membru de onoare al Academiei Romăne. şi de şeful serviciului 
Xompietarea Colecţiilor^, d-na Maria Rafailă, mulţumeşte pentru primirea 
^Cuvântului Legionar^. 


*** 


”...E 

In 1989 răbdarea romănilor ajunsese ia cotele maxime de suportabliitate. Şi 
CTsetorll noii ordini mondiale ne-au ajutat să-i dăm jos pe ...ESCU, temutul 
criminal comunist (din păcate nu singurul). 

In 1990 multă lume era fericită. Avuseseră loc primele alegeri libere din 
Romănia postbelică şi căştigase ...ESCU, fostul tovarăş de partid al celuilalt 
...ESCU, asasinat cu buna lui ştiinţă. Noul ...ESCU era laic"! Singura icoană la 
care le închinase toată viaţa iui era secera cu clocanull Sfânta iui treime era K. 
Marx, Engels şi Lenin! 

Apoi, în mai 1992 a candidat Iar, şi a ieşit tot el ...ESCU! 

tn 1996 ne-a arătat căt de proşti şl Imbecilizaţi ne crede şi căt de mult îşi 
doreşte puterea şi a candidat din nou, printr-o simplă inginerie matematlco- 
juridlcâ; *un mandat de 2 ani nu este un mandaf. Dar spre imensa bucurie a 
celor adunaţi ulterior in piaţa Universităţii, nu a mal ieşit el. 

De data aceasta a câştigat ..ESCU, şl el fost activist P.C.R., dar creştin, bun 
prieten cu călugărul Daniel. Şi el ne-a crezut proşti: ori nu a fost un comunist 
convins, adică a fost un oportunist (şi a fost şi este creştin), ori nu a fost 
niciodată creştin şi este in continuare comunist (lucru şi mal trist). Comunist 
creştin nu a existat, nu există şi nu va exista vreodată, lucru care se poate vedea 
dar la o minimă analiză doctrinară a celor două cuvinte! Este ca şl cum ai spune 
'african alb*, "evreu musulman", "islamist mozaic" sau "piticul sovietic cel înalt". 
Acest ...ESCU în 4 ani a reuşit să dezamăgească populaţia Romăniei, care la 
alegerile din 2000 l-au dat votul de neîncredere şi nu l-a mai ales. 

L-a reales pe vechiul ...ESCU, laicul! Acesta a dezamăgit definitiv • pentru a 
treia şl ultima oară. (Ar mai fi candidat ei. dar deh, mulţi îşi doresc tinereţe fără 
bătrâneţe şl viaţă fără de moarte!) 

Au venit alegerile din 2004. Trebuia făcut ceva, trebuia schimbat răul din 
rădăcină. Şl s-a schimbat! In sfârşit a fost ales un preşedinte cu adevărat 
■democrat": ...ESCUI 


;cu” 

Este bun; îi plănge pe morţi (ai altora, nu al noştri), apoi dansează ia Oiimp 
"geamparaua ţigăneasca" şi bătuta, în timp ce cadavreie umfiate de apă ale 
sinistraţiior piutesc pe răuriie ţării! Aici a "descoperit adevărata faţă a Romăniei". 
Faţa pe care vrea el s-o vadă, Romănia castei lui conducătoare, neaccesibilă 
însă extrem de multor romăni. 

Dar ce au aceşti ...ESCU în comun? 

Şcoală de partid făcută conştiincios, la zl, fără frecvenţă sau seral, 
acasă sau !n străinătate, crearea de fracţiuni politice proprii, toate aservite 
Bruxelles-ulul şl finanţatorilor noii Europe. Căci ce naşte din pisică şpareci 
mănâncă - sau sângele de slugă (înainte a Moscovei, acum a Washington-ului şl 
BruxelleS’Ulul) apă nu se face - sau, şi mai simplu, schimbarea regilor - bucuria 
nebunilor. 

