Tehnium/1997/9703

ţmms 




Ameliorarea redării 
frecventelor joase 


Construiţi Uii 


microunde 



































































UN SECOL DE RADIO 


Obişnuinţa noastră cu tot ceea ce ţine, 
într-un fel sau altul, de propagarea undelor 
radio, ne face să uităm cui datorăm această 
excepţională invenţie, care a schimbat viaţa 
omenirii. La unele prilejuri este bine să ne 
reamintim cui datorăm marile descoperiri şi 
invenţii din mirifica lume a electronicii. Căci, 
parafrazându-l pe dramaturg: “problemele 
electronicii îi privesc pe eiectronişti, dar 
consecinţele ei pe toţi oamenii”. 

Aşadar, un SECOL DE RADIO !, sau 
altfel spus UN SECOL MARCONI !, căci 
marelui savant italian Guglielmo Marconi îi 
datorăm această excepţională invenţie - 
telegrafia fără fir. 

în ceea ce priveşţe data exactă a 
validării extraordinarei invenţii, care este şi 
ziua inventăriiradio-ului, aceasta este 2 iunie 
1896, când lui Guglielmo Marconi i s-a 
acordat patentul britanic nr. 12.039 (ulterior 
patent US nr.586.193/ 13 iulie 1897). cu 
numele istoric “îmbunătăţiri în transmisia 
impulsurilor electrice şi a semnalelor electrice 
şi aparat pentru aceasta 

Această invenţie a telegrafului fără fir, 
ca de altfel toate invenţiile complexe, n-a fost 
un simplu accident sau noroc, ea ţine de 
munca perseverentă a unei întregi pleiade de 
savanţi, predecesori ai lui Marconi, dar şi de 
geniul acestuia, care a “găsit” veriga lipsă 
într-o serie importantă de descoperiri şi 
invenţii, care au pregătit terenul apariţiei 
RADIO-ului. 

însuşi Guglielmo Marconi. până la 
încununarea supremă a opere; sale. a 
început experimentările în toamna anulu 
1894, obţinând primele succese în problema 
radiaţiei în decembrie 1895 si prime brevet 
în iunie 1896. Inventarea telegrafe; ~âră fir s- 
a produs la o vârstă tânără a marelui 
Guglielmo Marconi (25 aprilie 1874 - 2C iulie 
1937), urmându-i şi alte invenţ ş rea! zări 
memoriale. Celebrul patent 7777 26.04.1900 
ocroteşte selectivitatea, această minune a 


telegrafiei fără fir. patent ntitulat ‘Telegrafia 
sintonică şi multiplă cu o singură antenă”. 
Marconi realizează succesiv prima 
transmisiune peste Canalul Mânecii (1899) şi 
apoi peste Oceanul Atlantic (1901). 

Guglielmo Marconi a demonstrat nu 
numai o minte strălucită, dar şi o inimă mare 
şi o probitate ştiinţifică deosebită, 
recunoscând munca temeinică a celor 
dinaintea sa. cei care i-au deschis italianului 
drumul către istoria ştiinţei. 

Celebrii precursori ai lui Marconi sunt: 
englezii William Thomson, James Clerck 
Maxwell, germanul Heinrich Rudolf Hertz, 
americanul Thomas Alva Edison, francezul 
Edouard Braniey, sârbul Nikola Tesla, rusul 
Aleksandr Stepanovici Popov şi englezii 
M cnaei Faraday şi sir Oliver Lodge. 

Încununarea supremă a muncii acestei 
întreg; genera: de savanţi, i-a revenit "regelui 
spatţiulur Guglielmo Marconi (tatăl - italian, 
mama - rlandeză . cel care, printr-o muncă 
de o răbdare şi perseverenţă nesfârşite, 
alătur de o deose: tă nzestrare naturală, a 
inventat radio-ui Această invenţie a 
determ nat un progres fulminant al omenirii, 
în deceniile care au urmat. Iar Premiul Nobel, 
atribuit în 1909 Iu Marconi. alături de alte 
nenumărate r ecim caste-' nternaţionale, 
reprezintă mu 1 ! mea put ~ faţă de ce ne-a 
dăruit el. 

Drul M cnaei I.P-p - - 'n revista World 
din Nev. Ycr< ic octombrie 1912 j - scria: 

Gen _ u Marcon a dat lumii ideea, iar 
lumea a în vătaf să construiască un sistem de 
telegrafie pe temeiul acestei idei. Lumea va 
face restul. Marconi însă a făcut un lucru 
nemuritor." 

insuşi Guglielmo Marconi afirma: 
“Triumful radiofoniei ilustrează deplin 
adevărul că a vrea înseamnă a putea”. 

Mulţumim, Marconi I 

Serban Naicu 


Redactor şef: ing. SERBAN NAICU 

















AUDIO - ■- = 

AMELIORAREA REDĂRII FRECVENTELOR JOASE 
Aurelian Lăzăroiu 
ing. Cătălin Lăzăroiu 



Materialul de faţă are la bază un 
articol apărut în prestigioasa revistă 
AUDIO,sub semnătura lui 
R.J.Kaufman. Autorul propune o 
modalitate simplă de ameliorare a 
redării frecvenţelor joase în sistemele 
electroacustice obişnuite, cu 
aproximativ o octavă. 

Majoritatea difuzoarelor accesi¬ 
bile din punct de vedere al preţului sunt 
capabile să redea frecvenţe situate 
peste 40 ... 50 Hz. Actualele surse de 
program (magnetofoane/casetofoane 
şi pick-up-uri de înaltă fidelitate,dar în 
special CD-urile şi casetofoanele 
DAT), precum şi unele surse sonore 
iniţiale (orgi şi sintetizoare), oferă 
componente cu frecvenţe de până la 
20 Hz. Pentru a putea reda aceste 
semnale cu frecvenţă foarte joasă se 
pot folosi incinte care să conţină un 
difuzor specializat pentru frecvenţe 



joase - woofer. Această alternativă nu 
este întotdeauna realizabilă, datorită 
preţurilor prohibitive. O soluţie infinit 
mai ieftină constă în folosirea unui filtru 
corector special, inclus între 
preamplificator şi amplificatorul de 
putere. Acest filtru permite lărgirea 
artificială a caracteristicii de răspuns a 
incintelor, cu circa o octavă. 

Considerăm interesantă 
experimentarea acestui filtru, cu atât 
mai mult cu cât nu presupune vreo 
investiţie specială, cele câteva 
componente active şi pasive găsindu- 
se în mod curent în dotarea oricărui 
electronist. Recomandăm şi folosirea 
unui comutator cu funcţie de by-pass, 
care să introducă sau să scoată filtrul 
din circuit, pentru a evalua corect 
eficacitatea filtrului. 

Prezentarea filtrului 

Pentru a înţelege modul de 

TEHNII M • Nr. 3/1997 


acţiune a filtrului, se impun câteva 
precizări. Caracteristica de răspuns a 
difuzoarelor cu compresie în domeniul 
frecvenţelor joase este asemănătoare 
cu caracteristica de răspuns a filtrelor 
trece-sus de ordinul 2 şi corespunde 
curbei 1 din figura 1; panta de 
atenuare sub frecvenţa de tăiere este 
de -12 dB/octavă. 

Fără a intra în amănunte, 
precizăm că pentru a obţine o lărgire 
efectivă a benzii de frecvenţă în 
domeniul frecvenţelor joase cu o 
octavă, se foloseşte un filtru al cărui 
răspuns este caracterizat prin curba 2 
din figura 1. Factorul de calitate al 
filtrului este adaptat oricărui difuzor; 
este necesară numai efectuarea 
acordului frecvenţei de cvasirezo- 
nanţă, pentru fiecare difuzor în parte, 
în cazul realizării unui acord perfect, 
caracteristica de răspuns rezultantă 
este asemănătoare curbei din figura 
1. De remarcat că panta acestei curbe, 
în comparaţie cu cea a curbei 1, este 
de -24 dB/octavă, corespunzătoare 
unui filtru trece-sus de ordinul 4. Din 
această cauză, pe lângă o redare mai 
bună a frecvenţelor din domeniul 30 ... 
60 Hz, filtrul realizează o atenuare 
eficientă a oscilaţiilor infrasonore, ce 
pot apărea la redarea discurilor 
ondulate, sau când se foloseşte un 
pick-up ieftin. 

Schema de principiu a filtrului 
(pentru un canal) este prezentată în 
figura 2. Circuitul integrat Cil.1 este 
folosit ca etaj separator, pentru a 
conserva caracteristica de răspuns a 
filtrului, indiferent de rezistenţa de 
ieşire a preamplificatorului la care se 
asociază. Divizorul format din R1R2 


asigură o rezistenţă de intrare mare 
(160KQ) şi un coeficient de transfer 
unitar al întregului montaj din figura 2. 

Cil.2 este inclus într-o 
configuraţie de filtru trece-sus de tip 
Sallen-Key, de ordinul 2. Frecvenţa de 
cvasirezonanţă a filtrului se reglează 
prin intermediul potenţiometrului dublu 
R5, în limitele 20 ... 50 Hz. Factorul de 
calitate este determinat de raportul 
rezistoarelor R6 şi R7. 

în schema publicată în revista 
AUDIO, Cil este TL072, care poate fi 
înlocuit cu B082D; de asemenea, se 
pot folosi două circuite integrate de tip 
LM357 sau ROB074. 

Reglaje 

Singurul reglaj al acestui filtru 
constă în stabilirea frecvenţei de 
cvasirezonanţă (frecvenţa la care 
apare un maximum pronunţat în 
caracteristica de transfer a filtrului), cu 
o octavă mai jos decât frecvenţa de 
rezonanţă a difuzorului. Pentru a 
determina această frecvenţă de 
rezonanţă, difuzorul se conectează la 
ieşirea amplificatorului de putere prin 
intermediul unui rezistor de 500 - 
100011, cu putere disipată de 1-2W. Se 
conectează la bornele difuzorului un 
milivoltmetru, iar la intrarea 
amplificatorului de putere se aplică 
semnal sinusoidal de la un generator 
de audiofrecvenţă. 

Pornind de la 150 Hz, se scade 
lent frecvenţa, până când milivolt¬ 
metru I indică o valoare maximă; 
frecvenţa la care se înregistrează 
acest vârf este frecvenţa de rezonanţă 
a difuzorului. 

(continuare în pagina 5) 



1 























































AUDIO 


PREAMPLIFICATOR PENTRU 
CAPUL MAGNETIC DE REDARE 

ing. Emil Marian 


(urmare din numărul anterior) 

Pentru un acord fin af frecvenţei 
de rezonanţă proprii circuitului LC, 
condensatorul Ca se poate înlocui eu 
un condensator ajustabil. De 
asemena, tot pentru efectuarea unui 
reglaj fin a! frecvenţei fo, în focul 
rezistenţei Rs se poate amplasa un 
poLenţtometru semireglabil. în acest 
caz condensatorul Ca se conectează 
între intrarea montajului şi cursorul 
potenţiometrului semireglabiL O altă 
modalitate de compensare a 
pierderilor la frecvenţă înaltă este 
specificată în cadrul schemei electrice 
prezentate În figura 12 în acest caz 
parametrii elementelor constituente ale 
reţelei de compensare se dimensi¬ 
onează conform relaţiei C4R3 < 1 12n fo. 
Se observă că se utilizează efectul de 
separare a capacităţii faţă de reţeaua 
de tip filtru trece-sus realizată cu 
ajutorul grupului C4R3. în figura 13 
este prezentată schema electrică 
practică a unui amplificator de redare 



1 I2V 



Pronrr.pl- ficior do 


realizat cu tranzistoare T 
conform schemei bloc 
: -tzentate în figura 6. Cu 
ajutorul etajului amplificator 
care conţine tranzistorul Ti se 
r es zeazâ o primă amplificare 
a semnalului de intram cu circa 
z5 cB Se remarcă prezenţa 
condensatorului C 3 , care 
realizează compensarea de 
frecvenţă în zona frecvenţelor 
înalte {soluţie analizată la etajul 
de amplificare prezentat îr 
figura 10 ). Semnalul amplifica: 
se preia galvanic din colectcru 
tranzistorului Ti şi se aplică 
etajului de amplificare care 
conţine tranzistorului Ts (în 
baza acestuia). Grupul 
R10C6R11C7C8 imprimă 
dubletului amplificator o 
caracteristică de transfer de tip 
NAB> In figura 14 este 
prezentată schema electrică a 
unui preamplifîcalor de 
înregîstrare-redare. de la un 
casetofon TELEFUNKEN. în 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 
































































































































































AUDIO 



R23 



funcţie de poziţia comutatorului K, 
preamplifîcatorul poate fi utilizat atât 
pentru redare cât şi pentru înregistrare. 
Se observă că cele două etaje de 
amplificare ce conţin tranzistoareleTi, 
Tz şi T 3 sunt cuplate galvanic, pentru 
o îmbunătăţire substanţială atât a 
raportului semnal / zgomot cât şi în 
scopul de a obţine în urma amplificării 
realizate un procent minim 
de distorsiuni. Reţeaua de 
corecţie care se comută cu 
ajutorul comutatorului Ki 
este conectată între 
emitoarele tranzistoarelorTi 
şi Ts. Atenuarea frecvenţelor 
înalte la redare, în scopul 
obţinerii unei caracteristici de 
transfer NAB, se face 
aplicând o reacţie negativă 
puternică ce acţionează doar 
în zona frecvenţelor înalte. 
Compensarea suplimentară 
în frecvenţă este realizată 
de condensatorul de 270 pF r 
amplasat în baza tranzis¬ 
torului Ti. Condensatorul 
realizează împreună cu 
inductanţa capului magnetic 
un circuit oscilant de tip LC. 


în acest fet t în zona frecvenţei de 
rezonanţă se realizează o accentuare 
suplimentară a semnalelor de 
frecvenţă înaltă (în zona frecvenţei de 
circa 10 KHz). Comutarea constantelor 
de timp standardizate pentru diferite 
benzi magnetice (în cazul de faţă Fe 
şî Cr) se realizează cu ajutorul 
comutatorului K 2 , în figura 15 este 


prezentată schema electrică a unui 
preamplificator cu performanţe 
îmbunătăţite în privinţa raportului 
semnal/zgomot.Amplasamentul folosit 
în cadrul configuraţiei schemei 
electrice pentru tranzistoarele Ti şi T 2 
permite obţinerea unei amplificări mari 
a semnalului de intrare, odată cu un 
zgomot propriu al etajului de 
no _ 

-0 + 15V 


T1.T3 
2SA1 30 



Pietrrpficakr da redare [4j 

Figura 17 


ţ t-120cs 


TEHN1UM • Nr. 3/1997 


3 



































































































































































































AUDIO 



Bl 2 



Pieampflfcdof cte roctoro (5) 


amplificare foarte redus. 
Condensatorul Ci realizează 
compensarea suplimentară de 
amplificare în zona frecvenţelor înalte. 
Al doilea etaj de amplificare, ce conţine 
tranzistoareieT3 şiT<s cuplate galvanic, 
deţine o buclă de reacţie negativă 
formată din grupul CioRizCsRioRu. Ea 
asigură preamplificatorului carac¬ 
teristica de transfer de tip NAB. 
Tranzistorul Ts îndeplineşte rolul de 
comutator static, în scopul modificării 
constantei de timp T 2 a caracteristicii 
de transfer NAB, atunci când se 
folosesc benzi magnetice cu 
sensibilităţi diferite. Poziţia U - +12V 
'ci 


(120UF) 


este pentru bandă normală LH (Fe) iar 
pentru banda de tip Cr02 sau METAL. 
U = OV (conectarea la masa 
montajului). în figura 16 
este prezentată schema 
electrică a amplificatorului 

de înregistrare-redareo- 

proprie casetofonului ® IIR * S£ 


0+I2V 


electric, captat de pe banda 
magnetică, fa intrarea primului 
etaj de amplificare în 
componenţa căruia se află 
tranzistorul Ti. Prin intermediul 
grupului C7C4, semnalul electric 
Esne amplificat este transmis unui al 


•ţţ^’dorlea etaj de amplificare, care 
:ox conţine tranzistoarele T 2 şi T 3 
interconectate galvanic, 
mic Urmează un etaj adaptor de 
impedanţă de tip repetor pe 
emitor, realizat cu ajutorul 
> - 12V tranzistorului T 4 . Grupul 
R 17 R 24 C 11 realizează bucla de 
reacţie negativă care oferă 
preamplificatorului caracteristica 
de transfer de tip NAB 
în figura 17, figura 18 şi figura 
19 sunt prezentate schemele 
electrice ale unor p re amplificatoare 
care echipează radiocasetofoane 
produse de firme japoneze 


CJ. 

IM36I 


-24V 

O 


ca 

iLf 


TTÎT 


C4 

ojuF 


DANA. Pentru poziţia 0 ^! 
redare comutatorul închide ^ 
contactele 2-3, 5-6 t 7-8 şi 
10-11. Capul magnetic de 
redare (de fapt cap 
magnetic universal de 
în re § i s t r a r e-r e d a r e) 
transmite semnalul 


— c\ 

J 


2.13 

Ixt 


C6 


C3 




m 

îSC 


R3 


62* 


Hh-,! 


RA 


-T 


10uT 


CS 

,5rtF 


IEŞIRE 


R5 

12QK 


I 


IJ» 


im 


PrsampiiTicator cu circuit integrat 

Figura 20 



4 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 





































































































































































































AUDIO 



{NATIONAL PANASONIC, JVC, 
ACIKO). Ca elemente comune celor 
trei scheme electrice se remarcă: 

- prezenţa unui etaj de amplificare 
iniţiat, realizat cu ajutorul al unu sau 
două tranzistoare de tipul celor cu 
zgomot redus; 

- prezenţa buclei de reacţie negativă 
care conferă preampiificatorulul 
caracteristica de transfer de tip NAB; 

■ prezenţa condensatorului care 
realizează compensarea suplimentară 
de amplificare în zona frecvenţelor 
nalte, amplasat conform uneia dintre 
. a dantele analizate anterior; 

- prezenţa circuitelor electrice 
comutabile în scopul modificării 
constantei de timp 12 proprie curbei 
NAB, pentru diferite benzi magnetice. 

în ultimul timp preamplificatorul 
pentru capul magnetic do redare se 
realizează utilizând circuite integrate 
specializate. Ele întrunesc calităţile 
electrice esenţiale pentru realizarea în 
condiţii optime a unei amplificări mai 
mari pentru un semnai de nivel mai 
mic, cu distorsiuni minime (practic 
inexistente) şi cu un raport semnal/ 

C<! 


zgomot cât mai ridicat. In figura 20 
este prezentată schema electrică unui 
preamplificator de redare realizat cu 
ajutorul circuitului integrat LM381, El 
conţine două amplificatoare operaţi¬ 
onale identice, specializate pentru 
amplificarea semnalelor electrice de 
nivel mic (de ordinul sutelor de 
microvoiţi) prezentând concomitent un 
zgomot propriu minim (0,7 pV). 
Analizând schema electrică, se 
remarcă prezenţa aceloraşi grupe de 
componente care asigură funcţionarea 
unui preamplificator pentru capul 
magnetic de redare, şi anume: 

- condensatorul Ci, care 
realizează compensarea supli¬ 
mentară în frecvenţă pentru zona 
frecvenţelor înalte (f > 10 KHz); 

- grupul R3R4C5R2C3, care 
formează bucla de reacţie negativă ce 
imprimă preamplificatorului o 
caracteristică de transfer de tip NAB. 

Polarizarea celor două 
amplificatoare operaţionale este 
asigurată intern din construcţie. 

în figura 21 este prezentată 
schema electrică a unui pream¬ 


plificator de redare hibrid, realizată cu 
tranzistoare şi circuite integrate. 
Montajul este astfel dimensionat încât 
el poate funcţiona pentru două viteze 
de antrenare a benzii magneticii (4,75 
cm/s şi 9,53 cm/s). Faţă de elementele 
caracteristice schemelor electrice 
analizate până acum, se remarcă 
utilizarea unui etaj de amplificare de tip 
cascodă, care, datorită caracteristicilor 
funcţionale (amplificare mare şi lipsa 
unei reacţii interne intrare-ieşire) 
permite o realizare complexă a 
compensării de frecvenţă în zona 
frecvenţelor înalte. Ucom = 0V ^ V = 
4,75 cm/s, Ucom = 7 V^>V = 9,53cm/s. 

