Vatra anul XXXIX, nr. 1 (183), ian. — aprilie 1989

VALRA 
FOAIE ROMANEASCA DE OPINIE ŞI INFORMAŢIE 


Tane-Apre1989 XXXIX, 1 D — 7800 FREIBURG 
Nr.,183 Miinchhofstr.12 








LA 130 _DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR 

- Aşezaţi precum suntem în mijlocul îndoitului despotism al Europei şi al Asi- 
ei,să ne dăm împreună frăţeasca şi ajutătoarea mână de unire şi să zicen cu 
toţii: Trăiască Moldova,Trăiască Valahia.Dar învrednicească-ne Dumnezeu ca să 
puten striga într'o zi: Trăiască România Unită! Atunci,fraţilor,soarele luminii 
va pătrunde şi va împrăştia adâncul întuneric în care zăcem; atunci numai vom 
fi ceea ce trebue să fim,adică fiii unei singure şi puternice Moşii.în visurile 
mele,înflorit se arată iei nad României Suntem milioane de Români răsleţiţi! 
Ce ne lipseşte ca să ajungem un nean tare? Unirea,numai Unirea! Să trăiască dar 
unirea Românilor! (Costache Negri ,1848) 

- Noi voim unirea pentrucă suntem acelaş popor,pentrucă avem aceeaşi obârşie, 
acelaş nume,aceeaşi limbă,aceeaşi religie,aceleaşi tradiţiiyaceleaşi moravuri, 
aceleaşi aşezăninte,aceleaşi legi şi obiceiuri,aceleaşi năzuinţe,aceleaşi inte- 
rese,aceleaşi nevoi de întâmpinat şi aceleaşi speranţe ce ne leagă sufletul, 
aceleaşi meniri de îndeplinit; pentrucă nici un hotar nu ne desparte; pentrucă 
totul ne apropie şi nimic nu ne deosebeşte,afară doar de reaua voinţă a acelora 
care voesc să ne vadă dezuniţi şi slabi, (Dimitrie Brătianu) 

- Românii din Transilvania numai la Principate privesc,numai de aici aşteaptă 
semnul,de aici îşi văa scăparea, (Alexandru Papiu Ilarian) 

- pie emiri loan Cuza,ales la Iaşi în unaninitate,5 Ian,1859,Domn al Moldovei: 

Jur în numele prea sfintei Treimi şi în faţa azi mele,că voi păzi cu sfin- 
venie drepturile şi interesele Patriei,că voi fi credincios Constituţiei în 
textul şi în spiritul ei,că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea 
legilor pentru toţi şi în toateyuitând toată prigonirea şi toată ura,iubind de , 
o potrivă pe cel ce m“a iubit şi pe cel ce m'a urît,neavând dinaintea ochilo mei 
decât binele şi fericirea naţiei românel- 

- Discursul lui Mihail Kogălniceanu cu acest prilej: 

După una sută cincizeci şi patru de ani de dureri,de umiliri şi de degrada- 
ţie naţională,Moldova a reintrat în vechiul ei drept,consfinţit prin capitula- 
țiile sale,dreptul de a-şi alege pe capul său,pre Domn.Prin înălţarea Ta pe tro- 
nul lui Ştefan cel Mare,s'a înălţat însăşi naționalitatea română.Alegându-Te de 
capul său,neamul nostru a voit să împlinească o veche datorie către familia Ta, 
a voit să-i răsplătească sângele strămoşilor Tăi,vărsat pentru libertăţile pu- 
blice.Alegându-Te pe Tine Domn în ţara noastrăyam voit să arătăm lumii ceea ce 
toată ţara doreşte: la legi nouă,om nou. 

O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia.Constituţia din 7 August ne însăn- 
nează o epocă nouăyşi Măria Ta eşti chemat să o deschizi! Fii dar omul epocei; 
fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare,iar Tu,Măria Ta, 
ca Domn,fii bunşfii blând; fii bun mai ales cu acei pentru cari mai toţi domnii 
trecuţi au fost nepăsători sau răi! Nu uita că dacă cincizeci de deputaţi Te-au 
ales Domn,însă ai să domneşti peste două milioane de oameni! Fă dar ca domnia 
Ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi 
şi reîntrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie,Fii sinpluşMăria Ta,fii bun, 
fii domn cetăţean; urechea Ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la min-) 
ciună şi la linguşire.Porţi un frumos şi scump nume,numele lui Alexandru cel 
BuneSă trăeşti dar mulţi ani,ca şi dânsul; să domneşti ca şi dânsulgyşi făso 
doamne! ca prin dreptatea Europei,prin desvoltarea instituţiilor noastre,prin 
simţimîntele Tale patriotice,să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale 
naţiei noastre,„când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor împăratului din Bi- 
zanţ că România nu are alt ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa!- 

- Marile Puteri hotărîseră să fie câte un Domn în fiecare ţară; patriotismul 
cald şi luminat al celor care au pus interesul ţării mai presus de interesele 
locale sau personale a ştiut să treacă peste această piedică şi să realizeze 
prima Unire,prima biruinţă a luptei de integrare naţională.Mai tare decât pie- 

















a Pa 
dicile,decât ameninţările,decât interesele materiale a fost ideia."Biruit-a 
gândul",cum spune Miron Costin, (Constantin C.Giurecu) 

- în Iaşi,la auzul veştii că domnitorul Cuza fusese ales,la 24 Ianuarie,domn 
şi al Munteniei,bucuria isbucni puternică şi neoprită: se înlătură pentru mo- 
ment cu totul din conştiinţă perspectiva decăderii oraşului; entuziasmul era ne 
mai văzut,ne mai pomenit.Hora unirei se juca iarna,prin zăpadă, în faţa otelului 
Petrea Bacalu(astăzi otelul Traian, în piaţa Unirei).Din toate ținuturile Moldo- 
vei,din toate târgurile mari şi mici veneau mii şi mii de telegrame; urările nu 
se mai curmau între deputaţii munteni şi moldoveni „Mi tropoli ţii, episcopii vlă- 
dicii făceau rugăciuni ca să mulţumească lui Dumnezeu că dorinţele lor,unirea 
Principatelor,se împliniseră, (V.A+Florescu) 

- Primirea Domnului în Bucureşti fu o serbare poporană precum nu se mai văzuse 
poate niciodată în ţările române.Poşte întregi înainte de barieră,aştepta o mul 
time nesfârşită de popor.Calea Mogoşoaei era înţesată de lumea ce se .suise până 
pe acoperemîntele caselor.Careta Domnului era dusă în triumf,şi strigătele de 
bucurie ale întregului popor,unite cu sunetele muzicei şi cu acele ale clopote- 
lor;umplea văzduhul.Însămnat lucru era însă că aceste arătări nu erau nici _co- 
mandate,nici impuse; erau izbucnirea neoprită a simţimîntului poporan, entuzias- 
mul dus până la delir al unei mulţimi cuprinsă de încântare,pentru triumful 
dreptei sale cauze. (A.DeXenopol) 

- Nimeni nu se va mai putea opune ca faptul uimitor ce s'a realizat la poalele 
Carpaţilor să nu se înfăptuiască şi la poalele Alpilor! (Cavour către Vasile 
Alecsanădri ) „Victor Emanuel,către acelaş ambasador: Comunică complimentele mele 
cele mai afectuoase principelui Cuza şi spune-i din parte-mi că toate şcolile 
civile şi militare ale regatului meu sunt deschise pentru Români,cari vor fi 
primiţi în ele ca fraţi", 

- Eu voi fi totdeauna cu Țara pentru țară, fără altă ţintă decât voinţa naţio- 
nală şi marile interese naţionale.Sfătuim şi îndemnăn pe toţi compatrioţii noş- 
tri,de or ce stare şi condiţie,să uite desbinările şi urele trecute.Numai pacea 
dintre noi,numai iubirea dintre fiii aceleaşi Țări şi Naţii,numai o deplină ar- 
monie între toate clasele societăţii ,întrunind aşa toate puterile,poate să ne 
întărească - şi aşa,şi guvernământul şi poporul mână “n mână să ridicăn Patria 
noastră din căderea în care au adus-o nenorocitele întâmplări ale trecutului, 
(Alexandru Ioan Cuza) -Atunci ,ca totdeauna,s“au găsit şi oameni cari să nu vadă 
dincolo de băierile pungii „opunându-se reformelor de interes obştesc.Când Kogăl- 
niceanu vine cu legea împroprietăririi punii hoieri îl iau în rîs: "Ce,voi bon= 
juriştii aţi venit cu pământ dela Paris? Ce pământ împărţiţi?" Replica a fost 
promptă: "Cinstiţi boieri şi agale,de unde aveţi pământul? nu cumva aţi venit 
cu el din Fanar?"... Marea mulţime s'a purtat însă adnirabi1.Barbu Catargiu 
blestema în Adunare pe cei ce-ar încerca să lucreze la desfacerea Unirii şi. sus- 
ţinea deviza "Totul pentru Patrie,nimic pentru noi", 

- Unirea Moldovei cu Muntenia,crearea unei oştiri naţionale,trei milioane de 
clăcaşi făcuţi proprietari şi înzăstraţi cu toate drepturile politice,înapoirea 
cătră ţară a unei cincimi din pământul ei uzurpat de un cler străin, promulgarea 
unui cod întemeietor al egalităţii civile,constituirea unei biserici naţionale, 
instrucţia publică făcută gratuită şi obligatorie,concesia unor mari lucrări PU » 
blice: drumuri „poduri căi ferate,în sfârşit autonomia țărei - iată roadele vre- 
mii lui Cuza Vodă,de el însuş arătate într'o scrisoare către urmaşul său(1870),- 

- De-acun: Ziua nu mai e departe Vă treziţi din nepă sare 

Ș Ora-e-aproape de sunat, Şi treceţi peste Carpaţi! (P.Angelescu) 


&& La Nieder-0lnm, în Germania,s“a săvârşit Sâmbătă 21 Ianuarie,în cercul res- 
trâns al familiei,botezul fiicei Doamnei şi D-lui Dr.Sanâu Bidian,Maria Ştefa- 
nia,oficiant fiind mons.Octavian Bârlea,iară naş D-na Dr.Lizi Corbu, 

&& Sâmbătă după masă,28 lanuarie,s au cununat, în Catedrala Română Ortodoxă 
din Freiburg,dra.Sorin Petcu cu d-ra dr.lleana Daniela Bălbărău.0ficiant,previ- 
car DeEmePopa; naşi,D-na şi pr.Damian Ionescu din Geneva; strana: baritonul Cos- 
nescu,latiana Miron,predreSchirmer, soţii Vălimăreanu.Printre participanţii ce 
umpleau biserica,veniţi din Germania,Elveţia şi Franţa: familiile dreCorbujdre 
Pârvulescu,maior Păunescu, dreStancu,prof„Gurău,ingeIonescu,Mo11, Popescu-Ziireh, 
Al ePopaNicoriuc,liciu,dna dr Bender,dr.Stroe,Ciupenic,ete„Recepţia,până după 
miezul nopţii,în sala bisericii evangelice din Millheim.„Mirele va fi în curând 
hirotonit, în cadrul Episcopiei Române libere âin Europa centrală ,.- 

&& Diaconul Florin Lupuleasa a fost hirotonit la Lungroyîn sudul Italiei,de 
către episcopul unit de-acolo;italo-albanezul Lupinacci Părintele Lupuleasa, e 
it si locueşte la Minchen.Tfi urăm snor "întru cele bune și de falos 








căsă to 

















îi Sega cm pd ae aia azi asupra acestui xus între ruşi, frumuşel 
fi onară! pentru tc emna, in naştere ca n zodiac dar tobă de nidein,nrevolu- 

o „Pentz a pe care o duce de căpăstru însă fără nimic original pentru 
ceilalţi „căci "noutăți le" îndrăsni te de el sunt în lumea liberă,de mult timp; 
ohişnuinţe de fiecare zi „Toţi ii privesc cu atenţie încordată cel mai mie gest, 
să nu le scape vreun amănunt prevestitor de lucruri epocale.Dacă "tuşeşte"” Gor- 
baciov, dacă strănută, se “ncruntă ,zânbeşte făţiş,sau pieziş,păşeşte cu Raissa de 
mână, sau altfel,- totul este cu grije comentat,în toate amănuntele,iar hatârul 
de-a pomeni,fie şi printre dinţi,democraţia,stârneşte o delirantă admiraţie e 

Gorbaciov e om dăştept.Dibăeia de a fi ştiut să se strecoare prin hă ţişul 

de intrigi,gelozii,invidii,lucrături şi crime,fără : se fi şifonat prea-prea,- 
pentru a parveni,la o vârstă relativ tânără(e născu: la 2 Martie 1931), în vâr- 
ful piramidei,o demonstrează fără greş.Dar moştenirea preluată e dezastroasă: 
după 10 de ani de palavre marxiste,el află un popor apatic şi alcoolizat,auto- 
mat fără voinţă şi iniţiativă,administraţie coruptă,enorme privilegii faţă de o 
mizerie enormă,naţionalisme retrezite şi sateliți în fierbere,.El voeşte desigur, 
ca orice muscal ce se respectă,o Rusie "bălşoaie" cât pănântul.Ajuns însă în 
frunte,şi-a dat repede seama de impasul invalicabil în care se găseşte.Bcononia. 
la pământ; producţia,excedentară doar în.. armament; administraţia,paralizată; 
cutremurul din Armenia a demonstrat totala debandadă a serviciilor publice; în- 
curcături belice cam peste tot,declarate sau nu,dar :ostând miliarde; foame şi 
ruină,cârpite penibil doar din furtişaguri şi cerşii Totul p: un vulcan al na- 
ţiunilor robite,înăuntrul şi înafara frontierelor,şi al unor religii silite la 
un concubinad forţat.În plusycolac peste pupăză,o ncmenklatură parazitară,cu 
trai ca în poveşti,alături de norodul ce se târăşte apatic pe la cozi.În astfel 
de conaiţii,cum să cucereşti lumea? Înaintaşii satripilor de azi;mongoli sau 
pravoslavi,- când dădeau de fundul pungii,sau se pl:ctiseau de multele chiolha- 
nuri,porneau la prădăciuni; dar azi nu se mai poate.căci te pândeşte,de peste 
nori atomica “n persoană,Cernobilul,cu miile sale de norţi,iradiaţ:. jcancerabili 
şi chilometri de humă otrăvită,a contribuit şi el la căscarea och.lor,arătându-=i. 
ce-ar însemna,pentru lusia,războiul nuclear.Mesianismul misiunii ruse nu trebue 
totuş ratat! Şi-aşa a ajuns Gorbaciov,după profunde meditaţii,să-şi amintească, 
din strălacitele-i studii de marxism,de povaţa lui Lenin,care preconizează, în 
astfel de împrejurări,un salutar pas înapoi când vrei să faci doi înainte.Aşa 
l-a apucat ardoarea pacifistăş- potrivit prilej,totodată,de aruncare a fierului 
devenit vechi şi înlocuirea lui cu armament "dernier ceri, 


yu E vorba,deci,de acelaş obiectiv,vechea cosesie a dominării lunii realizat 
însă pe alte căi.Doar strategia e schimbată, fiind înlocuită cu tactica vulpii 
flămânde faţă de ariciul lipsit de "înţelegeren,După eşecul şintajului atonic, 
şi vădita ineficienţă a partidelor "comuniste" din lumea liberă(de fapt simple 
agenturi moscovite) ma ţinând cont şi de insuficienţa,cel puţin pân'acumşa iţe- 
lor oculte,veritabil cal troian în chiar lăuntrul Statelor Un .te,gândirea poli- 
tică a Gorbaciovului e concentrată azi pe două obiective prinoipale,şi inter- 
dependente,a căror realizare i-ar aduce,în socoteala lui,tot globul la picioare: 
dezarmarea Europei şi detaşarea Arericii de eayprin anularea sau caducitatea 
tratatelor care le leagă.În aceste condiţii,o "înţelegere" cu Europa ar fi mult. 
uşurată: lipsită de scutul atonic al Statelor Unite,ea ar cădea ca para mălăiaţă, 
Ajuns la aceste inocente concluzii,Gorbaciov s'a şi pus pe treabă,anunţând 
“generos",dar în speranţa ascunsă de a fi imitat,reducerea unilaterală a forţe- 
lor sovietice din Europa prin retragerea a 500.000 soldaţi,10.000 tancuri, 800 
avioane,6 divizii blindate,e:c.De observat,în primul rând,că nimeni nu poate 
controla veritatea retrageri: ,şi chiar de-ar fi reală,se ştie că armele noi cer 
mai puţin personal şi că,de altă parte,cele ce-ar fi retrase sunt tipuri vechi, 
Admi ţânad totuş corectitudinea executării,care ar fi raportul,în acest caz,dintre 
forţele rămase pe teren? Pe lângă vreo două milioane de soldaţi s'ar mai găsi 
faţă n faţă 43.000 tancuri sovietice cu 22,000 tancuri OTAN, 6850 avioane cu 
4.380, 36.000 piese de artilerie cu 10,000,etc.,deci » zdrobitoare superiorita- 
te pentru sovietici.Bugetul militar rusesc,- în loc si scadă,cun ar fi fost de 
aşteptat în trâmbiţata euforie pacifistă,a crescut enorm,atingând azi 16% din 
total, faţă de,să zicem,al Franţei,care abia de atinge 4! Deci tot asurzitorul 
zgomot în jurul dezarmării sovietice e numai praf în »chi;camuflând ţinta atin- 
gerii vechilor himere ale țarilor cu alte mijloace.Ce ar mai rimâne dintro 
Buropă înfloritoare economi dar fără o forţă militar pe potr.vă? Tot potenţia - 
Na da 37 deveni ,fatal,prir.-ipalul sprijin al Rusiei 1 răfuiaia ei,finalăşcu 








= Aa 

Dar Gorbaciov a mai anunţat şi spectaculare reforme politice şi econonice, 
căci n“ai cun face saltul suprem de pe o trambulină de foamete,lipsuri şi sufo- 
care.Aceste "liberalizări" ar avea darul de a narcotiza lumea liberă,inducând-o 
la deschiderea mai generoasă a băierilor pungii,ştiut fiina că această lume 
n“are dorinţă mai fierbinte decât să-şi continuie în tihnă rumegatul.Vorba ro- 
manţei de pe vremuri: Minte-mă şi spune-mi vorbe dragi... 

Aici e însă şi un puternic risc;căci,dacă-i dai copilului o jucărieşe greu 
să i-o mai scoţi din mâini fără sudălmi şi pumnieGorbaciov îl înfruntă totuşi, 
căci nu poţi cu pantalonii rupţi în fund şi un popor de sclavişycare,nemaiavând 
ce pierde,sabotează toată producţia,să te mai împăunezi cu ifose imperiale.A 
promis. deci de toate,ca într'un bâlci electoral: desfiinţarea gulagurilor,drep- 
tul la critică(dar numai pe bază de. Lenin!),libertate de creaţie,pământ ţăra- 
nilor,drept de proprietate,libertate Bisericii ,comerţului,pluralitate democra- 
tică,liberă circulaţie,paşapoarte la toată lumea,autononia naţionalităţilor;- 
întrun cuvânt,democraţie mai abitir ca la vechea Atenă! Pentru credibilitatea 
libertăţii de opinie,rolurile s'au împărţit şi“n paşalâcurile ţărilor robite; 


unii nacialnici "aprobâna",şi alţii nu,măsurile lui Gorbaciov,- dar masivul ex- 
port alimentar din România în Rusia nu s'a micşorat nici cu un dram,măcar că 
Gorbaciov se face că ne-ar plânge de milă... Deşi toată puterea -guvern,partiad, 
miliţie,armată,KGB- e concentrată “n mâna sa,ferit fiind şi de capriciul vreunor 
alegeri democrate,- de dat,el n'a dat pân'acun nimic,afar'de liberarea câtorva 
duzini de "gulagişti",toţi ruşi.De remarcat,pe-această linie,că la plenara din 
Ianuarie 1987,ain Comitetul Central au dispărut cam toţi ne-ruşii! Armenii,bal- 
ticii „georgienii „basarabenii etceşau încercat să-l ia în serios;prezentând niş- 
te revendicări -foarie timide de altfel,cun ar fi ceva autononieşcu fireasca do- 
rinţă a limbilor materne în administraţie şi şcoli.Li s'a răspuns -când n'a apă- 
rut poliţia deadreptul!- că asta ar implica modificarea Constituţiei... 

Desigur,surprize mai sunt posibile.Un zăgaz s'a rupt = şi nu se ştie unde 
se pot opri puhoaiele deslănţuite.Dar Gorbaciov,care-şi cunoaşte oamenii,va fi 
sperând că,odată scopul atins,nu-i greu să astupi breşa,când ai în mână armata 
şi poliţia, 

De ce-i trebuie lui Gorbaciov încrederea străinătăţii? Pentma-şiscoate ţa- 
ra din marasm.Îl doare mult soarta mujikului? Pân'acun n'a dat nicio dovadă în 
acest sens,dar,tocmai pentru atingerea "cuiului" secular,- acum,când s'a con- 
vins că nici cu furtul de invenţii,nici cu spionajul şi nici cu complicităţile 
ştiute nu-l poate atinge,are nevoie,ca trambulină,de o Rusie puternică,şi-aici 
nu poate să ajungă fără ajutor masiv din Occident,care-ar fi să-i ofere singur, 
cum a avut cinismul so scrie Manuilski,funia cu care să fie gâtuit.Apusul ar 
fi să ajute decisiv la întărirea monstrului ce vrea să-l devoreze,şi nu e zis 
că nu va reuşi.,Ajuns la o solidă bază de plecare,cu complicităţi puternice şi 
multe,cu "adversari" setoşi de huzureală şi câştig,Gorbaciov,descris într'o re- 
vistă ca şef excepţional,diplomat de rasă,rus imperialist,comunist inteligent 
şi “n floarea vârstei,e cel mai temibil adversar al lumii libere,De i-ar ieşi 
"pasenţa",ar avea apoi răgazul să aplice adevăratele "liberalităţi" ruseşti, 
Lenin,în lupta contra despotismului ţarist,se prezentase şi el cu astfel de "li.-- 
beralităţi",pentru a guverna apoi mai. despotic decât toţi țarii la un loc,însu- 
şindu-şi până şi nesaţul cuceririlor,aşa de criticat de Marx,Pofta lăbărţării 
pe mapamond no poate nimeni scoate din gleava rusului! 

Dar n'ar fi chiar exclus ca Gorbaciov să fie altceva decât ce cred toţi 
analiştii serioşi.În 1917,când a isbucnit şi ciuma bolşevică,Maica Domnului a 
spus la Fatima că,pocăindu-se,până la urmă, totuşi, "Rusia se va converti",Fi-va 
Gorbaciov "omul trimis dela Dumnezeu" cu această sfântă misiune? Ar fi un bine 
pentru toată lumea,de-atâta vreme sgâlţâită de agresiva barbarie bolşevică şi 
liberată, în fine,de coşmar,Altfel,scepticisnul este mai mult decât îndreptă- 


tite Petre Vălimăreanu 


SAT ROMÂNESC de Zahu Pană 
Pământ pustiu cu răni de case moarte, Acum când zăruncinările de minte 


Biserici prefăcute în ruine; l-au apucat pe tartorul cel mare, 
ce crunt blestem ajunse pânla tine prăpădul,din hotare în hotare 

4 E a, 
înscris în cea mai neagră carte? se”ntinde ca o molimă “nainte, 


Pe-aici au fost învredniciri de oameni Nor mai veni nici berze prinăvarag 
cu ulițele de copii zburdalnici; nici rândunici sub streşini „cuib să-şi facă, 
sat românesc cu gospodarii harnici, nici cumpăna cu ouuu ra săracă 

nu câmp făcut anume ca să-l sameni e n“o să mai scoată stelele afară... 








la 
Dulăi miţoşi -vânaţi ca lupi de pradă- Sat românesc din veacuri de furtună, 
nu mai păzesc gospodării fruntaşe; cu colbul plin de vise şi istorii, 
țăranii sunt robiţi pe la oraşe, ce venetic vrea să-ţi omoare zorii, 
uimiţi de pacostea ce-a fost pe ei să cadă, martirizat cu Neamul, împreună? 
Codanele n“or mai broda altiţe Nu ştiu tiranii steagurilor roşii 

pe borangicul frunzelor de dud, că "n viaţa ta,greu frământată, 

nu mai sunt horigviori nu se aud, se scoală ca prin farmec câteodată 
nu vezi feciori,nici fete cu cosiţe, de sub pământ,voevozii şi strămoşii? 
Apocaliptice buldozere smucese Ei vin în braţele ce încă poartă 
bătrânii nuci şi temelii de case, şi coase şi topoare,fără frică, 

cruci de morninte,ziduri,carne,oase; aşteaptă doar semnalul ce-i ridică 
clopotniţe,şi tot ce-i omenesc... să învieze din cenuşa moartă... 


