Sociologie românească — 1936 Nr.1 — An I

SOCIOLOGIE 
ROMÂNEASCA 


50 .D.GUST] 


Anl-N:1: lanuarie 1936 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Revista Secţiei sociologice a Institutului Social Român 


Director: D. GUSTI 
Anul L Nr. 1 lanuarie 1936 


CUPRINSUL: 


D. GUSTI: Sociologie Românească 
TRAIAN HERSENI: Rostul monografiilor sociologice 
H. H. STAHL: Vecinätätile din Drägus 


Cronici, Documente şi Recenzii: 


OCT. NEAMTU: Institutele Sociale Regionale. 

TRAIAN HERSENI: Expoziţia de lucru a echipelor regale studenţeşti 

G. VLADESCU-RACOASA : Al XII-lea Congres internaţional de 
sociologie 

TRAIAN HERSENI: Conferinţele profesorului D. Gusti în străinătate 

GH. FOCŞA : Contribuţii la cercetarea mentalitätii satului Moişeni 

H. H. STAHL: O vizionară bucovineană 

TRAIAN HERSENI: Chestionar privitor la grupările de copii 

H. H. STAHL: Chestionar pentru studiul vecinätätilor 

H. H. STAHL: Anchete sociale cu sträjerii 

D. C. GEORGESCU: Secţia de Demografie, Antropologie si Eugenie 
aLS.R. 

TRAIAN HERSENI: Mişcarea sociologică în 1935 

REDACȚIA : Insemnäri 


Apare lunar, Exemplarul : 15 lei. Abonamentul anual 150 lei pentru 
particulari, 1000 lei pentru autorităţi si instituții, 

Redacția şi administrația : Institutul Social Român, Piaţa Romană 6, 
etaj III. (Palatul Academiei de Inalte Studii Comerciale și Industriale), 
București, 

D-nii autori și editori sunt rugaţi să trimită publicaţiile despre cari 
loresc să luăm notă, în două exemplare, pe adresa redacţiei, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE 
ROMÂNEASCA 


Director D.GUSTİ 


An1:N:1“ lanuarie 1936 
İNSTİTUTUL SOCİAL ROMAN 
www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMÂNEASCA 


Cu douăzeci și trei de ani în urmă, când proectam publi- 
carea unei reviste de sociologie, apărută mai târziu sub titlul 
„Arhiva pentru Știința și Reforma Socială“, n'aș fi crezut că 
știința sociologică pe care o știam temeinică și înfloritoare din- 
colo de hotare, va primi în scurt timp, în urma evenementelor 
provocate de războiul Unirii si de sträduintele noastre, şi o colo- 
ratură românească, Ni se părea că sociologia, care la noi abia 
dacă era cunoscută, va avea de străbătut, ca mai toate disci- 
plinile științifice, o lungă perioadă de impämäntenire, de asi- 
milare a creaţiilor străine și adaptare la nivelul nostru de cultură. 
Chiar numai cunoașterea amănunțită a mișcării sociologice din 
străinătate ni se părea operă grea, într'o fara lipsită de un învă- 
tämänt al științelor sociale pe deplin organizat, lipsită de biblioteci 
de specialitate, de institute de cercetare și chiar de un interes 
vădit și neîntrerupt pentru noua știință. De atunci s'au schim- 
bat însă multe lucruri și toate schimbările au marcat un progres 
cu neputinţă de tägäduit. 

Învățământul sociologic s'a organizat treptat. Astăzi fara 
are șase catedre de sociologie, câte una de fiecare universitate, 
în cadrul Facultätilor de Filosofie — și două la Facultatea de 
Drept din Cluj si la cea din lași. Se mai predă sociologia si 
la alte școli superioare și se simte neincetat nevoia ei, dacă nu 
se recunoaște întotdeauna fățiș, în toate instituţiile școlare supe- 
rioare dedicate științelor sociale: Facultötile de Drept, Academiile 
de înalte studii comerciale și industriale, Academiile de 
înalte studii agricole, Școlile politehnice. Insemnătatea sociologiei 
în învățământul superior a pregătit terenul pentru introducerea 
ei şi în învățământul secundar. De câţiva ani sociologia se predă 
în licee și în școlile normale. Prin aceasta s'au îndeplinit în 
cea mai mare parte condiţiile de răspândire si asimilare a ei de 
către păturile școlare. Sociologia se află integrată organic în 
spiritul timpului și nu poate să mai fie nesocotită de nici un om 
de cultură, 

Paralel cu desvoltarea învățământului sociologic, dacă nu 
întotdeauna din pricina lui, a crescut interesul pentru sociologie 
in păturile conducătoare românești și chiar în masele mari ale 


www.dacoromanica.ro 


4 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


publicului. Initiativele de orice fel, publicaţii, institute, cercetări, 
au început să fie sprijinite şi în orice caz privite cu simpatie, In 
chipul acesta sociologia nu mai era socotitä ca o disciplinä me- 
nitä să se desvolte numai in cadre școlare, ci ca o preocupare 
cu o menire culturală și socială mai largă. Mai ales după răz- 
boiu sorții de izbândă ai sociologiei au crescut considerabil, 
Războiul ne-a pus în fața unei experienţe fără asemănare în 
istoria neamului și ne-a dus la rezultate tot atât de neasemă- 
nate, Problemele sociale ridicate de Unire și de noua pace nu 
mai ţineau de tehnica politică, nici de resortul unor diciplini 
parţiale, ca economia politică sau știința financiară, ci au fost 
probleme totalitare, care cereau soluţii de ansamblu, de largă 
colaborare între științe și de cuprinzătoare perspective de cunoaș- 
tere. In împrejurările acestea, sociologia, știință de sinteză a 
societăţii, care nu pierde din vedere nici un aspect al vieţii 
sociale prezente și nu nesocotește nici determinările trecutului 
si nici idealul anticipator al viitorului, era de-a-dreptul cerută 
de nevoile vremii. Era nevoie pe deoparte de documentare, pe 
de altă parte de lämurire. 

Ca reprezentant al sociologiei am gäsit cä trebuie räspuns 
si in Romänia cät mai complet acestor douä mari necesitäfi ale 
ştiinţei sociale de după războiul mondial. Astfel a luat naștere 
Institutul Social Român și organul lui publicistic: Arhiva pentru 
Știința şi Reforma Socială. Multi dintre conducătorii vieţii noas- 
tre publice s'au format sau cel puţin s'au documentat în cadrele 
Institutului, au activat în sânul lui ori și-au lămurit problemele 
cele mai de seamă. Nenumăraţi oameni de știință au găsit o 
asociaţie competentă în care să-și discute părerile, o tribună 
liberă din care să și le expună și un organ în care să le scoată 
la lumină. De sigur, ca orice instituție de cultură, Institutul So- 
cial Român, n'a creat nici oameni de știință, nici oameni politici, 
dar le-a organizat activitatea, le-a ușurat-o și nu odată le-a 
făcut-o cu putință, Acesta este de altfel singurul rost al unui 
institut științific. Dar Institutul Social Român nu s'a adresat 
numai savanților și conducătorilor politici; gândul celor cari l-au 
creat a fost chiar dela început și la masele mari ale publicului, 
dornice de învățătură si de lămurire mai temeinică. Astfel s'au 
organizat ciclurile anuale de conferințe, cari atât prin problemele 
desbătute, cât și prin competenţa celor cari le-au înfățișat, au 
însemnat cea dintâi facultate liberă de științe sociale la noi in 
țară, Numărul mare al ascultătorilor la aceste prelegeri a fost 
o permanentă dovadă a nevoiei reale pe care o simte publicul 
românesc pentru informaţia științifică serioasă și cât mai cuprin- 
zätoare. 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 5 


Cu organizarea învățământului sociologic și a unui institut 
de cercetări, cu putinte suficiente de documentare si publicare, 
s'au realizat cadrele necesare unei activităţi ştiinţifice colective 
si originale, Inainte se putea vorbi de sociologi, adică de o acti- 
vitate räsleatä, individuală, nu de o sociologie ca activitate pu- 
blică, instituțională. Se putea vorbi de sociologi încadraţi în 
diferite curente din străinătate, nu de o sociologie românească, 
Fenomenul științific nu e nici el desprins de împrejurările in 
care se desvoltă, cum desigur nimic ce se petrece în lume nu 
scapă de influenţa mediului înconjurător, De aceea el nu apare 
oriunde și oricând. Producerea și desvoltarea lui cer anumite 
împrejurări prielnice, de natură nu numai intelectuală, ci și 
socială, în înțeles de organizare. La noi a trebuit să se realizeze 
mai întâi cadrele muncii științifice (învățământ, institute, biblio- 
teci, publicaţii), împrumutând cât mai mult din altă parte, ca 
fenomenul științific să prindă rădăcini și să rodească apoi cu 
puteri proprii. Și atunci noi, cei cari am participat la începu- 
turile sociologiei în tara noastră, și ne-am închinat cei mai buni 
ani ai vieţii desvoltării ei neintärziate, am căutat să-i dăm un 
nou impuls și o nouă direcţie, potrivite cu momentul evoluţiei. 
Așa am început cercetările monografice, cari ne sunt azi preo- 
cuparea științifică de căpetenie, Perioada scurtă, dar intensă, a 
asimilării era în liniile ei mari încheiată; mijeau de acum zorii 
creaţiei originale, zorii unei sociologii românești. 

De ce am socotit cercetările monografice ca mijlocul știin- 
tific cel mai potrivit pentru noua perioadă? Mai întâi, pentrucă 
cercetările monografice ne legau de propria noastră ţară. Căile 
nationale ale sociologiei încep astfel chiar dela material. Se inte- 
lege că o metodă de lucru nu se aplică numai la un singur fel 
de realitate, cum ar fi realitatea naţională românească, dar con- 
structia științei este determinată în mare parte şi de faptele de 
care se ocupă. O știință duce prin trăirea, dacă nu şi prin rea- 
lizarea treptată a faptelor ei fundamentale, la o viziune din ce 
în ce mai cuprinzătoare a lumii, păstrând totuși nuanţa ori- 
ginarä. De aceea am socotit necesar pentru o viziune românească 
la care ar contribui și sociologia, să începem cu studiul reali- 
tätilor nationale. Tot aşa o ştiinţă socială ajută societăţii cerce- 
tate să se cunoască pe sine însăși, în structura și puterile ei de 
viață, încât să-i asigure o conștiință de sine realistă, care să o 
apere de rătăciri și descurajare. Am socotit că pentru România 
întregită, în căutarea unei realizări depline a misiunii ei ca popor, 
sociologia poate să aducă un ajutor hotăritor, Cercetările mono- 
grafice și-au propus în chipul acesta, dela început, cunoașterea 
țării. Cumpănind în aceeași ordine de lucruri putintele unei 


www.dacoromanica.ro 


6 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


contribuţii românești la știința universală, nu e greu de obser- 
vat că tot cercetarea țării noastre ne asigură cele mai mari 
perspective. Realităţile sociale românești, cari au o valoare de 
cunoaștere cu mult mai mare, de pildă: sociologia civilizaţiilor 
țărănești, nu pot fi studiate de nimeni în condiţii mai prielnice 
(înţelegere sufletească, apropiere în spaţiu, cunoașterea limbii) 
de cât de cercetătorii români, 

In al doilea rând, cercetările monografice ne-au întins un 
larg câmp de experiență care ne-a permis chiar dela început 
contribuții însemnate în materie de metodă și tehnică de lucru, 
nu numai ca material. Monografia ca atare nu este o descope- 
rire românească, dar sunt nenumărate feluri de a întreprinde 
monografii, Concepţia sau sistemul de sociologie care le stă la 
bază ), hotărăște de aproape si felul lor de a fi. Unii se multu- 
mesc numai cu studiul familiei, dând precădere, de pildă, buge- 
tului ; alții se mulțumesc cu studiul statistic, alții cu descrierea 
relațiilor sociale şi a. m. d. Noi am încercat dela inceput cerce- 
tarea sociologică a tuturor aspectelor (deci a totalului) și nu numai 
descriptiv, ci şi explicativ, a unei forme fundamentale de viaţă 
socială, cum este la noi satul. Am ajuns astfel să putem înfățișa 
un tip românesc de monografie sociologică, cu multe avantaje 
față de tipurile cunoscute și practicate în străinătate, Nu e pä- 
rerea subiectivă a noastră. Sistemul acesta monografic a fost 
expus pe larg în străinătate (în Franţa și Germania cu prilejul con- 
ferintelor ţinute la universitățile din Paris, Berlin, Lipsca si 
München, precum şi prin comunicärile la congresele internafio- 
nale de sociologie din Londra si Bruxelles) in fata celor mai 
de seamă sociologi ai vremii și a fost primit și prețuit cu multă 
căldură. Pentru noi a însemnat o verificare foarte importantă, 
de care ţinem seama în activitatea noastră viitoare, 

În sfârșit, cercetările monografice mai aduceau un folos, care, 
dacă nu i se dă întotdeauna importanța cuvenită, a fost totuși 
o grijă de căpetenie a noastră, Ele dau putinţa nu numai unor 
cercetări individuale, ci și unei munci colective, de întinsă co- 
laborare între oamenii de știință şi de desvoltare crescândă in 
timp. Cercetările monografice nu corespund ambitiei personale 
a unui savant, care ar vrea să păstreze numai pentru el secre- 
tul muncii științifice; ele se adresează unui număr mare de cer- 


1) Tratarea sistemului de sociologie, ce stă la baza cercetărilor monografice, şi asu- 
pra caruia se va reveni continuu în coloanele acestei reviste, se găseşte în publicaţiile 
Institutului Social Român, „Biblioteca de Sociologie, Etică şi Politică": D. Gusti, Sociolo- 
Gia militans, Introducere in sociologia politică, 1934; Traian Herseni, Teoria monografiei 
sociologice; H. H. Stahl, Tehnica monografiei sociologice; Traian Herseni, Realitatea so- 
cialä. O expunere concentrată a acestui sistem s'a publicat sub titlul „La monographie ef 
Vaction monoğraphique en Roumanie“ par D, Gusti. Paris 1935, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 7 


cetätori, färä altä ingrädire decät pregätirea, inlesnindu-se astfel 
constituirea unor adevărate comunități de muncă științifică, atât 
de rodnice prin cooperare și confruntare, numite cu un termen 
obișnuit: școală, Cercetările monografice au dus la cea dintâi 
școală sociologică românească, Dar nu suntem decât la început. 
Problemele de azi vor isca alte probleme, metodele de lucru vor 
putea fi lărgite şi desävärsite. Generafii de savanţi vor trebui 
să vină după noi până la totala epuizare a putintelor de cer- 
cetare oferite de monografia sociologică. Astfel, comunitatea de 
muncă științifică de azi va putea duce la stabilirea unei tradiţii 
științifice, a unui curent puternic de-a-lungul timpului. 
Românească prin material, prin metodă și prin cercetători, 
înfățișând nenumărate putinte de creaţie științifică, cercetarea 
monografică asigură din plin desvoltarea unei sociologii româ- 
nesti. Munca începută de noi va trebui însă nu numai genera- 
lizată și continuată, dar și organizată și îndrumată, oriunde s'ar 
ivi, Institutul Social Român și-a statornicit ca punct principal 
în programul de lucru, cunoașterea ţării prin monografia socio- 
logică. E vorba mai ales de monografii sătești, fără să nesocotim 
însă nici monografiile regionale, nici monografiile industriale sau 
orășenești și nici chiar cercetarea unei probleme restrânse la 
fata locului. In genere ne gândim la cunoașterea ţării prin cer- 
cetări directe și amănunțite, Cu aceleași scopuri, restrânse însă 
la regiuni anumite şi în legătură strânsă cu Institutul Social Ro- 
mân, au luat ființă un Institut Social în Banat-Crișana, cu sediul 
la Timișoara, și altul în Basarabia, cu sediul la Chișinău. Și ră- 
sar peste tot inițiative personale, în același spirit si în aceeași 
direcție. Institutul Social Român este necontenit solicitat pentru 
îndrumări, planuri de lucru, chestionare etc, Astăzi mișcarea 
monografică a luat proporții și întrece cu mult cadrele stricte 
ale sociologiei ca specialitate științifică. Pretutindeni se ivesc 
echipe monografice sau cercetători individuali, încât nevoia unei 
îndrumări constante se simte din ce în ce mai mult. Știm că 
datoria aceasta ne revine nouă, cari am început acest gen de 
muncă și am publicat lucrări teoretice mai cuprinzătoare. De 
aceea am creat încă din 1932 o nouă rubrică la Arhiva pentru 
Știința și Reforma Socială: Arhiva monografică, — şi am orğani” 
zat un seminar special de monografie sociologică la Universitatea 
din București, Totuși măsurile acestea nu sunt eficace decât 
pentru specialiști, Pentru publicul mare se cere un mijloc mai 
la îndemână atât ca răspândire, cât și ca gen de tratare, Ne-am 
gândit atunci la o revistă specială de sociologie românească. 
Din raportul pe care timpul l-a câștigat cu forţele eterne 
și vii ale comunității naţionale, a ieșit mai puternic ca până 


www.dacoromanica.ro 


8 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


acum, o nouă înțelegere a istoriei, ca și a dreptului și econo- 
miei; a satului, — căruia de peste zece ani îi închinăm în fiecare 
an studiile cele mai pasionate —, orașului și statului. 

Această nouă atitudine sociologică a științelor sociale deter- 
mină o nouă directivă politică și o nouă cencepţie etică de viaţă, 

Revista, pe care o punem astăzi la dispoziţia publicului 
românesc, ca și „Arhiva pentru Știința și Reforma Socială“, va 
fi o tribună consacrată Adevărului social românesc, 

În „Arhiva“ vor apărea, ca și până acum, studii, care sunt 
mai desvoltate de cât un articol de revistă, deși nu au propor- 
ţia unui volum, precum și contribuţii ce vor face legătura cu 
știința sociologică străină; pe când în „Sociologie românească“ 
se vor comunica și comenta în primul rând fapte și date din 
bogata arhivă a materialului cules în satele noastre de secţia 
sociologică a Institutului Social Roman. 

Ne vom strădui prin noul organ să îndrumăm toate cerce- 
tările monografice cari ni se adresează sau depind direct de noi. 
Vom da număr cu număr, indicaţii de metodă şi de tehnică de 
lucru, vom discuta problemele sociologice cari au vreo legătură 
cu monografia, vom da pilde de probleme cercetate și vom 
urmări de aproape mișcarea sociologică dela noi și din străină- 
tate, ca să tragem toate foloasele din critici, confruntări și dări 
de seamă. 

Pornim astfel la drum cu nădejdea că răspundem unei nevoi 
reale: mișcarea pentru cunoașterea ţării, care insemneazä sin- 
gurul temeiu adevărat al unei sociologii nationale. 

Adevărul nu există și nu se găsește decât printr'o expe- 
rienfä continuă și perpetuă: verum index sui. Munca severă 
monografică ne va apăra de eroarea și falsificarea intelegerei 
juste și totale a socialului românesc, de multe ori involuntare, 
si izvorite din generoase bunevointe. 

Experienţa științifică, ce iese din contactul direct cu reali- 
tatea socială, creiază însă în noi o constantă de tonalitate spi- 
rituală, o dorinţă arzătoare și chiar o voinţă hotărită, ce pro- 
duc alături de bucuria, pe care o dă totdeauna cucerirea inte- 
lectuală a unei cunoștințe, o emoție morală ce ne impune 
imperativul unor reforme profunde si totale, de transfor- 
mare radicală și înobilare necesară a acestei realităţi, câteodată 
atât de tristă și vicioasă, dar totdeauna perfectibilä. 

In acest fel revista „Sociologie românească“ nu va deveni 
o simplă culegere de fapte și precepte, ci va cultiva o Etică și 
o Politică a Adevărului social, așa cum reiese din știința Na- 
tiunil. 

Pentru organizarea cunoașterii Natiunii facem apel la toate 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 9 


forțele de entuziasm, capabile a se supune moralei muncii dis- 
ciplinate monografice, din lumea învăţătorilor și a preoților până 
la aceea a profesorilor secundari și universitari, a medicilor și 
agronomilor, de la membrii căminelor culturale, primari și pre- 
tori până la conducătorii superiori religioși și politici ai Neamului. 

Este o datorie de conștiință de a învita la mobilizare, în 
vederea unei ordine noi, pe toţi ostașii patriotismului adevărat 
și activ, Renan găsește că soldatul lui Napoleon știa că este un 
biet om, însă simțea că epopeea pentru care lupta şi se sacri- 
fica va fi eternă și deci va trăi în gloria Franţei. Să aibă con- 
știința clară toţi soldaţii cunoașterii realității românești prin mo- 
noğrafia sociologică, oricât ar fi de modeşti, că lucrează pentru 
un viitor mai bun şi mai vrednic al Națiunii. 


D. GUSTI 


ROSTUL MONOGRAFIILOR 
SOCIOLOGICE 


Orice mișcare spirituală care urmărește scopuri anumite 
trebue să-și amintească din când în când cele câteva principii 
cari o călăuzesc, ca să nu-și trădeze semnificaţia, Pentru miș- 
carea monografică, o nouă revistă, închinată ei, este un prilej 
nimerit, dacă nu chiar o cerinţă firească, să-și recapituleze ideile 
programatice mai de seamă și să-și cumpănească noile perspec- 
tive de activitate, 

Monografia sociologică strânge laolaltă oameni cu tempera- 
mente felurite, chiar de formaţii spirituale deosebite, dar a în- 
făptuit în ciuda acestora o netăgăduită comunitate de lucru, care 
ascultă de un mănunchiu de învățături fundamentale și se în- 
dreaptă nu numai pe aceleași căi, dar și spre aceleași scopuri 
științifice. Sâmburele acesta comun e ceea ce am vrea să scoatem 
mai întâi în lumină, ca să arătăm apoi foloasele cercetărilor mono- 
grafice pentru desvoltarea țării, 


L 


Monoğrafia de care ne ocupăm, socotită fiind ca preocupare 
sociologică, cele dintâi rosturi ale ei sunt de natură teoretică, 
Ea urmărește, cu alte cuvinte, o mai bună întemeiere a socio- 
logiei ca știință. De unde purcede această străduință, ce anume 
o îndreptățește, ce mijloace are la îndemână, ce deslegări făgă- 
duește — sunt întrebările la cari va trebui să răspundem, 

Nevoia unei mai bune întemeieri a sociologiei ca știință 
purcede dintr'o situație de fapt, cunoscută în deajuns chiar și 
nespecialiștilor. Sociologia este o știință constituită târziu și des- 
prinsă din discipline spirituale destul de felurite. Din pricina 
aceasta ea nu și-a putut crea o tradiţie serioasă, întemeiată pe 
o încercare a metodelor și o alegere treptată a problemelor și 
nici n'a putut să înlăture toate urmele din vechile preocupări 
de gândire. Veacul de existență autonomă a sociologiei, într'un 
timp de desvoltare deosebită a celorlalte științe, nu i-a îngăduit 
statornicirea unui drum de lungă durată. Întârzierea şi rivalitä- 
tile i-au impus o uimitoare grabă în activitate, ca să câștige 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 11 


timpul pierdut și să ajungă la nivelul științelor mai vechi, încât 
n'a putut proceda întotdeauna cu rânduială și chibzuinţă. S'au 
propus nenumărate concepții pentru a deslega fără întârziere 
orice problemă, ceea ce a dus la aproape tot atâtea sisteme de 
sociologie câţi sociologi există. S'au încercat nenumărate metode 
de cercetare, făcând să se spună că „sociologia este știința cu 
cele mai multe metode și cele mai puţine rezultate“, fără răb- 
darea de a aștepta foloasele, înlocuind mereu metode abia puse 
la încercare, cu altele noi cari păreau mai promițătoare. În răs- 
timp s'au stabilit anumite curente, s'au închegat anumite școli, 
după înrudirea sistemelor, dar nici până astăzi nu s'a statornicit 
o sociologie cu aceeași problematică și aceeași metodologie. 
Originea sociologiei este o altă pricină a lipsei ei de uni- 
tate. Ea s'a desprins pe de o parte din preocupări filosofice, din 
filosofia socială și filosofia istoriei, pe de altă parte din doctrina 
economică și cea politică și păstrează fără să vrea urme din 
preocupările de obärsie. Mai ales filosofia și politica îi poartă 
nenoroc, Aceasta nu pentrucă sociologia s'ar putea desprinde 
vreodată cu desăvârșire de aceste două preocupări, dar pentrucă 
nu reușește să le dea întotdeauna intrebuintarea care li se cu- 
vine, Filosofia (mai ales ontologia și teoria cunoștinței) îi va 
sluji poate mereu de temeiu, iar politica va purcede din ea, dar 
nici una nici alta nu pot face parte chiar din corpul ei de doc- 
trină, fără nici o primejdie serioasă. Filosofia își are rostul ei 
în discuţia temeiurilor unei științe și poate in intrebuintarea da- 
telor ei ultime, dar cuprinsă chiar în construcția științei, tinde 
să coloreze subiectiv datele cercetării, ajungând să înlocuiască 
faptele prin păreri și teoria științifică, prin concepții metafizice, 
Dimpotrivă, sociologia este singura disciplină care poate înte- 
meia o politică științifică, dar ea însăși nu poate avea preocu- 
pări politice, fără să-și piardă rostul ei ca știință. Sociologia 
este necesară politicei numai în măsura în care se menţine pe 
terenul faptelor şi nu se lasă influentati de nimic altceva. O 
falsă teorie a realității sociale determină o falsă concepţie des- 
pre acţiunea politică, Ordinea este ireversibilă : sociologia deţine 
întâietatea logică față de politică, 
ı Aşa dar, filosofia precede logic sociologia, iar politica o 
urmează — orice răsturnare de raporturi și mai ales amestecul 
unui moment în cuprinsul celuilalt, sunt dăunătoare. Rodnicia 
sociologiei este condiţionată de depășirea filosofiei spre știință 
si de limitarea ei față de politică. Dar acestea nu sunt decât 
cerințe teoretice, în fapt lucrurile nu se petrec întotdeauna aşa. 
Speculatiile filosofice și generalizările pripite sunt răspândite încă 
în sociologie, iar amestecul politicei, chiar al celei militante, n'a 


www.dacoromanica.ro 


12 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


putut fi încă înlăturat. De aceea se găsește prinsă puternic 
în faza discuţiilor, cu slabe nădejdii de a realiza curând condi- 
tiile unei științe obiective. Impasul acesta teoretic, nevoia de a 
ieși din controversă, de a trece dela filosofie la știință, dela as- 
piraţii politice, la realitatea obiectivă, dă naștere tuturor încer- 
cărilor de a schimba vechile temeiuri și a le înlocui cu altele 
mai potrivite cu noile cerinţe. Școala românească de sociologie 
propune în această privinţă cercetările monografice. Dar ce anume 
le îndreptățește? 

Monografia sociologică, adică studiul amănunțit și integral 
al unor unități restrânse de viaţă socială, rupe întrun anumit 
sens cu o întreagă tradiție științifică. Ea îndrăsnește să ia totul 
dela început, îndoindu-se in chip sistematic de tot ce sa afir- 
mat mai înainte. De sigur, nu poate nesocoti desvoltarea destul 
de întinsă și înaintată a sociologiei, teoriile, sistemele, metodele 
și ipotezele de lucru răspândite, dar nu le primește decât în 
măsura în care sunt verificate de fapte. Ea nu recunoaște decât 
o singură autoritate, realitatea. Inläturä astfel tot ce e subiectiv, 
credință sau concepţie personală, construcţie ideologică, preju- 
decată sau gândire pripită și păstrează un îndrumător mai sigur 
decât toate și unicul valabil, faptele înseși. Am arătat neajun- 
surile sociologiei contemporane, monografia încearcă să le înlă- 
ture pe cele mai multe. Între filosofia propriu zisă (metafizica) 
și știință există o deosebire fundamentală. Prima trebue să des- 
lege problema existenței omului în lume, să găsească un prin- 
cipiu de echilibru între ființa omenească și tot ce o înconjoară, 
păstrând deci un puternic coeficient personal sau mai exact, fiind 
întotdeauna o deslegare potrivită cu o anumită structură spiri- 
tuală ; câtă vreme știința se interesează exclusiv de obiect, cäu- 
tand să dea răspunsuri multumitoare pentru rațiunea în genere, 
cât mai deslegate de persoana umană. Că în realitatea de toate 
zilele planurile se amestecă, n'are însemnătate pentru schema 
ideală a lucrurilor, singura chemată să ne călăuzească. Mono- 
grafia sociologică asigură pasul acesta deosebit de însemnat al 
desprinderii de filosofie, adică de accentul personal, către legă- 
turile cu realitatea însăși. De sigur nici știința nu se poate des- 
prinde de om, din moment ce e îndeplinită de acesta, dar cum- 
păna se apleacă de astă dată hotăritor în afară, 

Monografia înlătură în același timp orice grabă dăunătoare. 
Ea cere nenumărate cercetări de amănunt, verificări îngrijite, 
muncă migăloasă și răbdătoare, pe o întindere mare de fapte, 
fără nădejdea unor deslegări imediate, dar cu siguranța unor 
rezultate temeinice pentru mai târziu. Drumul științei se desface 
și aici de cel al filosofiei, căci ea nu e menită sä dea răspun- 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 13 


suri imediate, necesare vieţii personale, încât poate duce la cola- 
borarea mai multor generaţii. 

Să nu scăpăm din vedere o precizare pe care o socotim 
foarte însemnată. Dacă monografia sociologică trimite pe cerce- 
tător la studiul realităţii, respingând cu hotărire orice speculație 
filosofică, este datoare să respingă și teoriile existente despre 
realitate, chiar dacă ele îmbracă în aparenţă haina științei. Ne 
gândim la concepțiile filosofice întemeiate pe datele incomplete 
şi provizorii ale științelor naturii (cum ar fi ştientismul, poziti- 
vismul etc.) cari ne opresc, printr'un concept dogmatic și sără- 
cit al realităţii, să înregistrăm toată bogăţia fenomenelor existente. 
Pentru știința adevărată, știința așa cum se cunoaște, poate de- 
veni o simplă prejudecată. Realitatea nu trebue confundată cu 
ideea pe care și-o fac despre ea filosofia și știința, abia la ince- 
puturile desvoltării lor. 

Se înţelege că supunerea riguroasă fata de realitate inde- 
părtează din știință și influenţele politice, precum și orice altă 
tendință sufletească a cercetătorului, Prin ce mijloace asigură 
însă monografia sociologică studiul realității sociale ? 

Afirmația de metodă care constitue temeiul acestei mișcări 
sociologice, consideră observaţia ca singurul mijloc care promo- 
vează cunoștința omenească, observaţia în înţelesul cel mai larg 
cu putință, de contact cu realitatea şi de înregistrare obiectivă 
a datelor ei. Cunoașterea prin trăire sau participare, prin anu- 
mite forme ale intuiţiei, prin înţelegere, ca și descrierea cali- 
tativă și cantitativă, ancheta și experimentul, sunt în acest înţeles 
forme ale observaţiei. Dintre toate acestea, monografia sociolo- 
gică dă precădere observaţiei directe, la fata locului, Adică cere 
cercetătorului să meargă la realitatea însăși şi să o prindă direct 
în desfășurarea ei firească de viață. De sigur nici o altă formă 
de observaţie nu este de disprețuit, Sociologia trebue să ţină 
seama de toate observaţiile faptelor sociale cari înfățișează su- 
ficente garanţii de obiectivitate. De aceea nu va nesocoti foloa- 
sele covârșitoare ale științelor istorice, întemeiate pe observaţii 
indirect, nici ale altor științe culegătoare de fapte, ca etnografia, 
antropoeografia etc. — dă însă precădere observaţiilor pe cari el 
poate face ea însăși, încredințată că obţine astfel cea mai mare 
sigurangä cu putinţă. Se înțelege că între o observaţie făcută 
chiar de cercetătorul de specialitate, prevenit despre greșelile 
cari se pot face în aceste împrejurări, înzestrat cu toate mijloa- 
cele științifice la îndemână — și observațiile fie chiar ale marto- 
rilor de cea mai netăgăduită bună credință, trebue să alegem 
pe cea dintâi. Așa dar e vorba mai mult de o ierarhizare a 
formelor de observätie, după gradul lor de siguranță, decât de 


www.dacoromanica.ro 


14 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


excluderea unora în favoarea altora. Există împrejurări în cari 
trebue să ne mulțumim cu observaţiile altora, cum e în studiul 
realității sociale din trecut, dar ori de câte ori putem săvârși 
noi înșine observaţia, e bine să o facem. Se înţelege că în cazul 
dintâi suntem nevoiţi să luăm mai multe măsuri de pază şi să 
ne îndoim la fiecare pas de temeinicia afirmațiilor făcute, con- 
trolând mereu seriozitatea probelor şi a tehnicei de lucru. 