Când românii îşi vor alege conducători cu credinţă şl dragoste în 
Dumnezeu şi în neamul nostru romănesc, nedecoloraţi, fără ambiţii şl 
orgolii strict personale, cu idealuri precise, drepţi, muncitori, morali, 
spirituali, cu tărie de caracter, responsabili, autoritari în apărarea 
intereselor româneşti, lipsiţi de laşiute, cu mentalitate de învingător (nu de 
marionete dirijate de păpuşarii Uniunii Europene), incapabili de 
"compromisuri" şi "tranzacţii sufleteşti", care să ne reprezinte interesele 
NOASTRE NAŢIONALE şi nu cele INTERNAŢIONALE - ALE ALTORA, când 
românii or să schimbe omul şl nu primele litere din numele aleşilor când 
românii vor alege un preşedinte creştin prin fapte, un preşedinte Român ai 
romănilor, atunci lucrurile vor începe a Intra pe un făgaş normai. 

Până atunci, jos ...ESCU, sus ...ESCU; ...ESCU este mort. trăiască ...ESCU! 

y§uca^tc 


ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE ROMÂNEŞTI 

- premii în cărţi • 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa 
fiului, se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data de 10 a lunii următoare 
apariţiei revistei. Premiile se vor ridica de la redacţie. 


răspunsul CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: "Ce ştiţi despre trădători !n 
Mişcarea Legionară (şi care au fost repercursiunile trădării pentru ei şi pentru Mişcare) T 
3 tost dat de Alin Biaru din Galaţi, 23 de ani, care a câştigat premiul "Amintiri’*- Nicolae Amâutu. 

răspunsul este URMĂTORUL: 



Tndăfor al Mişcării este legionarul care colaborează cu duşmanii Legiunii 
^tru distrugerea acesteia; pedeapsa pentru ei. stabilită de Căpitan, este 
din Mişcare. 

oe-a lungul timpului au existat mai mulţi trădători în Mişcare, dar notorii sunt 
•I! Stflescu şl Horla Sima. 

® legământul de legionar alături de primii legionari (Căpitanul şl 
^•ţl patru fondatori al Legiunii, alături de Clime, Banea, Cotigă); a înfiinţat 
de Cruce din Galaţi, a devenit comandant legionar şl deputat al Gărzii de 
Parlamentul ţării (Căpitanul cedăndu-l propriul loc, ca încurajare pentru 
y^tea ferventă şi rodnică); îmbătat do succes, Stelescu a vrut să devină el 
W^Legfunil j/, cum meritele sale nu erau suficiente în comparaţie cu cele ale 
^Pltsnulul, a încercat în două rânduri «ă-/ asasineze pe acesta, atentatele nu 
^Şit şl Stelescu a fost exclus din Mişcare. Apoi, timp de doi ani Stelescu a 
• o campanie publică de calomniere a întregii Legiuni, prin ziarul "Cruciada 
JJ^JjjUsmulur (finanţat de guvern, duşman al Mişcării). MIşella Iul Stelescu a luat 
^ Phn împuşcarea sa de către Decemviri, 




Trfldarea calul de al dollaa (Intrat tn rândurile Mtşcârii tn primul cuib din 
Bucure|tl, sub conducerea Iul Andrei C. lonescu. de asemeni comandant 
leg onar) se datoreazâ tot dorinţei de a lua locul Câpitanulul (târâ tnsâ a avea 
cailtflţile necesare). A fost depistat mult mal greu din cauza gradului mult mai 
mare de perversitate 9 I, Incontestabil, a reu«lt sâ facâ mult mal mult râu 
C * ; 1; I 0 “ ® fncercat sâ-l asasineze direct pe Câpltan. d a colaborat cu 
sarvicM Sacral da Irtfonrtaţil. a rtasocotit ordinala Căpitanului da llnişta şi 
disciplină (organizând alantata şl ofarind prelaxiul dorit da autorităţi da a^l 
Sî motivaraa -raslablllril ordinii-). Apoi. întrucât sa (brmasa 

miL ° ^ accaptal pa Sima ca şaf, acasta a manavrat 

om nou Pin culisa pantru masacraraa alital (21/22 sapi. 1939), şi, păcălind 
finala parsonalltăţi laghnara rămasa In viafă, s-a Instalat la conducaraa 
pa cara, da asamani, a rauşit 5-0 distrugă In toarta scurt timp (serialul 
^onj slmlsl. dar mă tralaz' - din oct. 2004 pânâ tn prezent). Sima a fost exclus 

onda sa aăa). da către Forul Lagionar 
(format din comandanţii legionari din vremea Căpitanului). 


Întrebarea lunii septembrie: care au fost deputaţii Partidului 'Totul Pentru Ţară' Tn alegerile din 1937? 
^RE MIU; Tot O carte de memorii, scrisă însă de alt comandant legionar: 'Amlntiif - VIrgII lonescu. 