+ la Constanţa s'a stins,la 92 de ani,o vrednică româncă; Doamna Vasilichia 
Ciufecu,născută la Pleasa,în Albania.- 

+ La Bucureşti a murit,la peste 80 de ani,preotul Ion Delcea,născut la Vadăs- 
triţa,în judeţul Romanați e- 

+ La 2 Decembrie a fost înmormântat,la Miinchen,pictorul Liviu Leucă,.- 

+ În Italia s'a stins,la 12 de ani,tenorul Petrică Munteanu, prahoveane- 

+ În zilele Crăciunului a murit la Neunkirchen,în Germania,drePaul Diaconescu, 
legionar,fost la Rostock şi la Buchenwald,fiu al colonelului Diaconescu,decorat 
cu "Mihai Viteazul",ucis pe străzile Chişinăului de sbirii lui Carol Wolf la 
22 Septembrie 1939,- 

+ Sâmbătă 7 Februarie s'a stins la Freiburr,la 85 de ani,profesorul Virgil Mi- 
hăilescu, fondator al cunoscutei Biblioteci omâne.Fusese amestecat,cândva, în 
fabricarea aruncătoarelor de flăcări,invenţ e a locotenentului NeDunitrescu,me- 
nite a arde pe criminalul de la Palat; dar experienţa sa sfârşit tragic,cu ex- 
plozia din strada Căpitan 0arcă,care a ucis pe inventator şi pe el l-a silit să 
fugă la Berlin.în timpul guvernării antonesciene a fost mâna dreaptă a lui Ilie 
Gârneaţă în conducerea "Ajutorului legionar".„După "rebeliune" a trecut prin la- 
gărele nemţeşti de la Berkenbruck şi Dachau. 


înhumarea s'a făcut Vineri dinineaţa,13 Februarie(aceeaşi zi ca Moţa) în ei: 


mitirul Bergăcker din Freiburg-Li itenweiler.Numeroase coroane, jerbe şi buchete 

-de la familie,Bibliotecă,Socoles=u-Dinmitriu,dreApostolescu,dreVălimăreanu,inge 
Popescu-Caşinyete.-, înconjurau sizriul.Oficiul l-a săvârşit păredreViorel Mehe- 
dințu; din păcate,fiind o zi de lucru,n“a fost cine să dea răspunsurile,Au vor- 
bit preotul Mehedinţu, „profe„Heitmann,prof.Habenicht,profe„Socolescu şi dl Oskar 

Gollob,toţi în limba germană e- 

+ Joi 23 Februarie a murit la Taez,în femenul de Nord,la 80 de ani trecuţi,dre 
Vasile Andrei,născut la Sulina.Comandant-ajutor, fusese închis sub satrapia lui 
Carol Wolf,apoi sef al studenţinii legionare.A fost şi. el,după "rebeliune",oas- 
pe al Piinrerului la Rostock şi la BuchenwaldeMai târziu îl găsim membru al Mi- 
siunii Medicale iranceze în Yemen,membru al Consiliului Legionar,fondator al 
Consiliului Naţicnal Român şi,la 30 Decembrie 1977,Cavaler al Legiunii de Onoa- 
re.A fost înmormântat,la dorinţa sa şi cu autorizarea preşedintelui Republicii 
yemenite,la Taez,28 Februar:e,condus fiind pe ultimul său drum de o mulţime de 
arabi „în frunte cu ambasadorul Franţei, 


IN MEMORIAM.Doctorul Vasile Andrei,specialist în radiologie,a servit timp de 
peste 20 de ani în cadrul Misiunii Medicale Franceze din Taez în Yemenul de 
Nord„Serviciile aduse de dr.Andrei i-au creat un prestigiu şi o autoritate mo- 
rală excepţionale.Acest capital de încredere şi stimă a fost în întregime pus 
în slujba Misiunii Medicale Franceze din Taez şi prin aceasta,a Franţei însăşi. 
Numirea doctorului ANDREI în ordinul Legiunii de Onoare a recunoscut şi răsplă- 
tit o viaţă profesională exemplară,Dispariţi i sa subită la Taez a fost înconju- 
rată de numeroase manifestări de prietenie ş.. simpatie atât oficiale cât şi 
populare.La dispoziţia personală a Preşedintelui Republicii Arabe Yenen,el a 
fost autorizat să odihneascăyla dorinţa sa,î: pământul Yemenului «— 

Mich>1 Yves Peissik 
Sanaa,28 Febr.1989 Ambasadorul Franjei în Republica Arabă Yemen 
Notă,Pentru caracterizarea sa cât mai exactă ,adăogăn că dr.Andrei a refuzat să 
ia cetăţenii străine,rămânând astfel mai bin: de 40 6: ani cu statut de refu- 2 
giat român,În noblețea sa,n'a bătut niciodat. toba pe acest fapt; noi en aflat 
întâmplător,cu ocazia unei vizite,la Parisyy ţin tinr înainte de plecarea Sâe 








216. = 
LA GROAPA UNUI FRATE 

În ziua de 24 Februarie am primit trista veste a morţii Doctoxului Vasile 
Andrei .Ne cunoşteam. de 56 de ani,de pe vremea studenţiei noastre la Cluj.Ne-a 
legat,de-atunci,o lungă camaraderie şi prietenie în slujba aceluiaş crez.Crez 
că neamurile,fiind create de Dumnezeu,îşi are fiecare dintre ele rostul lui în 
lume,dar rostul lor comun nu poate fi altul decât: Realizarea binelui şi frumo- 
sului,pe diverse tărâmuri,aci pe pământ.Doctorul Andrei a fost însufleţit de 
acest nobil ţel,care l-a călăuzit în viaţă oriunde l-a dus soarta. 

S"a născut în Sulina,la 21 Decembrie 1908.A urmat liceul în oraşul Tulcea, 
înainte de a se înscrie ca student la Facultatea de Medicină din Cluj,în anul 
1933,Vasile Andrei fusese ofiţer activ al Armatei Române,sublocotenent de cava- 
lerieș părăsise însă armata,din cauza unui conflict cu un camarad al lui,ineco- 
rect,dar mai mare în grad... 

În Țară a îndeplinit funcţii principale în sânul grupului studenţesc legio- 
narePentru crezul lui românesc a fost închis,în Octombrie 1938,la Cluj şi la 
Oradea Mare,în timpul lui Carol al II-lea.lese bolnav greu din închisoare, în 
anul 1940,suferinţă cu consecinţe ce l-au necăjit multă vreme.Minune,că n'a 
fost ucis şi el în măcelul din noaptea zilei de 21 Septembrie 1939,patronat de 
acest rege haîn şi de conducerea ţării din acel timpe 

Ajungând în Germania,în anul 1941lyi-a fost dat să îndure,din 1942 şi până 
în anul 1944,viaţa grea de lagăr dela Buchenwald, 

După cel de al II-lea război mondial,vine în 1949 în Franţa şi în 1954 îşi 
termină studiile la Facultatea de Medicină din Paris ca doctor specialist în 
radiologie.„Merge apoi,din Iunie 1955 până în Decembrie 1976,ca membru al Misiu- 
nii Medicale franceze din Yemenul de Nord,la TaezeAcolo reuşeşte, în scurtă vre- 
me,să fie prețuit şi stimat de autorităţi,iubit şi căutat de bolnavi pentru 
priceperea lui ca medic şi bunătatea lui ca omela rugămintea acelor autorităţi; 
Doctorul Vasile Andrei şi-a continuat activitatea ca medic în Yemen până anul 
trecut,Nu sa pricopsit pe socoteala celor bolnaviyiar din ce a agonisit;a dat 
au două mâini la cei săraci şi necăjiţi."A făcut binele şi l-a dat pe apă'"şcum 
spune românule 

Pentru multele şi realele lui servicii ca medic şi pentru alesele lui însu- 
şiri ca omșa fost numit,în ziua de 30 Decembrie 191Ţ,de Statul Francez,"Cavaler 
al Legiunii de Onoarevlar conducerea Republicii Arabe a Yemenului de Nord l-a, 
făcut "Cetăţean de Onoare",punându-i la dispoziţie o casă în Taez,ca s'o folo- 
sească cât timp va trăi el.Doctorul Vasile Andrei a cinstit astfel,cu prisosin- 
ţă,numele de Român,aci în pribegie,Neamul şi Legiunea se pot mândri cu ele 

În Exil a făcut parte din Consiliul Legiunii şi a fost ales,mai mulţi ani, 
membru în Consiliul Conducător Legionar.A fost şi membru fondator al Consiliu- 
lui Naţional Român din lumea liberă, 

La începutul lunii Februarie,anul acesta,Doctorul Vasile Andrei s'a dus în 
Yemen să-şi aranjeze unele chestiuni personale,În Taezyun infarct cardiac a pus 
capăt vieţii lui,în ziua de 25 Februarie 1989.Ne-a părăsit un suflet ales,dotat 
de Cel de Sus cu calităţi de neuitat pentru cei ce l-au cunoscuteEl lasă în ur- 
mă multe inimi întristate şi un mare gol în rândurile noastre.Sincere condolean- 
ţe„din partea noastră,rudelor lui,în această grea încercare şi mare pierdere! 

Doctorul Vasile Andrei a fost înmormântat în ziua de 28 Februarieşîn oraşul 
Maez din Yemenul de Nord,în urma autorizaţiei date de preşedintele acestei Re- 
publici El a dorit să-şi aibă locul de veci în acea ţarăyunde a lucrat ca medie 
34 de ani.Au fost prezenţi,acolo;autorităţile oraşului Taez,colegii lui şi mul- 
+ă lume arabă.A luat parte la acest trist eveniment şi Ambasadorul Franţei, 

Rugăm pe bunul Dumnezeu să-l odihneascăype Doctorul Vasile Andreişcu cei 


i i i ă-i i ă xrâ ă! 
drepţi ai Llui,Să-i fie ţărâna uşoară! DreVictor Apostolescu(Ber han, 1+3+89) 


PESTAMENT de Vasile Posteucă(Buchenwa14,1944) 
Pământ străbun,din răsărit de soare, Cât poate prinde”n sabia-i vitează 
Belşug de grâne,cântec şi azururi; Şi până unde dragostea-i străbate... 
Trăirea noastră "n lume-i trecătoare; 


E A zi aea = Atunci când şi-or croi sub zări hotare 
Ci numai tu vei dăinui deapururi... Ş , 


Să tencuiască pietrele cu sânge; 
De-o fi să nu ne”ntoarcen niciodată, Cetățile măririi viitoare 

Tu să-i aduni pe cei ce vor rămâne Să nu le poată nimenea înfrânge, 
Şi să-i îndemni spre zilele de mâne: 


E: E i Tzi i ȘI Să treci din neam în nean acest cuvânt 
Să creadă,să râvnească;să se bată... ş 


Din casă n casă şi din nume”n nume: 
Un neam pe lume-atâta luminează Că noi pe tine te-an iubit pânla mormânt; 
Și-atâta stăpâneşte cu dreptate, Şi alta n'am. avut mai scump pe lume... 











E = Ta a a e ȘI 
DRUMUL CRUCII, Meditaţie optimistă despre om 5 

Oare de ce vorbesc atât de puţin evangheliştii despre acest drum al crucii, 
cel mai tragic şi mai tulburător eveniment din istoria lumii,cea mai amară amin 
tire şi cea mai fructuoasă suferinţă pentru noi? Ce tainică ruşine i-a oprit să 
ne descrie pas cu pas drumul spre moarte,urcuşul care sfârşea pe cruce?Ceea ce 
sfintele evanghelii nu ne spun decât izolat şi fragmentaryinima noastră însânge- 
rată cunoaşte şi tradiţia păstrează cu sfinţenie şi lacrimi toate datele aces- 
tui drumeVorbim mult cu durere şi căinţă despre ce 1 s'a întâmplat lui lisusycu 
tristeţea că oamenii au putut să ucidă pe cel mai pur dintre ei; nu pe Dumnezeu, 
căci atunci ei încă nu ştiau că ucid pe Fiul celui Preaînalt,ci pe omul care 
era fără de păcat,care iubea şi care răspundea cu zâmbet la lovitură şi cu să- 
zut la ură. 

Dar astăzi,iubiţi credincioşi,aş vrea să medităm întrun sens mai optimist 
despre participarea pozitivă a lunii la suferinţa Mântui toruluiS“au lepădat 
toţi ucenicii de El atunci când a fost arestat? Toţi cei care erau de faţă au 
fost,fără excepţie,participanţi la un asasinat cu consecinţe eterne? Nu a fost 
nici un om bun,nii unul care să se fi simţit sguduit în sufletul lui,care să nu 
fi simţit răspunderea pentru ceea ce se petrecea acolo? 

Profeţii Vechiului Testament au vorbit despre lisus ca despre cel care sta 
făcut păcat pentru noi ca să ne curețe de păcat şi sfau socotit vinovaţi pentru 
suferinţa lui viitoare peste veacuri.Să mergen la Isaia ca„prin ochii lui,pri- 
vind. spre un viitor ascuns oamenilor,să-lL cunoaşten pe Mesia: “"Dispreţuit era 
şi cel din urmă dintre oameni; om al durerilor şi cunoscător al suferinţei unul 
înaintea căruia să-ţi acoperi faţa; disprețuit şi desconsiderateDar el a luat 
asupră-şi durerile noastre şi cu suferinţele noastre s'a împovărateşi noi îl so. 
coteam pedepsit,bătut şi chinuit de Dumnezeu.Dar el fusese străpuns pentru păca-- 
tele noastre şi zdrobit pentru fărădelegile noastre.El a fost pedepsit pentru 
mântuirea noastră şi prin rănile lui noi toţi ne-am vindecat. Domnul a făcut 
să caqă asupra lui fărădelegile noastre ale tuturor.Chinuit a fost,dar s'a su- 
pus şi nu şi-a deschis gura sa; ca un miel spre junghiere s“a adus. ."(53,3-7). 

Nimeni nu a mai scris despre lisus,0Omul durerii,atât de adânc şi de solici- 
tant,chiar după ce I-au cunoscut pătimirea,aşa cun a scris Isaia,cu sute de ani 
mai înainte.Câna auzim glasul îndurerat al profetului vorbind cu un profund sen- 
timent de vinovăţie anticipată despre cel care "ca o oaie nevinovată şi fără de 
glas.. nu şi-a deschis gura sa',ne simţim recunfortaţi,mai buni,mai aproape de 
jertfa cristică.Acest filon optimist pentru şi despre rmenire vrem să-l descope- 
rim astăzi; să coborîm pe firul lui în adâncul istorie. tragice a calvarului şi 
să explorăm adâncul bun al sufletului omenescaurul di in ascuns în fiecare, 

Moartea lui lisus a fost v moarte singulară. Nimeni nu trebuia să moară ală- 
turi de El,sau pentru El,atunci.Singura răscumpărare a tuturor era moartea lui 
unică.De aceea ucericii nu au mers cu El la moarte.Uni "fl urmau de departe", 
chiar dacă,ajunşi în curtea a:hiereului şi încălzindu- e la focul aprins,pentru 
că era frig,s'au lepădat de E. în faţa unei slujniceyp ntru ca apoi să plângă 
cu amar,Petru a plâns pentru lepădarea lui,văzâna că s: plinise ceea ce,doar cu 
câteva ceasuri mai înainte,învăţătorul îi spusese: "Nu va cânta cocoşul până ce 
de trei ori te vei lepăda de Mine",Auziţi? Petru a plâis cu amar şi a fost ier- 
tat,După ce lisus a înviat,de trei ori l-a întrebat: "iiă iubeşti Petre?" şi de 
trei ori a mărturisit Petru: "DoamnejyTu toate le ştii,.Tu ştii că Te iubesc, 

Au fost unii cari,deşi nu făceau parte dintre apostoli,au rămas mai mult 
lângă lisus: "După El mergea un tânăr care nu avea pe trup decât o pânză de in, 
Au pus mâna pe el,dar el şi-a lăsat învelitoarea şi a fugit gol de acolo"(Me.14y 
51-52) Cine era acest tânăr,poate chiar foart: tânăr,care a rămas lângă Mântui- 
torul mai mult decât ucenicii? De unde ştie Siântul Evanghelist Marcu acest de- 
taliu, faptul acesta care s'a petrecut fără martori? Poate că tânărul care a fu- 
git gol în noapte era chiar el,pe atunci un adolescent.fiul Mariei în casa că- 
reia a avut loc Cina cea de Taină.El Îl văzus= pe lisu: cu ucenicii venind la 
cină,îi auzise plecând spre Ghetsimani,îi urmase de devarte poate şi asistase 
la tot ceea ce se petrecuse, 

Ceea ce mă tulbură puţin este când citesc despre prinderea Mântuitorului în 
evanghelia după loan,căci nu pricepe mintea mea mărginită,şi nici Dumnezeu num 
dă un dar mai adânc de înţelegere,ca să pricep tot ce s'a petrecut atunci ,Doan- 
ne,luminează mintea fraţilor mei,ca să înţeleagă ceea e eu nu pot înţelege şi 
să audă ceea ce gura mea nu e în stare să rostească! S: ascultm dar cuvântul 
evangheliei: "lisus a ieşit si le-a zis(ostaşi lor): Pe '-ine căutaţi? Răspuns-au 
Lui: Pe Iisus NazarineanuleE. le-a zis: Eu sunt!,, ei :; “au dat înapoi şi. au că- 
zut la pământ"(18,5-6).lisus i-a întrebat iin nou şi,p: mind acelaş răspunsș 








a A 

le-a zis: "Dacă Mă căutaţi pe Mine,lăsaţi pe aceştia să se ducă! (Ca să se îm- 
plinească cuvântul pe care l-a spus: Dintre cei pe cari Mi i-ai dat,n'am pier- 
dut pe nici unul)" „Tai na pe care evanghelistul nu ne-o spune este de ce au că- 
zut ostaşii cu faţa la pământ când Mântuitorul le-a spus "eu sunt"? Ce au văzut 
ei atunci? Când cineva se prezintă cu pieptul deschis în faţa morţii,îl adniri, 
dar nu cazi cu faţa la pământ.Dacă ostaşii au văzut o strălucire aivină în ju- 
rul lui Iisus;atunci de ce L-au arestat? Erau ei mai speriaţi de cei care le po- 
runciseră să-l aresteze decât de Dumnezeu? E greu de admis.Când fariseii,la 
praznicul corturilor,au trimis aprozii să-l aresteze pe Mântuitorul,aceştia 
sau întors cu mâna goală.spunând celor cari îi trimiseseră: "Niciodată un om 
nu a vorbit ca omul acesta",Eu cred că ostaşii au căzut cu faţa la pământ pen- 
tru că,într'o clipă;au văzut pe chipul lui lisus toată suferinţa prin care tre- 
buia să treacă,toate chinurile făcute vizibile într'o străfulgerare şi toată 
disperarea lumii căzută în păcat şi aşteptând un salvator.Poate că atunci ei au 
intuit în mod confuz tragicul destin al omului din faţa lor şi că ei erau îm- 
plinitorii acestui destin, 

În afară de acest moment misteriosy- pe toată durata procesului religios al 
lui Iisusyla curtea celor doi arhierei,nicio rază de lumină umană nu străluceş- 
te în cei care îl acuzau.Era numai lupta crâncenă şi încordată între legea ve- 
che şi cea nouă,între talion şi iertare,între justiţie şi iubire.Toate se ridi- 
cau împotriva celui care pe toate trebuia să le împace şi să le ţină laolaltă: 
"yeîmpăcate lumi,zac în Tine“mpăcate".Apoi Iisus intra în lumea păgânăyla proce- 
sul politicyun guvernator poet şi filosof agnostieyun amestec de puritate şi la- 
şitate care biruie sentimentul de justiţie,acesta era Pilat: un on care strigă 
aproape în extaz când Îl vede pe Iisus bătut,încoronat cu spini şi umilit: WEo- 
ce Homo",iată omul! Dar tot el întrebase cu scepticism: "Ce este adevărul"? 

Chiar Pilat este cel care vrea să-l scape pe Mântuitorul: "Eu nu aflu nicio 
vină în el"„Justiţia romană î1 găseşte nevinovat şi vrea să-L pună în libertate, 
dar sentimentul de dreptate al lui Pilat se izbeşte de dârzenia înveninată a iu- 
deilor: "Ia-Lyia-L,răstigneşte-L!" Pilat stăruiejycu o doză mare de laşitate şi 
indecizie,Vrea să facă un târg: "Vreţi să vă slobozesc pe împăratul iudeilor?" 
Era obiceiul eliberării. unui condamnat,pentru paştele evreesc.Dar ei strigau: 
“Nu pe Elyci pe Baraba!" Şi Baraba era un tâlhar.Eu vreau să insist pe această 
sbatere a lui Pilat,căci ea este prima încercare,fie şi timidă,de a se solidari.- 
za cu lisus în suferinţă,şi aceasta venea de la un păgân,Noi toţi suntem în Pi- 
lat - nu în cel care,cu laşitate Îl dă pe Mântuitorul în mâinile răstignitori- 
lor, spunând "Nevinovat sunt de sângele dreptului acestuia",ci în cel care spu- 
nea: "Vreau să vă slobozesc pe împăratul vostru,voi aveţi obiceiul de a da li- 
bertate unui condamnat pentru paştele vostru,Să fie El!" şi mă simt mai bun, 
mai puţin damnat decât dacă sunt în cei ce strigau: "Răstigneşte-L!" 

