Tehnium/1995/9507

PREŢ: 500 lei 


REViSTĂ LUNARĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI 

COMANDĂ DE STAI 


SUMAR 

Poşta redacţiei 2 

Aplicaţii C! 3 

Telefon cu claviatură 4 

Sintetizator de frecvenţă 5 

Amplificator de antenă 8 

Ci: SL 560 C 7 

Receptor TV SAT 8 

Determinarea unghiurilor 9 

Preamplificator corector 10 

Premergătorii 11 

TVC-HERMES 12 

T ranzistoare echivalente 13 

Punte de măsură RLC * 14 

Generator multitesî 14 

Divizor de putere 15 

Protecţia Sa supratensiune 18 

T emporizator telefonic 17 

Memorator TEHNIUM 19 

Comandă prin sunet 21 

Apel selectiv 21 

Comutator automat 21 

MV modificat 22 

Circuite 

dezaccentuare AF 22 

Amplificator AF în punte 23 


ROMANA 


BANCA 


IMS? 


COMERCIALA 
































1. Mihăiţă BUSUIOC - GALAŢI. Am aflat cu plăcere despre interesul pe 
care-! arătaţi revistei TEHNIUM. în privinţa montajului prezentat de Dvs. 
este normal că are performanţe bune, datorate grijei cu care l-aţi realizat. 
Din păcate nu posedăm schemele aparatelor cerute şi acestea pot fi 
“decriptate” din montaj, chiar de către Dvs., o posibilă muncă de “detectiv” 
tehnic. De la serie la serie, şi chiar în cursul fabricaţiei curente, pot exista 
modificări de valori; iar în cazul magnetofoanelor, ele realizează 
performanţele din prospect numai pentru benzile menţionate în mod 
expres bineînţeles pentru cei foarte pretenţioşi, care doresc cifre concrete, 
dar nu sunt pasionaţi de muzică. 

2. Tudorel ZĂRNOIANU - TÂRGOVIŞTE. vă sfătuim să vă adresaţi 
pentru repararea videorecorder-ului FISHER la un atelier specializat, 
deoarece complexitatea unui asemenea aparat cere experienţă 
deosebită, o intervenţie neavizată putând duce la deteriorarea altor părţi 
din el. Puteţi “să vă inspiraţi” din scheme similare de videocasetofoane, 
care au fost publicate de diverse edituri particulare, unde găsiţi şi schema 
TVc ELCROM. Cu ocazia unei deplasări în Bucureşti, puteţi găsi 
documentaţia cerută la librăriile de specialitate. Regretăm că nu putem să 
vă facem trimiterea cerută,-din motive lesne de înţeles. 

3. Marius MUNTEANU - TIMIŞOARA. Nu posedăm documentaţia 
cerută; dar puteţi obţine cu siguranţă schema şi caietul - service de 
întreţinere, scriind direct la firma producătoare, prin poştă, e un lucru foarte 
normal, ţinând seama de faptul că nu au o reprezentanţă - service în 
localitate. 

4. Gheorghe DUMA - GODINEŞTI. vă mulţumim pentru aprecierile 
Dvs. în privinţa condiţiilor locale de recepţie ale posturilor TV naţionale, 
puteţi obţine indicaţii de la CONSILIUL NAŢIONAL AL AUDIOVIZUALULUI 
Şl MINISTERUL COMUNICAŢIILOR, ambele având aceeaşi adresă în 
Bucureşti, sector 4, Bulevardul Unirii nr.1. în privinţa receptorului TV vă 
puteţi adresa în scris la firma producătoare ca să vă expedieze schema şi 
dosarul Service prin poştă. Vă sfătuim să faceţi un abonament la revista 
TEHNIUM ca să o puteţi primi prin poştă. 

5. Emil MOCAN - CLUJ. Nu posedăm data nici asupra montajului nici 
asupra circuitului integrat solicitat. Poate fi vorba de un ceas sincronizat cu 
frecvenţa reţelei de alimentare, nepilotat prin cuarţ, sau cu componente 
defecte. 

6 . Eugen POPESCU - BUCUREŞTI. Schema respectivă a fost 
publicată mai demult atât în revista noastră, cât şi în culegerea de schemă 
de magnetofoane din EDITURA TEHNICĂ, vă rugăm să cercetaţi în 
biblioteca proprie. 

7. Ştefan ZUBER - TIMIŞOARA. Vă sfătuim să contactaţi poştal firma 
producătoare, pentru obţinerea schemei şi a întregului dosar service, e un 
lucru perfect normal ca uzanţă. 

8 . Marin STOENESCU - CRAIOVA. în revista TEHNIUM se publică în 
prezent un ciclu de montaje cu circuite imprimate simplificate, folosind 
metoda descrisă de lucru, puteţi rezolva rapid şi fără riscuri problema Dvs. 
pentru constructorii amatori, complicaţia cu calculatorul nu-şi are rostul. 

9. Paul SÎRBULESCU - VĂDĂSTRIŢA. Nu posedăm datele cerute de 
dumneavoastră. Unele componente clasice sunt “reboîezate” cu indicative 
noi, fanteziste, cu scop comercial. 

10. Marcel TUDOSE - PODURI. Luaţi contact cu un radiociub locai, 
pentru informare privind licenţa de emisie. 

11. Marian BĂLAI - CRAIOVA. Nu este exclus faptul ca circuitele 
integrate procurate să nu fie de calitate, procurate din stocuri discutabile, 
aceasta poate fi explicaţia diferenţelor mari observate. Puteţi folosi alte 
circuite integrate c^e pildă TDA 2030, care fiind uzuale, pot oferi fiabilitate 
mai mare, oferind cam aceeaşi putere. 

12. Gheorghe OLTEANU - COLÎBAŞI. Puteţi solicita dosarul Service ai 
televizorului la firma producătoare, prin poştă, din Republica 
Moldovenească. 

13. Ştefan Leonard ZOTA - PLOIEŞTI, schema receptorului SOLO 500 
o găsiţi în colecţia revistei Tehnium, celelalte aparate nu le cunoaştem. În 
privinţa revistelor pe care nu ştiţi să le traduceţi, aveţi ocazia să desluşiţi 
încetul cu încetul termenii tehnici - apoi totul devine mai clar, notând totul, 
comparând, câştigând experienţă. Circuitul integrat la care vă referiţi nu a 
cunoscut, probabil un produs experimental. 

14. Florin SEPECIUC - CORNUŢEL. Cursurile la care vă referiţi au fost 
vremelnice şi nu se mai ţin. Defecţiunea Dvs. constă în faptul că bobina de 
baleiaj de linii nu acţionează, fie e întrerupt circuitul respectiv. 

15. Daniel BADEA - CRAIOVA. Lucrul cu circuite integrate CMOS cere 
precauţii speciale, acestea se pot defecta prin scurgeri de curent de la 


letcon sau efecte electrostatice. Reluaţi 
studiul montajului cu toate precauţiile de 
rigoare. 

16. Ion UNGUREANU - MĂTĂSARI. 
Almanahul la care vă referiţi nu a putut fi 
publicat. Vă sfătuim să lucraţi cu atenţie 
şi veţi reuşi. Continuaţi cu succes. 

17. Daniel DEACU - TULCEA. Nu 
facem expediţie de piese electronice. 
Pentru montajele care vă interesează, 
cercetaţi colecţia revistei. Pentru 
lumânare electronică, un bistabil cu 
tranzistoare cu două beculeţe şi 
condensatoare inegale ca valoare - de 
experimentat - vă deschide posibilitatea 
de a obţine ce doriţi. 

18. Dumitru OLARU - POLICIORI. Nu 
posedăm documentaţia respectivă; dar 
puteţi obţine poştal documentaţia Service 
scriind direct firmei producătoare. 

19. Dinu GEORGIAN - TÂRGOVIŞTE. 
Materialele ia care vă referiţi sunt chiar 
articolele detaliate, cu text şi scheme, 
publicate în colecţia revistei ia numărul şi 
pagina indicată. Cercetaţi colecţia 
TEHNIUM. Vă sfătuim să vă abonaţi la 
revista TEHNIUM, ca să o primiţi prin 
poştă. 

20. Marian IFTODE - MURIGHIOL. 
Circuitul la care vă referiţi e echivalent 
total. Vă sfătuim să folosiţi sistemul 
gravării manuale a plăcilor de cablaj, 
metoda indicată în TEHNIUM nr.10/11 
pagina 20 . 

21. Toma TUDORACHE - FETEŞTI. 

,_, Nu uitaţi că 


constructorii 
amatori. 
Chestiile de 


observaţi - __,_ 

direrenţa? specializare C orpCI, etaj 5, cam. 509 

1 - 1 profesionala nu I _J 

intră în preocupările revistei. Vă urăm succes în cercetările Dvs. 

22. Sebastian BONDAR - HOLOD. Vă răspundem pe rând la toate 

întrebările Dvs.: Nu posedăm scheme ale unor aparate produse în serie 
mică, experimentală, folosind circuite integrate “rebotezate” prin deviere de 
la notaţie internaţională. Nu avem date asupra radiocasetofonului SANWA, 
trebuie să contactaţi firma care-! produce, prin poştă. Schema 
radioreceptorul Select a fost publicată şi In TEHNIUM şi la catalogul 
radioreceptoarelor româneşti, editat de EDITURA TEHNICĂ. Pentru toate 
radiocasetofoanele pe care ie aveţi, contactaţi firmele producătoare cerând 
documentaţia service. în cazul stabilizatorului integrat 7805 de tensiune 
pozitivă, terminalele văzute din faţă sunt de la stânga la dreapta 
următoarele: capsulă TO 220: 1 stânga intrare, 2 mijloc, comun, massa, 3 
dreapta ieşire stabilizată plus 5 V. Pentru___ 

7905 observaţi diferenţa din figură. ^-. 

23. Marcel SA VA - TR.MĂGURELE. Nu g-0 0gf ; 

suntem în posesia schemelor solicitate. £;hj ICL 3 %>£.,■ 

24. Florin ŞARPE - P.NEAMŢ. Vă sfătuim /ţQ 7 %%%%, 

să vă abonaţi la revista TEHNIUM, primifKk> sa(J l{«^ : 

prin poştă. Circuitele integrate sunt probabil j 

“rebotezate” prin schimbarea indicativului din f/ti 

normele internaţionale acceptate. Sfl 71uZ 

Receptoarele ia care vă referiţi au fost 3*2*5 

publicate în colecţia revistei TEHNIUM. "“‘‘i a ia 

25. Cristian OPRIŞ - NUŞTALĂU. . Â/D converterxj^bit f 

Desenul anexat al CI MMC 7107. ‘ - - ■ j 

(continuare în pag. 4} 


REDACTOR 

COORDONATOR: 

Ing. Andrei CIONTU 

GRAFICA: 

Viorica MUNTEANU ] 
DESENE: 

Gabriela GIOVLAN 
CORECTURA: 

Daniela UNGUREANU 
SECRETARIAT: 

Marina MARINESCU 

DTP: 

UNIVERSITAS 
INFOPRESS 
TOUR S.R.L. 

EDITOR: 

PRESA NAŢIONALĂ S.A. 
ADRESA REDACŢIEI: 

Piaţa Presei Libere nr. 1 
Bucureşti 79784 Sector 1 
Tel.: 222.33.74 

223.15.10...49/ H8 2 

Administraţia: 

S.C. "PRESA 
NAŢIONALĂ" S.A. 

Director: 

ing. S. PELTEACU j 

Director economic: i 

ec. I. CIUCESCU I 


Abonamentele se fac prin 
oficiile poştale - catalog 
4120. 

Difuzorii de presă se pot 
adresa direct la redacţie, 
telefonic sau la sediu: 
Corp CI, etaj 5, cam. 509 


2 


TEHNIUM 7/95 


APLICAŢII CI LINIARE 


100,0 33 K 




p.oT TjŢoO, 0^221 


3 3 K 47,0 


Hi-fc—^ 

Circuitele enumarate sint duble amplificatoare de putere executate in 
tehnologie hibrida cu tensiune de alimentare bipolara, ia care diferă pa¬ 
rametrii electrici, schemele de principiu fiind echivalente. 

Unele performante ale circuitelor (pentru un canal) sint următoarele: 



STK459 

STK460 

STK461 

STK463 

STK465 

Pout, 

nom., W 

5 

7 

10 

12 

15 

Ucc, m 

in., V.- 

±6 

‘7 

*8 

‘8,5 

‘9,5 

Ucc, max., V. 

‘12 

*13 

*16 

*18 

‘20 

Uin, max., V. 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

Icc ma 

x. (Uin= 0),mA. 

120 

120 

1.20 

120 

120 

lout. 

imp. max., A. 

1,5 

2 

2,6 

3 

3,3 

Kdist. 

(Pout= 50 mW ) 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 


(Pout= 0,1 W) 

0,02 

0,02 

0,02 

0,02 

0,02 


(Pout= 1 W) 

0,05 

0,05 

0,05 

0,05 

0,05 


(Pout, max.) 

0,3 

0,3 

0,3 

0,3 

0,3 

Kampl, 

dB 

48 

48 

48 

48 

48 

FI, Hz 


20 

20 

20 

20 

20 

Fh, KHz. 

20 

20 

20 

20 

20 

hs opt im., Ohm. 

4 

4 

4 

4 

4 

iţei® s 

mt încapsulate 

in capsula SIF 

-S pias 

tic cu 

16 term 


100,0 

b=2r*t- 


IN L > II 
O, 1 


fŞtT] X 


2 . 2 KUj.O 


1 l -fe l 

100,0 ik li îl I —i— 

100,0 1K Ţ Ţ T CIH 

j_l|j— lh | j^ilOORt 2K 

Xrj aş».» 

Circuitele enumarate sint duble ampl i*f icatoare de putere cu tensi¬ 
une de alimentare bipolara, executate in tehnologie hibrida, la care 
diferă parametrii electrici, schemele de principiu fiind echivalente. 
Unele performante ale circuitelor (pentru un canal) sint următoarele: 



Pout,W 

Ucc.V 

Icco.mA 

TH0.2 

Rs.Ohm 

STK4101 

6 

*13 

100 

0,3 

4 

STK4111 

10 

*17 

100 

0.3 

4 

STK4121 

15 

*20 

100 

0,3 

4 

STK4131 

20 

*23 

100 

0,3 

4 

STK4141 

25 

‘26 

100 

0,3 

4 

STK4151 

30 

*27 

100 

0.3 

4 

STK4161 

35 

*30 

100 

0,3 

4 

STK4171 

40 

*32 

100 

0.3 

4 

STK4181 

45 

*33 

100 

0,3 

4 

STK4191 

50 

*35 

100 

0,3 

4 


Circuitele sint incapsulate in capsula SIP-S plastic cu 18 terminale 
Pentru a obţine puterea de ieşire maximala, este necesar atsarea unui 
diator cu suprafaţa minima de la 60 la 600 cm 2 ._ 


220,0 
f-CZD—IH 

* 120R J 
2^<330K f 


| 22QK * V 
[ 220K 100R 

12K 


4,7R 

' +. 11000,0 




i^Ht- 

220,0 -L. 

Circuitele enumarate sint duble ampIificatoare de putere executate in 
tehnologie hibrida, la care diferă parametrii electrici, schemele de 
principiu fiind echivalente. 

Unele performante ale circuitelor (pentru un canal) sint următoarele: 



STK433 

STK435 

STK436 

STK437 

STK439 

STK441 

SK443 

Pout, nom., W 

5 

7 

10 

12 

15 

20 

25 

Ucc, min., V. 

12 

14 

* 16 

17 

19 

22 

25 

Ucc, max., V. 

23 

27 

33 

35 

39 

44 

49 

Uin, max., V. 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

0,27 

Icc max. (Uin= 0),mA. 

120 

120 

120 

120 

120 

120 

120 

lout, imp. max., A. 

