Vatra anul XXV, nr. 4 (136), oct. — dec. 1975

DR DD e aa 
III IZEI LII EZEZZZZZ 





(i FOATB ROMANBASCĂ DE OPINIE ŞI INFORMAȚIE | 
„_ Oote-Dece1975 XXV 4 78 FREIBURG-Germania 
ae RR N Erbprinzenstr.17 A 


î .. JUBLLEUL DE ARGINT 
Cum sboară vremea! S!au scurs 25 de ani de cânâ "Un grup de refugiaţi ro- 

„mâni din Italia a hotărît scoaterea acestei publicaţii în scopul de a înregis-— 
tra;din cele întâmplate aiciştot ce ne privegte,şi a menţine legătura cu fugarii 
din alte ţări".Ne adunaserăm mai mulţi într!'o "trattoria"! din Via Castelfidardo 
(Roma );ca să punem la caleșla o ulcică de "frascati",apariţia unei gazeteş-— 
a cărei durată niciunul n!o bănuia aşa de lungă.Era gazetă de exil,iar exilul 
după toată logica,n!'avea de ce să mai dureze multeAmericanii aşa de ahtiai du- 
pă democraţie;nu puteau să nu-şi dea seama în'ce groaznică tovărăşie se găsesc 
„cu Sovietele gi,avână ei pe-atunci monopolul bombei atomiceşnu le rămânea, după 
„opinia generalăşdecât să lichideze,într!'un fel sau altul,monstruoasă tiranie, 
redână popoarelor înlănţuite libertatea.Dar raţionamentul oglindea poate mai 
mult speranţa decât judecata; altfel,era uşor de amintit că nu interesele demo— 
craţiei aliaseră pe Roosevelt cu cei mai fioroşi tirani ai lumii,ci cu totul 
alte interese: în tot cazul,nu ale Americiisse 

Ne găsean aşadar, În seara aceea de 20 Octombrie 1950,în jurul mesei dela 
"Foglia"; âr.Mircea Popescu dela radio Romaşdrelliescu dela Padovasarheologul 
Dinu Adameşteanu,inginer Doina fenciu dela ParisydreAurel Ciufedu,Nicu Bujin; 
dreCostache Horodniceanu dela Venejia,prof,Caleşi şi alţii,dornici să participe 
la lupta de eliberare.Gazeta n!'avea să fie înregimentată,ci număie.. românească; 
păstrând obiectivitatea în toate,inăiferent âe matadori, "Tineri toţi -continua 
cuvântul !Către cititori! din primul număr- n'am avut când avea însărcinări prea 
importantee.Spunem aceasta numai spre a accentua că,neavând noi nicio răspundere 
în cele trecute -şi petreceute-,scrisul nostru Al'are de apărat teze sau poziţii 
„dateşel este liber: să exprime categoric o stare de spirit compleţ dezinţeresată; 
„cu singura preocupare, deci,âe !'a fi plăcuţi lui Dumnezeu şi folositori neamului 
nostru!,Cu atât mai mult,că nu aparţinen niciunui compartiment politiceSuntem 
doar Români,din marea massă românească,mulţumiţi ae a face parte din singura en- 
titate naţională căreia fi recunoaştem o totală legitimitate: neamul şi ţara 
noastră. Aşa fiina,e dreptul nostru de a ne da părereu în probleme ceșprivindu-ne 
neamul;ne privesc. deci şi pe noie,Concluzii de orientare vom scoate din confrun- 
tarea necazurilor actuale cu necazuri mai vechi,bucuroşi să afirmăm în tencuiala 
casei noastre;alături de sucul tras din cronici,apa vie a Evangheliei, în măsura 
în care propriile păcate vor îngădui totuşi câtul de autoritate morală absolut 
indispensabile... Vom căta să Lăsăm resentimentele personale la uşa "redacţiei; 
noi suntem o mare familie naţională,cână mustrăm pe cineva o facem dela frate la 
frateşcu dorul ae a-l îndrepta.Voim să fim la fel trataţi! Am ruga -mai ales!- 
pe cititor să se folosească de propria apreciere în a ne judeca, ferindu-se de 
slogane,cuvinte de ordine,ete.lar cine se regăseşte în paginile noastre,şi crede: 
că e bine;să pună umărul! 'Vatra! precizam mai departe- nu are colaboratori 
tocmiţiorice român poate serie la ea.Cine e frământat de un gând folositor ob- 
ştei naţionale -de.aici şi de acasă-,sau cunoaşte vreo afirmare românească, ori 
streină privind ţara noastră,să pună aceste lucruri pe hârtie şi să ni le trimi-— 
tă.Articole sau note scurte şi cu miez.Intocmite cu 0. rigidă obiectivitate„Scrise 
neaoş româneşte (asta nu Înseamnă neapărat cronicăreşte ). Informaţii complete şi 
bine controlate.Vom sta cu drag la dispoziţia tinerilor studiogi,scriitori poeji, 
pregătirea şi talentul lor găsină aici posibilitatea unei afirmării -împiedicaţă 
de urgia zilei să se manifeste în locul şi „cadrul ei natural", E 

De aceste Linii,trasate în primul număr;ne-an ţinut morţişe. : 

Inceputul, ca orice începutya fost cam dificil, Hotărtserăm;nu-i vorbă, să sooam 
tem revista la multiplicator şi nu la tiparniţă;ca să putem rezista prin noi în-. 
şine,fără să mai fim siliţi a întinde mâna cu apeluri la patriotismul altoraş 
n!'aveam însă de niciunele.Nefiind niciunul, gazetar,n'aveam nici măcar experienţă 
în materieePrimii bani i-au pus câţiva dintre îniţiatori,cari înşişi o duseau 








to paie A 
destul de greu.Părintele profesor Frâăsric Tailliez dela Institutul Oriental i 
ne-a împrumutat maşina sa de scris cu litere româneşti; alta ne-a fost dăruită 
mai târziu de inginerul Faţi,fârşerot din Albânia.Hârtie am dobânait deocamdată 
"per gentilezza!!; cerneală,la fel.Vâată cu primele numere au început şi încurajă- 
rile băneşti.Mai întâi dela un inimos român dela Milano,care a ţinut să rămână 
anonimurmat de profesorii universitari Claudiu IsopescușEmil Panaitescu, Victor 
Buescu,llexandrina Mititelu,prof.Desnireanu, prof.Daiayprof.Beratti preoţii Bona-— 
ventura Moraru, Tăutu, Vasiloschi,Boldeanu, Teofil lonescu,GrayianţPaul Veleanu, 
Traian Boeru,Nae Horodniceanu, Enver Hsenkova, Cuţumina;Giovanni Costa,Hojbotă, 
Plerre Duranăd,Petre Munteanu, Drăguțescu, Nagacevschi , Loan Miloae;Titus Bărbules- 
cu;Geta: Pârvulescu, dr„Holban,ing.Sfinţescu, octavian Vuia;Chirani,ugen Bârsan, 
“NeMogoiu,dreStroe,Hoidas,Maria Vicol,Horaţiu Comăriciu,GorneaGheorgheoni ,Mişa, 
dimon; re N.APlorescu, ing. Tălăgescu,maior Bumbăcescu,Basarâbescu,Maria-De Luca, 
monseCrişan, buki Galaction-Passarelli „N. Rizescu-Brăneşti „Ninigeanu,Şteflea,Ilie 
Munteanu, liviu Mureşanu, prof.Cârsteanu, prof. Braga Ighel,Oviâiu Popescu,ârelotta,; 
mitropolitul VisarionşDe Em. Popa Al „Şuga,moş Ion Roşuylon Ciobanu, lraian Miron, 
„Seitan, Adameşteanu, Lon Ceauşescu, Anzăr, Ştefan Cârstiuc,ârslancu,Apostolescu,inge 
» Smărăndescu, preSurducan,A1.FrâncuA1. Frunză, Năvală, Virgil lonescu,lucia Popovici, 
„ Bologa, Baatard-Nanu, îng.Moraru,ing.Chircu,Atanasie Chircu,Savu Postelnicu, Zeze- 
rean,Bălaşu,Cezar Teodorescu, Moralâi,Valeria Simone  Sterie, Naum, Mihalcea, Rotaru, 
Murgulescu;V,Cristescu,Virgil Constantinescu, Vasilie Posteucă şi alţii sute şi 
sute de pe toate continentele.Unii au trimis bani şi păchete pentru ajutarea 
- noilor veniţi sau a celor din spitaleș acolo mergea şi prisosul dela abonamente, 
căci niciunul din ostenitorii "Vetrei" nu era plătit, 

L, „Chiar dela început apar câţiva colaboratori asidui,ca Radu. Cornăţeanu,Petre 
„. Museeleanu, Bucur CalangiusAlexandru Ţuluca, Dragoş Măgureanu, hârian Popa, Valeriu 
„+ „PetreseusVică: Priboianu,Marin Podgoreanu, dintre cari unii au rămas până azi... 

: Dar. la aceasță publicaţie a colaborat, sporadic,can întreg exilul. Răsfoină 
„colecţiașgâsim. un bogat ;şi splendid. buchet de condeleri, oameni din toate stra- 
turile societăţii româneşti,uniţi de-acelaş dor de a-şi servi patria şi neamul 
din robiesAu publicat articole în "Vatra"; mitropolitul Visarion Puiu,prinţul 
Nicolaesgeneralul Băgulescu,prof, Emil Panaitescu,prof.Frââsrie TailliezyprofeNe 
Iliescu, prof.C.Braga,prof.Horia Tânăsescu,prof, Po escu-Botoşani episcopul Trifa, 
prof. C„Michael-Tiţus, prof. Buhociu, prof. litus Bărbulescu,preoţii Boldeanu, Pavel 
Tânase dela Sf „Munte, Palaghiţă, Vasi1oschi, Graţian, Cădaruav.llie Gârneaţă, Conste 
Papanace ;Demostene Nacu,Vasile lasinschi, doamnele Lucia Popovici Dorina Gabor; 
„„„ Oltea Vasilosehi,Maria-Voichiţa Gruia;âre.Mioara Iotta,Maria Gheorghe Ghilezan, 
„aveVirgil Vasiliu, ârsFranco Trandafilo, George Ghiţea,dr.Mardarie Popinciucylan 
. Şteflea,ing. Traian Boeru, diplomatul N.Dianu, Mihai Fotin Emescu,Horia Stamatu, 
„îngeMarcel Nicolau,Dunitru Bacu, Ghe Perdichi N. Bujiri, ing, Vir il Ionescu, Vasile 
Florea,aveN, Ri zescu-Brăne ti;D„Ene Popa, N.geitan,Alexanăru Frunza, ing.Vasile Bizău, 
lon Gachi,Cola Chirani. Cezar Teodorescu, Traian Miron;Mircea Lzverniceanu, Pe Mi- 
„ halcea, hugen Drăguțescu, Alexandru Negoescu, Dumitru Nimi eanu, Petre Gheor heoni, 
E Ion Rotaru,ConstBudurea,Gh.gerbănescu, Virgil Puppi ; Pavel Dumbrăveanu, profi lon 
” Sân-Georgiu,ave kaurian Ţâlnariu, prof.Mircea Po escu,dr.Petre Vălimăreanu, etc, 
Y „Ca publicaţie de pribegi,"Vatran a ieşit şi ea în diferite locuri,pe unâe 
„0 ajungeau soroacele,urmână fiâel peregrinările directorului 'ei.Astfs1, în afară 
„de Romaşea a apărut la Viena, tadova Muenchen, Kbin, Paris ,Madrid,Milano, Stuttgart 
şi Freiburg, ast iz De 
Pe linia obiectiv-românească. pe. care s!a fixat, "Vatra" a trebuit,pe lângă 
Combaterea cancerului şi imposturilor tin țara ocupată,să lupte cu multe impos-— 
turi aici,să taie unghiile atâtor şacali ce-ar fi voit pe nenorocirea generală 
sa-şi croiască "'glorien şi stare.In asemenea, încleştări nu reuşeşti să' fii în- 
totdeauna "academic"; dar cititorii au luat revista drept "foaie ae opinie şi 
„informaţie",cum stă sub titlul ei,şi nu drept biblie,şi au încurajat-o ca atare, 
“Le-au fost de-ajuns obiectivul românese şi cinstea sufletească a redactorilore 
Soarta a făcut să: pierdem pe, parcurs hulţi colaboratori,prieţeni Şi susţină- 
tori La ei ne gânâim azi, în pragul celui de-al doilea sferţ de veac,cu duioşie 
şi recunoştinţă.gi ne gândin la toţi prietenii noştri, Împrăştiaţi pe toate con- 
tinentele,cărora de-un sfert: de veac revista le bate la uşă, ducânâu-le o veste, 
e) întărire;o amințire. a ce-am fost în trecut. -. şi vom nai fi! i să 
să Datată Ianuarie 1951,"Vatra" a ieşit în realitate în ultimele zile din Deo 
aCănibeie 1950;care. era "an sfânt, "Sfânţn e.şi anul jubileului său de argint 1975, 




















0 a 
Şi tot într!un "an sfânt" are să cadă şi jubileul ei de aur: în anul 2V00,Dar 
dacă deocamâată continuăm din proprie iniţiativă,atunci vom face plebiscit: ca 
CI . . . hi u . y 9" P 
să vă consultăm,âragi cititori,dacă doriţi să iasă mai departe,sau. s?o scoatem, 
EA) A . . ARE ai E e & 
în sfârşit,la pensie... Botae Via dale bilă, 


COLINDUL NINSORII de V.Voiculescu | 


A suflat prin cer un vânt Negrii stupi rostogoliţi Zile!ntregi albul sobor 
Răsturnând stupinele, Tot văzâuhu!'ntunecă, Fâlfâie-aripioarele. 
Azvârlite pe pământ Dar âin stupii răscoliţi Se astâmpără din zbor 
“Năpădesc albinele. _.. Roiuri albe lunecă; „ Doar cât iese soarele, 
Prisăcarul lui Hristos Şi căzână pe drum,prin sat, Stau tot timpul gerului, 
Prăpâdindu-şi Cheie Dunnezeu mai ştie-le, Dar când vine binele, 

Mi se uită mânios | Pretutindeni stau lăsat “Linyde:dorul cerului, 
Cun i-a spart ştiubeile, Cotropină câmpiile, Se topesc albinele, 


&& Pentru urmaşul marelui Şaguna în scaunul metropolitan dela Sibiu,un anu- 
me Mladin,ziua robirii ţării este,şi astăzi,"'cea mai mare sărbătoare naţională 
a poporului român'eAşa fiind,ziua de 23 August "a fost sărbătorită şi în acest 
an 'într!'un entuziasm popular general", jură inconştientul,pretinzână cta văzut-o 
cu ochii lui: "Am fost cu toţii martori la această bucurie obştească,binecuvân- 
tată parcă şi de Părintele luminilori,minte ateul mitrat;adăogând şi sacrilegiul 
de a-şi asocia pe Dumnezeu în blagoslovenia robiei.şi politrucul cu patrafir 
continuă;"cu bucurie patriotică",să copieze din "Scânteia obişnuitele staţis- 
tici false;cu obligatoriul adaos de tămâie, 

Dar la serbarea organizată de mitropolit "în cinstea zileit,părintele Gri- 

"gore Marcu a can dat cu oiştea în gară când a vorbit de amintirea celor ce S'au 
jertfit pentru eliberarea ţării": căci,finnă vorba de liberarea țării gi de 
jertfecei prezenţi n'au putut să nu-şi "amintească"! de colonelul Arsenescu,de 
colânelul Uţă,de generalul Domăşneanu,de echipele celor retraşi în munţi,de miile 
de căzuţi la Canal Piteşti Gherla,Galaţi,Sighet,Aiud,de miile celor ce-au reuşit 
să-şi ia lumea!'n cap pentru a face aici ce nu mai puteau face în ţară,unde şi 
respiraţia le era controlată, 

Toată mocirla în care se complace omuleţul din jeţul lui Şaguna are un sin- 
gur scop:,să placă stăpânilor,convingându-i de ataşanentu-i devotat la regimul 
ateilor,pentru a ajunge patriarheDar nu e cum vrea omul,şi tare ne temem că s!a 
noroit degeaba,Nu numai c!a comis grava imprudenţă de-a neglija în âiscursul său 
pe madan Leana; se mai întâmplă că are concurenţa lui Moisescu dela Iaşi,mai în- 
văţat Şi mai greu ca el,chiar dacă ceva mai puţin slugarnic.şi se mai rue d 
ca patriarhul e oltean vânjoscare n!'ar fi să dea curână vrabia sigură de-aici 
„pe perspectivele;negre ca cioara pentru el,âe "âincolo"” ae gardeS!a întâmplat 
odată în Italia ceva îe care a râs toată ţara.Un bătrân,socotind cumva sfoara 
scurtată,şi-a vânâut averea pe-o sună modestă;rămânâne ca noul "proprietar" să-i 
mai dea lunar,cât o trăi,o sumă,iar în posesie să intre numai după moartea vân-— 
zătorului După 50 de ani,cumpărătorul a murit,iar bătrânul încă mai trăia... 





&& Intâmplându-se decesul stareţului dela Râmeţ,un vorbitor a afirmat la în- | 
mormnântare;cum ne asigură "Telegraful Român",că,în afară de obşteasca durere, 
"moartea sa a umplut de tristeţe, deopotrivă,pe vieţuitoarele din mănăstire... 

