Tehnium/1997/9705c

Revistă lunară pentru electronişti 



ars ptmirE^ 

V^20 


Computer Voice / 

Amplificator JF 50WH 

TV-color Royal-RecOT* 
(schemă electronică) 

Convertor 6^pv v c,c 

Releu disjuncta2y§j| 










































ADIO ALFABETULUI MORSE ! 


Agenţiile de presă consemnau lapidar, cu 
puţin timp în urmă, abandonarea de către 
unele state (Germania, Franţa etc. ■ a 
comunicaţiilor cu ajutorul alfabetului MORSE 
Lumea progresează şi comunicaţiile odată cu 
ea. Sau mai degrabă invers: progrese; 
comunicaţiilor împinge lumea înainte! 

începând cu anul 1999, când vor intra în 
vigoare noile reglementări ale Organizaţie! 
Maritime Internaţionale, alfabetul MORSE va 
fi abandonat definitiv în comunicaţiile 
internaţionale. După cum se vede, unele state 
au fost chiar mai grăbite. Este firesc 1 
Comunicaţiile au progresat enorm. Sunt 
obişnuite astăzi scenele în care o persoană cu 
un “celular” cât un pachet de ţigări, având o 
antenă de “două degete" conversează 
telefonic cu o alta, aflată în cealaltă parte a 
globului pământesc. în această lume 
supertehnologizată MORSE nu mai are loc!. 
Nu vom mai auzi semnalul S.O.S. (trei puncte 
- trei linii - trei puncte), devenit astăzi Mayday, 
mai adecvat sistemelor moderne de 
radioteîegrafie prin satelit. 

Este necesar să ne reamintim totuşi, de 
cel care în anul 1837 făcea această genială 
invenţie care este alfabetul MORSE: este 
vorba despre inventatorul şi pictorul (da, nu vă 
miraţi!) american Samue! Finley Bresse 
MORSE (27 aprilie 1791 - 2 aprilie 1872). 
Părintele telegrafiei şi al sistemelor codificate 
de telecomunicaţii, Samuel MORSE a fost un 
student excentric a! Colegiului Yale, interesat 
de lecturile despre electrofizică şi pasionat de 
pictură, cu rezultate foarte bune şi în acest 
domeniu. MORSE a fost, de altfel, primul 
preşedinte al Academiei de desen din S.U.A. 
întorcându-se dintr-o călătorie efectuată 


în Europa, cu scopul studierii artelor, în urma 
conversaţiilor purtate pe nava care traversa 
Atlanticul, referitoare la inducţia 
electromagnetică, se pare că i-a venit ideea 
genială!) de a crea ceea ce avea să devină 
telegraful electric. Primele sale modele 
funcţionale datează din anul 1835 şi, începând 
cu ani următor (când a abandonat definitiv 
pictura), s-a dedicat exclusiv perfecţionării 
invenţie: sale. 

Anu 1837 este considerat cel al 
inventări alfabetul ^ MORSE, iar anii următori 
au '"semnat o perfecţionare a alfabetului 
format cm puncte şi im şi o consacrare a 
acestuia pe plan .nîematonai. 

în anui 1854 Curtea Se cremă a S.L ~ 
recunoaşte tui Samuel MORSE cate" - tatea 
invenţiei sale, în urma unor dispute cu vechi 
săi parteneri sau concurenţi, el intrând definitiv 
în istoria ştiinţei ca inventator al telegrafului. 

Iar astăzi, după 160 de ani, gloria 
alfabetului MORSE păleşte! Nu trebuie totuşi 
uitat că această “longevivă" invenţie, 
telecomunicaţiile în cod MORSE, au adus de- 
a lungul timpului uriaşe servicii omenirii. Şi vor 
mai aduce! 

în comunicaţiile de amatori 

1 

(radioamatorismul), deşi progresul 
comunicaţiilor digitale moderne a pătruns 
adânc, totuşi telegrafia în cod MORSE va 
supravieţui, probabil, mulţi ani de acum 
înainte. 

Oricum, pentru enormele servicii aduse 
nu numai comunicaţiilor navale, ci întregii 
omeniri, Samuel MORSE îşi ocupă locul 
meritat în cartea de aur a marilor inventatori. 

Serban Naicu 

i 


Redactor sef: inq. SERBAN NAICU 


Abonamentele la revistaTEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară şi prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne. 

Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 5000 lei/număr de revistă, 

• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le 
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi. 

• Articolele nepublicate nu se restituie. 




r 


4 

























AUDIO 


COMPUTER VOICE 

Aurelian Lăzăroiu 
ing. Cătălin Lăzăroiu 


In troducere Computer voi ce 
este denumirea dată unui efect sonor 
prin care se atribuie vorbirii un aspect 
robotic, lipsit de inflexiunile calde, 
specifice vorbirii umane. 

Noţiunea de computer voi ce a 
apărut in anii 7Q T odată cu primele 
sintetizoare fonemice controlate prin 
intermediul calculatoarelor. Aceste 
sintetizoare produc, în general, vorbire 
neutră in plan prozodic, adică lipsită de 
intonaţie. Totodată, tranziţiile 
formantice sunt stilizate, nefiind perfect 
adaptate la infinita variaţie contextuală, 
ceea ce face ca t adăugate la o 
intonaţie plată, să confere vorbirii astfel 
generate, un caracter specific, artificial 
si robotic. 


vitezei datelor). Construirea unui 
vocoder nu este la îndemâna oricărui 
amator deoarece are o schemă com¬ 
plexa şi necesită multe componente 
electronice. De aceea s-au imaginat 
procedee mai simple de simulare/ 
imitare a efectului computer voice. 
Cele mai cunoscute procedee 
apelează la tehnica întârzierii 
semnalelor sau la diferite tipuri de 
modulaţie. 

Precizăm că, în timp ce la 
vocoder avem de a face cu o vorbire 
artificială, prin intermediul celorlalte 
procedee menţionate mai sus se 
produc “perturbaţii' 1 ale secvenţelor de 
vorbire umană. De aceea, sonorităţile 
obţinute prin cele trei tehnici sunt 


Sfii 

1QK 



Pentru început, acest tîp de 
vorbire insolită a fost folosit în coloana 
sonoră a filmelor SF pentru a sugera 
caracterul artificial al vorbirii roboţilor. 
Această vorbire stranie şi bizară a 
atras atenţia celor interesaţi de 
promovarea unor noi efecte sonore în 
muzica modernă. Trebuie să 
menţionăm insă că, în producţiile 
muzicale, această vorbire robotică 
este produsă de regulă prin intermediul 
vocoderelor muzicalo cu rezoluţie 
redusă. (Vocoderele sunt sisteme de 
analiză/ sinteză în timp real t prin care 
se asigură o substanţială reducere a 


diferite. Perturbaţiile constau în 
introducerea unor discontinuităţi atât la 
nivelul traseelor formanţiale cât şi la 
nivelul liniei melodice (intonaţia). 
Aceste discontinuităţi temporale şi de 
fază conduc la perturbarea structurilor 
fonetice, contribuind astfel într-o 
măsură oarecare la crearea sonorităţii 
robotice. Altfel spus, efectul computer 
voice se obţine prin modificarea 
fluxului normal al evoluţiei structurilor 
fonetice. 

Scheme pentru simularea 
efectului computer voi ce Cea mai 

simplă şi eficientă metodă de simulare 


TEIINIUM • Nr. 5/1997 


o 


O 



a efectului computer voice constă în 
folosirea unei linii de întârziere, 
configurată şi controlată adecvat. 

Schema completă a montajului 
care permite simularea efectului 
computer voice prin intermediul liniilor 
de întârziere este prezentată în 
figurai în această schemă, etajul de 
intrare realizat cu tranzistorul TI 
îndeplineşte simultan trei funcţii: 
preamplificator, filtru trece-jos şi mixer. 
Prin Intermediul tranzistorului TI se 
obţine şi polarizarea circuitului integrat 
TDA1G22 t valoarea optimă a acesteia 
fiind reglabilă prin SR1. Linia de 
întârziere constă din BBD-ul de tip 
TDA1G22. întârzierea necesară 
simulării efectului computer voice este 
de 10 - 20 mifisecunde, fiind reglabilă 
prin intermediul potenţiometre lui PI din 
structura generatorului bifazîc de tact 
Etajul de ieşire realizat cu T2 
îndeplineşte funcţia de filtru trece-jos 
de ordinul 2 şi repetor de ieşire pentru 
circuitul integrat TDA1022. 

Generatorul bifazic de tact este 
realizat cu circuitul integrat MMC4047 
şi produce impulsuri dreptunghiulare în 
contrafază cu frecvenţa cuprinsă între 
10 şi 30 KHz, reglabilă prin 
potenţrometrul PI. 

Pentru stabilirea regimului optim 
de funcţionare a liniei de întârziere sunt 
necesare un osciloscop şi un generator 
de semnal sinusoidal. De la acest 
generator, se aplică la intrarea 
montajului un semnal cu frecvenţa de 
1 KHz şi amplitudinea de 200 - 250 
mVrrns. Osciloscopul se conectează la 
ieşirea montajului. Se întrerupe bucla 
de reacţie, prin deconectarea acesteia 
de la emitorul tranzistorului TI. Se 
poziţionează cursoareîe potenţio- 
metrelorPt şîSRI ia jumătatea cursei. 
După alimentarea montajului, se 
reglează SR1 până la obţinerea unui 
semnal sinusoidal cât mai perfect pe 
ecranul osciloscopului. 

în lipsa celor două aparate de 
laborator menţionate mai sus, reglajul 
se poate efectua astfel: 

- se scoate circuitul integrat 
TDA1Q22 din soclu. (Atenţie! Operaţia 
se efectuează numai după 
întreruperea tensiunii de alimentare); 

- se conectează un voltmetru de c.c, 
pe colectorul tranzistorului TI şi se 
reglează SR1 până când tensiunea 

i 

































































































AUDIO 



măsurată în acest punct este egală cu 
1/2 din tensiunea de alimentare a 
montajului. 

După efectuarea reglajului se 
restabileşte circuitul buclei de reacţie 
dintre intrarea şi ieşirea liniei de 
întârziere. 

Pentru obţinerea efectului sonor 
optim se recomandă următoarele: 

- se conectează ieşirea montajului la 
intrarea de linie a unui amplificator 
audio de putere; 

- se poziţionează cursoarele 
polenţiometrelor PI şi SR2 
corespunzător rezistenţei maxime a 
acestora; 

- se poziţionează cursorul 
potenţiometrului P2 corespunzător 
rezistenţei minime a acestuia; 

- se alimentează montajul de la o 


în condiţii normale de lucru, aplicând 
ia intrare un semnal provenit de la un 
radioreceptor acordat pe un post care 
transmite un program vorbit, sau de la 
un casetofon/magnetofon pe care s-au 
înregistrat secvenţe de vorbire 

Acţionând asupra potenţio- 
meîrelor PI şi P2 se vor obţine diferite 
variante aîe efectului computer voice. 
Potenţiometrul PI reglează efectul 
propriu-zis, iar P2 stabileşte 
profunzimea efectului. 

Pentru efecte obţinute cu 
frecvenţa de tact sub 14 KHz, se 
recomandă conectarea conden¬ 
satorului Cx=3,3 ... 4,7 nF şi, eventual 
balansarea ieşirii circuitului integrat 
TDA1022.. 

Modalitatea de simulare a 
efectului computer voice prin 



scurtcircuitează periodic intrarea 
montajului. în difuzorul amplificatorului 
se va auzi un sunet asemănător celui 
produs de o coardă percutată. 
Acţionând asupra semireglabilului 
SR2 t în sensul micşorării rezistenţei 
acestuia, scurtcircuitarea periodică a 
intrării va produce vibraţii din ce Tn ce 
mai prelungite. Poziţia corectă a 
cursorului semireglabilului SR2 
corespunde situaţiei în care sunetul de 
coardă percutată persistă câteva 
secunde, fără însă a intra în reacţie. 

Reglajul se poate face şi altfel: 
se lasă intrarea montajului 
scurtcircuitată la masă şi se reglează 
SR2 până la apariţia reacţiei, 
materializată prîntr-un sunet 
caracteristic, continuu, Cursorul lui 
SR2 se fixează Tntr-o poziţie apropiată 
pragului de declanşare a reacţiei. 

Urmează verificarea montajului 


unui circuit integrat specializat pentru 
întârzierea analogică constituie o 
problemă, deoarece ele nu sunt foarte 
răspândite, iar preţul este ridicat. De 
aceea, în cefe ce urmează vom 
prezenta, pentru începătorii interesaţi 
de acest efect, o variantă simplă şi 
realizabilă cu componente electronice 
uzuale. Desigur, efectul nu poate 
concura cu cele obţinute prin alte 
metode, dar simplitatea sa TI 
recomandă fre pentru amuzament, fie 
pentru familiarizarea începătorilor cu 
unele funcţii şi circuite electronice. 

Schema prezentată în figura 2 
a fost inspirată dintr-un material 
publicat în revista FUNKAMATEUR. 

Primul etaj, realizat cu 
tranzistorul TI, are sarcina egal 
distribuită în circuitele de colector şi 
emitor; în aceste puncte apar două 
semnale egale ca amplitudine, dar în 


contrafază. Cele două semnale sunt 
mixate periodic şi succesiv, fie între 
ele, fie cu semnalul aplicat la intrarea 
defazorului (în funcţie de poziţia 
comutatorului S). Alternarea 
semnalelor mixate, cu periodicitatea 
dorită, se face prin intermediul 
comutatoarelor bilaterale din circuitul 
integrat MMC4G16/ 4066, controlate 
de impulsuri în contrafază produse de 
generatorul realizat cu circuitul integrat 
MMC4Q11. 

Prin alternarea periodică a fazei 
secvenţelor de vorbire sau prin 
întreruperea periodică a acestora, în 
structurile fonetice apar discontinuităţi 
temporale sau de fază, care permit 
imitarea efectului computer voice. în 
funcţionarea acestui montaj distingem 
două situaţii, în funcţie de poziţia 
comutatorului S, Când acesta se află 
în poziţia A se deosebesc trei cazuri: 

- când PI se află în poziţia de sus, 
pe durata celor două semîperioade de 
comutare apar la ieşire semnale audio 
în fază, dar inegale ca amplitudine; 

- când PI se află la mijlocul cursei, 
la ieşire apare semnal audio numai pe 
durata unei semîpenoade a semnalului 
de comutare, în cealaltă semiperioadâ 
semnalul audio fiind blocat; 

- când PI se află Ia masă, se comută 
alternativ la ieşire semnale audio egale 
şî în contrafază. 

Această ultimă situaţie se poate 
obţine şi prin trecerea comutatorului S 
în punctul B, indiferent de poziţia 
potenţiometrului PI. 

Prin acţionarea celor două 
potenţiometre PI, P2 şi a 
comutatorului S se vor obţine diferite 
efecte. Aşa de exemplu, dacă prin 
intermediul potenţiometrului P2 se 
reglează frecventa de comutare în jurul 
sau sub frecvenţa fundamentală a vocii 
umane, vorbirea rămâne inteligibilă, 
dar capătă o sonoritate specifică. 
Pentru frecvenţe de comutaţie situate 
în domeniul de variaţie aî primului 
formam vocalic, efectul este cu totul 
altul. în acest caz, vorbirea devine 
neinteligibilă sau foarte greu inteligibilă. 
Efectul este asemănător celui întâlnit 
atunci când se recepţionează semnale 
SSB cu un radioreceptor AIVÎ. 

Efecte diferite pot fi obţinute si 
prin înlocuirea lui Cxcu condensatoare 
având valori de 22nF şi 470nF. 

In schema din figura 2 
iranzistoareleTI siT2 sunt de tip NPN, 
oricare din seria BC. Circuitul integrat 
C11 este MMC4016 sau MMC4066, iar 
CE2 este MMC4011 sau MMC4001. 


2 


TEIINIUM • Nr. 5/1997 























































































AUDIO - = 

AMPLIFICATOR AUDIO HI-FI DE 50 W 



ing. Emil Marian 


Realizarea unui amplificator de 
audiofrecvenţă de putere, în 
concordanţă cu cerinţele actuale afe 
tehnicii moderne In ceea ce priveşte 
calitatea, performanţele, simplitatea 
constructivă şi totodată preţul de cost 
scăzut, a devenit posibilă odată cu 
asimilarea In producţia de serie 
autohtonă a unor componente 
electronice performante Din această 
categorie fac parte şi tranzistoarele 
complementare superbeta de putere, 
care permit rezolvaroa simplă şi 
comodă a problemei amplificării 
curenţilor de valori reduse. Acest 
considerent reprezintă un fapt esenţial 
în ceea ce priveşte realizarea practică 
a etajului final propriu oricărui 


amplificator audio de putere, 
performant, simplu şi totodată de un 
gabarit redus. La alegerea configuraţiei 
montajului s-a pornit de la 
considerentul realizării unei scheme 
electrice flexibile, adaptabilă unor 
parametri iniţiali proprii incintelor 
acustice împreună cu care 
amplificatorul urmează a funcţiona, şi 
anume puterea şi impedanţa acestora. 
Modificând doar câteva valori ale 
componentelor electrice, tipul lor şi 
valoarea tensiunii de alimentare a 
montajului, acesta se poate adapta 
majorităţii variantelor de incinte 
acustice destinate unei sonorizări în 
concordanţă cu cerinţele HI-FI, în mod 
practic, această lucrare prezintă de 
fapt o gamă întreagă de amplificatoare 
audio, de diferite puteri şi cu diverse 


Performanţele montajului sunt 
următoarele: 

- puterea nominală Pn=15W; 20W; 
25W; 35W; 5GW; 

- impedanţa de intrare Zi=50KQ; 

- impedanţa de ieşire Ze-4Q, 812; 

banda audio de lucru 
AS=35Hz+22KHz; 

- atenuarea la capetele benzii audio: 
A-2dB; 

- raport semnal-zgomot: S/N>70dB; 

- distorsiuni armonice totale: 
THD<0,15%; 

- distorsiuni de intermodulaţie: 
TID<0 f G8%, 

Schema electrică a 
amplificatorului este prezentată în 

figura 1, iar în tabel sunt indicate 


modificările valorilor unor componente 
şi a tensiunii de alimentare pentru 
obţinerea variantei de puterea şi 
impedanţa de ieşire necesare. 

Analizând schema electrică, se 
observă că semnalul audio ce 
urmează a fi amplificat se aplică la 
intrarea montajului, în baza 
tranzistorului T1 r prin intermediul 
condensatorului CI. Tranzistorul TI 
este amplasat într-o configuraţie de tip 
amplificator de tensiune. Totodată, e! 
mat deţine funcţia de a reglementa 


amplificarea totală în tensiune a 
montajului, proporţională cu raportul 
valorilor rezistoarelor R6 şi R4 (A-R6/ 
R4). Polarizarea iniţială a tranzistorului 
TI este asigurată de grupul 
rezistoarelor R t, R2 şi R3. 
Potenţiometre! semîreglabil Rt a fost 
prevăzut în cadrul montajului pentru 
stabilirea iniţială a punctului median al 
tensiunii de ieşire (terminalul de 
polaritate pozitivă al condensatorului 
C8) la jumătate din valoarea tensiunii 
de alimentare Ua. Acest lucru este 
necesar pentru amplificarea simetrică, 
fără limitări sau distorsiuni, a 
semnalului audio de intrare. Din 
colectorul tranzistorului TI, semnalul 
audio amplificat este preluat galvanic 
si aplicat în baza tranzistorului T2* El 
funcţionează în cadrul amplificatorului 
ca etaj pilot, asigurând amplificarea 
totală în tensiune a semnalului de 
intrare. Amplificarea totală în tensiune 
a montajului este reglementată de 
bucla de reacţie negativă globală 
formată din grupul R6R4C3. Sarcina în 
curent alternativ a tranzistorului T2 
este formată dintr-un generator de 
curent constant, realizat cu ajutorul 
tranzistorului T4 şi al componentelor 
aferente (R7, Dl, D2, R11). Această 
configuraţie a schemei electrice a fost 
aleasă în urma considerentului că un 
generator de curent constant 
reprezintă practic o rezistenţă de 
valoare foarte mare în curent alternativ 
şi mică în curent continuu. Ca urmare 
a acestor proprietăţi funcţionale, se 
poate obţine o amplificare foarte mare 
în tensiune a etajului pilot, într-o bandă 
de frecvenţă ce acoperă banda audio 
Totodată factorul THD propriu celor 
două etaje de amplificare care conţin 
tranzistoarele TI şi T2 este foarte 
redus, datorită amplificării globale 
constante în tensiune, reglementată 
de bucla de reacţie negativă 
menţionată anterior. Un ultim avantaj 


impedante de ieşire. 