în urma unei analize globale a 
preamplificatoarelor destinate a 
amplifica semnalul electric provenit de 
la capul magnetic de redare, se 
observă că, indiferent de 
complexitatea schemei electrice 
abordate şi de tipul componentelor 
active folosite în lanţui de amplificare 
(tranzistoare sau circuite integrate) 
elementele principale constituente 
care oferă montajului proprietăţile 
funcţionale definitorii rămân aceleaşi. 



generator de audiofrecvenţă şi un 
mîlivoltmetru, reamintim că cele mai 
multe difuzoare de frecvenţă joasă, cu 
diametrul de 200 mm. au frecvenţa de 
rezonanţă în jurul valorii de 60 Hz. 
Pentru aceste difuzoare, frecvenţa de 
cvasirezonanţă a filtrului trebuie să fie 
de 30 Hz, care se obţine prin înlocuirea 
grupurilor R3+R5.1 şi R4+R5.2 cu 


frecvenţe de cvasirezonanţă se poate 
folosi relaţia R*=0,16/fC, în care R* = 
R3 + R5.1 = R4 + R5.2, iar C este 
capacitatea condensatoarelor CI şi 
C2. în această relaţie, rezistenţa este 
exprimată în Ml‘2, capacitatea înpF, iar 
frecvenţa în Hz. 

Folosirea filtrului prezentat în 
acest material face ca difuzoarele cu 


20 Hz. 

In final, facem recomandarea ca 
puterea aplicata difuzoarelor t în 
domeniul frecvenţelor joase, să nu 
depăşească valoarea ce ar putea 
conduce la supraîncărcări, care sâ 
producă distorsiuni inadmisibile sau 
chiar distrugerea difuzoarelor. 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 


5 



























































































(urmare din numărul trecui) 

Algoritm, limbaj, program 

Pentru rezolvarea unei probleme se 
stabileşte mai întâi o schemă a 
operaţiilor fogice care trebuie 
întreprinse, numită algoritm de calcul. 

Apoi se trece la scrierea 
programului , adică a unui ansamblu de 
instrucţiuni de calcul, care permite 
rezolvarea problemei. Spunem că un 
program este transpunerea unui 
algoritm de calcul într-un limbaj de 
programare. Un set de programe 
destinate rezolvării uneî probleme 
complexe alcătuieşte un pachet de 
programe. 

Programul se scrie într-un 
limbaj de programare. Se disting cod 
maşină, limbaje de asamblare, limbaje 
de nivel înalt. Exemple: BASIC, 
FORTRAN, C t COBOL, dBASE, 
PROLOG, LfSR Există mii de variante, 
adecvate diferitelor scopuri. 

Un program cere un nivel minim 
de complexitate a maşinii (hard) T 
existenţa unui anumit sistem de 
operare (exemplu DOS) şi uneori a 
unui mediu grafic (exemplu 
WINDOWS) Spunem de pildă că 
programul rulează pe un procesor tîp 
486, sub DOS sau sub WINDOWS. 
Execuţia unui program se mai 
numeşte şi rulare. 

Un program $e prezintă sub 
forma unui fişier executabil (de regulă 
cu extensia exe. .corn), prin a cărui 
apelare se lansează în execuţie 
programul respectiv. Fişierul 
executabil poate fi însoţit de alte fişiere 
(de configurare, biblioteci, imagini etc). 

Ce este un virus ? 

Virusul este un program care 
provoacă efecte nedorite: distrugerea 
datelor sau proasta funcţionare a 
calculatorului. Simptomele pot fi toane 
diverse: blocări ale programelor, 
sunete sau imagini, umplerea 
memoriei cu date, ştergerea datelor 
etc. Manifestarea poate fi imediată, la 
o anumită dată sau după o perioadă oe 
rulare a programelor. Se apreciază că 
zilnic apar 2-3 viruşi noi sau "mutaţii 
ale celor existenţi. 


INFORMATICA 

NOŢIUNI GENERALE DESPRE PC-URI (IV) 

fiz. Gheorghe Băluţă 


Programe antivirus 

Un program antivirus 
detectează existenţa viruşilor după 
semnăturile specifice (secvenţe de 
date) şi avertizează sau încearcă să 
facă devirusarea prin ştergerea 
porţiunilor detectate ca anormale. 
Succesul nu este garantat. Cea mai 
sigură cale de devirusare este 
ştergerea întregului disc, inclusiv a 
sectorului de boot prin formatarea 
discului şi întreruperea alimentării 
memoriei CMOS. Programul antivirus 
trebuie să fie cât mai nou şi cât mai 
complet, pentru a conţine 
caracteristicile ultimelor tipuri de viruşi. 
Programul trebuie păstrat pe o 
dischetă sistem pe care nu se mai 
efectuează scrieri, pentru a evita 
contaminarea sa. 

Tipuri de imprimante 

Imprimanta este dispozitivul cel 
mai des folosit pentru transcrierea pe 
hârtie, calc sau folie transparentă a 
lucrărilor efectuate pe calculator. Se 
folosesc imprimante: cu ace, cu hârtie 
termică, cu jet de cerneală şi laser, 
fiecare în mai multe variante. Calitatea 
imprimării, viteza de lucru şi preţul 
cresc de la prima categorie spre 
ultima. 

Imprimanta cu ace are un 
traductor electromagnetic cu 9 sau 2^ 
ace, care, prin intermediul unei benzi 
cu tuş, imprimă puncte pe hârtie. 

Imprimanta termică posedă o 
linie de elemente punctiforme care se 
încălzesc şi provoacă înnegnrea locală 
a unei hârtii speciale acoperite cu un 
strat termosensîbii. 

Imprimanta cl jet de cerneală 
pulverizează pe hârtie stropi mici de 
cerneală pr r mermediul unor duze 
fine. Picăturile sunt produse prin efect 
mecanic (piezoeiectric) sau termic 
evaporare . Rezoluţia este mai bună 
fa:â ce pr mele două tipuri. 

Imprimanta laser depune 
particule solide de colorant (toner) pe 
hârtie prin copierea unei imagini 
electrostatice de pe un cilindru 
fotosensibil, unde a fost produsă de 
iluminarea cu o diodă laser comandată 
de calculator. Viteza, rezoluţia, 


contrastul şi rezistenţa imprimării sunt 
cele mai ridicate. 

Imprimarea color se face prin 
combinarea efectului unor tipăriri 
multiple (trei culori, eventual plus 
negru), care sunt aplicate prin una sau 
trei (patru) treceri ale hârtiei prin 
imprimantă. 

ELEMENTE DOS 
Ce este DOS ? 

DOS (Disk Operaîed System) 
este un sistem de operare a 
calculatoarelor personale. El nu este 
“fixat" din fabricaţie în calculator, ci 
este introdus de pe un disc magnetic 
la fiecare pornire a PC-ul. Aceasta 
permite perfecţionări în timp ale 
sistemului cu o cheltuială minimă. 

în DOS există comenzi interne 
(proprii sistemului de operare) şî 
comenzi externe. Ele se dau prin 
scriere de la tastatură în “linia de 
comandă". Comenzile externe sunt 
recunoscute în DOS dacă au fost 
declarate în autoexec.bat căile prin 
care pot fi găsite fişierele executabile 
corespunzătoare. De exemplu, 
lansarea lui Windows din DOS se 
poate face prin tastarea comenzii WIN, 
dacă în autoexec.bat a fost scris: 
pa:n - c:\windows. 

Menţionăm că există şi alte 
sisteme de operare: de exemplu UNIX, 
cu performanţe mai bune dar preţ mai 
mare. sistemul OS/2 (produs de firma 
IBM), incompatibile cu DOS. Aplicaţiile 
DOS sunt însă foarte diverse şi larg 
răspândite. 

Ce este BIOS ? 

BIOS (Basic Input-Gutpui 
System) este o parte a sistemului DOS 
care conţine informaţii despre structura 
hardware a sistemului de caicul si 
rutine care asigură legătura cu 
perifericele de intrare şi ieşire. O parte 
(ROM-BIGS) nemodificabilă este 
stocată în memoria ROM a 
calculatorului, iar altă parte, 
modificabilă de către utilizator, este 
stocată în memoria CMOS . Accesul la 
aceasta din urmă se face relativ dificil, 
prin apăsarea unei anumite taste sau 
combinaţii de taste în timpul testării 
memoriei la pornirea calculatorului. 


6 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 


































CQ-YO = 

RECEPTOR SSB CU FILTRU LC 

ing. Dinu Costin Zamfirescu / Y03EM 



Pentru a realiza recepţia 
emisiunilor SSB şi CW (“telegrafie 
nemodulată”), radioamatorul de unde 
scurte are de optat între două tipuri de 
scheme fundamentale: 

a) Schema clasică de receptor 
superheterodină (cu simplă sau dublă 
schimbare de frecvenţă), prevăzută cu 
detector de produs şi oscilator de 
purtătoare; 

b) Schema de receptor cu 
conversie directă (sincrodinâ). 

Fiecare din aceste scheme 
prezintă avantaje şi dezavantaje 
proprii. Cele mai simple şi mai atractive 
din punct de vedere al raportului între 
performanţe şi investiţie de materiale 
şi muncă sunt schemele cu conversie 
directă în diferite variante constructive. 
Principalul dezavantaj al acestor 
scheme este imposibilitatea de a se 
recepţiona o singură bandă laterală. 
Este posibilă doar recepţionarea 
simultană a ambelor benzi laterale, 
banda de trecere a receptorului fiind 
egală cu dublul benzii de trecere a 
amplificatorului de audiofrecvenţă (mai 
exact, egală cu dublul frecvenţei audio 
maxime). Montând pe calea AF (între 
detectorul de produs şi difuzor) un filtru 


trece-jos performant (de obicei un filtru 
activ RC de ordin superior) este 
posibilă îngustarea benzii de trecere a 



3497 3700 3703 


receptorului sincrodină oricât este 
nevoie, fără a fi necesară utilizarea 
unui număr mare de circuite acordate 




BIOS-u! firma AMI 

semnalizează sonor o serie de defecte 
întâlnite la testarea sistemului, pe care 
o face la start: 

- ton continuu - sursă defectă: 

-1 semnal - totul funcţionează corect; 

- 2 semnale - defect în primii 64 KB 
de memorie; 

- 3 semnale - memoria convenţională 
sau XMS defectă; 

- 4 semnale - lipsă semnal tact; 

- 5 semnale - defect in placa de bază; 

- 6 semnale - defectă tastatura sau 
controlerul ei; 

- 7 semnale - procesor defect, 

- 8 semnale- placa grafică defectă; 

- 9 semnale - RAM-BIOS defect. 

Precizăm că alte tipuri de BIOS 
au alte coduri de semnalizare. 

Ce este un director ? 

Un grup de fişiere constituie un 
"director” sau denumire mai nouă 
introdusă de Windows 95 “catalog' Un 

TEHNIUM • Nr. 3/1997 


director este un nume, important doar 
pentru orientare. El nu conţine date, 
datele fiind conţinute Tn fişiere,Un 
director poate fi creat, redenumit sau 
şters. Pe hard disk şi pe fioppy disk 
exista totdeauna un director-râdăcină, 
care poate să conţină alte directoare 
(numite subdirectoare) şi aşa mai 
departe. Se compară organizarea 
“arborescentă” a memoriei magnetice 
cu un copac la care dintr-o singură 
rădăcină se despart mai multe ramuri, 
fiecare despărtindu-se fa rândul ei în 
alte ramuri şi aşa mai departe. Ultimele 
râmureie, care nu se mai ramifica, sunt 
fişierele. 

Specificatorul de fişier 

Indicarea completă a unui fişier 
se face prin specificatorul său, adică: 
unitatea de disc, calea spre fişier 
pornind dm directorul rădăcină (numele 
directoarelor succesive ce trebuie 
parcurse) şi numele complet ai 


fişierului.Aceste elemente se separă 
prin caracterul T 

Numele specificatorului nu 
trebuie să depăşească 63 de 
caractere. 

Dicţionar 

Sintaxa unei comenzi este 
formularea exactă (ca ordine, spaţii 
libere, caractere speciale) pe care 
trebuie să o aibă o comandă pentru a 
fi corect interpretată de calculator. 

Buffer-ut este o zonă-tampon 
de memorie alocată în memoria RAM, 
unde se păstrează date cu un anumit 
specific, în timpul lucrului cu 
calculatorul. 

importul/exportul unui fişier 
este conversia unui fişier dintr-un 
format diferit în formatul specific 
programului cu care se lucrează, 
respectiv invers. Fiecare program are 
posibilităţi limitate de import şi export, 
iar uneori nu are deloc. 

7 












































el 

LC sau a unor filtre costisitoare cu 
cuarţ {6 ... 8 bucăţi) sau 

electromecanice ca în lanţul AF! al 
receptorului superheterodină. 

Dar, din nefericire, curba de 
selectivitate echivalentă realizată în 
receptorul sincrocină, oricât de îngustă 
ar fi T rămâne centrată în jurul frecvenţei 
oscilatorului local, care este conectai 
la detectorul de produs, în cazul 
recepţiei SSB, aceslâ frecvenţă 
trebuie sâ fie egală (sau extrem de 
apropiată) cu frecvenţa purtătoarei 
emisiunii recepţionate (purtătoarea 
este suprimată fa recepţie, dar se 
consideră valoarea de referinţa). 

Un exemplu numeric, comentat 
detaliat, Ii va convinge pe constructorul 
radio începător, entuziasmat de 
performanţele micuţului său receptor 
sincrodină, că este cazul să abordeze 
acum o schemă de receptor 
superheterodină, eforturile 

suplimentare fiind din plin răsplătite. 

Sâ admitem că oscilatorul loca] 
al unui receptor cu conversie directă 
(sincrodină) are frecvenţa de 3700 
KHz şi ca în AAF s-a realizai o bandă 
de 3 KHz cu ajutorul unui filtru trece- 
jos având flancul caracteristicii de 
amplitudine-frecvenţă foarte abrupt, 
apropiat de filtrul trece-jos ideal 
Receptorul va recepţiona toate 
semnalele cuprinse In interiorul unei 
benzi de 6KHz (3697 KHz-3703 KHz). 
în figura la este dală curba de 
selectivitate echivalenta a receptorului. 
Dacă există o emisiune SSB cu bandă 
laterală inferioară (LSB) având 
purtătoarea de referinţă egală cu 3700 
KHz, recepţia va fi corectă; în figura 
1b este reprezentat spectrul 
semnalului recepţionat (notat cu 1), iar 
în figura Ic este reprezentat spectrul 
semnalului la ieşirea receptorului 
(notat tot cu 1). 

Orice semnale prezente în 
intervalul de frecvenţe 3700-3703 KHz 
vor produce componente audio la 
ieşirea receptorului, ce vor fi percepute 
ca interferenţe. Dacă în acest canal ar 
fi prezentă simultan şi o emisiune SSB 
cu bandă laterală superioară (USB), 
având purtătoarea de referinţă toi 
3700KHZ, evident demodularea ar fi 
corectă şi cele două emisiuni 
nedistorsionate s-ar suprapune în 
difuzor, ca şi cum cei doî operatori ar 
fi în aceeaşi cameră. Dar această 


situaţie este puţin probabilă: toate 
emisiunile SSB dinlr-o bandă de 
radioamatori trebuie să fie de acelaşi 
tip (LSB în banda de 8Qm). Prin 
urmare, dacă în canalul 3700 - 3703 
KHz există o altă emisiune LSB, cu 
purtătoarea de referinţă de 3703 KHz, 
demodularea acesteia nu se va putea 
face corect, chiar dacă a doua 
emisiune cade exact în intervalul 
menţionai, deoarece receptorul are 
purtătoarea locală egafă în continuare 
cu 3700 KHz, Spectrul audio 
de modulat de receptorul nostru va fi 


AffdBJ 



3697 3700 

î 

ftjfcjiQdeo ffe referinţa (PIJ 





lm[lcHz} 


0 1 Figura 2 


răsturnat (inversat), iar cea de-a aoua 
emisiune va suprapune în difuzor 
peste semnalul recepţionai corect ce 
ta prima staţie, nişte sunete tata* 
neintelîgib le în figura 1b ş Ic 
spectrul semnalului care produce 
interferenţa este notat cu 2 Se 
observă în figura Ic câ spectrul 
semnalului demodulat este răsturnat; 
amplitudinile componentelor sunt 
reprezentate în mod simbolic ca fîind 


— CQ-YO 

crescătoare cu frecvenţa modulatoare, 
pentru a se pulea urmări poziţia 
spectrului în cursul procesului de 
demoduiare. De pildă, componenta pe 
3701 KHz, corespunzătoare unei 
frecvenţe modulatoare de 2 KHz 
(purtătoarea era 3703) este convertită 
în AF într-o componentă de 1 KHz 
(diferenţa între 3701 si 3700 KHz). 

In figura le este figurat spectrul 
semnalului demodulat corespunzător 
unei emisiuni LSB dispuse între 3702 
şi 3705 KHz (figura 1d). Interferenţa 
va fi produsă doar de componentele 
cuprinse între 3701 şi 3703 KHz Dacă 
emisiunea perturbatoare este plasată 
între 3699 şi 3702 KHz (figura 1f), 
spectrul demodulat (tot neinteligibil) va 
avea componente până la 2 KHz 
(figura 1g). Se observă că spectrul 
este "împăturit" şî răsturnat parţial. 

Cu totul altfel se comportă un 
receptor superheterodină. Deoarece 
curba de selectivitate este cea din 
figura 2a, emisiunea perturbatoare 2 
(figura 2b) este eliminată. Dacă 
emisiunea perturbatoare are spectrul 
ca în figura 2c (aceeaşi situaţie ca în 
figura 1f), spectrul semnalului 
demodulat (figura 2e) are 
componente doar până la 1 KHz, deci 
interferenţa este mai puţin gravă ca în 
figura 1g în figura 2d este dat 
spectrul semnalului 1 demodulat 
corect şi fără interferenţe dacă 
purtătoarea canalului superior este 
decalată cu cel puţin 3KHz de canalul 
recepţionat (figura 2b). 

Dacă se analizează efectul 
interferenţelor produse datorită unei 
posibile emisiuni existente în canalul 
adiacent inferior (3694 - 3697 KHz), se 
poate deduce că nu există diferenţe în 
ceea ce priveşte comportarea 
receptoarelor cu conversie directă şî 
superheterodină. Dacă se lucrează cu 
bandă laterală superioară (USB), 
situaţia se schimbă, în sensul că acum 
receptorul sircrodinâ se dovedeşte a 
fi vulnerabil ta interferenţele produse în 
canalul adiacent inferior. Cititorul poate 
analiza singur urmând raţionamente 
Similare. 