CLVÂNTLl LEGIONAR Septembrie 2005 

















r 




R*^-^ « ^^JxmazA m RCOfP€^ 

Şi r®f#c.>‘''î«M» â9 >o«c sirj- 

Si *ts OOB-^ r« c*^ e «rvj-«rtr 

^ 3 c«nec - 3^^ tc."f "H? g^^g^e^râ/ 



4BO#aMENTE PE -XDRESA. 
mCOLA£SXD€4 smcfW -9<M 
Sm ^J^iOJ VCCA HR 21 Ew 
SEC^ 3 r^C^RSr^ ^ 


.1^3 ^.- 3" 

S22»12 


Ddcrts ş r itcg erq «rsu s*- 


- -ra:t;r*î« r« 

, _ si î :vjr>H:i^^ n* 9CT 
'*4 r-agjns* jr\j -Tasttrr re i rir.i 
—i sere 'r-ertanl' .sxx »^» 3C 

Ijxscre jr •eetaurarr re rar? “$ 

ar^^rteşsB ru'Ku rws . *i>.‘~Dasar^"îLj tri a 
Cili ycşlcr a i "tsT r«»-o«: > ani 
rcr?v*nsr-uju. E»*re»'ac rine «’r-aa ri 
rcre-uu eocrar re ru* a^girr a 
rus '"* "ars •Asurt m reennanse rcr-eruu 
a-xuart rr scgc g re şs eşi otar ru işa- 
r»e re rr«s‘ sic .erei re asa ra*e. 

>c-jcat «riL rare rume ^-agarrre e^crare 
sres: ts re -egvjsxre 're mKe" i rAnjt riri 
'5AS. Te SAg r o u rertr^ rrlrrscj-. r^isâr «'i, 

~.CB ş; egu-e erau nteni rş; "rreexeG” rlr 

rror 4 ri se reneeu rertr. nmca raci; ?er__ ^__ 

5rec: SSL ^ a cecenant, renr. rucix ^iaca.®e. samlii '^rwL xgae r. njc, 
ru niLi seu susan «r ş rAJur 4 c grt Dif e ’rr^ -ece erau Uri sau ru^^an. 
rex-. "^xaşuT ace. "«srj-. şirsc-r ş ^te at»e «tb. 

HttrT - CîăraaBXi ^crscer* rcrt ir uLi sc r srn rss rare zfert 

n rr- gr ! rescre IXc®. rraş > are c ~-wncî u'nte» a s* re aceea 
"srrrcLcsr- riogua or acea sa : sa~u a ^ rrea: re rrdecj Vencrnec -ierut 
a %iec=e r r^ r. -r ş -nrr '• 532 xua sa "Bi^e a ^ rrmrvsaft rm ^ ^ 
sânge mr ^mi $; remeare 2uci se^^rsraa 'X’egi ^er»rs.je Vaoice rrn 
LEt» şi n g eir ase eceeasi ^ge se rssau'-sci > Era Eg c t . =erBa ş sceaete 
n* e c r a a Ceai ru ^şrtres rrrxiu e re recr» > '566 -xcwii r is icr «u 
nfe-ăst reruie -nzane ş s-«u -%.!* V rara > cc re rcoac acur- sunt 
sursrâi. ru ret rerr: rir^iee - xric.iie reşeruu « Vc 'nccuie ru rae 
na scurxe -Ar re aLsetursr-e V 2uca -u era -ic c —arii nccriacl 
Sirar-u r*«5tîfio' era ’care r^ne jireJt fecra -'/rua n^escscrr 
rcwge» si-ş yrcen^ şterse ru x raren^ oca' 2uDi xr-eie Ccraruiu> 
X srâr X rrsrîu.' si rcnscrjgsci re rA-Axu/ rsnscera s -u-a 
re nşag rsue a-rfîcae rcrsruîB > ar-u -ini, xce s-au ccrsrjt xa 
2: :cc :k *Ne ucrese CC re xtaur 're re xcQ" SLxer-a-«^. 
snemffiDgr^re. nscre ««tâ re firaccl ri%-ta rea —a sceccacjcasi 
^rc „sernes ^ srreraHri re irccgaru re aci aBr^rcu-se •'tuse re 5 C 
rsK hj ^ ace jfc irarS rrr&r jcsa ur ,Sun 2ucar* ra na •^a'e 
rgâre-ncT ar u-e. ’-at re 5 EC —. ^enr^ re> ''SC XC re 
orecu Nirac re scară -urces: EC.XC re -urcicr .ent ar ^22 ze ^ - 
» noinâria rofersT- re n*,eiuî ş raitaase -urc» ■^ ~r ai a -e 
rrxu: ren-scut > ^ixa nnen rcra retine rstâcena ^eeae ri-A- oa^ se 
y-r-e^ar sarse sacju ’SC XC x aoar s»*-c' -^r.f- *,n^ ae 
XC 38 33ar.’u-4. '"cc ccano/ se /Toraerf «aer cur se s(r*-ca» 