Tot numai de o ierarhizare poate fi vorba și în ce privește 
întinderea și genul realității sociale supuse observaţiei. Mono- 
grafia sociologică dă precădere observaţiilor de unități sociale 
mai restrânse și observaţiilor sociologice integrale. In principiu 
monografia poate avea ca obiect de cercetare orice unitate so- 
cială, deci chiar unele de întinderea unui popor, a unei națiuni 
sau a unui stat, In măsura in care lucrul este cu putință, se 
înțelege că nu poate fi vorba de nici o împotrivire. De regulă 
însă, observarea unor unități sociale prea întinse și complexe 
scapă unei cercetări riguroase, încât e bine să se înceapă studiul 
cu unitățile mai restrânse. Astfel mișcarea monografică s'a oprit, ca 
îndeplinind condiţiile cele mai bune, la monografiile de sate, rămâ- 
nând să se extindă pe calea aceasta la studiul regiunilor etnice, a 
orașelor si a provinciilor, până la sociologia țării întregi. Pe de 
altă parte, cercetarea sociologică poate urmări un fenomen social 
mai restrâns decât o unitate socială bine închegată, de pildă, 
numai bugetele țărănești, obiceiurile sau cetele de feciori dintr'un 
sat sau dintr'o regiune, dar monografia sociologică dă întâietate 
teoretică cercetărilor integrale, cum ar fi studiul satului ca tota- 
litate, deci în toate manifestările și condiţiile lui de viaţă. Faptul 
se datorește însuși genului de știință al sociologiei, socotită sti- 
inti a realității sociale ca totalitate, spre deosebire de stiin- 
tele sociale particulare (dreptul, economia politică etc.). Rostul 
ei de căpetenie e să urmărească tocmai felul în care se îmbină 
și funcționează laolaltă diferitele fenomene sociale, formând uni- 
täti de viață in mare măsură independente. Totuși nici primul 
gen de cercetare sociologică nu constitue o greșeală, nefiind 
decât un alt drum de a ajuta sociologia, cum o pot ajuta chiar 
cercetările directe ale celorlalte științe sociale, a căror date 
rămâne însă să le sintetizeze și să le verifice cu propriile ob- 
servatii. Pentru cercetătorul räzlet calea aceasta e mult mai 
ușoară, monografiile complete fiind de resortul unor echipe de 
lucru, cu membri numeroși și feluriti ca specialitate, Conside- 
rațiile acestea nu au nimic dogmatic. Suntem cei dintâi să re- 
cunoaștem că metoda neinsemnänd decât mijloc, nu are o valoare 
decât în măsura în care ne ajută în realizarea scopurilor. Dar cari 
sunt scopurile monografiei sociologice şi ce deslegäri făgăduește 7 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 15 


Oricum ar fi denumit obiectul sociologiei: societate, fapt 
sau fenomen social etc. — el nu se înfățișează în forma aceasta 
generală, ci e răspândit pretutindeni pe glob, sub nenumărate 
forme concrete, Astfel întâlnim o mulțime felurită de societăţi, 
de fapte și întâmplări sociale, despre cari nu putem ști nimic 
dacă nu luăm contact cu ele și nu le studiem metodic. Obiectul 
sociologiei nu este conceptul sau ideea generală de societate, ci 
realitatea socială vie, așa cum ne este dată în nenumăratele în- 
fätisäri concrete, De aceea sociologia nu poate fi decât știința 
realității sociale, Cercetările la teren sunt cele mai bune mijloace 
pentru realizarea acestei cerințe, Acesta și este scopul mono- 
grafiei sociologice: înfăptuirea sociologiei ca știință a realității 
sociale. Ca știință sociologia va căuta să tragă toate foloasele 
teoretice din contactul cu obiectul său. Nu se va mulțumi în 
nici un caz cu simpla culegere a faptelor și cu descrierea lor 
obiectivă, ci va căuta să explice integral viaţa socială, să-i des- 
vălue principiile de funcționare și să stabilească după putinte 
legi generale sau tipuri ideale, cari să însumeze și să ne des- 
chidă înţelegerea unui cât mai mare număr de fapte. Generalizările 
cele mai abstracte nu au valoare însă decât în măsura în care 
sunt întemeiate pe fapte. Monografia sociologică fägädueste in 
chipul acesta, se înțelege alături de celelalte forme de observaţie, 
deslegarea științifică a tuturor problemelor de cunoaștere privi- 
toare la viața socială a oamenilor. Când vom avea un număr 
suficient de monografii din toate colțurile lumii, se va putea 
construi o sociologie temeinică prin care să înţelegem pe deplin 
societăţile omenești. Urmărirea acestui scop nu depinde însă 
numai de Români, de aceea de fapt ne mărginim la o activitate mai 
restrânsă, dar cu putință de înfăptuit: cunoașterea sociologică a 
țării noastre, Extinderea treptată a cercetărilor monografice şi 
organizarea lor serioasă vor duce la cunoașterea realităţii sociale 
românești și la toate foloasele științifice și naţionale cari decurg 
din acest fapt. Se așează în chipul acesta temeliile unei socio- 
logii românești. Rosturile teoretice se împletesc din clipa aceasta 
cu cele practice, 


IL 


Cercetarea sociologicä a färii poate avea pe längä rezultatele 
științifice schitate şi urmări practice deosebit de însemnate, De 
astă dată ne putem mulțumi cu simpla enuntare a lor, 

Am afirmat mai înainte că sociologia nu poate fine seama 
în investigaţiile ei decât de realitate așa cum este ea, dar în 
schimb este menită să dea o întemeiere științifică activităţii po- 
litice. Adevărul acesta privește întreg domeniul vieţii sociale, 


www.dacoromanica.ro 


16 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Sociologia, când cercetează chiar societatea în care se desvoltă, 
adică o societate capabilă de conștiință științifică, inlesneste 
acesteia cunoașterea de sine și deci îi poate sluji de îndreptar 
în sträduintele ei de viaţă. In chipul acesta, păstrându-și pe 
deplin obiectivitatea și neurmărind decât adevărul, sociologia se 
poate integra activ in viața unei societăţi și poate deveni un 
factor hotäritor al activităţii ei. E ceea ce ar trebui să devină 
monografia sociologică în cuprinsul țării românești, 

România se găsește la o răscruce, poate cea mai însemnată 
din istoria ei. Politica de până acum a Românilor a fost în- 
dreptată către Unire, nesocotind orice altă nevoie, Intregirea a 
fost proclamată pe drept cuvânt ca ideal naţional. Idealul acesta 
este împlinit. Incotro se va îndrepta ţara de după Unire, după 
cei câţiva ani meniti să întărească definitiv actul acesta? lată 
ce va trebui să hotărască generaţia de azi, numită fără nici o 
exagerare: „generaţie decisivă“, Cu cât ne îndepărtăm de mo- 
mentul intregirii, cu atât se simte mai mult nevoia unei noi 
orientări, nevoia unui nou ideal, care să regrupeze forţele na- 
tionale și să le asigure o manifestare de viață deplină. Vom 
alege un ideal strict social, socotind pe cel naţional cu desăvâr- 
șire înfăptuit, sau ne vom hotări pentru un nou ideal national, 
menit să ducă mai departe, întregindu-l, pe cel realizat? Și în- 
tr'un caz şi în altul națiunea românească se caută pe sine, pentru 
ca să-și poată cumpăni puterile și să-și poată clădi prin ele vii- 
torul. Tendintele generaţiilor tinere nu ne lasă să gresim prea 
mult asupra hotäririlor cari se vor lua. O naţiune nu poate 
renunța la realizarea ei pe deplin și nu-i nimic mai firesc decât 
reluarea, generaţie cu generaţie, a tot ce este cu adevărat aspi- 
ratie naţională, Problemele sociale vor fi deslegate in sânul na- 
tiunii şi în conformitate cu idealul ei de viață. Formula precisă 
va trebui însă căutată de acum încolo și în privinţa aceasta 
nimic nu poate folosi mai mult decât cunoașterea exactă a ceea ce 
suntem și a ceea ce putem fi. Pentru a înlesni o viaţă socială roma- 
nească, atât pe tărâmul realizărilor materiale cât și pe tărâmul 
realizărilor spirituale, va trebui să ne cunoaștem amănunţit ţara, 
Altfel vom imita mai departe formulele de viață din străinătate, 
lipsite de orice legătură organică cu realitatea românească. Pen- 
tru acest stil naţional de existenţă, pentru această concepție 
românească despre lume și viață, cercetările monografice con- 
stituesc o însemnată cale, alături de cercetările istorice. De aceea 
ele se adresează tuturor celor legaţi întrun chip sau altul de 
națiunea românească, Intelectualii de toate gradele, dela studen- 
tul începător într'ale științei și învățătorul dela ţară, până la 
savanții de toate specialităţile, sunt chemaţi să întreprindă cam- 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 17 


pania aceasta pentru cunoașterea ţării. lar realizatorii practici, 
dela educatori până la reformatorii politici, sunt datori să ţină 
seama în activitatea lor de aceste date ale realității românești, 
77 ar deveni atunci un factor activ al desvoltării natio- 
nale, 


TRAIAN HERSENI 


www.dacoromanica.ro 


VECINATATILE DIN DRAGUŞ 


Studiul organizaţiei sociale, numite de către sași „Nachbar- 
schaft” și de către români, „Vecinătate“, poate da prilej unor 
încercări de stabilire a ariilor culturale proprii celor două po- 
poare, precum şi a mecanismului prin care anume influențe s'au 
putut exercita dela un popor la altul. 

Intr'adevăr, principiul de organizare socială a satului româ- 
nesc, uneori chiar și a orașului românesc, este întemeiat pe un 
anume sistem de rudenie de neam, care poate fi folosit atât la 
organizarea administrativă sătească, cât si la stăpânirea in obstie 
a averilor, Pe când orașele și satele săsești, născute fiind din 
colonizare, au la bază principiul pur spaţial al așezării vecinilor 
unii alături de alţii. Neamul cuprinde cete întregi de oameni, 
descinzând dintr'un acelaș bătrân, pe când vecinătatea cuprinde, 
mecanic, în sânul organizaţiei ei, pe toţi aceia care, aparţinând 
grupului colonizator, stau pe un acelaș loc. 

Tipologic, avem deci două morfologii sociale neted deose- 
bite: de o parte un sat românesc „genealogic“ împărţit pe un 
anume număr de neamuri, fiecare având sau nu locuri de așe- 
zare proprii; de altă parte un sat săsesc, tăiat în mai multe 
zone geografice, cuprinzând un grup de vecini, indiferent de 
faptul că aceștia ar fi sau nu rude între ei, 

Desigur că această încercare de tipologizare a celor două 
feluri de sate, este foarte sumar expusă astfel. Realitatea con- 
temporană ne înfățișează o învălmășeală de forme, trecând trep- 
tat de la un sistem morfologic la altul, precum și abateri spre 
alte tipuri de organizare, moderne, cu totul altele. De altă parte, 
vecinătatea sașilor din Ardeal, păstrează amintiri din forma de 
organizare, pe bază de neam, a ţării de origină a sașilor, foarte 
vizibile în terminologia vecinätäfii (şeful ei fiind numit cu un 
termen familial, Nachbarvater) sau, după cum au afirmat isto- 
ricii noștri, urme de foarte străvechi influențe românești. 

Fapt este că problema aceasta nu va putea fi lămurită de- 
cât dacă vom reuși în prealabil să strângem informaţii complete 
asupra spaţiului geografic și social în care există aceste veci- 
nătăți și asupra formelor lor diverse. Deocamdată nu există ni- 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 19 


căeri un inventar al satelor cunoscând vecinătatea. La cunoștința 
mea nu s'a făcut decât o singură încercare în acest sens, aceia 
a d-lui E. Herbay asupra vecinätätilor din jud. Alba, prezentată, 
la îndemnul meu, în Seminarul de Sociologie din București. Sunt 
acolo o serie de lămuriri care merită să fie cunoscute, 

Deocamdată infätisäm aci, pe scurt, materialul informativ 
cules într'un singur sat românesc, Drăgușul, din Jud. Făgăraș, 
Il vom expune, mai întâi, cât se poate de obiectiv, abea siste- 
matizat, urmând ca într'alt articol să tragem concluzii cu privire 
la vechimea și sensul apariţiei acestei „vecinätäfi“ în sânul unui 
sat românesc de veche organizare socială pe bază familială, cum 
este fără îndoială Drägusul, în ciuda actualei întrebuinţări a ve- 
cinätätii. 


A. Numärul si numele vecinätätilor drägusene 


Intre anii 1929 si 1932, cänd au fost fäcute anchetele noas- 
tre monografice, existau in Drägus un număr de 12 vecinätäti, 
împărțind întreg „intravilanul“ satului și cuprinzând întreaga 
populație drägusanä, pur românească, (cu exceplia însă a (iğa- 
nilor). 

I. Vecinătatea Bisericii; 


I. hb Trämbitasi; 
Il. Fă Husarii din sus; 
IV. R Husarii din jos (Luncanii); 
V. is Codrari; 
VI. ii Vâlcereni; 
VII. i Lăscari; 
VIII. îi Grădinari ; 
IX. Nichesti ; 
X. și Rogozari; 
XL Räcesti; 
XII, Mr Ulita Mare. 


B. Organizarea vecinătăţilor 


Fără să se fie seama de deosebiri de neam, sau de obärsie 
socială, vecinii sunt adunaţi în vecinătatea lor, „după număruș“; 
mutarea în altă stradă atrage după sine și mutarea întro altă 
vecinătate, Asociaţia aceasta a vecinätätii nu este deci bene- 
volă și nu poate fi schimbată după bunul plac. Traditional 
— deși tradiția nu e în Drăguș prea veche — satul se află îm- 
pärtit în aceste 12 vecinătăţi și toți locuitorii fac, chiar fără să 
o vrea, parte din vecinătate. Atâta însă este limpede din acea- 


www.dacoromanica.ro 


20 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


stă viață a vecinätätilor, căci, altfel, organizaţia lor este cât se 
poate de puţin inchegatä. Suntem, la Drăguș, departe de statutele 
scrise si regulele rigide ale Nachbarschafturilor săsești. In Drägus 
administraţia vecinätäfii este constituită exclusiv de către con- 
ducătorul ei, sau conducătorii ei, în număr de doi, impärtindu-si 
atribuţiile după buna lor înţelegere. Numirea lor se face prin 
alegeri, la date cari nu sunt fixate, pe un timp care nu e limi- 
tat și pe baza unor criterii care nu sunt totdeauna aceleaș, ele 
putând varia de la alegerea pe bază de licitaţie, fiind ales tată 
de vecini acela care dă vecinilor mai mult rachiu la adunarea 
generală, până la alegerea pe baza unor anume calități perso- 
nale ale unui om. 

Acești taţi de vecini nu au nici-o răsplată pentru munca 
lor, afară numai de aceia, foarte puţin importantă, a scutirii de 
a merge la săpatul gropii, după cum vom vedea, 

Ca să se poată lămuri mai bine viaţa acestor vecinätäfi, 
vom da fragmente din convorbirile avute sistematic cu Drăgu- 
șenii asupra acestei probleme ”. După numele informatorilor, 
vom pune, dacă va fi necesar, indicaţia în cifre romane a veci- 
nätätii din care fac parte. 


1. Adunări generale şi alegeri de taţi de vecini. 


„Se adună în fiecare an odată; ia un tată de vecini și dă 
si ăla o litri de ţuică, acolo, și ăla rămâne pe un an de zile. 
Se adună într'o casă oarecare, cum hotărăsc ei, la un vecin. 
Se adună numai bărbaţii. Dacă este văduvă și vine și văduva. 
Fiecare cap de familie“. (Inf. Ion Stoia 84 ani, din vecinătatea 
III), „Ei sunt aleși de mult. Se schimbă guvernul poate de trei 
ori și pe ei nu-i mai schimbăm. Dacă ar face o supărare la 
oameni, apoi minteni se adună și îl schimbă. Dacă nu, îl lasă 
cât de lung timp. Câte odată îi alege vara, dacă acum, vara, 
au răgaz. Se adună la umbră. Ori la caz de moare vre-unul 
dintre ei, apoi atuncea și iarna. Se adună toţi într'o casă si care 
are voie, dă o litră de rachiu, Ai noștri sunt de mulți ani și 
nu îi schimbă nimeni, că alții nu vor să puie, Sunt oameni buni. 
Când prinzi un om bun, nu îl schimbi așa lesne“ (Spiridon Tă- 
teru, Vecinătatea V), 

„Eu sunt tată de vecini și nu vrea să mai mă scoată din 
slujbă, A fost și Sava Dobrotă cu mine, dar el a plecat în America 
în 32. Eu am vrut să dau abzicere și nici nu le-am dat nimic 
(rachiu). Sunt de mult, de vre-o 13 ani. Pe ăi dinaintea mea îi 


1) O parte din fişele folosite au fost strânse in 1929 de către d-l Filip Paşcanu. 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 21 


mai schimba, dar pe mine știu că mă găsesc întotdeauna pe 
acasă (informatorul este mutilat de piciorul stâng și nu poate 
lucra la câmp). 

Vecinătatea se adună la crâșmă, așa undeva. Atunci le-am 
dat vre-o câteva. Le-am mai dat. Dar acum, de vre-o trei ani, 
nu le-am mai dat nici rachiu, nici nimic. Se adună toți așa, se 
duce unu după ei și îi adună pe toți, dacă se face. In alte veci- 
nätäti se fac în tot anul. Dar la noi nu sa mai făcut. Vin nu- 
mai bărbaţii de la 20 de ani la deal. Asta pe numärus. Care 
dă mai mult, ăla îl alege. Dacă începe dela o litră de rachiu 
sau de la două, și apoi care dă mai mult, ăla rămâne. Așa a 
fost legea“ (Inf. Gheorghe Vasile Rogozea, X). Alegerea tatălui 
se face pe la Sân Petre (Inf. San Rogozea, X). 

„Sunt tată de vecini dela 1927. Tată de vecini se alege cu acla- 
matie. Toţi o zis că să stau eu și atunci am luat tovarăș pe 
Lutian. Numai unul s'alege. Pe urmă își mai ia un tovarăș.“ 
(Inf. Neculae Fogoros din Vec. Bisericii), 

„Vecinătatea are rânduială la Sân Pietru. Tatăl de vecini 
nu are nici-un avantaj, De aceia când se adună vecinătatea, zice 
tatăl de vecini: să fii tu tată, că eu sunt de un an de zile. Și 
atunci îl schimbă. Stă un an, stă și doi“ (Nic. Fogoros, I). 

„Alegerea se face la un an odată. Sunt 28 de capi de fami- 
lie, fie bărbaţi, fie femei văduve, după gospodării, după gazde. 
Alegerea se face prin aclamatie. Eu sunt tată de vecini numai 
dela Crăciun, Am mai fost încă de două ori” (Samuil Trämbitas, II). 

„Tata de vecini s'alege la anul hal nou. S'adună mai multi 
şi dau o tür de rachiu si care dă mai mult, ăla rămâne, Se 'n- 
tâmplă să rămână tot ăla. Acu îs amândoi aleși“ (Damaschin 
Stoia, tată de vecini în Husarii din Sus). 

„Is aleși tată de vecini de un an. Acum toamna s'au schim- 
bat. Când au răgaz de beau. Vara nu sa schimbat nici-odată, 
După ce gată cu îmblătitul, apoi atunci, Duminecă, îi schimbă, 
Aleg oamenii pe care vor. Care dă rachiu mai mult“ (Maria 
Stoia, IV). 

„Am fost ales eu şi am mai luat ajutor pe Ion Rogozea”. 
(Inf. tatăl de vecini Spiridon Codrea din Husarii de jos). 

„Avem aleși pe trei ani de zile pe Gh. Bogdan și Zaharia 
Racu. De vre-o doi ani de zile. Cam primăvara alegem când au 
oamenii răgaz. La trei ani odată se face alegerea și noi îi schim- 
băm pe taţii de vecini. Alegerea se face în stradă, primăvara 
când tăiem tufele la pășunat, sau când venim de la pădure, 
până nu am ieșit la munca câmpului, prin Martie. Dacă e vreme 
rea, ne adunăm și în casă, dar mai mult în stradă, că primă- 
vara este vreme bună. Majoritatea decide alegerea tatălui de 


www.dacoromanica.ro 


22 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


vecini. Majoritatea poate chiar să revoace pe tătal de vecini, 
înainte de trei ani, dacă sunt 3/4 din voturi. Dar la noi nu s'a în- 
tâmplat să dăm jos pe un tată de vecini. Alegem pe oamenii 
care sunt mai vrednici si dintre aceștia pe acela care dä mai 
mult. Dar pe cel slab nu-l lăsăm de ar da cu mult mai mult 
decât unul bun, Pe cel slab nici-odată nu-l lăsăm la licitaţie”. 
(Inf. Ion Gh. Bogdan, VI). 

„Suntem aleși de trei ani. In fiecare an am fost lăsaţi tot 
vi Suntem amândoi aleși“. (Inf. tatăl de vecini Matei Fogoros, 

In. 

„Anul acesta nu s'a mai făcut alegere. S'au adunat oamenii 
şi au spus: să mai daţi o litră de spirt si să rümanefi tot voi, 
Adunarea s'a făcut la anul nou, la Sfântu Vasile, Că așa e: 
cine nu îi place să muncească la groapă, dă o litră de rachiu 
si rămâne tată de vecini. Dar anul ăsta nu s'a scimbat tatăl 
de vecini, că am spus: nu mai dăm nimic, că nu mai vrem să 
fim tată de vecini. Si nu a vrut să dea nimeni nici-o liträ si 
atunci am rămas tot noi. Adunarea pentru alegerea tatălui s'a 
făcut la Cezar lurcovan” (lon Fogoroș, tată de vecini, VIII), 

Ion Fogoroș e singurul tată de vecini ales. Și-a luat ca 
ajutor pe Vasile Fogoros. 

S'alege totdeauna la anul nou. Se'ntâmplă câteodată că-l 
lasă tot pe ăla (lon Z. Racu, IX). 

„Vecinätatea Räcestilor și-a păstrat aceiași taţi de vecini 
încă dinainte de räsboi. Alte vecinătăţi schimbă mereu pe taţii 
de vecini, ca să iasă ceva rachiu“ (Gh. Potintei, XI). 

„Sântem doi taţi de vecini, Ne adunäm mai mulţi oameni 
şi alegem un tată de vecini, Atunci düm o für de băutură şi 
s'alege care dă mai mult. S'alege pentru mai mulți ani şi nu- 
mai de iești om rău te scoate. Vecinii nau adunări în cursul 
anului. Numai când alege pe tata de vecini. Când un tată de 
vecini nu-i bun, îl svârle afară, Dar un an tot stă, oricât de 
rău. In timpul anului nu facem adunări, că nare omul timp. 
In timpul Duminical mai bine se duce la cârciumă“ (lon Sofonea, 
tată de vecini in Răcești), 

„Tatăl de vecini se alege în fiecare an prin licitaţie. Unul 
zice: dau un lităr de rachiu. Altul: dau două. Și dacă nu dă 
cineva mai mult, ăla rămâne tată de vecini. Boresele nu se 
amestecă, nu au treabă la alegere“ (G. Trämbitas, tată de ve- 
cini în Uliţa Mare). 

„Se aleg în ziua de Bobotează, după anul nou. Atunci au 
ai noștri, vecinătatea noastră şi far de fond și se adună și beau 
ceva din fond şi care mai au poftä să bea, că sânt o für mai 
chercheliți, „hai să schimbăm tatăl de vecini“, să le mai dea o 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 23 


litri două, Si cine le-o da, acela este tată de vecini“ (Eva Ch, 


Sofonea, XII). 
C. Rosturile vecinätäfilor 
1) Societate de inmormäntare. 


Cel dintâi rost al vecinătăţilor, de care pomenesc drägu- 
senii, este acela al participării vecinätätii la înmormântări, Fäcutul 
gropii și ducerea mortului până la progradie, au loc în Drăguș, 
cu schimbul, pe vecinätäfi. 

„Când moare un om, noi trebue să-l mânăm la groapă și 
să dăm ajutor să-l ducă“ (Nicolae Iurcovan, 1.). „Rostul lui este 
ca, la un interes mare, când nu trebue însă să se mâne tot 
satul, se mână numai o singură vecinătate, mai cu seamă la 
înmormântare. Tatăl de vecini cheamă atunci pe acel vecin 
căruia ii vine rândul să meargă la groapă“ (Samuil Trâmbiţaș, 
IL). „S'adună așa când moare un om și îi mână la groapă tata 
de vecini“. „Tata de vecini n"au altă treabă fără numai să facă 
groapa când moare un om. Patru i-o face şi şase il duce” (Da- 
maschin Stoia, III). „La noi este făcut, dacă moare cineva, are 
vecinătatea 33 de oameni, apoi îi mână la groapă, câte patru, 
Dacă este copil, mână doi“ (Spiridon Codrea, IV). „Când moare 
cineva, este dator să mâne oamenii la rând, să-l ducă la groapă. 
El are audiență si cum moare cineva, se duce ruda de-l anunţă 
si el mână la rând pe oameni să facă groapa. Toţi trebue să 
meargă, la rând. Numai tatăl de vecini este scutit, Dacă nu mergi 
la groapă, vii la ţigan și plätesti om în loc. Plătești vre-o 40-60 
de.lei. Ori te învoești cu celălalt vecin care merge la rând cu 
dumneata, căci sunt totdeauna doi vecini care fac groapa. Tiga- 
nilor nu le dai totdeauna bani, că nu ai totdeauna bani la în- 
demänä. Mai le dai și o măsură de bucate, O măsură ajunge. 
Nu le dai niciodată mai mult. Ba iarna merge tiğanul şi pe ju- 
mătate de măsură de bucate“ (lon Bogdan, VI). „Altă treabă n'avem 
decât să ţinem rândul la groapă“ (Matei Fogoros, VII). „Când 
vine treaba să faci o groapă, când moare un om din vecini, te 
duci să mâni pe oamenii aceia de le vine rândul să meargă la 
groapă“ (Ion Fogoros, VIII). „Când moare un om din vecinătate 
mână tata de vecini patru oameni să facă groapa și șase oameni 
să-l ducă. Că altfel, ceilalți is la câmp și rămâne mortul pe 
laviti” (Ion Sofonea, XI). , Tata de vecini nu-i mai nimic. N'are 
altă treabă decât să mâne la groapă“ (lon Sofonea, XII), „Dacă 
moare cineva trebue să mâne patru inși la groapă și patru să-l 
ducă la groapă, Este ordin să meargă patru oameni la groapă, 


www.dacoromanica.ro 


24 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


dacă este mortul mai mare. Dacă este copil, numai doi“ (Spiridon 
Tătaru). „Nu ai nimic ca tată de vecini, fără numai nu mergi 
să faci groapă, nu mergi la făcut de groapă. li mäni situ nu te 
duci la groapă. Poate-ti vine rândul de câte două ori pe an ori 
de trei ori, că mai mor copii şi vin tot câte patru la groapă. Nu se 
reia cu fiecare an. Merge tot mai departe. Se începe dela San 
în jos. Când este İriğ merge și câte șase, când este iarnă“ 


(Gheorghe Rogozea, X). 
2) Prestare de lucru comunal. 


Se mai intämplä de are comuna treabä cu vecinätatea. Atunci 
tot la tata de vecini spune (Dionisie Fogoros, II). „Când se curăță 
imașul, tot tata de vecini îi mână“. „Mai face șanțuri pe ulite. 
Acolo lucră si tata de vecini. Numai groapă nu face, Mai e o 
grădină de-i zice cimitir, unde se îngroapă mortăciunile, vitele 
moarte. Nu le jupoaie, le îngroapă așa. Și atunci tot tata de 
vecini îi mână“ (Damaschin Stoia). „Ori se mai întâmplă că vine 
repede o ploaie mare, strică ceva și atunci îl mână cu vecină- 
tatea. Nu ar fi lucru să meargă toată comuna, așa că mână numai 
o vecinătate, sau două-trei, după cât este lucru. Sau se strică 
la telefon ceva, la tot lucrul satului adică. Dacă se strică ceva 
și trebue numai doi-trei, mână din ăia care n'au fost” (Spiridon 
Codrea). „Cân' tata de vecini mână pe oameni la lucru și oamenii 
nu vin, le pune amendă: întâi 50 de lei, pe urmă 100 de lei. 
Când tata de vecini nu-și face datoria, îi pune și lui amendă 
cam de 100 de lei“ (lon Husea). 

„Când vine un lucru comunal și nu trebue să iasă toată co- 
muna, primarul zice: este rândul vecinătăţii cutare să iasă la 
lucru și vine tata de vecini din casă în casă și spune: vecină- 
tatea noastră mere în cutare loc să lucre. Tatăl de vecini are 
numai servici să spună, să mâne, dar altfel lucrează și el în rând 
cu ceilalți şi la drum, şi la curäfitul päsunii de tufe. Numai la 
groapă este scutit“ (lon Bogdan). 

„Jinem rândul și la fânețe, la curăţat, Mai ne spune de la 
cancelarie ceva pentru lucrul comunal și spunem și noi la oa- 
meni” (Matei N. Fogoros). 

„Când vine o poruncă să cureti șanțurile și să se aducă 
nisip pe drum, trebue să te interesezi. Tot așa când te duci la 
pădure sau la curätatul bucății de pășune, tatăl de vecini trebue 
să spună la oameni să meargă. Dar atuncea merge în rând cu 
ei. Dacă omul nu merge, îl duce și la Arpaș și-i dă și 100 de 
lei amendă, Dacă nu-și face datoria tatăl de vecini, nu știu ce 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 25 


päteste. Până acuma nu știu că nam păţit. La pășune trebue să 
tai cräcile de mesteacăn în două zile“ (loan Fogoros). 

„Tatăl se duce aşa pe la primărie pentru comună când vrea 
să curețe strada, ca să curețe șanțurile pe margini. Mână oa- 
menii pe la primărie“, „Tatăl de vecini supraveghează drumu- 
rile și mână pe rând pe fiecare vecin.“ (Alexandru Rogozeal. 
„Treaba tatălui de vecini îi să mâne pe oameni la curăţat de 
pășune, Avem mai multă pășune în pădure și mânăm de fiecare 
gazdă câte un om. li mai mână si la lucrul comunal. Când e 
ceva de făcut, spune domnul primar la tata de vecini. Când 
vine curäfatul ulitelor, îmi spune mie să spun la vecinii mei“ 
(lon Sofonea). „Când se duce oamenii la treabă pentru comună, 
tata de vecini ii randue” (lon Sofonea). 


3) Răspândirea veştilor oficiale. 


Primăria când are de comunicat ceva sătenilor, se folosește 
de două mijloace. Dumineca, la eșirea dela slujbă, „publică“ 
vestile sau ordinele sale in fata tuturor vecinätäfilor care se 
adună în stradă, Dacă sunt vești urgente peste săptămână, pri- 
măria instiinfeazä pe tatăl de vecini, care la rândul lui își insti- 
inteazä vecinătatea. „Primarul dacă are ceva de spus, spune 
la tata de vecini. Nu scrie la lege să spuie, numai că așa e 
obiceiul“ (Nicolae lurcovan). „Nu este nimic important ca slujbă, 
afară numai că-l știe primăria și îl poartă în sat să mâne 
oamenii! du-te la vecinii tăi și le spune să fie în cutare 
dimineaţă în cutare loc“. „Mai mă roagă primăria să mai spui 
câte ceva la oameni, dar numai dacă vreau“. „Dacă nu vreau, 
nu Spui și n'are ce-mi face, că nu scrie la lege, numai așa e 
obiceiul“ (Spiridon Codrea). „Când are ceva de spus domnul 
primar spune la tata de vecini“ (Dionisie Racu). „Tatăl de vecini 
este acela care primește de la primărie, ordinele care nu se 
publică înaintea bisericii” (San Rogozea). 