Receptorul superheterodină din 
figura 3, deşi are o schemă relativ 
simplă, realizează principalele 
deziderate ale receptoarelor 
superheterodină SSB, cu preţul unor 
anumite compromisuri. Astfel recepţia 


* 


* 


8 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 



































* 


* 


c 




CQ-YOi 


si 


este posibilă doar în banda 
de 80 m în segmentul de 
bandă 3670-3730 KHz.Aîei 
se desfăşoară 90% din 
traficul intern YO, Cu 
menţinerea acestei restricţii, 
precizăm că receptorul se 
pretează la îmbunătăţiri 
ulterioare şi se poate 
transforma uşor într-un 
traosceiver. Aceste aspecte 
promiţătoare vor fi 
prezentate în numerele 
următoare ale revistei. Stilul 
de lucru n în trepte 11 , gradat, 
este indicat întotdeauna, mai 
ales radioamatorilor 
începători, scutind eforturi 
uneori zadarnice şi 
dezamăgirile inerente 
abordării f, în forţă" a unei 
scheme complexe, fără a 
avea experienţa necesară, 
aparatura şi documentaţia 
adecvată. Deşi a realizat 
prima sa construcţie de 
receptor superheterodină 
acum mai bine de patru 
decenii, tot aşa a procedat şi 
acum autorul, aplicând 
metoda dezvoltării în etape 
a schemei, ceea ce a permis 
testarea mai multor soluţii, 
unele originale, care la o 
examinare superficială, 
păreau de-a dreptul “crazvl 
Astfel i 

a) receptorul este 
superheterodină, dar nu are 
AFI {!?!) 

b) deşi recepţionează 
emisiuni SSB, nu are filtru cu 
cuarjuri sau filtru 
electromecanic; 

c) semnalul pentru 
comanda sistemului AGC se 
culege la bornele unei 
rezistenţe conectate în serie 
cu tranzistoarele etajului AF 
de ieşire clasă B (semnalul 
AF fiind aici distorsionat) şi 
nu la ieşirea audio cinstită”; 

d) semnalul de comandă 
AGC se aplică 
detectorului de produs (?!?) 

e) deşi frecvenţa 
intermediară este foarte 
mică (circa 110 KHz), deşt 
nu se face dublă schimbare 


V 


47pf 


47nF 

HI- 

160pF 


32 


-T T L2 3 ' 9 VÎ 13 ’ff M 

Hjtf 1 4 + 


* (losp) — (lâspî (lOsp) 

iiosp; 


IBK 






12 1 13 

TAA661 

2 

14 

5 7 9 6 

6 


4 /rsF 


AJuf 


4/nF 

H 4 


-1 

— 33nF 

T 4|i.,o *>*t 

~p3nF Ţ 

sO Ha 

47nf U20sp| (121 


S 7 86 12 

TAA661 


4/nf Ît20sp| ^20sp) 

19 


. 22 K^. 

5 ” 

LS . 

l?0ţlr 

0 


2,2 nF 


SAC 


2,2nF 


6fipF 22pF 

LB 


f^sp) 

f!2Csp> ’ [12Csp* 


U 


66pF 







r 

n \— 

P 

-11- 

frH: 

ijH 


~7nF ' 

E 




3K3 


AGC fFDIOS ^-H} 



— 


, *i| 


li 

IDQjF 

L 

r 

1 6C1Q7 



(ani 


rs‘ e - 


Figura 3 


TEHNICM • Nr. 3/1997 


9 






























































































































































de frecevnţă, deşi nu are ARF, totuşi 
atenuarea frecvenţei imagine este mai 
mare de 60 dB (calculat şi măsurat). 

f) deşi filtrul atenuează compo¬ 
nentele corespunzătoare frecvenţelor 
audio joase în mai mare măsură decât 
la filtrele industriale (la 500Hz 
atenuarea este de circa 10 dB), totuşi 
fidelitatea şi intefigibilitatea rămân 
satisfăcătoare pentru schema din 
figura 3 şi se îmbunătăţesc la schema 
cu AFI şi 8 circuite LC. 

După cum s-a arătat în 
TEHNIUM nr. 7 şi 8 din 1996, există 
posibilitatea construirii unui filtru SSB 
cu circuite LC ieftine, realizate pe 
carcase utilizate în televizoarele 
româneşti alb-negru cu circuite 
integrate. Cu 8 circuite LC se poate 
obţine un filtru cu factorul de formă 
F-2, considerând fmmin=0 t 5kHz şi 
fmmax~2,5kHz (fa o atenuare de 6dB). 
Purtătoarea va fi decalată cu circa 
1,5kHz faţă de centrul curbei filtrului, 
în punctul în care atenuarea este de 
circa 2GdB (a se vedea tabelul 5, pag 
13 TEHNIUM nr 8/1996). Acest filtru 
LC nu se poate realiza decât la o 
frecvenţă intermediară de cel mult 
110... 120 kHz, deoarece bobinele au 
aici banda minimă, realizabilă în 
condiţiile în care se bobinează 120 
spire cu 4>0,1 mm. Carcasele nu 
permit bobinarea unui număr mat mare 
de spire. Factorul de calitate obţinut 
este de circa 65. Frecvenţa 
intermediară redusă ar impune 
adoptarea soluţiei în care se face o 
dublă schimbare de frecvenţă. în anii 
l 8G, la Y03KWU a funcţionat un 
transceiver cu filtru LC cu 6 circuite 
având frecvenţele intermediare de 
80kHz şi 2MHz. Deşi s-a dorit 
realizarea unui transceiver fără cuarţuri 
şi filtre electromecanice, schema avea 
destul de multe etaje şi componente 
electronice, ceea ce nu justifica 
numele de “transceiverul săracului" la 
care aspira. Este adevărat că 
funcţiona în toată banda de 80m şi se 
putea adapta eventual şi pentru lucrul 
în alte benzi, pornind de la 2MHz. o 
frecvenţă intermediară destul de mare 
pentru a nu pune problema atenuării 
insuficiente a frecvenţei imagine. In 
afara complexităţii, apăreau însă şi 
unele probleme specifice receptoarelor 
cu dublă schimbare de frecvenţă. 

Pentru a se renunţa laoa doua 


schimbare de frecvenţă, a fost necesar 
să se utilizeze 4 circuite acordate în 
circuitul de intrare al receptorului (vezi 
figura 3). Deoarece nu se urmăreşte 
obţinerea unei sensibilităţi de 0,2 - 0,5 
pV, inutilă pentru genul de trafic care 
se practică în intervalul 3700 KHz± 25 
KHz şi ţinând cont de zgomotul 
apreciabil captat de antenă la această 
frecvenţă, s-a renunţat la utilizarea 
unui etaj ARF, cuplând cele patru 
circuite de la intrare într-o manieră 
inspirată de chiar filtrul FI: două câte 



a2(dBJ 

A 



m 108 no 



Figura 4 


două circuitele sunt cuplate critic, iar 
intre cele două perechi este realizat un 
cuplaj subcritrc. Fiind vorba de patru 
circuite, nu se pune problema ca 
acestea să fte acordabile. S-a realizat 
un fîlîru acordat pe 3700 KHz cu banda 
de circa 50 - 60 KHz. în acest mod nu 
se mai pune problema monoreglajutul 
Există un singur condensator variabil 
la oscilatorul local, iar circuitul de 
intrare se acordă odată pentru 


totdeauna. în acest mod nu mai este 
posibil ca recepţia să se facă în toată 
banda (3500 - 3800 KHz). Soluţia 
acordării simultane cu patru plus unu 
circuite acordate, ceea ce ar fi permis 
în principiu lucrul cu toată banda, nu a 
fost luată în considerare, datorită 
complicaţiilor ce ar apare. 

Filtrul acordat pe 3,7 MHz 
introduce şi o atenuare care reduce 
sensibilitatea receptorului de circa 10 
ori, respectiv la 5pV, dar valoarea este 
adecvată scopului propus. 

O altă simplificare este aceea 
că extensia mecanică oferită de 
condensatorul variabil indigen de 
2x350 pF este absolut suficientă. Se 
vor prefera condensatoarele cu o 
demultiplicare de 1:5,66, care permit 
aproape trei ture, deci cam 20 KHz/ 
tură. Acordul se face comod utilizând 
un buton cu diametrul de cel puţin 40 
mm. Jocul mecanic al condensatorului 
variabil contează de cinci ori mai puţin 
decât în schemele de VFO ce acoperă 
300 KHz. Se va utiliza un condensator 
variabil nou, de bună calitate. 

Schema din figura 3 mai 
conţine o altă simplificare: utilizează în 
fecvenţa intermediară un filtru doar cu 
patru circuite (jumătate de filtru), 
D entru a se păstra atenuarea benzii 
laierale nedorite la valori acceptabile 
cel puţin 26 - 30 dB) s-a mărit 
decalajul purtătoarei de la 1,5 KHz la 
2 KHz, sacrificând deliberat redarea 
frecvenţelor audio sub 500 Hz; dar 
calitatea redării nu se modifică drastic, 
deoarece caracteristica filtrului LC cu 
n=4 nu este foarte abruptă şi 
frecvenţele joase nu sunt total 
eliminate, ci mai degrabă se produce 
un efect de dezaccentuare la frecvenţe 
joase. în regim de emisie acest efect 
este benefic, “ridicarea’ 1 frecvenţelor 
înalte mărind inteligibilitatea în condiţii 
de QRM. De altfel, multe microfoane 
de uz general au o caracteristică de 
frecvenţă inadecvată pentru 
radiocomuriscaţii vocale, vocea sunând 
‘'ca din butoi”. Corecţia, care se face 
de regulă în amplificatorul de microfon, 
este acum realizată în bună măsură de 
filtrul SSB. 


(continuare în numărul următor) 


10 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 
































Y08SEE 

3 

Costin Elena 

Y08SEF 

3 

Costin Gabnela 

Y08SEG 

3 

Costin loan 

Y08SEI 

5 

Muntianu Gabnela 

Y08SEL 

5 

Socolov Sofica 

Y08SE0 

3 

Muntianu Ga vrii 

Y08SEP 

3 

Popa Măricel 

Y08SET 

3 

Hamciucloan Cătălin 

Y08SFA 

3 

FlondorAurei 

Y08SHA 

5 

HuzumAmella 

Y08SHM 

5 

Hanor Mihai 

Y08SIH 

5 

Maidan lonuţ Cristian 

Y08SIS 

5 

Alexa Andrei 

Y08SLE 

3 

Stasisin Loreoana Elena 

Y08SMI 

3 

Manolescu Melania Izabela 

YOBSMM 

2 

Muram Mrhai 

Y08S0C 

3 

Socolov Constantin 

Y08S00 

6 

Airoaei Sebastian 

YO0SRA 

5 

RoşcaAndrel 

YOBSRi 

3 

Rusu toan 

Y08SRM 

3 

Racu Mirela 

Y08SS 

1 

Coca P avi ic Alexandru 

Y08SSB 

3 

Damlan Vasile Lucian 

Y08SSJ 

3 

Smoleac Orest Marcel 

Y08SSL 

3 

C io n ea Vasile Liviu 

Y085SM 

3 

Cazac Mihai Florin 

YOBSSO 

3 

Pintileasa Dumitru 

Y08SSQ 

3 

Drâgoiu Andrei Marius 

Y08SSR 

4 

Musteaţă Florin 

Y08SST 

3 

DoneTatîana 

Y08SSU 

3 

Pintilei Paul Ovldiu 

Y08SSV 

3 

Ştofa nov ici Dan Sorin 

Yoessw 

3 

Scripcâ Adrian Vasile 

Y08SSX 

3 

ZaiţAdrian Florentin 

Y08SSZ 

3 

Screpnic Coste! 

Y08STA 

3 

Târne van Adriana 

Y08STT 

3 

Turcu Mihai 

Y08SYL 

3 

Pirau Iu li a 

Y08SYW 

3 

Sa va Elena Mânu el a 

Y08TAE 

3 

Matei Comei 

Y08TAS 

3 

Stan Gheorghe 

Y08TAT 

5 

lonaşcu Mihaela Monica 

Y08TAZ 

3 

Jîreghie Vîorel Marian 

Y08TIC 

3 

Roman Constantin 

Y08TLP 

2 

Pascu Liviu 

Y08TU 

2 

Petreanu Cornel Iu 

Y08TVA 

5 

Vana Alina Andreea 

Y08TWW 

3 

Cruceanu Costin Camil 

Y08TYL 

2 

Baru Munteanu Crenguţa Roxana 

Y08WW 

1 

Paisa Gheorghe 

Y08YW 

2 

Măguranu Rey Constantin 


tas i .str, Nicotină nr.1l h bLA5,sc.B ; ap.10 ± jud.JS 
laş 1 1 stf, Nicolina nr. 11, bl. A5, sc. B, ap. 1O j ud - ÎS 
laşi r sţf. NI colina nr, 11 .sc.ZB ,ap. 1O jud IS 
laşLstr. Egalităţii nr.2,bl.839,sc.C f ap.13jud.lS 
laşi, str.Zugravi nr. 17, bLVI -3,sc.A, ap . 1 5 jud. IS 
laşi, str. Egalităţii nr.2,bl.839,sc.C,ap.13 jud.lS 
laşi.str.Carpaţi nr.S.bLSQaA.sc.B.ap.lBjudJS 
iaşi.str.Muşatini nr. 1 ,bl.X1G,ap.45jud.[8 
Bîrtad* str, pWâ straielor nr,2 t bLV1 ,sc,C.ap,43Jud A/S 
laşi .str.Zugravi nr.15 r bl.F7~2 r sc.E,ap.18Jud.l5 
laşi, str. CI opota ri n r. 12 .bl .608, sc. A, ap .5, j ud. IS 
laşi.sos.Naţională n(r.90 t bU211 t scAap.8jud JS 
laşi .str. Argeş nrAbl.DQ.scAap.Z jud, IS 
Piatra Neamţ,str, Mihai VrteazUrbl^S.apASjud.NT 
Bacău,str.9 Mai nr. 1 + bl, 1 ,sc.B t ap. 15 jud .BC 
Bacău,str.9 Mai nr,17,ap,18jud.BC 
laşi f str.Sărărienr.86,jud.lS 
Bacău.stnMioriţei.bl.STsc.B.ap^Ojud^C 
laşi.str.Canta nr.4,bl.G11C,,sc,B,ap.12 r jud.lS 
Buhuşi.str,Ceahlăunr,12,jud.BC 
Bacău ,str.Râzboieni nr.3G,sc.B,ap. 15jud,BC 
Suceava, str. SI ătioara nr. 17,b!,C7 ,sc.A,ap.6 jud.SV 
Cîmpu lung, str. Aurel Vlaicu nr.17 jud.SV 
Suceava .str. Staţiunii nr.5 t bLE5,sc.B,apJ jud.SV 
Vatra Dom e i, str. D ornelo r n r. 2 ,j ud. SV 
sat. S fîntu II ie T com + Schei$ ,jud. SV 
Suceava,str.Saturn nr. 11, bl. E12,sc.B t ap.20,jud.SV 
Suceava r str, Alexandru cef Bun nr.3,bl.51 .sc.C^pS SV 
Suceava,strBujorilor nr.5 t bl 98 t sc.D,ap,5 jud.SV 
Suceava,str. Mihai Viteazu nr.se.bl.L.scG.apG Jud.SV 
Suceava.str.cpt.GrigoreAndrei nrl Q jud.SV 
Suceava.str. Amurgului nr.4.b!,28,sc.B, ap.8 jud.SV 
Suceava.str. Victoriei nr.25.bl.E1 9,sc,B,ap.3jud.SV 
Suceava .str.Dragoş Vodă nr,9 jud.SV 
Com. Zvoriştea jud.SV 
Ba câu. str. 8 icaz, bl. 140,sc,B.ap-4 jud, BC 
Cîmpulung,s:r.Plaiul Deia nr.23Jud.SV 
Piatra Neamţ.str,Omei,bLV2,ap*67jud.NT 
Roman str.Crizanlemeior,bL1 ,sc.E,ap.59 jud.NT 
Piatra N eam ţ «str Dacia nr. 12, sc .A, ap. 34 j ud. N T 
Com .Tazlâu jud. NT 

