Revistă lunară pentru eiectronişti
>
Preamplificator
pentru capul
magnetic de redare
Convertor pentru
banda de 10 MHz
Depanare TV-cojor
Ceaş-Termometru
digifll
(ALLBOOK
Dacă ceva poatu să funcţioneze prost
aturc: fiţi sigur co va funcţiona prost!"
LEGILE ELECTRONICII elaborate de EDSEL MURPHY
- sau comportamentul obiectelor neînsufleţite -
1. Orice conductor tăiat Iu lungimea
necesară va fi prea scurt,
2. Toleranţele se vor aduna întotdeauna în
acelaşi sens. astfe încât să complice la
maxim operaţia de asamblare
3 Aparate icentice, verificate în condiţii
identice, se vor comporta diferit in practică.
4. O Componentă electronică se procură cu
atât mai gnau cu cât este mai necesară
5 Dacă sunt necesa-e n componente pentru
realizarea unui proiect, în stoc se vor găsi
doar n-1.
6, Dacă avem nevO'e de o anumită valoare
de rezistenţă, aceasta nu există şi nu se
poate obţine prin nici o combinaţie surle sau
paralei,
7, Orice obiect îţi scapă din mână în locul cel
mai inaccesibil sau pe componenta cea mai
fragilă iLegea mai este cunoscută şi sub
numele de ''gravitaţie selectivă’ i
8, Orice d spozitiv, luat aîntâmp ared ntr-un
grup de oiese bune în proporţie de 99%. va
face nane din procentul de 1%.
9 De câte ori se va conecta o linie Infuzată,
orei nea fazelor va fi inversă,
iu Un motor electric se învârte 'n tot domina
în sensul necorit.
11. Posibilitatea absentei unei cote de pc un
desen tehnic este direct proporţională eu
importanţa sa.
‘2 Piesele sau modulele irite i sa nj abile nu
se pot înlocui între cin.
*3 Probabilitatea de defectare n unt
componente, ansamblu sau echipament
este invers proporţională cu posibilitatea sa
de reparaţie sau de înlocuire
14 Daca un prototip funcţionează corect
această situaţie se va schimba la lansarea
producţiei
15 Componentele care nu trebuie si nu pot
să fie prost asamblate, în realitate vor fi.
16 Dacă măsurăm cu aparatul de măsurat
în curent continuu, vom constata că suntem
pe o scală prea mică şi polaritatea sa este
inversă.
17. întotdeauna ne vor cădea din mână
piesele cele mai fragile
18. înregistrările grafice îşi vor depune
cerneala mai mult pe mâinile oamenilor
decât pe hârtie,
19. Un circuit proferat contra tutu r or avariilor
se va avaria primul.
20. Dacă-acest circuit va mzisla şocului, e 1
va orovoca distrugerea altora.
21 O siguranţă de protecţie ultrarapidă se
va arde întotdeauna prea târziu
22. Un tranzistor protejat de către o
siguranţă va proteja siguranţa, a. r zându-se
primul,
23. Un oscilator cu autodedanşare nu se va
declanşa.
24. Un oscilator cu cuărţ va oscila pe o altă
frecvenţă, în caz că va oscila.
25. Un tranzistor PNP se va dovedi a fi, în
general, unul NPN
26. Un condensator cu coeficient de
temperatură nega t iv util)zal Tntr-un circuit
critic, va avea un coeficient termic maxim
pozitiv,
27. O avarie ou va apărea nlc odată înainte
ca cch pamenti i să Toacă de conlmful final
28. O' componentă sau un echipament
livrate de către un furnizor se vor încadra în
prescripţiile de catalog numai până la
efectuarea controlului de recepţie.
29. Dacă înlocuim o piesa defectă într-un
aparat care prezint , pană intermitentă,
defectul va reapărea imediat după punerea
acestu a în funcţiune
30. După ce se vo' Jeşuruba toate cele 16
şuruburi do fix are ale ur ui panou de acces
se va observa că nu aresta trebuia desfăcut
31. După ce se vor monta roate cele 16
şurub ur de fixare ale unui panou de acces,
sc va observa că s-a uitat montarea
garniturii
32. După ce un aparat este complet
asamblat, vor mai rămâne pe masă câteva
componente.
(traducerea si adaptarea Serban Naicu)
Redactor sof. ing. SERBAN NAICU
AUDIO
PREAWIPLIFICATOR PENTRU
CAPUL MAGNETIC DE REDARE
irig. Emil Marian
Prcomohf ca torul peritn: capul
magne:ic de redare are rolul <lc a prelua
un semnal electricdc ord nul sutelor de
microvolti dc la acesta ş 1 de n-l amplifica
până ia un nivel de ordinul sutelor de
miltvolţj, conform unei caraderistici de
transfer bine dcfniîe ffSfABt Prrn .ipaiele
cerinţe pe care trebu c să le
îndepiinoascA un oreamplificator de
redare cu bune performanţe sunt
următoarele
- adaptarea cu impedanta capului
magnetic de redare.
- raport semn h f.'zgomot cât mai mare
(minim f*5 dB):
- amplificare Iar« distorsiuni în
întreaga brrrtdA de audio'recventâ (Af
= 20Hz * 20KHz)
■ i ii l’ttifîrtcc deaa
■i V*n"r3
S=iţi^nfi*a iriieReru j
Figura 1
- caraccnsiia de ira nsfet r ilrare/ieşire
de tip NAB, i ii constarlele de timp
nri^ptabilc penlru armc^nlMi.- şipuri de
bandă magnetică {I H, FeCr Cr02,
Metal);
- capadUile de suprpiir urmare de
m nim iQ r.iR
- distorsiuni THD si TID minime
(prset e iuex sterile)
- compensarea suplimentari a
iitertterilor în capul magnolie do redare
la frecvenţa mari
Adrjplnrca d ntre Impadania de
ieşire a capulm magnetic de redare şi
im pedanta de intrare a
preampi bcotorui_ii reprezintă □
problemă relativ simplă, deoarece
majori tal L-a s inductoarelor rnagneti c-
electrice dc acest Cip au o m/islenţă
electrică destul de redusă fdc ordinul
zecilor de ohmi) şi o inductanţă de
ordinul mH impedanţa crescând odaia
cu frecvenţa semrakilui audio util captat
de pe Lihni la magnetică Un etaj de
intrare al prenrnplificaîorutui necesită
practic o imp h Innţă de intrare du ord nul
zedlor de Ku top' pedephn realizabil
la orice pr^am^ifirator
Raportul scmnatfzgomui general
TEHXJL M • Nr. 2 / 1997
aJ prcampIrfLcatorufin l io redare sc eb:ine
ţinând cont de următoarei*-?
considerent©:
- ecranarea îngrijită a capului
magnuln; de radare;
folosirea cor^uc'.uHrekir ecranaie
Ea real zarea legăU irrlcr galvanice d -itre
capul magnetic de r- i* r— şi inlrăr le
preampllficatonjlLti;
folosirea unor tranzisloare sau
drciriîe integrate cte zgomot redus,
specializate pentru amplificarea
semnaîekx eleetnce de nrvel mic (de
otdmul milrvoRDor);
- folosirea unor componente electrice
pasive (mzistoarc şi condensatoare)
<mre prezintă un zgomot minim
[neziMonm de lip RPM, condensatoare
multistrat sau lantal ete ),
- alegerea mei ccHil gura-j' a schemei
eleclnce care să prezinte o imunitate
soor Li 'n privinţei captării zgomotului;
- reni i/mea unu cabla} imprimat
îngrijii, la care se Imn cort de ţoale
măsurile pentru evitarea posibilităţii de
apariţie a zgomotului (structură fizică
S 1C‘ ^ : : l 1 b IO 4
CSJJ ■* li H “■ T-
Figura 2
de cuadripol a morte jului, i psa buclei
de MK-fcsă, irases de ui montare cu
ro/isiurţă minimă groase de minim 3
mm r trasee scurte ale legăturilor
galvanic dlnme componente ele);
■ ■ - ■ ir.an:a lUJufGf c i mim:. î >are-orc©
privesc traseul semnalului audio util;
HLion-marea gcner.-.iă a preâmplifi-
cafnrului, folosind o cutie de tablă din
fier cu pereţii groşi rin minim 0,3 mm.
Amplificarea Liră distorsiuni în
întreaga banda de audio frecvenţă sc
obţine pnntr-o polar zare ariecvalâ a
etajelor de amplificare, urmărind
funcţionarea lor liniam in mată zona de
lucru Concomitent sc utilizează bucle
drj macţie negativă locală şi o buclă de
rea e 1 . im negativă globală te asigură un
contre stricta] caracteristicii de transfer
generale proprii pre j mpl frcaioruKii Un
cap magnetic dc redare, oricâ! ar fi de
perfecţionat din punct de vedere
constructiv nu poate asigura o
ca r aderistică dc transfer intrau: iubire
liniară a tensiunii capta le în urma Citirii
urs benzi mag mîice mprimai « nun
■1.x magnetic cc nsl ni (figurai) Acest
lucru rezultă datori iâ pierderilor care
apar în capul magnclic de redăm în
special datorită efectului de întrefler si
■:fecLuIui de aukxI m-iih gnetizarc a bertzii
magnetice în zona frecvenţelor înalte.
De asemenea fapiul este accentuat şi
dc prezenţa pierderilorîn fer care apar
r UîMe miezu ui magnetic al r>spulul
dc redare, Fenomnriv!] esie cu alăt ma«
preponderent cu căi semnalul electric
(: aptat de capu I ni ag neţi c rerianc aro
o frecvenţă ririiiMtă In figura 2 sunt
pm/entate cafacîerisîsdle de fransfer
cc caracterizează functimăroa unui ca o
magnetic de radare atunci când a*:osta
prda un semnal impirimat pe banda
magnetioâ Se observă' cucâtînlrefioruî
capului magnetic de redare este mai
mare ; figura 3i cu atât Dierderile
suCimentare suri mai accenluăle n
zona frecventelor fn-iiv-, DaioTZ" .\ yj&ti r
fap: s-a căutat o metodă de
compensare a acestor pierderL
realizându-se pentru imprimare şi
redare un algoritm concretizai în
utilizarea unor < Hi Hcterist a cc transfer
complementare, caro compensun/ă
aceste deficient proprii oricărui cap
magnetic du mda re - in figura 4 hsLs
f.m-i/entata alura caracterislicilur de
Iranslor folosite Ih muri marea si rodai ea
unoi bervi magnetice, iar in f igura 5
se prezintă caracteristicile de transfer
Figura 3
I
AUDIO
standardizate conform normativului
NAB, folosite în cazul redării unei benzi
magnetice imprimate. Modul de
realizare a corecţiilor a fost standardizat
In vederea interschimbabilităţii casetelor
imprimate sau redate pe diferite
casetofoane. Datorită faptului că benzile
magnetice prezintă sensibilităţi diferite,
in funcţie de compoziţia stratului
magnetic activ constituent, au fost
standardizate constantele de timp ce
caracterizează locul de efectuare a
corecţiilor în frecvenţă pentru
principalele tipuri de benzi magnetice.
Ele sunt prezentate în tabel
TIPUL BENZII ti fi r2 f2
LH (jis) (Hz) (fis)(Hz)
largă utilizare
FeCr
Cr02
Metal
3180 50 120 1325
3180 50 90 1777
3180 50 70 2275
3180 50 70 2275
Analizând datele prezentate în
tabel se observă: cu cât o bandă
magnetică prezintă caracteristici mai
bune, cu atât valoarea constantei de
timp :2 este mai redusă, deci frecvenţa
la care se face corecţia este mai ridicată.
Un preamplifi câtor de redare
perfecţionat este dotat în mod
obligatoriu cu posibilitatea modificării
Caracî&ristîdte da redare si freglsJVQto
Figura 4
constantei de timp t 2 In funcţie de tipul
de bandă magnetică utilizată.
Constantele de timp menţionate în tabel
sunt valabile pentru o viteză de
antrenare a benzii magnetice de 4 r 76
cm/s (banda magnetică ce echipează
casetele). In figura 5 sunt prezentate
caracteristicile de transfer de tip NAB
proprii redării unei benzi magnetice
imprimate, în funcţie de tipul benzii
magnetice utilizate. Capacitatea de
supraîncărcare a preamplificatorului
pentru redarea unei benzi magnetice
este un alt factor important care
caracterizează buna funcţionare a
acestuia. Analizând caracteristica de
transfer NAB şi ţinând cont de nivelul
semnalului de intrare furnizat de un cap
magnetic de redare (circa 0,4 mV) se
observă că preamplificatorul de redare
trebuie să asigure o dinamică minimă
de circa 60 dB r Să nu uităm însă că
U RfDARf
’iîa»
Figura 5
U»t
z u-z
Diademele per-., berzi rnaţjTESce
banda magnetică imprimată conţine
informaţia unui program muzical sonor
care are o compoziţie spectrală în
frecvenţă foarte complexă. Datorită
acestui fapt, la anumite pasaje,
dinamica reală a semnatului captat de
capul magnetic de redare poate să
crească (până Ia circa 70 dB). Datorită
acestui fapt, pentru evitarea
distorsiunilor, este necesar ca
preamplificatorul să prezinte o "rezervă*
de amplificare de minim 10 dB . în acest
fef se evită distorsiunile de tip CLIPPING
(de limitare) şi mal ales distorsiunile de
intermoduîaţie, foarte uşor sesizabile,
deosebit de neplăcute la audiţia unui
program muzical sonor. Polarizarea
corectă a etajelor de amplificare proprii
preamplificatorului în vederea
funcţionării liniare, alături de dotarea sa
cu o capacitate de supraîncărcare
O Al A2
Etaj de Intrară - [1)
Figura 6
_T
corect aleasă evită din start apamia
distorsiunilor de tip THD şi TID,
asigurând funcţionarea sa optimă.
O ultimă problemă deosebit de
complexă este compensarea pierderilor
capului magnetic de redare în zona
frecvenţelor înalte, care se accentuează
în special înspre plaja superioară a
benzii de audiofrecvenţâ. Considerentul
este dublat şi de posibilitatea efectuăm
practice relativ simple a compensări
persru ca aceas a să fie realizabilă la
ur. orocus de serie mare.
Pracv: ca lărgimea benzii
aud e I- zona "recvenlelor înalte,
deţinută ce ^ casetofon, reprezintă un
element defrioriu ce caracterizează
performante e ale acestuia. In
figura 6 es:e ; ^ezeniată schema bloc
generală a unui preamplrficator pentru
capul magnetic de redare. Se observă
că elementele definitorii sunt
reprezentate de către blocul de
amplificare A1,care preia şi amplifica
liniar semnalul electric provenit de la
capul magnetic de redare. Urmează
blocul de amplîficareA2, dotat cu o buclă
de reacţie negativă reglementată de
blocul ZI r care asigură alura
caracteristicii de transfer de tip NAB a
preamplificatorului. în general,
e-emertele constituente ale blocului ZI
sunt ce tip RC. Amplificatorul corector
ci ;c“ i-e n seazâ parţial pierderile de
*~ecve~ţâ care apar datorită
caracters: ztor magnetice a#e capului
magretc de 'ecare" * zona ^ecverte-or
înalte asgjarea -nei ccrec*
complete de cese rrurs or r z*jzzb
de reacţie nega: *ă sa $ un
grup LC astfel încât acesta să prezinte
o rezonanţă chiar în zona frecvenţelor
înalte (unde se face corecţia
suplimentară). Deşi acest aranjament
asigură teoretic o precizie ridicată,
obţinându-seîn final o liniaritate sporită
a caracteristicii rezultante imprimare-
redare. practic sistemul se complica din
punct de vedere constructiv, prin apariţia
bobinei L (cu miez reglabil). Să nu uităm
că din construcţie capetele magnetice
de redare prezintă o oarecare dispersie
a caracteristicilor Datorită acestui fapt,
în producţia de serie este necesară
acordarea fiecărei bobine, potrivit
performanţelor fiecărui cap magnetic de
redare, sistem complex şi destul de
cositisitor. Marea majoritate a
casetofoanelor prezintă un
preamplifîcator pentru capul magnetic
de redare realizai conform schemei bloc
prezentată în figura 7. Se observă că
în paralel cu capul magnetic de redare,
care reprezintă practic o bobină cu miez
de fier, a fost amplasat un condensator
Ck El are rolul de a compensa
pierderile, formând în zona frecvenţelor
:«■
.
*
i
4
2
TEHNIUM • Nr. 2/1997
AUDIO
o
0
AJ UF
Etaj de Intrare ■
Figura 8
înalte un circuit rezonant LC (L fiind
inducta nţa capului magnetic de redare).
Frecvenţa de rezonanţa a fost astfel
aleasă încât compensarea în frecvenţă
se produce tocmai în zona frecvenţelor
înalte şi foarte înalte. Urmează
amplificatorul liniar Al, urmat de
amplificatorul A2 dotai cu bucla de
reacţie negativă ZI ce conferă o
micşorează. Acest lucru se petrece
datorită uzurii fizice a capului magnetic,
inevitabilă în urma trecerii peste acesta
a benzii magnetice. Datorită acestui
fapt, după un număr de ore de
funcţionare, valoarea capacităţii
condensatorului Ck trebuie modificată,
In scopul păstrării acordului iniţial af
circuitului LC In zona frecvenţelor înalte.
Capacitatea condensatorului Ck este
de ordinul nanofarazilor, datorită acestui
r
R3
Figura 11
lîî
C 3
a w
<Strfe
X
3COK
X C2
220nF
® S,n
C3'
2?r.F
Etaj de intrare - (6)
RA
30C
_X
Fta| de intrare - f4)
Figura 9
caracteristică de transfer finală de tip
NAB, Dispersia inductanţei capetelor
magnetice de redare conduce la
necesitatea alegerii condensatorului Ck
pentru fiecare variantă, fapt care
micşorează tehnologitatea unei
producţii de serie deoarece valoarea
finală a capacităţii condensatorului se
stabileşte după câteva încercări. Să nu
uităm faptul că în timpul exploatării,
după un număr de ore de funcţionare,
inductanţa capului magnetic se
fapt nefiind utilă folosirea unui
condensator ajustabil de tip frimmer. O
modalitate de folosire a unui
condensator ceramic ajustabil este
posibilă dacă se alege o configuraţie a
schemei electrice a etajului de intrare
din preamplificator similară cu cea
prezentată în figura 8. Alegerea
Figura 12
Figura 10
configuraţiei schemei electrice se
bazează pe utilizarea efectului Miller,
de creştere a capacităţii virtuale a unui
condensator prin conectarea lui într-o
buclă de reacţie amplasată între intrarea
şi ieşirea unui etaj de amplificare. în
cazul etajului de intrare al
preamplificatorului din figura 8,
condensatorul ajustabil C2 este
amplasat între baza şi colectorul
tranzistorului TI. Polarizarea lui este
asigurată de grupul Rij Ri,
Condensatorul Ca are rolul de
a bloca reîntoarcerea
componentei alternative la
intrarea etajului amplificator de
' ^ tensiune. Astfel se evită
apariţia unei reacţii pozitive de
:C4 bandă largă, ce ar perturba
buna funcţionare a etajului de
amplificare
{instabilitate, oscii a ţii etc).
R5 Capacitatea de intrare virtuală
U bazâ-emitor a tranzistorului T1
— devine:
C = (Ccb + C 2 ) x (A-1), unde:
Ccb - capacitatea intrinsecă colector-
bază a tranzistorului TI (Ccb = 6 pF)
C 2 - capacitatea condensatorului
ajustabil
A - amplificarea în tensiune a etajului
A ={R3//Rin)/R 4(// - în
paralel)
Rin - rezistenţa de intrare a etajului
următor
Presupunând Rin = 200 Kil,
pentru valorile din schema electrică
prezentata în figura 8, A e 1G0, deci:
C = (6 + (8 + 30)) x (100-1) =
1386 + 3564 pF.
