Vatra nr. 148, octombrie-decembrie 1978

“POATE ROMÂNEASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 
et e-Dece.1978 XXVIII,4 1800 PREIBURG-Germania 
No 148 "A Erbprinzenstre1? A 





az DOUĂ ANIVERSĂRI TRAGICE 


„La sfârşitul anului acesta se împlinesc 40 de ani dela strangularea lui 
Corneliu Godreanu în pădurea dela Tâncăheşti şi 45 de ani dela uciderea lui 
1.G+Duca pe peronul gali ăela Sinaia,.Se vor mira poate unii de împerecherea 

„ acestor două nume într!o identitate de destin tragicela o cercetare mai atentă 
" însă,vor recunoaşte fondul comunșcu toate aparențele contrarii;de unde purced 
moartea violentă a lui IeGeDuca şi a lui Corneliu Codreanu. 

Deceniul lui Carol II e fonâul tragediei naţionale cu tot ce cuprinâe ca 
episoade.Carol II stă la origina tuturor destrămărilor şi mizeriilor de care a 
suferit România: integritate teritorială,Coroană,Stat,instituţii,partide şi per- 
soane.Sub: purpura lui Carol II se lovesc în contra-sens irapatazia lui I1,G.Duca 
cu aceea a lui Corneliu Codreanuelnainte de Iunie 1930 nimeni n!'ar fi bănuit o 
asemenea întorsătură în e pa politice ale României, 

Intoarcerea lui Carol n!'a fost primită cu mare entuziasm, cum sta. spus; dar 
cu un asentiment: quasi generale Regența. Şi guvernul Maniu nu dădeau opiniei pu- 

„blice,prelucrată de o propagandă insidioasă,sentimentul unei conâuceri sigure. 
Numai regele,insinuă propaganda carlistă,putea da ţării, certitudinea unei condu- 
ceri.Mai ales tineretul l-a primit pe Caro1,relativ tânăr;cu, o anumită. burăvo-— 
inţă. Legiunea, abia; fi tnjată, preocupată: de prinderea de rădăcini îz ţară Şi 
fără cunoaşterea treburilor publice,n!a văzut cu ochi răi întoareerea lui Carol, 
Cât despre politicieni din mai toate partidele,se întreceau din oportunisn care 
mai de care să se închine noului venit care întindea mâna să smulgă de pe capul 
propriului său fiu,coroana regală.Numai conâucerea partidului rațioral-liberal, 
singurul partid bine organizat şi cu experienţa unei seste jumătăţi de seeol de 
guvernare,ştia ce înseamna un Carol II în capul ţării Vintilă Brătianu zi LeGa 
Duca, pe urmele lui Ionel Brâtianu,;erau convinşi îneă dia 1918 de E aaa Ce=Ar 
cădea pe' ţară cu un Carol II.Dar partidul at Del era pus acum în fe je unui 
fapt împliniteNici Regența nici Guvernul nu au opus o rezistenţă la întoarcerea 
lui Carol.Ce putea face partidul liberal din opoziţie,tără instrumertele Puterii? 
Să se proclame partid republican în spiritul lui CeAe,Rosetti, eum sugerau eâjiva 
intelectuali? Republica nu intra în doctrina Pat Ovid care a adus Dinastia în 
ţară şi a instituit Monarhia,De altfel nici n!'ar fi fost urmat de narea majori- 
tate a poporului,pe atunci monarbiste Să se alinieze i el dintr!'oiată în fron-— 
tul celor ce aclamau "restauraţia"? Ar fi însemnat 8 lipsă de oonscevenţă şi de 
demnitate,în conflict cu tradiţia partidului naţional-liheral. Nu mai rămânea a-— 
tunci decât .O poziţie de espectativă pentru mai mult sau nai puţin timpeCeea ce 
trebuia să decidă în şedinţa de la 7 Iunie Comitetul Executiv cu formula redae- 
tată chiar de Duca: "Espectativă patriotică şi binevoitoare", In acea şedinţă, 
devenită pe neaşteptate memorabilă,Vintilă Brătianu, Ig o seurtă introdueere, 

a trecut lui Duca sarcina de a expune situaţia.Atunei sia petrecut unul din ace-— 
le incidente neprevăzute,de provenienţă măruntă dar eare pot influenţă cursul 
evenimenteloreIn toate partidele şi organizaţiile există persoane igrare,eu 
minte obtuză. şi judecată anapoda,pline de ifosele unei stupidităţi monumentale 
şi convinse de marea lor „importanţă „Persoanele de arest gen ru ezită să-şi, dea 
părerea în contra-punet în toate problemele de care n'au hahar şi să devină ast- 
fel un balast penibil în desbaterile unei adunări.Persoanele acestea nu au o mai 
mare duşmănie decât pentru inteligenţăa.De acest fel era şi Leonte Moldovanu îe 
la Brăila, fost vice-preşedinte al Senatului cu greutate În regiune şi ajuns aşa 
la un anumit rang: în partidul. liberal,mai ales ca ae mie zau al Comitetului Executiv, 
Leonte Moldovanu îşi merita din plin pore:la,pe care n!'o voi eita din resneet 
pentru estetică.In şedinţa dela 7: Iunie,abia Duca îşi. ireepuse expunerea; când 

„Leonte Moldovanu a sărit înainte: Later buca,am auzit eă D-ta vrei să nrofiţi 
de ocazie ca să iei locul iubitului nosttu şef, Domnul Vintilă BrătianuN,In zadar 
Vintilă Brătianu, doctorul Angelescu şi alţii au încercat să-l potolească şi să-l 


tragă: de mânacă, să se aşeze la locul lui „Leonte Moldgvanu, cuautiaelaexilutui. ro 


ca 








—, 


Di 


Eu 


fi 


- 


% 


: 
m 


= politice. Reputația lui 'Duce ae onestitate morală. şi materială în viaţa publică 


n. reşti,nu; poseda nici măcâr o casă proprie. locuia cu ehirieyîn ultimii, ani ai 


' în atele părţi ale Moldovei In comuna Bârnova din judeţul Iaşi am găsit 13 fa- 


iei Se ama pă Die Lp Mae pe VALUL FA Şi e A 
ce se pregăteşts contră iubitului nostru şef,Vintilă Brătianui'ela ce se refar 
Leonte Moldovanu? Carol abia pusese piciorul la Cotroceni şi au şi început îBa 
trigile pentru desagregarea . partidelorePentru: început: era desigur indicat para 
tidul libherâl,;prevăzut ca adversar al "restauraţiei! 0 spărtură sau chiar nuza 
o îndoială -în?unitatea partidului liberal trebuia provocată„De la Cotroceni sta 
lansat în acest scop versiunea,publicată şi de ziare,că întronarea lui Carst 3 
va face cu un "guvern âde concentrare prezidat ae I.G„Duca".Versiunea aceasta 3 
avea nicio bază» Duca era un 9m politic prea avizat şi prea devotat partidului 
liberal': ca să se coboare la un oportunism condamnabil, în interesul unui . DL 
dent detestat, Nimeni din cadrele politice sericase nl!a luat . în seamă zvonul 2 
sat in anturajul lui Carole Dar iată,sta: zăsit totuşi un politician. cretin gi 
ridicol ca să-l folosească şi să agite ordinea discuţiilor. în Comitetul Execi- 
“tiv: al partidului. Bătrânul liberal brătieniist făcea tocmai bine,fără. să-şi dea 
seama, jocul lui Carol„Duca era un. impulsivela. inepţia lui Leonte 40 dar au a 
Laz rit ca muşcat de 'o: viperăeA uitat de noţiunea moderată şi sl!a lansat în= 
tr! e) filipică de, nare stil contra întoareerii lui Carole Nu e sigură declaraţi= 
că "mai bine să-i taie mâna dreaptă . decât să colaboreze, cu Carol"; dar,a a PUR 
sau nu aşaâşa a ajuns Ia urechile lui Carol. şi aşa a rămas 'în cronica. epoci 
"De acolo începe calyarul lui Tele Duca,sfârşit pe peronul gării dela Şinaia, 

LeGeDuca era ultimul” om politie. de formaţia pleiadei strălucite dintre 185 

gi 1916. Era 'de viţa râzeşească din Molăgva şi, nu grecească ș cum 1-0 atribuiau 23 
L versării El însuşi a revendicat într! o: dispută cu Mirto,la Cameră, descenâenţe 
“din neam “de răzeşi asia Bârladegi! în adăvăr,sunt multe familii cu numele de Tia, 

































ST 3) 


“milii de plugari cu numele de Duca.Mama era o Ghiouleasă, soră, cu.regina Natal:a 
a Serbiei, Tatăl, inginerul Gheorghe Duca,a, organizat Căile Ferate Române, Morus i 
tul lui Gn&orghe Duca se. înălța it 0 piaţa Gării de. Nora. Bunicul,colonelul- Savei 
" Duca,a făcut: parte ca minisţiu de Răsboi în unul din! primele cabinete ale Bor- 
“niţorului Carol I.Astfel I.G.Duca a continuat tradiţia de slujitori ai. Statuluig 
* “Ducă aveă o “sumedenie de însuşiri,cu. greu âe întâlnit: la aceeaşi: persbanăe 
Adevărât „poliglot vorbea perfect. limbile frânceză, engleză şi germană, Regina Ma=i 
'motBază în Memoriile: sale că. dintre, oamenii. politici români singuri Take: lonesră 
— şi Duca” yârbeau 1 imba engleză;la' aceştia Regina putea adăuga mai ţârziu pe Titu- 
escu, Gafencu şi Tilea. Talentul oratoric al lui Duca se bucura de cea mai mare 
faimăsDuca sxceia. toţ atât ca un conferenţiar. strălucit cât ca un,mare debater 
parlamentar,Aceeaşi făină. îi fusese recunoscută ca scriitor,fie ca autor de esș- 
;uli fie ca ziărișt.Se ?otmasă tot atât în-ştiinţele social-economice cât şi po= 
 litido-aiplomaticee Teza sa de docţorat la Paris trata despre: cooperaţie„Debutul 
şi “la făcuţ în viaţa publică cu articole de politică - externă în "Universul!",Ca 
riera lui “Duca“a fost falninanțăt directorul Băncilor Populare la 25 de anişăde-— 
puţat Ia 27 ministru la 32 de ani.Ca tinereţe . ministerială Duca se situa al tre 
lea în lista! guvernelor, după Alexandru Lahovări „şi Take Lonescu.Succesul lui în 
viaţă: publică seîvei drept. model cronicarilor din „acele timpuri Şi fizieul îl 
avantaja cu înaintarsa în vârstă.In tinereţe,prea .slăhuj :şi cu ochelari avea as- 
» rul unui WelfereMai târziu s!a “împlinit la trup gi.cu fruntea vastă şi boltită, 
cu -Gohii sfredelitori! prin. oehelari,frapa ca o imaginera inteligenţei „Cu mustaţa 
Wlond-foşeaţă tăiată scurt, da impresia. unui demnitar britanice 
“Dar e A calitate poate A a un cusur câteodatăe Duca, prea binevoitor ain fi- 
reavea. 'proriisiunea uşoară.Vroia să facă De placul semenilor şi promitea ce ce- 
reau îndată. Mulţe din aceste promisiuni, n'aveau cun fi satisfăcute ŞI. deci nici . 
Duca. nu putea să lefacă 'faţă.De aici,din' neîmplinirea, unor pronisiuni,îi venea 
numele de nu-şi ţine des cuvântul, In: schimb era, strict consecvent. cu. ideile sale 


+ era: recunoscută: de ţoătă lumea, îra lipsit de avuţiee In afară e. cula gela Mălaă- 


vieţii. pe strada Cometă numărul 2 „lângă Acaăemia Comercială.Ca să i se asigure 
- existența exclusiv” în Serviciul! partidului, fusese cooptat în. consiliul de admi-— 
„Bistra le mil. unei “măhoi liberale. Intr!o epocă de moravuri publice pervertite, 

* Duca îşi păstia, dehni tatea” neatinsă. Pentru, „0 maj bună. cunoaştere a personalităţii 
lui. vo? reproduce, parte, ăin pbrtretul' schiţat în "Memorii. n m Maria: "Era 


suhozator. străluzit. El şi Brătianu: erau: consideraţi ca cei: VP-ORAȚIVEIEX xiiui.ro 
ficat sot partidului liberal (nenş I5nel Brătianu avea 16 ata ii mult decât Duca )a 



















































-- a iti aziai-ai LE E = | = în mi 


: crificii personale de A zl alei sa de'a. fi" partidul liberal până îl.va aduce 
la guverneişa, în 1951 Duca nta avut'âncotro decât să-i facă pe plac lui Carol, 
dându-i guvernului Iorga concursul” electoral al partidului: liberal,După cădersg& 
lamentabilă a guvernului dorea n!a fost chemat la. guvern partidul liberal ci 

„rr din nou: partidul: naţional-țărănespeSuccesul partidului liberal „deşi în opoziţia, 

"la Bucureşti,în capitala ţarii, arăta însă că în curând cu greu se va putea tre== 

ce. peste elePrimul guvern Vaida şi după- accidentul guvernului Maniu alt „guvere 

"Vaida. demonstrau că partidul. naţiona1l-ţărănese, slăbit, nu mai poate'-face faţă 
prbblemelor grave aduse de criza economică mondială şi de condiţiile din pară» 

“In vara anului 1933. era vadit că numai un partia cu experienţă guvernării 
„+ ca cel liberal,agreat acu; după 5 ani de opoziţie,şi de opinia” publică;âr, putea 
„-.* .aduce' soluţii eficace faţă de greutăţile prin: care trecea țara„Dar desigur, Ca TA 
"nu va: încreâinţa lui Duca guvernul fară măsuri de siguranţă, personală. tensii= 
:. ne internă ar, reduce posibilităţile. lui Duca de independenţă la guvern şi l-az 
lăsa în bună parte la discreţia regelui. atotputerniceCarol îi pune lui” Duca 

„drept condiţie a aducerii la guvern concursul finanţei internaţionale la asara-— 

rea economică a jăriie In acelaşi timp însă o mare parte din presă deslănţuie 3 
1» vastă campanie de defăimare a Gărzii de Fier,stigmatizată ca mişcare anarhică 
- »-gi teroristă în solda lui Hitler, falsificatoare de banenote şi; fireşte, "aniii- 
aie mint EU DE 2 4005 „EP presiuhea presei şi 'oa- 'să nu fie învinuite de slâbiciu- 

„n.nejy înmulţesc persecuțiile contra legionariloreCele' mai paşnice şi. inocente: îni ga 
tive:-sunt, reprimate ca acţe subversiveeGarda de Fier: e arătată că cea hal bare, 
primejăte, pentru ordinea publică, : tii : 

Carol însă ştia bine că finanța, internaţională nu sprijină decât ţările cu o pa 
. ding internă sigurăe.Ştia. deci că: bancherii dela Paris şi Londra vor pune Con dai 
ția reprimării Mişcării care turbură ordinea publicăsCondiţia disolvării Gărz: 
de Fier era în, consecinţă şi condiţia: îpsărcinării lui: Duca cu formarea guver=. 
a pa pe ascuns şi Titulescu pe faţă împingeau pe: Duca la şupunere 20 O 
„de exigenţele finanţei internaţionale, Titulescu insistă că fără suprimarea . Ga 
zii de Pier nu e posibilă revenirea partidului literal la guverne 

Duca se afla astfel în cea mai grea dilemă din viaţa sa publică,Nu era os- 
ți în sine,ca alţiiMişcării Legionare Cum: am văzut în: Memoriile Reginei Maria 

îtot ce era înarășnei şi eroic îi trezea admiraţie".şi-l atrăgea tineretul„Duca. 

"a dat cel 'dintâi întrtun partid tineretului organizaţie proprie. rest, desinte- 
resat şi devotat treburilor 407 IP nu-l predispunea: ei Duca la un con 
Pliet ireductibil cu tineretule 

Pasiunea pentru partidul liberal la strâmtoare ia ze tătii dna pe Duca să-gi 
ia angajamente cu „orice. risc în schimbul puterii.Dar: aceste angajamente de lua 
„Gu o rezervă „mentală „Cunâştea moravurile ţării,ştia că după o anumită vâlvă toa- 
"te se termină cu.un comproris+Aşa s se petrecuse cu fâimoasa adunare naţională ie 
Aiha Ala 4 în Mai 1928,menită să dărâme regimul liberal şi risipită pe urmă. caşă 
cun n'ar' fi existate „Irisâşi Garda de Fier fusese disolvată în ultinul timp îri 
fiecare an.0 disolvase Mihalache în 1931 şi Argetoianu în 193240 VE AR O vă Şi 
Ducd în 1933 şi 'apoi va aviza. . 


In acest calcul intim sta marea eroare a lui Ducae EI nu era .bime informat 
nici despre Garda de Fier şi nici despre sţarea de spirit a tineretului român « 
De 10 ani tineretul fusese persecutat cu câlcarea legilor aproape permanentgmț e iza 


a rile dărzii de Fier erau tocmai asanarea moravurilor publice şi eliminarea cli- 
+ matulpi de compromis levant ine Respectul legii şi al cuvântului, formarea de ca- 
ractere oţelite,motivau existenţa Gărzii de FiereCapacitatea ae răbdare a tine- 
„+ retului faţă, de. arbitrariul guvernelor era saturată şi ajungea o scânteia să, 
protestul să se manifeste cu un act de violenţă.Acum şi partidul liberăl; în pra- 
; gul revenirii la putere după o Lungă Oe ZM e ariunţa măsuri încă na: radicale 
contra. tineretului. 3 
a * Pe lângă toate acestea, se adăugau şi alte considerentee„Corneliu Coareaiiu, cu 
tot respectul penz,ru Ion Brătianu,detesta partidul liberale La considera prin: 
lungile. sale guvernări ca mare vinbvat: de degradarea moravurildr politice ŞI. ca 
„aţtâre, principalul obstacol în calea reeducării poporului româneCuvântul, n pe că 
care! a devenit, azi oâjos în: vocabularul comunist,dar atunci îşi păstra. sensul 
; adevărat pe. plan naţionale In: plus;în' anul acela: 193350 apropiau de. Legiune, doL 
foşti hari părligti pocăiţi, Mihail Vandilescu şi Nae Ionescu „rămaşi, însă duşmani 
„ai! partidului liberaleMai. mult. încă, Nae Ionescu îl deteşta pe Duca personal, De 
rile începuţi Nae, Ionescu va avea. up mare: ascendent în'Garda ae Sg arhivaexilului. r 
" Duca hu contase deasemenea cu interesul annmitor cercuri interne gi externe 


sa 


TA 
u/) 


Ille 


z 


gr 


i 


"A 


bă 


A 


Li 


A 


* 


a. 


1, ul deprimat al fgestbia, 1-A, întrebat, aaa îl cunoşt 
pati pt UB, 4 


„aur Vuva Sunv: proAgIivavE. CU sjvegug In presa ŞI capata astfel un caracter exas= 


perant. pentru tineret a Comentariile lăturalnice. şi zvonuri răspândite cu tehnina 
intxicârii opiniei publice. lasă să se creadă di un adevărat plan de geriociăd 
suh egida lui DucaeGarda de FPier,ultra-sensibilizatţă de atâtea suferinţe şi ae 
perspectiva altora..încă nai 'grele,cade la rânâul ei într!o reţea ae ameninţări 


Ți „ reoiproce»la amenințările cu desfiinţarea,Garda de Fier răspunde cu vehemenţă, 


* ba anunţă că la: actele ilegale va riposta cu violenţă. Intr! o scrisoare publicată 
ae ziare,Corneliu Codreanu declară că "oelor, zece mii de legionari nu le va tre- 


- mura: mâna!!aDe o parte şi de'alta; cercurile. ascunse, din calcul,Garda de Fier din 


:disperare;conflictul este âramatizat la maximume[n acest oa Atel de ext renă în 
corâdare,partidul liberal revine: după atâta timp la putere, 

- da. constituirea guvernului: Duca se vede tactica duplice a lui Carol IleVir- 
gil Ilonescu,din ale cărui memorii a fost publicaţ un fragment interesant În 


i "Pământul. st rămoşesc" povestea într'o seară la Lizeta Ghenrghiu în 1934 după 
Lia 


procesul Duca,anumite amănunte„Carol: a consimţit la disolvarea Gărzii'de Pier, 
dar. nu'prin decret regal ci prin jurnal al Conşiliului de niniştri „Cu. alte cu= 


| vinte el se degaja ae orice răspundere şi o lăsa integral pe seama guvernului, 


„adică a lui Duca.Carol trăgea cum creâea el fără risc foloasele pentru planurile 
sale; e] reuşea astfel.manevra măgistrâălă ca-să fie cu Duca contra lui Codreanu 
dar în acelaş timp gi cu Codreanu'contra lui Duca Insăşi compoziţia guvernului 
putea fi un semnal de alarmă pentru Ducâ„la Ministerul de Interne Cârol i-ă în- 
pus pe Inculeţ,pe care ninic nu-l 'inăica. pentru acest resort imporțanteniei po= 
ziţia în partid nici capacitatea.Dar Inculeţ devenise în ultimul timpynu se 
„tie cumyun. favorit al -camarileie 

După aproape!'o lună dela formarea 'guvernului,o 'lună semănată ae nelinişti 
şi de evenimente „ireparabile, Garda de Fier e disolvată la 10 Decembrie 1933ePri» 
„mul ministru leGe „Duca dăduse instrucii riguroase ca să se evite cât mai mult 
posibil violenţele.Dar ministrul de resort Inculeţ,din cine ştie ce raţiuni»şi 
subsecretarul de Stat la Interne, Victor Iamanăi din adevărată ură pentru Garda 
de Fier cum o. va dovedi şi mai târziu,n!au urmat aceste instruciieAutorităţile, 
încurajate ain umbră au deslânţuit veroarea contra elementelor legionare.Duea, 
eu mâinile legate până la alegerile din 20 şi 22 Decembrie,nu. putea încă iîntere 
verii -cu eficacitate. In fiecare regiune,în fiecare. judeţ legionarii au fost schig= 
-giuiţi: gi aruncaţi cu grămada în închisoria„Excesul de zel al organelor în subor= 


ji? adime, dă tensiunii între guvern şi tineret o notă insuportabilăeşi acun,cad pri- 
“ mele victime,la. Constanţa,la Ialoniţa,la IaşieMorţii din rândurile tineretului 


vor inspira "Granii e lemn",cartea lui Ion Moţae„Cu sângele acestor victime,cone 
"flietul între Duca, considerat unic responsabil,gi Garda de Fier devine inextri- 

sabil.Intr'un agevărat răsboi psihologic,cereurile din spatele lui Carol au is= 

butit să plaseze acel punct de "no return, "punctul de neîntoarcere",între Garda 
de Fier şi IeGeDucae0 senzaţie de faţalitate se întinsese peste ţara nedunerită, 
Efluvii de moarte apropiată pluteau în aierefmotivitatea copleşea acum raţiunea 

politicăe 


Duca a câştigat în alegeri,âestul de libere faţă de celelalte părtide, maj 0= 


“ritatea de două treimi gin mandate şi la Cameră şi la SenateAtunci el a făcut 


o declaraţie imprudentă, care l-a condamnat poate încă o dată: "Am acum Camerele, 