Acum Mântuitorul îşi duce crucea,Este o cruce grea de lemn şi cu ea începe 
calvarul, Întunecată seară! Luna îşi va pierde strălucirea,cerul se va învolburaa 
pământul se va clăti,mormintele se vor deschide şi morţii vor învia.Cine poate 
suferi atâta durere şi nedreptate? Nici pietrele nu pot.lar noi căutăm acea par- 
ticipare umană,acea scânteiere de înger,chiar dacă de o clipă,în om,şi care să, 
ne facă demni de sângele lui lisus,sau măcar să-l justifice jertfa Sa pentru not. 
Ca să nu cădem în disperare.şi mă bucur când şi eu,împreună cu Claudia Procula, 
soţia guvernatorului, îi scriu lui Pilat: "Nimic rău de la tine dreptului aces- 
tuia,căci mult am pătimit pentru dânsul în vis", 

Este cea dintâi femeie care îşi arată mila pentru Lisus.îÎn istoria patimni- 
lor Lui din această Vinere de cenuşă,sunt multe femei legate de durerea Lui,dar 
eu nu mă voi referi la Sfânta Fecioară,sau la Maria Magadalena,sau la femeile mi- 
ronosiţe,ci la femeile păgâne sau evreice şi la bărbaţii cari s'au asociat sufe= 
rinţei Mântuitorului În urma lui lisus mergea o mare mulţime de norod şi femei 
care plângeau,îşi băteau pieptul şi se tânguiau după El"(Luca,23,21) „Era o mul- 
ţime cruntă şi întunecată,mulţimea care îi ceruse moartea şi care acum,suferinad 
arşiţa vremii toride,praful,setea şi oroarea,venea la Golgota ca să-l vadă răs- 
tignit,în chinuri.0 sete de răzbunare şi o groază de ceea ce aveau să vadă îi 
mânau înainte,ca un destin tragic şi ineluctabil.şi deodată,din această mulţime 
tragică şi dezolată,se aude plânsul subţire al femeiloreîntâi uşor;apoi amplifia 
cându-se mereuypână ce,ca un val al durerii şi al milei,răsună peste tropăitul 
mulţimii,peste plesniturile de bici ale călăilor,peste strigătele de ură ale ce- 
lor întărâtaţi „0are cum plângeau femeile evreice? Ce spuneau ele în bocetul lor? 
Cred că vorbeau despre un fiu pierdut,poate plângeau ca "măicuţa bătrână,cu brâr 
ul de lână" din "Mioriţa'noastră.Poate povesteau despre un miel dus la junghiere 








E e, Ă : e ae, z 

şi despre o oaie care nu-şi ridică glasul împotriva celui care o tunde.Dar eu 
sunt fericit că femeile plângeau.Nu numai un procurator roman;nu numai o Clau- 
dia Procula voiau să-l, slohozească.Acum un şir de femei,mame şi surori plâng 
şi-şi bat pieptul cu pumnii fericită durere,binecuvântat boceteşi noi suntem 
acoloyşi noi sunten cei cari,într'un sens,ii spunem Mântuitorului: "Mergi,Doam- 
ne,la moarte,ca să ne mântui .Suntem însetaţi de adevăr,scapă-ne prin moartea Ta 
de osândă!" Apoi lisus cade sub povara crucii,odată,de două ori,de mai multe 
ori.Se ridică de fiecare dată sub loviturile călăilor.Nu există cruţare,Golgota 
îşi aşteaptă rodul mântuitor spânzurat pe lemnul crucii ,"Bucură-te,cruce,care: 
ai odrăslit lumii mântuire", 

Se apropie încet de dea1,E1,0mul durerilor.Mulţimea era surescitată,călăii 
se străduiau să ajungă sus,să scape şi ei odată.Nu era uşor să duci la moarte 
un astfel de om,sub strigătele din ce în ce mai aţâţateale mulţimii care se pu- 
tea deslănţui în fiecare clipă să sfâşie şi pe victimă şi pe călăi.În faţa aces- 
tei demonstraţii de ură şi violenţăşcine ar mai fi îndrăsnit să-i facă o favoa- 
re cât de mică lui lisus? Un asemenea gest ar fi putut fi scânteia care declan- 
şează marele pârjol.şi totuşisștineva îndrăsneşte să înfrunte această acumulare 
de ură explozivăsă se ridice,deopotrivă şi împotriva mulţimii întărâtate,şi îm- 
potriva spaimei agresive a ostaşilor.Era tot o femeie şi o chema Veronica,.S“a. 
apropiat timid de Lisusefaţa Lui era plină de răni,de sânge închegatyde lacrimiy 
sudoare şi ţărână în care căzuse cu obrazul de atâtea orieCred că atunci toată 
lumea a îngheţat,ostaşii s'au oprit înmărmuriţi ca de o minune.Dar lisus i-a 
zâmbit,sunt sigur că i-a zâmbit când Veronica I-a şters faţa cu marama ei,Nu 
mai era un gest de milă platonică aşa cun a fost la Pilat,sau la Claudia Procu- 
1la.Nu mai era nici participarea la durere prin ataşament sentimental şi lacrimi 
ca la femeile din lerusalim.Era un act pozitiv; umanitatea veneașprin Sfânta Ve- 
ronicaysă şteargă rănile Domnului,să curețe faţa Creatorului,să mângâie în dure. 
rea Lui pe Răscumpărătorul.De atuncişcu faţa curată,lisus a urcat spre răstigni. 
re; de atunci,pe marama Sfintei Veronica a rămas imprimat chipul Mântuitorului, 
prima noastră icoană, 

Mai este o femeie,cea mai purăycea mai sacră,atât de inocentă,încât Dumne- 
zeu nu ezită să se întrupeze din ea,atât de sfântă încât cheile fecioriei,nici 
naşterea cea fără de sămânță nu i le-a stricat; Sfânta recioarăeTradiţia spune 
că pe drumul acesta al suferinţei,lisus S“a întâlnit o clipă,atât cât I-au în- 
găduit călăii,cu mama Sa.Crea că a fost înainte de căderea definitivă a Mântui- 
torului sub povara crucii,Nu an fost la locurile sfinte,dar ochii mei duhovni- 
ceşti văd această scenă tainică.Drumul suia cotind,mulţimea se grăbea să ajungă 
la locul răstignirii şi,părăsind drumul,urca pieptiş dealul,De acoloșdin când 
în când,priveau înapoi ca dintr'un amfiteatru la grupul care Îl conducea pe 
Iisus.Acest grup se subţiase mult,.Sfânta Fecioarăycare,până atunci nu se putuse 
apropia de Fiul ei,a tăiat drept dealul şi,la o buclă a drumului,a aşteptat gru.- 
pa de ostaşi şi de iudei care Îl însoțea pe Hristos.Mântuitorul urca greu: sân- 
gele scurs,rănile,loviturile continui,li sleiseră puterile.Venea încet mişeân- 
du-şi picioarele greu,cu capul plecat sub povara coroanei de spini.Aşa îşi ve- 
dea Maica Domnului Fiul venind spre ea: un condamnat la moarte,un zădrobit în- 
sângerat, scuipat umili t,E1,purul. cel fără de păcat,desăvârşitul în duh şi în 
trupelar Maica Sfântă ştia toate acestea şi sabia proorocită de Simion Bătrânul 
trecea prin inima ei,Stătea undeva,ceva mai departe de drum ca să nu o alunge 
ostaşii,şi privea intens spre lisus.Poate că în inima ei se ruga fierbinte: 
"O0,Piule,ridică-Ți privirea să-i mai văd ochii ultima oară'eşi lisus i-a auzit 
rugăciunea mută,Nu ştiu nimic despre această întâlnire,ştiu doar că faţa Mântui” 
torului era curată şi că numai câteva fire de sânge de la spini I se scurgeau 
pe obraz.lar ochii lor s'au întâlnit.0 lume de durere şi de suferinţă s'a des- 
chis prin ochii Mariei şi ai Fiului.Cred că între ei nu s'a rostit atunci nici 
un cuvânt.Orice frază ar fi fost o impietate.şi nici lacrimi.Universul divin şi 
uman se întâlneau în chin.0 străfulgerare a privirii a fost de ajuns ca Fiul să 
descopere durerea imensă a Mamei.şi lisus nu a uitat,Poate că tot drumul a fost 
urmărit de durerea ei mută,De aceea a încredinţat-o ucenicului Său,loan: "Piu 
le,iată Mama ta", 

Poate că ostaşii grăbiţi L-au forţat să meargă mai departe,dar curând a că- 
zut din nou sub povara crucii,Era o cădere absolută şi toţi au înţeles că nu 
mai era posibil pentru El să-și ducă crucea.Însemna să moară înainte de a fi 
răstignit,şi iudeii voiau acel spectacoleAtunci iau pus nâna pe un anume Simon 
din Cireneşycare se întorcea de la țarină şi i-au pus ericea în spinare ca s-o 
ducă după Iisus(Luca,23,26) Sfântul Marcu precizează că Simon era tatăl lui 


Ruf şi Alexandru.Nu era un e”reue 





za DĂ 

Ceea ce mi se pare paradoxal,neînţeles şi de neadmis este că Dumnezeu cade 
sub povara crucii,Atotputernicul se face neputincios;iar omul,omenirea,prin Si- 
mon din Cirene,ia pe umerii săi povara crucii şi o duce până la local sacrifi- 
ciului suprem.Aşadar,în clipa cea mai grea,atunci când se părea că Mielul Răs- 
cumpărării nu-și va putea duce jertfa până la capătycă sângele mântuirii naas- 
tre nu va mai curge pe Golgotayatunci omenirea intervineşatunei ea se încarcă 
cu toată neputinţa divină şi merge până la cruce.Cum pot încăpea toate aceste 
antinonii în Dumnezeu? Să tacă toată limba,să ne salvăm prin acceptare, 

Simon mergea spre culmea dealului „lisus,despovărai de cruce,mergea în faţa 
lui încetylăsând urme însângerate pe argila roşieycăci nu mai era un drumci nu- 
mai o cărare.Poate că Simon era mânios că ostaşii îl siliseră să ducă el crucea 
unui condamnat la moarteeEl nu fusese de faţă la prinderea lui lisus şi nici nu 
strigase cu mulţimea: "Răstigneşte-L!"! Era un străin şi nu se amesteca în trebu= 
rile evreeşti.şi acum,înjosit prin ceea ce era silit să facăsura poate pe os- 
taşi şi pe LisuseEra obosit după lucrul din țarină şi voia să se odihnească,şi 
acum îl sileau să ducă o cruce de tâlhar sau ucigaşeCine era oare omul din faţa 
lui? Eu sunt sigur că atunci,în Simon din Cirene s'a petrecut o schimbare.Poate 
1-a cuprins mai întâi milagşvăzându-l pe lisus aşa de chinuitePoate că o clipă; 
Piul Omului 1-a privit în ochi cu recunoştinţă şi toată fiinţa lui a suferit o 
transformare adâncă,sau poate că Dumnezeu i-a trimis un duh.al înţelegerii,i-a 
deschis ochii sufletului şi ela înţeles marea taină.Adâncă trebuie să fi fost 
prefacerea lui,din moment ce şi fiii săi,Ruf şi Alexandru;au devenit creştini 
şi erau. atât de activi încât sfeevanghelist Marcu îl identifică pe Simon prin 
referire la ei: "Simon din Cirene,tatăl lui Ruf şi Alexandru, 

Dar eu vreauyiubiţii mei fraţi,să vă fac să înţelegeţi că omenirea a meri- 
tat jertfa lui Iisus,Că am fost prezenţi acoloșnu numai ca răstignitori,batja- 
coritori şi tâlharișci şi ca părtaşi ai suferinţei mântuitoare.şi ştiu că Iisus 
Sa ridicat după fiecare căderegnu pentru că ostaşii Îl băteau să se ridicesci 
pentrucă fiecare gest uman,fiecare act de devoțiune pe care noi l-am făcut aco- 
lo prin cei care erau lângă EL1,li da o tărie neaşteptată să meargă mai departe, 

înainte de a încheia această meditaţie a durerii,dar atât de optimistă des- 
pre om,vreau să ne înălţăm cu sufletul până la clipa supremă a răstigniriieTrei 
cruci erau acolo pe Golgota.Crucea din mijloeycentru al universului,şi crucile 
omenirii una a pierzării şi una a'mântuiriie,Între ele,crucea lui HristoseUna 
spre învierea vieţii,iar alta spre învierea judecăţii,0 jumătate din omenire 
era pentru Iisus;o jumătate împotriva Lui.Noi eram pentru EleNoi,neamurile,prin 
Simon I-am dus cruceașiar prin tâlharul cel de-a dreapta,neamuri şi iudei,l-am 
strigat: "Pomeneşte-ne,Doamneşcâna vei veni întru împărăţia Ta!" 

"Adevărat vă spun;mâine,veţi fi cu Mine în rai"eEu şi tu şi elsnoi,fraţii 
mei mâine vom fi cu Hristos în raieSe va întuneca cerul şi pietrele se vor des- 
picayse va cutremura pământul şi morţii vor înviașcatapeteasma templului se va 
sfâşia de sus şi până josyiudeii se vor tângui,luda se va spânzuraosândindu-se 
singur pe veşnicie,dar noi vom fi cu lisus în rai, 

Sursum. corda,sus inimile! Purtând crucea Mântuitorului ;ne îndreptăn. spre lo = 
cul răstignirii „Din crucea pe care o purtămşo dulce bucurie ne pătrunde prin 
umăr în inimăşca lui Simon din Cirene.Auzim glasul îngerilor şi în faţa noastră 
merge chiar IisuseExcelsior! Mai sus! Mai. sus! "Mâineyveţi fi cu Mine în rai!" 


PreGheCalciu-Duni treasa(SoliaApril 1987) 


IISUS_ de pr.Marin Mihalache 
Cel ce stă pe tronul de lumină — El e Preot ce de-o veşnicie 
Mielul Sfânt tronând peste vecii- Se jertfeşte pentru noi pe Sine. 


Cel ce-a fost şi are iar să vină, nivo pa viile 8 size Beau 
? 


A fost mort şi stă printre Cei vii, 


El cu. Tatăl şi cu Duhu's Una, 

El cu noi e frate după sânge, 

El a fost cu noi întotdeauna, 

Noi prin El am învăţat a plânge, 
El ne spală vina şi păcatul, 

El e singurul ce ne mai iartă. 
Sa făcut pe Sine vinovatul 

Şi nu El,ci crucea Lui ne ceartă, 
El e Leu şi totuşi nu sfâşie, 

El e Stâncă,Fluviu care vine, 


El e Rege,dar şi Ţară Sfântă, 
El e Uşa oilor,Zăvorul, 
Pacea Lui e cea care cuvântă. 


El e Mire nenuntit vreodată, 

El e totuşi Soare la mireasă. 
Lumea Lui e-atât de depărtată -— 
El e totuşi Cel care veghează. 
Nicăieri noi n'am găsit lumină; 
Nicăieri nu am găsit alt semn: 
E] e Cel ce-a fost şi-are să vină 
Să ne toarne”n candeli untdelemne 





CE a 


Ş CALENDAR NAŢI ONAL 
4 lunie 1988: Prin strădania câtorva buni români: Pantazi,Mătrescușete.,şi spri- 


jinul Consiliului Naţional Român,exilul nosiru;întrunit la Paris,constituie Cona 
gresul Mondial Român,sub conducerea prof.Tudor Bompayavând ca preşedinte de o- 





noare pe ambasadorul Funderburk şi îndrumător spiritual pe părintele Calciu, 


16_Nov., 1903: 


1 Ian,1809: 


3-4 _ Ian.1929: 


Se naşte,la Vlădeni/Braşov,pr.Dumitru Stăniloae,teolog de rasă, 
Se naşte,la Miskoltţ/Ungaria,mitropolitul Andrei Şaguna, macedonean, 
Se constituie la Ilaşi,în casele generalului Tarnoschi,Senatul Le- 


gionar: Hristache Solomon, genedreMacri descu,gene Tarnoschi ;col eCambureanuşete. 


4 Ian,1894: Se naşte,la Bucureşti,ştefan Georgescu-0lenin. 
Ian,1859: Alexandru Ioan Cuza este ales Domn al Moldovei. 


5 1an.1909: Se naşte,la Cotroceni,Domniţa Ileana,Maica Alexandra de azi, 

] Ian,1839: Iese,la Buzău, "Vestitorul bisericesc,gazetă bisericească şi morală" « 
8 lan,1669: Se înfiinţeazăyla Câmpulung, prima geoală domnească de limba română e 
8 lan„1919: Întruniţi la Mediaş,saşii recunosc solemn unirea Transilvaniei e 

10 Ian,1[99: Se naşte,la Beneşti /Vâlcea,Petrache Poenaru. 

12 lan.,1889: Se naşte poetul Artur Enăşescu. 


2. ; Moareychinuit de jandarmi ,legionarul Gh„Negrea din Fărdea/Severine 
12/13 Ianel :)Caa,la TeregovaşcoleUţă şi notarul Gh„Ionescu,în luptă. 
lan. 


a.Ce: Iuliu Cezar trece Rubiconul: Alea jacta est! 


14 Ian. 191 
16/29 ian. 1904: 


21 lan.,1589: 


22 Iane1869 


Moare în exil,la Briageport/USA „ing.Gh„Popescu-Botoşani + 

Se naşte, 28 Bucureşti,Vasile Marin,căzut la: Majadahonda,e 
Papa acceptă supunerea lui Petru şchiopul şi a mitreGheMovilăe 
Se naşte,la Cincul Mare /Făgăraş, Valeriu Branişte. 


22 Ian.1914: Prima noastră aviatoare,Elena Caragiani,şşi ia brevetul la Parise 
22 lane1964: Moare priheag,într'un spital din MiinchenșcoleDeAlexandrescue 
24 lan.1849: Se naşte,la Cârţişoara/Făgăraş, Badea Gheorghe Cârţan. 
24_lan,1859: Unirea Principatelor,prin alegerea lui Cuza şi ca Dom âl Munteniei, 
24 lane.1889: Se naşte Victor Eftimiu, 
24 lan.,1904: Se naşte,la Fălticeni,actorul GreVasiliu Birlice 
24 lane:1919: Se naşte,la Cândrova/Macedonia,Nacu. Zăru.Editează "Frândza vlahân 
26 lan,1919: Moare la Hobiţa/Gorjyla 64 ani;Maria Brâncuşi ,mama artistului, 
2] Ian.1894: Slavici;Caragiale şi Coşbuc scot,la Bucureşti ;"Vatra!, 
29 Ian,1939: E împuşcat de sbirii lui Carol,în streAviator Iliescu 5yunde-i da- 


se gazdă Sima,savantul Vasile Cristesayarheologyexecutat de un anume... Bouleţ. 


Pictorul Ia 


29 lane1949: 


cob Coterbic,care-l găzduiaye ucis în bătăi la poliţie, 
Încercând să evadeze din lagărul dela Banovici,refugiaţii Ovidiu 


Hore Dutoveanu sunt împuşcaţi de securiştii iugoslavi, 
E ERE) Cade în cartierul Grant(Bucureşti),în luptă cu securitatea,Stoica 
» 


legionarilor de la Politehnică, 


1 Febrs,1949: Moare N.DeCocea,panfletar, 
2 Febr.1[89: Moare Dositei Herescu,episcopul Bucovinei,la Cernăuţi. 

ebre : WApus de soare"( Delavrancea) ,în premieră la TeN, din Bucureşti, 
2 FPebr.1964: Moare la Bucureşti„la 71 ani,lon Marin Sadoveanu. 
2. FPebr.1979: Moare,la Kuningue /Eranţa, poe ta Victoria Dorina lenciu din Bihore 
3 _ Febra18604: Moare Simion Bărnuţiu, 


4/5 Febr.1859: 
4 Febr.1939: 
[_ Pebr.1989: 


Moare la laşi,la 40 de ani,scriitorul basarabean Alecu Russo, 
Moare la Bucureşti matematicianul Gh.Ţiţeica, 
Moare în exil,la Freiburg,prof.Virgil Mihăilescuyfondator al Bi 


omega Române locale.Avea 83 de ani neîmpliniţie 


8_febr.1849: 


8/20 _Febr.1859: 


9_Fehr.1909: 


10 Febr.1829: Mitropolitul Grigorie Nemţeanu e surghiunit de năvălitori în Rusi 
13/14 Febr.l = Sunt ucişi lângă Huedin studenţii Petre FPleschin şi Petre Stă- 


Fudoxiu Hurmuzachi cere la Viena autonomia Bucovinei, 

Cuza intră în Bucureşti ca Domn al Principatelor Unite, 

Tot Banatul e prezent la înmormântarea lui Coriolan BrediceanușLugaj. 
UE ai 


nescu,prof.Aurel Hodrea,munci torul Ion Popa,ofiţerii Dumitru şi Zenovie Berzea 
şi elevui Victor Gruiţă,legionari. 


14/26 Febr.1859: 


Alecsandri pledează în faţa lui Napoleon III cauza dublei ale- 


geri a lui Cuza.Cu două zile înainte fusese primit de contele Walevskie 


15 Febra1904: 
15, Febr.1909: 


lese,în "Luceafărul" (Budapesta) „poezia "Oltul“de Nic,Otavă(Goga) e 
Se naşte,la Tulcea,aveNicolae Arnăutu,A publicat,în exil: "Noi şi 


ruşii", "Douze invasions russes en Roumanie" şi "Amintiri", 


15 _ Ffebra1919: 


Se naşte la Livezi,în Macedonia,prof.Vasile G.Barbă,dârz luptător 


pentru drepturile fraţilor noştri din Epir,Tesalia şi Macedoniae 


16. Febr.1934: 
19 Febre.1864: 


Se stinge luptătorul ardelean Ştefan Cicio Pop dela Arade 
Se naşte,la Fălticeni,scriitorul Artur Gorovei, 





= 19) = 
SI 9 Frebr.1964: Moare,la Padova,prof.Alexanadrina Mititelu, 


21 Febr.1904: Moare la Bucureştii,la 56 ani,pictorul Sava Henţia,n.la Sebeş. 
22-23 Febr.1949: Cad la Corcanul (Mehadia) , în luptă cu securitatea,Ghorghe Un- 
gureanu şi Petre Ancuţa, 

25 Pebr,1919: Moare,la 84 ani;Gh.Pop de Băseşti,fost preşedinte al partidului 
naţional,şi al Adunării dela Alba Iulia care a proclamat unirea transilvaniei 
23 _Febr.1989: Moare în exil,la Taez/Yemen,âr.Vasile Anarei, A 
2] Febre.1819: Se naşte,la Paşcani,Visarion Puiu,mitropolit al Bucovinei,apoi al 
Transnistriei. A murit pribeag întrun sătuc din Franţa,în cumplită mizerie, 

21 Febr,1969: Moare în exil,la Londra,dirijorul Const,Silvestri, 


3 Martie 1939: Moare,la Bucureşti,prof.Dimitrie Gerota,craioveane 

5 Martie 1889: Primul concert sub cupola Ateneului Român, 

5 Martie 1909: Se naşte poetul Alexandru Gregorian, teleormăneane 

6 Martie 1939: Moare,la Cannes,patriarhul Miron Cristea.Titular al unui dosar 
grozav de încărcat,n“a putut refuza să prezideze un guvern menit să ucidă tine- 
retul ţării Epitafulyi l-a făcut A.CeCuza: Aici zace”n groapa asta,/Fostu-amant 
al doamnei Nasta,/A bugetului povară /Și-a bisericii ocarăs- 

8 Martie 1954: Moare,la Madrid,Stelian Popescu,fostul director al "Universului", 
9 Martie 1889: Se naşte,la Brânzenii Vechi /Bălţi poetul Ion Buzdugan. 

9 Martie 1929: Moare,la Bucureşti „Theodor D.Speranţiae 

13 Martie 1139: Voltaire mulţumeşte lui Antioh Cantemir că l-a lămurit despre 
descendența tatălui său din Tamerlan... 

20 Martie 1919: Se naşte,la Vidin,Lucian Truţu(Liiben Petrov),zis şi Ion di la 
Vidinyluptător pentru drepturile Românilor din Valea Timocului. 

24 Martie 1909: Se naşte Richard Wurmbrand,viguros luptător anticomuniste 

29 Martie 1829: Se naşte publicistul Iosif Hodoş,luptător politice 

29 Martie 1869: Inaugurarea serviciului poştal român, 

31 Martie 1864: Kogălniceanu depune pe biroul Adunării proectul legii rurale, 
31 Martie 1914: Pius X dăruieşte Românilor,la Roma,biserica în care se slujeşte, 
10 Martie 1949: E împuşcat de siguranţă, în faţa celor 9 copii ai săi,învăţăto- 
vul Anton Benchea din Răcăciuni /Bacău. 

10 _Febr.1429: Alexandru cel Bun dăruieşte soţiei, Marina.mânăstirea Căpriana din 
Basarabia “cu 5 sate,o prisacă şi câţiva ţigani, 


1 Apr.1969: Apare la Vârşeţ,în Banatul înstreinat,"Credinţa" organ al Asocia- 
ţiei clerului român ortodox din Voivodina,cu sediul la Alibunare 

1 Apr+1949: A1.Gregorian scoate,la Roma, ziarul "Para! Colaborează Racoveanuş Pa- 
panace,mons.Cosna,Vălimăreanu,gen.Petrescu,Mi rcea Popescu,Domnica Palade,Trifay 
Vintilă Horia,Rosetta del Conte,Aron Cotruş,preVeHaţegan,etce 

2 Apr„1819: Se naşte Dimitrie Bolintineanu, 

2 Apre,1889: Se naşte Grigoraş Dinicu,Moare sub ocupaţie,la 28 Martie 1949. 
2_Apre,1909: Se naşte,la Olteniţa,scriitorul Mihai Niculescu, 

2 Apre1909: Se stinge la Piatra Neamţ,la 36 de ani după ilustru-i soţ,Doamna 
Blena Cuza,fata postelnicului Iordache Rosetti,născută la 1] lunie 1825. 

3 Apr.1859: Se naşte poeta Matilda Cugler. 

5_Apre1934: La Bucureşti , tribunalul Militar Special,compus din 6 generali ai ar- 
matei române,achită Mişcarea legionară de învinuirea de a fi ucis pe I1.,G„Ducae 
De notat că la guvern erau liberalii,iar pe tron Carol Wolf! 

