Cuvantul Romanesc anul 19, nr. 209, octombrie 1993

m 


PRĂPASTIA! 


Văzută din interior, țara românească pa- 
re o casă de nebuni! Privind cu luciditate în 
jur, poţi crede că la un moment dat te afli la 
un spectacol de teatru, unde ceva extraor- 
dinar s'a întâmplat. Actorii îşi interpretează 
rolurile cu atâta devotament, cu atâta dă- 
ruire şi patimă, încât, s'au ţicnit; nu-şi mai 
pot ieşi din roluri şi, chiar cu sala goală, ei 
continuă să joace, fascinaţi de aplauzele la 
"scenă deschisă" - care, desigur, nu există, - 
răspund blitzurilor printr'o ţinută şi o dic- 
ție marţială. Rezonanţa "ovaţiilor" îi urcă 
pe înălțimi eretice. Este atâta tristeţe şi 
atâta deznădejde în fiecare casă şi pe străzi, 
încât, paradoxal, nici lacrima suferinţei nu- 
şi mai are rost. Cui să te mai plângi? 

Pe cine să plângi mai întâi, când nu mai 
ai putere să te plângi pe tine însuţi? Şi pe 
urmă, o lacrimă ce S'ar prelinge în văzul 
acestei gloate disperate şi năucite, n'ar face 
altceva decât să-i sporească suferinţa, să-i 
scuture şi restul de firavă credinţă ce i-a 
mai rămas, care s'o ajute să treacă prin 
iadul acesta, prin care, încă ne mai vrea 
Dumnezeu! 

Nu mai există nimic! Nimic, decât o 
prăpastie largă şi adâncă dela un hotar la 


nea, ins lângă ins, aşteptându-şi în linişte 
xecuiția, pe care mai marii zilei întârzie să 
i-o aplice! 

Cine sunt ei de fapt, mai marii zilei? 
Cine sunt ei, promotorii acestui dezastru 
organizat atât de metodic? Ei sunt foştii 
nomeclaturişti ai lui Ceauşescu şi o bună 
parte a Securităţii de atunci, aşa-zisul 
segment al spionajului şi contraspio- 
najului, colegi de-ai D-lui Pavel Coruţ, cel 
care încearcă să-i prezinte ca pe "mieii" 
Domnului! 

Cum spuneam, prima categorie este 
formată din cercul cel mai apropiat de fos- 
tul dictator comunist. Aceştia au deținut 


două atuuri importante, cu care să se poată 
ajuta atunci când ar veni momentul; 


informaţii şi bani. Informaţiile i-au ajutat 


să ştie, chiar dacă nu cu exactitate, ce s'ar 
putea întâmpla, care ar fi evenimentele 
majore ce le-ar putea periclita integritatea 
politică, şi mai ales, fizică. Banii, sumele 
fabuloase, adunate printr'un jaf comun cu 
defunctul, să-i ajute să se "privatizeze" pes- 
te noapte, să ia un asemenea ascendent 


material faţă de restul naţiunii, încât, chiar 


ISSN A 
0705-8365 


_ THE ROMANIAN VOICE 
GEST ROMANIAN NEWSPAPER 


dacă ei nu vor mai fi o alternativă politică 
în viitor, vor flo forță financiară care, după 
cuni se şi vede, vor impune celor cca. 80% 
de dezmoşteniţi ai soartei, un regim de 
viaţă atât de mizer, atât de umilitor, încât 
aceştia, în dorinţa sinceră de a supravieţui, 
vor regreta răul pe care l-au avut şi cu 
gestul disperării omului ajuns în situație 
de limită, vor îmbrăţişa picioarele acestor 
canalii, greu de calificat altfel. 

Tot ce este potenţial economic, mai ales 
investiţiile străine, tot ce ţine de afaceri 
deci, toată această mașinărie infernală de 
făcut bani prin jefuirea ţării, trebue să 
treacă prin mâinile şi filtrul acestor două 
categorii de ciocli ai naţiunii române, 
nomenclaturiştii, plus fosta şi actuala 
Securitate. 

Cât priveşte fosta Securitate din exterior, 
batalioanele de spioni politici şi economici, 
"diplomaţii", mai cu seamă aceia care n'au 
făcut nimic peste hotare decât au înlesnit 
un comerţ cât mai intens pe valută, care îl 
dezinformau până şi pe Ceauşescu cu pri- 
vire la preţuri, acumulând în felul acesta 
pentru acea înspăimântătoare instituţie, 
Continuare în pag-8 


CITIŢI _ 
ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România: 
Valeriu C. NEŞTIAN pagina 1 
Octavian TUDOR pagina 2 
lonel ZEANA pagina 4 
Dumitru ONIGA pagina 5 
Gh. |. OLBOJAN pagina 6 
Dan Emilian ROŞCA pagina 6 
Tiberiu HENŢEA pagina 7 
A. GRIGOROPOL pagina 8 
Pr. Dr. Gh. DRĂGULIN pagina 14 
Prof. Dr. A. MOISIN pagina 14 


Prof. Dr. N. CIACHIR pagina 17 


Pretul unui abonament anual 
25$/500M 


IN-THE FREE WORLD 


ANUL 19 Nr. 209 - OCTOMBRIE 1993 ia 


E GREU DRUMUL 
Eugen BÂRSAN 


Este imperios lipsă de o cultură politică ce ar duce 
la eliminarea urmărilor comunismului care sunt 
sorgintea blestemului ce ţine încă în fruntea ţării 
structurile comuniste de ieri. i 

Este clar că un asemena lucru n'ar fi fost posibil 
dacă multe cadre universitare (incompetente) 
promovate de comunism ni'ar fi încă în funcţii, 
pregetând s'o rupă cu un trecut al lor. 

Un asemenea lucru n'ar fi fost posibil dacă în 
fruntea educaţiei civice n'ar fi oameni care timp de 
29-25 de ani au predat ori învăţat la "Ştefan Gheor- 
ghiu” socialismul ştiinţific exemplificat cu vorbirile 
lui Ceauşescu. 

Iată lucruri care au fost văzute ca imposibile şi 
deci, de neacceptat pentru zilele de după Revoluţie şi 
care, din nefericire, sunt totuşi, stări de fapt ca bază a 
ceauşismului încă vieţuitor şi conducător de ţară. 
Bineînţeles, prin proletcultiștii care se văd. 

Este de subliniat că prizonierul psihic, ca rezultat 
al unui îndelungat proces de epocă comunistă, este 
intens alimentat de nomenclaturiştii moştenitori, care 
sunt plini de marea experienţă a intoxicării deliberate 
a spiritului. Mai totdeauna, în funcţie şi de situaţii, ca 
de exemplu, alegeri electorale. 

Dar lucru important şi de reţinut: nu ne putem 
sustrage cinstei de a vedea situaţia intoxicării spi- 
ritului aşa cum este ea în realitate, Ce vreau să spun 
este că intoxicările sunt liber consimţite. Aici este 
gravul şi tragicul vieţii sociale şi publice din ţară. lar 
până această stare nu va lua sfârşit, nu se va putea 
ajunge la construcţia unei societăţi româneşti pe o 
ordine socială, pe o ordine cu libertate morală. să 

În fapt, un drum greu. Pentrucă presiunea psihică 
din implantarea comunistă e atât de mare încât bietul 
Român intoxicat trebue să lupte cu el insuşt pe a 
putea Yedeă ate românească post- 
puiea e eerauiaa. Căci. când el [pi face loc. spi. 
ritul bun, de curaj, e încolţit de îndată - comunistic - 
de spiritul răului. Astfel cei care şi-au făcut curaj să 

adă şi să conceapă o societate post-comunistă, sunt 
taxaţi, fără cruţare, ca duşmani ai "poporului", ele- 
mente ale "destabilizării”. lar dacă se întâmplă să mai 
rotestezi, ai devenit trădător, schizofrenic și cana- 


| 


şi provocare? Cinism de 
joasă ori Velevată” obârşie? 


[Şi ce-i determină-pe-tarum) 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


aleriu C. NEŞTIAN 


Plăcută şi bună impresie 
fac, desigur, cititorului de 
bună credinţă acele text 
care critică, dezaprobă, în- 
fierează - nu fără vervă şi 
argumentaţie - ideologia şi 
regimul comunist, ori care 
iau în tărbacă "metodele" 
de guvernare ale nomen- 
claturiştilor de ieri şi de 
astăzi. Oricine, lipsit de 


prejudecăţi, are cuvinte de intransigenţi cu exagerare!). 
laudă pentru atitudinea 


Nu doar pentru a se şti - ca 
aceasta morală, pentru do- să nu pierim ignoranţi = ci 
cumentaţia, clarviziunea mai ale evi- 
dovedite de o asemenea ta/preîntâmpina vătămă- 
luare tranşantă de poziţii. toare confuzii şi eventuale- 

Când însă, nezăbovind le precedente nesănătoase. ; 


mult printre rânduri şi vor- Tată, de pildă, ne povă- 
be, treci la cercetarea ținutei — ţuiesc şi ne dau lecţii, ba ne 
dinainte de Deere 1989 

anumitor "dascăli" într'; 


şi trag de urechi uneori, 
a anumitor "dascăli" întrale 
"democraţiei”, constatările 


între unii şi alţii, câţiva 
rezultate 


ambiţie, dorinţă de mărire 
şi câştig bănesc? Când au 
ost sinceri? leri, astăzi ori 
niciodată?!? 

Da, just, normal şi foarte 
util lucru este a ne reaminti, 
fie“şi din când în când, ca o 
indispensabilă verificare a 
conştiinţei - fără umbră de 
maliţiozitate sau procese de 
intenţii (să nu fim nici 


literați culcuşiţi la presti- 
nu pot să nu-l in-  gioase publicaţii centrale 
dispună (de nu să-l şi supe- inu cin RSI aC(R ea provincie (Bernard 
re, să-l indigneze) pe lec- aw: "Cei care pot, acţio- 
torul pornit să-şi acorde  nează; cei care nu pot ac- 
încrederea şi simpatia faţă !' iona, predau cum se poate 
de un literat ori altul ce se acţiona; cei care nu sunt 
declară actualmente - parcă capabili nici să acţioneze, 
ar fi fost de când lumea! - nici să predea, învaţă pe 
anticomunist sau măcar ne- alţii cum să predea!) 
comunist. Oportunism? Ce fel de literatură com- 
Cameleonism? Diversiune [puneau domniile lor odi- 
nioară? (Evident, NU artico- 
le de serviciu, publicistică 
ocazională sau citate obli- 
vajnicii apărători ai li- gatorii). 
bertăţii şi ai drepturilor Ştefangheorghistul V. 
omului? (Nu ne raportăm la Băran, bunăoară, publica, 
neocomuniştii notorii, de- În 1961, volumul de repor- 
claraţi!) Sete de putere, taje "artistice" - în filiaţia 


EDITOR: GEORGE BĂLAŞU 


CIRCULAȚIE IN AFARA CANADEI: AFRICA, ARGENTINA, ANGLIA, AUSTRALIA, BRAZILIA, BELGIA, CHILE, DANEMARCA, ELVETIA, GERMANIA, GRECIA, FRANTA, ISRAEL, ITALIA, IUGOSLAVIA, OLANDA, ROMÂNIA, SPANIA, S.U.A., SUEDIA, TURCIA, UNGARIA, NOUA ZEEL ANDA 
n E a 


TRECUTE "MERITE" DE 
LITERAŢI (AZI) DEMOCRAŢI 


"nouă" a lui G. Bogza, Tr. 
Coşovei et. comp. - "Pe 
drumul fericirii" (se ştie 
care drum şi care fericire!), 
"Gospodăria colectivă - 
izvor de bunăstare şi bel- 
şug" (sic!), în anul următor 
cartea "Contemporani cu 
viitorul" şi, peste un timp, 
în 1976, "O.R.A.". Titlurile 
ne "iartă" de orice comen- 
tariu axiologic. Fostul re- 
dactor-şef al oficiosului 
sucevean "Zori noi', apoi 
reporter la "Scînteia", pro- 
ductivul Platon Pardău, în 
"Ore de dimnineață"(1972) - 
ca şi în "Conversaţii pa- 
tetice" (!) - sub pretextul 
unei săli de audienţă dela 
regionala de partid, face 
"estetic" apologia activiş- 
tilor pecerişti, E limpede, 
nu? Constantin Ţoiu, ex- 
redactorta editură PM.R., 
în romanul pseudopoliţist 
"Moartea în pădure" (1965), 
pune în scenă (şi se dă în 
teatru!) nişte confruntări 
între “muncitori forestieri', 
conduşi, nu încape îndoia- 
lă, de comunişti, şi "rămăşi- 
ţele fasciste constituite în 
bande" (adică luptătorii re- 
zistenţei antibolşevice din 
munţi!) 

Pe de altă parte, proli- 
ficul Valentin Silvestri nu e 
mai prejos. Nuvelele "Tre- 
nul regal" (1949), "Într-o 
noapte înstelată" (1951) - şi 
chiar o parte deloc neglija- 


bilă din ulterioarele sale 
schiţe "umoristice şi sati- 
rice"! - sunt grăitoare pentru 
militantismul lui ideologic 
şi... artistic. Constanţa Bu- 
zea n!'a tipărit doar circum- 
sfanțiale "omagii"; în ver- 
surile din volumul "De pe 
pămînt" (1963), de exem- 
plu, vorbeşte "liric" despre 
generaţia "romantică", 
"revoluţionară" a şantie- 
relor industriale staliniste 
şi a "entuziasmului juvenil" 
(înduioşător de partinic!), 
pentru a ajunge la o pro- 
blematică destinată copi- 
ilor, de pe aceleaşi nefaste 
baricade doctrinare, în "A- 
venturile extraordinare ale 
lui Hap Pap" (1970), scrise 
în excelissima colaborare cu 
Adrian Păunescu! 
1. Brad, fost membru al 
„C.-ului, ne delecta şi el pe 
vremuri, "ideologic şi es- 
tetic“, cu romanul versificat 
al apologiei stahanoviste 
"Cincisutistul" (1952), ulte- 
rior "dezvoltindu-şi" tema 
şi în "Tînărul mecanic" 
(1954), "Baladă impuşca- 
ților" (1955), "Descoperirea 
familiei" (1964) ş.a.m.d. 
Poezie "patriotică", mili- 
tantă scriau până nu aşa de 
mult şi Al. Andriţoiu, Gr. Ha- 
piu, Florentina Albu sau Vio- 
eta Zamfirescu. N'am auzit ca 
sus-menţionaţii stihuitori să 
şi-o fi recuzat între timp! 
Continuare în pag. 3 


Y 


E 
f 


PAGINA 2 


EDITORIAL 


HIBRIDITATEA 


GUVERNELOR LUI 
ILIESCU 


Încă dela primele încercări de constituire a orga- 
nismelor de conducere guvernamentală din Decembrie 
'89, după căderea dictaturii lui Ceauşescu, numai Allan 
Green, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti și o. 
parte din "intelectualii" români au avut încredere în 
formulele de guvernare încropite de Ion Iliescu şi 
Silviu Brucan. Restul lumii româneşti a aşteptat ca 
aparenta revoluţie, care începuse prin răsturnarea 
tiranului, să continue. 

Refacerea ţării cu contribuţia unor oameni ce-au 
aparţinut vechii nomenclaturi comuniste era impo- 
sibilă. Aceştia n'aveau nici autoritatea morală, nici legi- 
timitatea politică şi nici pregătirea necesară pentru 
reformele care se impuneau la data respectivă. În 
pofida tuturor aşteptărilor, revoluția n'a continuat, de- 
oarece aceşti oameni cu statute vechi de comunişti au 
ştiut să manevreze bine situația în favoarea lor, în acele 
momente tulburi de atunci, iar marea parte din lumea 
“românească s'a lăsat amăgită şi s'a complăcut în noua 
| structură politică formulată. 

/ În acest fel, boala s'a prelungit până astăzi când s'a 
ajuns la o stare de criză generală. 

| Toate formulele de guvernare ale lui Iliescu şi ale 
jacoliţilor acestuia au fost infestate cu incompetenţă şi 
!compromisuri. Iliescu nu era cu nimic îndreptăţit să fie 
„conducătorul ţării după Decembrie 1989, el însuşi 
'având o ideologie comunistă căreia i-a fost şi i-a rămas 
jeredincios, după cum singur a declarat. În plus, era un 
'kaghebist şi faţă de ţară era şi este responsabil de 
| dezastrul şi de genocidul naţional. 

| Dacă la primele alegeri de după revoluţie, formaţia 
jhibridă a lui Iliescu a reuşit să obţină prin tertipuri 
curat comuniste un procentaj similar lui Ceauşescu, în 
1992, popularitatea sa şi a Frontului Salvării Naţionale 
sa red simtite PETE Seara aaa i pi neta 
firesc de dezmeticire națională, este de aşteptat un vot 
de neîncredere pentru Iliescu şi şleahta lui de comu- 
nişti, fiindcă minciuna şi falsul nu se pot perpetua la 
infinit. Incompetenţa de astăzi a executivului Văcăroiu 
şi a celorlalte formule guvernamentale ale lui Iliescu 
vor trebui să ia sfârşit. 

Numai o formă patologică a stării lui Iliescu ar putea 
să-l încurajeze să-şi mai asume răspunderi în viitor, 
după rezultatele negative ale guvernelor sale. 

Viciul principal rezultă din hibriditatea pregătirii pe 
care o au cei însărcinaţi cu conducerea ţării. Iniţial, 
aceştia au fost educați şi pregătiţi în spirit marxist, ca 
apoi, pentru un polei decorativ, să fie ţinuţi în şcoli 
înalte din Occident, cu doctrine economice şi politice 
radical opuse celor comuniste, pe care le învăţaseră 
până atunci. Din această sinteză amalgamată au ieşit 
nişte monştri fără putință de adaptare la condiţiile de 
viaţă ale vreunei societăţi, fie ea capitalistă sau comu- 
nistă, democrată sau dictatorială. Aceşti monştri ideo- 
logici profesionişti n'au avut nici o valoare în 
guvernările întocmite de Iliescu, pentrucă nu se puteau 
orienta în realităţile româneşti care impuneau cu prio- 
ritate revenirea la bunele tradiţii şi la primatul spiritual 
pentru refacerea unei societăţi sănătoase. Cele două 
guvernări anterioare, ca şi cea actuală, a lui Văcăroiu, au 
fost şi rămân anacronice, lipsite de eficacitate. Ele nu 
s'au putut debarasa de ideologia marxistă, n'au putut 
valorifica părțile bune ale Occidentului pentru a le 
conecta la realităţile României. 

Între timp, personalităţi ale vieţii naţionale, pregătite 
în diferite domenii de activitate publică, au fost margi- 
nalizate pe motivul că nu fuseseră "onorate" cu carnetul 
de membru al partidului comunist. 

Din toate acestea, se poate prevedea o apropiată re- 
crudescenţă naţională, care va însemna şi eliberarea 
țării, nomenclatura comunistă, sterilizată şi epuizată, 
neputând dura la infinit. Se văd semne ale inutilităţii, 
ca cele pe care le oferă încercările de remaniere guver- 
namentală din ultima săptămână a lunii August a.c. 
Chiar dacă D-nul Văcăroiu încearcă să le prezinte ca 
schimbări din cauza lipsei de eficienţă a activităţii aces- 
tora, ele rămân o dovadă de incompetenţă a executivu- 
lui actual. 


George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR: 


SPRE CUNOŞTINŢĂ: Ţinem să facem cunoscut că 

Redacţia acestui ziar nu impărtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


OCTOMBRIE 1993 


Cei plecaţi de curând din 
România îşi amintesc re- 
gula de aur a slujbaşului în 
comunism: să nu spui nu, 


» oricât de absurd ţi se va 


părea ordinul şefului. Că 
nu vei face nimic din ce ţi 
s'a cerut, e altceva. Dacă nu 
faci, poţi fi sancţionat 
pentru incapacitate sau 
indolenţă. Dacă ai, dela 
început, un punct de vedere 
şi afirmi că un lucru nu 
poate fi dus la capăt - din 
cauze evidente - vei fi sigur 
judecat pentru nesupunere. 
Regula aceasta a fost atât de 
populară, încât ea funcţio- 
nează şi astăzi, ca şi cum 
alta nici n'ar putea fi con- 
cepută. 

România participă la 
toate întrunirile SEE se 
decid căile, dar şi clauzele 
integrării în Sistemul €co- 
noimic de piaţă. Reprezen- 
tanții Țării spun mereu da. 
Totuşi, nu fac nimic sau 
aproape nimic din ce pro- 
mit-Un exemplu: pentiu 
integrarea europeană - şi 
mondială - o clauză esen- 
țială e privatizarea, cu 
accent pe privatizarea in- 
dusizie. România Zice tot 


timput-da, dar nu între- 


prinde aproape nimic pen- 
tru ca privatizarea indus- 
tfici_ să fie _un ces 


consistent la vedere. În mo- 
mentul de faţă; 
din producţia industrială se . 
obține în sectorul privat. Ca | 
să înţelegeţi exact ce aco- 
perire are 
realitatea financiară: doar 
2%" din capitalul industrial 
privat. Adevărul curat e că 
nu s'a privatizat nici un 
procent din industria la 
care se referă contractele şi 
clauzele noilor relaţii cu 
Europa. O mulţime de mici 


ateliere şi cooperative, de 
tot modeste, care lucrau şi 
înainte n subcontracte, 
au devenit particulare: clan- 
țe, bucşe, garnituri, piese 


mici, în general lucrări de 
atelier, nu de industrie. In 


acte, privatizarea în Româ- 
nia e mai înceată, în 1993, ca 
în Albania. 

E de neconceput o trans- 

ormare din rădăcini a unui 

sistem, fără un minister al 
Privatizării. Astfel de mi- 
nistere există în toate ţările 
din Est, nu şi la noi. 

De ce oare e atât de îndă- 
rătnică România? 

România înseamnă, în 
chestiunile de decizie, un 
număr oarecare de persoa- 
ne. În România, industria e 
o realitate complexă şi im- 
punătoare. România chiar 
are o industrie. România a 
fost, prin anii '80-'85, al 
nouălea exportator de ar- 
mament din lume. Multe 
din tratatele de după 1990 
vizează controlul producţiei 
şi al exportului de arma- 
ment. Nu poţi face arma- 
ment cu secera şi ciocanul. 
Deşi se glosează mult pe 
seama înapoierii tehnice, în 
destule sectoare importante 
nu e vorba deloc de o rămâ- 
nere în urmă. Întârzierea e, 
cel mult, o problemă de 
dotare la zi şi tehnologie, 
nu de refacere din temelii. 
Această industrie, aşa cum 
e ea, înseamnă o avere 
imensă. 

Iată cum stau, de fapt, 
treburile: privatizarea în 
România se produce mai 
repede decât o spun sta- 
tisticile, numai că e mas- 


cată. Atât cei care conduc 


SCESE TUT iată şi 7 paficeapa IAU SCAL BaUtE nas = 
mental, ŞI cei care con- 


duc indiistria pe uri şi 
LE Ea CETE 
sân. Au devenit proprietarii 
producţiei, în aşteptarea 
momentului prielnic când 
vor putea Fi efectiv, cu acte 
şi Tegi, proprietarii indus- 
triilor propriu zise. 

Cum s'ar zice, fabricile 
au şi n'au proprietâri; Stătul 
e si-au mii eistăpăa Cu-o 
miscare senilă alti ma- 


fiot, ne putem trezi curând 
că în România 50% din 


CUVÂNTUL ROMANEse 
PAomAz_______ ocrommeneea CUVÂNTUL RomAneșe 
== 
DEŞI NU SE VEDE, PRIVATIZAREA 
MARII INDUSTRII S'A TERMINAT 


—— Octavian TUDOR—— 


industrie aparţine unor 
particulari. În presă, apar 
zilnic dezvăluiri referitoare 
la transferuri mascate de 
industrii către particulari. 
Legile, când vor fi votate, 
nu vor face altceva decât să 
consfinţească o stare de 
fapt. E RES, 
Scandalurile cu implicaţi 
la nivel înalt au devenit atât 
de obişnuite, că omul de 
rând _ nu mai înțelege dacă 
tot ce se vorbeşte e adevăr 
sau manevră po itică. Am 
bănuiala că "afacerea corup- 
iei” e o lovitură de maestru 
a guvernului, că se incrimi- 
nează public persoane şi 
situaţii - presa primind, pe 
sub masă, informaţii, care 
în aparenţă acuză guverna- 
rea - ca, în final, să se pro- 
ducă o disculpare tot atât de 
senzaţională. Tehnica e 
aceeaşi: spune ce ţi se cere, 
dar fă cum ţi-e bine. 
Suntem la sfârşitul lui 
August şi toată lumea aş- 
teaptă sesiunea excepţio- 
nală a Parlamentului pri- 
vind "dosarele corupţiei" şi 
"căderea guvernului", că- 
dere care, de luni de zile, 
părea iminentă. În clipa în 
care scriu articolul, nu ştiu 
ce se va întâmpla. Totuşi, 
vă pot spune câte ceva, 
deoarece acum cunosc pe 
dinafară scenariul: vor fi 
mutaţi câţiva miniştri, de 
colo-colo. Mişu Negriţoiu, 
de pildă, practic omul care 
ştie totul despre procesul 
privatizării şi - în orice ţară 
real democratică - persoana 
care ar urma să dea seamă 
de rămânerea în urmă, faţă 
de ritmul asumat, e "dat 
afară" dela Agenţia pentru 
privatizare şi devine con- 
silierul preşedintelui pe 
aceeaşi chestiune! Poporul 
şi presa cer schimbări, iar 
guvernul zice da şi uite că 
schimbă! Adrian Năstase 
are chiar umorul cinic să 
afirme, într'un interviu, că 
vor fi schimbări, dar nu 
pentru incompetenţă ori 


(42) ANUNŢ 
ÎNCEPÂND CU DATA DE 4 OCTOMBRIE 1993, PREFIXUL TELEFONIC AL ORAȘULUI HAMILTON SE VA 
SCHIMBA DIN (416) ÎN (905). 


fraude, ci pentru j 
ciență. Paul În end net 
nistrul Transporturilor Ş 
implicat clar în dosarul 
corupţiei - relaţia flot 
maritimă. Contractul a 
Grecii a fost anulat, Totu, E 

ŞI, 
Paul Theodoru nu e u 
înalt funcţionar corupt SI 
doar un ineficient! Piu 
Theodoru şi-a petrecut con- 
cediul în Grecia, cu nevasta 
şi fiul, la armatorul grec 
căruia i-a vândut, pe nimic, 
o parte din flotă. Chemat în, 
faţa comisiei anti-corupție 
şi chestionat de câțiva 
membri asupra modului în 
care şi-a plătit acest con- 
cediu, e scos din cauză de 
senatorul PDSR, Romul 
Vonica, şeful comisiei, cu 
argumentul la care orice 
jurist din Occident ar ex- 
ploda: să nu ne băgăm în 
viaţa personală a Domnului 
Ministru! 

Din scandalul corupției, 
puterea va îeși mai întie 
Vor cădea căteva căpete 
mici, vor fi ciufulite câteva 
căpete mijiorii şi se vor roti 
câteva capete mari. Inefi- 
cient la Agenţia pentru 
privatizare, Mişu Nigriţoiu 
devine competent la Pre- 
şedinţie! 

Pentru cititorii de peste 
Atlantic ai revistei, numele 
vehiculate frecvent în presa 
românească "de acasă" n'au 
conţinut. Călătorind în 
câteva rânduri în Canada şi 
S.U.A. am observat cât de 


“departe de America e Ro- 
mânia. Mă străduiesc, de. 


aceea, să înfățişez situaţia 
în general. În general, si- 
tuația se prezintă astfel că 
tot generalii fac legea, nu- 
mai că şi-au dat jos gradele 
şi se cheamă oameni de 
afaceri şi întreprinzători 
particulari. Acolo unde 
apare un scandal privind 
privatizarea secretă a unui 
sector, apar şi câţiva secu- 
rişti bătrâni sau nu tocmai 
bătrâni din fostul comerţ cu 
armament. 


NOILE NUMERE ALE ZIARULUI VOR FI: Tel: (905) 387-1832; FAX: (905) 388-4651 


1 


Vitalie 17 doare 


CĂTRE CORESPONDENȚI 


Rugăm pe toţi corespondenţii noştri să trimită articolele | 
spre publicare până la data de 10a lunii precedente editării | 
ziarului. Redacţia ziarului nu asigură publicarea 
articolelor nesosite la sediu până la această dată. 


DIN ROMÂNIA 


| Vă rugăm să confirmaţi primirea ziarului "Cuvântul 
| Românesc" prin expedierea pe adresa redacţiei, a unei cărţi 
| poştale ilustrate, specifice regiunii (oraşului) Dvs. 

i Vă mulțumim, REDACȚIA 


k============= -—.—— —.——.—.——.—.—......—....—..—.———.—..—.—.—... .  .. nt 


! ÎN ATENȚIA CITITORILOR 


NUMELE, DE:EAMILIE 3. sa Ra e e Dee ae 
PRENUMELE. 
STRADA! Nr... 
842 | ORAŞUL... 

; CODUL POŞTAL. 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 
$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


e II a PE a IE RA, 


—_” 


e e ha e e 


arcu Col tt n. di a 


CUVÂNTUL ROMÂNESC OCTOMBRIE 1993 


SCANDALUL CORUPȚIEI 


— Mihaela MOISIN— 


Început în luna Mai a.c., 
prin dezvăluirile Generalu- 
lui Gheorghe Florică, şeful 
Gărzii Financiare, scanda- 
lul corupției s'a desfăşurat 
în plin în toamna aceasta. 

oncluzia a fost că într'a- 
devăr există corupţie la 
guvern, dar din lipsă de 
dovezi, nu există corupți. 

Pe data de 30 lunie, Opo- 
ziţia a convocat o sesiune 
extraordinară pentru a ana- 
liza Raportul reliminar al 
Comisiei Parlamentare An- 
ticorupţie; în aceeaşi zi, 
Adrian Năstase încalcă 
Constituţia, închizând pe 
vară Parlamentul şi dând 
astfel posibilitatea celor 
incriminaţi să-şi pregă- 
tească apărarea timp de 
două luni. Încălcând preve- 
derile constituţionale, Co- 
misia sesizează Parchetul 
General al României în ce-i 
priveşte pe incriminaţi. 
Conform art. 108, alin. 2 din 
Constituţie, "numai Camera 
Deputaţilor, Senatul şi 
Preşedintele României au 
dreptul să ceară urmărirea 


penală a membrilor Guver- 
nului pentru faptele săvâr- 
şite în exercitarea funcţiei 
lor." Deci, vizibil, Comisia 
nu putea cere legal acest 
lucru. Conform alin. 3, al 
aceluiaşi articol, "cazurile 
de răspundere şi pedepsele 
aplicabile membrilor Gu- 
vernului sunt reglementate 
printr'o lege privind res- 
ponsabilitatea ministe- 
rială." Dar această lege nu 
există, ca atare cei incri- 
minaţi nu pot fi pedepsiţi. 
Rezoluţia dată de Parchetul 
General referitor la Secre- 
tarul General al Guvernu- 
lui, Viorel Hrebenciuc, îl 
scoate pe acesta de sub în- 
vinuirea de luare de mită, 
rămânând cu acuzaţia de 
deturnare de fonduri; aceas- 
tă acuzaţie atrage după sine 
automat responsabilitatea 
întregului Guvern. 

Pentru marea majoritate 
a naivilor, în mod deosebit 
a celor din Occident, pre- 
mierul Văcăroiu, cu Guver- 
nul său, şi-a luat măsurile 
de prevedere necesare, prin: 


E GREU DRUMUL 


Urmare din pag-l 


lie. Apare deci, confruntător, o vigilență severă cu o 
contracțiune care trebue să asigure că totul rămâne ca 


şi mai înainte. 


Şi aşa, până când va fi în stare să se ridice din sta- 


rea 


bătut la cap de propagan 


în care l-a ădus COriunismul, poporul va vota, 


nevinovat; dar din prostie, cu cine ştie. Pentrucă, 


a resurselor demagogiei 


comuniste, pusă la bătaie pentru mistificarea ade- 


vărurilor, el e înrădăcina 
„nismul celor 45 de ani. aţă 


0 ire c d: 


t cu obişnuința în comu- 
ce cei mulți, şi.cu 


tă deci, de : 
au isa au problema 


(Damânarea dezbaterilor 
în Parlament a Raportului 
Comisiei Anticorupţie în 
Septembrie, într'o sesiune 
extraordinară; A 

anunţarea remanierii 
guvernului şi a noii compo- 
nenţe a executivului în ur- 
ma acestei remanieri (ex- 
ceptarea dela această rema- 
niere a lui Mişu Negriţoiu, 
aşa cum s'a anticipat, prin 
numirea lui cu numai o zi 
înainte în funcţia de con- 
silier prezidenţial, la Cotro- 
ceni, se pare că se datoreşte 
protejerii lui de către însuşi 
Preşedintele Iliescu, care îl 
pregăteşte pentru funcția 
de cel de-al patrulea Prim- 
ministru); 

€) schimbarea câtorva 
miniştri - Mihai Golu, Mi- 
nistrul Învăţământului, 
Constantin Teculescu, Mi- 
nistrul Comerţului şi 
Gheorghe Angelescu, Mi- 
nistrul Tineretului şi Spor- 
tului; Sâmbătă 28 August 
s'a anunţat că noii miniştri 
au primit acceptul Preşe- 
dintelui Iliescu şi al parti- 
dului de guvernământ, ne- 
maifiind necesară dezba- 
terea şi aprobarea de către 
Parlament a noii echipe 
executive. 

Prin câteva schimbări 
neesenţiale în Guvern, cei 
acuzaţi de coruptie. Viorel 
Hrebenciuc - Secretarul 
General al Guvernului, 
Florin Georgescu - Minis- 
cade big ȘI Gea ţe și George 
loăn Dănescu - Ministrul 


de Interne, continuă să fie 
oamenii de bază e- 
mierului Văcăroiu, deci ai 


Guvernului României. 
La sesiunea extraordi- 


“mară din 30-31 August, apar 


alte două rapoarte: unul al 


Ne întoarcem la Epoca lui Bulă. 

Românul a înţeles că lon e copia lui 
Nicolae şi, pierzându-şi speranţa, şi-a luat 
arma dăruită de Dumnezeu: gluma. 

Remanierea guvernului i-a adus a- 
minte de ciorile din copac. Vii şi scuturi 
copacul, ciorile îşi iau zborul, ca apoi să 
se întoarcă pe altă creangă; ultima pri- 
meneală a regimului n'a făcut decât să 
schimbe scaunele pe care poposeau in- 
teligenţele. : 

Dl. Văcăroiu ne-a amuzat cu cea mai 
bună farsă: în loc să schimbe miniştrii 
acuzaţi de jafuri, a făcut schimbări la 
sport, cultură etc., iar pentru eliminarea 
celor implicaţi în afacerile veroase dela 
Ministerul Transporturilor, va fi schim- 
bat portarul dela Teatrul Naţional. Luând 
în serios puterea ridicolului, ziarul "Ro- 
mânia Liberă" a deschis un concurs de 
epigrame cu tema: "Pe Dunăre de-ar curge 
vin!" 

O caricatură, o epigramă ori o foto- 
grafie spun mai mult decât o mie de cu- 
vinte. Reproducem câteva epigrame: . . 

Premiul I revine D-lui Virgil Popovici, 
cu rândurile dedicate "Conducătorilor 
noştri”: 

e Dunăre de-ar curge vin 
De sărăcie nu se scapă ; 
Cât timp în funcţii se menţin 
Cei ce ne-au băgat la apăl 


(ULTIMA ARMĂ: UMORUL 


PAGINA 3 


Premiul II, Dl. Vasile Tuzla: 
Dacă a făcutplopul mere 
După Congres (Ce semn divin!) 
Este normal, omul să spere 
Pe Dunăre va curge vin. Z 
Dl. Mircea Manole îşi îndreaptă săge- 
ţile neotrăvitoare: 
Pe Dunăre de-ar curge vin 
Numai de partea noastră dragă! 
Pe partea cea despre Vidin, 
Eu cred c'ar curge numai bragă! 
Sub titlul "39-93 - Intenţie sau coin- 
cidenţă”, DL. Laurenţiu N. Gaiu loveşte în 
plin: 


Pe Dunăre de-ar curge vin 
Iată o temă dragă nouă: 
În '93 curge venin, 
Nostalgic, vreau ca'n '39... 
Un premiu special a fost acordat D-lui 
Romeo Vanica: 
Pe Dunăre de-ar curge vin, 
Păgân să fie! Nu creştin, 
Fiindcă ne-am cam săturat 
De vinul nostru "botezat". 
Fără pretenții, contribuim cu patru 
rânduri întârziate: 
Nu-i nevoie ca pe Dunărea bătrână 
Să mai curgă vin, rachiu şi bere: 
Cei ce-au luat frânele în mână 
Sunt beţi... de-atâta putere. 


Stroe MOLDOVANU 


fl 
[| 
WU | 
Ii /) d, 
(oa 


transpuneriii actualităţii în democraţie. lată de ce, 

"talpa țării” e "talpa Iliescu”. 

Şi totuşi, în partea obişnuinţei înrădăcinate de a se 

vota autoniațic cu Puterea, se vede 0 bzeşă. Căci la 

8 ultiziile alegeri generale, 24% din electorat nu s'a 

(79 rezentat la vot, iar 13% din voturi au fost anulate. 

[OA cest lucru înseamnă că o treime din populaţie nu şi- 

a spus cuvântul. Ea a luat poziţia indiferenţei care 

poate fi văzută ca primul pas de ieşire din orbirea 
totală. De unde ar urma pasul spre lumină. 

În realitate, drumul e greu, nu numai din lipsa de 
simţ în democrație ă ripii de jos", ci şi din defi- 
cienţa partidelor de opoziţie de a se impune în me- 
diul acesteia. Din păcate, criza de elite inspiratoare şi 
conducătoare, cerute de tip, nu poate însemna ni- 
mic bun. Fiindcă această lipsă e umplută de comunis- 
mul care e un mare meşter în a "duce" poporul. 

Vorbind de inducerea şi ţinerea poporului în cap- 
cane comuniste de alegeri şi de tot felul, ar mai fi de 
menţionat şi faptul că, dacă fiecare cetăţean a avut 
(formal) libertatea de a alege, nu fiecare a ştiut ce să 
aleagă. 

Dar ori că e vorba de un aspect, ori că e vorba de al- 
tul, trebue avut în vedere că roşul nu se decolorează 
uşor. De aceea bătălia pentru/defocrațig va fi ceva: 
maj grea, ceva măi lungă decât s'a sperat şi socotit. 
Căci numai zilele pot aduce o mai Iargă limpezire a 
cugetelor. 

E în firea lucrurilor ca orice drum greu, orice amâ- 
nare să decepţioneze. Se poate chiar ca adâncirea de- 
cepţiei să ducă la un sentiment de înfrângere. Ceea ce 
în cazul de astăzi al ţării, n'ar trebui să se întâmple. 
Căci atunci când se luptă pentru adevăr, orice mic pas 
înainte trebue văzut ca o victorie. 

Să nu se uite că cine luptă pentru adevăr nu este 
niciodată un învins. Este bine cunoscut că ce este ma- 
re în oameni, este lupta lor pentru bine. O luptă 
centrată acum în țelul: România trebue să-şi schimbe 
odată şi pentru totdeauna chipul la care au adus-o 
decenii în şir de presiuni şi constrângeri comuniste 
de tot felul. 

România nu poate trăi în paradoxul politic al unui 
regim îmbrăcat în straiele democratice de sub care 
ține viața statală pe un fir de legătură cu conceptele 
elaborate de biroul politic dejist ori ceauşist, 

Deocamdată, contraponderea stă în simplul fapt că 
Dumnezeu vrea ca să putem spune lucrurilor pe nume. 

Până la o ajungere la liman drumul izbăvirii e în- 
tr'adevăr greu. lar pe parcursul lui, Românii își duc 
viaţa între umor și fatalitate, căci lupta de conștiință 
şi înțelepciune se plăteşte. 

“ Noroc că din înţelepciune se naşte şi ideea călăuzi- 
toare că aşa vei dormi, după cum îţi aşterni. 


Eugen BÂRSAN 


celor 7 reprezentanţi ai, 
majoritarilor şi condus de 
Romul Vonică şi altul al , 
celor 6 reprezentanţi ai 
Opoziţiei. De aici a început 
scandalul corupţiei. 

Moţiunea depusă de 
Opoziţie la sfârşitul Sesiu- 
nii Extraordinare a Parla- 
mentului referitor la modul 
în care au fost soluționate 
cazurile de corupţie sesi- 
zate de Comisia parlamen- 
tară de anchetă, practic, cere 
demiterea din funcţie a 
celor trei demnitari acuzați 
de Generalul Gheorghe 
Florică, chiar dacă Parchetul 
General şi o parte a Comi- 
siei i-a găsit nevinovaţi. 
Moţiunea este semnată de 
121 de deputaţi şi 41 de 
senatori. 

Această moţiune a fost 
dezbătută în şedinţa Came- 
relor reunite din 6-7 Sep- 
tembrie. În acelaşi timp s'a 
acceptat, după discuţii 
aprinse, şi propunerea Dl. 
Coposu (PNŢCD) de a fi 
audiat Generalul Gheorghe 
Florică. Această audiere 
însă a constituit un eşec 
total, datorită exprimării lui 
greoaie şi dezvăluirilor 
irelevante. 

Nicolae Văcăroiu a con- 
cludat că, neexistând argu- 
mente în cazurile de co- 
rupție în discuţie, moţiunea 
Opoziţiei a avut ca scop 
compromiterea echipei gu- 
vernamentale. Apoi, Dl. 
Văcăroiu a insistat asupra 
"realizărilor economice din 
ultimii ani”. 

În încheiere, DI. Văcă- 
roiu a arătat că Guvernul 
nu are de cine şi de ce să se 
desolidarizeze şi că acordă 
încredere demnitarilor no 
minalizaţi în cazurile d 
corupţie. 

Moţiunea depusă de 
Opoziţie a fost respinsă cu 
231 voturi contra şi cu 151 
voturi pentru. 


Urmare din pag, 1 
Reconstituind trecutul 
istoric în "lumina" indicaţi- 
ilor (mereu în schimbare) 
ale partidului, D. Almaş se 
consacrase biografiilor, 
evenimentelor romanţate, 
studiilor de popularizare 
literaturizate de orientare 
vădit marxistă, ce urmăreau 
fără înconjur educarea 
cenusa a tineretului. 
acă T. Buşecan, în nuvela 
"Mina din vale” (1950), 
zugrăveşte "artistic" activi- 
tatea industriei socialiste în 
plină dezvoltare, iar în "O 
sută de paşi" (1963), satul 
aflat în trecerea dela "men- 
talitatea individualistă la 
cea colectivistă", Augustin 
Buzura concede şi el, în 
"feţele tăcerii" (1974) să 
înfăţişeze epoca de după 
1950 a procesului de "coo- 
perativizare"” de pe aceleaşi 
poziţii materialist-istorice. 
Ce să mai spunem că însăşi 
Maria Luiza Crletescu, în 
romanul tezist "Câprictu la 
lecarea fratelui iubit" 
1968), relatează evenimen- 
te ale epocii de consolidare 
a socialismului în cadrul... 
vieţii sufleteşti. 
(Ne întrebăm foarte se- 
rios: i-a silit careva, le-a pus 
poliția politică revolverul 
la ceafă acestor autori res- 
pectabili şi talentaţi, ca să 
"comită" astfel de lucrări 
literare cu imună tendință 


bolşevică? Unii nu-şi cruțau 
pentru libertate şi demni- 
tate, pe-atunci viaţa, alţii 
jucau tontoroiul puterii 
criminale! 

Comic este că I. Băieşu, 
spre exemplu, debutează în 
1951 cu poezia "Ileana trac- 
torista", căreia îi urmează 
foiletoane asupra colho- 
zurilor autohtone (oare-şi 
va reveni autorul la vechiul 


său nârie - prohibit odini- 
oară - del. Mihalache. cum 
îşi manifestase candid do- 
inţa în presa anilor '60!71) 
Intrecându-i pe alţii, Al. 
Simion (înrudit ideologi- 
ceşte şi moraliceşte cu 
poetul patriotismului socia- 
list, N. Stoian) "crease" o 
panoplie de politruci şi 
securişti "pozitivi" în "Sân- 
gele unei vârste" (1973), 
"Grăuntele de grâu când 
cade pe pământ" (1974), 
"Blocul de marmoră" (1975) 
etc. 
Am fi nedrepţi şi im- 
arţiali dacă n'am menţi- 
ona, ilustrativ, şi "mostre" 
din literatura "umanist- 
ocialistă" a reprezentan- 
ților minorităţilor naționa- 
le: Domokos Geza, fost 


membru C.C., de pildă, 


ublica în 1961 o "anga- 


jantă" carte despre Bicaz, "A 


patra amintire", Szâsz Jano 
intra în transă după o că- 
lătorie în U.R.S.S. ("lubiţi 
porumbeii", 1958, "O noap- 


Desen de Nicolae LENGHER 


TRECUTE "MERITE" DE LITERAŢI 
(AZI) DEMOCRAŢI 


te la Moscova", 1959); iar 
Kovâcs Adâm era comu- 
nistul timişorean omnipre- a 
zent şi omnipotent din 
romanul său, "Cei dintâi şi 
cei din urmă" (1972), unde 
evocă şi lupta uteciştilor 
pentru "dreptatea clasei 
muncitoare"... 

Bine, bine, am putea fi la 
un moment dat întrerupți, 
dar voi ieşenii? leşenii nu- 
şi au şi ei partea lor de con- 
tribuţie la antologia dezo- 
noarei? 

Cum să nu aibă, ar fi răs- 
punsul onest. Şi încă nu 
una de "'Marinică, zis coda- 
şul!"! Două impedimente se E 
ridică însă: primul - apor- | 
tul lor cantitativ şi valoric 
este minor în comparaţie cu 
"centrul" şi cu alte "centre"; 
al doilea - e greu de făcut o 
netă distincţie, întrucât în 
dulcele nostru târg excep- 
țiile clare dela "regula ple- 
căciunii" de curte nouă sunt 
totuşi prea puţine faţă de 
pretenţiile unei cetăţi a 
culturii adevărate cum este 
Iaşul... ȘI 

În special tineretul are 
dreptul să ştie, îndeosebi că 
o serie de opere dintre cele 


pomenite încă se mai "“stu- 
diază: în liceu şi facultățile 
e profil. De aceea cercul 
tăcerii trebue rupt! 
Valeriu NEŞTIAN 


PAGINA 4 


(Fenomenul legionar și presa românească 


lonel ZEANA 


Relativa libertate câşti- 
gată cu prețul sângelui văr- 
sat de tineretul nostru 
inocent, în timpul Revo- 
luţiei din Decembrie '89, a 
pus_pe tapet problema 
cunoaşterii şi reevaluării 
cât mai exacte şi mai cu- 
prinzătoare a Mişcării Le- 
gionare, acest extraordinar 
fenomen politic şi spiritual 
românesc, dintre cele două 
războaie mondiale, unic în 
Europa şi, poate, şi în lume, 
ca profunzime şi trăire. 
Timp de o jumătate de veac, 
ea - cea mai curată mişcare 
naționalistă şi creştină din 
Europa - a fost acuzată, ca- 
lomniată, denigrată şi repri- 
mată cu o implacabilă cru- 
zime sângeroasă, sub toate 
regimurile politice. 

Presa şi istoriografia pse- 
udo-ştiințifică comunistă a 
etichetat-o drept "mişcare 
fascistă" şi “agentură hitle- 
ristă", pentru a justifica mă- 
surile draconice de extermi- 
nare fizică a membrilor ei, 
care au format cel mai nu- 
meros şi mai solid contin 
gent al rezistenţei româ 
neşti anti-comuniste şi 
pentru a camufla identita- 
tea de veche, trădătoare şi 
sinistră agentură a Mos- 
covei a aşa-zisului P.C.R., 
format şi condus în mare 
parte de străini. 

Presa născută după Re- 
voluţia din Decembrie '89, 
creată, infiltrată şi dirijată 
în mare parte de unelte ale 
nomenclaturii comuniste, a 
preluat clişeele vechi asu- 

ra Mişcării Legionare, 

entru a menţine confuzia 

i dezinformarea şi pentru a 
distrage atenţia opiniei pu- 
blice şi, în special, a tinere- 
tului revoluţionar, dela 
sutele de mii de crime, dela 
ororile şi abuzurile nes- 
fârşite şi, ceea ce este esen- 
țial într'un stat de drept, 
dela răspunderea penală a 
tuturor nelegiuirilor comise 
în timpul abominabilului 
regim comunist. 


Câteva periodice ca Ba- 
ricada şi eziarla AS, s'au 
arătat, între timp, dispuse, 
sub presiunea cititorilor 
dornici să cunoască ade 
vărul, să facă loc în paginil 
lor, unor texte şi interviuri 
semnate de câţiva legionari 
bătrâni supraviețuitori. 
Multe din ele însă erau re- 
fuzate, trunchiate sau par- 
ţist deformate de redactie, 
erijulie șă nu fie acuzală de 
pro-legionarism şi, în ul- 
timă instanţă, interesată 
mai mult de câştigul mate- 
rial obţinut prin săltarea 
bruscă şi spectaculoasă a ti- 


rajului, decât de restabilirea 
adevărului istoric, Gazeta 


e Vest din Timişoara şi, 
Fat ales, Piele Cardin 


dela Sibiu, au a n- 


(rit ta CUNOZ3IEIEz Ade- 
vărului asupra fenome- 
n aTai TEgTomr, das tirajul 
lor redus, de reviste pie 
inciale, pe lângă multe 
| e de tri i iritual şi 
doctrinar legionar, în care 
excelează cea dintâi, câlă- 
uzită de un deşucheat spirit 
Letea aia ata Opal 
publică ecoul publicaţiilor 
in itală. 

