Rușii și Rutenii in rapoartele Serviciilor Speciale romanești din perioada interbelică

1. RUTENII. RUŞII. SOVIETELE 
A. RUTENII 
1. Românii şi rutenii 


411, Ziarul "Voința naţională” Nr. 7997 din 8 Aprilie 1912. 
Articolul: Românii şi Rutenii. 

Când Bucovina, această "veselă grădină” a bardului. nostru 
Alecsandri fusese vândută de Turci Austriei, nu existau în țară 
nici Ruteni, nici ovrei, doar numi câți-va poloni. Era o țară pur 
românească şi cea mai istorică a Moldovei, unde se afla şi 
scaunul domnesc timp de veacuri, în Suceava, unde pământul 
este îngrăşat cu sânge românesc şi unde s'au moştenit din moși 
strămoși legendele create de bogata fantezie a poporului român, 
în jurul lui Ştefan cel Mare, Odată ruptă de Austria şi numai după 
vrea două decenii, administrația a colonizat partea de nord a 
Bucovinei cu câteva sute de Ruteni, de care voiau să scape 
nobili poloni din Galiţia, 

Politica veche in contra Românilor. Mai tărziu, după revoluția 
din 1848, factorii de pe atunci din Viena au fost convinşi, că ar fi 
bine să ajute pe ruteni să pună mâna pe Bucovina. Ideea 
aceasta avea la rădăcină conceptia greşită că încurajându-se 
rutenii din Galiţia şi cei din Bucovina, acest popor, impreună cu 
fraților din Ucraina (Rusia) se vor contopi odată şi se vor atașa 
Austriei, Căci, pe atunci, au fost oameni de Stat in Viena, care 
au contat mult pe antagonismul dintre maloruşi (ruteni) şi 
moscoviți. Şi acestei politici care a urmat câteva decenii, se 
atribue că rutenismul a început să prindă rădăcini în Bucovina. 
Deşi rutenii din Austria sunt de confesiune greco-catolică, totuși, 
în Bucovina, ei s'au făcut ortodoxi spre a putea pătrunde În 
biserica ortodoxă română. Şi o dată intrati aici şi ajutaţi efectiv 
de Viena, ei au ajuns ca la o vacantă în scaunul mitropolitan al 
Românilor ortodoxi din Bucovina, să mpună pe unul de ai lor, pe 
egumenul Hacman. Abia de vre-o 35 de ani s'a constatat la 
Viena că politica de până atunci a fost greşită. Dar o schimbare 
radicală tot nu s-a făcut, însă nu s'au creat nici greutăți ca 
Românii să se poată desvolta. 

Pretentia asupra donațiilor lor lui Ștefan cel Mare. Acum 





lredentismul ucrainean internațional. În unele comune nu mai 
există primar, jandarm sau altă autoritate. Sunt în schimb 
„soviete” de derbedei şi agenti provocatori. Să nu se uite că 
această mişcare a ucrainenilor nu este streină de mişcarea 
identică de peste hotare. Să nu se uite că țelul agitatorior 
ucraineni este intemeerea „Ucrainei apusene” aşa zisă 
„Westukrainische Republic la care ar urma să se incorporeze şi 
Bucovina de Nord, de sub oblăduirea d-lui Krakalia et comp. (şi 
din nenorocire în comp. D-sale există și tineri deputaţi rom 
Prieteni nedesiipiţ),[... 

Noi am dat alarma şi așteptăm. Ne doare sufletul nostru de 
români, acei ce au văzut frontul războiului de eliberare, acei ce 
au ingropat părinţi şi frati pe front, ca o bucată din cel mai 
scump pământ al României întregite, să fie lăsată prin indolentă 
i slăbiciune, /Subl. n.a cheremul trupei d-lui Krakalia şi tuturor 
agenţilor ucraineni. SCION 














B. RUŞII. SOVIETELE 


1. Unele neînţelegeri între biserica ortodoxă română 
şi cea rusă din Tulcea 


11. Secţiunea Sigurantei Generale. 25 August 1912, 
Raport asupra nemulțumirilor populației ruse din Tulcea 
contra protoereului județului în chestiunea bisericii ruse 
"Schimbarea la față” din acel oraş. ” 

Cu ocazia unei reparații ce s'a făcut bisericii, zugravul Mihail 
Paraschivof, angajat cu pictatul şi zugrăvitul interiorului. a scris 
cu litere de aur în partea de sus a biserici în limba rusă: sfânt 
sfânt, sfânt Dumnezeu Savaot. Protoereul județului trecând pe 
acolo şi văzând inseripțiunea, a dat ordin să fie şterse şi scrise 
în limba română. Episcopul Procop Zembiski a consimțit, însă 
celălalt Epitrop Leonte Maximov, nu numai că n'a vrut, dar a și 
influențat pe mai multi tineri ruși ca să se opună, deoarece 
biserica este amenințată cu românizarea, aşa cum s-a făcut cu 
cea bulgară. Pentru acest motiv a fost şi o întrunire de corişti, 
doi epitropi, un preot şi zugravul care este şi dirijorul corului 
Auzind despre aceasta, consilierul rus din Tulcea a chemat pe 
parohul biserici căruia i-a spus să nu şteargă nici o lleră, până 
nu vor primi în scris, ordinul de la autoritățile române, Dacă vor 
primi în scris, ordinul să fie adus la consulat pentru a se da ordin 
de urmare. Consulul a raportat Ambasadei Ruse din Bucureşti 
situația, care i-a răspuns că de moment, datorită situației critice 
din Balcani, nu se poate ocupa de astfel de lucruri Îi recomandă 
să încheie conflictul pe cale pașnică. Reclamanți au format o 
delegație care a plecat la Ministerul Cultelor. cu vaporul 











2. Aplanare de conflicte între ruşii şi românii din 
Tulcea 


2/1. Brigada de Siguranţă Tulcea Nr. 672 din 23 Mai 1913 2 
Primul secretar al Ambasadei Ruse din Bucureşti, a făcul o 
Vizită în Tulcea, cu scopul de a face o anchetă asupra unor 
1) 
> 


denunțuri prin care se aduceau învinuiri consulului din localitate. 
Privind învinuirea că închiderea şcolii ruse din localitate şi a 
trecerii bisericii ruse sub conducerea guvernului român se 
datorează faptului sărăciei populației ruse. care nu au fonduri 
pentru a retribui un bun profesor român pentru această şcoală şi 
pentru un preot rus. De asemenea, populația rusească este şi 
dezinteresată în aceste probleme. O altă însărcinare a fost şi 
aceea de a aplana nelnțelegerile ce veşnic se ivesc între 
grănicerii români şi ruşi, din cauza pescarilor. Aceste ciocniri 
provin din cauza lăcomie prea mari a pescarilor ruși care caută 
să pescuiască şi în apele româneşti, precum şi a ordinelor 
severe ale autorităților române, însărcinate cu. conducerea 
pescarilor statului. Primul secretar a hotărât — impreună. cu 
consulii ruși din Tulcea şi Sulina — să facă o propunere 
guvernului român în sensul că: 

1) Să arendeze Rusiei mai multe lacuri şi părți ale Dunării care 
acum sunt stăpânite de români. 2) Să permită pescarilor ruşi să 
pesculască în apele româneşti, în toată Delta Dunării şi Mare, 3) 
Autorităţile române să dea voie pescarilor ruşi să se folosească, 
în caz de furtună, de malul mării române, căutându-şi un 
adăpost; iar pe Dunăre să li se permită a trage bărcile la edec, 
atunci când au nevoie. În schimbul acestora, Guvernul Rus să 
fie obligat a face aceleaşi concesii celui românesc. De fapt, ruși! 
au mai cerut în diferte scrisori, prefectului județului să le 
inchirieze toate lacurile din Delta Dunării şi să permită pescarilor 
ruşi a pescui în toate apele românești 








3. Se iau măsuri împotriva rămășițelor armatei ruse 
producătoare de dezordini 


3/1. Marele Cuartier General — Biuroul Operaţiilor. 

Ordin circular No. 5424 din 2 Decembrie 1917. ') 

Marele Cuartier General primeşte zilnic rapoane dela 
autoritățile civile şi militare, din care se constată că, ordinea şi 
siguranța Statului sunt turburate, mersul serviciilor publice nu 
mai e cu putinţă, iar viata şi avutul cetățenilor au devenit 
nesigure, din urmātoarele cauze: a). indivizi izolați şi organizaţi 
în bande /dezertori din armata rusă — n.n se dedau pe față la 


1) F.D.G.P. —DOSAR 171917 








furturi, jafuri şi Chiar crime, terorizând populaţia prin arme, 
grenade şi tot felul de violente. Ori de câte ori autorităţile noastre 
au intervenit pentru a pune ordine, actul a fost considerat de 
aceşti răufăcători, drept provocațiune; b). Detaşamente sau 
unităţi /ale armatei ruse — n.n! se instalează cu sila în 
cantonamentele cari nu li sunt destinate, refuză să părăsească 
locuințele când alte unităţi sunt chemate de nevoile operative să 
le înlocuiască, şi iau cu sila ultimile mijloace. de traiu populaţiei 
sărace; c). Bande, detașamente şi unități ocupă fără autorizație 
trenurile, iar. prin violențe şi amenințări cu armele, silesc 
funcționarii căilor ferate, să pună trenurile în mişcare în contra 
orarilor deja stabilite de autortăţie în drept. 

Văzând această stare de lucruri păgubitoare armatei şi 
poporului Român ca şi armatei sovietice, Comandamentul 
Armatei Române, face apel la toate elementele conştiente ale 
vitezei armate ruse, să impiedice şi să pedepsească după cum 
merită, din proprie inițalivă, pe acei cari ascunzându-se sub 
haină miitărească s'au transformat, în bande de ucigași şi 
jefuitori. /.../. Astfel find şi în scopul de a pune pe deoparte capăt 
dezordinelor semnalate mai sus, iar pe de altă parte, pentru a 
asigura regulata funcționare a serviciilor publice, atât în interesul 
armatei şi populațiunei Române cât şi al armatei rusești, se jau 
următoarele măsuri: 

1). Pe viitor transporturile pe Căile Ferate Române, se 
organizează şi se execută numai după ordinele Marelui Cuartier 
General Român. Orice individ, detașament sau unitate, care ar 
ocupa cu forța trenurile, ori ar sil funcţionarii căilor fertate, prin 
violenţe sau amenințări, să schimbe destinațiunea trenurilor sau 
orariul stabilit, va fi reprimat pe loc şi readus la ordine prin arme 

2). Este oprită trecera trupelor prin laşi, şi stationarea lor În 
zona Cristeşti-Mogoșeşti-Voineşti. 

3), Sunt interzise atrupamentele în apropierea statiunilor căilor 
ferate în general şi în special între Ungheni şi laşi 

4). Toate somaţiunie ce vor face jandarmii sau trupele 
însărcinate cu menţinerea ordinei în teritoriul Român, vor fi 
executate fără discuţie sau întârziere de indivizi sau soldaţi 
izolaţi ca şi de detașamentele şi unități atât Ruseşti cât şi 
Române. 

5). Respectarea dispoziţiunilor arătate mai sus va fi impusă 





prin forța armată, iar neexecutarea va fi reprimată pe loc şi 
imediat. după legile Române. 

Şeful Stalmajorului General însărcinat cu comanda Armatei 
Române, General de Corp de Armată — Adjutant /ss/ Prezan, 
Şeful Biuroului Operaților /ss/ Lt. Colonel Antonescu 


3/2. Inspectoratul General al Jandarmeriei Rurale 

No. 18205 din 13 Decembrie 1917. ') 

Către Ministerul de Interne. 

Compania jandarmi rurali Botoşani cu Nr.7614/917, raportează 
ca, în noaptea de 6-7 Decembrie a.c. soldații ruşi din Regimentul 
26 Infanterie ce se află cantonaţi în satul Busuceni comuna 
Dumbrăveni, fiind surprinşi de către locuitorul Petre Miltiuc 
furându-i 3 oi, acesta s'a opus din care cauză soldaţi ruşi a tras 
foc de armă omorându-i soția /... Asemenea în noaptea de 7 ©. 
tot acești soldaţi au furat dela N. Aritmovici 15 boi şi o juncă, din 
comuna Vlădeni, iar în noaptea de 6-7 c. soldaţi ruşi din 
Divizionul 2 cazaci cantonat în comuna Dăigeni, au spart 
hambarul şi pimnita D-nei Ghica, furându-i 400 litri vin şi 5000 
kgr. ovăz /../. Tot în noaptea de 7-8 c. soldaţi ruşi inarmaţi s'a 
dus la ocolul oilor B. Spothaim din comuna Cucoreni unde s'a 
Ifas focuri de câtre aceștia şi 4 soldați din Regimentul 8 Vânători 
aflaţi pentru pază, reuşind a lua 250 oi au plecat cu ele spre 
Hänteşti-Dorohoi. /../. S'a raportat aceasta şi la Ministerul de 
Răsboi şi Marele Pretor. 

Inspector General P.S. Colonel /ss/ Indescifrabil. 





3/3. Prefectura Judeţului laşi. Biuroul Mobilizărei Nr. 6307 

din 13 Decembrie 1917. Urgent. Secret. *) 

Domnule Ministru, Am onoare a vă comunica în copie pe 
contrapagină, raportul D-lui Administrator Plăşei Turia Nr.1273 
spre ştiinţă şi regula Domniei Voastre. Totodată vă supun că tot 
acum am comunicat în copie sus zisul raport şi D-lui Şef Marelui 
Stat Major. 

P.S Prefect /ss/ Indescifrabil, Director /ss/ Indesciftabil 

Copie. D-lui Prefect Jud. lasi. B. Mobilizărei. 

