Vatra nr. 147, iulie-septembrie 1978

A 





pe 17 "BONTE, ROMANEASOE. DE, OPINIE ŞI NORA 


i tut te-gept- N XVIII 5. * 1800 FREIEURG-Germania. 


1-A AI si Dc a iei A 


CONSILIU. NAŢIONAL, COMITET. ŞI. GUVERNE N EXIL 


"Vestea constituirii Consiliului, Naţional, Român ne-a întinorit, cu 25-30 de 


“ anieDe acQlo de. unde: se vor fi aflând, răsar umbrele Generalului. Rădescu „Gafencu, 


Tilea, Augustin Popa, Romulus Boilă,cu care am desbătut. şi: nbi în acele dial | 
îndepărtate ideea. „Reprezentanţei: Româneşti în Exilela drept: vorbină,Consiliul | 
Naţional. a venit în discuţie. mai. târziu,prin 1953- 56 oarecum vag şi: numai cu 
Gafencu. şi cu' Tileâ. In, sehimb de la început,âin 1948 până mai Pia pile în. 1957, 
"Comitetul Naţional" B! a..situat pe un plan de controversă permanentă, = 

Origina, fostului, neomitet Naţional". este bizară.Trecem pestă Comitetul pre- 


„zidat scurt timp. de „Generalul Rădescu.Ne oprim la Comitetul, Dlui Vişoianu,care 


a durat nominal . un: sfert „de, secole Teoria: după care D-l Vigoiany a reconstituit 
Comitetul la 'sfârşitul anului: 1950 .:este.pe:cât de complicată pe atât ds curioasă, 
DI. Vişoianu, considera. Constituţia: din: 1923 :în vigoare! Şi în.Bxil.Regele,daca are 
âreptul să însărcineze o persoană cu formarea Guvernului ; cu atât mai mult poate 
indică. pe .cîneva.să "Înjghebeze un 'erzaţ de -givern,adică un "Comitet: Naţional", 
"Cine poate mai mult poate şi mai puţin",prescrie un principiu de Drept. la baza 
Conit&tului trebuiau să, stea numai partidele democratice şi puteau fi cosptate 
persoane independente. „dgreate de ele.Grupul „legionar. era'eliminat din oficiu ca 
nedenoerat ; în ciuda, declaraţiilor dlui. Sima -de-adeziune:1la Pemocraţie:;In. fond, 
ca toată! bâda exclusivă a Partidului Naţ ional-Ţărănese. ultra-demooratiic în tim- | 
pul 1ui, Mâniu,Mihalache şi Madgearu,noul "Comiteţ Naţidnal" apărsa că 'o încerca- 
„re “de refacere în exil a .vechiului, Stat .- oligarhiceUn, Stat miniaturizat şi hibrid, 
„în. parte cu vechea tradiţie brăţienistă după care Parlamentul depindea de Guvern | 
i nu Guvernul de Parlament iar - pe- de altă parte cu o factură. prezidenţială con-— 
“vertită după moravuri încă mai degenerate. posterior,;într! un sistem neo-carlist= 
„ antonescian fără Parlament „Acest Mini-Stat de foşti funcţionari aciuaţi pe unde 
'se “asigurau salarii şi drepturi: -la pensie luase un aspect: baroc cu faţada"Comi- 
“tetului Naţional'".Regele, reţinut mai mult cu 'sila,se .redusese âe bună voie la | 
starea din timpul minoratului, adică tutelat de o Regenţă instituită de data a- | 
csasta de "Free turope" cu & bogitee i edi Wiesner şi LeisersoneDin galanterie nu | 
„Voi numi pe cele. trei egerii ale acestei hegenţe HNad-hoceCu toată invocarea ve— 
“chei: Constituţii,Regele abăicase încă odată "in petto,lăsâne: pe “DI Vişoianu în 
-postuta, 'de Preşedinte-Conâducător.„Regele era: doar o umbră, evocată din oportuni- 
"taţe în. pătronajul "Comitetului. Naţional!" ară: 5 

Tot, Atât ae inconsistent se proectau partidele, politice în oompoziiânComi-- 
tetului Naţional" Ii. afară de Partidul Naţional-Ţărânese șcu totul fictivă: era 
participarea Parţidelor Naţiona1- Liberal şi Social-Democrat,Cei care aveau tit-— 
luri''să le reprezinte, fuseseră puşi. de o parte:ca şi Grupul legionar,âe departe 


: cel. mai numeros şi mai. influent în „Exil e"Conjţeţul Naţional! figurant în numele 


unui 'Rege absenţeist' Şi, „aj unor. partide fără, prezenţă efectivă, născut din eprubetă 
Bi, vivăţâna. Sub : gorţul de oxigen: al lui “"Erge „Europe",n! a avut nicin bază în Exi- 
lui Românesc.Cu.. „Feverdicarea „Democraţiei. dar.în fapt ca negare. a Democraţiei, 
acest Comitet, lovit de anepie pernicivașă, „din-naştere,a râposâţ după :25- de ani 
"Ta „inăi ferenţa generală a diasporei româneşti „Marea majoritate a Exilului n!'a 
simţit,dih lipsă de contact,nici existenţa nici moartea unui Comitet Naţionale 

Nu vom trece sub tăcere şi. faptele bune ale "Comitetului "Naţionale In afară 
'de memoii,de mote de protest: şi. de manifestări;în nume .propriu sau în rând cu 
“MAdunarea Naţiunilor. Captive! devenite Et îeiPerâdă 0" rutinare Și, fără efecte, 
„sub patronajul. "Comitetului Naţional" s!a. înregistrat o merituoasă activitate 


; informativă. Şi. culturalăeLa activul fostului "Comitet! :se înscriu două 'mensuale, 
„unul "în limba. franceză celălalţ în română,6 revistă culturală 'anuală,mai multe 


“volume editaţe,qonferinţe Şi colocvii “sub egida "Institutului Universitar Carol 

“Li; Pe teren cariţativ şi gocial,nu ştim dacă şi: '"Caromani!—ul iritră în sfetanCo- 
“nitetulyi Naţi ona1 "Dar toate acestea sunt prea puţin:pentru 'urComitet Naţional”, 
confruntat cu ce 's!'a făcut din iniţiative personale sau în Comun cu proptii şi 
puţine mijloace, fără "Buget"anual de la "Free Europe"şi fără "inwiyNathioatilului.ro 


— —— — ————— — ui 




















DUpEL=puUBO yu ai Stă GUN PLUS LAUBCLILIL IL DXlLLevbu voatva repuraţila de 1nveLigerj 
şi de om cu experienţă a Dlui Vişoianu şi cu toate bunele intenţii ,desigur,aza 3 
celorlalţi „membri ,"Coriitetul", fără concursul elementelor creatoare,nu putea fi 
eficient; în loc, să însumeze forţe,el a fost un factor de diviziune în Bx1 AS8 
fel „Pașivul întrece cu mult Fiat | fostului "Comitet Naţional", 

“După ce "Comitetul Naţional" s!'a resorbit în neantul de unde fusese smule 
cu un sfert de secol înainte,a reintrat în discuţie problema unei adevărate r2 
prezentanţe a Românilor din exil.De data aceasta s!a pornit cum trebuia de la 
început,dacă se'urmează un criteriu cu adevărat democratic,cu proectul unui C: 
siliu Naţional RomâneCu uimire însă vedem cum înpotriva acestui proect democra 
vic,câţiva puţini având spre părerea noastră de rău pe dl Raţiu din Londra cea 
protagonist,încearcă să resusciteze teoria Dlui Vişoianu de acum aproape 30 122 
anicAceşt mic grup susţine iarăşi validitatea Constituţiei din 1923ycu prerrză 
tivele "Majestății Sale Regelui"!,adaptate la Exil.Aşa povara remanenţelor dir. 
România mică sau mare striveşte imaginaţia câtorva cu evocarea altor timpuri 
"când Regele chema la Gotroceni sau la Peleş şi însărcina pe Lascăr Catargiu,rz 
Mitiţă Sturza,Carp, Ionel BrătianuyGeneralul iverescu,Valda, cu formarea unui gă= 
vern.Tot aşa acum "Majestatea Sa" în exil poate să însăreineze pe cineva(pe 2% 
ne?) cu formarea unui nou "Comitet Naţional"! | 

Mai întâi,câre "majestate"? De ce nu l-or fi lăsând în pace.pe bieţul or îâ 
la. Geneva,care nu aspiră la altceva decât să scape definitiv ae Români | A nărta 
risit-o mai pe ocolite încă din 0ctombrie 1951 cu intervievwul dintDaily. Mail” 
apoi mai direct faţă de cunoscuţi şi iarăşi nu prea de mult,cu un alt 3 be 
într!un ziar elveţian. Ex-Regele Mihai nu mai primeşte nici pe partizani, Nici = e 
-car nu mai lasă,de câţiva ani. să fie “citit mesajul convenţional de Anul Nou! Ari 
tunci de ce aceşti puţini îi tot dau zor cu "M.S„Regele" ca ră mia Inâce si 
să decidă cine să reprezinte Exilul Românesc? "M.S .„Regele" sta lepădat efecti 
în sine însuşi de Coroană şi nu mai vrea să ştie de nimeni şi de nimiceNumai 
cine-ştie-ce pronisiuni l-ar mai convinge poate să gireze alt'Conitet Naţional” 
Şi ce fel de "Comitet Naţional"? De data aceasta sunt discriminate nu numai ez; 
mentele legionare,dar i partidele politice cu ce au mai râmas în Exil Năluca 
Comitetului defunct 5 'ar reîncarna într!'un Comitet cu o bază încă mai îngustă 
şi mai repudiată ca în 1950,de marea majoritate a Exilului RomânesceGrupul din 
jurul D-lui Raţiu să fie într! atât de lipsit de imaginaţie încât să nu găseas soi 
altceva mai actual ŞI, mai bun? 

O altă teorie o găsim menţionată printre rânduri de al Iraian Popescu în pază 
vista "Carpaţii"din Madria.După această teorie nu e nev»e să ne mai gândim la 3 
nouă Reprezentanţă în Exil. Reprezentanţa o aven de mult şi de-a gata, cu"Guverri 
de la Viena'",nedesfiinţat şi recunoscut pe vremuri de mai multe ţăr:.Teoria poz 
te ţine în picioare din punct de vedere juridic.Un guvern recunoscut fie nume: 
de o singură ţară suverană,beneficiază de un statut internaţionale Ba chiar,ă-i 
Traian Popescu a omis recunoaşterea cea mai importantă: a înseşi Puterilor în- 
vingătoare.Cânăd Misiunea Diplomatică Consulara la Berlin a Guvernului Naţional 
a fost internată după Legea Cohen în Iulie 1945 la Hotel. Eden din Bad-Gasteia 
în rând cu celelalte Misiuni Diplomatice,Guvernul Naţional Român a fost recuns 
cut ipso facto de Invingâtori.Lista afişată cu sigiliul Departamenţului de Sta 
american, enumerânăd heprezentanţele Guvernelor Germaniei,Japoniei, Ungariei, Romă 
niei,Slovaciei,Croaţiei,este atestatul oficial al recunoaşterii Guvernului Nagi? 
nal Român cu un "1Habeas Corpus" internaţional.Ce a urmat apoi cu internarea la | 
Glasenbach şi ou exonerarea de orcare culpe de către Comisia Instructorie de la 
Nirnberg,e confirmarea nu numai a Statutului Internaţional dar şi a unui :statuu 
moral la baza Guvernului Naţionale : 

Şi e adevărat,"Guvernul dela Viena" nu s'a desfiinţat formal niciodatăeDin 
punet de vedere juridic deci supraviețuirea Guvernului Naţional poate fi luată 
în consideraţie.Dar din punct de vedere politic? Mai întâi Dlui Traian Popescu 
ti scapă un lapsus elocvent cu "Guvernul dela Viena".Un lapsus care poate spune 
multe!Guvernul dela Viena" înseamnă rostul şi sediui la Viena,în corelaţie înăi 
solubilă cu conjunctura din ultima fază a louis dau re ar call dela Viena"şi-a 
pierdut de mult sediul de acolooâată cu dispariţia conjuncturii de src omitiiă 
consecinţă, fără , „reşedinţa şi motivarea din acea conjunctură nu mai poate există 
Şi nu mai există "Guvernul dela Viena",Este iarăşi adevărat vena hieleXilulii: 

TĂLE 


îi poate schimba reşedinţa în anumite condiţiie In care condiţii? In primul 


- 





„azil şi de.- reşedinţă, să-l: recunească. măcar tacit. şi cel. puţin să-i tolereze' un 


„tice 


__— _— — SE ist Sade pe 


minimur de. acţiune„In sfârgit,Guvernul în Exil. să fie compus din personalităţi 
„cu oarecare credit şi numee "Guvernul dela Viena". în majoritate egionar, era to- 
tuş mai mult sau mai puţin, să- zicsm,un "Guvern de coaliţie”.Pe lângă cei cinci 


„„ legionari se alăturasera un fost ministru în Guvernul Iorga şi fost Primar al 
" Chiginăului, fruntaş al "Uniunii Agrare"a lui Argetoianu,un Coriferenţiar univer- 


sitar,cunoscut dramaturg şi literat,membru de seamă al partidului Naţiona1-Creş- 
tin şi un general hrevetat de Stat-Major, Comandant de Divizie,Toţi aceştia,legio- 


îi şi nelegionari; aveau-o anunită notorietatea şi. îndreptăţire de a figură în- 


trlun Guvern în Bxil şi. Shiar în Ţară«Dintre cei opt membri ai Guvernului dela 
“Viena,cinci nu mai sunt în viaţă «Au mai rămas Preşedintele,cel mai - tânăr, trecut 
aș.;72. de ani,Locţiitorul,de altfel azi: de altă orientare, în vârstă de aproape 

"86 de ani şi Ministrul zi „Bxterne,de 95 de anie,In practică a rămas deci numai 
preşedintele, nu. ştim în ce stare de sănătate, şi acun câteva întrebări, Conjunctu- 
ra naţicnală şi inte raţională este. favorabilă urui Guvern Naţional în Exil ca 
cel dela Viena,âe altă dată? Care Ţară ar da ârept de reşedinţă, ar recunoaşte Şi 
ar, lăsa în oarecare libertate un Guvern în frunte cu Dl Sima? Există pergonalităji 
destul de notorii.dispuse să colaboreze la completarea "Guvernului de Coâliţie" 
„ca acel delia Viena,prezidat de Dl Sima? „Şi în general este azi posibil undeva, 


“în lumea liberă, să fie adnis un Guvern în Bxil chiar pe baza cea mai largă şi 


dai democrâtică? - la aceste întrebări poate răspunde DI Iraian Popescu singureUn 
Guvern în Exil nu poate fi qlandestin.Ca să'existe şi să fie pasibil de luat în 
„aonsideraţie trebue ; să aibă cel puţin 6 adresă: poştală cunoscută şi stabilă. "Gu- 


_ vernul dela Viena",ia a cărui existenţă şi abilitare an contribuit şi noi cu ce- 
“va,să "fie lăsat la rosturile sale 'în istorie.Ar fi hine ca totuş Dl Traian Po- 
-_pesocu să reflecteze,ca şi Dl Raţiu,eliberat ae superstiţiile regaliste,1a ce şi 


cun ar putea folosi"Gorsiliul Naţional", despre care von trata în continuare- 


"Ca în cilema despre ce a fost mai întâi Cuvântul ca în Evanghelie sau Fapta 
ca în "faustYtot aşa şi în Exil nu se ştie încă cine primează,Consiliul sau Co- 
- mitetul, Naş.iona1? Câţiva comentatori confundă voit sau din nebăgare de: seamă 
"Consiliul Naţional" cu "Comitetul Naţional".Confuzia aceasta serveşte unora ca 
“să încerce discreditarea ideii de"Consiliu Naţional” înainte de a fi: înfăptuită 
„Raportul între Consiliul Naţional şi Coiniţetul Naţional poate fi stabilit: după 
două versiuni contrarii.In cea dintâi,Consiliul Naţional e un organ facultativ 
"dependent de Comitet,ca hAaunarea Consultativăn. la Alger,creată de Comitetul 
Francezilor liberi" al Generalului: De Gaulle.In cea de a doua versiune, "Comitetul 
Naţional" emană de la "Consiliul Naţional", după modelul Constituţiei elveţiene, 
:Nu -mai: revenim asupra tipului de Coniteţ iutocratic..fără niciun Consiliu ca al 
Dlui Vişoianu,bizuit numai pe nimbul unei Coroane spectralesşi aurios,Dl: Faust 
„Brădescu, ideologul Dlui Sima(î1 rugăn să fie convins de. lipsa oricărei intenţii 
de diminuare ),pe urmele aceleaşi confuzii între Consiliu şi Gonitet;pare să crea 
dă îndreptăţită origina Comitetului autocratic în prerogativa regală, ba D-nii 
„Vişgotanui şi Raţiu."Se afirmă deschis şi fără remuşcări -scrie âl Brădescu;în a- 


„celaş număr din”Carpaţii”- că noul Comitet Naţional,conţinuarea celor anterioare 


(sublinierea alui Brădescu) 


se va constitui fâră pecetia regală(iaen) „Or, dacă le- 
itimitatea( 


sublinierea noastră) celor anterioare era asigurata prin sancţiunea 
regala,iar cel de acum va fi format fără pecetia Regelui nu vedem .cum noul Comi- 
„Xxet va putea lua fiinţă. fără asentimentul domnesc! «Să. fie dl Brădescu ațtât de 
“regalist. încât să nu ia în seamă abdicările perpetue ae Ex-egelui Mihai? Atacu- 
rile ţintesc alături căci nu e încă actuală fornarea unui: Comitet Naţionale In Lu 
nie a fost anunţată doar compunerea în parte a Consiliului: Najionalycare urmează 


-a fi completat treptat, Consiliul Naţional se constitue în spirit democratic au- 


tentie,pe baze considerabil. lărgite, fară discriminări, de la Pana Si e la 
Instiţuţii -culturale „Asociaţii şi personaliţăţi din: Bxi1. 
sote adevărat; comunicatul pomeneşte, de legitimitatta aăusă de: Dam laed e poli- 
“care au exprimat. voinţa naţională în. România. liheră . şi în-Bxile Legiţini.- 


- tatea adusă de partide e vo. matsris ce trebue, cercetaţă. cu mare. băgare de seamă 


