Buna Vestire anul II, nr. 312, 16 martie 1938

ANUL II. — No. 312 


umec.ori: 


DRAGOŞ PROTOPOPESCU 
GRIGORE MANOILESCU 


Ti 


axa poștală plătită în numărar, | 
| conform aprobării No. 23364/938 


Redacţia şi Administraţia: 
BUCUREŞTI 


Bulevardul Elisabeta 12, etaj li. 


CHLUSSUL: 


De trei zile, Europa nu și-a | austriac, de sub teroarea unei 
revenit încă de pe urma loviturei! dictaturi polițiste. In aceiaşi sea- 


de trăznet de la Viena. 

Intre timp Anschlussul de facto 
a fost reahzat ma rapid și mai 
complet de cât se putea aștepta 
cineva. 

«După douăzeci de ani de pace 
Germania a câştigat războiul», 
spunea ieri pe drept cuvânt «U- 
niversuly. 

Vom examina astăzi consecin- 
fele celor întâmplate, pentru Ger 
mania, pentru Europa; pentru 
întreaga lume.  - | 

FAPTEL 
„Înainte de toate un scurt isto- 
ric al faptelor ce s'au succedat 
de Sâmbătă dimineața până azi. 

Declaraţiile d-lui itler au 
precizat necesitatea Reichului de 
a interveni pentru salvarea po. 
porului german, din micul stat 


Unitatea naţiunii germane ca 


Sunt în primul rând de ordin 

a re i 
oporul german şi-a înfăptui 

unitatea. . 3 aici 

Instinctul național, conştiinţa 
națională au trecut înaintea ori- 
căror consideraţii politice sav 
diplomatice. E, 

Procesul constituirii marilor 
state naţionale care durează de 
n sută de ani, s'a terminat în E- 
uropa. 

Violarea de tratate? Interven- 


ţia în treburile altui stat? ete, 
etc. toate acestea sunt numai for- 
mal, aparent-exacte— 


In realitate intrarea trupelor 
germane la Viena, înseamnă ce-- 
eace ar însemna intrarea trupe- 
i româneşti la Craiova de pil- 

ă. 


RAPORTURI DE FORȚA. 
POZIŢII MILITARE ŞI 
POLITICE 


Fără îndoială că Anschlussul 
schimbă total actualul echilibru 
politic şi militar al Europei. 

Din punct de vedere al forței 
cei 83.837 km.? ai Austriei şi cei 
6.770.000 de locuitori adăugaţi 


Recorduri 


Crimele şi sinuciderile: sunt cotidiene 
ca şi ziarele, a i 

Banalitatea lor a devenit atât de cu- 
rentă încât lectorul trebue să facă efor. 
turi ca să se emoționeze. i 

Cu toate acestea, uneori tresari s4u- 
duit şi ochii zăbovesc pe slovă vrând să 
treacă dincolo de ea, peniruca să pă» 
lrundă înțelesuri care 'se refuză — care 
n sunt 


In comuna Neagra Șarului, un 
și-a împuşcat iubita şi apoi sa sinucis, 

Dar nu pentru aceasta scriu. acum. 

Ci pentrucă eroina dramei e o mămă, 

Si încă o mamă cu șapte copii — cari 
au Văzut cu toții, cu ochii căscați de 
nedumerire şi de groază, cum amantul 
mamei lor lichida cu - câțiva“ “plumbi 
viața acesteia și pe a sa proprie, 

Tânărul Câmpianu a omorât din dis- 
perare şi sa sinucis din romantism. 

După anumite concepții la modă, po- 
czia e soră bună cu revolverul şi inima 
femeei o fortăreață care dată nu se 
predă trebue so iei cu asalt, 

Ucigașul.sinucigaş din Bucovina „a 
pus mâna pe armă înir'un gest de uili. 
mă voință şi a tras — pentrucă- uita 
i-a ridicat toate privilegiile nocturna pe 
care acesta a crezut că le-a câștigat de. 
finitiv. 

ANZII sI LA IPOTECARE DS A, 
Negocierile 
anşg:o italiene 

LONDRA, 14 (Rador). — Redac- 
torul diplomatie al ziarului «Obser- 
ver» scrie că negociCrile italo-hri- 
tanice dela Roma se desfăşoară în 
mod cordial şi că evenimentele din 
Austria nu vor avea repercusiuni 
defavorabile asupra lor, 
Negocierile italo.britanice vor con- 
tinua fără întrerupere până la în- 
cheierea acordului, 
ziarul, 

«Sunday Chronicle» arată că a- 
cordul italo-britanie este aşteptat 
cu nerăbdare de cercurile industriale 
şi comerciale britanice, fiindcă Prin 
acest acord se creiază posibilităţi 
mari pentru rcluarea economică a 
Marei Britanii, 


preciziază 


ră d, Seyss Inquart declară fără 
valoare art. 88 din tratatul de la 
St. Germain privitor la indepen- 
dența Austriei. i 

Trupele germane au intrat în 
Viena. 

Fuehrerul a fost primit. de 
mulțimi în delir în toată Aus- 
tria de nord iar azi e aştepat să 
sosească “în Capitală. 

Un plebiscit a fost “anunţat 
pentru 10 Aprilie 

De fapt, chiar de acum, Aus- 
tria a fost încorporată în Reich. 

Insfârşit — fapt hotărâtor — 
marele consiliu fascist a aprobat 
cele petrecute în Austria dând 
astfel concursul Germaniei în- 
ir'un ceas istoric pentru. ea. 

Consecintela? 


celor 470.699 km.? ai Germaniei 
şi celor 66.700.000 de locuitori, 
dau noului Reich 554.556 km.? şi 
"4.440.000 locuitori. Deci o for- 
midabilă creştere de forțe. 

Prin încorporarea Austriei, Rei- 
chul devine al doilea stat al Eu- 
ropei — după Rusia — ca întin- 
dere şi populaţie. Ca număr de 
locuita: Geri act are singură 
aploape-tot atâţi cât Franţa şi 
Italia împreună. 


HABSBURGII : 


Realizarea Anschulssului pune | 


capăt şi problemei habsburzice. 
_hestaurarea labsburgila”  în- 
celează de a mai fiZura în a tua- 
litatea Europei. 
Familia de strigoi, fanloma unei 
lumi „apuse pentru“ întotdeauna, 
intră definilip în beznă istoriei. 

Toate speranțele unor eercuri 
franceze şi toate nădejdile politi. 
ce vaticane s'au spulberat. 

<Nu'nvie morții!» 

lată cele mai însemnate con- 
cluzii ce se pot trage, pentru 
moment, din evenimentele ce 
sau -destăşurat cu iuțeala fulge- 
rului în Austria. i 


Mihail Polihroniade 


<lubita>. aceasta. nu era însă o Julie- 
tă sau o: Isoldă oaretare ci era mamă 


într'o familie pe care Dumnezeu -o bia- |. 
goslobise cu o droaie înlreagă de copii, | 
mici ca niște ulcele şi răspândiți pe pat,| 


pe prispă, pe cuptor şi pe toale unshe. 
rele casei. modeste de țară... 

Femeia iși poate îngădui — din punct 
de vedere moral — anumite libertăți a- 
tăât timp căt existența ei esle indenen- 
denta, 

Când e soție şi când e mamă o cupte- 
şesc răspunderile cele mai frumoase dar 
și cele mai grele, pe care trebue să ştie 
să le acceple şi să le suporte senin, 

Din momentul in care are un copil ea 
e ancorată definitiv în destinul lui — 
şi acest destin nu poate, nu are dreptul 
să-l trădeze... 

O existență nouă vine nepătaiă pe 
lume — copilul e o ființă a cărei nevi- 
novaţie îl face vecin cu cerul — şi de 
dânsa mama are a răspunde, 

Meseria de mamă nu e așa de uşoară 
precum o visează domnişoarele de pen: 
ston, 

Căsnicia se compune din iubire şi din 
COpilusa 

Sunt unii soți cari vor să scindeze a- 
ces(e două elemente — prânul [iind e 
chivalent cu deliciul iar cel de-al doilea 
cu oroarea — dar aceştia nu sunt pă- 
rinți, nu vor putea fi niciodată, 

H'emeia ucisă eri la Cernăuţi a fost o 
mamă care a dezertat dela datoriile că- 
minului şi dela destinul copiilor ei. 

lemuşcarea sau teama au făcut.o să 
încerce o reîntoarcere pe drumurile cu 
spini şi cu flori ale vieţii de familie. 

A fost însă prea târziu. 

Femeia a vroiț să repare o 
comițând alta. 

Le-a plătit însă pe amândouă, 

Drama dela Cernăuţi pune încăodată, 
dar pune masiv, problema responsabi- 
lității pe care o reclamă viața de fami- 
lie, care dacă nu este pură şi sfințită cu 
toate credințele din noi — e mai bine 
să nu fie, 

Cât timp nu se va înțelege acest lu. 
cru, recordul crimelor pasionale va con- 
tinua să fie singura celebritate a unei 
lumi cu morala rămasă în suferință... 


Anastase Iftimie 


irădare 


- ZIAR LIDER LYPTA ŞI DOCTIINA 


TELEFOANE l 


d: Pia: i 


D. Hitiei se va stabili ia Huncăen 


BERLIN, 13 (Rador).— Corespondentul Agenţiei 
Havas transmite ; 


Circulă svonul că cancelarul Hitler se va insiala - 


definitiv la Muerichen, oraş situat la jumătatea dru- 
mului dintre Berlin şi Viena. . 

Cancelarul Hitier ar deveni şef a două state, a 
două armate, cu un cancelar austriac la Viena şi cu 


'um cancelar german la Berlin, 


VIENA 14 (Rador). — 0- manda «secțiunei austria 
ficia] se anunţă că d. Bal.| ce» pe care a constituit-o. 
dur von Schirach a luat % 
conducerea  oryanizaţiilor| VIENA 14 (Rador). — D. 
Tineretului austriac. Baldur von Schirach, şe- 

D-sa a însărcinat pe şeful | ful organizaţiei Tinerimei 
suprem al grupărilor na-| germane a sosit aseară în 
ţional-socialiste să ia co-| capitala Austriei, 


Direcţia, Redacţia oi. . 4.84.34 
Adminisiraţia. , s e « 485 
Tipografia . . ,., + 477.56 


„82 


BERLIN, 13 (Telefon), — In tim- 


ROMAN EAICA 


Redactor-şet 
MIHAIL POLIHRONIADE 
DTS, ZOR SERII 
Cont CEC. Ne. 1256 ABONAWVENTE: 
i 1 an Lei 700 lan lei 500 
Comune urbane 6 luni » 350 Comune rurale 6 luni » 250 


3 luni » 175 3 luni >» 125 


până la noui ordine. Punerea în vi- | ministrul Austriei la Piuga, a fost 


pul nopţii armata austriacă depune | goare a dreptului german în Aus-l rechemat, . 


jurământul de credinţă Fuehrer-u- | tria va fi proclamată de Fuehrerul- 
lui eancelar Hitler. Comandant al| cancelar sau de un ministru pe care 


armatei austriace, a fost numit ge- 
neralul von Bock. 


% 
LINZ, 14 (Rador). — Fuehrerul- 
cancelar Hitler va sosi astăzi la Vie- 
na cu avionul. 


XR 

BERLIN, 13 (Rador), — G. Goeb- 
bels, ministru al Propagandei Rei- 
Chului, a adus la cunoştivta repre- 
zentanților presei legea prin care se 
proclamă unirea Austriei cu Ger- 
mania, : 

In partea finală, legea prevede că 
regulele de drept actualmente în, vi- 


- goare în Austria rămân valabile 


* 


PARIS, — 
Palatul legației Austriei 
* din Paris a arborat drape- 

VIENA 14 (Rador). — D. Marek,' lui naţional-socialist, îi 


D. Wiklas, prâșauintele Austriei, 
a demisiona? 


VIENA, 13 (Rador). — D. Mikias preşedintele Re= 
publicei Federale, a demi sionat din această func.- 


Fuehrerul îl va autoriza în acest 
scop: 


țiune, în urma cererii d-lui Seiss Inquart, preşedintele . 


iiului d iniştri, . A 
rares calea şef al statului austriac au fost 
asumate de d. Seiss Inquart, . 