4) Ajutor mutual. 


Vecinii sunt indatorati la un ajutor mutual. De pildă in caz 
de incendiu. Pe vremuri, tradiția spune că existau chiar orga- 
nizatii de pompieri, cu instrumente speciale, în fiecare vecină- 
tate, Astăzi nu a mai rămas decât îndatorirea de a sări la stin- 
gerea focului: „Dacă este foc în vecinătate atunci trebue de 
două-trei ori să-i mâni la foc, care-i găsești acasă, Care nu 
merge și-l găsește jandarmul acasă, îl pedepsește“, „Musai să 
meargă că se poate întâmpla să bată un vânt și se aprinde tot 


www.dacoromanica.ro 


26 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


satul“ (Gheorghe Rogozea). „Inainte fiecare vecinătate avea si 
aparate contra focului, cärlige și scări“ (San Rogozea), 

Dar, partea cea mai interesantă este aceea a unei organizări 
de societate de tovărășie de ajutor mutual, înfiinţate în sânul 
vecinätätilor cu statute scrise și alegeri de președinți şi däjdieri, 
deosebiți de taţii de vecini. Aceste așa numite „fonduri“ au fost 
pe vremuri mai multe, In urma războiului si mai ales a crizei 
economice de după război, majoritatea fondurilor au pierit și 
niciuna din ele nu funcţionează satisfăcător. Astăzi în ființă sunt; 
fondul vecinătăţii Uliţa Mare, fondul Grădinarilor, fondul Lăsca- 
rilor și fondul Vâlcerenilor. 

Studiul acestor „fonduri“ trebue însă să fie făcut deosebit, dat 
fiind faptul că au o personalitate juridică şi o viaţă economică, 
paralelă, însă deosebită, de cea a vecinätätilor. In aceeași situație 
sunt și asociaţiile de treerat ale sătenilor drăgușeni. 


5) Cumpărarea gunoiului, sau a străzii. 


Un obiceiu foarte ciudat al drägusenilor, dar în acelaș timp 
foarte cuminte, este acela de a cumpăra de la primărie dreptul 
de a ridica gunoiul depe străzile satului, spre a fi folosit ca în- 
gräsäminte naturală. Primăria nu vinde acest drept fiecărui ce- 
tățean in parte, ci îl vinde pe porțiuni mari de stradă, deter- 
minate de întinderea vecinätätilor, unui singur delegat al veci- 
nätätilor, care apoi îl revinde fiecărui om in parte. lată cum se 
procedează. „Gunoiul anul ăsta l-a luat Iacob Bobeica (casa 117) 
cu vreo 20 de lei. Nu a dat-o până acum că na avut răgaz. 
Dar ea este împărțită de acum un an și-i dăm și lui câte ceva. 
Nu câștigă nimic. Cum a fost împărțită anul trecut, așa rămâne 
si acum. Acum un an toţi au avut uliţă și acuma a spus că le 
lasă tot așa cum au fost“ (Gheorghe Rogozea). „Iata de vecini 
n'are treabă la vânzarea gunoiului“. „Anul ăsta s'a vândut la Sf. 
Petru cu 5 lei 5 pași. Care ia arenda, o ia de la cantelarie.“ 

„Pentru gunoi, când se vinde bălegarul străzilor, îl cumpără 
unul și apoi noi îl cumpărăm de la el cu cât vrea. Poate el 
vrea să mai câștige ceva și cumpără cine are voe și cui este 
el învoit să dea. Dacă nu, fine el tot. Acum un an am finut-o 
eu cu 50 de lei. Anul acesta am auzit căa luat strada Ion Co- 
drea. Am auzit că nu știu cât a dat: 15 lei. Eu după ce am 
cumpărat strada, am vorbit cu fiecare în parte. Se țineau după 
mine ca cloșca când duce puii. Intrebam: cât ai avut acum un 
an? Cu cât ai plătit? Eu am rugat pe unul de a făcut soco- 
teala ca să iasă cu cât am luat și eu. Atâta să iasă. Ala fine 
atâta, ăla atâta, pe cât este merita lui, „No hai, tu dă atâta“, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 27 


La urmä cänd s’a adunat toatä suma, am väzut cu cät a esit. 
Acum numai de o säptämänä s’a vändut in fata bisericii. S’a 
publicat in fata poporului, apoi s'au dus la primărie să plătească 
banii acolo, care au vrut să cumpere, Şi au făcut ceva înscris, 
Eu nu am cumpărat nimic până acum. Nu a venit nimeni să-mi 
zică nimic până acum. Dacă o vrea să câștige, eu nu pot să 
știu. S'o face poate după cum a ţinut și până acum: unul cu 
câte un leu, altul cu 50 de bani, altul cu doi lei. Ce știu eu 
cugetul omului, cum vrea să facă?“ (Dumitru Fogoroș, mutat de 
curând din vecinătatea Lăscari în vecinătatea Vâlcereni, deși cu 
fondul a rămas în Läscari). „De Vâlcereni mă fin, că altfel cu 
ce nas ași fi cumpărat anul trecut strada? Pe ei îi am acum 
vecini”, 

Gunoiul a fost luat dela cancelarie cu 40 de lei. S'o vân- 
dut cu 2 lei 15 pași. De la cancelarie l-o luat Gheorghe Loghin 
Gușăilă, 

Gunoiul se vinde de primărie prin licitaţie publică, Licita- 
ţia se face pe ulite după vecinätäfi și vecinătatea deleagä un 
om care cumpără pentru întreaga vecinătate, In vecinătatea 
Grădinari ulița a fost cumpărată de Gheorghe Arsene Fogoroș 
cu 35 de lei. Gunoiul a fost împărțit pe case, fiecare cumpă- 
rând partea din fata casei lui. Măsurătoarea se face cu pasul. 
Preţul a fost cu 5 lei pasul. Gunoiul se vinde în cost. Când 
cineva nu vrea să cumpere partea din dreptul casei sale, se 
procedează la vânzare prin licitaţie, ținută numai între vecini. 
Se obţin prețuri destul de mari. In 1929, peste 100 de lei. Banii 
au servit la cumpărare de vin, vânzarea fiind urmată de o pe- 
trecere care a avut loc la Cezar lurcovan în ziua de Sf. Petru 
(fişa Filip Pascanu). 

„Sa licitat la primărie bälegarul şi a luat arenda cine a dat 
mai mult. Anul ăsta s'a dat 30 de lei. Apoi ne-am adunat cu 
toți vecinii și am dat fiecare câte 5 lei pentru 8 metri de strada 
și ni sa dat și o far de vin” (lon Fogoroș). 

„Avem treabă așa când dăm străzile. Gunoiul se vinde la 
primărie și-l cumpără un om pentru vecinătate, L-a cumpărat 
Vasile Tătaru cu 25 de lei și s'a vândut la oameni cu 2.50 pa- 
sul, Se vinde toată lărgimea străzii“, 

lată si un model de „foaie de licitaţie“ încheiată la Primä- 
rie, cu privire la gunoi. 


„Proces verbal de licitație 


luatu în comuna Drăguș la 31 lunie 1929 în cauza arendarii 
erbei de pe calile din ovese, holde, Cucuruze, Roghina lui Ser- 
ban şi Jariștea mică și gunoiul de pe ulite din comună. 


www.dacoromanica.ro 


28 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Prezentii Subscrisii 

İn urma publicatiunii premerse, întrunindu-se publicul îna- 
intea Primăriei comunale cărora li se publică condifiunile de 
licitaţie si anume 

İarba de pre căi şi Jariste, se vinde numai pentru cosit, nici 
de cum de a o pășuna cu vite și numai pe anul curent. Gu- 
noiul de pe străzi, numai băligele se arendeză, pe period de un 
an și anume din 30/VI/1929 pînă la 30/VI/930 și arandașului nu 
este ertat să scobeasca cu sapa, numai cu mătura, 

Amintitele bunuri comunale se vind pe lingă bani gata: 
după aceia se începe licitația, cum decurge în modul următor. 

1) se arendează călile din ovez, la care îmbie mai mult ca 
oriși cine suma de lei 380 scris trei suteoptzeci, de către Ne- 
culae Iurcovan. 

2) călile din holde, la care îmbie mai mult ca oricine Er- 
molae Codrea cu suma de lei 365 adeca trei sute șaizeci și cinci, 
care se declara de plus aferent, 

3) calile din cucuruze și topile, la care îmbie mai mult ca 
oriși cine Vasile Cristea cu suma de lei 315 adecă trei sute 
cincisprezece lei. 

4) Jaristea mică, se arendează la care imbie mai mult ca 
orişicine Ion C. lurcovan cu suma de lei 1055 adeca una mie 
cincizeci si cinci lei. 

5) Roghina lui Serban, se arendeazä la care imbie mai mult 
ca orisicine cu suma de lei 155, adecä una sutä cincizeci si 
cinci de cäträ Neculae Biliboacă se declară de plus aferent. 

6) Uliţa Rogozarilor, se declară de plus aferent Vasile V. 
Tătaru cu suma de lei 40, adecă patru zeci lei. 

7) Uliţa Bisericii, se declară plus aferent George Iulian Fo- 
goros cu suma de lei 30. 

8) Uliţa Nescăilor, se declară de plus aferent Ion losif Ro- 
gozea cu suma de lei 30. 

9) Uliţa Husarilor din jos, se declară de plus aferent Du- 
mitru Z. Scurtu cu suma de lei 30. 

10) Uliţa Husarilor din sus, se declară de plus oferent, 
George V. Scurtu cu suma de lei 105, 

11) Uliţa Vilcerenilor, la care se declară de plus oferent 
Ion Simen cu suma de lei 25. 

12) Uliţa Codrarilor, la care se declară de plus oferent Ne- 
culae N. Tătaru cu suma de lei 205, 

13) Uliţa Läscarilor, la care se declară de plus oferent 
George Loghin Gusäilä cu suma de lei 40. 

14) Uliţa Grădinarilor, la care se declară de plus oferent 
George Arsenie Fogoros cu suma de lei 35. 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 29 


15) Uliţa Nichestilor, la care se declară de plus oferent 
Ermolae Codrea cu suma de lei 70. 

16) Uliţa Mare, la care se declară de plus oferent Vasile 
Bobeica cu suma de lei 15. 

17) Uliţa din sus din sat, la care se declară de plus ofe- 
rent George V. Scurtu cu suma de lei 25. 

18) Uliţa din jos de sat, la care se declară de plus oferent 
Vasile V. Tătaru cu suma de lei 5 adică cinci. 

19) Hudita Podului, la care se declară de plus oferent Di- 
nisie N. Rogozea cu suma de lei 35. 

Alte bunuri comunale ne mai fiind de a se arenda, pro- 
cesul verbal se încheie și se subscrie. 

(Urmează iscăliturile primarului, notarului, a casierului si 
altora), 


6) Loc de adunare şi de sfat. 


In ceasurile libere vecinii se adună laolaltă în casa unuia 
dintre ei ca să citească şi să comenteze veștile din ţară si din 
sat. Uneori aceste adunări sunt adevărate cluburi a căror im- 
portanță pentru întreaga viaţă spirituală a satului a mai fost 
arătată pe larg de către d. Traian Herseni în studiul său „Clubul 
Husarilor“ publicat în Arhiva. Dar şi în alte vecinătăți asemenea 
adunări au loc. 

„Se adună așa seara. Se adună pe la oameni, cu jurnalele 
astea, iarna, în câte o casă, la câte unul. La lon Rogozea mai 
în toate serile ne-am adunat ăștia mai tineri. Mai citește unul 
jurnalul, care are. Mai citește cu glas tare. Dumitru Dobrotă, a 
lui Savu Dobrotă, ăla ne mai explică. El are gazeta abonată de 
bătrânu. Că bătrânu a fost ca pădurar aici și apoi sa dus la 
America. Apoi povestim așa de câte ceva. Din alte vecinätäti 
nu vin. Chiar așa când se nimereste, de este pe la ăla și dăm 
peste el, apoi vine. Vecinii se adună dar nu chiar toţi“. (Infor- 
mator Gheorghe Rogozea din Rogozari). „Și în vecinătatea Ni- 
cheștilor se mai adună oamenii câte doi-trei când e noaptea mare". 
(Informator lon Racu). 


7) Orânduirea vigililor de hotar. 


Dacă primăria nu are mijloace financiare suficiente pentru 
plata unor păzitori de câmp, atuncea vecinätätile preiau sarcina 
de a fi, cu rândul, vigili de hotar. „Si păzitorii de hotar, vi- 
gilii de hotar, tot pe vecinätäti sunt. In anul ăsta sunt Nișcăii 


www.dacoromanica.ro 


30 SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


vigili. Incep cu numärusul de la școală. Inainte aveam vigilii 
pe bani. Acum mână oamenii pe număruși”, (Informator Spiridon 


Codrea), 
8) Privegherea sănătăţii, 


Tatăl de vecini are îndatorirea de a da seama de toate 
faptele ce se petrec în vecinătatea lui. De aceea în caz de epi- 
demie, el este dator să semnaleze primăriei pe bolnavi. 

„Când vine câte ceva în sat tatăl de vecini trebue să aibe 
grijă. Şi vin multe peste tatăl de vecini. Numai vine o boală 
de bubat in sat, peste oameni; și trebue să mergem în fiecare 
dimineaţă pe la gazde, să vedem : betegi îs copiii? ș'apoi mergem 
la cancelarie să spunem“ (Informator Ion Fogoros). 


9) Loc de propagandă politică. 


O folosire mai nouă a vecinätätilor este și aceea prilejuitä 
de'propaganda politică. Un propagandist electoral sosit in Drägus 
în vara anului 1932 a mers rând pe rând pe la vecinätäti, a 
căutat să convingă pe fruntașii fiecărei vecinätäfi în parte și 
tot pe vecinătăţi a plătit și băutura pe care o folosea ca mijloc 
de propagandă. 


10) Exprimare a opiniei publice săteşti. 


De câteori este prilejul ca opinia publică a satului să prindă 
chip mărturisit, vecinätäfile își au rolul lor, Astfel la adunarea 
generală a Căminului Cultural din Drägus, ţinută în ziua de 6 
lanuarie 1936, s'a propus și s'a admis ca în sfatul Căminului 
satul să fie reprezentat prin 12 delegaţi a celor 12 vecinätäti 
din sat, 


D) Concluzii, 


După cum se poate vedea, deși organizarea vecinătății este 
cât se poate de sumară și de variabilă după împrejurări, legăturile 
pe care le are cu viața satului sunt totuși destul de mari. In 
primul rând această organizație a vecinätätilor servește unor 
interese particulare ale gospodarilor. Dar ea este în acelaș timp 
folosită, neoficial, dar sistematic, de către administrația comunală, 
Este o întrebare la care nu suntem datori să răspundem acuma, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 31 


dacă această instituție a vecinätätilor merită sau nu merită să 
fie priveghiată ceva mai îndeaproape de către autorităţile de 
stat si cu alt prilej vom arăta si care sunt concluziile analizei 
sociologice ce se poate face asupra acestui material informativ 
din Drägus. 

HENRI H. STAHL 


CRONICI, DOCUMENTE 
ȘI RECENZII 


INSTITUTELE SOCIALE REGIONALE 


Lucrările de monografie sociologică, pre- 
cum şi toată activitatea ştiinţifică pornită prin 
catedra de Sociologie, Etică şi Politică a Uni- 
versitäfii din Bucureşti, n'au fost concepute 
ca o restrânsă manifestare academică ori ca 
o simplă experienţă seminarială, prin care să 
se verifice teorii şi să se rezolve discuţii ştiin- 
tifice, Sistemul de ştiinţe sociale ca şi metoda 
de cercetari sociologice, concepute de d-l Pro- 
fesor Gusti, trădează prezența continuă a unei 
preocupări de ordin practic, privind cunoaş- 
terea şi îndrumarea vieţii sociale româneşti, 
precum şi organizarea ei în formele cele mai 
potrivite, juridice, politice şi administrative. 
In prelegerile universitare ca şi în activitatea 
de cercetare stünfificä, d. Prof. Gusti a făcut 
mereu cunoscut scopul mai îndepărtat, dar 
care nu trebuia pierdut nici o clipă din ve- 
dere, al cursului de Sociologie, Etică şi Poli- 
tică şi al cercetărilor monografice: „Noi, Ro- 
mânii, am putea zice cu Nietzsche (care, vor- 
bind de Germanii din jumătatea întâia a seco- 
lului al XIX-lea, a spus: Wir haben kein 
Heute, kein Gestern, sondern nur Morgen) 
n"avem din punctul de vedere cultural nici 
Eri, nici Azi, noi avem numai un Mâine. 

Desfăşurarea acestui mâine cultural, rea- 
lizarea viitorului nostru cultural atârnă în 
bună parte de atitudinea D-voastră, de munca 
şi ştiinţa D-voastră, 

Căci în lupta pentru afirmarea noastră na- 
fionalä, atitudinea, munca, ştiinţa D-voastră 
va fi o înaltă confirmare.“ (laşi 1910, Uni- 
versitate). 

Catedra universitarä si seminarul ei de 


cercetări sociale, erau astfel într'o neincetatä 
legătură cu viaţa scialä, atente la toate frä- 
mântările ei, străduind să pătrundă pricinile 
sbuciumărilor şi să desprindă direcfiunea nă- 
zuinfelor şi aspirațiilor ei. Cu asemenea ros- 
turi lucrările de sociologie nu puteau rămâne 
numai la înfăţişarea lor universitară, ci ele se 
desvoltară, tot mai mult, imbräfisänd cercuri 
de oameni şi preocupări tot mai largi, pe 
aceiaşi linie de străduinţe ştiinţifice şi prac- 
tice de cunoaştere şi organizare cuminte a 
vieţii româneşti, Institului Social Român din 
Februarie 1921, crescut din „Asociaţia pentru 
studiul şi reforma socială” întemeiată la Iaşi 
în Martie 1918, strânse laolaltă, pentru des- 
bateri de înaltă valoare ştiinţifică şi cu deose- 
bit de insemnate urmări în viaţa noastră de 
stat, pe cei mai de seamă conducători ai vieţii 
noastre ştiinţifice, culturale, economice si po- 
litice. Născut din nevoi de neocolit ale vieţii 
sociale româneşti, I. S. R., cu aceiaşi preo- 
cupare de ştiinţă dar şi de reformă socială, 
luă in desbatere problema parlamentarismului, 
a legalităţii şi autorităţii, politica externă, po- 
litica culturii, ca tot atâtea întrebări cardinale 
ale tânărului nostru stat, Deodată cu amploa- 
rea pe care o luau lucrările publice ale L S. 
R., creştea şi munca Seminarului de sociolo- 
gie ai cărui asistenţi şi studenţi coborau la 
sate, ca, sub îndrumarea profesorului lor, să 
desävärseascä, täcufi şi räbdätori, metoda mo- 
nografiei sociologice. Ani la rând, vară de 
vară, din 1925 până in 1935, la Ruşeţu, la 
Fundul Moldovei, Runcu, Drägus, Cornova, 
monografistii au lucrat fără incetare, să gă- 
sească cele mai bune metode ştiinţifice, pen- 
tru cercetarea vieţii satului românesc. Si nu 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Oct, Neamţu: Institutele Sociale Regionale 


I. S. Banat-Crişana la Expoziţia echipelor regale studenţeşti 


L $. Basarabia la Expoziţia echipelor regale studenţeşti 
www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Traian Herseni: Expoziţia de lucru a echipelor regale "studenţeşti 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


s'au putut fine departe de cercurile intelectuale 
din afara universităţii nici cercetările mono- 
Grafice. Inväfätori din sate depărtate, preoţi 
dornici să scrie „monografia“ satului lor, pro- 
fesori şi studenţi cereau prin scrisori, des- 
luşiri şi cărţi de îndrumare asupra lucrărilor 
Seminarului, Munca Profesorului Gusti creştea 
în prestigiu ştiinţific, an de an, discutată în 
congrese internaţionale şi la catredele univer- 
sitare din străinătate, şi se făcea tot mai cu- 
noscufä în țară, unde straturile largi ale in- 
telectualilor înțelegeau importanţa culturală şi 
naţională a lucrărilor cari începuseră, 

Sistemul de ştiinţe sociale ca şi metoda de 
cercetare se dovediau folositoare, vii, trebu- 
incioase în frământările noastre spirituale şi 
pentru viaţa noastră socială. Tendinţa de a 
generaliza preocupările monografice şi acfiu- 
nea practică întemeiată pe rezultatele cerce- 
tărilor răspundea unei nevoi reale a elitei 
păturilor noastre intelectuale, şi nu era doar 
o încercare neintemeiatä a I. S. R., insuflefit 
de dragostea ce purta lucrärilor proprii. 
Chemärile mereu altele, ne'ncetat sporite, cari 
veneau din oraşe şi sate, erau dovada că sis- 
temul de gândire sociologică, ideologia Semi- 
narului de Sociologie, era croit potrivit tre- 
buinfelor noastre naţionale şi formula idealuri 
culturale şi sociale crescute în sufletele celor 
cari purtau grija vieţii de mâine a poporului. 
Datoria Profesorului Gusti era mai mult 
de a organiza şi îndruma iniţiative luate, decât 
de a trezi interesul pentru o muncă despre 
a cărei rosturi se ştia prea puţin. Vestea 
despre lucrările I. S. R. ca şi aceea despre 
principiile cari le diriguiau sträbätuse, Şi fără 
sa aştepte să fie prea mult indemnafi, inte- 
lectualii se organizau, în slujba ideii despre 
o ştiinţă luptătoare, in slujba nevoilor colec- 
tivitifi, aşa cum o propăvăduiau Seminarul 
de Socioiogie şi I. S. R. din Bucureşti, Astfel, 
näzuinfele cercurilor de intelectuali din ţară 
aproape întreceau şi pulinfele şi dorinţele 
L S. R. de a organiza energiile locale, pentru 
munca de cunoaştere şi de ridicare a vieţii 
româneşti, cu iniţiative cari îl puneau în faţa 
unor fapte împlinite, cărora nu mai rămânea 
să li se adauge decât recunoaşterea oficială 
din partea centralei şi privegherea activităţii, 
sprijinită cu îndrumări ştiinţifice, cu ajutoare 
materiale si prin păstrarea legăturilor cu 
oamenii. 

Aşa s'au întemeiat primele Institute Sociale 


33 


Regionale. Cel dintâi la Timişoara, oraş de 
veche tradiţie culturală, înfloritor ca viaţă 
economică, cu extrem de numeroşi intelectuali, 
din toate ramurile de activitate, cu licee, con- 
servator şi şcoală politechnică, cu literați şi 
Gazetari şi cu un minunat muzeu, Timişoara, 
activă, întreprinzătoare, constantă pe drumul 
de afirmare al tânărului stat român, Timişoara 
este azi desigur unul dintre centrele puter- 
nice de viaţă şi activitate creatoare din ţară, 
iar pentru Banat, metropolă şi culturală şi 
economică, iubită şi necontestată. Insuflefifi 
de o puternică dragoste peniru pământul bă- 
näfean si de o neinduplecatä dorinţă de mun- 
cä pentru ridicarea provinciei si pentru co- 
lectivitatea nafionalä, intelectualii din Timi- 
şoara discută prin 1932, ideia mai de mult 
gänditä, a organizării muncii culturale pentru 
cunoaşterea Banatului şi pentru arătarea mă- 
surilor de luat pentru ridicarea lui, pe teme- 
iul metodelor de lucru şi în spiritul L S.R. 
din Bucureşti. Gândul acesta ia ființă în Mai 
1932, prin întemeierea Institutului Social Banat- 
Crişana, care inmänunchia pe intelectualii bă- 
näfeni şi cei arădeni, pentru o muncă gtiinfi- 
fică şi culturală, Adunarea generală de con- 
stituire a avut loc sub preşidenţia d-lui Prof, 
D. Gusti, carea desvoltat şi o conferinţă, ară- 
tând rostul institutelor de cercetări sociolo- 
Gice în viaţa naţională. La câteva luni după 
înfiinţare, la 27 Noembrie 1932, L S. Banat- 
Crişana îşi inaugurează localul, în palatul A- 
utomobil Clubului R. R., ceeace-i ingădue o 
mai lesnicioasă desfaşurare a programului de 
activitate. 

Aproape la fel s'au petrecut lucrurile şi cu 
cel de al doilea institut social regional, anume Il. 
S. Basarabia, constituit în 1934 la Chişinău, 
de intelectualii basarabeni, sub presidenfia 
d-lui Pan. Halippa, pentru a cunoaşte viaţa pro- 
vinciei lor. Şi aci L S.R, a ţinut ca dela 
început să dea tot sprijinul iniţiativelor 1o- 
cale, organizându-le într'o instituţie ştiinţifică 
inchegată, care să poată desvolta o activitate 
de cercetări şi acţiune practică. 

Instituţii tinere, numărând abia doi ori trei 
ani de viaţă, Institutele sociale regionale se 
pot mândri totuşi cu realizări de seamă, 

„Revista Institutului Social Banat-Crişana”, 
o impunătoare publicaţie, care apare în foarte 
frumoase condițiuni technice, sub direcţia d-lui 
Dr. Cornel Grofşoreanu, prin a cărui neoste- 
nită sträduinfä s'a întemeiat Institutul dela 


www.dacoromanica.ro 


34 


Timişoara, aduce cu fiecare număr, mărturii 
preţioase, despre serioasa activitate ştiinţifică 
desvoltata în secţiunile Institutului Social Banat 
Crişana, lată, spre pildă, din anii dintâi ail. 
S.B. Cr., acest număr compact pentru Martie- 
Octombrie, cu bogata dare de seamă despre 
activitatea secfiunilor, unde se arată că, la 
Secţia de politică socială şi sociologie s'a vor- 
bit despre: Ce poate fi sociologia, Concepţia 
sociologiei moderne, Politica socială, Boalele 
populare şi activitatea noastră politică-socială ; 
la secţia medico-socială s'au discutat proble- 
mele: Ce putem face pentru copiii surdo-mufi, 
Problema copiilor din Banat, Colaborarea 
dintre preot şi medic, Concluziuni medico-so- 
ciale şi şcolare, Muncitorul industrial şi ocro- 
tirea lui, Problema certificatului medical la 
casatorie, Tuberculoza în mediul rural, Igiena 
urbană, Examenul medical din p. d. v, ocular 
al 150 elevi; secţia culturală artistică a avut 
urmatoarele comunicări: Cercetări istorico- 
artistice pe valea Begheiului, Bisericile noastre 
la oraşe, Activitatea lui Eftimie Murgu la 1848, 
Situaţia socială a culturii româneşti, Spiru 
Haret, Problema învăţământului superior în 
Timişoara, Persecutarea elementului românesc 
în timpul stăpânirii austriace, Debilitatea fizică 
şi mintală în şcolile primare, Damaschin Bo- 
jinca, Şcoala integrală; tot aşa de bogată este 
şi activitatea secţiei minoritare, care a discu- 
tat problemele : Descreşterea populaţiei în 
Banat, Funcţionarii particulari, meseriaşii şi 
lucrătorii din Banat în lumina datelor stati- 
stice, Românii din Ungaria, Lămurirea activi- 
taţii acesteia bogate şi statornice o vom afla 
cunoscând înţelesul pe care I. S.B. Cr. il dă 
lucrărilor de cercetarea vieţii româneşti: 
„Peste valoarea ei metodologică, monografia 
este o faptă naţională. Ea studiază imprejură- 
rile de viaţă dela noi, tinde, cum spune d-l 
Prof. Gusti, să devină o ştiinţă a naţiunii, Se 
integrează astfel ca un curent ştiinţific în 
doctrina naţionalismului românesc, doctrină 
ce nu mai poate fi rodnică nici în discursuri, 
mici în poezie, ci numai în cunoaşterea precisă 
a forţelor de cari dispunem”, (Octavian Lupaş, 
Revista I. S. B. Cr., pag. 85, 1933). 
Concepută astfel, cercetarea monografică 
deveni şi pentru I. S. Banat-Crişana, preocu- 
parea fundamentală şi activitatea cea mai în- 
semnată, concentrând toate energiile, în cam- 
paniile organizate de cei din Timişoara ori 
Arad : Belinf (1934), Sâmbăteni (1934—1935), 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Sârbova (1935), Dările de seamă publicate în 
voluminoasa (216 pagini) fascicolă IV, din anul 
III, No. 13,1935,a „Revistei Institutului Social 
Banat-Crişana”, aduc o serie de informafiuni 
despre aceste lucrări, de deosebită impor- 
tanfä culturală şi socială. Pentru L S.R. ca 
şi pentru Seminarul de Sociologie, campaniile 
organizate de Institutele din Timişoara şi 
Arad, la cari s'au adăugat în acest an, lucră- 
rile I, S. Basarabia, care a cercetat comuna 
Iurceni din i, Lăpuşna, au adus adeverirea 
aşteptată că metoda Prof, Gusti este vie, fecun- 
dă, dând rezultate şi atunci când e folosită de 
cei cari iau cunoştinţă de ea pe altăcale de- 
cât aceia a participării la campaniile în cari 
metoda s'a formulat, A fost pentru Semina- 
rul de sociologie o bucurie deosebită să ştie 
că la Belinţ, întâia campanie monografică in- 
treprinsă de cercetători cari nu s'au format 
in cadrul Seminarului, se alcătuesc fişe, se 
folosesc formulare şi se strânge materialul 
aşa cum se arată în cursurile Profeso- 
rului Gusti, în lucrarea de teoriea monografiei 
sociologice a d-lui Tr. Herseni ori în cartea de 
technică monografică a lui H. H. Stahl, cărţi cari 
se aflau în mâna tuturor cercetătorilor timi- 
şoreni. Rezultatele lucrărilor din 1934 vor 
apare într'un volum în cursul anului.Tot aşa 
de temeinice au fost şi cercetările dela Sâm- 
băteni şi Sârbova, arătate şi în expoziţiile 
dela Timişoara şi Bucureşti (în cadrul Expo- 
zifiei Echipelor Regale Studenfeşti), cercetări 
în cari problema cea mai atent urmărită, ca 
şi la Belinf în 1934, a fost aceea a depopu- 
lării satelor bănăţene. 