în Exil. După haymond Aron; lsgitinitatea democratică este .reprezentativă,ăeci de 
ordin electoral.După această teorie,avem un criteriu. nebulos,ou, ultimele alegeri 
din Deoembrie 1937,aâcun 4i de ani «Alegerile de atunci s!'au'efectuat destul-ae 

„liber,datoriţă pactului defensiv Maniu-Codreanu-George Brătia4N' WAN cakbivaexăhalui. r 
turat Şi Argetoianu.In ultimâ'cursă electorală s!'au PegoE Le visa „ partide. impor- 


| 










































Do a e dell pna Sp Sai ae aaa RE 


care împreună cu celăzalt. Partia- Liberal; al. lazi George . Brătianu, ar fi atins 2- 
-proape cota fatigică de 40% "Partidul: Naţional-Ţărănese cu peste 2044 şi 86 az 
. deputaţi; Partidul Totul Pentru Ţară d aproape 16% şi 66 de deputaţi «Petz 
-.Social-Democrat, dacă ne amintim bine, nla.ajuns nici - 33 şi a obţinut un rug 
neînsemnat de mandate „După criteriul: electoral din Decembrie 1937, Legi tin 
democratică - este reprezentată în mari proporţii -4€ cele: trei cai importa 
Naţional-Libera1y Naţional-Ţărănesc şi Totul Pentru poi ie înte.to măsură, mul. 
„mai redusă de Partidul Sani idie: aaesoectnlise 
„Dar în aceste patru:decenii s'au petrecut ST în. Țară şi. e - dida Ronâria 
„a trecut. prin două dictaturii în vechiul Stat,printr!un război mondial - pierâu: 
şi până . azi prin Dictatura proletariatului", regim totalitar absolut în cadru 
Internaționalei comuniste,care a distrus toate aşezările vechei societâţie Nu 
„ştim încă şi nu e uşor de ştiut ce constelație socială şi economică va lăsa Că 
sine 'regimul comunist.Max Weber notează în rând cu alţii conexiunea între sis 
mul economic şi competiţia electorală.E greu de prevăzut cu ce partide D011 tă 
ar vota azi gi mai ales mâine un corp electoral eliberat de teama cauzată de 
„regim poliţist.O țărănime, redusă de la 80% la circa 40%,nu mai există cu origi 
nalitatea de altă dată.Nici nu mai poate fi probabil vorba de Ţârănime ci ds 25 
proletariat agricol desrădăcinat âin sate,cu ochii pe oraşe» «Se pune deci întra= 
'barea ce ecou ar.mai avea un Partid Ţărănesc în aceasta populaţie 5 auda ei 
fără conştiinţă ţărănească „Aceeaşi întrebare se pune dacă un: Partid Liberal ş 
mai găsi destul: loc în noile pături de mijloce 

Extinderea păturii muncitoreşti pe planul Națiunii ar părea să eee iiiidel 00 
viitor mai sigur Partidului Social-Democrat după un model germano-scandinav ei 
câte ri se spune însă de mulţi nouveniţi,termenul de "socialism"! e cu totul f2 
creditat şi Românii nu vor să mai audă de el,cu tot ce se cuprinde în Regimul 
„Republicii "socialiste".Numele ae Social-Democrat poate âa loc la confuzie cu 
"sociali smul"Demoeraţiei Populare. Social-Democraţia cu tot ce megane g pi 
poate adusă să acţioneze sub alt nume într!o Românie liberă. 

- Rămâne acuz de cercetat ce rost ar avea Partidul Totul Pentru Ţară.Ne. a 
cert,după toate cele auzite din Ţară,că Poporul Român în totalitate aspiră Ia 
un Stat de Drept,cu pluralismul Democraţiei Occidentale„Cel puţin în primii er 

"după regimul de teroare stalinistă,Statul Român va fi greu ce guvernat e Popul=j. 
"scăpată air cleştele poliţiei represive,va cădea probabil în cealaltă extremă 
gi va vedea un exces în car id act de' autoritate„Situaţia aceasta ar putea fi 3 
tată dacă Regimul: de azi s!ar moâifica şi ar reda progresiv Poporului Român 22 
bertăţile politice.In linie maximă țelul Poporului Român este azi-un Regim Plizma 
ralist. înţr!o socistate democratică.De altfel gândul libertăţii nutrit de Popa 
Român se recunoaşte întrtun fenomen pe cale de generalizare, semnalat de scrii 
rul de limbă engleză Ernest Gellner,citat de. Raymond Aron, după care mitul revam 
luţiei e înlocuit cu mitul liberalizării Teza iiveraLi zărit urmând pe Gellner, 
e aplieabilă atât în Europa de st cât şi în cea de Sua, Teza lui Gellner a fosă 
verificată incontestabil,după Raymond Aron, "în Grecia,Portugalia şi Spania,urcg 
Democraţia a fost restaurată fără tranziţii reyoluţionare şi prit întermediui 
âisputalor electorale. s!a revenit la regimul parlamentare 

În  consecință,cum se înserează Partidul Totul Pentru Țară în perspectiva 
timpurilor viitoare? Partidul Totul Pentru Ţară s!a constituit şi atunci pe o 
schemă suplă, fără: servituţi ideologice prea rigide şi în tot cazul pe marginea 
dogmelor strict legionare.Ca instrument politic,el punea la dispoziţia Poporul 
Român un cadru'amplu de integrare a cât mai numeroase fracțiuni din toate cata=, 
-goriile sociale şi profesionale,âe la pălmaş şi muncitor cu ziua până la profe- 
sorul universitar şi intelectualul subtil, aspiranţi la o n6uă orientare româ- 
neascăeBolectismul său, înmâănunchină ine ueri naţionale, pedagogice şi .sociale,f. 
suveranitate şi de măreție, îl apropie de "Adunarea Poporului Prancez, creată 62 
Generalul De Gaulle şi reconsolidata de Jacques Chirac.Partidul Totul Pentru 
Ţara cuprinde în sine tot :ce e modern 'politţie Şi social şi adaptabil la.conâi- 
viile de mâine cu un program seni-prezidenţial "şi semi-parlamentar adecvat for 
dului românesc,ca Golismul celui francez. Partidul Totul Pentru Țară poate core 
punde în parte la tendinţele electorale dir România Post-Comunistă, 

Cercetână mai în adâncime poziţia formațiilor politice din trecut,şi Parti= 
dul Naţional-Țărănesce cu marea extindere în mase cin trecut,chiar şi Bartidul 
libera. cu sumeaenia de cadre,au reprezentat curente destul SNA duci, aexiltlui. 




































de. altă, aătă;nunite î:storice, trecute printr! uri proces ce metamorfoză şi Intine— 
rire „Îşi. pot. găsi loeul:-întrto nouă constelaţie politicăeAstfel cele patru par 
ide. din, Consiliul Naţional, dacă îndeplinesc conâiţiile ae replantară, în ţară, 
pot. acoperi o: „mare parte. din: Suprafaţa electorală a României de mâine„Un mâine 
care poate. e d N încă, foarte. departe„Dacă pu le- îhdepliresc, nu vor mai reprezenta 
nimie şi ver dispărea. definitiv ca orcare ficţiune Partidele pretenăente la le- 
„gitiihiţatea democratică sunt constrânse deci! să urmărească cu toată vigilenţa” 
"evoluţia. stărilor: -din România ca să aibă Capacitatea de a aveai, eat a 
teprezentaţivă,. „În-gursa electorală când va veni: timpuls. “ui 
“bar. revendicarea;- Legitimităţii cu sau fără atribut;âtrăge e) “ văspinaere BTeae 
3 a prinii rând, ea nu. trebue, confundată. cu legalitatea, egalitatea . e "conformita- 
tea cu lagea în vigoarg. 'în Dreptul PozitiveLegitinitatăa îşi! are rădăcini mai 
2 departe | şi..maj.: adânci în prescripţiile dreptăţii, consensului E i 'simţului comun 
| âin Dreptul, Natural, „legitimitatea nu este totaeâuna transferată, din Dreptul Na- 
 tăral în Dreptul. Pozitiv;. „ea :nu..coincide totăcăuna cu legalitatea, ba uneori ele 
chiar intră În conflict, când «Dreptul. Natural se cioeneşte cu Dreptul PozitiveRe-- 
gimul ali, Carol: II, era îl sugea nu şi legitime0 nouă legitiritate poate. să prinâă 
"Ghiag din lupta eontra legalităţii degenerată prin arbitrar! în nelegitimitate» 
Am mai-ciţat şi” în. alţe daţi vechiul âictor din Dreptul, Public. francez: Sortir 
de. la, 1dgajite pour rentirer dans: le droit"„Noua legitimitate, restabileşte prin 
, „bâruinţă, Şi continuă legitimitatea uzurpată- In Septembrie 1940; o notă. legitimi 
$ “tate sla ridicat alături de cea . restabilită prin” victoria! contra di at i 
„ui Carol JEL ina , 
“ Şi. Generalul De: Gaulle 'a: git “legitimitatea ain pina, zi în, “daza as=— 
“oră. din Exil contra -Reginului 'de::la Vichy, Reginul Mareșalului „Petain, considerat 
- ca, decăzut prin. „colaborarea. cu' Germania inamică.Cu revendicarta iegitinităţii, 
"Cânsiliul Naţional îşi ia angajamente grele„Mult nai grele în. fonă decât 'De Gaul- 
le la 18 ele I940„Atunci conjunctură venea în ajutorul: acţiuiii lui pe Gaulle» 
Intr!'un război mondial clasic şi frontal, război faţiş pe viată Şi: pe moarte, Pu- 
= terile aliate aveau tot “interesul: să renţină '0' poziţie Aj Franţei printre. veli- 
3 . geranţii. contra Axei,Cu toate vicisitudinile oricărui ex. De Gaulle. a, beneficii. 
i "at tot „timpul de toţ felul de; ajutoare-Ba -mai' mult încă,a Et 8. un: sprijin în 
prejudecata. favorabilă a "Stângei!" mai: ale& îpro-sovieti ce, în războiul. contra 
nFascismulti "Gu. totul alta e 'conjunctura de astăzi «Lumea se află şi acun într!'un 
„război: 60; proporţii vaste: şi decisive,dar iu” pe faţăeUn război latent; jnevâzut; 
ipocrit, ascuns după nume false: ncoezistânţăn, haestindere, ba âhiar "pace"! „Una 
din: părţi 0ocidentul,e dominat :€s doctrina lăşităţii: "Capul ce se pleacă;de sa- 
'bie nu.se țael!şi tocmai partea adversă „anticreştină;aplică învăţătura. îndrăsnea- 
ă-a lui Hristoș: :"Vinde-ţi haina şi cumpără-ţi sabie" huşia renunţă la făina 
pentru ârme Stânga pro= sovietică: e aproape stăpână pe toate mijloacele, „As  comu=— 
o: i nicaţie. cu opinia. publică şi mult mai puternică dscât atunci. Criteriile”Stângei!! 
minorităre sunt preponderente în lime „ OQrcare organizaţii sau perșoane efectiv 
anti-comuniste. sunt bănuite de: "fascism - să. puse la. indexeAnti-c6munismul auten- 
“tic:e. ostracizat; de o: minoritate! pro-— -comunistă, cu toată orientarea majorităţii 
silenţioase» Dogma, Cecidentului. oficial e până a noi ordine compromisul aproape 
_Me— -eondiţionat cu Blocul Sovieticelntr!un astfel de război mondial confuz se si- 
tuează. Exilul Românesc faţă de Regimul” legal dar nelegitim din 'RomâniaeCa să de- 
vină. legitim, Regimul trebue să r&vină la Dreptul Natural şi să înapoieze Poporu- 
p luă, Român, drepțurile.: uzurpat e Până atunci Regimul se prezintă cu un certificat 
fală! de identitate, 
0 "Incă din. Iulie 1961, într! un articol” "România şii RE a TE Ela „publicat ae grin 
organul unității româneşti din Germania în acel timp, seriari despre. identificarea 
Exilului Gu „Româriia„S criam în acel articol că "Emigraţia e singura care mai re- 
prezintă o identificare cu România" (+ +) care iproectează în exterior identitatea 
" Ronânsein(..), i care "eu, toată. lipsa de teritoriu it e d mijloace, este o reali-— 
tate -românâască; reprezgntativă în'libertaten, Consiliul Naţional proclamă azi le- 
gitimitatea ai în. condiţii. interne şi externe îngr ate-Vechii exilați au 
îmbătrânit Noii: veniţi» în. cea mai..mare: parte ru se gândesc. decât, 1a buna lor 
stare. Un Spirit, de delăsare. gi. de scepticism s!a întins într!o bună parte a Exi-— 
ului Di afară nu e de. aşteptat cine ştie cât timp,un: sprijin eficace.0 E ANI 
efecţivă în. Exil necesită. un ambient! intern şi extern prielnic şi suficiente, mi 
loace. materiale„Consiliul. Naţional e lipsit şi de ambient şi WAMW;abbivaekilu ui. ro 





a-i 


A 


ÎN II = == >= 


“planificată pe lungă durată metodică, fără întreruperi de ritmgou înaintări 


"sru prima dată asistăm în acest lung exil la'o desinteresare atât de manifes? 


„Şi Îşi. păstrează poziţia proprie odată; cu: dreptul la opoziţie, Oricing are dres— 
“tul la, „iniţiative, să facă propuneri, să respingă propuneri, să desbată teme,să ra 


"ale Dlui Penescu,ale Naţi ona1- —-Țărâniştilor, Liberalilor; Sobial-Dehocraţilor, leg: 


„yie e pusă membrilor Consiliului Naţional: recunoaşterea pluralismului democre-— 
„ticeMai este cineva activ politic în Exil pentru "Fihrer-Priizip" zi pentru isiză 


3 


„de cuvânt şi când-va fi căutat ca interlocutor privilegiat în srăirătaiee 


„mocratică derivată din Dreptul Pozitiv. şi,ca atare,o depăşeşbe de deparţe»lir 


„spâne! clar,un for; adică un loc public. deschis conştiinţei fiecăruia: să mârtură 


nă i 1 discuţie probleme şi persoane, să aprobe sau să desaprobe opinii şi poz 


enţa fostului "Comitet",auto-condamnat la singurătate într'un Exil Naţional? PR 


În 1944 ca să fie bănui i de un rol oarecare în Actul dela 23 August „Dl Penesc 
-nu aparţinea clanului: Niculescu-Buzeşti N'a participat geci! la complotul paiiro- 


„ mente,ea, Armistițiul ş şi deci răsturnarea de alianţe să le aasf la.capât pe râs- 
pundârea, comună Mareşalul ; Antoneseu.lovitura lui: Nionieseu-i caii r ei Săli 































reuşi - să-şi. "dovedească legitimitatea şi. faţă de“ Ţară CE faţă ae străinătats? 
„Gas Diva. Naţional” nu poate ajunge la dovada Jegitinităţii decât prinţr! o Bur- 
sforţare.-cu: abnegaţie şi stoicism, cu uri sufluw.constant într!o acţiune intelip= 


gresive spre: mobiluri pelin pe eşalonate pe o scară ascendentă, cu stimulare 

elementelor active,cu însumarea unui cât mai mare număr ae ot eter într! o sală 
daritate naţională,cu un ecou corespondent expansiv şi influent în ţară, cu 
zirea unui. interes crescând prin relaţii şi manifestari utile în străinâtata, 
siliul Naţional nu. e menit să se retragă într! un ungher unde: să se pună la ză 
comploturi infantile şi de unde să se lanseze sloganuri” stupids, fără bază în 
realitatea internă şi internaţională„Consiliul Naţional trebue să fie o plass=- 


mă. de. opoziţie naţională cu greutate faţă de Regimul arbitrar din Țară. El î 13% 
va fi. dovedit Legitini ţatea. când opinia din fară îl va răcunoaşte ca purtătar 


3 legiţimitatea, care purcede din Dreptul Natural cuprinde şi. Lope ai RN 


fond Consiliul ? Naţional revendică legitimitatea majoră,cum reiese din textul 2 
munieatului,Ar. fi bine dacă acei nedumeriţi sau înclinați spre contestare ses 
elibera mai întâi de. confuzia între Comgiliu Naţional şi "Comitet Naţional", 
dacă vor de bună credinţă să ştieCnSiSvăr Consiliul Naţionale Comunicațul 2 
seâşcă ce credea saGonsiliul 6. ia nu e un instrumerit În serviciul Partidelc= 
comâsate pri oportunitate într!o coaliţie pentru apărarea intereselor proprize 
Partidele n!au nici lea nici privilegii în Consiliu,sunt menbre ca Şi DE 
„soanele.Nici măcar n!au majoritate în Consiliu.In comunicat iniţiatorii deo ali 
iarăşi clar:, "În câârul acestui For orce preocupare partizană este exclusă! „P=5 


într!o iniţiativă de caracter publicelista primilor membri stă: mărturiee Memezză 
Consiliului provin din -toate categoriile ideologice sau independent 6+Pe cei mat 
mulţi iniţiatorul,Dl Penescu,nici nu-i cunoaşte şi nici nu ştie dacă îi on 0 
adversari sau prieteni „0fol. Comet Lâuz Naţional nu e un club ermetic de acoliş: 
ca fostul "Comiteţ, Naţional" eConsiliul Naţional este un Parlament în sensul îs 


la! origină,adică, un cadru al cuvântului liber,în care fiecare îşi spune părerza 


narilor şi Indepenăenţilor majoritari în Consiliu.Nu credem'că ar fi ceva de r- 
biectat,de oriunde „Programului naţional de la baza Consiliului. 0 singură cOonG:- 


vid unio;contra pluralismului democrativ? Dâcă da,s!'o spună fațiş! 