7. în târg şi satul Bivolari circulă cu insistenţă zvonuri că ruşii 


IFDIGP DOSAR 31915 
2) E P.G.M -DOSAR 6271921 





Cantonaţi în localitate, împreună cu rușii ce în prezent jefuesc 
satele din Basarabia în marginea Prutului vor veni şi jefui târgul 
şi satul Bivolari. Zvonurile sunt date de ruşii din localitate. Un 
zvon care persistă este că intre 10-20 Decembrie s'ar fi hotărât 
o jefuire a oraşelor şi târgurilor din toată Moldova. În localitate 
s'au luat măsuri de patrulare de către D-i Comandant al 
Regimentului 1 Siret. P.S. Veţi cunoaşte că acest Regiment nu 
dispune decât de un efectiv de 30 oameni şi aceștia nu sunt în 
deplină validitate. Raporlându-vă acestea vă rog dacă credeti 
interveniţi a se trimite pentru pază vre-o câteva sute de soldati 
înarmaţi. Veţi cunoaşte că efectivul soldaților ruşi din localitate 
este de 200, iar acei ce pradă în Basarbia sunt de 6000, 
Ad-tor Plăşei Turia /ss/ L.Golaescu 


4. Complot al guvernului sovietic (leninist) pentru 
detronarea regelui Ferdinand 


41. Notă din 2 lan. 1918. Ruși pregăteşte detronare 
Majestăţei Sale Regelui Ferdinand al României. ') 
Subsemnatul Stan Giambaşiu Agentul Sigurantei Generale 

Române, am onoare a raporta următoarele. Despre planurile 

rușilor care sub formă mascată puși la cale de Guvernul Lenin, 

vor să detroneze pe Majestatea Sa Regele Ferdinand al 

României, lar pe altă parte tot ruşi, vor să arate poporului 

Român sub o formă mascată falşă o persoană din România cu 

care au intelegere, să zică acea persoană numită, că este fiul 

fostului domnitor Alexandru Cuza. Şi să mai zică acea persoană, 
că până acuma a fost în Rusia, şi că tocmai acuma a eşit în faţa 
poporului Român să ia conducerea României în aceste 
momente. Cu aceste planuri vor să facă României noastre cea 
mai mare încurcătură, 

Rezoluţie: 1715/918. Citită de DI. Ministru. 











5. Armata sovietică atacă trupele române 


5/4. Copie de pe telegrama Prefecturei Poliţiei Galaţi 
No. 1892/918 către D.P.S.G.2 


Divizia 9-a rusă părăsind frontul sau adunat intre 


1) F.DIGP.—DOSAR 1/1918 
2) F.D.G.P. — DOSAR 1/1918 








Independența şi /../ şi au cerut să treacă cu armele şi artileria 
prin Galaţi spre Reni. S'a parlamentat şi ei nesupunându-se la 
ora 16 au tras asupra trupelor noastre cu artileria şi armele, cari 
au răspuns susținute de baterie marinei române. În prezent 
focurile continuă. Ai noştri se mentin în oraș. Agitaţia trupelor 
ruse din Galaţi divizia 10-a par a se pregăti să sprijine divizia 9-a 
rusă. Până la această oră r'a reușit. Se zice că printre soldații 
uşi erau şi soldați germani. Comandamentul militar român a luat 
măsurile necesare. Prefectul Politiei /ss/ Gr. Ștefu. 
mare. telegramei cifrată No, 1892, comunică: La ora 6 focurile 

au încetat. În oraş până în prezent este linişte, 

Prefectul Poliției /ss/ Gr.Ştefu 

din acest dosar mai sunt astfel de telegrame, în care se 
raportează deschiderea focului armatei ruse În retragere, asupra 
unor localități. Acolo unde au reuşit să intre în localitate au jefuit 
magazine, magazii şi gospodării ale cetățenilor = n.n. 


6. Despre ura lui Denikin împotriva României 


6/1. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale 

Subinspectoratul general de siguranță. 

No. 3195 şi Nr. 39478 din 17 Octombrie 1919. ki 

Un informator venit din Odessa ne comunică următoarele: În 
armata ucraineană sunt foarte mulți ofițeri germani /../. Un tren 
blindat al ucrainenilor s'a predat de bună voie lui Denikin. Toate 
ziarele lui Denikin cât şi poporul au început să insulte şi să 
amenințe România. Din zi în zi această ură se accentuează. Toţi 
cei cari s'au refugia! din Basarabia se inscriu în Liga pentru 
Tecuce a Basarabiei, S'au ivit revolte prin multe ținuturi, 
provocate de bolşevici /../. 

Subinspector General /ss! Indescifrabii. 

Rezolutie: 31X. Comunicări Min. Interne, Război, M.Cp, 
Externe /ss/ Indescifrabil. Comunicat. /ss/ Indescitrabil 





6/2. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale. 

Kişinău. Notă No. 3397 din 27 Octombrie 1919. 

Brigada de siguranţă Ismail ne comunică următoarele: suntem 
pozitiv informați că pe lingă reprezentanți lui Denikin din Tulcea, 


I) F D.G.P. - DOSAR 4/1919 
2) F.DGP + DOSAR 4/1919 


Cantonaţi în localitate, impreună cu rușii ce în prezent jefuesc 
Satele din Basarabia în marginea Prutului vor veni şi jefui târgul 
Şi satul Bivolari. Zvonurile sunt date de ruşii din localitate. Un 
Zvon care persistă este că între 10-20 Decembrie s'ar fi hotărât 
o jetuire a oraşelor şi târgurilor din toată Moldova. În localitate 
s'au luat măsuri de patrulare de către D-i Comandant al 
Regimentului 11 Siret. P.S. Veti cunoaşte că acest Regiment nu 
dispune decât de un efectiv de 30 oameni şi aceştia nu sunt în 
deplină validitate. Raportându-vă acestea vă rog dacă credeți, 
interveniţi a se trimite pentru pază vre-o câteva sute de soldaţi 
înarmați. Veţi cunoaşte că efectivul soldaților ruşi din localitate 
este de 200, ar acei ce pradă în Basarbia sunt de 6000. 
Ad-tor Plăşei Turia /ss/ L.Golaescu 


4. Complot al guvernului sovietic (leninist) pentru 
detronarea regelui Ferdinand 


411, Notă din 2 lan. 1918. Ruşi pregăteşte detronarea 
Majestăţei Sale Regelui Ferdinand al României. ') 
Subsemnatul Stan Giambaşiu Agentul Sigurantei Generale 

Române, am onoare a raporta următoarele; Despre planurile 

rușilor care sub formă mascată puși la cale de Guvernul Lenin, 

vor să detroneze pe Majestatea Sa Regele Ferdinand al 

României. lar pe altă parte tot ruși, vor să arate poporului 

Român sub o formă mascată falşă o persoană din România cu 

care au înțelegere, să zică acea persoană numită, că este fiul 

fostului domnitor Alexandru Cuza. Și să mai zică acea persoană, 
că până acuma a fost in Rusia, şi că tocmai acuma a eșit în fața 
poporului Român să ia conducerea României în aceste 
momente. Cu aceste planuri vor să facă României noastre cea 
mai mare încurcătură, 

Rezoluţie: 1715/918. Cittă de DI. Ministru 


5. Armata sovietică atacă trupele române 


5/1. Copie de pe telegrama Prefecturei Poliţiei Galați 
No. 1892/918 către D.P.S.G.? 
Divizia 9-a rusă părăsind frontul s'au adunat între 


1) FDP —DOSAR 1/1918 
2) F.D.G.P. - DOSAR 111918 





Independența şi /../ şi au cerut să treacă cu armele şi artileria 
prin Galaţi spre Reni S'a partamentat şi ei nesupunându-se la 
ora 16 au tras asupra trupelor noastre cu artileria şi armele, cari 
au răspuns susținute de bateriile marinei române. În prezent 
focurile continuă, Ai noştri se mențin în oraș. Agitaţia trupelor 
fuse din Galaţi divizia 10-a par a se pregăti să sprijine divizia 9-a 
rusă. Până la această oră n'a reușit. Se zice că printre soldații 
ruşi erau şi soldati germani. Comandamentul militar român a luat 
măsurile necesare. Prefectul Politiei /ss/ Gr. Ştefu 

Urmare telegrame citrată No.1892, comunică: La ora 5 focurile 
au încetat. În oraş până În prezent este linişte. 

Prefectul Poliției /ss/ Gr.Ștefu. 

din acest dosar mai sunt astfel de telegrame, în care se 
raportează deschiderea focului armatei ruse În retragere, asupra 
unor localități. Acolo unde au reușit să intre în localitate au jefuit 
magazine, magazii şi gospodării ale cetățenilor = n.n]. 


6. Despre ura lui Denikin împotriva României 


6/1, Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale, 

Subinspectoratul general de siguranță. 

No. 3195 şi Nr. 39478 din 17 Octombrie 1919. 

Un informator venit din Odessa ne comunică următoarele: În 
armata ucraineană sunt foarte mulți ofițeri germani /.../. Un tren 
blindat al ucrainenilor s'a predat de bună voie lui Denikin. Toate 
ziarele lui Denikin cât şi poporul au început să insulte şi să 
amenințe România. Din zi în zi această ură se accentuează. Toţi 
cei cari s'au refugiat din Basarabia se înscriu în Liga pentru 
recucerirea Basarabiei, Sau ivit revolte prin multe ținuturi, 
provocate de bolşevici /../. 

Subinspector General /ss/ Indescifrabii 

Rezoluţie: 31.X. Comunicări Min. Interne, Război, M.Cp. 
Externe /ss/ Indescitrabil. Comunicat, /ss/ Indescifrabil 


6/2. Direcţiunea Poliţiei şi Sigurantei Generale. 

Kişinău. Notă No. 3397 din 27 Octombrie 1919. 2 

Brigada de siguranţă Ismail ne comunică următoarele: suntem 
pozitiv informați că pe lingă reprezentanti lui Denikin din Tulcea, 








1) F DGP. - DOSAR 471919 
2)F.D.GP - DOSAR 4/1913 





Galaţi şi Bucureşti s'au format birouri de propagandă Denikinistă 
şi cercetări pentru ofierii cari voesc a se înrola în armata 
Denikin. Cei cari sunt suspecti sau cari sunt bănuiţi că au servit 
interesul românilor sunt închişi la Tulcea şi apoi omorâţi, astfel 
este cazul locuitorului /..I şi studentului Ducov. ambii din Ismail 
cari au dispărut fără a se şti de soarta lor, cu toate cercetările 
făcute de Comandamentul român din Tulcea care are cunoştinţă 
despre aceasta. .... Sub Inspector G- /ss/ D.Zahiu, 

Rezoluţie: 28/10-M.C.G., Min.de externe, Min. de R., Serviciul 
special din Dobrogea pentru a cerceta. S'a scris lui Moruzov. 


6/3. Marele Cartier General 

Biroul de Contrainformaţii Nr.7179 din 17 Nov. 1919. ') 

Am onoare a vă înainta pe contrapagină o notă de informaţii 
privitoare la intenția duşmânoasă a Generalului Denikin față de 
România, pentru a Dv ştinţă. 

D.O. p. Şeful Secţiei informațiilor Lt Colonel /ss/ Indescifrabil 


6/4. Direcțiunea Poliției şi Siguran 

Notă informativă, Fără dată - n.n 

Societatea „Salvarea Basarabiei” a scos de sub tipar o brogură 
de propagandă contra noastră şi pe care intenționează a o 
introduce în Basarabia. Agentul a aflat dela membri societăţii 
„Salvarea Basarabiei’ că însuşi Denikin intenționează a produce 
sub toate mijloacele o revolutie în România şi în acest scop pe 
lângă agenți propagandişti va introduce in țară broşuri 
revoluționare punând sub tipar în româneşte mai multe broşuri 
scrise de Benin şi alti conducători comunişti. Un ofiter rus ar fi 
declarat că Denikin a dat ordin circular secret prin care arată că 
a refuzat ajutorul oferit de România. p.Conf.Locot./ss/ Ştefănică 

Rezoluţie: Ciro. Dlui Min. De externe, subinspectoratelor de 
siguranţă,  Servicilor Speciale, Brigăzilor de Siguranță 
supravegherea ruşilor şi în special a celor din Basarabia 





enerale. 





6/5. Secret. Kiginău 19 Decembrie 1919. * 
DI. D. Popescu, Şeful Brigăzei de Siguranță Bender 
reîntorcându-se dela Tiraspol unde luase parte la lucrările 





1) F.D.G.P. -DOSAR 471919 
2) FD G.P. - DOSAR 4/1819 
3) F DGP - DOSAR 4/1919 


Ruteni au inceput din nou să se agite şi să ceară ca să fie numit 
vicar general al Mitropoliei române din Cernăuţi un rutean. 
Românii au simțit pericolul şi s'au recules spre a se opune la 
Viena in contra pretențiilor Rutenilor, Apoi Rutenii au emis ideia, 
ca să întemeieze un episcopat special al lor. ŞI în acest scop au 
elaborat un plan după care averea Mitropoliei să se impartă în 
doua, şi jumătate din parohii - printre cari numai câteva sunt 
ruteneşti - să treacă la Ruteni. Bineinteles că în contra acestei 
pretențiuni s'au ridicat toti Românii de sus şi până jos, începând 
de la vechile familii boereşti şi sfârșind până la cel mai umil țăran 
din munţii Dornei. Moşiile şi munți ce aparțin Mitropoliei şi care 
se administrează sub controlul statului ca “fond religionar al 
bisericii române ortodoxe din Bucovina” au fost toate donate 
mânăstirilor româneşti din Suceava, Rădăuţi etc., în mare parte 
de Ştefan cel Mare. apoi de ceilalți domni ai Moldovei. Asupra 
acestor moşii vroiau să se repeadă Ruteni, fără a invoca absolut 
nici un drept. nu istoric, dar nici măcar recent. 

