Tehnium/1997/9704c

Dioda Zener p 


Avertizoare -deiaghet sau 




































TEORETICIAN SAU PRACTICIAN ? 


O dispută veche cât ... electronica! Cele 
două tabere “în conflict” îşi au adepţii lor. 
“Teoria ca teoria, dar practica te omoară!” spun 
cei cu deprinderi practice mai bune. “Nimic nu 
este mai practic decât o bună teorie” - răspund 
ceilalţi. 

Unde să fie adevărul? Credem că 
undeva la mijloc, ca de obicei. 

în condiţiile actuale, în care 
componentele şi echipamentele electrorrce 
ating un grad extrem de mare de complexitate, 
un “practician” care să “cânte după ureche' 
(fără să “cunoască notele' este de 
neconceput. Iar un “teoretician " .care să nu fi 
petrecut sute de ore (poate mii! cu sonda 
osciloscopului şi cu letconul în mână nu este 
nici el cu putinţă. Aşadar, ruptura dintre cele 
două categorii nu este nici pe depade atât ce 
mare cum se pretinde. Există doar m ci sau 
mari orgolii şi afinităţi mai mari către una dintre 
cele două latuuri ale electronicii: cea teoret că 
şi cea practică. Este evident că ele nu se pot 
nicidecum despărţi, diferă doar procentele cu 
care ele concură la realizarea “întregulu 
adică a electronistului capabil şi bine pregătit 
O altă controversă aprinsă şi niciodată 
rezolvată este cea a specializării. Un exped - 
spune o vorbă maliţioasă - este persoana care 
ştie din ce în ce mai multe despre din ce în ce 
mai puţine lucruri, ajungând în final să ştie 
“absolut totul despre absolut nimic”! 

Ei bine, fără a fi adepţii doar ai unei foarte 
stricte specializări, trebuie să recunoaştem că 
progresul extraordinar al omenirii a fost 
generat de diviziunea muncii, sau altfel spus 
de ... specializare. Ce este preferabil: “să ştii 
totul despre nimic” sau “nimic despre tot” ? 
Dacă, în primul caz, era evident că un 


specialist este mai înclinat către teorie sau 
practică în funcţie de afinităţile şi talentele sale 
(fără să neglijeze total şi cealaltă latură), în 
acest al doilea caz credem că specializarea 
este cea care generează progresul. în 
electronica actuală, în care progresele se 
petrec fulgerător, iar cantitatea de 
documentaţie nouă care apare zilnic pe plan 
mondial cântăreşte tone, este evident că 
personalităţile de tip renascentist, 
atotcunoscătoare, nu mai pot apărea. Se 
spune, de altfel, că dacă progresele imense 
din electronica ultimilor ani s-ar fi înregistrat şi 
în mecanică, un Rolls Royce ar fi costat câţiva 
cenţi. 

Este necesar, evident, un bun bagaj de 
cunoştinţe tehnice generale, dar în final 
specializarea strictă într-un anumit domeniu 
conduce la progres. 

Este ceea ce încearcă să promoveze, 
sperăm cu succes, şi revista TEHNIUM. 
Con: nutul acesteia îmbină materialele de 
prezentare a unor teorii sau concepte mai 
generale, cu realizări practice în domenii strict 
specializate. Credem că ambele abordări sunt 
pe gustul electronistului, fie el amator sau 
P'ofesior st. Alături de pasiunea fierbinte care 
uneşte pe cei doi, singura diferenţă este 
poate aceea că primul îşi poate alege singur 
domeniu de acţiune, celălalt având mai puţine 
grade de libertate. Graniţe stricte nu există, de 
aceea pledăm pentru electronistul complet, 
bun teoretician şi practician, foarte specializat, 
dar şi cu un bagaj ridicat de cunoştinţe tehnice 
generale. 

Este ceea ce, cu modestele ei forţe, şi 
revista TEHNIUM vă ajută să deveniţi! 

Serban Naicu 

i 


Redactor şef: ing. ŞERBAN NAICU 


Abonamentele la revista TEHNIUM se pot contracta la toate oficiile poştale din ţară şi prin filialele 
RODIPET SA, revista figurând la poziţia 4385 din Catalogul Presei Interne. 

Periodicitate : apariţie lunară. 

Preţ abonament : 5000 lei/număr de revistă. 

9 

• Materialele în vederea publicării se trimit recomandat pe adresa: Bucureşti, OP 42, CP 88. Le 
aşteptăm cu deosebit interes. Eventual, menţionaţi şi un număr de telefon la care puteţi fi contactaţi. 

• Articolele nepublicate nu se restituie. 

















AUDIO 


BRUMUL ÎN ETAJELE DE AMPLIFICARE 


Zanca Alexandru 



Una dintre componentele 
cele mai sensibile la influenţa 
câmpurilor electromagnetice 
perturbatoare din lanţul de 
amplificare audio o constituie 
preamplificatorul de semnal mic 
(pentru microfon, doză magnetică 
sau cap de magnetofon), 
principalul factor perturbator fiind 
brumul de 50 Hz, datorat 
transformatoarelor de alimentare 
sau motoarelor de antrenare, dacă 
sunt alimentate în curent alternativ. 

în cazul preamplificatoarelor 
realizate cu tuburi, care erau 
dispozitive de înaltă impedanţă, 
câmpul electric putea induce o 
tensiune perturbatoare în circuitul 
de intrare de impedanţă ridicată. 
Acest neajuns se putea înlătura 
relativ uşor, printr-o ecranare 
corespunzătoare a dispozitivului. 

Preamplificatoarele cu 
tranzis-toare se comportă însă în 
mod diferit, datorită faptului că sunt 
dispozitive ce lucrează în curent, 
iar impedanţa de intrare este 
scăzută. Din acest motiv, câmpul 
electric are un efect minor în cazul 
dispozitivelor realizate cu 
tranzistoare, dar nu acelaşi lucru 
se poate spune despre câmpul 
magnetic, care produce perturbaţii 
importante în acest fel de circuite. 
Din păcate ecranele electrostatice 
nu atenuează câmpurile 
magnetice, iar ecranele magnetice 
din materiale de înaltă 
permeabilitate nu dau rezultate 
scontate. 

O cale de a minimaliza 


efectul câmpului magnetic de 50 
Hz este aceea de a căuta o poziţie 
optimă faţă de sursa 
perturbatoare, dar de multe ori 
această poziţie nu este utilă într-un 
montaj practic dat. 

Se pune deci problema de a 
putea realiza un preamplificator de 
semnal mic pentru care efectul 
câmpului magnetic perturbator să 
fie minim. Nivelul semnalului 
perturbator cules este proporţional 
cu nivelul câmpului magnetic 
închis în bucla critică din circuitul 
de intrare de unde orice semnal 
perturbator este preluat şi apoi 
amplificat de toate etajele de 
amplificare. Această buclă este 
formată de firele de semnal către 
tranzistor, de legătura 
tranzistorului la masă şi de masa 
intrării. Aceste fire de legătură 
trebuie aşezate în aşa fel încât să 
cuprindă o suprafaţă cât mai mică 
posibil şi, în consecinţă, un flux 
magnetic cât mai mic. în figurile 1 
şi 2 sunt ilustrate cele două moduri 
de conectare. 

Bucla critică realizată de 
circuitul de intrare constă din 



intrare CI, conductanţa emitor- 
bază a tranzis-toruluiTI, reactanţa 
condensatorului de decuplare a 
emitorului (C2) şi firul de masă. 
Rezistoarele de polarizare R1 şi 
R2 şi rezistorul R4 nu fac parte din 
buclă deoarece rezistenţa 
acestora este mult mai mare decât 
reactanta condensatoarelor CI si 
C2. 

în cazul configuraţiei din 
figura 1 o mare cantitate de flux 
magnetic este cuprinsă în bucla de 
intrare, deci tensiunea 
perturbatoare indusă este suficient 
de importantă pentru a crea 
probleme după amplificare. 

Dacă legăturile de intrare 
sunt realizate ca în figura 2, există 
mai puţine linii de flux magnetic în 
interiorul buclei şi comparabile ca 
număr de fiecare parte a punctului 
unde firul de legare la masă, 
pentru traseul de semnal, 
intersectează legătura emitorului 
tranzistorului T1 la masă. 

Prin acest artificiu, tensiunea 
indusă este în opoziţie de fază şi 
comparabilă ca mărime, deci ea se 
va scădea, în consecinţă se 



NOUTĂTI EDITORIALE 

f 

Semnalăm apariţia lucrării “Iniţiere în 
videocasetofoane” - de ing. Şerban Naicu. 
Lucrarea costă 4800 lei şi se adresează acelora 
care vor să se familiarizeze cu principiile de bază 
ale funcţionării videocasetofoanelor VHS. 


NOTA 

Reamintim cititorilor noştri că revista 
TEHNIUM (seria nouă) a avut în anul 1995 patru 
apariţii (numerele 1-^4), în anul 1996 şase apariţii 
(numerele 5-10) şi în acest an va avea un număr 
de 11 apariţii (lunar, cu un număr dublu pe 
perioada de vară, respectiv lunile iulie-august). 

Redacţia 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 


1 

























































LABORATOR 

ORGĂ DE LUMINI 

ing. Dobrotă Daniel Sorin 


aluminiu cu o suprafaţă de 20-25cm 2 
fiecare. 

Puntea redresoare este de tipul 
3PM1 (3,2Ala 100V). Transformatorul 
de reţea se bobinează pe un pachet de 
tole E20 cu secţiunea miezului de 
12cm 2 . înfăşurarea primară conţine 
880 de spire CuEm <t> 0,4mm, 
înfăşurarea secundară are 95 spire 
CuEm eh 1,2mm. Rezistenţele de 
0,56£2/3W se realizează din nichelină, 
cu diametrul de Imm. Valoarea 
acestora se determină experimental 
astfel încât curentul de scurtcircuit 
între bornele ±10V (12V) să fie limitat 
la 1,8A. 

Pentru a obţine o tensiune egală 
ca modul (pe cele două ramuri +10V 
şi -IOV faţă de masă), se impune 
folosirea unor rezistenţe cu toleranţe 
de 0,5% (RPM) pentru R7 şi R8. 

Din R4 se reglează tensiunea 
diferenţială la ieşire. 

2. Blocul preamplificator este 
realizat cu două circuite integrate 
operaţionale pA741 şi este prezentat 
în figura 3. 

Primul amplificator operaţional 
are rolul de adaptare a impedanţei, 
având o amplificare aproximativ 
unitară în tensiune. Semnalul de 


bandă, realizate cu amplificatoare 
operaţionale (ÎA741, pentru separarea 
anumitor domenii dorite de frecvenţă, 
se poate realiza un montaj devenit 
aproape nelipsit din aparatura 
electronică (de redare a muzicii prin 
culoare) a oricărui constructor amator. 

Există, bineînţeles, numeroase 
montaje electronice, mai mult sau mai 
puţin complicate, concepute în acest 
domeniu. 

în componenţa schemei intră 
următoarele blocuri (figura 1) 

1. Blocul de alimentare -figura 
2. Acesta permite obţinerea unei 
tensiuni stabilizate de ±10 ±12 V, 

necesară alimentării diferenţiale a 
amplificatoarelor operaţionale, 
utilizând un circuit integrat pA723, un 
circuit integrat PA741 şi 4 tranzistoare. 

Tranzistorul TI, de tip 2N3055, se 
montează pe un radiator de aluminiu 
cu suprafaţa de 50-60cm 2 . 

Tranzistoarele T2 şi T3 se montează 
separat pe două radiatoare din 

2 TEHNIUM • Nr. 4/1997 




Utilizând filtre active trece- 


j 
































































































































































































LABORATOR 





C5 Q 

±_ 

1 


C4 


R4 


IEŞIRE 



h-@ 


Figura 

intrare (40-50 mV) este preluat chiar 
din lanţul audio şi, prin intermediul 
potenţiometrului PI - care joacă rol de 
potenţiometru de volum general, se 
aplică lui CI2. Amplificarea în tensiune 
a acestui bloc este dată de raportul 
rezistenţelor R2/R3 şi este în jurul 
valorii de 100. 

Semnalul audio amplificat este 
distribuit prin 5 potenţiometre liniare 
de 1KL2 la intrarea a cinci filtre 
separate de frecvenţă. 

3. Blocul de filtre trece-bandă 
(figura 4). Numărul acestora dictează 
şi numărul canalelor orgii de lumini. 

Amplificatoarele operaţionale 



accidentale a triacului. TranzistorulT1 
este de tipul BC107, BC108, BC109, 
BC171, BC172, BC173, iar tranzistorul 
T2 de tipul BD135, BD137, BD139. 
Condensatorul C2 are valoarea 
50-100 n F/500V. 

Pentru fiecare bloc în parte se 
foloseşte un triac TB6N6 (6A/600V). 

Fiecare canal se realizează 
separat. Se alege frecvenţa centrală a 
filtrului din tabel, în funcţie de numărul 
canalelor ce urmează a echipa orga. 

în paralel cu una din înfăşurările 
transformatorului TRf se poate monta 
un LED în serie cu o rezistenţă, ce se 
va scoate pe panoul frontal al orgii de 
lumini, deasupra fiecărui 
potenţiometru de volum al canalului 
respectiv, indicând nivelul semnalului 
pe acel canai, în cazul necuplării 
becurilor electrice (figura 7). Se 
realizează astfel o miniorgă, fiecare 
LED având o altă culoare. 

în figura 8 se prezintă schema 
unui regulator de curent cu triac, 
deosebit de util pentru realizarea unei 
“lumini de fond" în pauza dintre 
melodii. 

Se va acorda o atenţie 
deosebită la realizarea cablajului, cât 


sunt folosite în configuraţie de 

Nr.crt 

fc[Hz] 

R1=R5 

R2=R3 

R4=R2/2 

C1=C4=2C2 

C2=C4 

amplificator inversor, având intercalat 


(Kâ) 

(KQ) 

(K O) 

(nF) 

(nF) 

în bucla de reacţie negativă un filtru 

1 

50 

10 

6,2 

3 

1.000 

470 

“dublu T”: (R2, R3, R4, C2, C3, C4). 

2 

100 

10 

7,5 

3,6 

470 

220 

Acest filtru acţionează ca o 

3 

200 

10 

8,2 

4,2 

220 

100 

impedanţă variabilă în funcţie de 

4 

400 

10 

5,6 

3 

150 

68 

frecvenţă, amplificând foarte mult 

5 

500 

10 

6,2 

3,3 

, 100 

47 

frecvenţa centrală fc şi atenuând 

6 

800 

10 

6,2 

3,3 

68 

33 

frecvenţele laterale. 

7 

1.000 

10 

6,2 

3,3 

50 

25 

Pentru simplificarea calculelor 

8 

2.000 

10 

8,2 

4,2 

22 

12 

se aleg R2 = R3 = 2R4 şi C2 = C3 s 

9 

4.000 

10 

5,1 

2,5 

20 

10 

C4/2. în acest caz frecvenţa centrală 

10 

8.000 

10 

5,1 

2,5 

10 

4,7 

a filtrului se calculează cu formula fc 

11 

12.000 

10 

6,2 

3,3 

4,7 

2,2 

= 1/nR2C4 (rezistenţele în ohmi şi 

12 

16.000 

10 

6,8 

3.5 

_3.3 

1.5 


condensatoarele în farazi, frecvenţa 
rezultă în hertzi). în tabelul din figura 
5 sunt calculate valorile 
condensatoarelor şi rezistenţelor 
pentru câteva frecvenţe uzuale. 

4. Blocul de comandă pentru 
triace (figura 6) 

Se realizează o separare 
galvanică prin intermediul 
transformatorului TRf (defazor folosit 
la aparatele de radio “MAMAIA” sau 
“ALBATROS"). 

Schema realizează o mare 
fiabilitate în funcţionare, garantând 
“salvarea” circuitelor integrate şi a 
tranzistoarelor în cazul distrugerii 


Figura 5 


ci 


Dl 


INTRARE 


& 


* u °—B-i AL 

. hh 

t 

R5 

R3 M 


$ 3 - 


D6 

N 

R5 


S +220Vcc 


—o 


TB6N60 


R6 


: C2 


R3 


D4 

"►hzL 


BI.C 


Figura 6 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 
























































































































LABORATOR 


SONERIE BITONALA 


Sebastian Burgher 


Schema cuprinde, în principal, 
două circuite integrate pE555. Circuitul 
integrat CI2 este un oscilator audio. 
Circuitul integrat Cil este un 
multivibrator (astabil) cu frecvenţa de 
1Hz care modulează în frecvenţă 
oscilaţia circuitului CI2 prin grupul 
rezistiv R5R6. Astfel frecvenţa de 
ieşire a lui CI2 variază simetric faţă de 
frecventa centrală a acestuia, dată de 
R3, R4 şi C3. 

Montajul se poate realiza pe o 
plăcuţă de sticlotextolit, 
dimensiunile ei alegându-se în 
funcţie de piesele utilizate. 

în schemă notarea pinilor 
s-a efectuat pentru capsula 
MP48 (2x4 pini), dar se poate 
utiliza şi capsula TO116 (2x7 
pini), cu legarea pinilor conform 
schemei electrice a circuitului 
integrat pE555. 

Se poate folosi următorul 


tabel de echivalenţă la terminale (pini). 
Dacă se foloseşte capsula TO116, 
terminalele se vor lega conform 
tabelului. 


MP48 

1 2 3 4 5 6 7 8 

TO116 

4 5 6 7 8 9 10 11 


Notă: Terminalele 1, 2, 3, 12, 
13, 14 ale capsulei TOH6 sunt 
neconectate. 

La tensiunea de alimentare a 
montajului (9V) am obţinut tensiunile 
indicate în schema electrică de 


principiu a soneriei bitonale. Precizez 
că aceste tensiuni variază în limitele 
specificate în funcţie de cele două 
tonuri date de sirenă. 

Potenţiometrul P de 1 KQ 
serveşte la reglarea volumului. Ca 
element de redare a sunetului se 
utilizează cu rezultate excelente o 
capsulă telefonică. 

Măsurătorile de tensiuni s-au 
făcut cu instrumentul MAVO 2 care are 
rezistenţa internă de circa 20KL2/V. 

° +9v 5.4..5.5V 




ffă 



v+ 

Difuzor 4- 

Difuzor Masa 
Masa 


T 

-I 


LED 


R7 



Figura 7 

şi la realizarea unui aspect cât mai 
plăcut al cutiei. 

Pe panoul frontal vor fi: 
întrerupătorul de reţea, becul de 
control (LED), potenţiometrul de volum 
general, potenţiometrul regulatorului 
de curent, potenţiometrele celor 3-5 
canale şi LED-urile montate în paralel 
cu transformatoarele TRf. 

Pe panoul din spate se 
montează prizele (bornele de ieşire) 
pentru cele 3-5 becuri şi mufa mamă 
de semnal audio. 

Lista de materiale 


Blocul de alimentare: 

R1 =3,6KL>; R2=2,7K&; R3=820O; 
R4=10KQ; R5=R6=0,56L2/3W; R7= 
R8=5,6h- 24K£2 (10K£2), RPM0,5%; 
R9=470; C1=2200uF/40V; C2=C5= 
lOOnF; C3=100pF; C4=C6=C8= 
220pF/25V; C7=C9=47nF; T1 = 
2N3055; T2=T4=BD135 (137, 139); 
T3=BD136 (138, 140); PR=punte 
redresoare 3PM1 (3.2A/100V); 
CI1=pA723C; CI2=pA741J. 

Blocul preamplificator 
rezistenţele (0,5W) : R1=150KO 
R2=100Kiî; R3=1KO; R4=150KO 
P1=100K/log; C1=C4=C8=10|iF 
C2 = C3 = C7 = C5 = 10 0 n F 
C6=47,uF; CI1= CI2=pA741J. 

Blocul de comandă pentru 
triace 

rezistenţele (0,5W): R1=100<T 
R2=5,6K£2; R3=10O; R4=33-680 
R5=1KD; R6=10Q/2W; R7=120Q 


C1=100nF/50V; C2=50^100nF/500V; 
T1=BC107, 108, 109, 171, 172, 173 
T2=BD 135, BD137, BD139 

triace:TB6N6 (6A/600V); D1=PL15Z 
D2-D5=1N4007; D6=PL3V6Z. 
Regulatorul de curent cu triac 

R1=56KQ/0,5W; P=470Ka 
(1M^); CI =330nF/630V; C2=68nF/ 
100V; Dl =D2=1 N4007; D=DC32 
(diac); T=TB6N6 (triac 6A/600V); 
B=bec electric 220V/60W etc; 
S1=siguranţă fuzibilă 0,6A. 


o—(^)— 


220Vca 


CI 


rh-? 