Nu” înţelegen deci cum e posibilă întoatcerea la 16 emeated ete afet te absur 
şi la clişeele falsificate de acum 30 de ani.Ce rădăcini şi ce eficienţă ar apă 
un Consiliu Naţional cu eliminarea legionarilor,într!'un exil animat, aproape LR 
de spiritul naţional? Aceeaşi cauză ar avea aceleaşi efeocta.Nu e deajuns exper 


ceeaşi lipsă de noimă o are respingerea Consiliului Naţional sub pretextul că 

prezenţa, partidelor politice în frunte cu Dl :Penescu aș echivala cu iri 
rea Actului dela 23 August 1944 de către Exilul Naţioral. Din ce text,din ce at 
tudine reiese o implicaţie sau măcar o cât de vagă aluzie la Actul itia 25 Au 
gust? Unicul responsabil direct în Exil al Actului dela 23 August este Ex-hegs1l3 
Mihai,care nu. are nimic. comun cu Consiliul Naţional: Mai' toţi reprezentanţii para 
ftia ver în Consiliu. erau ori prea tineri ori prea “departe de” teatrul de acţiune 


nat de. Palat e DI, Penescu a fost tot atât ae surprins de execuţia precipitată a 
Loviturii. de: Stat dela 23 August ca Maniu Mihalache, Titel Potro Dinu, şi Geora 
ge Brătianue Pruntaşii Parţidelor Democrate căzuseră de acord,cum' veden. âin dor taed 


lui este 9 uzurpare a competenţei partidelor, şi vina lor es A 


3 


PE 


LL 


-  Ce4uL CONSTIGUILT pe Paza LUVIVUTrII ae La 2) AUgUSVetiăilui. L-a recunoscut spontan 


“după căderea Regimului Antonescu şi,după scurt timp,Prim-Ministru,adică respon= 
„sabil global de politica. derivată din Actul dela 23 AugustuDl Penescu a fost nu- 
„mai ministru,cu răspunâeri limitate la ordinea publicăâ,Nu vedem deci cum după | 


Ţasihschi,Papanace şi chiar Sima de "Rebeliunea" dela 21 Ianuarie 19414 învinui 


nuă şi fără rost în actualitate a Actului dela 23 August sau a MRebeliunii",a 


ca un, conducător în: 1948 pe Generalul Răâescu,Şef al Marelui Stat-Major îndată 


30 de ani: poate fi contestat fostul ministru Penescu,când mult mai aproape âe 
urmările evenimentelor de la şi după 25 August,Exilul l-a recunoscut în unanimi- | 
tate drept căpetenie pe fostul Prim-Ministru Rădescu,şi apoi,în 17 ani de temni— 
je comuniste,Dl Penescu a trecut îndeajuns printr!o catarsis ca să fie aşezat, 
cu ideile șale juste,la un loc de frunte al ExiluluieA trage la râspunâere pe 

Dl Penescu. pentru Actul dela 25 August este egal cu a face vinovaţi pe d-rii 


Exilul Naţional de recunoaşterea Actului uela 25 August odată cu participarea 
la Consiliul Naţional,înseamnă tot atât cât a atrihui Partidelor Democraţice a- 
deziunea în corpore la Regimul Naţional-legionar Antonescu-SimaeEvocarea conti- 





Crimelor Partidelor sau ale Legionarilori,este o căutare de ceartă gratuită | 
sau cu cine ştie ce mobiluri nekărturisitecAstfel,inter-discriminările sub felu- 


crite pretexte devin o monomanie sau o strategie anti-românească, 


Nu ştim cât vor'mai dură Statele sclavagiste desgropate din antichitate şi 


“reînviate în era modernă âe bolşevisn îr Europa. de Est„Poaie vor face loc unor 


State Libere mai curând Qecât credem,poate mult mai târziu,în viitoreliterali- 
zarea va':face: poâte un salt neprevăzut, poate va urma o cale lentă şi grea.bxi- 
lul românesc trebue să fie pregătit concomitent şi pentru ipoteza accelerării 
evenimentelor: şi pentru perspectiva prelungirii servituţilor de azi înca mult 
timnpeinițiativele limitate nu au greutatea unei coaliţii reprezentativeeExilul, 
ca să conteze înăuntru şi înafară,trebue să se organizeze pe o bază măi largă, 


+, Consiliul Naţional propune a formulă realistă pe măsura Exilului şi după firea 


„, Românilor;îndividualişti şi recalcitranţi faţă e reglementări oficializate„Dar 
“Poporul Român e paradoxaleCu toate înhibiţiile particulariste,vorbeşte cea mai 


unitară limbă din furopa.Pe planul reformelor sociale a precedat mul; mari State 
occiâertale.Pe plan politic a dat cu Partidul Liberal'cel mai: bine organizat 
partid din Europa de Est,cu Partidul Naţional-Țărănescejcel mai întins în mase 
şi cu Mişcarea legionară,cea mai disciplinată şi solidară comunitate naţională, 
Exilul va recunoaşte după exemplele din trecut necesitatea unei solidarităţi mal 
ample şi deci rosturile şi foloasele Consiliului Naţional aşa cum a fost conce- 
put.Consiliul: Naţional nu este o înreginentare impusă de sus în jossEl are funo- 
țiuni multilaterale dar complimentare,Este o Agora adică Adunare a Foporului 
unde se :desbaţ probleme de interes public, "deliberâri =după îndemnul lui Salustiu- 
în spirit liber,degajat de pasiuni şi vicii",Este un cadru de Întâlnire a acţiu- 
nilor distincte şi a iniţiativelor personale sau asociatesConsiliul Naţional e 
o Alianță a sforţărilor pozitive şi un Ansamblu de articulări voluntare,Din ex- 
perimentarea cu succes Consiliul Naţional poaţe deveni un Centru de coorâonare 
şi un emitent de indicaţii,consenne şi până la urmă de âirective considerate ae 
majoritate ca oportune gi liber consimţite.Consiliul Naţional nu stinghereşte 
pe nimeni în ceeace vrea să facă,ci din potrivă încurajează la fapte, 

inainte de toate însă Consiliul Naţional e îrdatorat să constitue o comuni— 
tate de cercetare şi elaborare.a unei strategii politice cu obiective îndepărta- 
te şi a unei tactice cu mobiluri imediate„Strategia şi tactica politică depină 
de cunoaşterea stărilor din lume şi Qin Ţară,precum de îrcercarea,fără ifose fu- 
turologice,de a prevedan, ce înfăţişare vor avea stările viitoare.Şi curios,cână 
un Grup din Paris a organizat un seminar pe tema României Post-Comuniste, preocu- 
pare cu adevărat indispensabilă pentru tot Exilul,s!au găsit câţiva şi nu dintre 
cei nai proşti dar. prostii de patimă,sto critica cas... inoportunăaTot dintre 
aceştia se opun şi la constituirea Consiliului Naţionale 

Politica în ştiinţă şi în practică este în funoţie de numeroşi factori,bio= 
a08 101 denograri01»s0919-00onomlol„psihologioiaculturaLi Ri mai ales geografici. 

itica Statelor sta în geografia lor'!,spunea Napoleon,reluând vechea idee ce 





„la Heroăoteşi nu de mult Maurice Duverger confirma după atâţia alții că "nimeni, 


Conservatorii, Fascişti,liberali,Marxişti,nu contestă depenăenţa politicii de Gao- 


grăfie".Cu toată revoluţia tehnologică şi expansiunea în spa ji wWwathiuaexilului,r 
„Geografia şi-a păstrat primatul.Politica Exilului trebue deol să ţină seama în 


i să 


„„ rândurile cu tot ce aveau într! e) "uniune pat rioticăn,şi Roma a fost salvată â- 


i terica nişte dări de onoare.In Exil a venit ora unei nari mişcări de solidară 


„toată producţia de grâu iar &i ne iau în, schinb, toaţă producția de sabia 


poa im amo m DE om me sp oma a ee mem a e aa 


drumul Panhus. smului dublat gel întărit de energia Pan „Comunismului «Şi NU TE 
există constelația din 1939,nici măcar din 1914-Nu- mai tac faţa Rusiei nici Ea 
periile Centrale,nici Axa i pes ca mari Puteri,Ffranţe şi Anglia-Astăzi centra. 
de greutate opus Rușiei s!a toane beat departe de Europa, peste Atlanticeşi DR 
spunea Ciu-En-Lai:, "nu stinge focul apa de departe".Politica românească stă îc— 




















mai în ilema,cu ce ape se stinge sau măcar se reduce Incenâiul SovieticeCa în 
toate strategiile complexe vrebua calculat cu ce mijloace se pregâtesoc oferzia 
vele şi se pre întâmpină ripostele aăversarului eAm scris în mai multe rânduri = 
cursul celor 30 de ani trecuţi şi timpul o confirmă că în politica Exilului = 
mai- eficientă este arma Culturii„Duverger notează că "marxiştii dau o împerter 
din ce în ce mai mare Culturii ca Armă politică.Marriştii atribue Culturii n 
influenţă şi o âutonbmie crescânăă în practica politică", 

Exilul are nevoe âe maturizare.Nicib noimă nu au gesturile superficiale, za - 
picele răsuflate,şi protestele de mântuială care adorm conştiințele şi scad = 
nergiilesfxilul trebue să devină conştient de ce ar putea fi dacă și-ar da e: 
minimum âe organizare. i!Până câne vă ignoraţi puterea,cână şi fiarele! au inst 
tul propriei lor forţe?" admonestă pe Ronari Manlius Geapti 481 mus în timpul s 
vaziel Galilor. "Număraţi cel puţin câţi sunteţi şi câţi duşmani aveţi.Atunci 
veţi mpi cu mai multă ardoare pentru libertate decât ei pentru dominaţien 
'manii s'au numărat şi şi-au apărat atunci,în primele secole ale Republicii, 
bertatea contra d&minaţiei Galilore 

Consiliul Nat ţonal, cu principiul: modebn al unităţii în diversitate,poate 
stimula și canali za în forma adecuată forţele latente ale Bxilului.Dar Consi-î52 
Naţional pentru ca să existe,să rămână independent şi să devină eficace,are re— 
voe de susținere nu numai morală ci şi materială.Bxilaţii nu mai sunt atât 2 
nevoiaşi ca odinicară.Cei mai mulţi şi-au esigurat o existenţă normală și mulți 
chiar ă bună stare„Ei pot fără renunțări prea simțitcare,ca şi alte enigrajiie 
să asigure Consiliului Naţional un buget anual ninimăl, prin contribuţii. după 3 


oa 


az 
73 
-— 


tate în sforţări şi. în sacrificii,ca vechii Romani cu acea "Concorăia Ordinurt 
"eoncorâia patriotică!" în timpuri de primejăie.Câne,în cel de al doilea pe 
Punic,ânibal ameninţa Roma,Patricieni şi Plebei,Senatori şi Liherţi,şi-au strâng 


"Uniunea Romanilor! "Fericită este “Roma! „scria Titu-Liviu, "invincibilă şi eter= 
ră graţie acestei uniunin, 

Exilul a trecut ce treizeci de ani.Dar chiar dacă. ar fi să continue cu oa 
treia generaţiemisiunea celor ce-l reprezintă este. să corespundă voinţei Po- 
porului Român. de i e ala în libertate.-Adică să persevereza în pas cu timpul. 
în politica âe opoziie la “dictatura stalinistă,Nu mai ştiu cine spunea că per=— 
severenţa este stiu i se marilor popoare»„Perseverenţa milenară a dat Românilor 


dimensiunea unui Popor Mare+-— 
- "MuP.Eriescu 


-DUH DE DARJENIE_ de Aron Cotruş i 
Duh de dârjenie, o Doamne, revarsă da 
A şi de răndara 
iti făr!ăe hotare, . 
peste fruntea-mi de Vospanta DUTe, inima-mi arsă! 


“N'au pita şi sare ai noştri departe, 

şi toţi ca pe flacâri aşteaptă, 

Ș : 'răfuiala cea cruntă şi dreaptă, -. 
răfuiala, de mâine,pe viaţa ori moartela, - 


Tu, drumulri deschide-ne câtre soare-răsare, 
ă "să fim împreună 
Xa prin pârjol şi furtună 
E DE Ata „cână neamul cazi | va sălta în picioare!,.. 


&ă Intrebat cum- merge comerţul cu Rusia, Ceauşescu a răspuns sigur âe. sine; 
Intre noi şi tovarăşii sovietici e un intens schimb de produse: noi le dăm lo: 
 && Monseniorul Octavian. Bârlea a fosţ numit de Congtegaţ at ivaexilului. 
ta de.1 Iulie 1978,conducator al Misiunii Române Unite din Htc pen. 





lutie _154ă: Se naşte la Molovigte,în Macedoria,Constantin T.Belimace,autorul 
poeziei "Parinteasca dimânâare”e ? FRI 

1 Iulie 1838: Kogălniceanu se plânge,în "Alăuta Românească",că”mai toţi Ronf- 
nii uită că sunt Români şi se îndeletnicesc numai cu istorii streinen, 

1 lulie 1885: Apare,în "Convorbiri", Doina lui Eminescue 

2 _luiie 1888: Caragiale e numit director general al teatrelor, -. 3 

7 lulie 1878: C„A.Rosetti,la Cameră: "România independentă a fost primită 
în marea familie a statelor europene"; Gar,totodatăyţara a fost chemată”a face 














„păcii lumii sacrificii grele şi dureroaşe",Indeâmnă deci la prudenţă, 


R Iulie 1428: Alexanâru cel Bun dărueşte mănăstirii Bistriţa 151 sălage ce 
jigani"!: e: prima menţiune directă a lor în Molâova, "isa PD a ata 

19 tulie 138:-M5are împăratul Adrian,urmaşul lui Traian, 

1l tulie 1848: Msare seriitorul Lon Popovici-Barac,fiu al preotului âin AI5.-- 
morlângă Ocna Sibiului,năseut în 1776.E îngropat în Schei (Braşov). 

15 Iulie 1915: Se naşte la Aldeni,în Subcarpaţii Buzăului „preotul, Duni tru 
EmePopa,conducător al Bisericii Refugiaţilor Români în Germanta.Rugăciunea sa 
la Ieşirea cu Sfintele Daruri e o adevărată enciclopedie a ecumenismului,naţio- 
nal şi bisericesc: sunt pomeniţi acolo,între alţii,Donnitorul Cuza cu Elena 
Doamna, Caroi 1 şi Ferdinană cu reginele Elisabeta şi Maria; 'Atenagora,patriarhul 
român de Constantinopol şi Papa de la Roma; macedoneanul Şaguna,mitropolit al 
Transilvaniei; Inocenţiu Micu(Clain),arhiepiscap de Alba Iulia şi Făgăraşilurie, 
mitropolit al Basarabiei; Visarion,episcop de Hotin şi Bălţismitropolit al Buco.. 
vinei şi al Transnistriei: carâinalul Iuliu Hosu,arhiepiscop de Gherla şi Cluj; 
Valerian Trifa,conducătorul Bisericii Române Libere din Anerica.Nu-i pomenit 
Mihai; dar nici nu s!'ar putea,cână în continuare preotul se roagă pentru''ostaşii 


„români căzuți. pe câmpul de luptă dealungul veacurilor pentru apărarea gliei stră.. 


moşgeşti", încheind cu "toţi martirii Neanului,mireni şi clerici,victime ale _actu- 
lui de La 23 August 19441,,, : ae 2 
12 iulie 1858: Sunt puse în circulaţie,în Molădova,primele mărei 'pogtale româ.- 
neşti: "cap de hourh,rotunde,âe 27, 54, 81 şi 108 parale, într!un 'tiraj total ae 
24.064 bucăţi,cele mai multe de 54 bani.Azi mai există în întreaga lume circa 
280 de bucăţi. dc. Me e N za ce citat e A i 
16 Iulig-20 0et,1638: Matei Basarab zideşte mănăstirea Călaăruşani, 
16 Iulie 1963: Moare în închisoarea din Dej episcopul unit Alexanâru Rusu. 
17 iulie 1478: Sfinţirea bisericii "Sf.Nicolae" âin Chilia,ziădită de Ştefan 
cel Mare cu ocazia reparațiilor cetăţii,avânăd ca arhitect pe Giovanni Provana» 
18_lulie 1868: Se naşte,în Râpa ae Jos (Mureş),prnf.Simion Mânârescu, 
18 tulie 1938: Hoare,la Sinaia,Regina Maria, . 
20 lulie 1898: Se naşte Ilie Cârneaţă, fondator al Mişcării begiorare, 
20 lulie 1933: Corneliu Codreanu publică în "Calendarul! o scrisoare către 


4 








-prinul ninistru Alexandru Vaida-Voevoă, demonstrând neâreptatea făcusă prin în-. 


terzicerea construirii digului dela Vişanie 
21 lulie/2 Aug.1808: Se naşte,la Bocşa îomânească,Simi on. Bărnuţiu. 
22 lulie 1905: Moare Apostel Mărgărit apostolul Românilor din Macedonia. 
22 Iulie 19358: Moare csmpozitorul Inel Fernic, 


"25 Iulie 1913: Nicolae Pasici,primul ministru al Serbiei,câtre Titu: Maiorescu: 


"Am onoafe a Vă informa că Serbia consimte să dea autonomie şcoalelor şi biserla 
cilor Cuţo-Vlahilor ce se găsesc în viitoarele posesiuni sârbeşti şi să permită 
înfiinţarea unei Episcopii pentru aceiaşi Cuţo-Vlahi,cu facultatea pentru guver- 
nul român ce a subvenţiona,suh supravegherea guvernului sârb,zisele instituții 
culturale,prezente şi viituare",Dar făgăauelile n!'au fost ţinute, 

28 Iulie/10 Aug.1913: Pacea dela Bucureşti„tonânii obţin Caârilaterul, 

29 Iulie 1878: Guvernul român hotărăşte demobilizarea armatei.la 5 August « 

1 Iulie 1978: Moare,la Madrid, Prinţul Nicolae. | dear 

Aa Piiif 1013 au cel Mare bate pe Băsarab cel Tânăr (Ţepeluş ) la Râmnicu Sârat 
şi pune Domn în Muntenia pe Vlaa Călugărul. . Ș 

1 4ug+1878: Apare la Gheria revista NAmicul fanilisit!,conâusă de Nicolae Fe- 
kete,avână pe prima pagină "Cânteculu gintei latinelice Alecsanări „premiat cu 5 
luni Inainte la Monipellier.Vor colabora Dulfu, Grandea,Mariân, Pop-Reteganul, ete. 

i Auge1883: Se naşte la Cubolta,în Soroca,Pantelimon Halipa. : 

1 Aug.1943: Americanii bombardează rafinăriile cin Prahyvă, 


. 