cr r at a dexa. cu-ănz ce ac «jura' pirrâ > arcu- ab 3 . egar« 
--J, -f y 7^~ , neresarm vxiir.ene ?«.. "Ce ar f eserf e^ soKe ? 

^ *3^ - srseao/ •er—8,'u je -accrmtsr- -u a- -* 

-ccure nerr-LnaGr a n g ra acur- • 

«TT^aar si ofer-erxariie rt-norasei 

-»i -u-n « ! ‘^a sc r(r xu"* Xrjaif -virt snxace renr. rixoceai 

^ 5 v-cj-«. nr^ ar~ curcărm. canea ca v ar 
^ aâr* > *5,^ - .^scoaaa -r«or 

-«rfci. sersa 5. T fe - a ner: ţi -w(t 3»r( 

=r—o. > T-iM 3e*-^^r^ ** «nercare «««ra craţuu 

^ **=*• «e * •■«'« i«-ene2^ 
-sr-ţeree sin ţ a »«auw .Cr<cae Jţaw* - ae« avM » 

^ ^ 

îaoir^xj oe^ a c r—,-T ^?^''j ._^_ ^*’*^®* ane-^ sriafvc ţ. 

^'ncr^Si' *- «tMae -» A »jenca^ ^ acxx ^ care eraL 

- -enşi e^iee re a î-«şu se Ss® şi jcs De 



xc»e n. na rut:r re 36 ^ re rA-rec s 32 "-t: 
re âf-a ^ ^ as u ic *- ‘agrare -a^cAraa 
-•as re ar—i <u- -a« -y a ^ ac s» »’■ ascacr 
a .rvrauiw' egaw Wiha ora i rat r.- cu 
mc re rcui sA ra lnA - ruci re a sa--'«r 
acsj re a 23 aug ' 5 ^ ar aoeaaş r riri > 
mr—A.an aruu Wi.>^ a "e^XK rrce 

rrrtac ru r rr oc ec a aara re -ct * irsana 
«•at saşKcr gsr-ar ar ausrrttc^ arr-ur.ra 
egicj-i ru 



^f-cui ui re^îe si ^ •Jtac —, 
■irireG sajoatai rine c 
*'-cmu-TRi re S-6 roD* -ic-aţ 
jmae scacri* ri ra -u»g rco' 



't > 'nrraacsi rararae re -jm 
nenea raseor siriciccase a %^.*He re -m ru maciora 
cAuxA-c serofoa e^ni rare se ececl a n^nr şi x ruca nc x rar a 
'Bc=''*«n9a acarai acjoa rxca-e soom V. %r >• agai -As-ri. axrra a 
> -incurie renscranter rart au -uncff r *wâ ru rar^ re n»^ 

nereu -erarrar a • ’ -G ecr e* e . j %. a c craa ari mani ac»vy icr ra tceu 
ş re ^Acurtra a a r^Br^ ru rare sac.* a mat-.-* -w re -.fxare cu megisrea cr 
mateenai. rtaigert ş jk rnar suDarreoR. aer rae > a. un-ea >• r^ 
rtecârc strAnAcra -aru-cscut renr , u* oc re —'^'XA rxs: oAit acne 
rar rcrr-car»i re ore Asi re sunte re a na ar a-i Se mr^iraKi 
3 rec-rcecurj mrsy -r- i reec .-e oAnaa oA os ea rt -a Dre e-- 
^'nerca* *t “'ncirAaî— 'Tffu ccu senB - er:ra 