7 e erori Heliade scoate la Bucureşti,cu CeMoroiu,"Curierul românesc", 
8/20 Apr.1839:; Se naşte,la Sigmaringen,regele Carol Ie 

9 Apre1924: Se naşte,la Craiova,Rhemus Radinayscriitor,martir al închisorilor 
comuniste şi luptător de frunte contra bestiei roşii,în ţară şi n exil. 

9 Apr„1924: hegele Ferdinand şi Regina Maria inaugurează Cimitirul Militar de 
la Soultzmattyîn Alsaciayunde odihnesc vreo 700 de românii, ţărasi-ostaşi e 

11 Apre,1559: Alexandru Lăpuşneanu dăruieşte mânăstirii Căpriana din Basarabia 
moşiile Lozeni ,Preajolteni „Oneşti „Sadova yBăliceni ,Luceni șVorniceni „Duneni Glăvă- 
şeni Bisericani .şi Purcenii de Josyplus nişte vii la Cotnar, 

12 Apre1204: Cruciații cuceresc Constantinopolul, 

14 Apr.1859: La Socola,lângă Ilaşi,are loc istorica întâlnire a armatelor române ; 
reprezentate prin Rgt 3 Infanterie Bucureşti şi Rgt 6 Infanterie Iaşi „simbol: — 
zând. contopirea armatelor celor două Principatejyacun unite, 

15 Apre,18]9: Se naşte la Prilep,în Macedonia"sârbească" „prof, leodor Capidane 

15 _Apre1929: Se înfiinţează, într'o clădire dela Băneasa,postul de radio Bucu- 
reşti Activitatea radiofonică la noi începuse însă la 1: Noye,1928. 

5 Apr. 1984(ziua Floriilor): Biserica Spirea Nouă din Bucureşti „aruncată în aer 
cu dinamită de oamenii Moscovei, 














a 


16 _Apr.186 
16 Apr.1819 
16_Apr=1954 


16 _Apre1954 
14 _Apre188 


.. va 99 ee ea 00 a 9 


19 Apre,1849 


Hasdeu scoate revista "Traian, 

Se naşte,la Dideşii/Teleorman,lângă Roşiori,Gala Galaction, 

Moare la Bucureşti;în mare mizerie,văduva lui Caragiale,Alexandrina e 
Este ucis la Jilava,de foştii săi tovarăşi,lucreţiu Pătrăşcanu, 

Se naşte diplomatul N.Dianu,înfiinţase,în exil,"Pro Basarabia", 

Se naşte,la Rucăr/Muscel,sculptorul Dumitru Anastase. + 1246e1984+ 
Moare,la 66 de ani,artistul George Vraca. 

Se naşte,la Tecuci,scriitorul Calistrat Hogaşe 


20 Apr.1889: Se naşte,la Braunau/Austria,Adolf EHitler.Datorită lui -dar nu. nu- 
mai lui!- am pierdut Basarabia,nordul Araealului,Cadrilaterul,nordul Bucovinei, 


22_Apre1.909: 


Aromânii înfiinţează,la New York,societatea "Perivolea", 


25 _Apre16]9: Se naşte,la Lugoj,Caius Brediceanu. 
25-28 Apr,1929: Congresul român dela. Detroit decide înfiinţarea Episvopieie 
28 Apre1164: Se naşte,la Vărădia/Barat,cărturarul patriot Pavel Iorgovicie 


23) Apr.1699 
30_Apre1919 


: 
3 


Dimitrie Cantenir se căsătoreşte cu Casanăra,fiica lui Şerban Vodă + 
Moare la Bucureşti,la 96 ani,fruntaşul basarabean Pantelimon Halipa + 


LA ARME! _ de Mihai Eminescu 


Auzi?..,. Departe strigă slabii 
Și asupriţii către noi: 

E glasul blândei Basarabii 
Ajunsă "n ziua de apoi — 

E sora noastră cea mezină; 
Gemânăd sub: cnutul de Calmuc, 
Legată “n lanţuri e-a ei mână; 
De ştreang târîtă ei o duc. 
Murit-a?,., Poate numai doarme 
Şi-aşteaptă moartea de la câni? 
La. arme! 

La arme,dar,Români! 


Pierit-au oare toţi vultanii 

Şi şoimii munţilor Carpaţi? 

Voi fii ai vechei Transilvanii, 
Sunteţi cu totul strâmtoraţi 

Şi suferiţi în înjosire 

De la Braşov pân/la Abrud; 

Ca să vă ţină în robie 
Fino-Tătarul orb şi crud, 

Și nimeni lanţul n'o să sfarme, 
Nu aveţi inimi,nu aveţi mâni? 
La armeşla arme, 

La arme fraţi Români! 


Şi tu iubită Bucovinăy 
Diamant din stema lui Ştefan; 
Ajuns-ai roabă şi cadână 

Pe mâni murdare de jidane 
Ruşinea ta nu are seanăn; 
Pământul sfânt e pângărit... 


Mişel şi idiot şi fanăn 

Cine-ar mai sta la suferit... 
De-acuma trâmbiţi de alarme! 
Nălţaţi stindardul sfânt în mâni, 
La arme! 

La arme,dar,Români! 


Pierduţi sunteţi pe Criş şi Mureş? 
E moarte? e leşin? e somn? 

Au Dragoş nu-i din Maramureş? 

Au n'a fost la Moldova,Domn? 

N'a frânt a duşmanilor nouri; 
N'a frânt pe Leşi şi pe Tătari.- 
Au Dragoş vânător de bouri 

N“o să vâneze şi Maghiari? 
Ruşine pentru cel ce doarme, 
Sculaţi,ca să nu muriţi mâni, 

La arme! 

ua arme,„darykomâni ! 


Din lauri nemuritoare ramuri 
„Ostară,pune”n frunte azi, 
Şi n tricolorul mândrei flamuri 
Să “nfăşuri pieptul tău viteaz, 
Şi smulge spada ta din teacă 
Și-ţi cheamă toţi copiii tăi 

Şi la război cu dânşii pleacă - 
Cu fii de şoim şi fii de zmeiş 
În valuri,valuri să se sfarme 
Calmuci tătari duşmani stăpâni - 
La arme,la arme; 

La arme,fraţi Români! 


&& Făurirea României Mari,la a 10-a ei aniversare,s“a serbat,la Toronto,Duni - 


nică 4 Decembrie.După slujbă,oficiată de preoţii Zelea şi Eandrabur,au cuvântat 
dnii George Hojbotă,lon Halmaghi şi G„Vasilică.Corul,dirijat de dna Elena Mateş, 
a cântat arii naţionale.Recitări,Ecaterina Duni trescu,GeSaftencu şi preHandrabur:, 
Participanți: V„Hibovschi,ingel «Manolescuzprof „1 „Bompa,Watei Hojbotă dreC „Ronan ș 
Moni LupuydrePanţurescu;Marioara şi ingeloan de Mintici,lon Căivărăşanu,profeRa- 
du Mircea,eto.Mult tineretymulte costune.Orhestra Zaharia Anghel şi publicul au 
cântat "Deşteaptă-te Române,Marşul Basarabiei şi. sa încins Hora Uniriie- 

&& La New Yorkyserbarea Unirii Principatelor a fost organizată de Consiliul 
Naţional Român.,După rugăciunea făcută de preV„Dumi trescuyimnul naţional american 
şi Deşteaptă-te Române,au vorbit anii Jerome Popa, dreAl,Bratu,Zahu Pană save De 


Molaovan.A urmat un program artistic,condus de Mihai lonescu şi o agapăe- 
&& Clubul Presei Naţionale din Washington a Zaza t,la Y lânvarie yo "masă 
rotundă! cu privire la România,organizată de Comitetul American de Apărare şi 
având ca vorbitori pe deputatul Christopher Smi th„ambasadorul Funderburk şi 
profesor Tudor Bompa, preşedintele Congresului Mondial Românyda faţă fiind şi 


părintele GheCalciu-Duni treasa. 





SA > 
_MĂRȚIŞORUL ŞI LUNA MARTIE 

0 asociere întâmplătoare,ori o splendidă mărturie a trecutului nostru xranan + 
lată o întrebare pe care toţi cei interesaţi în originea acestui obicei româ- 
nesc străvechi,sunt îndreptăţiţi să şi-o pună cel puţin din trei motive.Întâi, 
pentrucă prin NUMELE lui Mărţişorul îl mărturiseşte pe acela al lui Martie,şi 
asifel îşi mărturiseşte cea mai autentică origine latină: în adevăr,Mărţişor vi- 
ne dela Martie,nume dat de Romani primei luni a anului în cinstea zeului Marte, 
"tatăl lui Romulus “şi deci “părintele tuturor romanilor",După cum' spune Ovidiu, 
Marte a fost venerat nu numai de Romani ci şi de latini şi alte popoare italice; 
chiar înainte de fundarea Romei.lar Mărţişorul îşi trage numele dela acel Mar=- 
te... Să fie o întâmplare? Apoi,pentrucă 1 Martie,data la care Mărţişorul îşi 
face punctual apariţia în fiecare an spre a ne ura noroc şi fericire -precum 
arată frecvenţa relativ mare a mărţişoarelor reprezentând simboluri (coşarii,pot- 
coave) „asociate AZI cu această urare- de parcă atunci ar fi Anul Nou -concluzie 
perfect justificată,întrucât SINGURA sărbătoare(colectivă) din an asociată(pre- 
tutindeni în lume) cu urarea de noroc şi fericire;e ANUL NOU-,a marcat în ade- 
văr, timp de sute de ani,ÎNCEPUTUL ANULUI în calendarul roman - şi pentrucă LUNA 
MARTIE,adică “luna lui Mărţişor",„sau simplu "Mărţişor“(nume populare româneşti 
ce nu fac decât să reflecte faptul că Mărţişorul e cu noi toată luna Martie şi 
că deci el este "ambasadorul" nu numai al lui 1 Martiejci al întregei luni),a 
fost,precum numele ne-o arată,CEA MAI IMPORTANTA lună din punet de vedere reli- 
giosyadministrativ şi militar din anul roman; aceasta rezultă din asocierea ei 
cu zeul Marte şi din alte tradiţii romane,Să fie aceste două coincidenţe,pur 
accidentale? 

Martie a marcat la Romani începutul anului oficial până la 41 asCe(şi până 
la 451 începutul anului religios),când Iuliu Cezar a reformat complet calenda- 
rul republican,De când însă datează 1 Martie ca început al calendarului roman? 
Tradiţia ne spune că dela Romulus,când calendarul ar fi avut numai zece luni: 
Martie(dela Harte) ,Aprilie(dela "aperire",deschidere,desigur cu referire la ve- 
getaţie) ,Mai (în cinstea zeiţei Maia),lunie(în cinstea zeiţei Juno)y- şi apoi,în 
ordinea lor numerică,lunile Quintilis(denunită în 44 asC,"lulie",în cinstea lui 
Iuliu Cezar) ,Sextilis(schimbată "August", în cinstea lui Octavian August) ,Septem- 
brie, Octombrie,Noembrie şi Decembrie,adică a T-aya 8B-așa 9-a şi a 10-a.Acesta a 
fost calendarul "'romulian"elradi ţia spune că ulterior Numa Pompilius a adăugat 
calendarului încă două luni: Ianuarie şi Februarie.Faptul că 1 Martie a marcat 
deci cel puţin 700 de ani Anul Nou la komani e generos reflectat în multele şi 
diferitele celebrări ale acestui evenimente 

Cât despre nume,cun am. mai subliniat,el vine dela zeul Marte,"tatăl lui Ro- 
mulus" şi "părintele tuturor Romanilor'",a cărui caracteristică definitorie e de 
promotor şi protector al vieţii „Aceasta explică pe de o parte de ce el este ce- 
lebrat în prima lună a primăverii,care marchează victoria vieţii asupra morţii; 
şi,pe de altă parte,de ce el a fost celebrat ca protector al homei şi apărător 
al Romanilor: zeul războiului... 

Atributele Mărţişorului de sol al PRIMAVERII şi de simbol al IUBIRII îşi 
găsesc diferite şi multiple replici tocmai în caracteristicile comune ale FESTI- 
VITAȚILOR ROMANE asociate cu luna Martie,încă un "accident? 

În această perspectivă e greu să nu considerăm NORMAL faptul că,în spaţiul 
nostru geografic,mărţişorul ne aparţine NUMAI NOUA - iar asta chiar acolo unde 
trăim alături de alţii de sute de ani,cun este cazul în jumătatea iugoslavă a 
Banatului; precum şi faptul că un obicei similar Mărţişorului există tocmai la 
un popor cu ACEEAȘI ASCENDENȚĂ latină.E vorba de colindele MARZAS din provincia 
Santander(Spania) pe care colindători numiţi MARZANTES le cântă la 1 Martie din 
casă“n casă,vestina PRIMAVARA şi urând gazdelor NOROC ȘI FERICIRE,„Deci. ca şi 
Mărţişorul,aceste colinde îşi derivă numele dela acela al lunii Martie(marzo în 
spaniolă,deci tot din latină) sunt legate de 1 Martie,celebrează sosirea primă- 
verii şi“s purtătoare ale mesajului de fericire şi noroc.Cât de mare va fi fi- 
ind "familia" acestor obiceiuri rămâne de văzut, 

Să fie deci Mărţişorul un vestigiu iributar vechilor tradiţii romane asocia- 
te cu luna Martie? Întrucât această presupunere nu numai că este PLAUZIBILA,adi- 
că compatibilă cu fiecare din caracteristicile Mărţişorului,ci şi UNICA în ra- 
port cu care suma acestor caracteristici formează un sistem consistent de date 
complementare răspunsul nu poate fi decât AFIRMATIV.Aceasta înseamnă că punctul 
de plecare al oricăror investigaţii menite să elucideze semnificaţia Mărţişoru- 
lui trebuie să-l constituie ipoteza originii lui romanee-— Corneliu Stan 

















- 15 — 
LEGIONARI SMUL ŞI UNITATEA EUROPEANA 

Corneliu Codreanu vorbea,în cartea sa "Pentru legionari",de "noblețea is= 
torică a poporului român,singurul popor din lume care în toată istoria sa n'a 
cunoscut păcatul robirii,încălcării sau nedreptăţirii altor popoare" .Adăugând 
faptul că fiul protopopului din Orăştie şi co-fondator al Mişcării,lon Moţa,a 
mers atunci când "se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Cristos" şi a murit la 
celălalt capăt al Europei ş în Spania,pentru apărarea creştinismului ameninţat de 
hoardele satanei,- iată repâre suficiente pentru a aan ASE pepe 
lui românesc ca o mişcare politică eminamente pan-europeană e 

Corneliu Coâreanu foloseşte cu intenţia subliării expresia de "nobleţe is- 
torică", în blazonul cavalerismului românesc resuscitat de legionari stând heral.— 
da mândriei şi neagresiunii.Mândrie cu privire la originea noastră daco-romană 
şi neagresiunea venind din creştinismul de fond,de substanţă,al poporului român, 

Românii nu s'au creştinat la o dată anume,ca vecinii noştri,ci ne-am. născut 
ca neam creştin.,Am crescut odată cu creştinismul pe aceste plaiuri care ţin de 
lanţul Munţilor Carpaţi şi se opresc natural,geologic şi istoric,lă Nistru şi 
la Mare.toată poezia şi arta noastră populară vin,din adâncul secolelor,să ne-o 
confirmeMioriţa şi Voroneţul sunt două simboluri eterne âle români-smului-„Defi- 
nind sintetic legicnarismul ca o mişcare politică şi socială ce tinde să aplice 
în relaţiile şi construcţia socială etica | creştină,şi constatână că “Buropa es- 
te un continent creştin, înţelegen repede ce legături fundamentale există între 
legionari smul românesc şi Unitatea Europeană .Legionarii au luptat şi luptă pen- 
tru Ecumenici tatea Creştină,pentru Unirea Bisericilor şi pentru Uniunea Euro- 

asta este de esenţa 2 orientării lor politice. permanente. Dacă reştinis- 

maica, născut la Ierusalin şi în Iudeea,el a explodat ca tensiune spirituală 
unică şi invincibilă pe pământul european.Fenomenul acesta fantastic şi inega- 
lat de nici un alt eveniment al Istoriei Universale,fenomen ce a iscat Catedrale 
şi Universităţi,pleacă din sâmburele divin al Dragostei Creatorului care dă di- 
mensiunea ontologică imperisabilă a Omului şi a Umanităţii,Acestei Iubiri Cris- 
tice ştiinţa poate să-i dea diverse nume sau interpretări ș omul nu poate fi Om 
în afara ei.ldeea de Sacru şi de Mister Divinştălmăci tă în cele patru Evanghe- 
Jiiv gin în Epistole,a făcut saltul din animalitate în Umanitate.Aceasta se cântă 














je se cuvântă în toate bisericile creştine,din Irlanda până în Urali, 


]0 


Ideea pan-europeană n cate fi decât c o idee pan-creştinăsPrincipiul Dragos - 
„Asi si al Ajutozăr este cimentul temeliei Uniunii Europene. Toate popoarele eu - 


ropene îşi trăiesc cu ardoare trecutul,se sbat îi Hefericirile şi problemele 























prezentului şi-şi pregătesc,cu o înaltă ch: _chibzuintă şi _fervoareşviitor rul .Relaţii- 
le intre naţionalităţile europene se bazează pe o anunită transparenţă născută 
din etica lor comună,care este morală creştină,născută mai ales din experienţa 
lor istorică,imensă prin dramatismul eiycare-i obligă la coeziune,în vederea în- 
tâmpinării unui viitor extrem _de tii Prin minunile. tehnicii dar şi ex- 


biant, prin epuizarea Fo BurBoLOE, Eli asfixia deşeurilor şi—prin chemarea la via- 
ta civilizată a unor populaţii ce nu împărtăşesc toate valorile civilizaţiei 
creştine, care nu au aceeaşi i idee” întăi despre O0m-ea_ personalitate u 





i şi ne- 





de origine creştină şi n arta tăi aimdăi că sa născut pe pământul a eta 
ciumul european,Principiile şi legile vieţii sociale descind din Biblie şi din 
Digeste,ideea de disciplină,de normă comportamentală,de ierarhie şi de armonie 
vine din concepţia europeană a unei armonii cosmice,aşa cun întreaga literatură 
şi artă europeană au tins şi tina so învedereze cu mijloace din ce în ce mai 
sugestive şi mai adecvate nivelului înţelegerii istorice,de la Socrate,Platon 
şi Aristotel până la filosofii existenţialişti,structuralişti,neo-pozitivişti, 
etc.Toate naţionalităţile europene au un: "aer comun"născut din preţuirea,evi- 
dent nuanţată,a individualităţii umane.Toate culturile naţionale europene sunt; 
într'un fel,complementare,existând,la o cercetare istorică atentă,un permanent 
_dialog şi schimb osmotic de idei şi de valori, 

egionarii au considerat totdeauna că primordial în schimbările istorice 
sunt nideile",nu econoniculePrinoraial, ru exclusiveÎn virtutea acestui princi- 
piu,s“a militat pentru o adâncă, reformă a. dreptului interna ional în sensul a- 
doptării unui "Cod _de Obligaţii ale Statelori,cod câre să fie sancţionat cu co- 
ae a a au Mie A ua ata ales când e NoIbă de „drepturile Omului «Omul Dia. 











post cel ot 
să-i asigure nu numai mijloace de trai ci şi raţiunea de a trăi.în acest sens 


vede Legiunea născându-se nucleul social indiferent de _poziţie şi dimensiune; 


|_un ideal, o seară de valori spirituale trebuie să existe şi şi să se-afirme în fapta 








| Pi i eee iii iei aia sibi sii site ce a iii = 


= 5 
cotidiană.De aici poziţia pan-europeană permanentă a legionarilor,pentrucă Euro - 
pa este,inainte de orice;o valoare spirituală unică în lume.De la Homer până la 
Soljeniţin,aventura spirituală europeană e incomparabilă Europa înseamnă, prin- 
tre altele,Shakespeare şi Tolstoi,Mickiewiez şi Eminescu.Evident şi Beethoven 
şi Dante şi Cervantes şi Goethe.. - citindu-i şi auzindu-i pe toţi,poţi să ai o 
viziune aproape completă a boltei spiritualităţii europene.Dar mai sunt atâţia 
alţii,imens de mulţi,cari au contribuit enorm la strălucirea şi perenitatea spi- 
ritualităţii europene.Spiritualitate,repetămyunică în lume,spre care toată lumea 
priveşte ca la un far.Ea face baza şi osatura întregei Umanităţi, 

În peisagiul politic românesc nimeni n'a înţeles şi n'a proclamat mai mani- 
fest acest adevăr decât legionarii lui Corneliu Codreanu,începând dela Ion Moţa 
până la Nae Ionescu,Se poate scrie o întreagă lucrare pe această temă,având ca 
fir conducător "trăirismul" legionar,curent filosofic iscat de adepţii lui Co- 
dreanu(Ernest Bernea,Traian Brăileanu, Radu GyryPuiu Gârcineanu,etc)ya cărui axă 
spirituală era trăirea în autenticitate morală absolută şi respingerea oricărei 
ipocrizii.De unde şi conflictul frontal cu bolşevismul,de unde şi geneza capaci- 
tăţii de eroism a generaţiei conducătoare legionare,ucisă iniţial de burghezia 
plutocrată şi apoi de dictatura marxistă, 

Susţinem deci că poporul român se poate prezenta cu fruntea sus şi să pri- 
vească ca realizarea propriului său vis unitatea leală a popoarelor Europei, 
Căci proclamând capacitatea omului de a fi stăpânul propriului său destin,legio- 
narismul a recunoscut implicit libertatea drept cea mai nobilă dintre însuşiri- 
le omeneşti,trăsătura de bază a condiţiei umane,împotriva oricărui despotism ș 
libertatea din viaţa socială fiind strict legată de libertatea morală,fără de 
care nu e posibilă desăvârşirea şi înălţarea omeniei din OmePracticând-o mili- 
tant,Dragostea creştină desvoltă implicit spiritul de coeziune a tuturor colec- 
tivităţilor,care trebue legate în spiritul lui Cristos de valori autentice de 
simpatie şi ajutor reciproc.Urmare acestor premize,legionarii au fost totdeauna 
contra oricărei idei imperialiste „Potenţarea virtuţilor specifice ale oricărei 
naţionalităţi în concepţia legionară trebuie să se facă în sus pe scara organi- 
zăxrii civilizării şi culturii,în perfecţionarea morală,în împlinirea spiritualăş 
prin valorificarea optimală a. "talantului propriu" încredinţat neamului respec- 
tiv. ae Dumnezeu.De aici nevoia permanentă imperiocasă a transparenţei şi sinceri.» 
tăţii în relaţiile dintre oameni,dintre popoare şi State. 

Pe pământul european şi în culura şi civilizaţia europeană s'a născut noţiu— 
nea de Onoare„Trădarea,duplicitatea,perfidia,sunt ne-europene În lucrarea sa 
sus amintită Codreanu spunea: "Decât să învingi printr'o infanie,mai bine să 
cazi luptând pe drumul onoarei".Coordonatele doctrinare legionare sunt emanaţii 
ale culturii europene: credinţa în Dumnezeu,încrederea în misiunea unui ideal 
umanist,dragostea dintre oameni,buna cuviinţă,buna credinţă,devotament şi zel 
în lucru,respectul strict al legalităţii,unitatea contra anarhiei ,reazim în su- 
fletul mulţimii şi contra dictaturii,realismul cel mai strict în rezolvarea pro- 
blemelor publice pentru cele mai bune rezultate sociale,- iată un buchet de 
principii doctrinare,toate desprinse din cultura europeană. 

Şi ecologia şi-a găsit un loc în gândirea lui Corneliu Codreanușcând scria: 
"Colectivitatea are o tendinţă permanentă de a sacrifica viitorul,pentru intere — 
sele ei prezente.De aceea asistăm la exploatarea nemiloasă a pădurilor,a petro- 
lului,uitând că în urma noastră sunt sute de generaţii care aşteaptă să ducă şi 
ele mai departe viaţa neamului",De altfel,dragostea înflăcărată de Natură este 
componentă a sufletului legionareLupta contra degradării Naturii ca şi contra 
risipei au fost anticipate în programul şi activitatea legionară.Cine nu-şi a- 
minteşte de acţiunea începută cu mai bine de cincizeci de ani în urmă pentru co- 
lectarea fierului vechi,când încă nu se dăduse alarma pe plan mondial pentru 
riscul epuizării resurselor naturale şi a degradării mefiului ambiant? 