Prelucrarea materialului cercetărilor a 
început şi la Chişinău, La 10 Ianuarie au in- 
ceput acolo comunicärile în legătură cu lu- 
crările dela lurceni, cu subiectele următoare: 
O aşezare străveche răzășească: lurcenii, Li- 
teratura populară a lurcenilor, Viaţa econo- 
mică a satului lurceni, Cadrul geografic la 
Iurceni, Date statistice dela lurceni, Agricul- 
tura la lurceni, Starea Sanitară a olarilor din 
Turceni, Comunicările acestea pregătesc lu- 
crarea de monografie sociologică a satului 
lurceni şi fac cunoscute intelectualilor din 
Chişinău rezultatele cercetărilor întreprinse 
de I. S, Basarabia, răspândind ideia cercetă- 
rilor monografice şi trezind increderea în ele, 

Cele două institute sociale regionale infiin- 
fate până acum sunt un început, Dar un în- 
ceput mai mult decât imbucurätor. Lucrările 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


cari se fac de către ele poartă pecetia unei 
nedesmintite pregatiri şi dovedesc un stator- 
nic devotament. Aci nu poate fi vorba de o 
muncă superficială, care caută un drum şi 
experimentează metode, improvizând cercetări 
ştiinţifice. Cercetările Institutelor Sociale Re- 
Gionale sunt lucrări temeinice, făcute de oa- 
meni pregătiţi şi cu experiență bogată în do- 
meniul pe care-l studiază, 

Din activitatea acestor institute şi prin pildui- 
toarea lor muncă, se va desvolta organizarea 
Generală a intelectualilor noştri, pe judeţe, în 
cadrul Institutelor Regionale, pentru cunoaş- 
terea ţării româneşti, Căci în afară de rezul- 
tatele ştiinţifice ale lucrărilor lor, Institutele 
Sociale Regionale sunt însemnate şi prin fapta 
de nebănuite urmări a propovăduirii unei noui 
credinţe, de ştiinţă şi muncă pentru nație, 
Drept mult grăitoare dovadă, iată câteva rân- 
duri din legământul cu care-şi încheie munca 
la Sâmbăteni, ucenicii tineri, recrutaţi dintre 
studenţi şi normalişti, ai I, S, Banat-Crişana: 
„Astăzi, când am ajuns la bun sfârşit cu prima 
cercetare monografică a fruntaşei comuni depe 
malul drept al Mureşului, Sâmbăteni, afir- 
măm cu cea mai mare convingere, că planul 
întregului calvar făurit de mintea noastră ne- 
încercată în această direcţie, înainte de ince- 
perea muncii, s'a transformat intr"o atmosferă 
senină, de adevărată recreare sufletească şi 
totodată de inälfare spirituală... Noi, mono- 
grafistii din Sämbäteni, ne luăm obligaţiunea 
faţă de L S, B, Cr. ca planurile de lucru 
precum şi cunoştinţele însuşite cu această 
ocaziune, să le punem şi pe mai departe în 
serviciul cercetărilor monografice, convinşi 
fiind că servim interesul scumpei noastre 


Românii”, 
Octavian Neamţu 


EXPOZIȚIA DE LUCRU A ECHIPELOR RE- 
GALE STUDENŢEŞTI 


Uu gând domnesc, înfăptuit de priceperea 
unui savant şi tragerea de inimă a colabora- 
torilor săi, a pus la cale o experienţă însem- 
nată pe tărâmul satului românesc. Din vara 
anului 1934, Fundaţia Regală Principele Carol, 
de sub direcţia Profesorului D. Gusti, trimite 
în diferite părți ale ţării echipe de lucru 
compuse din studenţi şi tehnicieni, indrumate 
de inspectori culturali, ca să descopere metoda 
cea mai potrivită împrejurărilor dela noi 
„pentru ridicarea obştei pe trepte de mai 


35 


înaltă cultura în toate domeniile vieţii“ şi ca 
să formeze tehnicieni ai culturii săteşti şi 
„mai ales un crez de muncă şi de jertfă pentru 
binele obştesc în mijlocul celor tineri“. Cam- 
paniile acestea de inälfare a satului sunt ur- 
mate de o dare de seamă vie şi instructivă, 
sub forma unor expoziţii de lucru. Primul an 
expoziţia s'a făcut într'un cadru mai restrâns, 
anul acesta însă a întrecut cu mult aşteptările 
obişnuite. S'a întocmit în Parcul Carol o a- 
devărată icoană a satului românesc, căreia nu-i 
lipseşte decât permanenfa, ca să fie un a- 
devărat muzeu țărănesc, îndeplinind cu priso- 
sinfä condiţiile ştiinţifice şi tehnice ale unei 
asemenea infaptuiri, Omul de ştiinţă D. Gusti 
n'a putut să uite în fruntea Fundaţiei că este 
iniţiatorul şi conducătorul cercetărilor mono- 
grafice din fara noastră, De aceea a imbinat 
cercetarea cu acţiunea, înfăptuind un vechi 
program al d-sale: sociologia militans. S'a 
inconjurat in acelaşi timp cu o seamă de mo- 
nografişti, printre cari gi dl. H. H. Stahl, 
unul dintre cei mai vechi şi mai pricepuți în 
materie, împreună cu tehnicienii incercafi ai 
culturii poporului din slujba Fundaţiei, d-nii 
Em. Bucufa, Ap. Culea, Lascarov-Moldovanu 
etc. — si o seamä de colaboratori de diferite 
specialitäfi, cum sunt de pildä d-nii Victor 
Ion Popa, talentul artistic atät de bogat si 
felurit, Dr. Sabin Manuilă pentru demografie, 
antropologie şi eugenie, Al. Bädäufä pentru 
fotografia documentară şi a. m. d. In chipul 
acesta satele alese pentru experimentare au 
fost în acelaşi timp cercetate în fiinţa şi mani- 
festările lor de viaţă şi supuse unei acţiuni 
metodice de îndreptare, Îmbinarea aceasta se 
vede lămurit şi în Expoziţia echipelor. Au parti- 
cipat la această muncă 355 de persoane, din 
care 213 studenţi, 114 tehnicieni şi 28 inspectori. 
S'a lucrat in următoarele sate, alese din toate 
părţile ţării şi din toate regiunile şi tipurile 
caracteristice: 1, Sadova (Jud. Câmpulung, 
Bucovina), 2. Nereju (Putna), 3. Năpădeni 
(Bălţi), 4. Stăneşti (Muscel), 5. Goicea-Mare 
(Dolj), 6. Leşu (Năsăud), 7. Fibiş (Timis-To- 
rontal), 8, Miron Costin (Roman), 9. Ferdinand 
I. (Constanţa), 10. Pecineaga (Tulcea), 11. Lar- 
gu (Buzău), 12. Clopotiva (Hunedoara), 13, 
Olăneşti (Cetatea Alba), 14. Sant (Năsăud), 15. 
Rudăria (Caraş), 16. Tebea (Hunedoara), 17. 
Cuhea (Maramureş), 18. Dodeşti (Fălciu), 19. 
Regina-Maria (Caliacra), 20. Borduşani (lalo- 
mifa), 21. Sâmbăteni (Arad), 22. Moişeni (Sa- 


www.dacoromanica.ro 


36 


tu-Mare), 23. Ghimpați (Vlaşca), 24. Macedonia 
(Timiş-Torontal). In afară de acestea, la Re- 
brişoara în Năsăud şi la Filiaşi în Dolj, au 
mai funcţionat două echipe, lucrând după 
metoda Fundaţiei, în cadrul Căminelor Cul- 
turale de acolo; în satul Sârbova a lucrat o 
echipă a Institutului Social Banat-Crişana şi 
in satul lurceni (Lăpuşna) Institutul Social 
din Basarabia. Au fost, deci, in total 28 de 
sate in cari s'a lucrat în 1935, în spiritul 
aceluiaşi program. In ceea ce priveşte infäp- 
tuirile s'a ajuns la următoarele rezultate to- 
talizate : 

Sändtate. Medical : 55.571 consultaţii me- 
dicale, 6.216 consultaţii la domiciliu, 804 in- 
tervenţii chirurgicale, 9.731 injecții antisifili- 
tice, 7.439 injecții diferite, 1.175 analize 
Wassermann, 5.606 consultaţii la copii, 208 
consultaţii la lehuze, 320 analize diferite, 4 
bai populare, 4 dispensare. Educaţie fizică: 
1.754 premilitari instruiți, 372 şedinţe cu pre- 
militarii, 828 străjeri, 186 şedinţe cu străjerii, 
240 postmilitari, 30 şedinţe cu postmilitarii, 
61.696 metri pătraţi teren sport. 

Muncă. Agronomie: 641 ha. arături model, 
6.245 pomi stropifi, 380 lecţii practice, 11.259 
altoiri, 86 gropi pentru nutreţ murat, 125 
platforme de gunoi, 119 conferinţe agricole, 8 
şcoli de pomicultură, 115 lecţii de albinörit, 
6.240 consultaţii agricole. Veterinar: 8.072 
consultaţii veterinare, 25.171 vaccinări, 11.750 
injecții veterinare, 1.591 operaţii, 3 grajduri 
comunale, 141 conferințe, 214 demonstraţii 
practice, Edilitar: 116.693 metri şanţ, 60.529 
metri şosea, 289 poduri noui, 404 poduri re- 
făcute, 79 construcţii, 126 fântâni, 12.060 metri 
gard, 5.000 metri bară de şanţ, 43 case clä- 
dite, 34 clădiri reparate, Asociaţii: 38 asociaţii 
şi cooperative. Gospodărie: 1.383 lecţii 
practice de gospodărie, 224 lecţii de fesätorie, 
43 conferinţe, 748 lecţii la domiciliu, 3.215 
vizite Ja domiciliu, 

Minte: 233 şezători, 87 serbări, 5 şcoli 
färänesti, 710 conferinţe, 75 reprezentații de 
teatru, 4.091 cărţi împărţite, 195 cântări in 
public, 42 Cămine înfiinţate, 2 Cămine clădite. 

Suflet: 222 predici, 2.064 icoane împărţite, 
8 troițe ridicate, 10 troițe reparate, 6 biserici 
clădite şi reparate, 

Restrângându-ne acum la cercetările între- 
prinse, se înțelege că expoziţia n'a putut să 
cuprindă decât o neinsemnată parte. S'a strâns 
pretutindeni un material bogat privitor la 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


starea economică, la viaţa spirituală, la in- 
tâmplările juridice şi politice, dar nu se po- 
trivesc toate pentru o înfăţişare grafică. Din 
pricina aceasta expoziția nu cuprinde decât 
cercetările statistice, potrivite pentru tablouri, 
diagrame şi cartograme. Mai interesante ni s'au 
părut dintre acestea datele privitoare la miş- 
carea populaţiei, la sănătate şi ştiinţa de carte. 
Vom reproduce câteva pentru cunoaşterea 
mai bună a stărilor dela noi. Ne călăuzim, în 
afară de datele amănunțite culese dela fiecare 
stand în parte, de „Catalogul“ expoziţiei, care 
insemneazä prin el insuşi o lucrare prețioasă 
şi cu reale însuşiri ştiinţifice, despre satul 
românesc, 

Satul Moişeni din Tara Oaşului are 220 
gospodării, 911 suflete, 448 bărbaţi, 463 femei ; 
Români 869, Maghiari 6, Evrei 6, Slovaci 15, 
Tigani 5. Neştiutori de carte : 209 bărbaţi şi 
286 femei, adică 73,22%/,. Lectura redusă la 
Biblie şi câteva cărţi de rugăciuni. „Cercetă- 
rile medicale indică un mare procent de afec- 
fiuni pulmonare şi sifilis, gastrite alcoolice. 
Alimentafia insuficientă, igiena primitivă, al- 
coolismul accentuat inlesnesc intinderea tuber- 
culozei... Starea economicäslabä. Foarte puţine 
gospodării mai înstărite, Regiune potrivită 
pentru pomicultură şi creşterea vitelor, neva- 
lorificată sistematic in acest sens. Moravuri 
aspre. Cufitul nu lipseşte din „straifä"... 
Lumea misterioasă a reprezentărilor colective, 
omul nopţii, fata pădurii, milostive, borfocäi, 
foarte vie. Toţi le-au văzut, povestesc tremu- 
rând de emoție: „noaptea este a duhurilor”, 
Viaţa religioasă vie, sprijinită pe un funda- 
ment de trăire emoţională puternică“ (Catalog, 
p. 27). Reprezentările colective au fost de 
aproape urmărite, inspectorul echipei, d-l GA, 
Focşa, monografist, fiind un cercetător vechi 
şi încercat în materie (cf. şi cronica d-sale 
din nr. de faţă al rev.). 

La Leşu lucrările au fost îndreptate mai mult 
spre acţiunea culturală, dar s'a realizat în 
privinţa aceasta o experiență vrednică să fie 
răspândită. S'a organizat o şcoală de indru- 
mări sociale, de care s'au ocupat de aproape 
d-l Oct. Neamţu, inspectorul Fundaţiei şi d-1 
Anton Coşbuc, şeful echipei cu menirea de a face 
cunoscut: „Î. Chipul cum ia ființă un Că- 
min Cultural, 2. toată rânduiala gospodä- 
rească a lui, 3. programul de lucru, precum 
şi mijloacele de infäptuire ale unui asemenea 
aşezământ" (Cat. p. 32). Şcoala a durat două 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


săptămâni, cu 6 profesori şi 17 cursişti, 4 din 
Leşu, ceilalţi din satele din jur. După pro- 
fesiune, cea mai mare parte a participanţilor 
au fost învăţători, anume 13, Ceilalţi : 2 preoţi, 
1 meseriaş şi 1 plugar. S'au făcut 10 lucrări 
practice şi 20 conferințe: 5 privitoare la cul- 
tura minţii şi a sufletului, 4 despre organiza- 
rea muncii la sate, 4 despre cultura sănătăţii, 
3 despre monografie, 2 despre căminul cul- 
tural, 2 despre cultura muncii. Prin metoda 
aceasta echipele işi pot întinde influența si 
asupra regiunii, formând pretutindeni oameni 
cari să le continue şi să le generalizeze acti- 
vitatea. Se expun şi lucrări de ale cursiştilor, 
din cari se poate constata eficacitatea indru- 
mărilor, 

La Șanț, au colaborat echipa trimisă de 
Fundaţie, care a executat cu râvnă programul 
de acţiune culturală, ajutată fiind şi de cer- 
cetaşii cohortei Fântânele din Cluj, cu echipa 
monografică a Institutului Social Român, ajutată 
la rândul ei de ale instituţii de cercetare. S'a 
întocmit monografia sociologică a satului, sub 
conducerea personală a d-lui Prof. D, Gust» 
secundat in această muncă mai ales de dl. 
H. H. Stahl. A participat şi un bursier al 
Fundaţiei Rockefeller, d-l Ph. Mosely, un om 
cu frumoase însuşiri de cercetător. Datele cu- 
lese cu acest prilej n'au putut fi expuse decât 
cu totul incomplet, ele sunt însă în curs de 
redactare şi vor fi de sigur publicate. Repro- 
ducem totuşi câteva rezultate privitoare la 
problemele biologice. S'a cercetat starea de 
nutriţie la copii până la 14 ani: alimentaţie 
normală 42,70/., subalimentafie 20,9°/,, subali- 
mentafie accentuată 3,1%/,, supra-alimentafie 
moderată 30,3%/,. Institutul de Higienä din Clul 
a fäcut 527 de analize Wassermann, gäsind 
24,2%/ cazuri pozitive. Cauzele deceselor din 
1920 — 1935 au fost: debilitate 18%, b. in- 
fecţioase 17,50/0, senilitate 170/,, ap. resp. 12,5%/0* 
ap. digestiv 7,5%, T. B. C, 7,5%0, război 4,5%/0, 
ap. circul. 4%/,, accidente 3,5%/0. 

Dela Cuhea, reținem, afară de activitatea 
echipei, care a fost şi aici ca în toate celelalte 
sate, vrednică de laudă, numărul ridicat al 
neştiutorilor de carte, ca o indicație şi pentru 
munca viitoare a echipelor: bărbaţi ştiutori 
de carte 360, neştiutori 798; femei ştiutoare 
de carte 159, neştiutoare 962. Total; 1760 
analfabeți din 2279 de locuitori, — un procent 
deci foarte ridicat, 

Tebea ne aduce imaginea altui sat decât 


37 


cele pur ţărăneşti, întâlnim mai mult o ase- 
zare de muncitori mineri, cari îşi pärasesc 
treptat indeletnicirea străveche de căutători 
de aur în nisipul apelor locale, ca să se an- 
gajeze, 90°/,, în minele de cörbuni ale regiunii. 
Din pricina aceasta, satul este în plină pre- 
facere, spre alte forme de viaţă. Deocamdată 
se constată o simfitoare descreştere a popu- 
latici, 

La Clopotiva s'a încercat, sub conducerea 
d-lui Jon Conea , monografia satului, material 
expus în parte în formă de dosare şi care 
urmează să vadă lumina tiparului, S'a obţinut 
şi preţioase colaborări din afară. Satul are 
86 de case, încât a putut fi cercetat în con- 
difii normale de lucru. Reţinem aici numai 
informaţiile sanitare. lată grupele de boli din 
sai stabilite prin consultaţii medicale: pelagră 
4, malformații congenitale 6, legate de gravi- 
ditate 7, tumori 7, cancer 9, alcoolism 14, 
paludism 18, scabie 34, gusä 56, T. B. C. 63, 
accidente şi violenţe 64, sifilis 79, boli de 
piele 101, ap. circulator şi sânge 108, para- 
zitare 134, ap. uro-genital 139, ap. resp. 179, 
ap. digestiv 296, infecto-contagioase 301, sist. 
nervos şi sensorial 317 cazuri. Procentul mare 
al bolilor nervoase în satele în cari nue 
răspândit sifilisul, nu ni se pare tocmai lămurit. 
Probabil s'au socotit aici şi cazurile lipsite de 
orice gravitate, 

In satul Macedonia a lucrat o echipă vo- 
luntară, care a cerut numai creditul moralal 
Fundaţiei şi îndrumările tehnice necesare. Se 
dovedeşte şi în chipul acesta existența unei 
nevoi adânci pentru ridicarea satului, pornită 
nu numai din rândul sătenilor, dar şi din a 
intelectualilor cu dragoste pentru realitatea 
românească. Sat din Banatul cunoscut pentru 
grava problemă a depopulării, e interesant 
să se urmărească evoluţia demografică pe o 
perioadă mai lungă. Intr'adevăr, populaţia 
Macedoniei e mai scăzută în 1935 decât în 
1800, trecând prin diferite schimbări. In 1800 
satul avea 1386 de suflete, in 1810 : 1231, 
1820 : 1221, 1830 : 1184, 1840 : 1278, 1850 : 
1217, 1860 : 1146, 1870 : 1034, 1880 : 851, 
1890 : 879, 1900 : 886, 1910 : 972, 1920 : 94°, 
1930 : 962, 1935 : 956, 

Acecaşf problemă sa pus İn deosebi 
echipei dela Fibiş, condusă, impreună cu cea 
din Macedonia, de d-l Dr. S. Manuilă. „Sau 
făcut studii pentru a se afla adevărata cauză 
a depopulării, privind toate laturile acestei 


www.dacoromanica.ro 


38 


probleme: cauzele reducerii natalitafii, cres- 
terii mortalitafii infantile, a casatoriilor pre- 
mature şi divorfurilor, felul muncii şi alimen- 
tafiei, concepţia sătenilor despre viaţă şi 
avere“ (Cat. p. 52—53). Fibişul are 2191 lo- 
cuitori dintre cari: 1534 Români, 335 Germani, 
311 Unguri şi 11 alte neamuri. Mortalitatea 
infantilă între 20 — 40 la suta de nou născuţi: 
Dezastroasă e însă limitarea nasterilor. In 
1875 — 79 au fost 614 nou născuţi (în cinci 
ani), în 1930—34 abia 169 pentru o egală 
perioadă, scăzând în răstimp, 

„Satul Sâmbăteni, aşezat in câmpia Mure- 
şului care dă în stepele Ungariei şi cunoscut 
incă de multă vreme, a fost pentru echipă un 
bogat izvor de material sociologic şi istoric“ 
(Cat. p. 55). Din aceeaşi pricină Institutul So- 
cial Banat-Crişana a făcut în vara anului 1934 
cercetari monografice cu intelectualii din Arad 
şi elevii Şcolii Normale. Satul are 1729 lo- 
cuitori, 96,1%/ Români, 0,3%/0 Maghiari, 0,5% 
Germani, 0,%/, Evrei, 1,6% Tigani. Stiutori 
de carte 60,8%/. Problema populaţiei gravă şi 
aici, Reproducem compunerea familiei: 1 
persoană: 7,6%/9; 2 pers. 23,2%/0; 3 pers. 26,30/ui 
4 pers. 21,80/) : 5 pers, 12,5%; 6 pers. 5,1%/' 
7 pers. 2400; 8 pers. 0,5%; 9 pers. 0! 
10 —15 pers. 0,4%. Excedentul natural in 
1925 — 34, minus. 

La Rudäria, comunä istoricä, s’au fäcut de 
asemenea cercetări interesante. Din lucrările 
cerute de Fundafie, iată consultaţiile pe grupe 
de boli: senilitate 1 femee, paludism 1f., pe- 
lagră 1 barbat, intoxicații 1 b., graviditate 4 
î., parazitare 1 f.+3 b., cancer 411, puer- 
perale 6 f., scabie 542, sânge 642, tumori 
10 î., generale 5--8, alcoolism 74-24, accidente 
10-22, ap. uro-genit. 21-İ-15, ap. circ, 29413 
piele 24425, T.B.C. 27-425, ap. digestiv: 
35431, ap. resp. 45+35, gusä 77-H11, sifilis 
64-431, contagioase 59-1-39, sist. nervos 94454, 
S'au mai întocmit şi următoarele lucrări mo- 
nografice, depuse în manuscris: 1. Istoricul 
comunei Rudăria, de Alex. Dinu, 2. Istoricul 
şcoalei Rudäria de V. Nemes, 3. Istoricul bi- 
sericei din Rudäria de H. C. Buracu, 4. Portul 
taranilor din Rudäria de Elena Dinu, 5. Pä- 
storitul in Rudäria de Dr. J. Dejica, 6. Morile 
din Rudäria de Sergiu Cärlan, 7. Din trecutul 
scoalelor graniceresti, 8. Viafain comunioane, 
9. Genealogia familiei „Banilor Garleşteni”, 
„Vaida Bonaventura“, „nobil Almäjanu”, „preo- 
eascä Sârbu“, „Murgu“ şi altele, 10. Din 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


trecutul bisericilor din Almăj de Pr. Maior 
C. Buracu (Cat. p. 67). 

La Särbova a lucrat Institutul Social Banat- 
Crişana, care, în afară de acţiunea practică 
pentru ridicarea culturală, a întreprins cu o 
puternică echipă de intelectuali, buni cunos- 
catori ai problemelor bänäfene, şi cercetarea 
monografică a satului, sub conducerea d-lui 
dr. Cornel Grofsoreanu. S'a studiat, ca in mai 
toate satele din Banat, în deosebi problema 
depopulării. Meritul deosebit al Institutului 
dela Timişoara este că n'a cruțat nici un mijloc 
tehnic ca să-şi infafiseze. în cadrul Expoziţiei, 
cât mai complet lucrările, încât cel puţin pentru 
ceea ce putem vedea aici, mai ales în ce pri- 
veşte cercetările, trebue să-i recunoaştem locul 
de frunte. Stăruim mai mult asupra lucrărilor 
dela Särbova, socotindu-le ca o instructivä 
îndrumare în problema depopulării Banatului, 
caracterizat nu odată ca „cimitirul neamului 
românesc“. In 1934 au fost 32,4/, naşteri in 
România, 18,6% in Banat, 17,50/0 ia Timiş-To- 
rontal şi numai 9,30/) in Särbova. Decese: 
20,7°/) România, 18,0% Banat, 17,1% Timis- 
Torontal, 23,8% Sârbova. Excedent natural , 
11,1%/9 România, 0,6%, Banat; 0,40% Timis-To- 
rontal; —14,50/) Sârbova (minus). Populaţia 
Sârbovei e azi în descrestere. In 1869 a avut 
677 locuitori, în 1880: 654; 1890:765; 1909:866: 
1910:907; 1930:773; 1935:750. Populaţia din 
Särbova in 1935, dupä starea civilä dela 15 
ani impliniff: necăsătoriți: 31 bărbaţi şi 14 
femei, căsătoriţi: 1784-178, concubinaj: 451-45, 
văduvi 33-+-63, divorfafi 2 bărbaţi. Cele mai 
multe căsătorii se contractează între 17 — 25 
ani pentru bărbaţi şi 17—19 ani pentru femei. 
Fertilitatea, cu 1 copil: 30,8%; cu 2 copii: 
62,8%; cu 3 copii: 16,80/0: mai mulţi: 27,6°/, 
Din 1259 sarcini, 29,70/, copii vii, 23,35%/9 copii 
morţi după naştere, 43,20/) avorturi (535 cazuri 
provocate, 29 spontane), 1,35% născuţi morţi, 
Asa dar 70,10% din totalul sarcinilor nu ajung 
la naşteri vii, 

Institutul Social Banat-Crişana a urmărit 
de aproape şi mijloacele cu cari işi provoacă 
avorturi femeile din Särbova. I. Provocare 
traumaticä: andrelă 2,02%, ac de croşetat 
2,02 0/0, fus 1,01%, pană de gâscă 5,05%/p 
dilatator de metal („modä”) 2,10°/,, cateter de 
gumă 6,46°/,, cateter de metal („magnet“) 
6,06 %/,, dilatator de gumă 6,46°/,, sondă bu- 
tonată („masina") 5,72°%/,. II. Provocare ter- 
mică: afumări cu pucioasă 1,01 ö/,, băi reci 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


în Timiş în timpul Menses 2,36%, ţuică caldă 
intern si extern 6,930%/, praf de muştar 
2,10%/0, sare de bucătărie 2,70%, praf de 
pucioasă („băi ţimporoase“) 2,70 %/,. III. Pro- 
vocare mecanică: masaj intern cu mâna 
4,04°/,, masaj bimanual extern şi intern 3,96%, 
masaj extern 10,14°/, rădăcină de nalbä 
6,150, ventuză (oală, pâine caldă gi lumä- 
nare) 3,70 0/.. IV. Provocare medicamentoasă: 
apă camforată 0,34%, pilule cu apă lină 
(„Apiolină“) 0,34°/,, sulfat de chinină 1,68% 
spirt camforat 1,01%, spirt mentolat 1,01%0' 
floare de nalbă 2,36°/,, floare de mac 2,70 %/,, 
alumen („piatră acră“) 2,70 0/0, sulfat de 
cupru („piatră vânătă“) 4,04°/,. Precum se 
vede, o adevărată „ştiinţă“ a avorturilor, cu 
urmări grave atât pentru populaţie, cât şi 
pentru nenorocitele cari se supun acestor 
practici, 

Nu-i lipsit de interes nici tabloul statistic 
privitor la viaţa sexuală a locuitorilor din 
Sârbova, după etate, număr absolut şi pro- 
cent: 12-13 ani 8 persoane (3,200%/0); 14 ani: 
7 (2,800%/0); 15:30 (12.00 9/0: 16:28 (11.20 0/0)” 
17:42 (16,80 0/0): 18:62 (24,80 %/,). Deci 177 
adică 70,80 0/0 încep viaţa sexuală sub 19 
ani, Să mai amintim şi mortalitatea infantilă, 
ca să avem tabloul exact al mizeriei biolo- 
gice în care se sbate Särbova: 1905-1914: 
480/, (la 100 decese); 1915-1924 : 229/) ; 1925- 
1934 : 250%/. In ce priveşte ştiinţa de carte, 
Sarbova are : 91 neştiutori (din 331) şi 132 
neştiutoare (din 350) dela 7 ani in sus. 

La Goicea-Mare s'a dat mai puţină im- 
portanță cercetărilor decât acţiunii culturale, 
menirea cea mai de seamă a echipelor. No- 
tam totuşi datele privitoare Ja ştiinţa de 
carte: din 968 bărbaţi, 351 sunt neştiutori, 
iar din 1053 femei, 705. 

Intr'o situaţie asemănătoare se găseşte 
comuna Filiaşi unde a lucrat o echipă vo- 
luntară compusă din intelectuali localnici, cu 
deosebirea că la expoziţie se înfăţişează cu 
totul incomplet. Se găsesc informaţii preţi. 
oase în Catalog. Comuna are 4328 suflete: 
500 familii agricultori, 300 familii muncitori: 
300 familii negustori, 40 familii de Ţigan! 
muncitori şi 35 familii de Tigani rudari, 

Satul Sidneşti a avut parte de o echipă de 
lucru îndrumată de dl. Em. Bucufa, scriitorul 
de frunte şi cunoscătorul de aproape al pro- 
blemelor legate de cultura poporului. Re- 
producem câteva din datele statistice, Con- 


39 


sultafif pe grupe de boli: paludism 1, tumori 
10, ap. uro-genit. 13, T. B. C. 18, scabie 28, 
infecto-cont. 29, gusä 31, pelagră 42, ap. resp. 
78, piele si anexe 98, accid. si violenfe 116, 
ap. circ. 124, intoxicafii 138, parazitare 159, 
ap. digestiv 217, sifilis 228, sist. nervos si 
sens. 281. Boli sociale, la numärul total, de 
1678 suflete, al populaţiei: sifilis 13 0/, femei, 
20°/, bărbaţi; pelagră 3%, şi 14%; gusä 
11%, şi 110%; T. B. C. 40/ si 8%/0. Analfa- 
betismul : 254 femei neştiutoare de carte din 
570 şi 80 băzbaţi din 576. 

In comuna Largu sunt 567 stiutori de carte 
şi 109 nestiutori, 517 femei ştiutoare şi 291 
nestiutoare, totalul locuitorilor fiind 1586 
suflete. Iată şi consultaţiile medicale pe grupe 
de boli: cancer 10, tumori 11, malformații 
16, ap. uro-genit. 40. pelagră 41, accidente şi 
viəlenfe 44, sifilis 68, piele 78, af. obstreticale 
100, sist. nervos 104, gusä 108, ap. resp. 117, 
T. B. C. 161, paludism 170, ap. circ. şi sânge 
172, infecto-contagioase 220, scabie 260, ap. 
digestiv 418. Procesivitatea: contravenţii în 
1932: 100 cazuri; 1933 : 60; 1934 : 40, 1935 
22; — delicte: 1932 : 2; 1933 :7, 1934: 9, 
1935 : 39; — crime: 1 în 1934. 

Satul Borduşani a avut şi el parte de o 
echipă supravegheată de un fruntaş al scrisului 
şi al acţiunii culturale, dl. Lascarov-Moldo- 
vanu, „S'a putut constata marea sete de carte 
religioasă a sătenilor. Cu acest prilej au fost 
date de o parte, ca neadevărate, ideile ca 
țăranul nostru nu ar simţi nevoia credinţei şi 
a cărţii, Erezii ale superficialei cunoaşteri a 
ţăranului nostru“, (Cat. p. 83). Să reproducem 
şi aici datele privitoare la sanatate, pentru 
putinţa comparärii. Consultaţii pe grupe de 
boli: accidente 5, ap. circ. 12, ap. uro-genit. 
21, sist. de locomofie 35, ap. resp. 48, sânge 
48, piele 59, sist, nervos 67, prima copilarie 
79, ap. digest, 107, genitale 380, infecțioase 700, 

Satul Regina-Maria este format din colonişti, 
Cele 250 familii cari alcätuesc satul sunt venite 
în majoritatea lor de peste hotare: 150 familii 
de Români macedoneni din Bulgaria, 65 fam. 
de bănăţeni venite din Jugoslavia şi numai 
25 fam, din diferite provincii ale țarii: Do- 
brogea, Moldova, Transilvania. Satul infafi- 
şează înteresante fenomene pentru cercetarea 
sociologică, de cari s'a folosit de sigur dl. 
Constantinescu- Mirceşti, un vechiu monografist. 
Consultaţii pe grupe de boli: alcoolism 1, 
tumori 3, intoxicații 3, gusä 4, graviditate 4, 


www.dacoromanica.ro 


40 


ap. circ. 5, prima copilarie 6, pelagră 6, T. 
B. C. 10, paludism 11, parazitare 13, sifilis 
17, sânge 22, ap. resp. 36, scabie 42, ap. uro- 
genit. 42, accidente 45, piele 64, infecfioase 
73, ap. digestiv 124, sist. nerv. 148, 

In comuna Ferdinand I, Fundaţia a trimis 
o echipă în urma propunerii făcută de Mini- 
sterul Agriculturii şi Domeniilor, care experi- 
mentează acolo de mai mulţi ani organi- 
zarea unui sat model şi tinde acum să-şi în- 
tregească programul economic cu un program 
cultural, Satul are 639 familii cu 2779 suflete, 
de mai multe naţionalităţi: Români 290 fam. 
1184 suflete ; Nemfi 261 fam. 1210 sufl. ; Tätari 
85, tam. 370 sufl.; Polonezi 3. fam. 13 sufl. 
Consultaţii pe grupe de boli: alcoolism 1, 
cancer 1, obstreticale 3, parazitare 5. ap. uro- 
genit. 22, ap. circ, 31, sifilis 34, T. B. C. 40, 
ap. resp. 51, piele 63, scabie 69, infecto-con- 
tağioase 75, accid, şi violenţe 82, ap, digestiv 
130, sist, nervos şi sensoriale 131, paludism 
182, 

La Pecineaga a lucrat o echipă pusă sub 
supravegherea d-lui Apostol Culea. vechi şi 
neobosit tehnician al culturii poporului. Satul 
s'a păstrat în forme de odinioară şi echipaa 
avut mult de lucru ca să-i impună un ritm mai 
viu şi mai nou de viaţă. De pildă, „plugăria 
n'a ieşit din faza etnografică, In afară de plu- 
gul de fier, nici o altă maşină modernă nu 
se află aici, Se seamănă cu mâna, se seceră 
cu secera Şİ cu coasa, se treeră cu tăvălugul 
de piatră, cu căruţa şi cu preuca de cai ca acum 
100 de ani, se vântură cu lopata şi cu plasa 
(primeteaua), se bate porumbul cu befele in 
leasä şi unii fin încă gräunfele în gropi, ca 
pe vremea Türcilor", Satul are 2501 de suflete: 
1282 bărbaţi, 1219 femei. Stiutori de carte’ 
2124 (19,20%/0), nestiutori 324 (17,93%), anal” 
fabefi post-şcolari 53 (2,87°/,). Consultaţii me- 
dicale pe grupe de boli: alcoolism 2, gusä 
2, pelagră 3, T. B. C. 9, cancer 9, obstreticale 
11, contagioase 17, sifilis 18, paludism 24, 
violenţă 35, generale 44, ap. resp. 46, ap. circ. 
48, scabie 53, ap. uro-genit, 68, piele 106, 
sist, nervos 210, ap. digest, 212. 