O abitudine onestă, ener- 
gică şi curajoasă o are re- 
vista şeărea, oficiosul 
organizâţiei tineretului 
Mişcarea pentru România, a 
cărei redacţie nu se sfieşte 
să publice texte dense şi 
obiective semnate de legio- 
nari şi să difuzeze chiar 
cărţi de autentică doctrină 
legionară. O menţiune spe- 
cială merită, în acțiunea de 


restabilire a-adevărului is- 


ales din aceea a Partidului 


toric, articolele obiective, raţional Degocrat al lui N. 


bine documentate ale D-lui 
Răzvan Garbur. 

După articolul istoricu- 
lui Neagu Djuvara, publicat 
anul trecut in Formula AS, 


orj C. Cuza”. Autorul 
articolului preia definiţia 
autorului american despre 
fascism, ca "O filosofie 


O politică, pledând pentru 


ca preambul la serialulg guvernarea unui dictator" şi 


Însemnările dela Jilava ale 
Căpitanului, articol plin de 
clişee vechi şi de adevăr de 


LO politică de rase reac- 
ționară", dar consideră că 


€ pentru legionarism, terme- 
ordin documentar, Semuna- opul cel mai potrivit ar fi de 


lăm recent o nouă încercare, 
aparefit obiectivă, de pre- 
zentare a doctrinei şi practi- 
cii politice a Mişcării Legio- 
nare. Păcătuind de aceleaşi 
lipsuri documentare şi de 
aceleaşi interpretări erona- 


te, dacă nu chiar tendenţi- 
oase ca şi Neagu Djuvara, 


noul articol apărut în presa 
din Capitală, ne va reține 
atenţia, supunându-l unei 
analize minuţioase şi obiec- 
tive în rândurile ce urmea- 


ză, cu atât mat multeutât el 
este şi un slas amăgitor de 
sirenă, adresat tineretului 
român de azi. Articolul 


jintitulat "Garda de Fier ie! 
„| şi astăzi”, şi semnat de 


"istoricul şi publicistul" 
Florin Constantiniu, a apă- 


rut în Adev. in 19 Iulie 


nalu ie - 
3 August 1993. 

Autorul începe metodic, 
cu aere de istoric imparţial, 
prin a_defini fascismul, 
termen derivat dela numele 


partidului creat de Musso- 


lini în 9, "Fasci di com- 


a.c. şi a fost reprodus de 
congenerul său, săptămâ- 
1 1n 


"conservator". Astfel, el 


conchide că "Mişcarea 


mizeria crescândă a munci- 
torimii române exploatate 
la sânge sub ochii indi- 
ferenţi şi cu complicitatea 
unui politician infect, co- 
rupt şi venal? 

Autorul nu vrea să vadă 


toate aceste realități nega 
tive, toate aceste anomalii 


politice, economice, sociale 
şi morale ale societăţii ro- 
mâneşti interbelice şi sus- 
ține, împotriva evidenţei, 


teza absurdă, preconcepută, 


politice. 


Legionară a fost o reacţie 


onservatoare fața de pro- 
esul_ de modernizare a 


societăţii româneşti". Ceea 
ce este o eroare grosolană, 
dezminţită de toate sursele 
documentare legionare au- 
tentice, reprezentate, în 
primul rând, de doctrina 
teoretică fixată de însuşi 
şeful mişcării, în lucrările 
sale fundamentale: Cărti- 
cica şefului de cuib, Pentru 
Legionari şi Circulări, în 
care vorbeşte, cum nu se 
poate mai limpede, de 
rearea unei burghezii na- 


batimente". Definiţiile fi-) ționale, în locul celei pre- 
ind "numeroase şi, uneori, ? ponderent străine, greco- 


divergente", autorul o re- 
produce pe aceea a lui Jay 
M. Shafritz, din The Dorsay 
Dictionary of American 
Government and Politics", 
Chicago, 1988, care, după el, 
exprimă mai corect esenţa 
fascismului ca ideologie şi 
„a mişcare politică. Recu- 
noscând că şi această de- 
finiţie, ca oricare alta, este 
limitată, surprinzând nu- 
mai trăsăturile comune, dar 
nu şi pe cele specifice, au- 
torul afirmă un prim ade- 
ETA inertia mu ste 
lent al nazismului nu se 
întâlneşte la fascismul 
italian, iar misticismul 
legionarilor este străin atât 
nazismului cât şi fascismu- 
lui. Spre deosebire de au- 
torii români - continuă el - 
limitați "la blesteme sau 
închinăciuni", istoricii stră- 
ini au încercat o evaluare 
obiectivă a fenomenului 
legionar. Amintind de pri- 


ma încercare obiectivă me- 


anariote-slavo-evreieşti, cu 
care ne fericise ideologia 
burghezo-liberală "paşop- 
tistă" şi corupția politicia- 
nismului pseudo-democrat 
din perioada interbelică. 
Numai orbii, ignoranţii şi 
oamenii de rea credinţă nu 
vor să vadă şi să recu- 
noască acest adevăr, recur- 
gând la tot felul de chiţi- 
buşerii, omisiuni şi subter- 
fugii ieftine pentru a-l 
escamota. Căutând o expli- 
caţie, ca şi Neagu Djuvara, 
a unui fenomen ciudat 
pentru dânsul; dar firesc 
pentru un observator corect 
şi lucid; anume: "Prezenţa 
în rândurile aceleiaşi miş- 
cări d unor membri ai aris. 


tocraţiei princiare (Cantacu- 


zino, Ghica, Sturdza), ală- 
furi ce ide pica cal 
sau de mic burghezi“, auto- 
rul articolului, o vede dato- 


rită Onismului sau a 


stigmatismului incurabil de 
care suferă, în "ostilitatea - 


ritorie aparţinând Evreului ? conştientă sau sublimală - 
american, Nicholas Nagy- faţă de progresele moderni- 


Talavera,! reen Shirts 
and the Others. A history of 
Fascism in Hungary and 
“Roumania”, apărută la 
Stanford (S.U.A), în 1970, 
autorul declară că, după 
opinia sa "cea mai solidă 
cercetare străină asupra 
Mişcării Legionare este 
ampla monografie a istori- 
ului german Armin Hei- 
nen, Die Legion "Erzengel 
Michael" in Rumânien, 
Soziale Bewegung und 
politische Organisation”, 
tipărită la Miinchen în 1986 
(558 pag.)”. Autorul recu- 
noaşte că Heinen, sprijinit 
pe 0_vastă documentație, a 
urmărit rădăcinile ideolo- 


gice ale Miscării Legionare 
nă în procesul de forn 


"până 1 de forma- 


re a societăţii române în se- 
e a Doja a Tpua 
în lumină originile antise- 
mitismului legionar, ele- 
mentele imprumut I 
ecurentul semănătorist şi 


doctrinele naționaliste, mai 
sI cata a et aezatedee aber 


zării”. Ce fel de "progrese 
ale modernizării" puteau fi, 
când ele se însoțeau vertigi- 
nos de nimicirea vechii 
aristocrații şi boierii de ţară 
româneşti, de descompu- 
nerea clasei burgheze naţio- 
nale şi înlocuirea ei cu una 
alogenă, invadatoare, spe- 
culantă şi hrăpăreaţă, cum o 
caracterizează şi Eminescu, 
şi Iorga şi Cuza şi Goga, şi 
atâţia alţi cercetători români 
0ş; străini? Când aceste pre- 
tinse progrese erau însoţite 
de acapararea comerţului şi 
industriei româneşti de 
către reprezentanţii fără 
patrie şi fără scrupule ai 
capitalului internaţional, de 
înăbuşirea şi înlocuirea 
meseriaşilor români prin 
invazia celor străini, sus- 
ţinuţi de coreligionarii lor, 
solidari că ţii, 
Pe me aria lac 
rasă, bine cultivat de Tal- 
pp SU 
centuată a țărănimii şi de 


Timp de o jumătate de veac, ea - 
cea mai curată mişcare naționalistă 
şi creştină din Europa - a fost 
acuzată, calomniată, denigrată şi 
reprimată cu o implacabilă cruzime 
sângeroasă, sub toate regimurile 


că legionarii "erau adversari 
ai dezvoltării capitaliste, 
văziIta ca distruLătoare a 
valorilor tradiţionale” şi 
conchide, pe căt de aâpodic- 
ic, pe atât de fals, că 
"Mişcarea Legionară era 
expresia tentativei de a opri 
evoluţia burgheză a socie- 
tăţii româneşti” (!) Logica 
ui strâmbă însă se frânge 
brusc mai Jos, cănd, vor- 
lila ellena 


- a te 
gionara , care, precum se 


ştie, n'a fost decât o reacție | 


disperată, Folosită în ex- 
tremis ca ultimă armă de 
apărare legitimă împotriva 


unui nesfârşit lanţ de vio-.. mare, iar azi este ciopârţită tineretul de. 


lenţe organizate de aparatul 
de stat, pseudo-democrat, 
utorul este nevoit să recu- 
noască adevărul că "Mişca- 
rea Legionară a apărut ca 
manifestare a unei mari 
strări" (subl. noastre). 
Cu timiditate şi parţial, 
constrâns desigur de con- 
statările şi concluziile im- 
parţiale ale istoricilor stră- 
ini pe care îi citează, au- 
torul articolului enumeră 6 
parte din plăgile de care 
suferea MULT ceai, po- 
liti€ şi social al României 


Mari: incapacitatea politică 


a vechiul clase conducatoare, 


(ceea ivi Ia 


inertă şi coruptă, necores- 
punzătoare noului moment 
istoric, chiverniseala perso- 
nală, falsificarea alegerilor 
etc. Acest sentiment de 
revoltă şi de Frustrare; re- 
cunoaște aufOFIT, a dus la 
apariţia legionarilor care 
"au vrut să ardă cu sabia de 
foc plăgile - aşa cum le ve- 
deau ei - lumii româneşti". 
În sfârşit, tot cu sula în 
oaste din partea autorilor 
străini el se vede silit să 


recunoască şi adevărul 


istoric că Regele Carol al II- 
lea; neizbutind să-i mane- 
gi ze pEleplanau SAL: 
triva partidelor istorice, 
pentru înscăunarea dictatu- 
rii sale personale, a trecut la 
exterminarea fizică a lui 
Corneliu Z. Codreanu şi a 
Mişcării Legionare. În ul- 
timul paragraf intitulat: 
'"Legionarismul astăzi”, D- 
nul Constantiniu constată 
că: "Astăzi legionarismul 
„are aderenţi în două sec- 
"Yoare restrânse ale opiniei 
publice româneşti: foarte 
vârstnici, adepţi de odi- 
nioară, rămaşi credincioşi 
Căpitanului şi tineret uni- 
versitar, cu elanuri gene- 
ae eter ariei 
zamăgit (iarăşi frustrare) de 
Sec cole Faza a 
gilă noastră democrație”, 

Se pare că istoria se re- 
petă. Mai bine zis, "fragila 
democraţie" actuală seamă- 
nă leit cu pseudo-demo- 
crația de după Primul Răz- 
boi Mondial, cu deosebirea 
că atunci România era 


şi, după o lungă letargie 
sub hidoasa tiranie comu- 
nistă, se zbate bolnavă şi 
neputincioasă în mrejele 
aceleiaşi democraţii "fra- 
gile" şi false. 

Făcându-se a recunoaşte 


"puritatea intențiilor” tine- 
retului legionar - "arhan- 
ghelii de odinioară” = au- 
torul foarte grijuliu, reco- 
mandă tinerilor de azi, 
ideologia 
legionară", să nu urmeze 


exemplul înaintaşilor, ci să 
sprij ERE INSA Are unei 
demo? autentice. pur. 
ficată de moştenirile orien- 


ABONAŢI-VĂ 


LA URMĂTOARELE ZIARE DIN ŢARĂ 
PENTRU SUSŢINEREA CAUZEI ROMÂNEŞTI: 


tal-fanariote", Suntem ţ 


de acord cu necesitațeaetăl p 
Staufării unei demo A r 
autentice, pentru cazati 
luptat şi Mişcarea Legi 
nară, als etichetată ca die 
tatorială, după cum tot falsă 
este şi eticheta de "fascrăsă 
ar cum e posibilă instau! | 
rarea ei prin încadrarea 
| tineretului nostru Pur și 
idealist - ca şi tinereţi] 
egionar de odinioară -: 
reunul din ciupercăria 
naţională de partide, toate 
u programe altruiste şi cu 
firme glamoros democrate 
când toate, fără deosebire, 
sunt o infectă cloacă esti. 
lenţiată ŞI DFicine sai 


le 
de afaceri veroase și de 


putreziciune moral? De 
aceea tineretul idealist se 
abţine - şi bine face! - să le 
treacă pragul, călăuzit de 
proverbul înţelept, după 
care e suficient un singur 
măr putred ca să strice o | 
sută de mere sănătoase, 
Dar-mi-te când raportul eş- - 
te invers ilustrat de situația 
generală, unanim recunos- 
cută, a crizei morale de care 
suferă toate partidele poli- 
tice din țară, în care excep- 
țiile se numără pe degete, 
imensa majoritate a aşa- 
zişilor oameni politici sunt 
"mere putrede"! Intrarea 
tineretului în cloaca âcâstor 


partide înseamna pur-şi 
simplu sinuciderea lui po- 
Ic gi e 
ingura soluţie sănă- 
toasă şi mântuitoare. pentru 
neariiT 7omănese io ţa ca 
“conştient 
de misiunea lui istorică, 
precum şi de răspunderea 
imensă pe care i-o impune 
glasul imperativului na- 
țional şi al divinei morale 
creştine, să nu mai alimen- 


teze cu forţele lui proaspete 
cloaca acestor partide, ci să- 


şi strângă rândurile întrun. 
RS E ETNIE 
Tăuzit de 5 Sigază anicare 
educativ-spirituală, aptă să 
salveze țaa dela zoana to: 
tală, prin instaurarea unei 

adevărate democraţii nățio- 7 ş 
nail€ şi creştine. ă so-) 


luţie, afâră de aceasta, nu 


există. 


. 


MIŞCAREA 


ABONAMENT INDIVIDUAL: $30.00 
Completaţi Checque/Money Order pe numele 
VERONICA RONCEA, 

21-26 MENAHAN STR. + 2C, RIDGEWOOD, N.Y. 11385, U.S.A. 


PUNCTE CARDINALE 


ABONAMENT INDIVIDUAL: $30.00 
„Completaţi Checque/Money Order pe adresa: 
„CUVÂNTUL ROMÂNESC",P.O.BOX 78010, WESTCLIFFE 
POSTAL OUTLET, HAMILTON, ONTARIO, LOC 7N5, CANADA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


OCTOMBRIE 1993 


PAGINA 5 


Asistăm astăzi, în țară, la 
o adevărată explozie de 
"informare": ziare, reviste, 
cărţi, în afară de radio şi 
televiziune, Oricine poate 
scrie orice şi mai ales poate 
"ataca" pe oricine. Cum de 
? este posibil? Să fie condu- 
” cerea actuală pentru o liber- 
tate de expresie, ajungând 
să fie "mai catolică decât 
Papa"? Aşa cum decurg 
lucrurile, cu întârzierea 
adevăratelor reforme şi a 
unei adevărate libertăţi, 
supoziţia aceasta nu stă în 
picioare. 
Ce contează dacă oame- 


latră și caravana trece" este 
aplicată cu multă măiestrie. 
Dacă spui ce ai pe suflet, te 
uşurezi şi suporţi mai uşor 
orice situaţie. Dar în acelaşi 
tinip, consumi o energie 
care nu mai este utilizată în 
alte direcţii. 

Țara noastră se găseşte 
într'o groapă pregătită cu 
multă pricepere, trebue să o 
recunoaştem, de conducă 
torii actuali. Prin tot ce s 
scrie, cu foarte rare excepţii, 
nu facem decât să adâncim 


groapa şi să facem pereţii ] 


mai verticali. 


GROAPA 


— Ştefan Theodor BASARAB— 


bine, Americanii nu_au 


(Qyenit şi nici nu vor veni în 
viitor. Sunt şi ei slugi ple- 


căte. De ce nu au fost aju- 
taţi Lituanienii, după "că- 
derea" comunismului? Cel 

. .. Ps 
mult, Americanii nu vor 


contribui Ia adâncirea Bro- 
pii/ aşa cum ce care 
ascultă ei poate ar dori-o. 
"Europa"? Care Europă? 
Cea dela Maastricht, cea a 


"negustorilor apatrizi"? Cea 


are urmăreşte dispariţia 
naţiunilor şi transformarea 
oamenilor într'o turmă de 


sclavi? Nu am fost nicio- 


nii "răsuflă” ŞI au împresia 


Tip zicala câinii 


că sunt liberi? 


ACUZ 


Acuz în faţa lumii întregi, 
În faţa tribunalului suprem al umanității, 
Pe acei intelectuali, 
Pe acei filosofi şi oameni de ştiinţă 
Care au mistificat adevărul, 
Care au deformat realitatea 
Şi au acoperit-o 
Cu faldurile strălucitoare ale minciunii; 
Care în numele unor aberaţii 
Despre progres, libertate, egalitate 
Au apărat şi i-au lăudat 
Pe monştrii zilelor noastre 
Şi au justificat 
Toate sacrilegiile, toate hecatombele. ă 


i oa Fi A 


Care şi-au vândut sufletul, conştiinţa . 
“Pentuunbliddelinte, SR 
” Tovarăşii de drum, idioţii utili 
Care cu autoritatea lor 
Au minţit şi au dus în eroare 
O întreagă lume. 


Acuz pe acei scriitori 

Care-şi vând talentul 

Cum se vinde orice prostituată 
Şi ridică osanale asupritorilor 
Plăsmuind, făurind eroi 

'Şi mari binefăcători ai omenirii 
Pe cei ce au mânjit filele vremii 
Cu lacrimi şi sânge. 


Acuz pe acei oameni de stat 
Care pentru interese meschine 
Au dat mâna, s'au îmbrățișat, 
Au lăudat şi i-au decorat 

Pe satrapii secolului, ţ 
Pe cei ce ne-au jefuit şi robit, 
Pe cei ce ne-au schingiuit şi ucis. 
Acuz pe acei politicieni 

Care au împărţit pământul, țările, 
Ca nişte negustori la tarabă 

Şi ne-au dat în mâinile barbariei. 


Acuz pe acei preşedinţi ai SUA 


Care în locul libertăţii promise popoarelor 
Au venit şi s'au prins de după gât 
Cu mâinile celor ce ne-au sugrumat 
Şi au jucat cazaciocul 
Pe mormintele noastre 
Pecetluindu-ne robia 
Şi deznădejdea. 


Acuz duplicitatea 

Praful ce se aruncă în ochii lumii, 

Acuz nepăsarea, iresponsabilitatea, 
duplicitatea politică 

Şi inconştienţa în faţa istoriei. 


Dumitru ONIGA 


Din volumul "Cântece triste” (1950-1980) 


recut se spunea şi se cre- miţi, aşa cum unora le place 


Cum să ieşim din ea? În dată xenofobi sau antise- 
t 
dea în "vin Americanii". Ei să ne provoace şi să ne ca- 


] 


racterizeze, dar avem în 
minte răspunsul dat de 
Mirceă cel Bătrân lui 
Baiazid: "Eu îmi apăr sără- 
cia şi nevoile şi neamul". Să 
nu uităm că la Judecata de 
Apoi vom fi judecaţi în 
cadrul neamului şi vom fi 
întrebaţi: ce am făcut noi 
pentru neamul nostru? Să 
devenim odată serioşi. Is- 
toria noastră în acest al 20- 


lea secol ar fi trebuit să ne. 


lămurească până acum 
multe aspecte politice, 
unele evidente, altele mai 
ascunse. 


Din groapă nu putem 
ieşi decăt singuri. Trebae să 


O ne 'Faceri Scări, să le prop- 


tim bine pe marginile gro- 
pii şi să urcăm pe ele. Mai 
întâi cei curaţi, ceilalţi, 
gloata, va urma. Am avut 
înaintaşi care au urcat, 
ieşind din groapă şi arătând 
direcţia în care Neamul 
Românesc trebue să înain- 
teze. Ei au fost omorâţi, 
unii strangulaţi mişeleşte 
în timp ce erau transportați, 
alţii în timpul anchetelor, 
iar unii murind în înch 
sori. Dar au fost omorâ 
prea târziu, ei au apucat s 
ne arate direcţia. Ei ajun 
seseră în afara gropii, căci 
aveau aripi. Acolo ne aş- 
teaptă şi ne doresc, ei ne 
sunt modele şi îndemn, 
pentru cei care trebue să 
urcăm pe scări ca să ieşim. 
Un neam merge spre des- 
tinul lui prin indivizi 
izolaţi. Exemplul personal 
este decisiv. Să lăsăm pe 
vadimii, păuneştii, funarii, 
everacii şi cei de teapa lor şi 
pe nomenclaturiştii eco- 
nomici. Doar nu s'au de- 
mascat singuri prin acţiu- 
nile lor? Până la urmă le va 
fi şi lor greață de atitudinea 
pe care o au. Energiile noas- 
tre să fie consumate pentru 
transformarea interioară, ca 
persoană responsabilă, li- 


beră de ideologii şi de po- 
litică. Linia de dezvoltare a 
neamului nostru este clară: 
Dumnezeu, Neam, Familie. 
Istoria noastră ne este do- 
vadă. Doar pe această linie 
a fost posibilă supravie- 
țuirea noastră în împre- 
jurările istorice date nouă. 

Nu credeţi că toate urgi- 
ile abătute peste noi în 
acest secol, o adevărată 
cumpănă de despărţire a 
apelor pentru Neamul ro- 
mânesc şi care ne obligă la| 
o alegere, au venit şi pen- 
trucă această linie a fost pă- 
răsită? "Retragerea peda- 
gogică" a lui Dumnezeu am 
provocat-o noi. Noi nu ne- 
am cinstit sfinţii şi ne-am 
omorât eroii. Fără o re- 
venire pe linia firească de 
dezvoltare şi de rezistenţă a 
neamului nu vom putea 
supravieţui. Dar nu supra: 
vieţuire cu orice preţ, cu 
acel stupid şi iresponsabil, 
"mai bine roşu decât mort”, 
lansat, culmea, de o faţă 
"bisericească". Trebue sub- 
iniat încă un fapt Nici în 
trecut şi probabil nici în 
viitor," ialiştii” nu vor 
tolera o redresare spirituală 
a țării. Direct sau indirect, 
- i 
prin guvenanţie vor inter- 
veni. Au făcut-o în trecut, 
e ce să o evite în viitor? Aş 
aminti un fapt din istoria 
poporului evreu. Când 
fiinţa iudaismului era 
amenințată în însăşi exis- 
tența ei, un mare rabin a 
făcut un pogorământ la 
Legea Veche, lucru revo- 
luţionar, neaşteptat şi de 
mare curaj: a permis ca 
Evreul să se roage singur, 
individual, fără să intre în 
sinagogă sau să se afişeze 
în public. Ei bine, în felul 
acesta iudaismul a fost sal- 
vat. Astăzi, noi nu avem 
altă soluţie. 

Activitatea zisă ziaristică, 
aşa cum este dusă astazi, cu 


THE 
EUROPEAN 
CONNECTION 


rare excepţii, nu are sens şi 
este uz-adevărat opium. 
Această pălăvrăgeală şi 
dezbinare, inspirată de 
diavol ("diabolos" = cel care 
desparte), este încurajată de 
instrumentele lui care vor 
ca să nu ieşim din groapă. 
Lupta împotriva stăpânirii 
A ae taia dă 1 elis 2 
spifitual şi nu politic. Noi 
nu avem o experienţă de 
mai multe ori milenară, nu 
suntem lipsiţi de BEE Ap le] 
nu avem bani şi nu suntem 
unelte ale diavolului, aşa” 
cum sunt conducătorii actu- 


ali ai lumii. O luptă pe plan jo 


material şi politic este pier-/, : 
duță dinainte. Pe plan spiri- 


tual şi moral, putem fi de 
neînvins. "Dacă Dumnezeu 
este cu noi, cine este îm- 
potriva noastră"? 

Dacă suntem înjuraţi sau 
calomataţt ză UI făcea la 
fel. Să nu facem jocul con- 
ducătorilor. Noi să făptuim. 
Faptele noastre se vor vedea 
iar energiile noastre vor fi 
îndreptate în direcţia cea 
bună, a transformării noas- 
tre interioare, ceea ce echi- 
valează cu fabricarea de 
scări pentru ieşirea din 
groapă. Dacă în prezent nici 
un partid nu militează pen- 
tru această transformare 
lăuntrică, să înțelegem şi să 
nu ne descurajăm. În vii- 
tor, pe măsură ce transfor- 
marea noastră va fi efectivă, 
va apare şi partidul care să 
coordoneze energiile noas- 
tre şi să scoată ţara din 
groapa în care se găseşte 
astăzi. Pentru moment să 
“nu ne pierdem într'o vor- 
bărie goală şi ineficientă 
care este dorită de conducă- 
torii actuali ai țării. Să do- 
vedim că nu suntem nici 
proşti şi nici de vânzare. Să 
avem încredere în Dum- 
nezeu căci nu vom fi lăsaţi 
singuri dacă linia noastră 
de conduită tinde către El. 


LEGĂTURA DVS. PERMANENTĂ CU ROMÂNIA 


TORONTO - BUCUREŞTI 
MONTREAL - BUCUREŞTI 
VANCOUVER - BUCUREŞTI 
CALGARY - BUCUREȘTI 


TEC SPECIAL - Toronto - Viena $ 599 


TORONTO-FRANKEURT  $ 499 
„sunt TORONTO-LONDRA  $ 390 
TORONTO-AMSTERDAM  $ 490 
TORONTO-LOS ANGELES $ 350 
LIS TORONTO-NEW YORK 


cervciile 
astre 
onibile 

îm rate 


no 
disp! 
cu plata 


Si 
(plati peste > 


$ 750 
$ 750 
$ 1300 
$ 1300 


PACHE 

ALCĂ E 

DE Dys. 

25Ib=$59, 33 

Peste 251p 
$2.99Kg. 

* Livrare la 
domiciliu în 
Bucureşti şi 

maril 


$ 199 


NUMAI ÎN 24 DE ORE , SPECIAL: 
* O FLOARE PERSOANELOR IUBITE DIN ROMÂNIA 
* ARANJAMENTE FLORALE ŞI TORTURI PENTRU 


DIFERITE OCAZII 


* PACHETE TIP ALIMENTE DIN DEPOZITUL 


BUCUREŞTI 


* CURIER SĂPTĂMÂNAL TORONTO - BUCUREŞTI (PUTEŢI 
TRIMITE SCRISORI, ACTE ETC...) 
* TRANSFERURI DE BANI ÎN BUCUREŞTI ȘI ÎN ORICARE 


ORAŞ DIN PROVINCIE 


VACANȚE ÎN CUBA, MEXICO, FLORIDA... 
1808 Danforth Ave., TORONTO, Ont., MAC 1H8 
TEL: (416) 463-6000 e FAX: (416) 463-7990 
KITCHENER - TEL: (519) 743-2638; MONTREAL - (514) 769-6921 


PAGINA 6 


OCTOM 


BRIE 1993 


0 


| 


CUVÂNTUL ROMÂNEgp 


ZII == 
Nunţile cu T.V.A. 


(Taxa pe valoare adăugată) 
—— Gh. lonescu OLBOJAN— 


Ca definiţie, nunta este 
ceremonialul şi petrecerea 
organizată cu prilejul unei 
căsătorii. Ca tipuri de nunţi, 
noi - Românii - am inventat 
următoarele categorii: nun- 
ta de acasă, nunta la local, 
nunta la ţară, nunta la ai 
lui, nunta la ai ei, nunta în 
cartier, nunta la cantină, 
nunta de bronz, de argint 
sau aur, nunta de platină, 
nunta cu cântec şi alte şi 
alte sortimente de nunţi. Cu 
voia domniilor dumnea- 
voastră, vom zăbovi asupra 
unei nunţi în cartierele 
bucureştene. 

Calendarul ortodox nu 
dă dezlegare pentru organi- 
zarea nunţilor oricând, el 
impunându-ne nouă res- 
tricții, mai laic vorbind, 
nouă perioade în care preo- 
ților mireni le este interzisă 
oficierea religioasă a nunţi- 


lor. Protagonişții nunţii de 


care ne ocupăm s'au cunu- 
nat Cișil GE Faţa BFIȚezili 
stării civile n.n.) în 
primăvara acestui an; în 
chiar postul Sfintelor Paşti 
(1 Martie - 17 Aprilie), iar 
nunta şi-au planificat-o şi 
(alizate la mijlocul lunii 
Septembrie. Organizarea 
nunţii şi cununiei religi- 
oase în toamnă îşi are ur- 
mătoarele motivații, după 
opinia exprimată de socrul 
mare (tatăl mirelui): până la 
data nunţii, socrul mare a 
putut să crească un porc de 
circa 180 kg, pe care l-a sa- 
rificat pentru masa nunţii, 
şi a reuşit să culeagă via şi 
să facă vreo 300 litri de vin, 
başca nişte ţuică din tesco- 
vină amestecată cu zahăr. 
Cartierul în care s'a des- 
făşurat nunta se numea "23 
August", iar astăzi el are 
firmă nouă: FAUR, ca şi 
area întreprindere din 
apropiere care se fălea pe 
timpuri cu numele de 23 
August şi fabrica - pe lângă 
locomotive - armament 
pentru Arabi. Străzile car- 
tierului sunt perpendicu- 
lare unele pe altele, ca la 
Americani, şi poartă cele 
mai prozaice denumiri: 
Veveriţei, Chezăşiei, Chili- 
oarei, Pupitrului, Econo- 
miei, Voioşiei, Idealului, 
Eretelui, Depozitului, Ro- 
binetului, Gologanului, 
Ventilului, Confederaţiei, 
Deltei etc. După calami- 
tăţile din '70 şi '77, unele 
străzi au fost rebotezate cu 
numele ostașilor căzuţi la 
atorie în acele momente. 
Cartierul FAUR este năs- 
cut din contopirea a două 
linii de conduită economică 
ceauşistă: colectivizarea 
griculturii şi industriali- 
zarea megalomanică a Bu- 
cureştilor. Explicaţia este 
simplă: locuitorii de aici 
sunt foştii ţărani depose- 
daţi d pamant gi are, 
tinefi fiind, âu_ asaltat 
Capitală în căutare de lu- 
cru. Socrul mare spune că a 
venit în cartier prin 1959, 
după primele cooperati- 
izări din Bărăgan, iar 
socrul mic, fiind mai mic, a 
venit cu vreo cinci ani mai 
târziu, după o migraţie 
temporară prin Ploieşti și 
Galaţi, ca ucenic în diverse 
fabrici. 5 
Organizarea unei nunţi 
în cartier presupune reali- 
zarea unor ambiţii perso- 
nale ale unora sau altora 
dintre părinţii fericiţilor 
miri, fiindcă nunta copiilor 
este momentul propice în 
care îţi poţi afişa puterea 
economică a familiei pe 
care o reprezinţi, cartierul 
fiind atent la felul în care te 
comporţi în astfel de mo- 


„mente: ce local ai ales pen- 
tru masa nunţii, câte maşini 
mici ai închiriat pentru 
alaiul de nuntaşi, ce îmbră- 
căminte au primit mirii, la 
ce biserică se oficiază 
căsătoria etc. 

Momentul forte al nun- 
ților de cartier îl constituie 
înregistrarea pe casete vi- 
deo a principalelor etape 
din ceremonialurile cu- 
nuiniei. iar de-ar fi să 

pr . 
plătească trei ani de aici 
înainte pentru datoriile 
nunţii, socrul mare şi 
consoarta sa şi-au angajat 
un "filmator" pentru nunta 
unicului lor fiu. Alţii, mai 

u dare de mână, angajează 
câte trei cameramani: unul 
pentru procesiunile ce au 
loc la casa mirelui, altul 
pentru cele dela domiciliul 
miresei şi, ultimul, pentru 
casa naşilor. 

Şi "filmatorii" înregis- 
trează tot. 

In cazul nunţii noastre, 
Sâmbătă dimineaţa, la casa 
socrului mare se derulează 
următoarele procesiuni: 
trecerea mirelui în rândul 
bărbaţilor; fierberea sarma- 
lelor; pregătirea brazilor de 
nuntă; jocul soacrei mari şi 
perfectarea aranjamentelor 
financiare pentru masa de 
nuntă. Pe fondul sonor al 
cântecelor ţigăneşti emise 
de lăutarul trimis special la 
casa_mirelui, cu un acor- 
deon în braţe, şi pe fondul 
mirosului îmbietor al sar- 
malelor puse de cu noapte 
la fiert pe pirostria din 
curte se desfăşoară bărbie- 
ritul mirelui. Unul dintre 
tinerii cartierului, de acelaşi 
leat cu mirele, este desem- 
nat de obştea nuntaşilor 
drept bărbierul de onoare al 
primului actor al nunţii. 

Ţiganul, agăţat de acor- 
deon, ţipă cât îl ţin bojocii: 
"Pusei briciul să mă rad/ 
Toate fetele fac haz”, iar 

ărbierul momentului ma- 
nevrează un aparat de ras 

Gilette, fără lamă, pe faţa 
fără barbă a mirelui. Marcat 
de moment şi tributar unor 
tradiţii zonale, socrul mare 
ascunde discret sub panto- 
ful fiului o bancnotă de 
cinci mii de lei, iar falsului 
Figaro îi strecoară în buzu- 
nar una de o mie, recom- 
pensă pentru strădaniile 
sale de maturizare a fiului 
supus supliciului. În final, 
obrajii proaspătului bărbat 
sunt spălaţi cu vin roşu, iar, 
din greşeală şi ameţit, că-% 
maşa ginericăi este pătată 
cu o asemenea licoare. Soa- 
cra mare, mimând voioşie, 
îndeamnă asistenţa să ser- 
vească ceva din preparatele 
casei şi să iasă la dansul 
soacrei mari. 

Argint viu, soacra mare 
nu stă o clipă locului. După 
ce împodobeşte cei trei 
brazi de nuntă cu câte o 
batistă albă şi un măr în 
vârf (mărul lui Adam, îmi 
explică ea), agită spiritele 
pentru începerea "horei 
soacrei mari”. Ţiganul cu 
claviatura răspunde imediat 
îndemnului, slobozind şi 
domnia-sa un "Joacă, joacă 
soacră mare/ Că ţi-aduc 
scărpinătoare”, Şi soacra 
mare joacă, la început sin- 
gură, apoi cu un cumnat, un 
vecin și alţi prieteni ai 
familiei, preţ de o jumătate 
de oră. Fericită de această 
performanţă coregrafică, îl 
blagosloveşte pe Ţiganul 
lăutar cu 500 lei, iar pe so- 
crul mare cu un îndemn 
bahic: "mai pune şi tu niște 
vin la oamenii ăştia, nu sta 
ca o momâie după c.. meu!" 


După lecţia de dans a 
soacrei şi degustarea vinu- 
lui adus de socru, cei pre- 
zenți sunt înghesuiți în 
cinci maşini mici şi puşi să 
secondeze mirele în drumul 
lui către naşi şi mireasă. 
Nuntaşii sunt însoţiţi şi de 
cei trei brazi împodobiţi 
pentru nuntă. Unul dintre 
ei va fi plasat în poarta mi- 
resei, altul în cea a naşilor 
şi, ultimul, mai băftos, va 
însoţi alaiul nunţii până la 
capăt, rămânând de veghe 
la poarta noii familii. 

La casa miresei, alte 
reguli ale jocului nunţii. O 
coafeză specializată în 
păruiala (pardon, coafarea) 
miresei este disputată de 
soacra mică şi câteva vecine 
şi rubedenii de sex feminin, 
astfel încât biata mireasă 
apare în curte cu părul vâl- 
voi, nepăruită până la ve- 
nirea nuntaşilor dinspre 
mire. Totuşi, în această 
ținută provizorie şi cu faţa 
plină de nervi, mireasa 
presare peste cei veniţi 
picuri de apă dintr'un smoc 
de busuioc bălăcit în prea- 
labil într'o găletuşă de 
plastic, după care aruncă în 
ochii asistenţei boabe de 
orez, preţ de două mâini, 


semn al rodniciei pămân- 9 


tului şi fertilităţii trupului 
ei. Soacra mică, deja coa- 
fată, iese cu un maldăr de 
prosoape dela Fondul Plas- 
tic, pe care le aruncă - unul 
câte unul - pe umerii rude- 
lor mirelui şi ai naşului, 
nicicum vreunui străin de 
neamul celor doi. Urmează 
o mică gustare, pe mesele 
întinse în curtea miresei, cu 
sarmale, salam, brânză, cea- 
pă de apă, măsline, cârnă- 
ciori olteneşti şi parizer, 
toate stropite cu vin din 
producţia proprie a socrului 
mic. 

Vestimentaţia nuntaşilor 
mi-a readus pentru moment 
în față ochilor linia politică 
a Românilor de astăzi (bi- 
neînțeles, cei din ţară): 
legăturile comerciale cu 


osmalâii. Istambulul este 


centrul de atracție al peri- 
feriei bucureştene: mai 


toate damele şi o parte 


dintre bărbaţi purtau ves- 
timentaţie procurată din 
bazarele turceşti, strident 
colorată şi garnisită cu tot 
felul de sclipiciuri, care fac 
deliciul omului de rând, 
ajutat de Dumnezeu să 
vadă şi el Stambulul. Naşa 
şi mireasa - prin costumaţia 
semitransparentă care le 
învăluia sânii şi alte părţi 
ademenitoare ale corpului - 
arătau ca două cadâne ieşite 
pe faleză fără permisiunea 
sultanului. 

Veşmintele turceşti îşi 
vor face de cap abia Sara, 
la nrasa nunții -Soacra-mare 
dansează din buric, nora, 
nu '8€ lasă, iese la atac şi 
E CAI iesti 
aplauze. Naşul şi finul, 
doTofănei amândoi, stau la 
masă şi se distrează de 
distracţia celorlalţi la 
întrecerea dintre soacră şi 
noră. Pentru antrenul celor 
două protagoniste, formaţia 
de lăutari cântă ceva des- 
pre Mustafa, dar în limba 
greacă (probabil era vorba 
de un cipriot turc de naţio- 
nalitate greacă sau invers). 

Masa de nuntă s'a con- 
sumat într'un cort amplasat 
în chiar faţa casei socrului 
mare, Pentru montarea a- 

estui acoperământ provi- 
zoriu, în cartier a luat fiinţă 
o societate comercială pri- 
vată care se ocupă, printre 
altele, cu asigurarea am- 
biantului pentru nunţi, ea 


dispunând de piese pentru 
corturi de dimensiuni mari, 
mese, scaune, tacâmuri şi 
veselă, precum şi instalaţii 
improvizate pentru ilumi- 
nat. Ce a cuprins meniul 
mesei de nuntă? Ca aperitiv 
(sau ordevă, cum se spune 
prin partea locului): 250 ml 
ţuică, 2 feliuţe de brânză, 5 
e salam, 3 de parizer, 10 
ăsline, 1/2 ceapă, 1/2 go- 
oşar, o roşie şi 2 chifteluţe. 
Felul I: friptură de porc cu 
pilaf şi castraveciori muraţi. 
Felul II: sărmăluţe cu mă- 
măliguţă şi ardei iute. De- 
sertul: fursecuri, cozonac şi 
alune prăjite. Ca udătură, 
vin şi apă minerală. 
Festivităţile din cort se 


încheie cu strigarea dâru- 

rilor primite de cei doi hiri: 

sumele de bani pe care 
fiecare întelege să Te donez lege să le doneze 
în contul viitoarei familii. 

Naşii = 50 de mii, socrii = 30 

de mii, rudele apropiate 

câte 10 mii, iar nuntaşii de 
rând câte 5-7 mii de familie. 
luma Țiganului lăutar 
care strângea darul: X a 
dăruit masa cu... mii lei, iar 
nouă ne dă un TVA de... lei 
(T.V.A. - invenţie a guver- 
nului Văcăroiu de a stoarce 
un impozit cât mai mare şi 
cât mai operativ - taxa pe 
valoarea adăugată). 

A doua zi a nunții este 
dedicată ritualului "ciorbii 
de potroace”, acea fiertură 
care este menită să împrăş- 
tie aburii băuturii din ziua 
precedentă. Pentru deschi- 
derea apetitului se cioc- 
neşte câte un păhărel de 
ţuică, după care se trece la 
atacarea farfuriei cu ciorba 
acră rezultată din fierberea 
oaselor de porc cu zarzavat 
şi dreasă cu zeamă de varză 
murată. După ce stomacul 
s'a repus în regulă, se trece 
la dans pe carosabilul din 
faţa casei. Soacra mare şi 
naşa sunt acum pe post de 
animatoare, una mai frene- 
tică decât alta. Între timp, 
vreo trei nuntaşi, făcând 
rost de un cărucior din cele 
pentru cărat buteliile de 
aragaz, o prind pe mama 
soacră de mijloc şi o in- 
stalează frumos în micul 
vehicul cu două roţi, după 
care pleacă pe stradă cu 
durdulia povară din căru- 
cior. Se chiuie şi se aplaudă 
isprava, soacra fiind foarte 
fericită de prestaţia celor 
trei. Numai socrul mare se 
uită cu disperare la căru- 
cior, teamă fiindu-i că aces- 
ta se va rupe sub povara 
nevestei sale, iar de confec- 
ționat un alt cărucior nu 
mai are cum o face, acum 
fiind la pensie şi nu mai 
poate să fure materiale din 
întreprinderea cartierului. 

După amiaza celei de-a 
doua zi este marcată de 
spartul nunţii. Mirii îşi fac 
socoteli în privinţa chel- 
tuielii banilor adunaţi la 
masă, socrii îşi calculează 
datoriile pe care le au faţă 
de unul sau de altul care i- 
au ajutat în ducerea nunții, 
lăutarii se țigănesc cu soa- 
cra mare, pretinzând un 
supliment de plată (TVA- 
ul, cum zic acum Țiganii). 
După ce se liniştesc lucru- 
rile, cei care au mai rămas 
prin curtea socrilor, se in- 
stalează în faţa televizo- 
rului color pentru a se dis- 
tra vizionând caseta video 
pe care a fost înregistrată 
nunta. Socrul mare se în- 
duplecă să pună pe masă 
vin bun, din rezerva sa 
secretă, iar mirele prezintă 
ca pe un trofeu o sticlă de 
whisky veritabil şi un pa- 
chet de ţigări super-lungi. 


( 


|“ DIN'CONSTANȚA” 


COMUNIŞTII 
"ADEVĂRAȚI" DIN 
ROMÂNIA 
RECUNOSC REPUBLICA 
TRANSNISTRIA 


Ziarul "Evenimentul zilei" (Nr. 346 a.c.), preluând 
ştire a Agenţiei B.A.S.A, informează că "tovarășul" UL 
Nicoletoi, reprezentant al Comitefălui Centratatp, 
tidului Comunist Român (nici o legătură — oare? - za 
P.S:M.-ul verdețului), s'a întâlnit la Tiraspol pol cu 


conducerea Partidului Comunist al Oamenilor 


: Muncii 
din autoproclamata republică nistreană. În cursul 
întrevederii “calde şi tovaraşeşti, ambele părţi și-au 
confirmat fidelitatea la ideile marxism-leninismului 
cauzei construirii socialismului şi comunismului şi au 
făcut schimb de păreri privind acţiunile practice în 
vederea renaşterii P.C.O.M. din Transnistria şi P.C, tal 
România. 

Observatorii locali, citați de Agenţia B.A.S.A. 
Zromentează că în felul acesta Partidul Comunist din 
ÎR omâniă a FEcunose e facto” autoproclamata 
republică nistreană. 


(CA LA NOI, LA NIMENI! 


E drept, brambureala generalizată din România îi 
determină pe unii să acţioneze mai puțin obişnuit, să 
ia măsuri... originale. Simpatice, unele. Astfel: la aba- 
torul din Podari-Dolj, fiecare angajat poate... fura, dar 
nu mai mult de 2.000 de lei pe zi. După cum se arată 
într'o circulară emisă de Consiliul Imputerniciţilor 
Mandataţi ai Statului (semnată de Dl. Dumitru 
Şerbănescu, directorul abatorului din Podari-Dolj), 
salariaţii care vor fi depistaţi că au sustras carne sau 
produse din carne a căror valoare depăşeşte 2.000 de lei, 
vor fi concediaţi. 

Măsura este motivată de "frecvenţa mare a sus- 
tragerilor de bunuri de orice fel din cadrul societăţii", 
sperându-se astfel ca măcar pagubele să fie mai mici, 
dacă tot nu-i poţi convinge pe salariaţi că nu-i frumos 
ă fure. 


CATEDRALA 
GEY'SF. NICOLAE” 


„„este prima catedrală a navigatorilor din istoria 
României. Ed poartă hramu . olae" deoarece, 


1C 
prin tradiţie, acesta este patronul celor ce străbat apele. 
Totodată, aceasta este şi Pi SatEAFal in Ropania 
începută şi terminată după 1989. -X 
La festivitatea de sfințire, pe lângă obişnuitul sobor 
e preoţi, au participat enoriaşii, sponsorii şi oficia- 
lităţile locale. N'AU FOST INVITAŢI Preşedintele 


liescu şi nici vreun membru al guvernului "întrucât nu 
au nici un Dumnezeu şi ar impieta slujba religioasă", a 


declarat Dl. Petrică Munteanu, preşedintele Sindi- 
catului Liber al Năvigatorilor, mai multor ir 
o 


aflaţi la faţa Tocului, Duminică, 22 August a.c. 


ÎN SPRIJINUL 
"TURNATORILOR" 


In toate unităţile militare, din ordinul Generalului 
Decebal Ilina, au fost introduse aşa-zisele cutii de "sesi- 
zări". Unele cadre militare sunt de părere însă că aceas- 
tă iniţiativă "maschează altceva", fiind de fapt o încu- 
rajare a delaţiunii. Se înlesneşte astfel "turnătoria” în 
cadrul unităţilor şi subunităţilor militare. 

Generalul Decebal Ilina, şeful Direcţiei de Contra- 
spionaj a Armatei, a fost până în 1989 un simplu maior 
DIA (Direcţia de Informaţii a Armatei), urcând apoi 
spectaculos în ierarhia militară. 


CE FEL DE UNIRE? 


Sdul în care primarul Lugojului, DI. Virgil 
Ţurcanu (membru al P.N.Ţ.C.D.) a înţeles să aniverseze 
împlinirea a 145 de ani dela Revoluţia din 1848 
(Adunarea dela 15/27 Iunie 1848 de pe Câmpia 
Libertăţii) a atras protestul unei părţi a partidelor de 
opoziţie. i 

Ceea ce a surprins neplăcut a fost faptul că "ani 
Versarea" s'a făcut la o dată nesemnificativă (19 luni€ 
a.c:) pentrucă... aşa a vrut Iosif Constantin Drăgan: 
"Aniversarea s'a ținut la acea dată pentrucă atunci Şi? 
organizat şi "profesorul" sărbătorirea (publică!) zilei 
sale naştere. alai 

â D-nul Mircea Doru Checeanu, preşedintele filialei 
Timiş a P.N.Ţ.C.D,, s'a deplasat la Lugoj pentru a Ie 
cuta situaţia creată prin protestul P.N.L., U.D:M. i 
P.A.C., Partidului Liberal 1993 şi al consilierilor mis 
cipali. "Nu e cazul ca forţele de opoziţie - a declarat i 
Checeanu - să aibă disensiuni. Trebue să fim mai uniţ 
ca oricând." 

„Nu s'a înţeles: ce fel de unire? În jurul D-lui Come 
liu Coposu sau, aşa cum vrea primarul Lugojului, ra 
jurul lui I.C.Drăgan şi al Uniunii Securistoide "VA 


Romă ăn? 
og Dan Emilian ROŞCA 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


OCTOMBRIE 1993 


PAGINA 7 


Din rezistenţa anticomunistă 


Unul din marii călăi co- 
munişti care a început ree- 
ducarea deţinuţilor politici 
din Aiud a fost colonelul 
Crăciun. 


ATENTAT L 


4 


CONŞTIINŢA NOASTRĂ 


cheziţie, colonelul Crăciun, 
furios din cauza atitudinii 
mele dârze, m'a înjurat şi 
ameninţat, exprimându-se: 
"Aici Dumnezeul vostru 


Ceea ce doresc a reda 
succint, din tragedia vieţii 
mele, este doar o scurtă tre- 
cere în revistă a ultimului 
an de detenţie din cei 15 ani 
pe care i-am parcurs din 
1948 până în 1963. Lungul 
drum al acestor ani, desigur 
n'a fost uşor, muncile din 
mină şi regimul sever de 
celulă sunt în general cu- 
noscute prin scrierile altor 
foşti deţinuţi. Ultimul an al 
detenţiei mele constă în 
nenumărate anchete şi pre- 
siuni de tot felul ca să înge- 
nunchez şi să cobor sub 
demnitatea umană. Acesta 
este mobilul atâtor anchete 
pe care colonelul Crăciun a 
ținut, cu insistenţă, să-l ob- 
ţină dela mine. 