În concepţia legionară,cun s'a remarcat deja de Gheorghe Racoveanu,"pacea 
este fiica iubirii şi opera dreptăţii",Fără Pace şi fără Libertate,mântuirea 
omului nu e posibilă.Pacea între popoare trebuie să fie un scop al tuturor ac- 
tivităţilor politice.Dar pacea nu-i posibilă decât dacă popoarele sunt libere, 
Dacă sunt guvernate de dictaturi,aceste dictaturi sunt surse permanente de con- 
flict.Ele duc totdeauna la înarmări excesive şi agresive.Agresarea unui alt po- 
por n'a fost niciodată decisă de poporul care atacă,ci de generali,dictatori e îmi-- 
păraţi sau posedaţi ai puterii,Europa de Mâine,Europa Unităycare va cuprinde 
fără îndoială şi popoarele ce gem azi sub dictaturile oligarhiilor marxist- 
leniniste din răsăritul continentului,va fi fundamental o uniune de popoare) 
creştine,care practicăyca de la sine înţeles,toleranţa şi cultul respectului 
altuia, 








o AȚ 

h Poetul Lucian Blaga,în filosofica lui formulare: "Eu nu strivesc corola de 
minuni a lumii",a exprimat cel mai bine sufletul adânc al neamului românesc, 
care,cun am arătat mai sus,n'a înrobit pe nimeni,n“a împilat,n'a exploatat,ci 
veşnic, în cei 1500 de ani de existenţă,s'a apărat,s'a apărat cu dârzenie şi cu 
o vitejie legendară,dar nu "s'a închinat"',aşa cum spunea Eminescu în Scrisoa- 
rea III-a„Din acest eminent spirit românesc,deseris de Eminescu,s“a născut le- 
gionarismul ca mişcare pan-europeană e- : 

Ion Busuioc 


CÂND MUGURII SURÂD A FLOARE de Nichifor Craini 


Jucaţi-vă cât sunteţi mici Copilărindu-vă cu voi 

Şi mugurii surâa a floare; Când mugurii surâd a floare. 
Atâta ni s“a dat sub soare: 

Doar un acum,doar un aici; Dar voi veţi fi ca mine-acun, 
Când mugurii surâd a floare, Când eu din lume mă voi şterge. 


E scrisă celui ce premerge 
Să cadă cel dintâi pe drum, 
Câna mugurii surâd a floare. 


A fișa fi şi-a chiui — 
Prezvie”n somnul negrei hume! 
Lumină dacă e pe lume, 

E bucuria de-a trăi; 


Când mugurii surâd a floare. Cu zilele făcute sul, 


Ca nişte antice volume, 


Ce n“aş da eu să mă despoi Veţi plânge c“aţi trecut prin lume, 
De-această mască ruinată, Dar nimeni n'a trăit destul 
În frăgezimea de-altădată, Când mugurii surâd a floare, 


&& Paţă de atitudinea servilă a ierarhiei Bisericii din ţară,demonstrată fă- 
ră echivoc prin complicitatea întru rele cu guvernul ocupantului prin otrăvires 
Exilului cu preoţi politruci„prin asuprirea Bisericii Unite,şi alte mârşăvii ș- 
Românii pribegi nu mai puteau rămâne în comuniune cu astfel de ierarhi,trădă- 
tori de Dumnezeu şi Neam,ci şi-au cătat refugiu,până la normalizarea situaţiei 
de-acasă,pe unde au putut,nimerind astfel sub ierarhi mai mult sau mai puţin le- 
gitimi,dar străini de neam,Din aceste consideraţii va fi pornit mâhnirea dârzu- 
lui Moţ,care e monseniorul Bârlea,când a făcut cunoscutul apel de la Miinchen; în.-. 
demnând pe fraţii săi români ca,dacă-i vorba de alte oblăduiri decât a părinţi- 
lor din Bucureşti,de neînchipuit în ruşinoasa situaţie de azi,- atunci să mear- 
gă în casa bunicilor dela Roma;cel puţin la fel de "ortodocşi!" ca străinii din 
Fanar şi dela Moscova, : + 

Grupuri de Români dela Miinchen,Diisseldorf,Augsburg,Niirnberg,Stuttgart,Frei- 
burg,ete,au răspuns deja acestui apel,adunându-se la Miinchen,26-27] Noembrie; 
unde,după slujba oficiată de monseBârlea,preAl.Raţiu din America şi diaconul 
Plorin Lupuleasa,cu concursul corului dirijat de D-na Doina Tăutu, în aceeaşi 
biserică, Sf.Elisabeta,a avut loc adunarea,Părintele Bârlea a marcat principiul 
unităţii creştine,poruncită nouă de Isus,în jurul Sfântului Părinte; discuţiile 
inter-confesionale se tergiversează de ani şi pot dura la infinit, începutul con » 
cret trebuie făcut de undeva,iar noi Românii suntem cei mai indicaţi să ne în- 
toarcem în staulul dela Roma,de unde-am purces şi ca neam şi ca "lege"; nevoie 
cu atât mai imperioasă azi,aceea de a ne lega strâns de rădăcini;în bătaia cri- 
vă ului ce urmăreşte,clar,desfiinţarea noastră ca neaml După câteva lămuriri ale 
păr.Raţiu,cei prezenţi „exprimându-şi acordul,au semnat actul de adeziuneşşi scri- 
soarea către Sf.Părinte prin care-l cer ocrotireae 

A doua zi,Duminică,predica la Sfeliturghie a ţinut-o preRaţiujiar după masă 
a urmat o nouă adunare;în sala festivă dela Kolpinghausyunde a vorbit, primul, 
prelatul Lothar Waldniiller, reprezentantul Cardinalului ,„pomenină şi de sinodul 
ortodoz-catolic dela Florenţa(1438-39),unde delegaţii Moldovei şi Munteniei , în 
frunte cu mitropolitul Damianyau semnat unirea cu koma,al cărui prim delegat 
era însuş Papa Eugeniu al IV-lea.Au urmat la cuvânt danii Rău,lon Duni tru(edqito- 
rul) ,V.Dumitrescu dela "Curentul",Mihail Băican,N.BejanyAl Grigorescu, dreVasi- 
lache,Marius Theodoru, dreMicle,preVeCartajan;dreMălinaşeSunt primii muguri ai 
irezirii din somnolenţa balcanică,plesniţi la dogoarea sfintei "încăpăţânări" 

a monseniorului Bârlea,şi a patriotismului celor ce-au aderate- 

&& întorşi de la Congresul aromân dela Ereiburg(1988) profesorii Gligor Popi 3 
Savici şi Vanku au vorbit,pe aceeaşi temă,la o "masă rotundă"! de la televiziu- 
nea din Novi Saq,la 26 NoembrieeEmisiunea a fost preluată de televiziunea dela 
Belgrad,la 18 Decembrie,Profesorul Popi din Vârşeţ a scris şi un articol,despre 
acel foarte populat congres,în revista românească "Lumina" dela Panciova e 

&& Societatea armână "Pitu Guli” din Scopie a tipărit la Metovo,în lugosla- 
viaycartea "lacrămă"!,cu poezii în aromână de C.+B,Stefanoski e— 








rmsememeal i DE CaNeră iii 1979; 5ui SUele de COIIEE Pyzanti nui IT ţia tarul; 
lie,compozitor şi dirijor,e fiu de învăţători din buci oesaţ Bânbovi ta) „cari, 
intre alte îndemnuri bure,i-au însuilat şi gusiu: pentru muzică,Frintre cola- 
ratori menţionăm pe dreiizrcea Duţesct din 4achen,brofadurel Sganee din Kăiny 
felimi Nicolescu din iibue,solişti,s: vrofuliahae Iorescu dir Paris,5trăda- 
ile nu le-au fost uşoarz,dar acun,cupă zece ani ajuna ia maturitate respeo— 
pilă şi la o componenţă de 50 de membri cu 4 solişti. 

Acest cor îşi păstrează încă dela înfiinţare o totală independenţă în rea- 
zarea scopului: păstrarea şi promovarea cântărilor la St„liturghie,a colinde- 
lor şi a madrigalelor.în cele peste 30 de concerre susţinute şi cele 4 dis- 
ri au arătat,atât în bermania cât şi în Franța,Elveţia,Belgia,0Olanda şi Ita- 
marea frumuseţe a muzicii româneşti Acţivi tatea le-a fost deseori remarcată 
oficialități şi personalităţi eermane.Astfel în 1983 au primit cea mai înal- 
distineţie,acordată de cea mai cunoscută arhivă de cântări bisericeşti orien- 
le, "IABOR",din Germania.Componenia corului demonstrează posibilităţile rodni-— 

ale frăţietăţii creştire,deoarece membrii sunt cacolici,ortodoeşi protestanți 

neoprotestanţi ePrei sferturi dintre membri sunt germani şi au învăţat să cân- 
în limba română,tn 1387,în cadrul manifestărilor culturale dela Sorbona pen- 
u omagierea lui Mircea Eliade,şi-a dat concursul şi Collegium Eyzantinumn, pro— 
amat Duminică 2 iunie cu un concert la Biserica Homână din jean de Beauvaisş 
de a fost foante aplaudateBiserica era arhiplină,nici în picioare nu mai era 
CeConcertul a avut loc după terminarea slujbei, 

La concertul de Colinde,organiza: la Aachen la 11 Decembrie 19iui,an asistat 

eu.Ca şi 1a Paris,de altfel,Concertul a fost în "Salvatore Kizrche!, biserică 
ină la refuz,Diri jozul şi coriştii în pelerine lungi de catifea roşie,parcă 
au craii dela răsărit,căuțându-l pe isus. Timp de tre: ore au fost cantate 18 
linde de Crăciun, încheindu-se cu BUNA DIMIZLAŞA LA MOŞ 4 ,solistă Himi Nicu= 
Scu.A fost o emoţionantă sălătoare a Crăciunului, la care multe lacrimi de 
ințiri au curseiparacele de filmat şi teieviziunea au fost prezente„Urăm pe 
i departe noi succese acestui ansanbilu românese!- 









Îngsliireea lonescu 





kă Sâmbătă 28 lanuarie a avut loc în faţa baziliczi revbu din lloma o ma-— 
festaţie contra ocupanților ţării;organizatţă de dl Doru braia,care a adus de 
Htinehen drapele,pancarte şi lumânări.Au participat circa 550 de românigita- 
eni,câţiva bulgari: Emil Ghiiezan,GheHazilu,iadu toşeanu,lon Raţiu,George 








elescu, Pranz Meisenburgerine,la irad),ziarişti i teiieni, televiziunea,eto.S“a 
asat pe pavele conturul unei cruci ce 12 pe B metri,orientată spre bazilică, 
mijlocui crucii sau aprins sute de lumânări mari roşi: şi altele mai mici, 
lorate.La picioarele crucii s'a improvizat uni al tar(au megafon) la care preo- 
i Cătălin Dragu şi George Picu(ardeieni,locuină ia Civitiavecchia) „au oficiat. 
utaţi de COr,o slujbă religioasă,repetânâ-o de trei ori încre orele 15-19, 
&& la 23 iiecembrie a avut loc le Hinchen adunarea anuslă a Societății Acade- 
ce Homâne din Cermania,hupă un moment de reculegere pensru membrii decedați 
cursul anului: Vlad Ceorgescu,liviu Leuce,Gabriel Wanolescu,A1.Şusa,lon Șo- 
scu,loana Cocoş-Vlădescu şi Heinrick Zillich,- d] Sporea a vorbit despre ecou- 
le favorabile stârnite de ultimul număr al deviarei Scriiţorilor tomâni la 
sturile de radio şi n presă,şi de participarea sa a Ronfest(Clevelanda.nun- 
nd că SAR a devenit mezbră a Casei Homâne din Vakiande- 

&& Aşa cum s'a stabilit de ani,institutui Homăn sir Freiburg a adunatyîn see- 
de Boboteazăyo seamă de compatricți,pentru împrospătarea amintirii datinelor 
sărpătorile (răciunului-inul Nou,- despre care a vorbit,irumos,l-na Maria 
băzuş dela postul de Lransmisie DPaden-Bacenpartea muzicală a fost reprezenta- 
de duetul Micgunascu-Fogarasi,cu ari româneş“i „străine şi colinde,ia pian 
vioară, Serharee s'a încheiat cu un foarte bine orgenizat buiet,care a stâr- 

t admiraţia tuturor; mai puţin entuziasm a svârnit, judecând după rezuliate, 
eta care a urmate. 

bă în 196] a apărut Pamis !Perestrotka, vies neuves aur notre pays et sur 
monde',în cara zârzaciav afirmă nici mai mult nice cai puţin,că "valorile 
irituale şi culiarate -ale comunismului suit profane Geane şi morale" sau că 
salizarea noastră cea mai mare e nepreţui tul nostru capi sal spirituali. În ca- 
gulag o fi descopezi= e! aceste d ate laeruri? Oricum,scriind ce-a SCriB, 
rbacioy araţă că nu-i prea pasă de cr 
„aŞa,Wpe nevăzute!!! Sau poate certea a acri i-o P 















1zmădeală? sn. 





ditul pe care atâţia dorgau să i-l acer: 





— pi oii da 


ap] 


I-a 


Pour O der 


sii 4 i rol 


Han 


Da ei 


zu 2 


Riu 





ic = 
DIN LUMEA EXILULUI 

- Publicând,ca un scandal, fotografia sfintelor lrina,Ecaterina şi Filofteia, 
pictate, în biserica din Fulga (Prahova), în costume naţionale româneşti , gazeta 
-lui Raţiu ne îndeamnă"să ne opunem cu dârzenie... oricărui sacrilegiu adus 
credinţei noastre strămoşeşii şi hbisericii,Noi trebuie să demascăm. lumii politi+ 
ca de distrugere a credinţei în Dumnezeu şi de distrugere a Bisericilor dusă de 
Ceauşescu şi de comuniştii săi ce-l înconjoară,căci ei distrug însăşi esenţa 
spirituală a naţiunii româneşti", 

Totul porneşte,cum se vede,dela iile româneşti ale Prea Cuvioaseloryadevă- 
rat sacrilegiu pentru credinţa strămoşească a dlui Raţiuşii capabile să-i dis- 
trugă credinţa în Dumnezeu,ba chiar esenţa sa spirituală! Păi slabe trebuie că 
mai sunt acesteaydacă atârnă toate de o biată fotă! în fapt,sfintele,trăind în 
lume,erau şi ele îmbrăcate(şi nu.. "altfel") „ca toată lumea; din păcate, fotagra- 
fii... n'au prea lăsateşi-atunci oricine se crede”n drept să-şi reprezinte sfin- 
tii după propria imaginaţie şi gusteAm văzut acum. vreo 40 de ani,la Roma;o expo 
ziţie de icoane cu Maica Domnului,aşa cum şi-au închipuit-o diversele popoare: 
neagră la negri,cu ochi oblici şi chimonou la galbeni,bizantină la greci,eteş 
dar toate adorabile.Cea mai frumoasă însă,după aprecierea unanimă,a fost cea... 
japoneză: "un tesoro",nu alta,deşi Sf,Fecioară,când cu "fuga",se limitase la 
Egipt şi n“avusese timp s'ajungă până n arhipelagurile Pacificului! Și nimeni 
nu sa scandalizat,nici nu şi-a văzut primejduită "credinţa strămoşească",sau,. 
"esenţa spirituală",Drept e că vizitatorii,în cea mai mare parte,erau lume sub- 
ţire; altfelycu "criticii" de azi,ar fi dat de dracu” până şi Michelangelo! 

Personal,cea mai frumoasă Madonă pe care-am văzut-o”n viaţa mea,e cea picta» 
tă de Eugen Drăguţescu,îmbrăcată can ca la Lereşii: cu iie cu şabace,fotă de 
flori,bundă-ilic -ruptă din Mioriţa parcă!- dar de-o seninătate şi curăţenie ce 
te fac să-ţi pleci ochii,smerit şi fericit.Pân'acun am ţinut-o“n casă,la vedere, 
dar acum;citind foaia lui Raţiusam pus-o mai la adăpost,de teamă că-mi pică 'n 
casă,pe neaşteptate„vreun priceput în ale artei,dela "Românul Liber"... Cât des - 
pre Ceauşescu,această reuşită întruchipare a satanei,el poate distruge enorm de 
mult,dar nici ignoranţa fudulă nu se lasă mai prejose a 


- Fostul rege pledează, întrun manifest,ca luna Noembrie să fie închinată "tu- 
turor celor oprimaţi" „Mai nimeri tă ar fi credem, luna Augustycăci atunci,la 23, 

s au pus jaloanele infernului din ţară.Această lună ar mai avea avantajul că „ne = 
clamându-se şi. comuniştii noştri tot dela acea dată,a "eliberării",ea ar întruni 
în fine,mult dorita unanimitate... Pledâna pentru Noembrie,Mihai aduce în spri- Ș 
jin şi evenimentele dela 8 Noembrie 1946,din Piaţa Palatului,unde mulţi manifes-- 
tanţi "au fost omorîţi"şi alţii arestaţi .Trebue să fi fost teribi1,de vreme ce 
el,de spaină,a rămas mut vreo 40 de anișincapabil să articuleze un cuvânt în 
apărarea celor "oprimaţi" „Am crede însă că oprimaţii merită mult mai mult decât 
popasul unei singure biete luni din douăsprezece,redusă şi ea la o simplă mani- 
festaţie de straaă; că adevărații fii ai țării nu-şi pierd nici măcar o clipă 
din libertatea dobândită fără să facă tot ce pot pentru eliberarea României ,din 
robia instaurată la 23 August 1944... 

- Eugen Ionescu publică ce i-a spus,la spovedanieşyun călugăr atonit: "Să fi fă- 
cut orice,să fi omorît,să fi fost incestuos,să fi furatytoate acestea sunt tre- 
burile lumiiyasta nu are importanţă; trebue să crezi „aceasta este totul".ILonescu 
e ortodox; spovăduitorul,ortodox; foaia unde se publică -"Mărturia“de la Miinchek — 
ortodoxă şi ea.Doar afirmaţia nu-i tocmai.. ortodoxă.Parc am mai auzit-o noi pe 
undeva: la niscai aşchii protestante,în niciun caz în Biserica lui Isus! Scrie 
Sf.Apostol Iacob,"fratele Domnului",vorbind despre credinţăycă ea,"fără de fap- 
te,moartă este'".lar când e vorba de blestemăţii ca cele de mai sus: ucidere,in- 
cest,hoţie,ea e de mult în putrefacţie,oricâte cârji i-ar pune uniinortodocşit, + 

- Citimyîn "Carpaţii",că "Dl Horia Sima este un om de o corectitudine care de- 
păşeşte orice margine".De aceeaşi părere este şi o anumită doamnă... 

Tot aci mai vedem că "domnia sa este omul politic român care gândeşte mult 
şi rezultatul gândurilor sale le-a expus în mai multe cărţi",Nu era nevoie,re- 
zultatele le ştie toată lumea: ele s'au ţinut lanţ,dela asasinarea Căpitanului 
la asasinatele din 1939,la rebeliune,la schingiuirile dela Rostock,la fuga în 
Italia,la pactul încheiat cu comuniştii prin Pătraşcu,etceetc,: toate,rezultat 
al unore,. profunde reflexii... 

- Afirmă dl George Barbul într'o conferinţă,cun citim în "Dialog",că'problema 
Transilvaniei nu poate fi rezolvată decât printr'o înţelegere între popoarele 
român şi maghiar".Noi credem,însă ,că"'problema Transilvaniei" a fost rezolvată; 
odată pentru totdeauna,atât de Adunarea dela Alba Iulia,la 1 Decembrie 1918; 








TI DR II OO EEE O —OSOE = — 


a A 
cât şi la două conferinţe de pace,ambele la Paris,după primul şi al doilea răz- 
boi mondial,şi că,deci,nici nu mai există o "'problenă a Transilvaniei",De ce 
românaşii noştri se pretează la nişte jocuri,inventând"'probleme"de mult închise:, 


- "Jewish Week'din Washington -citat deDialogi,se plânge că printre activiş- 
tii lui Bush se aflau şi antisemi ţi .Evident,fiind vorba de preşedintele Americi! 
şi nu al Israelului,lui Bush se vede că i-a fost suficient ca sprijinitorii săi 
să nu fie... anti-americanieS“a lipsit totuşi ae ajutorul unora,dar lucrul nu i-a 
folosit: "Dintre toate comunităţile religioase -scrie“Cuvântul Românesc", numai. 
Evreii au votat în majoritate pentru Dukakisyaşa cum a recomandat Consiliul Na- 
ţional Evreiesc: 64%,faţă de 35% pentru Bush",de unde se vede că chestia cu na- 
zismul şi antisemitismul a fost numai nod în papură,Doar negrii i-au imitat; 
pentru Bush votând numai 12% dintre ei, 

"Neplăcut",pentru "Dialog",e faptul că printre cei citați se află şi preotul 
Gâldău, "un legionar notoriu"'.,Deşi mă aflu de peste o jumă de veac în Legiune,şi 
nu tocmai la margine -şi nu m'am. jenat niciodată să propag cinstea,dreptatea,iu- 
birea de Neam şi de Biserică!-,mărturisesc că-i pentru prima oară că aud de a-, 
ceastă apartenenţă la Mişcare; dar;continuâna a citi asiduu "Dialogul",poate mak 
aflu şi alte noutăţi interesante... N“ar fi rău însă ca”'democraţii" din Exil să 
mai lase naibii interesele altora şi să sevghideze" şi după bătăile inimii,Ffie 
siguri că nau să greşească,chiar dacă pricopseala o fi mai anemică... 

- În“Mărturia"! din Martie,loan Mircea Bogdan vorbeşte de "necesitatea organiză- 
rii unitare şi autonome a bisericii ortodoxe din diaspora românească",care s'ar 
face prin alegerea de titulari la episcopiile din Europa şi promovarea vlădicăi 
Natanael din America la rangul de mitropolit,ceeace ar face posibil un sinod ro- 
mânesc al Exilului,sub jurisdicţia patriarhiei din Constantinopol,ldeea-i minu- 
nată,dar nu e nouă; ea a străbătut stăruitor Exilul încă de pe vremea nitropoli- 
tului Visarion,care putea face mult în această privinţă. 

Noi însă suntem sceptici,văzâna că în mai bine de 40 de ani nu s'a făcut un 
pas înainte,iar în răstimp diversele organizări bisericeşti şi-au pus capul sub 
alte patrafire,de unde-i greu să mai iasă fără a mai pierde din fulgieFraţii dip 
America ţin de un sinod rusesc ce-şi trage îndreptăţirea numai din binecuvânta- 
rea Moscovei şi care-i ţine aşa de bine”n chingi încât bietul Trifa n'a îndrăs- 
nit nici măcar să sfinţească un preot pentru fraţii săi din Germania,de teamă 
să nu încalce nu mai ştim ce statute... Cei din Paris se găsesc sub un alt si- 
nod,tot din America şi tot rusesc,nerecunoscut absolut de nimeni dar pe-ale că- 
rui hărţi Basarabia se găseşte încorporată la Rusia! Singuri cei din Germania 
s'au salvatyagăţaţi,prin dibăcia răposatului preot Vasiloschi,de chiar mama or- 
todoxiei,care e patriarhia din Constantinopoleşi-atunci,se mai poate spera,re- 
zonabil,în dispariţia,aşa dintrun condei,a haosului din organizarea bisericeas = 
că a refugiaților români? De-aci va fi ţâşnit ideea,profunăd creştină şi româ- 
nească,de-a risipi acest haos prin îndrumarea tuturor Românilor refugiaţi,năcar 
pân“o trece prăpădul,spre scaunul obârşiei noastre,române şi creştine,care e 
Roma lui Traian! scaun necontestat de nimeni,căci până şi în dipticele constan- 
tinopolitane figurează ca primul dintre ierarhii Bisericii,strâns urmat de Cons- 
tantinopol,Alexandria,Antiohia şi Ierusalim, 

Propunerea dlui Bogdanyoricât de ideală,vine cu mare întârziere,ceeace face 
realizarea ei mai mult decât problematică.Mai întâi,chiar dacă organizaţiile bi- 
sericeşti ale Exilului ar reuşi să se scuture de supuşeniile actuale,puten fi 
siguri că foarte mulţi,chiar preoţi,vor rămâne unde sunt,aşa că unitate tot nu 
va fi.De altă parte,candidaţii la episcopat nu se pot improviza,căci atunci 
ne-am găsi şi mai rău.Personal,nu cunosc pe nimeni în Exil care-ar putea ocupa», 
cu suficientă demnitate şi autoritate,nişte posturi pline de-atâta răspundere sk 
dârzenie în viforul de azi,Şi-apoi,este aşa de sigur că Fanarul ne-ar accepta? 
După experienţa: noastră din Germania,ne îndoim temeinic: nu ne-au dat niciun fel 
de sprijin,se codesc la hirotoniri,parcă ne ţin de silă,de jena de a se lepăda 
de nişte bieţi fugari,recomamndându-ne mereu "disereţie",ca să n'aibă,probabil, 
necazuri cu "'ecumenicii" de peste cortină.. Alternativa noastră,realist vorbindş 
e să rămânem cum ne găsim,sau,făcânăd un efort de bărbăţie şi trezire,să ne în- 
toarcem. la maica Neamului şi a Bisericii: la Romal!... 