„Aşadar,nu-i adevărat că s'au confiscat până şi orătăniile,șau lighioanele din 
batăturiș cum şi-or fi manifestat ele, însă; "tristezea"?,., 


&& La 6 August a avut loc la Atena sfinţirea monseniorului Anargyros Printe- 
sis ca exarh apostolic; printre consacratori; PeS.kpiscop Vasile Cristea, 


„&& D-na Eglantina Daschievici a făcut exilului,şi de Crăciunul acestui an, 
„Un dar: o placăa.de patefon,intitulată "Vraja copilăriei",cu versuri şi muzică 

de domnia sa.Notăm,pentru amatorii de lucruri delicateadresa autoarei: 4621 
NeKenmore Ave. - Chicago/111.60640 - Staţele Unites- | 


SP, i A A : : PRE: + Ă 
_wă Filosofeaza Gâgă Sima,în "Ţara şi Exilul!" lui,că "omul nu e materie,ci 
. . ă . . » : . Pi A d A a 
spirite Partea lui materialăşvizibilă,nu e decât un înveliş temporar". Ce e prost 
h ş : 
e ca acest înveliş! poate provoca unele boclucuri,care spulberă chiar unele 
sefii, făcându-le foarte "temporare"... 


? 











O + 
ORIGINA ŞI UNITATEA NEAMULUI ROMÂNESC 


"Românii se socotesc a fi o colonie a Romanilor... Moldovenii au aceeaşi 
limbă, obiceiuri,religie ca şi cei din Muntenia... Limba lor şi a celorlalţi ro- 
mâni a fost cândva romană " (Nicolaus Olahus). 


"Runânii câţi să află lăăuitori la Ţara Ungurească şi la Ardeal şi Maramo-— 
roş»de la un loc sânt cu molâovenii gi toţi de la Rân se trag"! (Grigore Ureche). 


"Biruit-au gândul să mă apuc de această truâă,să scoy lumii la vedere felul 
neamului,din ce izvor şi seminţie sânt lăcuitorii ţării noastre ,Moldovei Şi 
Ţării Munţeneşti,şi românii din ţările ungureşti. .. că toţi un nean şi odată 
discălecaţi sânt" (Miron Costin). 


"Însă rumâni înţeleg nu numai ceştia de aicisce şi den Ardeal,carii încă şi 
mai neaoşi sânt>şi moldoveni şi tot câţi şi într'altă parte să află şi au aceas- 
y 


ta limbăee. tot unii sânteCe dară pe aceştia,cun zic,tot romani îi yinem,că toţi 
aceştia dintr!'o fântână au izvorît şi cură" (stolnicul Cantacuzino )e 

"Aceştea dară mai sus pomeniţi,şi în toată lumea cu nume nemuritoriu vestiți 
romani nepoți adecă şi strănepoţii ellinilor troadenisânt moşii strămoşii noş- 
tri a moldovenilor,muntenilor,ardelenilor şi a tuturor ori unde se află a romani-— 
lorșprecun şi singur numele cel as moşie ne arată(români chemându-ne ) şi limba 
cea părintească,care din romaniască sau lâtinească iaste" (Dimitrie Cantemir). 


| _COLIND_ de Pan W.Vizirescu A, 
Magi din alte zări Grele uşi de fier, Mai mult printre stele 


Au pornit cărări, - Lerui ;Doamne-ler! Decât prin vâlcele, 
C!au văzut o stea iveau gânâ năier, 


Fost-au frunţi smeriţe 


Nouă ce vestea: i 
„Noua ce vestea In staul ae vite, 


Lerui Doamne-ler! 
Prune venit din cer, 


E Ai Greu de luat în seamă. Pruncul de-au văzut, 
Lerui ,Doamne-ler! : 9 ă 
| Fost-au prunc şi mamă  , L-au şi cunoscut 
Către Betleem, In sărac ungher, Şi se minunau, 
Deslegână blestem; Lerui , Doamne-Ler! Parcă se năşteau 


Magii cum mergeau, 
Drumuri noi urzeau, 
Peste culmi de ger, 


Intru nou mister 


Cu fişi e rază : 
i RU 8 SR Lerui , Doamne-lLler! 


Maica sta de pază, 


; y ) Şi-mi resfira voci . Mare bucurie 
Lerui ș Doamne-ler! . i - 1 ai 
De prin prooroci, Colinda!n vecie! 
Magii erau trei, Un Iosif dulgher, Steaua şi Cuvântul 
Purtători de chei Lerui ; Doamne-Ler! Văruiau pământul 
„Şi ştiau desface Hagii prea nvăţaţi Ca să-l mute!n cer, 
Iainice capace, Şi indelung umb ca „ Derui,Doamne-lLer! 


să Duminică 19 vVetombrie a avut 1oe la Minchen căsătoria a-lui Corneliu 
Stoiansgazetar,cu ingeAdina Maria Rusu.Naşi: d-na Şi ingeiurel Teuşane Cununia 
a fost oficiată de părintele protopop Dumitru Popas — 


+ La Madrid s!a stins la 10 Noembrie,spovedit şi împărtăşit,George Cande- 
leanueProhodirea s!'a făcut în biserica ortodoxă Sfinţii inarei şi Dumitru, 

+ A decedat la Paris doamna Alice-Hlena Tiberiu Sfinţescu.ivea 97 de ani, 

+ La Boston's'a stins Pavel DumbrăveanusEră unul din rarii refugiaţi din 
urmă care a!nţeles că n'a fugt în lume dupa pricopseală,ci pentru luptă, 





*  PreDumitru Popa a oficiat la Munchen, Duminică 19 Octombrie, după S5f.Litur- 
ghie,un parastas pentru odihna sufletului profesorului Gheorhhe Cârsteanuyâin 
"generaţia dela 1922",fost secretar general al Universităţii din Cernăuţi, şi 
al Institutului, Român âin Berlin, | 

—-"' La 26 Octombrie,sfinţia sa a oficiat la Stuttgart un parastas pentru 
generalul Platon Chirnoagă e 

—  Implinindu-se 57 de ani dela asasinarea lui Corneliu Codreanu şi a altor 
„ L5- buni, români ;păreD+Em, Popa a oficiat Duminică 30 Noembrie,în biserica BfeNico-— 


lae an Gasteig din Minchen șun parastas,_ urmat de un Te Deun pentru "1 Decembrien, 


+ La Milano s!a stins,la puţină vreme după soţul ei,italian din România, 
doamna Ioana Vettor,originară din Călugăra (Bacău), APĂ i 














= a 
_IN RUSIA SOVIETICA 
Există în ţara mea o incredibilă mulţime de neferciţi: bătrâni singuri,cu 
pensii ridicole; persoahe fără niciun rost în viaţă, lipsite de. lucru sau de po= 
sibilitatea de a sţuaia,lipsite de o locuinţă ca lumea,fie şi după criteriile. 
noastre de sărăhtoci; bolnavi cronicicari nu reuşesc să intre într!'un spitalş: 
nenumărați alcoolizaţi; un milion şi jumătate ae deţinuți,eliminaţi pentru toţ- 
” deauna din viaţa normală, victime ale maşinii judiciare oarbe şi adesea injustey; 
”venale,dependentă de autoritatea sau de mafia locală; simpli nenorociţi,cari 
n'au ştiut să -aea bacşiş cui trebuia... După mine,definiţia cea mai concisă a. 
societăţii sovietice contimporane e "societate de capitalism statal!; o aşezare 
care se deosebeşte ae rapitalismul moderr de tip occidental prin deplina naţio-— 
„ natizare; totalul monopol partiție guvernativ în câmpul economiei şi deci şi în 
„al culturii,ideolbgiei”şi altor câmpuri -ale vieţii... Totalul monopol al Statu- 
lui duce la nelibertate,lu un forţat conformismeDe fapt fiecard depinde cu to- 
„dul de Stat.In perioadele critice,nelibertătea genbrează teroarea; în cele : 
mai liniştite,ea generează puterea-unei birocraţii incapabile, oroarea,apatias se 
Nu avem desigur cea mai înaltă productivitate a muncii din lumejdar nu-i | 
nici măcar de sperat să atingem în viitor indicele țărilor înaintate din lumea 
capitalistă, E semnificativ: că după 58 de ani de eforturi gigentice,dintre care 
5U de ani de pace neîntreruptă,nu aven nici pe departe nivelul de viaţă cel maj 
înalt din lume.Un muncitor din oricare țară capitalistă,nu numai in Ameruca -i 
dar şi din Franţa,Germania Federală, Suedia sau Italiajar refuza să. muncească 





sale.Salariul minim lunar e ge 60 de ruble(circa 30 ae dolari ),iar cel mijlociu 
de 110(circa 55 dolari)... In USA salariul mediu e de 600-800 dolarie.. In alte i 
ţări ca Franţa,Germania,ltalia,salariul e mai mic,dar mai mic e şi costul vieţii,, 
Azi toată presa e plină de ştiri asupra inflaţiei,dar., aş vrea să spun că voi: 
Occidentalii nu muriţi de foame pentru asta; aveji destul spaţiu pentru retra-. 
gere şi,chiar de-ar scădea de- cinci ori nivelul vieţii,tot veţi. trăi mai bine 
decât locuitorii celei mai bogate ţări socialăte din lume s e e A 

Regimul nostru a dat şi qă foarte puțin cetăţeanului: concedii foarte scurte 
(ae două săptămâni ) şi într!o perioadă stabilită de administraţie; o săptămână, 
de muncă ae 41 oreadică mai lungă decât fn majoritatea ţărilor capitaliste,şi. 
absenţa unui real drept de grevă sau de a înainta organizat vreo petiţie unei 
autorităţi superioare; pensii şi salarii foarte joase (pensia maximă e de 120 ae 
ruble;adică circa 60 ae Ep ea rit In fiecare an,unele zile de sărbătoare sunt 
declarate lucrătoare.. Condiţiile ae viaţă şi de locuinţă sunt rele pentru ma-. 
joritatea populaţiei.A obţine un apartament singur pentru o familie e un bine 
pe care mulţi îl aşteaptă toată viaţa... Cu excepţia câtorva oraşe de elităsapro- 
vizionarea cu mărfuri e rea.Pâinea e de calitate proastă,cu adaosuri de surogate; 
şi mai rău stăm cu carnea; în majoritatea localităţilor sunt 'cozi de ore,iar ca- 
litatea nu satisface uneori nici pe câini.In mii de sate şi orăşele se fac chiar 
de dimineaţă cozi la uşile prăvăliilor ae alimente,în aşteptarea sosirii pâinii, 
Când e Yorba de un produs rar,ca peştele sărat,aleargă întreagă mahalaua, lumea: 
aşteaptă pe scăunele sau în picioare -sunt mai ales femei- multe ore din zi,chiar 
şi în perioada celor mai urgente munci agricole: dragostea ae pământ, stimulentul 
interior,care încă: stăpânea pe ţărani şi ţărănei acun vreo 40 de ani,a'dispărut - 
de-acum, odată ' cu stimulentul material.Zile întregi se învârt prin piaţă,în faţa. 
pravălii lor, fără treabă şi beji» oameni, flăcăi adolescenţi. Bătrânele discută,cum. 
odinioară oamenii şi băiţii nu beau aşaynici măcar în sărbători, se, | : 

la studiile superioarsșăunt multe nedreptăţile: între acestea,discriminarea 
antisenită; dar există şi o discriminare,la fel de nedreaptă, faţă de tinerii ce 
vin dela ţară,de fiii disidențilorai credincioşilor,de persoane de Grigină ger- 
mană gi în general ae toţi cei ce nu se bucură de favoruris, Foarte joasă e apoi 


2 Cena lei lil spitale, bolnavii stau pe coridoare,.In provincie lipsesc aproape total me= 
dicamentăle moderne; excepţie fac policlinicile pentru ştabiee Limitarea liber-— 


3 





si Giza d ; 
- sauşcum se spune 'în Republica Democrată Germană, "torarăgi cărora Li se spune 
'dumneavoastră!t!,Aceşti oameni au un mod aparte de trai.Grăâţie unui complex sis- 
tem de: privilegii,secrete şi vădite,caşi de relaţiiseunoştinţe şi reciproce plă- 
ceri = şi graţie salariilor mai ridicate,aceste persoane au posibilitatea unor 
locuinţe cu mult .mai. bune şi să se hrănească mai birie,adesea cheltuind mai - Pu-e 
ţin în magazine rezervate anume,sau plătind cu Nasrtificate de valută" sad cu 
voiajuri în străinătate,suprema formă de recompensă pentru cine se arată credin- 
cios regimului e gh i ALI 9 
Nu există un singur popor care să fi suportat într!o singură generaţie sa 
crificii atât de incomparabile„Muncitorul nostru nu poate coborit în piaţă.„Deşi 
' megafoanele dela radio îndoapă zilnic cu ideea că cetăţeanul e stăpânul ţării, 
el ştie foarte bine că adevărații stăpâni sunt aceia cari seara şi dimineaţa ? 
sboară în automobile negre cuirasate dealungul străzilor amuţite. şi baratesee 
„ ba alegeri sovieticii depun în urnă un buletin pe care e scris un singur 

„mumeeCetăţeanul nu poate să nu simtă batjocura închisă în acea ceremonieybatio- 
„corire a bunulai simţ gi'a demnităţii omului.Astfelyel este dresat şi: se lasă. 
dresat pentra a. trâi.Se înşeală pe sine însugi.Cetăţeanul sovietic e astfel 
fructul unei societăţi totalitare şi,deocamâată,şi principalul său sprijineEu 
pot numai să implor destinul ca ieşirea din acest cerc orb al istoriei să nu 
„fie însoţită de sguduiri gigantice,de care nu putem avea azi nici măcar o ideee 


“Andrei Zaharov(Ţara mea şi lumea) 


Dacia liberă de Ioan Alexanâru | 
Din Răsărit de facle pe deal în cimitir 


Damenii ies la lucru 


pe dealuri şi pe văi. „Be clatină grozav şi: înfioară 
Turmele ps păşuni s'au deşteptat demult  Vestea!nvierii păsării pustii î 
Soarele stă sub neguri pal divinizat. La grinzi poenesc străvechilă uleioară 


In turnul său profetul! 


e gata pentru cult Cleiul seminei răstignit în glii 


S!a făcut ou de pară 


| Satele!s dese mulţi: au fost veniţi şi-a izbucnit îr. noapte - 
Cu ochi. albaştri gi căciuli miţoase Şi paznicii !'ngroziţi că l-au văzut 
„Cei nesupuşi şi mânărt- Mărturisesc în neamurile toate 


i DĂ munţii retezaţi 


Şi s'au lipit de stâni şi ae sălaşe. Unii-au ajuns aici pe sub pământ 


„Şi noaptea-apar străini prin cimitire 
In piei de oi la pluguri mari. de lemn Şi templului baalic tăcui i-au săgetat 
„Trase de bouri tineri | i „„ „Dea dreptul pata albă din privire 
pa cu coarnele întoarse e În | 
Inplfată!n huma stearpă | 
ai seminţele de grâu 
“Miroase a opincă şi a sunane arse 


„Păsări urcate pe dealuri şi prin sat 
Ciugulesc. varul de pe :. oseminţe 
Preoţii daci înalţă sub goruni 
Jertfelnicele-aducerii aminte 


„* Ultimul tra-la-las-- Cea 'mai recentă compoziţie muzieală a lui Nello 'Man- 
_Zattisinspirată de poezia "Ultimul ţra la la" a lui Ştefan Baciu,a. fost imprima 
„tă pe disc,interpret fiina compozitorul “însuşi Pe cealaltă parte a discului, dea- 
semenea în interpretarea -lui NeManzatti:sa fost gravat cântecul "Monotonie",o com 
„ poziţie a sa premiată ru ani în urmă de un juriu interraţioral.0 ştire desigur 
'Îînbucurătoare pentru cei cari apreciază talentul de compoziţor al maestrului, 
„Gu regret aflăn însă că -Nello Manzatti ar fi tuat hotărîrea ca "Ultimul tra, 
la la! să fie şi ultimul cântec de adio dela“căriera de compozitor.Noi £1 asigu- 
răm că nimeni nu-i va lua în nume, de rău călearea cuvântului în acest caze Căci; 
“cine ar putea să se împace cu gânâul că un asemenea :isvor binecuvântat 'ar putea 


secasprivându-ne de alte melodii :nenite eventual să devină şi ele nemuritoare ca 
. % u a 138 CO e 
"Frumoasa mea cu ochii verzi",ca să nu amintimi'decât aceasta! Maestre,struneş- 
te-ţi coarda şi lasă restul pe seama muzei! : di 
îi agp Bi Marcel Nicolau 


x "Lumea! in Bucureşti vorbeşte,la 23 Ootombrie,âe "rezonanţa internaţională 


a gândirii şi activităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu privind instaurarea în 
lume a unei noi orâini economice şi politiceleşi cum niciun sac nu poate da altă 


. y : Ș . î a > a a ri 
fajnă decâţ are,nici"gândirea! ciznarului. nu poate. oferi lumii decât strălucitul 
exemplu al economiei ţării ce îi s!'a dat în arendă de către Moscova Şi, politic, 
soluţia ocupării de către husia... 