laşbp-ţa Voievozilor nr,6,bLA11 ^.24 jud.lS 

com.Tazlâujud.NT 

Să vi ne şti jud. NT 

Piatra Neamţ.bd.Decebat nr,92,ap.24jud,NT 

o r. G u ra .str.it .V. M ărcea n u nr. 23 jud. S V 

laşi r bd T.VIadimirescu nr. 13,bl.P 12,sc.C .parter jud.IS 

Piatra Neamţ,str.Făgetului nr.S,sc A.ap.9 jud.NT 

Piatra Neamţ.1 Decembrie 191&nr,6G ( bl,36,sc.A.jud.NT 

Să vi n eşti s tr, B i slri ţei nr. 218 j u d, N T 

Roman str.Crizantemelor,bl. 1 ,sc.E,ap.59 jud.NT 


Y04RCG 

2 

Ivanov Mariana 

Y04RCT 

6 

Carbon Râzvan Chintă 

Y04RDB 

3 

Ouatu Mîhaiu 

Y04RDG 

3 

Grajdan Nicolaie 

Y04RDH 

3 

Grajd an Ştefan 

Y04RDJ 

3 

Mitea Marian 

Y04RDK 

2 

Graşmaduc Ctaudiu Marcel 

Y04RDN 

2 

Bărbierii Vaieriu 

Y04REC 

2 

Vechiu Lucian 

Y04RFI 

3 

Cozma Marian 

Y04RFV 

2 

Niţu Eugen 

Y04RGP 

3 

Bigea Victor 

Y04RGV 

3 

Popa Costicâ 

Y04RHC 

6 

Covrig Aurel ian Crislinel 

Y04RHE 

3 

Bo u băl rin Alexandru 

Y04RHF 

3 

Andrei ioan 

Y04RHK 

2 

Sârbu Victor 

Y04RHW 

2 

GavriEâ loan 

Y04RHX 

3 

Stetea Leontin 

Y04RHY 

3 

Ţepeluş Vtorel 

Y04RHZ 

3 

Gutue Marin 

Y04R1H 

2 

Ciurcan Ştefan 

Y04RÎP 

2 

Vasileniuc Viorel 

YD4RIT 

3 

Stavire Lăcrămioara Violeta 

YQ4R1U 

2 

Dobrişan Bogdan Marian 

YD4RIV 

3 

Dumi traseu George Teodor 

Y04RKL 

3 

Rom ane seu Au rel ia n 

Y04RKM 

6 

Andrei Silvia 

Y04RKN 

3 

Rusu Romeo 

Y04RK0 

4 

Selam Emil 

Y04RKS 

3 

Hodorogea Mirela 

Y04RKW 

4 

Popa Neculai 

Y04RKX 

4 

Gheorghiu Valentin Laurenţlu 

Y04RKZ 

3 

Anghel Ion 

Y04RLA 

3 

Anastasiu Gabriel 

Y04RLB 

3 

Zahiu Coste! Dorin 

Y04RLH 

3 

lacoblev Dan 

Y04ROA 

3 

Mircea Gheorghe 

Y04R0I 

2 

Olaru Ionel 

Y04RSS 

3 

N icul el Aurel 

Y04RST 

3 

Galeş Romeo Cătălin 

Y04RXX 

3 

Ş te fă ne seu Florin An o ret 

Y04SIM 

2 

lonaşcu Maria 

Y04SLA 

3 

Lăpuşneanu Aurel Ion 

Y04SLS 

3 

Snop Lucian 

Y04S0R 

3 

CalinciucAurelian Sorinei 

Y04SVA 

3 

SârbuAntigona 

Y04SW 

5 

Sârbu V. Victor 

Y04T1A 

3 

Petrescu Virgll 

Y04VW 

2 

Hortolany Gheorghe 

Y04XX 

2 

Ştefănescu Gheorghe 

YD4YG 

1 

Mihâilescu Eugen 

YG4ZL 

2 

Schumschi Gabriel 


Galaţi,str, Texliliştilor nr.1 ,bl,Z1 ,sc.C,ap.41 jud.GL 

GalaţLslr.Venus nr.6jud.GL 

Ga laţi, str Lebedei nr.19 T bl A25,sc.1 ,op, 15 jud.GL 

Focşani,al Florilor nr1 f bl.l f sc.5 f ap.70jud.VN 

FocşanipStr.Unirii nr.25.ap. 2 jud. VN 

Galaţi ,str. Brăilei nr. 198 F bl,B7,sc. 1 .ap. 13 Jud. GL 

Galaţi, Micro 17 l bLC14 t sc.2 1 ap.29jud,GL 

GalaţLstr.Sidemrgiştiior Vest, bl .7A,sc.A,ap.62 jud.GL 

Galaţi, slr.Reglment 11 Şiret nrl O,bl,Cil ,sc.3,ap,46 

Galaţi t str.Brăilei nr. 198,bl.A6,sc.4,ap. 150 jud GL 

Ga laţi, str. Macedonia nr3,bl.F2,sc.2,ap.32 jud.GL 

Tecuci.al,Plopilor.bl.HZ.eLa,ap.1 jud.GL 

Galaţi,str.Movilei,bl.CI,scAap,64,jud.GL 

G a laţi, s Ir B râ il ei nr.205, bl. A5 ,s c. 9, a p.380jud. G L 

sat Bă li ne şti, Bereştî Meria jud.GL 

Galaţi ;str.M.Sadoveanu nr.6,bLB1 .scAap.78 jud,GL 

Galaţi, str. Mesteacănului nr28,bl,Y23,sc + 2,ap,21 GL 

Adjud,str.Repub1icii,bl,65, r sc. 1 ,ap,14 jud.VN 

Tecuci,al,Ştrandului nr.3 r bt,4 r sc.1,ap,9jud.GL 

Ga laţi, str. Dudui uî nr.7 F bl.N12,sc.3,ap, 64 jud.GL 

Galaţi l stcCezarnr.20,bl.C2,sc,2 1 ap,22jud,GL 

Adjud t str,Eroilor t bL3A,ap.12jud.VN 

Galaţi,str. Micro nr. 17,bl.E12,sc.2,ap.25jud GL 

Galaţi ,str. Micro 16,bl. Bl 2 1 $c.5,ap,94 jud.GL 

Gal a jî .str. Do mne a scâ n c69, bl, A, sc. 3, ap. 57 jud. G L 

Galaţi .slr.Macedonă nn9,bLA10,80,2. ap, 39 jud.GL 

Galaţ^bdGeorge Coşbuc nr.7,bl.C13, sc. 3 .ap .60 GL 

Galaţi. str. M. Sadoveanu nr.6 ,bl. B1 T sc,4 F ap*78 j ud GL 

Adjud. st r. R ep ub! ici I n r,98 A jud. V N 

Tecuci,str.Constantin Brâncoveanu nr.27 jud.GL 

Ga laţi,str.Nae leonard nn37,bl.U13,sc.1 ,ap. 19.jud.GL 

Galaţi,str.lasomieinr,5 P bl.Q6.sc.2, ap,43 jud,GL 

Galaţi, bd. republicii nr5;bLP7,sc*1,ap.28 Jud.GL 

Adjud, str, LtbertâţiLbl. 21 ,sc.1 jud.VN 

Focşani f str, Plevnei nr. 2 ,ap,5.j ud ,VN 

Adjud, str, S. B a rn uţi u n r. 31B, j ud .V N 

Gal aţi, str. Brăilei ,bl BR1 C,sc, 1 .et. 11 .ap .41 jud GL 

Foc s ani, s Ir, M area U n ire n r.4 .sc. 1, ap. 8 j ud. V N 

Galaii.str.George Coşbuc nr.3MM1,sc,3.ap.92 GL 

Frumuşiţa jud.GL 

F ocşani ,str. 1 Dece mb rie n r.3 7 T a p .20 jud V N 
Galaţi,str.l,C,Frimu,bLS5 F sc.1,ap.1 jud.GL 
Rec hea jud.GL 

Galaţi .str.M.Sadoveanu nr.3, bl. G F sc.4 r ap,67 jud .GL 
Galaţi,str,Oltului nr.9,b1.E11,sc.4,ap.61 jud.GL 
Bră i la ,str. LC, Bră tia n u n n 15 , bl. A4, sc, 2, ap, 26 ju d. B R. 
Galaţi t str. Mesteacănul ui nr.28, bl, V23,şc.2,ap. 31 GL 
Gal aţi, str. M e steaein ui u i nr.28, bl. Y23, sc, 2, ap. 31 GL 
Galaţi.str.Siderurgiştilor VesLbl.1 D t sc* 1,ap.37 jud.GL 
Galaţi .strLâpuşneanu,bl.B6.ap.42 jud. GL 
Galaji.str.Oţelartlor nr.20.bl.P3.sc. 1 .ap.39 judGL 
Galaţi, str. Partizanilor nr.48.bl ,G2;sc. 3, ap. 124 jud GL 
GalaţLstr.Brăilei nr.78~SQ,bl.BR4B T sc.4,ap.39jud GL 









YG4ZY 

2 

Schumschi Vaieria 

Y04ZZ 

2 

Negrea llie 

YOBAEU 

1 

Baru Munteanu Eugen 

YG8AEV 

3 

Grigoiiu Petru 

Y08AHC 

3 

Cristescu Adrian 

Y08AHH 

2 

Oprea Gheorghe 

YG8AEI 

2 

Boteanu C. Doru 

YOSAiN 

2 

Fortu Victor 

Y08AJG 

1 

Cu cu Constantin Corneliu 

YG8AJZ 

5 

Tcaciuc V Gheorghe 

YOSAKA 

2 

latan Claudiu 

Y08ALA 

2 

Uricaru Emil 

Y08AMT 

2 

Leonte ioan 

Y08ANX 

1 

Cocuz Costlcâ 

YOSAPC 

5 

Croitoru Gheorghe 

YOSAPT 

2 

Muscă Dumitru 

Y08ATJ 

3 

Roşea Eugen Loty 

YD8ATT 

1 

Bobu Victor 

Y08AXN 

2 

Ta rata Adrian 

Y08AXP 

2 

Neacşu Laurenţtu Bebe 

Y08AYV 

2 

Diaconu ton 

YOSAZQ 

1 

DoneAdrian 

YOSBAE 

3 

B osc u le sc u Iulian 

Y08BAM 

2 

Bălan Constantin 

YOSBBU 

1 

Pintilie Doru Ioan 

Y08BCF 

2 

Pope seu Emil 

Y08BCK 

2 

Dulgheru Necuiai 

Y08BDF 

2 

Gugurel Vasile 

Y08BDH 

2 

Buligâ Constantin 

Y08BDL 

1 

Bădătuţâ Mircea Marian 

Y08BDQ 

2 

Mihuţa Steîicâ 

YG8BDR 

3 

MorarAdrian 

Y08BDS 

3 

Negrea Luchian 

YG8BDT 

1 

Ciobanu Ion 

Y08BDV 

2 

Dincă Viorel 

YOSBFB 

2 

Tomozei lorel 

Y08BGD 

2 

Asofiei Eugen 

Y08BGE 

2 

Nacu M, Necuiai 

YG8BIG 

2 

GrecuAdam 

Y08BLL 

2 

Vatavu Constantin 

Y08BLN 

2 

Grigoriu Corneliu 

Y08BLZ 

3 

Şerbu Mircea 

YOBBNB 

3 

Dochiţă Constantin 

YOSBND 

1 

Andrişan Costet 

YG8BNE 

5 

Fediuc Constantin 

Y08BNG 

2 

FI ore seu Constantin 

YOSBNI 

2 

Sutac Petru 

Y08B0D 

2 

Ionel Emil ian 

Y08B0I 

1 

Andrieş Corneliu 

Y08BP0 

2 

BTntu Costache 

Y08BPY 

2 

Gerber Roberl 

Y08BSC 

2 

Gaidiş Ştefan 

Y08BSE 

2 

Fierea Constantin 


Galaţi .str.Brăiiei nr,78-SQ r bl,BR4B,5c.4 r ap,39 Jud .GL 
Galaţi.slr.Mazepa nr.1,11 Salcia 1 .sc.1 2 ap.20,jud„GL 
Piatra Neamţ t str. 1 Decembne 191 ti nr.30, ap. 13 judNT 
Bacău, strT rot u şu lui nr.9. j ud. BC 
Bacâu.sîrMeagoe Vodă nr.65 jud.BC 
laşi.str.V.Alecsandn nr.5,bl.A3.ap.13 jud.lS 
Comăneşti,3tr. Librâriei.bl.Q.scAel.l ,ap,4Jud.BC 
SăvineştLvIla nr.39,et.1 ,ap,4 juct.NT 
laşUtr Conductelor nr. 1 h bL316 ,sc. B,ap.2,jud JS 
Cîmpul u ng ,str, 2 3 Aug u st n r. 65A jud. S V 
Bîrl ad .str. Cam i n ului nr. 20 jud .V S 
Bacă u, str. Con stru ctoru Iu i nr. 9 P sc. B ,et. 2a p .8 ,j ud. BC 
laşi f str.Ralel nr,3,et1 t ap.3JudJS 
Vastul, str. Ştefan cel Mare ,5174,30,6, ap.3 Jud.VS 
Gh Gh Dej,bd. Republicii nr,7,ap,13Jud,BC 
Gh Gh Dej. a E,Zorele lor nr.8.ap,63.jud.BC 
Suceava,str.6 noiembrie nn39,bl.T5.ap.36,jud.SV 
Mdneşţi, str. Luminii, bl. El ,$c,E ,ap.37 jud.BC 
Piatra Neamţ, str, Traian nr.86,bl.86,sc,B.ap.81 jud.NT 
Bacău, str. Afe cu Russo nr.15,sc.F.ap6 jud.BC 
iaşi.strJon Creangă nr,59A r bLN2,ap.4 Jud.lS 
Suceava,str.M.Viteazu nr.56pbl.LpSC.Cpap.6jud.SV 
Piatra Neamţ.str.C.Negri,bUap.1 8jud.NI 
laş i,str. Păcurari nr.61 .blbAS.sc.B.ap.Sjud JS 
Sueeava,str.Gpt,GrigoreAndrei nr.10 jud.SV 
Bacâu^tr.Carpati.bl.l ,sc, B ,ap, 12 jud.BC 
Birlad.sIr.Primăverit nr.1 G.bLGfî^cAap.B jud.VS 
Suceava.str.Ana Ipâtescu nrAscAap.14,jud.SV 
CTmputung,str. Luca Arbore nr.1 jud.SV 
Suceava ,$tr. Păci i n r, 19 2 bl. 121 ,sc Aap, 3 jud. S V 
Vatra DorneLstr.Bîmărel nr. 15 jud.SV 
Râd âuţipStr. Lungă nr.11 jud.SV 
Vatra Dornei,str. Miri stei nr,9.jud,SV 
FăllicenipStr. Ştefan cei Mare nr,39.jud.SV 
Suceava, str. Vişinelor nr.4.bl.57 F sc;C r ap. 11 jucs.SV 
Bacă u t a I. Con stru ctoru tui *b L4, sc. B, ap. 1D j ud. B C 
Baca u r str. M ară şeşti n r. 12 .$ c. D, ap .9jud .8 C 
Piatra Neamţ,str. Independenţei nr.6,bl.G10,ap,5 NT 
laşi.str.Alexandru cel Bun nr.SQ.bl.XS.apAjud JS 
Moineşti.str. George Enescu,hl.A6,ap.3 jud.BC 
faşi.str.Dimitrov nr. 1 jud JS 
Sat Dârmaneştijud BC 
corn Râdâşeni.jud.SV 
Rădăuţi, si r. C ă lăra şi n r. 3, ap. 18, j u d .S V 
Suceava.al.Zonlornr.27,b3.T29pSC.A,ap.14 1 jud.SV 
Bacău, str,9 Mai nrJ8,sc.C,ap,23jud.BC 
Vatra Damei,str, Sondei nr.l.bLVS.scAap. 2 jud.SV 
Piatra Neamţ.str.Dobrogeanu Gherea.bl.D10pap.35 
Roman slr Florilor nr.7,jud.NT 
Com.Doftana. sat. Cucuteţi jud.BC 
laşi.str.Vasile lupu nrl02A l b1 + G4pap.17jud.lS 
Gh Gh DejpStrVictor Babeş nr.8,ap.57,jud.BC 
Piatra Neamţ,str.V. I. Lenin n r.68, ap.41 jud. NT 


YOBRLC 

3 

Lcmuralonuţ Ciprian 

Y08RLD 

5 

M ic u Alexandra 

Y08RLE 

5 

Mi cu CI audia 

YG8RLF 

3 

Buhulea George Sebaslian 

Y08RLG 

2 

Pa val aş cu Octavian Alexand ru 

Y08RL1 

3 

LucaIoan 

Y08RLL 

3 

Leii uc Vasile 

Y08RLM 

5 

Leca Drâgan Mandea 

Y08RMA 

3 

Magirescu Adrian 

Y08RMB 

3 

Budu Marian 

Y08RME 

5 

Musteafa Elena 

Y08RMG 

2 

Câpâţmâ Gheorghe 

Y08RMM 

3 

Marcu Mlhaiea 

Y08RMT 

3 

Tomozei Maria 

Y08RNE 

3 

Eflirn Nicolae 

YOfîRNT 

3 

Olar tu Constantin Bucur 

YOQROM 

3 

Olariu Ioan 

Y08R00 

2 

Alfoam Dan 

YOBROP 

2 

luraa Sorin 

Y08ROS 

3 

Bâhnăreanu MIEial 

Y08RPA 

3 

Postol a chl Adrian 

Y08RPC 

5 

Postai acrit Ciprian Constantin 

Y08RPM 

3 

Munteanu Paul Eugen 

Y08RPN 

3 

Pavalaşcu Narcis Sebaslian 

Y08RRF 

5 

Fenea Roberl Andrei 

Y08RRV 

3 

Rusu Valeriu 

YORRSG 

3 

Suciu Gheorghe 

YG8RSL 

2 

Stâcescu Leon Ga briei 

Y08RTA 

3 

Darie Constantin 

Y08RTL 

3 

Pancu Eugen Ulise 

YG8RTR 

2 

Pârlogu Sorin Gheorghe 

Y08RTS 

3 

Damian Silviu 

Y08RTT 

2 

Tudurean Traian 

Y08RVS 

3 

t Cocuz Constantin Au re Han 

YG8RWA 

2 

Antohi Dan 

YG8RXP 

3 

Onet Constantin Gabriel 

YOSRZA 

3 

Sini ano vid DanTiberiu 

YOSRZC 

2 

Zarţ Cristian 

YG8SAA 

3 

Bontaş O vid iu 

Y06SAC 

2 

Chlvolu ŞtefanAurian 

Y08SAI 

3 

Mangher Octavian 

YG8SAL 

2 

Lu pa ş cu Adrian 

YG8SAM 

3 

LupascuAna Maria 

Y08SAS 

3 

Lesenciuc Marian 

Y08SBG 

5 

Bucălete Gheorghe 

Y08SBI 

3 

Banu Ion 

YOeSDM 

2 

Duxovici Mihai 

Y08SDN 

3 

Bolaru Etena 

YOSSDT 

3 

Tomozei Daniel 

Y08SE 

3 

Ciobanu Victor 

YQ8SEB 

3 

Trifan Sebastian 

Y 08 SEC 

5 

S fetea Corina Marinei a 


Bacău, al. Ghioceilor nr.23,sc,C,ap.6,jud.BC 
laşUtrSccola nr.57 r bl.A,sc.B ? ap,26jud.lS 
I aşi ,s tr. Socola n r. 57. b I Ase. B, ap. 26.jucUS 
Sfânic Moldova,str r Ştefan cel Mare,bLi3 P ap,17 BC 
Vasl u i. str. Ştefan cel Ma re, bl 199. sc,A ,ap, 13 j ud, VS 
Vaslui,str, Vasile AEecsandri,bl.38,sc,B,ap. 15 jud.VS 
comJacabeni jud.SV 

Ţg.Gcna.sfr.CGStacbe Negri,bl.G8,sc.B,ap. 10.jud.BC 
Bacău,cal. Repubiidi nr.27.bl,27,scAap. 12 jud. BC 
VasluipStr.Traiaabi .223,se Aap, 12 jud. VS 
laşi.al Tudor Necuiai nr 79,bE.977,sc.C 1 eL2.judJS 
Bacău,Str.Avram lanou bl A5,sc.D t ap. 1 jud.BC 
Bacău ,str.9 Mai .bl .80, sc. A ,ap. 14 jud. BC 
Bacău paLConstructorului nrAbU.sc.D jud.BC 
Tg. Gena,str Costache Negri, bt.B6,sc. B.ap.S jud.BC 
com.Gtrovjud.NT 

laşi, Slr, Păcurari nr.30,bl.555 1 scB,ap.19,judJS 
Bacău,slr.Mioriţei,bl,2 l^c.B.etAap,20 jud.BC 
Rădăuţi,str.Şîefan cei Mare nr.71 jud.SV 
Vaslui, sîr,Ştefan cel Mare.bl, 1 2S,sc.A ,ap .43 jud. 1 VS 
I a şi.s Lr. Pâcu ra ri n r. 17, bt.538, sc. B, a p. 15 j u d J S 
laşi,sos.Păcurari nr, 17,bt,538,sc.B r ap,15 jua.lS 
Tg, Ocna .sîrCostache Negn, bt, C1 .sc. B ,ap. 22j ud BC 
Vastul, str Ştefan cel Mare, bi.l99.se Aap.i3.jud.VS 
i.işi.bd Aluxandru cel Bun nr.4G,bl.D3 l sc.A,el,2judJS 
Rădăuţi .sibVolDvatului nr, 19B l bi.B,saB,ap.34 jud.SV 
Camenca Jud.BC 

laşi, str. Alexandru cel Bun nr,51 ,bl,Y2,ap.42jud,l$ 
Răducâneni Jud.lS 

Roman str Dumbrava Roşie.blA.saC.ap^ jud.NT 
Vaslui .str DoniCl.bl 16,ap. 12 jud.VS 
Cîmpulung t sir.Molidului nr. 1G,bl,G6QV4G,jud.SV 
CîmpulungAr.lon bălăuce ar iu nr. 5.se .A, ni >. 13 jud.SV 
Va slut, slr. Ştefan cel Mare f bl. 74.se. B.ap.3 jud.VS 
Gh Gh Dejpbti.OHuz nr, 18.ap.60jud.SC 
Bacău.slr.Apusului nr6.se C ,ap, 12 jud.BC 
Motdoviţa jud.SV 

Piatra Neamţ .al. Pal lini for nr.3,bi.82,5G.E,ap,76jud,NT 
Bacâu,str.Carpaţi 1 bi.4,âc.D l ap.15 1 jud,BC 
Asău nr.568 jud.BC 