1 huge. 1999: Deţinuţii de la Vorkuta(Polui Norâ),de toate nNWMWarhivaexilului.ra 


şi Ronâni,fac grevă,iar paznicii militari sovietici fac un adevărat măsacrus 








Qoagize ame una ae sui VL WpUVă/ MaGeaon1a 0 onadnşi de românul Pitu Guli ş: 
ze dee 
de Dulgarul | Niiola Karsv,se răscoală contra Tureilor şi formează o republică — 


ce trăi numai 12 zile, 
11 Aug.1508: Moare,la S£.Munte, fostul efprriiuzi NifoneChemat pentru .reorgari- 
zarea bisericii muntene,stătuse la'curtea lui Radu cel Mare între 1591-1504, 

15 Aug,1898: Se naşte în Aminciu/Pină scriitorul Sterie Diamandi, 
14 Aug.1893: Se naşte în Bucureşti Alfred Alexandrescu; compozitor şi Gipiă GB 
18 Aug.1858: Moare Barbu Lăutarul,la vreo 98 de anisE îngropat în Tai; 
19 _Aug.1828: Se naşte,la Turâa,drş Lon Raţiu. Moare în 1902, 
1y Aug. 1858: Convenţia dela Paris aproba "Principatele Unite Molăova şi Va 
lahiaţdăar cu 2 Domni pmânteni , 2 aâunări,2 guverne,? SpA 1, a dle vamală Şă 
curte de casaţie la Focşani. . - 

20 _Aug.1868: Moare Costache Negruzzi, 


2] Aug.1815: Ukazul de. înfiinţare a Nârhiepiscopiei de Ghiigiinu şi Hotin, 
cuprinzână Basarabia abia răpiţă, gubernia Cherson şi o mare parte din cea de 
Ecaterinoslav, cu oraşele Odesa, Tiraspol; Ananiev,Elisabetgray, Dubăsari, Ovidiopzi 
şi 'OciacoveŢarul îi dărueşte mănăstirile Qiotri ahes şi Condriţa;cu averile lore 

21 Aug. 1868: Moare Dimitrie Cozacovici,de 78 ani,născut la Meţ ova/Macedoniaş 
fost căpitan de cavalerie şi adjutant al Lai Dim.Ghica.Şi-a lăsat averea pent ză 
înfiinţarea unei şcoli româneşti la, Gopeş (Macedonia) : "fu am ceva -serie el- 
dar najiunea, mea na are ce-i trebue. Neci şcoală,neci băserică,Nu se cade să cra 
tuescu ce am pe nenicuri şi să-mi uit de pipe mea! j 
23 Aug.1953: less,la creaza dee: aeazi ban rare de âr.I.V.Emiliane 4 

24 Aug+1873: Moare Avram lancue 
“31 Auge1913: Voind să treacă în sbor Carpaţii dela Bucureşti! la Braşov cu 


avion construit de el,iurel Vlaicu se hala si deasupra satului Băneşti (Câmp 
5/18 A „1903: Se naşte, la Sinaia,Prinţu Nicolae, 


"Moare lă Berlin,în urma i lore Oliviu Beldeann. Neputând libera 
voată ara, liberase şi el cât putuse: legația Română dela Berna... 

6 _ Sept.1848: Regulamentul Organic e ars pe rug, foaie cu foaie,cu muzici şi 
bociţoare,în faţa consnlatului rusesc din Bucureşti. 

6-10 Sept.1658: Alba Iulia arsă de turei şi de tătari, 

10 Sept. „1298: Ca reprezalii pentru jaful făcut de paşa din Silistra,care Ră 
fusese batut de Dumitru Vornicul,Mihai Viteazul asediaza tie şi pradă până 
în Balcani,arzână "peste 2.000 Pi sate! :, 

11 Sept.1853: Apare,la Ghişinău „Penticostarul, copiat supă | csl aa1ă Neamţ (1843 

13 Sept.1848: Ciocnirea vuroi Lor cu pompierii români în Dealul! Spit i 

'14 Sept»1488: Se termină zidirea mănăstirii Voroneţe 

14 Sept.1778: Se naşte poetul Costache Conachi. E iei 

14 Sept.1888: Se inangurează,la Iaşi,statuia lui Miron Costin. i 

15/28 _Sept.1538: Urmărit de turci,Rareş ajunge,"în răsărita soarăluin, la Cies 

16 _ Sept.1408:; Alexandru cel Bun dărueşte bisericii Sf.Paraschiva din Bou 
Munde odihneşte sfânt răposata mama noastră cneaghina Anastasia",două sate: Leu 


cugăuţii lui Brătianu "cu moara ce este la fântânăt,şi Ra) sat peste Moldovay 
"unde a fost Bratul", 


17 Sept.1578: 
Gheorghe Movilâe 
„18 Sept.53: Se naşte,în Italica (Spania), împăratul Traian, 5 i 
18 Sept.1938: Se inaugurează mauzoleul dela Mărăşeşti conţinând, osemintehe a 
5.075 ostaşi .câzuţi în vara anului 1917 la Mărăşti,Vituz şi Mărăşeşti. 
19. Sept» 1943: Comahdamentul . Corpului 44 German citează Divizia 19-a de Infan= 
terie Româna:'şi pe LtecolePalaghiţă pentru bravură în duptele din Kubane 
20 Sept. 1688: Târnosirea bisericii brâncoveneşti din Mogoşoaia, . 
20: Sept.1858: Negustorii in Principate înfiinţează la Ilipsea 9 capelă ort oc 
23 Sept.18683: Ia fiinţă,la „Bucureşti, Societatea Filarmonică Română 
25 Sept.1885: Se inaugurează castelul Peleş din Sinaia. a 
25 Sept,1913: Se naşte cântăreaţa Maria Tănase, ii i 
27 Sept.1872: Inangurarea Gării de Nord,deschiderea liniei Bucureşti-Ploeşti» 
29 Sept.1788: Armatele imperiale cu pei Aţul Coburg şi cele ruseşti cu genera-= 
lul Soltikov cuceresc Hotinul dela ţurei. 
29 Sept.1848: Ruşii invadează din nou Ţările Româna. ; 
29 Sept,1935: Corneliu Codreanu înființează comerţul legionar, 
30 Sept.1857: Se deschide Divanul aă- noc al Muntenieie - WWW. arhivaexilului. 
+ 50 Sept.1916: Cade la Coţi,în munţii Fâgăraşului,generalul David Praporgescun 






























URA 






Se termină biserica mănăstirii Suceviţa,ctitorie a episcopului 


SL 








SP = = — s p= 


Din poruncă împărătească au “fost executaţi ia Neustaat (Viera), în 4671,banul 
Croaţiei. Petre Zrin şi contele Frankapan,ca rebeli.0 primă cauză a î cal A ci ces 
lor doi mari, demnitari a fost recunoaşterea fe către Austria a Statutelor Valahe 
(1630) şi creierea pe baza acestora a Confiniei în care Valahii erau scoşi de 


sub autoritatea croată şi puşi suh autoritatea directă a forurilor austriece. Au 


tononia Valahilor n'a: convenit frantaşilor croaţi şi a dus la răscoala care le-a 


' adus pieirea.Acesta e ur everiment de seamă în istoria Croaţiei,- : 


* O „publicaţie croată dir Anglia acorâă Aromârilor un rol dintre cele mai fe 
. ea ia: i . IA 
seamă îr trecutul Balcanilor, în special a al Serbiei soriird: "între turcii stapâni 


şi raiaua sârbă era interpusă. o pătură nesârbă, numită Şinţari cunoscută însă şi 


sub numele ae Vlahi sau Aromâni Asemenea straturi irterpuse au existat şi îr alte 
țări de sun stăpânirea turbsască... Această pătur ă nesârbă a Ţinţariloar a reuşit 
să 'dopânâească ur, statut privilegiat ocupând în viaţa publică locuri ce nu erau 
rezervate furcilor, îndeosebi în comerţul legal şi cel ilegal... Ca intelectuali 
sau liberprofesionişti ei depindeau de stat,iar ca funcţionari apindeau âe sluj- 
ba la stat... Mai înstăriți şi având un nivel cultural superior,ei au luat în 
stăpânire. birocraţia de stat,iar prin aceasta stăpâneau: poli ţiayecorsnia,armata, 
biserica şi viaţa culturală!!.- 

* In cartea Folk Costumes _fror Eastern Europe (hondoi:, 1977) , ctitată aa: LeM,Fox, 
se găseşte deşoris şi şi portul caracteristic pentru The Vlachs from Alharia and 
Sregcs;cu trei ilustraţii înfăţişână fenei,un htărrat,feotoare,răieţaşi şi fetiţe. 
Este descrisă pe scurt $ ranshumanţa Vlahi lor„Ohârşia lor e din. România, notează 
autoarea, precizână că Vlahii înşişi îşi zic Rumâni şi că limba lor e foarte în-. 
rudită cu csa din Rorâria,-. . 

* În programul tipărit al ansamblului nBazetu iL af toi iugoslav - Frula” 


'aflat în Mai prin Germania literă se arată că "minoritatea naţicnală valahă" a 


avut o influenţă decisivă as upra făuririi obiceiuri Se populare în Iugoslavia, 


In altă parte văzusen exprimată nemulţuni re ce o asemenea afirmaţie, Adăogăm că, 


însuşi cuvântul "Frula!“ air titulatura ansamblului nu-i altceva dap cuvântul 


românesc(deformat ) ; fluier sau fluiarâ.- 


x Actualmerte se află în România numeroşi studenţi aronâri din Grecia,veniţi 
a se adăpa cu învăţătură în limra cea.mai apropiată LoreStadiul relaţiilor ro- 
mâng- greceşti în prezent le-a permis acest lucru.Îr calitate de cetăeni greci, 
veniţi în cadrul schimbului liher de s tudenți „aceşti inteleotuali români se vor 
întoarce prirtre ai lor;contrihuiră fie şi Bd nel la propăşirea neamului lore- 
„ Mai răzleţe,dar +stuşi există cazuri şi de studenţi Aromâni veniți din Ma- 
cedonia iugoslavă, şi chiar Româri din Voivodina,- 
x In Homolte a avut loc în Mai trecerea îr revistă a creaţiei populare,Au 
apărut buciumaşii români ; numiți acă "orchestră a ciobarnilor homoleri"; a fost 
aleasă pâs toriţa cea mai frumoasă , s'a  eântât ya 'a jucat,nusafirii au fost tratați 
cu friptură âe miel,cu brânză "de stână! 1;Şeâe În. toate acestea Aoar mănăliga a 
fost onvrată cu aâjectivul de alai 0 LE slalte inclusiv cerneraa aurului spe- 
cialitate a aceloraşi localnici,nu s!au învreanieit de adjsetivul indicând "na- 
vi onalitatea valahă! a produselor sau dat iri OT e 
- In ţintitul Bor feasemeni a avut loc ur. festival al Dl Gdopurlia local în 
câteva sate româre veşti, Drept cea. rai tună a fosţ declarată echipa folclorică a 
celor nici âin Baceviţa, sat românesc, Şeolarii, în costume 'româneşti,cum se văd 
într!'o> poză, vor îi decianat pe spe ll A e : 
* Raculiţi-ici âin Bogovina,sa ae. Românie cel nai .vur grabita de: vite 


din regiunea timoceană Şi iz FA unul din trei producători âe lactate clasaţi 
.ca ci mai huni din tpată Serria._ 


x Ia un club al nurici tori Lor iugoslavi dir Viaiiăg aL al de fapt din Români 
timoceni crăineni,s!'au gâsit ca interlocutori ai ziaristului sârr picat în 


vizita: EEE ici, Codu ilă a-ovici,Muscă-ici, Chervi-evicieGluhul: fiind iugoslav cu 


numit "Uni tăâtet- Doe zis cătra Îi ee — venit dela Belgrad: ca el ru mai 
poate de dorul alor lui de ls şanr ovăţ (Geanova) : şi totoâată "se plânset „pe 19c 
că "aicea la Beci nu există ep pal vreo şe oază pentru copiii noştri în lim- 
wa sârbo-croată - a Di | 

* Interlocutorul originar ăin regiunea _timoceană arată » scrisoare din partea 
familiei sale,scrisă pe sârbeşte şi cu litere chirilice,dar în care brusc se re-— 


» curge la graiul matern spre a da.” expre esie provertului aplicat rainuia Ginbz lui.r 
- rudenii: ama,aşa,el să mâniie ca văcaru pe sai! . l ului. 





x In CsC, al P.C, din Serbia,nou aLesșau Luivtau ag a poa mag poz > 

numeroşi reprezentanţi-ai minorităţi lor: albanezi „musulmari „maghiari, ceva rua 

" şi slovaci şi un singur român (din Voivodina).Nici un "valah",să i se vadă orâra 
'gia măcar după rădăcină românească a numelui;cun 'se întâmplă destul de des îr 
alte branşe mult mai modeste,Un "olah" este scris ca maghiar. 

— Iri forurile de partid federale nu a putut apare nici macar.un singur rasa 
(voivoâinean ) Nu depistăâm nici, aromânie,Un singur nume,unul dintre cele albanez 
ne atrage atenţia prin rezonanţa-i românească de gâinioară: Nazmi Miculovţi,A- 
cest neam de Miculovţi figurează printre Vlahii medievali în hriscavele sârteşt 

x Pe o temă de egalitate naţională în Craina Negotinului,se menţionează ex:2 
tenţa acolo! de: croaţi macedoneni „bilgari „albanezi, ruşi „nemți „unguri cehi, sla- 
vaci,romi,ete.la fiecare naţionalitate se precizează şi numărul de suflete, câ 


de mic ar fi acesta.Sunt menţionaţi şi 35 suflete de Români (Rumuni.) .O”altă râr- 


care de peşte”(âin Dunăre) pare să reprezinte în această şocoteală Vlahii (17), 
menţionaţi!' la rândul lor ca atare,dar fiind singurii pentru carre nu se. da ro 
o cifră,ci'8€e menţionează doar: "şi un număr însemrat de Vlahi".Nu. însemnat, o: 
foarte: însemnat - precizăm noi,In cazul tuturor celorlalte naţionalităţi amir-& 
"te cu număr de suflete e vorba de elemente venite ca muncitori şi slujbaşi,ure-— 
ori prin căsătorii mixte.Vlahilor;ca băştinaşi,nu li se indică numărul, Totuşi; 
involuntar,i se recunoaşte Vlahului statutul de naţionalitate,precizându-se: 
"ln organizâţiile obşteşti de muncă.se găsesc alături sârbul şi croatul,mace 
neanul şi muntenegreanul,musulmanul şi albanezul;slovenul şi vlahul„Aceeaşi 
tuaţie şi în băncile şeolii.Acest fapt nu deranjează pe nimeni'".Observâm câ 

nul,băştinaş şi numerosye merţionat ultimul,âdupă etniile flotante acâ.- 

* Ziarul Huvyudstadsbladet din Helsingfors,Sept.1903,referindu-se îa.-Cruşgove, 
relata că aceasta avea "aproximativ 2.000 de case-cu 10.000 de Locuitori,din 
care 7.000 Ţirţari(un neem de Români,care totuşi se socotesc înşişi legaţi de 
greci ),cum şi 3.000 de Sârbi.In întregul. oraş se mai găsesc vreo sută de famil: 
de Bulgari oameni de ohicei săraci,pe cână cea mai mare parte a Ţinţarilor sura 
negustori cu bună stare".- mă | 

*» Mihail lavcul-»vici din Boletin,sat de Români pe malul sârbesc ak Dunări:, 
are frate în satul Sviniţa dincoace-de Dunăre,Cei doi fraţi nu s'au văvut nici 
dată,deoarece Minail sta născut pe partea sârbească,pe când fratele său pe par- 
tea românească a Dunării.Bi totuşi se cunosc hine unul pe altul. după... voce: 
de anii de zile,de decenii,până ce au ajuns şi la hătrâneţe,ei se strigă şi îşi 
vorbesc peste apa Dunării.Grănicerii de ambele părţi îi ştiu şi-i lasă să se 
audă reciproo,fără... pagaport.In ce limbă îşi vorbesc? Bineînţeles,pe româneşi 
Pentrucă,zice Mihail,deşi s!a născut dincolo de fluviu, "ştie româneşte", limba 
fratelui său de sânge! Cum se face că o ştie,asta nu se spunes- 

" x Au trimis echipă de tineret studios să cerceteze viaţa păstorilor români 
pe platoul Dubaşniţa(în apropiere de Bor),unde vara se fac stâni.Aflăn că au n 
tat terminologia măsurilor şi măsurătorilor de lapte în româneşte şi în sârbeş 
Au cules însă informaţii şi de medicină populară,precun şi creaţie oralâ,hocet> 
eteeTare am vrea să ştim în ce grai au stat de vorbă cu ciobanii români şi cur 
au redat relatările acestora„In orice caz,s!a constatat că economia păstorească, 
a rămas aci cea din străvechi,adivă valahă,până la ora actuală, -— 

* Un medic sârh s'a apucat anul trecut să cerceteze răspândirea sifilisului 
şi în acest scop a mers cu ancheta "exclusiv în miezul central al populaţiei va 
lahe din răsăritul Serbiei",Dincolo de delimitarea etnică sârbn-valaha,boala'r! 
trecut, făcână ea,după părerea medicului, "discriminăriNetniceșca să-i cruţe co- 
naţionalii... Mai mult: boala s'ar fi infiltrat în Serbia(neapărat) din România 
Vlaşca,prin iîmigraţiune; apoi din părţile VidinuluieAşa, încât năpasta,veieţi, 
sia orientat tot numai după Români(ca şi medicul nostru cercetător),Dar cel pu- 
ţin 'aflăm-âela el,cu acest ,prilej,că există o masă compactă e Români. pe acele 
meleaguri;ha chiar cu un mi6z central,lucru.care altfel nu 'prea se retunoaşt es 

* Imi spusese directorul Muzeului din Veles(Macedonia) că el,eitină o carte 
mai veche a unui "învăţat" sârb despre "dscăderea”! elementului valah din Serbia 
vitovat de toate bolile şi de tot primitivismul(ce i se puneau în seamă),a luat 
trenul spre Craina Negstinului spre a se convinge pensonal de cele cititesA mer 
în câteva sate şi,spuriea: am văzut numai lume sănătoasă,viguroasă şi harnică! 

lar autorul acela era,cicăș"savanti!- -, - E A Î 
* Aurel Buzică,ţăran din Saţul Nou(Voivodina),construieştejcu fiul Victoruun ii. 
aparat zburator, invenţie proprie,cu care să decoleze de pe +eiwibărhivaexilul I.FO 



































p 


[pă 
Sa= 
d 


A 


Fe ALUWEIIUL VOCEA FOPIVICI 31 085% ministru.de externe. al Iugoslaviei postbelice 
a, împlinit ȚO ce ani„In ţara pe care a servit—o cu dev-tament încă din ilegali- 
tate,apsi. în războiul partizan, nimeri nu şi-a adus aminte de el: prir cunosrutul 