Triumful Românilor. Rutenii au mişcat totul pentru a putea să-și 
cucerească o parte din averea “fondului religionar român”, Şi 
când au văzut că toți Românii fruntași au înaintat guvernului 
austriac un memoriu documentat despre drepturile exclusiv ale 
Românilor numai, asupra “fondului religionar”, când au văzut că 
trei profesori universitari de istorie, cari au fost consultaţi de 
ministrul austriac al instrucției, au dat un raport absolut favorabil 
memoriului românesc, - atunci Rutenii au fost nevoiți să dea 
îndărăt. Dar tot n'au renunțat să-şi asigure măcar o câ! de mică 
influență în conducerea bisericei Române ortodoxe. Și atunci au 
pus candidatura unui preot câlugăr rutean pentru scaunul de 
Vicar devenit vacant prin moartea regretatului şi bunului Miron 
Galinescu. Ei contau că actualul Mitropolit 1.P S.S. dr. Vlad de 
Repta. find inaintat în vârstă, după |.P S.S. va urma pe scaun 
vicarul rutean. Dar fruntaşi români au intervenit din nou la 
Viena, dovedind cu documente: că Rutenii urmăresc un plan 
periculos Statului austriac, căci candidatul lor este afiliat al ligei 
ortodoxe panslave din Kiev. Şi atunci, fară nici o ezitare, a fost 
numit în scaunul de vicar al Mitropoliei egumenul tânăr şi cult al 
mânăstirei de lângă Câmpulung, care pe lângă marile-i calități 
sufleteşti și intelectuale, mai este şi un Român bun, devotat şi 
bisericei şi neamului său 








comisie! de repatriere al cărei membru este, ne raportează că în 
noaptea de 10-11 pe când se reintorcea la hotel dela o serbare 
ce a avut loc la clubul militar al Comisiunei a fost arestat 
împreună cu translatorul Comisiunei anume Cecati şi conduși la 
arestul militar al biroului de contra informaţii unde şeful oficiului 
maiorul Politaev după ce a adus insulte românilor şi țărei şi a 
aruncat actele prin care Îşi stabilea identitatea spunând că în 
Rusia nu sunt recunoscute actele |igăneşti ia comunicat că s'a 
hotărât ca ambii să fie executati în 24 de ore. D-l D. Popescu 
prin Impuşcare iar Cecati care este considerat ca trădător find 
ofiter basarabean prin spânzurare. Hotărârea urma să fie 
executată Inainte de implinirea a 24 de ore, dacă nu intervenea 
la timp DI, Maior Ciulei dela grupul de divizii care făcea parte din 
Cormisiune. Ca o ultimă concesiune maiorul Politaev acordase 
celor doi conamnaţi permisiunea de a serie familiilor câte o 
scrisoare în care să şi arate ultimele lor dorințe. În urma 
intervenţiunei Dlui Maior Ciulei arestați au fost puşi în libertate şi 
pentru că în noaptea următoare urma a fi din nou arestați 
reuşind să scape de sub urmărire au trecut Nistrul pe ascuns pe 
la Chițcani şi au venit la Bender, Restul Comisiunei fiind expusă 
să fie de asemenea arestată şi-a intrerupt lucrările și a trecut la 
“Bender. Pretextul arestărilor este că s'ar fi incercat de către DI. 
Popescu să conrupă politja rusă. Adevăratul motiv al arestărilor 
ste ura ofițerilor Denikinişti impotriva a tot ce este romin, mai 
ales a celor din Tiraspol care au fost ultimele zile schimbaţi şi 
locuiti numai cu elemente cunoscute că urăsc pe Români. 

Sub Inspector Gl. /ss/ D. Zahiu, No. 5441 

p. Cont /ss/ Cretu. 14/XI 1919 

Rezoluţie: Se va comunica raportul Dlui. Min. de externe şi 
MCG., rugând a ni se comunica dacă nu ar trebul şi măsuri de 
represalii contra Ruşilor. /ss/ Indescițrabil 














7. Un alt partid rusesc. 





7/1. Direcţiunea Poliţiei şi Sigurantei Generale 

II. Nr.57672 S. din 18 Septembrie 1921, Strict-Secret. 1) 
D-lui Preşedinte al Consiliului de Miniş! 
Se înaintează In copie “raportul privitor la activitatea delegației 








IJF P.C.M.- DOSAR 6211921 


Ligei Țărăneşti din întreaga Rusie, intitulată "Cercul Verd 
a călătorit în Europa şi care se află în prezent în Capitală” 

Referat De 6 zile se află în Capitală o delegaţie a Ligei 
ărăneşti din intreaga Rusie "Cercul Verde”, compusă din 4 
persoane şi anume: Mihail Akatatoft, Grigore Siusarenko. Vasil 
Ustimovici şi Mihail Cozmeak. primul fiind însuşi preşedintele 
guvernului țărănesc şi supranumit Hatmanul Stepovoi. Acestea 
sunt persoanele despre care tratează adresa cu No. 30358 a 
Ministerului Afacerilor Străine şi care fac obiectul dosarului 
nostru No, 35841. Delegaţia a sosit din Constantinopol — via 
Constanta, cu paşapoane rusești eliberate din prima ei călătorie 
(Mai a.c.) în Bulgaria, 

Delegalia a sosit din Rusia prin Polonia, Serbia, Bulgaria. În 
Bulgaria s-a intilnit cu gi. Pele şi a reintrat apoi în Rusia prin 
Constantinopol-Crimeea. Acum, a făcut al doilea tumeu prin 
Crimeea-Constantinopol-Paris. În Franța a avut ca scop "de a 
pune în curent guvernul francez cu situația şi politica guvernului 
țărănesc şi de a-i obtine recunoașterea din partea Franței /. ./ 
Delegaţia a fost intimpinată la Paris cu simpatie de guvernul 
francez" /.... Delegaţia. imediat sosită la Bucureşti s-a prezentat 
cu adresa Legațiunei Franceze din localitate, precum şi 
Ministerului nostru de Externe, care, la rindul său, ne-a 
recomandat-o nouă /.... 

Guvernul țărănesc "Cercul Verde” a luat fină mai bine de un 
an de zile, având adunarea sa naţională şi armata sa țărănească 
şi guvernând În prezent asupra a 8 gubernii şi trei provincii 
gubernia Tombovscaia, Saratascaia, Orlovscala,  Curscaia, 
Voroninscaia, Samarscala, Ecaterinoslavscaia şi Stavropolscaia 
şi provinciile: Donului, Cubanului şi Terscului. În aceste teritorii, 
guvernul țărănesc este a tot stăpânitor şi nu există nici o urmă 
de autoritate bolşevică. Bineinteles că puterea şi domnia acestui 
guvern În menţonatele gubernii şi provincii se extinde numai 
asupra Satelor şi târgurilor, Oraşele sunt intenționat lăsate încă 
sub domnia bolşevică întrucât guvernului țărănesc nu-i convine 
pentru iarna aceasta să ia în seama sa şi să alimenteze sule de 
oraşe. Principalmente guvernul țărănesc duce mai mult luptă 
economică cu sovietele bolşevice, interzicându-le orice rechiziți 
dela sale şi la caz de nevoie opunând rezistența armată contra 
bolşevicilor cu forțele lui disponibile, care se ridică la aproximativ 











140.000 de țărani bine înarmaţi şi instruiți cu ofiterime din 
vechile cadre. Armatele tārāneşti, la fiecare contact cu trupele 
bolşevice | se raliază mari unităţi din trupele bolşevice. Acum 3-4 
luni. cea mai mare parte din cavaleria bolşevică a generalului 
“Budionăi, a trecut de partea armatelor ărăneşti. Cavaleria lui 
Budionăi a rămas doar cu 7-8000 de oameni. 

în programul guvernului țărănesc, nu intră deocamdată nici o 
luptă sau ofensivă contra armatelor bolşevice sau ținuturilor 
acupate de ei. Aceasta ducând numai lupta economică și având 
“Sub domnia sa sute de mii de sate, din care nu se oferă nici un 
grăunte de cereale /../. Guvernul țârânesc speră că în cel mult 
un an de zile să stringă în jurul său întreaga țărănime și astfel să 
elibereze Rusia de jugul bolşevic /../. În special delegaţia 
promite și și ia obligația să ne informeze la timp prin oamenii säi 
Şi asupra rostului intrării în țară a oricărui grup de refugiaţi 
Ucraineni, in mare parte evrei, care pleacă din Ucraina sovietică, 
nu din cauza foametei sau a progromurilor, ci toți îmbogătiți şi 
plini de briliante, date lor de comisarii poporului, care sunt toţi 
Evrei, /Subl, n/ spre a le scoate afară din Ucraina, în intenția de 
Şi Imbogăţi rasa /olnla ~ n.n./ lor cu averile furate dela ruși şi în 

acelaşi timp de a-i intrebuința prin țări străine, la diferite scopuri: 

propagandă demoralizatoare, spionaj militar etc /... 

Guvernul țărănesc ar fi foarte recunoscător guvernului nostru, 
dacă acesta ar putea înlesnl trecerea delegației pe un vas 
particular de la Acherman pe Dnipru /../. Din spusele Delegației, 
fărânigti ruşi au mulţi aderenti printre trupele hatmanului 
Zabolotni — din armata lui Terescenko — şi din cari trupe, un 
număr oarecare a trecut anul acesta în țară şi s-ar afla in 

Í prezent dezarmate în nordul Basarabiei /.../." 








l 8. Organizarea propagandei Comisariatului de 
Externe 


8/1. Direcţiunea Poliției şi Siguranței Generale 

Notă. J. 83320 din 16 lanuarie 1925 ') 

Serviciul Special de Siguranță Giurgiu rapotează: Un 
informator al nostru din Bulgaria comunică următoarele 
informaţiurii relative la propaganda făcută de către Comisariatul 





1)FPICM.-SSI DOSAR 2/1925 


de externe din Moscova: 

Cicerin, Comisarul de la Externe, este ajutat de către un 
colegiu special suprem, compus din următoarele persoane: 
Litvinof, Coop şi Rotstein. Politica externă a Rusiei este impărită 
între aceste trei persoane. Litvinof este însărcinat cu 
propaganda pentru Europa Centrală (Germania, Austria şi Ceho- 
Slovacia), inclusiv Anglia şi America. Coop cu Polonia şi 
Scandinavia; Rotstein cu Biuroul Presei. 

Cicerin conduce personalul din Secţia cea mai importantă şi 
cea mai grea din Politica externă şi anume: Orientul apropiat 
(Balcani) și Orientul îndepărtat 

Orientul întreg este Impărit în 3 secții: 1, Orientul apropiat 
(Balcani), 2, Orientul de Mijloc. 3. Orientul Îndepărtat. Secţia 
pentru Orientul apropiat se conduce de către Sărbul Țuscovici, 
care este sfetnicul cel mai bun şi cel mai credincios al lui Cicerin 
în chestiunile Balcanice. Această secţie are câte un biurou 
pentru fiecare stat din orientul apropiat (Balcani). Cele mai bine 
organizate sunt biurourie pentru Turcia, Bulgaria şi Jugo-Slavia 
Biurourile pentru Bulgaria şi Jugo-Slavia sunt la un loc şi 
lucrează mulți sârbi şi bulgari. Acest biurou este în legătură 
permanentă și indirectă cu Reprezentantul Sovietic din Viena, 
Asen care este însărcinat exclusiv cu problema Balcanică 

Reprezentanţa din Viena, raportează la Moscova tot ce se 
petrece în Balcani. Rapoartele din Viena sunt cetite În fiecare zi 
în permanență de Cicerin. Sârbul Tuscovici este desemnat de 
Cicerin ca reprezentant Sovietic la Sofia, în caz că relațiile dintre 
Bulgaria şi Rusia Sovietică se restabiesc 

Pentru Belgrad, Cicerin are intenţia să trimită ca reprezentant 
Sovietic, o persoană de origină bulgară. Prin această procedare 
Cicerin vrea să dea un avertisment Jugo-Siaviei şi Bulgariei, că 
a sosit timpul pentru înțelegerea intre aceste state, Totodată, 
Cicerin socotește că pe această cale, ideia Confederaţiei 
Balcanice sub tutela Moscovei va câştiga teren fără să piardă 
ceva. De aceia, în presa sovietică nu se scriu articole violente 
contra guvernului. Tancoft. Se pomeneşte insă foarte des 
numele lui Malinoff. pe care presa sovietică îl numește Heriot al 
Bulgariei şi Davidovici Bulgar. Sovietele consideră că dacă 
Malinoff vine la putere, relațile între Rusia Sovietică şi Bulgaria 
s'ar restabili imediat. 














Bolșevicii pretind că, cel mai târziu 1 lanvarie 1925, vor 
restabili relațile cu Ceho-Slovacia, iar cu insistența Ceho- 
Slovaciei, vor restabili relaţie cu Jugo-Slavia şi Bulgaria, 
Bolşevicii sunt foarte mulțumiți că ziarele Ceho-Slovace se 
ocupă de Rusia Sovietică şi chiar organul lui Beneş „Pragher 
Presse” consacră articole de fond cu spirit conciliant. Se pare că 
Rusia Sovietică face toate eforturile de a risipi ori ce bănuială 
despre activitatea sa conspirativă în Balcani şi se foriează pe 
cale legală şi internaţională a intra în legătură cu toate statele 
Balcanice, care au stat departe de Rusia Sovietică 


9. Incidente la graniță provocate de patrulele 
bolşevice 





3/1. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranţei Generale 

Telegrama 9924. Notă din 26 Mai 1926. 

Inspectoratul general de Siguranță Chişinău raportează că în 
ziua de 23 cor., orele 17, locuitorii Andrei Bojan şi lon Petrov, din 
comuna Pogogeri, jud. Tighina, pe când pescuiau în Nistru, la 
postul Posiiei, au fost grav rărili cu focuri de armă de către o 
patrulă bolşevică, Răniţi au fost internaţi In spital. 

Comunicat d-lor PRM; MI SG; TI; MR. SG; MEXT 








10. Tinerii ardeleni protestează impotriva masacrelor 
rşite de sovietici 





10/1. Moţiune. 13 Martie 1932. ! 
Tinerimea română din Ardeal, întrunită astăzi 13 Martie 1932 la 
| “Cluj, intro mare adunare populară. protestează cu multă 
energie, Impotriva masacrelor săvârşite ta Nistru, de grănicerii 
bolşevici, cari au măcelărit fără milă şi au executat fără judecată 
căteva sute de moldoveni, refugiați pe teritoriul României. Nişte 
nefericii români de sânge, bărbați în puterea vârstei, bătrâni ce 
abia s'au putut urni dela vetrele lor, copii fragezi și femei lipsite 
„de apărare, au căzut sub ploaia gloanțelor de armă şi mitralieră, 
pentru singura vină de a fi vot să treacă pământul României, în 





nădejdea unui trai mai omenesc. Demnitatea noastră națională 
me cere, să intierăm cu toată puterea asemenea atrocități 


1)FG.R DIVERSE - DOSAR 271932 








ordonate asupra unor fraţi de-ai noștri, cari veneau spre aci cu 
toată dragostea. Conştinţa noastră de apărători ai patrimoniului 
civilizatiei omeneşti, ne indeamnă să denunțăm în faţa Intregei 
lumi, cruzimea unor fapte brutale, care au reînviat la marginea 
răsăriteană a Europei, metode de ucidere și exterminare ale 
epocilor barbare. |... Tinerimea română din Ardeal, cu inima 
sângerată de durere, convinsă de dreptatea cauzei pe care o 
îmbrățișează, işi îndreaptă privirile încrezătoare, spre opinia 
publică mondială, chemând-o în apărarea civilizaţiei amenintate. 