Echipa din Ghimpați a fost cerută de C, 
A. M,, care a depus acolo o activitate culturală 
mai veche şi dorea să şi-o întregească. E 
vrednică de laudă această grijă a unei insti- 
tufli economice pentru problemele culturale: 
„Locuitorii din Ghimpați sunt plugari impro- 
prietärifi la 1895, 1906 şi 1921, Datorită cre- 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


şterii vertiginoase a populaţiei satului, precum 
şi din pricina sistemului de împroprietărire 
de după războiu, suprafaţa de teren arabil 
a satului este îmbucătăţită in vreo 3000 de 
parcele mici, cultivate de 460 de familii, ceea 
ce înseamnă că fiecare familie isi are pro- 
prietatea împărţită în vreo 6 bucăţi imprästi- 
ate pe întreg cuprinsul moşiei satului, ceea ce 
împiedică o bună cultivare a pământului” (Cat. 
p. 97). Echipa a depus serioase sträduinfe 
pentru studiul comasării acestor proprietăţi, 
Consultaţii pe grupe de boli: puerperalitate 1, 
alcoolism 2, cancer 3, generale 4, tumori 5, 
intoxicații 5, ap. circ, 14, sifilis 15, parazitare 
16, pelagrä 18, scabie 31, ap. uro-genit, 41, 
T. B. C. 71, accidente 95, ap. resp. 97, piele 
115, paludism 145, sänge 166, sist. nervos 199, 
contagioase 245, ap. digest, 352. 

Satul Nereju a fost cercetat monografic de 
Institutul Social Român cu câţiva ani în urmă, 
iar în 1934 şi 1935 a lucrat aici câteo echi- 
pă a Fundaţiei Regale. Are 1884 suflete, sat de 
răzeşi, cu 12 cătune risipite pe o suprafaţă 
de aprox, 70 km. p. Indeletnicirea principală a 
locuitorilor : tăiatul lemnelor din pădure, Mor- 
talitatea infantilă până la 1 an între 1926- 
1935: b, 228 (19,280/0), £, 165 (15,03/9), Con- 
sultafii pe grupe de boli: cancer 2, tumori 2, 
graviditate 2, malformații 3, generale 4, pa- 
ludism 4, puerperalitate 4, sânge 6, Guşă 8, 
pelagră 28, piele 36, T. B. C. 39, ap, circ. 39, 
parazitare 48, accidente 49, scabie 49, ap, 
uro-ğenit, 55, ap. resp. 55, contagioase 77, 
ap. digest, 93, sist, nervos 147, sifilis 263, 

In satul Miron-Costin există 520 nestiutoare 
de carte din 842 femei şi 1149 neştiutori din 
1640 bărbaţi. Consultaţiile pe grupe de boli: 
cancer 2, scabie 19, T. B, C, 19, ap. circ, 21, 
ap, uro-genit. 30, ap. resp. 37, piele 38, accid. 
40, pelagră 40, contagioase 45, palud, 52, pa- 
razit, 70, sist, nervos 77, ap. digest, 93, 
sifilis 205. 

La Dədeşti a lucrat o echipă supravegheată 
de d-l Victor Ion Popa, căruia i se datoreste 
şi realizarea artistică a expoziţiei. Satul este 
unul din cele mai vechi ale Moldovei, dar 
este astazi sărăcit şi în paragină, „Marele 
număr al ştiutorilor de carte limpezeşte o 
îndelungată îndemânare spre învăţătură şi 
arată uşor de ce au luptat răzăşii să aibă 
şcoală in sat inci dela 1870“ (Cat. 111), Do- 
destii are 1321 suflete: 670 bărbaţi, 651 fe- 
mei, 310 familii. Consultaţii pe grupe de boli: 


www.dacoromanica.ro 


Traian Herseni: Expoziţia de lucru a echipelor regale studenţeşti 


uU 
o 
O 
aa] 
o 
= 
Yə 
m 
E 
s 
= 
să 
8 
> 


Prispa unei case din Stänesti (Muscel) Casă de tip vechi din Moişeni (Satu-Mare) 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE* ROMANEASCA 


Traian Herseni: Expoziţia de lucru a echipelor regale studenţeşti 


Şanţ (Năsăud) 


Vatra unei case din Goicea-Mare (Dolj) 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


tumori 16, accid. şi violenţe 26, ap. genito- 
urin, 35, alcoolism 45, ap. circ, 55, ap. resp. 
56, scabie 57, piele si anexe 67, infecto-con- 
tagioase 89, T. B. C. 90, parazitare 91, pelagrä 
104, sist, nerv. Şi sens, 137, sifilis 141, ap. 
digest, 350, - 

Satul Näpädeni are 2765 de suflete: bär- 
bafi 1422, femei 1343, din cari 1817 mazili, 
154 ţărani, 274 misceni (străini veniţi din 
oraşe), 29 Tigani, 24 Evrei. Consultaţii pe 
grupe de boli: malformații congenitale 2, al- 
coolism 2, obstreticale 11, tumori 11, cancer 
24, pelagrä 32, ap. circ, 48, sifilis 71, T.B.C. 
107, ap. uro-genit. 142, scabie 202, parazit 
221, accid. şi .violenfä 234, ap. resp. 268, bol, 
de piele 270, infecto-contagioase 360, sist, 
nervos şi sens. 571, cauze necunoscute 650, 
paludism 1034, ap. digest. 1060, 

Satul Olăneşti, aşezat pe malul Nistrului 
numără 3623 suflete. Străini: 156 Evrei, 96 
Germani, 71 Ruşi. Echipa a fost ajutată din 
plin de Prefectura judeţului Cetatea Albă, 
spre meritul d-lui prefect Gr. Berescu şi a 
d-lui inspector C, N. Ifrim, care a ştiut să-i 
câştige încrederea. Consultaţii pe grupe de 
boli: alcoolism 14, boli generale 21, puer- 
peralitate 21, scabie 27, pelagră 28, tumori 
36, parazitare 72, sifilis 97, cancer 103, in- 
fecto-contagioase 112, T. B. C. 139. ap. resp. 
166, gusä 176, ap circ. 221, accid, şi violenţe 
240, prima copilărie 251, ap. uro-genit. 348, 
piele 466, sist. nerv. şi sens, 504, ap, digest. 
157, 

In afară de echipele trimise de Fundafie, 
dar incadrat în programul acesteia, a mai lu- 
crat in Basarabia Institutul Social din Chişinău. 
S'a intreprins cercetarea monografică a satu- 
lui Jurceni, interesant mai ales pentru indus- 
tria ţărănească a oläritului. Cele trimise la 
expoziţie nu arată nici pe departe realizările 
acestei instituţii, de aceea va trebui să aş- 
teptăm până ce se va publica materialul cules, 

Sadova este un sat de munte din Bucovina 
cu frumoase insuşiri gospodăreşti şi pästrätor 
în multe a vremurilor de fală de altă dată, 
Reproducem şi aici din cele expuse, datele 
privitoare la consultaţii, pe grupe de boli: 
senilitate 3, cancer 3, intoxicații 3, puerperale 
5, sist. locomotor 8, T.B. C. 9, prima copilărie 
21, ap. circ, 26, generale 27, ap. uro-genit. 28, 
parazit. 28, sânge 33, accid. 33, scabie 36, piele 
şi anexe 41, ap. resp. 47, sist. nerv. 78, ap. 
digestiv 82, sifilis 83, eontagioase 89, gusä 104. 


41 


Să amintim şi ajutorul atât de folositor 
pentru echipe, cât şi pentru ei, al cercetaşilor, 
D-nii col, Sâmboteanu şi prof. Aurel S. Goia 
trebuesc felicitafi pentru ideea acestei cola- 
borări, Cele scrise în fruntea standului cer- 
cetăşesc : „Cercetaşii României pe adevaratul 
drum, în colaborare cu echipele regale stu- 
denfeşti—Şani—Nerefu —Rudöria—Clopottva”, 
sunt destul de grăitoare. 

Fundafia expune şi un Cömin Cultural 
model, a cărui însemnătate se înțelege dela 
sine. Când vom avea în fiecare sat românesc 
asemenea Cămine înzestrate cu cele trebuin- 
cioase şi cuprinzând sufletul întreg al satului, 
soarta indrumärii poporului va fi definitiv 
asigurată, 

S'ar cuveni de incheere câteva cuvinte de 
interpretare a celor înfăţişate. Locuinţele re- 
constituite, uneltele, portul, graficele de acti- 
vitate şi atâtea lucruri din Expoziţie, ar trebui 
discutate amănunţit, atât pentru folosul teo- 
retic, cât şi pentru inväfämintele practice pe 
cari le-am dobândi. Din păcate, in numarul 
de faţă al revistei nu mai putem stărui, fără 
să lungim prea mult darea de seamă pe care 
ne-am propus-o. Expoziţia ar merita un studiu 
complet şi amănunţit si ar putea fi, după un 
gänd care nu ne aparţine, chiar subiectul unei 
teze de doctorat în sociologie. In ce ne pri- 
veşte, vom reveni asupra acestor date cu alt 
prilej. Observăm totuşi că problemele cele 
mai de seamă ale poporului nostru (cifrele 
amintite sunt destul de elocvente), se leagă în 
primul rând de sănătate şi de starea econo- 
mică, De sigur viaţa sprituală nu ne este in- 
diferentă, dar satul românesc are în privința 
aceasta o cultură a lui, străveche şi originala, 
pe care nu avem dece să o schimbăm, falsi- 
ficänd-o. Ştiinţa şi dragostea de carte vor trebui 
răspândite, dar nu impotriva culturii tradifio- 
nale ţărăneşti, ci in sensul ei şi pentru lar- 
girea ei organică. Bolile şi sărăcia rod însă 
în chip primejdios fiinţa satelor noastre. Cele 
mai multe din bolile înşirate se datoresc sa- 
răciei, lipsei de igienă, de cultură sanitară, 
de asistenţă medicală dată la timp şi chiar 
pasivitäfii organelor administrative, In privinţa 
aceasta se cere o intervenţie neîntârziata, 
energică şi generalizată pe intreg cupririsul 
ţării, a tuturor celor cu raspundere: dela stat 
până la societafile şi oamenii de acțiune so- 
cială mai restrânsă. „Fundaţia Principele Carol” 
define nu numai un bogat material informativ 


www.dacoromanica.ro 


42 


dar şi metode incercate de îndreptare. Ne-a 
lipsit până acum numai o organizaţie guver- 
namentală, care sa-şi facă din problema aceasta 
o misiune de căpatâiu şi să inalfe acţiunea de 
ridicare biologică şi economică a satelor la 
principiu de stat, Regele țarii este o chezăşie 
că nici în privința aceasta nu vom întârzia 


prea mult, 
Traian Herseni 


AL XII-LEA CONGRES INTERNAȚIONAL 
DE SOCIOLOGIE 


Aşezamântul de cercetari sociologice şi de 
cooperare ştiinţifică, întemeiat de Rene 
Worms in 1893 şi recunoscut de utilitate 
publică în Franţa, în 1909, sub denumirea de 
„Institutul internaţional de Sociologie”, şi-a 
reluat activitatea după războiu datorită pre- 
şedintelui sau, cunoscutul şi veneratul so- 
ciolog francez Gaston Richard, şi'n deosebi 
activului sau secretar general, profesorul 
G. L. Duprat de la Universitatea din Geneva. 
In dorința de a i se da un nou suflu de 
viaţă pentru continuarea rodnicei sale acti- 
vitafi, care pentru trecut este bogat ilustrată 
de cele XVI volume de Annales de /'Institut 
internațional de Sociologie, precum şi de cele 
vre-o 60 de volume ale cunoscutei Biblio- 
theque Sociologique Internationale, s'a consti- 
tuit în cadrele Institutului şi o Federație in- 
ternationalä a societăților şi institutelor de 
Sociologie in 1930, spre a se inlesni astfel o 
colaborare mai strânsă şi mai sistematică a tu- 
turor gruparilor serioase de cercetări socjo- 
logice. 

Astăzi, Institutul internaţional de Socio- 
logie numară 100 de membri şi 150 de aso- 
ciafi, iar Federaţia reuneşte 23 asociaţii dintre 
cele mai importante din lume. Numele mem- 
brilor, precum şi câteva indicaţii generale 
asupra  constituirei şi funcţionării acestor 
două organe au fost publicate în Arhiva 
pentru ştiinţa şi reforma socială, N-le 3—4, 
An, XII-lea, pag. 590—594, 

Institutul Social Român este unul dintre 
membrii fondatori ai acestei Federafii, după 
ce preşedintele său, profesorul Gusti, fusese 
proclamat membru al Institutului interna- 
fional de Soci logie cu prilejul Congresului 
internafional de sociologie din 1930. De la 
această dată, colaborarea noastră cu aceste 
instituţii este dintre cele mai cordiale, ceiace 
ne-a atras şi favoarea de a face din revista 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Arhiva pentru stiinfa şi reforma socială or- 
ganul Federaţiei, 

La Congresul internaţional de sociologie, 
ținut la Geneva in 1933, Institutul Social a 
fost reprezentat prin semnatarul acestor rân- 
duri şi d. H. H. Stahl. Comunicările făcute 
cu această ocazie despre Previziunea Socio- 
logică si Locuinfa omenească, care constitu:au 
tema Generală a congresului, au fost: „Quel- 
ques considerations sur la prövision sociologi- 
que" de G. Vlădescu-Răcoasa şi VHabitat 
humain et les formes de la vie sociale de 
H. H. Stahl, comunicări ce se găsesc re- 
produse in revista Arhiva pentru stiinfa şi 
reforma socială, N.-le 1—2, An. XII-lea, pas. 
193—200. 

Ultimul Congres internaţional de sociolo- 
gie, al XII-lea, s'a ţinut la Bruxelles, între 
25 şi 29 August 1935, discutându-se în princi- 
pal subiectul: Formele elementare ale vieții 
sociale, iar in subsidiar chestiunea metabolis- 
mului social şi elitelor. Au participat peste 
o sută "de membri, Organizarea congresului 
a fost asumată de Institutul de Sociologie 
Solvay, al cărui director, d. E. Mahaim, pro- 
fesor universitar şi fost ministru, era şi pre- 
şedintele comitetului de recepţie, Preşedinte 
al Congresului a fost renumitul sociolog 
american d. Ch. Ellwood, profesor la Duke 
University, ajutat fiind pentru diferitele şe- 
dinte de d-nii: von Wiese, Sorokin, Gini, 
Duprsel, vice-preşedinfi, 

Prima şedinţă fu consacrată cuvântărilor 
inaugurale ale d-lor Mahaim, Ellwood şi 
Duprat. Cu a doua şedinţă au început lucră- 
rile congresului, făcându-se comunicärile 
relative la formele elementare ale vieţii so- 
ciale, dar care se ocupau mai ales de meto- 
dologie şi aspectele generale ale problemei, 
cum au fost comunicările d-lor Duprat, So- 
rokin, von Wiese, Angell, Gusti, de Maday, 
von Schmidt, de Luca, Ouy. S'a căutat in 
deosebi să se facă distincţia între elementar 
sau fundamental şi primitiv or simplu. In şe- 
dintele următoare s'au ascultat şi discutat 
expunerile privitoare la formele elementare 
în raport cu civilizaţia şi cultura — Ellwood, 
Spiller, Chalupny, Karnecki, Kochanovsky, 
Rugarli, Elboursky-Serebriakov, Znaniecki, 
Vallaux, Revelli, Feytaud, Leyder, Golovine, 
Sorokin, Lasbax, Maunier, von Wiese, Auriac, 
Gurvitch, — si comunicärile despre unitäfile 
sociale elementare ale d-lor: Tomasic, G, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Vlădescu-Racoasa, Stahl, Herseni, d-ra Costa 
Foru, Georgescu, Sicard, Sanderson, Mazza- 
rella, Descamps, Kovalevski, d-ra Duprat, G. 
Richard, Bernard, Mukerjee, Derobert, etc. 

O şedinţă specială a fost închinată come- 
morării lui Queötelet, dela apariţia Fizicei so- 
ciale a căruia s'au împlinit o sută deani. Cu 
acest prilej au vorbit : ministru) de Instrucție 
al Belgiei, d. Bovesse care prezida sărbăto- 
rirea; d. d. Mahaim, Julin, E. Dupreel, Frank 
Henkins şi Duprat. Toate aceste cuvântări, la 
care s'a mai adăugat una a d. Niko Gunz- 
burg, au apărut în Revue de /'Institut de So- 
ciologie Solvay, No, 3, XX-e annee, Juillet— 
Septembre 1935. 

O altä sedinfä a fost ocupatä de comuni- 
cärile relative la metabolismul social si im- 
portanfa elitelor, contribufia cea mai impor- 
tantä asupra acestei chestiuni fiind a delega- 
tiei italiene, compusă din d-nii Gini, R. Michels 
Castrilli, Boldrini, Camavitto, de Meo, d-ra 
Spaventa de Novellis, d-ra Levi della Vida, 
Sonnabend, la care s'au adăugat contribuţiile 
d-lor Blaha, Joussain, Reymond, Kumar Sar- 
kar, Honigsheim, Gunther, Mann, Salomon, 
Lameere, Dekany, etc, 

Câteva rapoarte s'au ocupat de chestiuni 
mai depărtate de cele două subiecte anunţate 
la început şi anume: al d, Peritch, care a 
vorbit despre idei şi realizarea lor; al d, 
Eubank despre contrastele din desvoltarea so- 
ciologiei americane şi cea europeană; al d: 
Venturino despre influența climei şi caracte- 
rului etnic asupra formelor de solidaritate so- 
cialä; al d. W. Malgaud despre importanța 
organizării defensive la inceputurile vieţii so- 
ciale ; al d. Theodoroff despre rolul popoarelor 
mici şi al marilor puteri; al d. Mitkovitch 
despre factorii psiho-sociologici ai terorismului ; 
al d. de Luca despre drept şi forță; în fine 
al d. Warnotte despre însemnătatea istoriei 
în viața socială. 

Participarea românească la acest congres 
a fost remarcabilă. Institutul Social Român a 
prezentat opt comunicări, infäfisänd rezulta- 
tele cercetărilor monografice de Sociologie 
rurală, întreprinse de zece ani incoace în sa- 
tele diferitelor regiuni ale ţării. Comunicarea 
d. prof, D, Gusti, tratând despre Sociologia 
unităților sociale, a trezit in asistenţă un in- 
teres deosebit. Deoarece d-sa schiteazä, într'o 
expunere condensată şi luminoasă, temeiurile 
teoretice ale necesităţii, posibilității şi utili- 


43 


taţii cercetărilor sociologice pe teren a for- 
melor sociale elementare şi caracteristice, cum 
sunt în primul rând satele, 

Celelalte comunicări au prezentat mai ales 
materialul ce ilustrează aceste consideraţii 
generale, şi ele au fost următoarele: 

1. Considerations sur l’organisation collec- 
tive du village roumain de H.H. Stahl; 2. Les 
debuts d’industrialisation d’un village roumain 
de G. Vlädescu-Räcoasa; L'organisation pa- 
storale en Roumanie de Tr, Herseni; Le bud- 
get paysan de N. Cornäfianu ; Quelques aspects 
de la vie familiale paysanne de d-ra Xenia 
Costa-Foru ; L'alimentation de la population 
paysanne en Roumanie de D. Georgescu; 
Agents magiques dans le village de Cornova 
de d-ra St. Cristescu. 

Ca urmare a acestei participäri importante 
au fost proclamafi noi membri asociaţi ai In- 
stitutului internaţional de Sociologie d. Hersen! 
şi d-ra Costa-Foru. 

In general însă, lucrările celui de al XII- 
lea Congres internaţional de sociologie mar- 
chează o nouă şi puternică afirmare a coo- 
perării luminate dintre sociologii diferitelor 
țări, ca şi între asociaţiile ce sprijină cerce- 
tările de acest gen, in deosebi a investigafii- 
lor monografice, privitor la care Institutul 
Social Român a putut servi ca un exemplu 
instructiv, 

G. Vlädescu-Räcoasa 


CONFERINȚELE PROFESORULUI D. GUSTI 
ÎN STRĂINĂTATE 


S'a anunţat la timp călătoria de studii a 
d-lui Prof. D, Gusti in strainatate (Franţa şi 
Germania), in decursul lunilor lanuarie şi 
Februarie 1935 şi s'au făcut dări de seama 
amănunțite despre activitatea ştiinţifică depusa 
cu acest prilej, menită mai ales, să infafişeze 
peste hotare sträduinfele sociologice şi acfi- 
unea culturală din România, Nu revenim decât 
pentru a prezenta câteva publicaţii aparute 
in răstimp, după întoarcerea d-sale in fara. 

Succesul conferinţelor şi comunicărilor 
d-lui Prof. Gusti în străinătate a fost de aşa 
natură încât instituţiile în sânul cărora au 
fost ţinute, s'au simţit datoare să le publice, 
pentru a le da, in semn de cinste, o durata 
şi o răspândire mai mare. Astfel Institutul 
de Drept Comparat, care publică sub direcţia 
d-lui Ren6 Maunier, profesor la Facultatea 


www.dacoromanica.ro 


44 


de Drept din Paris, colecţia atât de folositoa- 
re: „Etudes de Sociologie et d'Ethnologie 
juridiques“, publică sub nr. XXIII (Salle de 
travail d’Ethnologie juridique) conferinfele 
despre monografie ale d-lui Prof. Gusti: La 
Monographie et L'Action Monographique en 
Roumanie (Paris, Les Editions Domat-Mon- 
chrestien, 1935); iar Academia de Stiinfe 
morale si politice, una dintre cele mai de 
seamă instituţii ştiinţifice ale Franţei, publică 
İn „Seances et Travaux de l'Academie des 
Sciences morales et politiques* (Sept.-Oct. 
1935) comunicarea finutä in sänul ei: Les 
Fondations Culturelles Royales de Rouma- 
nie, La rândul ei Universitatea din Lipsca,la 
care şi-a dat cu treizeci de ani în urmă d-l 
Prof, Gusti doctoratul în filosofie şi care l-a 
numit de curând doctor honoris causa, i-a pu- 
blicat comunicarea ţinută cu prilejul sărbă- 
toririi, sub titlul lung, dar conform cu obiceiul 
German: „Aus Anlass seiner Ernennung zum 
Ehrendoktor der Staatswissenschaften der 
Philosophischen Fakultät der Universität Leip- 
zig hielt der ehemalige rumänische Unter- 
richtsminister Professor Dr. Phil. Dr. Rer. Pol. 
H. C. Demetrius Gusti am. 2. Februar 1935 
vor den Mitgliedern der Philosophischen Fa- 
kultät den nachvolgenden Vortrag über das 
Thema Die Königlichen Stiftungen Rumäniens“ 
(Leipzig, 1935). 

Cele douä conferinfe despre monografie 
cuprind: I. Expunerea principiilor teoretice 
pe cari se intemeiazä monografia sociologicä, 
adicä sistemul personal de sociologie, regu- 
lele metodologice ale cercetärilor monogra- 
fice si cousecinfele acestora din urmä pentru 
stiinfa si politica nafiunii. IL Prezentarea 
amänunfila a tehnicei de lucru aşa cum a fost 
urmată în cercetările monografice româneşti, 
incepând cu pregătirea prealabilă, continuând 
cu partea cea mai importantă: munca la teren 
şi sfarşind cu utilizarea ştiinţilică a datelor 
culese. Nu numai pentru cititorii din străină- 
tate, dar şi pentru Români cele două confe- 
rinfe constituesc una din cele mai bune pre- 
zentari ale sistemului de ştiinţă socială a d-lui 
Prof. Gusti, fiind rezumatul precis al activi- 
taţii d-sale pe acest tărâm. Se înţelege că 
pentru Români lucrarea d-sale capitală, So- 
ciologia militans, este un izvor mult mai bogat 
de informaţie, totuşi conferințele de cari ne 
ocupam cuprind şi idei pe cari, dacă d-sa 
le-a susținut şi răspândit oral, nu le-a publi- 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


cat în altă parte. Incät cei cari vor să urmä- 
rească direct şi cât mai complet gândirea 
ştiinţifică a d-lui Prof. Gusti, vor trebui să 
recurgă şi la aceste noi izvoare de informaţie. 
Celelalte două comunicări, despre Funda- 
tiile Culturale Regale, înfăţişează amănunţit 
istoricul, organizaţia, realizările, metodele de 
lucru şi scopurile acestor aşezăminte domneşti, 
făcând să se cunoască exact rolul lor în desvol- 
tarea culturii româneşti. Infafisarea privitoare 
la cunoaşterea ţării se întregeşte fericit prin 
cea privitoare la ridicarea culturală a ei. Se 
schifeazä astfel o activitate legată strâns de 
sträduinfele contemporane ale ţării. 


Traian Herseni 


CONTRIBUȚII LA CERCETAREA MENTA- 
LITATII SATULUI MOISENI 


O bună parte din viaţa satului e inväluitä 
într'o atmosferă mistică, unde fiinţe mitice — 
bune şi rele, supranaturale — se amestecă me- 
reu in împrejurările concrete din viața indi- 
viduală, mărturisindu-şi existenţa la fiecare 
pas, prin emoţiile pe cari apariţiile lor nea- 
şteptate le deslänfuie în sufletele oamenilor, 
prin împrejurările fantastice în cari aceste 
fiinţe sunt văzute şi prin practicele utilizate 
pentru concilierea sau îndepărtarea lor, 

Atenţia satului este concentrată asupra 
prezenţei, acțiunii şi faptelor acestor puteri 
supranaturale. 

Uneori ele apar fluide, confuze, fără con- 
tururi precise, alteori aceste existenfe spiri- 
tuale, imaginare pentru noi, sunt pentru sat 
realităţi vii, concrete, percepute adeseori ca 
forţe materiale, cari provoacă efecte fizice, 
cu trăsături de temperament, caracter şi fi- 
zionomie distinctive, cu calităţi fizice şi mo- 
rale identice pentru conştiinţa fiecăruia, Ele 
nu mai păstrează însă fluxul perpetuu al re- 
prezentărilor sensibile individuale. Printr'un 
indelungat proces psiho-social, ele au părăsit 
particularitäfile percepfiunilor si reprezen- 
tärile din constiinfa individualä, pästränd si 
adâncind câteva trăsături cari conturează 
fiinţe distincte, Aceste insuşiri revin identice 
in actualizările din experienţele concrete ale 
fiecărui individ. Obiectivându-se, ele sunt 
echivalente noţiunilor şi conceptelor de pe alt 
plan de mentalitate, sunt ceeace se cheamă 
reprezentări colective, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Fiind forţe spirituale active şi actuale, 
cari determină continuu o bună parte din sen- 
timentele, ideile şi faptele oamenilor in sa- 
tul cercetat, au un interes obiectiv-stiinfific. 
Fără cercetarea acestor „duhuri“, multe din- 
tre manifestările psiho-sociaie actuale, ne 
rămân neinţelese. Omul crede in existenţa 
acestor fiinţe, a căror experienţă concretă, 
directă, o are la fiecare pas, ca în propriile 
lui sensaţii, Işi orientează viaţa şi adesori 
faptele morale, după ele. 

In studiul lor vom găsi răspunsul la o întreagă 
serie de probleme în legătură cu viaţa spiri- 
tuală a satului, Pe lângă alte manifestări 
spontane, surprinse direct, urmărim acest stu- 
diu prin chestionar şi convorbire. Pe baza 
experienţei particulare şi a unor împrejurări 
concrete, convorbirea. — pe care o dăm mai 
jos —, a urmărit să degajeze elementele ge- 
nerale, trăsăturile cari definesc fizionomia şi 
însuşirile morale ale unei părţi dintre „du- 
hurile necurate” cari mişcă viaţa psihică şi 
socială a satului Moişeni (jud. Satu-mare 1). 

— Am auzit că Belteanca 7) ar fi inviat de 
trei ori până să-şi dea sufletul, Adevărat este? 

Mic Nicoară: — „Apoi, bag samă, o mărs 
orice fată (fiica) şi s"o cäntat... S'o scuturat 
de cap, ş"o inghiet... 

Mic Ion a lui Grigor. — „S'o plinit amu 
să se ducă la härzobesca, la pământ, la te- 
meteu.,, 

— Am văzut la înmormântarea celui impus- 
cat pe graniţă, răsturnând în groapă un sac 
cu pământ. Ce era acolo ? 

M. L: — „De unde l-a puscat... ca să nu 
umble după sânge, o adus lutu' de-acolo," 

M.N.: — „Dacă-l pușcă, apoi zice că 
umblă după sânge acolo unde İ-o omorit... 
Trupu omului îi muritor în pământ şi spiritu 
se inälfeazä la cer... Sângele şi carnea, aşa 
spune Scriptura, nu-i iertat să margă la cer. 


1) Provocată si intrefinutä de noi, convor- 
birea cu Mic Nicoară de 31 ani, având 6 clase 
primare, sofia acestuia, Bärtä Märicufä a lui 
Mihai, de 24 ani, analfabetä şi Mic Ion a lui 
Grigor de 55 ani, analfabet, a fost stenogra- 
fiată de studentul în filosofie, Neacşu Du- 
mitru, membru în echipa trimisă de Funda- 
ţia Culturală Regală „Principele Carol” să 
activeze pentru ridicarea culturală a satului 
Moiseni din Tara Oasului, 

2) Moiş Tafaie a Petrii Irincäi — sofia lui 
Baltă Grigor. 


45 


Numai spiritu' inälfazä la cer. Trupu' îi pä- 
cătoasă, pemintească parte, Acolo la cer se 
"nölfeazi spiritu", Eu aşa am aflat din Scrip- 
tură scris, apoi Scriptura este adevărată...” 

„O samă de oameni acolo unde au murit, 
şi-au vărsat sângele, şi acolo îl poartă noap- 
tea duhurile necurate... Că noaptea este a du- 
hurilor necurate, Ele au putere in timpu' 
nopţii, Nu-i nice iertat să umble omu' noap- 
tea, Acolo unde'l ajunge sara, să stee pe loc 
şi să-şi facă foc ori şi unde ar hi şi dimi- 
mineafa să pornească încotro are de mars.,, 
Se 'ntâmplă cu el oriceva... Vede oriceva”, 

— Ce vede ? 

M. N.: — „Apoi unu' de-o murit, o văzut 
Omu' nopţii”. 

— Unde l-a văzut pe Omul nopţii ? 

M, N.: — „Nu ştiu unde |" 

M. L: — „Aici l-o văzut la Gica lui Co- 
buf, cum treci balta |” 

— La ce orä? 

M. N.: — „D'apăi cine ştie la câtu ora? 
Noaptea |..." 

— Cum era? 

M, |.: — „C'apoi nu putem şti...", 

M. N.: „Făptura aceea... nu putem şti. 

Cum scrie la Scriptură că sägetä grozav“. 