7 bei de: rotaţie” rel a căzut se pare,într!d disgrație: gravă. De el şi-a antn.- 
sit .doar un ziar gernan,consacrânău-i un articole- 


x Muzicantul valah dela Hora: cea Mare (Danemarca). îmi mărturisea furia pe ur 
articol sârbesc publicati acum. vrea doi ani,in care se atribuia Vlahilor practica 
de convieţuire între socru şi nsră! Iar.el,ca lăutar care circulă mult nu cunoş- 


„tea niciun caz de acest fel în familiile românegtiș 0. dimpotrivă, auzise că astfel 


de practici ar fi existâna îatr!'o regiune Ain sudul Serbizi unde nu sunt Românie 
- Tabigiul unor sârbi zelyşi se schimbă însă de îndată cel-.vorta de însuşiri 


: pozitive: atunci 'neamul valah devine "al nostru sârbesc", 0 Româncă din:Homolie 
-născusa. pe „gar cun se întâmplă pe acolo hu ddată-i înfăşat deci pruncii, i-a cat 


prima îngrijire şi,odinnindu-se vreo 45 xuă,. dresa- continuat munca în mod normale 
Aflâna de întâmplare,ur ziarist sârh exclana; să mai spună careva că acest neam 
sârbesc nu este extravrâinar de viguros!=-: 

* Radu Cercel,cum îi chena în satul lui pe omul ce ne varbeşta despre bunicul 
cu acelaşi nume,narează că acel bunic a rost implicat. la vremea sa în nişte gre- 
ve muncitoreşti; condamai la moarte,a scăpat, pan intervenţia unor fruntaşi 59 
cialişti -dela Belgrad, însă, pus pe iba reagră,r!a mai găsit de lucru nicăieri, 
Neavână stagiul de pensie,n!'a putut-o» obţine nici în lugoslavia comuni istă Aude 
el însă că la Belgraa este mai mare,acur dupa război unul Mosul Piiade(cum au 
înţeles toţi Românii numele lui Moş e (Moise )Pijate, fâră să ştie ce confuzie săvâr= 
seda), Cu straiţa în băț ajunge Radu Cercel la "Moşu”,pe care-l creea "de-ai 
noştrii: dar acesta prin nimic ru derotă c!ar avea ceva românesc,in fire sau în 
grai.Raâu a rămas contrariat că Moşul nu s!a sezisat nici: ce nume ci a înţeles 
că-l cheamă "Churehili",peniru câre a mai--ridicat -gi n sprânceană a mirare..- 
Radu ti repetă „Cercel, ii arătă şi cercelaşul-ţalisman de la ureche(1e acâ do- 
bânâise: porecla), dar "mogul "tot au inţelegsa.T-a înţeles însg povestea şi î-a âat 
asigurări Iar Moş Radu Cercsl se!ntoarce în sat şi spune: Măre! nu era ala un 
moş de-ai neştri,ma treaba tot să făcu şi pensioara pi să curăl!- 

* Anintirăgi de unul zis: Lapte-Dulos. dintre ai voştri, de ce-i ziceţi astfel? 
Se priviră timotenii între ei,îşi zâmbiră şi unul spuse: la aăala ji mai zicem 
noi gi Al-lu Caie! Că el,cână a fost miţ titel,i-a murit muma şi ai iui l-tu aple- 
cat la oaia care-şi pierduse mielui de Sântu-Ghezrghe.0aia-l căta cu zbierât să 
vină să sugă,iară lui că mult dulce i-a fost laptile!- Chiar aşa a fost? îmi ex 
prim eu mirarea. -5ă" a pa dig a să nu! -intervine un altul Gin grupe Bate 
aşa pveste,an auzit noi,că vr!lun Saga cârdva tot aga,cică,a uidit fâr!'te mură 
şi l-a primit lupoaica de l-a ală ptat: Ala,i-or fi zis A]-lupului,- 

x Aveţi .vrsur loc-acolo,la Vai săi ziceţi, "oetate!? Este! Au cătat urii 
de-ai noştti bari pe-acolo,ma n'au găsiţe Găsim aşa: un bănuţ pierdut 
-Cioburi,pietre cu scris pe sle,sunt? Sunt! Aveam » lespede pusă, la na aia de 
călcam pe ea la ţrecera.Am întors-o'odaţă pe parvea alaltă şi pe “Erau cioplute 
slove aşa ca alea care încrustau bătrânii pe răhoj,Da am văzut” ta unul:Dinu un 
“document şpârt tuit pe piele de tivol,cu slove geam chirițice,şi arh înțăles nişte 

vorbe” rumâneşti de bătrâneaţă,acolo.-: 


e e 


Sava! Gârleanu 


ti « sia Aa EI 


GOMOARA NEAMULUI _ de Mihai Codreanu o 

Poporul «lieu cunoagte-d suferinţă | 
Nenărginit de 'Aălee şi de: nlâncă, 
Ce!n vremuri srele,ca şi de izbânăă, - Se!'nalţă!n zbor de dnine către astre 
I-a :mângâiat sărmana lui fiinţă, . 


Din văi si munţi și valurile-alhestre 
3 . ă E: 


C'o.gingăşie-atât ie-armonivasă, 


Durere e „şi-i chin şi e dărință, - . i | 

Dar inima “de dânsa vio î flămânaăș. | Cum nici un ream ru i-a simţit, fiorul 
lar taina sa e-atâţa de plâpânâă,. ... . Şi n!'a pătruns comoara cea dutnasă 
Incât te snarbe!a sa cu uşurinţă Din sfântul şi SIDE Cana farmec: Dorul! 


&ă In acelaşi număr din Bire( 1. Tuse), tn: care îl dr.Dunitru Harin se străAwa 
dueşte. să-l înveţe pe Ren Îh€o cs este'n polemică civilizată, a gas î.m şi. aceverirea 
proverbuiui cu gâştele şi orzul, într!'o'tpulemică'pe bază de "sex mutat le. spate! 


"pederastis",! Nous lui Thevyşi- alte: bijuterii fanarioţa. "Sti Wpyiarhivenenilalui, r 
rafinatele- gusturi ale lui Kir Thso,o biată "fiţuică româneasca! 















gg e ae e Da pe SEE Eee) ici DIL LIS EL 2 calu FAU= „EPARAEL a 3 

"gl Consiliului a Hiniştri. Comunicat: Sovietele urmăresc pe toate căile să ora 
ducă acte- de sabotaj,de dezordine şi de agresiune în spatele: frontului; În acas 
scop: lansează âln avion -cu paraşutele- spioni şi agenţi terorişti,câre iau ase 
tactul cu agenţi rezidenţi din ţară şi cu populaţia iudeo-comunistă,penţru a - 
ganiza împreună acte de agresiune „Câţiva din aceşti agenţi au fost prinşiier 
actele âe' agresiune încercate au fost sancţionate,» - 

la laşi au fost executaţi 500 iudeo-conunişti care trăşeseră focuri de ara 
din case asupra soldaţilor germani şi români e 

"Toate încsrecârile ce se vor mai face de a turbura liniştea şi ordinea, var 
fi *reprimate. pe Loc; fără cruţare» 

» „Populaţia pașnică are datoria de a divulga imediat autorităţilor locale şa 
toi .cei'suspecţi'şi pe toţi străinii apăruţi de curând în localitate„Cine ri 
'Givulgă la timp pe aceşti turburători ai ordinei fa siguranţei,vor fi executia 
împreună cu toată familia.- Bucureşti ,30 Iunie 1941, Nr„244 

SUB JUGUL COMUNIST _ de V.Mossu 
România mea frumoasă cum nu-i alta pe părânt 
Românie, ţară scumpă,pe ce mâini al încăput? 
îi iarta  ;Cine sunt cotropitorii cari astăzi te subjugă, 
: ; De-a ajuns românul nostru,âin om liber,doar o slugă? 


Românie „Românie, ţară fără de speranţe, 1 . 
Fericirea-ţi âe=altă dată se cântă doar în romanțe! ur 
Că Românul nostru care astăzi este subjugat, 

în e ț Nu mai joacă,nu mai cântă,că mereu e întristat! 


Se Unde!s fiii tăi ca brazii şi frumoşi ca o grădină? 
Ce-a rămas' din ei,sărmanii? O paragină,ruină! 

Unde este sentimentul de mândrie şi de vis? 

Pentru ce stau azi ca sclavii? Cine oare i-a învins? 


In morminte plâng strămoşii ce cu sângele lor sfânt | 

: i Apărat-au România şi mănosul ei pănânt, f 
Iară mamele din groapă, ce urmaşi au alăptat, 

Plâng şi blestenă pe-aceia cari ţara au trădat! 


îns pă 1” Plânge ţara asta tristă,plâng copiii ei cinstiţi, 
Că de fiara comunistă fără milă sunt zărobiţi;. 
Pentru că chiar dintre dânşii, dîn acest blaj in popor, 
e. * Sunt în slujba comunistă „mulţi, drept coadă de topor! 


Tu,popor al României cel mai mândru de sub soare, 
'Te deplâng că azi porţi jugul; fără nicio apărare! 
Că acel ce te minţiră,spunână că te-au liberat; 
Tocmai ei fură aceia,laşii,cari te-au trădat! 


+ S!a stins la 7 Mai, în Banatul 7 pe Di ti român Teodor Frenviue 

+ la 2 Iulie a des Aria în Honolulu, la 58 de ani,Mira.: Simian-Baciu,originară 
din Râmnicu Vâlcea,soţia cunoscutului scriitor,ea însăşi scriitoare, 

+ La ll Septembrie a murit la Dortmuna,la 51 ani ,prof,0ctavian Buhociu,năs-— 
'cut la Crăeşti/Tuţova (unâe a şi fost înmormântat ) ultimul dintre 17 fraţi dar 
primul mort dintre ei eA avut fericirea să-l revaăă în ultimii anieNotăm la ac-— 
tivul său,printre: altele, că atât soţia, germană, cât şi copiii,vorbese româneşte. 

+ la Madrid 's!a stins: pe neaşteptate,la 11 Iulie, Prinţul Nicolae şi a fost 
înmormântat la Lausanne ; alături de Domnița Loana, ramânând, la, dorinţa-i expresă, 
ca osemintele să-i fie duse în Ţară îndată ce se va Iibezes Lat făcut pomeniri 
la Vatra Românească din America,la Freiburg şi la mănăsţirea "Schimbarea la Faţă 
(UȘA ) unde stareță e Maica E daia fose Domni ţă Ileana,singubul vlăstar răman 
acum în viaţă dintre copiii Regelui E ae şi ai heginei Marias- - 


&&  Implinindu-se 25 de ari de la prima grevă politică din Rusia,cea a deţi- 
nuţilor de la Workuta (Polul Norâ),âl dohann Urvich,singurul membru a1 Comitetu= 
lui de grevă care trăeşte în lumea liberă, a trimis guvernelor german şi american 
„câte o copie de pe Memoranâul trimis aturci la Kremlin,cu îndemnul, de a continu 


să sprijine lupta pentru drepturile omului » 24 Urwich a ținut pri vepe 
aniversari, o conferinţă de presă la Minchen în ziua de Eni iri fe XHerieă. 


[] 
LE 


i. n. > rr aa ae m 

x tata. ia ti aa ja. Bună Vestire", Roma, Dec 1977: Scopul primipal al luce-- 
întâia + Şeolii ardelene de la Blaj „Samuil. Mieu;Gheorghe Şincai şi Petru Maior, 

a fost acesta: să” "răşioarne şi nimicească argumentele. mincinoase ale dușmanilor 
poporului român şi sa -arate în. primul rână că Românii sunt-cei mâi vechi locui-— 
torirai Transilvaniei ycă sunt de origină romană şi au 2 conținiitate neîntrerup-— 
ta pe pământul: :Daciei traiane,jiincepând "din epoca: romană până în zilele noastree 
„Prin. opera lor au: cultivat sent inentul de mândrie _îndreptăţită în sufletul în-- 
' tregului nnstru popor.ii au. arătat că a fi ronân îns eamnă "să mărturiseşti prin 
chiar această numire originea ta nobilă şi ânăâria de a fi pastrat un -a astfel âe 
nume... .să vorbeşti această limbă româneascăns. să Locueşti în ŢARA ROMÂNEASCĂ, 
pe care 9. sforţare neîntreruptă . de optsute de ani a izbutit so rotuijească pu-— 
vin câte puţine se cu 'miunţii care sunt ai noştri „fiinacă Aâi. Le-am: dat turmele 
de oi: Şi. doinelescu dealurile care'sunt ale noastre fiinacă noi: le-am. împodobit 
cu arbaigt gi viicu mănăstiri frumoase,cu câmpiile 'care sunt ale nodstre fiind= 
că noi le-am lucrat şi: desţelenit ani de zile, lucrându-le prin munca, noastre şi 
prin umărul nostru,cu Dunărea: care-i a.noastră,fiinădeă noi i-am pus salba de 
sateze. şi am cercetat apele şi ostroavele„cu ţărmul - “mări în care=i al nostru, fi 
indeă moi lmam'-deşteptat la perie pe „care -nw a mai trăit-o din antichitate! $ 
pe Vinţilă Horia. "Dumnezeu sta născut în exil, Madri,1978: Venea dintr!o „gi. 
ră: săracă şi barbară,ţara exilului. meu, această vară care nu acceptă pe tirani, 

': care atrage în schimb pe Romanii ŞI Grecii însethţi âe libertaţe,Această țară 

: sg. găseşte,cum s!o spun mai: bine,în pentrul. lumiie Romanii se îndreaptă de mul 
către frontierele ei şi se. :pregătesc:'s1g cucerească. Barbarii, ăin cealaltă parte, 
o atacă: gi: ei,de 'secole,ajung câteodată să: se aşeze pă alocuri, dar nn se pot în: 
păca cu Ga janta moral de aici,Cei care perseverează dispar până la urnă, ca simailie 
unui, râu înghiţite. de nisipuri „cei mai slabi o: părăsesc: ducânân-se pe alte meloa-— 
„Euri paai puţin Băg atare vaita să spun mai puțin îmbibâte de Spedinţă, Crea că tai.- 
"ma pe căre aceste "ținuturi > aseuhă în Samenii de: pe gici şi în armonia peisa 
iului; nu poate Pr explicată decât prin. credinţă. „oreăinţă care -a modelat totul, 
„ca-mâna unui sculptor,suflate şi. Locuri «Zaino1xe a: fost un' simbol trecător,un 
precursor al acestui Dumtezeu a cărui împărâţie va fi fâră sfârşit şi a cărui 
luptă cu „oamenii: va dura milenii .Cine va. putea renunţa atât de repede a" obiceiu-: 
rile sale, ja prejudecăţi,la. zeii sângeroşi Şi uşor ae împăcat ; asemănători păca- 
telor noastre cele mai scumpe,că să accepte durerile unei hoi naşteri,la fel de 
înspăinântătoare ca şi ideea morţii?Ori,credinoivşii lui Zamolxe sunt singurii 
între toate neamurile lumii,care nn se. tem de- moartesâstfel,ei sunt pregătiţi 
pentru noua naştere şi poate vor fi primul.-popor care se „va lăsa sa fie modelat 
de învăţătura Mântuitorului. şi va primi doctrina Sa,fără ca acest lucru 88 schim 
be prea mult. lucrurileeŞi alții îi VOT prima învăşătura, dar transformarea va fi 
grea şi va cere secolesca înfăţişare exterinară acesţe popoare se vor schimba 
repede; dar în. funâul iînimilor,vor păstra mult timp amirirea vechilor legi. 

Dar, atunci, pentru ce nu s!a născut aici? Răspunsul e uşor de dat: pentru ce 
destinul, Său să se împlinească Profeţii vorbesc despre o suferinţă şi o umiliree 
Aici nimeni nu l-ar fi. făcut sa sufere.Inţreg poporul,dela rege la păstori, L-ar 
fi urmat de îndată,Nimeni nu s!ar fi gândit să-l scuipe în obraznici să-l stră- 
pungă mâinile şi picioarele „iar dacă ar fi cerut de băut ru I-ar fl cat oţei ci 
lapte şi miere,şi trăin,r'ar mai fi putut înviă.„Ca să poată suferi pi rămâne 
. fidel isțoriei psi viitoarea n născut aiurea aș acolo unde va fi imediat trans-— 
„format în dursrae >. Ai 