Astfel, în prima anchetă, 


sunt eu, pot să fac ce vreau, 
am să fac din voi nişte 
viermi care o să vă mâncaţi 
între voi". 

După riposta mea, am 
fost trimis la neagra celula- 
rului, cu jumătate raţie de 
mâncare timp de 7 zile. Am 
dedus că o nouă mânie co- 
munistă ne aşteaptă. 

Intors în celulă, prin 
Morse, am aflat că au fost 
scoşi la grefă mulţi deținuți 
cu scopul de a recruta infor- 
matori, ca să se cunoască 
starea de spirit în vederea 
unor acţiuni de reeducare 
pe care le-am dedus. Zvo- 
nurile circulau cu diversi- 
uni de tot felul şi s'a creat o 
atmosferă plină de confuzii, 
ca să slăbească unitatea 
noastră spirituală. 


âmourma unei plăcuţe de -- În 1962 am ajuns în 


săpun ce mi s'a găsit la per- 


fabrică, unde lucram la 


=—= 


] 


| 


atelierul de arcuri ELASTA. 
După două luni, am fost 
chemat la ofiţerul politic 
LORENTZ pentru a da o 
autobiografie, dar şi să dau 
o declaraţie de supunere, 
ceea ce însemna să intru în 
jocul lor murdar. N'am 
acceptat nici un compromis 
şi cu hotărâre m'am impus, 
prin atitudinea de REFUZ. 
Am ajuns să fiu chemat 
zilnic şi m'am convins că 
exista o dispoziţie specială 
a colonelului CRĂCIUN. 
Văzând că sunt neîndu- 
plecat, a recurs la o mârşă- 
vie, adică a impus unui 
deţinut să dea o declaraţie 
despre tot ce ştie despre 
mine. Acesta, neştiind ni- 
mic, a declarat că muncesc 
şi sunt un om liniştit. Ener- 
vat, Lorentz rupe declaraţia 
şi îi dictează: "Henţea 
lucrează ca să-şi camufleze 
atitudinea legionară”. A- 
juns din nou la Crăciun, am 
avut un duel de cuvinte, 
amintindu-i că nu renunţ la 
prestigiul meu de OM şi 
de DETINUT POLITIC. Pe 
cât ura lui creştea, pe atât 
mă îndârjeam, sfidând sis- 
temul inuman de con- 
strângere fizică şi morală. 
Atitudinea multora din- 
tre noi îl încurca, ceea ce nu 
l-a împiedicat să mă trimită 
la camera cu NEBUNII din 
secţie. Hărţuit, când de 
Crăciun, când de Lorentz, 
ştiam ce se urmărea şi mă 
obişnuisem cu bătaia de joc 
la care eram supus. Ochii 
camarazilor din fabrică 
erau pe mine, când, după 14 
ani, am primit prima carte 
poştală cu trei morţi. MA- 


(Mitachmul 


Mitocanul s'a aşezat cam 
de mult între noi. O vreme 
a fost ignorat ca o insectă 
neplăcută şi parazitară. Dar 
mitocanul nu se lasă, îm- 
pinge din coate, se aruncă 
în fruntea bucatelor, dă cu 
gura, se înmulţeşte şi te 
scoate din sărite. 

Mitocanul este cam în 
toate locurile şi profitând 
de nenorociri de tot felul 
s'a instalat în toate domeni- 
ile, cultură, politică şi mai 
ales inginerie. Mitocanul a 
ajuns să decidă și aspiră la 
poziţii înalte şi pretinde 
onoruri. 

Mitocanul a avut începu- 
turi timide. Tot felul de 
Petre, Ion, Ilie şi Gheorghe 
au fost alungaţi sau au 
plecat singuri, ca elemente 
nevrednice ale satelor. 
Alungaţi cu ruşine s'au 
aciuit prin mahalalele ora- 
şelor, prin şatre şi prin 
"oboare"”, devenind cu 
vremea Petrescu, Ionescu, 
Jliescu sau mai știu eu cum. 

De regulă s'au băgat 
băieţi de prăvălie. Nu au 
făcut mare ispravă dar 
încet, încet, mai prefăcând 
vinul, mai înşelând la so- 
roc, mai ciupind din tej- 
ghea au prins ceva cheag. 
Ajunşi cu ceva parale la 
chimir au început să ridice 
nas spre domenii unde nu 
le e locul şi mai ales spre 
politică. 

Mitocanul a prins aripi 
mai ales după ce rostul 
lumii s'a clătit din temelie 
şi s'a cam întors peste cap. 
Ce era lepădătură a trecut 


în frunte. Fără convingeri şi 
fără rădăcini, mitocănimea 
a stat mereu alături de câşti- 
gători. Mitocanul nu crede 
decât în burdihanul la vârf 
şi deci, căile necurate şi 
necinstite nu îl deranjează. 
El tutuieşte şi caută să se 
bată pe burtă cu cei ce nu 
au prudenţa de a-l lua cu 
parul la goană, în vorbele 
lui, "bă, băiete, asta nu se 
contează"! 

Mitocanul este bucuros 
la alintul ţigănesc. Îşi nu- 
meşte copiii ba Lucică, ba 
Florică, ba Costel. Nu-l 
duce capul că țţâncul din 
faşă va fi moşul de mâine şi 
că a-i zice Costel nu prea 
vine la îndemnă. Mitocanul 
ştie că doar azi contează şi 
ce se va întâmpla cu odras- 
lele lui nu-i pasă. Mitoca- 
nul este suflet de slugă 
necredincioasă. Se bagă la 
stăpân şi se ploconeşte 
dezgustător. Şira spinării îi 
este elastică şi gata la plecă- 
ciune către oricine este, sau 
crede el că este, în autori- 
tate. Pe la spate îşi vorbeşte 
BARE, de rău, îl fură şi, 

acă îi pică la îndemână, îl 
păleşte cu parul în cap. 
Dacă este în "politică" şi îi 
iese "mișcarea" se proclamă 
revoluţionar, se înduioşea- 
ză sincer de propria lui 
josnicie şi se decretează 
"original". Mitocanul şef”, 
sau chiar numai crezându- 
se "şef", este un dezastru. 
Este rău, nemilos, ordinar. 
Dintre mitocanii Oborului 
s'au ales cei mai sadici 
majuri. Mitocanul are voca- 
ție pentru turnătorie şi pen- 


Alexandru NEMOIANU —— 


tru a fi gardian de puşcărie. 
În asemenea domenii mito- 
canul este voios, entuziast 
şi neobosit. 

Mitocanul este nelimitat 
şi poate fi întâlnit în tot 
locul. După o viaţă de slu- 
gărnicie ca activist şi ajuns 
în pragul gropii tot nu se 
lasă. Nu se uită în oglindă 
şi deci nu vede că este o 
stârpitură cu varice, cu 
cataractă la amândoi ochii, 
cu mătreaţă şi că, mai ales, 
îi pute gura. 

Mitocanul continuă să 
facă teorii, să rânjească în 
credința că zâmbeşte şi să 
behăie ca o capră în credin- 
ţa că râde. Pe mitocan nu-l 
iubeşte nimeni, nici pro- 
priii lui copii, iar câinele cel 
mai blajin îl latră. Mito- 
canul umblă vandra deran- 
jând şi nelăsând lumea în 
pace. Ucide cu truisme şi 
"descoperă" ceea ce pruncul 
în faşă ştie, că vara-i cald şi 
iarna-i frig. Mitocanul nu 
dă bună ziua când îţi intră 
în casă şi nu spune bună 
ziua nici când îţi face 
bucuria de a ieşi pe ușă 
afară. 

Mitocanul este o pacoste! 

Mitocanul urăște frumo- 
sul și confundă laşitatea şi 
grosolănia cu demnitatea. 
Mitocanii promit marea cu 
sarea, dar de făcut nu pot 
face nimic. A cam venit 
vremea ca mitocănimea să 
fie împinsă în "oboarele" 
unde ii este locul. Să ne 
despărţim de mitocan cu 
scârbă şi zicând "La neve- 
dere”!. 


Tiberiu HENŢEA 


acea ocazie oameni aduşi pe 
braţe, cu feţele scofâlcite de 
suferinţă, ca să asculte dis- 
cursul unui călău ce se 
crede atotputernic dar în- 
curcat de unii bandiți încă- 
pățânaţi, ce au rămas în 
vechile lor concepţii. 

Trebue să amintesc de 
cea mai înaltă ţinută mora- 
lă, plină de demnitate 
Prințului Alexandru Ghica, 
care plimbat prin ţară, n'a 
acceptat nici un compromis. 
Comportarea sa demnă a 
dat Aiudului o nouă doză 
de optimism, de care aveam 
nevoie. 

Pe un podium impro- 
vizat, aceştia se uitau la noi, 
unii aveau lacrimi pe o- 
braji, alţii transpiraţii care 
trădau starea lor sufletească 
dar şi poziţia ingrată în care 
au fost siliţi să apară. I-am 
trecut în revistă pe toţi şi 
emoţionat cum eram, m'am 
oprit la Nicolae Pătraşcu, 
care cândva era un bărbat 
voinic, adevărat luptător. 
Acum era mumificat de 
suferinţele îndurate prin 
coloanele Ministerului de 
Interne, Jilava şi Zarcă. 

Cu o mişcare de cap l-am 
salutat, apoi privind spre 
ceilalţi, i-am asemuit unor 
ostaşi asediați asupra cărora 
s'a dezlănţuit toată urgia ca 
să-i umilească. Vorbind, 
colonelul Crăciun a elogiat 
partidul cu toate bineface- 
rile şi realizările clasei 
muncitoare. A scos în evi- 
denţă înţelegerea unora 
dintre noi care, prin decla- 
raţii, s'au reabilitat. Apoi cu 


MA, SOŢIA şi un FRATE. 

Eram slăbit, dar mun- 
ceam aşa cum îmi era felul, 
când într'o zi am căzut sub 
greutatea unui balot de 
sârmă ce-l aveam pe umeri. 

Ajuns la spital, nu ştiu 
de ce am insistat pe lângă 
medicul deţinut Dl. Dr. 
POPOVICI să mă opereze 
de apendicită. Înţelegând 
situaţia mea, am fost operat 
dar şi salvat pentru un timp 
de teroarea atâtor anchete : 
ce se ţineau lanţ. 

Reeducarea era în toi, 
prin dormitoare se făceau 
demascări şi lepădări de 
trecut în triste spectacole ce 
îmi umpleau sufletul de 
revoltă şi amărăciune. 

Era terfelit de unii mişei, 
laşi şi fricoşi, tot ce era 
sfânt şi nobil, şi pentru a 
salva prestigiul generaţiei 
mele, m'am ridicat şi am 
vorbit condamnând acele 
metode diabolice ce se exer- 
cită asupra noastră. Am 
arătat succint trecutul meu 
şi am elogiat Mişcarea Le- 
gionară în frumuseţea ei. 
Am fost întrerupt de tur- 
nătorul Drăgoiescu, dar şi 
aplaudat de cei ce s'au men- 
ținut pe linia dreaptă a 
onoarei. O altă anchetă mi-a 
adus o pedeapsă de 10 zile 
de izolare, dar a trecut. 

Spre sfârşitul lunii Apri- 
lie 1963, colonelul Crăciun 
ne adună în curtea fabricii, 
aducând din celular şi din 
Zarcă personalităţile mar- 
cante care ar putea să influ- 
enţeze atitudinea noastră 
de rezistenţă. Am văzut cu 


o voce gravă a condamnat 
pe toţi aceia care au rămas 
BANDIŢI, înrăiţi şi refrac- 
tari, care nu merită a se 
bucura de libertate. 

Deodată îmi aud numele 
strigat, ies în faţă, privind 
suita de subalterni care mă 
studiau ironic. 

Este strigat şi PANĂ 


4ZAHARIA (ZAHU), un bun 


şi demn camarad macedo- 
nean, pentru care am multă 
timă şi respect, urmează 
URSE ŞTEFAN, un tânăr 
inginer din Brăila. Suntem 
prezentaţi ca exemplu de 
BANDIŢI duşmani ai po- 
porului care vom rămâne în 
afara clemenţei regimului. 

Şedinţa s'a terminat şi 
m'am pomenit îmbrățişat 
de toţi cei din jur, plutind 
într'o stare de succes, ca un 
erou fără voie, considerând 
că această atitudine este 
absolut normală unui om 
care ştie ce vrea în viaţă. 

Dacă reeducarea din Pi- 
teşti a avut efecte dezas- 
truoase, aici în Aiud reedu- 
carea a fost un eşec, rezis- 
tenţa oamenilor a dat multă 
bătaie de cap acestui călău 
care a atentat la conştiinţa 
noastră, ca să rămânem 
integri. 

După acest trist spectacol 
care încheie cei 15 ani de 
detenţie, mă văd din nou în 
faţa colonelului CALAU 
CRĂCIUN, care după o 
discuţie contradictorie îmi 
comunică... PLECAREA ÎN 
DOMICILIU OBLIGATOR 
ÎN BĂRĂGAN, LA RU- 
BLA. 


CE S'A ÎNTÂMPLAT ÎN ŢARĂ 
DUPĂ FUGA LUI PACEPA? 


Zara rr re ere era 


"3 Dosarele roșii 


i, 


Gh. IONESCU 
OLBOJAN 


SCRIIND PE ADRESA ZIARULUI "CUVÂNTUL 


Fuga generalului Pacepa 
a însemnat pentru Securita- 
tea lui Ceauşescu un 
cutremur distrugător: liniile 
de spionaj extern au fost 
schimbate, spionii români 
rechemaţi în țară, Direcţia 
de Informaţii Externe res- 
tructurată, conducătorii 
schimbaţi. 

Amănunte despre toate 
acestea, precum şi divul- 
garea celor mai importante 
activităţi externe ale Se- 
curităţii: acţiunile Dunărea, 
Brânduşa, celebrele cazuri 
Goma, Cană, Horodincă şi 
multe altele, le veţi afla 
citind, cu sufletul la gură, 
"raidurile necruțătoare” ale 
lui Gheorghe lonescu Ol- 
bojan. 


PUTEŢI PROCURA CARTEA 


ROMÂNESC" 


P.O.BOX 78010, WESTCLIFFE POSTAL OUTLET, 


HAMILTON, ONTARIO, CANADA 
L8C 7N5 


Trimiteţi cecul pe numele ziarului "Cuvântul Românesc" 
CANADA: $10.00 plus 1.35 


CARTEA COSTĂ: $10.00, plus expediţia U.S.A: 


$10.00 plus 2.10 


EUROPA: $10.00 plus 2.40 


| PAGINA 8 


Este numai un pronostic. 

L-am aflat Ia 4 lunie 1993, 

din ziarul cu cele mai ascu- 
țite... urechi, "Evenimentul 

zilei”, şi aparține Rabinului 

X şef al Evreilor din România, 

Moses Rosen. Cu zece ani 

mai înainte, ]. F. Revel, în 

! cartea "Cum pier democra- 

țiile" a dat o alarmă dovedi- 


nimic nu este perfect, încer- 
căm să separăm oile albe de 
cele negre, temerile obsesi- 
ve şi pătimaşe, de aspectele 
obiective. Înţelegem să 
procedăm la o analiză, indi- 
ferent dacă ştirea care l-a 
tulburat pe Rabinul şef este 
adevăr sau dezinformare. 


Zr Sunt reale temeri, în 


E tă acum falsă, când a con-; aceeași măsură, faţă de 


chis că aceasta va fi prin 
sinucidere; din dispoziția 
liderilor comunişti dela 
Kremlin SUNET cOREr e 
taţi cu un alt pronostic, pri- 
vind de data aceasta exclu- 
siv România, unde nici nu 
poate fi vorba încă de 
democraţie. Rabinul şef, 
aflat în vizită în Israel, s'a 
pronunțăt SUB TEzerva CA o 
ştire care i-a parvenit acolo 
ă fie adevărată. Dar cine 
poate şti cu certitudine ce 
este adevărat, mai ales de 
trei ani de zile? În condiţi- 
ile unei monolitice puteri 
Și guvernante, unde cele trei 
puteri ale statului nu sunt 
separate, totul, toate sunt 

versatile ori flotante. 


Rabinului şef i-a par- 


venit ştirea că procurorul 
general, după ce în prea- 


iai labil cu fermitate interzi- 


] sese tipărirea traducerii şi 
ii | difuzarea_ cărţii "Mein 
Go i 


Karip-a [ui Adalt Etitter și 
chiar dispusese trimiterea 
ţ în jdecătă a cETuI cară in- 
cercase s'o difuzeze, a reve- 
nit Sa 160 de gratter antând 
oale aispozițiile anterioare. 

Rabinul şef, om bătrân, 
cum a subliniat, şi care a 
trăit cele ce au precedat fas- 
cismul în țara noastră, stu- 
pefiat, sta declarat ajtinsTă 
Capatur puterilor de ă întăi 


suporta în conjunctura că 


„| sun tatabile tentative 
nescu, "călăul a sute de mii 
"A2-EVTET şi a sute de mii de 
Români", ajungându-se 
până acolo de a se da nume- 
le lui unor străzi în Oradea, 
Craiova, Arad şi poate una 
cu numele lui Adolf Hitler, 
iar paralel se desfăşoară şi o 
campanie de şovinism, xe- 
nofobism şi antisemitism. 

Înainte de a trece mai 
departe, facem o paranteză, 


Conceptele de naţionalis; 
temperat si internatie- 
nalism democratic sunt fi- 


reşti şi nu se exclud decât 
atunci când sunt ite 
şi deformate de ideologiile 


utopice coercitive e 
care; când ajung la putere, 
au fost şi rămân o plagă uci- 
gătoare pentru omenire. 
Avem, din nenorocire, e- 
xemplele recente ale nazis- 
mului şi comunismului. 
ar teama de o asemenea 
perspectivă funestă nu 
poate duce lumea la o 
“2 apărare tot peTetrtoă și 
„ această uriaşă dilema im- 
pune omenirii găsirea unor 
alternative flexibile raţio- 
nale și pragmatice totodată, 
pentru a nu cădea tocmai în 

ce urmărește să combată. 
Rabinul şef, deşi are în- 
credăte, după cum a spus, 
în spiritul de conservare al 
e poporului român, ne aten- 
ționează că există o genera- 

* ție i zarea: 


care nu e acela 
e ERE isa aaeăuta 


27 
29 


A 


| 


a mr 
aer 


pooaat 


sere 


pfotestează, avertizează şi 
dă semnalul de alarmă că 
tipărirea şi distribuirea sus- 
numitei cărţi este un act de 
sinucidere a democraţiei în 
România. : i 

Cum nu este prima oară 
că Rabinul şef se exprimă 
cu obsesie și prea puţină 
obiectivitate, cu grijă de a 
nu o face din "o anumită 
poziţie”, dar admițând că 


recrudescenţa fascismului 
ca şi de perpetuarea ori 
restaurarea comunismului. 
S'a trăit numai câţiva ani 


OCTOMBRIE 1993 


G 


tonescu trebue privită în- 
tr'un context mult mai 
complex decât o face Ra- 
binul şef şi cred unii Evrei. 
Nu există conflicte majore 
armate fără crime de război 
şi contra umanităţii. Ome- 
nirea, odată cu instituirea 
O.N.U.-ului şi determinată 
de ororile celui de-al Doilea 
Război Mondial, se strădu- 
ieşte la limitarea acestora şi 
ca un ideal la eradicarea lor. 
România, victimă dublă a 
fascismului şi a comunis- 
mului, este firesc să-şi pri- 


sub ce recedat şi ao 
operat-dazi-fascismab însă ( vească istoria cu alţi ochi 
jumătate d€ veac; sub ceea? decât o fac Evreii. Zeci de 


ce a însemnat comunismul 
şi în vreme ce cu primul se 
cam terminase odată cu 
înfrângerea Germaniei, cu 
comunismul încă nu s'a 
terminat. Sub aspectul per- 
formanțelor de crimina- 
litate în masă, chiar dacă 
motivațiile au fost diferite, 
nu este de găsit nimic în 
favoarea comunismului şi 
sistematizarea temerii focu- 
jsată numai asupra fascis- 
mului şi culpabilizarea a- 
diacentă de antisemitism a 
Românilor, dă semne de 
anie. 

Cum se poate spune că la 
noi există o generaţie care 
nu ştie ce este fascismul, 
afară doar dacă se ia în con- 
siderare cea născută după 
Decembrie 1989. Începând 
din 1945, dela instaurarea 
dictaturii comuniste, propa- 
ganda cea mai asiduuă 
comunistă a avut ca obiec- 
tiv principal şi continuu 
fascismul, fără scrupule în 
circumscrierea adevărului. 
Cunoaştem cu toţii aceasta, 
inclusiv Rabinul şef. Acum 
a ieşit la iveală chiar prin 
recunoaşterea Moscovei că 
scopul a fost deturnarea 
atenţiei popoarelor subju- 
gate de practicarea de către 
Sovietici a DEMOCIDULUI 
căruia i-au căzut victime 
peste 70 de milioane de 
oameni nevinovaţi, printre 
care se înscriu şi "câteva 
sute de mii de Români. Se 
cam ştia ceva, însă nu facem 
aici procesul Occidentului. 

A protestat Rabinul şef, 
vertizat şi alarmat, opinia 
publică românească şi mon- 
dială despre crimele comu- 
nismului care se petreceau 
la noi? Înţelegem că fiecare 
şi proteja propria persoană 
(ceea ce nu însemna că nu 
puteai deveni oricând vic- 
timă), că Rabinul şef îşi 
proteja şi propria-i comuni- 
tate, că avea de dus şi poli- 
tica de facilizare a emigrării 
tuturor Evreilor în Israel, 
operaţie realizată 90% şi 
nici dânsului, nici poporu- 
lui evreu nu le facem un 
proces de conştiinţă. Dar la 
vremea respectivă, am avut 
amărăciune la pelerinajele 
Rabinului şef la Washing- 
ton pentru susținerea obţi- 
nerii Clauzei de care popo- 
rul român nu profita cu 
nimic, ci întărea asuprirea 
zbirilor. Beneficiile în pre- 
judiciul altora nu se împacă 
deloc cu morala. 


2 


* Vațiile din trecut, Rabinul 
şef nu se disociază de actu- 
ala guvernare neocomu- 
nistă şi deși comunitatea 
Evreilor este redusă la mai 

uţin de 20 de mii de bă- 
râni care nu vor să emi- 
greze, pe care nici nu-i 
ameninţă nimeni decât 
obsesia acestuia, reluarea 
pelerinajelor pentru Clauză 
nu poate fi privită decât în 
cel mai bun caz cu răceală. 
Reabilitarea lui Ion An- 


Cu atât mai mul€ distoy) 
cum, când fără moti-, 


mii de Evrei, la invazia din 
1939 a Poloniei, s'au salvat 
tranzitând prin ţara noastră. 
În anul următor am ajuns 
sub dominaţia politică şi 
militară a Germaniei nazis- 
te. În anii războiului n'au 
existat în țara noastră lagăre 
ale morţii de tip nazist sau 
de vreun alt gen. Chiar 
când Antonescu a procedat 
la deportări de Evrei şi 
acestea în număr redus în 
raport cu populaţia evreias- 
că, acestea au fost locate în 
Transnistria, în afara terito- 
riului românesc şi de unde 
mulți s'au întors, datorită 
faptului că acolo era admi- 
nistraţie românească şi nu 
germană. 

Cei care vor reabilitarea 
lui Ion Antonescu o fac 
pentrucă, războiul pentru 
redobândirea teritoriilor ră- 
pite mişeleşte de Sovietici, 
a fost un război just, că el a 
răspuns aspirațiilor legiti- 
me ale poporului care, din 
păcate au căzut sorții 
boiului şi n'au fost rea 
te, sunt tot atât de actuale şi 
astăzi şi cu toate trâmbiţa- 
tele principii de autodeter- 
minare, milioane de fraţi 
români nu pot reveni pe 
cale paşnică la patria mamă. 
Nu se poate în acelaşi timp 
să se vrea şi să se ceară 
acest lucru şi să-l negăm pe 
Antonescu. 

Judecarea lui Antonescu 
s'a făcut de către un aşa-zis 
Tribunal al Poporului de 
ocupaţie a Armatei Roşii, 
fiind condamnat şi executat 
pentru un aşa-zis război de 
agresiune, conform hotărâ- 
rii luate dinainte la Mosco- 
va, de către adevărații agre- 
sori - răpitori de milioane 
de Români şi importante 
teritorii. In balanţa dreptă- 
ţii nu este de văzut cum ar 
putea să prevaleze punctul 
de.vedere al Rabinului şef, 
al unor Evrei ori a celor care 
au fost şi au rămas comu- 
nişti. 

Cu atât mai şocantă este 
afirmaţia că Antonescu a 
fost "călăul" a sute de mii 
de Români! Chiar dacă Ra- 
binul şef s'a referit la cei 
care au căzut în războiul 
contra Sovietelor, ceea ce ar 
însemna că îl priveşte ca un 
război injust, ceea ce este 
eronat în raport cu cele ex- 
puse mai sus. A vedea lu- 
crurile în asemenea sens re- 
prezintă o imixtiune inad- 
misibilă în conceptul exis- 
tenţial al unui popor. 

Noi am dori ca Rabinul 
şef, Moses Rosen, să reflec- 
teze că nici poporul român 
nu poate suporta culpabili- 
tatea de fascism, care şi aşa 
a fost episodic și la timpul 
trecut îndepărtat şi că acea 
campanie de şovinism, xe- 
nofobism şi antisemitism 
este orchestrată tocmai de 
sprijinitorii preşedintelui şi 
ai guvernului său, fără 
sprijinul cărora n'ar guver- 
„na neocomuniștii care au 


dus ţara între un dezastru O 


== 
Sinuciderea democraţiei în Romania 
E cd Meg GRIGOROPOL 


incomparabil cu cel cauzat 
de război, în timpul lui An- 
tonescu, care a fost învinuit 
tocmai de acest lucru, care 
nu suferă comparaţie. Să 
înceteze a pune umărul la 
consolidarea comunismu- 
lui făţuit drept "neo" aşa 
cum a făcut cu dictatura, de 
vreme ce motivațiile de a- 
tunci nu mai operează. lar 
în ce priveşte "Mein 
Kampf", această carte se 
găseşte în demucraţiile 
occidentale în mai toate 
librăriile, în bibliotecile 
publice, ca şi "Capitalul" lui 
Karl Marx şi multe altele de 


mânia. 


bine? 


Rătăcesc prin ţări străine 
nu umblând după mai bine, 
ci mai greu la opintit 

să pun umărul zdrobit. 


Nu de pâine că e rea 

am plecat din ţara mea, 

nici nălucile ispite 

spre meleaguri aurite 
vânturate'n lung şi'n lat 
să-mi iau câmpii m'au mânat 
în neagra străinătate, 

ci dorul de libertate. 


De durere şi obidă 

|. fara-i arsă cărămidă, 
lacrimile rău s'au strâns. 
Eu n'am lacrimă nici plâns 
când se zbate ca în foc 
Neamul meu fără noroc. 
În al vremilor tumult 
ochii au secat de mult 
după morţii ce s'au dus 
încleştaţi cu neamul rus. 


Pâinea-i neagră şi e rea 
Pentru cei din țara mea! 


PRĂPASTIA! 


Urmare din pag.1 


Securitate, sume în valută cu valorik! 


incredibile! 

După Decembrie 1989, mai toţi acei 
ofiţeri de Securitate, având la îndemână un 
capital imens, şi-au înfiinţat imediat afa- 
ceri de import-export, preluând şi clienţii, 
tranzacţionând tot, dar absolut tot, fără 
menajamente, fără scrupule, dela cel mai 
neînsemnat dar util lucru, până la patri- 
moniul naţional. 

Niciodată ţara nu a fost jefuită cu atâta 
„sălbăticie, în văzul lumii şi la lumina zilei. 
Corupţia, înşelăciunea, traficul de influ- 
enţă şi tâlhăria sunt argumentele cu care, în 
numele legii, operează aceşti negustori 
venali care l-au adus pe bietul Român în 
postura de cerşetor. 

Oameni decenţi, îmbrăcaţi modest, dar 
curat, în fine, vizibil oameni oneşti, privesc 
cu jind la vitrinele magazinelor elegante şi 
bine asortate dar, cu preţuri exorbitante, 
care taie orice nădejde și poftă. 

Se resemnează aceşti oameni de bine, 
cern tristeţe în priviri şi cu sfială se dau la 


2 parte din calea BMW-urilor, Mercedes- 
urilor şi 


or şi a altor maşini e! IN Care 

coboară hoţii ordinari, mea e anii Care 

nitate parlamentară. ET megtultoriT! de azi, 

jefuiesc fără TiTă națiunea, pedepsesc, ori 
se arată clemenţi (!) faţă de neamul acesta 
din care n'a mai rămas decât umbra. 

| Aceste două bande formează un procent 
de circa 15% din populaţia țării. Mai există 

un procent de cca. 5%, micii “intreprinză- 


un fel sau de altul şi acest 
lucru nu a însemnat "sinu- 
ciderea" acelor democraţii, 
în orice caz mai reale decât 
aceea presupusă din Ro- 


Se vizează oare să ne 
întoarcem la liste negre de 
cărţi, la purificare prin foc 
şi eventuale pedepse? Ne 
paşte însămânţarea la inter- 
dicţii aducătoare de obscu- 
ritate mai vătămătoare de- 
cât lumina spiritului liber 
şi capacitatea inteligenţei şi 
a educaţiei de discernământ 
între ce este rău şi ce este 


CUVÂNTUL ROMÂNEs 


Nu în dramatiz 
cărţi, fie ea "Mei 
stă primejdia de sinuei e. 
a democraţiei (chiar i aderă 
ziţia din România) ci 
ansamblul obstrucțiilor dăl 
rijate de sus pentru a i 
avea loc reconstrucția = 
talităţii democrate a societ 


area unej 
1 
n Kampf 


ţii noastre. 

Cred în fev 
forţelor politteercutru ez 
sociale care vor pune câț dă 


curând capăt acestor ob- 
strucţii şi pronosticul Rabi, 
nului şef este tot atât de. 
greşit ca cel de acum zecă 
ani al lui Revel. E 


Agăţaţi de câte-un plaur 
după setea lor de aur, 

sunt şi alţi plecaţi de-acasă. 
Prinşi în mreje de mătasă 
din al ţării bocet lung 
lacrimile nu-i ajung. 


"Vreme trece, vreme vine” 
rătăcesc prin ţări străine, 
pâinea este şi mai rea 

şi e râu în ţara mea. 


Rătăcesc prin ţări străine 
însă nici aici nu-i bine! 


Nici acolo, nici aici - 
n'aud pocnituri de bici 
să aducă noi treziri 
din atâtea rătăciri; 
zurgălăi de pluguşor 
să vestească-un viitor 
slobozit de silnicii 
către anul două mii! 


(Zahu PANĂ 


tori", de regulă Țigani, care în combinaţii 
mai mărunte dar, tot atât de dăunătoare 
naţiunii, prin aruncarea pe piaţă a tot felul 
de gunoaie orientale, se îmbogăţesc şi ei la 
nivelul lor, la urmă venind cele 80 de 
procente de populaţie masivă, aşezată in 
linie pe cele două maluri ale prăpastiei, 
aşteptându-şi deznodământul. a 

Nu există popor mai paşnic şi mai blând j 
decât cel românesc. Nimeni, nici o altă na” 
țiune nu ştie să moară atât de liniştit, de i 
resemnat şi de tainic cum o face Români 
pentrucă numai el crede cu adevărat în în 
vierea celor drepţi! 

Este atâta tristeţe, atâta resemnare ă 
o speranţă în viețuirea acestui neanv € 
privindu-l cu luciditate, rişti să-ți pui in + 
bări care te-ar putea duce pe calea erezie 

Seamănă ţara a casă de nebuni, a gi, 
absurd şi a tragedie antică, dar în fapt 1 ă, 
decât vieţuirea noastră, în jungla mo eu 
în care am fost aruncaţi încă odată, la 
cele sfat dela Malta. e beduini, 


Seamănă țara a pustiu călcat di i în 
a târe desfrănat şi deșeriăciune pe cănd în 
GeBil norodului șia Visul pădure foc 
aşa cu licăr de nebunie, AU, ca 
mistuitor, pe care nici Duninezeu 1 
mai stinge! 

Unii se vor face cenuşă netrebu 
şi alţii porțelan ceresc; va fi din no, e 
şi pace; mai ales, dreptate se Va a 

ou! 


incioasă 4 
u linişte 
Li 


Ovidiu VASILESCU 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


OCTOMBRIE 1993 


PAGINA 9 


JURNALUL ÎNTÂLNIRII DELA GALLESE 


/ La 29 Iulie 1987, mă 
despărţeam de bunul meu 
prieten Camilian Deme- 
trescu, exilat român stabilit 
la Gallese, unde artistul 
plastic transformase o casă 
cu etaj, într'un atelier de 
creație. Locuia aici cu soția 
Mihaela şi cu cei doi fii: 
Pric şi Emanoil. 

Ne descoperisem, la în- 
trunirile de prietenie, dela 
Rimini, urmare a activităţii 
anti-comuniste din timpul 
campaniilor electorale, dela 
Milano şi Roma, de partea 
democraţiei-creştine. 

Am fost invitat la Galle- 
se Scalo, provincia Viterbo, 
Italia, de către familia 
artistului, în lunile: Mai, 
Iunie şi lulie 1987; eu, ve- 
nind din Milano, după o 
perioadă lungă şi grea, de 
spitalizare a fiului meu 
Gabriel, care a suferit un 
transplant de rinichi, ca 
urmare, a unui blocaj renal. 

După acest popas minu- 
nat, dela Gallese, primind 


după căderea comunismu- 
lui?” l-a întrebat pe artist, 
un ziarist, la sfârşitul dic- 
taturii lui Ceauşescu. 
"După falimentul mitu- 
lui unui comunism cu faţă 
umană, noi din Est şi voi 
din Vest, va trebui să con- 
struim o democraţie cu față 
umană!" fu răspunsul ar- 
tistului. 
_ Camilian Demetrescu va 
împlini 70 de ani în anul 
viitor, fiind născut la Bu- 
curești, la 18 Noembrie 
1924. Camilian Demetrescu 
a petrecut 24 de ani de exil 
până acum, iar după 21 de 
ani de aşteptare a reuşit să 
viziteze țara şi familia "de 
acasă"; bunicii şi-au văzut 
nepoţii numai în fotografii 
şi i-au îmbrăţişat pentru 
prima oară flăcăi. Camilian 
Demetrescu este bătezat-iin 
legea ortodoxiei; tinerețea 
se dezvoltă în spiritul a- 
| teismului revoluționar de 


clasă, iar studiile universi- 


a „ tare le desăvârşeşte în plină 
viza dela Ambasada SUA, teroare stalinistă. Este di- 


ne-am continuat exilul în /"plomat a 


Statele Unite. Eu nu ştiu 
dacă voi reuşi să-l prezint 
pe Camilian Demetrescu, în 
toată complexitatea lui, dar 
nimeni nu mă opreşte, să 
încerc s'o fac, mai ales că, 
dela despărţirea noastră din 
Italia, au trecut mai bine de 
şase ani, iar lucrările văzute 
la Gallese, îmi sunt foarte 
vii şi astăzi, în memorie. În 
special, nu pot uita frumu- 
sețea covoarelor de lână, 
bumbac, mătasă, cu fir de 


mixtă arazzi ca: Zidul Berli- 
nului, 270 x 220 cm, 1987; 
Agnus Vincit, 273 x 207 cm, 
1984; Centaurul şi Liber- 
tatea, 238 x 187 cm, 1982; 
Utopia, Protectoarea Dema- 


Biserica Romanic 
La Galle 
gogiei, 236 x 184 cm, 1982 şi 
Pasărea de Foc (La Nova 
Fenice), 246 x 182 cm, 1982, 
pe care le-aş numi aura 
profetică a artistului. Alte 
multe lucrări, examinate 
îndelung acolo, citind stu- 
dii şi comentariile din 
revistele de specialitate, 
diferite prezentări ale ca- 
selor de editură, toate fac 
din artistul român exilat, 
Camilian Demetrescu, unul 
din cei mai importanţi re- 
prezentanţi ai adevărului” 
din mişcarea artistică, din a 
doua jumătate a secolului 
XX şi începutul secolului 
XXI. 
"Şi acum, voi intelec- 
tualii din Est, ce veţi face 


nstitutului de 
Artă "N. Grigorescu" din 
Bucureşti, în paralel ur- 
mând cursuri de medicină 
şi filosofie. 

Debutul său artistic coin- 
cide cu instaurarea dicta- 
turii proletariatului în 
România, şi cu sloganul 
"realismului socialist” în 
artă. De aici înainte, este 
constrâns să supravieţu- 
iască 20 de ani la limita de 
jos, cu tinicheaua "de coa- 
dă" în dosarul Securităţii, 


dur, i argint, într'o tehnică. ca- element. cosmopolit, 


reacţionar, neadaptabil la 
condiţiile noi etc. Supus ca 
şi alţi artişti, la o conver- 
siune forțată în artă, la o 
estetică obligatorie opti- 
mistă, în condiţiile "ascu- 


Ea Ay 


4 - 1100 d.C; Detallu 


e - italia 

ţirii continue a luptei de 
clasă”, în fapt nişte ani 
pierduţi, tânărul artist 
participă, totuşi cu lucrări 
la diferite expoziţii din țară 
şi străinătate, După dez- 
gheţul anilor '60, participă 
la lucrări de dimensiuni 
mai mari, în mozaic, grafit, 
ceramică, și tehnici mixte, 
pentru edificii publice, că- 
mine culturale, din Buco- 
vina (Suceava), şi litoralul 
Mării Negre (Constanţa, 
Mamaia, Costineşti). 

În 1966, Camilian Deme- 
trescu devine autorul unui 
volum de estetică sub titlul: 
Corpul şi Sufletul Culorii, 
care a fost publicat în edi- 
tura "Meridiane". După 


fuga în Occident, lucrarea a 
circulat, în fotocopii, clan- 
destin, ca manual de studii 
printre studenţii dela Belle 
Arte, 

Impiedicat de principiile 
estetice marxiste în artă, nu- 
şi poate continua munca, 
decât în calitate de comen- 
tator şi colaborator la radio- 
televiziunea română. După 
invazia sovietică la Praga, 
din 1968, orice speranţă de 
democratizare a ţării devine 


Teodor Mardare GHERASIM 


(1981); S. Francisc alungă 
demonii din Asisi (1982); S. 
Francisc face minunea în- 
vierii (1982); S. Francisc a- 
pare pe un car de foc (1982); 
Icoana  Madonei dela 
Lourdes-Vercelli din lemn 
(60 x 80 cm) din 1986; Ora- 
torul în lemn (210 x 176 x 65 
cm) din 1981; Omul în- 
genuncheat de o himeră 
(basorelief în lemn 228 x 68 
cm) din 1980 şi Nativitatea 


din lemn (137 x 72 x 29 cm) . 


Li 
Biserica Romanică - 1100 d.C.; Exterior 


La Gallese - Italia € 


din 1981. Eu cred că enume- 
rarea operelor artistului 
mai poate fi completată, 
însă această inventariere ne 
poate da o imagine plină de 
o autentică mândrie a e- 
xilului românesc, pentru 
care artistul Camilian 
Demetrescu a fost laureat 
cu Premiul Internaţional de 
Cultură "Labirintul de 
Argint”, la Roma, în 1990. 


o inepţie, şi decide cu soţia 
să fugă în Occident. Fuga a 
fost minuţios pregătită, 
timp de un an, materiali- 
zându-se în 1969. După 
multe peripeții, artistul Ca- 
milian Demetrescu împreu- 
nă cu soţia Mihaela, ajung 
în Italia, la Roma, cer azil 
politic, cu toate riscurile 
pentru ei şi familia din ţară. 

Actualmente, Camilian 


„Demetrescu şi familia com- Se ştie că în anii precedenţi 


pusă din: soţia Mihaela, şi au primit aceleaşi premii 
doi băieţi: Pric, student la următoarele personalităţi 
Facultate la Roma şi Ema- de renume mondial: Jorge 
noil, elev în clasa a Ill-a Luis Borges, Julien Ries, 
medie, trăiesc şi lucrează, Augusto del Noce şi Rey- 
bucurându-se de libertate,  nald Secher. 
la Gallese. Dar până să Preţiosul eveniment pu- 
ajungă aici n'a fost uşor! ne pe artistul Camilian De- 
Între 1970 şi 1979 artistul  metrescu în relaţie directă, 
lucrează intensiv, cuprins cu cele mai ilustre talente 
de o febră a creaţiei pentru contemporane, din diferite 
a expune, atât în Italia, cât domenii ale artei şi culturii, 
şi în alte țări din Europa. Se în special, cu rezonanţe în 
desăvârşeşte în arta plas- problemele religioase sau 
tică. Creşte curajul, dorința politice, unde artistul ro- 
de exprimare, credinţa că va mân a fost tot timpul foarte 
recupera timpul pierdut în activ, exprimându-și des- 
țară. Este invitat de două  chis opiniile, pentru cauza 
ori, la Bienala din Veneţia românească şi a celorlalte 
din 1971; de asemenea, la ţări de după cortina de fier. 
Ministerul Culturii din După cum vom vedea, 
Roma, la expoziţia "Calco- lucrările lui mici, mijlocii, 
grafia Nazionale di Roma" mari sau cele monumentale, 
din 1980 şi participă la prezintă fiecare câte o faţă, 
expoziţia internaţională de cele mai multe ori, câte o 
"Artiştii străini în Italia” față umană, în care să se 
din 1977. oglindească "matricea divi- 
Şirul afirmării artistice, nă a omului”, deoarece, în 
continuă la "Festivalul din- concepţia artistului "faţa 
tre două Lumi” dela Spo-  cmului de astăzi este degra- 
leto, la Rimini, cu lucrări de dată şi această degradare 
simbolism ca: "Pentru în- trădează o gravă factură 
frângerea Dragonului” în interioară”, 
1982; "Dragonul şi Utopia” De aceea lucrările lui ex- 
în 1983; "Via Crucis Ato- primă o arzătoare dorinţă 
micae" în 1985; "Imposibile de a pune în valoare ade- 
Paradiso" în 1985 şi în alte vărul, în fapt, concepţia sa 
expoziţii personale de artă. istorică, religioasă, socială 
Nu trebue uitate cele trei . Şi politică, bazată pe întrea- 
opere antologice la Univer- ga istorie a evenimentelor 
sitatea din Parma, la Pa- trăite de poporul român, ca 
lazzo della Pillota din anul Şi Viaţa sa personală de 
1975, la Viterbo, în sala dinainte şi de după 23 Au- 
"Reggia del Palazzo Comu- Bust 1944. Cu alte cuvinte, 
nale” din 1977, opera artistului va putea fi 
Camilian Demetrescu examinată numai în raport 
continuă seria succeselor CU Viaţa sa personală, im- 
sale după fuga din țară cu: Pletită cu succesiunea eve- 
Pavilionul Păsărilor Migra- Nimentelor politice la scară 
toare (1974); Grupul Sculp- mondială, special localizate 
tural în Lemn (1979); În țările Est-europene şi în 
Tracica (1976); Massca lui România, evenimente ce au 
Zamolxis (1976); Dyonisos  €YOluat în creaţiile sale ca şi 
(1976); Pentru Uciderea În modul de gândire, între 
Dragonului (1981); $. două lumi diferite: y 
Francisc Predică Păsărilor 1) Perioada de 26 de ani 
(1982); Întruchiparea Ver- petrecută sub comunism, în 
bului (1981); Steaua Polară România; 


2) Perioada de 24 de ani 
petrecută în libertate, în 
Italia. 

Faţă de prima etapă, ar- 
tistul este un opozant poli- 
tic, adică neagă prin lupta 
deschisă, intregul eşafod al 
sistemului comunist, res- 
pectiv toate formele de 
utopie; în cea de-a doua, el 


-devine un disident, al sis- 


temului liberal, adică cri- 
tică, numai rădăcinile libe- 
ralismului, pe care crede că 
le poate corija. 

În 1982 publică o colecţie 
de desene litografiate sub 
titlul: "Pluralismo”, înfă- 
țişând fantasmele socialis- 
mului real, prezentat de 
Rosario Assunto, iar în 1983 
este membru fondator activ 
în "Organizaţia Internaţio- 
nală de Rezistență Antito- 
talitară" constituită la Paris 
de un grup de opozanți din 
țările Est-europene. In ul- 
timii 24 de ani petrecuţi în 
exil, a fost continuu ame- 
ninţat cu moartea, cu dis- 

gerea sa şi a familiei sale 
şi a celor dragi de acasă, de 
către Securitate, iar după 30 
Decembrie 1989, a devenit 
cunoscută lista neagră, un- 
de figura ca persoană ce 
urma să fie lichidată fizic. 

Camilian Demetrescu 
continuă, seria succeselor în 
artă, participând în 1986 la 
expoziţia "Dante in Vati- 
cano", împreună cu alţi 33 
de artişti contemporani, 
care au ilustrat, în fel şi 
chip, infernul dantesc. Lu- 
crările artiştilor au fost 


din jurul anului 1000, exis- 
tente în Italia şi Europa. 

În sfârşit, artistul Cami- 
lian Demetrescu este din 
nou laureat al premiului 
internaţional pentru artă 
"La Pleyade" din Roma, în 
anul 1991; manifestaţia a 
fost organizată sub patro- 
najul Comunităţii Econo- 
mice Europene. Faptul a 
fost subliniat, cu deosebită 
atenţie, de presă şi revis- 
tele de artă din Italia şi din 
ţările occidentale, scoțând 
în evidenţă, meritele spe- 
ciale ale artistului român 
exilat. 

Tot în 1991-1993 artistul 
organizează în Italia, în 33 
de oraşe, strângerea de 
fonduri, pentru tipărirea 
Bibliei (traducerea Galac- 
tion) destinată ţării. Prima 
ediţie (cuprinzând numele 
şi adresa donatorului ita- 
lian) a fost distribuită prin 
muzeul de artă din Bucu- 
reşti (cu concursul Doam- 
nei Cosoveanu), iar a doua 
ediţie, a plecat în România 
în luna lunie a.c. 

Artistul nu vorbeşte ni- 
ciodată de eforturile sale 
personale în această vastă 
acţiune, şi la vârsta lui, ci 
de nespusa lui bucurie, a 
unei realizări ce contribuie, 
în mod discret, la recon- 
strucția culturală şi spiri- 
tuală a poporului român. 

Din ultima scrisoare a 
Mihaelei, soţia artistului, 
cel mai de nădejde aliat din 
exil şi din lumea artelor 
rezultă că: "Camilian e ace- 


publicate.în-editura "Casa laşi pasionat. în artă şi-poli- 


di Dante di Roma" în 1988 
şi este apreciată de critica 
de artă, ca cea mai completă 
ediţie ilustrată a Divinei 
Comedii. Nu putem încheia 
prezentarea artistului, fără 


tică. A scris mult, a pictat, a 
cioplit, a iubit şi a fost iu- 
bit. Deci nu i-a lipsit nimic. 
De câteva zile a terminat 
ultima operă scrisă şi dese- 
nată sub titlul: "Para- 


RA 


Biserica Romanică - 1100 d.C.; interlor 


La Gall 
să amintesc de o acţiune 
ieşită din comun. În 1977 
restaurează impreună cu 
soţia şi copiii, cu propriile 
mâini, o biserică romanică 
din secolul XI, în condiţiile 
de stil, sculptură şi sim- 
boluri, specifice acelor 
timpuri. 

Biserica era abandonată 
(ca multe alte monumente 
din Italia), plină de moloz 
şi complet acoperită de 
liane, arbuşti, şi alte plante 
de pădure. 

Biserica este astăzi vizi- 
tată de istorici, artişti, şi 
constructori, fiind un punct 
de specială atracţie, printre 
puţinele construcţii de bise- 
rici şi mânăstiri romanice, 


ltalla 
doxurile Secolului Nostru”, 
ce se afla deja sub tipar. E o 
răfuială cu absurdul în care 
trăim.» 
” Dott. Prof. Stella Sguanci, 
Camilian Demetrescu, 
questo ardente desiderio 
del vero, Tema Editrice, 
Dicembre 1988, pag.1. 
" Camilian Demetrescu, 
Europa: Sfârşit sau început 
de istorie?, Cuvântare ros- 
tită la decernarea premiului 
"Labirintul de Argint", "Cu- 
vântul Românesc”, Februa- 
rie 1991, pag.18. 
” Mihaela Demetrescu, 
Scrisori din Exil, Vol.I, 12, 
Mai 1993. 


PAGINA 10 


Urmare din numărul 
trecut 


Intrerupând din nou "Le 
Chamanisme", plecară la 
Roma, ca Eliade să susţină 
două conferinţe, una despre 
"Le Chamanisme", la uni- 
versitate, fiind invitat de 
Raffaele Pettazzoni şi "Le 
tantrisme et le chamanisme", 
la Institutul de Studii Orien- 
tale (1.S.M.E.0.), invitat de 
Giuseppe Tucci. 