14 (Rador)... — 


A 


€ 


pă 


a A 


E) iai 

Ş AS 
LE, ă 
SP 


PA 


A i 


il 3 


4. 


N 


Pata d: 


«BUNA VESTIRE» 


O mare inst 


ituţie de interes naţional 


Contribuţia Loteriei de Stat la ofensiva sanitară 


NNE RER 2 PSI RR DB ve anod aa NIRO, RO IOD ERA RON ZRRODDR PR tre a tg O AVE De 6 DE NOR a 


[ării 


< 


Lupta îmgotrua bolilor sociale prin ridicarea de spitale, de disnensare și sanatorii. — Peste 30.000.000 ei 
acordate annal de Loteria Statului. — Unm este organizată Loteria de Siai 


— Refacerea sănătăţii şi moralului poporului nostru — 


Confratele «Universul» a publicat 
ieri următorul documentat repor= 
iagiu: 


seşte la 20 km. de Sinaia, la 
1000 m. altitudine şi are o capa- 
citate de 450 paturi. Un coniort 


Sunt nevoit astăzi să-mi recunosc! ultra modern și ştiințifie, N'a 


o mare greşală: vina de a-mi îi ma- 
nițestat. în câteva rânduri, nemul. 
țumirea faţă de marea instituţie 
care e Loteria de Stat. Intr'adevăr, 
am participat cu un sfert de loz, la 
vre-o 6-—7 trageri. N'am câştigat de 
cât o singură dată. De aci supăra. 
rea mea pe cei ce organizează şi 
condue Loteria de Stat, In realitate, 
eu eram marele vinovat, căci decep- 
ționat că nam câştigat întâia şi a 
doua oară, am renunţat să-mi cum. 
păr lozul pentru restul tragerilor 
anunţate, Mi sa întâmplat însă, ca 
tocmai atunci când n'am participat, 
lozul cu numărul meu a fost aducă. 
tor de noroc: Acel ce la cumpărat 
în locul meu, a câştigat 400.000 lei. 


îost cruțat nimic pentru a 
bolnavului posibilităţile de în- 
sănătoşire, 

Sanatoriul se compune din 3 
corpuri: unul destinat bolnavi- 
lor ce vor fi internați gratuit; 
al doilea pentru bolnavii cu pla- 
ta medie şi al treilea, partea din 
mijloc a sanatoriului, pentru 
bolnavii cu stare. O sală de tea- 
tru, alta de cinema, camere de 
zi şi de lectură vor sta — în in- 
teriorul sanatoriului — la dis- 
poziția bolnavilor. 

Câte suferințe nu vor fi ali- 
nate în acest sanatoriul Câţi co- 
pii nu vor fi salvați dela moar- 
te! Câţi oameni nu vor fi re- 


Această întâmplare m'a ambiţio-| dați sănătoși societății! Câţi bol- 


nat şi am jucat din nou, Dar noro- 
cul ma ocolit. Şi necazul meu pe 
Loteria de Stat era cu atât mai ma- 
re cu cât toți cunoseuţii şi priete- 
nii mei câștigase. Mă credeam sin- 
gurul neîndreptăţit și invidiam Lo- 
teria pe care o consideram că se 
îmbogăţeşte din banii primiţi pen- 


tru lozuri nenorocoase, i i 


Zilele trecute mi-a fost dat să vi- 
zitez — însoțind pe membrii dele- 
gaţiei iugoslave, participanţi 


la [turile ce se face pentru combaterea 


navi nu vor mulțumi miilor de 
oameni cari, indiferent că au 
câştiga! ori încă nu au avut no- 
rocul să câștige, participând 
prin cumpărarea unui sfert da 
loz la tragerile Loteriei de Stat, 
au contribuit indirect la ridica- 
rea acestui măreț şi binefăcător 
sanatoriu, 

După vizita de Duminecă dela 
Moroeni, dându-mij seama de etor- 


conferința medicală a consiliului e-, bolilor sociale şi văzând cum şi pen: 


conomie al Micei Inţelegeri — ma- 
rele sanatoriu de tuberculoşi ce s'a 
ridicat la Moroeni în judeţul Dâm- 
boviţa, din contribuţia Loteriei de 
Stat acordată Ministerului Sănătă- 
ţii şi Ligii Naţionale contra tuber- 
culozei, d 

SANATORIUL DELA 

MOROENI 

O construcţie de inari propor- 
ţii, sanatoriul dela Moroeni, 
este terminat, fiind în curs de 
instalare a mobilierului. Se gă- 


tru ca se întrebuințează subvenţii» 
le acordate de Loteria de Stat, înţe- 
leg astăzi rostul şi importanţa aces- 
tei înstituţii, care, pe lângă faptul 
că aduce atâta noroc şi fericire, este 
un aşezământ de interes naţional. 

Să ne gândim numai lia 
cecace sa realizat din su- 
mele acordate în ultimii 
ani pentru combaterea tu- 
berculozei — ca să nu mai 
vorbim de celeialie flage- 
le frecvente în fară la noi. 


Numărul bolnavilor tuberculoși din 


pensare, deci în total 9% instituţii 
sanitare de stat. 

Pentru combaterea tuberculozei, 
direcţiunea sănătății, nu poseda de 


da |cât următoarele spitale de speciali. 


tate: un spital în Adjud cu 160 pa- 
turi; o secţie de spital la Târgovişte 
25 paturi; un sanatoriu la Cărbu- 
neşti; la Geaoagiu judeţul Hune- 
doara un sanatoriu cu 140 paturi; 
un spital la Stânca jud. Iaşi cu 39 
paturi şi un azil la Turnu Severin 
cu 50 paturi, 

La aceste spitale de specialitate 
se mai adaogă apoi sanatoriile şi 
dispensarele particulare, cum sunt 


cele ale Societăţii pentru combate- 
rea tuberculozei la copii, Societatea 
pentru profilaxia tuberculozei şi 
mai recent cele ale Ligei Naţionale 
pentru combaterea tuberculozei, 
Toate stabilimentele sanitare 
ale Statului cât şi cele ale socie- 
tăților particulare, nu satisfac 
însă decât în mică parte nevoile 
tuberculoşilor. Gândiţi-vă, avem 
peste 100.000 de tuberculoşi, 
germeni şi Îocare permanente, 
şi nu pot îi internați dintre atâ- 
ţia decât câteva mii, căci toate 
sanatoriile Statului pentru tu- 
berculoşi nu au la un loc decât 


vreo 400 de paturi. Deabia în 
ultimii patru ani, de când a în- 
ceput ofensiva sanitară, la care 
contribue prin numeroase îon- 
duri Loteria de Stat, situația 
pare că s'a mai îmbunătăţit. Prin 
înființarea a patru mari spitale 
sa mărit numărul paturilor cu 
încă 2500. 

TUBERCULOZA ARE 
TOTUŞI UN COEFICIENT 
IN CREŞTERE, CU TEN- 
DINŢA DE STABILIZA- 
RE IN MEDIUL URBAN, 
DAR DE EXPANSIUNE IN 
MEDIUL RURAL. 


Contribuţia Loteriei de Stat la acțiunea sanitară 
de combatere a bolilor sociale 


Sumele acordate Fondului Casei Sănătăţii şi Ligii contra tuberculozei 


Din cifrele arătate mai sus se poa- 
te constata că prin mijloacele de 
care dispunea şi dispune Statul și 
aşeziimintele particulare, nu se pu- 
tea întreprinde o acţiune energică 
de combatere a tuberculozei — ne- 
eum a celorlalte ilagele sociale, tot 
atât de amenințătoare, cari decimă 
populaţia ţării noastre. 

O maiorare a bugetului Ministe- 


ție, Fundaţiile Culturale Regale, 
în total lei 52.296.098. 

Prin legea din 26 lulie 1934 s'a re- 
partizat Fondului sanitar 15% din 
veniturile Loteriei de Stat iar res- 
tul s'a repartizat Ligei contra tu- 
berculozei şi altor instituțiuni sani. 
tare, U 

Im afară de această cotă, s'a mai 
repartizat fondului sanitar 50% din 


dorite, Sa căutat o modalitate! Contribuţia Loteriei de Stat 


In actualele împrejurări, când nu putem da seama ce gravă problemă 
avem un serviciu sanitar perfect de ordin sanitar se pune astăzi în 
organizat şi când mai ales mijloa-| ţara noastră. Datoria Statului, dato 
cele puse la îndemână de sat, nu'ria ofiicalităţilor, datoria  popu- 
permit o examinare amănunţită şi laţiei în primul rând, impune o co- 
o diagnosticare precisă—fără să mai | laborare neîntârziată pentru a se 
vorbim şi de un tratament radical— | îndrepta cu un ceas mai de vreme 
e greu să poţi stabili cifra exactă această dezastruoasă stare de lu 
a bolnavilor tuberculoşi din ţară. cruri. E în joc sănătatea naţunei 


rului Sănătăţii, prin impunerea de venitul net a Loteriei anexă a 
impozite directe mar fi dat esuiită- | Fundațiilor Culturale Regale. 


de a se spori contribuţia publică pe! la Casa Sănătăţii — care se ştie, 
căi indirecte, pentru a se putea pro- administrează un buget separat 


Sanatoriul maritim Bugaz din jud. Cetatea Albă ri- 
dicat de Liga Naţională contra tuberculozei din con- 
tribuţia Loteriei de Stat 


e îi a: 


ceda imediat la ofensiva sanitară — constitue principala ramură 
pentru realizări de spitale, de dins- de venituri a acestei case. Este 


Totuşi, din datele culese din anii | 
trecuţi, se poate afirma că citra a» 
nuală de tubereuloşi din ţara noas- 
tră atinge astăzi 100—120.000 cazuri 
ceeace revine, faţă de populaţia to- 
tală a ţării o metie de 6—6 jum. la 
mia de locuitori. 

Cu titlu de informație dăm urmă- 
toarele cifre oficiale: În anul 193% 
sau înregistrat 78.484 bolnavi de 


tuberculoză ;în 1931 au fost 87.656 | tat 


bolnavi, în 1932 serviciile sanitare 
de stat au înregistrat 91.838 bolnavi. 


MORTALITATEA DE TUBERCULOZĂ PE GRUPE DE VÂRSTĂ 
IN ROMÂNIA. PROCENTUL PE GRUPE 


pensare şi de sanatorii. Şi sa conce- 

In ce priveşte mortalitatea [put un nou sistem, care sa dove- 
generală prevenită din tubereu-| dit ulterior a fi cel mai bun şi a 
loză, statisticele noastre oficiale | corespunde nu numai nevoilor pen- 
ne arată că mor în medie pe an trn care a fost creiat, dar şi unei 
între 40—45000 bolnavi de tu-| necesităţi sociale şi în al doilea rând, 
berculoză, ceeace revine aproa-| de creare a unei pături de fericiţi | 
pe 3 la mia de locnitori. Cu alte| ai norocului: aceia al loteriei, Ast- | 


noastre. 