“voi plăti furcile caudine prin care am trecut",Ducayprin supremaţia în Parlament, 


se eonsşidera probabil eliberat de ipotecile pe care le contractase„Dar la această 
declaraţie de independenţă asistase şi Inculeţ printre alţii, 

„„Primul act de aitoritate al lui Duca după victoria în alegeri,a fost ordinul 
. de eliberare: din închisori a legionarilorsA controlat personăl,peste capul mi 
nistrului . de „Interne,executarea ordinului.„N!a slăbit telefonul: din nână până ce 
s'au fost golite închisorile de legionari la 24 Decembrie nu se mai afla tn în- 
ehisori niciun legionar fără urmărire: judiciară Printre ultimii eliberaţi ÎN 4 
ajunul Crăciunului se înnumăra îi Niki Gonatant inescuePrigoana acută âurase 
eâteva săptămâni d 


caca 


smtdi. Era însă prea târziu pentru o: resorbire a conflictului în acel mediu de pa- 


siuni exasperate, fără ca una Aia. părţi să nu-şi, piardă, faţaeDuca. simţea apăsarea 

destinului,Cei cari l-au văzut. cât de abătut-arâta în ultimele zile.ale ale vie- 

„ vli,pot depune mărturie„Ministrul: Spaniei la Bucureşti în. acel inu Rp Ie 

“de Prat,ne-a povestit ultima-i augienţă la primul Su fat) I4fră-* 
în 


Vata sexilandi, NOI- 


FR 
e, 


— 


E mi e a de . 0 Cd a Es Zemeăra n n le iti dm ale 7 de 42 i nat e 9 de DD ALISS. pui tădg UL Lil 
a i, tristează conflicţul cu tineretul, în care :m!a antrenat Titulescu. Tineretul E te 
imaţionalist ca oticare. -vineret şi nu=şi face decât misiunea" La toate sfaturile 
'de apărare.-a vieţii, ridica din umeri „Generalul Zizi Cantacuzino însuşi î1 prevs- 
nise la telefon: "Duculeţuls păzeşte-ţi 'pielea!".Celora cari îi recomandau 9 
pază mai severă;le replica: "Alexandru aj 11-lea (ţarul Rusiei,asasinat de niki- 
k ligtisnens:) nta fost bine ine du dl primul pia cz al României I.GeDuca n!a 
- “fost; bine păzit «Ba chiar star “putea spune tă n!a fost pazit delocePe lângă pri= 
- mul. ministru, în :timp de agitaţii Şi ameninţat coram populo cu mbartea,n!a fost 
pus: ca scut decât: un veteran ca: Raâoi, fost agent de paza la Preşedinţia Consi1 ia 
lui în timpurile bune ale -lui Ionel Brătianu,Mai stranii sunt măsurile sau nai 
bine spus lipsa de. măsuri de protecţie a primului ministru la Sinaia,Nicadorii 
ap aşteptat 7 ore fără să-i supere nimeni în restaurantul gării dela Sinaiaycu 
genţile pline de pistoale şi petardesşi” când să plece trenul cu Duca înapoi..la 
Bucureşti,găra n'a" fost nici măcar luminatăeCum remarcă un judecător pe atunci, 
„primul ministru putea fi în pat A tras de i iai ice ani pe obrăz sau împuşcât 
în ceafă... .-:: 
PE -Nu analizăm acum ep din seara de 29 Decembrie 1955 dela SinatasAloi 
a evocân, în. caârul lor istortic,âouă aniversări tragice.Notam humai că n! au, fost 
N revocaţi pentru neîndeplinirea datoriei responsabilii de securitatea primului 
ministru,adică ministrul: de Interne şi subsecretarul de Stat al Siguranţei Ba 
„ "Inculeţ: era cât p!'aci să devină prim ninistru DI LOCUL LU Duca dacă nu 58, .0pu- 
„. nea:Dinu Brătiânue„Mai putem asigura că nici Elena Inpescu nici Carol II n! au 
plâns. la moartea lui Duca.In aula Ateneului 'unde a fost expus pentru ca mulțimea 
să-i aducă ultimul omagiu,capul lui Duca; alb ca creta,părea tot un toraniu de 
“Le şcu toată pompa naţională e etaj: „e 
=ŢPy, PU, "SI triae Sati i ta da a * * IE i 








i Atentatul dela Sinata a ParrETI ţara într! 9) profunâă -stupoares Opinfa! pdaâ- - 
wească simţea că s!a schimbat, ceva,ireversibil,în deprinâerile ţării eDe-aouii 
înainte abuzul de putere putea atrage consecinţe graveeGarda de Fier fusese con- 
strânsă âe jocul campaniei psihologice să-şi ia angajamente de pedepsire a abu- 

A Zului de, putsree Din nefericire tocmai Duca a intrat pe liriia de foc a Gărzif€ de 
“Fi eref sigur. că aşa cum se înodaseră firele intrigilor în- văzul public; Gara: de 

ac: “Pier, şi-ar fi pierdut creditul dacă nu. şi-ar fi ţinut angajamenteles Popolul 'ro= 


+ 


a - 


ară mâh fusese prea. des desamăgit în ultimele decenii de organizaţii cu veleitţi de 
„întegritațe 6iyică şi apoi desunflate la prima încercaresAştepta- deci să vadă 
“dacă Garda dle shi ler se, consecventă şi capabilă de rezistenţă la ilegali tatea guver- 
„namenţală sau se moaie şi ea ca celelalte.Ecoul focurilor de pistol dela Sinaia 
trezea lumea” românească din toropeală şi da semnalul unor timpuri: noi: de. răsbun- 
-“dere pentru fiecare. = 


m 


- 


-. 


Opinia românească privea. acun Garda de Fier apitelycu. un amesteci de conside- 
"raţis şi, teamăe Corneliu Codreanu apărea multora ca un! trimis al Arhanghelului 
cun va fi numit mai târziu într!'o carte streină),menit să stârpească fărădele- 
gile din jarâ.Multe speranţe se îndreptau acum.spre Corneliu Codreanu.De origină 
răzeşească şi el,familia sa însă nu urcase ca a lui Duca pe culmile socidle;ta 
înalte ranguri. în Stat şi la înrudire cu beizadele„Tatţăl lui Corneliu Coăreanu, 
- -pfofesorul Ion Zelea Codreanu ajunşese totuşi la o pozijie: notăbilă, Profesorul 
.. Codreânu fusese alături 46 Iorga şi de Cuza un fruntaş al partidului nâi 5na?-— 
** d6mocrat şt deputat de mai multe ori în Parlamentul jariie,Tatăl şi LL apăreau 
prin înfăţişarea "lor impunătoare ca două splenâide modele date de rasa 'româneascăm! 
“În” chipul Şi “în portul lor aduceau cu ei. fluidul dur-din codrii Bucovinei,cum îi ș 
-arată şi' nunele,Corneliu Codreanu reproduoea narile tipuri de eroi,cări «au “dat 
“cuprins - legendelor şi au aprins imaginaţia popoarelorelorga,citat de Mihail e 
- Sturdza,se .. întreba cu ciudă: "Cine este acest tânăr, eu. capul ridicat,saluiat: ea 
un. împărat 'roman! de tineretul acestei ari? o. Şi: în adevăr :Corneliu'Codreanu 
avea. în privire şi statură 'acel 'ceva romăn,un pas de iîmperatore„Gârcineanu: 1-a 
făcut un portret remarcabil,amintit de, hagiografii Căpitanului.Dar spre--deosebire 
„„de Duca,surprins fără vocaţie de » tragedie, Corneliu Codreanu, purta. din naştere 
nimbul ue ic Cote u Godreanu, cum spunea “despre. sine Tudor Vlaginirescu,: 
"ge când s'a născut a îhbrăcat cămaşa, morţii"eIa 5 ani, după. Duca,el a avut, Dea 
eaşi: soartă,De atunci; ain” 1933, legiunea crescuse. vertiginoș. ŞI în 1938, amenin 
„ să devină 'o avalanşă De âata aceagta, Carol a lepadat masca. siweweajhivaexi ui, O 
„la decimarea Mişcării Legionâre cu ălctatura regală, Armană Călinescu nu era Ducas 





ae Aia Mai a Pr PT i. OB Lunes pi yy LI IL Lb: BEABDENS AULU Ls 55 vro 
pi caca fiziti sa felul lui. Carol şi Călinesou au oroare. de natura ro 
lor "şi a: 'oambnii lorsAgai în “noâptea.. Sfântului Anârei; acum 40.âe ari 
strâns "1aţil la miei jaguar 1br şi a pus capăt! oxistehşei pământeşti 
„Coareanu.. 


pisi: rorali 
btlă' a lucruri 
1,un gâde a 

a lui Corneliu 


rii Dă ga e A RIL iai su, up AREA 


Un [a sarcasm al istoriei inut aşează: apârent pe. Corneliu Qndreanu: ală- 
„tură de Carol contra lui DucacUn fruntaş. legionar. mărturiseşte, âe curână într'un 
* clu omagial cum gândea acum, 45 de anl, "Bine ar fi să, dispară Duca!" .Dar--dis- 
 pariţia lui, Duca'le convenea lui Carol. şi. gamarileie.Ca să utilizeze cu adevărat 
“partidul liberal; Caro], trebuia sa scape: de DucaeDuca. în: viaţă şi şef'al partidu- 
Jul „liberal fa pt ea face: greutăţi încă mai mari decât ManiueNe întrebăm pie 
ce s!ar fi întâmplat dacă s!'ar fi putut evita dramatizarea corflictului şi 3 !ar 
fi banalizat ca cele 'două-dinainte şi:cea de'ătreia.disolvare a Gărzii de Fier? 
In primul rând Garda de fier n!'ar fi fost obligată să>şi ia angajamente atât ae 
“TadicaleeFoarte probarii ar fi peapărut ourână la suprafaţă sub altă: formă ca 
aceea..a partidului Totul pentru. Țară, Dar să nu uităm declaraţia lui Duca după 
victoria în alegeri: "Am Camerele şi voi plăti furoile caudinelteCe: vrgia să spu- 
nă Duca? Sunt indicii că se gândea la revizuirea Constituţiei cu restrângerea 
prerogativelof regale» Iatri! o deelarâţie unui ziar în 1931'făcuse.o, aluzie la re- 
vizuirea. 'Patului Fundamental e Cu esle două treimi de maj âritate tu Parlament pu- 
tea propune modificarea: Cogstituţigi, Nu ştim: ear ăi urmat în câzul, „unei grave 
crize de orâin- „Constituţionale Suntem reduşi lă ipâtăze,In “tot caâul, „Duca nu era 
Tătărăscu.5l n!'ar -fi tolerat corupția şi jefuirea. 'sistenatică'a.: păzi a de Carol 
şi de camarilă „Nici George Brătianueu toată ostilitatea. față de-Duca,dar lamu- 
rit acun în privinţa. lui Carol,nu putea fi sontra;opunerii Jaabuzurile "Palatu- 
lui" Datoriţă prestigiului lui Duea în partidul lihefalșcu! 'greu un-Tătărăscu,un 
Pranasovici,un Iamanăi s!ar fi pus deacurmezigul,de partea lui Carol,de pe ba 
destul de compromis în faţa țării „Maniu luase încă de mai înainte st luălag de-— 
- finitivă faţă de Carol.In anul '1934,amul eomplstului ofiţerilor desamăgiţi con- 
"ra lui Carol,un front constituţional Maniuebuea, cu eventuala adefiune a lui 
„24 George Brătianu,ar.. fi. fost. .posibil să ridice un dig solid contra, bunului. plac 
=; Al: lui: Carol Ilegi: Garda d€ Fier? E greu: âe' admis. -otar fi 'rămas de-o parțe,cu 
> ”-toată aversiunea dlui: Gorheliu Codreanu faţă de. partidul Liberal„Duşnanul ; comun 
„ “era Carole Conatţiile reale. ale țării trehuiaui să aducă alături pe Duca .şi GQodrea- 
nu contra lui Carol şi: nu inverseCun ar fi rezistat Carol unui, front masiv ,Maniu- 
Duca—George Brătianu-Corneliu Codreanu ou întindere în mase şi în tineret,cu 
„atâtea anexe în.'toaţe. „sedtoarela economiei şi ale, Statului? Un cont ra=t Imp tra-— 
gic a lăsat partidul. liberal la dispoziţia lui” CaroleFrortului parţial din toam- 
„na anului, 1957 reâu de altfel la -un pact de rezistenţă electorală, i-au lipsit 
„amploarea obiectiveloryexperitenţa partidului: liberal „Ri: Inţeligenţă,, politică a 
"qui Ducâ. Partidul liberal,cu Vpnb e nai lea săle; rămăsese de cealaltă parte; 
a lui Carole i 
ă : Dar. a fost să fie aşa. si nu: alter, Suat' 40 as ani şi 45. 'de ani. dela aceste 
: „everimente. funeşte.Au dispărut Monarhia,Statul şi partiăgle.Garaa! de' Fier a îin- 
traţ, întrio pouă şi lungă, clandestiniţate,o. clandestinitate istorică în cozigti- 
înţa profundă a poporului româneDucas se odihneşte: sub: lesnedea . ge la nărăstirea 
Urşani din! VAlcea,veghiat ea un simbol de imaginea tin perete: deașupra niormântu- 
lui” â Sfântului. Arhanghel Mihail,patronul Legiunii,Nu ştin'ce linişţe & lăsată 
= „rănăşiţelor ghinuite alp lui Corseliu Codreanu,Dar aceste două Aniversări să ne 
"folosească măcar „pa.- leajie,Peste atâtea mornirte: de-o parte şi de alta,să se la- 
'se iertarea reciprocă, şi paeea.Vasile Tasinsehi. la. Glasenbach „aşteptână. sosirea 
"preotului ortodox pentru 2 „slujbă în lagăr,se gândea pentru: mai: târziu la. ăn pa= 
“ 'rastas. comun în memogia. tuturor „celor căzuţi. pentru: Sau contra Legiunii. După 
' “câte am auzit, Nicadorii făceau pomeniri pentru 'DucasUn requen obştesc' şi o Împa-— 


"mare aetinitivă între, „supraviețuitori i Sadu să desehidă drumul. apre 'Q Româ- 
pie! mouăe- i E Mo tie: Mei As 08 At lea Ai ilie 
A Ze Sale e de S a Ș ; iri E sta , MeFe esa] 


.- [i 


i] ] 4 
„Pitt! Varbină pa vară 14 Baţiunile Unita,giaiară ă'Eztuing-a apa o Fdteaiăpari:, 
zarea încă nu sia sfârşit „mai ales îri Africa".Sa nu fi auzit Page db te Fran 
cai de soarta . -jumătăgii orientale a Huropel?e.. : 
a. pa Căpitanul, serie dl Sima,"s!a ridicat contra decadenţei m-a hi vațxilului. 
“geţăsei, de cs rizurpatorul a câtat, cu acte provocatoare,sa=i grâhească sfârşitule 


— somn o Be E dim Abu VUaLIT 


rezoluţiei TNoi voluntarii români. originari din “monarhia Aust ro-uhgară, organt- 
zaţi.. în „Corpul de voluntari din' Tranşilvania şi Bucovinâhotăriţi să, cont inuăr 
lupta: pent ru viotoria dreptăţii şi libertăţii,declarân şi proclanăn, ca răspuns 
la manifestul. pe 'care împăratul Carol 1-a adresat popoarelor salecă., toate pro= 
vinciile române ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei „Maramureşului ;Sătmar-Bi h2- 
rului şi Bucovinei,care făceau parte din monarhia austro-ungară,sunt dstaşate 
de acest imperiu şi realipite la România cu care, începând dip acest moment ,con= 
siituie un stat.unitar,liber 4 inâepenâent, şi că locuitorii acestor provineii 
se "aeolară a fi supuşi ai României-Mari „Aceasta esţe dorinţa şi voinţa Români lar 
'de pretutindeni; care mu'se pot exprima liber la ei 'şi care afirmă sențtimentul 
lor prin. Tosa voluntarilr! din Rusia, AeL, Franţa „Americă ..- ia ec, 1918 
AAA Ibis 


E iz . Li : 
du CAMPIA LIBERTĂȚII de Şt.0.1osi£ +02 ana 


Un zvon qin sat în sat străbat Căcitbat cincizeci de'mii'de piepţuri, 
ei dă POP 0 Doe IB curaj; d "Şi'n, ele inimi: Aămâneşti; anii 
oa "Bi pleacâ!n valuri tulburate” * Gari. strigă: "Libertate! Drepturi, 

Şi 'se îndreaptă cătfe Blaj. Pe. îpdadua Le româieşti 

Sunt preoţi şi AMR 291 tâgii 0,szâată Zisde sărbătoare! 

i Mânaţi de-acelaş ideal -... £ Popar vqtnic din văi 'şi lunci; 

In fruntea tuturora Moţii, .--„  Le-om.mai-vedea oâată 'oare 

Mândria mândrului Ardeal! „ Precug'ţe-al arătat atunci? S 

Bi 'simt că!ntâia '6ară-i leagă :! Povestea vremii ne învaţă, 

Un: dor adânc de neam:fritreg; “Că'orice rană are leac; 

Aleargă toţi ;să-l: înţeleagă — Dat o!ntâmplare aşa măreaţă : 

' şi cât de bine-l înţeleg! *vuneşte-odată la un veac! 


LI Fi poa, 


&& la Frankfurt s!a. nascut, | 2 2 aetigpriptutok, a lui Nicolae şi Ulrike,Anke 
] '-Acaneşteanue 

+ La 19 Septembrie a înicetaţ! sa d ge aa Zell am Zil1er (Tirol) „unde se afle 
în drum spre Roma mons„tlaviu Vasile Popans conducător al secţiei române la ra- 
dio Vaţican,născut la 25 Aprilie :1920 în Chilia(Satu Mare). Inmormântarea a avui 
loe+la 27 Sgptembrie în Waldfriedhaf (Mincher,) slujba fiind săvârşită de un s0- 
bor de preoţi în frunte cu Pe S Episcop Vasile Cristea. 

+ La 9 Oetombrie s t stins, în Franţa,Nicolae Ne Săveanu. 

du a Liu Octombrie «sas stinse Porz (Germania), Danian Piciorgrossdunăreane 

+ La Millheim a murit,la 26 Vetombrie,la peste 80 de ani,Nicolae Acatrinei. 

„+ Vineri 5 Noembrie,1a 12,15;a încetat din viaţă în Madrid-Aravaca, în Cămi- 
nul Moţa-Marin, pe. care el l-a ridicat eu ajutorul camerazilor,Vasile Iasinschi, 
Comandant al Mişcării Legionare şi: Preşedinte al Consiliului Legiuniiîn vârstă 
de 86 ani.Sicriul,acoperit cu drapelul românesc şi înconjurat de* numeroase co-— 
roane şi jerbe de flori sosite dim toate. ţaârile,a, fost aşezat în biblioteca Că- 
minului „Din--toate. părţile au, sosit camarazii pentru un ultim. rămas-buneDin Frar- 
ja au venit părintele: Boilăeamu, Ge Indrieş: cu Doamna ing Perifan, Ion Rotaru şi i Ton 
Bitel; din Italia,b Papanaceş, din Ameriea, preUşeriu; din germania, preot D.Popa, 
Ce ADOR paz po oaia Nagarevsehi şi ingeBoiu; din, Madrid: ministrul N, Dumitrescu, 
aveşeitan cu Doamna, Vintilă Horia cu Doamna şi azra, prof„Uscăţescu,Doamna Can- 
deleanu, d-na Morariu,Stefan- Chendi,Mireea, Tpvernireaxu, D-na Ghenea, Aurel Răuţăy 
Vasile Uscătescu cu Doamna şi feciorul Căpitan” Oprispfăpitan Galea cu Doamna, 
„Doamna Ortega, bocob „Neagu, ar.„Mjerbănescu, Tiasant PopesguyNe Ştefănescu-Govora, 


„0 D-na Beneyto,kraldo Pintoriecu Doamna şi "d-râ inge goriei cu Doamna,Maria Proc; 





Chirii: Popovici, CLupeseu,D-aa Ghibelsaco;fârique “Porranao, studenţii cari. 1locu= 
„desc: în. Căpin, majicile din Conventul local, numeroşi prieteni spânioli şi veciniie 

Slujba înmormântării au săyârşit=g preoţii Boladanu, Ugeriu şi POpa„Au ținut 
apoi cuvântări părintele Boldeanu,pr.Uşeriu,traldo Pintori şi aveşeitâne 

la 11,45 sieriul a fost seos pe umerii camarazilor Papanace,Şeitan,Aposto- 
lescu „Nagacevsehi, Răuţă, Indrieş şi Perifan şi dus în Cimitirul Civil ain Maărtă, 
Acolo slau rostit: [ie Piu in de. iertare şi, sta eântat, Veşnica „pomenire. 