Conferinţele au avut mare 
succes, în acele momente au 
reîntâlnit şi cunoscut o serie 
de personalităţi şi savanţi ca: 
A. Grenier, Angelo Brelich, 
Karl Kerenyi, L. Vanicelli. 
După cum se observă, Eliade 
începe să se numere, încă 
din acel timp, printre impor- 
tantele personalităţi ale lumii 
intelectuale. "Cu gândul la o 
nouă carte - "L'Homme 
comme symbole", o carte, ca- 
re după el ar uma după "Le 
Mythe de l'eternel retour”, o 
lucrare originală, datorită 
erudiţiei şi hermeneuticii 
istorico-religioase, o carte pe 
care însă nu putea să o încea- 
pă până nu termina "Le 
Chamanisme”. La 3 Septem- 
brie, Eliade participă la Con- 
gresul Internaţional de 
"Istoria Religiilor” dela 
Amsterdam cu lucrarea 
"Mythes cosmogoniques et 
gucrisons magiques", dez- 
voltată mai târziu în "Myth 
and Reality” (Aspects du 
mythe). "La nuit bengale” 
(Maitrey) apare în Septem- 
brie, dar fără succes. 

Gustave Payot dădea sem- 
ne de plictiseală că, nu trecu-. 
seră nici doi ani dela apariţia 
"Trait€ d'histoire des reli- 
gions" şi Eliade publică un 
roman. Dar iată ce spune 
Gustave Payot: "Numele du- 
mitale, mi-a spus, evocă în 
mintea cititorilor un orien- 
talist şi un istoric al religi- 
ilor. Nu trebue să-i dezorien- 
tezi!" 

Din anumite puncte de 
vedere, Gustav Payot avea 
dreptate, dar nu întru totul, 
deoarece un mare specialist 
cum era Mircea Eliade putea 
să le satisfacă pe amândo- 
uă: în timpul de relaxare, crea 
literatură în "limba în care 
visa" (după spusele autoru- 
lui) iar opera ştiinţifică era o 
creaţie teoretică, de cercetare, 
de bibliotecă, de cultură în 
general. Eliade însă făcea din 
creaţia ştiinţifică o exemplară 
operă universală, ridicând 
ştiinţa la nivelul creator al 
universalității. 

La sfârşitul lunii Septem- 
brie, a luat parte la "Congre- 
sul de Psihologie Religioasă” 
- organizat de R. P. Bruno şi 
de "Etudes carmâlitaines”. 

Situaţia financiară a so- 
ților Eliade era destul de cri- 
tică, dar iată că "Bollingen 
Foundation” îl anunţă pe 
Eliade că dela 1 Ianuarie 
1951 i-a acordat o bursă de 
200 de dolari lunar, timp de 
trei ani, iar "Centre National 
de la Recherche Scientifique” 
îi aduce la cunoștință că era 
numit attachâ de recherches, 
având un salariu de 35.000 de 
franci pe lună; Eliade op- 
tează pentru ipoteza cea 
dintâi. 

„Tot în acea vreme, Eliade 
şi Christinel se imprietenesc 
cu Monica Lovinescu și cu 
Virgil lerunca, care au făcut 
tot ce le-a stat în putere, pe 
orice cale, pentru Români şi 
pentru România. 

Surpriza familiei Eliade a 

fost atunci când Monica Lo- 

vinescu și Virgil lerunca i-au 
anunțat în primăvara urmă- 
toare, căsătoria. În același 

timp, - ușurarea sufletească a 

lui Eliade este în momentul 

când a terminat “Le Chama- 
nisme” și a predat lucrarea 


lui Gustave Payot, spre pu- 
blicare, care i-a şi înmânat o 
sumă importantă, bani cu 
care familia Eliade a plecat în 
Italia. După ce îl vizitează pe 
Pettazzoni şi pe alţi orienta- 
lişti şi prieteni, porniră spre 
Sicilia, călătorind cu vaporul 
de-a lungul coastei italiene, 
excursie care i-a umplut de 
farmec şi beatitudine, rea- 
mintindu-i lui Eliade călăto- 
riile făcute pe Dunăre, dela 
Constanţa la Alexandria ori 
dela Port - Said la Colombo. 
Datorită lui Mircea Eliade, 
"Le Chamanisme" este repre- 
zentat şi interpretat prin her- 
meneutica şi perspectiva 
istoriei religiilor prin toate 
speciile de şamanism, nu 
numai cele "clasice", carac- 
teristice Siberiei şi Asiei 
Centrale. 

Totodată el arată deose- 
birile între tehnicile şama- 
nice şi practica Yoga şi dife- 
renţa între "extaz şi enstasis, 
cartea fiind tradusă şi tipă- 
rită în mai multe limbi. 
"Images et Symboles", fiind 
terminată la 17 Decembrie, 
trimite manuscrisul spre 
publicare lui Brice Parain; cu 
o lună înainte, la 17 Noem- 
brie, află dela sora sa, Corina, 
că la 30 Octombrie tatăl său 
murea după o grea suferinţă. 
După o trecere pe Coasta de 
Azur reveniră la Paris şi se 
pregătesc să plece la o con- 
ferinţă în Suedia, unde i-au 
încântat atât oamenii cât şi ţa- 
ra cu priveliştile ei luminoa- 
se. 

Revine să-şi susțină con- 
ferinţa promisă lui Giuse- 
ppe Tucci, "Langages secrâts 


et techniques mystiques”, 


reîntâlnindu-i aici pe R. 
Pettazzoni şi pe Horia Ro- 
man, fost redactor la "Cuvân- 
tul Liber”. S'au deplasat apoi 
la Florenţa pentru a-l vizita 
pe Giovanni Papini, interviu 
publicat în "Les Nouvelles 
Litteraires" (la 6 Mai 1953). 
Papini, idolul lui din tinere- 
ţe, era aproape orb, ca în 1954 
să-şi piardă uzul mâinilor şi 
al picioarelor, apoi vorbirea 
şi după scurt timp să moară. 
Reveni la Ascona să pre- 
zinte conferinţa, "Puissance 
et sacralit& dans lhistoire des 
religions". S'au reîntors în 
Germania unde era un semi- 
nar de "Istoria Religiilor” şi 
tot în Germania l-a reîntâlnit 
pe Gh. Racoveanu. Editează 
"Images et Symboles” şi tot 
cam pe atunci, în toamna lui 
1953, face ultimele corecturi 
la "Le Mythe de l'&ternel 
retour” şi "Trait€ d'histoire de 
religions” în traducerile ger- 
mană, engleză şi spaniolă. În 
Septembrie 1953, conferen- 
țiază în cadrul "Rencontres 
Internationales de Genăve”, 
alături de Francois Mauriac, 
Robert Schumann şi Paul 
Ricoeur, amintindu-și de 
perioada criminal-stalinistă a 
comunismului, când ţările 
din Estul Europei erau trans- 
formate în cele mai sălbatice 
închisori. 

Într'o zi, întâmplarea face 
ca la Paris, un căpitan de ma- 
rină, Român, care locuia 
într'un hotel impreună cu o 
familie de Indieni, o doamnă 
din această familie, auzind că 
este Român, l-a intrebat dacă 
îl cunoaşte pe Mircea Eliade 
şi dacă poate să-i inmâneze o 


scrisoare în care semna - Mai- ' p 


trey. A 

Deci după 23 de ani, 
Eliade află că Maitrey tră- 
ieşte şi că după atâţia ani nu 
l-a uitat. La Ascona, în "Casa 
Gabriella” din Italia, Eliade 
termină romanul "Nopți de 
Sânziene" (Fâret interdite). 
Termină în 1955 şi "Forge- 
rons et alchimistes”, înrudită 
cu "Yoga". În intermezzo, 
intre "Nopți de Sânziene”, 
congrese și conietine, intro 
noaple scrie nuvela "Fata 


OCTOMBRIE 1993 


MIRCEA ELIADE 


ea 9 Martie 1907 Bucureşti -22 Aprille 1986 Chicago 


"MEMORII" 


VOLUMUL II 


căpitanului"; urmează roma- 
nul "Pe strada Mântuleasa”, 
care a durat până la defini- 
tivare cam 12 ani, roman cu o 
tematică şi un motiv de in- 
spiraţie pronunţat social- 
politic, prezentat într'o formă 
fantastico-realistă. În ziua de 
10 Octombrie 1956, soţii 
Eliade se stabilesc la Chi- 
cago, unde vor rămâne tot 
restul vieţii. În prezenţa! 
profesorului Joseph Kita- 
gawa şi a soției acestuia, soţii 
Eliade sunt conduşi la "Di- 
vinity School", unde sunt 
prezentaţi tânărului decan 
Jerry Brauer, istoricului 
teologiilor creştine, Jaroslav 
Pelikan, specialistului în 
prosticiam şi patristică Ro- 

ert Grant, personalului 
facultăţii şi conduşi mai 


-departe.in marea, sală e 
“conferinţe "Haske ec- 


tures", unde Mircea Eliade va 
ţine cursuri, vizitează apoi 
biblioteca. La începutul 
cursurilor pe care le-a pre- 
zentat studenţilor, pronunția 
limbii lui era mai mult engle- 
zească decât americană, în- 
greunând astfel înţelegerea 
studenţilor, însă Eliade, cu 
voinţa şi talentul lui, şi-a 
remediat repede acest impe- 
diment. La seminarii, Eliade 
discuta problemele înscrise 
în "Traite d'histoire des reli- 


gions”, tratat care tradus în' 


engleză suna astfel - "Pat- 
terns of Comparative Reli- 
gions". În unele după-amie- 
ze, soţii Eliade se plimbau 
prin apropierea lacului Mi- 
chigan, apoi pe Woodlawn 
Avenue, treceau pe lângă 
acea stranie (cum zicea Elia- 
de) Rockefeller Chapel (o 
catedrală gotică zidită de 
Azteci), traversau celebrul 
Midway şi se plimbau până 
seara târziu. De fapt, "Roc- 
kefeller Chapel”, ca şi tem- 
plul "Bahai" din Willmette 
sunt cu adevărat stranii, 
vrând să găzduiască toate 
religiile, golesc în fond cerul 
de orice credinţă în Dum- 
nezeu, construcţii executate 
nu fără o anumită semni- 
ficaţie, fără o anumită inten- 
ţie. După accepțiunea lui 
Eliade, Ai de decanul Jerry 
Brauer, ar fi numit întâi pe 

atru ani, aşa cum dorea 
Eliade, dar apoi acceptă pos- 
tul de profesor titular şi şef al 
Departamentului de "Istoria 
Religiilor”. Mai departe, iată 
ce spune Eliade despre învă- 
țământul american: "Pe de o 
arte, cu rare excepţii, stu- 
denţii foarte tineri - cei din 
College și din primul an de 
universitate - mi se păreau 
mai puţin bine pregătiţi 
decât colegii lor de vârstă din 
Franța; le lipsea experinţa 
bacalaureatului şi, în primul 
rând, elementele de bază ale 
culturii umaniste, Pe de altă 
parte - deşi de multe ori în 
chip nesistematic - erau in- 
formaţi despre anumite crea- 
ţii culturale care ar fi sur- 
prins (atunci, prin 1955 - 


Gheorghe RĂDULESCU 


1960) un European. Bunăoară, 
încă din High School li se 
vorbise, un întreg, trimestru, 
despre Faulkner sau Camus 
(deşi nu citiseră pe Balzac, 
nici pe Stendhal sau pe Tol- 
stoi); cunoşteau En attendant 
Godat sau Electra lui O'Neill 
(dar nici o piesă de Shakes- 
peare). 

In College  urmaseră 
cursuri despre Freud şi Sartre 
(unul mai “ilustru” decât 
celălalt, nici nu se putea alt- 
fel pentru îndoctrinarea tine- 
retului neştiutor din Ameri- 
ca), sau despre arta modernă. 
Mai târziu mi-am dat seama 
de semnificaţia şi utilitatea 
acestui program: majoritatea 
elevilor nu aveau să-şi con- 
tinue studiile după High 
School sau după College 

„educaţia universitară este 
scumpă în S:U.A. şi nu toţi 
reuşesc să capete burse). Aşa 
că era preferabil ca elevul să 
fie iniţiat măcar în câteva 
probleme şi creaţii specifice 
culturii moderne, bunăoară 
psihanaliza, existenţialismul, 
romanul şi teatrul contempo- 
ran”, (Suficient pentru ca stu- 
denţii să nu mai ştie nimic, 
sau a fi siguri pe ceva). 

Totuşi, comuniunea stu- 
denţilor şi a profesorilor, 
arată Eliade, era destul de 
strânsă şi unitară, o comu- 
niune ca o mare familie 
universitară. 

După unele deplasări la 
New York, la conferinţe sau 
congrese - la Paris, Ascona 
sau Miinchen, pentru cursu- 
rile dela Chicago îşi pregătea 
subiecte ca "Structure du 
symbolisme religieux” şi "As- 
pecte du mythe" şi altele. 
Prin 1958, Eliade şi-a redac- 
tat textul pentru Eranos: 
"Mephistophâlăs et l'Andro- 
gyne, ou le mystere de la 
totalite”. După întoarcerea 
dela Ascona la Paris, soţii 
Eliade au plecat spre Tokio, 
la "Congresul de orientalis- 
tică şi Istoria religiilor”, 
congres care îl avea ca pre- 
şedinte de onoare pe fratele 
Împăratului Japoniei, iar 
printre invitaţi se numărau - 
H - Ch. Puech, Paul Demi- 
&ville, Jean Filliozat, F. Hei- 
ler, E. Goodenough, Evelyn şi 
Joe Kitagawa, Zwi Werblow- 
ski, Joseph Campbell, fiind 
prezenţi şi specialişti din In- 
dia şi Australia. 

Printre aceşti invitaţi se 
afla şi Raffaele Peltazzoni, 


Preşedinte al Asociaţiei” 


Internaţionale pentru "Isto- 
ria Religiilor", dar spre re- 
gretul tuturor, se îmbolnă- 
veşte grav, întorcându-se la 
Roma, fiind pentru el ultima 
călătorie şi ultimul congres la 
care a mai avut şansa să parti- 
participe. 

După terminarea congre- 
sului, participanţii au făcut 
câteva excursii, apoi soţii 
Eliade s'au întors spre Statele 
Unite, oprindu-se pentru pu- 
ține zile în Hawai, la San 
Francisco şi în sfârşit la Chi- 


CUVÂNTUL ROMÂNESa 


cago. Întors la Universitate, îl 
aglomeraseră cursurile, semi- 
nariile, conferințele, a pre- 
gătit "Le Chamanisme" 
pentru publicare, "Yoga" 
apare în acelaşi timp, în 
traducere de acelaşi autor, 
Willard Trask şi "Immorta- 
lity and Freedom”. Apoi s'a 
reîntors la "Zamolxis" şi la 
religiile Geto - Dacilor, 
redactând articolul "Les 
Daces et les loups”, primul 
capitol din cartea "De Za- 
molxis ă Ginges - Khan”. lar 
mai departe Eliade spune: "În 
anii următori am scris stu- 
diile despre miturile cosmo- 
gonice în România şi Europa 
răsăriteană, despre legenda 
lui "Dragoş Vodă", despre 
balada "Mioriţa" şi folclorul 
religios românesc şi cartea a 
fost publicată în Editura 
"Payot", în 1970”. 

Între timp, apare romanul 
"Pe strada Mântuleasa", 
şi pregăteşte romanul "La 
Ţigănci”. In sfârşit, printre 
nenumărate cursuri, semina- 
re, interviuri, conferințe, 
publicaţii în domeniul "Is- 
toriei religiilor", a orientalis- 
ticii şi creaţii literare, Eliade 
declară următoarele: "La mij- 
locul lui Iunie, am petrecut 
câteva zile la Elison Bay, 
conduşi de Harriet Platt. Re- 
vedeam acele sate şi vile pe 
malul lacului după doi ani, 
dar mi se părea că trecuse 
mult mai mult. Incepeam să 
simt altfel America. Ştiam că 
legea imigrației îmi îngăduia 
să mai rămân până în vara 
următoare, 1961. După aceea 
trebuia să ne întoarcem 
pentru doi ani în Franţa şi să 
reale ag gis piece - 
permanent. Eram amândoi 
fericiţi. Am fi pus capăt 
peregrinărilor de fiecare vară 
şi aş fi putut lucra mai cu 
spor. Dar DESTINUL hotărâ- 
se altfel." "Memoriile" sfâr- 
şesc aici, urmând unele oma- 
gii aduse lui Mircea Eliade, 
personalităţii lui, după dis- 
pariţia în 1986, a MARELUI 
CĂRTURAR ŞI CREATOR 
ROMAN. 

Printre puţinele cuvinte, 
dar mărturisite sincer, cu 
profund regret, îi menţio- 
nam pe Alain Paruit, E. M. 
Cioran şi Eugen Ionescu, 
alături de aceştia se află şi un 
articol al lui Ioan Petru Cu- 
lianu, publicat în numărul 
special (48-49 Noembrie 1986) 
în revista cultural - româ- 
nească, "Limite" din Paris. 
Spicuim din acest articol al 
lui loan Petru Culianu câteva 
însemnări şi anume: "Dintru 
început" spune Culianu, "de- 
votamentul tuturor prieteni- 
lor a fost mişcător; pentru a 
da un singur exemplu, în- 
tr'una din zile, decanul Gam- 
well a stat nu mai puţin de 
şapte ore în picioare, nemiş- 
cat, în coridorul spitalului, 
fără a-şi manifesta în nici un 
fel prezenţa, de teama de a 
nu stingheri." Credeam că 
acest gest al tânărului decan, 
nu impresionează şi nu inte- 
resează pe nimeni. Sunt lu- 
cruri convenţionale impuse 
prin protocol în asemenea 
situaţii, mai cu seamă în ca- 
zul marilor personalități. Sau 
că spitalul universitar "Ber- 
nard Michel" este "unul din- 
tre cele mai bune din lume” 
este o exagerare care frizează 
bunul simţ, calitatea acestui 
spital, fiind discutabilă. Că 
"Mircea Eliade", spune Cu- 
lianu, “a lăsat dispoziţie ca 
"Profesorul Nathan Scott", "el 
să-i administreze extrema 
unctiune, ca semn de înfră- 
țire între rase şi religii”. 
"Profesorul Nathan Scott, un 


venerabil pastor anglican de 
culoare, fost coleg al lui 
Mircea Eliade, ..." 


Şi mai departe, că - "David 
Tracy şi Frank Gamwell ros- 


Î 


tesc o ultimă rupăc: 
Parinirvana a luat atita 
surprinde că printre ace n 
pastori şi predicatori, anii 
cani, protestanți sau neo d 
testanţi nu se afla şi un E : 
creştin ortodox, doar aşa ei 
tru "înfrățire între pati 
religii”. Mircea Eliade er 
creştin ortodox, iar paginile 
sale despre ortodoxism sunt 
memorabile. Din cât suntem 
informaţi, Mircea Eliade nu 
fost convertit la anglicanism 
nici la indianism, nici la iu 
daism, nici la baptism sau 
unitarianism etc., ci a Tămaş. 
consecvent religiei și crea 
dinței sale creştin ortodoxe. 
creaţia părinţilor şi a stră 
moşilor săi, a neamului să 
românesc. Că istoricul reli 
ilor ar fi lăsat ca o ultimă de 
rinţă să fie incinerat, nu est 
credibil, deoarece pânăi 
prezent nu s'a dovedit 
scris sub semnătura lui Elia: 
de acest lucru. 
Adevărata credință creștin 
ortodoxă nu admite incinera- 
rea, datorită canoanele 
Cristice, deci aşa cum a fosi 
înmormântat lisus Cristos, - 

Astăzi, urna cu cenuşa lui 
Mircea Eliade se află întriu 
cimitir necunoscut din C] 
cago, printre multe altele 
acest oraş, în loc să fie onoraj 
şi preamărit creştineşte |; 
Vatra Românească, unde se 
află centrul episcopal creştin 
ortodox român, din întreaga 
Americă şi Canada. 

Toate acestea dovedesc 
sacrilegiu din partea unor 
persoane, care au acţionat, nu 
ştim din ce îndemn sau 
impuls, împotriva orică 


Mircea Eliade, a început o 
campanie de ponegrire, de 
defăimare a Marelui Istoric 
Religiilor. E 
Detractorii, în marea log 
majoritate membri ai parti: 
dului delaţiunii şi crimei 
comuniste, al căror nume 
murdăresc hârtia prin semn 
turile lor, erau împrăștiați 
pentru informaţii de regimul, 
ceauşist comunist, la Dubn 
în Rusia sovietică, în Germa- 
nia, la Londra, Paris, i 
Statele Unite - în satul Indi 
na, la Washington D.C. 
statul Michigan, la N 
York, ori Orientul Apropiat 
(unii dintre ei părăsind Ro 
mânia prin emigrare), s | 
în ziare de ieftină calitate, 
aruncând cu noroi în M: 
Creator Român, aducânduri, 
învinuirea că a fost legionar, 
împreună cu Nae Ionescu: Şi 
ce-i cu asta? Bine că n'au 
comunişti, comunismul care 
a îngrozit lumea prin zecile 
de milioane de omoruri ş 
schingiuiri pe care le-a săvâr” 
şit. Dar despre acest masacri 
internaţional nu spun un 
vânt aceşti complici ai ticălo- 
şiei şi ai crimei comuniste. 
Nefăcând niciodată nic 
un fel de politică şi nefiin 
înscris în vreo organizâție, 
sau partid politic, am (dă 
dreptul împreună cu marc? 
majoritate a lumii, să con 
damn netrebnicia aceloră 
care mânjesc numele de O. 
Politica lui Mircea Eliade A 
fost CARTEA, CERCIC 
TAREA, SCRISUL, CREA 
ŢIA, până la istovirea totă 
CARTEA, i-a fost politica $ 
dragostea lui cea mare, ca A 
fost pasiunea şi obsesi?. 
proape bolnavă, prin eh 
rostit cuvântul şi şi-a in Şi 
spiritul pentru veșnicie: » j 
astăzi vin vânduţii de rr. 
şi țară să lovească în Țal 
naţionale şi universâ sept 
înțelegem zvârcolirile dit 
tinţei, le înţelegem aţi 
de distrugere a marilor r 
şi a credinţei creştine”. «i. 
aceştia se vor sfărâma Foca 
înşişi, în văzul şi Ş 
întregii lumi. 


a 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


iul s za Ci asi 


În muzeul Stedelijk din 


Amsterdam se păstrează 
celebrul tablou "Lăutarul" 
al lui Marc Chagall. Privit 
cu atenţie şi de aproape, 
tabloul revelează influenţa 
picturii bizantine asupra 
creaţiei lui Chagall. 

Hans L.C. Jaff6, care a 
editat faimosul album 
"20.000 years of world 
painting", nu avea de unde 
să ştie de această "curio- 
zitate" şi îl clasează printre 
primii artişti moderni care 
au explorat domeniul din- 
tre vis şi realitate. O afirma- 
re pripită. Arta bizantină se 
caracterizează prin ousia- 
nitate, căutarea esenţialului 
ca miez axiologic. Accentul 
într'o icoană e pus pe theo- 
sis, lumina care îndum- 
nezeieşte pe om. El nu este 
un cerc adăugat deasupra 
capului, ci iradiază din el, 


"metafizic şi transistoric. Nu 


omul este o piesă de şah a 
naturii şi istoriei, ci natura 
şi istoria capătă sens prin 
om, ca fiinţă care nu se 
mulţumeşte cu limitări în 
spaţiu şi timp. Thanatos e 
doar o paranteză. De aceea 
măsurile lui sunt doar suge- 
rate în arta bizantină. Doar 
pentru a arăta că "viaţa" o- 
glindită în icoană s'a petre- 
cut într'un spaţiu pămân- 
tesc şi într'un timp istoric. 

"Lăutarul” lui Chagall a 
devenit renumit pentrucă 
aducea lumii o viziune de 
taină, practicată de veacuri 
în arta bizantină, asupra 
cosmosului. 

Pe prim plan, e omul. 
Omul creator care se jert- 
feşte pentru alţii. Lăutarul 
este umbrit de vioară. E un 
sat rusesc. Deci, ortodox. În 
dreapta lui e o biserică. În 
spate alta. Un picior îl ţine 
pe pământ şi altul deasupra 
unei case, deci arta ca un 
dans sacru dela pământ la 
cer. Că e aşa şi nu e loc de 
altă interpretare, în stânga, 


OCTOMBRIE 1993 


CRONICI 


din noaptea satului plutesc 
mirele şi mireasa cu privi- 
rile aţintite spre puritatea 
paradisiacă a primilor oa- 
meni. Admirabil a prins 
Chagall ritualul cununiilor 
ortodoxe, care se pun pe 
capul mirelui şi al miresei. 
În viziunea lui artistică, ele 
nu se pun "pe cap”, ci pe 
inimă, iar din interior, 
transfigurează pe cei doi 
uniţi în taina nunţii. Co- 
roanei, Chagall oferă aure- 
ola. 

Vorbind de metoda folo- 
sită de Chagall, am vorbit 
deja de stilul scriitoarei 
Silvia Cinca. Un stil im- 
perial. Basileic. Cuvântul 
este sfânt pentrucă Dum- 
nezeu s'a întrupat întru 
Cuvânt. 

Silvia Cinca este una 
dintre scriitoarele care nu 
adorm în rugăciunea con- 
deiului. În tot scrisul ei nu 
găsim scuza "descrierii". 
Este o ardere. O jertfă. Adu- 
să Lumii. Sunt povestiri 
scurte. Junghieri de întu- 
neric pe coasta diaman- 
tului. 

Mircea Iorgulescu, din 
Germania, în prima prefaţă, 
observă Ia Silvia Cinca "o 
sfâşiere interioară ce se 
concretizează într'o desple- 
tire narativă deseori $o- 
cantă. Se caută puncte de 
sprijin, dar predomină 
fuga, căutarea, evaziunea: 
în amintiri, în vis, în pro- 
iecţii fanteziste. O proză a 
smulgerii şi a obsesiei 
întemeierii.” 

A doua prezentare apar- 
ține talentatului critic li- 
terar M.N. Rusu. 

Mi-a plăcut că a pus în 
discuţie şi argumentele 
aduse pentru unitatea crea- 
ției literare româneşti, adu- 
când serioase argumente în 
favoarea ei. Cu mulţi ani în 
urmă, Horia Stamatu semna 
în "Cuvântul Românesc”, 
pe prima pagină, un articol 


cu un titlu ilogic: "Scriitor- 
exil”. Ne-am dumirit apoi 
că nu titlul era ilogic, ci 
concepţia comunistă de 
divide et impera", dusă la 
paroxism. Dacă vorbim de o 
literatură românească, 
creată de scriitorii din ţară 
şi de o literatură a exilului 
creată de scriitorii români 
din străinătate, în urma 
acestei împărțiri, rezultă că 
un scriitor de limbă româ- 
nească e considerat scriitor- 
român dacă se afla în ţara 
cotropită de comunişti şi 
„scriitor-exil", dacă se afla 
în libertate. Cineva ar putea 
spune că e un joc de cuvinte 
şi exagerarea unei nuanțe. 
Şi nu are dreptate. E vorba 
de elementul politic şi nu 
de cel al valorii artistice. 
Cei care erau împotriva 
comunismului, fie că erau 
"exilați" în ţară sau în străi- 
nătate, li se lua dreptul de a 
fi numiţi scriitori români şi 
membri ai Uniunii Scriito- 
rilor. Nefiind scriitori 
români, ce fel de scriitori 
erau? Spinoasa problemă, 
folosind logica, nu poate fi 
rezolvată decât în concluzia 
silogismului: "Scriitor-exil"! 
O ironie amară amintind de 
"delenda est Carthago" cu 
care Cato cel Bătrân îşi în- 
cheia cuvântările-în-senatul 
roman. Punica fides! 

Silvia Cinca a fost şi este 
membră a Uniunii Scriito- 
rilor Români. Pentru un 
timp, a fost şi ea printre 
condeiele româneşti din 
afara ţării, o "'scriitoare- 
exil”. li urmăream scrisul şi 
mă bucuram ori de câte ori 
aflam de încă un premiu 
literar pe care străinătatea i- 
1 acorda. 

În 1992, faimosul "Festi- 
val Internaţional Românesc 
- Romfest" a fost găzduit de 
Centrul Cultural Românesc 
"Nae Ionescu” din Hamil- 
ton. Acolo am putut săo 
felicit, pentru prima dată, 
în mod personal, pentru 
succesele literare şi pentru 
premiul acordat de "Rom- 
fest '92", pentru cartea "Ra- 
diografii pentru iubire”, 
apărută în două ediţii în 
Statele Unite, în editura 
"Moonfall Press". 

După apariţia volumului 
de proze scurte, "Oceanul", 
urmăresc presa de aici şi de 
acolo, deci presa româ- 
nească, pentru viitorul 
premiu. Negreşit că va veni. 
In ele, fiecare Român se 
regăseşte în necazurile 
avute sub comunişti, în 
dezlogosizarea fiinţei ome- 
neşti, dar în fiecare proză 
scurtă, direct sau indirect, 
Silvia Cinca injectează o 
doză de optimism, de 
credinţă, de speranţă în 
sufletul cititorului. 

Lunga introducere cu 
Chagall era necesară. Pre- 
cum în tablourile lui găsim 
metafora lacrimei, dar şi 
culmile de speranţă. Proza 
"Oceanul", după care între- 
gul volum a fost intitulat, şi 
pe bună dreptate, este o 
poezie scrisă în proză. Între 
real, vis şi coşmar, valurile 
lor se răsfrâng pe țărmul 
ființei umane, se învolbură 
în definirea fiindului, reali- 
zând o fantastică simfonie a 
tragediei omului în luptă cu 


oceanul. În poezia creştină 
a ierurpiilor săpa o "marea 
vieţii văzându-o înviforân- 
du-se de viforul ispitelor”. 

Simbolul admirabilei 
aluzii a Silviei Cinca îl gă- 
sim într'un poem liturgic 
despre "marea vieţii vă- 
zându-o înălțându-se de 
viforul ispitelor, la limanul 
tău cel lin alergând, strig 
către Tine: scoate din stri- 
căciune viaţa mea, mult 
Milostive." 

Personajul principal al 
"Oceanului" înfruntă va- 
lurile vieţii înnotând spre 
"limanul cel lin" al liber- 
tăţii. În zare vede o barcă, 
Era a Necunoscutului. Ne- 
cunoscutul îi promite ţăr- 
mul libertăţii, cu condiţia 
să-i împingă barca. Obosea- 
la îl sfâşia, dar gândul că va 


fi liber îi dădea puteri. 
Împingând barca Necunos- 
cutului, observă că acesta 
avea lopeţile de vâslit. Li 


. cere schimbarea rolului. 


Refuz. Victima Necunos- 
cutului a "cunoscut" vâsla, 
Necunoscutul îl loveşte cu 
ea în cap. Personajul se 
"trezeşte", faţă în faţă, cu 
securistul la interogatoriu. 
Poate cea mai concen- 
trată caracterizare a scri- 
sului Silviei Cinca este cea 
făcută de M.N. Rusu, din 
care cităm: "Cartea de faţă, 
reprezintă reflectarea fidelă 
a dezastrului care a răvăşit 
şi schimonosit fizionomia 
mirabilului nostru suflet 
naţional, acela pe care gene- 
raţia noastră, a ei şi a mea, 
l-a mai prins cu pânzele 
albe întinse în zenitul uni- 


PAGINA 11 


versalităţii europene şi 
transoceanice."” Şi încă o 
frază: "O proză de vibraţie 
intelectuală elevată, prin 
profunzimea ei estetică, 
programatică, pe care o 
deschide şi, în acelaşi timp, 
simpatetică prin precizia 
analizei şi hiperbolizarea 
detaliului semnificativ; 
prin reducerea la maximum 
a narativului în favoarea 
epicului abstractizat şi iri- 
gat de metafizică, intuiție 
lirică şi categorii ale mora- 
lei eterne." 

Cartea costă 14,95 de 
dolari şi se poate comanda 
la adresa: MOONFALL 
PRESS, 7845 Glenister Dr., 
Springfield, VA 22152, 
U.S.A. 


Dumitru ICHIM 


POEZII PENTRU COPII 


de Florica BAŢU ICHIM 


Na 


NE IUBEȘTE DUMNEZEU 


Elu plânge şi şopteşte: 


- Nimeni nu mă mai iubeşte! 


- Nu plânge, copilul meu: 
te iubeşte Dumnezeu. 
E-o iubire cum nu-i altă 
de curată şi înaltă. 

EI ţi-e Tată sus, în cer. 


Mă închin la EI, 
şi-i cer - 
tot ce cred că îmi lipseşte... 


Şi lisus te mai iubeşte, 
El a pătimit, ştii bine, 
pentru mine, pentru tine 


Când necazurile dor, 
tu, 

să-L chemi în ajutor. 
Puiu mamii, să iei seamă: 
tot în cer mai ai şi-o mamă, 
Maica Domnului, curată 
în lumină îmbrăcată. 
E-o maică-atât de bună!!! 
Hai, Eluţu, împreună, 


în genunchi să ne-aplecăm 
să'nvățăm să ne rugăm. 


Talentul poetei Florica Baţu Ichim are rădăcini adânci, 
înfipte în pământul de acasă. Deşi de un amar de ani în 


pribegie, poezia ei - pentru cei mari şi pentru cei mici - 
este la fel de românească, de pură ca a oricărui poet ce a 


trăit doar în România. 


Florica Baţu Ichim, mamă a şase copii, s'a dedicat în 
ultimii ani, copiilor ei, ca şi celorlalţi, malţi. “i 

Versurile ei ne duc în atmosfera veselă, senină a 
muzicii lui Mozart. Ele dansează în ritm de menuet; sunt 
jocuri pentru copii, pline de gingăşie şi blândeţe; sunt 
mari bucurii sau mici îngijorări, de copii; sunt sfaturi 
înțelepte; sunt îndemn spre rugă şi spre Dumnezeu; sunt 
aşteptări de Paşti, de Moş Nicolae sau Moş Crăciun. 

Înşirate cu măiestrie, pe aţe subțiri şi transparente, în 
paginile cărţii, versurile Floricăi Baţu Ichim cad ca nişte 
perle cu sunet cristalin şi umplu camera fiecărui copil de 
străluciri miraculoase. Ai închis cartea, ca prin farmec, 
perlele şi-au reluat fiecare locul şi aşteaptă ca să se 
deşire în altă seară, altor copii. 


Mihaela MOISIN 


PENTRU SANDRA ŞI DĂNUŢ 


O să cumpăr un câluț 
Pentru Sandra şi Dănuţ 


(Sandra e fetiță mare: 


îi mai place ei călare?) 


Dar Dănuţ 
e mai micuţ. 


O să urce pe căluţ 
ş'o să fuga... e-he-hei! 
după casa lui Grivei, 


printre roşii 
şi ardei, 
după mei, 
cu şoricei 
printre lei 


(u-u-uuu!!!) 
ş'o să bată şapte zmei! 


(Mor de frică! 


Ce viteaz!!!) 
Un balaur 
de necaz 


cu dulceaţă pe obraz 
a fugit şi s'a tot dus... 


Soarele 


e la apus 


şi Dănuţ a obosit... 


Este vremea de dormit? 


-Sandra, spune-mi o poveste... 
= Un viteaz cum nu mai este 
e Dănuţ cel mititel.. 


Nani, 


nani, 
băieţel, 


frumuşel... 


pr Ai tai 


dear n ie urc 


PAGINA 12 


OCTOMBRIE 1993 


Aspect din sala de conferinţe 


La intrare, ca semn in- 
dicator de drum, o stâncă 
pictată cu tricolorul. În- 
seamnă "Bine aţi venit!" la 
"Câmpul Românesc”. Pri- 
vind şi la indicatorul "Ro- 
manian Camp" îţi dai sea- 
ma că substantivul "câmp" 
nu se referă la formele de 
relief, mergând ca sens 
paralel cu sintagma de 
"câmp vizual", care la fel, 
nu are nimic de-a face cu 
relieful. În amândouă cazu- 
rile e vorba de un "spaţiu". 
Traducând pe "Romanian 
Camp", am zice "popas 
într'un spaţiu românesc". 

Şi într'adevăr, acesta este 


Conterenţiari: Pr. Dr. Dumitru Ichim şi Pr. Dr. Petre Popescu 


topesc şi nu mai curg . 

Aşa e la "Câmpul româ- 
nesc”. După ce te-ai bucurat 
de piatra regăsirii pe care 
dormea curcubeul tricolo- 
rului românesc mergi cu 
maşina printr'un tunel de 
copaci, de o parte şi alta a 
drumului şi după puţin 
timp privind spre stânga, 
pe o măgură înconjurată de 
brazi, te salută steagul ro- 
mânesc în fâlfâiri de pes- 
căruş şi de zbor autohton 
atât de firesc între drapelul 
Canadei şi Statelor Unite. 
Sub candelele acestor stea- 
guri în care soarele toarnă 
untdelemn solar, sus, pe 


Coordonator: Prof. lon Halmaghi 


"Câmpul românesc" din 
Hamilton, o mică Românie, 
un "popas într'un spaţiu 
românesc", naşii şi ctitorii 
care i-au dat numele aceasta! 
au avut în gând dintru înce- 
put. Nu o câmpie oarecare 
posedată de Români, nu un 
"Romanian field”, ci un 
"Câmp românesc", un "Ro- 
manian Camp”. E intere- 
santă această corelaţie între 
"câmp" şi "camp”. Ameri- 
canii au derivat verbul "to 
camp", iar de aici "camp- 
ing”, asociat cu multele lor 
sărbători sau perioada de 
concediu, când "merg afară” 
(going out) din metro- 
polele lor şi se caută pe ei 
insişi în simplitatea şi 
frumuseţea naturii. Ai 
scăpat de telefon şi de cutia 
de scrisori, surse de stres şi 
enervare. Eşti cu familia 
undeva departe de fumul şi 
zgomotul orașului. Pe ma- 
lul unui râu, care se aude 
tainic susurând în catedrala 
pădurilor, îţi aşezi cortul de 
"camping" cu familia. Şi 
"camping"-ul e asociat cu 
sărbătoarea, cu spaţiul 
familiar, când timpul se 
lungeşte precum ceasurile 
de ceară ale lui Dali, care se 


vârful măgurei, e crucea 
dedicată tuturor martirilor, 
morţi în închisorile comu- 
niste. Sub mireasma de 
tămâie a unui pin, o altă 
cruce, dedicată lui Platon 
Chirnoagă. 

Privind spre stânga, 
printre brazi, se zăreşte o 
parte a "Câmpului Româ- 
nesc", un întreg sat româ- 
nesc cu parcuri şi grădini, 
iar pe deal, ca o lebădă albă, 
se zărește bisericuţa cu 
hramul "Adormirea Maicii 
Domnului”. Aici, dimineaţa 
și seara, preoţii săvârşesc 
tradiţionalele slujbe reli- 
gioase. În liniştea de din- 
colo de râu, unde e situată 
bisericuţa, o Sf. Liturghie 
este un eveniment pe care 
nu poţi să-l uiţi niciodată. 
În afară de altar, care este 
închis, interiorul bisericuţei 
este format din nişte stâlpi 
care susţin acoperişul. În 
locul pereţilor - priveliştile 
de poiană. Întreaga natură 
participă în rugăciune la 
această liturghie cosmică. 
Toată frumuseţea poienii 

rin om participă la sacru, 
n faţa altarului se roagă 


omul, copacii din hora. 


poienii, păsărelele în limba 


lor, vântul adiind şi florile 
sălbatice, iar corurile de 
greieri când preotul înalţă 
crucea zicând: "Sus să avem 
inimile" răspund, alături de 
credincioşii din biserică: 
"Avem către Domnul!" 

Coborâm dela biserică pe 
un podeţ de lemn deasupra 
râului, trecem pe sub săl- 
ciile cu cântecul până la 
pământ şi urcăm într'un 
minunat parc cu admirabile 
troițe sculptate cu multă 
artă, în mijlocul căruia, cu 
uşile deschise, ne întâmpi- 
nă "Centrul Cultural Nae 
Ionescu”. Clădirea a fost 
construită în 1987, cu dra- 
goste şi omenie de un grup 
de Români dornici de a crea 
o vatră de spiritualitate ro- 
mânească, în sensul în care 
Heidegger vorbea în tâl: 
cuirea fragmentelor lui 
Heraclit. 


Duminică, 1 August s'a 
deschis Tabăra de Vară. Cu 
zâmbetul pe buze, la intra- 
re, George Bălaşu, Mihaela 
Moisin şi alţii întâmpinau 
pe oaspeți pentru picnicul 
de deschidere al "Asociaţiei 
Culturale Române" din 
Hamilton. Bucuria reîn- 
tâlnirii prietenilor vechi, 
precum şi legări de noi 
prietenii, răsună pe întregul 
câmp. 


Luni, 2 August, s'a trecut 
dela local la internaţional. 
Directorul Taberei de Vară, 
Dl. George Bălaşu ne pre- 
zintă oaspeţii veniţi din 
România, din Europa şi din 
Statele Unite. 


Marţi, 3 August - 
excursie la Cascada Nia- 
gara. De data aceasta în 
locul autobuzului s'a pre- 
ferat să se meargă în gru- 
puri mai mici, cu maşinile. 
Idee formidabilă ! În nici 
un an nu ne-am simţit mai 
bine ca acum. Ne-am grupat 
în maşini după preferințe 
de dialog. În felul acesta am 
făcut o paranteză turistică 
la Niagara şi urcați în ma- 
şini, am continuat dialo- 
gul. În intensitatea discu- 
țiilor, a dispărut şi spaţiul 
şi timpul. Şi am ajuns 
acasă. La "Câmpul Româ- 
nesc'!. 

Mai bine zis, cum 
precizam în început, în 
"spaţiul românesc". Despre 
acesta am avut două con- 
ferinţe. Prima: Marilena 
Pintilie, dela "Romanian 
Orphanage Trust" din Bu- 
curești şi a doua conferinţă: 
poeta şi scriitoarea Florica 
Baţu-lchim, mamă a şase 
copii, cu subiectul: "Mama, 
continuă jertfă pentru 
salvarea familiei, a patriei, 
a omenirii." 

Conferinţa D-nei Marile- 


na Pintilie din Bacău a fost 
urmărită cu mult interes 
mai ales pentrucă numai cu 
câteva zile înainte ziarul 
"Globe and Mail" avusese o 
prezentare a orfanilor din 
România. În prezent sunt 
130 de mii de orfani în 
România. Orfelinatele, care 
după căderea lui Ceauşescu 
au îngrozit lumea prin 
mizeria înfiorătoare şi 
condiţiile inumane în care 
erau ţinuţi copiii, în zilele 
noastre încep să fie orga- 
nizate după o nouă filo- 
sofie, nu cea a "maselor", ci 
a dragostei. 

În 1990, Anglia a format 
o asociaţie pentru orfanii 
din România, numită "The 
Romanian  Orphanage 
Trust". Directorul acestei 
asociaţii, Jeremy Condor 
afirmă intenţia filantropică 
în crearea ei: "lubim şi res- 
pectăm România şi suntem 
determinaţi să înfăptuim 
soluţii româneşti pentru 
problemele româneşti”. În 
primul rând este crearea de 
"leagăne", case cu un număr 
restrâns de copii, pentru a li 
se putea acorda grija nece- 
sară. În al doilea rând, se 
încearcă oprirea "exportu- 
lui” de copii pentru adoptat 
1 re AR PPS A 
aceşti copii nevinovaţi au 
fost cumpăraţi, indirect, de 
case de prostituție şi folo- 
siți demonic la vârsta crudă 
de câţiva ani. De aceea a- 
ceastă asociaţie pune accen- 
tul, în primul rând, cum 
spunea Jeremy Condor, pe 
"soluţii româneşti”. O 
primă soluţie este adop- 
tarea copiilor de către pă- 
rinţi români; a doua este 
plasarea lor în familii ro- 
mâneşti, care vor să aibă 
grijă de ei; a treia este 
schimbarea organizării gi- 
gantice a orfelinatelor în 
unităţi mai mici, în "lea- 
găne", cu un număr restrâns 
de copii. 

Cauza pentru care a venit 
D-na Marilena Pintilie în 
America este o cauză creşti- 
nească. Fiind Români, să 
medităm ce soartă au copiii 
noştri aici şi să ne gândim 
la admirabila iniţiativă a 
Englezilor de a ajuta pe alţi 
copii români, pe nefericiţii 
de acasă. Dacă e cineva care 
are milă şi se consideră 
creştin şi Român poate tri- 
mite cea mai infimă dona- 
ţie, pe care o considerăm 
certificat de omenie. Do- 
naţiile pot fi trimise pe 
adresa: "The Royal Bank of 
Scotland", 9 Pall Mall, 
London, SW1y, Great Bri- 
tain, bank code: 160 123, 
account number: 140 21 000, 
iar menţionarea pe cec este 
pentru "The Romanian Or- 
phanage Trust", 

Cea de-a doua confe- 
renţiară a fost poeta Florica 
Baţu. Celor din ţară le e cu- 
noscultă pentru premiul de 
literatură "Prima Verba" şi 
editarea plachetei de poezii 
premiate, cu prefața lui lon 
Caraion. Pentru cei din 
străinătate este autoarea 
mai multor cărţi de poezii 
apărute în Kitchener. Cola- 
borează la "Cuvântul Ro- 
mânesc" cu poezii, articole 
şi editează pagina "Cu- 


—— 


Ă 


ASOCIAȚIA CUL; 


HAMILTON. 
L] 


Î TABĂRA DE VARĂ bE!, 
N 1 August - 74 


Mentorii spirituali a 


Dela stânga la dreapta: Pr. Gh. Calciu, Pr. Dr. Petre Popescu, Pro! 


vântul copiilor”. Ultima ei 
carte "Poezii pentru copii" a 
apărut recent la Editura 
"Arta ică" din Bucu- 
0. IA RI etalii bio- 
grafice, bibliografice se 
poate consulta volumul 
"Romanians in Western 
Culture and Science". 

Titlul conferinţei, 
"Mama, continuă jertfă 
pentru salvarea familiei, 
patriei, omenirii" este de 
fapt sinteza întregii lucrări 
prezentate. Femeia, ca ma- 
mă, în numele "libertăţii" şi 
"egalităţii" cu bărbatul nu- 
şi mai poate permite luxul 
de a sta acasă şi e silită să ia 
un serviciu. Cum ziua are 
numai 24 de ore, femeia 
care trebue să facă mâncare, 
să îngrijească de casă, să 
spele etc., etc. şi în plus să 
fie mamă, trebue să renunţe 
la ceva. Cei care nu pot ţipa 
cum ar putea să facă "şeful" 
dela serviciu sau soţul de 
acasă, sunt copiii. Deci, di- 
rect sau indirect, renunţă la 
copii. O face prin avort, 
încercând să se mintă de 
păcatul crimei prin justi- 
ficarea că e "trupul ei”. O 
face prin abandonarea co- 
piilor ei în orfelinate sau îi 
dă în îngrijirea cuiva pe 
jumătatea de zi cât se află la 
lucru şi apoi la cumpără- 
turi. În felul acesta copiii au 
pierdut mama. 

Nici pentru mama care 
"stă" acasă situaţia nu e mai 
fericită. Ea nu "stă", ci luptă 
disperată să-şi salveze co- 
piii de duşmanii care vor 
să-i fure. 

Ca o paranteză, D-na 
Florica Baţu Ichim se referă 
la condiţia de mamă în 
lumea americană; în Româ- 


nia sau în alte ţări sar pu- , 


tea să fie diferit. Unul din 
duşmanii copiilor este tele- 
vizorul. Copilul, care în 
mod natural e înclinat spre 
acţiune, găseşte violenţa ca 
o şcoală sistematică a cri- 
mei. Şcolile publice, ca sis- 
tem de educaţie, sunt un 
dezastru. Degeaba aşteaptă 
mama ca şi dela şcoală 
copiii să înveţe să fie mani- 


erați, să-şi cinstească părin- 

ţii etc. Când în America ai 
văzut pe un şcolar că se 
ridică într'un tramvai să | 
-cedeze Tocul unui, infirm re 
sau bătrân, să ştii că e un”? 
emigrant, nou venit. În j 
schimb, îi învaţă că mastur- 
barea e O.K. şi că homo- 
sexualii sunt "normali", 

chestiune de preferință 
personală. E: 
Cutremurător a fost me- | 
sajul conferinţei de a păstra ] 
copiii departe de primej- , 
diile drogurilor, satanismu- — ş 
lui şi muzica rock, care 4 
într'o formă directă sau j 
voalată, îi educă în autodis- , 
trugere. Un întreg panou, a 3 
documentaţie, a exempli- 4 
ficat conferinţa celor care 7 
nu le-ar fi venit să creadă. 4 
Miercuri, 4 August, a fost. ] 
organizată, pe linia obicei | 
lui Taberei de Vară, oex- 
cursie la vinăria "Andrâs”. £ 
Seara, la programul cul: 3 
tural au avut loc dou E 
conferinţe: Pr. Dr. Petre Po- + 


ra = 


Conferenţiari: Pr. 


AGÂMPUL ROMÂNESC 


i al taberel de vară 


Protopop Nicolae Zelea, Pr. Sterie Mihădaş, Pr. Dr. Dumitru Ichim 


dela Montreal, care a 
varbit despre "Ortodoxie şi 
Diasporă”. Teza părintelui 
Petre Popescu este că 
 mgitgdottap are deseltis” în 
"diasporă, unde există multe 

focare religioase, întocmite 
în duhul tradițiilor orto- 
doxe româneşti, un câmp 
larg de activitate misionară 
pentru a transmite valorile 
răsăritene de cult şi credin- 
ță religioasă. În America de 
Nord, unde se găseşte o 
mare parte a diasporei, exis- 
ță o varietate imensă de 
culturi şi confesiuni reli- 
gioase; nu se poate vorbi de 
„un bloc sau de o unitate 
nici canonică, nici dogma- 
„ Hică şi nici pastorală, şi i-ar 
reveni ortodoxiei româneşti 
și o legitimitate şi o şansă 
prin care poate pătrunde în 
- lumea americană. Confe- 
- Fenţiarul nu a intrat în de- 
lalii privind viitoarele 
„activități, ci a schiţat pers- 
i pectivele care se întrevăd 
- între societățile din dias- 


poră, pentru o largă acti- 
vitate misionară a orto- 
doxiei. 

