Teodor Bălan-Bucovina in Razboiul Mondial (1929)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

TEODOR BĂLAN BUCOVINA IN RĂZBOIUL MONDIAL Extras din „Codrul Cosminului“ VI 1929, Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă dela Universitatea din Cernăuţi CERNĂUŢI 1929 INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE ȘI EDITURĂ „GLASUL BUCOVINEI“ 12629 CERNĂUŢI, STRADA IANCU FLONDOR 33 www.dacoromanica.ro TABLA DE MATERII. Idei generale. . .... . . . . . . A Ideia românească în Bucovina, atitudinea oportunistă după 1848, caracterul iredent al nouii mişcări româneşti, chestiunea tricolorului, curentul ucrainean, ingratitudinea Ucrainienilor faţă de Români, curentul na» ționalist inaugurat de d+] Nicolae Iorga. În preajma războiului mondial . . . . . . . . . . . . . . . .. Rivalitätile politice, asasinatul dela Seraievo, Austria caută vinovaţi, propa ganda patriotică în Bucovina, atitudinea partidelor politice din Bucovina. Prima invazie rusească . . . . . . eet .. . . . . . . . .. Armata rusă şi disciplina austriacă, planul de războiu al Austriei, Rusia atacă Galiţia orientală, trupele austriace în Bucovina, jandarmii mili- tarizafi, ocuparea oraşului Cernăuţi, guvernorul Evreinov, Alexei Gerovski. E) A doua invazie rusească. . . . . . . . ee . . . . . . . . Ruşii ocupă toată Bucovina, legionarii români si ucrainieni, Adunarea färar nilor români dela Suceava. Ocupaţia austriacă 1915—1916. . 2.2. . . . . ee . . . . . . Maiorul Daniil Pop, căpitanul Victor Rusu. A treia invazie rusească 1916—1917 . . . . . . ee . . ee we Armata rusă atacă la Nistru, profesorul Vitec, administraţia rusească. Revoluţia rusească . . . . . s . . . . . ... + Desorganizarea armatei ruseşti, jurământul soldaţilor ruşi, ziua de 1 Mai 1917, ziarele ruseşti din Cernăuţi, manifestele ruseşti, pregătirea ofensivei ruseşti. Ocupaţia austriacă din anii 1917 şi 1918. . . . . . . . . . : Ruşii se retrag în debandadă, Deutsches Karpathenkorp, Tratativele de pace la front, la BrestzLitovsc. Lucrătorii civili şi corvezile. . . . . . . . . . . = De eră Populaţia civilă din Bucovina angajată la muncă militară, echipa Hadfy, corvezile, rechizifionarea cailor şi a träsurilor. www.dacoromanica.ro 10. 16 23 30 33 35 42 45. Pag. Rechizifii de tot felul . . . . cc... ..... Chetele, împrumutul de razboiu, rechizifia lânii, a pielii, a lucrurilor de metal, rechizitia clopotelor dela biserici, rechizifia recoltei, surogatele, Kriegsr getreideverkehrsanstalt, biroul alimentar din Dorna. Biroul comercial dela Iţcani al gener. Fischer, Berthold Storfer. Bursa dela Burdujeni şi Vatra Dornei, ce şi cât s'a exportat din România, contrabanda oficiala. Pagubele pricinuite de soldaţii ruşi . . . . . . . , , . . . . . . Barbarismele comise de Ruşi. satul Boian, devastări, oraşul Cernăuţi, incendieri. Pagubele pricinuite de soldaţii germani . . . . . . . . . . . . . Pretinşii liberatori, furturi, rechizifii, acte de brutalitate. Pagubele pricinuite de armata austro-ungarä . . . . . . . . . . . Confiscarca de alimente, evacuarea vitelor 1916, plângeri. Soarta Bucovinei . . . . . . . . . . . . . . cc... . . . Pretenţiile Rusiei, România reclamă Bucovina, Austria gata să încheie pace 1917, insistenţele ei la guvernul german, acţiunea lui Wilson, acţiunea parlamentarilor ucrainieni, pretenţiile lor asupra Bucovinei, Czernin cedează Ucrainienilor Bucovina, cabinetul Hussarek, punctul de vez dere al parlamentarilor români, acţiunea separată a lui Aurel Onciul, soluţia austrozromână, crezul nouii generaţii româneşti, Unirea: Se ee ts sa ete: ee A BO as Băi IRENE Sat Acţiunea împăratului Carol pentru federalizarea Austriei, insuficiența manie festului imperial, consiliul naţional român din Viena, memorabila şedinţă a parlamentului austriac din 22 Octomvrie 1918, discursurile deput. Isopescul-Grecu şi Gheorghe Grigorovici, acţiunea d=lui Iuliu Maniu, senatul central al ofiţerilor şi soldaţilor români, „Timpul nou“ ziarul acestui senat, regimentul românesc din Viena, acţiunea Ucrais nienilor din Cernăuţi, ziua de 6 Noemvrie 1918, acţiunea lui Aurel Onciul, acţiunea refugiaților bucovineni, rolul hotărâtor al dzlui Sextil Puşcarui, Glasul Bucovinei, hotărârile dela 27 Octomvrie 1918, ati= tudinea guvernorului Etzdorf, Iancu Flondor roagă pe regele Ferdinand să trimita armata română, Divizia a VIII-a, gener. lacob Zadic, hotărârile congresului din 28 Noemvrie 1918. www.dacoromanica.ro 50 63 69 T2 T5 87 PREFAŢĂ. Războiul mondial a lăsat urme nesterse în Bucovina. Pe lângă desfășurarea acţiunilor militare, se afirmă aici şi acțiunea de extermi- nare a curentelor naţionale, pornită de Austria. Aşa dară, dela început s’a impus scindarea materialului istoric. In cartea noastră »Suprimarea mişcărilor naționale din Bucovina pe timpul războiului mondial“ am descris felul cum Austria a inädusit curentele nafio- nale. În lucrarea de față se tratează partea militară cu consecințele ei economice si politice. Materialul isforic pentru această lucrare s'a scos din arhive, scrieri si ziare. Nu s'a putut studia arhiva de războiu din Viena, materialul referitor la războiul mondial nefiind încă accesibil cer- cefaforilor. 12629 1 www.dacoromanica.ro LITERATURA Arhive. Arnrva oraşului Cernăuţi 1914—1918 (citat Arh. Cern.). ARHIVELE Statului din Bucovina 1914—1918 (Arh. Buc.). ARHIVA curților marţiale din Viena. ARHIVA corpului de jandarmi din Bucovina (Landesgendarmerie- Kommando No. 13) (L. G-end.-K-do). Manuscrise. Fischer Epuarp: Festschrift des Landesgendarmerie= Kommandos No. 13 Res. 223 din 1917. FiscHER Epuarp: Cererea pentru acordarea ordinului Maria Theresia. Taskiewicz lacoB: Carnet cu note zilnice şi o colecție de ordine militare 1914— 1915. WEISSELBERGER SALo : Carnet cu note zilnice 1914. O colecţie de ordine zilnice ale brigăzii Papp. Cărţi. Boca ADRIAN: Rușii în munții românești ai Bucovinei. Bucovina, în cinstea osfaşilor Diviziei VIII-a, 1918, 11 Noemvrie. CzERNIN Orrokar : Im Weltkriege, 1919, Verlegt bei Ullstein £ Co., Berlin u. Wien. DELADORNA Romutus (Max Wassermann): Bucovina in 1914— 1915, Suceava, Tip. Societ. „Școala română“ 1915. DENKSCHRIFT über die von der k. k. Regierung aus Anlab des Krieges getroffenen MaBnahmen. IT. Teil 1916, Wien, aus der k. k. Hof- und Staatsdruckerei. GEMUSEANBAU, vermehrter, in der Kriegszeit, foaie volanta. Lammascu HEINRICH : Woodrow Wilsons Friedensplan, 1919, Leipzig, E. P. Tal & Co. Verlag, Wien. Mencze: Pump: Als Geisel nach Sibirien verschleppt, Berlin 1919, Verlag Ulistein. Monitorut Bucoviner 1918—1919. Mosiuisierunes-Instruktionen fiir die Gemeinden, Wien 1903. Nistor Ion I.: Unirea Bucovinei, studiu şi documente, Cartea ro mânească Bucureşti 1928, Aşezăm. Ion I. C. Brătianu. Nowak KARL Freprich: Der Sturz der Mittelmachte, München 1921, Georg D. W. Callwey. PROTOKOLLE STENOGRAPHISCHE des Hauses der Abgeordneten, Wien 1917—1918, mit Beilagen und Anhang. ~ www.dacoromanica.ro 4 TEODOR BĂLAN 4 REICHSGESETZBLATT 1915 (R. G. BL). SammLuna von Nachweisen für die Verletzungen des Vôlkerrechtes durch die mit Osterreich-Ungarn kriegfiihrenden Staaten I. u. IL. Nachtrag, Wien, Aus der k. k. Hof= und Siaatsdruckerei 1915 und 1916, Band 1—3. | VoLKSERNAHRUNG in Kriegszeiten, Merkblatt, herausgegeben vom k. k. Ministerium des Innern, Jänner 1915. WEISUNGEN fiir die Gemeinden iiber die Kriegsleistung Wien, Aus der k. k. Hof= und Staatsdruckerei 1896. WEIsSUNGEN über die Durchfiihrung der Versorgung der Bevolkerung mit Getreide und Mahlprodukten. Aus der k. k. Hofz und Staats= druckerei in Wien. Ziare. Buxowyna, ziar ucrainean, Cernăuţi 1918. FOAIA ORDINACIUNILOR, Cernăuţi 1914. FOAIA POPORULUI, Cernăuţi 1914—1918. Grasu Bucovinei, Cernăuţi 1918. IZVEASTIEA, cernovifcago garnizonnago soveata voennih deputatov, 1917, Cernăuţi (ruseste). IZVEASTIEA armeiscago comiteta VIII-i armii 1917 (ruseşte). OURNAL, NEUES WIENER, Wien 1915. MIORGENBLATT, CZERNOWITZER 1918. NACHRICHTEN, BUKOVINER, Czernowitz 1914. NACHRICHTEN, UKRAINISCHE, IJ]. Jahrgang 1916. Wien, Druck Swo- boda & Comp. Presse, Neve FREE, Wien 1914, 1915, 1918. Privirorut, anul I. Viena 1902-(prop. Aurel Onciul). TAGBLATT, CzERNOWITZER 1914—1916. TAGBLATI, Neves Wiener, 1915. TIMPUL NOU, foaia soldaţilor români, organ al senatului central al ofiteriz lor şi soldaţilor români în Viena 1918—1919, imprimeria statului. VIAȚA NOUA, Suceava 1914, tip. Scoala română. VOLKSZEITUNG DEUTSCHE, Czernowitz 1918. VEASTNIC RUSSKII, Cernăuţi 1917 (ruseste), Soc. tip, bucov. ZEITUNG, CZERNOWITZER ALLGEMEINE 1914—1918. Articole. FiscHer Epuarp: Warum Tausende sterben mussten, în Wiener Sonn= und Montags-Zeitung 1928, No. 15—26. Puscarw SEXTIL: Acum zece ani in Bucovina, în „Societatea de mâine“, anul V 1928. No. 22—24, pag. 396—399. Ropa Rona : Die Heldentaten der Kolonne RuB, în „Neue Freie Presse“ Wien, 11. April 1915. Taniac FILIMON: Amintiri de acum 10 ani, în ziarul „Dreptatea“, Bucureşti 1928. No. 315, 317, 323. www.dacoromanica.ro BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL Idei generale Austria colonizând Bucovina cu elemente 'străine a făcut din această provincie un mozaic internaţional, o babilonie poliglotă. Fiez care fracțiune etnică, aşezată pe pământul manos al Bucovinei, şi=a păzit cu sfințenie interesele ei economice şi naţionale. Una a crezut Chiar că poate să=şi creeze un ideal politic, reclamând Bucovina pen- tru ea. Lipovenii şi Săcuii din Bucovina, puţin numeroşi, cum nu aveau intelectuali, nu s'au ridicat deasupra vieţii rustice. Ei nici n'au formulat vreodată dorinţe politice. Germanii, intelectualii şi țăranii ime portati în decursul stăpânirii austriace din provinciile germane şi aus- triace, lăsau în grija statului ocrotirea intereselor lor nationale şi, în tr'un grad oarecare, şi politice. Altă atitudine a avut elementul malorus zis şi ucrainean. Ocro= titi peste măsură de statul austriac care avea lipsă de ei în viitorul conflict cu Rusia, Ucrainienii îşi creiară un ideal politic, dorind a des- lipi de Rusia regiunile situate între Nistru şi Don si a institui aici sta- tul ucrainean. Din acest stat urma să facă parte Galiţia orientală si Bucovina. | Deci pe teritoriul mic al Bucovinei se manifestară cu timpul două curente politice, cel oficial austriac care se sprijinea în aparatul polițienesc şi administrativ, şi cel ucrainean, care reclama Bucovina pen= tru viitorul stat ucrainean, care deocamdată nu era decât o plăsmuire a diplomaţiei austriace, creată pentru a nelinişti colosul rus. Faţă de aceste curente politice străine, din care unul stăpânea, iar altul doria să stăpânească în viitor, Românii din Bucovina repre= zintau, în fond, tradiţia istorică a Bucovinei. Ei n'au părăsit niciodată ideia de stăpânire românească a Bucovinei, al cărei caracter a rămas tot timpul nealterat şi nealterabil. Căci prima şi singura stăpânire trai- nică în Bucovina a fost cea românească şi timp de aproape jumătate de mileniu pământul acestei provincii fusese destelenit de braţe roz mâneşti, apărat de sabia românească şi guvernat de agerimea româ= nească. În ciuda vitregiei timpului, Românii din Bucovina au fost tot timpul susţinătorii ideii de stat româneşti, continuatorii tradiţiei de stä- www.dacoromanica.ro 6 TEODOR BALAN 6 pânire politică românească şi propăvăduitorii tenaci ai adevarului is= toric, că Bucovina, în urma trecutului ei politic, va trebui să împartă soarta celorlalte provincii româneşti. Dar ideia de stat română nu a putut fi susținută cu aceeaş tărie în tot timpul stăpânirii austriace. Se observă oscilaţii, alteratii. Se fa- ceau concesii curentelor politice dominante, din cari unele păreau a fi avantajoase pentru Români; altă dată era necesar să se bată în rez tragere în fata felului brutal cum se imprima de autorităţi ideia de stat austriacă. Deci după interese şi după posibilităţile politice, ideia de stat românească se manifesta în atitudinea eroică sau oportunistă a susținătorilor ei. Austria, scurt timp după cucerirea Bucovinei, alipi Galitiei această nouă achiziţie teritorială a ei. Boerimea română, pe atunci . Singurul factor politic în Bucovina, dorind să=şi menţină privilegiile economice, s'a grăbit să obţină titlurile de noblefa pe cari le conferia Austria, dar a refuzat să facă parte din boerimea polonă şi să trimită reprezentanţi la dieta din Lemberg. Deci, în prima jumătate a secoz lului al XIX=lea, Românii din Bucovina respinseră noua ideie de stat. Fiind încă vii legăturile din trecut cu Moldova, ei reprezentau ideia de stat românească şi respingeau cea austriacă prezintată lor în haina Galitiana ! După anul 1848 boerimea română din Bucovina abandon ati- tudinea recalcitrantă avută până atunci. Nu se mai continuă cu pasi= vitatea politică. Prea mare era frica de valul democrat, care amenința să înghită boerimea. La 1848 țărănimea excluse pe boieri dela afaz cerile politice şi populase parlamentul vienez cu costume nafio= nale, Impământenirea ţăranilor şi emanciparea politică a acestora, pă= reau că vor răpune pentru totdeauna boierimea. Apoi la insistenţele boierimei române, al cărei clasic reprezentant a fost pe atunci Eu- doxiu Hurmuzachi, Bucovina a fost constituită în provincie auto= nomă. De acuma nu trebuia să se împartă puterea cu nimeni. Inauz gurarea unei vieţi politice pur bucovinene era în interesul boierimii româneşti. Deci boerimea bucovineană căuta scut la stat în contra masselor populare şi tot ea nutrea sentimente de gratitudine fata de stat pentru eliberarea de îmbrăţişarea asfixiantă a Galiției. Statul aus triac, inaugurând la 1961 noul său curs politic moderat, avea între Susţinătorii săi şi pe boerii români din Bucovina. Epoca de austrofilism în Bucovina finu până la ultimul deceniu www.dacoromanica.ro T BUCOVINA ÎN RAZBOIUL MONDIAL (4 al secolului a] XIXzlea. In tot timpul koerii conduceau destineje Bu- covinei şi ştiau sd-si asigure cu sprijinul statului up pumăr însemnat de privilegii economice şi politice. Dar între timp se ridică pe Jângă boeri un al doilea strat soz Cia] : intelectualii. Numărul] Jor crescuse mult dela anu] 1875 încoace. In acest an se inaugurase Universitatea din Cerndufi, care, fără să yrea, a furnisat Bucoyinei o pleiagă ge intelectuali români. Aceştia, fiind burgheji şi nu boeri, deci neavând a păzi privilegii economice, cultivă ideia naţională. Se reia firul întrerupt [a anu] 1848. Se cere accentuarea puternică a ideii naţionale pe plaiurile Bucoyinei. S’au încercat să se pună în drepturile ei limba .românească, care fusese înlocuită în şcoli şi oficii prin limba germană. Românii. din Bucovina încep să se simtă maj mult Români decât cetăţeni austriaci. Natio- nalitatea prima. Dar sentimentele cer o exteriorigare corăspungătoare. Aveai lipsă să gemonstrezi |umii ceeace eşti şi să porţi un semn distinct care să te deosebeascä de ceilalţi cetăţeni cari, sau nu urmä- resc nici un idea], sau unul de altă categorie. S'a ales tricolorul pen- tru a demonstra naționalitatea românească. Iycepe astfel epigodul tri- cojorujui. Fiecare Român din Bucoyina ţinea să poarte tricolorul. Ing telectualii Ja butonierä, fetele de țărani panglici tricolore împletite in păr şi feciorii deja ţară brâe tricolore. Demonstrația cu tricolorul ing seamnă geşteptarea [a viaţă naţională a popufatiei româneşti din Bur coyina. După o plutire îndelungată în apele austriace, neamul româr nesc din această provincie, îndemnat de intelectualii săi, ţine să acz centueze puternic sentimentul naţional şi să a à astfel izolas rea sa de ceilalti cetăţeni. Dar atitudinea naţională intransigentă care se manifesta in dez monstrafia cu fjamura tricoloră, nu se împăca cu igeia de stat aus; triacä. Ea însemna idee de stat românească şi contrasta cu interesele politice ale Austriei. Autoritäfile austriace pătrunseră repede caracteru| iredent al nouii mişcări româneşti: „Aceasta nu este dragostea ader vărată“ răspunse Ja 18 August 1899 guyernoru] Bucoyinei Bourgor uignon unei deputaţii de preoţi români. Qu această frază semnificag tiyä păzitoru| intereselor habsburgice în Bucoyina se strădui să indice că a pătruns tainele noului „sport national şi că în viitor nu ya mai admite ca e] să continue. Crunt a fost felul cum statu] austriac a paralizat acest curent românesc iredent. S'au pus în mişcare organele politienesti, cari aresg www.dacoromanica.ro 8 TEODOR BĂLAN 8 tară pe Românii pe cari îi găseau impodobifi cu cocarde tricolore. Dar arestând, autorităţile făceau martiri naţionali. Scopul se ajungea numai în parte. Mai bine era să se creeze altă mişcare naţională. Românii, angajând lupta cu noul curent, vor uita de tricolor si de iredentä. S'a creiat curentul politic ucrainean. Elementul malorus a fost prezintat ca popor, deosebit de cel rus. El avea misiunea să desli= pească într'un viitor apropiat, teritoriul Ucrainei de restul Rusiei. Sprijinită de statul austriac, mişcarea ucraineană luă repede un avânt puternic. Ea servi diplomaţiei austriace la combaterea propagandei rusofile. lată ce spune un politician german: „Pentru ca pericolul rusesc să poată fi desfiinţat, va trebui ca Rusia să fie depărtată nu numai dela Marea Baltică, ci si dela Marea Neagră.... acest scop măreț nu poate fi ajuns decât atunci când Ucraina va fi despărțită de imperiul moscovit 1)“. In Bucovina, mișcarea ucraineană a servit ca armă împotriva curentului românesc iredent, adică pentru slăbirea elementului românesc. În conducerea treburilor politice din Bucovina, partidul ucrainean nou creiat a cerut întâiu paritatea, iar mai târziu Chiar exclusiva conducere. De aici încolo a urmat o încăerare desperată între Români şi Ucrainieni pe terenul şcolar, bisericesc şi politic. In această luptă in egală, Ucrainienii, sprijiniți de statul austriac, aveau de câştigat totul, întru cât ei până atunci nu valoraseră nemic. Dar Românii îşi apărau preponderanfa politică avută până atunci,. şi caracterul românesc al Bucovinei. Ei se străduiau să salveze nealterate patrimoniile naţionale ca biserica şi şcoala. Statul austriac însă şi=a ajuns scopul. Românii încetară atacurile, intrând în defensivă. Dar haosul politic care s'a produs, nu era de natură să multu- mească autorităţile politice dela centru. Guvernorul Bourgouignon, auz torul conflictului ivit, a fost silit să facă loc altui om, prinţului Conrad Hohenlohe, care a sosit pentru a împăca pe adversari. Odată cu sosirea noului guvernor, se creiă în Bucovina o nouă situaţie politică. Ambele tabere politice adversare slăbiseră şi căutară prilej de împăcare. Iar prințul Hohenlohe îşi dădea de seama că nu va putea guverna continuând cu învrăjbirea. Deaceea doria impa- carea combatanfilor. Ea se putea face dacă se alcătuia un program politic de caracter economic cu excluderea chestiunii naţionale. 1) GeBsATTEL: „Die Bedeutung der Ukraine für Deutschlands Zukunti“ în Ukrainische Nachrichten III. Jahrgang 1916, No, 83—84. www.dacoromanica.ro 9 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 9 Aurel Onciul, Român din Bucovina, director de bancă în Moz ravia, care se întoarse în Bucovina odată cu noul guvernor, se angajă să elaboreze un nou program politic, şi să câştige pentru el şi pe rer prezentanfjj ucrajnieni. S'a stabiljf paritatea politică, exceptându-se bis serica, unde Românii nu putură fi câştigaţi pentru a face concesii. Reformele economice lansate de Aurel Onciul aveau de scop să instareascg țărănimea si să pregătească emanciparea ei politică. In faţa acestui program politic care puse realismul în locul roz mantismului politic de până atunci, vechii luptători nationalisti capitulară pe rand. Ej făcură loc noului reformator politic al Bucovinei, luj Aurel Onciul, care în locul politicei sentimentale, cu ţinte foarte îndepărtate, de până atunci, inaugură noul curent politic de imediate realizări practice. Dar Ucrainienij n'au fost mulfumitori Românilor pentru mâna prijetenească pe care aceştia lezau fost intins-o. Paritatea politică nu însemna pentru ej decât o etapă, o împlinire parţială a revendicărilor lor naţionale şi polifice. Ei se străduiay să cucerească şi comunele româneşti, cari nu înțelegeau să capituleze în fata pretențiilor exagerate ale lor ; ej făceau atacuri desperate împotriva caracterului românesc al biserjcij ortodoxe. Peste tot, ei doriau supremaţia politică în Bucovina. Această provincie, pe vremuri o parte a Moldovej româneşti, avea să ajungă în sfera de influență ucraineană, să fie inglobată în viitoarea provincie ucraineană, pe care parlamentarii ucraineni doriau s'o inter meieze. „Dorim“ zise la 20 Iunie 1907 reprezentantul Ucrainienilor din Bucovina „unirea fostului regat rutean al Haliciului şi al Vladiz mirului cu Bucovina învecinată si constituirea acestui terjforiu într'o provincie ruteană deosebită cu dieta ei provincială“ 1). Fraza aceasta a fost limpede sj a nelinistit mult pe Românii din Bucovina. Era evident şi firesc că în faţa intenţiei Ucrainienilor exprimată în mod atât de scurt şi totuşi atât de brutal, Românii s'au convins de lipsa de loialjfate a colaboratorilor lor de până acuma. Fj fură siliți să=şi revizuiască programul şi sä-si schimbe atitudinea. Nu se maj putea colabora cu un element care urmăria în taină exclusivitatea politică. Simţul de legalitate al Românilor a fost jignit profund. Trez buia susţinut din nou caracterul românesc al Bucovinei, al acelei pro- 1) Stenogr. Protokolle 1997, Wien, vol. I, p. 15. www.dacoromanica.ro 40 TEODOR BALAN 10 vincii in care Ucrainienii nymai în urma sycyrsylyi cameraderesc al Românilor ajynseră să aibă paritatea în ynele ramuri ale vieţii publice. Noile idei politice sosiră de peste frontieră, din regatyl României. Aici şcoala naționalistă pyse stăpânire pe suflete. Acest noy curent cerea, în yltima solyfie, stăpânire românească in toate regiunile locuite de Români. Provinciile răpite trebyiay retrocedate şi vechile hotare ” restabilite. Deci întemeierea noylyi stat român unitar pe teritoriul vast al fostei Dacii. Şcoala naționalistă, in frynte cy genialul ei propaga- tor Nicolae Iorga, începu să facă edycafie intelectualilor români de pretytindene, pregătind generația Unirii. Şcoala naționalistă era pe cale să învingă în Bycoyina. Q serie de tineri profesori si absolyenti ai yniversităților adera la ea, şi cerea reîntoarcerea la exclysiyismy! national, propovyăduit în trecut. Ei reclamay Bycoyina integrală pentry Români. Çym în acest timp Bucovina, in întregimea ei, a fost solicitată şi de Ucrainieni, se pytea prevedea giganticyl conflict care era să isbycnească pentru soarta acestei provincii. In acest timp critic isbycni războiyl mondial. Astfel se ocoli conflictul. Dar el apäry syb alte forme, şi cery jertfe omeneşti ne= asămănat mai mari, decât atynci când “el s'ar fi petrecut nymai in hotarele înguste ale micii Bycoyine. In preajma războiului mondial Anul 1914 trecyse aproape de jymätate. In Eyropa şi în cele= lalte continente stăpânea liniştea. Nemic ny preyestea deslantyirea în acest an al celui mai mare măcel pe care lea indyrat yre odată ome- nimea. Dar totuşi liniştea era nymai aparentă. Ea ascyndea multe riya= litäfi şi mari nemylfymiri. Rusia, aliată cu Franţa, ny-si mai stăpânea nemulțumirea împotriva Austriei care parte stăpânea popoare slaye, parte ţinea în dependență economică popoarele slaye din Bale cani. Teritoriile austriace locuite de Slayi yrmay să fie incorporate Rysiei, iar statele din Balcani eliberate de tirania economică exerci tată de monarhia aystro-yngarä. Aystria se afla in mare incyrcätyrä. Ea îşi pregătea pe de-o parte armata pentry a preveni atacyl Rusiei, pe de altă parte syprima pe cât putea cyrentele nationale ale naţionaz litatilor sale, curente mai mult sau mai puțin sybyersiye si iredente. In anyl 1908 pericolul rysesc se arătă în toată măreția şi grozăyia sa. www.dacoromanica.ro il BUCOVINA IN RĂZBOIUL MONDIAL 11 Conflictul a fost înăbusit atunci numai graţie atitudinii rugătoare si conz ciliante a împăratului austriac ; neînțelegerile rămase. Si Francejii erau impacienti. Ei doriau să incorporeze statului lor provinciile Alsacia şi Lorena pierdute la 1871. Ideia de revanşă stä- pânea Franţa republicană şi nu era să dispară decât jn ziua retrocey dării teritoriilor pierdute. Germania observa o atitudine recalcitrantă, bazânduzse pe aparatul ei militar adus la perfectie. Diplomaţia ei, ştiindu=se ocrotită de o puternică armată, neglija înțelegerile pacifice şi evita netezirea pe cale amicală a controverselor ivite. Germania mişca sabia, zăngănia din arme, ori de câte ori era pe cale să trans şeze o nejntelegere între state. Cu atitudinea marţială jn care se come plăcea, ea reuşi să pue la respect pe multi adversari, dar a şi făcut ca aceştia să nutrească față de ea sentimente de nestăpânită ură. Crez andugsi o mare flotă comercială şi alta de războiu, ea nelinisti pe Englejii, cari dela un timp încoace se simtirä jenati în supremaţia lor maritimă. Deci anul 1914 mostenise multe rivalități, şi multe conflicte por tolite şi nepotolite şi astfel liniştea ce se observa nu era decât apaz rentă. Într'un moment valurile din adâncime sparseră suprafaţa lucie şi se agitară, înghițind vasele plutitoare şi inundând uscatul. In ziua de 28 lunie 1914 arhiducele Francisc Ferdinand, mos tenitorul tronului austriac, împreună cu soția -sa Sofia, fu ucis la Seraievo de tânărul sârb Gavrilo Princip. Ştirea morţii acestui principe sosi în Bucovina în aceeaş zi şi produse o profundă consternare. Toţi, fără deosebire, înfierau aten- fatul şi compätimeau pe copiii rămaşi fără părinți. Din toate părţile, fie dela autorităţi, fie dela corporatiuni fură trimise telegrame de cong doleante la Gernăuţi la adresa guvernorului, sau la Viena la adresa autorităţilor centrale sau a familjei îndurerate. Autorităţile constituite finurä şedinţe de doliu. Salo Weisselberger, primarul Çernäufilor, convocă pe membrii consiliului comunal şi le aduse la cunoştinţă trista ştire. Tot astfel făcură şi primarii celorlalte oraşe din Bucovina. Si prefectii judeţelor trimiseră telegrame de condoleanţe contelui Meran, guvernorul Bucovinei, şi el Habsburg. In numele ţării Bucovina tri- mise la Viena o depeşă mareşalul Alexandru Hurmuzachi. Si cong zistoriul ortodox din (Cernăuţi se alătură acestei acţiuni. El finu, 14 30 lunie 1914, o şedinţă de dolju şi hotärj ca în ziua înmormântării lui Francisc Ferdinand „comoara de speranţe a popoarelor credinz www.dacoromanica.ro 12 TEODOR BĂLAN 12 cioase de sub sceptrul habsburgic... să se tragă în trei rânduri toate clopotele, iară în proxima duminecă să se facă la sf. liturghie rugă= minte şi panichida pentru fericitul repaos al adormitului“. Tot acest congistoriu a trimis cabinetului personal al op adulti o „a fot supusă condolentä“ 1). Şi partidele politice participară la această acţiune, publicând în ziarele lor articole comemorative. În ziarul Germanilor „Bukowiner Nachrichten“ apäru în numărul de 1 Julie 1914 un articol duios. Ziarul „Viaţa Nouă“, organul partidului naţional român, îşi exprimă la 30 Iunie compătimirea, amintind că răpăosatul ayusese intenţia să transforme Austria într'un stat federatiy, unind pe Românii din Ausg tria intro singură provincie. El murind, a dispărut şi ideia. lar par- tidul țărănesc prin organul său „Foaia poporului“ (5 lulie 1914) publică un articol întitulat „Austria în doliu“ adresând împăratului Francisc Iosif cuvinte incurajatoare. Dar diplomaţia austriacă nu se opri la faptul crimei. Ea căuta vinovaţi, instigatori. Pentru ea atentatul de Seraieyo nu era fapta izolată a unui tânăr, ci rezultatul unei intense propagande iredente pornite dela Belgrad. Aici se preparaseră tinerii, aici se pregătiseră armele cu care în urmă se făptui crima. La Viena se pregăti ulti- matul care fu predat Sărbiei în ziua de 23 Iulie 1914. In această adresă se sustinu că atentatul fusese pregătit la Belgrad, şi că ofi- cialitatea sârbă a acordat atentatorului tot sprijinul. I se ceru Sărbiei să răspundă în decurs de 48 6re că ea condamnă propaganda ires dentă, că promite s'o suprime şi că în colaborare cu funcţionarii austriaci ya lua toate măsurile pentru prinderea şi condamnarea yi- noyatilor. Deci Sărbia a fost somată să declare că e vinovată de atentat şi să admită ca pe teritoriul ei să funcționeze supuşi străini. Răspunsul Särbiei a fost demn. Se yor face investigații şi yinoyafii, dacă yor fi prinşi, yor fi dati în judecată. Cercetările se yor face de organele politienesti din Sărbia fără colaborarea pe teritoriul sărbesc a funcţionarilor austriaci. Răspunsul fiind nesatisfăcător, ambasadorul austriac părăsi Belgradul, iar la 28 Iulie 1914 Austria declară răz= hoiu Sărbiei. In ultima zi a lunei Iulie în Austria se decretă mobiliz zarea generală, chemânduzse sub arme toate rezervele şi toți milițienii. Cu ziua de 6 August 1914 Austria se afla în stare de războiu şi cu Rusia, care yeni în ajutorul Sarbiei. | 1) Foaia orgingciunifor No. 5, 1914, girgujariu] No. 32. www.dacoromanica.ro 13 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 13 Starea de războiu cu Rusia trezi în Bucovina entuziasmul elez mentelor oficiale. Se aştepta ca armata austriacă să intre adânc in teritoriul Rusiei. Oficialitatea nu se gândia decât la victorie şi comuz nica acest gând şi populaţiei. La 28 Iulie 1914 un număr mai mare de cetăţeni aranjă o demonstraţie patriotică în faţa palatului guverno= rului dela Cernăuţi. Acesta apăru pe balcon şi mulțumi pentru ma- nifestatie. O zi mai târziu primarul Cernăuţilor aranjä altă demon- stratie în stil mai mare. La ora 7 seara s'au adunat la primărie fof membrii consiliului comunal. Primarul deschise şedinţa zicând că „un vifor trece prin tot Cernäutul“ din momentul când s'a ivit starea de războiu cu Sărbia. Depe balconul primăriei un membru al consiliu= lui comunal adresă populaţiei adunate în piață câteva cuvinte patrio= tice. In urmă se formă cortegiul, în frunte cu primarul şi membrii consiliului comunal. Luarä parte şi veteranii şi pompierii. O muzică canta marsuri şi cântece patriotice. Cortegiul se opri în faţa palatului guvernorului, unde primarul (Cernăuţilor rosti o cuvântare. A urmat răspunsul guvernorului. La monumentul „Austriei“ rostiră cuvântări reprezentanții populaţiei, toți accentuând importanţa socotelii cu Rusia 1) Aceste demonstraţii patriotice erau explicabile, şi într'o privință necesare. Ele treziau interesul populaţiei pentru războiu şi măriau en tuziasmul. i După acţiunea oficială care se manifesta în demonstraţii zgo- motoase, urmară declaraţiile diferitelor partide. Germanii comunicară punctul lor de vedere prin organul lor „Bukowiner Nachrichten“ 2). Ei sustinurä că „fanfarele care chiamă la războiu, sunt pentru popu= laţia germană muzică înviorătoare“. „Să răsune“ cerură ei, „vechile noastre melodii războinice şi să vestească tuturor duşmanilor nostri că pe câmpiile vaste ale Austriei nu domneşte frica şi lipsa de curaj, ci firma convingere in succes“. In manifestul partidului evreesc se vorbi de despotismul țarist, de moscovitismul plin de ură, de teroris- mul asiatic, de cnută si nagaică, de pogromuri şi în sfârşit de răse plata care trebuie să urmeze pentru astfel de fără de legi. Evreii austriaci promit să se ducă la războiu voioşi şi să contribuie a răpune farismul care este identic cu întunerecul asiatic 5). Partidul ucrainean 1) Czernow. Tagblatt 30/7 1914. 2) Din 28 si 29 Julie 1914. 8) Czernowitzer Allgemeine Zeitung 20/8 1914. www.dacoromanica.ro 14 TEODOR BĂLAN 14 aminti în manitestul său că Austria are misiuea să=şi ocrotească poz poarele. Națiunea ucraineană doreşte să fie ocrotită, fiindcă a ştiut să reziste propagandei rusofile. Aceasta prinse însă rădăcini în Sârbia. Atentatul dela Seraievo este efectul propagandei rusofile subversive. Poporul ucrainean fine la Austria, fiind că a găsit aici condițiuni politice prielnice. Unitatea slavă nu poate fi invocată, căci poporul ucrainean a primit cele mai amare lovituri tocmai dela popoarele slave 1). Românii îşi exprimară adesiunea în cele două cotidiane ale lor: Foaia poporului şi Viaţa nouă. In prima Aurel Onciul, şeful partidului țărănesc, un convins austrofil, publică un articol parafra= zând deviza austriacă: A. E. I. O. U., adecă Austria erit în orbe ultima. Pentru el interesele poporului român erau identice cu cele ale împărăției habsburgice. „Viaţa Nouă“, organul partidului naţional, scrise cam la fel accentuând că soarta Românilor se identifică cu cea a Austriei, dar îşi exprimă dorința ca Austria să acorde Roz mânilor după război noi libertăţi. Românii nu doresc decât să fie „alăturea cu celelalte popoare ?) Si presa internaţională din Cernăuţi finu de datoria ei să in- tensifice entuziasmul pentru războiu. Ziarul cernäutean „Tagblatt“ in articolul său „Marşul milioanelor“ 2) se grăbi să susțină că Austria hulită, declarând räzboiu, a rostit o vorbă care a făcut „să îngheţe sângele“ în vinele duşmanilor. Armata austriacă va repezi pumnul şi va „sparge în atome“ oasele duşmanilor. In urma tuturora veni biserica şi împrăştie blagoslovenie. Ea porunci preoților să rostească rugăciuni pentru „prea bunul şi prea luminatul nostru împărat“ şi îndemnă pe cei rămaşi acasă să aibă răbdare şi să se sprijinească reciproc *). Din declaraţiile patriotice făcute, unele erau sincere, altele în schimb lipsite de sinceritate, acte de oportunism. Declaraţiile asigură= toare ale oficialități erau fireşte sincere. Tot astfel a fost şi declaraţia bisericei pentru care statul înseamnă sprijinul cel mai puternic. Ger= manii rasfirafi în Bucovina susțineau Austria, căci toate interesele lor 1) Czernowitzer Tagblatt 2/8 1914. 2) „Viaţa Nouă“ din 2/8 şi 9/8 1914 şi „Czernowilzer Tagblatt* 16/8 1914: Manifest der bukowiner Rumänen. 3) Czern. Tagblatt din 5 8 1914. 4) Foaia ordinaciunilor No. 10 din 1914 circulara No. 44. www.dacoromanica.ro 15 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 15 nationale şi politice erau legate de acest stat. Ei au fost doară colo» nizafi pe vremuri pentru a susține ideia de stat austriacă. Dar oricât de valoroase erau declaraţiile: patriotice ale Germanilor, din causa nu- mărului redus al ler, ele nu contau mult. Pentru a exercita puterea în Bucovina, statul austriac s'a mai servit şi de Evrei. Aceştia, insu- şindu=şi limba si cultura germană, deveniră cu timpul propagandisti ai ideii de stat austriace. Între ei şi statul austriac a existat o înţelegere tacită. Statul le permitea supremaţia economică cu toate consecințele ei binefăcătoare şi dezastruoase, iar Evreii propagau în schimb în so= cietate şi în presă limba si cultura germană şi în legătură cu ele ideia de stat austriacă. Rutenii sau Ucrainienii, cum doresc să fie numiţi, se aflau într'o situaţie de aşa fel, încât erau siliți să meargă mână în mână cu Aus- tria. Cu cât studiem mai mult situaţia lor, cu atâta ne convingem mai mult că Ucrainienii nu sânt decât un produs politic austriac. Un stat zis „Ucraina“ n'a existat nici odată. Populaţia malorusă fusese orto= doxă şi din sila trecuse în parte la biserica greco=catolică. Austria a intensificat deosebirea între Maloruşi şi Velicoruşi, sprijinind pe cei dintâi să=şi însuşească scrierea fonetică. În urmă aceeaş Austrie lansä ideia statului ucrainean şi încercă să facă din Galifia orientală şi Bue covina două citadele de unde să pornească propaganda ucraineană. Fiind produs politic austriac, Ucrainienii se alipiră de Austria. Numai o Austrie învingătoare era în stare să le dea cadou Ucraina rusească. Cădea Austria, dispărea şi ideia ucraineană. Situaţia Românilor era alta. In subconştientul lor, Românii din Bucovina au fost totdeauna susţinătorii ideii de stat româneşti. Ei propagau cu graiu viu ceea ce indicau nenumăratele urme moarte, infepenite în ziduri de mânăstiri sau fixate în slove de aur. Existenţa Românilor din Bucovina însemna perpetuarea tradiţiei de stăpânire românească. La Românii din Bucovina ideia austrofilă n'a putut prinde răz dăcini. Ei erau cu toţii nafionalisti şi iredenţi. Numai un singur polir tician român din Bucovina adera la ideia austrofilă. A fost Aurel Onciul. Crescut în Theresianum din Viena, el avuse aici destul prilej să=şi însuşiască ideia de stat austriacă şi s'o profeseze în tot timpul activităţii sale politice. In studiul său ,,Condifiunile existenței Româ= nilor 1)“ el sustinu că în valea Dunării locuesc mai multe popoare 1) Privitorul I No. 1—5 şi Problema austriacă, tot acolo No. 6—11. www.dacoromanica.ro 16 TEODOR BĂLAN 16 „Cari toate sunt prea mari spre a se stinge, prea mici însă ca să se poată afirma singure faţă de marile popoare ce le încunjură“. Austria leza unit apărânduzle de Turci. Astăzi în locul Turcilor au apărut Ruşii. „Astfel existența unei Austrii puternice, aljate prin mijlocul provinciilor germane cu marele imperiu germân, rival al Rusiei, este cea mai esenţială conditiune pentru existența naţională a Românilor“. Unirea tuturor Românilor poate fi ajunsă pe două căi. Se pot uni provinciile româneşti cu statul român. In acest caz Austria va trebui să dispară, un lucru care nu poate fi în folosul Românilor. Sau re- gele României „făcând un mic sacrificiu de mândrie naţională“ se va mulțumi cu o situație asemănătoare celei a regelui Bavariei, şi va rez cunoaşte suveran pe împăratul austriac. Ideia austrofilă propagată de Aurel Onciul era diametral opusă ideii naţionaliste la care aderau intelectualii români din Bucovina. Aceştia lansau ideia stăpânirii româneşti în teritoriile ocupate de Roz mâni. Aşa dară declaraţiile politice făcute la 1914 de şefii partidelor politice româneşti nu concordau cu situaţia reală. Ele erau simple afir= mafii rostite în fafa oficialități. Poporul credea şi dorea altfel. Pregătirea sufletească şi materială pentru războiu finu prima parte a lunei lui August 1914. De aici încolo începu războiul, lupta gigantică pentru distrugerea Austriei. Prima-învazie rusească 1) Rusia a intrat în războiul mondial dispunând de o armată nu- meroasă. Milioane de soldaţi au fost massati la frontul de Vest al Ru- siei in contra (Germaniei şi Austriei. Cu tot materialul de oameni imens, de care dispunea, armata rusă suferia de mai multe neajunsuri. Ea nu era înzestrată în deajuns cu material tehnic. Uneltele tehnice 1) Pentru primele două invazii ruseşti în Bucovina S'au utilizat următoarele izvoare : 1. FiscHER EDUARD : Festschrift des LandesgendarmeriesKommandos No. 13. Res. 223 din 1917, manuscris. Cererea pentru acordarea ordinulur ,Maria Therez sia“, manuscris. , Warum Tausende sterben mussten“ in Wiener Sonns und Montags- Zeitung 1928 No, 15—26. 