Vasile Iasinschi“ s'a născut în“comuna Burla, lângă Rădăuți, la 17 Dece 1892. 
şi-a ales cariera de farmacist 'Tiumai pentru . a sparge monopolul în această branşăg 
în Bucovina,al evreilorf.Voluntar apoi în. Războiul Intregirmyinigrhiva eşti hibai.zo 
 “tabere,arestat Brin lagăre şi închisori,Gomandant în Garâa Căpitanului 





Cu .Vaşi:]e .lasinschi -cispare,la vârstă de aproape 86-ăe':ani,unul din.ulțimele 
i vechile cadre de prim plan ale Mişcării Legionare.„.Dintre sefii de odinioară 
“Ain jurul, lui Corneliu Codreanu au mâi rămas acum doar doi-trei în viaţă, It Le- 
giune,Corneliu Goâreanu „îi dăduse un loc âeosebit "vsohiului - Şi distinsului na- 
vionalist. Vasile Tasinschi"!, cur citim în "Pentru -legionari".Şi :în adevăr, lasin- 
„Sehi: avea, aistinoţia naturală a rasei româneşti din: pia "a fete. pline de 
vinoimcoace. şi cu "mânâri feciori”. 7 PR 
„1 Tasinschi,deşi mai, în. vânstă,poate fi Pi paiciett în generaţia: ae la :1922, 
care. a impus. un nou curs-şi sens în istoria Românieis5l nu era nicţ tribun nici 
scriitor,âar avea. un alt dar de prey,acela de bun organizatorshegiunea Bucovinei 
pi . tiisua buna. şi priceputa comandă a lui Tasinschi",cun o categorisise Corneliu "Co- 
dreanu, fusese. clasificată prima pe: yară,0. altă dovadă de consideraţie ce i-a 
dat-o. Căpitanul a fost în pelerinajul dealungul ţării a cortegiului funebru cu 
_resţurile celor doi căzuţi la Majadahonda, câna Iasinschi a fost cinstit cu mi- 
“siunea âe a, lua mulţimii legământul Moţa-Marine. a 
gi Legiune, lasinschi a urmat soarta celorlalţi fruntaşi , cu închisori, iagăre 
şi Primejâuirea vieţii.Ca i minune a scăpat- de masacru după uciderea Lui: Ar 
mană Călinescua : i 
ni: In efetiera guirernare. legtonarăy lui ic terti 1-a revenit greaua misiune a 
„organizării, sociale,odată, cu Ministerul Muncii „Sănătăţii şi Asigurărilor Sotiale, 
“Nu i g!a lăsaţi însă timp să. arate ce poate într!o funcţie guvernamentală. După 21 
“ Tăiarie 19415el a luat ârunul exilului odată cu alţi fruntaşi al. Mişcării 
- * 1 Din primii ani ai exilului, în. Germania, Iasinschi a început să fie văzut ca 
. locţiitor: al, comandantului Legiunii „După evadarea lui Horia Sima în Italia,el 
a fost internat cu grupul dela Berckenbruck, sub: regim de "Nacht und Nebel",ila 
"Dachau, Â fost, eliberat odată cu toţi legionarii :după 23 August 1944. 
La Viena, lasinschi a fost confirmat în funeţia: de locţiitor. la: comanda Le- 
“giunii, In guvernul pai Opal, 1-au căzut: în sarcina; ca, poll pu AI de Interne, pro- 
_blenele refuglaţilor,. 
e F > Dar după, câteva luni cel vă al Fi lalci-s fel moncial se sfârgta în catastro- 
a Huropei. răsăritene. In această încercare a soartei; Iasinschi a atins punctul 
maxim în viaţa sa. publică Să-mi. fie îngâauit să aduc.o'mărţurie. autârizată Auzi. 
sem că: Iasinschi Şi. Cornețiu Georgescu. urmau să plece clandestin: în ară Î- an 
ptins în drum pe Țasinschi cu 2 scrisoare -în care îl rugăm să vină» "la Bad Gastein. 
"Acolo mă aflam ca keprezentant al Guvernului Najional,în rând cu cslelalte misi- 
uni .diplomatice„Tot la Bad Gastein -se refugiase: şi Ministerul de. "Externe al Rei-— 
ehului e lasirschi a sosit în camion pe. înseraţe la $ Mai '1945,ziua de. Paşti e TI în- 
șoţeau., Mailat „prof. Safta ŞI ur medic 'veterinar al cărui nume îmi: scapă. Iasinsohi 
ni-a, spuş că “trebuia » să vină cu el şi Corneliu. Georgescu. Văcăreşteanul urmă să-i 
aştâpte în gară, „la. Mittersill, Camionul. le-a fost însă 'confisoat de 83 Şi: până 
„să-l recapete: datorită. profesorului Gani 1schega ! au întârziat 12 oresNu. i-au mai 
. găsit; pe Corneliu Georgescu la locul EA cj ae Tasinschi presupunea că -dupa „D 
îndelungată aşteptare, Corneliu: Georgescu. s!a-retras undeva'cu Puiu Traian, âscuns 
la Mittersille 
lui, laginschi. i-am expus. situaţia cu toată rigoarea.Reproduc ; ;expunerea în 
-torperriti:. Ag atuncea, Legiunea şi guvernul naţional nu sunt cete e bandiți: cari, 
după, ge ru le-a reuşit o, lovitură, o iau la goană ca să se ascunâă şi să..scape, 
de urmări Ne găsinide sigur, într! o atmosferă de aneninţări şi patimi„Majoritatea 
legionarilor e bine să se îisipească „Dar. la această, răscruce a istorieiyo, dele- 
gaţie & Legiunii şi'a guvernului naţional trebue. să ramână la suprafaţă, să în- 
4 frunte. adversitatea şi. să-şi ia cu orice rise răspunierea unei explicaţii cu.în- 
vipgătorule Aceaştă auto-impunere nu-i o aovadă de. curajusau e un curaj derivat 
din, Simţul raspunderii. într !o conjunctură istorică„Punctul potrivit de contact 
.e. Baa: Gastein, unde. stau plasat. Corpul diplomatic şi Ministerul. de ExterneePlat— 
forma politico-diplomatică e pregătită din vreme.0 pot acoperi tehnic şi singure 
Dar desigur e mai: bine şă fie alături şi. locţiitorul la. conducerea Legiunii Ce 
pgate face Iasinsehi” în: vară, sub egemonie, comunistă. Şi. neupaţie, militară ruseas-— 
că? îşi riscă gratuit viaţaebe. câna aici, în adevăr va „servi, la înalt: nived , Le- 
giuneae „hiscuri, „Pentru viaţă sunt. desigur şi pe această poziţieydar riscuri cal- 
„culatesNici Legiunea nici Statul: Român nlau ucis oameni În masăe Existau deci 
“mul i Sorţi' ca misiunea de 'Lăurire cu învingătorii să. fie dusă: cu bine pâiă, la 
“foapât Marele! merit al, lui lasinschi, a fosţ, acela' ge a fi. înjeWW Maazbivaeilului, ro 


Li 


; Hazardul a întregit lucrurile încă mai: bine.„Generalul gilera Şi comanâorul 


LE 


m 


LE 


„mai lungeUltima manifestare a lui Iasinschi pe plan public s!a petrecut anul 


Stai Trec acum peste -detalii.le .voi reda într'!o lucrare despre itinerariul: catre 
„JE condus: la guvernul naţional dela Viena şi apoi la Bad Gastein şi Glasenbache 


“rar În în caârul Mişcării Legionare şi care au format un fel, 'âe aizidenţăit, "Aciulţii 


"abia după. câteva zile dela capitulare,sIntre timp am redactat ur memorandum ' SF 


„guvernului. naţional,şt Maria Bucur ca secretară a misiunii; în lagărul de concer, 
„rare pentru "oriminali âe răsboi" dela Glasenbach, lârrgă Eee ai al aproape 


. angajat la Comisia Instructorie de pe lângă Tribunalul Internaţional dela Nirr- 


„rarea noastră au fost scoase iin cauză şi exonerate de orice culpă şi entitățile 


„plan, de confruntare, cu consecinţele înfrângerii, la a cărui realizare sunt as0-— 


„nali de. răsboie : li 


În faţa. posterității? Posteritatea va reține imaginea "vechiului şi distinsului. 
„naţionalist Iasinschi",aşa cum l-a'zugravit Corneliu Codreanu. 


mace n!ar fi decât "trei iluştri necunoscuţi şi cu audienţă destul de limitată 
"în: cadrul Mişcării: Legiorare"! Tot la capitolul noinstei!t cu 'care surdătul ut 7 
“dului îşi informează cititorii ni notăn afirmaţia că cel ce ta provocat. ruptura 
“în rândurile legionarilore se constituind un grup ce politicieniece cari şi-au 
" desvoltat vanităţile şi ambii ile"! ar fi... "partidul Conăn La Ci nu scărnăvii- 
"-Le unui reisprăvit! : 


“adevărătul corp al lui: Isus"! şi s'au împărtăşit cu 51 „aşa plin de “ărântă 


poor aaa o ma SȚE 


Insoţitorii -au 'plecat cu camionul - 331 Iasinschi a rămas -la Bat Gasteine. 


Băilă cu. -soţia trecând prin Kitzbuhel şi neştiină încotro s!o apuce» at-fost îr- 
ârumaţi, de profa Gami.Ischegs spre Bad Gastein, la minse Le-am! expus şi lor planua 
'de lănurjre. cu: învingătorii „Au aderat 'şi ei:fără şovăire.S!a constituit astfel 

o delegaţie compactă reprezentână Mişcarea Legionară,Guvernul Naţional şi Armia 
Naţională„Ministerul de Externe german a transmis prin raiio Condandameritului 
American compunerea :delegaţiei,la care se mai adăugau membrii Misiunii Diplora- 
vice Gonsulare,Maria Bucur şi Dinu PauleTrupele americahe au ajuns la Bad Gast=ig 


haustiv în care arătam ce este şi nu: este - -Mişoarea Legionară,ce rost -au avut, Su 
+ Ei 
vernul naţional şi armata naţională In: germană 1-a tradus Alexandru Ranăae 


Acun rămân la esenţa faptelor„Mai întâi am fost internat eu, ca 'reprezentant ai 


4 luni au fost arestaţi şi aduşi la Glasenbach şi las insohi , ze Chirnoagă CZ Câ= 
mandorul BăilăsPe baza sera die Ba întocmit din timp şi pe numele noastre s!a 


bergyprocedura de cercetare dacă Mişcarea legionară, guvernul naţional şi armată 
naţională sunt vingvaţțe de crime de competenţa acelui tribunale0ăată cu. olive 


pe. care le reprezentam.Mişcarea “legionară, guvernul nâţional: Şi. armata. naționaiă 
nu, eri vinovate niti de "fascism!,nici de genocid şi: nici ce crime de râsboie 
De numele. lui Iasinschi,al generalului Chirnoagă şi al iniţiatorului acestui 


ciate şi numele comahâorului Băilă şi. Mariei Bucur,se leagă atostarea pe plan 
internaţional, într! un moment solemn al istoriei,că poporul român n! a. „avut crimi- 


la câţiva anl după şliberarea dă Glasenbach, lasinsohi şi soţia sa stau mu- 
taţ la Maarid.Mai târziu, las schimbarea oreinii Gin. Legiuhe în exil,Vasile Iasin- 
schi, împreună .cu Ilie Gârneață şi; Constantin Papanace au o oile L-A ia Consiliul 
Conâucătore In. timpuri de "coexistenţă paoifiea", ce putea face Consiliul Condu- 
cător al unei Mişcări în exil? . 

Sub îngrijirea lui Iasinșchi s!a clădit ia Maarfă "Căminul Moţa-uarif" Cu 
acelaş nume a luat fiinţă o Asociaţie: cu sarcina de a admiristra Căminul şi de 
a realjza scopurile legate de el.Apoi anii au trecuţ într!'an exil in ce în ce 


trecut la Madria,la semicentenarul. legiunii Arhanghelul Mihaile 3 
Acum, şi Vasile Iasinschi şi-a încheiat existenţa pe pământ ; Cum va rămâne el 


Met enescu 


id e i 


Fi) &ă& Vorbeşte Gh, Surdui, în. foile simiste, ae nişte politicieni, aciuiţi tempo-— 


temporar se cheamă Cârneaţă; Iasinschi, Găzdaru, Papanace,şeitan, Apostolescu, Virgil 
Mihăilescu,Horoâniceanu,Smărândescu,âr.Anârei şi alţii» actuiţi” în Mişeare âe 
numai "O juma! de'veac.-.. Pentru Surâui,oameni ca Gaz ia lasinschi şi Papa 






“dă “Din WAcţion tvangăligue pour 1 ipgliseă du sin onoăni aflăm că biserica âin 
Slobozia. Raşcovy în'! epubl.ica 'Moldoveneasca,a fost dărânaţă ae poliţie,cu buldo- 
zare» Credincioşii au adunat 'dîhn - io To e, lacrimi în. .0c ui »eeea ce credeau a fi 





- && "Cel 'mai mare cotidian din. Milano, "IL Gigtrale",â dat la 4 August,prin în-— 


grigirea. dlui Niki Constantinescu; într!o coloană de 40 de Îi afhi ya Xitătăi tr 


la Parisa Consiliului Naţional Român în Exil! şi finulităţile acest 


p* 


3 '0otia 1958: Moare; 1ă „Aprp4ă 80, de ani ,mareşalul Alexandru. Averscu, fiu de 
țăran, nascut” la Tsmall aa & îngropat, la 6 0ote,în cripta dela Mărăşti. 

32 0ct.1918: Se, gonstiţuie la Paris Consiliul Naţional «al unităţii române, cu 
* Take onesct pregădinţe ŞI Ve Lucaciu „Goga,Ce Angelescu şi, Jean The Florescu vice. 
"4/16 0ct„1848: „Apare. Bucovina, ngazetă româneașcă pentru. politică,raligie şi 


î literatură, în română: şi germană,sub îngrijirea. fraților Hurmuzachi. r 


4/16_0ct.,1868:; Se naşte,în Storojineţ, Iancu Plondore : le 

57 LBROC bal 983 fue „Vaida-Voevod anunţă, în Parlamentul din Buagpestă, că “Românii 
din monarhia habsburgică vor notări de-acum. singuri de soarta lors: i 

[ Octa 16£8: Acațiu Bercsai, român âin Borcea Mare,ales. prinţ al Transilvaniei. 

"7 0ct.1698_: Daţa manifestului „de unire; în: Transilvania, cu-- „Roma= a 

8 OCot.-1878: Intră: În Bucureşti pe, şub arcul de triumf,neu înălţat. la capătul 
şoselei Kiseleff, trupele „ce luptaseră la Plevna, riviţay Rahova, $mârdan„Defilarea 
șe fâce i'pe uii ădevărat covor de flori aruncate în faţa. pi vii ae! câtre -bucu- 
'reştenit'e In prezenţa Domnului . şi. -a Doâmnei mitropolitul oficiază. un;servyici re- 
ligios. Drapele, trofee,nuzii militare,răniţi cu pieptul plin. de: decoraţii sunt 
aclamații. "pe tot păroutăule Tunurile „erau decoraţe cu ghirlande de flori, Seara, ilu- 
minaţig din belşug. Nenumărate” străzi Şi-au schimbat numele: Podul Mogoşoaiei, 
“nozoitae Const e Brâncoveânuse va chema,din această zi „Calea Victoriei; strada 
Germană, „Smârdan; sir„Belvedere;str„Plevnei,; 'str.Herăstrău,stre Dorobanţilor; Ca 
să “Vergului, Calea Călăraşi Lore In "micul Faniliei!, de peste munţi: Sunaţi trâm-— 
biţe; fanfare Soldaţi inimi “româneşti /Că e zi de sărbătoare /In oraşul Bucureşti 


ww Casă afle! nt reaga lume /Că poporul românesc. /Esţe denn de mândru-i .nume [Mâna 


i 


darul nume strămoşesce 
9 _0et.1917: Lenin, către, -Q ad fa de Români e SE e "Cauza oo a 


3 Basarabiei, pentru care. luptaţi, e o .cauză, dreaptă „Basarabia locuită e Molăoveni 


ț 


ars tot dreptul la autodeterminare, la „autonomie Bă 4 la completa Aida periaeiie 
iar (Pongresul convocați], pentru 20 detombrie"e 

13/05 0ct.1858: Se naşte, la, Ploeşti ,Iake . Ionescu. . 

17 0ete.1858: Se naşte în Dârste, Braşov, din familie ce preoţi pânarei Bârseanu, 
autorul versurilor.imnului "Pe-al nostru steag”. 
*- 20 0otu1638: Se termină zidirea măne„Căldăruşani ; ctitor„Hatei Basarab, 

AD Dot « 1978: Creangă. către Slavici: în _ohestiunea evreiască: "Nu m!am putut 
opri de a varsa lacrimi, văzână. nenorocirea ce. ne: ameninţă în viitorul. ţării şi 
a] copiilor eieŞi cu atât mai mult am: simțit,cu: cât: de mic copii am văzut vicle- 
"şugul acestui neam îndărătnic... Dar oamenii noştri de Stat oohi au şi nu văă, 
urechi au şi nu” aud căci totdeauna au luat cărbunele; cu 'mâna sărmanului ţăran, 
„care la urma. urmelor tot el.a plătit gloaba Vorba veea: "Capra 3... şi oaia tra- 
"ge "ruşinea De-ar şti hoii din cireacă ce mână hecisnică îi duce la tăietoare! 
„Dar -nu ştie sermanul dobitocsşi de aceea tace. şi rabdă,âuce în spate toate sarci- 
“nile şi hrăneşte pe” DE LE CIC Lia pAz e îşi râd de dânsul! Păstorii nu! s,şi câinii 
lipsesc! Şi apoi ştii că într!un sât fără câini,se primblă mişeii fără. văz 

22 0cte+1918: Deputatul bucovinean. Const e îi pa cai d 26 NR proclamă, în Parlamen- 
tul din Viena,dreptul Românilor. din Austro-Ungaria. la autodeterminare, : 

22 NUcita 1918: Apare,la Cernăuţi,"Glasul: Bucovinei | di 

22 Oct e 22 0ete1973: La un şfert de veac,dela suprimarea Bisericii Pio eu ro 
mâne, e,Paul VI p primeşte un grup de preoţi uniţi» în frunte cu episcopul. Vasile Cristea, 
24 „9ct+1938: „La deschiderea Universităţii, studenţimea din Cernăuţi cere ener- 
&ic revizuirea âlnărescului proces a le Jai: Corneliu Zelea. Codreanue n, 
le Ocţ- 1918: La Philadelphia are loc o mare, adunare a Americanilor de Sia ni 
română, iugoslavă şi cehoslovacă care adoptă declaraţia de independenţă a: naţio-— 
alităţilor respective din Austro- -Ungaria, 

26 0ct.1958: Moâre în vară Policarp Moruşca, episcopul Aha din America. 
i e 20 TO Invăţătorul Gheorghe Ionsscu din Banatul înstreina segâte la :Tri- 
est,unâe era refugiat „un volum de: 138 pagini "Libţici za lu Rumeri dir Istiiueti, 
fachinat iredeşteptătorului | can! ştiinţei naţionale, lui Andrei Glavina. şi aaa SĂ 
Istro-Românilor,cu rugămirtea câtre cer de â „da. acestor. fraţi ani. "cât mai înâe- 
lungaţi pe plaiurile lor străbune"eSe ocupă amănunţit de "Istroromânii de astăzi, 
sat de sat,cu statistici, hărţi nume şi fraze uzual 6 «Ca mot t 013 'tOriurile=eEo fa 
râmă din ae ti) mostra te: eă trebue să j ine: seama mai at (De A. Laitian) , 

28 0cta1848: Avram Iancu cupriride Clujul, i : 

:28 Oct„1ŞI8: Moare iistoricul: Constantin “Giurescu. 


[] 
a 


WWW. rhivă&ilului. r 


30 _ Nov./13:Dec,1918: Moars la Chişitiău, Fotin "Enescu; pionier al Cooperaţiei. 





i 4 şi «Petre Bizerea din Coştei,săptămânalul "Qpinca”, 


nai TI595): Yeinstitei şi dela inimă prea iubitei maicii mele Doamna Teodora, 


 Bisericească Homână, independentă de cea maghiară, cu Mitropolia de Făgăraş-Alba 


"şi Ţara, opunându-se din răsputeri polgevizării României: Corneliu Zelea Codreanu, 


"decide unirea Transilvaniei „Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România şi 


-. De Se pie a ee i-a... 


ci ne întregesce In ei, s'a adăpostit. şi a crescut suflâtul nostru,De pe culmile 
lor s!a revărsat! doina -de vitejie. şi doina de restrişte, ducână la vale âe o par- 
te şi de alta, chemările nișterioase ale neamului până tn pustele Ungariei şi pâ= 
nă. dincolo de bărtganele de 1a Ep pl Dunării.Carpaţii sunt osul de rezistenţă 
al. nostruşira spinării care nu s 'a încovoiat niciodată şi nu se a Trupe nicia- 
dată, decât. cu cel-din urmă, om dintre noi! 

1 Nove1928: Incepe să funcţioneze. postul de radio Bucureştie AA 

3 Nove1898: Moare sculptorul Ion Georgescu,autor al statuilor lui Gneorgaţă 
Rasa din Bueureşti şi Gheorghe Asachi. din Iaşie 

4 Noye1905: $e naşte compozitorul Ion Vasilescu(la' margine âe Bucureşti ,Hai 
acasa pulşor Mi-am, pus busuioc în pâr,eto.)„Moare la 1 Dece19603. 
+ - 1 Nova1878: Se naşte poetul V.DemesriuseA condus "Biblioteca'pentru toţi”. 
=. 8 Novs1538: Vistierul Mateiaş termină biserica din Horoântoeni (Bacău) 

8_Nove1603: Călugăriţa Teofana dărueşte Coziei nişte moşii dăruite ei de Mi- 





8_Nove1848: Aiudul,incendiat d6 trupele lui Avrâm Lancu,capituleazăe 
+ 9 Nova1905: Moare Luigi Cazzavilan,fondator al ziarului "Universul"! 
„10 Nove1508: Lese prima SEECE 241 păzită pe teritoriul românesc: un Liturghiere 
:î 10 _Nove1688:; Iese "Biblia lui Şerban Cantacuzino",prima în limba română 
„11_Nove1498: Ştefan cel Mare termină biserica "Sf.Ioan" din Piatra Neamţe 
11/24 _Nove1918: Apare la Vârşeţ, condus de învățătorii Patrichie Râmneamţu 
| 
„12 Nove1878:.-Sosit adela Bucureşti cu Ma Msi ia 994 şi Slavivi la bancha- 
tul anual al TJunimei „Caragiale citeşte,în casa lui Lacob Negruzzi,"0 noapte 
furtunoasă! Notează gazda: nNu-şi poate închipui cineva ce efect a produs aceas- 
tă piesă,citiţă de însuşi Caragiale... Vocea sa cam răguşită ce se poţrivea de 
minune cu personajele din mahalalele Bucureştilor; jargonul special al acestora; 
luarea în râs a frazeologiei paliticienilor liberali din acele timpurie... 
14_Noyv.1848: Se naşte,la Cernăuţi „Zanfir CeArburee. + 1935,. 
14 _Nove.1878: Intrarea armatei române. în Dobrogsa. : 
15 _ Nove1858: Apare la Iaşi prima marcă poştală românească, cu capul de hbhoure 
15 pN9ve+1868: Se naşte,la Iaşi „savantul Emi] Racoviţă. 
3. 15/28 Nove1918: Bucovinenii proclamă Hunirea necondiționată! cu România. 
Ya 46 Nov+1916: Trupele germane intră în Câmpulung (Muscel). 
20 Nov+1928: Licenţiat în Filosofie,Mircea Eliade pleacă la studii în India, 
bursier al naharajahului Manindra Chandra Nandy. de Kassimbazare 
+. 22 Novs1853: Se înfiinţează Biserica Română Ortodoxă din Parise 
25 Nove1549g Regele Ferâinanăa I.al Ungariei scrie primatului Nicolae Olahul: 
"Astfel sunt najiunile cele mai vestite,printre care se numără şi a ta.Românii 
nu sunt cei din urmă, ei. cari precum şe ştie,sunt descendenţii Romanilor, stăpânii 


lunii „din care cauză se. şi numesc Români e Najiunea ta ta excelează în bravură, ea a 
dat- mulţi câpitani că Toan unjade şi regele Matei, 
26_Nove1853:. Cu. bula "Apostolicum. Ministerium", PIUS IX înfiinţează: Provincia 


Iulia şi &piscopiile din Gherla,lugoş şi cea,mai vecha,âin Oradea, 

28_Nove+1878: Se-naşte;la Bucureşti,profeHildebranăd ifolloi 

28_Nove,1958: Atentatul dela Cluj contra lui Ştefânescu-Goangăe 

50 _ Nove 1938: Guvernul prezidat .de patriarhul Miron,regizat de Carol şi blena 
Wolf,avână fidel executant pe Armand Călinescu,şi alţi "devotați servitori ai 
sPronului” „strălucite produse ale democrației ţarânisto- liberale,- şi fără să sir— 
Să mici măcar nevoia pe care-=o simte până şi Uniunea Sovietică: a unui simulacru 
de „proces, cu respectiva sentinţă comaneată,- asasinează noaptea, în pădurea dela 
Târcâbeşti, 14 Români din oastea -verde,vinovaţi de a-şi fi iubit prea mult Neamul 


„Niki Constantinescu, Iancu Caranica, Doru Belimace, lon Caratănase, Losif Bozântan, 
Ştefan Curca,lon Pele,lon State gi AA Ion AtanasiuGavri.ă „Bogdan, Radu Vlad; 
Ştefan Georgescu şi Ion Irandafir. 


