Cuvantul Romanesc anul 18, nr. 199, noiembrie 1992

? Visuri clădite în decenii, care ne-au 
nins părul şi ne-au secat lacrimile, 
| speranţe ivite după Decembrie '89 - s'au 
prăbușit ca blocurile la un cutremur, 
lăsând în urmă praf, zgură, fum... 
Eram întrebaţi sau ne întrebam cu 
toții, după 20 Mai '90: “A cui e vina?” 
Desigur, a comuniștilor, încă la putere; ei 
au Securitatea, poliţia, presa, radio, TV, 
banii partidului comunist etc. în mâna 
lor. Era normal atunci ca Iliescu să câștige 
alegerile cu un procentaj ce-l face 
demn de a fi urmașul lui Ceauşescu. 
Dar azi? După aproape trei ani de haos 
în România, este tot vina lui Iliescu şi a 
comuniștilor din jurul lui? Categoric, nu! 


Este dureros să-ți acuzi semenii, pe 


dreptul în faţa lui Dumnezeu şi. a 
tinerilor care au făcut revoluţia, în faţa 
R 


ANUL 18 Nr. 199 -NOEMBRIE 1992 O 


(român, 
lituanian, țări în care din nou a învins 
'comunismul. 


ISSN PA 
0705-8365 


A CUI E VINA? 


—— Mihaela MOISN—— 


listele parlamentarilor şi senatorilor; 
abreviaţiile comuniste le domină: FDSN, 
FSN, PRM, PSM, PUNR. 

Părinţii nu aveau dreptul să-și trădeze 
copiii! Părinţii nu aveau voie să vândă 
viitorul copiilor lor pentru un pumn de 
arginţi, câştigaţi azi prin dughenizare. 

Povestea cu furtul voturilor sau cu 
falsificarea lor nu stă în picioare. Desigur, 
comuniștii au furat din nou voturi, au 
anulat, au falsificat, le-au schimbat, au 
intimidat sau influenţat o parte din elec: 
torat. Dar câte procente au furat? 66%? 
Dacă părinţii și copiii lor (cei cu drept de 
vot) ar fi votat împotriva comuniștilor, 
Iliescu nu ar fi câștigat alegerile. 

Nici explicația Opoziţiei că nu a avut 
timp suficient pentru cârpania electorală 
nu este valabilă. Campania electorală 
pentru alegerile din anul acesta trebuia să 
înceapă pe 21 Mai 1990. 

„Este vina tuturor. Este vina poporului 
ca și a celui estonian sau 


THE ROMANIAN VOICE 
THE LARGEST ROMANIAN „NEW SPAPER-I 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


Este vina fruntașilor Opoziţiei 
care au tărăgănat desemnarea unui can- 
didat unic până în ceasul al 12-lea. Cine 
poate să-l cunoască pe Dl. Emil Con- 
stantinescu în două luni, așa ca să voteze 
cu el? A cui încredere o poate câștiga 
acest domn distins, intelectual cu calități 
remarcabile, dar până mai ieri un ilustru 
necunoscut? 

Este yina profesorilor, preoţilor şi a 

/ învăţătorilor dela orașe, dar mai ales dela 

sate. Ei sunt în cea mai mare măsură 
răspunzători pentru următorii 4 ani de 
dezastru naţional. 

Unde sunt preoții şi învățătorii care 
îndrumau întregul sat să voteze pentru 
binele lor și al copiilor lor, chiar cu riscul 
de a fi arestaţi, torturați sau trimiși cu 
domiciliu forțat după alegerile din 1946, 
pentrucă conștiința lor, credința și morala 
lor îi îndemnau să sacrifice familia și 

viitorul lor pentru binele unei ţări? 
Cine i-a călăuzit în Sep- 
tembrie/Octombrie anul acesta spre ur- 
mele de vot pe țărani? Aceiași primari 


N-THEF 


comuniști din ultimii ani sau alţii de 
aceeași talie. Ce a făcut “elita” de azi a 
satului - preotul şi învățătorul? 

Biet țăran român, a votat cu cel pe care 
l-a văzut mai des la televizor, pentrucă a 
zâmbit, pentrucă i-a “'dat”” o bucăţică din 
pământul furat cu zeci de ani în urmă, 
pentrucă i-a promis unelte dacă va fi 
reales. Insă nimeni nu i-a deschis ochii, 
nici popa, nici învățătorul, nici măcar 
vreun reprezentant al vreunui partid de 
opoziție, pentrucă nu au avut timp să 
ajungă la țară. z ZE 

Dar ca după orice cutremur, rămân și 
blocuri în picioare, și pomi semeţi și flori, 
dar și oameni cu o conştiinţă adevărată. 
Acestora le revine datoria să înceapă o 
adevărată cămpanie electorală AZI, 12 Oe je 
tombrie 1992, pentru alegerile din 1996. 

Am pierdut de două ori, nu mai avem 
dreptul să pierdem şi a treia oară. 
Porniţi de azi campania electorală, voi 
cei ce credeţi în reînvierea României de 
mâine. Fiţi misionarii neamului. Dum- 
nezeu să vă ajute. 


Pratul unui abonamot anual 
25$/50DM 


- EDITOR:GEORGE BĂLAȘU 


CIRCULATIE IN AFARA CANADEI: AFRICA. ARGENTINA. ANGLIA AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA, CHILE. DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA. FRANTA ISRARL, ITALIA. OLANDA. ROMANIA. SPANIA. SUA. SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA, NOUA ZELANDA 


ELL LILI LILI LUI LILI LILI LILI LiL?] 


Eugen BÂRSAN 


FATALISM BLESTEMAT 


Cu tristeţe, alegerile dela 27 Septembrie şi 11 Oc: 
tombrie '92 dovedesc că România nu deține încă forța 
necesară pentru a scăpa de conducătorii ei comuniști, 
S'a crezut şi s'a sperat că aceste alegeri vor rupe lian- 
tul dintre popor și otrăvitorii sufletului său. Dar, din 
păcate, acest lucru nu s'a întâmplat. N'a fost să fie. 

Ruperea liantului, desprinderea ţării de tragicul ei 
destin comunist ar fi fost victoria unui început de 
dreptate. O victorie mult năzuită. Când colo, prin 
pierderea alegerilor, țara rămâne mai departe sub 
fatalismul blestemat. Bineînţeles, ca o consecință a 
faptului că Dl. Iliescu a știut să manipuleze elec- 
toratul pentru a-i câștiga voturile şi simpatia. 


Noul insucces electoral al 
Opoziţiei anticomuniste din 
România tinde să creeze, în 


mod vădit, o stare de 
deznădejde generalizată, 
mai ales în rândurile 


tineretului și ale in- 
telectualității. Mulţi își ex- 
primă intenţia di răsi 
țara sau de a se izola com- 
plet de orice formă de viață 


- nu mai poate fi vorba de așa 


O RADIOGRAFIE POST-ELECTORALĂ 


DEZNĂDEJDEA NAȚIONALĂ 


—Răzvan CODRESCU— 


urmare, deziluzia pricinuită 
pe plan intern și extern de 
primul triumf electoral al noi 
forțelor  neocomuniste a 
putut fi depășită destul de 
repede prin invocarea stării 
de provizorat “'postrevo- 
luționar”?. 

Astăzi, 


visătoare şi 


serios vorbind, străpuns 


ceva.  Neocomuniştii de 


inanită, va 

trebui să-şi caute temeiuri 
(atât umane, 
strategice). 

servatorismul 
măselor timorate și 
necultivate se dovedește un 


zid mult mai gre 


închipuit unii. 
In fine, “'imaginea'” 


la propriu, “lanterna roşie” 
a Europei, singura ţară (ex- 


cât și  ceptând conglomeratul 
Con.  C.$.1.) în care comunismul 
prost al se păstrează robust și chiar 


fățiș. E foarte de aşteptat 
ceea ce n'ar fi trebuit să se 


_de întâmple cu nici un chip: o 


decât și-au i mai mare izolare 
politică, economică 
militară) în context 


Ceea ce se întâmplă în fatalismul blestemat, este 
mai mult decât machiavelic. Arhitecţii neocomuniști 
ai diversiunilor par a fi imbatabili. Dar numai pen: 
trucă spiritul bun al ţării e la cămniat. De alei dese 
toate_relele. 

Astfel, în perioada alegerilor s'a cules ce sa 
semănat. O ură ideologică împotriva unei Românii 


Gheorghiu”. 

Numai așa se explică de ce Dl. Iliescu apără istoria 
comunistă a României și ţine la sistemul ei. Un 
sistem care nu vrea să lase poporul să iasă de sub 
blestem, pentru a-și regăsi identitatea lui dinainte de 
colonizarea ideologică comunistă. O identitate care 
sub supușenia colonizării a devenit subiect de ex- 
tirpare, 

Da, colonizarea ideologică a făcut ca- partea cea mai 
grea a luptei electorale opoziționiste să nu fie dată 
atât contra comunismului propriu-zis, cât a men: 
talităților sădițe și cultivate de el. 

Să nu ne mirăm că într'o atare situație, alegerile 
dela 27 Septembrie și 11 Octombrie '92 n'au putut 
scoate țara din fatalismul blestemat care este cap- 
tivitatea mentalităților comuniste. Este de remarcat 
într'o asemenea privință faptul că în conștiința 
cetățenească românească, noțiunea de bine și de rău 
suferă de o îngrozitoare nedeterminare. De bună 

Continuare în pag.3 
TTL LILLLL LUI LLLLILIL LILI LLLITITULI 


publică. Nu este greu de 


“constatat că avem de-a face 


cu exact aceeaşi stare de 
spirit și cu exact aceleași 


“soluții” ca pe vremea 
vechiului regim. Să fie oare 
aceasta răzbunarea 
postumă a Marelui 
Impuşcat? 

Situaţia este, fără 
îndoială, gravă; mult 


mai gravă decât în Mai '90 
(când nu era vorba decât de 
un mandat provizoriu de 
doi ani şi când, de bine - de 
rău, majoritatea vechilor 
politruci ceaușiști se mai 
afla încă într'o relativă 
marginalizare, permițând 
măcar iluzia unei 
primeniri). Atunci, la doar 
câteva luni dela evenimen: 
tele din Decembrie '89, 
exista şi scuza că Opoziția 
na “avut vreme să se 
închege, iar electoratul să 
se dezmeticească. Pe de altă 
parte, la acea dată mai sub- 
zistau încă firave bastioane 
comuniste şi în alte țări din 
fostul lagăr socialist. Prin 


felurite nuanţe sau in- 
stalat temeinic și... legal, 
pe patru ani, în fruntea 
Statului, deţinând toate 
frânele Puterii (preşedinte, 
parlament și - putem an: 
ticipa _- guvern). Au 
reapărut în față figuri 
sinistre (Păunescu, Vadim, 
Verdeț etc.) şi e de 
presupus că, în contextul 
favorabil creat, vor mai 


reapărea și altele (de ce nu 
chiar 


în rândul foștilor 


structuri şi vechea men: 
talitate se vor perpetua, 


existând chiar riscul de a 


deveni insolente (şi cum 
n'ar face-o, de vreme ce - 
dacă se va întâmpla vreo 
minune - nimic nu le mai 
poate contracara în mod 
efectiv?!). 


Opoziția noastră, 


României a devenit și mai 
dubioasă pe plan extern, 
căci am reușit să ajungem , 


Răzvan CODRESCU 
Prof.Valeriu NEȘTIAN 


Adrian GRIGOROPOL 
Dan Emilian ROȘCA 


Petre PASCU 


CITIŢI 
ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Demostene ANDRONESCU 


Prof.Dr. Anton MOISIN 


pr. Asist.Dr.GHE. I.DRĂGULIN 
Prof.Dr. Nicolae CIACHIR 
Mihai Stere DERDENA 


european, stare ce nu poate 
fi decât spre mulţumirea 
Contimare în pag.4 


pagina 1 
pagina 2 
pagina 4 
pagina 5 
pagina 6 
pagina 10 
pagina 13 
pagina 14 
pagina 16 
pagina 19 


PAGINA 2 


NOEMBRIE 1992 


CLIENTELA ELECTORALĂ A D-LUI ILIESCU 


ALEGERILE GENERALE 
IN ROMÂNIA 


Rezultatul alegerilor generale din România 
reprezintă o surpriză, un mister, o fraudă şi un 
indemn la lupta națională. Este una din cele mai mari 
surprize din istoria românească. După alegerile locale 
din Februarie a.c., aproape că nu se poate înțelege 
fenomenul actual, în care prezenţa foştilor comuniști 
se profilează atât de masiv. 

Cum se explică ““rămânerea în urmă” a poporului 
român, după prăbușirea regimurilor comuniste din 
celelalte țări? România a fost de veacuri, 


omânia a fos o frontieră 
de apărare a civilizației și culturii europene, iar 
țăranul român era refractar la formulele aduse de 


ideologia marxistă. 

Este inadmisibil ca o ţară cu un trecut istoric ca al 
poporului nostru să-și fi schimbat structura 
sufletească prin dominația comunistă timp de 47 de 
ani. Epoca fanariotă a durat vreme mai îndelungată și 
totuşi nu a alterat atât de mult psihologia neamului 
românesc. Patruzeci și sapte de ani nu puteau să 
anuleze calităţile și virtuțile de bază ale poporului 
român, în așa fel încât să nu se mai poată orienta în 
starea de azi a societăţii, 

Rezultatul alegerilor a fost o fraudă, ușor de detec- 
tat şi de arătat cu degetul. “Domnia politică a lui 
Iliescu”, cea mai vulgară din istoria românească, a 
fost în permanenţă o fraudă. Nimic, sub nici o formă, 
nu-l îndreptăţea pe Iliescu şi clica lui de nomen. 
claturiști să preia conducerea politică a țării şi să se 
mențină la putere, chiar după căderea lui Gorbaciov, 
care i-a blagoslovit, iniţial, puterea politică. Sub 
““domnia vulgară” a lui Iliescu, parte din popor nu 
a avut acces la informare, la cultivare şi nu a luat 
contact cu adevăratele valori politice, culturale, 
economice sau de altă natură.. Vorbim, în special, de 
locuitorii satelor, care în majoritatea lor au rămas cu 
aceeași administrație politică, de pe vremea lui 
Ceaușescu; aparatul administratival prefecturilor a 
fost mereu sub controlul politie şi financiar al 
Puterii. 


politic cu aderențe masive la masele populare; el a 

creat FDSN-ul ca o firmă a aparatului administra- 

tiv,pentru a avea un instrument politic de acţiune, cu 

| tezaurul naţional, cu mijloacele de comunicare ale 

statului, toate utilizate numai și numai de FDSN. De 

asemenea mijloacele de informare mass-media, 

televiziunea, radioul și parte din presă au slugărit 

Puterii. Cu mici excepţii, presa de opoziție sau 

cea independentă a fost marginalizată, având un tiraj 

| redus și cu multiple piedici, nereușind să pătrundă în 
| interiorul mediului rural. 

Opoziția n'a putut organiza o presă pentru cititorii 
satelor, prin care să li se facă o cultură și o politică 
națională reală, prin dezbaterea problemelor. fun- 
damentale ale societăţii româneşti de astăzi; satele şi 
populaţia rurală au fost reduse numai la propaganda 
lui Iliescu, fără caracter moral, național și fără in- 

| teres pentru un progres real. 

; Televiziunea fiind sub controlul Puterii, lipsită de 

/ spirit românesc, a fost programată cu informații 

| unilaterale, care au sprijinit regimul lui Iliescu. 

VA calagi lucru îl putem spune și despre emisiunile 
radio. 

Aceste mijloace moderne de comunicare cu 
populația ţării au fost monopolizate de clica lui 
Iliescu și poporul a fost văduvit de cele mai elemen: 
tare forme de introducere în viața politică pe care nu 
o cunoaște. Continuă să se păstreze același “zid 
| chinezesc” de dinainte, iar oamenii sunt ținuți în 
aceeaşi obscuritate politică şi culturală. Toate efor- 
turile creatoare pentru promovarea valorilor 

- naţionale sunt zădărnicite de către sfertodocţii in- 
telectuali ai echipei Iliescu, care au fost formaţi încă 
de pe vremea lui Ceaușescu, având un program 

educativ limitat la principiile marxismului. 

| Un mister. Se poate afirma că rezultatele acestor 

alegeri sunt un mister care nu poate fi dezlegat cu 

ușurință de nimeni. In acest mister intră toți factorii 
cunoscuți și necunoscuţi, care au îngăduit lui Iliescu 
să fie reales împreună cu toată clica lui parlamentară, 
după ce în alegerile locale s'a dovedit că energiile și 
puterile regionale, în special la oraș, s'au trezit din 
letargia lor politică şi şi-au luat soarta în mâna lor. 

Un îndemn la luptă naţională. Oricâtă resemnare 
ar avea poporul, noua echipă a lui Iliescu nu este în 
stare, fără opoziţie, să formeze un guvern viabil, ca să 
poată conduce ţara. Opoziția ar face o mare greșeală 
dacă ar accepta formula unei coaliţii. In felul acesta 
Iliescu va fi obligat să alcătuiască un guvern de 
“stânga”, adică cea mai retrogradă formă de 
organizare politică şi singura din Răsăritul Europei. 
Plus incapacitatea de a rezolva problemele dificile ale 
țării. Toate acestea vor genera lupta națională, pe 
viață şi pe moarte, pentru eliberarea țării. 


George BĂLAȘU 


Iliescu, împreună cu clica sa, nu a avut un partid - 


“Alegerile n'au fost atât 
câştigate de Iliescu, cât 
pierdute de Opoziţie” - este 
punctul de vedere al Dom: 
nului Andrei Pleșu, 
publicat în revista *22”, 
imediat după al doilea tur 
de scrutin al alegerilor 
prezidenţiale din -1l Oc: 
tombrie, Are și nu are 
dreptate. Este însă un 
punct de vedere și ob- 
servaţiile sale pertinente 
precum şi reproșurile pe 
care el le face Opoziţiei 
trebue luate în considerație 
atunci când se încearcă să 
se explice cauzele noului in- 
succes electoral al forţelor 
democratice din România. 
Această abordare 
unilaterală nu este însă 
suficientă deoarece cauzele 
acestui insucces nu pot fi 
explicate numai prin 
evocarea  slăbiciunilor și 
greșelilor opoziției. Ele au 
rădăcini mult mai adânci 
care trebue căutate în 
starea de spirit a societății 
românești post -decem- 
briste. 

S'a spus adesea, şi pe 
bună dreptate, că societatea 
românească este o societate 
bolnavă şi dacă aceasta este 
realitatea, atunci trebue să 


se ţină seama că un 
organism social în care 
boala s'a cuibărit şi 


sălășluit atât amar de timp 


această dată. 


—— Demostene ANDRONESCU— 


cronicizându-se, nu poate fi 
vindecat peste noapte, mai 
ales în condiţiile în care 
agenţii patogeni care l-au 


îmbolnăvit sunt încă 
virulenți și activează în 
continuare aproape 


nestingheriţi, iar rolul de 
tămăduitori și l-au asumat 
tocmai aceia care cu bună 
știință au fost purtătorii 
microbului care l-au con- 
taminat. Aici este de căutat 
tot tâlcul tuturor neizbân- 
zilor noastre, 


S'a spus despre 
revoluția română din 
Decembrie ba că a fost 


furată, ba că a fost detur: 
nată, ba că, pur și simplu, 
nu a fost revoluţie. Eu aș 
spune altceva și anume că 
nu a fost dusă până la 
capăt, că nu a fost ter- 
minată. Da, acesta este 
adevărul. Revoluţia română 
din Decembrie '89 nu a fost 
dusă până la capăt. Ea a 
fost lipsită de faza iacobină 
cu care se încheie și se 
desăvârşeşte orice revoluţie 
socială, Cu alte cuvinte, nu 
a funcţionat ghilotina, în 


sensul că nu a fost 
sterilizată nici plaga 
organismului bolnav, nici 


instrumentarul cu care s'a 
încercat operația asupra 
acestui organism pentru ca 
agenţii patogeni să fie 
neutralizaţi. 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 
CUVANTUL ROMANESC 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face 
după cum, urmează: 

Din Canada şi U.S.A., se pot face "Cec Poştal"” 
(Money Order) sau "Cec Personal". 

Din Europa şi alte continente, prin "Mandat Poştal" sau 
"'Cec Internaţional" pe adresa ziarului: 


CUVÂNTUL ROMÂNESC 
P.0.Box 78010 


Westcliffe Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada L9C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 ă 
REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


PERFORMANŢELE PARTIDELOR 


Dacă după Decembrie '89 
ar fi urmat, cum ar fi fost 
firesc, un  Niurnberg 
românesc, dacă cei care au 
patronat cu sânge rece 
crima organizată și sau 
făcut vinovaţi de dezastrul 
țării ar fi fost chemați să 
dea socoteală, societatea 
românească post- 
decembristă ar fi fost 
scutită de marile con- 
vulsiuni prin care a trecut 
și cu totul alta ar fi fost 
evoluția ei ulterioară. Cel 
puțin două ar fi fost con- 
secințele benefice ale unui 
asemenea act! justițiar. 


In primul rând ar fi scos 
din circulaţie pe “marii 
pontifi ai ororii” cum i-a 
numit cineva pe cei care au 
organizat și comis 
genocidul împotriva 
poporului român, ar fi con- 
damnat la tăcere pe 
“marile lichele” care le-au 
ținut hangul și ar fi aver- 
tizat în același timp, pe cei 
cu apetit exacerbat pentru 
putere cu orice preţ, că nu 
totul le este permis. 


In al doilea rând, şi 
acesta este, poate, mai im- 
portant, un asemenea act 
justiţiar ar fi avut darul să 
desculpabilizeze acea parte, 
deloc neglijabilă, a 
societății române, şi care 
suferă de un nejustificat 


Pentru orice schimbare de adresă, anunţaţi redacţia 
ziarului cu cel puţin 4 săptămâni înainte. 


CĂTRE CORESPONDENȚI 


Rugăm pe toţi corespondenții noștri să trimită ar- 
ticolele spre publicare până la data de 10 a lunii 
precedente publicării. Redacţia ziarului nu asigură 
publicarea articolelor nesosite la redacție până la 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOŞTINŢĂ: Jinem să facem cunoscut că 
Redacţia acestui ziar nu împărtăşeşte 
întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


PRECIZĂRI 
REDACŢIONALE 


* Nu garantăm apariţia arti- 
colelor mai lungi de 4 pagini 
dactilografiate la 2 rânduri. 
Redacţia nu doreşte să in- 
tervină cenzurând prin forța 
împrejurărilor, 

Supradimensionate. 


*Manuscrisele nepublicate 
nu se înapoiază. 


*Reproducerea articolelor 
este interzisă fără men- 
ționarea sursei. 


CUVANTUL ROMANese 


(până la un pun, 

de vinovăție: pes Ol 
motive omenește de în din 
au dat mâna cu draeuj» 3, 
au făcut Com promis E, 
unii (cei mai mulți) vedică 
a supraviețui, iar [ră 
(destul de numeroşi il 
aceştia) pentru a se căpap îi 
Aceşti suferinzi de că 
plexul  vinovăţiei, casă 
întrun fel sunt şi ej SI 
time ale monstruosuli 
sistem, temându-se da 
schimbare, formează Dr 
cipala masă electorală a 


forțelor conservatoare din E 


România. 

Dacă actul justițiar de 
care am pomenit ar fi 
operat la timpul potrivit şi 
adevărații vinovaţi al căror 
număr este, în fond, infim 
(câteva sute sau cel mult o 
mie, două)ar fi fost chemați 
să dea seama de faptele lor, 
această masă de complexați 
ar fi fost eliberată de teamă 
şi opţiunile electorale ale. 
multora dintre ei ar fi fost, 
cu siguranță, altele. 

Desigur, mai sunt și alte 
categorii sociale care, din 
diferite motive au devenit 
clientela electorală a D-lui 
Iliescu. Dintre acestea 
amintesc în treacăt numai, 
de electoratul din mediul 
rural. Dar despre metodele 
prin care acesta a fost atras 
de partea lui, cu altă ocazie. 


textele 


SE, 


epitet tomcepi Pestii > 


fa 12 7 mp wa e, se arce Loacri r — cmad' "n se br 3 sită Vuia def a La db Da ea Bu Al pe 40, în Doi = Bid-trra h/2îime mt | 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1992 


DEZASTRUL ROMÂNIEI CONTINUĂ 


——— George BĂLTEAN— 


Criza României continuă 
şi se adânceşte. Poporul 
român a intrat în 1944-45 
pe mâinile Ruşilor şi ale 
agenţilor comuniști, iar din 
aceste mâini, nu este în 
stare să iasă. Robii se tem 
de libertate şi de bunul trai. 
România continuă să fie 
singura ţară comunistă din 
Europa. Tragedia naţiunii 
române se prelungeşte și 
jalnică va fi existența sa în 
următorii ani, datorită 
rezultatului alegerilor din 
27 Septembrie '92, in- 
diferent cine este şi cine nu 
este vinovat. 

Foamea, bolile și frigul, 
condițiile de locuit, 
îmbrăcămintea, lipsa de 


apă, de curent electric, bat: 
jocura, şomajul, condițiile 
de muncă, ce se vor 
înrăutăţi, vor dezvolta 
disperarea și degenerarea 
poporului român. 
Producția industrială 
scade vertiginos în con: 
tinuare. Ea a ajuns la circa 
jumătate din cea realizată 
în anuldisperării,1989. 
La fel produsul social 
total și exportul. Tara nu 
are bani de nici un fel şi cu 
atât mai puțin pentru in: 
vestiții. La sfârșitul anului 
curent, suma investițiilor 
realizate în trei ani de dom- 
nie Iliescu, va fi de circa 
400 milioane dolari, adică, 


atât cât este necesar doar 


ELL LU LUI LILI ILILILI LILI LILI UL LIă 


FATALISM BLESTEMAT 


Urmare din pag-l 


seamă, ca o consecință a faptului că “mintea 


strategiei politice care trebue să țină opoziţia cât mai 
departe de preluarea puterii. 

Adeseori se pune întrebarea, dacă a căzut sau nu 
comunismul. Referindu-se la această întrebare, recen- 
tele alegeri din ţară au dat un singur răspuns: 
comunismul a căzut drept în picioare! 

Pe lângă multe altele, un asemenea succes al mafiei 
colonizării ideologice este mai mult decât o insultă 
sfruntată, adusă pătimirii româneşti din epoca 
comunistă. 

Atâta timp cât fatalismul blestemat rămâne în 
picioare, în România nu poate începe ceva în ce să 
poți crede. Normalitatea cere o ruptură cu trecutul, 
cu structurile reale şi camuflate ale statului și 
politicii comuniste. O ruptură care să elibereze pe 
cetățean din cosmarul dezolării, fricii, urii și al ten- 
siunii. Aici este inclusă şi înfruntarea amenințătoare: 
“Noi ştim cu cine a votat fiecare. Vedem noi!” 

Incerci să crezi în cele bune din retorica auzită, dar 
cum ai putea crede că ce a fost nu se repetă, când Dl. 
Iliescu pune la baza exercitării puterii lui 
prezidențiale experienţa vechilor militanţi p.c.r. Cum 
să nu fii în criză de încredere când vezi alegeri formal 
libere, dar cu rezultate babilonice?! 

Până când nu se întâmplă o rupere între popor şi 
otrăvitorii sufletului lui, poporul e ciuntit şi 
desfigurat de mizeria unei vieţi care emană dela 
Putere, pe linia unei imoralități devastatoare. 

Toate acestea ţin ţara într'un prizonierat psihic, 
întrun abis de idealuri ferecate. Este nespus de trist 
că s'a ajunsca un asemenea tragism să nu fie luat în 
seamă de majoritatea electoratului. 

Ne-a plăcut să ne amăgim, crezând mai mult sau 
mai puţin în sfârșitul unui sistem politic comunist 
aflat în agonie. Când colo, în loc să moară, el ține să 
vieţuiască cu vitalitate, în forme noi şi. opune 
rezistență în lupta pentru schimbare politică. 

Victoria FDSN-ului iliescian, în proaspetele alegeri, 
înseamnă că neocomunismul își păstrează pozițiile 
politice şi economice; că țara continuă să aibă parte 
de fatalismul blestemat; că, în faţa lumii, România 
apare ca ţara care nu se _poate desprinde de 
comunism. 

Rezultatul alegerilor a temperat un optimism legat 
de moment. Dar un lucru trebue să rămână clar: cu 
tot acest nefericit rezultat, în ceea ce privește '““omul 
român”! navem voie să fim pesimiști! Cel mult 
putem fi dezamăgiți că procesul de renaștere al 
conştiinţei naţionale, decimată de comunism, 
lucrează cam încet. Dar, totuși, lucrează. Suntem în 
fața unei evidențe pozitive: succesul electoral din 
1990 al roșilor a fost redus în 1992 la jumătate. Nu 
se poate tăgădui că un asemenea lucru reprezintă 
totuşi un succes. ș 
/ S'a pierdut o bătălie, dar lupta merge mai departe. 
/Căci a renunța la luptă printro retragere în 
| dezamăgire înseamnă a abandona destinele țării în 
mâinile partidei comuniste.Un lucru pe care n avem 


voie să-l facem. A 
Eugen BARSAN 


Românului de pe urmă” nu și-a făcut încă loc, pen-: 
trucă ea nu pare a ficoaptă încă. Cel puţin asta arată 
rezultatul alegerilor. 

Si așa, “piciorul de plai” e destinat să rămână mai 
departe cu un destin blestemat. Fapt ce înseamnă o 


pentru două făbricuțe de 
sat. Agricultura nu 
funcționează, în comerţ 
sunt active doar tarabele, 
iar preţurile cresc 
exasperant, adică cu 250 la 
sută față de anul 1991, ceea 
ce înseamnă de circa 10 ori 
faţă de 1989, ținând cont de 
creşterile din 1990 şi 1991. 


La sfârșitul anului 1989, 
țara avea 1,5 miliarde de 
dolari în vistierie, iar la 
sfârşitul anului 1992 va 
avea o datorie externă de 
6,54 miliarde de dolari, 
adică aproape două treimi 
din datoria lui Ceaușescu, 
pentru restituirea căreia 
era cât pe-aci să fie 
lichidată întreaga țară.Cum 
s'a ajuns la această datorie 
de 6,54 miliarde de dolari? 
La 30 Iunie a.c., datoria ex- 
ternă era de 3,24 miliarde. 
In semestrul doi s'au con- 
tractat încă 2,4 miliarde 
credite, iar acum se vor mai 
primi circa 900 milioane. 
Conform informaţiilor 
noastre, o parte din acești 
bani se rătăceşte în con- 
turile private (privatizarea 
de dolari funcționează per- 
fect) din Occident, iar 
restul de bani sunt utilizați 
neproductiv. Cum va 
restitui țara aceşti bani? 


Banul românesc, leul, 
este o hârtie fără valoare. 
Normal, nici că se mai 
poate vorbi de con- 
vertibilitatea banilor 
românești. Iliescu, prin 
aberaţiile declaraţiilor și 
comparaţiilor sale, produce 


o ilaritate în arena in- 
Ajernaţionale, perpetuând 
izolarea României. 


Preşedintele care  justifi- 
că sărăcia țării sale _moti- 
vând că si înalte state în. 
lume este sărăcie, și nu are 
nimic de oferit concret, este 
un om apolitic. Să-i amin- 
tim lui Iliescu că România a 
fost înainte de comunism, 
una din cele mai bogate țări 
agricole din lume, 
situându-se pe locul 4-5 în 
producția de cereale, cu cele 
mai scăzute preţuri pe 
bogata piață internă, iar 
salariaţii români, muncitori 
şi funcționari, au trăit la 
nivelul celor din Occident. 
De ce nu compară el 
situația din România 
comunistă, inclusiv și mai 
ales, din timpul 
președinției sale, cu 
situația din ţările 
europene? Noi îi oferim, 
mai jos, un model. 


Salariul muncitorilor din 
România a fost în 1989 de 
circa 110 mărci, lunar. El a 
scăzut la 70 mărci în 1992. 
In același timp salariul 
muncitorilor din fosta RDG 
a evoluat astfel: 1989. 
1.173 mărci, 1990 - 1.382, 
1991 - 1.700, 1992 - 2.345, 
iar pentru 1993 se prevede 
creșterea la 2.721 mărci. 


Somajul în România era 
de 754.000 în lulie şi se 
prevede a fi de 1,2 milioane 
de oameni în Decembrie. 

Productivitatea muncii 
în România este la pământ. 
Ea a scăzut dela 42% , cât a 
fost în 1989, la 27% faţă 
de media productivităţii 
muncii din Comunitatea 
Europeană. ZI A0EP 

Cu siguranță vine o iarnă 
cumplită și un dezastru și 
mai mare, din care nu-se 
poate ieși decât prin 
mișcări sociale şi con- 
tinuarea revoluţiei. Singura 


2 | 
CETILLILILILLLLLILILILILLLLLULI ULUI LL LILI “salvare! 


> În 


pini RED ce a apei Ri APE ST Ra - 
| 
PAGINA 3 | 
= = 
BIRUINTA PRIN RUGACIUNI, DRAGOSTE | 
A Y Y | 
SI INGADUINTA 
- - i 
taci LASA ia a declarat. în 2 oameni?"(1,P.S. Mitropolitul Corneanu). 
i reva foamei pe timp Cu permisiunea celor prezenţi, vicarul 
Et furată Pula etaje Erecoitatolic, părintele Nicolae 
rată... t eodorescu a citit numele celor peste 
FegNițis, dar oniie SE tacă Areptate- „100 de inşi ucişi în timpul revoluţiei: 
noul regim iber recere “Să ne rugăm împreună în Ti A | 
ucigașilor...iar înfăptuitorii nu au fost | e rel na upreupe Ari aja Io Dani 
idestificaţi nici DAL al eter | pei au pentru eliberarea acestui popor”. | 
Ina CUC „Particip pentru prima oară la o i 
„Episcopul s'a adresat familiilor vic- Slujbă religioasă în Biserica din faţa | 
timelor revoluţiei, tuturor confesiunilor  |căreia a început înălțarea poporului | 
frățeşti, opiniei publice interne şi in- |român. Altarul aceluia care riscându-și | 
ternaționale, subliniind că sângele mar- Viața a început lupta împotriva răului... | 
file BUD icăra: pucureeti Târgu || Xe ie partii sie, nevoie ui (refe- 
ureș, Sibiu etc., stri a cer. rindu-se la greva oamei, N.R.) ci de 
Veşnic original, Dl. Iliescu, l-a invitat | rugăciune, credință şi „de pedepsire a 
pe Dl. 'Tokes la un dialog prin Radio pYiogmjildt (Prim rabinul Timişoarei, 
București, dar l-a acuzat, prin radio . Ernest Neumann). 
BBC din Londra, că-i un “'diversionist 10 încheiere, Episcopul Tokes a 
politic”. Invitaţia a fost refuzată pe subliniat: e nevoie de conciliere, de | 
motivul: ““Cum poate ca dialogul să fie purificare morală și de credinţă în Dum- | 
corect, când partenerul îşi califică in- nezeu.,4 
vitațul “diversionist politic'"? Timișoara ne-a dat acum a doua 
Reacţi plicului a fost î iritul revoluţie! 
eacţia publicului a fos iz SEUL i O revoluţie morală ce se înalţă ca vârf 
conciliant al Timișoarei și al înțelegeri de Ceahlău într'o lume unde oamenii se | 
interconfesionale. 1.P.8. Mitropolitul ucid în numele lui Dumnezeu sau al et. 7P 
Nicolae a fost primul ce i-a adus mesajul IE EATA TERTIAR Aa PI (0 
de solidaritate al Bisericii Ortodoxe şi a Ni s'a furat prima revoluție câștigată 
inifiat organ zarea. Da Te TaIE fețe) prin sânge, să păzim să nu ni se fure 
unde vor participa toate inaltele iețe acum şi Revoluţia morală, de cei care vor 
| bisericeşti indiferent le religileiea i oXta nel căuta să abuzeze de îngăduința celuilalt ! 
etnică. Un vis de unire realizat! = cu scopul de a distruge armonia 
Rugăciunea comună a avut „loc în închegată în cea de-a doua revoluție. 
seara zilei de 7 Septembrie în perimetrul Statele Unite - unde întâlnești aproape .; 
bisericii ce-a scăpărat scânteia toate rasele și religiile, și unde 


revoluției! 


Au fost prezenţi clerici ai bisecici 105 

7[) ortodoxe, catolice, cgreco-e 
mate, (baptiste) şi evreiești: 

“Aşa cum în Decembrie '89,.in- 


tolice, refor- 


cetățeanul se roagă lui Dumnezeu așa 


trăiască. 


diferent de convingerile religioase,ne-am 
simțit tot una, și în momentul de față 


ne simţim aparținători 


familii...De ce a trebuit să moară atâția 


ai aceleiași 


cum îl simte în inima lui - se conduce 
după un principiu foarte simplu: 
“Live and let live!» Trăiește și lasă să 


Stroe MOLDOVANU. |? 27 


(Notă: după 10 zile Episcopul Tokes a 
renunţat la greva foamei). 


ESTEAG 9 


PE PROF. 


LIVIUS FIŞTEAG 


CANDIDATUL REPUBLICAN 
DE ORIGINE ROMÂNĂ 


ÎN FUNCȚIA DE 


GUVERNATOR 


AL STATULUI 


NASIILOI NEW HAMPSHIRE -USA. 


LA REVEDERE CLAUZĂ! 


Congresul American a 
respins (30 Septembrie a.c.) 
cererea Preşedintelui Bush 
de-a acorda României Clauza 
de Națiune Favorizată. 

88 de deputaţi au votat 
DA, dar restul de 288 au 


averile ţării depuse în băn- 
ere e ee nătate_de 
vechii săi tovarăși? 

Cum ar fi putut spune 
DA când Dl. Iliescu s'a dat 
jos din mașină și s'a repezit 
să gâtuie pe un ziarist. ce- 


spus NU. 
/ Ei au spus NU gândindu- 


!se la Dl. Iliescu: liderul care 
a asmuţit minerii contra 
celor care au înfăptuit 
revoluția. 
/ Ei au spus NU gândindu- 
e la Berevoiești și ac: 
tivitatea Securităţii care 
ontinuă să spioneze și 
ă terorizeze cetățenii. 
” Ei au spus NU pentrucă 
nu s'au înapoiat 
adevăraţilor. proprietari 
averile luate cu forţa... 
Cum ar fi putut spune 
DA şi oferi D-lui Iliescu 
suport material când Dl. 
Iliescu sabotează orice 
încercare de a colecta 


și exprima dreptul de a fi 
anticomunist? (Incidentul 
dela Constanţa, N.R.) 

Si cum ar fi putut spune 
DA când la baza 
democraţiei stă informarea 
corectă a publicului, iar ra- 
dioul și televiziunea sunt sub 
călcâiul guvernului care-și 
continuuă opera de dezin: 
formare? 


George DRAGU—— 


Deosebirea dintre cei doi 
tovi -trecuţi pe la Moscova- 
este că, DI. Iliescu, când 
vorbeşte, surâde, iar 
Ceaușescu dădea din mâini. 
Regretăm că România e 
printre puţinele ţări din 
Răsăritul Europei care nu 
se bucură de Clauza 
Națiunii Favorizate, dar de 
vină nu's parlamentarii din 
Washington, ci liderii din 
București. 

Ei au furat revoluţia și 
acum încearcă să înșele 
lumea cu o nouă dictatură 
sub paravanul *“Democra- 
ției originale”. 


Ideea că aprobarea Protestele Românilor de 
clauzei ajută poporul,eo pretutindeni trebuese 
anecdotă răsuflată de pe adresate astfel: 
timpul“ Fiului Iubit”; el, cu Onor Președintelui 
cât primea mai mult ajutor, României, Ion Iliescu. 
cu atât sărăcea mai mult Palatul Cotrocenilor, 
țara și se umflau conturile Bucureşti. 


personale în băncile din 
străinătate. 


Acolo e buba! Acolo 
trebue spart buboiul! 


PAGINA 4 


CUVANTUL ROMANEgo 


NOEMBRIE 1992 
PI asi ia NOEMBRIEI Do e pa 0 ARII 


NE e eee iu Aa aaa 20 
NU ASCUNDEM TALANTUL ÎN PĂMÂNT! 


SA 


Auzind de permanențele 
Neamului și de imperativele 
timpului, chiar unii dintre 
cei cu caziere “strălucite”, 
ca puşcăriași pe ter- 
men lung, vin a ne 
încredința, cu vinovată 
resemnare, că, astăzi, 
rezultatul unui moment de 
înălțare patriotică ar fi mai 
degrabă negativ! Lumea 
românească - zice-se - s'a 
bișițarizat, într'o con: 
ideale acra Deşi con- 
vinsă de gesturile arbitrare 
şi falimentare ale Puterii 
înjghebate la Bucureşti, ea 
nu e dispusă să acţioneze în 
virtutea unui ideal superior 
şi împotriva  insidioasei o- 
pere de reimplantare a 
comunismului ateu 
întreprinsă de nomen- 
claturiști şi securiști. In 
genere, ea respinge ideea 
unei riposte corespunză- 
toare, bineînţeles în 
limitele unei perfecte 
legalităţi, chit că “roşii” se 
implică în acte ilegale și 
violente. O socotește drept 
reacție  necugetată. Ex- 
periență ineficace. Jertfă 
inutilă. Ori, fatalistic, 
împotrivire la “voința lui 

umnezeu...” 

Cu toată opunerea față 
de climatul politie pervers 
şi de starea socio-economică 
dezastruoasă din țară, 
oameni cuminţi” (sau 
cuminţiţi!) - unii foarte 
onorabili şi de nădejde, 
teoretic măcar - simt că nu- 
i mai apasă pe umeri vreo 
răspundere precisă față de 
viitorul Națiunii noastre, ca 
și cum ar fi dezlegați “*din 
oficiu” de-aici înainte. Au 
luptat eventual cândva, şi- 
au adus obolul la o anu-: 
me libertate a României, 
probabil mai cred încă 
într'o fărâmă de ideal, In- 
colo? Alţii să intre în 
acțiune. Bunăoară, nevăr- 
stnicii. Ori acei care n'au 
suferit (și, deci, nu-s 
“vizați de organe”). Sau cei 
fără greutăţi... Noi, îşi 
spun aceștia, noi de-acum 
să ne vedem de sănătatea 


trupului și de un anumit 
confort sufletesc: nu are 
rost să ne mai “băgăm”. 
recitim 


Vremea e să 


trecutul; să medităm; să 
mai și căscăm gura la spec: 
tacolul vieţii, criticând “tin 
abstracto”, în dreapta şi 
(mai cu sfială)- în stânga. 
Nu merită - se conchide 
aforistic -să irosim forțe şi 
capacităţi. De-i iei mai din 
scurt, îți dau replici im- 
batabile: “Iaca cine s'a 
apucat!...” “Chiar acuma 
ţi-ai găsit?” 

Premisa dela care se 
pleacă nu e de aruncat la 
COȘ: avem regimul ce ni se 
cuvine, pe măsura deprin- 
derilor politice şi a 
moravurilor “majoritare” 
prezente. Această ocâr- 
muire  neocomunistă este 
așa cum este, pentrucă 
înșiși oamenii care 0 ac- 
ceptă/tolerează sunt așa 
cum sunt. Ignoranţii, 
egoiştii, veleitarii şi 
"“descurcăreţii”, uşor 
manipulabili, preferă pe 
cei care le seamănă ori pe 
cei ce știu să promită 
muntele cu sarea şi să 
înşele cu  imperturbabil 
cinism, 

Asta să fie oare 
rezolvarea corectă a ecuației 
“slobozeniei"” noastre? 
Nicidecum! Căci această 
stare de lucruri lamen- 
tabilă nu poate fi lăsată să 
se perpetueze printr'un 
proces succesiv de agravare, 
ce amenință însăși fiinţa 
națională și creştină a 
poporului român. Atunci, 
în ce termeni funcționali se 
află adevărata soluţie de 
maximă urgență şi 
eficacitate? In ordine prac- 
tică, un element rupt de 
realitate. Esenţialul: 
modificând mentalitatea și 
obișnuințele politice ale 
maselor, făcându-le să 
discearnă binele de rău şi 
adevărul de minciună. lar 
această mutație radicală nu 
poate interveni decât dacă, 
înainte de toate, viața 
spirituală a fiecărui individ 
este benefic schimbată. 
„Numai așa se pot deschide 
perspective în vederea 
înfruntării junglei 
politicianiste dela noi. 

Noul activism s'ar 
traduce astfel, prin aceea de 
a fi prezenţi peste tot, 


SUNT OBOSIT 


Sunt obosit și aș vrea să plec 

Departe... peste întinsul mărilor 

La capătul tuturor așteptărilor 

Acolo... pe tărâmul cu gazon verde şi gras. 


Aș dori să mă las, 


Intins, cu ochii spre cer 
Așteptând coborârea din el 
A neuitatei copilării, a lumii de ieri. 


Sunt obosit și aș vrea să plec 
Spre luminișul văzut odată 
Lăsat în urmă cu anii duși, 
Căutat pe toate cărările 
Așteptat în toate așteptările 


Visat în toate nopțile 


Plâns în toate diminețile. 


Sunt obosit și aș vrea să plec 


Spre tine amintire 


Să te găsesc ca la început 
Să-mi pară rău că te-am pierdut 
Să-ţi jur că n'am s'o iau iarăși 


Dela început. 


Constantin MACRI 


—— Valeriu C. NESTIAN—— 


fiecare după harul și darul 
său înzecit (insutit). Pentru 
a preveni realizarea 
planurilor oculte de 
recomunizare a țării. Pen: 
tru a trezi pe toți la 
realitate. Pentru a potoli, 
canaliza și controla, cu 
înțelepciune, spiritul 
justițiar din sufletele ro- 
mânești umilite, către un 
unic țel: a împiedica 
monopolizarea Puterii şi 
confiscarea adevărului din 


partea elementelor 
pseudodemocratice,  socia- 
liste 


comuniste, 
gauchiste. Acestea nu sunt 
jocuri de cuvinte, ci 
OBLIGATII DE ONOARE! 