2. Iaskiewicz’: Carnet cu note zilnice, manuscris. Colecs fie de ordine militare. 3. WEISSELBERGER SALO : Memoriu asupra evenimentelor pe= trecute in Bucovina în luna lui Sepiemvrie 1914, manuscris. 4. WEBER Juius : Die Russentage in Czernowitz în Neues Wiener Tagblatt 15 Febr. 1915 No. 46. 5. Articole informative apărute în 1914 şi 1915 în ziarele *„Czernowilzer Allgemeine Zeitung” şi ,Czernowitzer Tagblatt*. www.dacoromanica.ro 17 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL, 17 deveniseră o necesitate, fără ele victoria era problematică. Armata rusă nu dispunea de artilerie suficientă, asemenea insuficient a fost si numărul mitralierelor, al camioanelor şi al aeroplanelor. S'a cons- atat tot mai mult faptul că soldatul, într'un războiu de unelte tehnice, nu este decât servitorul maşinei. Omul ya ocupa teritoriile pe care maşina le va fi cucerit. Qomandamentul rusesc nu pătrunsese destul de bine situația. El credea că poate învinge cu ajutorul soldatului. După părerea lor, învingător ya rămânea statul care va şti să arunce în luptă un număr mai mare de soldaţi. Principalul era numărul di- viziilor şi nu materialul tehnic. In Austria se constatară alte neajunsuri. Dela 1866 ea nu pur- tase războiu şi în consecință comandamentul militar austriac nu avuse ocazie să culeagă experienţe. Generalii austriaci au fost crescuţi in «cancelarie şi au făcut mai multă administrație decât strategie. Ei inz sistau asupra disciplinei. Principalul era ca armata să fie bine disci- plinată. Instructia se făcea cu fiecare soldat in parte. Se făcu învăţă= mânt individual pentru a trezi în soldat curajul, spiritul de iniţiativă şi dorul de a acţiona singur. Războiul era să devină un lanț nesfârşit de acţiuni individuale. De altfel s'a neglijat, ca şi la Ruşi, înzestrarea armatei cu material tehnic. În războiul mondial imensele armate ruseşti s'au lovit de disci- plina austriacă. Austria, dorind să pornească ofensiva contra Ruşilor, îşi conz <enträ trei armate în sectorul situat” între Cracovia si Lemberg. Din Vest spre Est erau pregătite armatele: Dankl, Auffenberg şi armata a Ta comandată de generalul Brudermann, care avea să apere oraşul Lemberg. În Galiţia de Est, care a fost neglijată în vederea ofensivei dela Nord, se afla mica armată a generalului Kôvesz. Oraşul Zalesciki, la granița Bucovinei, a fost apărat de divizia 43, care se recruta din Bucovina. Bucovina a fost neglijată complet. Afară de o brigadă care avea menirea să apere hotarul ei, nu se găsia aici nici © armată. Planul Rusilor a fost altul. Ei intenționau să dea lovitura in ‘Galitia de Est, ridicând în dreptul acestei provincii două armate: armata generalului Russki avea să opereze la Lemberg, iar în restul Galiției de Est armata gen. Ivanov. Pentru Bucovina nu se proiectă © armată specială. Aici era să trimită unități militare de acoperire 12629 2 www.dacoromanica.ro 18 TEODOR BĂLAN 18 genéralul Brusilov, a cărui armată se afla în pregătire în Basarabia. Pentru tot cazul Bucovina era să joace un rol secundar. Se ştie ce a urmat. Ofensiva austriacă, care a repurtat unele succese iniţiale, fu oprită, şi armatele austriace se retraseră în Galiţia de Vest, fiindcă armata lui Ivanov teusi să ocupe (Galiţia orientală până la Carpaţi şi să ajungă astfel în spatele armatei austriace. Ruşii în marşul lor impetuos ocupară pe rând oraşele Lemberg, Halici şi asediară cetatea Przemysl. Trupele austriace s'au retras parte în spre Carpaţi unde se pregătiră pentru campania de iarnă, parte în sec= torul Cracoviei unde formară pentru Ruşi o barieră de nepätruns. Din Bucovina se recrutau în timp de pace tinerii pentru cele: două regimente bucovinene ; No. 22 şi 41. În August 1914 aceste două regimente au fost trimise în Galiţia orientală pentru a fi incor= porate diviziei 43. In Bucovina nu rămase în acest timp decât brigada No. 35, alcătuită mai mult din milițieni. Comandantul ei a fost generalul Miinzel. In privinţa strategică acest general avea co= manda asupra corpului de jandarmi din Bucovina de sub conducerea maiorului Eduard Fischer. In August 1914 generalul Miinzel îşi repartiză trupele astfel: Dealungul hotarului Basarabiei între Prut şi Nistru paza graniței căzu în seama jandarmilor. În acest sector maiorul Fischer strânse în seara zilei de 5 August 1914 un număr de aproape 50 jandarmi, 600 de milițieni pedestri şi vre-o 80 de călăreţi. Un număr asemenea de mare a format rezerva, la o depărtare de 10—20 km. în urma fron- tului. Brigada lui Münzel rămase în Cernăuţi pentru a apăra în caz de nevoie. În ziua de 6 August 1914 primele patrule austriace frecurä hotarul Rusiei în Basarabia străduinduzse să ocupe locurile strategice: situate dealungul frontierei. S'au angajat cu acest prilej mici conflicte cu armata rusă la Balamutca, Calincäuti şi Răchitna. În Noua-Sulita patrulele austriace întimpinară o rezistență mai mare reuşind după mari sforfari să ocupe această localitate. Dar patrulele austriace nu rămaseră mult timp în localităţile basarabene, pe care le cuceriseră mai mult prin surprindere. La loca= litätile Larga şi Ocniţa, în Basarabia, Ruşii concentrară la repezeală multe trupe. S'au strâns aici multă infanterie, apoi mai multe divizii de Cazaci. Cele dintâi unități militare ruseşti se puseră în mişcare în ziua www.dacoromanica.ro 19 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 19 de 20 August 1914, alungând cu uşurinţă patrulele austriace aflate pe teritoriul basarabean şi angajând în ziua de 23 August prima luptă lângă satul bucovinean Rarance. De aici încolo urmară cinci zile de linişte. La 29 August Rușii atacară din nou, pornind de astădată din Basarabia în Bucovina în sectorul între Prut şi Nistru în patru coloane paralele. Jandarmii ca şi milițienii austriaci, neputând rezista, s'au retras parte în munţii Galiției, parte în Sudul Bucovinei. Generalul Miinzel cu brigada sa, fiind chemat în Galiţia, distruse podurile peste Prut din fafa Cernăuţilor şi se retrase în direcţia Colomeii. De aici încolo comanda militară supremă asupra trupelor, ce operau în Bucovina, trecu în seama maiorului, mai târziu, colonelului Fischer, şeful corpului de jandarmi din Bucovina. Acesta, väzândusse singur, se hotărî întâiu să {ind malul drept al Prutului, pentru a in lesni astfel înființarea de noi formaţiuni militare în restul Bucovinei. El instală un depozit de arme la Gurahumorului şi un spital militar la Câmpulung. Pentru cazul că situaţia la Prut va deveni imposibilă se va ceda Ruşilor şi porţiunea situată între Prut şi Sirete. Între timp guvernorul Bucovinei, pătrunzând situaţia critică, se retrase cu aparatul său administrativ la Vatra Dornei. Odată cu func fionarii se mută în Sudul Bucovinei, într'o învălmăşală ce nu se poate descrie, multă populaţie civilă. O parte. a acestei populații a Juat drumul Vienei, mărind acolo zi cu zi, marele număr de refugiaţi. După fuga guvernorului la Vatra Dornei, în Cernăuţi nu raz mase din auforitäti decât primarul Weisselberger. Comanda trupelor austriace se afla la Sirete. Cernăuţii puteau să fie ocupați în voie de Ruşi, de unitățile armatei Brusilov. În ziua de 2 Septemvrie armata rusă se afla concentrată în fata oraşului Cernăuţi, pe malul stâng al Prutului. Stabul rusesc îşi avea sediul în fabrica de zahăr dela Jucica. Pentru a se înţelege asupra felului predării oraşului, locotenentul rus Pigarevschi trimise primarului de Cernăuţi o scrisoare, scrisă intro limbă germană ori- bilă, rugându-l să vină la fabrica de zahăr din Jucica ty, În urma acestei învitări primarul Cernăuţilor Weisselberger, acompaniat de mai multe notabilitäti ale oraşului între cari şi secre= tarul consulatului român Gheorghe Galin, plecă spre fabrica de zahăr dela Jucica. Pigarevschi, stând de vorbă cu primarul, a comunicat 1) Vezi anexa I. www.dacoromanica.ro 29 JEODOR BALAN 20 că ocuparea Cernăuţilor este iminentă, şi comanda armatei ruseşti cere ca ferestrele şi balcoanele caselor ce dau în stradă să nu fie ocupate de public în timpul intrării în oraş a trupelor ruseşti. Actele de brutalitate din partea populaţiei civile se vor pedepsi cu asprime. În ziua de 2 Şeptemvrie 1914 la ora 6 seara armata rusă a ocupat oraşul Cernăuţi. Au intrat într'un cortegiu lung mai multe regimente de Cazaci. În fruntea lor se afla generalul Pavlov şi color nelul Ariutinov. În fafa Primăriei aceşti doi ofițeri ruşi au fost intimy pinati de notabilitafile oraşului, între ele mitropolitul Repta şi primarul Weisselberger. Generalul Pavlov răspunse primarului că oraşul Cer näufi s'a unit cu Rusia prin faptul sosirii armatei rusești şi că img pune oraşului o contribuţie de 600.000 ruble, care trebui plătită în decurs de 24 ore. Dar a doua zi acelaş general sosi la primărie pen= tru a comunica că renunţă la contribuție. Intenţia lui a fost să der monstreze împotriva contribuţiei impuse de Austriaci oraşului Cameneţe Podolsc. „Vă înapoiez banii zise colonelul Ariutinov in manifestul său „şi anume fără chiar sări fi luat în primire, de oarece nu cone vine sufletului poporului rus a supăra şi pedepsi o populaţie pacinicäf. (Gestul acesta s'a făcut „pentru a arăta cât de dureros şi nedrept a fost din partea Austriacilor a pune populaţiei pacinice din Camenet © cerere neaşteptată şi aproape nemaiauzităf. După ocuparea orașului soldaţii ruşi au fost incartiruifi în caz zărmi, iar generalul Pavlov se instală în cel mai de seamă otel. Cor mandant militar al oraşului a fost numit căpitanul Kirienko. La 8 Septemvrie 1914 gen. Pavlov părăsi oraşul Cernăuţi şi fu înlocuit cu gener. Navrocki, care fiind Polon adresă conationalilor săi din Bucovina un cald apel. Kirienko a fost înlocuit cu jovialul Lopatin. Administraţia militară tinu în Cernăuţi timp de o săptămână. La 15 Septemvrie s'a inaugurat administraţia civilă. În fruntea ei fu pus cameriunkerul Simeon Evreinov. Adiutantul şi informatorul său a fost Alexei Gerowski, cunoscutul avocat rusofil originar din Bucor vina. În fruntea Primăriei de Cernăuţi ajunse avocatul român Temir stocle Bocance, un intim al lui Gerowski. Garda civică, înființată de autorităţile austriace, a fost desfiinţată. Evreinov n'avea resentimente față de nimeni. El, desigur, era animat de sentimentele cele mai nobile. În altă situaţie se afla ajur torul său Gerowski. Autorităţile austriace îl urmăriseră pe vremuri şizi intentaseră proces, învinuinduzl de înaltă trădare. Sofia sa şi cor www.dacoromanica.ro 21 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 21 pilaşul său se aflau în captivitate austriacă. Aga dară Gerowski era stăpânit de ură ; el doria să se răsbune. El îndemnă pe şeful său să procedeze cu asprime. Locotenentul rus Pigarevschi In noaptea de 15 Septemvrie 1914 au fost arestate cinci persoane mai marcante din Cernăuţi. Intre ele se afla şi primarul Weisselberger. Arestaţii au fost transportaţi întâiu la Noua Suliţă, iar de aici la Vinita. După două luni de petrecere în această staţiune ei au fost duşi, în vagoane plumbuite, la Kiev, iar de aici fără întrerupere la www.dacoromanica.ro 22 TEODOR BĂLAN 22 Kursk—Tula—Samara~—Celiabinsc până la Tomsc. In Tomsc prizor nierii nostri au fost despărțiți. Unii au ajuns în satul Colpasevo, la e “depărtare de 300 km de Tomsc, în Narimski Krai. Mai târziu ei fură schimbaţi şi trimişi în patrie 1). In timp ce Evreinov stăpânea în Cernăuţi, frag lui Fischer se afla pe malul drept al Siretelui apărânduzl. Oraşul Sirete a fost ocupat de maiorul Iaskiewicz care asemenea făcea parte din trupa lui Fischer. Hotarul între amândouă armatele combatante mergea dealungul Si- retului, până la obârşia lui, iar de aici tot cu creasta (Carpaţilor până la frontiera Galiției. Regiunea dintre Prut si Sirete era însă foarte slab ocupată de Rusi. Aici se luară la întrecere patrulele din amän- două părţile. S’au dat mici lupte la satele Tereblecea, Oprişeni, Tara, seni şi Barlinte. Pela mijlocul lui Octomvrie;1914 !batalionul maioz rului Iaskiewicz dela Sirete, aflând că Rușii au retras trupe din Buz covina, trecu Siretele şi după unele lupte reușite ocupă oraşul Cer- näufi în ziua de 21 Octomvrie. Această ofensivă în „stil mic reuși deosebit de bine. Vinovati de reuşită erau şi Ruşii cari aveau o concepție originală despre importanţa teritoriilor ocupate. A evacua un teritoriu ca acela situat între Prut şi Sirete nu însemna pentru ei decât o rectificare de frontieră lipsită de importanţă. Din nou Prutul despărţi pe amândoi adversarii. Austriacii dispuneau atunci de cinci batalioane şi 6 tunuri, primele tunuri pe frontul bucovinean. In urmă mai -sosiră trei batalioane cu patru tue nuri, comandate cu colonelul ungur Sarkany, In Cernăuţi Austriacii instituiră un Consiliu comunal provizor cu un comisar în frunte. Gus vernorul Bucovinei care asemenea apăru în (Cernăuţi se grăbi să lan- seze apelul pentru primul imprumut de războiu, Dar Ruşii, oricât de indolenfi ar fi fost, n'au putuf uita pierderea oraşului Cernăuţi. Ei se pregătiră pentru as] recuceri. Inainte de ofenz sivă generalul rus Ariutinov finu de datoria sa săzl provoace pe ma- iorul austriac Iaskiewicz să predea de bunăvoie orașul Cernăuţi. Vezi bine, propunerea a fost respinsă. Ruşii răspunseră făcând câteva în= cercări slabe în sectorul Cernăuţilor, încercări cari toate au fost res= pinse. In urmă Ruşii schimbară planul, Strânseră trupe la oraşul galitian Sniatin. La 24 Noemvrie 1914 Ruşii începură ofensiva la Sniatin, bombardând intâiu cu granate tranșeele austriace. Acelaș lucru 1) Menczet Pu.: Als Geisel nach 'Sibirien verschleppt şi „Aus schwerer Leidenszeit“ în Neue Freie Presse 12, 13 şi 24/XI 1914. www.dacoromanica.ro 23 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 23 se întâmplă şi la Hlinita, unde Ruşii trimiteau granate din satul Ses penic. In aceeaş zi la prânz Ruşii trecură Ceremuşul în dreptul saz tului Bănila. Divizia austriacă No. 54 — comandată de generalul Lilienhof şi de şeful statului său major, maiorul Daniil Papp, Românul Daniil Pop — chemată în grabă în ajutor nu mai fu în stare să oprească pe Ruşi. Aceştia au cuprins pe rând localităţile Vascăuţi, Carapciu, Voloca şi Hliniţa. A doua zi ei se aflau aproape de Cere näuti. Trupele austriace se retraserä pe rând până în Carpaţi. Pe muntele Mestecänis lângă Iacobeni ei oprira pe Ruşi. Aceştia inaine tară ocupând pe rand oraşele Suceava şi Câmpulung; A doua invazie rusească Autorităţile austriace au părăsit oraşul Cernăuţi în ziua de 26 Noemvrie 1914. După plecarea lor un număr mic de cetăţeni în frunte cu avocatul român Constantin Hostiuc s'a constituit în consiliu comunal. À doua zi a sosit armata rusă, comandată de colonelul Sechin, Acesta institui comandant al oraşului Cernăuţi pe căpitanul Astahov. Pe Sechin lea înlocuit mai tărziu generalul Laurentiev. Dar nici acesta nu rămase mult timp în Cernăuţi, căci zorea să plece la Came pulung, unde îl aştepta regimentul său. In urmă, în ziua de 1 Des cemvrie 1914, sosi Simion Evreinov, pentru a lua din nou condue cerea civilă asupra Bucovinei ocupate, In anturajul Său se aflau, ca şi la invazia întâia, avocaţii Alexei Gerowski şi Temistocle Bocancea. Un oarecare domn Crijanovschi fu nutnit prefect de poliție, Fiind lipsă de alimente şi articole industriale, guvernorul Evreinov ordonă să se confiste marfa comercianților refugiaţi. S'au înfiinţat pra- vălii în care s'au desfăcut aceste mărfuri, Această ideie salutară fu urmată de o execuţie pe cât se poate de defectuoasă. Agenţii con fiscatori ridicau in cele mai multe cazuti marfa fără à încheia pro cese verbale, iar multe sume încasate nu ajungeau la destinaţie 1). Suceava, fosta capitală a Moldovei, a fost ocupată la sfârşitul ui Decemvrie 1914. Trupele ruseşti 8e opriserä întâiu în fafa Sucevii, în satul Şcheia. Colonelul rus Bacunin primi aici deputatia Sucevenilor condusă de profesorul român Eusebie Popovici, Intrând în oraș, true pele ruseşti fură întimpinate de un grănicet austriac care descărcă asupra lor câteva gloanțe de puşcă, Un Cazac căzu. Ca pedeapsă 1) Anu. Buc. Dos. prezidial 9479/D 1915 şi „Die Russenwirtschaft in Czers nowifz“ în Neue Freie Presse din 26/1 1915, www.dacoromanica.ro 24 TEODOR BĂLAN 24 Ruşii intenționau să incendieze un număr de case. Dar, în cele din urmă, primarul oraşului Epaminonda Voronca reuşi săzi abată dela această intenţie 1). După Bacunin, care după putin timp plecă la Mestecăniş, sosi în fruntea treburilor din Suceava maiorul Alexei Zadorin. Şeful biroului de informatie rus a fost ofițerul român basa= rabean Magi. Acesta grijea de exploratia militară pe toată valea Moldovei. „In Câmpulungul moldovenesc, o veche aşezare românească, Ruşii apărură în primele zile ale lunii Ianuarie 1915. Colonelul Sechin şi generalul Laurentiev conduseră pe rând destinele acestui oraş 2). In timp ce Ruşii, la prima invazie rusească, invadară partea de Nord a Bucovinei, în restul Bucovinei, autorităţile austriace se străz duiră să înfiinţeze câte un corp de voluntari români şi ruteni. Austria peste tot propaga ideia înfiinţării de corpuri de voluntari pentru a dez monstra aliaţilor şi adversarilor ei că războiul ce lza început a fost dorit de popoarele sale. Adecă Austria îşi apără popoarele de invazia elementelor dăunătoare civilizaţiei şi culturii. In acest scop era necesar să se întemeieze astfel de formaţiuni şi în Bucovina. Indemnul veni dela centru. Doi deputaţi din Bucovina s'au angajat să iniţieze for= marea acestor corpuri de legionari: pentru Români Aurel Onciul, pentru Ruteni Nicolai Vasilco. Acesta din urmă, în luna lui Noem= vrie 1914, a reuşit să îndemne pe-tinerii hufani din regiunea Vijniţei să se înroleze voluntari, pentru a apăra fara de Ruși, duşmani ai Huţanilor. Din listele celor recrutaţi, care nezau mai rămas, se poate’ constata in parte numărul acestor legionari. Din satul Marenifa au venit 50, din satul Moldova 45, din Sipote 54, Putila 90, Plosca 73, Rostoki 100, Serghieni 82, Lăpuşna 48, Dichtenit 100. Deci totat 642 voluntari. Vezi bine, lista nu este completă. Totalul voluntarilor ruz tenia fost de 1351. Voluntarii aceştia au fost luaţi în seamă de jan- darmi. Aceştia au primit ordinul să recruteze în fiecare comună cel putin 50 oameni. Au fost luaţi tinerii şi bărbaţii căsătoriţi în vârstă dela 24—42 ani. În 20 Noemvrie ei au fost strânşi cu toţii în satul Seletin. Aici li s'au împărţit arme, de fiecare o puşcă veche marca Werndl, încolo ei au rămas în hainele lor ţărăneşti, purtând la braţul 1) „Die Russentage in Suczawa“ în Neues Wiener Tagblatt 15/2 1915. 3) „Die Pliinderungen der Russen in Kimpolung“ in Neue: Freie Presse 17/2 1915. www.dacoromanica.ro 25 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 25 stâng o panglică neagră=galbenă. Li s'a luat jurământul şi după um exercițiu militar de 10 zile au fost trimişi la front. Mai dramatice au fost scenele petrecute cu recrutarea voluntarilor români, sau cum se zicea pe atunci, a legionarilor români. Deputatul Aurel Onciul care s'a obligat faţă de autorităţile austriace să îndru= meze înființarea corpului de legionari români în Bucovina, a sosit la Sus ceava in Noemvrie 1914, luând contact cu țăranii români din valea Sucez- vii, a Siretului şi a Moldovei. În urmă a alcătuit un apel adresânduzt „Țăranilor români“ în care sustinu din nou că soarta Românilor este legată de existența Austriei, „iar căzând Austria, cade cu ea întregul neam românesc“. "Țăranii români din Bucovina „pururea credincioşi împărăției habsburgice“, iau la cunoştinţă cu întristare că la Bucu= reşti „o samă de oameni asmufä din răsputeri împotriva Austriei“. Faţă de această „încercare de sinucidere“, ţăranii români din Buco= vina sé vor aduna Duminică în 22 Noemvrie 1914 la Suceava pen= tru ca „să ne ridicăm glasul şi să le ‘spunem răstit domnilor dela Bucuresti că noi nu ne clintim în credința noastră pentru împărăție, că ne împotrivim oricărui amestec în treburile noastre şi că dorim din suflet ca oastea românească să lupte alăture de feciorii noştri din oastea împărătească“. În ziua'de 22 Noemvrie 1914 trei trenuri .separate, pornind din Vatra Dornei, Straja şi Cernăuţi, au adus gratuit pe ţăranii români la Suceava. În curtea bisericii sf. Gheorghe, fosta mitropolie de Su= ceava, s'au strâns în acea zi la vre-o 2000 ţărani. Adunarea a fost deschisă şi prezidată” de färanul Gheorghe Hutu, primarul oraşului Câmpulung. El a zis că s'au strâns „din munţi şi din câmpii, atâtea: mii şi mii“ pentru a spune cu glas tare „ca să se audă până din= colo“, adecă în regatul României, că ţăranii români din Bucovina sunt mulţumiţi cu stăpânirea austriacă şi că în timpurile grele prin. care trece împărăţia, ei sau adunat pentru a reînoi jurământul de credință, pe care înainte cu 140 ani strămoşii lor lzau depus Aus= triei. Alt farari s : Scupat de atitudinea statului român în care „nişte: rublari“, adecă oameni politici români cumpăraţi de Rusia, propagă ideia colaborării cu Rusia. La propunerea acestui țăran s'a trimis regelui Ferdinand o telegramă în care acesta e rugat să nu trimită oastea ro= mână împotriva Austriei. „Nu vărsa sânge românesc“, se zice în această telegramă, „şi drept aceea nu intra în împărăție, ci mai vârtos porunceste ostirilor M.=Tale să lupte alăturea de oştirile împărăteşti“ www.dacoromanica.ro 26 TEODOR BĂLAN 26 Alt ţăran a făcut propunerea să se înființeze un corp de voluntari roz mani. Necesitatea acestui corp el o documenta astfel: „Satele şi ora- şele au rămas aproape fără braţe. Dacă ar veni duşmanul, atunci n'are cine să dea o împuşcătură şi să ne apere. De aceea fac pro= punerea să formăm un batalion de legionari români, cari să facă ceva exerciţii cu armele şi în caz de nevoie să ne apere vetrele, femeile, mamele şi copiii noştri. Dragii mei, legionarii au şi alt folos. Ei nu merg afară din satul lor, prin urmare nici la războiu, când sar mai face asentare (recrutare), ci în cazul cel mai rău au să păzească la marginea satului“ 1). Cu înfiinţarea acestui corp de legionari români s'a urmărit un scop îndoit: Să se demonstreze“ lumii că Austria stăpâneşte popoare multumite, şi să îndemne România să intre în războiu alături de „Austria. Şi cu privire la recrutarea legionarilor români s'au lansat orz dine să se ridice câte 50 oameni de fiecare comună. Tăranii români mu S'au anunţat de bună voie, ci au fost aleşi și recrutaţi de jan» darmi. S’au strâns astfel de prin satele româneşti la vrezo 1500 de ţărani, tineri şi căsătoriţi. Din listele care s'au păstrat se poate cons stata numărul şi numele acestor legionari. Din Berchisesti şi Corlata au fost aduşi 50 de legionari, între ei Ambrosie Lucaci, Leon Bär- govan şi Ion a Vasile Mloroşan. Din Valeasacă şi Capu-Câmpului au fost ridicați 100 de „voluntari“ Amintim între ei pe Timu Filip, Plaiu Gavril, Codreanu Irimie, Floristean Iftemi şi alţii. Satul Solca a furnisat 50 legionari. Din Cacica au venit 20, din Drägoesti si Măzănăeşti 50, din Gura-Humorului 44, din Mänästirea-Humorului 56, din Tlisesti 50. Satul Capu-Codrului a dat 103 legionari, iar “Vatra Dornei 8. Legionarii români au fost aduşi la Câmpulung. Aici fiecare din ei a primit câte o puşcă sistemul vechi , Werndl“, puşca care fusese scoasă din uzul armatei austriace fiind învechită, şi o eşarpă neagrä- galbenă la braţul stâng. Astfel — soldatul a fost format. În ziua de 2 Decemvrie 1914 ei au fost strânşi cu toţii în piaţa orașului, s'a ţinut un serviciu divin solemn, li s'a luat jurământul, iar colonelul Eduard Fischer, comandantul lor, leza ţinut o cuvântare patriotică în limba zomână. 1) Foaia poporului No. 38 din 1914, si ,Reichstreue Kundgebung der tu» anänischen Bauernschaft der Bukowina“ in Neue Freie Presse 1914 din 24/XL www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro Tranşeu cu legionari români, TWIGNOW 1N0aZyă NE ENIAOONE 22 28 TEODOR BĂLAN 28 De aici încolo legionarii români au făcut parte din armata aus= triacă care opera în Bucovina. Legionarii români, fiind soldaţi improvizati, nu puteau fi la înăl= timea chemării. Lipsa unei instrucţii militare serioase şi insuficiența hainei şi a armei au făcut din ei soldaţi de calitate inferioară. Dar la multi din ei nici condiţiile corporale nu erau suficiente şi îi făceau improprii pentru serviciul militar. © săptămână după recrutare nur mărul de infirmi a fost foarte mare. S'a concediat o parte din ei, defectele lor corporale fiind atât de mari încât nu puteau să facă ser- vicii militare. Unul din ei a fost găsit complet surd, şi mulți din ei erau tuberculoşi sau infectați de alte boli cari solicitau un tratament medical special îndelungat 1). Cât de slabă a fost pregătirea lor militară se poate demonstra cu următorul caz: Fraţii Ilarion, Ilie şi Teodor Vodă, originari din satul Baiasesti, au fost înaintați curţii marţiale fiindcă au părăsit postul de strajă. Interogati, ei au dat următorul răspuns: În ziua de 9 Ia nuarie 1915 li s'a dat ordin să fie de strajă in Valea Colbului, pe povârnişul de Sud al muntelui Rarău. Au fost somafi să nu facă sgomot, să nu fumeze şi în urmă — să privească. „Dar nu ne-au spus să nu ne mişcăm din loc“. Fiindu-le frig, toți trei frați s'au dus până la un pod din apropiere, unde au aprins un foc pentru a se încălzi. Nefiind găsiţi la post au fost arestaţi şi înaintați curții mar- țiale. Aceasta nu iza condamnat, ei iza achitat, deoarece s-a dovedit că au făcut serviciu permanent prin decurs de 24 ore. Când au fost găsiți la miezul nopții incälzindu-se la foc, erau rupti de oboseală şi uzi până la piele ?). Legionarii români şi ruteni au fost întrebuințaţi la front prima dată in Noemvrie 1914, când armata austriacă se retrăgea în munţii Carpaţi dinaintea trupelor ruseşti. Atunci legionarii ruteni acționau pe la Vijniţa, Berhomet, Mihova şi Bänila moldovenească. Legionarii români au fost intrebuintati atunci când trupele ruz seşti, ocupând oraşul Sucevii, urmau să intre în Valea Moldovei. Primul lor comandant a fost locotenentul Thieberger. În urma ordi= nului maiorului Iaskiewicz, dat în Câmpulung în ziua de 1 Ianuarie 1915, o companie de legionari români împreună cu un pluton de jan darmi avea să ocupe localităţile Gurahumorului, Capucodrului şi Ili- 1) LandesgendarmeriesKdo No. 13 E No. 237 res din 10 12 1914. *) Feldgericht Papp K 82/1915. www.dacoromanica.ro 29 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 29 şeşti. Altă companie de legionari primi ordinul să închidă drumul spre Frasin, Frumosu si Argel. Dacă vor fi atacați de forte dusmane suz perioare, se vor retrage pe poteci la Fundul-Moldovei şi Pojorâta. Asa dară ei formau ariergarda armatei austriace care bătea în retraz gere spre Iacobeni şi Vatra Dornei. Nu trecu mult timp şi legionarii români intrară în contact cu trupele ruseşti ce înaintau spre Mestecänis. Neavând instrucţie sufi= cientă, legionarii nostri se retraseră în debandadă spre Câmpulung. Multi din ei au fost prinşi şi executaţi de Ruşi, fiind socotiți franctiz rori. Un grup din ei s'a oprit, sau mai bine zis, a fost oprit în fafa Câmpulungului la „Podul Bucătarului“. Neputând rezista s'au retras de aici, parte in spre Pojorâta, parte au luat drumul Rarăului. Uni din ei au plecat de aici la Dorna, iar alţii au trecut hotarul românesc, refugiinduzse în primitoarea Românie. În acest timp situaţia militară pe frontul galitian era următoare. După înfrângerea suferită la Lemberg în Septemvrie 1914, armata austriacă s'a retras parte spre Carpaţi, parte spre Cracovia. Ruşii, profitând de victorie, au trecut Carpaţii pela Frăsinet, Vişcov si Ujoc, intrând în Maramures. După un timp de reculegere Austriacii spriji= niti de unele unități militare germane, au reuşit săzi scoată pe Rusi din Maramureş şi să mute linia de front în spre Est, eliberând ce= tatea Przemysl. Aripa dreaptă a armatei austriace era formată din armata generalului Pflanzer=Baltin. Acesta avea în subordine legiunea polonă (gener. Durski) şi Divizia 56 (gener. Attems). La hotarul Buz covinei se aflau contingentele de milițieni ale generalului Schuller şi Divizia de infanterie 54 comandată de generalul Lilienhof. Şeful său de stat major a fost maiorul Daniil! Papp (Pop). Grupul lui Fischer opera deocamdată independent. Concomitent cu ofensiva austriacă, in- ceputä cu ajutorul Germanilor în sectorul Cracoviei, Pflanzer-Baltin înaintă puţin pela mijlocul lui Octomvrie 1914, ocupând pasurile Carpaţilor. In acest timp grupul lui Fischer ocupă oraşul Cernăuţi. Ruşii răspunseră cu o nouă ofensivă pela sfârşitul lui Octomvrie 1914. Ei au recucerit toată Galiţia până la Carpaţi şi Cracovia. Siz mulând un atac asupra cetăţii Cracovia, trupele ruseşti, în taină, se pregătiau să forțeze Carpaţii. In atacul lor ei cuprinseră toată Bucoz vina până la muntele Mestecänis. Dorinţa lor a fost să răsbată în sectorul Dukla—K6résmezé. Luptele tinurä toată iarna 1914. www.dacoromanica.ro 30 TEODOR BĂLAN 30 Ocupaţia austriacă 1915—1916 La Mestecăniş un timp a fost linişte. Dar Ruşii aducând trupe, începură să forțeze poziţiile întărite ale Austriacilor, Atacul lor frontal n'a reuşit. Atunci au încercat să înconjure acest munte fortificat, stă ruind să intre in Valea Bistriţei aurii pela pasul Lucinei. Câteva unități militare ruseşti, trecând pasul Lucinei, au ocupat localitatea Chirlibaba, trimițând patrule până la satul Ciocăneşti. Au fost însă isgonite şi silite să se retragă. Grele au fost luptele pe munţii Fluturica şi Taz tarca +). Între timp, generalul Ptlanzer=Baltin, un talent organizator de forță, şiza reorganizat armata. A umplut golurile de oameni ivite şi=şi înz zestră armata cu aparatul alimentar necesar. Din armata aceasta făcea parte cunoscuta divizie No. 54, al cărei comandant era generalul Li= lienhof, şi şef de stat major Românul Daniil Pop. Acestei divizii a fost repartizat şi maiorul Victor Rusu. Omul acesta a fost fiu de: funcţionar român din Năsăud şi a îmbrăţişat, când a fosf mare, cariera de ofiţer activ în armata austriacă. A ajuns cu fimpul până la rangul de căpitan, când din motive, putin cunoscute, a fost silif să părăsească serviciul şi să plece în America. După un timp el s'a întors, petre= când în România, având ocupație diferită. Când a isbucnit războiul mondial Victor Rusu s'a întors la regimentul său din Ardeal, unde primi rangul de subofițer. Fire de militar şi de franctiror, Rusu a cerut dreptul să strângă un grup de oameni pe cari săzi pregătească pentru acţiuni de recunoaştere. I s'a permis. Primind permisul cerut, strânse în jurul său vrezo 200 ţărani, toți originari din regiunile Năsăudului. Faptele săvârşite de Rusu şi oamenii săi au rămas de pomină în Bucovina. Atacuri: neprevăzute, încercuiri subite şi improvizații de tot felul făceau parte din sistemul lui Rusu 1). La diviza lui Lilienhof, denumită mai târziu „grupul Papp“, au fost repartizaţi şi legionarii roz mâni şi ruteni. Din ei s'au format două batalioane. Cel rutean trecu sub comanda căpitanului Iosif Weickert, cel românesc primi de coz mandant pe căpitanul Roman. Cel din urmă comandant al legionarilor tomâni a fost căpitanul Cernäutean. Jandarmii din Bucovina au fost despărțiți de armata operativă. Ei nu se mai întrebuințează decât pentru asigurarea liniştei şi pentru paza frontierei. 1) „Die Ereignisse in der Bukowina“ în Neue Freie Presse 7. Feber 1915. 3) Ropa Rona: Die Heldentaten der Kolonne Russ. www.dacoromanica.ro 3t BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 31 Armata austriacă adunată în sectorul Vatra-Dornei începu o- fensiva în Februarie 1915. Cum Ruşii n'au opus rezistență serioasă, s'au ocupat pe rând toate oraşele din Bucovina. În putin timp fru= pele austriace au ajuns până la frontiera Basarabiei unde se fixă Maiorul Daniil Pop “pentru mai bine de un an linia despärfitoare între amândouă armatele: duşmane. Se refăcu podul peste Prut, distrus în August 1914, iar în Sudul Bucovinei începură să funcţioneze birourile administrative si. şcolile de toate gradele. www.dacoromanica.ro 32 TEODOR BĂLAN 32 După un timp de linişte, trupele ruseşti se străduiră să reocupe teritoriile pierdute. In cea dintâi serie de atacuri, executate cu multă infanterie, ele n'au fost norocoase. Pela mijlocul lui Mai 1915 armata Victor Rusu rusă porni din nou la ofensivă. Ea reuşi să treacă Nistrul şi să reo- cupe Nordul Bucovinei situat între Prut şi Nistru. Ajunşi la Prut, Ruşii se străduiră să treacă acest râu pentru a pune mâna pe Cer- näufi. Luptele s'au dat in fafa Cernăuţilor timp de aproape două www.dacoromanica.ro 33 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 33 săptămâni. În Iunie 1915 armata lui Daniil Pop reuşi să reocupe Nordul Bucovinei stabilind frontul la hotarele Basarabiei. De acuma frontul rămase neschimbat timp de un an. In lunie 1916 Ruşii ata- ‘cara din nou cu mari forte. Autorităţile austriace părăsiră în grabă oraşul (Cernăuţi şi populaţiei civile i s'a interzis să lumineze ferestrele şi să umble pe străzi. Cotidianele îşi sistară apariţia. La 18 Iunie 1916 Ruşii invadară a treia oară Bucovina. A treia invazie rusească, 1916—1917 Armata rusă s'a pregătit mai mult timp pentru ofensiva ce in= tentiona s'o facă pe frontul Bucovinei şi al Galiției orientale. Atacurile la localitatea Ocna la Nistru au început în primele zile ale lunii Iunie 1916. Nouă ore în şir Ruşii au bombardat poziţiile Austriacilor, Trecând la atac, au spart frontul şi au intrat în Bucovina. Un ase= menea atac se execută şi la satul Dobronăuţi, cu acelaş succes ca şi la Ocna. Armata austriacă a cedat şi a evacuat pe rând toată Bu- covina. Si de data aceasta muntele Mestecänis era să despartă pe dușmani. Guvernorul Bucovinei se retrase la Vatra Dornei. Insă cele mai multe oficii se refugiară până la Praga. Prefectul de Suceava a trecut cu grabă frontiera românească la Burdujeni stabilinduzse la Cluj. In primele zile ale invaziei, în Cernăuţi stăpânea generalul rus Leciţchi. Mai târziu el a părăsit oraşul şi s'a instalat un domn Lighin în calitate de „guvernor general al Bucovinei“. Ajutorul său a fost contele Lambsdorf Galagan. Amândoi au fost supuşi „guvernorului general al teritoriilor austriace ocupate“ cu numele de Trepov. Fără privire la aceşti funcţionari, cetățenii din Cernăuţi au ales un consiliu comunal provizor în frunte cu notarul Miculi. Acesta a fost înlocuit cu funcţionarul român Nicanor Macovei. Un membru marcant al acestui consiliu a fost preotul român Gheorghe Şandru. Dar Ruşii doriau să aibă primar pe un om al lor. L-au găsit în persoana fos tului profesor Robert Vitec, un om infect. Pentru a satisface nevoile populaţiei guvernorul rus a permis primăriei din Cernăuţi să confişte mărfurile comercianților refugiaţi şi să le vândă populaţiei. Märfurile urmau să fie ridicate, consemnate şi repartizate de organele primăriei asupra localurilor de vânzare, zise pe ruseşte „Lavca“. Pentru Vitec această măsură salutară însemna rost de afaceri. El s'a pus în afară de lege. Märfurile confiscate de el, nu se consemnau si se vindeau 12629 3 www.dacoromanica.ro 34 TEODOR BALAN 34 în mod clandestin la speculanti. Numai cantităţi neînsemnate au fost reparlizate şi vândute publicului. Procedeele lui Vitec indignară populaţia si în deosebi pe mem- brii consiliului comunal. Aceştia împreună cu câţiva cetățeni mai de geamă ai oraşului finurä sfat în ziua de 26 Aprilie 1917 în încăperile casel naţionale româneşti şi aleseră alt primar în persoana preotului Gheorghe Șandru, şi un alt consiliu comunal. După adunare cei az leşi s'au dus la Vitec şi izau adus la cunoştinţă hotäririle luate. Vitec răspunse evasiv zicând că nu poate părăsi postul său fără încuviin= țarea guvernorului Lighin. Acesta se arătă vădit consternat de toate cele ce i s'au relatat despre Vitec,luă avizul generalului Brusilov şi=t destitui pe Vitec. In județele Bucovinei au fost instituifi pe rând prefecfi ruşi. In judeţul Sucevei a funcţionat un timp în calitate de „diregător distric tului“ un domn Blagonravov. Un timp a administrat județele Rădăuţi, Sirete, Suceava şi Gura-Humorului un domn Sablin, care=şi zicea : guvernor. De data aceasta Ruşii dădeau multă atenţie administraţiei civile. Ei zoriau cu deschiderea şcolilor, primare şi secundare. Indemnul Iza dat prof. univ. Bagri, în calitate de agent cultural al armatei ruseşti. Limba de instrucţie era să fie: cea română, rusă şi eventual cea poz lonă. Pentru alimentarea populației nevoiaşe grijia un domn Grigo> renco, reprezentantul ministerului de agricultură pe lângă stabul ar matei ruseşti. Pentru acest scop s'a înființat în Cernăuţi un ,ispol- nitelni comitet“, condus de avocatul rus Dr. Gherman. Acest comitet lucra împreună cu comitetele 'de binefacere: Zemski soiuz şi Soiuz gorodov. (Copiii sărmani şi orfani au fost îngrijiţi în azilul de copii înființat de „Comitetul Marei principese Tatiana Nicolaievna“. Fondul religionar a fost administrat de un domn Naumov 3). Ruşii, stând mult timp în Bucovina, au înființat o sumedenie de birouri, militare şi civile. Cancelaria guvernorului rus se chema: cantelariea cernovetcago gubernatora, iar guvernorul: cernovefchi gu bernator. Inspectorul sanitar, un domn Dr. Gapanov, îşi zicea: „sa nitarnii inspector cernovejcoi gubernii“. Viceguvernorul purta urmăz torul titlu: „pomocinic cernovejcago gubernatora“. Această situaţie au avutzo pe rând: contele Lambsdorf Galagan, Simeon Evreinov şi in 2) Vezi despre administraţia fondului religionar în acel timp raportul preotului Dimitrie Carbune. Se află Arn. Buc. No. 586/Părs. din 1917. www.dacoromanica.ro 35 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL |. 