P(W) 


15 


20 


25 


35 


50 

Ze(Q) 

4 

8 

4 

8 

4 

8 

4 

8 

4 

8 

Va(V) 

32 

38 

36 

47 

38 

48 

45 

56 

50 

65 

R4(£i) 

620 

510 

560 

470 

560 

390 

470 

330 

390 

270 

R7{K£i) 

30 

36 

36 

43 

36 

47 

43 

47 

47 

62 

T2 

2N2905 

2N2904A 

2N2904A 

BD138 

BD138 

T4 

2N1711 

2N1711 

2N1711A 

BD139 

BD139 


TEHNIUM» Nr. 5/1997 


3 



" Figura 1 



















































































AUDIO 


al utilizării generatorului de curent 
constant este posibilitatea livrării de 
către acesta a curentului necesar 
comandării etajului final, indiferent de 
încărcarea acestuia, fără a distorsiona 
forma de undă a semnalului audio 
amplificat. Etajul finai al 
amplificatorului, care asigură 
amplificarea în curent (deci practic în 
putere) a semnalului audio preluat de 
la etajul pilot este formal din 
tranzistoarele T5 şi T6. Se observă că 
este vorba de un etaj finai de tipul celor 
în contratimp, realizat cu tranzistoare 
complementare superbeta, Eie asigură 
o amplificare în curent suficientă 
pentru a obţine la ieşirea montajului 
puterea de ieşire pentru care 


montajului reprezintă un filtru de tip 
Bucherot. El previne posibilitatea de 
apariţie a unor oscilaţii de înaltă 
frecvenţă ultrasonore, mai ales în 
momentul regimurilor tranzitorii sau de 
suprasarcină de scurtă durată din 
timpul funcţionării amplificatorului. 
Semnalul audio amplificat în putere 
(deci în tensiune şi curent) se 
transmite la ieşirea montajului prin 
intermediul condensatorului C8. 
Grupul de condensatoare C5, C6 
reprezintă un filtraj suplimentar al 
tensiunii continue de alimentare a 
unor semnale parazite de 
radiofrecvenţă ce s-ar putea prelua în 
diverse moduri (de la redresor, prin 
inducţie etc). Măsura aceasta sporeşte 


stabilitatea în funcţionare a 
amplificatorului, 

Realizare practică şi reglaje 
Montajul se realizează practic 
pe o plăcuţă de sticlostratilex placat cu 
folie de cupru. în figura 2 este 
prezentată o variantă de cablaj 
imprimat pentru un amplificator stereo 
(audiţia HI-FI implică obligatoriu 
prezenţa acestuia). în figura 3 este 
prezentată plăcuţa de cablaj imprimat 
pentru montajul superdiodâ, care 
conţine elementeleT3, R9, R8 şi R10. 
Se precizează faptul că ambelor 
cablaje, în funcţie de gabaritul 
componentelor electrice utilizate de 
constructor (de cea mai bună calitate) 
li se pot aduce mici modificări, dar în 
mod obligatoriu se păstrează 
configuraţia de bază. Dacă, în funcţie 
de puterea de lucru nominală Pn 
aleasă pentru amplificator (vezi tabei), 
tranzistoarele T2 şi T4 sunt de tip BD, 
la varianta de cablaj prezentată se 
aduc modificările necesare pentru ca 
terminalele lor să permită un cuplaj 
comod şi util cu traseele cablajului.Tot 
în acest caz, tranzistoarele de lip BD 
vor fi prevăzute cu mici radiatoare din 
tablă de aluminiu îndoită la profil de tip 
U (gros de circa 1.5+2,5 mm). 
Suprafaţa minimă a profilului este de 
circa 4 cm 2 . Se recomandă verificarea 
fiecărei componente electrice (electric 
şi mecanic) înainte de plantarea pe 
plăcuţele de cablaj imprimat. Ordinea 
optimă de realizare practică a 
montajului este următoarea: 

- realizarea plăcuţelor de cablaj 



amplificatorul a fost dimensionat. 
Rezistoarele R12 şi R13 amplasate în 
emitoarele tranzistoarelor T5 şi T6 
reprezintă reacţii negative locale de 
curent. Prezenţa lor determină un plus 
de stabilitate montajului în funcţionare, 
alături de o măsură eficientă iniţială 
luată împotriva unei posibile ambalări 
termice a etajului final. Polarizarea lui 
este asigurată de tranzistorulT3, care, 
împreună cu componeteie aferente 
(R8, R9 şi R10), formează o sursă de 
tensiune constantă de tip superdiodâ. 
Reglajul tensiunii necesare 
polarizării etajului fina!, deci practic 
reglajul curentului de mers în gol Io al 
acestuia, se face prin acţionarea 
cursorului potenţiometrului 

semireglabil R9. Acest reglaj implică 
funcţionarea amplificatorului în clasa 
AB. Grupul C7R14 amplasat la ieşirea 



4 


TEHNIUM • Nr. 5/1997 







































































































AUDIO 


imprimat (una pentru placa de bază şi 
două pentru superdiode); 

- realizarea ştrapurllor (figurate pe 
cablaj cu linie întreruptă) folosind 
conductor izolat cu diametrul util 
0=1-1,2mm; 

- plantarea coselor de intrare, ieşire 
şi a celor destinate conexiunilor; 

- plantarea componentelor. 



După ce s-au plantat toate 
componentele electrice (evident, 
sudurile trebuie să fie de cea mai bună 
calitate) ansamblele se reverifică, 
deoarece orice greşeală duce la cel 
puţin nefuncţionarea montajului. 
Tranzistoarele T5, T3 şi T6 se 
montează pe un radiator comun, de 
tipul celor din aluminiu cu aripioare. 
Radiatorul se dimensionează astfel 
încât să poată disipa o putere (Pd) mai 
mare decât 40% din puterea nominală 
Pn (Pd>0,4Pn). Modul de amplasare a 
tranzistoarelor T5 şi T6 pe radiator, 
împreună cu plăcuta superdiodei care 
conţine tranzistorul T3, este prezentat 
în figura 4. Tranzistoarele se izolează 
galvanic de radiator folosind foiţă de 
mică de grosimea G,2-0,3 mm 
umectată cu vaselină sîliconîcă. Se 
recomandă fixarea mecanică a 
tranzistoarelor de radiator (şuruburi 
M3, piuliţe M3 S şaibe plate şi elastice 
03 etc) şi apoi fixarea mecanică a 
plăcuţei superdiodei, după care se fac 
sudurile la terminalele tranzistoruluiTS. 
Găurile de trecere a şuruburilor ce 
traversează radiatorul şi totodată 
rigidizează mecanic tranzistoarele sunt 
prevăzute cu tuburi izolante şi şaibă 
izolantă în locul unde se montează 
piuliţele M3. După montarea 
vsnzistoarelor pe radiator se reverifică 

TEHNIUM • Nr. 5/1997 


o 

0 


izolaţia galvanică faţă de acesta (cu 
ohmmetrul pe scara M£2). Se 
recomandă amplasarea montajului pe 
un şasiu din tablă de aluminiu groasă 
de 1,5 mm, îndoită sub forma de U, 
ca în figura 5. Placa principală de 
cablaj se depărtează de interiorul 
profilului U (unde este amplasată) 
folosind pentru acest lucru distanţieri 
dintr-un material izolant (pertinax, 
textolit etc). La toate asamblările 
mecanice se recomandă folosirea 
şuruburilor şi piuliţelor M3. 

După realizarea fizică a 
montajului (cu toate legăturile 
galvanice făcute) se trece ia 
verificările şi reglajele electrice ale 
acestuia. Pentru efectuarea reglajelor 
se ştrapează iniţial intrările celor două 
amplificatoare şi, ulterior, se reglează 
pe rând fiecare secţiune a acestuia 
(canafele de amplificare L şi R). 

Reglajul electric constă în 
reglarea valorii curentului de mers In 
gol Io şi reglajul valorii tensiunii în 
punctul median (Um=(Ja/ 2). Se 
amplasează la ieşirea amplificatorului 
o rezistenţă de sarcină de circa 1000/ 
5W. Ulterior, acesta se alimentează de 
!a o sursă de tensiune continuă 
stabilizată şi dotată cu un filtraj 
corespunzător (CF=2000-4000pF). 
Prin acţionarea cursorului 
potenţiometrului semireglabil R9 se 
stabileşte valoarea curentului de mers 
în gol !o=5GmA. Tensiunea în punctul 
median (Um=Ua/ 2) se reglează prin 
acţionarea potenţiometrului 
semireglabil R1. După acest lucru se 
reverifică valoarea curentului de mers 
în gol Io si, dacă este necesar, se 
reajustează până la valoarea precizată 
anterior. După aceste reglaje (pentru 
ambele secţiuni ale amplificatorului 
stereo) se face verificarea dinamică. 
Pentru acest lucru se foloseşte un 
generator de audiofrecvenţă GAF şi un 
osciloscop. Se aplică la intrarea 
amplificatorului un semnal electric 
sinusoidal de amplitudine şi frecvenţă 
tOOmV, IKHz. La ieşire se 
amplasează o rezistenţă de circa 1 KT>/ 
5W. Cu ajutorul osciloscopului se 
vizualizează forma de undă a 
semnalului amplificat, care trebuie să 
fie perfect sinusoidală. Se măreşte 
amplitudinea semnalului de intrare, 
până ce sinusoida vizualizată pe 
ecranul osciloscopului va fi limitată în 
mod simetric. în caz contrar se face o 



Figura 4 


1-IZOLATOR M\CA 

2 TRANZISTOR ÎD647 

3 TRANZISTOR TDS4fi 

4- RADIATOR .ALUMINIU 

5- CABLAJ SUPFRDIODA 

6- TRANZISTOR BD137 


mică ajustare a tensiunii din punctul 
median. Se acţionează (în limite mici) 
cursorul potenţiometrului semireglabil, 
până ce limitarea va fi perfect 
simetrică. Verificările şi reglajele sus 
menţionate se fac pentru ambele 
secţiuni aie amplificatorului stereo. în 
urma reglajelor menţionate anterior, 
amplificatorul este gata reglat, capabil 
de lucru împreună cu incintele 
acustice. Se recomandă amplasarea, 
pe fiecare traseu de alimentare cu 
energie electrică a amplificatorului, a 
unor siguranţe fuzibiie, dimensionate 
în concordanţă cu puterea nominală a 
acestuia. Se menţionează că, pentru 
păstrarea performanţelor estimate 
iniţial (referitor la puterea livrată în 
domeniul frecvenţelor joase), 
redresorul de la care se alimentează 
amplificatorul trebuie să fie capabil de 
a livra, pe fiecare secţiune a acestuia, 
o putere Pr>1,5Pn, 

Realizat şi montat, 
amplificatorul audio va fi de un real 
folos constructorilor amatori de 
sonorizări compatibile cu regimul de 
lucru HI-FI. 



Figura 5 


2- PROFIL U DIN TABLA Al . 

3- CONDUCTOARE DE ALUMINIU 

4- 0 J3TANTIFR 

5 PLACA DE CABLAJ 
6-SURUBURi DE PRINDERE 









































































Transceiverut (TxRx) a fost 
conceput de B. Stepanov (UW3AX) şi 
G.Sulghin (UA3ACM) pentru lucrul în 
SSB (BLU), 80m. având următoarele 
caracteristici: 

- banda de lucru: 3,6 - 3,65 MHz; 

- sensibilitatea Rx (la relaţia semnal/ 
zgomot 10dB) - mai bună de IpV; 

- suprimarea canalului imagine la Rx 
- 40dB; 

• “bătaia" (în raport cu nivelul de 
lOpV) - mai bună de 500mV; 

- intermodulaţia (raportată la 1 uV) - 
mai bună de 80dB; 

- Zint.Rx=75£2; Zies.amplificator 
JF=1QG; 

- Uiesire max la JF (când lucrează 
RAA) - 0,8V; 

- variaţia nivelului semnalului de 
ieşire (pentru variaţia nivelului de 
intrare de 60dB) e mai mică de 6dB; 

- instabilitatea de frecvenţă la VFO 
(heterodină- la Rx cât şi la Tx) 300Hz/ 
oră; 

- Pieş - la etajul tranzistorizat 5W; 

- nivelul armonicilor <40dB; 

- suprimarea purtătoarei >50dB: 

- Zieş.Tx=75£2; Ualimentare=12V: 

-lRx=200mA; lTx=360mA. 

Din semnalul cules la Rx, BLS 
este suprimată, iar neregularitatea 
benzii (riplu) e în funcţie de filtrul 
electromecanic. Tipic pentru EMF-9D- 
500-3V este: 

- banda de trecere la 6dB - 2,95KHz: 

- banda de trecere la 60dB - 
4,85KHz; 

- riplul în banda de trecere <1,5dB. 

TxRx fără blocul de alimentare 
este format din 3 circuite integrate, 11 
tranzistoare şi 19 diode. Se observă pe 
scheme că traseul amplificatorului de 
FI se întrebuinţează atât la Rx cât şi 
la Tx. Această soluţie duce ia o 
substanţială simplificare a schemei, la 
scurtarea traseelor la Tx şi Rx. cât şi 
folosirea lor în comun. S-au adoptat 
mixere pe siliciu care s-au adaptai la 
toate porturile. 

în construcţie, funcţiile Rx şi Tx 
se separă numai la JF (amplificatorul 
de JF ia Rx şi amplificatorul de 
microfon la Tx). 

O altă particularitate - traseul la 
Rx se face fără amplificator de IF, cu 
mixer pe siliciu la intrare. Aceasta 

6 


= CQ-YO 

TRANSCEIVER RADIO ‘76 


recenzat de mg. Bălan S.FIorin/Y07LBX 


permite o bună caracteristică ia 
“batere” şi la intermodulaţie. Deşi 
lipseşte amplificatorul de IF şi se 
utilizează mixerul pasiv, se obţine o 
sensibilitate de aproximativ 1 pV. ceea 
ce este mai mult ca suficient pentru 
80m. 

Structural, TxRx-ul e arătat în 
figura 1’, fiind format din trei blocuri: 
blocul de bază, heterodină (oscilatorul) 
şi amplificatorul de putere RF. 

în regim Rx semnalul de la 
comutatorul de antenă (1) şi filtru! FTB 
(2) ajunge la primul mixer (3) şi de aici 
în blocul de bază. Din blocul heterodină 
se dă prin comutatorul (12) la acest 
mixer (3) tensiune de IF din (10), în 
banda 4.1 -M.15 MHz. După ce este 
amplificat în primul etaj de FI (4), 


amplifică semnalul DSB. Filtrul 
electromecanic elimină din acesta BLS 
şi formează semnal SSB, iar semnalul 
se amplifică în a! doilea amplificator de 
FI (6) şi ajunge la al doilea mixer (7) la 
care se dă tensiune din VFO (10) cu 
fv=4,1+4.15MHz prin comutatorul (12). 
Semnalul astfel reorganizat se 
amplifică în amplificatorul de putere de 
IF (el se compune din preamplificatorul 
(13) şi etajul în contratimp (14)) şi prin 
comutatorul (1) ajunge la antenă. 

Principalele blocuri: de bază, 
heterodină şi amplificatorul de putere 
de IF sunt arătate în figurile 1, 2, 3. 

în regim Rx, în primul mixer cu 
diodele Dl + D4, din figura 1, prin 
punctele 9 şi 10 ajunge semnal din 
antenă, iar în punctele 7 şi 8 tensiune 



semnalul de FI de 500 KHz ajunge prin 
filtrul electromecanic (5) la al doilea 
etaj de FI (6) şi de aici la a! doilea mixer 
cu siliciu (7). care îndeplineşte în acest 
caz funcţia de detector de produs. De 
la heterodină, prin comutatorul (12), se 
dă tensiune de SOOKHz din blocul {11 
- oscilatorul de SOOKHz), iar produsul 
detectat ajunge la amplificatorul de JF 
( 8 ). 

În regim Tx semnalul de fa 
microfon se amplifică în amplificatorul 
de JF (9) şt ajunge la primul mixer {3) r 
care, în acest eaz ( îndeplineşte funcţia 
de modulator echilibrat. Din blocul 
heterodînei, prin intermediul 
comutatorului (12), se dă U heterodină 
din (11). Frimut amplificator de FI 


ERATĂ 

Referitor la articolul 
RECEPTOR SSB CU FILTRU LC 

(publicat în TEHNIUM nr.3/1997) 
facem următoarele precizări la figura 
3, pag. 9: 

1. Bobina LI 0 are 70 de spire (şi nu 
120 spire) 

2. Condensatorul conectat între L5 
şi condensatorul variabil are 220 pF 
(şi nu 220 nF); 

3. Rezi storul din emi torul 
tranzistorului BC109C are 6,8 K£2 (şi 
nu 82 £2); 

4. Becul de 18V se conectează la 
calodul diodei 1N4001 de jos şi nu 
între condensatoarele electrolitice. 


TEHNIUM «Nr. 5/1997 














































































rn.vo = - - 

de !a VFO cu 
fv.=4,1+4,15MHz. La ieşirea 
mixerului cu siliciu se 
desparte semnalul de FI 
(SOOKHz), care este 
amplificat de amplificatorul de 
bandă TI. în prealabil, 
filtrarea semnalului de Fi se 
realizează prin filtrul acordabii 
L2-C4-C5-C6, dar baza este 
filtrul electromecanic FI care 
este conectat la colectorul 
tranzistorului TI Amplificarea 
semnalului continuă în 
circuitul integrat MCI. Din 
pinul 9 al CI se culege, prin 
circuitul acordat L2C15, 
semnalul care ajunge la al 
doilea mixer cu diode D9-D12. 
Prin punctele 12 şi 13 se dă 
din blocul de heterodină 
tensiune cu fv. = SOOKHz. 
Trecut prin filtrul de JF Dr2- 
C21-R14-C22, semnalul este 
de JF e amplificat de circuitul 
integrat MC2 care reprezintă 
a doua amplificare şi este 
făcută cu tranzistorii T3-T5. 
De la punctele 16 şi 17 se 
poate conecta difuzorul cu 
Z=5+1OQ sau o cască 
telefonică cu impedanţă mică. 

în regim Tx semnalul 
de la microfon ajunge la 
punctul 1 şi se amplifică cu 
circuitul integrat MC3. Ieşirea 

10 a MC3 se uneşte cu pinul 

11 printr-un condensator 

electrolitic şi din 11 se scoate 
semnal. Prin aceasta _se 
micşorează coeficientul de 
amplificare şi impedanţa de 
ieşire Z ieşire devine 
aproximativ 300S'i. De la 
microfon, semnalul de JF, 
amplificat, ajunge la primul 
mixer cu diode care acum are 
rol de modulator echilibrat La 
acest mixer, prin punctele 8 şi 
9 din blocul de heterodină, se 
dă tensiune cu frecvenţa 
SOOKHz. Modulatorul 

echilibrat se reglează din 
semireglabilul R2. 

Din modulatorul 

echilibrat semnalul DSB 
ajunge pe traseul de FI, iar la 
ieşirea celui de-al doilea mixer 
rezultă semnal SSB. 

Prin punctele 12 şi 13 
la acest modulator ajunge 


21 



TEHNIUM • Nr. 5/1997 


7 


Figura 


























































































































































































CQ-YO 


£t 



tensiunea VFO-ului cu frecvenţa 
4,1-!-4 i 15MHz. Semnalul transformat 
ajunge prin punctele 14 şi 15 la 
amplificatorul de putere. Prin punctul 
18 semnalul se poate da unui VOX, iar 
prin 16 şi 17 la ANTI-TRIP. S-a luat 
precauţia automatizării reglării 
amplificării în F.l.pe Rx, cât şi pe Tx. 
Această reglare se face în al doilea etaj 
de amplificare de FI (MCI) cu ajutorul 
tranzistorului T2. în baza tranzistorului 
sunt conduse semnalele, aduse prin 
deschiderea diodelor de siliciu D14 şi 
Dl 5 (punctele 3 şi 4), 

Reglajul manual al amplificării 


este posibil numai în regim de Rx. 
Realizarea se face astfel: prin punctul 
6 se dă tensiune (reglabilă manual prin 
R3) care ajunge la tranzistorul (T1) a! 
primului amplificator de FI. Singurele 
legături în blocul de bază ce se comută 
sunt trecerile de la Rx laTx. Felul cum 
se face aceasta se arată în continuare. 

în blocul heterodinei (figura 2) 
există comutatorul cu releele PI şi P2 
şi două generatoare. Unul din ele este 
un VFO=4,H4,15MHz şi este realizat 
cu tranzistorul TI. Pe tranzistorul T2 se 
adună semnalele buffer-izate. Bobina 
circuitului oscilant al VFO-ului este în 


afara plăcii şi se conectează prin 
punctele 6 şi 7. O astfel de soluţie 
C8 simplifică reglajul ulterior şi o eventuală 
0s mutare a plăcii intr-un alt TxRx, 
eventual multibandă. Frecvenţa VFO 
se reglează cu varicapul Dl aplicând 
acestuia o tensiune reglabilă, prin 
punctul 5. 

Al doilea generator cu frecvenţa 
de 500KHz se realizează cu T3, 
frecvenţa având stabilitatea cuarţului. 
Poziţia contactelor comutatoarelor cu 
relee, în figură, se arată în regim Rx 
(releele nealimentate). Prin punctele 1 
şi 2 se furnizează tensiune din blocul 
heterodinei la primul mixer (punctele 7 
şi 8 din blocul de bază), iar prin 
punctele 3 şi 4 la al doilea mixer 
(punctele 12 şi 13 din blocul de bază), 
Aplicarea tensiunii releelor PI şi P2 se 
face prin punctul 10, iar tensiunea de 
alimentare la blocul heterodinei prin 
punctele 8 şi 9. 

în regim Tx semnalul din placa 
de bază ajunge la punctele 1 şi 2 ale 
plăcii amplificatorului de putere (figura 
3). Filtrul de bandă L1C1C3L2C2 
elimină din semnalele neutile, lăsând 
să treacă doar semnalele din banda de 
lucru a TxRx. 