i 


CALENDAR NAȚIONAL, ț 
1 Cet.187$: "Convorbiri literare" publică "Soacra cu trei nurorin, 
2 0ct.1875: Moare,la 1/8 ae ani Petrache Poenarue AT 
4/11 9et,1365; Se naşte,la Storojineţ,lancu Flonăor, 
4 Cet.18/5: Se înfiinyează,la Cernăuţi,Universitas Francisco Josephina Cer- 
novicensis;cea mai .răsăriteană universitate de limbă germană, Sa 
7 Octs1A5E: In şedinţa divanului ad-hoc,arătână că e pentru unire,lon Roată 
din Câmpuri /Puina adaogă: "Noi nu ştim a ură,dar Dumnezeu ştie a se îndura!; 
"lar protoiereul Dimitrie Mateiaş. declară că "alegătorii săi.,tot clerul de Roman, 
l-au rugat cu lacrimile în ochiyca să voteze pentru Unire şi celelalte dorinţe 
„rostite în programul naţional!e | 
7 Oot.,1905: Antarţii greci ucid pe românul George Nazla din Vlaho-Clisura. 
8_9ct.1908:' Traian Vuia izbuteşte,la 1ssy-les-Moulineaux unul dintre primele 
zboruri,cu un avion construit de el. 
-10_0ct.,1905: Antarţii greci ucid pe Taşcu Dârja din Cruşovae 
19_0et.,1955:; Sfântul Sinoa;întrunit fa şedinţă solemnă la Bucureşti, decide 
canonizarea unor ardeleni: Ilie Lorest,Sava Brancovici, Visarion Sarai,Sofronie 
dela Cioara şi Oprea Miclăuşsca "sfinţi români, | - i | i 
11/23 _0et.18/54 5e naşte,la: Bragov,şt.0.ILosif, d. 
„12 0et.1595: In urmărirea turoilor;Ştefan Răzvan al Molăovei ocupă Bucureştii, 
"în timp ce Mihai şi Sigismund Batori grăbesc spre Giurgiu, i 
12 Qet-1825:; Moare Nicolae Văcărescu.. 
14 0ot 1845: Se naşte,la Viena,vestitul tipograf bucureştean Carol GHbl, 
» 14'0ct.1905; Antarţii asasinează pe Nicolae Apostolina din Perivoli (Macea, ) 
„15 0et.1895: Inaugurarea Palatului de Justiţie din Bucureşti, L 
ID _0et.1955: Moare actorul Constantin Nottara. 
17 09et.1925:; Moare Ioan Ursu,prof.universitar la IaşiCluj şi Bucureşti, | 
19: 0ct.1875:; se naşte literatul George Ranetti,la Mizil, dă | 
19 0ct.1880; Apare;la Bucureşti Albumul Macedo-Român. A 
19 06t+1935: Moare Gib Mihăescu.f îngropat în oraşul natal, Drăgăşani e | 
20 0et.1895: Se naşte lingvistul Al.Rosetti,  . | j 
20_0et.1915: Premierul maghiar Tisza scrie contelui Czernin,plenipotenţiarul 
austro-ungar la Bucureşti: "La momentul oportun aş fi dispus să recomand o am- A 
« nistie pentru toţi civilii români (ardeleni ),în afară ae lucadiu și Gogaşcari | 


săvârşesc zilnic acte făţige de înaltă trădare şi 1ăse-majesţatei, 
21 0et.1905: Antarţii ucid pe românii N.Petou şi Mitacu din Hrupigte (Macea, ) 
22 Vet,1895: Porneşte ain Berbera expediţia africană a prinţului Dimitrie 
" Ghika-Comăneşti , compusă dîn 57 vânători,călăuze,conducători ae cămile, 
„22/25 0et.1905: Antarţii incenâiază comuna românească Avdela âin pir. 98 
24 9eţ.1925: Moare Toma Stelian,avocat şi on politic,născut la Craiova, 
„26 _0et.1850:: se naşte. la Fefelei, lângă Mizil,Grigore Tocilescu, 
26 _0et+1860: In prezenţa Domnitorului Cuza şi a: lui Kogălniceanu se inaugu-— 
reaza;la Iaşi, în Palatul Moruzzi, Universitatea, cu Fac;de Drept ,litere,ştiinţe, 
+ 28 06t.1920: Pacea dela Paris. Anglia,Pranţa, Italia Şi Japonia ne recunose 
dreptul asupra Basarabiei.După 20 de ani,primele două ne declară război fiinacă 
am îndrăsnit să apără acelaş "drept românesc" asupra vechiului nostru ţinut, 
29 0ct.1725: Moare episcopul unit Ioan Patachi. Sat id, 
29 0ot.1875: se naşte la Eastwe1l (Kent ), în Anglia,regina Maria, 
Nove+1875: "Convorbiri literare publică nuvela "Scormon!! a lui $ 
mai bună povestire de imaginaţie ce se scrisese în româneşte, 
1 _Nove1595: După luarea Giurgiului, Minai .şi Bathory intră în Bucureşti,''pe 
zile,Mihai însoţeşte pe Bathory 


lavici,'!cea 


„care îl aflară desertat ae locuitori!" Peste :3 
până -la Gherghiţayunăe se aespart... : 
"1 Nove1835: Eliade editează,la Bucureşti,Gazeta “Teatrului Naţionale 
1 Nov.1925:; E investit şi instalat primul patriarh al României, - 
3 Nove 1900: se naşte,la Bacău, Lucrețiu Pătrăşeanu; comunist... român! 
„4: Novs1465: Moare Doamna Oltea,mama lui Ştefan cel Mare,călugărită cu numele 
de Maria. fost îngropată la mănăstirea Pobrata, : j 
4 _Nove1905: Antarţii greci asasinează pe învățătorul Constanţin Ghica,direc- 
torul şcoalei ronâne âin Vlaho-Clisura, AL: 
2. Nov-1905: -Antârţii incendiază satul ronânese Zervo 


: hori şi asasinează,la îi 
Veria,pe preotul Atanase Papanace,pe Gheorghe Şuli şi ne Eftimie, 


sa 0 ai | 

6 Novs1877: Batalionul 2 Muscel,compus din 4 compăni i (Câmpulung, Podul Dâmbo-—. 
viței ,Miceşti şi Bârzeşti),cu un efectiv de 720 oameni ,asaltează Rahova. Reduta 
cade la 9 NoveCad maiorii DeGiurescu şi Gonstantin Ene,locototenenţii Pavel Bor- 
deianu şi Nicolae Radovici,caporatii Niţă Stanciu,Mi tu Nicolae; Țuţulea Llon;Matei 
Gheorghe,148 soldaţi.Sunt deasemenea răniţi 4 ofiţeri şi 181 ostaşie 

1 Noys1919: Moare junimistul GhePanu,născut în 1848 la Galaţi. 

8 Nove1877: Garibalai,către poporul italian: "Descendenții vechilor noastre 
„legiuni ,românii,se luptă cu eroism pe țărmurile Dunării pentru independenţa lorş 
mi se pare că este bine a face să se audă o aplaudare din partea Capitalei ve- 
Chii luni şi-a Italiei întregi, îndreptată valoroase noastre rude, 

9/10 _Nov.1949:.Un mare cutremur distruge multe clădiri în toată ţara, 

„19. .Nove1895:: Moare Alexandru Vdobescu,după 2 zile de agonie, 

10 Nov. 1995: Antarţii greci jefuesc şi incendiază casele Românilor din Peri 
voli şi asasinează pe Nacu Şiacu din Pleasae | : 

10 Nove1995: Moare istoricul Alfred Rambaud,născut la Besangon în 1842, 

19 _Noyv+1935: Instalarea,la Cernăuţi,a noului mitropolit al Bucovinei ,Visa- 
rion Puiu,venit. dela. episcopia Hotinului, 

10 _Nov.1940:; Moare protopopul Loan Moţa din Orăştie, fondatorul "Libertăţii, 

Il Noy.1845: Se naşte,la Brânzenii: Vechi (Orhei ), filantropul Vasile Stroescu, 

12 Noye 1905: Antarţii: greci asasinează pe primarul român, ăin Aydela,George 
Pupi;şi pe Gugu Biturnu: din Vodena, 4 daia 

12 Nove»1940: Mussolini primeşte în audienţă pe generalul Antonescu, Mihail 
Sturza, Const «Papanace, Vladimir Dumitrescu şi Alexandru Constânţ. | 

12-20 Nove1955: Prinţul Nicolae vizitează, îmbărbătându-i pe refugiații ro- 
mâni din Roma; Salerno,Bari şi Triest, 

15 Nov.1905: Antarţii greci asasincază pe Spiru Costuri din Coreea, 

15 Nov.,1845: Se.naşte la Ghindăoani (Neamţ ), fiu de, preot, Vasile Conta, 

19 Nov+1905: Antarţii greci ara cărţile liturgice româneşti la Breaza (Maced, ) 
19 Nove.,1905:; se înfiinţează parohia română unită "S£.Elena!" âin Cleveland. 
20 Nove.1920: Apare cunoscutul roman al lui Liviu hebreanu, "Ion, 

21 Nov.1895:; se naşte,la Lugoj;tenorul Traian Grozăvescu. . , 

22 Nov+1995: Antarţii greci asasinează pe Dumitru Duca âin Pisuderi (Maced, ) 
25 _Nove194U: Antonesâu semnează la Berlin adeziunea la Pactul Tripartit, 
„24 Nov +192U: Woare,la Bucureşti ,ilexandru Macedonski, 

25 Nov.1865: Invăţătorul Apostol Mărgărit din Vlaho-Clisura cere printe!o” i 
petiție marelui vizir Ali Paşa;ministrul turc al Afacerilor Străine, "a-mi per-:. 
mite să înfiinţez însumi în suszisul oraş (Vlaho-Clisura ) o şcoală, în care voi 
preda limba turcă,greacă şi limba noastra “românească ,pe care adversarii noştri; 
în mod arbitrar,caută s!o: îndepărteze din şeoală.Sunt,ilteţă,nai multe sute âe 
mii de, Români stabiliţi în Macedonia de aproape douăzeci de secole„Cu toată apă=— 
sarea din partea Grecilor,âânşii au putut să-şi păstreze limba Şi moravurile, 
Voin acum să cultivăn mai bine limba noastră; dar adversarii vroese să ne facă 
să o uităm, învăţânăâu-ne cu sila limba greacă", | 

„26 _Nov.1875: se naşte la Vaslui scriitorul Ion Adam, 

| „26. Nov. 1970: Moare la 68 de ani,Vlacimik Streinu (Nicolae Iordache), 
„21 Nove+1885: se .naşte Liviu Rebreanu, 














2 Dec.1958: Costache Negri,din Tg.0cna,către Vasile Alecsanâri: "Iubite Vasi- 
licâ;am auzit că vreo câţiva din prietenii noştri ar fi gândit şi la mine pentru 
viitoarea domnie. Rog pe prietenii noştri,hotăritor,să înlăture asemenea combi-— 
nare,pe care nici într!un chip'nu o'pot primi. Sunt deajuns bărbaţi moldoveni, 
mai vrednici de însăroinat cu povăra domniei ,care au şi adevărate ârepturi Lega- 
le şi 'cu care astăzi nu mă pot asemăna “decât în deopotrivă durere pentru binele 
acestui al nostru pământ, e Rogu-te a obşti prietenilor noştri aceste ce-ţi scriu, 
ca singurul meu răspuns, "si : | | , 
A 2 Dee. 1925: Consiliul -de Război al Corpului III Armată, Chişinău, dă sentinţa 
in procesul rebeliunii bolgevice dela Tatar-BunarePrintre cei 87 ae condamnaţi 
niolun român; mai, toţi sunt evrei, câţiva Tuşi e | 

5 Dec.1815: Se naşte,la Bucureşti,slavistul Ilie Bărbulescu, 


4 _Dec.1905; Consulul României. Georgescu, viceconsulul Trifon, inspectorul Şco- 


lar Duma şi prof.Cionga,obiectul unui atentat: din partea antarţilor, . . 
2 Dec+1905: Apare,la Craiova,revi sta "'Ramurin, | 
6 _Dec.1905: Mitropolitul grec al Castoriei,Cara 
serica română din Vlaho-Clisurae 


vanghelos; ocupă cu forţa bţ- 





si e 
, 6 Dece1945: Se deschide,la Bucureşti,Institutul "Nicolae Lorga".Gheorghe 
Brătianu rosteşte discursul inaugural, 
8 Dec+1920: Bomba pusă în Senat de Max Goldstein ucide 2. români: pe episcpul 
unit de Vradea,Demetriu Radu,şi pe Dem.Greceanu,ninistrul de .Justiţie. 
10 Dece,1855: lhmanciparea iganilor, 3 y 
10 Dec.1875: Ciprian Porumbescu înfiinţează la Cernăuţi societatea culturală 
şi naționalistă MArboroasa, ia 
15 Decs19uu:; Se naşte,la Ograda (Ialomiţa), Lonel Perlea, J 
14 Dece1905: Antarţii decapitează la Sburlita pe Kitu Gaki gi pe fili sale 
15 Dec.1905; intarţii greci distrug şcoala română âin Vlahoianie 
"18 Dec, 1857: Printr'un proect,semnat şi de deputaţii ţăranilor din Putna şi 
Covurlui,lon Roată şi Răducanu Sava,Costache Negri propune,în Divanul ad-hoc; , 
- "împroprietărirea sătenilor". i Za app 
18 Dec+.1915: Se naşte,la Segarcea(Do1lj),Vintilă Horia, 
29 Dee.1925: Perpessicius ia direcţia "Universului literar, 
20 Dec.1963: Moare compozitorul Paul Constantinescus Lot ar 4 
25 Dece 1905 Antarţii greci atentează la viaţa preotului român din Bitolia, 
26 Dec.1675: "An stat lângă râul: Argun toată ziua,ca să se odihnească vitele, 
ca să le mai adăpostin şi.să le hrănim,deoarece caii şi cămilele stătuse în 
drum şi ologise atât,încât a trebuit să le facem papuci. ăe papură! notează Spă- 
tarul Milescu,în ziarul călătoriei sale prin Siberia spre: China. i e 
28 Deo.1995: Apare la Cleveland,în Statele Unite,sub conducerea preotului 
Epaminonda Lucaciu,ziarul "Românul", . | sk Aa de DIE 
29 Dec.1610: Gabriel Bathory intră în Muntenia.Intr!'un hrisov dat în Târgo- 
» '"Vişte,la 26 lan: 1611;el se intitulează "principe al Transilvaniei şi al Vala-— 
;:.htei transalpinen, ; up i 
39 _Dece+1675: Mitropolitul Sava Brancovici reuşeşte -să anuleze ordinul.prin 
care biserica română din Ardeal era supusă superintendentului calvin, : 
„39 Decs1905: Românul George Furca din Perivoli e gâtuit de antarţii greci; 
aceiaşi ucid pe Guşu Marcu, învăţător şi primar român la Ni jopolie E: 
“51 Decel889: Moare de epilepsie,la câteva luni după kminescu;lon Creangă. 








RUGĂCIUNEA DIN AMURE de Nichifor Grainic 
Mă rog şi pentru viii şi pentru morţii mei, 
Tot una-mi sânt acuma părtaşii şi duşmanii, 
Cu ei deopotrivă mi-an sfărâmat eu anii, 
Şi dragostea şi vrajba Le-am împărţit cu e1,, 


Pe morţi în rugăciunea de seară mi-i culeg. 

" Aceştia sânt ei,Doamne,iar su:printre morminte» 
Au fost în ei avânturi gi-au fost pogorâmintee 
Puțin în fiecare,în toţi an fost întreg, 


De viforele vieţii ei sânt acum deşerţi, 
Dar. dragostea,dar vrajba,din toate ce rămâne? 
Zărobita rugăciune la nila ta,Stăpâne, „d 


Sânt şi eu printre morţii răgându-mă să-i ierţi,: 


Şi adunânâu-ni viii,la'mila ta recurg, 

Când crugul 'alb al zilei pământul încununăe 
_Tu dă-le;Doamne,dă-le cu toată mâna bună 

Târzia înţelepciune din tristul meu amurge 


__„&ă& Săptămânalul "Orizont" ain Timişoara a ajuns;în Octombrie,la numărul 400. 
"Sorien. -afirmă redaetorul şef Arieşeanu- pentru ca frumusejea şi adevărul vie- 
jii ce o trăim să transpară şi În sufletul cititorului". Dag. dacă în cele 8 pa-— 
&ini e vorba, elogiativ,numai de fabrica de piele. din metropola Banatului şi de 
alte cnestii Literare,- nu găsim sennalate,nici măcar de leac;"frumuseţea şi 
„adevarul! cozilor la ceapă şi mălai,după 30 de ani âe perseverenţă 'construire a 
„Socialismului! Revista are totuşi un merit care, într!o ţară sufocată,printre atâ-— 
tea altele,şi de un virulent cult a] persânalitaţii,nu-i deloc 46 neglijaţ: 
“Închipuiţi-vă că,în cuprinsul ei,numele lui Ceauşescu e pomenit numai odata, 
iar fotografia,atât a lui cât şi a jaţii leancalipseşte cu desăvârşire: păi 
asta-i colosal! â. î ia 


„__A III II III III O OY 


a IEI ae 
ţi UN INTELECTUAL PROFET; PANAIT ISTRATI | 
Un nume' ce-ar terita să stea alături de âl marilor convertiți. la comuni sm 

(Gide Malraux, Koestler,Camus. .. ),e al unui scriitor român, fie Şi de limba fran-— 
u„eezăsazi aprâape uitat dar care s!'a'bucurat de nare şi meritata faimă în peri oa- 
da dintre cele două războaie: Panait Istrati,amic al lui Romain Rollanădsautor.- 
al unei întregi trilogii: Vers 1 'autre flamne (Aprbs 16 mois en URSS,Soviets,la 
ussie), în care problena comunisnului e analizată cu toată căldura unui anant 
dezanâgi:ţ „buţin înainte de moarte; după o viaţa ratăci toare şi dramatică, în 19555 
seria un studiu,Conuni sm şi fascism,în care cu foarte ascuţita ironie înfrunta - 
problema intelectualului "progresist",în termeni ce rămân uimitor âe valabili 
după atâţia ani.E1 nu putea să prevacă că;grajie pactului Hitler-Stalin, patria 
sa avea să fie încorporată în sfera comunistă şi amputată,dar a prevăzut cu ha- 
lucinantă claritate că,îr ciocnirea ce se întrevedea , România: avea 'să fie una 
dintre primele victime şi să-şi piarcă,!cu toți marii ei aliaţi",libertatea, 