Gama de valori este pe deplin
acoperitoare pentru realizarea
capacităţii ajustabile necesare, făcând
posibilă acordarea circuitului rezonant
de intrare LC. O alternativă practică de
realizare a unui etaj de amplificare ce
prezintă o capacitate de intrare
ajustabilă este prezentată în figura 9
“O - 21.4V
R 7
2?K
O-, 4 * 7uF
1 Hh
ii r
. +110 -
, 33pF
Cy
11
10uF
\ 12
i
]) BC413
RID
13K
R4
15CK
R1
330K
R2
JC2
R6
2K5
iCh
3.3nF
Etaj de Intrare - fS)
Figura 13
-w
4.7uF
m
150
C6
220pF
R9
1K5
C8
Ijn F
Preamplificator de redare [1)
TEHNIUM • Nr. 2/1997
3
i .. -=g m
INFORMATICA
NOŢIUNI GENERALE DESPRE PC-URI (3)
fiz. Gheorghe Băluţă
(urmare din numărul 10/1996)
6, Memoria CMOS conţine
datele din BIOS care pot fî modificate
de utiliza lor. Este tot de lip RAM, dar
lentă şi cu un consum foarte redus. Ea
este permanent alimentată de la un mic
acumulator, împreună cu ceasul PC-
ufuL
7, Memoria ROM (Read Only
Memory) conţine datele din BIOS care
au fost scrise de fabricant Nu se şterge
în lipsa alimentării, dar nu poate fi
rescrisâ (modificată de utilizator).
Memoria externă:
Memoria externă cuprinde
dispozitive capabile sa reţină datele un
timp îndelungat fără alimentare
electrică, folosind înregistrarea
magnetică, optică sau magneto-opticâ,
1. Nard Disk Drive-ul (HDD -
unitatea de disc fix) este un ansamblu
electronic şî mecanic care asigură
înregistrarea şi citirea informaţiilor
binare pe discuri magnetice (principiul
magnetofonului). HDD-u! este o cutie
etanşă în care sunt închise hard disk*
urile, mai mufîe discuri de aluminiu pe
care este depus un strat feromagnetic,
câte un cap magnetic pentru fiecare faţă
de disc, mecanica de antrenare şi
electronica de control. Numele
consacrat al HDD-ului este C:, iar dacă
există mai multe discuri (fizice sau partiţii
logice) ele sunt numite d; . e: etc.
Capacitatea de stocare a BD-
urilor în momentul de faţă este foarte
mare (ajunge la ordinul GB). Pe HD sunt
înregistrate: sistemul de operare,
programele pe care le rulează
calculatorul, datele pe care te utilizează
aceste programe, sau pe care le
furnizează etc. Accesul la HD şi
scrierea/citirea datelor durează mai mult
decât în cazul RAM*ului. Există riscul
ca toate datele de pe HD să fie alterate
ia un moment dat, deci pierdute, din
cauza unei defecţiuni a unităţii sau
datorita acţiunii unui virus (program cu
acţiune destructivă).
2. Unitatea de disc flexibil (Floppy
Disk Drîve - FDD) este o componentă
mecanică şi electronică în care se face
scrierea şî citirea Floppy Disk-uriEor (FD)
numite şi dischete. Numele consacrat
este a. si eventual b: (daca există două
FDD-uri).
înainte de a fi folosită prima dată
pentru scrierea datelor, o dischetă
trebuie "formatată". Prin formata re se
marchează pe suprafaţa stratului
magnetic trasee circulare (piste) şi
sectoare de cerc pe fiecare pistă, unde
se vor înscrie datele. Fiecare pista şi
sector este numerotat şi într-o anumită
zonă se ţ:ne o evidenţă a datelor
înscrise pe dischetă. Formatarea este
specifică tipului de calculator şi în ce
priveşte capacitatea de stocare * tipului
de dischetă şi FDD-uluL
3. Unitatea CD permite citirea
discurilor compacte (CD) cu ajutorul
unei diode laser de mica putere al cărei
în aceasta situaţie valoarea
finală funcţională a capacităţii
ajustabile se stabileşte acţionând
cursorul potenţiometrului reglabil Rx
G - (C 2 xX + Gcb) x (A-1) , unde
Xe (0*1)- coeficientul de transmisie
realizat prin acţionarea cursorului
potentiometrului semireglabil Rc.
C == (47 x (0 ... 1) + 6)x(100-1) =
594 + 5346 pF
Şi în acest caz plaja de variaţie
a capacităţii de intrare este acoperitoare
pentru stabilirea valorii finale în vederea
acordării circuitului rezonant de intrare
LC. O ultima variantă de rezolvare a
problemei (atunci când etajul de intrare
conţine tranzistoare) o reprezintă
schema electrică prezentată în figura
10. Se observă că 5 de această dată,
potenţiomelrul semireglabil R-i, care
oferă posibilitatea realizării finale a unui
reglaj de capacitate, este amplasat în
emitorul tranzistorului Tu De această
dată capacitatea condensatorului C 3 se
diminuează, conform relaţiei:
C - C3X(1 - Xxk), unde;
k - coeficientul de transmisie al etajului
prin circuitului emitorului ( de valoare
subunitară),
în căzui schemei electrice dîn
figura 10, k - 0 T 6 f iar C - 3300x(1-
(0*1)xG,6)) = 3300 - 1320 pF.
în poziţia curs or-potenţi o metru
semireglabil la masa montajului,
capacitatea condensatorului este
maximă, iar odată cu acţionarea
cursorului “spre" emitorul tranzistorului
Ti, ea se micşorează până la cca 40
% din valoarea iniţială. Se observa că
această variantă oferă posibilităţi mai
restrânse de reglaj al circuitului rezonant
de intrare LC. Variantele constructive
de montaj prezentate înfigura 8 t figura
9 şi figura 10 se pot aplica practic la
orice casetofon dotat cu un cap
magnetic de redare bun t la care
pierderile sunt mici, scopul final fiind
realizarea unei îmbunătăţiri
suplimentare a performanţelor acestuia
în privinţa limitei superioare a benzii de
frecvenţă redate. Avantajul esenţial al
acestor soluţii este posibilitatea practică
de efectuare a unui reglaj ulterior, după
un număr mare de ore de funcţionare
a casetofonuîui (când capul magnetic
s-a mai uzat) fără a mai schimba
componente electrice.
Pentru unele casetofoane la care
pierderile de frecvenţă proprii capului
magnetic de redare sunt mai
accentuate, metodele de compensare
prezentate anterior sunt suplimentate
prin realizarea unor bucle de reacţie
pozitivă locală. In acest fel eficienţa
circuitului rezona'": LC este majorată
suplimentar O soluţie practică de acest
tip este conţinută în schema electrică
din figura 11. Condensatorul Cs care
închide bucla de reacţie pozitivă, a cărui
capacitate este aleasă astfel încât sâ
prezinte o reactanţă minima doar in
zona frecvenţelor înalte, este amplasat
între ieşirea etajului de intrare şi intrarea
sa. Datorită acestu fapt, în momentul
când frecvenţa semnalului de intrare
creşte (spre limita superioară a benzii
de audiofrecvenţă) reactanţa sa scade,
reacţia pozitivă creşte, mărindu-se în
acest fel amplitudinea semnalului de
ieşire. Datorită însă prezenţei grupului
C4R5, de la o anumită frecvenţă fo
situată în zona frecvenţelor înalte,
coeficientul de transmisie al acestui grup
creşte, practic creşte şi capacitate
virtuală C a circuitului de intrare, iar în
acest mod frecvenţa de rezonantă a
circuitului LC (inductanta cap magnetic
- capacitate virtuală de intrare) se
micşorează. Reacţia pozitivă se alege
întotdeuna subunitară t pentru a nu
apărea posibilitatea de oscilaţie a
etajului de intrare care este amplificator
de tensiune, în urma acestui aranjament
al schemei electrice, este majorată
eficienţa circuitului rezonant LC în ceea
ce priveşte compensarea pierderilor din
capul magnetic de redare ia frecvenţe
înalte. Constanta de timp a grupului
R 4 C 5 trebuie aleasă astfel încât să fie
îndeplinită relaţia; x = C 4 R 5 < 1/2 n fo,
unde fo frecventa limita superioară din
banda de frecvenţă audio redată de
casetofon,
(continuare în numărul următor)
4
TEHNIUM • Nr. 2/1997
INFORM VTICA
fascicul luminos osie reflectat rii^renţiat
de către suprafaţa discului, Discurile cu
dale pentru calculator (CD ROM) au
ca pa ci-ale u/u al â E55G MB si pts i? : n sunt
livrate programe vclurri noaso, biblioteci
de date (cataloage, enodop^ s, imagini
statice sau animate), jocuri eu CD-
Dr ven.il penIr li calculator coate roda si
: n regi st rări Io de pe CD-urile .-iijdiu
Fabricanţii livrează şi CD iteinroglstrate
care pol fi "scrise" de utilizator dar
numai în unitoli speciale de rif^cvslrare,
al căror preţ est- ■ comparabil cu al unu
PC
4. Unit&tea de disc magneto-
optic este snilteru în principiu cu FD-
Dr:ve, dar discurile pot fi scrise şi c4iie
ac bEza efectului magm ' i optic.
Capacitatea este de arca 150 MB
Prelul rdic^t face să Fie rareori întâlni la.
5 Stfe&m&r-ui este o unitate
capabilă să serio şi să citcşc/i datele
pe banda magnetică aflata intr-n râsete.
Capaci ta tu a ţ aoate at in ge 250 MBS pre
deosebire dc toate celelalte memorii
menţionate ma: sus.care .enu acces
aleator te zonele de mc morse, aici
accesul este secvenţial, dud lent Din
aceaslă erm/â este folosită numai
pentru cor » de rezervă ate dalelor şi
programe Inr
Floppy DlsK-uE i FD) < ^ o
discheta magnet csâ deîaşab să dc core
n for mafia poate fi scrimă şi citită
Denumirea disc flexibil" este justificată
de suportul du elastic subţire J - traiului
magnetic. Proiecţia discului o-de făcută
de fabricării pr r 'rchidereaînir un plic
te plastic în cazul celor cu f h metrul
de 5,25 inch shu Inlr-o cutie dc piastic
Sa diame:rul de 3.5 inch. N■ Rsită o
deosebită atenţie la manevrare.
Dischetele nu trebuie supuse la acţiuni
mecanice (îndoire. apăsare), încălzire
excesivă, umezeală praf ş. câmpuri
magnetice (televizoare,, d luzoâre,
iransformutoare, motoare electr ee E
magneţi e:r:), inr stratul magnetic ru
trebuie ufiiv, ru mânu sau cu vreun
obîeci. Capacitrsten de stocam u datelor
sie 3B0 7P0 KB sau 12 MB ia
1 schercte dc 5.25 ncîi si 720 KB 1.44
MB sau 2 îfî MB te ca/ui d schelelor
de 3.5 inch Viteza do sen era-x lire la
FD esie rolytiv mică. Pe fuc ure l-D
poate ti scrisa magnetice "etichetă" de
idenHieme (maxim 11 caractere
alfanumerice; care setvnşto la
identifica ne
Pe dschelc se livrează
programele de către producător, se
păstrează cop i de sigura r ,! .d ni le
programelor si se stochează i:;. .ele
rezid uite din rularea programelor
Disc* ie Fete pot li tra ns portate cu. i suri i r.ă
ic la un PC te altul pentru a iransinitc-
TEIINK M » Nr. 2/1<>97
dam Alo'uie ţ împreună cu datele pe
dischete se pot transmite şi viruşii de
la un calculator la altul 1 Controlul
dischetei Înaintea transferului de date
cu un program antiv rus ai lua 1 zal esTC
o pr+rufiul fi Ioane utilă, ceş» n«c acest
control nu este 100% sigur
Ce este un fişier
Aşa cum eroul Iu Moliere făcea
proză fără sa ştie, toi aşa ş* urlli/atnrul
PC-ului faur? filiere fără să-şi dea
seăma, ori do cătfi :i salvează o
lucrare
Du tete (numerele) seoarate r.u
au nici o semnificaţie, asemănător cu
literele unui alfabet care nu înseamnă
nimic ducă nu sunt grupate in cuvinte,
prepoziţii. Fraze ş tenie acestea In
cadrul unei limbi. Ur grup coerent de
datfî se numeşte tfeier" Un fişier poate
conţin) • cele mai diverse informaţi. un
text, un lubfil. o schemă electronică, un
desen tehnic, o rmagine, programul unei
maşini unelte etc.
Fiecare categorie de Fişiere dfa
cele menţionare este creată şi este
înţeleasă numai cu un program
sp dc iul iz-'iî pentru dorr i-rnul respectiv
Aceste programe sunt stocate în
calcul.al ■- io: sub formă des fişiere. Un
fi;- ■ ■: ■ ■ ■ ■ ivea câţiva octeţi sau câteva
milioane de octeţi aceasta este
"dimensiunea* fişierului si dă informaţii
despre spaţiul pe care fi ocupă pe disc
sau în memorie. Ren in . ■ 1 necunoscut,
orice lisii -r are un nume iii DOS numele
propriu zk> are cel mult ft [-.uractere
i Jiie-'e s hi i.Si i: i rrej şi o p' i o nai poate t
urmat de o "extensie de maxim 2
caractere Ca sepawor intre nume şi
extensie se foloseşte punctul.
Lxistâ unele rosiunţ 1 la alcătuirea
numelor, din care menţionăm: nu se
pon:r? lăsa spaţiu liber între caractere,
nu se poate folosi virgula, hniuta
despart toane ş. nici punctul (decât
pentru separarea extens os) Nu pot
exista douo fişiere cu nume identice în
acelei director Calculatorul va refu/u
înregistrarea celui du-i-s! Ir jilna fişier son.
la cfinun, conţinutul noulu’ fişier îl
îr locuieşte pe primul
In WINDOWS 95 fişierele pot
avea nume lung , până 255 caractere,
Far restricţiile sunt reduse.
Formatul fişierului
Formalul unui fişier înseamnă
lipul dc Uşier, modul specific do
orgam/are a date dt Distingem
categoriile ger erele fisi@r^ binare şi
fişiere tex&. dar m cadrul fiecărei
cal« !(|;ji i exista o ycrie de formate
spccifia De regula, fiucare orogram
are piuptiul sâu foricui. Pentru
recun oslo rea formalelor, dn mare
ufihmle este extensia lis crului F:e?; .^r^
program propune o anumită extensie,
este recomandabil cn aceasta să ho
respectată de util zator, pentru că ulterior
programul va recunoaşte formatele pe
bazo extensie. Fte ^x^mplu cxlcn&io
Ixţ este specifici Cdrtorulu; MicroSofl,
wn pentru Wnţe, doc pentru MS Word
eîc.
Comprimarea şî decom¬
primarea fişierelor
Lipsa de memorie este una din
obsesiile operatorului de PC
Capacitatea de stocarea a dstcîor pc
HD ş niimanii dc FO-ur posedatesunt
întotdeuna Ifmitate, în t!mp ce
programele pe care dorim să ie rulăm
şs lucrările care pol Si create cu ajutorul
lor nu sunt!
O soluţie pentru mărirea
capacităţii de stocare o consliluie
comprimarea Fişierelor Ea se face cu
programe specific de comprimare
(arhivare) cum suni PKZip, AR .J, Lhark,
RAR
înainte de folosire lisienji ariwat
:rebu e dezariiivfil cu acelaşi program
cil care s-a făcut comprimarea
Factorii de comprimare depmtf
du lipul fişierelor comprima te. Be poale
conte pe un factor mu di u 2, dârei poate
ajung o ta 20 pentru anumite tipuri de
fişiere
Dublarea capacităţii Hard
Oiskuluî
Daca dorim nari rea capacltâţ
di 1 stocare a \\Q ului trebuie cump^ml
unul adecvat. O metodă mai ieflină, dar
nu lipsită dtt nconvenienţe, osie
instalarea unui progran de
- om primarei DouMeSpa :e I vrat'n MS
DOS B.Osi 6.2 Stackcr XtraDnveetc :
Ele comprimă automat fişierele 'minte
de a le scrie pe MD şi le decomprimă
Irj citire. Factorul de creştem h
r. - 1 : >ac Laţi i este a | :r;: p o\. de 2 O pe roti Ic
s« toc fără ştirea ul lizatorului.
^ rc g re mele creaxâ 1 1 n disc log if f ş e r
CVF (Compressed Volume Fila) care
va conţine du brie comprimate
Algoritmul de compresie des folosit este
LZW (I empel-Zlv-Wclek), prin care
secvenţele de fto:* care sa repetă suni
ntemorate rum/i. t^dalâ si pr mese un
cod.
□ esi aparent avem uimai
^vanîaje din comprimarea H ) ulu
totuşi ex-stă de/uv. niaje impari irite
creşterea uzurii HD-ijUj , mărirea
limpulu deacce^ i,i o sc (aprc-ji'nai.v
do două ori), iar în cazul unei deleriorări
tocate a HCFutei issle afectata o canEîtelc
mult mai marc dc; date, a cyrur
recuperare nu ma este posibilă Uo
a-::e(!.ri, decizia d( instalare a unui
program de dublare s© adop;ă doar în
caz de necesitate S"j nqeniă
5
iCQ-YO
CONVERTOR PENTRU BANDA DE 10 MHz
ing. Dinu Costin Zamfirescu/ Y03EM
Pentru cei ce dispun de un
receptor superheterodinâ de trafic (SSB
şi CW) capabil să recepţioneze banda
de 160m, montajul din figura 1 permite
recepţia benzii de 30m (10,1 ... 10,15
MHz). Montajul se intercalează între
antena propriu-zisâ şi intrarea
receptorului (borna "ANTENĂ") şi se
alimentează cu 12 V, consumul
nedepăşind 20 mA.
Schema este constituită în
esenţă din două etaje: un schimbător
10,1..10,15MHz
superior (10,15 MHz) va fi plasat la_o
frecvenţă mai mică (1,85 MHz). în
figura 2 se arată exact cum stau
lucrurile. Fireşte, această situaţie nu
constituie un impediment. Dacă
oscilatorul ar fi avut o frecvenţă mai mică
decât a semnalului recepţionat (de pildă
se utiliza un cristal de cuarţ de 8 MHz),
nu se mai producea inversarea
spectrului de frecvenţe, ci o simplă
translaţie spre frecvenţe joase (cu 8
MHz). în cazul exemplului nostru, la
+ 12V
83
<17nF
HHI"
:39tte*
4,7nF
12 7
13
14
IAA661
2
6
5
9
— InF
L3
Figura 1
de frecvenţă şi un oscilator loca!,
realizându-se ceea ce se cunoaşte sub
denumirea de convertor sau adaptor
(ultima denumire, deşi împământenită,
fiind mai puţin adecvată). La montajele
de acest gen oscilatorul poate lucra fie
pe o frecvenţă fixă (ca în figura 1), fie
pe o frecvenţă variabilă, controlată de
un condensator variabil sau de o diodă
varicap.
1 . în prima varianta, frecvenţa de
ieşire este variabilă si acordul se face
acţionând asupra receptorului propriu-
zis. Astfel, în figura 1, oscilatorul
(controlat cu cuarţ) lucrează pe
frecvenţa de 12 MHz. La ieşire se obţine
diferenţa între frecvenţa oscilatorului şi
frecvenţa ce se doreşte a se recepţiona.