1,5 

2 

2,6 

3 

3,3 

3,8 

4 

Kdist. (Pout— 50 mW ) 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 

0,01 

(Pout= 1 W) 

0,05 

0,05 

0,05 . 

0,05 

0,05 

0,04 ' 

! 0,04 

(Pout, max.) 

0,3 

0,3 

0,3 

0,3 

0,3 

0,2 

0,2 

Kamp1, d8 

48 

48 

48 

48 

48 

46 

46 

FI» Hz. 

20 

20 

20 

20 

20 

20 

20 

Fh, KHz 

20 

20 

20 

20 

20 

25 

25 

Rs opt im., Ohm. 

4 

4 

4 

4 

4 

4 

4 

Circuitele sint incapsulate 

In capsi 

jta SIP- 

-S plast 

ic cu 

15 termi 

i na 1e. 


| » iu 3 _jo, 01 

82rt 2 “ _k 9 0,l 4 * 7 R 

. i!L 4, Ti T L -^h-c=H 

inr 

H i f ” '°- 4 ° M i 

4T ° ttm ,« - 0 — 

12 1 — 


\¥h\A 

47,0 


Circuitele enumarate sint duble amplificatoare de putere cu tensi¬ 
une de alimentare bipolara, executate in tehnologie hibrida, la care 
diferă parametrii electrici, schemele de principiu fiind echivalente. 
Unele performante ale circuitelor (pentru un canal) sint următoarele: 



Pout ,W 

Ucc.V 

1cco,mA 

THD,* 

Rs.Ohm 

STK4773 

10 

*19 

120 

0,02 

4 

STK4793 

15 

*22 

120 

0,02 

4 

STK4803 

20 

*24 

120 

0,02 

4 

STK4813 

20 

*24 

120 

0,02 

4 

STK4833 

25 

*25 

120 

0,02 

4 

STK4843 

30 

*27 

120 

0,02 

4 

STK4853 

30 

*27 

120 

0,02 

4 

STK4863 

35 

*30 

120 

0,02 

4 

STK4873 

35 

*30 

120 

0,02 

4 

STK4893 

40 

*32 

120 

0,02 

4 

STK4913 

50 

*35 

120 

0,02 

4 


Circuitele sint incapsulate In capsula SIP-S plastic cu 18 terminale. 


TEHNIUM 7/95 


3 






CONSTRUCŢII HOBBY 


I PUTEŢI TRANSFORMA UN TELEFON ©RIŞ [, 

7 ".: ■ ' 


Sfârşitul telefoanelor cu disc este aproape. Dacă acest dispozitiv 
electromecanic al vechiului nostru prieten - telefonul - dă semne de 
“oboseală”, suntem sfătuiţi să nu pierdem timp cu repararea acestuia, 
ci să-l înlocuim cu un selector de numere cu butoane, original, care 
prezintă următoarele avantaje: siguranţă în funcţionare înaltă, 
simplitate a reglării şi gabarit redus, ceea ce permite montarea uşoară 


nF^H _ 



SB3 

VDI ! 

ÎF 



5 ,yb; 



1 Ur¬ 

SB4JI>YJt 

V D 7 



li 

SBS T>> 


jF 



3 

SBBp_ 

L 

i 




SBj> 

L 




[SB8jJ> 


ŞBŞJFJ 

«8 



SBiajr- 

îi-wijptj 



1 ' 


X HI558A3 



a acestuia, practic în orice aparat telefonic. Convertorul de cod (fig. 1) 
este realizat cu diodele D1-D8 şi circuitul integrat DD1. Apăsând pe 
un buton oarecare ai selectorului de numere, la ieşirea invertoarelor 

apar semnale în cod 
binar-zecimal 
corespunzătoare 
numărului ales. 
Aceste semnale 
(codul) se aplică la 
intrările de scriere ale 
numărătorului 
reversibil DD2. 

Simultan cu 
apariţia codului, la 
ieşirea invertorului 
DD4 apare impulsul 
negativ care permite 
înscrierea informaţiei 
codificate în 

numărător. în cazul 
apariţiei la ieşirea 




numărătorului a informaţiei înscrise, schema de coincidenţă DD3 
cuplează, prin tranzistorul TI, generatorul realizat cu invertoarele 
DD4.1-DD4.3. Impulsurile produse de acesta se aplică la intrarea 
inversoare 11 (de numărare) a circuitului integrat DD2. 

Numărătorul, conform destinaţiei sale, numără codul înscris 
(informaţia). După efectuarea numărării, numărătorul se resetează, 
generatorul se închide şi, ca rezultat, se obţine situaţia că numărul de 


impulsuri produs de acest generator (numărul de desfaceri ale 
contactelor releului K1) depinde de numărul apăsat. Dispozitivul este 
pregătit să primească o nouă informaţie la apăsarea butonului 
corespunzător numărului dorit. 

Circuitul C2, R3 
serveşte pentru 
aducerea în 
starea iniţială zero 
a numărătorului 
DD2, la cuplarea 
alimentării 
montajului. 

Montajul, 
realizat pe două 
plăci de sticlo- 
textolit placat pre¬ 
zentate în dese¬ 
ne, este suficient 
de compactizat. 

Pe prima placă 
(fig. 2,3) sunt 
dispuse 
elementele" 
convertorului de cod, numărătorului reversibil, generatorului de 
impulsuri şi ale releului de execuţie. Pe cea de-a doua (fig. 4) se 
dispune aria de comutare care constă din 10 butoane pentru 
culegerea numărului. Plăcile se prind una de ceaiaită cu ajutorul unor 
scoabe rigide şi sep 
fixează de panou! fals 
al selectorului de 
numere. Bornele HH 
ale releului K1 se 
conectează la bornele 
corespunzătoare ale 
aparatului telefonic. 

Montajul, dacă este 
executat corect, nu 
necesită practic reglaj. 

Trebuie numai stabilită 
frecvenţa necesară de 
anclanşare a releului 
K1 pentru a nu se 
produce încurcături la 
selectarea numărului. 

Frecvenţa se ajus¬ 
tează discret cu 

ajutorul condensatorului C4 şi, mai fin, cu ajutorul rezistorului R7. 

Din M-K 10/93 
Ing. Fany E. STANCIU 



(urmare din pag. 2) 

26. Gheorghe MUCUŢA - MIHAI BRAVU. Pentru domeniul Dvs. care 
vizează domeniu! profesional - comercial, vă sfătuim să apelaţi la 
următoarele foruri oficiale: CONSILIUL NAŢIONAL AUDIOVIZUAL Şl 
MINISTERUL COMUNICAŢIILOR, care au aceeaşi adresă, în aceeaşi 
clădire, în Bucureşti, Bulevardul Unirii nr.1, sector 4, singurele instituţii 
care vă pot da toate lămuririle şl aprobările necesare. în privinţa procurării 
revistei TEHNIUM faceţi abonament POŞTAL şi o primiţi la domiciliu. 

27. Mihăiţă ENEA - CONSTANŢA. Faţă de anii trecuţi s-au produs 
unele modificări în atribuţiile revistei, destinată numai constructorilor 
amatori. în privinţa tuturor schemelor cerute, parte din ele au fost publicate 
în TEHNIUM şi majoritatea în Editura Tehnică, “Schema de 
radioreceptoare româneşti”. 

28. Nicolae BUDREGA - MĂRGINENII DE JOS. Nu cunoaştem antena 


la care vă referiţi. Vă rugăm să consultaţi colecţia revistei unde găsiţi toate 
lămuririle necesare. în privinţa procurării revistei, cea mai sigură cale e 
facerea un abonament poştal la TEHNIUM. 

29. Marius AVRAM - BRAŞOV. Pentru rezovarea problemelor Dvs., vă 
sfătuim să urmăriţi rubrica Atelier din TEHNIUM unde-au apărut şi vor 
continua să apară scheme din cele cerute de Dvs., cu cablaj imprimat uşor 
de realizat, putând face şi unele adaptări în acelaş fel conform cazurilor 
cerute de Dvs. 

30. Corneiiu ABABEi - GALAŢI. Vom căuta să soluţionăm în limita 
posibilităţilor cerinţele Dvs. în ceea ce priveşte domeniul strict profesional, 
trebuie să remarcaţi că revista TEHNIUM e adresată numai constructorilor 
amatori, în vederea formării lor şi informării lor practice, spre o profesie 
care se învaţă şi prin practică în al doilea rând. 

G.D.OPRESCU 


4 


TEHNIUM 7/95 












CONSTRUCŢII DE RADIOFRECVENŢÂ 


„ , ^ T Ti - s -.! r - % e - %— ; ^ " : 

.i'i ă -JL t ;ăi ’ % K- % r, 


. ■ ■ . 


La Simpozionul organizat în luna mai 1994 de către FRR pe Ecartul fix de 3 KHz impus, se poate obţine în principiirdin Grife 
tema sintetizatoarelor de frecvenţă pentru radioamatori, s-a emis şi .combinaţie între fq şi N astfei ca fq/N=3 KHz,.-De exemplu pentru 

ideea că truda pentru realizarea unui sintetizor cu oscilator cu fază . .. ..o' , w , . 

fq=3 KHz este necesar N=10° (aa<ca îre: 

____ _____'___ __ -j. divizoare decadice CDB 490), Monostahiiu! de 

f" , formare dă un impuls de comandă la ieşirea OF. 

î ___ _ . i Mx{ ~t __ f i p e această duratiK.de 0,5 |is, impulsul de RF 

j XO ► o f —MF _J OHA I —ftbq -^Y)-—. (modulat) conţine Kt."umăr de n - tj/To = t<f 0 - 

I L -- ———* —~ J L——* |^ s J 0,5 x 145 = 72,5 sinusoide, ceea ce este mai mult 

J :n Ii h f0 | L ”““ ~ţ “ 1 i decât satisfăcător (din figura 2 rezultă că spectrul 

. GA I I de frecvenţă va fi cu atât mai uniform cu cât h 

î J este mai mic). 

-j î j în figura 3 este dată schema de principiu a 

_ | ga. A doua parte a sintetizorului o constituie 




blocată 
{greutăţi în 
procurarea 


! h .L m Tbm fo ,i_ componente, 

ti 145 ' + ti dificultăţi de 

|q ‘ ..realizare 

lT _____^constructivă, 

de reglaje, etc) 

s-ar putea să nu fie justificată întru totul de performanţele obţinute 
şi că, uneori, sunt preferabile alte soluţii. 

în ceie ce urmează se propune amatorilor de UUS schema unui 
sintetizor de frecvenţe cu compensare (catalitic), uşor de realizat 
practic cu ceea ce are orice radioamator în “zestrea” 
personală, schemă pe care. autorui a experimentat-o cu 
succes cu. mulţi ani în urmă. Sintetizorul este capabil să 
furnizeze între 144 şi 148 MHz, un număr de 686 de 
frecvenţe fixe cu ecartul de.3 KHz între ele, frecvenţe 
selectabile manual cu ajutorui unui potenţiometru cu 
demultiplicator. Nu insistam asupra principiului de 
funcţionare al acestui sintetizor, bazat pe selectorul de 
frecvenţă tip Wadley, care este bine cunoscut, (1,2). în pfj- 
figura 1 se prezintă schema bloc. Sintetizorul comportă trei • 
părţi componente (module): generatorul de armonice (GA), e GA 
‘ modulul mixerelor şi al filtrului trece-bandă cu cuarţ (FTBQ) 
şi modulul oscilatorului de frecvenţă variabilă (VFO). 
Generatorul de armonicş cuprinde un oscilator cu cuarţ 
(XO), un divizor de frecvenţă (DF), un monostabii de 
formare (MF) a impulsurilor de mică durată (tj) şi un 
' oscilator de RF modulat în amplitudine (OMA) pe frecvenţa 
fo = 145 MHz (mijlocul benzii). După cum rezultă din figura 
2.spectrul impulsurilor de RF de ia ieşirea OMA este 
simetric în jurul lui 145 MHz şi destul de uniform între 144 şi 
146 MHz. El conţine între aceste limite 666 linii spectrale 
care; dacă pot fi selectate câte una, pot constitui tot atâtea 
semnale de frecvenţe fixe, stabilizate de un singur 
rezonator cu cuarţ, cu ecart de 3 KHz Intre ele. 4 


selectorul de armonice (fig. 4) care este format din două etaje de 
mixare, unul substractiv Mx(-) şi unul aditiv Mx(+), un filtru TB cu 
bartda în jur de 2-3 KHz şi VFO-ul. Nestabilitatea de fază a VFO, 
A<ph, care tradusă în nestabilitate de frecvenţă trebuie să fie sub 2- 
3 KHz, este compensată la ieşirea celui dă-al doilea mixer, unde 
liniile spectrale se. obţin serial, “baleiaîe” fiind de acordul VFO, 
Stabilitatea frecvenţei VFO (parametrică), trebuie să fie toane bună 
şi anume (2*3)10 3 /145 x IO 6 = (13,8 *20,7).IO" 6 ., altfel VFO-ul 
“sare” de pe o frecvenţă pe alfa. Radioconstructori! amatori trebuie 
să acorde deci o atenţie deosebită acestui VFO, în obţinerea unei 
bune stabilităţi a frecvenţei pe termen lung (termocompensare, 
termostatare). 

FTBQ va fi un filtru hibrid (LC şi rezonator cu cuarţ) în punte 




% 


$ & J 






y y 

*A 4 


TEHNIUM 7/95 


5 

















CONSTRUCŢII DE RADfQF.RECVENŢA 


c, ,scn_HM 


sau semipunte. Pentru o 
frecvenţă centrală a lui 
tipică f-,=10,7 MHz 

oscilatorul va avea 

frecvenţa minimă şi 
maximă 
următoare: f^ m = 

144-10,7 = 133,3 
MHz, f hM = 146- 
10,7 V 135,3 
MHz. în figura 4 
este prezentată 
o variantă din 
multe posibile 

ale sectorului de armonice. 

Cele două mixere sunt de acelaşi tip, echilibrate, 
realizate cu câte două tranzistoare de RF. VFO-ui este acordat ca 
şi Mx(+) cu ajutorul unei diode varicap (monoreglaj). 

în încheiere recomandăm unele scheme de FTBQ care pot fi 
realizate practic de către radioamatori. Schema din figura 5 are o 
bandă de 2,2-2,4 KHz la -6dB, Cele 6 cuarţuri nu trebuie să difere 
ca frecvenţă de rezonanţă serie şi derivaţie cu mai mult de 2 KHz. 
în figura 6 a şi b se dă schema unui FTBQ în punte, diferenţial, 
precum şi caracteristica lui de frecvenţă obţinută practic. 
Bineînţeles că se poate folosi orice schemă de FTBQ de 



aX 

mm 

C2 IQOOţ ^y} 

15 f" 1 


radioamator (de bandă îngustă) utilizarea unor filtre industriale 
piezoceramice, cu cuarţ, monolitice, nedând rezultate, din cauza 
benzii de frecvenţe de trecere mare (mai mare de 15 KHz). 

Nu-mi rămâne decât să urez spor la lucru radioamatorilor 
se vor apuca să-şi construiască aşa ceva. 

U&t)IXs$ 



Bibliografie: 

[1 ] Revistele “Radio” (CSI) 6/75 şi 10/78 
[2] A. Ciontu, F.Săvulescu. Criterii de proiectare a 
sintetizoareior de frecvenţă cu compensare. Comunicare la j 
Conferinţa de Telecomunicaţii Bucureşti 1971. 

Y03FGL 


. .. 

Semnalul de foarte înaltă frecvenţă provenit de la o antenă de 
bandă largă logperiodică sau YAGI clasică construită pentru 
canalul 12 este aplicat primului tranzistor al amplificatorului Q1 
printr-un filtru trece-sus ce rejectează semnalele cu frecvenţă mai 
joasă decât limita inferioară de frecvenţă a gamei amplificate (CI, 
C2, R1, LI - figura 1). 