R1 ^ 


P 

o- 

Ţ D2 1 





:C2 


d r 

v 




Figura 8 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 


















































































































LABORATOR 


AVERTIZOARE DE ÎNGHEŢ SAU POLEI 



dr.ing.Tony E. Karundy 


în călătoriile mai lungi cu 
autoturismul în perioada de toamnă- 
primăvară, adesea se pot întâlni zone 
de îngheţ neprevăzute, în stare să 
producă pe şosele polei, deci derapaje 
necontrolabile şi posibile accidente. 


Existenta 


de Cr, Mn, Fe, Co sau Ni, care au 
rezistivitate mare în stare pură, dar 
care pot fi transformaţi în 
semiconductoare prin adaosul de ioni 
cu valenţe diferite. Dependenţa 
rezistenţei (R) de temperatura 


Figura 



adus la temperatura sa maximă de 
folosire. 

Rezistenţa termică reprezintă 
raportul dintre variaţia puterii disipate 
în termistor şi variaţia temperaturii 
termistorului. Constanta de timp este 
timpul necesar unui termistor ca 
, 2V temperatura sa să varieze cu 63,2% 
din diferenţa dintre To (temperatura 
iniţială) şi T (temperatura finală), 
când e supus unui salt de 
temperatură în condiţii de disipaţie 
nulă. 

Alegând pentru senzorul nostru 
de temperatură termistorul TG6050 
cu R25 °c= 510£2 şi cunoscând că 
acesta este un termistor cu 
coeficient de variaţie negativ, se 
pune problema cât este la 
temperatura de -1° (temperatura de 
alarmare, de la care apare îngheţul, 
deci posibilitatea de polei) valoarea 
rezistenţei termistorului. Desigur că 


absolută (T) este dată de 
relaţia: 

b(ut-\/t 0 ) _ ^ e B 'T acest lucru se poate determina şi 
experimental, dar este comod să 


R = R. 


Figura 


unde: 

A = R 0 e~ BIT " = const 
Ro=rezistenţa la tempe¬ 
ratura To; 

B=coeficientul termic al 
materialului termistorului; 
e=2,7182 

Referitor la tabelul “anexă" 
menţionăm că: 


c = 1/R25°c*dR/dT| 


25°C = 


autoturismului a unui avertizor de polei 
poate fi utilă. în esenţă, un asemenea 
avertizor este un senzor de 
temperatură combinat cu un sistem de 
alarmare optic, acustic sau mixt. 

Senzorul de temperatură, 
desigur, poate fi şi neelectronic, însă 
noi ne vom referi în cele ce urmează 
la un senzor electronic. Un senzor de 
temperatură poate fi orice element de 
circuit electronic, ca de exemplu: o 
diodă'semiconductoare, un tranzistor, 
un rezistor etc. Vom prefera să folosim 
totuşi un element special creat în acest 
scop şi anume un termistor. 
Termistoarele sunt rezistoare care 
prezintă o variaţie importantă (pozitivă 
sau negativă) a rezistenţei lor electrice 
cu temperatura. Ele se fabrică din oxizi 


-(100B/(298,15) 2 %|°C 
B = 1780 ln(R25°c/R 85 °c> °K 
025°C = -2,002ln(R25°C/ R85°C) %! °C 
Puterea disipată nominală este 
cea disipată de către termistor în regim 
permanent, plasat în aer la 25°C şi 


calculăm. 

Calculăm mai întâi coeficientul 
A = 0,0024. Cu ajutorul lui A calculăm 
R-i°c=1644,5Q. în calcule s-a ţinut cont 
că T(°K) = t(°C)+273°. 

Există o mare diversitate de 
senzori electronici de temperatură cu 
termistoare. Aceştia sunt întâlniţi la 
termometrele electronice şi la 
regulatoarele de temperatură 
electronice. De regulă, la ultimele, 
senzorul avertizează la creşterea 
temperaturii. în cazul aplicaţiei noastre 
acest lucru trebuie să se facă la 
scăderea temperaturii, deci trebuie 
făcute corecţiile de rigoare. 

Cea mai simplă schemă de 


0 + 12V 



Figura 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 





































































































































LABORATOR 


sesizor de prag de temperatură este 
dată în figura 1. Rezistenţa 
termistorului Rth, dacă este mică 
(temperaturi mai mari decât pragul), 
formează cu cea a potenţiometrului 
trimer (prereglată) un divizor al 
tensiunii de bază pentru TI astfel că 
acesta conduce, T2 este blocat şi LED- 
ul stins. 



La 


Când temperatura scade 
depăşind pragul de -1°, Rth creşte, 
tensiunea pe baza lui TI scade şi 
acesta se blochează. T2 se deschide 
şi LED-ul se aprinde. Pentru alegerea 
valorilor parametrilor componentelor, 
ţinem cont de următoarele relaţii: 

Pentru situaţia “mai sus de 
prag” avem: 

Ube = 12/(Rth+R1)-1,4 > 0,7(V) 

Dioda stabilizatoare de tip 
DRD2 asigură un potenţial al emitorului 
lui TI de +1.4V. 

Pentru situaţia “prag” şi “sub 
prag” sensul inegalităţii se schimbă. 
Alegând un tiristor TG6050 acesta 
are, cum s-a arătat, R-i°=1644,5£2. 
Vom alege deci R1max=2,5KO şi-l 
vom regla corespunzător. în ce 
priveşte curentul prin T2, acesta se 
alege de 10 mA (suficient pentru — 
iluminarea LED-ului). 

Admiţând că (i2=50, curentul 
de bază este de 10/50=0,2mA. 
Valoarea rezistenţei R2 care asigură 
acest curent este: 

Ib=(1 2-1,6)/R2=0,0002A 
R2=(12-1,6)/0,0002=52KQ 


Tensiunea de 1,6V este cea de 
la bornele LED-ului aprins. 

A doua schemă prezentată în 
figura 2 este bazată-pe bascularea 
unui trigger Schmitt de către variaţia 
corespunzătoare a tensiunii pe baza 
tranzistorului TI. La temperaturi peste 
pragul fixat, TI conduce, T2 e blocat 
şi releul R2 decuplat. 

Invers se petrec lucrurile 
la scăderea temperaturii la 
prag şi sub acesta. Odată 
cuplat releul eletromagnetic, 
prin contactele sale care se 
închid, se va putea pune în 
funcţiune o mică sirenă 
bordelectronică, un avertizor optic 
etc. Totul depinde însă dacă 
am conectat (prin K) 
avertizorul de polei înainte de 
a pleca la drum, în condiţiile 
meteo specificate. în 
comparaţie cu schema dată în figura 
1, schema cu trigger Schmitt 
acţionează mai sigur, fiind o schemă 
basculantă şi nu cu acţionare lentă. 

în figura 3 este dată o schemă 
în punte, la care termistorul TG6050 
este montat într-unul din braţele punţii. 
Variaţia rezistenţei lui cu temperatura 
va dezechilibra puntea, tensiunea de 
dezechilibrare fiind preluată deT3 şiT4 
care vor comanda T5 şi anclanşarea 
releului. 

Schemele cu termistoare într-o 
punte (se pot pune chiar şi două 
termistoare) sunt mai sensibile la 
<i_ l 0 ?J-?P-o 


6 Decuplat 
Cuplat 


O 




ATENTIE 

POLEI 

O 


A, 


v LED 


verde Figura 6 


.LED 

ROŞU 


variaţia temperaturii decât simplul 
divizor de tensiune. 

Ultimele două scheme 
prezentate (figura 2 şi figura 3) au în 
comun faptul că folosesc un releu 
electromagnetic cu rezistenţa 
înfăşurării de câteva sute de ohmi şi 
care să cupleze sigur la o tensiune sub 
12V. 

în figura 4 este dată schema 
unui sesizor de pericol-polei realizat cu 
circuitul integrat (3A741N. La 
temperaturi peste 0°C oscilatorul de 
joasă frecvenţă de relaxare, realizat cu 
circuit integrat, nu funcţionează. 

La temperaturi sub -1°C, când 
valoarea rezistenţei lui Rth creşte peste 
valoarea prereglată (de prag) a lui R, 
oscilaţiile se amorsează şi difuzorul va 
reda tonul. în acelaşi timp LED-ul roşu 
va clipi. 

Tonul oscilaţiei se poate regla cu 
ajutorul valorii capacităţii 
condensatorului C, de ordinul zeci sau 
sute de nF. întrerupătorul K serveşte 
la cuplarea, respectiv la decuplarea 
senzorului după ce acesta şi-a făcut 
“datoria". 

în încheiere, câteva indicaţii 
practice pentru realizarea constructivă. 
Termistorul încapsulat TG6050 se 
plasează în faţa autoturismului astfel 
încât aerul care pătrunde prin mască 
să-l răcească bine. Pentru aceasta se 
poate prevedea prinderea pe o şaibă 
matalică cu 4>50 şi grosime de 2mm 
confecţionată din Cu sau Al (figura 5). 
Prin doi conductori liţaţi termistorul 
se conectează la schema 
electronică. 

Montajul electronic se poate 
realiza într-o casetă de 
7 oradioreceptor portabil dezafectat, la 
care s-a oprit difuzorul. Pe panou 
(figura 6) un întrerupător tumbler 
pornit/oprit va fi semnalizat că e 
cuplat prin aprinderea unui LED 
verde. Un LED roşu va semnaliza 
optic poleiul, în timp ce difuzorul o va 
face acustic. 


• • o # * • • • • 


■ • • • 
• • 


• • • • 




6 


Figura 7 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 



























































































CQ-YOi 


RECEPTOR SSB CU FILTRU LC 


ing. Dinu Costin Zamfirescu / YQ3EM 



(urmare din numărul anterior) 

Revenind la schema 
receptorului din figura 3, pentru a se 
îmbunătăţi flancul caracteristicii curbei 
de selectivitate în domeniul redării 
frecvenţelor audio înalte, s-a montat în 
lanţul AF un filtru trece-jos având panta 
caracteristicii de amplitudine-frecvenţă 
de 24 dB/octavă. Un asemenea filtru 
este obligatoriu la un bun receptor cu 
conversie directă. Aici frecvenţa de 
atenuare cu 6 dB a filtrului trece-jos a 
fost intenţionat redusă de la 2,7 KHz - 
3 KHz la numai 2 KHz. în acest mod 
se îngustează curba de selectivitate; 
de aceea purtătoarea s-a “tras” cu 0,5 
KHz mai mult “în jos” (în total cu 2 
KHz), filtrul FI nu mai conferă o 
atenuare suficientă frecvenţelor 
audio de 3 - 4 KHz. Din combinarea 
efectelor celor două filtre (FTB şi 
FTJ) rezultă o caracteristică de 
selectivitate acceptabilă. In figura 4antena 
se explică cum se realizează curba 
de selectivitate globală. în figura 4a 
este reprezentată curba de ° 
selectivitate FI; în figura 4b este 
prezentată curba de selectivitate 


amplasate aproximativ la fm= 0,6 KHz 
şi fm= 2,6 KHz. 

Deoarece oscilatorul local 
lucrează între 3780 şi 3840 KHz ("sus”) 
şi receptorul recepţionează LSB, în FI 
semnalul este USB, fiindcă se produce 
o răsturnare a spectrului. Apare acum 
clar de ce purtătoarea se decalează cu 
2 KHz pe flancul inferior al curbei 
filtrului FI. Dacă cu datele din schemă 
bobinele din FI nu se pot acorda pe 110 
KHz, această frecvenţă se poate 
majora către 120 KHz, păstrând 
purtătoarea decalată cu 2 KHz “în jos”. 

Mărirea în continuare a 
frecvenţei intermediare nu este 
recomandabilă, nu atât din cauza unei 
oarecare lărgiri a curbei filtrului (cu 10 
- 15 %), cât din cauză că frecvenţa 




J' 


100 


100 


100 


100 


-±— 

Figura 5 


100 


câte 10 spire. Condensatoarele de 
acord sunt cu styroflex, iar 
condensatoarele de cuplaj sunt 
ceramice (disc). Schimbătorul de 
frecvenţă şi oscilatorul local LC sunt 
realizate cu circuitul integrat TAA661, 
cunoscut din calea de sunet a 
televizoarelor, unde îndeplinea funcţia 
sa de bază de amplificator-limitator şi 
demodulator MF în cuadratură. 

Aici circuitul integrat TAA661 
este folosit mai puţin “ortodox". 
Multiplicatorul electronic al fostului 
demodulator MF este utilizat în calitate 
de SF, primind semnalul la pinul 12. 
Impedanţa de intrare este mare, 
deoarece atacul multiplicatorului se 
face prin intermediul unui repetor pe 
emitor. Polarizarea bazei acestuia se 
face prin L4 de la pinul 2 unde este 
disponibilă o tensiune stabilizată de 
3,5V. Amplificatorul-limitator 
serveşte acum ca element activ în 
receptorschema oscilatorului. în bucla de 
reacţie, între ieşirea 8 şi intrarea 6 
a amplificatorului este intercalată o 
reţea selectivă ce conţine şi bobina 
L5. Frecvenţa de oscilaţie este 
determinată de inductanta L5 si de 


către 


echivalentă realizată de FTJ (ca în 
receptorul cu conversie directă). în 
figura 4c este reprezentată atenuarea 
echivalentă (în RF) dată de efectul de 
filtru trece-sus produs de 
condensatoarele de trecere din AAF, 
alese intenţionat nu foarte mari. 
Caracteristica globală de selectivitate 
este reprezentată în figura 4d. Fără a 
se respecta toate caracteristicile atât 
în RF, cât şi în AF, nu se poate obţine 
curba corectă («4 = a1+ cx2+ a3), 
având o atenuare de cel puţin 26 - 30 
dB în banda laterală inferioară şi având 
în banda superioară punctele de 6 dB 


imagine poate ajunge în banda 
rezervată radiodifuziunii cuprinsă între 
3950 - 4000 KHz. Atenuarea de 60 dB 
conferită de filtrul de la intrare nu mai 
este suficientă, întrucât seara staţiile 
de radiodifuziune pot “veni" cu S9+60 
dB ! 

Pentru o frecvenţă intermediară 
de 110 KHz, frecvenţa imagine este 
cuprinsă între 3890 - 3950 KHz. 

Să examinăm acum schema din 
figura 3 în detaliu. De la antenă 
semnalul ajunge la filtrul realizat cu LI 
- L4, care reprezintă circuitul de intrare. 
Toate bobinele sunt identice având 


capacitatea echivalentă la bornele 
acesteia. Toate condensatoarele sunt 
cu styroflex. Se utilizează o singură 
secţiune a condensatorului variabil 
dublu. Dacă nu convine, acoperirea 
poate fi modificată acţionând asupra 
condensatoarelor de 220 şi 270 pF.Cu 
valorile indicate, scala este acceptabil 
de liniară, prezentând o oarecare 
“comprimare” în centru. 

La pinul 8 este disponibilă o 
tensiune dreptunghiulară de câteva 
zeci de milivolţi. Aici se poate conecta 
un frecvenţmetru, deoarece impedanţa 
de ieşire este mică (circa 50Q) şi 


Pentru schema din figura 4 
cablajul imprimat şi modul de echipare 
sunt prezentate în figura 7. 


Alte caracteristici generale 

Toleranţa rezistenţei nominale: 
±20% sau ±10%; 


Toleranţa coeficientului de 
temperatură: ±0,2%/°C; 

Rezistenta termică : 8-M4 mW/°C. 


Termistoare încapsulate produse de IPEE 


Tip 

TG6001 

TG6002 

TG6005 

TG6006 

TG6013 

TG6050 

Marcare 

negru 

roşu 

portocaliu 

albastru 

maro 

verde 

R(£2) la 25°C 

10 

12 

51 

62 

130 

510 

Coef. temp. oc 2 s(% | °C) 

-3,3 

-3,3 

-3,7 

-3,7 

-3,7 

-4,1 

Putere disipată (W) 

0,6 

0,6 

0,75 

0,75 

0,6 

0,75 

Const. de temp. 8(s) 

220 

220 

220 

220 

180 

220 

Const. de mat. B(°K) 

2900 

2900 

3300 

3300 

3300 

3655 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 7 

































CQ-YO 



frecvenţa de oscilaţie este afectată 
puţin de prezenţa frecvenţmetrului. La 
ieşirea SF se conectează un filtru 
trece-jos realizat cu condensatorul de 
180 pF de la pinul 1 şi cu o rezistenţă 
integrată de 8,5 K£2. în acest mod, la 
pinul 14 se poate vizualiza semnalul FI 
cu frecvenţa egală cu fh - fs, deoarece 
componentele sunt eliminate de filtrul 
trece-jos. Mixerul este echilibrat şi 
oferă o amplificare considerabilă, de 
circa 35 dB. Detectorul de produs 
împreună cu oscilatorul de purtătoare 
pe 108 KHz (cu L10) funcţionează 
similar cu SF plus oscilatorul local 
(VFO) şi este realizat cu un al doilea 
circuit integrat TAA661. La pinul 1 se 
conectează acum un condensator de 
10 nF realizându-se un FTJ de ordinul 
1 care oferă o atenuare de 3 dB la 2 
KHz (în poziţia AGC OFF). 

Deoarece cele două circuite 
integrate TAA661 oferă împreună o 
amplificare de circa 70 dB (din care se 
scad atenuările filtrelor RF şi FI) a fost 
posibil să se renunţe la utilizarea unui 
AFI tradiţional. 

într-o variantă perfecţionată, 
filtrul FI are 8 circuite, introducându-se 
un etaj AFI între cele două jumătăţi ale 
filtrului cu câte patru circuite. 
Selectivitatea şi fidelitatea se 
îmbunătăţesc considerabil, atenuarea 
benzii laterale nedorite ajunge Ia 40dB. 
Amplificarea creşte, dar sensibilitatea 
nu se măreşte, deoarece raportul 
semnal/zgomot este decis la intrarea 
în SF: se menţine valoarea de circa 5 
pV la un raport (S+Z)/Z = 10 dB. 

Există acum posibilitatea de a 
mări considerabil adâncimea de reglaj 
a sistemului AGC, deoarece se poate 
comanda atât etajul AFI cât şi 
detectorul de produs (DP). Această 
modificare va fi prezentată într-unul din 
numerele viitoare. 

Al treilea circuit integrat, de tipul 
(ÎM301AN (PA741 cu modificările de 
pini corespunzătoare), serveşte ca 
amplificatorAF, realizând o amplificare 
de aproape 50 dB. 

între DP şi AAF este intercalat 
un filtru activ trece-jos de ordinul 3 
realizat cu tranzistorul BC109C. 
Amplificarea acestui filtru este foarte 
aproape de 0 dB. El este atacat şi 
polarizat de la ieşirea 14 a DP, unde 
este un repetor pe emitor. împreună cu 
AAF, care are conectat între pinii 2 şi 
6 un grup RC convenabil (2,2 M£2 şi 39 


pF), se realizează pe global în AF o 
caracteristică de frecvenţă destul de 
apropiată de a unui filtru Butterworth 
de ordinul 4 de tip trece-jos. 

Sistemul AGC este comandat 
de semnalul AF redresat şi filtrat 
convenabil. Tranzistorul BC107Aîşi 
modifică rezistenţa echivalentă în 
curent alternativ între colector şi emitor 
de la valori foarte mari până la 50-100 
£2, atunci când polarizarea joncţiunii 
bază-emitor variază între 0 şi circa 
0,7V. Atragem atenţia că nu se aplică 
tensiunea continuă pe colector 
(schema nu este desenată greşit!). La 
ieşirea multiplicatorului ce realizează 


BC 


4 —- 


VZ_ 



J 


Figura 6 

funcţia de detector de produs este 
conectată o rezistenţă de sarcină 
integrată de 8,5 K£2. Tranzistorul este 
conectat în c.a. la pinul 1 şi poate 
reduce rezistenţa echivalentă de 
sarcină, respectiv amplificarea 
detectorului de produs. între 1 şi 14 
este conectat un repetor pe emitor 
integrat. “Adâncimea de reglaj” a 
sistemului AGC este doar de circa 40 
dB corespunzătoare reducerii 
rezistenţei de sarcină dinamică a DP 
de la 8,5 k£2 (tranzistorul blocat) până 
la 50 -100 £2 (tranzistorul polarizat pe 
bază cu 0,7V). Deoarece la semnale 
locale foarte puternice (S9 + 50 dB) 
receptorul poate distorsiona, sistemul 
AGC nemaireuşind să reducă 
amplificarea suficient, este necesar să 
se prevină intrarea AAF în limitare. O 
soluţie este reintroducerea în schemă 
a clasicului potenţiometru de reglajAF, 
care lipseşte. O rezolvare mult mai 
bună este intercalarea unui atenuator 
la intrarea receptorului (cu câteva 
trepte de câte 10 dB). în acest mod se 
previne atât intrarea în limitare a AAF, 
cât şi a DP, evitându-se apariţia 
distorsiunilor. în plus se evită ca SF să 
producă intermodulaţii, care sunt mult 
mai supărătoare ca distorsiunile AF. E 
drept că se reduce sensibilitatea 
receptorului, dar trebuie ţinut 
cont că circuitele TAA661 
folosite în SF şi DP au gama 
dinamică determinată de apariţia 
intermodulaţiilor de numai 65 - 
70 dB, mică faţă de schemele de 
FET (peste 100 dB) sau cu 


diode. Pentru schema din figura 3 s- 
a preferat circuitul integrat TAA661, 
deoarece se beneficiază de o 
amplificare substanţială şi de 
posibilitatea de a realiza cu minim efort 
şi cele două oscilatoare. în acest mod 
schema este simplă şi compactă, fără 
a necesita o mulţime de componente 
adiţionale. în figura 5 este dată 
schema unui atenuator simplu, care 
păstrează aproximativ impedanţa de 
50£2 la intrare şi ieşire. Se utilizează un 
comutator cu 2x3 poziţii. Atenuările 
pentru poziţiile a, b şi c sunt 
aproximativ 0, 10 şi 20 dB. 