— Dumneata spuneai că n'a putut să-i 
vadă capul ? 

M. L: — „Dal Asa o fost de'nalt”, 

M. N.: — „Aşa o spus că era de fäpura 
unui om, dar..." 

— Unde l-a întâlnit? 

M. N.: — „D-Voasträ nu cunoastefi, spre 
Mare Gheorghe Hodoghii la piatra morii, 

lângă cărarea aceia, pe-acolo 1-o întâlnit”, 

— Ce făcea Omul nopţii ? 

M. N.: — „Omul o stat acolo lângă piatră”, 

— De ce? 

M. N.: — „Acolo poate o avut mai mare 
putere". 

M. L: — „Acolo nu-i nice curat" 

— Cum, nu-i nici curat ? 

M. N,: — „O fost ceva giurământ strâmb". 
„Unul zice pe-aici, altu'zice mai p aici, Dom- 

nul, judecător spune: „Faceţi giurämänt I" — 
„Păi da' nu-i drept?" — „Da, dar e drept 
pe unde zici dumneata ?“ Celălalt gândeşte 
că e cum spune el şi aşa se strică treaba“, 

— Ei, acolo vine Omul nopţii ? 

M. N.: — „No, acolo umblă necuratu’ 
sohan |“ 

— Păi omul nopţii e necurat? 


www.dacoromanica.ro 


46 


M. N.: — ,Se"nfelege 1" 

— Unde se ducea omul acela ? 

M. N.: — „La moară”. 

— Şi ce-au vorbit? 

M. N.: — „El nu vorbeşte nimic ! 
că-l omoară dacă vorbeşte !" 

M. L: — Ali lua graiu’ !“ 

M. N.: — Ala-i împuternicit cu duhurile 
în timpul nopții, o zäs cătă omu' acela care 
o mărs, că altădată când o mai umbla noap- 
tea să ia bota în mână... Era aşa ca de-aici 
pâna'n malai (circa 20 m.) Omu' venea din 
sat, venea spre cas', Când o sosit acasă, 
omu' cela sta." 

— Ce făcea? 

M, N.: — „Sta'naintea casii I" 

— Cum, venise inaintea lui ? 

M. N. : — „Până'n odor (curte).“ 

— A strigat cumva după el? 

M. N.: — „Nu, n'o zâs nimic”, 

— Dar altcineva nu l-a mai văzut? 

M. N.: — „D'apoi altu' nu decât ăla care 
o murit“, 

B. M.: — „Păi nu se spune, nu se ia aşa 
la besăzi, Dac'ai văzut aşa, nu spui la ni- 
meni“. 

M. N.: — „Eu am văzut, veneam de-aici 
dela crâşmă. Era cam pe la 12 noaptea. 
Apoi niciodată n'am văzut spaimă ca atunci, 
de-atunci n'am avut aşa spaimă. Cum am 
venit de acolo sunt două bălți, (Se aşează 
în mijlocul drumului şi desenează cu febri- 
litate şi emoție situaţia locurilor), Am trecut 
balta'ntâia. Asta e balta întâia şi aci e alta, 
a doua baltă, Aici când am sosit, aici era un 
pom, un par, aici între bălți. Când am agiuns 
aici la baltă era o cărare. Cum am venit eu, 
cum am agiuns aici la baltă, lângă pomul 
acesta, era încă un pom, un nuc, Nu era aşa 
prea departe, ca până în gard (4 m.). Acolo 
erau doi feciori de oameni, ca doi feciori 
tineri, ca aestia cum a fost al Văsiii a Ti- 
lichii şi Ion a Petrichii. Da’ eu am venit pe 
carare spre ei, Ce sä fac ? Eu vändusem 
casa Tomii (?) Gändesc cä vrea sä mä lozeascä 
pe mine, da’ n'am avut nici-o frică, De bună 
seamă că vor sa mă lozască, ori să mă taie! 
Şi am mers aşa., Când am fost pornit eu 
de-am trecut din dreptu' pomilor, pomii au 
rămas cum e aici, Eu am cotat (observat cu 
atenţie) şi mi-am adus aminte că astea e du- 
huri necurate, şi îmi iau clopu' din cap, da, 
cu ochii spre ei, şi mi-am făcut cruce de 


„Poate 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


trei ori, Când am gătat de făcut a treia oară, 
o şi pchierit din ochi si nu i-am văzut mai 
mult, Apoi am venit spre casă pe cărare, 
N'aveam nicio greață (teamă), numai aci m'am 
gändit că să nu mö lozească dacă o hi oa- 
meni curafi. Dupăce-am făcut semnu' crucii, 
că crucea are pasatănii, sabia satanii, după- 
ce-am plecat de-acolo câţiva paşi, mi-o zinit 
greafä, aşa că n'am ştiut că viu pe cărare, 
aşa m'am ingrefosat (ingrozit). Aşa spaimă 
cum numai Dumnezeu ştie | Acasă n'am putut 
face nimica până ce nu s'o dus greafa aceia“,,, 

— Mult e de-atunci ? 

M.N.: — „Sunt vreo şapte-opt ani. O 
fost p'in anu, 26-27“, 

— Ai zis ceva când ţi-ai făcut cruce? 

M. N.: — „Nu, n'am zis!" 

— Către M. L: Dar dumneata ce spuneai 
de cruce? 

M. I: — „Eu zic că, crucea drept aceia 
e cruce, că crucea îi sabia satanii şi taie pe 
satan acarcind, ori ziua ori noaptea, când oi 
fa" cruce nu te temi, Crucea s'o'ntorci ori- 
cum, tot dreaptă este. Cum o'ntorci, ori aşa 
ori aşa, tot dreaptă este". 

— Cum vine asta? 

M. L: — „Pentrucă este adevărat, Crucea 
lui Dumnazău, a lui Cristos, Şi eu am väzut |...“ 

— Ce-ai văzut? 

M, L: — „Am văzut în copilărie aşa ca 
un cal alb... adică necuratu' o fost! Am fost 
aşa la lucru, că noi am fost ‚doi cotingani 
(flăcăiandri), Noi nu ne-am ştiut teme, Eram 
ca de 17 ani. Eram pe Corneasca noaptea şi 
am văzut aşa ca un cal alb, Da' n'am ştiut 
noi de spaimă, da' s'o arătat aşa inaintea 
noastră, Noi täfi am fugit pe dealuri până am 
stat aşa noaptea cine ştie cünd”... 

— Aţi spus ceva? 


M. L: — „Noi n'am zis nimic |“ 
— Unde-afi fugit ? 
M. |.: — „Am fugit la colibă... Noi am 


vrut să prindem raci. Prins-am mulţi da’ ne 
muşca, că era bătrâni. Noaptea fes racii afar' 
la păscut, Era noaptea, Ami n'aşi mai mere 
cât îi lumea!" 

— De ce? 

M. I: — „Amă mă dor chicerele!), Apoi 
am văzut aşa ceva cum nam mai văzut şi 
n'am mai auzit, Am auzit apoi, o venit din 


1). Nu s'ar mai duce de groază, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


vârfu' copacului, gândeai că-s zece chietre 
de moară, O zinit de-acolo din copaci. 
— Unde erai dumneata ? 


M. L: — La lucru noaptea. Am tăiat me- 
tere — clofter | 

— Şi? 

M. L: — „Si ne-am späriet şi ne-am dus 


de-acolo, Am fost mai mulţi. El o fost cu 
coconu lui şi eu cu alt cocon (copil). Era 
noaptea, Ne-am fost lăsat de lucru, ne făceam 
de mäncare... Apoi o pchicat aşa oriceva de 
sus... N”o pchicat nimică, numai ne-o pörut 
nouă, c'o făcut zugăt mare, o făcut zgomot: 
euträmur... Am fugit care'ncotro şi am făcut 
foc. Mai mult n'am mai auzit.” 

— De Fata pădurii ce ştii? 


M. L: — „Tăt duh necurat!” 

M. N.: — „Cel mai tare duh necurat“. 
M. L: — „Cel mai tare duh necurat!“ 
M. N.: — „Aceia dacă'ntâlneşte pe om 


pe hotarä, il duce hät...” 
— Cum aşa? 


M. N. : — ,Horeşte (cântă) fără'nţeles...” 

— Cum spune? 

M. N.: — „Asa, lung, de gândeşti că gla- 
sul nu-i de om: „luuäääl.." ca o maşină 


(locomotivă)... Se duce pe hotaru' domnesc 
pe cercuar, Adică judefu’ ăsta, judeţu' Sät- 
mar cu judeţu' Maramurăş-Sighet. Hotaru: 
aşa mer'e cum mer'e drumu' aici, cu holmuri 
dese...” 

— Ce face Fata pădurii acolo ? 

M, N.: — Acolo doarme |... Fata pădurii 
te-ar omori dacă te-ar prinde. Te-ar omori |..." 

— E îmbrăcată ? 

M.N.: — Păi numai 
văzut n'am văzul-o !" 

— N'a văzut-o nimeni de-aici ? 

M. N.: — „Numai bătrânii au văzut-o, 
Dacă vă adunaţi cu cei de 70-80 ani... Am 
auzit şi eu mai an pe hofar, da"am fugii... Am 
văzut Fata pădurii venind de la Bixad, cum 
fugea nəaptea pe hotar, da" am fugit că mă 
temeam că m'o duce!“ 

— Unde să te ducă? 

M. N.: — „Are casă! 
te afli slut cumva”. 

— N'a dus pe nimeni? 

M. N.: — „De-aici nu!“ 

— Dar in alte părţi? 

M. N.: — „Am auzit c'o luat pe unu'.. 
O adormit, s'o stins focu" şi-o venit duhu'. 
L-o omorit, l-o ucis“, 


am auzit, dar de 


Öri te duce, ori 


47 


— Cu ce l-a ucis? 

M. N.: — „Păi are aşa pulere, când cu 
gându' acela omoară, are oriceva väntos... 
Dacă dă un vânt peste om, îi gata... 

— Dar cum este casa Fetii pădurii ? 

M, N.: — „Păi stâncă de piatră. Piatra, 
unde cocoşii nu cântă şi nice oamenii nuprea 
umblă... În chietre seci. Aşa e duhu' că dacă 
dormi, te trezeşti numai cu o greutate, te 
amorteste. Da" D-Voastră poate n"afi văzut 
aşa ceva. D'apoi se'ntâmplă 
acolo ori om ori dobitoc, apoi acela se 
bagă'n el, ori în mână ori in picere, ori ii 
omoară difel. E ca un vânt rău”. 

— Păi vântul rău, e tot una cu Fata 
pădurii ? 

M.N.: — „Tăt aceia-i |” 

— Dar Omul nopţii? 

B. M.: — „Şi ăla tät necuratu', că cel 
ce-i curat nu umblă noaptea. Duhurile celea 
nu ştim că cum Dumnezău' lui este, Cum 
este necuratu' care iese din mormânt! Cine 
ştie că cum 1?" 

— Care anume duh necurat ? 

B, M.: — „Acelea simt multe !”,,, 

M. N.: — „Acelea se numesc borsocii, 
acelea care umblă cu lumină,“ 

— Este careva om carea văzut borsocai? 

M. N.: — „D'apoi după ce moare, anume 
iese din temeteu, din cimitir, lumina ceia 
albă. Aşa o umblat la podu' acesta al căii 
ferate | De acasă îl vedem, Aici ar hi fost 
moarie grozavă. O vinit cociea (tren mic) si 
l-o aruncat sub pod, i-o rupt mänurile, şi 
picerile. Era un copil... Apoi de-atunci umblă 
borsocăi acolo. Aceia este aşa, că tăt se 
aprinde şi se stinge, aşa vedere slăbanoagă. 
Când cofi (priveşti atent), apoi se stinge“. 

— De unde iese? 


că dac"ar hi 


M. N.: — „Păi zic că numai de-acolo, din 
mormânt”, 

— Care om este borsocău ? 

M. N.: — „Aceia nu se ştie, numai femeia 
poate şti, Noaptea se bagă duhu" in el“, 

B. M,: — „Ala face din el siece se 
pot fa’”, 


M. N. :—,Vine aşa cum ai aprinde spirit 
(spirt), ca un fel de benzină, aşa formă. Are 
puterea diavolului, da' are putere mai mare“. 

B. M.: — „In tät felu' se poate fa’: cal, 
om. Duhurile simt de multe feluri, că duh 
necurat este vântu' rău, care poate să rumpă 
orişice în lume. Acela când e noaptea in- 


www.dacoromanica.ro 


48 


ourată, când plouă, atunci umblă. Atunci e 
noaptea grea“, 

— Ce fac atunci? 

B. M.: — „Umblă, 

— Bine, dar ce fac? 

B. M.: „Dacă D-Voasträ dormifi de greu, 
ori eu, păi suge sânge din om. Se pune ori 
pe mână, ori pe picere, numai dimineaţa 
afli că ce ţi-o făcut. Da" nu suge aşa să 
moară omu‘." 

— Altăceva nu mai face ? 

M. N.: — „Te rdidce" tätä noaptea. Asa 
o fost cu a lui Oboroc, da' acela n'o avut 
mintea'ntreagă. Nu cunoşti locu' că cum este. 
Nu te poţi orienta. 

— Cine s'a făcut borsocău de-aici ? 

M. N.: — „Numai care este adică lu- 
natic." 

— Păi sunt oameni lunatici ? 

M. N.: — La noi nu simt. O fost unu' 
Gica a Griguţii, ăla a fost borsocău, cu ăla 
n'o Stat nici femeia. Că n'o ştiut nici femeia 
decât dupăce s'o căsatorit, atunci s'o despărţit 
c'o văzut că e borsocău“, 

— Cum a văzut? 

M. N.: — „O văzut că n’are"... 

— Trăeşte femeia ? 

M.N.: — „Apoi e Märicufa, sora lu’ 
Şomle Ion“. 

— Dar am auzit că sunt în alte sate oa- 
meni cari, după moarte se fac borsocăi de 
foc (Draguş-Făgăraş) ? 


eu nu ştiu ce cotă“, 


M. N.: — „Aici nu, n'am auzit”, 
— N'o luat foc aici nici o casă? 
M. N.: — „Aia, nu!” 


Este evident că textul poate prezenta la- 
cune şi obscuritifi cari ar necesita expli- 
cafii şi completări. Deoarece n'am urmărit 
decât să dăm un exemplu concret referitor 
la acest aspect al mentalitäfii satului şi la 
existenţa acestei lumi spirituale — inväluitä 
într'o atmosferă mistică, fluidă, cu infinite 
putinfe de transformare, cari depăşesc şi con- 
trazic legile logice şi raționale ale fenome- 
nelor naturale, cari provoacă si intrefin o 
intensă trăire emoțională (spaimă, groază) — 
ne-am mărginit să subliniem doar elementele 
pe cari această convorbire le pune în evi- 
denţă. 

Pe baza acestor elemente, cercetarea 
noastră s'a întins la alte împrejurări şi ex- 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


perienfe concrete personale, de unde noi 
trăsături au venit să adâncească însuşirile 
fizice şi morale ale acestor fiinţe, ca şi ro- 
lul lor activ în viaţa socială a satului, Vom 
încerca, într'un articol viitor, o conturare 
mai precisă a acestor reprezentări colective, 
urmărind problemele pe cari acest plan de 
mentalitate — cu rădăcini adânci în spiritu- 
alitatea celor mai indepărtate timpuri din 
trecutul existenţei noastre umane — le ridică. 
Vom face atunci o analiză mai susţinută prin- 
tr'o documentare mai întinsă, referitoare la: 
atmosfera emoţională pe care apariţia acestor 
fiinţe o deslänfuie 1); dualitatea de natură 
şi existenfele mixte: animal-om, animal-spi- 
rit, om-spirit ; fluiditatea acestei lumi şi pu- 
tinfele infinite de transformare în două sen- 
suri ale acestor fiinţe supranaturale; feno- 
menele naturale explicate prin intervenţia 
lor, ca şi amestecul lor în domeniul faptelor 
morale ; formulele, practicele masice şi ba- 
rierele (apă, foc), utilizate pentru îndepăr- 
tarea lor, pentru neutralizarea efectelor fap- 
telor săvârşite de ele, sau pentru aservirea 
acestor forţe intenfiunilor, scopurilor şi fap- 
telor omeneşti, Adică elemente cari ne pun 
în legătură cu forme de viață primitivă, 
constituind totuşi fundamentul pe care s'a ri- 
dicat mentalitatea noastră civilizată, 


Gh. Focşa 


O VIZIONARĂ BUCOVINEANĂ 


Oameni care au avut prilejul să stea 
de vorbă cu Dumnezeu, cu sfinţii şi cu ingerii, 
nu sunt atât de puţini, cât s'ar crede, prin sa- 
tele româneşti. Si dacă n'au avut toţi parte 
de „fenomenul Maglavitului", cât de duiosi 
nu sunt unii dintre ei İ lată de pildă, Catrina 
Ursu din satul Fundul Moldovei, care a avut 
trei „vedenii”, trei „leşinuri“ şi a văzut la- 
dul şi Raiul] De atunci nu mai are decât o 
singură dorinţă: să ajungă sfântă şi mucenică 
şi să nu-i putrezească oasele după moarte, ca 
să o cunoască şi cei ce astăzi nu cred in ade- 
vărul spuselor ei. Rugăciunile şi le începe în 
fiecare zi la ora 6 dimineața şi le spune, in 
Sura mare, bătând mătănii şi plângând în ho- 
hote, până la ora 10. Din gura ei, curg fără 


1) Ceace L&vy-Bruhl numeşte „categoria 
afectivă a supranaturalului”, 


www.dacoromanica.ro 


H. H. Stahl: O vizionară bucovineană 


Catrina Ursu, în faţa chiliei ei de rugăciune 


www.dacoromanica.ro 


VƏSVZANİVVİO3İ 4IDÖTİÖİƏÖS 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


H. H. Stahl: O vizionarä bucovineanä 


Catrina Ursu în rugăciune 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCĂ 


incetare versuri de o fermecătoare factură 
populară. Blânda ei manie religioasă, o face 
depozitara nesecată a întregii vieţi religioase 
populare, aşa cum este ea în fiinţă in această 
parte a ţării, pe temeiul „cărţilor“ „epistolii- 
lor“ şi a tezaurului de legende hagiografice, 
cu sau fără influenţe mai vechi bogomilice. 

Catrina Ursu se.roagă pentru ea, pentru 
ai ei, pentru împărați şi conducători de oaste, 
pentru oamenii prea fericiţi ca să se gândească 
singuri la Dumnezeu, pentru cei aflaţi în ne- 
norocire, bolnavi şi săraci, pentru vitele omu- 
lui şi steţuitoarele câmpului, pentru păduri, 
pentru ape, pentru grâul care se trudeşte să 
crească in holde, pentru tot ce viefuieste si 
deci suferă pe acest pământ. Uneori, frăge- 
zimea şi sfinfenia simfämintelor ei, par a in- 
trece chiar şi pe aceia a „Florilor“ Sfântului 
din Asisi : 

lată un scurt fragment dintr"o rugăciune a 
ei, pe care am stenografiat-o cândva, în Au- 
gust 1928. Am numai părerea de rău că ste- 
noğrafierea unui text țărănesc, nu poate reda 
credincios dialectal, vorbele spuse, ci numai 
vorbele ele İnşile, in insiruirea lor sintaxicä. 
Piere astfel din textul acesta al Catrinei Ursu, 
ceva din farmecul „dulcilor ei cuvinte“ spuse 
in grai bucovinean. 


Am auzit rugăciunea de trei ori de pe 
olaltă. Au venit doi sfinţi, îmbrăcaţi in vest- 
minte, ca preoţii şi cu sfintele cărţi, cum este 
psaltirea. cu semnul sfintei cruci pe partea 
pe din afară şi o cărticică, cum este asta de 
mare: ca cum ai pune două degete: atât de 
lată a fost. Şi cărticica aceia, o deschidea în- 
gerul şi mi-a dat-o. Dar în vis. Mi-a dat-o în 
mână. Până ce vorbea cu mine, o ţinea în 
mână şi acele cuvinte îi ieşeau din inimă. Din 
inimă vorbeşte şi eu spun din gură, ce vor- 
beşte din inimă *). 


Auziţi-mi Doamne glasul gurii mele 
Rugându-mă şi ieu cu jele, 
Dimineaţa sculându-mă, 

Şi ziua umblând. 

Și sara culcându-mă, 

La cină cinând. 

Nici-odată Doamne nu voi uita /: 
Până când capul în sus mi-o sta 


*) Insemnäm prin semnul (&) mătăniile şi 
prin // hohotele de plâns. Repetările întocmai 
prin /:). 


49 


Şi viaţă mi-efi mai da (&). 

Că am cunoscut Doamne mila ta 

Şi cunosc Doamne mila ta 

Să cunoaşte mila ta i 

Că a fost şi este mare şi nemärginitä şi 
nemăsurată. Indurä-te şi ne iartă şi nu 
ne scrie la pedeapsă pentru mulţimea 
păcatelor ce le-am greşit in viaţa noastră, 
pe pământ, din tinerefele noastre şi până 
la bătrâneţe şi cu cngetul şi cu gândul 
şi cu cuvântul şi cu lucrul şi cu fapta 
şi cu ştiinţă şi fără de ştiinţă (&). 

Sculaţi-vă Doamne din somn şi nu durmifi 

Glasu mieu de rugăciune ca să mi-l auzifi 

Si in cer ca să mi-l primiţi (&) 

Şi în cer ca să mi-l bogoslovifi 

Şi in cer ca să mi-l sfinfifi (8) 

Cu aista har şi cu aista dar sfânt, ca să-mi 
petrec viaţa mea şi zilele mele câte 
le voi avea pe pământ 

Rugăciune dzicând şi dzi şi noapte (&) 

Şi până la moarte pentru a tutulora viaţă şi 
sănătate (&) 

Şi iertare de păcate 

Şi dzile delungate (&) 

Intoarcefi-vä Doamne urechile cele sfinte 

Si vä plecafi-vä urechile cele sfinte 

Sub ale mele dulci cuvinte (&) 

Care le-am dzis şi le dzic şi astăzi şi de 
astăzi inainte (&) 

Orişi pentru cine 

Ca şi pentru mine. 

Intindefi-vä Doamne braţele cele nalte şi cu- 
rate (&) 

Şi luminaţi, să mă cuprindefi, de bună (&) 

Şi de mucenică casă m"avefi 

De bună şi de mucenică ca să mă primiţi 

Puterea sfântă ca sa mi-o daruifi (8) 

Gurile noroadelor ca să le potolifi 

Cum veţi şti şi cum veţi indura 

Că eu nu mai am Doamne a vă învăţa 

Trimiteţi-ne Doamne multă milă pe pământ 

Pentru al mieu dulce cuvânt 

Şi pentru a mea rugaciune care am Inväfat-o 
şi o dzic 

Trimiteti-ne Doamne spiritul cel sfânt 

Şi îngerii (&) pe pământ 

Ca să ne poarte de gând 

In viața noastră cât avem de trait 

Care să n'aibă putere ca să ne sminteasca 
din credinţă duhurile cele rele (&) că 
de n"ar fi umblat, Doamne, de-amult 
cei răi pe pământ, 


www.dacoromanica.ro 


50 


Norodul în credință nu s'ar fi smintit (&) 

Şi ar fi finut legea şi credinţa până'n ceasul 
de sfârşit, 

Demonii cei răi pe pământ de n'ar umbla, 

Norodul nu s'ar înşela 

Si ar face fiecare voia ta 

Şi fiecare ar face faptele cele bune (&) 

Și iată rău nu ar mai fi nime, 

Iată, mă rog, Domnul, ca să-l pustiifi 

Si impärafia cerului ca s'o lărgiţi 

Şi cu sfântul bine, ca să indesifi (&) 

Trimitefi-mi Doamne pe Sfântul Inger Ar- 
hanghel Mihailă şi pe Sfântul înger 
Gavrilă (&) ca să vie la mine până ce 
trăesc pe lume 

Să-mi dăruiască 'nfelepciune (&) 

Să mă înveţe 'nväfaturi bune 

Până ce sunt în viață pe lume (&) 

Invafafi-mä Doamne cât sunt desteptatä 

Si is cu mintea uguratä 

Ca sä fin minte ce mi-fi spune 

Si ce mä’fi inväfa pe mine 

Ca să İnvat norodu de pe lume 

Ca să facă fapte bune 

Să nu-i gasească sfârşitul în păcate 

Si într'acele rele fapte. 

Să-i gasească in faptele cele bune 

Pe fiecare după nume. 

Că pe ceia lume Doamne, 

Nu se poate mântui nime de greşele 

Că acolo, Doamne, nu este vorbire, 

Nice mântuire. 

Aice cu toţii Şi cu toatele am greşit 

Şi aice se cuvine de mântuit, 

Si aice Doamne gresim 

Si aice se cuvine să ne mântuim, 

Şi aice Doamne dacă om greşi, 

Ca să ne putem mântui 

In viaţă cât om trăi. 


Doamne iertafi 

Cum a-ţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
cete de îngeri 

Primifi-mi Doamne rugăciunea şi dela mine 

Până ce sunt în viaţă pe lume 

Şi veţi îndura şi-mi veti dărui zile, 

Cum a-ţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
cete de sfinţi (&) 

Primiti-mi Doamne rugăciunile pufintele si 
dela mine 

In viaţă până se tröletc pe lume (&) 

Cum ai primit Doamne rugăciunea tutulora 
cete de mucenici (&) 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Primiţi-mi Doamne in toată viața mea rugä- 
ciunile şi de la mine 

Până ce trăiesc pe lume (&) 

Tot de sfinte şi de bune 

Cnm aţi primit Doâmne rugăciunea tutulora 
prooroci pe pământ 

Şi noroade in credinf’ai dăruit (&) 

Cum aţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
oşti de-a tale 

Care i-ai îndreptat pe bună cale (&) 

Primifi-mi Doamne rugăciunile şi de la mine 

Până ce trăiesc pe lume (&) 

Cum aţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
cete de martiri 

Care bine aţi voit a ni-i da prieteni 

I-afi primit în viaţă cât a trăit (&) 

Cum aţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
mironosifelor 

Primifi-mi Doamne si 
dela mine (&) 

Până ce trăiesc pe lume 

Tot de sfinte şi de bune 

Cum aţi primit Doamne rugăciuuea tutulora 
cete de fecioare 

Care fecioria lor şi-au ţinut 

Până in ceasu de sfârşit (&) 

Şi voia vi-a făcut în vremile de dimineaţă 

Primifi-mi Doamne rugăciunea pufinticä şi dela 
mine (&) 

In viaţă cât trăiesc pe lume 

Tot de sfinte şi de bune (&) 

Cum aţi primit Doamne rugăciunea tutulora 
cete de mucenice (&) 

Primifi-mi Doamne rugăciunile şi dela mine 

In viață (&) până ce trăiesc pe lume (&) 

Tot de sfinte şi de bune 

Cum aţi primit Doamne rugăciunile tutulora 
cete de sfinte, 

Primifi-mi Doamne şi ale mele dulci cuvinte 

Care le-am dzis şi le dzic 

Şi astăzi şi de astăzi inainte 

Şi dzi şi noapte 

Până la moarte 

Intr'a tutulora viaţă şi sănătate 

Şi iertare de păcate 

Şi dzile îndelungate. 

Cum aţi primit Doamne 'rugăciunea Sfintei 
Duminici 

Si a sfintelor slujbe care s'o facut şi se fac 
pe la biserici şi pe la sfinte mână- 
stiri (&) 

Din lumea-aiasta şi legea aiasta creştinească, 

Cum aţi primit Doamne rugăciunea Sfintei 


rugăciunile pufintele 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


luni, început a săptămânii (&) şi a tu- 
tulor sfintelor dzile câte sunt săptămâna 
şi a sfinţilor şi sfintelor (&) şi mucenici 
şi mucenice 

Primiţi-mi Doamne rugăciunile şi dela mine 

In viaţă până ce trăiesc pe lume 

Tot de sfinte şi de bune. 

Cum aţi prlmit Doamne rugăciunea mirono- 
sifelor 

Şi a fecioarelor şi a celor ce trăiau in văduvie 

Şi aceleia tinere (&) care au băgat-o in cup- 
toriu cel de foc (&) ca să ardă. 

Şi a celor 44 de sfinţi (&) 

Primiţi-mi Doamne puţintica rugăciune şi de 
la mine 

In viaţă până ce trăesc pe lume (&) 

Tot de sfinte şi de bune. 

Cum aţi primit Doamne rugăciunile curvari- 
lor şi a tâlharilor 

Şi acei doi bani ai văduvei 

Primifi-mi Doamne rugăciunile pufintele si 
de la mine 

Tot de sfinte şi de bune (&) 

Cum aţi primit Doamne rugăciunile vădanei 

Şi a celora doi feciori a vădanii 

Si a luat trimisu lor punga cu banii de 
cheltuială (&) 

Şi le-a hrănit pe dânsele şi le-a imbrăcat 

Şi de gând le-aţi purtat 

Ce s'a cerut de la cer 

Aceia le-aţi dat 

Că în cer Doamne sunt toate averile (&) 

Şi puterile şi toate câte o trebuit pe pământ 

Şi câte trebuiesc pe pământ 

Şi câte or trebui pe lume 

Hi dărui şi norodul iară îţi dărui. 

Scoate Doamne robii de la robie 

Şi scäpafi-ne Doamne pe noi creştinii şi creş- 

tinele de la datorii 

Alicia cât trăiesc pe pământ (&) 

Maica Domnului ca să miluiască 

Şi să ajute să ne sporească 

In toată viața noastră (&) 

Dăruiţi-mi Doamne şi mie 

Rugându-mă Maica Domnului ţie 

Pungă cu bani ca să am să ia oamenii de de 
cheltuială, cât trăiesc pe lume 

Şi să am de unde face bine 

La cei näcäjäfi şi näcäjäte de pe Inme. 

La vădane, la şchiopchi, la orbii care strigă 
în urma noastră ca să-i miluim. La copii 
fără de părinţi care a rămas în lume 
scärbifi şi se aşteaptă miluifi (&) 


51 


Dä-mi Doame si mie si Maica Domnului sä-mi 
dea de unde le da. 

Bucurä-mä si pe mine ca 
bucura (&) 

Şi cu acele bucurii, ca să pot Doamne ca 
să fac şi eu voia ta. (plânge: &&) 

Şi faptele cele bune ca să fie primite si 
a mele rugăciune (&) 

Tot de sfinte şi de bune. 