Deşi obiectivitatea mă îndeamnă | 
să vorbese despre felul de organi- | 
zare al acestei instituţii, care, măr- 
turisese sincer, a făcut numai bine 
şi a adus numai mulţumire si feri: 


e. 
Să ne gândim că toate acestea 
sunt numai din lipsa spitalelor, 


îndeajuns să arătăm că din ve- 
niturile Casei Sănătăţii, mai 
mult de jumătate provin din 
rezultatele exploatării Loteriei 
de Stat. Astfel, din exerciţiul 
1934/9535 Casa Sănătăţii a pri- 
mit dela Loterie suma de lei 


1453.842.239  —; pe exercițiul 

1935/9356 lei 188.480.620 iar pe 
exerciţiul 1936/937 lei 1683.080.511 

Loteria de Stat acordă 
anual Statului 
230.000.000 lei. In aceas- 
tă sumă, bineînţeies, sunt 
incluse sumele destinate 
fondului sanitar, taxa tinmw 
brului de aviaţie şi Funda- 
ţiile Culturale Regale. 

Loteria anexă acordă a- 
nual Fundațiilor Cultura 
le Regale peste 30000000 
lei, bani cari sunt întrebu- 
inţaţi de către editura 
Fundațiilor,  direcţiunea 
Filarmonicei, echipele stu 
denţeșşti cari activează la 
sate pentru ridicarea cul- 
turală şi sanitară a popo-= 
ului, etc, 

Aportul Loteriei de Stat 
ia ridicarea de spitale şi 
dispensare apare de netă- 
găduit, gândindu-ne nu 
mai la ceeace s'a realicat 
în ultimii ani de către Casa 
Sănătăţii şi de către Liga 
Naţionulă contru tubercu- 
lozei, cu ajutorul subven- 
țiilor şi cotelor date de a. 
ceastă Loterie, în primul 
rând, 

După cum se ştie, potrivit unui 
larg program de construcţii inau- 
gurat de Liga contra tuberculozei, 
înfiinţată în 1935, pe lângă repară- 
rile aşezămintelor spitaliceşti exis- 
tau atunci, înfiinţarea de secţiuni 
tbe. la spitalele judeţene, înfiinţa- 
rea de dispensare tbe. la sate, ete. 
a avut în planul iniţial de activita- 
te şi ridicarea a 7 mari sanatorii de 
tuberculoză în diferite puncte ale 
țării, 


și spitale 


Sau început astfel, construc- 


fii în cinci localități de munte : 


cire, en deosebire de alte multe ins. | la Dobrița, județul Gorj, la Mo- 
tituții. totuşi voiu renunţa întrucât, roeni în jud. Dâmboviţa la Ma- 
această instituție a pătruns atât de rila lângă Reşiţa, la Vorniceni- 
puternie în opinia şi sufletul cetăţe- | Lăpușna, la Câmpeni-Lurda fi 
nilor noştri încâi astăzi nu există în două localități maritime: la 
copil sau moşneag, nu există mura. | Bucaz și-la Mangalia. 

mureşan sau dobrogean, care să nu| Din aceste; sanatorii, au fost 
ştie ce înseamnă şi ce aduce Lote-linaugurate până astăzi numai 


i 
i : intă | tel, înființat b trolul Mi- a - 
eh spira pia = etenia de ste SQ TIdiCĂ cele mai frumoase sanatorii 


ria de Stat. Voiu insista însă asu- cele două sanatorii maritime, res 


ear SR re 


3 La Si 
D-iân vam 2-5 $-10 10=15 15-20 


20-30 


PSI 30 

Desigur, numărul bolnavilor de din lipsa medicamentelor şi a 
tuberculoză astăzi e cu mult mai| mijloacelor de combatere a îla- 
mare. D. doctor C. Banu, fost minis- | gelului. 


tru, într'o lucrare a d-sale face ur-| Câţi copii din cei atinși de 


mătoarea gravă constatare: 

«In cercetările pe care le-am în- 
«treprins în vara anului 1930 asupra 
«2149 copii de şcoală, atât din me- 
«diul orăşenesc cât şi dela ţară, am 
«constatat că 80 la sută din ei pre- 
«zentau semne de infecţiune tuber- 
«culoasă defistată prin reacţiunea 
la tubereulină, aşa că numai 39 la 
«sută erau perfect sănătoşi, Am con- 
«statat că, pe măsură ce copiii erau 
anai înaintați în vârstă, proporţia 
«de infectat tuberculoză creştea», 

Numai din această constatare ne 


Boinavii nu se pot trata din caua 
lipsei de spitaie și sanatorii 


Faţă de numărul considerabil al în anul 1935,în total, nu aveam decât 


solnavilor de tuberculoză, noi nu 
posedăm astăzi decât un număr în- 


suficient de spitale, de dispensare depinzând de stat: 43 spitale gene- 


şi de sanatorii, 


E interesant de semnalat faptul că | specialitate cu 4240 paturi; gi 20 dis. 


> 


baceilul lui Koch nu ar fi salvați 
dacă Statul ar putea să-i înter- 
neze în spitale, să-i trimită în co- 
lonii la munte, să-i supraalimen- 
teze, cu un cuvânt să le dea 
ceeace familiile lor nu le poate 
pune la dispoziție. Câte mame 
mar mai fi astăzi văduve de so- 
fii lor, istoviți în fabrici răpuși 
de boală în birouri insalubre şi 
aruncați fară de nici un ajutor 
sanitar în morminte, numai pen- 
trucă nau putut şi nau avut 
unde să se interneze peniru 
a-şi îngriji de sănătate. 


următoarele instituţii spitaliceşti 


rale cu 4570 paturi; 32 spitale de 


pra unul capitol mai puţin cunos- 
cut şi care-şi are importanţa lui ho- 


UN IMPORTANT IZVOR 
DE CAŞTIG PENTRU 
STAT: LOTERIA 


Un important isvor de venituri 
care să înlesnească opera pentru o- 
croitrea sănătăţii publice, îl consti- 
tue tocmai exploatarea Loteriei de 
Stat privilegiate pe clase. 

Imființată în 1981, pe bază de re- 
gie publică comercială, această ins- 
tituție a adus până în prezent we- 
mituri ce au fost înglobate fondu- 
lui sanitar şi de ocrotire, constitu- : 
ind una din principala sursă de ve- 
mituri ale acesteia şi deci ale Minis-! 
terului Sănătății. ţ 

Nu voi arăta aici după datele 
Ministerului Sănătăţii toate ve- 
niturile provenite dela Loteria 
le Stat ale Casei Sănătăţii, pen- 
tru toți anii trecuți şi mă voiu 
mărgini să arăt că pe exerciţiul 
dela 1 Martie 1937 şi până la 
sfârşitul lui Februarie 1938, (lo- 
teriile 15,14 şi 15). Fondul ge- 
neral sanitar din Ministerul Să- 
nătății a primit din exploatarea 
Loteriei de 
185.816.541, 

In afară de această sumă din 
gestiunea aceluiaș exercițiu au 
mai primit diferite sume și alte 
instituții ca: Ministerul de Fi- 
nanțe, Fondul Naţional de Avia- 


Stat suma de lei 


E în acțiunea la care sa, 
angajat de câțiva ani Statul nostru, | 


tul fiind însă pe sfârşite. Multe 
din ele se vor inaugura în vara 
aceasta, 

Al treilea sanatoriu gata şi care 
va fi inaugurat cu o solemnitate 
deosebită în luna Iunie, e acel dela 
Moroeni, 

In ce priveşte activitatea Casei 
Sănătăţii în strânsă legătură cu a- 

ortul bănese de Loterie de Stat. e 
îndeajuns să amintim următoarele : 
In cursul exerciţiului 1935—936 s'a 
desfăşurat campania pentru comba- 


mente şi pansamente în valoare de 
23.6 milioane lei, Tot în acest exer- 
cițiu s'a executat lucrări edilitare 
sanitare şi Sa terminat construirea 
spitalului Dr. Constinescu din Pia- 
tra-Neamţ, în valoare totală de 223 
milioane lei. 

Pe vxerciţiul 1936—937 sa cuntţi- 
nuat campania contra boalelor so- 
ciale şi s'au început lucrările pen- 
tru asanarea lacurilor Techirghiol, 
Agigea şi Mangalia. Lucrările efec. 
tuate până la 1 Decembrie 1936, au 
constat 6.5 milioane lei, iar medica- 
mentele cumpărate au costat în to- 
tal 21.3 milioane lei, Lucrările edi- 
litare şi de înzestrări a aşezăminte- 
lor se cifrează la 65.3 milioane lei. 

S'au construit în acest timp noui 
dispensare rurale, centrele de ocro- 
tire din Galaţi şi Cernăuţi şi s'au 
făcut reparaţii diferitelor spitale. 
Deasemenea sa acordat o contribu- 


Loteria de Stat nu contribue 
însă numai pe această cale di- 
rectă — de altiel e însăşi ra- 
țiunea ei de existență — la re- 
acerea sănătății poporului nos- 
tru: în mare măsură această in- 
stituție a prilejuit şi dă perma- 
nent ocazie de refacere morală 
prin soluționarea problemei de 
existență a unui important nu- 
măr de cetăţeni, din toate cla- 
sele sociale. E vorba — cred că 
ați ghicit — de acei ce sau îm- 
părtăşit din câştigurile atât de 
numeroase oferite de Loterie. 

Gândiţi-vă numai la câștigătorii 


[.] » 
Câştiguri acordate 


Loteriei din ultimii trei ani. Ei a- 
ting respectabila cifră de 1.002.000! 
Câtă mulțumire şi câtă fericire n'au 
produs lozurile acestea norocoase 
în familiile acestora. N'au fost de- 
siJur toate câştigurile mari, dar 
zeci de mii dinire ei au reuşit să-și 
plătească o datorie presantă, să-şi 
cumpere haine lor şi copiilor lor, 
mulţi /lămânzi sau săturat şi foar- 
te mulţi au câştigat sume mai mari 
putând astfel să-și ridice slandar- 
dul de viață. Nu amintese aici de 
cei cari au devenit 
cari se găsese 
fiecare judeţ. 


în uitimii trei ani 


milionari şi 


astăzi aproape în 


Cu titlu de curiozitate prezint câş- | Loteria de Stat dela aplicarea siste. 


tigurile distribuite în trei 


Loteria VI-a 


56.476 câştiguri între 1.000 şi 1.000.000 
00.000 


2 câştiguri a 6.0 
2 câştiguri a 2.000.000 
31 câştiguri a. 1.000.000 


ani delmului mixt; 


Lei = 2353.348.000 
Lei 12.000.000 
Lei 4.000.000 
Lei 31.000.000 


Total 432:548.00U—282.348.000 


Loteria VII-a identică cu Loteria VI-a 2832.343.000 
Loteria VIll-a 
72.284 căştiguri între 800—1.C00.000 Lei = 237,634,560 
2 câştiguri a 6.000.000 Lei 12.000.000 
2 câștiguri a 2.00.0000 Lei 4.000.000 
31 câştiguri a  1.00),000 Lei 31.000.020 
Totul <84,534.560—284.34.560 
Loteria IX-a identică cu Loteria VIIl-a 284.634.560 
Loteria X-a identică cu Loteria IX-a 2834.634,560 
Loteria XI 
77,882 câştiguri între 80Y—1000,000 Lei 242,132.196 
2 câştiguri a 6, 00.000 Lei 12.000.000 
2 câștiguri a 2,000.00 ; Lei 4.0! 0.000 
31 câștiguri a 1.000.000 Lei 31.000.000 
Total 289.1: :46—289,132.198 
Loteria XII-a identică cu Loteria XI-a e -y 289.132.194 


Loteria XIll-a i: 


167,064 câştiguri între 800—1.000.0000 Lei  363.070.2 V 
3 câştiguri a 6.000.000 Lei  18.000,.00 
3 câştiguri a 24000.00 Lei 6.000.000 


1, 00.000 Lei  42.(00.000 


42 câștiguri a 
Total 429.0 4,2. U—4294 10,200 


Loteria XIV-a 


179.694 câştiguri între 800 — 1.000,00. lei  346.282.200 
3 » a 6.000.000  » 18.000.000 
3 > a 2.000.000 - » 6.000.000 
42 > a 1.000.000 >» 42.000.000 
Total — 412.282.200 —412,282.200 
Loteria XV-a identică cu loteria XIV-a 412.282. 00 
"TOTAL LET 3.25.495.07 


IN LOC DE CONCLUZII 


Ar îi de prisos să trag conclu- 
zii din această expunere prile- 
juită de o întâmplătoare vizită 
ia sanatoriul dela Moroeni: cred 
că fiecare rând e o concluzie, că 
din fiecare cifră se desprinde 
un îndemn, că toate datele sta- 
tistice sunt în acelaş timp cele 
mai fireşti concluzii cari nu au 
nevoie să mai fie subliniate. 