„Wu vreau să spun că Dacii. se vor pune în mişcare ue îndată ce vor afla de 
| venirea. lui,astfel ca na lege să triumfe,căci asta ar însemna un nou „război, 
dus de “data "aceasta în-numele lui,şi este sptâoni că âvctrina Sa va rehega ră z-- 
boiul şi că războaiele. pe care »amenii le vor purta în numele Su nu Var mai fi 
decât, 'prexte sub care se va ascunde vechea sete de putere „de dominație şi sângee 
Secole îndelungate Dacii îşi vor continua viaţa de astazi „0ameni civilizaţi ŞĂ 
„barbari. VOLI trece peste aceste pânânturi Și toţi învingătorii vor Ti de fapt 
Nişte învinşi,căci vechea blândeţe a acestor l5curi va rodi în sufletele lor; 
- atunci când. acest pământ va fi suferit toate uni linţele,căleat, în picioare de 
soţi. războinicii lunii,atunci îşi va fi împlinit misiunea sa Şi va împărtăşi tu 
turor. celorlalte popoare marele său ma saj Pâmânturile pe care le stăpânese Geţii 


sunt întinse.Aceste întinderi cunosc. nădejdea Iioipaa ga vi djiiwahivaexiujăi. ro 
puterea. Dumnezeului. uhic. Trecutul Ss viitorul Dacilor fac un singur tot.„Cum sa 


































nu vezi acest lucru după ce i-ai. un area de aproape? ... Ma număr i eu pri 
aceşti “învingători învinşi „Augustus m!a exilat ca să mă. facă să sufar şi am 
rit „Dar, ştiu--acun că Roma, acbastă Romă care: era,la începătul suferințelor m 
oglina tuturor: gânduri lor nu se află::1la răscrucea tuturor drumurilor de pe 
pământ; e ci altundeva,la capătul unui altfel de drum... 
x G„Dumitrescu, Demascârea!,Minchen, 1978: la închisoarea - din Piteşti „Câţisa 
dintre: noi” sunt: bolnavi „au diaree, Printr! o. ridicare 02 mână(nu &'wnie să se v= 
bească), se 'arată că: trebue neapărat să se folosească tinataeE o scenă oribila? 
Omul se aşează pe acest WC improvizat,sub privirile 'scrutătoâre a şapte-opt Da 
boţi,Işi strânge dinţii şi-şi schimonoseşte faţa de durerea venită dela storgsa 
i stingherit peste măsură... a devenit obiect de spectacol pentru: şaizeci gi 
cinci «de vameni! -În ochi. i se citeşte sfiala de care e cuprins în aceasţă site 
„ţie penibilăa,privirea îi revarsă implorare să fie înţeles “de ceilalţi... Uri: 
din paznici se arată revoltați! 1 se reproşează că strică aerule.. Prime i a 
ficativea... Apoi e luat la:palme şu scuipat... Cu pantalonii târis, într! O res 
nare totală,;se îndreaptă cu paşi mici spre locul lui... 
| Pe ciment văâ capul lui Țreanu. Intre mâini se pare că are gâtul unei vict: 
In urechi îmi pătrună norcăelile năbuşite ale terorizatului.., aud cum i se iz— 
beşte capul de gpămânk demețit-> -Niţule;vorbeşte Niţule! Mori de mâinile mele,? 
ditule, dacă nu recunoşti!- Ţurcanu e desfigurat,ochii îi lucesc de furiesNiţu = 
poate pri mai țânăr de aici legionar... -Niţule,ai omorît oi soldați. sovis- 
tici,Niţule,şi :nu vrei să-ţi recunoști crima.Ai luat viaţa a doi luptâtori pen= 
tru binele: şi fericirea noastră! Niţu e izbit mereu cu capul de cimenteli ap 
printre pufnituri,horcăelile în peria gaze mâinilor lui Ţurcanu... Pac socsta 
la că Niţu,fiină astăzi în vârstă de douăzeci de ani,e foarte puţin probabii ca 
cei. doi sovietici să fi fost omorâţi de el acun 5 ani... In lunile care au urez 
"eliberării "României am aflat de mulţi sovietici ucişi.Au fost surprinşi vi 0188 
fete de ze ce-unsprezece ani sau bat jocorind, în grupyfeniei în vârstă; baţii, fica 
au lovit cu înverşunare. . + Au fost ucişi şi din alte: motive: pradă, devastări Ra 
căninuri greu înjghebate.„.. Brusc,Niţu scoate un strigăt, întrto sforțare să ia-= 
„să. din Beria ur Put mâinilor lui Turcanu,apoi îi aud capul izbină cimentuleLini 
te! totul parcă s'a sfârşit!... După câteva minute „nesfârşit de lungi, 0, voce 
stinsă, scoasă dintr!'un piept sfârşit de puteri,de viâţă: în suspensie: —Nuus ru 
ştiu DiMiCe.. E tăcere mormântală.Inima-mi svâcneşte cu putere: Unul de pc 
lureanu spune cu vocea tremurânădă: =A muritee.. nu mai sufla!... 

După un timp, Pătrăşcanu e numai sânge... lungit pe spate, doisprezece inşi sz 
aşează pe el „pertectca nişte saci... Ti vad ochii holbaţi de groază, gura des- 
chisă de sufocare.După un timp roboții 1 di bizare, Ci Aec ouă e mânjit de feca2 
E întins pe burtă.Gura îi sângerează, şi-a pierdut câţiva dingie e. pureanu îi 
dică capul cu piciorul, apoi arată cu mâna spre fecale... Pătrăşceanu.. se târăşte 
spre- locul murdărit şi-şi apasă faţa în propriile-i excremente; fără cea mai mică 
ezitare .Uşurința cu care a făcut-o e dovâda că teroarea la care au fost supuşi 
aceşţi oameni,pentru a fi transformați în roboţi,trebte sa fi fost teribilă... 

Imi povestea un fost prizonier că Ana Pauker le vizita zilnic lagărul, îşi 
fixă privirea pe unul mai chipeş şi; fără vreo introducere,î1 invita la o parti- 
da de. şah... în seară aceea. doua zi,ea ochea un altul; şi aşa în fiecare zi, 
pi Ti termina pe toy Şi chipeşi şi nechipeşie.. 

* Ste zile: cereau air tg nat în veac vitrag",Mădrid,1967: "10 datata. „dă 9) 
aravitate excepţinnala scrie generalul Platon Chirnoaga-— se pune în mintea oria 
cărui român„Cun a fost posibil ca regele Mihai şi şefii partidelor politice, dir. 
"Blocul naţional-democrat să ceară inamicului de moarte al poporului român să 
ia o puternica ofensiva, prin care să zârobească rezistenţa solăatului român,per. 
tru ca ei să-l poată răsturna pe mareşalul Ant >nescut Istoria lumii,atât de pli- 
nă de războaie, nu maj: cunoaşte un alt exemplu în care şeful Statului şi oameni 
politici cu răspundere morală să fi făcut o astfel de cerere inamicului cu cars 
„erau în răzpoi.Ilată de ce aliaţii occidentali n!au răspuns planului propus de 

rege şi de şefii opoziţiei ronâne «Nu mai aveau nici -un interes să răspundă e Acur 

ştiau că România nu va mai rezistapentru că opoziţia era dispusă să folosească 
oziera fel ae mijloace, ca să fie sigură de: răsturnarea lui Antonescu. şi deci ni- 
Mic nu-i obliga să ofere sau să răspunâă la cereri ăe armistițiu din partea Op9= 
ziţiei române "Capitularea fără condiţii”,pe care 5 'ceruseră în repetate rânduri 
venea singură şi siguryprovocată âe acţiunea "Blocului" opoziţionist contra Ma-— 
reşalului Antonescu. Dacă: acest "Bloc", în loc să s8 sbată cuvanieariiv aexijtilui. 





ra 
Sa 


21 
9 
oa 
pe ptr 


? 


Li 


E 


Li 


"unde nedreptăjile erau totuşi numeroase,n!'ar fi coăsinţit niciodată astfel de 


- colae Tlorga: "Să ne bateţi la, talpi,să ne trimiteţi. în Insula Şerpilory să ne uci- 


„16 Căpitanului.. punând. la cale: fomploturi ridicole şi anunțând revoluţii imagi- 


„PALuIU SA ja o L-2—3 Mila Ea CZ DUCI că pusa co sa OP NI N CRAI OLD AO e PC dee li 
turat străduinţelor Conducătorului Statului şi l-ar fi susţinut cu toata autori- 
“tatea, România ar. Să! avut mai iulte posibilitaţi,atât în rezistenţa pe front,cât 


Şi pentru obţinerea” unui armistițiu semnat şi, cu condiţii acceptabile,Atât ruşii, 


. 


câţ şi anglo-americanii erau foarte grăbiţi să termine rasboiul şi o rezistență 
- ţotală a; ;: poporului român, care ar fi obligat pe ruşi să ducă un război de iarnă 


în Carpaţi A în E fii da u ie convenea. “delocs0 asemenea. perspectivă j-ar fi în- 
"denât să acorde.un armistițiu şi nu. să aştepte. Fe) capitulare" (page 14Î2145)e 

x Richară vurmbrană , în "Catacombestt, Paris, Auge „1978: Dintre cei 29. de membri 
ai Comiteţului central al partidului comuhist cari! au făcut revoluţia în Rusia, 
trei ay” fost ucişi de adversarii lor,doi stau sinucis şi 15 au fost executaţi 
de proprii lot: tovarăşi. «e Dacă toţi aceşti revoluționari cari "căutau să râstoar- 
"neg tirania ar fi putut să ştie că, fructul revoltei lor avea să fie uciderea lor 
“de către tovarăşi şi stabilirea unei alte ţiranii nu numai contra. adversarilor 
revoluţiei dar şi contra tuturor acelora. cari o făcuseră să triumfe,ar fi mai 
decis ei să se revolte contra autorităgilor. de. la putere? Troţkizer, fi devenit 
el revoluţionar dacă ştia dinainte că această! revoluţie avea să. ducă pe Stalin 
la putere? Pe Stalin,care a ucis pe doj in'Gopiii lui Troțki, mai mulţi membri 
“ai propriei tanilii,pe toți aderenţii săi: ŞI, sare, la urmă a trimis pe unul din 
devotaţii săi să iesit eta pe Troțki însuşi. "cu Lovituri de bardă! Regimul arist, 


"crime contra revoluţionarilor,sau contra poporului. 

—- În "Action Evangâlique pour l!'6glise du silence! „Courbâvoie, Auge 1978: Toţi 
“capii religioşi din România aparţin „rrontului patini tie uhit”de sub. direcţia 
partidului comunist care este pe: faţă antireligios. Ei nu sunt decât marioneteese 
Am văzut tortura chinezească aplicată în închisorile" din România, Piinţe omeneşti 





au fost silite să-şi înghită propriile excremente şi să-ş si bea urina, binecuvân- 


tate în timpul unei "liturghii! oficiate de un preot opt alti devenit praăă E, 
„demenței în urma loviturilor Baa aplicate organelor sale genitale„Cine n!a 
trecut prin asemenea experienţe,nl!are dreptul să 'se erijeze -în judecător! | 
Pix on Protopopescu, în "Catehism legionar", oma 1976: Să facen.un "djstinguo" 
între ideologie politică Şi tehnică politigă, Confuzia făcută prea, adesea între 
„cele două noţiuni ne obligă la aceasta... S'a opus şi se continuă să se: opună 
"democraţia", naţionalismului". Ori, democraţia, ăste o "tehnică" politică... pen- 
tru .a conduce destinul popoarelor,pe câtă venă "naționalismul" este o.ideolngie 
politică... Democraţia se poate opune totalitarisnului dictaturii ori corpora- 
tisnului nu naţionalismului «Naţionalistaul adevărat. este democratic, nu are ten- 
Ginţe imperialiste,nu urmăreşte extinderea domeniului naţional: în Suprafaţă, în 
“dauna vecinilor;ci în sus pe linia de creaţie a 'geniului naţional-şi ca.atare 
se realizează perfect prin tehnica denocrată,Antagonismul creat artificial între 
'naţionalisn şi tehnica. democrată nu a făcut decât să ajute celeilalte 1deologii 
comunismului „căruia ni „i se. mai opune astfel nicio rezistenţă ideologică+0 idee 
Hu poate fi. distrusă ascât. printr! o altă idee,ea:nu poate: fi distrusă: cu pumnul; 
“fig el demscraţie,fie dictatoriale Naționalismul reprezintă astăzi singura idea 
logie. care: poate zi opusă, cu efioacita te în lupta contra comunismului e Distrugerea 
'maţionălîsmului înseamnă, emascularea naţiilor de virilitatea şi de geniul lor, 
csea-ce este echivalent cu distrugerea... Datoria noastră „este de a înlatura 
acest echivoc creat prin punerea unei tehnice unei ideologii, . 

x Ne Arnăutu, "Amintiri, Buenos Aires, 1974: Căpitanul fixase poziţia Mişcării 
şi drumul de urmat : Puterilor vrăjmaşe din afara hotarelor sau „&inlăuntru, care 
îşi închipue că legionarii le pot face jocul printrlun început de "răsmeri ale 

“raspund că se. Îmgeală e e + Tineretul de astazi are prea adâne înfipta conştiinţa 
misiunii lui istorice şi a răspunderii sa le,pentru a face acte necugetate,care 
să trawsforme România într! 9 Spanie însângeratâ'!„Scria Căpitanul catre Profe Ni- |] 


deţi cu pietre,să ne spânzurați cu picioarele în- sus şi sa le batieţi: în Cules... 


nu veţi întâmpina... nu numai aici o violenţa,ci nici măcar o opunere!!e 
a 
Sulzae comite ma reg indisciplisa -marea crimă- de a nesocoti total dispoziţii- 


nare... Agitaţiile şi nebuniile ce se făceau cu atacarea unui: rabina, unei sina- 
gogi sau atacul rectorului Ştefanescu-Goangă ne dadeau: convingerea că o mână crâ- 


minală lu rează afară. în" sânul legionarilor fară să ştim prea w.arhivaexiluiui. rO 
bombă a fost pusă într!'un teatru din Timişoara, s!a dinanitat uzina de apă din 





E 


3 


ă prin apelul. semnat, a fost împiedicat de a fi transformat în criminal orâinar, 


Ă în "AROY", activează sub conducerea entuziastă a: studentului CAAIAAI E. ahbaexălu 





































încercat-a se pune 'foc sondelor de pe vaLeu rianuvczenmuga a vrea mm vam me 
tervenţia Căpitanului „Agesta a dat o circulară” la 13 Noembrie.:, cerându-se Lea 
gionarilor LiniştesSina i-a negat valoarea, susţinând că "din închişoare nu putza 
'da altă circulară în alţi termini", + + Trebuină să călătorească la Cernăuţi , Buza 
ru Tărăoiu .a primit însărcinarea să întrebe pe aveGrigotaşydin iai, aa d Si 
de ce nia dat curs orâinelor referitoare la incendierea pădurilor şi n!a trenut 
la executarea atentatelor indicate dela Bucureşti âe SimasTărăoiu: a luat conta 
prin intermediul lui Radu us, în a cărui familie a fost găzăuit chiareFuria Las 
Grigoraşun om calm şi foarte aşezat era de nedescris: "I-am trimis râspuns ct 
nu-i necesar,nici. legionăreşte„Ordinele Căpitanului sunt : clar . şi peste ele ru 
se poate ţrece".., la Bucureşti, Tărăoiu îi pusese lui Sima aceleași întrebări 
ca în cazul Goangă: care vor fi urmările,ce rosț aveau. agitaţiite, cun se vor sz 
percuta ele asupra vieţii Căpitanului? A primit acelaşi răspuns; "Nu cred că s3 
va întâmpla nimic îmi asum totală răspundere ".Auzindu-le, Grigenaş a "izbuonit 
.MDacă-i ucis Căpitanul,ce valoare au vorbele lui Sima! : 

“In Decembrie 1933,după asasinarea Căpitanului cei 318 legionati internaţi 
în nai adi Vaslui am semnat un apel către camarazii din libertatţe, înăemnânau-: 
la linişte.Intre semnatari figurau Comandanții Bunei Vestiri Ilie Gârneaţă, 0 BI 
neliu Georgescu, Radu Mironovici şi Mile Lefter... După ieşirea âin lagăr Ilie, 
Gârneaţă a primit vizita unui maior din Reg,25 Infanterie, care i-a mulţumit câ 


căci batalionul său primise ordinul de a-i asasina pe toţi cei din lagăre In vu 
„acestui apel,a fost trimis din nou la: Regiment. « tu 

Grupul: legionar din Germania trebuia să rămână acolo ca o rezervă a Migcart 
şi să observe cun 56" desfăşurau etapele destindârii,Numai Sima: şi Pătraşcu au 
Lai sei, de pe poziţia : adoptată... pâtrunzână în Țară. « Dela 9 Mai 1940 deci,ă 
câna sta înscenaţ. acea aureolă de arestaţi în împrejurări romantice a Lor,au î5 
ceput compromisurilee„Această dezertare-a creat Mişcării o situaţie 'grea,târâră 
pe linia de compromisuri tocmai. când situaţia regelui asasin se prăbuşea odată 
cu graniţele Țării.la 23 lunie Sima a dat ordin legionarilor să se înscrie îr 
"Partidul Naţiunii”,al cărui şef era însuşi asasinul. Căpitanuluie «+ la 28 Iuri 
Sima a acceptat să intre în noul . guvern, depunând jurământ de fidelitate :regeluă 
asasina. La 14 Septembrie a apărut faimosul decret al noului rege Mihai,care 
în arţe4 stabilea că "Domnul Horia Sima este comandantul Mişcării ziergi ani a i 
'Subliniez-încă odată viziunea clară a lui Corneliu Zelea-Codreanu, când sorises: 
în 19517: "Imi face -impresia că domnii aceştia vor veni într!'o bună zi să ne trăi 
mită şi un şef de partid”... 

* Dumitru Tărăoiu, în "Pământul Strămoşese'i;B. Aires, 1952: Intr! e) seară stătea 
toţi cei vreo 200 de fraţi âe cruce -în tabăra dela Carmen Sylva- strânşi cîisr= 
chine în jurul Bădiţii Istrati „Tocmai terminase Capitanul cartea,Ne povestea 8: 
i-a fost de greu să aleagă titlul,dar că,în sfârşit a dat peste ce căuta, Îi va 
zice simplu "Pentru legionari", "Mi-era să nu mor: înainte de a şti Românii ce-au 
vrut şi cine sunten',ne spune el. "De-acum pot şi să mor"! Dacă muriţi,pe no 
cui ne lăsaţi, Câpitane?", întreabă Lucia T, -"Mergeţi înainte„Să nu aveţi nică 
o teamă.Se va găsi cineva capabil să conducă Legiunea, Legile şecoalei . egionars 
vă vor îndruma!!, -"Dar după ce-l vom cunoaşte că-i cel adevărat?" întrebă 4 Nico 
leta. "Cine ştie câţi vor avea această pretenţie”! -"Unde sunt Văcăreştenii,accă 
este Legiunea După asta să vă orientaţi!,fu răspunsul Căpitanuluie 

* Anton Roşu, în "Pământul Strămoşesc", B„Aires,1978: La 21 Decembrie 1958,un] 
rup de 151 legionari ieşeau din lagărul Vaslui,printre. cars şi eu.Ultimul carz 
m!a' condus până la poarta lagărului, a fost Puiu Cârcineanue la despărţire, mi-a 
spus: "Comunică-le celor de afară să se gândească la vieţile miilor din închis= 

Soţia lui Suşman a reuşit să-şi scoată bărbatul din lagar şi să-l internezu 
"m Spitalul Militar din Braşove In noaptea de 21 spre 22 Septembrie; 1939,el a fz 
„ridicat din spital împreună cu Traian Cotigă,tuger Ionică, Căpitanul Enil Şiancu 
Grigore Pihu,lon Herghelegiu şi Gheorghe Proca Şi împugeaţi de o. echipă de jar 
darmi "haini la suflet",din ordinul lui Cazol al II-lea... 2 







» &ă& Din Jornal ag Gomărei:o e Tds rii, :20 Mai,vedem că âl Marcel Preoțescu 
fost ales. pe înca doi ani,în adunarea din 27 Aprilie,preşedinte al See 
- Comerciale şi Industriale din Sâo Bernardo: do Campo (Brazilia). 