A doua conferinţă a fost 
sușținută de către, Pr, Dr. 


"Dumitru Ichim, din Kitche- 


ner. Conferinţa părintelui 
Ichim a fost deosebită, ca 
subiect, de cea amintită. A 
făcut o descriere şi o pre- 
zentare documentară a aşe- 
zământului religios dela Sf. 
Munte Athos. A descris cu 
multe detalii, din cele esen- 
țiale, componentele cele 
mai semnificative ale aces- 
tui "loc sacru" al bisericii 
ortodoxe răsăritene. Şi aşa a 
urmărit un traseu intelec- 
tual şi descriptiv al mânăs- 
tirilor integrate în Muntele 
Athos, cu specificul acti- 
vităţilor şi rostului lor în 
cuprinsul cetăţii creştine pe 
care o reprezintă această 
regiune, de pe teritoriul 
Greciei. 

Fiecare mânăstire s'a 
întemeiat, printr'o dedicație 
totală unei vocaţii speciale 
de trăire religioasă creştină, 
în cadrul ortodoxiei răsări- 
tene. 

Deci, fiecare mânăstire 
care făcea parte din "locul 
sacru" al Muntelui Athos, 
se ruga şi se străduia să 
intre în grațiile divinității 
creştine pe o altă dimen- 
siune de trăire mistică. Şi, 
părintele Ichim a descuiat 
'cheile de înţelegere a tot 
ceea ce s'a petrecut şi se 
petrece şi astăzi la Muntele 
Athos, un focar de reli- 
giozitate creştină, unic în 
lume. 


Joi, 5 August, seara, au 
avut loc două conferințe 
ţinute de vechi cunoscuţi ai 
Câmpului Românesc: Pr. 
Gh. Calciu, din Washing- 
ton, şi Prof. lon Halmaghi, 
din Alliance, Ohio. 

Pr. Calciu a vorbit despre 
"Poporul român şi orto- 
doxie”. Pentru a înțelege 
mai bine ortodoxia, în prin- 
cipiile, dogmele şi învăţă- 
turile ei fundamentale, 
precum şi în caracterul de 
revelaţie a dogmaticei orto- 
doxe, părintele Calciu a 


OCTOMBRIE 1993 


prezentat la început, într'o 
formă destul de amănunţiță 
a diverselor confesiuni şi 
secte care există şi își re- 
vendică adevărurile învăţă- 
turii creştine. Tabloul aces- 
tor secte a fost impre- 
sionant prin varietatea şi 
mulțimea lor deşi îşi au, 
după pretenţia lor, sursa de 
inspiraţie în Biblie, mai 
ales în Vechiul Testament. 
Şi pentru definirea orto- 
doxiei, Pr. Calciu a procedat 
la stabilirea unei modalități 
de comparaţie între aceste 
secte şi învățătura creş- 
tinităţii ortodoxe. Un prim 
şi esenţial, radical punct îl 
constituie faptul că orto- 
doxia poporului român este 
o concepţie religioasă re- 
velată de Dumnezeu, prin 
Fiul Său, lisus Hristos, deci 
cartea de căpătâi a orto- 
doxiei româneşti o consti- 
tuie Noul Testament, care 
cuprinde învăţăturile cris- 
tice, pe baza cărora s'au for- 
mulat dogmele fundamen- 
tale creştine. 


Al doilea punct dife- 
renţial, îl reprezintă con- 
ceptul de tradiţie, prin care 
s'au stabilit formele de 
viaţă şi viziune creştină a 
ortodoxiei româneşti. Con- 
Cepţia ortodoxiei româneşti 
poate fi înţeleasă prin in- 
terpretarea revelaţiei cristi- 
ce, aşa cum au făcut-o 
Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi 
prin Tradiţia, care a fost 
transmisă poporului român, 
încă dela bun început prin 
etnogeneză, în procesul în 
care a intrat şi concepția 
creştină de viaţă. 

Prof. lon Halmaghi a 
prezentat câteva impresii 
din călătoria recentă pe care 
a făcut-o în România. A- 
ceste impresii au fost înre- 
gistrate cu ochiul sociolo- 
gului, pe care nu l-au in- 
teresat în mod preponde- 
rent aspectele vieţii po- 
litice, pe care le cunoaşte 
lumea din alte surse. So- 
ciologic, conferenţiarul a 
făcut observaţii asupra 
categoriilor sociale ca: ţă- 
rănimea, muncitorimea, 
intelectualii şi studenţii. În 
toate aceste structuri socia- 
le, există dezbateri, dispute 
şi poziţii contradictorii. Dar 
aceste dezbateri sunt vii şi 
dinamice, ceea ce face ca 
viaţa să fie plină de efer- 
vescenţă şi asta înseamnă o 
ieşire din apatie şi indi- 
ferenţă. Toţi au preocupări 
de viitor şi nu atât despre 
trecut, şi aceasta, din nou, 
este un semn de vivacitate 
şi consolidare a conştiinţei 
naţionale, pentrucă grijile 
lor nu se referă numai la 
interesul individual, ci şi la 
comunitatea mai largă, care 
este comunitatea de neam. 

Pe aceeași linie se situ- 
ează şi categoria bişniţari- 
lor, care sunt premergătorii 
viitoarei burghezii naţio- 
nale, deşi la ora actuală 
sunt priviţi cu antipatie. 
Dar, din vigoarea cu care se 
desfăşoară viaţa economică 
de acum, oarecum ca într'o 
junglă sălbatică, se va de- 
limita şi profila structura 
burgheziei româneşti. 

Societatea românească de 
azi este instabilă și deci nu 


va putea progresa decât 
atunci când se vor potoli 
dezbaterile, contradicţiile şi 
se va ajunge la chiagul unor 
ideologii bine structurate, 
în special, pe ideea de 
neam, tradiţii şi concepţie 
creştină. 


Vineri, 6 August, a avut 
loc o seară de concert de 
muzică populară, oferit de 
Ionela Prodan, care a venit 
special pentru acest eveni- 
ment, din România. A fost 
o adevărată revelaţie de 
melodii şi lirică populară 
românească cu o varietate 
impresionantă de cântece 
din toate zonele ţării. Vocea 
lonelei Prodan a reamintit 
şi în bună parte a depăşit 
pe cele mai strălucite cântă- 
reţe ale genului,.de altă da+ 
tă. ain (at ara Vocea ei 
are capacitate de nuanţare a 
celor mai fine şi delicate 
tonuri şi contrapuncte din 
muzica populară, reuşind 
să evidenţieze diferenţierile 
şi originalităţile vocale şi să 
aducă împreunările melo- 
diilor la suprafaţă, din sub- 
conştientul tulburător, 
încântător şi plin de farmec, 
care cuceresc inimile şi 
sufletele celor ce se regă- 
sesc în profunzimile din 
bogata împărăție a tot ce 
este creaţie românească de 
vis, de dor şi de omenie. 
Ionela Prodan este o 
strălucită cântăreaţă, inter- 
pretă a valorilor de muzică 
populară şi neîntrecută în 
măiestria ei de a sublinia 
tonalităţile melodiilor şi ale 
lirismului care se încrus- 
tează pe sonorităţile cu 
accente de originalitate ale 
cântecului românesc. 


Sâmbătă, 7 August, Pr. 
Victor Crişan, din Hamil- 
ton, a conferenţiat despre 
"Aportul Bisericii Române 
Unite în istoria neamului 
românesc", cu date istorice, 
documetare, despre rolul şi 
realizările majore ale Bise- 
ricii Blajului, care au privit 
dezvoltarea învăţământului 
naţional dela Blaj, mişcarea 
culturală a Şcolii Ardelene, 
pentru dezvoltarea şi forti- 
ficarea conştiinţei naţionale 
şi a spiritualităţii creştine 
de ordine latină, adică din 
substanţa etnică a înce- 
putului de fiinţare româ- 
nească. 

Structura spiritualităţii şi 
orientării culturale, i-a 
ajutat Bisericii Blajului să- 
şi păstreze identitatea sa în 
vârtejul tiraniei comuniste 
şi din această cauză, astăzi 
încă este prigonită de no- 
menclatura comunistă şi de 
adversarii ei, ignoranţi şi de 
rea credinţă, care nu trăiesc 
pe coordonatele dimensiu- 
nii naționale. În orice caz, 


Aspect din sala de conferinţe 


realizările frumoase ale 
Bisericii Blajului vor ră- 
mâne încrustate pe răbojul 
istoriei, cu pecetea Romei 
eterne şi vor duce amintirea 
începuturilor de viaţă na- 
țională, până departe în 
veacul veacurilor. 

A doua conferinţă a serii 
a fost aceea a Doctorului 
Alexandru Popescu - Pra- 
hovara, vorbind despre ma- 
rea personalitate a culturii 
româneşti care a fost Petre 
Ţuţea, filosof şi economist, 
a cărui viziune a fost de 
natură excepţională, formu- 


/ 


Conterenţiari: Prof. lon Halmaghi şi Pr. Gh. Calciu 


Centrului Cultural "Nae 
Ionescu”. Despre acesta, nu 
putem să spunem decât 
cuvinte de apreciere, căci 
sala a fost plină cu voie 
bună, mâncăruri româneşti 
şi cântecele de vrajă ale 
lonelei Prodan. 

Nicolae Pora, preşedin- 
tele de onoare al Asociaţiei 


Culturale Române din Ha- 
milton a cerut participan- 


ților să păstreze un moment 
de reculegere pentru mem- 
brii asociaţiei, care în de- 
cursul anilor au trecut în 
lumea celor drepţi. După 


zero, = 


St aa 


Coordonator: George Donison 


lată pe valorile esenţiale, 
permanente şi eterne, în 
planul istoriei tradiţiilor 
româneşti. 

Dr. Popescu a dat citate 
variate şi semnificative din 
cugetările lui Ţuţea şi a fă- 
cut o conexiune a lor într'o 
țesătură unitară care a 
impresionat publicul au- 
ditor. Conferenţiarul l-a 
cunoscut bine pe Ţuţea în 
faza ultimă a vieţii sale, 
deci de înțelepciune şi cu- 
getare profundă. Consem- 
nările sale au fost ilustra- 
tive pentru gândirea sprin- 
tenă, şi atât de cuprin- 
zătoare a filosofului. 

In cadrul conferinţei 
sale, autorul a prezentat şi o 
casetă video cu interviuri 
ale lui Ţuţea. Unul dintre 
ele privea Statele Unite ale 
Americii, despre care Ţuţea 
avea impresii şi gânduri 
bine închegate, cu tonalități 
laudative, în mod excep- 
țional de interesante şi 
oportune în validitatea lor. 
Un omagiu frumos, real şi 
bine închegat făcut Ame- 
ricii, de către un legionar pe 
patul morţii. 

Banchetul de închidere a 
Săptămânii Câmpului, a 
avut loc în seara zilei aces- 
teia de Sâmbătă, în hala 


momentul de reculegere, a 
rostit câteva cuvinte de 
remarcă, apreciere şi mul- 
țumire tuturor celor care au 
participat la Săptămâna 
Câmpului de anul acesta, 
care au contribuit la rea- 
lizarea programului şi şi-au 
dat obolul pentru buna 
dezvoltare a acestui aşe- 
zământ. În mod deosebit, 
DI. Pora a dorit să mul- 
țumească familiei Cornel şi 
Betty Corsatea, care au 
participat la Săptămâna 
Câmpului de 23 de ani, fără 
întrerupere. 

A vorbit apoi D-na Ma- 
rilena Pintilie, amintind 
din nou celor prezenţi des- 
pre orfelinatele de copii din 
România, care sunt îngrijite 
şi ajutate de un trust en- 
glez, şi făcând un nou apel 
de sprijin din partea tuturor 
Românilor cu suflete cari- 
tabile, de a ajuta la această 
acţiune nobilă. 


Muzica lonelei Prodan a 
încălzit inimile tuturor 
participanţilor până târziu 
în noapte, când toată lumea 
s'a încântat cu vrăjile lunare 
şi stelare ale cerului de sus, 
în amintirea Săptămânii 
Câmpului, care s'a sfârşit la 
7 August 1993, 


PAGINA 12 


OCTOMBRIE 1993 


Aspect din sala de conterințe 


La intrare, ca semn in- 
dicator de drum, o stâncă 
pictată cu tricolorul. În- 
seamnă "Bine aţi venit!" la 
"Câmpul Românesc”. Pri- 
vind şi la indicatorul "Ro- 
manian Camp” îţi dai sea- 
ma că substantivul “câmp” 
nu se referă la formele de 
relief, mergând ca sens 
paralel cu sintagma de 
“câmp vizual”, care la fel, 
nu are nimic de-a face cu 
relieful. În amândouă cazu- 
rile e vorba de un “spaţiu”. 
Traducând pe "Romanian 
Camp”, am zice "popas 
întrun spațiu românesc”. 
Şi întradevăr, acesta este 


7i5_ Ategta IAN 


Conterenţiari: Pr. Dr. Dumitru Ichim și Pr. Dr. Petre Popescu 


topesc şi nu mai curg . 

Aşa e la "Câmpul romă- 
nesc”. După ce te-ai bucurat 
de piatra regăsirii pe care 
dormea curcubeul tricolo- 
rului românesc mergi cu 
mașina printr'un tunel de 
copaci, de o parte şi alta a 
drumului şi după puțin 
timp privin 
pe o măgură înconjurată de 
brazi, te salută steagul ro- 
mânesc în fâlfâiri de pes- 
căruş şi de zbor autohton 
atât de firesc între drapelul 
Canadei şi Statelor Unite. 
Sub candelele acestor stea- 
guri în care soarele toarnă 
untdelemn solar, sus, pe 


Coordonator: Prof. Ion Halmaghi 


"Câmpul românesc” din 
Hamilton, o mică Românie, 
un "popas într'un spațiu 
românesc”, naşii şi clitorii 
care i-au dat numele aceasta 
au avut în gând dintru ince- 
put. Nu o câmpie oarecare 
posedată de Români, nu un 
"Romanian field”, ci un 
"Câmp românesc”, un "Ro- 
manian Camp”. E intere- 
santă această corelație între 
"câmp” și "camp", Ameri- 
canii au derivat verbul "to 
camp”, iar de aici "camp- 
ing”, asociat cu multele lor 
sărbători sau perioada de 
concediu, când "merg afară” 
(going out) din metro- 
polele lor și se caută pe ei 
însişi în simplitatea și 
frumuseţea naturii. Ai 
scăpat de telefon și de cutia 
de scrisori, surse de stres şi 
enervare, Eşti cu familia 
undeva departe de fumul și 
zgomotul oraşului. Pe ma- 
lul unui rău, care se aude 
inic susurând în catedrala 
pădurilor, îţi aşezi cortul de 
camping" cu familia. Şi 
"eamping”-ul e asociat cu 
sărbătoarea, cu spațiul 
familiar, când timpul se 
lunpeşte precum ceasurile 
de ceară ale lui Dali, care se 


vârful măgurei, e crucea 
dedicată tuturor martirilor, 
morţi în inchisorile comu- 
niste. Sub mireasma de 
tămâie a unui pin, o altă 
cruce, dedicată lui Platon 
Chirnoagă. 

Privind spre stânga, 
printre brazi, se zăreşte o 
parte a "Câmpului Romă- 
nesc”, un întreg sat romă- 
nesc cu parcuri și grădini, 
iar pe deal, ca o lebădă albă, 
se zăreşte bisericuţa cu 
hramul "Adormirea Maicii 
Domnului”. Aici, dimineața 
și seara, preoţii săvârşesc 
tradiţionalele slujbe reli- 
gioase. În liniştea de din- 
colo de râu, unde e situată 
bisericuța, o Sf. Liturghie 
este un eveniment pe care 
nu poţi să-l uiţi niciodată. 
În afară de altar, care este 
închis, interiorul bisericuţei 
este format din niște stâlpi 
care susțin acoperişul. În 
locul pereţilor - priveliștile 
de poiană. Întreaga natură 
participă în rugăciune la 
această liturghie cosmică, 
Toată frumuseţea poienii 
pia om participă la sacru. 

n faţa altarului se roagă 


omul, copacii din hora 
poienii, păsărelele în limba 


lor, vântul adiind și florile 
sălbatice, iar corurile de 
greieri când preotul înalță 
crucea zicând: "Sus să avem 
inimile” răspund, alături de 
credincioşii din biserică: 
"Avem câtre Domnul!" 

Coborâm dela biserică pe 
un podeţ de lemn deasupra 
râului, trecem pe sub săl- 
ciile cu cântecul până la 
pământ şi urcăm într'un 
minunat parc cu admirabile 
troițe sculptate cu multă 
artă, în mijlocul căruia, cu 
uşile deschise, ne întâmpi- 
nă "Centrul Cultural Nae 
Ionescu”. Clădirea a fost 
construită în 1987, cu dra- 
goste şi omenie de un grup 
de Români dornici de a crea 
o vatră de spiritualitate ro- 
mânească, în sensul în care 
Heidegger vorbea în târ- 
cuirea fragmentelor lui 
Heraclit. 


Duminică, 1 August s'a 
deschis Tabăra de Vară. Cu 
zâmbetul pe buze, la intra- 
re, George Bălașu, Mihaela 
Moisin și alţii intâmpinau 
pe oaspeţi pentru picnicul 
de deschidere al "Asociaţiei 
Culturale Române” din 
Hamilton. Bucuria rein- 
tâlnirii prietenilor vechi, 
precum și legări de noi 
prietenii, răsună pe întregul 
câmp. 


Luni, 2 Auj s'a trecut 
dela local la internațional. 
Directorul Taberei de Vară, 
DI. George Bâlaşu ne pre- 
zintă oaspeţii veniţi din 
România, din Europa şi din 
Statele Unite. 


Marţi, 3 August - 
excursie la Cascada Nia- 
gara. De data aceasta în 
jocul autobuzului s'a pre- 
ferat să se meargă în gru- 
puri mai mici, cu mașinile. 
Idee formidabilă ! În nici 
un an nu ne-am simţit mai 
bine ca acum. Ne-am grupat 
în mașini după preferinţe 
de dialog, În felul acesta am 
făcut o paranteză turistică 
la Niagara şi urcați în ma- 
şini, am continuat dialo- 
gul. În intensitatea discu- 
țiilor, a dispărut și spaţiul 
și timpul. Şi am ajuns 
acasă. La "Cămpul Româ- 


bine zis, cum 
precizam în inceput, în 
“spaţiul românesc”. Despre 
acesta am avut două con- 
ferinţe. Prima: Marilena 
Pintilie, dela "Romanian 
Orphanage Trust" din Bu- 
curești și a doua conferinţă; 
poeta și scriitoarea Florica 
Baţu-lchim, mamă a șase 
copii, cu subiectul: "Mama, 
continuă jertfă pentru 
salvarea familiei, a patriei, 
a omenirii." 

Conferinţa D-nei Marile- 


D — 


CUVÂNTUL AOMÂNESC 
ASOCIAŢIA CULȚURALĂ ROMÂNĂ 


HAMILTON. ONTARIO 


OCTOMBRIE 1993 


TABĂRA DE VARĂ DELA CÂMPUL ROMÂNESC 
1 August - 7 August 1993 


na Pintilie din Bacău a fost 
u rită cu mult interes 
mai ales pentrucă numai cu 
câteva zile inainte ziarul 
"Globe and Mail” avusese o 
prezentare a orfanilor din 
România. În prezent sunt 
130 de mii de orfani în 
România. Orfelinatele, care 
după căderea lui Ceauşescu 
au îngrozit lumea prin 
înfiorătoare şi 
condiţiile inumane în care 
erau ţinuţi copiii, în zilele 
noastre incep să fie orga- 
nizate după o nouă filo- 
sofie, nu cea a "maselor", ci 
a dragostei. 

În 1990, Anglia a format 
o asociaţie pentru orfanii 
din România, numită "The 
Romanian  Orphanage 
Trust”. Directorul acestei 
asociaţii, Jeremy Condor 
afirmă intenţia filantropică 
în crearea ei: “lubim şi res- 
pectăm România şi suntem 
determinaţi să infăptuim 
soluţii româneşti pentru 
problemele româneşti”. În 
primul rând este crearea de 
"eagăne”, case cu un număr 
restrâns de copii, pentru a li 
se putea acorda grija nece- 
sară, În al doilea rând, se 
încearcă oprirea "exportu- 
lui” de copii pentru adoptat 
în străinătate. Mulţi din 
aceşti copii nevinovaţi au 


fost cumpăraţi, indirect, de 
case de prostituție și folo- 
siţi demonic la vârsta crudă 
de câţiva ani. De aceea a- 
ceastă asociaţie pune accen- 
tul, în primul rând, cum 


primă soluţie este adop- 
tarea copiilor de către 
rinți români; a doua este 
plasarea lor în familii ro- 
mânești, care vor să aibă 
grijă de ei; a treia este 
schimbarea organizării gi- 
gantice a orfelinatelor în 
unităţi mai mici, în "lea- 
gâne”, cu un număr restrâns 
de copii. 

Cauza pentru care a venit 
D-na Marilena Pintilie în 
America este o cauză crești- 
nească. Fiind Români, să 
medităm ce soartă au copiii 
noştri aici şi să ne gândim 
la admirabila iniţiativă a 
Englezilor de a ajuta pe alţi 
copii români, pe nefericiţii 
de acasă. Dacă e cineva care 
are milă şi se consideră 
creştin și Român poate tri- 
mite cea mai infimă dona- 
ție, pe care o considerăm 
certificat de omenie. Do- 
naţiile pot fi trimise pe 
adresa: "The Royal Bank of 
Scotland”, 9 Pall Mall, 
London, SW1y, Great Bri- 
tain, bank code: 160 123, 
account number: 140 21 000, 
iar menţionarea pe cec este 
pentru "The Romanian Or- 
phanage Trust”, 

Cea de-a doua confe- 
rențiară a fost poeta Florica 
Baţu. Celor din ţară le e cu- 
noscută pentru premiul de 
literatură "Prima Verba" şi 
editarea plachetei de poezii 
premiate, cu prefața lui lon 
Caraion. Pentru cei din 
străinătate este autoarea 
mai multor cărţi de poezii 
apărute în Kitchener, Cola- 
borează la "Cuvântul Ro- 
mânesc" cu poezii, articole 
şi editează pagina "Cu- 


Dela stânga la dres, 


vântul copiilor”. Ultima ei 
carte "Poezii pentru copii” 
apărut recent la Editura 
"Arta Gr 


Mentorii spirituali al taberei de vară 


eraţi, să-și cinstească părin- 
ţii ete. Când în America ai 
văzut pe un școlar că se 
ridică într'un tramvai să 


„a Mică d Bucu- 
“Teşti. Pentru de blo- -cedeze-locul unui infizm 
sau bătrân, să știi că e un” diasporă, i, unde există multe 


grafice, bibliografice se 
poate consulta volumul 
"Romanians in Western 
Culture and Science”, 

Titlul conferinței, 
"Mama, continuă jertfă 
pentru salvarea familiei, 
patriei, omenirii" este de 
fapt sinteza întregii lucrări 
prezentate. Femeia, ca ma- 
mă, în numele "libertăţii" şi 
"egalităţii" cu bărbatul nu- 
şi mai poate permite luxul 
de a sta acasă și e silită să ia 
un serviciu. Cum ziua are 
numai 24 de ore, femeia 
care trebue să facă mâncare, 
să îngrijească de casă, să 
spele etc, etc. şi în plus să 
fie mamă, trebue să renunţe 
la ceva. Cei care nu pot țipa 
cum ar putea să facă "şeful" 
dela serviciu sau soțul de 
acasă, sunt copiii. Deci, di- 
rect sau indirect, renunţă la 
copii. O face prin avort, 
încercând să se mintă de 
păcatul crimei prin justi- 
ficarea că e "trupul ei”. O 
face prin abandonarea co- 
piilor ei în orfelinate sau îi 
dă în îngrijirea cuiva pe 
jumătatea de zi cât se află la 

lucru și apoi la cumpâră- 
turi. În felul acesta copiii au 
pierdut mama. 

Nici pentru mama care 
"stă" acasă situaţia nu e mai 
fericită. Ea nu "stă", ci luptă 
disperată să-şi salveze co- 


piii de duşmanii care vor 
să-i fure. 

Ca o paranteză, D-na 
Florica Baţu Ichim se referă 
la condiția de mamă în 
lumea americană; în Romă- 
nia sau în alte țări s'ar pu- 
tea să fie diferit. Unul din 
dușmanii copiilor este tele- 
vizorul. Copilul, care în 
mod natural e înclinat spre 
acţiune, găseşte violenţa ca 
o şcoală sistematică a cri- 
mei. Şcolile publice, ca sis- 
tem de educaţie, sunt un 
dezastru, Degeaba aşteaptă 
mama ca şi dela şcoală 
copiii să înveţe să fie mani- 


emigrant, nou venit. În 
schimb, îi învaţă că mastur- 
barea e O.K. și că homo- 
sexualii sunt "normali", 
chestiune de preferinţă 
personală. 

Cutremurător a fost me- 
sajul conferinţei de a păstra 
copiii departe de primej- 
diile drogurilor, satanismu- 
lui şi muzica rock, care 
într'o formă directă sau 
voalată, îi educă în autodis- 
trugere. Un intreg panou, ca 
documentaţie, a exempli- 
ficat conferința celor care 
nu le-ar fi venit să creadă. 


Miercuri, 4 August, a fost 
organizată, pe linia obiceiu- 
lui Taberei de Vară, o 
cursie la vinăria "Andres' 

Seara, la programul cul- 
tural au avut loc două 
conferinţe: Pr. Dr. Petre Po- 


Gh. Calciu, Pr. Dr. Petre Popescu, Protopop Nicolae Zelea, Pr. Storie Mihâdai 


dela Montrâal, care a 
vorbit despre "Ortodoxie şi 
Diasporă”. Teza părintelui 
Petre Popescu este că 

Vztăp art desehis în 


focare religioase, intocmite 
în duhul tradiţiilor orto- 
doxe româneşti, un câmp 
larg de activitate misionară 
pentru a transmite valorile 
răsăritene de cult şi credin- 
ță religioasă. În America de 
Nord, unde se găsește o 
mare parte a diasporei, exis- 
tă o varietate imensă de 
culturi şi confesiuni reli- 
gioase; nu se poate vorbi de 
un bloc sau de o unitate 
nici canonică, nici dogma- 
tică şi nici pastorală, și i-ar 
reveni ortodoxiei românești 
şi o legitimitate și o şansă 
prin care poate pătrunde în 
lumea americană. Confe- 
renţiarul nu a intrat în de- 
talii privind viitoarele 
activităţi, ci a schiţat pers- 
privea care se intrevăd 
tre societăţile din di 


r. Dr. Dumitru Ichim 


poră, pentru o largă acti- 
vitate misionară a orto- 
loxiei. 

A doua conferinţă a fost 
susținuță de câtre Pr, Dr. 
Duntitru Ichim, din Kitche- 
ner, Conferinţa părintelui 
Ichim a fost deosebită, ca 
subiect, de cea amintită, A 
făcut o descriere şi o pre- 
zentare documentară a așe- 
zământului religios dela Sf. 
Munte Athos. A descris cu 
multe detalii, din cele esen- 
ţiale, componentele cele 
mai semnificative ale aci 
tui "loc sacru” al biseri 
ortodoxe răsăritene. Şi așa a 
urmărit un traseu intelec- 
tual și descriptiv al mânăs- 
tirilor integrate în Muntele 
Athos, cu specificul acti- 
vităţilor și rostului lor în 
cuprinsul cetăţii creştine pe 
care o reprezintă această 
regiune, de pe teritoriul 
Greciei. 

Fiecare mânăstire s'a 
întemeiat, printr'o dedicație 
totală unei vocaţii speciale 
de trăire religioasă creştină, 
în cadrul ortodoxiei răsări- 
tene. 

Deci, fiecare mânăstire 
care făcea parte din "locul 
sacru” al Muntelui Athos, 
se ruga şi se străduia să 
intre în grațiile divinității 
creştine pe o altă dimen- 
siune de trăire mistică. Și, 
părintele Ichim a descuiat 
cheile de înţelegere a tot 
ceea ce s'a petrecut şi se 
petrece și astăzi la Muntele 
Athos, un focar de reli- 
giozitate creștină, unic în 
lume. 


Joi, 5 August, seara, au 
avut loc două conferinţe 
ținute de vechi cunoscuţi ai 
Câmpului Românesc: Pr. 
Gh. Calciu, din Washing- 
ton, şi Prof. Ion Halmaghi, 
din Alliance, Ohio. 

Pr. Calciu a vorbit despre 
"Poporul român și orto- 
doxie”. Pentru a înțelege 
mai bine ortodoxia, în prin- 
cipiile, dogmele şi învăţă- 
turile ei fundamentale, 
precum şi în caracterul de 
revelaţie a dogmaticei orto- 
doxe, părintele Calciu a 


prezentat la inceput, într'o 
formă destul de amânunţită 
a diverselor confesiuni și 
secte care există şi işi re- 
vendică adevărurile invăţă- 
turii creştine. Tabloul aces- 
tor secte a fost impre- 
sionant prin varietatea și 
mulțimea lor deși iși au, 
după pretenţia lor, sursa de 
inspiraţie în Biblie, mai 
ales în Vechiul Testament. 
Şi pentru definirea orto- 
doxiei, Pr, Calciu a procedat 
la stabilirea unei modalităţi 
de comparaţie intre aceste 
secte şi învăţătura creș- 
tinităţii ortodoxe. Un prim 
şi esenţial, radical punce il 
constituie faptul că orto- 
doxia poporului român este 
o concepție religioasă re- 
velată de Dumnezeu, prin 
Fiul Său, lisus Hristos, deci 
cartea de căpătâi a orto- 
doxiei româneşti o consti- 
tuie Noul Testament, care 
cuprinde învăţăturile cris- 
tice, pe baza cărora s'au for- 
mulat dogmele fundamen- 
tale creştine. 


AL doilea punct dife- 
renţial, îl reprezintă con- 
ceptul de tradiţie, prin care 
s'au stabilit formele de 
viaţă şi viziune creștină a 
ortodoxiei româneşti. Con- 
ceptia ortodoxiei rămâneşti 
poate fi înțeleasă prin in- 
terpretarea revelaţiei cristi- 
ce, aşa cum au făcut-o 
Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi 
prin Tradiţia, care a fost 
transmisă poporului român, 
încă dela ba început prin 
etnogeneză, în procesul în 
care a intrat şi concepția 
creştină de viaţă. 

Prof. Ion Halmaghi a 
prezentat câteva impresii 
din călătoria recentă pe care 
a făcut-o în România. A- 
ceste impresii au fost înre- 
gistrate cu ochiul sociolo- 
gului, pe care nu l-au in- 
teresat în mod preponde- 
rent aspectele vieţii po- 
litice, pe care le cunoaşte 
lumea din alte surse. So- 
ciologic, conferenţiarul a 
făcut observaţii asupra 
categoriilor sociale ca: ță- 
rânimea, muncitorimea, 
intelectualii şi studeni 
toate aceste structuri sos 
le, există dezbateri, dispute 
şi poziţii contradictorii. Dar 
aceste dezbateri sunt vii şi 
dinamice, ceea ce face ca 
viața să fie plină de efer- 
vescenţă şi asta inseamnă o 
ieşire din apatie și indi- 
ferenţă. Toţi au preocupări 
de viitor și nu atât despre 
trecut, și aceasta, din nou, 
este un semn de vivacitate 
şi consolidare a conştiinţei 
naţionale, pentrucă grijile 
lor nu se referă numai la 
interesul individual, ci şi la 
comunitatea mai largă, care 
este comunitatea de neam. 

Pe aceeași linie se situ- 
ează şi categoria bişniţari- 
lor, care sunt premergători 
viitoarei burghezii naţio- 
nale, deş ora actuală 
sunt priviţi cu antipatie. 
Dar, din vigoarea cu care se 
desfăşoară viața economică 
de acum, oarecum ca intro 
junglă sălbatică, se va de- 
limțta și profila structura 
burgheziei românești. 

Societatea românească de 
azi este instabilă şi deci nu 


PAGINA 13 


Aspect din sala de conterinţe 


va putea progresa decăt 
atunci când se vor potoli 
dezbaterile, contradicţiile și 
se va ajunge la chiagul unor 
ideologii bine structurate, 
în special, pe ideea de 
neam, tradiţii şi concepţie 
creştină. 


Vineri, 6 August, a avut 
loc o seară de concert de 
muzică populară, oferit de 
Ionela Prodan, care a venit 
special pentru acest eveni- 
ment, din Romănia. A fost 
o adevărată revelaţie de 
melodii şi lirică populară 
românească cu o varietate 
impresionantă de cântece 
din toate zonele țării. Vocea 
Ionelei Prodan a reamintit 
şi în bună parte a depășit 
pe cele mai strălucite cântă- 
rețe ale genului, de altă, das 
ti ati omis Voceă ei 
are capacitate de nuanţare a 
celor mai fine şi delicate 
tonuri şi contrapuncte din 
muzica populară, reușind 
să evidenţieze diferențierile 
şi originalităţile vocale și să 
aducă împreunările melo- 
diilor la suprafaţă, din sub- 
conştientul tulburător, 
încântător și plin de farmec, 
care cuceresc inimile și 
sufletele celor ce se regă- 
sesc în profunzimile din 
bogata impărăţie a tot ce 
este creație românească de 
vis, de dor şi de omenie. 
Ionela Prodan este o 
strălucită cântăreață, inter- 
pretă a valorilor de muzică 
populară şi neîntrecu 
măiestria ei de a sublinia 
tonalităţile melodiilor şi ale 
lirismului care se încrus- 
tează pe sonorităţile cu 
accente de originalitate ale 
cântecului românesc. 


Sâmbătă, 7 August, Pr. 
Victor Crişan, din Hamil- 
ton, a conferenţiat despre 
"Aportul Bisericii Române 
Unite în istoria neamului 
românesc”, cu date istorice, 
documetare, despre rolul şi 
realizările majore ale Bise- 
ricii Blajului, care au privit 
dezvoltarea învățământului 
naţional dela Blaj, mişcarea 
culturală a Şcolii Ardelene, 
pini dezvoltarea şi forti- 

icarea conştiinţei naționale 

şi a spiritualității creştine 
de ordine latină, adică din 
substanța etnică a ince- 
putulaui de fiinţare romă- 
nească, 

Structura spiritualității și 
orientării culturale, i-a 
ajutat Bisericii Blajului să- 
şi păstreze identitatea sa în 
vârtejul tiraniei comuniste 
şi din această cauză, astăzi 
încă este prigonită de no- 
menclatura comunistă și de 
adversarii ei, ignoranţi şi de 
rea credinţă, care nu trăiesc 
pe coordonatele dimensiu- 
nii naţionale. În orice caz, 


realizările frumoase ale 
Bisericii Blajului vor ră- 
mâne incrustate pe răbojul 
istoriei, cu pecetea Romei 
eterne și vor duce amintirea 
începuturilor de viaţă na- 
țională, până departe în 
veacul veacurilor. 

A doua conferinţă a serii 
a fost aceea a Doctorului 
Alexandru Popescu - Pra- 
hovara, vorbind despre ma- 
rea personalitate a culturii 
româneşti care a fost Petre 
Ţuţea, filosof şi economist, 
a cărui viziune a fost de 
natură excepțională, formu- 


Centrului Cultural "Nae 
Ionescu”. Despre acesta, nu 
putem să spunem decât 
cuvinte de apreciere, căci 
sala a fost plină cu voie 
bună, mâncăruri românești 
şi cântecele de vrajă ale 
lonelei Prodan. 

Nicolae Pora, președin- 
tele de onoare al Asociaţiei 


Culturale Române din Ha- 
milton a cerut participan- 


ților să păstreze un moment 
de reculegere pentru mem- 
brii asociaţiei, care în de- 
cursul anilor au trecut in 
lumea celor drepţi. După 


Conterenţiari: Prot. ion Haimaghi și Pr. Gh. Calciu 
Coordonator: George Donison 


lată pe valorile esenţiale, 
permanente şi eterne, în 
planul istoriei tradiţiilo: 
românești. 

Dr. Popescu a dat citate 
variate şi semnificative din 
cugetările lui Ţuţea şi a fă- 
cut o conexiune a lor într'o 
țesătură unitară care a 
impresionat publicul au- 
ditor. Conferenţiarul l-a 
cunoscul bine pe Ţuţea în 
faza ultimă a vieţii sale, 
deci de înţelepciune şi cu- 
getare profundă. Consem- 
nările sale au fost ilustra- 
tive pentru gândirea sprin- 
tenă, şi atât de cuprin- 
zătoare a filosofului. 

În cadrul conferinței 
sale, autorul a prezenta! și o 
casetă video cu interviuri 
ale lui Ţuţea. Unul dintre 
ele privea Statele Unite ale 
Americii, despre care Ţuţea 
avea impresii și gânduri 
bine închegate, cu tonalități 
laudative, în mod excep- 
țional de interesante şi 
oportune în validitatea lor. 

n omagiu frumos, real şi 
bine închegat făcut Ame- 
ricii, de către un legionar pe 
patul morţii. 

Banchetul de închidere a 
Săptămânii Câmpului, a 
avut loc în seara zilei aces- 
teia de Sâmbătă, în hala 


momentul de reculegere, a 
rostit căteva cuvinte de 
remarcă, apreciere şi mul- 
țumire tataror celor care au 
participat la Săptămâna 
Câmpului de anul acesta, 
care au contribuit la re. 
lizarea programului şi şi-au 
dat obolul pentru buna 
dezvoltare a acestui aşe- 
zământ. În mod deosebit, 
Dl. Pora a dorit să mul- 
țumească familiei Cornel şi 
Betty Corsalea, care au 
participat la Săptămâna 
Câmpului de 23 de ani, fără 
intrerupere. 

A vorbit apoi D-na Ma- 
rilena Pintilie, amintind 
din nou celor prezenți des- 
pre orfelinatele de copii din 
România, care sunt îngrijite 
şi ajutate de un trust en- 
glez, şi făcând un nou apel 
de sprijin din partea tuturor 
Românilor cu suflete cari- 
tabile, de a ajuta la această 
acţiune nobilă. 


Muzica lonelei Prodan a 
încălzit inimile tuturor 
participanţilor până târziu 
în noapte, când toată lumea 
s'a incântat cu vrăjile lunare 
şi stelare ale cerului de sus, 
în amintirea Săptămânii 
Câmpului, care sia sfârșit la 
7 August 1993. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


- PAGINA 14 OCTOMBRIE 1993 


| a BISERICA (RESTINĂ 


„Cu ţelurile ei distructive 
Să şi cu motivarea antiumană 
zi prea cunoscută, ciuma co- 
3 munistă, abătută asupra 
țării noastre atâtea bleste- 
E mate decenii, trebuia dela 
început să vină în conflict 
cu adevărata istorie şi plă- 
madă a poporului român. 
Unul dintre stâlpii lui, sim- 
țiți alături din veac în veac, 
i a iza Biserica Ortodoxă. 

i u origini apostolice şi 
i sub pavăza Masi Biserici a 
bi lui Hristos dela Constanti- 
| nopol, creştinismul româ- 
nesc a purtat cu sine fal- 


TEOLOGI ORTODOCŞI ROMÂNI, 
PERSECUTAȚI ŞI DUPĂ MOARTEA LOR 


vărate, dar şi împăcarea 
omului cu vicisitudinile is- 
toriei sub semnul ocrotitor 
al crucii Mântuitorului. 
Tocmai aceste caracteris- 


tici originare şi esenţiale ale . 


Bisericii Ortodoxe au sân- 
gerat de moarte fiara apo- 
caliptică a defunctei orân- 
duiri dela noi. Constatăm 
această situaţie din tratarea 
marilor ei teologi, care opu- 
nându-se ateismului şi tota- 
litarismului prin opere 
creştine nepieritoare, au 
suportat rigorile persecuției 
şi după moartea lor fizică. 


curilor staliniste, şirul aces- 
tor mărturisitori ai adevăru- 
lui trebue început cu Mitro- 
politul Irineu Mihălcescu 
(m. 1948). Format în ţară şi 
în Germania, acesta a ago- 


nisit o profundă cultură / prinde şi o "Istorie a religi- 
teologică mijlocită prin / ilor”, 1946. Ea a precedat cu 


cunoaşterea limbilor clasice 
şi moderne. A dat impor- 
tanţă mai întâi studiilor de 
simbolică a confesiunilor 
creştine. Îşi păstrează va- 
loarea până astăzi volumul 
său "La theologie sim 
bolique". Treptat, cercetă- 


Pr. Dr. Gheorghe |. DRĂGULIN 


durile credinței celei ade- 


In fruntea ideologiei tan- 


rile şi interesul cultural 
dela începutul veacului 


APELUL NOII MIŞCĂRI MEMORANDISTE 


Astăzi, la marea sărbătoare catolică 
numită Trupul şi Sângele Domnului 
nostru lisus Cristos (Joia Verde), protestăm 
împotriva indiferenţei autorităţilor statului 
faţă de situaţia Românilor Uniţi (Greco- 
Catolici), care sunt în continuare prigoniţi. 
De două ori am trimis apeluri la au- 
torităţile superioare (Preşedinte, Guvern, 
Senat, Camera Deputaţilor), dar nu am 
primit decât un răspuns dela o comisie a 
Camerei Deputaţilor, răspuns necon- 
cludent. i 

Nepăsarea autorităţilor, dela Bucureşti 
este similară aceleia manifestate faţă de 
cererile Românilor memorandişti, din 1892, 
de către autorităţile din Viena, care 
stăpâneau pe atunci Transilvania. Pe de 
altă parte, calomniile, amenințările şi 
abuzurile pe care o parte dintre clericii 
ortodocşi şi credincioşii ortodocşi le 
practică la scară de masă pe tot cuprinsul 
Transilvaniei faţă de Românii uniţi, sunt 
similare şi uneori depăşesc în gravitate pe 
acelea cărora le erau supuşi Românii 
transilvăneni sub dominaţia maghiară. 
Oare pentru ce au luptat Românii uniţi 
două veacuri împotriva persecuției străine 
și peste patru decenii impotriva terorii 
comuniste? Doar pentru ca să sufere, acum 
o altfel de prigoană, mai dureroasă prin 
răutatea ei perversă decât aceea venită din 
partea străinilor de neam sau de spirit, pri- 
goană la care se pretează cei ce se proclamă 
“fraţii” uniţilor? De trei ani şi jumătate, de 
când a fost Revoluţia, strigăm la urechi 
surde cererea noastră de dreptate. Sute de 
mii de Români uniţi trebue să stea sub 
cerul liber sau în locuri improvizate pentru 
a asculta Sfânta Liturghie, în vreme ce 
"fraţii" ortodocşi ţin într'o puzderie de sate 
câte două biserici la câte un preot ortodox, 
După care logică a "frăţietăţii" uniţii sunt 
zvârliţi în praful şi noroiul drumului, fără 
drept de a intra in biserica lor din aproape 
fiecare sat, furată în 1948 de regimul 
comunist şi dată abuziv ortodoxiei? Am 
expus aceasta în scris unor ambasade și 
partide. 

Astăzi, 10 lunie 1993, Noua Mişcare 
Memorandistă protestează solemn împo- 
triva situaţiei de toleraţi fără “Isepiuri reale 
a Românilor uniţi în propria lor ţară şi 
impotriva celor ce se fac vinovaţi de această 
nesocotire a drepturilor omului: acei 
responsabili ai actualului regim şi ai ie- 
rarhiei ortodoxe care au puterea și datoria 
morală de a face dreptate, dar refuză să o 
facă. Cerem restituirea tuturor bunurilor 
care au aparţinut Bisericii Române Unite 
până în anul 1948. Cerem, în deplină 
unitate cu comunicatul Congregaţiei 


Episcopatului Catolic, restituirea tuturor 
bunurilor care au aparținut Bisericii 
Romano-Catolice din România, precum şi 
despăgubiri pentru clericii şi mirenii 
români uniţi şi romano-catolici care au 
suferit pentru credinţa lor sub prigoana 
comunistă. Sprijinim acest protest cu 
15.000 de semnături memorandiste (pe care 
le trimitem la cerere). 

Alte mii de adeziuni sunt pregătite 
pentru faza următoare. Noua Mişcare 
Memorandistă va continua până la sa- 
tisfacerea deplină a cererilor de mai sus. 
Adresăm prezentul Protest: Preşedinţiei, 
Guvernului şi Parlamentului României. 
Bunul Dumnezeu să ne ajute! 


În numele Noii Mişcări Memorandiste, 


Prof. Dr. Anton MOISIN, 


Coordonator 


Notă: Cele 15.000 de semnături care 
sprijină PROTESTUL de mai sus aparţin 
unor memorandişti din Iaşi, Alba-lulia, 
Bocsig (AR), Mediaş, Dumbrăveni, Braşov, 
Pelişor (SB), Reghin, Telciu (BN), Borleasa 
(BN), Sighişoara, Aiud, Moişa (MS), 
Victoria (BV), Oradea, Băile Felix (BH), 
Dârlos (SB), Haieu (BH), Berivoi (BV), 
Cihei (BH), Ocna Mureş (AB), Diosig (BH), 
Lunca Târnavei (AB), Sântandrei (BH), 
Minişul de Sus (AR), Nojorid (BH), 
Telcişor (BN), Sânmartin (BH), Pătringeni; 
cu satul Valea Mică (AB), Pănade (com. 
Sâncel - AB), Cluj, Satu Mare, Moşna (SB), 
Tăşnad (SM), Valea Viilor (SB), Chereluş 
(Com. Şicula - AR), Şeica Mare (SB), Baia 
Sprie (MM), Dupus (SB), Terebeşti (SM), 
Copşa Mică (SB), Arad, Şeitin (AR), Biertan 
(SB), Nădlac (AR), Hoghilag (SB), Deva, 
Micăsasa (SB), Bistriţa, Axente Sever (SB), 
Matei (BN), Târnăveni (MS), Morut (BN), 
Fântânele (BN), Bucureşti, Târgu Mureş, 
Sâncrai (MR), Chirileu (MS), Decea- 
Mirăslău (AB), Viile Satu Mare (SM), 
Cisnădie (SB), Apa (SM), Roma (Italia), 
New York (SUA), 


ROMÂNI DE ORICE RELIGIE, CARE 
IUBIȚI DREPTATEA, TRIMITEŢI 
ADEZIUNEA VOASTRĂ SCRISĂ LA 
NOUL MEMORANDUM! 


Adresa de trimitere: Anton Moisin, Str. 
Stadionului, 10/4, 2342 - Victoria, Jud. 
Braşov. 


ÎNCREDINȚĂM NOUA MIŞCARE 
MEMORANDISTĂ OCROTIRII 
PREACURATEI FECIOARE MARIA 


nostru l-au îndreptat către 
domeniul Dogmaticii orto- 
doxe şi către acela al Apo- 
logeticii. În cuprinsul celor 
peste 11.000 de pagini 
ştiinţifice tipărite, se cu- 


sinteze în domeniu ale lui 
Mircea Eliade. 

Opera sa, care l-a expus! 
persecuțiilor comuniste şi 
mai mult, se intitulează 

emnificativ "Teologia lup- 
tătoare", Bucureşti, 1941/ 
Printre curentele dizolvante 
împotriva cărora trebuia 
ridicată praştia adevărului 
se analizează aici ateismul, 
teosofia, spiritismul. 

Supranumit "loan-inimă 


de aur' pentru loialitatea şi , 


căldura sa în relaţie cu oa- 
menii, el a fost subestimat 


de către începuturile propa-- 


gandei comuniste dela noi. 
Dar consecvenţa patriotică 
şi inflexibilă i-au adus cu- 
rând nu numai obstrucţio- 
nismul puterii, ci i-au gră- 
bit şi moartea. 

Pe Arhim. Iuliu Scriban 
(m. 1949), Românii din în- 
treaga ţară îl cunoşteau încă 
din 1931 ca "stup al scrisu- 
lui bisericesc" (T. Păcescu). 
Este păcat că nici până as- 
tăzi nu a apărut o biblio- 
grafie a scrierilor sale, răs- 
pândite în atâtea reviste 
româneşti. 

Ca formaţie teologică, a 
fost la început exeget, apoi 
cercetător al moralei creş- 
tine pentru ca să ancoreze 
cu multă autoritate şi pro- 
ductivitate în preocupările 
de Omiletică şi de Pasto- 
rală. Cu un temperament 
vulcanic, el avea în sânge 
pasiunea polemicii. Drept 
care a şi exersat-o toată via- 
ţa, fie că a fost cazul cu sub- 
tile aspecte de morală creș- 
tină, fie că a combătut 
direct cotidiene scăderi 
omeneşti. 

Ne-a reprezentat cu dem- 
nitate şi cu autoritate teo- 
logică Biserica la parohiile 
şi la întâlnirile internaţio- 
nale de peste hotare, ca şi la 
catedrele universitare dela 
Chişinău şi dela București. 