E datoria de conştiinţă 
faţă de un popor lipsit de 
ghid. Abandonat și trădat, 
ieri, azi (mâine?!) de tot 
soiul de intruși și parveniți 
politici. Dacă nu-l strângem 
în jurul nostru, dacă nu 
suntem în mijlocul lui, ca 
să nu se simtă singur, 
părăsit, cine să o facă? 
Criptocomuniştii pesemiști, 
fesenişti, sau _dela 


DEZNĂDEJDEA NAȚIONALĂ 


Urmare din pag. 1 

Ungurilor şi -Ruşilor, ob: 
sedanții noștri vecini, care - 
chiar dacă din motive 
diferite - privesc cu bucurie 
tot mai evidenta noastră 
cufundare în prăpastie. Si 
de aici se vede demagogia“ 
aşarzisului "naţionalist" 
practicat de forţele 
stângiste conservatoare 
(P.U.N.R, P.S:M., PRM. - 
noua “Partid Naţională”, 
avându-l în cap pe sacer- 
dotul roșu, —poetastrul 
Adrian Păunescu - dar şi 
FDSN). — 


„ Oare ce naționalism 


poate fi acela care, invocând 
într'una interesele 
naţionale, nu face altceva 
decât să le deservească în 


ruşinoasă pe  plân 
european? Oare Ceaușescu 


„ nu făcuse același lucru?! 


lată din ce cauză cel 
puțin o treime din 
populaţia României (cea 
mai pregătită, cea mai 
capabilă de mobilitate) este 
păscută azi de spectrul 
deznădejdii. Abia acum a 
devenit limpede că necesara 
primenire de adâncime 
a țării a esuat,că o nouă 
şansă istorică a fost lamen.- 
Pra 0 Ro LR 
totul 1 rămâne de luat dela 
capăt. 

Ceasul e greu, dar n'ar 
trebui să ne reducem la el. 
Cufundarea în deznădejde 
și mai ales  per- 
manentizarea ei) ne-ar 
reteza orice perspectivă de 
asanare viitoare. Ea ar 
echivala cu un act de 
sinucidere națională. 
Trebue găsite resurse noi, 
cu către să luăm totul dela 
început văţând_ceea ce 
este de învățat din ex- 
periența acestei ratări 
istorice și încredințându-ne 
milei şi puterii Iui- Dum- 
nezeu. Depăşirea 
deznădejdii naționale va 
trebui să fie un exercițiu 
moral și spiritual pentru 


““România mare! _şi 
“Europa'"? Liberalii câm- 
peneni, ce-au trecut de pate 
tea 'invincibilei armate ? 
Independenţii dependenți 
de stăpânire, opozanţii 
|zaharisiți şi molatici ori 
|sindicaliştii ahtiaţi după 
revendicări economico- 
financiare) strict persoanle 
și de grup? Existenţa unei 
structuri combatante an- 
ticomuniste fără o ac- 
tivitate afectivă este o 
aberaţie. Nu se aderă la o 
formaţiune politică doar 
pentru a ochi calul 
câștigător la cursele elec- 
torale, lăsând istoria să 
treacă pe deasupra; ci spre 
a lua, nemijlocit, o parte 
activă la efortul de trans- 
formare a oamenilor, de 
înnobilare a caracterelor, 
de moralizare (în accepţia 
optimă a substantivului) 
urgentă a societăţii. 
Evident, acest lucru nu 
rezultă doar din lectura 
(comentată, critică) a unor 
publicaţii partizane ori in- 
dependente: nici din 


"potenţialii salvatori de 
mâine ai României. Am 
pierdut în afară, dar nu 
trebue să pierdem și lăun- 
tric în încleștarea noastră 
cu Istoria. Ceea ce am 
risipit prin politicianism 
S'ar cuveni să recuperăm 
prin creștinism. Numai 
aceasta mai poate fi baza - 


dreaptă, fireşte! - pe care să * 


ajungem a ne reintrupa din 
propria „cenușă, 
“Indrăzniţi! - spune 
Hristos. Eu am biruit 
lumea”. 


MARILE 
DISCREPANTE 
Rezultatul alegerilor din 
27 Septembrie și 11 Or- 
tombrie ne-au arătat lim- 
pede, dacă ne mai îndoiam 


cumva, că lu mea 
românească de azi este o 
tragică sumă de 


discrepanțe, ce vor trebui 
bine conștientizate şi 
analizate, dacă vrem să 
ajungem a le depăși cândva. 
Opoziția noastră (fie ea 
politică sau spirituală) va 
trebui să pornească de 
acum înainte dela 
cu terea cât mai exactă 
a realitățile dna gactă 
nouă inflație de teorii şi de 
bune intenții. Este nevoie 
să diagnosticăm fără greș 
(și fără ascunderi după 


deget) răul de care suferim, 


pentru a-i putea aplica un 
tratament 
ce sar putea să fie mai 
mult unul de natură 
educațională decât pur 
Etică), 

e constată mai întâi 
discrepanța între România 
de dincolo şi România de 
dincoace de munți (eu atât 


mai primejdioasă cu câ 


t im: 

«plică statutul viitor al 
Transilvaniei). Succesul 
mare_mare al Opoziţiei an. 
ticomuniste în Ardeal şi'n 


Banat” nu se explică doar 
prit - alementul unguresc” 
ce-și urmăreşte - nota” bene 
- Sub călăuza U.D.M.R. în 
primul rând interesele 
proprii, de natură etnico- 
politică), ci şi printr'un mai 
mare grad de civilizație al 


formată, se 


corespunzător: 


audierea de conferințe, din 

articiparea la „ședințe 
Piscuţii) politice în care 
spiritul negativist şi de con- 
trazicere “face tonul sau 
din mitinguri în care 
mulțimi eterogene - facă 
ideal, fără etică, făr 
scrupule - provoacă aur 
zitoare gălăgie protestatari 
în jurul unor pretenții cu 
bătaie scurtă. 


Starea actuală a 
societăţii româneşti 
amenințate dinafară de 


forțe oculte ale marii 
finanţe internaționale şi 
subminată din interior „de 
intrigile unor mișcări 
pseudo-populare, nu per- 
mite jumătăţile de măsură. 
Compromisurile, capitu- 
lările, aproximaţiile  - 
inclusiv cele din Parlament 
- nu fac decât să agraveze 
situația anarhică din țară. 
Atmosferă de indecizie și de 


vădită dezordine 
întreținută de guvern 
” facilitează înmulțirea 


laşităților şi a trădărilor. 
Cel mai ilustrativ exemplu 


Românilor de acolo (adică o 
mai clară conștiință civică 


și politică, o__mai întinsă şi 
corectă informare, o mai 
mare mobilitate refor- 


mistă). Oricum, este o 


rușine naţională că bruma 


oastră de opoziţie an- 


ticomunistă se vede nevoită . 
să se sprijine atât de sub 
stanțial 
neromâneşti. 


pe elemente 


In al doilea rând se con- 


stată o adâncă discrepanță 
între mediul _urban şi 


mediul “rural. opulaţia 
orășenească, mult mai in- 

a, __se arată 
a agurată mai prielnică 
schimbărilor și mai ostilă 
supraviețuirilor nomen- 
claturistice. Ea tinde; de 


aceea, să _recepteze 


populația rurală ca pe un 


Oţăranii erau “talpa țării” şi 


rezervorul de primenire a 
forțelor naționale, ei tind 
să devină astăzi, prin in- 
cultură şi corupție, factori 


de paralizie ai organismului 
social.) 


„In al treilea rând vine 
discrepanța între tineri şi 

trâni. E mai mult decât e- 
vident că tinerii (cu osebire 
liceenii şi studenţii) nu-i 
agrează pe Iliescu Şi acoliţii 
săi, _dovedind-6 atitudine 
ferm ȘI consecvent an- 
ticoniunis 


45-50 de ani) au o ati 


nostalgică, _grefată- pe 
prejudecăţi şi 
Visceralitate 
(rezultate tipice— 
îndelungatei băi de 
comunism 
9). Acest conflict : tre 
generaţii amenință să 
atingă forme tragice 
adevărații p iţi 
ciminână tiveri, al eărtr 
viitor este sstfel compromis 
ie propriii lor pă; ic- 
time nevindecali Îl, vic 
nevindecabile? . ale unei 
istorii de coșmar). 


Ă 


; “spirit. și tă. Oricât ar. 
Promitere a termenului dd = E i 


de dezbinare, de di 4 
îl formează about 
lărgit al luptei 
fracţioniste fără de ri 
cipii din sânul PNI 
F.S.N., P.sp tt, 
ecologiştilor.. și i al 
hiștilor. Omul com 
se pierde, se lasă antre 
de acest primejdios Curenţ, 
Orizontul lui nu e Popul, 
decât de imagini de cdiiaas 
înaintea cărora e] se siana 
dezarmat. Mai mult: ela. 
pierdut deprinderea dea: 
forja destinul: Sloganul A 
afișul de propagandă îi 
par suficiente; i 
memorizându-le, el are im- 
presia că știe cât un 
veritabil conducător Politie, 
Acest fapt îl amețeste. 
Când află eroarea, e prea 
târziu. 3 
Biruinţa de mâine. cere 
dragoste, sacrificiu, voință 
de a învinge. Iar Pentru a fi 
luminoasă și sigură, ne mai 
solicită ceva foarte im. 
portant, să nu ascundem cu 
teamă şi nevrednicie talan. 
tul în pământ! ! 


ise Î 


Nu trebue scăpată din 
vedere , în al patrulea rând, 
nici _discrepanța dintre 
diferitele_ categorii sociale 
(tot o moştenire din iadul 
comunist, intenționat. 
radicalizată de către 
„Puterea  “'emanată” în 
urmă cu trei ani, printrio 
nouă și odioasă valorificare 


“muncitori”? si “ţărani”, ță- 
ra şa fie eludată, nu are for- 
me atât de grave. In schimb, 


discrepa; e intelectu 
ali si ne & 


1i—aste 
de- 1 îngrijorătoare. 
(nam spatii Der ilorăt TU- 
Şinea națională a acelui: 
“Noi muncim, noi 
nu gândim”). Ede fapt 
înfruntarea surdă dintre in- 
strucție și ignoranță, dintre 
educaţie și barbarie, dintre 
idealuri şi scopuri, dintre 


“părea de paradoxal, "prin: 
cipala vină revi in: 
telectualilor, care nu sau 
priceput sau n'au avut tăria 
de a desfășura o. campanie 
eficientă de armonizare 
socială, pe măsura 
pretențiilor lor de “elită” a 
societăţii. Dinspre ei 
rămâne să plece, peste 
orgolii și comodităţi, 
procesul dificil de nor: 
malizare viitoare. Nu prin 
infatuare sau dispreţ, nu 
prin lamentații sau discur- 


suri _retorico-păsăreşti. se 


poate remedia această criză 
„acută (constituind şi unul 
dintre principalele han: 
dicapuri politice ale in: 
consistentței noastre 
Opoziţii)! i 
Poate că, la o analiză 
încă mai atentă, s'ar putea 
identifica și alte 
discrepanțe; majore rămân : 
însă cele de mai sus. Ne-am. 
mulțumit aici doar să le A 
trecem în revistă. Meditaţie 
asupra lor rămâne ua te 
perativ de perspectivă, 
care s'ar putea să atâmne 
destinul nostru naţional, 
nu doar la judecati 
oamenilor, ci și la Judecata 
lui Dumnezeu. 


Răzvan CODRESCU. 


CUVANTUL ROMANESC 


După război mulţi viteji... După alegeri 
mulți analiști...Inainte sondajele... Este 
sondajul o ştiinţă? Da. Ca şi chiromanția. 

Ion. Iliescu s'a reales. Singura sa 
mângâiere este că nu s'a mutat încă din 
palatul regal Cotroceni. Alt Ion, de data 
aceasta Rațiu, întrebat dacă este 
adevărat ce a scris o “anumită presă”! că 
va fi numit prim-ministru, plin de megalo- 
încântare a răspuns:“'Gazetariiau datoria 
să scrie și când n'au ce, inventează'!. Este 
presa prea liberală? Da. Pentrucă ziariștii 
mau nici o ideologie, sunt niște opor- 
tuniști care curtează “'Puterea” să fie 
acreditaţi la palatele Cotroceni, Elisabeta, 
Victoria și Parlament. Cei care nu reuşesc 
devin o haită hămesită de lupi care 
devorează scufițele roșii politice ca alde 
Iliescu, Roman, Măgureanu, Bârlădeanu, 
C. Vadim Tudor, Adrian Păunescu, un 
calendar aproape fără sfârsit, lăsat fără 
testament de odiosul cuplu. Ii devorează la 
figurat. Toţi sunt bine merci. 

In toamna aceasta, Radu Câmpeanu 
suferă”de_icter politic _neepidemic, Petre 
Roman de nostalgia Spaniei, Americii de 
Sud, iritat şi de clinchetul castagnetelor 
ce se aud în Frontul Democratic al 
Salvării Naţionale. Ce Salvare? Ce 
Naţională? CeDemocraţie... ?Neocomunism 
în blană de 'oaie. = 
- "Toate ca toate, dar vorba bătrânească, 
economia e moartă în coteţ. 

Analistul, nu din pricină că ar asculta 
cu urechea lipită de ușă sau ar privi prin 
gaura cheii, este opersoană non grata, ci 
pentrucă aduce cu personajele din “'Lecţia 
de Anatomie” a lui Rembrandt, ori sub 
forma grotescă a umui slujbas sadic dintr'o 
sală de disecţie la o morgă. 

Dar orice s'ar zice, folosește. Evident 
pentru viitor. Cine are urechi, să asculte! 
Cele două arme eficiente ale unei puteri 
nelegitime sunt frica și frauda. Nu teama 
de viitor care este o componentă a con- 
servatorismului, ci aceea care a pătruns 
până în măduva oaselor când a fost ex- 
perimentată de cei mai mulți, 50 de ani,ca 
și de cei care de curând au simţit și ei ce 
înseamnă lipsa de scrupule a celor 
îmbătaţi de putere. 

Frauda este un produs de cu totul altă 
natură. Ceva intelectual care poate fi 
studiat şi învăţat dela vulpe până la speța 
umană și care în politică poate fi întâlnită 
fie de geniala subtilitate, fie de forma 
grosolană. Frauda presupune deci un 
proces de gândire care poate ajunge la 
combinații de adevărată strategie. 

Cum a avut loc încă un scrutin 
legislativ şi prezidențial, cu riscul 
reprosului lipsei de modestie, încerc o 
analiză. In ziua de astăzi e la modă eseul. 
Sub asemenea firmă se poate scrie orice, 
cum a spus Ion Raţiu, cu deosebirea că, 
subliniez, a fi analist recunoscut in- 
ternațional. 


Recunosc dela început că, de data 


NOEMBRIE 1992 
CEE e ec O SER E E SE E a Ra 5 a ai Îi Rua e i E a O ie 


STRATEGIA FRAUDEI 


aceasta, analiza este mult mai dificilă. 
Dacă este vorba de fraudă, este numai 

ceaa “puterii”, fiindcă victima a fost 

electoratul, în care opoziția este subiect 


implicit. Obiect de discuţie este regimul . 


nostru semitotalitar, înasa-zisa tranziție 
către democrație și unde se pretinde că 
alegerile au fost libere și corecte. Per- 
formanţa în alegeri a acestei “puteri” 
condiționează credibilitatea şi accesul la 
binefacerile suportului intern și extern 
pentru ca țara să fie scoasă din toate im- 
pasurile sale. De aceea s'a și pus problema 
observatorilor imparțiali, interni și externi, 
la care “puterea” a consimțit, nu fără gân- 
duri ascunse, Dar însăși prezenţa acestora 
a vădit suspiciuni alarmante nu numai din 
experiența trecutului, ci și prin natura 
elaborării procesului electoral în care au 
reieșit destule malversațiuni. 

Deși alegerile s'au desfășurat garantate 
de un guvern dubios de tranziție, 
“puterea” a fost văzută în Ion Iliescu cu 
structurile sale politice, incluzând 
executivul Stolojan și forțele de Securitate 
pe care s'a sprijinit în mod eficace dela 22 
Decembrie 1989 şi de care avea să dispună 
din plin și cu această ocazie. Putem con- 
sidera că alegerile s'au desfășurat sub un 
guvern Ion Iliescu. 

Orice alegeri presupun o balanță între 
ce a fost si ce ar trebui să fie. 

Ion Iliescu, necontestat nomenclaturist 
comunist. Ce la intitulat să pozeze la 
Revoluție ca un marcant disident? A fost 
un erou al luptei împotriva 
comunismului? A lucrat subversiv să sub- 
mineze dictatura? Nu. Acaparând puterea 


a dus o politică de ținere a populației într'o 
perpetuă frică, s'a îmbarcat într'o formă 
mouă de propagandă vicioasă, îmbinând 
idealul cu cinsimul ca să nu se întrevadă 
în dânsul un inamic al poporului. 

Revoluţiile anticomuniste din Estul 
Europei au pus capăt carierei multor 
comuniști de frunte. Lui lon Iliescu i se 
pusese mai de: mult, dar aceasta nu 
însemna că, neconfruntând manifest dic- 
tatura și necolaborând în nici un fel cu 
disidența, era cazul ca întorcând la 
momentul oportun cămașa roşie de dos să 
apară ca omul cel mai potrivit pentru era 
postcomunistă în țara noastră. Substanța 
aceeași, imaginea alta. Adăugând că în trei 
ani a adus țara pe marginea prăpastiei, 
s'ar fi pariat că în aceste alegeri, numai 
printr'o “minune” guvernul lliescu va 
supraviețui. Minunea aavutloc, dar n'a 
fost minune, ci strategia fraudei, N'a fost 
o strategie perfectă, dar suficientă ca să 
realizeze la „limită supraviețuirea, 
asemenea referendumului Presedintelui 
Mittârrand. pentru aprobarea tratatului 
dela Maastricht, unde majoritatea a fost de 
50 plus 1. Credibilitatea acestui tratat a 
fost pusă în mod general la îndoială. Așa 
şi succesul Iliescu. 

Fireşte suntem obligați să încercăm 


DISPUTĂ POSTELECTORALĂ 


- Zău, nene, că nu am făcut propagandă 
Convenţiei, asta e cheia mea de la casă | 


Desen de ADRIAN ANDRONIC 
(“Evenimentul zilei”?) 


Adrian GRIGOROPOL 


disecția tragediei. Problemele primejdioase 
care confruntau “'puterea” apăruseră din 
1991, soldate cu ruptura Iliescu-Roman, o 
cabală materializată în raidul secu- 
minerilor lui Miron Cosma, care a pus 
capăt unei romanțe idilice având dedesubt 
un vulcan politic. 

Din acel moment Ion Iliescu și-a inițiat 
strategia personală în adevărată criză de 
timp. In Decembrie, referendum pentru 
miruirea Constituţiei, tot atunci alegeri 
locale, în 6 luniurmau cele legislative și 
prezidenţiale. Referendumul s'a bucurat 
de sub50/prezență. .O adevărată descon- 
siderare, Alegerile locale s'au amânat la 
8 Februarie 1992, Opoziția prindea curaj 
în organizare, progresa în elementele 
programatice și dădea o lovitură K.0., 
tehnic reușind să câștige în cele mai mari 
orașe ale țării și spre stupefacție, FSN-ul 
se trezea caun partid, de periferie, rurală. 
Consecința șocului a fost sfărâmarea, ca 
unul ce era clădit pe nisip. Prea neutrul 
Ion Iliescu s'a trezit numai cu garda 
pretoriană a ceea ce de fapt nici nu fusese 
vreodată un partid, ci un conglomerat de 
interese și interesați. Alarmă generală! 
Statul Major convocat. Generali distinși în 
bătăliile comice parlamentare. Garda moa- 
re,darnu se predă. Nu era un Waterloo 
militar, ci unul politic unde se mai pot 
drege lucrurile. Pentru câștigarea timpu- 
lui de reorganizare,amânări,amânări.Aripa 
stângă a Frontului rupt devine democrată 
cum se cuvenea, cu Iliescu, cea de dreapta, 
cu Roman, reacționară, totalitară, 
nedemocrată. 

S'a trecut cu febrilitate la întocmirea 
planurilor de bătaie.  Ingenioase, in- 
siduoase,  ascunzându-și urzeala sub 
paravane, dense, de camuflaj. Alegerile să 
fie libere, adică fără ciomăgeli,că nu se 
mai putea repeta Duminica orbului, căci 
s*a înmulțit opoziţia, iar ochii acesteia si ai 
observatorilor internaționali s'au deschis 
mai bine. Din nenorocire, lon Iliescu, deşi 
un-fel de bonapartist, nu-este un Napoleon 
şi generalii săi nu poartă în rai 
bastoane de mareșali, ci bastoane elec- 
trificante  antiteroriste şi chiar ghioage 
ciobănești. Nişte aparatnici leali dar ob- 
tuzi, așa că strategia fraudei, cu tot 
camuflajul, a ieşit ca untdelemnul la 
suprafața apei. Au văzut atâţia. Ob- 
servatorii americani ai Institutului 
Naţional Democrat pentru Afaceri Ex- 
terne, (NDI), omologul său republican 
(NRI), cei ai Comunității Europene, presa 
externă şi internă, nu mai vorbim 
Opoziția. Sumarizăm: 

A. - Deşi în cea mai mare parte libere, 
atât legislativele, cât și prezidențialele, în 
prima rundă s'au desfășurat haotic. 

B. - Foarte grav și spre consternare, un 
număr de 1.500.000 de buletine au apărut 
anulate, mai mult decât suspect în 
condiţiile în care electoratul dobândise ex- 
perienţă înalte treialegeri anterioare, mult 
mai complicate prin participarea la vot a 
circa 150 de partide, iar acum reduse cu o 
treime, deci un număr de semne electorale 
mai redus. Faţă de rata medie general con- 
statată în orice alegeri si care se con- 
cretizează între 2 și 47, de data aceasta 
sărea la 12-15, asa căpână și Comisia Elec- 
torală Centrală 's'a văzut constrânsă să 
dispună renumărarea buletinelor, dar mai 
mult decât probabil au funcţionat cabluri 
subterane și în cea mai mareparte: nu s'a 
executat, așa că lucrurile rămânând 
neelucidate, se impunea repetarea ca 
viciate, a alegerilor. 

Există o ipoteză care desi stranie, dă de 
gândit. Să fi existat un curent în deza- 
cord cu “puterea” şi cu anumite 
formaţii din Opoziţie,care ca act manifest 
a mers la vot și și-a anulat buletinele? 

In orice caz s'a marcat o situaţie 
neîntâlnită vreodată de anularea 
buletinelor. Ca la noi la nimeni! 

C. - S'a consemnatalt număr de 1.500.000 
de votanţi flotanți, care în mod cu totul 
neobisnuit, mai ales într'o zi de repaus 
duminical şi nu zi de muncă, au votat în 
altă parte decât la domiciliul permanent, 
fără motivație, fiind trecuți pe “liste 
speciale”! întocmite ad-hoc și fără 
elemente certe de identificare, în așa fel ca 
să nu se știe cine au fost şi dacă n'au mai 
votat la domiciliu sau şi în alte părți, fiind 
manevrați cu autobuze, camioane sau 
mașini particulare. Această migraţie de 
votanţi s'a constatat mai ales în 


PAGINA 5 


regiunile rurale, ceea ce potențează 
Buspiciunea. Listele speciale în ziua 
alegerilor evită contestaţiile. 

D. - “Puterea” a încurajat vădit partide 
extremiste de ultranaționalism suspect ca 
Partidul România Mare și P.U.N.R. 
precum şi Partidul Socialist al Muncii, un 
altoi al Partidului Comunist, ai căror 
membri nici nu-și disimulează apar- 
tenența în nomenclatură și în fostele 
organizații P.C.R. Aceştia și-au făcut in- 
trarea în Parlament în prejudiciul unor 
partide mai mici, democrate și împotriva 
legii care interzice expres înființarea par- 
tidelor extremiste. 

E. - Comisiile dela secţiile de votare au 
fost în multe locuri descompletate sub 
limita legală, și în mod uniform 
președinții au respins contestațiile făcute 
pe loc fără vreo motivare, au intrat mai 
mulţi în cabinele de vot, sa votat cu 
delegat de familie, în multe locuri s'au 
găsit mai multe buletine decât votanţii 
înscriși în listele prezenţei la vot şi nu 
s'au respectat procedurile legale pentru 
validarea voturilor. 

Vineri 3 Octombrie 1992, Convenţia 
Democratică, ce însumează  l8par- 
tide şi a obținut 207, în condițiile 
acestor alegeri contestabile, a solicitat 
anularea şi repetarea lor pentru 
neregularitățiile și fraudele menţionate 
mai sus. Premierul Stolojan, înaintea 
depunerii mandatului său, a dispus ca 
toată arhiva acestor alegeri să fie con- 
servată un an, în loc de șase luni, pentru a 
fi mai mult timp cercetată de toți cei 
interesați. 

Cum corespondența de presă asupra 
acestor alegeri a apărut în presa in- 
ternațională,ne rezumăm să consemnăm 
din cunoscutul ziar american 
“Philadelphia Inquirer”, apărut imediat 
după alegeri: “Rezultatele au dat un 
Parlament oscilant şi șovăielnic, cu per- 
spectiva de noi alegeri legislative într”un 
an”. Jar din raportul celor două instituții 
americane, NDI şi NRI: “Este de impor- 
tanţă vitală ca într?o eventuală nouă demo- 
crație, voința poporului să fie corect re- 
flectată prin votul exprimat.” 

Pentru a încheia, mă voi referi la con- 
ferința de presă a Președintelui reales Ion 
Iliescu, mai întâi de toate aducând un 
tribut de cinstire celor care în timpul 
comunismului au fost eroi, chiar martiri, 
dar nu pot să subscriu la cei care făcând 
parte din “Sistem” n'au lucrat contra 
acestuia dinăuntru, iar acum se află în 
fruntea procesului de revitalizare şi 
reforme, ca musca dela arat, în fabula lui 
Grigore Alexandrescu. 

Președintele Iliescu și-a ținut con- 
ferința de presă, prima după realegere, 
sub umbra unui zâmbet încruntat și i-a 
dat drumul unei filipici exact inversă 
decât în campania electorală. Deh! Atunci 
demagogie, acum răspundere. S'a ter: 
minat cu populismul, ne întoarcem la 
despotismul din ce în ce mai puţin 
înțelept și din ce în ce mai autoritar. 
Societăţii i se impune un nou experiment 
social-politic. Rolul conducerii a devenit 
mult mai important în administrație și 
economie. Mai puţină concurență şi 
privatizare şi mai multă statistică şi con- 
trol sever. Imediat măsuri excepționale în 
asanarea morală și în eradicarea încer- 
cărilor de destabilizare internă. Un guvern 
de uniune naţională sau unul de 
tehnocraţi. Aici să rămâi cu gura căscată. 
In ţara împărțită în două, una a 
comuniștilor rămaşi și a celordezorientați, 
formând o majoritate subțire şi alta a 
oponenților de minoritate totuși puternică, 
aceasta din urmă să preia cu seninătate 
dezastrul celorlalți, care dacă nu va mai fi 
reparabil, fiindcă tot are să mai fie “hăis şi 
cea”?, să împartă răspunderea. Bravo! Nu 
mai puţin guvernul de tehnocraţi. Că 
preşedintele nu cunoaşte democrația era 
clar, dar să nu-și cunoască cel mai drag 
instrument al conducerii sale, Constituţia, 
me de așteptat. 

Pentru ce s'au făcut alegerile dacă nu 
pentru ca voința poporului să aleagă nu 
numai pe președinte, ci și reprezentanții 
săi care să tormeze un guvern din cei 
cărora le-a conferit capacitatea politică să 
legifereze, siprin puterea executivă-guvern 
să administreze statul şi să-l] scoată din 

” starea de dezastru. 
Continuare în pag. 6 


rr 


=> 


PAGINA 6 


ALEGERILE DIN ROMÂNIA 


—— George AUGUSTIN—— 


“Părinţi, ne-aţi vândut comunismului”. î , 
Alina Georgescu, 21 ani, 30 Septembrie 19! 


Amărăciunea care sa 
abătut asupra României ca 
şi starea depresivă a unei 
bune părţi din Exilul 
Românesc după alegerile 
din 27 Septembrie şi 11 Oc- 
tombrie crt, își au în bună 
parte o explicaţie, în 
nerealizarea speranțelor 
legate de aceste alegeri. Cât 
de justificate erau aceste 
speranțe în planul 
realizărilor, era în funcție 
de capacitatea de analiză 
sau de afecţiune pusă pe 
cântarul judecății. Ori, cei 
mai mulţi au dorit mai 
mult decât au analizat, așa 
cum după 1944 -deşi toate 
faptele demonstrau că am 
fost vânduți Rușilor-cei mai 
mulți“ sperau în venirea 
Americanilor să ne 
elibereze. 
 Tartorul comunist Brucan, 
| care lucrase asiduu şi fără 
| întrerupere la bolşeviziarea 

Românilor, era în per- 
| fectă cunoştinţă de cauză, 
| când cu cinismul său 
| proverbial a vorbit despre 


| Români, făcându-i “stupid 


people”, pentrucă operase 


| personal la exterminarea 


românismului din România. 
| El a confirmat, ca nimeni 
“altul, proorocirea făcută de 
Corneliu Z. Codreanu acum 
56 de ani, că Rusii nau 
plecat până nu ne-au 
bolşevizat, numai că 
“dem, ii”, apăruţi ca 
ciupercile du ecembrie 
1989, nu vor să înțeleagă 
nici acum -cum n'au înțeles 
nici atunci- că față în față 
nu stau Guvernul și 


? JOpoziţia, ci două lumi 
! deosebite fundamental: 
Lumea  Omeniei și a 


credinţei în Dumnezeu și 
Lumea atee, destructivă, 


_lanti-umană. 


Ar fi fost normal, ca cel 
puțin după Decembrie 1989, 
puținii supraviețuitori 
din eșalonul doi, - pentrucă 
eșalonul întâi a fost com- 
plet decimat în lagăre și 
închisori - să gândească mai 
întâi la ţară și mai puţin 
la partide [părţi din ţară) 
sau interese personale. N'a 
fost să fie aşa, pentrucă 
Revoluția Tineretului i-a 
găsit nepregătiţi şi complet 
timoraţi, după anii de 
teroare- comunistă. A venit 
în schimb la putere “schim- 
bul doi comunist” pregătit 
din tip de Kremlin, cu 


Socul dela 20 Mai 1990 
i-a trezit puţin la realitate 
şi o Uniune Naţională a 
Opoziţiei era pe punctul de 
a se realiza,dar oamenii lui 
Brucan stăteau la pândă şi 
când nu mai mergea cu 
bâta, au întrebuințat 
corupția, care de multe ori 
dă rezultate mai bune . Am 
asistat astfel la înmormân- 
tarea Partidului Liberal, al 
cărui ultim cioclu, după 


Camera Deputaţilor, 
însumând 750 de candidați 
sau o medie de 26 de can- 
didați pentru un loc, iar 
pentru cele 13 mandate din 
Senat au depus liste 52 de 
partide, însumând 334 de 
candidați sau o medie de 26 
candidaţi pe un loc. Aceasta 
doar la o singură cir- 
_PARTID 


cumscripţie. 

Iată dar cu ce amalgam 
politic afost confruntat 
alegătorul român și în ce 
hăţișuri l-au târât cei care 
au lucrat la Legea elec- 
torală, că până la urmă 
bietul alegător se întreba pe 
drept cuvânt “Eu cu cine 
votez''? 

C.D. SENAT 


1. Mişcarea Naţională “Scutul Patriei” 


2 


1 


ajutorul căruia a pus mâna 


pe putere. pentru 29 de mandate în 


Tâtă : clu, di 2. Partidul Socialist Democratic Român 7 4 
pa rescu şi Petrică Bejan, 3. p Forumul Democraţiei și Unităţii Naţ.” 8 11 
este Radu Câmpeanu. —4. P. Naţional Tărănesc C.l). Independent 1 1 
Scoasă cu forcepsul, Con-  -5. Uniunea Liberală Brătianu 12 12 
venţia Democratică Română —6. Partida Romilor 2 3 
Şi-a prezentat candidatul la 7. P. SocialDemocrat C.T.Petrescu 8 
alegeri, Domnul Emil Con- 8. P. Liber Schimbist 10 ş 
stantinescu fiind o bună și Alianţa pentru Demnitate Naţională 6 i 
alegere, dar cu o prezentare 10. P. Laburist Român 4 4 
prea tardivă într'o țară ca (1î; P. Socialist al Muncii 37 15 
România, este greu de 12. P. Liberal Monarhist 4 8 
presupus un succes elec- 13.P. Republicande Unitatea Românilor 18 8 
toral. In plus, Legea 68, 14. P. Republican Creştin 4 4 
pentru alegerea Camerei -X-(15) P. Dreptei Naţionale = 5 2 
Deputaţilor şi a Senatului  î6. P. Naţional Democrat Creștin 22 11 
şi Legea 69, pentru alegerea 17. P. Naţional Român 10 2 
Președintelui României, 18. Partidul Muncii 5 2 
ambele din 15 Iulie 1992, A? Forumul Democrat al Germanilor 1 e 
pe lângă faptul că erau de (20, Partidul Naţional Liberal 32 15 
emanație neocomunistă, 21. P. Revoluţiei Creştin Democrat 2 1 
Du au putut fi cunoscute 22: Uniunea Democratăa Tătarilor 1 z 
nici de toți candidaţii. 23. P- Naţional al Producătorilor Liberi 29 13 
In legătură cu asa zisul  24:P- Democrat al Muncii 9 2 
Parlament ales la '20 Mai Ec Pa ae aelicați tă A - 
1990, marea vină și 26. onvenția Democrată Uniţ 
ziției a fostaceea a poa „27. Partidul Democrat Independent 2 
ceptat să intre în acest (20 E 2 2 
parlament. ret E EX i 
Să revenim însă la ac- 30. P-Social Democrat Tradițional 29 13 
lel 1 i si să 31: Uniunea Armenilor ) 11 e 
Aa SR a E ti 32. P. Viitorul Democrat al Patriei 1 1 
AVU e 0 ia ze tsi 33: P- Umanist Român 18 7 
BEN DEASD Ei: sa Ai SE NDAE *=34. Uniunea Generală a Romilor 2 1 
sirpli Ea Aaa anu (35, Prontul Democrata] Salvării Naţionale 37 15 
cu pretenţii, ce ar fi putut % a Migeaica pentu România > 4 i 
3 iei idee - Uniunea Democrată Maghiară 4 4 
și cum, să discerană din ivi . 
Ă ca 38. P. Unităţii Social Democrate 29 13 
aceste buletine de vot și cât 39. Convenţia Solidari tăţii Sociale E 9 
timp li se Sc au Si (40; P. Unităţii Naţionale Române 9 5 
pai anal REBRA ONICa SAC. 41.P. Social Democrat Independent 6 2 
or. 3 42.P. Democrat Popular Realist Revoluționar 2 2 
Pentru funcția de 43.Noul Partid Liberal 16 1 
Preşedinte alţării Crai pase 44. Uniunea Liberă Democrată a Romilor 2 1 
candidați pe o singură 45. Uniunea Polonezilor Sl e 
ri geti Se ate 42. uBenapteyea gi Independenţa României E e 
L DGA era 7. P. Democra; 
broșură” de 14 pagini, iar 49 Erontul Dem. Boa ra i rigoare 3 : 
pentru Camera Deputaţilor (39; Partidul “România Mare: 29 13 
era 0 altă broșură de 22 50 Comunitatea Italiană e 2 Ş 
pagini şi nu este lipsit de 51. Solidaritatea Naţional Democrată 9 6 
interes să cunoaștem că 52. P.Anti-Totalitarist “:Jos Nomenclatura” 99 4 
53. Comunitatea Ruşilor Lipoveni 4 a 
at 32 5 P. Cinstirea Eroilor Revoluției. 29 6 
senatori pe ă,— Cir- ) Convenția Democratică din România 37 17 
cumscripția electorală 41 a 56. Liga Naţională a Expropriaților 5 11 
| Bucureştiului avea dreptul (57.)Frontul Salvării Naţionale 32 13 
la 29 mandate de deputaţi 58. Partidul Republican 20 7 
şi 13 mandate de senatori. Mișcarea Ecologică 29 13 
V Din datele de mai jos 60. Partidul Român pentru Noua Societate 7 2 
reiese că la Circ. 41, au 61. P, ““Eroilor ce şi-au dat Viaţa” - 1 
depus liste 61 de partide 62. Candidat Independent = 1 


2 


STRATEGIA FRAUDEI 


Urmare din pag. 5 Deci nu un guvern din: 
tre aceştia, unul pentru care n'a votat si 
pe care-l vrea președintele, Parlamentul 
rămânând numai să aleagă care este mai 
tehnocrat decât altul. Deci care a mai fost 
rostul acestor alegeri legislative? Se putea 
continua cu Stolojan, completat cu ceva 
tehnocrați, mai ales din partidul- 
Presedinte Iliescu. 

Președintele a descoperit în sfârsit că, în 
cei trei ani scurşi, guvernele au scăpat 
pârghiile de control asupra averii statului! 
Unde era Președintele Iliescu pe vremea 
aceea, nu tot la Cotroceni? Cum se poate 
fredona o melodie falsă, că de acum Statul, 
subliniat Statul, va trece la investiţii. Din 
care buget, ajuns ca un uger steril? 
Punem cutia de viteze a motorului 
redresării în locul accelerării investiţiilor 
străine în poziția mersului înapoi? De ce 
necesitatea unor alte măsuri penale, când 
legea actuală penală este destul de severă, 


Desen de Nicolae Lenghe? 


dar incorect aplicată? De justiţie ca lumea 
este nevoie, nu de suita excepționalelor, 
care ştim bine unde duc. La dezbaterea 
din 1988, între candidaţii pentru presedin- 
ţia SUA, candidatul democrat, Dukakis, a 
tost întrebat: “Dacă Kitty (soția acestuia) 
“ar fi violată și omorâtă, aţi susține 
pedeapsa cu moartea?” Răspunsul a fost: 
“Asemenea probleme nu au de-a face cu 
rolul președintelui”. 

Vrând să evite complicaţia negativă a 
prezenței în Parlament a partidelor 
România Mare şi Partidul Socialist al 
Muncii, Președintele Iliescu Caută o ieșire 
pe care nu vedem cum are s'o găsească, 

Rămâne deci “Inainte tovarăşi cu 
secera și ciocanul!” ! 


Adrian GRIGOROPOL 


15 Octombrie, 1992 
Philadelphia, U.S.A. 


CUVANTUL ROMANEg SI 


NOEMBRIE 1992 Ci 
5) 


GHIVECI POST-ELECTORAL 


ivi ine informate din 
t unor surse bine” inforn cadru 
PNTCD. cu mai multe zile înaintea celui dau 
doilea. tur de scrutin pentru alegerile, prezidenţiale. 
Dl. lon Iliescu a avansat Convenţiei Democratice, 


conomistul Mircea Ciumara, de j 
| PRPIC.D. de (5 Aaaa aa să fie desemnat 'ca Pata 


| ministru. DI. Ciumara a refuzat propunerea. A 


* 
Dl. Theodor Stolojan, care s'a bătut cu puranii în 
piept, luni în șir, că dorește alegeri corecte, găseste 
acum că numai nebunii pot cere un control aj 
numărătorii voturilor. Grosolan, DI. prim-ministru 
îndrăzneşte să-i pună pe marii democrați (de azi, dar 
şi de ieri) în rând cu Ceaușescu. In ziua celui d5ș) 
doilea tur de scrutin, după ce a votat, a declaraţ 
presei: “Drumul spre paranoic nu trece numai prin 
Ceaușescu, drumul spre paranoic trece şi prin “:Haj 
să-i controlăm pe fiecare, să numărăm și noi, să 
numere și alţii...” 


* 

ie a D-lui Corneliu Coposu, președintele 
70 dat făcută agenţiei ROMPRES: “Sper că 
odată încheiată campania electorală, vom începe o 
epocă nouă, care ar fi de dorit să fie de reconciliere și 
stabilizare. Din păcate, previziunile noastre, ex. 
primate înainte de campania electorală, nu s'au 
adeverit, în sensul că, datorită unor idei - pe care eu 
le consider greșite - F.D.S.N. a ținut cu orice preț să 
se afirme ca o formațiune majoritară în România. 
Acest fapt a produs un dezechilibru, deoarece fiind 
expresia unui electorat numeros, F.D.S.N.-ului îi va 
reveni și sarcina de constituire a guvernului. In 
ipoteza în care ar fi câștigat Convenţia Democratică 
din România, ea ar fi procedat, desigur, la elaborarea 


se merge 
Nu se poate concepe reînvierea 
comunismului și nici o alunecare spre totalitarism cu 
fața schimbată.” 


D'ALE COTÂRLEI 
PĂ(ŞUNISTE 


La Craiova, în fața mai multor jurnaliști, 
literatoidul ceaușist Adrian Pă(ş)unescu a declarat; 
“Eu nu m'am înscris în noul partid comunist fiindcă 

/ hu am ieşit niciodată din partidul comunist.” 
Cotârla susnumită a candidat la stul de senator pe 
listele Partidului Socialist al Muncii, partidul semi- 
senilului Ilie Verde. 2 aa RES St 
„ "Ceaușescu a fost un viteaz. Cei care l-au omorât. 
sunt nişte ucigași or- ) 


—— 


“lipituri” între Convenţia 
a readus în actualitate... 
"ca om politic- a lui Petre Roman- 


Neulander. 

Liderii Opoziţiei au fost ““diseret contactaţi”, 
Punându-li-se în vedere că to alianță cu Roman ar fi o 
eroare” 


» documente compromițătoare deţinute de 


S.R.I. urmând a-l scoate pe acesta definitiv din 
teatrul politie. 


Cu _toa 
S.RI.; 4 


domnia-sa şi-a păstrat mai up dinți 


ui comi i i der- 
Rosii internistului Valter Neulan 


ION ILIESCU ÎŞI FACE 
MĂGARUL SENATOR 


In vechime împăratul Săndă] e j 
me, u râmlenește 
Caligula) Şi-a făcut senator calul sui 
ia site E Propus a-l face senator pe aleoolicul 

on Ma - i A0A, 
Svântării Na țio i i Seal Pontului pie 


- filiala 'Timi i prima 
piu al său, un fel de Dan „gumă tel Ei vestit 
Tai dr j „Său anticeaușist, purtat de-a 

Bul lui Decembrie 1989 și pentru faptul că, în tim: 
a încercat să-l înjunghie cu 0 
pe un reporter dela cotidianul 


ş 
ATI 
Dan Emilian R 


n N pm e A NP Pf N 3 de Pater A o Vf Mp De > DT tim E e ra a.“ a 


A 
E £ 
4 
= 
Ş 
4 
i 
Ș 
1. 
i 


CUVANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1992 


PAGINA 7 


LISTA DEPUTAȚILOR 


ALBA 
1. Eugen CRISAN (P.U.N.R.) 
2. Ion BERCIU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
3. loan MAIER (F.D.S.N.) 
4. Mircea Ioan POPA (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
5. Corneliu Dorin GAVALIUGOV (F.S.N.) 
6. Nicolae Octavian DARAMUS (P.U.N.R:) 


ARAD 


7. Nicolae ALEXANDRESCU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 

8. Emil Livius Nicolae PUTIN (C.D.R. 
-P.N.T.C.D-) 

9. Teodor JURCA (F.D.S.N.) 

10. lon HUI (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

Il. Aristide Nelu DRAGOMIR (F.S.N,) 

12. Emil ROMAN((P.U.N.R.) 


14 13. Gheorghe Tokay (U.D.M.R.) 


ARGEŞ 
14.Barbu PITIGOI (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
15. Sergiu G. RIZESCU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
16. Vasile NITU (F.D.S.N.) 
17, Adrian DUTA (F.D.S.N.) 
18. Marin JUGRAVU (F.D.S.N.) 
19. Iulian NISTOR (F.D.S.N.) 
20. Doru Viorel URSU (F.S.N.) 
21. Gheorghe ZGONDEA (F.D.S.N.) 
22. Dan Cristian POPOVICI (P.R.M.) 
23. Dumitru DRAGUT P.s.M.)c 


BACĂU 

24. Mihaiţă POSTOLACHE (F.S.N.) 

25. Ion CORNITA (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

26. Dumitru BRANEANU (F.D.S.N.) 

27. Matei Agathon DAN (F.D.S.N.) 

28. Nicolae ROSCA (F.D.S.N.) 

29. Ovidiu Bibire GENARU (F.D.S.N.) 

30. Constantin ENACHE (F.D.S.N.) 

31. Cornel PROTOPOPESCU (C.D.R. 
-P.E.R.) 

32. Vasile NISTOR (F.S.N.) 

33. Marcel MOLDOVEANU (P.R,M) 

34. Corneliu BALAN (P.U.N.R>), 


BIHOR 
“M 35. Ludovic RAKOCZI (U.D.M.R.) 
RÂ36. Zsolt  SZILAGYI (U.D.M.R.) 
37. Florin SERAC (F.D.S.N.) 
38. Gabriel TEPELEA (C.D.R. 
Ei EN .N.T.C.D.) 
39. Vasile SUTA (PU.N 
40. Octavian BOT (C.D.R.-P.A.C.) 
41. Florin BERCEA (F.S.N. 
42. Crăciun M. FLORUTA (P.U.N.RD. 
43. Ervin Zoltan SZEKELY (U.D.M.R.) 