«+ Şi acum să revin la supăra- 
rea mea pe cei ce organizează şi 
conduc Loteria de Stat, supărare 
care nu e motivată decât pe ghi- 


rea de Marţi 15 Martie, la toți 
prietenii bolnavi pe cari îi aveți 
şi cari, fie că n'au unde, fie că 
nu au cu ce, nu se pot irata şi 
nu pol să-și aline suferințele ; 
gândiți-vă la sora ori fratele în- 
gălbenit de tuebrculoză; la pă- 
rinții dos. care îşi târâsc viața, 
undeva într'o casă umedă, roși 
de boală, fără posibilitate de in- 
ternare într'un spital! 

N'aveți fiecare un cunoscut 
bolnav? Vă gândiţi numai la 
dvs? Suferințele lor, a atâtora, 
nu vă mișcă?l 


nionul de a nu îi câștigat întot-| Gândiţi-vă că lozul dvs. 
deauna: M'am convins pe iai poate să fie cu noroc la 
acolo în creștetul munților, la] tragerea ce vine. Aveţi să 
Moroeni, de ceeace face zi de zi! fiți unul mai mult la mili- 


MORTALITATEA $I LETALITATEA DE TURERCULOZĂ 
ÎN ROMÂNIA, DUPĂ MEDIU, 1290 


terea sifilisului, malariei, pelagrel| ție județelor pentru crearea a 200 


în care scop Sa procurat mediea-! dispensare rurale. 


in 3 ani Loteria de Stat a distribuit 


'câştiguri în valoare de 3 miliarde 25! 


| Loteria, fără ca să trâmbiţeze în | onul de câştigători din ul. 


Loteria de Stat a participat deci 3 tuberculozei, anul acesta va con. 


cfectiv la ofensiva de refacere a 
sănătății poporului nostru organi- 
iată cu mult succes de autorităţile 
pendinte de Ministerul Sănătăţii. 

Este interesant de semnalat că ac. 
ţiunea vitoare a Ministerului Să- 
nătăţii, aşa cum a fost trasată în 
programele anunțate până acum 
de titularii acestui departament și 
de cei însărcinaţi cu rezolvarea a- 
cestei probleme de ordin naţional, 
se bazează în largă măsură, pe ve- 
niturile scontate dela Loteria de 
Stat, 

Suntem în măsură a şti că deose- 
bit de campania împotriva flagelu- 


tinua cu mai multă intensitate o- 
fensiva împotriva bolilor venerice, 
prin înființarea de instituţii cura- 
tive, precum şi acţiunea sanitară 
împotriva malariei printr'o susți- 
nută campanie de bonificare a tere- 
unrilor palustre. 

O bună parte din subven- 
țiile ce se vor primi dela 
Loteria de Stat, vor fi a- 
fectate acestor lucrări, de 
o capitală importanţă pen- 
tru stăvilirea acestor fla- 
gele care  decimează as- 
iăzi fără milă populaţia 
lipsită de apărare medica- 
lă si sanitară. 


MORTALITATEA 


170.2 
TOTAL LASATE LADRASt 
LA 100.000 LOGUITOR 


LETALITAȚEA 


LA 100 MORŢI IM GENERAL 


pi 


lungul și latul țării neprețuita | fimii trei ani. Poate veți 


sa contribuţie. Câţi ştiu dintre 
cei ce joacă de pildă, de apor- 
tul Loteriei la ofensiva sanita- 
ră? Prea puţini. Cel mult ştiu 
câte câștiguri sau acordat la o 
anumită tragere. Atât, Şi asta 
nu e suficient. 

Cine cumpără un loz tre» 
bue să fie convins de un 
tapt de conştiinţă: mul 
cumpără numai pentru că 
vrea să câştige ci şi pen- 
tru că trebue să ajute pe 
cei suferinzi, 

Gândiţi-vă cei ce ați cumpărat 
ca şi mine un loz pentru trage- 


câştiga premiul cel mare. 
Poate o sumă mai mică. 

Pentru mine, vă mărtu» 
riseso nu mai contează e-= 
ventualitatea  câştiguluri a 
Cchiam dacă norocul mă va 
ocoli şi acum — ceeace nu 
cred — sunt fericit că am 
contribuit cu o sumă mică 
la o mare operă de însănă= 
toşire a neamului meu, la 
care indirect Loteria de 
Stat s'a angajat. 


ALEX. ION MAIOREANU 


za 


BUNA VESTIRE» 2 


[a 


Ultimele evenimente în Europa 


SITUATIA AUSTRIEI | 


Li 


see pprpe e 


TNI 1 Ter? 


Manitestaţii enumniaste în toate orayele. Austria a revenit la patria mumă. 250.000 soldați se găsesc acum în Ausria. 
— Telegrama trimisă de Fuehrer d-iui Mussolini — 


VIENA 13 (Rador). — Co. 
* pete agenţiei 

euter transmite: 

Primele trupe germane 
au sosit la Viena. La cazar.- 
ma Brietensee nu se ză- 
resc deloc i . 
$e pare însă că ei au in- 
trat în cazarmă, fără a tre- 
ce prin centrul oraşului, 


% 
VIENA, 13 (Rador). — Corespon- 
dentul "Agenţiei D. N. B. transmite: 
Un detaşament de recunoaştere şi 
un batalion de motociclişti germani, 


venind din Muenchen, au sosit azi 
dimineață la ora 2 şi 30 la Viena, 
la una din cazărmile orașului, un- 
de o companie de onoare a regi- 
mentului 3 infanterie, cu drapel şi 
muzică, le-a făcut o primire căldu- 
roasă. 


pri- 
ma divizie completă de 
trupe germane a intrat în 
capitala Austriei, 

În ciuda viscolului, popu 
laţia aşteptase sosirea tru. 
pelor yemane, făcându-le 
ovaţii frenetice. 


S'au ridicat armele dela Frontul Patriotic 


VIENA, 13 (Rador). — Poliţia în- 
țovărăşită de membri ai secţiunilor 
SS şi SA a început să se asigure 
în privinţa depozitelor de arme ale 
Frontului Patriotic. In apropiere de 
cartierul general a] acestei organi- 
zaţii şi sub controlul funcţionarilor 
poliţiei, s'a început transportul ar- 
melor, 

Pe aerodromul Aspern au ateri- 
zat mai multe escadrile din aviația 
germană, Serviciul aerian normal 


este asigurat cu personal austriac, 
în timp ce un stat major de ofiteri 
din aviația germană asizură supra- 
vegherea şi comanda aeroportului. 

O colaborare amicală şi plină de 
camaraderie — spune coresponden- 
tul Agenţiei DNB — s'a stabilit cu 
aviatorii austriaci. Paza aeroportu- 
luj este făcută de avioane germa- 
ne. Deasupra aeroportului flutură 
drapelul Reichului şi drapelul Roşu- 
alb-roşu. 


(e cuprinde scrisoarea trimisă de 
Fuehrer d-lui Mussolini 


ROMA, 13. (Rador). — In scrisoa- 
ra trimisă de cancelarul Hitler 
d-lui Mussolini se spune între al: 
tele: 
<M'am întâlnit cu cancelarul Schu- 
schnigg spre a ajunge la un acoră 
pentru a stabili în mod definitiv şi 
complect egalitatea tuturor în faţa 
legi. Cu ocazia întâlnirii noastre 
dela Berchtesgaden am atras aten- 
ţia d-lui Schusehnigzg asupra fap- 
tului că Germania nu mai poate to. 
lera mult timp ca în Austria o slabă 
minoritate să batjocorească o ma- 
joritate care are idei naţionale, 

Eu însumi sunt un fiu al acestei 
țări, Austria este ţara mea şi, în 

* mijlocul alor mei, am văzut ce fră- 
mântări şi ce suferinţe trebue să 
suporte o foarte mare majoritate a 
Acestui popor, care se hrăneşte cu 
idei naţionaliste. 

Am atras atenţia d-lui Schu- 
schnigg că pentru o mare naţiune 
este imposibil—aş putea spune că a- 
cesta este un caz unic în lume — să 
tolereze ca vameni de acelaş sânge 
şi origină, care au un trecut istorie 
comun să fie toemai din aceste mo- 
tive persecutați, maltrataţi şi lip- 
siţi de drepturile lor. 

In afară de această, eu 
am adus la cunoştinţa 
d-lui Schuschnigg că în ca- 
zui când paritatea de drep- 
turi a tuturor germanilor 
nu va fi restabilită în Au- 
stria, noi am fi constrânşi 

_într'o buna zi să asumăm 


protecţia acestor fraţi ai 
dr părăsiţi  pretutin- 
eni, 


Cererile pe care le-am făcut erau 
mai mult decât moderate. 

In adevăr, după toate principiile 
de drept, rațiune şi cchitate şi chiar 
toate principiile sunt formalism de- 


mocratic, d. Schuschnigg ar fi tre- 
buit să prezinte demisia cabinetu- 
lui său, cedând locul unui guvern 
efectiv, susţinut printrun destin 
propriu, în mod neechivoe, clar şi 
deschis, 

Facă cerul ca poporul austriac 
să-şi poată făuri el însuşi propriul 
său destin, oricare ar fi modul în 
care se va realiza votarea, 

Doresc acum să asigur în mod s0- 
lemn pe Excelenţa Voastră, Ducele 
Italiei fasciste, în privinţa  urmă- 
toarelor lucruri: 


|, să nu vedeţi în acest 
act altceva decât un act le. 
gitim de apărare naţiona- 
lă şi în ă o acțiu- 
ne pe care fiecare om ue 
ne care fiecare om de 
săvârşi-o în acelaş ohip: 
Dv. înşivă, Excelenţă, nu 
aţi putea acţiona altfel, 
dacă ar fi în joc destinul 
italienilor. Eu, ca Furt 
şi ca naţional-socialist, nu 
puteam face altfel. 

2, într'o oră critică pen- 
tru Italia, vam arătat fezr- 
mitatea sentimentelor me- 
le. Nu vă îndoiți pr *  vrîi= 
tom nimic nu se va schimi= 
ha în această privinţă, 

3, oricare ar putea fi 
consecinţa viitoarelor e- 
venimente, am trasat clar 
frontiera uermană față de 
Franţa şi eu trasez acum 
o altă frontieră, dease- 
meni definitivă, față de 
Italia. Această frontieră 
este Brennerul. Hotărirea 
mea nu va fi pusă nicioda- 
tă la îndoială, şi nici ata- 
cată. Această hotărire nu 
a fost luată de mine în 
1938, ci imediat după ter- 


Ce S'a petrecut 


ieri la adunarea 


Uniunei ziariştilor profesionişti 


Ziariştii români au părăsit şedinţa 


In sala de Consiliu a Camerei de 
comerţ din Capitală a avut loc eii di- 
mineaţă adunarea generală a Uniunei 
ziariştilor profesionişti sub preşedin= 
ţia d-lui N. Vârtej, proşedintele Uniu- 
nei. La orele 11, d. Vârtej declară 
deschisă adunarea generală dând ci- 
tire telegramei trimisă M, S. Regelui 
Carol al II-lea: 

D-sa în continuare face o dare de 
seamă asupra activităţei Wniunei pe 
anul 1937—938 arătând realizările 
morale şi materiale înfăptuite pe a- 
ceastă perioadă de timp. 