Botoşani,ba.Mshai Eminescu nr,3,ap,5jud.BT 
iaşi, a tr. 13 Decembrie nr.43 juc. IS 
îaşipSlr.13 Decembrie nr.43,jud JS 
S u cea va, s tr U n irii n r, 86 ,b I.598,sc. C .a p .4 jud. S V 
laşi, str. Clopotari nr,1,bl.609,scAap,4,judJS 
Bacău .strOituznnl.sc.A.ap.21 jud.BC 
laşi, a (.Rozelor nr26A,bLA6 t sc. A, ap. 16 jud. IS 
laşi,str. Ciric nr.38A.bl. VI ,sc.B,ap,4 jud.lS 
Bacău,slr.Construc tor ului nr4,sc.D,ap 10.jud.BC 
laşi.Strdr.Savini nr, 3 T bl J4 f sc.B 1 ap.3jud.lS 
Săvineşti,str.Bistriţei nr.235,jud. NT 
ia si, slr. Pe ru i nr. 5.j ud IS 

rj 











Y08RGT 

3 

Tomozei Cătălin 

Y08RGW 

2 

Onofrei Gheorghe 

Y08RGZ 

3 

Butunol Puiu 

Y08RHD 

2 

Ciubotarii] Ioana Carmen 

Y08RHG 

3 

Munteanu Leonid 

YQ8RHM 

2 

Mihai Mugurel 

Y08RHN 

2 

Cireada Măricel 

YOSRHP 

2 

Moraru Gicu 

Y08RHQ 

2 

Jelescu Cristian 

Y08RHS 

3 

Chlsâliţă Radu Nlcolae 

Y08RI-IT 

3 

Popa Mihai loan 

Y08RHV 

2 

Racu Dorin Sâvel 

Y08RHW 

3 

Gavrliă loan 

Y08RIA 

3 

Roşu Co s tel 

Y08RIB 

3 

Roşîoru Săndel 

YOBRID 

3 

Drilea Ovidiu 

Y08RIF 

5 

Cazac Adrian Aurelfan 

Y08RII 

3 

Stochici Dragoş 

Y08RIJ 

3 

Stoinicu Petrică 

Y08RIL 

2 

Muştiuc Fiorin 

Y08RJM 

2 

Grlgoruţâ Dacian Teiu 

YOSRIQ 

3 

Muştiuc Daniel Constantin 

YD8RIR 

3 

Lopaliuc Marius Dorin 

Y08RIX 

3 

Avâdânesei Cătălin C-tin 

Y08RI2 

3 

Flore a Etena Cri stea 

YOŞRJB 

3 

Com ea Radu Sorin 

Y08RJE 

3 

Moţ Adriana 

Y08RJF 

5 

Lapteacru Vlorel 

Y08RJH 

4 

Al loarei Mariana 

Y08RJJ 

5 

BuzucAlina 

Y08RJ0 

3 

Hazazup Mircea 

YO0RJR 

3 

tlica Remus Petaiţ 

YOSRJS 

2 

Sargu Ionel 

Y08RJT 

3 

Roşea Octav Marius 

YG8RJU 

3 

Onofrei Teod oria n 

Y08RJV 

3 

Buzoianu Emil Bogdan 

Y08RJW 

3 

Pinîilli Dănuţ 

Y08RJY 

3 

Mocanu Vasife Gabriel 

Y08RKB 

3 

Căpăţână Laurenţiu 

Y08RKD 

3 

Stan Vasile Sebastlan 

Y08RKG 

3 

Zodieru Sebastian Marian 

Y08RKH 

3 

Tir il â Ga brie la Ingrid 

Y08RKJ 

3 

Pana inie Gabriel 

Y08RKK 

3 

Apostolescu Fiorin Mihai 

Y08RKP 

3 

Cav in schi Petru 

Y08RKR 

3 

Rafailă Fernando 

YO0RKT 

3 

Tarantuş Gheorghe 

Y08RKU 

3 

Ciobanu Marius 

Y08RKV 

3 

B oca neţ Florin 

Y08RKY 

3 

Dulhac Dânuţ 

Y08RL 

2 

Ta nu Dorel 


B siGiâu, str, Const ru ctoru l u i nr,4,sc.D,ap. 1Ojud.BC 
Paşcani ,str. 7 Noiembrie, bl. Magaz;n,sc.B,ap. 1Ojud ,!S 
Bacă u ,str. Aprod u l P u ri ce n r. 10, b L ■10, sc. A, ap ,6, jyd. B C 
Tg, Neamţ, al.'Târgului nr,2,bi,A8 : scAap.6,jud.NT 
Bacău,Aleea Parcului nr.28,sc,A.ap.10jud.BC 
Botoşani .str.Suceveî nr. S.scAet, 1 .ap.7jud.BT 
Botoşani T s:r. Să vanilor nr.40. bl. G9, sc. D, ap. 9 j ud. BT 
Rom a n str Uni ri i, bL2, ap, 127 ju d. NT 
laşi r strStejar nr.37A.bl, Al .sc.A,ap.3 ,jud,IS 
Suceava,str. Gheorghe Doja nr.18jud.SV 
Botoşani ,str. Maxim Gnriri nr.6,bf.B5 7 sc.A,ap,2jud.BT 
Bacău,str.Războieni,bl .30 r sc, B r et.3,ap. 15,jud. BC 
Adjud,str Republicii^!, 65.se. 1 .ap 14,juc,BC 
Roman str Anton Pann,bl.T6 r sc.A r ap,1.jud.NT 
Rom an ,bd. R e pu blid i, bl. 74 ,sc. B i ap. 31 jud. N T 
Tg. Ocna.str. Costache Negri.bl.DIS.sc.C^plS BC 
R âdâuţi. str Pompierilor n r. 2, j ud .S V 
Bacău ţ strViitonjluî nr.6jud.BC 
Liţenijud.SV 

Botoşani ,str Bucovina nr 17 ( bl.G44,sc, A,ap,9 jud.BT 
iaaî t bd,TVIaditnIrescu nr.27 ,bl,333 ,sc.B ,ap.7,Jud .13 
Botoşani .str. Luceafărul nr.96.jud ,BT 
Botoşani .str. Buco vi na nr 2, bl. B2. sc. B, ap . 7, j ud. B T 
Brascăuli jud.BT 

Piatra Neamt.slc Mihai Viîeazu nr.30.ap. 41 jud. NT 
Cîmpulung.str.22 Decembrie nr.2A.ap.3jud SV 
Bîriad.str. Republicii nr,263 r bI.B2 r scA,ap î8Jua,VS 
Botoşani, sîr. Nucului nr.17.ap.2juc.BT 
Botoşani,str. 1 Viilor nr.63bls.sc.Aap. 6Jud.B I 
Botoşani.str. Bucovina nr. 15, sc,C, ap. 1 QJud. BT 
sat Grajd en i, co m. Gri viţa jud.VS 
Tg.Nearrţ.str.Dobrogeanu Gherea,bl,l6.ap. 15 jud.NT 
Tg.Neami.str.Republicii.bl.BlS.sc.C.ap^ŞjudMT 
TgNeamţ,sTCuza-Vodă.bl.E2 T sc,B ,ap. I7 jud.NT 
Tg. Neamţ, str. Mârăşe şti nr45.jud.NT 
Piatra Neamţ, str Progres ului nr50,sc.D,ap,57,jud.NT 
Roman str, Gloriei.bl.5,$eA r ap,10 jud, NT 
G b Gh Oej, cal Mărâşeşti nr.27 ,ap. 10.jud. B C 
Bacău,str.Avram lancu nr.2,sc.D,ap.1 jud.BC 
Bacău .str. Ci reşca ia nr,4Q jud .BC 
Bîriad 1 str.Liremr38 1 bLE5 î sc,B 1 ap,23 1 jud,VS 
Bîrl au ,s Ir, Epureari u n r.5 3. bl. B2 ,a p, 12 jud. VS 
Bîrfad.str,K,Marxrir.39,bt.V8,sc.A,ap.7 jud.VS 
Cîmpulung,str,23August nr,65A,sc,F,sc,99,jud.3V 
Botoşani,bd. Mihai Eminescu nr8 r sc.B,sp.20 jud.BT 
Tg . Neamţ.str. V.l .Lenin, bl. B2 ,sc,C,ap.25 jud ,NT 
Tg.NeamţpStr.VJ.Lenin nr,41 r bl.M4,scAap ,8 jud.NT 
Vaslui.strVictorBabeş,bl.X18,sc,A,ap.9,jud.VS 
Tg. N eamţ. str, Vu ttu r nr,25 5 j udNT 
Tg TrotuŞpSat Vi işoara jud.BC 
Bacău ,str. Picto r Ano rieş nr. 3 ,oL40 ,sc. B ,ap .8 jud. B C 


Y08BVR 

2 

NiCOlSU Pelreiche 

YC8BXL 

2 

Duduman Victor 

Y08BXY 

2 

Grigoras Carmen 

YO8BZ0 

2 

Aionesei Mlrcoa 

Y08CAN 

3 

Gheorghian Romeo 

Y08CA0 

3 

Gheorghiu Constanlin 

Y08CAR 

2 

Tîrilâ Gabriel 

Y08CAX 

3 

Vines Ion 

YQ8CCS 

5 

Râileanu Voi cu 

Y08CDC 

2 

CurcudelAurel 

Y08CDD 

2 

Jifavu Eugen 

Y08CEC 

2 

Miriuţâ Constantin 

Y08CEH 

2 

Tocan Corneliu 

Y08CEV 

1 

Te nea Octav 

YOSCEZ 

2 

Şerbu Valentin 

Y08CF 

1 

lacob loan 

Y08CFE 

3 

Toma ton 

YOSCFG 

2 

Cazac Marcel 

Y08CGF 

3 

Cimpoi Dumitru 

Y08CGH 

2 

Cu coş Virgil 

Y08CGR 

2 

Mihai 1 Eugen 

Y08CHF 

3 

Blciea Viorel 

Y08CHH 

2 

Floroiu Gheorghe 

Y08CHI 

2 

TiriiăTatiana 

Y08CIY 

2 

Tărnovan Teodor 

Y08CJY 

2 

Tabără Nicofae 

Y08CKR 

2 

Preuţescu Vasile 

Y08CKT 

2 

PatiiAncrei Vasite 

Y08CKU 

3 

Luchian Octav 

Y08CKW 

3 

Perianu Mircea 

Y08CLX 

3 

Todinca Paul 

Y08CMA 

2 

Brinzei Gheorghe 

YOSCNA 

2 

Andfuchovici Constantin 

Y08C0K 

2 

Cuciureanu Dan 

Y08C0Q 

2 

VIcovanTraian 

Y08CP 

1 

Hiiohi Dumitru Gheorghe 

Y08CQL 

3 

Zaharia Cicerone Gabriel 

Y08CQM 

3 

Patra u Ovidiu 

Y08CQW 

5 

Mîndrn Cătălin 

Y08CRS 

3 

Lovin Gheorghe 

Y08CRU 

2 

Manotescu Viorel iulian 

Y08CRZ 

3 

Creţu Florin 

YOSCSA 

3 

Buburuzan Adrian 

Y08CSB 

3 

Bec Vasile 

Y08CT 

2 

Tosu Cristian 

Y08CTG 

3 

Giurcă Gheorghe 

Y08CVY 

2 

Oţel ea nu Neculai 

Y08CWK 

3 

Rebegealoan 

Y08CYI 

2 

Timofte loan 

Y08CYN 

2 

Enea Mihai 

Y08CZA 

3 

Rotaru Dan 

Y08CZR 

5 

Bostan Aurei 

Y08DAV 

2 

lamandi Vicentiu 


i \ Nuamţ,stn Mărâşeşti nrl 4 .apJjud,NT 
Botoşani ,str. Primăverii nr. 24 ,sc. D .et.3 r ap. 9.jud.BT 
laşi ,str.C. Negri nr.Ş.bl.Gl.ap.Qjud.lS 
Botoşani, st r.Tălari nr.6,jud, BT 
Gura Humorului,str.Victoriei nr.29juc.SV 
Sotoşan i ,str. De cebal nr. 8, bl, S 3, ap. 8 j ud. B T 
Sîrlpo ,str.K.Marx nr 53.bLB2 ,sc.A.ap. î 2 jud.VS 
Btrlao,str.K.Marx nr,55,bl,B1 ,ap.12 jud.VS 
Gh Gh Dej.str.Lfbertâţii.bl.S.sc.l,ap.33,jud.BC 
faşIpStrPăcurarî nr,27,bl.539.sc.B,ap.14judjS 
I aşi,str. Popauţi nr.3, bl .550G ,ap, 12 jud .IS 
Botoşani, str. Piciorului nr,4,et.4,ap.18jud,BT 
laşi.str.DImineţiî nr,12-14,bl.790,sc.C,ap.7pjud.!S 
laşi.sos.Nicolina nr16,bL939.e:.4jud-IS 
Comâneşt^al. Parcului,bl. DS.eî, 1 «ap.6 jud, BC 
laşi.sir.Macazuiui nr.2,ap,6jud.lS 
Bîrtad.str.Stenan Dumbrava nr80,bl£5,sc.B,ap.31 VS 
Com Scgeia sal,jud.SV 
Zorleni sat,jud.VS 

laşi,str.HanTăiar nr^bLSSO.sc.C.ap.lQjud.lS 
Dorohoi, str Duzilor nr. 5,bU22,$c. A,et.3ap. 16,jue. BT 
Botoşa n i ,str. Şte fan Luch i a n, b 1. 118 ,sc. A : ap. 11 j ud. BT 
Botoşani .str. M arch i an nr.2, b I, F1, ap, 7 ju d. B T 
Bîriad .str.KMarx nr.53,bl,B2,sc. A,ap. 12 P jud. VS 
Bacău, st r.Bicaz nr. 14Q,sc,B.ap.4 jud.BC 
Cîm pul ung, str. Şte fan cel MAre nr.8jud.SV 
Vama,str.Ştefan cel Mare nr.148jud.SV 
Paşcani.sîr. Grădiniţei nr10,b1,V t sc.B,ap.10jud-IS 
Rădăuţi, str. călăraşi n r. 5 ,sc. A, ap. 13 jud. S V 
B 7 rlad,str,Stroe Beloescu nr. 1 r bl.M1“4,sc.A,ap.10 VS 
Bi caz, str. Piatra Corbului nr,66,b!.2pScAap,4,jud,NT 
Piatra Neamţ. Ştefan oel Mare nr.12,bl.C6.sc,B,ap.35 
Paşcani. str. Moldovei nr, 10 .bl, C rinul .sc A ap, 3 jud, IS 
Botoşani, st r.Prieten iei nr2.bt.V2.se .A,et.3,ap.15 BT 
laşi,str. Sălciilor nr.31 f bl,8G3,scAap,18.jud.lS 
Gh Gh Dcj,strTineretului nr.6 r ap.24juc.BC 
Bacău,str.Alecu Russo,bl.33 r sc.J r ap.33 jud.BC 
laşi .str. Ura nu$ nr.46,bl.CS,ap.iO,jud.lS 
Piatra Neamţ.bd .Dacia,bl, B1,ap.22,jud .NT 
Bacâu T str. Panselelor nr.2,sc. D,ap, 15 jud. BC 
B acău .s tr. 9 M ai, bl. 1. sc, B ,et. 3 ,ap. 15 jud, BC 
laşi. str. Octvan Băncifâ nr7 t bl.CL12,ap lOjud.lS 
laşipStr.ConducieEor nr. 1 ,bi.31 S.sc.A.ap. 1 jud.lS 
laşi.str.Alexandru cel Bun nr,37 1 bl£2 T saB.ap,4 1 ju&!S 
Va s I ui, str. Un i rii n r. 13 j u d.VS 
Botoşani,str. t.C. Frimu,taLC3, et, 1 ,ap.7 jud. BT 
Roman str.T,Viadimirescu.bl,6 r ap.4jud.NT 
Bî riao, st r. Re p u bl i ci i n r.304,b i. H 3, sc. A, ap, 17 jud.V S 
Pas ca n i, str. G radi n iţei, bl N4. ap. 14 j u d ÎS 
Com Horia sat. str. Nuntaşi lor nr. 8.jud, NT 
Bacău ,s tî. Neagoe Vod â. bl. 14, sc. C, ap. 15 jud, BC 
com.Borca satjud.NT 
Birlad,str.Gheorghe Doja nr.20bis jud.VS 





Y08DDP 

2 

Arsene Lucian 

Y08DDT 

2 

Lazâr Dan 

YOSDDV 

2 

Tcaciuc lise 

YOBDFF 

3 

CreţuToader 

Y08DGN 

2 

Ungureanu Mihai 

Y08DG0 

2 

Aii incăi Anca Ga brie la 

Y08DGV 

5 

Istrate VI ad Emir 

Y08DGW 

3 

Cucu Ovidiu 

Y08DHC 

2 

Şmocot Georgel 

YOSDHF 

2 

Tocan C Cornelie 

Y08DIK 

3 

Bălan Păduraru Dorinei 

Y08D0B 

3 

ArseneAngeltca 

Y08D0F 

5 

Mihalces Mlhal 

YO8D0H 

3 

Mancaş Ştefan 

Y08D0K 

3 

Simionovrid Dan 

Y08D0M 

5 

Leca Alexandru 

Y08EQ 

1 

Pavâfâscu Octavian Alexandru 

Y08ER 

2 

Ungureanu Aurel 

Y08FR 

2 

Protopopescu Ion 

Y08FZ 

1 

Mara Sili viu 

Y08GF 

1 

Sicoe Nicolae 

Y08GN 

2 

Mihalache George 

Y08GV 

1 

Doboş Mihai Francisc 

Y08MF 

2 

Gălan Petre 

YOSMf 

1 

Ai lin căi Constantin 

Y08MQ 

2 

Ailincăi Manuela 

Y08N0 

2 

Pipa Gheorghe loan 

Y080E 

2 

Popa Aurel 

Y080G 

3 

Vrabie Teodor 

Y080H 

2 

Sicoe Eufimii 

Y080J 

2 

Perju Ovidiu 

YOSOK 

1 

Botoşineanu Lucian 

Y080T 

1 

Pancescu Paul 

Y080U 

2 

Llvadaru Emil 

Y08QI 

2 

Rusu Constantin 

Y08QJ 

2 

Lungu Nicolae 

Y08RAA 

2 

Popel Mircea 

Y08RAC 

3 

Alexandrescu C-tln Codruţ 

Y08RAD 

3 

HorobeţFilip 

Y08RAE 

1 

Gaza Costică 

YQ8RAG 

3 

Leviţchi Gheorghe 

Y08RAI 

3 

Trilă Mihaeîa Dlana 

YOSRAO 

2 

Creţu Mihai 

Y08RAS 

2 

Paraschivescu Radu 

Y08RAU 

3 

Dulgheru Georget 

Y08RAW 

3 

Lazanu Romeo Petru 

Y08RAX 

3 

Chiaburii Li viu 

Y08R8E 

3 

MarcuAI. Nicolae Dumitru 

Y08RBG 

2 

Puiul Gheorghe 

Y08RBH 

3 

Honescu Mihai 

Y08RBI 

3 

Georgescu Dumitru 

Y08RBJ 

3 

îrimia Gh.Măricel 

YO0RBN 

3 

Apantei Constantin 


BIrlad.sîr. Ceahlău nr.a.bl.D.sc.B.ap.SBjud.VS 
Piatra Neamţ.str.lon Creangă, bl, 2 P 5C,E P ap,66jud NT 
Botoşani.al.ŞcoliLbl.7 P &c.B,eL3,ap7 jud.BT 
B acâu. str Prieten iei, bl, 7.scA.ap.9 jud.BC 
Buhuşi.stf-Şiretului nr.3.scAap-2,judBC 
Bacău, al. Armoniei nr.S.bl .Al ,et.3,ap.11 jud.BC 
Cîm pu lung, str.23 Aug ust nr, 53 ,bl, VI2, sc. A P ap. 12 SV 
Avrămenijud.BT 

Su ceava ,str. Burdu jeni n r. 29, b L148 ,sc .C, ap .8 Jug . S V 
laşi,strDimineţii nr. 12-14,bl.790,sc + C.ap J jud.lS 
Iaz jud.BC 