BISTRIȚA A-NĂSĂUD 
44. Dorel COC (C.D.R.-P.A.C.) 
45. Ioan CATARIG (F.D.S.N.) 
46. Vasile ENE (P.U.N.R.) 
47. loan SONEA ă 
M 48. Zoltan SZYLAGYII(U- D.M.R.) 


BOTOȘANI 
49. Mihai TEODORESCU (F.D.S.N.) 
50. Toader CLOCOTICI (F.D.S.N.) 
51. Octav PINTILIE (F.D.S.N.) 
52. Tudor MANOLESCU (F.D.S.N.) 
53. Alex. SIMIONOVICI (C.D.R. 

-P.N.T.C.D.) 

54. Viorica AFRASINEI (F.D.S.N.) 
55. Alex. OTA (F.S.N.) 


BRAȘOV 
56. Vasile BRAN (F.S.N.) 


4 57. Lazar MADARAS (U.D.M.R.) 


58. Horia POP (P.U.N.R2 

59. Emil STOICA (F.D.S.N.) 

60. Sorin V. LEPSA (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
61. loan GHISE (C.D.R.-P.A.C.) 

62. Ioan Victor PICA (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
63. Petru TANASIE (F.D-S.N.) 


64. Mircea MUSAT (P.R.M)) 
BRĂILA 


65. Liviu N.MARCU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

66. Lascu ILIE (F.D.S.N.) 

67. Petrică PETRE (F.D.S.N.) 

68. Nicolae BATEANU (F.D.S.N.) 

69. Alexandru SASSU (F.S.N,). 

70. Smaranda IONESCU (P.R.M) 
BUZĂU 

71. Florian ION-ANGELO (C.D.R. 

-P.N.T.C.D.) 

72. Dumitru PISLARU(E.D.S.N.) 

73. Ovidiu PETRESCU (F.D.S.N.) 

„74, Alexandru ALBU (P.D.S.N.) 

"75. Petre POSEA (F.D-S.N.) 

76. Petre PARTAL (FS-N.) 

77. Tudor MOHORA (P.S.M)C 


CARAȘ-SEVERIN 
78. Mircea POPESCU (C.D.R.-PS.D-R.) 


OPOVICI (C.D.R. 
79, Cornel S. P „p.NT.CD)) 


80. Miron MANESCU (F.D.S,N.) 
81, Ioan Adrian VILAU (F.S.N.) 
82. Dragoș ENACHE (F.S.N.) 


CĂLĂRAȘI 


83. Ion GURAU (F.S.N.) 
84. Ivanciu N. VALEANU (F.D.S.N.) 
85. Ion NEAGU (F.D.S.N.) 


86. Aurelian P.ALECU (C.D.R, 
-P.N.T.C.D.) 
87. Vasile VOICU ( F.D.S.N.) 


CLUJ 


| 88, Stefan SINKO (U.D.M.R.) 

| 89. Alex. K. HAMAR (U.D.M.R.) 
90. Ion RATIU (C.D.R.-P.N.T.C.D,) 
91. Petru LITIU (C.D.R.-P.A.C.) 
92. Ioan GAVRA (P.U.N.R:) 
93. Vasile MATEI P.U.N să 
94. Costică CIURTIN (P.U 
95. Ionel ROMAN (F.D NY 
96. Ioan TANASA (P. R.M ) 
97. Mircea CRETU (P.U.N.R.) 
| 98. Eugen MATIS (U.D.M.R.) 


CONSTANȚA 


99, Bogdan N.DUVAZ (F.S.N.) 

100. Dumitru MOINESCU (F.S.N.) 

101. Mircea CIUMARA (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 

102. Romulus I. JOCA (C.D.R.-P.A.C.) 

103. Ioan S.MARINESCU (Ca D.R. ; 


104. Ioan DUMITRESCU ea D.S.N.) 
105. Anton MANGIUREA (F.D.S.N.) 
106. Mihai LITA (F.D.S.N.) 
107. Alex. D.RADU (F.S.N.) 
108. Ion HRISTU E.R.MD) 
109. Vasile IONESCU (P.U.N.R.) 
COVASNA 
M I0. Arpad F.MARTON (U.D.M.R.) 
M_I. Lazlo ZSIGMOND (U.D.M.R.) 
M 12. Akos BIRTALAN (U.D.M.R.) 
113. Aurel DRAGOMIR (P.U-N-R>) 


DÂMBOVIȚA 
14. Dinu PATRICIU (C.D.R.-P.N.L.A.T:) 
15. Constantin R. ZONNER (C.D.R. 

-P.A.C.) 

116. Daniela POPA (F.D.S.N.) 
117. Sorin DIACONESCU (F.D.S.N.) 
118. Constantin GHITA (F.D.S.N.) 
119. Victor BOSTINARU (F.S.N 
120. Cons. CONSTANTIN (FE 
121. Corneliu D.VRABIE E. 


«DOLJ 

122. Radu M.BERCEANU (F.S.N.) 

123. Neculai GRIGORAS (F.D.S.N.) 

124. Mihal PANAIT (F.D.S.N.) 

125. Petre BANITA (F.D.S.N.) 

126. Emil T.POPESCU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 

127. Doru M.DOBRESCU (C.D.R. 
-P.S.D.R.) 

128. Cons. R.DRAGOMIR (C.D.R. 
-P.N.L.A.T.) 

129. Alex. BREZNICEANU (F.S.N.) 

130. Simion S.sOMICU (P.S.M.) 

131. Marin Ghe. LUNGU (P.S.M.)C 

132. Alex. TOBA (F.D.S.N.) 


GALAŢI 
133. Mircea LEONTE (F.D.S.N.) 
134. Dan L.GOGONCEA (F.D.S.N.) 
135. Neculai CHIVU (F.D.S.N.) 
136. Trifu CHIRILA (F.D.S.N.) 
137, Leonida L.IORGA (C.D.R.-PNT CD) 
138. Nestor CALIN (C.D.R.-P.S.D.R.) 
139. Ioan C.IAMANDI (F.D.S.N.) 
140. Viorel LIXANDROIU (F.S.N.) 
141. Constantin ARHIRE (C.D.R. 
-P.N.T.0.D.) 
GIURGIU 
142. Mihail IUSUT (F.D.S.N.) 
143. Mircea A. ICHIM (F.D.S.N.) 
144. Laurentiu PRICEPUTU (C.D.R. 
-P.N.L.A.T.) 
145, Viorel PAVEL (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 


GORI 
146, Nicolae MISCHIE (F.D.S.N.) 
147. Mihail GOLU F.D.S.N.) 
148. Cons.E.HOARA (P.S.M.)( 
149, Gheorghe GORUN (CD „R.-P.A.C.) 
150, Cons.GHEORGHE 


-) 
S.N.) 
)) 


:D: 
R 


|] 152. Emeric D.BORBELY (U.D.M.R.) 
M153. Benedek NAGY (U.D.M.R.) 
1154, Imre ANDRAS (U.D.M.R.) 
155, Ferenc ASZTALOS (U.D.M.R.) 
156. Istavan ANTAL (U.D.M.R.) 


HUNEDOARA 
157. Mihail BUCUR (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
158 Ioan TIMIȘ (F.S.N.) : 
159. Gheorghe ANA (F.D.S.N.) 
160. Aurel STIRBU (F.D.S.N.) 
161. Dumitru IFRIM (C.D.R,-P.S.D.R.) 
162. Ion HORTOPAN : 
163. Petru STEOLEA (P.U.N.R.) 
1164. Csaba A.TAKACS (U.D.M.R.) 


IALOMIȚA 


165. Ion DUMITRESCU (F.D.S.N.) 
166. Vlad G.CORINI (F.D.S.N.) 
167. Gheorghe CRISTEA (C.D.R. 


-P.N.T.C.D.) 
168.Gheorghe TARNA (F.S.N.) 


IAȘI 
169. Vasile LUPU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
170, Ion STRACHINARU (C.D.R.-P.S.D.R.) 
171. Dan F. TREPCEA (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
172. Dumitru CALANCE (F.S.N.) 
173. Dionisie VITCU (F.D.S.N.) 
174. Gheorghe ROMAN (F.D,S.N.) 
175.Valentin SOROCEANU (F.D.S.N) 
176. Anghel STANCIU G.R.M)) 
177, Fănică DANILA (P.S.M .)C 
178. Petru loan (P.U.N.R) 
179, Ion HARIGA (F.D.S.N.) 
180. Ion IONESCU (F.D.S.N.) 


MARAMUREŞ 
181. Teodor LUPUTIU (F.S.N.) 
182. Tudor G.DUNCA (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 
183. Nicolae BUD P.U.N.R-) 
184. Gheorghe POPA (F.D.S.N.) 
185. Teodora BERTZI (C.D.R. 
-P.N.L.A.T.) 
186. Nicolae FILIP (F.D.S.N.) 
187. Gheorghe BRANZEI ( 
|1188. Iosif A. MAZALIK (U.D. 


MEHEDINȚI 


189. Mihail NICA (C.D.R.-P.E.R.) 
190. Eugen NICOLICEA (F.D.S.N.) 
N.) 
) 


191. Victor PENESCU (F.D.s. 
192. Nicoale SERBAN (F.D.S.N. 
193, Nicolae DRAGHICA (P.S.M.)C 


MUREȘ 
H194. Ladislau BORBELY (U.D.M.R.) 
H195. Caroly KEREKES (U.D.M.R.) 
1196, Matei B. ELEK (U.D.M.R.) 
197. Petru BURCA(P.U.N.R.> 
198. Lazăr LADARIU(P.U.N.R:) 
199.Coriolan BUCUR i 
200.Ioan MURESAN (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 
201. Ovidiu IOSIF (P-U-N:R-)> 
M 202. Ioan NEMETH (U.D.M.R.) 
„NEAM 
203. Smaranda DOBRESCU (C.D.R. 
-P.S.D.R 
204. George I. STANCOV (F.S.N.) 
205. Ioan BIVOLARU (F.D.S.N.) 
206. Alex. CASAPU (F.D.S.N.) 
207. Cons. MARDARE (F.D.S.N.) 
208. Valentin VASILESCU (C.D.R.-P.E.R.) 
209. Cristian RADULESCU (F.S.N.) 
210. Viorel BURLACU (RM) 
OLT 
211. Ilie GITAN (E.D.S.N.) 
212. Mircea CHIOSTEC (P.D.S.N.) 
213. Anișoara COJOCARU (F.D.S.N.) 
214. Marin IONICA (F.S.N.) 
215. Valentin ARGESANU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 
216. Marin DIACONESCU (F.D.S.N.) 
217. Mihail VIZIRU (P.S.M)€ 


PRAHOVA 
218. Coneliu C.RUSE (F.S.N.) 
219. Paula M.IVANESCU (F.S.N.) . 
220. Remus C.OPRIS (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
221. Mircea M.MUNTEANU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 
222. Ion DOBRESCU (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
223, Mircea A.SILVAS E.D.S.N.) 
224. Ilie NICA (F.D.S.N.) 
225, Petre TURLEA (F.D.S.N.) 
226. Gheorghe BOBOC (F.D.S.N.) 
227. Nicolae ALEXANDRU (F.S.N.) 
228, Ion MURESAN ERAI 
229, Gheorghe DOBRE 
SATU MARE 


230. Gheorghe TODUT (C.D.R. 
-P.N.L.A.T.) 
23]. Ioan POP (PI POP (P-U.N.R)) 
232. Atila VARGA (U.D.M.R 
1233. Francisc PECSI (U.D. M. R.) 
234. Viorel POP (F.D.S.N.) 
235. Ghe. SALAJEAN (F.D.S.N:) 


SĂLAJ 
/|236. Iuliu VIDA (U.D.M.R. 
237. Miron CHICHISAN ATAT. RA 
238. Vasile G.V.POP (C.D.R. 


-P.N.T.C.D.) 
239. Radu L.BARA (F.D.S.N,) 


SIBIU 
240. Gavril DEJEU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 
241. Raymond LUCA (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
242. loan BOGDAN (P.U.N.R: 
243. Francisc TOBA (F.D.S.N.) 
244, Daniel FRUNZESCU (F.D.S.N.) 
245. Bujor B.TEODORIU (F.S,N.) 


"304. Mircea PAVLU (F.D.S.N D) 


SUCEAVA 

246. Mihai CHIRIAC (F.S.N.) 

247. Emilian BRATU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

248, Vasile MANDROVICEANU (C.D.R. 
-P.A.C.) 

249. Viorel MUNTEANU (F.D.S.N.) 

250, Nicolai LAZAR (F.D.S.N.) 

25]. Anatolie COSTIN (F.D.S.N.) 

252. Corneliu MONORANU (F.D.S.N.) 

253. Sabin GHILEA F.D.S.N.) 

254. Toader CONSTANTINESCU (P.R.M.) 

255. Vasile POTOLINCA (P.U.N.R.) 


TELEORMAN. 
256. Marian DUMITRIU (F.D.S.N.) 
257. Floarea C. LUPU (F.D.S.N.) 
258. Vasile CRISTEA (F.D.S.N.) 
259. Mihail OLTEANU (F.D.S.N.) 
260. Sorin PANTIS (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
261. Constantin BERECHET (F.S.N.) 
262. Adriean VIDEANU (F.S.N.) 


TIMIȘ 
263. Vasile POPOVICI (C.D.R.-P.A.C.) 
264. Horia M.RUSU (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
265. George STANESCU (C. 
-P.N.I.C.D .D.) 
266. Petre DUGULESCU (C.D.R. 
-P.N.T.0.D.) 
267. Teodor VINTILESCU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 
268. Vasile D.MUNTEANU (F.D.S.N.) 
269. Romulus DABU (F.D.S.N.) 
270. Emil BOROS F.S.N)__ 
271. Valeriu TABARA (P-U.N.R: 


4272. Francisc BARANYI (U.D.M.R.) 


TULCEA 
273. Ion LAZIA (F.D.S.N.) 
274. George C.L ANTONESCU(C.D.R. 
-P.A.C.) 
275. Ilie NICOLA (F.D.S.N-) 
276. Cristian T. IONESCU (F.D.S.N.) 


VASLUI 
277. Dan MARTIAN (F.D.S.N.) 
278. Dumitru BUZATU (F.D.S.N.) 
279. Grigore MARCU (F.D.S.N.) 
280. Ioan COSTIN (F.D.S.N.) 
281. Mihnea T.IONITA (C.D.R.-P.N.L.A.T.) 
282. Traian BASESCU (F.S.N.) 
283. Emil COJOCARU (F.S.N.) 


VALCEA 

284. Radu LIVEZEANU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 

285. EC ore CAUTIS (F.D.S.N.) 
286. Severin BACIU (F.D.S.N.) 
287. Rada ISTRATE (F.S.N.) 
288. Grigore RABAN (P.S.M.) 
289. Constantin ROTARU (P.S.M.) 


VRANCEA 
290. Călin E.ANASTASIU (V.D.R.-P.A.C.) 
291. Laurentiu VEBER (F.D.S.N.) 
292. Florian UDREA (F.D.S.N.) 
293. Aurelian POPESCU (F.D.S.N.) 
294. Vasile FUDULICA (F.D.S.N.) 
295. Adrian SEVERIN (F.S.N.) 


BUCUREȘTI 
296. Adrian NASTASE (F.D.S.N.) 
297. Petre SALCUDEANU (F.D.S.N.) 
298. Cons. TECULESCU (F.D.S.N.) 
299. Stefan CAZIMIR (F.D.S.N.) 
300. Mircea POROJAN F.D.S.N.) 
301. Ovidiu T. MUSETESCU(F.D.S.N.) 
302. Agatha M.ILIESCU (F.D.S.N.) 
303. Florica DUMITRESCU (F.D.S.N.) 


305. Cornel BRAHAS 

306. Eugen BARBU ( 

307. Iuliu I.FURO 

308. Ion DIACONESCU (e DRP. N.T.C.D.) 

309. Sergiu CUNESCU (C.D.R.-P.S.D.R.) 

310. Niculae CERVENI (C.D.R.-P.N.L,C.D.) 

SII. Stelian TANASE (C.D.R.-P.A.C.) 

312. Otto E.WEBER (C.D.R.-P.E.R.) 

313. Ion DINU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

314. Alex. ATHANASIU (C.D.R.-P.A.C.) 

315. Răzvan DOBRESCU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 

316. Horia R.PASCU (C.D.R.-P.N.L.C.D.) 

317. Cons. Ghe. AVRAMESCU(C.D.R. 
-P.S.D.R.) 

318. Vasile N.IONESCU GALBENI (C.D.R. 
-P„N.T.C.D.) 

319. Petre ROMAN (F.S.N.) 

320. Victor BABIUC (F.S.N.) 

321. Bogdan MARINESCU (F.S.N.) 

322. Cons. IONESCU (C.D.R.-P.N.T.C.D.) 

323. loan MARINESCU (P.R.M) 

333. Mihail PARALUTA (P.S.M.)C 


SAI 
325. Cons. IVANOVICI (P.D.S.N.) 


326. Ghe. COMANESCU (C.D.R. 
-P.N.T.C.D.) 


327. Costel PAUNESCU (C.D.R-P.N.T.C.D.) 
328. Gheorghe FITION (P.S.M.) 


LISTA COMPLETĂ A SENATORILOR ÎN PAGINA 20 


PAGINA 8 NOEMBRIE 1992 


DOUĂ MOMENTE CRUCIALE ALE ISTORIEI SECOLULUI Xy. 


Cu părţile sale pozitive şi negative, 
procesul dela Niirnberg a constituit un 
| efort major indubitabil în scopul 
> > | prevenirii şi sancționării agresiunilor ar- 
mate şi atrocităților care decurg din 
| acestea în proporții pe care omenirea nu le 
| mai poate suporta, La înalt nivel judiciar 
„internaţional erau pentru prima dată traşi 
) la răspundere lideri politici şi comandanţi 
(militari ca iniţiatori, ordonatori sau 
_| toleranţi și care în rangurile pe care le 
| ocupau nu-şi mânjeau personal cu sânge 
| mâinile, lăsând subordonaţilor lor execu= 
Marea şi infamia. Efortul de a se ajunge la 
-, asemenea finalitate a fost determinat de 
ororile de neînchipuit de degradante pen- 
tru stadiul de civilizație a secolului XX şi 
a trebuit ca “justiţia” transgresând rolul 
legiuitorilor să edicteze o lege supremă 
peste principii care se socoteau și trebue 
să rămână imuabile ca acel - nullum 


> 


) 


abia atunci luauființă. A se fi procedat alt- 
| fel, ar fi însemnat fie ca marii vinovați să 
- fi scăpat teferi, fie să fi aruncat lumea 
| „întrun talionism haotic de răzbunări și 
| vânători de vrăjitoare. XE 

Dar ceea ce s'a înţeles mai puţin şi care 
era cea mai însemnată realizare, con: 
stituia reliefarea ideologiilor extremiste ca 
o primejdie mortală. Deprincipiu, univer- 
sul gândirii nu poate fi controlat şi dirijat. 
Ca fructe ale spiritului, ideologiile sunt 
vectori ai progresului în toate domeniile, 
dar devin de îndată retrogradante, când 

neacceptate de bună voie, se cristalizează 
ş în dogme impuse prin constrângere fizică 
Ş șimorală, iar apologeţii acestora se trans- 
| formă în  zbirii implementării lor; 
recurgând la teroare și asasinat. 

Este un derapaj criminal și am avut 
exemplul combinării ultranaționalismului 
cu socialismul și în prezent a 
comunismului cu ultranaționalismul. 
Naționalismul, ca produs firesc al unei 
32 na uși. cuvântul “națiune”! 
: derivând din cuvântul latin “nato”, adică 

o populație legată prin naştere, tradiţii, 

istorie, uneori religie, cu o coeziune de 

idealuri, solidară în existența prezentă și 
viziunea celei viitoare, ocupând un 

teritoriu anumit, nu este oideologie, ci 

însăși substanța unei naţiuni. Când 

» > această substanţă este acaparată de unii, 
turnată în dogme, impunând o gândire 

7 9) | mecanică şi un comportament de 
| >) | înregimentare, atunci se pretinde o 
| SA ideologie, și ajunge un sistem de sancțiuni 
| | şi teroare. Ultranaționalismul este opera 
„celor care automiruindu-se ideologi, 

) inițiază deliberat această derapare, precum 


și toate mijloacele cu care să subjuge 
| națiunea scopurilor lor, cel mai adesea 
[e ” || criminale și dela agresiunea internă până 
| la cea externă nu este decât un pas. 
Conceptul derapajului unor ideologii în 
conspirații criminale, a întâmpinat 
| dificultăți spre a fi considerată la Nurn- 
[a berg drept crima capitală din care au 
| derivat crimele de război și contra 
| umanităţii. Am expus în partea, cum 
“ austat lucrurile cu național-socialismul. 
Acum este rândul să aruncăm câteva 
priviri _asupra - __internaționalismului 
socialist sub forma  ultraextremistă a 
comunismului pe parcursul a 70de ani, cât 
şi după dezagregarea statului pilot, 
Uniunea Sovietică la care se tinde acum 
spre un „ultranaționalism-comunist. 
Realitatea dezminte eventuala considerare 
f a denumirii drept o aberaţie. 
Existența imperiului comunist sub forma 
Uniunii Sovietice începe cu Revoluţia 
Bolşevică din 1917 și sfârşeşte cu 
sfărâmarea acesteia în 1991. Sunt două 
variante de segmentare a acestei perioade. 
Prima: dela Revoluţie la moartea lui Stalin 
V-; și dela aceasta la dezagregare. A doua: dela. 
sea Revoluţie la declanșarea ''războiului 
fi rece”! în 1946 ,cânda dvut loc procesul 
dela Niirnberg şi declaraţia dela Fulton a 
ex-Premierului britanic Churchill, iar dela 
acestea la declaraţia tot dela Fultonaex- 
Preşedintelui sovietic Gorbaciov, în1992, 
că acel război s'a terminat. 
Imi propun varianta a doua, datorită 
unui paraleliarm ce g'ar_putea_face_între 
! Nărnberg_ și Moscova undedela 7 lunie 
|a.c. sa aofăicară n Curtea Constituţională 
"nu prea clar, având de obiect examinarea 
|conatituționalității decretului emis de 
Elțin, pentru interzicerea partidului 


“i 


»r 


îti 


— 


PARTEA A DOUA 


— Adrian GRIGOROPOL—— 


( MOȘTENIR 
ligii iia ai ao a Z PE a IP = 


comunist şi confiscarea averii acestuia, in- 
tentat de foștii lideri ai partidului şi contra 
acțiunii lui Elţîn,că n'a existat un real 
partid comunist, ci o conspirație criminală 
de tip mafioti. 

In 1917, Primul Război Mondial nu era 
decis când Rusia ţaristă, copleşită de 
colosala ei întindere, de anacronismul 
structurilor sociale, fără reală coeziune şi 
în stare anarhică, s'a prăbușit la incitarea 
unor formaţii revoluționare, din timp 
pregătite în străinătate şi implantate în 
țară folosind teroarea în numele curen- 
tului ideologic extremist marxist. Fără 
vreo legitimare și acreditare, Lenin a 
semnat pacea dela Bretz-Litovsk, cu Ger- 
mania. De fapt, o capitulare. Peste un an 
Germania avea să piardă războiul cu grave 
consecințe. Puterile occidentale, sleite de 
patru ani de război,nu s'au preocupat prea 
mult de pericolul revanşist german, iar 
Revoluţia Bolşevică mai deloc._ Lenin a 
trecut la lichidarea radicală a vechiului 
sistem începând cu ordinul de asasinare 
a Tarului Nicolae al II-leași a familiei sale, 
ceaavutloc într 'un subsol din Ecaterinas- 
burg (ulterior Sverdlovsk). Acum locul în- 
humării a fost dat la iveală, el fiind 
ținut ca unul din-cele mai mari secrete de 
către conducătorii sovietici și cunoscut și 
de Elţin.Osemintele au fost analizate şi 


Ri 
autentificate de expertize internaționale. Se 
Ca un amănunt, a fost executat suplimen- 
tar si medicul curant al familiei imperia- 

le! Lenin a continuat cu lichidări persona- 

le şi în masă, fără discrimare,ca exem- 
plificare, extinse pretutindeni, până la 
moartea sa în 1922 în urma unui atentat 
regizat de Stalin. Cea mai sângeroasă 
tiranie cunoscută în istorie a instaurat:o 
acesta timp de 30 de anisfârșindu-șizilele 

în 1953,cu suspiciune dacă a fost moarte 
naturală. 

Dacă perioada de incubație și apoi de 
radicalism a nazi-fascismului a fost scurtă, 
între 1921-1945,aceea a comunismului a 
durat 73 de ani, sub protecţia unui cordon 
sanitar politic internațional în mare 
măsură culpabil, iar bilanţul atrocităților 
sale este fără egal. In fapt a fost mai rea 
decât toate molimele care au secerat 
omenirea de-a lungul timpurilor. 

Dar odată cu prăbusirea, ca stat, a 
Uniunii Sovietice, nu ştim ce poate rodi 
din sfărâmăturile sale. Temerile abundă şi 
din acestea să luăm ca referință trei din 
rostirile, marcând un crescendo, ale 
Presedintelui Bush. 

/"La o şcoală militară: - “Capitalismul a 
învins comunismul! La Houston în fața 
(Convenţiei pentru realegerea sa, a Par- 
tidului Republican: - “Poate că acum ur- 
sul sovietic “nu mai este, însă 


! Isunt lupi în păduri!” In discursul din 21 


3) 


Septembrie a.c. la Naţiunile Unite: - “Cea 
mai mare primejdie estecea a conflictelor 
etnice pe ruinele comunismului? 

- Despre terorismul de stat practicat în 
Uniunea Sovietică, nefiind loc să ne ocupăm 
inextenso, nepermitem câteva recoman- 
dări: “Pe Donul liniștit” de Mihail Solohov, 
Vol.I, pentru. terorismul timpuriu; pentru 
cel mediu cu continuarea masacrelor sia 
proceselor epurative, princare Stalin își 
lichida “iubiții săi tovarăși de drum”, ca 
trădători și duşmani ai poporului, se 
găsesc stive de cărți bine documentate, iar 
pentru ultima perioadă de după celde- 
al Doilea Război Mondial, întreaga operă a 
lui Soljeniţin este edificatoare. e 

Uniunea Sovietică a colapsat mai puțin ] 

pentrucă s'a exercitat o presiune externă, | 
și mai mult datorită unei involuții in: „ 
terne. Lumea liberă nu are prea mari 


7) 
7 Z// 


merite în aceasta și în prezent nu se 
dovedeşte capabilă s'o scoată la capăt în 
fața acestui eveniment. a i 

Acum chiar la scrierea acestor rânduri, 
în 15 Octombrie 1992, Agenţia de ştiri 
ITAR.TASS a făcut cunoscută întregii 
lumi declarația guvernului Rusiei prin 
purtătorul de cuvânt al Preşedintelui 
Elțîn, Kostikov, că masacrarea Polonezilor 
din primăvara 1940 a fost organizată 
direct de liderii partidului bolşevic, având 
şi aprobarea lui Stalin și ca dovadă de 
netăgăduit aufostprezentate documentele 
de cel mai înalt secret, dintre care ca cel 
mai important, extrasul Minutei nr. 13 a 
ședinței din 5 Martie 1940 a Polit 
Biroului: 

“Să se transfere NKVD-ului URSS ac- 
tele privind 14.700 foşti ofiţeri polonezi, 
foști moșieri și proprietari de pământ, 
oficiali, poliţişti şi jandarmi, deţinuţi în 
lagăre de prizonieri, ca și actele privind 
membrii organizațiilor subversive și de 
spionaj, foști ofițeri, foști moșieri, foști 
oficiali, foști clerici, arestați și deținuți în 
închisori în regiunile vestice ale Ucrainei 
și Bielorusiei, un total de 11.000 de 
oameni ale căror cazuri, urmând să fie 
considerate pentru o procedură specială şi 
care vor fi subiect pedepsei supreme 
executate de plutoane de execuţie. Con: 
siderarea cazurilor va avea loc fără pur- 
tarea oamenilor înaintea unei judecăţi şi 
fără a li se prezenta vreo învinuire”, 

Sunt cifric menţionaţi 25.000 de 
oameni nevinovați dintre care 295 
generali și colonei, 2080 maiori și 
căpitani, restul ofițeri inferiori, subofiţeri 
şi civili. Documentele au fost prezentate 
oficial și Președintelui Poloniei Lech 
Walesa,. care primindu-le, a declarat că “i 
Sau înmuiat picioarele!” 

Aceste dezvăluiri aduse şi în fața Curţii 
Constituţionale, sunt o armă în sprijinul 
decretării de către Elţin a interzicerii şi 
confiscării averii P.C. URSS și o explicaţie 
a refuzului lui Gorbaciov de a depune măr- 
turie, întrucât acesta, după ce la 3 Martie 
1990 a dispus procurorului general şi 
KGB-ului să clarifice cine poartă vina, a 
preluat din arhive la 4 Martie 1990 două 
importante documente şi le-a depus în 
safe-ul său. In Aprilie 1990 a dat în 
vileag că execuțiile au fost ale poliției 
secrete sovietice, fără să întățiseze 
documente. Elţin susţine că din 1940 
până în 1990 masacrele dela Katyn, 
Harkov și Kalinin cu fost cunoscute de 
toți liderii sovietici și ţinute ca unul din 
cele mai de seamă secrete de stat. 

Trebue să ne gândim înfiorați că acesta 
este numai unul din uriașele masacre ale 
comunismului care poate vor ieși la iveală. 

Acum când fără asti tot, cunoaștem 
atât de multe despre modul şi proporţiile 
în care a operat terorismul sovieție în cea 
mai mare parte a acestui secol, cu toate 
marile sacrificii umane în lupta de 
înfrângere a nazismului, erau îndreptățiți 
Sovieticii să stea ca acuzatori i 
judecători în procesul dela NE DERa a 

Dacă pacea de 1000 de ani pe care o 


anunța Hitler ne-o putem proiecta 
imaginativ, "raiul comunist” a fost pen- 
tru zeci de milioane de oameni “| 


veșnică”, Concret și concludan 


o pace 


înspăimântătoare “Digi de =vieţi 
neşt smul c sii 
Sovintieă ii el terorismul de stat. Uniunea 


că însumează 95,2 milioane per- 


CUVANTUL ROMANese | 


6 $ 
milioane proprii cetăţeni, în roată 
toate celelalte state de totalitarism SV, 
tremist se fac vinovate de 24,4 tou 
dintre care 17 milioane aparțin 


nazismului german incluzând 19, 


holocaustul. De comparat cu cele-5, 


milioane de morţi survenite în cel de-a 
Doilea Război Mondial. 
Intr'o a doua carte, “Secolul sângeros 
al Chinei. Omorul a masă începând 
1900” secolul a fost împărţit între 
naționalism totalitar_şi corni 0 2 Î 
statistica dă _cifre înspăimântătoare, dar 
menționează că sursele sunt mai mult ex. 
terioare. Este de considerat ca deosebit de 
important faptul că  R.J. Rummel in: 
troduce un termen nou pe lângă acela 
genocid a cărui definiție dată de ONU este 
mai restrânsă și anume acela de 
““democid”!, a cărui sferă acoperă toate 
omorurile în masă. 4 
După cele expuse mai sus, iată că 
damoclesiana roată a istoriei ne aduce la 
procesul dela Moscova, început la 7 Iulie şi 
suspendat pentru a fi reluat de curând 
Din multe puncte de vedere este o per. 
plexitate și poate va rămâne așa, Pe linia 
nebulozităţii care a caracterizat Uniu 
Sovietică și acum mai ales în Federația 
Rusă lucrurile nu apar prea limpezi. 
Schimbările nu sunt chiar datorate lui 
Gorbaciov sau lui Elţin, ci unor forțe 
disparate care au realizat ceea ce Alexan: 
der lakovlev, un apropriat al lui Gor: 
baciov, a numit “revoluția conștiinței de 
jos în sus”. Spre deosebire de revoluțiile 
tipice, care sunt violente, schimbările s'au 
datorat unei mișcări — nonviolente, 
dinamizate mai mult de un ideal moral 
decât social, care nua urmărit răsturnarea 
guvernării, cipromovarea unor schimbări $ 
antitotalitare pe toate planurile şi pe care 
să le susțină şi să le apere. Această conști- 
ință a fost aceea care a adunat grupul din 
jurul lui Elțin, în timpul încercării de 
“puci” din 19-21 August 1991, și a făcuteae: 
lementele armatei și Securităţiisă m â 
ce, făcând ca încercarea juntei să eșueze: 
In lumina celor de mai sus, procesul ac: 
tual dela Moscova este greu de desci 
deoarece se confruntă o rațiune Şi 9 
reacțiune. Rațiunea este că ar fi OpOrtun 
să aibă loc unproces al comunismului 
înrudit cu cel al Nurnbergului pe Linie 
ideologică și care să fundamenteze 
întoarcere de 180 de grade a mentalităl 
de până acum. Un proces demascator, CAr? 
să justifice măsura lui Elţin de a interzice 
partidul comunist de a-i confisca avere: 
Ori în această măsură foştiilideri ai za 
tidului s'au simțit primejduiți, ca Înur 
demascării să nu urmeze tragerea A 
răspundere și au reacționat preventiY A 
intentarea la Curtea Constituţională CU 
cerere de constatare si declarare că n600 
stituțional, decretul, de interzicere: + 
In acest sens aveam de-a face ACEI 
reacțiune, în care situație, Elţin s'a 20. 
pe temeiul că partidul comunist 
şi-a arogat numai acest titlu, el i 
niciodată ceea ce se cheamă un PA ţie 
politic, cidin capul locului o consbiZăI 
criminală a unor persoane, transmisă ji Al ă 
cesiv altora în tot cursul existenței $ rea 
după tiparul Mafiei, a preluat Al 
transmisă apoi ca la mafioți, în scopu toa! 
exploata prin teroare şi infiltrâni pă Ia 
sectoarele statului, dela guvern i care 
cele mai mici comitete și organizați din 
nu erau decât păpuși moare ar 
culise, subjugându-se astfel, politică» 


CUVANTUL ROMANESC 


Si spune Psalmistul că, 


ce frumos 
“necunoscute Sunt căile  franțuzeşte...” 
Domnului şi neumblate Am înţeles 


cărările Lui”. 

Zicala se aplică foarte 
bine istoriei războiului şi 
perioadei postbelice, când 
obsesia secretului a luat 


trebue să-mi găsesc singur 
piatra filosofală. Prietenul 
meu, Actorul, venind acasă 
după 12 ani de închisori și 


PR NES e ne re eee NOEMBRIE-IDOL- e cei o ei E e me e FACINALOI 
RESCRIEREA ISTORIEI 


Partea a l-a 
—— Radu DUNĂREANU—— 


vorbeam suferințele în fața unor 
oglinzi imaginare, pentrucă 
atunci că nimeni nu a vrut să ne 


asculte și să ne înțeleagă. 

Cu ani în urmă, încă din 
facultate, am încercat să 
pătrund logica “actului” 


; lagăre, încearcă să-i dela 23 August. ; 

Soranei perapolee, sa See, povestească mamei sale, Am înţeles că democrația 

Beza Iei ] educată în străinătate, cum istorică, era speriată de 
j ințelegerea era ACOLO. Cu ce să fascism"! 

e aa AU e Ag înceapă? Bineînţeles, cu ce „Pentru a salva, spuneau 

TE Erc re au era mai simplu: hrana sub fei, Tara, de fapt pentru a 

ESI cea Strugerea forma ei de foame zilnică. |recâștiga puterea politică 

Odată, a ste bi lar mama, educată şi latunci total în mâna 

» âcum mai bine de rafinată îl opreşte din (Mareșalului, au complotat 


30 de ani, în închisoare, 


discutând cu un fost 
diplomat român (acum 
decedat) şi căutând să 


înțeleg mistificarea produsă 
la 23 August 1944 am auzit 
stupefianta remarcă: 
*...Ehei, mon cher, om fi 
făcut noi ceva greșeli, dar 


nimeni. 


povestit. “Cum, dragă, aco- 
lo nu aveaţi furculițe?” Si 
atunci prietenul meu s'a * formă benignă de trădare, 
oprit și şi-a povestit singur, 
zile în șir, în fața oglinzii, alianța 
suferințele lui neînțelese de „Puteau aceleași aran- 


O întreagă generaţie a 
trebuit să ne 


contra conducătorului 
tatului şi au acceptat o 


lca să scoată România din 
cu Germania. 


jamente diplomatice să fie 
făcute și cu 
spunem | Mareşalului? Poate că da, 


0) 


A 2 GRUPUL 
= MAJORITAR 


- Domnilor, dac'am accepta separația puterii în stat, 
priviți cum se va citi!!! 


dar ar fi fost mult mai 
greu, deoarece era 
cunoscută intransigența și 
simţul de onoare al lui An- 
tonescu. 

Si atunci istoricii, ca să 
atragă simpatia viitorului 
ocupant au cooptat în acest 
complot pueril și pe 
reprezentantul Comin- 
ternului, Pătrășcanu. 

Arestarea Mareșalului 
însă nu am putut s'o/ 


înțeleg. 
Este, cred, un caz 
singular în istorie când 


şeful nominal al statului îl 
arestează pe comandantul 


„suprem al armatei IN TIMP 


DE RAZBOI şi îl predă 
inamicului! Vorbese acum 
- ca jurist. La data aceea, a 


ştirea PJarestării Mareșalului, nu se 


semnase armistițiul cu 
Sovietele, noi nu eram sem- 


- a a să 
(inatari ai nici unei convenţii 


)) (A 


| 


„pentru criminalii de război 
| (Nurnberg). Deci DE JURE 
| ERAM IN PLIN RAZBOI cu 
| o ţară căreia îl predăm pe 
| şeful armatei naționale. 

Dar cui îi este predat, 
fizic, Antonescu? _Unuia, 
Emil _Bodnăraș, fost ofiţer 
român condarănat în con- 
jtumacie la moarte pentru 
trădare de patrie şi spionaj 
în favoarea Sovietelor” Cine 
sunt aceia care agreează 
cu arestarea şi trimiterea 


Desen de Adrian Andronic 


DOUĂ MOMENTE CRUCIALE 


mata, justiția, economia, cultura, întreaga 
viață socială. In dovedirea acestei con- 
spirații criminale, a deschis arhivele 
statului, a adus în faţa Curţii Con- 
stituționale 34 de volume cu documente, 
iar la ultima întâlnire Bush-Elțin, în 
Biblioteca Congresului din Washington a 


omoruri 1 
înfometare, deportări etnice, spargerea 
până la terorismul in: 


a 


- 


excepția judecării şi executării, ambele 
sumare, ale cuplului Ceaușescu, vedem că 
Honecker, după o răpire de protecţie la 
Moscova, s'a întors liniștit în Germania 
nu fără garanţii anticipate că morţii dela 
zidul Berlinuluin'au să mai învie, ca să-l 
tragă la răspundere. In Bulgaria, Jivkov a 
fost condamnat la 7 ani închisoare,cu scuze 
de rigoare netrecute în sentință și numai 
pentru deturnare și risipă de fonduri, nici 
vorbă despre genocidul de stat, aplicat mai 
ales Turcilor, de asasinarea disidenților 
politici cu înțepături otrăvite de umbrelă, 
de complicitatea la atentatul de asasinare 
a Papei. 

In România, Nicolski, un Beria, n'a 
apucat să facă o zi de închisoare con- 
tinuând să încaseze peste doi ani pensia de 
general securist și în ziua când i-a bătut la 
ușă mandatul de arestare, l-a găsit trecut 
în altă lume, pentrucă se prezentase mai 
înainte moartea. Naturală?... Alt Beria, 
omul cu obrazul încrustat, Alexandru 
Drăghici, n'a fost nici acesta găsit de man- 
datul de arestare, deoarece avizat de 
tovarășii săi încă în funcţii, trecuse 


liniștit granița cu salut respectuos militar 


V 


lui Antonescu la Moscova? 
Sunt șeful nominal al 
statului și politicienii cu 
care s'a conspirat. Primul, 
mi se explică, _trebue_ex- 
fculpat dătorită vârstei, iar 


[ceilalti au plătit ca viaţa, lătit cu viața lor 
sfârşită prin închisori. 
Intrebarea mea; nu este 
timpul ca puţinii 
supraviețuitori ai actului 
dela 23 August să ridice în 
sfârșit vălul secretului și să 
ne explice clar, pe limba 
noastră, cum de a fost 
posibil să se petreacă o 
asemenea enormitate 
juridică și istorică? Si mai 
ales să ni se explice, dacă e 
posibil, discrepanța dintre 
anunțul dela 23 August, 
cum că s'ar fi încheiat ar- 
mistițiul și semnarea DE 


FACTO a acestui ar- 
mistiţiu, parcă la 8 Sep- 
tembrie 1944. Nu dorim 
disculpări, ci ADEVARUL 
așa cum a fost el. Si numai 
după aceea, eventual să 
putem şi ierta. 

Procesul lui Antonescu a 
fost o  mascaradă, iar 
uciderea lui nejustificată 
nici chiar de istoriografia 
clanului comunist. De aceea 
mă întreb, cât trebue să 
mai ascundem adevărul în 
fața generaţiilor de azi care 
ar trebui să aibă un 
deosebit respect pentru 
unul dintre cei mai stoici 
luptători contra comunis- 
mului? 

După capitularea din 
1944 se formează primul 
guvern: ““democratic” cu 
participarea spionilor 
Cominternului. Imediat au 
început arestările, în 
special ale celor suspectați 
de “'fascism”. In acea 
vreme, între 1944-1947 
Securitatea nu era încă 
organizată, așa cum am 
simţit-o noi câţiva ani mai 
târziu. Acţiunile de 
represiune politică erau 
efectuate de către vechiul 
aparat “burghez.” Cine a 
fost ministru de Interne și 
cine semna mandatele de 
arestare? Aici nu mai poate 
fi__vorba de ieftina 
justificare de “'salvare a 
ceea ce se mai putea sal- 
va”, ci de clară, deschisă 
colaborare-cu-ocupantul din 
partea “'democraților”! care 
acum afişează-o obstinantă 
Isa ea ea alai 
cipiilor democratice, s'a 
desfăşurat copios 
colaboraționismul. 

azul, lui Guţă 
Tătărescu, liberalul de 
“stânga” e stiut: a pactizat 
cu ocupantul pentru un blid 
de linte şi 30 de arginți. A 
fost după aceea închis, apoi 
eliberat pentru a gira cu 
““numele"”(?) lui acea 
comisie de repatriere a Ro- 
mânilor fugiți din țară. A 
fosttristsă văd că la moar- 
tea lui Guţă, în Biserica 
Albă de pe Victoriei nu era 


PAGINA 9 


nimeni în spatele sicriului. 

Insă mai sunt și alte per- 
soane care, după eliberarea 
din închisorile politice, din 
1964,dintr'odată s'au lăsat 
folosiți ca fațadă pentru 
dictatură, ori chiar au 
justificat teoretic și literar 
““justeţea”” arestării 
noastre, a intelectualilor. 

In timp ce unii din noi își 
riscau efectiv viaţa 
încercând să treacă clan- 
destin granițele “raiului 
clasei muncitoare”, alții 
apăreau dintr'odată în 
Vest, trăind bine merţi și 
pozând ca politicieni 
rafinați. 

Cum au plecat, cine i-a 
cumpărat, ce preţ moral au 
plătit, este un alt mister 
care trebue elucidat. 

Mă obsedează dureros 
cazul lui N.P. Servește ca 
ministru de Interne (!) după 
ocupaţie, e folosit ca mar- 
tor al acuzării în procesul 
lui 1-M., iar după închisoare 
pleacă din ţară la Paris. 
Când însă moare în Franţa, 
în plină dictatură, fiul său 
este lăsat să se ducă la 
înmormântare, în 24 de 
ore. In același timp atâția 
părinți au murit singuri, 
în mizerie, pentrucă fiii 
lor, “dușmani” ai clasei 
muncitoare îşi riscau 
viața dacă voiau să vină să- 
și vadă părinții. 

Unii dintre noi ne-am 
zbătut. ani de zile ca să ne 
obținem familiile din 
România, ţinute ostatici, 
iar alţii la un semn obscur 
de deget se vânturau urgent 
în Vest. 

In ţară ar trebui procedat 
ca și în Germania (fostă de 
Est): toate dosarele 
Securității să fie făcute 
publice pentru ca istoria, în 
sfârşit, cât de dureroasă ar 
fi ea, să se scrie corect. Se 
pare însă că guvernanţii de 
azi sunt la fel de interesaţi 
în acoperirea adevărului, de 
aceea şi azi încă, scrierea 
istoriei se face tot noaptea, 
pe ascuns, de cătrecei care 
au furat şi pângărit 
destinele poporului român. 