35 urmă un domn Pioter Petrovici Dozimirov. Prefectului de poliţie i se zicea : ,,politimeister“. Subordonafii lui au fost „pristavii“. Şeful co menduirii pieţii Cernăuţi a fost întâiu col. Carpov, iar mai târziu în primăvara anului 1917 generalul Pismenski. De şcoli grijia inspectorul şcolar Jancovschi, Transeu pe muntele Bărnarul 1917 (Dorna) Revoluţia rusească Până în luna lui Martie 1917 aparatul militar rusesc din Buz covina rămăsese neschimbat. Asemenea funcționa şi administraţia civilă instituită de Rusi. Dar ziarele ruseşti aduseră ştirea evenimentelor politice petrecute în Petersburg. Repede a pătruns între soldaţii ruşi vestea destituirii farului si a înscaunării lui Kerenski. Pretutindeni soldaţii ruşi se bus curară de schimbarea întâmplată, crezând că ea va aduce sfârşitul războiului, care prea mult îi finuse fintuifi in tranşee si-i supusese la nevoi. Spiritul revoluţionar se manifestă întâiu într'o atitudine mai li» beră a soldaţilor. Aceştia părăseau in masse căzărmile, formau grupe www.dacoromanica.ro 36 TEODOR BĂLAN 36 pe străzile oraşului Cernăuţi şi discutau, în linişte sau în mod aprins; evenimentele petrecute în patrie, Ofiterilor li se spunea „tavarăş“ sau li se refuza salutul. Pela sfârşitul lui Aprilie 1917 guvernul Kerenski, primind dez finitiv puterea, luă soldaţilor jurământul pentru republică. In Cernăuţi avu loc cu acest prilej o mare festivitate în ziua de 23 Aprilie 1917. Soldaţii armatei VIII. fură aduşi în piaţa Grigori Ghica şi după câ- teva cuvântări li s'a luat jurământul. Aceştia jurară cu o vădită bur curie şi un nestăpânit entuziasm. Guvernorul Lighin, supunându-se, din „cernoveţki gubernator“ a devenit „predseadatel sovieta“, iar ge= neralul Pismenski, comandantul oraşului Cernăuţi, fu destituit, fiindcă a omis să arboreze la Primărie steagul roşu. Cu deosebit fast s'a serbat în Cernăuţi ziua de 1 Mai 1917. Cu câteva zile înainte se ridicaseră tribune pe pieţele publice. lar la 1 Mai se ţinură aici concomitent mai multe adunări zgomotoase, la cari oratorii recrutaţi din subofiteri şi soldaţi negradaţi glorificau in cuvinte înflăcărate revoluţia şi rodul ei: republica. După adunare se făcură demonstraţii pe stradă. Grupurile de soldaţi mergeau pe jos sau plecau cu camioane, purtând table cu inscripţii incendiare, flutuz rând steagul roşu şi cântând cântece nationale sau revoluţionare. Sols dafii ucrainieni au demonstrat deosebit, glorificând întemeierea statului ucrainean. De aici încolo adunärile-politice se tinurä lant. S'au rechizitionat pentru acest scop mai multe săli. Noii funcţionari instituifi de regimul revoluționar se chemau peste tot „comisari“. În locul guvernorului Lighin, fu numit un domn D. Dorosenco. Acesta adresă in Mai 1917 populaţiei din Bucovina un inimos apel. Regimul țarist este desființat, şi noul guvern repu- blican va aduce şi în Bucovina o schimbare în spre bine „căci marea revoluție rusă, care a adus libertatea tuturor popoarelor imperiului ru sesc, nu poate lăsa neschimbate şi raporturile oficiilor ruseşti cu po= pulatia civilă a teritoriilor ocupate cu arma din imperiul austrozungar“. Se va restabili autonomia comunală, se va încuraja inițiativa particu= lară şi se va acorda multă atenţie acţiunii caritative a statului. In urmă se vor deschide şcolile. Astfel noul regim republican „reprobă Chiar şi gândul la orice feliu de apăsare sau neindreptatire a vre unei nafii din ţară“. In locul prefectului de poliţie țarist se institui altul revoluţionar. www.dacoromanica.ro 37 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 37 Acesta îşi zicea: „Comisar vremennago pravitelstvi cernovefcoi go- rodscoi voennoi miliții“. Cernăuţi Derbarea de 1 Maiu 1917 i In urmă s’au înființat comitetele revoluţionare. In Cernăuţi au funcţionat în acelaş timp trei comitete militare revoluţionare: cel al armatei VIII, cel al diviziei zis „divizionni comitet“ şi altul al gar- www.dacoromanica.ro 38 TEODOR BĂLAN 38 nizoanei de Cernăuţi zis ,cetnovschi garnizonni soveat“. In acelaş timp S'au afirmat în Bucovina sucursalele partidului social-democrat si ale partidului social-revolufionar. Ideile revoluţionare se tăspândiau cel mai bine cu ajutorul gaz zetelor ruseşti revoluţionare. Amintim între ele : „Posleadniia Izvestiea“, » Veastnic armii“, „Izveastiea armeiscago comiteta Izei armii“, ,Golos voina“, dar mai cu seamă ,,lzvestiea armeiskago comiteta VIII armii“, care era mai răspândită. (Garnizoana din Cernăuţi publică ziarul „Izveastiea cernovifcago garnizonnago soveata voennih deputa= tov“. Acest ziar începu să apară în Mai 1917. Ultimul număr (No. 60) apăru în ziua de 15 lulie 1917. Toate aceste ziare propagau ideea revoluţionară şi se sträduiau să întărească situaţia „tavarăşului“ Kerenski. Dar propaganda revoluţionară nu era pe placul intelectualilor ruşi rămaşi fideli ţarismului. Şeful lor era cunoscutul rusofil Alexei Gerowski. Acesta finu să editeze în Cernăuţi un ziar rus, cu ten= dinfe ţariste. Ziarul său s'a chemat: „Russkii Viestnik“. In primul număr care apăru în Cernăuţi în ziua de 19 Martie 1917, se zice că scopul ziarului este a satisface interesele culturale ale ofițerilor, soldaților şi funcţionarilor ruşi aflători în mijlocul unei populaţii vrăj= mase. Pentru a=şi împlini misiunea impusă sieşi de bună voie, redacţia finu să dea chiar în numărul întâiu al ziarului un rezumat al istoriei Bucovinei. Ideile exprimate sunt semnificative, pentrucä ele reoglindesc părerile Ruşilor asupra trecutului nostru, păreri ce stau în contrast cu rezultatele la care au ajuns istoricii români. Bucovina făcuse parte în secolul al, XIII-lea din statul Halici care se întinsese atunci până la Dunăre şi la Marea Neagră. In urmă statul Halici este cuprins de Poloni, iar partea lui sudică se constitue, la 1342, în statul moldo- venesc. Statul polon, instituție de caracter catolic, înăduşi afirmarea ideii pravoslavnice, în schimb credinţa pravoslavnică şi naționalitatea rusă găsiră adăpost sigur şi plăcut în Moldova. Desi avea majoritatea românească, Moldova cultiva limba rusă şi ideia de stat rusă. Astfel Moldova timp îndelungat a fost o mare stauropighie rusească. Mitro- politul Dosoftei, de origine rusă, este la fel autor român şi rus, Dar Gerowski, nefiind pe placul revoluţionarilor, în cele din urmă, fu arestat şi deportat în interiorul Rusiei, Tânărul regim republican din Rusia nu s'a mulțumit să pună stăpânire pe sufletele soldaţilor ruşi, ci s'a străduit să revolutioneze si www.dacoromanica.ro 39 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 39 populaţia statelor cu care se afla în războiu. Chiar dela început s'a pornit o puternică propagandă dincolo de hotarele Rusiei. Manifestul „comitetului lucrătorilor şi soldaţilor din Petrograd“ lansat la 27 Martie 1917 şi adresat „popoarelor din lumea întreagă“ confine idei marxiste. Lucrătorii capitalei Rusiei trimit camerazilor lor din restul lumii „un arzător salut“ comunicânduzle că democraţia ine Serbarea de 1 Mai 1917 în Cernăuţi tregii lumi a repurtat o mare victorie învingând despotismul țarist. Se vorbeşte de „unitatea proletariatului“ mondial. „A sosit fimpul să ine cepem lupta decisivă împotriva tendinţelor anexioniste ale regimului tuturor ţărilor“. Popoarele vor hotărî pacea ce se va încheia. Rusia democratizată nu mai este un pericol şi o ameninţare. „Vă somăm: aruncaţi jugul despotismului vostru politic... refuzaţi să fiți arma ane- xiunii şi a tiraniei în mânile regilor, marilor proprietari şi bancheri. — Vă întindem mâna fräfeascä peste munţi de leşuri fraterne, peste râuri de sânge nevinovat şi de lacrimi, peste ruini de oraşe şi sate fumez gânde, peste patrimonii culturale distruse“. Alt manifest al acestui comitet din Petrograd datat din 15 Mai www.dacoromanica.ro 40 TEODOR BALAN 49 1917 are accente şi mai puternice. Războiul mondial este crima coz misă de cercurile imperialiste. El e de natură să producă victoria ca= pitalismului şi să zdrobească individul. Revoluţia rusă este „revolta celor nedreptafifi, a lucrătorilor si a soldatilorf. Ea se îndreaptă contra ţarismului şi a războiului. Democraţia rusă doreşte încheierea păcii generale, tără anexiuni teritoriale şi fără contribuţii, pe baza dreptului de autodeterminare a popoarelor. In altă foaie volantă, scrisă de „soldaţii armatei ruseşti revoluz fionare se zice că dorinţa exprimată de Austriaci de a încheia pace nu poate fi socotită sinceră, cât timp in fara lor vor stăpâni capitalistii. De aceea soldaţii ruşi îndeamnă pe camerazii lor austriaci să se rez volte şi să treacă puterea la popor. „Străduiţis Vă“ spun ei, „cu toată puterea, cu toată energia şi cu toată voința să ajungeţi la regimul po- litic dela noi. Străduiţiz Vă şi treceţi puterea la popor, destituifi pe călăii voştri, pe împărații agrarieni şi pe fabricanfi iubitori de razr boaie. Cugetaţi cât e de uşor a face lucrul acesta, 'uşor, fiindcă cu toții sunteţi inarmafi şi nici odată nu veţi avea o astfel de ocazie atât de prielnică . .. să faceţi să fâlfâie stindarul roşu al revoluției peste necăjita voastră fara", Dar entusiasmul stârnit în primele zile de revoluţie s'a potolit, cum firesc era să se întâmple. Rațiunea care a pus capăt bucuriei a făcut să se înțeleagă că Rusia se află în plin războiu şi că nu este iertat a trăi într'o nesfârşită serie de meetinguri şi festivități. La front pândia duşmanul, mai bine organizat şi mai puternic ca Rusia. Era vorba : ce se face cu războiul ; se continuă sau se încheie pace. Gu= vernul Kerenski împreună, cu ofițerii ruşi se hotărîră să continue răz= boiul în chiar interesul Rusiei. Căci era evident că defectiunea Rusiei va însemna abandonarea ei de cătră aliați. Toate jertfele aduse de Rusia în decurs de trei ani urmau să fie zădarnice, odată ce armata rusă, dând ascultare elementelor extremiste, va înceta să mai lupte. A suporta războiul până la sfârşit era o chestiune de viaţă pentru Rusia. Conducătorii ruşi îndemnați de propagandistii franceji, hotăriră să înceapă ofensiva cât timp dăinuia entuziasmul stârnit de revoluţie. Ordinele care s'au lansat în vederea pregătirii ofensivei ruseşti din vara anului 1917 şi cuvântările care s'au ţinut cu acest prilej soldaz filor caracterizează foarte bine situația şubredă in care se afla armata rusă. S’a îngrădit pe cât s'a putut cercul de influență al comitetelor www.dacoromanica.ro 41 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 41 militare, s'a reînființat pedeapsa de moarte la front, s'a dus o campa- nie contra defaitiştilor şi a pacifiştilor. In sfârşit, s'au adresat solda= tilor ruşi apeluri desperate şi s'au ţinut cuvântări înflăcărate. Toate mijloacele de propagandă s'au pus în joc pentru a menține disciplina şi a asigura reuşita ofensivei proiectate, proba de vitalitate a regimului republican din Rusia. Pentru a pregăti spiritele soldaţilor ruşi s'au aranjat congrese mi- litare la toate sediile comandelor armatelor. Armata VIll=a care se afla în Bucovina şiza ţinut congresul în Moghilev în ziua de 16 Mai 1917. Aici generalul Alexeiev a ţinut o cuvântare punând în joc tot felul de mijloace de propagandă, ca fraze, gesturi şi lacrimi, pentru a îndemna pe soldaţi la ofensivă. Duşmanul a transportat în spre frontul de Vest tot materialul tehnic şi cea mai mare parte a contingentului său de soldaţi. E momentul potrivit pentru o lovitură. „Nici odată“, zicea el, „împrejurările n'au fost atât de prielnice ca acuma. Nici odată duşmanii noştri n'au fost mai slăbiți, mai istoviti ca în mo- mentul de față“. Rusia deocamdată nu vine în ajutor aliaţilor săi fiindcă e — bolnavă. Armata rusă nu este decât un „detaşament de pază“. Ea păzeşte pe duşman, dar nuzl atacă şi nul nimiceste. Ar- mata, vezi bine, e obosită, dar şi duşmanul e obosit. ,Mä adresez vouă, fiindcă sunteţi oameni pricepätori, mai selecţi. Şi acuma... ruga mea... plânsul meu... ordinul meu: E posibil ca un coman- dant să plângă pentru a îndemna poporul săzşi facă datoria . .. Spur nefi tovarăşilor voştri că războiul ne cere jertfe multe şi grele... E necesar să culcăm la pământ pe duşman“. Alexeiev sărută pe un orator care în numele armatei promite că aceasta îşi va face datoria 1). După congres Kornilow, comandantul armatei ruseşti a VIII:a, a lansat ordinele necesare pentru a restabili disciplina zdruncinată. Dar toate sfortärile sale au fost zădarnice. Propaganda elementelor extremiste punea tot mai mult stăpânire pe sufletele soldaţilor ruşi, obosiţi de războiu şi dornici de pace. „Toate mijloacele de influențare pacifică au eşuat, simţul de datorie a dispărut“ 2). Soldatii ruşi pără= sesc frontul fără ca să fie siliți de duşman, comit acte de brutalitate, ei sunt nişte trădători şi nemernici 3). 1) Izvestiea armeiscago comileta VIIL:i Armii No. 26 din 21/5 1917. 2) Izvestiea cernovefcago No, 59 din 14/7 1917. 3) Ibidem. www.dacoromanica.ro 42 TEODOR BĂLAN 42 Era cert, armata rusă nu mai exista. Nu se mai putea opera cu ea. Propaganda pacifică şi revoluționară a desorganizatzo, à desfiintatzo. Ocupafia austriacd din anii 1917 si 1918 În urma propagandei pentru continuarea războiului făcută de Kerenski şi propagandistii franceji, armata rusă a fost înduplecată să mai încerce o ofensivă. Armata lui Cornilov începu ofensiva cu un elan relativ ridicat, dar fu silită. să se oprească în câmpiile Galitici după neînsemnatele succese iniţiale ce leza repurtat. Austriacii, deşi foarte slabiti, au pornit la ofensivă în dreptul oraşului Tarnopol şi au reuşit, în August 1917, să reocupe toată (Galiţia orientală şi jumär tatea de Vest a Bucovinei. În primele zile ale lunii August 1917 situația militară din Bur covina era următoare : Între Prut şi Nistru, dealungul hotarului Basa rabiei, se afla armata austriacă comandată de generalul Kritek. În Sud de Prut până la hotarul României stătea armata lui Kôvesz, şi avea în faţă armata rusească IX. Linia frontului mergea într'o linie dreaptă prin mijlocul Bucovinei dela Broşteni pe Bistriţa până la Mamornita în Est de Cernăuţi. După ultimul eşec suferit în Galiţia şi Bucovina, soldaţii ruşi, pierzând interesul pentru războiu, au părăsit frontul plecând acasă. Astfel a fost periclitafă aripa „dreaptă a armatei româneşti. Aceasta a fost silită să oprească ofensiva începută la Mlărăşti şi să trimită sol- daţi în Bucovina. Odată cu armata austriacă a intrat în Bucovina, în August 1917, şi un grup de soldaţi germani, zis „Karpathenkorp“. Comandantul lui a fost generalul Conta. Dată fiind situaţia precară în care se afla armata rusă, pe frontul din Bucovina nu mai putea fi vorba de lupte. Soldaţii amânduror taberelor au început să fraternizeze. À urmat întâiu un schimb de vorbe, şi în urmă un viu schimb de produse. În Noemvrie 1917 Bolsevicii au ajuns la putere in Rusia, în urma propagandei pacifice pe care au făcutzo şi a promisiunii că, ajunşi la guvern, vor da Rusiei liniştea mult dorită, încheind pace cu Puterile centrale. Ei s'au şi ţinut de cuvânt. Generalisimul rus Kriz lenko a adresat beligerantilor un manifest, învitânduzi să încheie pace. Acestui manifest urmară învitări directe. Contele Czernin, Ministrul www.dacoromanica.ro 43 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 43 de Externe austriac, bucuros de demersurile pe care le fac Rusii, a răspuns că Austria e gata să încheie imediat armistițiu şi să înceapă discuţiile pentru încheierea păcii. lar ministrulz preşedinte austriac Seidler se grăbi să comunice la 30 Noemvrie 1917 parlamentarilor Împăratul Carol de vorbă cu gen. Eduard Fischer Cernăuţi, August 1917. austriaci noua situație politică creiată, adăogând fraza : „Dorim o pace care să fie compatibilă cu simţul de onoare al fiecărui beligerant, şi care să aibă la bază principiul: fără contribuţii teritoriale şi economice“ 1). În urma apelului lansat de Krilenko, soldaţii ruşi se grăbiră să încheie armistițiu pe sectoare de front. Astfel pe tot frontul rusesc se încheiară asemenea armistifii cu toate diviziile ruseşti. 1) SrenoaR. Prot. 1917, p. 2395. www.dacoromanica.ro 44 TEODOR BĂLAN 44 Tratativele de pace între Austria şi Rusia au început în ziua de 5 Decembrie 1917. S'a încheiat întâiu un armistițiu de 10 zile. La 10 Decemvrie s'a încheiat armistițiul şi pe frontul românesc. În Cernăuţi primii soli ai păcii şizau făcut apariţia în ziua de 27 Noemvrie 1917. Au sosit cinci soldaţi ruşi conduşi de doi sub= ofiţeri. Generalul german Litzmann a primit foarte afabil pe aceşti „oaspeţi mult doriţi“ si leza dat o gustare. Cu acest prilej subofiferul rus Pocoşaleş a rostit un discurs, asigurând că Ruşii doresc sincer să încheie pace. Dar la Brest-Litovsc tratativele cu Ruşii n'au decurs atât de uşor, după cum o doriau Puterile centrale. S'au ivit mai multe piedici de natură politică şi teritorială care au făcut ca discuţiile să se oprească în loc. Cea mai de seamă piedecă pentru încheierea imediată a păcii a fost prezența delegaţiei ucrainiene, trimisă de „Rada“ din Kiev. Ruşii nu voiau să recunoască guvernul ucrainean instituit la Kiev si ziceau că trimisii acestuia sunt „delegaţi fără ţară“ cari nu posedă decât camerele ce le deţin la otel1). Tratativele dela BrestzLitovsc s'au terminat fără rezultat, căci Rusia nu voia să consimtă la desmembrarea ei. Trofchi susţinea uni tatea teşitorială a Rusiei şi cerea retrocedarea provinciilor ocupate. Pentru a desființa opoziţia Rusiei, ministrul austriac Czernin încheie pace separată cu Ucraina, asigurandu-si cu această manoperä mari avantaje materiale. În cele din urmă armata austriacă ocupă Basarabia de Nord şi cea mai mare parte a Ucrainei. România, încercuită, fu silită să încheie pace, evacuând teri- toriul Bucovinei. În locul armatei române sosiră în Bucovina regi= mentele austriace No. 29, 33 şi 1012). În urma păcii cu România, Bucovina era să fie mărită cu ju» detul Hotinului, o parte a judeţului Dorohoi si cu triunghiul din Sudul Dornei până la Bicaz. În luna lui Octomvrie 1918 în Bucovina se aflau următoarele trupe austriace: În partea de Sud era regimentul No. 203, iar dela Sirete până la hotarul Galiției se aflau legionarii ucrainieni, comandaţi 1) Nowak: Sfurz, p. 31. 2) Telegrama dela 34. I. T. Div. No. 803 din 7/3 1918 şi Land.»Gendarm.« Kdo No. 13 res 168 din 1918 adi.: Grenzsicherung durch die Landesgendarmerie. www.dacoromanica.ro 45 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 45 de arhiducele Wilhelm de Habsburg. În Cernăuţi mai erau cadrele celor două regimente bucovinene: 22 şi 41. Lucrătorii civili şi corvezile În strânsă legătură cu războiul se află recrutările. Austria a Chemat la arme contingentele din activitate şi rezervele. Asemenea au fost chemaţi si milițienii, la început până la vârsta de 42 ani, mai târziu până la cea de 50 ani. Cum în urmă se dovedi că războiul o să aibă durată lungă, autoritățile austriace au supus unui triaj multiplu, din ce în ce mai sever, pe bărbaţii rămaşi la vatră. Atât de des au fost chemaţi bărbaţii la recrutare, încât la urmă n'au mai rămas acasă decât infirmii. Din mulțimea celor respinşi se poate constata de ce calitate erau oamenii cari rămăseseră acasă. În Decemvrie 1914 s'au făcut noile recrutări cu contingentele anilor 1878—1890 şi 1892, 1893— 1895. În comu- nele Suceviţa, Straja, Șipotele, Voivodeasa, Vicovele, Voitinel şi Volovät rezultatul recrutării a fost următorul: reţinuţi 3453, respinşi 3213. Tot din aceste comune s'au recrutat în Martie 1915 bărbaţii născuţi în anii 1873—1877, 1891, 1895—1896. Au fost reţinuţi 789 şi respinşi 1672. Recrutärile din aceste sate asupra anilor 1865—72, 1897 făcute în Mai 1915 au dat ca rezultat: reţinuţi 3567, respinş 2650. În Martie 1915 s'au aranjat concomitent recrutările în satele Costişa, Margine, Frătăuţi, Putna, Rădăuţi, Satul Mare şi Seletin. Au fost reţinuţi 376 şi respinşi 7991). Cam astfel a fost situaţia în toată Bucovina. Numărul celor nepotriviţi era la început egal de mare cu cel al celor potrivifi; cu cât războiul înainta, scădea numărul celor respinşi. Deci acasă nau rămas decât femeile cu copiii şi bărbaţii slabi sau bolnavi. Era firesc, ca cei rămaşi acasă să, fie lăsaţi în pace, pentru a putea griji de avutul lor şi în parte, dacă vor putea, să facă şi munca celor absenţi. Dar aceasta nu s'a întâmplat. Populaţia civilă era socotită un element, de care autoritățile civile şi militare se puteau servi pentru scopurile lor oricând şi în orice măsură. În insfructiile ausfriace publicate în timp de pace scrie despre angajamentul militar la care poate fi supusă populaţia civilă: „Lucrători sunt acele per= soane a căror putere de muncă sau aptitudine întru săvârşirea de servicii militare în scop de războiu poate fi reclamată de autoritățile 1) Ara. Buc. No. 34829/T din 1915. www.dacoromanica.ro 46 TEODOR BALAN 46 militare sau civile“ (§ 19). În articolele explicative (No. 20 şi 23) se zice că se pot angaja la muncă în serviciul armatei şi milițienii ţese pinşi dela recrutare. În caz de mobilizare primarii comunelor vor avea “obligaţia să facă listele acestor oameni și să le predea autorităţilor 1). La nevoie autorităţile militare se adresau celor civile, în Bucovina guvernului din Cernăuţi sau prefectilor, cari grijeau de aducerea lucrä- torilor. Deci s'a ordonat ca primarii sau jandarmii să rechizifioneze lucrătorii din inițiativă proprie sau la ordin sosit dela prefecti sau guvernor. De acest drept autorităţile civile şi militare din Bucovina au făcut uz în măsură foarte largă. Fie că trebuiau curätite drumurile, zeparate podurile sau ridicate tranşeele, la această muncă a fost su pusă populaţia civilă, fără deosebire de vârstă şi de sex. Cine fugea, ra „explorat“ şi „readus cu forța“ 2), Dar adesea s'a întâmplat că „autorităţile militare, ocolind cele civile, au ridicat populaţia civilă din Sate obligânduzo la muncă în serviciul armatei. Pentru a ilustra cele susținute mai sus, se vor induce unele „cazuri caracteristice, La 19 Martie 1915 serviciul tehnic sanitar din Vijniţa a cerut un număr de 1500 lucrători civili. S'au rechizitionat ©amenii din judeţele Suceava şi Rădăuţi şi s'au trimis la Vijniţa. În Aprilie 1916 comenduirea din Vatra Dornei a cerut 30 lucrători, voind a clädi bărăci pentru soldaţi. I s'au trimis aceşti oameni, adus -cânduzse din judeţele Câmpulung, GurasHumorului şi Rădăuţi, Grupuri de lucrători mai mari s'au cerut de trupele de geniu. La Horodenca în Galiţia, aproape de hotarul Bucovinei, s'a aflat iarna 1915/1916 o trupă de geniu zisă „echipa Hadfy“. La 6 Noem- vrie 1915 comandantul acestei unităţi militare a solicitat guvernului Bucovinei un număr de 400 lucrători civili. I s'au trimis numai 335 lucrători, fiindcă „restul nu poate fi rechizitionat*, După două săptă= mâni s'a mai cerut un număr de 400—500 lucrători. Ca să poată «satisface noua cerere, guvernorul Bucovinei se adresă prefectilor ju= defelor din Valea Prutului, a Siretului şi Sucevii, adaugând că în 1) Mobilisierungs-Instruktion für die Gemeinden. *) Aru. Buc. 19350/I D din 28 Septemvre 1915: Arbeiterrequisitionen, ARH. Buc. 30772/D din 8 Octomvrie 1915 si Bez.*Gendarm.*Kdo. Storojinetz E No. 41 res din 11 Martie 1915; „Die Posten haben daher die Bewohner ohne Unterschied -des Geschlechtes im Wege der Gemeinden zu den nôtigen Strabenarbeiten heran= zuziehen“. www.dacoromanica.ro 4T BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL at vederea scopului eminent patriotic „răspunsurile negative nu se vor lua la cunoştinţă“. Ei bine, s'a făcut ce s'a făcut şi Hadfy a primit lucrătorii ceruti. La 7 Ianuarie 1916 acelaş Hadfy ceru din nou un număr de 250 lucrători, zicând că are lipsă de ei, pe lângă cei 940 lucrători pe cari îi are. I s'au trimis. De aici încolo Hadfy, lună de “Țăranii români transportă alimente în tranşeu (Giumalău 1916). lună, mai ceru pe rând un număr de 1310 lucrători civili. I s'a trimis şi acest număr, dar guvernorul Bucovinei neliniştit de repetatele cereri ale lui Hadfy, se plânse comandei armatei VII, cerând să înceteze reclamatile lui Hadfy, de oarece Bucovina „e aproape suptă în în- tregime“ 1). | Si alte unități militare au cerut lucrători civili. Dar cererile lor n'au putut fi înregistrate aici, de oarece lipsesc dosarele respective. Pentru tot cazul, ele au devenit atât de numeroase încât guvernorul Bucovinei a fost silit să se plângă Ministerului de războiu. Ca să aibă un substract de date statistice, el a trimis în anchetă în 1915 pe 1) Anu. Buc. 23233/V D. 1916. www.dacoromanica.ro 48 TEODOR BĂLAN 48 un funcţionar ordonânduzi să însemne situaţia din fiecare judeţ. Raz portul înaintat de acest funcţionar desvălue o situaţie tristă de tot. Se constată că au fost luaţi din sate pentru a presta muncă la armată bărbaţi, femei, fete ba chiar şi copii. N'au rămas acasă „decât moşnegii, ologii şi femeile cu copii la piept“. S'au ridicat până în lunie 1915 un număr de 14.000 lucrători civili „între ei femei, copii sub vârsta de 17 ani şi bărbaţi trecuţi de 50 ani“. În satul românesc Bainte n'au rămas acasă decât 14 bărbaţi, în Frätäufi 73 tineri si 62 bătrâni. Mlinisterul de räzboiu, luând cunoştinţă de acest raport cu date sta- tistice atât de elocvente, se grăbi să întrebe „cine a rechizitionat“. S'a răspuns că rechiziţiile de lucrători s'au efectuit de armată, adesea „pe stradă“. Numai la o treime a cazurilor a fost solicitat sprijinul autorităţilor civile, în celelalte cazuri populaţia a fost ridicată direct de armată. S'a ordonat ca toţi bărbaţii improprii pentru muncă, apoi fer meile şi fetele să fie trimişi acasă 1). De aici încolo soarta populaţiei civile din Bucovina s'a mai uşurat puţin. Dar ordinele ce s'au lansat n'au desființat sistemul, ci numai |zau îndulcit. De fapt neomenoasele rechizifii de oameni nu au încetat decât primăvara 1918, când după pacea dela Brest=Litovsc şi Bucuresti trontul bucovinean a fost desfiinţat. Dar pelângă munca cu braţele, populaţia civilă a Bucovinei a fost supusă şi la corvezi. Adecă ea a fost ținută să pună la dispoziţia armatei caii şi trăsurile. După dispoziţiile legii austriace toți civilii masculini în etate recrutabilă până la vârsta de 50 ani erau obligaţi la corvadă. Obligatia putea să fie pe scurt timp sau pe tot timpul campaniei. Scutiţi de ea erau preoţii, funcţionarii, primarii şi bărbaţii slabi sau bolnavi 2). Si la corvezi era necesară intervenția autorităţilor civile. Dar numai într'o parte mică a cazurilor a fost solicitat sprijinul lor. Se rechizitiona direct. Corvada era mai greu de suportat ca munca, pentru că aici se rechizitiona pe lângă om şi animalul de muncă. De ea s'a făcut uz în Bucovina, într'o măsură mai mare de cum era de dorit. lată cazurile. În Noemvrie 1914 armata austriacă s'a retras in grabă la Vatra Dornei, luând cu ea din diferite sate româneşti multe trăsuri împreună cu proprietarii lor. La 27 Februarie 1915, deci după trei luni, au apărut în fafa guvernorului Bucovinei în Vatra Dornei 1) Arn. Buc. 38484/D. din 8 Martie 1916. 2) Weisungen fiir die Gemeinden iiber die Kriegsleistung. www.dacoromanica.ro 49 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 49 mai mulţi țărani din satul Părhăuţi delângă Suceava, între ei Nicolai Bocancea, Ilie Pentelescu, Gavril Ignatescu şi au rugat în numele lor şi al colegilor lor, de toți 10 la număr, să fie scutiți de corvadă pe care o fac din ziua de 6 Decemvrie 19141). Tot în acel timp s'au prezentat la acelaş guvernor mai multi țărani din satul Bosancea (Ni- colai al lui Todor Mitrofan, Gheorghe al lui Ion Ieremie şi alţii) si au zis că de trei luni fac corvadă şi nu mai pot munci, fiind slăbiţi ei şi animalele lor 2). Corpul de geniu al armatei austriace VII a cerut în Aprilie 1915 primarului Cernăuţilor săzi pună la dispoziţie 25 cä- rufe cu cai pentru un timp de 2—3 săptămâni. Primarul a răspuns că „cu toată bună voinţa nu este în stare să pună la dispoziție trä- suri cât de putin potrivite, fiindcă locuitorii oraşului dela isbucnirea războiului încoace au fost angajaţi incontinuu la corvezi în măsura „cea mai mare“. Tot atunci s'au plâns primarului mai mulți locuitori ai Cernăuţilor zicând că soldaţii austriaci „iau oprit în drum, lezau aruncat în drum sarcina ce o aveau în trăsură şi izau luat la cor- vadă 5). Un proprietar din satul Cincău, judeţul Cernăuţi, având a transporta grâne la Cernăuţi, rugă să ise dea caii primăriei Cernăuţi, deoarece în Cincău „carele şi caii sunt rechizitionafi pentru scopuri militare“ 4). Asemenea nu se puteau căra lemne la Cernăuţi, fiindcă la dus sau la întors carele erau oprite de soldaţi şi rechizitionate pentru armată. Plângerea comunei Cernăuţi adresată comandei armatei aus triace nu avu mult efect. Aceasta dispuse ca oameniii comunei Cerz näufi să aibă carnete ca să fie scutiți de corvadă 5). In vara anului 1916 femeia Maria Paladi din Huta veche, judeţul Rădăuţi, s'a plâns guvernorului Bucovinei că de trei luni caii ei se află „undeva“ la armată ; ea a rugat să i se restituie caii sau să primească o dreaptă despăgubire °). Interesant este cazul cu rechizifia carului ce aparţinea ţăranului Alecu Burlă din Budeniţ, judeţul Storojineţ. În Decembrie 1917 un locotenent austriac a cerut jandarmului din loc patru care. Cum între timp se lansaseră câteva ordine severe cu privire la rechiziţii de acest fel, i se răspunse că poate primi ceea ce doreşte, însă numai cu în- 1) Arn. Buc. 165/ID. 1915. 2) Arn. Buc. 483/ID. 1915. 3) Aru. CERN. 427/K. din 1915. 4) Ar. Cern. 178/K. 1915. 5) Arn. CERN. 334/K. din 1915. 6) Arn. Buc. 19307/D. din 10 Mai 1916. 12629 | 4 www.dacoromanica.ro 50 TEODOR BALAN 50 vojrea primarului. Locotenentul, auzind răspunsul, sg înfurie şi trimise doi soldaţi la ţăranul Alecu Bulă ca să rechizitioneze un cag. În urmă sosi la Burlä şi lgcotgnentul nostru şi, rechizițiqnă un car şi doi cai. Burlä nu şiza mai văzut nici carul, nici caii, de oarece locor tenentul, fiind mutat cu unitatea sa în altă parte, a luat cu sine ani- malgle şi lucrurile rechizifionate +). Rechiziţionânduzse oamenii şi animalele s'a periclitat recolta. Fiind războiul mondial şi razboiy economic, autoritätile austriace se sträduiau să îndemne oamenii la munca agricolă pentru a asigura recolta, Dar din toate părţile propagandistij oficiali primeau acelaş răspuns; Nu-s oameni, nu-s animale de muncă. Astfel recoltele din an în an au fost mai slabe, Rechiziţiile de oameni si animale au contribuit în mare măsură să discrediteze ideia de stat austriacă, deoarece lipsa de hrană şi prepotenta soldaților nu se puteau suferi mult timp. Rechiziţii de tot felul Rechiziţiile de lucrători civili si de animale de muncă erau sue portate, fireşte, cu mare greu. Ele erau simțite, cu drept cuvânt, ca vexafiuni, căci ele s'au operat într'un timp când brațele de muncă lipseau dela vatră, iar animalele şi acaretele agricole ajunseră să fie de mare importanţă şi valoare, Dar autorităţile civile şi militare nu s'au oprit la aceste două rechiziti. Mai urmează altele, seria lor fiind foarte mare, Rechizitile care urmează au fost făcute în două forme. În forma blândă de colecte, şi alta mai dură de rechizifie oficială. S’au colectat lucruri neceșare soldaţilor la front şi s'au rechizitionat recoltele celor patru ani 1914—1918 şi materialul de tot felul necesar conducerii armatei. În toate, statele. beligerante s'au aranjat. colecte pentru soldaţi, usurându-se astfel obligaţiile statului față de armata combatantă. Ele trebuie admise, întrucât la colecte, la chete publice, nu există mo- mentul silei, ci prin cereri orale rostite într'o formă delicată se cere obolul pentru scopurile, statului şi ale armatei sale. Ofrandele, date in natură sau în bani, dacă sunt cinstit utilizate, se revarsă ca o binefacere asupra acelora pentru cari au fost menite: Dar în, fond, ele sunt iden= tice cu rechizifile, mai cu seamă atunci când din cauza sărăciei ge- nerale şi cel mai mic lucru este scump, şi cea mai neînsemnată sumă 1) Gendarmerie-Posten Budenits E No. 20 din 4 Ianuarie 1918. www.dacoromanica.ro 51 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 5i de bani necesară. Chetele publice s'au aranjat cu ajutorut organelor administrative ca prefecfit şi primarii şi cu colabofarea tineretului scolar, masculin şi feminin. În toamna añulut 1915 s'a aranjäf o chetä publică pentru a înzestră armată dela front cu cămăşi, ciorapi şt alte lucruri de acest fet. S'a făcut apel mai mult ld partea feminină. În şcolile de fete s'aw rezervat ore pentru împletirea cioräpitor 1). Tof afunci s'au sfrâns cadouri de tof felul pentru soldaţi. S’au adunaf zaharicale, bonboane, țigarete şi alte lueruri. La începutul anuluk 1916 s'a aranjat altă chetă pentru alinärea soartei soldaţilor căzuţi in prinsoare rusească. În Martie 1918 s'a aranjat altă chefă pentrira strânge lingerie care urma să se impärfascä soldaţilor reîntorşi din prinsoare. Chefa acéasfa neavând nici un rezultat — era al pafrulea an de războiu — guvernul a ordonat sistarea chetelor „diri cauza sărăciei populației“. În timpul chetelor s'a făcut o propagandă intensă pentru imprux mutul de războiu. Austria a fost silită să se împrumute la populaţie pentru a=şi procura mijloacele băneşti necesare finanțării războiului. Cam tot după jumătate de an s'a lansat un apel pentru un not îm+ prumut de războiu. Au fost utilizaţi ca propagandişti pe lângă orga- nele administrative preoții şi învățătorii dela sate. Oamenii au fost invitati să semneze listele de subscripfie. Mulfi, foarte mulfi inşi au rămas cu chitantele, care până în ziua de astăzi încă n'au fost achitate. Dacă până acutna n'a fost vorba decât de chete, la care se colabora mai mult sau mai puţin de bună voie, de aici înainte se vot înşira rechiziţiile de materiale. Nevoile tot mat mari ale armatei şi ale statului au făcut să se treacă dela obiceiul cumpărării libere la sis- temul rechizitionärii forţate. În Austria, şi la fel în Bucovina, s'au rechizifionat pe rând fel de fel de materiale. Lana, aramă, piele, aur, argint, antimon, plumb, în sfârşit s'au rechizifionat toate! materiile care puteau fi utilizate pentrii nevoile armatei. Pentru strângerea materiilor rechizifionate s'au angajat primarii şi jandarmii 2). În toamna anulu 1915 s'a incepuf în Bucovina cu rechizifies narea lânii. Fireşte, că era vorba să se colinde mai mult prit castle ţărăneşti, unde se pufea găsi ceva 2). Dar apelut lansat atunci n'a fost urmat şi statul a chemat în ajutor jandarmii. Aceştia aw fost avizaţi să facă liste cu numele proprietaritor şi numărul oilor şi altele cu nus 1) Arn. Buc, 29159/D. 1915. 