Semnalul amplificat din colectorul tranzistorului Q1 este trecut 
printr-un transformator de adaptare, (L2-L3) în baza tranzistorului 
Q2 din ai cărui colector semnalul este prelevat de un circuit 
adaptor de impedanţă (L5-C7) şi transmis prin cablu ia receptorul 
de televiziune. 

Autotransformatoml (L2-L3) şi capacităţile aferente formează un 
circuit oscilant cu factor de calitate scăzut care, ajutat să rezoneze 
pe frecvenţa limită superioară a gamei recepţionate (prin reglajul 
trimerului CT sau bobinei L2) duce Sa uniformizarea câştigului 
amplificatorului în bandă, compensând tendinţa de scădere a 
amplificării tranzistoarelor odată cu creşterea frecvenţei. 

Tranzistoarele lucrează preponderent în schema cu emitorul la 
masă, lucru ce permite obţinerea unui câştig mare (frecvenţa de 
tăiere a tranzistoarelor fiind suficient de depărtată), rezultatele 
practice în urma experimentelor fiind superioare schemei “cascod” 
atât în privinţa câştigului, cât şi a zgomotului. Tendinţele de 
autooscilare ale tranzistoarelor, care apar la schema cu emitorul la 
masă sunt anihilate de circuite de neutrodinare în bandă largă 


(LI b, L4-R4) astfel încât ecranările interne (de altfel ineficiente ia 
combaterea autooscilaţiilor la această schemă) nu sunt necesare şi 
construcţia nu este pretenţioasă. 

Montajul se realizează pe un suport din tablă cositorită de 0,5-1 
mm grosime, (conform figurii 3), ce se acoperă şi se cositoreşte de 
către un capac complementar, realizat din acelaşi material. 

Legăturile vor fi cât mai scurte şi rigide. Bobinele, cu excepţia lui I 
L4 se realizează “în aer” pe un şablon cu 0=4 mm, din sârmă 0 
0,5 CuEm, fără pas. Rezistoarele poi fi chimice, sau RPM, iar 
condensatoarele sunt ceramice. Rezistorul R4 este chimic de 0,5 
W, iar 14 se bobinează peste el cu sârmă 0 0,3 CuEm, astfel încât 
să se obţină un ansamblu R-L cu terminalele pe aceeaşi axă, în 
sens opus. 

Reglajul amplificatorului se face în scopul obţinerii rezonanţei 
grupului (L2-L3) şi capacităţile aferente pe 230 MHz. în acest scop 
se acţionează asupra trimerului (Cţ) cu capacitatea maximă de 3,5 
pF (poate fi realizat din două conductoare izolate răsucite). în cazul 
unor capacităţi parazite mari se elimină trimerul şi acordul se 
realizează lungind sau comprimând bobina L2, pentru recepţie 
optimă la canalul superior. 

Testarea parametrilor unui amplificator FIF este în general 
dificilă, necesitând aparatură specială. Comparând în aceleaşi 
condiţii de recepţie comportarea unui amplificator industrial în 


6 


TEHNIUM 7/95 











schemă cascod şi schema propusă, rezultatele au fost net 
superioare în favoarea celeia din urmă, utilizând aceleaşi 
tranzistoare. 


Tensiunea de alimentare a montajului nu este critică datorită 


modului de polarizare a tranzistoarelor; optimul obţinut a fost cu* o 
tensiune mai scăzută (cca 6V). Amplificatorul se poate monta pe 
traseul cablului, caz în care alimentarea se poate realiza chiar prin 
acesta, cu ajutorul unor circuite de separaţie sau dacă le 
realizează o cutie ermetizată se poate încerca montarea acestuia 
chiar lângă antenă, după un tronson de cablu coaxial de cea. 0,5 - 
1 mm lungime de la dipoi şi buclă sau adaptor. 

NOTE: 

1. Comportarea amplificatorului este puternic dependentă de 
condiţiile locale {impedanţe la intrare, ieşire, lungimi de cablu) în 
măsura în care nu apar oscilaţii, se scurtcircuitează R6 (3 
neinductiv) şi se elimină succesiv R7, R3 şi R1 în scopul măririi 
câştigului. 

2. Acordul trimerului Cţ se face numai la canalul 12 (230 MHz) 
în cazul unor capacităţi de montaj mari nu se foloseşte, acordul 
realizându-se din bobina L2. 

Gheorghian ROMEO - Gura Humorului 



Este un amplificator de bandă largă (până la 300 MHz) cu 
zgomot redus, în capsula metalică (TO-5) sau DIP cu 8 pini. 


3. Valori nominale 

(f=30 MHz, U S =6V, Rg=R L =50£2, 0 A =25°C) 


1. Caracteristici rezumate: 

- 3 tranzistor! de bandă"largă cuplaţi direct şi 9 rezisiori; 

- flexibilitatea maximă într-o configuraţie externă minimală; 

- amplificare până la 40 dB; 

- domeniu larg al tensiunilor de alimentare şi consum redus; 

- aplicaţii în amplificatoare FI, apiificatoare de bandă largă şi 
putere redusă, drivere 500, amplificatoare de antenă VHF. 


Parametru 

Simbol 

Minim 

Maxim Tipic 

Unitmăi 

Tensiune alimentare 

U s 

2 

12 

V 

Curent absorbit 

■s 


30 20 

mA 

Amplificare semnal mic V u 

11 

17 14 

dB 

Oscilaţia în domeniu! 
10...220 MHz 

Vu 


±1,5 

dB 

Frecvenţa superioară 
Factor zgomot 

F 

3,5 

250 

MHz 

dB 



2. Parametri limită 


4. Schema unui amplificator 
de bandă largă. 





TEHNIUM 7/95 


7 
















RECEPŢIA SNP IV’OyALA TV -SAT 


200 ! 




RECEPTOBllXI 


SM9' 



3 


In serialul de articole, f 
publicat până în prezent în | 
revista noastră, referitoare | 
la construcţia unui receptor j 
artizanal de interior) 
(INDOOR) pentru recepţia | 
emisiiunilor de iâ sateliţi j 
i TV, am arătat succesivi 
cum se realizează flecare j 
din modulele componente, 
argumentând că structura 
modulară are anumite 
facilităţi constructive de 
regiare şi asamblare.. .Consideram, deci, că în prezent avem 
realizate următoarele module: 

* Modulul de alimentare (MA), în nr.8-9/1934. Acest modul 

nu conţine pe placă montate cele două transformatoare.de reţea 
(E10), puntea redresoare 10PM05 şi condensatorul electrolitic de 
ISOQfiF. Placa nu este pusă într-o boxă de ecranare, nefiind 
.. ...n .. . ^_ nevoie. 

* Modulul convertor 
(MG), în nr. 10-11/1994 
şi 12/1994. 

Modulul 
amplificator de frecvenţă 
intermediară (MAF!) ■ 
cale comună, în 
nr.1/1995. 

• Modulul detector de 
frecvenţă PLL (MDFi, în 
hr.2/1995. 

* Modulul video~su.net (MVS), în nr.3/1995. 

• Modulul remodulator (MR), în nr.4/1995. 

Modulele MDF şi MVS sunt într-o boxă comună, toate celelalte 
având boxe individuale. Având aceste module realizate şi 
prereglate, pentru a putea trece la asamblarea receptorului trebuie 
să ne mai procurăm următoarele elemente: 

* două becuri pentru scale telefonice de 6 sau 12V la 45 mA; 

• un întrerupător de reţea translaţie (ca la TV româneşti); 

• două transformatoare de reţea pe miez-El O, unu! de 12V şi 

unul de._17V în 




-4- 


1.7 y^"\- 

-# -# 


H—(- 


■ţfll 


4-4-.4—J 




i 


„.L. 


4 


4 


pTs 

4 liH hrA 


O.,» 


secundar (folosite 
la receptoarele 
tranzistorizate 
româneşti); 

• două 

comutatoare 2x2 
cu translaţie şi 
revenire pentru 
comanda de 
stânga (L) - 

dreapta (R) a 

ansamblului antenei parabolice; 

*> un microampermetru de 1 QOjjA indicator de tipul celor folosite 
la casetofoane; 

* trei potenţiometre normale de panou cu butoanele respective 

(Ax.06) şi anume: *100 KQ (inscripţionare'“AUDIO”) 

* 15 KQ (inscripţionare “VIDEO”) 

* 2 x 22 KQ (inscripţionare “TUNING”) 

, * un tambur (060) pentru antrenarea sforii scalei şi un sistem 
de demultiplicare (buton-ax-scripete) procurabiie de la 
radioreceptoare vechi cu tuburi electronice; 

3 un cordon de reţea cu fişa respectivă; 


« patru putere de cauciuc 

* un comutator translaţie (POLAR!TY H-V); 

* două mufe RCA (“ViDEO-OUT”, “AUDiO-OUT”); 

* una mufă TV mamă-panou (“RF-OUT”); 

* o mufă DIN 5 contacte tată; 

* o mufă DIN 5 contacte mamă*- 

* două mufe TV-T; 

* un metru cablu coaxial. 

__ Problema care se pune 

| în continuare este “găsirea” 

Ş sau construcţia casetei 
j receptorului care să fie 
“ echipată cu modulele şi . 
componentele menţionate. Aceâsta va trebui să fie paralelipipedică 
cu dimensiunile .maxime de gabarit 360 x 260 x 84. (foto'; 

Rezolvarea pe care o propunem este aceea a unei casete 
metalice simple formată dintr-o placă de bază a cărei desfăşurare 

este prezentată în figura 1, 
un capac superior în formă 
de U cu desfăşurare în 
figura 2, : o placă suport 
pentru potenţiometre în 
figura 3 şi o mască 
metalică cu inscripţionările^ 
menţionate. 

Caseta se va 
confecţiona din tablă de fier 
* 0,4 - 0,6 decapaîă, 
pasivizată, sau din tablă de aluminiu *1.5-2. Caseta se va vopsi 
în negru cu excepţia măştii care se va vopsi cu emaii aib. 

Nu insistăm asupra soluţiei cu desene de amănunt cotate, ci 


b 

MA 


r- 

B 

© 


MVS 

4' 

ÎI 

U 

0 



vrem numai să sugerăm radioamatorilor constructori câteva idei. 

Astfel, o poziţionare posibilă a modulelor pe placa de bază şi a4 
transformatoarelor este cea din figura 5. Prinderea se tace cu 
şuruburi M3 scurte, piuliţele fiind lipite de tabla boxei modulului 
(părţile laterale). Partea de jos, reprezentând faţa receptorului, vom 
monta mufele D1N-M RCA şi TV-M, pe laterala din spate a plăcii de 
bază (figura 1). Tot acolo vom decupa o gaură rotundă prin care să 
iasă mufa BNC ce am iipit-o pe modulul convertor (MC). 


8 


TEHNIUM 7/95 



















RECEPŢ I A INDIVIDUALA T¥ -SAT 


- 

. ' 




Puntea 10PIVI05 se va monta tot pe spatele casetei (folosit ca 
■ radiator). La circa 25 mm de marginea tie jos a plăcii de bază vom 


pe placa suport a potenţiometrelor se prinde (pe 2 disîanţîeri) o 
tablă pe care se va lipi (cu prenadez) o scală gradată ca cea din 


“I figura 7 (de exemplu). Aceşstă 

I scaiă va putea fi realizata şl 

i w „ ■ . 

; graoata in îiriai după reglajul 
final a! receptorului be antenă 
(într-o instalaţie de recepţie 
individuală TV-SAT care 
funcţionează corect}.-în pri¬ 
vinţa interconectării modulelor, 
a legăturilor cu organele de 
reglaj, acestea se realizează 
_ uşor cu conductor iiţat izolat cu 


r ' — “ - --*— 


monta placa suport a 



potenţiometrelor 



(figura 3). Vom 

LZi_j 


adapta acum 





sistemul de 


rjlpi—j 



demultiplicare a rotirii 


| p 1 

x\ 


potenţiometrului 



A 


“TUNING” (2 x 22 


l 

s / 


KQ) montând 





tamburul pe ax, 


i N a|y 



scripeţii, axul de 


hf; 



acţionare, şi sfoara 


/ 



scalei bine întinsă de 

j 

i i 



un arc (figura 6). 

i 1 

A ii{ 

V 


în dreptul 


v ti vl J 

’v 

decupării dreptun¬ 

j / 

i <4b— 

ts?A JXi 


ghiulare practicată în 

O twim 


mască, care se 




acoperă ulterior cu 



PVC de diferite culori conform schiţele 


ing.Tony E KAR’JND: 
Ing.Sergiy GHEREGI 


• ÎEA 'UNGHIURILOR DE AZIMUT SI ELEVATE ALE SATELITULUI V - [ ; i 


In practica radioamatorilor care se ocupă de recepţionarea-programelor TV 
n satelit, apare deseori problema poziţionării iniţiale a antenei de recepţie pe 
satelit sau altui. 

în cele ce urmează se propune o metodă simplă de determinare a 
ghiului de azimut (A) şi a unghiului de elevaţie (E) în căzui orientării antenei 
satelitul (S) gestaţionar- respectiv. Pentru aceasta este necesar să se 
nească următoarele date iniţiale: 

- coordonatele punctului de recepţie în grade unghiuiare şi minute; 


ejituiui geqsiaţionar, longitudinea estică sau longitudinea 


1. Se determină unghiul geocentric 0 între două semidrepte care pornesc 
din centrul Pământului. O semidreaptă este orientată către punctul In care se 
află observatorul, iar cealaltă trece printr-un punct aflat în planul ecuatorial, 
corespunzător proiecţiei satelitului. 

2. Se determină diferenţa longitudinilor satelitului şi punctului de recepţie, 


Se determină azimutul cu formula: A = 180° + (-) arc tg tgA-y/sîrwp, grade. 

In această formulă se utilizează semnul “+” în cazul sateliţilor dispuşi în 
punctele de recepţie aflate spre vest de observator, şi semnul în cazul 
sateliţilor aflaţi ia est faţă de observator. 

Se determină unghiul de elevaţie cu formula: 

- arc tg cos 0 - 0,15/sin 0, grade. Mărimea 0,15 reprezintă raportul dintre 
î Pământului şi respectiv a orbitei geostaţionare a satelituiui. 
şicuieie pot fi executate pe baza unui program de calculator-sau pot fi 
efectuate şi în căzui existenţei unui microcaicuiator modern sau a 
dor cu funcţii trigonometrice. Ca exemplu, propunem variante de caicul 
Jtiiizează tabelele funcţiilor trigonometrice. 

In păcate, nu se reuşeşte întotdeauna determinarea precisă a 
onaîeior locului şi ale poziţiei orbitale a satelitului, nedispunând, de~ 


reguiă, de instrumente pentru măsurarea unghiurilor cu înaltă capacitate de 

separare. 

Dar, ţinând seama că diagrama de directivitaîe a antenelor de recepţie 
utilizate, ia nivelul de 1 dB, este de ordinul 1°, observatorului îi este suficient 
să, prindă semnalul şi, apoi, după calitatea imaginii să efectueze ajustarea 
•poziţiei antenei. 

Varianta propusă de determinare a poziţionării iniţiale a antenei dă 
rezultate bune. Autorui, după mulţi ani de practică, s-a convins că precizia,, 
calculatoarelor, de 0,5°, este în genera! exagerată. 

Datele iniţiale: punctul în care se află observatorul (oraşul Sofia) are 
următoarele coordonate: y=23°E; <p=42°30’N; se recepţionează- satelitul 
EUTELSAT 1F4 aflat la 13°E. 