SID a 


Securitate şi ministru de Interne. 
Procesul dela Moscova, va fi unul din 
marile procese în sens crucial, fie că va fi 
cu adevărat serios, fie o farsă, cum l-a 
calificat Gorbaciov,refuzând să dea urmare 
chemării sale ca martor,iar comuniștii 
încarnaţi cer să fie judecat ca trădător. De 
o parte Elţin, de cealaltă partidul interzis, 
apar ca un turnir medieval în care fiecare 
înarmat și în zale,ca șiarmăsarii lor, se iz- 
besc în iureș aprig ca să se doboare. Dacă 
va învinge Elțîn, conștiințele pătate ale 
atâtor mafioți ai așa zisului partid se tem 
care vor urma, 
dacă pe banca acuzării în prezent nu stau 
decât fantomele trecutului. 
omenirea va deveni mai conștientă că 


de consecințele 


4 


singura explicaţie a terorismului de stat 
este conspirația criminală și cu mare 
vigilență să sesizeze din timp asemenea 
aspirații și să le elimine cu promp- 
titudine. Dacă va învinge conspirația cu 
ajutorul a treisprezece judecători aserviți 
încă vechii mentalități, care vor citi Con- U 
stituția cu aceiași ochelari roşii, atunci 
viitorul va fi sumbru pentru toată lumea. 
Fantomele lui Lenin, Stalin, Hitler şi 2972 
alții de aceeași esență vor trebui să bân- 7 
tuie neîncetat conștiințele umane până 
când acel “Never again” nu va mai fi un 
ecou și comunitatea internaţională va fi 
capabilă să se salvgardeze punând capăt 
““genocidului şi democidului”” care şi în 
prezent fac atâtea ravagii pentru teritorii, 
resurse, putere politică. Ce poate fi mai 
zguduitor când în scop de ''epurare et- 
nică” sub ochii noştri se petrec _mon- 
_struozități în Bosnia, Basarabia, Gruzia, 
Nagorno-karabat șiatâtea alte locuri, iar 
Organizaţia Naţiunilor Unite se zbate ca 
într'o capcană pentru a interveni cu toate 
mijloacele de care dispune şi ar putea să le 
pună capăt, dar nu poate realiza consensul 
fiindcă se teme de mai răul de care până la 
urmă nu va scăpa. Paleative de natura 
unor comisii care să meargă la fața 
locului, să ancheteze, să raporteze, apoi să 
se instituie un Tribunal ir internațional care | 
să  udece pe vinovaţi, ilustrează că nu s'a | 
învățat nimic nici dela Nurnberg, nici// » 
RU e maeae dela Saddam Hussein. 
Pericolele ce se arată la orizont par să fie 
chiar mai mari decât ale trecutului. Este 
ceasul al doisprezecelea când se mai poate 


face ceva. 
Adrian GRIGOROPOL 


chiar 


In schimb 


De pi 


PAGINA 10 


CE S'A ÎNTÂMPLAT 


- 


Securitatea lui 
distrugător: 
schimbate, 


liniile de 


Fuga Generalului Pac 


DUPĂ FUGA LUI PACEPA 
(2 Dosarele roșii ) 


Gh. IONESCU 
OLBOJAN 


epa a însemnat pentru 


Ceaușescu un cutremur 


spionaj extern au fost 


spionii români rechemați în ţară, 


Direcţia de Informații Externe restructurată, con- 
| ducătorii schimbaţi. Amănunte despre toate 
acestea precum și divulgarea celor mai importante 


activități 


externe ale 


Dunărea”, “Brândușa” 


Securităţii: acţiunile 
» celebrele cazuri Goma; 


| Cană, Horodincă și multe altele, le veţi afla citind, 
cu sufletul la gură “raidurile necruțătoare!” ale 
lui Gheorghe Ionescu Oboljan. 
Ziarul “Cuvântul Românesc” are dreptul în ex- 
clusivitate de a vinde, a reedita și traduce, în 
afara României , cartea “'Good bye, domnule 


| Pacepa!” 


| Incepând cu acest număr, vom publica câteva 


! din capitolele cărţii. 


Așa cum statutul defunc- 
tului partid comunist nu 
conținea nici o prevedere 
referitoare la posibilitatea 
desființării “forței politice 
conducătoare”, tot așa şi 
corifeii Departamentului de 
Informaţii Externe nu in- 
tuiseră pentru aparatul 
Securității cutremure de 
grad Pacepa. 


In cazul rămânerilor 
definitive în Occident, ale 
unor ofițeri inferiori sau 
superiori, se ordona imediat 
încetarea activităților 
secrete pe spaţiul sau zona 
în care se produsese 
trădarea spionului şi 
aducerea în țară a tuturor 
ofițerilor cunoscuţi în 
această calitate de cel care 
trădase. “Fantomele” sau 
celelalte nu erau însă alar- 
mate. Ca măsură preven- 
tivă, ele erau numai aver- 
tizate împotriva unor 
provocări la care se puteau 
deda serviciile de con- 
traspionaj din Occident, 
pentru a depista rețelele de 
spionaj române, în special 
și socialiste, în general. In 
ce constau astfel de 
provocări? Printr'un 
reportaj dedicat, chipurile, 
actului de trădare, se dădea 
știrea falsă că respectivul 
spion. român a emis 
autorităților polițienești oc- 
cidentale una sau mai 
multe liste cuprinzând 
rețele de spionaj române in- 
filtrate în diverse medii. 
Poliţia respectivă, în 


“marea ei consideraţie pen- 
tru respectarea drepturilor 
omului”, invita - prin pixul 
reporterului - pe toţi cei 
care vor să m suporte 
rigorile legii, știindu-se pe 
respectivele liste - să se 
predea singuri autorităților 
sau să părăsească în 24 de 
ore statul în care activau ca 
spioni. Cei slabi de înger 
cădeau pradă acestor 
anunţuri și se predau 
poliției sau forțau nota la 
aeroporturi pentru întoar- 
cerea la bază, moment în 
care forțele de ordine îi 
pescuiau, făcând mare 
publicitate în jurul cazului, 
în speranța nemărturisită 
că alţii vor cădea în plasa 
întinsă panicarzilor. 


Tratamentul special de 
care se bucurau fantomele 
în cazul defecţiunilor de 
grad inferior în reţelele de 
spionaj se datora faptului 
că ele nu erau cunoscute de- 
cât de doi ofițeri ai Cen- 
tralei - cel care îl instruia 
și, apoi, pe timpul misiei, îi 
asigura legătura cu baza, și 


NOEMBRIE 1992 


al doilea, “'tovarășul 
Prahoveanu'” alias 
Generalul Pacepa, cel care 
verifica personal potenţele 
informative ale fiecărei 
fantome și dădea sau nu 
0.K.-ul pentru plecare sau 
nu, în exterior, 

In cazul în care ar fi 
trădat un ofiţer instructor, 
rămânând peste hotare, era 
adusă de urgență în țară 
fantoma aflată în legătura 
sa, fiindcă - de regulă - 
ofițerul - instructor avea în 
legătură personală numai o 
fantomă, rare fiind cazurile 
în care se aproba preluarea 
a două sau trei. 

Cum însă Pacepa îi 
cunoștea personal pe toți 
cei care acționau sub steag 
străin, defecțiunea produsă 
de el aparatului Securităţii 
a făcut necesară aducerea 
de urgenţă în ţară a tuturor 
ofițerilor - fantomă 
răspândiți pe mapamond. 
Nu au răspuns apelului de a 
reveni în ţară două fantome 
mai în vârstă care, 
asumându-și riscul decon- 
spirării şi condamnării pen- 
tru acţiuni antistatale, au 
refuzat categoric să-şi 
părăsească averile şi 
familiile încropite aiurea. 
Până în 1985 nu a fost ares- 
tată sau în vreun fel deran- 
jată nici una din aceste fan- 
tome ale serviciilor secrete 
române rămase în Occident. 
Ca mai totdeauna când un 
ofițer o rupea cu paradisul 
ceaușist, au apărut 
etichetările de agenţi dubli, 
dosarele lor de cadre 
trecând dela “unităţile 
mamă la cele de con- 
trainformaţii ale Depar- 
tamentului Securităţii 
Statului. 

Judecând prin prisma 
atenției de care s'au 
bucurat fantomele aterizate 
în ţară, putem spune, fără 
putință de tăgadă, că bine 
au făcut cei doi ofiţeri 
atunci când au ales liber- 
tatea cu riscurile 
menţionate mai sus. Să ne 
explicăm. Sosirea în ţară a 
ofițerilor-fantomă a pus 
aparatul D.I.E. într'o 
febrilă agitație. Prezenţa, 
din nou, în țară a acestor 
ofițeri ridica variate 
probleme, în prim plan 
fiind cele de ordin juridic 
(anularea cerificatelor de 
deces și repunerea acestor 
oameni în drepturile per- 
soanelor vii), iar - în plan 
secund, probleme de ordin 
social (reluarea legăturilor 
cu rudele în viață din ţară, 
refacerea familiilor părăsite 
în mod misterios etc.), 
probleme de ordin 
profesional (încadrarea fan- 


Mor 


9 


Il 165 


citoreşti din Oltenia”, 
întru slava şi preamărirea 
contribuţiei lui Ceaușescu 
la dezvoltarea ei. Auzind 
problemele pe care le ridică 
revenirea în țară a fan: 
tomelor, s'a făcut foc și 
pară, perorând o replică pe 
măsura profunzimii  gân- 
dirii şale istorice: “Nu de 
ăştia ne ocupăm acum. 
Lasă-i în pace. Au dus-o 
bine acolo unde au fost. Să 
mai rabde şi ei. Noi trebue 
să prindem acum trădătorii 
dintre noi, asta ne cere 
Secretarul General...” 
(Lozinca cu dusul bine în 
Apus a fost reluată în mod 
creator și după aterizarea 
în România post-ceaușistă a 
celor două vârfuri ale 
opoziției, Radu Câmpeanu 
și Ion Raţiu. Nu știm ca 
F.S.N.-ul să fi achitat 
“marelui istoric”? drepturile 
de autor sau un simplu 
mulţumesc pentru 
premoniția făcută cu peste 
zece ani în urmă). 


Până la clarificarea 
situației lor, fantomele au 
fost cazate în apar: 
tamentele conspirative ale 
departamentului, multe 
dintre ele foste case în care 
se efectuase instruirea 
ofițerilor reveniţi acum în 
țară. Numai amintiri 
plăcute nu stârneau ele 
acum celor care le populau. 
S'a dat dispoziție ca nici 
una dintre fantome să nu 
părăsească aceste locuri de 
cazare, să aștepte până la 
““noi ordine”, iar noile or- 
dine se lăsau așteptate, 
ofiţerii de legătură mergând 
numai cu soldele, însoțite 
de ridicări din umeri, semn 
că şeful D.I.E. nu semnase 
cutare ordin sau notă în 
legătură cu reglementarea 
juridică și socio- 
profesională a fantomelor 
scoase din priză. Atmosfera 
era apăsătoare. “Marele 
istoric”, devenit peste 
noapte spion-șef, fără grad 
militar, vedea pe lângă el 
numai trădători, oameni 
de-ai lui Pacepa, motiv pen- 
tru care se lăsa greu 


HOLOCAUSTUL ROMÂNESC 


/A__ existat un holocaust 


evreiesc, cu 6.000.000 de 


o |yietime: Pentru elucidarea. ? 


înduplecat să semneze o 
hârtie sau să ia o decizie 
privitoare la oricare dintre 
sectoarele D.L.E. 

In rândul fantomelor 
începuseră să apară 
regretele că s'au întors în 
ţară, dând curs ordinului de 
retragere din exterior. Ten: 
siunea în care vieţuiau în 
domiciliile forțate din 
București li se părea de 
nesuportat față de regimul 
blând al închisorilor din Oc- 
cident, unde ar fi fost 
cazați dacă ar fi fost 
arestaţi de poliție, urmare a 
demascării lor de către 
Pacepa. Regretau familiile 
abandonate silit, şi care nu 
știau nimic despre ei, 
umplând rubricile de mică 
publicitate cu anunțuri 
privind dispariţia lor. 

Prin complicitatea 
»fiţerilor de legătură, unele 
fantome au început să-și 
caute rudele firești din 
țară, încercând să le con- 
tacteze pe timpul nopții, 
atunci când puteau să 
părăsească mai ușor 
domiciliile forţate. 

Vă puteţi închipui șocul 
produs asupra rudelor de 
apariția ““înviatului”, cel 
care ''se săvârşise din. 
viață” cu mulți ani în urmă 
şi în amintirea căruia se 
înălța o cruce în cimitirul 
local, iar anual era pomenit 
alături de morţii adevăraţi 
ai familiei, în Sâmbăta ce le 
este dedicată de ritualurile! 
bisericeşti. 

Intr'o astfel de con- 
tactare nocturnă a rudelor, 
o fantomă a avut neșansa 


ZA 


/ 
/ 


ZZD 


Anton MOISIN—— 


6.000.000 de Români ucişi. 
Hitler, cu naziștii lui, a) 


LPP AR. 
tomelor în munci utile (|și condamnarea lui au curs în cel 6.000.000 de Evrei 
acestora şi în concordanță “| râuri de cerneală, s'au con. ? 1945) Ducăegrăzboi (1939- 
cu aptitudinile și. vârsta ]/sumat munți de hartie. Si 5 lare Area IEĂUI actual, 
acestora) etc. >] pe bună dreptate, pentrucă fața Lui Lua să răspundă în 
Rezolvarea rapidă a a fost o crimă teribilă, care i umnezeu pentrucă 
întregului set de asemenea noscută pen permis 


probleme era dificilă, nu de 
alta, dar după plecarea lui 
Pacepa, Departamentul de 
Informaţii a fost supus an- 
chetei ordonate de 
Ceaușescu pentru stabilirea 
vinovățiilor și a 
prejudiciilor morale și 
materiale produse ser- 
viciilor secrete de actul 
generalului fugar. Pe de 
altă parte, noul şef al 
departamentului, ““tova- 
răşul Romus Dima” 
nu era familiarizat cu ac- 
tivitatea D.L.E., așa cum 
era cu momentele prin: 
cipale ale “mişcării mun- 


| 


trebuia cunoscută pentru a 


nu se mai repeta. 
Dar iată că se repetă sub 


ochii noștri, cu poporul 
nostru. Copiii concepuţi în 
sânul 


mamelor românce 
sunt aâvortați, adică 
omorâţi, După învățătura 
creştină - atât ortodoxă cât 
Și catolică - avortul este o 
crimă perfectă, adică 


uciderea cu ştiinţă și 
voință a unui nevinovat. 
In doi ani au 


„d fost astfi 
ucişi vreo 2,000,000 a 


Români, Dacă ritmu 
menţine_şi regimul 


de mici 
| se va 


Ir actual 
Va râmâne patru ani ja 
conducere, vom avea 


ul uciderea 
milioane de copii conicepiți 
r nenăscuţi, va câştiga 
alegerile, va reedita sinistra 
performanță” a lui Hitler, 
ba încă săvârşită contra 
propriului popor. Acest 
regim va răspunde Şi în faţa 
istoriei și a neamului 
românesc, deoarece după 
anul 1995 vom începe să 
închidem. şcoli din lipsă de 
copii, iar prin declin biologie 
Poporul nostru va merge 
spre un declin general. In 
plus, intregul popor va 
suporta consecințele acestui 
lectiv și istoria ne-a 
adesea ce înseamnă 
popor să se aşeze 


dovedit 
ca un 


CUVANTUL ROMAN 


din morm 


ESC 
ant 
să nu fie recunoscută 
si i 


ruda vizitată, rudă ca 
cerut să prezinte 
identitate ca să se 
de cele ce afirma 


-a 
un act de 
Convin 
cel din i 

vi i 
Î 


fața sa. Fantoma a 

imposibilitate ua ai lu dă 
ceva; toate actele aflaie 4 
asupra sa dovedeau numele 
fals, nu pe cel real, cel daţ 
de Dumnezeu la naștere, Si 
astăzi, fantomele anului 
1978 defilează. printre noi 
cu numele false , nume date 
de cadriști la revenirea în 
țară, înlocuind numele 
străine purtate pesțe 
hotare. Vă întrebaţi poate 
de ce nu s'a revenit Ja 
numele purtate anterior 
recrutării. Dacă sar fi 
recurs la asemenea nume 
se încălca regula după care 
un ofiţer-fantomă nu revine 
niciodată la numele purtate 


anterior, consolidându-se, 
astfel conspirativitatea 
creată în jurul unor 


asemenea persoane. Așa se 
face că, fiind odată declarat 
mort pentru rude, nu se 
putea reveni asupra acestui 
act, învierea din morţi fiind 
omologată o dată pentru 
totdeauna numai în 
favoarea regelui din 
Nazaret, de către glosatorii 
sfintei scripturi, pre= 
cursorii îndepărtați ai 
cadriștilor din unităţile 
D.LE. RIN 


împotriva lui Dumnezeu Și 
ce înseamnă, drept CON: 

secință, ca Dumnezeu Să 5 
ridice contra acelui popOE 


Viitorul nostru este acum 
în prezent, pe o cumpănă 
cum n'a mai fost vreodată, 
şi orbirea multora face CA 
ea să fie tot mai înclină 
împotriva speranței noastre 
de redresare, Este o MAE 
orbire să socotești că i 
ucide copilul înainte 
nașterea sa nu este 0 crimă: 
Impotriva acestor copii fară 
apărare există la Nol, 
adevărată conspirație: 
înglobând organe supreme. 
ale regimului, mediei : 
conștiință, părinți 

inimă, politicieni Car 
calcule. politice, ziare 
cenzurează, chiar Și 
bisericești care tac. ROM 
tuturor! 


e bc 


CUVANTUL ROMANESC 


Y 


NOEMBRIE 1992 


PAGINA 11 


NEVINOVĂŢIA COMUNISMULUI ŞI SURPRIZELE CAUZALITĂȚII DIABOLICE 


Faptul că Eliade se iden- 
tifică cu generația sa, res- 
pectul pe care i l-a purtat 
până la urmă profesorului 
Nae Ionescu, respectul său 
faţă de Moţa şi Marin, toate 
îl scandalizează pe autor. 
"Dacă Moţa şi Marin ar fi 
luptat pentru agenţii 
Cominternului în Spania 
(Vittorio  Codovilla, Andr& 
Marty etc.) sau pentru 
Alexander Orlov (coman- 
dantul NKVD-OGPU dela 
ambasada sovietică), de par- 
tea celor care au ucis pe 
“Martirii Spanioli”, cum îi 
numeşte Paul Claudel 
(““Unsprezece episcopi, 
șaisprezece mii de preoți 
masacrați”) de partea celor 
care ar fi adus teroare de 
decenii, pe care ţările 
comuniste au trăit-o, 
atunci ei ar fi meritat, 
nu-i aşa, recunoştinţa 
posterităţii? Cât privește 
Mişcarea Legionară în sine, 
ea nu poate fi văzută just 
decăt în contextul _tim- 


pului, în contextul crizei 


democraţiei, care a fost un 
fenomen general european, 
şi al crizei statului de 
drept. Crimele legionarilor: 
nu pot fi justificate, dar nu 
pot _fi privite cu dreptate 
decât pe fundalul timpului, 
marcat, național şi inter- 
naţional, de violenţă și de 
neputinţa unei atitu- 
dini  dârze în faţa 
totalitarismului. Că 
legionarii au omorât, 
predându-se apoi pentru a 
fi pedepsiţi |de ex. 21 Sept. 
1939) este un fapt istoric. 
Dar tot fapt istoric este că 
au fost supuşi unor procese 
nedrepte, omorâţi cu _ o 
brutalitate ieşită din 
comun, şi fără proces: ast- 
fel uciderea lui Codreanu 


lanea afirmă că face 
distincţia între activitatea 
de savant şi scriitor a lui 
Eliade şi opiniile sale 
politice - implicând însă o 
oribilă dedublare la Eliade 
(““prefăcut”, "mască", 
“fantoma şovăielnică ... a 
unei alte personalități”), ar. 
ticolul nu respectă această 
graniță. Norman Manea de- 
nunță astfel ca o trăsătură 
anti-umanistă a lui Eliade 
preocuparea sa constantă 
pentru lumea cărților, adică 
pentru spirit - dacă omul 
nu e spirit, atunci ce e? Asa, 


——— Monica PAPAZU 


identității noastre, a 
rădăcinilor noastre 
culturale şi religioase, 


posibilitatea de a reflecta 
fără spaima constrângerilor 


exterioare asupra viitorului“ Europa”, 


comun. Că democraţia DE 
TIP OCCIDENTAL şi IN 
FORMA SA ACTUALA DIN 
OCCIDENT este SINGURA 


„şi cea mai bună formă de 


societate “în care aceste 
valori se pot realiza este 


LA însă o aserțiune de care ne 


putem îndoi. Formele 
democraţiei pot fi și chiar 
trebue supuse examenului 
critic. Nu cumva 
““democrația'" o fi 


+ Data [NE 
cum denunță și ideea. însemnând interzicerea exa- 


sacrificiului în “Ifigenia” 
lui Eliade: tinerii care în 
Decembrie 1989 au strigat 


“Vom muri dar vom fi; 


menului critic? Nu cum- 
va a ajuns '"'democraţia” 


„0 CREDINTA; din moment 


ce o Inchiziţie se și repede 


liberi!” or fi fost deci! să ne pedepsească dacă ne 


legionari (ştia el Ceaușescu 


”. abatem dela ea? Si uite cum 


ce știa), cam la fel cum sunt | vin iarăși pretinșii drepți 


şi filosoful ceh martir Jan 
Patocka și prietenul său 
Vaclav Havel, care afirmă 
neîncetat valoarea 
sacrificiului vieţii pentru 
salvarea “'sensului vieţii”. 
La fel, reflecția lui Eliade 
despre deplasarea şi 
degradarea sacrului i se pa- 
re și ea a fi o dovadă de 
totalitarism. Eliade nu 
afirmă că pentru el însuși 
stalinismul, maoismul au 
dimensiuni sacre, ci detec- 
tează CA SAVANT 
deplasarea sacrului, din 
sfera propriu-zisă a 
religiilor - în sfera 

iticului. Acest fenomen 
noile religii re 
politice) care es i 


1 
ESENTA TOTALITARA A ! 


EPOCII MODERNE a fost 
de altfel înregistrat din 
timp de către Dostoievski şi 
Kierkegaard, apoi de o serie 


prin strangulare, fără con- 
damnare legală (Nov. 1938); 
omorârea în noaptea de 21- 
22 Sept. 1939 de legionari, 
din fiecare judeţ, din 
Bucureşti, din închisoarea 
din Râmnicu-Sărat, 
lagărul de concentrare dela 
Vaslui și iercurea 
Ciucului, din spitalul 
militar Braşov. Mistificarea 
istoriei interbelice are loc 
nu când se afirmă că 
legionarii au omorât, ci 
când acest lucru se afirmă 
fără a se spune cum au fost 
ei omorâţi, şi ca și cum 
totul în ţară, în afară de 
legionarism, ar fi fost 
scăldat în deplină pace - 
idilică. Dacă violenţa este 
ceea ce se condamnă, atunci 
cel puţin să fim consecvenţi 
- sau unii au în mod special 
dreptul la violenţă? Di 
asemenea a face din această 
mișcare, care s'a definit ca - 
o reacţie împotriva 
pericolului cât se poate de 
real al comunismului, 
prototipul și originea 
comunismului, este O gravă 
mistificare a istoriei. 
Legionarismul poăte fi 
acuzat în sine. NU POATE 
FI ACUZAT DE CRIMELE 
SI TEROAREA COMUNIS- 


UL 
Mircea Eliade nu a fost 


om politic, autor de teorii * 


politice, care să justifice in- 


terpretarea politică a per- + 


sonalităţii sale. A avut, ca 
orice om, și failibil ca orice 
om, opțiuni politice. Nu ele 
îl definesc pe Eliade ca 


figură majoră a culturii - 


noastre, ci OPERA: FRUC- 


de personalități deosebite 
ale secolului nostru, dela 
Camus la Raymond Aron 
până la teologul francez 
Jacques Ellul. 

Insuși articolul lui Nor- 
man Manea este însă o 
dovadă a acestui fenomen 
de sacralizare a politicului. 
Ceea ce pentru dânsul 
este valoarea absolută, 
JUDECATORUL SUPREM, 
în fața căruia Eliade (şi 
întreaga cultură română) 
are de răspuns, este 
“democraţia”, lui Eliade 
imputându-i-se, ca un _leit- 
motiv al articolului, “scep- 
ticismul lui față de modelul 
occidental al democraţiei”. 
“Democraţia nu este un 
solut; iu este un Adevăr 
velat, de care depinde 
mântuirea noastră, nu este 


să-i arate cu degetul pe 
| “demonii” care şi-au per- 
mis să gândească altfel. 

Scepticismul lui Eliade 
față de democraţie îl con- 
tinuă, înrudindu-se cu el, 
pe cel al lui Dostoievski, 
Kierkegaard, Berdiaev, 
Soljeniţin sau Poe, critica 
democrației bazându-se la 
ei pe înțelegerea dimen- 
siunii ei totalitare latente 
şi pe cel mai profund 
respect pentru fiinţa 
umană, pentru libertatea și 
chemarea sa spirituală. 

In stadiul său actual, 
Livilizatia - Doecidentală 
(democratică este minată de 
tare adânci, pe care Vaclav 

Vel, în ii, le-a pus 

n lumină ca te_ale 
crizei generale și identității 
mane în cadrul civilizaţiei 


oderne de puternică ten- 
ință totale: pierderea 


imţului faţă de sensul și 
misterul existenţei, ruperea 
de tradiţii, relativism 

izolvant al tuturor 

alorilor, pierderea iden- 
jtităţii_şi responsabilităţi 
personale şi supunerea față 
lde “puterea impersonală”. 
De aceea Havel numește, în 
“Eseuri Politice” (Paris, 
1990), societatea comu- 
nistă drept ''imaginea 
caricaturală'! și 
“grotescă” a ceea ce Oc- 
cidentul este de fapt, lupa 
prin care Oceidentul ar 
putea să se vadă pe sine. 

Articolul lui Norman 
!Manea este cel mai clar 
' avertisment împotriva 
| imitării necondiționate a 
Occidentului, cea mai 
precis ova a 
totalitarismului de tip oc- 


inele suprem [acesta este 


dire), ci face parte din 


ucrurile pământești, 

elative. ice 
Soljenițin, să alegem: 
democrația “ca pe un 


mijloc, nu ca pe un scop”. 
Ceea ce în România în 
|enerai se înțelege „prin 
democraţie este o serie de 
ori esențiale, profunde şi 

? rene, de natură spiritual 
şi morală, care depășesc in 
finit conceptul de 
mocrație: respectul per- 
1 lsoanei umane, a trăi sub 
ege, în egalitate în „faţa 
legii și întrun climat 
moral, refacerea ființei 
“morale, libertate-și- 
responsabilitate, dreptul 
la memorie, la cunoașterea 
recutului, redescoperirea 


n re e gân- > 


cidental, care, din cauza 
propriului său vid cultural 


și spiritual, nu poate ac- 
cepta o altă opinie decât a 


sa, şi care culpabilizează o 
lîintrea cultură şi 
spiritualitate. ă luăm dela 


Occident ce are el bun, nu 
fața doar puțin mai bine 


altă_parte, înrudit în. in- 
tenţie cu curentul ideologic 
totalitar american al 


“Corectitudinii Peliiee” 
““Politically Correct”). 

Identitatea specifică a 
unui popor, tradiţiile şi 
valorile sale particulare 
sunt de asemenea în 
această perioadă supuse 
agresiunii unei alte 
ideologii occidentale utopice 


și totalitare, cea a 
paneuropenismului. De 
aceea Colocviul dela Paris 
'(27-29 Febr. 1992) a purtat 


titlul “'Triburile sau 

y expresia 
supremului dispreț faţă de 
nevoia LEGITIMĂ a 


popoarelor din Estul şi Cen- 
ltrul Europei de a-și regăsi 
lidentitatea națională, după 
tragedia comunismului. 
Să nu uităm în acest 
proces al comunismului că 
“utopia sub care am fost 
robi, care a ucis milioane de 
oameni în spaţiul Uniunii 
Sovietice, care la noi a făcut 
cel puţin 200.000 de vic- 
time, care a distrus 
sufletele și întunecat 
mințile, acestă utopie e 
darul pe care Occidentul ni 
l-a făcut, şi a fost sprijinită 
constant în teroarea ei de o 
parte importantă a  in- 
telectualității occidentale. 
Comunismul, spune Havel, 
într'un articol publicat la 


Bratislava (“Literarny Tyz- 
dennik”, 8 Febr.), este 
rezultatul și punctul final 
al acestei noi ere a 
hybrisului care, începând 
cu Renașterea, trecând prin 
ideologiile Secolului 
Luminilor, prin socialism, 
pozitivism, scientism, a ab- 
solutizat raţiunea şi 
cultivat falsa obiectivitate 
impersonală. Catastrofa 
comunismului este “'un 
avertisment grav la adresa 
întregii omeniri moderne”. 

Lucrul de care noi avem 
vitală nevoie este întoar- 
cerea umilă la adevărul 
vieții de fiecare zi, trăite cu 
responsabilitate și sim- 
țul failibilităţii umane, 
recuperarea memoriei, a 
faptelor, şi a sensului 
suferinței trăite. Prin 


credința sa adâncă în liber- 
tatea inalienabilă a omului 
şi toată reflecţia sa, de 
mare dârzenie, în apărarea 
libertății (hermeneutica lui 


Eliade reprezintă una din 
cele mai formidabile ex- 
presii ale gândirii anti- 
reducționiste şi anti- 
totalitare din secolul 
nostru), prin înțelegerea sa 
profundă a spiritualității 
umane, prin devotamentul 
său permanent față de 
poporul român, şi opera sa 
de înregistrare a SUFERIN- 
TEI ISTORICE A 
NEAMULUI SAU (dela 
“Noaptea de Sânziene” la 
“Pe Strada Mân- 
tuleasa...”), Eliade are pen- 
tru noi valoarea unui mare 
îndrumător spiritual. Să 
păstrăm în noi nădejdea pe 
care ne-a dat-o: 

“Am o încredere fără 
margini în puterea 
creatoare a spiritului... 
omul va reuși - dacă vrea - 
să rămână liber şi creator, 
în orice circumstanță 
cosmică sau istorică”! 
(““Fragments d'un journal”, 
Paris, 1973). 


Sus: G.loanete, |. Nandriș, Nichifor Crainic. Jos: Gr.Nandriș, Al. 
Busuioceanu și Remus Doctor, toți studenți la Universitatea din 
Viena unde exista Societatea “România Jună”, din care făcuseră 
parte Eminescu și Slavici 


UN $OIM PORNIT 
DIN “ŞESURILE NATALE” 


Colecţia: Petre PASCU 


Intru amintirea lui Nichifor Crainic întemnițat. 


Nu m'ai ştiut, deci nu m'ai prețuit. 


Erai măreț între poeți măreți. 


Zvârleai din rime și din ritm, săgeți, 
Nadirul să-l înfrângi, râvnind zenit. 


Un șoim pornit din șesul tău natal, 


Zenitul l-ai dorit, și 


Zdrobind al urii oceanic val, 
Ai fost, şi eşti, cu mir de stele uns. 


ai ajuns. 


Nu te-au răpus, o, nu, atâți tâlhari, 


Acolo'n temnițe cu cer sordid. 
Aveai, nu chip schimbat și 


şters, livid, 


Un împărat erai, din cei mai mari. 


Lumină, astru pretutindenesc. 
Acest pământ al nostru românesc, 


De ură, vrăjmășii, tu fă-l ferit. 


s - Din nou al nostru eşti, cum te-am dorit: 


Petre PASCU 


PAGINA 12 


NOEMBRIE 1992 


4 44 N] 4 
LL] 


Cu prilejul festivalului 
internațional românesc 
“Romfest '92”, ce a avut 
loc în Hamilton, printre 
distinșii oaspeţi din Europa 
am remarcat pe. Părintele 
protoiereu Petru Buburuz, 
magistru în teologie, rec- 
torul Facultăţii de Teologie 
şi președintele Societăţii 


Culturale și Bisericeşti 
“Mitropolitul Varlaam”, 
venit din Chişinău, 


Moldova. 

Am aflat dela dânsul de 
o imbucurătoare renaştere 
spirituală în Moldova. S'a 
revenit la scrisul cu litere 
latine. Limba română a fost 
declarată limbă oficială, iar 
tricolorul românesc, cu o 
frumoasă stemă din care nu 
lipseşte zimbrul moldav, a 
înlocuit ““cârpele roşii”, 
folosind expresia poetului 
Vasile Militaru. 

Pe tot întinsul Moldovei 
ca urmare a renașterii 
naţionale au început să se 
redeschidă bisericile (peste 
620), sau să se construiască 
altele (peste 40), iar în 
vechile mânăstiri  pustiite 
de bolșevici a început viața 
călugărească, 

Părintele Buburuz este 
foarte activ. S'a deschis 
Facultatea de Teologie, pe 
lângă Universitatea din 
Chișinău, și este rectorul 
ei. S'a înființat Societatea 
Culturală și Bisericească 
“Mitropolitul Varlaam”! şi 
este președintele ei. De 
asemenea, pe lângă alte 
funcţii oficiale, este redac- 


torul șef al 
“Luminătorului”, revista 
Eparhiei din Chișinău și 


Moldova și a Societăţii 
“Mitropolitul - Varlaam”. 
Mi-a dăruit primele trei 
numere apărute pe anul 
acesta, 

L.P.Sfințitul Vladimir, 
Arhiepiscopul Chișinăului 
și al Moldovei, pune piatra 
de hotar prin ““Revenire la 
valorile creștine” văzând în 
apariția “Luminătorului”, 


Chaşinau, 1992 


Lumina lui Hristos 
luminează tuturor 


întreruptă în 1940, “o 
punte de continuitate peste 
cei 50 de ani de ateism 
vulgar de Stat”. 


“Revista “Luminătorul” 
după aproape 50 de ani de 
inexistență” este articolul 
de fond al redactorului șef 
P.C. Pr. Petru Buburuz în 
care descrie istoria revistei 
şi ostenitorii ei. Pr. loan 
Daghi meditează în câteva 
pagini despre “Creștini 
după  nume”!. Ion 
Vătămanu, președintele 
Comisiei pentru cultură şi 
artă în Parlamentul 
Republicii Moldova, prin 
“Noi pagini de afirmare” 
sesizează că istoria celor 
din Basarabia a fost mai 
mult orală, decât scrisă şi 
îngrijită de istorici. 
Apariţia “Luminătorului” 
este şi un jurământ: “Ce 
este demn de pomenire, se 
va pomeni pe aceste 
meleaguri. Dar astăzi nu se 
mai poate stinge suflarea 
acestui popor evlavios, 
doritor de bine în lume și 
cu sete de luminare.” 

Părintele Buburuz, pe 
lângă activitatea socială 
este și un distins teolog şi 
cercetător al vechilor 
manuscrise. Specialitatea 
lui fiind patristica, la care 
Şi-a susținut şi teza de 
magistru în teologie, 
Părintel& Buburuz, în 
documentatul studiu 
“Tradiţia apostolică”! a 
Sfântului Ipolit 
Romanul”! (pag. 15-38), se 
apleacă asupra literaturii 


patristice paleocreştine, 
cercetând opera Sf. Ipolit 
Romanul. Unele din 


scrierile lui au fost pierdute 
din vechime, ca apoi să le 
regăsim în secolul XX. 
Autorul traduce din latină 
cartea ““Tradiţia 
apostolică”! și o analizează. 

Un merit al revistei este 
reactualizarea unor per- 
sonalități româneşti din 
Moldova pe care comuniştii 
le-au pus la “'dosar”, 


CRONICI 


Despre Alexei Mateevici, la 
care se referă articolul lui 
Sava Pânzaru, în afară de 
faimoasa odă adusă limbii 
române nu știm aproape 
nimic. Ce am aflat din 
manualele de școală despre 
Mateevici? Nimic. A spus 
vreodată “Tribuna 
României”, care făcea abuz 
de “limba vechilor cazanii” 
că autorul era preot? 
Mateevici a scris și a tradus 
enorm. Felicitări lui Sava 
Pânzaru pentru prezentare. 

La fel lui Emil Vrabie 
pentru “Un filosof dat 
uitării”. Se împlinesc 200 
de ani dela nașterea gân- 
ditorului român Alexandru 
Sturza. Câţi știu de el? 
Pentru “specialiști”! 
filosoful român Alexandru 
Sturza gândea prea 
românește, deci într'un 
mod creştin. Cum puteau 
comuniștii de atunci, sau 
criptocomuniștii de acum, 
să ni-l facă accesibil? 

Este o mare încântare 
pentru mine descoperirea 
“Luminătorului”. Pe 
această linie de descoperire 
a valorilor noastre creștine 
şi autentice românești 
avem şi ultimele articole: 
“Piguri de cărturari 
basarabeni: Preotul. .<* Paul 
Mihail - de același Părinte 
Buburuz - Domnişoara Zam: 
fira Mihail” şi “Cartea 
românească veche tipărită 
în Basarabia (1812-1830) 
de Prof. Dr. Paul Mihail și 
Domnișoara Zamfira 
Mihail. 

Celelalte două “numere 
sunt la fel de bogate în 
istorie, simţire şi cuget 
românesc. Pe lângă 
colaboratorii amintiți, ne 
întâlnim cu condeiul lui: 
Pr. Stefan Slevoacă, Prof. 
Mircea  Păcurariu, Filaret 
Ciobanu, Matei Corugă, 
Alexandru Stănculescu: 
Bârda,  Albin Popescu, 
Vasile Badiu, Pantelimon 
Halippa, Miron Mazilu, 
Alexandru Nichita, Pr. 
Gheorghe Cunescu şi alţii. 


O mărturisire. Fraza 
finală, pentru orice recen- 
zent, este cea mai grea ca 
“aterizaj”. Pentru mine e 
de ajuns să zic 
“Luminătorul”, Titlul prin 
articole, poezii, eseuri e 
justificat. Si a doua măr: 
turisire, După slujba de 
seară la capela dela “Câm. 
pul Românesc”, Părintele 
Buburuz a remarcat că 
orice început de lucru e pus 
sub “semnul” Binelui și al 
Bunului când se începe cu o 
rugăciune. Noi acolo, 
departe, vrem să trăim bine 
cu toată lumea, ne spunea 
distinsul preot, avem 
pământul nostru de veacuri 
și nu vrem să cucerim pe 
nimeni, Noi cucerim prin 
munca brațelor noastre, 
împărtășind bucatele 
noastre cu fiecare om. 


Titlul revistei 
crez românesc. Vreţi 
politic? Da, Noi cucerim 
prin lumină pentrucă sun: 
tem fii ai Luminii. Ergo, 
“Luminătorul”, 


este un 


CUVANTUL ROMA 
= OMARESO 


(4 EDITURA PORTO-FRANCO 


Cu Dan Stârcu sperăm să 
ne mai întâlnim. E un 
tânăr scriitor care mustește 
de talent, viguros și stăpân 
pe stil, dificilul stil al 
romanului istoric. A scrie 
“roman istoric” mă duce cu 
gândul la aforismul ironic 
al lui Eminescu: “E ușor a 
scrie versuri când nimic nu 
ai a spune..!” Tocmai că vrei 
să SPUI ceva printr'un 
roman istoric se cere, pe 
lângă inspirație, un 
incomensurabil travaliu. 
Trebue să rămâi fidel 
spiritului, cu majusculă sau 
fără, care adia în epoca în 
care îți plasezi acţiunea. 
Cronicile sunt niște cruci 
de - lemn care au 
supraviețuit vremurilor. In 
ele ne regăsim o strămoșie 
lapidară. Un nume. Un an. 
O spiritualitate. O geografie 
a spiritului ca ființare din 
neam şi spre neam. Pentru 
cel de același neam, crucea 
cronicii, sau cronica crucii, 
e suficientă în lapidarul ei. 
Spune destul. Nu e nevoie 
de imaginaţie “înflori- 
toare”, ca să te transpui în 
Vremea veacurilor trecute, 
pentrucă eşti ACASA în 
neam, ești parte din el. 
Trecut şi viitor al lui. 
Dan Stârcu are un SPUS 
pe care vrea să-l rostească. 
De ce se oprește tocmai la 
vremea lui Basarab, ca 
"întemeiere"? Privind 
istoria de sus, nu ca o 
decurgere de evenimente, ci 
ca pe o algebră a 
observă, 


necunoscutelor, 


gândirea pozitivisţ - « 


nism pentrucă crede 


ştiinţifică” şi care 


răscrucea la care neamul 
românesc putea să intre în 
neant așa cum au dispărut 
atâtea neamuri și culturi de 
pe pământ. 

Dan Stârcu vine cu o 
teză. SPUSUL lui este că: 
“dacă Basarab, ar fi pierdut 
razboiul cu Ungaria, azi 
țara noastră n'ar fi existat, 
căci evul mediu a cunoscut 
atâtea popoare ce au pierit, 
neputând supravieţui în 
afara unui stat 
provizoriu...” (pag.343) 

Si Dan Stârcu SPUNE, 
adică afirmă, suspensia 
noastră între, nirvanie și 
etern printr”o INTEMEIERE, 

Basarab Vodă reușește, 
prin înrudire sau sabie, să 
stăpânească ţinutul dela 
Carpaţi la Dunăre. Aici 
autorul spulber teoria 
“descălecării din Făgăraș”. 
Basarab era un om al 
pământului care îi oferise 
lumina. naşterii. 

Ungurii, care deveniseră 
un pericol pentru popoarele 
din Jur, trec printr'o criză, 
prin moartea Regelui A ndrei 


al III-lea în 1301 cu care se 


Stingea dinastia arpadiană. 


Pretendenţii la tron vor 
termina jocul de “sah” 
dig Vărsarea de sânge, 
când va ieşi învingător 
Carol Robert de Anjou în 


In 1330 Carol Robert 
porneşte război împotriva 
lui: Basarab. Armatele 
acestuia erau imense ca 
număr și fără egal 


pregătire militară. Mândria 


în . 


și disprețul stuia 

“Vlahi” ducea la apegii 
beţia Ungurilor ca ură îm. 
potriva Românilor, pp 
Basarab care e “păstorul 
oilor sale”, declară Carol 
Robert în megalomania lui, 


“îl voi scoate de barbă. din 
ascunzișurile lui» 


Ce românească prezen. 


tare, fidel cronicii, 


d face 
Dan Stârcu, pregătirii 


de 


luptă a înțeleptului Voievod, 


Apoi...Posada. Paginile lui 
Dan Stârcu dau viață 
“Cronicii pictate din 
Viena”. Si apoi Succesul 
umilirii celei mai for. 
midabile armate de niște 
țărani ce-și iubeau pămân- 
tul şi voiau să trăiască 
liberi. 

Dan Stârcu se transpune 
trup şi suflet, ca scriitor, în 
vremea  “Intemeierii”. şi 
prin talentul lui reuşeşte să 
capteze atenţia cititorului 
atât de mult că este im- 
posibil, ca după câteva 
pagini de lectură, să te 
desprinzi de carte, citind-o 
cu plăcere, curiozitate, ten: 
siune, suspensie, dintr'o 
singură răsuflare până în 
final. 

Un merit al autorului 
este de a refuza orice clișeu, 
a-şi căuta drumul: propriu 
prin originalitate. In- 
cordarea de a reda cât mai 


real situaţii, aventuri şi 


personajele de a le face cât 
mai vii, cât mai omenești 
posibile - poate: duce- la un 
mare succes al cărții, dar e 
pândită de riscurile 
“realismului”. Să nu 
uităm, scriitorul este: un 
preot al cuvântului. Rostul 
lui nu este a semna o carte, 
ci a inginerului de suflet 
care prin scrisul lui oferă 
pământeanului o hartă a 
cerului. 

Scriitorul de roman 
istoric reproduce în frescă 
numai ce este esenţial, iar 
dacă se opreşte la detalii de 
“umbră” atunci trebue să 
găsească şi un echilibru în 
realizarea personajului 
pozitiv. 

La a doua ediție, Dan 
Stârcu cred că o să mai 
retuşeze din “realismul 
instinctelor, accentuând cum 
se făcea şi educaţia tinerilor 
ca viitori voievozi: citit, 
scris, ştiinţă, artă 
diplomaţie, filosofie, 
teologie etc. Si să nu uităm 
că la fiecare curte de dom: 
nitor, de rege, de împărat 
locul de cinste îl aveau sfet- 
nicii, luminătorii. Primat! 
spiritului. 

e teuiarea” este un 
minunat început de frescă & 
neamului nostru. Aşteptăm 
viitoarele cărți. 


Dumitru ICHIM 


» Sau mai exact, că nu va 


hiar. Si o ştia o 


în realităţile vii ş 


» asta o știam. 


Asta o ştiam 


rice om care nu e prostit de 
nu poate 
i viabile. 


crede în comu- 


Nae IONESCU 


GI VANTURS ROMANESC PAGINA 13 - 


NOEMBRIE 1992 


54 de ani dela asasinarea lui Corneliu Z. Codreanu 


Dacă ar fi trăit, Corneliu 
7 Codreanu ar fi avut 
acum 93 de ani. Vârstă de 
atins la Români, oameni 
înzestrați cu o longevitate 
cunoscută. Destinul lui însă 
nu era croit pe calapodul 
işnuit- 
gândea sa robustă, 
corpul său atletic şi 
frumuseţea sa bărbătească 
au sfârşit în ştreangul 
strâns cu putere de un 
Jutonier de jandarmi, 
într'o noapte neagră de Sf. 
Andrei, predestinată de 
veacuri în credința 
Românilor ca aducătoare de 
nenorociri. S'a rupt atunci 
catapeteazma Neamului și 
nu a mai fost refăcută nici 
ână azi. 
„ Nu putem şti cum ar fi 
evoluat tragica istorie a 
României dacă ar fi trăit 
Corneliu Codreanu, dar 
lputem afirma cu cer- 
titudine că dacă el ar fi fost 
în viaţă, Basarabia nu s'ar 
fi cedat fără lupte, Dictatul 
ldela Viena n'ar fi avut loc, 
lar un 23 August nu S'ar fi 
întâmplat niciodată. 
Istoria modernă, a 
hărăzit Românilor două 
mari figuri, de care nu se 
pot despărți: Mihai 
Eminescu și Corneliu 
Codreanu. Amândoi au 
fulgerat pe cerul întunecat 
al țării şi nici unul din ei 
nu a atins vârsta de 40 de 
ani. Amândoi sunt frumoși 
în chipurile pe care ni le-au 
lăsat, amândoi au nume 
unice: Mihai Eminescu şi 


Corneliu Codreanu. Numele 
lor - un univers întreg! De 
când au apărut în viaţa 


"românească, n'a rămas zi 


dela Dumnezeu, ca aceste 
nume să nu fie pomenite. 
Cu admiraţie de cei care îi 
iubesc Şi cu ură neîmpăcată 
de cei care îi dușmănesc. 
Un Luceafăr și un Căpitan! 
„Când Corneliu Codreanu 
şi-a adunat colegii de liceu 
în Pădurea Dobrina, văpaia 
roşie arsese din temelii im- 
periul romanovilor din 
Răsărit şi lumea liberă își 
căuta loc de ascunziș de 
frica bolşevicilor. Când a 
ridicat tricolorul în locul 
steagului roșu la Niculina, 
politicienii își pregăteau 
plecarea în Apus, de teama 
revoluţiei care încolţise şi 
dintoace de Nistru. 
Stăvilirea comunismului în 
Moldova şi apoi în întreaga 
Românie poartă pecetea 
Căpitanului, dar lumea uită 
cand pericolul este 
înlăturat. 