Banda de frecvenţe 10,1... 10,15 MHz
este "convertită' 1 în banda de 1 1 9... 1,85
MHz. Deoarece oscilatorul are o
frecvenţă mai mare decât a semnalului
din antenă, se produce o "răsturnare"
(inversare) a dispunerii frecvenţelor pe
scala receptorului. Astfel, capul inferior
al benzii (10 T 1 MHz) va fi plasat pe scala
receptorului la 1,9 MHz, iar capătul
«C
|| =
— 39pF
'J_j
= lOGCr
TT
^ i
47nF
12MrJ
ieşire s-ar obţine 2 f 1 ... 2,15 MHz,
capătului inferior ai benzii (10,1 MHz)
corespunzându-i frecvenţa cea mai
joasă (2,1 MHz) de pe porţiunea ucila
a scalei receptorului. S-a optat asupra
variantei clasice cu oscilatorul “sus f din
mai multe motive;
a) Cuarţun cu frecvenţa de 12 MHz
se pot procura mai uşor. în varianta cu
oscilatorul Jos” pentru ca banda de 10
MHz să fie transîatală în banda de 1,8
MHz este necesar un cuarţ cu frecvenţa
cuprinsă între 8,15 MHz şî 8,3 MHz,
admiţând că receptorul poate lucra doar
Între 1 : 8 ... 2 MHz.
b) în varianta cu oscilatorul "sus"
frecvenţa imagine "cade” în intervalul
13,85... 13 f 9 MHz, unde nu exista staţii
de radiodifuziune. în varianta cu
oscilatorul “jos M t frecvenţa imagine
“cade” în banda de radiodifuziune de
49 m. De pildă, dacă cuarţul are 8,15
MHz, frecvenţa imagine corespunde
intervalului 6 r 15 ... 6,2 MHz. Evident,
este mult mai dificil să se atenueze până
la nivelul zgomotului {până la dispariţie)
semnalele provenite din banda de
radiodifuziune de 49 m, care au niveluri
apreciabile seara şi In timpul nopţii,
c) Dacă oscilatorul lucrează "jos” există
posibilitatea nedorită de a se recepţiona
şi alte semnale nedorite, insuficient
atenuate de circuitul de intrare, şi anume
de frecvenţe fx, unde ;
fx - nfq “ fi sau
nfq * fx - fi cu n - 2, 3, 4 ...
fq - este frecvenţa oscilatorului
local (cu cuarţ), iar fl este frecvenţa
intermediară cuprinsă în banda de
160m.
Cititorul poate calcula uşor care
sunt intervalele de frecvenţe fx pentru
n = 2 şi n = 3, Semnale de frecvenţe
fx (relativ mari) pol '"sări” peste circuitul
de intrare prin capacităţile parazite ale
montajului şi pot ajunge la intrarea
schimbătorului de frecvenţă producând
interferenţe.
5 2. Revenind ta
opţiunile iniţiale, o a doua
variantă de convertor
utilizează un oscilator
local de frecvenţă
variabilă, cu ajutorul
căruia se poate face
acordul, frecvenţa de ieşire fiind
constantă in acest caz nu se
acţionează asupra acordului
receptorului, care rămâne fix. De fapt T
convertorul împreună cu receptorul
realizează un receptor cu dublă
InF
HI
1QO
(Cofre RXJ
1,85.. 1,9MHz
1.85MH7
tT
Scala RX
1,9MHz
10,15MHz
10 r 1 MHz
Frec von fa rocaptrcnata
cu corverbrij tnlrodus
Figura 2
schimbare de frecvenţăfsau triplă, dacă
receptorul are deja două schimbări de
frecvenţă). Varianta din figura 1
corespunde schemei de receptor cu
dublă schimbare de frecvenţă, cu prima
frecvenţă intermediară variabilă, iar cea
de-a doua variantă corespunde schemei
de receptor cu dublă schimbare de
frecvenţă cu ambele frecvenţe
intermediare fixe.
S-a optat pentru prima variantă,
deoarece este posibil să utilizăm un
oscilator cu cuarţ de mare stabilitate
pentru obţinerea primei frecvenţe locale,
care este cea mai ridicată. Prin urmare,
stabilitatea de frecvenţă este excelentă,
practic egală cu stabilitatea receptorului
în banda de 160m. în plus, nu este
TEHNIUM • Nr. 2/1997
necesar să construim un VFO cu toate
precauţiile constructive. Convertorul nu
este ancombrant, deoarecş nu cere
condensator variabil şi poate fi realizat
la dimensiuni mai mici decât ale unui
pachet de ţigări.
Să analizăm montajul dinfigura
1 . Circuitul de intrare este realizat cu
o pereche de circuite cuplate şi asigură
o atenuare a frecvenţei imagine de circa
60 dB, Pentru a se realiza o mai bună
Figura 3
selectivitate, circuitele sunt cuplate
subcriticcu ajutorul condensatorului de
0,5 pF. Conectarea intrării
schimbătorului de frecvenţă se face la
o priză capacitivă, iar antena este
cuplată slab prin intermediul
condensatorului de 3,3 pF. Cu toate
aceste măsuri banda de trecere este
mai mare decât banda recepţionată,
atingând circa 150 KHz. Micşorarea
condensatoarelor mai sus menţionate
nu este benefică, conducând la o
micşorare a sensibilităţii. Se recomandă
cuplarea antenei printr-un condensator
mai mic, doar dacă apar intermodulaţii.
Cele două circuite se acordă în mijlocul
benzii pe maximul audiţiei.
Schimbătorul de frecvenţă şi
oscilatorul local sunt realizate cu circuitul
integrat TAA661, cunoscut ca
amplificator şi demodulator MF.
Utilizarea acestui circuit, mai puţin
"ortodoxă", devine posibilă dacă se
examinează schema bloc simplificată
dinfigura 3, compusă în principal dintr-
un amplificator - limitator (AL) şi un
multiplicator electronic (M), în
funcţionarea clasică, semnalul MF se
introduce la intrarea (6) şi se aplică
limitat uneia din intrările multiplicatorului.
Pe cealaltă intrare (12) se aplică
semnalul MF limitat, cules la pinul (8)
şi defazat convenabil de o reţea LC
exterioară. La ieşire există un filtru trece-
jos (nefigurat în schema bloc) care
poate separa componenta audio,
în figura 1 oscilatorul local este
realizat cu amplificatorul AL, conectând
o reţea selectivă (cristalul decuarţ) între
ieşirea (8) şi intrarea (6). Astfel se
realizează bucla de reacţie.
Schimbătorul de frecvenţă se realizează
cu multiplicatorul M, fiind asemănător
schimbătoarelor de frecvenţă realizate
cu circuite specializate, deoarece
schema de bază rămâne clasica celulă
Gilbert. Oscilaţia locală se aplică uneia
din intrările multiplicatorului (conexiune
internă în circuitul integrat), iar semnalul
se aplică celeilalte intrări (pinul 12), cu
condiţia să nu depăşească 10 mV,
deoarece apar distorsiuni şi
intermodulaţii. Aceasta este o condiţie
esenţială, diferită de funcţionarea
clasică (demodulator MF), când se
recomandă ca, din contră, la pinul (12)
să ajungă 100 ... 200 mV pentru a se
intra în limitare. Rezistenţa de 2,7 KO
serveşte pentru polarizare, deoarece
nu mai există legătură galvanică între
pinii (2) şi (12) prin intermediul unei
bobine, ca în cazul demodulatorului
MF.Circuitul acordat compus din bobina
L3 şi condensatorul de 39 şi 100 pF se
acordă pe frecvenţa de oscilaţie a
cuarţuîui. Reglajul nu este critic ,
frecvenţa de oscilaţie fiind influenţată
în mică măsură de acordul bobinei L3.
Acest lucru se poate verifica conectând
un frecvenţmetru la pinul (8). Dar, dacă
circuitul LC se dezacorda foarte mult,
oscilatorul poate ieşi din funcţie sau
poate “sări" pe o frecvenţă instabilă
determinată de capacităţile parazite ale
circuitului integrat şi ale montajului. Se
alege o poziţie de mijloc a miezului, între
cele două limite, urmărindu-se ca la
conectarea alimentării oscilaţiile să se
amorseze mediat şi întotdeauna pe
frecvenţa corectă. Astfef se evită
necazurile provocate de amplificarea
foarte mare a amplificatorului.
Schema oscilatorului prezintă
însă şi o particularitate interesantă:
poate oscila pe armonicele mecanice
impare ale cuarţuîui (oscilator
“overtone").
Autorul a experimentat şi un
cuarţ de 4 MHz în locul cuarţuiui de 12
MHz, acordând în continuare circuitul
cu bobina L3 pe 12 MHz.
Frecvenţmetrul conectat la pinul (8) a
indicat frecvenţa de lucru care, funcţie
de tipul de cuarţ, poate diferi puţin de
triplul valorii înscrise pe carcasă.
La pinul (1) unde, în funcţionarea
clasică, se conecta un condensator care
împreună cu o rezistenţă din circuitul
integrat realiza filtrul trece-jos, s-a
conectat, ca la orice schimbător de
frecvenţă, un filtru trece-bandă compus
aici dintr-un singur circuit acordat.
Bobina L4 împreună cu condensatorul
de 390 pF rezonează în jur de 1,875
MHz. Banda de trecere este în jur de
70 KHz, ceva mai mare decât banda
necesară şi prin urmare acordul este
fix.
Ieşirea se face la pinul (14) unde
se obţine un câştig de 20 ... 30 dB.
Această amplificare nu este necesară,
existând pericolul ca receptorul să
producă intermodulaţii.De aceea, cu
ajutorul unui divizor rezistiv, câştigul
global este redus la câţiva decibeli. Dacă
se doreşte un câştig mai mare, se poate
folosi varianta din figura 4, reglând
amplificarea convertorului la valoarea
dorită.
Bobinele LI, L2 şi L3 au 12 spire,
iar bobina L4 are 24 spire. Eie sunt de
tipul utilizat în televizoarele indigene alb-
negru în modulul de sunet cu TAA661
(bobinele cu carcasă metalică miniatură
şi cu oală de ferită). Ele se pot realiza
cu uşurinţă utilizând sârmă CuEm $ 0,1
mm. Se pot folosi şi carcase de acelaşi
tip de !a receptoarele indigene,
debobinând cu grijă pentru a nu sparge
miezul de tip "mosor''. Se recomandă
bobinele cu suport din plastic care se
înmoaie la căldură, în duda dificultăţii
aparente de a realiza înfăşurarea şi se
vor evita bobinele cu suport de ebonită
(de tip mai vechi), la care pinii se pot
roti, rupând firele.
Se recomandă realizarea
montajului pe o plăcuţă de circuit
imprimat. Bobinele se pot monta şi
alăturat pentru a reduce gabaritul.
Condensatoarele din circuitele acordate
vor fi de tipul disc ceramic sau styrofiex.
Restul condensatoarelor vor fi de tipul
plachetă ceramică sau multistrat.
Montajul poate fi ecranat într-o cutie
Figura 4
realizată din tablă subţire sau din circuit
imprimat, dar nu este absolut necesar
Conexiunea convertor-receptor va fi
scurtă şi ecranată. Deoarece im pedanta
de ieşire este mică (sub 100 LI la
varianta din figura 1) capacitatea
cablului nu contează practic şi se poate
folosi orice cablu, inclusiv audio, cu
condiţia sa nu fie prea lung.
în Încheiere se indică aproximativ
tensiunile continue corecte, ce se pot
măsura la pinii circuitului integrat cu un
instrument cu rezistenţă de intrare mare:
la pinii (12) şi (2) se va găsi 3.5V, la pinii
(5), (6) şi {7} se va măsura 1,4V. La pinul
(13) tensiunea măsurată este de circa
10 f 5V (depinde de consum). La pinul
(14) tensiunea va fi aproximativ
jumătate din tensiunea de la pinul (13),
iar la pinul (1) tensiunea va fi cu 0,7V
mai mare decât ia pinul (14).
TKHNIUM • Nr. 2/1997
7
— VIDKO-T. V.
DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (II)
SELECTORUL DE CANALE CU HIPERBANDĂ,
DE TIP SAMSUNG TBD1 - HYPV15A
ing. Şerban Naîcu
ing. Horia Radu Ciobănescu
Selectorul de canale SAMSUNG
TBD1 - HYPV15A este un selector
modern, cu hiperbandă, care arc
posibilitatea de recepţionare a
următoarelor benzi de frecventă ;
- VHF-1 {sau VHF LOW) : 48,5
corespunzător acordului cu diode
varicap.
în tabelul de mai jos sunt
prezentate tensiunile tipice aplicate
pinilor selectorului, precum şi curenţii
“consumaţi*, pentru cele trei benzi.
Parametrii electrici principali ai
acestor tipuri de selectoare hyperband:
- câştig în putere : min. 25 dB în VHF
şi min. 24 dB în UHF;
- factor de zgomot: max. 10 dB în VHP
si max. 11 dB în UHF;
- VHF-3 (sau VHF HIGH): 174
+ 470 MHz;
Pin
Tens. banda
VHF HIGH
Tens. banda
VHF LOW
Tens. banda
UHF
Curent
tipic
- UHF ; 470 + 862 MHz.
3 - BH
12 V
în gol
în gol
30 mA
Particularitatea selectoarelor
5-BL
în gol
12 V
în gol
30 mA
hyperband este aceea că în banda de
1 - BU
în gol
în gol
12 V
20 mA
frecvenţă VHF-3 limita superioară a
7-BM
12 V
12 V
12 V
50 mA
frecvenţei recepţionate nu mai este de
4-AGC
8 V
8 V
8 V
-
300 MHz (ca la selectoarele CATV), ci
6 -AFT
6,5 V
6,5 V
6,5 V
7 uA
este ridicată la 470 MHz. Se pot astfel
2-VT
0,5 V* 30 V
0,5 V+ 30 V
0,5 V+ 30 V
50 pA
CONECTOR TIP DIN
recepţiona canalele speciale S21+ S41„
Deşi se află în plină expansiune,
echipând în prezent tot mai multe
receptoare de televiziune în culori,
selectoarele de canale cu hiperbandă
sunt prezentate pentru prima dată în
limba română, în acest articol, în revista
TEHNIUM.
Atât impedanţa de intrare a
selectorului, cât şi cea de ieşire a
acestuia au valoarea de 75 CI, asimetric,
pentru o buna adaptare, având în
vedere că impedanţa tipică a cablului
coaxial ecranat are această valoare.
Selectarea canalelor se
realizează electronic, brut - prin
alimentarea cu tensiune continuă de
12 V a pinului corespunzător benzii care
se doreşte a fi recepţionată, şi fin - prin
comanda în tensiune continuă variabilă
între 0,5 V şi 28 V a pinului
h figura 1 prezentăm
dimensiunile de gabarit, precum şi
semnificaţia pinilor acestui selector
(tuner) hyperband. Se remarcă faptul
că numerotarea pin ilor se face începând
din partea cu borna de antenă (invers
decât am arătat în episodul trecut al
serialului de depanare). De asemenea,
pinul care lipseşte nu este numerotat,
pinul 8 devenind cel de FI (1F).
Modul de notaţie a pinilor este
indicat de producător şi el trebuie
respectat. în cadrul aceluiaşi receptor
JVC, pentru corespondenţă cu restul
schemei electrice. Dar, acest lucru nu
trebuie să ne deruteze, amplasarea
fizica a terminalelor (pinilor) selectorului
este aceeaşi la toate tipurile, având
aceeaşi semnificaţie electrică, indiferent
de notaţie.
Caracteristicile electrice tipice
- eficacitatea reglajului RAA (AGC):
min. 40 dB în VHF şi min. 30 dB în UHF;
- plaja de reglaj CAF (AFC) ; min,
±500KHz în VHF-L, min.±1 MHz în
VHF-H si în UHF (pentru VpinAFC -
6,5 V ± 4V;
Descrierea schemei electrice
Schema electrică a acestui
selector de canale este prezentată în
figura 2. Semnalul de la Intrarea de
antenă (ANT) este distribuit pe una
dintre cete trei căi FET1, FET2 {de tip
BF998R) sau FET3 (de tip 3SK186),
în funcţie de starea diodelor de
comutare Dl, D2, respectiv D3. Aceste
diode se găsesc în starea deschisă sau
blocată, permiţând semnalului de la
antenă să treacă sau nu, în funcţie de
comanda primită la pinii BL, BH sau BU.
Cele trei căi, corespunzând
fiecare câte unei benzi {VHF-1, VHF-
3 sau UHF), reprezintă practic câte un
circuit de intrare acordat cu diode
varicap şi câte un amplificator realizat
cu tranzistor MOSFET (cu dublă
poartă), caracterizat prin impedanţa
mare de intrare, parametri de
intermodulaţie foarte buni şi zgomot
redus în toată plaja de reglaj a
amplificării.
Vom prezenta în continuare în
detaliu funcţionarea circuitului
corespunzător benzii VHF-3 (BH),
funcţionarea celorlalte fiind similară.
Când se aplică tensiunea +12 V
ia borna BH a selectorului (iar la bornele
BL şi BU tensiunea este de zero volţi),
prin intermediul rezistorului R21 dioda
D2 este deschisă (iardiodele Dl şi D3
sunt blocate) Semnalul de la antenă
este aplicat prin intermediul filtrului de
8
TEHNIUM • Nr. 2/1997
b.
►
VIDEO-T.v.:
intrare (C22, L8, L9, C23, VD5, C24,
VD16 şi C25) porţii 1 a tranzistorului
FET2, Acordul se realizează cu dioda
varicap VD5, iar cuplajul variabil se
modifică în funcţie de polarizarea diodei
varicap VD16. Pe poarta 2 a
tranzistorului FET2 se aplică un
potenţial variabil, provenit de la pinul
AGC (RAA) prin intermediul rezistorului
R26. Amplificarea maximă a
tranzistorului se obţine când tensiunea
de AGC este cea mai mare (VAGC =
8 V) şi scade odată cu micşorarea
acesteia.
Sursa tranzistorului FET2 este
polarizată cu o tensiune fixă furnizată
de divizorul rezistiv R28, R29 şi este
decuplată cu condensatorul C27.
Drena tranzistorului FET2 este
polarizata cu tensiunea de 12V,
provenită de la borna de comutare a
benzii BH, prin intermediul inductanţei
L10 şi rezistorului R27, în drena
tranzistorului este amplasat un filtru
“trece-bandă” realizat cu elementele:
L10, C30, VD6, LII, CH15, CH0.5, L12,
LI 3, C32, VD7 şi C33. Filtrul este
acordat cu diodele varicap VD6 şi VD7.
Semnalul de R.F. amplificat
(corespunzător benzii BH) este aplicat
la pinii 6 şi 7 ai circuitului integrat ICI,
de tip TDA5331T. La pinii 8 şi 9 ai
circuitului integrat se aplică semnalul
de R.F. amplificat, corespunzător benzii
BU, iar la pinul 5 semnalul
corespunzător benzii BL. Pinul 4 al Cil,
TEHNIUM • Nr. 2/1997
Figura 2a
9
VIDEO-T.V.
care este intrare BL r este decupat la
masa prin condensatorul CI 6, intrarea
pe acesta bandă fiind asimetrică.
Circuitul integrat TDA5331T
Acest circuit este o variantă a
circuitului integrai TDA5330T, produs
de firma Philips, care este mixer şi
oscilator local (VHF, UHF şi hyperband)
pentru tunereie cu 3 benzi folosite în
receptoarele TV sau In video-
casetofoane Diferenţa dintre ceie două
circuite integrate constă în dispunerea
inversată a pinilor {pinul 1 devine pinul
28. pinul 2 devine pinul 27.pinul 14
devine pinul 15, pinul 15 devine pinul
14, ((1) pinul 28 devine pinul 1).
Schema bloca circuitului integrat
TDA5331T este prezentată în fîgura
3, iar semnificaţia terminalelor în figura
4. Tensiunea tipică de alimentare (Vp)
este de +12V (la pinul 10), iar cea
maximă admisă este de +14V.
Componentele externe circuitului
integrat aferente oscilatoarelor locale
ale celor trei benzi de frecvenţă sunt
următoarele:
BL : CI 7 r CI8, L7, VD4, C19
(situate între pinii 26 şi 28 ai circuitului
integrat):
BH: 038,039, 036,037, 117,
C40, VD8 (situate între pinii 22, 23, 24
si 25 ai circuitului);
BU : C62, C63, 060, C61, L22,
C64, VD12, C65, L23 (situateîntre pinii
17, 18, 19 şl 20 ai circuitului).
Pe pinul 17 (BS - electronic
bandswitcb) al integratului se aplică
tensiunea de comutare a benzilor, care
are următoarele valori:
- pentru comutare banda BL :
V17 = 0 + 1,1 V;
- pentru comutare banda BH :
V17-1.6 V-2,4 V;
- pentru comutare banda BU :
V17 ™ 3 V 5 V;
Pinii 15 şi 16 (nefolosiţi) în acest
caz reprezintă ieşirea semnalului de F.L
cu frecvenţa de 38,9 MHz.
Tensiunea de CAF (AFT) se
aplică diodelor varicap din cele trei
oscilatoare (VD4, VD8 si VD12) prin
intermediul câte unui rezistor de 1 MLI
(R19. R33 şi R49) şi se sumează cu
tensiunea respectivă de acord. De
asemenea se aplică şi diodelor varicap
VD17 şi VD18 (prin rezistorii R50 şi
respectiv R20, care acţionează pe
benzile BU, BL r respectiv BH.