Varianta îmbunătăţită a 
receptorului, prevăzută cu filtru LC cu 
8 circuite şi etaj AFI, realizează o 
adâncime de reglaj a sistemului AGC 
de circa 80 dB şi folosirea 
atenuatorului din figura 5 este 
opţională (cele 4 circuite de la intrare 
au redus sensibilitatea maximă de 10 
ori, adică cu 20 dB!) 

Etajul de ieşire al receptorului 
este redus la forma cea mai simplă, 
fiind compus din două tranzistoare 
complementare de tip BD sau chiar 
BC. Amplificarea în tensiune a arestui 
etaj este apiopiată de unitate. 
Polarizarea tranzistoarelor se obţine 
de la ieşirea circuitului integrat pM301. 
Rezistenţa de 2,2 K£2 este astfel 
aleasă ca în repaus curentul prin 
tranzistoare să fie de 2 - 5 mA. Deşi 
sistemul AGC nu permite ca la ieşire 
să se obţină o putere mai mare de 50 
- 60 mW (funcţie de valoarea 
rezistenţei de 100 - 180 £2 din 
colectorul tranzistorului BC177), în 
cazul folosirii unei perechi de 
tranzistoare BC este bine să se 
improvizeze radiatoare sub forma unor 
tuburi de tablă lungi de 30 mm care se 
introduc forţat pe capsulele 
tranzistoarelor (figura 6). Cu semnal 
AF, curentul poate creşte la mai multe 
zeci de mA. Pentru tranzistoare BD nu 
este necesară folosirea unor 
radiatoare. Se atrage atenţia că în 
prezenţa unor semnale puternice, cu 
sistemul AGC deconectat, tranzis- 



către 
receptor 
(sau atenuator) 


Figura 


8 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 




































YObOCU 

4 

Pul Nlcolun 1 inii 

Y050CV 

4 

RiOOlU) Călin Vlrgll 

Y050CW 

2 

Munr.i (.«huorghu 

Y050CX 

4 

1 orghotd ViinIIu 

Y050CZ 

3 

Vngo Latzlo 

Y050D 

3 

RndU Negru Aurel 

Y050DA 

4 

Gorgoly Ştefan 

YOSODC 

3 

Olah Csaba 

Y050DD 

4 

Drule Dorel 

Y050DL 

3 

Nuber loan 

YObODG 

3 

Danciu Gheorghe 

Y050DH 

RUS 

AdamAttila Paul 

Y050DJ 

3 

Vesa Octavian Pompiliu 

Y050DK 

3 

Matyasi Şandor 

Y050DL 

RUS 

Koteleş Gitye Istvan 

Y050DR 

4 

Pop Gheorghe 

Y050DS 

2 

Alexoaie Ovidiu 

Y050DT 

2 

Trip Nistor Daniel 

Y050DU 

3 

Kiss Szakacs Vasile Bla 

Y050DW 

3 

Remetean loan Gheorghe 

Y050DX 

3 

Temeş Dorin Radu 

Y050EA 

3 

Canciu Emil Alexandru 

Y050EB 

3 

OrosArghil Milian 

Y050EC 

3 

CozmaTeofil Mircea 

Y050ED 

2 

Lovas Ferenc 

Y050EE 

3 

Anderca Adrian Robert 

Y050EF 

3 

Bughesiu Carol 

Y050EK 

4 

Kiss Erika 

Y050EL 

3 

Dimitriev Alexandru 

Y050ER 

3 

Balint Erika 

Y050ET 

3 

Tocaciu Emil 

Y050EU 

4 

Viorel Sergiu Cosmin 

Y050EW 

3 

Wegrzynowski Egon Valeriu 

Y050FD 

3 

Ulici Dănuţ 

Y050FE 

3 

lerima Ionel Constantin 

Y050FG 

2 

Sarvari Tibor Edward 

Y050FH 

2 

Gajdos Csaba Lehel 

Y050FI 

2 

Csajkos Zsolt 

Y050FJ 

2 

Vanyi Istvan Levente 

Y050FK 

3 

Makkai Zoltzn 

Y050FM 

4 

Weisz David 

Y050FN 

4 

Kis Ferenc 

Y050F0 

4 

Kiss Tibor 

Y050FP 

2 

BodnarAlexandru Leontin 

Y050FR 

3 

Rus Florin 

Y050FT 

4 

PopTiberiu 

Y050FV 

3 

Reuţ Vasile 

Y050FW 

2 

Laar Istvan 

Y050GA 

4 

Bejusca Viorica Maria 

Y050GB 

4 

Arghiuş Cristian 

Y050GD 

3 

Moldovan Daniel 

Y050GG 

2 

lancu Mircea Crişan 

Y050GH 

4 

Dacian Vasile 

Y050GI 

3 

Rogojan loan Liviu 

Y050GK 

RUS 

Kiss Zoltan Csaba 

Y050GL 

4 

Cristea Lidia 

Y050GM 

4 

Boldiş Remus loan 

Y050GR 

4 

Regoş Robert Ivan 

Y050GS 

2 

Canciu Silviu Claudiu 

Y050GT 

4 

Tomo Eva 

Y050GU 

4 

Moldovan Francisc 

Y050GV 

3 

Canciu Silvia Valeria 


Bistriţa,str. Andrei Mureşanu.bl. 14,ap. 113,jud.BN 
Cluj-Napoca,str.Băişoara nr. 13,ap. 1 09.jud.CJ 
Satu Mare, bd. Cloşca nr.3,bl.19,ap.15,jud.SM 
Cluj-Napoca,str. T.VIadimirescu nr.68,bi.4,sc.B,CJ 
Baia Mare.str.Olarilor nr.5,jud.MM 
Cluj-Napoca,str.AI.VIahuţă,bl.D,ap.43,jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Pavlov nr.33,jud.CJ 
MedieşuAurit.str.Gării nr.694jud.SM 
Dej.str.Vlad Ţepeş nr.3,bl.B62,ap.37,jud.CJ 
Sarmaşag,str.Minerilornr.48jud.SJ 
Sîmpaulnr.232,jud.CJ 
Bistriţa.str.losif Vulcan nr.4,ap. 10 jud.BN 
Bistriţa .str.losif Vulcan nr.4,ap.24 jud.BN 
Dr.P.Groza.str.Mureşanu nr.1 ,ap.14 jud.BH 
Oradea,str.Ostaşilornr.7,bl.R63 t ap.10jud.BH 
Alba lulia.str.Avram lancu nr.1,ap.19jud.AB 
Alba lulia.str.Livezii nr.45,bl.7,ap.4 jud.AB 
Oradea,str.Birzavei nr.30 jud.BH 
Baia Sprie.str.Micro Vest nr.13,ap.27,jud.MM 
Baia Mare,str.M.Basarab,ap.27jud.MM 
Baia Mare.str.Motorului nr. 1 ,ap.101 jud.MM 
Blaj, str. Al. Gh. Golescu nr.4 jud. AB 
Baia Mare.str. Hortensiei nr.8,ap.51 jud.MM 
Baia Mare.str.Grănicerilor nr.73.ap.89 jud.MM 
Oradea.str.D.Cantemir nr. 77, ap.90 jud.BH 
Satu Mare.str.Avram lancu nr.80 jud.SM 
Baia Mare.str.S.Bărnuţiu nr.5jud.MM 
Oradea,str.Dimitrie Cantemir nr.88, bl. CIO, jud.BH 
Satu Mare.str.Arinului nr.4,ap.34,jud.SM 
Zalău.str.M.Eminescu nr.1,bl.E4,ap.2jud.SJ 
Bistriţa.str.NicoIaeTitulescu nr.20 jud.BN 
Prundu Bîrgăului.str.Secu nr.453,jud.BN 
Ocna Mureş.al.Independenţei nr.12,bl.23,ap.3,AB 
Sighetu Marmaţiei,str.A.lvasiuc,bl.4,ap.62,jud.MM 
Sighetu Marmaţiei,str.Bogdan Vodă,bl.23,ap.18 
Satu Mare.p-ţaÂnghel Saligny nr.1,ap.40,jud.SM 
Satu Mare.bd.Lucian Blaga nr.9,ap. 16,jud.SM 
Satu Mare.str.Dariu Pop nr.7,bl.40,ap.1,jud.SM 
Satu Mare.str.Cloşca nr.3,bl. 19,ap,6,jud.SM 
Aiud.str.Avram lancu nr.174jud.AB 
Oradea,str.Bradului nr.18 jud.BH 
Sâcuieni.str.Libertăţii nr.5, jud.BH 
Oradea,str.Măcinului nr.6 jud.BH 
Oradea, str. Spartacus nr.38,bl.X2,ap. 11 jud.BH 
Dej.str.Dealul Rozelor nr.9,bl.T,ap.3 jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Bistriţei nr.32,bl. 18,ap.35 jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Gh.Doja nr.37 jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Herculane nr.17,ap.30,jud.CJ 
Oradea.str.Seleuşului,bl.PB19,ap.10,jud.BH 
Ocna Mureş,str.Nicolae lorga,bl.44,ap.36jud.AB 
Cluj-Napoca,str.Grădinarilor nr. 14,jud.CJ 
Oradea,str.EcaterinaTeodoroiu nr.32 jud.BH 
Oradea,str.Progresuluinr.105,ap.2,jud.BH 
Com.Hideşelu de Sus nr.321 jud.BH 
Oradea,str. Vasile Conta nr.7,b!.PC124,ap.10,BH 
Oradea.str.D.Cantemir nr.31.bl.D13.ap.10 jud.BH 
Oradea, str. C. Nottara ,bl.C,ap.1 jud.BH 
Baia Mare.str.Hortensiei nr.4,ap.7,jud.MM 
Blaj.str.AI.Gh.Golescu nr.4 jud.AB 
Oradea,str.Milcovului nr.28,bl.PB75,ap.16,jud.BH 
Oradea,str. M.I.Antonescu nr.125.bl.P39,ap.1,BH 
Blaj.str.A.Golescu nr.4 jud.AB 


S.C.Z. CLUJ 


Y05AAA 

2 

SztuparAlexandru 

Y05AAT 

2 

Olariu loan 

Y05AAZ 

2 

Cimpoca Tiberiu 

Y05ACB 

2 

Tătar Eugen 

Y05ACG 

2 

Hriscu Vasile 

Y05ACH 

3 

Chira Gligor 

Y05ACK 

3 

Todea Liviu Mircea 

Y05ADB 

3 

Fufezan Aurel 

Y05ADI 

3 

Alban Gheorghe 

Y05AED 

4 

Tonder Francisc 

Y05AEN 

3 

Chiorean Gheorghe 

Y05AEX 

2 

Hadnagy Vasile Zoltan 

Y05AFJ 

2 

KormosAlexandru 

Y05AGO 

2 

Boer Graţian Aurel 

Y05AGQ 

2 

Ştirbu Titus Doru 

Y05AHG 

2 

Filip Vasile 

Y05AHZ 

3 

Szabo Emeric 

Y05AIR 

2 

Takacs Carol 

Y05AIV 

4 

PintyaK losif 

Y05AJJ 

3 

Petriko Francisc 

Y05AJR 

2 

Nemeth Nicolae luliu 

Y05AKG 

3 

Lupu Constantin 

Y05AKT 

3 

O ros Octavian 

Y05ALH 

2 

Borgyos Ştefan 

Y05ALI 

1 

Milea Nicolae 

Y05ALP 

4 ' 