D. C. ARSENIE, casierul Uniunei 
face darea de seamă a situaţiei finan- 
ciare pentru care capătă deplină des» 
"cărcare, 

D. C. PETRESCU C. F. R. vor» 
beşte despre înfiinjarea unei coopera» 
tive de credit, ajutor şi economie a 
Uniunei ziariştilor profesionişti, 

D. TH. IORGA, propune şi adu- 
narea generală admite să se inter- 
vină pe lângă patronii de ziare să-şi 
achițe cotizaţiile pe cari le datorează 
la casa generală de pensiuni a ziariş= 
Hlor angajaţi. 

D. N. N. MATEI a susţinut acelaş 
punct de vedere, propunând ' pentru 
o simplificare a acestei probleme o 
colaborare a tuturor asociaţiilor de 
presă. 

In acelaş sens a luat cuvântul şi 
d, Diaconescu. 

D. MITACHE consilier la casa de 


[icon a ziariştilor, dă explicațiile 


d... 


PROELEMA EVRE- 
1ASCA 

D-nii Stan, Diaconescu, 
Giurgioveanu, cer adună- 
rii să suspende pe toți zia. 
riştii evrei,. aceasta fiind 
în catrul şi ret bla 
legilor. Toţi ziariştii ro- 
mâni creştini cer să se ho- 
tărască imediat în acest 
senz, 

D-nii N. Carandino şi Mihai Pa- 
nâit se opun acestui deziderat ro- 
m ânesc, 

Comitetul propune ca această che- 
stiune să se discute într'o adunare 
speciulă a Uniunii. 

im acest moment, cea 
mai mare parte din ziariş- 
tii români creştini au pă- 
răsit adunarea, 

Evreii rămănând în majoritate, 
Sa trecut la votavea noului comitet. 


NOUL COMITET 


La despuerea scrutinului au eşit 
aleşi: 
Arsenie  Const., Carandino N, 


Grigorescu Mircea, Livezeanu 0., 
Mihailescu Titu, Petrescu Const, 


C. F Rădulescu Traian, Silviu GQ, 


Vârtej Nicolae. 

In comisia de cenzori au fost a- 
leşi d-nii: Damaschin V, şi Teodo- 
rescu Paul. : 


Rămâne să 


minarea războiului mon- 
dial, şi eu nu am făcut 
niciun mister din aceasta, 

Iertaţi-mă, Excelenţă, în primul 
rând pentru graba acestei scrisori 
şi pentru forma acestei comunicări. 
Au survenit evenimente neaştepta- 
ta pentru noi, Nimeni nu aflase de 
ultimul demers al cancelarului Schu- 
sehnigg, nici chiar colegii săi din 
guvern. Eu am nădăjduit totdeauna 
până azi că poate în ultimul mo- 
ment va fi posibilă o altă soluţie. 

Regret profund că nu pot să vă 
văd, Excelenţă, în acest moment 
pentru a vă spune ce simt, cu o a-! 
miciţie totdeauna egală», 


| 
LA LINZ 


LINZ 13 (Rador). — Cancelarul 
Hitler, care şi-a petrecut noaptea 
la Linz, va părăsi oraşul la ora 11,45 
pentru a se duce la Leonding, unde 
este mormântul părinţilor săi, 

Programul zilei de azi nu este 
încă definitiv" fixat. 

Este posibil ca d. Hitler să 
ducă în cursul după amiezii 
Salzburg. 

In unele cercuri se afirmă că d. 
în 


se 
la 


Hitler va petrece încă o noapte 
capitala Austriei Superioare, 


XE 

VIENA 15 (Rador). — Cores- 
pondentul agenţiei Havas trans- 
mite: 

Trupele germane au sosit în 
cursul nopții la Viena, pe un 
țimp rău, de oarece ningea din 
belşug. Mulțimea era în conse- 
cinţă rară. 

La ora 2 dimineaţa, trupele — 
un batalion de infanterie 'moto- 
rizată — au atins Hutteldorful, 
venind dela Saint Poelten. 

La ora 2.30 ele au sosit la Vie- 
na, în cazarma Reinnweg, unde 
— după un comunicat oficial — 
au fost primite de o companie 
de ongare a regimentului 3 in- 
fanterie, cu drapel şi fanfară, 


VIENA 15 (Rador). — Agenţia 


telegrafică austriacă transmite 
din Linz: 

Cancelarul Hitler a plecat azi 
dimineață la ora 10 cu automo- 


bilul la Leonding, unde se va în- 
clina în faţa mormintelor părin- 
ților săi. - ză 


Monumentele iui Dolifuss au fost 
dărâmate 


VIENA 13 (Rador). — Mo 
numentul ridicat în amin-= 
țirea cancelarului Dolifuss 
a fost dărâmat şi prefă- 
cut în țăndări, comunică 


din Viena corespondentul 


ayenţiei Reuter, 

Se afirmă că alte 30 mo- 
numente înălțate în amin- 
tirea fostului canceiar u- 
cis în 1934 ar ţi fost dease.- 
meni dărâmate în Stiria, 


250.000 soldaţi germani în Austria 


VIENA 13 (Rador). — Numărul 
soldaţilor germani care se află a- 
cum în Austria poate fi evaluat la 
250.000 oameni, declară  corespon- 
dentul Agenţiei Reuter, 

Deşi orice evaluare este greu de 
făcut, corespondentul amintitei a- 
genţii crede că cifra de un stert de 
milion de soldaţi germani atlători 
în prezent în Austria poate fi pre- 
supusă ca fiind destul de exactă. In 
această cifră se cuprind şi cei 40.000 
legionari austriaci, organizaţi în 
(Germania. 

La Viena se găsesc peste 200 a- 
vioane de bombardament ale avia- 
ţiei germane. 

Azi din zorii zilei, lucrătorii 
municipalității din Viena sunt o- 


cupați cu decorarea străzilor cu 


drapele purtând svastica, iar mul: |- 


țimea a și început să se adune pe 
străzile pe unde se presupune că 
va trece d. Hitler. 

Avioanele germane. eveluiază 
pe deasupra oraşului. 

Nici azi în primele ceasuri ale 
după amiezii nu se ştie ora la 
care va sosi fuehrerul cancelar 
german şi mici chiar dacă va sosi 
azi la Viena, deși în genere se aş- 
teaptă venirea sa. 


VIENA 13 (Rador). — Corespon- 
dentul Agenţiei Havas anunţă că 
fostul cancelar Sclusehnigg a pără- 
sit Viena, plecând în străinătate. 


Wa fost arestat cardinalui innitzer 


VIENA, 13 (Rador). — Cardina- , ordinele autorităților trebuesc ascul- 


lul Imnitzer, primatul Austriei. a 
dat publicității o proclamaţie apă- 


tate cu bunăvoință şi bucurie. 
Se desminte categoric ştirea că au- 


rută în ziarul «Reichspost», îndem- | toritățile ar fi dispus arestarea car- 


mnând pe catolici să înalțe rugăciuni 
lui Dumnezeu spre a face ca evolu- 
Ha marei revoluţii politice din Aus- 
tria să nu fie pătată ou sânvye şi a 
avea grijă de viitorul fericit al Aus- 
triei,a 8 PE, 

In proclamaţie se adaogă: Toate 


dinalului Innitzer, 
e 
VIENA 13 (Rador). — Dela Leon- 


ding, unde s'a recules la mormântul 
părinţilor săi, Fuehrerul cancelar 
Hitler s'a înapoiat la Linz. 


Nici o putere a pâmnântiului nu 
ne va despărţi de Austria 
— Declaraţiile mareșalului Goering — 


BERLIN, 13 (Rador). — Cu prile- 
jul comemorării zilei morţilor din 
război, o mare manifestaţie oficială 
s'a desfăşurat la Opera de stat, 

Mareşalul Goering, preşedintele 
consiliului de miniştri, a rostit un 
discurs în care a proslăvit pe eroii 
morţi în cursul războiului. 

Mareşalul Goering a făcut istori- 
cul împrejurărilor în care Germa- 
nia a fost nevoită să vadă că soar- 
ta armelor a fost împotriva ei. 

«Astăzi, ştim, a spus ma- 
reşalul Goeriny, că toate 
sacrificiile acestea mau 
fost zadarnice», 

Face apoi istoricul evenimen- 
telor din Austria, subliniind 
sforțările Fuehrerului cancelar 
în favoarea păcii interne, «căl- 
carea de jurământ» a fostului 
cancelar Schuschnigg, apelul no- 
ului cancelar al Austriei la aju- 
torul armatei germane și intra- 
rea soldaților germani în Aus- 
tria «NU IN CALITATE DE 
CUCERITORI, CI DE LIBERA- 
TORI». 

UNITA PENTRU TOT- 

DEAUNA 
Mareșalul Goering a adăogat: 
«Cine are dreptul să se amestece 


Mareșalul Goering a tăcut apoi 
în termeni călduroşi elogiul d-lui 
Mussolini şi al Italiei fasciste, adu- 
când laude atitudinei «cavalereşti» 
pe care Germania n'o va uita nici- 
odată, 

Continuându-şi cuvântarea, ma- 
reşalul Goering a proslăviţ însem- 
nătatea pactului anti-comunist, 8a- 
lutând cordial pe toţi combatanții 
în lupta contra bolşevismului şi cu 
deosebire pe cei cari şi-au riseat 
viaţa în Spania pentru izbânda cul- 
inrii asupra forţelor distrugătoare 
ale revoluţiei mondiala. 

«Germania, adaogă mare 
şalul Goeriny, vrea pacea 
onorabilă şi dreaptă pen- 
tru toate națiunile, având 
ca bază egalitatea de drep 
turi şi libertatea, Noi refu- 
zâm însă pacea acelui aşa 
zis -statu-quo», pacea secu. 
rității colective şi a ligii 
dela Geneva, care face | 
deosebire în cei ce au 


aici, când germani revăsesc tot ger. 
mami? Cum se poate vorbi acum de 
o violare a slabului' popor austriac, 
care de fapt a fost până acum vio- 
lat întrun chip de nedescris şi al 
cărui drept de a dispune de el în- 
suși aq fost călcat? Cărui şef de stat 
i-a adus vreun neajuns această evo- 
luțiet Nimeni altul decât poporul 
german în întregul lui va avea drep- 
tul să hotărască în această împreju- 
rare. Pentru întâia dată după tra 
tatele de pace, poporul austriac se 
va putea pronunța în faţa lumii în- 
tregi asupra dorințelor sale în chip 
liber şi sincer, deschis și nelimitat, 
pentru prima dată el va putea să 
spună cum vrea să-şi rostuiască 
viața. lar care va fi hotărîrea sa, 
lumea întreagă v ştie azi, ascultând 
această bucurie frenetică şi această 
emotive adâncă 

«Vom fi uniţi în chip de 
mnedespărţit. NICI 0 PU.- 
TERE A PAMANTULUI 
NU NE VA PUTEA DES- 
PAR] i IN VIITOR. Ne-am 
putea imagina că Gern'a- 
nia poate pieri, dar este cu 
totul de neînchiput ca ea 


| să se lase din nou deshina- 


tă vreodată». 


Vrea pai 


bunuri şi eci ce sunt com- 
plet lipsiţi de ele, între în- 
vingători şi învinşi. Celui 
care doreşte împreună cu 
noi pacea adevărată, îi în- 
tindem mâna noastră prie- 
tenească»,. 

Peşedintele de consiliu subliniază 
apoi însemnătatea sforțăilor făcute 
de foştii luptători din război din 
toate. ţările pentru a lega relaţii pe 
deasupra frontierelor PRECUM ŞI 
STRADUINȚELE TINERETULUI 
DIN DIFERITE ARI IN ACE- 
LAŞ SCOP. 