: Conform naturii 'sale vagabonde;în 1929 parcursese mai bine de 16 luni Rusia 
în lung şi!n latyşi multele iluzii ale inimii sale flămânde de dreptate căzuseră 
dureros una câte una.E1l refăcu pe proprie socoteală exeperienţa pe care văranii 
români o, făcuseră deja şi acest fapt reîntări legăturile afective cu patria 
mamăe "Țăranul român,mai ales cel din Basarabia,ce 17 ani priveşte cum,iarna pe 
&hiaţăvara înnot,grupurile ae fugari sovietici abandonează 3 sferturi ain evea- 
tivele lor sub grindina plumbului proletar".Pe malurile Nistrului;el şi ţăranii 
români trăiră ceeace azi se întâmplă la graniţa celor âouă Berlinuri: dramă care 
avu mai puţin răsunet âar la fel âe &roaznică.Din partea sa,Panait Istraţi a ac 
ceptat,odată avută conştiinţa adevărului,riscul de a trăi în:afara echivovului 
„"tovarățului de: drum", sărac până la moarte,primină nunai pentru a întrebuința 
patetica:lui expresie, "l'aumâne ă L!'os",fiina ponana -sunt tot expresiile sale— 

"din toate nedemnităţile inerente starii,singura care nu vă cere să abăicaţi 
dela ideile şi sentimentele voastren, 
Denunţână: ficţiunea ce domea în dosul măştii sovietice,Istratţi fu,natural, 
denunţat de obişnuitul intelectual paznic al Legii şi tămâietor al dictaturii, 
că e un trădător vândut, fascist, eto.şi Istrati răspundea tăios: "Dacă voi aveţi 
nenorocirea să fiţi Patagon -cum suni toţi,cu excepţia. conunistului- şi să spu- 
neţi că Patagonia există,că o iubiţi şi vreţi s!o apăraţi de comuni sn, sunteţi 
imediai "patriot", "antisenit", "fascist, Dar de ce,Doamne? Voi nu sunteţi decât 
Patagon.Şi de ce un Patagon nu valorează cât un comunist?" Cum se vede,vocabu-— 
larul propagandei marxiste şi tactica atacării intelectualului care mărturiseşte 
după conştiinţa sa;nu s'au schimbat cu timpul; chiar dacă. sloganele se adaptează 
diferitelor cirounstânţe, Vechiul bolşevic înţelege că este un învins, dar refuză 
să devină un laş trăind în minciună. Istoriceşte se sinte prins între două braţe 
de foarfece: de-o parte: bolşevismul,âe alta fascismul. "Am declarat,în ziuatră- 
dării" mele şi apoi oridecâte ori am avut ocazia sto fac,că omul nou nu trebue 
sa aleagă între cele qouă violenţe şi că nu trebue să mai adere la nimic".Acest 
om nou va fi "omul revoltați care,apoi va teroriza pe Camus, învinsul care se va 
găsi alături ae toţi învingii,care refuză raţiunile de Stat şi justificările is- 
torice şi dialectice ale ideologiei. Pus cu spatele la zidul "situaţiei", toaţă 
libertatea sa se consuma în refuz şi urlet: poziţie de nihilistică mâhnire aar 
nu lipsită de nobleţă morală.Şi Istrati încerca să-şi qea seama istoricegte de 
abăicarea atâtei părţi a omenirii dela libertatea democratică în diversele forme 
statolatrice de dreapta,şi recunoştea aci răatoina teroarei rogii, 

In timp ce democraţia liberală, desvoltâna Spontan garanţiile de apărare a 
fiinţei omeneşti care sunt în presupusurile sale ideale, evoluează spre o socie- 
tate socialistă care n'ars nimic deaface 'cu socialismul marxist şi cu stalinis-— 
mul biologie Sau econonic al fascismului, înjosirea Şi devierea acestui curs na-— 
tural din partea totalitarismului sovietic a putut iluzoriu să crească avântul 
dreptei naţionale,eare în pretenţia sa de a accelera evoluţia socială a' Gemocra-— 
jiei a sfârşit prin a înghiţi democraţia însăşi. Istrati arăta implicit intelec- 
tualului datoria de a ţine ochii bine desckişi,aşa încât să nu fie momeala nî- 
ciunei  pescuiri ideologice,refuzâna propria adeziune oricărei cauze care nu s! 
identifica cu libertatea şi cu însăşi demnitatea omului» Câţi. n!au umblat, în urma 
lui,pe acea cale a Damascului! la aproape 40 de ani dela moartea sa,avertizarea 
sa şi,mai ales,nărturia 'sa existenţială rămân mai valabile ca oriocâna.- 


Marcello Cami meci (L!'Osservatore Romano ) 
—— > Ivatore homano 


E O Pe ia o e e Si N a A N N N N e, ca UI 


FE ta 
Soarta lunii''se joacă;pentru moment, în Africa, Ruşii şi chinezii,cari nu erau 
reprezentaţi, în 1961,decât în vreo zece şări,sunt acum solid înfipţi în 35 de. 

“state. din '47'şi' furnizează arme sau au stabilit. baze în 15 dintre ele. Ei cesfă- 

_goară permanent două strategii rivale,a căror emulaţie nu face decât să crească 
dinamisnul Ruşii au “dobândit deja aproape supremaţia în. Oceanul Indian şi În- i, 
tr'un grad mai mic în Atlanticul de Sua.Chinezii îşi continuă metodic lucrul : 

pentru a tăia Africa în două -cela Congo-Brazza până la Tanzania- pentru a-şi... 
asigura bogăţiile,oamenii şi poziţia în Africa Australă.£Ei vor mai întâi o colo= 

nie de populare,apoi mijloacele e a realiza dinspre Sud încercuirea Rusiei şi 

a Huropei,Scria-un'ziar englez,la 25 Octombrie: "In An olaybătălia pentru viito- 
rul Africii a început, ii i 

Pentru a preciza mai bine situaţia astfel rezumată, trebue amintit mai întâi 

„ spectacularul eşec al democraţiei în ifrica,âela începutul decolonizării (1958). 

E un punct :principal pentru a înţelege restul,Este deasemeni o indispensabila: 

; lecţie politicăsAlbii din Occident îşi închipuie naiv că democraţia pluralistă, 
„cu partidele ce se alternează la putere,cu acceptarea regulii jocului najoritate- 
opoziţiee un adevăr politic universal şi definitiv.Or,această "majority ulei, 
această regulă a majorităţii n!'are niciun sens în cele mai multe din țările 
Africii.Bine sau rău,motiv ce satisfacţie sau neplăceretreaba ștă aşacâr fi mai 
bine;înainte de a bate câmpii despre chestiunea rodeziană, despre -"liberarea" din 
Etiopia;din Mosambic,sau despe "apartheid"-ul din Africa de Suă,să menorizăm ci- 
frele următoare,rezultat al unei cercetări amănunțite, : A 
+ 42 lovituri de stat reuşite.Dela decolonizare au avut loc,în Africa,137 lovi- 

„turi ce stateCam o treime din ele au reuşit: exact 42 - ceea ce face,în medie 
(pentru 47 de state),can o lovitură de stat de fiecare. ţară între 1958-1960.In: 
fapt această medie deformează puţin realitatea.Unele yări o umflă: numai în Togo 
au avut loc 6 lovituri de state. In 17 ţări n'a fost nioto lovitură: în Africa 
de SudsâAlgeria,Botswana,Coasta de Fildeş, Egipt ,Gabon,Guinea, Kenia, Liberia, Libia, 
Maroc ; Rodesia, Senegal, Suâ-Vestul African, Tanzania, Tunisia şi Zambia.In celelalte 
ţări, guvernele au venit la putere cu forţa,nu cu democraţia. d 
„25 de partide unice,16 dictaturii militare.Din cele 47 de ţări ce constituie. 

„Africa politică de azi,numai 6 râmân în democraţie: Botswana,Ganbia,Maroc,Sierra 
„ Dheone ș Rodesia şi Africa de Sua,Din celelalte 4i ae state,25 sunt supuse reginu-— 
lui partidului unic gi 16 sunt sub dictatură militară.Acestea!s faptele.Ar tre- 
bui să le comentân pe large.să tragen,pe scurt,trei concluzii: j 

a) Negrii au tradiţii politice tribale,In trib,există un singur şef.Ereditar, 
sau ales după interminabile discuţiiyel este necontestat toată e alani e unei 
opoziții e de neconceput,pentrucă există-un şef, şi el e acolo ca să comande.De , 
unde,partidul uniceEforturile albilor pentru a modifica acest punct al culturii 
negrilor se soldează cu un eşec total.Democraţia individualistă ae tip occiden= 
tal nu e un articol ae exportat în Africa, ă 

b) Loviturile de stat ce s'au produs,chiar când au fost organizate din afară, 
Şi pentru motive ideologice,s!au sprijinit pe clivaje sociologice nu ideologice, 

„Realitatea triburilor e intactă;ea reapare sub "tendinţele poliţice",In Rodeziay 
ce pildă,unde guvernul africanilor albi e în faţa a doi interlocutori rivali din 
Congresul Naţional African(A,N.C.), fiecare reprezentând un trib; Nhono pe cei 
din Matab6l6,Sithols pe cei din Shona.Şi cum frontierele politice moderne nu 
acoperă decât rar aria geografică a triburilor,loviturile de stat nilitare sunţ 

„adesea expresia dominării tribului celui mai. tare asupra celuilalt, : 

o) Aceste. elemente sociologice permit a înţelege că totalitarismul sovietic 
Şi cel chinez pot utiliza cu foarte nare uşurinţă tradiţiile politice.şi rivalt= 
taţile tribale. africane, Dimpotrivă, ocoidentglii,inoapabili să-si exporta plura-=. 
lismul democratic,se retrag ae peste tot.Singuri Afrikanii,prin stabilirea des-.. 
voltării multinaționale în sânul republicii Africa de Sud,au găsit; o formulă ca: 
re da fiecărei comunităţi o cesvoltare relativ autonomă, beneficiină. în acelaşi '. 
timp de prosperitatea comună. Poate că,dacă mai are timpsRodesia va trebui sto 
imite şi să accepte 5 parlamente,unul pentru Matab6ls,un altul pentru Shonagşun . 

“altul pentru Africanii albi.Altfel,regula Man omșun voth,aplicată fără distinoţie; 
va duceșacolo ca pretutindeni,la dictatura militară,la parţidul unicadică la : 
coninaţia tribului celui mai numeros şi la eliminarea minorităţilor, 

„_ Acesta e fundul scenei bătăliei pentru Africae.Să n!'o uităm niciodatăşi a 
gândi cun se face fără încetare,la: o Africă care ar fi compusă din popoare negre 





— i 2 — li * 
care citesc pe Montesquieu sau Toequeville,duce la confuzie în spirite şi la 
haos pe teren, 

O luptă de viteză,prudentă şi îndârjită.Avem sub ochi harta reprezentanţei 
diplomatice a Rusiei şi Chinei comuniste în 1961.Ruşi şi chinezi nu erau atungi 
decât în Maroc Agipt „Sudan, &tiopia, Somalia, Zaire, Camerun, Nigeria,Ghana,Guinea 
şi Mali,adică în 11 ţăricAzi,doar în 6 ţări nu există "bazele diplomatice şi 
asistenții tehnici ai Rusiei şi Chinei populare: Africa de SudySud-Vestul African, 
Botswana; Rodesia,Coasta de Fildeş gi Sahara spaniolă.In 14 ani comunismul a age-— 
diat Africa.Se va zice că ţările ce-au ajuns,după această epocă;la independenţă, 
firesc au făcut legături diplomatice cu toate țărilesdeci şi cu URSS şi China - 
populară.Aşa ar fi,dacă: a) prezenţa posturilor diplomatice n!'ar antrena, după 
țari asistenţa tehnică,asistenţa financiară,asistenţa militară; b) retragerea: 
simultană,din aceste diverse domenii,a Statelor Unite,ânglieiyFranţei (ieri încă, 
în Ciad!),n'ar însemna o influenţă comunistă unilaterală; c) convergenţa fapte- 


„lor ce voi: evoca mai departe n!'ar arăta o luptă de viteză între URSS şi China; 
„pentru câştigarea bătăliei Hfriciiyde care depinde imperiul lumii de mâine» 


„Influenţa sovietţică.lată lista ţărilor ce primese arme,instructori şi materi- 


al militar sau susţinere logistică dela Soviete (sau mai degrabă,în Tanzania, de 
„la chinezi): AlgeriaAngola;bgipt Guinea Libia,Mali „Maroc Mozanbio, Nigeria, Ugan- 


da Somalia;Sudan, lanzaniae Trebue subliniat că;în ce priveşte Angola,livrările: 
de arme şi de vehicule militare se fac ziua: şi noaptea,marile porturi âin luanda 
şi mai ales din Lobito fiind exclusiv utilizate astăzi de marina sovietică,Sona- 


lia lui Sia Barre e o adevărată fortăreață sovietică de control al Canalului: de 


Suez şi al Oceanului Indian,dar unde sunt instalate în plus misile operaționale 


“actualmente şi care pot atinge şi sudul Africii gi sudul Europei.Cât despre U- 


ganda -guvernată de Iai Amin-,ea a devenit: un arsenal sovietic,unde sunt stocate 


„arme ce' pot fi instantaneu transportate cu avionul în orice punct din Africa şi 


utilizate acolo; . Ba 
Coexistenţă paşnică şi destindere Na 1 !occidentale", Trebue amintiţ aici.că.: 
această instalare a unui dispozitiv strategic în Africa nu contrazice întru ni- 
mic coexistenţa paşnică.Coexistenţa paşnică,care fușpentru. Stalin,o sinplă tac- 
tică pentru a recupera întârzierea armamentului sovietic,este,dela Hruşeiov,o. 
strategie: ea este'un mijloc de a asigura pe adversar;oca el să nu nai vadă înain- 
tarea metodică politico-nilitară,a imperialismului comunist în lume.De aceea nu 


e niciodată vorba de coexistenţă pagnică între două ţări socialiste!,,, Coexisten- 


. . yu . + . . - yu : E 
ţa paşnica -respinge orice consideraţie de convergenţă. reală (ceea ce presupune, . 


dimpotrivăşconceptul occidental ee destindere), In coexistenţa paşnică,în acelas 
= — 


. dh . , ă . . . . . . 3 E: 
-timp în care'se semnează un trătat,la Helsinki sau aiurea,se intensifică Şi lup 


ta. Comunismul. nu cunoaşte situaţie fără luptă.E1 glorifică această "luptă! El 

descalifică pe cei ce se opun luptei şi cari sunt,eiaţâţători la "război! Căci, 

în jargonul narxist, "lupta! e bună "războiul "hiâos; trebue să ştii 'sa vorbeştisae 
Acestea zise,strategia sovietică şi cea chineză pentru câştigarea bătăliei 

Africii sunt cu totul aeosebite prin finalitatea ultină,prin mijloacele puse la 

bătaie,prin ritmul progresului. Rusia sovietică vrea să câştige bătălia Africii 

ca element militar în vederea cuceririi "paşnice" a lunii.Ea utilizează pentru 


„aceasta în primul rând forţa sa maritimă.Ea îşi avansează pionii în linişte, cu: 


o extremă prudenţă,luână cel mai mic dintre.riscuri. China populară vrea să câş- 
tige bătălia Africii,pentru a constitui un bastion teritorial bogat şi. populat; 
care-i va servi ulterior ca bază de plecare.Dar ea gândeşte să se instaleze şi: 
să colonizeze,să exploateze bogăţiile înainte âe a se opune Rusiei într!o luptă 


ulterioară.Astfel,ea utilizează, înainte de orice,fornaţia ideologică a cadrelor 


africane,crează căi ferate şi drumuri,se căsneşte să ocupe. terenul, ţară după ţa- 
ră;mai ales în Africa australă, fără să-i pese de riscuri,fără să-i pese de morţi + 
Să reluăm acesţe abuă puncte. x £ 
Strategia sovietică.Strategia sovietică e multifornmă,E o strategie globală, . 
unde totul e armă de' război; economia, cultura,sindicalismul sportul, etce Insă as- 
pectul cel mai vizibil al angajării unei ștrategii de dominație monăială e astăzi 


marina sovietică. Aceasta cuprinde 221 bastimente de luptă la suprafaţă,245 subma- 


rine de atac (din care TU'cu propulsie nucleară) şi această flotăjcare :depăgeşte 
cu mult pe a Statelor Unite,e servită de 475.000 coaneni In Africa,ţinţa cea maj 
aparentă a Sovietelot este,de câţiva ani;să-şi asigure utilizarea marilor por=. 
turi,în Oceanul Indian ca Şi în cel AtlanticeIn Somalia;ei sunt la Berbera şi la 
Mogadiscio,lăsânăa Chinezilor,puternic instalaţi în Tanzania Daar-es-Sahan (care 


ze ÎI 
e un foarte rău port); ei lucrează,dela revoluţia socială în Mozambic;să objină 
maximun de înlesniri în porturile Macala,Beira, hourengo-Marguăs.ist fe1, Oceanul 
Indian a devenit un "mare nostrun",de unâe vreo, sută de subnarine(dintre care 
40 nucleare ) şi 55 ce mari vapoare de război pot deacum controla punctele vita-— 
le de aprovizionare ale Africii de Est şi drumul petrolului dela Canalul de Suez 
până la DurbaneFranţa a evacuat Diego-Suarez„imericanii sunt. încă departe de a 
fi. echipat insula - britanică- Diego-Garcia, | 

În Atlantic,dominaţia URSS-ului e mai puţin sigură. Totuşisatâta timp cât , | 
Me Pe LeAe „gruparea comunistă din Angola,va fi stăpâna porturilor jării,Sovieticii 
vor fi acolo la ei acasă.şi nimeni nu ştie ce se va întâmpla,?n Guinea fostă d. 