Primul etaj de amplificare (TI) 
lucrează în clasa A, iar cel de-al doilea, 
în contratimp, cuT2 şiT3 - în dasă B 
Dl polarizează bazele lui T2 şi T3. 
Semnalul de ieşire la antenă se obţine 
pe înfăşurarea L8 (prin punctele 5 şi 6). 
Alimentarea Ia primul etaj se face prin 
punctul 3, iar la cel extrem se face prin 
punctul 4. 

Schema de conexiuni a 
blocurilor TxRx-ului, în detaliu, se dă 
în figura 4. Antena se leagă ia mufa 
SI prin contactele P1/1 ale releului de 
antenă, semnalul primit ajunge la filtrul 





































































































































Y06PAJ 

4 

And ras Jeno 

Y06PAK 

4 

KisAttila 

Y06PAL 

4 

Pal Estvan 

Y06PAM 

4 

Daniel Eslvan 

Y06PAN 

3 

Marton Emeric 

Y06PAS 

4 

ŞUrbu Gheorghe 

YOGPAT 

4 

Tanko Peter 

Y06PAV 

4 

Ştirbe Valeria 

YQ6PAZ 

4 

Dajka HalioZoltan 

Y06PBA 

4 

Bai azs Alexandru 

Y06PBB 

3 

Mddovan Zsoll 

Y06PBC 

4 

Budai Andrei 

Y06PBH 

3 

Szanto Mana 

Y 06 FBI 

4 

Ferencz Katalin 

YQ6PBK 

4 

KolumbanASbert 

YG6PBL 

3 

Bino Laszb 

Y06PBP 

4 

Rotor Petru Ştefan 

Y06PBT 

3 

Tanko Bama 

Y06PCC 

4 

Csiki Csaba 

Y06PCE 

4 

Csodo Eva 

Y06PCV 

4 

Pope viei Corneiiu Valentin 

Y06PEA 

3 

Incze Agnoş Erzscbel 

Y06PF 

4 

Hat&ek Augustin 

Y06PGT 

3 

Tanko Erika 

Y06PHC 

4 

Hegyi Csaba 

Y06PJC 

4 

Jozsa Csaba 

Y06PJN 

3 

Biro Viorica 

Y06PKE 

4 

Kocsis Emoke 

Y06PKG 

4 

Kocsis Gyorgy 

YOGPML 

4 

Marton Ladislau 

Y06PMM 

3 

Molnar Marta 

Y06PPA 

4 

ParăuAdiian 

Y06PTM 

4 

Tofalvi MariaAugusta 

Y06PVR 

4 

Voina Radu loan 

Y06PVS 

4 

Sten cu Emil ian Victor 

Y06QAC 

3 

Martinescu loan 

Y06QAM 

3 

Andronie Constantin 

Y06QAN 

3 

Râs van Tiberiu 

YD6QAO 

4 

Munte an u Gheorghe 

Y060AR 

2 

Mu re şan EmanoilTrifan 

Y06QAY 

3 

Crihălnrieanu Gheorghe 

Y06QBK 

2 

Munteanu loan Lucian 

Y06GBM 

2 

Candea Dumitru 

Y06QBX 

3 

Onofrei Cristina 

Y06QCL 

3 

Szabo Andrei 

Y06QCM 

3 

Mi hei Nicofae 

Y06QCO 

3 

Drâghici Nicdae 

Y06QCP 

3 

Petri loan 

Y06QCX 

3 ‘ 

Savloan 

Y06QCY 

3 

Ros va Ion 

YOGQCZ 

4 

Bun ea Dumitru Ion 

Y06QDK 

3 

Solomon loan Ovidiu 

Y06QDL 

2 

Tamaş Dumitru Uvţu 

Y06QDP 

3 

Muţtu loan 

Y06QDV 

3 

Fusoi toan 

Y06QDY 

3 

BiroAlparlstvan 

YOGQW 

2 

Asproiu Victorian 

Y06UF 

3 

Tuca Vas i le 

Y06UG 

2 

Dumitru Mihai 

Y06XB 

3 

Boda Francisc 

Y06XM 

2 

Zidaru tra ian 

Y06XR 

3 

Varbefi Ca ro l 


M iercurea C iuc, str. FI ori tor nr.68 ,ap, 11, j ud, H R 
Gheorghieni,str,Horea nr.2A jud.HR 
M iercu rea Ciuc,str. Sa Iciei n r, 1 ,ap, 12 j ud. H R. 
com. Ci u ustng eorglu .sat Armase n i nr.469,jud. H R 
Miercurea Ciuc.bd.Frăţiei nr.14, ap. 34 jud.HR 
Miercurea Ciuc,al.Narciselor nr. 9 T ap. 13 jud.HR 
Miercurea Ciuc, str. Culmei nr.M.ap.l jud.HR 
Miercu re a Ciuc, ai N arcisetor n r.9 ,ap. 13jud.HR 
Miercurea Ciuc.lancu de Hunedoa r a nr.2A,ap 45 
Miercurea Ciuc.slf Coşbuc nr.32 jud.HR 
Miercurea CîuC.Str.PetoR nr.27jud HR 
Miercurea Ciuc,Revoluţia din Decembrie nr.17 
Miercurea Ciuc,al.Avântului nr5,ap_9,jud.HR 
Miercurea Ciuc,str.Avântului nr.12, ap. 3 jud.HR 
Com,Suseni,sat Valea Strâmbă nr.277.iud. HR 
Di tra u, ste I rvezi i n r. 1 11. j ud. H R 
Gă I ă u ţaş, str Gă n i, bt.4 .a p. 19 j ud. H R 
Miercurea Ciuc,str. Fiorilor nr.24B E ap. 10, jud.HR 
Topi i ţa. str. Spo rti v i lor, bl, l. a p. 15 j ud. H R 
C om. C i u cs i g erogi u r sat Ba ncu nr.429.jud. H R 
Miercurea Ciuc,str,Florilor nr46jj-ud.HR 
Tg.Mureş.Str.Pand urilor nr.15.ap.3jud.MS 
Tg.Mureş ,bd.1B48,bi.43,ap.33jud*MS 
Miercurea Ciuc,str.Luna Mare nr,4,ap.16,jud.HR 
Miercurea Ciuc,str Jon Caîlan nr.16 jud.HR 
Miercurea Ciuc Revoluţia din Decembrie nr,28 
Miercu rea Cîuc.strCântam lui nr.2,ap. 14,jud. H R 
Miercurea Ciuc,str.Lunca Mare nr.6,ap,l2,iud.HR 
Miercurea Ciuc.Str.Lunca Mare nr.6,ap. 12,jud.HR 
Gheorghem ,str. Spi talu iui ,bl. B ,a p.6 j ud. H R 
Dăneşti,str:Madaraşnr.522,jud.HR 
Sibiu, str. Vasf le Milea.bi 2,ap.25jud. L SB 
Miercurea C iuc,str.Ti mişca re i nr.13.ap 19 jud.HR 
Sibiu,al. Ţesătorilor nr.1 ,ap.8,jud.SB 
Sibiu, str, Şoi mul ui.nr 16.ap, 2, jud, SB 
Mediaş .str B aslionu! u I nr.5 ,bl.5 T ap. 80 jud S B 
Sibiu,Str.Şiretului nr.8 ( bL4B.ap.12.jud SB 
Tg Mureş ,a1 Comisa nr.5 .ap .5 ,j ud SB 
Sibiu,Str.cart Hipo lii,bl.103,ap.40,jud.SB 
Tg.Mureş.slr Godeanu nr.17.ap.14,jud.MS 
Tg Mureş.s Ir. Bol /ai nr 8, ap 4 jud. MS 
Tg. Mu re ş, str Borş os Tamas nr. 1 ,ju d. MS 
f g Mureş .bd. 1848 n r,50.a p, 13, i ud .M S 
Sibiu,cal.Guşteriţei nr 34,jud.SB 
Mediaş, al, Feloac nr 1 *bl.6.ap.26 jud.SB 
Mediaş, sir.Blajufui nr, 1 ,bl 14B,ap.16jud.SB 
Medi a s, str B a stio nul u f nr. 4 r bl .6,ap .6,j ud SB 
D u m brăveni ,s Ir. Zo ri I or n r.4 D.jud. S B 
Sibiu,slr.VasIle Cîrlova nr,21 .bl.23,ap.53 jud.SB 
Sibiu,cal.Dumbrăvii,bl.25.ap,34,jud.SB 
Sibiu, str. ş e rpu iţă n r,6 jud. S B 
Mediaş,str.Angarui do Jos nr.5b jud.SB 
Tg,Mureş,str.N.Grigoriescu nr.33.ap. 14jud MS 
Sibiu, str. Lector nr.l 0 P ap.3.juri,SB 
Sibiu, str,Onceşti,bl.21 ,ap.37jud,SB 
Sibiu, str. Frasinul ui nr.8jud.HR 
Sibiu, cal Dumbrăvii nr,97 jud.SB 
Mediaş, str. Ulmului nr100,jud.SB 
Sighişoara, str. Mircea Vodă .nr.11 jud,MS 
Tg, Mureş. str. Moldo vei nr.15,ap.35 jud.MS 
Sibiu, str. Brazi lor nr 20 jud.SB 
Tg,Mureş.Str.Dobrogeanu Gherea nr.39jud.MS 


YO50GX 

3 

D ambro vschi Ist van 

YOSOHA 

3 

Culcean Sergiu loan 

Y050H8 

3 

GasparŞandor 

YOSOHC 

3 

Chior ea n Viorel Danul 

YOSOHE 

RUUS 

Molcovan Ovidiu Vâsle 

Y050HF 

3 

Codai Dumitru 

Y050HG 

3 

Alde a loan Cristian 

YOSOHH 

3 

Urziceanu Raau 

YOSOHI 

4 

Bornuz Ştefan Mircea 

Y050HJ 

4 

Kelemen Ştefan 

Y050HK 

RUUS 

Makraî Borbala Emese 

YOSOHL 

4 

Nedelea Li viu 

YOSOHM 

RUUS 

Makraî Emanuei Miklos 

YOSOHN 

3 

NicoriCi Voicu 

YOSOHO 

3 

Erdic Cristm 

Y050HP 

3 

Boştina George 

Y05CHR 

3 

Butariu Comei 

Y050HT 

3 

Bortoş Vasile 

Y050HU 

3 

Ureche Cătălin 

Y050HV 

4 

Ruta Vasile 

YOSOHW 

3 

RazmanTîbor istvan 

Y050HX 

3 

Cadar Aurel 

Y05OHY 

4 

Magyarosi Zoltan 

Y050HZ 

4 

Lungu Ciaudiu Ionel 

YOSOIB 

4 

Brondoa ion 

Y050IH 

4 

Horsiu loan 

Y05011 

3 

C rişte a Simona Cristina 

Y050IM 

3 

Marina Ioana 

Y0501P 

4 

Puroaie an loan 

Y050JL 

3 

Moldo van F lorica 

Y050KI 

4 

Legman Ronald 

Y050LA 

3 

Tntar La vin ia Andreea 

YOSOIB 

4 

Dragomir Ionel Florin 

Y050LC 

4 

Lonncz Sandor 

Y050LD 

4 

Tokos Attîla 

Y050LH 

4 

Zsugan Gedeon Zsoit 

Y050LI 

4 

Darvasi Eugen 

Y050LK 

A 

Kiss Gyula 

Y05DLN 

3 

Do rob a | Vasile 

Y05OL0 

4 

Harlinger Micoiae 

Y050LP 

4 

Papp Mihai yAndraş 

Y050LR 

4 

ian tei câu Andrei 

YOSOLS 

4 

StoicaToma 

Y050LT 

4 

Fencze loan 

YOSOLU 

4 

Ghiurâu Florin 

Y050LV 

4 

Veres Ştefan Vasile 

YOSOLW 

4 

Spinu Vasile 

YO&OLX 

4 

ForiS Oszkar Csaba 

Y050MA 

3 

Mocan Adrian 

Y050MC 

3 

Murval Csaba Laszlo 

Y050ME- 

4 

Marton Endre 

Y050MI 

3 

Kruzslitz Imre 

Y050ML 

3 

Kocsis Levente 

Y050MM 

3 

Morar Grigoro Marius 

Y050MP 

4 

PopDviclu Mircea Şerban 

Y050MR 

4 

Rusu Vale rl an 

Y050MT 

4 

Oprea Mi hai Tiberiu 

Y050MV 

2 

Motet Victor 

Y050NA 

3 

NistorAndrei 

Y050NG 

4 

Grumaz Norocel Petru 

Y0500A 

4 

JleaAna 

Y0500B 

4 

Jrsan Bogdan Vasile 

Y0500C 

4 

HeaMaha Caria Ga brie Ea 


Signetu MarmaţieLstr,Ştefan cel Mare nr.84,MM 
Carei.str,CpLZâgănâSCU,bl,49.,0p 45Jud.SM 
Satu Mare,str. Unic nr,60,ap.9 jud .SM 
Satu Mare, str Un io nr.8.ap,S jud.SM 
Satu Mare,str.Bobocului nr. 11 ,ap,7 jud.SM 
MeaiesuAunt.str.Din Sus nr.55jud,5M 
Sighetu Marmaliei. Bogdan Vodâ.bl.22,sc.2.ap.13 
Gradea.sir C.Negmzzi nr 1 bl PB20,ap S.jud.BH 
C!uj-Napoca,s(r L Reoreanu nr.4 ,ap 37,jrd CJ 
Chinteni nr.108jud.CJ 

Satu Mare r slr,Lucian Blaga.bl UU6.ap.22 jud.SM 
Rebra str. Valea Lunga nr,222jud BN 
Saftu Mare.slr.Lucian 8laga,bl-UU6,ap.22jjd SM 
Oradea, p-ţa Indepenoenţei nr 53,01 AlO.ap.28.BH 
Câmpia Turzii,str Oţetarilor nr 16A,ap.37jud CJ 
Alba lutia.strJuliu Maniu nf.2b.bi PlB,ap.24judAB 
Sebeş, al. Pa re nr. l4,jud,AB 
Atoa IU ia. str, Republici» nr.54jud.AB 
C!u,-JSiapoca,str.rloreşti nr.l31,ap.44jud.CJ 
Gherla,str. Grădinarilor nr.30,bl,H .ap.Sjud CJ 
Ciuj-Napoca,str.Aurel Vlaicu nr.4,bl,5G r ap.38,CJ 
Satu Mare.str.Aleea Oituz nr.7jud.SM 
Baia Mare,str. Barbu doiovrancea nr.6,ap.1 judMM 
Baia Mare,str.Republicii nr.50-53.jud. MM 
Ci uj-Napoca, str. Pietroasa nr. 14,jud.CJ 
Carei r stTi lgnisuiuLbi,47 ,ap,13 jud.SM 
Oradea, str, D.Cantemir nr. 31 ,b1.D3 Hap. 10 jud. B H 
Cluj-Napoca r $ir. Bârset nr,4,bU, ap.75,jud.CJ 
CI uj-Napoca, str. Forum bei lor nr.27 ,jud .C J 
Satu Mare,str.Bobocului nr.11.ap.7jud.SM 
O rade®, str. C uza Vodă n r. 19 jud. B H 
Baia Mare.sir.Traian nr,34.ap,33 jud,MM 
Baia Mare,str.Hortensiei nr.6-25 jud.MM 
Baia M a re, str. Grănicerilor nr.101, ap 46, jug MM 
Bis iri [a, s ir.Axe n le Seve r nr. 1 ,sc. A, ap .4 j ud. B N 
Sînmartin nr .40 jud,BH 
Cluj-Napoca, str. Rapsodie i nr. 12, ap. 3 h j ud. C J 
SimianIS:îvaniei.str N ir.olae BAlcescu.bl.B2,ap, 7 
Oradea.str. Pod ului nr 21 ap, 58 jud BH 
Cluj-Napoca.str.Rakozi nr, 114,jud ,CJ 
Şimleuî Silvaniei,Str.PailiZanilor.bl MB.ap 14,jjd&J 
Şimieui Silvanieî.str Partizanilor,bl G 120,ap 82,SJ 
Zalău .str.S.Bârnuţiu nr. 73, bl. SB15.ap. 16 jud,S J 
Oradea,bd Dacia nr.39.bi A5.ap13.jjd BH 
Oradea,str.Cantem w nr.24,bl,73,ap 6.jud.BH 
Z a lâu.str N ăzui n ţe i nr 4, b i C 7, ap 9 ,jud SJ 
Zalău,str.Dumbrava nr.22.bi.P24,ap IDjuo SJ 
Oradea.str.Ştefan cel Mare nr.136.ap.54 jud BH 
Ci uj -N apoca .str, Dâm boviţei nr, 52, a p, 3, j ud .C J 
Carei.cal.25 Octombda f bL44,ap.34 jud.SM 
Oradea,str. Ştefan cel Mare nr4-bl.O,ap.56 r jud.BH 
S alonta, str. Some şu Eu i n r. 8, j u d. B H 
Satu Mare,p-ţa Păcii nr.1 .ap,, 17,jud,SM 
Bectea n, a I. G ârii nr. 20 j ud. 8 N 
Oradea.str.leonardo Dnvinci nr,17,bl.PB94judBH 
Corn, B ude şti,sat Ţagşor nr. 101 jud B N 
Atba tulia, str.Apulum nr.6.bl,27 ,ap,6 jud.AB 
Cluj4Mapoca r 1 Decembrie 1918 nr.126,bi.E,ap.48 
Oradea,str, C. Neg ruzzi nr.1 ,biPB20,ap,6Jud,BH 
B a:a M a re. str, F erenez K a ro I, bl. A 1, ap. 7 jud. MM 
Zalău Vladi mire seu nr,32,bl ,P65,ap, 11 .jud.SJ 
Gherla,str, Liliacului nr.4,jud. C J 
ZaJ ău. str. T.Vladi mire seu nr.32,bi,P66.ap.11 jud SJ 







Y0500D 

3 

Daraban loan Pavel 

YQ5QOE 

4 

Hrenovschr Iulian 

Y0500F 

4 

Siiaghi ManusAlm 

Y05Q0G 

4 

Nanu Gabriet Dumitru 

Y0500H 

4 

IleaAnieta Ioana Mihaeia 

Y05001 

4 

Sutcovan Mana 

Y0500J 

4 

Kis los?f loan 

Y05O0K 

3 

Kaufmann Franci sc Dezideriu 

Y0500L 

3 

Chls Mâdâlina 

Y0500M 

4 

Bute ova fi Miriada Maria 

YQ5000 

3 

Dcak foan 

Y0500P 

4 

Chezan Viorel 

Y050QR 

4 

B alint Rareş 

Y050GS 

4 

Butcovan Sebastian 

Y0500T 

4 

Tegean ioslf Sebastian 

Y0500V 

4 

Tegean Vasile Daniel 

Y050SA 

3 

Szoke Alţi fa 

Y050SF 

3 

Flonta Sorin 

Y050SP 

4 

Pop Silviu 

Y050TB 

4 

Tuli Alexandru 

Y050TC 

4 

Sabo Daniel Cezar 

YO50TD 

3 

BudaTeofîl Dame! 

Y050TF 

3 

Bercea Florin Comei 

Y050TI 

4 

ChambreAdnan 

Y050TK 

4 

Kapros loan Nicofae 

Y050TM 

4 

Borzasi Csaba 

YO&OTY 

4 

Katona lldiko 

Y05PAP 

3 

Pop Petru Sorin 

YO&PBV 

3 

Săbiei Vaier Marin 

Y05PCM 

3 

Paşca Ni fu 

Y05PE 

4 

Jetenczki Gheza 

Y05-PEB 

3 

Popescu Eugen 

Y05PHK 

4 

Miko Margareta 

Y05PJ 

3 

Dialog loan 

YQ5PK 

2 

Vineeran Gheorghe 

Y05PLF 

4 

Lazăr Lucian Florian 

YO&PLL 

3 

Lnkatos Ludovic 

Y05PPM 

3 

Muşte loan 

Y05PMC 

4 

Purcalaan Carmen Mana 

Y05PMR 

4 

Veros Mihafy 

Y05PTT 

4 

Hadnagy Mihal Karoiy 

Y05PYL. 