- Mribuna României din 1 Decembrie a ieşit cu un cuprins bogat despre Marea U- 
nire,documentat şi plin de patriotism.Închipuiţi-vă,e pomenit până şi Maniu! ba 
chiar regele Ferdinand apare într”o pozăydecorânăd soldaţieNu vrem să ne mirăm 
prea mult,ca să n“o deochiem,., Dar în petic,revista tot îşi dă: acolo unde ara- 
tă pe derbedeii ce conduc aziydin mila Kremlinului,drept "moştenitori şi conti- 
nuatori ai Marei Uniri"! Că scump mai trebuie plătită,Doamne,bucăţica de pâine 
a stăpânului «e 








S-a 

- Stindardul Românilor semnalează şi el,cu anărăciunea cuvenită,serbarea Uni- 
rii din 18, la Minchen,prin dezunire: "Motivul este unirea forţată a biserici- 
lor;pe care a voit să o facă MonseBârlea'".- De ce "forţată"? A trimis poliţia 
la "ortodocşi"yca să-i silească să semneze? Monseniorul a făcut doar un "apel", 
oportun sau nu,bun sau rău,dar la care oricine era liber să adere,sau ba.Se ve- 
de c'a fost un "mal-entendu" „ortodocsiştii obstinaţi luându-l drept poruncă -şi 
sau speriat aşa de tare,încât Unirea Principatelor n“au mai avut curaj so ser- 
beze nici în.. dezunire,lăsând tot greul pe seama monseniorului,rămas astfel,la 
acea aniversare,singur pe teren... 

- Săptămâna miincheneză îşi anunţă suspendarea pe timp neprecizat.Păcat! Pe noi 
vestea nu ne-a surprins,putem pretinde cam prevăzut-o dela primul numnăr,Proble= 
ma nu era a calităţii,ci a banilor.şi dacă nu ne-am exprimat îndoiala încă de 
pe atunci,e pentrucă,având în vedere orientarea "raţistă"! a publicaţieiyam soco— 
tit că dl Raţiu va pune şi el umăruluAr fi fost cam singura treabă serioasă 
din activitatea "politică" a domniei sale... 

- În lista asociaţiilor aderente,publicată de secretariatul CMR-ului,se văd şi 
lucruri puţin clare.Astfel,CNR e trecut de 1 ori;pe secţii: Australia,Canaday 
Pranţa, St „Unite,Elveţia,ba chiar... "Secţia Statul Liber Bavariat!,care pân” a- 
cum credeam că ţine de Germania! Păi CNR nu-i o organizaţie unitară? aderă fie- 
care unde-i place,de capul lui? Și dacă toţi au aderat,de ce 7] adeziuni şi nu 
una singură -şi serioasă-,aceea a CNR-ului? La Portland găsim Comunitatea Româ- 
nă şi Biserica Română: n'or fi cumva aceiaşi membri? La. Sindicatul Român din 
Washington: se adaugă filiala qin Lausanne: aşa,ca să iasă două la număr,Eto,- 
Ce-o fi avut nevoie prestigiosul Congres Mpndial să-şi umfle,astfel,adeziuni le? 
Numai aşa,ca să împrospăteze hazul steagurilor lui Pristanda?... 

— Afimnă Tribuna României,la 1 Decembrie,că Unirea dela 1100 "urmărea desfiin- 
area conştiinţei etnice" „Acumscâtă vreme asemenea trăsnăi le citim în buleţi- 
nul Moscovei,e normal; mai trist e câna le vedem şi în publicaţii de pe aici, 
libere şi pline de patriotism., Dar chiar de-am: lua de bună afirmaţia,suntem 
obligaţi să constatăm că rezultatul a fost complet pe dos: că dela Romașîn loe 
să vină cu desfiinţarea conştiinţei etnicesau venitytocmai,cue, înfiinţarea ei! 

- Într“o publicaţie simistă,Faust Brădescu se arată scârbit de "laşitatea"! ro= 
bilor din ţară,cari nu reacţionează la crunta împilare.şi trebuie că e aşa,dacă 
o spune dânsul,Articolul e scris la Parisyîn faţa cafelei cu rom; dacă-l scria 
la Bucureşti,avea şi mai mare efect... Afirnă dânsul „printre altele,că neamul 
"are nevoie de EROI,de OAMENI DE SACRIFICIU" Dacă, Doamne fereşte,aceste rânduri 
îi cad sub ochi dlui Sima,se duce glonţ în ţară: cu Brădescu cu tot! Prin de= 
legaţi,se înţelege... 

- Academia Medicee din Florenţa a acordat anul trecut premiul european"Lorenzo 
il Magnifico'",secţia istorie,compatriotului nostru losif CeDrăganeCa români „ne 
bucurăm nespus.şi ne vom bucura la fel când alţi compatrioţi;tot savanţi,vor fi 
cinstiţi cu premii internaţionale: ne gândim,mai ales,la doctorul Ceauşescu şi 
la academiciana Leana Briceag.., 

- "Miorita!" ne informează că,intrat în Bucureşti (Martie 1821) "Tudor şi-a pe= 
trecut noaptea în casa lui Zoe Brâncoveanu" .Acum ştim,în sfârşit,de ce-a pier- 


dut partida... Radu Cornăţeanu 


Doamne, RUGĂ PENTRU INVIERE de Vateriu Cârdu 

Amar aduc din satul meu uitat,departe, Umil - Cu gând neistovit, 

La margini de hotar, 4 în ceasul răstignirii Tales; 
Deschis să-mi fie sufletul -o carte: Cobor în giulgiu trupul vlăguitului norade 
Pentru copii -abecedar... Din chinul frământărilor o cale - 

Să-i hărăzeşti - 


in i i ă” i : : 
Din lacrima ce-o poartă n colţul genei eu bucurie şi cu rod. 


Țărani cu palma noduroasă 


şi suflet răstignit, Din ochii stinşi şi feţe măcinate, 
Am însemnat opriri în porţile Gheenei,  Răsară floarea traiului mai bune 
Şi-am împletit În ruga mea - străbun după străbun — 


Cunună de măriri pentrunviere. Noi toţi,am năzuit spre deslegarea de păcate. 


Din datina poporului sărac şi bun, Când toaca va vesti nemărginita Ta putere 


Aduc azi ruga mea la denii, Şi îngerii vor proslăvi minunea în sobor, 
Nădejdile în salbă să le-adun Trimite răstignitului popor; 
Şi să distrăm năpraznice vedenii, Mult aşteptatul semn de înviere, 


&& Citim,într'o revistă,că "afganii au pierdut un milion de morţi".Apăi; 
dacă erau deja aşa,mai bine cau scăpat de ei... PE 
&& Pelerinajul la Soultzmatt va fi la 10 Ilunie,Ssâmbătă.- 








= 92 = fe 
UN ROMAN ÎNTRE ŞVABII BÂNÂȚENI 

În zilele de 10-11 Decembrie sau desfăşurat,la Freiburg,lucrările celei 
de-a şasea reuniuni a organizaţiei culturale a Şvabilor bănăţeni "Adan Miiller 
Guttenbrunn'" Peste 100 participanţi,cei mai mulţi actuali sau foşti membri ai 
corpului didactic,au ascultat cu mult interes comunicările prezentate,de un 
înalt nivel ştiinţific,pe teme istorice şi literare.Interesant e faptul că,deşi 
acest grup de "Volksdeutsche" provine dintr'o provincie azi împărţită şi aparţia 
nând la trei state diferite(România,lugoslavia şi Ungaria),referatele acestui 
mic congres s'au referit mai mult la problemele Şvabilor din Banatul românesce 

Cu competenţă şi discernământ obiectiv au fost analizate în special aspecte- 
le afirmării spirituale a compatrioţilor lor din România,înainte şi după cel 
de-al doilea război mondial,scoţându-se concluzii semnificative,Astfe1l,s'a ac- 
centuat,repetatytrista situaţie din ultimele patru decenii,datorită faptului că 
exprimarea în scris -fie în presă,fie în creaţia literară- e stânjenită,fiind 
supusă îngrădirii ideologice. 

Pe de altă parte -cu nostalgia trecutului- s'a subliniat,de mulţi vorbitori, 
tratamentul mult mai favorabil şi posibilităţile de afirmare spirituală mai a- 
vantajoase,de care s'au bucurat Şvabii din Banatul românesc după 1918,în compa- 
raţie cu regimul sub care trăiseră anteriorydominat de presiunile maghiariizării + 
Ca oaspete te simţeai "ca acasă" în mijlocul acestor compatrioți de origine ger 
mană cari îţi vorbeau cu plăcere româneşte,ba unii îţi mărturiseau,cu oarecare 
mândrie,că au urmat şcoală românească şi au predat în învăţământ eleviloryla 
fel ca şi colegii românie-— coaie tatia Spozrea 

&& De centenarul morţii lui Eminescu este în lucru,şi va fi gata la finele 
lui Mai,retipărirea întregei sale opere politiceeE vorba de 2 volume cu un ta- 
tal de peste 1200 de pagini,ediţie îngrijită,de lux se poate spune,cu o prefaţă 
de Nicu Caranica şi studiul introductiv de NeCreţu,la un gost uimitor de ieftin: 
pentru cei ce-l achită înainte de 15 Mai,abia 300 de franci ambele volume;de 
trimis la Librăria Românilor din Exil: Librairie du Savoir - 5 rue Malebranche — 
15005 Paris - Franţa.librăria are şi telefon: 45 54 22: 46e- 

&& La Miinchen,Unirea Principatelor s“a sărbătorit Vineri seara,2] Ianuarie; 
la Kolpinghausyorganizată de Misiunea Română Unită şi de Comunitatea Românilor 
ortodocşi cariylepădână jurisdicţia marxistă a patriarhului distrugător de bi- 
serici,a. cerut protecţia căpeteniei supreme a Bisericii.Despre epocalul eveni- 
ment a vorbit drelitu PopescueCorul Misiunii,condus de D-na Doina Tăutusa cân- 
tat Hora Unirii Alecsanări) , ricolorul (Ciprian Porumbescu)Noapte de vară (Coşbuc), 
La fântână ,Dor-doruleţeRecitări,loana Velicu.Gabriel Chihaia a cântat la vioară “ 
Lăutarul lui Enescu şi Balada lui Porumbescu,- Tot la Michen s'a slujit,Dumini- 
că 22 Ianuarie,un Te Deum în memoria făuritorilor Unirii Principatelore- 

- La: Freiburgydupă Sf.Liturghie oficiată de preoţii: DeEmePopa şi Mitu Lazăr, 
Duminică 29 lanuarie,dl drelancu Bidianydireetorul Institutului localya vorbit 
despre împrejurările Unirii Principatelor şi perspectivele de azi,- , 

&& Casa Română şi Comunitatea Românilor din Franţa au sărbătorit Sâmbătă 25 
Martie,la Misiunea Română din Paris(rue Ribăra),Unirea Basarabiei „Conferinţa. 
dlui Nelupan a înfăţişat o "Scurtă privire asupra creatorilor români din Basee 

&& Ionel Maftei a publicatyîn ţară,5 volume de "Personalităţi ieşene".Prin- 
tre acestea,pe câte veden într'o recenzie,s'a găsit loc până şi pentru Benjanin 
Pundoianu,nu însă pentru AeCeCuza,ba nici chiar pentru Domnitoryca. să ma mai 
vorbim de Corneliu. Codreanus e. 

&& Books for Patriots from Liberty Bell Publications anunţă că are în depo- 
zit;printre altele,Cartea Căpitanului în engleză,spaniolă şi franceză(Por-My 
Legionares) „şi Piteştii lui DeBacu(The Anti-Humans) „în engleză.Cărţile se pot 
comanda la: Pe0eBox 21 — Reedy/viv. 25210 — USA. 

&& La 12 Martie a avut loc în sala festivă a primăriei din Toronto/Canada 
o mare expoziţie de artă populară a grupurilor etnice.Standul românese,organii- 
zat de Soceculturală Daciayprezidată de prof.GeHojbotă,s“a prezentat cu costume + 
icoane,ouă încondeiate,covoare,ştergare, fotografii,feţe de masăshărţi sete, 

&& Dl Mircea Vlad scrie un bun: articol în "Românul Liber",pe care-l încheie 
cu "imperativul ceasului de faţă",împrumutat de la strămoşii romani când patria 
le era în primejdie: "Salus republicae est suprema lex" „Cunoscând se vede adân- 
cul cultural al democraţilor săi cititori n'a prea fost atent la exactitatea 
textului,care cere,cum atestă şi Cicero,care ştia o. ţâră latineşte,ca "salus po» 
puli",sau "'salus reipublicae suprema lex esto!".De mirat numai că bosul mondia-= 
liştilor,hatius,a lăsat să treacă aşa ceva. 

&& în 1986 au murit în Statele Unite,din cauza drogurilor, 2580 de persoan, 








DN e 05 55 5 a a ia 


ri 2 
paste MR ET SU 7, 

Până în secolul al XVII-lea(în 1639 pe Valea Chioarului,în 1652 pe Valea 
Mureşului şi în 1688,sub domnia lui Şerban Cantacuzino, în Ţara Românească) ,Ro- 
mânii nu cunoşteau porumbul şi,se înţelege,nici virtuțile făinii de păpuşoi.De 
vreo 5000 de ani -constată arheologia- atât oamenii pământului nostru,cât şi 
războinicii din Vitalia(Țara Viţeilor) -veniţi în legiuni şi cohorte întru cuce-= 
xirea şi supunerea regelui Decebal şi a bogatei sale ţări- foloseau ca aliment 
de căpetenie meiul.Alături de orz;cu meiul Romanii făceau polentum sau polenta 
Gmestecată cu caş ea se numea polenta caseata) ,zisă,după cum ne spune Coluneliay 
şi maxima("maxima cum laetem") La unii neolatini amintirea meiului substituit 
pretutindeni de porumbya rămas vie.De pildă,porumbului i se spune în portugheză 
millio grande şi millio d'India; în spaniolă mijo tarquesco; în franceza mai ve- 
che,gros millet d'Inde; în italiana dialectală de nord,mellica sau melgone.lar 
fiertura mălaiului (făină de mei sau de porumb) se cheană în catalană melliga; 
în. italiană(sinonime cu polenta) mâlica sau mâligașn dialectele de nord şi mi- 
gliossa„miliossa în cele de sud; în franceză millas sau milliasse("'gateau de fa» 
vine de mafs") şi la basci millaseNoiyromâniigyo numim măligă şi nămă li gă (diminu- 
tivele -măliguţă şi mămăliguţă- indicând uneori modalităţi de preparare mai sim- 
ple şi mai primitive,ca terciul,cirul,coleaşa) „Bucătăria ţărănească lovişteană 
din sec.XIX ne oferă chei spre înţelegerea unei diferențieri semnificative: 
fierturii mălaiului de mei în oală de pământ,fără făcăleţ,i se spune măligă; în 
schimb,mălaiul de mei sau de porumb,fiert în ceaun de tuci(sau în alt recipient 
metalic) şi mestecat cu "mestecăul",se numeşte,după cun oricine ştie,mămă li gă e 
Apropierea între mâliga,nelliga şi măligă o poate face oricine... 

Ă „Alinent de bază,cu o constanţă mai mare în timp şi spaţiu decât limba şi re-— 
ligia -entităţi mai schimbătoare decât hrana-,mănăliga rămâne una din ipostazele 
civilizatiei umaneyexpresie concretă a civilizaţiei meiului şi porumbului jală- 
turi de cele ale altor cereale sau plante de cultură,precun grâul,orzul,patatele, 
sorgho sau ignamul,Nu e lipsită de interes repartiţia temporo-spaţială a cultu- 
rilor alimentare dominante,raportată la nivel de populaţie umană: astfel omul 
grâului este,de bună seamă,europeanul,purtătorul civilizaţiei mediteraneene şi 
creştine,mai ales în sudul şi în apusul continentului.Răsăritul europeanşcu lar» 
gă extindere est- şi central-asiatică,este marcat nu atât de grâu cât de mei,ca 
şi Africa de altfel,oamenii meiului şi ai meiului"uriaş"-sorgho fiind tocmai 
africanii şi parte din populaţiile euro-asiatice.Asiaticul din răsărit şi sud 
este prin excelenţă omul orezului,locuitorul Americii precolumbiene era omul po= 
rumbului „după cum omul ignamului ocupă arhipelagurile oceanice,Timpurile moderne 
au schimbat câteodată echilibrul tradiţional,prin extinderea şi migrarea unor 
specii departe de centrul lor genetic originar,porumbul fiind un exemplu de 
prim ordinyîn concurenţă şi coexistenţă cu grâul, 

Amintirea meiului ca plantă alimentară principală a românilor se dovedeşte 
prin excepţionala cunoaştere a speciilor şi varietăţilor lui de către ţăran,Fă- 
ră a se sinchisi câtuşi de puţin de genurile taxononice în care este clasificat 
botanic(Mi1lium, Panicum, Li thospermun, Setaria,Eleusine,Penisetunysau Sorghum şi 
Kochia pentru mătură) ,„săteanul are criteriile lui de identificare a grânei șpen- 
tru care foloseşte denunirile de: mei „mălai „parinc,parânc paring, parâng, părânc; 
părâng,păsat,pâsat,meişorymei mărunt,mei păsărese,mei românesc „mei roşu,mohor; 
mohor roşu,ca şi dughie,mătură,tatarcă,mei tătărăsc,nălai tătărăsc,mălai mare, 
bălur,flocoasă,costrei,.. Meiştile,mălăiştile,mălăieştile,meleile,mălăinele;co- 
ceniştele,tuleiştile, ţendriştile -locuri cultivăâte cu mei şi porumb- au trecut 
şi în toponimia Țării: Mei eni „Mei şte,Meişoare,Heişoarele,Meleia Malaia,Mălaia 
Mălăieşti „Mălăeşti „Mălăieţu,Mămăli gani „Mănă i gari „Mohor;Moha Mohaci „Flocoasa. » + 
S“a constatat că cereala principală dă personalitatea unei civilizaţii. 

Prima treaptă a culturii pământului -agricultua cu sapa(sau Hackbau, după 
cum ar spune germanul)- corespunde,culinar,stadiului fierturilor şi turtelor ne- 
dospite,meiul fiind cereala de predilecţie,Această agricultură primitivă a su- 
pravieţuit,în decalaje cronologice uneori importante,precum la români,deoarece 
ea se potriveşte condiţiilor ecologice(din ecosistemele de deal şi munte) speci -- 
fice,atât de răspândite în Româniașcât şi vieţii umane desfăşurate în aceste zo- 
ne biogeografice,în care păstoritul ascensional şi,în trecut,şi cel transhumani » 
îşi au o pondere apreciabilă,în condiţiile sistemului agrar extensiv al ţeline- 
lor,lucrate cu unelte rudimentare. 

Meiul este o cereală spornică.Cantemir se mira,în "Descriptio Moldaviae" că 
meiul dă de 300 de ori semănătura.De fapt,din semănarea unui singur bob de mei , 
se obţin,în spic,peste 400 de boabe.Dacă un gram de porumb conţine două boabe şi 


ca beta secară douăzeci, într“unul de mei se numără între 52 şi 280!(1la cel păsă— 
rescj. 











= 2433 

Epoca lui de vegetaţie e scurtă,de 90-120 zile,cuprinsă între Sângeorz şi 
Sântămăria Mare(23 Aprilie-l5 August),cât ţine văraticul; ciobanii îl seamănă 
deci înaintea ieşirii la munte a turmelor de oi şi-l culeg la tulirea lor,lLa 
Boişoara însămânţarea se face devreme,.Se pune plugul în brazdă de Blagoveştenie 
(25 Martie) şi "se ară pielea pământului -adică pământul nearat-,în mustul ză- 
pezii „până să vină cocorii şi să înflorească cornii".,Îngroparea seminţelor-când 
toată firea înverzeşte- are semnificaţie concomitentă de rit funerar: "îngropăm 
mălaiul",se spune.Dar meiul îşi urmează soarta,printre alte bucate cultivate,şi 
dovedeşte un destin original: mistreţii desgroapă cartofii,urşii mănâncă porum- 
bulymeiul îl ciugulesc păsările: "vrabia mălai visează... 

Dar nu numai ele se înfruptă din dulceaţa lui: măsurat cu copul,râşnit;pi- 
satyciobanii scot unt din bădău;iau câte-un cocoloş şi-l amestecă în ceaunul mă- 
măligiieWMămăliga-i de udătură şi pâinea-i de uscătură"!,zice o vorbă veche.şi 
iată bucătăria noastră,care începe cu mămăliga;adună în jurul ei un soi de bu- 
cate„îmbrăcând un caracter etnic,de supravieţuire culinară păgână .Aliment prin- 
cipal,timp de peste două milenii,al poporului nostru şi al strămoşilor din cari 
descindem,nămăliga nu se sfinţeşte,spre deosebire de pâne,azină şi colivă.Spi- 
cul de grâu,ramura de măslin şi peştele,sunt simboluri ale creştinismului „Meiul 
nu este,întrucât nici măcar nălăiaşul;coliva de meișterci îndulcit cu miere şi 
mieji de nucă pisată,nu trece prin faţa popii,ci se dă peste groapă ,nesfinţit 
creştineşte. 