Aplaudat în lupte şi 
acuzat după victorii, umbra 
lui Codreanu provoca in- 
somnii tuturor demagogilor 
şi negustorilor de ţară. Din 
terorist şi fascist, din 
anarhist şi nazist n'a fost 
scos niciodată și n'a rămas 
acuzaţie nefolosită 
împotriva sa, iar el n'a fost 


terorist, nici anarhist. Cor- 
neliu Codreanu nu a fost 
nici măcar un om politic, 
pentrucă în politică se 
urmărește cu orice preț 
acapararea puterii, fapt 
care pe el îl interesa cel mai 
puțin. 

Corneliu Z. Codreanu a 
fost un făuritor de oameni 
noi într'o şcoală nouă pe 
care a numit-o : Legiunea, 


Un creștin profund și un 


mare vizionar cu spirit 
profetic. Modest și blând, 
inteligent și impunător, a 
fost urmat de o generaţie 
întreagă de tineri, cea mai 
bună generaţie și singura 
pe care a dat-o România 
Mare. Dela elev la student, 
dela funcționar la savant, 
dela muncitor la ţăran, toți 
au recunoscut în el pe 
Căpitan şi l-au urmat. 
“Căpitanul - scria Dr. Ion 
Banea - este o piatră de 
hotar; o graniță. Sabie 
întinsă între două lumi. 
Una veche, pe care o 
înfruntă cu  bărbăţție, 
distrugând-o; alta nouă, pe 
care o creează, îi dă viață,o 
cheamă la lumină”. 


PUBLICĂM MAI JOS NUMAI DOUĂ MĂRTURII 

CARE ILUSTREAZĂ FIGURA ŞI IMPORTANȚA 

ISTORICĂ PENTRU NEAMUL ROMÂNESC A 
CELUI ASASINAT ACUM 54 DE ANI 


rdache NICOARĂ (care 
a lariace NICOARA faţa 


mitralierei pentru 
Codreanu) scria în anul 
1937: 


“Si şi-a realizat omul 
acela, coborât din munte, 
viața lui românească, 
adânc, cu o frumuseţe și cu 
0 autenticitate care a pus 
pecete pe veacul lui. Si a iz- 
butit, zugrăvind pe scut un 
Arhanghel, după îngenun- 
Cheri prelungi pe lespedele 
bisericilor și ale temniţelor, 
după jertfe și schingiuiri. A 
izbutit să strângă, cu 
brațele și ochii lui, vrerea 
tânără a Neamului, să-i 
sape albie adâncă și s'o lase 
să curgă clocotind, prin 
veacuri, până azi.” 

... 

lar Ghe. RACOVEANU 
emerit teolog şi elev al 
savantului Profesor de 

gică și Filosofie, Nae 
onescu, scria în 1970: 

"Corneliu Codreanu nu 
era un predicator; nu era 
profesor de educație 
Creștină; nu era dascăl de 
pedagogie. Ci era 
învățătorul, organizatorul, 
călăuzitorul. El învăța, 
organiza, conducea. Marele 
nostru Eminescu n'a avut 
Numai intuiţii geniale, ci şi 

arul de a formula 
pregnant adevăruri din care 
ne hrănim noi astăzi. Cor- 
heliu Codreanu n'a avut 
humai darul de a intui și 
de a formula. Ci a avut şi 
Puterea de a organiza; a 
avut capacitatea de a 
Prelucra materialul uman 


SS ae e ici 


existent. Il distingea, fără 
îndoială, marele lui simţ 
pentru real. Dar peste 
aceasta era el o putere care 
topea zgura ticăloşiei 
omenești, gonea boarea 
leneviei, pregătea sufletele 
spre fapta eroică, spre 
totala jertfă de sine. In 
această putere, în acest dar 
excepțional sta valoarea lui. 
Aici, extraordinarul lui 
prestigiu. Corneliu 
Codreanu n'a izbutit numai 
să pună pe picioare - în 
pofida tuturor ad- 
versităţilor imaginabile - o 
mişcare de mari proporţii. 

Corneliu Codreanu a 
transformat oameni: le-a 
“îmbrăcat sufletul în haină 


de nuntă. Intro țară și 


într'o vreme în care lipsa 
de onoare, jaful de sus și 
desfrâul erau la ele acasă, 
Corneliu Codreanu a așezat 
pe soclu onoarea ca virtute 
de sine stătătoare, a făcut 
din corectitudine şi din cin- 
ste sufletească condiţia 
primordială a vieţuirii 
împreună, iar din 
austeritatea moravurilor 
blazonul luptătorilor lui. 
Iară cununa acestor virtuți 
era credinţa în lisus 
Hristos. Aceste virtuţi el 
nu le-a predicat. Le-a dat 
trup. Iată de ce Neamul 
Românilor vedea în el 
călăuza, capul, căpetenia, 
căpitanul său. Decapitân- 
du-l, sceleraţii dela 1938 au 
decapitat Națiunea. 

Făcând această afirmaţie 
nu mă gândesc la rostul pe 
care Corneliu Codreanu l-ar 


fi avut în stăvilirea 
puhoiului dela Răsărit, ori 
în schimbarea profilului 
politicii europene. Ocupaţia 
rusească se va curma odată 
cu înfrângerea Rusiei 
Sovietice, înfrângere în care 
credem cu tărie. Dar cu 
alungarea Rușilor, procesul 
de vindecare a naţiei nu s'a 
sfârşit. Pentru vremea de 
după liberare, Naţia va avea 
nevoie tocmai de 
educatorul, de omul ex- 
traordinar pe care ea îl 
dăduse și pe care nu-l mai 
poate da decât la intervale 


de secole; de Corneliu 
Codreanu, cel ucis “'pro 
lo”? 


Stim că Nae Ionescu, 
care a înțeles toată adân- 
cimea operei lui Corneliu 
Codreanu și care a simţit 
chemarea lui, a spus - pe 
când încă trăia Codreanu - 


că minunea înfăptuită de . 


acesta e atât de mare că de- 
acum îl depășește și pe el. 
lar după omorâre ne-a 
Xvățat căicea mat rodnică 
răzbunare a lui Corneliu 
Codreanu este înfăptuirea 


vrerii lui. 


„Ucenicii și prietenii lui 


Corneliu Codreanu au 
datoria de onoare “să nu 
trădeze opera lui. 

Prin decapitarea dela 
1938, Naţia Românească a 
rămas săracă. 

Dar Dumnezeul 
îndurărilor va face cu ea 
semn spre bine. Căci 
păcatul nu l-a săvârşit 
Națiunea. Ci dușmanii ei de 
moarte." 


Omul acesta, căruia 
tinerii îi cântau “Fă-ne un 
semn și vor cădea și 
munții/ de-or sta în calea 
Gărzilor de fier”, n'a folosit 
niciodată puterea de care 
dispunea nici pentru 
propria sa apărare. Când 
camarila regală a pus la 
cale asasinarea sa, putea 
oricând să dea o lovitură de 
Stat. Dacă ar fi rostit un 
singur cuvânt către cei care 
îl urmau, n'ar fi rămas 
piatră peste piatră din bor- 
delul regal și nici un 
politician ticălos n'ar fi 
scăpat cu viață, dar el ura 
violența ca nimeni altul, 

Zdrobitoarele cuvinte 
scrise lui N. lorga sunt 
grăitoare: “Voi care ne 
acuzaţi de violență, după ce 
ați întrebuințat contra 
noastră cele mai mari 
violențe, împingându-ne la 
disperare şi păcat, voi, 
cărora, dacă cineva var fi 
dat numai o palmă, aţi fi 
reacționat la fel ca mine, 
fără ca să mai fi trecut prin 
chinurile fizice şi umilinţele 
prin care am trecut noi, voi 
necinstiţilor sufletește, vă 
vom dovedi acum, că nu 
vom reacționa în nici un fel 
la toate provocările voastre. 
Nu să ne închideți comerțul 


nostru, să ne înăbuşiţi 
avântul, ci să ne bateţi la 
tălpi, să ne trimiteţi în In- 
sula Serpilor, să ne ucideţi 
cu pietre, să ne spânzurați 
cu tălpile în sus, şi să ni le 
bateţi în cuie, să ne 
supuneți la cele mai mari 
umilinți, nu veţi întâmpina 
nu numai nici o violenţă, ci 
nici măcar o opunere.” 

Să răspundă cineva din 
cei care și astăzi mai urlă 
contra celei mai terorizate 
Mişcări din România, 
acuzând-o de omoruri și 
crime, dacă au mai întâlnit 
un alt Sef de Mișcare - ex- 
ceptând pe Mahatma Gan- 
dhi - care să. îndemne la o 
astfel de  non-violenţă. 

Declaraţiile de mai sus 
nu au fost vorbe goale. In 
primăvara anului 1938, 
după arestarea Căpitanului, 
mii de case de Români au 
fost violate de jandarmi și 
comisari, iar floarea in- 
telectualității române a fost 
internată în lagăre, unde a 
fost ucisă fără nici o 
judecată și fără a opune o 
rezistenţă. 

Acceptarea suferinței și 
prevestirea morţii, ne duc 
cu gândul la ultimul rămas 
bun dela Cina cea de Taină, 
iar seninătatea în fața 
morții, nu este alta decât 
continuarea Mioriţei în 
variantă modernă: ''Vor 
trimite după noi să ne 
prindă și să ne omoare... iar 
la urmă vom cădea desigur 
răpuşi... Atunci sângele 
nostru al tuturora va curge. 
Acesta va fi cel mai mare 
discurs adresat Neamului şi 
cel din urmă.” 

Privind retrospectiv la 
cele afirmate de Codreanu 
în problemele politice, 
putem constata cu cel mai 
mare spirit de obiectivitate, 
confirmarea previziunilor 
sale, 

Când politicienii români 
căutau o alianţă cu 
Uniunea Sovietică, sub 
forma încheierii unui pact 
de neagresiune care să per: 
mită Uniunii Sovietice, în 
caz de conflict cu Germania, 
să treacă prin teritoriul 
României, Codreanu a spus: 

“De vor intra trupele 


ruseşti pe la noi și vor ieși 
învingătoare, în numele 
diavolului, cine poate să 
creadă, unde este mintea 
care să susțină că ele vor 
pleca înainte de a ne 
sataniza, adică bolșeviza."” 
Acuzat de toate 
regimurile, asupra lui Cor- 
neliu Z. Codreanu nu 
atârnă nici o culpă și nu 
există nici o sentință de 
condamnare (Sentința dată 
de Tribunalul Militar din 
1938, a fost anulată, iar 
Corneliu Codreanu a fost 
reabilitat post-mortem). 
x 


După ani de zile de 
arestări, chinuri, temnițe, 
omoruri şi distrugeri de tot 
felul, comuniștii n'au putut 
să înfrângă în nici un chip 
rezistența legionară an: 
ticomunistă. La vechile 
acuzaţii de fascist şi nazist, 
comuniștii au mai adăugat 
una mai nouă şi gravă, de 
agent al imperialiştilor 
americani. 

In 1957, o carte cu cir- 
cuit închis, pentru ofițerii 
de Securitate, scrisă de cei 
mai pregătiţi politruci, îi 
instruia pe securiști cum să 
ancheteze pe legionari, 
piatra de încercare fiind 
“Mitul Căpitanului”. In- 
treaga acțiune de reeducare 
dela Aiud în perioada 1959- 
1964, urmărea în primul 
rând desolidarizarea de 
Căpitan și de memoria lui. 
Rezultatul global al întregii 
acțiuni s'a soldat cu un eșec 
total pentru comuniști. În 
lumea liberă, aliaţii de ieri 
ai comunismului au încer- 
cat sub alte variante 
aceleași metode de 
ponegrire memoriei lui 
Corneliu Codreanu, ca fideli 
tovarăși ai celor dela 
București. Penibila lor 
situație nu merită nici 
compătimire. 

La 54 de ani dela 
asasinarea lui Corneliu 
Codreanu, ideile lui sunt 
tot atât de actuale pentru 
structura _spirituală şi 
politică a României de azi și 
de mâine, încât orice om 
politic realist, nu poate 
trece peste ele în făurirea 
României viitoare. 


A 
NOAPTEA SFANTULUI ANDREI 
LA 30 NOEMBRIE 1938, ÎN VÂRSTĂ DE 39 DE ANI,CORNELIU ZELEA 
CODREANU, A FOST OMORÂT PRIN STRANGULARE ȘI ÎMPUȘCAT DE 
CĂLĂII FOSTULUI REGE CAROL AL II-LEA 


„.. Ti văd cum îsi fac grăbit bagajele. Li s'a 
altă închisoare. Unde ? 
Nu știu. Dar sunt liniștiți. Socotelile cu 
viața și le-au făcut demult, nimic nu îi 


spus că merg 


surprinde. 


După miezul nopții sunt chemați la can- 
celarie... Alături, câțiva gradați cu funii 
ascunse sub mantăi, privirea li-i piezișă, 


față fără "ndurare... 


Afară așteaptă două brecuri deschise. 
Sunt poftiți în ele. De bagaje m e loc, 
dar vor sosi în urmă (ei să le depună 


în cancelarie)... 


Brecurile au mai multe rânduri de bănci 
fixe; legionarii sunt legați de ele cu mâinile 
la spate. Picioarele le sunt și ele prinse 
de stinghia băncii din față. Fiecare are un 
jandarm în spate. Afară e urât. Burniţea- 
Masinile se urnesc greu 


ză, Si e beznă. 
din zloată: convoiul 


Vântul lipește picături reci de frunţile 
înfierbântate. E târziu. Lumea doarme. 
Toată țara doarme. In ceasul acesta greu 
m e nimeni să-i scape, să-i mângâie. 
Satele dorm. Nici o lumină nu alintă fe- 
reastra unei case. Din cerul de tuci conti- 
muă să cadă picături mărunte. Sunt asa de 
singuri | Asa de părăsiți! Unde's cârdu- 


rile de copii ce se țineau grămadă după 
colindatorii verzi prin pulberea soselelor, 
gângurind marșurile dătătoare de nădejăi ? 


e în mars. 


Si țăranii ce purtau în tabere care de bună- 


tăți ? Basme ! Singura realitate e bruta 
dela spate, ce pândește cu streangul pitit 
sub haina de ostas. E noaptea rânduită 
de credința populară să se sortească hrană 
pe tot anul haitelor de lupi. 
Iată-i în pădurea Tâncăbesti. Burnița 
a mai stat. Cânt de cocos n'ajunge pân'aici. 
Si nici lătrat de câine. ” Larma cocorilor 
's'a stins demult peste arborii goi. Masini- 
le pătrund adânc în codru, apoi încetinesc. 
Un maior începe să agite lanterna la dreapta 
și la stânga: este semnalul ! Jandarmii 
aruncă lațurile. Horcăitul victimelor, gâ- 
fâitul călăilor, zgomotul motoarelor, hu- 
ruitul roților tăind noroiul, -totul formează 
o lugubră simfonie, demnă de toml cui 
a patronat-o. Vor fi urlat câinii la stânile 
din Macedonia, vreo măicuță din Ardeal 
va fi sărit din pat în chin de vise rele, 
va fi scheunat crivățul prin hogeagurile 
din Moldova, vor fi mugit mai aprig.va- 
lurile la Constanţa... Dar lumea doarme. 
Doar strigoii veghează. Din 14 culmi ve 
autentică şi dârză Românie, mașinile duceau 
la Jilava 14 cadavre. i 
Nici flori. Si nici colivă. 
s'au tras, bocitoare n'au jelit. Grijanie 
le-a fost sângele. din vinele plesnite, si 
bura înghițită; spovedania vor face-o În 
faţa Tatălui de sus... 


Lumânări n'au avut. 
Clopotele m 


Petre MUSCELEANU 


PAGINA14 


RAVAGIILE VORBIRII 


“Apostolul” celei de a 4- 
a Duminici a lunii 
îndeamnă, printre altele, pe 
creştinii efeseni: '“Vorbiţi 
între voi cu psalmi, cu 
cântări de laudă și cu 
cântări duhovniceşti...” 
(EFESENI, 5.19), ţinând 
seama că idealul 
creştinătăţii de totdeauna 
este unitatea perfectă 
“într'un gând şi o simţire”, 
având cu toţii “acelaşi fel de 
vorbire”, prin înlăturarea 
dezbinărilor și a certurilor, 
expresie degradantă a 
păcătuirii cu vorba (1 
CORINTENI , 1.10-11). 

Stiut este că omul îşi ex- 
primă gândurile prin actul 
vorbirii, prin cuvânt. 
Vorbirea reprezintă elemen- 
tul de legătură între 
oameni, resortul 
comunicativității, veriga 
înţelegerii şi-a solidarităţii 
umane. Vorbind, EU mă 
revărs înafară, evadez din 
propriul meu univers, pen- 
tru a mă regăsi în ALTUL. 
Vorbind, mă proiectez 
într'o altă conștiință, 
împărtășindu-mă "cu ea, 
socializându-mă. Creez, 
prin dialog, relația socială. 

Nu întâmplător sfântul 
Pavel, covârşit de im- 
portanța vorbirii în viaţa 
individuală și colectivă a 
copiilor lui Dumnezeu, îi 
cere ucenicului prea iubit să 
fie “o pildă pentru credin- 
cioși””, în primul rând “în 
vorbire” (1 TIMOTEI, 
4.12), şi-l sfătuieşte să se 


ferească de “zadarnicele 
ciocniri de vorbe ale 
oamenilor stricaţi la 
minte”, de “'vorbăriile 


goale și lumești” (IBID., 
6.5., 2 TIMOTEI, 2.16). 
Deoarece, în general, în 
vorbirea de toate zilele, 
oamenii au gura “plină de 
vorbe trufașe” (IUDA, 16),. 
sau “'se slujesc de limbile 
lor ca să înșele” (ROMANI, 
3.13), fără ca să cunoască 
sau să ţină cont că în ziua 
Judecăţii '“vor da socoteală 
de orice cuvânt nefolositor 

care-l vor fi rostit” 
MATEI, 12.36). 

Această vorbire, alterată 
din cauza păcatului, este 
improprie unei ambianţe 
sociale armonice, provocând 
o impresionantă și, din 
nenorocire, subestimată 
diversitate de ravagii, 
asupra cărora Biblia ne 
avertizează cu prisosință; și 
este zugrăvită, metaforic, 
extrem de sugestiv ca '“'un- 
foc aprins”, ca o ''otravă de 
năpârcă”, ca un “brici 
ascuţit” sau că “niște 
săgeți”! ucigătoare, și așa 
mai departe. 

Interdependența între 
vorbire și realitatea noastră 
psihică este cu precizie 
reliefată de Evanghelie: 
“Pui de năpârci, cum aţi 


putea voi să spuneți 
lucruri bune, când voi 
sunteți răi? Căci din 


prisosul inimii vorbește 
gura.” Exemplificarea nu 
poate da naștere la niciun, 
fel de dubiu, relevându-ne 
că, prin vorbire, “'omul bun, 
scoate lucruri bune din 
vistieria bună a inimii lui, 
dar omul rău scoate lucruri 
rele din vistieria rea a ini- 
mii lut” (MATEI, 12.34-35), 

Cercetând Sf. Scriptură, 
mai aflăm, tot în legătură 
cu valoarea determinantă a 
naturii vieții noastre 
sufletești, că vorbirea, 
respectiv ''gura celui 


neprihănit este un izvor de 
viaţă, dar gura celor răi 
ascunde sâlnicie'! 
(PROVERBE, 10.11). Mai 
mult, climatul acesta de 
sâlnicie, de violență, de du- 
ritate interioară, va trans- 
forma vorbirea în bârfeală 
sau în cârtire, 

Alteori, certurile sunt 
generate de diabolica MAN. 
DRIE a omului, căci “prin 
mândrie se ațâță numai 
certuri” (IBID., 13.10). 
Aproape întotdeauna, 
PIZMA amară și UN DUH 
DE CEARTA, statornicite 
în inimă, dar mai ales 
POFTELE, senzualitatea 
colcăitoare a firii 
pământești, declanșează 
vorbirea certăreață, așa 
cum se întreabă, nu fără 
temei, Ap. Iacov: “De 
unde vin luptele si certurile 
între voi? Nu vin oare din 
poftele voastre, care se 
luptă în mădularele 
voastre?” (IACOV, 3.14; 
4.1). 

Ceea ce nu trebue să 
uităm noi, Românii 
diasporei, sunt aceste con- 
secințe dezastruoase ale 
păcatului, descrise mai sus, 
ca unii care STIM că 
păcatul, dacă ne domină, va 
fundamenta mereu și se va 
materializa mereu într'o 
vorbire bolnavă, con- 
tagioasă, în certuri. Fiindcă 
se impune acceptarea 
adevărului universal 
valabil, pe care ni-l 
descoperă Biblia: ''Cine 


iubeşte - certurile, iubeşte: 
păcatul” (PROVERBE, 
17.19). 


Intâia dovadă a vitejiei 
spiritului este 
STAPANIREA VORBIRII, 
înfrânarea limbii, fără de 
care  religiunea noastră 
devine “'zădarnică”, adică 
inutilă, compromisă şi com- 
promițătoare în același timp 
(a se citi IACOV, 1.26). 
Ravagiile acestui ““mic 
mădular”, vehicul și simbol 
al vorbirii, sunt in- 
comensurabile: “dată, un 
foc mic ce pădure mare 
aprinde! Limba este și ea 
un foc, este o lume de 
nelegiuiri. Ea este aceea 
dintre mădularele noastre, 
care întinează tot trupul și 
aprinde roata vieţii” (IBID., 
3.5-6), Pentrucă, spune 
Domnul “nu ce intră în 
gură spurcă pe om, ci ceea 
ce iese din gură, aceea 
spurcă pe om”, şi anume 
“mărturiile mincinoase, 
hulele” (MATEI, 15.11,19), 
strania lume de nelegiuiri a 
limbii, a vorbirii umane, 
care spurcă, înainte de 
toate, propria interioritate 
a vorbitorului, - 

“Cine își păzeşte gura, 
își păzeşte sufletul”, ne 
învață înțeleptul Solomon, 
“îşi scuteşte sufletul de 
multe necazuri”, 
pe când ''cine are o gură 
nesocotită se prăpădește 
singur” (PROVERBE, 13.3; 
21.23; 10.8), vorbind, ast- 
fel, vrute și nevrute, fără 
să-și controleze mesajul 
cuvintelor şi tulburând, 
Înnegurând, mâhnind nu 
numai pe alții, ci și pe sine 
însuși. Pe plan social, în 
alții, “limba stricată” va da 
naştere la ravagii 
inevitabile, întristând şi 
zdrobind sufletele (IOV, 
19,2), îndeosebi când devine 
publică, solemnă. Ba chiar 
le amplifică, înregistrând - 
când sunt reflexul 


Sergiu GROSSU— 


distonanțelor cerebrale . o 
gradație îngrijorătoare: de- 
la certuri banale, până la 
conflicte iremediabile. 
Vorbirea, în loc ca să fie 
'un susur blând și 
subţire”, cum a auzit Ilie 
glasul lui Dumnezeu, pe 
muntele Horebului, devine, 
alimentată de nebunia 
păcatului, UN VANT 
PUTERNIC, o furtună ca- 
tastrofică. “Până când vrei 
să vorbeşti astfel - se 
adresează Bildad 
deznădăjduitului lov - şi 
până când vor fi cuvintele 
gurii tale ca un vânt puter- 
nic?” (IOV, 8.2). 

Ce-i drept, noi suntem 
tentaţi să vorbim cu 
„nemiluita, scuzându-ne 
nesocotinţa vorbirii: - “Ce 
rău am făcut? Am vorbit și 
eu, ca să mă aflu în 
treabă... fără să-mi dau 
seama!” Si, totuşi, “gura 
nesocotiţilor împroască 
mebunie””  (PROVEREE, 
15.2). Sau, cum ne aver- 
tizează aceeași înțelepciune, 
“cuvintele bârfitorului” au 
o acțiune nefastă 
alunecând, ca și prăjiturile, 
“până în fundul mărun- 
taielor”” şi până la rădăcina 
sufletului Bi. 18.8). Ca 
atare, vorbind “în chip 
ușuratic”, vom răni ca 
“străpungerea unei săbii” 
(IBID., 18.8). 


x 


[i 


Vorbirea rea, de care ar 
fi cazul să ne lepădăm, dacă 
vrem să dăm un sens nou şi 
o dimensiune nouă 
Exilului, 
nenumărate și tulburătoare “ 
aspecte tipologice, prin 
complexitatea și variaţia ei 
funcțională, asa cum reiese 
din paginile Sf. Scripturi, 
Ea poate fi ușuratică, 
nechibzuită, perfidă, min- 
cinoasă. Tâșnind din gura 
celor răi, 


citim: “Potrivnicii au 
deschis împotriva mea o 
gură rea și înșelătoare, îmi 
vorbesc cu o limbă min- 
cinoasă, mă înconjoară cu 
cuvântări pline de ură și se 
războiese cu mine fără 
temei” (PSALMUL 109.2-3). 

Deci, vorbirea rea se 
dovedeşte a fi ofensivă; este 
o vorbire de asediu, care 
“înconjoară” un suflet 
omenesc, pentru a-l 
distruge prin “cuvântări 
pline de ură”, sau prin 
“cuvinte nimicitoare” 
(PSALMUL 52. 4). Este 
vorbirea omului rău, care 
năvălește PRIN CUVANT 
asupra semenului său,. cu 
învinuiri  împovărătoare: 
“Căci aud vorbele rele ale 
multora, spaima care 
domnește împrejur. In: 
vinuiți-l, strigă ei; haide 
să-l învinuim!” (IEREMIA, 
20.10). 

Atenţie, dar, la felul 
grăirii noastre cotidiene. Ca 
nu cumva să exprime 
reacția răzvrătirii străfun- 
durilor neconvertite din noi 
şi puţinătatea credinței cu 
care ne lăudăm în chip 
fățarnic. Ca să vorbim între 
noi, conform indicației 
paulinice, “cu psalmi, cu 
cântări de laudă și cu 
cântări duhovniceşti”, 
respectând consemnul 
evanghelic: ““Dacă vorbește 
cineva, să vorbească cuvin: 
tele lui Dumnezeu” (1 
PETRU, 4.11), 


prezintă y 


împroașcă : 


VANTUL ROMANESC 
NOEMBRIE 1992 CE 
PAGINAL Ag e e ocne 2 ea E E ROEMBRIEII 9 RE E ei 0 e mure ca a CUVANTUL ROMANE SA 


EVANGHELIA EXILULUI (Noembrie 1992) 


0 DISTINCȚIE CARE CINSTESTE 
NEAMUL ROMÂNESC SI BISERICA SA 


—— Pr. GHEORGHE |. DRĂGULIN—— 


La 16 lunie a.c., Univer- 
sitatea din București a 
ținut să acorde doctoratul 
“honoris causa” P.C.Pr. 
Acad. Dumitru Stăniloae. 
Evenimentul cu totul inedit 
în peisajul cultural și 
bisericesc românesc al 
ultimelor cinci decenii a 
produs o reală şi profundă 
bucurie numeroșilor 
prieteni şi ucenici din ţară 


şi de peste hotare ai 
sărbătoritului: ierarhi, 
preoți, monahi, simpli 
mireni. 


El invită însă, cu același 
folos, şi la reconstituirea 
formării acestei 


per- 
sonalități singulare. în 
cultura românească de 


astăzi. 

Motivarea actului comen- 
tat o constituie în primul 
rând_ contribuția sa de 
original gânditor la iden- 
tificarea și reliefarea 
temeiurilor generăle ale 
spiritualităţii __ noastre 
naționale. Pentru 
înțelegerea imediată a 


acestei afirmaţii ar fi 
suficientă dovada 
dialogului, uneori a 


polemicii terminate în 
favoarea sa, pe care I-a pur- 
tat cu marii noştri gân- 
ditori şi eseișşti: 
C.Rădulescu-Motru, Nae 
Ionescu, Lucian Blaga, 
Radu Dragnea ș.a. — 

Din perspectiva re- 
zolvărilor pe care le-a 
ropus, teologul dela Sibiu 
a fost întotdeauna reven- 
dicat de mișcarea literară şi 
de idei produse de renumita 
revistă “Gândirea”. 

Naţionalismul_ românesc 


dintre cele două războaie - 


mondiale a avut “de 


temelor abordate: Națiune, 
latinitate, teofanie, 
problema Răului, mistica 
Iubirii mențin actualitatea 
cărţii şi în anii 
postrevoluționari ai istoriei 
noastre. A 
Bineînţeles că ea trebue 
să_fie a eee 
volumul care i-a urmat 
după câţiva ani: “Poziţia 


D-lui Lucian Blaga față de 


Creştinism și Ortodoxie”, 

Penbrii e rina 
naționalistă susținută în 
aceste scrieri, autorul va 
plăti cu ani grei de pușcă- 
rie comunistă, A contribuit 
din plin, agravându-i 
situația în epoca de atunci, 
participarea la Asociaţia 
“Rugul aprins”, Se ştie că 
aceasta luase ființă la 
Mânăstirea Antim din 
Bucureşti și cultiva evlavia 
filocalică, spiritualitatea 
care se pare că lipsea 
"Oastei Domnului”?. 

De ea și-au legat numele 
îndeosebi călugării şi unii 
mireni de toate nivelele in- 
telectuale:  Arhimandriţii 
Vasile Vasilachi, Benedict 
Ghiuș și Sofian Boghiu, 
Prof, Al. Mironescu, poetul 
V, Voiculescu etc. 

Dar vocaţia cu adevărat 
unică în cultura noastră a 
Prof. Dumitru Stăniloae 
trebue că n fost, mai 
înainte de toate, elaborarea 
unei teologii ortodoxe, dar 
cu specific românesc. In: 
tenția era justificată de 


situaţia intelectuală _di- 
naintea ultimului război. 
Pe lângă teologia greacă, 
lumea de atunci definea Or- 
todoxia doar cu nuanţa ei 
slavă. Cu numai câteva 
decenii mai înainte, 
emigrația rusă înființase la 
Paris centre superioare de 
învățământ. Ele s'au făcut 
celebre apoi prin difuzarea 
filosofiei religioase ruse a 
unor gânditori de marcă: N. 
Berdiaev, Prot. Serghie 
Bulgakov, Pr. Pavel Floren- 
ski, Leon Sestov, Simon 
Frank ș.a. a 

In faţa acestei situații, 
titularul catedrei de 
tică de mai târziu a 
Facultăţii de Teologie din 
Bucureşti - ilustrată mai 
înainte de către Nichifor 
Crainic, se pare că se con- 


vinsese de necesitatea por- 


nirii la drum cu vederi per- 
sonale în specialitate. 
Afirmația noastră nu im- 
pietează cu nimic asupra 3 
faimei de teolog a Mitro- - 
politului Irineu Mihălcescu 
al Moldovei, ucis de 
comuniști în 1947. Cu 
studii la protestanți, acesta 
nu putea îndepărta întot- 
deauna din exegezele sale - 
excepționale de altfel-un 
oarecare iz scolastic și 
psihologist. El a cultivat 
mai mult Apologetica şi 
Istoria Religiilor decât 
Dogmatica și aceasta cu 
exigenţe simbolice, uneori 
confesionale. 
Născut în 


regăti 

P.C.Sa ar fi a ai 
un bun istoric sau măcar 
un bizantinolog îndătinat. 
Mitropolitul. Nicolae Bălan 


Din capitala Greciei, doc- 
torandul român s'a întors 
îndeosebi cu nemulțumire 
față de scolastica teologică 
pe care o întâlnise acolo. 

Teologia acestui ierarh, 
confruntat dur cu 
majoritatea vederilor ad. 


verse ale epocii sale, 
dezvăluia concepția unui 
Dumnezeu liber de 


condiţionările fiinţiale în 
care era conceput în câm- 
pul unei anumite 
prezentări apusene. De alt- 


"fel, pe el nu-L cunoaștem în 


esența Sa; Il experiem însă 
în energiile divine care 
coboară până la cea mai 
umilă treaptă a existenţei. 

u aceste premise, istoria 
devine un univers în care 
credinciosul purificat de 
patimi descoperă nesfârşite 
sensuri și temeiuri 
proexistenţiale. 

La concepția pe care gân- 
ditorul a urzit-o pe texte 
esenţiale din Sfinţii 
Dionisie Areopagitul şi 
Maxim Mărturisitorul a 
contribuit și meditaţia 
provocată de teologia dialec- 
tică a unor Karl Barth și 
Emil Brunner. Demersul pe 
care aceștia îl propuneau 
scotea și mai mult în relief 
necesitatea  accentuării 


caracterului personal în ac- 
tul credinţei, 


După publicarea a sute și | 
sute _de 
specialitate, le 
Stăniloae redactează, în 
liniştea pensionarului, cele 
trei volume de Teologie 
dogmatică _ ortodoxă, 
(București, 1978). Fără a se 
depărta de tradiția 
patristică, autorul in- 
terpelează și autori 
moderni, pentru a răspun- 
de atâtor întrebări și 
răsturnări ale epocii 
noastre. Pe lângă profun- 
zimea și coerenţa sintezei, 
ea se caracterizează și prin 
seninătate și invitație la 
dialog ecumenist. 

Volumul “Chipul nemu- 
ritor al lui Dumnezeu” 
este o altă abordare 
teologică a mai vechii sin- 
teze “lisus Hristos sau 
restaurarea omului” (Sibiu, 
1943). 

Dintre ultimele lucrări 
ale:.__autorului amintim 
““Spiritualitate __ şi 
comuniune în Liturghia or- 
todoxă”” [Craiova , 1986) și 
un _opuscul asupra 
spiritualităţii poporului 
român 2 

Pe teme de spiritualitate, 
autorul nostru a stăruit în 
nemmărate rânduri. Cursul 
său de Mistică a trebuit să 
fie ascuns ca al treilea 
volum al “*Moralei”, 
publicate acum un deceniu 


la Bucureşti. 


Mai mult decât alte 


merite, teologia P.C.Pr. 
Acad. Dumitru Stăniloae îl 
are pe acela că a reunit 
acum în cultura română 
evlavia cu teologia. Această 
caracteristică i-a îngăduit 
să reia teme vechi, poate 
etern umane, cărora le-a 
dat soluţii contemporane. 
„Cele 12 volume din) 
celebra colecţie de texte pa- / 
tristice.. “Filocalia” (Sibiu, 
1947 - Bucureşti, 1991), îi! 
singure! 
| 


| 
epoca noastră. | — 

Cu  îngemănarea sem- 
nalată, ea a devenit inex- 
pugnabilă și circulabilă în 
timpul comunismului. 
Neglijată, uneori tolerată, 
alteori disprețuită ca 

misticism  bolnăvicios”, 
teologia aceasta a pătruns 
acolo unde “Oastei Dom- 
nului”! sau expunerii 
academice le era interzis să 
circule. 

Poate în virtutea acestei 
arii Scari de astăzi ai 
ziarului “'România liberă” 
aşteaptă „cu aceeași nerăb- 

are şi pasiune articolele cu 

diferite teme pe care P.C-Sa 
le scrie adesea în “Pagina 
Bisericii”. 
Astăzi opera tipărită a 
Aso a Durata Stăniloae 
numără aproximativ 20 de 
volume și peste 1200 de ar- 
ticole. S - cuprin 


uma nu cuprinde 
colaborările, recenziile şi 


predicile pe care de 
asemenea le-a publicat. 


Pentru aceasta, | autorul ei 
este citat alături de 
numele unor teologi de talie 
europeană: Karl Barth, 
Prot. Serghie Bulgakov, 
Yves Congar, Karl Rahner 


creştin în viață. 


"—Recentul —eveniment o 


aminteşte încă o dată - spre . 
cinstea Neamului şi a 
Bisericii în mijlocul cărora 
a fost odrăslit. 


articole de | 
Părintele D. | 


mare teolo j 


PP 


«NANTUL ROMANESC 


raşe din Oc- 
: “ca New York, 
Ma Madrid, Sao 
Paulo, Buenos Aires, este o 
imagine destul de familiară 
i Jumea să vadă măreţele 
stindarde roşii purtând 
maiăstuosul leu aurit Şi cu 
inscripția _“Tradiţie, 
Familie, Proprietate, pur- 
tate în mâinile tinerilor- 
care “se dedică cu tot 
sufletul pentru apărarea 
idealurilor creştine. 


In marile 0 


ză > Re CE: 


TFP-UL BRAZILIAN COMEMORAND IN SAO PAOLO 500 DE ANI DELA 


In rândurile tineretului se 
observă mai mult en: 
tuziasm și un număr mai 
mare de adeziuni. 
CÂTEVA CAMPANII 
ALE TFP-ULUI 
Pentru 


e convingerea 
lumii, TFP.-ul inițiază cam- 
panii publice, legale și 


pacifice intrând în contact 
direct cu cețățeanul comun. 
lată câteva exemple: 

In Brazilia, țara cu cea 


[RA e ia 


TRADIȚIE, FAMILIE 
ŞI PROPRIETATE 


" 


NOEMBRIE 1992 


fost înfruntat marxismul, 
nedându-le adăpost și 
sprijin acestor asasini. 

In America Latină, stân- 
ga catolică a fost cel mai 
puternic aliat al 
comunismului. Adepții 
acestor curente, care se 
numesc creștine, sunt cei 
mai mari adversari âi drep- 
tului de proprietate. TFP-ul 
a făcut numeroase campanii 
de avertizare împotriva așa 
numitei organizări: 


EVANGHELIZAREA AMERICII, IANUARIE 1992 
“NU COMUNISMULUI, DA CIVILIZATIEI CRESTINE” 


„Aceste stindarduri sunt 
Simbolul de apărare ale 
Tradiţiei, Familiei şi 
Proprietății, cunoscute de 
altfel şi prin inițialele TFP. 
Mişcarea TFP este o en- 
titate cu caracter civic și 
cultural, de _ inspiraţie 
creştină catolică. Ea se 


„afirmă în ţările unde s'a 


constituit, prin lupta ei 
neobosită împotriva in: 
fluenței malefice a ideilor 
socialiste și comuniste. 

Prima grupare _a_TFP- 
ului a fost înființată în 


mai mare populaţie catolică 
din lume, deputaţi de 
Și stânga vroiau să introducă 
divorțul, în 1966! Insă o 
“amplă campanie a TFP-ului 
ja strâns peste un milion de 
!semnături şi proiectul nu a 
fost aprobat. In 1975 în 
faţa unei noi tentative de a 
legaliza divorțul, TFP-ul a 
distribuit 100.000 de exem- 
lplare după o scrisoare 
| Ipastorală a unui preot, pen- 
tru apărarea căsătoriei în- 
din nou 


pe 2 pată 


DN FATA ORATORIUMULUI “SF. IOSIF” DIN MONTREAL 


Brazilia în anul 1960, de 
către cunoscutul scriitor” şi 
om de acțiune catolică, fost 
deputat al Adunării Con- 
stituante, Prof. Plinio 

rrea de Oliveira. Cu tim- 
pul, idealurile Mișcării TFP 


„Sâu răspândit. Astăzi, 


există o mulţime de sim- 
Patizanţi ai Mişcării în 15 
|HAri din America, Europa, 
|Africa, precum și în Asia şi 

Ceania. Fiecare unitate 
este autonomă; fără scop 


lucrativ; nu este legată-de - 


Partide politice și se afirmă 
n Opinia publică = stâlp de 
Susținere “a 
Proprietății private, 'con- 
siderate pilonii civilizației 
Creștine, 

Membrii TFP provin din 
ate clasele sociale, dela 
Profesori universitari până 
A muncitori şi cuprind 


loate categoriile de vârstă. 


u tradițiilor / 
Creștine, al fariliei şi al “ 


TEP a luptat cu dârze- 
nie pentru apărarea 
proprietăţii private; 
împotriva reformei agrare 
socialiste și confiscâtoare, 
care era primul pas pentru 
implantarea regimurilor 
comuniste; TEP-ul din 
Brazilia a realizat 20. de 
campanii victorioase. 

Dacă avem nevoie de 
(mai mult pământ pentru 

) | agricultură - argumentează 
- |"TEP - de ce să nu distribuie 
| pământurile nesemănate 
(| ale statului, care ating 50% 
| din suprafața țării, în loc să 
se confiste proprietățile 
private Și cultivate? 

In Columbia, unde câm- 

sunt străbătute de 


urile 
Vanda comuniste, TFP a 
publicat o carte ce apără 


drepturile proprietarilor. In 
1988 printr'o acţiune de 
solidaritate cu ţăranii din 
valea râului Magdalena, a 


“Teologia de libertate” din 
țimpul când aceasta a 
început să facă primii 
pași. 

Astfel, în 1968, TFP- 
urile din cele patru ţări din 
America Latină - Brazilia, 
Argentina, Chile şi Uruguai 
- au făcut un apel Pon: 
tificatului, cerând măsuri 
energice împotriva in: 
filtrării comuniste în sânul 
Bisericii. Apelul a fost sem- 
nat de către 2 milioane de 
catolici. 

In 1982 TFP a denunțat 
infiltrările comuniste în așa 
numitele  “'comunităţi 
ecleziastice de bază”, 
printr'o carte amplu 
documentată; care S'â vân: 
dut în mai mult de-70:000 
de exemplare, prin cam- 
panii publice, în Brazilia și 
pe care, nici până astăzi, 
stânga catolică nu a reușit 
s'o conteste. 

In Washington de 
nenumărate ori, TFP-ul 
american a participat la 
mari adunări publice 
împotriva avortului, 
adunări care au reunit 
peste o sută de mii de per: 
soane. TFP a publicat un 
apel în ziarele principale, 
cerând pupulaţiei să se ter- 
mine cu asasinatele de 
inocenți. Preşedintele Bush, 
cu această ocazie, a ținut 
un discurs, promițând 
sprijinul său. 

In 1988, TFP-ul din 
Canada a făcut un apel 
Parlamentului, care 
dezbătea liberalizarea avor- 
tului, în care se spunea că, 
niciodată viața atâtor fiinţe 
omeneşti nu a depins de așa 
puține persoane, Acest 
apel a fost distribuit și pe 
străzi, pentru ca lumea să 
ia cunoștință de el. 


In 1985-1986 ziarele 
au anunțat prezentarea 
filmului blasfem “'Je vous 
salue, Marie''. Toate 
organizațiile TFP din 
Franța și până în Noua 
Zeelandă au făcut campanii 
și manifestații împotriva 
filmului care a trezit 
adâncă indignare în opinia 
publică. Astfel, multe ţări 
au interzis prezentarea 
peliculei cinematografice. 
Există fapte care pun în 
pericol nu numai anumite 
instituţii, ci întreaga struc- 
tură socială. Așa cum s'a 
întâmplat în Spania, unde 
Partidul “Socialist operario 


Spaniol”, la putere în 
momentul de față, 
amenința răsturnarea 
tuturor instituţiilor 


stabilite. TFP-ul din Spania 
Sa ridicat și a stăvilit 
această cale de desfigurare 
a sufletului spaniol, această 
campanie având ca rezultat 
o mare pierdere pentru 
socialiști, în alegerile care 
au urmat. 

In Statele Unite 
mișcările pacifiste ardeau 
drapelul american, fiind 
sprijiniți de o decizie a 
Curţii Supreme. In 1989 
tinerii TFP-ului american 
au cutreierat ţara trans- 
mițând întregului popor 
dragostea pentru acest 
simbol patriotic. In 30 de 
orașe au fost adunate 
136.000 de semnături 
cerând schimbarea acestei 
legi. In urma acestei ac- 
țiuni, patriotismul s'a con- 
solidat atât de mult încât în 
timpul războiului cu Irakul, 
minoritățile pacifiste şi cele 
de stânga au dispărut com: 
plet de pe străzile oraşelor 
americane. Pe de altă parte, 
Preşedintele Bush a trimis 
o scrisoare de mulțumire 
TFP-ului pentru sprijinul 
acordat Statelor Unite, în 
acest conflict. 

Când Mitterrand și Par- 
tidul Socialist Francez au 
ajuns la putere, voiau să in- 
troducă în Franţa un regim 


de  autogestionare, ca o 
soluție a conflictului, 
comunism - capitalism. 


TFP-ul a publicat un studiu 
al Prof. Plinio Correa de 
Oliveira care demasca acest 
socialism autogestionar, 
prezentându-l ca o formă şi 
mai radicală decât 
comunismul însuși și deci 


inacceptabil în lumea 
creștină. Studiul a fost 
publicat în presa din 52 
de ţări, având un tiraj total 
de 33,5 milioane de exem- 
plare. 

Planurile autogestionare, 
de stânga, au trecut pe linie 
moartă, iar în Decembrie 
1991, PSF, umilit, a decis 
anularea lor. 

In 1990 reprezentanții 
TFP-ului au mobilizat în 
marile orașe din 26 de ţări, 
o mişcare în favoarea 
eliberării Lituaniei de sub 
jugul sovietic. In 130 de zile 
au fost colectate 5,2 
milioane de semnături, fapt 
unic în istoria lumii, iar în 
luna Decembrie a aceluiași 
an, o delegație compusă din 
11 reprezentanţi ai TFP- 
ului au înmânat, la Vilnius, 
președintelui Lituaniei, 
microfilmul listelor cu 


PAGINA 15 


inclusiv în limba română, 
a ajuns la un tiraj de 1,3 
milioane de exemplare în 
1992, din care 100.000 
traduse în limba rusă au 
fost trimise în Rusia. 