3 

Fnlea Gabriala Valeria 

Y05QAD 

4 

Boldiş Roman Mafiei 

Y05QAE 

4 

Petruse Dan 

Y05QAF 

4 

Podinâ Umberto 

Y05QAG 

4 

RltîuTraian 

Y05QAH 

4 

Râducan Gheorghe Cristian 

Y05QAI 

3 

Mosolygo Gheorghe 

Y05QAJ 

4 

Kutasy Csaba 

Y05QAK 

4 

Rusu losif 

Y05QAL 

2 

Rotaru Gngorie ionel 

Y05QAP 

3 

Rotari Nicukţâ 

Y05QAQ 

4 

Lorincz Ca ro l Tlberiu 

Y05QAS 

3 

Ghilea Ga vrii 

Y05QAT 

3 

Salantiu Tîberiu Alin 

YOSQAU 

3 

Bodea Alexandru Sorin 

YG5QAV 

4 

Proda ni uc Vasile 

Y05GAW 

2 

Sârg a losif 

Y05QAX 

4 

Moldovan Gavril 

YQ5QAZ 

3 

Dur Onoriu Virgil 

YO5Q0A 

3 

Martari Pavel Dumitru 

Y05QBB 

4 

Chitor Lazăr 

Y05QBC 

3 

Kranlz losif 


Com.D răgeşti, sat Dicăneştl nr.a7jud BH 

Gherla, str. Stejaru lui nr. 14 ,jucl. CJ 

Ghe rta b slr. Cluju; u i B n r.3-4, bl. PS1 jud.CJ 

Gherta,stcSteja ruI ui nr S ap 17 JudXJ 

Zalău.str.TVIadi mire seu nr.32,bLP65,ap.11 jud.SJ 

Zală u r str. S i m ion Bă mu ţi u nr. 1, bl, A2 7, a p ,6 7, j u d, S J 

Ghe r ia c sir. Stă ruinţe i n r. 10, b I, E 81, ap. 36,ju d, CJ 

Carei,strJgnisufui l bl.44,ap.35,jud.SM 

P iseolt, str, Gâ ri i n r,446. j u d, S M 

Zalău.str.Simion Bărnuţiu nr.1 ,bl.A2?,ap.67jud.SJ 

Gherla,str Gârlei rcr.24.bLR4, ap,8,judCJ 

Gherla.str, Parc ui uj nr. 19A,ap ( 6 jud.CJ 

Gherla,str.Aba Fagului nr.5jud.CJ 

Zalău.str.Simion Bărnuţiu nr.1 1 h].A27 1 ap.G7,jud.SJ 

Gherla,str.Gelu nr.38A,bl. D42 ,ap.42 jud ,CJ 

Gherla, str Gelu nf.38A.b1 . D42 ,ap,42 jucLCJ 

Salonta.str.sorrieşjtiji nr. 17,jud,BH 

Beiuş.aUndependenţei nr,6,bl.CI,ap.9 jud,BH 

B istriţa r $îr. Arţari I c r, bl ,M 0 ,a p. 7 j ud. B N 

Oradea,str.Ruierasului nr.Sjud ,BH 

Oradea,str,Bumbacului nr,33BH 

Sinmartin.str,Mohi nrlQ.jud.BH 

Beiuş.slr. Devei nr.17jud.BH 

Oradea, strHanry Coandâ nrl 1 „bl.FC2S.iip 5,BH 

Nu cot .sal Batţa nr,62jud,BH 

Oradea,str.lza nr. 19 bl.S4 ap,29,jud BH 

Oradea, str. Transilvanei nr. *10 ,b1.AN 2 ,a p. 36 J ud BH 

Care i. Str. Cim iUrulu i n r. 31jucLSM 

Cărei, str, ignisuluLbl .47 ,ap 1 e.jud.SM 

Alba I uita, str Vicroriei nr.22 1 bE,V3,ap, d l7 l jud.AB 

Baia Mare.Str.Kari Mane nr,6,ap.4.Jud MM 

Alba lulia,str,Cloşca nr. 10 nr.,ap,â jud.AB 

Salo nta • str. Al I C uza nr 4 A.j u d. B H 

Baia Mare.str A.lancu nr 4,ap.Bjud MM 

CI uj’ N epoca, str. S nagov nr. 2, ap. 7,j ud M M 

CEuj-Napoca c str Mehedinţi nr.31 ,bl,E4,ap16,jud. C J 

Ora d ea, s tr. E f t i m ie M u rgu nr, 1 jud. B H 

Târgu lâpuş, str. Maramureş nr,11 jud.MM 

CSuj-Napoca, str. Porumbei for nr.27,jud .CJ 

Cluj-Napoca,str.Unirii nr. 19,ap. 10 jud.CJ 

Cîuj‘Napoca.str.Donath nr,23 ) bl ) M3 1 ap 1 22 jud,C J 

Cluj-Napoca,cal. Dorobanţilor nr,102,bl.29,ap.38 

Rodrca.str.T.VIadlmirescij nr.1057Jud BN 

Bistriţa, str. Andrei Mureşan rM\2j5l,10B,ap,2judBN 

Baia Mare.str. i. Slavici nr.4,ap. 1 G,jud. MM 

Baia Mare,str. Unirii nr.4 jud .MM 

Năs ă u d, str, No uâ ,bl. E2, ap. 7 ,j u d. BN 

Sighetu Marnnaţiei.sIr.George Coşbuc nr.27.MM 

Sighetu Marmaţiei,str,Bogdan Vodâ,Di.At,ap.59 

CI uj-N apcca, str. Ca sta n ilor nr. 3, bl. 3G ,a p, 19 j u d, C J 

Salu Mare ,str. Parc u Someşului nr,8,ap.7 jud.SM 

Nă său d, str. Nouă,b I. F2 .sc ,Â, ap, 17 j ud .BN 

Aiud F str.lon Creangă nr2Qjud,AB 

Zalău.str.Cnşan nr,3,ap. 11 jud.SJ 

CJu j-Napoca,str.Mestecenilor nr. 2, bl.J 9 r ap.40.0J 

Dom nesti ,sir. Prind pa I ă nr. 194,j u d BN 

Rona de Sus nr,335jud.MM 

Salu Mare.str. Cea hlău lui nr.18Ajud,SM 

Ghe rla,al. Fagului nr, 5, bl. G10,ap, 14 ,jud ,C J 

Alba tulia. str. Moţilor nr.91 .ap,2,jud. AB 

B Istriţa ,al, las omiei nr 3, ap. 17 .jud. BN 

Ghe rta.str. Pluga h lor nr, 12, bl, F 3*ap, 31, jud ,C J 

Sighetu Marmaţiei.str.Dragoş Vodă nr, 13,jud.MM 


Y060EG 

3 

Szabo Zoltan 

YG60EH 

1 

Gracev Adrian 

YG60EI 

3 

GracevAdriana Mâriuca 

Y060EJ 

3 

Pop Iu tiu Cristinel 

YOGOEK 

2 

Tofalvi C otoman 

Y060EM 

3 

Bălan Ionel 

YO60ED 

1 

Dragoe loan 

Y060EP 

3 

Coste a Alexandru 

Y060ES 

2 

Va joi Radu Octăvian 

Y060EV 

2 

Tamaş Florin 

Y06OEX 

3 

□esy Laszio 

Y060EY 

3 

Bako Szabo Laszlo 

YO60EZ 

2 

Zi 1 ahi Gyorgy Sandor 

Y060FA 

3 

Ferencz Ti bor 

Y060FC 

2 

Ţintar Alexandru 

Y06OFF 

3 

Darko loan 

Y060FL 

3 

Simion Sabin 

Y060FS 

3 

DrejanAlex Fiorin 

Y060FU 

3 

GecziAdam 

Y060FX 

3 

Ordog Florian 

Y060FY 

3 

Bako Szabo Laszlo 

Y06QFY 

4 

Pap Janus Zoitan 

Y060FZ 

3 

Păcurar Mircea 

YOtJOGC 

3 

Checicheş George 

Y060GC 

4 

Cimpoca Constantin 

Y060GE 

4 

Manea Claudiu Constantin 

Y060GF 

4 

Rabata n Emil 

Y060GJ 

3 

Kis$ Endre 

YQ60GN 

3 

FiiipisanAdrian loan 

Y060G0 

3 

Szilagyi Gizella 

Y060GP 

3 

llyesAndras 

Y060GW 

3 

Haraszti Werrver 

Y060GY 

3 

SzokeAttild 

Y060HS 

4 

Szabo Ferencz 

Y060IA 

4 

Irsic Anton 

YQ60II 

4 

Groza lonuţ llîe 

Y060JN 

4 

BiroAndras Janos 

Y060LE 

4 

Grabcev David Adrian 

Y060LF 

3 

Geller GezaTamas 

Y060LG 

4 

Bacs Tom a Ştefan 

YO60LJ 

3 

Tanko Farkaş Emoke 

Y06GLL 

3 

Gram a Alin Marius 

Y060LM 

4 

Toma La ura Monica 

Y06OLZ 

4 

Ol vedy Zoltan Carol 

Y060MD 

3 

Gligor Eugen Dan 

Y060MG 

3 

Mari nes cu Cristina 

YOBOMJ 

3 

Korpos Manuala Estera 

Y060MK 

3 

Korpos Mo ni ca C rişti na 

YO0OMS 

3 

Szabo iuliu 

Y060MZ 

3 

Korpos Luci Mari oara 

Y060NL 

3 

Nagy Levente 

Y060TA 

4 

Tom a Giau d ia Anca 

YOGGTG 

3 

GyorgyTibor 

Y060XM 

2 

Partita Vi ciori a Adriana 

Y060ZL 

3 

Tanko Farkaş Peter 

Y060ZN 

3 

Tanko Farkaş Endre 

Y06PAA 

4 

Daro Marlon Emo 

Y06PAB 

4 

Fabian Miklos 

YOBPAE 

4 

Fodor Eugen 

Y06PAF 

4 

Ta mas 2soH 

Y06PAH 

4 

FeherArpad 

YQ6PAI 

3 

Ignat Viorel 


Tg Mures.str.Koos Ferenc nr.4 r ap.42jud-M3 
S yhişoara r sF.ZBharia Boiu nr. 13 jud.MS 
S^ghiscara,str.Zaharia Bo i u nr. 13Jud.MS 
Topliţa, str. Cerbului nr3 F bb1 .ap. 7 Jud.HR 
M iercu rea C uc. Str. L j b ertâţi i nr. 2 3. a p. 19Ju d. H R 
Sibiu, al.Streju nr.S.ap.81 jud.ŞB 
Sibl u F strJ ntr. Şiretul ui nr. 6 r ap,28 Jud. SB 
Tg. Mureş,bd. 1848 nr,41 ,ap,34jud,MS 
Tg. Mureş, str. Călăraşilor, ap. 37, ap, 1 Jud,MS 
Tg.Mureş f p-ţa Gării nr.5C,ap.13jud.MS 
Sovata.str.PQtofiŞandor,blJ\2,ap,6Jud.MS 
Miercurea Ciuc,al.Ciocârliei nr.13,ap. 5,jud ,H R 
Tg, Mureş, str. Moldovei nr.26A.ap. 21 Jud.MS 
Miercurea Ciuc, al. A vântul nr.12,ap,3juc,HR 
Tg, Mureş, str. Armoniei nr,3 jud,MS 
Tg. Mureş, str.Eminescu nr,56Jud.MS 
Tg. M u ros, bd. 1848 nr, 54, ap. 14 jud. M S 
Reghin,bd .Unirii nr. ,24,ap,8,jud.MS 
Breaza, str. Sari ului nr. 219, jud .MS 
M ac aras, str. Princi pa! ă nr,48 jud.HR 
Miercurea Ciuc, al,Ciocârliei nr.l3,scAsc.5,HR 
Reg hin. s I r. Rod oei, bl. 11 T sc.2,ap.7 jud .MS 
Tg. M u reş K s tr.C âlâraşilor nr.3 7 ,ap. 1 ,j ud. M S 
S ig hişcara. str.Cloşca nr. 28 j ud M S 
Sibiu,str.Ştefan cei Mare nr,147.bL17 k ap.4Jud.SB 
S i biu, str. Semafo rul ui n r. 19,ap .58 jud .S B 
S ibiu. str. S ernafo rul ui n r.9.a o.29 jud .SB 
Tg.Mureş,str,1 Decembne 1918 nr.253.ap.il .MS 
Reghin str Fâgărasului r bl.4,sc.1 .ap.1i jud.MS 
Sar n tas ,sl t . Li vez ilo r nr. 1 jud, MS 
Reghin h str.CrişuIu; nr.2 jud.MS 
Tg.Mureş.bd 1 Decembrie 1918nr.230 p ap.13.MS 
Reghin K str. Fag a ra şu Iui, bl .6 r sc. 3 ,a p.20j u d. M S 
Miercurea Ciuc,sir,Patinoare:ui nr.l4jud HR 
Sibiu,sir. Mitropoliei nr,27jud .SB 
Sibiu,str.Filarmonicii nr,' Ojud.SB 
Miercurea Ciue,str. Cântarului nr.2,ap l4,jud,HR 
Sighişoara, p-ţa Cetăţi, nr. 1 ,■ jd.MS 
G heorghien L str. Sel vem nr. 33ju R 

Tg, Mureş,sK Prieteniei nr.25,ap. 13 jud.MS 
Miorcurea Cipc f str.Gh.Doja nr,7,ap.26jud,HR 
Reghin f str.l emu ţeni nr.9,ap.i 3.jud.MS 
Tg.Mureş,str.Mihai Vleazu nr.29-37,jud.MS 
M i ercurea Ci u c, str. Florilor n r,23ju d, H R 
Sibiu,sxNegovanu nr.7,ap.11 .jud.SB 
Sighişoara, str. Plopilor nr.lO.jud,MS 
□umbră veni .al.Dumbrăvi i,bf.13 P ap,4 jud.SB 
□umbră veni .al. Dumbrăvii, bl. 13, ap.4, jud.SB 
Sighişoara ^tr.Mâfăşeşti nr. 10 jud, MS 
Dumbrăveni ,at. Dumbrâ yii.bi.13,ap.4 jud.SB 
Miercurea CiuC,al.CopiiIor nr. 1,5c.C,ap.9,jud.HR 
Tg M u reş, s tr. Argeşul ui n r, 15,ap. 3 jud, M S 
Miercurea Ciuc,str.Avântului nr.12,ap.39jud.HR 
Tg. Mu reş, str. înfrăţirii nr.10jud.MS 
Miercurea Ciuc,str.Gh.Doja nr.7.ap.26jud.HR 
Miercurea Ciuc,str.Gh.Doja nr.7,ap.2G jud.HR 
Miercurea Ciuc,str.Cetăţii m /1 ap. 1 jud.HR 
Miercurea Ciuc.str Pieţii nrJ.ap.9jud.HR 
M iercu rea C iuc,str. O.Gog s n r. 10 .ap .20 j u d. H R 
Miercurea Ciuc,str.Cuimei nr.2G,ap 13 jud.HR 
Odorheiu Secuiesc.str.Rakoczi nr.K3 jud.HR 
M iercu rea Ci uc,str. Sa fc iei nr, 2,3 p, 17 jud, H R 





CQ-YG 



de bandă L1C1C2L2C3. Din filtru 
semnalul ajunge la blocul de baza. Prin 
mufa S5 se poate comuta separat 
antena de Rx prin comutatorul de 
antenă. 

Potenţiometrui R6 al TxRx 
reprezintă acordul fin al FV de lucru, 
iar cu R3 se poate modifica 
amplificarea pe traseul Fi T dar numai 
la recepţie. 

Diodele D1D2 şi condensatorii 
C4C5 formează un redresor ce 
dublează tensiunea de comandă RAA. 


supraîncărcării traseului de FI în raport 
cu semnalele mart, care ajung pe 
drumul de la mixer în regim Tx. Lanţul 
R6D6D5 asigură în baza lui TI, în 
regim Tx, o polarizare constantă, 
nedepinzând de tensiunea de la 
punctul 6 - aceasta din fixarea nivelului 
amplificării FI în regim Rx. Semnatul de 
Sa microfon ajunge prin S3. Reglând 
potenţiometrui R1, fixăm nivelul 
necesar al semnalului. La aparatul IP1 
se controlează curentul "consumaf de 
etajul final al amplificatorului de putere. 


FPCE-2 sunt de ia RxţSELGA 404), 
putându-se folosi şi bobine de FI din 
radioreceptoarele româneşti 455 KHz; 
cuarţul Pel fiind de 500 KHz. 

Fără refacerea circuitelor 
imprimate se pot folosi şi alte 
componente. La fiecare bobină din 
amplificatorul de FI şi generatorul de 
500 KHz, printr-o mică corecţie a 
circuitelor placate, se pot schimba 
acestea cu altele de ia alte 
radioreceptoare, păstrând corelaţia 
spirelor cuprinse între 20:1,10:1. 



Contactele Bl aieTxRx mută din regim 
Rx pe regim Tx. Pe schemă se arată 
în regim Rx, în regim Tx, prin 
contactele superioare, se comută la 
blocul amplificator de putere, dându-se 
tensiune, iar prin contactele inferioare 
se dă tensiune de 12V la releul PI de 
antenă, la releele PI şi P2 din blocul 
heterodină (figura 3) şi la punctul 5 din 
blocul de bază. 

Trecerea de la Rx laTx în primul 
etaj al amplificatorului de FI din blocul 
de bază (figura 1) se exemplifică în 
continuare. 

în regim Rx, în partea inferioară 
pe schemă, R6 se leagă la masa prin 
înfăşurarea releului PI (figura 2), D7 
închizând tensiunea pe R5. C9 
conectat în paralel cu R5 micşorează 
reacţia negativă de c.a. Amplificarea în 
acest caz e maximă. Prin aplicarea ia 
punctul 5 a tensiunii de 12V, D7 se va 
închide, izolând condensatorul C9 de 
R5. Coeficientul amplificării etajului de 
FI scade, aceasta permiţând evitarea 


Casca sau difuzorul se conectează ia 
S2> Alimentarea se face de îa un 
stabilizator prin S4. 

Cele mai multe detalii ale TxRx 
se refera la cele trei blocuri. Plăcile 
sunt din sticlotextolit (textolit) 
monopfacat de 1,2 -1,5 mm, în figura 
5 se arată circuitul imprimat al plăcii de 
bază, iar în figura 6, circuitul imprimat 
al heterodinei. 

La montarea Ci picioruşele se 
scurtează, iar ciocanul de lipit trebuie 
să fie pus la masă. 

Faţa placată a plăcii de bază şi 
a heterodinei, pentru utilizare într-un 
TxRx muîtibandă, se realizează cu 
următoarele componente: rezistenţe 
(în afară de R2 din blocul de bază) - 
MLT-0,25; condensatorii de capacitate 
fixă - KIV14 şi KM5, electroliticii sunt de 
tipul K50-6 (butoiaşi); droserele de 
înaltă frecvenţă - DM-0,1; releul RES 
15 (cod RS4-591004), înfăşurările 
bobinelor în amplificatorul de FI şi în 
oscilatorul pe 500KHz - transformatorii 


Tranzistorii KT 315 se aleg cu 
cei mai buni indici (similar BC107), Se 
pot de asemenea folosi tranzistori cu 
siliciu mai buni, de IF tip npn:KT301 t 
KT306, KT312 (seria românească BF 
sau BC 171-173, BC107-BC109). 
Urmează doar a lua în considerare că 
la fiecare tranzistorT1 şîT2 al blocului 
de bază e necesar ca iar T3 (al 
blocului de bază), TI şi T2 (bloc 
heterodină) - cu (3>40 (seriile 
româneşti BC, BF nu pun nici un fel de 
probleme). Tranzistorii GT402 şi 
GT404 se pot înlocui cu MP41 şi MP38 
(perechile româneşti AC180-181, 
ACI84-185 sau chiar EFT323-353). în 
acest caz, o sarcină mică (Z<10U) se 
poate conecta numai prin 
transformator coborâtor (nu e cazul 
dacă se folosesc componente 
româneşti sau chiar schema 
modificată). 

Circuitele integrate K1US222 şî 
K1US221 se folosesc cu indicii cei mai 
buni, iar atunci când e necesar se aleg 

n 


TEHNIUM • Nr. 5/1997 
































































































zJ 


IC216 


1 2 r 7nF 


nr>- 


lA^r > - 

|RAA] 


C218 

+ 

470UF 

iV 


R211 

47K 


C219 

ToOtiF 


VR203 

47K 




C2Î4 


2£nF 
C215 


(220nf 


R212 

330K 


R213 


C217 

+ 

68 uF 


"1R214 

22K 


R215 

5K6 


* Ţ 


I Ifl > - 


C225 



TP20-1 
<IN AbDlC- 


IC202 
TDA8305A 


SCHEMA ELECTRONICA A RECEPTORULUI DE 




28 

4 


27 

1 


26 

2 


25 

3 


24 

5 



7 



8 


23 

9 



14 


2! 

n 


20 i 

13 


22 



19 



18 

io 


17 



16 

12 

6 

15 


R222 

S2K 


REZONATOR 
CLI ARI 

CF209 

FCRS00K3 

500kHz 


n. 1 

f-] CF204 

L—J 5.5MB 

DL 1 

r——| CF2D3 
6.QMB 

C234 

C246 

TapF 

68 pf 


□ CF2Q2 
_6.5MB 


C249 

Î7pF 





























































































































































































































































































































































































































































































































































































































< 3 . - 

rezistoarele din circuitele de alimentare 
astfel ca tensiunea pe circuit să nu 
depăşească maximul admis. în lipsa 
circuitului integrat, radioamatorii pot 
face, prin analogie, module cu 
tranzistorii KT301, KT306, KT312, 
KT315 {vezi schemele din figura 9). 
Modulului urmează să i se dea o formă 
încât să poată fi aşezat în locul 
circuitului integrat. Cu modificarea 
circuitelor se pot folosi şi circuite 
integrate româneşti |ÎA741 pentru 
circuitul de microfon (în locul Iui 
K1US221) şi împreună cu un montaj 
de ieşire in contratimp (cu AC-uri, BD- 
uri sau chiar BC-uri) pentru ieşirea 
difuzorului, de asemenea pentru 
ieşirea pe difuzor se poate folosi 
(3A741 Urmat de TBA790T sau 
TCA150K sau alte montaje la 
îndemâna constructorului. în locul 
circuitului K1US222 se poate folosi 
partea de FI de la (JM3189, TDA1046 
etc. Diodele KD503 din circuitele 
ajutătoare pot fi înlocuite practic cu 
majoritatea diodelor cu siliciu sau 
germaniu de IF cu curent invers cât 
mai mic (de exemplu D9K, diodele 
româneşti 1N4148,1N904, seria EFD 
106—112 etc.). Pentru modulatoarele în 
inel e mai bine să fie folosite diodele 
moderne de IF (KD503, KD509, 
GD507 sau 1N4148, 1N904 etc.} 
totuşi, rezultate pe deplin mulţumitoare 
se obţin şi prin folosirea diodelor Dl8, 


D311, EFD106+115 şi altele. Prin 
aceasta, e adevărat, se înrăutăţeşte 
întrucâtva sensibilitatea Rx (la 
1 f 5+2gV), dar celelalte caracteristici nu 
se schimbă. 