1/6. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale 

Referat. /Probabil din 1936 -n.n 

Agit — Prop. Activitatea Cominternului în România, Agenţii 
revoluției mondiale la lucru. Doi Români din Republica 
Moldovenească, agenți ai Agit-Prop-ului în Romania, Frontul 
popular şi mişcarea naționalistă. Basarabia şi crearea unei 
Republici Sovietice Române. 

/.„]. Dacă în trecut majoritatea statelor s'au lăsat surprinse de 
începutul marelui măcel, astăzi situația este alta, /../ narmarea 
se face cu atâta febrilitate, încât conferintele pacifiste şi pactele 
de neagresiune au devenit inutile, deși ziarele comentează 
favorabil şi cu multă încredere propunerile de pace. /.. 
Naţionaliştii spanioli luptă din toate puterile contra hidrei 
comuniste, sub privirea Genevei şi a comitetului de 
neintervenție. /../ Germania şi Italia deoparte şi Rusia de altă 
parte, dovedesc prin acţiunea lor în, afara hotarelor temelnicia 
apropierii celui mai cumplit răsboiu, pe care l'ar fi putut concepe: 
vre'o minte omenească. 

Agenţii acestor țări cutreeră statele agitând idei şi curente, cari 
desorganizează viața de stat Comunismul care pregătește 
revoluția mondială nu precupețeşte nimic pentru realizarea 
acestui plan. Uşurința insă cu care se vorbeşte despre revolutie 
și răsbolu, ar trebui să dea de gândit conducătorilor de state /..;i. 

Țări ca Anglia, Rusia, Germania, Franta şi Japonia îşi datoresc 
în cea mai mare parte existenta, liniştea şi supremația lor gratie 
acestui serviciu /de spionaj — nin/ care le permite să albă 
întotdeauna situația exactă a țărilor pe care le vizează nevoile 
lor. Țara noastră s'a văzut în ultimul timp invadată de asemenea 
agenți. /..1 ŞI s'a mai constatat că majoritatea acestor nepoftiti 
sunt trimişi de. câtre amicii noştri ruși. cari în urma. reluării 
relaţilor diplomatice, au dat dovadă de o subită dragoste a 
cunoaşterii cât mai amânunțită, în ceiace priveşte armata, 
situaţia partidelor politice și mai ales atmosfera care domneşte 
în Basarabia. /../ organele competente au făcut o importantă 
captură în arestarea a doi dintre cei mai iscusiti agenți ai 
Cominternului... 

Primul dintre ei se numeşte Sevcenco Artimon /nume de cod: 
Balinin — nnj. I-I. După ce arată cum in Republica 
Moldovenească există şcoli speciale, unde se învață la 





perfecțiune limba statului în care trebuesc trimiși agenţii. Balinin 
povesteşte cum a trecut Nistrul. /../. Celălalt arestat, Vasile 
Negruță, pe adevăratul nume Criviţenco /.../ a trecut Nistrul înot. 

Rolul pe care trebuia sã- joace cei doi agenți în tara noastră. 
Una din misiunile principale a acestor doi agenți era de a atâta 
Spiritele muncitoreşti în centrele industriale, contra statului 
Tomânesc. /../. În timpul liber aceşti doi agenţi colindau 
imprejurimile sondând terenul pe care aveau să-şi fixeze planul 
de lucru, planuri ce trebuiau trimise spre verificare peste Nistru 

Frontul Popular şi mişcarea naționalistă. Serviciul de Informaţii 
Sovietic, văzând forma accentuată pe care o ia mişcarea 
naționalistă in Moldova și Basarabia, a semnalat organelor 
competinte pericolul ce lar putea constitui acest curent şi în 
- special necesitatea creierii unor formaţiuni cari să contracareze 
această activitate. /../. Pentru creiarea Frontului Popular 
Wrehuiau insă câțiva oameni cu oarecare platformă politică şi 
ală, care să gireze cu numele lor, această organizaţiune 
uflată comunistă, /../. Prilejul i se ivi tocmai când nu ar fi 
zu 
una din zile, pe când aştepta veşti dela un curier ce trebuia 
sosească din zi în zi, face cunoştinţa unei tinere şi frumoase 
ne care işi condusese sotul la gară. Sotul ei, un cunoscut 
noşier basarabean, plecase pentru 2 luni în străinătate. Balinin 
n fizicul plăcut şi îmbrăcămintea impecabil croită /.../ a făcut o 
Sie aşa de puternică asupra doamnei, încât primi fără prea 
tă impotrivire invitația ce-i făcu de a merge la cinematograf. 

'se născu firtul cu femeia care-i va servi de trambulism în 
opurile-i revoluționare. De aci şi până la dragostea cea mare, 
decât un pas. /. /. Lyda, pentru că aşa o chema pe amanta 
alinin, asculta orbeşte de ordinele lul şi aduce in saloanele 
lui pe toți acei ce credea el că l-ar putea interesa. /.../. 

a şi creiarea unei Republici sovietice în România, 

entuziasmaji de situațile ce | sar oferi sub regimul 















suficienți, tinerii educati în spiritul revoluționar al Frontului 
lar /... începuse să agite în public, ideile, /.../. Lucrurile ar fi 
foarte bine, dacă Balinin nu ar fi trebuit să facă unele 
ri pentru a lua parte la anumite reuniuni cu caracter intim 
ujonar. Deplasările acestea făcute în mod permanent, 





1/6. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale 

Referat. /Probabil din 1936-—n.n.| 

Agit — Prop. Activitatea Cominternului în România. Agenti 
revoluției mondiale la lucru. Doi Români din Republica 
Moldovenească, agenți ai Agit-Prop-ului în România, Frontul 
popular şi mişcarea naționalistă. Basarabia şi crearea unei 
Republici Sovietice Române 

f.l. Dacă în trecut majoritatea statelor s'au lăsat surprinse de 
începutul marelui măcel, astăzi situaţia este alta, „1 Inarmarea 
se face cu atâta febrilitate, încât conferințele pacifiste şi pactele 
de neagresiune au devenit inutile, deşi ziarele comentează 
favorabil şi cu multă încredere propunerile de pace. /../ 
Naţionalişii. spanioli luptă din toate puterile contra hidrei 
comuniste, sub privea Genevei şi a comitetului de 
neintervenție, }.../ Germania și Italia deoparte şi Rusia de altă 
parte, dovedesc prin acţiunea lor în afara hotarelor temeinicia 
apropierii celui mai cumplit răsboiu, pe care l'ar fi putut concepe 
vreo minte omenească, 

Agenţii acestor țări cutreeră statele agitând idei şi curente, cari 
desorganizează viaţa de stat. Comunismul care pregăteşte 
revoluția mondială nu precupeteṣte nimic pentru. realizarea 
acestui plan. Uşurința Însă cu care se vorbeşte despre revolute 
şi răsbolu, ar trebui să dea de gândit conducătorilor de state / .. 

ări ca Anglia, Rusia, Germania, Franța şi Japonia işi datoresc 
în cea mai mare parte existenta. liniştea şi supremația lor grație 
acestui serviciu /de spionaj — n.n. care le permite să. albă 
intotdeauna situaţia exactă a țărilor pe care le vizează nevoile 
lor. Țara noastră s'a văzut în ultimul timp invadată de asemenea 
agenti. /..I Şi s'a mai constatat că majoritatea acestor nepoftiti 
sunt trimişi de către amicii noştri ruși, cari în urma reluării 
relațiilor diplomatice, au dat dovadă de o subită dragoste a 
cunoaşterii cât mai amănunțită, în ceiace priveşte armata. 
situația partidelor politice și mai ales atmosfera care domnește 
în Basarabia. /../ organele competente au făcut o importantă 
caplură in arestarea a doi dintre cei mai iscusiţi agenți ai 
Cominternului. /... 

Primul dintre ei se numeşte Sevcenco Artimon nume de cod: 
Balnin — nn/ i-l După ce arată cum în Republica 
Moldovenească există şcoli speciale, unde se învaţă la 











perfecțiune limba statului în care trebuesc trimişi agenții, Balinin 
povesteşte cum a trecut Nistrul, /../, Celălalt arestat, Vasile 
Negruţă, pe adevăratul nume Crivitenco /... a trecut Nistrul înot 
Rolul pe care trebuia să-l joace cei doi agenti în tara noastră 
Una din misiunile principale a acestor doi agenti era de a ațâța 
Spiritele muncitoreşti în centrele industriale, contra statului 
Tomânesc /../. În timpul liber acești doi agenți colindau 
imprejurimile sondând terenul pe care aveau să-şi fixeze planul 
de lucru, planuri ce trebuiau trimise spre verificare peste Nistru 
Frontul Popular şi mişcarea naționalistă. Serviciul de Informaţii 
Sovietic, văzând forma accentuată pe care o ia mişcarea 
naționalistă în Moldova şi Basarabia, a semnalat organelor 
competinte pericolul ce l-ar putea constitui acest curent şi în 
special necesitatea creierii unor formaţiuni cari să contracareze 
această activitate. /../. Pentru creiarea Frontului Popular 
țrebulau însă câtiva oameni cu oarecare, platformă politică şi 
socială, care să gireze cu numele lor, această organizaţiune 
 camullată comunistă. /../ Prilejul | se ivi tocmai când nu ar fi 
crezul 
Într'una din zile, pe când aştepta veşti dela un curier ce trebuia 
'șă sosească cin zi in zi, face cunoştinţa unei tinere şi frumoase 
doamne care Îşi condusese sotul la gară. Sotul ei, un cunoscut 
“moșier basarabean, plecase pentru 2 luni în străinătate, Balinin 
{prin fizicul plăcut şi îmbrăcămintea impecabil croită /.../ a făcut o 
impresie aşa de puternică asupra doamnei, incât primi fără prea 
multă împotrivire invitaţia ce-i făcu de a merge la cinematograf. 
Aşa se născu firtul cu femeia care-i va servi de trambulism în 
“ scapurle-i revoluționare. De aci şi până la dragostea cea mare, 
nu fu decat un pas. /,./. Lyda, pentru că aşa o chema pe amanta 
jui Balinin, asculta orbeste de ordinele lui şi aduce în saloanele 
conacului pe toţi acei ce credea ei că l-ar putea interesa, /.... 
Basarabia şi creiarea unei Republici sovietice în România, 
Tinerii entuziasmați de situațiile ce Îi s'ar oferi sub regimul 
Frontului Popular, jucau așa cum le cânta Balinin, Dându-i-se 
L bani suficienti, tinerii educati în spiritul revoluționar al Frontului 
D Popular /, / incepuse să agite în public; ideile; 1.7. Lucruie ar fi 
Mers foarte bine, dacă Balinin nu ar fi trebuit să facă unele 
"deplasări pentru a lua parte la anumite reuniuni cu caracter intim 
fevoluționar. Deplasările acestea făcule în mod permanent, 











2. Despre rutenii din Maramureş 


2/1. Ziarul “Voința Naţională” din 2 Martie 1914. 
Articolul:“Pester Lloyd” despre osîndatul /procesul — n.n./ 
Rutenilor din Maramureş. O piatră mică, palidă, turbare în 
Coroana sfîntului Ştefan. 

“Acolo e încă iarnă, zăpada nu s'a topit, pe când la noi a 
început primăvara. Spre Korosmezo se întind stînci priporoase şi 
sălbatece şi văi neroditoare. E o țărişoară posomorită, 
înconjurată de păduri. Oamenii sînt mici, negri şi uscați; 
bărbaţilor le lipseşte puterea; femeilor liniile mlădioase ale 
frumuseței. Îmbrăcămintea e sărăcăcioasă. Mătase, catifea şi 
horbote sînt aproape necunoscute. Luxul sufletului, literatură şi 
artă, lipseşte mai cu desăvîrşire. Rutenii din Ungaria nu au ziare; 
abia de se tipăresc pentru ei unul sau două călindare. Toate 
puterile trupeşti le cheltuesc în luptă înverşunată cu pămîntul 
neroditor, pentru o bucată de piine, pe care-o mănîncă, muncind 
în păduri. Numai ajutorul statului unguresc îndulceşte nitel ici şi 
colo, lupta. Epopeia cerului, credința religioasă cu minunile şi 
semnele ei, cu simbolurile şi pompele, umplu şi alcătuesc 
simţirea socială a acestor sărmani. 

Arany a povestit copilului său, (în “Cîntecul de seară”), cum 
credința aceasta învață a răbda şi a nădăjdui, cum în lupta 
furtunoasă a pricinilor ce împing la răscoală, dă biruinţă liniştei şi 
judecăţei. De trei ori nelegiuit este, deci, cel care întrebuințează 
această simțire adîncă şi delicată spre a zămisli ură, conspirație 
şi răscoală. lată de ce conştiinţa înfierează ca nemorală această 
întrebuințare a simțului religios şi codurile pedepsesc aţițările de 
acest fel, chiar dacă pleacă din pricini curate. Cu atit mai 
mişelească e fapta celor cari lucrează îmboldiți de interese cu 
totul străine de religie. Şi tocmai aşa e cazul de la Szigetul 
Maramureşului. Se'nşeală, zice ziarul, cei ce îşi închipue că ne 
aflăm în fața unei lupte naționale, îmbrăcată în haină religioasă. 
Puţini din acuzați vorbeau numai limba ruteană, cei mai mulți 
ştiau ungureşte; iar destui, deşi ca fizionomie şi haine erau 
Ruteni nu ştiau altă limbă de cît cea maghiară. 