Toată această zbatere şi 
prestanţă culturală nu a 
putut împiedica acţiunea de 
ignorare a lui pentru un 
scaun episcopal şi apoi, 
după moarte, o totală tăcere 
asupra unui nume devenit 
de mult timp ilustru. 

Banala situaţie de şef al 
Misiunii bisericeşti româ- 
nești în Transnistria, din 
timpul războiului antisovi- 
etic, a determinat - cum se 
ştie - persecuția acestuia 
din timpul comunismului 
dela noi. 

În cazul Prof. univ. dr. 
Teodor M. Popescu (m. 
1973), vom aminti doar cele 
două mari aspecte ale cul- 


turii sale teologice deose- 


| 


cinste şi folos cunoscutele : 


bite: cel grecesc şi cel ger- 
man. Pentru aceasta este 
socotit creatorul "Istoriei 
bisericeşti universale eru- 
dite în Biserica Ortodoxă 
Română" (1. Rămureanu). O 
sensibilitate tradiţională 
încălzită de lumina evlaviei 
atonite a impus figura aces- 
tui învăţat necleric în ima- 
ginea posterităţii ca "arhie- 
reu" al ştiinţei teologice ro- 
mâneşti. 

Dar i-a fost dat savantu- 
lui să fie confruntat cu nişte 
realități mai puţin înalte 
decât preocupările sale coti- 
diene. Vina acestora prove- 
nea dela studii în care co- 
nexiunile făcute demascau 

i arătau realităţile Sovieti- 
cilor. Dintre acestea, amin- 
tim doar articolul său "De- 
la Nero la Stalin”. 

De asemenea, în timpul 
„ultimului război, probitatea 
“intelectualului”şi cinstea 
sufletească. a istoricului 
creştin nu au putut ascunde 
adevărul că masacrarea ofi- 
ţerilor polonezi la Katyn au 
făcut-o Ruşii, iar nu Ger- 
manii. 

Din comisia internaţio- 
nală care constată aceste 
crime împotriva umanităţii 
a mai făcut parte şi Prof. 
univ. ortodox Nicolae Arse- 
niev. 

Asupra cauzelor de per- 
secuţie comunistă a lui Ni- 
chifor Crainic (m. 1972) nu 
trebue să insistăm. Perso- 
nalitatea acestui profesor 
de teologie ortodoxă, poet 
creştin cu har deosebit şi 
mare patriot, însemna în- 

săşi tradiţia şi conştiinţa de 
sine a neamului românesc 
în faţa ideologiei atee, a 
tancurilor internaţionaliste, 
a cuceririi ruseşti. 

Demnitatea lui de mi- 
nistru al propagandei din 
timpul guvernării Mareşa- 
lului Antonescu a mărit co- 
losal mai târziu "'vina" ani- 
matorului revistei "Gân- 
direa" din cultura noastră. 


Aproximativ asemănă- 
toare a fost diagrama re- 
primării "populare" şi în 
cazul fostului Profesor uni- 
versitar dela Bucureşti, Ioan 
G. Savin. O dată cu repe- 
atele meditații pe tema 
"creştinism şi comunism" 
pe care le-a publicat, a con- 
tat şi pentru nedreapta con- 
damnare a lui în calitate de 
demnitar de stat, deţinută 
sub ministeriatul lui lon 
Petrovici. 

Sintagma "Fraţii lordă- 
chești” este astăzi un nume 
abstract al Pr. Cicerone Ior- 
dăchescu, profesor de Pa- 
trologie şi Pr. Valeriu Ior- 
dăchescu, profesor de Mo- 
rală, ambii la facultatea de 
Teologie din Chişinău. 
Generalitatea de mai sus 
înseamnă mai întâi o contu- 
rată prestanță culturală în 
“rândurile intelectualităţii 
“ieşene: În-dl-doilea rând; 'ea 
se traduce ca autoritate a 
dârzeniei în faţa comunis- 
mului care se infiltrase 
chiar şi în amintitul centru 
teologic. Personajul, de tris- 
tă faimă, Acad. P. Constan- 
tinescu-laşi, şi-a luat apoi 
revanşa cu urmări care se 
pot lesne bănui. 

Am amintit aici doar câ- 
teva nume de teologi orto- 
docşi care s'au opus tăvălu- 
gului apocaliptic străin şi 
înrobitor cu armele ideilor 
şi ale tradiţiilor creştine. 

Drept urmare, operele 
lor au fost interzise în dece- 
niile încheiate şi zăvorâte 
în camerele "fondului spe- 
cial" al Academiei. 

Cine pomenea sau cita 
numele lor - chiar la mulţi 
ani după trecerea în eterni- 
tate - era dezavuat, riscând 
să primească, la miezul 
nopții, plăcuta vizită a Se- 
curității. 

Neamul românesc şi 
Biserica străbună însă se 
mândresc în veci cu pilda 
lor, care uneori i-a costat 
tinereţea sau chiar viaţa. 


PUI 


4.1 pu 


e 


î ANTUL ROMÂNESC 
C RA OCTOMBRIE 1993 PAGINA 15 


istorie de știut 


si 


3 


E DESPRE ACTUALITATEA ÎN POLITICA EXTERNĂ ROMÂNEASCĂ 
| -IX- 


| Ă Mihail Fotin ENESCU—— 
Dealtfel însuşi Titulescu meu de vedere. Cer însă să 


icit că = tru a suprăYieţui ii td tfel de gigantică  loasele unei conduite mo- 
i se P eţui. Pentru cu toate mijloacele spre Est, uzat de o astfel de g; ELE DIC 
[Sai implicit că a faţă de Părți leii avut aceste considerațiuni deci,  pentruca idea pri ca.  sforţare la Est, star F găsit  derate şi să devină un factor 
politica sa e: ldă (adversarii po Iei ei România trebue să se alieze  tastrofă considerată inevita- fin fața unui bloc de popoa- de eshilibrtu pentru multă 
ui psi ia : A - zi i 3 
da de Titulescu, n.n.) cred că noi cu acele forţe care o apără bilă de Titulescu să se sol- re cu forţele şi cu mijloacele rm 


: de primejdia primordială  deze şi itiv: dis- intacte. Acest bloc dotat de tigat desigur hegemonia în 
i i = i ici senti. zl şi cu ceva pozitiv: dis-  |intacte. Ace [ t 
Fete cer FE 1937 eee firm amici: ser 1-- dela Răsărit. trugerea etil eri n potenţial considerabil ar „EWIOpa= ală 7 dar ai 
SU IF stare în dat fiind cele aaa e clărr Prin urmare, dacă aşa cel mai virulent, rusismul | [fi obligat naţional-socialis- —PE Exact = sro că 
altizră să San e 3- at Tia pam conside- cum scrie Dl. Coste, tot Ti- revoluţionar universalist. mul să-şi revină din beţia  Pâcitic, că un custode a se 2? 
lata o iniei oolice m a Ra A e Erate tulescu a înțeles printre Dintre toate relele aduse” |de putere ce cuprinde din Sjdentului; cu Arca tiien ul a 
eşti, Ti ee ări ali ŞI cu celelalte primii, încă din primă Spa ref ieea aa ici orul german. Şi sub supravegherea - 
Ineşti, idevăruri, enunțate | țări aliate nouă". Dar tocmai P ncă din primăvara de un război inevitabil, |nefericire pop 8 


i ă . . iden- 
ra > anului 1936, că "război i 7) lalte mari Puteri Occi 
îi de mult de adversarii această cerere n'o poate at- „că "războiul a canalizarea spre Est era cel 


după o victorie, i-ar fi im- ar 

devenit a inevitabil" Sita | tamorfoză pe linia. tale şi în colaborare cu 

iticii sale la Ministerul  cepta POStEritatea, mara zsl atunci a ea tc ară ina iun S Vuirap ip it oaa e RE Ie P micile popoare cu o suve- 
? 


ăpă i alv i multe din | libertăţilor europene, iar î SU 
Eee ae cete azi, în perspectiva aniTo 1 perspectiva anilor” iei româneşti era precis pa ala ad dacă E fi izbutit prin per-2 iauutate lg arantatagit cadrul 
E n serie Titglescu nu este mulţi care au trecut. definită pe linia condiţiilor tale. suasiune ar fi avut destule » unei organizaţii colective. 
mpărțim Europa in Torpilarea pactului celor de existență a României; Odată cu distrugerea !] mijloace, dispărut imperia- Atunci Bios ii CALCA Bra 
dgua și să declarăm că sun- 4 mari puteri occidentale dacă războiul nu se mai ocarului de expansiune şi lismul, estic, să-l elimine în Poe ale Europei ata d 
jem prieteni cu unii şi conducea tocmai la împăr- putea evita, măcar să se aj comunisto-pan-rusistă, şi | mult mai potrivite condiţii ar"! avut ie relee pa 
Se ii. Da, este ţirea Europei în blocuri. lar încerce să fie îndreptat în ( energia potenţialului ger- | decât capitularea totală din SA menţină echilibrul între 
jdevărat, sunt prietenul stăruința pentru înțelegerea direcţia cea mai puţin dău- | man încordat într'o atât de WMai 1945. Dar însăşi exis- marile Puteri şi, susținân- | 
anței. Dar aceasta nu mă unuia dintre blocuri cu  nătoare intereselor româ- vastă acţiune ar fi pierdut  tenţa acestui blocal statelor du-se reciproc, să rea Ai | 
tică de Rusia Sovietică ducea di- neşti; aşadar, să se aplice din virulență. libere în frunte cu celelalte eventualele presiuni ale 
piere cât mai strânsă şi rect la alianţa unei părţi a principiul de politică exter- Imperialismul ruso-co- mari Puteri Occidentale la unora sau altora. 
cu Germania și cu Italia”. Ezopel cu Ani sEaXopa nă românească de clasarea munist înăbuşit şi energia care s'ar fi ala, poa e | 
“Da, e adevărat, nimic nu contra Europei. Interesul primejdiilor în ordine de ofensivă pan-germană ate- până la urmă şi Italia, ar fi : îi 
i apiedica pe Titulescu şi concluziei lui Tirblesăs tă (Siza altă şi urgenţă, adică  nuată e ti adevăr se Eagiiiă Germania, satisfă- Continuare in 
; nimeni să fie prieten al [în recunoaşterea politicii să se facă toate sforțările creau condiţiile unui nou  cută în limitele posibilului, numărul viitor 
ței şi în acelaşi timp să | bune, juxtapunere ri- pentru a întoarce războiul echilibru european şi mon- să renunţe la revendicări 
„că o politică de amiciţie |etenii pe care n'a făcut'o şi dinspre Vest şi a fi drenat dial, Naţional-socialismul exagerate, să recunoască fo- 
cu Germania şi Italia: Titu- |stigmatizarea politicii rele, 
lescu însuşi recunoaşte deci iscriminarea intre Puterile 
compatibilitatea acestor Occidentale, care duce la 


ă prietenii şi insanitatea divizarea Europei; pe care . . 
a i ataalui artificial cu ştiintă sau fără ştiinţă, cu Build Your Dreams W ith 


intre două fracțiuni ale voie sau fără voie, a făcut'o 


opei. Dar iîn-practică, din plin până la urmă. 
i cum s€ ştie, şi am ară- Şi mai rezultă din însuşi = 
at şi în această expunere, afirmaţia lui Titulescu, cum 
Titulescu a făcut tormai s'a văzut apoi din conjunc- 
politică opusă căttitiip a /turile consemnate în docu- 
“avut putinţa să joacturi rol fear România putea 


2“ 


foarte bine să concilieze 


itica internaţională. cir 
d ;"Titulescu-neagă -amiciţia-cu- toate Puterile ;. Pe a Pa dă, d 2. SE ” se! - . i3.-53070 — 
dența conduitei sale faţă | Occidentale, cu Franţa şi cu ? 
de Italia. Dacă această ne- | Anglia, ca şi cu Germania şi 
!zare nu poate şterge reali- |! Italia: că Vestul nu ame- 
tatea actelor câştigă însă o ninţa cu nimic România. 


prin recunoaşterea Dacă România a câştigat 
plicită că o astfel de con- [în trecut din conflictul din- 
tre marile Puteri, n'a câş- 575 E Ş 3 
tigat din conflictul marilor For 47 years, millions of Canadians have velied on Canada Savings Bonds 
Puteri Occidentale, ci din to belp build their dreams. 
antagonismul Puterilor Oc- Canada Savings Bonds are fully guarantted by the Government of 
cidentale cu cele Orientale: fi E i 
cu Austria, cât timp a fost o Canada. Theyre a safe, secure investment that never falls in value. And you 
uțin această ofertă, după | mare putere orientală şi mai dont have to be a Canadian citizen to buy them. Any resident of Canada 


“datele enunțate de însuşi lalescu Rusia. 
Titulescu, în articolul său Interesele României sunt 


can buy Canada Savings Bond;. 


din Universul”, complementare cu ale Ves: You can cash your Canada Savings Bonds at any time, so your money is | 
A “Prima ofertă este condi-) tului şi chiar un imperia- never locked in. 


N iC llaata Gera + a aia E Se Canada Savings Bonds also ofer a competitive rate of return. This 
| fat elalte grai aliate Sint ecâi Haar year 5 interest rate and purchase limit will be announced în mid-October. 


| Caii rând cu Franţa. Ce sia comunistă sau orice fel Ta a; p Ste ini from Mo day, 


i de Rusie va nutri tendinţe 
„astfel a ie te ri imperialiste în Europa, Ro- Deta) i Monday ef 
“întrun caz precedent, când mânia este pe pragul unei ea y Îi dy dga Sas. = ia 


November 1], the day your new 


„Franţa şi Germania înche- primejdii de moarte. 
iaseră bonds start earning interest. 


Ă, virtual un vincul con- Desigur, nici considera- 
lactual în cadrul pactului ţiunile sentimentale, nici 


d 4 mari puteri occiden- demonstrațiile de cumin- A d i fite co ee ele a 
— fale, Titulescu fusese unul  ţenie amicală, nici ridicolul ; PI E a “ i: ei d 
dintre cei mai stăruitori pretextului de ameninţare >: A N a az CAR 
„ militanţi împotriva acestui din partea României a colo- î pa E, „I 3 NE pă > i sale at any rime, 50 
suluri rusesc: n ar ptitea PF? mega SEA DĂ a INT ea i dont wait until the 
Cât despre a doua ofertă, Rusia dela executarea unui i ț dand 
| program de atât de vaste : 
A proporţii. Cine concepe 
dominaţia lufiii şi a ocea- 
nel ela acțiune, 


mai împiedică. de 
[pe el de pact cu So- iaz DI lor popoare 


+ Dar tocmai atunci din-eate; riența a do- 


miar cas: a Ea de vedit că nu este posibilă o 
„ Asistență cu Rusia Sovi- înfelegere cu o Rusie por- 
etică. ncompatibilitatea  nită sau pe punctul să por- 


S aceste două pacte, nească în marș spre Occi- 
sală de data aceasta, fiind- dent. DI. Gafencu, intruna 
Să numai era vorba de din cărţile sale, relevă pe 
pizetiea Europei în două bună dopiaie Rar da ăia 
„Ocuri, ci de E i ori Puterile Occidentale a! i . 

sd eh căutat cu o Rusie în ascensi- Les Obligations 


ti-Europa, lipsea iarăşi 
etil sui Titulescu di une un acord asupra deli- 


ngs COPA? 

ază reală, mitării zonelor de influ- | 
Concluzia justificărilor  enţă, de atâtea ori a urmat o Bonds du Canada | 
ui Titulescu este edifica- ameninţare a echilibrului 
are pentru posteritate: "În european. Dacă nu este deci 
tic gina, se vede opo-  posibilăo înprlegțe il 

e juxtapunere de pri- Românii pacifice cu o Rus i na 
jElenii, iar nu He impărțiie a imperialiMtă, nu-i mai rămâ- Canadă 
E. Europei în blocuri. Nu cer ne României decât să se 
“e tora să accepte punctul  resemneze la apărare, pen- 


Buy Yours From Oct. 18 to Nov. 1 


Complete details are available wherever Canada Savings Bonds are sold. 


| 
| 
) 


PAGINA 16 


Sub acest titlu vom publica, din când în când, o 
serie de articole, reportaje şi poezii ale colabo- 
ratorului nostru din Franţa, basarabeanul Sergiu 
Grossu, scriitor și ziarist, fondator al binecu- 


noscutei reviste 


'Catacombes”, care a apărut la 


Paris, între anii 1971-1992, ca "mesager al Bisericii 


Tăcerii”. 


Scrise în periaacla celui de-al Doilea Război 


Mondial (19 


1-1943), întru cinstirea pământului şi 


sufletului moldovenesc din stânga Nistrului, 
aceste rânduri, reflectând zvâcnirea înflăcărată a 
| confratelui nostru băjenar pe malurile Senei, au 
|| fost publicate în săptămânalul "Transnistria", de 
apariția căruia se ocupa îndeaproape, în calitatea 
i sa de redactor în Serviciul Gazetelor din Minis- 
terul Rropagendei (paralel cu colaborarea la ziarul 


"Basarabia 


Editorialul "Pământ sfințit”, publicat pe prima 
pagină a "Transnistriei", ca şi multe alte edito- 
riale, nu purta semnătura autorului. 


Redacţia 


INIMĂ 
RĂBDĂTOARE 


Pe moş Vasile Bogatu din 
Sucleia - sat mare şi pitoresc, 
cu gospodari harnici, aşezat 
la o depărtare de 3 - 4 kilo- 
metri de Tiraspol - am avut 
fericirea să-l cunosc într'o 
după-amiază luminoasă şi 
calmă de sfârşit de August, 
când peste plaiurile transnis- 
triene, netămăduite încă pe 
deplin, se lăsase liniştea şi 
iubirea. 

Un bătrânel nespus de 
blând, cu chip de mucenic 
desprins de pe iconostas 
înstrăinat, cu barba albă şi 
plete cărunte, m'a poftit să 
iau loc în odăiţa-i fumurie - 
aidoma unei chilioare călu- 
găreşti - pe care i-o puse la 
îndemână bădia Istratie 
Sandu şi unde îşi păstra cu ? 
sfinţenie pe masă, lângă 
icoană, clitul de cărţi bise- 
riceşti de 150-200 de ani, 
cumpărate dela Chişinău, sau 
păstrate din bătrâni, ca o 
comoară de preţ. 

Mult timp am tăifăsuit 
împreună, de parcă am fi fost 
prieteni sau rude apropiate, 
întrebându-l şi căutând să 
desprind din dulceaţa cuvin- 
telor tremurătoare, conturul 
viforoşilor ani de opres bol- 
şevic, ororile şi nelegiuirile 
comuniste. 

- Eh, tare greu am mai dus- 
o, domnule, tare greu! Numai 
Tatăl ceresc poate să ne în- 
țeleagă. Pe noi de două ori 
ne-au scos din casă. Se legau 
până şi de bolnavi. Li închi- 
deau prin bordeie, iar pe 
pospodarii mai buni îi şi 

ăteau sau veneau noaptea 
maşina şi-i luau, şi înapoi nu 
se mai întorceau. Lumea tre- 
buia să-și dea toată agoni- 
seala, toată gospodăria, la 
colhoz. Pe potrivnici îi du- 
ceau tocmai în Siberia... 

Moş Vasile Bogatu a tăcut 
apoi, parcă obosit, abia stă- 
pânindu-şi oftatul şi din ca- 
le-afară de emoţionat. L-am 
privit lung şi cu amănun- 
țime, ca să-mi pot de seama 
de unde, din care miracu- 
loase străfunduri cu apă vie 
şi-a putut îngrămădi atâta 
supraomenească rezistenţă, 
atâta nobilă putere de a răb- 
da şi de a trece senin peste 
toate, cu fruntea spre soare şi 
culmi. În ogradă foiau câteva 
păsări, iar din biserica trans- 
formată de bolşevici în club, 
se auzeau lucrând de zor 
meşterii satului la punerea 
podelelor şi a iconostasului. 

Am rupt tăcerea care-și 
înfipsese păienjenişul între 
noi şi l-am rugat să-mi po- 
vestească lot ce simte că-l 
doare, că-l face să-şi piardă 
privirile în goluri. 

- Mai greu a fost, să-ți 


spun drept, de credinţă. A- 
dică de pe urma ei. Că noi 
ne-am lepădat bătrâneştile 
legi. N'am vrut să le lepă- 
dăm, nici să ştim de sfatu- 
rile lor mârşave, păgâne. Eu, 
unul, arătam oamenilor săr- 
bătorile care vin, că uitaseră 
sărmanii de atâtea necazuri şi 
tot pe mine mă chemau la 
citit, când murea cineva. Şi 
mă duceam bucuros. Dar nu 
chiar întotdeauna, pentrucă 
Ruşii aflaseră că ţin la Dum- 
nezeu şi mă pândeau. Odată 
am fost nevoit să fug şi să mă 
paacuiaă prin păpuşoaie. Să fi 
văzut, domnule, ce jelanie 
mai era în sat când nemer- 
nicii au dat crucea jos de pe 
turla bisericii! Doamne, 
Doamne! Intreaga Sucleie 
plângea cu hohote şi ei râ- 
deau, râdeau pe înfundate. 
lar peste Nistru, la Mânăs- 
tirea Chițcani, taman tră- 
geau clopotele de vecernie, că 
era postul mare. Biserica au 
batjocorit-o. Icoanele le-au 
azvârlit pe foc. Sfântul pa- 
trafir l-o dat unei femei să 
spele pe jos cu el. Din 
„veşmintele preoţeşti n'a 
rămas nimic. Da, domnule, 
nimic. Că jivinele roşii asta 
vroiau: să ne distrugă legea; 


9 să scoată din noi credinţa... 


- Şi acum, moş Vasile, nu- 
ţi mai este teamă? Nu te în- 
grijorează? (Era întrebarea cu 
care aveam de gând să închei 
discuţia înflăcărată cu ţăra- 
nul de-o statornică temeri- 
tate, a cărui vorbă molcomă şi 
frăţească te îndulcea, te îmbuna). 

- Cum să-ţi fie teamă? îşi 
slobozi mirarea, chicotind de 
fericire, bătrânelul. Oare nu 
suntem, după atâta amar de 
ani, liberi? Destul ne-au 
chinuit. Presimţeam c'or să 
vină Românii! Numai vre- 
mea n'o ştiam. Slavă Dom- 
nului, însă, că s'o împlinit 
sorocul! Fiindcă, domnule, cu 
nădejdea scuturării jugului 
am trăit toată viaţa. Și ne-a 
ajutat Dumnezeul Cel prea 
Înalt și am ajuns, cu bine, 
ziua biruinţei... 

Însera. Ca să nu întârzii la 
Tiraspol, unde mai aveam de 
aranjat anumite treburi, am 
plecat. Căsuţa în care moș 
Vasile Bogatu își hodinea bă- 
trâneţele înțelepte rămăsese 
în urmă, pitită între pomi și 
miresme; o bijuterie anoni- 
mă. Şi tot drumul m'am 
gândit la vajnicul moldovean 
din Sucleia, păstrător de 
limbă și credinţă, care întru- 
chipa, parcă, inima răbdă- 
toare şi dârză a pământului 
dintre Nistru şi Bug..." 


"Transnistria", Nr. 47 
(2 Iulie 1942) 


OCTOMBRIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


MOLDOVAIBE DINCOLO) DEINISIRU 


— Sergiu GROSSU 


O SFÂNTĂ DUMINICĂ ROMÂNEASCĂ PE 
PĂMÂNTUL TRANSNISTRIEI 


Regimul bolşevic, pentru 
a putea subjuga mai uşor 
conglomeratul de naţiuni 
care formau U.R.S.S.-ul, a 
căutat să şteargă cu desăvâr- 
şire orice urmă de creşti- 
nism înalt, orice manifes- 
tare religioasă. Prigoanele, 
deportările, omorurile pe 
capete, erau mijloacele lor 
bestiale de pervertire, de 
îmbrăţişare "sinceră" a 
ideilor lui Karl Marx, po- 
trivnice civilizaţiei şi 
omenirii, potrivnice lui 
Dumnezeu. 


Bisericile au fost distru- 
se, aproape toate, din te- 
melii; cele rămase fură 
transformate în cluburi şi 
cinematografe, în cazărmi, 
în localuri de petrecere şi 
depravare josnică. Preoţii, 


selă. Vesele sunt şi su- 
fletele țăranilor, păstrători 
de grai moldovenesc şi de 
credinţă uriaşă, credinţă pe 
care Ruşii n'au putut-o dez- 
rădăcina cu nici un chip din 
adâncul fiinţei lor stator- 
nice. 


Liturghia începe la ora 
10. Oficiază Episcopul 
rmatei, Dr. Partenie Cio- 
ron, împreună cu un sobor 
e preoţi, între care distin- 
gem pe Protopopul colonel 
Dăncilă şi pe părintele 
| băştinaş Ioan Chiriţă din 
Slobozia, o figură blândă, 
O înaltă, de 82 de ani, rămas 
stâlp neclintit, oază de lu- 
mină, în calea furtunilor şi 

a răului. 


Momentul e impresio- 
nant. Bătrăni şi tifieri, femei 
pe tza bee i cala 


200 


Sergiu Grossu stând de vorbă cu moş Vasile 
Bogatu, din satul transnistrian Sucleia, 


nu departe 


de Tiraspol. 


(Septembrie 1941) 


puţini scăpaţi cu viaţă, 
trebuiau să apuce drumul 
înzăpezitelor ocne sibe- 
riene. Trebuiau să urce 
golgote de suferinţă, aido- 
ma apostolilor şi primilor 
creştini. Rânjetul lui luda 
trona obraznic peste apa 
tristeţilor, peste apa lacri- 
milor nemăsurate... 


"Veniţi să ne 
închinăm şi să 
cădem la Hristos" 


De dimineaţă încă, lu- 
mea din satele de prin 
imprejurimi și de mai de- 
parte: Sucleia, Târnăuca, 

ălăiești, Slobozia, Speia, 

TCiuburciu, Taslăc, 
s'ă nis Ta Tiraspol -Tiriş- 
poTEă7 tunr ti spurrtocal- 
Wicit= ca să asiste la marea 
slujbă religioasă, ce se va 
ține în grădina Teatrului de 
Vară, pe locul fostei cate- 
drale. 

Soarele luminează ca o 
binecuvântare, Natura e ve- 


şi copii, sărăcăcios îmbră- 
TERT pa 
comele cântări duhovni- 
ceşti, sorbindu-le ca pe o 
apă datătoare de sănătate şi 
de tihnă: "Veniţi să ne în- 
chinăm_şi să cădem la 
Hristos!" | 

Sunt prezenţi şi ostaşii 
care, învingând piedici şi 
neajunsuri, cu preţul vieţii, 
ne-au reîntregit țara. Fumul 
de tămâie pluteşte în aerul 
proaspăt, peste întinderile 
de curând dezrobite. Intorci 
fără voie capul. Te înneacă 
plânsul, Nu-ţi vine să crezi. 
Se poate? Corul de Trans- 
nistrieni dă răspunsurile 
într'o limbă frumoasă şi 
blândă, de parcă ar susura 
undele Bugului. 

Doamne, Doamne, ce 
mari sunt puterile Tale! 
Tovarăşii lui Stalin au dă- 
râmat Biserica. E drept. Dar, 
în locul ei se ridică mai 
impunătoare biserica inimi- 
lor curate, fără patimi, 
biserica nădejdiilor și a 
bucuriei! 


Bucură-te, popor 
Se late 
transnistrian! 

Oamenii n'au uitat să-şi 
facă sfânta cruce, deşi i- 
coanele le-au ținut ascunse 
în cotloane întunecoase şi 
numai pe furiş se rugau 
Tatălui Ceresc. Până şi 
copiii cunosc închinăciu- 
nea. Pe cei micuţi îi învaţă 
mamele - femei necăjite, 
trăite în mizerie - celule vii 
de rezistență românească. 

Din care străfunduri lă- 
untrice apare, oare, acest val 
de credinţă şi smerenie? 
Credinţa întăreşte sufletele, 
luminează minţile. Este 
scara pe care suim spre 
Dumnezeu. Este singura 
posibilitate de comunicare 
cu Dumnezeirea, cu pute- 
rile cele nevăzute. 


"Luaţi mâncaţi, 
acesta este trupul 
meu" 


Poporul îngenunchează, 
tăcut. Se aflau de faţă Dl. 
Gh. Alexianu, guvernatorul 
Transnistriei, autorităţile 
militare în frunte cu Gene- 

alul N. Ghineraru, grupul 
de intelectuali transnistri- 
eni care şi-au revăzut pă- 
rinţii şi vetrele de după 


IP bine de 20 de ani de 


pribegie, în frunte cu DL. N. 
P. Smochină, preşedintele 
Asociaţiei Românilor Trans- 
nistrieni. 

Slujba se desfăşoară do- 
mol, ca o adiere primăvă- 
ratică, în timp ce avioanele 
noastre, încununate de vic- 
torie, se întorc din misiuni 
grele. Odăjdiile preoţilor, 
aurite, sclipesc în bătaia 
soarelui. Femeile, îmbrobo- 
dite în basmale albe, au 
ochii înlăcrimaţi. 

Bucură-te, popor trans- 
nistrian! Eşti liber! Din 
trupurile celor căzuţi pe 
câmpurile de luptă, din 
pământul plămădit cu sân- 
gele eroilor anonimi, v 
izbucni spre ceruri dragos 
tea creştinească, pe care 
porţile Iadului nu o vor 
putea înfrânge niciodată. 


Răsadul jertfei 


„La sfârşitul slujbei reli- 
gioase, Episcopul Armatei, 


P.S.S. Partenie Ciopron a 
ținut o predică, spunând 
între altele; 

"Fără jertfă, dragii mei, 
nu se poate face nimic pe 
pământ. Se înţelege dela 
sine că şi Neamul românesc 
a avut nevoie de jertfe în- 
semnate. Altfel nu ne-am fi 
putut întregi hotarele. 
Războiul de astăzi, dacă ne 
uităm bine, are o foarte 
mare însemnătate, fiindcă 
nu căutăm să ne luăm 
numai pământul furat. Aici, 
la voi, fraţi creştini, a 
stăpânit un popor păgân. 
Creştinismul luptă să în- 
depărteze pericolul comu- 
nist, care v'a ținut în starea 
pe care o vedeţi. Dum- 
nezeu, până acum, ne-a 
ajutat şi ne va mai ajuta. 
Pentrucă mai presus de 
orice este muritor, se află 
dreptatea şi bunătatea du- 
mnezeiască! 

După cum odinioară, în 
vremuri crâncene, nu ne-am 
pierdut cumpătul, tot aşa şi 
astăzi, când izbânda vine 
dela noi, să nu ne temem. 
Să fim tari. Să urmăm, cu 
toată demnitatea, pilda şi 
fapta conducătorilor noştri, 
care ne-au dus la biruinţă. 
Cu oştirea, fraţi moldoveni, 
care ne asigură liniştea şi 
bunăstarea; să ne purtăm- 
bine. Să muncim cu toţii, 
deoarece munca ridică Nea- 
mul. 


lubiţi ostaşi, voi aţi făcut 
dovada vitejiei noastre. Nu 
uitaţi că aveţi o moştenire 
sacră dela înaintaşii noştri 
pe care trebue s'o apărați. 
Fiţi vrednici de jertfa lor. 
Decât să trăim sub jug stră- 
in, mai bine murim cu dem- 
nitate..."! 


Episcopul Armatei a 
împărţit, apoi, poporului 
însetat de lumină, cruciulițe 
şi iconiţe, pe care țăranii şi 
țărăncile moldovene le 
strângeau, cu înfrigurare, în 
mâinile aspre şi crăpate de 
vânt şi ploi, ducându-le pe 
la vetrele lor, ca pe nişte 
fărâme de moaşte, semn al 
păcii viitoare şi al bunei 
rânduiri româneşti. 


"Transnitria", Nr.6 
(1 Sept. 1941) 


ÎMI BATE INIMA LA 
BUG 


Îmi bate inima la Bug. Potcoavă 
Hălăduieşte stepele de veacuri. 
Bocesc amar Domniţele'n atacuri, 
Iar cerul e rotund ca o carboavă. 


Pe-aici îşi plimbă mânzii, nostalgia. 
Se zvârcolesc plăieşii în izvoade. 
Nu auziţi, moldoveneşti noroade, 
Cum creşte, tot mai mare, România? 


ergiu GROSSU 


S 
aer 1 (29 Iulie, 1941) 


insula balcanică - 
ta pe bună dreptate 

tor Papacostea - prezen- 
ta o compoziţie etnică şi o 
4 tate fără precedent în 
furopa sau chiar în lume. 
eografică explică 
acest lucru. Separată de 
i rintro mare îngustă 
Asia Mică numai prin 


Nord şi partea centra- 
constituia un corp inter- 
iar între Europa şi Asia. 
Armenii, Evreii şi 
ales Aromânii, adică 
 națiile care erau angrenate 
comerțul balcanic, au 
ribuit la această compo- 
e etnică deosebit de 
şi relaţii strânse cu 
lumea din afara Balcanilor, 
uropa Centrală, Italia, 
“Polonia, Rusia, întregul 
Orient Apropiat, Egiptul, 
erebul. Păstori, călăuze 
"cărăuși, deținători de ha- 
nuri pe arterele principale 
- ale Peninsulei Balcanice, 
negustori ambulanți, că- 
„mătari, unii ajunşi mari 
i iul Otoman. 

i bancheri la Buda, 
“Viena, Leipzig, Veneţia, 
Triest etc., aceştia erau 
Aron pe care-i găsim 
masiv în Epir, Tesalia 
(Marea Vlahie), Etolia 
(Vlahia Mică), Dalmația, 
Muntenegru, Epir, Albania, 
regiunea Prizren, în Munţii 
“Balcani şi chiar în Pelopo- 
_nez (N. Chiachir, Istoria 
popoarelor din Sud-Estul 
“Europei în epoca modernă 
(1789-1923), Buc. 1987, p.60). 
Ş Miron Costin, pe la 1680, 
face referiri la neamul 
- 'cojovhav” și la aptitudinile 
„ sale deosebite, provenind 
din "colonia Râmului" (M. 
„Costin, De neamul Moldo- 


„venilor, 1914, .p.34), iar 
„cuzino i-a putut cunoaşte 
"după timpul petrecut la 
Veneţia. "Aceşti Coţovlahi 
și limba lor rumânească, ca 

„4 acestora, numai mai stri- 
=cală şi mai amestecată cu 
această proastă grecească şi 
„Cu turcească. Pentrucă foar- 
te puțini, cum s'au zis, au 
„ Tamas, la niște munţi tră- 
j -se ce lăcuiesc, care se 
spetind în lung de lângă 
Ș ai Apirului până spre 
„ Mbânaşi (Albanezi), lângă 
asan unde-i zic, în sate 
ap ieiina... De-i în- 
2, şi pe ei: 'Creştine, ce 
„Eşti? el zice: "Vlahost, adică 
dn ; şi locurile lor, unde 
 lăcuiesc, le zic Vlahia, iar 
aceștia îi zic Vlahia cea 


românii 


„Nicolae Iorga a scos în 
„evidenţă aptitudinile deo- 
îeite ale Aromânilor pen- 
E Ei comerț (Istoria romă- 
nilor din Peninsula Balca- 
nică, p.38), iar Sârbul Du- 
ir Popovoci făcea remarca, 
[4.5 dela Smederevo (capitala 
y Rabla înainte de 1459, 
ş d a fost încorporată la 
ii ppuPerlul Otoman) până la 
3 giămbul nu era han să nu 
He ținut de un Macedo- 
3 fmân (aromân) (Duşan 
„“Opovici, O cincarima, 


OCTOMBRIE 1993 


VLAHII SUD-DUNĂRENI ÎN 


EPOCA MODERNĂ ÎN CONTEXT 


SUD-EST EUROPEAN 
-||- 


Belgrad, 1937, p.49). În 
scopul înţelegerii Aromâ- 
nilor cu ceilalţi balcanici, 
mai ales pentru tranzacţii 
comerciale, apare la Vene- 
ţia, în 1770, Dicţionarul 
(Vocabularul) lui Teodor 
Anastasie Cavalioti, în trei 
limbi: aromâno-greco-al- 
ban. Greaca era limba cultă 
a protipendadei balcanice, 
iar albaneza era folosită de 
feudalii şi negustorii alba- 
nezi care, convertiți majori- 
tatea la mahomedanism, 
aveau o situaţie specială în 
Imperiul Otoman. După 
cum se ştie, Vocabularul lui 
Cavalioti a fost reprodus de 
savantul german Johann 
Thunmann în 1774, intrând 
astfel în circuitul ştiinţific 
al Occidentului limba aro- 
mână. Studiile începute de 
Thunmann au fost conti- 
nuate de mari personalităţi: 
Kopitar, Miklositch, Jire- 
cek, Gustav Meyer, Wei- 
gand. 

În 1813, Mihail Boiagi 
scria un Manual de conver- 
sație în zece limbi, la loc de 
frunte găsindu-se cele două 
dialecte, dacoromân şi aro- 
mân, pentru a demonstra şi 
originea comună latină, iar 
în 1821 trece prin cenzura 
habsburgică Pentaglosarul 
lui Nicolae Ianovici (elina, 
greaca, româna, germana, 
maghiara), marcând un mo- 
ment de mare ascensiune a 
burgheziei aromâne din 
Imperiul Habsburgic. 

În secolul al XVIII-lea, 
Moscopolea, era un puter- 
nic centru cultural, comer- 
cial şi industrial aromânesc. 
Pomenit în documente la 
începutul secolului XV, 
numit şi Voshopole (târgul 
păstorilor, după ocupaţia de 
bază a celor care l-au înte- 
meiat), avea 60.000 de locui- 
tori şi se mândrea cu veri- 
tabile instituţii comerciale 
şi bancare de nivel euro- 
pean. De aici au plecat şi 
s'au ridicat familiile de 
bancheri şi oameni de cul- 
tură: Sina, Dumba, Şa- 
guna, Mocioni, Gojdu etc. 
Localitatea din 1730 poseda 
o mare tipografie, iar din 
1744 s'a înfiinţat Noua Aca- 
demie ce fusese înainte 
colegiu. Hristu Cândrovea- 
nu (în almanahul Lucea- 
fărul din anul 1986) aruncă 
o idee care merită adâncită: 
o paralelă între Şcoala Ar- 
deleană, care a fost o reacţie 
de suflet, o universitate a 
spiritului românesc, pornită 
să-şi scoată în evidenţă 
originea latină, continui- 
tatea și unitatea Românilor, 
cu activitatea desfăşurată 
de Şcoala Moscopoleană. 
Din păcate în 1788, oraşul a 
fost distrus din temelii de 
către satrapul de origine 
albaneză Ali Paşa Tepelina, 
dar Aromânii împrăștiați în 
toate părțile, n'au stat cu 
mâinile încrucişate şi prin 
muncă şi tenacitate s'au 
repliat şi şi-au câştigat în 
altă parte poziţiile pierdute. 

Se cuvine să adăugăm că 
la curtea lui Ali Paşa Tepe- 
lina, dela Ianina, se vorbea 


curent şi aromâna alături de 
greacă şi albaneză, iar 
Pazvantoglu din Vidin s'a 
înţeles în aromâneşte cu 
ofițerul superior din armata 
austriacă Henig, venit să-l 
viziteze (Nicolae Stoica de 
Haţeg, Cronica Banatului, 
Buc. 1969, p.294). 

Intr'o comunicare la Aca- 
demia Română (23 Ianuarie 
1915), Iorga scotea în evi- 
denţă comerțul deosebit de 
activ pe care-l făceau Vlahii 
balcanici cu Veneţia, prin 
Moscopole, Durazzo şi Va- 
lona (toate trei aşezările as- 
tăzi fac parte din Albania). 
Ei trimiteau "afară de unele 
produse orientale, meşini, 
săftian, piei zise schiavine, 
dar mai ales cergi, numite 
chiar aşa în greceşte, acele 
cergi de păr de capră, foarte 
miţoase, văpsite în culori 
tari, care şi acum sunt o 
specialitate a acestor ţinu- 
turi. Îşi trimiteau mărfurile, 
dar şi copiii, să înveţe să 
socotească şi "frânceşte", 
Când era vreun chesat (câş- 
tig), ei se întovărăşeau". 

Colonelul englez. WM, 
Leake Travels, aflându-se 
în 1805 în misiune în Impe- 
riul Otoman şi stând mai 
mult timp prin Balcani, 
scoate de asemenea în evi- 
denţă capacitatea Aromâni- 
lor de meseriaşi şi mai ales 
de negustori. "Ei au început 
transportul în Italia a man- 
talelor de lână, numite ca- 
pe, care se fabrică în munţii 
lor şi se întrebuinţează tot 
atât de mult în Italia şi în 
Spania, pe cât le întrebuin- 
țează Grecii înşişi. Aceasta 
a deschis drumul spre co- 
merţ mai intens, ei împăr- 
tăşesc cu Grecii comerţul 
aducător de profit cu pro- 
duse coloniale, între Spania 
sau Malta şi Turcia şi mulţi 
dintre ei sunt proprietari 
atât ai navelor cât şi ai în- 
cărcăturii. Locuitorii bogaţi 
sunt negustori care au stat 
mulţi ani în străinătate, în 
Italia, în Spania sau în 
provinciile Austriei sau ale 
Rusiei şi care după o lungă 
absenţă se întorc în comu- 
nele lor natale cu profitul 
industriei lor, cu care se 
îmbogăţesc şi până la un 
anumit punct, le civili- 
zează”. 

Imperiul Otoman fiind 
un stat islamic, biserica sa 
se extindea numai asupra 
mahomedanilor. Astfel, 
sultanii turci nu puteau da 
legi bisericilor nemusul- 
mane, ei emiteau capilor 
bisericii, berate, aceştia a- 
vând deplina autonomie în 
relaţiile cu enoriaşii lor. 
Patriarhia dela Constanti- 
nopol (Vaseljenska), consi- 
derată matca tuturor biseri- 
cilor ortodoxe, în secolele 
XVII-XIX, şi-a pus toate 
armele în slujba intereselor 
greceşti, în slujba expansi- 
unii asupra întregii Penin- 
sule Balcanice, reuşind să 
lichideze Patriarhia sârbă 
dela Pec în 1766 şi s'o su- 
bordoneze celei grecești 
dela Instanbul. Concomi- 
tent, propaganda era în- 


Prof. Dr. Nicolae CIACHIR 


dreptată şi împotriva Vla- 
hilor balcanici, iar dicţio- 
narele şi cărţile lui Cava- 
lioti, Daniil Moscopolea- 
nul, Constantin Ucuta, 
Gheorghe Constantin Roja, 
Mihail Boiagi şi ale altora, 
erau distruse. Grecii nu 
aveau interesul ca Vlahii 
balcanici să-şi afle originea 
romană, latină, ci să ştie că 
au fost Greci romanizați, iar 
acuma se întorc la matcă. 
Un rol activ în renaşterea 
Eladei şi a convertirii unor 
ortodocşi balcanici, să se 
simtă spiritual greci, l-a 
avut şi Mitropolia greacă 
din Veneţia înfiinţată în 
1577. Aici au venit Grecii 
din Cipru (fusese ocupat de 
Otomani în 1571), din Creta 
(după războiul din 1645- 
1669) şi din Peloponez când 
s'a pus capăt administraţiei 
venețiene (1715). Republica 
serenisimă a Veneţiei, îm- 
preună cu Grecii, căutau să- 
i ţină în frâu pe Slavii dal- 
maţieni şi pe Vlahi, care 
aveau preponderență nu- 
merică. Morlacii, cicii, us- 
„<ocii»-.sub.aceste denumiri 
erau cunoscuţi în special 
Vlahii - se aflau încă în 
număr mare în secolele 
XVI-XVIII, în Istria, în 
Karst şi pe coasta Dalma- 


ţiei. În 1986, ziaristul R.P. 
Despotovici consemna că 
în Istria (cea mai mare pe- 
ninsulă din litoralul Mării 
Adriatice) există şi acum un 
grup etnic de Români, nu- 
miţi "românieşci”. "Recent, 
scrie ziaristul, în satul Ku- 
bed din apropierea oraşului 
istrian Kopar, s'a găsit un 
zapis în care se menţio- 
nează prezenţa lor acolo din 
anul 1460". Un grup de sate 
la poalele Munţilor Cicea- 
ria, înţeleg şi acum limba 
strămoşească. Ei sunt din 
satele Jeiane, Bârdo, Şuşne- 
viţa, Draga, Târkovţi, Şka- 
bici, vorbesc toţi croata, dar 
se înţeleg între ei şi în 
limba strămoşească. "Româ- 
nieşcii" vorbesc mulți şi 
italiana şi slovena. Ei s'au 
ocupat timp de secole cu 
agricultura, tăierea şi pre- 
lucrarea lemnului şi pre- 
pararea produselor lactate. 
Îşi duceau produsele la 
pieţele din Kopar, Rjeka 
(Fiume) şi Triest. Pe vreme 
proastă, cu multă ceaţă, pe 
furtună, conducătorul ca- 


„ravanei-de căruţe striga. la 


ceilalţi să ţină bine căruțele 
pentru a nu le răsturna 
vântul. De aici li se trage şi 
porecla de "ţine-bini”, cum 
îi numeau locuitorii de 


PAGINA 17 


SZ | 


celelalte naţionalităţi din 
satele vecine. Ulterior, scrie 
ziaristul, mulţi din ei s'au 
aşezat în orașele Rjeka, 
Opatija, Podgrad, Ilirska 
Bistriţa etc. 

Silviu Dragomir (1888- 
1962), membru titular al 
Academiei Române (1928), 
titular al catedrei de istoria 
popoarelor sud-est europe- 
ne la Universitatea din Cluj 
(1919-1947), a lăsat studii 
prestigioase dedicate roma- 
nităţii sud-dunărene (Vla- 
hii din Nordul peninsulei 
Balcanice în evul mediu, 
Buc., 1959; Vlahii şi Mor- 
lacii. Studiu din istoria 
românismului balcanic, 
Cluj, 1924 etc). 

Merită să adaug că Con- 
stantin Irecek (1854-1918), 
profesor la universităţile 
din Viena şi Praga, care 
prin studiile sale este recu- 
noscut ca părintele Balca- 
nologiei, se trage după tată 
dintr'o familie de Vlahi 
balcanici. Am depistat acest 
document scris de dânsul în 
arhivele iugoslave (N. Chia- 
chir, Un-document inedit... 
în Manuscriptum, nr.3 
(1981). 


Continuare în 
numărul viitor 


AROMÂNII DIN BALCANI, VĂZUȚI PRIN 


MĂRTURIILE CRONICARILOR . 


BIZANTINI DIN SECOLUL VII PANA I 


SECOLUL XIV 


Texte extrase din teza Dr. N. Caranica : 
Les Aroumains, Recherches sur l'identite d'une Ethnie 
(Aromânii, cercetări asupra identităţii unei Etnii) 
Traduse din limba franceză de D. Bacu 


Din toate denumirile care caracte- 
rizează pe reprezentanţii continuumu- 
lui latin sau romanizat, situat din 
Nordul României actuale până în 
Creta, Marea Neagră şi Marea Adria- 
tică, s'a rezervat etnonimul de "Vlah" 
(sau Aromân) pentru populaţia sud- 
dunăreană romanizată şi etnonimul 
"Valah" (Român) pentru populaţia 


nord-dunăreană. 


In ceea ce priveşte pe cei dintâi, care 
constituie obiectul acestor cercetări, 
este stabilit astăzi că ei reprezintă 
civilizaţia agro-ciobănească cea mai 
veche în spaţiul menţionat. Cercetările 
acestea caută să contureze identitatea 
acestei etnii din punct de vedere isto- 
ric, antropologic şi etnologic. Istoria 
poporului vlah, sau, într'o altă denu- 
mire, aromân (singura de altfel sub ca- 
re se recunosc ei înşişi) arată o pre- 
zenţă continuă în spaţiul formării sale: 
ansamblul Peninsulei Balcanice. 

Urmele scrise relativ la această pre- 
zenţă apar, după cum se va vedea, în 
sec. al VIII-lea, la începuturile Impe- 
riului Bizantin, pentru a continua de-a 
lungul întregii sale dăinuiri şi până în 
sec. al XV-lea, la căderea Constantino- 


polului. 


Istoricii şi cronicarii contemporani, 
dar mai ales cei bizantini, dau impor- 
tante indicaţii despre locul de naştere 
al poporului aromân (vlah) şi menţio- 


Balcani. 


canilor) existenţa şi prezenţa lor în a- 
ceste locuri. In plus, toate aceste iz- 
voare contribuie şi la cunoaşterea as- 
pectelor de ordin social, economic şi 
etnologic ale vieţii Vlahilor din 


„Cea mai mare parte a mărturiilor 
istorice au fost semnalate de curând 
mai ales de T. ]. Winnifrith, P. Năs- 


turel, M. Cazacu, C. Poghirc, M. Bacou, 


N. Beldiceanu, C. Asdracha, A. Arm- 
bruster etc. Referințele la Aromâni în 
această perioadă sunt puţin numeroase 
şi mai ales risipite. De aceea, înainte 
de a încerca orice analiză, este necesar 
să se opereze sinteza surselor cercetate. 
In cele ce urmează, se va încerca o 
sistematizare a informaţiilor pentru o 
mai concisă viziune a ansamblului 
istoric. Selecţia operată printre iz- 
voarele existente va insista mai ales 
asupra unora dintre ele, cele menite să 
completeze informaţia istorică cu date 
referitoare la starea socială, economică 
şi etnografică a acestei populații. 
La început interesul va fi îndreptat, 
mai ales, asupra regiunilor care com- 
ortă cel mai mare număr de Vlahi 
Aromâni): Macedonia, Tessalia şi 


Bulgaria actuală. 


nează, de-a lungul întregii perioade 
bizantine (Evul Mediu al istoriei Bal- 


În al doilea rând, studiul se va ocupa 
de ceilalţi Aromâni răspândiţi pe întin- 
sul întregii peninsule sau în alte părţi. 