“ portughezășcu insulele Bijagos,de unde controlul Atlanticului de Sud,prin sub- 
marine,e ca simetric poziţiei Azorelor pentru Norâ.Şi apoi,există Nouakchott, 
în Mauritaniae. | i ; 

Ar fi- inexact să reducen strategia rusă la acest singur. aspect.N'avem decât 
să vedem: harta cuceririi Angolei ae către Me Pele A. pentru a ne da seama că ar- 
mele şi vehiculele ruseşti au sosit acolo în mult mai mare număr şi cu mult îna- 
intea celor dela. occidentali şi chinezi (cari ajută, împreună, Fe Ne Lee JAr fi aea- 
semeni inexact să ne închipuin că propaganda sovietică şi îndoctrinarea ideolo- 

„gică sunt absente din Africa! Incă ocată;e vorba ce o strategie globală.Insă 
coama vie şi primul.act al înaintării sovietice sunt aa portuară şi pute- 
rea.maritimă.Astfel stăpânirea transporturilor pe uscat(âela şi spre porturi) 
şi pe mări(marile drumuri ale petrolului şi materiilor prime) e asigurată din 
aceeaşi lovitură în beneficiul său şi,dacă se poateșca monopol al său, 

Un ultim punct: strategia sovietică e infinit ae prudentă.Nu se vede.Câna 
Sovietele plătesc grâul american în aur şi niciodată în materii prime sau măr- 
furi,nimeni nu se. gândeşte că ei lucrează. la scăderea cursului aurului în ţările 
"capitaliste", .* In Africa,Sovietele se apropie Încet de o poziţie.Ele dau bani; 
arme: nu împing la acţiune imediată.Dar câna o analiză a situaţiei le arată că 
trebue acţionat. cu toată forţa şi fără. să aştepte,ei nu mai ezită: e cazul An-! 
golei.şi fiecare luptă,fiecare cucerire e mult timp disinulaţă printr!o "acope= 
rire"; negociere,tratat cultural. sau econonic,voiaj sub focurile actualităii,: 

Strategia chineză.Strategia chineză e radical deosebităeMao s'a opus marxis=+ 
mului clasic;sprijinindu-se nu pe "clasa muncitoare" ci pe ţărânime.El urmăreşte 
în Africa ceea ce a realizat în China însăşi. Acum doi ani,Chinezii încercau să 
taie Africa în aouă;între Congo fost francez şi Tanzania,pentru a-şi asigura 
sub-continentul austral,Mobutu, faţă ae începuturile guerillei,la Est şi Vest de 
Zaire (regiunea Bandunăâu şi a lacului Kivu),făcu două călătorii la Peking şi a 
ajuns;nu fără diplomaţie,la o formă de securitate absoluţă.., 

Căderea,urzită de nilitari comunişti pro-sovietici,a lui Caetanoya răstur- 
nat planul chinez.Predânăd partea costieră a Angolei grupării comuniste (M.PeL.A,), 
guvernul revoluţionar portughez a deschis o formidabilă rană în flancul occiden-— 
tal al Africii australe, în singurul beneficiu al Sovietelor.Chinezii sunt con- 
ştieni de aceasta şi accelerează ceea ce este esenţialul strategiei lor: ocu- 
parea terenului, încoctrinarea ideologică a negrilor,construirea ae căi de comu-= 
nicaţie interne: câi ferate şi drumuri Desigur,ei nu neglijează porturile,dar 
n'au marină suficientă pentru a face concurenţă Sovietelor.Dimpotrivă,el au ge- 
niul de a pune la muncă mii de oameni cu numai câteva duzini de cadre.Ei au ge-— 
niul de a forma un terorist într!'o săptămână,şi de a-l expedia armat şi gata 
de-a ucide dincolo ce-o frontieră, Ei au geniul de.a da unei întregi populaţii 
sentinenţul unei explozii revoluţionare totale,pornină âela un pumn de agitatori 
formaţi (ceea ce s!'a.văzut cu Cohn-Bendit,în 1968). Populaţiile din Taszania gi 
Mozambic sunt actualmente intens prelucrate,în câmpuri de antrenament ideologic: 
şi militar;de instructori chinezi.Mai insidios Zambia -şi,la graniţele ei,Roae- 
zia- sunt amenințate de aceeaşi. muncă de "educaţie".Strategia rusă e voalată, 
lentă prudenţă, Strategia chineză e zgomotoasăşviolentă, costisitoare, Aceasta din . 
urma n'aşteaptă pentru a acţiona;a înmulţi guerillele,atentatele; îşi arată pre- 
zenţa; face o revoluţie agresivă. . - 

Pentru lume şi poate pentru scurtă vreme,strategia sovietică e cea mai de 
temut: ea tinde a face să cadă ţară după țară fără a angaja,pe cât posibil,o ul- 
timă. luptăs. cum a căzut Portugalia,şi Indochina,şi Angola... Dar pentru Africa 

„Însaşi şi chiar de-acun strategia chineză e karibită cea mai teribilă.Ea e ţără- 

„Heascas: negrii sunt ţăranie,Ea ocupă terenul: Africa e un pământ: de junglă, puţin 

». populatekha este violentă,vizibilă,triumfalistă; negrii sunt sensibili la acest 


PI 


stilegşi când ei înţeleg c'au căzut în robie,structura controlului sociologie 
al crerilor şi al grupărilor umane a devenit ireversibilă, 
Singura cale paşnică: destinderea. Acestea sunt,în linii foarte nari reali ta- 

yile africane,aşa cum toată lumea le cunoaşte la sud de Tropicul Cancerului,.De j 
„ aceea. oaneni ca preşedintele Houphouet-Boigny preşedintele Senghor, preşedintele 
"Tolbert preşedintele Kaunca,primul ministru Jan Smith au întreprins un proces 
„de"destindere",întâlnină “de câteva luni pe primul ministru al Africii de Sua, 
John VorstereIn faţa dinamicii cuceririi comuniste a Africii panenii Cara, VOB 

o page veritabilă,o adevărată convergenţă de înteres,sunt pe cale să se ridice 
şi să se întâlnească. Alţii îi vor urmă.La dinanica luptei comuniste pentru cu- 
cerirea lunii începesă se opună o dinamică a dialogului şi a cooperarii între afx 
atricanii negri şi africanii albi.Dacă cei âin Ţara de Fildeş au luat faţă de 
ţara "apartheidl-ului o atitudine pozitivă,trebue că există, local,serioase mo- 
tive! Dacă prezidentul negru al Zambiei Kenneth Kaunda susţine eforturile albu- 
“lui! Vozster şi ale albului Jan Smith pentru o evoluţie paşnică a problemei rode- 
zienetrebue că există deasemeni motive deloc azil jabilolue. .. 

Vecidentalii,cari au deschis URSS-ului şi Chinei căile can peste tot în 

Africa,vot împinge ei orbirea până la a sabota destinderea,pentru că ea trece 
prin Pretoria,continuână să raţioneze asupra Africii cagicun ar fi acgeagi din 
imagihea de acum o:sută de ani a Angliei? Băţălia Africii este angajată. Ar fi 
imprudent pentru a nu spune mai mult,de a nu' vedea,âin inadvertenţă. sau,mai sin- 


plușăin ignoranţăyunăde e câmpul păcii.- 


v 


„Moş Crăciune,Moş Crăeiune, 
„Sfântul nostru bun gi ârag,. 
Vei veni şi!n noaptea'asta 
Să ne .baţi în gean şi!n prag. 
"Vei veni. şi!'n rioaptea asta 
la copiii toţi pe rână, | 
Moş Crăeiun cu barba albă 
Şi cu zânbetul tău blâna, 


Iară noi cu bucurie 

Ţi-om aprinde!r brad lumini, 
Cântână slava Celui care. 
Ne-a făcut să fim creştini, 


Cântând slavă şi mărire 
„Lui Isus,te-om aştepta, 
Moş Crăciune,Moş Crăciune, 
Dragă ni-i venirea ta! 
“Blavă ie,Moş Crăciune, 
Ce?n tot anul vii mereu 
să ne aminteşti. cuvântul 
Fiului lui Dumnezeu. 
Slavă. jie,moş cucernio, 
Ce atât de bine ştii .: 
Să le-aduei o mângâiere 
Mamelor fără copii. : 
Care!n coşul tău pun astăzi: 
Haine, jucării şi. bani, 


COPIII CĂTRE MUş GHĂCIUN de Elena Farago - 


Marcel Cl6ment (Li! Home Nouveau ) 


i 


Ca să le împarţi,la noapte 
Copilaşilor sărnani. 


Noi am fost cuminţi tot anul 
Şi miloşi an fost mereu, 

Şi în fiecare seară 
Ne-an.rugat lui Dumnezeu. 


lam rugat de sănătate 
Pentru ndi,pentru părinţi, .-. 
Pentru. pacea ţării noastre 
Inălţat-am rugi fierbinţi, 
Pentru manele sărace, | 


Pentru copilaşii goi, 
Pentru toată sărăcimea 


Care plânge în nevoie 


"l-am rugat seară de seară : 


Pentru copilaşii cei 
Care 'n!'au pe nime!'n' lume, 
Să se bucure şi oi... 


_Şi ne doare orice jale, 


Şi am vrea. s'avem: puteri 


“Să gonim din lumea. asta... 
„Orice plâns,orice. dureri.,. 


Şi mai mnult,mai mult din toate, 
N'an'mai.vrea să fie — ştii? 
Nici copii orfani pe lume, 


„Nici părinţi fără copii!" 


Ă i 4 lă pă e 

&&  Văzână, în ;"Tribina"din Cluj (25 0et.),un articol inţitulat "Pornină ae la 

„Ne Filimon" l-am citiţ-pe nerăsuflato;sperână că în sfârgit,în ţara ce atâta se 
laudă cu inexistente libertăţi careva a avut totuş curajul să identifice,printre 
"oi ocoii noi ,pe Nae Pingelescujcu toată șleahta lui de Dinu Păturică.Aşteptarea 
ne-a, fost însă înşelată: curajul lui Soljeniţin nu se găseşte pe toate drumurile, ss 


Să Tovarăşul Macoveseu, responsabilul pentru Externe al Râpârâii,se pronunţă, 
în "Rumăni en" (nr.838/1975 „pentru "denocratizarea vieţii internaţionale", Ce-ar fi 
dac'ar începe-o cu democratizarea vieţii... naţionale?,.. = A 





ai Ba 
E Aijaia | | GANDURI DESPRE BASARABIA 
*„In 189B,Friedrich Engles declara. fără cchivoo: "Finlanăa este finlandezăş 
„Polonia e poloneză,iar: Basarabia este românească.Nu există niciun motiv sa pui 
la un loc. popoare. care n'au nimic comun între ele şi să le numegti Ruşi.Este o 
cucerire neacoperită şi brutală a teritoriilor streine.E pur şi simplu o hoţiei!e 
„.0 editură din New York a publicat o carte intitulată "The Sowiet West Inter- 
play Between Nationality and Social Organization",E vorba de un seninar iniţiat 
la Universitatea Columbia.Pe baza unui recent material ae presă şi documente 
„achiziţionate din Re Se. SsMolaovenească, compatriotul nostru Prof„Nicolae Dina ŞI 
" americanul Walter Felâman semnează--două stuaii interesante despre drama Molâo- 
„venilor din Imperiul Sovietic 'gi- lupta lor de a-şi păstra conştiinţa românească; 
Cercetătorii americani au fost determinaţi. de constatarea unui fapt curios 
Şi anume: niciun isţoric,geograf sau etnograf din Uniunea Sovietică n!â-îndrăz- 
nit până acum să afirme că Polonezii din Rusia nu sunt polonezi,că Uzbecii nu 
sunt ae acelaş neam. cu furcii din Lran sau că Armenii din Echiniadzin n'ar CA 
aoseaşi naţiune :cu Armenii din lumea liberăe,Numai Moldovenilor li se tăgăduieşte 
originea lor română.Falsele argumente ale istoricilor comunşti se bazează pe 
autoritatea de partid şi sunt impuse cu forţa poliţieneasocă, * sl 
„.Când istoricii ţarişti scriau despre trecutul Basarabiei,începeau totaeauna 
cu anul 1812,Comuniştii;însășau extins-studiile istorice despre! Moldoveni până 
la Descălecat. Dragoş 'Voaă,Alexanâdru cel Bun,ştefan cel Mare şi toi ceilalţi 
domnitori ai Moldovei sunt consideraţi ca ai lor.la Universitatea din Chişinău 
se predă Istoria Literaturii Moldovene, începână cu cronicarii, Teatrul din Chi- 
şinău joacă. vodevilurile lui Alecsanâri,aproape în aceeaşi stagiune. ca şi. Tea- 
trul Naţional din Iaşi.Institutul de Pedagogie poartă numele lui Ion Creangă, 
iar cel din Bălţi numele lui Alecu Russoydeşi Alecu Russo a fost cel :mai. anti- 
rus dintre toţi scriitorii basarabeni, | N = pă 
„* Prâintrtun “trecut istoric cu rădăcini mai adânci,li se imprimă Românilor din 
Basarabia, conştiinţa că Moldova vrebuieşte reîntregită până. în Carpaţi.Hotarul 
politic al ReSeS„Moldoveneşti se opreşte deocamdată la Prut,dar,în harţile etno- 
grafice,hotarul se întinde până pe creasta Munţilor Carpaţi de Răsărit.De 30 ae 
ani se face această propagandă în toate ziarele moldoveneşti. din Basarabia, însă 
&uvernanţii comunişti dela. Bucureşti nu răspund nimic.Ei îşi trimit: agenţii cultu... 
rali: în Apus;ca să vorbească lumii libere despre Transilvania,o provincie: care 
' deja ne aparţine; de Bucovina şi de Basarabia, însă,nu arthoulează niciun cuvânte 
In' Basarabia,nineni nu spune pe faţă că este "Români şi chiar cuvântul de 
"moldovean!" este pronunţat cu timiditate,De aceea,în presa lor nici nu se publi-— 
că ştiri despre Româniayiar acolo unde termenul de "român" nu se poate evita,e 
înlocuit cu "valah".In schinbapar o mulţime de filme şi articole împoţriva Ma- 
reşalului Antonescu şi a tendinței "imperialisteta Românilor ăe a anexa Basarabia» 
„ Cu toate acestea,conştiinţa românească a Moldovenilor din Basarabia nu poate 
să dispară,atâta- vreme câţ scriitorii lor publică teme cu Iancu Jianu,Gruia lui 
Novac sau Mioriţa.Ei ştiu'că aceste teme sunt româneşti, Ascultâned posturile de 
radig:de peste Prut;ei îşi dau seama că vorbim cu toţii aceeaşi limbă.Desigur 
că, fiina obligaţi să scrie cu litere ruseşti,scriitorii întâmpină o mulţime de 
„„difheultăţi fonetice,fapt care i-a determinat, în 1966;să ceară introducerea al- 
“fabetului latineIdeea a fost taxaţă ca "govină", "naţionalisticăn sau chiar "ca- 
pitalistăn (Cultura, nr.2, Tan. 1966). Beacţiile tineretului sunt din ce în ce mai 
”„ Puternice,bi învaţă alfabetul latin pe ascuns şi ştiu să scrie româneşte. turişti 
cari au vizitat Basarabia în anul 1971L,au descifrat pe clădirea Presei âin Chi 
şinău,seris cu litere latine: "Trăiască România',"'Vrem să fin cu România! 

In ultimii doi ani însăja început o acţiune de suprimare a folclorului rural, - 
Acest lucru prezintă un mare pericol;pentrucă în folelor zace: toată esenţa româ- 
nismuluie In Raionul Edineţ,hora românească a fost interzisăsiar instrumentele 
lăutarilor confiscate.Pluguşorul şi toate celelalte obiceiuri de sărbători,âe 
multă vreme au fost suprimate, 4-a Conferinţă a Invăţătorilor,cu tema; "Cum să 
„Învăţăn limba rusă mai uşori;a fost ţinută la Chişinău: fapt semi ficative e. 