Btriad,str Ceahlău nr.3 k sc,8 r ap,3Sjud.VS 
Piatra Neamţ, str. George Coşbucnr.10,sc.A/8 ( ap.5NŢ 
Suceava P 5tr,Luceafăru! nr.1 P bl.E54 p sc.B T ap.9 P jud.SV 
Bo toşan i .str U nirii n r. 4, ,bMJ4, sc . A.a p ,3 3 P jud. BT 
Cotîrgaşi. corn Bruşteni,jud,SV 
Va slui, str. Ştefan cel Ma re, bl. 1 9 9, sc A a p ■ 13 Ju d, VS 
Su ceava P str Luceafărul ui nr13*bl.E60,ac;.D,sp.3 SV 
Botoşani p 5tr.Cuza-Vodă nr16,bl.C1 (t scA.flp.9Jud.BT 
Suceava.str.Oiluznr.4jud SV 
Bacău,str Petru Rareş,bl. 10 P sc. A,at.2.ap.B jud.BC 
Roman strSmirodava nr.8 P sc.B,ap 22,jud.NT 
Gh Gh Dej P sir.Belvedere nr.8 P sc,A p ap.5 Jud.BC 
Bacău P 5tr,Nufănjl T bl7 P sc,C P ap,5jud.BC 
Bacău p str Armoniei nr.8,bJA1 ,ap;11 jud.BC 
Bacău. a I .Armoniei n r.8. bl A1. ap. 11 jud J BC 
Piatra Neamţ,aLArroonieJ$)l.55 P 5e.A P ap.6jud.NT 
laslstr.Carpaţi nr. 14, b!912A P sc B P ap 14Jud .IS 
Bacău .str. Carp aţi nr.G P sc.D P ap.11 jud.BC 
Bacău. str. Petru Rareş nil 0.5cAeL2,ap.8,jud.BC 
laşi .strSucidava nc98,bL260 P sc.B P ap. 12 jud.lS 
laşi.str.Ciurchî nr.115 P bl.B8 l sc.C l ap.1 jud.lS 
Gh Gh Dej, str Belvedere nr. 1 .sc.5,ap.61 jud.BC 
iaşi P str.Silvestaj Străpungere nr7,bl.l4,sc.A,ap.14 IS 
Bacău,str, I.L.Caragiale nr l.bLI P sc,D P ap.6 jud.BC 
B acău. cal. M ărăşeşli n r 10 jud. BC 
Cîmpulung,str23 August nr.65,bl.102.sc.B,ap, 17 SV 
Bacău .str. Râzboieni nr.7, sc. D P ap. 12 jud.BC 
Botoşani P str.7 Noiembrie nr.4,$cAap.16Jud,BT 
Negreşti.strM.Kogălniceanu.bE.CS^c.D.ap.11 VS 
Rad âuţî, str. G răni cerului nr.4 ,sc. B, ap. 33, jud. S V 
Bîrfad^tr.K.Marx nr.53 P bLB2,sc Aap. 12 jud ,VS 
Bacău P s ir. Afecu Russo nrAS.sc.C.etAap.Hjud.SC 
Bacău,al. Parcului nr,42.sc.B,et.1 p ap,7 jud.BC 
Bîrfad P str, V, Lupu nr. 12,bl.4 P sc.A P ap.26 jud.VS 
Bîrl ad, st r Rep ubl ici r nr.27 7, bl B 5, sc A, ap. 1 3 j ud,VS 
I aşi, str. Perju nr 1 4 jud. IS 
Bacău,str. 9 Mai bl 8Q.scAap. 1 4 jud.BC 
Botoşani, str Cuza-Vodă nr, 10jud. BT 
Podriga.com. Dragusin jud.BT 
Botoşani. str.Cuza-Vodâ nr.6, bl. B2 , sc. A, ap, 6 j ud. BT 
Botoş ani, al, G ri viţa nr. 1 .b 1 P 5. sc.A, ap. 10 j u d. BT 
Piatra Neamţ, bd fraîan nrJ8,bLH2,5cAap.32.jud,NT 


Y08RB0 

2 

Pavalaşcu Octavian Alexandru 

Y08RBP 

2 

Popa Marcian 

YC8RBR 

1 

Muştiuc Monica 

YOBRBS 

2 

Mihailiuc loan 

YOBRBU 

2 

Harabagiu Dan 

YOSRBY 

3 

Nedefcu Nards 

Y08RCA 

2 

Popa Vaslfe 

Y08RCB 

3 

Scorupschi Constantin 

YOSRCE 

5 

Rotaru Nicuiina 

YG8RCJ 

3 

Tău ne Va sile 

Y08RCM 

3 

Radu Cătălin Teodor 

Y08RCP 

2 

Popovici Cristian 

Y08RCW 

2 

Leca Drâgan Ştefan 

YO8R0A 

3 

GTtman Corn el iu 

Y08RDF 

3 

Popa Constantin 

Y08RDQ 

2 

Badea Petru 

Y08RDR 

2 

Rolarlu Gheorghe 

Y08RDT 

3 

Scânteie Eugen 

Y08RDV 

3 

Dancu Gută 

Y08RDX 

3 

Şttrbu Gheorghe 

YQ8RED 

3 

Tlmofte Vâsli e 

YOBREE 

2 

Troftn Va si le 

Y08REJ 

1 

Clubotarlu Constantin 

Y08REL 

2 

Splridonescu Constantin 

Y08REM 

3 

Spiridonescu Magda 

YOSREO 

2 

Tălpâu Fânica 

Y08REP 

2 

Vleoanga loan 

Y08REQ 

3 

Bodiu Paul Comeliu 

Y08RES 

3 

Ştefane u Cristian 

YOBREV 

2 

Rendler Fiorin 

Y08REX 

3 

Ibănescu Gheorghe 

Y08REY 

3 

Cobre a Elena Ecaterina 

Y08RFC 

3 

Varareanu Honoriu 

Y08RFD 

2 

Cobrea Gheorghe 

Y08RFF 

3 

Roroiu Felix 

YOSRFJ 

3 

Pasat Cristian 

Y08RFK 

3 

Motrescu Vasile 

Y08RFL 

3 

Vartolomei Robert Radu 

Y08RFS 

2 

Călin Dumitru 

YOSRFU 

3 

HartupAurel 

Y08RFW 

3 

Jalbă Constantin 

Y08RFX 

2 

Sa va Iulian 

Y08RFY 

3 

Va sil oi u Ga briei 

Y08RGD 

3 

Musteaţi Gelu 

Y08RGE 

3 

Lupu Mihai 

YG8RGF 

2 

Szekereş luliu 

Y08RGI 

3 

Cruceanu Lî viu Valeriu 

Y08RGJ 

2 

Moca nu Danie! 

Y08RGM 

3 

Tutu ia nu ioan 

Y08RG0 

3 

Popa Valentin 

Y08RGS 

2 

Costâchescu Vasile 

Y08RGT 

3 

Tomozei Cătălin 


Vas! u r P str. Şteta n ce I M are, bl 19 9, sc.A, ap. 13,j ud. VS 
Gnesli.sir.Emil Rebreanu. bl. 7 p scAap,22, jud.BC 
Botoşani,str.Bucovina nr. 17,hl.G44 P sc.A l ap.9,jud.BT 
Botoşani, al. Gri viţa nr. 10.bi.S4 P et2.ap.6.]ud.BT 
Vaslui,str. Republ:di,bl .377 .sc.G.ap. 17 jud VS 
Piatra Nearr.ţ,str,lt,Drâghiescu nrJ t blE5,ap t 40NT 
Piatra Nearnţ;ştr.V.LLenin nr 54,bLB10.ap .30 jud .NT 
Piatra Neamţ, 1 Decembrie 1918 nr.57,sc.B,ap.22NT 
Bacău,str Neagoe Vodă.bl 14,sc.C,ap. 1 5jud.BC 
Bîrlad, Steri an Dumbrava nr.53 3 blH5,$c Aap,12 VS 
Roman str.Dobrogeanu Gherea nr 28. bl 28a p, 10 NT 
laşi r str,Elena Doamna nr.39judJS 
Tg .Ocna, str. Costache N eg ri, bl. G8 P sc. B, a p. 10, ju d. BC 
Suceava .cal.Unirii nr 8G P bl,59A,sc Aap,8 jucLSV 
Bacău , str.Orizontu lui ,b f . 8 , sc. A .a p. 17 j ud , B C 
laşipStr.Moriior nr.19 jud, IS 
Piatra Neamţ P str.Vasita Conta nr.1 jud.NT 
Botoşani, str. Prim averii nr,7,bl.P11 ,sc.C P ap.5jud,BT 
Bacău,str,Milcovnr87,sc,A.et.4,ap.14 jud.BC 
Suceava, str Staţiunii nr.9,bl E7.sc Aap.12.jud_SV 
Piatra Neamţ .str. Mi hai Viteazu^l.e.sc.A.ap.llZ NT 
Bacău ,str.Mârâşeştr nr110 P et,2 t ap.12, jud.BC 
Tg.Neamţ,al.Târgului nr.2.bl.A8,5C.A,ap.6.jijd.NT 
Tg.Neamj.str,Repubficil P bl,B19.scA.ap.20,jud.NT 
Tg.Neamţ,str.Repubiicii P blBl9 P scAap.20.jud.NT 
Cornişa Bistriţei nr,6.sc.B P ap.35.jud.BC 
Tg. Nea r nj,str. C uza Vodă nr 7, bl,A5, sc. B P ap. 12 ju d .NT 
Bacău,Casele Naţionale nr.22 jud.BC 
laşi, al. TNecutat nr.39 P bL959,5c.D,ap. 7 Jud.lS 
Roman str T Vladimirescu.bll 3,sc.D,ap.77Jud.NT 
Bacău,str Ştefan cel Mare,bl. 16, sc,A P ap.8 jud.BC 
Tg Neamţ ,'itr Liliacului nr,2 t b1 Al 2,sc.A,ap.8 jud,NT 
Roman str.VeronlCB Mlc!©,bl,4,sc.C,ap.46 p ]ud.NT 
Tg.Neani Lstr,LIIJacului nr .2 ,bl. Al 2 P $c. A,ap,8,jud.NT 
Botoşani fc str.Marchiannr2 P bl.F1 P ap7jud.BT 
laşi P şos.Naţională nr ,182A,b! Al 5,scAsp,9jud,IS 
com.VIcov de Sus jud,SV 
Paşcan i,str Izvoarelor nr. 5 ,bLC23, sc. A, ap, 19 jud,ÎS 
Botoşani.at,Pinului nr.9 P bl.R15 P et.2 l ap.13,jud.BT 
Fâl tî ceni ,s tr. R epub I ici! P b 1. BA, s e. E. ap. 6 J ud. S V 
tas î P str, B» mo va nn 19 P jud, IS 
Roman slrSmiroda va,bl.27.sc Aap. 10jud.NT 
Piatra Neamţ,str.Unirii nr,2 P bt.K6,scAap.14jud.NT 
Roman str.Libertăţii r bl 10 P sc.C.ap.60 jud.NT 
Roman str. Gloriei,bl. 19,ap. 13juc NT 
Bacău,al. Ghioceilor nr. 19,bt,19 f sc.C.ap.4 jud.BC 
T g, Ocn a. str.Costache Negn P bl .G7,scA .ap. 14 .j ud. B C 
Bacău jstr, Bicaz nr. 158,sc, D, ap. 15 jud. BC 
Gh Gh Dej, str. Perchiu Iul ,bl. 10, ap. 38 jud .BC 
Budajuc.BC 

Roman slr.Sucedava iul 61 jud. NT 

Ba cău, str Constructorul ui n r 4, bl .4, sc. D, ju d. BC 













V1DEO-T.V. - 

DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (III) 
Schema bloc a TV ROYAL (RECOR) 
ing. Şerban Naicu 
ing. Horia Radu Ciobănescu 



Receptorul de televiziune în 
culori de tip ROYAL {RC-4020, 
RC4021, RC4120, RC4121, 

CTV4320) este proiectat pornind de la 
un set de circuite integrate produse de 
firma PHILIPS. Acest concept este 
destul de răspândit, fiind întâlnit şi alte 
tipuri de televizoare, cum ar fi 
AUDISONIC, NIPPON, NEI, 
SAMSUNG ş.a., care, deşi au unele 
circuite integrate diferite, din punct de 
vedere funcţionai se comportă 
asemănător, 

SCHEMA BLOC TIPICĂ A UNUI T.V. 
ÎN CULORI 

oioc generală a unui receptor de 
televiziune în culori tipic, cu scopul de 
a uşura înţelegerea funcţionării 
schemei bloc a televizorului Royal 
(Recor). 

Semnalul de la antenă se aplică 
selectorului de canale (tunarului) unde 
este convertit în semnal de frecvenţă 
intermediară (FI), având frecvenţa de 
38.9 MHz {pentru normele 
europene), sau de 38 MHz 
în unele cazuri. Semnalul de 
FI este amplificat, în 
continuare, în amplificatorul 
de frecvenţă intermediară - 
cale comună, după care este 
demodulat, obţinându-se 
semnalul video complex 
color (SVCC) Din acesla se 
obţin prin filtrare următoarele 
semnale: semnalul de 
luminanţă (Y), semnalul de 
crominanţă (C), semnalul de 
FI sunet şi semnalele de 
sincronizare linii şi cadre (H 
şi V). 

După separarea 
semnalului de luminanţă de 
cel de crominanţă, semnalul 
Y este amplificat si se aplică 
matricii R. G, B. Semnalul de 
crominanţă (C) se aplică 
decodorului de culoare, la 
ieşirea căruia se obţin 
semnalele diferenţă de 
culoare (R-Y) şi (B-Y). 


Aceste semnale diferenţă de culoare, 
împreună cu semnalul de luminanţă 
sunt prelucrate în matricea R, G, B, 
rezultând la ieşire cele trei semnale 
primare de culoare, care sunt aplicate 
pe catozii tubului cinescop. 

Semnalul de FI sunet ajunge în 
amplificatorul FI sunet, apoi în 
demodulator. Semnalul de la ieşirea 
AF! * cale comună reprezintă de fapt 
cea de-a doua frecvenţă intermediară 
sunet (FI II sunet), având următoarele 
valori, corespunzătoare normei de 
emisie: 5,5 MHz pentru normele B/G, 
6.5 MHz Dentru normele D/K. p 

---i 4.^ ivirii 

pentru normele M şi N (americane). 
Este necesar ca televizoarele care 
sunt destinate să funcţioneze in ţara 
noastră să fie capabile să recepţioneze 
şi să prelucreze semnale cel puţin 
conform normelor B/G şi D/K şi 
sistemelor color PAL şi SECAM. Există 
şi receptoare TVC, cum este şi cel de 


tip Royal, care poate recepţiona şi 
norma I şi poate decoda şi semnale 
color conform normelor NT SC 4,43 şi 
NTSC 3,58 (numai semnale introduse 
la conectorul EUROSCART). 

După demodulare, semnalul 
audio este amplificat şi aplicat 
difuzorului pentru redare. 

Semnalul de sincronizare 
complex, care se aplică 
sincroseparatorului de impulsuri, este 
separat în cele două semnale care îl 
compun, respectiv cel de sincronizare 
cadre (V) şi linii (H). Acestea comandă 

K I jt -, ► ^j W U 

au ud âaiuiiia uuuu icic uc uentrAiCî, 

Forma curentului prin aceste bobine 
determină reconstituirea imaginilor de 
la emisie. 

Pe lângă aceste funcţiuni 
fundamentale, fără de care un receptor 
JVC nu ar putea funcţiona, există o 
serie de circuite care au doar rolul de 
a facilita accesul utlizatorului la 


SURSA DF 
TENSIUNE IN 
COMUTATE 



AMPUF1CATOR 
D£ FRECVENTA 
INTFRMEDLARA 


SVCC 


EMIlAfORUL 

d e 

TBFCQMANDA 


RECEPTORUL 


T 

CAF 

DE 


MICROPROCESOR 

— - - 

r-^ 

TELECOMANDA 


DE COMENZI 




T.tt 


G1 G2 G3 


\ 



V 

PRELUCRARE 







Y 


MATRICE 

G 

AMPLIFI¬ 

CATOARE 



R-Y 


R&8 








R,G f B 

DECODOR 

DE 

CULOARE 

-Vf f 


B 









D 

D 


s-t ' 


SFNCROSE- 

părător DE 

IMPULSEJRi 





BAiBAJ 

PE 

VERTICALA 


BDV 


Figura 


BALELAJ 

PE 

ORIZONTALA 


SCREEN 


A 


BDH 

"TTT 



T\J 


/l P 


TKHNIUM • Nr. 3/1997 


15 



























































































Ax-oaaiA 




Mi 


c 


EMITATOR DE 
TELECOMANDA 
ICI 03 
(SAA301 OTf 


j 


+ 1 


7M t 


SELECTOR 
DE CANALE 
fUNER) 
TVU201 




RECEPTOR IN 
INFRAROSU 

mm 

SBX1610 


RAA 


F^EAMPLIFCATCR 
FI-CALE COMUNA 
[BF 37Q)+f JRL 
CU UNDA AC^S'CA 
DE SJFWAÎA 
|Jî 955) 


MEMORIE EEPROM 
C‘02 

PCP8581,8582 


-1 

— 

+5V 

h 



STABILIZATOR 

+5V 

104,01 (IM 7 8Q5] 



SURSA DE TENSIUNE 

IN COMUTAŢIE 

(BUTII AFJ 


MICROPROCESOR 
DE COMENZI 
IC 101 

(PCA84C440) 


MUFA SCART 
INTRARE-IESIRE A/V 
3C801 


CONTR, 

VOL, 

O 


(C202 

(TDA5306A) 

AFI-ac. 

AFI-SUNET 

DEMODULATOR VIDEO 
DEMODULATOR SUNET 
SINCRQPRQCESOR 
OSCILATOR H 
OSCILATOR V 
GENERATOR SSC 


/ 


M4V 


\ 


I2V 


^CAE 


CONVERIQft 

SUNET 

O202[BC547C) 

G2C3(BC548) 


-2V 


OSD 


TASTATURA 

LOCALA 


CONTR, 

VOL, 


-12V 


STABILIZATOR 

+33V 

IC20T (KA33V) 


+ 115V 


f:4V 


STABILIZATOR 
START +Î0V 
0607(60500] 

D613(62x7900] 


JL 


COMUTATOR 
AUDCVIDEO 
IC6Q1 [HEF4CS3] 


UNît DE 

întârziere y 

IC304-TDA456S] 


AMF. IFtCATOR 
A.F. IC 701 
(TDAIGI 3E; 


/\ DIFUZOR 

3W/8 Oh n 



CRT301 


ir 


nrr 


AMPUFOTOR 
DE LUMINANÎA 
MATRICE R-G-8 
C305(TDA3505] 


nFrnfM? 
MULTISTANCARD 
C302( TDA4650) 


eH> 


AMPLIFICATOR 
BALEIAJ V 
IC401 

(TDA3653B) 


H 


AMPLIFICATOR 
VIDEO 
(mm9) 
(3XSF421 ] 

mfi 


+ 2V 




\ 




1 

’ F î^) 


DRIVER Q502 
[BF819] 

ETAJ FINAL H 
Q5G" 

[BJ2508DF] 

msr 


-12V 


03 


Figura 


STABILIZATOR 
+ I2V 

IC50IILM7812) 


TRANSFORMATOR 
DE LINTl Î502 
FCM-203022 


LINE DE 
ÎNTÂRZIERE DE 
CROMINAVA 
IC303(IDA46âl| 


BOBINE 
0EFLEXIE V 
L6C3 


+24V 

OTW 1 

Txtr — 


BOBINE 
DEFLEXIE H 
LB02 


FJ.T (HTj 

Ufii 



TV 




25kV 


O 


TEHNTUM • Nr. 3/1997 














































































































































VTPEO-T.Y. _ f j i 


comenzile televizorului. 

La receptoarele TV moderne, 
printre care se numără şi televizorul 
Royal (careface, în principal, obiectul 
acestui serial) comenzile externe sunt 
executate cu ajutorul unui 
microprocesor (pP) de comenzi. 
Acesta primeşte comenzile de la 
tastatura televizorului sau de la 
receptorul de telecomandă, asigurând 
următoarele funcţiuni: reglarea 
volumului sonor, a strălucirii 
(luminozităţii), a contrastului, saturaţiei 
culorilor, afişarea pe ecran a executării 
unor comenzi {OSD - On Screen 
Display) .comutarea benzilor, 
generarea tensiunii de acord (a 
diodelor varicap), comutarea canalelor 
etc. 

Schema bloc a receptorului TVC 
ROYAL 

Schema bloc a unui TVC Royal, 
în varianta fără teletext, este 
prezentată în figura 2. 

Semnalul preluat de la antenă 
este convertit de SELECTORUL DE 
CANALE (TUNER) în semnal de 
frecvenţă intermediară (FI), având 
frecvenţa de 38,9 MHz. Acesta este 
aplicat PREAMPLIFICATORULUI FI - 
CALE COMUNĂ şi FILTRULUI CU 
UNDĂ ACUSTICĂ DE SUPRAFAŢĂ 
(SAW) şi apoi circuitului integrat 
multifuncţional de tip TDA83G5A. 
Acest circuit integrat asigură 
următoarele funcţiuni de bază din 
receptorul de televiziune în culori: 
amplificator FI-CC, demodulator FI- 
vtdeo, amplificatoMimitator Fl-sunet, 
demodulator Fl-sunet. sincroprocesor, 
oscilator de linii, oscilator de cadre şî 
generator semnal sandcastle. Deci, 
practic acest circuit integrat asigură 
toate funcţiile de semnal mic din 
receptorul TVC, cu excepţia funcţiilor 
de prelucrare a culorii. La ieşirile 
circuitului integratTDA830ŞAse obţin, 
după filtrare, semnalele de luminanţă, 
crominantă, sunet, precum şi 
semnalele de sincronizare linii şi cadre. 