Tendinţa conştientă naţională, sentimente ruseşti, au dat la 
iveală numai acei, cari au stat mult şi de aproape în legătură cu 
slavofilii din Petersburg şi Moscova. Între acuzați erau fanatici 


dădură de bănuit organelor noastre competente /../. Această 
activitate a fost la timp întreruptă prin identificarea /../ a 
numeroşilor agenți şi arestarea lor. Balinin, la cererea lui 
Novicov /şeful lui din Rusia = n.n], întocmi un raport de toată 
activitatea sa în Basarabia şi-l trimise pe Negruţă spre al duce 
lui Novicov. Nenorocul lui a fost că arestarea s'a produs tocmai 
când vroia să treacă Nistrul. Arestarea lui Negruţă a dus repede 
pe urmele lui Balinin, care prinzând de veste se pregătea să 
treacă în Ucraina. 


12. Organizarea unui serviciu de sabotaj sovietic 
împotriva unor state străine 


124. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale. 
Notă din 13 Iunie 1940, Organizarea secției pentru sabotaj 
în străinătate a Comisariatului de Interne Sovietic. 

Spre deosebire de Ministerele de Interne ale celorlalte țări, 
care se ocupă de obiceiu exclusiv cu chestiuni cu caracter 
lăuntric, Comisariatul de Interne al URSS dispune de o secțiune 
pentru sabotaj în străinătate, al cărei sediu se găseşte în Piata 
Liubianka din Moscova, în acelaș clădire cu organele 
Gugobezului (fostul G.P.U)). 7... 7. /În continuare se redă în 
amânunțime organizarea acestei Secţiuni — n.n.. 


13. „Libertatea” cetățenilor din Uniunea Sovietică 


13M. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generalo. 

Serviciul Special de Informaţii. Notă din 7 Octombrie 1940. 

Anexa Nr.1(Informaţii de ordin politic, social şi economic). 

Comunicat: Preş. Cons. Min şi M.St.M. 

Comisia de repatriere sovietică şi-a întrerupt activitatea. Din 
această cauză, cât şi din aceea că autoritățile sovietice au 
început o adevărată prigoană impotriva populației româneşti 
aceasta a început să se refugieze în mod clandestin în 
România, Autorităţie sovietice au intensificat insă măsurile de 
pază la frontiera sovieto-română pentru împiedicarea refugierii 
populației româneşti. La inchisoarea din Gernăuti sosesc zilnic 
camioane de fugari prinşi, cari sunt apoi transportați în cursul 
nopții în interiorul U.R S.S, 








1) FPCM-S:S1 - DOSAR 21 volII/1940 


1312. Direcţiunea Poliţiei şi Siguranței Generale. 
Rezumatul informațiilor de ordin politic, social, economic, 
din 34 Octomvrie 1940. ') 

A. Informații dela Est. UR SS. 

1... b). Sociale. Pentru desnaționalizarea teritoriilor româneşti 
incorporate de Uniunea Sovietică, autoritățile sovietice continuă 
trimiterea aşa zişilor şomeri" basarabeni şi bucovineni în 
interiorul URSS. În intreprinderile din oraşul Vladimir au sosit 
12.000 astfel de şomeri (.Radiansca Bucovina” Nr.92/Octombrie 
1840 





14. Spionaj sovietic în țara noastră 


1411. M.Ap.N.- M.St.M. Secţia Il-a. Biroul 2. 

Subbiroul 1 No. 222560 din 21 Ianuarie 1941 °) 

Către Ministerul de Interne. Direcţia Adm. Stat 

M SLM. Este informat de pătrunderea în țară a diferitilor indivizi 
suspecți, cari au reuşit să treacă frontiera fără a fi prinşi de 
grănicerii noştri şi cari solicită găzduire la populație, invocând 
diferite motive, fără insă a se prezenta autorităților. După 
găzduire dispar sau işi continuă misiunea de spioni În Interiorul 
țării. Cele mai multe cazuri au fost semnalate la frontiera de Est. 


14/2. M.St.M. Secţia II-a informează Ministerul de Interne 

Direcţia Administrației de Stat /Fără dată - n.n. °) 

În județul Tulcea sunt diferiţi oameni suspecti ca agenți al 
NKVD-ului sau comunişti, care se plimbă nestingheriţi, 
trecând frontiera la ruşi, unii din ei, apoi înapoindu-se la noi 
Totodată, în lagărele de concentrare sunt trimişi oameni fără 
vină, cinsti, care au fost evacuați, fie ca măsură de prevedere 
excesivă, fie din răzbunări personale. 





15. Alte provocări sovietice la graniţa cu România 


451. IFără emitent- n.n. 
Strict-Seceret. Confidenţial. Expunere asupra 





1FPICM-SSI.- DOSAR 21 volll/1940 
2) EMI. - DOSAR 418/1941 
3) F.MI.- DOSAR 4181941 





convorbirilor avute cu şeful Servi 

Român, în ziua de 8 Aprilie 1941.” 

Prima chestiune, În ultimile zile aviația sovietică a sburat de 
repetate ori de-a lungul frontierei. Prutului, violând teritoriul 
român. Conducătorul Statului Român doreşte să cunoasci 
măsură ar putea să reacționeze la aceste provocări, Generalul 
Antonescu intenţionează să răspundă acestor provocări cu 
artileria antiaeriană şi cu aviația. Întreabă dacă intenţiunile sale 
corespund intereselor Reichului şi în ce măsură poate să 
reacționeze la violările teritoriului român de către aviația 
sovietică. La această întrebare se sugerează următoarele norme 
de conduită, până la definitiva soluționare şi darea răspunsului 
din partea forurilor competente ale Armatei Germane. România 
va face, mai întăi, demersurile obişnuite diplomatice, protestând 
la Guvernul sovietic contra repetatelor violări ale teritoriului 
român din partea aviației sovietice. În nota de protest se va 
specifica căci violărle teritoriului român vor avea ca urmare 
măsuri de ordin militar. Aceste măsuri vor consta în tir antiaerian 
şi, eventual, urmărirea cu avioane româneşti. Ultimile mişcări ale 
trupelor românești în zona de frontieră din Moldova nu constitue 
altă ceva decât măsuri defensive din partea României la 
mişcările trupelor sovietice observate în ultimul timp În 
Basarabia și Bucovina de Nord, care stau în legătură strânsă cu 
propaganda continuă a organelor oficiale sovietice, că în curând 
trupele sovietice vor ocupa toată Moldova, 








16. „Imperiul Slav” format din Imperiul Rusesc, 

Regatul Polonez, Regatul Ceh, Regatul Bulgar, 

Sârb, Regatul Muntenegrilor - o veche dorință 
rusească 





461. Serviciul Special de Informaţii 
O nouă manifestare a ideei panslaviste. 
Notă din 15 Aprilie 1941. Anexa Nr... ” 

Tendintele imperialiste ale vechiului Stat Rus au fost însușite 
de actualul regim din URSS, camuiându-le sub masca luptei 
împotriva „burgheziei capitaliste”. Aspectul principal al acestor 


IEPICM. SS. - DOSAR 2671945 
2) F.P.C.M. = SS. - DOSAR 6/1833 





tendințe a fost ieşirea la Marea Baltică şi Marea Neagră 

Profitând de complicațile internaționale, Uniunea Sovietică a 
preferat să renunțe temporar la lupta impotriva fascismuluj şi să 
se apropie de Germania, în speranța realizări acestui deziderat. 
Întradevăr, acest prim obiectiv a fost atins, întrucât începând din 
lule 1940, Uniunea Sovietică a reuşit să încorporeze Țările 
Baltice, Bucovina de Nord şi Basarabia, fără vreun risc material 
şi uman. Încântată de aceste succese, Uniunea Sovietică a 
căutat un alt sector, unde să-şi întindă influența, alegându-şi în 
acest scop Balcanii. Pentru a masca adevăratele scopuri în ceea 
ce priveşte acţiunea sovietică în Peninsula Balcanică, Moscova 
a căutat să arate că se urmăreşte indepărtarea răsboiului din 
acest sector al Europei, În realitate, telul Sovietelor era captarea 
țărilor Sud-Estice în vederea realizării vechiului vis al URSS şi 
anume dominarea absolută a Māri Negre, stăpânirea 
strâmtorilor şi ieşirea la Marea Egee, Se pare, însă, că Moscova 
nu este mulțumită numai cu realizarea acestui deziderat, 
pentrucă scopul său suprem nu este numai dominarea 
Balcanilor. Uniunea Sovietică are un program mai vast, moştenit 
dela fostul imperiu rus, şi care corespunde În totul programului 
comunist. „|, Moscova are in programul său dominarea 
întregului spațiu locuit de slavi (vezi harta) și anume fostul stat 
Gehoslovac. o bună parte din teritoriul polon ocupat de 
Germania, impreună cu Prusia Orientală şi regiunea Memel, o 
parte din teritoriul Ungar (Ukraina. Carpaticā), Jugoslavia, 
Bulgaria, Tracia Orientală şi Turcia Europeană. /.../. În realizarea 
acestor deziderate, Moscova nu pare că va acţiona făţiş 
pentrucă aceasta ar insemna să o pună în conflict cu mai multe 
tëri. /../. Moscova se va folosi totuşi de vechiul său sistem de 
propagandă subversivă printre populațiile respective, conştientă 
find că atragerea masei valorează mai mult decât o acțiune 
diplomatică. Odată acest scop atins, Armata Roşie ar fi chemată 
să întruchipeze opera desăvârşită de propagandă, aşa cum s'a 
procedat şi în Țările Battice. 

Sursă. Informatiuni în curs de verificare. 

Comunicat: Minist. Af. Externe, Minist. Propag. ŞI Presei. 


17. Tendinţa imperialistă, de totdeauna, a ruşilor albi 


17. Serviciul Special de Informaţii 

Notă din 16 August 1941. ” 

În ziarul rus „Novoe Slovo", care apare la Berlin, a fost aspru 
criticat apelul lansat la Londra de Marele Duce Vsevolod 
loanovici Romanov, nepotul Marelui Duce Constantin 
Constantinovici Romanov. În acest apel Vsevolod loanovici 
împreună cu Sabin, fostul ambasador al regimului tarist la 
Londra, cheamă populaţia rusă şi pe toti simpatizanți lui Stalin 
să lupte pentru integritatea URSS-ului. Apelul se adresează apoi 
tuturor Slavilor pentru a se strânge În jurul lui Churchil. Acest 
apel nu constituie o surpriză pentru cei ce cunosc starea de 
spirit a rușilor. Milincov, Denichin şi alți foşti demnitari ai 
regimului țarist au exprimat adesea părerea că locul tuturor 
patrioțior ruşi este alături de armata roşie, în lupta pentru 
integritatea. Rusiei. În conceptia acestora prin, integritate se 
înțelege Rusia până la Dardanele, întreaga Polonie, Galiția, 
Basarabia, etc. Deoarece în actuala situație, singurul mod 
pentru a menține această integritate este de a fi alături de Anglia 
ŞI Stalin Ruşii de orice nuanţă — roșii sau albi -, s'au unit în acest 
scop comun.Sursa:C.P. Comunicat E.1.S.1. E.2.S.1.,Ds. AgFr. E 











18. Starea de spirit a populației. 


181. Serviciul Special de Informaţii. 

Sinteza Contrainformativă Nr. 2882 

din 13-25 Septembrie 1944. Secret. 7 

Populația românească continuă să fie sub impresia actelor 
săvârşite de trupele aliate, care continuă, pe întreg teritoriul. În 
zona Sibiu, starea de spirit a populației este în panică, datorită 
măsurilor luate de Comandamentul aliat. pentru evacuarea mai 
multor comune, în majoritate româneşti. Astfel, după evacuarea 
fmuntaşei comune româneşti Sălişte. sa dispus de 
Comandamentul aliat evacuarea comunelor Sibiel, Vale, parte 
din comuna Gales, Cacova, toate curat româneşti, apoi Cristian 
şi Apoldul de Sus, comune cu majoritate populatie minoritară 
germană. Comandamentul sovietic dă aceste dispozițiuni direct 





1) FP.C.M. — SSI. - DOSAR 6/7933 
2) FOND MIN. DE RĂZBOI - M.StM. — DOSAR 167 


autorităților locale fixând un termen foarte scurt şi astfel toate 
bunurile și aprovizionările de iamă nu pot fi evacuate cu 
populația. Populația românească este revoltată în contra 
Guvernului, Armatei și autorităților locale, că se lasă intimidate 
de câtre Comandamentul aliat şi nu reacționează în contra 
măsurilor arbitrare luate de către Comandamentul sovietic /., /. 

Aceste măsuri arbitrare luate de către Comandamentul aliat a 
indârjit populația în contra ostaşilor sovietici, care cu greu se 
abtine de a nu trece la acte de ostilitate gravă, Populația 
minoritară este satisfăcută de aceste măsuri, deoarece și 
românii sunt obligaţi să suferă acelaş tratament ca şi ei, mai ales 
că măsurile Comandamentului sovietic au lovit în special 
comunele curat românești /../. Populația românească crede că 
este vorba de ceva sistematic, care să aducă la disperare, 
pentru a o forța să reacționeze și astfel Comandamentul aliat să 
poată avea motive de a instaura o ocupaţie militară în România 
Raportat Marele Stat Major Secţia Il-a. 





19. Jafurile comise de „Fratele mai mare”. 


19/1, Serviciul Special de Informaţii. 

Centrul Brăila Nr.308 din 24 Septembrie 1944 

Evenimentele mai importante întâmplate 

dela data de 23 August până la 24 Septembrie a.c. 

Către Secţia C.l. 