1. se determină A-y = 23 -13 = 10° 

2. se determină coscp (42°30’) = 0,7373 

3. se determină tgp (42 c, 30') = 0,9163 

4. cos Acp (10°) = B (notaţie) = 0,9848 

5. B cos = cos 0 = D (notaţie) = 0,7266 

6. arc cos D = 8 = 43°30’ 

7. (5) cos ,0 = 0,7266 

8: sin 0 (43° 30’) = 0,6884 

9. tg 0 (43° 30’) = C (notaţie) = 0,9490 

10. tg <p:tg 0 = F (notaţie) = 0,9656 

11. arc cos F = G (notaţie) = 15° 

12. A = 180° 4- G = 195° 

13. cos 0 - 0,15 = H (notaţie) = 0,5766 

14. H sin 6 = I (notaţie) = 0,8376 

15. arc tg i = E (notaţie) = 39°55' 

Rezultate: A = 195° 

F = 39°55’ 

RADIO TELEVIZIA, ELEKTRONICA, Nr 1 şl 2-3 /1992 

ing. I.S. 


TEHNIUM 7/95 









_ TEHN8UM ATEL IER___ 

PREAMPLIFICATOlt C#SECT€1M 


Nivelul dat de unele surse de semnal necesită atât amplificare 
suplimentară - dat fiind nivelul foarte scăzut, Insuficient pentru 
atacul unui etaj final sau al unui amplificator obişnuit cu câştig 
mediu - cât şi aplicarea cu ocazia amplificării suplimentare şi a 
unei corecţii de frecvenţă. Schema unui asemenea 
preamplificator corector e arătată în figura A. Se folosesc două 
etaje de amplificare cu tranzistoare de mică putere, de orice tip 
din seria BC (npn) cuplate conductiv, cu polarizare automată 
mutuală, cu buclă de reacţie negativă de ia ieşire la emitorul 

primului 
tranzistor, 
circuit în care 
sg pot include 
şi piese pentru 
corecţia de 
amplificare şi 
frecvenţă, 
plasată între 

punctele C şi B din schemă, după cerinţele constructorului. 
Piesele sunt de format miniatură, condensatoarele electrolitice de 
format butoiaş ia tensiune 12 ... 25 Voiţi. Montajul poate fi 
alimentat la tensiuni de 6 ... 12 Volţi, şi chiar ia tensiuni până la 
25 Volţi, se autoreglează polarizarea. Sub 6 Volţi funcţionarea nu 
e sigură; se recomandă alte tipuri de scheme pentru alimentare lâ 


tensiune redusă. în figura B se arată feiul în care pot fi dispuse 
piesele de plăcuţe de montaj de 35 x 50 mm. Se observă faptul 
că tot montajul se dispune doar pe jumătate de modul, în caz 
monotonie - cealaltă parte poate fi ocupată cu un montaj similar 

pentru 
varianta 
stereofonică, 
sau cu două 
canale 
separate, 
eventual 
pentru un 
mixer audio. în 
figura F se 
arată felul 
cutiei de 
ecranare, care 

neapărat trebuie confecţionată din tablă de fier galvanizată sau 
inoxidabilă, pentru ecranai eficient electrostatic şi magnetic. O 
grosime a tablei de 0,4 ... 1 mm e suficientă şi uşor de iucrat cu o 
foarfecă obişnuită. Pentru îndoire precisă, se marchează conturul 
îndoirii cu o deltă, prin ciocănire şi cu ceva atenţie, cutiuţa poate 
avea un aspect acceptabil. 

Partea cea mal importantă este aplicarea circuitelor de 
corecţie funcţie de scopul utilizării preamplificatoruiui, astfel ca ia 
ieşirea lui să livreze o tensiune de audiofrecvenţă cu nivel de cca 
100 miiivolţi, cu eventuala corecţie cerută de surse de semnal, 
disc sau cap magnetofon. Astfel în fig. C, în căzui cuplării unui 


microfon dinamic cu rezistenţa de 200 ... 1000 ohmi, up 
condensator C6, cu valoare în jurul 1 nF are rolul de a elimină 
eventuala recepţie a postumi locai de radio, care se poate 
amesteca nedorit pe captarea de sunet. Rezistoru! R 7, va„aveaî 
valoarea între 1 ... kiioohmi. Rezistoruîl 
R 10 în jurul a 200 -kiioohmi, se va 
ajusta ia punerea în funcţie definitivă a 
montajului. Tot în figura C, mai existăj 
două posibilităţi de utilizare. De 
exemplu, de la celula de detecţie a( 
unui radioreceptor (ieşire de diodă) C6 
circa s 1 nF, R 7 10 ... 50 kiioohmi,! 
rezistoru! R1C are o valoare mult mai 
mică, de ordinul tot de 10 ... 50 
kiioohmi, întrucât amplificarea poate fi 
foarte mică. Se preferă chiar ca intrarea de diodă prin; 
preamplificator să fie doar opţională, aă se trimită direct în 
amplificator. Aceeaşi situaţie şi cu semnatul foarte mare dat de un 
aparat CD (Compact Disc). Semnalele date de sursele liniare de 
sunet din figura C nu sunt prelucrate din punct de vedere al 
curbei de răspuns. Cu totui altele sunt situaţiile în căzui figurei D, 
în care semnalai foarte mic dat de o doză magnetică de pick-up 
(câţiva miiivolţi pe o impedanţă de Qirca 50 kiioohmi) trebuie să fie 
adus ca formă la norma RIA.A. Deci o amplificare foarte mare, 
plus corecţia de curbă. La intrare condensatorul C7 
care blochează inteferenţele, poate avea 1 ... 5 nF, 
rezistoru! R8 în jurul a 50 kiioohmi. Circuitul de 
corecţie care trebuie plasat între punctele B şi C, 
are următoarele valori; R 11 în jurul a 15 kiioohmi; 
iar R 12 circa 200 kiioohmi. Condensatoarele au 
valoarea de circa 5 nanofarazi pentru C9 şi circa 20 
nanofarazi pentru C 10. în locui dozei magnetice de 
pick-up, se poate branşa o doză cu cristal, înseriată 
cu un rezistor de 500 kiioohmi, cu egale pretenţii 
privind calitatea redării. C5 se recomandă a fi redus 
la 10 ... 100 nF, pentru reducere zgomot. Situaţia din figura E 
poate conveni celor care doresc să utilizeze un fost magnetofon 
“rolă deschisă” sau casetofon care nu mai are partea electronică; 
dar sistemul de antrenare ai benzii şi capul de redare sunt valide, 
în acest caz, conexiunea de la cap - foarte bine ecranată ca şi în 
cazurile precedente - unde atât la intrarea cât şi la ieşirea din 
preamplificar pentru semnal trebuie utilizate cabluri suple, 
ecranate, cu împletitura metalică legată la masă - se va cupla la 
intrarea preamplificatoruiui, cu rezistoru! R9 cu o valoare de peste 
50 kiioohmi şi condensatorul CS, care are rolul de a forma cu 
bobinajul din capul de redare, un circuit oscilant, care trebuie să 
fie în rezonanţă cu frecvenţele înalte, peste 1000 Hz, fapt care dă 
calitate redării, strălucire, transparenţă. Proba, în cazul unui cap; 
de circa 500 ohmi impedenţă, cere o valoare a lui C8 în preajma 
cifrei de 1 nanofarad. Proba trebuie făcută pe o casetă 
preimprimată, de calitate, cu care ocazie se face în prealabil şi 
poziţionarea pe verticală a fantei capului (azimutarea). Mărirea 
valorii lui C8, duce la rezonanţă în cuprinsul'curbei de răspuns, ' 
sub 10 KHz, cu un neplăcut ton telefonic-de tip vechi, sau de 
patefon. Pentru ridicarea frecvenţelor joase - peatru ca redarea! 
să fie de calitate, liniară, condensatorul Cil trebuie să aibă; 
reactanţa de circa 50 kiioohmi, iar R13, în jurul a 10 kiioohmi.;' 
Aceste valori sunt potrivite pentru un casetofon, pentru un 
-magnetofon R13 poate fi înlocuit cu un petenţiometru semiregiabii: 
de 100 kiioohmi; iar reglarea - pentru început “ia ureche” 
foloseşte o imprimare. 

G.D. OPRESCU 




o a— r-j? 

M ! 

i, © 

<5*t [ 


ofîi 

q ©EZ3—SS“© 

M ” ©, 



10 


TEHNIUM 7/95 


















PAGINI DIN ISTORIA RADIOTEHNICIÎ 


PREMERGĂTORII LUI MARCONI 

în ultimele decenii ale secolului trecut, mulţi oameni da ştiinţă, experimentatori inventatori, etc., s-au 
preocupat de realizarea unui sistem da transmisle-recepţie prin “unde hertziene" (evidenţiate de Hertz în t8J8), 
care să se propage în “eter” la distanţe cât mai mari.. La apariţia Iui Gugiiekno Marcant “printre” ei, fiecare din 
aceştia avea la “activ 55 remarcabile realizări tehnice ce se puteau constitui în “cărămizi” ale radiotehnicii, 
apariţia acesteia fiind socotită posibilă de către unii, imposibilă de către alţii (cei drept, mai puţin), linele din 
aceste realizări tehnice au fost brevetate de autori, altele, nu. Fără pretenţia că enumerarea de către noi, a 
faptelor şi a făptuitorilor, va, fi completă, reluăm povestea minunată a radiotehnicii* ocupându-ne de realizările 
obţinute până la apariţia în scenă a fui Marconi. Deşi poate, premergătorii iui Marconi» despre care va fi vorba 
vor fi avut şi alte preocupări tehnice, menţionăm că nu vom insista decât pe cele din domeniul radiotehnicii. 


• în căutarea de sugestii care ar putea duce la o 
* ^formulă capabilă de a detecta undele electrice, 

experimentatori diverşi au observat că un amestec de răzătură de 
cositor şi de cărbune era rău conducător de electricitate, dar că 
devenea bun conducător atunci când descărcătura unei butelii de 
Leyda (condensator electric) trecea prin ei. 

• S.A. Varley obsearvă că pilitura metalică oferea 
"mai puţină rezistenţă curentului atunci când era influenţată 

de electricitatea atmosferică, Câţiva ani mai târziu, el făcu cea 
dintâi aplicaţie practică a principiului, prin construirea unui 
paratrăznet sortit să ferească liniile telegrafice. 

• William Thomson stabileşte teoretic formula (ce-i. 
va purta numele) perioadei oscilaţiilor electrice într-un 

circuit LC: T = 2 k VLC. 



WILLIAM THOMSON (1324-1307) 

Fizician englez înnobilat (Lord 
Kelvin). Cu preocupări în căldură şi 
termodinamică, în electrotehnică 
pun© bazele teoriei oscilaţiilor 
electrice, care a condus ulterior la 
dezvoltarea teoretică şi practică a 
radiotehnicii şi electronicii. Este 
interesant că în privinţa posibilităţii 
apariţiei radiotehnicii a manifestat 
scepticism. 


de argint dintr-un tub de sticlă, pusă în legătură cu o baterie sau cu 
un receptor telefonic, să se lipească sau să cohereze. Tot el 
inventează un microfon cu cărbune mult mai sensibil decât cele 
anterioare. 

• Graham Bell face primele experienţe de 
transmitere a sunetului la distanţă. “Photophon”-ul său 
folosea radiaţia în infraroşu modulată de o oglindă vibrând în ritmul 
semnalului de vorbire; !a recepţie, semnalul concentrat de o 
oglindă concavă era transformat îq, semnai electric de un detector 
cu seleniu şi aplicat unei căşti telefonice. 



® 3.W. Feddersen (1832-1918) demonstrează 
^^""^xperimental formula lui Thomson. 

$ James Clark Maxwell emite ipoteza că iumina este 
radiaţie electro-magnetică şi că radiaţia electro¬ 
magnetică se propagă în spaţiu ca o undă. 

# Hertz construieşte un rezonator sub forma unui 
"cerc de fier cu un întrefier de câţiva mm pe care îl 

plasează în apropierea unui eclator care producea oscilaţii 
electrice; prima rezonanţă (o mică scânteie în întrefierul 
rezonatorului) o abservă atunci când rezonatorul se află la distanţa 
de 10 m de eciator, demonstrând astfel existenţa undelor prezise 
de Maxwell. Mai târziu îşi va da seama că acestea sunt reflectate 
de pereţi. Va relua experienţele în spaţiul liber, utiiizând ca 
reflector o, placă metalică; va obţine unde staţionare şi va putea 
măsura chiar lungimea de undă (în jur de 9 m). 

• Profesorul D.E.Hughes obsearvă, că descărcătura 
buteliei de Leyda sau a condensatorului făcea ca pilitura de zinc şi 


# E. Mercadier utilizează pentru prişna dată cuvântul 
“radiophone” în locui celui de photophone utilizat de Bel!. 

> W.H.' Preece scria "... Prin radiophone, termen', 
^adoptat de Mercadier, Beii şi Tainter şi de mine însumi, 
eu înţeleg pur şi simplu producerea sunetului de către energia-• 
radiantă ... Prin energie radiantă, fizicianul înţelege mişcarea 
eterului...” (Engineering voi. 32 8 Juiy 1881, pp/29-33). 

# Thomas Alva Edison făcând experienţe cu lampa 
incandescenţă inventată de el şi introducând o mică 
placă metalică, observă că un galvanometru din circuit indica 
trecerea unui curent electric, când placa era legată la polul pozitiv 
ai sursei de alimentare, rămânând la zero, la legarea acesteia ia 
polui-negativ. El descoperă astfei 
fenomenul de emisie termoelectrică. 
Fără a-i acorda vreo importanţă, 
notează totuşi efectul, numit apoi 
“efectul Edison” şi -studiat ulterior de 
fizicianul John Ambrose Fleming 
(1849-1945). Aceasta a fost prima 
experienţă de electronică, care a 
marcat începutul unei noi ramuri 
tehnice, iegile “efectului Edison” 
punând bazele eiectronicii moderne. 

Dr. Ing. A.C., Dr. mg. L.H.M. 
(conîîinuare în pag. 18) 



TEHNIUM 7/95 


11 




4 N0TÂ REDACŢIE! 


Cititori» carp doresc să devină colaboratori ai revistei noastre, trimiţându-ne spre publicare un artico;, 
vor completa (de mână) şt un talon după modelul publicat, talon care va însoţi articolul 
Având îrî vedere caracterul revistei noastre, acela de a fi un^âjutor radiocon^tructorilor amatori, rugăm | 
încă o dată pe autorii articolelor să nu omită desenele de cablai şi de echipare a circuitelor imprimate. 


SERVICE RADIO - TV 


1EMELE DE PRINCIPIU ALE MODULELOR FUNCŢIONALE 


Urmare celor publicate în numărul 5-6/ 95 a! revistei noastre continuăm publicarea unor scheme de principiu 
modulelor funcţionale din televizorul color fabricat de către societatea HERMES din Slobozia. 


1F BG/DK MODUL 


vta-svtîgj 




rm 

m 


Pentru modulul de AFI (ca 
comună şi sunet) a trei 
variantă este cea CC4R/OIR 
(figura 5), (BG/DK)-,' adie 
varianta biltandard (f| s = 5; 
MHz/6,5MHz) indicată penti 
I România, . în legătură c 
I folosirea televizorului penii 
j recepţionarea emisiunii 
televiziunii prin cablu, sau 1 
‘ folosirea împreună cu un videi 
j -casetofcn. 


CRI WtODUL 


in figura 6' se prezintă modulul' 
amplificator deîvicteofrec.yenţa (al 
tensiunilor RGB) .şi . modul de 
interconectare cu tubul cinescop tricrom. 




TEHNIUM 7/91 























In figura 7 se prezintă schema de 
principiu a modulului pentru recepţia 
îeletexi care este un modul opţional. 

Ne lipsesc deocamdată schemele 
blocului de canale, care este un tuner 
FIF/UIF (tip TFK 2002 PHC) şi a 
emiţătorului de telecomandă în infraroşu. 