Igaz Ştefan 

Y05AMF 

2 

Farkaş Alexandru 

Y05AMH 

2 

Farkaş Gavril 

Y05AMN 

3 

Ciugudeanu Mircea 

Y05ANG 

4 

Borodi Leon 

Y05A0M 

1 

Frisch Constantin 

Y05APH 

3 

Popa Traian 

Y05AQN 

2 

Kenez Ferencz 

Y05AQW 

4 

Bereş Francisc 

Y05ARN 

3 

Balint Horia Liviu 

Y05ASA 

3 

Fodor Dinu Mircea 

Y05ASH 

3 

Nica Dumitru 

Y05ASO 

2 

MorariuAlexei 

Y05AT 

2 

Cuibuş losif 

Y05ATG 

2 

Cautnic loan 

Y05ATN 

2 

Poşta Ştefan 

Y05ATV 

2 

Mierluţ loan 

Y05AUG 

RUUS 

Roman losif 

Y05AUK 

2 

Buia Ştefan 

Y05AUM 

3 

DebelkaAlexandru Corneliu 

Y05AUU 

3 

Ciucălău Mircea 

Y05AUV 

2 

Frenczy Csaba 

Y05AVF 

4 

Galeş Traian 

Y05AVJ 

3 

Driha Viorel 

Y05AVN 

2 

Lingvay losif 

Y05AVP 

2 

Csiki Zoltan 

Y05AVT 

4 

Oros Vasile 

Y05AVW 

3 

Radu Mircea 

Y05AWW 

2 

Bodor loan 

Y05AWX 

2 

Moraru Simion 

Y05AXA 

4 

Borşa Virgil 

Y05AXB 

2 

Bochis Mircea 

Y05AXF 

2 

Nemeş Carol 

Y05AXH 

2 

Chiorean Romul 

Y05AXI 

2 

Rusu Pompei 

Y05AY 

2 

Csik Vasile 

Y05AYT 

3 

Petre loan 


Sighetu Marmaţiei,str. Unirii nr.7,ap.33, jud.MM 

Cluj-Napoca,str. Padin nr.27,bl.E9,ap.23,jud.CJ 

Cluj-Napoca,str.Heltai nr.66 jud.CJ 

Şimleul Silvaniei.str.Cuza Vodă nr.2,jud.SJ 

Oradea,str.MareşalAverescu nr.,ap.3jud.BH 

Aiud.str.Crinului nr.9jud.AB 

Cluj-Napoca, str.Mehedinţi nr.66, bl. D2,sc.2,et.4,CJ 

Aiud,str.Horea,bl.2bis,ap.9,jud.AB 

Turda.str.Republicii nr.18 jud.CJ 

Cluj-Napoca.str.Pasteurnr.78, bl.3J,sc.3,ap.25,jud.CJ 

Cluj-Napoca,str. Tarnita nr.5,bl.A2,ap.40,jud.CJ 

Cluj-Napoca, str. Donath nr.23,bl.M3,sc.2,ap.22,jud.CJ 

Baia Mare.str.G.Coşbuc nr.14.ap.30,jud.MM 

Turda.str.Crişan nr.42Ajud.CJ 

Oradea,str.Călugăreni nr.12,bl.P,ap.2,jud.BH 

Dej, al. Primăverii, bl. B.sc.B, ap. 28, jud.CJ 

Oradea,str.Călugăreni nr.9,bl.V3,ap.54 jud.BH 

Oradea,str.Muntele Găina nr. 11 jud.BH 

Oradea.str.Avântului nr. 10A jud.BH 

Oradea,str.Transilvaniei nr. 15,bl.AN4,ap.21 jud.BH 

Tauţii Magheruş nr.93 jud.MM 

Oradea,str.Borsecului nr.10,bl.X15,sc.A.et.1 jud.BH 

Oradea, str. Petroliştilor nr.24,ap. 1,jud.BH 

Satu-Mare.str. Anton Pann nr.15,jud.SM 

Oradea,str.Sovata nr.44,bl.C8,ap.60,jud.BH 

StaţiaTV. Mogoşa,jud.MM 

Oradea,str.Sovata nr.36,ap.33,jud.BH 

Oradea,str.Liniştei nr.5,bl.ZP4,ap.7,jud.BH 

Cluj-Napoca,str.Pata,bl.P16,sc.1,ap.23 jud.CJ 

Oradea, p-ţa 23 August nr.25,sc.A,ap.7,jud.BH 

Satu Mare.str.Crinului nr.14 jud.SM 

Beiuş.str.Nufârului nr.4,jud.BH 

Salonta.str.Olteniei nr.42,jud.BH 

Oradea,str.Transilvaniei nr. 10,bl.K.sc.C jud.BH 

Baia Mare,bd.Independenţei nr.22,ap.58,jud.MM 

Oradea,str.Gh.Doja nr.15 jud.BH 

Baiut,ap.393,jud.MM 

Dej,al.Gladiolelor nr.6,ap. 1 jud.CJ 

Satu Mare.str.Careiului nr.12,bl.11,ap.56,jud.SM 

Năsăud.str.Republicii nr.57,jud.BN 

Cluj-Napoca,str.Floreşti nr.79,bl.V4,ap.96,jud.CJ 

Oradea.str.Galileo Galilei nr.10.bl.X15,et.4,jud.BH 

Baia Mare.str.Narciselor nr.4,ap.3,jud.MM 

Nâsăud,str.Nouă,bl.A,ap. 18,jud.BN 

Oradea,al.Sulfinei nr.2,sc.2, ap. 34 jud.BH 

Aiud.str.Micro 3,bl. 16,sc.B ,et.4,ap. 17 jud.AB 

Sighetu-Marmatiei.str.N.Titulescu nr.23 jud.MM 

Baia Mare,cal.Traian nr.4A,jud.MM 

Beiuş.str. nr.Zimbrului nr.22,jud.BH 

Sighetu Marmaţiei,str.Rodnei nr.26 jud.MM 

Alba lulia.str.Bucureşti nr.39,jud.AB 

Arduşat nr.202jud.MM 

Baia Mare,str.Rozelornr.3,ap.1,jud.MM 

Dej.str.Dorobanţilor nr.2,bl.X1 ,ap.10jud.CJ 

Cluj-Napoca,str. Victor Hugo nr.19 jud.CJ 

Bistriţa,str.Andrei Mureşanu nr. 14,jud.BN 

Baia Mare,str.Săsarnr.34,jud.MM 

Cluj-Napoca,str.Agricultorilor nr.20, bl.D4.SC.4 jud.CJ 

Aiud,str.Unirii,bl.6,sc.D,ap.31 jud.AB 

Aiud.str. Micro lii.,bl.16,sc.e,ap.20jud.AB 

Baia Mare.bd.Repubiicii nr.3,ap.4,jud.MM 

Cluj-Napoca,str.Bisericii Ortodoxe nr.45,jud.CJ 










Y05AZ0 

3 

Drîmbă Gavril 

Oradea,str.6 Martie nr.113,bl.B2,sc.E,ap.10,jud.BH 

Y05LH 

Y05AZZ 

3 

laniţchiTitus 

Bistriţa, str.ursului.bl.M11, ap.30 jud.BN 

Y05LI 

Y05BAD 

4 

Hamza Lup V.Lucian 

Oradea,str.Stadionului nr.5 jud.BH 

Y05LJ 

Y05BAH 

2 

MiholcaAdrian-Grigore 

Bistriţa,str.Şt.O.losif nr.8,ap.30 jud.BN 

Y05LN 

Y05BAT 

2 

Pokorny luliu 

Oradea,str.Sovata nr.34,et.6,ap.38 jud.BH 

Y05LP 

Y05BBI 

3 

PurdeaAugustin 

Cuzdrioara.str.Griviţei nr.20 jud.CJ 

Y05LQ 

Y05BBL 

2 

Nistor Vasile 

Oradea,str.C.Negruzzi nr.l, bl. PB20,ap.6, jud.BH 

Y05LR 

Y05BB0 

1 

Gheorghe Horaţiu 

Oradea,str.Lacu Roşu nr.9,bl.AN77,ap.11 jud.BH 

Y05LT 

Y05BBY 

3 

Gunzel Franţ 

Oradea,str.Şelimbărului nr.7,bl.F5,sc.A,et.2jud.BH 

Y05LU 

Y05BCX 

3 

Cucu Fiorin 

Dej.str.Crângului nr.4,bl.U2,ap.6,jud.CJ 

Y05LZ 

Y05BEB 

3 

CrişanAndrei 

Baia Mare.str.Odobescu nr.7,ap. 17 jud.MM 

Y05NB 

Y05BEF 

3 

Oancea loan 

Cluj-Napoca,str. Pata nr.16,bl.P7,ap. 15,jud.CJ 

Y05NS 

Y05BEG 

2 

Boloş Emanuil 

Oradea,str.6 Martie nr.72,ap.26 jud.BH 

Y05NT 

Y05BEK 

3 

Bosancu llie 

Sîngeorz Bâi.str.Trandafirilor nr.50 jud.BN 

Y05NX 

Y05BEQ 

2 

Incze Ervin losif 

Ocna Mureş,str.G.Coşbuc nr.25,ap.6.jud.AB 

Y05NY 

Y05BET 

1 

Canciu Emil 

Blaj.str.AI.Gh.Golescu nr.4 jud.AB 

Y05NZ 

Y05BEU 

3 

Irimie lacob 

Bistriţa,alTihuţa,bl.E2,ap.41 jud.BN 

Y050A 

Y05BFJ 

1 

Stoicescu Adrian 

Alba lulia,p-ţa luliu Maniu nr.14,bl.A,sc.A,ap. 17jud.AB 

Y050AA 

Y05BGH 

RUS 

Cosma Ovidiu 

Baia Mare,str Secerei nr.10,ap.33 jud.MM 

Y050AB 

Y05BGH 

2 

Fodor Vasile Carol 

Satu Mare.str.Argeşului nr.51 jud.SM 

Y050AC 

Y05BGL 

2 

Moldovan loan 

Dej,str. Pepinâriei nr. 11 ,sc. A,ap. 15 jud.CJ 

Y050AD 

Y05BG0 

2 

Vuţan loan 

Beiuş,str.23Augustnr.14,bl.P11,sc.1,et.2,jud.BH 

Y050AG 

Y05BGZ 

2 

Moigrâdean Marius 

Zalău,str.Crişan nr.6,bl.F4,ap.19jud.SJ 

Y050AI 

Y05BHW 

2 

Marina Manoara 

Cluj-Napoca,str.Bîrsei nr.4,bl.1 ,sc.6,et.2,ap.75 jud.CJ 

Y050AK 

Y05BIL 

2 

Papp Mihaly 

Oradea,p-ţa 23 August nr.2,ap.7 jud.BH 

Y050AL 

Y05BIM 

1 

Cristea loan 

Oradea, str.D.Cantemir nr.31,bl.D31,ap.10, jud.BH 

Y050AM 

Y05BIN 

1 

Szkazsko Anton 

Sighetu Marmaţiei.str.Bogdan Vodă nr.93 jud.MM 

Y050AW 

Y05BJA 

3 

Crăciun losif 

Alesd.str.Rândunicii nr.8 jud.BH 

Y050AX 

Y05BJJ 

3 

Lariu Horia Marius 

Oradea,str.Moscovei nr.25jud.BH 

Y050AY 

Y05BJR 

4 

Tofeni Victor Viorel 

Năsăud,str.Nouâ,bl.4E,ap.3,jud.BN 

Y050AZ 

Y05BJW 

2 

KormosAlexandru 

Baia Mare,str.Bucovinei nr.2A,ap.31,jud.MM 

Y050BA 

Y05BJY 

3 

Cosma Octavian 

Baia Mare.str.Fructelor nr.9B jud.MM 

Y050BE 

Y05BKD 

2 

Haiduc Tiberiu 

Zalău,str.Republicii,bl.N9,sc.A,ap.9jud.SJ 

Y050BF 

Y05BKE 

4 

Sîngeorzan llie 

llva Mică,str.Văleni nr.134jud.BN 

Y050BJ 

Y05BLA 

1 

Durdeu Vasile 

Cluj-Napoca,str.Putna nr.5,bl.M1,sc.1,ap.4 jud.CJ 

Y050BL 

Y05BLC 

2 

BalintArpad 

Zalău,str.Mihai Eminescu nr.1jud.SJ 

Y050B0 

Y05BLD 

3 

Deac Vasile 

Cluj-Napoca. nr. 1 ,sc.4,ap.28 jud.CJ 

Y050BP 

Y05BLI 

3 

Chiorean Tonei 

Cluj-Napoca, str.Mehedinţi nr.82,sc.2,ap.42,jud.CJ 

Y050BR 

Y05BLR 

2 

Incze loan Iov 

Gherla,str.23 August nr. 1 6 jud.CJ 

Y050BS 

Y05BLW 

3 

SzelAgnes 

Oradea,str.Transilvaniei nr.4,bl.F9,sc.A,jud.BH 

YOSOBT 

Y05BMT 

3 

Cioară Vasile 

Cluj-Napoca,str. V.Hugo nr.11 jud.CJ 

Y050BU 

Y05BMZ 

3 

Erdohati Gheza 

Diosig,str. Viilor nr.96 jud.BH 

Y050BV 

Y05B0L 

3 

Conradi Emest 

Alba lulia.str.Brâdişor nr.16,ap.26.jud.AB 

Y050BW 

Y05BPP 

4 

Hollandus Jozsef 

Cluj-Napoca,str.Maxim Gorki nr.58jud.CJ 

Y050BX 

Y05BPQ 

4 

Lupu Nicolae Vasile 

Cluj-Napoca. str.Tipografiei nr.18,ap.7 jud.CJ 

Y050BY 

Y05BPU 

4 

Becichi Gheorghe 

Cluj-Napoca,str.Razoki,bl.1,sc.A,ap.10,jud.CJ 

Y050CA 

Y05BPW 

3 

Variu Florian 

Satu Mare,str.Uzinei nr.247,jud.SM 

Y050CB 

Y05BQA 

RUS 

Mureşan Vasile 

Baia Mare,p-ţa Gh.Gh.Dej nr.8 jud.MM 

Y050CC 

Y05BQD 

2 

DumiiranAlexandru 

Satu-Mare.bd.Cloşca nr.44,jud.SM 

Y050CD 

Y05BQE 

3 

Pasca loan 

Oradea,str.Splaiul Crişanei nr.11,bl.C4,sc.D,jud.BH 

Y050CE 

Y05BQI 

3 

luhaş Gheorghe 

Oradea.str.Belşugului nr.4 jud.BH 

Y050CF 

Y05BQQ 

1 

Sălăgean loan 

Satu Mare,str.lon Vidu nr.5,ap.2,jud.SM 

Y050CG 

Y05BQS 

4 

Baiint Vasile Aurel 

Baia Sprie.str.Străbunilor nr.10 jud.MM 

Y050CH 

Y05BRE 

2 

Blejan Dânuţ 

Oradea, str.dr.P.Groza nr.19,jud.BH 

Y050CI 

Y05BRF 

2 

Boncu Valeriu 

Oradea,str. Războieni nr.67,jud.BH 

Y050CJ 

Y05BRG 

3 

Nyuzo loan 

Oradea,al.Zidarilor nr.3,bl.Z1 b.ap.l jud.BH 

Y050CK 

Y05BRH 

3 

Gherdan Liviu Gheorghe 

Oradea,str.Spitalului nr.59jud.BH 

Y050CM 

Y05BRY 

2 

Nyiri Alexandru 

Satu Mare,str.Viaţa Nouă nr.14,bl.21,ap.8 jud.SM 

Y050CN 

Y05BRZ 

1 

Spitzer Paul 

Oradea.bd.Dacia nr.56.bl.U3.ap.37, jud.BH 

Y050C0 

Y05BSG 

3 

Haiduc loan 

Satu Mare,str.Gladiolei,bl.3,ap.23 jud.SM 

Y050CP 

Y05BST 

2 

Olah Ştefan 

Şimleul Sil vaniei,str. Partizanilor nr.14,bl.M1,ap.9 

Y050CR 

Y05BTD 

4 

Coroian Petre 

Gherla,p-ţa Unirii nr.3,jud.CJ 

Y050CS 

Y05BTE 

4 

Major loan 

Gherla,str.Plugarilor nr.4,bl.F1 ,sc.2,ap.40,jud.CJ 



2 Mago Francisc 

2 Mureşan Ionel 

2 Kiss Zoltan 

2 Csuzi Coloman 

2 Pop loan Gheorghe 

3 Ozsvath Alexandru 

2 Galbacs losif 

4 Vigh losif 

2 Tatu O vid iu Alexandru 

3 Huzsa Gheorghe 

4 Vida loanAnania 

2 Neaga llie 

3 Mociani ioan 

2 Brandabur Nicolae 

2 Bak loan 

2 Marina Pavel 

3 Steuer Ludovic 

4 SargaAlexa 

4 Rusu Virgil 

2 Munteanu Sergiu 

4 Galbin Gheorghe 

1 Tomo Şandor Gyorgy 

1 Nagy Ludovic 

4 Kovacs Mihaly 

3 Laber Cornel 
RUS BiltiuTamaşTitus 

2 Ene Cristian 

4 Lukacs Laszlo Csaba 

4 Cocan Gheorghe Călin 

3 Skriccek Alexandru 

3 June Adrian Traian 

4 Kiraly Pavel 

4 Ivanciuc Vasile 

4 JagerWilhelm 

1 Munteanu Adrian Francisc 
RUUS Câmpeanu Ionel 

4 Olah Szabolcs 

2 Bejusca Ştefan Dezideriu 

3 Truţă Ovidiu Sebastian 

4 Boiangiu Marius Daniel 

3 Guţ Traian 

4 Danci Mihai 

3 Tatu Serioja Ovidiu 

4 Benedek Eduard 

2 Szocs Levente Ferenc 

3 Tirziu Aurel 

4 Ştefan Marius Pavel 
RUUS Ânderco Ştefan 

3 Bacsadi Mihai 

2 Comănici Nicolae 

4 Chirtoacă Eufimie Eugen 

4 Soican Grigore 

3 Hasznosi Şandor 

3 Ninacs loan 

4 June Petru 

4 FarcaşAdrian Călin 

4 Farcaş Sorina Magdalena 

RUS Copindean Ovidiu Nicolae 
3 PakuAndraş Karoly 

2 Pănuş Mihai 

3 Botezan Aurel 

3 Keresztes Dionisie Ştefan 


Cluj-Napoca,bd.22 Decembrie nr.37 t ap.39,jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Petuniei nr.5,bl.C,ap.18,jud.CJ 
Oradea,str.Vasile Conta nr.7,bl.PC124,ap.10,BH 
Oradea,str.Transilvaniei nr.4,bl.F9,sc.A,jud.BH 
Baia Mare,str.lon Slavici nr.2,ap.92,jud.MM 
Baia Mare.str.G.Coşbuc nr.9,ap.41 jud.MM 
Oradea,str.Cazaban nr.51 ,ap.88 jud.BH 
Oradea, str.Gh.Doja nr.42,]ud.BH 
Baia Mare.str.loan Slavici nr.6,ap.46jud.MM 
Negreşti Oaş.str.Unirii nr.45,jud.SM 
Baia Mare.str.A.Odobeşti.bl.l ,ap.1 jud.MM 
Com.Valea De Jos nr.123 jud.BH 
Cluj-Napoca,str.Donath,bl.lX,ap.47,jud.CJ 
Oradea .str.Bumbacului nr.26A,bl.D62,ap.39,BH 
Cluj-Napoca.str.Horea nr.67,ap.26,jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Bîrsei nr.4,bl.I,sc.6,ap.75 jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.E.Racoviţă nr.44jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Nicolae lorga nr.7-9jud.CJ 
Bistriţa,str.Gheorghe Pop de Bâseşti.bl.l ,ap.18 
Baia Mare.bd.Traian nr.1 .ap.18,jud.MM 
llva Mică,str. Principală nr.775jud.BN 
Oradea,str.Milcovului nr.28.bl.PBZ.ap.16,jud.BH 
Salonta.str.Hunedoarei nr.13jud.BH 
Oradea,str. Teodor Speranţia nr.11 ,bl.PB15 jud.BH 
Sighetu Marmaţiei,str.30 Decembrie nr.36A,MM 
Vişeu de Sus.str.M.Eminescu nr.5 jud.MM 
Beiuş.str.Aurel Vlaicu,bl.B4,ap.5,jud.BH 
Dej, str. Aurora nr.6,bl.P2,ap.37jud.CJ 
Dej,str.Gladiolelornr.8,bl.B7,ap.3jud.CJ 
sat. Blaja nr.32jud.SM 
sat Haieu Mare nr.92A,jud.BH 
Oradea.str.Flamarion nr.11.bl.PB21 ,ap.16jud.BH 
Com.Bîrsana nr.58 jud.MM 
Oradea,str.Apelor Calde nr.6,bl.X7,sc.A,et.4,BH 
Cărei, cal.Mihai Viteazu,bl.MV8,ap.5,jud.SM 
Bistriţa, str. Intrarea Muncelului nr.3jud.BN 
Medieşu Aurit,str. Gării nr.694jud.SM 
Oradea.str.T ătar Bunar nr. 1OA jud. BH 
Alba lulia.str.Gemina nr.1,bl.AC19 nr.3jud.CJ 
Bistriţa.str. împăratul Traian nr.46,ap.12jud.BN 
Baia Mare.str.Păltinişului nr.81 ,ap.27 jud.MM 
Vişeu de Sus.str.Rîndunelelor nr.131 jud.MM 
Bistriţa,str.Cerbului nr.24,jud.BN 
Cluj-Napoca, str. Micus nr. 1 ,ap. 136 .jud.CJ 
Ocna Mureş.str.Lunca nr.186 jud.AB 
Jibou,str.Avram lancu nr.37,bl.l8,ap.7,jud.SJ 
Oradea,str. Sovata nr.87,bl.Q10,sc.B,et.4,jud.BH 
Satu Mare,str.Avram lancu nr.80.jud.SM 
Oradea, str.Spitaluluinr.42, bl.B,ap.7 jud.BH 
Alba lulia.str.Luceafărului nr.15,bl.B6,ap.19,jud.AB 
Oradea.str.Slatinei nr.21A,bl.PC48,ap.9jud.BH 
Bistriţa,cal.Armatei Roşii nr.80,ap.17,jud.BN 
Com.Sacuieni.str.Câmpiei nr. 15 jud.BH 
Negreşti Oaş,str.Salcâmilor,bl. 1,ap.6,jud.SM 
Oradea,str.Cartier Nou nr.12,bl.HI ,sc.F,jud.BH 
Cluj-Napoca.str.vânătorului nr. 17-19,bl.A1 ,ap.7 
Cluj-Napoca,str.vânătorului nr. 17-19,bl.Al ,ap.7 
Ocna Mureş,str.Cloşca nr.11Ajud.AB 
sat Careşeu.str.Principalâ nr.398jud.SM 
Satu Mare.cal.Traian nr.2,ap.52,jud.SM 
Ocna Mureş.str.N.lorga,bl.34,ap.6,jud.AB 
Cluj-Napoca,str.Karl Marx nr.103 jud.CJ 


O 







toarele BC se pot distruge, curentul 
crescând foarte mult. în locul 
difuzorului se pot conecta căşti cu 
impedanţa cuprinsă între 10 şi 4 K£L 
Dacă se folosesc căşti de mare 
impedanţă se va păstra la ieşire o 
rezistenţă de sarcină de 10 - 20 fi, 
pentru a nu se afecta funcţionarea 
sistemuluiAGC.Totaşa se va proceda 
şi dacă se foloseşte pentru difuzor un 
alt amplificator de putere conectat 
printr-un condensator la pinul 6 al 
circuitului PM301. Detectorul AGC nu 
este clasic (cu două diode şi două 
condensatoare). Conectând o mică 
rezistenţă în serie cu tranzistoarele 
(100 - 180 fi), se obţine direct 
semnalul AF redresat (numai o 
alternanţă), dar nefiltrat. Impulsurile 
obţinute încarcă condensatorul de 220 
pF prin intermediul diodei şi se obţine 
o tensiune lent variabilă, care 
urmăreşte variaţiile "anvelopei” 
semnalului AF. Dacă semnalul AF 
scade, dioda se blochează şi 
condensatorul menţine timp de 0,5 -1 
secunde tensiunea continuă de 
comandă AGC (se descarcă lent prin 
rezistenţa de 15 KL2). Receptorul îşi 
menţine deci un timp amplificarea 
redusă, după care sensibilitatea creşte 
(dacă semnalul AF dispare). Dacă 
semnalul AF apare din nou (sau creşte 
faţă de valoarea anterioară), 
condensatorul se încarcă rapid prin 
diodă. S-a realizat principalul deziderat 
al unui sistem AGC pentru SSB şi 
anume o constantă mică de timp la 
apariţia sau creşterea semnalului şi o 
constantă mare de timp la scăderea 
sau dispariţia semnalului. Valorile 
condensatorului din sistemul AGC şi 
ale rezistoarelor aferente sunt destul 
de critice şi aici există loc pentru 
experimente. Totuşi, ca orice AGC 
derivat din audio, sistemul prezintă 
fenomenul de “pumping” la anumite 
semnale puternice. Utilizând 
atenuatorul manual din figura 5, 
recepţia va fi acceptabil de liniştită în 
orice condiţii. Bineînţeles, nu este 
posibil ca un sistem AGC atât de 
simplu să obţină performanţe dinamice 
superioare unor sofisticate sisteme 
AGC profesionale, dar la simplitatea 
schemei, funcţionarea este 
remarcabilă. 

Dacă se doreşte modificarea 
nivelului audio în difuzor, fără a se 
afecta si sistemul AGC, se poate 


monta un reostat serie cu difuzorul (0 
-100 fi), sau se poate conecta după 
PA301 un AAF de putere separat, 
prevăzut cu potenţiometru de volum, 
în acest caz cele două tranzistoare BC 
lucrează doar pentru AGC. 

Un redresor simplu ce oferă 15 
V se poate realiza cu două diode şi un 
transformator de sonerie.Schema cu 
dublare de tensiune permite obţinerea 
a 25 - 28 V la bornele 

condensatoarelor înseriate, deoarece 
transformatorul de sonerie livrează 
cam 10 Vef, dacă consumul este mic 
la bornele de “8V”. Becul folosit ca 
rezistenţă de balast poate semnaliza 
un scurtcircuit la ieşire. Se poate folosi 
şi un alt alimentator stabilizat. 

Nu se recomandă montarea 
unui ARF în locul condensatorului de 
3,9 pF în circuitul de intrare, deoarece 
este posibil să apară intermodulaţii. 
Conform unui vechi dicton 
radioamatoricesc, “cel mai bun ARF 
este antena însăşi”. Este necesară 
folosirea unei antene filare bine 
degajate, care împreună cu coborârea 
să totalizeze 20 - 40 m. Folosirea unui 
circuit de adaptare simplu (figura 7) 
este benefică. Acordul acestuia se face 
după ureche sau se poate conecta un 
instrument pe linia de AGC şi se poate 
astfel beneficia de un S-metru. 

Montajul se realizează pe un 
circuit imprimat, cu respectarea tuturor 
regulilor cunoscute pentru montaje RF. 
Cele 10 bobine au acelaşi tip de 
carcasă, numărul de spire fiind indicat 
pe schemă. Se va ţine cont de 
recomandările din TEHNIUM nr.8/ 
1996. 

La punerea în funcţiune se va 
verifica în ordine: redresorul, 
amplificatorul AF, oscilatoarele, DP si 
SF. 

La fiecare etaj se va verifica în 
prealabil regimul de curent continuu, 
conform indicaţiilor din catalogul de 
circuite integrate. De reţinut că la pinii 
14, la ieşirea TAA661 se va găsi o 
tensiune aproximativ pe jumătate faţă 
de cea de la pinul 13. Conectând 
un osciloscop şi un frecvenţmetru la 
pinii 8 se pot verifica şi regla 
oscilatoarele pe frecvenţele indicate. în 
cel mai rău caz se va încerca 
recepţionarea oscilatoarelor (sau a 
armonicelor impare ale acestora) într- 
un receptor alăturat cuplând antena 
acestuia la pinul 8 printr-un 


condensator foarte mic (pF, respectiv 
zeci de pF). Dacă nu se dispune de un 
generator RF. filtrele se pot acorda şi 
cu semnal de la antenă, pe 
“maximum”.Circuitele de intrare se 
reglează recepţionând în mijlocul 
gamei (3700 KHz). Mult mai delicat 
este acordul filtrului FI. Se va conecta 
la ieşire un frecvenţmetru şi se va 
aplica de la generator o purtătoare 
nemodulată (sau de la antenă). Se va 
acţiona asupra VFO până când se 
obţine la ieşire 2KHz (în ipoteza că 
oscilatorul de purtătoare are frecvenţa 
corectă 1087 KHz). Se poate aprecia 
aproximativ frecvenţa de 2 KHz şi ... 
auditiv, dar mai puţin exact. 