Odată cu semnarea armistiţiului la 23 Aug.a.c. S'au observat 
Imediat mişcările armatei germane, pentru a perfecta planul de 
distrugere al oraşului şi portului Brăila, căutând să mineze 
clădirile mai importante din centrul oraşului şi din port, cum şi 
clădirile stabilimente industriale. Acest fapt fiind observat la timp, 
prin intervenția rapidă a organelor locale şi a D-lui General 
Tadose dela Com. Etapelor, pe lângă generalul german Fischer 
1.1 armata germană s'a retras În linişte, conform cuvântului de 
onoare dat de generalul Fischer. 7... În zilele de 25, 26, 27 Aug. 
a.c., depozitele germane de alimente şi munitiuni din port, docuri 
şi com, Suburbană Brăllta au fost aruncate în aer şi incendiate, 
lucru ce a atras după sine jafurile întreprinse de populat 
oraşului Brăila asupra depozitelor rămase încă neincendiate, 


1)F.PCM -SS1 DOSAR 18 voL1/1942 








cari constau din cantităţi imense de ligeururi, şampanie, zahăr. 
orez, făină de grâu, vinuri, sardele, tutun, țigări, ete. Aceste jafuri 
nu au fost oprite de nimeni, nici de jandarmi şi nici de politje, 
mulțimea venind în valuri numeroase, de dimineata şi pănă 
seara, În Com. Brăliţa unde a sărit un tren german cu munifiuni, 
s'au produs numeroase. victime, cari veniseră să devasteze 
vagoanele, crezând că sunt încărcate cu diferite alimente, sau 
imbrăcăminte. 

După intrarea armatei sovietice în ziua de 27 Aug ac. Toate 
depozitele germane cari rămăseseră neobservate până atunci, 
borfaşii şi pușcăriașii Penitenciarului Brăila cari fuseseră eliberați 
de armata sovietică, au dat lovituri în plin, spărgănd și 
devastând în compania soldaților sovietici. În această acţiune au 
luat parte în general toți lipoveni stabiliti în Brăila, cari şi-au 
manifestat sentimentele lor comuniste În mod fățiș. La fel evrei, 
cari la trecerea armatei roşii pe strada Regală îşi scoteau 
balistele din buzunare ştergându-şi ochii, simulând plânsul lor de 
bucurie, că suferintele pentru ei s'au terminat, odată cu venirea 
armatei roşii. Stabiliti în Brăila, soldați armatei roşii, au inceput a 
se deda la jafuri, atât ziua cât şi noaptea 

instalându-se Comandamentul rus în Brăla, în fruntea căruia 
se găseşte colonelul Tamşenco, s'au luat primele măsuri de a se 
introduce liniştea, dar toate acestea numai în mod superficial 
cele mai multe jafuri rămânând încă nedescoperite, și 
continuând a se face. Afară de acest Comandament al Oraşului, 
s'a mai înființat un Comandament al marinei sovietice, care 
imediat ce s'a instalat, a inceput rechiziționarea vaselor și 
şlepurlor N.F.R-ului, pentru care Direcţiunea Generală a 
intervenit la Moscova pe cale diplomatică. Vasele N.F R ului 
sunt îndrumate dela Ismail de către vedete rapide sovietice, jar 
de aici la Odessa, Începând rechiziționarea aparatelor de radio, 
de către Comandamentul rus din Brăia, toate aceste aparate au 
fost imbarcate în şlepuri şi trimise la Odessa, 

Ca o măsură de reacționare a cetățenilor din Brăila, faţă de 
jafurile soldaților sovietici, fiecare şef de stradă dela Apărarea 
Pasivă, $ia organizat echipele gărzilor cetăţeneşti, cari 
patrulează în fiecare seară dela orele 18-1 noaptea, venind 
astfel imediat în ajutorul celor atacati. Tezaurul Băncii Naţionale 
din Galaţi, a fost jefuit de câtre ruşi. intro comună din judetul 





Brăila. Din această cauză, pensionarii din Galaţi n'au primit 
pensiile timp de două luni, Ad-ţia Financiară având depozitat, 
fondul pentru plata pensiilor în valoare de 100.000.000 la 
tezaurul B.N.R. 

tezoluie: de abia acum raportează, la 24 Sept? Tâmpit 
rezident. /ss/ Indescitrabil 


20. Derută. Delaţiune. 


20/1. Serviciul Special de Informaţii. 

Mişcările partidelor politice. 

Notă Contrainformativă No.3 din 30. IX. 1944. ! 

Până la venirea ruşilor în pärle zărândene, atât 
intelectualitatea cât şi minoritățile de la exploatările aurifere 
căutau să se grupeze în diversele grupări politice. Intelectuali 
(profesori, avocaţi şi ingineri) gravitau spre Partidul Naţional 
Democrat, dar până la sfârșit s'au hotărât a rămâne cu Partidul 
Național Țărănesc. Astfel, pentru partidul Naţional democrat au 
rămas foarte puțini membri — mai ales meseriași, dar ne-având o 
persoană marcantă care să le fie şef /.../ s'a dizolvat partidul. 
Comuniştii n'au putut să-și injghebeze un partid din lipsă de 
aderenți. /../ Se conta pentru Partidul Comunist pe muncitorii 
mineri dar aceștia au luat o poziție netă contra comuniştilor şi 
aceasta din cauza jafurilor la cari se dedau soldații Armatei 
Roşii, ba au pretins din partea direcției minelor ca, să fie 
Indepărtați din serviciul exploatărilor minelor de aur toţi ungurii şi 
nemții cari serviseră la aceste mine încă în epoca maghiară, 
altfel declară grevă generală. Se intelege, Direcţia minelor sa 
grăbit a-i concedia pe toti streini din mine. Probabil că lucrurile 
Par ti ajuns atât de departe dacă armata ungară n'ar fi trecut 
frontiera română şi n'ar fi invadat o parte a munților apuseni 
Muncitorii mineri au rămas până la unul credincioşi Partidului 
Naţional din Ardeal /._./. Țăranii sunt cei mai îndăriți împotriva 
trupelor sovietice care au semănat pretutindeni spaima şi jaful, 
lar bisericile jefuite şi muraânte. Astfel, în ziua de 24 Septembrie 
a fost jefuită şi murdârită biserica din Tabia. Li se ia totul 
țăranilor, vitele de jug cu car cu tot, porcii şi oile, iar femeile sunt 
necinstite. Țăranii au căutat să-şi salveze avutul ducându-şi 


I) F.P.C.M -S.S — DOSAR 18 vol 171842 


vitele şi ce aveau mai de preţ în gospodărie, în vârturi de munți, 
dar soldaţi răzieți bolşevici îi caută pretutindeni şi iau tot ce pot 
cu ei, restul distrug, iar vitele sunt Impuşcate. Autorităţile române 
parcă sunt paralizate, nu pot lua nici o măsură de stăvijirea 
relelor. 

Ruşii trec prin Brad venind dinspre Alba Julia peste Zahia şi 
Abrud şi dinspre Deva cu directia Beiuși şi Arad. În calea lor totul 
e jefuit, atât de către soldați cât şi de ofițeri. intelectualilor li se 
iau femeile și fetele. Astfel au fost duse din Brad sotia 
Președintelui. Tribunalului, Gârdei, soția primarului. din Brad, 
Mircea Tisu, și soțile câtor-va ingineri. Este adevărat că 
Tribunalul Militar Sovietic (Curtea Marţială) judecă la moarte și 
sunt executaţi zilnic zeci de soldati prinşi in flagrant de furt, dar 
totuşi nu se poate afla nici un remediu, contra celor cari caută 
ţuică şi alte băuturi spirtoase. Mulţi dintre soldaţi spun că nu le e 
teamă de moarte dar cel puţin să se sature de ţuică. /.... 

Curtea Marială Sovietică a adus cu sine din satele de pe 
Mureş vre-o 240 români, cari sau făcut vinovati de ultraj faţă de 
armata sovietică. Cei mai mulţi sunt judecaţi la moarte, iar 
minimum de închisoare este 10 ani. Cea mai mare parte dintre 
refugiați din părțile Beiuşului şi a oraşelor de pe Crişul Alb și 
Negru, în drumul lor spre Brad au fost jefuiţi de sovietici, Ura lor 
se îndreaptă indeosebi asupra preoților, pe cari îi jetue 
complectamente. Chiar şi în trenurile dinspre Brad la Arad s'au 
început jafurile, intrând în trenuri sub pretext de a căuta arme 

Dintre localnici sunt mulţi informatori cari stau la- dispoziţia 
sovieticilor, arătându-le acestora familile mai bogate, cari trebue 
jefuite. Dar atât politia cât şi unii membri a fostei gărzi de fer, îi 
fac să dispară fâră urmă, așa că in timpul din urmă a intrat 
panica în toţi bolşevico-fili. /ss/ Răzvan. 

Rezolutie: 3 Oct 1944. N. În copie la Centru. P. 

21. Starea de spirit în Armată. Alte „fapte ostăşeşti 
sovietice” în rândul populației civile. 

21. Serviciul Special de Informaţii. 

Notă Contrainformativă Nr. 2883 din 1 Octombrie 1944. 

Starea de spirit a ostașilor ' 

1. Ofieri. Oferi manifestă nemulțumiri pentru faptul că nu 
1) FOND MIN. DE RĂZBOI — M StM. = DOSAR 167 


Sunt tratați cu omenie şi egalitate de către trupele aliate. Astfel: 
Ofiterii, subofiteri şi ostașii sovietici nu salută pe ofițerii mai mari 
în grad din armata noastră. Sunt dați afară din camerile de hotel, 
pentru a fi ocupate de ostaşi sovietici. /./. Sunt dați jos din 
maşini pe care le iau pentru ei, chiar atunci când ofițerii circulă în 
interes de serviciu cu toate că au asupra lor şi ordin de serviciu 
emanat dela autoritătile militare sovietice. Au fost cazuri când 
ofiterii trimiși cu ordin de operații au fost dați jos din maşină, 
astfel câ ordinul de operaţie n'a putut ajunge la unitate. Ofițerii 
activi şi de rezervă din gamizoana Sighişoara sunt foarte 
nemulțumiți din cauză că li s'a ridicat aparatele de radio în urma 
unui ordin dat de Comandamentul rus prin Comandamentul 
garnizoanei Sighişoara 1... 


21/2. Serviciul Special de Informaţii. 

Notă Contrainformativă Nr.2885 din 1 Octombrie 1944, ' 

Se constată că ostaşi aliaţi dispun de foarte mulți bani şi 
cumpără de pe piaţă tot felul de lucruri, indiferent dacă sunt sau 
nu obiecte care-i interesează. Coletele cu mărturi şi lucrurile 
cumpărate sunt expediate în Rusia. Deasemeni au început a fi 
expediate In Rusia aparatele de radio ridicate dela populaţia 
maghiară și germană. Cele de mai sus ne face să credem că 
este vorba de ceva sistematic cu scopul de a sărăci complect 
țara, fapt ce va duce la nemultumiri şi va creia mediul favorabil 
instaurării unui regim comunist 

Valoarea: Sigură, Raportat: Marele Stat Major, Secţia l-a. 





2113. Proces Verbal? 

Astăzi 15 Octombrie 1944; Noi, Jand. Plut. lacob Gheorghe 
şeful Postului Jand. Boldeşti din Legiunea Jand, Prahova. 
Constatăm prin prezentul Proces Verbal cum că astăzi data mai 
sus arătată la ora 17.30 s-a prezentat la, Oficiul acestui post 
domnul Gheorghe Eisenburger ad-tor al viei d-lui Victor Raţiu 
proprietar in comuna Boldeşti satul Seciu Jud. Prahova şi verbal 
ne reclamă cum că în ziua de 14 Oct. 1944 un număr de trei 
autocamioane ale Armatei Sovietice la ora 6 dimineata prin forță 
şi amenințare cu armele au devastat pimniţa încărcând în auto 
camioane şapte vase cu vin şi tescovină în capacitate de 800 
1) FOND MIN. DE RĂZBOI — M StM. — DOSAR 167 
2) FCR. -DIVERSE - DOSAR 18/1944 





religioşi, dar şi inși cari lucrau numai şi numai spre a pregăti şi 
uşura intrarea armatelor ruseşti în Ungaria, Nu s'a dovedit o 
mişcare naționalistă, ruteană şi lucrul este în armonie cu 
constatări științei. Învățati de mina intlia au constatat ivirea 
problemei naţonaltăţior abia la o sută de ani, după 
consolidarea statelor mari naționale centralizate. ŞI au atribuito 
răspindirei. industriei, înforirei oraşelor, creșteri culturei, 
relaților dese cu administrația, justitia şi şcoalele. Odată cu 
desvoltarea industriei în Bohemia şi Moravia, vedem Cehii 
ajungind la conştiinţa națională, ce le lipsea cind erau un popor 
de țărani, Se poate vorbi de deşteptarea simțului naţional la 
Rutenii din Ungaria? 

Lecuind în sătucuri, agonisindu-şi viața ca salariaţi, în păduri 
sau la munci agricole ori pe bucăţelie lor de pămint, departe de 
viața industrială, abia venind în atingere cu administrația şi 
numai din vreme în vreme cu justița, neturburindu-i nime în 
întrebuințarea limbei lor. nimic nu-i imboldeşte să înceapă lupta 
pentru apărarea naţionalităței rutene. Cea mai bună dovadă oste 
faptul dovedit că toală această mişcare pravoslavnică a fost 
pusă la cale şi înjghebată din afară. Acelaşi lucru s'a Invederat şi 
în ntilul proces de acest fel: cel de la Izza. Și atunci au încercat 
să se furişeze în țară fraţi Gherovski, iar graful Babinski s'a 
simțit dator a scrie o carte plină de atacuri în potriva statului 
unguresc. Acuma Bobrinski a dat cea mai bună dovadă că toată 
mişcarea i se datorește lui. Numai el a propovăduit ideea 
naţională ruteană, supt forma rusească, chiar după mărturisirea 
ce-a făcut însuși 

Ceilalți amestecați se impart în două, in privința imboldului de 
care au ascultat. cei proști au lucrat din sentiment religios: 
ceialalți sint trădători în slujba planurilor ruseşti, find bine plătiți 
pentru această faptă. Țăranilor au incercat a le băga idei 
dușmane statului, amestecind pe Rusia şi pe țar, în predici şi în 
rugăciuni. În cârţ frumoase, ruseşti, legate în catifea roşă, |i se 
arăta în Lugocsa, Bereg şi Maramureş că țarul este „stăpînul 
nostru a tot puternic”, că fiul lui este „moștenitorul tronului 
nostru", că biruinţa armatelor ruseşti este „biruinta sfintei noastre 
oști şi că Dumnezeu şi lisus doresc biruința aceasta. Călătorind 
îmbrăcaţi țărăneşte, ducīnd în traistă ecrazită /recuzită — n.n. 
politică supt formă de cărți de rugăciune şi scrieri prin care 











decalitri vin şi 100 dal. tescovină lar azi 15 Oct 1944 la orele 4 
dimineața din nou au apărut tot la proprietatea d-lui Victor Raţiu 
încă 13 camioane ale Armatei Sovietice cu mai muli ofițeri şi 
soldați sovietici care cu topoare şi rângile de fier au stricat uşile 
şi incuietorile a mai multor camere şi pivnita a doua de unde au 
mai furat un pian mare, mobila compusă din oglinzi, paturi de fier 
şi lemn, mai multe mese, scaune, canapele pluşate, şifoniere, 
bufete şi altele. 