2) Arn. Buc. 468/XIII din 1918. 8) Anu. Buc. 33800 dirt 3/XT 1915, www.dacoromanica.ro 52 TEODOR BĂLAN 52 mele ţăranilor cari posedă stocuri de lână de proveniență mai veche. Lâna provenită din anii trecuţi a fost rechizitionatä în întregime, iar pentru anul curent 1916 s'a dispus să se dea statului câte două kgr. de lână de fiecare cap de oaie, sau să se oprească de fiecare gospo= dărie un stoc de 30 kgr. de lână ; restul a fost rechizitionat. Dar un ordin ministerial secret a desființat minimul de lână ce trebuia lăsat cultivatorului şi jandarmii, în consecință, au rechiziționat toată lâna provenită din recolta anului curent. S'a exercitat un control sever. Lâna s'a strâns în luna lui Mai 1916. Ea a fost adusă de jandarmi la gara din Cernăuţi şi Câmpulung şi pe urmă transportată la Viena, la „Centrala lânii“ 1). Nu se ştie câtă lână s'a strâns în Bucovina, căci nu posedăm toate listele, Avem numai lista din satul Cacica, judeţul Câmpulung, unde jandarmul Eugenie Pânzar a grijit de strân- gerea lânii. Aici s'a strâns de pe la țărani cantitatea de 875 kg. de lână. Dacă nu calculăm de sat mai mult de 200 kg., atunci din cele 300 comune ale Bucovinei, se va fi strâns frumoasa cantitate de 60.000 kg. de lână. La fel s'a procedat şi cu rechizifionarea pielii. În urma unui ordin al comandei supreme a fost declarat rechizitionat tot stocul de piele aflător pe teritoriul austriac 2). S'au alcătuit listele proprietarilor de piele. S'au supus unei cercetări minufioase dubălăriile şi comer- cianţii de piei. S'au stabilit amende pecuniare pentru declaraţii false, şi premii pentru denunfatori. Aceştia urmau să primească 5°/o din valoarea pielii găsite. Nu posedăm nici o listă de acest fel, astfel nu suntem în stare să constatăm ce cantitate de piele s'a exportat cu acest prilej din Bucovina. În urmă s'au rechizifionat şi lucrurile de metal. In August 1914 comanda militară din Lemberg a ordonat jandarmilor din Bucovina să raporteze în decurs de patru zile ce cantităţi de cupru, finc, an- timon şi plumb se găsesc în Bucovina, ele urmând a fi confiscate pentru scopuri militare 5). Rapoartele jandarmilor nu s'au păstrat. Dar Chiar dacă lezam avea, ele nu nezar putea servi la nimic, de oarece atunci rechizitia metalelor amintite mai sus nu s'a putut efectui în Buco- vina din cauza situaţiei militare precare. Când în luna lui Martie 1915 armata austriacă a revenit în Bucovina, s'a ordonat rechizitionarea 1) Landes+Gendarm.-Kdo No. 13 I. N. 600/5 din anul 1916. 2) E. O. K. Op No. 113387/I din 8/12 1915. 5) R. G. Bl. 1914 No. 236 şi MilitărzKdo Lemberg 16/8 1914 No. 7410. www.dacoromanica.ro 53 BUCOVINA ÎN RAZBOIUL MONDIAL 53 căldărilor de cupru. Ele urmau să fie strânse şi trimise la Sighetul Marmaţiei. În urma acestui ordin nu s'au rechizifionat numai căldă= rile, ci şi tigăile, lingurile şi alte lucruri din casă care erau de cupru. Prizonierilor ruşi li s'au luat talgerele de cupru şi li s'au dat altele de tinichea. Mai târziu s'au strâns de prin case şi alte lucruri de cupru ca lămpi, sfeşnice, tavale şi peceti de prin birouri 1). S'au luat măsuri pentru a strânge uneltele de metal de prin mânăstiri şi bi- serici 2). S'au şi fabricat piulite de fier pentru a le da in locul celor de cupru. Funcţionarii la oraşe, apoi preoții şi învățătorii de pe la sate au fost ţinuţi să exercite o puternică presiune asupra populaţiei „fiindcă există multe persoane care, strânse cu uşa, vor prefera să dea gratuit lucrurile din casă“ 5). Dacă rechizifiile de până acuma n'au produs decât pagube ma- teriale, cea a clopotelor din biserici şi mânăstiri era de natură să jignească sentimentul moral şi religios al populaţiei. Ea a fost ordoz nati în Noemvrie 19154). În urma acestui ordin au fost scutite de rechizitie numai clopotele de importanţă istorică. Mitropolia din Cer- näuti şi toate bisericile şi mânăstirile din Bucovina au fost avizate să înainteze listele cu clopotele ce posedă. Se vor indica clopotele de importanţă istorică. Felul lapidar cum au fost alcătuite răspunsurile, dovedeşte durerea şi indignarea preoților. Din partea - Mitropoliei din Cernăuţi s'a răspuns că în edificiul Mitropoliei se află patru, iar la biserica catedralei 5 clopote. Nu s'a dat nici un comentar. Preotul Ioan Bejan a comunicat că la biserica sf. Nicolai din Cernăuţi se află trei clopote 5). Dar cu toată atitudinea rezervată a preoților, clo potele n'au fost scutite de rechizitie. Aproape în toate satele s'au re= chizitionat clopotele. Ele au fost demontate în decursul anului 1916. În Bucovina satele care au scăpat cu clopotele nerechizifionate, dato= resc aceasta invaziei ruseşti din luna lui lunie 1916. În Mai 1917 s'a ordonat în toată Austria a doua rechizitie de clopote. De data aceasta puţine clopote au rămas la locul lor. Cele mai multe au fost ridicate şi transportate pentru a fi prefăcute în tunuri. 1) Etapp.*Kdo No. 8 E. No. 7832 res. din 7/3 1915 şi Arn. Buc. 6777//D. 1915. 2) Arn. Buc. 8438/D. din 19/5 1915. 8) Minist. de Interne No. 63409 din 25/XI 1915. 4) VII A. E. Kdo Int. No. 22111 din 10/XI 1915. 5) Aru. CERN. 1612/K. din 23/XI 1915. www.dacoromanica.ro 54 TEODOR BĂLAN 54 În Austria, pe timpul räzboiului mondial nu au fost rechizifio= nate numai lucrurile trebuitoare armatei, ci s'a rechizitionat en bloc si foată recolta anilor 1915—1918. În urma blocadei exercitată asupra Puterilor. centrale, in Austria s'a simţit lipsa de alimente începând cu anul 1915. Cauza a fost absenţa importului de alimente şi lipsa braţelor de muncă. Lanuri in- tregi au rămas nesămănate, fiindcă proprietarii fuşeşeră recrufafi. Pentru a spori producţia agricolă şi a face ça ea să nu fie mai pre jos de cea din anii normali, autorităţile auștriace s'au gândit pe râpd la mai multe expediente. Întâi s'a ordonat formarea de comisiuni agricole pe comune. În seama acestora a căzut obligaţia să supraveghieze ca tot pământul az rabil din comună sa fie cultivat şi să ia măsuri coercitive împotriva proprietarilor recalcitranţi 1). Ordinul acesta lăsă deschisä o chestiune. Ce era să se întâmple cu pământul, al cărui stăpân lipseşte? Deci a fost necesar sä se lanseze noi ordine care să fie mai largi şi mai precise. In Martie 1915 s'a poruncit ca tot pământul arabil sa fie cultivat. Unde proprietarul lipseste, comisia agricolă comunală sau, în lipsa acesteia, primarul va angaja un cultivator. Acesta va ridica şi roadele pământului fără a plăți arendă. Unde braţele de munca lip- sesc, acolo prefecfii vor împărți pământurile necultivate la oamenii din alte comune. Drepturile cultivatorului se sting odată cu strânsul recoltei 2). Dar, lipsind importul, era de prevăzut că lipsa de alimente .se va ivi, dacă conşumul infern va rămânea acelaş ca în timp de pace, Acesta trebuia diminuat, pentru a asigura alimentarea populaţiei pe tot timpul războiului. Pentru ca populaţia să pätrundä situafia economică schimbată şi șă înțeleagă măsurile de restricfie a consumului intern care se aflau în pregătire, Ministerul de Interne austriac a publicat în lanuarie 1915 o broşură întitulată : „Alimentarea in timp de războiu“ 2). S'a amintit că oferta alimentelor a scăzut şi deci, în consecință, conz Sumul trebuie diminuat. Populaţia va trebui să fie cruțătoare cu con- sumul de carne, de untură si de pane albă. În schimb ea se va o- bişnui cu consumul altor alimente, cu surogatele. Ea a fost îndemnată 1) R. G. Bl. No. 38 din 1915. 2) R. G. Bl. No. 55 din 1915 şi brosura: Vermehrter Gemiiseanbau in der Kriegszeit. 3) Volksernährung in Kriegszeiten, Nlerkblait. www.dacoromanica.ro 55 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 55 să=şi pregătească prăjiturile din făină de orz, ovăs, linte sau gris „care se potrivesc pentru multe prăjituri“. Zahărul poate fi înlocuit cu fruc- tele. Spirtuoasele nu sunt necesare, căci apa este cel mai bun mijloc contra setei. În acelaş timp s'a lansat o ordonanță ministerială, în care s'au fixat următoarele norme cu privire la consumul făinei de grâu), Franzelele se suprimă, iar cozonacii cu 70°/o făină de grâu se vor putea pregăti numai de două ori pe săptămână. La prepararea pânii nu se va mai întrebuința făina de lux, iar făina de grâu şi săcară numai până la 50°/o a greutăţii totale a pânii. Restul se va constitui din făină de orz, păpuşei, ovăs, orez şi cattofi. Se va adăoga zahăr până la 5%/0. Guvernele provinciilor vor stabili preţurile şi vor exer- cita controlul consumului. Ordonahta era bună şi era rezultatul calculului asupra resurselor de alitnente, de care dispunea Austria. Dard totuşi ea suferea de un rndre cusur. În Austria exista provincii agricole active şi altele pasive. Adecă centrele industriale erău avizate la importul de alimente. Deci pelângă un surplus de alimerite într'o parte, exista lipsă în altă parte. Ordonanţa hu se potrivea, dacă întâiu nu se grijea de distribuirea dreaptă a alimenteler în mod egal asupra întregului stat. Clim co- mertul liber era aprodpe desființat, iar mijloacele de transport rechi- zitiohate de stat, hu exista alt mijloc pentru distribiiitea dteaptä a produselor agricole decât contingentarea recoltei. Adecă statul a fost silit să rechizitioneze toată recolta, declarându=o avere publică. Pro- ducfia rămânea în seama proprietarului sau a cultivătorului, ddr roa- dele, dată deslipite de pământ, roadele muncii lor, aparţineau staz tului, care le repărtiza după buna chibzuinţă a sa asupra populaţiei, Rechizitia recoltei s'a orânduit în Februdrie şi mai ptecis în Iunie 19152). În Viena s'a înfiinţat o instituţie centrală, în seama căz reia cădea sarcina captării, îngrijirii şi a repartizării produselor agricole. Această instituție primi denumirea : Kriegsgetreideverkehrsdnstalt. Tot aparatul administrativ şi polițienesc al statului iza stat la dispoziţie. Guvernele proviriciale, prefectii, primarii şi jandarmii trebuiau să con- tribuie la bunul mers al acestei instituţii. În afară de Organele oficiale ale statului, instituția poseda organe comerciale preprii zise ,,comisio- nari“. Aceştia aveau să exploreze stocurile de produse agricole, să 1) R. G. Bl. No. 24 din 30/1 1915. 2) Kais. Verordnung 21/2 1915 R. G. BI. No. 41 şi K. V. din 21/6 1915 R. G. BI. No. 167. www.dacoromanica.ro 56 TEODOR BĂLAN 56 le cumpere, să le adăpostească şi la aviz dela centru să le transporte, Vezi bine, că dânşii erau scutiți de serviciul militar 1). Existau trei feluri de comisionari : comisionari generali, subcomisionari şi cumpă= ratori. La rechizifionarea recoltei se va proceda astfel: Se va lăsa producentului o cantitate de produse agricole, calculandu-se de fiecare persoană pe zi cantitatea de 400 grame grâne sau 320 grame făină. La începutul anului 1916 cota alimentară zilnică a fost redusă la 300 grame grâne de una persoană 2). Restul se va rechizitiona, dândusse producentului o despăgubire, se va măcina si se va depune in des pozit, de unde se va transporta după indicaţiile centrului. La fiecare guvern provincial exista o sucursală a biroului de alimentare din Viena, Dar atât la centru cât şi în provincie domnea o mare lipsă de specialişti, de agricultori şi comercianţi agricoli de profesie. Scutirea de serviciul militar a făcut să se oploşească prin aceste birouri fel de fel de oameni nepotrivifi: copii de bani gata, fiinţe cu protecţie la centru, simulanfi şi invalizi improvizati. Fiecare din ei descoper rise în el vocaţie agricolă şi talent comercial. Pe de altă parte, noua intreprindere a fost pusă dela început pe baze birocratice. S'au instalat birouri în camere luminoase care la rândul lor au fost garnisite cu mobilă elegantă. Personalul şi şefii se fotografiau des şi împodobeau parefii cu tablourile lor. În acest timp comisionarii insultau populaţia rurală, făceau dese perchezitii la domiciliu şi in multe cazuri ocoleau autorităţile comunale. Produsele rechizitionate se conservau adesea foarte prost, iar transportul lor se făcea la timp nepotrivit. S’au în= tâmplat de mai multe ori că cartofii au fost transportaţi pe timp de ger. Ici colo întârziau transporturile, nemulfumind astfel populaţia ne voiaşă. Peste tot, era mare nemulţumire în urma acestei alimentări „diplomatice“ 8). N'a lipsit critica să descopere şi să înfiereze aceste scăderi, S'a reproşat că birourile alimentare posedă caracter confesional *). Ba chiar s'a susţinut odată precis că sunt „societăţi de asigurare evreeşti“ 5). Totodată s'au propus unele schimbări pentru a înlătura asperitatile. S'a cerut ridicarea cotei zilnice pentru producător la 500 gr. grâne €). 1) Minist, des Innem 4/9 1915 ZI. 18920. % Weisungen, Denkschrift II Teil p. 49. 3) STENOGR. Prot. 26 6 1917 p. 440, 4) Ibidem p. 781. 5) Ibidem 427 şi 793. 6) Ibidem Beilage 493. www.dacoromanica.ro 57 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 5T Altă dată s'a crezut că e mai bine să se rezerve producătorului agricol o anumită cantitate de grâne, de care va dispune după bunul său plac 1).. Si în Bucovina au fost rechizitionate produsele agricole. La gue vernul din Bucovina, cu sediul provizoriu la Vatra Dornei, s'a înfiinţat în vara anului 1915 o sucursală a centralei vieneze, zisă „Birou ali: mentar“ (Ernahrungsamt). Aici au fost numiţi între alţii următorii funcţionari : Emanuel Bardach, Wilhem Ippen, Siegfried Goldschlager, Hermann Griinseit şi Isac Korner. În seama prefectilor a rămas an gajarea comisionarilor. Între aceştia amintim : în Vijniţa Iacob Schieber, în Gura-Humorului Isac Aron Sonntag, în Bănila rusească Bronislav Lucasievici şi în Cacica Markus Heller. Tot în Gurahumorului ace ționau Salomon Berid „unul din cei mai iscusiti cumpărători“ şi ţăz ranul din Drăgoieşti Samuil Niţan 2). Aceşti comisionari au procedat la fel ca şi în celelalte provincii cu prisos de produse agricole. Au rechizitionat produsele, lezau de= pozitat şi, la avizul centralei din Dorna, lezau transportat. Lipsa de alimente accentuânduzse tot mai mult, guvernul Bu- covinei ca şi şeful corpului de jandarmi din Bucovina, colonelul Eduard Fischer, s'au străduit să importe din România, pe cale dreaptă sau în mod clandestin, vite şi produse agricole. In acest scop s'a înființat în primăvara anului 1915 în Iţcani un. birou comercial zis „Fischers Einkaufskommission Itzkany“, adecă „Biroul de cum= părare Fischer“. El a fost condus de colonelul Fischer în colaborare cu jandarmii şi o serie de comercianţi abili, devotați lui. Istoricul acestui birou este următorul. In Ianuarie 1915 Minis- trul de Interne austriac Heinold se adresă colonelului Eduard Fischer din Bucovina rugânduzl să indice numele unei persoane potrivite care să cumpere păpuşoi de proveniență românească pentru oraşul Viena. Fischer numi pe Simon Fliegler, un vechiu confindent al său. În Mai 1915 acelaş Fischer fu rugat de inspectorul general al jandarmeriei să facă toate demersurile pentru a importa din Ro= mânia tot felul de produse agricole şi industriale, îndeosebi vite şi grâu. Tot astfel a solicitat alimente şi comanda armatei VII care opera în Bucovina. Ea singură avea lipsă pe lună de 2.750 tone făină, 1.050 tone păstăioase si 15.000 capete de vite ?). 1) Srenoar. Prot. Beilage 347. 2) Arn. Buc. 1881/D. din 30/3 1915 şi 100/I din 1917. 8) VII A. E. Kdo Int. No. 11.490 din 8/8 1915: Bedarf an Brotgetreide. www.dacoromanica.ro 58 TEODOR BALAN 58 Col. Fischer primi mandatul şi înființă, la frontiera României, la Iţcani, biroul său comercial. Biroul s'a alcătuit din Fischer ea şef, din locot. Salomon Lenobel ea director disponent si de Leo Skutta ca intendent +). Intreprinderea se finanța direct de Ministerul de războiu şi avea aşa dară caracter oficial. Biroul era alcătuit din două secţii. Secţia comercială, în frunte cu cei doi ofiţeri amintiţi mai sus, avea să cumpere marfa, iar secţia de transpoft o lua în primire, a invagona şi o transporta la Vatra Dornei. Aici exista un birou de receptionare a mărfii zis „Naturalien= und Schlachttiersammelstelle“. Acesta sorta marfa, trimifind o parte la depozitul alimentar al armatei (Fassungs- magazin), restul se ţinea la dispoziţia Ministerului de războiu 2). Biroul comercial din Ifcani se servia de unii agenţi -comerciali aleşi pe sprânceană, cari aveau să opereze in România. Gel mai de seamă din ei era Simon Fliegler, o veche cunoştinţă a colonelului Fischer. El fusese întâiu zaraf în Cernăuţi, apoi areridaş de moşie si în urmă confidentul lui Fischer. Afacerea fiind mare, Fliegler se asocie cu Nachmann Krafft, asemenea om de -afaceri din Cernăuţi, care după părerea lui Fischer era „un comerciant foarte cinstit şi culant“. Krafft lucra la rândul său împreună eu fraţii -săi Marcu şi Iacob. Firma Fliegler & Krafft primea ca remiză 10 bani de kg de marfă. Afacerea a dat rezultate neaşteptate. La Ițcanii, în scurt timp, s'a format o „adevărată bursă“. Fel de fel de oaitieni s'au strâns aici pentru a face afaceri şi a trage foloS din bogăţia românească şi sărăcia austriacă. Fischer a fost asaltat de un nurnär mare de oameni, cari toți doriau să primească un angajamerit. „Fiecare a vrut sd se imbo- gdfeasca peste noapte“, zice col. Fischer într'un raport, „Au fost la mine confi, mari proprietari, doctori în jurispruderiță, medici, filosofi, avacăţi, comercianţi, meseriaşi, în sfârşit fel de fel «de oameni posibili şi imposibili“. Dar contractul a fost încheiat numai cu firma „Fliegler & Krafft“, care astfel dobândi monopolul de livrare. Dintre oamerili de cari se servia această firmă cunoaştem pe următorii: Téléky, Dr. Blatt, Dan, Drukmann, Gefner, Hellmann, Rohrlich, Stamler, Zentner ° şi mulţi alţii. O piedică pentru buna funcționare a intreprinderii a fost la 1) VII A. E.-Kdo No. 241 res din 19/5 1915. 2) VII A. Etap.-Kdo Int. No. 11.886/I din 22/8 1915: Einkaufs=Tlber= nahmskommission, Organisierung ; şi Land.:Gend-Kdo No. 682 res din 28/10 1916: Fischers Bericht über die Einkäufe in Itskany. www.dacoromanica.ro 59 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 59 început birocratismul austriac. Cererile pentru sume de bani luau calca ierarhică şi astfel întârzia resolvirea lor. Col. Fischer se plânse de mai multe ori zicând că nu poate funcţiona, dacă nu vor fi înlăturate birourile intermediare între el şi Ministerul de Finanţe. „Funcţionarul dela Iţcani telegrafiază“, zice el, „eu telegrafiez, ce folos, Ministerul de Finanţe nu răspunde . . . Toate se pot face, dacă n'ar fi birocratismul şi fiscalismul. Garantez pentru 1.000 vagoane de păpuşoi, calitate primă, dacă mi se dă mână liberă, vă ofer 5.000 boi, porci, apoi benzină şi petroleu, în sfârşit tot ce trebuie, dacă mi se trimite încoace un funcţionar înzestrat cu plein pouvoir şi eu să nu fiu silit a tot telegrafia... Există numai un singur remediu in Austria: să alungăm pe civili şi să militarizăm totul. ... Civilii sunt obişnuiţi să scrie mult şi să construească dosare. ... Ruşii au nimicit munţi de hârtie, păcat că nu au distrus penitele şi cerneala“. Fischer primi funcţionarul cerut şi inconvenientul a fast înlăturat. Fireşte, că alimentele ca şi vitele au fost cumpărate mai cu seamă în Moldova de Nord. Întâiu au fost golite satele moldoveneşti dela frontiera Bucovinei. Dar atraşi de dorul de căştig, mulţi oameni din România au oferit col. Fischer serviciile lor ; între ei au fost prefecti, ofițeri, mari proprietari, deputaţi, foşti miniştri şi institute de credit. In jurul prefectului de Botoşani s'au strâns mai mulți oameni bogaţi şi influenți şi au înfiinţat un sindicat de export. Ei s'au oferit să exporteze în lunile August şi Septemvrie 1915 200—300 vagoane de grâu, calitate primă, şi tot această cantitate de prz. Singur prefectul de Bo- toşani a oferit in Mai 1915 zece' vagoane de orz cu pret ridicat. „ „Totuşi vom sta de vorbă“ zice Simon Fliegler întrun raport al său „fiindcă este vorba de prefectul de Botoșani“. Era vorba ca grânele să fie încărcate la Burdujeni. „Dar“, zice şeful gării cani „acest lucru trebuie făcut în taină, fiindcă Românii vor sista exportul, odata za ce vor afla că marfa este menită pentru armata noastră”. În aceste transporturi a fost amestecat şi ataşatul militar austriac dela Bucureşti. Adecă el veghea asupra lor şi se străduia să exopereze permisele de export. El adesea se interesa şi de soarta diferitelor va= goane încărcate cu grâne pornite dela Bucuresti la Iţcani. La 26 Iulie 4915 Ministerul dela Viena aviză telegrafic pe Fischer că fostul ministru roman B. — nu stim de cine e vorba — va trimite la Ițcani pe rând un număr de 160 porci. La avizul telegrafic al ataşatului militar austriac dela Bucureşti, aceste transporturi se vor lua www.dacoromanica.ro 60 TEODOR BĂLAN 60 în seamă şi se vor expedia în interiorul monarhiei. De fapt, după puţin timp menfionatul ataşat se interesă de soarta primului vagon din seria celor ce erau să sosească. I s'a răspuns că a sosit cu bine la Iţcani şi că conţinutul mult dorit a fost luat în seamă. Altă dată un ofiţer român a oferit loco Burdujeni 30 vagoane grâu, 7 vagoane orz şi 5 vagoane mazăre. Alt ofiţer a oferit 10 vagoane orz, care s'au şi cumpărat. Exportul care se practica la Burdujeni a neliniştit guvernul roz mân. Acesta a aflat târziu de operaţiile companiei Fischer şi ca primă măsură a interzis exportul. Nu se mai eliberau decât permise de ex= port individuale. In legătură cu prohibitia exportului Ministerul român a întărit paza frontierei. Pichetele de grăniceri români au fost întărite şi înmulţite. Dar aceste măsuri n'au fost suficiente. Guvernul român a ordonat să se facă cadastru pe vite şi să se aplice o amendă de 300 Lei de fiecare cap de vită dispărut. S'au luat totodată măsuri contra contrabandiştilor. Ei urmau să fie arestaţi, iar marfa şi sumele de bani găsite asupra lor confiscate. Deci din partea României s'a făcut totul, ce s'a putut face, pentru a opri exportul la Burdujeni şi a desființa bursa lui Fischer din Iţcani. Totuşi contrabandiştii au reuşit să treacă peste frontieră în Austria un mare număr de vite şi o mare cantitate de grâne. Pentru a nu nelinişti pe funcţionarii dela vama română, transporturile din Iţcani nu se făceau decât noaptea. Ziua domnea linişte. Ori de câte ori pornea un transport ziua, vameşii români exclamau cu durere: ,Mäncarea noastră“. Contrabanda se efectua cu mari jertfe materiale. Simon Fliegler, un membru al firmei de export privilegiate, zice într'un raport al său: „Exportul făinii de grâu, al boilor şi porcilor din România este oprit, dar dacă totuşi reuşim să importăm cantităţi, atunci aceasta se face cu mari dificultăţi şi cu mari jertfe materiale“. El mai susține că a mituit comune întregi. Însuşi Fischer declară odată că a mituit pe mulți oameni „direct si indirect“. Peste tot, Fischer, văzând ce lipsă de alimente domneşte în Austria, a dispus să se importe produsele din România „cu toate mijloacele posibile“ 1). „Cu toate mijloacele“ înseamnă contrabandă protectionatä si exercitată de stat. În privința aceasta s'au şi lansat ordinele explica= five, care dovedesc în ce fel s'a procedat. În Aprilie 1916 comanda 1) Aru. Buc. 824 34 D, din 1916. www.dacoromanica.ro 61 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 61 armatei VII, care opera in Bucovina a ordonat ca in Sud de râul Si- rete organele militare şi civile să pue la cale contrabanda din Ro- mânia. Se vor întrebuința pentru acest scop femeile, fetele şi flăcăii sub vârsta de 18 ani sau bărbaţii peste 50 ani. Contrabandiştii vor primi paşapoarte, care la părăsirea Bucovinei se vor preda autorită= filor, iar la reîntoarcere se vor restitui. Contrabanda se va face pe căile indicate de autorităţi şi noaptea, nu ziua, pentru a nu trezi vigilenta autorităţilor româneşti. Märfurile aduse se vor lua în seamă a, Ordinul acesta s'a adus de jandarmi la cunoştinţa populaţiei si aceasta a fost somată să se anunţe pentru acţiunea de contrabandă. In Dorna Candreni se trecea pela , Valea Pintei“ şi în Cura Negrii la locul zis „Moroşeni“. Vitele au fost mânate noaptea peste frontieră, fără sgomot, iar sacii de făină se duceau în spate. Pentru fiecare sac trecut, contrabandiştii cereau suma de 30 lei. „Nuzi mirare“ zice Fischer într'un raport, „căci la fiecare trecere de frontieră contraban- distii îşi riscă viata“ ?). Cantitatea exactă a alimentelor şi vitelor exportate din România de compania Fischer nu se va şti nici odată, fiindcă dosarele acestui birou au fost nimicite în Noemvrie 1918. Dar din însemnările frag- mentare care au rămas, se poate constata că S'au exportat mari can- tități de alimente şi un mare număr de vite. Din o listă păstrată se poate constata că până în 31 Mai 1915 s'au exportat din România prin punctul Ițcani: 134 vagoane păpuşoi, 52 vag. făină de grâu, 1 vag. făină de săcară, 31/2 vag. făină de orz, 1 vag. fasole, 5 vag. ovis şi două vagoane de orz; din vite sau importat în Bucovina 973 vite cornute si 672 porci. In prima jumătate a lunei Iunie 1915 Sau importat: 6 vag. făină de grâu, 1/2 vag. făină de orz, 6 vag. de orz, 13 vag. ovăs, 72 vag. păpuşoi, apoi 1546 vite cornute şi 470 porci. Importul in prima jumătate a lunei Iulie 1915 arată urma- toarele cifre: 6 vag. făină de grâu, 2 vag. făină de păpuşoi, 8 vag. orz, 14 vag. fasole, 22 vag. săcară, 142 vag. päpusoi, apoi 2982 vite cornute si 722 porci. Până in 15 August 1915 sau adus din România 26 vagoane de lână. Biroul lui Fischer din Iţcani a funcţionat din Martie 1915 până 1) Grenzabschnittskommando No. II. ad. E. No. 281 res. Suczawa, am 8/4 1916: Kleinschmuggel freigegeben. 2) Aru. Buc. 11340/E Vatra Dornei 29/3 1916, şi K. K. defensive K. Stelle Kornul-luncze E. No. 9 res din 30/4 1916: Grenzschmuggel aus Rumänien. www.dacoromanica.ro 62 TEODOR BĂLAN 62 în lunie 1916, când a treia invazie rusească a făcut capăt acestei neruşinate intreprinderi. In răstimpul de 14 luni s'au importat în Bue covina 50.000 capete de vită şi sa cheltuit în total suma de 31 milioane cor. austriace. Paralel cu acţiunea colonelului Fischer, a funcţionat în Vatra Dornei biroul alimentar al guvernului. Aici s'a înființat o secţie co- mercială care grijea de importul de vite şi alimente din România, în afară de sectorul Iţcanilor. Directorul acestei secţii a fost un oarecare Berthold Storfer, Evreu originar din Bucovina şi directorul unei bănci din Budapesta ce purta denumirea de: Realitäten- und Verkehrsaktien= gesellschaft“. Nu se ştie cine lea adus în Bucovina. Dar în toamna anului 1914 el reuşi să se insinue la guvernorul ţării şi primi cu timpul monopolul importului de vite şi alimente din România pentru biroul alimentar al guvernului. Cu Fischer s'a făcut următoarea infe= legere. În seama lui a rămas sectorul licanilor, pe când pe restul frontierei româneşti urma să acţioneze Storfer. Acesta lucra cu oaz menii şi cu banii săi. Fischer îi zice: Talent organizator, om rar, om de sentimente nobile. In VatrazDornei s'a înfiinţat un birou nou, zis » Viehverkehrsstelle“ care lua în seamă vitele furnizate de Storfer. Nu ştim câte vite şi alimente a importat Storfer din România. Dar considerând lungimea frontului rezervat, intreprinderea lui era mai mare decât cea a lui Fischer. După un raport sumar al lui Fi= scher, Storfer a importat în Bucevina, în afară de alimente si rama= tori, un număr de 60.000 capete de vită. Din vitele trecute peste frontieră Storfer era obligat să furnizeze ?/s guvernului Bucovinei pe un preţ fix, iar restul de 1/3 rămânea rezervat lui. Prin exportul făcut din România, Fischer şi Storfer au făcut Austriei un mare serviciu. Ei au alimentat pe deantregul armata a Vilza prin decurs de 14 luni. În consecință, au lovit puternic în interesele României. S'au exportat alimente tocmai din regiunea care mai târziu era să alimenteze prin decurs de doi ani toată armata ro- mână. Un jandarm austriac a colindat în 1915 din ordin regiunile din Nordul Moldovei şi a găsit că „gospodăriile au pierdut total sto= cul lor de vite cornute“. Tot acesta spune că grănicerii români adesea nu primesc carne, lipsind total vitele. După calculele lui Fischer, România a pierdut atunci în urma exportului 2!/2°/o din stocul său de vite. www.dacoromanica.ro 63 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 68 Pagubele pricinuite de soldaţii ruşi. Nu susţinem că într'un răsboiu, de mărimea celui mondial, po pulatia civilă să n'aibă a suferi nemic. Când mari armate se luptă pe teren, involuntar se comit stricăciuni. Se sparg podurile, se strică drumurile, se distrug casele de focul de artilerie, şi, într'o măsură oarecare, sufere şi populaţia civilă pierzând averi materiale sau find supusă la acte de brutalitate. Înţelegem aceste lucruri, desi nu le ad- mitem si nu le iertäm. Dar nu vorbim de aceste inconveniente care se întâmplă atunci când se pun în mişcare armate mari, ci de dévas- tările sistematice, de actele de brutalitate inutile comise fafa de populaţia civilă. Armatele se distrug reciproc cu mijloacele destructive pe care le posedă. Dar nu putem admite ca armata, revărsânduzse asupia unui teritoriu, să incendieze hambarele, gospodăriile : ţărăneşti şi boiereşti, să golească prăvăliile, să arunce în drum marfa, să intre în case, să bată cu nagaica şi să ucidă cu baioneta. Ei bine, Ruşii au făcut toate lucrurile acestea şi au comis astfel fapte de o nemai pomenită brutalitate. Decum au invadat Bucovina, Ruşii au ocupat întâiu edificiile publice. Aici au fost distruse şi incendiate mobilele, arhivele prefec= turilor şi ale judecătorilor, au fost distruse şi hârtiile, iar documente de mare valoare, aruncate pe jos, sau in drum. Prăvăliile aflate închise au fost sparte, golite, conţinutul lor a fost parte furat, vândut, exportat sau aruncat în stradă. Adesea casele au fost întâiu golite şi pe urmă incendiate. Peste tot ruine de case, de fabrici, o populaţie civilă si= luită şi torturată însemnau drumul pe care l-au luat Ruşii; şi cu acest procedeu, puţin europenesc, aceşti fii ai Siberiei au înţeles să imprime în provinciile ocupate de ei, ideia de stat rusească. In Bucovina populaţia civilă din toate județele a suferit la fel. Dar judeţele din nordul Bucovinei, fiind mai expuse, au avut fristul prilej de a primi întâiu pe reprezentanţii mesianismului rusesc. In satul Boian Ruşii au intrat în ziua de 23 August 1914. Imediat s'au împrăştiat asupra centrului, au spart prăvăliile şi au furat mărfurile ; ce n’au putut duce cu ei au aruncat în stradă. Pe urmă au dat foc caselor. Casa naţională românească, ridicată din cotizaţiile intelectualilor şi țăranilor români, a fost întâiu stricată şi murdărită. Mobila românească a fost distrusă şi arsă, şi sala cea mare cu păreții impodobifi cu scene din istoria Românilor prefăcută in grajd pentru cai. Pe urmă s'a luat acoperişul, s'au scos ferestrele şi ce a rămas n'a www.dacoromanica.ro 64 TEODOR BALAN 64 fost decât o ruină, Arhiva băncii româneşti a fost complect distrusă, Casa parohială unde säläsluia preotul român George Volcinschi, astăzi egumenul mânăstirii Putna, a fost ocupată de Cazaci, I s'a rezervat numai o singură cameră, restul a fost ocupat de soldaţi, Aceştia au luat tot inventarul casei, Când n'au rămas decât păreţii, soldaţii au dat jos icoanele şi lezau distrus cu cismele, Şcoala românească a fost -devastată şi murdărită, In Februarie 1915, când au fost siliți să se retragă, soldaţii au rechizifionat dela ţărani vite, cai, găini si tot felul de alimente 1), Preotul Ioan Julinschi din Cincău a scăpat de moarte ca prin minune, Casa lui a fost distrusă, lucrurile din casă scoase „afară, deportate şi, care nu erau transportabile, au fost distruse şi ins cendiate 2), In Toporäuti, fosta moşie a domnului moldovean Miron Barnovschi, preotul Dionis Mitrofanovici a păţitzo si mai rău, Cazacii au intrat în casă şi au luat din ea toate lucrurile de pret, In urmă „„au cerut „ghenghi“ adecă bani, Neprimind, lzau aruncat la pământ şi lau maltratat cu nagaica si cu picioarele, rupânduzi hainele de pe trup, „Atunci izam blăstămat pe aceşti liberatori“ zice preotul acesta, „Şi blestemul meu se îndeplineşte 5)“, In Sadagora au fost incendiate casele din centru, cu primăria şi cazarma de cavalerie, Castelul boez resc, zidit pe vremuri de Macedoromänul Teodor Musteafä a fost „avariat, biblioteca in parte distrusă, iar alimentele aflate în depozit in- cendiate *). In satele Rarancea şi Pohozna au fost incendiate mai „multe hambare, asemenea au fost distruse de foc 35 case ţărăneşti din Toporäufi, În Cofmani prefectura, primăria, poşta şi liceul au fost ‘devastate într'un mod barbar, Fabrica de zahăr din Lujeni a fost ine cendiată 5), In oraşul Vascăuţi pe Ceremuş, care pe atunci era sediul unei prefecturi, edificiile prefecturii şi ale judecătoriei au fost ocupate -de soldaţii ruşi, N’a rămas în urma lor nici o singură mobilă nede- ferioratä, Totul a fost distrus şi incendiat, La poştă s'au demontat aparatele telefonice, Au fost rechizitionate mai multe sute de vite, de 1) Vegi procesul verbal alcătuit cu preotul George Volcinschj in Sammlung “von Nachweisen II. Nachtrag p. 12)—128. 2) Sammlung von Nachweisen II. Nachtrag p, 104-105, 3) Ibidem p. 129—130. 4) Ibjdem p, 71—72 şi LandesGend.-Kdo No. 13 E, No. 964 din 24 Sept, 1915: Bericht des Postens zu Sadagora şi Arhiva Cernăuţi 174/K, din 1915, 5) Bezirkshauptmannschaft Kotgman: Brânde und Zerstjrungen jn den von „Russen besetgt gewesenen Orten. Se află in Aru. Buc. 644/Prăs. din 1917,. www.dacoromanica.ro 65 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 65 cai, care şi cam TO vagoane de grâne !). Boierul din Jadova, Dimi- trie Goian, un om de 85 de ani, a fost ridicat noaptea din pat, trans portat în grădină şi bătut crunt. Între timp, casa iza fost golită de lu- cruri şi distrusă 2). In Carapciu pe Ceremuş Ruşii au rechizitionat, la 12 Octomvrie 1914, dela boierul Radu Grigorcea caii de rasă, cezi avea, şi izau golit castelul. Personalul lui Grigorcea a avut de con- semnat pierderea de orare, de bani şi lingerie. Boierul lanoş din Panca a pierdut castelul şi stocul de alimente. Ele au fost prefăcute în cenuşă. Soldaţii ruşi s'au purtat cu acest prilej ca „nişte hoți şi vandali“. In Ropcea, la boierul Alexandru Hurmuzachi, o patrulă de Cazaci a incendiat la 20 Septemvrie 1914 castelul şi depozitul de grâ- ne 8). În plasa Seletinului Ruşii au scos uşile şi ferestrele din edifi- ciile publice şi casele particulare în care au fost incartiruiti. Casa preotului român din satul Moldova a fost distrusă complet *). In satul Dihteniţi soldaţii ruşi au incendiat in Decemvrie 1914 un număr de 42 case, între ele primăria şi şcoala primară 5). Castelul lui George Vasilco din Berhomete pe Ceremuş a fost devastat. S'au deportat din el biblioteca, tablourile, diversele servicii, colecţia de arme şi mo- nete. Asemenea au fost luaţi toţi caii, toate trăsurile şi vacile de rasă Simental €). Din prefectura de Vijniţa s'au deportat toate mobilele si s'au aruncat pe podele documentele din arhivă. Cărţile registraturii au fost aruncate în drum. Biblioteca liceului a fost distrusă 7). Acelaş lucru S'a întâmplat şi în Rădăuţi. In Sirete soldaţii ruşi au spart uşile prăvăliilor şi ale caselor rămase fără stăpân şi au furat din ele tot ce era de pret. Ce nu s'a putut transporta, a fost distrus. La poştă s'au demontat aparatele, iar din liceu s'a furat tot ce era mai de preţ în muzee şi biblioteci5). In Gurahumorului a fost devastată în Ianuarie 1915 prăvălia românească, şi distrusă arhiva judecătoriei şi a prefec- turii. Aparatele aflate la poştă şi la gară au fost demontate sau sfä- râmate. În liceu s'a distrus inventarul şi s'au deportat obiectele mai de preţ din muzee. La judecătorie n'a rămas întreagă nici o masă, peste 1) Sammlung II. Nachtrag p. 52—53. 2) Sammlung p. 143. 3) Ibidem p. 141. 4) Ibidem II. Nachtrag. p. 50—52. 5) Sammlung 161. 6) Ibidem J. Nachtrag p. 77—79. 