IMPORTANT !
Datorită existenţei unui "cuplaj"
rezistiv între pinii de AFT şi VT -specific
acestui tip de selector - apare o
problemă, cu serioase implicaţii
practice. La valori mici ale tensiunii
pentru comanda diodelor varicap,
aplicată Ja pinul VT al selectorului,
io
TEIINIUM • Nr. 2/1997
A
♦ *
Y07LHK
3
Moada ion
Y07LHL
3
Triculescu Mihai
Y07LHM
2
Tine Alexandru
Y07LHN
2
Tarata Mihai
YG7LHR
3
Poenaru Nicuşor Aurel
Y07LHT
2
Şîefăneseu Radu FI ori an
Y07LKV
3
Voinescu Violeta
Y07LKX
RUS
Voinescu Mihai
Y07LKY
3
G rid an Vasîle
Y07LK2
3
Şerbu Ion
Y07LLA
4
Merfu George Cornel iu
Y07NH
1
Boc Gheorghe
Y07NJ
2
Râdoi llie
Y07UN
1
Marinescu Dumitru
YOTVJ
2
Nislorescu Emil
Y07VS
2
Schmidt Dietmar Omulf
Y07VX
2
Stuparu Alexandru
Y04ADL
2
Zara Mircea
Y 04 AMD
2
CrinteaAnghel
YQ4ASD
2
Cardon Ionel
Y04AVD
1
NI chita Alexandru
Y04AYE
2
Mîhâîlâ EugenAlexandru
Y04BGK
3
Sabin Ion
YO40IH
2
Petcu Ştefan
Y04BII
2
loan Victor
Y04B1K
3
Fol di Niculae
Y04BJB
2
Sâveanu George!
Y04BOC
2
Geremini Nicu
YG4BUW
2
Totolici Constantin Ştefan
Y04BVZ
2
Covrig Neculaie
YD4BZB
2
Comânescu Gabriel
Y04BZC
2
latan Dorin
Y04CVR
2
Pisică Marcel
Y04CVU
3
Constantin Georgicâ
Y04CW
3
Dandeş Petri că
Y04CVW
2
Rapa George
Y04CVX
2
Du mi tra seu Gabriel
Y04CW
3
Taranuha Ros ti slav
Y04CWH
3
Buiuclii Niculai
Y04GWI
1
Niţescu Vasile
Y04DAU
2
Grădişteanu Horaţiu
Y04DHX
3
Andon Viorel
YD4DJD
3
Horo! Vîrgit
Y04IT
2
Turnea Nicolaie
Y04PD
2
Nandu Constantin
Y04PN
2
Pâmrnt Marian
Y04RAR
2
Sandu Constantin Florine!
C rai ova a L Dr, Ma rcovie i nr r 6 j u d, D J
Craiova str Principatele Unite nr2.ap.31 6 jud.DJ
Craiova str G.E ne sci^bL D4.se. 1 f ap.9, jud.DJ
Craiova bd.1 Mai,bl.12 P sc.B.ap.5,jud.DJ
Craiova str.Olteţu nr.1t) jud.DJ
Craiova str. Rovine, bl Dl 4 jud.DJ
Târgu Jiu.str.Unirii Sireî.bl 7A n sc,1 ,ap,l3jud.GJ
Târgu Jiu str.Unirii Siret.bl.7A.se. 1 ,ap. 13 jud GJ
Târgu JEu sîr/Victoriei,bl,2 r sc. 1O.ap, 1 jud.G J
Turcineştî jud.GJ
Târgu Jiu str.Popa Şapca.bt.S.ap.Sjud.GJ
Craiova str.Bibescu nr. 64 jud.DJ
Craiova Calea Bucureşti ,bl,21 ,sc.2,619,3^40,jud.DJ
Craiova P-;a Unihi.bl.M1 .ap 12 jud.DJ
Craiova str.Severinului,bl.A4,sc,2,apJ1 jud.DJ
Craiova str Brazda lui Novac,bl. 16.se. I.ap.1.jud.DJ
Craiova str.p-ţa Unirii f bl.M1 ,sc.1 .etlO.ap 37jud.DJ
S.C.Z. IAŞI
Galaţi str.Domneascâ nr.2,bI.Pl2 T sc.1.ap,17 jud.GL
Galaţi str. Oţel arii or,bl, Dl 1 .sc.C.ap.SOjud.GL
Galaţi str.Venus nr.6jud.GL
Focşani str. 2 3 Au gust, bi. 1 S.sc.l .ap.10jud.VN
Galaţi str.Mazepa nr.20.bl.C4.ap.41jud.GL
Galaţi str M.Sadoveanu nr.10.jud.GL
Gal aţf str. Bră i iei nr. 67 ,b I .B R3, sc.4, ap. 157 jud G L
Galaţi str,Strungarilor nr.S.bl.VI .sc.1 t ap.6,jud.GL
Galaţi str.Micro 16A,bl. 111 ,sc. 1 ,ap. 10 jud. GL
Galaji Microraion 13B P bLC6,sc.4,ap,89jud.GL
Gal aţi str, Re p ubl ici 1 n r. 52, J ud. G L
Gaiaţi str. Piersicului nr. 14 ,b!.W6 ,sc. 1 .ap. 18 jud GL
Galaţi str.Srăilei n r.205, bl.A5.sc. 9. ap.380.jud.GL
Gal aţi str. Brâi tâi nr. 15. bl, R1. sc, 1 .a p .6 jud. GL
Galaţi str Partizanilor rv.9 1 sc,4 r ap,69jud.GL
Gaiaţi str.Nae Leonard nr, 13,bl.C 11 t sc, 1 ,ap, 11 jud.GL
Costache Negri jud.GL
Galaţi bd. Galaţi nr.S.bl.PRS.sc.l.ap. 16 jud.GL
Galaţi Micro nr13B.bLA2.se 3.ap.44 jud.GL
Galaţi sîr.Roşiori nr.27,bl,B1 P sc.3,ap.28 ju&GL
Gaiaţi str.Mazepa nr,6 f bl G1 ,ap.ll4 jud.GL
Gataţl str. Democraţiei nr 11 jud.GL
Focşani str.Unirii nr.5,bl.B4,ap.13jud.VN
Focşani str.Miron Costln nr.Tap.8jud.VN
Galaţi bd. Republicii. nr,128,sc.2.ap. 14 jud.GL
Galaţi str.Brâilei.bl.PSI 3B,sc.1 ,ap. 34 jud.GL
Galaţi strTigtsna,bl,E7,ap,81 jud.GL
Gaiaţi str Arad .bI PSI 3C.sc. 1 .ap 7 jud.GL
Galaţi str.Traian nr.3,ap.9 jud.GL
Te c uc i str., M. Kog ălni cean u n r. 28 jud. G L
Y02AAE 3
Y02AAG 2
Y02ABN 3
Y02ADQ 2
Y02AEG 2
YG2AEY 3
Y02AFS 2
Y02AGY 2
Y02AIX 2
Y02ALS 1
Y02ALV 2
Y02AMQ 2
YQ2AMY 3
Y02A0B 2
Y02APU 2
Y02AQB 2
YO2AQ0 2
Y02AQU 3
Y02ARA 2
Y02ARV 1
YQ2ASR 2
Y02ATE 2
Y02AUN 2
Y02AVA 2
YQ2AVM 2
Y02AXG 2
YD2AXY 2
Y02BB 1
Y02BBB 2
YG2BBD 2
Y02BBP 3
Y02BBT 2
Y02BBX 2
YG2BCT 2
Y02BEH 1
Y02BEO 2
Y02BF 2
YG2BGQ 2
Y02BH 2
Y02BHP 2
Y02BHR 2
YO2BI0 3
Y02BJH 2
Y02BJ1 3
Y02BJS 3
YG2BJX 2
Y02BJZ 2
Y02BKK 2
Y02BK0 4
Y02BM 1
Hencilâ Vistor
Porucic Bobi
Bâloiu Andrei
Latcu Petru
Raşca Romulus
DurstAlfred
Bâjenescu Vi orei
Brinda Doina
Decsov tvan
Danetl loan
l..ungu Ştefan
Petru ş Nicolae
Standu Gheorghe
Ştef Eugen
Sarea Gheorgbe Ştefan
KtlemenArdian Emil
Berce a Valeriu
Roşu Gheorghe
HorvathAdalbert
Szabo Francisc
Ancuşa Victor Romulus
Petrovan Nicolae loan
StepanTodor
Dorobanţu Petre
Wagner Joan Toma Gyozo
Cardasev Igor
Ad am Andrei Eugen
Cerchez Gheorghe
pante limon Gheorghe
Drăguţ Fierea
Adrei Daniel Gheorghe
Tânăsescu Stei ian
Romocea Ion
Soflete Liviu Aurel
BrangaIon
JoIdesTraian
loger Os car Egon
Nemet Geiza
Rop cean u Mihai
Eparu loan
Mendrea Va sile
Drâghiri loan
Rădulescu Viorel
Da vid Ştefan
Borca Gheorghe
Motnar Maria
Hora Gralian Marcel
Andrei ca Au rel
Ţârnea Euliu Dimitrie
Genescu Eleodor
Deva ca rt. G ojdu t bl. 50, scA ap. 3j ud. H D
Timişoara slr.ŢibEeşului nr.1Ajud.TM
Anina str.Colo novat nr,2 jud.CS
Timişoara bd.Cetăţii nr.46,sc.E,ap.5,jud.TM
Timişoara str.Piatra Oralului nr.3,sc.D2 r et. 2 jud.TM
Timişoara str.Basmului nr.2,sc.B. ap, 10 jud.TM
Timişoara str,Abrud nr. 18.se. C,ap. 18 jud.TM
Lugoj str.Bucegi nnl 5jud IM
Lugoj str.Ceahlăului nr 5, bl. 2 5, $c A ap. 10,jud.TM
Timişoara strl Decembrie nr.1l.ap 3jud.TM
Timişoara str.Hămtciei nr.4 P saC,ap.13jud,TM
Petroşani str. Avi atolilor, bl. 24 f sc.2 t ap, 30 jud. H D
Timişoara str. Bucure şti nr.14 r bl.Al ,50.8,81.2 jud.TM
Lugoj strAeea Vişinilor, bl, 5, scAap.Bj ud TM
Staţia Tv Măgura Boiu jud.HD
Lugoj strBucegi nr,38.et.1 r ap.1/jud.TM
Trm i ş oa ra str. Ogl i nzi I o r nr. 22, bl .3 5, sc. B, e t. 2 Jud .TM
Câian str.30 Decembrie nr.11 jud. HD
Timişoara str.Cugir nr6.ap.8jud.TM
C ă I an st r. B radu lui nr. 10. sc. D, ap. 37 jud, H D
Timişoara sIr,A.Şeilor nr.3.ap.2.jud.TM
Urni soa ra s tr.Ştef a n P lava! nr, 2. bl. 3 .sc, B P a p, 10, j ud, TM
Reşiţa str Izvorului nr. 10 jud.CS
Deva str^N.Bălcescu.biieA.sc.D.a^SSJud.HD
Timişoara zona Bucovina.bl,B3Q f ap,6 jud.TM
Timişoara splaiul N Titulescu nr.21 T sc,C,ap.4 jud.TM
Petroşani strindependenţei nr.25 t sc,3,ap,54 jud.HD
Timişoara str. st. PI aval nr.2/7 T eL4,ap 18 jud.TM
Deva str.Dacia.bl. 18.ap,3 jud.HD
Oraviţa strJzlazului nr. 73 jud.CS
Timişoara cai. Tom nta Iul ui nr.22,ap.3jud,TM
Reşiţa str. Fântânilor nr.3,sc.2,ap. 12 jud.CS
Timişoara zona LI. Dela Brad.bl.A69.sc. B,ap.Sjud.TM
Timişoara str.Bethoven nr A ap. 1 jud.TM
Lugoj str.jmpăraiuTraian nr 2,jud.TM
Ti m i şoa ra str. Stupă ri io r nr. 7 2 j u d .TM
Timişoara str Ana Ipătescu nr.29 t ap,42,jud.TM
Jimbolia str. Victor Babeş nr.50 jud.TM
Timişoara strMatei Basarab nr. 16,bl.61 ,sc.B,ap.7 jud.TM
Jimbolia str.Tlmiş nr.4jud.TM
Timişoara str.Constantin cel Mare nr.99.ap. 7 jud.TM
Vui can i str, Victorie i n r, 21 A, ap. 11 jud. H D
Vulcani strVictoriei nr,25,bi,G4,sc.3 r ap.36jud,HD
Timişoara cal.Sagulul nr. 10,bl. TI 5A,ap.21 jud .TM
Hunedoara str. lamindron ului nr.3/20,sc.3,et,2.ju±HD
Petroşani str.1 Decembrie 1918 nr. 99 jud.HD
Deva str. Tei lor nr, 1 t bL74 .sc.B.ap.27 jud.HD
Timişoara str.Timinazeu nr 35 jud.TM
Timişoara bd.6 Martie nr,6.et.7,ap.1 jud.TM
Timişoara str,Generat Dragallnsnr.40 t ap. 12 jud.TM
Y02BMA
2
Rado Zoltan
Y02BMK
3
Drâgulescu Emil
Y02BMM
3
Bojisteanu Radu
Y02BN
2
Ni chita Panîelimon
Y02BP
1
Th ury Zolta n Al e xan d ru
Y02BPA
3
FrâncuTraian
Y02BPP
2
Martin loan
Y02BPZ
2
Voi ca Adrian Viorel
Y02BQY
2
Guga Dorin
Y02BRB
3
Deheleanu Ladislau
YG2BRL
2
Dobriceanu Romuius Gh.
YG2BRO
3
Lungu Vasile
Y02BS
1
Sahleanu Aurel
Y02BTW
2
Forţase Adrian
YG2BUJ
2
Grazavu Sever
Y02BV
2
Caii cue Adrian
Y02BVC
3
Marian Radu
Y02BVH
4
Bolea Mereu
Y02BW
3
Cincu Laviniu
Y02BWR
2
Roba Petru
YQ2BWW
3
Dinea Vasile
Y02BWX
3
Anlonescu Mihaii
Y02BX
2
Perszem Poticarp
Y02BYS
3
Klein Hans
Y02BZV
2
Mo ca nu Costicâ
Y02CAZ
2
Mo mir Ştefan
YG2CBF
2
Fircea loan
Y02CBK
2
Munteanu loan
Y02CBQ
3
Cârja n SebiTrafan
Y02CC
2
Murgu LMu
Y02CCE
2
Gyongy Ştefan Geza
Y02CCJ
3
Toderict Vaier
Y02CCV
3
Balog Ştefan Emerlc
Y02CDX
3
lacob Claudiu Victor
Y02CE
4
Suîi Calus Sorin
Y02CEE
3
Kelemen (uliu
Y02CEQ
2
Obradov Slobod an
Y02CEY
3
Marcoane Simion
Y02CFS
2
Aron Grigore
Y02CGL
2
Kanizsai Ladisiau loan
YG2CGV
3
Pan teii mo n Doina
Y02CI
3
Olariu loan
Y02CJ
2
Remete losif
Y02CJX
2
Nerteriuc Virgil
Y02CK0
2
Todoresc Nicolae
Y02CLJ
2
Vefescu llie
Y02CLL
3
Behawets Ott-o
Y02CLO
3
Popescu Ion
Y02CLQ
2
Serediuc Dumitru
Y02CLX
2
Al tman Alexandru
Peciu Nou nr,265Jud.TM
Lupeni str.Parângului nr4.bLD6.se ,1 ,ap,2jud,HD
Timişoara str.Sirius nr.2G P sc,F f ap.4 T judTM
Timişoara str. Trandafiri lor nr.3, jud.TM
T m işoara b d. D â mb o viţa n r. 55 P bl. D46 f ap. 4 ju d .T M
Timişoara bd .Cetăţii nr. 1 /3. se. A, ap. 12, jud. TM
Deva str, M ineruî ui r bl. E, se, 2 P a p. 33 jud« H D
Deva zona Găr1i,bL43,sc.A f ap P 17jud P HD
Brad str.Republicii nn8,bL8 P $C-3 P ap,34jud,HD
Timişoara str,Transilvaniei nr.6 P 5C-B P ap,7 jud.TM
Timişoara str.Elevului nr.1 P ap. 19 jud.TM
Timişoara str Drag oş Vodă nr.38 jud.TM
Timişoara str.Mendeliev nr.6 P bl.T6 f ap. 12 jud.TM
Petroşani str.Şt,Q.lQsif,bl,2C,sc.1 P ap.9 jud.HD
Petroşani str.lîie Pintllie nr.6,sc,3 P ap.106jud.HD
Gravita str.Spi talului nr.54jud.CS
Reşiţa P-ţa 1 Decembrie 1918 ,bl,31 P ap. 5 jud.CS
Haţeg str.Cimitirnr.13jud.HD
Timişoara str.Carei nr.4 p bl.46 P sc.B h ap. 3 jud.TM
Timişoara stf.3t.Olosif P bLB9,ap,17,jud,TM
Deva str.N BăicesciLbL 12,sc.A f ap. 12jud.HD
Timişoara str.C.Porumbescu nr.17 jud.TM
Timişoara str.CircumvaîaţiuniF nr,25 P sc l2 P et.10,jud.TM
Jimboila str.1 Mai nr,51 jud.TM
Timişoara str.Stelelor nrS.sc.B.ap, 19jud.TM
Timişoara intr.Ggznel nr. 3 ( bl >02,61.3»ap. 12 jud.TM
Reşiţa al,Teri ape nr,3 P sc.A,ap.1 jud.CS
Haţeg str, A. Via leu, bl. 19C P sc.C f ap.9.jud.HD
Timişoara str. Poeziei nr.3 ,sc.B,ap.7 jud.TM
Deva al.Brazilor nr, 14 jud. HO
Reşiţa str.Zodei.bl. B1.sc. 2 P ap,9 jud.CS
Hunedoara stf.M. Viteaz ui nr.2lA fc bl.t P sc.A P et.2jud,HD
Timişoara zona Steaua,bf.1 S^c.C.ap.5 jud.TM
Lugoj strPrimăViril nr.18 jud.TM
Timişoara str.laşi nr.1 jud.TM
Gravita bi.CFR nr.2jud.CS
Sânnicolaul Mare,str.Ştefan cel Mare nr,12jud,TM
Timi şoa ra str. Lidi a nr. 92 P bJ, 10, sc. B, ap ,7 j ud TM
Timişoara str. Demetriade nr.1 ,ap. 16,jud,TM
Ti m 1 ş oa ra, str. Odo b e s cu nr. 58 jud .TM
D eva str. Daci a, bl. 18,ap . 3 jud. H D
Timişoara.str.Ogiinzilornr.l.sc.C.ap^ jud.TM
Petroşani str. Hori a nr.5,$c.2,ap.28jud.HD
Caransebeş .str. Scânteii Nord.bJ ,37,sc.B ,ap.6 jud.CS
Orăştie str. Mureşului, bl, 1 .sc ,2, ap. 33 jud.HD
Vulcani str,Republicii nr.64,bl.E4,sc,2 l et.3jud.HD
Timişoara str.Qltul nr.10jud.TM
Vulcani str.Victoriei nr.6 P bl.E3 : sc.4,ap, 14 jud.HD
Vulcani str.Republicii nr.67,b!.D10 r sc.2,ap. 17 jud.HD
Vulcani al.Crizantemelor nr. 10 r b1,9 P sa2,ap, 1 jud. H D
Y07AQZ 2
Y07ARY 2
Y07ARZ 1
YG7AWZ 2
Y07BA 2
YOTBEN 2
Y07BGA 2
YQ7BGB 3
YG7BKX 2
YQ7BSK 3
Y078SL 3
Y07CCK 2
Y07CFD 1
Y07CJG 3
Y07CKP 1
Y07C0A 2
Y07C0U 2
Y07C0V 2
Y07CYT 1
Y07DEM 2
YQ7DEN 3
Y07DEO 2
Y07DNS 3
Y07D0 1
Y07EA 2
Y07KJS 1
Y07KJU 3
Y07KJZ 1
Y07LAI 3
Y07LAT 2
Y07LBU 2
YO7LC0 3
YO7L0Z 3
Y07LDT 3
Y07LDX 3
Y07LEN 3
YOTLER 3
Y07LEZ 3
Y07LFC 3
Y07LFD 3
YOTLPV 2
Y07LGD 4
Y07LGF RUS
YQ7LGI 1
YQ7LHA 3
Y07LHC 2
Y07LHE 2
YG7LHF 3
Y07LHG 1
Y07LHJ 3
Petrescu Mugurel Jean
Vasite Marcel
Vasile Constantin
Nicola Vasile
Ancuţa Petru Cos miri
Bolborici Eugen
Pa nalt Constantin
Petrescu Sica
Buzea Marian
Popa Comei
Raicu Dumitru
Netoiu Alexandru
Dtncâ Ion
Pirjol Mihai
Trincu Dumitru Marian
Câtin Sofranie
Bunciiă Marian
Istrate Florei Sorin
Ungureanu Dragoş Viorel
Roşea Liviu Eugen
Jilavu Mircea Dan
Mintuleasa Cristian
Totoiescu Romeo Mihai
Vazian Victor
Popescu Sabin Mihai
Crai ova str, Bre stei nr,4i jud.DJ
Craiova Calea Bucureşti ME11,sc.1,ap.2jud.DJ
Craiova b-dul IMai ,bLD3a,sc.1 P apT 8,jud.DJ
Craiova str.Brazda lui Novac, bl. F7 p et.8 r sc.1 ,jud.DJ
Craiova str.cart. Rovine ,bi. A30 f sc. 1 ,ap.5 ,jud. DJ
Craiova str.Brazda lui Novac, bLF9.sc. 1,et,4 P ap. 18 jud.DJ
Craiova cari Valea Roşie,bl.G5 f sc.3,ap.9 jud.DJ
Craiova b-dul.1 Mai.bf. S36.sc. 1 ,ap.10.jud.DJ
Craiova str.VAtecsandri nr.36 jud.DJ
Craiova st r.Brazda lui Novac r bl l6 t sc.5 r ap.9jud DJ
Craiova str. VAfecsandri jbl.MS.sc.B.eU.ap,7 jud.DJ
Craiova cart Rovine,bLGI O.sc 1 ,ap.1 jud.DJ
Craiova str,Calea Bucureşti,bLF4.sc.1 P ap, 13jud.DJ
Craiova str,C-tinArgetoianu^1,62,30,1 r ap.8jud.DJ
Craiova cart Valea Roşie jud.DJ
Dăbuleni jud.DJ
Craiova str.Brazda lui Novac 1 bLD27,sc,3 f ap,20 jud.DJ
Craiova b-dul 1 Mal ,bl.18,sc>1 ,ap.10,jud.DJ
Craiova cart, Craiovita Nouă P bl,175K P sc.1 jud.DJ
Craiova str. Maxim Gorki.bL4.se. TapBjud.DJ
Craiova str Craiovita Nouâ,bl,34,6110.313.42,jud.DJ