Semnalul video, filtrat de 
componentele de Ft sunet, se aplică 
celor două căi specifice: calea de 
luminanţă şi calea de erominanţă. 

Pe calea de luminanţă semnalul 
video este mai întâi filtrat de 
componentele de crominantă şi apoi 
aplicat LINIEI DE ÎNTÂRZIERE DE 
LUMINANŢĂ integrate TDA4565. 


Acest, circuit integrat realizează şi 
funcţia de îmbunătăţire a tranziţiilor de 
culoare, lucru care va fi detaliat In 
capitolul respectiv. Semnalul întârziat 
este aplicat AMPLIFICATORULUI DE 
LUMINANŢĂ integrat realizat cu 
circuitul integrat TDA3505. Acest etaj 
realizează şi funcţia de MATRICE R- 
G-B, care are şi rolul de refacere a 
semnalului G r cu ajutorul semnalului 
de luminanţă (Y), dar şî a celor două 
semnale de diferenţă de culoare (R-Y) 
şi (B-Y) furnizate de DECODORUL 
MULT! STANDARD. Acest bloc 
funcţiona] este realizat în principal cu 
circuitul integrat TDA4650, care 
primeşte semna! de crominantă, filtrai 
de componentele de luminanţă, tot de 
la circuitul integrat multifuncţional 
TDA8305A. Tot din etajul de decodare 
a culorii face parte şi LINIA DE 
ÎNTÂRZIERE DE CROMINANTĂ, 

i 

realizată cu circuitul integrat de tip 
TDA4661. Semnalele (R-Y) şi (B-Y) 
aplicate circuitului integrat TDA35Q5 
provin de la circuitul de îmbunătăţire a 
tranziţiilor de culoare TDA4565 (care 
realizează şi funcţia de întârziere a 
semnalului de luminanţă), care 
primeşte semnalele diferenţă de 
culoare de la TDA4661. 

La ieşirea circuitului integrat 
TDA3505 sunt furnizate cele trei 
semnale primare de culoare R. G şi B, 
care sunt amplificate în cadrul 
AMPLIFICATORULUI FINAL VIDEO, 
realizat cu tranzistoarele BF869 şi apoi 
aplicate catozilor tubului cinescop 
(CRT301). 

Se remarcă şi existenţa 
semnalului de reacţie FB (feedback) cu 
care se realizează funcţia de reglaj 
automat al punctului de ''tăiere" al 
catozilor tubului cinescop, prin 
includerea într-o buclă de reacţie a 
circuitului integrat TDA3505, etajului 
final video şi a tubului cinescop. 

MICROPROCESORUL DE 
COMENZI este de tipul PCA84C440P/ 
401 (CTV 220S), în variantele fără 
teletext. sau PAC84C640P/030 
(CTV320S) în variantele cu teletext, 
fiind produs de firma PHILIPS. Acest 
microprocesor are rolul de a furniza 
comenzile digitale c.c. de strălucire, 
contrast, saturaţie, nuanţă (acesta 
numai e sistemul NTSC) transmise 
circuitul ui integrat TDA3505. 

De asemeni, microprocesorul 


furnizează după integrare comanda 
analogică de volum (CONTR.VOL) 
către AMPLIFICATORUL AF realizat 
cu circuitul integrat TDA1013B. 
Această comandă constă practic dintr- 
o tensiune continuă de reglaj. 

Tot microprocesorul asigură 
comenzile de comutare a benzilor şi 
acord pentru selectorul de canale. 

Microprocesorul de comenzi 
realizează interfaţa uiilizator-televizor 
prin preluarea comenzilor de la 
TASTATURA LOCALĂ sau a 
comenzilor de la distantă, prin 
intermediul EMIŢĂTORULUI şi 

receptorului' de 

TELECOMANDĂ (în infraroşu). 
Microprocesorul furnizează circuitului 
integrat TDA3505 semnalele de 
afişare pe ecran a executării unor 
comenzi (OSD) suprapuse peste 
imaginea recepţionată de televizor 

în sfârşit, microprocesorul 
realizează şi funcţia de CAF prin 
prelucrarea digitală a informaţiei 
analogice provenite de la etajul de FI - 
CALE COMUNĂ şi suprapunerea 
tensiunii de eroare rezultate peste 
tensiunea de acord a diodelor varicap 
din selectorul de canale. 

Microprocesorul comunică 
printr-o magistrală serială cu memoria 
EEPROM. care înmagazinează 
informaţiile referitoare ia canalele 
programate, tensiuni de acord, reglaje 
preferate etc. Pe aceeaşi magistrală 
serială se realizează şi comunicaţia cu 
modulul teletext. 

AMPLIFICATORUL DE 
BALEIAJ VERTICAL este realizat cu 
circuitul integratTDA3653B Semnalul 
amplificat se aplică BOBINELOR DE 
DEFLEX1E V. 

Blocul de baleiaj linii este 
compus din tranzistorul DRIVER (de 
tip BF819) şi ETAJUL FINAL H de 
putere (realizat cu tranzistorul 
BU2508DF), în componenţa etajului 
final de linii se mai aftă transformatorul 
driver şi transformatorul de linii. 
Semnatul amplificat se aplică 
BOBINELOR DE DEFLEXIE H. 

în ceea ce priveşte alimentarea 
cu tensiune precizăm că etajele 
funcţionale din TVC Royal beneficiază 
atât de tensiunile furnizate de SURSA 
DE TENSIUNE ÎN COMUTAŢIE cât şi 
de tensiunile recuperate, provenite de 
ta transformatorul de linii. 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 


17 














a 


i VIDEO-T. V. 


SURSA DE TENSIUNE ÎN 
COMUTAŢIE reprezintă sursa 
principală de tensiune, fiind realizată 
cu patru tranzistoare, dintre care 
tranzistorul comutator este de tip 
BUT11AF. Acest lip de sursă de 
tensiune esie foarte răspândită, 
echipând un număr extrem de mare de 
televizoare în culori provenite din Hong 
Kong,Taiwan şi China (şi asamblate în 
ţara noastră). Principiul de funcţionare 
al sursei în comutaţie constă în 
redresarea impulsurilor cu frecvenţa 
de circa 30 KHz (în funcţionare 
normală, în sarcină) şi obţinerea 
tensiunii generale de alimentare de 
+ 115V (necesară pentru aîimentarea 
baleiajului orizontal) şi a tensiunii de 
+ 14V (care alimentează etajul final 
audio şl tranzistorul driver H în stand- 
by). Din această tensiune de 14V se 
formează în STABILIZATORUL DE 
START tensiunea de +10V necesară 
pentru pornirea oscilatorului de linii din 
circuitul integrat multifuncţional 
TDA8305A.Tot din tensiunea de +14V 
ia naştere, prin intermediul 
STABILIZATORULUI de +5V, 
tensiunea necesară pentru 


alimentarea microprocesorului. 

Din tensiunea de 115V ia 
naştere, cu ajutorul STABILIZA¬ 
TORULUI DE +33V, tensiunea 
necesară pentru comanda diodelor 
varicap din selector. Toate aceste 
tensiuni sunt conectate permanent la 
etajele respective, pentru a permite 
pornirea televizorului din starea de 
sfand-by. 

Tensiunile recuperate 
alimentează etajele respective după 
pornireaTV, cu scopul de a se evita un 
consum excesiv de energie. Aceste 
tensiuni provin din redresarea 
impulsurilor recuperate de la 
transformatorul de linii, fau naştere 
următoarele tensiuni recuperate: 

* +25V - pentru alimentarea etajului 
driver H; 

* +12V - pentru alimentarea etajelor 

de semnal mic (selector de canale, 
circuitele integrate TDA8305A, 
TDA4565, TDA4650, TDA3505, 

TDA4661, HEF4053); 

* +180V - pentru alimentarea plăciiTK; 

* +24V - pentru alimentarea baleiajului 
vertical; 

* tensiune în impulsuri pentru 



SDA, sa ^ 






PROCESOR 


MFMORIE 

EC1G1 


TELETEXT 


ItLfclEXT 



IC901 


IC901 


SVCC 

(SAA5246 


(BR6165 \7li\ 


ac ia 

P/E. P/H) 




R.G.B, 

IC 801 




FB 
PSD) 


Comutator 
A/V 


COMUTATOR 

OSD/7XT 

[C301 

[pcJAwzm i ] 


FB 


R.G.B.FB 


Figura 


R G B FB 
O O O O 

SCAfcT " 


AMPLIFICATOR 

V 

MATRICE RGB 
IC 305 
(TDA3505) 


alimentarea filamentului TK. 

în figura 3 este prezentată 
schema bloc a decodorului de teletext. 

Semnalul video complex color 
(SVCC) provenit de la comutatorul 
AUDIO-VIDEO (10801) se aplică 
10901 (SAA5246P/E) de pe 

MODULUL TELETEXT. Acest circuit 
integrat îndeplineşte rolul de procesor 
de teletext, generând semnalele R, G, 
B şi FB (Fast Blankîng), care se aplică, 
la rândul lor, 1C305(TDA35Q5) prin 
intermediul COMUTATORULUI OSD/ 
TXT realizat cu IC301 
(PC74HCT241P). 

Comanda PROCESORULUI 
DE TELETEXT este realizată prin 
intermediul magistralei seriale PC p prin 
care se transmit semnalele SDA şi 
SOL (semnalele de date şi de ceas). 
Pe aceeaşi magistrală PC 
microprocesorul de comenzi (ICI 01) 
comunică şi cu memoria EEPROM 
(IC102Ţ Memoria IC9Q2, de pe 
MODULUL TELETEXT, 

înmagazinează informaţia de pagină 
care se afişează pe ecran. 

Faţă de schema bloc din figura 
2 unde calea de semnal OSD este 
figurată în varianta deTVfără teletext, 
semnalele aplicându-se direct de fa 
microprocesor la IC3G5, în cazul unui 
TV cu teletext semnalele OSD se 
aplică de la microprocesor la IC305 
prin intermediul COMUTATORULUI 
OSD/TXT (IC301) - figura 3, 

Semnalele R, G, B şi FB 
provenite din exterior, aplicate 
receptorului TV prin conectorul 
SCART, ajung direct la intrările 
respective ale IC305, fără să mai 
parcurgă un comutator {cum se 
întâlneşte la alte tipuri .de TV). 


NOUŢ ATI EDITORIALE 

j 

Depanarea radiocasetofoaneîor-ing. Emil Marian 


Lucrarea cuprinde un vast material, bazat pe 
o documentaţie tehnică amplă, fiind de un real 
folos oricărui electronist care are preocupări în 
acest domeniu. 

Se face o prezentare a tipurilor de circuite 
electronice, a blocurilor funcţionale şi a modului de 
lucru proprii elementelor oricărui radiocasetofon. 
Urmează o analiză detaliată a configuraţiei fiecărui 
bloc funcţional si a întregii scheme electrice, utilă 
în cazul general a! oricui tip de radiocasetofon aflat 


în producţia de serie a firmelor specializate în 
domeniu. 

De asemenea, sunt specificate defectele 
cele mai frecvente care pot apărea la partea de 
radioreceptor şi la cea de casetofon, urmate de 
metodele lor de remediere. 

O lucrare extrem de utilă în practică oricărui 
electronist, scrisă de unul dintre colaboratorii noştri 
de frunte, pe care o recomandăm cu căldură 
cititorilor revistei noastre. 


;* 


18 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 































LABORATOR 


CONSTRUIT! UN BARAJ DE MICROUNDE 


dr.ing. Andrei Ciontu 


Ca şi barajele (fasciculele) de 
radiaţii infraroşîi, barajele de radiaţie 
directivă a microundelor 
Miiperfrecvenţe) sunt folosite în 
general pentru pază şi semnalizare 
(a!amnare) t în cazul pătrunderii (trecerii 
prin), în anumite zone interzise, a 


AE 


AR 





-r-O 


CS 


Alama 


Figura 


oamenilor sau vehiculelor Locurile 
interzise pot fi atât în exterior 
(depozite, aerodroame, uzine, puncte 
de trecere pe graniţă, centrale 
electrice, canale de navigaţie etc.) cât 
şi In interiorul clădirilor (muzee, bănci, 
birouri, magazine etc.) Un baraj simplu 
de microunde (o singură latură) este 
format (figura 1)dinLr-un emiţător de 
microunde, un receptor de microunde 
(ambele eu antenele respective 
directive) şi o instalaţie de semnalizare 
(alarmare) sau de comanda a unei 
protecţii. Frecvenţa microundelor 
folosite este de dorit să fie cât mai 


undă continuă) ori modulate simplu în 

amplitudine după legea din figura 2 

(modulaţie tip GN-OFF). în primul caz, 

emiţătorul este simplu, dar se complică 

puţin receptorul, iar în al doilea caz 

lucrurile stau invers. 

Pentru razele de acţiune (D) 

necesare, care sunt 

_ _ „ _ n foarte mici (<1000m), 

■puterile de emisie sunt 

|de asemenea de 

Palori mici. Se 
« 

«folosesc generatoare 
[cu diode 

'semiconductoare cu 

I 

■rezistenţă negativă 
(GUNN sau IMPATT), 
Pentru ţara noastră 
este recomandabilă 
dioda IMPATT cu 
siliciu pentru banda X, 
iar pentru banda Ku se poate folosi o 
combinaţie de diodă IMPATT şi o diodă 
varactor multiplicatoare de frecvenţă 
cu 2. 


i 

"1___ 

AJ- ( 

J J 



Recegtof 


1 



-w- 


ii^i 





w-' 


10GHz 


Figura 2 


mare, de exemplu 10 GHz, 18 GHz, 24 
GHz sau chiar 36 GHz, In acesl fe! se 
pot obţine fasciculele (baraje) suficient 
de directive (concentrate) cu antene de 
dimensiuni rezonabil de mici, în ce 
priveşte modulaţia undefor emise, 
acestea pot fi ori nemodulate (CW, 


Figtra 3 

Receptoarele folosite sunt în 
genera] simple, cu intrarea pe detector, 
sensibilitatea fiind obţinută pe seama 
unui amplificator de joasă frecvenţă. 
Pentru căzui că trebuie să 
recepţioneze osd a: ^emodulate, se 
procedează la o "modulare a cavităţii 
detectorului' 1 de microunde folosind, de 
exemplu, odiodâ PIN şi un modulator 
în impulsuri local Raza de acţiune 
condiţionată ce erutâtcr-receptor şi 
antene este: 


D- 


G a X 


4,t V P, 


Ritoti 


Exemplu: 

Ga = 100 2CdB), câştigul antenelor: 
X - 3 cm: Pe = 100 mW, putere de 
emisie' P-- = 'O 7 W. sensibilitatea 

detectorului; se obţine D = 755 m. 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 



Raza de acţiune eficace poate 
fi însă mai mică şi este determinată de 
posibilitatea ca "intruşii" să obtureze la 
traversare suficient de mult fascicolul 
directiv de microunde (barajul) şi să 
întrerupă astfel recepţia. Lăţimea 
fasciculului de microunde radiat la 
jumătatea distanţei între emiţător şi 
receptor este (figura 3); 
d = D/2 Ap‘fn/180 = 

8,727 x10*'xDx Ap c (m) 


Antena d^oclTico 



Exemplu: pentru D = 100 m şi 
A\i = 4 (lăţimea diagramei de radiaţie 
în plan orizontal) se obţine d = 3,5m. 
Evident, un vehicul obturează acest 
fascicol, dar în cazul oamenilor şi 
animalelor trebuie verificări practica. 
Dacă raza de acţiune D nu se poate 
micşora, atunci trebuie neapărat 
micşorată deschiderea unghiului AfS° t 
prin adoptarea unor antene cât mai 
directive, 

în ce priveşte antena folosită, 
pentru distanţe mici se pot folosi 
antene dielectrice (figura 4) sau 
antene horn (figura 5). Pentru distanţe 
mari se pot folosi antenele horn cu 
reflector parabolic (figura 6). In tabel 





Figura 5 


se dau expresiile simplificate ale 
câştigului în putere G, ale unghiurilor 
de deschidere în plan orizontal 0. şi 
vertical (Jv ale diagramei de radiaţie, 
pentru cele trei tipuri de antenă, 
expresii care pot servi la o alegere 
rapidă a Lipului de antenă. 

19 



























































































LABORATOR 


\Tip 

ParamT^\. 

Tijă 

dielectrică 

Horn 

simplu 

Horn cu reflector 
parabolic 

G 

BliX 

Sab/X 2 

(kK / A) 

6° 

60/7771 

60Â / a 

72A / D 

8°v 

60/7777 

70 X/b 

80 A / D 


emiţătorul. Dacă emiţătorul radiază în 
impulsuri, receptorul va avea, după 
detector, un simplu amplificator de 
joasă frecvenţă, care va amplifica 
semnalul detectat şi îl va face apt să 
comande o instalaţie oarecare de 



Figura 6 


releelor parabolic 


Exemplu: Pentru X ~ 3cm. 

O tijă electrică cu \ = 12cm are 
G - 32 şi 8 = 15°. Un horn cu a - 
13,5cm, b = lO.Scm, are G = 122,0 = 
13° si Bv = 21° 

Un horn de mici dimensiuni, ca 
sursă primară, având un reflector 
parabolic cu R = 30cm şi o distanţă 
focală optimă f = G t 5R = 15cm are G 
= 315 , 8 = 3,5° şi 0v = 4°. 

Un baraj de microunde puţin 
costisitor se poate realiza în banda X 
cu o diodă generatoare GUNN (sau 
IMPATT) şi cu o diodă de detecţie 
SCHOTTKY. Oscilatorul GUNN are 
alimentatorul (de tensiune coborâtă 
sub + 12V) mai uşor de realizat (cu 
stabilizare de tensiune), decât 
oscilatorul IMPATT care reclamă un 
alimentator de +10OV cu stabilizare de 
curent 3a nivelul 40-100 mA (exemplu: 


BXG181Y: U=95V; 3o = 40 
mA; f = 8 - 12 GHz Pout - 
100 mW), 

Se recomandă ca ieşirea 
să fie realizată printr-o 
antenă horn redusă care să 
fie plasată în focarul unui 
reflector parabolic de rotaţie 
cu <t> 30 cm Un strungar bun 
vă va putea realiza unul, 
dintr-o tablă de aluminiu. 
Modulaţia în impulsuri a 
oscilaţiei emise se poate face prin 
metoda şi montajul propus în fi gura 7. 
Pentru impuls pozitiv pe baza lui T3, 
acesta conduce şi închide la masă o 
mare parte a curentului dat de 
stabilizatorul de curent {TI, T2). Prin 
dioda IMPATT se închide un curent 
rezidual II sub valoarea de 
start a oscilaţiilor şi aceasta 
nu generează (figura 8). 

Când baza lui T3 este la 
masă, acesta se blochează 
şi curentul prin Dl este Io 
= 40 mA şi aceasta 
generează (figura 2), 

Receptorul va fi cu 
simplă detecţie, realizat 
într-o cavitate similară cu a 
oscilatorului, va avea 
acelaşi tip de antenă-horr 
cu reflector para boi ic ca şi 



alarmare. 

Dacă oscilatorul este cu emisie 
conlinuă (nemodulată), detectorul 
receptorului poate fi prevăzut, aşa cum 
s-a mai spus, cu o diodă suplimentară 
de comutaţie în banda X (PIN) conform 
schemei prezentate în figura 9. 

Schema dinfigura 9 reprezintă 
unul din cele mai simple receptoare de 




Figura 


undă continuă (CW) în banda X, fiind 
cu detecţie directă (DS-dioda 
Schottky), Pentru a se permite 
folosirea unui amplificator post- 
detector pentru mărirea sensibilităţii, s- 
a folosit modularea cavităţii cu ajutorul 
unei diode P3N (DP) de microunde şi 
a unui multivibrator (MV) care dă o 
tensiune "SIGN-S1N" (meandre) pe o 
frecvenţă audio (ex,8Q0Hz). Schema 
este prevăzută cu traductori calitativi 
(difuzori, LED), dar i se poate prevedea 
şi un miliampermetru etalonat. 