In Brazilia, tineretul 
organizației TFP dispune de 
patru caravane permanente 
cu șapte până la nouă mem- 
bri care străbat drumurile 
și fac o campanie eroică și 
plină de sacrificii, în 
orașele şi satele acestui 
teritoriu imens. Timp de 
douăzeci de ani, au 
străbătut mai mult de 4,5 
milioane de kilometri (de 
zece ori distanța până la 
Lună), distribuind peste 1,5 
milioane de cărţi. În aceste 
drumuri membrii TFP-ului 
vizitează şi spitale, aducând 
bolnavilor un sprijin moral. 
Organizațiile TFP din alte 


PROF. PLINIO CORREA DE OLIVEIRA, FONDADORUL SI 
PRESEDINTELE TFP-ULUI BRAZILIAN, DECORAT 
DE CATRE PREOTUL LITUANIAN GAVENAS, DREPT 

RECU NOSTINTA PENTRU CONTRIBUTIA ADUSA 
ELIBERARII LITUANIEI. 


semnăturile respective. De 
asemenea, s'au prezentat la 
Kremlin, unde au înmânat 
o scrisoare lui Gorbaciov, 
prin care se cerea afirmarea 
independenţei acestei țări. 
Seful KGB-ului, Kriuchkov, 
a răspuns că nu tolerează 
ingerenţe străine în 
afacerile interne ale 
statului (sic!) 
Devotamentul membrilor 
TFP-ului are rădăcini în 
cultul Fecioarei Maria, şi 
s'a răspândit cu mare suc- 
ces în cursul anilor printr'o 
carte scrisă de Antonio A. 
Borelli, unul din membrii 
asociaţiei. Această carte 
publicată în diferite limbi, 


DELEGATIA SOCIETATILOR TFP LA MOSCOVA, DUPA PREZENTAREA 


țări fac același lucru în tim- 
pul vacanţelor, consolidând 
astfel sentimentul omenesc 
şi creştinesc în toate 
colțurile teritoriului 
național. 


PUBLICATII 


Cărţile şi publicaţiile 
organizaţiilor TFP, apar în 
principalele limbi  occi- 
dentale. Ele se pot cere 
dela adresele: Canadian 
TFP, P.0. Box 973, St. A, 
Toronto, Ont. M5W 1G5, 
Canada; sau “TFP Fran- 
caise", 6 Ave. Chauvard, 


Paris, 92600 Franţa. 


CERERII DE INDEPENDENTA A LITUANIEI 


j 


PAGINA 16 


Din istoria Bucovinei 


NOEMBRIE 1992 


BUCOVINA CU MÂNĂSTIRI 


CUVANTUL ROMANESC 


BUCOVINA ÎN VARA FIERBINTE A ANULUI 1940 
-M- 
DELA DECLANŞAREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL PÂNĂ LA UNIREA CU PATRIA MAMĂ 
(28 IULIE 1914-28 NOEMBRIE 1916) 
—— Prof. Nicolae CIACHIR— 


Arătam în capitolul precedent, că răz- 
boiul de independență din 1877, a 
stimulat la Românii bucovineni, procesul 
de emancipare. Concomitent autoritățile 
habsburgice urmăreau aceste acţiuni. Ast- 
fel poliţia, semnala că supusul Român 
Costică Teodoru, încearcă să facă recrutări 
pentru armata domnească, iar orașul 
Suceava este somat să introducă cea mai 
severă supraveghere (Arh.St.Suceava, 
Fond Primăria, inv. 1428(1877), £.]. Iar 
cei prinşi în culpă să fie imediat deferiți 
justiției. 

Vasile Kogălniceanu, consulul român 
acreditat la Cernăuţi, în raportul său din 
3/15 Octombrie 1897, face referiri la ac- 
centuarea autonomiei Bucovinei, prin 
eforturile Românilor (Arh. MAE, fond 21, 
1893-1912, vol. 115), la organizarea 
preoţilor români căci ““preoțimea este con- 
ducătorul firesc al poporului de jos şi cei 
care contribuie cel mai mult la redeştep- 
tarea individualității naționalității româ- 
ne (Arh. MAE, vol. 32, raport din 14/26 
Octombrie 1897). In raportul con- 
fidenţial din 24 Martie 1898, girantul con- 
sulatului României pentru Bucovina şi 
Galiţia, G.D. Galbin, face un istoric 
privind evoluţia partidului național 
român și despre eficacitatea presei 
apărută acolo, concluzionând că, “deși 
sunt unele sate  rutenizate, Bucovina 
întreagă este a neamului românesc” (Arh. 
MAE, vol. 32 f. 52). 

Ritmul de emancipare se resimte, mai 
ales pe plan cultural. Ziarul “Patria” din 
Suceava, în numărul său din 10 Ianuarie 
1910, informa că Societatea pentru 
cultură și literatură din Bucovina, a 
organizat un simpozion dedicat lui Ion 
Creangă. Cu această ocazie au vorbit 
următorii: Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif, 
Dimitrie Anghel, lon Minulescu, Emil 
Gârleanu, Cincinat Pavelescu, deci crema 
literaturii române. Același ziar, în 
numărul său din 30 lanuarie 1910, 
anunța că sculptorul Archip Roșca, 
profesor la gimnaziul din Suceava, a 


executat bustul marelui poet Mihai . 


Eminescu și poate fi procurat. i 

In ajunul declanșării Primului Război 
Mondial, la 7 linie 1914, la Suceava, se 
deschide, primul congres al învăţătorilor 
români din Bucovina. Delegaţi din toate 
provinciile românești, au audiat pe lancu 
Nistor privind “Dezvoltarea școlii primare 
din  Bucovina'',pe Gavril Roti- 
că “Naționalismul în școala română”, 
iar Dimitrie Gavrilescu a concluzionat 
ideea, învățătorimea română ca să fie 
puternică, trebue să fie călăuzită de ideea 
culturii naționale. Congresistii au vizitat 
ruinele cetăţii Suceava și s'au despărțit, 
mai uniți în idealuri comune. (Arh. St. 
Suceava, fond Scoala primară de băieți, 
Suceava). 

Sfârșitul primului deceniu al veacului 
nostru găsea Europa împărțită în două 
blocuri politico-militare: Tripla Inţelegere 
Anglia, Franţa, Rusia) și Tripla Alianţă 
Germania, Austro-Ungaria, Italia), în 
jurul cărora gravitau majoritatea statelor 
europene, din considerente de ordin 
economic, politic și militar, Concomitent, 
prin trezirea conștiinței naţionale 
popoarele aflate sub stăpânirea Austro- 
Ungariei (printre care și provinciile 
românești: Bucovina, Transilvania, 
Banatul) și a Imperiului țarist (printre 
care și Basarabia românească), se 
pregăteau să se emancipeze de sub tutela 
străină. 

Bucovina aflată la granița dintre cele 
două imperii, habsburgic și țarist aflate în 
război, dela începutul lunii August 1914 
va deveni foarte curând teatru de 
operațiuni militare, 

Rezervistii români sunt mobilizați — la 
regimentele 23 și 41 de infanterie și 4 de 
dragoni, formând Divizia 43, iar toţi 
suspecții de idei naționaliste româneşti, 


prin groja”? colonelului de jandarmi, 
Eduard Fischer, ajung în lagărul de con- 
centrare dela Thalerhof din Stiria. Scolile 
publice sunt închise, instituțiile își reduc 
programul, iar guvernatorul Bucovinei, 
din motive de securitate, își mută 
reședința dela Cernăuţi la Vatra Dornei. 
Măsura era judicioasă, deoarece la 
Cernăuţi până la frontierea rusă sunt 
numai 30 kilometri. Totuşi inevitabilul se 
produce, cazacii generalului Pavlov, la 2 
Septembrie 1914, ocupă capitala 
Bucovinei. Dacă avocatul român T. Bocan- 
cea ajunge primar al Cernăuţiului . sub 
Ruși, unul din liderii partidei naţionale 
românești, Nicu Flondor este trimis ca 
osfatec, în adâncurile imperiului țarist. 

Dar ocupaţia rusă a Bucovinei este 
scurtă și la 21 Octombrie 1914, Austriecii 
reocupă Provincia. Guvernatorul Meran, 
profitând de sentimentele austrofile ale 
deputatului român, Aurel Onciul, îl însăr- 
cinează pe acesta să organizeze un corp de 
legionari români. La 2 Decembrie 1914, la 
Câmpulung, 1500 de Români bucovineni 
depun jurământ de credință Austriecilor. 
La aceste acțiuni și-au adus aportul o 
serie de primari români ca Huţu, An- 
droniescu, Bontaș, Buburuzan, Baitoi, 
Forfotă, Zub. Un corp similar organizează 
și Ucrainenii. Dar Rușii ocupă din nou 
Bucovina şi Cernăuţiul la 26 Noembrie 
1914 și mulți. din Legiunea română, sunt 
omorâţi în ambuscadele cu trupele țariste, 
iar cei mai norocoși, reuşesc să se salveze, 
refugiindu-se în România. In Februarie 
1915, Austriecii recuceresc provincia, 
dar în lunie 1916, Rușii din nou reintră în 
Bucovina. 

La 4/17 Iulie 1916 erau semnate la 
București, de către Ion I.C. Brătianu şi 
miniștrii Rusiei, Franţei, Angliei și 
Italiei, acreditaţi în România, o convenți- 

e politică și una militară. 

Convenţia politică prevedea: garantarea 
integrităţii teritoriale a României şi 
reunirea Bucovinei, a Transilvaniei si Ba- 
natului la Vechiul Regat. Intrarea în răz- 
boi numai împotriva Austro-Ungariei (deci 
nu și împotriva Germaniei, Imperiului 
Otoman și Bulgariei), încetarea legăturilor 
economice cu Puterile Centrale și drepturi 
egale pentru statul român la viitoarea 
Conferinţă de pace (N. Ciachir, Gh. Ber- 
can, “Diplomaţia europeană în epoca mo- 
dernă”? (1566-1919), Bucureşti, 1984, pag. 
480). Deci Bucovina până la Prut şi cu 
capitala ei, Cernăuţiul, era recunoscută de 
către Rusia, ca parte componentă a 
statului unitar român. Soarta Bucovinei 
era clară, iar armatele române luptau 
alături de cele rusești, pentru punerea în 
practică a deciziilor enunțate mai sus. 

Dar în Februarie 1917, izbucnește la 
Petrograd revoluția rusă, țarul Nicolae al 
II-lea este detronat, guvernulprovizoriu al 
lui Kerenski numai stăpânește situația, 
iar în Bucovina încep să funcţioneze 
comitete revoluționare ostășești, atât 
rusești, cât și ucrainene. In plus Rada 
Ucraineană cere includerea Bucovinei şi 


Basarabiei, în componența RET pai tat 
ucrainean, atunci proclamat. Guvernu 
pr iC TTTREDȚ IAD META 
recunoască noul guvern ucrainean, din 
care. den aie ATEI Mitea 
Hruszewski, 9, _Petliura_și alţii... Prin 
bolșevizarea armatei rusești, frontul este 
abandonat, iar trupele germane și 
austriece ocupă Kievul, aproape întreaga 
Ucraină, proclamându-l ca hatman al 
Ucrainei pe generalul Skoropadski. 
Revoluţia din Octombrie 1917 și 
preluarea puterii de către bolșevicii lui 
Lenin, complică și mai mult lucrurile, 
sporind haosul și nesiguranța. Dar să ne 
întoarcem la August 1916, când România 
a intrat în război de partea Antantei. 
Unităţile române trec la ofensivă pe întreg 
arcul carpatic, dar în următoarele 5 zile, 
Germania, Imperiul Otoman şi Bulgaria, 


ne declară război. In plus generalul 
August von Mackensan, unul din cei „mai 
talentați militari germani (ulterior ajuns 
feldmareşal, mort în toamna anului 1945, 
după ce a asistat la capitularea celui de-al 
II-lea Reich), în fruntea unor unități ger- 
mane şi bulgare, forțează Dunărea și 
pătrunde prin Sud, amenințând 
Bucureștiul. In acest context, în Decem- 
brie 1916, armata română este nevoită să 
se retragă în Moldova, inamicul ocupând 
2/3 din teritoriul ţării, inclusiv 
Bucureștiul. 

Intrarea în război a României, 
împotriva Austro-Ungariei, a dezlănţuit.o 


bucovineni. Erau ameninţaţi cu moartea 
cei bănuiţi de spionaj și trădare, mai ales 
tinerii grupați în jurul “Junimii literare 
Refugiații bucovineni au „editat la 
Bucureşti ““Revista Bucovinei E sub 
îngrijirea lui Ilie Torouţiu, iar în Martie 
1915, voluntarii bucovineni depun 
jurământ de credință tricolorului 
românesc. Cu această ocazie, Ion 
Grămadă, declara: “'In numele Bucovinei, 
în numele țării noastre, ne-am adunat. 
Croiţi hotare mai largi României; de vă 
vor opri puhoaiele de dușmani, deschide- 
ți-vă cale cu săbiile voastre, sunt noi, 
strălucitoare, cu fulgere de lumină pe 


» 
adevărată prigoană împotriva Românilor ele”. 


Continuare în pag. 17 


Unirea Bucovinei 


—— Vasile POSTEUCĂ— 


28 Noembrie 1918. 0 
unire care s'a înscris în 
veșnicia neamului 
românesc. Si una care va 
veni. Cea dela 1918, care 
ne-a dat măcar pentru 
câteva decenii icoana 
măreției într'o biruință 
scump plătită de-a lungul 
veacurilor. Ea ne amintește 
nu numai nedreptatea 
istorică ce s'a abătut, cu 
ocupația austriacă, asupra 
acestei vetre sfinte a 
istoriei româneşti, şi 
bucuria întoarcerii acasă, în 
acele zile de nespus elan și 
de dreptate cerească a lui 
1918, ci şi de jalea de 
astăzi. De cumplita nedrep- 
tate a invadării ruseşti din 
1940 şi anexarea Nordului 
Tării Fagilor la Rusia 
bolșevică. Anexare pe care 
sfârşitul celui de-al Doilea 
Război Mondial a statuat-o, 
prin dreptatea  învingăto- 
rului și brutalitatea for- 
țel. 

Dacă ne luăm răgazul să 
poposim un pic pe pragul ei 
cernit, ziua aceasta e o 
Carte deschisă a durerii şi 
măririi neamului nostru. Si 
primele cuvinte ale acestei 
cărți ne spun că fără 
Bucovina n'avem Tară. 
Bucovina, cu Putnele, 
Sucevițele, Voroneţurile și 
Cosminele ei, e însăși inima 
istoriei noastre, Căci 
Bucovina nu este graniță, ci 
vatră. Inima unui neam. 
Leagănul unei istorii. Si 
vatra, inima, nu poate fi 
dată nimănui, niciodată. Ea 
poate fi numai încălcată, 
pusă'n lanţuri și ţinută, 
până. ce dreptatea 
Providenței vine și-i 
trântește pe asupritori la 
pământ. Si ziua aceasta a 
restaurării dreptății în 
lume, va veni. 

Cine să creadă că 
Ceremuşul, Boianul lui 
Mihai Eminescu, Cetatea 
Teţinului și Codrul 
Cosminului, sunt sau ar 
putea rămâne rusești,ori 
ucrainene? Când au mai 
fost? Lumina nu poate fi a 
nopții. Omenirea va trebui 
să vină şi să pună o graniță, 
o oprelişte a acestei nopți a 
stepei, a pottelor flămânde 
de hoardă siberică, unde se 
sfarmă altare, se 


întrebuințează genocidul, 
unde se întinde stăpânirea 
neagră a comunismului. 

Credem prea mult în 
viitorul de aur al neamului, 
ca să nu profeţim învierea 
bisericilor lui Stefan cel 
Mare şi împlinirea din nou 
a geografiei româneşti. 
Avem nevoie de această in- 
tegritate geografică pentru 
a ne da măsura în istorie, 
pentru a crea o cultură şi a 
dărui lumii înnebunite de 
materie şi dominație 
lumească, o spiritualitate 
nouă, în sens profund 
creștin și omenesc. 

De aceea ne adresăm din 
pragul acestei triste 
aniversări a Unirii 
Bucovinei, fraţilor 
bucovineni, ca și tuturor 
Românilor, nu numai pen: 
tru a-i întoarce o clipă cu 
sufletul acasă, în plaiurile 
Cosminului ca să-şi audă 
părinţii şi nepoţii plângând 
şi gemând în jug, ci pentru 
a-i mobiliza în marea luptă 
care se dă azi, în spirit, 
între comunismul ateu și 
democraţia creştină. 

Eșarfa de doliu pe care 
Bucovina martirizată ne-o 
pune pe cerul inimii şi de 


acest 28 Noembrie, să ne : 


lege şi mai adânc de Icoana 
Patriei, să ne întărească și 
mai mult în jurământul de 
cruciați ai luminii. Mai toţi 
câţi rătăcim azi prin lume, 
ştim de înalta ridicare 
culturală și spirituală a 
Bucovinei dintre cele două 
războaie. Dumnezeu ni-i 
martor că n'am trăit 
această dreptate istorică în 
pofida nimănui. Că am fost 
la noi acasă în cea mai 
autentică vatră a visurilor, 
jerttelor şi împlinirii 
noastre naționale 
de-a lungul veacurilor. 

28 Noembrie. - Inchid 
ochii și mă aplec deasupra 
inimii care plânge. Măvăd 
parcă azi, student, cântând 
pe străzile Cernăuțiului. 
Văd și-acum în faţa ochilor 
Palatul Cultural din Piața 
Vasile Alecsandri, univer- 
sitatea nouă, Palatul 
Mitropolitan. Urc dealul 
Viilor spre  Horecea și 
privesc până departe spre 
Tara Sipeniţului, Retrăiese 
toată sfânta visătorie dela 


Iconar și toată mândrețea 
societăților studenţeşti, 
roind în jurul Palatului 
Naţional. Si iată ziua aceea 
de prăpăd din 1940 când au 
năvălit hoardele ruse, sub 
tancurile Kremlinului şi 
sub ciubotele comisarilor 
bolșevici să ne sfarme cea 
mai superbă icoană de 
realizări culturale ale 
Bucovinei. Si-mi aduc 
aminte de după amiaza 
aceea, când am părăsit 
Cernăuţiul, cu ultimul tren. 
Era o după amiază splen- 
didă, bucovineană. Un tren 
lung, nesfârşit, urca cu greu 
parcă şi cu jale din valea 
Cosminului spre Adâncată 
lăsând în urmă stejarii 
Cosminului şi poienile, 
dumbrăvile în care s'au 
luptat arcașii lui Stefan cel 
Mare. Mii de oameni stam 
la geamuri și plângeam. 
Udam cu lacrimi locul sub 
soare unde ne-am născut, 
pe care cine ştie când şi 
câţi, dintre noi, îl vom mai 
revedea. A fost o vorbire cu 
Dumnezeu care nu se poate 
să nu fi fost auzită. 

Stiind că cele ce se 
împlinesc pe plan fizic, al 
lumii, nu sunt decât 
rezultatul luptelor şi 
deciziilor luate pe culmile 
spiritului. Să încercăm a ne 
ridica la înălţimea 
chemărilor ce ne vin din 
Neam şi să folosim această 
aniversare pentru a ne ruga 
lui Dumnezeu, chemându- 
ne în ajutor morţii şi luând 
atitudine justă în fața 
prezentului şi viitorului. Să 
nu uităm că suntem solii 
unei dreptăți încălcate şi să 
îndrăznim a strica siesta 
celor care vor să trăiască 
mișeleşte, din sângele celor 
robiți, vânduți şi ucişi. Să 
ridicăm steagul reven- 
dicărilor cât mai sus, 
unindu-ne lângă altarul 
poruncilor. Să nu uităm că 
Unirea cea Mare a fost 
rezultatul unei mărețe 
uniri a tuturor sufletelor 
românești sub steaua 
aceluiași mare ideal. 

Să ne oprim o clipă în 
loc şi să ascultăm chemarea 
pământului cu mânăstiri şi 
fagi. Să răzvedim glasul 
Criptei dela Putna. E 28 
Noembrie. 


PP 


+ TUL ROMANESC ș 
cuvAN NOEMBRIE 1992 PAGINA-17788 


| Un sacrilegiu 


———— Duiliu SFINȚESCU—— 


e 


Asociaţia Foștilor Deținuți Politici 
temniţele comuniste. Aceste relatări 

Uniunea Scriitorilor din România p 
asemenea mărturii ale celor torturați 
volumul MEMORIA Nr. 


fa însăși Persoanei Mântuitorului. 


Su Re mânia editează o serie de volume cuprinzând mărturii directe ale celor care au pătimit în 

ublică n toare ale barbariei dezlănțuite asupra lor vor constitui arhiva de referință pentru istorie. 

în taci Ag ae, de volume, intitulate “MEMORIA - revistă a 

5 apare ] ră cai şi diverse texte fără legătură aparentă cu ceea ce justifică titlul volumelor. Astfel, în 
un lung “eseu” al lui Emil Cioran. Acest etern blasfemator al Sf. Apostol Pavel, al Celor Sfinte, dar și 


a gândirii arestate” -curpinzând de 


Acest sacrilegiu. trebue denunțat fără înconjur opiniei publice româneşti din țară și din diasporă. Câteva extrase 


1 £ 1]ui românesc, a it aici = ie Tre S A ă 3 
| al neamului rc găsit aici un nou prilej de a recidiva. De data asta, a mers până la a-și îndrepta batjocura și hula asupra întregii creştinătăţi 
7) 


) vor arăta, mai bine decât orice comentariu 


Uzat peste. măsură, creștinismul a încetat să mai fie o 
sursă de uimire şi de scandal, să mai declanșeze crize sau 
saiecungeza inteligenţele. El nu mai incomodează spiritul 

Să (else za al cdusit map sa-și pună întrebări; neliniștile 
Rest are cita, ca și răspunsurile Și soluţiile sale; sînt 
ipsite de vlagă, adormitoare pentru spirit: nici o sfișiere 
privind viitorul, nici o dramă c 
per Schifan- Şi-a trăit traiul: 
== Cruce... Nu ne gindim nicidecum să încercăm să-l salvăm 
să-i prelungim viața; uneori ne trezește doar... indiferența. 

e După ce a salășluit în adincul sufletelor noastre, acum 
* abia dacă se menține la suprafață; curînd, înlăturat, va în- 


Contemplaţi 


ai 
IV BAS spre ceruri, redevenite piatră 
Sia busesc, pînă și săgeata lor, 


NEL, igiena plarg, pătrundem în vreuna dintre ele, ne 
. gin IA si inutilitatea „rugăciunilor rostite aici, la atitea 
a Blu eee şi nebunii risipite zadarnic. Curind aici va 
LE ommni vi ul. Nici urmă de gotic în materie, nici urmă de 
5-9 Ucă n noi: Creștinismul mai păstrează o aparenţă de re- 
=) putaţie oar datorită unor întirziaţi care, urmărindu-l cu o 
E SSE IS Ura Cp apectiva al vrea să pulverizeze cei două mii de 
a LR rora, prin nu se ştie ce manevră, a inu 
încuviințarea spiritelor. ae 


*x*k 
De-a lungul evului mediu, Evreii au fost masacrați pentrucă 
îl răstigniseră pe cruce pe unul dintre ailor... Nici un popor 
nu a plătit atît de scump un gest nesăbuit, dar explicabil, 
și, la urma urmei, firesc. Cel puţin așa ne-a apărut în ziua 


„ hemernicia și cutezanța tristului personaj- 


Urmare din pag. 16 
Cu doi ani mai târziu, lon Grămadă, 
cădea ciuruit de gloanțele dușmanilor la 
Cireşoaia” ca erou răzbunător pentru 
“dezrobirea Bucovinei”” cum îl numeşte 
istoricul lon Nistor. Au mai căzut pe câm- 
pul de luptă o serie de bucovineni din care 
amintim pe: Lascăr, Luţia, Breabăn, Zam- 


etc. 

O bogată activitate a desfăşurat 
Comitetul refugiaților bucovineni sub 
preş ia lui lon Nistor, mai ales în 
rândurile studenţilor şi elevilor, care 
studiau în Vechiul Regat, cât și a acelora 
înrolați în armata română. S'au distins pe 
câmpul de luptă: Dimitrie Marmeliuc, 
Constantin Ardeleanu și alții, iar doi 
ostași bucovineni Nicoară și Dumitru 
Cătană, au fost împușcați lângă Braşov, 
pentrucă refuzaseră, fiind în armata 
austriacă, să tragă în fraţii lor din Regat. 
De asemenea, mulţi bucovineni luaţi în ar- 
mata austriacă şi ajunși prizonieri la Ruși, 
au fost organizaţi în regimente, alături de 
fraţii ardeleni și bănăţeni. Asemenea 
unități au sosit la Iaşi, la 8 lunie 1917, 
unde în Piața Unirii, li s'a făcut o primire 
entuziastă. Cu această ocazie lon Nistor a 
spus, adresându-li-se: “'Steagultricolor la 
Care aţi jurat nu este noupentrutoți. Sub 
cutele lui au biruit strămoșii noștri în 

rul Cosminului. Vouă soarta v'a rezer- 
Vat cea mai mare cinste de care se pot 
învrednici fiii Bucovinei: cinstea de a 
împlânta din nou steagul național la 
Suceava și la Cernăuţi, de unde fusese 
smulsă acum 143 de ani de către 
Tăpitoarea pajură habsburgică”. 

La i s'a constituit “'Comitetul 
hațional al Românilor ardeleni și 
pieri “aflatori în “Moldova și 

arabia și i sc de 
fata 7, al Corpului ofiţere: 

Pe plan european, prin bolșevizarea ar- 
Matei ruse, operaţiunile militare sunt 
Bistate, iar Rusia Sovietică, prin Troțki, 
Ai tratative de pace la Brest Litovsk, 
dela 20 Noembrie 1917, cu Puterile Cen- 
zale, Aici apar puternice divergențe între 
usia Sovietică și Rada Ucraineană. În 
fcest context, de prăbuşire a frontului 
răsăritean, România este nevoită să 
[qele pace separată cu Puterile Centrale 
“per Mania, Austro-Ungaria, Bulgaria, 

urcia), 


în Mai 1918. Teritoriul 


pucovinei, stăpânit de Austrieci, urma să 
le mărit cu ținutul Hotinului, o parte din 
Judeţul Dorohoi și din județul Fâlticeni- 


„brie 


Dar sorții războiului, sunt din nou 
schimbători. Marea ofensivă germană din 
vara anului 1918, care avea ca scop să 
scoată Franța din luptă, izbindu-se de 
trupe proaspete. americane (SUA) și 
canadiene, printre ele și bucovineni, 
eșuează, iar Puterile Centrale, sunt 
nevoite să capituleze. Intre timp, la 
Cernăuţi, la 17 Octombrie 1918, ia fiinţă 
Adunarea Constituantă, sub Președinția 
lui Dionisie Bejan, care hotărăște ca scop 
primordial unirea Bucovinei “cu celelalte 
țări românești întrun stat naţional in- 
dependent”. Cu 5 zile înainte, la 22 Oc- 
tombrie, Sextil Pușcariu Max Hacman, 
Isidor Bodea, Vasile Bodnărescu, Alecu 
Procopovici, Radu Sbierea şi alţii scot 
“Glasul Bucovinei” (Sextil Pușcariu, Cum 
a luat ființă “Glasul Bucovinei”, 


Cernăuţi, 1938). In numărul doi, apare ar- 

ticol i i umnezeu s'0 

ierte” în care se spulberă mitu monarhiei 
iar! i era di 


habsburgice. Ziaru difuzat în Ardeal, 
la Iași şi la frații bucovineni refugiaţi la 
Chişinău și în alte părți al Basarabiei. 
George Sandru, preotul paroh al 
Bisericii Sf. Paraschiva din Cernăuţi, 
numit ca primar al orașului de către Iancu 
Fondor, conducătorul Consiliului Naţional 
Român, notează în amintirile sale, că 
încercând să contracareze acțiunile 
Ucrainenilor, au cerut sprijinul armatei 
române. De altfel, un alt participant 
direct la evenimente, Aurel Turcan, 
relatează că în noaptea de 3 Noembrie 
1918, însuși guvernatorul austriac, Etz- 
dorf, sa întâlnit în casa baronului 
Alexandru Hurmuzaki cu Iancu Flondor 
şi alți lideri români, discutând ce măsuri 
să fie luate, spre a fi asigurată liniştea și 
ordinea în Bucovina. 

La 9 Noembrie 1918, Divizia a 8-a 
română; sub comanda generalului Iacob 
Zadic, intra în Bucovina. In proclamaţie 
se spunea: “Trecând hotarul pus între noi 
de o soartă vitregă acum o sută de ani și 
mai bine trupele române sosesc în mijlocul 
vostru, aducându-vă dragostea și sprijinul 
lor, pentru libera împărţire a dorințelor 
născute din dreptul legitim al popoarelor 
de a dispune de soarta lor”: La 11 Noem- 
ie 1918, unităţile române păşeau în 
Cernăuţi. In amintirile sale, profesorul 
N, Teaciuc-Albu, vorbeste de primirea en- 
tuziastă făcută armatei române, dând și 
explicația “'pentrucă clasa intelectuală era 


îmbibată de cultură românească.” Dela 


cînd am asistat la spectacolul „Patimilor“, la Oberammer- 
gau. În conflictul dintre Isus şi autorităţi, este evident că 
publicul, vărsînd multe lacrimi, ia partea lui Isus. Străduin- 
du-mă zadarnic să fac la fel, mă simțeam singur în sală. 
Ce se întimplase? Mă găseam la un proces, iar argumen- 
tele acuzaţiei mi se păreau extrem de convingătoare. Ana 
și Caiafa întruchipau pentru mine bunul simţ însuși. Folo- 
sind procedee cinstite, acordau tot interesul cuvenit cazu- 
lui ce le era înfățișat. Poate că nici nu vroiau altceva decit 
să se convertească. Le-am împărtășit exasperarea în fața 
răspunsurilor aproximative ale acuzatului. Fără cusur din 
toate punctele de vedere, nu se foloseau de nici un sub- 
terfugiu teologic sau juridic: era un interogatoriu perfect. 
Probitatea lor mă cuceri: am trecut de partea lor, și l-am 
aprobat pe luda, dispreţuindu-i remușcarea. Din acel mo- 
ment, deznodămintul conflictului m-a lăsat indiferent. Și 
cînd am părăsit sala, m-am gindit că publicul perpetua 
prin lacrimile sale o neînțelegere care dura de două mii de 
ani. 

Oricit de grave i-au fost consecinţele, respingerea creș- 
tinismului rămîne cea mai de seamă şi frumoasă faptă a 

FT” evreilor, un nu care îi onorează. 
„.* 


Îmbibaţi de crize de conștiință, creştinii, foarte mulţu- 
NU miţi că un altul a suferit pentru ei, se odihnesc la umbra 

i Calvarului. lar dacă uneori îi refac etapele, cît de bine știu 
Usă se folosească de asta! Cu o expresie de profitori, se 
A arată plini de sine la biserică și, cînd ies de aici, abia dacă 
i ascund acel suris pe care ţi-l dă certitudinea obţinută fără 
E. nici o osteneală. De partea lor, nu-i așa, se află harul, un 
E) har ieftin, suspect, care îi scutește de orice efort. „Mîn- 
tuiţi“ de circ, fanfaroni ai răstignirii, dezmăţaţi ce știu să 
afle desfătări în umilință, păcat şi infern. şi chinuiesc 
conştiinţa doar pentru a-și stirni senzaţii neobișnuite. Și le 
stirnesc, de asemenea, chinuind-o pe a voastră. Dacă des- 
coperă în ea vreun scrupul, vreo sfişiere sau prezenţa ob- 
S sedantă a unei greșeli sau a unui păcat, nu vă vor mai da 
drumul, vă vor sili să vă exhibaţi tulburarea sau să vă stri- 
gaţi vina, în timp ce ei vor asista, sadici, la spectacolul de- 
rutei voastre. Plingeţi, dacă puteți: tocmai asta așteaptă, 
nerăbdători să se îmbete cu lacrimile voastre, să tropăie 
milostivi şi feroci, prin umilinţele voastre, să se bucure de 
durerile voastre. Toţi acești oameni pătrunşi de convingeri 
sint atit de lacomi de senzaţii îndoielnice, încît le caută 
pretutindeni, și, cînd nu le găsesc în afară, se aruncă asu- 
pra lor înșiși. Departe de a fi obsedat de adevăr, creştinis- 
mul se minunează în faţa „conflictelor sale interioare“, a 
viciilor şi a virtuţilor sale, a puterii lor de intoxicare, jubi- 
lează în jurul Crucii şi, epicurean al oribilului, asociază 
plăcerea cu sentimente ce nu o comportă: nu a inventat el 
sat song agentul remuşcării? Astfel se poate dintr-o dată 

[] E y 


Die Nuno, 


ZI 


zeama. 


„Această nouă manifestare a fiului de preot din Răşșinari nu poate surprinde pe 
cei ce-i cunosc antecedentele, deși era greu de imaginat până unde va ajunge. 


Dar vina nu e numai a lui: este părtașă şi acea “distinsă” intelectualitate 
gun uenacă de diverse nusaă politice şi filosofice, care - din obscure considerente - 
nu pierde nici un prilej de a-i aduce osanale, până iai i 
Română sau la UNESCO. 3 zi Anne 
„Din nefericire, simpla logică mă face să mă îndoiesc că acest (pentru dumnealor, 
insignifiant) sacrilegiu va opri circul revoltătoarelor adulări. 

Mă aflu departe de biata Tară Românească, dar inima-mi este acolo. Fie- 
mi îngăduit să mă întreb, cu destulă tristeţe, cum a fost posibil ca Uniunea 
Scriitorilor din România să publice această blasfemie; cine și după ce criterii a 
ales acest text pentru un volum care afişează oblăduirea unui prestigios (dar 
fără îndoială doar nominal) -“'Colegiu de Redacţie”. 


Cernăuţi, trupele române înaintează până 
la vechea graniță a Bucovinei dela 
Ceremuș, Colacin și Nistru. Pe 27 Noem- 
bela 10ȚII - ERIZOlOaI este arpaeat Ai pe 
clădir versității, iar â doua zi, la 28 
Noembrie 1918, este convocat Congresul 
General al Bucovinei, pentru stabilirea 
raportului politic al Bucovinei față de 
Regatu n . La Congres au fost in- 
vitaţi şi reprezentanții Ucrainenilor, Ger- 
manilor, Polonezilor şi Evreilor. La in- 
vitație, n'au răspuns decât Germanii și 
Polonezii, va nene. — 
Congresul deschis la orele 11, în sala de 
marmoră a Mitropoliei, a întrunit 74 de 
membri ai Consiliului Naţional Român, 7 


și Ionică ntici, ltimul—din 
Ivancăuţi). Basari tată de 
Pan Halippa, lon Pelivan, Ion Buzdugan și 
Grigore Cazacliu. Lu ului 


au fost conduse de Iancu Flondor, șeful 
guvernului bucovinean după salutul de 
rigoare, al lui Dionisie Bejan, președintele 
Consiliului Naţional. 

S'a dat citire Declaraţiei de Unire, care 


lu 


în sinteză făcea următoarele precizări: 

In perimetrul Bucovinei se găsește 
vechiul scaun de domnie dela Suceava, 
gropniţele domnești dela Rădăuţi, Putna 
Suceviţa şi alte urme scumpe din trecutul 
Moldovei. 

Fiii acestui pământ sub conducerea 
aceloraşi domnitori români, și-au păzit 
moşia strămoșească. 

In 1774, prin vicleșug a fost smulsă 
din trupul Moldovei, de coroana 
Habsburgilor. 

144 de ani bucovinenii au luptat ca 


nişte mucenici, pe toate câmpurile de 


bătaie din Europa, sub steag străin, pen- 
tru gloria Austriei. 

A venit ceasul ca țările: române dintre 
Nistru şi Tisa să formeze un singur stat 
unitar, y 3 s 

S'a hotărât în unanimitate, Unirea 
necondiționată a Bucovinei în vechile ei 
hotare până la Ceremuș, Colacin şi Nistru, 
cu Regatul României. Apoi în Piața 
Unirii s'a încins o horă mare. Un martor 
ocular consemna: “'0 sărbătoare cum 
poate pe timpul lui Stefan cel Mare, după 
vreo mare victorie.” 


Prof.N.CIACHIR 


PAGINA 18 


UN ALT TRAGISM DIN BASARABIA 


ROMÂNOFOBII DESCHID AL DOILEA FRONT ÎN BISERICĂ 


Dispariţia, cel puţin for- 
mală, a imperiului sovietic, 
precedată cu câțiva ani mai 
înainte de diminuarea 
manifestărilor de ateism 
agresiv au determinat în 
Moldova de peste Prut, ca şi 
în "alte foste republici 
sovietice o  reanimare a 
vieţii religioase. S'au 
redeschis biserici şi 
mânăstiri; s'a înmulțit con- 
siderabil numărul 
slujitorilor altarului. Dar 
spre deosebire de alte 
eparhii, subordonate 
Patriarhiei moscovite, con- 
strânse să se bizuie în con: 
fruntarea cu numeroasele 
probleme, mai cu seamă de 
ordin material, impuse de 
noile realități, numai pe 


ajutorul acesteia şi pe 
propriile resurse şi 
posibilități, Eparhia 


“Chișinăului şi Moldovei"! 
s'a bucurat, de îndată cea 
fost cu putinţă, de un larg 
sprijin material și moral 
din partea Bisericii Or- 
todoxe Române. Ajunge să 
amintim masiva donaţie de 
cărți de cult în limba 
română, în serii complete, 
adică pentru întreg anul 
bisericesc şi pentru toate 
slujbele, serii pe care nu ar 
fi putut probabil să le 
publice nici într'o jumătate 
de veac. Sau de numărul 
mare de burse acordate 
tinerilor basarabeni în 
şcolile noastre teologice; 
sau de oferta, nerealizată 
pare-se, și nu din vina 
noastră, de a trimite acolo 
preoți doritori să-și a- 
sume un dezinteresat 
misionariat, în condiţiile 
unei lipse acute de slujitori 
ai altarului. Pentru noi, cei 
de “'dincoace”, și pentru 
mulți dintre cei de “'din- 
colo” devenise cât se poate 
de firească şi în consens cu 
evoluţiile politice din 
tânăra “'republică in- 
dependentă”! o întoarcere a 
Bisericii de acolo “'cu fața 
spre București”. 

Din păcate, tocmai 
această orientare ale cărei 
prime manifestări păreau 
atât de promițătoare, an- 
ticipând, credeam noi 
adevărata și definitiva “în 
toarcere acasă”, a devenit, 
în ultimele săptămâni 
mărul discordiei în Biserica 
basarabeană, pretextul unei 
dureroase dezbinări. De 
unde să fi venit ea? De 
bună seamă că dela cei ce 
““separă”” şi  dezbină”” 
(“diabolos”), dela zeloasele 
și viclenele sale unelte... 

Campania a fost 
declanșată de un număr nu 


prea mare de preoți, 
suficient însă pentru a 
provoca o diversiune cu 
efecte dintre cele mai 
nocive pentru ceea ce se 
prefigura ca un început de 
integrare spirituală a Ro- 
mânilor de pe ambele maluri 
ale Prutului şi ea o coincis, 
fireşte nu întâmplător, cu 
formarea noului cabinet 
ministerial dela Chişinău. 
In perioada când aveau loc 
în Parlament confirmările 
de miniştri, complotiştii, 
acționând inițial în secret, 
au încercat să  torpileze 
reconfirmarea în post a 
Ministrului Culturii și 
Cultelor, Ion Ungureanu, 
susținător consecvent al in- 
tegrării bisericești şi ca 
atare, considerat “trădător 
de neam care încearcă să 
românizeze Biserica”. Din 
câteva parohii, dar for- 
mulate astfel încât vădeau 
același “autor” au fost 
expediate președintelui 
republicii denunțuri 
telegrafice și epistolare, 
acestea din urmă bătute la 
aceeași mașină! ““Nu-l mai 
vrem pe Ungureanu! Cerem 
ca ministerul pe care-l con- 
duce să se despartă în două 
departamente: unul pentru 
cultură altul pentru culte 
(pentru departamentul 
cultelor aveau pregătit un 
virtual titular, rusofil). 
Dela faza scrisorilor și 
telegramelor cvasianonime 
(“preotul . și credincioşii 
din...) sa trecut la demon- 
straţie de stradă (''54 de 
preoţi defilau în jurul Casei 
guvernului - relatează o 
gazetă- pășind agitați, “cu 
o mână ținând poalele 
sutanelor, ca să nu le 
încurce la mers, iar cu alta 
crucea dela gât ca să nu 
balanseze') și o audienţă la 
Presedintele Snegur. 
Acestuia i-a fost înmânat 
un memoriu scris - a se 
reţine! - cu caractere 
rusești! Pentru cei vreo 
treizeci și ceva de sem- 
natari, ca și pentru Smir- 
nov, “'Marakuţa”, “'Kiţak”, 
legea pentru introducerea 
grafiei latine nu există! 
Săptămânalul  “Litera- 
tura și arta” publi: 
că facsimilul acestui me- 
moriu, pe care se văd și 
semnăturile în, grafie 
rusească. “Mult Stimate 
Domnule M. Snegur, în 
aceste clipe de grele 
încercări prin care trece 
tânărul nostru stat pentru 
a-și dobândi independență 
deplină, rămâne numai să 
ne mirăm (sic) de jertfirea 
de sine de care daţi dovadă. 


NOEMBRIE 1992 


Noi, marea majoritate a 
preoțimii, în frunte cu 
Arhiepiscopul Vladimir vă 
susţinem întru toate și 
rugăm pe bunul Dumnezeu 
să vă înzestreze cu zile 
îndelungate, virtute și 
sănătate. Dar nu putem fi 
indiferenți cum cineva 
zideşte iar altul risipește ... 
Avem datoria de a vă aduce 
la cunoștință că și Biserica 
Ortodoxă din Moldova își 
are calea spre in- 
dependenţă”. 

Asigurat în ce priveşte 
devotamentul semnatarilor 
şi “angajamentul” lor de a 
“ţine calea spre in- 
dependenţă” reședintele 
(“care zideșted este in- 
format prompt și în 
privința celui ce 
“risipește”. El nu este 
altul decât Ion Ungureanu. 
“In unele cuvântări Dum- 
nealui își permite să 
jignească preoțimea din 
Moldova, uitând că anume 
aceşti preoți necărturari, 
după dânsul, și nu alţii au 
răbdat alături de poporul 
nostru gerul iernii și 
axșița verii (sic) anilor 
trecuţi ”, “lar ceea ce a 
umplut ceaşca (sic) răbdării 
este că Dl. Ungureanu, 
susținut de câteva feţe 
duhovnicești, vrea să 
îngenuncheze Biserica 
Orotodxă din Moldova: în 
fața patriarhatului 
bucureștean”!. Deci asta 
era! “In legătură cu aceasta 
ne exprimăm adânca in- 
dignare faţă de activitatea 
fără de răspundere a sus- 
numitului ministru și vă 
înfățișăm că noi nu-l mai 
recunoaștem de ministru al 
Cultelor”. 

Si totuși, Domnul Ion 
Ungureanu a fost recon- 
firmat în funcţia pe care o 
deținuse și în guvernul 
precedent. Nu știm dacă. 
amenințarea insolentă din 
ultimul paragraf al 
memoriului a rămas 
definitivă. Peste câteva zile 
însă, după depunerea 
memoriului, la 7 August, 
Catedrala din Chișinău, 
martoră în trecut a atâtor 
momente înălțătoare din 
istoria Românilor între Prut 
și Nistru a devenit scena 
unui eveniment care umple 
de durere și revoltă 
conștiința oricărui Român 
care își dă seama de rolul 
cu adevărat providențial pe 
care ar putea să și-l asume 
Biserica basarabeană în 
contextul actual, și pe care 
un grup de conservatori cu 
mentalitate bolșevică. și 
filoimperială îl refuză din 
== 93 a 


inconştiență sau din calcul 
oportunist. 

A fost pusă la cale o așa- 
zisă adunare eparhială. La 
care au participat 
aproximativ 150 de per- 
soane. (față de 900 de preoți 
câţi numără eparhia) din 
care s'a putut vedea cum 
înţeleg aceştia, în frunte cu 
Arhiepiscopul Vladimir, 
care a ordonat ca presa să 
nu fie admisă în incintă şi 
ca, în general, adunarea să 
aibă un caracter “intern”, 
semiconfidenţial, să “ţină 
calea spre independență”. A 
fost adoptată un fel de 
declaraţie de fidelitate către 
Patriarhul Moscovei şi al 
întregii Rusii pentru ca 
Biserica din Basarabia să 
rămână în continuare sub 
“oblăduirea”? Patriarhiei 
moscovite. Deci, în logica 
acelei adunări, revenirea 
canonică la Biserica 
românească - mamă . ar 
însemna “îngenunchere”” în 
timp ce acceptarea în con- 
tinuare a tutelei im.- 
perialismului eclesiastic 
moscovit, care și-a dovedit 
cu prisosință rolul său 
nefast în deznaționalizarea 
populației băștinaşe credin- 
cioase, atât în perioada 
țaristă cât și în cea 
sovietică, o părintească 
oblăduire... 