— Grupul timeretului de pe lângă biserica "Sf, Gheorghe"din omori plate 


E i Sa 





Dali 


N.-Argeatina:. Inainte_ăde apariţ ia cărţii lui Sima,erau unii cari nu-credeau 
c!a fost agent,dar acum nu mai încape îndoială: a fost agentul lui Moruzov şi 
Carol „Târziu ne „dem şeama de ce era aşa de curajos tipul: avea spatele acoperite 
Wu riscă să fie. “arestat; torturat şi aruncat în crematoriu,cum bine spui în Vatra, 
Era teribil ce agitat, înclinat spre terorism,lovituri fatale,pentru că asculta 
„de camarilă,cum recunoaşte chiar în cartea lui.După e1,se. revokta Ardealul în r 
1938.In zadar îi se spunea că terenul unei revolte era îngheţat şcă gata de sacri- 
ficiu erau cel mult câteva echipe.El era surâ;căci ştia ce ştia... 

I,-Canada: Voivodina e o regiune autonomă în "federata'Jugoslavie, deci pe 


hârtie şi nimic mai multe Îstoric,şi în. fapt,sunt cunoscute cele trel provincii 


(2,1/2,adick),care compun regiunea asta administrativă: Srem,Bacica(cu un pumn 
de români doar) şi, Banatul înstreinat.Nimeni în Jugoslavia,absolut nimeni nici 
cei din Serbia şovină, nu vorbesc ds creaţia recentă, Voivodina. e e 

Iară io,să parie că nu nai mis bănăţan , numa dinte intii 48. noapciean ajuns 
Hvoivodinean" e Apui io asta n'am atit ine tata mieu,carie nişi iel nu şoie dă 
asta,dă noătacia astayoână o fi s!o aflie,apui tot dă wurtă 510 ţânie da rise 


"Că, baş aşa, că iel n!o criegie bazaconiile agoias.. ! 


D.Statele Unite: V'aş ruga să-mi trimiteţi toate numerele. care conţin nate- 
rial informatțiv de la Românii din Banatul de, inte il ca româncă de acolo,mă îin- 
teresează în mod special subiectul, 

G.-Statele. Unite: state a Vă rog un mic obol pentru "Vatra" 430 dazaiă ) poat 
mi-a lacuit şi-mi Aia m!'ar fi mustrat conştiinţa dacă nu Văt rimeteam ceva îna-l 





_inte de plecarea în concediu,căci "Vatra! trebue să trăiască, 


V.-Blveţia: Am ales exilul,plecână din iubita noastră ţară pentru care stra- 


moşii părinții şi fraţii noştri au plătit grau tribut ae sânge; iar noi am sufe- 


rit închisori și schingiuiri pentru ea cel mai sângeros călău şi cel mai mare 
trădător de + vară din toată istoria României să trăiasca- în- lux şi palate, sa-şi 


însuşească nenunăraţe titluri academice al căror"nume: nici nu ştie să-l pronun- 


ţealături de ţesătoarea- academician, leana analfabeta. 

“ G.-Franţa: Lonsiaer "VATRA" cea mai bună şi mai românească revistă publicată 
în exil,oaci nu „neglijaţi nici pe ai noştri ce-trăiesc astazi în Jugoslavia şi 
Grecia şi până în Transnistria. Acun câţeva luni an auzit la radio Roma de un 
proces ce-a facut mare vâlvă în Rusia,al unui român basarabean profesor univer-— 


'sitar la Odesa,care contestă dominaţia, sovietică în Basarabia.Poate ştiţi de fil- 


mele lui 'dugen Loteanu, "lăutarii" şi, „Ţiganii merg. în rai!"„sonorizate în ronâ- 


_neste la studiourile din Chişinău —o românească foarte pură şi olasicăscu tipuri 


de personaje ca pe vremea lui Ştefan cel Mare.Un alt basarabean, Grigore Grigoriu, 
deţine unul din rolurile principale într!un film rusesc despre Pugaciov şi răs-— 
soaza lui ; filmul italian îi pune pe lăutarii lui Pugaciov să-i cânte'Ciocârlia"! 
La noi aici,nimic nu reînvis: nici. Funaaţia,nici"Nation Roumaine", nici"Curierult 
I„-Argentina: Vă trimit 20 de dolari pentru draga Vatră,pe care cu atâta sete 


9 citesc„leri s!'a terminat aici camphonatul de Fotbal,monăialș cum Argentina a, 


învins Olanăa „câştigând trofeul,a fost un entuziasm indescripţibil, Bătrâni şi 


„bătrâne, că daia ti. ţineau balamalele, tineri şi copii dansau în stradă cu dra- 
pelul jării,se sărutau,alţii cu tăvioale,crătiţi şi tinichele băteau în ele cât 


puteau iar zgomotul ne asurzea.Bătrâni din pet în au cerut autorităţilor să tie 
duşi în centru ca să ia parte la veselie;li s 'a împlinit dorinţa. Mă ir şi mă 
gândeam cu părere de rău că echipa Ţării Noastre,pierzână în Spania; n 'a, por 
aici nici ca observator... Cu drag,mă' gândesc la anii petrebuţi. *mpreună la Romae 
De atunci au trecut 30 de ani de când mă găsesc în această ţara,tot cu gândul că 
voi pleca acasă; -am făcuţ. situaţie frumoasă,dar cu dorul ce faci?... : 

LemEFranţă: Am urmărit toate cele scrise despre disidenţii din husia şi. alte 
părţi Majoritatea sunt jidani sau au rude jidani,până si ginerele lui Zaharov 
E jidane Paul toma, are nevastă ovreică şi a fost înscris în partid,.Probabil că 
acum e timpul lor şi ei se ajută între ei.iu toţi succes şi este foarte bineș 
dar mă întreb âe, cei ce au fost totdeauna contra comunişti lor,cari au murit,sau 
au făcut toată viaţa lor. închisoare; nu se pomeneşte despre ei aproape nimic $ 
aceştia sunt "fascigti!. 

1.-Germania; Speranţe în puterile democratice apusene nu mai putem aveașcă 
sunt. subminate de comuni gti; să nu uităm că disidenţii' sunt şi rămân comunişti, 


chiar dacă au fugii de ruşi; mulţi din cei. ce cer azil v01îtigviw admhiiexitului. r 
Sunt persoane dubi vase» 


- ve peste DU ae anu eL a 10st cantat da toţi comuniştii în cap cu Ceaugestiişă 
* ştiau că arnâta sovietică n'a liberat nimic ci a subjugat milioane de Română 
Bucovina, Herţa şi Basarabia şi au ucis peste 450.000 de soldaţi români cast 
taseră pentru liberarea acestor yinuturi româneşti, Acum,ei au dorit ca ac 

- îmn să dispară,dar se înşeală,nimeri nu va putea uită,nici generaţia de a 
cele viitoare,scâlcirsa Stea Ba gdei şi toate bogăţiile furate de "armata 
toarel!: petrolul „grâul, păduri Le, aurul, nici foamea din Moldova,nici davai 
davai palton,nici groaznia teroare ce durează de peste 30 ae ani „Nugnimeni 

această perioadă tristă 'âin viaţa neamului nostru şi'nici pe 2 

"ce au glorifitat ca liberatoare această năvălire de barbari,lIstoria îi va ca 

gorisi pa aceşti ieste ch | că, ca slugi şi trădători de neam! 
dee Saele: In lunie s'au împlinit "49 de ani de cână pentru prima dată în 

“mânia s!'au tras fire de în şi cânepă pentru pânzeturi - Sfori. şi frânghii pent 
şleauri şi: căpestre se torceau :cu roata de mână pentru cele 30, 000 de ate: 
câte erau în yară.Pabrica funcţiona sub denumirea "Ţeşătorie Mecanică de Li 


va putea uita 


"“CÂnepă"N.Rizescu-Brăneşti,nai apoi "Praţii Rizescu S, AeN.Astăzi fabrica Luca 
„din plin,şi ca numele funâatorului să fie pentru totdeauna uitat, ea se chisaă 
iprainiai! vedațivree_'se pstrece,azi,cu inițiativele altora! i 
ra După criza di 1929; am hotărît să fac Şi eu ceva pentru ăesvoltarea ee 
mică a Ţării,punând în Szi oeiine o materie primă autohtonă.Tatăl meu Stan Ri 
care la 1885 a adus şi montat în Ţară primele războaie mecanice era torcătr 
+. in şi cânepă; Ja confiscare, "Stan Rizescu S.A."avea 800 de războae.s. In M 
1936 ne-am dus în Renania şi PA vu o ab gipevai încercaţ câlţii ş şi fuiorul ce 


atâta țimp cât o cultură de în 


„1 .S0or cu fir Nr.14,l-am găsit în curtea Ţesâtoriei,tocmai se răsturnase un 
mămăligă pentru lucrătorii 
dreptat spre msa unde era 

" mămăliga în două» In colțul 







pă în 
1 4 





















Oe bl E 
LA 


[Li SU 


a 
CI 
== 


i 


EI 


hd 


[zi si se 

sesem cu noi în unele fabrici... Mama m!'a sfătuit să nu înqere âceastă aveniz 
şi cânepă nu e organizată. Singur taţăl meu ata 

încurajat... In Mai: sau lunie 1958 torcătoria a scos primele fire pentru (Sita 

pânzeturi.Pentru a mă mândri cu acest succes,am prezentat tatălui meu primu? = 
tus 
de la grădina de zarzavateCu un pas hotărît s!a fra 

mămăliga a înconjurat-o cu fir de pe mosor şi a tă 


atât: “"Firul e buni 


[i 


&rau ca la' 30.0v0 ae persoane.Âu vorbit în numele kuroâreptei,ca replică O 9 
eurocomunisnului ,Curuchet „un „naţionalist argentinean,directorul revistei Cabi 
conservatoara,care atacă cu înverşunare judaismul; Tixier i enazioour Alisa 
Şi bine! nţeles, Blas Pifar,Se scanda numele lui Franco.Trecutul nu-l uită spaniă 
li işi Ge datorează ei lui Francoe 
[i N. -Ltalia: Am primit ultimul număr din "Vatra!" pe care l-am parcurs cu atena 
vastă sursă de informaţii,ce reclamă timp şi pacienţă.Cât 4 
u "Ce se întâmplă în lume",î1 socotesc impecabil,demn â 
orice mare revistă internaţională. Imi permit a semnala o eroes 
spra şfârgit- se vorbeşte de primirea lui Ceauşescu Ja londra: 
"Cai, împodobiţi cu pampoane'" „Caragiale zicea în ironie pamponsubstituindu-l 
„ Nu toţi legionarii sunt moriument e. Exemplarele CEL 
Puiu Gâroineanu, Il „rdache Nicoara şi atâţia alţii căsapi iți de Carol al II-lea,na 
mai există.Ce să Spun de bietul Andrei Costin,mort Bala Blaga de Horia sima,br 
vul camara comandant! Deci tal printre noi'au fost şi buni şi miile BARA eul mei 


„„* buni au fost inegalabilieân asistat persoral la atâtea prăbuşiri, la atâta degr 
dare; încât mi-am pierdut o bună 


vie în întregime.0 
re ariciul "de fond, 
a fi publicat de 
de expresie unde 


francezului termen "'pompon"! e e 


triva lui Drăgea. Felicitări maj 


de rară înteligenţă,ce comportă, 


liţică.Bravol 


Din toată sărăcia, 


ochilor i-au apărut lacrimi de bucurie: şi. a spus 
curaj şi cu Dumnezeu înainte!!! 
$.-Spania: Scrisoarea ce mi-ai trimis la Beiires,a citit-o Dl Profesor ŞI a 
rămas împresionateIn adsvărdesparţirea a fost mult mai impresionantă aecât ză 
aşteptam. Ai pus în scrisoarea aceea o notă de nostalgie care l-a zguduiteA 7355 
„citită şi de Marâari 6, „MişaArnăutu.-. Intâlnirile pentru apărarea Bisericii Să 
Exil sunt extraordinar de bine venite.Bună şi treaba cu Consiliul Naţional; 233 
mânii -şi-au dat 'mâna ca să înfrunte duşmanul COMUN e. 
Am asistat la slujba înmormântării Prințului Nicolas. Au fost şi alţi Roca 
anunţaţi în pripă âe Răuţă: Ciril Popovici „Uscătescu cu frate-său, Enescu Erau 
cu cucoanele,bra şi Georgel E pic a Dai ni fost şi la adunarea organizată de 53 
Pifiar cu ocazia zilei de 18 Iulie,cânăd s!a răsculat Franco„în Piaţa de los Dei 



















da 


parte din iluzii,Felicitări pentru atacul Împon 
ales pentru adeziunea ia Consiliul Naţional, fan 
recunoaşterea oficială a eawwarhivaexilul i 


anexez un nic ohol pentru revistăe-— 


L* 


"frate, dezertorul de Carol,a fost îndepartat de Tron,cu Actul din 4 Ianuarie 1926, 


"cu Patriarhul Miron şi cu Gh, Buzdugan, şeful Casaţieiş ori pentru.că măririle 


Dunitrescu-Pohani Prinţul a fost pai silit âe concubinul unei evreice să la ca- 
„lea exilului încă din 1937. Şi singurul care-a protestat contra neomeniei ; pe cât 


m ge ră So pm 9 Id BAL 3 l 


cel mai român âintre copiii Regelui leal,In limbaj ca şiîn "temperament", în dra= 
gostea. de glie,de pământ enii ei,cu toate ale lor,Pe popularul nostru Păcală 1 


“- citise pe-ascuns, lectura lui reintrând în canonul educaţiei vlăstarelor regale» 
„Paina-i de "arşag",era doar parțial îndreptăţită; căci dacă-şi revâărsa mânia pe 


cei ce=i. încurcau- cărările,nicioădată n'a făcut caz de situaia-i înaltă; dă şi 


„încasa cavalere şte,punmni şi insulte, fără să-şi târască "adversarii" prin răspun- 


deri de ie did ici de multe ori aceştia rici nu ştiau cine le stase!'n faţă. 
Soarta. l-a dus şi!n capul. Ţării, în, haină de Regent,după ce besmeticul de 


pentru motive _ „iubăreţe» la, moartea negelui In segi ora 20 Iulie: 1927, Sa a şi-a 
luat funeţiatn. primire; dar,ori pentru că n!o avea singur trebuind sto împartă 


nu-l at răgeau,deci nu le'câuta,- fapt e că,îr afara spargerii monopolului libe- 

ral la guvern,urme remarcabile n'a prea lăsâteDar şi timpul fusese seurt, Regența 
fiind curând răsturnată de uzurparea lui Berilă,cu complicităţi âin toate sectoa- 
rele prevăzătoarei noastre democraţii „Sub pretextul căsătoriei cu o româncă, loana 





ne anintim,a fost Generalul Ghe Cantaouzino-Grănicerulyîn numele şi al Mişcării 
Legionare. 

Venit prăpăâul, Prinţul NioolLad s!a distanțat de Aa at sil lui 25 August 
şi decoratul Sovietelor,luână hotărît partea celor decişi la luptă.A organizat 
pe cont propriu o tit a săptămână românească la Madrid,alta la fel la Prei-. 
hurg,cu participări ce puteau fi utile cauzei româneşti : diplomaţi,minişiri,ge-— 


„nerali,prinţi din casele domnitoare, A cutreerat lagărele de refugiaţi din Italia, 


ducând peste tot,la Romajyla Salerno; la Bari,la Triest odată cu substanţiale da- 
ruri. în pachete; califie atul său cuvânt de îmbărbătare,Pentru adăpostirea Biblio- 
vacii: din Freiburg! cumpărase un adevărat palat într! 9) „poziyie vulturească; şi 
numai congenitala vrajbă valahă l-a făcut,până la urnă SĂ bată în' retragere; 
căci dacă n'agtepta salamalecuri,niar fi putut nici suportă, după un bine gratuit, 
icniri injurioase» Eforturile sale însă, sabotate de clanurile exilului,au fost 
lipsite de continuitate şi n!'au Duiu da fructele scontate, 

"Vatra, di plăcea .Carevă sugeras e. c!ar fi bine să fie tipărită Prinţul, hun 


psiholog;a fost de altă părere; căci „zicea e1,de vreme ce aşa şi-a făcut vadul, 
e bine să continue aşa, în haina aioalgsi a de surghiun,în pas cu sărăcia generală, 


In drum spre "campo!! din Triestyprin părţile Veneţiei, dintriun ârum lateral a 
jâşnit o maşină,care a atins-o pe-a Prințului chiar în locul unde sta directorul 


publicaţiei. Vedeţi, Alteță? -glumi Mircea Popesru- asta a fost un atentat la "Va 
tra: că,dacă=i rupea piciorul lui Vălimăreanu,cu ce o mai scriă? -Nu »Popescule, 


replică Prinţul serios; asta să n'o spui nici în glumt! Vatra e foarte actuală, 


„serisă cu nerv,de neînlocuit.Au Le place la a eDAnapa spune lucruri lor pe nu- 


me, dar. as ta-i şi util şi. sănătos! 

Prea» darnic,nu părea Prinţuleşi nici norocos în ce se încăpăgâna să între- 
prinâă- practia.0 fi poate doar coincidenţă, dar generozitatea sa,dela organizarea 
grandioaselor manifestari naţionale la i Daia unui pârlit ae abonament,a încetat 
odată cu încetarea din viaţă a Româncei,prima-i soțio+Mort la Madriă, Prinţul Ni - 
colae a fost înhumat la Lausanne, dar numai provizoriu; căci dorinţa sa testamen- 
tară 'e ca ultimu=i sălaş sâ- i fie în pănântul Ţarii, îndată ce s!o libera,Pie-i 
jărâna ugoară! 

&&  Implinindu-se în lulie 75 Ae ani de la răscoala contra Turcilor,care-a 
dus Ta efemera re ice dela Crugova, tovarăâşul Tito afirmă că "poporul macsâ0-— 
nean a văzut eliberare proprie ca Satie a tuturor naționalităților dir. Ma— 
cedonia" şi că 54 vitele vecine -Bulgaria,trecia şi Albaria,care şi-au încorporat, 
apoi halci din Macedonia,fiinăd burgheze,au âus aci o "politică de desnaţionalt- 
zaret!.- î imposibi d regiiuri107 conuriste,de orice nuanţă,să se debaraseze de 
minciună: păi cine duce cea mai cruntă politică de desnaţionalizare în Maceaonia 
(ca să nu mai :vorbim de Vale sa Timaeului),unăe Românii n'au nicio şcoală şi nicio 
biserică,dacă nu chiar regimul lui Tito? Acest Tito care,într!o scrisoare lungă 
de dona: Go loa de ai a pasit loc să pomenească,mâăcar, că şefii răscoalei au fost 


„românul Pitu Guli şi bulgarul Barev! 