C raiova C a lea Bucu re şti, bl., A4, sc. 2 P e l. 3, ap. 10, j ud. D J
Craiova str. Rovine, bU20 f sc.Tet.4 k ap.17jud.DJ
Craiova str.Adolf Beck rin 16j ud, DJ
Craiova calea Bucureşti P bl.5 P et.2 P sc,2 J ap,9jud,DJ
Şcoala Generaiâ nn13Târgu Jiu r $tr.A,LCuza nr.37jud.GJ
Cercul Militar Craiova Crai o va, str. Mureş nr,3,jud.DJ
Grupul Şcolar Gheorghe MagheruTârgu Jiu jud.GJ
MorujuAdrian
Viisan Nicu
GasparAdrian
Slamnoiu Ga briei
Efrim Corel
Marine seu Valerica
Anghel Liviu
Râducan Mircea
Ca ram a vru Ştefan
Istrate Florenţa Ludmila
Drâguşin Gheorghe
Nicoliţa Paul
Fanai t Roberî Mihai
Criciotoiu Leontin
Rasu Cristinel
Haizman Dumitru
N ăsta se Marcel Ecaterina
Dumbrava Mihai Cristian
Radu Petru Florian
Sîâmcă Petru
Tânâsescu Jean
Andronie NicoJae
Craiova cart.Craiovita Nouâ.bl.87b1,sc.1 ,ap.4 jud.DJ
Craiova cart.Craiovita Nouâ P bl.68b2,sc.2,et.2jucl.DJ
Craiova cart,Brazda lui Novac,bt.F5,sc.2,ap.23,jud.DJ
Craiova str.MaximGorki nr 1-3-5.se, 1,ap.4,jud.DJ
Craiova cart.LăpuşArgeş p bl.54,sc.1 ,ap.13jud,DJ
Craiova p4a Gării r bl.12,sc.1 ,ap. 11 Jud.DJ
Craiova cart.Valea Roşie.bl.CS.sc.Z.ap. 11 jud.DJ
Craiova str.G.Eminescu nr.24 jud.DJ
Craiova cart.Ravine.bl.Cil ,sc.1,apJ,jud.DJ
Craiova bd.l Mai,bl.l8,sc,1 P ap, 10jud.DJ
Craiova bd, 1 Mai,b1, B5 ,sc,1 ( ap,5,jud,DJ
Craiova $tr,N,Titulescu,bLM1 P sc,1 ,ap,7 jud.DJ
Craiova cart. Val ea RoşîeMGS.sc.S.ap.O jud.DJ
Craiova bd.l Mai,bl,33,sc,2,ap,4jud.DJ
Craiova cart.Valea Roşie,bl.G3,sc.2 r ap.1 jud.DJ
Craiova str.Brazda lui Novac.bI.38 IVA 9 P ap. 15jud.DJ
Craiova Calea Bucureşti.bl. Al 3,sc,4,ap, 13 jud.DJ
Craiova str.N.Titulescu.bl.AI ,sc.2,ap.6,jud.DJ
Craiova cart.Lăpuş,b1.V9,ap.6jud.DJ
Craiova bd 1 Mai,bl. 23.se. t,ap.9judDJ
Craiova ,str.A. I.Mincu ,bt.14 .sc.2 r ap. 6 jud .D J
Craiova str.cart.Craiovita Nouă,bl.1750,sc,2,jud.DJ
Y02LIQ
3
Şest Florentin Tlâ
Y02LIR
4
Palici Ciprian loan
Y02LIW
3
Toplician Adrian Ionel
Y02LIZ
3
SiketAlexandru
Y02LJB
4
Pasare Dan
Y02LJC
4
Kemper Rob ert Adrian
Y02LJF
4
Pop Dorel Alin
Y02LJG
4
Ivancea EmilAuref
Y02LJH
4
BorobarCosmin Ionel
Y02LJS
4
Ml hal Vasile
Y02UW
4
Segneanu Emanoel
Y02LJX
3
Câciulan Stelian
Y02LJY
3
Crăciun eseu losif
Y02LKC
4
Ungureanu Nelu
Y02LKF
3
Sitariu iiîe
Y02LKJ
RUS
Nemet Li viu
Y02LKK
3
Hodorog losif Florian
Y02LKL
3
VIadu Paul
Y02LKM
3
Ambro Alexandru
Y02LLF
3
Străin Dan Cristian
Y02LLF
3
Pop Li viu Dorin
Y02LLG
RUS
Orza Emilia
Y02LLJ
3
Pop Raoul
Y02LLL
4
Crişan Gheorghe Sorin
Y02LLM
3
Huţuieac Florentin Codruţ
Y02LLN
3
Noje MariusAdrian
YO2LL0
3
Ghilezan Adina
Y02LLP
4
Zamfor Cătălin Răzvan
Y02LLR
3
TamaşiTberiu
Y02LLS
3
Gâscă Sorin Mihai
Y02LMD
3
Daneti Mari lene
Y02L0G
3
Tenche Călin loan
Y02LRM
4
Raicov Mart a
Y02LYL
3
Tănâsescu Mihaela Steliana
Y02LZZ
3
Sandru Dumitru loan
Y02MAZ
3
WagnerJanos
Y02MDQ
RUUS
La teu Alina Florica
YQ20G
2
Muntean Traian
Y020M
2
Botos Mihai Octav
Y02QA
3
P od a ru Alexandru
Y020C
2
Petlerfy Eugen
Y02QG
2
Duma Alexandru
Y02QY
2
Zamoniţă Mihai
YQ2ZD
2
PoruznicAnatOlie
Y07AEW
2
Ghindeanu Şerban
Y07AHQ
3
Capatina Stavrache
Y07AHR
2
Drăghici Dumitru
Y07AHT
3
Lucaci Severi an
Y07AKL
2
Georgescu Ion
YQ7AQT
1
Tudosie Constantin
Reşiţa atr.Făgărasului nr.20,sc A ap-5.jud.CS
Timişoara calea T^rontaluluisc.Cap.S jud.TM
Tim t şoa r a str. F ructel o r nr. 13, j u d.'T M
Timişoara strJextifiştilor hr,4,sc, B, ap,10 jud.TM
Timişoara strToronîalului nrj Jud.TM
Ofăştie str. Avram lancu nr10.ap.15jud.HD
Tmişoara.zona IJ.Dela Brad.bl.Bll.sc AjudYM
Denta nr 220jud.TM
Timişoara str.Boemia nr.11,ap. 1,jud.TM
Narau nr.191 jud.TM
Bocşa str. Victoriei.bl 14 1 sc.2,ap.10 jud.CS
L ugoj a! - Vi şin iilor nr 3bis*sc. A, ap. 2 jud TM
Lugoj str Cotu Mic P bL24 P sc,B P ap.4 jud.TM
Bocşa str t Semşntcului ( bl,16C l âc.4 T ap.36 jud.CS
Deva sir.Victoriei nr.5,b], 10,30.2^,28 jud.HD
Tmişoara str.Dropiei nr_2 P bLB,ap.3jud,TM
Reşiţa bd. Revoluţiei din Decembrie nr30 jud.OS
T m i şoa ra str. L iege n r. 1 P b 1,135, ap. 11 jud TM
Tmişoara str.Balanţei nr.18jud.TM
Reşiţa str.Carpaţl nr.2Jud.CS
Tmişoara str.Lucian Blaga nr.7.ap. 14 jud.TM
Reşi ţa str. S u rgh Iul ui nr.4 n bL B. a p, 6 jud .CS
Tmişoara sţr.Lucian Blaga nr.7 ( ap.14 jud.TM
Tmişoara str Mărişor nr.1 P se,A P ap.20 jud.TM
Tmişoara str.Brânduşei nr,14.sc.A,ap.9 jud.TM
Tmişoara str.Leeta nr, 39 jud.TM
Tmi ş oara al. Cânepei nr 3, sc. B, ap. 18 j ud.'TM
Timişoara ,slr,Râsăritului nr,26 jud.TM
Lupeni str.T.VIadimirescu nr.35 P ap.19,jud.HD
Lupeni aleea Liliacului nr.5A,bl. M4,ap.28 jud.HD
Tmişoara str. 1 Decembrie nr.11 .ap.3 jud.TM
T m işoa ra str. Stelelor nr. 12 P sc A .ap .4 jud. TM
T mi şoara bd. D â m boviţa n r.7 3, ap. 12 jud.TM
Reşiţa str. Fântânilor nr.3 ,sc.2,ap. 1 2jud.CS
Lugoj str.Cotu Mic H bL4 P sc.A P ap. 3 jud.TM
Tmişoara zona Bucovina.bl.30 P ap.6.jud.TM
Tmişoara str.Cetâţiî nr,46 P se.E P ap.5.judTM
Hunedoara slr.Tran silvani ei nr.8,bf.C5 P ap. 15 jud.HD
Tmişoara str. Sorin Titel nr. 14,ap.6 jud.TM
Hunedoara str.Aman nr13 P ap.4 P jud.HD
Petroşani str. Republicii .bl. 87,30.3.613 P ap,36jud .HD
Reşiţa str. Liliacul ui nrl .sc.1 ,ap,1 jud.CS
Câlan str. Florilor nr.24 .ap. 16 jud, H D
Lupeni str.Avram lancu nr.11 jud.HD
Craiova str.Brestei nr,63,jud.DJ
Craiova str.V.Frunze nr.43jud.DJ
Craiova str.Craioviţa Nouă,bl. l5,eL1G T ap.40 jud.DJ
Craiova p4a Gării nr.1 ,bl. F1 ,et,3.ap.13jud ,DJ
Com .Coşovent r sat Circea jud DJ
Craiova str.Brestei nr.68 jud.DJ
Y02CMH 3
Y02CMI 2
Y02CNH 2
Y02CNY 3
Y02C0B 4
Y02C0Q 4
Y02C0D 2
Y02CPV 3
Y02CPW 4
Y02CPX 3
Y02CPV 3
Y02CPZ 3
Y02CRW 3
Y02CTL 3
Y02CWM 2
Y02CWR 3
Y02CX 2
Y02CXJ 2
Y02CXK 2
Y02CY 2
Y02CYQ 3
YQ2DDN 2
Y02DFA 2
Y02DFB 2
Y02DGR 3
Y02DHG 2
Y02DHI 2
Y02DHN 2
Y02DKJ 2
Y02DM 2
YG2DNO 3
YD2DNX 2
Y02DNY 4
YQ2DNZ 3
Y02FV 2
Y02GL 1
Y02GQ 3
Y02GZ 2
Y02IC 1
Y02IM 2
Y02IS 1
Y02IX 2
Y02KAB 1
Y02KAC 1
Y02KBE 1
Y02KBI 1
Y02KC8 2
Y02KHG 1
YD2KHL 1
Y02KHP 3
Lupul eseu Ştefan D-tru
Huth Anton Bemard
Hoca Remus
Slmonovicl Gheorghe
Ciortus ivan
CslkiArpad
Patrie Mihai
HabagoZoltan Gheorghe
IfrlmNicoSae
Meltlş loan
Talar Mircea
Bencze Ludovic
Rusu loan
Spin ea nu Rodi ca Li li ana
Suta ion Ovidiu
Panteiimon Marius Doinei
Potaliţă Victor
Angelescu Paul Ginel
Iga Aurel
Morar Constantin
Avrămuţ Grigore
Costîug Vîorel
Orza Ovidiu
Craiu Doret
Oprea Nicuşor Dick
Pop Li viu loan
Achimescu Dorel
Pană Gheorghe
GeraTberiu
Mureşan Delia
Gâtâiantu Florin Stelian
Cord loan
Bud Sorin
Marcu Lucian
Braun Victor iullu
Daroczi Caro]
Pope seu Gheorghe
Holischwendter Gunter
NegruţNicoiae
Marinescu Constantin
Şuii lullus
Sârbu Florian
Rad ocl u bul j u deţe an T mi ş
Clubul elevilor şl copiilor
Clubul Sportiv Şcolar
Deva sirMărăşeşti.bl.eA.sc.l, a p.4 jud.HD
Lugoj str. 1 Mai nr.7 jud.TM
Vulcani str.V.AIecsandri nr.3 P bî,37 P sc.1 P ap,Bjud,HD
Hunedoara str.T.Viadimirescu nr,41 jud.HD
Tmişoara str.Gosnei nr.2,bl,CI 4,et.4 P ap. 19 jud.TM
Deva str. Bej an nr.S.bl.SB.sc^ap^Sjud.HD
Caransebeş stcDtlmei nr.18 jud.CS
P e troşani al Tra nda firi I or p bl. 2*s c C. a p .86 jud. H D
Brad str. Libertăţii nr.2 f bLC4,ap.5 jud.HD
Brad strlibertâţii nr, 13.bl.B2,sc,1.ap.2jud.HD
Tmişoara strXebedei nr, 8. ap. 1 jud.TM
Tmişoara str.Eneas nr, 20 jud.TM
Bocşa str.G.Coşbuc nr,65 jud.CS
Tmişoara str Regiment nr. 13 Jud.TM
Caran sebe ş str. CD. Loga, bl, D2. sc .A, ap. 4 J u d CS
Deva str.Liliacului.bl. 1 8.SC, A.ap.5 jud.HD
Lupeni str.Bârbăţeni nr.3 T bl.A2.ap.31 jud.HD
Petroşani al.Trandafirilor 1 bl.2 P sc,5,ap,59jud.HD
Brad str. Ta ratei nr.187 jud. HO
Lupeni strGh.Şincai.bl.A/l.sc.l ,ap,6 jud.HD
Teremia Mare nr,25 jud.TM
Jebel nr.271 jud.TM
Reşiţa str. Ga rgh iul ui nivLse.B.ap.djudXS
Gataia str. înfrăţirii nr.78jud.TM
Lugo) str Bucegi nr.15Jud.TM
Tmişoara str. Mureş nr.7 jud.TM
Tmişoara strXircumvalaţiunîi nr.22.ap-3 jud TM
Reşiţa str.RMaior nr.65,sc.6,ap 14 jud.CS
Tmişoara caleaTorontalului nr. 13,sc.A,ap.18 jud.TM
Tmişoara str, laşi nr.1 jud.TM
Tmişoara str.Şt.O.losîf nr.24 P ap. 1 jud.TM
Hunedoara str.Privighetorilor nr*6 t b1.9,sc.B.ap 1 jud.HD
Deva str.Dorobanţr r bL22 P sc.C,ap.33 jud.HD
Hunedoara str.Avram lancu r.S.bl.lST.sc.D.ap^ejud.HD
Reşiţa bd,23Augu$t nr.16,ap. 1 jud.CS
Tmişoara calea Aradului nr P 10 ap 88 jud.TM
Tmişoara str.Sitamlui nr3,ap.6 jud.TM
Reşiţa al.Herculane nr.6,sc.6 P ap JjudXS
Tomnatic str. Prin ci pal a nr.183-184jud.TM
Moldova Nouâ.bi,42,sc.3.ap.3 jud.CS
Tmişoara str,laşi nr.1 jud.TM
Tmişoara str.Taburului nr. 11 jud.TM
Tmişoara str.Eugeniu De Savoya nr.24.jud TM
Tmişoara bd.Revoluţiei nr.20 jud.TM
Petroşani str4 Decembrie 1918 nr,79jud.HD
Grupul Şcolar Industrial Minier Lupeni str. Tine re lu lui nr 43 jud.HD
Radioclubui judeţean Caras Severin ştr.Ateneului nr.2jud.CS
Casa de cultură a sindicatelor Lugoj str.N,Bălce$cu nr. 1 .jud.TM
Clubul elevilor şi copiilor Tmişoara bd.Revoluţiei nr. 20 jud TM
Liceul de construcţii nr,8 Tmişoara bd,Tinereţii nr.11 .jud.TM
Y02KHV 2
Y02KJA 2
Y02KJG 3
Y02KJI 3
Y02KJJ 1
Y02KJ0 1
Y02KJW 1
Y02KJY 1
Y02KQB 1
YG2LAA 3
Y02LAB 3
Y02LAF 4
Y02LAG 3
Y02LAH 2
YQ2LAK 3
Y02LAM 1
Y02LAU 2
Y021AV 3
Y02LAW 4
Y02LA2 2
Y02LBA 3
Y02LB8 4
YG2LBD 3
Y02LBI 3
YQ2LBM 3
Y02LBR 4
Y02LBT 3
Y02LBV 3
Y02LCA 2
Y02LCE 3
Y02LCF 3
Y02LCG 2
YG2LCJ 3
Y02LCL 3
YQ2LC0 3
Y02LCP 3
Y02LCQ 3
Y02LCV 2
Y02LCY 3
Y02LDC 3
Y02LDD 3
Y02LDE 2
Y02LDF 4
Y02LDH 3
YQ2LDK 3
YQ2LDM 3
Y02LDN 2
Y02LDQ 4
Y02LDS 3
YG2LDY 3
Casa Elevilor Gravita Gravita str.30 Decembrie nr.62jud.CS
Asociaţia Sportiva Energo CCS1TEM Reşiţa.str.şoseaua Caransebeşului nr.16 jud.CS
Asociaţia Sportivă CFR Gravita str.Gării nr.2 jud.CS
Clubul Copiilor şi elevilor Reşiţa str Ateneului nr.,1 .jud.CS
A. S Vi d eo col or Ti m i şoara
Gr.Şc, Telecomunicaţii
Cercui Militar Caransebeş
Berg Compulers SRL
Radiodub Lupeni
FejesAiexandru
Scherer Carol
Mosteoru Mii an Gheorghe
Păstoriu Coriofan
Somkereki Francisc
Falon Mircea
Raicov Slavoliub
Petre a Li viu
G herb a nAiexand ru
Mosteoru Florin Grigore
Timişoara şir.Demetriade nr.1 jud JM
Timişoara strCicto Pop nr.2jud.TM
Caransebeş strN.Bălcescu nr.5jud.CS
Timişoara str. Paris nr2A.jud.TM
Lupeni str. Aleea Liliacului nr.8jud.HD
Buziaş str.GriviţeLbf. U4,ap.11 jud.TM
Timişoara zona Ion tonescudelaBmd,b3.B140.sc.B TM
Timişoara str.Chopin nr.3 jud.TM:
Deva str. Victoriei nr.S.bl.turn.et.Ş.ap.SSJud.HD
Petroşani str.Republldi.bL 109,ap.9 ,jud. H D
Petroşani strJndependenţei,bL3,sc. 1 .ap.7 jud.HD
Timişoara bd.Dâmboviţa nr.73,ap, 12 Jud.TM
Reşiţa str. Caransebeşul ui nrl.sc,3.ap 12 jud-CS
Reşiţa bd.23 August nr,33.sc-3,ap. 16 Jud.CS
Timişoara str.Shopin nr, 3 jud.TM
Wagner Susana Paraschiva Timişoara strBuGOvfneiibl.BSO.apSjudTM
Lîbra Alexandru
L asia u Aurel
Coloji Liviu Constantin
Juhasz Desideriu
Usvat Gheorghe
Konya Gheorghe
Mateuţ Mircea
Ba! og Emil Sorin
Ştefane seu Mi hai
Barna Gheorghe
Ci inc iu loan Gheorghe
Romilă Daniel
Ivan Constantin
Stoian Mircea
Scherer Elena
La iu Crisîine! Petru
Ardelean loan
Vâlceanu Stei ian
Munteanu Joan
Ghrţâ Valentin
Simon losif
Vuescu Daniel
Lepăd a tu Donn
Belea Sorin
PuiuAlexandnj
Marin cu şi Dorel
Negnjţ Nicolae
Damaschin loan Mircea
Popes cu Alex a n dra
Belcea Claudiu Silviu
Bocşa str.Nudlor.bl .37 ,op. 10.jud .CS
Haţeg str. Aurel Vlaicu,bl,2Q,sc.A,ap 12 jud.HD
Gravita str.SpStalulul nr.26jud.CS
Timişoara str.Ecoutui nr.6,ap, 18 jud.TM
Ghiroda str. Cerbului nr.3jud.TM
Timişoara strSofocle nr.7 jud.TM
Caransebeş str.Scânteii Nord,bl. 1DB,sc.Bjud.CS
Timişoara str.Uranus nr 13.se. B,ap.4 jud.TM
Ti m işoa ra str. Ba I antei n r. 18 t sc. 8 ,a p, 6 jud. TM
Deva str.Poiana Narciselor nr.2,bl.2 ( sc.A jud.HD
Criscior calea Zarandului nr.100 Jud.FID
Timişoara stnCircumvalaţiuniî nr,69,ap,28 jud.TM
Timişoara str.Feilx nr.1. sc.A.ap.4, jud.TM
Timişoara str,Zborului nr.12,sc.8,ap.27 jud.TM
Timişoara Zona I .LDela Brad.b1,40,sc.B,ap.10.jud.TM
Timişoara str.Fruelelor nr,6 + se.B, ap. 11.jud.TM
Lupeni bd. Păcii nr2 l bl-BF l sc.1 J ap.11 Jud.HD
Hunedoara str.Transilvania nr.8 l bl,C5,sc.B,ap.23jud.HD
Deva str.Crângului nr.19 jud.HD
Oraviţa P-ţa 23 August nr8jud.CS
Volteg nr.250jud.TM
Reşiţa Lunca Pomoslului,bî.F3,sc.1,ap.7.jud.CS
Timişoara str.Ştefan Stînca nr.41 ,ap. 16judTM
Timişoara calea Sagului nr.43,ap. 19jud.TM
Reşiţa cafea Caransebeşului nr.3 H sc.4 f ap.15jud.CS
Lovrin nrl 191 Jud.TM
Timişoara zona Dorobanţi.b!.F3,sc A,ap 10 jud.TM
Deva stT;ph,Doja*bL1 7A*sc. A ,ap.2,jud.HD
Timişoara str.30 Decembrie nr.7,ap,34 jud.TM
Timişoara str. Oglinzilor nr.22.,sc,B ,ap,6Jud.TM
YG2LEB
2
YG2LEC
3
Y02LEE
3
Y02LEF
3
Y02LEG
3
Y02LEH
4
YG2LEL
3
Y02LE0
3
YG2LEP
4
Y02LEG
3
YD2LEU
2
Y02LEV
3
Y02LEW
3
Y02LFA
3
Y02LFF
4
Y02LFG
4
Y02LFI
4
Y02LFJ
4
Y02LFL
3
YD2LFM
4
Y02LFN
3
YG2LFG
3
Y02LFT
3
Y02LGB
3
Y02LGE
2
Y02LGH
3
YG2LGK
3
Y02LGL
3
Y02LGM
2
Y02LGP
3
Y02LGT
2
Y02LGU
2
Y02LGW
4
Y02LGX
RUS
YG2LGY
3
YQ2LGZ
3
YG2LHD
3
Y02LH0
3
Y02LHQ
3
Y02LHS
2
YG2LHW
RUS
Y02LHY
3
YG2LHZ
3
Y02LIB
3
Y02LJC
3
Y02L1F
3
Y02U!