BPS 18 B 


:2 SC--1B2317 


BUW 34 


2 $£ 2425 


2 SC 2428 


2 SC 2423 


2 S€ 2430 


8DY 11 


'80 545 Bf 


80W 51 8 


IDY 58 


tM-tm 


BUS 11 A 


2 SC 2435 5c) Si 


BF 45? 


■2 M 2441 


TIS 105 


2 SC 2454' 


2. SC 2455 


1 SC 2482 


SERVICE RADIO - TV 


TELETEXT MODUL (OPŢIONAL) 




ikpwalenees 


m , mm 




BFS R 

ilFîsms 


T. recoiiv. 
























































CONSTRUCŢII DAMG 


Puntea de măsură simetrică din figura 1, acoperă domeniile 
'următoare: ’ • 

- condensatori: ipF până la 10jiF; 

- rezistori:- IO până la 10 MO; 

- inductanţe: 1p.H până ia 100pH. 

Circuitul integrat l!C. 1-555 funcţionează ca oscilator pe 2 KHz 
cu o amplitudine de 9V, semnal dreptunghiular. Indicatorul 
tensiunii de dezechilibru a punţii este, pur şi simplu, o cască 

piezoelectrică ce pune în 
| evidenţă doar existenţa 
acestei tensiuni. Precizia 
măsurii depinde, în 
principal, de toleranţa 
componentelor comutate 
(SI) şi de liniaritatea 
potenjiometrului de acord 
(PI). In afara elementelor 
comutate din schemă, 
există posibilitatea lărgirii 
domeniului de măsură 
prin ataşarea elementelor 
pasive dorite ia intrarea 
“Match”, ceea ce oferă şi 
posibilitatea comparării a 
2 elemente (cu PI pe 
poziţia x1,0). 

Constructiv se 
recomandă ca axa 
crului să fie din plastic, pentru a nu influenţa măsurarea 
:ţi!or, iar unghiul de rotaţie a! potenţiometrului să fie de 

Marea aparatului se face astfel: se poziţionează scala 




nemarcată încă, în poziţia 
xl ,0 în sus, se pune 
comutatorul de domeniu 
pe 1000 şi se cuplează Sa 
intrare un rezistor de 
1000. Se roteşte 
potenţiometrul pentru 
obţinerea echilibrului şi se 
fixează indicatorul pe ax 
pe poziţia x1,0. Apoi, se 
cuplează un rezistor de 
1KO şi se marchează 
poziţia de echilibru cu 
x0,1. Se repetă procedura 
pentru domeniul de 10 
KQ (marcare x0,01) în 
domeniul 100.Q cu 
rezistorul de referinţă de 
1KO (marcare xl 0,0)) şi 
în final cu rezistorul de 
referinţă 100 K (marcare 
x100,0). Se poate face şi 
marcaje intermediare prin 
combinaţii de rezistenţe 
de referinţă. 

La măsurarea inductivităţiior pot apărea probleme când există 
diferenţe de rezistenţă ohmică între bobina de referinţă 
(1 QpH/Q,3Q) şi cea măsurată. Pentru rezolvarea problemei, pe 
poziţia “MATCH” se cuplează ca referinţă bobina etalon executată 
cu acelaşi conductor ca şi celelalte. 

ing.Marius UNGUREANU 
ELEKTOR 10/1994 


Aparatul pe care-l vom prezenta în continuare este destinat 
radioamatorilor-începători cu-precădere, dată fiind simplitatea sa, 
numărul mic de componente electronice, ţinând seama de funcţiile 

realizate şi anume: 

- clip metru; 



- undametru de absorbţie; 

- generator de RF nemodulat şi modulat (MA şi MA-PS) 

Toate aceste trei aparate lucrează între 1,6 şi 150 MHz. 

- generator AF pe 1 KHz 

- măsurător nivel de semnale RF (VE) -j 

- verificator cristale cuarţ (1-20 MHz). 

în plus generatorul multitest oferă posibilitatea cuplării unei* 
scale numerice (FX). 

în continuare să urmărim schema de principiu din figura 1. 

Tranzistorul TI este un TEC-J de tipul BFW 11 care împreună 
cu circuitele aferente formează un oscilator. Pentru mărirea 
stabilităţii la frecvenţe înalte s-a introdus în circuitul sursei grupul 
680 în paralel cu 220 pF, iar alimentarea se face de ia o sursă 
stabilizată (figura 2). Etajul următor este un receptor pe sursă (T2 = 



■0+9 V 


la 


i 

1 

1 

.1 /7\ « 

Rx CCI 

"I-—: >-i 


L (/ \0r1mA 

220a\ 

|7 K Y-S 

mi 

L-, 

4 70xi\ 

I 




14 


TEHNiUM 7/95 




















C ONSTRUCŢII PAMC 



BFW 10) care are rolul de separator şi modulator MA. De aici se 
culeg semnalele RF, MA, RF nemodulate şi se conectează 
frecvenţiometrul. Cu potenţmetrul semiregîabil din sursă se 
introduce semnalul RF pe pinul 10 ai C.i. LM 1496 (ROB 796) 
prezentat în Almanahul TEHNIUM 1989, care este aici modulatorul 
DSB. 

Oscilatorul de AF este realizat cu tranzistorul T3 = BC 109 şi 
generează semna! cu frecvenţa de circa 1 KHz. Tranzistorul T4 = 
BFW 10 împreună cu miiiampermetrul de 1 mA formează un 
voltmetru de RF. Cu Pi se reglează sensisbiîitatea, iar cu P2 
“zeroul” instrumentului de măsură. 

Verificatorul de cristale de cuarţ este realizat cu tranzistorul T5 
= 2N918. - 

Modurile de lucru sunt scrise deasupra comutatorului din 
schema de principiu din figura 1. 

In figura 2, TR poate fi un transformator de sonerie la care se 


rebobinează secundarul. f 

Condensatorul variabil este de tipul celui din radioreceptorul 
“Cora”; bobinele Lx se realizează pe tuburi PVC de la instalaţiile 
electrice şi au datele din tabelul de mai jos: V j 

Bobina] de şoc SRF are 100 spire bobinate pe miez de ferită 0 


Banda MHz Nr.spire 0 cond. CuEm Obs. 


1,6-4 

110 , 

0,25 


3,5-10 v 

45 

0,55 


9-26 

11 



25-90 

5,5 

1,25 

cu aer cu 0 1 cm 

75-150 

r 

1,5 

cu aer cu 0 2 cm 


6 mm. 

Pentru reglare se va monta un frecvenţmetru la ieşirea FX şi se ' 
va grada butonul Gy pentru fiecare gamă în parte. Pentru cei ce 
nu posedă un FX, se poate încerca etalonarea prin comparaţie cu 
un alt GRF. 

Aparatul l-am introdus într-o carcasă de radioreceptor “Song” 
(fără surse de alimentare). Se poate încerca şi o alimentare de la- 
baterii (9-12V). 

Bibliografie: The Radio Amateur’s Handbook 1978 

Radiocomunicstions 11/1991 

Almanah TEHNIUM 1989 



Ir. unele situaţii, de exemplu pentru alimentarea a doua 
receptoare TV de la aceeaşi antenă, sunt necesare dispozitive de 
divizare a puterii. în figura 1 este prezentat un circuit care 
realizează divizarea în părţi egale, între porţile de Ieşire 2 şi 3, a 
puterii de radiofrecvenţă aplicate la poarta de intrare 1. 

Circuitul este calculat pentru 
canalul 6 TV (174...182 Mhz). 

Rezistorul asigură o bună 
izolare între porţile de ieşire (mai 
mare de 38 dB). Puterea disipată 
pe acest rezistor este neglijabilă (o 
parte din puterea semnalelor 
reflectate de la receptoarele TV 
dispuse la porţile de ieşire, nimic 
din puterea incidenţă). De 
asemenea, o bună adaptare, 
văzută înspre orice poartă, este 
datorată acestui rezistor. Astfel, 
coeficientul de reflexie la poarta 1 este mai mmic de 0.013, iar la 
porţile 2 şi 3, mai mic de 0.00015. 

Tensiunile la porţile de ieşire reprezintă 0.707 din tensiunea la 
poarta de intrare şi sunt relativ constante pe toată lărgimea de 

bandă a canalului. 

Dispozitivul poate 
funcţiona şi ca sumator. 
Dacă semnalele aplicate 
la porţile 2 şi 3 sunt în 
fază, nu va exista 
disipaţje de putere pe 
rezistor. 

Bobinele sunt 
realizate “în aer”, au 8 
spire CuEm 0.5 mm, 
diametrul interior de 3 mm şi se dispun astfel încât să nu existe 
cupiaj magnetic între eie. 

Rezistorul trebuie să albă inductanţa parazită cât mai mică. 

Condensatoarele pot fi realizate din sticlofextolit (er=4.4...5.2) 
dublu placat, în forma de pătrat. Se poate folosi relaţia (1), unde a 
este latura pătratului, în mm, h este grosimea substratului, în mm, 



iar capacitatea este dată în pF. 

Pentru frecvenţe mai mari dispozitivul poate fi realizat în 
tehnologie microstrip, folosind relaţiile (2). Notaţiile corespund 
figurii 2. 

O variantă de realizare constructivă a divizoruiui de putere în 
tehnologie microstrip este prezentată în figura 3. Notaţiile 
corespund relaţiilor (3). Pentru frecvenţa de 506 Mhz (canalul 25), 
se obţine fi, de 84 mm, iar pentru frecvenţa de 578 Mhz (canalul 



- ‘h.Şe 5U.pro.ijuT,. ae jiîeio3*»iu Si-mUu placat 

mmjj u-Tia. (M) cu pianul de maSă ccaUifa C c ) • 
<*vo\4 Cotv figuraţî* din, 

n '■ fr'VoîiKviil se «niwiij distant^ mi nisa l s Trd'.u 
^3 0 Sv. Opacul Superior' al cuTisC «V ole. ■ \<o imt- v xa). 


34), se obţine II de 74 mm. S~au considerat h = 3,2 mm, t = 0.035 
mm, iar er=4.5. 

Referitor la figura 1, fiecare celulă LC reprezintă de fapt 
echivalentul cu constante concentrate ai unui segment de linie de 
transmisie, cu lungimea electrică de 90 impedantă caracteristica 
de V2*750, ia frecvenţa de 178 Mhz ( se neglijează pierderile). 

Tabelul 1 prezintă date despre elementele L, C ale dispozitivului 
pentru canalele 1 ..12 TV. Bobinele se realizează “în aer”, cu 
conductor CuEm 0.5 mm, cu diametrul interior de 4 mm pentru 
capaiele 1 ... 5 şl de 3 mm pentru canalele 6 ... 12. 

în tabelul 2 se dau VSWR maxim la poarta 1 ( cu porţile 2 şi 3 
adaptate), izolaţia minimă între porţile 2 şl 3, VSWR maxim la 
poarta 2 (3), pentru canalele 1 ..12 TV. 

Se remarcă o comportare mai bună pentru canalele superioare, 
datorită scăderii raportului Af/fo. 




TEHNIUM 7/95 




















CONSTRUCŢII DA MC 


în figura 4 sunt date detalii constructive pentru acest dispozitiv. 
Dacă se recepţionează semnale de la mai' multe canale cu 

Tabelul 1. 


Canal 

TV 

fo 

Mhz 

nH 

nr. 

spire 

C 

pF 

a* 

mm 

1 

52,5 

332 

13 

28,6 

- 

2 

62 

272 

12 

24,2 

- 

3 

80 

211 

10 

18,8 

- 

4 

88 

192 

9 

17,1 

- 

5 

96 . 

■ 176 

8 . 

15,6 

- 

6 

178 

95 

8 

8,4 

18 

7 

186 

' 91 

7,5 

8,1 

17,5 

8 

194 

87 

7 

7,7 

17 

9 

202 

84 

7 

7,4 

8 17 

10 

210 

80 

7 

7,1 

16,5 

11 

218 

77 

7 

6,9 

16 

12 

226 

75 

6,5 

6,6 

16 


Cana! TV 

VSWR ( 1 ) 

VSWR (2,3) 

izolîtiB] ^ | 

1 

1,088 

CD 

co 

o 

0 

-27 • 

2 

1,074 

1,0026 

-29 ■: 

3 

1,057 

1,0015 

' -31 1 

4 

1,052 

1,0013 

-32 l 

5 

1,047 

1,0010 

-33 j 

6 

1,025 

1,0003 

-38 i 

. ,7 

1,024 

1,0003 

-38 1 

.8 

1,023 

■ 1,0003 

-39 

9 

1,022 

1,0002 

-39 f 

10 

1,021 

1,0002 

-40 i 

11 

1,020 

1,00002 

-40 

12 

1,020 

1,0002 

-40 


antenă. 


*er=4,5; h=1,5 mm . 

aceeaşi antenă, divizorul de putere se va calcula pentru canalul cu 
semna! mai slab. 


limentarea prin cablu a amplificatorului dş 

Pentru protecţie împotriva pătrunderii apei, cutia în care este 
montat divizorul de putere se poate umple cu parafină, iar întreg 
dispozitivul se înveleşte cu folie de polietilenă. 

Ing. Liviu ANDRON - Ploieşti 


: :■ ' ALŢII* 

Deseori, pentru alimentarea cu tensiune stabilizată 
de + 5 V a circuitelor integrate TTL se folosesc scheme 
care utilizează circuite integrate monolitice cu trei 
terminale. 

Deoarece circuitele TTL sunt sensibile ia 


supratensiur 


imentare (uzuat peste 7V), de multe- 


ori este util să se prevadă o protecţie pentru cazul in 

care regulatorul 
serie (intern cir¬ 
cuitului integrat) 
se străpunge şi- 
astfel tensiunea 
ridicată de la 
intrarea stabi¬ 
lizatorului ajunge 
direct pe sa¬ 
rcină. 

O modalitate simplă de realizare a protecţiei la 
supratensiune poate fi cea arătată în figura 1. în caz de 
supratensiune (Uj e şj re >6,5V) tiristorul V2 amorsează şi 

:■ ' " - . - ; • v: . ,L [ j □ A , 

1 1 1 iHL. !. 


| ' f-1 

INTRf«E F1 ! i 

j IE8IHE 

ffirrp 

1 «L X 

L ia,F 


» 

i >( ;;?l. 


? m 

izolează circuitul prin arderea s 

iguranţei fu 2 

obile 

FI. 