20 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 











































































































LABORATOR 



REGULATOARE DE TENSIUNE Şl DE CURENT 
REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE SPECIALIZATE 


inq. Serban Naicu 


Montajul clasic al unui regulator 
integrat cu trei pini este cel din figura 
1. Acesta se caracterizează printr-o 
simplitate cu totul deosebită, în afara 
circuitului integrat fiind necesare doar 
ccuă condensatoare |prezenţa diodei 


1, 




>OUT 


:C2 


Figura 1 


de protecţie este facultativă). 
Condensatorul Ci este indispensabil în 
montaj, în specia! în situaţia în care 
regulatorul este la o oarecare distanţă 
fală de circuitul de filtraj care îl 
precede. Este, de exemplu, cazul când 
regulatorul integrat este montat pe 
radiator şi conectat în circuit prin 
conductoare de legătură. Conden¬ 
satorul de la ieşire (Cp.) are tot un rol 



de filtraj, reducând suplimentar 
tensiunea de zgomot propriu a 
regulatorului. Dioda D protejează 
circuitul integrat, prin limitarea tensiunii 
inverse care poate să apară între 
intrare şi ieşire, la montajele la care 
tensiunea do ieşire se menţine şi după 
dispariţia tensiunii de intrare (este 
:az- montajelor cu sarcini capacitive 
importante). 


Urv>7V 


7S05 


ICI 

330nF 


5V 


C2 

_2P 0n?: V 


Uo - 
UnpTi 
+/ 5% 


Figura 3 


Regulatoarele de tensiune sunt 
de două tipuri: fixe şi reglabile 
(ajustabile). Dar chiar şi regulatoarele 
fixe de tensiune pot furniza la ieşire 


tensiuni reglabile, dacă se foloseşte un 
mic artificiu prezentat în figura 2 
Acesta constă în utilizarea unui divizor 
format din două rezistoare, dintre care 
unul reglabil, putându-se astfel varia 
tensiunea de ieşire (în limite mici). 

Tensiunea obţinută la Ieşire are 
expresia : 

Uo = Uoncnnţl+Ra/Rl + lfRz) 

Curentul Ir (de la pinul 3 al 
regulatorului) are valori cuprinse între 
4mA şi 8mA. 


Exemplificăm schema generală 
din figura 1 cu circuitul integrat 



regulator de tensiune de tip LM7805 
(National Semiconductor), ca in figura 
3. Tensiunea de ieşire stabilizată este 
în acest caz Do = U-sm ± 5%. adică 
5V=5%. Reguia'oarefs din seria 78XX 
nu potfurcîicns corect dacă tensiunea 
de intrare este superioară cu cel 
puţin 2V tensiur rare se solicită la 
es -e 'n acest ;r.r cu _M7805 (5V la 
es ters _~ss re intrare trebuie să 
aibă .alcarea ce — m 7V. adică cu 
40% mai mare decât tensiunea de 



ieşire. Acest procentaj de pierderi 
(“cădere re f' - e oe regulator) se 

reduce la '*% pentru un regulator de 

18V. 

Schema re principiu din figura 
2 este s<e~r ficată cu acelaşi 
regulator LM78 D5 'figura 4. Artificiul 
folosit permite obţinerea unor tensiuni 
de ieşire superioare tensiunii nominale 
areg_ atcru ui utilizat (în cazul nostru. 
5V Menţionăm că şi în acest caz 


protecţia împotriva suprasarcinilor 
rămâne activă, cu condiţia să nu se 
depăşească tensiunea de intrare 
maximă admisă (de către fabricat), 
care este, de regulă, de 35V. 

Variaţiile curentului rezidual Ir în 
funcţie de curentul de ieşire ar putea 
afecta gradul de stabilizare al tensiunii 
de ieşire. Pentru a minimiza acest 
efect se alege rezistorul Rt astfel încât 
prin el să treacă un curent cel puţin de 
cinci ori mai mare decât curentul 
rezidual (Iri > 5ir). întrucât valoarea 
cea mai mare a curentului 1 este de 
8mA, se va alege Ri = 120£i pentru 
regulatorul LM7805 folosii în acest caz 
(sau Ri = 390£2 pentru LM7815), 

Din motive de stabilitate, nu 
este indicat să se aleagă o plajă de 
variaţie a tensiunii de ieşire mai mare 
cu peste 50% faţă de tensiunea 
nominală a regulatorului. Deci, se 




Io O'JT 


Uc 

V 


Figura â 


alege R? = Ri/2, în acest caz, termenul 
IrRi din formula tensiunii de ieşire 
reprezintă circa G ( 5V în cazul 
regulatorului de 5V. Variaţiile curentului 
rezidual Ir (în funcţie de curentul de 
ieşire) vor avea o oarecare influenţă 
asupra tensiunii de ieşire când se 
reglează valoarea lui R 2 către maxim. 

In unele aplicaţii este necesară 
obţinerea unui generator de curent 
constant in figura 5 sunt prezentate 
caracteristicile unui generator de 
curent constant (a), precum şi ale 


m 



TEHNIUM • Nr. 3/1997 


21 





















































































LABORATOR 


IM317 


ADJ 


Rl U 
240 OUT 


= C 1 

ICO# 




Jr-$F- 

— 1,2V 




R2 

JÎL 

680 


-IOV 


Figura 8 


unuia de tensiune constantă (b). 
Pentru aceasta se va recurge la 
transformarea unui regulator de 
tensiune într-un generator de curent, 
ca în figura 6. Menţionăm că nu este 
vorba despre [imitarea curentului la 
ieşirea unui regulator de tensiune 
(operaţie care se realizează deja în 
interiorul circuitului integrat), ci de 
transformarea acestuia într-un 
regulator de curent, adică un montaj 
care furnizează întotdeauna acelaşi 
curent (între anumite limite) oricare ar 

2N3055 


rezidual (lrj cu 
curentul care 
parcurge rezistorul 
R(Ir). Io— Ir + Ir = Ir 
+Unom/R. 

Funcţionarea 
corectă a acestui 
montaj nu poate 
avea loc decât dacă 
tensiunea de la 
intrarea regulatorului 
este superioară sau egală cu cea care 
se doreşte la bornele sarcinii la care se 
adaugă 7V, adică: Ui > Uo + 7V. 

în figura 7 este prezentată 
schema unui regulator de tensiune 
variabilă utilizând regulatorul reglabil 
LM317 - pentru tensiuni pozitive, sau 
LM337 pentru tensiuni negative. 
Schema se poate folosi fără modificări 
şi pentru alte tipuri de regulatoare. 

Tensiunea de ieşire a 
regulatorului LM317 poate fi reglată 
între 1,2V şi 37V, la un curent maxim 



Figura 12 

realiza daca dispunem de o tensiune 
negativă, ca în figura 8. în această 
situaţie tensiunea de ieşire variază 
între 0V şi 3GV, 

Deşi schema care se utilizează 
în căzut regulatoarelor ajustabile 
(reglabile) de tensiune este identică cu 
cea din cazul regulatoarelor fixe, totuşi 
baza de calcul suferă o modificare 
generata de faptul că regulatoarele 
variabile dezvoltă (generează) o 
tensiune de referinţă de 1,25V între 
pinul ADJ şi pinul Vqut (de ieşire). 




valoarea sarcinii de la ieşire. Montajul 
practic necesită doar o singură 
rezistenţă, a cărei valoare determină 
curentul constant de ieşire. Astfel, 
dacă se doreşte obţinerea unui 
regulator de curent de 50 mA cu un 
regulator de 5V, valoarea rezistorului 
va fi: R = 5V/50mA = 10011, Curentul 
de ieşire (Io) este suma curentului 


V _L 


de 1,5A. Tensiunea de ieşire se 
determină cu: Uout = 1,25(1 + R 2 /Ri). 
Condensatorul C3 are rolul de 
ameliorare suplimentară a factorului de 
rejecţie global Diodele Di şi D 2 au rolul 
de a proteja circuitul integrat de unele 
descărcări inverse ale conden¬ 
satoarelor, care ar putea apărea. 

Se observă că reglajul tensiunii 
de ieşire nu porneşte de la zero volţi 
ci de la 1 P 2V. Acest lucru se poate 


I- 

^ F 


Rl 

4X7 

C3_ 

H H 

H 

47{înF _ 

820 

t 


Figura 11 

Dacă pentru unele aplicaţii 
practice se solicită curenţi de ieşire mai 
mari de 1,5A (cât poate furniza 
regulatorul LM317) se vor folosi 
tranzîstoare externe, montate în 
paralel cu regulatorul ca în figura 9. 
Se pot atinge astfel, fără probleme, 
curenţi de ieşire de 4 - 5A, fără a fi 
afectată plaja tensiunilor stabilizate. 
Pentru a menţine un curent minim de 
30 mA, este necesară conectarea în 



22 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 


























































































































































LABORATOR — ' 

CONVERTOR c.c. - c.c. 

ing. Oros Mitian 



• Pentru dublarea unei ■ersiL- 
electrice continue se poate foics 
schema electrica din figura 1 

R1 

-$y rc=3 i 



Avantajul acestei scheme este 
simplitatea deosebită şi posibilitatea 
asigurării unui curent de sarcină 
relativ mare. Schema cuprinde un 
astabii realizat cu circuitul integrat 
MMC4047 care prezintă avantajul 
că are ieşirile 10 şi 11 defazate cu 
180*.TranzistoareleT1 şiT2 nu vor 
fi deschise simultan niciodată, 
deoarece semnalele care le atacă în 
bază sunt defazate, aşa cum am 
arătat, cu 18GT 

Când tranzistorul T2 s-a 
deschis, condensatorul C2 se 
încarcă prin dioda Dl la tensiunea 
de alimentare a convertorului: 

UC2 = Ua - UdI - UCEsatT2 

Când tranzistorul TI se 
deschide, potenţialul în punctul " 
comun diodelor Dl şi D2 urcă la 
aproape dublu] tensiunii de 
alimentare a convertorului. Dioda 
D2 se deschide şi sarcina de pe 
C2 se transferă pe C3. 


Pentru tipurile de tranzistoare şi 
diode din schemă consumul maxim pe 
care-l poale asigura convertorul este 
de 300mA, Convertorul funcţionează 
bine dacă este alimentat la o tensiune 
de 3“15Vc.c. n obţinând la ieşire: 6- 
30Vc,c./max 30GmA. 

Condensatorul CI şi rezistorul 
R1 determină frecventa de lucru a 
astabilului, frecvenţă ce se poate 
determina cu relaţia: 

F = 1/4.4R1C1. 

în figura 2 este dată o variantă 
de cablaj imprimat pentru realizarea 
schemei. 



permanenţă a unei rezistenţe de 
sarcină (R*). 

Un stabilizator integrai deosebit, 
care permite reglarea simultană a 
tensiunii şi curentului de ieşire îl 
reprezintă circuitul integrat L200 
(produs de SGS-Ates) 

Montajul de bază, care asigură 
cele două tipuri de reglări, este 
prezentat în figura 10. Semnificaţia 
pinilor acestui circuit integra- este 
următoarea: 1-intrare; 2-limitare: 3- 
masă; 4-referinţă şi 5-ieşire. Am făcut 
aceste precizări pentru a elimina unele 
confuzii care se fac relativ la pinii 
acestui circuit Integrat, conslderându- 
5r uneori (greşit!) că pinul 2 este 
es -ea Faptul că pinul 5 reprezintă 
T- - este confirmat şi de către 
schema de principiu internă a 
circuitului integrat. In care se observă 
că la pinul 5 este conectat emitorul 
unui tranzistor npn, al cărui colector 
este legat la intrare. Confuzia este 
probabil generată de prezenţa 
rezistoruluî Ra T de valoare scăzută, 
conectat între pinii 2 şi 5, cu rol de 
limitare a curentului Când nu se 
doreşte limitarea curentului de ieşire, 


pinii 2 şi 5 se leagă direct între ei printr- 
un simplu conductor 

Tensiunea de referinţă internă a 
fui L200 este de 2 77V (2.65+2.85V) 
prezentă pe terminalul - a 1 circuitului 
integrat, iar curentul maxim ce ieşire 
atinge 2A. 

Montajul de baza utilizează (în 
afara circuitului integrat; doar ires 
rezistoare dintre care unul reglabil, iar 
celelalte două fixe (sau reglabile). 

Tensiunii de ieşire are expresia: 
Uo = Uie41+R2/R^), tar curentul maxim 
de ieşiredbiRa) = (Us-zj/Ra = 0.45V ; R? 
Tensiunea Irme p ^ • 5 şî 2, Js- 2 , repre¬ 
zintă tensiunea de sesizare a limitării 
de curer: si are valoarea oe 0,453/ 

Daca c creşte cernerea unui 
curent ce - m ~ re de 2A 5A 
în acest caz se -^cmeaza un 
tranzistor ce raizs: ce Up npn. Ti, în 
paratei cu „I I figura 11). 

Pentru tir- * 2 'ea certului de Ieşire se 
utilizează : rcâ vr. trarzistor Ţ 2 . 
Rezistor_ R* se : —ersicneazăastfel 
încât Ja : _ r t 5 * rr - = 5A) să 

avem ce acesta : tensiune de circa 
0 7V C 3 r e reprezintă Ube a Iranzis- 
tomiui ce — :e r e 3 curentului Tz. 


în figura 12 este prezentat un 
alt montaj care permite creşterea 
curentului de ieşire până la valoarea de 
4,5A în acest caz. Valoarea acestui 
curent este determinată de cea a 
rezistenţei R\ conform relaţiei lomax = 
(U&- 2 )/R* = 0 ( 45V/0 ( in = 4,5A. 

Se utilizează în acest caz un 
manzistor de balast de tip pnp t de 
putere. 

Un alt circuit de putere 
comandat de regulatorul 1200 este dat 
în figura 13. Regulatorul constituie 
pentru tranzistorul T2 o rezistenţă de 
emitor. în această situaţie se poate 
lucra cu tensiuni mai mari, de până la 
80V la intrare. Valoarea tensiunii de 
ieşire este determinată de raportul 
rezistenţelor R3 şi P. Tranzistorul'de 
balast TI este şî în acest caz de tip 
pnp. Se pot atinge curenţi de ieşire de 
maxim 2,5A. 

Bibliografie 

- Eleclronique Practique nr 181 (mai 
1994): 

■ Le Haut-Parleur nr. 1821 (15 februarie 
1994) şi 1840 (15 septembrie 1995); 

■ Voltage Regulators - National 
Semiconductor 1992; 


23 


TEHNIUM • Nr. 3/1997 










































LABORATOR 


SPIRALĂ HIPNOTICĂ 


ing. Nicolae Sfetcu 


Montajul prezentat poate fi 
utilizat în jocurile de lumini dinamice, 
în transmiterea unor mesaje pe 
panourile de afişaj, sau pentru 
amplificarea concentrării asupra unu) 
punct fix, în cadrul unor exerciţii psihice 
autoimpuse. 


10 impulsuri. După 60 de impulsuri 
amândouă circuitele integrate se 
resetează pentru o nouă secvenţă. 

întrucât circuitele integrate 
limitează curentul, nu mai sunt 
necesare rezistenţe pentru LED-uri. 


afişaj cu LED-uri, realizat după dorinţă) 
este prezentat în figurile 2 şi 3. 

Bibliografie 

- John Markus, "Electronic Projects 
Ready Refference"; 


Cablajul montajului (fără panoul de - F. Blechman, "Modem Electronics". 


K 


-F-V 

o 


5..16V 


16 


15 

14 


CI2 

MMC 

4017 


10 


8 13 


GNd'-P 


r?i 

AW 


RFSET 


ClOCK 


CAftRY 


4V 03 MMC 4 069 

—!— ? j— a —^—(i—£—- 

R2 i 

-, M 

C) 

-*4-11-1 r-l— 


f-V 


lOnF 


ENAfilE 


CND 


CLQCK 


16 


13 


14 


Ol 

MMC4017 


10 


u r 

3 

^ 5 

*3r $ 

4' 

11 

y 

13 


V 

0 

n 

7 Id 

-Q 1 

■r 

"2* 

y 

'3 1 * 

y 

"4 l 

y 

y 

■6" 

y 

■7" 

y 

"fl" 

y 


4 \A 


y 

y 

y 

y 

A. 

y 

y 

y 


6 \A 


y 

y 

y 

y 

y 

y 

y 

y 


^ N, 

H 1 A. 

\ 

y 

y 

y 

y 

y 

y 

y 

y 


"5°*- 4- 


y 


K 

y 

y 

y 

y 

y 



ENAfllE 


□H>6 L£D 1 ..►LED 60 

1N4146 


04 

MMC4069 


Figura 1 


LED-urile sunt montate pe panoul 
display-uiui (în spirală sau oricare alt 
mod de aranjare dorit) şi conectate la 
matricea montajului (figura 1). în acest 
mod, fiecare LED este aprins în 
secvenţa determinată de funcţia de 
numărare "carry ouf a CU şi C!2. CI3 
este un oscilator cu frecvenţa 
determinată de CI şi R2. Pulsurile de 
ieşire se folosesc la intrarea “clock" a 
Cil, pentru numărarea în avans, cu 
ieşirea “carry out" a Cil la intrarea 
‘clock” a CI2. dând semnal la fiecare 



24 


TEHMUM • Nr. 3/1997 


















































































































TEHNIUM NR.3/1997 


• 

CUPRINS 

AUDIO 

Ameliorarea redării frecvenţelor joase - Aurelian Lăzăroiu 

Pag. 1 

• 

ing. Cătălin Lăzăroiu 

Preamplificator pentru capul magnetic de redare 



(continuare din numărul anterior)- ing. Emil Marian 

Pag. 2 

• 

INFORMATICĂ 

Noţiuni generale despre PC-uri (4) - fiz. Gheorghe Băluţă 

Pag. 6 

• 

CQ-YO 

Receptor SSB cu filtru LC - ing. Dinu Costin Zamfirescu 

Pag. 7 

• 

CALLBOOK (continuare din numărul anterior) 

Pag.11 

• 

VIDEO-T.V. 

Depanarea televizoarelor în culori (III) 



Schema bloc a TV ROYAL (RECOR) - ing. Şerban Naicu 

Pag, 15 


ing. Horia Radu Ciobănescu 

• 

LABORATOR 

Construiţi un baraj de microunde - dr. ing. Andrei Ciontu 

Pag. 19 

• 

Regulatoare de tensiune şi de curent 



realizate cu circuite integrate specializate - ing, Şerban Naicu 

Pag.21 

• 

Convertor c.c. - c.c, - Oros Milian 

Pag.23 

« 

Spirală hipnotică - ing. Nicolae Sfetcu 

Pag.24 


Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară si prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne. 

Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 3000 lei/număr de revistă. 

• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le 
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi. 

• Articolele nepublicate nu se restituie. 























* rffS 


n r. 


n& 


\f§£WS;& 


fefjpl 

; 


* *.; 

O ; 




• • 


:.' \ :/ > -v 


# L,, 

: 

i 




- ao lumini 

• 1 d *t «*<> . I proM. 1 

. 'SVCH '■■'O® - ©triiU 1 V °’ -UCTt> -<=» 

*S£ 5 Ş?*^'' 

L*** r ' n p°* 

.UncipP^^a*’^'’ 

>« aK r 

. A vertiz° are 



■ .v; 


i 

. 

„ ■ . • - ■'< 


I 

\ 


K 




.. , ‘ '. ' -' 
.. , : •■. T •• * 

.*. *5’t J 4"îS 

•• .V: "•' •: :v • .:• 


■■■■■. • ■ , •* . , . • 

'' \ >:! * ■ — *' 


ISSN 1223-7000 


Revistă editată de S.C. TRANSVAAL FXECTKONICS SRL 


Tiparul executat la tipografia FĂT-ITUJMOS 

' n 1 .. S ii 


■ 

— 



= 


r