RUS
Y02LIK
RUS
Y02L10
3
Y02L1P
RUS
Cristea Nicolae
Vânâtoru Ion
Tlru Dimiîrie
Pope seu Alexa ndru
Boşa Vasile iacob
Linia Ovtdiu Daniel
Nemet Sorin
Corseanscki Robert Liviu
Molnar Bel a Levente
Cherciu llie
Bucur Liviu
Stângă Nicolae
TofalviArcadiu
Manlţiu Cornel Nicolae
Olah Robert
Timişoara zona Î.LDela Brad,bl.A37,scAap-2judTM
Timişoara intr Vişinului nr5.ap.10jud.TM
Lugoj sinSalcămului nr.1 jud.TM
Anina str 1 Mai,bl.F,ap,15jud.CS
Deva bd.Decebal.bl J,sc,D, ap. 71 jud.HD
Caransebeş str. 1 Decembrie 1918 t bL4 1 sc.B,ap.4Jud.CS
Timişoara str.Dropiei nr.2 r sc.B,ap.3Jud.TM
Lupeni str.Minerilornr.5B jud.HD
Petroşani str.Republicii nr.99.se. 2,ap.52 jud.HD
Petroşani strSalurabl 6,ap. 19 jud.HD
Orâştie str Eroilor,bl.36 r sc,1«ap.6 jud.HD
Petroşani str Păcii nr.20,sc,1 ,ap.2 jud.HD
Deva bd.N.Bălcescunrlb.ap, 37 jud.HD
Petroşani aleea T rând afin lor, bl ,5,sc,2 r ap, 57 jud.H D
Hunedoara bd,Dacia nr.29 f bi.V1 1 sc.D,ap,79,jud.HD
Nuţuîescu Româneşti Nicolae Timişoara str Pomiculturii nr.50,jud,TM
Gaiambos Ştefan Timişoara str. Naturii nr9A t sc,A,ap.7 jud.TM
Adam Constantin Petroşani aleea Poporului nrSA.sc.l,ap.8 jud.HD
Noje Vlalcu Deva str.A. Vlaicu nr. 19 jud. H D
Popovlcl Vlrgll Eugen Caius Timişoara str.Torontalului nr.68,sc.B,ap.8jud.TM
Nan Ştefan Gbariel
Bilan Valeriu
Stroescu (on
Mtaun Marius
Pârăuţ Emanoil
Curtu loan
Gută Alexandru
Rusu Marius Virgîi
Mari ncuşl Adrian
Hutuleac E manual Vasile
Hanigovszki Gheorghe
Hanigovszki Norbert
Moca nu Valentin
Gaspar Deîfavero Cristian
Anca Simona Ecaterina
Alexa loan Liviu
Iacob Marius loan
Pirvulescu loan
SlevAlin Vladimir
Pârvulescu Paul Călin
Votca Mano ara
Tomuţâ Mîron
Gramescu loan
Iga loan
Ungur Valentin
Lupeni aleea Saranulul.blAap.SSjud.HD
Oraviţa stnSimian Mangiuca nr8jud.CS
Reşiţa bd AU Cuza nr30.ap.17jud.CS
Haţeg str.A Vlalcu P bLP31 r sc.B,ap.27jud.HD
T \mi şoara i ntr. U mbroas â n r. 2, sc. B, ap. 1 j u dLTM
Timişoara str, Giurgiu nr.2jud.TM
Timişoara str Aştrilor nr.12.bl, 4,sc.A,ap.11 jud.TM
Timişoara str Grădinii nrS^c.B.ap.11 jud.TM
Lovrin nr.221 jud,TM
Timişoara sîr. Brânduşei nr 14,sc.A,ap,9 jud.TM
Timişoara str.Abrud nr.17jud.TM
Timişoara str.Abrud nr.17,jud.TM
Caransebeş al,Narciselor,bl.2,sc.A ( ap,20 jud.CS
Reşiţa str.Petru Maior nr.36.se, 1 ,ap.16.jud,es
Lugoj str Libertăţii nr.51 jud.TM
Caransebeş str Valea Mare nr,23jud.CS
Lugoj str,Primăverii nr.18jud.TM
Tmişoara strOdobescu nr,79, ap, 23 jud.TM
Timişoara bd. Eroilor nr.7,Jud.TM
Timişoara strAI.Odobescu nr.79, ap. 23 jud.TM
Deva str.Zarandului,bL43,5c Aap.17,jud,HD
Beriu nr.45 jud.HD
Castău nr.19 jud.HD
Brad str. Tara tel nr, 3, jud.HD
Timişoara str 13 Decembrie nr.45,sc.C,ap.30jud.TM
Curescu BogdanAiexandru Timişoara strdr.Russel nr.5,ap.36,jud.TM
Cîrstulescu Ciprian Jan Timişoara str,Mâgura nr.2,sc Aap. 10,jud.TM
Jurca Adrian Marius Timişoara sîr.Take îonescu nr.57,ap.38 jud.TM
M e dre a FI ori n Andre i Ti m işoa ra str,T. Mi haly nr 3 .sc, B. ap, 5 j u d, TM
Pantilimon Fetida Crinela Deva str.Saturn.bl.23,ap.26 jud.HD
VIDEO-T.V.
n
Cucii! cco*dc*
al oscfctcauy
Drcu" acordat
al oScJalcciu
O f oJ\ ocadol
as ascaatanJLJ
iean R
bcd
LO OUT
RF GND
A IN
A IN
B tN
C tN
C IN
Vp
MIX OUT
ir sn
m
ÎDA533W
[OH]
Figura 3
[BU]
Rn
Semnific afla
l
ieşirea dmpWcalpfUy osci local
2
lesrea ampiiîcalofului oscii, local
3
Masa RF
4
Irrcxe banda A [BLJ
5
bcnda A [BL]
6
sr^are banda 8 (SHJ
7
imre banda 3 :BH]
0
icnete banoa c ibuj
9
Intrare banda C [BU]
10
tensiune de alimentare
71
Ieşire mixer
12
Ieşire mixei
13
Intrare amplificator F1
14
Intrare amplificator FI
15
leslro amplificator Fi
1*
Ieşire ampliricator FI
17
Comutator electronic de banca
16
In nara osc lato* harap c [Buf
ieşire oscilate* con da C [BU]
19
20
ieşire oscilator panda c fsuî
2T
intrare osci-atcx barda C [BU]
22
Jnlrare osci^atei barda 6 JBH]
23
ieşit q oscilator banda B [Bh]
24
ieşire oscilate oando B [BHJ
25
înfrare cscrlQtot banda B [3H|
26
le&re osci afet banda A [BL|
27
Vase jzerc voiţi]
28
intrare oscilator banda A [BL)
Figura 4
această tensiune are tendinţa de
creştere, datorită unui aport' 1 de curent
adus pe trei căi prin grupurile R34, R19
şi R18, respectiv R33, R32 şi R18 şi
prin R49, R35 şi R18, de la pinul AFT,
polarizat în general cu o tensiune de
+ 6 V 6,5 V. Rezistenţa echivalentă
de cuplaj între pinii AFT şi VI este de
circa 330 KQ.
Autorii nu au mai întâlnit această
situaţie la alte tipuri de selectoare, iar
acolo unde au întâlnit ceva similar
' cuplajul" dintre pinii AFT şi VT era
realizat cu valori de rezistoare mult mai
mari, deci nu apăreau problemele din
acest caz.
Acest "aport 11 de curent nedoriî
adus ia pinul VT de la pinul AFT se
datorează valorii prea mari a
rezistoarelor R1. R2 şi R3 (din figura
5 ) r care au rolul de filtrare a tensiunii
de varicap, obţinută în
colectorul tranzistoruluiT
Acest curent suplimentar
va determina creşterea
valorii tensiunii VT, iar ca
o consecinţă directă nu
se vor putea recepţiona
canalele mici. Soluţia
constă în micşorarea
valorii rezistoarelor R1, R2 şi R3 (sau
numai a uneia dintre ele). Daca în acest
fel filtrarea tensiunii varicap va fi
insuficientă, se va recurge ia mărirea
valorii condensatorilor CI, C2 şi C3, dar
nu ia o valoare mai mare de 0,33 pF,
întrucât poate apărea o inerţie ia
comutarea canalelor. La canalele
superioare, unde tensiunea de
comandă VT este mai mare, "aportul"
de curent de la pinul AFT este neglijabil
şi nu perturbă funcţionarea
Deci, la montarea unui selector
hyperband în locul unuia standard sau
CATV, problema apărută (imposibi¬
litatea recepţionării canalelor cu număr
mai mic în fiecare bandă, nu este un
motiv de panică, rezolvarea problemei
fiind extrem de simplă, după cum s-a
arătat. Probabil că muiţi depanatori au
întâmpinat aceste dificultăţi şi, negăsind
calea de rezolvare, au renunţat ia
montarea selectoruiui hyperband
(continuare In numărul viitor)
*33V
Figura 5
De ia pinul 1
a: uP
PCA84C44Q/401
°—c
101 Xf-24-1
R2
:ci
R3
Spre ptnu VT
acpîd diode
varicap l&e;ector
de canal©!
:C2
:C3
TEHNIUM • Nr. 2/1997
15
— LABORATOR
CEAS ■ TERMOMETRU DIGITAL
Octavian Bălăci
Schema prezentată îndeplineşte
funcţia de ceas şi de termometru,
rezultatul fiind afişat pe un afişor comun.
Schema bloc a aparatului este
prezentată în figura 1. Partea de
termometru porneşte de la sonda de
temperatură, care este un termistorTh,
cuplată la un convertor analog-digital
(C A/D), Impulsurile obţinute la ieşirea
acestui convertor sunt numărate de un
numărător reversibil (NR). Partea de
ceas porneşte de la un generator cu
cuart* impulsurile de la ieşirea acestuia
sunt divizate de către un divizor, îa
ieşirea căruia se obţin impulsuri cu
perioada de un minut (0,016 Hz). Aceste
impulsuri sunt numărate de un
numărător ireversibil (NI). Informaţia
obţinută la ieşirile celor doua
numărătoare, al ceasului şi al
termomelrului, este introdusă într-un
bloc logic de comutaţie (BLC) f care
furnizează la ieşire fie informaţia
ceasului, fie informaţia termometru lui,
în funcţie de nivelul semnalului de ta
intrarea de tact, semnal de 0*12 Hz,
obţinui de la acelaşi di vizor. Informaţia
binară de la ieşirile blocului de comutaţie
este decodificată şi afişată, pe un afişor
de patru digiţi Termometrul este
conceput să măsoare şi zecimile de
grad, afişarea temperaturii realizându-
se în felul următor: primul digit (cel mai
semnificativ} indică zecile de grade, al
doilea digit indică unităţile de grad, al
treilea digit indică zecimile de grad
despărţite de zeci şi unităţi prin punctul
zecimal al digitului doi, în fine al patrulea
digit afişează litera C în momentul
afişării temperaturii, literă care dispare
îa afişarea orei. Schema de principiu
este dată în figura 2.
Partea de termometru porneşte
de la convertorul analog-digital*
convertor de tipul variaţii de tensiune-
număr de impulsuri. Aceste variaţii de
tensiune se obţin în funcţie de variaţiile
de temperatură la ieşirea punţii de
măsură realizată cu tranzistorul TI,
termisforul Th şi rezistenţele R2, R3,
Pentru ca rezistenţa termistorului să
varieze uniform în toată plaja
temperaturilor măsurate, se menţine un
curent constant cu ajutorul generatorului
de curent constant realizat cu
tranzistorul TI şi R1 în buda de reacţie*
totodată acest generator de curent
constant asigură o bună imunitate a
punţii de măsură la eventualele fluctuaţii
aie tensiunii de alimentare.
Sensibilitatea punţii de măsură este de
2 mV la o zecime de grad şi reprezintă
variaţia de tensiune pentru care
convertorul da la ieşire un impuls.
Tensiunea culeasă de pe R2 şi R3 este
aplicată pe intrarea inversoare a
comparatorului CP1 realizat cu un sfert
din circuitul pM339. Partea centrală a
convertorului o reprezintă comparatorul
CP1, care are ca sursă de referinţa un
generator de tensiune liniar variabilă,
comandat, realizat cu tranzistorul T2.
Prin rezistenţa R4 se aplică o reacţie
pozitivă comparatorului CP1, reacţie
care face ca CP1 să aibă două praguri
de basculare, inferior şi superior, situate
simetric în zona superioară, respectiv
inferioară a tensiunii de referinţă aplicată
pe intrarea neinversoare a lui CP1 * prin
intermediu i rezistenţei R5. Rezistoarele
R5 şi R4 sunt astfel calculate încât
diferenţa de tensiune între cele două
praguri de basculare să fie de 2 mV.
Pentru a explica funcţionarea
comparatorului CP1 să considerăm că
temperatura creşte, deci creşte şi
tensiunea la borna inversoare a
comparatorului. în acest timp tensiunea
de referinţă se menţine constantă şi mai
mare cu 1 mV decât tensiunea la
intrarea inversoare. Tensiunea ia
intrarea inversoare crescând cu 2 mV*
va depăşi pragul superior* determinând
bascularea comparatoruluun starea de
0V (circuitul pM339 conţine
comparatoare cu colector în gol la ieşire,
din această cauză fiind necesare
rezistoarele R11, R15, R22, R25), fapt
ce va determina sursa de referinţă să
mărească tensiunea de la intrarea
neinversoare a lui CP1 până când
pragul inferior va depăşi tensiunea de
Ia intrarea inversoare determinând
rebascuiarea în starea de tensiune
pozitivă. Diferenţa de tensiune dintre
cele două praguri de basculare fiind 2
mV, ia fiecare variaţie cu 2 mV a
tensiunii de la ieşirea punţii de măsură,
comparatorul CP1 va da câte un impuls
la ieşire.
Pentru ca circuitul prezentat
anterior să funcţioneze şi în cazul
scăderii temperaturii, deci a tensiunii de
la ieşirea punţii de măsură* sursa de
referinţă trebuie să genereze în starea
activă scăderea tensiunii la intrarea
neinversoare a lui CP1 deoarece şi
tensiunea la intrarea inversoare scade.
Acest lucru se realizează cu ajutorul
comparatorului CP2 care lucrează ca
detector de sens, detectând sensul de
variaţie a tensiunii de la ieşirea punţii
de măsură şi prin intermediul circuitului
de comutaţie cu 3 stări {tensiune
pozitivă* tensiune negativă şi stare de
impedanţâ ridicată sau gol), realizat cu
porţile PI, P2,P3, P4 a P5. Circuitul
testează şi ieşirea comparatorului CP1
şi comandă sursa de referinţă.