Cum v’afi îndurat Doamne şi Maica Domnu- 
lui şi aţi trimis la cele două fecioare 
a vădanii (&) cunună de flori şi le-aţi 
pus pe capu lor (&&) 

Si le-aţi scos pe dânsele de la gară şi de 
la ocară şi de la ruşine (&) 

Scoteţi-mă Doamne şi pe mine 

Dela sară 

Şi de la ocară şi de la ruşine 

In viaţă până ce trăiesc pe lume (&) 

Vino, mäicufä 3 lui Isus Hristos şi a noastră, 
cum a voit ca să mă miluiască 

Şi mie dar ca să mă dăruiască (&) 

Vino te rog la minepână ce trăesc pe lume 

Şi imi därueste multă'nţelepciune (&) 

Şi mă învaţă rugăciunile ale sfinte ca să fie 
bnne 

Şi-mi dă Maică a Domnului şi mie, o 
fidulicä mititică, scrisă cu slove de aur 
(hohot de plâns) 

Si mi-o därueste mie ca să 
cartea ca să inväf (&) 

Cu gura mea să pot ceti şi cu mâna mea 
să pot scrie 

Şi trimite în toate părţile 
curie (&) 

La tot norodul de pe pământ 

Şi la toate năţiile lui Dumnezeu cel sfânt 

Ca să se minuneze şi să se inlioradze 
şi'n legea lui Isus Hristos (hohot) 

Fiu lui Dumnezeu ca să se boteze 

Ca să trăim toţi şi toate 

Până în ceasul cel de moarte 

Aiastă lege, laolaltă să putem petrece 

Biserica ca s'o păzim 

Pe Isus Hristos ca să-l cinstim 

Pe sfânta Duminecă ca s’o omenim (&) 

Fericifi şi fericite ca să trăim 

Şi pe sfintele Miercuri şi pe sfintele Vineri 
ca să le cinstim şi să le omenim, 

In viaţa noastră până ce trăim 

Cu post şi cu rugaciune 

Şi cu cuvintele noastre cele bune 

In viaţa noastră cât om trăi pe lume, 


să am cu ce 


indefesc 


din lume bu- 


www.dacoromanica.ro 


52 


Nu vă luaţi Doamne darurile de la mine 
In viață cât trăesc pe lume 

Nici vedeniile 

Nici străluceniile 

Nice cununa credinţei (8) 

Nice poclonul 

Nice crucea 

De la mine în viaţa cât traiesc pe lume (&) 
Că aieste daruri curate şi luminate 


M'o adus şi mă aduc şi m'or aduce la 
fapte bune, 
De n"aşi vedea Doamne darurile tale n'aşi 


umbla pe asta bună cale (&) 

Pe astă cărare sfântă 

Care pentru mucenici 
dăruită 

Darurile tale Doamne, de nu l-aşi vedea 

Uimeşte tare credința mea 

Că bine Doamne aţi voit. (8) 

La rugăciunile din tinereţile mele m'am 
silit (informatoarea plânge cu hohote 
fără oprire) 

Şi cu dragoste în inima mea le-am primit (&) 

Si în toată ziua v'am cinstit după cum vi 
s'a cuvenit 

Şi în toata ziua v'oiu cinsti 

In viața mea cât voi trăi 

După cum vi s'a cuveni 

Ca vedeţi Doamne şi credeţi Doamne: 

Ca un stâlp neclintit am stat 

Si din tinerefele mele m'am rugat (&) 

Ca să scoatem norodu de la păcate şi de 
la munci şi de la iad (nu se aude din 
cauza plânsului) 


şi mucenice a fost 


Stau dziua şi noaptea şi mă rog 

Cu fata Doamne ca să vă întorc (&) 

Ca un stâlp neclătit oi sta 

Şi în tot una vreme m'oi ruga (&) 

Pentru toată zidirea ta 

Şi pentru cei buni, Doamne şi pentru cei răi 
Că suntem Doamne fii tăi (&) 

Şi pentru cele rele şi pentru cele bune 

Că suntem zidite de tine 

Nu ne trimiteţi Doamne pedeapsă pe lume 
Pentru a mele rugăciune 

Nu ne trimiteţi Doamne scumpete pe pământ 
Pentru al meu dulce cuvânt 

Şi pentru a mea rugăciune (&) 

Care am inväfat-o Doamne şi care o dzäc 
Nu ne trimite Doamne oşti pe pământ 
Pentru al meu dulce cuvânt 

Nu ne trimite Doamne holeră pe pamânt 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Nice ciumă pe pământ 

Pentru al mieu dulce cuvânt (&) 

Şi pentru a mea rugăciune care am învăţat-o 
şi care o dzâc 

Că vedeţi Doamne şi credeţi 

Eu la şcoală n'am umblat 

Şi carte n'am învăţat 

Cu dragostea m'am rugat 

De multe ori m'aţi ascultat (&) 

Şi cu dragoste Doamne mă ros 

Cu faţa ca să vă 'ntore 

Şi cu toată dragostea în toată una vreme 
mă închin (8) 

Ca să vă fac voia deplin (&) 

Şi dzâ şi noapte 

Ca să vă fac voia până la moarte, 

Că m"afi scos de la beteşugurile toate 

Si m"afi bucurat cu aiastă viață fericită şi cu 
sănătate 


Isus Hristos fiu lui Dumnezeu la tine imi 
este nădejdea 

Şi la tine nädäjduesc 

In viață până ce träesc 

Si la tine nädäjduesc viafa mea cätom träi 

Si te rog ca să vii în toată una vreme 

Cu crucea în inimă la mine (&) 

Până ce trăesc pe lume 

Ca să mă înveţi şi pe mine rngăciune 

Ca crucea ta zi şi noapte în inima să fie 

Zi şi noapte să mă mângâe. 

Duhul tău să fie în toată viața mea 

La inimă la mine şi între noroade de pe 
lume 

Ca să mă înveţi pe mine, ca să ştiu răspunde, 

Cum să fac fapte bune (&) 

Mă rog Doamne ca să mă incongiurafi 

Şi cuvinte sfinte ca să mă învăţaţi 

Ca să vestesc învăţăturile cele bune 

La norodul de pe lume 

Ca să fac voia lui [sus Hristos şi fapte bune 

Cât oi avea viaţă şi dzile (&) 

Trimiteţi-mi Doamne ista dar sfânt 

Ca să cunoască tot norodul de pe pământ 

Puterea ce mi-afi dăruit (Hohot de plâns) 

Sa cunoască norodul de pe lume că dintre 
păcătoşi şi dintre päcätoase m"afi ales 
pe mine şi m"afi trimăs ca să umblu 
prin lume (&) ca să îndemn norodul 
la fapte bune 

De n'ai fi iubit Doamne [hohot) norodul de 
pe pământ 

Pe mine de acasă nu m"afi fi pornit (&) 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Şi în lume nu aşi fi calatorit 

Şi norodul din lume şi de pe lume de nu 
L"afi iubi 

Pe mine de-acasă nu m'aţi porni (&) 

De copii mci nu m"ati despărţi (plânge) 

Nici de sofu mieu care mi l'o dăruit Dumnezeu 

Nici de fraţi, nici de surori 

Nici de cumnafi, nici de cumnate 

Nici de neamurile mele toate 

Nici de prieteni, nici de prietene (&) de pe 
pământ 

Care cu toţii gi cu toatele bine am trăit 

De toţi şi de toate m"afi despărţit 

Şi pe bună cale m'aţi pornit 

Ca să umblu pe pământ 

Ca să 'nväf noroadele care sânt 

Ca să fac voia lui Isus Hristos până în ceasul 
din sfârşit (8) 

Ca să fie-a tutulora călătorie pe iastă lume 
cât or avea viaţă şi dzile (&) 

Şi pe ceia lume să le primeşti sufletele fie- 
căruia, dupa numele fiecăruia, la bine. 

A fiecăruia la binele împărăției de acolo ca 
să hodinească şi să yeselească, totdea- 


una şi acum şi pururea şi în vecii vecilor, 


amin (&) 
H. H. Stahl 


CHESTIONAR PRIVITOR LA GRUPÄRILE 
DE COPII 


Fiind insärcinat in campaniile monografice 
ale Institutului Social Român cu cercetarea uni- 
täfilor sociale săteşti, a trebuit să mă ocup 
şi cu grupările de copii. După informaţiile 
teoretice necesare şi câteva experienţe la 
teren, am întocmit un chestionar, pe care l-am 
aplicat la Drăguş, cu rezultatele pe cari le-am 
infäfisat în Arhiva pentru Știința şi Reforma 
Socială din 1933 sub titul: Observaţii socio- 
logice privitoare la grupările de copii. Re- 
dactarea acestui studiu m"a făcut să intreväd 
noi probleme şi să simt nevoia unor cerce- 
tări mai largi. Astfel am ajuns la hotărîrea 
să împrăştiez chestionarul amintit ca să obţin 
informaţii cât mai bogate şi din cât mai multe 
părţi ale ţării. M'am adresat în acest scop 
Seminarului de sociologie (anul 1.) din Bucu- 
reşti, de sub conducerea mea şi am obţinut 
până în prezent (1934 şi 1935) 335 de räs- 
punsuri, contând în 1936 aproximativ pe ace- 
laşi număr, Publicăm acum acest chestio- 
nar ca să-l punem şi la îndemâna altora cari 


53 


ar dori sa cerceteze asemenea probleme sau 
cel puţin să dea răspunsuri. 


Instrucţiuni : Anchetatorul să nu raspunda 
din amintire sau din observaţii anterioare, sa 
cerceteze problema ca şi cum n'ar şti nimic 
mai dinainte şi să-şi noteze cele observate 
cât mai amănunţit cu putinţă. Se preferă răs- 
punsurile cuvânt cu cuvânt ale copiilor. 
Răspunsurile printr'o simplă afirmare sau 
negare n"au o valoare. Prin urmare 
anchetatorul, ajutat de chestionar, să observe 
copiii direct, să-i chestioneze câte unul, 
apoi mai mulţi deodată, despre aceleaşi ches- 
tiuni, notându-şi pe cât se poate cu ei de 
faţă răspunsurile. Să nu se dea decât fapte 
precise şi întâmplate, nu generalitafi sau im- 
presii. 

In chestionarul de mai jos este vorba 
numai despre grupärile de copii si jocurile 
străine de influenfa adulţilor. Prin urmare se 
lasă la o parte toate grupările constituite sub 
influenţa învățătorului sau a preotului, toate 
jocurile învăţate dela cei mari, Recreaţiile şi 
timpul liber al copiilor dau destule prilejuri 
pentru observaţiile pe cari le cerem. Când e 
vorba de chestiuni pe cari copiii nu le pot 
spune anchetatorului, să se recurgă la un 
mijlocitor. Răspunsurile se notează fiecare 
pe o foaie aparte. Ele vor fi prelucrate de 
noi, încât culegătorul să nu selecfioneze ni- 
mic din material şi să nu aibă nici grija sti- 
lului. Ne mulţumim cu câteva raspunsuri 
bune (un fapt sau două bine studiate), decât 
cu răspunsuri vagi la întreg cheştionarul, 
Fiecare relatare trebue să cuprindă numele, 
pronumele, vârsta şi clasa copilului care a 
dat informaţia, Să se noteze apoi satul şi 
judeţul în cari s'a făcut ancheta, 


nici 


Chestionar 


I. In ce fel şi cu ce prilejuri se adună 
eopiii mai mulţi laolaltă ? (Cete de joc, cete 
pentru paza vitelor, cete pentru scaldă, cete 
pentru furt din gradini, cete pentru colin- 
dat etc.) 

II. Pentru fiecare din cetele aflate să se 
cerceteze şi să se noteze mai ales ce spun 
copiii în următoarele chestiuni: 

1. Dela ce vârstă si până la ce vârstă iau 
parte la grupări ? (De când se joacă copiii 
împreună şi când se socotesc prea mari ca 
să se mai joace ?) 


www.dacoromanica.ro 


54 


2. Unde se aduna (unde se joacă, unde se 
întâlnesc, unde se duc?) 

3. Timpul în care se aduna (sarbatorile, 
zilele în cari nu sunt intrebuinfafi în gospo- 
darie etc.) 

4. După ce criterii se strâng ? De ce unii 
intră în grup, alţii nu ? Cum sunt influențate 
gruparile de copii de către rudenie, vecinä- 
tate, vârstă, clasă şcolară, sex, simpatie (duş- 
mănie şi prietenie), temperament (copiii cari 
plâng uşor şi certăreţii sunt primiţi in ğru- 
pare ?), capacitatea personală (jucauşii. cân- 
tarefii), frumuseţe etc, Cazuri de copii pre- 
ferafi şi de copii ocolifi de grupări. Să se 
arate motivele. (Pentru fiecare din chestiu- 
nile de mai sus să se dea exemple precise 
şi nominale. De exemplu: în satul cutare, pe 


ulița cutare, copilul cutare — numele, pro- 
numele. vârsta, clasa — se adună cu cutare şi 
cutare — numele, pronumele, vârsta, clasa, 


vecin, rudă, ce fel de rudă etc.) 

III, Pentru fiecare din cete să se noteze 
dacă are vreo organizaţie, dacă are conducă- 
tori. (Să se dea exemple — cutare grupă, 
cutare conducatori). Cum ajung conducători, 
prin ce însuşiri ? Cum se comportă? Dacă 
sunt respectaţi, ascultați, temufi etc, 

IV. Alte raporturi între copii. Prietenii 
(cine cu cine, în ce fel se arată, motive? 
etc.) dusmänii (cine cu cine, în ce fel se a- 
rată, motive ? etc.), bătăi (la fel), batjocură 
(porecle, nume de ocară, huidueli), relaţii 
între sexe (iubite, iubiţi, cum se manifestă, 
întâlniri, daruri etc.). Să se arate pentru fie- 
care din chestiunile de mai sus fapte întâm- 
plate numai între fete (prietenii etc.), numai 
intre bäefi. apoi între bäefi şi fete. 

V, Jocuri de copii cari cer un număr mai 
mare de părtaşi, sau mai multe echipe. Să 
se descrie exact jocul cules. (Să se alature 
eventual desene). Să se arate pentru fiecare 
joc: unde se joacă şi când se joacă — dacă 
e preferat faţă de alte jocuri şi de ce, dacă 
e preferat după sex şi dece? Cum se 
aleg pentru joc ? Formule de eliminare (cum 
e: ala-bala-portocala etc. cât mai mai multe). 
Sancfiuni pentru cei cari strică jocul (bătăi, 
ocari, formule de blestem, boicot etc.) 

(In sfârşit să se noteze orice fenomen 
asemănător celor din chestionar, chiar dacă 
nu e amintit de loc, întrucât nu l-am putut 
prevedea). 

Traian Herseni 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


CHESTIONAR PENTRU STUDIUL 
VECINÄTÄTILOR 


Dam chestionarul pentru studiul „vecină- 
tafilor" pe baza căruia a fost lucrat studiul 
publicat în Revistă, în nădejdea că il vor fo- 
losi şi alţii, 


1, Există în sat vecinătatea (Nachbarschaft- 
ul)? 

2. Câte vecinätäfi sunt? Ce nume au, din 
câte gospodării sunt alcătuite fiecare din ele? 

3. In caz că satul are o populaţie mixtă 
(români, saşi, unguri, etc.) cum sunt alcătuite 
vecinätäfile: adică sunt ele pe neamuri, saşii 
având vecinätäfi deosebite de ale românilor 
sau ungurilor, sau sunt vecinătăţi care cuprind 
şi saşi şi români? 

Locuinţele saşilor şi ale ungurilor sunt 
deosebite de ale românilor? Ce legături sunt 
între vecinătăţi, locuinţe şi neamuri. 

(Notă: să se alcătuiască o schemă sumară 
a satului în care să se arate locul de aşezare 
a neamurilor şi vecinätäfile. Se procedează 
astfel: pe schema satului se indică aşezarea 
caselor prin pătrate. Se trag limitele vecină- 
täfilor, ca să se vază câte case cuprinde fie- 
care vecinătate şi apoi se colorează casele 
locuite de români cu roşu, cele ale saşilor 
cu albastru, ale ungurilor cu negru etc.). 

4. Ce se întămpla când un localnic se mută 
pe teritoriul altei vecinătăţi ? İşi părăseşte 
vecinătatea sa de origină în favoarea vecină- 
taţii de domiciliu? Chiar când de pildă un 
român se mută intr"o vecinătate de saşi etc. 

5, Noii sosiți in sat sunt integrați in veci- 
nătate? In ce mod? 

6. Care este organizarea internă a vecină- 
tăţilor? Ce conducători au? (tată de vecini, 
casier, pasnic etc.) Când sunt aleşi, de către 
cine, cum, pe cât timp şi se atribuţii au? 

Membrii vecinătăţii au drepturi şi datorii ? 
Care anume şi cum variază : după sex, vârstă, 
meserie, avere, neam, religie etc.? 

7, Care e rostul de azi al vecinätäfilor ? 
Ajutor mutual la îngropare, la incendii, la 
munci comune, la impozite, la Biserică, la 
bresle etc, 

Descrierea complectă a modului de funcfi- 
onare a vecinätäfilor, 

Are vecinătatea un buget sau un fond co- 
mun? Cum se strânge şi cum se administrează ? 
Are vecinătatea adunări, sfaturi, case de ce- 
tire sau de petrecere? Unde, când, cum? 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


8. Relaţiile vecinätafilor între ele, cu 
instituţiile satului şi administraţia comunală. 
Se vor arata care sunt prilejurile in care 
vecinatatea se amestecă sau este folosită în 
viaţa Şcolii, Bisericii, Primăriei etc, 

9, Descrierea istorică a vecinäfäfilor. De 
când există şi cum erau organizate înainte, 
Ce schimbări au intervenit în vremea de azi ? 

10. Să se adaoge in anexă o enumerare a 
documentelor, dosarelor, condicilor, insignelor, 
emblemelor, steagurilor etc. care există la 
vecinätäfi. Dacă se poate să se adaoge copii 
după cele mai importante acte ale vecinätäfii, 
precum şi fotografii din viaţa ei. 


H. H. Stahl 


ANCHETE SOCIALE CU STRĂJERII 


La şcoala de conducători străjeri care a 
avut loc în Bucureşti în Noembrie-Decembrie 
1935, s'a pus problema străjeriei astfel: edu- 
carea într'un spirit nou a copiilor străjeri, 
este numai o parte din întregul program de 
muncă educativă, care are drept ţintă finală 
schimbarea în bine a întregii societăţi. Ca 
atare este locul să ne întrebăm de la început 
dacă putem, sau nu putem, folosi pe copiii 
străjeri la această acţiune: cu alte cuvinte 
dacă un comandant străjer este sau nu dator 
să priveghieze, nu numai pe copilul străjer, ci 
şi familia întreagă a străjerului său, La ini- 
țiativa Directorului superior al Centrului, d-1 
inspector tehnic Colonel V. Panaitescu, toţi 
elevii acestui curs de comandanţi, în număr de 
peste 60, învăţători şi învățătoare din Bucu- 
reşti, au avut deci a-şipune această problemă, 
ca temă de primă importanfä. Şi pentru căo 
acțiune asupra societăţii şi asupra familiilor 
nu se poate face cu folos decât dacă acfiu- 
nea este precedată de o cunoaştere sistema- 
tică a societăţii, d-l Comandant al Şcolii, Co- 
lonelul Panaitescu, a luat iniţiativa ca să se 
facă asemenea anchete demonstrative cu străje- 
rii, Apelând Ja d-l Profesor D. Gusti, un număr 
de 10 studenţi ai Seminarului de Sociologie, 
foşti şefi de echipă şi echipieri în echipele 
studenţeşti ale Fundaţiei Principele Carol, sub 
conducerea celui care semnează aceste rânduri, 
cum şi 6 Domnişoare de la şcoala de Asis- 
tenfä Socială şi 6 Domnisoare de la Asocia- 
ţia Creştină a Femeilor Române, au făcut în 
ziua de 7 Decembrie cercetări în mahalalele 


55 


Bucureştilor şi anume în Tei, Dudeşti, Ra- 
hova şi Căramidari. 
Planul de lucru a fost următorul: 


İndicatiuni pentru ancheta de cartier. 
1, Vizită amănunțită a cartierului, 


Nu este vorba de o simplă plimbare pe 
străzi, ci de un exerciţiu de observare siste- 
matică. Viaţa unui întreg cartier se poate de- 
duce şi din înfăţişarea lui exterioară, 

Fiecare străjer are obligaţia sa cerceteze 
şi să observe cât mai atent cartierul din punct 
de vedere cultural, biologic, istoric, economic 
etc, urmărindu-i problemele sociale de: să- 
nătate (higienă), muncă, minte, suflet, religioase 
etc., în legătură cu posibilităţile de influen- 
fare a vieţii de cartier printr'o bună organi- 
zare sträjereascä. 


Lucrare scrisă, 


a) Complectarea unei fişe cu cele obser- 
vate. 

b) Expunerea în concluzii a unui plan de 
lucru potrivit cu realităţile observate, 


2. Luarea contactului cu institufiunile care ar 
putea ajuta in colaborare munca sträjeriei. 


Sträjeria lucrând in legătură cu alte insti- 
tufii şi aşezăminte care au drept scop prive- 
Sherea familiei şi a copilului, vom căuta să 
stabilim pentru fiecare cartier, lista tuturor 
instituţiilor mai sus pomenite, cari există în 
cartier, precum şi a oamenilor de bine cari 
ar putea fi folosiţi in acest sens, 

Vizitele pe cari străjerii le vor face la 
aceste instituţii şi oameni de bine, sa aibe un 
caracter de lămurire reciprocă a muncii care 
urmează să fie tăcută şi in acelaş timp o pro- 
pagandä pentru ideea sträjereascä. 


Lucrare scrisă. 


a) Complectarea unei fişe cu lista institu- 
țiilor existente şi a celor vizitate, 

b) Expunarea unui plan de colaborare cu 
ele, 


Indicaţii pentru ancheta de familie. 


Cea mai bună unealtă de influenfare in 
bine a unei familii este vizita la domiciliu. 
Un comandant de străjeri este dator sa ţie 
legătura cu părinţii străjerilor lui. Fară să 


www.dacoromanica.ro 


56 


facem anchete in sens de descindere polifie- 
neasca, ci dimpotriva vizite de cästigare su- 
fleteasca. Comandantul de străjeri va fi totus 
atent la viaţa de familie a celor pe cari îi 
viziteaza şi va cauta să înțeleagă critic părţile 
ci bune şi rele. Pentru aceasta, vom merge 
in cuiburi de câte 6, in familiilepe cari ni le 
vor indica însoțitorii cuiburilor. 

Aici vom asista la alcătuirea unui model 
de fişa familiară, precum şi la convorbirile 
pe cari însoțitorii cuibului, le vor avea cü 
membrii familiei vizitate. 

Fiecare strajer, İn parte, va fi insa atent 
la cele ce se petrec în jurul lui şi'şi va İn- 
semna toate observaţiile lui cu privire la ur- 
matoarele probleme : 

Locuinfa familiei: cum se înfăţişează ? 
(construcţii, vecinatäfi, higienă etc.). 

Membrii familiei: câţi sunt, de ce vârstă, 
scx, ce sanatate au, cât şi cum muncesc, se 
alimenteaza şi se odihnesc ? 

Viața sufletească a familiei: ce rost are 
pentru ei religia, morala, arta? 

Istoricul familiei: de unde sunt veniţi 
aceşti oameni şi ce influenţă are asupra lor 
trecutul familiei lor. 

Siarea economică : cine şi cât câştigă în 
familie ? tatal, mama, copii ? care este buge- 
tul familiei? 

Relaţii între membrii familiei : ce legături 
sunt între soţi, intre parinfi şi copii, şi între 
copii. 

Ce situafieau copiii in familie? Cum sunt 
vazufi, cum sunt trataţi, la ce muncă sunt 
puşi, ce educaţie li se dă ? Higiena lor, edu- 
cafia lor morală, intelectuală şi profesională ? 

Relaţii între membrii familiei şi alte insti- 
tufii din cartier. 

Cum văd parinfii sträjeria? sunt bucuroşi 
să fie ajutaţi în creşterea copiilor de alte in- 
stitufii (şcoala, biserică, sträjerie etc.). 

Ce fac copiii în timpul lor liber? 

Sunt supraveghiafi de cineva, sau îşi pierd 
timpul singuri sau împreună cu alţi tovarăşi 
pe maidane şi străzi? 


Lucrare scrisă, 


a) Complectarea unei fişe de familie. 

b) Concluziile finale asupra celor cerce- 
tate, atingând pe rând; mediul fizic, biologic. 
psihologic şi istoric, viaţa culturală, economică 
religioasă, relaţiile familiare etc. 

c) Expunerea unui plan de lucru pentru 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


ridicarea vieţii de familie a cartierului, prin 
exemplul şi influenţa directă a copiilor stră- 
ieri, la casele lor. 


Observații. 


a) Complectarea fişelor să nu se facă nici 
odată İn faţa anchetafilor (ar face o impre- 


sie rea). 
b) La răspunsuri să nu se mărginească la 


da, nu, rău, bun etc, ci să se descrie în de- 
talii. 

c) Intrebările din fişe sunt necomplecte In 
ce priveşte viaţa de cartier. Mai sunt şi alte 
observafiuni pe cari străjerul le va nota pe 
liniile lăsate libere. 


H. H. Stahl 


SECȚIA DE DEMOGRAFIE, ANTROPOLO- 
GIE ŞI EUGENIE A INSTITUTULUI SOCIAL 
ROMÂN. 


In cursul lunei Martie 1935, Institutul 
Social Român şi-a lărgit domeniul de activi- 
tate prin înfiinţarea unei noui secţiuni denu- 
mită : „Secţia de Demografie, Antropologie şi 
Eugenie”, 

Această secțiune reprezintă de fapt Aso- 
ciafia de cercetări existentă, a Institutului 
Central de Statistică a Statului, asociaţie care 
s'a afiliat Institutului Social Român şi la miş- 
carea căreia au aderat toţi acei membri ai 
Institutului Social, care prin natura preocu- 
părilor lor au activat şi activează încă İn 
domeniul de fapte care interesează în deosebi 
noua secţiune înfiinţată. 

In şedinţa de constituire a secţiei, care a 
avut loc în ziua de 14 Martie şi la care au 
participat un număr impresionant de membri, 
prin unanimitate de voturi s'a ales preşedin- 
ele secţiei In persoana domnului Dr. Sabin 
Manuilă, din iniţiativa căruia a luat fiinţă 
această secţie, iar secretarul secţiei în per- 
soana subsemnatului, 

Constituirea ei ratificată in şedinţa Comi- 
tetului Institutului Social Român, din 22 Martie 
a. c., Secţia de Demografie, Antropologie şi 
Eugenie şi-a inceput activitatea cu o primă 
serie de comunicări publice în ziua de 23 
Martie 1935, 

Pentru cetitorii cunoscători ai probleme- 
lor 1idicate de sociologie, infiinfarea acestei 
secţiuni reprezintă o necesitate. Marea majo- 
ritate a opiniei publice s'ar putea intreba însă, 
mai mult sau mai puţin legitim, care este 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


rostul unei asemenea secţiuni, cu preocupări 
atât de speciale, in cadrul Institutulul Social 
Român, 

In primul rând trebuie precizat că, spre 
deosebire de nenumărate alte pozifiuni doc- 
trinare, şcoala sociologică românească inifiatä 
şi condusă de domnul Profesor Dimitrie Gusti, 
Preşedintele Institutului Social Român, In 
cercetarea fenomenului social, socotit în to- 
talitatea lui, acordă o deosebită importanță 
elementelor de cadru, condifiunilor necesare 
în care faptul social apare şi se manifestă. 

Și fără nici o îndoială că unul din ele- 
mentele fundamentale, atât constitutive cât şi 
determinante ale fenomenelor sociale, este 
elementul uman. 

Elementul uman considerat însă nu izolat, 
simplu fenomen individual, ci ca fenomen de 
massă, şi anume în datele lui naturale ultime, 
biologice, A neglija sau renunța la cercetarea 
populaţiei ţării noastre din punct de vedere 
biologic, atunci când näzuinfa şcoalei sociolo- 
gice româneşti este de a construi o sociolo- 
gie a națiunii, ar însemna o gravă şi ireme- 
diabilă scădere, 

Investigaţiile de până acum privind popu- 
latia ţării noastre sunt pufine, izolate şi făcute 
pe un câmp de cercetare mult prea restrâns 
pentru a da putinţa unei vederi clare asupra 
problemelor ridicate. Cu atât mai puţin deci 
concluziile, eventual trase, pot fi semnifica- 
tive şi să ofere soluţii, 

Se înţelege prin urmare limpede dece se 
impunea creiarea unui organ special de cer- 
cetare a popülafiei ţării noastre, care să în- 
sumeze toate eforturile izolate in vederea 
realizării unui scop unic bine definit şi tot- 
odată se justifică dece acest organ reprezentat 
prin Secţia de Demografie, Antropologie şi 
Eugenie se încadrează în chip necesar Insti- 
tutului Social Român. 

Pe scurt formulat, Secţiunea de Demogra- 
fie, Antropologie şi Eugenie a Institutului 
Social Român îşi propune să studieze, cu 
mijloacele de care dispune, populaţia ţării 
noastre şi anume să cerceteze: morfologia, 
structura, evoluţia, şi valoarea biologică a 
acestei populaţii, acordându-se o atenfiune 
deosebită factorilor de variaţie cantitativă şi 
calitativă. 

Ca punct de plecare se va utiliza imensul 
material cules de Institutul Central de Stati- 
stică a Statului cu prilejul recensământului 


57 


general al populaţiei din 1930, precum şi ma- 
terialul demografic adunat periodic şi privind 
mişcarea populaţiei. 

Pe lângă acestea, secţiunea va prezenta 
rezultatele anchetelor efectuate în diferite 
regiuni ale ţării şi, ori de câte ori se va simţi 
nevoia şi va dispune de mijloacele necesare 
va întreprinde cercetări speciale pe teren. 

Scopul final al activităţii Secţiunii de De- 
mografie, Antropologie şi Eugenie este dublu, 
In primul rând cunoaşterea ştiinţifică a po- 
pulaţiei româneşti, a elementului uman, substrat 
şi condifiune a fenomenulni social şi in al 
doilea ränd sä ofere, in ordine practicä, da- 
tele elementare strict necesare unei politici 
rafionale a populafiei in cadrul unui Stat 
modern. 

Desi se aflä la inceput si dispune de mij- 
loace modeste, nädäjduim că Secţiunea de 
Demografie, Antropologie şi Eugenie va isbuti 
să atingă scopul propus graţie unei colaborări 
strânse şi unei metode unitare de lucru, dar 
mai ales graţie credinţei în eficacitatea efor- 
tului colectiv şi unui simţ comun de răspun- 
dere în faţa problemelor grave, esenţiale, pe 
care le ridică viitorul populaţiei ţării noastre. 


D. C. Georgescu 


MIŞCAREA SOCIOLOGICĂ IN 1935 


O înfăţişare pe scurt a sociologiei din 1935, 
bilanţ al unui an care s'a scurs, nu este cu 
putinţă decât dacă lăsăm la o parte, pe lângă 
întâmplările neinsemnate, lucru de la sine în- 
teles, şi contribuţiile de amănunt, oricât de 
preţioase, pentru a schiţa curentele mari, în 
deplină desfăşurare, tendinţele cari abia apar, 
dar se arată de pe acum trainice şi inteme- 
iate şi câteva din lucrările de cäpätäiu, 
cari, fie prin conţinutul lor, fie prin numele 
celor cari le semnează, sunt menite să exer- 
cite o puternică inraurire, Vom apuca altă cale 
numai în ce priveşte sociologia românească, 
Pentru tânăra noastră mişcare sociologică, 
orice contribuţie e de folos, pentrucă se taie 
drum pentru o desvoltare mai largă sau se 
aşează temeiuri pentru realizările de mâine. 

Școala sociologică din Bucureşti, care prin 
întemeietorul ei, Profesorul Gusti, este cea 
mai veche mişcare de strictă specialitate din 
țară, a depus in 1935 o activitate care İrebue 
amintită printre cele mai însemnate din ştiinţa 


www.dacoromanica.ro 


58 


româneasca, Chiar la începutul anului, Pro- 
fesorul D, Gusti, raspunzând unor invitaţii 
mai vechi, şi-a infafisat în câteva prelegeri 
sistemul de ştiinţe sociale şi metoda de cer- 
cetare a realitafii sociale prin monografii so- 
ciologice la Paris, Berlin, Lipsca şi München. 
Insemnatatea acestui fapt nu este greu de 
ghicit, Comunicările acestea au fost deosebit 
de rodnice, facând să se aprecieze sträduinfele 
sociologiei româneşti ca o contribu fierealä la 
ştiinţă, deopotrivă de valabilă şi pentrua Ite ţări. 