Varicapul KV 102 poate fi 
înlocuit cu D901 sau D902 (se pot 
încerca BB139 sau altele similare). 
Transformatoarele Tr1-Tr4 ale 
mixerelor de tip inel se bobinează pe 
miezuri K7x4x2 din ferită 600NN. Se 
pot de asemenea folosi toruri cu 
permeabilitatea 400-1000 şi diametrul 
exterior 7-12mm. Fiecare înfăşurare 
conţine 34 spire fir PEV-2 0,15 (CuEm 
0,15mm, izolat cu mătase). Se 
bobinează concomitent cu 3 fire 
deodată, după ce în prealabil au fost 
răsucite. Urmează a fi atenţi la notarea 
începuturilor şi sfârşiturilor înfăşurărilor 
(în figura 1 se arată punctele 
începuturilor înfăşurărilor). 

Bobina L3 a VFO-ului se 
bobinează pe o carcasă cu <I>12mm 
din textolit sau polistiren. Se bobinează 
33 spire fir PEV-2 0,35. înfăşurarea se 
face spiră lângă spiră, fiind prevăzută 
cu un miez SCER-1. Inductanţa ei este 
în jur de 9gH. Se pot folosi şi carcase 
cu <J>6mm şi miez de ferită de la calea 
comună din televizoarele româneşti, 
bobinând 35 spire CuEm 4>0,15, însă 
factorul de calitate e mai scăzut. 
Bobinele LI şi L2 din ieşirea FTB se 
bobinează pe carcase de US din Rx - 


- CQ-YO 

SPIDOLA. Ele conţin 25 spire bobinate 
la rând cu conductor PELSO 0.1 
(CuEm 0,1 cu precizarea că se scoate 
priză la spira a patra începând de la 
masă). Inductanţa bobinei este în jur 
de 6,2 pH. Se pot folosi, de asemenea, 
carcase 4>6mm cu miez cu ferită, sau 
se poate folosi un FTB ţinând cont de 
lărgimea de bandă: 3,5+3,8 MHz şi nu 
3.5+3,65 MHz, vechea normă 
rusească pentru 3,5 MHz. 

Blocul amplificatorului de putere 
nu e destinat pentru folosirea în 
variantă multibandă a TxRx şi pentru 
care nu e descris în detaliu. Trîmerul 
1KPVM-1 se poate înlocui cu unui de 
aceeaşi valoare. 

intrarea FTB L1C1C2L2C3 e 
analoagă cu filtrul de pe intrarea Rx. 
Bobinele L3-L5 se bobinează pe tor 
K12x6x4 din ferită M20VCE2 şi are, 
respectiv, 2,17 şi 2 (cu ramificaţia 
arătată) spire fir PEV-2 0,35. Se 
întreţine corespondenţa 2 (cu 
ramificaţie) 16 şi 2 spire fir PEV-2 0,35. 
Dioda KD510 (Dl) se poate înlocui cu 
alta de siliciu. 

Detaliile pentru stabilirea 
metodelor de aranjare a montajelor pe 
şasiu pot fi mai multe. Excepţia o 
reprezintă releul PI şi potenţiometrul 
R6. Acest potenţiometru trebuie să fie 
de înaltă calitate (bobinat, multitură) 

(continuare în numărul următor) 


(urmare din pagina 24) 
comparabilă cu AVh, releul va acţiona 
în ritmul pulsaţiei, putându-se deteriora 
şi totodată afectând buna funcţionare 
a montajului. 

La punerea în funcţiune trebuie 
făcute unele reglaje şt se va proceda 
astfel: se deconectează redresorul de 
încărcare de la acumulator scoţând, de 
exemplu, releul din soclu, sau 
desfăcând conexiunea acestuia 
(redresorul rămânând în funcţiune 
pentru a alimenta restul montajului), iar 
în locul acumulatorului se conectează 
un redresor cu tensiunea reglabilă în 
jurul valorii nominale a tensiunii 
acumulatorului care se va încărca. 
Acest redresor poate fi improvizat, 
deoarece nu i se cer performanţe 
deosebite, iar curentul pe care îl va 
debita în această aplicaţie va fi de 
ordinul a ImA. Se pot folosi şi nişte 
baterii obişnuite, a căror tensiune să 
depăşească cu cel puţin 2V tensiunea 
nominală a acumulatorului, de pe care 

14 


se va culege cu ajutorul unui 
potenţiometru tensiunea reglabilă care 
simulează redresorul. Se măsoară 
tensiunea în punctele A şt B şi se 
reglează P2 până ce se obţine Ua=Ub. 
Dacă acest lucru nu este posibil, sau 
daca această egalitate se obţine la o 
extremitate a potenţiometrului P2, se 
vor ajusta în mod corespunzător 
rezistenţele din divizorul de obţinere a 
tensiunii de referinţă, astfel încât 
această egalitate să se obţină 
aproximativ la mijlocul cursei 
potenţiometrului P2, Se reduce şi se 
creşte tensiunea redresorului conectat 
în locul acumulatorului, în jurul valorii 
nominale a tensiunii acumulatorului 
care urmează a fi pus la încărcat, 
măsurându-se valoarea minimă şi 
maximă pentru care se produce 
acţionarea releului. Se reglează PI şi, 
dacă este cazul, şi P2 r până se obţine 
acţionarea releului pentru valoarea 
minimă şi maximă a tensiunii 
considerată corespunzătoare stării de 



încărcare, respectiv descărcare, a 
acumulatorului (de exemplu 11V, 
respectiv 14Vîn cazul unui acumulator 
de 12V). Operaţiunea se repetă de 
câteva ori, până când se obţin limitele 
dorite. Se reface legătura de la releu 
ia borna + a acumulatorului şi se 
conectează acumulatorul în locul 
redresorului folosit pentru reglaj. 


TEHNIUM • Nr. 5/1997 


























Y06KBA 

Y06K.BM 

Y06KBR 

YQ6KEC 

Y06KEG 

YQ6KE0 

YQ6KER 

YG6KES 

YQ6KEW 

Y06KKK 

Y06KNE 

YOSKNI 

yosknq 

Y06KNS 

Y06KNT 

Y06KNV 

Y06KNW 

YOGKNZ 

Y06KTE 

Y06KTH 

YQ6KTM 

YQ6KTR 

Y06KTV 

Y06LGN 

Y 06 LV 

Y06MJ 

Y06MK 

Y060AE 

Y060AF 

Y060AJ 

YO0OAP 

Y060AQ 

Y060AR 

Y060AS 

Y060AT 

YO60AU 

Y060AV 

YOSOAV 

YG6QBB 

Y060BC 

Y060RD 

Y060BG 

Y060BH 

Y060BI 

YG6GBK 

YOGOBM 

Y06GBN 

Y060BZ 

Y060CL 

Y060CT 

YQ60CY 

Y060DB 

Y060DF 

Y060Dl 

Y06ODM 

Y060DIM 

Y060DO 

Y060DP 

Y060DV 

Y060DY 

YD6GDZ 

YG60EA 


3 

Intr, de reTere Mediaş 

MedEaş,str.Gloria nr.5jud.SB 

2 

Radiodubul Judeţean Mureş 

Tg.Mureş,p-ţa Trandafirilor nr,39 jud.MS 

3 

Şcoala Generală nr.5 Mediaş 

Mediaş,str. Gh.Gh. Dej nr.26jud.SB 

2 

Clubul Copiilor si elevilor 

Sibiu.sKConstituţiei nr.2jud,SB 

3 

C.P.S.R Mediaş 

MedLaş,str. Dr. Russel nr.7 jud.SB 

3 

Casa de culturii 1 a studenţi tor 

Tg.Mu res,str.N Jorga nr. 1 jud .MS 

3 

Radiodubul Municipal Mediaş 

Mediaş,p-ţa Republicii nr. 13,jud. SB 

3 

As.Sportivă "Complexul" 

Gâlăuiaş,str.Gării nr.1 jud.HR 

2 

C.RS.P, Reghin 

Reghin,str.Mihai Eminescu nr10,jud,MS 

3 

As. S p on\ vă Auto m ecanica 

Mediaş,str. Aurei Viaicu nr.41 jud.SB 

3 

RadjodUbul Judeţean Harghita 

M ie rcur ea C f uo.s tr. Eroito r nr. 7 ju d. H R 

3 

As .Sportivă Azomureş 

Tg,Mureş,str.Complexul de agrement jud.MS 

3 

Cal a Armate i Tg. M u re s 

Tg.Mureş.pHa Petofi nr.2jud.MS 

3 

Clubul elevilor Miercurea Ciuc, 

str.Borviz nr.2jud.HR 

2 

Clubul Copiilor şt elevilor 

Ţg,Mureş,str. 1 Decembrie 1916 nr.93,jud.MS 

3 

As.Sportivă Dinămo 

Miercurea Ciuc ; str.T.VIadimirescu nr.34,jud.HR 

1 

Institutul Militar de transmisiuni Jl Decebal'\Sibiu,str,Vasile Milea nr,3-5 jud.SB 

3 

As. Sportivă Mureşul Topi iţa 

Topi iţa,str. Victor Babeş nr.1 jud. HR 

3 

As.Sportivă CrR Linie 

Tg. Mu re ş, str. G riviţa Roşie nr. 52 jud. MS 

3 

întreprinderea Electromureş 

Tg.Mureş.str.Kossuth Lajos nr.114,jud.MS 

2 

Aş-. Sportivă Gaz Metan 

Mediaş. str.Bran nr.fn jud.SB 

4 

Radioclubui Judeţean Harghita 

Tg. Mureş, str. Eroi lor nr.7, M-tiî Harghita OTH KN26TK 

3 

Radiodubul Judeţean Sibiu 

Sib iu ,ş Ir. t nde pe n de nţei n r . 1 jud, S B 

2 

TelegdyAttila 

Tg. Mureş, p-ţa Trandafirilor nr.6 jud. MS 

2 

Modure Viorel 

Tg.Mureş.str.Hunedoaranr.gthap, 42 jud.MS 

3 

Haiasz Marton Miklos 

Tg, Mureş r bd.1648.b].A8, ap.^19jud. MS 

2 

Szaba loan 

Tg.Mu re ş .str, Re me tea nr. 12 8, jud.MS 

4 

Cojan Constantin 

Sibiu,a 1,Crăiţelor nr.2,b!,50 t ap,38 jud,SB 

2 

TamaşAdatbert 

Miercurea Ciuc,str,Culmei nr,20,ap. 13,jud.HR 

2 

Sud u Fefida 

corn.Sarmas, sat Platoneşţi nrl l4,jud,HR 

4 

Hoza Valentin Mihai 

Sibiu, str. M ara mu r eş u 1 u [ n r 3 jud.SB 

3 

Buta Andrei 

Sibiu ,al .Buia nr. 3 jbl. 49, ap .36 jud, S B 

4 

Rau Nicolae 

Ortat p str.Nouâ nr.792.jud.SB 

4 

Bobâmilă Marinică 

Sibiu ,str. Semaforul ui nr. 19,bl.44 jud.SB 

4 

Hotăran E mânu el 

Sibiu, str. Re şi ţa nr, 4 jud.SB 

4 

Matahală Glaudiu Dumitru 

Sibiu^tr.Şelarilor nr. 14jud.SB 

RUU5 

MărgineanuAugustin 

Sibiu,al.Taberei ar. 1 jud.SB 

4 

MărgineenuAugustfn 

Sibiu,al.Taberei nr.1,bl. 1 r ap.30,jud.SB 

4 

Vasllacha Virgiiius 

Tîrnăveni ,str. G .Coşbuc nr.93,jud.MS 

3 

Ci uhu na Aurel 

sat Piatoneşti nr.19jud.HR 

3 

Turcu Dumitru 

Sibiu, str.O. Goga nr.30 jud.SB 

2 

Zllaht Ghaorghe Carol 

Tg. Mu reş .str. Moldovei nr.2G jud: MS 

1 

Samu Ştefan 

Reghin t str. G (tulu i n r. 5 j u d. M $ 

2 

Feri Attlla 

Miercurea Ctuc, str. Trandafirilor nr.4jud,HR 

2 

Kastal Jozscf Csongor 

Gheorg h iens, s i r.Şoi mi lor nr. 2 A j u d. H R 

3 

ŞanderDoru Emil- 

Tg. Mu reş .str, $ â rg u inţei nr, 15 A, ap. 2 j u d. M S 

3 

Danei Arpad 

Armăşeni, str. Principală nr.469jud.H R 

2 

Bako Szabo lldiko 

Miercurea Ciuc t al.Ciocârftei nr,13,ap.5jud,HR 

3 

Czirsak Ladislau Ştefan 

Tg.Mureş,al.Carpaţi nr.11 ,ap,1 jud.MS 

3 

Bolog II ie 

Tg. Mu reş p str. Progresului nr.13,ap.10 jud.MS 

3 

Sarany Andrei 

Topi iţa, str. Ştefan cel Mare nr.l4,jud.HR 

1 

Drăghici Adrian Gheorghe 

Sibiu .str.l.C, Drăguşanu nr.9 jud .SB 

4 

Bogoş Gheorghe 

com.MfhăiienipSat Livezi nr.6jud.HR 

4 

Oltean u loan 

Tg, Mureş. str. Lenln nr.44,ap,2 jud.MS 

3 

Gheorghe Grigoraş 

Tg. Mureş, str.Transil van ia nr.31 .ap. 12 jud.MS 

1 

Tamaş Doant 

Miercurea Ciuc.str,Scurtă nr.2,ap.1 5jud.HR 

3 

Baciu |Dan Adrian 

T g .Mu reş. sîr.Negoiu nr.101 jud.MS 

2 

GaifalviAlpar 

Tg.Mu reş, str. 2 2 Decembrie 89 nr. 2. ap. 5 jud. MS 

2 

Harko Geza 

Tg.Mu reş,str.Livezeni nr. 1 T ap. 30 jud.MS 

3 

Petra Mihail 

Jbăneşti nr,59,jud.MS 

3 

Tanko Farkeş Bor bala 

Miercurea Ciuc,str.Gh.Do ; :a nr.7,jud,HR 

3 

Midi losif 

Mediaş,str.Mihai Bravu nr.7,ap.7,jud.SB 


Y05QBD 

3 

Pop Radu Laurenţiu 

Y05GBE 

4 

Hiticas G riga re 

YQ5QBF 

3 

Grosz Gheorghe 

Y05QBG 

3 

Horvat Tiberiu 

Y05QBH 

RUS 

Pop Sorin 

YG5QB1 

4 

Marton Francisc 

Y05QBJ 

3 

Ne chiti loan 

Y05QBL 

3 

Sîeibinder Romuius 

Y05QBN 

3 

Springfeld iosif 

Y05QB0 

3 

Mu reş an Fia viu 

YOSQBP 

2 

Kasztl Zsott 

YG5QBQ 

3 

Pohl Zoltan 

Y05GBS 

3 

Risco Gheorghe 

Y05QBT 

2 

Frasth Andrei Iosif 

YOSQBU 

4 

Mânu Dumitru 

Y05Q9V 

4 

Moga NeJian 

Y05QBW 

3 

Chrra Felieian Roman 

Y05QBY 

RUS 

SZASZKO Emilia 

Y05QBZ 

4 

LauriucVasile 

Y05QCA 

2 

Munten Lucian 

Y05QCB 

3 

Ud rea Niculăe 

Y05QCD 

4 

Stoian Liviu Constantin 

Y05QCE 

3 

Ti cu an Corvin Zi nu 

YG5QCF 

2 

Fabry Adrian 

Y05QCG 

RUUS 

Gyenge Zoltan 

Y05GCi 

3 

Cimpean Istvan 

Y05QCJ 

4 

Chereji Dan Tiberiu 

Y05QCK 

3 

Kereszteneny Jozsef Levente 

Y05QCN 

4 

Gresciuc Nicolae 

Y05QCQ 

RUUS 

Maran Viorel 

YOSQCR 

3 

Do bi Tiberiu 

Y05QCS 

4 

Popa Simion Georgian 

Y05QCT 

3 

Aldea Nicoiae Marius 

Y05QCU 

3 

Jakab Martin 

Y05QCV 

4 

NemeşMirceaAJexandru 

Y05QCW 

3 

La zar Emil 

Y05GDB 

4 

Badu Nicoiae 

Y05QDC 

4 

Arhire loan 

Y05QDD 

RUS 

JuhaszAttifa 

Y05QDE 

2 

Olteanu Vasile 

Y05QDG 

4 

Giurgiu Ootavlan Alexandru 

YOSQDH 

4 

Tari Zoltan 

Y05QDI 

4 

1 vaneiuc Petru 

Y05QDJ 

3 

Vecean Vasile Emil 

Y05QDM 

RUUS 

Peter Sorin Gheorghe 

Y05QDN 

3 

Danci Radu 

YG5QDO 

3 

Chetan loan 

Y05QDQ 

4 

Varan Marius Silviu 

Y05QDR 

4 

Santa Nicolae 

Y05QDS 

4 

Persa Sandu 

Y05QDT 

3 

Susman Dumitru 

Y05QDU 

3 

Circu Nicoiae 

Y05QDW 

4 

Feher Iosif Florin 

Y05QDX 

3 

Pop Coman Pavel 

Y05QT 

2 

Malinaş Dumitru Romuius 

Y05RE 

2 

□ragomirescu Octavian 

Y05RQ 

2 

Cachita Victor 

YG5TA 

2 

Boer Nicoiae 

Y05ŢB 

3 

Papp Gheorghe 

Y05TG 

2 

Rusu David 

Y05TD 

2 

Reisinger Francisc 

Y05TE 

1 

Felea Ion 

YOSTF 

2 

Berindeanu luliu 


Sighetu Marniaţrei f str.Guza Vccă nr.7, ap. 34, MM 
M ânâsti re a n r. 14 5 jud. C J 
Sighetu Marmaţiei.str.30 Decembrie hf.49jud.MM 
Dej.str.Petunier nr.S.bLDI 2.ap.8jud.CJ 
Dej.str Varga Katalina nr.42jud.CJ 
Dej p str, Codorului nr.4O jud.CJ 
Dej, str. Petuniei nr.2,bi.D5,ap,24,jud.CJ 
Carei.strTraian nr.27Jud.3M 
CI u j-Napoca J str. C i od rtiei nr. 42 f bl .M6, ap .55 jud .C J 
Baia Mare,str.Gării nr, 13,jud,MM 
Sighetu Marmaţrei.sLr,Unirii .bl ,36,ap.21 Jud.MM 
Sighetu Marmaţiei.strPlevnei nr. 17 jud. MM 
Sighetu Marmaţi el, str. Bogdan Vodă nr.250 judMM 
Satir Mare .str.lasomiei nr, 11 ,ap. Sjud.SM 
Gherla,str.Stejaruiui nr.S.ap. 17 jud.CJ 
Bistriţa,str.Emil Gârleanu nr.2,ap.28jud.BN 
Turda,cat.Victoriei nr.116,bl.G2,ap.6jud.CJ 
Sighetu Marmaţiei.str.Popu Lupa.bl.8.ap. 34,MM 
Com.Rona de Sus nr. 16 jud.MM 
Oredeâtr ţiişnadO I u î nt 1 jud BH 
Cluj-Napoca.str.George Dima nr.25,ap. 12 jud,CJ 
CluENapoca,str.Emil Racoviţă nr.34.jud.CJ 
CI u j-N a poc a ,StrLu nii n r, 37, bl. E2, ap, 9, jud CJ 
Sighetu Marmaţiei,str. Popa Lupu,bi,E2,ap,29,MM 
Sighetu Marmaţiei, str. Independenţei, bl. 29, ap. £ 