În Ţara Loviştei,meiul joacă un pronunţat rol ritual.Şi acolo unde fiertura 
este inclusă în riturile unei populaţii sedentare,care-şi cultivă pământul de 
milenii,ritul este fără doar şi poate pre-creştin.,Pe lângă alimentele nerituale 
preparate din mei: turte,turtiţe de păsat,lipii -cu miere;cu fructe coaptegcu 
bulz de caş-ysarmale şi plachia din mei pisat în piuă,sau coleaşa,fiertură de 
crupe cu nume peceneg: "KălăSim"',mănăliga din mei măcinat gros,sau lipiile şi 
vurtele de mei de toamnă,ieşit din sămulastră;care se coc pe vatră, în ţăst sau 
pe cuptorul de piatră,pe lângă acestea au încă mare însemnătate,la lovişteni ; 
practicile rituale cu mei crud.În copârşeu(sicriu) se aruncă o mână de mei: se 
spune că "se meiază mortul şi îngroparea".Se dă mei de pomană peste sicriușunu- 
ia de-o seamă(zilatic,lunatic,leat,chiar şi la tiz) „Se aruncă în urma sicriului 
mei amestecat cu ţărână.Se dă câte o strachină de mei Sfântului Trifon,la 1 Ffe- 
bruarie, împotriva viermăritului şi a lăcustelor.Se dă de pomană strachina de 
zeamă de mei,de ziua morţilor.și dacă cumva te lovea hel ea,scăpai dacă nunărai 
boabele dintr'o baniţă de păsat şi beai,prin ţâţâna ulciorului,bragă dulce şi 
bragă acră,care în 1912 se găsea cu 5 bani măsura(de 150 ml).iurta caldă şi ter- 
ciul ar avea şi virtuţi terapeutice;cu toate că(sau pentrucă?) meiul e al dia- 
volului "făcătorul" lui ,"Dracul,se ştie,mâncă meiul,Bagă plugul cu “coarne dia- 
voleşti ” în pustia dintre Apa Sâmbetei şi Cetatea Iadului,Cu meiul oblojeşte; 
cum îi dă schicu'.Dacă holeşniţa biruieyînseamnă că omul "şi-a trăit traiul, 
şi-a mâncat mălaiul" şi trebe să-l "'meiem", 

Arheologia se întâlneşte cu etnologia în mormintele preistorice,yunde meiul 
e atestatyca în ultima groapă lovişteană,în care răposatul ia cu sine,pe calea 
fără de întoarcere,şi pumnul de mei.Meiul provine etimologic din latinescul mi- 
lium; mălaiul,ne asigură A.DeXenopol,s'ar regăsi în cuvântul dac malana Pentru 
măligă s“ar putea da explicaţii mai mult decât plauzibile.În schimb,mănăliga ar 
avea o etimologie neclară,0are? Porumbul a înlocuit meiul din pricini econonice 
(fiina mai spornic decât el) conjugate cu multe altele,aducând cu sine pelagraș 
când nu era asociat altor alimente conţinătoare. de vitamină PP şi de proteine 
animale,dar n'a schimbat obiceiurile culinare ancestrale.Meiul,civilizaţia mă- 
măligii(de mei şi de porumb) şi a păstorilor de oi;la un neam cu ocupaţii agro- 
pastorale străvechi,şi-a păstrat un loc de elecţie în apetenţele culinare ale 
românilor,care sunt duble; atât pentru pâine cât şi pentru mămăligă (sau invers), 
la cumpăna dintre sedentari şi migratori,dintre păstori şi agricultori,dintre 
oraş şi sat,dintre bogat şi sărac.Trecerea dela civilizaţia primitivă a fiertu- 
rilor,la civilizaţia pâinii,nu s'a realizat încă deplin,în cugetele noastre; în 
gusturile noastre şi pe pământul nostru.Îmbogăţitor şi fericit paradox,cu izvo- 
rul îndepărtat în umila grăunţă de mei.- Andrei” Pandrea 

&& Uniunea tră Limba şi Cultura Aromână" îşi va ţine adunarea generală Dumi = 
nică 21 Mai.Va fi vorba de activitatea anului trecut,programul pe anul în curs, 
al 3-lea congres internaţional şi probleme de organizare.Informaţii se pot dere 
la telefon: 0161/806338 „sau scriind la Uniune: Postfach 522 67800 Freiburge- 

&& Al 5-lea congres al Aromânilor din America se va ţine la Bridgeportsîn 


zilele de 1-3 Septembrie viitore- 





NISTE a IEEE E EEE IESE == SSE EI == SSE — == a a 


05 
DIN ZIARE,CĂRŢI „REVISTE 

- Ion Pantazi, în "Stindardul Românilor",0ct,1988: Fasciştii,în imaginaţia dlui 
Raţiu,sunt legionarii din Consiliul Naţional,Aceştia sprijină necondiţionat lup= 
ta împotriva comunismului ,chiar din timpurile când 4l Raţiu ne sfătuia la pos- 
tul de radio BBC să ne predăm ruşilor,cari sunt "aliaţii noştri fireşti“! Ei au 
acceptat de multă vreme democraţia ca cel mai bun sistem de conducere şi nu ocu-- 
pă niciun post în Biroul Executiv al Congresului Mondial Românesce 

îmi permit să-i amintesc dlui Raţiu şi tuturor acelor "patrioţi"'români şcari 
au venit în exil spre a lupta,nu împotriva comunismului,ci a legionarilorşpăre- 
rea unuia dintre cei mai mari scriitori români,dl Vintilă Horiașexprimată în 
prefața cărţii mele "Am trecut prin iad"; "Legiunea nu a fost o prezenţă politi- 
că întâmplătoare sau imitatoareyaşa cum o vor unii.Este inutil să ascundem sau 
să dispreţuin ceva care face parte din noi înşine.0amenii lui Codreanu au întru 
echipat o filozofie românească,au încercat o reformă în profunzime şi au plătit 
cu viaţa încercarea lor.Tragedia şi martiriul nu pot fi şterse de nimeni de pe 
faţa istoriei neamului nostru,Duşmani sau prieteni ai Legiunii,nu ne putem per- 
mite luxul de a o elimina sau a-i micşora nici meritele nici defectele,nici sa- 
crificiile nici excesele,aşezate toate într“un timp de croniciîn faţa însăşi a 
injustiţiei,a sângelui,a suferinţei în închisoriya conceptului de martir(martor 
însângerat) din care a fost scrisă trecerea prin timp a acestui fragment româ- 
nesc fără de care o înţelegere a României din secolul al XX-lea nu va fi nicio- 
dată posibilă,indiferent,repet,de atitudinea pe care o von avea în faţa lui", 

Dacă este vorba de luptă anticomunistă,legionarii au fost consecvenţi. întot- 
deauna,dl Raţiu niciodată!- 

- Dina Ganea,la radio Chişinău,23 Ian(din Dialo „Febr.89):; Decenii la rând 
ştiinţa sovietică moldovenească a afirmat că noi,moldovenii.., suntem un popor 
care abia odată cu primirea creştinismului dela slavi.„ am preluat şi scrisul,, 
După cum vedeţi,în plină restructurare unii savanţi de-ai noştri continuă să 
ocolească adevărul şi să ne umilească.,„ Când şi de către cine au fost încrgti- 
naţi strămoşii noştri?,, Cunoscut-am noi oare scrisul latin?,. Majoritatea sa- 
vanţilor susţin că pe aceste meleaguri creştinismul a fost adus odată cu legiu- 
nile lui TraianeFerit la început de ochiul vigilent al autorităţilozr,creştinis- 
mul s“a desvoltat la noi nestingherit., Noţiunile de bază ale credinţei noastre 
creştine,de origină latină,arată că încreştinarea geto-dacilor s'a făcut conco- 
mitent cu romanizarea,„ Pe plaiurile noastre au fost deci,la început,cultura şi 
creştinismul latin, Abia în 865, bulgarii au primit creştinismul,iar la 893, 
sub Simeon,fiul lui Boris,vechea slavă devine limbă oficială a statului.,Deciy 
stimaţi tovarăşi savanţi,când am fost noi,daco-romanii,nişte necărturari şi pă- 
gâni? Dacă-i aşa,atunci cine ne-a făcut cele peste 2500 de inscripţii latine, 
începând cu secolul 3 până către secolul 9? Slavii,cari abia în secolul 6 au ve-- 
nit aici,sau bulgariiycari au venit şi mai târziu? 

Cum atunci noi,daco-romanii,care ne-am închinat attea secole Bisericii lati 
ne,scriind latineşte şi având limba bisericii latinayne-am dezis de ceea ce era 
firese pentru popor? Savanţii spun că daco-romanii au primit ritul ortodox oda- 
tă cu limba slavonă şi cu scrisul chirilic în locul celui latin pe timpul lui 
Simion, Totul datorită unei apăsări exterioare,căci nu există nici un alt mo- 
tiv care să fi făcut populaţia romano-dacă să îmbrăţişeze o religie străină... 

- Charles Lambert în. N.YeSpectatorynr.88: în adevăr,în Balcanivcredinţa orto- 
doxă fu multă vreme deasupra naţionalităţilor,Popoarele îşi pierduseră aproape 
orice sentiment naţional“ (Cvi jic) „Ceeace uşură enorm munca activiştilor naţio- 
nalişti slavi şi greci din aşa zisele mişcări de "trezire"sau de "renaştere na- 
țională".Care,pentru a-şi atinge bine scopurile,s“au servit din plin de clerul 
slavofon şi grecofon.Astfel religia avu un rol de prim ordin în procesul de des 
naţionalizare a Românilor balcanici „În unele regiuni acest fenomen de desnaţio- 
nalizare luă autentice dimensiuni de massă.Un mare număr de Aromâni "s'au slavi” 
zat şi grecizat,dispărând complet din sate şi regiuni întregi unde se găseau 
acum un veac sau două"',scrie Cvijice 

Desnaţionalizarea Românilor balcanici a cunoscut o progresie foarte rapidă în 
a doua jumătate a seceXIăĂ şi în sec.XX.Dacă spre sfârşitul sec.XVIII Românii 
constituiau cam 85% din populaţia creştină a Bulgariei,cam 75% din populaţia 
creştină a actualei lugoslavii,aproximativ 50% din populaţia creştină a Greciei 
şi cam 50% din populaţia totală,creştină şi musulmană,a Albaniei,- în 1886 deja; 
populaţia ce se considera ea însăşi română nu mai constituia decât o treime 
din populaţia creştină a Peninsulei Balcanice,formânăd 43% din populaţia globală 
a Albaniei(în 1910 ei erau încă 31%,iar în prezent abia 1%) ,32„5% din populaţia 











= 3970 

- Titu Po escu,în "Curentul",Febr.89: Spre sfârşitul primului mileniu,când se 
formează a M slave şi trec la creştinism,unele au adoptat limba de cult sla- 
vonă( statele bulgar,morav, rus chievian),altele latina(cehii,slovacii polonezii)» 
aceştia din urmă primind creştinismul apusean, Să nu uităm că latina e şi lim- 
ba cultică a statului maghiar feudal.S'a ajuns la situaţia paradoxală că noiș 
descendenţi latini,„foloseam în biserică şi cancelarii limba slavonă... Introdu- 
cerea acesteia în biserică a stânjenit evoluţia noastră spirituală firească... 
Aici ajunsese să se înpotmolească splendoarea limbii şi spiritualităţii latine!,e. 
"Din veacul al X-lea,adică odată cu alcătuirea temeinică a bisericii bulgăreşti, 
ortodoxismul ne-a menţinut în slavism; de la Brâncoveanu şi Cantemir până la Tu- 
dor Vladimirescu,adică mai mult deieac şi jumătate,forma superioară a culturii 
româneşti a fost greacă.. În condiţii atât de neprielnice,imboldul unei activi- 
tăţi culturale româneşti nu putea veni decât din afară"( Lovinescu) e 

Patrdsunt elementele corosive: slavonismul, turcismul,grecizarea şi ortoxi smul, . 
"Într”o vreme când orice mişcare culturală se reflecta prin biserică,ortodozis- 
mul nostru a fost evenimentul cel mai grav în urmări pentru desvoltarea noastră 
culturală,căci el ne-a legat pentru veacuri întregi cu cultura Orientului,for- 
mând un zid despărțitor faţă de catolicismul vecinilor noştri din vest şi din. 
nord,cari ne-ar fi putut transnite cultura apuseană" (Sextil Puşcariu) e + Reface- 
rea concretă a unităţii spirituale a românilor,pe vechile ei baze latine şi 
creştine,s'a iniţiat în Transilvaniayprin actul organic şi vizionar de unire cu 
Biserica Romei.. venită din unitatea generatoare a spiritualităţii româneşti. ee 
Actul de unire cu Roma a însemnat deopotrivă integrarea în Biserica Universală 
şi regăsirea rădăcinilor etnogenezei româneşti... 

După unirea de la 1698,splendida pleiadă culturală a Şcolii Ardelene a impri-» 
mat o direcţie pe care urma să se desvolte întreaga spiritualitate naţională;a 
fost o puternică mișcare de tip iluminist,pentru redeşteptarea naţională ,inaugu.-: 
rată de episcopul Inocenţiu Micuşprincipalul lor premergător.Atunci se trezise 
la viaţă reflexivă însăşi firea noastră romanică,Învăţăturile corifeilor alcă- 
tuiseră,după expresia lui Xenopol, "catehismul renaşterii românilor";lorga îi nu. 
meşte "cavaleri ai idealului naţional",Lovinescu apreciază că mişcarea latinis- 
tă Wa fecundat ştiinţa şi,mai ales,conştiinţa neamului românesc",pentru Ibăilea- 
nu ea a fost "o forţă socială,un fenomen de progres".Titu Maiorescu recunoştea 
că regăsirea Cetăţii Eterne a adus "rara fericire care dintr'o desbinare reli- 
gioasă a înălţat neamul întreg spre o unitate de cultută naţională" .loan Lupaş 
o. socoteşte ca fiind "o epocă nouă în istoria românilor: epoca renaşterii şi a 
întregirii naţionale",iar Nelorga,vorbind despre înfăptuirea episcopului Atana- 
sie,conchide: "Din umilinţa lui a ieşit mântuirea noastră! .- 

- Pictorul Liviu Leucă,pe patul morţii: "Românii,dacă vor să duinuie,trebuie 
să se întoarcă la punctul luminos de la care au fost îndepărtați străbunii 
noştri acum o mie de ani",- 

- Elisabeth Drevillon,în "Lupta",22 Ian.89(la Bucureşti,de vorbă cu un opozant); 
Pentru GeAndreescu,părăsirea ţării e o chestiune de demnitate: "La 15 Noembrie + 
am fost chemat la poliţie şi mi-au cerut să aleg între plecare sau încetarea ac= 
tivităţii mele de rezistenteAm decis să rămân,căci poporul român are nevoie 
aici de intelectuali opozanți şi nu în străinătate.Alegerea mea e o chestiune 
de demnitate,A pleca ar însemna so pierd şi,mai ales,trădareeEu nu pot aban- 
dona poporul român"! Bravol!... 

&& Împlinind academiciana cu diplome toemite vreo 15 de anişori,şi având es, 
încă, "pâinea şi cuţitul",s'a pomenit cu o avalanşă de felicitări,"pentru înde- 
lungata sa activitate revoluţionară,pentru contribuţia valoroasă în desvoltarea 
ştiinţei, învăţământului şi culturii naţionale,pentru bogata activitate politică:+ 
pentru înfăptuirea multelor aspirații de progres,libertate şi independenţă ale 
poporului român,pentru afirmarea nobilelor idealuri de pace,înţelegere şi cola- 
borare între toate ţările lumii",Telegramele,toate pe acelaş calapodysunt trimi- 
se de către instituţii,niciuna nu poartă semnătura şefilor respectivi ceeace înu 
seamnă ca început să le fie şi lor ruşine de aşa tovărăşie.. De altfel madam 
Briceag a ţinut să asigure că "voi acţiona ca şi până acum,cu întreaga forţă,în 
spirit revoluţionar.. aşa cum am făcut-o din cei mai tineri ani",- ceea ce în- 
seamnă că,din partea perechei analfabete,nu-i nimic bun de aşteptat; dar poate 
o scoate Gârbaciov la pensie,pentru limită de vârstă... 

&& Redacţia revistei "Zborlu a nostru'propune ca zi naţională a Românilor 
ain Balcani data de 21 Mai,zi în care,la 9 Mai 1905 stil vechi,iradeaua sultanu — 
lui a acordat Aromânilor autonomie şcolară şi bisericească, recunoscându-i ca na 


i i . di şc: d fi rba şi de un ste 
RR E ag, 











ee 


ECOURI DE LA FRANKFURT 


„—„Duminică 26 Februarie a avut Lola gainii int in in aa 


ată ae parohia "Maica Domnu- 
onoare: mitropolitul pen- 
vin a fost oficiat de predr. 
dna Lucia RoicePreotul a 
t cuvinte de îmbărbătare 
Adameşteanu, ing PeMorcoyv; 
pl, Rekoşeanu au primit din 
ncheiat la 23 Februarie 
NeCristoloveanu ajutat de 
na Mihai a expus,în holul 
ervit,cu îndemânare,un pa- 
-a]l nostru steag,Balada lui 
ucă „Deşteaptă-te Române,etce. 


dela un văr din ţarășcare-t 
area unui pachet.Greutatea 
at,din Roman,cu numele de 
s de la miliţie: "Numele pe 
-au învins pe noi!".De se 
aşul Roman, Pomârla, . + 
uropei,ţinută la Freiburg 
ieşirea acestei eparhii de 
ipirea ei la un sinod ru- 
) din Miinchen. „Pus la vot, 
jupă o lungă şi amară expe- 
iunei biserici ruseşti,fie 
în a vedea Rusia pe grani- 
ria.Majoritatea a hotărît 
“recând peste imperativul 
ipirea parohiei de la Diis- 
ală înjghebată de luminatul 
iscai. nemulţuni.ri ,puteau să 
cărui constituire şi ei au 
convocat pe toţi parohie- 
tare, Sperăm însă că nu ne 
chii fraţi de suferinţă,cu 
amă,mai. alesycă "'perestroi.- 
i că dacă află fraţii dela 
de curioasa lor hotărîre, 


ietenilor noştri că activi- 
le şi amicii noştri din țară 


anu: 6050 Offenbach/Main - 


Radu Roşeanu 


jului,a pefaţat o carte cu 
omânii au văzut în el... după 
inte în domeniul politic şi 
raţiilor poporului român, pe 
nod lăudabil,spre noi culmi 
reg globul condamnă fioroa- 
„te dl Eban a vrut să ne iro- 
"culme de civilizaţie şi pro- 
rătaţi ca'imaginea însăşi a 
“a fost sincer,şi n'a trăn- 
toare;e de mirare că nu se 
să-l puie şef suprem la Tel 

> civilizaţie şi progreseee 
ra "Nistru", "Eminescu, lucea- 
ie pagini de texte inedite, 
documente.Cartea poate fi 
anţuzesc,la: Nicolae Loupanş 





tuirea Asociaţiei Ortodoxe Române din Hessenyorgani 
lui”la biserica evangelică Mathăus Kirche.Invitat d 
tru Europa, Augustinos,cu sediul la Bonn.Serviciul d 
Viorel Mehedinţu,ajutat de corul bisericii condus d 
explicat evanghelia citită,iar Înaltul 0aspe a rost 
pentru refugiaţi „Membrii fondatori: prof.DeAnzăr,av 
apl „KeE„Popescu,aveM.Rogca,student M.Roşgeanu şi dpl 
partea enoriaşilor un mic simbol al frumosului act 

1979.A urmat un mic program artistic prezentat de d 
G.Urziceanu,M.Mărgean şi Aura Urziceanu, Dna Plorent 
bisericii,picturi pe lemn şi sticlă,iar dl Gugui a 

har de şampanie şi cozonac.În programul artistic: P 
Porunbescu,Rapsodia lui Enescu, Testamentul lui Post 
Masa, în comun;a fost un dar al Consiliului Parohial 

- Un membru alEparhiei noastre a primit o scrisoar 
comunică greutăţile avute la vama Bucureşti la ridi 
provenea din faptultă numele îi fusese schimbat for 
fată al mamei sale.Cerând el explicaţii,i s'a răspu 
care l-ai avut(Roman),nu era demn de D-ta,komanii n 
va continua aşa,România va deveni iarăş Dacia,iar o 

- la şedinţa Eparhiei Române Ortodoxe din centrul 
în Octombrie trecut,s“a propus un amendament pentru 
sub jurisdicţia Patriarhiei din Constantinopol şi a 
sesc din Statele Unite,prin intermediul unui epi sco 
amendamentul a căzut,majoritatea votând contra lui, 
rienţă istorică,Românii ştiu că nu se pot supune ni 
ea şi albă.Orice culoare ar avea ruşii ,sunt solidar 
ţa Carpaţilor,spre Ungaria,şi,la sud,direct cu Bulg 
deci cum trebuia să hotărască,dar o mică minoritate 
naţional-moral,şi peste votul majorităţii,a decis a 
seldorf la acel sinoa,atentând la opera cu atâta mi 
preot Vasiloschi,Dacă fraţii dela Diisseldorf aveau 
se adreseze Consistoriului bisericesc al Eparhiei,a 
votat-o; iar dacă voiau neapărat să plece,apoi să f 
nii în termen de cel puţin o lună înainte,spre cons 
vor părăsi,ci vor continua să se simtă bine între v 
cari împart binele şi greul de atâţia ani,Să ţină s 
ka! a lărgit,totuşi,unele posibilităţi de informare, 
Chişinău,cari nu ştiu cum să se mai scuture de ruşi 
vor fi foarte departe de a-i felicita... 

- BReaducen la cunoştinţa membrilor asociaţiei şi q 
tatea noastră de expediere a medicamentelor la rude 
continuă.Informaţii se pot obţine de la dl Radu Roş 
Postfach 101606; sau la telefon: 069 - 886323,- 


&& Dl iba Eban,fost ministru de externe al Israe 
prostii debitate de Pingelescu,în care afirmă că 
cum văd şi azi,persoana cea mai indicată să-i repre 
internaţional... imaginea însăşi a valorilor şi aspi 
care l-a condus cu competenţă,fernitate şi întrun 
de civilizaţie şi progres".Asta,în momentul când în 
sa stare în care a redus bietul popor român! Dar pc 
nizezeysă-şi arate disprețul pentru românia căror 
gres" ar reprezenta-o tristul cuplu de analfabeți 2 
valorilor şi aspirațiilor poporului român"! Dar dac 
cănit numailca să-şi onoreze niscaiva obligaţii sun: 
mută la Bucureşti,sau că nu ni-l răpesc pe agramat, 
Aviv: ca să-i ducă şi pe ebanii de-acolo pe culmi c 

&& "Pro Basarabia şi Bucovina" a scos,prin edit: 
fărul românismului - 100 de ani de la moarte": 170 
pe hârtie velină,cu peste 100 de fotografii „desene, 
comandată,cu 100 de franci,până la 15 Mai,cu cec f: 
13 rue des 4 Vents - ap.09 - 92380 Garches - Franţa 








a DOI 
DE LA UN VECHI CITITOR 

Poate ar trebui să mă limitez la obişnuitele urări de bine şi la adăugarea 
unui cec,insă nu mă lasă inima să nu vă destăinuesc gândurile ce mă mişcă de 
câte ori primesc Vatra: 

1, Atitudinea Dv cu privire la românii înstreinaţi este binevenită,mai ales: 
că sunt puţine publicaţii în exil care să se ocupe de ei,iar de cei din ţară 
nici pomeneală Mereu m'am întrebat de ce Statul Român -înainte de 1945- n'a in= 
stalat un post de ragio puternic în Banat,pentru românimea de dincolo de Dunăre« 

2, Soluţia legitimării Episcopului Ortodox din SUA propusă de Dv îmi pare lo- 
gică şi normală,însă desigur că dintr'un început s'a izbit de prostia gloateie 
Mă trag dintr'o familie mixtă religios,aşa de armonică din acest punct de vede- 
re,că partea bărbătească(3) eram uniţi,iar partea femeiască(3) era ortodoxăeLa 
Liceul nostru Militar din Tg Mureş vedeam,ea ceva dela sine înţeles,că slujeau 
la acelaş altar,împreună,preotul ortodox cu cel unit.Înainte de toate eram ro- 
mâniMi-ar fi plăcut o uniformare religioasă a naţiei noastreyînsă nu în forma 
în care s'a făcut sub sinodul Securităţii .Argumentele ce căutau să demonstreze 
lipsa de valabilitate a consacrării Episcopului Trifa porneau dintr'o rea inten-= 
ție evidentă,iar corul care le susţinea îşi proba ori lipsa de dragoste pentru 
neamyori scurtimea de minte. 