«Germania a relevat ma- 
reşaluil Goeriny, nu vrea 
să se amestece şi nu se va 
amesteca nicioată în trebi. 
le unei alte ţări», 

In concluzie, mareşalul 
Goerinyg a declarat că Ger._ 
mania îşi va întări armata, 
care este o chezăşie pentru 
pacea lumii. 


VIENA 18 (Rador), — Ziarul 
«Reichspost», eare timp de zece ani 
a fost organul cel mai influent al 
cerenrilor creștin-sociale din Aus: 
tria, şi-a schimbat direcţia Primul 
redactor Friedrich Funder a demi- 


sionat şi a fost înlocuit prin d. Otto 
Novack. Deasemeni şi-a schimbat 
conducerea şi ziarul <Wiener Zei- 
tung», 5 
„«ReichSpost, serie: «Graţie geniu- 
lui şi puternicei voințe a cancela: 


rului Hitler, unitatea germană sa 
tăcut, Nici o putere din lume nu ar 
putea împiedeca poporul german să 
ocupe în inima Europei, poziţia ca- 
re i se cuvine. Germanii din Aus- 
tria Salută pe cancelarul Hitler din 
tot sufletul lor. Cel mai înalt dem- 
nitar al Bisericii noastre a binecu- 
vântat această clipă, de mult aştep- 
tată de sullarea germană. 


NU MAI EXISTA DECAT 
D. HITLER VA LOCUI LA 
HOTELUL IMPERIAL 
DIN VIENA 


VIENA 13 (Rador). — Agenţia 
Reuter anunţă că Hotelul Imperial, 
unul din cele mai mari din Viena, 
a fost rechiziţionat azi. Toţi pasage- 
rii au trebuit să părăsească hotelul, 
fără alt preaviz. 

Rechiziţionarea hotelului s'a tăcut 
spre a putea găzdui în el pe ranco: 
larul Hitler. 

Se crede că d. Hitler va petrece 
şi noaptea aceasta la Linz şi că pu 
va sta la Viena decât osingură zi. 


cele două ţări. 


VIENA 13 (Rador), — So. me comune 


cietatea de radio Vie- 
na a anunţat că, de azi îna- 
inte, va lucra în strânsă 
colaborare cu radiodifuziu 
nea germană, cu proyra- 


"staţiunea Vie. 


Telegrama Fuehrer-ului către d. Mussolini 


LINZ i3 (Rador). — Co- 
w”esrondentul agenţiei 
N. B. transmite: 

Fuehrerul cancelar Hit- 
ler a trimis d-lui Mussoli- 
ni următoarea telegramă: 

Excelenței sale preşedin 
telui consiliuul de miniş- 
tri italian şi Duce al Italiei 
fasciste Benito Mussolini: 

«MUSSOLINI NICIODA- 
TA NU-ȚI VOI UITAA- 
CEASTA». 

L 

ROMA, 14 (Rador). — D. Wolt, 
noul ministru de Afaceri Străine 
al Austriei, şi contele Ciano, minis- 
trul Afacerilor Străine al Italiei, 
au avut un schimb de telegrame, în 
care se asigură de adânca stimă şi 
de reciproca lor simpatie, 

Cei doi miniştri declară că vor 
să intensifice şi mai mult bunele re- 
laţii de cordială amiciţie cari unese 


VIENA, 14 (Rador). — Cancelaria. 
tul federal al Austriei a ridicat mă- 
sura prohibitivă la car€ erau supu- 


| naţional-socialiste 


se ziarele şi revistele care 
Germania, e Pa 


apar în 


Ai) %* j Ă „> 

VIENA 13 (Rador). — A- 
sociația studenţilor  ger- 
mani din Austria, care fu- 
sese disolvată în 1933, a 
fost reconstituită astăzi. 

[e 9, 

VIENA 14 (Rador). — Cancelaria 
federală a dispus ca toate proprie- 
tăţile Frontului Patriotie vor apar- 
ține dr azi înainte poporului aus- 
triac şi vor fi administrate de mig- 
carea naţional-socialistă. 

Toate organizaţiile Frontului Pa- 
triotie vor trece în mâinile parti- 
dului  naţional-socialist, în sens 
technie şi administrativ. 


% 


VIENIA, 14 (Rador). — D. Roebbe- 
ling, directorul celebrului Burg- 
theater a demisionat, fiind înlocuit 
prin cunoscutul scriitor austriac 
Mirko Jeluisch, care de mulţi ani 
este omul de încredere al mişcării 
pentru toate 
chestiunile culturale. 

D. Mirko Jeluiseh este de mai 
mult timp preşedintele Ligii pen- 
tru lupta în favoarea culturii ger- 
mane,. 


Domiciliu forțat pentru d. Schuschniss 


VIENA 14 (Rador). — Cores-! stalat în imobilul ce a fost 
Patrio- 


pondentul Ageniţei Havas anun- 
ță, că fostul cancelar Schu- 
schnigg, în acord cu autoritățile 
austriace, ar îi părăsit Viena în- 
că de aseară, plecând în străină- 
tate spre o destinaţie necunos- 
cută. 

Pe de altă parte însă, cores- 
pondentul Ageniţei Reuter a- 
nunță astăseară că, după decla- 
raţii oficiale, făcute la Viena, d. 
Sehuschnigg este reținut în a- 
partamentul său dela castelul 
Belvedere din Viena. 

Corspondentul adaugă că fos- 
tul cancelar este sever păzit. 


Xe 
VIENA 14 (Rador). — Consiliul 
superior al  Bisericei evanghelice 


din Austria a trimes o telegramă 
cancelarului Hitler pe când Fueh- 
rerul era în drum spre Austria 
germană. 

Iată textul telegramei: «In nu- 
mele a 330.000 germani protestanți 
din Austria vă salutăm pe  terito- 
riul austriac. După o perioadă de 
oprimare, care amintea zilele cele 
mai groasnice ale contra-revoluţiei 
Dv. veniţi ca salvator şi liberator 
al tuturor germanilor, fără  deose- 
bire de confesiune, spre a-i scăpa 
de cea mai neagră mizerie în care 
ei trăese de 5 ani încoace. Dumne- 
zeu să binecuvânteze calea Dv. de- 
alungul acestei ţări germane, pă- 
mânt pe câre aţi văzut lumina zi- 
lei. Telegrama este semnată de dr. 
Robert Kauer. 


VIENA 14 (Rador). — Se- 
diul partidului naţional-so 
cialist austriac a fost in- 


(e este cu reprezentanta 


compozitorilor români din 
Tg.-Mureş | 


TG. MUREŞ 14. — De mai mult timp 
dăinueşte în viaţa culturală a Ţ-gului- 
Mureş o anomalie care tinde acum să 
ia un caracter tot mai îngrijorător. Este 
vorba de reprezentantul Societăţii Com- 
pozitorilor români de aici, care nu are 
nici o legătură cu acea societate, necum 
cu compozitorii români. 

Timp de cinci ani reprezentantul Com- 
pozitorilor români din Tg. Mureş a fost 
un domn Ianos Vajda de origine etnică 
maghiară, care habar nu”are ce este 
aceia compoziţie muzicală românească. 
El încasa sumele pentru această socie- 
tațe. In urma unor proteste ridicate 
prin presă, prin care se cerea înlocui- 
rea lui Vajda cu un român, Societatea 
se sesizează şi numeşte pe un doma 
Neacşu. lată însă că d. Vajda con- 
tinuă şi mai departe de a fi reprezeu- 
tant cu firma lui Neacşu Tudor. Cu 
ocazia turneului Nataliţa Pavelescu, a 
venit spre încasarea sumeidatorată com- 
pozitorilor, d. Vajda. I s'a cerut legi- 
timaţia pe care însă nu o poseda. Dat 
chitanţa era deja (dealtfel întreg blocul 
de chitanţe) iscălite Neacşu. Cu alte 
cuvinte, d. Vajda folosea în locul d-lui 
Neacşu chitanţe iscălite de acesta în alb. 
Cazul a fost adus la cunoştinţa d-lui 
director Mihail Constantinescu, care încă 
fiu a luatmici o măsură. Spre nedumari- 
tea cercurilor intelectuale locale nlci 


inspectorul Mihail Ţaga nu a luat nici 
o măsură. Şi lucrurile merg în aceea 
stare mai deparle. ca acum 5 ani, cu 
simpla diferenţă că astăzi Vajda are un 
paravan. Se impune facerea une an- 
chete severe conțrotându-se spusele noas 
tre şi aplicându-se la nevoe pedepsele 
cuvenite tuturor acelora cari au căutat 
să cocoloşească această afacere. 

In această chestiune este chemată să 
răspundă Societatea Compozitorilor Ro» 


mâni. i 
; REP. 
DaTSCAN rii Ata POE i 
soprana Maria 
Gentile vine la 
Bucuraști 


Cunoscuta soprană Maria Gentile e 
cântăreața, care în curând va apare pe 
scena Operei Române în Tosa să ne 
delecteze cu încântătoarea-i voce. 

Maria Genhle a debutat, încă destul 
de tânără la Teatrul Verdi din Pisa 
?m rolul Gildel din Rigoletto, rol în 
care a obținut un tilumfal succes Și 
care i-a prezis o strălucită carieră. 
ŞI valoroasa soprană nu a desmințit 
aşteptările. Până azi, a colindat deja 


toate teatrele mal Importante din Ia. | decis să redea 


lia şi străinătate, 


ocupat de Frontul 
țic, 

Noul sediu al partidului 

naţional_socialist a fost in- 
titulat «Casa Fuehreru- 
lui». 
La ora 19, numeroşi 
membri ai partidului au 
făcut o mare manifesta- : 
ţie în faţa noului sediu 
naţional-socialist. 


NU MAI EXISTA DE CAT 
NAŢIONAL SOCIALISM 


VIENA, 14 (Rador). — Organiza- 
ții'e S. A, ale partidului naţional- 
socialist au defilat eri după amia- 
ză pentru prima oară în faţa d-lui 
Glausner, care în cuvântarea ţinu- 
tă a spus între altele: 

«Naţional-socialismul este 
de acum înainte organul 
educaţiei politice din Au- 
stria. Acum nu mai există 
nimic altceva decât baţio- 
nal - socialismul. Nu mai 
este decât un singur spirite 
lacela al lui Adolf Hitler». 


% 


VIENA, 14. (Rador) — Maiorul 
Glsusner, şelul pariidului naţional- 
socialist austriac a încrediuţai con- 
ducerea organizaţiei Tinerimei zus- 
triace d-lui Frederich Rainer. 

Totdeodată d-sa a numit pe d, 
Nemeiz comisăâr al Fronlui:ui mun- 
citorilor şi di:ector al Sindicatului 
unic, 


E 

BERLIN 14 (Rador). — Cores- 
pondentul Agenţiei Havas trans- 
mite: 

Acum apare ca sigur că statu- 
tul va fi asemănător statutului 
diferitelor state germane, cum 
ar îi Bavaria, cari numai în a- 
parență se bucură de un guvern 
propriu, având doi sau trei mi- 
niștri. 

Este cert însă că ministerele a- 
facerilor străine, internelor, ar- 
matei şi economiei vor îi depen- 
dente în totul de guvernul cen- 
tral al Reichului. 

Oarecare autonomie vor păs- 
tra autorităţile în legătură cu 
chestiunile culturale. 


DECORAREA D-LUI VON 
PAPEN 


VIENA 14 (Rador). — Fiihrerul- 
cancelar a înscris pe d. von Papen, 
fost ministru şi ambasador al Rei- 
chului la Viena în rândurile parti- 
dului naţional-socialist «pentru me- 
rite deosebite», acordându-i tot deo- 
dată insignele de onoare de aur, 


" 

VIENA 14 (Rador). — A- 
seară au fost arestaţi 40 
membri ai Frontului Pa- 


triotic, acuzaţi de a fi răs- 
pândit ştiri false d a 
turrburare 


provoca în râne 
durile | i, : 
Ei af că Italia ar fi 


Austriel 


| partea sudică a Tirolului. 