Continuare în 
numărul viitor 


PAGINA 18 


OCTOMBRIE 1993 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


STIRI DIN LUMEA 


ROMÂNEASCĂ 


MĂREAŢA MANIFESTARE ROMÂNEASC 


DIN ORAŞUL KITCHENER, CANADA 


În zilele de 4 şi 5 Sep- 
tembrie a.c., ca în fiecare 
an, la sfârşitul primei săp- 
tămâni ale acestei luni, a 
avut loc în oraşul Kitche- 
ner, cel de-al XXV-lea 
Festival Român Bănăţean, 
organizat, ca întotdeauna, 
de Parohia Ortodoxă Româ- 
nă "Sfântul loan Botezăto- 
rul" şi Societatea Culturală 
Română "Banatul", din lo- 
calitate. 

Cu vreo treizeci de ani în 
urmă, au început să soseas- 
că în acest oraş primii Ro- 
mâni bănăţeni, originari 
din Banatul lugoslav. 

În anul 1966, un grup 
destul de numeros de Ro- 
mâni din Kitchener, toţi 
săraci "lipiţi pământului”, 
cu familii şi multe necazuri, 
au luat hotărârea să înfi- 
ințeze o organizaţie cultu- 
rală, căreia i-au dat numele 
de "Banatul". Un an mai 
târziu, în 1967, îndemnați 
fiind de dorinţa de a-şi 
continua viața creştinească 
şi românească pe care au 
avut-o în Banatul lor drag, a 
luat fiinţă şi parohia. 

Anul acesta, cel de-al 
XXV-lea festival a avut un 
succes deosebit faţă de cele 
anterioare, atât din punct 
de vedere moral, cât şi ma- 
terial, remarcându-se acea 
continuitate de generații. 
Părinţi, copii, nepoți, toţi 
împreună au demonstrat un 
lucru pe care îl spunea cine- 
va cândva, şi anume că "Sa- 
tul românesc din Banat, în 
Canada s'a mutat”. 

Între străini au trăit şi 
acolo, între străini se găsesc 
şi aici, dar dârzenia lor de 
a-şi menţine etnitatea, me- 
rită să fie apreciată şi luată 
ca exemplu. 

Sâmbătă, 4 Septembrie, 
pe terenul sportiv dela 
Câmpul Românesc Bănă- 
țean au avut loc întreceri 
sportive de fotbal la care 
au participat echipe din 
Hollywood, Florida, New 
York, o echipă din Chicago 
şi una din Kitchener. Câş- 
tigătoarea a fost una din 
echipele din New York. 

Seara, în pavilionul dela 
Câmpul Bănăţean, a avut 
loc un măreț banchet cu 
dans şi cântece româneşti, 
la care au luat parte circa 
şapte sute de persoane. 
Alături de orchestra "Stele 
Albastre” din New York 
care a delectat lumea, au 
evoluat trei talente muzica- 
le: cântăreţul de muzică 
populară românească, venit 
special dela Timişoara, Pe- 
trică Moise, solista Nicoleta 
Voica, dela New York şi 
Pavel Jurca din Kitchener, 
care ştie să înveselească 
lumea, atât cu vocea aleasă 
pe care o are, cât şi cu saxo- 
fonul pe care îl mânuiește 
cu mult talent. 


Duminică, 5 Septembrie, 


după amiaza, a avut loc 
într'o sală foarte încăpă- 
toare, dela Parcul Binge- 
man, partea cea mai impor- 
tantă a festivalului: un 
program de dansuri popu- 
lare româneşti, prezentat de 
grupuri de dansatori, ban- 
chetul festiv, concursul de 
muzică vocală şi, în final, 
alegerea Miss Banatul, pen- 
tru anul 1993-1994. 


ai Îi 


D-ra Mary ZIVOIN 
Miss Banatul 1993-1994 


În faţa unui număr im- 
presionant de opt sute de 
persoane, venite din toate 
părţile Canadei şi Americii, 


preşedintele parohiei, 
Domnul Ionică Popescu, un 
tânăr plin de viaţă şi am- 
biţie românească, împre- 
ună cu Domnul Teodor 
Mohan, preşedintele So- 
cietăţii "Banatul", alt tânăr 
de aceeaşi factură, au rostit 
mesajul de bun venit oas- 
peţilor prezenţi şi au anun- 
țat deschiderea ultimei 
părţi a festivalului. Apoi, 
orchestra şi cei trei cântă- 
reţi, amintiţi mai sus, au în- 
ceput o frumoasă melodie 
bănăţeană. În sală au înce- 
put să-şi facă apariţia, în 
ritm de dans, primele pe- 
rechi. Majoritatea fiind 
dansatori care, în urmă cu 
30 de ani, au pus bazele 
primelor activităţi de dan- 
suri naţionale. Aceştia erau 
urmaţi de dansatori din ce 
în ce mai tineri, şirul lor 
încheindu-se cu copilaşi, 
fetiţe şi băieţei, în vârstă de 
5-6 ani. Pe tot spaţiul re- 
zervat dansului s'a întins o 
horă superbă de 98 de 
persoane îmbrăcate în mi- 
nunate costume naţionale, 
simbolizând perpetuarea 
tradiţiilor româneşti de-a 
lungul anilor şi legătura 
strânsă între generaţii. 
După acest minunat dans 
de deschidere, Domnul 
George Miloie, președin- 
tele comitetului de organi- 
zare a festivalului, a salutat 
audiența și a mulţumit 


tuturor pentru prezenţă. 
Fiind unul dintre pionierii 
vieţii româneşti din Kit- 
chener, el a explicat faptul 
că "pentru a ne păstra cul- 
tura, folclorul şi tradiţiile 
noastre româneşti, s'a năs- 
cut cu douăzeci şi cinci de 
ani în urmă Festivalul 
Român Bănăţean şi acest e- 
veniment îl sărbătorim as- 
tăzi”. 

Ca semn de apreciere 
pentru munca depusă încă 
dela începutul vieţii româ- 
neşti din Kitchener, s'au 
acordat plăci comemorative 
gravate Domnilor Achim 
Ţârnea, primul instructor 
de dansuri naţionale, An- 
drei Carnician, acordeonist, 
mereu prezent cu muzica şi 


“un om de mare ajutor, Pro- 


fesorului Cornel Vuia, care 
întotdeauna a căutat să în- 
curajeze şi să ţină tineretul 
unit, precum şi altor "pio- 
nieri" de un preţios ajutor 
în menţinerea activităţilor 
culturale româneşti de-a 
lungul timpului. 

A urmat competiţia de 
dansuri folclorice la care au 
participat 250 de dansatori, 
veniţi dela următoarele co- 
munităţi româneşti: Parohia 
Ortodoxă Română "Sfânta 
Cruce" din Hollywood, Flo- 
rida, Parohia "Sfânta Ma- 
ria" din Chicago, Illinois, 
Societatea "Banatul" din 
New York şi Parohia "Sfân- 
tul loan Botezătorul" şi So- 
cietatea "Banatul" din Kit- 
chener, Ontario, Canada - 
organizatorii şi gazdele 
festivalului. Dansurile au 
fost executate cu mult talent 
şi mai ales profesionalism. 
Ca o surpriză plăcută, dan- 
satorii din New York au 
prezentat câteva dansuri ale 
Aromânilor de pe Valea 
Timocului. Prezentatorii 
programului au fost tinerii 
George Miloie şi Virginia 
Mohan. 

Competiţia de dansuri a 
fost urmată de banchetul 
festiv, început cu rugăciuni 
de binecuvântare, rostite de 
Preoţii Dumitru Ichim şi 
Nicolae Zelea. 

Au urmat concursurile 
de solişti vocali şi decerna- 
rea premiilor. Premiul 1 a 
fost acordat lui Ion Lotrea 
din New York, premiul al 
doilea lui Bălan Vălean din 
New York şi în sfârşit pre- 
miul al treilea lui Pipi Man- 
dres, tot din New York. 

În încheierea festivalu- 
lui, conform obiceiului, a 
avut loc alegerea pentru 
Miss BANATUL. Anul a- 
cesta a fost aleasă D-ra 
Mary Zivoin, din Kit- 
chener. 

Toată cinstea fraţilor bă- 


năţeni care nu vor să dez- 
mintă zicala că "Banatu-i 
fruncea!" 


Pr. Nicolae ZELEA 


Ă Mic istoric al unei măreţe biserici 


"POGORÂREA 
DUHULUI SFÂNT” 


(Warren, Michigan) 


Era într'o seară târzie din 
vara anului 1983. loan, noul 
om de serviciu, după ce şi-a 
terminat munca, s'a dus să 
se culce în maşina lui par- 
cată în curtea bisericii. 
Locuia departe, benzina era 
scumpă şi cauciucurile 
vechi trebuiau cruţate. 

În rugăciunea sa, înainte 
de culcare, loan a mai adău- 
gat ceva: "Doamne, dacă 
ajung preot la Biserica "Po- 
gorârea Duhului Sfânt" voi 
construi pe acest loc, unde 
acum dorm în maşină, cea 
mai măreaţă biserică româ- 
nească din America. 

Ioan, omul de serviciu de 
ieri, este Preotul loan Mi- 
huţ, pe care enoriaşii dela 
"Pogorârea Duhului Sfânt" 
l-au ales ca paroh în 1984 cu 
103 de voturi din totalul de 
133 (Notă: celelalte 30 de 
voturi au fost împărţite în- 
tre ceilalți trei candidaţi). 

Au trecut de atunci nouă 
ani, ca să ajungem la 5 Sep- 
tembrie a. c., când 34 de feţe 
bisericeşti, în frunte cu 
Episcopul Nathaniel, au 
sfinţit în Warren, Michigan, 
cea mai măreaţă biserică 
română ortodoxă din cele 
trei Americi. Noul locaş, 
construit în stil bizantin, cu 
cinci turnuri, poate adăpos- 
ti 500 de credincioşi, iar sar- 
cina împodobirii cu picturi 
după rânduiala prevăzută 
în erminiile (arta inter- 
pretării unui text antic) 
ortodoxe au fost încredin- 
ţate D-lui şi D-nei Cristian 
şi Cristina Samoilă, ce-au 
fost aduşi din ţară ca artişti 
specializaţi în arta biseri- 
cească. Totodată, ei au con- 
fecţionat ferestrele din 
sticlă colorată ce înfăţişează 
diferite simboluri creştine; 
la fel şi mobilierul poartă 
pecetea evlavioasă fiind 
executat în atelierele patri- 
arhale ale Mânăstirii Plum- 
buita din Bucureşti. 

Înălţarea unei biserici în 
valoare de $2 milioane n'a 
fost floare la ureche, dar 
Părintele Mihuţ are expe- 
riență: în țară a făcut repa- 
raţii capitale la bisericile 
din Ilişua şi Dobric, plus c'a 
zidit trei biserici noi: cea 
din satul Jimbor, distrusă 
de inundaţii, cea din Buza- 
Catun şi ultima a fost bise- 
rica şi casa parohială din 
Anieş terminate în 1992. 
Sfintele lăcaşuri sunt toate 
din judeţul Bistriţa-Năsăud 
la fel ca şi locul de naştere 
al părintelui, satul Ciceu- 
Hajmaş. 

La întrebarea cum a pu- 
tut obține, sub comunişti, 
materialul pentru construc- 
ție, răspunsul a fost clar: 
"Românul nu şi-a pierdut 
credinţa şi întotdeauna am 
găsit creştini care, în mod 
discret, m'au ajutat. Pentru 
biserica din Anieș am avut 
ca vecini pe minerii dela 
Radna Veche, oameni cu 
suflet, ce m'au susținut. 
Aceeaşi inimă de aur am 


întâlnit-o la parohienii 
bisericii din Warren, în 
frunte cu fostul preşedinte 
George Ardelean şi actualul 
preşedinte Crăciun Alma- 
jan, precum şi la doamnele 
din Reuniunea Femeilor, în 
frunte cu Doina Samoilă, 
preşedintă şi Rugila Biser- 
că, vice-preşedintă, care ne- 
au donat $10.000, plus c'au 
muncit şi pregătit mâncarea 
pentru banchetele şi ser- 
bările ce-au avut loc în sala 
bisericii. 

De asemenea - continuă 
părintele - trebue menţio- 
nate donațiile familiilor 
John P. şi Katheryn Vidi- 
can, $51.120; Gheorghe şi 
Sofia Gujba, $10.000 şi 
Florina Felean, $6.000; dar 
ajutorul de nepreţuită va- 
loare l-am primit dela cre- 
dinciosul român Dl. John 
Racolta (Walbridge Al- 
dinger Co.) care ne-a făcut o 
ofertă cu $300.000 mai 
avantajoasă decât alte 

“oferte primite dela com- 
paniile care au concurat 
pentru construirea bisericii. 


Dl. Racolta a renunţat la 
orice câştig şi-a aşteptat un 
an pentru o restanţă de 
$800.000 fără să ne ceară 
dobânzi. 


rârea Duhului Sfânt”...” 

Părintele Mihuţ, născut, 
crescut şi educat sub comu- 
nişti, a reuşit, în ciuda regi- 
mului care se dorea aplau- 
dat când dădea cu buldo- 
zerele peste biserici şi 
morminte, să fie tipicul 
Românului, care n'a uitat 
sfatul bătrânesc: "zic ca tine 
şi fac ca mine". Dac'am avea 
mai mulţi preoţi trimişi din 
țară ca Părintele Mihuţ, ne- 
am bucura mult. 

Asta-i, într'o capsulă, 
roata vieţii lui Ioan, "jani- 
torul" de ieri şi parohul de 
azi al celei mai impună- 
toare biserici ortodoxe ro- 
mâne din afara hotarelor 
țării. 

Episcopul Nathaniel a 
îndemnat pe toţi preoţii să 
participe la slujba de 
sfințire, cel mai de departe 
bine venit a fost Părintele 
Dumitru Sasu din Miramar, 
Florida. 

Dintre oaspeţii de onoa- 


-re care au -participat la 


sfinţirea bisericii, menţio- 
năm pe Maica Veronica 
dela Mânăstirea Gaiu, de 
lângă Arad, pe părintele şi 
preoteasa Teodor Miclea 
din Uzdin, Banatul iugos- 
lav; reprezentantul din 
partea oraşului Warren, 


Parohia Ortodoxă Română "Pogorârea Duhului Stânt” 


Cât despre serviciul de 
"janitor” la biserica "Pogo- 
rârea Duhului Sfânt", asta 
s'a înfăptuit pe căile Dom- 
nului, necunoscute nouă. 
Am primit paşaport de unul 
singur ca să vizitez Locurile 
Sfinte, pe soţie şi copile mi 
le-au ţinut zăloage; din 
Israel am fugit în Grecia, 
unde am lucrat ca magazi- 
oner, după un an de scrisori 
şi refuzuri la rugămintea de 
a mi se trimite o invitaţie ca 
să vin în America, am pri- 
mit în sfârşit "invitaţia" de- 
la un consătean din Detroit 
care mergea la o biserică 
protestantă, dar când con- 
săteanul m'a ademenit să- 
mi schimb religia i-am 
răspuns: "Mai bine servitor, 
decât lider în pupitrul altei 
credinţe" şi aşa am ajuns 
om de serviciu la "Pogo- 


Michigan, Dl. Petre Lucaci, 
preşedintele "Uniunii şi 
Ligii". i 

n timpul mesei, tinerii 
dela parohie, îmbrăcaţi în 
costume naţionale au de- 
lectat publicul cu dansuri şi 
cântece româneşti. 

După completarea lucră- 
rilor (covoare şi parchete) 
Părintele Mihuţ "complo- 
tează" un plan, tot aşa de 
"modest" ca şi noua 
Biserică. 

Socoteala e simplă: pe un 
lot dintre biserică şi un vi- 
itor "Shopping Centre”, pa- 
rohia va clădi apartamente 
pentru Românii nevoiaşi, 
pensionari etc. £ 

Fiind un plan aproape ini 
posibil, suntem siguri că Pă- 
rintele Mihuţ îl va realiza. 


George DONEV 


j ANTUL ROMÂNESC PAGINA 19 


ppMULEOMNEE OCTOMBRIE rooo O ——— PASA 
( NVIAȚA NOASTRĂ: FORT BRAGG 


AU 3 
: PAŢ 


MUNISM 
CSINEZIE 


2 "original" al 
Noul Apo cază bu- 
să reamintească 
luptele din munţi 
"Armatelor elibera- 
00Pn şi de eroii care ve- 
Joal vSoarele dela Ră- 
„deau îrjol şi "Davai ceas". 
sănii timpul să se încu- 
i frunţile pandurilor 
manei văgăuni încercau 
“ă pună stavilă molimei 


rată eroi au fost trădați 
“zdrobiţi chiar de cei care, 
încearcă Să le slăvească 
aul: dar, datorită lor, 
niştii au fost siliți să 
e cu ani de zile colec- 


„să gust de coajă de 
E Pe galopatul 
uniştilor de a se iden- 
cu luptele anticomu- 
de acum patru decenii 
2 fel ca şi securistul de azi 
care galopează să obţină 
da t de "Erou al Revo- 
ăi 


ă să patrioţii care şi-au 

i sângele pentru ţară şi 
j care sug azi sângele 
trebue trasă linie de 


Cine au fost cei care au 
pe țărani şi au strâns în 
ul lor pe foştii soldaţi şi 
i ce simțeau că datoria 
ui este mai întâi să- 

eamul şi hotarul? 


Fuga au fost cei care au 

£ scris în istorie că ultimul 
glonț contra hoardelor care 

au introdus comunismul în 

- | Europa de Răsărit a fost tras 

„| din Codrii României? 

| Cineau fost? 

Au fost legionarii! 


Diegtasrea Liceului de 
EX in Sibiu, "Domnița 
Ileana", se numea Priscilia 
„ Iliescu, dar fetele îi spu- 
neau "Ilieasca". D-na direc- 
“toare era soţia unui ofiţer, 
care odată cu verigheta, i-a 
şi un nume cu "escu" 
coadă. 
În toamna anului 1940, 
A ieasca întreba pe eleve 
„dacă aparţin organizaţiei 
“dl i peetitala îndem- 
i pe cele care nu erau 
membre să se înscrie. Multe 
Be: i-au urmat sfatul, dar 
„după 21 Ianuarie d-na di- 
„ Tectoare a predat autori- 
tăților lista cu elevele le- 
gionare. Unele au fost eli- 
minate pe o săptămână, 
pe un an. 


/ MPOGRAFUL ÎNCĂ 
MAI TRĂIEŞTEI 


colul "Majestuoasele 
robleme ale Majestății 
ale” a fost ştirb de două 
cuvinte; "NU AM”. Pentru 
rilicare repetăm... 
1 Pa Până acum n'am auzit 
ua partea M.S. Regele 
ihai, N.R.) o declaraţie 
care să înlăture ceața: 
A) He NU AM luat tablo- 
ori 
B) Eu am luat tablourile 
d arta că's moştenire dela... 


ZITE, VĂZUTE ŞI 


ITE 


[Gora DONEV 


CU TAROMUL 
ZBORI PE LOC 


Un vizitator ne spune c'a 
aşteptat în avion pe Aero- 
portul Otopeni patru ore, 
fără să li se fi oferit pasa- 
gerilor, inclusiv copiilor, 
măcar un pahar cu apă. 


AVEŢI PUŢINTICĂ 
RABDARE 


Ciracii regimului ne 
spun să avem răbdare că'n 
curând ne vom descotorosi 
de rămăşiţele "conserva- 
toare". Pe timpul lui Ceau- 
şescu fericirea venea la 
coada cincinalului; acum 
trebue să aşteptăm până 
conservativul iese la pensie 
din casă cu picioarele înain- 

e. 


AUZITE LA 
CÂMPUL 
ROMÂNESC 


lonela Prodan este prima 
artistă ce-a cântat pe scenă 
melodii din toate regiunile. 
Ionela s'a luptat cu mentali- 
tatea culturalnicilor care 
parcelaseră ţara; dacă erai 
bănăţean cântai musai "bă- 
năţeneşte" etc. Artista a reu- 
şit să convingă pe cei dela 
"Cântarea Tovilor” că melo- 
diile din cele patru puncte 
cardinale ale ţării reprezin- 
tă, în totul, tezaurul melodi- 
ilor româneşti. 
Lă 


Dela Viena, inginerul M. 
a închiriat o maşină şi-a 
luat drumul Bucureştiului, 
dar înainte de graniţă a 
văzut şirul de maşini ce-şi 
aşteptau "vămuiala"”. A 
făcut rapid socoteala: două 
zile de stat în maşina care 
ar fi ţinut loc de hotel. S'a 
întors la Viena şi ascultând 
"Glasul roţilor de tren” a 
ajuns la Bucureşti. 


S'a dus la Galaţi să vadă 
mormântul fratelui. Acolo 
un îngrijitor i-a mărturisit 
că se îngroapă lunar între 
45-50 de inşi în vârstă de 40- 
60 de ani, bolnavi de ciroză 
şi plămâni... Aproape toţi 
fuseseră muncitori la Com- 
plexele Siderurgice din 
Galaţi. 


Unele țări îşi bazează 
economia pe talonul aur; 
România îşi bazează econo- 
mia pe talonul: "Salam de 
Sibiu”. 


Pentru a scurta coada ce- 
lor care cer vize de intrare, 
Ambasada Germană din 
Bucureşti a angajat un vlăj- 
gan să ţină ordinea. Eu, ne 
spune o doamnă, doream o 
viză de tranzit şi-am cerut o 
informaţie. "Treci, fă, la 
coadă!", s'a răstit la mine 
vlăjganul. 


VIVAT TURISMUL! 


Pentru o mai bună legă- 
tură între Nord și Sud, în 
viitorii 3-4 ani se vor con- 
strui două poduri peste 
Dunăre: Calafat-Vidin și 
Bechet-Orehova. 


O IMPORTANTĂ BAZĂ MILITARĂ AMERICANĂ 


Evenimentele din ulti- 
mii ani au dus la schimba- 
rea evidentă a relaţiilor 
dintre marile puteri şi la 
reforme în rândurile forţe- 
lor militare americane. 
Efectivele militare ale Sta- 
telor Unite vor fi reduse în 
următorii ani, bugetul 
militar va fi micşorat, iar 
unele baze vor fi închise. 
În calitate de fost profesor 
la Şcoala specială de Război 
]. F. Kennedy dela Fort 
Bragg, m'am întrebat ce se 
va întâmpla în viitor cu 
această bază. 

Pentru Europenii neavi- 
zaţi vizitarea unei baze 
militare americane repre- 
zintă un adevărat şoc. Baza 
Fort Bragg din statul Caro- 
lina de Nord, de exemplu, 
se numără printre bazele de 
mărime medie din Statele 
Unite. Cu toate acestea, ea 
are dimensiunea unui judeţ 
românesc, cu oraşe, centre 
comerciale, hoteluri, bise- 
rici, numeroase clădiri de 
toate dimensiunile şi aspec- 
tele, cu lacuri, păduri imen- 
se, poligoane de tragere de 
zeci de kilometri, depozite, 
arsenale, cluburi, zone de 
agrement, terenuri sportive, 
bazine de înnot, restauran- 
te, cinematografe, teatre şi 
tot ce îţi mai poţi imagina. 

Să adaug pentru o mai 
bună înţelegere că baza are 
circa 40 Km lungime şi 20 
Km lăţime şi sute de Km de 
şosele interne asfaltate. Să 
adaug că e servită de circa 
50 de mii de persoane, din 
care aproximativ jumătate 
personal militar şi jumătate 
civili şi membri ai fami- 
liilor ofiţerilor şi soldaţilor. 
Şi să mai adaug că poţi 
traversa baza cu maşina în 
mai puţin de o oră fără să-ţi 
dai seama că ai trecut prin- 


——— Dr. Nicolae DIMA——— 


tr'o bază militară. 

Armata americană este 
acum formată exclusiv din 
voluntari plătiţi şi în afara 
perioadei de instrucţie şi a 
multelor perioade de scurtă 
şcolarizare, fiecare soldat şi 
ofiţer este răspunzător de 
buna sa condiţie fizică. Ră- 
mânerea în armată sau 
avansarea în grad depinde 
însă între altele şi de gradul 
de pregătire fizică, ceea ce îi 
determină pe toţi militarii 
să fie foarte conştiincioşi. 

În plus, armata nu mai 
este înregimentată aşa cum 
era în mod tradiţional. Cu 
excepţia militarilor de gar- 
dă sau în misiune specială, 
fiecare soldat, subofițer sau 
ofiţer are o sarcină concretă 
pe care şi-o îndeplineşte ca 
oricare civil în cele opt ore 


de lucru. În restul timpului 
şi în afara orelor de servi- 
ciu, aproape nimeni nu îşi 
poartă uniformele. 

Spre deosebire de alte 
baze, baza Fort Bragg nu 
este afectată de recentele 
reduceri militare. De ce? 
Pentrucă se consideră că 
viitoarele războaie vor fi 
predominant locale, de in- 
tensitate redusă, de natură 
cvasi-teroristă şi vor fi pur- 
tate cu mijloace limitate de 
către grupuri paramilitare. 
Fort Bragg este sediul for- 
țelor speciale Delta de in- 
tervenţie anti-teroristă, se- 
diul diviziei aeropurtate 82 
şi sediul trupelor de coman- 
do şi de şoc. Acestea sunt 
specialităţile militare ale 
viitorului şi nu pot fi deci 
desființate. 


La şcoala specială unde 
am funcţionat, viitorii ofi- 
ţeri de comando trebue să 
ia între altele un curs de trei 
până la şase luni, în care 
învaţă tot ce pot învăţa teo- 
retic despre regiunea în 
care s'au specializat şi unde 
urmează să fie trimişi. La 
recentul simpozion la care 
am fost invitat, de exemplu, 
un grup din ofiţerii parti- 
cipanţi a studiat Peninsula 
Balcanică, iar lucrarea de 
încheiere a cursului pe care 
am elaborat-o împreună a 
fost despre actuala situaţie 
din Bosnia. După toate 
aparențele, ofiţerii ameri- 
cani sunt bine pregătiţi, 
sunt încrezători în forţele 
lor şi sunt gata să treacă la 
acţiune, dacă primesc dis- 
poziţii în acest sens. 


————EDITORIALE—— 


DI. Tudor Murgoci 
P.O. ROCKTON ONT., CANADA LOR 1X0 
Puteţi procura dela adresa de mal sus, următoarele cărți: 


PITEŞTI de Dumitru BACU 


POEZII DIN ÎNCHISORI, Culegere de Z.PANĂ 
CU ACUL PE SĂPUN, Poezii de Zahu PANĂ 


$20.00 
20.00 
18.00 


DIN LUPTELE TINERETULUI ROMÂN 1939-1939 


NVIEREA, Revistă triniest 
mente, crestomaţie şi c 
ODP-BYE; 


de Gh.Ionescu OLBOJAN 10.00 
PENTRU LEGIONARI, Corneliu Z. CODREANU 28.00 
DEZGROPAREA CĂPITANULUI de V. POSTEUCĂ 12.00 


DIN ÎMPĂRĂȚIA MORŢII de Gabriel BĂLĂNESCU 
ARON-COTRU 


de Ion Roth JELESCU 25.00 

SĂRATA de Nicolae ROŞCA 8.00 

CREZ DE GENERAȚIE de Vasile MARIN 20.00 

i NĂRI DE PE FER! 937) de N.TOTU 12.00 
ASARA B SĂPANIRE STRĂIN 


Culegere de texte 


ronici, 272 de 


POEZII PRINTRE GRATII de Alex. SILISTREAN 
ISTORIA POLITICĂ ŞI MILITARĂ A 
-22 IUNIE - de G-ral Platon CHIRNOAGĂ 


RĂZBOIULUI 


FRUMOASA MEA CU OCHII VERZI 


de Nelu MANZATI 


ANII DE GROAZĂ DIN ROMÂNIA COMUNISTĂ 


de Virgil MATEIAŞ 
PE MELEAGURI STRĂINE de Filon VERCA 
POEZII de Nicu Iancu PĂLTINIŞTEANU 
AMINTIRI DIN ÎNCHISOARE de Nicolae DIMA 
CETĂȚI SFĂRÂMATE, Schițe şi nuvele de N.NOVAC 
FORTUL NR.13 de Marcel PETRIŞOR 


ÎNTRE CIOCAN, SECERĂ ŞI NICOVALĂ 


de Paraschiv NĂMOLOASA 28.00 
DIALOG DE ABJECŢIE de Radu N. CISMĂȘEANU 


5.00 


TEMELIE DE VEAC NOU de Vasile MILITARU 
STROPI DE ROUĂ de Vasile MILITARU 


$18.00 
20.00 


AMINTIRI DIN COPILĂRIE de P.NĂMOLOASA 


O VIAŢĂ ÎNCHINATĂ UNUI SAT 


ez; i 
POVESTE DE DINCOLO de Ana Maria MARIN 
DESȚARAȚII, Poezii de Ana Maria MARIN 


7.00 


DURERI CONDENSATE, Poezii de Vasile MUSTAȚĂ 5.00 


MEDITAŢII ŞI MĂRTURISIRE de Ilie OLTEANU 5.00 
PICURI DINTR'O LUME FĂRĂ SOARE, 
= Poezii de Alexandru BIDEAN 10.00 
CĂRUŢA C ANDURI de Marce OR 

VR Ă RADEŢI de Florin SCĂRLĂ! U 5.00 


BISERICA ŞI RELIGIA LA ROMÂNI 
de Horia STAMATU şi Pr.Dr. Dumitru ICHIM 5.00 


PARMITHI de Victoria BATU 

AGAPE, Poezii de N.NOVAC, D.ICHIM şi F.BATU 
SEARA LUMINOASĂ, Poezii de Florica BATU 
POEZII PENTRU COPII de Florica BAŢU 


5.00 
6.00 
7.00 
8.00 


VALEA NISIPULUI DE AUR, Poezii de D-tru ICHIM 2.00 


URMELE, Poezii de Dumitru ICHIM 
FANTANA LUMINII, Poeme haicu de D. ICHIM 


2.00 
8.00 


POEMS FROM COMMUNIST PRISONS 


(limba engleză) translated by Mother ALEXANDRA 


THE ANTI-HUMANS 


(Piteşti, tradus în limba engleză) de Dumtru BACU 


7.00 
20.00 


JOURNEY TO FREEDOM (limba engleză) 


de Nicole DIMA 


23.00 


La fiecare comandă se adaugă costul expediției 


PAGINA20- >.  EOCTOMBRIEISGA e a > 2 = ICUVÂNIUL ROMÂNESC 


Ziua alegerilor 
se apropie! 


VOTAREA ÎN ALEGERILE FEDERALE 


Cine are drept de vot? = 
Aveţi dreptul să votaţi în alegerile federale din 25 octombrie 1993 dacă sunteți cetățean canadian, aveți vârsta de 18 ani sau mai mult în 
ziua alegerilor, și dacă numele dvs. este pe lista de alegători. 


Eu sunt pe lista de alegători? 


Pentru aceste alegeri nu va fi un recensămint în cea mai mare parte a Canadei. In toate provinciile 
și teritoriile, exceptind Quebec, se folosesc listele pentru referendumul din 1992, care vor fi revizuite. 
Dacă ați figurat pe lista alegătorilor federali din toamna trecută, veţi primi o Fișă Revăzută a Listei 
Alegătorilor Federali (Federal Voters List Revision Card), care arată locul și data cînd puteți să 
votaţi. Dacă numele sau adresa dvs. sunt menţionate greșit în fișă, este necesar să efectuaţi în 
fișă modificările de rigoare. 


n cas ot anemia 
E UA USI MFC Baa mnaat 


>> ELECTION 5 
LL 


lar dacă nu primesc o fişă? 


Nu veți primi o fișă, dacă n-aţi fost înscris în toamna trecută, v-aţi schimbat adresa, aţi împlinit vârsta de 18 ani sau aţi devenit cetățean 
canadian după octombrie 1992. In acest caz, trebuie să completaţi numele pe lista de alegători. Telefonaţi Elections Canada din secția 
dvs. electorală sau telefonaţi toll-free numărul menționat mai jos pentru informaţii suplimentare. 


Unde și când votez? 


Fişa Revăzută a Listei Alegătorilor Federali (Federal Voters List Revision Card), ce o veți primi, va explica locul și data când puteți să 
votaţi. Dacă nu puteţi vota în ziua alegerilor, nu abandonaţi. Puteți vota prealabil la secţiile de votare în avans (Advance Polls). 


Secţiile de votare în avans (Advance Polls) vor fi deschise de la orele 12 la 8 seara, simbătă, 16 octombrie, luni, 18 octombrie, și 
marți, 19 octombrie, la adresa specificată în fișa dvs. revăzută (Revision Card). 


Dacă nu puteți să votaţi la secția de votare în ziua alegerilor sau în timpul cînd secţiile de votare în avans (Advance Polls) sunt deschise, 
există posibilitatea unei proceduri speciale de vot prin poștă (Special Mail-In Ballot). Telefonaţi Elections Canada din circumscripția dvs. 
ca să obţineţi informaţii privitoare Ia înscriere și datele limită. 


Dacă trebue să fiu la serviciu în ziua alegerilor? 


Orice salariat eligibil de vot are dreptul prin lege la patru ore consecutive ca să voteze în ziua alegerilor. Nu se aplică nici o deducere 
din salariu sau penalizare. 


Există facilităţi pentru alegătorii care au nevoie de servicii speciale? 


Toate centrele de votare, cu unele excepții, asigură accesul la sol. In caz că nu asigură, în fișa dvs. (Revision Card) apare 
următorul simbol [SD : 
a 


Dacă vreți, puteţi aduce un interpret cînd veniţi să votaţi. 
Telefonaţi Elections Canada din circumscripția dvs. pentru informaţii suplimentare privind serviciile speciale. 


Implementarea Legii privitoare la alegeri (Canada Elections Act) 


Persoana împuternicită cu Alegerile în Canada (Commissioner of Canada Elections) are sarcina aplicării Legii privitoare la alegeri 
(Canada Elections Act). Orice reclamaţie referitoare Ia violarea Legii trebuie înaintată la: The Commissioner ot Canada Elections, 1595 
Telesat Court, Ottawa, Ontario K1A 0M6. 


Important de reţinut 


Incheierea perioadei de revizuire a listei de alegători: 20 octombrie 
Centre de votare în avans: 16, 18 și 19 octombrie 
Ziua alegerilor; 25 octombrie 


Dacă știți pe cineva care întimpină greutăți Ia citit, vă rugăm să-i explicați conţinutul acestui anunț sau să-i oferiţi numărul de telefon 
menționat mai jos. : 


Pentru informații suplimentare 


Chemai la telefon Elections Canada din secția de votare de care aparţineți sau chemaţi toll-free 1-300-267-3683 (VOTE), în limba 
engleză sau franceză, U 


Către abonaţii la cablu: Pe canalul parlamentului se difuzează zilnic știri privitoare la Elections Canada. 


Jean-Pierre Kingsley 
Chief Electoral Officer of Canada 


ELECTIONS 
CANADA 


Agenţie non-partizană responsabilă 
cu desfășurarea alegerilor lederale 


VOTUL DVS. ESTE OPINIA DVS. 


OCTOMBRIE 1993 PAGINAZI. .. 


CLAUZA CE NE SCRIU Bucureştenii pot chema la telefon, cu taxă ing ini, 
UN SUCCES ECONOMIC: În luna Septembri VIZITATORII Statele Unite. E destul să ai o carte de credit. Nou 
RI VATIZAREA CERŞITULUI proiectele acadele aer tem se va extinde şi în celelalte oraşe. 
P cial româno-american of Chişinău. Oraşul e curat, .s 


Ai Silviu Brucan cere introducerea "Stării excep- 
ţionale” pentru şase luni, care ar include pedeapsa cu 
moartea pentru crimele grave comise de recidivişti nere- 


formabili. 


= : A izării pa cu copaci - în majoritate tei 
ii devenit o" „ Supuse avizării comisi Copaci e IER d 
nii cerşitul a profesiune profi- eide |. bine îngrijiţi... Pe stradă 


3 speciali i 
Dmitry Solovyov, corespondentul lui Reuter Ama aie a CABRAL două treimi vorbesc limba 
Lă una C- 


pentru 
y; Ptr scrie 
cureşti. : : i : română... "Țara", organul 
in Bu întâmpinat pe stradă = +p„ tombrie se va discuta acor- . Bai 
din ţeanul este î p pe stradă, pe scările darea Clauzei Națiunii pei Frontului Popular Creştin 


„cetă fața vitrinelor cu alimente etc. de ce i : j 
î 3 eto; : . 
4 lei, in i schilozi, murdari, care-ţi intind. ina. mai Favorizate, României. 4 Dahocra tina tence III ] n FE i Polonia, sunt 
în ioritatea Cop! + e ecelei dă-mi, dă-mi Danaa Acordarea Clauzei este Citit, baze picăne Suntem "fruncea"! România şi apoi Polonia, | 
j cinci lei”, Dă-mi ACUL ACEmi-a susținută de Dl. John Davis Guvernul îi face şicăne | țările cu o nouă industrie: exportul copiilor; iar în lume | 


suntem pe locul trei, după Columbia şi Coreea de Sud. 


Ş i au ajuns să-şi agonisească pâinea din mila alto- i entrucă doreşte unirea... 
Mal n adevăr trebuesc ajutaţi şi Românul e bun la IpAstiialul ambasador al fra majoritate a indus- 
i; dar alţii profită de această bunătate. chiar şi de d ŞU, precum (( triei este în Transnistria, 

i dai unuia, rişti să fii asaltat de O escadrilă de  Lantos ci eputatul Tom unde Românii au plurarili-* 
in după tine şi te trag de mânecă... dă-mi, opus Ci ea atu tatea, urmaţi de Ucraineni 
principal acasa Ciazai Şi Ruși... Majoritatea Ru- 

României este fostul amba- şilor sunt foşti ofiţeri, pen- 


sadoral SUA în România i sionari, care din cauza 
Omânia în climei, s'au mutat în Sud. 


| 


speci 
epice se | 
dim, scrie ziarul "Tinerama”, poate aduce un venit 
„air ae de lei pe zi, în timp ce leafa medie e 
d, de lei lunar. 

de 60.000 


iona de lemn este 25.823 lei, de cărbuni - 40.143 lei, 
electricitatea a sărit dela 25,63 lei/kWh la 34,1 lei. 


fe La Braşov se va construi cel mai mare aeroport. 


: G FR a ti i ii | 

indicat al cerşetorilor n'a fost încă organizat, dar DL Daru sa N Ceaogesca, Cuni 4itre Kizv/şi Moscova Printr'o decizie a Curţii Supreme, greva dela Căile | 
adesea se plăteşte protecţia de a putea "lucra" în unele pe cea aceeaşi dragoste ca între | Ferate s'a amânat până la 31 Octombrie, dând timp | 
largă circulaţie. Nu lipseşte nici imaginaţia. AA Londra şi Ruşii | părţilor să negocieze noul contract. N 


cuie e poezie pici! 
m bolnav de poliome ită, intr'un spital al statului e sunt de partea Românilor!... 
RM cărucior la plimbare, "de o rudă”; dar bine- PARTIDUL Unii miniştri nu vorbesc 
Yitoarea rudă îl lasă în dreptul unei bodegi, cu pălăria COMUNIST DIN limba română... Dl. Snegur 
i i el, unde trecătorul să-şi dea obolul în timp ce ruda, BASARABIA se gândeşte la viitorul D-lui 


Lungimea autostrăzilor din Europa e de cca. 40.000 
km. România, din planul de 113 km, a construit în 


inf ba de bere pe masă, îi păzeşte pălăria prin fereastra BIL Snegur... Poliţia a rămas cu | ultimii 22 de ani, 17 km. 

bodegii.-- a ITAT vechile uniforme... La uni- va 
" Unaltcaz: Simona, de 20 de ani, zveltă şi drăguță, care X - versităţi se predau cursuri 

vorbeşte destul de bine engleza, te întâmpină cu un DR ju iie 7 Septembrie, în limba română, dar ter- 


|Iie: rimprumută-mi, te rog, 20 de lei”. Prezidiul Parlamentului în 
AN colectează zilnic cca. 10.000 de lei, dă lecţii de Republicii Moldova a pus limba rusă... În comparaţie 


) ai i : : - 
ÎI] cesșit unor viitoare colege, şi-şi petrece week-end-ul cu LN is Belitate partidul co- | cu România, de multe ori, 


iz) 


Cei care au fost căsătoriţi cel puţin un an, nu au copii 
şi dacă sunt de acord, obţin divorţul în două luni. 


74 ul la Constanţa sau în alte stațiuni balneare; „1 Moldova trebue luată ca 
rieten! de sezon. are; 1 —Fromtul Popular Creştin exemplu. 

timp, urmează cursurile de artă grafică. Democrat consideră că vina 
lângă cei care au făcut din cerşit o profesiune, | Pentru instaurarea la putere SCHIMBARE DE 


=, 


5] Di fi ii i 51,37% din populaţie doresc aderarea la forţele 
 "ulțiişi întind mâna pentrucă n'au ce să mănânce. a nomenclaturii comuniste O iai za: ieteni inii 
îi ză şi inflaţia au umplut străzile de caietele în R. Moldova o poartă cei AMBASADORI NATO, iar 38,34% vor tratate de prietenie cu vecinii. 

Asta-i oglinda de azi a fostului Mic Paris de ieri. care au susținut campania — partidul Democraţiei aia A 


electorală a Preşedintelui sociale din România a înce- 
= a negur, alegerea lui A. t să-și trimită oamenii 
FIE PÂINEA CÂT Sagheli în postul de Prim- Spropiăţi în diplomaţie. 

DE REA. ministru şi a lui P. Lucin- până la sfârşitul anului 


În primul trimestru 1993 au fost cu 28.448 mai multe 
infracţiuni decât în primul trimestru 1992. 


"DATORIILE 
VORBESC 


| = X = schi în fruntea Parla- 1993, se vor înlocui şefii "Scrisoarea Pierdută” a ajuns la domiciliu: statuia lui 
La începutul anului, În urma refuzului Parla- mentului. misiunilor diplomatice, | Caragiale, executată de sculptorul Constantin Baraschi, 
România-datora: $2;3-mili-- mentulfii din Chişinău de a am PDSR-ul urmând” să schim | va'fi mutată din curtea librăriei "Cartea Românească” la — 


intersecţia străzilor Maria Rosetti şi |. L. Caragiale. 


Tarăe; dar are de încasat $2,7 intra în jarul Mosrueei, ÎN 24 DE ORE be aproximativ două treimi 

miliarde dela Irak, Egipt, guvernul din Bucureşti a din ambasadorii României, 

etc. (Împrumuturi decis crearea unei agenţii Poliţia economică a des- cu cadre loiale. 

), De asemenea, e da- | care să ajute economic pe  coperit 160 de persoane care see 

toare 750 de milioane de | fraţii de peste Prut. Ce au incercat să înşele statul 

rable țărilor din CAER şi | reţine entuziasmul Moldo- cu 58,8 milioane lei; în 
are de primit 29,5 milioane venilor dea se uni cu Patria acelaşi timp s'au aplicat 

„de ruble dela Albania şi  Mumă e situaţia economică amenzi de 8,8 milioane lei 


La ora actuală avem 10.147 de judecători şi 5.147 de 
procurori, iar sentinţele, chiar şi strâmbe, se dau "in 
numele preşedintelui”. 


U 


Ig 
A murit mama adoptivă a Preşedintelui Iliescu. 


„Bulgaria. din ţară, dar mulţi îşi spun: şi s'a confiscat valută şi Red a a 
... Su Fie pâinea cât de rea, tot bunuri în valoare de 6,5 | lui Generalului Ion Ahto- : y - e aa 
UNA DIN 30 mai bine în ţara mea." milioane lei. nescu, cerută de veteranii In Germania se află 67.000 de refugiaţi români. 

sea ad - care au luptat contra comu- js 


„Este nevoie de permis special şi de un însoțitor, ca un 
ziarist să poată vizita căminele de handicapaţi. 


OST-AU RADIAŢI? nismului, se tot amână. 


Antonescu Tn- 
Idlian Vlad şi Generalul nat la Foarte în 1546-de un 
Ştefan Guşe, deținători de _ "tribunal al poporului” 
posturi cheie în Dia Procuratura a promis 


1989, sunt astăzi bolnavi pro cpu iagireai sasa he Calagiu, care şi-a sărbătorit 
acelaşi "cancer osos la co- “pânăn „ dar am ajuns ee 


loană". Unii doctori sunt de "până'n 1994". Pentru re- "Eroi în '89, cerşetori în ' SR 3 = 
părere că boala s'ar dator. eschiderea atunci sângele, ăia a 902 iz et au vărsat 


nu 
unor radiaţii tip "Epoca strâns peste 400.000 de sem- 
Aur ... E — ... 


30 de companii mari sunt 
himentue si tebuesere. TOŢI SUNT BINE, / 
organizate. Una dintre ele, MERCI 
peer, cu peste 2.500 
& itori şi-a găsit dru- pentru cei care plâng d 
ial va Sonstrui pie- mila familiei "Fiului Iubit": 
ne pentru compania Boe- - Nicu Jr. e sănătos, gras şi 
ine din : îndrăgostit. Are aparta- 
= ment, dar preferă vila tovu- 
a lui nomenclaturist Radu 


NEA Constantin. 
Ș „PĂI -] SCUMPĂ Zoe, deşi şi-a recâştigat 
sr ŞI APĂ NU-I! postul de matematiciană, 
să Instalatii nu s'a mai dus la serviciu, 
„„ aslalațiile subterane ca- | pentruc'a uitat tabla înmul- 
vechi d, tează oraşul sunt Sţirii. Preferă să fie alături de 
Ş € peste 50-60 de ani soțul ei, Mircea Oprean. 
; cata ai mult curge prin Valentin a divorțat, s'a 
p paturile ţevilor decât (recăsătorit şi duce o viaţă 
in ro inete, iar puţina pașnică. 
„re mai există e mur- Andruţă e pensionar, stă 
| alte Aceeaşi situație şi în fi el într'o vilă, la început, 
lată dee unde apa este po- lcând îl vedea lumea, credea 
ale. Ca o con orile industri- |că le-a ieşit în cale o stafie, 
iei, în Bucu ță a mur- seamănă leit cu împuşcatul. 
nai mulţi IE BEE rari Ilie, generalul "istoric", 
a șobolani decât (focuieşte tot într'o vilă, şi 
citind o carte... a aflat că în 
afară de Traian, Decebal, 
Mihai Viteazul şi Nicolae 
Ceauşescu, România a mai 
avut şi alţi mari eroi. 
Florea, mezinul, trăieşte 
intr'o vilă în cartierul Pri- 
măverii, şi are la scară auto- 
"Un cumpărător a |mobil luxos şi tot ce-i do- 
E "Atunci l-am cițit reşte inima. 
Bels, 2, pe Marx și pe En- Ceauşeştii şi-au abando- 
„ intruchipând stânga, nat conacurile, moşiile şi 
Minea Pentrucă se poate şi caprele lăsate moştenire de 
tecă mai am loc în biblia. tătucu' Andruţă din Scorni- 
4 dreapta citi totul despre cești, pentru a trăi 0 Viață 
n. 1012) omânia Liberă, modestă prin vilele din 
ae Se, p Desen de Nicolae LENGHER 


Decanul de vârstă al ţării este bucureşteanul Gheor- 


e: 


a 1.100 lei pentru un Op] T artiei 
care cântăreşte 60 g/mp. Economiştii editurilor prevăd 
că o carte cu 200-300 de pagini va costa în jur de 2.500 de lei. 


Inspectoratul General al Poliţiei confirmă că în tim 

de 24 de ore, 160 de persoane ji fost prinse încalcânii 

Lalele economice, aducând o pagubă de 57,6 mi- 
i 


„Premierul Văcăroiu promite că numărul functiona- 
2ilor de stat va fi redus cu 15% (cca. 1.800 de funcţio- 
nari). 


de refugiaţi din Somalia au primit, tempo? 
dreptul de azil în România. ? 


”, 
2 


Din nenorocire, România nu e destinată să fie-o-ța 
capitalistă ci doar o colonie a capitalismului... Corupţia e 
singura industrie care în puezână face progrese în țară' 
(Dintr'un discurs ţinut în Parlament de Adrian 
Păunescu). 


Echipa redacțională a săptămânalului "Baricada" a 
fost atacată şi bătută de patru vlăjgani, care strigau la ei: 
Ce aveţi, măi, cu Vadim, lăsaţi-l în pace!" 


Ș: vme 


i 
| 
| 


PAGINA 22 


OCTOMBRIE 1993 


TREI COLŢURI 
ALE LUMII 


( 


O 
e 


Rubrică întocmită de D.PĂSTOREL 


COTITURA FUNDAMENTALĂ ÎN 
RELAŢIILE ISRAELO-PALESTINIENE 


Inceputul lunii Septem- 
brie a fost marcat de o serie 
de evenimente care, chiar şi 
pentru cei mai optimişti co- 
mentatori, ar fi părut de 
domeniul fanteziei acum 
câteva luni. 