Institutul Social Român, în afară de acti- 
vitatea obişnuită în secții, îndreptată spre lă- 
murirea problemelor de actualitate, a orga- 
nizat un ciclu de 18 conferinţe pentru public, 
la Fundaţia Carol, despre „Reorganizarea Sta- 
tului şi viața socială“, din cari una s'a ţinut 
încă in Dec, 1934. Ca in toţi anii, |. S.R.a 
ales pentru Jämurire un subiect de interes 
actual şi s'a adresat celor mai de seamă cu- 
noscatori în materie ca să-l infäfiseze. In chi- 
pul acesta slujeşte pregătirea şi orientarea 
ştiinţifică a păturilor noastre culte, 

Tot la începutul anului 1935 au apărut 
Nr. 3 şi 4 din Biblioteca de Sociologie, Etică 
şi Politică, „publicată de Institutul Social Ro- 
mân: D, Gusti: Sociologia militans şi Traian 
Herseni : Realitatea socială. Cartea d-lui Prof. 
D, Gusti, cu subtitlul „Introducere in socio- 
logia politică“ (614 pag.), cuprinde toate con- 
tributiile d-sale ştiinţifice în legătură cu pro- 
blemele sociale şi politice contemporane: 
publicate aparte din 1910 încoace. Cine vrea 
să înțeleagă pe deplin activitatea de un 
sfert de veac a Profesorului D, Gusti tre- 
bue să citească neapărat şi Sociologia mi- 
litans, cartea d-sale de căpătâiu, Dintre 
publicaţiile Institutului Social Român trebue 
sa amintim şi n-rele 3—4 din „Arhiva pentru 
Ştiinţa şi Reforma Socială", cea mai de seamă 
publicaţie de ştiinţe sociale din țară. Ea aduce 
şi însemnate colaborări straine: Gaston Ri- 
chard: Les structures sociales et l'institution 
de la propriöts, G. L. Duprat: Formes 6&le- 
mentaires de l’&conomie sociale şi Bessie 
Arverne Meclenahan: Leadership and per- 
sonality in the city. Amintim că „Arhiva“ 
este şi organul Federaţiei Internaţionale a 
Societăților şi Institutelor de Sociologie, cu 
incepere din 1934. 

In decursul verii 1935, ca în fiecare an 
din 1925 incoace, Institutul Social Român a 
întreprins cercetarea monografică a unui sat, 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


A fost ales de astădata satul grăniceresc Sanf 
din Jud. Nasaud. In acelaşi timp, Institutul 
Social Banat-Crişana a alcătuit monografia 
sociologică a satului Sârbova, j. Timiş, iar 
cel din Basarabia, monografia satului lurceni, 
j. Lăpuşna. In afară de campaniile acestea, 
întreprinse cu cercetători numeroşi şi având 
ca intenție principală cercetarea satului, s'a 
mai cules material, dacă nu întotdeauna com- 
plet, totuşi preţios, de către cele 24 de echipe 
studenţeşti răspândite în ţară de Fundaţia 
Principele Carol, pentru acţiunea culturală, 
In sfârşit, să nuuităm iniţiativele particulare, 
destul de numeroase astăzi, ca să ne dăm 
seama de creşterea treptată a mişcării mono- 
grafice şi roadele pe cari incepe să le dea. 
Nu mai rămâne decât înlăturarea piedicelor 
financiare, ca să se înceapă publicarea acestor 
cercetări, insemnate atât pentru ştiinţă, cât 
şi pentru acţiunea politică, 

Altă manifestare a I. S. R. in 1935, care 
merită să fie amintită, este participarea prin 
opt comunicări de sociologie românească (Prof. 
D. Gusti, N. Cornäfeanu, X. Costa-Foru, Şt, 
Cristescu, D. C. Georgescu, Tr. Herseni, H. 
H. Stahl, şi G. Vlădescu-Răcoasa) la Congresul 
internaţional de sociologie dela Bruxelles, 
preocupat mai ales de problema formelor 
elementare ale vieţii sociale. 

Trecând la celelalte manifestări sociolo- 
gice din țară, trebue să amintim apariţia unei 
noi reviste de specialitate, „Insemnări socio- 
logice“, care apare din Aprilie 1935, lunar, 
la Cernăuţi, sub direcţia d-lui Traian Bräi- 
leanu, Profesor de Sociologie la Universi- 
tatea de acolo. Au apărut de atunci nouă 
caiete, cam de câte 32 pag., cu mult material 
interesant şi instructiv, De reţinut în primul 
rând activitatea directorului, d-l Traian 
Brăileanu, care a publicat, număr de număr, 
studii, cronici, recenzii şi însemnări privitoare 
la sociologie şi politică, în sensul mişcărilor 
de dreapta, în deosebi al legionarismului. De 
altfel revista intreagä are aces! caracter de 
politică militantă, încercând să lămurească şi 
să îndrumeze mai ales tineretul, în semnificaţia 
şi căile unei activităţi naţionaliste, Dintre co- 
laboratorii revistei, amintim pe d-nii Leon 
Topa, care a publicat in 1935 şi o carte despre 
Universitatea țărănească (Teoria şi practica ei. 
Pref. de Tr. Brăileanu), Barbu Sluşanschi, G. 
Macrin, Gavril Ionescu şi Liviu Rusu, toţi 
scriitori de dreapta, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Pe o linie ideologică mai mult de stânga, 
İşi continuă activitatea cealaltă publicaţie apro- 
piată de specialitatea care ne preocupă, „Re- 
vista de Studii sociologice şi muncitoreşti”, în 
anul II, de sub direcţia d-lui N, N, Matheescu. 
In 1935 au apărut n-rele 6—7, 8 şi 9, în trei 
fascicole a câte 40 pg., în cari se desbat mai 
ales probleme de politică socială, Are printre 
colaboratori pe d-nii lon Răducanu, N. Ghiu- 
lea, Petre Pandrea, Petre I. Ghiaţă, Lotar Ră- 
dăceanu, G. Vlădescu-Răcoasa etc. Politica 
socială este o preocupare necesară a vremu- 
rilor noastre şi făcând abstracţie de orice 
tendinţă politică militantă, e bine că se găsesc 
oameni cari să o lămurească. 

Printre publicaţiile sociologice se situiază 
şi Revista Institutului Social Banat-Crişana, 
de sub direcţia d-lui Dr. C. Grofsoreanu. In 
1935 a apărut Fascicola IV. anul III. Nr. 13, 
în 216 pg. Cuprinde: M. Şora: In amintirea 
Episcopului G, Comşa; AL Nicolescu (epis- 
cop): Reflexiuni asupra avortului, prilejuite 
de legiferarea în cadrele proectului noului 
cod penal; L. Gabor: Reflexiuni referitoare 
la legiferarea avortului; V, M. Dimitriu: Avor- 
tul în noua legiuire penală; P. Nemoianu: 
Banatu-i fruncea; C. Grofşoreanu: Turcii in 
centrul Europei; C. Manoliu : Industria în ca- 
drul Statului agrar; Gh. Atanasiu: Defectivii 
fizici şi mintali; apoi o dare de seamă despre 
activitatea desfăşurată dela data de 20 Mar- 
tie 1934 până la 24 Martie 1935 a Institutului 
Social Banat-Crişana şi multe însemnări şi 
recenzii, Institutul bănăţean se dovedeşte pe 
zi ce trece mai capabil să răspundă nevoilor 
regionale din cari a luat ființă, 

Dintre revistele cu un caracter mai cu- 
prinzător (filosofic, cultural, ideologic, literar), 
au publicat studii sau informaţii sociologice 
Revista de Filosofie de sub conducerea d-lui 
C. Rădulescu-Motru, Revista Fundațiilor Re- 
gale, din care reținem pentru 1935 mai ales 
studiile d-lor N, Petrescu şi E, Speranţia, Viaţa 
Românească, îndrumată acum de sociologul 
M. Ralea, Societatea de mâine, de sub direc- 
ţia d-lui Ion Clopofel, Rânduiala. condusă de 
patru dintre tovarăşii noştri de muncă mono- 
Grafică: I. Ionică, D. C. Amzăr, E. Bernea şi 
I. Samarineanu, formaţi în şcoala d-lui Prof, 
D, Gusti, cu mulţi colaboratori porniţi tot din 
rândurile monografice, 

Dintre cărţi, afară de cele publicate de 
L S. R. amintim luçrarea deosebit de inte- 


59 


resanta a d-lui Al. Claudian : Cercetari filoso- 
Hce şi sociologice (laşi, 255 pg.), in care eru- 
difia se imbină cu rare însuşiri de scris, apoi 
G. Em. Marica: Problema Culturii Moderne 
în Sociologia germană (130 pg.), care cuprinde 
trei studii serios informate despre F. Tönnies, 
G. Simmel şi M, Weber şi studiul d-lui C. 
Sudefeanu: Opinia publică, strâns în broşura 
după ce a fost publicat în câteva numere din 
rev. Societatea de mâine. Lucrări cu un ca- 
racter mai larg, dar interesante şi pentru so- 
ciologie, au publicat d-nii Tudor Vianu: Este- 
tica, vol. I, în care se găsesc remarcabile con- 
siderafii de sociologia artei; M. D. Ralea: 
Valori, însemnările unui sociolog cu netaga- 
duite însuşiri literare; Gr. Täusan: Criterii 
şi evocări, in care se Găseşte şi o dare de 
seamă luminoasă despre cercetările mono- 
grafice ; P. Pandrea: Filosofia politico-juri- 
dică a lui Simion Bărnuţiu, prin care autorul 
se apropie cu căldură şi pricepere de stră- 
duinfele intelectuale autohtone. Din lucrarile 
Institutului de Psihologie dela Cluj, de sub 
conducerea d-lui Prof. Fl, Ştefănescu-Goangă : 
unele interesează de aproape şi sociologia 
(cum sunt cele de psihologie juridică, psiho- 
logia reclamei etc.), Vom reveni asupra aces- 
tei activităţi deosebit de însemnate, între- 
prinsă în cadrele Universităţii ardelene. 

Ca să incheem darea de seamă despre so- 
ciologia românească, mai trebue să amintim 
două manuale noi de liceu, intitulate Elemente 
de Sociologie, unul de d-l Traian Brăileanu, 
altul de Profesorul D. Gusti şi Traian Herseni, 

In ce priveşte sociologia din străinătate, 
ţările in cari s'a bucurat întotdeauna de cea 
mai mare desvoltare sunt Franţa, Germania 
şi Statele-Unite. In al doilea rând, trebuesc 
citate Anglia, care dă precădere psihologiei 
sociale, Belgia, Italia, Spania şi altele, 

In America apar nenumărate publicaţii de 
sociologie, reviste, manuale de introducere, 
tratate, anchete, studii la teren etc. Cine ras- 
foeşte odată „Bibliographie der Sozialwissen- 
schaften”, este uimit de contribuţia imensă a 
americanilor în materia noastră. Totuşi, în 
genere, aceste publicaţii nu trec de o valoare 
didactică, temporală. Mulțimea de universi- 
täfi, uneori cu facultăţi aparte de sociologie, 
şi deci marele număr de profesori, produc 
anual o bogată literatura de specialitate, Se 
remarcă un larg interes pentru cercetările 
directe, cari adună o sumedie de fapte, pe 


www.dacoromanica.ro 


60 


cari se va construi odata o sociologie mai 
apropiată de realitate. In România, sociologia 
americană e foarte puţin cunoscută, nu numai 
din pricina limbei, dar şi din pricină că lip- 
sește aproape complet din bibliotecile pu- 
blice. In felul acesta luăm cunoștință in chip 
indirect de ce se realizează acolo, De aceea 
trebue să ne mărginim mai mult la Europa, 
mai ales la Franţa şi Germania, despre cari 
putem avea informaţii mult mai bogate, obfi- 
nute direct, 

Sociologia Franceză se desvoltä in două 
instituții mai de seamă: Institutul Francez de 
Sociologie, care cuprinde pe mai toţi adepţii 
sau cel puţin gänditorii mai apropiaţi şcolii lui 
Durkheim (Blondel, Bougle, Davy, Fauconnet, 
Halbwachs, Hubert, Levy-Bruhl, Maunier, 
Mauss etc.) şi Institutul Internaţional de So- 
ciologie, care grupeaza, în afară de membrii 
din strainatate, pe mai toţi sociologii francezi 
potrivnici durkheimismului (Richard, Lasbax, 
profesorul dela Geneva: Duprat, Achille Ouy 
etc.). Mai trebue să amintim Centrul Interna- 
tional de Sinteză de sub direcţia lui Henri 
Berr, care se ocupă regulat şi de probleme 
sociologice, 

Prima grupare tine regulat şedinţe in cari 
se fac comunicări urmate de discuţii. Publică 
un mic „Bulletin de İV İnstitut Français de So- 
ciologie“ despre activitatea din şedinţe, Tot 
gruparea aceasta continuă activitatea între- 
prinsa de L"Annöe sociologique, publicaţia 
atât de însemnată, condusă pe vremuri de 
Durkheim, sub o formă nouă mult mai liberă, 
a unor Annales sociologiques, in cinci serii de 
fascicole : A. Sociologie generală, sub direcţia 
Jui C. Bougle, B. Sociologie religioasă, dir. 
Mauss, C. Sociologie juridică, dir. Ray, D. 
Sociologie economică, dir. Simiand (mort în 
rastimp), E. Morfologie socială, tehnologie şi 
estetică, dir. Halbwachs. Seria A, Sociologie 
generală, şi-a început apariţia in 1934; seriile 
C. şi E. au publicat primele fascicole in 1935, 
cu studiile: 1. Morale bergsonienne et socio- 
logie, de Albert Bayet, Une enigme de l’ancien 
droit romain : Partes secantes, de Henri Levy 
Bruhl, Il. La nuptialite en France pendant et 
depuis la guerre, de Maurice Halbwachs si 
däri de seamä, analize critice si notife biblio- 
grafice foarte bogate. 

Cei dela Institutul Internafional de Socio- 
logie se ocupä mai ales cu organizarea 
congreselor internafionale de sociologie si pu- 


SOCIOLOGIE ROMAN EASCA 


blicä numeroase contribuţii in legătură cu pro- 
blemele cari se discutä cu aceste prilejuri. In 
special activitatea secretarului general, Pro- 
fesorul Duprat, este dintre cele mai intense. 
Gruparea aceasta scoate Bibliothöque interna- 
tionale de Sociologie şi Revue Internaţionale 
de Sociologie fondată de Rene Worms şi con- 
dusă până de curând de Gaston Richard, iar 
astăzi de Emile Lasbax, ajutat de Achille Ouy, 

Centrul Internaţional de Sinteză organizează 
de şapte ani aşa zisele „săptămâni de sinteză“, 
la cari participă prin comunicări savanţi din 
toate domeniile, incercändu-se pe calea acea- 
sta deslegarea integrală a problemelor. In 1935 
s'a tratat despre statistică. S'a ajuns la con- 
cluzia generală că statistica nu este o ştiinţă 
propriu zisă, ci o tehnică de lucru in serviciul 
ştiinţelor, Aceste comunicări se publică re- 
gulat în volume. Centrul publică în continuare 
colecţia /'Evolution de P Humanitö şi Revue de 
Synthese şi lucrează cu multă metodă la un 
Vocabular istoric. 

Se cuvine să amintim printre publicaţiile 
de limbă franceză şi Revue de /'Institut de 
Sociologie şi o bibliotecă de specialitate scoase 
de Institutul de Sociologie Solvay dela Bru- 
xelles. Institutul Solvay a organizat impreună 
cu Institutul Internaţional, congresul de socio- 
logie din 1935 şi comemorarea lui Qustelet. 

Dintre cărţile franceze de sociologie me- 
rită o menţiune specială: Bilan de la socio- 
logie française contemporaine, de C. Bougle 
(Alcan); La Mythologie primitive, de Levy- 
Bruhl (Alcan); Magie et Religion, de Raoul 
Allier (Ed. Berger-Levrault); Introduction ä 
l’Art de gouverner, de M. Leroy (Libr. du 
Recueil Sirey); Elements de Sociologie reli- 
gieuse, de R. Bastide (A. Colin) si tomul X. 
din Enciclopedia francezä publicatä sub direc- 
ţia generală a lui L. Febure, tratând despre 
statul modern si ingrijit de A. de Monzie, H. 
Puget şi P. Tissier, 

In Germania, sociologia, in sensul ei tra- 
difional, e aproape desfiinţată. Regimul nafio- 
nal-socialist a înlăturat în chip firesc litera- 
tura marxistă, atât de numeroasă mai inainte, 
dar a restrâns şi preocupările sociologilor din 
alte şcoli la probleme de imediată actualitate, 
menite să ajute fara in sträduinfele ei de 
reconstrucţie naţională. In Germania de azi 
ştiinţa a devenit un factor activ al comunităţii 
naţionale. Multe din revistele sociologice de 
acum câţiva ani, cum sunt de pildă Kölner 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


Vierteljahrshefte für Soziologie a lui von 
Wiese sau Sociologus a lui Thurnwald, nu 
mai apar. Multe din catedrele de sociologie 
au fost desfiinţate sau înlocuite cu cele de 
filosofie politică. Mulţi dintre profesorii cu 
renume au fost înlăturați, fiind socotiți ca o 
piedică pentru noul drum. Se infelege de ce, 
in anii acestia de räscruce, literatura socio- 
logică e foarte scăzută. Sociologia veche 
marxistă, liberală sau chiar a-politică, e înlă- 
turată, iar noua sociologie naţională e in 
construcţie, De aceea nu putem însemna ca 
opere de valoare mondială din 1935 decât 
vol. IV. Werden, Wandel und Gestaltung von 
Staat und Kultur im Lichte der Völkerforschung 
(apärut dupä vol. V.) din monumentala „Die 
menschliche Gesellschaft in ihren ethno-sozio- 
logischen Grundlagen“ (Berlin-Leipzig, Walter 
de Gruyter Co.) de Richard Thurnwald, In 
schimb apare o bogatä literaturä de sociologie 
politică, etnică şi naţională, sub numele dife- 
rite de Volkswissenschaft, Volkskunde, Volks- 
soziologie etc. Noua orıentare a fost schi- 
fata mai dinainte de cei doi sociologi legaţi 
dela început de noul regim: Gunther Ipsen in 
Programm einer Soziologie des deutschen 
Volkstums (1933) si Hans Freyer in Gegen- 
wartsaufgaben der deutschen Soziologie (Zeit- 
schrift für die Gesamte Staatswissenschaft, 95. 
B, 1. H. 1934). Comunitatea, poporul, nafiunea 
devin obiectul de cercetare al sociologiei, iar 
prin înlăturarea antinomiei dintre stat şi so- 
cietate, sociologia se apropie şi ea de politică, 
devenind o sociologie luptătoare, în slujba 
idealului naţional german. Dacă o astfel de 
sociologie interesează mai puţin celelalte po- 
poare, pentru Germania devine un instrument 
de înaltă valoare politică. Mai notăm din 
1935, Hans Proesler: Die Anfänge der Gesell- 
schaftslehre (Erlangen, Palm und Enke) şi 
Psychologie des Gemeinschaftslebens (lucrä- 
rile celui de al XIV-lea congres al Societafii 
germane de Psihologie, finutcu un an in urmă), 
Problema comunitäfii si mai ales a comunitäfii 
etnice, (Volksgemeinschaft), este o preocupare 
generală in Germania, (Cf. si Hans R.G, 
Günther: Philosophie der Gemeinschaft, in 
Blätter für Deutsche Philosophie, 9 B. H. 3. 
1935, despre care a tratat şi in cadrul 
Societăţii germane de Filosofie). Tot prin- 
tre lucrările de limba germană trebue 
să amintim vol. III, din opera sociologu- 
lui olandez Steinmetz : Gesammelte kleinere 


61 


Schriften zur Ethnologie und Soziologie (487 
P£.). 

Pe plan internaţional se constată inmulfi- 
rea relaţiilor dintre sociologii diferitelor ţări 
şi colaborarea lor tot mai intensă prin Insti- 
tutul Internaţional de Sociologie şi Federaţia 
Internaţională a Societăților şi Institutelor de 
Sociologie. Congresele internaţionale sunt 
prilejuri nimerite pentru cunoaşterea reci- 
procă şi păstrarea acestor legături dintre 
savanţi. 

Semnaläm, in ce priveşte sociologia şcolii 
din Bucureşti, şi răsunetul ei in rândul cer- 
cetătorilor maghiari. Ungurii sunt şi ei un 
popor cu multă tărănime şi au o serioasă 
tradiţie ştiinţifică îndreptată spre cunoaşterea 
etnografică a satului, dar nu nesocotesc nici 
ce se face in altă parte. Cercetările româneşti 
le sunt cunoscute şi s'au dovedit dispuşi în 
unele privinţe să le urmeze. Amintim deo- 
camdată numai două manifestări caracteristice 
din 1935, pornite din rândul tineretului ma- 
ghiar, în stare de o mentalitate mai largă 
decât generaţia veche. E vorba deo broşură 
a unui tânăr scriitor ungur din Ardeal, Ven- 
czel Jozsef: A falumunka es az erdelyi falu- 
munka-mozgalom (Erdelyi Tudomanyos Fiize- 
tek, 78 sz.) apărută la Cluj, in care se tra- 
tează monoğrafia sociologică şi acţiunea 
culturală la sate, in spiritul şi după lucră- 
rile L S. R., cerând aplicarea lor şi la 
Maghiarii din România, propunând în ace- 
laşi timp participarea câtorva intelectuali 
unguri, pentru specializare, la lucrările 
Seminarului de Sociologie din Bucureşti. 
Şi un studiu scris de un tânăr cercetător 
chiar din Ungaria, Lükö Gabor: A român 
„monogrâfistâk“ falukutatö munkäja, apărut 
İntro carte asupra căreia vom reveni, dedi- 
cată cunoaşterii ţării: Honismeret könyve, 
scoasă în colaborare de Institutul Maghiar 
pentru cercetarea satului, din Budapesta, 
Lükö Gabor, după ce a vizitat România, İn- 
väfändu-ne limba si participând la lucrările 
L S. R., expune amănunţit realizările dela noi, 
apreciind că s'a găsit in sfârşit mijlocul cel 
mai temeinic pentru cercetarea satului st pro- 
punând aplicarea lui şi in Ungaria. 

Sociologia de azi, fie că e constrânsă de 
împrejurările politice, fie că ascultă propria 
ei menire, se apropie tot mai mult de pro- 
blemele vii ale timpului, devenind ştiinţă a 
realităţii sociale si căutând să fie de folos 


www.dacoromanica.ro 


62 


pe calea aceasta realizărilor de sine ale fie- 
cărui popor. Se dovedeşte astiel nu numai o 
ştiinţă înzestrată cu valoare teoretică, dar şi 
o ştiinţă cu urmări practice İoarte însemnate, 


Traian Herseni 


INSEMNĂRI 


Primind cu întârziere Raportul de activi- 
tate al Institutului Social Român din Basara- 
bia, datorit d-lui prof. 7. Al. Ştirbu, il vom 
publica în numărul viitor al revistei, 


Gruparea „Gând Românesc“ dela Cluj a 
cercetat in 1934, după metoda I. S, R., sub 
conducerea d-lui Prof. Juliu Hafieganu, in 
cadrele Astrei, satul Măguri din Munţii Apu- 
seni. In răstimp materialul a fost completat 
şi prelucrat, încât e gata de tipar, Monogra- 
Ha satului Mäguri va apare în curând şi e 
scrisă de d-nii Val, Puşcariu (geografie), Tib. 
Morariu (etnografie), dr, P. Rämneanfu (de- 
mografie), dr. I. Făcăoaru (antropologie), dr. 
Ardeleanu si dr. Secärea (frecv, sifilisului şi 
indicele biologic de rasă), dr. L. Daniello (igi- 
ena, sănatate, frecv. tuberculozei), dr, G. Be- 
netato (alimentaţia), P. Prodan (istorie), Gh, 
Oancea (psihologie), E. Petrovici (limbă), O. 
Pampu (copilul şi şcoala), O. Boitoş (viaţa re- 
ligioasă), V. Velican (agricultura), A. Gociman 
(economia forestieră), O, Popa (drept şi mo- 
ralitate), E. Puşcariu (politică şi administraţie), 
Tr. Herseni (sociologie). Va fi cea dintâi lu- 
crare temeinică despre stările sociale din Mun- 
ţii Apuseni, atât de mult desbătute, 


Fundaţia Rockefeller a trimis doi bursieri 
în România, pentru studiul sociologiei aşa cum 
o întelege şcoala românească, D-1, Dr. Philip 
Mosely, din America, a luat în luna Septem- 
brie parte la campania monografică a 1. S. R.- 
ului din satul Sanf, j. |Näsäud, In tot timpul 
anului 1936, d-sa va studia monografic, Ja 
teren, chestiunea „vecinătăţilor” din Ardeal, 
DI. H. Haufe, din Germania, care în anul 
1930 vizitase, împreună cu o serie de colegi 
Germani, satul Runc din Gorj, în timp ce se 
facea acolo o monografie sociologică, va lucra 
în România problema populării Bărăganului, 
precum şi aceea a relaţiilor dintre ţărani şi 
mari proprietari, înainte şi după expropriere. 
D-sa a publicat de curând o lucrare intere- 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


santă: Deutsches Volkstum in der Bevălke- 
rungsentwicklung des östlichen Mitteleuropa 
(1935). 


In campania monograficä a Institutului So- 
cial din Bucureşti, făcută astă vară la Sanf, 
în j, Năsăud, s'a filmat un documentar de peste 
2000 m., infäfisänd aspecte din viaţa acelui 
sat: aşezări, oameni, munci şi ceremonii (o 
nuntă şi o înmormântare), Este altreilea film 
al Institutului, adăugându-se filmelor Drăguş 
din Făgăraş (1929) şi Cornova din Orhei (1931). 


Societatea de Filosofie a Dreptului şi So- 
ciologie din Belgrad având de gând să în- 
ceapă o serie de cercetări monografice asupra 
satelor jugoslave, a cerut L, S, R. “din Bucu- 
reşti să-i trimită toate publicaţiile sale, che- 
stionarele şi planurile de muncă, precum şi 
toate sugestiile folositoare, 


Institutul Soctal Român va scoate foarte 
curând un volum, în Biblioteca de Sociologie, 
Etică şi Politică, cuprinzând textele franceze 
ale celor opt comunicări făcute la recentul 
Congres internaţional de sociologie din Bru- 
xeiles, 


Fundaţia Culturală Regală Principele Carol 
va scoate de sub tipar, zilele acestea, un vo- 
lum de metodă menografică: „Cum se alcă- 
tueşte monografia unui sat. pentru folosul 
Căminelor Culturale”, datorit d-lui H. H, 
Stahl. Va cuprinde şi o serie de chestionare. 


La 17 Dec. 1935 s'a înfiinţat pe lângă ca- 
tedra de Sociologie a Uuiversitäfii din Bu- 
cureşti „Cercul studenţilor in Sociologie” cu 
scopul de a adânci cunoştinţele sociologice, 
de a pregăti membrii pentru activitatea ştiin- 
tificä de specialitate şi pentru lucrări sociolo- 
gice colective. Conducătorul cercului, dele- 
gat de d-l Prof. D. Gusti, este d-l asistent 
Traian Herseni, 


Anuarul Arhivei de Folklor vol. III. 1935, 
de sub direcţia d-lui Jon Muslea, aduce, ca 
şi până acum, un material de valoare, Jon 
Muşlea semnează două studii: Ion Bianu si 
folklorul nostru, Alte variante româneşti ale 
snoavei despre femeea necredincioasă, Jon 
Diaconu : Psihologie şi creaţie populară, Emil 
Petrovici : Folklor din Valea Almăjului, V, 


www.dacoromanica.ro 


SOCIOLOGIE ROMANEASCA 


L. Bologa : Raportul din 1756 al unui chirurg 
german despre credințele Românilor asupra 
moroilor, P, V. Ştefănucă: Contribuţii la 
bibliografia studiilor şi culegerilord e folklor 
privitoare la Românii din Basarabia şi po- 
poarele conlocuitoare — publicate în perio- 
dicele ruseşti. Anuarul mai cuprinde o folo- 
sitoare bibliografie a folklorului românesc 
pe anii 1933—34 şi un raport de activitate pe 
1933—34. Vom reveni, 


A apărut vol, II. din Analele de Psiholo- 
gie publ, de Societatea Română de Cercetări 
Psihologice. Director d-1 C. Rădulescu-Motru, 
redactor d-l [.-M. Nestor, Cuprinde serioase 
studii de specialitate (159 pg.), apoi nume- 
roase şi variate recenzii (136 pg.), printre sem- 
natarii cărora remarcăm cu plăcere un nu- 
măr mare din studenţii Facultăţii de Filoso- 
fie din Bucureşti, 


Observatorul Social-Economic, revistă tri- 
mestrială de studii şi anchete social-econo- 
mice, apare la Cluj, redactat de un grup de 
profesori dela Academia de Inalte Sudii Co- 
merciale şi Industriale „Regele Carol Il“, din 
acea localitate, în frunte cu d-l Prof. George 
Moroianu, director şi editor. Sunt vrednice 
de laudă sträduinfele acestei grupări, care dă 
de câţiva ani țării o publicaţie competentă, 
de ţinută academică şi de vie actualitate, Ul- 
timele n-re, 2-4, 1935, aduc, ca şi cele dinainte, 
studii economice, cronici şi 
roase şi bine scrise, 


recenzii nume- 


Nr, 21, 1935, din publicaţiile Institutului 
de Cercetări agronomice al României, infä- 
țişează o „Dare de seamă de activitatea Ins- 
fitutului în anul 1934” prin care se dove- 
deşte cu prisosinfä rostul şi însemnătatea 
deosebită a acestei instituţii de ştiinţă apli- 
cată. Institutul a căutat să valorifice intr’o 
măsură din ce în ce mai mare, pentru ağri- 
cultura practică, rezultatele obţinute în câm- 
purile de experienţă şi laboratoarele sale. 
Işi îndeplineşte această misiune: a, pe cale 
directă, punând la îndemâna agricultorilor 
produsele, instalaţiile şi munca colaboratorilor 
săi, b. difuzând prin publicaţiile sale sau prin 
sfaturi date direct celor ce le cer, îndrumări 


63 


spre o agricultură mai raţională şi mai ren- 
tabilă. 


D-1 Dr. A. G. Galan, directorul Serviciu- 
lui de Studii şi Statistică din Oficiul Naţional 
al Cooperaţiei Române, a publicat o prețioasă 
lucrare : Monografia Cooperaţiei de Credit 
din România, 1906-1935, — cu 377 tabele sta- 
tistice în text (Buc. Imprimeria Naţională, 
1935, 303 pag.), Autorul adaugă un nou titlu 
de merit la bogata sa activitate cooperatistă. 


Bibliografie, C. Narly: Istoria Pedagogiei, 
vol. I, Creştinismul antic, Evul mediu, Rena- 
şterea (Publicaţiile Institutului Pedagogic, Cer- 
näufi, 1935, 376 pg.). Utilă pentru profesori, 
inväfätori şi studenţii în filosofie. Ilie Sulea- 
Firu: Funcțiunea biologică a educaţiei (Car- 
tea Rom., Buc. 1935, 16 pg.) Utilă tot catego- 
riilor amintite. Ion Chelcea : Literatură po- 
pulară contra dominaţiei maghiare în Ardeal 
Extras din „Gazeta Ilustrată”. Cluj, (1935) şi 
Tipuri de cranii româneşti din Ardeal (Aca- 
demia Română, Buc. 1935). Autorul este un 
cercetător harnic şi meritos dela Muzeul Et- 
nografic din Cluj. Augustin Venturino : S cio- 
logia general: La interdependencia (1935), 
cu o prefaţă în |. franceză de Gaston Richard 
Luigi Sturzo: Essai de sociologie, Trad. de 
Vitalien par Juliette Bertrand (Cahiers de la 
Nouvelle Journee, 32, 1935). R. Aron: La 
Sociologie allemande contemporaine (Alcan, 
1935). Andr6 Jousain : La Sociologie, ethno- 
logie comparâe et histoire compare&e (Poiters, 
1935). Alex. Tillmann: L'organisation &cono- 
mique et sociale dulll-e Reich (Paris, Libr, 
du Recueil Sirey, 1935), prefațată de Henri 
Truchy. O carte bine documentata. LaYougo- 
slavie d'Aujourd'hui (publie par la Section de 
la presse au.Ministere des Affaires Etrangeres, 
Belgrade, 1935, 439 pg ), cuprinde informaţii 
preţioase despre Jugoslavia: Familia regală, 
I. generalitäfi, populaţie, formaţia statului, 
legi organice, armată, politică externă, culte, 
instrucţie publică. arte frumoase, monumente 
istorice şi muzee. presă, IL resurse naturale 
căi de comunicație, agricultură, comerț şi in- 
dustrie, finanţe publice, — bibliografie şi o 
hartă a țării, 

Redacţia 


www.dacoromanica.ro