«BUNA VESTIRE» 


Toţi Româniijoacă la loterie numai prin oficiulde vânzare al fiuritorii României Mari 


IN Aa acu Qi din RASRBOLU“ 


AS ATOL 


„SIMBOL 


TEL. 3:24:93 


VIZITAŢI cu INCREDERE 
Magazinul românesc de ceasornicărie şi bijuteie 
ist „Princiarâ“ 


FAN DRAGOMIRESCU 


Str. Brezoianu No. 13 
înpera iuni de penis 


MARELE MAGAZIN 


Gheorghe lonescu 


Str. Patriei No. 3 (colţ cu Str, St, loan Nou No. Dj 
BUCUREŞTI i 


Mare asortiment în: 


Manutactură, Pânzărie, Lenajuri, Impriimate, Șifoane, 
Ţesături de Olandă, Articole de Botez şi Nunţi, 
Tricotage, Feţe de Mese, Prosoape, Etc Etc. 

Toate articolele se vând en-detail cu preuțri de en-Gros 


Incălţăminte durabilă şi eftină 
CUMPĂRAŢI DELA 


Magazinul |. ANDREI 


Str. Smârdan No. 11 
Vis-ă-vis de Banca Naţională, în gang 
Marfa lucrată în atelier propriu 
Contecţionată cu material de primă calitate 
MODELE MODERNE 


rejiur iozrie r-iiunse 


TECHNICA PR 7 ear | | 
| ing. GHEORGHE CREŢU 


BUCUREŞTI |. = STRADA REGALA No. 16—18 


LELFRD 


| 3.23-04 


INTREPRINDERI MeuANICE, ELECTRICE 
SANITARE ŞI DE INCALZIRI CENTRALE 
RADIO, DEPOZIT DE MAŞINI 


ŞI MATERIALE. ELECTRICE. 


| CU PRE|URI CUNVz=NALiL - 
| EP 


Croitoria Civilă şi Militară 
I. OLTEANU 


Execută eitin, promp roşabil cele mai pretenţioase 

comenzi, mai ETA ETA No, 10, Etaj [. BUCUREŞT 
TELEFON: 5.08124 

Li 

Menu: 3 îeluri Lei 25 Seara grătar 


VIZITAŢI RESTAURANTUL „VIENEZ“ 


Str. Colţei (fostă Slinţilor) 29 


Seara orchestră 'Te]. 5,05.80. 


Magazinul 


N. Dumitrescu 


Strada Lipscani Nr. 68. Telefon: 3.10.1! 


Anunţă Onor. clientelă, că pentru sezonul de 
primăvară, a primit un mare asortiment în 
stofe de lână şi mătăsuri pentru rochii şi 
costume taior 


Atenţiune 
Articole pentru Câini: Botniţe, Arzi dlstaglețe, Lese, Bice 
Gata şi de Comandă cău eftin la Magazinele 


x. TANA SESCuU j 
OALEA VIOTORIEI No, 9% — STR. CÂMPINEANU No. 1 


RIQĂ SI e 
PENTRU REV NE ro ORI MA 


GAGEL 


iei ș LUX 
NOUA MOARA 


CEA MAI BUN 
OBA MAL MAI TAR 


. mms _ 


_DOUĂ PRODUSE ALE LABORATORULUI ROM 
BUL.ELISABETA 49 ETAJIII 


ște de vânzare mumai la farmaciile, Verei și parfumeriile românești, 


LEI 18. 
NESC 


Calendar 


Marţi 15 Martie 1938 


ORT.: Sf. Martir Agapie şi cei 


6 împreună cu ele. 


CAT.2 St. Longin Soldatul, 
Marţi 15 Martie 
13.00: Ora. Culturale. 
Dunării, 
15,10: Conceri de prânz — Orchestra 
Jean Sibiceanu, 


14.10: Ora. Mersul vremii. 
Radio-jurnal. 


Sport. Cota 


Bursa, 


14.30: Continuarea concertului, 

15.00: Actuahtăţi străine;  Radiofo 
nicu 

18.00: Ora. Mersul vremii, 

18.05: Poşta technică, 

18.20: Portrete de compozitori: BER- 


LIOZ (discuri). 
19.00; Actualităţi ştiinţifice, 
RADIO ROMANIA 
19.15—19.45:: Cântăreţe din filme (di- 
scuri), 


RADIO BUCUREŞTI 
19.15; CICLUL BEETHOVEN: Trio 
No, IV. op. 11 în si bemol (lon Filio- 
nescu-pian, D. Teodoru-vioară şi Th. 
ILupu-violoncal). 


RADIO ROMANIA. ŞI RADIO 
BUCUREŞTI 

19.45: Actualități franceze, de Ion 
Cantacuzino, 

20.140: Romanţe de Ventura şi Cava- 
dia — Aurel Alexandrescu (voce). 

20.35: Concert simfonic al Orchestrei 
Radio, dirij, de lonel Perlea: Suita in 
re J]. S. Bach; Concert în mi major 
pentru vioară şi orchestră de ]. S. Bach 
(solist: Grigoraș Dinicu). 

UNIVERSITATEA RADIO 

21.25: Cronica ştiinţifică, de Prof, V. 
Vâlcovici, 

21.45: Continuarea concertului simfo- 
nic: CICLUL SIMFONIEI — GOLD- 
MARK: Simfonia în mi bemol (Nunta 
la ţară) de Carl Goldmark. 

22,350: Radio-jurnal: Sport. 

22.45: Concert de noapte al orchestrei 
Fraţii Dumitrescu, transmis dela restau 
rantul «Splendid Parc». 

25.45: Jurnalul pentru străinătate în 
limba franceză şi germană. 


Bugetui oficiului 
textileior 


Oficiul  nuţiona| al textilelor a în- 
tocmit zilele acestea proectul de bu- 
get care înglobează suma de lei 
27.000.000 şi care va servi în special 
la intensificarea şi valorificarea plan- 
telor textile indigene, 


INŞTIINȚARE 


Regimentul 4  Pioneri—Cernăuţi, 
pune în vedere ofiţerilor, subofiţe- 
rilor și trupei dela vatră cari au 
făcut campania 1916—1921 cu Bata- 
lioanele 4 Pionieri, 7, Pionieri, 8 
Pionieri sau 14 Pionieri şi care pâ- 
nă în prezent nu au primit medalia 
«Crucea Comemorativă» şi «Vieto- 
ria» la care au dreptul, că sunt ru- 
gaţi a trimite cel mai târziu până 
la 1 Mai 1935, la regimentul 4-Pio- 
nieri Cernăuţi, cerere înscrisă şi 
timbrată în care să arate: actualul 
domiciliu, luptele la care au luat 
parte, în ce localităţi, cu ce compa- 
nie şi anume din care Batalion de 
Pionieri, data, anul şi luna, gradul, 
însărcinarea sau comanda ce au a- 
vut în cele lupte, 

Trupa să arate contingentul din 


care face parte şi Cercul de recru- 
Li 


are căruia aparţine. 


ÎL TIIOADNPTA 40 
dul! LLIOAUE IA IO 


Venus a cedat surprinzător 
fipensiei cu 1-0 (0-0) 


Surpriza etapei de ieri a lost fur- 
mizată de Ripensia care a învins cu 
1-0 (0-0). 

Ca să fim mai preciși, surpriză n'a 
fost victoria timişorenilor — şi nu 
facem nici-o ironie aici — cât înlrân- 
gerea clubului campion care părea a 
nu mai avea obstacol în calea re- 
îmoirii mandaluiui său în actualul cam 
pionat, Cele ce vom căula să des- 
prindem în urma rezuliatului de ieri 
sunt observații strict obiective care 
nu pol atinge întru nimic frumuseţea 
biruinței echipei din Timişoara, Anti- 
cipăm această afirmaţie tocmai pentru 
motivul căi discuţia gravitează involun- 
lar asupra unui rezullat pe care oi 
mu-l recun0aşiem ca pe-o valabilă ex- 
presie u raportului de forțe actuale 
dintre Ripensla şi Venus, Rezultatul 
de 1-0 în favoarea primei nu ne mai 
interesează chiar dacă Venus a fost 
superior şi mai agresiv. E un rezuliat 
obținut într'o luptă şi-l respeclăm ca 
atare, Așa dar misiunea ce ne rămâne 
e o explicaţie a jocului de ieri al Ve- 
nusului care nu e cel de tot- 
deauna, Contra Ripensiei, Venus a 
adoplai o tactică nouă în alac. O lac- 
tică după cum s'a văzul sterilă. Ina- 
intarea negrilor cu excepţia a 10 mi- 
nute. din repriza I-a când a bombar- 
dat intens dar lără şansă pe Pavlo- 
vici, sa dovedit ineficace,  Aşteplam 
eficacilăţi tocmai din pariea imecanis- 
mului cel mai regulat şi perieci: tri- 
plela. Ori tripleta ieri a fost cauza 
rezultatului final, Humis, jucător sub- 
til şi speculant în alte jocuri al lulu: 
ror acțiunilor și fazelor realizate de 
colegii săi era continuu singur în 
careu lără concursul lui Peltea şi Bo- 
dola. E uşor de înțeles cum toaie cen- 
irările sau pasele lui Gruia și Ploeş- 
leanu rămâneau ncexploalale din mo- 
meni ce lHumis se lrezea încorselal 
de toată apărarea timişoreană. După 
sfatul lui Ianossy — acesta e după cât 
se pare autorul nouii tactice de 'joc 
— Bodola şi cu Vâlcov se mulțu- 
meau i ppera în teren (Bodola mai 


rioare sa arăta! slab) fără 
a căula să percuteze zidul fundașilor 
adverşi prin incursiuni cot la col cu 
Humis, Ambii, interi-rătăcitori ser. 
veau aripile și-l căulau pe Humis în 
carul cu fân prin pase interceptaţi 
de cei ce-l marcau cu strielețe, In 
plus aportul lor în apărare. Dar în 
careu nici Petea nici Bodola nu in- 
terveneau, De aci a rezultat o domi: 
nare leritorială sprijinită și de haltii 
venusișii dar fără rezultat din moment 
ce careul era primejăuit numai de pre- 
zenţa lui Humis şi — foarle rar — a 
lui Ploeşteanu, 

Metoda lanossy e în eșec, Ea a reu- 
şit să distrugă până şi faimoasa lri- 
plelă Petea-lHumis-Bodola! 

In rest echipa campionilor sa com- 
portat la înălțime. Halfii muncitori şi 
ofensivi, în lrunte cu Fieraru mau 
avut lacune, lar în apărare doar Albu 
sa arâlat în aceiași nesiguranță la 
balon, A fost însă și util în situaţii 
mai dificile, Ripensia n'a arătat nimic 
nou ca joc. A cucerit o victorie me- 
ritală, datorită voinţei și etanului care 
a îinsulleți-o 90 de minute de joc a- 
prig. In pcest joc aprig clariticăm 
pentru aducere aminie, și ieșirile an- 
tisportive şi brutalităţile! Cheia vic- 
loriei: întreg compariimen'ul apărării 
în care Pavlovici a losi- o revelaţie, 
Ne-a adus aminte de lorma lui de 
acum 3 ani, în jocul cu Beogradsky, 
Haifii au jucat mult mai bine ca deo- 
biceiu, Hotormany asigurat de con- 
cursul lui Bindea care i-a venil în 
mi-temps-ul II-lea în ajutor a avut 
câteva intervenţii de mare spectacol, 


In rest atacul Ripensiei e cel Cumos- 
cut. Slab adică, Bindea e singurul 
jucător bun şi în formă, Speranţele 
Opran și Markstern au corespuns 
doar dacă ne gândim la rezultatul brut 
obținut, Incolo... lar Dobay e tot un 
fost jucător! 
Faze din joc 

In primele minule ale jocului Venus 
e în alac, Faze spectaculoase pe amin- 
esec de cele mai bune malchuri din 
anii trecuți, 

Cu deschideri la picior, Humis nu 
reuşeșie să obție nimic concret. La 
o întercepție Markstern de pe lușe 
centrează iar Dobay cu capul diri- 
jează balonul spre goal. Iordăchescu 
e a'ent, Atacurile venusis e s> înche:g: 
din nou și par a fi mai ușor reali- 
zabile, In puţine minute, o avalanșă 
de shooturi la poarta lui Pavlovici 
ridică pubiicul în picioare, Dar ghi- 
nionul e cu Venus! 