Din cele două poziţii ale 
condensatorului variabil dispuse în 
jurul poziţiei de “zero beat", pentru care 
se obţine 2 KHz, se alege poziţia de 
frecvenţă mai mare (plăcile rotorului 
extrase mai mult din stator). Se 
acordează apoi succesiv pe maxim 
circuitele L6 - L9. Ca verificare, la 
acţionarea condensatorului variabil, 
cealaltă bandă laterală se va auzi mai 
slab (conform curbei din figura 4d) Se 
poate retuşa apoi acordul oscilatorului 
al doilea, fără a se mai acţiona asupra 
filtrului, optimizând decalarea 
purtătoarei cu 1,8 - 2 KHz. Se va face 
un compromis între atenuarea benzii 
laterale nedorite şi redarea 
frecvenţelor audio joase. Abia în final 
se verifică pe o emisiune SSB. Nu 
acordaţi filtrul FI direct pe o emisiune 
SSB (veţi strica totul). Filtrul RF se 
poate acorda pe viu , pe o emisiune 
SSB în jur de 3700 KHz, cu antena 
conectată. 

Atenţie! Sistemul AGC 
maschează forma curbei de 
selectivitate, deoarece “munceşte” să 
ţină recepţia succesivă a ambelor 
benzi laterale la acelaşi nivel. Reduceţi 
semnalul la intrare şi eventual 
deconectaţi AGC în cursul reglajelor. 

Seria recomandărilor se opreşte 
aici. Autorul vă urează succes şi este 
convins că realizând şi reglând acest 
receptor veţi învăţa mai mult SSB şi 
radio în general decât construind 
câteva transceivere cu filtre industriale. 

Nota redacţiei : Despre autorul 
articolului, prof.dr.doc.ing. Gheorghe 
Cartianu, creatorul Şcolii româneşti de 
radiocomunicaţii, afirma că: “are radio 
în sânge”. 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 


11 












SCHEMA ELECTRONICA A RECEPTORULUI CE 
































































































































































































































































































































DE T.V. IN CULORI ROYAL (RECOR) -partea I 


















































































































































































































==•-■'. ■■■■"■ 1 '■ VIDEO-T.V. 

DEPANAREA TELEVIZOARELOR ÎN CULORI (IV) 

Etajul preamplificator FI cale-comună. 
Filtre cu undă acustică de suprafaţă 

ing. Şerban Naicu 
ing.Horia Radu Ciobănescu 


(urmare din numărul trecut) 

1.Etajul preamplificator 
Etajul preamplificator FI cale- 
comună are rolul de a ridica nivelul 
semnalului de FI de la ieşirea 
selectorului de canale pentru a 
compensa parţial atenuarea introdusă 
de filtrul cu undă acustică de suprafaţă 
(tipic 20-30dB), precum şi de a oferi 
impedanţele corespunzătoare de 
sarcină la ieşirea selectorului de 
canale, respectiv pentru atacul filtrului 


modificarea nivelului de negru sau la 
desincronizare (similar cu reglajul 
necorespunzător al RAA) pentru 
semnale mari; 

b) Raport semnal/zgomot redus 
datorită intrării premature în acţiune a 
RAA selector. Explicaţia este 
următoarea: pentru a nu se produce 
fenomenele de la punctul anterior la 
niveluri mari de semnal de intrare, 
reglajul de RAA selector nu se poate 
face dacât astfel încât amplificarea 


de la -6dBmV până la +15dBmV 
(0,5mV+5,5mV). în acest caz, pentru 
semnalele din partea inferioară a 
acestei plaje, scăderea raportului 
semnal/zgomot este practic 
nesemnificativă, iar pentru semnale 
mai mici, dacă este necesar, se pot 
utiliza amplificatoare externe, ieftine, 
acordate în canalul respectiv, cu 
zgomot oricum mult mai mic decât al 
oricărui tip de selector. De asemenea, 
un alt motiv pentru neintroducerea 


Selector 


Preamplificator 

de 



canale 


F.l 

(tuner) 



26..36dB 


10..20dB 



Filtru 


SAW 


-15..-30dB 


Traductoare întreţesute 


Figura 1 

cu undă acustică de suprafaţă (SAW). 
Compensarea atenuării este necesară 
în vederea menţinerii unui factor de 
zgomot corespunzător al lanţului de 
radiofrecvenţă (selector, etaje de FI), 
deşi amplificarea globală ar fi suficientă 
în general şi în lipsa etajului 
preamplificator FI. 

O distribuţie tipică a câştigului 
pe lanţul de radiofrecvenţă până la 
intrarea circuitului integrat este dată în 
figura 1 . Menţionăm că valorile date 
sunt estimative, în vederea explicării 
calitative a rolului preamplificatorului 
FI, în cazurile concrete putând exista 
unele variaţii de la datele prezentate. 

Se observă că dacă nu ar exista 
preamplificatorul de FI, câştigul de 
conversie al selectorului ar fi anulat de 
pierderile din filtrul SAW. în acest caz, 
raportul semnal/zgomot existent la 
intrarea selectorului nu ar fi menţinut, 
ci ar fi deteriorat într-o oarecare 
măsură de factorul de zgomot al 
etajului mixer din selector, care este 
important. 

Dar este posibil ca etajul 
preamplificatorul FI să introducă şi 
efecte nedorite în cazul unei amplificări 
excesive. Acestea sunt în principal 
următoarele: 

a) Amplificare globală excesivă 
care poate duce la intermodulaţie şi 
modulaţie încrucişată (crossmodulaţie) 
sau la limitarea vârfurilor purtătoarei de 
RF, deci micşorarea amplitudinii 
impulsurilor de sincronizare şi 


etajului de RF al 
selectorului să fie redusă 
la niveluri prea mici ale 
semnalului de intrare, 
care nu pot acoperi 
zgomotul intern al 
componentelor. 

Pentru selectoarele obişnuite, 
intrarea în acţiune a reglajului de RAA 
selector trebuie să se realizeze la 
niveluri cuprinse între 1-3mV (60-70 
dBmV). Dacă reglajul se face la niveluri 
mai marf apar fenomenele de la 
punctul (a), iar dacă se face prea 
devreme, apare fenomenul de la 
punctul (b), deci alegerea amplificării 
preamplificatorului de FI este extrem 
de importantă pentru a asigura o 
imagine de calitate pe ecranul 
televizorului. 

Menţionăm totuşi că, în 
practică, lipsa preamplificatorului de FI 
nu duce la o scădere dramatică a 
raportului semnal/zgomot şi în multe 
cazuri este tolerabilă (de exemplu în 
televizoarele color NEI). Există cazuri 
în care fabricanţii de TV nu introduc 
acest etaj suplimentar, realizând o 
economie de componente cu preţul 
sacrificării în oarecare măsură a 
raportului semnal/zgomot. Acest lucru 
este posibil datorită utilizării unor 
selectoare şi circuite integrate cu 
amplificare mare şi datorită faptului că 
semnalele uzuale transmise prin 
instalaţiile de antenă (eventual prin 
cablu) au niveluri relativ mari, în plaja 




o 4 


o 5 


<[3 

Figura 2b 


1 o- 


2 O- 


X X 


-O 4 


-O 5 



Figura 2c 


Figura 2d 

preamplificatorului FI îl poate constitui 
faptul că o amplificare globală mai 
mică a lanţului de RF reduce mult 
posibilitatea apariţiei oscilaţiilor 
nedorite, manifestate prin înnegrirea 
ecranului la anumite frecvenţe, 
zgomote anormale pe sunet, “agăţări” 
la comutarea canalelor etc. Tendinţele 
de oscilaţie pot fi urmărite cu un 
analizor de spectru conectat la ieşirea 


14 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 
































































































Y05DPC 

RUUS 

Y05DPD 

RUUS 

Y05DPE 

RUUS 

Y05DR 

1 

Y05DX 

2 

Y05JH 

2 

Y05KAD 

2 

Y05KAI 

2 

Y05KAP 

2 

Y05KAQ 

2 

Y05KAS 

2 

Y05KAU 

2 

Y05KAV 

1 

Y05KAW 

1 

Y05KBP 

2 

Y05KDC 

3 

Y05KDI 

3 

Y05KDJ 

3 

Y05KDK 

3 

Y05KDP 

2 

Y05KDV 

3 

Y05KDW 

2 

Y05KDX 

3 

Y05KDZ 

2 

Y05KHI 

1 

Y05KLA 

3 

Y05KLB 

3 

Y05KLD 

2 

Y05KLF 

3 

Y05KLG 

2 

Y05KLH 

2 

Y05KLK 

2 

Y05KLL 

2 

Y05KL0 

3 

Y05KLP 

2 

Y05KLT 

1 

Y05KLU 

3 

Y05KLV 

4 

Y05KLW 

3 

Y05KLX 

3 

Y05KMM 

2 

Y05KNG 

3 

Y05KTA 

3 

Y05KTB 

3 

Y05KTC 

3 

Y05KTD 

4 

Y05KTF 

3 

Y05KTI 

3 

Y05KTJ 

4 

Y05KTK 

1 

Y05KTN 

3 

Y05KTO 

3 

Y05KTS 

3 

Y05KTT 

3 

Y05KTU 

3 

Y05KTW 

1 

Y05KTX 

1 

Y05KTY 

1 

Y05KTZ 

1 

Y05KUW 

1 

Y05LC 

3 

Y05LE 

2 


VaidaTraian Marius 
Tamaşan luliu Florin 
Circu Victor Nicolae 
LodoAlexandru 
Bama Gavril 
Bugyi Paul 

Radioclubu! judeţean Maramureş. 
Radioclubul judeţean Cluj 
RA. Mun. Sighetu Mar maţiei 
C.J.E.F.S. Bistriţa Năsăud 


Năsăud,str.Republiciinr.22,jud.BN 
Năsăud,str.Someşului nr. 1 ,bl.4,ap.5 jud.BN 
Năsăud,str. Nouă.bl.A5,ap.7,jud.BN 
Cluj-Napoca.str.Horea nr.67,ap.27,jud.CJ 
Oradea.str.Karl Marx nr.14,bl.PC117,ap.8,jud.BH 
Com.Diosic,sat.Vaidanr.10,jud.BH 
Baia Mare.str.Bucureşţi nr.17,ap.62,jud.MM 
Cluj-Napota,str.Eroilornr.40,jud.CJ 
Sighetu Mar maţiei,str.luliu Maniu nr.31 .jud.MM 
Bistriţa.str. Parcului nr.l.jud.BN 


Asociaţia Sportivă Unirea Cluj Cluj-Napoca,p-ţa 1 Mai nr.2,jud.CJ 
Radioclubul judeţean Bihor Oradea,str.Dumitru Petrescu nr. 1 .jud.BH 

Radioclubul judeţean CSM Cluj Cluj-Napoca,str. Argeş nr.7,jud.CJ 
Radioclubul judeţean Satu Mare p-ţa Libartâţii nr.2,jud.SM 
Radioclubul orăşenesc Salonta p-ţa Sindicatelor nr. 16,jud.BH 
Radioclubul orăşenesc Beiuş Beiuş.str.23 August nr.16.jud.BH 

Cluj-Napoca,str. Laminoriştilor nr.115,jud.CJ 
Aiud.str.l.Creangâ nr.26,jud.AB 
Cluj-Napoca.str. Victoriei nr.2,jud.CJ 
, str. Petre Ispirescu nr.21,jud.BN 

Aiud,str.23 August nr.37.jud.AB 
Oradea,str.Muzeului nr.2,jud.BH 
Oradea,str.Muzeului nr.2,jud.BH 
Năsăud, str.Grănicerilornr.9,jud.BN 
Blaj ( p-ţa 1848 nr.8,jud.AB 

Unguraş nr.47 .jud.MM 
Vişeu de Sus.str.Libertâţii nr.21 jud.MM 
Zalău,P-ţa libertăţii nr.12jud.SJ 
aţiei.str.Mihai Eminescu nr.8.jud.MM 
.str.Cloşca nr.27jud.SJ 

Oradea,str.Bucureşti nr.3jud.BH 
Aiud.str.Gheorghe Doja nr.1jud.AB 
Oradea,str.Dunărea nr.2,jud.BH 
Bistriţa,cal. Moldovei nr.8,jud.BN 
Dej,str. Nicolae Titulescu nr.4jud.CJ 
Grup Şc.ind. de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca.str.Moţilor nr.78-80jud.CJ 
Casa elevilor şi preşcolarilor Beiuş,str.Samuil Vulcan nr. 16 jud.BH 

Lic.lnd. Mecanic Sîngeorz Băi.str.Republicii nr.40,jud.BN 

C.P.S.P.Marghita Marghita.str.Republicii nr.13 jud.BH 

Casa Copiilor şi elevilor Şimleul Silvaniei.str.Dunării nr.55jud.SJ 
Clubul Copiilor şi elevilor Baia Mare.str.Petofi Şandor nr.8 jud.MM 

Clubul Elevilor Sîngeorz Băi Sîngeorz Băi.str.Lalelelor nr.9jud.BN 

C.P.S.P. Ocna Mureş Ocna Mureş,str.23 August nr.37,jud.AB 

Liceul industrial nr.2 Cluj Cluj-Napoca.str.Bistriţei nr.21 jud.CJ 

RA Tineretului As.Sp. Armătura Zalău,Primăverii nr.5,jud.SJ 


Liceul Ind. CâmpiaTurzii 
Asociaţia Sportivă Metalul 
Casa Armatei Cluj 
Casa Elevilor şi copiilor Bistriţa, 
Radioclubul judeţean Alba 
Clubul Copiilor Oradea 
Clubul Copiilor Oradea 
Casa Elevilor şi copiilor 
Clubul Copiilor şi elevilor Blaj 
Şcoala Generală Unguraş 
Clubul elevilor Vişeu de Sus 
Radioclubul judeţean Sălaj 
Clubul Şcolar Sighetu Marem 
Clubul Copiilor şi elevilor Zalău 
As.sportivă Rapid Oradea 
Clubul Copiilor Aiud 
Radioclubul Dinamo Oradea 
Liceul Ind.nr.2 Electrotehnic 
Clubul Copiilor Dej 


As.Sportivă Cuprom 
Intr.Chimică Sinteza Oradea 
As.Sportivă Minerul Baiuţ 
Şcoala Generală Rodna 
Clubul Elevilor Cărei 
Clubul Copiilor şi elevilor 
As.Sp. Victoria Alba lulia 
As.Sp. SpartacAlba lulia 
As.Sp.Drumuri Naţionale Cluj 
As.Sp.Drumuri Naţionale Cluj 
Rom. Post. Telecom Bihor 
S.C.Marioli S.R.L. Năsăud 
Radioclubul Electronistul 


Baia Mare.str.Horea nr.46 jud.MM 
Oradea,str.Borşului nr.35A,jud.BH 
Baiuţ nr.49jud.MM 
Rodna,str. Principală nr.1001jud.BN 
Cărei.bd.25 Octombrie nr.1 .jud.SM 
Baia Mare.str.Cetăţii nr.4 jud.MM 
Alba lulia.str.Romană nr.2jud.AB 
Alba lulia,p-ţa 1 Mai nr.1 jud.AB 
Cluj-Napoca, cal. Floreşti nr.79.sc.IVjud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Karl Marx nr.128 jud.CJ 

Oradea,str.R.Cojocaru nr.12 jud.BH 


Com.Feldru nr.670jud.BN 
Alba lulia.str.T.VIadimerescu nr.39,jud.AB 
Radioclubul Drumuri şi Poduri Zalău, M-ţii Meses.vf.Măgura Ştinei Cota 715,jud.SJ 
As.Sportivă “Nord West Club" Ba>a Sprie.str.Sasar nr.6 jud.MM 
Moldovan Valeriu Ghiţa Satu Mare.al.Begoniei nr.4,ap. 15 jud.SM 

MakraiTiberiu Satu Mare,str.Uzinei nr.6,bl.UU6,ap.22,jud.SM 




mm 


Y05BTF 

3 

Pop Dorel 

Y05BTS 

4 

Cornescu Traian 

Y05BTT 

3 

Păcurar losif 

Y05BTZ 

1 

Moldovan David 

Y05BUM 

4 

Bocica Pavel 

Y05BVN 

2 

Farcaş Viorel Vasile 

Y05BVT 

3 

Raţiu loan 

Y05BWD 

4 

ComanAurel 

Y05BWI 

2 

JagherGheorghe 

Y05BWU 

3 

Horvat Istvan 

Y05BW0 

2 

Doroga Valentin Narcis 

YO5BW0 

1 

Ungur Florian 

Y05BWY 

4 

Măgurean Victor 

Y05BXD 

3 

ToncaAngelia 

Y05BXF 

2 

Marta loan 

YOSBXI 

2 

DicanTiberiu 

Y05BXJ 

4 

Buia Călin 

Y05BXK 

3 

Nemeti losif 

Y05BXM 

4 

Cătuna Emilian 

Y05BXN 

RUUS 

Mureşan Emil 

Y05BX0 

RUUS 

Beltic Doru Marcel 

Y05BXP 

RUUS 

Drâgan Petru Mihai 

Y05BYC 

4 

Popan Viorel 

Y05BYL 

3 

Biro Katalin 

Y05BYV 

3 

JuhaszAttila Francisc 

Y05BYX 

2 

Golaş Carol 

Y05BYY 

3 

Petri Janos 

Y05BYZ 

3 

Kovacs Istvan 

Y05BZZ 

2 

Pop Vasile 

Y05CAG 

3 

Costin Mircea 

Y05CAL 

2 

Custos Tiberiu 

Y05CBB 

4 

Kakucs Tiberiu 

Y05CBX 

2 

Crişan Mircea Adrian 

Y05CCF 

2 

Cimpoca Dumitru 

Y05CCG 

3 

Chiorean loan 

Y05CCQ 

3 

Jitar Dumitru 

Y05CCR 

4 

Toma Tiberiu Sorin 

Y05CCX 

2 

Fatol Alexandru 

Y05CDE 

3 

Mihalea Nicolae 

Y05CDF 

3 

Diaconu Corneliu 

Y05CDH 

4 

Sremcevici Laurenţiu 

Y05CD0 

3 

Moş Gheorghe 

Y05CEA 

2 

Cristea Ştefan Aurel 

Y05CEF 

4 

Secasiu loan 

Y05CEK 

4 

Gâlăuţan Lucian 

Y05CE0 

3 

Petruca Florian 

Y05CEP 

3 

Popovici Marcel Florin 

Y05CER 

3 

Roman Vasile 

Y05CES 

2 

Katz Gheza 

Y05CET 

4 

Decean Feficia Victoriţa 

Y05CEU 

3 

Bologa Maria 

Y05CFI 

4 

Şerb Mircea 

Y05CFJ 

3 

Pop Liiu Septimiu 

Y05CFM 

4 

Jurgiu Tudor 

Y05CF0 

4 

Corbean loan 

Y05CFP 

3 

Bakos losif 

Y05CFX 

4 

Pop Petru 

Y05CGB 

2 

Gasparel loan 

Y05CGC 

3 

Stanciu Remus loan 

Y05CGM 

3 

Mureşan Alexandru Maxim 

Y05CG0 

2 

Munteanu loan 

Y05CGQ 

3 

Hegysi Zoltan 

Y05CGW 

3 

Tamas Dorel 


Bistriţa,str.Ştefan cel Mare nr.15,ap.11 jud.BN 
CâmpiaTurzii,str.Ecaterina Varga nr.18jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Aurel Vlaicu nr.42,bl.V12,ap.64 
Cluj-Napoca,str.Peananr.3,bl.16,ap.15jud.CJ 
Gherla,str.Clujului nr.3,ap.24,jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Gîrbău nr.4, ap.57 jud.CJ 
Oradea,str.Dobrogeanu Gherea nr.6jud.BH 
Bistriţa,str. Viorelelor nr.5 jud.BN 
Baia Mare.str.Grânicerilor nr.89,ap.41 jud.MM 
Oradea,str.Forajului nr.1,bl.1B.sc.A,ap.4 jud.BH 
Alba lulia.str.Crişan nr.6jud.AB 
Oradea,str.Cazaban nr.16,bl.PB17,ap.9,jud.BH 
Bistriţa,str.Arţarilornr.36,sc.B,ap.30,jud.BN 
Oradea, str.Piteştilor nr.33jud.BH 
Cluj-Napoca,str.Moldoveanu nr.5,b!.U1 .ap.1 
Sebeş,str.Gaterului nr.36, jud.AB 
Năsăud,str.Nouâ,bl.E2,ap.5,jud.BN 
Cluj-Napoca.str.Mestecinilor nr.lx B,ap. 10,jud.CJ 
Cluj-Napoca.str. Pasreur nr.24,bl.lx U.ap.8 jud.CJ 
Năsăud,str.Nouă,bl.Bl,ap.16,jud.BN 
Nâsăud,str.Nouâ,bl.C7,ap.6.jud.BN 
Năsăud, str. Republicii nr.6 jud.BN 
Seini,str.Cuza Vodă nr. 1,ap.16 jud.MM 
Oradea,str.Triumfului nr.1 ,bl.03,sc.A,et.4,jud.BH 
Oradea.str.Karl Marx nr.4.bl.Dl 05A,ap.1 jud.BH 
Budoi,nr.4,jud.BH 