Deasemenea din pimnița a doua au mai luat cu ei încă 7500 
bucăţi sticle cu vin infundat de circa 20 de ani, Odată cu 
ridicarea mobilierului numiţi au luat cu ei vesela, hăinăria toată, 
rufăria, perdelele, în sfârşit toate obiectele ce au fost de valoare. 

Issi Gheorghe Eisenburger, 'ss/ Chivu Bălănescu 

pus degetul loana Radu, Şeful postului Jand. Boldeşii 

Jand. Plut, lacob Gheorghe 





22. Acțiuni dictatoriale ale Guvernului Sovietic 

2211, Serviciul Special de Informații. 

9 Ianuarie 1945. Domnule Prim Ministru." 

Cererea semnată de Vice Președintele Comisiunei aliate de 
armistițiu de a trimite în Rusia la muncă pe toți cetățenii români 
de origine germană bărbaţi dela 16 ani la 45 ani, femeile dela 
18 — 30, neexceptându-se decât acelea cu copii de 1 an = 
constitue o flagrantă atingere a suveranităţii noastre naționale. 
Noi nu ne putem face instrument de executare a unei măsuri 
împotriva unei intregi categorii de cetățeni români, în totalitatea 
ei, indiferent de originea ei etnică și fără a deosebi dacă se 
găsesc sau nu printre ei criminali de război 

Se revine astfel pe altă cale la distinctiunile rasiale, a căror 
desfiintare a fost una din condițiile armistițiului, ca unul care 
am protestat la timpul său. imporiva măsurilor luate în privința 
evreilor sau chiar a țiganilor pe temeiuri asemănătoare, nu pot 
să nu ridic şi acum acelaș protest, când e vorba de a ndica un 
mare număr de cetățeni români care deși de origină germană 
locuiesc de mai multe secole pe pământul țării noastre. 

Ei reprezintă un element însemnat al producţiei agricole şi 
industriale în Ardeal, iar deportarea lor in massă în Rusia ar crea 





1)F.GR -DIVERSE- DOSAR 1/1945 


un gol pe care nu-l putem împlini, mai cu seamă azi când ni se 
cere intensificarea la maximum a întregului efort de producţie al 
țări. Aceste cereri sunt în contrazicere şi cu condițiile 
armistițiului dela 12 Septembrie 1944, şi cu declaraţiile făcute cu 
acest prilej de guvernul sovietic, că nu înțelege a face deportări 
de populație pentru a munci în Rusia, svon pe care încercase 
să-l răspândească atunci propaganda hitleristă, Noi nu putem, 
cu populaţia noastră redusă, să reparâm dezastrele făcute de 
armata germană în Rusia. 

De altfel avem în Germania un număr de cetățeni români, 
rămaşi prizonieri de război, asupra cărora se vor răzbuna cu 
siguranță hitleriştii şi pe cari nu- putem expune la excesele lor. 
La aceste cereri de deportări se mai adaugă si numărul 
mare de prizonieri români, luaţi după 23 August 1944, cari 
so găsesc de fapt transferați în Rusia, /Această actiune nu 
deosebeşte cu nimic totalitarismul bolşevic de totalitarismul 
fascist — nn//Generalul Rădescu nu poate lua singur 
răspunderea în faţa istoriei a unei asemenea acțiuni, care aduce 
România în cea mai grea situație, atât din punct de vedere al 
dreptului internaţional. cât şi a executării însăşi a armistițiului 
incheiat cu Naţiunile Unite. Orice altă soluțiune e preferabilă 
creării unui precedent atât de periculos 

orice caz, chestiunea trebue adusă din nou_în 
discuţiunea Consiliului de Miniştri şi Membrii Guvernului 
să-şi dea asentimentul la cererea formulată de 
reprezentantul Comandamentului Sovietic, Deoarece insă, 
sta a subscris-o în ci 
Aliate, trebue ca intro chestiune de o atât de 
gravitate şi importanti, cererea să fie semnată 























Împreună au ge 
aceste condițiuni guvernul român va putea să se găsească 





acoperit faţă de obligațiile sale de drept internaţional şi de 
răspunderea 'un stat suveran şi independent, 











înţelesul pe care vor să i-i dea marile puteri da cala 
ne aflăm azi în lupta împotriva vrājmaşului comun. 
Bineînțeles că marile puteri nu au reacționat în nici un fel 
împotriva acestui act dictatorial al sovieticilor - n.n/ 

Issi C. |. ©. Brătianu 








2212. Serviciul Special de Informaţii. 

Notă din 7 lulie 1945. „Rică?. ” 

DI. Ghelmegeanu, preşedintele comisiei române. pentru 
aplicarea armistițiului a declarat D-lui general Dombrovski /.../ că 
a fost chemat de Di. General Susaikov care i-a cerut să 
întocmească un plan de alimentare pentru cei circa 1 milion de 
soldaţi sovietici care vor cantona în România timp de 3 luni 
1insă au „cantonat încă mulţi ani. pe cheltuiala statului român — 
n.n. Important. subliniază Di. Ghelmegeanu, este faptul că 
pentru prima oară se aduce din partea ruşilor o precizare în 
legătură cu numărul soldaților sovietici cari se află în țară, 


22/3, Serviciul Special de Informaţii. /Fără dată — n.n. 

Sinteză 7: Administraţia sovietică a ridicat şi trimis peste 
Nistru toate turmele de oi găsite la evacuare ca proprietate a 
crescătorilor din județul Cahul. În cuprinsul judeţului au rămas 
puține oi la țăranii plugari. 





2214. Serviciul Special de Informaţii. 

Notă din 25 lulie 1945. 

Preşedinţia Consiliului de Miniştri aduce la cunoştinţă că s'a 
înființat comisia pentru supravegherea legii privitoare la 
reglementarea transferului acțiunilor trecute în patrimoniul 
URSS. Toţi deținătorii, cu orice titlu, ai acţiunilor petrolifere şi 
bancare, ce au aparținut persoanelor fizice sau Juridice, de 
naţionalitate germană, sunt obligați să le depună cel mai târziu 
până la 4 August a.c. 


23. Alte câteva jafuri ale Armatei Sovietice 
eliberatoare” 


23. Domeniul Coroanei. Regia Gherghița. 

Confidential — Personal. Periş, 9 August 1945. “ 

Domnule Administrator. Urmare la raportul telefonic din ziua de 
8.VII.1945, ora 12:45, Am onoare a raporta În ziua de 





1) F.P.CM.- S:S.. - DOSAR 64 vol. 2 /1943 
2) FMI - DOSAR 445/1941 

3) FCR. DIVERSE — DOSAR 21/1945 

4) FCR - DIVERSE - DOSAR 24/1945 


BVII-1945, după ora 12, un ofiter cu 5 soldaţi sovietici au venit 
tu autocamionul C.K. 63686. condus de un civil român 
liranslator basarabean — n.n, pe care l-au oprit pe drumul din 
luncă, care înconjoară via. Ofiterul şi soldaţii au sărit gardul în 
Vie de unde au cules aproximativ 100 kgr. Struguri, până la 
sosirea subsemnatului. Ofiţerul mi-a declarat că-i ia pentru un 
general sovietic, iar şoferul (civilul român care a fost foarte 
obraznic) afirma câ vor să-i plătească şi că chiar dacă nu 
veneam eu, şi tot trecea pe la birou. Odată urcați în mașină însă 
au pornit în viteză spre Bucureşti, înjurând bineinteles. Sovieticii 
ne-au furat şi ne fură lemne de foc dela Curcubeu şi Scrovişte. 
Sovieticii ne-au împuşcat şi ne Impuşcă câprioarele și celălalt 
vânat dela Scrovişte, Buriaş şi Curcubeu. Ne-au furat o pereche 
de cai cu o căruță şi au incercat să fure şi autoturismul reginei 
„Acum, în plină zi, nu se sfiesc să intre sub comanda unui ofițer 
In vie, (deși ştiau că este a M.S Regelui) şi să fure fără ruşine. 

Rezoluţie: 11.VIII. 1945) DI maior Lotriş (confidențial) 

Referat: Trebuie calmat. Situatia este grea, dar nu se pot 
depăşi anumite limite. Se va atrage atențiunea asupra 
sancţiunilor grave prevăzute de legile speciale. Eventual să mai 
intervenim. /ss/ Indescitrabil 








23/2. Inspectoratul General al Jandarmeriei 

Direcţiunea Siguranței şi Ordinei Publice. 

Buletin informativ nr.77 din 14.03.1946. Secret. "! 

În ziua de 12 Martie 1946, un ostaş sovielic, ce făcea paza 
unor vagoane staționate in gara Dudeşt-Brălla, a rănit prin 
Impuşcare la mâna stângă pe acarul Radu Sârbu, care a fost 
Internat in spitalul din localitate. Cazul a fost semnalat 
Comandamentului Sovietic din Brăila. În noaptea de 10/11 
Martie 1946, orele 24, indivizi imbrăcaţi în uniforma armatei 
sovietice, /adică militari sovietici — n.n.) au venit în două căruțe la 
moara proprietatea Aneta Voinea din comuna Mircești, judeţul 
Putna. Şase dintre aceștia au pătruns în interior de unde, după 
ce au sechestrat intro cameră tot personalul prezent, au luat 
numeroase obiecte casnice şi de îmbrăcăminte, precum și 
diferte piese de la motoare, în valoare de aproximativ 
26.000.000 lei/.... A fost încunaştințat şi Comandamentul 








1) FCR. DIVERSE - DOSAR 


Sovietic din Focşani. 


24. „Fratele cel mare” de la Răsărit, „ne-a ajutat” ca 
întotdeauna. Acorduri „secrete” economice. 


241. Serviciul Special de Informații. 

Notă 16 Noembrie 1946 din Buletinul informativ al Minist. 

Informaţiilor (15 Noembrie 1946), 

Agenţia AFP din Bucureşti ora 11.25.” 

Sinteză: Acordunie economice între URSS care au expirat la 
începutul lui Octombrie 1946, au fost prelungite până la 16 
Januarie 1947. 





2412, Serviciul Special de Informații. 

Notă din 11 Martie 1947 „Liviu”. 2) 

Bebe Brătianu şi-a procurat condițiile şi clauzele secrete ale 
acordului economic dela Moscova. O comisie în frunte cu M 
Râmniceanu le studiază, care din punct de vedere liberal sunt 
leonine. Se cedează noi terenuri Sovrom petrolului în contul 
aportului românesc la capitalul social al acestei societăţi. S'au 
admis noi societăţi române-sovietice pt. Industria coksului, 
electrozilor şi negrului de fum. Se cedează cota ungară din Soc. 
Petroşani, URSS-ului 


25. Faptele deplorabile ale Armatei Sovietice, de 
ocupaţie, au continuat neintrerupt, de la 23 august 
1944 şi până la plecarea din fară 


25/1. Direcţia Generală a Poliției. Notă din 3 Aprilie 1947.” 

În ziua de 2 Aprilie a.c., un ofițer sovietic, care 
consumase o cantitate de băuturi alcoolice întrun local din 
apropierea gării Orşova, a împuşcat pe un necunoscut și a 
rănit un cetățean, care trecea prin apropiere, Identitatea 
victimei nu se cunoaște, asupra sa negăsindu-se nici un 
act. Ofiţerul sovietic a fost cercetat de organele sovietice 
care fac cercetări. Jr. Nr.353-3 











VE.PIC.M. = S.S.. — DOSAR 18/1944 
IFP CM. - S.S.. DOSAR 19/1944 
3) F.D.G.P. -DOSAR 271925 





|n noaptea de 2/3 Aprilie ac, un grup de 3 ostași sovietici, au 
pătruns în locuința numitului Leije! Cavaliu din Galaţi, trăgând 
mai multe focuri de armă asupra acestuia şi asupra numitilor Eti 
3i Chidale Cavaliu, cari erau în casă. Transportaţi la spital, dintre 
cel trei răniți, Eti Cavaliu a încetat din viață. Se fac cercetări în 
colaborare cu organele sovietice. Jr.Nr.381 — 3- sigure. Sursă, 
Insp. Pol. Timişoara şi Galaţi. /În acest dosar, precum şi în 
dosarul 3/1927 există mute astfel de note, cu faptele comise de 
aliaţii noştri sovietici — n.n. 





25/2. Direcția Generală a Poliţiei. Notă din 7 Aprilie 1947 ” 

În noaptea de 30-31 Marte a.c. Un grup de ostaşi sovietici 
intrun eşalon ce staționa în gara Focşani, au jefuit un vagon de 
Marfà furând un butoi cu 100 litri vin. Fapta a fost adusă la 
funoştința Comandamentului Miitar Sovietic, care face 
palcetări JI. 935-3. 

În noaptea de 4/5 Aprilie a.c., un ofiter şi doi ostaşi sovietici din 
Mizil, au impuşcat şi jefuit pe locuitorul Vasile Marinescu din 
lacaliate. Se fac cercetări în colaborare cu organele sovietice. 
JI 928, 907-3 

În seara zilei de 4 Aprilie a.c., doi ostaşi sovietici, în stare de 

etate, au provocat un scandal în localul Hera lon din Braşov, 
Mâgånd şi câteva focuri de revolver. Fiind anunțate organele 
polileneşti şi cele sovietice, până la sosirea acestora, cei doi 
Šoldatı au reușit să dispară. Se fac cercetări în colaborare cu 
Organele sovietice. JI 905-3. 
Sigure: sursă Insp. Pol, Galaţi, Bucureşti, Braşov. 