Introducerea rezistorului R1 

conduce ici 

0 creştere, a 

tensiuni de ieşire de aproximativ 20 ... 50 

mV, 

valoare 

perfect acceptabilă. Siguranţa 1 

Fi şi tiriston 

jî V2 

se alea:: 

în funcţie: de .stabilizatorul utiliz< 

at (2A şl T3î 

-14 pe 

intru LM 

309, respectiv 4A şi T6N3 pentt 

u LM 323T 



Schema poate fi utilizată nu 

mai cu csrct 

i iţele 

LM 309":': 

(pentru curenţi de ieşire sub ' 

IA) sau LM 

323 

(pentru 

crenţi de ieşire mai mici de 3A) 

sau cu eeh 

i vaier 

iţele !or, 

deoarece numai acestea au 

posibilitate 

3 a amorsării 


tiristorului prin dioda Zener internă aflată între ieşire şi, 
terminalul care se conectează ia' masă.” Această diodă 
poate suporta pentru scurt timp un curent de 0,3 ... 
Q,4A. ' J 

Circuitele din seria 7805'nu pot fi folosite în aceasta 
configuraţie. -j 

Bibliografie: Power IG’s Databook 1993, National 
Semiconductor Corp,.. Santa Clara, California, U.S.A. 


ing, Laurenţiu ŞTEFAN 


TfTTf 


lillllllliitfi 


wmmmm 


16 


TEHNIUM 7/95 










AUTOMATIZĂRI 



ta 1 semnalizează acustic în format de 
depăşirea timpului oficial de 3 porţile NOR. 

minute rezervat unei Baza lui TI. în 
convorbiri telefonice montaj 
Mm şi în continuare din 3‘ repetor, este 
tUM în 3 minute, timp pusă acum la 
e® specific impulsurilor masă, ceea ce 
? Jo\\ adiţionale. v conduce ia 

I . şm Dispozitivul nu apariţia unui 
are nevoie de sursă ripîu de 0,6- 

_j de alimentare şi 0,8V pe bara 

datorită dimensiunilor de alimentare 

—-fizice mici se poate pozitivă Vpp a 

_ monta chiar în montajului cu 

interiorul telefonului. f reC venţa de 1 

9437: Acest lucru se «Hz generată 

! realizează uşor prin de ieşirea QS4 

jq scoaterea papucului a j u j \q£: 

de la borna LI din Rezistorui R4 

1 placa de bază a marcat cu ast< 

Ţ telefonului şi legarea sunetului pere 

——“L_j acestuia ia borna Bl micşorarea vale 

ut oare vine u© \& Qp+prcso 




Rnă' r 

lYTi 


!u~se acum 


ului provoacă, repetarea iui IG3, bl stabilul fiind 
oximativ 700 ms de- pulsul pozitiv care apare pe 
C2. inversorul care se află în aceeaşi capsulă cu 
—.cele doua porţi NOR, respectiv ICI - MMC 
4000' este necesar deoarece îC3 numără pe 
front pozitiv, iar ieşirea Q3 a iui IC2 după 
reset, trece în “t” logic după 32 de secunde şi 
revine în “O” logic după 1 minut. 

Circuitele 1C3 şi IC2 sunt resetate ia fiecare 
apăsare pe furcă a telefonului, !a‘fiecare 
număr format şi în momentul începerii 
convorbirii când tensiunea pe linia telefonică 
se inversează ca polaritate. 

în varianta a doua s-a introdus un dubior 
de impulsuri reaiizât-cu porţile XOR P4.1 - P.4 
astfel încât IC3 este incrementat din jumătate 
în" jumătate de minut (aproximativ, deoarece 
factorul- de umplere ai impulsurilor pe ieşirea, 
Q2 a lui IC este aproximativ 1/2). Devine astfel 
posibilă atenţionarea abonatului telefonic şi la. 
2 minute şi 32 de secunde rămânând la 
latitudinea acestuia dacă să termine s/f/? 
convorbirea telefonică în următoarele 23 de 
secunde, până la apariţia semnalului acustic 
. corespunzător celor... 3 minute. Se poate 
micşora perioada de 28 secunde adăugând la 
dispozitivul din varianta 1 a unui numărător 
MMC 4020 sau MMC 4Q4Qa cărui intrare de 
CK să fie conectată la ieşirea Q2 a iui IC2 
unde perioada semnalului este de o secundă. 
Ieşirea numărătorului care trece In 1 logic 
după 2 minute şi 45 secunde, de exemplu., 
atacă ppihul 4 al circuitului 16*1 setând în acest 
mod bistabiiul RS. Dacă se'introduce 


ică a dispozitivului, în afara 


DZ5V6j£Di 


10 Mii] 


constructive, este aceea a preciziei, datorate 
cu rezonator cu coarţ pe 4 MHz ataşai circul 
acelaşi timp şi divlzor, obţinându-se în final ui 
de 1 minut. Acesta atacă numărătorul IC3 şi 
3 minute, -ieşirea 3 a lui IC3 trece în “1” logic 


imitare a curentului prin LED-uri 
placă. Ele se ataşează opţionaş 
nţionare luminoasă din jumătate 


â celor 


TEHNÎUM 7/95 


17 
















AUTOMATIZĂRI 


telefonice. Astfel, !a începutul convorbirii este aprins LED-ui de pe 
ieşirea Q a lui IC3, respectiv pinul 2. După o jumătate de minut se 
aprinde LED-ui corespunzător ieşirii 1, respectiv pinul 1 a! iui IC3. 



După încă o jumătate de minut se aprinde LED-ul conectat la 
ieşirea 2, respectiv pinul 3 al lui IC3 şi în continuare după aceeaşi 
regulă la un minut şi jumătate de la începerea convorbirii 
telefonice şi apoi la 2 minute. La 2 minute 1 şi 
jumătate se atenţionează acustic. Nu este 
indicat a se monta aici un LED -datorită 
micşorării excursiei de tensiune pozitiva 
datorată consumului LED-ului (aproximativ j 
mA) ceea ce conduce la ignorarea de către 
bistabilul RS a acestui impuls. Datorită 
faptului că ieşirea 5 respectiv pinul 4 al lui IC3 
rămâne în 1 logic începând cu momentul 
apariţiei impulsului la 2 minute şi 32 de 
secunde până ia scurgerea celor 3 minute a 
fost necesară derivarea cu C5R7 pentru a nu 
introduce în capsula receptoare a telefonului 
un semnal cu durata de 28 secunde în loc de 
700 ms. 

în cazul în care la ridicarea receptorului nu 
vine tonul se recomandă montarea în paralel 
cu bornele Bl, B2 a unui rezistor de 4,7-10 
KO. pentru uşurinţa urmăririi celor două 
variante s-a păstrat aceeaşi notaţie pentru 
componentele comune. Tranzistoarele pot fi şi 
altele din seria BC decât cele menţionate, de 
asemenea în IPcui diodelor din schemă se pot 
pune 1N4001, IN4007, etc. Pîăciie de circuit 
imprimat corespunzătoare fiecărei variante în 
parte sunt ia scara 1:1 vedere dinspre partea 
cu piese. 

Intr-unui din numerele viitoare ale revistei, 
vom publica o schemă mai complexă de 
temporizator cu afişarea impulsurilor 
contorizate. 

Silviu UNGUREANU 
Mîhai POPESCU 


(urmare din pag. 11) 

‘ ® Edison patentează o aplicaţie a efectului 

^^^aescoperit de el; este vorba de indicatorul de tensiune, 
în care, un miliampermetru conectat în circuitul anodit al diodei, 
indica un curent proporţional cu tensiunea ariodică. (“indicator 
electric” U.S. Patent 307.031. 13.11.1819). 


THQMA8 ALVÂ EDISON 
(1847-1931) 

Fizician şi inventator 
american (SUA). primul 
brevet obţinut (1888) se 
referă la un înregistrator 
electric de voturi. în 1879 
inventează lampa electrică cu 
incandescenţă, iar în 1882 
realizează prima centrală 
electrică, punând bazele 
distribuţiei energiei electrice. 
Printre cele 1200 brevete de invenţie obţinute menţionăm: fonograful 
(1887), acumulatorul, microfonul cu cărbune, dinamul compound, 
sistemul telegrafic sextuplex, etc. în 1927 a fost ales membru al 
Academiei de Ştiinţe a SUA. 

© Heinricn Hertz, proaspăt numit profesor la Şcoala 
politehnică dih Karlsruhe începe experienţele cu 
oscilaţiile produse de descărcările electrice produse de un 
eclator; problema care se punea era dacă aceste oscilaţii emit 
forţe electrice în spaţiul liber sub formă de unde şi cum să fie 
măsurate. 



© La 3 decembrie Hertz răspunde la scrisoarea lui: 

^MB^Heinrich Huber următoarele: “Totuşj vibraţiile unui 
transformator sau telegraf sunt de departe prea lente; iau de 
exemplu o sută pe secundă, ceea ce este o cifră ridicată, atunci 
lungimea de undă în eter va fi 300 km şi distanţa focală a oglinzii 
trebuie să fie de aceeaşi mărime. Dacă aţi putea construi o oglindă la 
fel de mare ca un continent, veţi putea reuşi cu un astfel de experiment 
dar este impractic să faceţi orice cu o oglindă obişnuită întrucât nu va fi 
observabil nici cei mai mic efect”.... 

# Heinrich 
Hubber propune ca undele 
electromagnetice să fie 
utilizate pentru comu¬ 
nicaţii. 

© Sir Qlb 
ver Lodge demonstrează 
faimosul său “Sintonie 
Leyden Jars” (la institutul 



HacTpaiiBaronmecH jieiifleiiCKiie fiaHKii JJoajk 


Regal d'm Londra); circuitul de 
transmisie şi cel de recepţie (în 
experienţa lui Hertz) sunt rezo¬ 
nante. (lucrarea este republicată în 
1890 în revista Nature). 

# Sir Oiiver Lodge, 
obţine ceea ce se poate numi “o 
detecţie radio”. El aşează două 
sfere de metal în apropiere strânsă; 
cele două sfere erau conectate în 
circuitul unei baterii prin intermediul 
unui galvanometru. Când se 
descărca o butelie de Leyda în 
apropiere, prin galvanometru trecea 
un curent electric. 

(va urma) 



roro ycrpaftoTBa JTMuţş 
i nponiBoBesoM 

— TO-ieiJiOH; P — Borepep; q — Bropa<!aan oOhoth* 

— TpanciJ>op«aTop; S — nepouisas ooMoraa; i 

— airretfBoe ycipoaorBo; r h » — Honafeucaro-pii 


18 


TEHNIUM 7/95 










s 

i 

J_ UI BUSJUB - EUUS3UB-/IBUSB-1 , 

s 

busjub sp jojdepe - (jojdepy ibuiujjsi) vi * 

1 

11 

1 

iisqioap 

1 

ui ‘BjnBsj sp ‘jeujudxs ‘}oiuo 6 z/|buujss jnjjodej - (oijey ssiom 03 jbuBis) N/S . 

i 

BJB|!JOUOUI BUSJUB - BUU93UB/|BUSB SJIM-SjBuţS , 

I 

(zhO OS-e) ? 3 |BUi.BJdns eiusAOSjj - (Âousnbsj-j q&H-jadns) dHS . 

1 

fB|dno sp qnjnâ _ Buiidnoo - 

I- 

(pjooB nj 3 usd) AljioEdBO qnjnă „ SA! 3 iOBdBO - 

1 

[bjBsj sp qnjnâ _ BuijsnfpB - 

I 

qrun§ - msjos * 

i 

B 3 BUBJOS (BUSJUB SD) SJf JOqOO - pBSj - UMOp pSUSSJOS , 

I 

BJEUBJOS BUSJUB - |BUSB pSUSSJOS t 

i 

OI'BJSOI UBJOS .. Olj|BJSLU - 

i 

oijsuBbuj UBJOS _ oijsuBbiu - 

1 

jiuijui ubjos _ ajiuijuţ - 

I 

jBjuBtUBduji dsjos _ pspunojB - 

I 

sjBjnsjBejjuoo _ punojB - 

i 

OIJSUBBtUOJJOSjS ubjos _ oijsuBbiuojjosîs - 

I 

sjBjnsjBBJjuoo _ qjjBS - 

§ 

jojonpuoo ubjos _ Bujjonpuoo - 

I 

OldOJJOZjUB UBJOS _ OjdOJJOSiUB - 

8 

jueqjosqB ubjos _ BuiqjosqB - 

8 

SJBUBJOS sp BSjSJ ‘UBJOS - USSJOS , 

8 

BOIJOBlj SIXSIJSJ ^ UJOpUBJ - 

8 

I 

v jSJSJSOUO! BlSJSdS.ip „ OUSLjdSOUO! - 

I 

©jjssjsj isIsjBJdns (oipBJ spun) Bisjşdsip _ punojB - 

1 

:siznj!p ‘sjsjjăBjduji ‘sţiijJBdsj ‘sisjsdsip - jsjjbos , 

I 

sjbojijoj busjub ‘(BisiBq/sjBJOidxs sp Aijizodsjp - JSUUBOS , 

I 

SJBUOPJOOO Bnop UI SJBUBOS _ SJBUipjOOO-OMJ - 

1 

BOIUBOSUUOJJOSjS SJBUBOS _ |BOIUBqOSUJOJJOS|S - 

! 

injnjnopsBj b (boiuojjosis) Boujosjs bsjbubos _ (|B)oijjosjs - 

1 

BJSJOSip SJBUBOS _ jBJlBip - 

i 

injninoiosBj b Bnuijuoo BSJBSBjdsp „ snonuijuoo - 

1 

ipininOIOSBJ BSJBUBOS „ LUBSq - 

1 

jnujjZB ui sjbueos _ qjniuizE - 

I 

SUSJUB sp jSjSţSJ BSJBUBOS _ ÂBJJB - 

I 

ISUSJUB BSJBUBOS . BUUSJUB - 

1 

SJBSUBjBq 

I 

s 


Diosej BejBSB|dep 


‘ejBAjaşqo ‘ajejnăejssp ‘sjbubos - Suiuueas , | 
apjdBJ ajB/uasqo ‘epidej sjBjnâejsap _ j^fsj - 
boiuoo ajBJOjdxa |boiu|o - 
Bjejnojio sjBAjssqo ‘şjeinojio sjBiojdxs _ jB|nojp - 
ajBJOjdxa ‘ajBAjesqo ‘sjBjn^Bjssp ‘sjeuBoş - ubos , 

BAjjejSJ BJBOS . SA!JB.|SJ - 

0jE|od sjBuopjooo sp inuisjsis _ JBjţd - 
BJBOS ‘BLUeO - 8ICOS * 
BOiJSUBBUJ 81+BJniBS „OIJSuSbLU - 

siţBjnjBS - aoijejnjBS 
(2H9 G0‘E 9 Z) S epueq -*pueq:-/§ 


BjBUOJOSA aOlUBLU _ JCJOSA - 
BiBjBOS StUUElU JB|BOS - 
BOIUOUUB 0UJUBUJ _ OlUOUiJBq - 
Bxsjdajoo auijJBiu _ xejduuoo - 
baijbujsjib aiuuEiu. SuijBUJSjjB - 
©jBipBi şsiSjsus (bsuuijeuj) inxnjj - ÂSjsus jueipej ţo „ 
auiuBiu ‘jşuunu - ÂjţjuBnb ¥ 
jodupeno - siodupenb, 
spun sp sujiBurti sp jjsjs ui - sabm - jspiEnb , 
dtuij ui 0O6 no u ! fe|Eosp ‘duuij .ui ejnjejpBno _ (eseqd-) sluij - 
diuij 16 niţsds ui sjbjiieuo 6 ojjo _ suiij - pue - soeds - 
niţeds ui sjejijBuobojjo „ soeds - 
0 Q6 no bzej ui te|BOsp _ sssijti 1 
0O6 no (BjBpsp ‘EjnjejpBno - ajniejpenb „ 
luspiqossp jb sjejiibo ap jojoej .. sjnpsdB - 

jSUSJUB.fE SJBJI|BO 0p JOJOBJ _ BUU8JUB - 
' SJBJIjBO sp JOJOBJ- O , 

(2H9 0‘09-0‘ee) O epusq - pusq -/O 
jojdepe no jodip busjub - ieijsb - o 


jsqil jniţeds ui sumţoe ap BţuBjsip _ eoeds ssjj ~ 
joisusjue s|b: 

sjBjiAjjosjip ap jo| 0 lubj 6 b!P bsjbuiixijsjsp njjusd uo 6 i|oa _ ujsjjBd buusjub - 

9JBUB0S sp jniUSUJOp - UBOS JO _ 
nssBJj ‘sjbojsou: sp Si|BjB 3 .su! ‘uoBijod ‘njjosds ‘epueq 


lossless ~ ghid de undă fără pierderi 
lossy ~ ghid de undă cu pierderi 
maîched ~ ghid de undă adaptat 
waveiength - lungime de undă 
criticai ~ iungime de undă critică (limită) 
cutoff ~ lungime de undă critică 
free space ~ lungime.de undă în spaţiu liber 
guide ~ lungime de undă în ghid 
width - lăţime 

aperture ~ lăţimea (dimensiunea) deschiderii 

beam ~ lăţimea (unghiul de deschidere) a! fasciculului, secţiunea 
•ansversală a fasciculului 
source ~ dimensiunea radiatorului 