7) Ibidem p. 69—70. 8) Ibidem p. 63—65. 12629 5 www.dacoromanica.ro 66 TEODOR BĂLAN 66 tot nici o mobilă +). In Câmpulung s'a procedat la fel cu inventarul prefecturii şi al judecătoriei. În plus, au fost distruse mobilele liceului si ale şcolii de lemnărit şi au fost sfărâmate războaiele şcolii de ţesut, susținută de societatea Doamnelor Române din loc ?). Ştiri precise există despre felul cum soldaţii ruşi s'au purtat în oraşul Cernăuţi. Pe lângă actele de jaf şi de distrugere, Ruşii îşi in- Suşiau aici multe obiecte preţioase sub formă de rechizitie oficială. S'au rechizitionat aici mărfurile aflate în dugheni, obiectele găsite în edificiile publice, dar şi foarte multe lucruri din case particulare. La 31 Tanuarie 1917 au apărut doi Ruşi, probabil ofiţeri, în locuinţa unui medic dentist. Primăria Cernăuţi, aflând despre aceasta, a trimis în grabă doi funcţionari, cari izau găsit pe Ruși în plină activitate. Fi nu S'au putut legitima, dar au zis că rechizitioneazä mobilele pentru „un Spital“. In urma intervenţiei primăriei mobilele au fost restituite 3). Tot atunci un ofițer rus a ordonat să se ia dintr'o casă tablouri, per- dele şi mobile *). Intr’o zi din luna lui Februarie 1917 au apărut câțiva ofiţeri ruşi în banca cehească (Ustredni banka) şi au cerut mo- bile pentru birourile societății filantropice „Zemski soiuz“. Ei au rechizitionat tot ce leza venit la mână, s’au suit pe scaune şi mese, în sfârşit s'au purtat întrun „mod incalificabil“5). Alţi doi ofiţeri ruşi au intrat în locuinţa unui medic, în trei Martie 1917, şi au „luat“ covoare, lingerie, diverse servicii şi alte lucruri folositoare şi preţioase 6). Secţia automobilistică a armatei ruseşti No. VIII a cerut şi a primit următoarele mobile : un dulap, 3 paturi, 5 scaune şi o masă. La 25 Aprilie 1917 guvernorul rus contele Lambsdorf a cerut primăriei Cernăuţi să rechizitioneze pentru funcţionarii ruşi o cantitate de 40.000 metri de stofă 7). Locuinfa directorului de bancă Paşkis a fost complet devastată. S'au furat tablourile, s'au deportat mobilele .şi s'au tăiat pärefi de piele ai cărților 8). Locuitorii din mahalaua Cernăuţului, zisă Horecea, au apărut în Martie 1917 la primărie şi au implorat „ajutor, scăpare, 1) Sammlung p. 61—62. 2) Ibidem p. 72. 3) Ann. CERN. 1106 din 1917. 4) Ibidem 1192/1917. 5) Ibidem 2402 1917. 6) Ibidem 2368/1917. 1) Ibidem 4440/1917. 8) Ibidem 7755 1917. www.dacoromanica.ro 5 3 < > z © & D 8 5 m 5 6 > m O prefectură devastată de Ruși www.dacoromanica.ro 63 TEODOR BĂLAN 68 scut şi protecţie“, contra soldaţilor ruşi cari lezau ocupat locuinţele şi grajdurile, le rup acuma gardurile şi pomisorii din grădină !). Odată cu „svoboda“ purtarea soldaţilor ruşi a devenit şi mai rea. Ei distrugeau din plăcere. În şcoala din Roşa, o suburbie din Cernăuţi, soldaţii ruşi, în decurs de 24 ore, au spart uşile tuturor cla selor şi muzeelor, au rupt şi au ars cuierele din părete şi în urmă au murdărit păreţii. O parte din ei a intrat în pod şi în beciu si a furat tot ce era de pret*). La spitalul epidemic s'a făcut anchetă în lulie 1917. S'au găsit stricate 19 uşi şi 14 ferestre. Un părete era complet distrus şi tinicheaua de pe acoperiş îndepărtată. Pe podele a fost o murdărie nemaipomenită 8). În armata rusă consumul alcoolului era oprit. Autorităţile ru- seşti vor fi ştiind, de ce au lansat acest ordin. În anii 1914 şi 1915 cantităţile de alcool şi băuturi alcoolice au fost adesea golite în stradă. Arare ori se rechizifiona câte ceva pentru ofițerii ruşi. La invazia a treia, când disciplina slăbise, Ruşii erau cu mult mai siret Nu mai goliau alcoolul, cis! rechizitionau. Generalul rus Tolmacef a devenit celebru în privinţa aceasta. Într'un birt din Cernăuţi el a rechizifionat 37 lăzi de câte 60 sticle de vin, marca Riesling şi Leanca $). În alt birt el a luat 18 butoaie, conţinând peste 5000 litri de vin®). Tot Tolmacef a rechizitionat dintr'un birt 120 sticle de vin, marca Torley, Vôslau şi Goldeck €). Dar cele mai mari devastări- Ruşii le-au comis atunci, când în August 1917 au fost siliți să părăsească Bucovina. Pare că ştiau că nu o vor mai vedea. Atunci n'au cruțat nemic şi pe nimeni. Au luat vite, cai, acarete, au bătut şi au ucis oameni, şi în urmă au ine cendiat casele, lăsând ca focul să mistue ce mâna omenească nu putea distruge. In 2 August 1917 un grup de soldați ruşi au intrat în prä= vălia comunală din Rosa, o suburbie a oraşului Cernăuţi, au distrus mobilele şi au aruncat în stradă marfa 7). În noaptea de 2—3 August 1917 — Ruşii se retrăgeau atunci in debandadă — un soldat rus a spart geamurile unei farmacii, luând tot ce credea că e de pret, În 1) Arn. Cern. 8512/1917. 2) Ibidem 7668/1917. 3) Ibidem 7632/1917. 4) Ibidem 56/1916, 5) Ibidem 55/1916. 6) Ibidem 54/1916. 7) Ibidem 8657/1917. www.dacoromanica.ro 69 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 69 urmă a dat foc localului. Fiind adăpostite in farmacie şi materii infla- mabile, focul a ars mai multe zile şi a fost stins după intrarea în oraş a armatei austriace. Alţi doi Rusi au făcut tot atunci o vizită inoporz tună uzinei electrice din Cernăuţi. Unul din ei a tras un glonte de puşcă în rezervoriul de petroleu şi la aprins. Incendiul acesta n'a putut fi potolit. Din uzină n'au rămas decât zidurile. S'a mai dat foc atunci edificiului administraţiei financiare 1) şi unei fabrici de bere ?). Gara din Cernăuţi a fost devastată. Pagubele pricinuite de Ruşi în Bucovina au fost imense. În cele mai multe cazuri n'au fost necesităţi militare, cari să fi cerut devastările şi distrugerile. Asemenea Ruşii nu transportau în patric obiectele rechizitionate. La ei jaful a fost caracteristic. Ei nu rechizi- tionau ca să aibă folos, ci aprindeau casele şi aruncau în stradă marfa. A jäfui de dragul jafului a fost obiceiul Ruşilor. În urma lor n'au rămas decât ruini de case şi averi sfărămate. Pagubele pricinuite de soldaţii germani Dureros pentru populaţia Bucovinei a fost felul cum s'au purtat în anii 1917 şi 1918 trupele germane. Ele credeau probabil că se află în ţară duşmană, sau erau de părere că intro ţară, cucerită cu con- cursul lor, au libertatea de a face orice. Caracteristică a fost brutalita- tea lor exercitată de colectivitate, adică brutalitatea oficială, protejată de stat. Peste tot se aplica codul militar prusian. Reclamafiile nu au fost considerate. Mari au fost pagubele mateiiale pe care lezau pricinuit trupele germane. S'a rechizifionat tot ce s'a întâlnit în cale. Te plângeai, aveai de a face cu comanda germană care îşi ocrotia soldatii. Principiul era forţa. Se rechizitiona fiindcă armata germană, după părerea coman- danturii germane, avea dreptul să se servească de averile materiale ale provinciei în care se găsia. Invazia germană a fost tot atât de neplä- cută ca şi cea rusească. Se ştia că „liberatorul cu Pickelhaube (coif) vine şi ia totul“ 5). Toate judeţele din Bucovina, afară de cel din Câmpulung, au suferit în urma prezenţei armatei germane. În județul Cotmani, Ger- manii au rechiziționat vitele si grânele fără să elibereze dovezi. Vitele 1) ARH. CERN. 33/Präs. 1917. 2) Ibidem 30/Präs. 1917: Verzeichnis der durch Brand beschädigten Objekte. 3) SrenoGr. Prot. 17/X 1917 p. 1577. www.dacoromanica.ro TO TEODOR BĂLAN TO au fost prinse pe când se aflau la păşune, iar acaretele agricole au fost scoase din case şi rechizifionate +). Cartofii şi päpusoiul erau fur rati depe câmp, iar grânele se luau şi din moară 2). In satul Samuşin, ținutul Cernăuţi, căpitanul Zimmermann dela „XI. ostpreussisches Dragonerregiment Eskadron III“ a lansat un ordin în August 1917, cerând să se strângă toate vitele satului la sediul comandei. S'a lăsat câte un cap de vită de fiecare gospodărie, iar restul a fost rechizi= tionat. S'au plătit preţuri ridicole 3). In Octomvrie 1917 postul de jandarmi din Dornesti a fost silit să reclame sprijinul autorităţilor sale contra soldaţilor germani din IL Bataillon Grenadierregiment F. 5. Aceşti soldaţi au demontat casele, au furat grânele depe câmp hrănind caii cu cle*). Alt jandarm a raportat că trupele germane din satul său cosesc grânele verzi, sparg uşile şurilor şi iau grâu netreierat „în mari cantităţi asternându-l sub cai“. Raportul său contine următorul pasaj caracteristic : „Se gospo- dăreşte în aşa fel, încât în puţin timp va fi nimicită toată recolta, care din capul locului nu este prea bogată. Eşti desarmat în fata acestui procedeu, fiindcă ofițerii îl admit şi toate plângerile şi reclamatiile rä- mân neresolvite. Orice contingentare ‘a recoltei este de prisos. Popu- atia este pauperizată. Dovezi de rechizitile efectuite nu se eliberează. Cu un cuvânt, se fură şi se pradă“ 5). În satul Lujeni lângă Cernăuţi, sol- daţii germani au intrat în casele oamenilor, au rechizitionat toate ali- mentele ce lezau găsit, au spart şurile luând din ele grânele netreierate, şi în urmă au furat roadele de pe câmp. Unii din ei au. scotocit şi prin gente. Cine cuteza să se opună era amenințat că i se va ine cendia casa 6). Soldaţii germani cari au făcut aceste lucruri au aparţinut lui „IL. schweres baierisches Reiterregiment Prinz Adalbert“. Preotul ortodox din Coţmani, cu numele Gheorghi Tăutul, a fost silit să admită să i se ia mari cantități de grâne decâtră soldaţii regimentului de husari Zieten No. 3. Dar preotul Tăutul n'a fost singurul om în Cotmani care a suferit. Acest regiment a rămas de pomină în Cotmani. 1) Srenocr. Prot., Anhang 1035/1917. 2) Ibidem, Anhang 1340/1917. 3) Ibidem 26,9 1917 p. 1222. 4) Arn. Buc. 3467/Prăs. 1917. 5) Bezirks-Gendarm.-Posten Kotzman E. No. 7 res. din 17 8 1917: Requi- sitionen durch Militar. 6) Gend.-Posten Luzan E. No. 2, 15/8 1917: Drangsalierung der Bevol- kerung seitens der deutschen Truppen. www.dacoromanica.ro TI BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL [di Cât de mare a fost prepotenta soldaţilor germani, se poate vedea din următorul fapt. Jandarmul Roman Candrea, Român din Dorna Candrenilor, staționat în satul Climäufi, având a pleca .în concediu, şiza cumpărat diverse alimente pentru a le transporta acasă. Când voia să plece cu trăsura, a fost citat la locot. Schneider dela „Deutsche Minenwerferkompagnie No. 1“ care iza declarat căzi rechizifioneazä alimentele. Candrea nevoind să cedeze a fost ameninţat cu revolverul şi silit să predea lucrurile. „Suntem desarmaţi“ zice jandarmul în ra portul său „în faţa acestui procedeu al ofițerilor germani, nu ne mai putem face serviciul“ 1). Indeosebi de bine suntem informaţi asupra întâmplărilor din ju- detul Storojineţ, graţie materialului documentar păstrat de jandarmul Luca Bălan. În satul Cireş trei soldaţi germani, a căror identitate a fost stabilită, aparţinând secţiei de telefon (Fernsprecherabteilung No. 625) au spart uşa casei farancei Domnica lui Jon Ursulean şi au furat bani, lucruri şi gobăi 2). În Noemvrie 1917 au fost incartiruifi în satul Pătrăuți de sus soldaţii germani dela , Trainkolonne des kais. deut. F. A. Regiment No. 16“. Comandantul s'a chemat Freise. Subofiferul Frenzel cu 17 cai a fost repartizat la färanca Raveca Ghiful, o fe- meie bolnavă cu un copil mic. Bărbatul era dus la războiu. Caii au fost hränifi tot timpul cu oväs netreierat, furat dela această faranca Plângânduzse de istrava ce se face cu avutul ei, ea a fost îmbrăncită şi alungată in casă. I s'a interzis să părăsească locuinţa 5). Din castelul Doamnei Eugenia Abrahamovici din Cireş soldaţii germani incartiruifi la ea au distrus aproape tot inventarul. Au fost sparte uşile, ferestrele, oglinzile, acaretele de gospodărie, ieslele din grajd, cu un cuvânt nimic n'a rămas întreg. A fost un exemplu de furt organizat, profecfionat de stat. Procedeurile Ciermanilor n'au lăsat amintire plăcută în Bucovina, ca şi peste tot în provinciile româncşti. Prezenţa lor a fost asemenea unei invazii, care a fost cu atât mai dureroasă, cu cât devastările au fost efectuite de un pretins aliat, menit să te ajute şi sä-fi aline du- rerile. 1) Landes-Gend.-Kdo 13, E. No. 53 din 21/9 1917: Candrea Roman, Vize- wachtmeister, Beschwerde gegen deutsche Offiziere. 2) Gendarm-Posten Budenitz Sp. F. No. 1 din 10/9 1917. 3) Idem, E. No. 202 din 5/12 1917: Ghiţul Raveca aus Ober-Petroutz Fruchtschaden. www.dacoromanica.ro 72 TEODOR BĂLAN 72 Pagubele pricinuite de armata austrozungară După cum am văzut, armata rusă şi cea germană au şicanat în tot felul populaţia civilă din Bucovina. Soldaţii au confiscat avutul, Izau rechizifionat, l-au distrus şi lzau incendiat. Dar aici avem de a face cu procedeul — fireşte ilegal şi nepermis — al unor armate duşmane sau cel putin străine. Armata austriacă însă părea că nu e străină si se aştepta că nu va avea loc nici un fel de şicană de categoria celor constatate mai sus. Dar părerea aceasta s'a dovedit greşită. Sdldafii armatei austriace s'au purtat în aşa fel, încât se poate vorbi şi de o invazie austriacă. S'a devastat şi s'a rechizifionat la fel. Armata austrozungară a ţinut ocupată Bucovina în toamna anului 1914, în timpul din Februarie 1915 până în lunie 1916, apoi dela August 1917 până în Noemvrie 1918. Până în anul 1916 armata austrozungară a fost suficient aprovizionată cu alimente. Alta a fost situaţia în anul 1917, când ea a revenit în Bucovina pentru a treia oară. Ducea lipsă de multe. Soldaţii austriaci, ocupând Bucovina în August 1917, erau de părere tă intră într'o provincie binecuvântată cu fot felul de alimente şi bunätäfi. În sfârşit se vor sătura şi vor uita de toate nevoile ce lezau îndurat până atunci. Dar Bucovina nu mai era raiul aşteptat, ci era o provincie cu o populaţie istovită. A început, în consecință, o serie de confiscäri de alimente şi brutalitäfi comise de soldaţi. Pe tot pasul populaţia a fost despoiată de averea ce mai rămăsese nedistrusă de Ruşi. Când se confiscau alimentele nu se obişnuia să se elibereze dovezi, iar dacă se întâmpla să se facă, atunci adeseori dovada conţinea cuvinte de batjocură la adresa proprietarului. Unui ţăran i s'a confiscat vaca, iar soldatul ungur a scris în dovada eliberată, că ţăranul va avea drept la 25 palme 1). Soldaţii austrozungari s'au purtat in aşa fel, încât s'a putut spune cu drept cuvânt „că armata proprie s'a purtat mai rău ca duşmanul“ şi că „în evul mediu cavalerii briganzi şi Tätari nu s'au purtat mai rău“ ca soldaţii unguri, cari au distrus şi furat totul 2). Ca să dovedim că aceste aprecieri nu sunt exagerate, vom Cita câteva fapte. În 6 August 1917 un subofițer austriac a rechizifionat într'o prăvălie din Cernăuţi o cantitate de 800 kg. făină de grâu, fără să elibereze o dovadă de rechizifia făcută 8). Alţi soldaţi au cosit pă= 1) STENOGR. Protox. 6/7 1917 p. 740. 2) SrEnooR. Prot. şedinţa din 17/X 1917 p. 1577 şi 23/X 1917 p. 1709. 3) Aru. CERN. 8556/1917. www.dacoromanica.ro T3 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL T3 pusoiul şi au scos din pământ cartofii verzi 1). În satul Budenit, jus detul Storojineţ, au fost dislocate în Ianuarie 1918 două regimente ungureşti : cel de honvezi No. 6 şi cel de ulani No. 6. Cei dintâi au rechizifionat dela țărani un număr mai mare de vite, iar soldaţii regimentului de ulani au comis mai multe furturi de alimente din casă Thalerhof, Stiria, lagărul de internare pentru populația bucovineană. şi de fructe din câmp. Ţăranului Nichifor Alexandriuc i s'au furat un car de fân şi 200 kg. de cartofi 2). Peste tof în acest sat au fost pägubiti 125 proprietari țărani, suferind o pagubă de 131.736 coroane austriace 8). În anul 1917 un grup de soldaţi austriaci au rechizifionat din ordin mobile din Vatra Dornei pentru o casă de toleranță ce urma să se înființeze în Dorna Candreni *). Mari pagube s'au pricinuit populaţiei civile în urma felului, cum S'au evacuat în Iunie 1916 vitele din Bucovina. Invazia rusească 1) Arn. CERN. 8533/1917. 2) Gendarmerieposten Budenitz, E. No. 40 şi E. No. 196 din 1918. 3) Gendarmerieposten Budeniiz, E. No. 248 din 25/3 1918: Verzeichnis über die durch Militärpersonen der kgl. ungar. Truppen im Rayone des obigen Postens ver ursachten Schăden. 4) Stenocr. Prot. 2/X 1917 p. 1370. www.dacoromanica.ro t+ TEODOR BALAN 4 fiind iminentă, comanda armatei austriace VII a ordonat evacuarea vitelor. S'au evacuat cu acest prilej cam la vre-o 30.000 capete de vită, care au fost mânate întâiu la Iacobeni, iar de aici pe la pasurile Bărgău, Rotunda şi Prislop în Ardeal. Din raportul intendentului Friedrich Lipovski reproducem următoarea parte caracteristică : „Pe o întindere de 20 km. spre Rodna dezalungul drumului zăceau grămadă vitele bolnave, obosite şi în parte pe cale de a pieri“. Din aceste vite cam 10.000 capete a luat administraţia militară ungurească, 4000 a luat Storfer, iar restul a pierit sau s'a pierdut prin, păduri 1). Proprie- tarii n'au fost despagubifi. Această chestiune, în fond scandaloasă, a format substratul mai multor interpelări în parlamentul vienez ale de= putafilor români. Dar ce folos, vitele erau definitiv pierdute 2). Situaţia materială a populaţiei din Bucovina a devenit foarte rea în urma deselor confiscäri, rechizifiuni, furturi si devastări, practi- cate în măsură mare de autorităţile civile şi de soldaţii diferitelor ar- mate. Nu exista sat în Bucovina, în care să nu fi fost case stricate sau distruse, şi nu era gospodărie care să nu fi suferit pagube matez riale, mai mari sau mai mici. Pe deasupra pădurile erau devastate în parte, podurile sparte şi şoselele au devenit impracticabile. De fapt, mare a fost viforul care s'a abătut peste această mică provincie ro mânească, care pe vremuri, dacă credem poeţilor, fusese o veselă grădină. Era firesc ca, în fafa acestei _situaţii, oficialitatea să se gândească la refacerea materială a provinciei. Deputaţii bucovineni din parla- mentul vienez au stăruit în dese rânduri să se înfiinţeze un oficiu de refacere 5). Sesizat de aceste interpelafii, guvernul vienez a început să se intereseze de interesele Bucovinei, secătuite şi uitate. S'au constatat întâiu pe cale oficială pagubele pricinuite. În rapoartele prefectilor se vorbeşte de o totală decadentä a agriculturii, a culturii vitelor şi de dispariţia industriei. În baza acestor rapoarte s'a ţinut în Mai 1918 o anchetă oficială în Cernăuţi. Dar încercările acestea, lăudabile în fond, n'au trecut de stadiul colectionärii materialului informativ. Refacerea 1) Land.*«Gend.-Kdo No. 13 E. No. 556 res. A. din 5/8 1916: Vieheva= kuierung aus der Bukowina. 2) Srenocr. Prot. 6 3 1918 p. 3516, apoi Anhang 95/| p. 434 si Anhang 1407 [ şi 2687. 3) SrenoGR. Prot. 23 XI 1917 p. 2266—7, apoi Beilage 465/1917, 750 1917 şi 1030 1917. www.dacoromanica.ro T5 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL T5 Bucovinei a rămas în seama autorităţilor româneşti, care prin decurs de mai mulţi ani au avansat sume de bani, se înţelege, în cadrul po= sibilităţilor bugetare ale statului român. Soarta Bucovinei Se ştie, că intenţia Puterilor Ententei a fost să desmembreze Austria. Germania, ca stat naţional, urma să fie slăbită, să fie trans= formată într'un stat democrat, din stat militar ce era. Dar Austria era menită să dispară de pe harta politică a Europei. În acest caz, Rusia revendica pentru ea cele „trei degete“, adecă: (Galiţia, Bucovina şi Carpato-Rus. Rusia biruitoare ar fi anexat Bucovina şi ar fi trans- format această provincie, cu un trecut românesc atât de mândru, într'o gubernie rusească. Dar Rusia pare sa-si fi revizuit planurile cu privire la Buco- vina. Văzând că nu poate birui Austria, pe ascuns a tratat cu ea, dând de cunoscut că doreşte să se înţeleagă în privinţa viitorului Ro= mâniei. Daca e adevărat că Rusia a încheiat, în anul 1916, convenţie secretă cu Austria pentru împărțirea României, atunci Nordul Buco= vinei până la Sirete umra să treacă la Rusia, iar Sudul la Austria, sau, ce era mai probabil, la Ungaria. Deci primul stat care a reclamat Bucovina a fost Rusia, care odată a cerut-o întreagă, altă dată era gata — dacă e să credem ştirilor inoficiale care circulă — să se mulțumească cu o parte a ei. În August 1916, România a intrat în războiu şi una din reven= dicările ei teritoriale a fost fara Bucovinei. Ea o cerea toată, dar cum şi Rusia formulase pretenţii asupra ei, s'a convenit în urmă ca, în caz de victorie, Bucovina până la Prut să treacă la România, iar Nordul Bucovinei situat între Prut şi Nistru, fosta ţară a Sepeni- cului, să rămână a Rusiei. România şi Rusia aveau câte două programe cu privire la Buz covina, unul maxim, altul minim. In cel dintâiu se reclama toată Bucovina, în al doilea numai o parte a ei. Înțelegerea între România si Rusia s'a făcut, vezi bine, fără par- ticiparea Austriei. Până în anul 1917, aceasta n'a crezut că este ne= cesar să angajeze discuţii asupra încheierii păcii şi să fixeze, ce anume teritorii austriace vor trebui cedate pentru a împăca pe adver= sari. Dar situaţia economică insuportabilă din anul 1917 a silitzo să se apropie de acest gând. Lipseau materiile prime pentru industrie, www.dacoromanica.ro 76 TEODOR BĂLAN 76 în deosebi industria metalurgică, şi lipsea hrana pentru soldaţi şi poz pulafia civilă. Diversele surogate alimentare nu mai satisfăceau pe nimeni. În consecință, Austria, în anul 1917, a început să sondeze te- renul pentru a cunoaşte cari sunt condifiunile de pace ale fiecărui grup de state, sau a fiecărui stat în parte. Aflând că Franţa nu este dispusă să înceapă tratative de pace fără asigurarea anticipată a rez trocedării Alsaciei şi Lorenei, guvernul austriac era de părere că se va putea discuta cu Franţa în parte, dacă Germania va declara că cedează aceste două provincii. Czernin, Ministrul de Externe aus striac, cunoscând mentalitatea prusiană, ştia că nu va putea propurie guvernului german un asemenea lucru fără să indice recompensele teritoriale. De aceea ei propuse împăratului austriac Carol să prezinte Germaniei ca recompensă (Galiţia. Această provincie, mult mai mare ca AlsaciazLorena, se va împreuna cu statul polon, iar acesta se va alătura de Germania. Austria şiza exprimat astfel desinteresul la ches= tiunea polonă, care toată rămânea în seama Germaniei. Pentru pier= derea suferită, Austria se va recompensa în altă parte: va anexa Lovcenul dela Montenegrini, va ocupa Sărbia sub forma unei uniuni vamale şi în urmă îşi va însuşi România „obiectul de miliarde“. „România“ zice Czernin în expozeul său din vara anului 1917, „trez bue s'o avem; noi trebue să primim Muntenia şi toată Moldova până la Sirete ; partea moldovenească situată la Est de Sirete o vom prezinta Rusiei“ 1). Împăratul Carol s'a învoit cu planul lui Czernin şi lea trimis pe acesta să trateze cu guvernul german. Acesta n'a răspuns imediat, ci a solicitat întâiu părerea tuturor factorilor săi poz litici, îndeosebi cea a generalului Ludendorff, care, ştiut era, că reprez zintă armata. În urmă s'a dat răspunsul. Cancelarul german Mlichaelis a arătat întâiu, că situaţia economică a ţărilor centrale nu este atât de rea, cum crede Czernin, şi Germania nu poate să cedeze nici un teritoriu, fie el proprietatea statului, sau vremelnic ocupat de armata germană. Chestiunea României nefiind acută, discuţiile, privind acest stat, vor urma la alt termen, dând a înţelege, că Germania nu se va putca împăca cu stăpânirea exclusivă a Austriei asupra României ?). Deci Germania a refuzat categoric să discute teza austriacă. “Totuşi împăratul Carol nu s'a dat biruit. El era convins că Germania i) Memoriul lur Otokar Czernin se aftă în Nowak, Sturz p. 420—428. *) Scrisoarea lui Michaelis este publicată in Czernin, Weltkrieg p. 214—218. www.dacoromanica.ro 7 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL TT nu are informaţii suficiente despre situația economică a Austriei. De altfel cum s'ar putea explica atitudinea recalcitrantă a guvernului gerz man. Catastrofa economică şi politică se aştepta în Austria din zi în zi. Catastrofei iar fi urmat defectiunea. Resumând toate aceste perspec- tive, Carol se hotări să facă un nou demers, de data aceasta direct Un grup de internaţi in Thalerhof, Stiria. la mostenitorul tronului german. El accentuă în scrisoarea sa că si tuatia economică a Austriei este de aşa fel, încât încheierea păcii se impune. Franţa poate fi cästigatä pentru ideia păcii, dacă i se vor retroceda provinciile pierdute la anul 1871. Carol aşteaptă intervenţia principelui la împăratul Wilhelm pentru ajungerea unui acord cu Franţa 1). Intervenţia lui Carol n'a avut roadele aşteptate. Ba mai mult, ideile sale pacifice nici nu au fost discutate. Dar chiar, dacă propunerea lui Carol ar fi fost considerată, ea ar fi fost fardivă, căci marele războiu, care s'a deslănţuit asupra Eur ropei, a zdruncinat bazele diplomaţiei de cabinet. Ea părea că dispare 1) Este publicată in Nowak, Sfurz p. 429—430. www.dacoromanica.ro 78 TEQDQR BALAN 78 jn fafa dreptului de a trăi al popoarelor. Propagatorii vechiului sistem, ‘cari nu cunoşteau decât state, glăsuiau în pustiu. În locul statelor au apărut naţiunile şi astfel orice aranjament politic, facut la uşile închise, părea să nu poată fj executat. Gum până acum forța primase, de acum înainte va gomina principiul dreptătii, al dreptului public. „Dreptul public ca principiul fundamental de acuma înainte va trebui să primeze înaintea tuturor intereselor speciale ale diferitelor popoare şi popoarele lumii vor fj silite să colaboreze într'o formă oarecare, pentru a păzi ca dreptul să devină zăgaz contra atacurilor izolate de tot felul; în viitor nu va mai fj o întrecere, coaliție contra coaliţiei, Entente contra Entente, ci va trebui să existe o înţelegere unanimă asupra unei ţinte comune şi rostul acestei ţinte îl vor constitui drepr turile inviolabile ale popoarelor si ale umanităţii“, zise Woodrow Wilson, preşedintele Statelor unite, in cuvântarea sa ținută la 26 Mai 1916. Cu acest prilej s'au exprimat gouă idei. Întâiu se pun naţiunile în locul statelor. Statele autocrate reprezintă trecutul. Ele nu garantează fericirea cetăţenilor lor. În locul lor vor apărea statele naţionale. De aceea Wilson nu s'a agresat statelor ci popoarelor, fie ele libere sau subjugate. Pe fiecare în parte Wilson goreşte sä-l vadă, bucurângu-se de cel mai scump patrimoniu politic, ge ingependenţa politică. A doua igeie a fost deocamdată numai schitatä: este confegeratia natiur nilor independente, o uniune împotriva conflictelor armate, pornite numai din dorința de a cuceri. Nime, oricât ge tare ar fj sau s'ar crege că este, nu va mai putea deslanfui un răzhoi de cucerire, căci el se va ishi de rezistenţa organizată a naţiunilor care în anumite cag zuri vor fj în stare sä-i aplice o pedeapsă identică cu desfiinţarea politică. „Liga Naţiunilor“ va lua măsuri preventive contra räsboiului. Ea se va înființa pentru a curma epoca războaielor şi a inaugura epoca păcii, susținută de naţiunile ingependente, fericite. Salutand emanciparea politică a poporului rus, Wilson emite principiul că nici o schimbare teritorială sau politică nu se va mai putea face fără colaborarea şi consimțământul popoarelor interesate la ea. Fiecare popor va primi dreptul să aleagă forma de stat sims patică sau necesară lui. Autodeterminarea popoarelor se va aplica popoarelor ajunse sul stăpâniri străine, dar şi acelora care, deşi posedând stat naţional, gem sub tirania guvernelor autocrate. Deci poporul polon ca şi naţiunile, care constitue monarhia austrogung www.dacoromanica.ro 79 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDI\E T9 gară, vor primi dreptul de a adopta forma de stat, ce le va parca acceptabilă. Noile principii politice emise de Wilson au avut repercusiuni asupra guvernelor statelor beligerante şi asupra atitudinii popoarelor stăpânite de ele. Guvernul german, cezi drept, n'a fost perturbat in calculaţiile sale de natură politică şi economică de principiile vilsoniene. În schimb, cel austriac a cedat parţial, declarând că e gata să încheie pace fără contribuţii şi compenzafi. Dar în acelaş timp, împăratul austriac dorea să se înţeleagă cu colegul său dela Berlin, negociind cu provincii şi cu popoare, cum S'ar negocia cu o marfă ce e de vânzare. Dar oricât de mari ar fi fost concesiile admise de guverne, ele nu interesează, fiindcă repetatele apeluri ale lui Wilson nu erau adre- sate lor, ci popoarelor. Dela ele se aştepta răspunsul şi nu dela gu- vernele autocrate care desläntuiserä războiul. Popoarele, cari constituiau statul austrozungar, n'au întârziat să dea răspunsul. Ele pe rând au adoptat ideile lui Wilson. La deschi- derea parlamentului austriac, la 30 Mai 1917, reprezentanţii popo- rului ceh au declarat că forma dualistă a statului austrozungar a creat popoare dominante şi dominate. Cehii cer transformarea Austro-Un- gariei într'o confederație de popoare libere şi dominante. Acelaş lucru au cerut Iugoslavii. Ei doriau să aibă statul lor national, care să cu- prindă pe toți Slovenii, Croaţii şi Sârbii din monarhie 1). Dar după putin timp, Cehii, siguri de biruinta principiilor vilsoniene, au declarat că nu pot „săruta mâna, care fine biciul“ şi că ei sunt siguri, cä-si vor ajunge ţinta şi fără colaborarea guvernului austriac 2). Nici Polonii nu s'au lăsat mai pe jos. Ei asemenea doriau in- dependenţa politică pentru Polonia lor, de altfel recunoscută de cei doi împărați ai Puterilor centrale. Dar din această Polonie era să facă parte şi (Galiţia. Polonii vor părăsi Austria şi vor întemeia statul lor. Dar asupra (Galiției aveau pretenţii şi Ucrainienii. Ei reclamau pentru ei partea orientală a acestei provincii, fiind locuită în mare parte de conafionalii lor. Ei au construit şi drepturi istorice asupra acestui teritoriu, zicând că Galiţia de Est făcuse parte pe vremuri din statul ucrainean de Halici. Această Galitie orientală Ucrainienii 1) Srenoar. Prot. 305 1917 p. 34. 2) Ibidem 2/X 1917 p. 1349. www.dacoromanica.ro 30 TEODOR BALAN 80 doriau s’o transforme într'o provincie austriacă cu dominație ucrai- neană. În declaraţia lor din anul 1907 ei au cerut constituirea Galiției orientale şi a Bucovinei într'o provincie autonomă austriacă 1). Această declaraţie ei au repetatzo în anul 1911 cu ocazia deschiderii noii se- siuni parlamentare 2). În anul 1917 ei au făcut o declarație similară, ceva mai amplă, cerând' reîntemeierea statului Halici cu Podlahia, Volinia si Cholm. De data aceasta nu este vorba de Bucovina5). A fost o simplă omitere, căci în şedinţa din 12 lunie 1917 deputatul ucrainean Romanczuk ceru constituirea provinciei ucrainiene compusă din Galiţia orientală, Bucovina septemtrională şi eventual părțile un= gurene locuite de Malorusi*). S'a cerut numai o parte a Bucovinei. S'ar părea că Ucrainienii şizau revizuit programul politic diminuânduzl. Dar aceasta era numai în aparenţă, căci deputații ucrainieni totdeauna s'au gândit la confiscarea Bucovinei integrale. Dovada se poate da. Câteva zile în urma declaraţiei făcute de Romanczuk, deputatul ucrai= nean Nicolai Vasilco a cerut constituirea provinciei austriace ucraiz niene din toate regiunile ucrainiene ale monarhiei austriace. E evi= dent, că e vorba de toată Bucovina, şi nu de o parte a ei®). Tot astfel a vorbit şi Ucraineanul Cost. Leviţchi care a reclamat autono= mia naţională pentru toţi Ucrainienii din Austria 6). Dacă reusiau Polonii, Bucovina pierdea legătura cu Viena şi avea numai două posibilităţi: Budapesta sau Bucureşti, deci unirea cu Un= garia sau cu România. Dacă Ulerainienii rămâneau biruitori, soarta Bucovinei era pecetluită : ea urma să fie guvernată de Lemberg sau, în cazul extrem, de Kiev. În timp ce discuţiile asupra soartei Austriei şi implicite şi a Bucovinei erau in curs, guvernul rus invita Puterile centrale să în- cheie pace. Austria a fost foarte voioasă de propunerea Ruşilor şi a trimis la Brest-Litovsc, unde erau să urmeze discuţiile, pe Ministrul său de Externe, contele Otocar Czernin. Din partea guvernului german sosi Ministrul Kiihlmann. Ruşii făcând dificulfati, cei doi reprezen= tanti ai Puterilor centrale începură discuţiile cu reprezentanţii Ucrainei, pe cari „Rada“ ucraineană din Kiev îi trimisese. Czernin dorea să 1) SrenoaR. Prot. 20/6 1907 Bd I p. 15. 2) Ibidem 19/7 1911 p. 15. 3) Ibidem 30/5 1917 p. 36. 1) Ibidem 12/6 1917 p. 152. 5) Ibidem 16/6 1917 p. 397—8. 6) Ibidem 26/6 1917 p. 423. www.dacoromanica.ro 81 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 81 fixeze dela început principiul : integritatea teritoriului Puterilor centrale Dar contrar dorinţei Austriei, delegaţii ucrainieni au cerut întâiu in- corporarea (Galiției orientale la Ucraina. Fireşte că acelaş drum era să urmeze şi Bucovina. Czernin respinse această cerere, susținând că nu va trata decât atunci, când nu va fi vorba de cedări de teritorii. În urma sugestiei lui Czernin, delegaţii ucrainieni îşi restrânseră proz gramul, cerând numai, în concordanţă cu parlamentarii ucrainieni din Austria, constituirea în provincie autonomă ucraineană a Galiției orien- tale şi a Bucovinei. Ca recompensă, Ucrainienii vor începe imediat cu exportul de cereale. Czernin a găsit acceptabilă. propunerea delegaţiei ucrainiene. Austria nu pierde nici o provincie şi, în schimb, primeşte alimentele, de care atunci avea lipsă atât de mare. Pentru a încheia definitiv convenţia cu Ucraina, Czernin soli- cită părerea şi aprobarea guvernului şi a împăratului său. La 22 Iaz nuarie 1918 s'a ţinut la Viena un consiliu de miniştri prezidat de de însuşi împăratul Carol. S'a discutat convenţia cu Ucraina. Czernin referind în această chestiune a sprijinit pretenţiile Ucrainienilor. Can= celarul Seidler se asocie acestei propuneri, dând expresie speranţei sale că va reuşi să aibă majoritatea în parlament pentru crearca noii provincii ucrainiene. Cancelarul maghiar Weckerle, care era de fafa, şia exprimat bucuria că nu se cer teritorii maghiare pentru noua provincie ce urma să se creeze. Pentru rest se desinteresează. Această atitudine au avut=o de altfel toți oamenii de stat ai Ungariei în decursul războiului mondial. Funcţionarul ministerial Gratz credea că e necesar să amintească, că odată cu desmembrarea Galiției şi formarea provin- ciei ucrainiene se abandonează problema austrozpolonă. Pierzând Po- lonia, Austria ya fi silită să se gândească la recompense teritoriale. România ar fi recompensa potrivită. S'a hotărit în urmă înfiinţarea unei provincii ucrainiene din Bucovina şi Galiţia orientală şi acorz darea delegaţiei lui Czernin, de a trata pe această bază cu delegaţii Ucrainei 1). 7 Deci soarta Bucovinei a fost hotărită, In schimbul cerealelor ce erau să sosească din Ucraina, ea a fost cedată Ucrainienilor. În pacea secretă încheiată la Brest-Litovsc cu Ucraina, Austria s'a obligat să treacă prin parlament până în 15 Julie 1918 proiectul de lege privitor 1) Czernin, O. c. p. 327—330, 12629 6 www.dacoromanica.ro 82 TEODOR BĂLAN 82 la crearea provinciei ucrainiene *). Cu tot caracterul intim al acestei convenţii, parlamentarii ucrainieni din Austria, foarte interesaţi în această “chestiune, aflarä de ea. Deputatul ucrainean Cost. Leviţchi, ridicând putin cortina depe scena diplomatică, a rostit în Iulie 1918 următoarea frază: „S'au creat posibilităţi şi Ucrainienilor din Austria ca să poată ajunge la plenitudinea drepturilor lor prin desmembrarea Galiției. .. pe cale de unire a Galiției orientale cu Bucovina şi crearea unei noi individualitati teritoriale în cadrul Austriei“ 2). Dar bucuria Ucrainienilor din Austria n'a ţinut mult. Prin des- membrarea Galiției interesele Polonilor au fost atinse şi sentimentul lor naţional profund jignit. Ei au hotărît sabotarea cabinetului Seidler. “Conflictul n'a ţinut decât câteva săptămâni şi cabinetul Seidler a fost doborit. Cu el a căzut şi Ministrul Czernin. A fost chemat la putere cabinetul Hussarek, cabinet moderat şi, întru câtva, polonofil. Proiectul de lege cu privire la desmembrarea Galifiei nu s'a prezentat parla= mentului. Hussarek, peste tot, nu se gândia să facă concesii Ucrai- nienilor. Armata austriacă între fimp intrase adânc în Ucraina şi rez chizitiona singură cerealele de care Austria avea lipsă. Polonii, incus rajati de succesul repurtat, reclamară din nou toată Galifia pentru viitorul stat polon 5). Ce atitudine au avut în acest timp de importanţă istorică cei cinci parlamentari români din Bucovina ? Stiau dânşii de târgul ce s'a făcut cu provincia pe care o reprezentau, si dacă ştiau, în ce fel au reacţionat ? „Clubul român“ al parlamentarilor români se constituia din d. Constantin Isopescul-Grecul ca preşedinte şi din cei patru membri: Gheorghe Sărbu, Alexandru Hurmuzachi, Teofil Simionovici şi Aurel Onciul. Deputatul Gheorghe Grigorovici, deşi Român, făcea parte din partidul socialzdemocrat. În numele clubului român vorbea de obiceiu preşedintele. Cei cinci deputaţi români făceau parte din două organizaţii po- litiçe. Constantin Isopescul=Grecul şi Gheorghe Sărbu erau membrii partidului naţional. Aurel Onciul era şeful partidului democrat din Bucovina. D. Simionovici făcea parte din partidul lui Onciul. Hur- muzachi nu era inregimentat in nici un partid politic. 