“ 


a 1 Dec+1918:, "Adunarea Naţională dela Alba Tulia, prezidată de GhePop de Băseştiy 


deleagă pe Vasile ColdişAlexeVaida-Voevod şi pe episcopii Iuliu Hossu şi Miron 
Cristea să ducă hegelui Perdinand această istorică notăr?re.www.arhivaexilului.ro 
Ea _& Dece1903: Moare _qompozitozul şi dirijorul Gavriil Muzicescu. 


Pe 


LE 


= 


9/12 Dec 1933: Guvernul liberal al Insă 236 Duca, în executarea angajamentelor 
faţa de streinii ce condiționaseră venirea, sa la cârga Ţări i, disolvă abuziv Gar- 
da de Fier în alţima zi când se mai puteau depune liste pentru alegeri Mii de 
legionari 'sunt aruncăţi „chiar fără mandat de arestare, în închisori e Pi 
10 Dece,1928: Profe Găvân&scu primeşte, în genunchi,săcuşorul cu rânăi, «n 
14 Dec,1908: Se înfiinţează,la Bucureşti;Socestudenţilor Macedo-Români e 

Tg le Dec.1878; De la Mircești Aleesanăti fără să fie Legionar, sorie.. lui" Iacob 
Negruzzi: ruzzi: "Un lucru pumaj, ma turbură în mijlocul activiţăţii mele literâre:,, 
chestia jidanilor! această chestie de: viaţă şi de moarţe Pena, noi E 

"17 Dece1788: Ruşii iau;dela turoi; Oceacovul (Lransnistria,). ” 

18 Decs1905: Se naşte,la Brăilă, poetul. israelit Ilarie Vo zDER BRD ca) Marcus) 

„:'19. Deoe1968: "Moare, la Bucureşti compozitorul Tiberiu Brediceanu, :. 

20 Dece1T68: se BE, ol mitropolitul Veniamin Costache, + 18 Dec:1846. 

20 Dece 1808: Se naşte la Mişcoly,în Ungaria,din familie de neguţători opigi- 


Lă 


- nari din Grabova (Macedonia )yhitropolitul Andrei Şagunae 


20 Dece1958: Moare la Geneva,în exil,savantul' folclorist Constantin Brăiloiu, 

21 Dec,1503: Toader Postelnicutrimisul lui Ştefan Vodă,e primit de dogele 
Veneţiei Pornise deia Cetatea Neamţului: în August „peste Budapesta, 

23 Dece1953:' Lon Moţa,în "Axa"; "Niciodată n'am conceput România Legtonară de 
mâine ca un Stat arbitrar,limitat “de bunul plac,ci ca un Sţat. juridic, pe. princâ- 


" pii juridice Înoite,limitat de-o serie de reguli precis abterninate, justi ficat 


de un snop de scopuri clar şi pe faţă mărturisite„Nicioâatţă ntam qorit înlocui 
rea democraţiei constituţionale cu o dictatură a bunului place 


1» 23 Dec.19l3: Se naşte Iâ: Avram(Bihor),pe Valea Bărcăului, poetul Traian Mirone 


- 24 Dece1928: Moare,la Câmpulung (Muscel), ie Leonară "prinţul opereţei româneşti, 
„25 Decs1873: Se naşte,la C-pol,monseVladimir Ghica„Moare la” Jilava,16 Lane 1954, 
”  27.Dec,1848: Costache Negri vorbeşte studenţilor români dela Paris: "Suntem 
milioane de Români îmnprăşt iaţi.Ce ne lipseşte pentru a deveni un popor et il 
Unirea, numai unirea.Trăiască unirea Românilor! 


- 29 Decs1933: Ieşiţi dela închisoarea Făgăraş trei fruntaşi legionari: Nicolae 


PI Peco ape RR Caranica şi - Doru Belimace. execută ,pe peronul gării Sinaia,pe 
IeGeDucayşeful guvernului liberalyconsiâerăat responsabil de balcanismele zip — 
duse la: LE ete unor conspirații streine'de interesele româneşti,cărora nla 
ştiut sau n'a putut să se sustragă „"Penomenul cauzal al morţii lui Duca nu este 
complotul,ci provocările nedreptăţile şi îticălcările? de legi ale acestuia ca şef 
al guvernului. In 'aceasta stă valoarea istrico-morală a gestului dela Sinaia,din 
care conducatorii au de învăţat că, dacă, îndrăsnesc să sfarme legile gi sa-şi ia- 
să din minţi,se îngeală imaginânău-şt că prin sițuaţia pe care o deţin sunt 1a 
adăpost de orice răspundere.Se îngeală pentru că se poate găsi un n6bun care să-l 
culce “la pâmântaDacă conducătorii nu învaţă acest lucru de aici,atunci gestul se 
'reduce la > simplă râsbunare personală Şi locală,El este eg lou de puterea 
învă ţânântului pentru viitor;de puterea sa morală,Dar pentru ca oamenii politici 
să înţeleagă,să li se spună deschis adevărul, Nu aşa cum se face„se condamnă efec-— 
tul fără să se 'cohdamne cauza care l-ă născuts0ri vauza nu este complotul unor 
nebuni,ci încălcarea noastră în piciovare,batjocura Bisericii,asasinatul 1aş".(C2C.) 
29 Dec.1933: Un cumnat âl lui Duca,Polizu,trage asupra îti Constantinescu, ca- 
„re: se afla legat într!o magazie a i Sinaia.N!'a fost judecat nici de formă, 
29 Dece19353: Autoriţăţile liberale asasinează pe legionarul Sterie Ciumeţti, 
„la lacul FundenieConisarul executant, Panova,in loc să fie judecat 2 fost avansat 


„Contra disolvării Migcării; pa săs a acestui asasinat,au protestat vehement, la Ca- 


meră., oameni! ge talia lui. Octavian Cd gg E iai SA Dinian, prof „Pe- 
trovici; Gonstantinescu-Bordeni, etoe : 

a Dee 1768: Sub comanda contelui Potoski, trupele polone iritră în laşi e 

"31 Decsl86A: Se naşte,la Târgovişte, I.Ale Brăteseu-Voineşti, i . 

Li Dece,19608:.Moare. la: Buopreștipla. 7, de ani: iii pie i tă dadea 


a: Refugiații. din Bulgaria sunt în alarnă,La: 26 August; ziaristul: Vlăaimi 
_Kostoy a' fost rânit în:metrou cu o capsulă otrăvită, trasă dintr'un revolver cu 
„az Alt refugiat, George Markov>care lucra la BBC,a năz fi ucis pe stradă, la Lonâra, 


sir: „Vârful otrăvit al-unei umbrele. Alt ziarist, Viadimăr Simeonov,a. murit PE: are 


jurări. „suspecte, La Los. Ang5les a" fost: Enea eahiitin avion,cu un lichi 


ziaristul refugiat bulgar ştefan BankoveCuvernul sovacute imbie aerul 
grăbit,pe semne,să arate,cu fapte,"chipul uman al comunismului”, 


Îi 








aceleaşi olişeeyâisidenţi", "Adevărata Legiune" şi„caşicun ar purta tot timpul 


- Dar la ce bun? In atâta timp poziţiile stau cristalizat şi, problemele . au luat o! 


gata de Consiliul d die Ar pe o arie atât de întinsă Nimeni 0 NR ISTetea Gt NU 


me me emma Iei ama 9" LIL Hhalry 

mică furtună ca întrun câmp. magnetic unde forţele zăpăci je de un.vârtej o iau 
razna, Din” reaoţiunile, acestea desordonate: ies la: iveală oponenţii.Cine sunt op3- 
nenţii?. Să-i trecem în revistă fără să călcăn regula convenţională a democraţiei, 
care îi înnumără dela dreapta la stânga sau inverseSunt, patru categorii de opo- 
nem: “cuviincioşi mai puţin Ca 19 4 sin eIă 1 o A şi scabroşiePe scabroşi, 
fireşte, îi. ignorâme _ș: -n, i - 

să îpcepen.cu. oponenții ouviinotbşi „Aceştia sunt "oonstituţionaligtiin, Ori 
cât ar.fi de nebăgaţi în seamă şi oricât ar fi de alungaţi de un ex-rege absent 
cu îndărătnicie Ja tot-ce este româneso;ei o ţin Înainte cu "M.S.Regele" cet: 
mai expeditivi,sau cu 'Majestatea-Sa Regele" cei mai formaliştieEi amintesc pe 


„vultra-regaliştii!” la restauraţia Burbonilor,cari mâhniţi ae indiferența Monar- 


hului faţă de părerile lLor,strigau-"Vive: le Roi quand mâme!"."Trăiască totuşi 
regele!!! e şi lozinca „ultra-regaliştilor din Exil,chiar dacă familistul dela Ge= 


„neva nu mai vrea să ştie de eleBa un ultra-regalist. din Maarid,devine şi mai 


ultra-regalistelntr!» şcrisoare publicată de un buletin âin Dar de altfel fa-— 


„vorabil Consiliului Naţional,ultra-regalistul madrilen şcrie că "Majestatea sa 


begele nu poate fi somat".Cun nu poate fi somat? N!'a auzit de Nicolae Filipescu? 
Nicolae Filipescu l-a somat. pe rege cu apostrofa istorică: "să Te încoronezi, 
Măria-Ta,la Alba Iulia,sau să mori pe'câmpia'de la Turăa!"„Hegele apostrofat era 
Perăinană : I,care nta fugit de.câmpia dela Turda „Şi sta încoronat la Alba Iulia, 


Bătrânii vişoeniştiretraşi de 23 scenă,se amuză cu o oarecare "Sohatţenfreuăe" 
-de, felul :cun ultra-regaliştii s'au dc eur Ai cu Încercarea de actualizare: a ve- 


cehilor teorii qonstituionalee APELA RD LE gid 
+ Tot oponenți cuviinciogi sunt "separatigtiin âintr?o familie apropiată poli- 
vie dar care au renunţat la "Constituţie! şi la "MSRegele!eAceştia,maj bătrâni 


sau mai „tineri se îngână cu gândul ascuns să tragă pe contul lor separat ceea 
'ce' ar. semăna cu un "Comitet naţional" sau chiar cu un Consiliu Naţionale Oponenții 


cuviincioşi de toate categoriile nu-şi dau seama de ce "posibilităţi La oferă 
formula în curs de realizare a'Gonsiliului Naţionale 
Ca muşcaţi de un leopard vipă oponenții mai puţin cuviincioşi sau necuviin-— 

cioşgie Ri sunt tot “un fel de ultra,dar pe alt plan.Bi sunt ultra-partizani e N'aver 
poftă de dispută cu nimeni,nici să-i facem cuiva morală pe plan politic Polemica 
creatoareadică controversa de idei,fără atacul, persoanei decât La, excepţie în 
funcţie „de idei,cu bună credinţă şi bună cuviinţă, fără lovituri sub centură este 
de multe ori bine venităeDar. ultra-partizanii confunăă polemica cu agresiunea 
Şi cu injuriaeVom continua deci situarea BEI SLei e 10 ză fără a băga în seamă even- 
tualele inadvertenţe 21 ultra-partizanilor, 

“Ultra-partizanii s!'au întors la năravurile ae acum un Siptiu de secole Repetă 


paraşuta. în spinare,discreditează ca într!un slogan şters "lupta de eliberare a 
neanului".Ultra-partizanii supt reduşi la o. politică ruâimentară Şi fără imagi-— 
najie. Au aerul că se ţin morţiş de un progran retrograd,în stil totalitareAşa 
se exclud singuri qin orice alianţe serioase şi utile. la organizarea Exiluluie 
Cele câteva persoane valabiJe: sunt condamnate la izolare în: perpetuitate. Este 
atât de grâu-de a fi consecvent. cu strategia epocii,pe ce dl Sima părea că a 
“inţeles-o atât de bine la Milan“ în Septembrie 19412 Şi- ntar fi'bună-la ceva 
firma. "Frontului libertăţii? Cât despre provocări ca "gisidenţi şi "adevărata 
Legiune",ar putea atrage replici Apeatdae şi,ca altădată,analize concludente. 





înăţişare nouă.Sunt altele de făcut în aceşti ani turburisDe altfel corul ultra- 
partizanilor se resimte de poziţia falsă.N!'au trecut în zadar atâţia ani peste 
ultra-partizanieIn campania lor de acun se jesprină sunete stridente şi totuşi 
obosite,note forțate şi AC O GA die VI oază este o boală cu un ra Ca leac: 
cuminţirea. - - 

Toi aceşti oponenți i inta Agia Ies, să Sărat ali rai et APEI au totuşi 
un numitor comun: perseverarea în confuzia între "Comitet naţional" şi Consiliu 
naţional„Ceea ce dă oponenţei lor o traectorie falsă, Oponenții au ieşit la drum 
şi prea devreme. şi 'prea târziu,Ceea ce înseamnă 'lipsa simțului de sezisare a mo-— 
mentului politicePrea de-vreme, fiinâcă nu se ştie încă ce orientare va avea Con- 
slliul NaţionalePrea târziu, pentru că poziţia a fost de-acun marcată Şi birie nara 


ERE E fa e = : a „pa 


4, pi ir: Mau z A E ul pe Pe Ai ăi . PUZ cnc al a Teste 


,ci„eventuala neputinţă îi ori sit Tate n Dilie în 
Deasupra: abest or. oponenți neştiutori din: Bxil, jubitează: desbaterile altbb 
i d “oponenți ;milt hai puternici șpăi:.bine” înarmaţi; mai! buni cunscători-ai strategiei 
iba acticeis: regimul comunist: din-ţară şi: înternaţionala cobânistăegi în spa- 
“tele: lor stă .uibra. lui: Stalin: "Dublaţi, vrâplaţi! garda. lă mbrmântili lui. Stalin!", 
exclama în--versuri : Bvtuşenko!peit tu. ca. Statin: să'fu- iasă hicioăaţă, şi aici! A 
cubulrcu-Ştalin!"!,Ba chiar, "Stalif: apâtun! "telefoa"tă” BicEtis cun, avertiza - Ertu= 
şenko„leşirea din mormânt e lui Stalin, cun se teme poetul; adică irgcrudescenţa 
„'stătinismului ,ests 5. ameninţate':nu:număâi- pentru denoerațiile! liberale, dâr chiar 
şă pentru Wdemocraţiile socialiste”, Intoarcerea stalinismului! 'ar'  d&sJanţui Im 
(Ea pulsusi incontrolabile şi-ar. “pune în primejaie lumea: întbeagă,In- &xpunerea des 
pre+CârişălLiul: Naţional,ptblicată în uttimul: nudăr din nVatrătsam! citat pe Ernest 
„Gellner şi'pe'Raymonăd Aron, după targ mitul: Revâluţie! - Ste înlotuiţ cu mitil Li- 
boralizăhitaliberali zarea e BUTE 39 o 2 'sotialiste, econopică,politică Şi cultura-— 
lăye singurul mijloc de a preveni restaurarea stalinismului Nu : înţelege. Cea 
:Şgsou 'cât de. :ameninţată: dn i: pp personală şi a regitului său, de un sta- 
„Liriism: generalizat? Zi po ia 
“Misiunea prindipală a Corsitiului: Naţional, repetân;e săva prdgătirea unui sis- 
tem "coerent ,adaptăbil, la:condiviile din “vară de mâine Oponenții, în loc să Gâr- 
vească fără sensyar'face' hine,dacă vor'să aibă un rost,să contfibue la realtza-— 
la vea acestei misiuni Aceasta este:"lupta'de eliherare a: neamului! şi nu s19ganul 
epuizat dintr!uin vocabular "nemotivat e 
Dar înţelepoeiunea . inu'“este virtutea permanentă a oameni lore Dac!'ar 21 „istoria 
ar avea altă înfăţişare.» i Î M„EIE, 


P+3. "Stindardyl” din Minchen ns'anunţă 25 de ani ce existenţă.ti urăm sin- 

cer ulii ani înainte-"Stindardul" esţe un monitor naţionalist care menţine 

: $ trează amintirea 'Răsboiului Naţional ! şi a vechei Armate “Române "St indardul" dă 

EBxilului . nostalgia trecutului militar al României, 5 
<a „ „Dar în WStindardul” găsim câteodată afirmaţii bizare;ha chiar extravagante, 

4 Aga-:4e pilâă un savant român, covptat doctor honoris causa la Sorbona în locul 
lui lorga,e âeclarat incult.U instituţie ain Exil,qe altfel meritoasă,e compai- 
rată prin ricoşeu cu Templul Artenisei din Eros, cca de a şaptea minune a lumii 
antice. i ă 

„De data aceasta este maltratat noul Consiliu Naţional, cu argumente specină- 
_se aa neconeludente,» Ni se Aă ca exemplu-al imposibilității de unire prima enigra-— 
„vie rusească, înşirând mai multe nume,mai ales de cucoane simanâlcoase„In schimb -. 
sunt omişi din pomelnic oameri Ga ui oa importanţi refugiaţi la Paris,cum, erau 
Kokovţoy., fost preşedinte al Consiliului de Miniştri Sazonov, ministrul de tăterne 
din. August 1914, Isvolski,miristrul e Externe tras pe sfoară în 1908 în chesti- 

p unea, „Bosniei-Herţezovinei şi care apoica ambasador al ţarului la Paris,e, onsi- 

GA Aerat printre responsabilii primului răsboi monâial.La aceştia se aa iada io 
cutul profesor de istorie, Paul Miliukov,şeful partidului "Kadet',adică ""emoerat 
eonstituţionali,cel mai important partid Air. DumăeMiliukov a devenit ministru de 
Ezțerne. în. efemerul Cuvărn Provizoriu, înainte, da preşedinţia Jui Kerenski „Dar de 
ce ni: se,dă un exemplu rău şi. nu unul „bunyca. al lui De Supe în „Acesta, după..ce a 

. - Seăpat âe concureni,a realizat unitaţea enigraţiei francezo: 

i Atacul' csntra Consiliului Naţional nu esțe tocmai "fai rii gunt. folosâteişă 
"artifieii: de atiiosteră!,ca numele fialui lui Armand Călinescu şi a1' confidenţu- 
lui lui Carol I1,Barbu Călinescu: Şi: Ernest” Uraăreanu, 0" notă neosebit de: forvată 

a“ priveşte pe dl BEE Seul, avut: âl Penescu! slăpitiuni! în. procesul. Maniu? Pobihi], 
Ştim noi cum an fi rezistat la presiuni 16 unui tribun al sţalinist? Poate eroic, 
"poate penibil,şi Simon-Petruia avut slăbigiuni la „procesul "aBibipă Isus„Pantoarato- 

„rul l-a isrtat şi 1-a, lasat să fie piatră la temelia Bisericii Universale, Dl -Pe- 
nescu: nu' g-rici Petru,nici: sfântsPune, cu meritul intţiativă1,0 piatră în rândcu 
alţii,la eâiticarea unui -minimi'ae ana bată în Exil, Apoi lipsă ce informaţie sau 
de bună intenţie? Dl Penescu nu "s!a ales cu o pedeapsă benigna" ci cu mulţi ani 
e închisoare.Dacă, nu.!s!a ales ou.moartea”,ca.Maniu şi ca" Mihalaeăs; ru eivina 
sa ci a vârstei. mai puţin, înaintate Şi a: Ppovidenţele. _ je 

Gântra colaborării. între; leginnari şi i cenberayit: sunt invboaţi: în uit Îma 

"ratio" „iartărolagiui,! legionar, "Cărticiea.: şefului „de: euih" ŞI Cârnsliu Godreanus 

Sa lăsăm la o parte precedentele in 1957uDăr:lumea este ăthivă exilutuț.ren 

în. aniă SO mergem spre sfârşitul veacului e Iată,părintele Bolceanu a reuşit 





up 





TE e Le po caile usii Mbaa LEA LD LOUPIUL LELLBSLENLYEOIL pastorale Şi naționale CON= 
tra presiunii comuniste,desigur.cu ajutorul marei majorităţi a Românilor,dar şi 
cu-al unui Mare. Rabin şi'al. Domnului şapirb;veperabilul Lojei al dd di din Parţes 

Bra mai bine-:să dăsâm.Biserida în mâinile comuniştilor decât 's!0 păstrăn cu. 20 Să 

„torul'unor-foşti antagonişti? Işi, închipuie cineva că dacă n lab fi fost asasina 
Şi ar a fostrîh.situaţia să scăâpe Româhiă. as invazia sovietică,dar numai cu o 
singură: condijieyajuţorul Partidelor,al Masoneriei şi al Bvbeini1ș- Corneliu 

“Codreanu-ar. fi refuzat. contursul lui Mi-uadao es Dinu: Brătianu, Titel Petrescu, 
Pangal şi... Fllderman? .. : Dă 

. Astfel. IStinaardult- neagă dreptul: aa avoluțieyla amnistie şi la prescripţie, 
În consecinţă. justifică. pe Wiesenthăâl să urnătească în perpetuitate pe foştii 

a naţional-s pcialişti,guvârnul. sovietic să respingă punerea în libertate după 37 

.. de: ani de captivitate a octogenarului grav: "bolnav Rudolf Hess,pe Golişti să nu 
admită sepultura. Mareşalului Petain la 'Dousunont ; Tot aşa ne interzice noua ve= 
teranilor Exilului„,să uităm pp tea ga ș cu burse în străinătate a studenţilor 
meritoşi din Ve PieMe = m = 

Şi acun,1a.. urmă; concluzia "Stindardului!! ne lasă cu desăvârşire perplecgi: 
"Românii răspânaiţi să fie lăsaţi în pace să se organizeze pe nici comunităţi, 

„după afinități, în limitele legale permise : de * ţările de azil”.Cum adică? Ni se 
recomaniă limitarea activităţii la paragrafe; de. statute ca într! un caz recent 

„şi rămânerea'.în stare de atomizare a Exilului românesc.Dar,fără nicio iînsinuarey 
limitarea, activităţii şi atomizarea enigrayiilor: sunt idealurile tuturor Securi- 

tăţilor ae dincol» de Cortina âe Fier. Indemnul. acesta ni l-ar âa oricare predi Ay 
cator: âe pe amvonul. comunist.lată la ce concluzie CA aa duce frenezia anţi- 
unionistă dintr'un monitor naţionalist! d E, 


“&& Din Carpaţi la "Carpaţii ".Cu mare mirare descoperim în Sa ua revistei 
Carpaţii din- Madrid pe omuleţul cu "vapoarele pe Mureş în timpul Romanilor" 


Şi cu pseuâonimul luat după o staţiune din Vâlcea. de curarisit metehne,Dar noi 
Hei credeam de mult pe crestele Carpaţilor să respire “aerul tare al cetinei de 
„brazi!!.şi cu flinta pe crăcară gata oricână să qoboare ca fulgerul în calea po= 
tereloreCână colo,a învăţat înţre timp dela dl Traian Popescu -el cel puţin ru 
pretinde. să haiducească- cum se vână timbrele cu folos la taraba negustorilor; 
care nu sunt chiar toţi âe origină ariană.In vreo 25 de ani,în loc să rătăcească 
pe poteci în codri ca Iancu Jianu,a stat binişar în oraşele luminate şi păzite 
de poterele lui Franco,ca să-şi, pună de-o parte,ca om prevăzător,bănui pentru 
bătrâneţe„Ce se întâmpla dacă răposatul Gafencu la 55 de ani,dar cavaler al or- 
dinului "Mihai Viteazul",şi-ar fi luat flinta şi ar fi răspunsi'la invitaţia să-l 
întâlnească în desişul Carpaţilor? h N!'ar fi fost de mai mare ocara să nu-l „Bă 
sească la întâlnire? Şi iată,acum după o atât'ae lungă tacere,dă iarăşi semne. 

de existenţă,dar nu ae pe piscurile Carpaţilor dealungul jării,ci în coloanele 
din "Carpaţii"! madrileni,ca să împroaşte cu venin; după vechiul nărav,vii şi 
morți Nefericită "grupăciune", cun zicea răposatul Racoveanu, şi biată publicaţie, 
daca turnătorii de otravă dau iarăşi tonul! , 


&ă& wo La apucat? Ce. l-ă apucat pe 1, Traiar Popescu? Il isa pruăent şi 
se bină giant vremea turiei omigide din BLeșa. simistă şi neo-simistă de 
acum 25 de ani,dl lraian Popescu, şi: "Carpaţii" s'au ținut în limitele aecenţei. 
Şi acum,hop! it „bătrâneţe se urcă pe baricadele căutării de ceartă cu lumânarea 
In "Carpaţii! fâce' 19c. genului din: ciupercile otrăvite de pe vremuri, "Ctirierul 
rohânest" şi. "Chemarean,şi, el însuşi o ia. pe urmele omuleţului cu, vapoarele: pe 
Mureş în timpul Romanilor" lată, dl traiar. Popescu zice de pilăă că 3 fraţi Văli- 
pareri au' romanizat în Muscel: "întreprinderile cooperaţive!! ale lui Mihalâăche 
"pe care acesta le avea eu titlu pergonal în judeţ".să nu ştie al Traian Popescu 
ce este o "întreprindere cooperativă”,adică o Cooperativă? Cooperaţiva este aso-— 
"cierea mal multora şi -prin urmare nu este.o întreprindere: personală„Sau este „O 


întreprindere personală şi deci nu este o Cooperativăe Vezi la ce ispravi duce 
stilul luat dela. "Ghemarea? : SA para 


- 
. 