Astfel, după o serie de 
convorbiri secrete israelo- 
palestiniene, care au avut loc 
la Oslo, unde Ministrul de 
Externe al Norvegiei, Johan 
Holst, ca mediator, a jucat un 
rol foarte important, a urmat 
prima mare surpriză. Pe data 
de 9 Septembrie, la Tunis, în 
prezența lui Holst, Yasser 
Arafat, Preşedintele OEP, a 
semnat o scrisoare adresată 
Primului ministru israelian, 
Yitzhak Rabin, prin care 
recunoaște dreptul de exis- 
tență al Israelului şi renunță 
la terorism. În aceeaşi noapte, 
ministrul norvegian s'a de- 
plasat la Ierusalim, unde a 
asistat la semnarea unei scri- 
sori adresate de Rabin lui 
Arafat, prin care guvernul 
israelian recunoşte OEP ca 
reprezentantă a poporului 
palestinia 


Evenimentul culminant în 
relaţiile israelo-palestiniene 
a avut loc pe data de 13 Sep- 
tembrie, când cele două părţi 
au semnat "Declaraţia de 
Principii”, privind autogu- 
vernarea palestiniană în 
Fâșia Gaza şi Malul de Vest 
(al Iordanului), teritorii ocu- 
pate de Israel din 1967, 

Ceremonia semnării a avut 
loc la Washington, pe pajiş- 
tea din fața Casei Albe, în 


prezenţa a 3000 de spectatori 
formaţi din toţi membrii 
Congresului, membri ai cor- 
pului diplomatic, ca şi invi- 
taţi speciali. Astfel au partici- 
pat şi foştii preşedinţi Carter 
şi Bush, sub preşedinţia 
cărora au avut loc impor- 
tante transformări în relaţiile 
arabo-israeliene. 

Semnarea declaraţiei s'a 
făcut la ora 11,45 (ora Wa- 
shingtonului), la masa la care 
s'a semnat în 1979 de către 
Primul ministru israelian 
Menachem Begin şi Preşe- 
dintele egiptean Anuar 
Saddat, Acordul dela Camp 
David, care a dus la nor- 
malizarea relaţiilor israelo- 
Fgipiene; 

cum, din partea Israelu- 
lui a semnat Ministrul de 
Externe Shimon Peres, iar din 
partea palestiniană, Mah- 
moud Abbas, membru al Co- 
mitetului Executiv OEP. 

În spatele mesei, Preşedin- 
tele Clinton a avut la dreapta 
sa pe Primul ministru is- 
raelian, Yitzhak Rabin şi pe 
Ministrul de Externe rus, 
Andrei Kozirev, iar la stânga 
sa pe Preşedintele OEP, Ya- 
sser Arafat și Secretarul de 
Stat, Warren Christopher. 

Imediat după semnare, în 
aplauzele asistenţei, a avut 
loc momentul de neconceput 
până atunci, când Premierul 
Rabin a strâns mâna pe care 
i-a întins-o Arafat. 

În declaraţie se prevede 
inceperea retragerii trupelor 
israeliene din Gaza şi din 
orașul Jeicho (Malul de Vest) 
până la 13 Decembrie 1993, 
când va începe perioada de 
autoguvernare palestiniană. 
Până la 13 Aprilie 1994, toate 
trupele israeliene vor fi re- 
trase din sectoarele menţia- 
nate. Palestinienii vor avea 

oliţia lor formată din foştii 
uptători OEP. Va lua fiinţă 
un Comitet de Cooperare 
Economică israelo-pales- 
tinian. Se vor ţine alegeri 
pentru un Consiliu Palesti- 
nian, până la 13 Iulie 1994. 
Până la 13 Decembrie 1995 
vor trebui să înceapă convor- 
biri pentru o înţelegere per- 
manentă, iar la 13 Decembrie 


1998 va trebui ca acestea să 
intre în vigoare. 

Atât pentru Rabin, cât şi 
pentru Arafat, drumul cel 
mai greu va urma de acum 
înainte. Ambii au de în- 
fruntat ostilitatea radicalilor 
care consideră că aceştia au 
trădat interesele naţiunii lor, 
Rabin a avut de înfruntat 
opoziţia Partidului Likud şi a 
Israelienilor ortodocşi, totuşi 
parlamentul a aprobat po- 
litica primului ministru cu 61 
de voturi, contra 50 (8 abţi- 
neri). 

Arafat a fost ameninţat cu 
moartea de formaţiile pales- 
tiniene ostile, din Siria și 
Iordania. Gruparea Hamas a 
continuat să facă acte de 
terorism izolate, în Gaza. 
Iranul a protestat cu vehe- 
menţă împotriva acordului 
dela Washington, iar for- 
maţia militantă fundamen- 
talistă, Ezballah, finanțată de 
Teheran, care activează din 
Liban, a anunţat continuarea 
luptei impotriva Israelului, 


Punerea în practică a a- 
cordului de principii israelo- 
palestinian va fi foarte 
dificilă. Declaraţia dela 
Washington nu stipulează 
nimic în legătură cu lerusa- 
limul, pe care ambele părţi îl 
consideră capitala lor, nici cu 
soarta celor 1,5 milioane de 
refugiaţi palestinieni din lor- 
dania. Palestinienii visează 
un stat independent cu ca- 
pitala la Ierusalim, lucru de 
neconceput pentru Israelieni. 


Rabin a încercat prin 
călătoriile sale în Maroc şi 
Egipt să meargă pe drumul 
normalizării relaţiilor cu 
statele arabe moderate, iar la 
Washington s'a semnat un 
acord israelo-iordanian, pen- 
tru punerea bazelor încetării 
ostilităţii dintre cele două 
țări. 

Un rol decisiv pentru cal- 
marea situaţiei din regiune 
va avea îmbunătăţirea re- 
laţiilor israelo-siriene, condi- 
ționată de Damasc prin re- 
trocedarea Inălţimilor Golan, 
ocupate de Israel din 1967, 

De reamintit că Siria are 
în Liban 40.000 de soldaţi. 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 


POLONEZII AU VOTAT SPRE STÂNGA 


a şi în alte ţări care au 
trăit peste 40 de ani sub un 
regim comunist, Polonezii şi- 
au arătat nemulțumirea faţă 
de reformele pentru o piaţă 
liberă, deși acestea au sti- 
mulat creşterea economică, 
dar în acelaşi timp au dus şi 
la creșterea şomajului. 


La alegeri s'a prezentat 
numai 48% din corpul elec- 
toral, ceea ce este o dovadă 
aproape a aceleiaşi blazări ca 
şi în alegerile premergătoare 
din 1991 (43% prezenţi). 

Pe primul loc s'a clasat A- 
lianța Democratică de Stânga 
(urmaşa partidului comu- 
nist), care a obţinut 20% din 
voturi. Ea este condusă de 
Alexander Kwasniewski (39 
de ani) care a făcut parte din 
guvernul comunist înainte de 
1989. Cu 19,4% a urmat Par- 
tidul Ţărănesc Polonez, aliat 
cu comuniştii, iar Uniunea 
Democratică, partidul de 
centru al Prim-ministrului 
Hanna Suchocka a venit de 
abia pe locul trei cu numai 
10,8 procente. Coaliția Cato- 
lică, aliată cu Uniunea De- 
mocratică, a obținut numai 
7,1% voturi, deşi 90% din 

opulaţie este catolică. Insuc- 


Aleksander Kwasniewski 


cesul acesteia se datorează și 
faptului că multe femei au 
votat cu stânga, care a promis 
abolirea legii împotriva avor- 
turilor. 

Producţia industrială po- 
loneză a crescut cu 9,4%, iar 
producţia domestică brută cu 
4%, fiind cea mai crescută 
din Europa. Inflaţia a scăzut 
dela 100%, cu un an în urmă, 
la 35%, Polonia fiind prima 
ţară Est-europeană care a ieşit 
din recesiune. S'au deschis 
peste 1,5 milioane de firme 
particulare, ceea ce a făcut ca 
jumătate din forţa de pro- 


ducţie poloneză să fie utili- 
zată în acest sector. 

Nemulţumirile Polone- 

zilor au provenit din cauza 
procentului mare de şomeri, 
15% (2,8 milioane), ca şi al 
rigorilor inerente care survin 
în trecerea dela o economie 
centrală de stat la una de 
piaţă liberă. Băncile străine 
au considerat corecte măsu- 
rile luate de guvernul Sucho- 
cka, 

In propaganda electorală, 
Alianţa de Stânga a promis 
dublarea pensiilor, creşterea 
salariilor profesorilor și 
asistarea unor industrii de 
stat, dar continuarea reforme- 
lor cu un ritm mai lent. 

Unii experţi consideră că 
numai dublarea pensiilor va 
face ca deficitul bugetar să 
rămână la 6%, ori Fondul 
Monetar Internaţional a con- 
diţionat asistenţa sa, pentru 
un deficit de numai 5%. 

In parlament, Alianţa 
Democratică de Stânga va 
avea 158 de locuri, Partidul 
Ţărănesc 137, iar Uniunea 
Democratică numai 71. Cele 
două partide de stânga au 
intrat în convorbiri pentru o 
coaliţie în vederea formării 
viitorului guvern. 


CRIZA POLITICĂ DIN RUSIA INTRĂ 
ÎN FAZA DECISIVĂ 


Marţi 21 Septembrie, ora 
20 (ora Moscovei), Preşedin- 
tele Elţin a pus în practică 
ceea ce ameninţa că o să facă 
încă cu luni de zile înainte, 
pentru a pune capăt obstruc- 
ției permanente din calea 
reformelor sale. El a apărut la 
televiziune anunțând dizol- 
varea parlamentului şi ţi- 
nerea de noi alegeri legislati- 
ve în Decembrie. Preşedin- 
tele a declarat că actuala le- 
gislatură a încetat-să mai fie” 
un organism de guvernare a 


poporului. Puterea în So- 
vietul Suprem, a spus Elţin, a 
fost acaparată de un grup de 
persoane care l-a transformat 
într'un comandament de 
opoziţie ireconciliabilă, ceea 
ce a dus la paralizie politică 
şi slăbirea puterii executive. 

Preşedintele a explicat că 


Ruslan |. Khasbulatov 


viitorul for legislativ va fi un 
parlament bicameral, o adu- 
nare federală compusă din- 
tr'o cameră superioară, Con- 
siliul Federal, compus din 
liderii regiunilor şi o cameră 
inferioară, o Duma, cu depu- 
taţi aleşi prin vot popular. 


Alegerile pentru Duma ur- 
mează să aibă loc pe 11 şi 12 
Decembrie, iar cei care vor 
încerca să le blocheze vor fi 
deferiţi justiţiei. 

Boris Elţin a mai făcut 
cunoscut că Banca Centrală, 
Procurorul General ca şi Mi- 
nisterele Apărării, Afacerilor 
Interne şi Securităţii vor intra 
sub controlul său. 

După cum se ştie, actualul 
for legislativ, ales în 1990 sub 
din Congresul Deputaţilor 


Poporului (1003 membri) care 
se întruneşte ocazional şi 
Sovietul Suprem (parlamen- 
tul propriu-zis cu 250 de 
membri) care are şedinţe re- 
gulate şi ia deciziile curente. 
Preşedintele acestuia este 
Ruslan Hasbulatov. 

Reacţia parlamentului a 
fost imediată, Hasbulatov a 
denunțat acţiunea lui Elţin ca 
"lovitură de stat", a apelat la 
greva generală şi a ordonat 
poliţiei şi forţelor armate să 
ignore ordinele acestuia. 
Miercuri, 22 Septembrie, sub 
conducerea lui Hasbulatov, 
Prezidiul Sovietului Suprem 
(35 membri), a votat desti- 
tuirea lui Boris Elţin şi nu- 
mirea  Vicepreşedintelui 
Ruţkoi ca Preşedinte interi- 
mar, Parlamentul consideră 
acţiunea Președintelui Elţin 
ca neconstituțională, dar 
actuala Constituţie datează 
de pe vremea lui Brejnev şi 
parlamentul conservator a 
refuzat mereu să o schimbe, 

Liderii occidentali au reac- 
ționat imediat, anunțând că 
sunt alături de Preşedintele 


Elţin, în lupta pentru reforme 
economice şi democratice. 


Atât primul ministru cât şi 
miniştrii Apărării, Afacerilor 
Interne şi Securităţii au 
declarat că sunt alături de 
Boris Elțîn. 


In zilele care au urmat, 
Hasbulatov şi aproape 400 de 
deputaţi au rămas în clădirea 
parlamentului, refuzând să 
plece. Ei au o gardă şi un 
depozit-de “arme ușoare. Por- 
țele de poliție au înconjurat 


parlamentul, dar Elţin a de- 
clarat că nu intenţionează să 
evacueze cu forţa pe cei care 


s'au baricadat înăuntru. Au 
fost tăiate electricitatea, apa, 
sursele de energie şi legă- 
turile telefonice cu exteriorul 
Moscovei. 


Aleksandr v 


Preşedintele, care a anun- 
țat ținerea de alegeri prezi- 
denţiale în lunie 1994, a re- 
fuzat propunerea ca acestea 
să fie ţinute în Decembrie, 
concomitent cu cele parla- 
mentare, pentru a nu se crea 
un haos administrativ. 


A 23 
OCTOMBRIE 1993 EAGIA E 


7 = rele diplomat al lor să decl 'a i iei interna- i ângă atâtea anomalii care se petrec zilnic 

i intern de proporții, după sfârşitul războiului - preşedintelui Statelor Unite li error i a, A se PUR Ari nu ne-ar fi venit ştirea că de- 
0 rianta unui bl su aub gehil Si terorişti că dacă cererile lor nu sunt Israelului a achitat pe Ivan putatul PDSR (FDSN), Nicolae Roşca n'ar fi făcul “Fi făcut ulu- 
AR pag spec AED ca a vitae aa Rază onorate de el, se va adresa Demianiuc de falsele în- itoarea dertărație că în România sunt 390.000 de ho- 


Congresului Ameri inuiri i s'au adus, d i ce ar 
= can,  Vinuiri care i sau adus, de zuali dintre care 300.000 de lesbie ceea 
roarea, în re. icării P ş , i 5 mosexuali, dintre care 3UU.UVU ac î€ 
area, în vederea eradicării unde grupul de influenţă criminal de război, datorită a 

ce 


ul. E : rea erac îni populaţie a țării. Dacă âm 
tarea conflictului unei populaţii băștinaşe, AIPAC (American Israel cărora prima instanţă de |, INsemna pa ZF a per 7 scăzând copiii 
dar mai cu seamă apărută pe pământul în care Public Affairs Committee) judecată îl condamnase la | | raporta acest nu Et ânii şi am scădea şi popu- 
ara ie dintre statul se afla, dela începutul vea- ) Î neajunşi la pubertate şi bătrânii ş 
[1] LĂ 


i A e controlează votul congres- moarte. În urma acelei con- A i a blestemăţii se 
Se] şi Organizaţia de curilor. Şi aceasta nu se în-  menilor și senatorilor re va  damnări, dacă Demianiuc || laţia din sediul pizaliune e ase ERE 
“|Isra€ ? - palestinei, prin tâmpla în antichitate sau în 


CU sau 
tipic 


; 
| 
| 
| 

ANA | M 9 cul i iserica baptistă 
Pasto Eugene -Lumpkin dela biserica a : 
F I S | LUC ] ) h lb eezăt, din SE Francisco, a fast destituit de către pri- 
l ITATE p arul oraşului, Frank Jordan, din Comisia : entre Drep- 
turile Omului din San Francisco, penitrucă sta declarat 
p in Bibli omo- 
de acord cu pasajul din Biblie, care condamnă 
gisooe sees TIN sexualitatea. în, i 
mici i = trăim în! i = [] e 
Fi Septembrie care a vorbite Mici nu se prea Mijlociu, O politică naţio- strânge în spiritul salvării Ana ajas săi traia tn Sia tuse liber ve unde 
ină de eveni- vorbeşte. nalistă bine dirijată Za puii | mai presus de toate In € 
2 fost plină 1 Şocată d : Ă ine dirijată de vieților. Acest gest ar trebui e tpăle Ope za CEI ra condătnnaţi! 
u dintre cele __de gigantica  Israela făcut cai ps Ea Ie l0 i i E LEI ca a AcătOziI Dumi | i 
ale ga de afişa fost aparatură de informaţie instanță, orice pepe ca tă otel EA i pe i E demascarea celui mai ruşinos păcat, polonia, 
a Orientul Mijlociu unilaterală despre ororile va Israelului să primească o Sea ae i Asa i pentru care însuşi Dumnezeu a distrus două oraşe din - 
A Rusi sade, iei ete Doi aa pn cel de-al replică din Statele Unite. Ca un corolar al acestui emelii, neputând găsi nici cinci oameni credincioşi în 
Hide san în plină pă e RăRoi Mondial) Suprainfatuarea extremiş- acord, care trebue apreciat | ele. Sein if 
a e suspici E e ea sau se or israelieni a făcut Î It act i usf oii ti cca pastei 
c E de and între un făcea că nu vede - imediat ăcut ca un de întreaga lume, un a Nu ne-ar fi şocat p 
| 
| 


: ă i ăvechi, ar însemna că din 
Liberare o gaacacii e obţine acordul lor peste (ar fi fost în Brooklyn, New pedepsesc după jeaile ară ci e caii Când 
Wnarea acordului dela evul mediu, ci în plin secol capul preşedintelui. York, cu ajutorul celebrei || populaţia oraşelor, peste 22 aa ta a 
sem ington, i-a găsit pe douăzeci, în perioada când Ajutoare de circa patru/ Elisabeth Holtzman, ar fi || s'au prăşit aceşti fanţi Bota a e Cta ii 
bete politicieni nepre- la ONU se votau cu mare | miliarde de dolari pe an se) fost de mult atârnat în fu- | unde încănua fost abrogată iesea aape 
- | atiţi, mai cu seama pe cei pompă Drepturile Omului. virau automat de către| nia spânzurătorii, iar dosa- | sexuale, nu ne spune deputatu guy azi | 
5 se credeau informaţi la A atrigae ri interesate Statele Unite la începutul ] rul lui ar fi fost sigilat pen- Pornită dela o "condiţie" a Comisiei Europene PERIE | 
“i cu mersul evenimentelor y/sau d puteri | fiecărui an statului Israel, | tru 75 de ani. Justiţia din împiedica intrarea României în Consiliul Europei, ho- | 
ionale. nevazute mai mari ca ele, Viar în 1992, când economia VUsrael însă nu s'a grăbit în Imosexualitatea a intrat pe primul loc în dispută şi nu | 
tonările secrete pur- au alimentat - fiecare după americană, aflată în rece- executarea unei sentințe întâmplător, Gabriel Andreescu, ersonalitate de vază 
e de ambele părţi în cum credea sau primea siune, l-a făcut pe Preşe- plină de ambiguităţi. Este o în P “lui Nicolae Masoleu ce sa FC ptiețătorul 
Norvegia, n'au fost în reali- ordine - aţâţarea focului în dintele Bush să amâne ce- mare cinste pentru judecă- da PAC alui co ae E anomalii în ânia. 
“|tate nici prea noi, prin Palestina. rerea suplimentară de 10 torii Curţii Supreme din îi ei actualii 107 urmași ne obişauiseră cu 
ntinutul lor, nici prea Se prăbuşise un sistem miliarde de dolari, o cam- Israel, care au înfruntat Comuniştii gi actualii ubscris şi PNŢCD, nu- | 
te, Condiţiile în care colonial şi trebuia înlocuit panie furibundă a fost toate presiunile interne şi | minciuna politică (la care d rez pisi E cca cin | 
încheiat acordul între „cu ceva. Până atunci, bene- declanşată de întreagă externe şi au avut curajul să | mind-o "minciună patriotică”) ne- mult i | 
două părţi aflate în ficiarii de ieri nu părăseau  mass-medie americană îm- dea o hotărâre corectă. Cum ciunile despre realizările sarcini de plai cae a 
conflict, au avansat cu ani ( cu dragă inimă bunurile pe potriva sa şi, deşi afectat de vor reacţiona autorităţile | nivelului de trai, mons zitatea exploatării caţ i 
 dezile, dar jocul politic şi | care le construiseră şi care această campanie, în ultimă americane care l-au trimis | etc., dară minţi pentru ati denigra proprie ler E ei | 
“interesele mai multor părţi | le considerau că le aparţin. instanţă Preşedintele Bush pe nevinovatul Demianiuc | mul din cale tact parte prezenta le 
ecât cele efectiv în con- | Palestina nu era un focar a aprobat cererea de 10 mi- lao moarte sigură, rămâne troglodiți/ numai pentru a ocupa un fotoliu ros de olii 
“flict, au tărăgănat o înţe- i olat deşi acolo se ducea o liarde, reflectoarele au fost de văzut după întoarcerea | în Europa, n Dea că eamcăse vaajunge, 7 
„legere, ridicând zi de zi luptă fără nici o lege a îndreptate spre necunoscu- lui în Statele Unite. Demn Țiganii din Bucureşti profanează cavourile, sparg 
numărul nevinovaţilor ucişi moralei. Egiptul, Algeria, tul Bill Clinton, carea ob- de reţinut este faptul că în crucile de pe morminte, distrug monumentele funerare 
o parte și de alta. dat mai cu. seamă Libanul, ținut un neașteptat sprijin Iscael justiţia a demonstrat | |.;. ciunitire, scot afară și sparg. sicziele fostilor oameni. | =] 
dea -) - igioase,au-fost focare-care-au-ars- în drumul său.către-Casa_—că este o putere separată în_ XR aloare di Toaiiila Penira Zap ie Fiischlelele ia 
[exelusiviste,_ ucigând sar pirte citit? 18e sii ERIprtte iii atât ei aciioneaia ip) pe re oscând că mulţi dintre morţii de acolo au fost îngropaţi 
'mumele lui Dumnezeu, cu şi-a căpătat independenţa Jubilarea fanaticilor şi a dent. SEE . ziar er Pt pipi enable; zecea pa 
mult mai intransigente relativ mai uşor şi dacă / exclusiviştilor religioşi pen- Marele merit rămâne SU GIL Spa pen P oale cate taria | 
“decât fanatismele€ naţionale, Algeria a avut norocul ro-| tru înfrângerea lui Bush a însă în întregime familiei devastatoare in cimi is esa 54 ir p 1 
u îndoliat mii de case  cadei politice făcută de De | fost însă de scurtă durată. lui Demianiuc, care ani de | Țiganii mal mea ca oa ale au | 
palestiniene şi evreieşti din Gaulle în Franţa, nu acelaşi | Alegerile care au urmat în zile s'a străduit fără odihnă, luptat pentru realizarea României Mari. Nimeni, ar | 
“lintreaga Palestină în de- lucru s'a întâmplat în Li- Israeln'au validatliniaires- înfruntând mari adversităţi, nimeni nu s'a găsit să-i pună la punct eşti super- | 
cursul câtorva decenii de ban, paradisul Orientului  ponsabilă a extremiştilor şi să cheltuiască enorm şi să | barbari care au ajuns să terorizeze întreaga țară. | 
mfruntări în pământul Mijlociu. Nici una însă din- la guvern a venit echipa se deplaseze în ro pă 9 Iresponsabilitatea actuală din România porneşte dela | 
„sfânt al celor trei mari tre toate aceste țări nua  Rabin-Perez carea demon- Asia, în special în Rusia, vârf, dela capul statului. Că Iliescu este lipsit de orice 
„Rig întrunit elemente similare strat maturitate politică şi peairu a Solege lprumente sentiment naţional, nu este o noutate, dar a face public 
j "Generaţii întregi de ti- cu cele din Palestina. În viziune realistă. pe să, id i iâRie, Provăţia driea declaraţii ja acuzare împotriv a pop orului Zi din = efe- 
au fost crescute şi edu- Liban, sonlictul dintre inu tr Data E că ate telul LOR ricire şi ignoranță l-a ales să-l conducă, este o crimă de 
cate în spiritul urii, al into- creştini şi musulmani era o „a f E y a A 3 S A 
lranței, al răzbunării şi al răfaială ipcse 1ocpitori ca şi Antec Asatal e pes N rasp Apeibună ete alturi tă de ud pieri dorita ear ge | 
rr) =: iaşi țări. estina, |seama că P.L.O. a Late, pare: ; : Sa A = 
ș Pa nipienal exacer rate gin re între |te conta pe ajutorul destul românească din America, |/şedintele ţării, pentru a fi pe placul unor Sersari care nu 
timpresia generală că populaţia băştinaşă şi ele- |de substanţial primit dela ajutată de celelalte comu- || sunt interesate decât de rentabilitatea a acerilor, indi- 
“nici o că mentele alogene venite din emlin şi sateliții acestuia. — nităţi din afara țării, cât şi || ferent cu cine le-ar face: "Este o realitate vie pe care a i 
nu mai poate opri măcelul. sisteme de viaţă şi culturi Pentru prima dată, cei de cei din țară, nu pot lao- generaţia mea a trăit-o, aici, în Bucureşti, cu oameni 
(a Be Ai hi, diferite, din toate țările interesaţi direct de soarta altă să facă pentru memo) agățaţi de vii în cârligele dela Abatorul din Bucureşti”, 
i sinionul; la; ochi ,diferite, d i arelor lor au stat faţă ria Arhiepiscopului Val&ZH (Declaraţie apărută în "Evenimentul zilei” din 25 Mai 
ONU, ca o mătuşică deran- lumii, având un singur  popoar tarul simţ rian Trifa, ceea ce a făcut |l1993). 0 i ăpgățați de vii! Nici cel mai fanatic mi 
„ jatădelapasenţă,a dat rişte obiectiv comun: religia în faţă. Elementarul simţ pa A pf Sena Sea ati 993). Oameni agăţaţi de vii! Nici cel mai fanatic min- 
 ucazuri care nici n'au fost  exclusivităţii. Cu toate aces- politic i-a convins şi pe unii al? P cinos Evreu EDS ITaaeioa ME piliace pr care aia = 
citite cu prea multă atenție iocnirea dintre băşti- şi pe ceilalţi că o exter- truel Preşedintete-țării. Cei mai feroci falsificatori ai Istoriei ( a | 
| de "aărisnţin Dea pi Lai fi colonişti nuarfifost  minare totală a unui popor Timpul pisegle trecut. S'au nteitruiriai e ârtige". Qmul | 
! îi i adrisanţii sti a ă ă nu mai este astăzi cu pu- e poate face o cerere | cu ncipilic Ri 5 e „i 
i Aa şi adrisanţii ştiau poaleatăt dedat dacă e tinţă. Cât de mult îi satis- autorităţilor americane de Bone lia [ea Ii iar dat ua die original sa | 
pir Aa început că Hată, n'ar fi fost a Cai de către făceau pe unul sau celălalt repunere pe rola cazului | oc; și N e ea ariacoau unăută de ude si N | 
pentru eve Edit bune exterior, in spe ios, finanța condiţiile actualului acord, Arhiepiscopului Valerian dacă n otațeza de pe altă ernisteră a globului ar citi 7 
- ani gaosâr. Undeva, dele- fanatismul religios, 3 te mai puţin important Trifa, pentru anularea ofen- | : ie pi poseta a a globului ar citi 
„Baţii ONU-lui au căutat să mondială şi influenţa gru- este dci alea făcut 5 sos are d atat dus nepţia lui Iliescu să tragă concluzia, logică, aceea că 
se debaraseze cât mai repe-  purilor evreieşti din țările faţă eee eat A aurii cald reparaţie [Romanii sunt un popor de antropofagi care cumpără 
Cu putinţă de conflictul apusene, în special cele din ei A = pe calea . ce ar folosi în primul rând dela abator carne de om. Cum nu prea ştiu dacă Româ- 
raelo-palestinian, pen- Statele Unite. fațativelos şi Evreilor pentru a nu fi | ia este în Africa sau în Europa, ne-ar asemui caniba- 
i ES ac general al] Sa IRALBI ae Sac pese Acordul israelo-palesti- acuzaţi în totalitate de lilor moderni de tipul lui Jean Bedel Bokassa, care se 
oa Organizaţii care îşi  dent în LA 10 Artei de  nian este prin natura lui acţiunile unor coreligio- | Spune că avea în frigidere carne de copii. 
_ proble 3 Ori 2olul in ee d 3 toată tipurile, unul dintre cele mai impor- nari corupți, necinstiţi, co- Răsfoim istoria, şi nu întâlnim în scurgerea vremii | 
fă ma Orientului Mij- armament de tante acte politice după cel munişti şi perverşi, care 


W, a plecat cu avionul şi inclusiv nuclear, a făcut ca 


termeni de comparaţie cu acest Iliescu. Dela fanarioți la 
Nu sa mai întors din misi-  minusculul stat Israel să 


Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, au fost criminali, trădă- 


Î.) 


de-al Doilea Război Mon- prin acţiunile lor alimen- 


ili i le au fost ridi- tează curente străine spiri- Saad e ea xi . ati F N 
une, la post, iar d ină o mare putere mili- dial. Degetele au fost rid = d speta tori, vânzători de ţară, dar imbecili perverşi ca el... nu-i 
Condiţiile morţii lui Dag eu, echivalent cu o cetate cate de pe trăgaci, mâinile tului românesc, creştin şi găsim pereche. Adepţilor homosexualității din ţară, le 


mmarskjold nu s'a prea  inexpugnabilă în Orientul au lăsat armele pentru a se îngăduitor. amintim că spun hronicile că Măria Sa Ion Vodă, 


aflând de sodomia unui vlădică, a scos sabia şi l-a 


scurtat de cap. Şi ni'ar fi rău să rămânem la legea din 
străbuni. 


A 


Peste toate monstruozitățile din România, apaăre însă | 
revelaţia bătrânei analfabete din tribul Ba Ndibu din | 
Zair, căreia i s'a arătat spiritul lui Tata Diagenda Kuh- 
tima, care i-a făcut următoarea profeție: "Locul ales de | 
Dumnezeu pentru a-şi arăta puterea Sa pe pământ, va fi 
România. Aici va flutura un adevărat drapel al credinţei, | 
care îi va lumina pe locuitorii acestei ţări”. 

Aude Iliescu 666? | 

i 


Zahu PANĂ 


E iezi E 


OCTOMBRIE 1993 CUVÂNTUL ROMÂNESC 


CRONICA VREMII 


„ PAGINA 24 


NOTE ŞI 


OFENSIVA ADEVĂRULUI 


E UI 


Complexul Piteşti 

Spun complex, pentrucă 
în cazul fenomenului aces- 
tuia se poate vorbi de un 
"complex" ideologic, psiho- 
logic, pedagogic, politic, 
cultural şi metafizic. Dis- 
cuțiile de până acum, ale 
acelora care au scris despre 
acest fenomen, au atins 
numai parţiăl unele din 
aceste componente ale com- 
plexului. Ultima carte apă- 
rută în legătură cu acest 


subiect este cartea unui par- 
E Diez apaer ae 
pregătire, începuturile şi 
formele activităţilor de "re- 
educare" dela închisoarea 
Piteşti. Este vorba de cartea 
lui Dumitru Gh. Bordeianu: 
"Mărturisiri din mlaştina 
disperării" - Editura Mişcă- 
rii Legionare, Paris 1992. 
Această lucrare aduce reve- 
Xlaţii extraordinare şi face 
referință directă la anumite 
aspecte pe care alte scrieri 
de până acum le-au trecut 
cu vederea, deşi erau esen- 
țiale pentru înţelegerea 
complexului şi s'ar fi putut 
evita multe amărăciuni 
sufleteşti, căci s'ar fi atenu- 
at anumite ciocniri şi con- 
tradicţii, în lumea largă a 
celor din libertate care 
făceau şi ei parte din "com- 
plexul Piteşti”. În primul 
rând, trebue subliniat că 
autorul arată, cu limpezici- 
une, că tragedia "reedu- 
cărilor" dela Piteşti a fost 
desemnată pentru tineretul 
legionar. Şi acest tineret 
este caracterizat astfel: 
/ Fenomenul Piteşti, ca şi 
Gherla, nu este numai un 
la a ieşit din comun. 
Din punctul meu de vedere, 
el este un fenomen metafi- 
zic, pentrucă lupta s'a dat 
între cei ce slujeau pe Dum- 
nezeu şi o cauză dreaptă şi 
cei posedaţi de duhul sata- 
nei. Aceste mărturisiri nu 
au pretenţia unei scrieri |i- 
terare. Ele sunt bucăţi rupte 
din sufletul şi conştiinţa 
unori tineri luptători, cin- 
| stiți înaintea lui Dumnezeu 
şi cu ei înşişi. Aceşti tineri 
şi-au pus tot ce aveau bun 
în ei, în slujba ideii de 
dreptate, libertate şi cre- 
| dință în Dumnezeu. 
"Încercările prin care a 
trecut tineretul legionar, 
sunt cele mai mari şi grele 
încercări prin care au trecut 
legionarii şi Mişcarea Le- 
gionară, dela înfiinţarea ei, 
până la acest caz. 
Conștienți de menirea 
lor istorică şi-au slujit 
Neamul şi Biserica lui Hris- 
tos, împotriva comunismu- 
lui - dușmanul de moarte al 
creştinismului - până la sa- 
crificiul suprem” (pag. 2). 
Partidul comunist român 
a luat decizia de a lichida 
Mişcarea Legionară şi a în- 
ceput cu tineretul legionar, 
în special cu studenţimea 
legionară, mai ales că o bu- 
nă parte dintre studenţi nici 
măcar nu-l cunoscuseră pe 
Corneliu Codreanu, ci s'au 
format în legile de viaţă lă- 
sate de acesta şi de scrierile 
de doctrină legionară. Co- 


lon BOIERU 


muniştii însă nu dispuneau 
de liste ale legionarilor, ci 
s'au folosit de dosarele 
complete, intocmite de ve- 
chea Siguranţă a statului 
român, predate comuniş- 
tilor de către foştii agenţi ai 
acestei siguranţe, care la 
început au lucrat în colabo- 
rare directă cu Securitatea 
comunistă, care s'a înfiinţat 
în anul 1949. Şi, imediat 
după aceea, foştii agenţi 
colaboratori şi inspectori ai 
Siguranţei vechi au fost şi 
ei arestaţi şi trimişi la 
închisori. Comuniştii nu 
aveau nici cadre speciali- 
zate în anchete şi au fost 
nevoiţi să utilizeze cele mai 
barbare instrumente de tor- 
tură şi bătaie ca să poată 
obține declaraţii incrimina- 
torii împotriva legionarilor 
pe care i-au arestat înce- 
pând cu dezlănţuirea celei 
mai puternice prigoane 
antilegionare, la 15 Mai 
1948. Lipsa de cadre pregă- 
tite pentru anchete s'a evi- 
denţiat în rezultatele anche- 
telor, unde nu s'au putut 
obţine declaraţii, conforme 
cu intenţia şi dorinţa auto- 
rităților, decât într'un pro- 
cent de 10% din ceea ce 
ştiau deţinuţii. Şi acest pro- 
cent era datorită, în bună 
parte, bătăilor şi schingiui- 
rilor, care s'au administrat 
celor anchetați. Mulţi au 
fost condamnaţi, pe baza 
declaraţiilor altora, nu pe 
recunoaştere proprie. "Ţin 
să precizez, că nici un 
legionar şi nici o unitate 
legionară, n'a fost arestată, 
în urma unor probe, care să 
justifice darea în judecată" 
(pag. 14). "Scopul regimului 
era, ca toţi cei arestați să fie 
judecaţi şi condamnaţi la 
ani grei de închisoare, să-i 
aibă în mână, ca la timpul 
planificat de ei, (de regim) 
să-i constrângă, să declare 
totul, prin acţiunea de 
"demascare" dela Pitesti şi 
Gherla" (pag. 14). 

Prin metodele de con- 
strângere a deţinuţilor, se 
urmărea să-i reducă la con- 
diţia de decadenţă şi umili- 
re, anulându-se condiţia de 
om şi umanitate. 

"Imi îngădui o paranteză 
pentru a pune o întrebare, 
unui interlocutor, venit din 
lumea occidentală, anume 
ce ar spune el, când cei con- 


damnați au executat fie 16. 


ani, sub regim comunist, la 
care se mai adaugă, încă 7 
ani din timpul dictaturii lui 
Carol al II-lea şi a lui An- 
tonescu, au stat într'un cli- 
mat viciat de mirosul de 
urină si fecale? Poate unora 
nu le vine a crede. În acest 
sens, toți foştii deținuți 
politici, impreună cu mine, 
i-am invita să vină să vadă 
că și azi in România, aceste 
obiecte de tortură morală si 
fizică se găsesc încă în 
celulele şi camerele închi- 
sorilor. Să vadă, ca să crea- 
dă, în ce fel de condiții de 
civilizație au trăit zeci de 
mii de ființe umane, un 
sfert de viaţă de om." 

"În timp ce se făceau ne- 


cesitățile fiziologice, (fie 
urină sau fecalele) aerul din 
celulă devenea insuporta- 
bil, pentrucă urina răscolea 
fecalele, degajând acest 
miros infect. Aceste tinete 
erau deşertate de două ori 
pe zi, dimineaţa şi seara, la 
closetele dela capătul etaju- 
lui. Această operație se 
efectua cu rândul, în aşa fel, 
încât cei din celule nu se 
puteau vedea, sau cunoaşte 
între ei. Au fost cazuri la 
Jilava - şi asta o ştiu toți cei 
ce au trecut pe acolo - când, 
într'o cameră cu o capacitate 
normală, de 40 deţinuţi, 
erau înghesuite 300 de per- 
soane. La camerele de 
"reduit”, unde tinetele pen- 
tru necesități nu mai 
ajungeau, necesităţile se 
făceau pe jos, astfel că aerul 
din cameră era nu numai 
insuportabil, din cauza 
mirosului dar, chiar insufi- 
cient respirat de atâtea per- 
soane. Pentru a evita asfi- 
xia, se făcea cu schimbul, în 
pragul uşii, de unde se stre- 
cura puţin aer de afară, pe 
sub crăpătura uşii. În aceste 
camere ale morții au murit 
majoritatea celor în vârstă 
şi bolnavii. 

Când am stat la Jilava, în 
1956, această situație nu 
mai exista acolo."(pag. 17) 

"O altă încercare care a 
măcilat din temelii, condi- 
ţia de existenţă a deținuţi- 
lor, a fost foamea. Starea 
aceasta fiziologică a fost 
redată cu atâta autenticitate 
în poeziile cu această temă 
de marii poeți din închisori: 
Radu Gyr şi Nichifor Crai- 
nic, stare instituită din pri- 
mele luni, ca o foame cro- 
nică, insuportabilă, care a 
măcinat, a umilit, a degra- 
dat şi a pus în situaţii de 
compătimire mulţi dintre 
deținuți, incapabili să 
suporte o suferință, care a 
depăşit limitele răbdării. 
Cum era posibil, timp de 16 
ani, să te roadă acest vier- 
me neadormit al foamei, să 
nu te saturi niciodată, dar 
nici măcar, să-ți potoleşti, 
cât de cât, foamea? Câtă 
voinţă, câtă răbdare, câtă 
înfometare le-a trebuit a- 
cestor deţinuţi, ca să su- 

praviețuiască? Doamne! n'a 
fost o lună, două, un an, 
doi, ci 16 ani!" (pag. 18). 

"Aş pune o întrebare 
specialiştilor, dacă este po- 
sibil, ca timp de 16 ani, în 
interval de 24 de ore, masa 
să nu varieze, decât între 
600 şi 900 de calorii (în 
ultimii doi ani, a ajuns în 
jur de 1000 de calori, iar în 
condiţiile de pedeapsă, în 
jur de câteva sute. Cât pri- 
veşte valoarea nutritivă - 
hrana fiind alcătuită numai 
din deşeuri, care nu se vin- 
deau la aprozarele socia- 
liste - comunistii au găsit 
de cuviință să constituie 
hrana deţinuţilor politici. 

Această hrană era consti- 
tuită din: arpacaş, orz de- 
corticat, rar fasole, varză, 
dovleci, gulii, cartofi care 
nu se vindeau, majoritatea 
stricați, napi porceşti. Pro- 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL LA 
“ CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


dusele din carne erau şi ele 
alcătuite din copite, bojogi, 
buze, pieliţe şi resturi ne- 
vandabile, capete de ani- 
male, care, în țările capita- 
liste, nu sunt rezervate, nici 
măcar câinilor. Toate aceste 

roduse erau în stare alte- 
rată." (pag. 19). 

Cât despre bătăi, nu este 
nevoie să adaug cele spuse 
de autor, pentrucă oricine 
ştie că la aplicarea torturilor 
poliţieneşti se utilizează tot 
felul de obiecte, cu o imagi- 
nație specială a "bătăuşi- 
lor", pentru a se ajunge la 
rezultat, adică la ceeea ce 
urmăreau anchetatorii Se- 
curităţii comuniste: lichi- 
darea fizică a deţinutului şi 
scoaterea din condiţia nor- 
mală de existenţă, în aşa fel 
încât deţinutul să devină un 
robot, care să acţioneze fără 
judecată proprie, în toate 
manifestările lui; să-şi piar- 
dă definitiv identitatea 
eului, a personalităţii sale 
psihologice. Este ştiut că 
studenţii legionari erau 
personalităţi bine definite 
şi conturate, care aveau un 
ideal moral şi naţional, o 
credinţă creştină puternică, 
bazată pe o concepţie de 
viaţă coerentă şi solidă, 
obţinută în familie, şcoală 
sau în climatul educativ al 
Mişcării Legionare. Această 


concepție de viață trebuia, 


în planurile de "re-educare" 
concepute de comunişti, 
descumpănită şi terfelită în 
noroiul imoralităţii şi în 
desfiinţarea condiţiei nor- 
male de existență umană, 
prin crearea unei noi iden- 
tităţi, de animalitate, lipsită 
de principii morale şi dem- 
nitate omenească. Aceasta 
era educaţia comunistă, care 
a operat la Piteşti, Gherla şi 
la alte închisori, unde s'a 
aplicat pe o scară mari re- 
dusă. Socot acest paragraf 
ca o paranteză, pentru câte- 
va explicaţii suplimentare. 

Spune autorul că, dato- 
rită faptului că partidul 
comunist a făcut arestările 
din 15 Mai 1948, fără probe 
prin care să se stabilească 
vreo vinovăţie faţă de legile 
în vigoare, urmând ca mai 
târziu să se obţină, după 
maniera lor, probele nece- 
sare şi în acest sens ne de- 
monstrează afirmaţia, cu 
lux de amănunte, în ca- 
pitolul  ÎNSCENAREA 
(RECONSTITUIREA) la 
paginile 31-33, din care voi 
reproduce o bună parte, 
pentru a se vedea nelegiui- 
rile făcute de stăpânitorii 
care erau comuniști, în- 
tronaţi la putere de către 
bolşevismul sovietic. Şi 
apoi, la pagina 39-47, din 
care voi cita doar un frag- 
ment din pagina 44. 

Citez aceste texte pen- 
trucă nicăieri ele nu par mai 
închegate în substanţa lor, 
atunci când se descrie mas- 
carada justiţiei comuniste 
care acţiona sub tutela di- 
rectă a Securităţii. 


Continuare în 
numărul viitor 


COMENTARII 
(CU Â DIN A 


La 17 Februarie 1993, Academia Română, într'o 
adunare generală, a luat hotărârea să revină - parţial 
deocamdată - la vechea ortografie dinaintea anului 
1953, când, pentru satisfacția analfabeţilor comuniști 
limba română a fost stâlcită printr'o scriere străină de 
originea şi structura ei latină. 

Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, scria la 
aproape o lună dela această decizie, mai precis la 15 
Martie, în "Invierea" (Nr. 6), un articol bine documen- 
tat şi gândit, intitulat "Ortografia şi Biserica" în care 

; spunea textual: “La decizia adoptată de Academia 
Română s'a asociat şi Biserica noastră, nu numai prin 
votul academicienilor clerici prezenţi la sesiunea Adu- 
nării Generale, ci şi prin utilizarea de către Biserică, 
încă de pe acum, a ortografiei corecte." 

Rolul jucat de Biserică la menţinerea şi prezervarea 
unui scris corect al limbii române, în afară de perioada 
când datorită unor străini de neam s'a încercat apro- 
pierea ei cât mai mult de limba rusă, este de necontes- 
tat. Şi Mitropolitul spune răspicat şi fără ocolişuri: 

[..Vechea ortografie modificată în anul 1953 cu scopul 
urmărit de guvernanţii vremii s'o aducă la nivelul 
priceperii "maselor largi populare”, s'o apropie de 
limba rusă aparţinând "marii Uniuni Sovietice”, şi, 
mai ales, să demonstreze că şi în materie de lingvis- 
tică trebuia renunțat la "decadenta moştenire burghe- 
ză”, Între altele s'a suprimat litera "â”, s'a înlocuit 
“sunt” cu "sânt", s'a desființat apostroful în favoarea 
linioarei, s'a renunţat la majusculă în cazul numelor de 
e, inclusiv al Duminicii, iar pe parcurs şi numele lui 
Dumnezeu"... (În "Îndreptar şi vocabular ortografic", 
întocmit de Sextil Puşcariu şi Theodor A. Naum, aceş- 
tia spun: "Nu se întrebuinţează majuscule la numele 
zilelor săptămânii: luni, marţi. In schimb: "Numele 
lunilor se vor scrie astfel: Ianuarie, Februarie etc. Cât 
despre scrierea lui "i" şi "â", iată ce hotărăşte Academia 
Română: "Se menţine vechea regulă ortografică 
privitoare la scrierea lui "â" şi "i": "i" se scrie la înce- 
putul cuvintelor şi la verbele ce se termină în "ri" (ex. 
cobori, uri etc.), cu derivatele lor ; "â" în toate celelalte 
cazuri). E, deci, simplu şi uşor de învăţat şi de ținut 
minte. Numai puţină bunăvoință dacă ar fi din partea 
anumiţilor oameni ce-şi zic "scriitori" şi "ziarişti" de 
meserie. P 
"Biserica noastră - spune I.P.S.S. Nicolae al Banatu- 
lui - care din totdeauna a fost implicată în fenomenul 
cultural românesc, inclusiv în problemele de ortogra- 
fie, nu putea rămâne pasivă tocmai acum"... Ca atare, 
revista "Invierea" a trecut imediat la aplicarea hotărâ- 
rilor Academiei. 

Că Biserica a fost osul din gâtlejul comuniştilor pe 
care nu-l puteau înghiţi, nici scuipa, nu mai încape nici 
un fel de îndoială. lar preoții afiliaţi cu zisa "Biserică 
Mamă", care numai mamă bună nu ne era, susținând 
contrariul, ar trebui acum să-şi pună cenuşă pe cap ru- 
şinându-se că au dus poporul drept credincios cu min- 
ciuna timp de aproape 45 de ani. Şi dovada este mărtu- 
ria Mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu, care, în 
articolul menţionat mai înainte, spune pe şleau: 
n... Biserica, una din componentele de bază ale culturii 
româneşti pe care dictatura comunistă a vizat-o cu 
precădere urmărind s'o distrugă şi-a dat seama că 
trebuie să ia atitudine, cu atât mai mult cu cât... dis- 
trugerea ei urma să se facă şi prin adoptarea unor 
reguli ortografice de natură s'o elimine din conştiinţa 
oamenilor”... (Asta, lăsând la o parte dărâmarea propriu 
zisă a bisericilor din Capitală şi chiar din provincie). 

Vorbeşte mai departe 1. P. S. Sa de batjocura pe care 
comuniştii au adus-o Bisericii, impunând scrierea nu- 
melui lui Dumnezeu şi a celor "trei feţe ale Dumne- 
zeirii şi în genere toate vorbele care se numesc ființe la 
care se numesc fiinţe la care ne închinăm” cu literă 
mică. Pe scurt, comuniştii şi-au bătut joc de tot ce avea 
Neamul mai sfânt şi mai ales. 

Şi dacă astfel stăteau lucrurile până la 22 Decem- 
brie 1989, ne întrebăm: de ce purtătorii de cuvânt ai 
poporului n'o rup cu acest trecut de pomină şi ruşinos 
care aminteşte tuturor de năpasta şi blestemul prin care 
au trecut. De ce ziariştii de talent ca lon Cristoiu dela 
"Evenimentul zilei”, Gabriela Adameşteanu dela Re: 
vista "22", sau Max Bănuş şi echipa lui dela "Tinerama 
şi Augustin Buzura dela revistele de mare prestigiu 
"Lettre Inernationale” şi "ARC" editate de către 
"Fundaţia Culturală Română", după mai bine de cinci 
luni, continuă să scrie şi să tipărească cu "i" din "i, 
contrar deciziilor luate de Academia Română. : 

Să nu fie capabili, cei din comitetul de redacţie, 
oare, să înveţe o regulă atât de simplă, când anume să 
se scrie cu "â" din "a" şi când cu "i" din "i? 

lată, noi ne indoim, bine ştiind că Românii nu sunt 
chiar atât de proşti precum se fac. 

"Războiul lui “â" contra "i" - o problemă cu caracter 
politic? se întreabă Dl. Bogdan Iorga, în articolul din 
"România liberă" (Nr. 893). Ba de loc, zicem noi. Mai 
degrabă o problemă de... bun simţ! ȘI 

Şi articolul "Ortografia şi Biserica” se incheie astfel: 
n.. socotim că este îndreptățită hotărârea Academiei 
Române - singurul lor împuternicit să stabilească 
ortografia limbii noastre...” 


Scrieţi domnilor ziarişti şi scriitori români, dar cu 


van di Nan 
crt Nicolae NOVAC