1) Nistor: Unirea Bucovinei, p. 76—77. 2) STENOGR. Prot. 26/7 1918 p. 4254—5. 3) Ibidem 2/X 1918 p. 4312. www.dacoromanica.ro 83 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 83 Parlamentarii români aveau două programe politice ; unul care cuprindea maximul dorințelor lor. Ca şi la anul 1849, ei cereau crearea în cadrul Austriei a unei provincii româneşti, din care să facă parte toată Bucovina. „Noi Românii“, declară odată preşedintele Isopescu= Grecul, „stăm pe punctul de vedere al Bucovinei nedesmembrate“1). formează lez). 17. Scrisoarea unui jandarm din Bucovina adresată unui preot român. Tot acesta zise la 4 Octomvrie 1918 în parlamentul vienez: „Și noi cei patru milioane de Români din monarhia austrozungară cerem aus ard tonomia noastră în cadrul Austriei“ 2). Si deputatul Sărbu se exprimă 1) SrenoaRAPH, Prot. 22/7 1918 p. 4170. >) Ibidem 4/X 1918 p. 4441. www.dacoromanica.ro 84 TEODOR BĂLAN 84 la fel: ; Toţi Românii monarhiei ausfrozungare cer să fie uniţi într'o provincie naţională autonomă“ 1). În programul minim deputaţii români se mulfumeau şi cu mai putin. Ei erau gata să cedeze Ucrainienilor partea nordică a Bucoz vinei până la Prut, fosta ţară a Sepenicului, cereau însă să se rezerve Românilor restul Bucovinei, ca provincie românească autonomă 2). Ei protestau energic contra unirii Bucovinei cu Galiţia orientală ?). Dintre parlamentarii români numai Aurel Onciul ținea să bată căi separate. El era austriac convins şi doria, ba chiar stăruia, ca să se dea chestiunii româneşti o soluţie austrofilă. Fiind inteligent şi om cu temperament politic, Aurel Onciul îşi propaga ideile oricând şi oriunde, în parlamentul austriac, în presă şi în memorii adresate gu- vernelor austriace sau persoanelor influente din Austria. Decum a intrat in viaţa politică a Bucovinei. în anul 1902, până la sfârşitul ca= rierei sale politice în anul 1918, dânsul susţinea ideile sale cu o con= secuen{a adesea brutală. El nu ezita să dovedească dreptatea tezei sale şi prin insuccesele noastre naţionale. Prima serie de articole privind chestia românească, Aurel Onciul a publicat-o sub titlul „Condiţiunile existenței Românilor“ *). În valea Dunării, zice el, trăesc astăzi mai multe popoare care „toate sunt prea mari spre a se stinge, prea mici însă ta să se poată afirma singure fata de marile popoare ce le înconjoară“. Federalizarea lor se impune. În fata pericolului turcesc ele s’au unit în Marea Austrie. Astăzi in locul Turciei a venit Rusia. Pentru Români singura salvare este Austria. „Astfel existența unei Austrii puternice, aliate prin mijlocul provin= ciilor ei germane cu marele imperiu german, rival al Rusiei, este cea mai esenţială condifiune pentru existenta naţională a Românilor“. So= lutia cea mai potrivită ar fi unirea României cu Austria. Regele Carol va intra în aceleas relaţii cu Austria ca şi regele Bavariei cu statul german. În acest caz România va renunţa la independenţa politică, făcând astfel „un mic sacrificiu de mândrie naţională“ necesar pentru salvarea intereselor întregii Românimi. Cu un cuvânt, politica României trebue să fie austriacă pentru a fi naţională. În studiul întitulat „Problema austriacă“ 5) Aurel Onciul reedi= 1) Srenoor. Pror. 2/X 1917 p. 1372. 2) Ibidem 21 2 1918 p. 3243—5 şi 22 7 1918 p. 4170, 3) Ibidem 22 7 1918 p. 4171 şi 26 7 1918 p. 4255—6. 1) Privitorul I. Viena 1902 No. 1—5. 5) Ibidem No. 6—11. www.dacoromanica.ro 85 BUCOVINA ÎN RAZBOIUL MONDIAL 85 tează idea necesităţii federalizării popoarelor din bazinul Dunării. Dar faţă de ideia aceasta popoarele interesate, nesocotind interesele lor, au păcătuit adesea. Ungurii, în trecut, au instituit principiul forţei, unind cu sabia popoarele din valea Dunării. Lupta dela Mohaci (1526), ne= fasta pentru Ungaria, a demonstrat insuficienţa principiului împreunării silite. Austria şiza înțeles mai bine rolul. Ea a încheiat tratate cu diz feritele state nationale, uninduzle într'un stat puternic. La baza statului austriac se află principiul învoelii, al bunei înțelegeri, nu cel al cuceririi. Astfel s'a întemeiat „Federaţiunea liberă a unor state naţionale coors donate spre asigurarea mutuală a existenţei lor“. Dar după dispariţia pericolului turcesc, Austria insusindu-si ideia imperială, a neglijat rolul ei de stat ocrotitor al micilor naţiuni. Dela 1866 încoace, scăpând de Germania, Austria putea să=şi reia rolul. Dar a comis marea greşală, întemeind dualismul austrozungar. Acesta trebue desființat, iar în locul lui înființate provinciile naţionale unite în statul austriac. Aceste idei Aurel Onciul le profesa şi în parlamentul austriac, în ciuda colegilor săi români, cari parte nu erau de părerea lui, parte doriau să observe o atitudine mai rezervată. Isopescu-Grecul nu ads mitea afirmaţii politice izolate, iar Alexandru Hurmuzachi îndemna la prudență. Dar Aurel Onciul nu suferea cätuse. El ţinea sä-$i mani- festeze ideile, indiferent dacă ele concordau sau nu cu cele ale cole= gilor săi români. : În şedinţa din 12 Iunie 19171) Aurel Onciul reedită ideile sale, adăugând că Austria nu posedă decât frânturi de popoare. S'a ivit astfel conflictul între coeziunea naţională şi adeziunea politică. Adecă popoarele cer unirea naţională. Aceasta se poate efectui prin unirea cu Austria sau prin deslipire de ea. Românii şi Sârbii au ales soluția a doua, atacând monarhia habsburgică. Dar oricum vom privi problema, în Sud=Estul Europei nu va domni pacea decât atunci, când statul austriac se va completa cu teritoriile naţionale limitrofe şi se va transforma astfel într'o confederație de teritorii naţionale autonome. Românii vor face bine să proclame domn pe împăratul Austriei şi astfel se va împlini visul lor: Unirea tuturor Românilor. Soluţia austrozpolonă este o greşală. Austria n’are de împlinit nici o misiune în țările baltice. Aceste ţări se află în sfera de influență a Germaniei. Austria are interes la S=Estul Europei, la România, 1) Srenocr. Prot. 12/6 1917, p. 152—157. www.dacoromanica.ro 86 TEODOR BĂLAN 86 pe care împăratul austriac o poate avea „ori când“. În acest caz, Bucovina se va uni cu România, care la rândul ei, va deveni o pro= vincie austriacă 1). Vorbind de tratativele, cari erau in curs la BrestzLitovsc, Aurel Onciul îşi exprimă părerea că războiul mondial nu’ va aduce saturafia naţională, ci principiul federalist va ieşi biruitor. România va putea fi câştigată uşor pentru unirea cu Austria, pentrucă poporul doreşte să scape de oligarhia celor 1000 familii boereşti şi dinastia e compromisa. Deci, crezând în mesianismul politic al casei de Habsburg, Aurel Onciul propune următoarele soluţii : pentru Poloni cea borusozpolonă, pentru Ucrainieni cea galitiano-ucraineanä, iar pentru Români cea austrozromână 2). Dar Aurel Onciul nu s'a mărginit numai la discursurile aca demice ţinute în parlamentul vienez, ci s'a străduit să propage ideile sale între Români, intelectuali şi țărani. El le-a lansat prin organul său çernäufean „Foaia poporului“. Vorbind publicului, adecă maselor ţărăneşti, el siza colorat stilul. L-a făcut mai plastic, mai brutal. L-a presărat cu adiective din vocabularul rustic şi l-a împodobit luând în ajutor scene din viata agricolă. În articolul „Sus să avem inimele“ 8). Aurel Onciul face bilanţul războiului românesc. In România „cioz coimea buiacä, îngrăşată cu sudoare țărănească . . . cumpărată cu bani englezeşti“ a declarat Austriei războiu. Armata română, trimisă in raze boiu de „boierinaşii palavragii“ a fost zdrobită. Aproape întreg teritoriul României este ocupat de armatele Puterilor centrale. Aşa dară acuma „țărănimea din România are putinţa de a frânge de odată prin o sin= gură faptă bărbătească jugul ciocoilor fanarioți. .. alegând de voie pe împăratul austriac rege al României“. Pentru acest scop ei vor alege delegaţi pe judeţe, îi vor trimite la Bucureşti, iar aici vor alege o deputatie care va prezenta împăratului austriac coroana României. „Acuma este dricul“ scrie A. Onciul „nu se cere decât o faptă băr= bătească şi fiecare Român este dator să ajute la ea, propovăduind evanghelia unirii României cu împărăția Austriei. Doară va da Dzeu să se împlinească acest vis de aur“. Independenţa României trebue desființată, fiindcă ea, adecă România, seamănă cu „o baracă de scân- 1) SrenoaR. Prot. 9/XI 1917 p. 1901 —1902, 2) Ibidem 19/12 1917 p. 2720—3. 8) Foaia poporului 6/1 1918 No. 1. www.dacoromanica.ro 87 BUCOVINA IN RĂZBOIUL MONDIAL 87 duri putrede cu fasadă monumentală de stuc minciunos, zidită pe un teren de nisip“ 4). E atât de clar şi atât de dureros, ceea ce a scris şi a propor văduit Aurel Onciul pe timpul războiului mondial. Din yastitatea cunos- tintelor sale juridice şi istorice, pe care pu le putem nega, el a înțeles un Singur lucru: că poporul român este prea mic pentru arsi putea mentine independenţa politică. Casa de Habsburg are misiunea de azl ocroti. Salyarea neamuluj românesc vine dela Viena. Indepen- denta României este fatală pentru Români. Ea trebuie desființată — pentru a salya peamul românesc. Cat de mult diferă ideile, profesate de A. Onciul, de crezul po= litic al oii geperaţii româneşti nationaliste. Aceasta se uita la Bur curesti şi vedea în menținerea şi lărgirea independentei româneşti salve gardarea intereselor româneşti, culturale şi poljjice. Gruparea pros vinciilor româneşti în jurul regatului român şi contopirea politică cu acesta, iată ideia fupdamentală, de care era stăpânită tânăra generație de intelectuali români. Dar preşedintele Wilson! Nu precor iza dânsul existenţa statelor nationale, creiarea de teritorij nationale independente în locul monarhiilor poliglote sau autocrate existente | Cum, când în Europa toate popoarele, fie ele cât de mici, cer inde pendenta politică, numai poi Românii să renuntäm la ea! Dar oare nu există state ca Belgia, Qlapda sau Syiţera care posedă up pumăr ~ de locuitori foarte mic? Ei bine, Wilson, la o depărtare de mii de km. a putut pătrunde sjfuafia, iar un Aurel Onciul, care era atât de aproape de realitate, pu a ştiut să se debaraseze de ideile austriace cu care fusese alimentat în tinerete în Theresianum dela Viena. Aurel Onciul a fost un întârziat, care actiona după recete por litice învechite. Nu lea urmat nimeni, şi pentru un politician pu este pedeapsă mai mare ca izolarea. În urma multelor reclamaţii, care se excludeau una pe alta, chestia Bucovinei a rămas neresolvitä. Ea a fost transatä in Noemyrie 1918 cu ocazia desmembrärji Austriei. Unirea Situaţia politică interna a Austriei a devenit imposibilă în toamna anului 1918. Tensiunea între stat şi popoarele guverpate era atât de mare, încât nu mai suferea o potentare. În Octomvrie 1918 curentele TS N 1) Foaia poporului din 7/7 1918 No. 25. www.dacoromanica.ro 88 TEODOR BĂLAN 88 destructive îşi ajunseră apogeul; ele erau tot atât de puternice ca şi forțele statului. În acel moment critic împăratul Carol, temânduzşi situația, a luat inițiativa transformării Austriei într'un stat federativ, o transfor-. mare care prin mai multe decenii fusese cerută de popoarele austriace. El se gândia la creiarea următoarelor teritorii nationale: german, ceh, sudslav şi ucrainean. Polonii nu mai contau. Ei erau socotiți făcând parte din statul polon 1). Carol învită la Baden, unde se afla, pe dez putafii, şefi de partide, intentionand să culeagă sugestii pentru proiectata reformă. Au apărut 29 deputaţi, aparţinând diferitelor partide. Carol le expuse planul. Deputaţii au răspuns. Nici unul n'a susținut Austria în forma sa dualistă. Îndeosebi de dârji au fost Cehii cari au declarat că nu mai pot fi impäcati cu vorbe; ei cer fapte. Nu s'a luat nici o hotărâre comună, căci fiecare deputat a formulat alte dorinfi, in con= formitate cu interesele politice ale “neamului său. În schimb, toţi doriau să transforme Austria: unii s'o accepte in noua ei formă federalistă, alții s'o distrugă complet 2). Având un substrat de idei, imp. Carol convocă pentru ziua de 15 Octomvrie 1918 ora 10 dim. un consiliu de coroană la Burgul din Viena. Cancelarul ungur W/eckerle n'a fost învitat. Carol ceru miniştrilor să facă propuneri concrete referitoare la transformarea Austriei, nu şi a Ungariei, într'un stat federativ. După discursul lui Carol au urmat câteva clipe de adâncă tăcere. Ministrii prezenți au pătruns importanţa mementului, prin care leza fost dat să treacă. În urmă ministrul de finanţe Spitzmiiller luă cuvântul şi zise că admite în principiu lansarea unui manifest, dar acesta trebue să fie pregătit bine şi stilizat precis şi să cuprindă şi Ungaria. Pentru fot cazul va fi necesar să se asigure în prealabil adeziunea diferitelor partide politice. A rămas să se lanseze manifestul proiectat de împărat. Cancelarul ungur Weckerle, auzind de hotărârile acestui consiliu de coroană, a comunicat că despärteste Ungaria de Austria si că va porni acţiunea pentru menţinerea integrităţii teritoriale a Ungariei 5), Manifestul imperial a fost lansat în ziua de 17 Octomvrie 1918. E! anunţa transformarea Austriei intr’o confederație de state naţionale autonome. Polonii se dimit, urmând a se uni cu statul polon. Oraşul Triesta, fiind necesar tuturora, va primi o constituţie specială. Parla= 1) Neue Freie Presse 17/X 1918 p. 1—2. 2) Nowak, Sturz, p. 287 —8. 3) Nowak, o. c. p. 296. www.dacoromanica.ro 89 BUCOVINA ÎN RAZBO!UL MONDIAL 99 mentarii austriaci se vor întruni de îndată in consilii naţionale şi, luând hotărâri, le vor prezenta împăratului. Manifestul imperial avea multe cusururi. Nu se vorbeşte în el, de drepturile istorice ale diferitelor popoare, ci de constituirea teritoriilor naţionale. Or, în trecut s'au colonizat cu elemente străine teritoriile nationale, care astfel pe alocuri au devenit poliglote, din nar fionale ce fusese. Ar fi însemnat să se desmembreze toate provinciile istorice. Bohemia ar fi trebuit să se desmembreze în două provincii, una cehă, alta germană. Dar Cehii nu au fost dispuşi să renunţe la drepturile lor asupra Bohemiei integrale, consfintite de veacuri. Apoi, ce se va întâmpla cu enclavele naţionale? Ce se face cu un oraş german situat în mijlocul poporului ceh ? Manifestul nu dă nici un răspuns, Al doilea cusur a fost felul inegal, cum au fost tratate difer ritele popoare austriace. Polonii au primit dreptul să se unească cu statul polon. În acelaş timp se ceru, ca celelalte naţiuni să rămână la Austria. Situaţia excepțională ce urma să se pregătească oraşului Triesta a nemulţumit pe Croaţi, cari nu permiteau exemptiuni politice pe teritoriul lor. Despre Bosnia şi Herţegovina, provincii comune Austriei şi Ungariei, nu se zice nimic în manifest. Dar cel mai mare inconvenient a fost faptul, că s'a exclus dela transformare Ungaria. Pe cine ar fi putut mulțumi această stare de lucruri ! Manifestul împărătesc a fost incomplet. Răspunsul popoarelor austriace a sosit: toate au refuzat mani festul. Totuşi cancelarul Hussarek a mai încercat să trateze. Cehii n'au sosit, dar au comunicat guvernului austriac în manifestul lor că „pentru poporul ceh nu mai există tratative cu Viena‘), Jugoslavii au sosit, dar au protestat contra faptului, că s'a încercat rezolvirea pro= blemei austriace, fără a o aplica şi Ungariei. Din aceleaş motive lzau respins şi Românii ?). E evident, că Austria a încetat să existe după răspunsurile date de reprezentanţii popoarelor din Austria. Cei cinci deputaţi români s'au constituit în „consiliul naţional român“ in frunte cu deputatul Const. Isopescu-Grecul. Acest con= siliu a declarat insuficient manifestul împărătesc şi a comunicat că se pregăteşte să facă toate demersurile, pentru a uni într'un Singur teris „TNT O 1) Nowak, Sturz, p. 414—415. 2) Neue Freie Presse, 18 X 1918, p. 3. www.dacoromanica.ro 90 JEQDOR BALAN 90° toriu naţional românesc toate provinciile româneşti din Austria şi din Ungaria. Acest consiliu national român a fost, un timp, Singura autoriz tate românească pe teritoriul monarhiei austrozungare präbusite. Având această grea răspundere, consiliul naţional român s'a străduit să facă față noilor împrejurări. La stăruința preşedintelui IsopescueGrecul, s'a rezervat parlamentarilor români, deveniți acuma membrii consiliului national românesc, ziua de 22 Octomvrie 1918 ca să precizeze în parlamentul austriac, în fafa guvernului austriac şi a lumii in¢ tregi, punctul de vedere românesc. Se ştia, că în şedinţa fixată der putafii români vor săzşi ia rămas bun dela Austria, care atât de mult a stăpânit şi atât de crunt isa nedreptăţit pe Români. Membrii color niei române din Viena au ocupat din vreme locurile rezervate pentru privitori. S'au văzut între ei, dame şi domni, civili şi militari. Dz! Isopescu-Grecul a inaugurat seria discursurilor. El a zis, că repetatele apeluri ale lui Wilson au contribuit să accelereze prăbuşirea Austriei. Din cauza „stilizării nebuloase“, manifestul împărătesc n'a satisfăcut nici un popor din Austria. Românii, îndeosebi, au motiv să fie nemulţumiţi, fiindcă Ungaria a fost exceptată. Şi tocmai această Ungarie, unde de secole stăpânesc „conții şi aristocrații trufasi“, ar trebui să fie cuprinsă de marele incendiu. Ea nu trebuie şi nu va scăpa de pedeapsă -prin faptul subitei izolări în care se complace. Zidul, cu care s'a înconjurat, va fi spart şi razele adevărului şi ale dreptății vor lumina întunerecul unguresc. „Noi suntem cinstiţi si ins sistăm asupra dreptului nostru firesc şi indescriptibil, asupra dreptului nostru de autodeterminare şi independenţă. Sunt sigur că vom ajunge la aceste drepturi. Dacă nu, atunci nu este dreptate pe această lume“ !). Românii doresc unirea într'un stat a tuturor provinciilor româneşti din Austria şi Ungaria. Isopescu-Grecul şiza terminat discursul, intonând prima strofă din cântecul „Deşteaptăzte Române“. L-au cântat, stând în picioare, împreună cu el toți deputaţii români şi toată asistența roz mânească. Parlamentarii străini, pătrunşi fiind de sfintenia momen- tului, au ascultat în tăcere, inmarmurifi, acest cântec care însemna redeşteptarea la viaţă politică independentă a unui neam oprimat si nedreptăţit de veacuri. A doua cuvântare a finutzo deputatul Gheorghe Grigorovici, care în acele momente solemne uitase principiile socialiste. „Unirea 1) SrenoaR. Pror. 22/X 1918 p. 444]—4647. www.dacoromanica.ro 91 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL Românilor“ +) zise el, „este un ideal şi o ţintă pe care o vor urmări Românii totdeauna şi în veci, in tot momentul şi în toate impreju- rările, indiferent de constelația politică momentană sau de felul cum se va croi soarta lor“. Dacă Românii, adecă şi cei din regatul liber, se vor uni cu Austria democrată şi federalizată, atunci statul român va gravita spre Adria, iar dacă provinciile româneşti din Austro-Ungaria se vor grupa în jurul regatului României, statul român se va îndrepta spre Marea Neagră. Amândouă soluţiile sunt bune şi acceptabile. Pentru tot cazul, Românii vor şti să acţioneze „repede, fără consi= derare şi fără scrupule“. Bucovina trebuie restituită patriei, de care a fost deslipită acum 140 de ani „într'un fel absolut condamnabil din punct de vedere al dreptului ginţilor“. Ea fusese „cumpărată“ de Austria, aceasta dând în locul banilor — şase armăsari. Din fara românească ce a fost, Bucovina pe cale artificială a devenit ţară poliglotă“ 2). În numele Nemtilor din Bucovina a vorbit deputatul Keschmann care a declarat, că Nemţii din Bucovina doresc să împartă soarta Românilor. Din partea Ucrainienilor a ţinut un discurs Nicolai Vasilco, cerând plebiscit 8). La consiliul national român din Viena s'a înființat o secție mi= litară. A creiat-o Iuliu Maniu. Pentru ziua de 30 Octomvrie 1918 ora 8 seara, del Iuliu Maniu a convocat în restaurantul „Dreher Park“, situat lângă Schânbrunn, o adunare a ofițerilor români aflători atunci la Viena. S'au adunat în grabă aproape 40 ofiţeri români, aparţinând diferitelor unităţi militare austriace. Iuliu Mlaniu, iniţiatorul acestei aduz nări, a explicat celor sosiți, că Austria nu mai există şi că e datoria fiecărui Român să salveze elementul românesc răsfirat asupra regi= mentelor austriace cari luptaseră pe frontul de Vest. La îndemnul sale s'a constituit „Senatul central al ofițerilor şi soldaţilor români“, în fruntea căruia s'a aflat la început căpitanul Traian Popa, iar mai târziu generalul Boeriu %). La început, membrii bucovineni ai acestui senat au fost: Alvirescu Gavril, Reus Eugen, Taniac Filimon si Mun- tean Epifan, S'au primit camere in Ministerul de războiu. Pentru adä- postirea soldaţilor români s'a rezervat cazarma „Franz Ferdinand“ din 1) Adecă a „tuturor Românilor“. 2) Stenocr. Prot. 22/X 1918, p. 4647—4653. 3) Ibidem, p. 4654—64. 4) Taniac FILIMON: „Amintiri de acum zece ani“. www.dacoromanica.ro 92 TEODOR BĂLAN 92 Bezirk X, Trostgasse. Misiunea acestui senat a fost să strângă pe soldaţii români cari porneau spre casă, săzi adăpostească şi, în sfârşit, sai informeze asupra situaţiei. S'a format un cordon controlator pela stațiunile mai mari situate între Varşovia şi Laibach. În aceste stații echipele cordonului informau şi îndrumau pe soldaţii români. S'a întemeiat şi un organ publicistic zis „Timpul Nou“: „Foaia soldaţilor români, organ al senatului central al ofițerilor şi soldaţilor români în Viena“. Redactor a fost Românul din Bucovina, Filimon Taniac. Primul număr a apărut în 21 Noemvrie 1918. ,,Qamarazi*, li se spune soldaţilor români în apelul publicat, „patru ani şi mai bine aţi îndurat cele mai nespuse chinuri şi greutăţi... ca pe nişte oi V'au trimis puternicii împărăției la cäsäpie, flămânzi şi degerafi.. . prin toate ţările Europei a curs sângele vostru şi toată lumea e plină de mormintele fiilor, fraţilor şi părinților voştri... a sosit însă ceasul libertăţii şi pentru voi, Români ardeleni, bucovineni şi ungureni... statul austrozungar s'a prăbuşit şi cu el toată puterea celor ce au dorit să vă poruncească ... să vă stăpânească cu baionete şi să vă numere zilele prin temnițe“. Acest organ publicistic a apărut cu unele întreruperi până în August 1919, şi a fost trimis tuturor pichetelor de ofițeri români răsfirate asupra staţiunilor din cordonul militar amintit mai sus. Din ele soldaţii români, pe rând şi la timp, au putut afla hotărârile consiliilor naţionale din Alba Iulia şi Çernäuti. In Praga s'a înfiinţat o legigne română care la 5 Noemvrie 1918 s'a afiliat senatului din Viena. Graţie activităţii neobosite a acestui senat, s'a strâns in Viena un număr mare de soldaţi. S'a format din ei primul regiment român. Doamnele din colonia română au donat acestui regiment un steag tricolor, care a fost sfinţit în ziua de 17 Noemvrie 1918 în prezenţa soldaţilor români şi a unui mare public român. Din partea consiliului naţional român a vorbit parlamentarul Teofil Simionovici. Dar atunci, în zilele de Qctomvrie şi Noemvrie 1918, fiecare zi însemna © situaţie nouă. Consiliul naţional din Viena a încercat să ia contact cu (Cernăuţii, unde asemenea se începuse o acţiune politică. Neputând pătrunde prin Galiţia revolufionatä, IsopescurGrecul intră în legătură pe cale telegrafică cu consiliul national dela (Cernăuţi, si aflând de hotäririle luate, se supuse lor cerând de urgenţă noi informaţii pentru susţinerea eficace a pretenfiunilor române. Cu acest gest, acţiunea dela Viena s'a afiliat aceleia dela Cernauti. Consiliul national dela www.dacoromanica.ro 93 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 93 Viena s'a disolvat şi membrii lui, fiecare în parte, au devenit organe reprezentative, în diferitele ramuri ale vieţii publice, ale consiliului naţional dela Cernăuţi. După unirea Bucovinei cu România, dzl Isopescul- Grecul a devenit ambasadorul României la Viena. În timp ce deputaţii români din Viena au susţinut interesele Românismului în felul amintit mai sus, în Cernăuţi, unde era con- centrată toată viata politică a Bucovinei, s'au întâmplat importante evenimente politice. Spre deosebire de Viena, unde în Octomvrie 1918 elementele revoluţionare pusese mâna pe putere, situația în Cernăuţi era mai dificilă, de oarece organele guvernamentale s'au menţinut la putere timp mai îndelungat, iar acţiunea Ucrainienilor a ţinut în loc afirmarea Românilor. Ucrainienii se aflau într'o situaţie mai avantajoasă decât Românii, dispunând de legionarii ucrainieni, pe cari statul austriac din motive foarte transparente îi dislocase în Bucovina. Comandantul acestora era arhiducele Wilhelm, pe care Austria îl lansa pentru tronul Ucrainei. Afară de aceasta, Ucrainienii puteau conta la sprijinul elementelor din Galiţia orientală, cu cari şi de altfel se aflau în perfectă concordanță. Incurajati de promisiunile făcute lor de fostul cancelar Seidler, parlamentarii ucrainieni din Austria s'au constituit, în ziua de 18 Octomvrie 1918, în oraşul Lemberg în consiliul naţional ucrainean zis , Ucrainsca nationalna Rada“, în frunte cu parlamentarul Petruşevici, reclamând pentru provincia ucraineană Galiţia orientală dela San, teritoriul rutenesc din Ungaria şi Bucovina până la Sirete cu oraşele Cernăuţi, Strojinet şi Sirete. Aceste teritorii se constituiesc astfel în „Statul ucrainean“, care mai târziu va urma sä-si fixeze atitudinea politică externa: Alipirea la statul austriac federativ sau la Ucraina 1). In baza acestei hotäriri, parlamentarii ucrainieni din Bucovina au convocat o adunare la Cernăuţi pentru ziua de Duminică, în 3 Noemvrie 1918, Aici s'a stabilit că de teritoriul naţional ucrainean din Bucovina se tin: oraşul Cernăuţi, judeţele Zastavna, Cotmani, Vascaufi, Vijniţa, Cernăuţi, Sirete şi unele comune din judeţele Rădăuţi, Suceava si " Câmpulung. „Rada“ este somată să ia imediat puterea şi să pregă= tească unirea cu Ucraina 2)/ S'a cerut astfel suveranitatea ucraineană asupra întregii Bucovine. Între timp au sosit la Cernăuţi toți deputaţii ucrainieni originari din Bucovina. Aceştia au ocupat în ziua de 6 1) Bukowyna, No. 36 din 25/X 1918. 2) Ibidem 10/XI No. 38, si Czern. Morgenblatt, 4/XI 1918 No. 156. www.dacoromanica.ro 94 TEODOR BĂLAN 94 Noemvrie 1918 instituţiile publice, destituind pe vechii funcţionari austriaci, între ei şi pe guvernorul Bucovinei. In dimineaţa zilei de 6 Noemvrie 1918 mari afişe lipite pe zi- durile Cernăuţilor vestiră populaţiei din Cernăuţi trecerea puterii publice asupra delegaţiei cernäutene a Radei din Lemberg: Au fost ocupate: comanda corpului de jandarmi, prefectura poliţiei, poşta, biroul căilor ferate, administraţia financiară şi Banca Ţării Bucovina. Primăria a fost luată în seamă de învățătorul ucrainean Bezpalko. In timp ce populaţia citea afişele, o delegaţie a Radei cernäutene, acompaniată de un pluton de legionari ucrainieni, s'a dus, la orele 11% a. m. la guvernorul Bucovinei somandu-l să predea puterea. Acesta răspunse că nu poate preda puterea decât unei delegaţii mixte ucrainozromâne. Dar delegaţia ucraineană a insistat şi atunci guvernorul Bucovinei, cedând forței, s'a retras 1). Dar faptul că guvernorul Bucovinei a cedat forței nu era pe placul Ucrainienilor cari doriau să demonstreze că trecerea puterii în mânile lor a fost efectul unei înțelegeri. La congresul de pace se puteau ridica momente vajnice contra acestui fel de acaparare a puterii publice. Din încurcătura, în care au intrat, iza salvat un Român: deputatul Aurel Onciul, Îi cunoaştem convingerile politice. Dar nu puteam crede că dânsul, văzând că dinastia de Habsburg şiza terminat rolul politic, să nu poată adopta unirea Bucovinei cu vechiul regat, propagată de toți intelectualii români din Bucovina. El nu trebuia să inventeze această idee, o avea de a gata. Dar nici un fel de persuasiune nu a fost în stare sd-l facă a-si schimba atitudinea. Văzând că intelectualii românii nu-l urmează, el -convocă pentru ziua de 3 Noemvrie 1918 o adunare a Românilor, semnând pe biletul de învitare şi pe ceilalți deputaţi români. Vezi bine, fără ştirea şi fără încuviințarea lor. Această „adunare constitutivă“ nu avu loc, din lipsă totală de participanţi. Fiind respins de publicul român, Aurel Onciul s'a apropiat de membrii Radei ucrainiene, tratând cu ei asupra desmembrării Bucovinei. Ucrainienii lzau ţinut la început în rezervă, intentionand a se servi de el numai în caz de nevoie. Dificultatea pentru ei s'a ivit în momentul, când guvernorul Bucovinei a refuzat să le predea de bună voie puterea. Atunci Ucrainienii au luat contact cu Aurel Onciul şi au căzut de acord cu el asupra ur- mătoarelor lucruri : Bucovina neîmpărţită trece în seama Românilor si 1) Czern. Morgenblatt, T/XI 1918 No. 159. www.dacoromanica.ro 95 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 9% Ucrainienilor. Împărţirea se va face ulterior, comună de comună. In comunele mixte reprezentanța comunală va hotărî, cărui teritoriu doreşte să aparţină. In oraşul Cernăuţi se instituie o administraţie interimară cu membrii români şi ucrainieni. Ucrainienii prezentândușse in după masa zilei de 6 Noemvrie 1918, guvernorul, văzând aranjamentul, le predă de bună voie puterea. Aranjamentul făcut de Aurel Onciul cu Ucrainienii a fost un act de miopie politică, sau chiar de trădare naţională. Căci Ucrainienii au ocupat întâiu oficiile din Cernăuţi, punând astfel mâna pe Bucovina, iar în urmă au declarat guvernorului austriac că sunt gata să împartă puterea cu Românii. Era irelevant, dacă ei se prezinta cu sau fără Aurel Onciul. Rezultatul rămâne acelaş : stăpânirea ucraineană asupra întregii Bucovine. A fost ruşinos faptul, că s'a găsit un Român, care a dat mână de ajutor la înstrăinarea Bucovinei. Pe lângă acţiunea politică inaugurată la Viena de deputații roz mâni, se mai constată activitatea rodnică a refugiaților bucovineni. Aceştia, părăsind Bucovina, au început în regatul român o vie prog pagandă publicistică pentru susținerea drepturilor politice ale Românilor asupra Bucovinei. Numărul lor a fost mărit cu o serie de tineri ror mani, ofiţeri şi soldaţi austriaci, cari căzând in prinsoarea rusească au reuşit să formeze cu timpul un corp de voluntari Dose cari s’au pus în slujba statului român. Refugiații români din Bucovina au desvoltat în sabii român Oo propagandă naţională şi politică foarte intensă. Ei întâiu au publicat articole în cotidianele din Bucuresti, iar în urmă în „Revista Buco vineif, întemeiată de ei în primăvara anului 1916. Întäiu au cerut Intrarea in războiu a României împotriva Puterilor centrale. Odată realizată această primă dorinţă a lor, ei în urmă au stăruit pentru retrocedarea Bucovinei integrale, în hotarele ei istorice. Dar, negreşit, aceste două acţiuni politice, cea dela Viena şi cea din regatul român, nu putea să stea mult timp izolate. Ele trebuia să se întâlnească, pentru a se contopi in una singură. Oraşul Cerz näufi a fost menit să fie locul de întălnire. Miscarea națională ince pută aici, de un mănunchiu de intelectuali români, a absorbit cele «două acţiuni politice amintite mai sus. E adevărat, că în Octomvrie 1918 nu se aflau în Bucovina decât puţini intelectuali români. À, rămas nerecrutat numai un număr infim de Români intelectuali şi în seama acestora a căzut obligaţia să www.dacoromanica.ro 20 TEODOR BĂLAN 96 jraducă in faptä, ceea ce fraţii Jor răsfiraţi pe foafe fronfurile şi prin mulfe {ari simțeau şi doriau. A fosf un mare noroc penfru Românii din Bucovina, că în zis ele de Octomvrie 1918 se afla în Cernăuţi dsl prof. univ. Sexţil Puşcariu. Delui are marele merit de a fj inauguraţ în acele zile mez morabile mişcarea polificä din Bucovina şi a o fi îndrumaţ pe calea cea dreapță. Dela Dlui a pornif ideia înființării unui ziar român. Infapfuirea acesfei idei cerea pe afunci o bund doză de enfuziasm şi de curaj. In Cernăuţi, oraşul poliglot unde se aflau mai multe naţiuni, cari se bänuiau reciproc, acţiunile polifice puteau fj foarte uşor con- frolate de auforifafi. Si auforifatile ausfriace erau pe afunci in plină acfivifate. Exisţa guvernorul Efzdorf cu pleiada sa de funcţionari poz litici şi politienesti, şi in urmă generalul Equard Fischer, şeful cor pului de jandarmi. In-plus, se afla la Cernăuţi şi comanda legiunii ucrainiene. Toate la un loc, sau chiar numai unul din aceste oficii, erau destul de pufernice pentru a pufea înăduşi mişcarea românească ireden{a. Dar ideia înfiinţării unui organ românesc, qdafä de del Sextil Puşcariu, a prins radacini fof mai pufernice şi cerea să fie infäptuifä. Astfel în ziua de 12 Octomvrie 1918, deci inainfe de lansarea mar nifestului imperial, un număr mai mare de infelecfuali români, în frunte cu del Sextil Puşcariu, s'au infrunif la un sfaf în locuința mer dicului Isidor Bodea. Aici s'a diseuţaţ situatia politicä. Toţi erau ge părere, că Austria frage de moarte şi că Românii din Bucovina rez buie să se organizeze in aşa fel ca să poafä infimpjna evenimenfele politice care se infrezäreau. S'a hoţăriţ infemeierea unui ziar românesc şi acestuia i s'a zis „Glasul Bucovinei“, adeca glasul infregii Buco- vine, neimparfite şi nedesmembrate. La 17 Ocţomvrie 1918 fu lansaf manjfesful imperial. Grupul de intelectuali români din jurul Delui Sexfil Puşcariu au văzuţ în acele momente prevederile lor infäptuite. De fapt, Austria a inţrat în agonje. Discuţiile avuţe cu Aurel Onciul, pentru a-l convinge, că singura afitudine corecță este a reclama foafa Bucovina penfru Roz mani, n'au af nici un rezulfat. La urmă, Onciul a facut o conz cesie. À promis să ia contact cu colegii săi parjamenfari din Viena şi să prezinfe apoi dorinţele lor. După plecarea lui, a apärut , Glasul Bucovinei“, în ziua de 22 Octomvrie 1918. In a] doilea număr se făcu prohodul Ausţriei. In acest fimp a sosit dela Sforojinef lancu www.dacoromanica.ro 97 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 97 Flondor şi a luat imediat contact cu grupul intelectualilor români. Iancu Flondor era o frumoasă achiziţie. Era inteligent si energic, era călit în luptele politice pe care le purtase pe vremuri, si, în urmă, era omul care se bucura de vază la toţi Românii din Bucovina. E! s'a pus în slujba revendicărilor naţionale şi a ajuns repede în fruntea mişcării naţionale dela Cernăuţi. Dacă dA Sextil Puşcariu a inaugurat acțiunea românească din Octomvrie 1918 şi iza dat primele îndrumări, lancu Flondor are me- ritul de a fi asigurat victoria. Iancu Flondor a făcut, chiar dela început, toate pregătirile pentru convocarea adunării reprezentanţilor poporului român din Bucovina. Această adunare a avut loc în ziua de 27 Octomvrie 1918. Aici s'a hotărît unirea Bucovinei integrale cu celelalte {ari românești într'un stat naţional independent. Adunarea s'a declarat „constituantă“, ale- gând un „consiliu naţional“ de 50 membri. Preşedintele consiliului naţional a fost părintele Dionisie Bejan. Acest consiliu a instituit gu= vernul Bucovinei, care era alcătuit din Iancu Flondor ca şef şi din 14 secretari de stat 1). Hotäririle constituantei au fost comunicate în scris guvernorului Etzdorf. Acesta n'a dat la început nici un răspuns. A aşteptat să vadă, ce rezultate va da acţiunea Ucrainienilor sprijinită de Aurel Onciul. Hotäririle Ucrainenilor i s'au adus la cunoştinţă în seara zilei de 3 Noemvrie 1918. In consecinţă el învită la sine pentru a doua zi pe lancu Flondor. Dar acesta răspunse că nu se va deplasa, până când nu va primi răspuns la hotăririle tonstituantei româneşti din 27 Oc- tomvrie 1918. Totuşi, aceşti doi bărbaţi s'au întălnit în această zi pe teren neutral, în casa fostului mareşal al Bucovinei, Alexandru Hurmuzachi. Guvernorul Etzdorf a stăruit pe lângă Iancu Flondor să cadă de acord cu Ucrainienii. Făcând aluzie la acţiunea lui Aurel Onciul, dânsul a zis că sub patronajul său au avut loc tratative şi s'a convenit ca Bucovina să fie guvernată de reprezentanții ambelor naţiuni. Românii să stăpânească Sudul Bucovinei până la Sirete, Ucrainienii Nordul țării până la Prut, iar regiunea între Prut şi Sirete să fie deocamdată un condominiu. Flondor a respins propunerea şi a cerut puterea asupra întregii Bucovine. In urmă se ştie, ce a urmat. Ucrainienii, la 6 Noemvrie 1918, au ocupat oficiile publice din Cernăuţi, iar Aurel Onciul urma — în 1) Monitorul Bucovinei No. 1 din 14/XI 1918. 