&&  Intrlun interview acorâât unsi publicaţii provingiale - din Italia -citim 
în foaia dlui Sima- acesta: a fost: întrebat, între altele,tasupra întâmplărilor 
lui : perso onale după ! prăbuşirea. - Finală a tâxei!! Răspunsul nu e :reprodusyaşa că 

Ş& im dacă e 'vorba âe cutiostuta 'iGwestte", personală dar eu oecăi Vera ax ilu ti rO 
Pra bugiiimea din pricini de je ja e a „axei! personalee se. 





„ x Călătorul suedez He Wacimeister . notă la 13 Aprilie 1884 următoarele, la tre-— 
cerea: :sa din Rusoiut (Ruse) la Giurgiut "Nicăieri nu se poate constata o trecere 
atât de bruscă de la 0, limbă la alta, cum se poaţe vedea aici.Pe'malul sudic al 

. „Dunării se vorbeşte bulgara, o limbă E esepai “de cum ai trecut fluviul,în scurt timp; 

, +a vezi în mijlocul unui popor care nu înţelege niciun cuvânt din E grai,ci 
vorbeşte o' limbă care e tot atât de deosebită de cea bulgară,pe cât e limha ita- 
liană deoseliţă de cea rusăct uni fenomen în cel mai-înalt grad surprinzător,că 
„acest popor român,urniaş al coloniştilor romani la Dunăre înconjurat : din toate 
părțile: de: neamuri sârbeşti,ruseşti şi ungureşti,a putut în. decuts de atâtea se- 

A „sole să menţină un idiom .romanic atât de curat încât poţi cu: cunoştinţe de „Limbă 

= “italiană. să înţelegi într!o măsură foarte mare limba poporului de dicine- 

„X la un simposion de ia Cruşova (1978) afirmară atât Macedonenii (slavi )şcât 

„şi. SA răpită că: insurecția din 1903 a fost înfăptuită deopotrivă de "Makedonţi" 
îi de "Vlasii! şi că acest fapt 'istoric trebue să constitue baza, cercetării Vii 
“toare a acestui mare evenimente- 

x Pe o fântână veche, reamenajată, la mărginea localităţii Aa sa EMA Gopes (Ma- 
„cedonia)jse. poate citi următoarea- inscripţie în grai aromânese: "Şopitul ali 
Hăgioant priaâratu di Victoria GheTol1a,19781.— 

„1 *.Pe o placă de marmoră de la cimitirul românesc din 314014 (Macedonia) Mae 

_fi citită următoarea inscripţie interesantă,în limbă latină: Hic jacet doctor 
„Siriion Berberi Romaniae legâtus Monastir Bitolias urbis Macedoniae medicus pau- : 
'perum natus anno MDCOCLXX 1 febr. âefunctus Zagrehi anno MCMLI adsX[V ksee octe 
ignoratia illic medicorun vectus et sepultus Pitoliae Monastir- ad XXII EL NOV e 
natus Vlahoclisurae.-— 

„î x La Muzeul din Bitolia se vede o hartă etnografică a Macedoni01 eăi tată” de 
Pade Ciupovski în 1913 la Petrograd, cuprinzâră până şi regiunea Olimpului şi:a 
Pinduluie Nicio specificare că acolo există şi macedoneni AromânieHarta închipui- 
tă a unei viitoare Macedonii, difuzată. mai recent în anii Bostbetiots include la 


rândul ei Salonicul, Tesalia,Epirul şi Pindule-— . 
) h x "Limba aceasta a noastră E za se duce, dispare. +. din lipsă de şcoală 


pentru ea, prin căsătorii mixte şi pent rucăăe «e nta avut niciodată, sorisul ei!!- 
exclamă tânărul aromân Mihu.Il întreb dacă ar fi curios să vadă un text vechi 
„şi altul abia scos de sub tipar în graiul în care zicea că nicitână m! a avut slo- 
„va sa? -Daţi-mi să văd aşa ceva şi plătesc a ai ar costal. — exclamă el. - 
„ — Un amic al lui povestea cun la armată s'a găsit în aceeaşi unitate cu un 
a a Paula ea Vlah din Craina Negotinului.Vorbeau între ei în cele două graiuri româ= 
„neşti şi se înțelegeau bine, spre ciuda camarazilor sârbo-croaţi,cari nu le price- 
peau vorba şi se mirau că un Vlah din sudul Macedoniei se înţelege bine cu altul 
„tocmai dela Dunăre?! Apoi,vezi bine că se înţeleg! : il Ji 
x In 1925,la Burgtheater âin Viena,cade ucis de revolver Todor Pani ţa; membru 
b up AN mişcării maceâonene autonome care-şi trădase cauza şi se pusese, în slujba co- 
” tropitorilor sârbi,dar. şi a propagandei bolşevice. Lichidarea lut a stârnit “mare 
senzaţie în presa europeanăeAutor al peâepsei era'o aromâncă din Crugova,pe- nume 
“'Malpomera.: Cârneva,considerată eroină de întreaga migcare a Macedoniei autonome e 
„După. expulzarea din Austria,e întâmpinată: la Puoureşti cu urale dei către, studen- 
” timeeSe căsătoreşte apoi cu Ivan Mihailov,nilitant macedonean. Recunoscându-ae 
- orăgina ei „arnânească,se precizează că ea s!a identificat cu nație bulgară, în 
» mijlocul: căreia a crescut,"fără să-şi fi uităt însă neanul ei",Nu-r va fi uitat 
ea desigur; dar,mi se pare, şi-a păstrat sentimentul adâne în suflet şi al!ă Vor 
bit despre aceasta în publiceSe ştie cert că a di eo ai o Macedonie indepen- 
L) e ” dontă Patra toate etniile de acolo,In notările ei s'a găsit şi următoarea însen- 
nare: "Numai într!'o Macedonie independentă naţionalităţile acesteia vor.avea sen- 
” timentul “că-şi. aparţin sieşi'! Câte energii alese şi-a risipit Vlahul din Bălcani 
-pentru aelcanulE megieşilor săi,fără ca aceasta să i se recunoască măcar 
;.. * Aromânul Milton Manaki(1880-1964),originar âin Avăela,trăit însă mulţi ani .. 
; la Ritolia;a fost cel mai notabil fotograf” şi cel dintâi oineast în Peninsula 
“"“BlacanicăeA fotografiat sultani,viziri şi alte marini,ă imortalizat pe 'păliculă 
scene de războaie şi alte evenimente,apoi aspecte de oraşe păde” locuri armâneşti 
şi de datini ale neamului.Marea lui colecţie de fotografii,clişee şi pelicule e 
socotită patrim:niu de preţ al Macedoriiei.0 monogrăfie afărută în. ră la EA i 
îi defineşte locul în istoria culturală-a Balcanilor - 
x In vara anului 1959,autorităţile greceşti au constrâns minorițăţihe. get 


www.arhivaexilului.ro 





23 one prea pg meteo IE dy ij 
organele civile,militare şi bisericeşti că, nu vor mai șorbi în "dialectele lor: 
barbare" ci să vor folosi numai de limba greacă! Turcilor nu le trecuse aşa css 
prin gândeProcedeul e âemn e inclus în categoria ăe fapte "Incredibile"! 

x Găsim într!o publicaţie slavă-macedoneană din America,1965,un articol în- 
titulat "0 aniversare importantă", referitor la împlinirea a 60 de ani dela reci- 
noasterea naționalităţii române din Macedonia printr!un act al Sultanului cArti- 
Solul e foarte merituosycu poziţie românească,In timp ce nacedo-slavii gasesc 
de cuviinţă să marcheze o asemenea aniversare româneasca; în România,ţara tutur it 
aniversărilor posibile,fireşte că amintirea unui act de dreptate pentru Maceda- 
Români nu şi-a puţut găsi nicio'menţiune! In "Noul album Macedo-Român" vole ll 
 greiburg 1965),reamintirea faptului şi-a găsit loc în însemnările lui NePeCor- 

neneStar fi cuvenit,totuşia spune ceva mai mult,într!o asemenea ocazie, 3 
ai * Pentru cea de, a 79-a aniversare a iradelei- imperiale din 1905,se pare ca 
singura referire a fost aceea din cartea lui M,D.Peytuss (Viena) despre problena 
aromânească,publicată tocmai în ajunul datei ce se cuvenea aniversata,In Exil, 
doar "Vatra! a menţionat evenimentul, 
* Naum Îraianovski a publicat în Makedonski folklor(nre12,1973,pe223-227) 
un studiu scurt asupra datinelor şi cântecelor de primavară la Macedonenii (slax? 
şi la Vlahii din oraşul StrugacAromânii serbează cu mare fast ziua de 1 Maicâsă 
“se trimit vile la stână.Se cântă atunci cântece păstoreştie,Se coace o pâine-sps- 
cială ce se aă oilor s!'o mănânceeAceastă pâine sub formă de colac se face şi la 
alţi Români, în nordul şi în sudul Dunării,dar la SfeGheorghe-Slavii nu practică 
această datină.Să amintim că numele oraşului vine de la cuvântul "strungă".„Un 
cartier "Strunga" există şi la Crugovae- | 

__* Printre. "sfinţii veterinari! pictaţi prin bisericile din Palcani (mai ales 
sârbeşti) se găsesc: Flor,Lavr,Modest şi Vlasie„Ultimul,e cunoscut şi ca protee- 

„țor,al vitelor domestice; iar sub numele de Sfântul Vlah e cunoscut ca patron 
'al oraşului, ddinioară Republicii,Raguza, Decât că unii cârturari sârbi zic că 
numele Sf.Vlah ar fi un Sf.Blaj (nume de persoană slav)e- . 3 88) a 

x la nişte Români Crăineni din G5tebtrg(Suedia) găs-sc discuri procurate în 

ara aceasta (1978) cu T'vlaske pesmer.Titlurile cântecelor sunt artografiate îr 

” felul următor: Dajka Flodre,Si diâr fi kumva să mor,âm ljubit dua surori,KEnd 
„tretam sara pe valje,Muma mja ce maj făkut,Ma lasat puicol /puiuţu al/ mjeue 

Un Mili Floric a ţinut să foloșească semnele semivocalelor româneşti cumva mai 
consecvent şi a "reuşit! în felul următor: Ma întrabîa njevasta mia; Dă simbîtă 
pănă lunjePe un singur disc văd scris: Rumunske pesme /vot pentru apsletvlaSali, 
“cu piesele: Kar ma uâje kîntînad, Trandafir ku krianga naltă.Reamintim că în cele 
„semnalate se vede căutarea scrisului în grai propriu din partea unor Români în- 
- streinaţi care nicivdată n!au avut şcoală şi nici n!'au văzut seris românesce-— 

- Tot la G5teborg o familie bănăţeană şi alta timoceană, încuscrite între elz, 
ținură cu multă mândrie să-şi etaleze costumele populare româneşti din satele 
natale,apoi râte altul în .plus: bănăţenii pe cel procurat la Caranseheş,iar ti- 
mocenii pe cel procurat la Turnu Severin.Şi... iacă aşa!" 

x Pe la 1869,un preot englez a vizitat rişte sate din ţinutul Zaicear,popu-— 

„date de Vlawi.Piind zi de sărbătoare şi Vlahii având horă îmbrăcaţi În portul 
lor românese,preotul a vrut să-i fotografieze "pentru a prinde o scenă plină de 
colorit loeal".Vlahii observând aceasta,s!au retras nemulţumiţi că streinul "le 
ia umbra şi cu aceasta va duce sufletele lor în ţară strină".Intâmplarea e rela= 
tată de francezul â!'Aumerson,care a vizitat Serbia în 1877.81 notează că ținutu= 

„rile din nord-estul Serbiei sunt populate în cea mai mare parte de Vlahi,- 

„x Ziarul ivening News,Ffebr.„1973,dă un reportaj despre o echipă folelorică de 
Români din satul Popoviţa (Iugoslavia),cari au dansat la Albert Hall(Londra) şi 
s'au prezentat strălucit,.In fotografii se văd aceşti jucători În costumele lor 
româneşti;cu căciuli mari de oaieș reprezentau, însă, "folclorul autenţic iugoslavii 

* Un arsamblu folcloric din Kirghizia(sovietică ),care circulă în străinătate, 
are în. repertoriu şă. un dans moldovenesc,adică dir Basarabia.Este jucat cu toată 
sprinteneala.Cu vreo 3 ani în urnă, pereche de ruşi îşi efectua partida la cam- 
pionatul mondial de hockey pe ghiaţă în acompaniamentul unei melodii basarabene.— 

x Un deputat al minorităţii germane din Ungaria a.ridicat în Parlamentul de 

la Budapesta problema ea învăţământul în limba maternă a minorităţilor naţionale, 
inclusiv cea română,să fie efectiv asigurat; învățământul să. ipaeară rtivaexiiiui.r 
grâdişiţa,ru peste 59; cunoştinţe în limba materna, - 






Sava Gârleanu 


mi. 


': * R„Wurmbrând, în "Action Evang€lique. pour. „1'fglise du silence!",Courbevoie, 
„Sept+1978: Guvernul Federal uerman a vărsât în ultimii 15 ani 250 milicane de 
dolari! pentru a libera 10.VUU de deţinuţi politici âin Germania de Est comunistă, 
câre practică 'comerţul de selayi.Cetâţenii şăi sunt vânduți pe bani,Evrei sunt 
vânduți Statului Israel.tu.însumi an fost răscumpărat. de Misiunea Norvegiană în 
Israel şi de Alianţa tîvreilor şi Creştinilor. cu suma de 10.000 d6laricAtunci, 
de ce Consiliul Mondial dl Bisericilor dă bani celor in guerilelă comuniste în 
loc să lihereze,prin.răşcumpărare,pe prizonierii din Rusia? Noi am cumpărat de 
la guvernul român ps predicatorii baptişti Alexa şi Pitt Popovici cu familiile 
loreti sunt acun în Statele Unite-Am cumpărat pe sora Panaiodor ca şi pe fratele 
Vasile:-Rascol -cari fuseseră în închisoare pentru răspânâirea Cuvântului lui Dum- 


ii nezeusE o nebunei să cheltui banii Bisericii în beneficiul celor din guerile 


[ră 


cari detestă Biserica, în loc de a-i,utiliza pentru răscumpărarea 'robilor! creştini, 


- În 0ct.1978: Dovezile caracterului satanic-al marxismului se îngrâmăăesc, 
Sora lui Marx povesteşte. că pe când era: copil,plăcerea lui diabolică: preferată 
era aceea de a-şi sili surorile să mănânce baligă (DeMelellan: "Marx avant le 
marxisme", Harper & Row 1970,p+1932 Mai. târziu „aderenţii lui au forţat e creş- 
tinim în îi Areta -române să înghită e stoid m otatrelt 


, * Şt eGeorgescu-Sergent "Carnetul unui veteran", Ed, "Rigmor",Madrid 1977: Româ- 


_— 


a 


F-] . 


nii în Dobragea,1878: Î doua zi în zori pornirăn spre Hârşova... Mergean în pa- 

sul. cailor,cână de pe o culme,nu departe de drum, unde paştea o turmă de oi venea 

un om în goana mare;chiuind şi. strigându-ne să. ne „OpPrime s e, Văzurăm după port că 

e "mocan,cioban cu târla ce se vedea în zare. „Bine aţi venit „fraţilor, luarăţi 

„Dobrogea cu Vodă Carol, jine-1-ar Dumnezeu drăguţu zile tii uztalrat Da Iransilva- 

'nia cână, 9. luăm, ca să scăpâm, de boanghenycare-i mai lotru ca Lt Cta, păgâni! n 

„ = O veni şi rândul 8i,hun e Dumnezeu" -:fi răspunsei eu. AS, 

— Nâm.auzit şi noi; zraţilor, cun aţi luptat la Plevna,până aţi, răpus pe ture 
„Şi ne-am bucurat şi ne-am ţinut şi noi nânări că tot de la o mană purceden".s. 

- "En! ce-a fost la Plevnasa fost aşa,de învăţătură; în Transilvania: o să... 
fie ce-o să fie! —-fi.răspunse Voicu.- CCI 
„*-Lon Protopopescu, în "Catehism legionar", udeirmatolii!, Roma 1976: 'Logiona- 
rul nu urâştee e e 5l vrea Geslegarea problemei iudaice nu din ură de rasă împo- 
triva jidovilor,ci din dragoste de dreptate pentru. cei Pap anti pu de ei... Odată, 
întorcânâu-se Căpitanul âin Moldova,trenul cu care călătorea s!a înzăpezit în 
apropiere de Râmnicul -Sărat Şi au Căii Ba să rămână. îa câmp aproape O Zale 
narii:care îl întovărăşeau slau dus pe jos,pria viscol,şi au adus dintr!'ur sat 

„ apropiat alimente, Ţăranii, au dat legidnarilor mult mai mult decât le-ar. fi tre- 
buit pentru o masă.la reîntoarcere Căpitanul a dat orâin să se împartă mârcare 
la toți cei din -vagoneCum între călători erau şi câţiva jidani,legionarii au în- 
trebat pe Căpitar: "şi „lor? '-"Da!t,a răspuns scurt Căpitanul,care rîr viaţa 14 
lui nu a avut de-a face,nu a stat de vorbă cu un jidane 

ș . * NsArnăutu, "Amintiri, bd "Cuget htomânesc",B.Aires 1974: Intrebat despra ur- 
marea ce atentatul contra lui -Goangă- putea.să aibă asupra vieţii celor închişi, 

“Sima a răspuns că voiă să intimieze pe Carol II... obţinând astfel eliberarea 
Câpitanului,. şi că sl îşi asumă toată răspunderea.la Cluj... toţi au rămas ui- 

- mii... Au demonstrat că era o nebunie curată.. Sima se joacă de-a revoluţia! 
- * GeVâlsan,!''Opere alese",Buc.1971:.A fi român înseamnă a fi suferit sute de 
ani.şi a te fi bucurat câteva clipe,a fi plâns atât încât şi cântecele să pară 

-că plâng,a fi văzut neîncetat distruse începuturile âe cultură mai înaltă şi i 
totuşi a le fi început din nou, a fi jefuit ' fără milă şi cu toate acestea În 

„yremi de linişte a fi dăruit prisos de hrană materială şi sufletească chiar şi 
popoarelor mai îndepărtate,a fi fost întotdeauna izbit în :clipele sfinte ale în- 
cercărilor de unire naţională şi cu toate acestea a fi ocrotit totdeauna începu- 
turile de acest gen ale popoarelor din jura fi fost darniei în sărăcie şi mari- 
nimoşi în iznânăă. A fi român înseamnă a fi păstrat tenacitatea neamului nostru, 
acea virtualitate milenară şi nesecată care, sta putut” îndoi dar niciodată nu s'a 
frânt ,curper plădios. Şi, tare,acoperinăâ în veşmântul său âe flori moăeste şi par- 

„ fumate,pădurea întreagă. Şi mai ales a fi român înseamnă a avea credinţa că toate 
. aceste însuşiri bune ale poporului nostru pe care le .putem arăta cu cinste ori-— 
"cuinu au avut încă răgazul să se desfăşoare în deplinătatea lor,dar că în numele 
lor dven dreptul: să cerem libertatea de a. le duce la desăvârgăi Măria epăhăi.ro 
gloria noastră, ei „Şi pentru binele lunii întregi, SE ERE Pag Le pt CR 


i A 


L 3) 


Au tpecut 40.de ani dela moarţea lui Fotin Enescu şi 100.de la naştere,„In 
jarăyâgsigurn! a-fost pomeniteIn Exil doar o persiflare dintr!o ipublicaţie a * 
coincis, întâmplător; cu aceste aniverşăris Vom spune roi câteva cuvinte,spre cin- 
„stirea acestui pionier,al Cooperaţiei şi pomerirea unor vrednici noAMSdi cari 
au fosti! În vremi ge mare avânt. din vechea Românie. - e 