Oradea,str. Căprioarei nr.39 jud.BH 
Oradea,str.D.Cantemirnr.77,bl.C4,sc.6.ap.42,BH 
Satu Mare.str.Careiului nr.7,bl.C9,ap.20 jud.SM 
Rus nr.26,jud.MM 

Cluj-Napoca,str.Mehedinţi nr.51.bl.C10.ap.129 
Cluj-Napoca,str.Bujorului nr.2 jud.CJ 
Bistriţa,bd. Independenţei nr.56,ap.4,jud.BN 
C!uj-Napoca,p-ţa Unirii nr.12,ap.3,jud.CJ 
Sîngeorz Băi,str.Stejarului,bl.B2,ap.8 jud.BN 
Cluj-Napoca.str. Ion Meşteru nr.4,bl.E1,sc.8,et.2, 
Bistriţa,str.Ştefan cel Mare nr.24,ap.64 jud.BN 
Cluj-Napoca.str. Rapsodiei nr.15,bl.P6,ap.29,CJ 
Beiuş, str.Garofiţei nr.21 jud.BH 
Bistriţa,str.Sucevei,bl.P2,ap.24 jud.BN 
Beiuş,str.A. Vlaicu jud.BH 
Beiuş.str.A. Vlaicu,bl.A3,ap.3 jud.BH 
Aiud.str.Aurel Vlaicu nr.8 jud.AB 
Sebeş, str.Progresuluinr.65 jud.AB 
Năsăud,str.Someşului,bl. N2, ap 10 jud.BN 
Oradea,al.Cartierului Nou nr.4,bl.L3,sc.A,jud.BH 
Oradea,str.Olarilor nr.30 jud.BH 
Sighetu Marmaţiei.str.Mihai viteazu nr.47 jud.MM 
Sighetu Marmaţiei,str.Ştefan cel Mare nr.32,MM 
Războieni,str. Ciot nr.58jud.AB 
Cluj-Napoca.str. Alexandru Vlahuţâ nr.21 .bl.CI 
Ocna Mureş.str. Brazilor nr.18,ap.6,jud.AB 
Năsăud,str.Cimitirului nr. 1 ,ap.1 jud.BN 
Lunca Sprie nr.176 jud.BH 
Blaj.str.Fochiştilor nr.6 jud.AB 
Cluj-Napoca,str.Mehedinţi nr.34,ap.83 jud.CJ 
Năsăud,str.Lusca nr.72Ajud.BN 
Cluj-Napoca, str.Gheorghieni nr. 182, ap.5jud.CJ 
Cluj-Napoca.str. Firiza nr.4, bl.A3.ap.22 jud.CJ 
Blaj.str.Gh.Şincai nr.44,jud.AB 
Recea nr.26,jud.MM 

Salonta,str.Mârăşeşti nr.2,bl.X4,ap. 10 jud.BH 
Tauti Magheraus nr.24,jud.MM 











YO5CH0 

4 

Molnar loan 

Com. Rodna,bl.6,ap.4,jud.BN 

Y05CUA 

Y05CHJ 

3 

Vesa Marcel 

Ocna Mureş,str.1 Mai,bl.38,ap.13Jud.AB 

Y05CUB 

Y05CHK 

1 

Miko loan 

Salonta.str.A.I.Cuza nr.4AJud.BH 

Y05CUC 

Y05CHV 

4 

Zsejki luliu 

Bistriţa, p-ţa Decebal nr.25,ap.3,jud.BN 

Y05CUP 

Y05CHW 

3 

Szabo Georgeta Eva 

Oradea,str.ltaliana nr.24,bl.25,sc.A,et.3 Jud.BH 

Y05CUQ 

Y05CHX 

3 

lanc Laurenţiu 

Cluj-Napoca.str.Fabncii de zahăr nr.84,bl.F2,ap18 

Y05CUT 

Y05CHY 

3 

Moş Costel 

Beiuş.str.A.VIaicu nr.43,jud.BH 

Y05CUU 

Y05CIN 

3 

Farkaş luliu Laszlo 

Oradea,str.Zlatnei nr.36Jud.BH 

Y05CUV 

Y05CI0 

3 

Rogojan Petru 

Sînmartin,bl.PB14C,ap.5Jud.BH 

Y05CUW 

Y05CIT 

4 

Panoiu loan 

Cluj-Napoca.str.Gheorgheni nr.172,ap.70,jud.CJ 

Y05CUX 

Y05CIX 

3 

GodoAlexandru 

Oradea,str.Spartacusnr.34,bl.X4,sc.Âjud.BH 

Y05CUY 

Y05CJM 

3 

CiucaşAlexandru 

Oradea,str.Biruinţei nr.25B Jud.BH 

Y05CVD 

Y05CJ0 

4 

Szenek losif 

Vişeu de Sus.str.V.I.Lenin nr.46,jud.MM 

Y05CXM 

Y05CKX 

4 

Şerban Adrian 

Cluj-Napoca,str.Padiş nr.9,ap.35 Jud.CJ 

Y05CYG 

Y05CKY 

4 

Bokor Carol 

Baia Mare.str.Sugariu nr.5,ap.35,jud.MM 

Y05CYY 

Y05CKZ 

RUUS 

Mihalca loan 

Năsăud,str.Valea Spinului nr.23Jud.BN 

Y05DAE 

Y05CL 

2 

Gyogyosi Gheorghe Arpad 

Salonta.str.Crişplui nr.62Jud.BH 

Y05DAR 

Y05CLA 

RUUS 

Brînduşa Nicolae 

Năsăud,str.A.lancu nr.27,jud.BN 

Y05DAS 

Y05CLF 

4 

Nicorici Gheorghe 

Beiuş,str.Biruinţei nr. 15DJud.BH 

Y05DB0 

Y05CLI 

3 

Kiss Janos 

Oradea,str.Salca nr.13,bl.07,sc.C,ap.1 Jud.BH 

Y05DC 

Y05CLN 

3 

Dromereschi Gheorghe 

Baiuţnr.362,jud.MM 

Y05DDC 

Y05CMM 

3 

Silaghi Eremia Ştefan 

Aiud.str.Haţegan nr.7,jud.AB 

Y05DDD 

Y05CMN 

3 

Dineu Ion 

Runcu Salvei,str.Dealul Coastei nr.149Jud.BN 

Y05DDE 

Y05CM0 

4 

Raica Gavril 

Cluj-Napoca.str.Tatra nr.4,bl.5F,ap.7Jud.CJ 

Y05DET 

Y05CMR 

3 

Linear loan 

Oradea,str.Porţile de Fier nr.41 Jud.BH 

Y05DFE 

Y05CMS 

3 

Ciubuş Csaba 

Satu-Mare,str.Careiului nr.12,ap.56,jud.SM 

Y05DGE 

Y05CMT 

3 

Varga Gyorgy Csaba 

Satu Mare.str.Nicolae lorga nr.11A,jud.SM 

Y05DGG 

Y05CMW 

2 

Tenkei Zoltan 

Satu Mare.str.Trandafirilor nr.86 Jud.SM 

Y05DGH 

Y05CMZ 

4 

Nebunu Mihai 

Beclean.str.Liviu Rebreanu nr.1,b!.D2,ap.15,BN 

Y05DH0 

Y05CNC 

3 

Şerban Coza Sorin 

Oradea, str.Eftimis Murgu nr.69,bl.PB37,ap.11 ,BH 

Y05DHQ 

YO5C0F 

2 

lusco Vasile 

Sighetu Marmaţiei.s Independenţei,bl.3,sc.2,ap.33 

Y05DHS 

Y05C0G 

1 

BurcuAlexandru 

Năsăud.str.Nouă,bl.6B,ap.19,jud.BN 

Y05DHT 

Y05C0H 

4 

Bud loan Viorel 

Recea nr.104Jud.MM 

Y05DJK 

Y05C0I 

4 

Serfezi Dumitru 

Oradea.str.Copacilor nr.1 A Jud.BH 

Y05DJL 

Y05C0J 

3 

Erdei Octavian 

Satu Mare,str.Soarelui,bl.3,ap.7Jud.SM 

Y05DJN 

Y05C0R 

4 

VeressAdalbert 

Oradea.str.Eugen Rozvan nr.13Jud.BH 

Y05DJ0 

Y05C0S 

4 

Muşat Constantin 

Cluj-Napoca.str.Parîng nr.21 ,ap.65,jud.CJ 

Y05DLB 

Y05C0T 

3 

Morar Gelu Grigore 

Bistriţa.str.Dragoş Vodă,bl.3,ap.6,jud.BN 

Y05DLC 

Y05CPK 

3 

Horvath Francisc 

Cluj-Napoca.str.Observatorului nr.127,ap.25,CJ 

Y05DLD 

Y05CQD 

3 

Boldiş Zoltan 

Beiuş,str.Garofiţei nr.2AJud.BH 

Y05DLQ 

Y05CQE 

3 

Fenyes Zoltan 

Oradea.str.Splaiul Crişanei nr.17,bl.C9,sc.A,BH 

Y05DLS 

Y05CQF 

3 

Perja loan 

Dej,str. Unirii nr.18,blÂ4,ap.11 Jud.CJ 

Y05DLT 

Y05CQI 

1 

Tomuţa Petricâ Marcel 

Năsăud,str.Nouă,,b!.A4,ap.6,jud.BN 

Y05DLX 

Y05CQJ 

4 

Imre Eugen 

Iclod.str.lclozel nr.79Jud.CJ 

Y05DLY 

Y05CQK 

4 

Hadnaghy Etelca 

Cluj-Napoca,str.Donath nr.23,bl.M3,sc.2,ap.22 

Y05DLZ 

Y05C0Y 

4 

Arciudean loan 

Cluj-Napoca.str.Peana nr. 18,bl.V6,ap.49,jud.CJ 

Y05DMA 

Y05CRI 

2 

Lazâr Sergiu loan 

Cluj-Napoca,str.Abator,bl.Turn,ap.26 Jud.CJ 

Y05DMB 

Y05CRK 

4 

Haiduc Maria 

Zalău,str.Republicii,bl. N9.ap.9Jud.SJ 

Y05DNB 

Y05CRL 

4 

Costea Constantin 

Cluj-Napoca,str.Cioplea nr.11,bl.S10.ap.10,jud.CJ 

Y05DNC 

Y05CRN 

4 

Csepenar Olimpiu Radu 

Bistriţa, str.împăratulTraian, bl. 46A,,ap.34Jud.BN 

Y05DND 

Y05CRQ 

3 

Bordas Zoltan 

Baia-Mare,str. Agriculturii nr.3 Jud.MM 

Y05DNE 

Y05CRR 

3 

Botezan Gelu Liviu 

Cluj-Napoca,str.Patanr.12,bl.P5,ap.17,jud.CJ 

Y05DNF 

Y05CS0 

3 

Kenesi Carol 

Cluj-Napoca.str.Tanita nr.8,bl.B2,sc.2,ap. 12 JudCJ 

Y05DNG 

Y05CSP 

3 

Kereszturi Laszlo 

Oradea.str.Porţile de Fier nr.4,ap.1 Jud.BH 

Y05DNI 

Y05CSQ 

3 

KissAttila 

Oradea,str.Sovata nr.34,bl.C15,ap.20,jud.BH 

Y05DNJ 

Y05CSR 

4 

Ekart Imre Ferencz 

Turda.str.G.Coşbuc nr.3Jud.CJ 

Y05DNK 

Y05CSS 

4 

Ceclan Umitru 

SatTriteni Hotar nr.433,jud.CJ 

Y05DNL 

Y05CST 

2 

Stânică Jac 

Zaiâu.str.T.VIadimirescu nr.5,bl.Flora.ap.1 Jud.SJ 

Y05DNM 

Y05CSU 

3 

Popa loan Viorel 

Oradea,str.6 Martie nr.42,bl.C13,ap. 13 Jud.BH 

Y05DNN 

Y05CTR 

3 

Marchis Teodor 

Dej.str.Dorobanţilornr.4.bl.T2,ap.25,jud.CJ 

Y05D0Z 

Y05CTS 

2 

Magut Flaviu 

Baia Mare nr.285Jud.MM 

Y05DPA 

Y05CTY 

2 

Katona Laszlo 

Oradea,str.Transilvaniei nr.19,bl.AN2,ap.36,judBH 

Y05DPB 

Y05CTZ 

1 

llea loan 

Zalău,str.T.VIadimirescu nr.32.bl.P65,ap. 11 Jud.SJ 



T 


1 


3 

Asproiu Claudiu 

3 

Zinga Gheorghe 

3 

Flonta Viorel 

3 

Timiş Octavian 

2 

Pilbak Ştefan 

3 

Dombi Ştefan 

1 

lancu Mircea Florian 

3 

BencicTraian 

3 

Bodea Alexandru 

3 

Smetak Csaba Lajos 

3 

Molnar ştefan 

RUUS 

Costin loan 

4 

Repka Tamaş Zoltan 

2 

Gaspar Arpad 

3 

luszli Emo 

1 

Butcovan Dumitru 

2 

Dromereschi Vasile 

1 

Chiş Mihai Dănuţ 

3 

Torza loan 

2 

Popp Emil 

2 

Babu Mircea 

3 

Popa Vasile 

3 

Geczi loan 

3 

Szabo Zoltan 

4 

Morocazan loan 

3 

Sabău Dan 

4 

Bunta Daniel 

3 

Vasiliu Mircea 

2 

Pop Andrei 

3 

Harmanaş Nechifor 

4 

Chiorean Dumitru Mircea 

4 

MahaleanAxente 

4 

Moldovan Rodica 

3 

Pasca Codrin 

2 

Ardeleanu Gavril 

3 

Purcelean loan 

4 

Nicolaus Horaţiu 

4 

Munteanu Daniel 

4 

Născuţiu Dorin Stelian 

2 

Olvedi Zoltan 

RUUS 

Născutiu Lucian 

RUUS 

Oancea Cristina 

4 

Bota losif 

3 

Szathmary Laszlo 

4 

Imre Gheorghe 

4 

Pop Liviu 

2 

Cornescu Dan 

3 

BerticsTiberiu 

3 

Caţavei Nicolae 

3 

Gaz Emil Petru 

4 

Veith Robert losif 

4 

ŞernamAlexandru 

4 

Popovici Laurenţiu 

2 

Ciobanu Teodor Dorin 

2 

Ardeleanu Gabriel 

2 

Talpos Mie 

4 

Chirilă Octavian Marius 

4 

Pop Coman Vasile 

4 

Strungar Simion 

RUUS 

Repka Denis Dorian 

RUS 

Dobra Călin Gabriel 

RUS 

Filip George Vasile 


Oradea,str.Nufărului nr.82,bl.82,sc.A,et.7,jud.BH 
Cluj-Napoca.str.Peana nr.14,bl.L9,ap.40,jud.CJ 
Beiuş,str.lndependenţei nr.6,b!.C1 ,sc.A,jud.BH 
Cluj-Napoca.str.Peana nr. 11 ,ap.24,jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Morii nr.26A.jud.CJ 
Baia Mare,bd.Republicii,bl.5,ap.30,jud.MM 
Oradea.str.Transilvaniei nr.8,bl.U2,ap.6 f jud.BH 
Cotiglet nr.43Jud.BH 

Oradea.str.Proletarilornr.126A,bl.AN61,jud.BH 

Oradea,str.Transilvaniei nr.14,bl.46.et.7,ap.4,BH 

Oradea.str.Splaiul Crişanei nr.7,bl.B3.sc.A.jud.BH 

Com.Mălin nr.14.jud.BN 

Baia Mare.str.G.Enescu nr.5A.ap.31.jud.MM 

Cărei,calea 25 Octombrie.bl.37,ap.18,jud.SM 

Satu Mare.str.Karl Marx nr.20.jud.SM 

Zalău,str.Simion Bârnuţiu nr.1.bl.A27,ap.67,jud.SJ 

Baiutnr.362,jud.MM 

Piscolt nr.446Jud.SM 

Cărei,str.cpt.Zăgănescu nr.40A,ap.11 .jud.SM 
Bistriţa,bd.Decebal,bl.B6,ap.20,jud.BN 
Ocna Mureş,str.Steluţei nr.6,jud.AB 
Aiud.str.Florilor nr.5,jud.AB 
Vadu Crişului nr.676A,jud.BH 
Oradea,str.Cazaban nr.8,bl.P3,ap.1 .jud.BH 
Gherla,str.Major Stratanovici nr.58,ap.3,jud.CJ 
Bistrija.str.Panait Cerna nr.4,bl.A,ap.2,jud.BN 
Cluj-Napoca,str. Victor Hugo nr.11 .jud.CJ 
Oradea,str.Apelor Calde nr.30,bl.OB3,et.1 .jud.BH 
Şimleul Silvaniei.str.N.Bălcescu nr.17,bl.B2,SJ 
Alba lulia.str.Mesteacânului nr.23,bl.ME9,ap.6,AB 
Apahida.str.T.VIadimirescu nr.48,jud.CJ 
Gherla,al.Stăruinţei nr.12,bl.K60,ap.39 Jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Peana nr.3,bl.R16,ap.15,jud.CJ 
Baia Mare.al.Nouă nr.1 ,ap.38,jud.MM 
Zalâu.str.Mihai Viteazu nr.73,bl.D2,ap.39jud.SJ 
Cluj-Napoca,str.Porumbeilornr.27,jud.CJ 
Năsăud,al.Dacia,bl.6A 12,jud.BN 
Năsăud,str.Nouă.bl.5ABC.ap. 12 Jud.BN 
Năsâud.str.Coastei li nr.13.jud.BN 
Zalău.str.Stadion,bl.H43.ap.5,jud.SJ 
Nâsăud,str.Nouâ,bl.F3.ap.7,jud.BN 
Năsăud,str.Nouă,bl.F1,ap.9.jud.BN 
Cluj-Napoca.str.Mehedinţi nr.61,bl.C8,ap.18,judCJ 
Cluj-Napoca.str.Budai Deleanu nr.60,jud.CJ 
Cluj-Napoca,str.Buciumnr.3,bl.A2,ap.33,jud.CJ 
Cluj-Napoca.str.Gheorghieni nr.20,jud.CJ 
Câmpia Turzii.str.Ţ ebea nr. 18,jud.CJ 
Satu Mare.p-ţa 25 0ctombrie nr.12,ap. 19,jud.SM 
Baia Mare.str.Ciprian Porumbescu nr.5,ap.4,MM 
Tauti Magheruş.str.Nistrului nr.457,jud.MM 
Sighetu Maremaţiei.str. Independenţei,bl.4,ap.74 
Sighetu Maremaţiei.Cuza Vodă nr.4,bl.l,ap.30,MM 
Sighetu Maremaţiei.str.G.Coşbuc nr.21 .jud.MM 
Oradea,str.Moldovei nr.7,bl.PB70,ap. 14 Jud.BH 
Zalâu.str.Mihai Viteazu nr.73,bl.D2,ap.39,jud.SJ 
Com.Sarmasag,str. Albinei nr.9Jud.SJ 
Ocna Mureş.al. Independenţei, bl.23,sc.B,ap.11 ,AB 
Com.Nuseni.sat Feleac nr.177,jud.BN 
Năsăud,str. Horwa nr.63,jud.BN 
Baia Mare.str.G.Enescu nr.5A,ap.31 Jud.MM 
Baia Mare.str.Cuza Vodă nr.6,ap.7,jud.MM 
Baia Mare,str.Victoriei nr.17Jud.MM 

vO 




VIDEO-T.V. 