12629 [d www.dacoromanica.ro 98 TEODOR BĂLAN 98 teorie — să ia puterea asupra Sudului Bucovinei. Se părea un mo= ment, că acţiunea românească inaugurată de Sextil Puşcariu şi con= dusă de Iancu Flondor va eşua. In acele momente grele Iancu Flondor s'a adresat regelui Fer- dinand, implorând intrarea armatei române. Vasile Bodnărescu a dus adresa la Iasi şi s'a întors după puţine zile cu rezultat — negativ. Marghiloman, ministrul preşedinte român, nu s'a putut hotărî să tri- mită armata română în Bucovina. Bodnarescu a plecat a doua oară la Iasi; de data aceasta l-a găsit pe generalul Coandă, şef al guver- nului român, care dădu răspuns afirmativ. De cum s'a răspândit ves: tea la Cernăuţi, că armata română e pe cale să vină în Bucovina, membrii constituantei, ai guvernului provizor, şi, peste tot, toată suflarea românească aştepta, zi de zi, cu mare nerăbdare să vadă intrând in oraş dorobantul român. La „Casa naţională“ românească mai multe zile de a rândul erau adunaţi intelectualii români, domni şi doamne, acestea din urmă cu buchete de flori în mână, apoi membrii societăţii corale „Armonia“, pentru a întimpina cu flori şi cântece pe solii Ro- mânici liberatoare. Divizia VUI-a a primit la 5 Noemvrie 1918 ordinul de a intra în Bucovina. S'au mobilizat la repezeală soldaţii regimentelor 16, 29 şi 37 infanterie şi regimentele de Roşiori No. 3 si 8. Generalul Iacob Zadic şi colonelul C. Rovinaru întâiu erau să trimită trupe la Suceava, iar mai târziu să ocupe treptat toată Bucovina 1). În ziua de 8 Noemvrie 1918 Divizia VIII-a era gata de intrare în Bucovina. Cu acest prilej comandantul ei finu să adreseze solda- ților, cari aveau misiunea să elibereze Bucovina, următoarele cuvinte încurajatoare : „Vouă v'a păstrat soarta norocul a păşi cei dintâi pe "pământul scump al Bucovinei. Fiţi mândri, arätati-vä demni de încre- derea ce s'a pus în voi... Doresc spornicie pasului ce faceţi şi Vă zic: Cu Dzzeu înainte“. Mai multe aeroplane româneşti, sburând deasupra Cernăuţilor, au aruncat, manifeste, vestind astfel Românilor bucovineni desființarea frontierei dela Iţcani. „Trecând hotarul, pus între voi de o soartă vi- tregă acum o sută şi mai bine de ani, hotar care n'a putut nici odată să ne despartă şi inimile, trupele române sosesc în mijlocul vos= tru, aducându=Vă dragostea şi sprijinul lor pentru libertatea înfăptuirii 1) Toate ordinele referitor la Divizia VIIl=a se găsesc în „Bucovina“, în cin» stea ostasilor Diviziei a VIII-a: www.dacoromanica.ro Gen. Zadic, înconjurat de membrii guvernului provizor, anunță luarea în stăpânire a întregii Bucovine. Cernăuţi 11 Noemvrie 1918 www.dacoromanica.ro 66 TRIGNOW I1nlodZyad NI WNIAOOnd 100 TEODOR BĂLAN 100 dorințelor născute din dreptul legitim al popoarelor de a dispune de soarta lor“. Suceava fu ocupată în ziua de 8 Noemvrie, iar în Cernăuţi, de unde Ucrainienii, legionarii şi şefii politici, se retraseră cu câteva zile înainte, armata română intră în ziua de 11 Noemvrie 1918. Gee neralul Jacob Zadic a fost primit în „Casa naţională“ românească de un imens public român, care lza bineventat şi lea acoperit cu flori. Iancu Flondor a rostit o cuvântare înduioşătoare, strângând la urmă în braţe pe generalul Zadic. Un moment aceşti doi bărbaţi stăteau imbrätisati, unul la pieptul altuia „ca doi fraţi iubitori, cari după o lungă şi dureroasă despărțire se întâlnesc spre a nu se mai despărţi nici odată“. Armata română, ocupând Bucovina, a fost pusă la dispoziţia guvernului provizor dela Cernăuţi. S'au şi lansat manifeste, în care populaţia a fost înştiințată de ocuparea sävärsitä şi somata să se liniz ştească. Sextil Puşcariu, secretarul de stat pentru Externe, s'a străduit să intre în legătură cu Românii din Basarabia şi Ardeal. Unora leza comunicat, că în Bucovina s'a stabilit domnia românească, iar pe ceilalți iza îndemnat să nu se împace cu nici un pret cu Ungurii. Dar prin hotărirea constituantei din 27 Octomvrie 1918 nu s'a împlinit decât o parte a programului dorit şi cerut de Români. S'a luat în stăpânire Bucovina şi s'a hotărît a o uni „cu celelalte ţări româneşti într'un stat naţional independent“. Formula era vagă şi da loc la multe explicaţii. Cum Austria a dispărut, hotărârea consti tuantei bucovinene însemna, că Bucovina se uneşte cu celelalte proz vincii româneşti ale fostului imperiu austrozungar. Deci se întemeiază un al doilea stat românesc pe lângă cel existent. In cazul acesta, Roz mânia rămânea pe din afară. Or, lucrul acesta n'a fost intenționat, ci se doria unirea Bucovinei cu Regatul român. Era de preterat unirea directă cu statul român. Cealaltă soluţie a unirii cumulative cu statul român a provinciilor româneşti din AustrozUngaria nu era rez comandabilă. Doi factori au insistat ca Bucovina să se unească direct cu rez gatul român: Ion I. C. Brătianu şi refugiații bucovineni. Primul, politician cu experienţă, doria să aibă fapte împlinite atunci, când se va prezenta la conferința de pace. Înconjurul peste Ardeal îi părea greoi şi inutil. lar refugiații erau fideli programului lor. Ei cereau, ceea ce ceruseră de patru ani încoace: unirea Bucovinei cu Vechiul Regat. www.dacoromanica.ro & G 9 S > z Fs) S œ 8 = = x 9 = F Gen. Zadic, însoţit de Iancu Flondor, comunică populaţiei unirea Bucovinei cu regatul României. Cernăuţi www.dacoromanica.ro 102 TEODOR BÂLAN 102 În şedinţa constituantei din 25 Noemvrie 1918 Iancu Flondor, resumând ideile exprimate, admise că este necesar să se stabilească raportul politic al Bucovinei cu regatul României. În consecință s'a hotärit, să se convoace pe ziua de 28 Noemvrie 1918 congresul ge= neral al populației din Bucovina. , Pentru Români lucrurile erau limpezi. La congres ei urmau să hotărască unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României. În seama guvernului provizor cădea sarcina să pregătească con= gresul. În acest scop Iancu Flondor luă contact cu reprezentanţii cez lorlalte naţiuni. Evreii, învitaţi să adere la unirea Bucovinei cu regatul României, au preferat să rămână în echivoc. În manifestul lor ei au cerut recunoaşterea lor ca popor, egalitatea în tratament şi dreptul dc autodeterminare, un drept pe care ei nu specifică, în ce fel ar dori săzl exercite. Totodată s'a anunțat convocarea constituantei evreesti, care va stabili raporturile cu „noul stat“ care va fi să se înființeze în Bu- covina 1). Dar proiectata constituantă a lor nu a avut loc niciodată, iar anunţul cu fixarea raporturilor cu noua putere care se va institui în Bucovina însemna, că Evreii doresc să stea în neutralitate expec= tativă, pentru ca, la urmă, să poată merge alăturea de învingător. Ati tudine oportunistă, politică, pasivă care lasă în seama altora să creeze situaţiuni politice. Polonii au aderat dela început la unirea cu statul român. Ase= menea şi Germanii. Cu reprezentanţii acestora Flondor a avut o dis= cutie în ziua de 23 Noemvrie. El le ceru răspuns până în seara zilei de 26 Noemvrie. Pentru a putea da răspunsul cerut, Germanii au ţinut un congres al lor în ziua de 26 Noemvrie, în care, au ho= tărit să adere la unirea Bucovinei cu regatul român. Un reprezentant al lor a fost ales, pentru a face această declaraţie la congresul român din 28 Noemvrie. Congresul, convocat de guvernul provizor, s’a ţinut în Cernăuţi, în sala sinodală, în ziua de 28 Noemvrie 1918. Dionisie Bejan, pre= şedintele consiliului national, a deschis congresul cu o cuvântare paz triotică. „Vă salut“ zise el „cu inima înduioşată pe voi, fruntasilor neamului românesc din Bucovina, cari aţi venit cu suflet curat şi cu inima învăpăiată din tus patru unghiurile ţării ca să aşezaţi cea dintâi piatră fundamentală, pe care să se clădească trainic şi neclintit Ro- mânia Mare“. 1) Czern. Morgenblatt 18 X 1918 No. 142 p, 2—3. www.dacoromanica.ro Un serviciu divin cu participarea autorităţilor româneşti. Cernăuţi primăvara 1919 www.dacoromanica.ro £OT TVIGNON INlOdzZya NT YNIAODNE £OI 104 TEODOR BĂLAN 104 După Dionisie Bejan, lancu Flondor a ocupat fotoliul preziden= fial. După rostirea salutului basarabeanului Pan Halipa şi al ardelea- nului Crişan, d-1 Iancu Nistor a documentat din punct de vedere istoric dreptatea actului de unire a Bucovinei cu regatul României." Bucovina tot timpul făcuse parte din statul Moldovei, în cuprinsul ei sunt urme neşterse, săpate în piatră, doveditoare de activitatea strä= moşilor noştri. Secole deza rândul fara Bucovinei a fost apărată de Români. Actul dela 1774 a despărţit fraţi de fraţi. Resumând toate momentele d=sa propune: : „Unirea necondiționată şi pentru vecie a Bucovinei “în vechile éi hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României“. Propunerea a fost votată de toți membrii congresului. Au urmat declaraţiile de aderenţă ale Polonilor şi Germanilor. Reprezentantul german şi=a terminat declarația cu următoarea frază: „Şi astfel cu ajutorul lui D=zeu să mergem drumul cel nou, pe care nizl indică mersul istoriei“, Prin actul unirii Bucovinei cu regatul României s'a desfiinţat © mare nedrepiate istorică. O provincie, bogată în monumente isto= rice, plină de urme alc activităţii din trecut, locuită de un popor inteligent şi energic, a revenit la fara, de care fusese deslipita pe vremuri. Toti martirii causei nationale româneşti din Bucovina, peste mormintele cărora s'a aşternut ceața uitării, toți fiii Bucoz vinei cari în diferitele războaie, ce-te purtase Austria, au căzut, văr= sânduzşi sângele pentru un ideal străin, şi în urmă toți soldaţii armati române căzuți pe câmpul de luptă pentru desrobirea fraţilor or, vor dormi un somn uşor. Li sa împlinit dorinţa, li sa îm= plinit visul. www.dacoromanica.ro ANEXE Originalele anexelor sunt proprietatea autorului, afară de anexa 1, care aparţine d-lui Salo Weisselberger, şi de anexa 20, dzlui maior Jacob Iaskiewicz. Amândoi domnii locuesc in Cernăuţi. 1. 1914 Septemvrie 2 Locotenentul rus Pigarevschi cătră Salo Weisselberger, primarul Cernăuţilor. ÎI somează să predea oraşul Cernăuţi Ich melde, dass den 20 August, 2 September, haben das rus- sische Herr Cernovice vernommen. Von heute an ist die Stadt in unsere Hände. Ich melde den Einwohnern, dass im Fall, wenn ein Schoss sich hôren wird, dann wird die Stadt sofort vernichtet. Ich befehle den Einwohnern, dass niemand bei den Fenstern und an die Balkonen sich bewies ; dass die Fenster mussen in verlauf der Nacht hell bez leuchtet sein; die Hotelen mussen menschenrein und verschlossen. Dafiir verfliichte ich mich unterhalten wollen ungefahr in der Stadt Cernovice. . Wenn ein Wiederstand sein wird, dann werden die Leutc, welche bei uns sich finden, erschossen und die Stadt vernichtet. Komendant der Stadt Cernovice 2. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 2 Primarul Cernăuţilor comunică populației iminenta ocupare a ora şului din partea trupelor ruseşti Kundmachung Die Landeshauptstadt Czernowitz habe ich heute nachmittags um halb 3 Uhr an die russischen Truppen übergeben ; ob eine Besetzung der Stadt stattfinden wird, wird später noch bekannt gegeben werden. Sollte eine solche stattfinden, wurde die Schonung des Lebens und Eigentums der Biirger unter der Bedingung garantiert, daf nicht das Geringste unternommen wird, wodurch russische Soldaten oder dem russischen Militar gehôriges Eigentum:irgendwie Schaden leiden würde. Ich habe mein Wort verpfândet, da die Bevélkerung sich ruhig, zuvorkommend und friedlich den russischen Truppen gegeniiber ver= www.dacoromanica.ro 106 TEODOR BĂLAN 106 halten wird, und gebe der bestimmten Erwartung Raum, daf mich die Biirgerschaft nicht eines Wortbruches schuldig machen wird. Fur den Fall eines Einmarsches der russischen Truppen diirfen der getroffenen Vereinbarung gemăb Balkone und Fenster nicht be setzt sein; wobei ich noch besonders darauf aufmerksam mache, dah die Stadt im Falle auch nur eines Schusses aus der Mitte der Bevălz kerung, mit der Demolierung durch Kanonen bedroht erscheint. Nicht leerstehende Wohnungen sind während eines allfalligen. Einzuges zu beleuchten. Ich appeliere nochmals an die Einsicht der Bevélkerung, sich ruhig, besonnen, und dem Ernste der Lage entsprechend zu benehmen, sich insbesondere jedes Zurufes zu enthalten, da die Stadt im Ger genfalle namenloses Unglück gewărtigt. Für die Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung wird bis zu cinem eventuellen Einmarsche der russischen Truppen die Biirger+ wehr Sorge tragen, deren Anordnungen piinktlichst und unweigerlich Folge zu leisten ist. Der Biirgermeister : Dr. Weisselberger 3, Cernăuţi, 1914 Septemvrie 3 Primarul Cernăuţilor comunică populaţiei că a fost impusă de auto ritäfile militare ruseşti cu suma de 300.000 cor. austriace An die Bevălkerung der Stadt! Bis heute 2 Uhr Nachmittag muss dem H. Kommandanten der hier einmarschierten russischen ‘Truppea gepragtes und gestanztes Gold und Silber im Werte von 300.000 Kronen übergeben werden. Die zu übergebenden Wertsachen sollen lediglich als Garantie für das korrekte Verhalten der Bevôlkerung den russischen Truppen in unserer Stadt gegeniiber bilden und wurde deren Riickgabe zu- gesichert. Fiir jeden Fall jedoch iibernimmt die Stadt die Verpflichtung, den Wert der übergebenen Wertgegenstände zu ersetzen. Ich fordcre jeden einzelnen der Bewohner dieser Stadt auf, alles, was er an Gold und Silber besitzt, unbedingt zur Verfügung zu stellen, denn jeder Einzelne ware, wenn er dieser Aufforderung nicht nachkommt,” verantwortlich für das schreckliche Ungliick, dem die Stadt anheimficle. Je zwei Delegierte mit einer von mir gefertigten Legitimation ausgestattet, werden von Haus zu Haus gehen, überall die vorhandenen Wertgegenstande in Gold und Silber gegen Hinterlassung einer Bex stätigung abnehmen. uch muf jeder, bei dem die Delegierten nicht vorgesprochen haben, bis spätestens 12 mittags die in Rede stehenden Wertgegen- stande im Magistrate I Stock, Tiir 24 abliefern. Ich ermahne jeden Einzelnen dringend, den Delegierten willig www.dacoromanica.ro 107 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 107 und mit tunlichster Beschleunigung geprăgtes Gold und Wertsachen zu übergeben, damit unter keiner Bedingung die festgesetzte Frist versaumt werde. Niemand soll Schaden leiden, aber wehe dem, der aus welchen Griinden immer die Ausfolgung der in seinem Besitze befindlichen Gold und Silbermünzen, Gold und Silbergegenstande verweigern oder den Besitz verheimlichen wiirde. Der Bürgermeister : Dr. Weisselberger 4. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 3 Populaţia orașului Cernăuţi este somata să predea armele Kundmachung betreffend die unbedingte und sofortige Ablieferung von Waffen aller Art. An die Bewohner der Stadt Czernowitz ! Der Herr Kommandant der einmarschierten Truppen hat unter Androhungen mit unnachsichtlich durchzufiihrenden Bestrafungen der Gesamtbevôlkerung die Ablieferung von Waffen aller Art verlangt. Ich fordere jeden Einzelnen auf, in seinem Besitze befindliche Waffen, welcher Art immer, unbedingt und sofort dem Stadtmagis= trate abzuliefern. Eine Nichtbefolgung dieses Befehles wiirde die schrecklichsten Folgen für die Besitzer der Stadt und ihrer Bevélkerung haben. Der Biirgermeister: Dr. Weisselberger 5. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 3 Populaţia Cernăuţilor este somata să nu se apropie de sentinelele ruseşti cari au ordin să facă uz de ‘arma Kundmachung Das Betreten von Plätzen, auf welchen russische Wachposten aufgestellt sind, ist laut Anordnung des Stadtkommandanten strengstens verboten. Wer auf den ersten Aufruf der Wache nicht stehen bleibt, wird unnachsichtlich sofort erschossen. Der Biirgermeister: Dr. Weisselberger www.dacoromanica.ro 108 TEODOR BĂLAN 108 6. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 3 Se comunică populaţiei oraşului Cernăuţi unele măsuri polifienesti Kundmachung Im Auftrage des Kaiserl. russ. Militarkommandos wird verordnet wie folgt ; I. Ansammlungen des Publikums, dann das Herumstehen auf Gassen, Plätzen, Trottoirs ist strengstens verboten. II. Die Kaufmannschaft wird aufgefordert, die Verkaufslăden von TZ Uhr früh bis 7 Uhr Abends offen zu halten, widrigenfalls die Off- nung mit Gewalt erzwungen werden und der Ladeninhaber Schaden leiden würde. III. Branntwein= u. Bierschanken sind ausnahmslos gesperrt zu halten. Zuckerbăckereien, Kaffehăuser und Restaurants diirfen in der Zeit von 6 Uhr Früh bis 7 Uhr Abends offen stehen, doch ist auch in diesen Betrieben der Verkauf oder Ausschank von Spirituosen jeder Art strengstens verboten. IV. Waffen und Munition ausnahmslos sowie Gegenstände, die aus dem Besitze des russ. Militärs herrühren, sind sofort im Magistrate abzuliefern. V. Die Haustore diirfen erst um 6 Uhr Frith geăffnet werden und sind um 8 Uhr abends zu schliessen, Nach 8 Uhr darf sich Niemand auf der Gasse zeigen. VI. Die mit Abzeichen (Armbinde) versehene Bürgerwehr ist auch weiterhin mit der Aufrechthaltung der Ruhe und Ordnung be- traut. ~ Ihre vornehmste Aufgabe besteht in der Hintanhaltung von Sammlungen des Publikums und Verhinderung des Stehenbleibens von Passanten. — Sie wird, wenn ihren Weisungen nicht augen- blicklich Folge geleistet wird, milit. Assistenz in Anspruch nehmen. Die Folgen wird der Zuwiderhandelnde sich selbst zuzuschreiben haben. VII. Den Eltern wird nachdriicklichst nahegelegt, dafür Sorge zu tragen, daB ihre Kinder oder Pflegebefohlenen nicht mit Kinder- schusswaffen (Spielpistolen etc.) herumhantieren, da selbst ein Schuss aus solchen Spielzeugen die unberechenbarsten Folgen nach sich ziehen kônnte. Czernowitz, am 3. September 1914. Der Birgermeister: Dr. Weisselberger www.dacoromanica.ro 109 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 109 Cernăuţi, 1914 Septemvrie 6 Se comunică populaţiei oraşului Cernăuţi că contribuţia de 300.000 cor. austr. a fost iertată de autorităţile ruseşti Kundmachung Uber Anordung Sr. Excellenz des Herrn Oberkommandanten wurde die eingeforderte und Dank der Opferwilligkeit der Bevélkerung zeitgerecht aufgebrachte Kontribution dem Stadtmagistrate zwecks Riickstellung an die Eigentiimer wieder gegeben. Ich danke der Biirgerschaft herzlichst tiir die so wacker be tătigte Opferwilligkeit und bitte sie dringend, die bisher bewiesene ruhige und besonnene Haltung auch weiterhin zu bewahren. Gegenwartig wird eifrigst an der Sichtung und Ordnung der Gegenstände zwecks glatter Abwickelung der Rückgabe gearbeitet. Nach Abschlus wird der Zeitpunkt und die Art, in welcher die Riickgabe der eingelieferten Gelder und Wertsachen durchgeführt werden soll, besonders bekannt gegeben werden. Der Biirgermeister Dr. Weisselberger 8, Cernăuţi, 1914 Septemvrie 8 (August 26). Generalul rus Ariutinov face cunoscut că a iertat populației contribuţia impusă Primarele oraşului Cernăuţi aduce populaţiei la cunoştinţă ur- mătoarea scrisoare a Excelenței Sale domnului general Ariutinov. Cătră popoarele oraşului Cernăuţi : Pentru a arăta cât de dureros şi nedrept a fost din partea Au= striacilor a pune populaţiei pacinice din Camenef o cerere neaştep= tată şi aproape nemai auzită, am hotărît să las să simtă aceasta si locuitorii din oraşul Cernăuţi. Eşind Austriacii din Camenet au dat banii îndărăpt. Si eu Vă înapoiez banii şi anume fără chiar săzi fi luat în primire, de oarece nu convine sufletului poporului rus a supăra şi pedepsi o populaţie pacinică. Sunt convins de pacinicia şi prevenirea amabilă a locuitorilor din Cernăuţi faţă de trupele ruseşti si de aceea nu aflu de trebuinfa nici o cauţiune. ntâmplânduzsă însă să se întimpine trupele ruseşti cu oarecare neprietenie din partea locuitorilor, atunci voi şti să aflu mijloace de= stule pentru a=mi asigura ascultarea trebuitoare. General Ariutinov www.dacoromanica.ro 110 TEODOR BĂLAN 110 Rog să binevoifi a aduce publicafiunea de mai sus, cu care mă declar deplin înţeles, la cunoştinţa oraşului. General Navrocki Orig. : rus. nemf. rom. ruten. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 10 Se comunică populaţiei oraşului Cernăuţi unele măsuri polițienești Kundmachung Die Bevôlkerung wird nochmals dringend aufgefordert, An- sammlungen auf den StraBen und Plătzen zu unterlassen und jeden Zusammenlauf zu vermeiden, auf den StraBen nicht stehen zu bleiben, nach 8 Uhr abends nicht mehr auszugehen, überhaupt alles zu vers meiden, was die freie Passage verhindert. Sollte auch diese letzte Mahnung fruchtlos bleiben, wiirden die Zuwiderhandelnden unnachsichtlich arretiert und strengstens bestraft werden. Der Biirgermeister Dr. Weisselberger > 10. Storojineţ, 1914 Septemvrie 15 Căpitanul rus P. Diacicof, ocupând oraşul Strojineţ, ia măsuri de siguranță Publicatiune Cătră populatiunea oraşului Storojineţ si împrejurime : 1. Începând din ziua numită mai sus subsemnatul comandant ia asupra sa toată puterea de stăpânire în teritoriul ocupat al distric= tului Storojineţ. . 2. Subsemnatul deci provoacă populafiunea de toate naţiunile şi confesiunile din teritoriul numit ca să urmeze ocupafiunea civilă obicinuită, să oinită toate certele naţionale şi confesionale şi să se privească de aflătoare sub stăpânirea imperială rusă. 3. Pe toate edificiile publice trebue depărtate insigniile austriace şi înlocuite cu steagul naţional imperial rus. Steagul constă din trei colori, cari urmează după olaltă de alungul în următoarea ordine şi anume : sus alb, mijlocul albastru şi jos roş. Lungimea steagului va fi 2 metri şi lăţimea fiecărei colori 30 centimetri. ; 4. Pentru cazul vr'unei insultäri sau înlăturări forțate a stea» gului imperial rus, primarul va fi judecat după dreptul de războiu, iară oraşul va fi sfărămat. 5. Dela 7 oare seara până la 6 oare dimineaţa este oprit populafiunii să apară pe stradă, fiecare contravenient va fi împuşcat de patrule. www.dacoromanica.ro 111 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 111 6. In amurgul sării oraşul trebue luminat, iară ubicatiunile de locuinţă, a căror fereşti duc spre stradă, trebue lăsate fără perdele si luminate toată noaptea. Toate deschizăturile depe acoperişe şi din po- duri trebue închise. [Dacă oraşul nu va fi luminat, va fi pedepsit cu o amendă de 10.000 ruble. Dacă locuitorii caselor nu vor împlini poruncile de mai sus, vor fi pedepsiţi cu 500 ruble sau 2 luni închisoare. 7. Dughienile trebue deschise la 6 oare dimineaţa şi închise la 6 oare seara. Fiecare contrqvenient va fi pedepsit cu 300 ruble amendă sau o lună închisoare. 8. Tariful de victualii statorit de guvernul de până acuma req mâne în vigoare. Acei negustori cari vor trece peste acest tarif sau vor refuza să vândă victualiile ce le au, sau le vor ascunde, se vor pedepsi cu 2000 ruble amendă sau 3 luni închisoare. 9. Vânzarea tuturor băuturilor alcoolice de orice fel este strict interzisă. Contravenienfii vor fi duşi înaintea tribunalului de răsboiu. 10. Dacă cineva din populafiune ar slobozi o împuşcătură asupra trupelor noastre sau dacă va fi insultat un ofițer, atunci fäptuitorul va fi împuşcat imediat, iară oraşul distrus cu totul. 11. Cine va insulta pe un soldat va fi dus înaintea tribunalului de răsboiu. 12. Lăţirea de veşti minciunoase, cari pot să 'neliniştească populafiunea sau trupele noastre, este strict oprită. Confravenienfii vor fi pedepsiţi cu 3000 ruble amendă sau 6 luni închisoare. 13. Dacă va fi prins cineva că stă în oarecare legătură cu ina- micul nostru fie gural, fie scrisual sau prin alte semne, afunci resx pectivul va fi privit de spion şi spânzurat imediat. 14. Toate armele detunătoare precum puşti, revolvere etc. sau arme de tăiat sau impuns precum săbii, iatagane, pumnaluri etc. ing deosebi materii explosive, in fine munifiuni dela armele numite mai sus, trebue predate până'n 24 oare din momentul publicării dispoziy fiunilor de faţă comandantului, la caz contrar fiecare contravenient va fi dus înaintea tribunalului de răsboiu. 15. Cine va otrăvi nutrimente sau apă de băut sau va distruge -apaductul, va fi dus înaintea tribunalului de răsboiu, iară oraşul va fi pedepsit cu 1000 ruble amendă. 16. Pentru batjocurirea bisericilor creştine sau insultarea confe- siunilor creştine se statoreşte pedeapsa de moarte. 17. Orice jăfuire sau omor se pedepseşte imediat. cu moartea. 18. Alte crime şi delicte, cari nu sunt numite aici, se vor peg -depsi după socotinfa comandantului de oraş. 19. Dispozifiunile excepţionale de fafa remân în vigoare pentru întreaga durată a războiului prezent. www.dacoromanica.ro 112 TEODOR BĂLAN 112 Această ordonanţă se pune în vigoare, se tipăreşte şi se aduce la cunoştinţa populafiunii. i Consună cu originalul. Comandantul districtului Strojinet : Adiutantul comandantului ; Căpitan D. Diaczkow Sublocotenent W. Zenowicz Orig: rus. rom. 11. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 16/3 Guvernorul Simeon Evreinov numeşte primar al Cernăuţilor pe avocatul Temistocle Bocancea Publicare Consiliul municipal e disolvat. Decretez ca primar pe doctorul Temistocle Bocancea. Dat de guvernorul oraşului Cernăuţi: S. Evreinov Orig: rus. rom. 12. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 17 (4) , Guvernorul Simeon Evreinov stabileste cursul valutei austriace Ordinatiune Îndătoresc pe toți comercianții, vânzătorii şi toţi locuitorii din oraşul Cernăuţi şi împrejurime, ca ei la schimbat banii austriaci în bani ruseşti, să numere valoarea unei coroane austriace cu 30 co- peice ruseşti. Aceia cari la schimbat sau la vânzare şi cumpărare de, marfă vor număra după alt curs vor fi traşi de mine la răspundere. Guvernorul oraşului Cernăuţi: Camer lunker al Curţii împărăteşti: Evreinov Orig: rus. rom. 13. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 18/5 Guvernorul S. Evreinov somează populaţia Cernăuţilor să predea arimele Ordinatiune Poruncesc tuturor locuitorilor oraşului Cernăuţi si împrejurime, ca ei până în trei zile să anunţe şi să predeie comandantului oraşului Cernăuţi tot felul de arme cari le-ar avea, atât arme de foc cât şi săbii. Nu e permis a fine şi a purta pumnale, cuțite mari şi bete cu www.dacoromanica.ro 113 BUCOVINA IN RAZBOIUL MONDIAL 113 arme ascunse. Aceia cari s'ar face vinovaţi de neascultare, la caz dacă s’ar afla la dânşii vr'o armă de cele numite, vor fi trasi la cea mai strictă răspundere. Guvernorul oraşului Cernăuţi: Camer lunker al Curţii împărăteşti: Evreinov Orig : rusesc, românesc, 14. Cernăuţi, 1914 Septemvrie 24 (11) Guvernorul S. Evreinov comunică populaţiei că armata austriacă este bătută şi că rezistenţa pasivă nu are rost Apel ! Provoc pe locuitorii Bucovinei de a lăsa împotrivirea în contra armatei ruse şi de a preda armele. Armata austriacă e bătută peste tot şi nu va mai ajuta. Întroduceţizvă la lucrul Vostru, iar stăpânirea rusă va griji pentru oi, dacă veţi sluji credincios împăratului rus. Dela Guvernorul din Cernăuţi: Camer lunker al Curţii Maiestăţii Sale: S. Evreinov Orig : rus. rom. 15. Cernăuţi, 1914 Septemvie 25 (12) Guvernorul S. Evreinov comunică instituirea poliției ruseşti în oraşul Cernăuţi Ordinatiune obligatoare Aduc la cunoştinţa locuitorilor oraşului Cernăuţi, cumcă cu data de astăzi se introduce în ţinutul oraşului poliţia orăşănească si că din cauza aceasta se desridică si se desfiinţează toate organizafiunile rez lative la menţinerea ordinei, care au fost până acuma. Oraşul se sus pune prefectului poliţiei şi se împarte în patru secţii. la fruntea fiecărei secții va fi un impiegat al meu a poliţiei, cătră care se vor adresa locuitorii la caz de necesitate. 1. Locuitorii sânt obligaţi a urma fără şovăire poruncile autori tätilor militare şi ale poliţiei mele şi se admoniază ca să nu se ames- tece în acţiunile lor. Locuitorii din partea lor să caute ca ordinea să fie menţinută în oraş. 2. Circulaţia pe strade şi comerţul în toate restaurantele, cofe- tăriile, cafenelele şi în toate prăvăliile trebuie să înceteze la 9 ceasuri seara. După această oră e oprit a părăsi casa tuturor persoanelor, afară de acele cari posed o adeverinţă de trecere (îmblet) eliberată pe nu- mele persoanei respective pentru chiar acest scop şi fiecare persoană aflată pe stradă după ceasul amintit se va opri şi se va aresta imediat. 12629 8 www.dacoromanica.ro 114 TEODOR BĂLAN 114 3, după sistarea operaţiunilor comerciale in localele amintite trebue să se ridice perdelele la feresti, şi anume trebuie să fie iluminafia în ele astfel, ca să se poată vedea depe stradă toată ubicatiunea. 4. Comerciul în oraş trebuie să înceteze în zilele de lucru la 8 ceasuri seara. În Dumineci însă şi de sărbători mari, cari se serbează de biserica gr.=or. ca şi în zilele împărăteşti: 23 Aprilie, 6, 14 şi 25 Mai, 22 şi 30 Iulie, 5 si 21 Octomvrie, 14 Noemvrie şi 6 Decemvric tot comerciul în oraş este permis numai până la ceasurile 12 din zi. 5, În timpul in care nu se face comerţ, e oprit a se aduna pc strade şi piețe. ; 6. Este oprit a purta pe strade orice fel de distinctii la brat sau pe cap, sau orice fel de insignii. 7. Purtarea emblemei dela Crucea Roşă este permisă numai acelor persoane, cari sunt autorizate ; persoanele respective sânt însă obligate de a purta la sine legitimaţiile respective. Fac totodată atent, că persoanele de ambele sexe cari vor purta fără permisiune insigniile „Crucei Roşe“ vor fi supuse unei pedepse foarte aspre. n caz de călcare a acestor ordinatiuni, se va pune cea mai grea pedeapsă chiar până la expulzarea vinovaţilor din oraş. Dat de Guvernatorul Cernăuţului : Camer lunker al Curţii Maiestatii Sale imperiale : S, Evreinov Orig: rus. rom. 16, Cernauti, 1914 Octomvrie 5 (Septemvrie-22). Guvernorul S. Evreinov interzice funcţionarea cluburilor politice Ordinatiune obligatoare a Guvernorului militar general al Galitiei. Guvernorul militar general al Galiției, generalul-locotenent conte Bobrinsky a ordonat in baza punctelor 1, 2 si 3 ale paragrafului 19 din Normativ despre teritoriile aflătoare in stadiu de războiu urmä- toarele : 1. Funcționarea de cluburi de orice natură, corporatiuni şi so= cietafi, e interzisă până la exoperarea unei încuviinţări speciale de cătră guvernorul general, 2. Tot aşa funcţionarea tuturor institutiunilor didactice existente, internate şi cursuri, până la emiterea unei anumite dispozitiuni res= pective. l Aceia ce se vor face vinovaţi de călcarea acestei ordinatiuni se vor pedepsi pe calea administrativă cu închisoare până la trei luni, ori cu amende până la 3000 ruble. www.dacoromanica.ro 115 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 115 Executarea acestei dispozitiuni se impune guvernorilor Galifici şi Bucovinei, cât şi comandantului orăşenesc al Leovului, după com= petenţa lor. Pedepsele dictate de aceştia vinovaţilor se vor executa imediat. Guvernorul militar general al Galiției : Generalul-locotenent conte Bobrinsky Leov, in 17 Septemvrie 1914. Aceasta aduc conform demândului guvernorului militar general al Galiției la cunoştinţa tuturora. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer lunker al Curţii Maiestätii Sale împărăteşti: S. Evreinov Orig. : rus. rom. 17. Cernăuţi, 1914 Octomvrie 7 (Septemvrie 24). Guvernorul S. Evreinov institue cenzura militară Ordinatiune obligatoare a guvernorului militar general al Galiției. Guvernorul general militar din Galitia, generalul-locotenent con tele Bobrinsky a ordonat pe baza punctelor 1, 2 si 3 al paragrafului 19 din statutele pentru ţinuturile cari se atlă în stadiul de razboiu , următoarele : 1. Fără cenzură militară premergătoare nu e permis a publica în imprimate, articole şi rapoarte asupra acţiunilor militare sau asupra activităţii organelor guverniale ruseşti, asemenea nu este permis dis= cutarea chestiunilor militare, politice şi celor publice. 2. Interzis e de a tipări şi răspândi fără încuviințarea poliţiei locale placate, publicafiuni, foi volante şi ilustrafiuni. 3. Interzis e de a eda din tipografii, institute litografice gi din ateliere publice orice fel de tipar fără numele şi adresa posesorului. 4, Vânzarea prin librării şi chioscuri a cărţilor tipărite în limba rusă sau în dialectul rus mic, care nu-s tipărite în Rusia, asemenea şi imprumutarea astorfel de cărţi din biblioteci este interzisă. Astfel de cărţi trebuie depuse într'un loc anumit conform ordinatiunilor gu- vernului local. 5. Vânzarea şi imprumutarea cărţilor tipărite în toate celelalte limbi şi dialecte este interzisă, dacă conţinutul lor e ostil guvernului sau poporului rus. 6. Reprezentäri publice a pieselor teatrale cari nu sânt aprobate de cenzura rusă sunt interzise. Asemenea nu e permis a da concerte Sau a ţinea prelegeri publice fără incunostiintarea poliţiei locale. www.dacoromanica.ro 116 TEODOR BĂLAN 116 Acei cari calcă ordinafiunea aceasta se vor pedepsi pe cale administrativă cu temniţă până la 3 luni sau în bani până la 3000 ruble. Cu executarea acestei ordinafiuni sânt însărcinaţi guvernorii Galiției şi Bucovinei, precum şi căpitanul oraşului Leov conform competenţei lor. Pedepsele decretate se execută imediat. Guvernorul militar general al Galiției : Generalul-locotenent conte Bobrinsky Leov, in 19 Septemvrie 1914. Aceasta aduc conform demândului guvernorului militar general al Galitiei la cunostinta tuturora. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer Iunker al Curţii Maiestatii Sale împărăteşti: S. Evreinov Orig. rus. rum. 18. Cernăuţi, 1914 Octomvrie 14 (1.) Prefectul de poliţie rus Lazarev face cunoscut că la 18 Octomvrie se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice a Tareviciului. [Tradus din rusește]. Publicaţie, La 5 (18) Octomvrie, cu prilejul zilei onomastice a Inălţimii sale împărăteşti, a moştenitorului tronului şi marelui principe Alexe: Nicolaievici se va oficia în Cernăuţi, în biserica catedrală ortodoxă, un serviciu divin solemn. Asemenea se vor oficia servicii divine şi în bisericile celorlalte confesiuni. Proprietarii caselor sunt invitafi să=şi decoreze casele în ziua "aceasta cu steagurile ruseşti. Aduc aceasta la cunoştinţa publicului în urma ordinului primit dela Înălţimea sa, domnul guvernor al Cernăuţilor. Politimeister din Cernăuţi : Lazarev 19. Cernăuţi, 1914 Octomvrie 16 (3). Guvernorul S. Evreinov face cunoscut că grija locuinţelor părăsite cade în seama poliţiei Publicatiune Având în vedere anunţarea că indivizi suspecți pătrund în lo= cuinfele cari au fost părăsite de locuitori în timpul războiului, aduc www.dacoromanica.ro 117 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 117 prin aceasta locuitorilor Cernăuţului si suburbelor la cunoştinţă, că păzirea acestor locuințe se va preda din partea mea poliţiei orăşăneşti şi aceste vor fi spre acest scop sigilate. Rumperea acestor sigile, întrarea fără permisiune specială in aceste locuinfi, jăfuirea şi vătămarea obiectelor aflătoare în aceste lo- cuinfi se va pedepsi conform dreptului martial. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer Iunker al Curţii Maiestatii Sale împărăteşti: S. Erveinov Orig. : rus. rom. 20. 1914, Octomvrie 26 Generalul Ariutinov provoacă pe comandantul austriac laskiewicz să predea oraşul Cernăuţi Komanaupy aGcrpiăckux Goiick» Bb UepHosyax, Ho. 227 1914 r, 13. Okra6pa 7 uacs yTpa. Ilo saxony a o6a3aHb npexne ubMb nauarb GOM6APAPOBATE TOPOXB, A NONXEHb NpeAIORUTS HeNPiATEMO CAaTb rOpont, AaOBI NOW aAMTb XEH3H5 MMPHBIXb XuTeneii. UcnanHua 3aKOHB, A HPHUIY Bact ounctutTs UepHosupl OTP Banuxb Goiickb Kb 8 uacamB yTpa 14 Oxra6pa (cerogua 13ro), 6» npoTuBHuMb cryuawn cb 8 uac, yTpa Bca MOA aprunepia Hauner GoMGapAHpoBKky ropoga. Hauanrnuk li repckuii Kasaubiiă AHBUSIA Tenepanb Ap!IOTHHOBP Traducere Cătră comandantul armatei austriace în Cernăuţi. No. 22%. 1914, 13 Octomvrie, ora 7 dimineața. Conform legilor sunt obligat, înainte de a începe a bombarda oraşul, să provoc pe inamic să predea oraşul pentru a cruța viaţa locuitorilor paşnici. Indeplinind prescriptiunile legii Vă rog ca împreună cu soldaţii D-Voastre să päräsiti oraşul Cernăuţi până în 14 Octomvrie ora 8 dimineaţa (astăzi e în 13); la caz contrar toată artileria mea va începe să bombardeze orașul. Comandantul I Diviziei de Cazaci din Tersc, General Ariutinov www.dacoromanica.ro 118 TEODOR BĂLAN 118 21. 