25/3. Direcția Generală a Poliției. Notă din 9 Aprilie 1947, 

În ziua de 7 Aprilie a.c. Un grup de 4 ofițeri sovietici, cari 
erau în stare de ebrietate, au produs un scandal, cu urmări 
grave, pe o stradă din centrul oraşului Arad. Ofierii au 
început să se certe între ei şi, după care unul din militari a 
scos un pistol, rănind grav pe unul din camarazii săi şi mai 
Uşor pe un al doilea. La fața locului a sosit o patrulă 
sovietică, care a ridicat pe rănit, luând măsuri pentru 





1) FDGP —DOSAR 2/1925 
2) F D.G.P —DOSAR 21925 





identificarea agresorului. Faptul a produs comentai 
defavorabile în rândurile populației, care cere ca autoritățile 
sovietice să ia măsuri severe pentru prevenirea unor 
eventuale accidente. Se fac cercetări 

Sigure. Sursă Insp. Pol. Timişoara Jr. Nr. 1318-3. 


numeau pe Unguri, uzurpătorii sfintei puteri a țarului, se 
apropiau trimişiibisericei ruseşti de Rutenii greco-catolici 

fi îndemnau să disprețuească biserica şi clerul greco-catolic. 
proslāvindu-e biserica rusească. Ici colo înjaheba un altar, 
punea pe cap coroana de spini a Ierusalimului şi înveșmintat în 
veştminte negre sau de brocat alb strălucitor, Kabalvk a 
împrăștiat aceste învățături, după ce s'a înstrăinat de naţia sa şi 
s'a făcut unealtă rusească. S'au slujit, deci de religie spre a 
aduce Rutenii uniți la pravoslavie, adică la comunitate religioasă 
cu Ruşii. Totul cu scop politic, printro lucrare plănuită, 
organizată şi sprijinită băneşte de Bobrinski şi alți, din Rusia 
Căpeteniile mişcărei alcătuiau un cerc închis, în legătură de-a 
dreptul cu Bobrinski sau, prin frații Gherovski cin Cernăuţi, cu 
cercurile ruseşti. Un semn din partea cercului conducător rus, şi 
poliția dela graniţă intra în pămint 

Era destul o cerere sfioasă şi miile de ruble soseau. Păsuri 
false li se trimeteau după poftă, Organizarea avea scopul de-a 
ciştiga inriurirea asupra Rutenilor, în cit la vreme de războlu 
între Rusia şi A.Ungaria, armata rusească să afle tot sprijinul şi 
ajutorul in răscoala acestui popor (dela trecătorile. Carpaților). 
Acest interes militar a impins la toată cheltuiala şi osteneala, 
Sentința dela Sziget, zice ziarul, luată după dezbateri libere, sine 
ira nec studio, e la vreme, căci nu este îngăduit agenților străini 
să afle în potriva statului ungar şi a bisericei stabilite, 
naţionalităţi ce abia se zâmislesc. 

Curtenia internaţională a putut face ca justia să nu 
urmărească firele uneltirilor pân la capăt. Dar e destul de 
eloquent lucru că, odată cu procesul acesta s'a ispràvit şi 
procesul în potriva fraților landrics, în Viena, spioni în solda 
Rusiei, cari lucrau în înțelegere cu ataşatul militar rus. În acelaşi 
timp a făcut explozie maşina infernală de la Debreczin, La 
Lemberg au început desbaterie altui proces în potriva Rutenilor 
slavofii şi un proces in potriva unor spioni de felul lui landries, 
Toate sint unettrile Ohraniei ruseşti. Tactica şi tehnica ei sint 
vădite. Sint cel din urmă semnal de deşteptare pentru monarhie. 
S'a osindit o uneltire neizbutită rusească. Nime nu s'a atins de 
chestia naționalităților. 





3. Propagandă antiromânească 





3/1. Direcţia Poliţiei şi Sig. G-le. Referat. 9 lunie 1927. ' 

I.J. Veriticându-se broşura „Ruteni şi „Credinta 
Românească”, editată de către Editura Politică „Rusca Besida”, 
este scrisă de către un preot ortodox ucrainean contra 
Românilor şi Romanizatorilor în Bucovina. Din conținut reesă 
următoarele 

Primul articol care tratează despre „Rutenii-Ucrainenii'. şi 
„Credința lor" povesteşte istoria Statului Ucrainean, unde spune 
că hotarele Statului Ucrainean sunt dela Carpaţi până la Don şi 
Caucaz, dela Nistru şi până la fluviul Suceava şi Marea Neagră, 
dela fluviul Predid până la Bug. Mai departe spune că pe timpul 
Ducelui Iaroslav, Statul Ucrainean a fost foarte mare şi puternic, 
care era compus din țările Ucrainei unde se află Bucovina, 
Galiţia şi Romănia până la Dunăre şi că susnumitul a zidit oraşul 
„Halici care se cheamă astăzi Galaţi. 

Despre Români nu s'a auzit nici o vorbă, dânşii au venit mai 
tărziu în țara Ucraineană, mai spune. În Bucovina de Nord şi în 
unele părți în Bucovina de Sud n'a fost nici odată Românii, ci /de 
lal începutul lumei şi până astăzi locuiesc Ucrainenii. Spune că 
stăpânii în Bucovina dela început sunt Ucrainenii nu Românii, 
din această cauză nu Ucrainenii ci Românii sunt cei cari au 
invadat în Bucovina. Mai departe povestește istoria Statului 
Ucrainean, 

În art. Il „Poporul şi Credința” dă date statistice anume, că 
Ucrainenii sunt 30 milioane, iar Românii 8 miloane şi că 
Romanizatorii spun că acela care este greco-ortodox, este şi 
romăn, contestă şi anume spunând că: dacă ar fi aşa, atunci ar 
trebui să fie şi Bulgari, Ruși, Sârbi numiţi Români. Nu există 
credință românească şi aşa o credintă nu există in lume. 

În art. Ill „Duşmanii Rutenilor” spune că cei mai periculoși 
dușmani sunt Romanizatorii în Bucovina, iar în Rusia, Rușii şi în 
Polonia, Polonii. În desbatere pune întrebarea cine sunt 
Romanizatorii şi ce vor dânşii, Romanizatorii sunt cei mai mari 
duşmani ai Poporului Ucrainean din Bucovina. Romanizatorii 
sunt acei români cari caută a face din Ucraineni Români. Spune 
că sunt mai puțini Români în Bucovina decât Ucraineni şi 




















1) F DGP -DOSAR 58/1 





anume: 300 000 Ucraineni şi Români 200 000: 

Ei nu se rușinează /românii — n.n/ a comite cel mai murdar 
lucru pentru a dăuna interesele ucrainene. Nu se tem a comite 
păcate inaintea lui Dumnezeu şi nu au ruşine in fata lumii. EI 
luptă cu minciuna, cu viclenie, cu murdărie, cu jafuri; cu siluire şi 
cu focul. Romanizatorii au scos la iveală credința Română care 
nici nu există. Românii sunt un popor leneş, dacă are de mâncat 
doarme zile întregi şi în loc să câștige banul cinstit se lasă pe 
smecherie, deoarece posedă mult sânge țigănesc. Românii 
susţin că graiul român este mai frumos decât acel ucrainean şi 
asta o poate crede numai acela care nu cunoaşte limba română, 
Fiecare Ucrainean, dacă nu mai aude cum ciripese Românii 
imediat constată că limba română este fără armonie şi este 
echivalentă cu cea țgănească 

Dacă m'ar exista alte popoare, atunci n'ar avea românii limba 
lor, deoarece 1/3 sunt cuvinte române şi 2/3 sunt luate dela 
limba Ucraineană, şi care cuvinte le-au învârtit pe țigăneşte şi 
spun că sunt cuvinte române. În carte dă exemplu de cuvinte 
Ucrainene învârte pe româneşte. Mai departe dă exemplu. 
unde baţjocurește limba română care este fără armonie. Spune 
că Romanizatorii distrug poporul Ucrainean cu focul 
Romanizatorii şi preoții români caută să îmbine Bucovina cu 
România, dar noi Ştim ce este în ea. Preoții români sunt cea mai 
mare nenorocire pentru poporul ucrainean 

În art. IV: „Ce trebue să facă Ucrainenii” spune că poporul 
ucrainean trebue să se adune in jurul preoților ucraineni și 
trebue să se unească Şi pretutindeni trebue să declare că este 
Ucrainean. /../ 

/ss/ Pi Cozub agt. sp. cl.| /ss/ Galeriu coms. sp, aj cl. II 





3/2. Direcţiunea Poliţiei şi Sig. G-le. Inspectoratul GI. de 
ig. Bucovina Nr. 10647 din 30 Aug. 1927. ') 

Deinând informaţiuni ză la numitul Vasile Wischavan, din 
Cernăuţi Strada Episcopul Hacman No. 7 se află în depozit un 
mare număr de cărți scrise în limba ruteană, am însărcinat 
organele noastre să facă o perchezitie domiciiară, sub paza 
formelor legale. La această percheziție s'a aflat un număr de 
120.000 broșuri în limba ucraineană, S'a ridicat din fiecare stoc 








1) F.D.G.P. - DOSAR 58/1927 


câte un exemplar spre verificare. Din toate exemplarele 
verificate de biuroul presei şi transiatorilor dela acest Inspectorat 
General. Sau reținut următoarele două broşuri pe cari vi le 
Inaintâm împreună cu copii după referatele biuroului 
translatorilor, cu rugămintea să binevoiti a dispune dacă, pot fi 
lansate libere la răspândire, având în vedere faptul că au 
conţinut jienitor şi ofensător la adresa poporului român. 

P. Inspector General /ss/ Al. |. Panaitescu 

p. Şeful Serviciului /ss/ Indescifrabil 


3/3. Ziarul „Curentul” No. 466 din 6 Mai 1929. 

Articolul: „Ancheta noastră în Bucovina. Acţiunea 

rutenilor contra statului român" 

Situaţia în Bucovina de Nord. 

Arătam in precedentul reportagiu situația alarmantă din Nordul 
Bucovinei, în ce priveşte agitația ruteană contra şcoalei 
româneşti, /./ Este de remarcat că intreaga populație 
românească a sărbătorit Paştele la 31 Martie în afară de cea 
ucraineană. /.../ 

În ziua de 13 Aprilie în comuna Subraneț din județul Cernăuţi, 
agenții ucraineni, sub masca unei întruniri, au ațățat populația 
contra preotului din comună — Cornel Barbier — care a fost 
huiduit şi lovit cu noroiu. În aceeași comună, se relatează că 
învățătorul român ar fi fost invitat să predea imediat cărțle 
româneşti, și să păstreze numai pe cele ucrainene sub 
amenințare, dar şi sub ochii binevoitori ai autorităților şcolare şi 
administrative. 

Mai departe o nouă tactică a agenților ucraineni sunt așa zisele 
şezatori culturale cari de fapt nu sunt altceva decât adunări 
făcute de elevi şi studenţi ucraineni, cu scopuri iredentiste. Îi 
special s'au servit de aşa zisa comemorare a lui „Sevcenc 
(centenarul mortei poetului ucrainean). /.../. „Până acum zece 
ani am fost în lanţuri /Işi începe conferința un student ucrainean 
= nn. De acum suntem liberi. Aveţi răbdare, în scurtă vreme va 
fi Ucraina, nu pină la Nistru, teritoriul ei se va mări până la 
Carpaţi. Când va veni timpul să nu ne ingrozim nici de sânge. O 
țară mică s'a înlins pe locurile noastre şi paraziți sug sângele 
nostru ete.” 7... 

La aceste „şezători culturale” se cântă la sfârşit cu tot 








entuziasmul. faimosul imn ucrainean, ale cărui cuvinte le 
recomandăm d-lui ministru al Bucovinei, în traducerea pe care i- 
o va face inspiratorul d-sale, d) deputat şi preşedinte, al 
organizaţiei Cernăuţi: Kracalia! Odinioară, o grupă de entuziaşti 
studenti români, începuseră un turneu cu un program cultural- 
artistic pe meleagurile din Nordul Bucovinei. Astăzi nici ei nu mai 
au curajul a se prezenta in acea parte a țărei dezrobită cu 
sacrificiul a 800.000 de eroi românii 

Cu ocazia serbărei Paştilor in com. Stăneştii de jos, 
populațiunea română, cu preotul român a trebuit să-şi 
sărbătorească Sf. Paşti în curtea bisericii, căci biserica a fost 
închisă de ucraineni și preotul amenințat, dacă va indrăzni să 
intre în lăcaşul domnului. Sărmani răzeși români de pe valea 
Ceremuşului, vlăstari ai vechilor plăeși ai domnitorului ce-şi 
doarme somnul la Putna. lată ce va hărăzit soarta în al zecelea 
an al Unirei țărei la patria mumă. 

Limba românească țigănească”. În aceeași comună un tânăr 
student a avut curajul ca la întrunirea ce avea loc, să spună fără 
înconjur: „Țăranii să nu mai trimită copiii la şcoala românească și 
după Paşti fiecare să pună mâna pe ciomag. Copiii ruteni n'au 
nevoie de limba țigănească a Românilor, ci de limba lor 
ruteană. lar în satul Comărăşti, sat de vechi răzeşi români 
populația ruteană înarmată cu furci şi bâte au atacat casa 
învățătorului român silindu-! să predea lectiile în limba ruteană. 

Ali_preoți_batjocoriţi. Ştie administraţia Bucovinei de cele 
petrecute în com. Ispas din județul Storojineţ, unde preotul 
comunei a fost batjocorit şi bruscat în chiar Sf. Lăcaș al Bisericei 
şi alungat din biserică dacă nu va oficia serviciul divin în limba 
ruteană, după stilul vechiu? Dacă știe, atunci ce măsuri întelege 
să la onorata administrație a Bucovinei pentru salvarea nu 
numai a demnități statului român, dar şi a sigurantei organelor şi 
funcţionarilor români din partea locului 

În această regiune, chestiunea Pascaliei, nu este o chestiune 
cu caracter religios, ci pur şi simplu politică. Consiliul eparhial a 
fost slab, autorităţie cile sunt sub teroarea d-lui Krakalia et 
comp. Şi agenti rutenismului operează. Dau lovitura acolo unde 
este mai sigură: în şcoala și biserica românească, În com 
Văscăuţi, până şi elevii şcoalei normale au trebuit să părăsească 
biserica, căci câtiva golani au impiedecat oficierea slujbei.