3, N“an fost legionar,deşi generaţia noastră s'a format,conştient ori nușin 
lumina legiunii; aşa că înţeleg insistența Dv,ca legionaryasupra legilor omeni- 
ei,totuşi repet că în public bateţi prea multă monedă pe cazul Sima,ţinână sea- 
mă că Vatra se adresează întregului exil românesce 

4, Felul în care a fost înlăturat Mareşalul Antonescu a fost mai mult decât 
ruşinos şi-i o pată de ne-şters de pe faţa naţiei; complotul condus de fostul 
regeycu predarea lui ruşilor,n'are nume.Mareşalul a făcut ce-a putut; era tru- 
faş şi neomenos,dar patriotismul lui era fără de pată,iar războiul era al nos- 
tru. A fost dur şi răzbunător în cazul legionariloryşi batalioanele de reabilita- 
re au fost aşa de injuste,că mereu m'am întrebat cum de n'au întunecat şi zdrun» 
cinat iubirea de ţară din inima acelor oameni, 

5e După noianul de regimuri politice trăite şi cunoscute,recunosc că democra — 
ţia este sistemul cel mai bun,deşi îi mereu corupt şi permite cocoţarea în frun- 
tea ţărilor a tot felul de nebuni şi nechemaţi; are avantajul că-i schimbă după 
un timp(schimbarea Domni lore .). Totuşi este un sistem. mereu bolnav,deoarece per- 
mite şi-şi condiţionează funcţionarea prin partidele politice,nişte masonerii 
care odată ajunse la putere,abuzează,exploatând ţara.Democraţia ar trebui să gă- 
sească un sistem de a funcţiona fără partide; mereu se zice că partidul este un 
element necesar funcţionării democraţiei,dar eu nu văd de ce un popor trebuie 
să se împartă în tabere care să lupte pentru cucerirea puterii,care,odată ohţi- 
nută,este un patent de corsar pentru jefuirea respectivei ţări, 

De, Înmulțirea asociaţiilor româneşti de exil se datorează compatrioţilor va- 
nitoşi,cari sub diferite pretexte,îmbrăcate în principii consacrate,caută să se 
cocoţeze în: fruntea exilului,Frumos ar fi,sau ar fi fost,să se adune toată româ= 
nimea( trăim era informaticei) şi să aleagă o conducere pe deasupra tuturor aces 
tor binecuvântate principii mereu invocate.Aşa ar fi fost bine şi frumose 

Un. pretext foarte uzat era refuzul de a merge cot la cot cu legionariișames- 
tecându-se în. schimb cu ovreimea de dublă naţionalitate.Personal nu mă împiedic 
de acele principii democratice care mă obligă să merg în acelaş front cu oameni 
cari n“au nici în clin nici în mânecă cu noi românii.Trăim la un loc cu ungurii 
şi cu saşii şi le recunoaşten toate drepturile,sunt egali cu noi,trăiesc în le- 
gea lor dar n/au pretenţia de a ne dăscăli ori de a ne schimba,în schimb ovreii 
se erijează în directori de opinie şi mereu sunt prezenţi,băgânăd degetul în ori- 

ce rană apare pe: orizontul românesc.Graurii apar mereu,şi mai ales când ne aş- 
teptăm mai puţin.De aceea consider ca ne-românească condiţionarea prezenţei u= 
nui român în asociaţiile româneşti ale exilului.În fine,mai sunt şi alte dureri, 
dar le las pentru viitoarea felicitare: LA MULȚI ANI! Caius Prta: 

&& AsocePro Basarabia şi Bucovina a luat iniţiativa ţinerii la Paris,la 24- 
25 Tunie,a unui colocviu internaţional având ca temă complotul germano-sovietie 
din 1939,cu cunoscutele-i urmări: nefaste.Cei ce vor să se înserie cu referate 
(15-20 de minute,în română,franceză sau engleză) ,să se anunţe cât mai curând la 
dl NeLupan: B+P+1007 - 1000 Bruxelles 1 - Belgiae- 

&& La primul Concurs Internaţional de proecte pentru Parcuri Recreative,care 
a avut loc la Padova - 17-20 Decembrie 1987,premiul special pentru originalita- 
tea temei parcului l-a obţinut compatriotul nostru Dan Voivod dela Mantovas- 


Stimate Domnule Director, 
Sunt un profesor din România,venit în vizită în Statele Unite, 








î] 
ie 
it. 


[a 


Ei 


pui 
|] 


ge îi E 














iu] punti a ag Puma PE) Ru) sic Bimerin una „ătue oaia i 
toti Îl 008, alee aul huma prez “tea. olita ms emgeecol mapa ile ar 











N] (eu URL. sue pence RN 
i i den Min VOTA ial Îi. «a în Me Dă 
ni. ca-mi Boer eu perii ol vene i, came “Aidei. “UMOR, Via. vena Me SA eee popa 
“ur Îmi, Mea. me alle Au acarpa i “mute. og a ] 

; - “ei. Iu mpi ml 








atare e. "TRM. ay 
Sountnl area i) UI] il 


Duma, ri ste pe tal. pri aa “Rear. mii unea nuci” iti: pi pacii 
"ae masea. Mae TE B0l luna Sa P 
i 2 ITI] vei ou. gel mn eee Momumene og, En ae “e o, pă 
TE RD 27] sleau. mpi ii “Tamara sant ambele an eee mine Sil an să-mi “e, al RI en cama 
nu său aia. Age unui io eset pecete mt atu cae 

Pl Igor Vl: reuni „omonim. Amen Baga Mau n Don e 
ama oa venus pocăE pp. uan emnaozavenol măocaeonuobenaeoun ei peur: «unea 
voma „gonit aou Miă "VE tie Si Maier “aa, “ni ma Sea Pele moi me umor, omu, pu uta 
a. “Menta a.m e mona “avva e mai plan Et mat. MERA a ma 
Neemia Rea cit, ma come azer mai Mi e. 

che mon EL. d. sputa ar ien “a sa a. oua me pene esta ac ji 
Vase mie Mie “vaza De 000 ion sc FO ina ei mezi amar A 
Amt. “plenar, adesea MEL, eul alinia ăi manea. eg. guru eee ui 












































Cent. pre cul nai "Ti eine edi in vital ic mil aţi 
Ea rac amenda erp ape sapun apt tii pe putcse na oua atei ad 















„ee lati “ri Iliu. ama ml paie A n omu 
it ic Tia ta fa a ăi mc pat Rm aa ai 





„unite tat ilie viei dl egean: se Doe, pei: seu Egil at iu cu poi: meci. ete oo ur 
Tei man, oii Iti on. «Arama m iati “eee n os. Anii oua. e, ee inu * ne au 
Wien ut iu la: a tii reia i-ai nea ecua copie fe dna pina All Te «zei 























grila m 
i Mi iuli cica meu sani vana: tul 


ls tt 
iuti 


iza an. iaz: Mugeni le a i 




















2 0 e 





DEE E DT 5 RE E 


De-SteUnite: la simţitele mele felicitări,alătur 50 de dolari,abonament pe 89,- 
C.-Austria: Paralela pe care-o faci între atitudinea,creştină,a preotului Cal- 

ciu,şi a patriarhului bolşevic,n'are nevoie de comentarii,În scrisoarea trimisă 

de Teoctist Consiliului Ecumenic dela Genevayvorbeşte de sistematizarea,nu de 

distrugerea satelor! „Niciunul din patriarhii noştri n'a fost la înălţimea mi- 

siunii „primul chiar a patronat asasinarea lui Codreanu,şefii bisericii,în loe 

să reprezinte pe Dumnezeu,stau în slujba diavolului! Imperiul rus este în deca- 
dentă.Unzaria se depărtează "cu paşi fanatizatiiin ure nevore de Goldentari1 n scrisoarea 1 


mu de Teoctist Consiliului Ecumenic dela Geneva,vorbeşte de sistematizarea, n 
în at distrugerea satelor! „Niciunul din patriarhii noştri n'a fost la înăl ţi ne 
ela siunii „primul chiar a patronat asasinarea ui Codreanu. şefii bisericii, în 
iată să reprezinte pe Dumnezeu,stau în slujba diavolului! Imperiul rus este în 


„n “scrisoarea vr1ma sa 


dentă.Ungaria se depărtează "cu paşi fanatizatiin ture nevore de Godentari 


sistematizarea,nu de 
fost la înălţimea ni- 
fii bisericii,în loe 
riul rus este în deca- 


die de Godentarii n scrisoarea Trimsa 
neva,vorbeşte de sistematizarea,nu de 
„rhii noştri n'a fost la înălţimea ni- 
a lui Codreanu,şefii bisericii,în loe 
diavolului! Imperiul rus este în deca- 


de Teoctist Consiliului Ecumenic dela Geneva,vorbeşte de 
distrugerea satelor! „Niciunul din patriarhii noştri n'a 
siunii „primul chiar a patronat asasinarea lui Codreanu.$ 
să reprezinte pe Dumnezeu,stau în slujba diavolului! Imp 
dentă.Ungaria se depărtează "cu paşi fanatizatiiin iure ne 
de Teoctist Consiliului Ecumenic dela Ge 
distrugerea satelor! „Niciunul din patri 
siunii „primul chiar a patronat asasinare 
să reprezinte pe Dumnezeu,stau în slujbe 
dentă. Ungaria se depărtează "cu paşi far 


atizatiiin urce nevore de Gomentarii „n “scrisoarea Trimisa 
Ecumenic dela Geneva,vorbeşte de sistematizarea,nu de 
ciunul din patriarhii noştri n'a fost la înălţimea mi- 
tronat asasinarea lui Codreanu.Șefii bisericii,în loe 
u,stau în slujba diavolului! Imperiul rus este în deca- 
ază "cu paşi fanatizaţi" de comunismeîn Polonia,la o în- 
_guvern,se va tăia legătura între ruşi şi Germania robi- 
că.Conflictele din Armenia, Azerbei jan,Georgia,continuă 
unul din România crede că va domni în veşnicie!,, 


olul pt VATRA,pe care de atâţia ani întreţineţi focul sacr,, 


EI so puten citi în Vatra strămoşească,Alătur un obol, 
ea am înghiţit VATRA ca pe o anaforă.Câţi îşi dau seama 
SE-NAȚIUNE" cum a spus Vasile Iasinschi,s“a pregătit 
omeu pentru întreg poporul? Lungă noapte,ce durează de 
le-au rămas doar comemorările,cinstirea eroilor ce-şi 
iţi în qiferite ţări,şi o luminiţă de nădejde -timidă- 
eghează s'o ţină aprinsă! Alătur,din puţinul meu,pentru 
mulţumiri pentru ceeace me oferă această sobră Vatră,- 
azin a apărut scrisoarea d-rului Traian Umbraru,cu amă- 
_ mai,, cel mai! când era ucenic cizmar şi vagabond prin 
rtea lui Pacepayarticolul arată în toată lumina figuri- 
escu şi a Momâii sale! Ieri V“am trimis 20 freelveţieni. 
plini o datorinţă faţă de VATRA,pe care o conduceţi cu 
„de atâţia amar de ani... 

„excepţional de bun şi de interesant.Cu alţi buni ro- 

) în coadă",cum spuneambătrânii noştri,.Foarte impresio- 
c-românesc-legionar,George a făcut şi fotocopii.,.. 

de 50 mărci,dorindu-Vă în continuare succes şi împlini- 
ă, pe care o depuneţi fără preget,pentru justa informare 
românesca cărui unitate trebuie împlinită spre binele 
t de primejduite astăzi!... 


MA VA DESPÂRŢI? de Sergiu Grossu 


Isus? Pune urechea lângă inimă,pune... 

us? Melodia“ nnoirii nu-i oare-o minune? 
-mi hotarele,  Adierile Duhului Sfânt 

xele? M'au schimbat: nu mai trăiesc pe pănânt. 
it; Cine mă va despărţi de Isus? 

tele-am privit, Care om? Care duh? Care gând nespus? 
a-mi străbate Rădăcinile mele,rădăcinile firii, 

 Stau înfipte”n Golgota lubirii... 


tire" din Miinchen şi-a serbat,Duminică 26 Martie,hramuly 
pe episcopul Wagner.exarh al Patriarhiei din Constanti- 








de Teoctist Consiliului 
distrugerea satelor! „N 
siunii „primul chiar a p 
să reprezinte pe Dumnez 
denţă.Ungaria se depărt 
țelegere între Walesa ş 
tă. Țările baltice se ni 
cu intensitate,Numai ne 
P.-Franţa: îmi trimit o 
T,-Germania: Doresc VEI 
N.-SteUnite: Toată noap 
că odată cu actul de "LI 
noaptea Sfântului Barto 
mai mult de 50 de ani! 
dorm eternitatea răspân 
pe care cei dela VATRA 
revistă 20 de dolari şcu 
M.-Elveţia: în Micro Ha 
nunte trăite,despre "Ce 
"Crucea de Piatră".Cu ce 
le murdare ale lui Ceau 
Le-Mexic: Încerc a-mi î 
atâta pasiune româneasc 
H.-Canada: Numărul ulti 
mâni l-am citit "din ca 
nat de conţinutul istor 
S$.-Elveţia: Alătur suma 
re în munca desinteresa 
şi orientare a exilului 
Mării şi al Neamului,at 
CIN 
Cine mă va despărţi de 
Care-auroră,sau care A 
Care dihanie,târcolinăd 
Poate să-mi spurce alt 





Ca un pom,lângă ape să 
Tot spre cer,tot spre 

Ascultând cun prin fib 
Seva puterii adevărate 


&& Biserica "Buna Ve 
având ca oase de onoar 


- 33 - 
ÎNAINTAREA RUSIEI 


„Rusească nu este un stat,nu este un Ponora este online nt 


“a Ls De Be nuspuris Dora 


ai ie e nai 


dat corul "Agapia",condus de Marius Cosmescu.la praznic,dl G„Ciorănescu 
o avântată cuvântare de aniversarea unirii Basârabiei,Public,ca la 300, 
&& La 28 Decembrie,conisia oficială interdepartamentală din Chişinău 
studierea istoriei şi a problemelor desvoltării limbii moldoveneşti a a 
ca "moldoveneasca" să devină limba oficială a Republicii şi să se scrie 
bet latin.Preşedintele acestei comisii e însuş preşedintele Republicii, 
iar secretarul ei,Bondarciuc,e responsabilul ideologice. Acun,mai rămâne 


vină şi legea... 

&& Misiunea Română Unită din Germania a tipărit un frumos calendar d 
cu text,de veche tradiţie în tipăriturile bisericeşti,în roşu(sărbători 
negru(celelalte zile),având sus Cina cea de taină şi pe Maica Domnului, 
cere la MonseBârlea: Sendlingerstr.65/1, 8000 Miinchen 2.- Telefon: 26 6 

- Pr.GheBorca,parohul românilor liberi din Suedia,a tipărit un frumos 
de perete pentru acest an,cu negru şi roşu,pe un carton cu “Adormirea M 
Domnului" „Se poate cereșcu un dar pentru biserica românilor refugiaţi d 
holm,la adresa sa: Brantholnsgrand 54 r - 12746 Sk&rholmen-STOCKHOLM( Su 

&& Paştele cade anul acesta,pentru ortodocşi şi uniţi,la 30 Aprilie, 

2 Nu witaţi să veniţi la Soultzmatt,Sâmbătă 10 Iunie! 





=*54.= 
&& Comisia politică a parlamentului european a organizat la Bruxelles,21 Pe- 
bruarie.o sedintă dai: ale VETPayI LOL, caşLLEa in S1aIŞIv 0 in rii z Q1recTa asup 
porului român.În tratatul dela Paris nu a fost lipsită de niciunul din ace 
câştiguri „Punerea poporului român sub ocrotirea puterilor mari şi restitui 
unei părţi mici din teritoriul rupt din trupul Moldoveigsunt două câştigu. 
mari pentru noi,dar pentru Rusia nu sunt decât nişte lucruri supărătoaree 
M.Eminescu("Timpul",6 Mai 1878) 
NISTRULUI _ de Aurică Popescu 
Nistrule ce-ai stat de veghe, Ele ne cunosc tot chinul. Nistrule,tu umflă-ţi 
Veacuri la graniţa ţării, Sub călcâiul rus azi geme, şi să treacă nu-i lă 
Temporar te-au furat ruşii; Scumpa noastră Românie, Rupe poduri şi înghi 
Noi;nu te von da uitării! Nistrule,tu să fii gata, Tot ce-ai să “ntâlneşti î 
Malul tău şi astăzi poartă, Pentru marea bătălie, Să nu scape bolşevi 
Ziduri ce mărturisesc, Cână Carpaţii au să mişte, Ce-au adus în ţară jal 
Cum strămoşii se luptară, Gonind duşmanii prin văi; Toată plaga bolşevic 
Apărând ce-i românesc. Bistriţa,Siretul, Prutul,  Prinde-o “n valuri ; du-o “n 
Soroca şi cu Tighina, Au să“nnece la călăi; Ajutâna să reînvie, 
Cetatea Albă,Hotinul, Ca să scape,înspre tine, Iarăşi "ROMÂNIA MARE"! 
Au fost martore în lupte, Fugind,se vor îndrepta; 





- 35 -_ 
SEMNA LARI 


- Liciniu Faina,Unirea cea mare; Wolf v.Aichelburg, Pe-un piciar Se Elzitaa el n 


uvae voua A DOILEA 2 VUUNCU suLUuuii POI VU VIU jagan 

"partid, e 

& A apărut "Le pays roumain entre orient et ocgident - La "Moldo-valachie 

la premidre moiti du XIX-e siăcle",de Neagu Djuvara.Se poate obţinescu 

franci „la”Publications Orientales de France",avenue du Genâral Schmitz — 

1 Cergy-Pontoise Câdex - Franţa,.-— 

& Tribuna României inaugurează Anul Nou cu,pe prima pagină;versurile lui 
Ce-ţi doresc eu ţie - Dulce Românie - Ţara mea de glorii - Ţara mea 

lor? .„ La trecutu-ţi mare;mare viitor! Că”n nădejdea prezentului. e. e 

& Citim,într'o foaie: simistăscă,"între foame şi mişelie,nu mai există mora- 

Să fie asta o încercare de explicare a. "chestiei"? 

& La Ottawa s“a înfiinţat o parohie românească,care şi-a început activita- 

în ziua de Crăciun,când a slujit acolo pr.Nicolae Zelea.După masa comună au 

it părintele şi dnii Ion Zaharia,Ne.Pora,profeMurgescu,profellie Popescusete, 

a Aachen s'a stins,la 1 Aprilie,Const.Cernăianu„Înmormântarea la Câmpulunge — 

a K6ln a murit;cu două săptămâni înainte,ginerele său,dreDeştefănescue- 


par n, sanatoriu 8 ae 0ă 7iaâăe ni „Ion Popinecanu, fost profesor la Univer- 





EEE 


& 


- 36 — 
ric; L'exil c'est moi!; Expunerea de motive a"'Soborului",-"Curentul",Febr,89,- 


- rAl„ Raţiu, Sinodul dela Miinchen,- în "Libertatea", Febr.,89,- 
- Doru Novacovici,Să demascăn agenţii de influenţă,- în "RomeLiber",Martie 89,- 


- C.Goraş,Stânga miliardarilor; Stroe Moldovanu,Din scrântelile Telegrafului 
Român; "Acţiunea 1988 pentru salvarea României": Memorandum către ONU; Nelupany 
Unirea Basarabiei; Titu Bărbulescu,lstoria României şi istoria Românilor; GeBăl- 
tean;Ucrainenii; GeBrana,RSR şi glas-perestroismul; E.Comaniciu,libertate; An 
drei Pandrea,Diagnostic; Radu Enescu,Europa de dincolo; CeMacri,Criza capitalis- 
mului şi colapsul socialismului; NeStoia,Acum slobozeşte Doamne; ConsteMareşy 
Arta confuziei,- în "Cuvântul Românesc'",Martie 89,- 

- Wolf von Aichelberg,Moartea unui cimitir; Şerban Budişteanu,Numai speculaţii? = 
în "Dialog", Pebre89e- 

—— »z5orIu a nostru, Freiburg, 4/88,conţine literatură,amănunte dela congresul 

| aromân din vara trecută,ţinut la Freiburg,comemorarea a 115 de ani de la apa- 

| xiţiayla Viena,a Gramaticii aromâne a lui Mihail Boiagie- 
—— A apărut vol.II din "Am trecut prin iad"',de Ion Pantazi „cuprinzând, după anii 
de front şi închisoare din volel,viaţa sub comunişti şi aspecte din a exilului, 
deci anii 1964-1988.Carteaycu foarte multe fotografii,conţine peste 100 de pa- 
gini şi costă 10 de mărci,de trimis,prin mandat sau cec,la adresa autorului: 
Gmiinderstr,28 - 8000 Miinchen 10 - Germania; sau,pe acelaş nume,la: Bayerische 
„Vereinbank - Bankleitzahl 100 202 10, xonto dar - Miinchene- 


___— Dl Zoniţoiu a scos un nou număr din Deşteaptă-te Române(140 de pagini!) ,nu- 


măr enciclopedic, închinat întregirii României,cu sumedenie de documente şi foto- 





grafii istorice,privind mai ales Bucovina,dar şi actualitatea,din ţară şi exily 

) comemorări (Eminescu, Păstorel,Maniu) „versuri totul încheindu-se cu un proiect de 
manifest-program al partidului naţional-ţărănesc Colaborează Radina,Gh Mazilu 
etc."Volumul"! dogoreşte de un genuin patriotism.- 

——ZA ieşit şi nr 25 din Revista Scriitorilor Români „scos prin abnegaţia 
alui prof.C.Sporeașcu obişnuita bogată colaborare: N.Novacysergiu Grossu, Vinti- 
1ă. Horia,Al.Mi rcea,S.G.TPheodoru,Nicu Caranica,Florica Baţu,litus Bărbulescu,De 
Iehim, ŞteBaciu, NN Ţimi raş,CeAmăriuţei „Antoaneta Bodisco;ete, 

- A apărut Philosephia perennissnr 1,Annales frangaises de philosophie stylis- 
tique,în 1Ţ5 de pagini,cu un frumos buchet de colaboratori: Georges Danesco,Ci- 

_cerone Poghirc,Mariăna Piscoci,Raoul Marin,Marco Cugno.. + Ce vreţi mai mult? 

- Au apărut două volume din poeziile ui Vasile Militaru: unul,scos prin stră- 
dania d-lor prof.V.Gurău(care-i scrie şi prefața) şi Gr,Scorochirjă,se cheamă 
Poemele nemuririi şi a ieşit la editura'Cartea!" din Freiburg; celălalt se chea- 
mă Stropi de rouă şi a fost scos de editura"Nistru"! din Bruxelles,ostenitori 
fiina anii NeLupan şi Gr.Scorochirjă. Versurile lui Vasile Militaru,pline de căl- 
dură, dragoste şi autenticitate ţărănească,au fost foarte populare în ţară,de 
aceea a şi murit în închisoare,căci ocupanţii nu l-au putut ierta.Credem că 
nici exilul nu le va ocoli... 


DE PAŞTI de S5.G„Theodoru 


Dă-Mi Doamne ochii,ochii de-altădată, Dă-mi Doamne ochii plini de încântare, 


Bucur Calangiu 





Care”n prisosul razelor de soare Cu rouă”n ei de-atâta bucurie 
Zâmbeau la cerul bulgărit de vată, Cână în livezi,cu fiecare floare 
Ce dan căldură unde de răcoare. Se înscria un vers de poezie, 

Dă-mi Doamne ochii ce plimbau de mână Belşug de-atâita farmec şi culoare, 
Cu ghioceii,primele brânduşe Aduse”n preajma zilelor de Paşte, 
Şi-un fir de iarbă care iar amână Azi ,amintire,un trecut ce doare 

A primăverii larg deschisă uşe, Şi-i răstignit în lumea ce renaşte, 


&& Dintr/o chemare a dlui Florea Nicoriue, român verde din Boianul Bucovinei 
furate de ruşi: Veniţi cu dragoste românească,inimi curate şi gânduri frăţeşti, 
să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate darurile şi să-l rugăm să ne păzească de 
primejdii,pe noi şi neamul nostru,căci numai Sf.Biserică ne va salva Neamul şi 
scumpa noastră Patrie de jugul tiran şi venetic.Pe cei ce nus totdeauna de ace - 
celeaşi păreri cu noi,îi poftim să intre în Sf.Biserică,să vadă,să audă şi să 
se convingă cum noi cu toţii suntem fraţi români creştini,cum noi cu toţii avem 
acelaş ţel: Salvarea NEAMULUI şi PATRIEI noastre , ROMÂNIA !- 


Contribuțiile la VATRA se pot trimite: în Germania, la Uffentliche Sparkasse -— 

7800 FreiburgKonto 1264443; în Italia,la Roma,C.C„Postale 43321006; în Franta; 
la 715018 Paris,21] Bd Barbăs,Crâdit Lyonnais,compte 131101 Z(numai cu virament) « 
Contribuțiile se pot trimite şi direct la redacţie,prin cec sau mandat poştal. 


i: i rălichi 3 Vălimăreanu 
î zausgeber und Gig,deg Ioa YA 72Rivorii Shiedăzită”