Funcţionarea detectorului de sens se
bazează pe întârzierea introdusă în
variaţiile tensiunii de pe intrarea
Inversoare a lui CP2, produsă de grupul
R12, CI . Datorită faptului că în cazul
unei variaţii lente a tensiunii de la ieşirea
punţii de măsură, grupul R12, CI nu ar
introduce întârzierea necesară, s-a
introdus rezistenta R14 care situează
grupul R12, CI într-o buclă de reacţie
negativă. Rezistenţa R13 prin reacţie
pozitivă face ca CP2 să aibă două
praguri de basculare, diferenţa de
tensiune între ele fiind de 2 mV. în acest
caz dacă, de exemplu, iniţial tensiunea
a avut o variaţie scazătoare, la ieşirea
lui CP2 se află 0V, pe ceie două intrări
ale sale apficându-se aceeaşi tensiune,
deci tensiunea pe intrarea inversoare
se va afla între cele două praguri. La
creşterea tensiunii de la ieşirea punţii
de măsură, va creste şi tensiunea pe
intrarea neinversoare a iui CP2,
determinând creşterea valorii celor două
praguri. Totodată condensatorul CI va
tinde să se încarce prin R12, dar
rezistenţa R14, care este cuplată la
ieşirea cu CP2, ieşire care se află încă
la 0V K va contracara curentul de
încărcare dat de R12, pe condensatorul
CI menţinându-se o tensiune relativ
16
TEHNIUM • Nr. 2/1997
LABORATOR E
constantă. în felul acesta,
la o variaţie cu numai 1
mV a tensiunii de la ieşirea
punţii de măsură, pragul
inferior va depăşi
tensiunea de la intrarea
inversoare, determinând
indiferent de condiţiile de
variaţie a tensiunii de la
ieşirea punţii de măsură
bascularea lui CP2 în
starea de tensiune
pozitivă, producând
încărcarea iui CI, până la
valoarea tensiunii pe
intrarea neinversoare,
valoarea tensiunii pe
condensator situa ndu-se
din nou între cele două
praguri.
Circuitul de
comutaţie cu 3 stări are la
bază porţile ŞI-NU: PI, P2
şi diodele D*1, D2; porţile
P3, P4, P5 funcţionează
ca inversoare. Când
tensiunea de la ieşirea
punţii de măsură creşte,
comparatorul CP2 va
avea la ieşire starea de
tensiune pozitivă
echivalentă cu 1 logic
Prin intermediul porţii P5,
poarta P2 este blocată în
i logic menţinând prin P3
a a cărei ieşire se află 0
logic) blocată dioda D2.
Când tensiunea de la
"irarea inversoare a lui
CP* va fi mai mică decât
cragul superior de
tasculare, la ieşirea lui
‘ se va afla starea de
tensiune pozitivă, deci 1
□gic, determinând prin P4
soarţia lui 1 logic la ieşirea
porţii PI. dioda Dl fiind şi
ea blocată. Când
tensiunea de la intrarea
inversoare depăşeşte
pragul superior, la ieşirea
lui CP1 va apare OV, la
ieşirea porţii PI va apare
0 iogic. diodă Dl se va
deschide şi prin RtO va
începe descărcarea lui
C2. Scăderea de tensiune
pe C2 va determina
creşterea tensiunii în
colectorul lui T2
producând rebascularea
lui CP1 în starea de
tensiune pozitivă şi poarta
PI va bloca dioda Dl; prin
R10 nu va mai trece
curent, tensiunea pe C2
se va menţine constantă
TEHN11JM • Nr. 2/1997
17
LABORATOR
M1L,
+5V
o
M2I_
‘yi
K3
R29
R23
iJ
17^
^0^
CT 7A
F9
MMG4011
1/4CI22
Mi 1 2
Ji,
\~ag
\2L
1/4CI26
MMC 4069
15E > -
Ierni > -
PI 3
MMC4011
"wcisr
PI 4
MMM 1
PI 2
>1
MMC4G’ 1
TxŢggg?
MMC4011
> CLK
co
EN
fii
fi2
RST
fia
y
A TI 1
! TIS /I
HP
MMC451S
C T 7B
6 TTT / +5V
t
^ClK
fiO
cN
fii
fii
RST
fia
li
rai
y
12
T22
/
13
/
JA-
m
/
WC451B
Cil BA
>CLK
Q0
m
fii
fi?
RST
fia
.1
T3Î
/
4
TTT"
/
f)
T33
/
T34
/
mucâsIT
C1BR
10
lia
>CiK QO
IN fii
fia
rsj fia
MMC 451 fî
+5V
11
T41
/
1î
m
/
-Li-
ida
/
W
i
R26
Em > -f
2*1/6026
9 U
R64
MMC4G69
1/3Q24
m
lOLA.
Hf-
P20
MMC4Q69
R63
D3
D4
D5
D6
XZ XZ XZ Xz
MMC4C73
\AF11
\WVT
134
\ATTT
\wrr
v^rr
\ĂFT1
\ aTT
K5
^>- < Nn I
CI4
ji
J2
fii
Q2
33
2
4
ja
J4
f
Q4
ECU
CA
i?
PE
>CU
>CD
12
RST
MMC40192
ai î
jşrry
CI5
J1
si
J2
fi?
J3
Q3
J4
G4
PE
BCL
>OJ
>CD
, asr
CA
3
Q2I
A
2
W
A
4
S2j
/
z
~5W
/
MMC 40192
Cs6
;Jî
fi -
J2
QZ
J3
fia
J4
G4
- TTn
, r -rr.
PE
>cy
>co
m
aa.
CA
MMC40192
3 Q31 /
2 03» ^
6 “533 /
±3=Z
f£lRLă >
/4CI26
£
MMC4069
\
\
\
\
V
V
\
\
Q2I
Crar
Mg
\w
Mar
w
M w~
\Q31
■ "■
v
S JTT
\03T
MT~
Ci 19
Figura 2b
140
ij
i i
R41
CUB
\AF21
\MÎ' ■
\SF53
vH
MF5T
\AF26
VW
R47
1
TT
in
1 1
a
1 6
j
n
|
\—
1 1
14
ESX
CIL
6 :
7
4
Ei-
vCll 3
2
^ T33
3
rări -
1F>
siM_J_
\ Q34 15
'4
-H~C
S-C
Al
Dl
Bl
DZ
A2
BZ
D3
A3
sa
D4
A4
B4
G1
G2
MMC4019
CIO
Al
Dl
Bl
D2
A2
B2
D3
A3
B3
A4
04
34
G1
G2
MMC 4019
C9
Al
Dl
31
A2
D2
32
D3
A3
33
D4
A4
34
G1
G2
-9 A2
v, B£
L2 QL
■3 P2
MMC4G19
MMC4072
f 2 —
“
M 7
TS ţ
\
T^ 2
-cir—r -
11
B3 /
1?
C3 /
ÎJ
D3 /
_ £L/
B4 /
12_QiZ\
A4
/ io
bT
/
f
\U
C4
/
SJ41 7
T
Ni rr
sm^L
t5V
^-J-d LT
“C Bi
C.-15
LE
MMC4511
C~ 4
-5V
î±s
A3 7
V
"T3—i
\
tS î
v_
“D3 h
Ttf
LE
IffiÂîjîT
CU 3
A4
TT
MMC451
Cil 2
TTT
“CT"
-i-
+5V
•4-c
-■)—c
LE
“ MMC4S11
13
AF11
\Z
AF'S
\
11
AF‘3
S
10
AF14
y
?
.AF "5
\
15
TFT"
>
H
TT7 ‘
N
1Ş
AP21
12
AF22
s
n
AF23
\
AF24
\
?
AFÎS
15
AF26
\
L4
—rtt
13
AF31
12
AF32
\
11
AF33
T
10
AF34
\
9
AF35
L
15
AF36
i
li
AP37
\
13
AP41
1 ?
.AF42
N
11
~TfTT
\
IU
A = 44
\
?
AF45 \
15
pEztr
14
Ar4/
\
\
\AF41
\mr
R55
Cil 6
\AFTT
s Tşre
MFT
VSR7
161
1
TT~
“TTT
1 1
a
1 1
T"
"TT
1 1
' 5 -
1 1
14
□0
TEHNIUM • Nr. 2/1997
LABORATOR
datorită rezistenţei de reacţie R8. în
cazul scăderii tensiunii de la ieşirea
punţii de măsură, la ieşirea
comparatorului CP2 se va afla QV, deci
0 logic, determinând blocarea porţii PI,
poarta P2 fiind deschisă. Când
tensiunea la intrarea înversoare a iui
CP1 va deveni mai mică decât pragul
inferior la ieşirea lui va apare starea de
tensiune pozitivă, deci 1 logic,
determinând apariţia nivelului 1 logic şi
la ieşirea porţii P3; dioda D2 va intra
în conducţie şi prin R10 se va încărca
C2 Creşterea tensiunii pe C2 va
determina scăderea tensiunii în
colectorul lui T2 până când pragul
superior va scădea sub valoarea
:ensiunii pe intrarea i nversoare, fapt ce
produce bascularea lui CP1 în starea
ne OV, deci 0 logic, fapt ce va determina
apariţia nivelului 0 logic la ieşirea porţii
P3, dioda D2 btocându-se şi oprind
încărcarea lui G2.
Pentru ca termometrul să poată
măsura şî temperaturi negative este
nevoie de un circuit care să sesizeze
dacă temperatura este pozitiva sau
negativă Acest circu : este realizat cu
comparatorul CP3. Din poten tio metrul
R17 se stabileşte pe intrarea
nversoare a lui CP3 o anumită
tensiune, tensiune ce corespunde în
cazul nunţii de măsura temperaturii de
I I această tensiune se stabileşte în
:: e de capul minim de scală ales).
Sem reglabilul R18 permite ajustarea
" _ âa acestei tensiuni. Prin rezistenţa
R2' se realizează o reacţie pozitivă de
compensare pentru eliminarea zonei de
ndedzie. Reacţia este slabă, astfel
încât diferenţa de tensiune între cele
două praguri, superior şi inferior, este
"carte mică (mult sub 2 mV) şi se poate
neglija. Când tensiunea pe intrarea
nversoare a lui CP3 va fi mai mare
decât tensiunea de referinţă, la ieşirea
ui CP3 va apare starea de OV, LED-ul
rî.nd stins. Când tensiunea pe intrarea
nversoare devine mai mică decât
:ensiunea de referinţă, la Ieşirea lui CP3
va apare starea de tensiune pozitivă,
determinând aprinderea LED-uîui,
ndicând astfel valoarea negativă a
temperaturii. în locul LED-ului se poate
; 3iosi un afişor de tipul MDE2201 care
-eprezintă un indicator de depăşire,
având pe afişajul complet ±, din care
se va folosi doar minusul; circuitul va
fi conectat cu pinul 1 la ieşirea
comparatorului CP3 şi cu pinui 8 la
masă.
Termometrul este dotat cu un
numărător reversibil, numărător care se
.a incrementa sau decrementa în
funcţie de sensul de variaţie a
temperaturii . însă în cazul măsurării de
temperaturi negative şî pozitive, situaţia
se schimbă. Dacă temperatura este
crescătoare şi pozitivă numărătorul se
va incrementa, dacă este crescătoare
şi negativă, numărătorul se va
decrementa, dacă este descrescătoare
şi pozitivă numărătorul se va
decrementa, dacă este descrescătoare
şi negativă numărătorul se va
incrementa. Astfel cele două ieşiri ale
comparatoarelor CP2 şi CP3 trebuie
testate de un circuit care să realizeze
aceasta funcţie, acest circuit fiind poarta
SAU-EXCLLJSIV P6. Dacă analizăm
comportarea comparatoarelor CP2 şi
CP3 observăm câ In cazul de
temperatură crescătoare şi pozitivă,
respectiv descrescătoare şi negativă,
la ieşirile celor două comparatoare se
află stări diferite, ceea ce va determina
poarta P6 să dea 1 logic la ieşire, ceea
ce va determina blocarea porţii P7 prin
comparatorul CP4 care lucrează ca
in versor şi menţinerea deschisă a porţii
P8, determinând numărarea directă
(ND). In al doilea caz, de temperatură
crescătoare şi negativă, respectiv
descrescătoare şi pozitivă, la ieşirile
celor două compara¬
toare se află aceeaşi
siare. tensiune poziti¬
va sau OV, ceea ce va
determina poarta P6
să dea la ieşire 0 logic
blocând poarta P8 şi
menţinând poarta P7,
determinând numă¬
rarea inversă (NI)
Partea de ter¬
mometru se continuă
cu numărătorul rever¬
sibil de 12 biţi realizat
cu trei circuite
MMC40192, fiecare
circuit reprezentând
un numărător rever¬
sibil sincron de 4 biţi.
Acest numărător este
comandat la pinii 4 şi
5 ai primului circuit
(04) de către porţile
P7 şi P8 să numere
direct sau invers.
Impulsurile numărate
la intrare vor fi
reprezentate la ieşiri
în cod BCD. Contac¬
tul K2 serveşte la
resetarea numără¬
torului.
Partea de ceas
porneşte de la un
oscilator cu cuarţ
realizat cu oscilatorul
intern din circuitul
MMC4060, circuit
care conţine şi un divizor cu 2'\
Oscilatorul oscilează pe frecvenţa de
33,55 KHz, frecvenţă care este divizată
cu divizorul format cu circuitele C!20.
0121 La pinul 3 al circuitului CI21,
MMC4G24, se obţine o frecvenţă de
0,016 Hz (1 min) care, prin intermediul
porţilor P16, P15, este aplicată
numărătorului ceasului.
Numărătorul ireversibil al
ceasului, numărătorul de 16 biţi, este
realizat cu două circuite MMC4518,
fiecare circuit conţinând două
numărătoare zecimale separate. Porţile
Pil, P12 servesc la resetarea
asincronă a celor două numărătoare ale
minutelor (CIS) T după ce acestea s-au
încărcat cu 60 de impulsuri. Porţile P9,
P10 servesc la resetarea asincronă a
întregului numărător după ce cele două
numărătoare ale orelor (CI7) s-au
încărcat cu 24 de impulsuri. Apăsând
contactul K3, prin Intermediul porţilor
P9, PI 2, se poate reseta la cerere întreg
numărătorul. Porţile PI 3, PI4 servesc
la separarea numărătorului minutelor
de cel al orelor în vederea reglării
separate, separare ce se realizează
TKHNIUM • Nr. 2/1997
19
schimbând poziţia contactului K4. La
ieşirile numărătorului informaţia este
accesibilă în cod BCD de 4 digiţL
Blocul logic de comutaţie este
realizat cu trei circuite MMC4019.
Fiecare circuit MMC4019 conţine câte
patru grupări Şl-SAU. O grupare ŞI-
SAU este formată dintr-o poartă SAU
cu două intrări, intrări ce sunt conectate
la ieşirile a două porţi Şl cu două intrări.
Dacă aplicăm nivel 0 logic pe intrarea
unei porţi Şl a grupării, semnalul de la
poarta respectivă va fi blocat şi la ieşirea
grupării va trece semnalul de la intrarea
celeilalte porii ŞL în general la ieşire va
trece semnalul de la intrarea porţii Şl
a cărei intrare de comandă se află în
1 logic, când intrarea de comandă a
celeilalte porţi Şl se află în 0 logic.
Cuplând prin inversorul 13 cele două
intrări de comandă a celor trei circuite
MMC4019,putem trece la ieşire fie codul
ceasului, fie codul termometrului, în
funcţie de nivelul logic de la ieşirea porţii
PI 8. Pe modul automat de comandă
blocul de comutaţie va schimba codul
de ieşire la fiecare schimbare a nivelului
semnalului de 0 r 12 Hz obţinut la pinul
9 al circuitului MMC4024. Cu ajutorul
porţilor P18 r PI 9 se poate afişa stabil
informaţia ceasului sau a termornelrului,
în funcţie de poziţia contactelor K9, K10.
La schimbarea fui K9 se afişează
constant ora, iar la schimbarea lui K10
se afişează constant temperatura,
Decodîficatorul este realizat cu
patru decodificatoare BCD/7 segmente
de tipul MMC4511. Intrarea “blanking’ 1
{pin 4) a circuitului CI12 este cuplată
la ieşirea porţii SAU cu patru intrări P21,
poartă care testează cei 4 biţi ai codului
de intrare. La apariţia combinaţiei 0000,
prin nivelul logic 0 care apare Ia ieşirea
porţii SAU f aceasta activează intrarea
"blanking" a circuitului Cil 2,
determinând stingerea atîşorului C116
pentru a nu afişa un zero inutil. în cazul
circuitului C115 Intrarea "blanking" este
folosită pentru stingerea afişoruluî C119
la afişarea temperaturii. în momentul
afişării temperaturii, prin intermediul
inversoarelor 14, 15 r intră în conducţie
tranzistorul T4 prin asigurarea curentului
de bază de către inversorul 15 a cărui
ieşire se află în 0 logic. Prin intermediul
diodelor D3 şi D6 tranzistorul determină
aprinderea celor patru segmente de
afişor care formează litera C. Cu ajutorul
tranzistorului T3 se determină fie
aprinderea constantă a punctului
zecimal al circuitului CI17, în cazul
afişării temperaturii, fie pâlpâirea iui în
ritmul secundelor în cazul afişării orei.
Aceasta se realizează cu ajutorul porţii
Şl cu trei intrări P2G. în cazul afişării
temperaturii, pe o intrare a ei se aplică
0 logic, ceea ce determină blocarea eî
în 0 logic, menţinând peT3 în conducţie.
în cazul afişării orei, la intrarea
respectivă va fi 1 logic, ieşirea porţii P20
deteriminând blocarea sau conducţia
lui T3 în funcţie de nivelul de la pinul
12 al circuitului MMC4024, semnal cu
frecvenţa de aproximativ 1 Hz.
Circuitul realizat cu porţile P15 f
PI6, PI 7 este o configuraţie de circuit
Şl-SAU, servind la trecerea la ieşire a
semnalului ceasului de 0 t 016 Hz sau
a semnalului de reglaj de 4 Hz obţinut
la pinul 2 al circuitului MMC4060. în
poziţia din schemă a contactului K7, la
ieşire trece semnalul ceasului de 0,016
Hz (1 nriin). Prin schimbarea poziţiei lui
K7, la ieşire va trece semnalul de reglaj
numai când este apăsat contactul K8.
Comutatorul K6 serveşte la alegerea
numărătorului care va fi reglat, astfel:
în poziţia 1 se reglează orele, în poziţia
2 se reglează minutele, în poziţia 3 se
reglează numărătorul termometrul ui.
Reglajele numărătoarelor pot fi
executate numai după ce s-a schimbat
poziţia contactelor K4, K5, K7.
Alimentarea aparatului se
realizează de la reţea cu ajutorul unui
transformator de sonerie care livrează
8 V în secundar. Prin intermediul unui
stabilizator de tensiune realizat cu
tranzistoareleT5, T6 se obţine la ieşire
o tensiune de 5 V stabilizată. Consumul
de curent al circuitului se situează sub
IA.
Reglajele necesare punerii în
funcţiune
în primul rând, pentru punerea
în funcţiune trebuie reglat convertorul
analog-digilal, care este şi reglajul cel
mai dificil datorită preciziei mari cu care
trebuie făcut (precizie de ordinul
milivolţilor}* Pentru a putea realiza
reglaje atât de precise se va folosi
osciloscopul în doua faze de reglaj:
reglajul brut şi reglajul fin. în cadrul
reglajului brut se va fixa 0,1 V/diviziune
şi se vor măsura tensiuni până la ordinul
zecimilor de voii Având comutatorul
CA-G-CC pe poziţia 0, se va fixa din
potentiometrul POZIŢIE Y aflat pe
panoul osciloscopului, punctul de 0 volţi
ta valoarea tensiunii brute măsurate mai
înainte. Apoi fixând 2 mV/diviziune se
vor măsura tensiuni fine. Pentru a
realiza reglajul convertorului analog-
digrtal trebuie să ne alegem capul minim
de scală, valoarea maximă a acestuia
fiind de 0°C, valoarea lui se va alege
sub Q~C în funcţie de necesităţi. Trebuie
menţionat că lărgimea maximă a scalei
este de 99,9 "C, limitată în primul rând
de posibilităţile afişajului, dar şi de
posibilităţile convertorului analog-digitaf
Primul reglaj este cel ai punţii de
— LABORATOR
măsura. Se va conecta osciloscopul la
bornele grupului R2, R3 şi vom roti de
potentiometrul R3 până când tensiunea
atinge valoarea:
Upm= 1,5+ 20(t-to)*10 J V unde:
Urm - tensiunea la bornele grupului
R2, R3;
to - capul minim de scală;
t - temperatura la care se execută
reglajul {cu o precizie de ordinul
zecimilor de grad).