SVCC fără semnal la intrare, deci cu 
câştig maxim pe lanţ. Eventuale vârfuri 
anormale pe ecranul analizorului indică 
tendinţa de oscilaţie. 

Este posibil ca, prin înlocuirea 



altul de alt tip, din diferite motive 
(defectare, mărirea benzii recepţionate 
etc) să apară tendinţe de oscilaţie 
manifestate prin “agăţare" în bucla de 
RAA la comutarea unor canale, în 
general de la un canal cu nivel mic la 
un canal cu nivel mult mai mare. 
Tensiunea de comandă RAA rămâne 
mare pentru comanda selectorului 
acordat pe un canal cu nivel mic, dar 
canalul recepţionat are nivel mare şi se 
produce desincronizarea. Uneori, 
reducerea amplificării preamplifi- 
catorului de FI poate rezolva problema 
oscilaţiilor, dar este necesar ca 
aceasta să fie realizată în deplină 
cunoştinţă de cauză (se poate realiza 
şi fără aparate speciale, numai prin 
calcule), deoarece implică practic 
reproiectarea căii de RF a 
televizorului. Menţionăm că 
posibilitatea apariţiei oscilaţiilor în 
bucla de CAF este mult redusă în 
sistemele la care CAF-ul se realizează 
prin intermediul microprocesorului, 
deoarece în acest caz bucla nu este 
închisă în domeniul timp. La sistemele 
la care CAF-ul se realizează direct, 
prin informaţia de la CI de FI-CC 
acţionând direct asupra selectorului, 
posibilitatea apariţiei oscilaţiilor CAF 
este reală, acest tip de oscilaţii se 
manifestă în general tot prin “agăţare” 
la comutarea anumitor canale. 

2. Filtre cu undă acustică de 
suprafaţă 

Filtrele cu undă acustică de 
suprafaţă, având structura internă ca 
în figura 2a, sunt componente pasive 
având caracteristica de filtru de bandă, 
în figura 2b este prezentat simbolul 
unui filtru SAW (cu 5 pini) de tip 
intercarrier, având structura internă 
dată în figura 2c; în figura 2d este 
figurat simbolul unui filtru SAW (cu 10 
pini) având căi separate FI video- 
sunet. Funcţionarea lor are la bază 


fenomenul propagării undelor 
mecanice (acustice) pe suprafaţa unui 
cristal. 

Pe un substrat piezoelectric de 
niobat de litiu monocristalin se evaporă 
un strat de aluminiu. Printr-o tehnică 
specială se prelucrează precis o serie 
de electrozi întrepătrunşi care 
acţionează ca traductoare de intrare, 
respectiv de ieşire. Substratul se 
lipeşte apoi pe o folie metalică drept 
suport şi se conectează cu fire la 
terminale. 

Dacă la intrarea filtrului se aplică 
un semnal electric, atunci traductorul 
de intrare va genera unde mecanice de 
suprafaţă (acustice) care vor produce 
semnal electric în traductorul de ieşire. 
Traductoarele acţionează ca “antene" 
de emisie-recepţie. Funcţie de 
structura traductorului se obţin 
caracteristici de “antenă" foarte 
diverse. Pot fi astfel stabilite frecvenţa 
centrală, forma caracteristicii de 
trecere şi timpul de întârziere de grup 
prin numărul, lungimea, ordonarea şi 



distanţa traductoarelor. Caracteristicile 
traductoarelor de intrare, respectiv de 
ieşire, stabilesc caracteristica de 
transfer a filtrului. Un avantaj deosebit 
al acestui tip de filtre îl constituie faptul 
că timpul de întârziere de grup poate 
fi realizat independent de caracteristica 
de frecvenţă, în funcţie de necesităţi. 

în comparaţie cu filtrele clasice 
de selectivitate concentrată cu 
elemente LC care încă se mai 
întâlnesc la unele televizoare de 
construcţie veche, filtrele SAW au 
unele avantaje importante: 

- asigură o reproductibilitate 
foarte bună a AFI; 

- reglarea televizorului este mult 
simplificată (un specialist cu experienţă 
poate realiza satisfăcător reglarea 
integrală a căii comune direct pe 
semnalul emis de staţiile TV); 

- suprafaţa filtrului SAW este de 
maxim 0,5 cm 2 . 

Datorită faptului că filtrele SAW 
se bazează pe interferenţa undelor 
mecanice de suprafaţă şi nu pe 


rezonanţă, acestea au unele 
proprietăţi care diferă de acelea ale 
filtrelor clasice cu bobine: 

a) Transferul direct 

Filtrul SAW are un timp de 
propagare de bază de aproximativ o 
microsecundă. Dacă proiectarea 
circuitului în care este utilizat filtrul nu 
este corespunzătoare, este posibil să 
se producă transferul direct al 
semnalului de la intrarea filtrului la 
ieşire, care se manifestă ca un ecou 
preliminar, adică apare o imagine ecou 
înaintea imaginii normale (apare 
dublura la stânga imaginii), care nu 
trebuie confundată cu dublarea la 
dreapta provenită din reflexii datorate 
semnalului multiplu recepţionat de 
antenă sau din dezadaptări de 
impedanţă). Se recomandă ca sarcina 
filtrului să fie simetrică, iar conexiunile 
(traseele) lungi la intrare şi ieşire să fie 
evitate. 

b) Ecoul de tranzit triplu 

Ecoul de tranzit triplu este un 
semnal tipic filtrelor SAW: semnalul de 
-la traductorul de intrare reflectat de 
traductorul de ieşire, se întoarce la 
traductorul de intrare unde este din 
nou reflectat, astfel apărând un 
semnal de ecou la ieşire cu un timp de 
întârziere de trei ori mai mare decât 
-întârzierea de bază. în principiu acest 
semnal există în permanenţă şi nu 
poate fi evitat. Totuşi,nivelul lui nu este 
o constantă a filtrului, dar este o funcţie 
de pierderile de inserţie. Practic este 
important ca ecoul de tranzit triplu să 
fie scurtcircuitat de o impedanţă 
redusă a generatorului care atacă 
filtrul. 

c) Reflexiile 

Un traductor emite unde 
acustice în ambele direcţii. Undele 
care se reflectă de marginile 
substratului pot apare ca semnale tip 
ecou. Pentru a evita fenomenul, 
marginile substratului sunt prevăzute 
cu un material absorbant care reduce 
reflexiile la un nivel acceptabil. 

d) Răspunsul la impuls 

Transmiterea directă, ecoul de 

tranzit triplu şi reflexiile sunt fenomene 
legate de domeniul timp al filtrului şi pot 
fi determinate prin răspunsul la impuls. 

e) Răspunsul în frecvenţă 

Răspunsul în frecvenţă este dat 

de norma TV pentru care a fost 
proiectat filtrul şi este data de catalog 
cea mai importantă. 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 


17 














































VIDEO-T.V. 



Frecventa(MHz) 


-2 


f) Timpul de întârziere de 

grup 

Timpul de întârziere de grup 
corespunde în general cerinţelor 
normei TV pentru care a fost proiectat 

Răspunsul In amplitudine 

-10 
0 


27 29 31 33 

Figura 4 

filtrul, deşi se poate obţine orice 
caracteristică, independent de 
răspunsul în frecvenţă. 

g) Impedanţele de intrare/ 

ieşire 

Impedanţele de intrare/ieşire 
au o variaţie importantă cu 
frecvenţa, aceasta putând afecta 
caracteristicile montajului în care^ 
este utilizat filtrul. în general, filtrele 
utilizate în etajul de FI al^ 
televizoarelor se recomandă a fi § 

c* 

atacate cu o impedanţă redusă, de| 
ordinul sutelor de ohmi, iar ca 
sarcină este bine să fie terminate pe 
o impedanţă simetrică echivalentă 
cu o rezistenţă de circa 2KO în 
paralel cu o capacitate de circa 3pF. 
Aceasta este impedanţa de intrare 
a multor amplificatoare de FI din 
circuitele integrate uzuale. Cele de mai 
sus se aplică în special filtrelor SAW 
fabricate de Siemens-Matsushita, dar 
şi celor ale altor firme. Există totuşi 
filtre(ex. filtrele bistandard B/G, D/K de 
tip F1057-Toshiba, DSW2005- 
Daewoo) care pentru adaptare corectă 
necesită la ieşire, în paralel cu grupul 
menţionat, o bobină care se reglează 
pentru amplitudinea maximă a 
frecvenţei intermediare (38,9 MHz 
pentru filtrele menţionate). Se cuvine 
menţionat că, la ieşire, impedanţa de 
sarcină poate fi micşorată cu rezistenţe 
paralel de 330-2200 D, aceasta având 
ca singur efect, în general, reducerea 
amplificării globale a lanţului de RF. 
Caracteristica de frecvenţă nu este 
afectată. în figura 3 este prezentată 
adaptarea filtrelor SAW la intrare şi, 
respectiv, ieşire. Modul de adaptare din 
figura 3a este utilizat în cazul filtrelor 
de tip OFWK295Q, F1406B/S, 


HW2241 ş.a. iar cel prezentat în figura 
3b în cazul filtrelor FI 057, DSW2005M 
etc. Precizăm că în acest al doilea caz 
valoarea inductanţei L depinde de tipul 
filtrului folosit, reglându-se pentru 
obţinerea amplitudinii maxime a 
purtătoarei FI-video.Maijos,vom 
exemplifica două tipuri diferite de 
concepte de preamplificatoare 
FI, cu adaptările de impedanţe 
corespunzătoare. 

Prezentăm în continuare 
caracteristicile principale ale unui 
tip foarte răspândit de filtru SAW, 
(OFW)K2950. Acest filtru are 
frecvenţă intermediară 38,9 MHz 
şi este proiectat pentru 
televizoare bistandard B/G, D/K.Totuşi 
trebuie să menţionăm că un filtru SAW 
bistandard este un compromis 
(acceptabil totuşi), deoarece nu se pot 
realiza simultan pentru mai mult de o 


dB 


Răspunsul in amplitudine 
întârzierea de grup 



35 36 37 

Frecventa — 


38 

— 


200 


120 


-40 


-120 

-160 

-200 

MHZ 


32 33 34 

Figura 5 

normă atât caracteristica trece-bandă, 
cât şi timpul de întârziere de grup 
optime. în plus, pentru redarea corectă 
a semnalelor color codate SECAM, ar 
fi necesar ca răspunsul în frecvenţă în 
zona subpurtătoarelor de crominanţă 
(34,2 - 34,9 MHz) să fie plat, ceea ce 
nu se realizează, după cum se vede în 
figurile 4 şi 5. Compensarea parţială 
a caracteristicii de frecvenţă şi a 
timpului de întârziere de grup se pot 
realiza prin alegerea unor valori 
corespunzătoare ale rezistenţei 
serie şi a bobinei paralel de 
adaptare a filtrelor TRAP 
(rejecţie) de sunet. Prin 
compensarea parţială în filtrul 
clopot de la intrarea decodoruluia tel 30 
SECAM se poate obţine totuşi 40 

un răspuns acceptabil, dar 50 

pentru semnalele externe video, 60 
redarea SECAM nu va mai fi 7n 
corectă. Totuşi, ţinând cont de 
faptul că sunt foarte puţine 


înregistrări SECAM, acest dezavantaj 
prezintă puţină importanţă. Deşi nu 
tratăm aici amplificatoare FI cu căi 
separate de imagine, respectiv sunet, 
menţionăm că o rezolvare 
corespunzătoare a prelucrării 
semnalelor SECAM în cadrul TV 
bistandard se poate obţine cu filtrul 
OFWK3950, care are răspuns plat 
între 34,2 - 34,9 MHz. Caracteristica 
de amplitudine a acestui filtru este 
prezentată în figura 6. Pentru 
prelucrarea căii de sunet este necesar 
un filtru separat. 

Caracteristicile principale ale 
filtrului SAW bistandard B/G, D/K 
OFWK2950 

Impedanţele de măsură sunt: 

- impedanţa de atac: 5CK2; 

- impedanţa de sarcină: 2KQ. 11 

3pF; 

- pierderi de inserţie: 16dB; 

- atenuarea purtătoarei de 
imagine (38,9MHz) : 5,2dB; 

- atenuarea subpurtătoarei 
croma PAL (34,47 MHz) : 3,6dB; 

2 - atenuarea purtătoarei de sunet 

g (32,4 MHz) : 20,8 dB; 

2 - atenuarea purtătoarei video a 

Ş canalului adiacent superior (30,9 
iMHz) : 52,0 dB; 

S - atenuarea purtătoarei de sunet 
canalului superior FIF (40,40 
46,8dB. 

Caracteristica de frecvenţă este 
prezentată în figura 4 şi timpul de 
întârziere de grup în figura 5. 

în tabelul de mai jos sunt 
prezentate o serie de filtre SAW mai 
des întâlnite. 

3. Etaje practice de 
preamplificator FI 

Prezentăm în continuare două 
concepte diferite de preamplificatoare 
FI, dar care au performanţe 
comparabile. Ambele tipuri de 
preamplificatoare se întâlnesc în 
schemele practice. Caracteristica 


aa 

~ MHz) 



25 27 29 

Figura 


18 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 















































VIDEO-T.V. 



comună celor două etaje este utilizarea 
unui tranzistor de tip BF199, BF370, 
BF959,2SC388A, 2N5179 care are un 
curent de colector de circa 15mA şi o 
foarte bună liniaritate. 

în figura 7 se prezintă schema 
unui etaj de amplificare cu reacţie 
paralel-paralel. Acest tip de reacţie 
reduce atât impedanţa de intrare cât şi 


măreşte impedanţele de intrare, 
respectiv de ieşire. Impedanţa de 
intrare (impedanţa de sarcină a 
selectorului) este fixată extern cu R1- 
82Q, mult mai mică decât impedanţa 
de intrare a etajului de amplificare. 
Impedanţa de ieşire este dată de R2 
în paralel cu LI. Nici în acest caz 
impedanţa bobinei nu este critică. 



impedanţa de ieşire, precum şi 
amplificarea. Impedanţa de intrare 
(impedanţa de sarcină a selectorului) 
este aproximativ egală cu R1-47S2. 
Impedanţa de ieşire (de atac a filtrului 
SAW) este dată de inductanţa bobinei 
LI în paralel cu impedanţa de ieşire a 
etajului (circa 100L2). în mod normal, 
bobina împreună cu capacitatea de 
intrare a filtrului (12pF pentru 
OFWK2950 la 36,5MHz, dar este o 
valoare tipică) trebuie să realizeze un 
circuit acordat pe frecvenţa centrală, 
dar se observă că impedanţa bobinei 
practic nu contează şi deci nu este 
critică. Amplificarea este dată de 
raportul R2/R1. 

în figura 8 se prezintă schema 
unui etaj de amplificare cu reacţie 
serie-serie. Spre deosebire de schema 
precedentă, acest tip de reacţie 


Amplificarea este dată de raportul 
rezistenţelor R2/R3. 

în cazul concret al receptorului 
TV color ROYAL (RECOR) 
preamplificatorul de FI cale comună 
este realizat în principal cu tranzistorul 
Q201 (de tip BF370). Acest montaj 
este de tipul celui prezentat în figura 
6 (reacţie paralel-paralel). Impedanţa 
de intrare 
(“văzută" de 
selector ca 
sarcină) este 
aproximativ 
egală cu 
R206(100Q), selector 3 
iar impedanţa c 
de ieşire este 
de circa 1000, 
fiind deter¬ 
minată de 


reacţia de la ieşire. Aceasta este 
stabiiită de rezistorul R207 (1,2K£2), 
conectat între colectorul şi baza 
tranzistorului, întrucât condensatorul 
C212 (InF) are o reactanţă capacitivă 
foarte mică, practic neglijabilă, la 
frecvenţa de lucru. Amplificarea 
etajului este aproximativ egală cu 
raportul rezistoarelor R207/R206, 
adică 21,5dB(circa12). 

Filtrul SAW-CF201 are FI video 
egală cu 38,9MHz, fiind de tip J1955. 
El este cuplat la intrare cu 
preamplificatorul FI prin condensatorul 
C220 (1 nF) şi la ieşire cu IC202 la pinii 
8 şi 9 (intrare FI), simetric, prin 
intermediul condensatoarelor C252 şi 
C253. întrucât se constată apariţia 
unor intermodulaţii supărătoare pe 
unele canale (în special pe cele având 
FI2 sunet egală cu 5,5MHz) autorii 
recomandă înlocuirea filtrului de tipul 
menţionai (J1955) cu un filtru de tipul 
K2950. Filtrele sunt compatibile pin la 
pin şi nu necesită reglaje sau 
modificarea valorilor unor 
componente. 

(continuare în numărul viitor) 

220 

]—0 + 12V 


i—r 

i J 



R2 


— 1 OnF 


470 


■ luH 



lOnF 

II. 


C\ 


’ II ' 



10nF 


2SC356A 



ni i i vţ_JZ e cc a 




-=£- Figura 8 



Nr 

crt 

Tip 

filtru 

Norma 

TV 

FI video 
(MHz) 

Z gen 
(ohmi) 

Z sarcină 
(Kohmi) 

TV 

Capsula 



1 

OFWK 

B/G, 

38,9 

50 

2,2 

GOLDSTAR, 

5 pini în linie 




2950 

D/K 




NEI,OMEGA 




2 

OFWJ 

B/G, 

38,9 

50 

2.2 

RECOR, ROYAL- 

5 pini în linie 




1955 

D/K, 1 




LOYALTY 




3 

OFWG 

B/G 

38,9 

50 

2,2 

SONY 

5 pini în linie 




1964 









4 

F1046B/S 

B/G, 

38 

50 

2,2 

GREAT WALL 

5 pini în linie 




OFWK 1950 

D/K 




AUDISONIC 




5 

TI 027 

B/G, 

38,9 

50 

2,2 || 

AUDIOTON 

rotundă 





D/K 



bobina 

PRIMA,MEC 




6 

F1057, 

B/G, 

38,9 

50 

2 , 21 | 

KOTRON, STRA- 

rotundă 




DSW2005M 

D/K 



bobina 

TO, PROFEX 




7 

FI 026 

D/K 

38 

50 

2,2 II 

ANITECH 

rotundă 








bobina 

ICE 




8 

FI 032 

M 

45,75 

50 

2,2 || 

TOSHIBA 

rotundă 








bobina 





9 

HW2241I 

B/G, 

38 

50 

2,2 

NIPPON 

rotundă 




SF1321 

D/K 








TEHNIUM • Nr. 4/1997 


19 






































































CATALOG 


DIODA ZENER PROGRAMABILA TL430/1 


ing. Serban Naicu 


Sunt numeroase situaţii în care 
constructorul electronist nu dispune de 
dioda stabilizatoare de tensiune 
(Zener) având valoarea necesară 
pentru aplicaţia respectivă. Iar dacă 


regulă, o diodă Zener standard. 

în tabelul de mai jos sunt 
prezentate comparativ câteva 
caracteristici ale celor două tipuri de 
circuite integrate: TL430 şi TL431. 


ieşire stabilizată se poate programa din 
divizorul rezistiv R1/R2 la valori 




ANOD nrr CATOD 

(A) (K) 

9 




Figura 1 


Caracteristică 

TL430 

TL431 

Compensare 

termică 

200ppm/°C 

100ppm/°C 

Impedanţă 

dinamică 

1,5£2 

0,2£‘2 

Uref tipic 

2,75V 

2,5V 

Valoare tensiune 
reglată M-MOOmA 

2,75^30V 

2.5-K36V 



nici prin înserierea mai multor diode 
Zener, pe care le avem, nu putem 
obţine exact valoarea necesară, 
suntem într-un impas. 

Dar, la asemenea situaţii critice 
s-au gândit, probabil, şi fabricanţii de 
componente electronice care oferă o 
“diodă Zener” (de fapt un circuit 
integrat) a cărei tensiune de ieşire 
stabilizată (Uz) este programabilă. 
Este vorba de circuitul integratpA43IC 
(Fairchild) sau TL431CLP (Texas 
Instruments). 

Cele două tipuri de circuite 
integrate (TL430 şiTL431) au simbolul 
prezentat în figura 1, iar capsulele şi 
semnificaţia terminalelor în figura 2a 
(capsula TO-92) şi, respectiv, figura 
2b (capsula MP48, de tip DIL). 
Schema bloc internă este prezentată 
în figura 3, iar schema internă de 
principiu în figura 4. Se observă că 
dioda figurată punctat există numai la 
circuitul integrat TL431. Aceasta are 
rolul ca, în cazul în care catodul devine 
negativ (faţă de anod), să conducă, 
şuntând tranzistorul şi determinând 
astfel îmbunătăţirea performanţelor 
circuitului integrat în comparaţie cu o 
diodă Zener obişnuită. Acest lucru 
reiese foarte clar şi din caracteristicile 
prezentate în figura 5, impedanţa 
dinamică a lui TL431 fiind de circa 
0.2Q, fată de 3CH60Q cât are, de 


xSIk 
f o a 

\o^ REF 


"W 


"nC 


[~nT 


TJ 


REF | 


NC 




a Figura 2 ^ 


în figura 6 este prezentat 
montajul în care tensiunea de ieşire 
este fixă (2,5V), fiind determinată de 
tensiunea de referinţă. Tensiunea 
nestabilizată de intrare este cuprinsă 
între 5V şi 30V. 