Fotin Eneş6u s!a născut la BuneştisArgeş,la 30 Ft ft Feb. 1878, fiu al 
lui Uheopghe Enescu şi al Zenobiei Balotescu,din fanilia BalotăsStuaitle şi le-a 
făcut Die, Gimnaziul LeCeBrâtianu din Piteşti, „la Liceul Sf.Sava şi la Tacultâtea 
de Drept “ain Bucureşti. Ofiţer de rezervă la Artilerie, Supleant la Tribunalul 
Vâlcea în 1902,In sasa lui Constantin Dissescu,mentorul tineretului ae elită de 
pe atunci, întâlneşte mai mulţi tineri cari vor juca un rol mai târziujca. 1 ACR 
Duca, Nicolae Titulescu, fraţii MicescușGheGheMârzescu,Ca Petrescu-Comnen, Me Orontolu; 
eto, In 1904,Judecător de. “Instrucție la Tribunalul Argeşe In 1905 e arată Sub= 

" Director la Casa Bâncilpr Populare; de curână înfiinţaţă datorită lui Spiru Harete 
Directorul Băncilor Populare în 1907,începe să fie cunoscut în ţară prin felul 
cum a. ştiut să Jiniştească,prin convingere, revoltele în mai multe judeţe.In 1903 
devine Directorul Casei Centrale a Băncilor Populare şi Cooperaţiei âe pe lângă 
Ministerul de Finanţe.Colaborează la întocmirea legilor privitoare la economia 
gării cu şefii de guvern şi miniştrii Lon LeCe Brâtlazug Rea a Caii AIS Marghilomar+ 

„Emil: A chel ahi Ale CIO a zutaite os Aia Radovici, i 

Tot timpul-a susţinut iridenta ain Drang vârf în legătură cu frunţaşii ar-. 
deleni Părintele Vasi]a IlucaciuyProtopopul Ion Moţa,Vasile'Golâiş,Aurel Vlad; 4 
Mihai Popovici; Mihail şerban,etoe„Pe terenul cultural face parte ca membru şi Se- 
cretar Generăl în Comitetul: pentru editarea operei câmplete a lui Cogălniceanuy 
compus din Ionel Brăţianu,Petre Carp,lake Ionescu,Ale Marghiloman, dr + C„Istrate, 
N.Iorga şi Vasile M. C e sniveua E n Da  2% 1914=1916 asistă pe Regele Ferdinană şi 
Hegina Maria în operele de binefacere pe țară şi pe Prinţul Moştenitor Carol la 
înţocmirea legii şi organizarea Cercetăşiei după modelul britanic al lui Baden- 
Powell. Pe „terenul Cooperaţiei e sprijinit de cadrele rurale în frunte cu preoţii 
şi învățătorii zi de o pleiadă de elemente entuziaste ca Ion Mihalache,DreNeLupu, 
Lon Răducanu, Ghe Duni i rescu-Bunbeşti Sergiu Cujbă,ete. Mişcarea cooperatistă ia 
un mare avânt în întreaga ţară,ca hazăca reformelor de Justiţie socială, 

In războiul din 1916- :1918,Fotin Enescu e însărcinat împrotaiă cu Vintilă Bră= 
tianu -cu aprovizionerea în material a armatei.In Ianuarie 1918 intră ca Ministru 
de Finanţe în primul -guvarr. de personalităţi în afara partidelor,prezidat de 
Generalul Averescu, la insistența “egelui Ferdinand şi a noului Prim-Ministru, 
numai: cu condiţia de a se întoarce iarăşi la Cooperaţie„In Octombrie 1918,la re- 
intrarea României în război,Fotin Enescu face parte ca Ministru al Domeniilor 

ai Agriculturii din cel de-al doilea guvern de personalităţi, prezidat de Genera= 
lul Coanâă, şi apoi,ca independent, în guvernul Ion IeCeBrătianu,cu misiunea de a 
realiza Reforma Agrară. n ie BErolăe înăl de “eformă Agrară "Fotin Enescu! avea un 
caracter revoluţionar şi prevedea. toate măsurile necesare pentru prevenirea unei 
grave: crize de proâucţie după schimbări de structură economică Şi socială atât 
de profunde Misiunea areasta. istorică n!a fost dusă până la capâteFotin Enescu 
moare de gripă, spaniolă la 30 Noembrie/15 Decembrie 1918 în vârstă: âe 40 de ani 
la Chişinău,unde pregătea măsurile. de accelerare a Reformei Agrareelocul' la Mi- 
nisterul de Domenii i-l ia I1.G.Duca,yanitxăeiaxĂRERxARy detaşat dela pei ue 
Tastir ic ici publice,unde e numit Doctorul Angelescue 

'4n calendarul ziarului "Cuvântul!! pe anul 1941,deci sub regimul legionar, 
în cadrul unui studiu dedicat mişcării cooperatiste ca precursoare a Mişcării 
legionare autorul descria în cuvinte mişcătoare personalitatea lui: Fotin Enescue 
Printre mulţi alţii în decursul timpului,şi părintele Moţa,întriun articol în 
"Universul" din 1935,constata că idealurile cooperaţiei au murit-odată cu Pot în 
„Enescu în 1918.Duca; pe drept cuvânt şi el un părinte, al Cooperaţiei, Mihalache, 
luptător strălucit în mişearea cooperatistă;, Dr„lupu; Răâucanu, Stei au fost prea 
absorbiți. de-politică după '1918,ca să sa-dedice Cooperaţiei.ba a devenit asteși 
„Numai o instituţie de Stat,eu toate âesâvantajele „birocraţiei deficitară. 

3 „Numele lui Fotin Enescu l-au purtat,până în 1944,0. comună din judeţul Neamţ, 
o-stradă în Bucureşti şi câteva sute 'de Bănci. “Populare şi CooperativeeBusturi,, 

de „Qskar Spăthe şi “air ln Bee IE oct O viaţă”de om'âin marea Românie mică, tnpins 
la “faptă de motorul. unui idealism Ei A tie: Cn din osul taineiy ppje:ărhiivelexitdai, r 


creat România Mares- . - îmi Be CEDIi zii iiigie aaeta bau 
Maria-Voichiţa Gruia 





că Tai repetăâte - -rânduri “a. apărut în publicistica legionară adin exil părerea, de 
a orcii 200 da “ceeace a prâvocat, în definitiv, decâpitarea Mişcării Legionare a fost 
terorismul .iesâcotit din 1958, sal lui 'Horia SimasUnii critici ai aventurilor 'si- 
- misteyextrem “ce “atună'tetite pentru siguranţa Căpitanului: şi a elitei legionare, 
dar „-ce - suspect !- inofensive -petitru H,Sinma : ete ei afirmat tot mai stâtornic 
că aecstea' au fost 'coriise inten ionat „Când: « -: sta ivit ocazia să intervin şi Us. 
- ami forhulat 'o' *circuristanţă atenuantă în descărcărea "lui: Sima. "Cred -zicean în 
articotul: ina profanator, din-Pânântul st'răâmo esc,1, 1974, Be 35- că asasinarea 
Căpitanului n!a fost o crimă intenţionala a e PeuieRiie tal ea una ptia „Îimpruden- 
“pă'sA fost-.erima unui debil mintal"! 
m | "+ Memorialistica apărută în ultimii ani,aprofundarea cirouăstanţelor âranatice 
- ale anului 1938 Şi descoperirea a numeroase docuriente “referitoare : la acea epocă 
„au! făcut “tot mai plauzibilă debilitatea lui mintală precum şi Lipsa . ae slementare 
- calităţi la ipel care s!a proclamat prin fraudă: drept adere te al | Căpitanului „Pe 
tot. sarcurmsul: apilor dela fatidicul 1938 până azi,HeSina s!a: dovedit atât de 
iei tai în strategia politică încât a pierdut absolut toate bătălii le, ducând Mi ş-— 
carea! din dezastru în dezastru şi ajungând el însuşi : la derivă în Tau da 1941. 
In sufletul .luiyîn locul ataşahentului faţă, ge prircipiile legionare şi-a facut 
culci 0 dhbiiei fără limite şi fără! scrupule.S !a transformat treptat într!un 
adevărat geambaş politic şi a avut: darul: să perveptească, tot ce i-a stat prin 
preajmăeDacă, se circunstanţele . i-ar fi fost favorăbile ca să-l înlăture şi pe 
Generalul Antonescu, ... el-ar fi. recurs,pentru întărirea poziţiei sale iile 
= în: fruntea Mişcârii“ Legionare;chiar şi la crime politica, La epurări sângeroase! IA 
picta general: enigmelt” crininalisticei ss rezolvă prin răspunsul la întrebarea: 
i: prodest? In primul: rână i-a folosit lupeasrăie Estera a lucrht priri Carole A 
cesta. prin Călinescu Şi. Moruzov-Ultimul 1-a prelucrat: pe Siza trezindu-i şi cul 
"iivânău-i ambițiile şi sugerânâu-i: să Hactivezetals,... gem 
„ÎN din ce; în a:'doua parte a anului 1958, Căpitanul se fă re omaliiă + SR în- 
carcerat la: Râmnicul Sărat, împreună, cu statul -său major,cu Nicadorii şi: Decerni- 
39 „ avitii,Horia Sida avea în mână firele conducerii legiunii libere,pentru, condiţia 
lui: de:grad mai puţin urmărit de: poliţie. Consennul era să se păstreze O totala 
linişte; pentru a: nu se da pretext la. înăsprirea prigoanei Sia periclitarea : 
vieţii Căpitanului şi a elitei lăgionare,Se alcătuise un camangament de emergenţăs 
In acest comandament se:petrece un lucru extrem de straniu'care abia acum iese 
la iveală: Horia Sima stabileşte o legătură absolut secretă cu persecutorii noş-— 
tri şi anume cu Mihai Moruzov, şeful Serviciului Secret de Informaţiuni, instrument 
intim al lui Carol II.Nu o comunică ninanuia: dintre: camarazii din Comandamentul 
i „de emerăânţă,ci e) păstrează ŞI, utilizează fără. chiâr să.o comunice Câpitanului.- e 
- In Septembrie: 19383... întovărăşit de Biriş,H.Se.are.o întâlnire cu Moruzov. în 
„Grădina Botanică. «, la un.moment dat Biriş surprinde îngemnul - dat de.Moruzov 
lui Sima: "Trebue să 'acţionezii!,Acest îndenr urnărea două şcopuri: leSima să se 
_ agite,ca să dovedească Regelui şi opiniei publice că Legiunea viază 3 şi că ele 
dșih- să-:fiei'urmaşul lui Codreanu; 86 la moştenirea comenzii,fireşte,nu se putea 
„. Ajunge decât prin dispariţia titularului: prin. asasinarea Căpitanului. .. 
- Şi în, adevăr, HeS. a organizat exact în această, vrene go .serie de atentate te- 
„roriste fără să sai seamă... nici chiar-de aâmonestările pe: care i le-trimeteau, 
dela “Râmnicul Sărat „Căpitanul sau Inginerul. Cliime» « ș Cu ocazia vizitei avocatului 
Băria, Cosriovici la, . închisoare şi prin mijlocirea acestuia, Clime i-a repetat. lui 
„Sima ordinele. ca lidişte precum şi ştirea că; nerespectarea acelor ordineeîl: su 
„Bătau foarte, “tare; pe Căpitan.Cline a avut „făgăduiala, lui Cosmovici câ=i--va repe-— 
3 “ta” lui Sima inaicaţiile Capitanului,dar după..aceea gasea Cioisi ii Mer Pa nl!la maj 
bg, „permisul sa-i viziteze -pe cei închişi, se să . = 
„Prin Octombrie :sau Noembrie 1938, Căpitanul a.reuşit să trimită un de aa soris 
în “sensul qa legionarii din lagăre. să semneza declaraţiile cerute -de autorităţi 
„Spre a se grabi sliberarea LoreOrdinul a ajuns în mâra lui Sima.prin intermediul 
“ultim za seţiei Găpitanului, Sima l-a nesocotit. şi pe acesta, Refleotează i tgzg cd 
Lonesou,p- 154 legionarii "care auzisşeră pe câi proprii de existenţa acestui qr- 
din au, dat deolarații şi mal: toţi, au fost eliberaţi,Ceilalţi,neavână “preciziuni 
mapa Aer ntau vrut 'să dea declaraţii şi consecinţa pentru mulţi a .fost moar- 
_ vEala, Analizână cazul logic,Sima era singurul 'căruia nu-i putea conveni executa- 
“rea. ordinului †a se da declaraţii, E]. ştia prea bine 'că eventuala eliberar fir 
lagăre a Comandanţilor Bunei. Vestiri.ca şi a cel: “puţin 5-6 CW aa ivapxilu ro 
Cu mai multe şi notorii drepturi de a comanda decât el,l-ar fi obligat să renunţe 


* 








E] 


“re în guverhl!,:., La 29 Mai. 1940;Sina este chiar primit în audienţă la Palate Te- 


să se încadreze sub directivele-altora! De aceea,atunci şi mai apoi,âe câte or: 
a putut,a torpilat, orice încercare a: cuiva să se ridicesbe aceasta linie de gân- 
„dire; . Cum să facă. să. rămână şef?" trebuia. să piară Căpitanul şi cât mai multe 
căpetânii legionare, din cele recunoscute, iubite şi ascultatesPlanul, cu tot dla- 
'volescul conţinut,a tost înfăptuit! Neyrednicia, incapacitatea. ca şi imoralitatsz, 
insului au râmas în gtrija.viitorului să Le, verifice şi să le dovedească!!a 

Şi Căpitanul a pierit„Asasinilor lise şterise la timp un extraorâinar pre-= 
text de către H.Se prin „organizarea atentatului ela Cluj contra; „Profesorului 
Ştefăneseu-Goângă. + . 0 

"* Moruzov şi 'Carol II au continuat să manevreze ambițiile lui mad A fost 
curăţat terenul de eventualii contracandidaţi... la 11 Ianuarie -1959 e arestat 
şeful organizaţiei i E As ia la 24 Ianuarie se descoperă aruncâtoarele de fla- 
cări şi este arestat,apoi st rangulat, locotenentul chimist N.Dumitrescu,inventa-— 
torul acestei armă; la 26 Ianuarie,în fine,este asasinat Profesorul Vasile Cris- 
tescus se. H.S.,ajunge în Germania la 4 Febre1959sNu-i spune nicio vorbuliţă lui 
Ce Papanace şi-i încredinţează lui Vârfureanu toate legăturile cu lumea legionarăaes 
Urmează cronologie pedepsirea lui Călinescu de către echipa lui Miti Dumitrescu 
şi logica hecatombă în rânâurile rărite ale elitei legionaresAjungen la epoca 
destinderii... Moruzov miză pe ouă tablouri, Era, precun şe ştie,şi în 5 10F0 A 
spionului german Von Canaris şi în slujba lui Carol. IL. 

- la 5 Mai 1940 HeSe. pleacă din Berlin spre ţară... Cade în mâna poliţiei în 
ziua de 19 Mai, la. Jamul Mare.iste adus la: Bucureşti,De la: poliţia de siguranţă 4 
unde se afla Niky' Ştefănescu, omul lui Moruzov,este luat sub aripa protectoare 
a “acestuia din urmăeNici. umbră de crematoriu,ci din: contră perspective de intra= 


Şit. de acolo declară pentru urechile Camarileis "Nu pot_ să-mi adun gândurile,Sunt 
copleşit de personalitatea Regelui", Intr!o filă: âin jurnalul polemistului N+D, 
Cocea găsim o admirabilă persiflare la adresa adulatorilor: "Curat vorba Maj es-— 
tății Sale; "Am ce, destul de mare pentru toţi câţi. „ar, vrea să lingă, 

He Sinia a manifestat apoi o fiaelă dar spureată îndatorare Majestății: Uoigaşe, 
după abdicarea ' dela 6 Sept.1940.,Numai „aşa a putut să iasă Carol nestingherit din 
ţară cu un tren în care şi-a transportat - jiitoarea şi şi-a încărcat imensa avere 
jefuită: dela Statul: Român, fără -să fi fost turburat de vreo acţiune efectivă âin 


Dice SE si i ărat = E sa D;Găzdaru ("Pănânţul an eră) 


CUM A FOST ASASINAT CĂPITANUL 

"Intr!'o zi -declară maiorul Dinulescu- an fost chemat de către, fostul Preşe- 
dinte de Consiliu,Călinescu.În cabinetul lui de lucru se găsea şi Generalul Ben- 
gliu,comandantul Jandarmeriei Călinescu ni-a declarat, atunci, căpentru mot ive. 
politice, Codreanu şi 13 adepţi ai mpi brebuiau să. fie vele, aceasta ar fi fost 
şi dorinţa Regelui! A aleea 

"Am plecat în noaptea aceea din Bucurâşti e oeteă, plutonierul Sârhu=y : 
cu două maşini dube dela Prefectura âe Poliţieesiram înshţiţi de. maiorii de jan- 
darmi Dinulescu şi MacoveanusAjunşi! la: Râmnicul Sărat,am tras la Legiunea de Jan- 
darmieAici maiorii Dinulescu şi Macovzanu au luat contact Gu mâlorul de origine 
„evreu,Scarlat Roşianu; Comandantul Legiunii, de Jandarmi din Râmnicul Sărat Imediat 
ne-am întors spre pu lipsa unui orâin precis(sau poate.că intervenise 
vreo: modificare), jandarmi i n!au măi luat pe legionari, Ajunşi la închisecare; an 
fost bâgaţi toţi jandarnii în maşini; dar în'acelas timp soseşte din urmă 7. fisa 
„Dinulescu -care ne-a dat ordin răstiţ: Inapoi la Râtnicul Sărat! Ne-am întors, dar 
ne-an bprit în comuna Bălțați la câţiva Km de R.Sârat,unce ar fost cantonaţi „pe 
timpul nopţiieiici ni s!a dat vin: de tăut „țigări scumpe şi gustări aleses 

In zorii zilei am iure spre pâraie ia. Sărate Ajunşi la închisoareșan fost pa 
gaţi toţi janâarnii într!g celulă,unăe maiorii Dinulescu şi Macoveaxsu ne-au daţ 
instrucţiuni : :asupră modului cum avean să executări pe legionari. Punând în genunchi 
pe şoferul. maşinii,L-a aruncat un ştreang: după gât pe.la spate,arătând cât de, 
uşor se poate executa astfeleTotul a fost gata în câteva minute.Jandarmii au te 
şit apoi câte nul. „afară, în -curtea închisorii, şi fiecăruia i 's!ă dat, în. sqană un 
legionarsMie mi-a dat pe unul 'mâi voinic, mai îns ie An aflat mai târziu că acesta 
era Căpitanul; Corneliu -Zelea 60 a reda ara „dus, pei la maşinieAiaqi; legionarul era 
jegat cu mâinile :4e bancă la spate,iar. Gu 'picigarsle de pa W3 Warbivaexălalui. ro 
din faţăsîn aşa . rii ca' să nu se > poată mişca nici: într! o parte, nici într!'alta, Aşa 


as lar i 


at. 





E [i - 
.. 





prima maşină, în cea cu zece. legtonari,in 'spatele Vapitanului,şi flecare „jandarm 
era aşezat în spatele legionarului ce-i fusese încredinţat In mâini aveam 'ştirean- 
gurilesân pornit: In maşina mea era in. sala Dinulescu, iar în cealaltă măiorul Ma-— 
COYVeâru„ira 0 tăcere de mormânt,căci ntavean voe să vorbin nici. noi între noi 

_ jandarmiisşi niei legionarii! între ei, . 

Ajunşi prin dreptul. pădurii Tâncăbeşti, maiorul "Dinulăscicâre. stabiliss: "cu 
noi;printrtun :cqă' ce semnale ,rismentul execuţiei,a aprins -1a un moment dat : ai 
terna,stingând-o şi âprinzână-o iarăşi de.trei orieEra momentul execuţiei, dar : 
nu “ştiu de SA n '4m -executat niciunuleAtuiiei maiorul Dinuleşeu a oprit nagina, sta 
dat jos şi sta' dus la maşina: din spate-Agolo maiorul Macoveanu : fusese mai .auto= 

= ritar, legionarii efau: executaţi: Căpitanul şi-a întors capul: puţin. către mine,şi 
mi-a şoptit: Caarade; dă-mi voe să le vorbesc camarazilor mei a - e Dar în aceeaşi 
cîipă,mai înainte! ca el să-şi fi terninat această rugăminte,maidrul Dinulescu 
a pus piciorul? pe scara maşinii şi păşizd înăuhtru cu revolverul "în: mână a ros- 
„At printre dinit, EXECUTAREA! La aceasta jandarmii . au aruncat ştreangurile.., 
“A fost un muget gi an horcăit es. apoi o linişte de Eep SALĂ Cu perdelele: tras8, 
haşinile şi-au: continuat ărumul-până la Jilava, 
Când am 'ajuns,erau :orele 7 dimineaţa.Aici ne E, eBuăttă Colonelul Zeciu,Dan 
Pascu, Comandantul. închisorii,Colonelul Ghepovici,; Medicul Legist Lt.Colonel 1o- 
nescu şi alţii eGroapa'era făcută “deja ae 3 tie Sl groapă mare" (Dinulescu). Tragi 
„din maşini,legionarii au fost aşezaţi-apoi cu faţa în jos şi împuşcaţi în spate; 
pentru a.se sinula astfel îhpuşearea - -pe. la spate, în timpul evaâării de sub ex- 
= -cortă,După aceasta au fost'aruncaţi în groapa comună «La câteva săptănâni însă, 
“aceiaşi jandarmis.tot noi;an aruncat::peste ei: o. solujie, disolvantă şi arzătoare, 
15 damigene devitriol.Apoi au .fost 'acoperiţi. cu pământ iar deasupra s!a tur-— 
naţ,. o.placă. grea de cinente Jandarmii au: fost puşi să iscălească, declaraţiile 
împărţite, lor de Colomelul: Zeciuycun că. „legionarii fuginâ: de: sub escortă,au fost 
„împuşcaţi; apoi,au fost is pal Fi într!o încăpere a închisoriiyinăe Zeciu le-a. 
inut un. discurs, spunându-le a Şi-au, făcut numai datoria... Fiecare a. primit 
ri câte 30. 000' ae Leiyiar maiprii-câte 200.000 lei. 
Ta câtevă zile, Sarii a fost chemaţ, în cabinetul Coionelăiiui Ghieroyi0l oare 
e văzându=1, i-a pere tu eşti voinicyai. fi putut omort trei. degdatăa.se, I-a întins 
apoi "o nârtie s 'o'semneze, spunând că a primit, suma e 20 990 lei drept ajutor 
de 'boalăe.Nu sunt holnav,d-le colonel,spune Sârbu cta răspunse -Mă: sârbule; nu 
vezi cât arăţi de 'rău? şi să-ţi păzeşti gurâş „căci a1tfel io! astup cu vănânt | 
Şi. Gherovici * Ai arătă cu mâna un revolver "Mauser!! de „pe birou, întinzânău=i” ba-— 
niie,Sârbu a fsst trimis apoi ca şi ceilalţi jandarmi în concediușpentru,, p.-pdihnă 
bine meritată,e «e 


x 2 „Buna, Trei 9. Nov+1940 

î ca - 2 Dida iat 
A sm i ÎN LAGĂR_IA  VASTU, DUPĂ ASASTNAREA- CAPITANULUI : ta AR 2 
Lă d a se vor mai fi aflâna dintre acei cari şi-au “Arisernat ' întânpăi te “Anului 


„1958,ani de cumplită prigoană contra legionarilor din paritea, tirănului vremii 
--de' ajtunei pare purta r.umele de Canal al II-lea şi era „rege. SD României. La acele 
ui note dacă n!au fost arse sau nu s!au pierdut „adaug acum ce. 's!'a petrecut a doua 

zi dupa asasinarea Căpitanului, în lagar la Vaslui.la atâţia ani ce-au trecut 

peste noi trebuie să ne fixâm Sschenatic întâmplările ce poartă pecetea unei 
crude sălbăticii a "democraţiei „partidelor politice",a Hdenâcrajiei regale! şi 
"a Ndemocraţiei ant onesciene"!,og= au culminat cu "democraţia populară! de azi. 
Prigonitorii au crezut că toţi legionarii pot încăpea În câteva sute de 
„ sicrie;sau în câteva gropi comune,chiar fără scrie.Aşa se înţelege din. asigura- 
„rea dată de Armând Călineseu,considerat deja de fraţii” Jerâne şi. Jean” Tharaud 
ca. "omul de oyeli, în declaraţia făcută la 22 Febr.1939 trimisului special al 
ziarului "Pariş Soir!',Leon Hermann, că "Garda de Fier este 5 istorie a trecutu- 
lui”,că ea "a epitet e pentru totdeauna” .Donnia cuplului Carol-Wolf a dat. Lovi- 
„„ tura: de moarte ordinei morale a societăţii româreştie 
legionarii din lagărul dela „Miercurea. Ciucului ridicaţi într! o după amiază . 
cu soare, în Noembrie „1938,sub o pază extren de severăan ajuns” la gara din vale 
n unde număra i de zace ori,âdi intrat,ptintriun corăon de santinele,în vagoaânele-— 
dubă,fără bânci,nini terestre. Noaptea, trenul. s!a, pus îr riişcare şi dimineaţa 
am ajuns la Vaslui,De la gară am fost transportaţi afară din oraş, în ograda 
şcolii normale,una dii.acele construcţii neterminate sub ww :atlijvae xibaluizuo 
lui Angelescu,acum transformaţă îr. lagăr pentru legionarie Obosiţi şi înfriguraţi, 


p? 