Dar ce să mai vorbim de Tito,cână nici măcar "lLihertatean din Panciova, lui 
să în româneşte,n?'a crezut mici se de cuviinţă, în artioolul Wa aitiatvareilu ui.r 
3 T 


N o-—/—._.” 2»——>:33 === E EEE a BP a 









































roaga + Ra Air E AR Itiucal ue ALU MAL jiu Mit MDADANODERIL! 910 22 
jerbe acest vomân?ese 
A "Bă DL Brădescu acuză pe dl, Penescu, în "Carpaţii" (Ian, 1978),că "nta mi 
un deget pentru a blama acţiunea criminală a regelui Carol Il şi a lui Ar 
Călinescu". Adun măi rămâne ca dl Brădescu să ne arabe ce atitudine a luat ce r 
sul faţă de- acţiunile, criminale ale lui Sina care au "legitimat! aşa de opo 
acţiunile, lui Carol:0ălinescu,Căci doară nto fi pretinzând ca soarta Mişcări 
să-l doară mâi mult pe un vărănist decât pe legionarii îngişi! 

Mai spune dl Brădescu Să legionarii suni "creatori ai unei elite etice ş: 
morale care să limpăzească odată Şi odată, mocirla în care 'se sbate încă neamii 
“românesc! gi că Mişcarea "nu poate părăsi principiile proprii pentru a adera 2 
altele.;. nu poate accepta o astfel de degradare... Ar fi o adevărată sinuciâsa 
morală gi „politicătslucrul e „perfect adevărat! Şi atunci nu se înţelege de cz 
1 Brădescu, care se vrea legionar, împinge. la "schinonosirea, unui sens de gâr.2î- 
re şi-a unui ideal de .trăire! încurajând "mocirla" în care 'se shate nu neamul 
românesc,ci: însuşi şeful său! 

[ră "Li berţatean din Panciova,3! Decs1977,arată media producţiei de grâu Ş 
de porumb din mai multe ţări pe 1976: România cea ! "cu "câmpii mănoase" se adi 
sub domnia prea luminatului Ceauşescu,regulat în coada,chiar faţă de celelaiă 
țări“socialiste" Astfel, pe câna Franța produce 37 chintale de grâu la hectar, 
Ungaria 35 şi lugoslavia 35,România proăuce abia 24! Iar la porumb: America 32 
Italia 55,Ungaria 39,lugoslavia 58, România abia ajunge la 25! Străvechiul n 
pământ, ignorând se vede genialitatea pantofarului, refuză să producă pentru ko 

&ă !Biret! continuă să furnizeze informaţii interesarite: "Isus,fiind 9) Desi 

* spană istorică,atât moartea Lui cât şi învierea lui au fost văzute şi privita 
de noroade şi mul îm de duşmani şi ae prieteni şi de martori oculari; "Invis- 
rea Domnului s'a arătat... în viaţa Bisericii apostolice şi ale martirilor; 
"din cele 10 &piscopaţe catolice din 'resere un Singur episcop m mai. e în viaţă" 

: "la început partidul Comunist din resere luase hotărirea "diplomaţii! sa plece 
singuri, fără familie,aceştia rămânând ostaţece în ţară” (1 Mai); XXaxMĂNEKERXzE 
BĂBEZIRISLNARAI IX AXA RULE Xa "se rgoomandă pe tovarăşa Chiriacescu"; "există 
purkizani prizonieri care reuşesc să se evadeze" (16 Mai) ; „etce 

&& In 'bibertatea" din 20 Mai , românul I1„Dolinga spune că,în "Macedonia sâr= 
bească”, "limbile şi scrisul albanezilor şi turcilor 'se folosesc în mod,egal cu 
limba mmcerefieno stai în viaţa publică,Acest lucru se referă şi la grupul etnic al 
romilorela Tetovo a fost înfiinţată prima staţie de radio în limba romilor dir. 
lume;iar în curând vor apare şi prima gramatică Şi ortografie a romilor;astfei 
ca limba lor să poată fi folosită în şeoală,Din păcate -se plânge Dolinga- 2.0 Sai 
exemplu de soluţionare a "problemei naţionale nu este urmat şi de ţările vecină 

- Din păcate, zicem noi „acest frumos exemplu nu e urmat nici în lăudata Me GE 
nie,unde Românii noştri,băştinaşi înaintea "maceâonenilorh şi a romilor,n!au 
niciun fel de drepturi naţionale, deşi acestea ar costa mult mai puţin, et ei 


de mult geramatici şi dobre 4 şi fiină foarte departe de "pretenția de a avea 
până şi posturi de radio,ca ţiganii lui Tito! 


= 


+ 
a 


Radu Cornăţeanu . 


„Ge Theodoru 
găzeşti câninul 
şi Iingrijeşti morminte, 


| „_ _NU MAI PLANGE MAMĂ de & 
Nu mai plânge mamă,roşii îţi sunt ochii. Tup 
Au mai strânge falduri 


în pulpana rochii, Eu mergând pe drumuri,pururea înainte, 
Nu mai plânge mană u 

tu doar ştii prea bine i se big mea Dă, duce 
y ot în umbra Tarii ăi răscrucea, 
Ca îmi este- AA tot la vbi,la Sing» at 0 d du 7 


Dar sunt dârz şi tare şi,oâată poate, 


Ştiu ca!n ochii” umezi O s!'ajung sfârşitul ârumuri lor toate. 


nu: porţi numai dorul 
Dar şi-ascunsă:, teamă,că poate feciorul, La A aa ile | 
Cel pornit în lume,cel gonit din toate, y aia 7 
S'afle cale Intoa'tsă astăzi nu mai poate. E vă (citeai pa sale cm: 


Căci “port clipa sfântă, 
Arde la icoană “Humânare ! isi sfeşnic, - prin grea pribegle, 


Tu mereu acasă.eu pe drumuri veşnice Când vei plânge mamă, plâns de bucurie, 


dă Ajutat âe corul local al studenţilor, pr.D.Em.Popa a Wiwmarbivaexilului. 
la Konvikt-Kirohe (Freibura), în cadrul Seziunii Catolice Germane,vecernia ortodoxă 


ea Or,Duriitrescu, 'Demascarea”,Minchen,19758+- Încă o demascare a impeşturii coana 
abil Ace | cher ză deme estu 7 
“muniste;care;proclanână din buze. "'omenia",a degradat faptura omenească dincolo 

de scara ânimaleloreAutorul scrie din păţite,ru din auzite,iar "episodul tragic", 


„„.. eun- îl: duneşte! în: dedicaţia ce: ne trinite,se petrece între 1948-1951,avână ca 


„_î«- scenă hrubele Jilavei;oribilele "ăemascări" de. la Piteşti şi Canalul morţii. 


Adresa autorului: 83 Piettstre48 - 800 Minchen-Germania. - : 
ur. x. Bulletir 'Informătif de LtAssociation des Francais â!crigine roumaine, Paris, 
No :8 apare în Iulie. 1978.şi se: ocupa pe larg,prin pana: viguroasă şi lucidă a 
Dr.dear -Boboc,de agitația din jurul Trănsilvaniei,"o operajie de diversiune so- 
vieto-maghiară",- arătând şi intervenţiile preşedintelui Asociaţiei la diversele. 
„publicaţii pentru. combaţereă;cu; date istorice şi statistici,a minciuiiler debi- 
tate în ele de agitatorii din-slujba Moscovei, "âh!: încheie al Bâbâe- dacă alte 
„minorităţi din-această lume,pe-cars-le remarcăm şi auzim tot mai "puţin aceşti 
„Baltici,aceşti Basarabeni ;aceşti Macedo-Romrâni din Balcani...-,dacă aceşti ui- 
taţi ai civilizaţiei noastre... ar putea avea aâdentele de revoltă ale Ungurilor 
din Transilvania,şi aceleaşi facilităţi ae a comunica cu fraţii lot in Europati! 
Mai găsim,în-acelaş număr,o scrisoare a inimosului român Boboc către"Valeurs 
"Actuelles",în legătură cu ur film sovietic cu acţiuriea în Basarabia,pregătit la 
Paris,în care:regizor şi &rtişti sunt 'românt: Lotianu, foma,Grigoriu,şcuria,Doga; 
şi»âin Iorga şi Em.de.Martonne,sxtrase din descrierea călătoriilor lor în Basarabi 
x Alex Proc,"Janrbuch der Orthodoxie",Schematismus 1976/77,Minchen, în germană 
şi engleză.De aci aflăm că arhiepiscop peste Chişinău şi aşazisa fepublică Mol 
dovenească este,de la 1972, lonâfan Kopolovich,răscut în 1912 în fostatuerairă 
Subcarpatică",care până la ultimul Tăzboi ţinea ae Cehoslovacia,astăzi de Rusia, 
Pregt de mir până în 1965,a fost atunci numit episcop îe Berlin,apoi -de Vilna, 
"în urnă arhiepiscop âe New York,în fine de Tambovela Chijinău “luă locul unui 
Varfolomey Gordarovski (născut la Belgoroă),care pleca Îa Taşgkent, | 
„* Dar dacă şeful suprem al bisericii din: Republica zisă Moldovenească nu e 
obligat să ştie româneşie,veden că nici străzile Capitalei,Chiginău,n'au nume 
românegti,de vreme ce arhiepiscopul locueşte în uliţa -Benderskaya 514... 

“ici ou: Bucovina nu stăm mai tine.La Cernăuţi: este episcob,âin 1972,un Sava 
Babineţ,născut în aceeaşi "Ucraină Subcarpatică, în 1926.84% în uliţa Russkaya 
33,căci fostul palaţ metropolitan este acum muzeu.Inlocuise pe ur. anume Feodosie 
Prociuk din Volhiniafgii),precedat de Damian Marciuk tot din Volhiria(1961) şi 
de Grigorie Zakaliak âin, Kodorov(1959).- Veaem şi un ierarh născut la Cernăuţi, 
Antonie Vakarik; dar acesta e îndepărtat de Bucovina, fiină episcop,succesiv,la 

„« Smolensk,Simferppol,azi la CernigovePatriarhia din Bucureşti,aşa de atentă față 
de mâna de Români âin furopa şi Arerica,de ce nu s!o fi interesând: de soarta 
-. milioanelor. de Români dir Pasarabia şi Bucovina?! i id ie 3 
x Vintilă Horia, "Dumnezeu s'a născut în- exi 1", ea."Carpaţii!,Maarid, 1978. 

Driginalul în franceză îşi meritase,prin 1960,prexiul GoncourteAutorul,trăit pe 

plaiuri olteneşti,a vrut acun să pună şi compatrioţilor săi la îndemână acest 

"Jurnal" al lui Ovidiu,contemporan al lui: August şi al copilăriei lui Isus şi 

„strâbun al exilayilor,pe care-l plimbă dela Constanţa până pe. culmile. Vrancei, 

la rasorucea' Munteniei Moldovei şi Transilvaniei de mai târziu,peste t5t stri- 

vit. de nostalgia. Romei dar mângâiat de "blajinia" localnicilor Gejţi,a căror 

limbă a şi deprirs-o,scriind chiar poeme în ea.tomarul e o perlă a literaturii, 
române şi universale„Se poate cere la dl Traian Popescu -: Calle Conde de Peâa!- 
ver. 82, 40: = Magrid.6'- Spania. | E e d sea bă = 

x Hmlahtina Daşchievici, Wa patrie”,Chicago. 1978.- Volumaşul. îngrijit, tipă- 

rit la Stuttgart,conţine câteva duzini de poezii patriotico-religioasey,dedicate 

mai ales patriei, basarabici; Bucovinei,Franţei,Paşteiui,Crăciunului, robirii Tarii, 

Pxilului; dar,"deşi nota melancolică și nostalgică "predomină în aceste poene,; 

ele rânân totuşi animate de forţa morală a speranţei într!'un-viitor frumos şi 

"de credinţa în implacabila justiţie imanentă",putână astfel implanta în suflete 

"imaginea sfântă a libertăţii şi indepenâenţei lomânieiN.Adresa autoarei: 4621 
al, North Kenmore Ave = Chioago/111.60640 - USA ai | Ă a 
? "* Gentearul Independenţei Rorâniei,Montreal (Canada),1977.- Într!'o broşură 
de vreo sută. de pagini e cuprins programul Săptămânii Româneşti dela Montreal, 
814 Mai 1977,ocazionată de centenurul Independenţei,la care Şi-au dat concursul, 

cu diferite tema adecvate, Dan Ple gianu, Liviu Mureşanu, Georgeta Crainic(cu o 
-GAldă evocare a pictorului GPidoresca) dens Câmpeanu, Petre Sultană,preot dr.Pe-. . 
tăi Fă N a a n a E, Re ei a ——wwW.arhivaexitului. 




























“unde . ia cântec: gi „recitări. vedem coala "Buna “Vestire” (dirijată de A1-C.Pap 
şi.-.pe dnii Silviu Pârlea „George Constantinescu, Vasile Giama,N.Popescu,lon ? 
.stantinescu, Aurel Gramescu,Mihai Naum,Alezx. Pele „ac îti LÂIaRt, Din Czăz 
tul iniţiaţor.. au. facut parte Zeno Gâm: Câmpeanu, Georgeta Crainic,Silviu Mureşarii „da 
0ană, Dan Plegoianu, Ovidiu Popgscu, predre « Popescu, âre Sorin Sonea A iei Sano 
Bette Sultafa şi Vasile Iega.- 

„. x Secolo di!iItalia,cotidian al. Mişcării Sociale Italiene, Râma,a publicat ? 
_munărul din.29 Iulie Comunicatul cu înfiinţarea,la Paris,a Consiliului Naţî 
“Ronân, înviţână.. pe refugiaţii,de orice naţionalitate,cari.:vor să colaboreze;să 
„se adreseze la MAlternativa, Nazionale",Casella Postale 688,Milano--— 

- Comunicatul a fost publicat şi de "Alternativa Nazionale", în numărul pe 
lulie,cu. încheierea că "iniţiativa refugiaților. români de a constitui un Cozise 
Naţional cuprinzână toate partidele în. exil merită toată atenţia şi sprijirza 
pentru forţa sa morală de a fi ştiut să sacrifice interesele partizane pe alî3 
rul unităţii naţionale!» 

* Nicholas Dina, în Journal pf Geography, Mai ,1978, USA: 
tion în Bastern Europe: the case of geography in dama bet 

e DT "Solia",Âpr.1978: O interesantă "Întâlnire în. vis" cu Mâirtru rtso iu La 

x Plorica Baţu,"Seară: lumească",versuri, Kitohener-Canada, 1978. 
* Vestitorul Român Canadian, redactat de preDunitru D„Ichim,Kitehenere- 





EI 


"University educa. - 


 VIPEJII PARTIDULUI 


Zece mâmbri de partid 
iu.visat:o 'viaţă nouă, 
Unul a visat în somn 

Şi-au rămas. âdoar nouă» 


Nouă membri de partid 
De marxism s!iau copt,. 
Unul însă s'a.can ars. 
Şi-au rămas doar opta 
Opt membri de partid 
Au trecut la fapte, ... 
Unul a trecut la Tito 
Şi-au ramas doâr şapte» 


Şapte membri de partid: 


Şase membri de partid 
Au strigat lozinci, 
Unul a greşit lozinca 
Şi-au rămas doar cinci, 


“Cinci membri de partid 
„Au miting la teatru; 
- Unul: n!a aplaudat 


Şi-au rămas doar patru- 


Patru memhri de partia 
Sunt cu toţi evrei, 
Unul s!a repatriat 
Şi-au rămas doar trei, 


Trei membri de partid 


Doi membri de partid 
Defilând cu pumnul, 

Unul. pare 'ameninţăe +» 
Şi-a rămas doar unul, 


Un membru de partiă 
Ajuns în post mare, 
Timentabil â-căzut . 
La verificare, i 
(Un membru de partidă 
Cel mai răsărit, 

A plecat cu Oneteul 
Şi-n!a mai venit) 


Niciun membru de parti: 























Au' făcut afaceri grase, 
„Unul a facut can multe 
Şi-au ramas doar şasee: 


luptă pentru pace, 
Dar partidu-i vigilent, 
Ştie-el ce face! 


Nu mai vor război, 
-Unul pace.n!'a mai vrut 
Şi-au rămas doar doi. 


&& Ta „Avignon a avut loc între 9-16 Mai ,cu ocazia centenarului jocurilor 
latiniţăţii,o şerie de manifestări,la împlinirea veacului de când Vasile.Alec- 
sandri a fost încununat cu marele premiu al Jocurilor floreale,de câtre un ju- 
riu prezidat de Mistral,pentru, "Cântecul gintei latineii.Au. participat savanţi 
şi poeţi din toată lumea latină.In seara de 13 Mai a avut loc ceremonia desve- 
lirii unei plăci comemorative a evenimentului. din 1878 iar a doua zi s 'e gti 
că printre premiaţii &oncursului internaţional de poesie sunt şi trei români; 
„Lsodor Balş,marele premiu al latinităţii şi "premiul întâi pentru poezie fa Ia 
ba română; Petre Ghelmez,premiul al 'aoilea pentru poezie în română; şi Traian 
Lăzărescu, premiul al Fă lrem, pentru poezie în latinăa»-. 

&ă O întrebare pentru ideologul d-lui Sima,la care așteptăm un răspuns 
deschis, legionăreşte, făra suceli de vorbe: Ce. alternativă . de .azor. moral 'poate 
oferi omenirii"putrede!" un "om! care a pângăârit căminul fratelui, -de luptă? o 

&& In zilele de 6-8 Octombrie va avea loc la Freiburg adunarea generală ant 
ală a a Bibliotecii "Române,cu manifestări culturale, în localul din Uhlanăâstra7e-- 
„Herausgeber und fir den Inhalt verantwortliâh: DraPetre Vălimăreanu 

dai | 7800 Freiburg = Brbpfinzâdstre 17 A — Germania 
Contbibuţiiley pot fi trimise, pe! acslaş nume, în Germaânia,la Uffentliche 157, 
kasse, Konto 1264443 gl în Ital ia, la CC „Fostala iata ai fad vaeăi]ylu