Persecuţia creştinilor în Basarabia are două aspecte: impunerea principiului 
marxist al suprimării ideii de Dumnezeu, gi distrugerea ultimelor centre âe culţi.-. 
vare a limbii române;care sunt mănăstirile şi parohiile săteşti.Dintr'un interviu 
neoficial,care i s!a lua protopopului basarabean PeMălai,eare în 1957 a:vizitatţ 
oraşul Iaşi ca turist,au rezultat următoarele informaţii: 

* Din toată Mitropolia Basarabiei,cu trei dioceze,n!'a mai rămas âecât un pro-— 








2. 46 a 


topopiat;cu sediul la biserica "Ciufli! din Chişinău,care este şi singura bise-— 


rică a oraşului, 


x Nu există niciun seminar pentru pregătirea clerului,ci doar o secţie moldo= 
venească pe lânga Seminarul din Odesa,la care nimeni nu se înscrie. 4 

x A mai rămas câte un preot bătrân la 5-6 sate şi nu le poate deservi.Sunt 
creştini cari aşteaptă să. treacă 5 ani,pentru a putea asculta o slujbă a Invisriie 

x Vestitul "Sobor" din Chişinău a fost transformat în pinacotecăjiar restul 


bisericilor au fost închise, 


x Chişinăul are un episcop rusșcu titlul de "'exarh",care îşi 'are regedinţa 
într!'o.casă mică-de pe strada Kuzneţeaia(fostă Ştefan cel Mare). A: E 
„_* Pentrucă politica rusească în Basarabia este împotriva conservării monunen-— 
„telor istoricescele 20 de mănăstiri voivodale au fost transformate în cluburi 
sau gooli,iar crucile bisericilor cate joseBiserica de vară a Mânăstirii Conari- 
ju ctitorie a lui Alexandru cel Bun- a devenit sală de dans; Mănăstirea Câpri- 
ana zidită de Ştefan cel Mareșeste sediul unei gospodării colective; iar în bise- 
rica cea mare a Mănăstirii Curchi se predau cursuri de zootehnie... După cum se 
vedeşe o politică susţinută de distrugere a vestigiilor istorice româneşti « 
Situaţia Românilor din Rusia e cea mai tristă.In Transilvania,Românii au 
stat aproape .o mie de ani sub Unguri şi conştiinţa naţională nu a dispărut,pen-= 
tru că Ungurii n!'au avut o Siberie în care să âeporteze pe Români şi să-i des- 
partă unii de alţii.Trebuie,deci,să fin întotaeauna preocupaţi de soarta frat- 


lor noştri robi în Imperiul Sovietice 


Arhim. Roman Braga (Solia) 


_SGRISOARE de Yvonne Rossignon 


„Mi-ai scris din ţară c!'ai plecat 
la Dumnezeu mamă e 
Că înainte de a închide ochii 
ai căutat pe hartă 
cercul negru al unui oraş străin 
aproape de-o mare necunoscută 
care pentru tine nu putea fi . 
decât o depărtare multiplicată 
la infinit cu fiecare grăunte 


de nisipșcu fiecare picătură de apăe 


O graniţă interzisă 
* între singurătăţile noastre durute, 


Mi-ai scris c!'ai sărutat 
fotografia mea de copil 
mângâindu-mi. cu degetul 

părul. de lumină,parcă 'ncercână 
să-i dai viaţă din fărâma de soare 
Gare încă-ţi mai lumina agonia 
de-un zâmbet,de-o văpaie de febră, 


Ai adormit aga,căutându-mă 


în amintirile tale cu zilele rânduite 
ca straturile unei grădini bine ţinute, 
în întrebările totdeauna fără răspuns. 
ale anilor măcinaţi ca o piatră 
BUbXLEXEBErEXEX SAIEXBEXAEBENLXĂEAX 

zi după zi,ceas după cease 


Era o seară dulce âe Iunie, 

sub ferestrele tale se deschidea 

în lună heliotropul.De câte ori 

mi-a năvălit în gânduri chemânâdu-mă! 
Poate în noaptea aceea ţi-a!ntârziat 
plecarea Gin vara pământului, 


E toamnă şi demult. v!'aţi topit 
florile şi tu laolaltă, 

Aerul miroase a vie culeasă 

acuma şi-a ţărână rănită. 

Mâinile tale vreânice,acum ce fac? 
ţes pe semne cu fire de rădăcini 
ascunse,în mare taină 

rochia de mireasă a primăverii... 


&ă - Amintindu-gi.de liniştitele vremi acela gimnaziul din Brad,dl prof.Sima a 
pus şi!n foaia sas"Ţara şi Exilul",o rubrică ae "Cum se scrie româneşte",Dar ţi- 
pul nu-i chiar specialisteInchipuiţi-vă că ne învaţă în numărul de pe Aprilie,că 
genetivul şi dativul plural dela copil şi fiu ar fi "copiiilor şi Nfiiilori,iap 
vie ar face 'la pluralul articulat viiile" şi ie Mitile"! Intrigaţi de-aşa năz-! 
bâtiesam vrut să controlăm şi alte numere, şi an găsit nişte construcţii de fraze 


foarte anapoda: "n!a fost om.politic mai 


calomniat decât eu"; "ne apare în men 


rie: românii ce-au căzut"; "planul de încercuire al Arabilor"; "oruzimile trebuia 
. 11. ij . E POL PIETEI SIR ZEII CEE ÎN . Se a pa ea Za 
desvăluite”; "oomitetul a redactat un protest pe care l-au tiparit"; "slugile ; 


Hoscovei,susţinuji de armata de ocupaţie!!; 


"toate crizele ce-a sguduit partiduli!; 





"serviciul neamului şi a lui Dumnezeu"; "acţiunile guvernului australian = MR e 
altor guverne"; "Nezistă un timp pentru a lupta şi altul pentru a reflexiona" (în 
care din aceste două timpuri sto fi 'ntâmplat "ohestian? probabil în al treilea: 
când Sima nu Jreflexiona". . ); "pro domo suo''(dar bine mai ştie latineşte "'profe- 
sorul!! Sima!); "conferinţasal cărui obiectiv a fosti!; ete | 

Ce păcat. că!n România n'a existat nicio lege care. să-i împieăice,pe: cei ce 
nu ştiu. româneşte„să facă politică... 


E 
| _ ROMÂNII DIN CRAINA (Timocenii). : 

"In $riunghiul âe râuri: Dunăre,MoravayTimoa,iar spre sud până. către Niş, 
trăieşte un grup compact În mijloc,mai petecit pe margini, de câteva sute de mii 
de români, i sunt autohtoni. aici, întrucât întreg ţinutul Crainei -vecţea Dacie 
“aureliană- ca gi cea mai mare parte a Daciei traiane,constitue vatra de formare 
a poporului românesc (cfeGamillscheg şi E.Petrovici)n, . 

: "Până la venirea turcilor,această "Vlahie Mică" —cum o numeau âocumentele me-— 
ăievale-— reuşgegte deseori, să. se manifeste şi sub raport politiceUltimul stăpâni 
tor al. regiunii (jaratului.). dintre Vidin şi Morava a fost Stracimit,a carui mană; 
Teodora,era fiica principelui. muntean Alexandru Basarab.De asemenea,soţia lui: 
Stracimir a fost tot românca,fiică. de domnitori, | 3 
Ta 1397. Viginul este ocupat de turei,cari ajung astfel la Dunăre,dar unită 
tea administrativă a ţinutului timocean se menţine în cadrul stăpânirii turceşti 
sub forma unui paşalâc de Vidin,vecin cu paşalâcul de mai târziu al Belgradului e 

Pe timpul secularei stăpâniri turceşti,românii timoceni şi-au putut păstra. 
fiinţa fiind în permanentă legătură cu nasa românească norâ-dunăreană „Mai mult: 
decât atâta,aşa precum Moldova avea grijă de bisericile transnistriene, Ţara Româ- 
nească va exercita un fel de patronaj religios şi cultural asupra regiunii din-— 
tre Vidin şi Moravaycăci întreagă această provincie,transdanubiană,va asculta de 
"Episcopatul de RâmniceAtunoi când la începutul secolului XIX Statul sârbesc îşi 
reia fiinţa în' cadrul politic al Pagalâcului de Belgrad;Miloş Obrenovici ocupă 
această regiune vecină lui la 1833 şi;ca urmareşacest crâmpei de ronânime nu &i 
mai avut legături 'cu redeşteptarea noastră naţională, 

„Sub domia:sârbească,românii timoceni pieră privilegiile ce le aveau sub 
turci,acele autononii locale ale. cnejiler şi juaecătorilor.Deasemenea şcolile 
româneşti vor avea mult.de suferit.Peste aceastayg sistematică politică de des 
națţionalizare.De cel puţin 100 de ani,în această regiune nu există nici şcoală; 
nici biserică românească, Recensământul oficial din 1866 arată în Serbia veche, 
la 1.058.187 sârbi,un număr de 127.545 români, deci aproximativ 12% faţă de sârbi, 
Mai arată 24.734 ţigani şi 5.620 străini,la populaţia totală de 1,216.086.Dect : 
din populaţia totală a Serbiei vechi,10,59% erau români.Urmează recensănintel 
oficiale din 1884: 149,714 români; 1890: 143.661; 1895: 160.712; 1900: 122.499, 


d A 


Recensământul din 31 Ianuarie 1921,privitor la structura etnică a regiunii Timoc 
(deci fără Banatul iugoslav),arată totuşi 145.028 români, 
Privind aceste cifre,constatăm că până la 1584,numărul românilor 'din Serbia 
„creşte mereu.După scăderea nejustificată din 1890,1la 1895 găsim numărul lor spo- 
rit la 160,000.Până la 1900,numărul lor scăzuse simţitor,pentru ca până la 1921 
“ei să nu mai atingă niciodată cifra din 1895.Micul atlas geografio(A.Bârsan), 
apărut în România 1952 arată pentru Jugoslavia naţionalităţi (1953): sârbi: 
72064+000; croaţi: 3.970,U00; sloveni: 1+492,000; alţi slavi de suă: 992.000 
ce-o “fi "alţi slavi de sud"? că doar Jugoslavia înseamnă Slavii de sud); mace- 
doneni: 752.000; maghiari: 507.000; muntenegreni; 476.000; turoi: 4%4.000ș: ro-? 
mâni: 99:0vV0(inclusiv Banatul jugoslav). Recensământul iugoslav din 30 Aprilie 
1971 arată o populaţie totală de 20.504.516 locuitori.Republica Serbia(une ain-. 
tre republici) are 8.446.557 locuitori,dintre cari 6.016.811(71,27) sunt. sârbi, 
984.160 (11,76% )albanezi , 439.314 maghiari, 105.894 croaţi,154.327 musulmani 57.419 
români , 49.894 romi 20608 ruteni,147/24 ylahi,5.643 ucraineni,cirea 9.000 nemți, 
In această republică sunt înglobate şi cele două regiuni autonome: Kosovo şi Voi- 
vVodina.In Voivodina se arată 1,089ș132 sârbi 423,866 naghiari;52,987 români etice 
(săptămânalul "Livertatea" âin Panciova).Dacă eomparăm cifrele din 1866,faţăa †
12000900 de sârbi şi care sunt acum 6.000.000;şi înmulțim tot cu 6 pe cei : 
120,V00 români de atunci,ar.trebui să fie 720.000 ae români, $ 
In 1941,după ce armata jugoslavă a fost făcută prizonieră de către nemți, gti 
vernul nostru a cerut nemților să ne predea prizonierii ae origine etnică română, 
pentru a-i. elibera,Ne-au fost predaţi vreo 3.000,cari au fost ţinuţi eâtva timp 
În jară;până la eltberare.In 'acest timp, Institutul: de Statistică a făcut o anche= 
tă cu ajutorul Lorseu privire la populaţia din Timoc pe comune,cu următorul re 
zultat: populaţia totală,434.796 locuitori,din care 350.903 români ;.75.633 sârbi: 
Şi 8e260 alţii.Deci la ora asta: sunt încă 400-500.000 de români în Timocul iugo-— 
. Slav,cari sunt numiţi vlahieMai- sunt vreo 30-40 comune româncşti în Bulgaria, 
până la Vidin, . - E i 
Miracolul păstrării acestui neam pare a fi faptul că,trăină în această re- 
giune munțoasă şi. fiiga crescători de vite şi oi,au fost oarecun.izolaţi,Copiii 





a: ANNA 
şi azi merg cu un an mai devreme la şcoală decât în restul Serbiei,ca să înveţe 
sârbeşte.După 2-3 ani,părinţii văzână că copiii lor nu ştiu carte pe Limba lor 
să-i Înţeleagă,şi fiinâ deja mai mărişori,îi trimiteau la vite şi oi şi deci pu- 
țină şcoală s!a lipit,gi aceea cu litere cirilice.Doar la armată dacă mai învă- 
„„kau ceva.La biserică nu merg decât rar,mai cu seamă la ocazii,la botez,nuntă şi 
"moarte, fiinâcă nu- înţeleg nimic,slujba se farse în slavonă. Incolo Zol6lor, oblasi 
ceiurile,miturile,pater familias îndeplineşte o serie de. ritualuri.0 bogăţie 
„folclorică poate-unică în Europaeln prezenţ sunt cei mai mari cumpărători de . 
discuri de cântece româneşti de la librăria ce vinde cărţi şi discuri româneşti 
din- Panciova (Banatul: jugoslâv), fiinâcă bănăţenii,cari vin des în România, cumpă- 
„ră mai 'convenabil din Timigoara,Maria Lătărețu e idolatrizată.Ascultă Ia raGi0s 
„ Dar în dugoslavia sunt atât dă timoraţi,că un prieten din Vârgej îmi poves= 
teacă a fost la o staţiune balneară. în Serbia şi-a auzit doi vorbind româneşte; 
lângă care se aşezase pe scaun;gi a încercat să le vorbească româneşte.N!au spus 
„niciun cuvânt,s!au sculat şi au plecat.la Panciova,văzânăd pe unul care cumpăra 
„gazeta săptămânală de limbă română; care apare acolo "libertatea",i-a vorbit ro- 
mânegte. Nu a spus nimic,ca şi când nu ar fi auzityi-a întors spatele şi a plecat. 
„El însuşi fusese invitat să ocupe o funoţie importantă în Zăicearytocmai pentru 
„că ştia. româneşte,şi a refuzat de teama represaliilor sârbiloreIn timpul războ= 
| iului. au fost câţiva sprijiniți de generalul Drăgălina şi alţii,cari au militat 
acoloycari au fost lichidaţi drept colaboraţionişti în 1945.Un altul,un coleg 
„„ Sin Timigoara;a fost în 1971 la rudeniile lui din Slokuce,lângă Zăicear,unâe nu 
fusese. din-1944,şi vorbină cu unii reprezentanţi ai autorităţii locale,cari l-au 
„chemate în timpul discuţiei a întrebat între altele de ce. vlahii nu au şcoală în 
„Himba lorel s'a răspuns: Nu cer şi A!au nevoie, Lia m: 
Dar în momentul âe. faţă,âin Jugoslavia se găsesc la lucru în Europa; după cum 
am auzit personal anul trecut,aproximativ 1000. 000,cari trimit în ţara lor anu= 
al suma de 500,000 dolari. Printre aceştia se găsese aproximativ 150.000 de vlahi, 
I-am întâlnit la Viena;Minchen,Paris,unde spun că sunt români De altfel,şi cei 
lalţi. jugoslavi,atunci cână aud 6ă cineva, e din Craina,le spun că sunt români, 
la Parisşmergână la locuinţa unuia din satul aminţit Slokucejintrână aud 
„muzică românească; când mă uit mai bine;era un magnetofon şi asculta muzică ro-= 
mâneascăeDin acest sat curat românesc de 300 numere,sunt mai mult de 700 plecaţi 
în.străinătate la lucru, = să | î MARI înc 
| Milovan Hjilas,am auzit că astă iarnă iar fi dat un interviu în "Die Pressen 
. din Viena, făcână :o comparaţie între închisoarea "naţionaliţăţilori,care este 
"Marea Republică Soatalistă Rusia şi între marile libârţăţi de care se bucură 
najionalităţile în Mica Republică Federativă Jugoslavia,.Nu ştiu dacă s'a găsit. 
cineva să-i răspundă că deosebirea este că în U.R.3.8. 1i se spune românilor 
“"moldovieni! şi au şcoli dela primară la Universitate şi Politehnică în lumba 
_Yromână(e adevăratycu litere cirilice şi în spiritul statului respectiv),iar: în 
Mica, hepublică Federativă,românilor din Timoe li se spune ylahi şi: nu au avut 
şi nu au niciun fel ae şgooală în limba loreMai mult, fosta soţie a lui Hjilas a 
fost în 1945 ministru al învăţământului în Republica Serbia gi a. vrut: să deschi- 
dă şcoli româneşti. în Timoc;la care sârbii s!au opuseSe zice că discuţia star 
fi. încheiat cu următoarea altercaţie: Ea: Dar vorbese româneşte! Ei: Au un pumn 
de cuvinte româneşti. Ea(în încheiere): Şi ăla vreţi să-l furaţi!— Nu s'a făcut 
nimic, | (aa: pad , i 
In epoca noastră,amintina de diferendul oficial dintre. Italia şi Austria,pe 
“problema germanilor din. Tirol,jugoslavii nu mai puţin oficial au pus problema 
“slovenilor din Carintia: la nivel de miniştri de externe, în contacţele .cu Austria, 
cu privite la situaţia acestora din Austria.Şi acum În presa jugoslavă 'am văzut 
protestele pe tema "fasciştilor!! care şterg de pe tabelele inâicatoare „de sate -:: 
numirea care era scrisă şi în limba slavonă.Dar România nici acum şi nici în tre- 
cut nu s'a ocupat de românii de peste hotarele țării rămaşi sub oblăduire stră- 
ină,adesea răuvoitoare şi vrăjmaşă e p.Ar(Buut “estiyej: * 
oră China cheltueşte anual ,pentru înarmare 13%. din produsul naţional; Rusia, 
110%; Statele Unite; 73%; Germania ocupată: 6,5%; Germania liberă: 431%; Polonia 
52%; Cehoslovacia: 4,64; Anglia: 4, 1%; Suedia: D274 Erănțat Pfa n > 
&& In anul şcolar: 1896/797,rector al: Universităţii din Bucureşti era Tiţu' 
Maiorescu; profesori la Facultatea de Li tere: VeheUrechea, N. orga, L,G.Fro11o, 
B.P Hasdeu, Î. Bogăan,Gr. Tocilescu, M,Dragomirescu, Dini trie Onciul,Maioresecu, 