-. 


„cincisprezece Şi. acuăzeci în câte o încăpere. Eu an găsit un pat Liber între 
Ion Belgea şi Pâgu Antonius 4 
3 Clădirea era înconjurată cu două rânduri de sârma ghimpată, şi acuri se lucr 
la alte patru rânqurieAâministraţia şi jandarmeria erau în afara reţelei, iar 
-echipele de gardieni şi santirele veneau pentru. schimb âin oraşeIlntrarea şi îs-— 
„gi rea din lagăr erau foarte strâmte, abia se putea strecura un om, trecând cele 
ţrei portie. Pregătirile pentru o pază cât mai strictă erau foarte febrile: 
„multiplicarea rândurilor de 'sârma,despre care se vorbea că unele ar fi şi elec- 
„rificate;. = a cu lampi oane şi becuri puternice âin cinci în cinci metri; 
până când într!'o dimineaţă ne-am trezit şi cu uri tun,montat-pe coâna dealului, 
- - cu gura îndreptată spre lagâr,la. 70-80 de metti:;Legionariiștam 309 la număr, 
“erau stăpâniţi de o stare de îngrijorare. Radu Gyr,Nelu Mânzatu, Valeriu, Cârau, 
„„Boporodeay dr+Cincora, eto,ne propunem să alcătuim programe teatrale;muzicale,şi 
" chiar să edităm o revistă lLiterară,ca să menyinem moralul legionarilora 
E „.. Ta 1 Decembrie 1938 „crescuse mult hunărul celor internaţi. Dimineaţa ne-am 
- “adunat toţi în sala de festivităţi,şi acei 20 de ani dela Unire i-am sărbătorit 
după 'un program sobru, în spirit. de voie bună gi cu inima încă rcată de dat i 
pentrucă toţi,sau aproape toți,contribuisen cu ceva direct său 'indirect la ace 
act măreț, Unirea tuturor RomânilorsAcum ne gaseam Între sârme. se. 
Seara, după cină, nă trezesc chemat la cancelarie de maiorul Craioveanu,acel 
„care omorise cu: mâna lui,la Cluj,pe studenţii Bica şi Anania,lar acun era conar.- 
dant al lagărului âela Vaslui„Doi jandarmi înarmaţi. mă aşteptau să mă conducâ« 
De cânăâ suntem aici,au tot intrat legidnari, dar niciunul n!a fost chemat: la ear-— 
“ celarie.De aceea i alboooeeatii stârnit de chemarea mea era firesesIn aşteptarea re- 
. întoarcerii mele,legionarii erau în pioioâre, "şef al lagărului dela:Vaslui - 
“n'am fost numit de nimeni; fusesen însă. un timp lă Miercurea Ciucului desemnat d= 
“Gheorghe , Clime şi ajutat în funcţia nea de Comandanții Bunei Vestiri,âloi încă 
nu. ajunseșen să ne organizămydar jandarmii unoşteau rolul meueDl Nelu Mânzatu 
mi-a şi atribuit la serbarea de dimineaţă, întrto peroraţie glumeaţă; titlul de 
Mdirector al Şcolii Normale dela: Vaslui", ceeace a stârnit râsete şi aplauze; 
nu asţa 1 aeterninase însă pe Craioveanu să mă cheme în seara aceea la“els 
Ari intrat singur în. cancelarie, pe, uşa ce mi-a deschis-o un jandarmeMai orul 
SAL 0Y aug şedea la biroueMă invită să iau loc pe scaunul din fațăsApoi” îmi spu- 
he că m!a chemat să-mi. comunice,şi prin mine tuturor celor din lagăr,că, fiind 
transportaţi dela o închisoare la alta şi” încercând să fuge,au fost înpugeaţi 
Corneliu Codreanu cu alți 13 condamnaţi «La auzul aceste! ştiri,an încremenit, ! 
Pentru confirmarea celor afirmate îmi întinde ziarul "Universul'!cu comunicatul 
oficial tipărit pe prina pagină cu litere mari «Mă cuprinde deodată o scuturătură 
nervoasă şi un plâns cu sughiţurie,Incep: să strig şi să protestezcă aşa ceva nu 
sta putut întâmpla; Corneliu Codreanu n'a fugit de. sub escortă, căci e om de onoa= 
rs; totul'e o plăsmuire; lucrurile trebue să se fi petrecut altfel de cun 'spune 
“comanâantul.Nu mai yinean socoteală unde mă găsesc; nu mai ştiam ce vorbesc; nu 
vedeam nimic înaintea ochilor înlăcrămaţi ; auzeam doar vocea slabă. de om vinovat 
a maiorului Craioveanu; încercând să mă liniştească, Tot corpul Îmi era în fier- | 
DE ge şi nu mă puteam controla; protestam mereu contra acastei lovituri, afirmâna 
cta fost dată unuia care-şi iubeşte Neamul cu credinţă şi patimă mal mult ca 
oricine „Câte minute a durat acest spasn al sufletului neu,nu şt LusMaiorul trai 
repeta într! ura că comunicatul e adevărul curat şi încerca să mă convingă că 
trebue să acceptăm noua stare de lucruri. Cu capul între nâini şi. coatele pe bi-— 
roucu ochii închişi vedeam şi nu credeam în moartea căpitanului « Nu mă dădeam 
deslipit de pe scâun şi din fuga gândurilor ce mă II întrebâm dacă aşa 
ceva poate fi adevărat.Un zgomot mnta trezit din ameţeala ce mla fost cuprins eMa- 
iorul se sculase şi sucinăd scaunul sta gata să mă concedieze„M!am ridicat şi eu 
şi-am rămas în :picioare ca ia 1's fata lată E lirişte,ca să nu fie ne- 
voie de. represiuni. Imi părea că n!an trezit dintr!un vis urâteCapul îmi vâjâia 
şi trupul îmi slâăbise.Din starea de prostaţte 1-an răspuns cu glas domol: Bine, 
domnule Waior,va fi linişteydar nu-i de crezut că Corneliu Codreanu a fugit ae: 
| sub escortă! Am înclinat capul în semn de So/lii/ 7 pa ieşit. 
| Totul a durat un veac înspăimântător. Mi s!a părut că s!a prăbuşit cerul pes-— 
te noi şi peste neamul nostruetran sigut că l-au omorît pe Căpitan,căci de asta 
mă temean şi la Miercurea Ciucului «totuşi uieori. mă pălea îndoiala „şi credeam Ă 


| 
că ar putea să fie şi altfel,0 miime de speranţă,o clipă de gând mântuitorya 
: 4 5 VIWW. zeii ul.ro 


A i că: ma Îi ia. 2 elle ceai - pile e a Ma 


pe 


Ei 





ini vel a01 Janaariaz N'au Luat LN PTIULTre. Şi n'au PEBLII pana La Invrarea ji 
lagăr,yunâe un altul mi-a deschis portiţelee„An întrat în ograâă: clăţinânau-nă, 
cu sufletul înăoliăât. pentru tot restul zilelor mele. Legionarii mă aşteptau cu 
o îndrăptăită nerăbdare Erau mulţi la poartă şi mulţi se plimbau nervoşi dela 
un “capăt la'altul al, Şc Zimaliă bănui au „ninic din ce: se întâmplase,Unii au vrut 
să afle ceva “dela mine, âar n'am răspuns nimănui ,ci. m'am dus âireet în camera! 
Comandânţilor Bunei * vesiria Nu .Ipcuiau toţi la un.loc;dar în acea cameră mică 
"în „rapârt cu celelalte;puteân sta de vorbă mai în Polite a comuni cat întâmpla 
” rea pentru care fusesăn chemat la cancelarieşi fost şi pentru ei o prăbuşire 
fără egal şi împreună am trăit un sentiment de deprimare profunâă,» Le-am istori-— 
9 sit "cum a decurs 'donvârbireaeSlăbiciunea fizică nu-mi îngăduia: să aduc la cunoş-— 
| tina "legionarilor cele întânplate,şi apoi : toată fiinţa mea refuza, să împlinesc 
misiunea maiorului e Ti' rog din inimă pe Gomânaărişii . Bunei Vezţiri să mă scuteasca 
de a comunica eu moartea Căpitanului «Erau prezenţi acolo Ilie Gârneaţă, Corneliu 
Georgescu nadu Mirânovici -şi Mile LeftereCorneliu Georgescu şi-a luat inina În 
dinţi să comunice evenimentul cel mai trist din viaţa noastra, 

S!a dat ordin prin toate camerele Şi gelor din ogradă să se adune în sala 
mare dela pie ge pe coama dealului au început să funcţioneze reflectoarele,Le- 
gionarii s!au adunat în. “juşul nostru,S!a făcut linişte complectă. Corneliu Geor- 
gescu a'ordonat ca toţi să îngenunchemeA îngenunchiat şi el,a spus Tatăl Nostru 
Şi apoicu voce -tremurândă,a anunţat ştirea ce-an adus-o dela qancelariea„Un sin- 
gur şi uriaş 'geapăt,adânc şi profună ca din inima pănântului;a izbucnit din piep- 

— turile celor 500 de legisnari cuprinşi de durereeN!an mai putut să-i privesc în 
ochi,nu "mă; puteam uita la ei.A fost un moment ce nu se poate uita,nigi. nu-l pot 
reda prir cuvinteeA fost omorit un uriaş din, ordinul unei. stârpituri Năucirea: 
generală ne-a ţinut în “genunchi aşa cun ne găsean,apoi rând pe rânq ne-am sculat 
şi clătinându-ne -în mers ne-am împrăştiat fiecars pe unde am putut, rătuţi de lu- 
mina reflectoarelor şi de furtuna din sufleteCei mai mulți au năvălit în ogradă; 
luminată „ca ziua,şi* se plimbau de unul singure Noi, Comandanții Bunei, Vestiri şi 

za eu,ne-am dus în camera âe jos şi acolo an hotărît desfiinţarea oricărei cându- 
ceri legionare ' â acizi azi Ii â d fiecăruia dreptut de a se comporta conform pro- 
priei conştiințeeAcest lucru trebuiau să-l afle şi jandarmiie„Apoi am crezut; de 
datoria, noastră să ne .spunem cuvântul şi!n afară, lansând prin autoritatea lagă- 
rului un comunicat pentru ordine şi linişte. 

Noaptea, a fost un adevărat calvar. Lumina din camere care obişnuit se închi- 
dea din afară,a: rămas nopţi dearânâdul aprinsă „Nimeni nu putea dornieNimeni nu-şi 
putea găsi lLiniştea.Zvâreolire gi oftat ne-a fost. odihna.In acea, vreme de întu- 
necare abia puteam intuă putinţa mijloacelor de a ne reface în viitoraPe încetul 
am reuşit însă să ne recâştigăn increderea, fixându-ne “idealul în etern,aşa cum 
ne-a învăţat: Căpitanul Măsurile de represalii conțra He tu s!au înmulțit Seara 
un ofiţer de jandarni,însoţit de soldaţi înarmaţi pânâ!'n dirţi; facea apelul pe 

_ camere, Inspecţii inopinate prin camereePlinharea în ogradă linitată,Câini poli- > 
“igti mai mulţi «Masa. redusă la regim de 'foane„Presiunea morală şi materială con 
”tinua să fie pun mijloc de a şi obţine o capitulare ruşinoasă„Provocări, zilnice 

Dar trebue să amintesc c!au fost şi câţira ofiţeri,corbi albi de-o excepţio- 
nală: vai dare sufletească,cari ne priveau nu.numai cu simpatie. el şi cu, păreri , 
de răt pentru ceeace sufeream. rau elemente de onoareeştiau foarte bine că asas1- 
narea”Căpitanului fusese o 1ăse-naţiune; că fusese condamnat nu pentru un fapt 
penal sau civil,ci pentru: românismul sau pentru caracterul său şi pentru educația 

Ș ce-o: răspâhaea pe întinsul ţării ca să crească oameni întregi, că frica lui Dun-— 

 : nezeu, oămeni. de conştiinţă, incapăbili de călcarea. legilor morale; căci spune Că- 
„pitanul: "Toată inteligenţa, toată învăţătura,toate talentele,tpată educaţia nu 
"ne! vor servi la nimic; dacă vom fi pase tra 


ia SE 


pa plai eat 


| CUVANTUL DB PESE MORMÂNT AL CAPITANULUI 


Ar adunaţi cu toţii-la mormântul celei mai nări: jertfe legionâre ăn ajun 
de a: pleca la luptă.pentru: credinţa hoastră, pentru viitorul de dreptate şi mări- 
re a “Acestui neam şi.pentru. asigurarea propriului nostru viitor în ţara; noastră e 

„Nu, avpu -a adresa.:niciun mânifest poporului: româneMani festul nostru este a- 
ti i uriaşă jertfă:a, generaţiei! noastre,acest: mormânt al canaradului şi fraţe- I 
lui, meu: Moţasal camaradului: şi fratelui, nostru MarineMai. mult decât aceasta, gene-— : 
raia noastră nu mai are nimic de spus" poporului român,nibi aia rhiaexi ilui.ro = 


[i z . e 





manilesvui nostru e mormântul lui Ciumeti şi al celorlalţi căzuţi dintre noi, 
Manifestul nostru este: tâată suferinţa: pe care am suportţatao timp de aproape î$ 
ani” în văzul ţării întregi,fără a fi aat exemplul celei: mai mici abateri dela 
linia credinţei ai i e a Ia toate umilinţele la care am fost expuşi de 
către.acei ce rând pe rână s'au aşezat deacurmezişul! acestui nean.Ei au vrut s& 
ne nimicească, întrebuinţână uneltirea, trădarea, bani şi violenţaeşi ne-au înpirs 
în dilema: ori de a capitula,ori de a ne aeseniăe drumul înainte prin violenţă. 
pe acea, astăzi când o nouă luptă se deschide; în: care lunea va veni cu ma- 
nifeste şi. programe,noi venim cu rânile noastre dai, sufleţ şi de pe trupuri săa- 
race,venim cu mormintele, noastre; 
Pie în noua luptă,peste vechile răni ne aşteaptă alte „Tăni,şi iaţă. că în curâră 
 ng' vom despărţi şi nu se mai ştie,dacă ne vom reîntoatoe! toți thapoi, dacă „uni 2 
didtre! noi nu se vor aşeza în continuarea acestor norninţee» 
Acestea ne-sunt perspectivsle şi în faţa lor cuvântul feu âe otâine, os Pa 


Ni n T n pa i 
e ieiun domp omis pniciu pas înapoi! — Cozia lime bag di pzaintă 


» E] 


HORMÂNTUL CĂPITANULUI. de Radu Gyr 





Dezaci inainte,vremea. se măsoară - Venim lângă ţăarâna ta imbită, 

cu trudnicele.tale. oseninte, DA şi. umbra ta;prin smirnă şi baladă, 

şi- veacul care curge peşte ţară -ne-aţinge cu plutirea ei sfinţită 

tea din cenuşa ta. a a şi ne preschimbă! n torţe şi în: spade». 

Mergi. printre noi! E Cu duhul tăi -nireaşmă de &răâină-: 4 
cu sfânta-ţi moarte vie,! / ne miruim sub zâmbet de icoange 

me tămâiezi cu marea ta tăcăresee: Culegen. din mormântul tău. lumină 

Mormântul” tău e numai înviere, și ' şi ne spălăm obrajii de prigoane.. 


prin pie E ai naruto” Iu a Ci Luăm “ur pumn de lut ăin groapa sfântă” 
Prin tine bem, setoşi;din, nântuireş 


prin tire doar ne-am, curăţit. de sgură. 
Izvor ne eşti»şi cină ŞI zidire: 
ia Bag dis şi cuninscătură. 


mit amtaa pe garaia putns a gepa.___. 20 200 veriyotnevayol papi ugorntoi, 
“inima noastră pururea flămânăă, PAR 23 RA E gel ra v , 
Eşti Arumul nostru către zări de miere, şi se v 1 plep 


“cu pumni făţărnici, 
SA pgana pentru tânpta funegândă. slăvină lumina sfintelor .vedenii, 


şi-l puna, pe vechi răni âe închisoare; 
şi 'rânile din noi tresar. şi cântă; 
se fac medalii şi zâmbese în soare. 


Eşti ruga Țării pentru biruinţă, „. -Mornântul ţău, genând, să se ridice 
mistria noastră!p aur ferscata, şi duhul, tâu, ţâşnină din veșnicie, 
dalta de foc înfiptă în 'credinţăee e . într!ur. năprasnic fulger să despice 
Mormârițul tău e viaţa noastră toată, pângăritoarea lor nemernicie!, i 


=. &r& - Biserica A, At tati din Germania a refuzat să-şi mai plătească Contnibu- 
via la -Pondul special al Consiliului Ecumenic pentru ajutorul țarilor subdesvol- 
tate, pe motivul, foarte: just că E. 09 ajutoare,în Joc să contribuie la propăşirea 
acelor: i E oa să ajute 'cu armarient diferitele bande de subversiune din slujba 
Moscovei .In sfârşit! Ba unul din cei 17 membri ai Bisericii Evanghelice,anume 
Biserica din Schaumburg-liippe,a mers. şi mai. AG Par ii e IREODdUr ge pur şi simplu 
din Consiliu] ce sprijinea "Bisericati lui Satan.Brăvo! 
- &ă, Din "Solia aflăm, că la Chicago s!'a format, În jurul. hr ici "Naşterea 
Domnului" condusă de preotul Gheorghe _Zned,o "Asociaţie ' de Ajutor pentru Refugiații 
în scopul de a procura garanţii de imigrare în America şi lucru noilor scăpaţi, 
din ţara ocupată.Comitetul e format din Paul Ciupei,preşedinte; fugen Bârgan,vice; 
loan Vasiliu,secretar; Ghe Tomos,casier; Gh. Bociocagă,Gh.Alexandroaia şi Ion Creţu, 
controlori; membri: 0ot.Cojan,Mihai Georgescu, Ilie Boancă,I.Târlea,S.Ulfineanţue 
&ă Preşedintele Italiei a trebuit să-şi dea demisia pentru motive de ordin 
moră; până şi şeful guvernului israelian,Iţik Rabin, a trebuit să-şi părăsească 
_ postul din motive de aclaş fele Nici Bo ear. o altul nu conduceau organizaţii mo 
a PELIRLE Dig nu pretindeau să moralizeze mapamonduleGhiniorul lor a fost-ca nu: 
s!a găsit,în partidele respective,niciun dialectician de talie,capahil nu numai 
să-i „Înyepenească pe veci în scaunele respective, indiferent de comportaregdar 
si să prezinte "instituţia! de care se leagă până azi numele twăw iarhivăestitului, r 
sian drept cea mai parfumată alee de crini... 





i exemple de "nivel politic 


„În sistemul propriu de către un on al său,privilegiat! 


. vorbi cât: Li-i dragul; la fel tovul Berlinguer,Niciun: război nu se va putea iscă 





„x Simon Viesenthai (Viena) „faimosul mâncăi or de tot ceea ce el poate boteza | 
"'nazisti,a' spus nu de mult încă odată că tot ce are el prin vasta-i cartotecă 

de "evidenţă"! şi studiu“ trebue urmărit. până dincolo de. moarte „pentru ca,vorba 
ceea,mulţi"să se, înveţe. minte”.Cineva a publicat o „notiţă în care califica zelul 
lui Simon drept pură venădeta,iar metoda lui de urmărire. .drept: curat nazistă. 