* YAG (ytrium - aluminium gârneţ) - granat de aluminiu - ytriu 

* YAG! - antenă cu directori, antenă de tip cana! de undă 

- screen •• reflector ~ antena cu directori şi ecran reflector 

* YAIG (ytrium-aluminium-iron gârneţ) - granat de fier-aluminiu-ytriu 

* YIG (ytrium-iron gârneţ) - granat de ytriu şi fier 

- singie cristal ~ monocristal de granat de ytriu şi fier 


* zero - nul, trecere prin zero (a diagramei de directivitate, direcţia de nul (a 
diagramei de directivitate) 

- electrica! ~ nul electric 

- pattern ~ nulul diagramei de directivitate 

* transmission ~ nulul coeficientului de transfer 

* zone - zona, domeniu 

" oî protection - zona de protecţie 
“of silence - zona de tăcere 

- aurora! “ zona polară 

- bisignal ~ zona de semnal egal 

- equiphase ~ zona sinfazică 

- farzona îndepărtată 

- Fresnel * zona Fresnel (dispusă între zona de inducţie şi zona îndepărtată), 
zonele Fresnel (porţiuni aie frontului undei, aflate faţă de punctul de 
observare la distanţe care diferă una de cealaltă cu jumătate de lungime de 
undă) 

- shadow “ zona de umbrâ 

- silent ~ zona de tăcere 


MEMORATOR 

TEHMIUM 


DICŢIONAR RADIOELECTRONIC 
ENGLEZ-ROMÂN: 



TEHNiUM 7/95 


19 
















; ‘sugs ‘siapujjui ‘bzbj ‘sunşioe ap etuetsip ‘ejiuijj ui apnpyş as e ‘jB/ua*u{ un 
apuud.no e fejiujjj ‘ibajsîu! ‘biubd ‘auipniijdtue ! bjs]s ‘buoz ‘nîuauuop - aSuej, 
(auaţue ajaun şjBofuoouj bjbo îuajBdsuejjoipBJ in^jjs/vuî) uiopej - acuopej, 

BlBjd ©IU!| JCţBjpBJ .. 9U|{d|4S - 
Bum iojeipsjţ?}s - 
: rupeo joieipej _ do o 5 - 
Ajpajîp JOiEipBJ .. SAţPSiip - 

JOiBIpBi - JOJBŞpBJ . 
BOIUISOO BliBşpBJ. ©OBdS - 

jo;;qo{ jmuaiuop ut BifeipBJ _ aqoj - apis - 
(b|biuozuo ap bIb}) piui unşubun qric aiţeipej _ 0 j 6 ue-MO| - 
eipods aiieipej. paouequa - 
ejBşxe aiieipej... ajii-pua - 
(b|Bsj9asubjj) B|Bj9iBj eifeipej „ epşspBOjq - 
SiBdS Uip BşlBipBJ _ PJB/V>>j 0 eq -• 
B|BU!pniş 6 uos bsjsaui aifeipet„ atţppeq - 
• BSJSAUî aiJeipBj _ >|oeq - 

ejiqjosqe aileipej _ paqjosqe - 
joi©jnoşyed BajBsuBj ‘epun ‘ajaţşiua ‘aifeipej - ucipipej» 
UBipBJ - pej * 
B[!l BUeiUB - BUUa^UB/jBUaB POJ , 
Bidsajp BJBjnojio ajBzuBjod - (uoiiezuBjOd jejnojio pu©H W&y) dOHti « 
eoiqiuoj euatue - Buuayue/ieuae oiqaioqy , 
(ZHO Q‘Ofr-S‘92) B Bpueq - pueg - /y 


ajBzşjBiod - uofjezijeiod * 
şauajue Bajsiuauo „ euueius - 
aiBziA ‘sj’sîuauo - Suijuşad ., 
OIJBJS ‘QtUBjpBţp “B.qjno - teci„ 
iBuojpuaiu inuBjd.. uogBAaja - 
jOjaiBuopjooo şnuBjd ‘e|uua|9J ap jnue|d _ lunţep - 
jnuiiZB |nuBjd_ ijtniuize - 
juapiqosap jnuBjd _ ajnuaos - 
salaj iauaţus muejd „ âbjjb euuaiue - 
; ajBfiBdojd ap jnueid - uoiieBsdojd io „ 
(şapun 

[8u6blu !§ oupaja iuopsa auiiuoo aiBo) njezuBjod jnuBjd ■■ uGiiezuejOd }o _ 
lauaţue jnuB|d - buusjub jo ... 
BUBjd B|B|BJdnS ‘UBjd - aUBjd , 


ajefeeps ap Ainzodsip _ Suşqoi 
jOjdno ‘fBjdno ap A!!?zodsip „ 6ui|d: 
ajezuieiuis ap Ajjizodsip „ 8upu|j 
iauaţue B a.ii.iCJ ap lusiuBoaiu _ Duiium eu-uay^ 
şauajue !nşmoj.Binuioo jrioojq _ oumoiiMs busîub 
iauaî.ue b ajeze^ ap oojq _ SuiSBqd euuaiuB 
iaua}UB b ajBjdBpE ap oojq , 6uiqo}BWJ Buuaii 
Biniosqe aiBiiun _ ainjosc 
BajBiiun no |e6a ‘jeţiun ‘BjnsBiu 
jjaia ‘niiuBsusqns ‘iaşduioo ‘oo;q ‘Aijizodsip ‘s4b|b;su!! - jiun 
iBiueiuedimeu ‘bsbuj b; sndau - papunejBun i 
iBipxaau - pajioxauiţ; 
iBqjnpadau - paqjnisipun, 
iBuoisjoisipau - payoisţpun d 
joiunpoLu eaJBJBdas -‘ajBjdnoap ‘ajBJBdas - 6ui|dnooun 
njqi|iqoazap ‘auţauiiSB ‘aujatuisau - aouBjBqun. 

(din) şţuaAoajj BijBuiBJiin - (Aouanbejd M6!H- B 4in) dHil. 

(ZHO 09-017) f! epueq - pueq-/p. i 


BJBidBDB ailBUjOIJai _ (pBOj-) paijOiBUJ - 
B|BUIUUaj BUjOJBS - UOiiBUlUJJSJ , 
|BU!iujaj-‘BUiap ‘gujoq ‘ajiiai ‘ajBjţu; - iBuiaua} v 
aJBUoţioun; ap Bjn}Bjadujai „ BuijBjado - 
' BAiioap şjnjBJadujei. aAţpaya - 

lauaţue b joluoBz ap BjniBJadujai. aspu euuaiUB - 
- şjniBJadujaj - ajnjBjaduiai, 
auniziAaiaj ap Bua}ue - (VVI) EuuaiUB/jB.uaB uojsţAaia), 
(Snn njpad) jaîo ap Bpueq uip BdajuB - BuuaiUB-/|B!JaB - ade), 
jojnjBqjnyad Bpojaui _ uoi}Bqjnyad 
joiapunojoiai BOiuqai _ eABMOJOiai - 
duisojoiiu jeoiuqai _ duiSOJOjui - 
iuB}depB Boiuqaj ! a.iBidepB ap apoiauj. Suiijoisuj - 
aiBiiAipajip ao laujejSeip e ajeauo} ap Boiuiiaj _ BuiiujoyaiBaq - 
a|6o|Ouq.e} ‘şoiuqa} ‘najţaoojd : epo;auj ‘Boipoiaui - anbiuqoa;, 
luapiijosap ajiuibjeui bj inindtuşo eajapeos _ {uoiieiiiujnjji-) ajnyadB - 
liuipnindiuB BeiapBos _ spn}i|dujB - 
uy şzBaisnBui as ajeo spun ap 

piijB di? ajişzueji ‘ajBJO^oiuj ‘9JB}sn6u! ‘aiBipiuoo ‘boiuoo bujjo], -uco - jedBj 


m 

P/-band -banda P (12,4-18,0 GHz) 

* parabolic aerial/antenna - antenă parabolică 

* parafei - fed aerial/antenna - antenă alimentată în paralel 

* parasitic serial - antenă pasivă/parazită 

* parfy anienna - antenă colectivă 

* phased - array aerial/antenna - reţea de antene comandate în fază 

* plane-reflector direcţional antenna - antenă direcţională cu reflector pian 

* poiarization - polarizare 

* progressive-phase antenna - antenă cu fază progresivă 

* polar mounţ - suport polar (dispozitiv care permite antenei, să urmărească 
sateliţii de pe orbita geostaţionară prin mişcarea pe o singură axă) 

* parabola - parabolă, reflector parabolic, antenă parabolică 
-• cut "antena parabolică cu reflector îngustat 

* paraboloid - paraboloid, oglindă paraboiică, antenă parabolică 
~of revoiution - paraboloid de rotaţie 

- dipole-fed ~ antenă paraboiică cu radiator dipol 

- hcrn-feo "antenă parabolică cu radiator horn 

* pattern. - diagramă, caracteristică, imagine, desen, hartă, model, formă, 
diagramă de directivitate 

" of equipotentiaîs - forma liniilor echipotenţiale 
“ of wafe - structura undei 

- angular ~ diagrama de directivitate 

- antenna ~ diagrama de directivitate a antenei 

- antenna primary ~ diagrama de directivitate a radiatorului antenei 

- array ~ diagrama de directivitate a reţelei (de antenă) 

- beam ~ diagrama de directivitate sub formă de fascicul 

- free space ~ diagrama de directivitate în spaţiu liber" 

- pencil-beam" diagrama de directivitate fascicul ascuţit 

- pattern tracking ~ diagrama de directivitate în regim de urmărire 

* PC (Phase Center) - centru de fază 

* phase - fază, a faza 

- arbitrary ~ faza arbitrară 

- random" fază aleatorie 

- wa.ve " faza undei 

* phase - center - centru de fază 
*phased - fazat 

* phaser - defazor, dispozitiv de defazare 

* planar - plan, planar 


* unmatched - neadaptat 

* unshielded - neecranat 

* unsymmetrica! - nesimetric 

a 

Mi -bând - banda V (50-75 GHz) 

* VHP (Very High Frequency) gama frecvenţelor foarte înalte (30-300 MHz) 

* vaiue - mărime, vaioare, apreciere 7 

■ absolute ~ valoare absolută, modul 

- coupling “ coeficient de cuplaj 

- effective ~ valoare efectivă (eficace), valoare medie pătratică 

- output ~ valoare de ieşire 

- peak ~ valoare de vârf (maximă, iimită), amplitudine 

- r.m.s. (root mean square vaiue) ~ valoare medie pătratică 

* veiociîy - viteză, vectorul viteză 

~of radio propagation - viteza de propagare a undelor radio 

- angular" viteză unghiulară 

- free space “ viteza (luminii) în spaţiul liber 

- light ~ viteza iuminii 

- phase ~ viteza de fază 

* VSVVR (Voitage Standing Wave Ratio) - factorul (coeficientul raportul) d< 
undă staţionară în tensiune RUST, GUST 

- feed-line ~ RUST în iinia de alimentare 

G3 

W/-band - banda W (75-110 GHz) 

* wave - undă, de undă, oscilaţie, semnai 

- above-surface ground ~ undă de suprafaţă (terestră) 

- arriving ~ undă' incidenţă 

- atmospheric ' undă spaţială — 

- circuiary polarized ~ undă polarizată circular 

- EM ~ undă electromagnetică 

- free space ~ undă în spaţiu liber 

- thigher order ~ undă de ordin superior 

* high-frequency ~ unde scurte (de ia 3 până la 30 MHz) 

- plane ~ undă plană 

- Progressive' undă călătoare 

* waveform - forma undei 

* wavefront - frontul undei 

* waveguide - ghid de undă 


TEHNÎUM 7/95 





















REVISTA REVISTELOR 


COMANDA I PRIM SEMEŢ 

Pe binecunoscutul principiu al reacţiei pozitive, folosit şi în 
tehnica radio, schema prezentată foloseşte un rezonator 
piezoceramic tripolar, de uz curent în telefoane. 

Etajul generator, realizat cu VT1 după modelul oscilatoarelor 
din telefoane, este urmat de un etaj amplificator (VT2) şi de un 
indicator optic (VT3) (LED). LED-ul luminează dacă generatorul 
oscilează. în funcţie de nivelul sonor ce declanşează comutarea 
ieşirii (fluierat, bătut din palme, ciocănit, ş.a.) se reglează în mod 
corespunzător potenţiometru! (în condiţiile inexistenţei unui zgomot 
perturbator). Ieşirea schemei poate comanda mai departe un releu 
ce permite aprinderea/stingerea unor becuri. 


APEL SELECTIV 

Circuitul decodificator de frecvenţă este realizat cu NE 567 a 
cărui frecvenţă este stabilită cu potenţiometrul dintre pinii 5 şi 6 şi 
condensatorul CI de 68 nF, după relaţia: f 0 = 1/1,1 . R-) . C-j 

Ieşirea de la pinul 8 este de tip open-collector şi comandă un 
LED care luminează dacă frecvenţa semnalului de la intrare este 
corectă. Totodată se comandă şi intrarea monostabilului CD 4538, 
al cărui impuls de ieşire resetează numărătorul CD 4020, precum 
şi tranzistorul MOS BSS 100, care,-prin blocare permite aplicarea 
frecvenţei de tact la intrarea numărătorului. După 8192 de 
impulsuri, ieşirea 2 a numărătorului trece în starea “1” şi 
triggerează cei de-al doilea monostabil CD 4538 (de durată a cel 
puţin 8192 impulsuri). Acesta este retriggerabil, astfel încât ieşirea 
acestuia va rămâne stabilă pe “1” logic pentru un semna! continuu. 
Tranzistorul de pe ieşire (BSS 100) amplifică această comandă la 
cca 200 mA, putând acţiona mai departe, un difuzor sau un 
microreîeu. 


COfticJT 


Circuitul prezentat realizează aprinderea automată a 
becurilor unei reţele exterioare de iluminare de la 
tensiunea reţelei în condiţiile unui nivel scăzut al 
luminozităţii mediului ambiant. 

Circuitul Al - TCA 105 B - comparator Trigger Schmidt 
- declanşează la depăşirea nivelului stabilit de R2 şi R1 
(adică ia scăderea luminozităţii mediului, detectată de 
fotorezistenţa R1) stingând LED-ul VD1 şi comandând mai 
departe prin VT1 şi C3 triacul VTC1. 

Deschiderea triacului VTC1 permite închiderea 
circuitului de reţea prin instalaţia de iluminare. Triacul este 
blocat de comanda negativă a integratului A şi este 


Selecţie şi traducere i \ Va*»• 



-E VOMAT 

comandat pentru 
deschidere de grupul 
R6, VD5 periodic la 
fiecare semiperioadă 
negativă a tensiunii 
de reţea. LED-ul VD1 
trebuie astfel dispus 
încât să nu comande 
fals circuitul, întrucât 
în condiţii de întu¬ 
neric este aprins. 

Alimentarea 
montajului se face 
direct de la reţea, prin 
R7, C2 redresat de 
VD3, VD4 şi CI şi 
stabilizat de VD2. 

Se recomandă 
încasetarea neizolată 
a montajului şi 
respectarea prevederilor legate de conectarea directă la 
reţea. 