CI uj-Napo ca, str. P a d i n nr. 32, j u d. C J 

Sighetu Marmaţiakcart. 1 Mai,bl ,4,ap,9Jud,MM 

Sighet u M armaţi ei, str, D r, J on M i haiy d e Ape a nr. 10 

sat Lunca la Tisa nr,102,jud.MM 

Sighetu Marmaţiei.strSolovan nr.20Jud.MM 

Satu Marş t al.Clăbueetnr.5 I ap.70Jud.SM 

Turda,str.Rândunicil nr.50A.jud.CJ 

Bistriţa .str, Gh. Pop de Săseşti nr.5,bL2A,jud.BN 

Cluj-N a p oca, st r* Dârri bl viţei nrT5.bt.Dl ,ap.45,CJ 

Oradea,str, Rafae! nr,1Qjud,BH 

Oradea.str.Bor&ecului nr.16,bl.Xl[ f sc.Bjud.8H 

Cluj-Napoca.str.Aurel Viaicu nr.62,bl.A8,ap,5.CJ 

Cluj-Napoca.sir. Aurel Viaicu nr.S2.bJ.A3, ap.13,CJ 

Oradea .atr.Kari Marx nr.4,bl.D 105,ap. 1 jud.BH 

Oradea,str.6 Martie nr. 49 v b LAN 50, ap.9,jud,BH 

Cluj-Napoca,sîr,Lacu Roşu nr.5,bi.B2 i ap.45 l CJ 

Oradea, str. Pelicanului nr.7,jud.9H 

Sighetu Marmaţiei.st'-.Xenopol nr.39Jud.MM 

Baia Mare,srr.Decebal nr.2,ap,39jud.MM 

Năsăud.str.Nouă^E.SA.ao.Sjjd.BN 

Sighetu Martnaţiei.air, independenţei r bl.B15.ap. 16 

Turda ,str. Rând unicii nr.33jud.CJ 

Bistriţa .str, intr.Toporaşui ui, bl. 5,ap.40.j ud. BN 

satCrăduneşti nr308.jud.MM 

Baluţnr.296,jud.MM 

Oradea.str. Morii nr. 10 jud .BH 

Bistriţa,str.Gh.Pop De Băseşti nr.1 .ap.43jud.BN 

Cluj-Napoca.Str.Băişoara nr,9,ep.58Jud.CJ 

Bistriţa,str Ştefan cel Mare nr.32.ap.21 .jud.SN 

Cîutoiec nr.103 jud.BH 

Oradea,sir. Feleacuiui nr.15,sc.B,ap,8 jud.BH 

C tuj-Napoca, str S nago v nr.2,ap, 74 jud, C J 

Cluj-Napoca,str.Rov:he nr,4,ap,17Jud.CJ 

Za! ău, str. Rep u b I i ci 5, bl. R93 r a p .9, jud. S J 

Cluj-N apoca .str.Snagov nr 5 .a p.3,jud. C J 

ClUj-Napoca.pţa Mihai Viteaz j nr.11 .bi.A.sc.l .et.l 

Clu?-Napoca,cal Dorobanţilor nr,102,bl,29,3p,38 

Cluj-N ap oca. str. Unirii nr. 13.ap.27 jud .CJ 














Y05TG 

3 

Vlaicu Aurel 

Y05TJ 

2 

Lonescu Petru 

Y05TM 

2 

Bredean Alexandru Ludovic 

YQ5TN 

2 

Cernega V ctor 

Y05T0 

2 

KovacsTibor 

Y05T^ 

2 

Bsrfa BeA 

YO&TQ 

3 

Munteanu tuliu 

Y05TR 

3 

Tatu Sandina 

Y05TS 

3 

Ha ris Seta 

Y05TT 

3 

Fufezan Vasile 

Y05TX 

4 

Bidian Mi rec a 

Y05TZ 

3 

Zegrean Titus 

Y05UB 

3 

Sabâu loan 

YO&UK 

4 

Torok lOSif 

Y05VHF 

4 

Radiodubul Judeţean Maramureş, 

YQ5YJ 

1 

Vizauor Ferdinand 

YC6AAD 

3 

Bartha Abila 

Y06ADM 

1 

Sa mu Istvun 

Y06ADP 

3 

Suket Frânase 

Y06ADT 

3 

Peler CargIAdam 

YQ6AEA 

2 

Mesaros Vasile 

Y06AEI 

2 

Csiki MihailAdalbert 

YG6AFN 

3 

Szep Tolh Gheorgne 

YO6AF0 

3 

SzepTothEiena 

Y06AFR 

2 

Sombat Ludovic 

Y06AGF 

3 

Jakocs losJ 

YObAHL 

1 

Frunzeti Dan 

YG6AHP 

2 

Gaanes Valentin Bas arab 

Y06AJT 

4 

Uferoach Beia Gheza 

Y06AJF 

1 

Ropp luliu 

Y06AJI 

1 

Munteanu Ion 

Y06AJK, 

2 

Munlhiu Alexandru 

YG6AOO 

1 

luga Mlhai 

Y06A0P 

3 

Kiss Adalbert 

YQ6TX 

4 

Bathory Karol 

YG6AUI 

2 

H&rman loan 

YQEAUJ 

4 

Nechiti Petru 

Y 06 AVI 

3 

Muhaloan 

Y06AVY 

4 

Suto Grigore 

YC6AWN 

2 

RotărescLJ Constantin 

Y06AXM 

1 ' 

Tom a Victor Gheorghe 

YQ6AYY 

3 

Seciu Ghearghe 

Y06AYZ 

2 

Toooran ioan 

YO&AZI 

3 

Mutz Malhias 

YG6BAO 

2 

Botsch Hans Grtwin 

Y06BCW 

3 

Bartha Arpad Csaba 

Y06BCY 

2 

Manta Dan 

YG6BGT 

2 

Tanko Ştefan 

Y068HF 

4 

Maxan loan 

YOGBLU 

2 

Horhat Gheorghe 

Y06BMC 

2 

Pandea Comei Dan 

Y06BPV 

4 

Racz Islvan 

YG6BSW 

3 

Mucha Andrei 

Y06BTH 

3 

Popa Mirese Sorin 

Y06BTI 

3 

Barca Scris 

Y069TJ 

4 

Ungureanu Vasile 

Y06BT0 

3 

Micu Nicolae 

Y06BTQ 

3 

Tu rea Floarea 

YG68WA 

2 

KorposTiberiu 

Y06BZH 

2 

Bolgar Ştefan 

Y06BZL 

1 

Tanko Farkaş Petru 

YG6BZM 

3 

C hind ea To ade r Aurel 

Y06CAK 

4 

B arata s \ Arpad A1 exaod ru 


Ctuj-N a poc a, str, Pa ris n r. 30 jud. C J 

Câmpia Turzli,str,Aviatorilor nr. 1 ,bl. M.ap.8 jud, C J 

Gradea,str,6 Martie nr.l2,bl,CG3,ap.18,jutLBH 

O ra dea. str. Sovata nr 46 .bJ .0 3. a p. 7. j ud. BH 

Oradea, str Războieni nr66, d 115.50. B ,ap, 30, B H 

Cluj-Napoca h str, Haţeg nr 10,bl.N2,sc. 1 f apJ judCJ 

Ai ud. str Ştefan cel Mare nr,79 j ud.AB 

Baia Marc,stf. Ion Slavici nr.6,ap.46, jud.MM 

Cluj - Napoca .ştr. Mehedinţi nr.4 O ,bl.D9,ap.23 judCJ 

Turda. slr. Constructorilor nr.28.bl .A3.ap.33jud.CJ 

CIuj-Napoca,$tr Pala nr.24,ap. 16 jud.C J 

B i strita, str Viisoarei .bl. A1 , a p . 9 .j ud. 8 K 

Tauti Magheruş nr.71 jud.MM 

Baia Ma re, S Ir. Hortensiei ar,2,ap.4jud.MM 

Vârful Mogoşa.cota 1243jud.MM 

Sighetu Marmaţiei,str.Unirii nr.5,ap. 17jud.MM 

Reghin,str.Rodnel nr.9,ap.84jud,MS 

Reghin,str.Oltului nr.5jud.MS 

Tg,Mureş,Str. Godeanu nr. 17 .ap. 9 jud.MS 

Tg, Mureş,al. Corni sa, bl 3 2,ap 11 .jud.MS 

Med iaş. strTu rd a n r14 a p. 1 9jud SB 

Top) iţa, str Sportivi lor. b l 1 .a p. 15 jud.HR 

Tg, Mureş. str. Pasajul Violetelor nr.5,blA2,ap.4,M5 

Tg.Muroş.str, Pasajul Violetelor n r. 5, bl .A2,ap A JVI5 

Tg.Mureş,str,Parîngului nr.54 f ap.14 jud.MS 

Tg Murnş.sIr.Paringtiluinr.S.ap^jud.MS 

Sighişoara.slr.Qctavian Goga nr,8 jud.MS 

Tg,Muroş.ai Carpaii.bl.33.ap.85jud.MS 

Tg Muraş.a! Carpaji m.31.bl. 37,ap 75.jud.MS 

Sibiu, Str. M Slşim ş Li lor n r. 98 ju d. SB 

M edia ş. m Ir. Gh G h, Dej, nr.21 ,bî. 11 p a p. 20 ju d. SB 

Galautoş.str, Principală, bl.3.np. 18 jud.HR 

Mediaş,slr,Ulmului nr.sa.jud.SB 

Tg.Mureş.b-dul 1848 nr.33Jud.MS 

Târnavenl.str, 7 Noiembrie nr, 10 Jud.MS 

Tg.Mureş.str Ara ny Janos nr. 15,ap.5 jud.MS 

Reghln.str.lernuţsni nr. 14 .ap, 3 jud.MS 

Gala u laş. Str,Centru lui nr, 126A.J ud, H R 

Tg,Mureş,al.CarpaţLbl,37,ap.91,jud,MS 

co m .Tâ rn a va nr,593, j ud, S B 

Tg.Mureş.slr.Mihai Vilaazu nr. 29, at.9. ap. 37,judMS 

Sibiu,str.Record nr.9Ajud.SB 

Medias.str.Cojccarilogbi.S.ap 1 jud.SB 

Sibiu.sIr.Cap.Zorile nr, 10l ,|ud SB 

Med i a s .str. L ud uş nr. 3 ,a p. B ju d. S B 

Tg Mu reş, str. B rasovu tu e nr. 3 a p .44 j u d. M Ş 

Sibiu.str.Vrtea nr.4jud.SB 

Miercurea Ciuc,str,Lunca Maro nr.4.ap. 16,jud.HR 

Sîmpetru de Câmpie nr,33 jud.MS 

Copşa M i că, str Laborator.bl. P20, ap 9 jud SB 

Tg.Mureş,Str.Armomei nr 16,ap.6.jud.M5 

Sibiu, slr Hipodrom nr3Ap.7jud.SB 

Galautaş.str. GânLbl.3 h ap.3 jud. HR 

Sibiu,str. Cartier Valea Aurie, bl.62. ap.28jud.SB 

Sibiu,str.Jina nr.20jud.SB 

Roandola nr.124,jud.SB 

Sibiu,str,Kolarov.bl.41 ,ap.83,jiUd.SB 

Sibi u, str,Va sil e A ron .bl 31 ap, 18 j ud, SB 

Dumbrăveni,al.Dumbrâvii,bl. 13,ap 4,judSB 

S ibiu. str. Arie şu lui nr. 1 jud. $ B 

M ierc u rea Ci uc, str.Gh, Doja n r. 7, a p. 2 6,ju d. H R 

I z voru Mureşuhiî, stn Prinotpatâ n r. 141, a p, 4, jud R 

Tg.Mureş.al.Constructorilor nr.13,ap.6jud.M$ 


Y06CBC 

4 

Negrea Vi orei 

Y06CBH 

2 

Szanto Ludovic 

Y06CBI 

2 

FerenczTiberiu 

Y06CBJ 

3 

Antal Andrei 

Y06CBM 

1 

Radu ly Alexandru 

Y06CBP 

4 

Gagyi Francisc losif 

Y06CDP 

2 

lordache Consta nlin 

Y06CFB 

1 

Bako Szabo Laszlo 

Y06CGE 

2 

Gras an loan 

Y06CHC 

3 

TudoranTraian 

Y06CHZ 

3 

Barca Oclavian 

Y06CJN 

2 

FejerZoltan 

Y06CKG 

3 

Te puc Dumitru 

Y06CR0 

2 

Arcaş loan 

Y06CRP 

2 

Mezo Mihaty 

Y06CSY 

3 

Simton Ştefan 

YQ6CTF 

2 

Vintu foân 

Y06CUZ 

3 

Fruin Adrian Dan 

Y06CVA 

2 

Alexandru Adrian 

Y06CVB 

3 

Sta neu Adrian 

YG6CVC 

3 

Muntean loan 

Y06CXH 

3 

Inulescu Petru Au relien 

Y06CYF 

2 

Cristache Adnan 

Y06CYX 

2 

Szgdarjesi losif 

Y06CZG 

3 

1 straie Dumitru Romeo 

Y06DAT 

4 

Vicşoreanu Mircea 

Y06DB 

2 

SzaboTtbenu 

Y06DCE 

3 

Ghcrman Dumitru 

Y06DDE 

3 

Puşcaş Victor 

YOBDDF 

2 

Maris Valentin 

YQ6DDH 

2 

itu Vaieriu 

Y06DDi 

3 

fonosjcu Vrgil 

Y06DEA 

2 

Vulkan Adalbert Csaba 

Y06DGI 

2 

CanciuAdrian 

Y06DHE 

3 

Smarar iu ac he Alexandru Dan 

YG6DHP 

3 

Arde Io anu Alexandru 

YQ6DJG 

3 

TritAlexandru 

Y06DJH 

3 

Golub Mircea 

Y06DJI 

3 

Codoiean ioan 

Y06DJJ 

4 

Floroiu Grigore 

Y06DLR 

3 

Oraşân loan 

Y06DMY 

3 

Se ca si u lud or 

Y06DMZ 

3 

Hodîmâu tleana 

YG6DNA 

3 

Safr iuc Vasile 

Y06DNH 

3 

Bordas'u Nicolae 

Y06D0Y 

3 

Ta mas Andrei 

YOGEN 

3 

OlahLa^islau 

Y06EV 

2 

Roşea Petru 

Y06EX 

1 

Giurgiu Vasile 

YD6FCD 

3 

C rus Itu loan 

YC6FCF 

3 

Simion Mihăilă 

YObFCV 

2 

Schmiu: Petru losif 

Y06FCW 

1 

Pal Vlrieim 

Y06FDE 

2 

Ferencz Ecaterina 

YO6F0P 

3 

Paiyl Vasile 

Y06FDS 

2 

Szabo Istvan 

YO6F0Z 

3 

Deszi Zoltan 

YOGGJ 

3 

Veroş loan 

Y06JM 

3 

Truţa Doru Stciian 

Y06JN 

2 

Biro Ga vrii Zoitan 

YOBKAL 

1 

Radiodubul Judeţean Sibiu 

YOGKAO 

3 

As.SpcrtEvâOinamo Tg Mureş 


SibiUiSlbUzinei,bl.2B,ap.11 jud.SB 

Miercurea Ciuc. al Avântului nr.5 ,ap.9 jud. H R 

Miercurea Ciuc, al, Avântului nr, 12,ap.3,jud .H R 

Miercurea Ciuc, str. Szek nr,2,jud.HR 

Tg Mureş .slr. Benefalau nr 14 jud, MS 

Tg. Mureş ,bd.1848 nr 93 p a p. 7 jud. M 5 

Sibiu,str,Hipodrom nr. 1 ,bl. 17, ap. 15,jud.SB 

Miercurea Ciuc,str, Ciocârliei nr. 13 P ap,5 jud .HR 

Tg, Mureş .al. Cornişa nr.2B.ap.22 jud. MS 

Gurghiu ,str. Republicii nr.53,jud.MS 

Sibiu,Str.Jina nr,20jud.SB 

T g, Mureş .str.G loriei, bl. 8 Ap .3, jud ,MS 

Miercurea Ciuc. str, Szeck nr. 11 jud.HR 

Sibiu.Str.Petru Maior nr.22 jud.SB 

Reghin, str. Gării c bi .4, ap 7 ju d MS 

M ie rcu rea Csuc. str. F râţ i o I nr. 5 p b I .Aa p. 11,j ud, H R 

Mediaş, str.Bastonuluinr.l,bl ,8 Ap.70 jud.SB 

SibJuAtr. Hipodrom Lb!.2 f ap.11 jud.SB 

Mediaş,str.După zid nr.25,ap 6 jud.SB 

S ibiu, Str. Hi pod rom, bl. P 7 ,ap. 11 j ud. SB 

Mediaş, str Avram lancu nr.63.jud.SB 

Sibiu,str.Lungă nr.59 jud.SB 

Mediaş, str Nucului nr, IA jud.SB 

Mediaş,str.Clujului nr,5,jud.SB 

SlbiU'&Lr.Fântănela nr.2, bl.48, ap, 21 jud.SB * 

Sibiu pStr. Hipodrom llt,bi.59.ap, 1 S.jtid .SB 

Tg M u re ş, str, B raşovul u i nr. 7, ap. 39,jud. MS 

Ţg Mureş,str.Cutezanţei nr65 jud.MS 

Tg. Mu reş, str înfrăţirii nr.S.ap, 10 jud.MS 

Regh i n. str. S ale ă mi lor nr. 4 8 j ud. M S 

Sibiu .str.Tomis nr.1 Ap 32jud SB 

Sibiu,Str.Cibirtnr. 5.bLE r ap.36 jud.SB 

Tg.Mureş, bd.1848 nr.27.ap.28.jud.MS 

Sibiu .str.Â.Mureşanu nr,24 jud.SB 

Sibiu, Str. Uzinei ,b| .2A t ap B jud. S B 

Mediaş H str.Gh.Gh,Dej nr 33.bl.40Ap.47 jud.SB 

Mediaş. aSTomis nr.9.bl. 16. ap.25 ju d, SB 

Mediaş, str. Blaj u lui nr. 6, bl. 13 Ap A8 jud S B 

S ibiu f str. Sameş u lui nr, 7 jud. S B 

Sibiu pStrALC uza nr.10jud.SB 

Mad laş, $tr. Alba juJia nr.4,bl. 56,ap,24 jud.SB 

Sibiu, str. 13 Apri Le nr r 1 jud. SB 

Sib i u .str! g. Cai tor, bl 54 A a p 26 jud SB 

M ediaş ,str. L upem nr. 2 T bl .84 .ap.52 jud.SB 

Ceauşu de Câmpie nr.136jud.MS 

Miercurea Ciuc,strPieţii nr 7.ap,6jud.HR 

Tg, M u re ş, str. G ri g or esc U nr. 4 B a P^I 4 j ud, MS 

Sibiu,str,Şcoala de 1noLbt.2C.ap. 4 jud.SB 

Sibiu, bd.Spi talelor nr. 10, ap. 22 jud.SB 

Topliţa. str, D ealul u i nr. 3F,a p.2 ju d, H R 

Topii ţa. str. Dealul ui nr. 3K. ap 13, jud. H R 

Miercurea Ciuc,str Lunca Mare nr.6,ap.lO,juJ.HR 

JV1 ie rcurea Ciuc c str. Sa Iciei n r. 1 p a p. 12,jud H R 

Miercurea Ciuc. al. Avântul ui nr. 12, ap. 3, jud HR 

Miercurea Ciuc,str.Frăţiei nr.22,ap.38jud.HR 

Miercurea Ciuc.a;. Pictor Nagy Istvan nr 10,ap. 10 

Miercurea Ciuc.sLrV.I.Lenin nr,21,ap.3,jud.HR 

Tg.Mureş.sîr.7 Noiembrie nr.49,ap.1 jud.MS 

Topi iţa Atr Ştefan cel Mare nr.B2jud HR 

Miercurea CiucAtr, Cântarul ui nr.2,ap. 14. jud.HR 

Sibiu,str.Independenţei nr, 1 jud.SB 

Tg, Mureş ,sîr.M. Kogâ I nicea nu nr. 14 jud. M S 






VTDEO-T.V. — 

DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (V) 

CIRCUITUL INTEGRAT TDA8305A 

ing. Şerban Naicu 

ing. Horia Radu Ciobănescu 



Acest circuit este utilizat într-o 
foarte largă gamă de televizoare color 
datorită multitudinii de funcţii pe care 
le îndeplineşte, acest lucru permiţând 
o integrare deosebită a schemei TV. 
Dintre tipurile de televizoare construite 
cu acest circuit menţionăm Royal {cu 
toate denumirile comerciale sub care 
mai este întâlnit), NEI, Indiana, 
Samsung, Nippon etc. 

Blocurile funcţionale, schema 
bloc internă şi semnificaţia pinilor 
circuitului integrat TDA8305A sunt 
prezentate în TEHNIUM nr.8/1996. 