SR 
a ci _PRIN MĂNĂSTIRILE MOLDOVEI ia 
„Prin 1957,câna am trecut din now pe la Hunor,pustiirea era completă, Nu mai 
exista niciun călugărel-am găsit doar pe un fost epitropeUn bătrân jărane şedea 
mai tot timpul acolo,ca un câine credincios în jurul stăpânului. şi casei - ca 
să apere biserica părintească,după mintea şi puterile lui. Zidul înconjurător de 
protecţie al cetăţii mânăstireşti,care avusese şi menirea de a adaposti de in-i, 
temperii, frescele exteriioare, fușese demolit în urma unei brave'"'restaurari.!!. Din 
această pricină,picturile dinspre norâ-est ale Sfântului lăcaş,şi-aşa alterate. 
de vreme,se deterioraseră complet„Un drum public fusese croit prin incinta mâ-. 
năstiriidespărţină ae trupul ei unu] din turnurile ce aparținuseră cetăţii mâ- 
năstireşti de odinioară.Cu pietrele âin fostul zia al cetăţii fusese refăcut şi 
înălţat acel turn. râmas izolat şi. situat.acum peste şosea... i 
Am intrat cu bătrânul în biserică.gi,ca!ntr!'o minune,am văzut pe uşile alta 
rului cele două icoane din lemn de Tisa,luate,ca şi celelaltţe odoare;Humorului, 
în urmă cu aniyde către "sfânta patriarhie",spre "inventariere... Mi-am închi- 
puit că icoanele sunt false.şi. i-am spus gândul meu bătrânului. "Nu! mi-a răspuns 
acesta fericit; sunt adevărate! Sunt chiar icoanele noastresNici nu ne vine a_ 
crede ce istorie an tras cu ele".şi bătrânul ţăran'ne-a povestit ceva ce nu se 
poate întâmpla decât în comunism.Intr!o zi dela Dumnezeu;a aflat prin cineva, 
cumvajcă multe din: oâcarele luate spre "inventariere" de către "patriarhie" au: 
fost văzute într!'un muzeu,din... Kiev.Din acea zi omul nu a mai avut odihnă.Şia 
vândut vaca şi strângână bani şi-a scos 'paşaport pentru URSS şi a plecat cu alte 
două persoane chiar la Kiev.Intr'adevăr,ajunşi în acel muzeu,bieţii români şi-au 
recunoscut Sfintele Odoare jefuite de: Ypatriarhia română" şi cadorisite rugilore 
Stau întors acasă şi au început demersurile către mitropolie şi "sfânta patriar= 
hie" din Bucureşti.N!'au avut niciun rezultateşi atunci au hotărft să!ncerce să 
răscumpere,direct dela ruşi,bunurile bisericii lor jefuite.Au strâns bani aela 
toţi ţăranii din împrejurimi,o sumă mare; şi s!au dus din nou Ia Kiev. : i 
"Nta fost uşor! ne-a spus bătrânul. Ivanii o ţineau morţiş că odoarele noas= 
tre fuseseră ale lor de când e lumea. "Bun,le-an zis prin tâlmacie,Atunci ia spu- 
neţi-mi voi,tovărăşeilor,ce nume românesc e cioplit pe spatele icoanei acesteia; 
care ziceţi câ-i a voastră şi o cunoaşteţi de cână lumea?".Au rămas cu gurile 
căscate,Hu le-am spus numele,pe care-l ştiam din tinereţele mele.L-au controlat; 
era întocmai,dars. tot n!'au vrut 'să ne dea sfintele luoruri.Atunoi le-am dat ho- 
jilor banii.Bănuţii. le-ar fi convenit,daree. fără să ne dea, odoarele.Şi văzână 
aşa le-am zis ugurel; "Uite ce e: să ştiţi că nişte cărturari franţuji şi in- 
gleji,care-au scris despre icoanele acestea,au aflat că ele au ajuns. la Kiev.Şi 
se miră foarte: de. "călătoria"! sfintelor lcoane.Şi pân!'la urmă să nu ţe pui cu 
cărturarii,că au limbi ascuţită - gi-or să împue toată Franţa şi America despre.. 
"minunea" cu "călătoria Sfintelor Icoanen.Cână au auzit asta,nu le-a convenit - 
deloc.Două zile s'au cotooaăcit prin gedinţe.Pe urmă au zis că lucrurile sunt 
tot ale lor,dar că... ni le vând nouă, fiinâcă "ntar avea prea multă trebuinţă 
de ele acolo.s."egtiţiyvielenie comunistă.le-am dat atunei banii,dar nu ne-au 
dat. toate lucruri le„Am putut răscumpăra doar aceste două. icoane,un crucifix şi 
un potir pentru Sfânta Impărtăşanie.Şi iată-le la locul E Eu A 
Comentariu despre jaf? despre "sfânta patriarhie"! comuntstă?.. Prefer să i 
gândesc la lucruri frumoase.. la acel istej bătrân ţăran bucovinean,cu fruntea ; 
sus şi cu credinţa!n Dumnezeu. Oameni ca el au făcuţ şi fac istoria româneaseă, : 
Şi mersul înainte cu Dumnezeu,a 2000:de ani de istorie La Carpaţi şi Dunăre,nu . 
poate fi oprit de niciun partid.şi âe nicio patriarhie! Vreau să sper:că vechile; 
autențicele icoane,misălite în lemn ae Tisa de străbunii ţărani : 
Şi purtând 'nume cioplit pe spateyse mai află încă pe uşile altarului dela Humor,. 
Ca n!'au fost trimise 'din.nou,ca "dar de recurioştinţă",prin republica cuvioasă, | 
G-lui Kremer din Manhattan, organizatorul ortodoxiei rogii din USA. sau prin 
vreun sultanat arab,amio comun de-al dumnealore . ș au 4 fie 
Am revenit la Humor în 1963,cu un grup de alpinişti din Vest."Ghidul" le-a -i 
arătat. şi acele pătinitţe icoane ţărăneşii.S'a lăuâat 'eu -vechimea lor imemorială, 
dar fireşte nu le-a spus nimic oaspeţilor despre hiatus-ul dela Kiev... Pe urmă: 
am ieşit în curtea fostei mânăstiri; "ghidul "i-a grupat pe turiştii-alpinişti în 
faţa acelui jalnic turn -sperietoare de ciori înălţat. cu câţiva ani în urmă cu 
pietre din: zidul demolat al! cetăţii mânăstireşti Şi după ce â aşteptat tăcerea 
ca în faţa unei "importante comunicări!,securistul s'a uitat admirativ la acea 
prostie şi le-a spus cu solemnă "mânârie naţională" comunistă; "Aveji în faţa 


[ă 


E E e i a NR ORI IP N i ne e 5 N RR E A E ecua 707 





: e: - 20 — i "al i 
dA=„voastră turnul cetăţii marelui domnitor moldovean Vasile. lupu Nici mai mul; 
mici mai puţin! Prof.Dr.Brenner,specialist în istorie,a tuşit discret şi gi-a 
întors privirea spre coamele obeinelor pleşuve.Ceilalţi alpinişti „nespecialişii 
în istorie,se uitau la ponpierescul turn,în extaz âe poveste exotică: crezuseră 
enormitatea.Noi am oftat: şi pentru ei,şi pentru noi,gi pentru bietul voievoae 

Palsificări ale istoriei,izgonirea credinţei străbune, jaf organizaţ,în prag 
de an 2000! Pe acolo,pe pământurile acelea,aşezate "în calea tuturor răutăţiLozii, 
cum spunea cronicarul,au trecut turci şi tătari, polonezi „armatele lui. Napoleoa; 

„cele nemţeşti tn'două rânduri,stăpânirea austro-ungară. şi multe alte relesşi to- 
tuşi;ascunse sau- nu de către călugări, 0doarele Sfinte au rămas, În altărele ssră- 
bune. Nimic nu: le-a clintit,nu le-a dvborit şi jefuit aecâţ comuni smul., Propria 
"patriarhie" română, dar comunistă.Unae eşti tu,"'patriarhie"?.Pe ce alte ţârmuri 

„îţi împrăgtii Mnistonarismul! în distrugere şi jaf? Dr.Duni tru. Marin (Ex--301.) 
„ar a ÎNTOARCERE (Scrisoare tatii) ae D.Bacu | ă ai cre 

Din nou: spre acelaş necăjit priâvor ' Şi. scut pentru. căminul părăsit, 

De unde am pornit în lumea largă, . “Şi unăelemnul pentru rană. viee 

Mă!ntore ca fiul cel risipitor | 


e aa a! a al 'ostenibe 
Cu: pasul necăjit şi-aripi pe targă, Maintore schilod,cărunt şi'ostenit 


Pc i “Tu să nu!'njunghi viţelul din cireadă. 

„Mi-e plină trăista cu morminte. dragi - "Un braţ de pae doar,şi-un şol cârpii 

„Culese.din răspântii şi din şanţuri,” Şi-un colţ umbrit in vechea ta livada» 
Din cimitire-ascunse pe sub fagi, 4 


i y AA 2 deruă A 4 A a A ., 35] coag 
Din bolți de noapte şi din grele lanţuri, Găei nam să î  idacăt un oiohudă a) 


Să-mi .vinădec rana sângerână din-coas:ă, 
Din lan aduc doar: tufe de ciulin; ; i voi'porni Gin nou pe unde-an ras, 

De sub,altare geamăt de icoane, ::  . în drum troiţa neamului m'adastăs 

Din Olt şi Mureş lacrimi şi: suspin, * | eg 


u A 3 : : > E A ă AI a, Fi 
Din palma ţării sânge şi piroanee N vu tamas ve-oi mad EVRa 


Să-mi mângâi calea cu privirea-ji. blăini, 


Tot ce mi-ai daţ ji-aduc azi. însutite „Căoi ,poate-oi răposa pe undeva, 
„Şi dor de neam,şgi dragoste de glie, “Pe unde zac prieteni de osândă. 


„_„ && Asociaţia homânilor din Australia şi-a ţinut la 20 .Iulie,la Sydney puâriia 
rea gerierală Profesorul C.Pantis a ținut cu acest prilej o .cuvântar6, din case 

_desprincen: "Astăzi ne găsim la o răscruce de drumuri, Unii dintre inoi,în con- 

» pletă Libertate,au uitat suferinţele Poporului Român,adoptână o Linie de nepă- 

„sare; alţii aprobă ceeace facem,atâta timp cât dânşii nu trebue să facă nimic, 

„În timp ce alţii au trecut deadreptul în tabăra duşmanăe «+ Care ne este drumul 
de mâine? mergem înainte pe linia trasată în aceşti 25 de ani,sau dăm cu pic:.- 

„„ rul trecutului? Avem vreo migiune de îndeplinit? Avom vreo obligaţie morală?. : 

| După părerea mea,cheltuelile mari făcute e guvernul rbmân,prin menţinerea 
„ăe agenţii! consulare,misiuri. bisericeşti agenţi propaganăişti,eto. sunt o do-adă 
se importanţa ce ni se dă,în efortul făcut de ei pentru a re închide gura şi a 
sfărâna orice rezistenţă, . Abandonarea luptei în special când aceasta este d:eau- 
tăar fi o'adevărată dezertare dela obligaţiile. ce le are orice persoană demră 

„_Şi de onoare. Noi trebue deasemenea să ascultăm mesagiul celor din ţară,care 

- “aşteaptă dela noi să vorbim. în numele lor;să ne împărtăşin ain suferinţele: loc 

"şi în special să nu-i uităm în aceste clipe tragice,de neputinţă şi desnădejda.e 
Este o obligaţie morală;o obligaţie naţională,6 obligaţie umanăe e. .- 

Suntem înconjurați de tot -felul de agenţi,bine plătiţi cu scopul de a.sucru- 

“ma orice act acuzator din exil contra comunismului ;prin facerea de favoruri c.. 

„lor “interesaţi de a-i, 'servi.Ne lovim deasemenea de nepăsarea şi izolareă Geuzait 
de dorinţa de a merge în ţară şi deci dea fi trecuţi în registrehe de: bună pus-- 
tare ale guvernului române. Acceptarea principiilor ţrasate de adunarea gereral: 

„Wa face din asociaţia rioastră o organizaţie viabilă,meniţă a se ridica, deasupin 

„ unui club de petrecere şi âe beţie... Nu uitaţi! că noi sunten singurul mediu irin 

„care fraţii âin ţară îşi pot exterioriza durerea şi manifesta plângerile» Frate 
_român;nu abandona răspunderea pe care destinul a pus-o pe umerii tăi!h,- : 





„Sia ales şi noul comitet al Asociaţiei(care în Ianuarie îşi va serba.25.& 
ani de existenţă) ):. preşedinte, 0.Pantis; vice,Ştefania Roman, MeMaghiaru, Nei. xc 
secretar,S<Anghel; oasier;Savu Postelnicu; membri: avamnele Moy şi Maghiaru, 
domnii AeFlortan,De Roman şi 7.Silvase- 


e 
Ga; 





&ă În 1977,toată creştinătatea va serba Pastele în aceeaşi zis:la 10 Apri ii ea e 








a A 
fe | NOTE ŞI COMENTARII AP 
„x Semne bunee„- După desmăţul atâtor manifestații contra "opresiunii" âin 
Grecia,Chile sau Spaniayşi caraghioslâcul aşa zisului "tribunal Russell",iată o 
primă reacțiune a bunului sim,cu organizarea,la Copenhaga,de câtre "Amnesty în- 
'ternationali,a unui tribunal Zaharov,pentru. judecarea atrocităților din Rusia: 
Sovietică.şi cu toate că bolgevicii lui Brejnev au fâcut tot felul de presiuni 
pentru intimidarea judecătorilor şi martorilor,concluzia n'a putut fi decât de 
drastică condamnare a regimului neoamenilore 0 a 
Pentru a apărea cât mai imparţial,juriul luase absurda măsură de a nu ascul-— 
ta pe cei cunoscuţi ca anțticomuniştieişa se face că Eugen Ionescuşde pildăşa - 
plecat trântinăd uşilesiar pastorul Wurmbrand numai cu greu a putut intra în sală. 
"5 adevărat că. sunt anticomunista replicat sfinţia sa; dar spuneţi-mi cum e po-— 
sibil să vorbeşti: de violarea ârepturilor omului în Rusia fără a vorbi âe siste- 
„mul comunist; şi de ce;când e vorba de crimele naziste e permis să fii definit 
ca antinazist,iar când e vorba de cele comuniste nu-i permis să fii definit ca 
anticomunist" "Am putut constata -a afirmat şi Wiesenthal,care de 30 de ani nu 
face decât să caute pe naziştii învinuiţi de orime—. că egale şi grave crime con- 
tra personalităţii omului slau făcut şi continuă să se facă în Rusia Sovietică; 
dar dacă pentru victimele 'naziştilor e deja târziu, în. schimb nu-i prea târziu, 
a ajuta pe sclavii din Siberia.De-am reuşi să salvăn chiar numai. unul singure: 
„Un succes pentru toţi oamenii liberi, A: a) A DE z5 
„Tribunalul a luat în:consideraţie numai celictele din ultimii zece ani+Prin 
faţa lui s!au perindat martori poloni lituani armeni „nemţi de pe Volgașevrei,s 
ruşicari au arătat tpate blestemăţiile din ţara cnutului, începând cu gropile 
dela Kaţyn gi până la criminalele experienţe actualesîn care bieţii deţinuţi au 
rolul de cobaieCa motive principale ale persecuției s!au arătat a fi cel polis 
iticyreligios şi etnic.- Dacă adăogăm că!n ultimul timp se văd,la Vatican,la 
Washington şi!n alte centre de greutate,nigte atitudini cu care ae mult nu mai 
eram obişnuiţi,suntem îndemaţi a spera în mugurii unor. zări mai firegti .- 


*  Incoherenyee- Giscarăd d'ăstaign a bătut un primat: e singurul şef âe stat, 
al unei ţări civilizatejcare s!a prosternat în faţa "mumiei zeificate",cun ar - 


fi spus Camusydela KrenlinsE vorba de stârvul lui lenin,al acelui monstru care. 
a inventat cele mai. diabolice torturi; care a înăbuşit orice libertate pe toată 
zarea unde i-a ajuns mâna,cauzând mii gi mii de morminte„Ce-a înţeles să omagie- 
ze,prin gestul, său, şeful mândrei naţiuni franceze? Ce era de omagiat la acel :' 
câine? Dacă Giscarăd d!'Estaign combate pentru liberţate,pentru libera circulaţie 
a ideilor şi oamenilorycun să ne explicăn respectuoasa înclinare în faţa bestiei, 
care reprezintă negarea 'categorică a tuturor acestor măreţe gânduri? Departe de 
a-şi fi servit nobilele idealuri,el n'a făcut decât să descurajeze şi mai mult. 
pe toţi cei de sub cnut,uimiţi să vadă atâta tămâie -şi. Încă: dela cine?e..- pe. 
hoitul tiranului) | a-i 
Trebue să adăogân, însă,că incoherenţa nu-i monopolul şefului francez: chiar 
recent am văzut ca o nefericită conspirație a şefilor de state,eschivarea lor 
de a participa la funeraliile lui Franco,pe motiv că acesta era "dictatori; dar 
aceiaşi şefi participaseră, fără umbră de scrupul,la somptuoasele banchete ale 
lui Brejnev şi .ţopăiseră în horă cu Ceauşescu gi cu Leanca lui... Şi ce eraldioi 
tatura" din Spaniasai cărei cetăţeni puteau ieşi din ţară şi întră când voiau,“ 
faţă de negrele "Gulaguri" din zisele ţări,unde un pârlit de paşaport e o pro-= 
blenă până.şi pentru oameni de talia lui Zaharov?sse O fi vrână Dumnezeu să piar- 
dă omenirea,de-a lpaţ. minţile conducătorilor vremelnici?.., id 


* Execuţiile din Spania. Mare tam-tam pe chestia asasinilor executaţi în 


Spania: retrageri de ambasadori,cortegii de protest,maşini incendiate,articolei . 
incendiare „mani feste.Desigurycreştineşte ar fi:să se lase păcătosului. răgaz de: 
îndreptare;în loc să fie expediat nespovedit la iadeE ceeace practică Italia: cu 
rezultatele care se văd... Şi-apoi,ârept la viaţă aveau nu numai ucigaşii,ci şi 
victimele lor,pe care ei nu le-au cruțat; drept la viaţă au deasemeni victimele 
viitoare,foarte sigure în caz că asasinii,în loc să-şi fi primit la timp pedeapsa 
„meritatăsar fi fost lăsaţi să-şi manifeste mai departe liber. "aptitudinile".De:: 
„altă parteşistoria arată un descurajant număr ae sfinţi ,dintre ucigașii pocăiţie,e 
i Mai interesantă e necinstea sufletească “a protestatariloreNu le-a auzit nl- 
meni glăgciorul în milioanele de cazuri din Rusia,sau,mai recentdin Cambogia; 


ori Saigon: .ar fi avut excelente 'ocazii să-şi debordeze sensibilitatea la vederea 