— Sroraîanţa: «^lec rrectacs. rugeij emiia a —aer tlei -r?— A * -u 

e remte si oj-cere aeoae a x» -ccn renr. r»e xa oree ryrae 
icana—ertsuU' rsa re occ asie *-* ri—cu- «an raneri r at-^ a i e » lA saxu 
^.oae ş rrrarti rare *cr si ®»ni rASM r.'e re fgma . <- wvr aayDU' r® 
^ -‘S ş *î ecrrcucef— rereru atitcr a jr xoa re re saae aer» re r r era 
oe 2 n Hcare a reraoari. re e Ac raci ru seca s ru'rc rccN^ 
=^iraocaa. > ouca oeturter a xr> - r» tir aB g A aa yc x cc A»* a nc x x» 
ar erra^e ^ asceseoie sun > rer- a - a - a res A re -nr^ s re 

«rae a. oar. scc aceşra rirc smtu neou unar ara ra £ 5 
micare -»e ^ «4 scut ca a "e a nrner C». aer» re 5 —îioane re oa oie 
* *[* nonA-^a sra osce sracung an '*u-aa a ^nsBtşa 

runftcart cu auAc Sweoer > egr* re aanog-^r^ > mr ncuaA>r^-ie ^ 
rcs8-< av^onsiu- »a % ţ a ^acr^ -najr* rug*- na sAec xce a ş 

Vscurie re A^r cu •' aure re r rea o-C XC e serwxiU asaa • aoci 
TB nese rine ş gecuftic a oacrA ^ şeccrgu-. £o«aoa i»ra re 
rrr^sca^ tra a iter»uu xrAt-e eu recua rAuwi s ^ cAA -ir-af< re 
rrgarrare a rarwcr re oAre re rucr. rar rae rec.^ cA^ a.«u. 
^nuire cr rireişr n. a» a rad -v.nri are^ a, ser 9; a*s iHacu-aa 
^ ^ » *crîera rat re -uJt Daaaj re rum scw ci u Cacen® 
egra gargranor or C>îc^ re a 'nracufej ar »cr X aucr», a -uner-ase 
rrre a -v^ ruşcAne ronoe-na: -em. e^arure ^acai. ram. 

«Mşra » =»y . ;* ^K»* • ^ ap»4 •'r< «cenm.* » 

f**" **y ^^ j 'c< «OM a. ETona « mr^rmet ce r ce rle Cms » 
'•'sear-ri ri xi —a 0 —w t ra ^»ec' 

£>* 0 «r Oiix. ZiQar >agai» Oaofc - mf B<«ia - »- sa--« ci 


EAroi Saarci Onrooi ‘ 


r regre ra raco' -\. r 9A^ 


' sre 


ru SOC 


gercor»! ar enjane ^ 

fe m ar-, '^■oaR^se. cer-x» aca Ce "^-rca av are «araa» ■*■ 

f> 56 » ar. «re rr^j. « -^cC ' Rjm Or ,coat «w \ 3 « 


^ ^ n.<* a .=»-«cw Dsaa S*rsi’ a ţaorai aa acrssfc^ 
«g •ava rraa a f-vrar-,* araoarA a acr-v-^cr Da-A-Tar 
4 j^r*y** S-anooaars.- Sarrae so-na scraoara rt 
^ *~ ***^ Suafoaaa Oaeac« s= cCs^e 

^ BV»~ -<enr* a 

Şart», va aana,. araa aa 

aontiM aer»s«-. jaoccirva. măc cantruu. cat » ancTw r«fc a» e;^- 

serasuc^rv >*vaa » c , 

^*»asca aei^ oa Cer«au acŢ6»Hwa 

un-r TI m, IZ Ş. %A prmnse-' ci iri »on nf-re 

^ in liniT ^^— ** -acrrcjaeE oroaaraex» care craceir câ 

w» 1 " wai l scaoAcira fcrsa aşa a^- ana ac orccaoat '> ',-jtv r-a 





Rtwiactof ţai^ 
Coiagtuaai 



e(«Bt aa '«rT^jWBa ffOtSSIS 

I C 04 M 1 

;<>*». Coraafc Mftav Ştefan Buzascu C 




Pag 16 


*_«* ooâcesr 

, 15*-15** 

TaL; (TOI) 322 3832 sau 0745 0744S3 

esnaA: rm uie uatli yi iiatenii __ 


VuLmscărt 


CUVÂNTUL LEGIONAR Septembrie 


2005