', - \iU din FUNK AMATEUR 4/1995 



°+5V 

Takt 

SC 

5 Vss 

fepT 

330 PjîOOkl 

Xf 

NE 567 F~Kr 

____rJ 1N4148 

' 1 7 6 - S 

, . L Jl 

f/i Iţi 68nF 

'ah 

A Q -—U H 

1/2 12. T 

CD4538 

- 8 a«- c 

+5V 13 

BSSIOO 

. si 

r 

CD4S3i 

D4020 +5V-H CL 

T 3 

|s IM 

_l 

Last bis 
IM ° ,2A 

lOu , 



-L 01 ™fj) 

- 


Schema conţine elemente analogice şi digitale şi poate fi utilă 
radioamatorilor. Se presupune că la intrare se furnizează un 
semnai de joasă frecvenţă dreptunghiular cu o amplitudine de 3,5V 
(de ia un comparator). Ieşirea circuitului comută dacă la intrare 
există un semnai alternativ continuu de o anumită frecvenţă pentru 
o anumită perioadă de timp. 



TEHNIUM 7/95 


21 










TEHNfUM LABORATOR 


Mulţi vibratorul propus atenţiei cititorilor este o variantă a 
OToffivîbratofuîui simetric şi prezintă o serie de avantaje care permit 
utilizarea acestuia în practica radioamatorismului: In generatoarele 
de impulsuri, sonerii electronice, convertoare de tensiune de puteri 
mici şi medii, ş.a. Particularitatea sa (vezi schema) constă In 
înlocuirea reztsfoarefor de sarcină din circuitele de colector ale 
tranzistoarefor 12 şi T4 cu iramzistoarefe Ti şi T3 care lucrează în 

regim de comutaţie. 
Considerând tranzistorul T2 
deschis, iar tranzistorul T4 
blocat, are loc deschiderea 
tranzistorului T3 şi blocarea 
TI, şi invers. Datorită 
reacţiei pozitive puternice, 
multivibratorul trece în 
regim autooscilant şi în 
diagonala punţii formate de 
tranzistoare (între punctele 
A şî B) apare o tensiune alternativă în formă de meandre având 
ecartuf practic egal cu dublul tensiunii sursei de alimentare. în 
cazul unei simetrii perfecte a schemei, în tensiunea de ieşire 
lipseşte componenta continuă. Aceasta permite să se conecteze 
sarcina prin transformator fără pericolul de magnetizare a miezului 
acestuia. Ceea ce este specific muftivibraîoarelor clasice simetrice 
- alungirea frontului posterior al impulsurilor de ieşire - lipseşte 
acestui moftlvibrator întrucât condensatoarele CI, C2 se reîncarcă 
prin rezistenţa mică a tranzistorului deschis (T3 respectiv TI). 
Acest muîîivibrator prezintă un randament extrem de ridicat aî 
conversiei tensiunii continue In tensiune alternativă, ceea ce se 
explică prin regimul de comutaţie al tuturor tranzistoarelor. 

Montajul prezintă şi alte caracteristici pozitive: rezistenţa de 
ieşire (între punctele A şi B) mica, utilizarea efectivă a tensiunii de 
alimentare şî neîntreruperea oscilaţiilor în cazul deconectării 
sarcinii Autorii au utilizat cu succes multivibratorul modificat într-o 
serie de montaje. In particular la soneria electronică pentru 
deşteptătorul electronic "SLAVA”. Ca sarcină a servit telefonul 
miniatură TM-2A având rezistenţa în curent continuu a înfăşurării 
de 150 ohm. 

în prealabil, cu ajutorul unui generator audio s-a determinat 
frecvenţa rezonanţei acustice a telefonului după sonoritate maximă 


In banda unui canal (program TV sau RADIO) rapoartele 
semnaî/zgomot ale semnalellor video şi audio transmise prin satelit 
sunt constante. Nivelul zgomotelor creşte o dată cu creşterea 
frecvenţei. De aceea în emiţătoare se accentuează semnalele 



video şi audio înainte de a modula purtătoarei*. 

Aşa cum în calea video se face o dezaccentuare după 
demodularea în frecvenţă (semnalul în banda de bază) este 



'"'M fi 4.1, 



„ rj» »17 ^ 

[>72 OjBSm g 0,0 Smk V74 J 
-£Z>- 


¥71, VT3 K 7208A ; ¥72, ¥74 MT31SA 


a oscilaţiilor emise. Această frecvenţă s-a ales drept frecvenţă!de 
lucru a multivibratorului (în jur de 2,7 KHz) prin selecţionarea 
condensatoarelor CI şi C2. Rezistenţa de ieşire, mică a 
multivibratorului oferă posibilitatea de a se ridica suplimentar 
eficienţa telefonului pe seama utilizării rezonanţei circuitului 
oscilant serie format din inductanţa înfăşurării telefonului şi 
capacitatea de 0,1 jnF a condensatorului. Astfel, amplitudinea 
tensiunii alternative sinusoidale pe înfăşurarea telefonului creşte 
până la 4V, pentru o tensiune de alimentare de 1,5V de la baterie, 
asigurându-se creşterea intensităţii deşteptătorului, fără a utiliza un 
transformator, telefonul electromagnetic poate fi înlocuit cu succes 
printr-un emiţător piezoelecîric. în acest caz frecvenţa de repetiţie 
a impulsurilor multivibratorului trebuie aleasă egală cu frecvenţa 
rezonanţei acustice a emiţătorului piezooeiectric. Condensatorul 
conectat în serie trebuie scos, întrucât în acest caz nu se obţine 
rezonanţa electrică. Parametrii elementelor multivibratorului se 
calculează cu ajutorul formulelor utilizate pentru calculul 
multivibratorului simetric clasic: 

R2 = R3 = (1/2...1/3)h 2 i E x R s 

CI = C2 = 1/1,4 x f x R2 

unde: h 2 -j - coeficientul de transfer static a! curentului de bază 
al tranzistoarelor; Rg - rezistenţa de sarcina, (ohmi); f - frecvenţa 
de repetiţie a impulsurilor, Hz; R2 ţ\ R3 - în ohmi, CI, C2 în farazi. 

Rezistoarele R1 şi R4 de limitare a curenţilor, determină gradul 
de saturare a tranzistoarelor TI şi T3. întrucât curenţii de colector 
ai tuturor tranzistoarelor multivibratorului sunt practic identici, este 
recomandabil ca R1 şi R4 să aibă valoarea R2=R3. 

Mărirea exagerată a rezistenţelor R1 şi R4 în comparaţie cu 
aceste valori conduce la înrăutăţirea parametrilor energetici ai 
multivibratorului, întrucât tranzistoarele TI şi T3 trec în regimul 
activ. De asemena micşorarea exagerată a aceloraşi parametrii 
conduce la acumularea sarcinii în bazele tranzistoarelor TI şi T3, 
la întârzierea resorbţiei şi întreruperea generării. Schema în 
ansamblu nu este critică în ceea ce priveşte valorile nominale ale 
elementelor. Dispersia coeficientului h 2 | e al tranzistoarelor poate 
să ajungă până la ±30%, iar pentru R1=R4 - până la 0,5...2 
(R2=R3). 

Ing. I.S. din RADIO 8/1994 


necesară o dezaccentuare şi pe calea audio după demodulatorul 



de frecvenţă pe una din purtătoarele din gama 6-8 MHz. Una din 
norme pretinde o constantă de timp de T1=50jns, iar cealaltă 
normă T2=75|u s. Frecvenţele de tăiere corespunzătoare sunt date: 
f=1/2pT. Concret: fi =3,1 KHz, f2=2,1 KHz. 

Există două posibilităţi de realizare practică: prima cu circuite 

TEHNIUM 7/95 


22 











TEHNIUM LABORATOR 


RC, iar a doua cu circuite RL 

1. în primul caz T=RC. Se alege de exemplu 055*1 nF, 
0 / 5 = 1 ,5nF 

Rezultă: R 50 = 5 x 10 ~ 5 /tcr 9 F = 50 K Q 
R 75 = 7,5 x 10'5/1,5 x 1 0' 9 F = 50 KO 
Se alege R 50 = R 75 = 51 KO 


2 . în. al doilea caz T = L/R, Se alege de exemplu R 50 = R 7 § * II 
K12 

Rezultă: L 5C = 5 x IO’ 5 x 1G 3 = 5 x 1CT 2 H = 50 mH \ , 

L 75 = 7,5 x 10-5 x IO 3 = 7,5 x 10' 2 H = 75 mH 
Figurile alăturate prezintă două concretizări ale exemplelor de 
mai sus. 

îng.Sergiu CHEREGI 


Este cunoscut faptul că amplificatoarele AF de putere care se 
alimentează de la acumulatoarele automobilelor, sau de fa alte 
surse de alimentare autonome de mic voltaj au, cum este normal,, 
puterea de ieşire maximă nu prea ridicată (In Jur de 4W) şi un 
randament mic. 

Amplificatorul propus este relativ simplu, utilizează ia maximum, 
tensiunea sursei de alimentare, are caracteristici tehnice acceptatele 
şi, având schema în punte, permite mărirea puterii de ieşire de 
câteva ori. Realizarea amplificatorului a. demonsatrat că acesta se 


circului R5, R 6 , C3, iar ia alternanţa negativă, circuitul R 8 , R9, C4, 

Particularitatea distinctivă a unei asemenea reacţii constă In 
aceea că este introdusă In circuitul colectoarelor tranzistoarelor T 2 , 
13 având drept consecinţă mărirea amplitudinii semnalului, fa ieşirea 
amplificatorului, până. ia valoarea maximă posibilă. 

In scopul micşorării distorsiunilor de neliniaritate, cauzate de 
nesimefria ramurilor etajului final şi acţiunii CRP, amplificatorul este 
prevăzut cu o reacţie negativă globală (RJ4G) de tensiune datorată 
circuitului R1, K4, CI. Parametri} acestui circuit, sunt astfel aleşi ca, 


C3 200mk* 15 B 


m mine 
\ m KT819Â 


IU nn*u D j 


)KM521 f 102 MW 100 ; 

Wâ52Ulf := fT ■ 
1310221 vTJ 
57 * 10 y —VW 

f-rtj VT5^~ 

Hnnt-*—fF— 

IWk & ZQ0 hk*I5B 


ÂCS 22 mk * 15 B 
“TT ci 200 MX* 15, 

-Ţ 

m KT3H1S I 

m mmm C 


M18 820 
[1 CO 68 


——t l m 10x i 

>-*» ms 2 i \m m F- 1 ; 

m T vm 
—I mom\ KT3102E 
7 X14*10 

~~ '* n \£) "1 RjS 700 

m,8m \ Q m 

C8 ZOO m* 15 8 


\Mff 120 MW 110 k 

j CIO 10MK â BB ggrj ţg ^ 


pe de o parte, să asigure stabilitatea regimului 
de funcţionare al amplificatorului In curent 
continuu (datorită acţiunii circuitului de reacţie 
galvanică prin rezistoru! R4) şi, pe de altă parte, 
să se obţină coeficientul de amplificare necesar 
aî întregului amplificator (Rl, R4). 

Adâncimea RNG In tensiune alternativă este 
de circa 28 dB. Condensatoarele C 2 ş{ C5 
asigură stabilitatea necesară, întregului 
amplificator. 

întrucât amplificatorul de bază descris este 
invertor, în scopul simplificării schemei, 
semnalul se aplică fa cel de-af doilea 
amplificator, de la ieşirea primului, prin dvizoruf 
de tensiune R10, R11. Coeficientul de 
amplificare al celui de-a! doilea amplificator se 
stabileşte mai precis cu ajutorul rezistorului 
R21. 

In locul tranzistoarelor indicate In schemă se 
pot utiliza tranzistoarefe KT808B ( 12 , 19} şi 
KT501M (T3, TS). 


deosebeşte de amplificatoarele descrise anterior print.no mai mare 
putere de ieşire şl înaltă stabilitate, are o bandă largă a frecvenţelor 
reproduse In regim de putere nominală şi un coeficient de armonici 
relativ scăzut. 

Caracteristici tehnice principale: 

- valoarea nominală a tensiunii de intrare... 0,35V; 

- puterea de ieşire nominală/maximă, corespunzătoare 


Cablajul imprimat aî amplificatorului este realizat din sticiotextolit 
placat de grosime 1 ,5 ... 2,0 mm. 

Toate tranzistoarele se lipesc cu terminalele lor la cablajul 
imprimat care se fixează Ia un radiator confecţionat din duraluminlu, 
Tranzistoarele de ieşire se fixează pe radiator, iar tranzistoarele 14 
şi 16, prin intermediul unor garnituri de mică. 

REGLAJUL 


rezistenţei de sarcină, de 4Q... 16/2QW; 

- gama de frecvenţă nominală... 40 ... 20 000 Hz; 

- viteza de creştere a tensiunii de ieşire... 25V/fis; ’ 

- coeficientul de armonici m% corespunzător puterii nominale 
pentru diferite frecvenţe, exprimate In KBz: - 20... 0,35; 

-10... 0,32; 

-1 ... 0,32. 

Schema de principiu a amplificatorului de putere de AF este 
prezentată In figură. Aceasta constă din dOuâ amplificatoare. Să 
examinăm schema unuia din ele. Tranzistorul TI lucrează ca un etaj 
amplificator de tensiune, iar celelalte (T2-T5, toate cu tensiunea de 
saturare mică) formează un repetor pe emiîor, compus, de 
amplificare în putere în clasă AB (curentul repaos este de 20 ... 
30mÂ). * 

Diodele Dl şl D2 îmbunătăţesc stabilizarea termică a curentului 
de repaos. Tranzistorul T3 asigură regimul necesar aî tranzistorului 
T5. în scopul utilizării maxime a tensiunii sursei de alimentare, în 


La început, se stabileşte tensiunea de ieşire, egală cu 7V, a 
fiecărui amplificator de bază, cu ajutorul rezistoareîor R3 şi R22. 
Apoi, conectând sarcina şi aplicând la intrare semnal cu feevertfa de 
1 KBz, de la un generator audio, se obţine cu ajutorul R21 puterea 
maximă la ieşire, cu distorsiuni de neliniaritate minime posibile. 
Aplicând la intrarea amplificatorului de putere un salt de tensiune 
având frecvenţa de 20 KBz nu trebuie să se observe proces oscilant 
pe caracteristica procesului tranzitoriu. 

TRANZISTOR ANALOG 

KT3102E BC109CP, BC184B, 8C239C, BC383C, 

BBC384C, BC549C 

KT819GM BD183, BDX95,2N6472 

KT818GM 8DX96, 2SB558,2N6247, 2N6248 

KT608B 2N1959, 2N2237, 2N2224, 2N2958, 

2N3299,2N3722,2N3724 
KT501M BCY95B, BCY39 


amplificator sunt introduse două circuite de reacţie pozitivă (CRP) In 

tensiune. La alternanţa pozitivă a semnalului amplificat acţionează RADIO 1/1992 


TEHNIUM 7/95 


23 








cc.ie a. 


i Irosii; 


Str. Maica Domnului» nr. 48 • Sect. 2 • Bucureşti - România • Telefoane: 240 22 06, 240 46 50 • TeL/Fax: 312 89 79 


POWER 400 

SUPER UNIVERSAL 
PR0GRAMMER& TESTER 


HEP -101/104/108 

PC - BASED 8M BIT 
E (E) PROM PROGRAMMER 


EW - 701/704/708 

PC - BASED E (E) 
PROM PROGRAMMER 


RU 201/T 
UV EPROM ERASER 


CATEGORII 

DE 

PRODUSE COMERCIALIZATE: 


u Echipamente de radio- 
comunicaţii profesionale şi 
de radioamatori: YAESU, 
KANTRONICS, TELEX 
Hy Gain 


■ Aparatură de măsură 
şi control: HAMEG, 
W E L L E R , 
METRAWATT, HUNG 
CHANG 


■ Programatoare 
SUNSHENE pentru memo¬ 
rii EPROM şi microcon- 
trolere 


■ Ventilatoare SUNON 
pentru echipamente elec¬ 
tronice şi industriale 


■ Componente electro¬ 
nice active şi pasive, scule 
şi accesorii pentru elec¬ 
tronică 


ii Expedieri la comandă 
telefonică sau prin 
scrisoare - plata ramburs» 
la primirea coletului»