A. Secţiunea de semnal FI 
video şi audio 

a) Circuitele FI cale comună, 
detectorul sincron, preamplh 
ficatorul video 

Amplificatorul de FI cale 
comună este realizat cu trei etaje 
cuplate în curent alternativ, reglate 
intern de RAA. Amplificarea fiecărui 
etaj poate fi reglată automat într-o plaja 
care depăşeşte 20dB. Cuplarea în 
curent alternativ a celor trei etaje de 
amplificare elimină necesitatea unui 
circuit de reacţie în curent continuu cu 
decuplarea necesară, ceea ce duce la 
realizarea secţiunii corespunzătoare 
utilizând un pin mai puţin decât alte 
circuite uzuale asemănătoare 
(TDA4505). Un alt avantaj ai cuplării în 
curent alternativ îl constituie simetria 
amplificatorului, ceea ce îl face mult 
mai stabil din punct de vedere al 
oscilaţiilor RF Intrarea amplificatorului 
FI cale comună este simetrică, la pinii 
8 şi 9, Circuitul de intrare este proiectat 
pentru o adaptare optimă cu ieşirea 
unui filtru cu undă acustică de 
suprafaţă de tipurile uzuale (de 
exemplu, filtrul bistandard B/G, D/K de 
tip K2950). Impedanţa de intrare este 
de 1,3KQ//5pF în practică, uneori, 
pentru micşorarea impedanţei, se 
montează o rezistenţă de 330Q-2,2Ki2 
în paralel cu intrarea de F\ v aceasta 
ducând la reducerea amplificării 
globale a lanţului de RF şi la reducerea 
pericolului de apariţie a oscilaţiilor* 

Pentru demodularea sincronă a 
semnalului FI cale comună sunt 
necesare două semnale, care se 
aplică intrărilor unui multiplicator 
analogic: semnalul FI modulat (care 

TEHNIUM • Nn 5/1997 


conţine semnaluî util) şi un semnal 
sinusoidal de frecvenţă intermediară 
care nu conţine informaţie. La TV 
Royal frecvenţa intermediară este de 
38,9 MHz, dar !a alte tipuri de TV 
(Audisonic, Nippon) poate fi de 
38MHz, în funcţie de tipul filtrului cu 
undă acustică de suprafaţă. 
Demodulatorul sincron dinTDA8305A 
este de tip pasiv, extragerea 
semnalului sinusoidal de FI reallzându- 
se cu un circuit pasiv LC. Acest semnal 
se obţine astfel: după amplificarea 
puternică şi limitarea semnalului de FI, 
rezultă un semnal dreptunghiular La 
pinii 20, respectiv 21, se conectează 
circuitul acordat parale! LC de 
extragere (se mai numeşte, deşi nu 
este corect din punct de vedere tehnic, 
şi de refacere a purtătoarei). Se 


interferenţe, amplificatorul video 
include un circuit de axare a 
zgomotului care limitează impulsurile 
parazite situate la un nivel puţin sub 
nivelul de sincronizare. Aceste 
impulsuri parazite pot duce ia 
funcţionarea defectuoasă a circuitului 
de RAA, sincronizarea instabilă sau 
degradarea raportului semnal-zgomot. 
Pentru evitarea apariţiei unor vârfuri de 
semnal parazit cu nivel de alb axcesiv, 
care pot duce la apariţia unui curent de 
fascicul local prea mare, manifestat 
prin fenomenul de “blooming” 
(umflarea-defocalizarea imaginilor 
foarte albe), tot în amplificatorul video 
este inclus şi un circuit de "pală albă", 
care, pentru semnale parazite având 
un nivel de alb peste un anumit prag 
(5,7V), înserează un semnal gri (3,8V) 


Nfva’ mcxlrn 
alb ţf irvţjî gg 
semnal zeraj 


.5./IV 



iSJvel O^negfij 

NrwţsJ Ue vaft 
al impulsul; jt de 
sincjonisure 


li 



I 


t 


Figura 1 


cunoaşte că un semnal dreptunghiular 
poate fi considerat ca o sumă de 
semnale sinusoidale, unul având 
frecvenţa fundamentală f, iar celelalte 
frecvenţele 2f, 3f etc. Circuitul paralel 
LC realizează extragerea semnalului 
de frecvenţă f din semnalul 
dreptunghiular. Acest circuit este 
acordat pe frecvenţa FI (38,9 MHz sau 
38MHz). După realizarea produsului 
celor două semnale de mai sus, rezultă 
la ieşire mai multe semnale, printre 
care este şi semnalul util, care poate 
fi separat printr-un filtru trece-jos de 
celelalte produse care nu sunt utile. 
Acest filtru este conţinui în interiorul 
circuitul integrat, dar uneori se mai 
realizează şi o filtrare externă. 
Amplificatorul de videofrecvenţă 
conţinut In circuitul integratTDA8305A 
are o bandă minimă de 5MHz (tipic 
7MHz) şî o impedanţa de ieşire de 25f! 
(pinul 17). Pentru îmbunătăţirea 
stabilităţii imaginii In condiţii de 


având un prag sub nivelul de alb 
maxim (5,4V). în figura 1 sunt 
prezentate nivelurile de semnal la 
ieşirea amplificatorului video, care pot 
fi utile în depanare atunci când se 
dispune de un osciloscop şi un 
generator de semnal TV (mire cu 
bare). 

b) Circuitul de RAA 

Acest circuit controlează 
amplificarea etajelor de FI cale 
comună astfel încât semnalul video 
complex la ieşire {pin 17) să se 
menţină constant într-o plajă largă de 
semnale de intrare. Semnatul video 
complex este aplicat intern circuitului 
de RAA (reglaj automat al amplificării) 
printr-un filtru trece-jos. Acest filtru 
previne funcţionarea incorectă a 
circuitului de RAA datorită unor 
semnale de frecvenţe mai înalte, cum 
ar fi componente excesive de FI sunet 
sau zgomote, Circuitul de RAA 
controlează toate cele trei etaja de 

17 





























VIDEO-T.V. 


amplificare de Fi cale comună interne, 
având o eficienţă totală de 77dB 
(valoare tipică}. La pinul 5 al circuitului 
integrat TDA8305A se conectează un 
condensator care, împreună cu 
împedanţa sursei de curent din 
interiorul circuitului integrat care 
încarcă acest condensator, dau viteza 
de răspuns a circuitului de RAA, 
Valoarea recomandată de firma 
PHILIPS a acestui condensator este 
3,3pF r dar funcţionează foarte bine şi 
6,8pF* cum se întâlneşte în unele 
scheme comerciale, în general, un 
filtraj mai bun este de dorit, cu condiţia 
ca timpul de răspuns să nu devină prea 
lung. Un timp de răspuns prea lung 
duce la neurmărirea corectă a 
variaţiilor rapide aie semnalului de 
intrare. 

La pinul 5 poate fi conectat pinul 
de comandă a RAA al unui selector de 
canale cu lranzistoare MOSFET. 
Punctul de întârziere a intrării în 

Primn buc:)o df* reglaj 


circuit acordat LC atât pentru 
extragerea purtătoarei, cât şi pentru 
circuitul de CAF, Acest lucru are 
avantajul unui reglaj mult simplificat, 
acesta putându-se realiza, în condiţii 
extreme, chiar şi fără aparate 
specializate, deşi autorii nu recomandă 
acest lucru. 

Funcţia de CAF este realizată 
cu un multiplicator analogic de tipul 
celor utilizate în demodulatoarele MF 
sunet. Acesta realizează produsul între 
semnalul pe frecvenţa FI şi acelaşi 
semnal, dar defazat cu 90 de grade. 
Orice diferenţă de fază, alta decât 90 
de grade, se traduce la ieşirea 
detectorului de CAF prinîr-o tensiune 
continuă de eroare, adică tensiunea de 
CAF Deoarece defazarea semnalului 
de FI cu 90 grade se realizează în 
circuitul integrat cu o precizie ridicată, 
este posibilă utilizarea aceluiaşi circuit 
acordat LC, utilizat şi ia circuitul de 
extragere a purtătoarei FI, Factorul de 

AAAA 


de eşantionare cu poartă, ar conţine şi 
semnal ulii, deoarece acesta nu a fost 
eliminat complet prin limitare. Acest 
semnal util, care este foarte zgomotos, 
tinde să “tragă" bucla de CAF în 
mijlocul benzii de zgomot a 
caracteristicii de FI, adică în jurul 
frecvenţei de circa 36,5MHz, Datorită 
măsurilor luate la conceperea acestui 
circuit, acest fenomen nu apare, sau 
în cel mai rău caz apare, dar la 
semnale oricum inutilizabile, înecate în 
zgomot. Ieşirea circuitului de CAF este 
de impedanţă mare. în mod obişnuit, 
Ia ieşire se conectează rezistenţe de 
sarcină egale conectate la tensiunea 
de alimentare, respectiv masă, pentru 
a avea în acest punct o excursie 
simetrică a tensiunii de CAF. Există 
tipuri de TV !a care rezistenţele 
echivalente spre tensiunea de 
alimentare, respectiv masă sunt 
diferite, fără ca aceasta să afecteze 
funcţionarea corectă a CAF, în 


A doua budn dr* feQloJ 


Impulsuri 
de srncfo 



acţiune a RAA selector se reglează cu 
tensiunea de la pinul 1. Totuşi, datorită 
faptului că la pin ui 1 este conectat şi 
circuitul intern de protecţie la raze X, 
la scăderea tensiunii acestui pin sub 
0,8V r ieşirea de linii a circuitului 
TDA8305A se blochează şi televizorul 
nu mai poate funcţiona, decât prin 
oprirea şi pornirea din nou, şi cu 
tensiunea pe pinul 1 mai mare decât 
0,8V. Acest aspect va fi discutat la 
depanarea etajelor realizate cu 
TDA83Q5A. 

c) Circuitul de CAF 
Circuitul de CAF furnizează 
tensiunea de CAF care realizează 
corectarea tensiunii de acord a 
diodelor varicap din selectorul de 
canale, atunci când frecvenţa 
oscilatorului acestuia variază din 
anumite motive. De asemenea, orice 
variaţie a frecvenţei “emiţătorului" este 
sesizată de acest circuit şi furnizează 
tensiunea de corecţie necesară 
urmăririi frecvenţei de intrare- 

Ca o particularitate notabilă a 
circuituluiTDA8305A, există un singur 


calitate Q al circuitului acordat LC 
influenţează panta CAF. în cazul 
acestui circuit integrat, cu un singur 
circuit LC pentru cele două funcţii 
menţionate, este necesară realizarea 
unui compromis pentru alegerea valoni 
bobinei şi a factorului de calitate, în 
sensul îndeplinirii cerinţelor ambelor 
funcţii. Pentru demodulatorul sincron, 
cerinţele sunt liniaritatea, 
intermodulaţia şi comportarea la acord, 
iar pentru circuitul de CAF, în special 
obţinerea unei pante corespunzătoare 
pentru funcţionarea globală {plaja de 
prindere, plaja de menţinere, 
comportarea în cazul căutării 
automate a posturilor etc.)- 

Pentru evitarea influenţei 
semnalului util asupra tensiunii de CAF 
se utilizează un circuit de eşantionare 
cu poartă, care acţionează numai în 
timpul impulsului de sincronizare, 
astfel nefiind dependent de semnalul 
util La semnale foarte mici, la care 
llmitatorui nu funcţionează la întreaga 
capacitate", semnalul care atacă 
detectorul de CAF r fn lipsa circuitului 


condiţiile în care tot ansamblul este 
realizat corect (de exemplu TV 
NIPPON). Valoarea rezistoarelor 
conectate la această ieşire afectează 
de asemenea panta circuitului de CAF 
d) Circuitele F! sunet 
După cum apare în schema 
bloc a circuituluiTDA8305A t secţiunea 
de sunet conţine: amplificatorul 
(imitator FI sunet, demodulatorul în 
cuadratură, circuitele de control al 
volumului, circuitul de ieşire De 
asemenea, ca anexă există circuitul de 
MUTE care realizează anularea 
semnalului de la ieşirea de audio în 
lipsa existenţei semnalului video, 
această informaţie fiind preluată de Ia 
detectorul de coincidenţă. 

Amplificatorul limitatoramplifică 
semnalul de Fi sunet obţinut din 
semnalul video complex prin filtrarea 
componentelor specifice (5,5MHz, 
6MHz, 6,5MHz, în funcţie de norma 
TV) şi eventuala conversie. Semnalul 
aplicat pinului 15 are aceeaşi frecvenţă 
ca si frecventa de acord a circuitului 


18 


TEIINIUM-Nr. 5/1997 


































MDEO-T.V. = 

acordat LC al demodulatorului 
conectat între pinul 13 şi masă. După 
limitarea semnalului FI sunet şi 
eliminarea modulaţiei de amplitudine 
parazite, semnalul se aplică uneia din 
intrările demodulatorului. La cealaltă 
intrare se aplică semnalul defazat cu 
90 grade obţinut cu circuitul acordat LC 
conectat la pinul 13. Datorită 
modulaţie! de frecvenţă a semnalului 
FI sunet, orice diferenţă de fază diferită 
de 90 de grade este transformată in 
tensiune de ieşire de audiofrecvenţă 
de către demodulator. Nivelul tensiunii 
de ieşire şi factorul de distorsiuni 
depind de impedanţa de acord a 
circuitului acordat şi factorul de calitate 
al acestuia. Tensiunea de comandă a 
volumului de la pinul 11 stabileşte 
nivelul tensiunii de audiofrecvenţă la 
ieşire. în practică, comanda volumului 
se poale realiza cu o rezistenţă 
conectată la pinul 11 şi masă, 
deoarece intern este generat un curent 
care provoacă o cădere de tensiune la 
bornele acestei rezistenţe şi care este 
chiar tensiunea de comandă, în 
sistemele cu microprocesor, cum sunt 
practic ţoale televizoarele moderne, 
comanda volumului este realizată cu o 
tensiune continuă obţinută de ia 
acesta, prin integrarea impulsurilor 
generate. De cele mai multe ori, 
această tensiune comandă direct pinul 
corespunzător al unui circuit integrat 
amplificator audio (TDA1013B), astfel 
că nivelul audio generat la pinul 12 al 
TDA83Q5A poate fi fixat. în aceste 
tipuri deTV, între pinul 11 aiTDA8305A 
şi masă, este conectată o rezistenţă 
fixă. Impedanţa de ieşire la pinul 12 
este de circa 25£T Deoarece fa 
transmisiile MF, pentru îmbunătăţirea 
raportului semnal-zgomot, se 
realizează preaccentuarea 

frecvenţelor înalte, este necesară la 
recepţie dezaccenluarea semnalului, 
care trebuie realizată printr-un filtru RC 
tip trece-jos, cu constanta de timp de 
50ps (conform normelor europene B/ 
G, D/K, I). Unii fabricanţi, din motive 
care ţin de construcţia globală a 
aparatului, amplasarea mecanică a 
difuzoarelor etc, utilizează o constantă 
de timp modificată, dar dezaccen- 
tuarea este necesar a fi realizată. 

B. Secţiunea de sincronizare 

Circuitul integratTDA8305A, pe 
lângă funcţiile prezentate, referitoare la 
prelucrarea semnalelor FI video şi 
audio, realizează şi toate funcţiile de 


□a 


r 1 - 


w 




3,6Uţ(5tiHî1 

3,3us(âOHz) 


4,bV 


?.5V 

1 


Figura 3 


prelucrare a impulsurilor linii şi cadre 
necesare atacului etajelor finale de 
baleiaj orizontal şi vertical. Blocurile 
care realizează aceste funcţii sunt: 
sincroseparatorul de impulsuri Unii/ 
cadre, oscilatorul de linii, circuitul de 
ieşire linii, circuitele de comutare 
automată a constantei de timp, 
generatorul de impuls SANDCASTLE, 
detectorul de coincidenţă, 
sincroseparatorul de impulsuri cadre, 
divizorul de frecvenţă pentru obţinerea 
frecvenţei cadre, generatorul de rampă 
cadre, etajul de ieşire cadre, 

a) Prelucrarea impulsurilor 
de sincronizare linii 

Semnalul video complex pozitiv 
se aplică la pinul 25. Sincroseparatorul 
de impulsuri separă semnalele de 
sincronizare din semnalul 
videocomplex aplicat şi. mai departe, 
separă semnalele de sincronizare linii 
de semnalele de sincronizare cadre. 
Pentru o mai buna înţelegere a 
funcţionării, prezentăm în figura 2 
schema bloc a unui sistem de 
prelucrare a impulsurilor de sincro- 
nîzare linii cu doua bucle de reglaj. 

Circuitul de sincronizare linii 
trebuie să regleze frecvenţa şi faza 
curentului prin bobinele de deflexie, 
astfel încât cursa directă a spotului să 
corespundă întotdeauna în timp cu 
semnalul video util. Pentru a regla 
independent frecvenţa oscilatorului şt 
faza acestuia sunt necesare două 
bucle de reglaj. 

Prima buclă de reglaj este 
compusă din comparatorul de fază 1 
şi oscilatorul în dinţi de fierăstrău a 
cărui frecvenţă liberă (necomandată) 
este egală cu cea standardizată (în 
normele europene B/G, D/K, I este de 
15625Hz, iar în norma americană M 
este 15750Hz). în funcţionarea 
normală, frecvenţa oscilatorului este 
comandată de impulsurile de 
sincronizare linii din semnalul 
recepţionat. Prima buclă de reglaj 
păstrează relaţia în timp dintre 
impulsurile de sincronizare linii şi 


oscilatorul intern. 

A doua bucla de reglaj este 
necesară pentru păstrarea relaţiei în 
timp între impulsul de întoarcere şi 
dintele de fierăstrău al oscilatorului 
intern. între impulsul de întoarcere şi 
impulsul de ieşire din circuitul integrat 
există o întârziere care depinde de 
schema reală a etajului final de linii. 
Această întârziere este menţinută 
constantă de a doua buclă de reglaj. 
Practic, cu elementele primei bucle de 
reglaj se reglează frecvenţa liberă linii, 
iar cu elementele celei de-a doua bucle 
se reglează faza, adică poziţia imaginii 
pe orizontala. 

în circuitul TDA8305A, 
elementele primei bucle de reglaj sunt 
oscilatorul de linii, circuitul de poartă şi 
detectorul de fază 1, iar elementele 
celei de-a doua bucle sunt detectorul 
de fază 2, circuitul de ieşire linii şi 
circuitul de întoarcere linii. în plus. la 
pinul 27 este generat impulsul 
SANDCASTLE, care este necesar 
axării şi stingerii diferitelor elemente 
din lanţul de semnal. Acesta este 
prezentat In figura 3. 

b) Prelucrarea impulsurilor 
de sincronizare cadre 

Blocurile care fac parte din zona 
de prelucrare a impulsurilor de 
sincronizare cadre sunt: sîncrose- 
paratorul impulsurilor de sincronizare 
cadre, divizorul de frecvenţă, 
generatorul de rampă şi driverul de 
cadre. După separarea impulsurilor de 
cadre din semnalul de sincronizare linii 
şi cadre, acestea sincronizează un 
divizor de frecvenţă care realizează 
frecvenţa cadre prin divizarea dublului 
frecvenţei liniilor Datorită existenţei 
acestui divizor, nu este necesară 
reglarea frecvenţei cadrelor în plus, 
este posibilă funcţionarea corectă atât 
pentru normele (europene) cu 
frecvenţa cadrelor de 50Hz, cât şi 
pentru normele cu frecvenţa cadrelor 
de 60Hz. 

(continuare în numărul următor) 

19 


TEHNIUM • Nr. 5/1997 
































- ELECTROALIMENTARE 

CONVERTOR 6V/30V c.c. ÎN COMUTAŢIE 

7 

ing. Şerban Naicu 


Convertorul prezentat poate 
folosi In diverse aplicaţii, una dintre ele 
fiind, de exemplu, alimentarea 
machetelor electronice autonome care 
necesită o tensiune continuă destul de 
ridicată, iar folosirea unui număr mai 
mare de acumulatori înseriaţi nu este 
posibilă. Astfel, montajul prezentat în 
figura 1 permite obţinerea unei 
tensiuni continue la ieşire reglabile în 
plaja 3^30V, plecând de la o tensiune 
continuă de alimentare de numai 6V. 
Schema conţine, în principal, două 
circuite integrate specializate, şi 
anume TL497 (produs de Texas 
Instruments, In capsulă DIL cu 14 pini) 
şi L200 (produs de SGS-Ates, în 
capsulă pentawatt cu 5 pini). Autorul a 
prezentat, în ultimii ani, mai multe 
montaje practice, realizate cu aceste 
două mici "minuni” ale electronicii 
moderne. 

Avantajele schemei prezentate 
constau nu numai In posibilitatea de a 
creşte tensiunea de la intrare (de circa 
5-6V) la valori de peste 30V, dar şi în 
aceea că tensiunea de ieşire poate fi 
reglată (cu ajutorul unui regulator 
serie). Curentul livrat la ieşire sarcinii 


(de câţiva KHz). Bobina se poate 
realiza simplu bobinând circa 100 de 
spire din conductor CurEm cu 
0=0,5mm pe suport izolant (eventual 
corpul unei rezistenţe bobinate, căreia 
i s-a scos conductorul electric). 

Regulatorul de tensiune în 

R1 


rezistorului R1, situat între pinii 13 şi 
Mai Cil. Valoarea curentului de ieşire 
se determină simplu, cu relaţia: 
lmax=G,6V/R1=0,6V/1£2=6GQmA.' 

Am ales, deci, un rezistor cu 
valoarea de 1Q/G,5W. Se obţine astfel, 
la bornele condensatoarelor de filtrare 



Figura 1 _ 


comutaţie TL497 este montat într-o 
configuraţie 3TEP-UP (ridicătoare de 
tensiune). 

Din polenţiometruf PI, situat în 
puntea divizoare împreună cu 
rezistoarele R2 şi R3, se poate regla 
nivelul maxim al tensiunii de ieşire, în 
căzui nostru între 2,8V şi peste 30V. 
Limitarea valorii curentului de ieşire se 
realizează prin intermediul valorii 


o 



-V 

/ - yTV 

JK 


î 

f/—r 

c»Jîoo8oo 1 

V 11 

)\ . 


J 



' 

o 


Figura 2 


C4 şi C5, o tensiune continuă, care se 
aplică circuitului integrat stabilizator de 
tensiune (şi de curent) de tip L200. 
Semnificaţia pinilor acestui circuit este 
următoarea: 1-intrare, 24imitare, 3- 
masă T 4-referinţă şi 5-ieşire. Acest 
regulator integrat prezintă la pinul 4 o 
tensiune de referinţă Uref=2,77V. 
Valoarea tensiunii de ieşire are 
expresia: 

Uo=Uref(1 +R2/R4), deci 
Uomax = 36V 

Dacă se doreşte limitarea 
curentului de ieşire, între pinii 2 şi 5 ai 
CI2 se conectează un rezistor. în cazul 
nostru pinii fiind legaţi între ei, curentul 
de ieşire nu este limitat, putând ajunge 
până la circa 2A. De aceea este bine 
ca circuitul L200 să fie montat pe un 
radiator de răcire. 