Pentru obţinerea unei tensiuni 
de ieşire programabile, conform relaţiei 
Uout = Uref(1 + R1/R2), este folosit 
montajul din figura 7. Tensiunea de 


cuprinse între 2,75V^-30V, pentru 
TL430 şi 2.5V-36V, pentru TL431. 

Curentul de intrare pe terminalul 
REF este de circa 2pA (max.4p.A). 
Puterea maximă disipată (pentru 
capsula de plastic) este de 775mW. 

Valoarea rezistorului Rs (de 
limitare a curentului prin circuitul 
integrat) se calculează ca pentru o 
diodă Zener obişnuită: 



20 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 




























































































































CATALOG 


O—C 


Rs 


R1 


T Ref 

-o— 


X 


R2 


REF 


Uout 


Figura 7 


R = (Uin max- UoUT)/(IZmax-ISmin) 
Pentru menţinerea unei 
referinţe stabile, curentul prin divizorul 
r ezistiv (R1/R2) este recomandabil să 
fie de cel puţin ImA. 

Calculul tensiunii de ieşire 
Uout) - care este şi tensiunea de pe 
“L430/1 - se face cu relaţia: 

Uout = (1+R1/R2)Uref+IrefR1 
Neglijând cel de-al doilea 
termen (întrucât Iref este foarte mic, 
de circa 2 jiA) vom obţine: 

Uout = (1+R1/R2)Uref 

330/0.5W 


La o capacitate de sarcină sub 
6nF, sau peste 2pF, funcţionarea 
circuitului integrat este stabilă, între 
cele două valori ea este instabilă, cu 
oscilaţii. 

O schemă concretă, cu valorile 
componentelor utilizate, este 
prezentată în figura 8. Montajul 
furnizează la ieşire 5V/15mA. 

Două montaje simple, utilizând 
fiecare câte două circuite integrate de 


390 


U+ 


R5 


R1 




R2 


R3 









7 




R4 


Figura 10 


± 


Uin 

11 ..18V 


lOOnF ; 


V 

o- 


lOOuF 


î 


Figura 8 

Valoarea tensiunii de referinţă 
este cuprinsă între 2,44V şi 2,55V, 
având valoarea tipică de 2,495V. 
Cunoscând valoarea tensiunii de ieşire 
^out) putem determina valorile 
'ezistoarelor R1 şi R2, care alcătuiesc 
cvizorul rezistiv. Astfel, la un curent de 
■*nA prin divizor, vom avea R2 = 
2.7KD. 

Rezistenţa internă (diferenţială) 
es:e dată de relaţia: 

Rz = 0,75Q(1+R1/R2) 

Curentul Izmin este de ImA, iar 
z-î-s de lOOmA. 



lOOnF 






Uout= 
5V/15mA 



o—C 

+ 5V 


1K 


o—C 

IN 


1K 


OUT 


Figura 11 i 



nivelurilor logice T.T.L. Tabela de 


R6 

* 


IN 

OUT 

L 

H 

5V 

1,8V 


In figura 12 se prezintă un timer 
care are perioada de întârziere deT = 
(R1C1)(ln9/(9-Uref)). 

Montajul din figura 13 
reprezintă o sursă de tensiune 
reglabilă între 1,5 şi 5V. Schema 
conţine şi circuitul integrat regulator de 
tensiune 7805. 

7805 


tip TL431 sunt prezentate în figurile 
9 şi 10. Ele reprezintă două 
comutatoare de supratensiune şi, 
respectiv, de subtensiune. Tranzistorul 
T, în primul caz, se va deschide, 
respectiv LED-ul se va “aprinde” în 
situaţia în care tensiunea aplicată (U) 
respectă inegalităţile: 

(1 +R3/R4)Uref + Ube < U < 
(1+R1/R2)Uref 

Tensiunea de referinţă este 
Uref = 2,5V. 

Reţeaua RC situată înaintea 
diodei D acţionează în cazul 
supratensiunilor rapide. 

în figura 11 este prezentată o 
altă aplicaţie a circuitului integrat de tip 
TL430/1 şi anume ca detector de 
tensiune, respectiv detectarea 



Un generator de curent constant 
(10mA, în acest caz) se poate realiza 
cu ajutorul diodei Zener programabile 
TL430/1, cu schema din figura 14. 
Curentul de ieşire se determină cu 
relaţia: ls = Uref/R. 

>5V 



Figura 


Bibliografie 

1. Texas Instruments - The 
Linear Circuit - Data Book; 

2. Engineer’s Notebook II - 
Forest M. Mims III, 1982; 

3. Elektor nr.6/1992, nr.7-8/ 

1991; 

4. Radio-Revue des oundes 
courtes, nr.3/1982; 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 


21 
















































































































































































□ 


CATALOG 


CIRCUITUL INTEGRAT LM4861 

Aurelian Lăzăroiu 
inq. Cătălin Lăzăroiu 


Seria amplificatoarelor audio 
de mică, medie şi mare putere, 
produse de NATIONAL 
SEMICONDUCTOR sub codurile 
LM38x, LM18xx, LM28xx şi 
LM38xx, este deja binecunoscută. 
Mai puţin cunoscute sunt circuitele 
integrate din seria LM48xx, serie 
denumită BOOMER AUDIO 
POWER AMPLIFIER, lansată de 
curând pe piaţa mondială de 
componente electronice. 

Aceste amplificatoare audio 
sunt caracterizate printr-o serie de 
particularităţi specifice, neîntâlnite 

VDD 



• VOI 


la alte circuite integrate monolitice. 
Ca principale particularităţi, 
menţionăm tensiunea mică de 
alimentare (+5V) şi posibilitatea 
cuplării directe a difuzorului (fără 
condensator electrolitic). 

în cele ce urmează vom 
prezenta circuitul integrat LM4861, 
pe care îl considerăm a fi cel mai 
adecvat utilizărilor curente, şi în 
mod special sistemelor audio care 
lucrează la tensiunea de 5V, ca de 
exemplu buclele audio digitale. 
Folosind ca amplificatoare de 
putere circuitele integrate LM4861, 
vor rezulta montaje compacte şi 
unitare din punct de vedere al 
alimentării. 

Circuitul integrat LM4861 
este un amplificator audio de 
putere conectat în punte, capabil 
să livreze o putere medie de 0,5W 
la o tensiune de alimentare egală 
cu 5V. Ca si alte circuite integrate 


din seria BOOMER, LM4861 a fost 
special proiectat pentru echipa¬ 
mente de calitate, cu consum 
redus. Numărul componentelor 
externe este redus la maximum, 
lipsind condensatorul de cuplaj cu 
difuzorul, cel din circuitul bootstrap, 
precum şi alte componente din 
reţelele de compensare. Printr-un 
control exterior, care poate proveni 
de la microcontrolere sau 
microprocesoare, circuitul integrat 
LM4861 poate fi făcut să 
funcţioneze în mod shutdown, 
caracterizat prin consum extrem 
de redus. Acest mod de operare 
asigură blocarea amplificatorului 
când se aplică o tensiune de 2 ... 
3V pe pinul 1. 

Puterea medie continuă pe o 
sarcină de 8£2 este de 0,5W, dar 
V 02 vârfurile instantanee de putere pot 
depăşi 1W, fără apariţia unor 
distorsiuni importante. Pentru 
puterea nominală de 0,5W, 
distorsiunile armonice totalş şi 
zgomotul, considerate în banda de 
frecvenţă 20Hz-20KHz, au 
valoarea tipică de 0,45%. 
Tensiunea de alimentare poate fi 
de minimum 2,7V şi de maximum 
5,5 ... 6V; curentul de repaus este 
de 6,5 ... lOmA(max). 

Aria de aplicabilitate a 
circuitului integrat LM4861 
acoperă un domeniu larg, de la 
plăcile de sunet (audio cârd sound 
blaster), din calculatoarele 
personale, telefoane celulare, 
echipamente audio portabile, până 
la jocuri electronice sau jucării. 
Structura internă a circuitului 


este indicată în figura 2. Precizăm 
că circuitul integrat LM4861 este 
disponibil în capsula M08A, de mici 
dimensiuni, aproximativ 5x6mm 
(inclusiv pinii); acest tip de capsulă 
este dedicat tehnicii de montaj pe 
suprafaţă - SMD. 

Aşa cum se poate observa 
în figura 1 , amplificatorul este 
realizat prin conectarea în punte a 
două amplificatoare operaţionale 
de putere. Această configuraţie 
permite obţinerea unei puteri audio 
mult mai mari (la aceeaşi tensiune 
de alimentare), fără să apară 
limitări ale semnalului. în plus, 
deoarece ieşirea este de tip 
diferenţial, prin sarcină nu circulă 
componentă de c.c. De aceea, 
difuzorul se cuplează direct, 
excluzând condensatorul elec¬ 
trolitic de cuplaj, care, în afara 
preţului şi a dimensiunilor relativ 
mari, prezintă şi dezavantajul că 
formează, împreună cu sarcina, un 
filtru trece-sus. 

Un aspect deosebit de 
interesant este cel referitor la 
puterea dispată, care creşte odată 
cu puterea utilă în sarcină. Deşi 
această putere este mult mai mare 
decât la un amplificator obişnuit 
alimentat la aceeaşi tensiune, 
circuitul integrat LM4861 nu 
reclamă folosirea radiatoarelor 
termice (în condiţiile în care 
temperatura ambiantă nu 
depăşeşte 44°C). Experimentele 
realizate de noi cu acest circuit 
integrat au demonstrat un 
comportament excelent din acest 
punct de vedere şi o eficienţă 



22 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 













































































CATALOG 


ridicată a circuitului intern de 
protecţie termică. 

Având în vedere caracte¬ 
risticile generale şi performanţele 
minicircuitului LM4861, acesta îşi 
poate găsi multe aplicaţii, atât în 
produsele industriale, cât şi în 
practica amatorilor. 

în figura 3 se prezintă 
schema tipică a unui amplificator 
de bandă largă, propusă de 


240pF 



producător. Parametrii specifici 
amplificatorului realizat conform 
acestei scheme sunt: 

- amplificare = x10(20dB); 

- banda de frecvenţă perfect 
liniară în domeniul 20Hz-20KHz; 

banda de frecvenţă 
(considerată la -3dB) este cuprinsă 
între 4Hz şi lOOKHz; 

- tensiunea de intrare = 
0,2Vrms(max); 

- impedanţa de intrare = 10 K£2; 

- puterea de ieşire = 500mW/8£2. 

Precizăm că amplificarea se 
stabileşte prin raportul celor două 
rezistenţe din structura schemei. 
Acest amplificator poate fi folosit în 
orice aplicaţie care reclamă o 
redare de calitate a sunetului. 

Având în vedere faptul că 
circuitul integrat LM4861 se 
alimentează de la o sursă 
monopolară de 5V, compatibilă cu 
tensiunea de alimentare a 
s : stemelor digitale, am asociat 
acest amplificator unei linii de 
mtârziere digitală, folosită ca buclă 
audio. Menţionăm că atât partea 
analogică a buclei audio 
oreamplificatoare, convertoare, 
* :re), cât şi partea digitală 
memoria şi blocurile de adresare 
şi control), sunt alimentate în 
exclusivitate de la o sursă de 5V. 



Dat fiind faptul că linia de 
întârziere digitală utilizează 
convertoare A/D şi D/A de tip delta, 
banda de frecvenţă, considerată la 
-3dB, a fost limitată la domeniul 
80Hz - 6,3KHz. Pentru a reduce 
lăţimea de bandă la domeniul 
specificat mai sus, condensatorul 
de intrare şi cel de reacţie se 
modifică în mod corespunzător, 
după cum se poate vedea în 
schema din figura 4. 

Schema unui 
amplificator cu câştig 
mare şi bandă îngus¬ 
tă este prezentată în 
figura 5. Un factor 
h5vde amplificare egal 
cu 100(40dB) se 
~ impune deoarece 

sursa de semnai este un microfon 
electret fără preamplificator. 
Banda de trecere a amplificatorului 
este cuprinsă între 300Hz şi 
3300Hz (banda vocală), limitele 
fiind stabilite prin alegerea 
corespunzătoare a constantelor de 
timp ale circuitelor RC de intrare şi 



din căşti cu impedanţa de 8 ... 6412, 
se pot imagina o serie de aplicaţii 
utile. Menţionăm că microfonul 
poate fi conectat la amplificator 
printr-un cablu ecranat, cu lungime 
mare (lOm). 

Nu a fost prevăzut reglaj de 
volum, deoarece amplificatorul 
este recomandat monitorizării 
activităţii sonore într-un anumit 
spaţiu, nivelul general fiind scăzut 
în asemenea situaţii. Datorită 
acestui nivel scăzut, consumul 
mediu al amplificatorului este 
redus, circa 20mA. 

Prin utilizarea componen¬ 
telor pasive de mici dimensiuni şi 
a efectuării unor trasee/conexiuni 
cât mai scurte, oricare ar fi schema 
amplificatorului realizat cu circuitul 
integrat LM4861, va rezulta un 
montaj compact şi stabil, cu 
dimensiunile de aproximativ 
20x25mm. 

Bibliografie 

LM4861 BOOMER Audio 
Power Amplifier Series, National 
Semiconductor Corporation, 1994. 



TEHNIUM • Nr. 4/1997 


23 


























































m 

“UN CIP PENTRU GSM” ! 


CATALOG 


inq. Nicolae Sfetcu 


In actualul context, în care 
licenţele de operare pentru sistemul de 
telefonie mobilă GSM în ţara noastră 
au fost deja acordate, consider de un 
deosebit interes prezentarea, pe scurt, 
a sistemului GSM şi a rezultatelor 
obţinute de firma “ANALOG 
DEVICES”-SUA în realizarea unor 
circuite integrate specializate. 

Sistemul de telefonie celulară 
convenţinal este un sistem analogic: 
vocea utilizatorului este codificată 
analogic, în timp ce semnalele de 
control dintre telefon şi staţia de bază 
sunt digitale. în timp a câştigat însă 
teren, datorită avantajelor indis¬ 
cutabile, digitalizarea mesajelor chiar 
în interiorul telefonului, înainte de 
transmitere. 

în SUA sunt utilizate două mari 
astfel de sisteme, IS54 (TDMA) şi 
IS95(CDMA), dar standardul digital 
GSM (dezvoltat iniţial în Europa) este 
considerat mai bun, având aproape 
două milioane de utilizatori în peste 40 
de ţări. 

într-un telefon digital procesarea 
vocii reduce mult numărul necesar de 
biţi, şi deci lărgimea de bandă; în plus, 
pentru fiabilitatea sistemului, există un 


reţelelor de comunicaţii personale. 

Toate aceste cerinţe pot fi 
îndeplinite de setul “AD20 msp 410” 
care conţine trei circuite integrate şi 
software-ul necesar implementării 
sistemului GSM. Setul necesită doar 
un subsistem radio-plus memoria de 
bază, tastatura şi afişajul, pentru a 
realiza un aparat telefonic GSM 
complet. 

Cele trei circuite integrate ale 
setului sunt, conform cu figura: 

-ADSP-TTP01, procesor digital 
care îndeplineşte toate funcţiile de 
codare ale canalului şi include un 
microcontroler de 16 biţi, care 
realizează întreg protocolul de stocare 
şi utilizare a software-ului; 

-ADSP-2171 DSP, care 
funcţionează ca un procesor pentru 
semnale de algoritm, pentru codarea 
vorbirii şi compensarea deciziilor pe 
linie de soft; 

-AD7015, utilizat în circuite de 
semnale mixate (convertoare de 
bandă etc), include dispozitivele de 
codificare - decodificare şi 
implementează toate semnalele 
mixate radio, audio şi funcţiile auxiliare 
ale semnalelor. 


Detaliile prezentate în schema 
bloc din figură au următoarele 
semnificaţii: 

A-circuitul integrat AD7015, codare- 
decodare voce şi convertor de bandă 

1 - convertor analog-digital 

2 - convertor de bandă 

3- convertor digital-analog 
B-circuitul integrat ADSP-2171 DSP, 
procesor de semnal 

1 -codare voce 

2 - compensare canal 

3 - decodare voce 

C - circuitul integrat ADSP - TTP01, 
procesor de nivel 

1 - codare canal 

2 - aranjare 

3 - criptare 

4 - decriptare 

5 - rearanjare 

6 - decodare canal 

7 - microcontroler incorporat 
D - subsistem radio 

1 - modulator 

2 - convertor-sus 

3 - comutator 

4 - convertor-jos 

5 - demodulator 

6 - sintetizator 
E - RAM 512kx8 



număr suplimentar de biţi. 

Sistemul GSM actual a fost 
îmbunătăţit prin unele facilităţi (poşta 
telefonică -"voice mail”, servicii digitale 
directe etc.) şi prin reducerea 
semnificativă a vitezei de răspuns şi a 
lărgimii de bandă necesare. Există 
variante ale GSM care folosesc acelaşi 
protocol la frecvenţe de transport mai 
mari de 1,8 şi 1,9 GHz, pentru 
utilizarea unor celule mai mici ale 

24 


Telefoanele mobile pentru 
sistemul GSM necesită dimensiuni şi 
puteri reduse. Din această cauză cele 
trei circuite integrate, în tehnologie 
CMOS, au tensiuni de alimentare de 3 
sau 5 V şi consum redus, permiţând 
peste 2 ore de convorbire continuă, 
sau peste 40 de ore în poziţia 
“standby”. Ele au 176, 128 şi, 
respectiv, 80 pini şi ocupă mai puţin de 
12 cm 2 , cu o înălţime de 1,4mm. 


F- ROM 128kx8 
G - Tastatură şi afişaj 
H - Interfaţă date 
I -Control 
J - Microfon 
K - Antena 
L - Difuzor 

Bibliografie 

1. Analog Devices, 1994; 

2. Telecom, nr.5/1996. 


TEHNIUM • Nr. 4/1997 




























































































^^1VITACOM 
ELECTRONICS 

CLUJ-NAPOCA, Str. Pasteur nr.73 
TEL.:064-438401 *, BBS:064-438402 (după ora 16:30) 
FAX:064-438403, E-MAIL: [email protected] 
BUCUREŞTI, Str.Popa Nan nr.9,Tel/Fax:01-2503606 

DISTRIBUITOR 

TRANSFORMATOARE LINII HR 
Şl TELECOMENZI TIP HQ. 
DISTRIBUITOR COMPONENTE Şl 
MATERIALE ELECTRONICE DIN IMPORT: 

REZISTOARE, CAPACITOARE, DIODE, 
TRANZISTOARE, CIRCUITE INTEGRATE, 
MEMORII, SPRAYURI TEHNICE, 

PIESE TV-VIDEO, CABLURI Şl 
CONECTORI ... 

LIVRARE PROMPTĂ DIN STOC ! 


CUPRINS: 

AUDIO 

• Brumul în etajele de amplificare - Zanca Alexandru Pag. 1 

LABORATOR 

• Orgă de lumini - ing. Dobrotă Daniel Sorin Pag. 2 

• Sonerie bitonală - Sebastian Burgher Pag. 4 

• Avertizoare de îngheţ sau polei - dr.ing. Tony E. Karundy Pag. 5 

CQ-YO 

• Receptor SSB cu filtru LC - ing. Dinu Costin Zamfirescu(urmare) Pag. 7 

• CALLB00K (urmare din numărul anterior) Pag. 9 

• Schema electronică a receptorului T.V. în culori 

de tip Royal(Recor) - partea I-a Pag. 12-13 

VIDEO-T.V. 

• Depanarea televizoarelor în culori (IV) 

Etajul preamplificator F.l.cale comună - ing. Şerban Naicu Pag. 14 

ing. Horia Radu Ciobănescu 

CATALOG 

• Dioda Zener programabilă TL430/1 - ing. Şerban Naicu Pag.20 

• Circuitul integrat LM4861 - Aurelian Lăzăroiu.ing. Cătălin Lăzăroiu Pag.22 

• "Un cip pentru GSM" - ing. Nicolae Sfetcu Pag.24 




















muW«e 

calcula' 0 '