1914 Noemvrie 22 Deputatul Aurel Onciul invita țărănimea română din Bucovina la adunarea din Suceava pentru a înfiinţa corpul legionarilor români Țăranilor români, Muscalul a întrat in ţară si voieşte să răpună Împărăţia. Jar căzând Austria, cade cu ea gi întregul neam românesc. Căci nu poate încăpea îndoială, că peste scurtă vreme după căderea Austriei, Muscalul va înghiţi România dimpreună cu Ardealul şi Bucovina, făcând astfel capăt neamului nostru. De aceea noi, țăranii români din Bucovina am fost şi rămânem pururea credincioşi Împărăției. Tot de aceea nezam fi aşteptat că în războiul groaznic între Muscal şi Împărăţie oastea românească, ca să apere neamul, va lupta umăr la umăr cu ostirile împărăteşti, când colo auzim, că la Bucuresti o samă de oameni asmufa din răsputeri impotriva Austriei, că vreau ca România să se lege cu Muscalul, cerând totodată ca oastea românească să între in Împäräfie, pe cuvânt, de a ne scăpa de jugul sub care pretind ei că am geme. Faţă de această încercare de sinucidere a neamului nostru, noi țăranii din Bucovina, trebuie să ne ridicăm glasul şi să le spunem rastit domnilor dela Bucuresti, că noi nu ne clintim în credința noastră pentru Împäräfie, că ne impofrivim oricărui amestec in fre- burile noastre si că dorim din suflet, ca oastea românească să lupte alăture de feciorii noştri din oastea împărătească. Ca să ne împreunăm glasurile, Vă chemăm pe Duminecă, în 9 (22) Noemvrie 1914 la 2 ceasuri după am. la Suceava, în sala de gimnastică la o adunare țărănească cu următoarea ordine de zi: 1. Cuvânt de deschidere a prezidentului ce se va alege. 2. Dare de samă asupra stării Românilor de gospodarul Ștefan Forfotă din Vatra-Dornei. 3. Dare de samă asupra nevoilor ţărăneşti de gospodarul Nistor Andronicescu din Fundul-Moldovei. Venifi cu toţii! De trenurile de trebuinfä am grijit. În ziua aduz nării, la 5 ceasuri dimineață vor pleca trenuri din toate capetele ţării, dela Vatra-Dornei, dela Straja şi dela Cernăuți (grădina publică). Pentru comitet : Gheorghe Hutu Stefan Béartoi Gheorghe Bonches gospodar şi primar al oras gosp. şi prim. in Stroesti gosp. în V.-Dornei şi deputat şului Câmpulung în sfatul ţării Alex. Buburuzan Stefan Forfota Zaharie Zub gosp. in Man. Humorului, fost gosp. si prim. al oraşului gosp. in Horodnicul de Sus deputat în sfatul ţării "Vatra Dornei Tipografia Şcoala română în Câmpulung. www.dacoromanica.ro 119 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 119 22. Cernăuţi, 1914 Noemvrie 30 (17) Guvernorul S. Evreinov, revenit a doua oară, numeşte prefect de poliție pe un domn Crijanovschi Publicafiune Aduc la cunoştinţa publică că cu ziua de azi am luat in samă guvernarea oraşului Cernăuţi şi incredinfez agendele maiestrului poli= fiei, prefectului Krijanowski. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer lunkerul Maiestatii Sale împărăteşti : S. Evreinov Orig.: rus. rom. 23. Cernăuţi, 1914 Decemvrie 1 (Noemvrie 18) Guvernorul S. Evreinov opreşte vânzarea de băuturi spirtuoase Publicatiune Conform ordinului comandantului general se vor pedepsi acele persoane cari vând la soldafi si persoane civile spirtuoase, vin si bere cu toate că până acum s'a interzis de mai multe ori vânzarea ace- stora, conform dreptului marfial cu cea mai mare asprime. Provoc deci să anunţe fiecare vânzător de spirituoase cantităţile spirituoaselor ce le posedă, la dincontra va fi pedepsit fiecare la care se vor afla după 18 Noemvrie spirituoase neanunfate, cu cea mai mare rigorozitate conform ordinului comandantului general. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer lunkerul Maiestafii Sale împărăteşti: S. Evreinov Orig. : rus. rom. 24, Cernăuţi, 1914, începutul lui Decemvrie Prefectul de poliţie rus Crijanovschi face triajul populaţiei Ordonanţă Din ordinul Excelenței sale Domnului Guvernor al oraşului Cernăuţi, aduc la cunoştinţă tuturor proprietarilor şi administratorilor de case din Cernăuţi şi suburbii cumcă cu data de 31 Decemvrie st. v. sunt toți proprietarii şi administratorii acestor case obligaţi a prezenta la biroul de evidenţă toate datele necesare despre acele per= soane cari locuesc în aceste case. Spre acest scop se va întrebuința un formular, care se poate cumpăra pentru un pref fix la susamin= titul birou. www.dacoromanica.ro 120 TEODOR BĂLAN 120 În fiecare casă trebue să fie un registru în care va fi trecută orice persoană care locuieşte în această casă cu toate acele date pe cari le conţine susamintitul formular. Aceste registre se pot cumpăra numai la primăria oraşului. Orice persoană nou sosită sau care a plecat din oraş trebue să fie anunţată de proprietar sau administrator la biroul de evidență cu un formular special pentru acest scop. Această ordonanţă obligă pe fiecare proprietar sau administrator a o îndeplini exact şi orice încălcare sau neascultare va fi strict pedepsită. Dacă din cauza întâmplărilor războiului nu se află nici pro- prietar, nici administrator, e obligat fiecare cap al familiei de a înde= plini dispozitiunile de sus. Maiestrul poliţiei din Cernăuţi: Xrijanowski Orig: rus. rom. 25. Cernăuţi, 1914 Decembrie 16 (3) Guvernorul S. Evreinov face cunoscut că în ziua de 19 Decemvrie se va oficia un serviciu divin solemn cu ocazia zilei onomastice a Ţarului Nicolai Publicatiune In 6 (19) Decemvrie curent, ziua Maiestatii Sale a Gosudarului Imperatorul Nicolai Alexandrovici,se va ţinea in biserica catedrală gr.ort. din loc după sf. liturgie care se va celebra la orele 91/2 dimi- neafa, un tedeum de mulfämire. Asemene se vor ţine si în celelalte locasuri dumnezeiesti ser- vicii divine. | Provoc pe administraţia comunală cât şi pe locuitorii oraşului de a decora casele lor cu steaguri. Dela guvernorul din Cernăuţi : Camer lunker al Maiestatii Sale împărăteşti: S. Evreinov Orig : rus. rom. 26. Cernăuţi, 1915 Ianuarie 3 (1914 Decemvrie 21) Guvernorul S. Evreinov interzice colportarea de ştiri nelinistitoare Ordinatiune obligatoare Cine se va face vinovat de a fi respândit comunicări despre operaţiunile trupelor şi activitatea guvernială, cât şi stiri potrivite de a www.dacoromanica.ro 121 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 121 trezi nelinişte la populaţie, să va pedepsi cu arest până la trei luni si cu amendă până da trei mii de ruble. Guvernorul din Cernăuţi : Camer lunker al Maiestätii Sale împărăteşti: S. Evreinov Orig : rus. rom. 27. Cernăuţi, 1915 Februarie 16 (3) “Comandantul oraşului Nowodworski, voind a asigura retragerea trupelor ruseşti, interzice populaţiei să se plimbe pe stradă Imp. rus. comandantul orăşenesc dae cu aceasta aspru ordin în astfel: | 1. Nu e voie în stradele oraşului şi suburbii a să primbla si sunt îmblăerile pe cel mai mic scop a raestrînge. 2. După 6 oare searae nu e voie nimărui a fii pe stradae. 3. La 8/46 oare searae sunt toate localele de comers a închide :şi la 6 oare sarae are şi fie cara în salaşul saeu. 4. Cine se vae opune ordinafiunei acestei va poate fi pedepsit cu moarte. 5. Acii cu front la pieţele mai mari aşazate fereşti, şi porţi de casae sunt a fine închişi, nau voie a fiiluminafi ori cu perdele acoperiţi. 6. Garda municipală isi face serviciu cum paenae acu, şi e “supus fiecare ordinatiunilor a sa supune. Cernăuţi. 3 Fevroare 1915 Comandantul oraşului Nowodworski Orig. litografiat : rus. nemf. rom. 28. Cernăuţi, 1915 Februarie 20 Primarul Cernăuţilor admite la plată şi moneda rusă Kundmachung Da unter der Bevôlkerung noch eine grosse Menge von rus- sichem Gelde kursiert, so wird die Bevolkerung verpflichtet russisches Geld im Handel und Geschäftsverkehre anzunehmen. Der Wert des Geldes wird festgesetzt, wie folgt: 1 Rubel = 2 Kr. 50 H., 1 Krone = 40 Kopeken. Der Vorsitzende der Stadtvertretung: Rafael Kaindl www.dacoromanica.ro 122 TEODOR BĂLAN 122 29. Cernăuţi, 1915 Martie 21 Se comunică populaţiei că s'a înfiinţat o curte marţială căreia este supusă şi populaţia civilă Kundmachung Mit 8. Marz |. J. wurde beim h. o. Militarkommando ein Feld= gericht aktiviert. Nach den Bestimmungen der StrafprozeBordnung unterstehen auch die Zivilpersonen der Iudikatur dieses Gerichtes. Aus diesem Anlasse wird der von Seiner Excellenz dem Herrn Landesprăsidenten unterm 5. August 1914 zur allgemeinen Kenntnis gebrachte Befehl des k. und k. Armee-Oberkommandos, betreffend die Verhängung des Standrechtes gegenüber allen der Militärstraf- gerichtsbarkeit unterstehenden Personen mit dem Beifiigen kundge- macht, daf auch die Zivilbevôlkerung wegen der in der bezogenen Kundmachung begangenen Delikte der Strafbarkeit durch dieses Ge- richt unterliegt. [Urmează comunicarea crimelor]. Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor : v. Tarangul 30, Cernăuţi, 1915 Aprilie 19. K. K. Polizeidirektion in Czernowitz Pentru a feri oraşul de atacuri aeriene, prefectul de poliţie inter zice iluminarea ferestrelor Kundmachung Mit Riicksicht auf die Gefahr durch Abwerfen von Bomben seitens feindlicher Flieger ordne ich an, daB die Beleuchtung in den Wohnhäusern und sonstigen Gebauden derart durch dichte Vorhange zu dampfen ist, daB von auBen kein Lichtstrahl sichtbar wird. Ebenso ist in den Abendstunden und während der Nacht das Hantieren mit Licht im Freien untersagt. Zuwiderhandelnde werden nach den militărischen Gesetzen eventuell standrechflich zur Verant- wortung gezogen. Die Strassenbeleuchtung wird bis auf weiteres entfallen. Czernowitz, den 19. April 1915. Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor : v. Tarangul m. p. www.dacoromanica.ro 123 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 123 31, Cernăuţi, 1915 Iulie 19 Comenduirea piefii stabileşte obligativitatea carnetelor de identitate Kundmachung Vom 20. Juli 1915 angefangen ist Zivilpersonen das Verlassen von Czernowitz nur mit Passierscheinen gestattet, welche von der k. k. Polizeidirektion in Czernowitz ausgestellt und vom k. und k. Stadtkommando vidiert sind. Passierscheine zum freien Verkehre im Polizeirayone der Stadt Czernowitz werden auch weiterhin vom k. u. k. Stadtkommando ausgestellt. Anweisungen zur Erlangung dieser letzteren Passierscheine werden bei der k. k. Polizeidirektion Czernowitz behoben. Der k. u. k. Stadtkommandant : k. u. k. Feldmarschalleutnant: Salomon v. Friedberg 32, Cernăuţi, 1915 Iulie 26. Se institue cenzura scrisorilor. Kundmachung Das K. u. K. 7. Armeekommando hat Nachstehendes verfügt ; 1. Briefe dürfen nur offen zur Befôrderung der Post über» geben werden. 2. Auf allen Postsendungen muss der Name und die Adresse des Aufgebers angegeben werden. 3. Adressen diirfen nur in lateinischer oder gotischer Schrift geschrieben und nur die landesiiblichen Sprachen angewendet werden. 4, Paketen diirfen keine schrifflichen Mitteilungen beigelegt werden. Diese Anordnungen treten sofort in Kraft. Ueber Ersuchen des 7. Armeekomando wird dies hiemit zur allgemeinen Kenntnis gebracht. Der K. K. Regierungsrat und Polizeidirektor : v. Tarangul 33. 1915, Se interzice ruperea sârmelor de telegraf şi telefon. Kundmachung 1. Wer Telegrafen= oder Telefondrahte zerstôrt oder beschädigt, wird erschossen. www.dacoromanica.ro 124 TEODOR BALAN 124 2. Wer sich in der Nahe von Telegrafen= oder Telefonleitungen in verdăchtiger Weise herumtreibt, wird verhaftet. 3. Die Gemeinden haben zur Uberwachung der Telegrafen= und Telefonlinien Zivilposten bis zur Grenze der Nachbargemeinden auf- zustellen, und bleiben für Beschădigungen in ihrem Bereiche haftbar. 4. Zivilposten zur Uberwachung von Telegrafen= und Telefon- ‘leitungen — kenntlich durch weisse Armbinden — haben das Recht, verdächtige Personen festzunehmen, im Falle von Widersetzlichkeit aber niederzumachen. Hôchstes Militarkommando Orig.: nem}. polon. şi ucrain. 34, “Cernăuli, 1915 August 14, Comanda armatei ordonă ridicarea de ostateci, pentru preîntimpinarea crimelor. Kundmachung Das 7. Armeekommando lăsst Nachstehendes zur allgemeinen Verlautbarung bringen : „Geiseln sind auszuheben, um einem Verbrechen wider die ‘Wehrmacht des Staates vorzubeugen. Die letztbezeichneten Geiseln fallen an Stelle des Taters unter die militărischen Kommandorechte und sind — wenn erforderlich — nach dem Kriegsnotwehrrechte zu behandeln“. Der K- K. Regierungsrat und Polizeidirektor : v. Tarangul 35. Suceava, 1916 Iunie. Prefectul rus Blagonravov învită populaţia judeţului Suceava să continue munca paşnică. Publicatiune Diregătoria districtuală a judeţului Suceava aduce la cunoştinţa publică următoarele : Se asigură libertatea fiecărui cult confesional. Proprietatea, averea şi viaţa populatiunii pacinice vor fi scutite şi respectate în de- plină măsură, cât timp populatiunea locală se va ablinea şi mai departe de orice întreprinderi şi încercări criminale fafa de armata imperială rusă. Ê II. Judecătoria locală va rezolvi conform legilor şi obiceiurilor uzate până acum toate procesele civile şi penale, cele din urmă însă www.dacoromanica.ro 125 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 125; numai atunci, dacă nu cad excepțional in competinta altor autorităţi, dacă nu privesc cauze militare sau sunt de caracter politic. III. Autorităţile din ţară, institufiunile administrative, economice, autonome, comunale, societăţile particulare şi institufiunile similare acestor din urmă, vor continua activitatea lor sub conducerea şi supra= vegherea diregătorului districtului şi ai ajutorilor lui. Amploiati si funcţionarii de până acum rămân în posturile lor şi vor primi şi mai departe salariile lor anterioare. IV. Agricultura, comerţul, industria ţării şi toate profesiunile libere ale populaţiei — întrucât nu vor fi dăunătoare operaţiunilor militare — vor fi nelimitate. Diregătorul districtului : Blagonrawow Orig. : rom. polon. 36. Cernăuţi, 1916 Iunie 30. Din ordinul armatei ruseşti primarul Cernăuţilor ordonă deschiderea prăvăliilor. Publicare La ordinul dslui comandant imp. rus. al oraşului Cernăuţi sunt: toți proprietarii resp. administratorii prăvăliilor provocati ca să deschidă până in 24 de oare prăvăliile inchise ; la dinconträ se va efectui des- chiderea asta prin administraţia imp. rus. şi se va confisca marfa. Pentru Magistratul oraşului : Preşedintele Miculi * Orig, : rus. rom. polon. 37. Cernăuţi, 1916 August 14. Comunicatul ajutorului de guvernor rus din Cernăuţi contele Lamzdorf-Galagan cu privire la răspândirea de ştiri tendenfioase. Dispozifiune obligatorie, luată de cătră conducătoriul Guberniei Cernăuţi, în substituirea guver= norului, conform §§ 22 şi 40 ai statutului provizor pentru guvernarea teritoriilor austrozungare ocupate prin răsboiu, pentru locuitorii gubere niei Cernăuţi. i E, interzis a răspândi în public ştiri mincinoase şi nelinistitoare. E interzis a expune în vitrine si feresti ale magaziilor, prăvăliilor.. precum şi a vinde şi răspândi cărţi, broşuri, foi, ilustrate etc. de ca= racter evident tendentios in care se iau în batjocură sau se ridiculi- zează armata şi organele administrative ruse. www.dacoromanica.ro 126 TEODOR BĂLAN 126 E interzis grupurilor de persoane precum şi persoanelor singu= ratice de a ofensa organe ale oştii sau persoane civile ruseşti, precum $i a se purta cu împotrivire ostentativă față de aceste. E oprit a lăuda o crimă sau a arăta compătimire pentru cel ce a comis-o. Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor pedepsi cu închisoare până la o lună sau cu amendă până la 3000 de ruble. Această dispozitiune întră în vigoare imediat după publicarea ei. Conducătorul guberniei, în substituirea guvernorului : Contele Lamzdorf-Galagan Originalul : rus. rom. polon. 38. Cernăuţi, 1916 August 14. Comunicatul ajutorului de guvernor rus din Cernăuţi, contele Lamzdorf-Galagan, cu privire la specula cu alimente Dispozitiune obligatorie, luată de cătră conducătoriul guberniei Cernăuţi, în substituirea Guver- norului, conform $$ 22 şi 40 ai statutului provizor pentru guvernarea teritoriilor austrozungare ocupate prin răsboiu, pentru locuitorii Gtuber= niei Cernăuţi. E oprit a urca cu meşteşugire şi precugetare preţurile mărfu= rilor de trebuinfä zilnică. E oprit a vinde cu preţuri mai mari acele mărfuri cari sunt indicate în tarif şi ale căror preţuri sunt stabilite şi întărite de guvernor. E oprit lucrătorilor şi cäräusilor a cere simbrie mai mare, decum e arătată în tarif. \ E oprit a întrebuința măsură sau cumpănă falsă la vinderea di- feritelor victualii şi altor mărfuri cari se vând cu măsură sau cumpănă. E interzis a vinde mărfuri stricate sau acele cari sunt evident vătămătoare sănătăţii oamenilor şi a dobitoacelor. E oprit a vinde poame verzi sau mucigăite. E interzis a ascunde mărfuri de trebuinfä zilnică în depouri, magazii, pivnițe sau în alte locuri cu scopul de a putea urca pretu- rile lor în piaţă. E interzis comercianților de a cumpăra mărfuri de trebuintä zilnică afară de oraş sau în drumul lor spre piaţă. E interzis a împiedeca în executarea serviciului poliția şi orga nele orăşăneşti însărcinate cu inspecfiunea sau supravegherea pieţei. Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor pez www.dacoromanica.ro 127 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 127 depsi cu închisoare până la o lună sau cu amendă până la 3000 de ruble. Această dispozifiune întră în vigoare imediat după publicarea ei. Conducătorul Guberniei, În substituirea guvernorului: Contele Lamzdorf-Galagan Originalul : rus. rom. polon. 39. Cernăuţi, 1916 August 14 Comunicatul ajutorului de guvernor rus, contele LamzdorfGalagan, privitor la vânzarea beuturilor spirtoase Dispozitiune obligatorie, luată de cătră conducătoriul guberniei Cernăuţi, în substituirea guver- norului conform §§ 22 şi 40 ai statutului provizor pentru guvernarea teritoriilor austrozungare ocupate prin răsboiu, pentru locuitorii Cruberz niei Cernăuţi. E interzis a aduce la oraş băuturi spirtoase, vin şi bere sub orişice modalităţi. Observare : Cantitätile spirtoaselor şi a vinului, aflătoare la pars ticulari, trebuie anunțate autorităților administrative din loc, până cel târziu 3 zile după publicarea acestei dispozitiuni. E interzis a oferi băuturi alcoolice, apoi vin şi bere în străzi, în piaţă, în târguri precum şi în localurile publice: oteluri, restauz rante şi alte localuri de felul acesta. E interzis a ieşi îmbătat în stradă, în piaţă şi în alte locuri publice. E oprit şi în farmacii a vinde spirtoase şi vin. Însemnare : A vinde spirtoase şi vin pe baza recetelor medi cale în scopul vindecării boalelor e numai atunci ertat, dacă iscăliz tura medicului e întărită de autorităţile administrative sau de coman- dantul oraşului. Persoanele cari vor contraveni acestei dispozitiuni se vor pe- genei cu închisoare până la o lună sau cu amendă până la 3000 e ruble. Această dispozitiune întră în vigoare imediat după publicarea ei. Conducătorul Guberniei, În substituirea guvernorului : Contele Lamzdorf-Galagan Originalul : rus. rom. polon. www.dacoromanica.ro 128 TEODOR BĂLAN 128 40. Cernăuţi, 1916 Septemvrie 19 Comunicatul guvernorului rus al Cernăuţilor, V. Lighin, cu privire la stricăciunile pricinuite la sârmele de telegraf etc. Ordinaciune obligatorie Edată prin guvernorul Cernăuţului pe baza articolului 22 si 40 a ordinăciunei provizorice asupra administraţiei ferii austro-ungare, ocupate pe baza dreptului de războiu, pentru locuitorii Guvernamen= tului Cernăuţi. Este oprit a strica sârmele telegrafului şi telefonului, totodată este oprită prădarea sârmelor acestor aparate. Cine s'a face vinovat a călca ordinafiunea aceasta, va fi pe= depsit cu închisoare de cetate până la 3 luni ori cu pedeapsă în bani până la 3000 de ruble. Această obligătoare ordinaciune întră în vigoare îndată după publicare. L. d. s. Guvernorului : Originalul : rus. ruf. rom. polon. V. Lighin 41. Cernăuţi, 1917 Ianuarie 29 Ordinul comandantului suprem al armatelor rusesti depe frontul sudzvestic privitor la agricultură. Dispozitiune obligatorie 1. Marii proprietari şi populaţia tuturor localităţilor Galiției şi Bucovinei ocupate de oştile ruseşti, care se ocupă cu agricultura, sunt obligaţi, cu începerea timpului de primăvară al anului 1917, să are şi să samene câmpurile de arat şi grădinile care le stăpânesc ca posez sori sau pe baza contractelor de arândă. 2. Câmpurile de arat ale marilor proprietari şi ale arândaşilor care, incontra dispozifiunii prezente, vor rămânea nearate şi nesämä- nate, pot fi secvestrate la ordinul Guvernatorului general şi puse în folosul sporirii teritoriilor de sămănat. 3. Persoanele care fatis se vor subtrage de la împlinirea dispo= zifiunii prezente se vor pedepsi pe cale administrativă cu închisoare “până la trei luni sau cu amendă până la 3000 de ruble. 4. Punerea în aplicare a dispozitiunii prezente cade, la însărci= narea Guvernatorului general militar, în competența Guvernatorilor ai ținuturilor austrozungare ocupate prin dreptul de răsboiu şi pedepsele dictate celor vinovaţi se vor împlini imediat. 5. Dispoziţiunea obligatorie prezentă inlocueste, în raionul Gu- vernatorului general al ținuturilor austrozungare, ocupate prin dreptul www.dacoromanica.ro 129 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 129 de räsboiu, dispozifiunile luate în chestia aceasta de fostul Guvernator general al Galiției şi de comandanții armatelor. 6. Dispozitiunea prezentă întră în vigoare imediat cu aducerea ei la cunoştinţa populatiunii, Originalul a iscălit : Originalul : rus. rom. polon. General-adiutant Brusilov 42. Cernăuţi, 1917 Mai 20 Comisarul revoluționar D. Doroşenco comunică populaţiei bucor vinene nouile reforme administrative pe care doreşte să le aplice Cäträ populafiunea din teritoriile ocupate ale Galiției şi Bucovinei. Regimul provizor mia (!) numit comisar peste teritoriile ocupate din Austro-Ungaria. Luând în samă îndătoririle împuse mie de regimul provizor aflu neapărat de necesar, ca să mă adresez cu următoarea publicatiune cătră popoarele din Galiţia şi Bucovina. Politica, care o urmărea până acuma administraţia civilă rusă faţă de populatiunea de aici şi care stetea în strânsă legătură cu di- recfia vechiului regim imperial din Rusia, în prezent să se delăture cu totul. Marea revoluție rusă, care a adus libertatea tuturor popoaz relor imperiului rusesc, nu poate lăsa neschimbate şi raporturile ofi- ciilor ruseşti fafa de populaţia civilă a teritoriilor ocupate cu arma din imperiul Austro-Ungar. i n conformitate cu principiele dreptului internaţional! crede repre= zentantut regimului provizor imposibil, a emite în acest răstimp de trecere legi, cari ar restrânge drepturile populatiunei în ceea ce pri veste institufiunile generale administrative de mai nainte. Regimul nou află just să iee toate măsurile spre a înlesni si= tuafia populatiunei în teritoriile ocupate întru cât nu contrazice intere= selor armatei ruse, care apără libertatea Rusiei. În deosebi năzueşte regimul rus, a da populatiunei libertatea de a=şi restabili autonomia administrativă in sate şi orașe conform siste= mului vechiu, precum şi de a lărgi şi desvolta aceasta administraţie pe noaue şi lărgi baze (!), la caz să o dorească aceasta populaţie; a sprijini renaşterea activități? organizatiunilor, cari au existat în singu- ritele locuri, a cooperativelor, a institutelor de păstrare si de binefa= cere etc., după putinţă a reînvia activitatea judecaforiilor pe baza le- gilor locale, a face posibil redeschiderea şcolilor poporale şi medii, a deschide şcoli noaue, la caz că cere trebuinta şi a lua măsuri spre scutul şi îngrijirea copiilor orfani. Bazat pe principiile libertăţi? unet nafiunt de sine constie rez proabă noul regim rusesc chiar şt gândul la orice feliu de apăsare 12629 9 www.dacoromanica.ro 130 TEODOR BĂLAN 130 sau neîndreptăţire a vre unei nafii din ţară. Tot asa nu poate fi vorba despre apăsare pe terenul confesional. Deosebită atentiune va da regimul nou aprovisionării cu pane. Pentru acest scop s'a format acuma un comitet de aprovizionare pen- tru Galitia şi Bucovina, care va griji, împreună cu reprezentanții populatiunei indigene, de productele şi articolele neapărate necesare pentru traiul de toate zilele, precum şi pentru o distribuire justă între cei nevoesi. În conformitate cu ordinatiunile regimului nou si a autorităţilor superioare militare, în sama cărora stă administrarea ţării, intentionez să organizez in cel mai scurt timp la comisariatele districtuale si gu= berniale un consiliu, la care să participe cât se poate de intensiv si populatiunea indigenă din toate păturile naţionale si sociale şi cred că acest consiliu va sprijini pe reprezentanţii noului regim spre a satis= face necesităţilor zilnice ale populatiunei. Cu timpul va fi creat un consiliu şi la comisariatul general. Apelez la populatiune să se supue ordinelor comisariatelor gu- berniale şi districtuale ale regimului provizor, cari stau în fruntea ad- ministrafiei guberniale şi districtuale. Aştept că populatiunea teritoriilor ocupate va fi prevenitoare näzuintelor reprezentanţilor noului guvern rus în ceea ce priveşte in- troducerea ordinei în tara şi uşurarea situaţiei locuitorilor ei. Numai dacă populatiunea indigenă va fi astfeliu prevenitoare va pute regimul nou rus realiza în teritoriile ocupate prodata sa împusă de regimul provizor al Rusiei libere. Cernăuţi, 20 Mai 1917. Comisarul regimului provizor al ţării din Galiţia şi Bucovina: D, Dorosenco Originalul : rus. rom. rut. polon. nemf. 43. Cernăuţi, 1917 Iunie Comisarul rus D. Dorosenco linişteşte populaţia asigurând-o că nu va avea de suferit nimic din partea armatei ruseşti Înştiinţare În ultemele zile se află populatiunea in mare neliniste în urma ştirilor despre probabile prădăciuni. Provoc populatiunea să fie liniştită şi să aibă toată încrederea în reprezentanţii autorităților ruseşti. S’au luat toate măsurile spre a împiedeca ori ce prădăciune sau presiune. Reu făcătorii vor fi pedepsiţi pe baza ultimului ordin din partea comandantului suprem al frontului sud-vestic. Comisarul de ţară al guvernului provisoric în Galiţia şi Bucovina : D. Doroşenco Orig: rus. rut. rom. www.dacoromanica.ro 131 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 131 44, 1917 August Generalul austriac Kôvess, apropiindusse de Bucovina, adresează populaţiei din Bucovina un apel, învitândzo la colaborare Popor bucovinean Armatele aliaţilor înaintează cu ajutoriul lui Dzzeu iarăşi învinz gătoare înainte şi alungă duşmanul din ţările noastre. Nu e singura datorință fafa de stat, ci şi a existenței proprii, ca populaţia să ia parte ajutătoare la restabilirea ordinei şi siguranței pus blice si să deie mina de ajutoriu la delăturarea urmelor de fapte ale duşmanilor. In prima linie e spionajul duşman, care periclitează în măsură foarte mare operaţiunile armatei proprii. Fără îndoială e că duşmanul a lăsat la retragerea sa persoane cari au mandat, a se ţinea încontinuu în diferite locuri, de a spiona împrejurările referitoare la puterea armatei noastre şi a comunica cele aflate prin persoane mijlocitoare. Interesul comun şi a fiecăruia este de a erua persoane de acestea — fie ele dusmane ori chiar de ale noastre — pentru azi face im- posibili. E de mare însămnătate adunarea tuturor acaretelor de räsboiu (arme, muniții $. a.) ale duşmanului lăsate în urma sa şi ale noastre. Predafi pentru aceea toate acaretele de răsboiu aflătoare în poz sesia voastră comandelor militare mai apropiate, aduceţi tot odată la cunoştinţa persoanele şi locurile, unde se află astfeli de acarete. Luaţi parte activă la paza liniilor telegrafice, telefonice şi a căilor ferate. Cugetaţi că totul ce veţi face pentru siguranţa armatei noastre şi slăbirea dusmanului e întru ajungerea scopului cauzei noastre drepte şi lucraţi în direcţia aceasta. Am speranţă în patriotismul devotat al întregului popor din fruz moasa noastră fearä pe a cărei pămînt binecuvântat acum cu inimă veselă iarăşi păşim. Comandantul armatei : De Kévess, Generaloberst 45. Cernăuţi, 1917 August 16 Primarul interimar adresează populației oraşului Cernăuţi vorbe încurajatoare Cătră poporul capitalei Cernăuţi Splendid conduse de victorioşii lor şefi vitezele noastre armate şi cele ale glorioşilor nostri aliați înaintează dela succes la succes. www.dacoromanica.ro 132 TEODOR BALAN 132 Faţă de atacurile lor irezistibile adversarii sunt siliți a părăsi şi ultima pătură de pământ, carezl cedasem transitor superiorității lor numerice. Cernăuţul e liber. Cu statornicie eroică populaţia a suportat grijele, nevoile şi su- ferinfele ne mai pomenite ale stăpânirei străine aproape patrusprezece luni şi şiza dobândit recunoştinţa eternă a patriei întregi. Manifestul M. Sale, al mult iubitului nostru Împărat, binevesteşte oraşului nostru lucruri prea gratioase şi de tot însemnate încât putem privi cu încredere şi bucurie la un viitor fericit. Încredinţată fiinduzmi conducerea magistratului municipal provi- zoriu de cătră guvernul i. r. al Bucovinei şi luând în samă agendele administraţiei, salut poporul Cernăuţului cu inimă plină de recunoştinţă. Cu sprijinul şi îngrijirea guvernului ţării şi al Guvernului central magistratul municipal va stărui din toate puterile ca să micşoreze mi- zeria şi să ajute populaţiei ca să poată suporta chiar şi restringeri cari trebuie să ni le impunem cu toții spre a resista în ciuda intenjiunilor inamicilor şi a ajunge înalta noastră ţintă. Poporul care totdeauna a manifestat sentimente patriotice şi pline de sacrificii precum şi tărie sufletească, îl învit a coopera ca să do- bândim o pace onorifică, ca să reedificăm şi să reinoim mult iubitul nostru oraş. Magistratul municipal : Minkusz, i, r. secretar al guvernului 46. 1917 Septemvrie Comanda armatei austriace apelează la populaţie să nu conturbe operaţiile militare Înştiinţare Îndărăptul frontului de pe teritoriile reocupate ale Bucovinei şi prin România se poartă după aparenţă de cătră Ruși (Moscali) lăsaţi indivizi cari taie sirmele (firele) telegrafice şi telefonice De aceea se dispune: 1. Cine nimiceşte sau strică sirmele telegrafice şi telefonice, fie din răutate sau din sburdălnicie, va fi pertratat după legile marţiale (războinice) şi pedepsit cu moartea prin împuşcare. 2. Cine se poartă în mod suspicios (bănuitor) prin apropierea liniilor telegrafice ori telefonice va fi arestat. 3. Spre paza liniilor telegrafice şi telefonice au să aşeze comuz nele (primăriile) străji civile până la marginea satului învecinat. Fiecare comună rămâne deci responzabilă pentru orice stricăciuni (pagube) in- tâmplate pe hotarul ei. www.dacoromanica.ro 133 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 133 4. Străjile civile puse spre paza liniilor telegrafice şi telefonice şi însemnate la brat cu o legătoare albă au dreptul să areteze (!) pers soane suspecte (bănuite), iar la caz de opunere să le şi împuşte. Comanda militară supremă Pentru prinderea celor vinovaţi se pune un premiu de 100 coroanc. 47. Cernăuţi, 1918 Noemvrie 6, Manifestul Ucrainienilor Manifest cătră cetăţeni liberi ai tuturori naţiunilor şi stărilor ţării, Cetăţeni ! Valurile gigantice ale eliberării popoarelor s'au abătut şi până la noi, momentul mare de astăzi chiamă şi populatiunea Bucovinei sub steagul libertăţii. Guvernul cel vechiu, ce n'a voit sau n’a priceput să se aco- modeze la dorul libertăţii al popoarelor, a trebuit să cadă ; lea surpat victoriosul spirit al timpului. Fără nici o forță brachială numai în urma neevitabilei evolufiuni istorice a picat cârma din mânile guver- nului de până acuma. Guvernul cel vechiu a perit de sine şi ne vedem necesitafi de a forma un organ nou, care să ieie asupra sa funcțiunile unui gu- vern de stat. Regretăm foarte mult, că näzuinfa sinceră a Ucrainilor țării acesteia, de a compune un guvern împreună şi în bună înţelez gere cu reprezentanţii celorlalte naţiuni n'au avut nici un succes, din care cauză am ajuns intr’o stare nesuferibilă a anarchiei, care ame- ninfa tuturor şi fiecăruia în deosebi cu nimicirea culturii, averii şi vieţii. Într'un moment de atât de mare responsabilitate Sfatul naţional al Ucrainilor, unica în momentul present putere bine organizată, s'a decis a lua asupra sa grea sarcina de a fine ordinea şi siguranța publică. 1) Luând în mâna sa guvernul în oraşul Cernăuţi şi în acea parte a țării, care în majoritatea sa este locuită de Ucraini şi 2) Luând sub scutul său toate oficiile centrale în oraşul (Cernăuţi. Cetăţeni ! Sfatul naţional al Ucrainilor (Ucrainsca naţionalna Rada) stă neclintit pe platforma dreptului plinei nici prin o forța nemarginitei destinării de sine a popoarelor ; fiind totodată deplin conştiu, că îm- partirea teritorială țării noastre vor decide judecătorii lumii la cons gresul de pace. Formârid pe platforma astă guvernul spre ţinerea ordinei şi siguranţei publice, ne adresăm la toți cetățeni: sprijiniți guvernul acest www.dacoromanica.ro 134 TEODOR BĂLAN 134 provisor şi organele lui, care in momentul restristei de astăzi a luat asupra sa sarcina grea de a feri oraşul Cernăuţi de o soarte nefastă sperând că doară nu vom mai aştepta mult oara mântuitoare a’ păcii dorite. Să o salutăm sub steagul destinului de sine al popoarelor ! Cernăuţi, 6. Noembre 1918. Delegatiunea bucovineană , Ucrainsca naţionalna Rada“ : Deputaţii parlamentari : Nicolai Vasilco, Anton Lucasevici, Ilie Semaca, Dr. Stefan Smal-Stofkej, Nicolai Spenul. Deputaţii dietali: Josif Buracenschej, păr. Teofil Dracenschej, Dr. Teodot Halip, Nicolai Havresciuc, Teodor Ivanifchej, Marca Cures, Teodor Levifchej, Gheorghe Lesan, Artur Malec, Nicolo Osadefi, loan Pauliuc, lerotei Pihuleac, Emilian Popoveci. Pentru partidul naţionalzdemocrat : Dr. Nicolai Drohomerefchej, Emilian Ivanifchej, Vladimir Fedorovici. Pentru partidul poporal: Dr. Claudiu Bilinschej, Dr. Miron Corduba, Dr. Roman Tehelschej. Pentru partidul radical: Ilarie Carbulefchej, Ilie Popoveci, Gheorghe Serbeniuc. Pentru partidul social-democrat: Grigori Andriasciuc, Iosif Bezpalco, Vladimir Soroneveci. Originalul : ruten., rom., nemf. 48. Cernăuţi, 1918 Noemvrie 6. Proclamafia lui Aurel Onciul Proclamatie Guvernul împărătesc, considerând misiunea sa de finită, ne-a predat astăzi noue, în însuşia de comisari naţionali ai poporului român pe deoparte şi ucrain pe de altă parte, puterea în Bucovina, fără să o împartă. . Pusi în fata acestui fapt îndeplinit, noi, ca să împiedecăm anarchia şi să menţinem ordinea şi siguranţa publică, am luat în seamă puterea şi am împărţitzo între noi în modul următor : 1. Atât poporul român, cât şi cel ucrain îşi rezervă pretenziuz nile sale, relative la teritoriul Bucovinei, precum au fost formulate de reprezentanții săi legitimi, lasă însă ca congresul de pace să hotărească definitiv în chestia aceasta. 2. Până la hotărârea viitoare, se menţine starea faptică. 3. Competența ambelor guverne respective se bazează pe major rifatea relativă din comună, precum a fost constatată ea la recenze= mentul din anul 1910. Drept aceea comunele, în cari majoritatea relativă a poporafiunii este română, sunt supuse guvernului român, iar comunele, în cari majoritatea aceasta este ucraină, guvernului ucrain ; www.dacoromanica.ro 135 BUCOVINA ÎN RĂZBOIUL MONDIAL 135 4. În comunele acele, în cari majoritatea populatiunii nu este nici română, nici ucraină, reprezentanța legală a comunei va hotărâ, căriia din ambele guverne din chestie vrea să fie supusă; lipsând o reprezentanţă legală, hotărârea respectivă se va lua, sub prezidiul ge- rentului instituit de sfatul conzultativ, iar lipsând şi el, de membrii prezenţi în comună ai ultimului comitet comunal, ales legal. 5. Până ce se vor lua hotărârile aceste, comunele Alexander- dorf, Katharinendorf, Sadagura şi Vijniţa sunt supuse guvernului ucrain, toate celelalte comune neromâne şi neucraine, afară de Cer- naufi, guvernului român ; 6. Oraşul Cernăuţi, capitala ferii rămâne sub administraţia in- terimistică de până acuma ; dispozitiuni într'a doua instanță se pot lua numai în confelegere între guvernul român si cel ucrain. Învoeala prezentă întră imediat în vigoare. O aducem la generala cunoştinţă, provocăm poporatiunea să respecte ordinea şi liniştea publică. Cernăuţi, 6. Noemvre 1918. Comisarul naţional ucrain : Comisarul naţional român : Popowicz m. p. Onciul m. p. Orig. : rut., rom., nemf. 49, “Cernăuţi, 1918 Noemvrie 7. Primarul ucrainean Iosif Bezpalco provoacă populafia să fie liniştită Administratiunea provisorie a capitalei Cernăuţi. Cäträ populatiunea capitalei Cernăuţi. Delegatiunea bucovineană a consiliului ucrain ma numit ca comisar urban al Cernäutului. Dispozitia aceasta a fost confirmată de guvernul comun al Bucovinei. | Eu am luat in samä conducerea oficiului municipal la 6 Noem- vrie 1918 si voiu purta agendele pânä la formarea unei nouä admi- nistrafii. Aceasta aduc populatiunii capitalei Cernăuţi la cunoştinţă şi o provoc să tina linişte şi ordine. Numai aşa îmi va fi posibil a purta oficiul meu sub referintele actuale atât de grave spre binele populaţiunii oraşului. Pentru administraţia provisorie : Comisarul orăşenesc: Ossyp Bezpallko Orig. : rom., germ., rut. www.dacoromanica.ro