Al doilea reglaj este reglajul
tensiunii de referinţă a comparatorului
CP3, Se conectează osciloscopul între
cursorul potenţiometruiui R17 şi masă
şi se va roti potenţiometrul R17 până
când tensiunea atinge valoarea:
LW= 1,5-20(to)*10- 3 Vundet(j
este capul minim de scală.
în cazul ambelor reglaje
temperaturile t şi to se vor introduce în
grade Celsius, pozitive sau negative.
Erorile acestor două reglaje trebuie să
fie sub 2 mV. Cel de-al treilea reglaj şi
ultimul este ajustarea frecvenţei de
oscilaţie a oscilatorului cu cuarţ, ajustare
realizată rotind trimerul C3. Pentru acest
lucru se foloseşte un frecvenţmetru, de
preferinţă digital, frecvenţa de oscilaţie
trebuie să aibă valoarea de 33,55 KHz,
De precizia acestui reglaj depinde şi
precizia de menţinere a orei exacte.
în figura 3 este prezentată
configuraţia pinilor la circuitele
MMC4011. MMC4030, MMC4072,
MMC4073 şi MMC 4069.
Lista de piese
R1=82Kn; R2=180U; R3=330£i;
R4=200ii; R5=1 MO; R6 = 160£2;
R7=1,2Kfi; R8=39KQ; R9=2,2Kfi;
R10=3K£2; R11=4,7K£2; R12=27K£2;
R13=1,3MQ; R14=18K£2; R15=2,7KQ;
R16=56KQ;R17=20K£2; R18=200Kil;
R19=16K£2; R20=22£2: R21=4,3M£2;
R22=10il: R23=150K£2: R24=100K< >;
R25=7,5K£2; R26=33KQ; R27-R30=
lOOKil; R31=47K£2: R32,R33=100K£2;
R34+R61=110Kfl; R62=33L2; R63=
100 K<2; R64=6,2Q; R65=27KS2;
R66=10M£2; R67=27KQ; R68=3,9Kf>;
R69=75<2; Th=TG021-250£2; C1=62j.iF;
C2=18pF; C3=20pF; C4=6pF; C5=
820pF; C6,C7-6800uF: D1.D2=
EFD108; D3-D6=0A157; D7=PL3V6Z;
T1=BC178:T2-BC546;T3,T4=BC178;
T5=2N5490;T6=BC171 ;C11 =[1M339;
C12=MMC4011; CI3=MMC4030{4070);
C14-CI6=MMC40192; CI7.CI8=
MMC4518; CI9-C111=MMC4019;
CI12*CI15=MMC4511; 0116+0119=
MDE2111; CI20=MMC406Q; CI21 =
MMC4024: CI22.CI23-MMC4011;
CI24-MMC4073; CI25=MMC4072;
CI26=MMC4069;trafo sonerie 220V/8V;
Si=0,3A; punte redresoare 1PM05.
20
TEHNIUM • Nn 2/1097
LABORATOR -•
INDICATOR DE NIVEL
ing. Şerban Naicu
în schema din figura 1 este
prezentat un indicator de nivel realizat
cu 12 diode electroluminiscente (LED),
având aplicaţii universale. Montajul
prezentat indică, sub formă de bară
luminoasă, valoarea de vârf a unui
semna! de c.c.
Schema utilizează un număr de
12 comparatoare de tensiune de
precizie, conţinute în trei circuite
integrate de tip |3M339 (comparator
cuadruplu). Structura internă şi
semnificaţia pinilor acestui CI sunt
prezentate în fi gura 2 (capsula TO116-
vedere de sus). Caracteristicile
principale ale CI pM339, produs de
IPRS-Băneasa, sunt:
• tensiune de alimentarei; 36V;
• tensiune de intrare diferenţială:
max.36V;
• tensiune de intrare:-0,3V-î-+36V;
• curent de alimentare: max.2 mA;
• tensiune de offset de intrare:
max.±5mV.
Se observă că toate
comparatoarele au intrarea
neinversoare (+) legată împreună şi,
prin intermediul rezistoruluî R14,
conectată la masă. Aici se introduce
tensiunea de măsurat. Intrările
inversoare (-) ale comparatoarelor sunt
conectate în nodurile unei reţele
rezistive serie, dîvizoare de tensiune.
Comparatoarele de tensiune conţin, în
structura lor Internă, un etaj de ieşire
numit cu colectorul în gol, altfel spus
ieşirea comportându-se ca un tranzistor
npn, al cărui emitor este conectat la
masă. Când tensiunea de la intrarea
neinversoare este mai mică decât cea
de la intrarea inversoare (U+<U-) ieşirea
comparatorului este în starea ‘jos",
v+
LABORATOR
Capsula TOI 16
nu se doreşte curent egal furnizat de
către generatoarele de curent se
modifică, în sensul dorit, valoarea
rezistoarelorR16 ; R17 sau R18, Acest
mod de alimentare a LED-urilor prin
generatoare de curent constant are
avantajul că t indiferent de numărul
diodelor 'aprinse", curentul necesar nu
se schimbă, ceea ce are un efect
benefic asupra sursei de alimentare.
Prin alegerea corespunzătoare
a valorii rezistoarelor din reţeaua de
polarizare, montajul se poate adapta,
în vederea măsurării, cu scară liniară
(rezistoare egale), cu scară mărită sau
logaritmică. Valorile determinate pentru
aceste situaţii sunt date în tabel. Toate
valorile sunt date în kQ. cu excepţia
masei, iar când tensiunea de la intrarea
neinversoare o depăşeşte pe cea de
la intrarea inversoare (U+>U ) T
Scală
liniară
Scală
mărită
Scafă
IngSdB
Scală
lng?dR
R1
8,2
51
1,8
6,8
comparatorul basculează ieşirea în
R2
8,2
2,7
750Q
1,8
starea “sus", aceasta având un potenţial
R3
8.2
2,7
1
2,2
apropiat de valoarea tensiunii sursei de
R4
8.2
2,7
1,5
2.7
alimentare.
R5
8.2
2,7
2,2
3,6
Montajul funcţionează astfel:
R6
8,2
2,7
3
4,3
când tensiunea aplicată la intrare este
R7
8,2
2,7
4,3
5,6
nulă, ieşirile tuturor comparatoarelor
R8
8,2
2,7
5,6
6,8
suni la masă, deci curentul furnizat de
R9
8,2
2,7
8,2
9,1
generatorul de curent realizat cu
R10
8,2
2,7
12
11
tranzistorul TI se închide pe acest
R11
8,2
2,7
16
15
traseu, ceea ce suntează grupul de
R12
8,2
2,7
24
16
Menţionăm că, în cazul
voitmetrului cu scară mărită (care
afişează de la 9,5V la 15V) t este
necesar ca tensiunea de intrare să se
aplice printr-un divizor (cu raportul de
1 /3), altfel spus (datorită valorii de 82k£l
a rezistorului R14), să se monteze un
rezistor de 160kQ în serie pe intrare.
Divîzorul rezistiv se alimentează
cu o tensiune de 6V, reglată cu R13,
sau provenind de la o referinţă externă.
Potenţiometrul PI poate fi înlocuit cu
o diodă Zener programabilă, de tip
TL431.
în ceea ce priveşte culoarea
LED-urilor recomandăm ca D1-D4 să
fie verzi, D5-D8 galbene, iar D9-D12
roşii. Diodele de aceeaşi culoare trebuie
să fie din acelaşi tip, altfel vom avea o
dispersie a gradului lor de iluminare.
Tensiunea de alimentare a
montajului poate fi cuprinsă între 8,5V
şi 12V.
în figura 3 este prezentat
cablajul montajului, iar în figura 4
schema de plantare a componentelor.
Bibliografie
-Catalog IPRS Băneasa,1990;
*Le Haut-Parleur,nr.1849(15 Iunie
1996).
diode electroluminiscente D1-D4. Dacă
tensiunea de intrare depăşeşte
tensiunea pinului 4 al Cil, ieşirea
acestuia (pinul 2) basculează în starea
“sus", dioda Dl, nemaifiind şuntată de
tranzistorul de ieşire al primului
comparator, se "aprinde”, curentul prin
ea, provenit de la generatorul de curent
TI, sc închide la masă prin tranzistorul
de la ieşirea celui de-a! doilea
comparator (pinul 1 al Cil).
Când tensiunea atinge pragul
celui de-al doilea comparator, (când
tensiunea aplicată la intrare depăşeşte
tensiunea pinului 6 alCII), ieşirea celui
de-al doilea comparator (pinul 1 al lui
CÎ1) basculează în starea “sus”. Dioda
electroluminlscentă D2 va avea a nodul
la potenţial ridicat şi catodul la masă,
deci se va "aprinde" şi ea. Diodele Dl
şi D2 sunt conectate în serie.
Când tensiunea de intrare creşte,
atingând pragul celui de-al treilea
comparator, se "aprinde” LED-ul D3
ş.a.m.d. Diodele au fost grupate câte
patru pe un comparator avându-se în
vedere valoarea tensiunii de alimentare,
precum şi căderile de tensiune pe
tranzistoarele din structura CI.
Cele trei generatoare de curent,
realizate cu tranzistoare de tip BC251 „
au o referinţă comună de tensiune (Dl 3
şi R15), furnizând acelaşi curent. Dacă
22
TEHNIUM * Nr. 2/1997
CATALOG
MC3334P si U2029B - CIRCUITE INTEGRATE
PENTRU APRINDERE ELECTRONICĂ
Aurelian Lăzăroiu
ing. Cătălin Lăzăroiu
Având în vedere afluxul deosebit
de autoturisme străine pe piaţa
românească, am considerat utilă
prezentarea sumară a două dintre cele
mat întâlnite circuite integrate pentru
aprinderea electronică. Pe lângă
familiarizarea cititorilor cu această
categorie de circuite integrale
specializate, prezentarea schemelor de
CorncarQtor
cu
histerezis
sunt aplicate terminalelor 4 şi 5 ale
circuitului integrat, Comparatorul cu
histerezis compară tensiunea debitată
de senzor cu tensiunea existentă pe
terminalul 3. Valoarea acestei tensiuni
este proporţională cu turaţia motorului.
Semnalul de Ia ieşirea comparatorului
este aplicat unui amplificator de control,
care comandă închiderea si
Amplificator
de
control
Fapncţc*
d©
rrXXJSLP
Urrtîotor
de
curent
1
T
MC3334P
T
cat^e însoţită de unele precizări
*e%rtG3re la posibilităţile de înlocuire
a unor componente, poate fi deosebit
de uîiă pentru depanarea sistemelor
etecfronice de aprindere cu care sunt
ecft pate autoturismele moderne.
Cele două circuite integrate la
zare ne vom referi pe parcursul acestui
matenal sunt MC3334P (MOTOROLA)
s U2029B (TELEFUNKEN),
Sistemele clasice de aprindere,
ru întrerupător mecanic, prezintă
dezavantajul majorai unei uzuri rapide
autoturismele moderne sunt folosite
iot mai des sistemele de aprindere
electronică, cu comandă senzorială de
:p magnetoinductiv, deci fără contacte.
In ultimii ani au fost concepute
arcuite integrate specializate pentru
aprindere electronică, ce pot înlocui
sistemele clasice electromecanice sau
pe cele electronice, realizate cu
componente discrete. Circuitele
integrale sunt ieftine, asigură o
remarcabilă fiabilitate şî permit
realizarea unor montaje compacte.
Configuraţia internă a circuitului
ntegrat MC3334P este prezentată în
figura 1. Impulsurile generate de
senzor, în urma inducţiei magnetice,
deschiderea unui tranzistor exterior,
folosit ca întrerupător în circuitul
înfăşurării primare a bobinei de
aprindere,
O caracteristică importantă a
circuitelor integrate specializate este
aceea că asigură menţinerea constantă
a curentului care circulă prin bobină,
spre deosebire de sistemele clasice de
aprindere, la care acest curent variază
în funcţie de turaţia motorului şi de
tensiunea acumulatorului. Menţinerea
constantă a curentului, la valoarea de
5,5 A, se realizează prin intermediul
tensiunii de la bornele rezistenţei Re,
înseriată cu tranzistorul exterior
Această tensiune se aplică pe terminalul
8 al circuitului integrat, fiind folosită ca
Informaţie" pentru limitarea curentului.
Când se atinge valoarea de 5,5 A,
limitatorul de curent produce blocarea
amplificatorului de control, care se
redeschide în momentul intrării în
acţiune a comparatorului. Trebuie
remarcat faptul că valoarea curentului
prin bobină este menţinută la 5,5 A
pentru orice turaţie a motorului, chiar
şi în timpul unei turaţii foarte lente
(pornire la rece).
Circuitul integrat U2029B
realizează, pe lângă funcţia de control
al tranzistomluî-întrempător, încă două
funcţii suplimentare: formarea
impulsurilor pentru turometru şi
întârzierea automată a momentului
aprinderii, la pornirea motorului. Practic,
circuitul integrat controlează întârzierea
aprinderii, în două subdomenii de
turaţie. La pornire, când turaţia este de
30 •„ 40 rot/min, se realizează automat
o creştere a întârzierii de 6 . 9%, care
descreşte apoi, odată cu mărirea
turaţiei. La întreruperea demarorului,
circuitul integrat trece automat la
funcţionarea caracteristică turaţiilor
mari, peste 650 rot/min.
Circuitele integrate specializate
pentru aprindere controlează un
tranzistor Dadington, de înaltă tensiune
şi putere mare, care acţionează ca
întrerupător de curent în circuitul
înfăşurării primare a bobinei de
aprindere. în schema din figura 2,
acest tranzistor poate fî BU323A
(MOTOROLA), BUX37 (TELEFUN
KEN). SU111 (RFT) sau BUX3QAV
I2V
Figura 2
TLHNIUM • Nr. 2/1997
23
— CATALOG
APLICAŢIE CU CIRCUITUL INTEGRAT ROB 3018
ing. Gheorghe Revenco
Circuitul Integrat ROB 3018 (CA
3018), care este o arie de 3 tranzistoare
pe acelaşi cip f pe lângă unele aplicaţii
obişnuite, permite şl o interconectare
a tranzistoarelor astfel încât să se obţină
un efect de rezistenţă negativă. Astfel,
dacă se realizează conexiunile din
figura 1 se obţine un tranzistor
echivalent E'B’C care, în funcţie de
valoarea rezistenţei de reacţie Rf,
prezintă caracteristici Ic = f(Uce)
deosebit de interesante, cu zone de
rezistenţă negativă funcţie de curentul
de polarizare a bazei tranzistorului
echivalent E'B'C 1 . Explicaţia
fenomenului constă în faptul că Rf
împreună cu T2 şi T3 funcţionează ca
un convertor tensiune-curent* care
micşorează polarizarea bazei
tranzistorului TI t atunci când tensiunea
sa de colector creşte. Deoarece T2 şi
T3 sunt tranzistoare împerecheate şi
cuplate termic pe acelaşi cip, iar bazele
lor sunt legate împreună, curenţii lor de
colector vor fi practic egali. în timp ce
curentul tranzistorului TI creşte,
căderea de tensiune pe rezistenţa de
sarcină Zi va creşte şl ea, făcând să
scadă potenţialul din colectorul
tranzistorului T1 Aceasta va conduce
la scăderea curenţilor de colector prin
T2 şi T3 Scăderea curentului prin
colectorul tranzistorul T3 reprezintă o
creştere a impedanţel la terminalul bazei
tranzistorului TT Deci o scădere a
curentului prin baza tranzistoruluiTI are
un efect opus, curentul de colector al
tranzistorului T3 reducându-se.
Rezistenţa negativă care apare
în colectorul tranzistorului TI este
prezentă în domeniul frecvenţelor joase,
practic de la 0 la circa 10 MHz, limita
superioară depinzând de răspunsul în
frecvenţă al tranzistoare for.
Un astfel de montaj îşi poate găsi
aplicabilitate în domeniul oscilatoarelor
Astfel, în figura 2 este redată schema
unui oscilator sinusoidal obţinut prin
conectarea unui circuit oscilant In
colectorul tranzistorului echivalent. Dacă
se înlocuieşte circuitul oscilant cu o
inductanţă, se poate obţine un generator
de impulsuri astabil.
Performanţele oscilatoarelor şl
formele de undă obţinute cu un astfel
de montaj depind de curentul de
polarizare a bazei B’ şi de valoarea
rezistenţei de reacţie.
Montajul are calitatea deosebită
de a oscila foarte bine în domeniul
frecvenţelor foarte joase.
T
î = 1 OOfcrt/
31
Vits/nbt
Figura
(TELEFUNKEN). Folosirea
acestuia din urmă se face
fără diodele de protecţie Dl -
D3, deoarece acestea sunt incluse în
structura internă a tranzistorului
BUX30AV
Diodele Zener Dl şt D2
pot fi înlocuite cu diode de tip
PL20QZ, iar dioda D3 cu BAI 58,
toate produse la S.C.
bAneasa.
Pentru schema din
figura 3 ( dioda Zener Dl poate
fi înlocuită cu PL20Z, D3 cu
PL160Z, iar dioda D2 cu
1N4005, produse la S.C.
BĂNEASA. în încheiere
precizam că principalii parametri
de lucru ai celor două circuite
integrate prezentate mai sus
sunt aproximativ identici.
Curentul prin bobină este de 5,5
A, valoare ce se menţine
constantă pentru tensiuni ale
acumulatorului cuprinse între 8
şi 14,5 V şi pentru un domeniu foarte
larg al turaţiei motorului. Constanta de
timp a descărcării variază numai între
2,5 şi 3 ms, când tensiunea
acumulatorului se modifică între limitele
8... 14 t 5 V. înalta tensiune este cuprinsă
între circa 18,5 şi 21 KV, când tensiunea
acumulatorului variază între 12 şi 14,5
V; pentru 8V, tensiunea minimă este de
13 KV.
Bibliografie :
colecţia revistei RADIOELEKTRONIK
înrietupoîor ţy
de ma rotor
Figura
24
TEHNIUM • Nr. 2/1996
TEHNIUM NR.2/1997
CUPRINS
AUDIO
• Preamplificator pentru capul magnetic de redare - ing. Emil Marian Pag. 1
INFORMATICĂ
• Noţiuni generale despre PC-uri (3) - fiz. Gheorghe Băiuţă Pag. 4
CQ-YO
• Convertor pentru banda de 10MHz - ing. Dinu Costin Zamfirescu Pag. 6
• CALLBOOK (continuare din numărul anterior) Pag.11
VIDEO-T.V.
• Depanarea televizoarelor în culori (II)
Selectorul de canale cu hiperbandă,
de tip Samsung TBD1-HYPV15A - ing. Şerban Naicu Pag. 8
ing. Horia Radu Ciobănescu
LABORATOR
• Ceas - Termometru digital - Octavian Bălăci
• Indicator de nivel - ing. Şerban Naicu
CATALOG
• MC3334P şi U2029B - Circuite integrate pentru aprindere electronică
- Aurelîan Lăzăroiu Pag.23
ing. Cătălin Lăzăroiu
• Aplicaţie cu circuitul integrat ROB 3018 - ing. Gheorghe Revenco Pag.24
Pag.16
Pag.21
Abonamentele !a revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară şi prin filialele
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne.
Periodicitate : apariţie lunară.
Preţ abonament : 3000 lei/număr de revistă.
• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88, Le
3 î:ep* *ăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi.
* Articolele nepublicate nu se restituie.