Bibliografie 

-Le Haut-Parleur nr 1821,1840 şi 1845; 
-Electronique Pratique nr.181. 


este de peste 500mA. 

Randamentul global al acestei 
conversii de tensiune este de peste 
50% şi acest lucru se datorează în 
special tehnicii în comutaţie cu care 
lucrează circuitul integrat TL497. 
Acesta necesită un minim de 
componente externe, dintre care un rol 
extrem de important îl joacă inductanţa 
L(150pH) care înmagazinează şi apoi 
restituie circuitului energia electrică, 
într-un ciclu de încărcare/ descărcare 
determinat de frecventa de comutaţie 


INTRAf^^n 
6V 


L 


□ 


O 


© 


fTT 


2 O O 4 


1 







.S .A JU 


_ 

1 “ j " “b 

_ t 

1 


O 


i—OOOO-OOO—i 
□ Cil 

-ooooooo- 1 


C5 


o« 

•,o 


□DR2 


O 

C2 


I 



C3 

O O 



P2 


O 


IEŞIRE 

3..30V 


20 


TEHNTUM*Nr. 5/1997 



















































































































ELECTROALIMENTARE — 

SURSĂ DE ALIMENTARE PENTRU CALCULATOR 



ing. Liviu Andron 


Introducere 

Sursa este destinată alimentării 
unui calculator realizat cu circuite 
integrate TTL, care are o interfaţă 
serială RS232. 

Parametrii principali sunt: 

a) tensiuni (curenţi) de ieşire: +5V 
(4A); ±12V{0,1A); 

b} randament :62%; 

c) riplul tensiunii de ieşire: <400mV; 

d) rezistenţa de ieşire pentru 
tensiunea de 5V: <15rftfi; 

e) protecţie la scurtcircuit şi 


supratensiune pentru fiecare ieşire: 

f) gabaritul plăcii echipate: 280/213/ 
42 (fără măsuri deosebite de 
compactizare). 

Sursa funcţionează în 
comutaţie, la frecvenţa de 32KHz. 

Principiul de stabilizare folosit 
este modulaţia impulsurilor in durată 
(PWM). 

Pentru protecţia antipertur- 
bativă a consumatorului, carcasa 
sursei se execută din tablă de fier. 

Schema de comandă şi 


protecţie (figura 1) 

Circuitul CI4/1, CI, R1 este un 
astabil comandat, cu frecvenţa de 
64KHz. La cuplarea alimentării, ieşirea 
Q a bistabilului CI2/2 trece în starea 1, 
iar astabilul începe să funcţioneze. 

Circuitul Cil şi amplificatorul 
diferenţial TI, T2 formează un 
modulator de impulsuri în durată. Din 
potenţiometrul PI se ajustează coefi¬ 
cientul de umplere. Potenţiometrul P2 
permite reglarea tensiunii de +5V, 

Bistabilul CI2/1 face o divizare 














































































































































































































cu 2 a frecvenţei de 64KHz. 

Circuitele CI5, T3, T4 sunt 
drivere pentru tranzistoarele de putere. 
Când ieşirea porţii CI5/1 este în starea 
1, tranzistorul T3 este deschis şi 
polarizează direct joncţiunea BE a 
tranzistorului comutator. Conden¬ 
satorul C4 asigură un vârf de curent 
care accelerează comutaţia directă. 
Când ieşirea porţii C15/1 este în starea 
0, condensatorul C4 se descarcă prin 
dioda Dl, tranzistorul de ieşire ai porţii 
şi joncţiunea BE a tranzistorului 
comutator Dioda Dl în conducţie 
blochează tranzistorul T3. Se obţine un 
vârf de curent invers care accelerează 
comutaţia inversă. 

Schema de protecţie este 
alcătuită din CI6, CI7, CI2/2.T5. Sunt 
admise variaţii ale tensiunilor de ieşire 
în următoarele domenii:4.75... 5.25V, 
11 ... 13V, -11 ... -13V. în regim de 
funcţionare normală, când valorile 
tensiunilor de ieşire se încadrează în 
domeniile menţionate, tranzistorul T5 
este deschis, iar intrarea R2 a 
bistabilului CI2/2 este inactivă (în 
starea 0). Dacă valoarea uneia din 
tensiunile de ieşire iese în afara 
domeniului corespunzător (regim de 
avarie:scurtcircuit, supratensiune), 
tranzistorul T5 se blochează, ieşirea 
comparatorului CI7/3 trece în starea 1, 
iar ieşirea Q2 a bistabilului CI2/2 trece 
în starea 0, oprind funcţionarea 
astabilului CI4/1. 

Condensatorul C7 ţine inactivă 
intrarea R2 a bistabilului CI2/2 în 
intervalul de timp de la cuplarea 
alimentării până la stabilirea valorilor 
nominale ale tensiunilor de ieşire. 


Pentru ieşirea din regim de avarie este 
necesar să se decupleze alimentarea, 
să se aştepte descărcarea 
condensatorului C7 (prin dioda D3 şi 
sursa de alimentare de +15V) şi să se 
cupleze din nou alimentarea. 

Dioda D4 semnalizează regimul 
de funcţionare normală. 

Valorile rezistenţelor R23... R31 
sunt critice. Acestea se vor sorta astfel 
încât în punctele A ... F să se obţină 
tensiunile 6V, 5.25V, 4.75V, 0.65V, 
6.55V şi, respectiv, 0.31 V. 

Circuitul de putere (figura 2) 

Tranzistorii de putere TI, T2 se 
montează pe un radiator de 16cm 7 , 
diodele redresoare D3. D4 pe un 
radiator de 70cm 2 , iar tranzistorii T3, 
T4 pe radiatoare de 3cm 2 . 

Grupul R1, 01 (D2), 

amortizează oscilaţiile care apar în 
înfăşurarea 1-2 (3-4) la blocarea 
tranzistorului TI (T2). permiţând 
modulaţia în durată a impulsurilor. 
Valoarea rezistentei R1 este critică, 
influenţând atât randamentul, cât şi 
riplul tensiunilor de ieşire. 

Pentru compactizare, 
capacităţile C3, C9, CI5 se obţin 
montând în paralel, vertical, 
condensatoare de capacităţi mai mici. 

Transformatorul se bobinează 
pe două toruri de ferită T34/23/13, 
astfel: înfăşurările 1-2, 3-4 au 26 spire 
CuEm 1.1, înfăşurările 5-6, 7-8 au 10 
spire CuEm 1.3, iar înfăşurările 9-10, 
11-12 au 13 spire CuEm 0.5. 

Droserele se realizează pe 
miezuri de ferită tip oală: 034/28 (Drl, 
Dr2) şi 026/16 (Dr3, Dr4). Carcasele 
se bobinează până la umplere, astfel: 


ELECTROAL1MENTARE 

Drl cu conductor CuEm 1.1, Dr2 cu 
conductor CuEm 1.3, iar Dr3, Dr4 cu 
conductor CuEm 0.5 La Drl, Dr2 se 
lasă întrofier de 0.5mm, iar la Dr3, Dr4 
de 0.2mm. 

Pentru o reducere suplimentară 
a riplului, între condensatoarele C3, 
C4, C5 (C9, CIO, Cil. CI5, CI7) se 
vor monta inele de ferită. 

Lista de piese 
Circuitul de putere 
T1,T2 - BU608D (izolaţie din mică); 
T3- BD237;T4- BD236; R1-20012/3W; 
R2.R3-1000/0,5W; R4-160O/2W; C1- 
2200pF/40V; C2-100nF/63V; C3- 
6x1000pF/6,3V;C6,C12,C4,C10, C16- 
68pF/25V(tantal); C5, C7, C8, Cil, 
C13, C14, C17- 100nF/25V; C9, CI 5- 
3x470pF/16V. 

Circuitul de comandă şi protecţie 

CI1-MMC4098E;CI2 MMC4013E; 
CI3- (ÎA723C; CI4- MMC4093E; CI5- 
MMC40107; CI6, CI7- (JM339; *C1- 
470pF; *C2, C3- InF; C4, C5- 0,33pF; 
C6- 10nF; *C7- 33pF/25V (tantal); C8- 
100pF;C9-1000pF/25V;C10-4,7pF/ 
25V (tantal); Cil, CI 2- 100nF;T1,T2- 
BC171B; T3, T4- 2N2219A; T5- 
BC107A;T6- BD233; Dl, D2- BAI57; 
D3- 1N4148; D4- MDE1101V; Dz- 
DZ3V6; ‘R1-33K12; R2-68012; R3, R4. 
R12- 2.4K1Î; R5- 1.5KB; R6, R10- 
1.3K12; R7, R11-12012/0,5W; R8.R9- 
3312/0,5W; R13, R24- 15K12; R14, 
R25-10K12; R15- 5,1K12; R16- 7.5K12; 
*R18, R21- 7.87K12; *R19, R22- 
7.15K12; R20- 0,6812; *R23- 2.3K12; 
*R26- 82KS2; *R27- 13K12; *R28- 
180K12; *R29, R30- 150K12; *R31- 
270K12; PI- 50012; P2- 2.2K12. 

Notă: * - valori critice. 




22 


Figura 2 


TEHNIUM • Nr. 5/1997 







































































LABORATOR = 

DOZIMETRU DE RADIAŢII 

î 

ing. Nicolae Sfetcu 




tri prezent, sursele de radiaţie 
au devenit un instrument eficient 
pentru rezolvarea celor mai diverse şi 
stringente probleme energetice, 
industriale, agricole, alimentare, 
medicale, de proiecţie a mediului etc, 
în toate cazurile, este necesară 
cunoaşterea permanentă a dozei de 
iradiere, pentru radioprotecţia 
personalului din zonă Aceaslă 
supraveghere se realizează cu ajutorul 
unei aparaturi specializate, scumpe şi 
deslul de greu de procurat. 

în acest articol, propun 
realizarea unui monitor de radiaţii a 
cărui construcţie este la îndemâna 
oricărui electronist. Aparatul se poate 
utiliza cu succes în cazul radiaţiilor 
gamma şi al radiaţiilor X de mare 
energie. Spre deosebire de 
dozimetrel© industriale, în cazul de faţă 
senzorul de radiaţii este o diodă 
obişnuită tip 1N3.191, sau echivalenţă 
(figură 1), a cărei rezistentă internă 
variază {în limite acceptabile) invers 
proporţional cu radiaţia. Această 


dependenţă se manifestă prin variaţii 
de curent detectate de Cil, care este 
un amplificator operaţional cu intrări 
FET şi drift scăzut. Semnalul rezultat 
este aplicat la intrarea CI2. care 
realizează o amplificare suplimentara, 
minimalizând erorile de temperatură. 
Ajustarea câştigului se realizează cu 
R4 La ieşirea CI2 se obţine o tensiune 
variind între limitele 0,1-IOV, 
corespunzătoare unui debit al dozei de 



radiaţie de 10 ... 1000 rad/min. 

Tensiunea rezultantă este 
măsurată cu ajutorul lui C13. 

Valoarea debitului dozei de 
radiaţie este afişată direct, cu o eroare 
de citire de lOrad/min (valoarea reală 
a debitului dozei se obţine prin 
multiplicarea cu 10 a valorii afişate). 
Corectarea valorii afişate se realizează 
din R11. 

în realizarea practică, dioda 
traductoare de radiaţie (Dl) se 
conectează la montaj prin intermediul 
unui conductor ecranat. Carcasa 
montajului se ecranează împotriva 
efectelor radiaţiilor cu o folie subţire de 
plumb Sursele de alimentare a 
montajului vor fi bine filtrate şi 
stabilizate. Cablajul este prezentat în 
figura 2 şi figura 3. în cazul în care 
se doreşte, se poate adăuga un 
semnalizator optic (cu LED) sau 
acustic, pentru atingerea unui anumit 
nivel ai debitului dozei, prestabilit în 
funcţie de limita maximă admisă de 
normele de radioprotecţie. 

Lista componentelor utilizate 
este următoarea (eroarea de măsurare 
creşte corespunzător în cazul utilizării 
unor componente mai puţin 
pe rforma n te): R 1 - R2 = 20G Kil; 
R3 = R6”10Oii; R4=2SO; R5=R10= 
1G0KQ; R7 = 100MQ; R8 = 1 ML>; 
R9=24KQ; R11 = 1Kfl; R12=47Kii; 
C1=C4=0 1 1pF; C2 = 0/33pF; C3 = 
lOOpF: C5=0j47ţiF T C6=0,22uF; 
Dl =1N3191 (1N4148), D2 = D3 = 
1N4148; C11 =3521L ([JLF3S6N, 
LF356N, OP41); CI2=3262(pM308N P 
LM725): CI3=ICL7107 (MMC7107); 
Al, A2, A3= MDF2101. 
m 

hirio 

-OCKJ-CU 

D3 


HIQ 




j c Rb c O 
Că O 

O 


□ 


CI3 


OOO OOOOOO 
OOOOQOOOO 


cTI uV ■ ] i d J - J bi O 

I I l I I ) I I I 

Jl bl '1 *1 t -2 t:2 t=2 b3 


3 

5V 


Figura 


Figura 3 


TEIINIUM • Nr. 5/1997 


23 

















































































































RELEU DISJUNCTOR 


LABORATOR 




ing. Gheorghe Revenco 

în situaţiile în care un 
acumulator iucrează în regim 
permanent în tampon eu redresoru] de 
încărcare, iar curentul de sarcină nu 
este constant, astfel încât să se poată 
eventual regla curentul de încărcare la 
o valoare aproximativ egală cu cel 
debitat în sarcină, pentru a se 
preîntâmpina distrugerea 

acumulatorului prin supraîncărcare, se 
impune montarea unui releu disjunctor, 
care să întrerupă automat încărcarea 
atunci când acumulatorul este suficient 
de încărcat şi s-o reconecteze când 
acumulatorul a ajuns la un anumit grad 
de descărcare prestabilit. 

Un astfel de releu se poate 
realiza după schema din figura 1, al 
cărui principiu de funcţionare este 
descris mai jos. 

Se foloseşte unu! dintre cele 
patru amplificatoare operaţionale 
conţinute de circuitul integrat (5M324 
(sau altul similar), care este conectat 
astfel încât să se realizeze funcţia de 
comparator de tensiune cu histerezis. 
Acesta compară o fracţiune bine 
determinată a tensiunii de la bornele 
acumulatorului cu o tensiune de 
referinţă stabilizată şi, în funcţie de 
valoarea relativă a celor două tensiuni, 
ieşirea amplificatorului basculează, 
comandând prin intermediul 
tranzistorului TI un releu care 
conectează sau deconectează, după 
caz, redresorul de încărcare. 

Pentru a înţelege mai bine 
funcţionarea şi, mai ales, pentru a 
putea adapta schema la diverse situaţii 
concrete, să vedem mai amănunţit 
cum funcţionează comparatorul de 
tensiune cu histerezis, schematizat în 
figura 2, Tensiunea de referinţă este 
fixă, stabilizată. Presupunem că 
tensiunea de intrare Vin începe să 
crească de la 0 spre Vref, în această 
situaţie potenţialul la ieşirea 
amplificatorului operaţional, Vo, are o 
valoare foarte mică, de ordinul a 
200mV (porţiunea abc pe diagrama). 
Când tensiunea de intrare depăşeşte 
valoarea tensiunii de referinţă aplicată 
pe intrarea neinversoare a 
amplificatorului operaţional, ajungând 
la valoarea Vinh (punctul c de pe 
diagramă), montajul basculează , 

24 


tensiunea la ieşirea amplificatorului 
crescând la valoarea Von, care este 
apropiată de tensiunea de alimentare 
(punctul d pe diagramă). Dacă acum 
tensiunea de intrare începe să scadă 
sub valoarea Vref, până la valoarea 
Vinl, comparatorul basculează la 
Vd-Vol (punctele f, b de pe diagramă). 
Existenţa acestei bucle de histerezis, 
a cărei “lăţime" este aVh=[R1/ 
(R1+R2)J(Voh-Vol) i este o necesitate 
practică şi poate fi dimensionată în 
funcţie de valorile Vinl şî Vinh, unde 
Vinl este o fracţiune din tensiunea 
minimă până la care admitem 
descărcarea acumulatorului, iar Vinh 
este o fracţiune din tensiunea maximă 
până la care ne propunem să încărcăm 
acumulatorul. Revenind la schema 
disjunctorulul observăm că dacă 
acumulatorul este descărcat, Vo “ Vol, 
tranzistorul TI este blocat şi releul în 
repaus, iar prin contactul sau normal 
închis acumulatorul se încarcă. Când 
acumulatorul s-a încărcat suficient, 
Vq=Voh, TI intră în conducţie, releu! 
acţionează şi desface contactul prin 
care se încarcă acumulatorul 

Trecând de la principiul de 
funcţionare la schema practică, trebuie 
să observăm că deoarece tensiunea 
de referinţă, care constituie totodată şi 
tensiunea de alimentare a circuitului 
integrat, se obţine tot do la redresorul 
de încărcare, aceasta va fi inevitabil 
mai mică decât tensiunea de la bornele 
acumulatorului. De aceea, nu se poate 
compara direct tensiunea de la bornele 
acumulatorului cu aceea de referinţă şi 
s-a luat o fracţiune (jumătate), îar 
tensiunea de referinţă a fost şi ea 
divizată în mod corespunzător, pentru 


a se încadra în valorile cerute de 
funcţionarea comparatorului. 

Pentru obţinerea tensiunii de 
referinţă este recomandabilă folosirea 
unui stabilizator integrat, dar rezultate 
acceptabile se pot obţine şi cu o simplă 
diodă Zener de tensiune 
corespunzătoare. Dacă disjunctorul se 
va folosi, de exemplu, pentru un 
acumulator de 12V, se va alege Uref 
de 9-1OV, iar pentru un acumulator de 
24V, Uref va putea fi de 18-20V, 

Releul se va alege în funcţie de 
capacitatea acumulatorului, astfel 
încât contactele sale să suporte 
curentul de încărcare, iar tensiunea de 
lucru să fie compatibilă cu tensiunea 
furnizată de redresorul de încărcare. 
Se poate folosi şi un releu cu contactul 
de repaus deschis în acest caz Insă 
se vor inversa conexiunile la intrarea 
amplificatorului operaţional, iar 
rezistenţa R1 se va conecta între 
punctul A şi intrarea neinversoare. 

Tranzistorul TI va trebui să 
suporte curentul de acţionare a bobinei 
releului, care este mult mai mic decât 
curentul de încărcare a acumulatorului 
Practic un tranzistor de tipul BC140. 
2N1613, sau altele comparabile cu 
acestea, satisfac cerinţele pentru 
încărcarea acumulatoarelor cu 
capacităţi de până la 200Ah, dacă 
încărcarea se face cu Q/1G. 

Condensatorul CI este 
facultativ, dacă redresorul de încărcare 
este stabilizat. De regulă însă, 
redresoarele de încărcare furnizează 
o tensiune pulsatorie şi atunci 
condensatorul CI este indispensabil 
deoarece dacă pulsaţia este 
(continuare în pagina 8) 

































































VITACOM 

ELECTRONICS 

CLUJ-NAPOCA, Str. Pasteur nr.73 
TEL.:064-438401 *, BBS:064-438402 (după ora 16:30) 
FAX:064-438403, E-MAIL: [email protected] 
BUCUREŞTI, Str.Popa Nan nr.9,Tel/Fax:01-2503606 

DISTRIBUITOR 

TRANSFORMATOARE LINII HR 
Şl TELECOMENZI TIP HQ. 
DISTRIBUITOR COMPONENTE Şl 
MATERIALE ELECTRONICE DIN IMPORT: 

REZISTOARE. CAPACITOARE, DIODE, 
TRANZISTOARE . CIRCUITE INTEGRATE, 
MEMORII, SPRAYURI TEHNICE, 

PIESE TV-VIDEO, CABLURI Şl 
CONECTORI... 


LIVRARE PROMPTĂ DIN STOC ! 


• 

CUPRINS: 

AUDIO 

Computer voice -Aurelian Lăzăroiujng. Cătălin Lăzăroiu 

Pag. 1 

m 

Amplificator audio HI-FI de 50W - ing.Emil Marian 

Pag. 3 

m 

CQ-YO 

Transceiver Radio'76 - ing. Bălan S. Florin 

Pag. 6 

• 

CALLBOOK (urmare din numărul anterior) 

Pag. 9 

• 

Schema electronică a receptorului T.V. în culori 



de tip Royal(Recor) - partea a-ll-a 

Pag. 12-13 

• 

VIDEO-T.V. 

Depanarea televizoarelor în culori (V) 



Circuitul integrat TDA8305A- ing. Şerban Naicu 

Pag. 17 


ing. Hoţia Radu Ciobănescu 

ELECTROALIMENTARE 

- 

* 

Convertor 6V/30V c.c. în comutaţie - ing. Şerban Naicu 

Pag.20 

# 

Sursă de alimentare pentru calculator - ing. Liviu Andron 

Pag.21 

* 

LABORATOR 

Dozimetru de radiaţii - ing. Nicolae Sfetcu 

Pag.23 

* 

Releu disjunctor - ing. Gheorghe Revenco 

Pag.24 





















ISSN 1223-7000 


Revistă editată de S.C. TRANSVAAL ELECTRONICS SRL 
Tiparul executat la tipografia FĂT-FRUMOS