„De altfel,acelaş reproş i-l adusese lui Simon însuşi. confratele lui de nație; 
Bruno: Krayski„Dar şi alţi consângeni ai acestui zelot. se delectează cu sentimen- 
te de. ură de genul celei cunoscută . încă: din istoria .Vechiului Testament Caci, la 
apariţia. notiţei -amintite,urmară o droaie de “intervenţii scrise, anonime însă, 
pentru a. face din Simon na conştiinţă a vrenii noastre şi a omenirii” „Iri anin- 
tesc' cun la Bucureşti Simonii aceştia şi Wilii şi Rosmanii,tot! în insă "e 6n= 
ştiinţei” part inioe,cum şi din "solidaritate umană!!, îsi dale Al reciproc cele 
mai strălucite referinţe la caâre,în timp ce despre alţii de dincolo de "conşti- 
inţa vremii”. turnau drept "fapte" tot ce Li şe păreaytot ce Li se năzărea a fi 
atitudine "'necorespunzătoare!a- | 
-. x Francezul Louis Darquier de Pelle oix, căruia l se pune în sarcină -vina de 
a fi "livrat!" Germaniei naziste f5e 9V0 de evrei francezi ,pricinuinâu-le, zice, 
astfel -moartra,desminte categorie că la Aussehaitz ar fi fost gazaţi un nilion 
de evrei! Aoeasitaj, e 'doar o 'propaganâă satanică evreiaşcă! — zice el 1 împee. Cât 
priveşte evacuarea evreimii din Franţa,el consideră şi astăzi că era necesar ca 
ţara să scape 'de aceşti 'streini,puşi pe grumazul ţării şi vinovaţi de toaţe :ne- 
norocirile el,fi au vrut război,ei au atras țara ANI “eonflagraţie Şi. „de aceea tre- 
buiau trimişi cât mai departe cu putinţă,ca'să se şi termine odată cu, rătăcirile 
şi aventurile loreCă evreii șpeculează (şi vor specula) din plin cu. protinsele 
"miligane" de ! Razas Îi ştim şi din cazul României „Deşi în aceaștă ţara au fost 


pp m PP me a a e Pa dee 


" ocrotiţi şi n!au trecut prin altă păţanie decât aceea dea curăţi zăpada în Bucu 


reşti,distrândâu-i şi în aceste momente saltimbanoul lor ee aia e Si zilele 
ei totuşi scot şi aici "zeci de mit" de NomorâţiN.-— 

„* Intr!o emisiune auză vorba: "regretatul Haupt ,istorien„Dacă într! ăevir a 
decedat,e cazul.a spune câteva câteva cuvinte în legătură cu acest'istoric âin 
Bucureşti care. stârnise cu ani În -urmă cea mai mare senzaţie şi totodată aprige 
"demascări" în parţidul comuhist pentru fuga sa Qin RSR In Franţa, Gheorghe Haupty 
evreu din Transilvania, fusese trimis de ocupanţii. maghiari în lagărul dela Aus- 
schwitzePurtă încă pe pielea braţului semnul imprimat al lagăruluieCa atareyde- 
venise leopilal: partidului" cum i se zicea,Pe spesele acestuia el a fost trimis 
şi la studii de istorie în Uniunea Sovietica,de unde; întorcându-se "candidat în 
ştiine!,dar mai ales din cauza încrederii ae care se bucura;a fost pus conco- 
mitent în. mai multe „posturi bănoase„Ca şef şi pe la istorie,vorbea odată,cu!!eom= 
petenţance trebuia sto- respecţi „despre... Radu Afumaţu! (gari de la Afumaţi ) + 
Totuşi;el era unul care nu agreia toate miş-maşurile evreieşti facute prin: par- 
tid,ci a afişat în câteva rânduri "opinii separate"eŞi-a permis să nu fie tot- 
deauna de acord nici cu'unela: procedee ale 'tartorului de RolLeeydeşi tocmal aces= 
ta făcuse din el “toopibul partidului" şi celelalte, 

Intr!o zi Haupt.a sacrificat suma uriaşe (atunci) de şase mii de lei,costul 
unei croazisre prin Mediterana cu vaporul "Transilvania", la care erau admişi NU 
mai Şi mai de încredere,La ea Las debarcându-se pentru un scurt popas Haupt 
nu s'a mai întorseLuână tfenul s!a oprit pent ru totăeauna la Parise,Acă a decla-— 
rat că rămâne! marxist,dar nu poate fi de acord cu linia aplicată în RSR La Bucu- 
reşti cadrele cotatie şi ştiinţifice au fost târîte la mitinguri de demascare 
a' Wţradătorului"HaupteArticolele lui,pâră atunci citate mereu şi indicate: drept 
1 în cercetare,au fost puse la indexaNu le mai puteai 
găsi decât la "'fonăul special",adică sil lacătul cenzurii. PeC.Renla înţeles în- 
sășnu e în stare nici astăzi a înţelege,ce ă însemnat acea prină breşă făcută 





x Zdenek Mlynar,fost secretar al CC, al PeCuCehoslovac în echipa lui Dubcek, 
a relatat foii "la Nazione" din „Florenţa cum a dictat Brejnev conâucerii ceho- 
slovace în 1968.Printre altele,Brejnev a zis: "Tovii Tito şi Ceaugescu vor putea 


din cauză voastră şi nici a altora ca voi,aşa-încât nu vă faceţi iluzii!"!eCu al- 
tes cuvinte: latre potaia,că tigrul (nu de cra ep îşi face treaba! Ştia Brejne- 


vul cum stau: lucrurile,nu?! S WWW. arhivaexilului.ro 
* Răsfăţatul ŞI. controversatul nostru o Dia i OBIPD ip Ale Năstase, face în con-= 
Li 





y mama o fesi AM LULS RULA IAR 
„de publicul spectator.„După ce în vară fusese oxolus pe 5 luni la Wimbledon ş: 


Sa 
acum numai că reintrase în joc la Stockholm Open,s!a şi "sucărit, mă!" pe publi 
pe arbitri,pe toţi şisca şă dovedească ce bine crescut e,gi-a zeâit dinţii Şa 
a seos Limba câtre toţi; mai azvârlindu-le şi epitetul: maimuțe! Aplicându-i-s SA 
pe loc amendă,s!'a apucat a se lăuda aci: Am eu atât de mulţi bani,că puţin îs, 
pasă! Ba,a mai vorbit pe urmă şi de scuipatul pe duşunăa.( Șt și „cână piulogţ eră 

, scuipau pe trotoar şi apoi te luau'la rost: de ce-mi calci,bă;scuipatul! —-das 

[i Imai călcat; sau: de ce-ni ocoleşti, bă,scuipatul! dacă nu l-ai căloat ) să păiaa 
buun nu unul rău! :se consideră însuşi Nastase; dar,iată —zice. tot el- nu poat 
Şi Sg, nu vrea! -zice- să se schimbe.Cei 0 ziie PUI constată însă că, aacă Năs= 
tase s!'ar concentra asupra jocului şi nu star ocupa de demonstraţii ale. tenpsra- 


mentului. propriu;ar fi putut cuceri încă Li, titluri mari.Dar vorba ceea: 
când i se urcă omului la capsse + 












































x O fetiţă suedeză cere ziarului informaţii despre Nadia Comăneci, vrână' să 
ştie ce etate are,la ce competiţii a mai participat cum se explică pioizialefe e Be 312 
Nadiei,cerână totodată adresa acesteia din România ca să-i scrie... Acum doi- 
ţrei ani o altă; fetiţă,din America,având faima unui copil extraordinar de înt=- 
_ligent spunea că nu vrea să fie în-viaţă altceva decât o Nadie” Comăneci « 

„x Un Român crăinean,adică din Serbia,stabilit în Suedia,şi-a căpătat acolo 
renume de. meşter” neîntrecut la. vândecarsa rapidă a oricăror fracturi de oase, 
(Nu strâmbă furculiţe şi cuţite'prin telepatie ca Uri Geller,ci îndreaptă şi! 
leagă oase 'frânte)e Inşişi medicii trimit cazuri mai grave la ely "'nespecialistui 
din întreaga Scandiravie.Şi mai interesant: pentru binefacere, Românul, acesta rg 
cere nimic „acceptând numai "ce-mi dă mâna omului"! „Uneori sunat de vreun disper TAI e 
aleargă el însuşi cu aşina-la faţa locului,[l chiamă Zivoiin Rukulovicii şi 13- 
cueşte în 'orăşelul RJ uv «Cunoscusem Şi altă dată asemenea rari medici! din popor 
meşteri la fracturi; erau însă Macedo-Români.Iată acum şi um Crăinean,la fel, 
de priceput şi la fel de altruist+- j 

X caprele, pietele de ele! Relatau Aromânii in Macedonia că,după război noi? E 
autoritaţi au dat poruncă să fie "desfiinţate! toate te i vota niştecdăunătoara 
ce. sunt pentru păduri Mii şi mii de caprevalorână milioane,au trebuit să dis- 
„parăeăcum aceleaşi „autorităţi şi-au pus problema că derunâe se vor alimenta 


- “cetele de gherilă în eventualitatea unui război,Croiesc deci: planuri să refacă 
"fondul" de. capres- 


mia Se Sa „abis se] 


dă DI lraian Popescu vede în je tat 1 Naţional no: za ideologică âe 
partiden,iar legibnarii,aderând,r.!ar face decât să "consacre! vânzarea dela 23 
“August! Tucrul est cu totul, fals! "Alianţan are o_singură ideologie: lupta pen-— 
- tru eliberarea Patriei! Pentru resţ, fiecare îşi ţine ce-a avuteNici legionarii 
nu recunosc vânzarea,nici partidele'nu aplaudă,să zicem,cazul lorga,eto., bxists, 
când eram mic,pe ăTumăl dela Piteşti la Bucureşti;9 pădure ce se chema hRâidasa, 
stup de bandiţi,Cei ce plecau din satele noastre să vândă "pe Vlasca!" struguri, 
ţuică, poşircă şi alte bunătăţi nu intrau în, pădure până nu se strângeau 30-40 
de căruţe,şi numai „agâuniţi, se igero denifi sa, traverseze "jungla! .Se , te 9ag că 
fisoare era şi rămânea stâpân pe ce avea!n căruţă. Doar apărarea era!n comun; 
"marfa!',nu! Deci partidele rămân cu "gloriilen 19 cu ala noastre.Nimeni 
ne-a cerut. să recunoaştem"25 Agust",cum nici noi n'am cerut d-lui Penescu'să 
“tre în “vreun cuib de pregătire... Lamuri tă „acun îngrijorarea! d-lui Popescu, 


nu-i: mai rămâne acum decât să ceară demnului său ae alte pretexte de atace 
E 


&ă Aflăm din 'foaia dlui Sima despre ."episeopul "Hă rasov „supus patriarhatului 
Moscovei ee. Acestui episcop rus rus sunt subordonați şi DpeoIi Dumitru Popa şi dre 
Mehedinţu" De ce sa fi schimbat vlădica. Ta rasov „acum la bătrâneţe, Constantinopa- 
lul pe Moscova? Numai aşa,ca să dea ocazie prea cinstitului "comandant" să arun= 
ce cu noroi dal! un vrednice pregt care, după murdăria ela Paris,a încetat să-l 
mai considere şef al unei Mişcări de regenerare a moravurilor?,.. 

— Aceeaşi foaie vorbeşte de "doatrina legionară,al cărei epicentru e drag Os=. 
tea. Cucerirea “noastră -explică el, mai departe- :se bazează : pe convingere;pe cuce- 
rirea individului din irteri o igiP E up, Fi un proces de adeziune voluntară, şi nu | ptin 
“încadrarea lui cu sila”,Ca Sima s!a-ars cu "doctrina", e numai. din pricina "aplică- 
rii ei prea zeloase,Textul însă,construit a bază de convingerejcucerirg din 


rior şi adeziune voluntară -şi.nu cu sila,rămâne,totuşi,un mic WI saphi bivaexilulu. 
vru uzul movicilor în ale năragostein,stors din experienţă personală... 


sf SG Bănăeanu 


nu 
in 


e SĂ 


4 


EI 





Ne- Spania: DL Iasinschi Tuptă pentiy "daţi -Câna am ajuns la, Aravacaş m!am 
dus la patul lui : Şi I-am salutat legionăreşte.A, ridicat mâna şi mi-a răspuns 
foarte clar: Lrăiască „egiunea şi Căpitanul! „adăogâna: Dumnezeu să vă ajute! 

Ne= Austria: Am reuşit să fug peste graniţă îri -ugoslavia şi de aci în Aus- 
tria, unâe am cerut, azil politice După, 22 ani de puşcărie, (scriu puşcărie,pentru 
că faţă, cu, anii de închisoare din trecutul burghez al ţăriianii aceştia au 
fost aşa “cum numai în mintea mea de copil vedean intrările în iaâ)- am fugit 
din raiul, ceauşit Fratele meu Vergică a fost împuşcat; în Jilava; împreună cu 389 
deţinuţi, arept răspuns la executarea soțilar. Rosenberg În Americaspentru furtul 
secretelor atomiceeşi în toate închisorile mai mari din ţară au avut „loc "oxecu- 
- piieSe, crede că ar fi. cel puţin 63 000 oameni omorâţi în ţară -în. aceşti.:30 'de 
ani de comunismeee Ar trebui ca cineva; să se intereseze de noi.Aici sunt, foarte 
“iul gi Români Eu sunt singurul refugiat politic,ceilalţi au, 'venit cu paşapoarte 
„ca turişti şi nu vor să se mai întoarcă Ne-ar trebui ceva reviste româneşti Cu 
"atâtea! jertfe, care nu ştiu. să mai aibă seamăn' undeva în lume,eu am rănas acelaş 
cum mă ştii,pentru că noi am avut dreptate! :. ai 

 Me- Statele Unite: Aş. vrea să ştiu şi .eu mai multe despre Consiliul: National 


-„ Român dela Pariseiste el mai aproape de aspiraţiile şi visurile, Românilor? Va 


acţiona el mai hotărît pentru apărarea Drepturilor Omului batjocorite: în ţara 
strămoşilor, noştri? Ce statut politic şi juridic are? Cum se iau hotărtrile şi 
căre e progrămul acestui Consiliu? Care este publicaţia lui oficială? 
ră Franţa: Feliciţări pentru, studiul luminos şi senina preerie a situa- 
via Diasporei române, în. legătură cu Consiliul. Naţionale 
i "he Statele Unite: „Ne-am bucurat să-ţi veden: numele în te RE Naţional Ro 
riân $ Bunul Dumnezeu să vă ajuţe la cimentarea unui pilon călăuzitor.-şi de repre- 
zântăre: pentru. eliberarea Neamului Românesc! Trimit obolul meu pentru "Vatra!e 
Ne=. Statele Unite! Socotesc că truda Dvoastră aduce multă lumină În negura 
vremii de astăzi,adunână pe cei de-un sânge şi de-o lege şi aqăpându-l din fân- 
tâna, nepieritoare a istorici „Neamului «Mergeţi înainte,cu ajutorul Domnului chiar 
“dâcă povara de Mâine va fi mai grea decât cea de Azi, e era să) Vatra e o mărturie 
a vitţii, a. gânăirii şi a simirii. ronâneşt i + Domnuj Dumnezeu să Vă ajute şi să 
ne ajute:ca "legătura de sânge,de. limbă - şi de credinţă să ne strângă laolaltă, 
luptând toți pentru acelaşi sfânt ideâl: eliberarea Neamului Românesc de sub 
neăreapta! stăpânire de azi.şi, înveşnicirea Ţării în hotarele României Marie 
7 Doamne” ajută! Alătur o modestă contribuţie. şi trei Chipuri Sfinte» 
TR Franţa: Scepticismul şi izolaţionismul: nu sunt atitudinile cele. mai Spa 
cit 'alese peritru a combaţe totalitarismul comunist. ce tinde a ne zârobi pe toţie 
Ne Spania: Regimul din arăcare tinde să se permanentizezesa dus o politică 
de nimicire a elitelor,de distrugere. biologică, şi spirituală, de az PALO a Româ- 
nului « Odată cu cubul elitelor, româneşti prin 'lagăre şi moarte,s!'a căutat 
înlocuirea lor cu elemente periferice, înicagtate de streini inadaptabil: țigani, 
jădani „unguri: ete» Fiină! deci atacată „toată, : “țara, nu pal poate fi vorba în refu- 


LI 


"= giu de politică ae partide Şi numai cu -rea credinţă sia interpretat faptul luării 


ca Bază a partidelor lă formarea Corsiliului Naţional drept politică partizanăe 
"Trebuia! plecat da undeva,iar acdste partide erau ultima reprezentanţă naţională 
iegită din nişte alegeri libereeţinta fiind deci una: lupta contra comunismului 
ce ne ţina patria încătugată,şi ixilul conştient trebue să prezintg un.singur 
front. de luptă: lupţă na ională deci politică. naţională şi nu de partid.se im 
“pune 'degi. ca şi Institutul să figureze în prim, loc pe această. linie de foc să 
se 'opue' cu totalitatea membrilor, săi coomtra tuturor sistemelor de asiatizare'1la 
care e supuș, neamul! nostrus El. trebue. să. denunțe prin. toate = inel 2 € gi ie opera de 
diștrugere a Ronânismului. spre paguba, Huropei. însăşi... . 
P.- Spahiat „Adversarii. Consiliului Naţional fac o confuzie. semantică întire 
politică Şi, politicianisme Iniţiativa, dlui, Penescu e.de factură, politică în sen- 
"sul! genuin al cuvântului «Un, act pur patriotioe„Pentiru Grecii vechi,palitiki- era 
"artă guvernării, grija de. soarta getăţii”; cine nu acorda atenţie acestei înda- 
"toriti era categorisit. drept idistise Nuanşat de politicianism era -comitetul vi- 
şoieniste Consiliul Naţional. e o operă de unificare „apoliţică,antipoliticianistă, 
fără” discriminări de partiăeAdeziunea este o. obligaţie patriotică,peste limitele 
şi peste inţeresele egoiste de partia politice Părersa mea este că Instituţia de 
la Freiburg are mai mult decât: dreptul:.are. obligaţâa să adere la Consiliul. Na 


ţionaleNuzi: o obligaţie ae partidei na ională! Şi nu-i numa Di 2Ah ei 
lasinșchi spunea exact la fel !- în xiului, IQ 








te cam pripeşti,domnule Lozovan! 
Gazeta STINDARDUL, condusă “de bătrânul luptător naționalist 'din Exilşăl 1.Vyu 
Emilian,ne-a obişnuit să ne delecteze cu episoade din răsboi,din istoria mili- 
tara a României , eu fantasticile acte de vitejie ale op oiccsalepi române şi ale 


- Infanteriei pedestre,In numărul din 'Cctombrie a apărut un articol semnat de âl 


Be Lozovanș despre "CNR, bazat pe imposturi,nu!"'.0are,cine-o fi dl Lozovan? O fil 
călăraş ;cu schimbul? Sau pedestru? Articolul are un caracter combativ tăios,mizr- 
tar.Dumnealui se pare că nu poate fi chemat să dea sfaturi în problemele fier- 
binţi ale sufletului românesc,de vreme ce-a deţinut cărţulia de "Brigadier!" la 
şantierul UTC dela Bumbeşti-livezeni şi a fost secretar al UTC-ului pe Faculta- 


„te în: timpul studiilor sale universitare.Poate o fi tobă de carte,un eminent. gâzen 


âitor,un ilustru inventator al "alixirului vie ii căruia să i se datoreze aten- 
9 9 


“ţie şi respect,dar de-aici şi până a-şi lua 'libertatea de a da sfaturi de Ndes- 


unire a Românilori!,e un drum lung şi sgronţurospe care nu are ce căuta, : 

De ce o fi scris "dumnealui acest articol antipatriotic? Poate că are pe ci- 
neva la spatele lui care îi dă impulsuri şi direcţii de urmat? Poate că-l are 
în faţă şi-l cheamă la înfâptuiri care-l privesc personal,dar nu şi pe lumea 
din Exile Din ce aşezări supraterestre ap trage dl Lozovan puterea de a ataca Să 
lovi pe toţi şi în toate. pârţile,de pare! ar fi un trimis al Tadului,ca să des- 
bine oamenii şi să-i îngroape de vii? Cine îi dă acest drept? Piedestalul. său 


“moral?''Renumele de om cu carte? Execută un orâin telepatic al foştilor lui stă- 


pâni ideologiei? Este chiar un "cavaler" al erei noastre, "sans peur et reprocha” 


“Isus a lovit cu biciul în zarafi şi netrebnici,pentrucă era Isus,Fiul lui Dumr: st 


zeu; dar dl lozovan pe cine. o fi avână la spatele lui care-i “gâailă: creerul şi 
face să-i tremure mâna de mânie,cânăd scrie despre Românii âin Ex11? Aceşi ia nu 
cer decât tot ce poate fi mai sublin pentru o Națiune: cer să fie uniţi şi. soli- 


'dari în lupta de supravieţuire a Națiunii noastre,Ce nu-ji convine din aceasta; 


domnule Lozovan? Te deranjează cineva; cu „Ceva pe a-ta personal,şi nu eşti mul 


- mit! cun te dcranjează? 


D-ta n'ai dreptul să ataci partidul" comunist căruia te- -ai. închinat cânava, 
pentrucă atacurile dumitale ar mirosi a ceva,de vreme ce-ai fost: UTO-isteŞi bin 
faci. că nu ataci comunismul,asta-i linia luu ideologico-politică,şi o res- 
pecţi; dar de ce loveşti în toţi ceilalţi cari hu sunt comunişti? 

In articolul d-tale recomanzi ca românii să nu fie uniţi,să trăiască Sepazi 


raţi;aşa cum sunt răspânăiţi pe faţa pănântului „Afirui d-ta că to acţiune româ- 


nească planetară" e o idee aberanta.Dacă tratezi aşa Neamul românesc,nu ai nimic 


cu el,Nici trupul nu-ţi este plâămăait din lut daco= -roman, nici sângele nu ți se 


trage din al vitejilor ce şi-au dat viaţa dealungul veacuri l0z pentru.unitatea 
e uter d at pe ate alpi Baa şi.toate jivinele pământului tră- 


ese într!o perfectă unitate eri se înţeleg prin semnale” tainiceyce poate scapă 

cercetării omeneşti,De ce n'ar putea trăi şi Românii în unitate şi solidaritate? 
Dacă eşti. naţionalist; luptă pentru unitatea naţiunii noastre, oriunde Ss a,D 

găsi Românii pe faţa pământului; învaţa-i să-şi păstreze limba. stramoşilor,să-şi 


"cunoască istoria „Şi geografia Patriei,ei şi, copiii” lor; luptă pentru drepturile 


fFlor,chiar dacă rămâi singur în E obs luptă,şi fă tot ce-ţi stă în putin a pen= 


" face să ne urîn unii pe alţii,de a ne înfricoşa unii de cf teh 


tru a pregăti ziua de mâine,când toţi. Românii „de pe glob se vor vedea 1 pe 
pamântul Patriei strâbunee 
Daca eşti cuprins de febra ideologiei time +4" esua da pe faţă şi atunoi te 


“respectăm pentru curajul ideilor d-tale,chiar'cârd lupţi pentru deşunirea Româ- 


nitor,pentrucă aceasta face parte din strategia patronilor,âe a:ne desbina,; de a 


€ | 


“Dacă eşti democrat supune-te majorităţii Românilor din Bxil,ocari doresc. să 
fie solidari gi uniţi.Dacă.nu eşti de nici-unele,du-te la Mânăstire, unde l-ai 
trimis pe dl Penescu -dar cu ce drept?- şi roagă-te bunului Dumriezeu, dacă mai 
crezi în KHI,să-ţi dea mintea românului cea de pe urriă adică înjelepciungeAscul- 
tă murmurul tainic al pănântului-părinte .-cun ar zice Pârvan- să ! auzi porunca 
din străbuni,care defcerpe tuturor uriiresE „recomandabil, pentru. răcarirea -sufletu- 


lui d-tale de mare luptător, să te baţi cu morile de vânt, din Danemarca „sunt des-— 


tule pe-acolo, în 'lsc să te baţi cu bieţii Români âin Exil,sau să.te retragi în 
domeniile ştiinţei ,devunae vei putea dobândi stimă şi afecţiune. 
“Rămân al â-tale, cu stima ce-o meriţi din partea Românilor pe care-i “doreşti 


* desbinaţi,să se urâscă unii pe alţii,să se feri ze unii vewăiţ arhivă exilubui. n 


Il kij 
runcdeşte "Vocea stăpânului" probabils= €1 Rea Ade Size 23