S'ar putea ca o anumită 


parte a preoțimii 
basarabene și poate că 
însuși întâistătătorul 


eparhiei să nu dorească 
unificarea bisericească din 
cauza '“'necărturăriei” lor, 
deplânsă, pe drept cuvânt 
de Ministrul Ungureanu, 
simțindu-se sub nivelul 
confraților din dreapta 
Prutului. Dar aceasta n'ar 
fi o piedică, dacă s'ar simţi 
capabili și ei de acea râvnă 
sfântă care a putut face 
chiar și dintr'un “simplu 


cioban” autodidact unul 
dintre cei mai profunzi şi 
mai subtili teologi şi duhov- 
nici români de azi...De ce 
nu S'ar petrece, să zicem, 
același lucru și cu un fost 
şofer devenit important 
slujitor al altarului? 

Mult mai greu atârnă 
însă în explicarea acestei 
deplorabile manifestări de 
servilism care adaugă noi 
elemente de tensiune 
întrun climat și așa mult 
prea tensionat, prezumția 
exprimată, fără 
menajamente de mulţimea 
adunată atunci în faţa 
catedralei; ““Teşiţi, 
comuniştilor, din 
catedrală”. “Jos preoţii 
kaghebişti!” “Lumea în 
jurul catedralei - comen- 
tează săptămânalul 
Literatura şi Arta - a ob- 
servat că unul dintre 
automobilele cu care 
veniseră preoții avea un 
Steag roșu cu secera şi 
ciocanul, al fostei URSS. E 
vorba de un Moskvici 412 
cu numărul X7900MB. 
Unii spunea că-i din 
Hâncești, alţii din 
Cimișlia... Nu este exclus 
ca acesta (posesorul 
automobilului) să fi avut în 
buzunar și carnetul de par- 
tid”, 

Da, nu este exclus, nimic 
nu este exclus,nici că la 
originea evenimentelor care 
tulbură viața bisericească 
din Basarabia se află și 
K.G.B.-ul, sau cum se va fi 
numind el acum, elemen- 
tele pro-imperiale în orice 
caz. După ce în războiul 
nedeclarat din stânga 
Nistrului armele par să fi 
amuţit, cercuri oculte au 
simţit nevoia unui nou răz- 
boi, fie şi nesângeros. Si 
câmpul de bătaie i-a fost 
găsit: Biserica. 

Speranţele în spulberarea 


CUVANTUL ROMANESC 


diversiunii există însă cu - 


certitudine, iar cei ce 
mizează pe cartea 
moscovită, pe ceea ce ar 
mai putea veni dintr'un loc 
de unde, în ultimii 180 de 
ani n'au venit decât 
ambiţii, orgolii și, firește, 
expansiunea eclesiastică se 
înșeală amarnic. O declara- 
ție de obediență din partea 
unora care speră ca gestul 
lor să fie răsplătit cu noi 
“ordine” şi “medalii”! 
patriarhicești, cruci “'cu 
pietre scumpe”; mitre 
camilafee (albe) și alte 
““vrednicii”, într'un 
moment când procesul de 
emancipare față de 
Patriarhia Moscovei este în 
curs chiar și în teritorii de 
veche obârşie și tradiție 
slavo-rusă, cum ar fi 
Ucraina, unde își dispută: 
“canonicitatea” nu mai 
puțin de trei factori de 
autoritate bisericească, o 
asemenea declaraţie, deci, 
devine cum nu se poate mai 
absurdă și mai anacronică, 
pe cât este de an- 
tinațională. Cele “câteva 
feţe duhovniceşti 
nesupuse”” la care se referă 
memoriul, încercând să le 
bagatelizeze - importanța, 
reprezentând în realitate o 
forță deloc neglijabilă - 
clerici de mare. prestigiu, 
cealaltă parte a preoțimii 
care încă nu și-a spus 
cuvântul, masele de credin- 
cioși luminaţi - vor avea de 
purtat o bătălie grea și 
inegală, fiindcă autoritatea 
bisericească capitulardă îi 
poate reduce la tăcere prin 
simpul ““ukaz”, Să ne simtă 
mereu alături pe noi, cei de 
aici (din țară), este tot atât 
de important, pentru ei ca 
și pentru noi. 


Boris BUZILĂ 
(România liberă). 


| 
i 


„NANTUL ROMANESC 


Urmare din numărul trecut 


“ În realitate, cuvântul Vlah reprezintă la bază numele celtic 
Volei, pe care triburile germane l-au cunoscut sau la ei acasă 
sau, mai probabil, când au pătruns în Galia. Din Volei derivă 
formele franceze Valais, Vallons, germ. W'elsch, engl. Walzs. 
Mai târziu, după ce Celţii din Franţa au fost romanizați, 
Germanii au dat acest nume mai întâi Celţilor romanizați 
după ăceea, prin extensiune, tuturor popoarelor romanice. 
Prin urmare, evoluţia e clară: dela înţelesul de Celți dat de 
Germani, a trecut la Celţii romanizați, dela aceştia apoi la toţi 
Romanii, din care am ieşit și noi Românii. Nouă însă, cuvântul 
pe este cunoscut prin Slavi, care l-au luat dela Germani, 
vecinii lor, înainte de coborirea lor în Balcani. La Slavi forma 
nă Valh a ajuns Vlah, aşa cum se întrebuințează azi ca 
denumire etnică pentru noi Românii. Aceasta este singura 
explicaţie ştiinţifică, în afară de alte șase-şapte fantastice date 
în sec. XVIII în care intră acum şi aceea a d-lui Keramopulos 
ce s'a dat cuvântului până azi, începând cu Kopitar, cu prilejul 
recenziei ce a scris asupra Istoriei lui Petru Maior, şi până la 
Miklosich și Tomaschek. Dela Slavi cuvântul Vlah a trecut 
la Bizantini Bhăxoc, care apare pentru întâia dată la Anna 
Comnena: Bhixot dâtrai, explicat de d-l N. Iorga prin + Ro- 
mini Chervanagii ». Acest nume, care s'a răspândit la toate 
arele din peninsulă: Sârbi, Albanezi, Turci, mai târziu, 
şi-a schimbat și înţelesul, însemnând « păstor», din pricina 
ocupațiunii Vlahilor din Balcani exclusiv cu păstoritul. Tre- 
cerea de sens dela nume etnic la acela de apelativ nu trebue să 
mire pe nimeni. La Albanezi Râmer, numele nostru etnic 
derivat din latinescul Romanus, a ajuns să însemne « păstor ». 
Mai târziu, când acest cuvânt a fost înlocuit prin turcescul 
«cioban », acesta a căpătat înțelesul de Român. In sudul Alba- 
nici, Românii sunt pretutindeni numiţi « Cioban >. In ling- 
vistică aceste treceri de sens sunt foarte curente. Chiar cu- 
vintul Grec însemnează în multe părţi « negustor», din cauza 
a evul mediu, Grecii erau propriu zis negustori prin exce- 
ță. = 
Vorbind despre cellalt nume etnic al nostru, Român, d-l 
Keramopulos mărturiseşte că, dacă ar întreba cineva pe Vlabii 
din Grecia să spună ce sunt, ei răspund cu toţii Aromâni, ceea 
ce, după autor, echivalează cu vechiul Romani (cives) şi co- 
tespunde termenului grecesc Romei (politai). Dar acest 
« Român +, după d-l Keramopulos, care este numele comun al 
tuturor. Românilor, nu însemnează naționalitatea ci numai 
calitatea civilă, adică dependenţa de vechiul Stat roman, care 
a te etmiurie în ce priveşte conştiinţa iejiojală, După 
cum ios sau Rum în Turcia, continuă autorul, cuprindea 
nu numai pe Greci, dar şi. pe celelalte popoare din imperiul 
dara iR Rp Na es Serii de rase 
tin; tot așa şi Romanus cuprin: ot soi ăi 
Aceasta este demonstraţia dlui Keramopulos în ceea ce 
Priveşte explicația numelui etnic Român. Autorul însă greşeşte 
p partea iul mai importantă din peria a Eni 
tupaioi și Romanus. Anume, în vreme ce primu izantini, 
'auaiot însemna cetățeni romani numai sub raportul politic, 
fiză referire la limba Romanilor, al doilea, Romanus, din care 
A iețit Român, desemna pe cetăţenii romani cari pi etizu „să 
Yorbească limba Romanilor. Prin urmare, este o mare deosebire 
între felul cum a evoluat Pcouatoc la Bizantini şi Romanus 
la Români. Cum s'a făcut acum de s'a păstrat acest cuvânt 
ca denumire etnică numai la noi Românii, în vreme ce la 
lalte popoare din familia romanică a fost înlocuit cu 
numele cuceritorilor sau a cedat altor împrejurări, aceasta este 
9 chestiune care comportă o expunere mai largă, şi nu intră 
- in cadrul acestei comunicări. Aici vreau să insist numai asupra 
„ Hptului că, chiar la lămurirea numelui Român, d-l Keramo- 
Pulos nu expune adevărul, așa cum rezultă din examinarea 
obiectivă a faptelor istorico-lingvistice, ci întrebuinţează expli- 
Caţiuni lăturalnice, care au ca unic scop să convingă pe Aro- 
mânii din Grecia că Aromân este tot una cu Romios, întru cât 
are înțelesul numai de supus roman, nu și acela de cetăţean 
noi i tipi tradiția romană prin limbă, adică vor- 
imbă românească. 
n ciegla legătură cu Român, autorul discută şi originea po- 
“ei Kutsovlah, pe care Grecii o dau Aromânilor. Originea 
€I este clară. Derivă din grec. Kourobg aşchiope şi Bădxos şi 
(iorine din epoca în care Românii încercau să scrie în graiul 
mul fiec i băteau joc, A am rate N aie 07 pre 
itează, ca: să poată ajunge o limbă scrisă. lera- 
as) „derivă această poreclă dia turcescul Kuciuk « mic», 
ca) deosebire de Românii din România Mare (Dacia). 
Kociuţe e a mai fost dată. Ea este însă falsă, deoarece 
digg e fi putut niciodată să dea în româneşte forma 
sita acum la originea grecească a Românilor din Grecia 
cu a.-UPă cea mai mare parte din teza d-lui Keramopulos, 
care voiu încheia prezenta comunicare. 
lagar işi pune următoarea întrebare; limba Vlahilor este 
Pi „ dar de unde vin oamenii cari o vorbesc? La această 
viurebare, spune el, cel mai uşor lucru este să admitem că ei 
pin dela at dar, e el adncgă, Romanii pui ue er aie 
măcar ovincial cu atât mai puţin mani 
miei săraci şi inaccesibili, locui de Valahi, spre a muri 
Came. De altfel, nici istoricii nu menţionează așa ceva. 
miine ale be) = înțelegem că munţii un sunt locuinţele pri- 
ilor, 
Wpă aceasta autorul se ocupă cu relatările cronicarilor 


NOEMBRIE 1992 


să e, ia 0497 d 


De 
TH. CAPIDAN 
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE 


Şedinţa dela ro Februarie 1939 
bizantini, începând dela Kekavmenos (sec. XI) până la Calco- 
condilas, cronicarul sultanilor (XV), declarând că. toţi acești 
cronicari greşesc, când susțin că Vlahii vin din Dacia, sau sunt 
colonişti din Italia şi acelaşi neam cu Vlahii din Dacia. Această 
greşeală provine din faptul că limba lor este aceeași cu a Ro- 
mânilor din Nordul Dunării, dar, adaugă el, nu este nici atât, 
căci Românii vorbesc un idiom romanic deosebit de acela al 
Vlahilor. Păcătueşte și Roesler — adaogă el — când crede că 
poporul românesc s'a format în Sudul Diinării. Era cu nepu- 
tunță să fi existat Romani în peninsula balcanică, spre a da 
naştere la poporul român. Aici îmi iau voi» să adaug că Kera- 
mopulos contrazice pe Roesler, nu pentiucă vrea să apere 
continuitatea elementului românesc în Dacia, aşa cum greșit 
au înţeles-o unii d-ni gazetari dela noi, ci ca să arate că nașterea 
Aromânilor din amestecul Romanilor cu populațiunile au- 
tohtone a fost imposibilă, deoarece în peninsulă n'au existat 


ORIGINEA MACEDOROMÂNILOR 


RĂSPUNS D-LUI KERAMOPULOS DELA ACADEMIA GREACĂ DIN 


PAGINA 19 


ATENA, REFERITOR LA ORIGINEA GREACĂ A MACEDOROMÂNILOR 


Mai departe, autorul combate teoria d-lui N. lorga şi 
expunerile mele din publicaţiunile din urmă. Să lăsăm aceste 
teorii pripite, spune autorul, şi să vedem ce spune d-l lorga, 
savant eminent şi membru asociat al Academiei noastre, 
citând următorul pasaj din care reproduc numai mima 
parte: « Romania orientală cu locuitorii ei latinizaţi, intre 
cari Românii sunt ceea ce a rămas, cuprindea tot Balcasul şi 
Pindul, etc. 9. La aceasta, autorul obiectează că Romania din 
sec. IV nu însemnează o țară în care se vorbeşte latineşte, ci 
Statul politic din Roma. Romania medievală era imperiul 
bizantin. Această Romanie nu putea fi latinizată, pentrucă 
atunci se călca linia trasată de Jirezek între zona de influenţă 
greacă și zona de influenţă latină. Ii afară de aceasta — adaogă 
el — Vlahii din Pind nu sunt aceeaşi rasă cu Dacoromânii 
după cum nu sunt nici Portughezii aceeaşi rasă cu Spaniolii. 


decât numai Greci. Numai din romanizarea Grecilor puteau 


ieşi populațiunile valahe. 


Continuare în numărul viitor 


Incă din închisoare am 
auzit unul de altul, dar 
destinele au făcut ca să ne 
întâlnim după mulţi ani, 
abia în 1990, primăvara. 

Era  pe-atunci, în 
prospera comună 
ialomiţeană Dridu, o doc: 
toriță stomatolog din 
Bucureşti, Aromână ca și 
noi, D-na Marioara 
Osiceanu. La dânsa mergea 
atunci Gioga, ca să-și 
trateze puţinii dinți ce-i 
mai rămăseseră în urma in- 
terminabilelor 
schingiuitoare şi a sub- 
nutriției cronice. Eu 
fusesem de curând rein: 
tegrat în învățământ, 
printr'un ordin al 
Ministrului Mihai Sora și 
funcționam la gimnaziul 
din acel sat frumos, făcând 
o extrem de agreabilă 
navetă cu trenul, pe linia 
Bucureşti-Nord - Urziceni. 

Drumul dela gară până 
în centrul comunei, unde 
sunt amplasate şcoala, pri- 
măria și dispensarul me- 
dical (biserica e ceva mai 
departe), măsoară circa doi 
kilometri, care parcurşi pe 
jos, de fiecare dată, par o 
nimica toată și constituie 
un excelent tonic neuro- 
fizic. Intr'o zi, pe când 
coboram din tren, doc- 
toriţa, navetistă și ea, mi-l 
prezintă pe Gioga. Apoi, 
dela gară până la cabinetul 
stomatologic, între orele 
1.30 şi 8.00 şi în sens in- 
vers, la orele amiezii am 
sporovăit împreună despre 
toate cele dinlăuntrul ţării, 
depănând mai cu seamă 
amintiri din tinereţile 
noastre, măcinate între 
ziduri de pușcării infernale. 
L-am lăsat pe el să vor: 
bească mai mult, fiind 
decan de vârstă și veteran 
în patimi penitenciare. 

Mi-a povestit cât a putut 
de amplu unele dintre 
întâmplările cutremu- 
rătoare prin care a tre- 
cut ca deţinut - miner la 
Cavnic și la Baia Sprie. 
Rețin perfect că, în urma 
bătăilor şi a torturilor la 
care a fost supus,la Cavnic, 
în zilele celebrei evadări, și- 
a pierdut un ochi, pe care, 


anchete 


în libertate, pare-mi-se, îl 
va înlocui cu unul de 
sticlă. Culmea a fost că 
groaznicul tratament ce i 
s'a aplicat, timp 
îndelungat, s'a datorat ex- 
clusiv nedenunţării punerii 
la cale a evadării, despre 
care, însă, atât el cât și 
ceilalți deţinuţi neevadaţi 
nu știau absolut nimic. 
Doi dintre protagoniștii 
marii evadări din mina dela 
Cavnic, lon Ioanid și lon 
Pantazi, autori ai ex- 
celentelor memoriale “'In- 
chisoarea noastră cea de 


Gioga Parizianu 


—— Mihai Stere DERDEN 


P—— 


Fa Dao 


toate zilele” și respectiv 
“Am trecut prin iad”, 
evidenţiază sufletul ales şi 
caracterul integru ale neîn- 
ficatului aromân și 
legionar, Gioga Parizianu. 
Ion Ioanid, de pildă, îşi 
aminteşte despre Gioga că 


avea “inimă de aur”. lar 
foştii deţinuţi politici. Pin- 
tilie Iacob şi Laurenţiu 
Popovici, din Piatra-Neamţ, 
își amintesc despre Gioga 
că s'a comportat tot timpul 
ca un desăvârșit camarad 
față de orice deținut politic, 


indiferent de convingerile 


îmbrățișate, că era un om 
de absolută încredere. Sper 
mult ca Gioga însuşi să fi 
apucat a citi pe patu-i de 
suferință. fatală, măcar 
primele două volume din 
monumentalul jurnal al 
cunoscutului crainic dela 
“Europa liberă”. 


In timpul uneia dintre 
lungile noastre convorbiri; 
evocatoare de amintiri 
triste, mi-a recitat un am- 
plu poem, dedicat lui şi in- 
titulat chiar așa: “Odă lui 
Gioga”. Regret că nu mai 
rețin numele autorului, dar 
n'am să uit că este vorba 
despre un poet înzestrat, 
care l-a descris uimitor de 


exact,  relevându-i câteva 
calități de căpetenie, 
specifice cred, 


Macedonenilor latini: 
cuvântul, cinstea, curajul, 
sinceritatea, încrederea, 
devotamentul, spiritul de 
jertfă, credința, dreptatea, 
dârzenia, optimismul, 
generozitatea şi infinita-i 
bunătate. lar mie mi-a 
rămas în amintire ca un 
trist chip de sfânt, blajin şi 
bun, copleșit de suferință 
ce emană mai degrabă scep- 
ticism decât încredere 
întrun viitor mai moral, 
mai creştin. De asemenea, 
nu-i pot uita tulburătorul 
regret că n'a fost arestat 
mai târziu,după terminarea 
Facultăţii de Medicină din 
lași, pe care o frecventase 
doar până în anul al III-lea. 


A fost un om admirabil, 
realmente de factură 
superioară și de. aceea, 
poate, teribil 'de încercat. 
Si pentrucă Dumnezeu îi 
iubeşte nespus pe astfel de 
oameni îi ia sigur la Dân- 
sul, în împărăția Sa. lar 
dacă Inaltul nostru Părinte 
m'ar învrednici cu o scurtă 
comunicare celestă cu 
îngerul Gioga, nu l-aș 
întreba decât dacă i-a citit 
pe Ioanid şi pe Pantazi. De 
va fi să primesc răspunsul 
lui afirmativ mă voi simţi 
pe deplin mulțumit. 
Oricum, îi pot şopti 
acestea: Dormi, frate 
scump, dormi în pace c'ai 
fost neasemuit de bun! 


« 
j 
j 
| 


9, 


PAGINA 20 


NOEMBRIE 1992 


CUVANTUL ROMANESC 


AVEM DREPTUL 
R 
SA GREȘIM 

Pe lângă dictatorii care 
ne împingeau în turbinca 
fericirii mai avem şi un 
grup mic şi gălăgios de 
“Democrați-Aleşi” ce in- 
sistă să nu avem opinii 
“eronate”. Nobilul scop are 
un cusur: ni se distruge 
curiozitatea. Dacă n'ar fi 
fost un sceptic ca Galilei, 
Soarele se învârtea şi astăzi 
în jurul Pământului. 

Dreptul de a avea păreri 
eronate a fost confirmat în 
unanimitate de o decizie a 
| Curţii Supreme din Ottawa, 
Canada, care a judecat 
apelul făcut de acuzatul Dl. 


']Ernst Zundel. 


DI. EZ. a fost con- 
damnat în 1988 pentrucă a 
publicat un pamflet în care 
susținea că “Holocaustul a 
fost un mit supraumflat și 


zi 


at __ de 
interesate 


damnarea s'a făcut pe baza 
unei legi noi care “In- 
terzice răspândirea ştirilor 
fese SE 

Curtea Supremă a respins 
legea ca neconstituțională 
deoarece violează libertatea 
cuvântului “chiar şi pentru 
păreri —nepopulare”” (*...for 
even unpopular views”). 

* Salutăm decizia Curţii 
Supreme Canadiene care ne 
fereşte de cei “drepţi” şi ne 
dă voie să facem. greşelile 
noaştre. 


DELA 7-8 ZILE 
LA 2 ȘI JUMĂTATE 


Fără concurenţă, un fapt 
care ne îngrijorează, şi fără 
statut care a fost suspen- 
dat pentrucă precizează: un 
presedinte nu poate servi 
decât două termene con- 
secutive (în total 4 ani) DI. 
Petru Lucaci a fost re-re- 
reales preşedinte al Uniunii 
şi Ligii. Pentru cei noi 
veniți, reamintim că 
biruința Episcopului 
Valerian în lupta cu 
Episcopul Moldovanu 
(sfinţit pe furiș) se 
datorește în mare parte 
membrilor U&L și ziarului 
“America”. 

Cu decenii în urmă, Con- 
venţiile U&L erau locul de 
întâlnire al tuturor 
Românilor. Dezbaterile 
țineau o săptămână. 
Delegații discutau, se cer- 
tau, dar până la urmă 
plecau acasă împăcați și 
veseli că s'au întâlnit și 
au petrecut împreună. 


DISIDENȚII 
NICU ȘI ION 


Ca pedeapsă pentrucă s'a 
''opus'! tovarăşului 
Ceaușescu, actualul 
Președinte Iliescu a fost 
exilat în postul de Prim- 
secretar al Partidului 
Comunist Român - județul 
Iași, In 1978, Dl. Iliescu, în 
calitate de ““disident'”' 
înverșunat al dictatorului 
din București, i-a trimis 
următorul protest: 

“Mult Stimate Tovarăse 
Nicolae Ceaușescu... Poporul 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, 
ȘI PĂȚITE 


—————— George DONEV 


VĂZUTE, 


român vede în Partidul 
Comunist Român, un neîn- 
trecut ctitor de 
țară... Urmând mereu exem- 
plul Dys... ne vom strădui și 
mai mult să fim la 
înălțimea cerințelor etapei 
pe care o străbatem”. Sem- 
nează: “'Comitetul Judeţean 
al Partidului Comunist 
Român - lași, Ion Iliescu”. 

Tot la fel de aspru și pen- 
tru aceleași. păcate de 
înfocat “tanticeauşist” a 
fost pedepsit de tătucu” şi 
mămuca, delfinul Nicu care 
a fost trimis la Sibiu într'o 
poziţie similară cu cea a 
D-lui Iliescu: Prim-secretar 
al Partidului Comunist 
Român - judeţul Sibiu. 

Dl. Iliescu ne-a dat încă o 
dovadă că-i democrat 
“Mână?n lână” și că nici nu 
ştie să arate cu degetul pe 
hartă unde-i Moscova. 
Recent, l-a acuzat pe 
oponentul său politic, Cor- 
neliu, Coposu că-i 
““comunist””, Dacă 
oponenții D-lui Iliescu sunt 
comuniști și Dl. Iliescu e 
democrat, atunci prefer pe 
“comunişti”. 


DEZINFORMĂRI... 


Soptit la ureche ca o 
descoperire ce. nu şi-a 
căpătat brevetul, ţi se 
spune că e mai bine să 
rămână în funcţiile de con- 
ducere cei care n'au făcut 
pușcărie, deoarece ei nu au 
spirit de “răzbunare”. 

Răzbunare înseamnă “A- 
și face singur dreptate, 
pedepsind pe cei dela care a 
suferit un rău, o nedrep- 
tate.” 

Pentru eliminarea 
oricărui spirit de răzbunare 
se cere doar un singur 
lucru: să se facă dreptate 
celor care au suferit pe 
nedrept. 

Dacă cei care au comis 
crime nu vor fi pedepsiţi, 
atunci ce garanție avem că 
mâine aceiași oameni nu 
vor comite aceleași crime? 


UN SFAT 


MULT AȘTEPTAT 

După o prea lungită 
tăcere, P.F. Teoctist a 
adresat un cuvânt părintese 
alegătorilor: ''să voteze 
împotriva comunismului 
ateu.” 

Nu putem decât să 
aplaudăm sfatul şi să-l 
liniştim pe Prea Fericitul 
că în România actualii 
lideri: Iliescu, Roman, 
Măgureanu d Bârlădeanu 
ete. sunt democrați neaoși 
și când aud cuvântul 
“comunist”? îi caută ex- 
plicația în dicționar, 

De asemenea, îl asigurăm 
pe P.F. că în ţară nu mai 
există nici sămânță de ateu. 
D-lui lliescu îi miroase 
căciula a tămâie, și e cu 
pantalonii rupţi în genun- 
chi de atâtea mătănii. 

Totuși, respirăm ușurați. 
După ani și ani de așteptare 
și după regimul de mare 
înțelepciune al '“'domnului 
Ceauşescu" să auzim acum 
pe Prea Fericitul Patriarh 
îndemnând pe cei care au 
urechi de auzit, să audă: 
“votaţi împotriva 
comunismului ateu”. 


“ea 


LISTA SENATORILOR 


ALBA 
1. Emil NEGRUTIU (C.D.R.-P.A.C.) 
2. Dumitru PUSTAI P.U.N.R2) 


|'9. Tiberiu STEFAN INCZE (U.D.M.R.) 


ARAD 
. loan ALEXANDRU (C.D.R. 
Cp.NI.CD:) 
„Ioan CRETU (F.D.S.N.) 
. Zoltan HOSSZU (U.D.M.R.) 


ARGEȘ 


7. Alex. PALEOLOGU (C.D.R. 
PAC) 

8. Cons. SIMIONESCU (F.D.S.N.) 

9. Ghe. RIZESCU (F.D.£.N.) 

10. Cons. R. BALTAZAR (F.S.N.) 


BACĂU 


II. Cons. MOICEANU (C.D.R, 
-P.S.D.R.) 


12. Radu VASILE (C Da Rea 
P.N.T.C.D> 


13. Simion DARIE (F.D.S.N.) 
14, Octavian OPRIS (F.D.S.N.) 
15. Ionel AICHIMOAIE (F.S.N.) 


BIHOR 
16. Nistor BADICEANU (C.D.R. 
ENI.CD) 
17, Mancia MIRCEA (P.U.N.R. 
18. Ignat F.DOINA (P.U.N.R,) 


a 


119. Iosif CSAPO (U.D.M.R.) 


BISTRIŢA-NĂSĂUD 


20. Emil SCU 


TU PDA 
21. Viorel ILISIU (P.U.N.R.) 


BOTOȘANI 
22. Cons. ZAICEANU (F.D.S.N.) 
23. Dumitru MOCANU (F.D.S.N.) 
24. Cons. MOLDOVAN (P.R.M.) 
BRAȘOV 
25. Valentin C.GABRIELESCU 


(C.D.R. PNTCD) 
26. Florea DUDITA (F.D:S.N.) 


27. Aristotel A.CANCESCU (F.S.N.) 

28. Ghe. DOSPINESCU (P.U.N.R.) 
BRAILA 

29. Mihai MATETOVICI (F.D.S.N.) 

30. Ioan BROSCATEANU (F.D.S.N.) 
BUZĂU 

31. Mihai PETRESCU (F.D.S.N.) 


32. loan C.POP (F.D.S.N.) 
33. Vasile ION (F.D.S.N.) 


CARAȘ-SEVERIN 
34. Adrian D.P..NECSESTI(C.D.R. 
P.N.L. c.d. 
35. Stefan DA (.s.M_ 
CĂLĂRAŞI 
36. Doru I. TARACILA (F.D.S.N.) 
37. Florin VEICU (PDAB 


38. Matei BOILA (C.D.R. 
E.N.T.C:D) 


39. Ioan N.TODEA (P.R.M) 
40. Adrian O.MOTIU (P.U.N.R) 
41. Valer SUIAN (P.U.N.R:) 


42. Petre C.BUCHWALD 


GU 
CONSTANȚA 


? 
43. Sabin IVAN (C.D.R.- „c-d-) 
44. Ghe. DUMITRASCU atei 
45. Eugen DLIMARESCU (F.S.N.) 


46. Ion COJA (P.D.E (.P.D.A.R.) 
47. Ion CARCIUMARU .R. 


-D.M.R.) 


Das 


38,9% 38,1% 


EEEEDUDODO 
EEEDOODODD 
EDODOODODD 
DODODODOOD 
DODDODOOOOD 


COVASNA 
)/48. Dabor KOZSOKAR(U.D.M.R.) 
[W49. Lajos MAGYARI (U.D.M.R.) 
DÂMBOVIȚA 
50. Tudor DANE (C.D.R. 
E NI-CD) 
51. Emil DIMA (F.D.S.N.) 
52, Mihail I URCU (F.S.N.) 


DOLJ 
53. Aurelian POPESCU (C.D.R. 
E NI.CD) 
54. Ghe. C.IONESCU (F.D.S.N) 
55. Oliviu GHERMAN (F.D.S.N.) 
56. Ion PREDESCU (F.S.N.) 
57. Adrian C.PAUNESCU (P.S.M-) ( 


GALAȚI 
58. Dumitru CALUIANU (C.D.R. 
-P N.L.c.d.) 
59. Florica SECARA (F.D.S.N.) 
60. Ilie P. VIDOVICI (F.D.S.N.) 
61. Costel GHEORGHIU (F.S.N.) 


GIURGIU 
62. Dragomir POPESCU (F.D.S.N.) 
63. Marin PREDILA (F.D.S.N.) 


GORJ 
64. Vasile VACARU (F.D.S.N.) 
65. Ion MOCIOI .R,M.) 
66. Mihail M.LADARU (P.S.M.)C 
HARGHITA 
67. Gabor M. HAJDU (U.D.M.R.) 
M 68. Attila VERESTOY (U.D.M.R.) 


HUNEDOARA 


69. Tiberiu a AXATE 
-N.T.C: 

70. Ioan DIMIS (F.D.S.N. 

71. Octavian MUNTEAN (F.D.S.N.) 
IALOMIȚA 

72. Cons. SAVA (F.D.S.N, 

73. Victor STOICESCU (.R.M>) 

IAȘI 

74. Ion MANEA (C.D.R-E NICD) 

75. Ion SOICANU (F.D.S.N.) 

76. Romul P.VO NICA (F.D.S.N.) 

77. Aurel S.ION (F.S.N.) 

78. Dan C.VASILIU (F.S.N.) 


MARAMUREȘ 
79. Voicu V.GLODEAN 


-R. 
ON.T.CD>) 

80. Augustin B.GRIGUTA (F„D.S.N.) 

81. Teodor ARDELEAN (P.U „N-R-) 


MEHEDINȚI 


82. Mihai BURACU (C.D 
„N.T.CD: 


83, Stelian DEDU (F.D.s.N>) 


MURE 
84. Radu CEONTEA (P.U.N.R)) 
85. Ioan JOARZA .U.N.R) 
M 86. Ghe. FRUNDA (U.D.M.R.) 
M87. Bela MARKO (U.D.M.R.) 
NEAMȚ 
88. Florin BURUIAN 


90. Valeriu MOMANU (F.D.S.N, 
91. Sorin A. V.NICHIFOR (P.S.N. 


OLT 
„4 92. Ioan P POPESCU 3 
A NI.CD: 
93. Teiu PAUNESCU F.D.SN) 


> 


94. Alex. DIACONU (F.S.N.) 


IL 


A = 1. ILIESCU 
D - C.T. DRAGOMI 


G 


PRAHOVA 

95. Alex. POPOVICI (C.D.R.-P.A.C: 
96. Dan M.POPESCU (F.D.S.N: 
97. Dimitrie POPA (F.D.S.N.) 
98. Victor APOSTOLACHE (F.D.S.N.) 
99. Ionel BLAGA (F.S.N.) 

SATU MARE 
100. Vasile VETISANU (C 


101. Viorel SALAGEAN (P.U.N.RI 


102. Karoly F.ȘZABO (U.D.M.R.) 


SĂLAJ 
103. Augustin CRECAN (P-U.N-R>) 


1104. Deneș SERES (U.D.M.R) 


SIBIU 


105. Nicolae M. APOLZAN ( 


106. Andrei TUGULEA (F.S.N)- 
107. Mircea VALCU (P.U.N.R) 


SUCEAVA 
108. Maria M.TETU (C.D.R. 


-P.N.L.c.d. 
109. loan BANCESCU (F.D.S.N5 


110. Niculai SENCIUC (F.D.S.N.) 
111. Cristian S.DUMITRESCU (F.S.N.) 


TELEORMAN 
I2. Adrian SARBU (C.D. 


A.C) 


113. Dragomir STAN (F.D.S.N.) 
114. Dumitru VASILE (F.D.S.N.) 


TIMIŞ 
15. Ion P.OTIMAN (C.D.REPA-C), 
116. Tănase TAVALA (C.D.R 


e .N.T.C.D) 
17. Ion MARCU (F.D.S.N. 


118. Florin R. BOTICA (F.D.S.N.) 
TULCEA 

119. Elena PREDA (F.D.S.N.) 

120. Andrei SUHOV (P.S.M.XC 


VASLUI 
121. Virgil POPA (F.D.S.N.) 
122. Vasile PIPA (F.D.S.N.) 
123. Gigel GRIGORE (P,D.A.R.) 
VÂLCEA 
124. Serban SANDULESCU (C.D.R. 
<P.N 
125. Stelian D.MARIN (F.D.S.N.) 
126. Ghe. RABOACA (P.S.M.)E 
3 VRANCEA - 
127. Ghe.CATUNEANU (C.D,R 


128. Sergiu NICOLAESCU (EDEN) 
BUCUREȘTI 

129. Cons.Ticu DUNE RER (Elie 

130. Renee R.POLICRAT (CD-R. 


134. Ion ILIESCU (F.D.S.N.) 
135. Petre NINOSU (F.D.S.N.) 

136. Iulian MINCU (F.D.S.N.) 

137. Mircea BOULESCU (F.S.N.) 

138. Ovidiu C.POPESCU (F.S.N.) - 
139. Caius T.DRAGOMIR CSO 
140. Corneliu Vadim TUDOR (P.R-M>) 
141. Petru D.LAZAR (P-U.N.RĂ 


SAI 
142. Stefan RADOFF (C.D.R. 


E N DA 


E 
B- E. CONSTANTINESCU C= Gh. FUNAR 
R E-1. MÂN F- M. DRUC 


„VANTUL ROMANESC 


NOEMBRIE 1992 


STIRI DIN TARĂ 


gin 30 în 30 de zile: 
CE ŞTIM ŞI CE NU STIM 


Na ştim rezultatul meciului final Iliescu-Constantinescu, 
în că încă patru ani de '“Iliesciadă”'vor distruge țara. 
Pi icolul, scrie William MrPherson--Washington Post, 
9.92 - este închegarea unei clici mafiotice formată din 
Ii securiști şi nomenclaturişti ce vor stăpâni întreaga 


ut președintele e controlat de Securitate, ori el con- 

Securitatea”-i-a mărturisit ziaristului american 

| în înalt demnitar care-și păzește anonimatul. i 

Guvernul a sabotat orice anchetă referitoare la aflarea 
fondurilor secrete. ce le posedă România peste hotare. 

Nu toţi banii erau pe numele lui Ceaușescu. Majoritatea 
reprezentau salariile corpului diplomatic, propagandă, 
deplasări ete. Banii erau depozitaţi în numele unor firme 
fantome administrate de securiști, care imediat după 
revoluție i-au plasat în buzunare proprii, asta în acord cu 
Cotrocenii şi Parlamentul, care pun frâne oricărei anchete. 
Noii mafioți au nevoie de câțiva ani ca să-şi consolideze 

iţia; după aceea România poate să aibă câtă democraţie 
vrea... ei Vor controla economia ţării”, ei contează pe faptul 
d pe capitalişti nu-i prea interesează partenerul... dobânda 
să iasă și aia cât mai repede şi grasă. 

Cât de periculoasă a devenit clica mafioților ne este 
descrisă în următorul incident: 

pl. W. MrPherson s'a dus la Petroșani să vorbească cu 
liderii Sindicatului Minerilor. In cursul discuţiilor a băut 
un pahar cu apă şi după cinci minute i-a venit rău. 
“Minerul cel Mare”, deşi nu era doctor, a insistat să-l ducă 
imediat la spital, susținând că are un atac de inimă. 
Oaspetele a refuzat; după o jumătate de oră și-a revenit 
puţin și a plecat acasă la un prieten, căruia i-a povestit 
aventura cu paharul de apă. Acesta l-a lămurit: 

“Desigur că ai fost otrăvit... destul ca să te afecteze, dar 
mu să te și omoare. Bine că nu te-ai dus la spital” 


“De ce au vrut să-mi facă asta?” 
“Cine ştie, poate pentrucă tu scrii...” 


Un gazetar dela cotidianul “Le Monde”, familiarizat cu 
apucăturile neocomuniștilor, a precizat: “In România, 


nimic nu-i imposibil.” 


DELA “GRUPUL IV 
LEGIONAR” LA 
“PARTIDUL NAȚIONAL 
LEGIONAR!” 

Vă reamintim: “Grupul 
IV Legionar” a fost realizat 
"din stotă comunistă” măr- 
turiseşte Pacepa în volumul 
“Orizonturi Roşii”. Scopul 
grupului era simplu: să 
lovească în dușmanii 
comuniștilor, în numele 
“teroriștilor” legionari. A 
reușit în parte, pentru cei 
care nu cunoșteau nici pe 
legionari și nici pe 
comuniști. 

_Dăm un fapt întâmplat 
cu patru zile înaintea 
alegerilor din 27 Sep- 
tembrie, când s'a înfiinţat 

Partidul Naţional 
Legionar” sub conducerea 
(EI oprză  Cararaten, 
membru PCR; el a urmat 
şcoala de ofiţeri de miliție 
ȘI a lucrat ca jurist la 
Apimondia. 

ugit în 1989 și sa 
tors în 1990 cu gândul să 
Da mișcarea legionară. 
sa afirmă că nimeni din 
familia lui n'a fost legionar. 
d pe “PNL” nu 
cuprinde nimic din 
idealurile legionare și e o 
copie a actualelor partide 
Politice din țară. 
Se pune o întrebare: e Dl. 
|] Cătănescu căzut în cap, ori. 


s 2 maneyră: a D-lui Iliescu? 
Oleg” Orice caz numele de 
eglonar supraviețuiește! 
STOMACURI 
DIFERITE 


„Alocaţia de hrană pentru 
nu î Inav în spital variază, 

n acord cu dieta impusă 
tii octor, ci cu iden- 

Carea bolnavului: un 
lei n e hrănit cu 242 de 
pei zi, dar un străin în 

itutul Naţional de 
sozantologie are alt 
lei, mănâncă de 816 


ȘI CUM VIN PE 
DRUM DE... 
AFACERI 


Călugării dela 
Mânăstirea Căldărușani 
(zidită de Matei Basarab în 
1638, unde a fiinţat secole 
în şir o academie de artă 
pentru călugări şi 
adăposteşte un muzeu cu 0 
valoroasă colectie de icoane 
vechi) se zbat acum ca să 
supraviețuiască. Statul_a 


CEARTA 
DIN ARMATĂ 


Si generalul (în rezervă) 
Nicolae Militaru a  in- 
tenționat să candideze la 
funcția de presedinte al 
României. & 

„Comandanții de unități 
din Oltenia şi Transilvania 
la care el a apelat printr'o 
altă serie de generali în 
rezervă să “'aranjeze”! 
strângerea semnăturilor de 
adeziune necesare înscrierii 
pe lista de candidaţi, au 
refuzat și în plus, au rapor- 
tat conducerii ministerului. 

DI. Ministru Spiroiu a 
adresat o scrisoare 
generalului (rez.) Militaru 
de atenţionare a încălcării 


disciplinei militare, când 
acesta a apărut la 
Televiziune îmbrăcat în 


uniforma de general, lucru 
ce contravine regulamen- 
tului militar. 


GOANA DUPĂ 


PRIM-MINIȘTRI 

După refuzul D-lui Mir- 
cea Ciumara, deputat 
PNTCD de Constanţa, Dl. 
Ion lliescu i-a oferit 
profesorului Mihai Botez 
postul de prim-ministru. 

Matematicianul Mihai 
Botez, trăind mare parte 
din ''epoca de aur” în USA, 
şi-a exprimat opiniile sale 
critice la adresa politicii 
economico-sociale de pe 
poziții strict intelectuale, 
fără a lua o atitudine dură 
la adresa regimului lui N. 
Ceaușescu. 

Imediat după revoluție, 
Silviu Brucan i-a oferit 
postul__de preşedinte al 
FSN, în condiţiile în care 
alegerile din Mai '90 îl vor 
desemna pe Ion Iliescu 
preşedinte, iar Petre 
Roman - prim-ministru. Pe 
de altă parte, grupul Do- 
rin Tudoran - Vladimir 
Tismăneanu au încercat 
să-l “lanseze” ca reprezen- 


vândut lacul, proprietatea 
mânăstirii, unui Turc care 
şi-a deschis un cazino cu 
“fetițe vesele”, îar 
călugării. mu mai au dreptul 
să pescuiască în lacul de 
lângă zidul mânăstirii, 

“Nici în vremea lui 
Ceauşescu nu s'a făcut ce 
sa făcut în vremea D-lui 
Iliescu”! declară un călugăr 
redactorului dela A.M. 


PRESS. 


tant_unic al emigrației și 


mai ales al disidenților 


NOI MARTORI 


LA PROCES 

Vorbim de alți 150 de 
martori ce vor depune, “fin 
absenţia”, la Procesul 
Comunismului pe care Dl. 
Iliescu, din motive bine 
temute, îl tot amână. 

E vorba de cele 160 de 
schelete omenești 
dezgropate în perimetrul 
fostului sediu al Securităţii 
dela  Căciulești. In 
buzunarul unei victime s'a 
găsit o monedă de 15 bani, 
emisă în 1966, deci se 
poate stabili când și de 
către cine au fost uciși. 


CENTRALA NUCLEARĂ 
PLUSURI ȘI MINUSURI 


Datorită principiului 
comunist, repede şi prost, 
Centrala Nucleară dela Cer- 
navodă, ce trebuia ter- 
minată cu ani în urmă, va 
intra în funcțiune doar cu o 
unitate din cele cinci, în 

Pentru construcție s'au 
trimis la studii în Canada 
45 de specialiști, dintre 
aceștia s'au întors 16, iar 
din cei 16 doar 10 lucrează 
la Cernavodă. 

Inginerii români, spun 
Canadienii, “în cea mai 
mare parte dovedesc o 
foarte bună pregătire 
teoretică. Minusurile încep 
cu filosofia muncii. După 
mulţi ani de comunism este 
dificil să ceri oamenilor să- 
şi asume responsabilități. 
Fără nici un dubiu, la Cer- 
navodă sunt lucrători care 
nu muncesc. 

In total sunt II țări care 
întrebuințează energia 
atomică, dintre care 
Bulgaria are 6 centrale; 
Cehii şi Slovacii au 8 şi-şi 
mai construiesc 6; Ungaria 
4; iar România are 5 în con- 
strucţie. 


LAMPĂ ROȘIE 
LA FRONTIERĂ 
Cetăţenilor din 24 de ţări, 


majoritatea din Asia şi 
Africa, precum şi celor care 


aparțin Organizaţiei pentru 


din străinătate, 

Interesul lui Ion Iliescu 
de a-l avea prim-ministru 
pe Mihai Botez este bazat 
pe vederile politice 
moderate ale acestuia, 
precum şi pe credibilitatea 
de care acesta se bucură în 
Vest; el ar putea diminua 
izolarea actuală a regimului 
dela Bucureşti. 


Eliberarea Pale: u li 
se_mai acordă viza de in- 
trare până nu prezintă o 
invitație __notarizată _din 
partea unui cetățean român 
sau a unei organizaţii 
recunoscute. Se află în ţară 
circa h de străini, 
majoritatea ilegali, iar ex- 
pulzarea lor ar costa circa 


$60 milioane. 


PRIN DECRET PREZIDENȚIAL, VINERI 16 OCTOMBRIE 1992, 
ORA 14.00, S'A DESCHIS SESIUNEA NOULUI PARLAMENT 


a Sai] 
DAE 


pa: 
Desen de ADRIAN ANDRONIC (“Evenimentul zilei”) 


Noul preț al unui bilet de avion București - New 
York - București va fi circa 480.000 delei. 


» DI. Corneliu Coposu respinge orice colaborare cu 
/FDSN la formarea guvernului, în urma alegerilor din 
| 26 Septembrie - 11 Octombrie 1992. 


Joi, 15 Octombrie a.c., cu ocazia ședinței anuale a 
Asociaţiei Scriitorilor din Moldova, care a avut loc la 
Iasi, Dl. Mircea Dinescu, Presedintele Uniunii Scriito - 
rilor din România, â anunțat că se va retrage definitiv 


dela conducerea acesteia. 
.. 


Din cauza secetei, România are nevoie de 4 
milioane de tone de cereale. Banca Mondială a aprobat 


un ajutor de 1,5 tone. 
.". 


Reluarea pământurilor este întârziată de unii 
primari care au anulat documentele de punere în 
posesie întocmite până în primăvara anului 1992. A 
intervenit guvernul care a dispus că anularea ac- 
telor nu se poate obține decât printr'o sentință 


judecătorească. 
.. 


Dl. Colonel Ion Eugen Sandu a fost numit în func- 
ţia de șef al Inspectoratului General al Poliţiei. 


O lege în pregătire va reintroduce monopolurile de 
tutunului, 
alcoolului, sării, armamentului și al altor mărfuri 
considerate de interes strategic. 