- 22 = E 
sângelui! Chiar în zilele executărilor dela Maârid,presa anunia alte executări; 
la Moscova; şi nu pentţtru-vina uciderii de poliţişti,puşi să pazeasca ordinea pu-— 
blicășci pentru simplu furt; de ce n!'au protestat?se, Şi pentru ce, în loe sa-şi 
reverse duioşia faţă. de soarta văduvelor şi 'orfanilor nevinovaţilor ucişi, gi-au 
_revărsat-o asupra ucigaşilor?... Miştere ale "stângii! — şi ale idioţilor utili, 

ajunşi în fruntea unor state "democrate! î. 


x Turismul robilore- Cutreijerână câteva săptănâni frumoasele plaiuri ale 
„ Italiei;am avut prilej să vedem şi câteva maşini din Polonia,Ungaria şi Ceho= 
„Slovacia,ba până şi din Bulgaria: absolut niciuna din România(şi nici din Rusia)! 
gi..aduseseră cu ei de-ale gurii,şi dormeau în micile lor automobile,sau prin: 
campingurieCei nai mulţi veniseră pentru Vanul sfânt; dar şi: în România sunt 
„vreo.:3 milioane de:catolici,adică mult mai mulţi ca în Bulgariayde pildă.Şi-apoi, 
oamenii mai vin şi să:se plimbe.3ă. fi pierdut Românii,aşa de-6dată,gustul frumo-— 
„sului? plăcerea :de-a revedea. splenâidele locuri âin ţara de origină? Greu de 
crezut! Să fi puş ei atât'ae mult la inimă cincinalele lui Pingolescu, încât să: 
nu mai vrea să vadă altceva decât deliciile din colhoz? E Să 
„+. Fapt e căşpe când în Germania,de -pildă;cu leafa pe'6 luni 'orice muncitor 
__ îşi poate cumpăra cea mai bună maşinăyîn ţară de sub căpcăuni,care sa pretinde 
_cea.mai avansată şi inâustrializată,pentru o maşină ordinăâră n!'ajunge nici lea- 
fa pe 7 ani! Mai e apoi,în jara grozav 'de "liyeră încă âela 25 August 1944,pro- 
blemas.+. paşaportului;aşa. că ametorul de turism -şi de o leacă de:aeres.- nu 


„» poate. nici pe jos.:să vină! Acumyoa 'să mai terperăn pijin tristeţea,e bine să a- 


dăogăn că voiajul, 'nostru.a avut loc înainte de înţelegerea dela Heldinki carei, 
„ precum se ştiesgarantează toate libertăţile: la ora: câna scrimşmulţimea turişti- 
“lor Fonâni, Smgarmoădesiauz gi puilaie pe străzile ma aa 8 oa ETER Pe Goznăţeanu 


DE CRACIUN de S.G.Theoaoru 
„Orăciunul e un teatru ce-o piesă veşnic joacă 
" Intr!un decor: hârtie,lumini şi promoroacăy : 
Şi!n care orişicine se prinde!n joc'cât poate; 
Sau stă retras şi!ncearcă să le cuprindă toate. 


Crăciunu-i basm de basme cu lumile străbune 
Ce tu î1 spui la altul şi el ie şi-l spunes 
B basmul ce-a prins viaţă în grajă sărac de.vite,- 
d: „SĂ pentru care astăzi ai.toate pregătite . . :; - 
a a O şă-l primeşti în suflet,să-l porţi mereu cu tine; 
> Cu zâmbhetycu credinţăsaşa cum se cuvine; a 
„In clinchet. de cristale,belşug şi voie bună, 
“Sau case reci,în care,din zărenţe o cunună; : 
Părbuni şi-o lumânare, încearcă să 'tnsorie, 
la cei lipsiţi de toate,puţină bucurie, 


aaa, „ E-un basm ce-şi naşte graiul în lumi de libertate, 
in ui, Bau Locuri înrobite de uri gi de păcate, ““. : 
„„. In lumi numai cu soare,în lumi cu veri şi ierne, 
In lume de pustiuri sau de zăpezi eterne, 
In locuri unde!'s lupte - şi unâe un părinte, ., 
„ Ştergându-şi! răni 'de-sânge,de-ai lui gi-aduce-andinţe; 
„La. fiul ei cu gânâul,o iiamă-adâne. suspină: i 
Nu-l poate strânge!n braţe .în noaptea de luminăe. - 


Un basm de mii de basme,o lacrimă fierbinte, 
Pentru ce simi acuma sau îţi aduci aminte; 

E basmul. sfânt,de veacuri,ce n!'atncetat şi bate 
la, fiecare!n.uşe,în îiriime: curate, : - | 


«ă.  Implinindu-se;la 24 lunie'1977,cinoci decenii cela fundarea Mişcării le 
gionare,Consiliul Conducător a notărît„ printre altele,baterea unei medalii şi ___ 
editarea unui volum. comenorativycare să cuprindă fecunditatea spiritualităţii 
„ legionare şi. mărturii din lupte.8e face deci apel la camarazi să-şi. dea. con- 
„„bribuţia atât sub raport redacţional cât şi financiar. Instrucţiunile necesare 


pentru comemorare se vor da la ţimpeCoisiliui Conducător al Mişcării Legionare 
se va întruni în August 1976,într!'o jara din kuropa liberă. 








fe; 


E Ea 
DORURI ŞI NECAZURI 


D.,- Statele Unite: Ajuns în exil,m!a bucurat prodigioasa activitate anticomu-— 
ristă,dar n!a întristat îngrozitoarea împrăştiere de forţe în nenumărate. biseri- 


cuţe: pro sau 'anţi Antonescieni,pro'sau anti Manişti;pro sau anti Codrenişti,si- 
mişti, cuzişti ţărănişti liberali, refugiaţi anticomuniști dar coexistenţialişti: 


cu RSR„refugiaţi "spălaţi la creeri" cari pentru a scăpa âin închisori s'au an 


_gajat să nu critice tot restul vieţii lor regimul comunist,refugiaţi îngroziţi, 
în aşa măsură încât se tem şi de umbra lor,anticomunişti cari se ascund sub pră- 


textul divergenţelor ideologice ca să-şi justifice reinerea sau mutismul total 
de frică să nu fie ucişi de lombrozienii ambasadelor reseriste sau sovietice, A- 


'ceastă îngrozitoare 'babilonie ae "opinii! se mai datoreşte desigur şi "muncii 


de lămurire" dusă de specialiştii partidului comunist.Fiecare bisericuţă se crae- 

de cea mai îndreptăţită în atitudinea ei,bârfinâu-le pe celelalte. 
Sub acest, .aspect,intelectualitatea noastră s!a.situat pe un plan mult sub. 

nivelul maselor şi!n ;special al ţărânimii,pătura cea mai rezistentă,deşi la fel 


de greu lovită de tirania gi exploatarea criminalului regim.Comunisnul profită. 
de numeroasele "consilii", "oomitete", ligi", "asociaţii", infiltrânău-se printre 
ele spre a le neutraliza, deaceea, rămân convins că refugiații trebue să formeze. 
un guvern român în exil.Să dovedim lumii că poporul român în totalitatea lui g. 
anticomunist; că regimul din ţară e instalat de sovieţici prin fraudă gi violen- 
ță; că prin mibloacele criminale folosite (întemniţări, răpiri, deportări „asasinări 
în masă, înfometare,infectare cu microbi (ciumă asiatică,gripă koreană,hepatită), 
a exterminat (procentul"ştiinţific" stabilit ae sovietici) o zecime din ţotalul! 
a mu pedeapsă că se opune comunismului; că toate calamităţile (nena- 
turale) pe care omenirea le suferă âe o jumătate ae veacse datorese comuni smur 
lui inclusiv ultimul război,pentrucă încercând să comunizeze Germania,Spania şi 
Italia,a declanşat reacţiunea naturală a acestor popoareșhitlerismul şi fascis= 
mul; că poporul român sta alăturat luptei împotriva Sovietelor nu pentrucă ar. 
fi fost'fascisti',ci pentru a elibera din robia sovietică milioanele de români se 
trăiesc în masă compactă în Transnistria,Bucovina de Nord şi Basarabia; să des- 
văluim lumii crimele! săvârşite de hoardele ruseşti şi de clicile de criminali: 
igstalate de ele la cârmă; că toate regimurile comuniste trăesc numai din con-: 
fiscări,sărăcină popoarele; că se pregătesc necontenit, pentru subjugarea restu- 
lui lumii; că:nu pot supraviețui fără războaie de cucerire; că folosină munca - 
ieftină de sclavi din ţările robite se căshesc necontenit.să submineze prin'!dums 


ping! economia lumii libere,creindu-i şomaj ireversibile 


In această urbaşă luptă de lămurire,să lăsăn la o parte toate nuanțele de 
opinii adoptând ca singură deviză: "âuşnanii duşmanilor noştri,ne sunt prieteni, 
După unirea bisericuţelor sub un Singur steag,al guvernului în exil,să luăm con- 
tact cu refugiații celorlalte ţări robite şi să formăm oNUniune!,care să înceapă 
o viguroasă campanie la Naţiunile Unite cu memorii şi demonstraţii, Trebue să com- 
batem orice tendinţă de "coexistenţialism" sau "destindere" şi,mai cu seamă, !!Re-— 
laţii comerciale cu blocul sovietic",Orice concesie făcuţă comunismului ; grăbeşte 
prăbuşirea lunii libere în sclavia sovietică, 

Se Argentina: Tatăl meu rezistă.la 15 Octombrie a împlinit 102 ani! Sărbăto- 
rit ca de obicei.Intr!'o scrisoare,scrisă cu mâna lui;mi-a promis că mă aşteaptă. 
200 de ani.Alături de el se afla un văr al meu,care a fost prizonier în Rusia 5 
ani şi,după ce s!a!ntors în ţară,a mai făcut 16 ani puşcărie! 

Tatăl. meu a ajuns de pomină nu numai prin longevitate,ci pentrucă la 99 ani 
a suferit o operaţie de hernie strangulată,şi s!a făcut bine.De aici,reclamă! A 
doua zi după operaţie s!a sculat din paţ şi: a cerut mâncare — şi În câteva zile 
a fost acasă.Dr.Tironycare l-a operatye mânâru c!a reuşit operaţia.S!a dus ves-— 
tea şi au venit şi alţi meaici,chiar Şi străini,să-l vadă. : A 

„An primit un articol scris de unul Horia Pătragcu,tăiat dintr!o revistă air. 
jara,cu fotografia,în culori,a tatei.E luată acasă. Tata pare tare tmbătrânit.stă 
cu cotul pe masa acoperită cu o pânzătură cu ţesături ca pe la noi.Era fecior de 
oieri,s!a născut în 1873 la Săcele (Satulung) Pe acest Pătraşcu îl interesa şi ih 
colind din bătrăni,pe care-l ştia “tata de cânăa era mic (cui a fost excepţional Ia 


_carte;el spunea Pluguşorul la: Anul Nou); t1 ştie şi acuma şi-l spune la Anul, Notiș 


A 3 v - . u v vu i 
când se adună neamurile la noi acasă,de astă dată în Bucureşti, Reporterul a. venit 


2 bed y 
„cu magnetofonul ca să reproducă acest pluguşor;pe care-l crede inedit; chiar pre- 


sară în articol câteva versuri: "Un car cu grâu încărcă/ Şi la moară se ducea/ 
. În APO aaa pi tie et : CL . . că 
Şi făină măcina/ Şi colacii- învârtea/ Şi!n cuptor fi arunca..." 








ini 15 
BA rai * 
y 4 y . y . v Lă 
Intrebat ce-ar dori tinerilor,a răspuns prompt: Să -mă ajunga din urmă! Des- 
pre muncă,a răspuns: Munca a fost şi-aşa,şi-aşa,şi mai grea şi mai uşoarăeN'am 
suportat biroul,am preferat întotdeauna munca în aier liber! La întrebarea: 
ce-ar recohanda tinerilor: Să fie oameni de omenie în orice. împrejurare, să fie 
corecţieto.ji a mai adăogat versurile din pluguşor: "Şi făcea cinci colăcei/. 
Pentru copii mititei/. Şi. făcea cinci colaci mari/ Pentru secerători, tari/ Şi 
altele mai mărunţele/ Cu un rână de floricele".şi nai la urmă: "Şi vedeai babe 
bătrâne/ -Că şi lor li-e dor de pâine... | | 
hegret că nu mai văd Stindardul.Avea un mare merit: de a se fi ocupat cu 
campania din Est,cu care România va intra în istoria modernă cu. fruntea sus, 
G.- Elveţia: Vă datorez un răspuns,pe care l-am. toţ amânat ,sperâna că soarta 


“a 
să 


„VArhipelagului Gulag" va fi alta decât cruda realitate,Incheiasen un: contract 


pentru traducerea acestei cărţi în româneşte; editorul însă mi-a cerut să fac 

o anchetă în sânul emigrajiei româneşti privitoare la numărul âe exemplare a 
căror cumpărare ne-ar fi asigurată pentru a acoperi cheltuelile de traducere şi 
editare.şi din păcate rezultatul acestei anchete a fost jalnic: am soris în toa- 


tă Europa Veci dentală, în SUA şi chiar şi în Australia şi am primit o singură 


„„ comandă fermă de '300 exemplare din America.In rest,încă vreo 3-4 exemplare dis- 
parate.Ur,pentru a duce la bun sfârşit această lucrare,editura avea nevoie ăe 


cel. puţin 4-5.000 de exemplare! :Vă închipuiţi că în această situaţie „totul a că- 
zut baltă,chiar şi: cele vreo 209 ae pagini ce apucasen să le traduc sub imbol-! 


„dul semnării contractului cu editura.Din păcate,foarte puţini. dintre cei mulţi 
„„ce ne aflăn în pribegie ne. Îînţelegen :rosturile pe aicieUnul dintre corifeii emi- 


graţiei' româneşti dela Lonâra ne-a răspuns pe englezeşte,propunându-ne- spre pu-= 
blicare "cartea lui! proprie şi nici cel puţin din politeţe nu ne-a. cerut să-l. 
înscriem pentru un exemplare». Ce să mai vorbim despre alţii care aleargă doar 


„după chiverniseală..* Vă mulţumesc pentru "Vatra" ce mi-o trimeteţi. cu regulari- 


tate.Păcat că asemenea oameni sunt aşa de puţini în enigraţie! | 
Nae Avem în exil câţiva editori: iscusiţi, inimoşi, experimentați, buni români e 
„Poate au o propunere,pentru editarea "cărţii secolului"! şi. în limba noastră, 
Ge- Austria: A trecut pe-aici un refugiat din Lereşti.Dela vârsta de 17 ani 
a stat.tot prin puşcării,fiinacă a. încercat să treacă graniţa.A avut părinte 


„Spiritual în închisori un legionar în vârstă constănţean. Imi dau viaţa pentru 


acest tată,îmi spunea.Printre lacrimi îmi povestea că!n vara aceasta'a asistat 
la scena cea mai dureroasă 'a vieţii lui;când cei fără Dumnezeu au.luat ultima 


„bucăţică de pământ de lângă casa părintească; de-acum,bieţii lui părinţi nu vor 


mai putea pune nici măcar un strat de ceapă! 
Colind de Eglântina Daschievici 

"Cu colinăul azi pornim, . : Ne rugăm la Cel ae Sus. 

„i la.poarta voastrt'oprim, . -. Cu speranţa în Isus. îi 

Că doab nto fi blestemat 

Un popor aşa!ncercat, 

Să sufere ca martiri 

Dela o ceată de zbiri! 


Noi plecăm încolonaţi 

Da iubiții noştri fraţi 
„-Care zac “în grea robie 

Sub cea mai cruntă: urgiel 
Colindăn din.an: în an, 


Şi-acoloşla mic la nare sie n 
După zisa lui: Traian,: 


Facen astfel de urares. 


Să vie. ziua de glorie,. . + Şi la anul să trăiţi, 

De triumf şi ae victorie Să vă găsim desrobiţi, 
Pentru voi;ca oprimaţi En Ca: pacea âin nou s'apară 
Pentru noișea exilați! In slăvita noastră ţară! 


„x Se -fuduleşte Sima, în "Tara Şi Exilul",că numele. i-ar: fi "pomenit în toa- 
te carțile de istorie".Se poate,dar asta nu e mereu spre fală: istoria pomeneşte 





şi de Lerenia Golia! Numele lui luda e În toate .Bvangheliile,iar chipu-i apâre 
„chiar în biserici,la Cina'cea ae Taină. Scaraoehi însuşi,apare regulat în icoa- 
ne;la Judecata de apoi,Dacă Sima, în loc de acţe ae aţâţare,se ducea să 'se sme-— 


rească la Voroneţ,ar fi văzut ps Nichipercea în pictura de pe zidul mănăstirii, | 
tragând de o balanţă e e e Dar nu ştim dacă Incornoratul sta fudulit cu asta... 


ua era N e e e a Et ii fn cate Pe me eta IES) See i ea SS ae VE Es e ac ai ea MR 


. — — .— ne me mim me me 


Herausgeber und fir den Inhalt verantwortlich: Dr.Petre Vălimăreanu -78_Freibur 
krbprinzenstr. 17 A —Germania. Contribuțiile, pe acela nume, la bffentliche Spar- 
kasse,Konto 1264443; sau în Italia, pe acelaş nume,la GC tote, 8/44056 iai