.. 


stat asupra fabricării 


n judeţul Cluj, dela începutul anului şi până la 1 


eptembrie s'au sinucis 88 de persoane. 


A apărut, pentru folosul turiştilor, ““Drumul spre 


PAGINA 21 


chibritelor, 


(raânăntiri. un mic ghid al celor 251 de aşezăminte 
monahiale din România. 
.. 

Pentru a deschide un cont în valută la Banca 
Română de Comerţ Exterior, trebue să faci o 
depunere iniţială în valoare de $500. 

.. 
S'au majorat taxele pentru creşele și grădinițele de 
copii. Plăt ti dela 122 până la 286 lei zi. 
o. 


Dela Comisia Naţională pentru Statistică: faţă de 
perioada corespunzătoare a anului trecut natalitatea 
a scăzut dela 12,3 la 11,9 născuţi vii la mia de 
locuitori, iar mortalitatea a crescut dela 11,2 la 12,5 
decedați la mia de locuitori. p 

Populaţia se reduce cu 0,6 la mia de locuitori. 2.a 

.. 


Eliberarea sau prelungirea unui pașaport costă 
4500 lei. Acordarea cetăţeniei române - 30.000 lei, 
nunţarea la cetăţenie - 5. lei, dreptul unui 


străin de a sta în ţară - 20.000 de lei. 
* 


. 
300 de liceeni basarabeni vor studia în ţară. Cei 
mai mulţi vor fi găzduiţi în judeţul Bacău. 
.. 


Datoria __Ro: iei „Ac 
tualmente se duc tratative pentru un nou împrumut 
de  $2,94 miliarde ce va fi dedicat refacerii e- 
conomice. 

.. 

Norvegia a acordat, după revoluţie, un ajutor 
umanitar de $2,25 milioane. Pentru anul 1992, 
ajutorul a fost suspendat. 


IS EPS .. = 
(Pretul kilowatului a sărit dela 12 lei la 18 lei. 


-. 

Intreţinerea refugiaților ce nu vor să se întoarcă și 
nu au unde să se ducă, e o problemă ce costă 50 
de milioane lei. 

.. 

A scăzut numărul comercianților particulari. 
Cauza? Falimentul. In Martie erau 15.059 comer- 
cianți, iar în Iulie numai 12.755. 


.. 

România a importat în 1992 cărbuni din Rusia, 
Turcia şi Ungaria în valoare de $205 milioane. 
Minerii sunt împotrivă. Ei doresc ca banii să fie 
întrebuințaţi pentru modernizarea minelor din țară. 


.. 

S'au împlinit 190 de ani dela înființarea școlii 

româneşti de arhitectură. 
.. 

România a exportat pe valută Germani şi Evrei, iar 
acum acceptă, tot pe valută, oferta Germaniei de a 
PAR, raniti iscat în România care actualmente > 
sunt refugiați în Germania. In total d 
pa total peste 100,000 de fi 

o. 

Un alt record obţinut la alegerile din 27 Sep- 
ea numărul voturilor anulate trece de 3 
milioane, o proporție de cca 13%. Această ci 
trebue comparată cu media permisă, de imi 
4% voturi anulate, din țările democratice. 

o. 


== 


PAGINA 22 


NOEMBRIE 1992 


CUVANTUL ROMANESC 


CELE 


TREI COLȚUR 


Rubrică 


tocmită de D.PĂSTOREL 


CHINA CONTINUĂ 


CALEA REFORMELOR ECONOMICE 


Al XIV-lea Congres al 
Partidului Comunist Chinez 
s'a desfășurat în atmosfera 
chemărilor pentru o 
revoluție economică, ce ar 
duce la creşterea economiei 
pe piaţă. 

Astfel în raportul său, 
secretarul general al par- 
tidului, dJiang Zemin, a 
spus: 


didaţi). De remarcat că a 
fost înlocuit aproape 
jumătate din vechiul 
comitet și înlăturați unii 
din conservatorii duri. 
Aproape 84% din noii 


membri au studii univer- 
sitare (față de 73%, acum 
cinci ani și 35% cu zece 
ani în urmă), 


“ca să accelerăm 


| 


creșterea economică trebue 
să ne emancipăm în con- 
tinuare gândirea, să grăbim 
reforma, să ne deschidem 
spre restul lumii şi să nu 
ne scufundăm în dezbateri 
abstracte, pentru a stabili 
ce este socialist și ce este 
capitalist. ” El a chemat 
spre o “economie de piață 
socialistă”, care de fapt 
vrea să însemne o piaţă 
economică liberă cu un 


_si ; 
SECRETARUL GENERAL 
JIANG ZEMIN 
mare sector public. 
Secretarul general a 
declarat că “'reforma este 
de asemenea o revoluţie, al 
cărei scop este liberalizarea 
forțelor de producţie. Este 
singura cale de modernizare 
a Chinei. Sărăcia nu este 
socialism.” El a spus că 
trebue întărită dictatura 


democrată a poporului și 
oprite activitățile forțelor 
ostile. 

Cei aproape 2.000 de 
delegați au ales noul 
Comitet Central (189 mem. 


oaze E i LE gi CAR 
Industrial 0. Chlnă: 
e 3 oi 


AN + 


pe cei 20 de membri ai 
Biroului Politic, din care 
şapte formează Comitetul 
Permanent al Biroului 
Politic, care de fapt con- 
duce politica Chinei. Au 
rămas în continuare în 
funcţii: conducătorul par- 
tidului, Jing Zemin, Primul 
Ministru Li Peng și 
Ministrul de Interne Qiao 
Shi. Ei fac parte din 
Comitetul Permanent, în 


. 

PRIMUL MINISTRU 
LI PENG 

care au fost înlocuiţi trei 

membri din linia con- 

servatoare. 

Deși nu și-a făcut 
apariția decât pentru scurtă 
vreme în ultima zi, din 
cauza vârstei înaintate (88 
de ani) şi a sănătăţii 
precare, se consideră că în 


spatele acestor trans- 
formări s'a aflat Deng 
Xiaoping, conducătorul 


suprem al Chinei, care a 
început din 1978, ceea ce 
unii au numit “a doua 
revoluţie”, cu deschiderea 


De atunci, produsul 
național a crescut cu o rată 
anuală de 8,7%, iar stan- 
dardul de viaţă al țăranilor, 
care reprezintă 70% din 
populație, este cel mai 
ridicat din China. Statul le- 
a dat pământ, pe care ei îl 
lucrează singuri, făcând cu 
acesta contracte rentabile. 
In industrie, s 


Lane Zei i Pen Lo Sti Li Runc PE zhu Ronci E Uu Husalne ÎI huuntao | 


stat a scăzut din 1980 în 
mod treptat, ajungând în 
1991 la numai 53%. 


Se presupune că și aici 
este vorba de o îndreptare, 
vrând nevrând, spre un 
capitalism mascat, cum 
este ironizată situația 
printr'o glumă care circulă 
printre intelectualii 
chinezi: “sub conducerea 
Partidului Comunist, 
avansăm dela socialism la 
capitalism.” Ideologia a 
rămas deocamdată în urmă 
și îmbracă mai mult o 
formă de artă decorativă, 
care caută să înfrumuseţeze 
cu ornamente, steaguri 
roşii și sloganuri, ceea ce 
vrea să realizeze partidul. 


In ceea ce priveste 
viitorul, dacă reformele 
chineze își vor arăta rodul, 
în următoarele decade 
China poate deveni “'al cin- 
cilea dragon”, după ceilalți 
patru, Singapore, Taiwan, 
Coreea de Sud și Hong: 
Kong, cărora se pare că 
liderii chinezi le-au studiat 
miracolul economic. Cu o 
populație de 1,2 miliarde și 
cu arsenal atomic China 
poate să facă să pălească 
Japonia. 


In caz de nereușită, 
datorată corupției şi unei 
lupte pentru putere după 
moartea lui Deng, scepticii 
nu exclud posibilitatea unui 
război civil. 


ACCEPTAREA ADEVĂRULUI 
DESPRE MASACRUL DELA KATYN 


Pentru prima dată, 
adevărul despre masacrul 
dela Katyn, a fost făcut 
cunoscut în mod oficial, de 
către guvernul rus, prin 
prezentarea unor 
documente secrete ale 
arhivei Comitetului Central 
al Partidului Comunist al 


URSS. 
Astfel, în procesul verbal 


Nr. 13 al ședinței din 5 
Martie 1940 a Biroului 
Politic condus de Stalin, se 
arată ordinul de executare 
fără proceduri juridice sau 


alte acte de acuzare a 
14.700 de ofiţeri, 
funcționari, jandarmi, 


poliţişti și moșieri polonezi, 
ținuți în lagărele de 
prizonieri. La aceasta se 
mai adaugă un număr de 
11.000 de foști ofiţeri, 
preoți și proprietari de 
fabrici polonezi, arestaţi în 
regiunile vestice ale 
Ucrainei și Bielorusiei. 

Ordinul trebuia să fie 
executat de NKVD [viitorul 
KGB), al cărui şef era 
Laurenti Beria. Acesta a 
prezentat un raport cu 
numărul și categoria 
tuturor ofiţerilor polonezi 
ținuți în lagărele de 
prizonieri. 

Printre documente s'a 
găsit unul care ordona 
execuția a 295 de generali 
și colonei și a 2080 de 
maiori și căpitani. 

După cum se știe, în 
urma tratatului germano- 
rus din 23 August 1939, 


sovieticii aveau să 
ocupe partea de Esta 
Poloniei până în 1941, când 
trupele germane au intrat 
pe teritoriul Uniunii 
Sovietice, 


holocaust. 

Istoricii independenţi și 
Polonezii din exil nu au ac- 
ceptat niciodată versiunea 
Kremlinului. 


Prima recunoaștere, 


In 1943, Germanii au 
anunțat descoperirea a zeci 
de mii de cadavre de ofiţeri 
polonezi în pădurea dela 


Katyn, lângă Smolensk, 
sugerând omorârea lor de 
către Sovietici. 

Kremlinul a susținut zeci 
de ani că aserțiunea ger- 
mană este o minciună și că 
masacrul dela Katyn a fost 
făcut de trupele naziste, 
versiune care a putut, 
oarecum, să fie făcută 
credibilă de propaganda 
comunistă, având în vedere 
acuzarea Germanilor şi de 


oarecum oficială, a fost 
făcută în Aprilie 1990, când 
Mihail Gorbaciov şi-a ex- 
primat regretul față de 
tragedia dela Katyn, pe care 
a considerat-o una din 
crimele cele mai grave al 
stalinismului. 

Totuşi, Gorbaciov, deşi a 
deţinut apoi documentele 
respective în arhiva per- 
sonală, nu le-a făcut 
publice, fapt care îi permite 
lui Elţin să discrediteze 
partidul comunist şi pe 
fostul conducător al 
acestuia, Mihail Gorbaciov, 


BOSNIA „PRACTIC 
OCUPATĂ ȘI ÎMPĂRȚITĂ 


: = Suprafeţe ocupate de Sârbi 


: 15 Suprafeţe controlate de 
guvernul Bosniei 


i [] Suprafeţe ocupate de Croaţi 


Cu excepția capitalei 
Sarajevo și a câtorva orașe, 
Bosnia - Herțegovina este 
ocupată la Est, Nord și 
Nord-Vest de trupele 
paramilitare sârbe, iar la 
Vest și Sud de trupele 
croate, considerate până 
acum aliate. 

Noua orientare croată a 
început să se întrevadă. în 
momentul când trupele 
croate s'au retras în mod 
neașteptat de pe poziţii, 
lasând pe Sârbi să ocupe 
importantul oraş strategic 
Bosanski Brod, în dauna 
aliaţilor musulmani. Totul 
a devenit clar, când după 
întâlnirea dela Geneva cu 
Preşedintele Iugoslaviei, 
Dobrica Cosici, Preşedintele 
Croaţiei, Franjo Tudjman a 


Bosnia va trebui să accepte 
anexarea unor părți din 
teritoriul ei de către Serbia 
și Croaţia, iar ce va rămâne 
să formeze un stat 
musulman mai mic. 

Incordarea dintre Croaţi 
şi Musulmani a culminat 
prin luptele dintre cele 
două părți în localitatea 
Vitex, unde este un im- 
portant depozit ONU, pe 
ruta Split-Sarajevo, ceea ce 
a dus la întreruperea 
ajutoarelor trimise pe 
această cale, prin convoaie 
de camioane. 

Se consideră că zeci de 
mii de oameni, din Sarajevo 
şi din alte localități ale 
Bosniei, sunt amenințați să 
moară în cursul iernii din 


cauza lipsei de alimente, 
locuință şi căldură. Bom- 
bardarea capitalei a con: 
tinuat, iar aerodromul con: 
trolat de trupele ONU este 
deseori închis, 
împiedicându-se astfel 
distribuirea ajutoarelor ali- 
mentare și medicale. Până 
acum şi-au pierdut viața în 
Bosnia-Herţegovina cel 
puțin 16.000 de oameni, iar 
sute de mii au fost nevoiţi 
să se refugieze. 
Aprovizionarea cu apă și 
electricitate a fost 
întreruptă de către trupele 
sârbe, care înconjoară 
Sarajevo. 

In Bosnia sunt în prezent 
1.600 de soldați ONU, iar 
restul, încă 5.000 vor sosi 
abia la sfârşitul lui Noem- 
brie. Forţele de pace au fost 
deseori atacate de focurile 
combatanţilor. 

Până acum, nici una din 
rezoluțiile Consiliului de 
Securitate nu a fost deplin 
respectată, deoarece o parte 
din trupele paramilitare 
sârbe sunt compuse din 
mercenari sau bande înar- 
mate, care se ocupă cu 
jaful şi nu ascultă decât de 
comandanții locali. 

De notat că sunt fricțiuni 
între Președintele federal 
Cosici şi cel al Serbiei, con- 
servatorul Slobodan 
Milosevici, iar în regiunea 
Kosovo (cu o pogiatia de 


90% Albanezi) s'au sem- 
nalat ciocniri între 
manifestanți şi poliţia 
sârbă. 


Convorbirile dintre părți 
care s'au ținut la Geneva au 
fost mediate de reprezen- 
tanții ONU şi ai 
Comunităţii Europene, dar 
au fost până în prezent in- 
fructuoase, în ceea ce 
priveşte conflictul din 
Bosnia-Herţegovina. 


| 
| 
| 


| 


VANTUL ROMANESC 


o NOEMBRIE 1992 


500 DE ANI DELA DESCOPERIREA LUMII NOI 


———— Lucian G. COSTI—— 


în istoria 
“ deschizătoare 


ntru_popoarele. lumii. 
niversările 
Agra fastuoase 
e emorări, cum au fost 
cele dela Sevilla sau din 
Santo Domingo, dar şi pen- 
tru 0 trecere in revistă a 
efectelor pe multiple 
anuri ale consecinţelor 
ei traversări a Atlan- 
ticului de acum cinci secole. 
Manifestările ocazionate de 
rima debarcare a 
Europenilor în Lumea Nouă 
au fost însoţite de un val 
masiv de proteste, începând 
cu binecunoscutele _rec- 
tificari aduse datei de 12 
Qctombrie, care nu este ac- 
tualizată conform calen- 
darului gregorian, sau cu 
fățişa constatare a priorită- 
ii luiCristofor Columb ca 
descoperitor al Americii, 
până la respingerea 
categorică a aportului 
civilizaţiei europene. în 
făurirea unei lumi nai 
bune pentru popoarele 
bigiaşe. Des şe. Descendenții me- 
ridienilor din SUA, ca- 
re trăiesc în majoritate în 


Columb, un veritabil 
genocid căruia i-au căzut 
victimă numeroasele triburi 
de indigeni ce populau 
vastul teritoriu al Americii 
de Nord. Aceeași atitudine 
a fost exprimată și în in- 
sulele arhipelagului 
Caraibelor, în Mexic, sau în 
țările din America Centrală 
sau de Sud. 

Această luare de poziție a 
descendenților populațiilor 
autohtone a fost posibilă ca 
urmare a unui lent, dar 
ferm, proces de emancipare 
națională și de reevaluare a 
propriilor tradiţii, 
dispreţuite de Europeni şi 
catalogate ca primitive si 
păgâne. In fața dezastrelor 
ecologice și a crizei 
profunde, în primul rând de 
natură morală, pe care o 
traversează societatea 
americană, vocile in- 
digenilor reafirmă respectul 
față de natură şi de valorile 
lor specifice, păstrate în 
tradiţiile și practicile 
religioase. Indienii Navajo 
sau Pueblo, de exemplu, se 
opun răspicat adoptării 
modului de viață adus de 
Europeni în Lumea Nouă, 
considerând că propria lor 
organizare constituie o 
civilizatie distinctă. care le- 
a permis să supravieţuiască 


încă vie în acel fine de secol 
XV._ Ca un dar al Cerului, 
le-a fosthărăzit Spaniolilor 
să descopere Lumea Nouă, o 
veritabilă încununare a 
neabătutei lupte pentru vic- 
toria creştinismului dusă 
de secole la ei acasă. La 
primul contact cu pământul 
continentului american, în 


Nord-Estul Floridei, în locul. 


unde s'a înființat mai târ- 
ziu orașul Saint Augustine, 
Spaniolii abia debarcați de 
pe corabie au îngenuncheat 
și au celebrat Sfânta 


Liturghie; li s'a alăturat un * 


grup de băștinași, locui- 
tori din împrejurimi. Din 
nefericire, această primă 
întâlnire cu valoare de sim- 
bol, a rămas un caz izolat. 
Similar_s'au petrecut 
lucrurile şi cu coloniștii 
britanici, sosiți cu un secol 
mai târziu pe meleagurile 
nord-americane. Cei care au 
construit Lumea Nouă au 
venit mânaţi nu numai de 
aventură și de persecuții, 
dar și de un autentic fior 
religios, cu convingerea că 
numai stricta respectare a 
moralei şi dogmelor 
creştine. îi va călăuzi în 
toate încercările dure ce le 
aveau de înfruntat. 

Pe măsură ce statele din 
Lumea Nouă se dezvoltau, a 


Europei, Imperiul Otoman 
îşi impuneadominaţia 
asupra Europei de Sud-Est. 
Turcii aveau să-si mențină 
presiunea încă două secole, 
până la asediul Vienei, dar 
îsi vor pierde statutul de 
mare putere abia în secolul 
trecut. Alte două imperii 
agresive îşi făceau apariția 
pe scena Europei con- 
tinentale, în centru și 
. . 2 
Răsărit; Austria şi Rusia. 
Incleștarea dintre acestea 
va provoca enorme daune 
neamurilor aflate în calea 
ciocnirii, și regresul 
înregistrat de victime în 
dezvoltatrea vieţii naționale 
îşi are originea în acea 
perioadă. Dispunând de un 
rezervor uman aproape 
inepuizabil, graţie unei rate 
de înmulţire ieșită din 
comun, Rusia devine un 
suprastat, cucerind toată 
Asia de Nord, pînă la 
Pacific, și extinzându-și 
stăpânirea, prin repetate 
războaie de agresiune spre 
inima Europei şi spre 
Balcani. Austria părăseşte 
scena istoriei în 1918, 
declinul ei fiind tot mai ac- 
centuat încă din a doua 
parte a sec. XIX. Factorul 
demografic își spunea 
cuvântul, mica Austrie nu 
putea face față mult timp 


rezervaţii, nu se sfiesc -să-— invaziei şi-să- fie feriţi de —apărut.ca_o_ necesitate im- presiunii externe şi rolului. 


vadă în invazia albilor, ce a 
urmat descoperirii lui 
Cc „_un_ veritabil 


genocid căruia i-au căzut 
victimă numeroasele triburi 


de indigeni ce populau 
vastul teritoriu al Americii 
de Nord. Aceeași atitudine 
a fost exprimată și în in- 
sulele arhipelagului 
Caraibelor, în Mexic, sau în 
țările din America Centrală 
sau de Sud. 

Această luare de poziție a 


descendenților populațiilor + 
autohtone a fost posibilă ca )lignorat. 
dar , 


urmare” a unui lent, 
ferm, proces de emancipare 
naţională și de reevaluare a 
propriilor __ tradiţii, 
disprețuite de Europeni și 
catalogate ca primitive și 
păgâne, In faţa dezastrelor 
ecologice și _a__crizei 
profunde, în primul rând de 


natură morală care 0 
traversează societatea 
americană, vocile in- 


digenilor reafirmă respectul 
&R de natură şi de valorile 
or specifice, păstrate în 


„Hadiţiile și practicile 


|| 


"eliloase, Indienii Navajo 
| sau 


| Pueblo, de exemplu, se 
jopun răspicat adoptării 


| modului de viață adus de 


"Europeni în Lumea Nouă, 
ensiderând că propria lor 
Tganizare constituie o 
civilizaţie distinctă, care le- 
4 permis să supravieţuiască 
invaziei și să fie feriți de 
rezervaţii, nu se sfiesc să 
. in invazia albilor, ce a 
rmat descoperirii lui 


Z 
“4 


?) 


ii, 


şocurile generate de 
evoluţia societăţii im- 
plantate de albi. 
Intr'adevăr, indicatorii 
demografici arată o creştere 
a vitalităţii grupurilor in- 
digene. Mexicul are o rată 
înaltăa natalității, la fel şi 
țările Americii Centrale. 
Reconsiderarea “*momen- 
tului Columb” din istoria 
Lumii Noi devine astiel o 
necesitate, punctul de 
vedere al popoarelor 
autohtone nemaiputând fi 
“Regăsindu=şi 
rădăcinile, urmaşii az- 
tecilor,  mayaşilor, 
amerindienilor din Nordul 
continentului resping ideea 
superiorității civilizaţiei in- 
vadatorilor din Europa şi 
văd în incursiunile și răz- 
boaiele de cucerire purtate 
de Spanioli, Portughezi sau 
Anglo-Saxoni un lung şir de 
nenorociri abătute peste 
oamenii locului. Sunt puse 
sub semnul întrebării chiar 
și intensele campanii 
ac răspândire a cres- 
tinismului, metodele 
misionarilor fiind de multe 
ori violente şi crude, în con- 
tradicţie cu învățăturile: 
"creștine. : 
Si totuşi, civilizaţia 
europeană a debutat pe con- 
tinentul american sub sem- 
nul creştinismului: _Fer- 
voarea religioasă care a per- 
mis Spaniolilor să înfrângă 
pe ocupanţii mauri şi să 
elibereze întreaga Spanie în 
celebra Reconquista era 


sau: 


plicarea lor tot mai 
pronunțată în afacerile 
Lumii Vechi. Acest rol 
istoric a _revenit_cu 
pregnanţă Statelor Unite, 
în timp ce forța sa militară 
și economică devenea tot 
mai însemnată. 
avea acum misiunea deain- 
terveni în apărarea valorilor 
civilizației europene, în 
care pe primul plan se 
situau cele creştine. 
Destinul a oferit acestui 
stat prosper ocazia de a-si 
exercita această nobilă 
misiune cu ocazia celui 


de-al doilea conflict mon- 


ticreștine, nazismul și 
comunismul amenințau 
mortal tot ce construise 
uropa creştină. In- 
vingătoare absolută, 
America nu ezită să extirpe 
nazismul, dar comite grava 
eroare dea susține Rusia 
comunistă și de a abandona 
jumătatea Europei, încă 
necomunizată,  molohului 
roşu. Mai devreme sau mai 
târziu, totul se cântărește 
în balanța divină, și culpa 
de neiertat a celor ce 
dețineau frânele puterii la 
Washington de a se alia cu 
Anticristul și de a-i 
sacrifica vechi națiuni 
creștine, va marca viitoarea 
evoluție a acestei ţări, 


re 4 


America + 


de jandarm în propriul im- 
periu. Odată înfrântă Ger- 
mania, doar două puteri 
rămâneau în cursa pentru 
supremație, Rusia, ce con- 
stituia un permanent peri- 
col pentru Europa încă 
necucerită, și America, 
ultima speranță a Lumii 
Vechi. Căderea 
comunismului în Rusia 
pare să marcheze reculul 
rasei slave, şi victoria celei 
anglo-saxone, dare prudent 
să nu sărbătorim evenimen- 
tul, atâta timp cât Rusia îşi 
modifică strategia, dar nu 
renunță la paranoia ex- 
pansiunii. Visul panslav 
este iarăși la modă, probă 
fiind declaraţiile Sârbului 
Panici, care vede în Rusia 
“steaua Slavilor'”, 
îndemnând la o alianță pan- 
slavă, sau cel puţin la o 
uniune economică. Totul se 
petrece ca și când România 
nu ar exista între Rusia și 
mini-lugoslavia lui Panici. 
Afirmațiile acestuia, 
publicate de  Moskovskie 
Novosti, pun într'o lumină 
cât se poate de limpede 


adevăratele mobiluri ale 
conflictului sângeros din 
Bosnia, ca şi interesele 
ruseşti în Balcani (şi în 
România)... 

La 500 de ani dela 
descoperirea Lumii Noi, 


căreia nu i s'a refuzat nici / semn de speranţă pentru o 


puterea, nici bogăţia. 

La 1492 când puterea 
Spaniei era în plină ascen- 
siune, la celălalt capăt al 


Europă făuritoare de 
civilizație creștină, umbra 
amenințătoare a imperiilor 


| 


[i 


4 
e. 


PAGINA 23 


La o lună după încoronarea bulibașei Ion Cioabă, ca 
!'rege al țiganilor” comunistul Ion (tot Ion) Iliescu a 
| fost ales Presedinte al României. Nu știm dacă va lua 

și sceptrul înaintașului său, dar îndeplineşte toate 
condiţiile de a avea sfârșitul lui. Cu aceste “două 
evenimente biata Românie a ajuns la forma de 
guvernământ a Tiganiadei, devenind “republică - 
demi- aristo (nomenclarturisto) - monarhică”. Cine ar 
fi crezut acum aproape două sute de ani că butada lui 
Budai-Deleanu va sfârşi într'o proorocire. 

] Marele eveniment al încoronării a fost săvărşit de 
prea cucernicii preoți Micle Veniamin și loan 
Predescu, la Mânăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea şi 

“nu cunoaștem reacţia (dacă a fost o reacţie) a 

Patriarhiei, la săvârșirea slujbei religioase de 

lîncoronare. Singura încoronare de monarhi pe 

C teritoriul României Mari a fost a Regelui Ferdinand și 

Reginei Maria, iar alta nu se poate decât a Regelui 
României. 

““Tetraimu vropralo regelot” (Trăiască regele 
nostru) au strigat Tiganii adunaţi cu miile la 
| Mânăstire, iar bulibaşa cu coroana de 1.750 grame de 
!llaurde 18 karate, cu safire, smaragde şi diamante, pe 
(i lcap, a cuvântat: “Jur că voi respecta Constituţia 
României. Asta nu înseamnă că dacă eu vă voi fi rege, 

vom face o altă republică! Din contră, venim să 


( „7 îmbunătăţim Constituția României! Aşa este! Așa să 
[> = = 


Id 


ne ajute Dumnezeu”! 

Ce poate înțelege Iliescu din jurământul lui Cioabă 
este treaba lui. Pentru Români apare însă clar că 
“țiganizarea” (despre care am mai scris) se întinde ca 
suprafață și fenomenul a devenit periculos prin im- 
plicaţiile lui. 

Să-l lăsăm pe “regele Cioabă” cu cioabele lui şi să 
urmărim înfiltrațiile mai profunde și atacurile anti- 
româneşti legate de acţiunile Tiganilor. 

Nu a fost suficientă rușinea 'mâncătorilor de 
lebede”, hoţiile de buzunar, crimele şi violențele de 
tot felul din ţară și din străinătate făcute de Tiganii 
din România, bișnița țigănească de peste tot, 
angajarea lor ca milițieni sau gardieni de închisoare, 
care au fost feroci cu deținuții politici. Forumul mon- 
dial al Tiganilor dispunând de imense fonduriacu- 
mulate pe căi ilegale, își caută sprijin internațional. 
Cei care au mirosit ''ciubucul” și au sărit imediat la 
““gheșeft”? sunt - cum era de așteptat - Evreii de 
stânga sau foştii comuniști din România şi din alte 

"țări, publicând în presa din străinătate articole 
veninoase împotriva României și a poporului român. 

Un astfel de articol este al Evreului Andrei 

Codrescu, publica zi ew York Times din 23 
Septembrie 1992, intitulat “Tragedia Tiganilor, am- 
nezia germană” unde atacă hotărârea comună ger- 
mano-română, de expulzare a Tiganilor din România 
intraţi ilegal în Germania. Respectiva hotărâre nu a 
fost luată împotriva Tiganilor, ci împotriva tuturor 
celor care au venit în Germania cerând azil politic, 
fără să îndeplinească însă condiţiile de acordare 
ale acestuia. Cu înversunată ură de fanatism 
stalinisto-troțkist, autorul instigă împotriva 
inexistentului ““neo-nazism” din România, cunoscută 
fiind optica Americanilor la acest gen de incriminare. 
„Se pare că în urma serviciului adus țigănimii, regele 
Cioabă l-a înnobilat pe autor cu rangul de Mare 
Calpuzan al ordinului Manglitorilor, schimbându-i şi 
numele în Haldeian Ciordescu. 


Un altul certat cu adevărul și bunul simţ, 
„Stephefi Kinzer; publică-tot în New-York Times (are 
ce are idi i “statistică”! 


primeşte milioane de dolari nerambursabili pentru 
imigranţi, şi când Tiganii vor da iama prin chibuţuri 
să le facă praf şi pulbere, să fie miloși, să le dea 
ajutoare în continuare şi să-i ajute să se prăsească. 
Cât despre Drepturile Omului, România lui Cuza şi 
Kogălniceanu, este prima ţară care a dezrobit pe 
țărani, la vremea când în ţările campionilor de astăzi 
ai acestor drepturi, sclavia era în floare şi negoțul de 


sclavi foarte avantajos. 


Ultizaul recensământ al României dinli Iulie 1992 
dă numărul exact de 409.723 de Tigani, reprezentări 7) 299 
) fr 


1 


1,8% din totalul lației față d. .39%8 la 5 
Februarie 1977, o creştere de 80,18% în 15 ani, sau o 
medie de 5,35% anual faţă de 7,12% sau o medie 


anuală de 0,47% de creștere a populaţiei autohtone 
române. 


Altundeva este însă bmba. Pastorul [Okes face greva 
foamei pentru privilegiile Ungurilor, pe care K6E ni 
nu le-au avut niciodată şi nu le au în nia. Cu 
cifre ca acelea de 4 milioane de Unguri şi 3 milioane 
de Tigani, România apare ca un stat multinațional și 
are nevoie de ajustări. Nu trebue să fii nioi în Par- 
tidul România Mare, nici adeptul lui C.V. or ca să 
nu vezi că se urzeşte un complot împotriva României, 
cu tendinţe precise de “'iugoslavizare”. 

Am citit în cartea sufletului tău Ioane, că Tara este 


o pâine binecuvântată, care nu se termină niciodată, 
pe care o jinduiesc vrăjmasii tăi şi vor s!o fure pe ori- 


seca: Zahu PANĂ 


Lă 


PAGINA 24 


NOEMBRIE 1992 


“NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI 


— lon BOIERU— 


A fost o noapte 
sângeroasă, săvârşită din 
ordinul Regelui Carol al II- 
lea, care se vroia singurul 


planul de lichidare a lui 
Corneliu Codreanu, ca să 
asigure domnia regelui, 
care era o unealtă a unor 


stăpân al ţării și al  urziri oculte de pe alte 
viitorului ei. In acea meleaguri. Inainte de 
noapte, Corneliu Codreanu executarea lui Corneliu 
a fost ucis împreună cu alți Codreanu, a simulat o 


13 legionari, fără o sentință 
legală judecătorească. 
Uciderea aceasta a fost o 
crimă împotriva neamului 
românesc. O crimă pe care 
numai besmeticii, fără 
suflet și cuget românesc, o 
proslăvesc şi astăzi. Atunci, 
în noaptea aceea, dela 
sfârşitul lui Noembrie 1938, 
a fost împuscat Căpitanul 
tinerelor, generaţii de 
Români, prin care se putea 
reface ţara, prin care 
se putea întemeia o nouă 
aşezare și rânduială 
românească. Aşezare care 
nu era pe voia Regelui Carol 
al Il-lea și pe care nu o 
putea înlătura, altfel, decât 
printr'un act de asasinat 
statal. 

După alegerile din 


orientare naționalistă, pe 
linia cuzismului românesc 
și a format un guvern de 
dreapta, în frunte cu Goga- 
Cuza. 

In calitatea lui de 
ministru de Interne, în 
prima fază a anului 1938, 
pentru a-şi acoperi crima pe 
care o pregătea, prin 
asasinarea lui Corneliu 
Codreanu, Armand 
Călinescu a luat o poziție de 
antisemit și a desființat 
prin lege întreaga presă din 
Sărindar, care aparţinea 
Evreilor: Dimineaţa, 
Adevărul şi Lupta; el per- 
sonal, a semnat decretul de 
desființare a acestei prese. 
Apoi a luat măsuri 
împotriva Evreilor intraţi 
ilegal în ţară şi de verificare 


Decembrie 1937, poporul a statutului lor. Aceste 
îşi exprimase voința măsuri au fost apărate în 
națională şi Mișcarea interviuri răsunătoare, date 


Legionară obținuse o mare 
biruință politică și 
ideologică. Parlamentul, 
dacă sar fi constituit pe 
baza acestor alegeri, urma 
să aibă o suită de deputați 
și senatori legionari, care 
străluceau prin pregătirea 
lor, prin educaţia lor și prin 
ținuta lor morală. Regele 
însă a dizolvat parlamentul 


de Regele Carol al II-lea în 
ziarele britanice, cu ocazia 
vizitei lui în Aprilie 1938. 
Patriarhul Miron Cristea, 
ca prim-ministru, a 
patronat toate acțiunile 
imorale și ilegale ale lui Ar- 
mand Călinescu și ale 
regelui. 

In fond, în cursul anului 
1938 s'a format o coaliție 


şi a alcătuit un guvern de guvernamentală, con- 
mântuială, pentru a  spirativă, a tuturor 
organiza noile alegeri. In politicienilor corupți, 
fața violențelor organelor imorali, 


putrezi și 
[ împotriva naționalismului 
pe care-l reprezenta 
Mișcarea Legionară și 


administrative ale noului 
guvern, Mișcarea Legionară 
s'a retras din alegeri, pen- 


tru a evita ciocnirile elec- |Căpitanul ei, Corneliu 
torale. Intre timp, Regele  |Codreanu. 

Carol al II-lea a instaurat Un jurist de talia 
dictatura regală, cu  proj i a 
ajutorul trădărilor / fost în stare să scrie o nouă 
oamenilor politici di mstituție care să satisfacă 


diverse partide și cu aceea 

patriarhului țării. 

Fr traci Călinescu, o 
iară primitivă a politicii 
naţionale, a devenit 
stăpânul efectiv al junglei 
lui Carol a] II-lea. Si a fost 
crud, fără suflet, fără 
conștiință morală și cu 
temperament de criminal mai înalt. 

neindurător. El a alcătuit Politica românească era 


——— SC AP A AL AC a a a 


erințele, interesele şi mof- 
turile personale ale Regelui 
Carol al II-lea. Acest fapt, 
asociat cu slugărnicia 
Patriarhului Cristea şi a 
profesorului N. lorga, mar- 
chează decadența conducerii 
politice românești din 
vremea aceea, la nivelul cel 


Fi A 
Pgt, 


[22] NOU 


ORAȘUL 


AȘ ȚI Îi 


NUMELE DE FAMILIE....... 


utredă, în epoca de atunci 
1936-1938) şi pentru a 
supraviețui această formă 
miasmatică de politică și 
corupție, regele și asociaţii 
lui - în primul rând Ar- 
mand Călinescu - au hotă- 
rât să-l omoare pe Corne- 
liu Codreanu, ca să loveas- 
că în Miscarea Legionară. 
SI așa s'a ajuns la Noaptea 
Sfântului Andrei din 1938. 


Călăii şi-au făcut datoria 
și au ucis pe acela care 
reprezenta speranța salvării 
naționale: Corneliu 
Codreanu. 

Uciderea lui Corneliu 
Codreanu a avut consecinţe 
grave atât în interiorul 
societății românești, cât și 
pe linia relaţiilor in- 
ternaţionale. Carol al II-lea 
a fost silit să abdice, pen- 
trucă politica lui personală, 
dictatorială și imorală, a 
falimentat și granițele țării 
au fost drastic modificate 
din această cauză. 
Stabilitatea internă a fost 
afectată și rezistenţa 
națională împotriva 
pericolelor externe, în 
special bolșevismul sovietic, 
a fost diminuată simţitor. 
In final, ţara a căzut pradă 
dominaţiei sovietice şi 
comuniste, deoarece clasa 
conducătoare a politicii 
românești, s'a menținut în 
bună măsură pe poziţiile și 
structurile vechilor men: 
talităţi, moștenite dela 
domnia criminală a lui 
Carol al II-lea și a prin- 
cipiilor de guvernare și 
orientare promovate de 
diabolismul lui Armand 
Călinescu, care era străin 
de idealurile naționale. 

Aproape o jumătate de 
secol poporul român a fost 
supus unui genocid 
inimaginabil în istorie. 
Rezistenţa ideologică și 
spirituală în fața acestui 
genocid, a fost clădită pe 
principiile fundamentale 
ale Mișcării Legionare, care 
a continuat să existe, căci 
dacă a fost ucis Corneliu 
Codreanu, ideile, 
învățăturile şi valorile etice 
ale sale nu au putut fi 
ucise. Cei ce au fost 
întemnițați în epoca dic- 
taturii comuniste cunosc 
dimensiunea superbă pe 
care s'au ridicat legionarii 


_—_____ 


CUPON DE ABONAMENT 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


[Piz] REÎNNOIRE 


„+ STATUL/PROVINCIA..... eee 
COD POȘTAL, iii strane it eat APA acea 


PREŢUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL 
$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


în apărarea românităţii in- 
tegrale, cultură, civilizație 
şi spiritualitate. Nu poate 
exista un singur glas de 
ocară pentru atitudinea 
Mişcării Legionare, din 
temnițele comuniste, ca 
dovadă clară a trăirii celor 
mai autentice învățături 
moștenite dela Corneliu 
Codreanu. 

Au fost impresionanţi 
tinerii, care nu l-au 
cunoscut niciodată şi au 
stat gata să moară pentru 
idealurile românești, for- 
mulate de Corneliu 
Codreanu. Tinerii, care se 
rugau pentru iertarea celor 
care au făcut păcate și au 
greşit în viața lor de 

legionari. Au fost patetici 

bătrânii, chiar din acei care 
au prigonit pe legionari, 
prin curajul de a recunoaște 
propria lor greșeală, pentru 
care legionarii i-au iertat. 

Toate acestea au fost ac- 

cente de mare tragedie 

românească, a căror taine 
nu au putut fi încă citite. 

Dar se ştie că Mişcarea 

Legionară a fost prigonită 

de către toţi imoralii, 

besmeticii intelectuali, de 
corupţii şi perverșşii 
demagogi ai unor formule 
politice care se găseau per- 
mânent în contradicție cu 
realităţile naţionale. 
Azi, după mai mult de o 
jumătate de veac, dela 
moartea lui Corneliu 

Codreanu, se poate citi în 

devenirea istorică faptul că 

el a avut o viziune clară a 

realităţilor şi a prevenit pe 

cei ce conduceau țara 
asupra pericolelor care 
amenință viitorul 

României. De aceea, a 

supravieţuit ideologia lui, 

care este naționalistă, 

jereştină și promovează 
||| numai valorile specifice ale 
I| tradiţiei naţionale, acelea 


care sunt o creație a 
geniului românesc și 
înlesnesc un destin istorie 
pe potriva firii şi cugetului 
„românesc. 

Recunoașterea acestora 
este un adevărat omagiu 
adus acelui care prin jertfa 
lui pentru ţară, a rămas pe 
răbojul pomenirilor celor 
mai de seamă din istoria 
românească: Corneliu 
Codreanu. 


DE 


UN ÎNFRÂNT: 
RADU CÂMPEANU 


In sfârşit, alegerile din România au trecut. 

Cel mai urât dintre pământeni, tovarășul Ion 
Iliescu, și-a asigurat pentru următorii patru ani, dor- 
mitul în Palatul Cotroceni. Speranțele democratizării 
României s'au dus pe apa Sâmbetei. Ce a fost, ce n'a 
fost, nu ştim. Dar ceea ce constatăm este că Opoziția 
s'a dovedit incapabilă de a deştepta, în campania elec- 
torală, poporul român. Asta, ca să nu mai vorbim de 
luptele fratricide care s'au dat între cele 151 de par- 
tide politice ce au apărut în România după Revoluţia 
din Decembrie 1989, revoluţie ce a presărat țara cu 
mii şi mii de morminte. 

Stăm înmărmuriţi în faţa acestei tragedii de necon- 
ceput, în care poporul român și-a curmat inconștient 
viitorul, comițând în masă, un adevărat harakiri 
politic. Este, credem, pentru prima oară în istoria 
omenirii, când o țară se sinucide, la propriu și la 
figurat, uitându-și misiunea și rolul ei în Europa și în 
lume. Se vede că, educația prin spălarea 
creierului, săvârșită de Ceaușescu, este încă la or- 
dinea zilei. Impușcatul nu vrea să moară. 

Că Românul este cam uituc din fire, nu-i nici un 
secret pentru nimeni. Dar ca să uiţi atât de repede și 
pare-se definitiv, morţii revoluţiei, mineriadele, 
foamea și frigul, lipsurile de tot felul, e prea de tot. Si 


cauza cui sunt atât de năpăstuiți astăzi? Din cauza 
cui inflația din România s'a ridicat pe o scară atât de 
uriaşă că nu-i mai vezi capătul? Din cauza cui, leul nu 
mai plătește nici o ceapă degerată, ajungând ca pen- 
tru un dolar US să primeşti, nici mai mult, nici mai 
puţin decât patru sute treizeci și cinci de lei 
românești la schimb normal? Din cauza cui Statele 
Unite ale Americii au refuzat României, Clauza la 
care jinduieşte de atâta vreme? Cine-i vinovatul? Cine 
altul decât. incapabila și proasta conducere a 
României, în frunte. cu Ion Iliescu, 

Tara, ajunsă la cheremul unor incapabili, pentru 
care nimic nu contează în afară de menţinerea, cu 
orice preţ a puterii. A unei puteri-pentru care in- 
teresele primordiale ale țării au fost și sunt neglijate. 


Duminica Orbului, a anului 1990, măturată şi arun- 
cată la coșul de gunoi al istoriei. 

Că Românii n'au înțeles acest deziderat politie pen- 
tru supraviețuirea şi integrarea țării în Comunitatea 
Europeană, e desigur dureros, Dar, vorba aia: la aşa 
popor, așa preşedinte și guvern. Imbătați de cântecul 
de sirenă şi zâmbetul mefistofelic al lui Ion Iliescu, 
inconştienți de faptul că vasul se scufundă, în 
alegerile ce au avut loc pe ziua de 27 Septembrie: și 
apoi la 11 Octombrie, Românii - nu toţi, desigur, 
căci Convenţia Democratică a obținut 20.01 procente 
în alegerile pentru Senat, plasându-se în locul al 
doilea după Frontul Democratic al Salvării Naţionale 
- l-au vrut și l-au ales pe Sfinxul dela Cotroceni, drept 
preşedinte pentru o perioadă de patru ani, este și 
rămâne, cu adevărat un mare mister de neconceput. 

Cel care a ieșit complet anihilat, cel ce a pierdut cu 
adevărat alegerile din toamna aceasta, este şi rămâne, 
indubitabil, liderul Partidului Naţional Liberal, Radu 
Câmpeanu. Cel care a reuşit dela 5 Ianuarie 1990, 
data revenirii lui în țară şi până azi, să distrugă şi să 
fărâmiţeze partidul marilor Brătieni. 

Scriindu-i EPITAFUL într'un articol intitulat LA 
MOARTEA POLITICA A UNUI LIBERAL: 
MARĂXIST”, DI. Aurel S- Marinescu îl califică: un om 
lipsit de caracter, afacerist „de ultimă speţă, care, 
pentru propriul său orgoliu de parvenit a scos par- 
tidul pe care-l conduce în urma unui furtișag politic, 
din Convenţia Democratică, pe motive puerile, lipsite 
de orice adevărat substrat. Eos 

“Radu Câmpeanu - scrie D]. Marinescu - urmărind 
numai interesul personal şi nicidecum interesul 
țării, sa dovedit nici strateg, nici politician, ci un 
oportunist, fripturist, care este capabil să facă orice 
compromis pentru a-și atinge scopurile sale, pentru 
avantaje personale.” : 

Cetăţean francez, care a trăit la Paris, Radu Câm: 
peanu a fost complet ignorat şi neglijat de către Exil. 
Intors în țară, scrie Dl. Marinescu, 'î... datorită com- 
portării sale, stilului dur, tiradelor fără țel şi aerului 
său de superioritate, s'au creat 6 partide liberale și 
un recent consiliu pentru refacerea PNL fără Câm- 
peanu...” 

Spunea cu emtază, umflându-se în pene, această 
caricatură de om la ieşirea din Convenţia 


visuri, că anumb, Partidul Naţional Liberal va ieși 
biruitor din alegerile din Septembrie. Adevărul a ieşit 
la suprafață ca untdelemnul deasupra apei: Partidul 
Naţional Liberal nu a reușit să câștige mai mult de 
2,8% din totalul de voturi înregistrate. 

Si astfel, s'a 


mâscărici încăpățânat, pe nume: RADU CAMPEANU 


ne întrebăm: să nu știe, oare, Românii noștri din. 


A unei guvernări ce trebuia de mult, încă din. 


Democratică, nişte prăpăstii ce s'au dovedit doar 


pus capăt carierei politice a unui 


Nicolae NOVAC 


“e