Pelea dela distanţă trage formidabil 
sus în colţ şi Pavlovici reuşeşte să 
respingă, Din nou Pelea reia cu capul 
în bară, ca apoi Humis să scape după 
un sprint extraordinar de loală apă- 
rarea ripensistă și să răsară în faţa 
lui Pavlovici, Goal inevitabil sar zice! 
Dar shool-ul lui Humis întâlnește îar 
barele, Urmează o fază de zăpăceală 
în careul Ripensiei și Bodola imitat 
de Petea trag puternic. Din nou Pa: 
vlovici se arată imbatabil! In replică 
Ripensia câștigă un corner dar nu-l 
fructitică, Mingea ajunge la Kolor- 
many şi acesia trage lurlunos în 
bară. Iordăchescu era însă la post, a 
tent. Un nou shoot al-lui Kotormany 
şi Iordăchescu prinir'un salt magnific 
reține, In rest Venus continuă domi- 
narea şi raiează o lază dinamică cre- 
ială de Ploeşteanu, Intrând trombă în 
careu, se ciocneşie de toţi backii şi 
dela 2 metri trage Pavlovici are. din 
nou un reflex inegalabil, 

In repriza II, jocul are alt aspect, 
E urât, cu brutallităţi, nenumărate ple- 
cale din nervozitatea jucătorilor, D, 
Xifando arbitrul vrând să lie corect 
şi muloritar greșeșie. ŞI mu arareori, 
In fine dinir'o întâmplare balonul a- 
junge la Markstern, Calm acesta dela. 
20 m, trage și înscrie, urmează 0 do- 
minare furibundă — dar după liparu? 
expus mai sus — a Venusului şi par- 
tida ia sfârșit, 

S'au remarcat: Pavlovici  Chiroiu, 
Bindea, Fieraru, Sfera, Bărbulescu şi 
Humis, 


Mircea Pop 


PROVINCIA 
Mandat +cec) poştal 
sau Ramburs 


E In scr Ic. 


Sportul Studeițesc a invins greu 


Ieri pe arena din fața Gărei de Est 
pe frig şi un vânt puternic echipa 
cernăuțeană Dragoş-Vodă a fost o ne. 
norocoasă învinsă în fața Sportului 
Studențesc care nu a entuziasmat, 

După cum victoria a revenit bucu- 
reştenilor tot aşa de bine ea putea să 
fie de partea cernăufenilor ale căror 
atacuri mult mai rare erau însă foarte 
periculoase, 

Matehul a fost foarte antrenant şi cei 
1500 de spectatori în marea lor majo- 
ritate,. neplătitori nu au avut de re. 
gretat deplasarea cu toț vântul tăios 
care imprima traectorii curioase balo- 
nului capricios. 

Jocul a fost foarte rapid şi 
spectaculoase au abundat, 
Sportul Studențesc a meritat victoria 
care însă a fost obținută greu de tot şi 
cu oarecare bunăvoință din partea a- 
părării cernăuțene, 

Dragoş-Vodă în momentul când izbu- 
tise să egaleze prin... Duce ar fi trebuit 
să insiste, să contnue un atac fructuos 
şi poate rezultatul ar fi fost altul, Ei 
însă mai mult surprinși de rezultat s'au 
retras în apărare luptând să mențină 
un rezultat convenabil. Sportul Studen- 
țesc la fel la egalarea situației a avut 
viziunea înfrângerei şi au jucat defen- 
siv, bănuind o continuitate de atas din 
partea cernăuțenilor, Or aceasta nepro- 
ducându-se au revenit în ofensivă şi 
rezultatul a fost goalul lui Duce care a 


fazele 


"| adus victoria, 


Matchul privit prin prizma rezulta- 
tului brut comparat cu forma echipe- 
!lor face posibilă o constatare care prin 
preciziunea ei pare oarecum riscantă, 
Anume Sportul Studnţesc în formă sla- 
Vă au învins pe Dragoş-Vodă în formă 
obişnuită, Aceasta înseamnă, nici mai 
mult nici mai puțin, că Sportul Studen- 
țesc este superior, puțin sau mai mult 
însă superior echipei cernăuțene, 

Eri studenții au jucat individual iar 
acțiunile însăşi păreau o serie de miş- 
cări lipite silit una de alta. Acesta este 
'cazul de eri al înaintării alb.negre în 
care fiecare echiper juca pe cont pro- 
priu cu- totul, 

Altfel decât la Dragoş-Vodă unde însă 
legătura era compensată de ineficaci- 
tate 

JOCUL 

Primele două zeci de minute ale pri. 

mei reprize Sportul Studenţesc a domi- 


ja = d 


liua accidentelor ” 


Rezultate normale. Fundaşul lonescu (Sp. 
Studenţesc) a făcut o partidă magistrală 


Prima zi a returului a început [ţilor. lar accidentele în rugby sunt 


destul de promiţător. Cu tot timpul 
nefavorabil, echipele s'au prezent: 
în formaţii complecte. 

Matchurile au avut loc într'o at- 
mosferă camaraderească. Publicul 
însă — şi când vorbim de publice 
ne referim la susținătorii celuburi- 
lor respective — a lipsit cu d 
vârşire, Explicaţia e foarte simp 
timpul prea rece i-a obligat să LA 
mână la casele lor. Au de regretat 
șnsă, partidele desfăşurându-se în- 
ir'o notă de mare spectaculozitate. 
O IMBUNATAȚIRE CU GHINION 

Unul din marile deziderate ale 
rugby-ului românese era faptul că 
pe terenurile noastre nu se dădea 
nici 0 îngrijire medicală accidenta- 


sp 


In_ţară 


Surprize în cadrul 
Campionatului Naţioual 


A MEI.A.—I. 


La Arad echipa muncitorilor din lo- 
calitate. a învins pe bucureşteni mul- 
țumită unui îi m. fantezist. 

Au marcat Prassler în minutul 9 de 
la un corner apoi Szabo din 11 m. Pen- 
tru Rapid a marcat Ratfinsky din 11 
m., făcut de Buibaş, 

Cei mai buni jucători Auer Bogdan, 
Rădulescu, Szabo şi Buibaş. 

A arbitrat d, Teofil Moram. 4500 
spectatori. 

Victoria — Chinezul 
3—1 (2—0) 

La Timişoara în fața a 1200 spec- 
tatori clujenii au îmvins categoric 
echipa Chinezul prin punctele mar- 
cate de Cociuban, Felecan şi Cociu- 
ban. Pentru învinşi a marcat Thier- 
ung. 

Arbitru d. Costel Rădulescu, bun. 

Orădenii au învins pe merit în faţa 
a 2000 spectatori punctele fiind marca- 


C. Rapid 2-1 (2-0) 


Arbitru d. A. Ciurel, 
Olimpia—Phoenix (4-0 3-0) 

Sătmărenii au învins la scor fiind 
neţ superiori adversarului. Realiza- 
torii au fost Giurgiu şi Pop, cari 
au marcat de câte două ori, 2500 
spectatori, arbitru d. Russu. 

Unirea Tricilor—Dacia 

Unirea 2—1 (0—1) 

La Brăila în fața a 1500 speeta- 
tori, bucureştenii au obținut o difi- 
cilă victorie în prima repriză fiind 
conduşi cu 1—0. 

Au marcat Varody în min. 18, după 
pauză Iordache (m. 60) şi Cârjan 
(m. 64). Victoria este meritată, cel 
mai bun depe teren Creţeanu. 

A arbitrat d. Ionescu Tone, 
Gloria—Universitatea 
1—1 (0—1) 

La Cluj studenţii nu au putut 
scoate decât un draw cu echipa din. 
Arad. 

Au înscris Draga (m. 18) şi Kiss 


te de Borbil, Covaci, Orza şi Tocaciu | (m. $0), 


4 însaris pentru Jiul, 


1500 spectatori. 


frecvente, şi aceasta se datoreşte 
în bună parte terenurilor prea 
tari. Federaţia de Specialitate a ţi- 
nut de data aceasta să remedieze a- 
cestă lacună, 

Astfel eri, sub tribună, jucătorii 
şi conducătorii eluburilor au dat — 
spre surprinderea lor — peste un 
cabinet medical, cu toate accesorii- 
la necesare. Ghinion însă. 'Tocmai 
eri sa înregistrat cel mai mare nu- 
măr de accidente din ultimii ani 
(16!1) Desigur cănumai 2—3 jucă- 
tori au leziuni mai grave. In orice 
caz 16 îngrijiri medicale nu-i o glu- 
mă. 

VIFORUL DACIA — SPORTUL 
STUDENŢESC 9-0 - 


O partidă spectaculoasă. în care 
viforistii au dominat fără rezultat, 

După cum era şi de aşteptat, VI. 
FORUL DACIA şi SPORTUL STU. 
DENȚESC ay terminat la egalitate, 
confirmând în totul pronosticul fă- 
cut de noi în avant-eronica acestui 
mateh, Două echipe în formă. Un 
ioc de factură înaltă. Şi contirma- 
rea unei vechi impresii: VIFORUL 
DACIA nu ştie să câştige un match 
cu SPORTUL STUDENŢESC, 
chiar dacă domină, aşa cum au do- 
minat şi eri în repriza secundă. Sp. 


Studenţesc are marele merit de a fi|: 


opus o inteligentă rezistenţă atacu- 
rilor furioase ale galbenilor., In 


plus au scuza de a fi jucat majori.| 


tatea partidei în 14 oameni, unul 
dintre jucători fiind grav rănit. 
înaîntasul KURTZBAUER. 
ST. ROMAN — R. C.13 
11-0 (8-0) 

Stadiştii au câştigat mai greu de 
cât arată scorul. RC 13 a opus o 
rezistenţă onorabilă. Dela Stadiul 
Român înaintarea a fost partea 
forte a echipei, 

T.O.R. — P.T.T. 28-8 (00) 

Întinerita echipa a clubului PTT 
a reuşit să: țină în şah o  epriză 

C.F.R. R.C.B. 17-0 (14-0) 

O partidă câștigată fără prea 
multe eforturi de CFR, Recebiştii 
au făcut tot ce au putut, fără prea 


mare rezultat însă, 


Dragos Vodă 3-2 (0-2) 


nat strălucit și şi-a concretizat superiga 
ritatea prin goalurile marcate de Maria 
nescu în minutul 2 şi 12 (din 11 in.) 
Apoi -urmează o perioadă de joc leneş 
şi confuz ca încet spre sfârșitul repri- 
zei cernăuțenii să aibă avantajul teri(o- 
rial, Dominarea se simte şi în minutele 
36 prin Strutinsky şi 38 prin Duce 
care încercând să degajeze marchează 
printre mâinile lui Constantinescu. Dra 
goș-Vodă egalează, 2—2, La începutul 
primei reprize bucureştenii sunt dir, 
nou în atac ca pe măsură ce jocul sa 
apropie de sfârșit oboseala primelor e< 
forturi să facă jocul mai lent, 

Duce impacientat trece inter didapia 
şi imediat interceptează o passă dela 
Gică Popescu marcând (m. 88) cu capul 
un punct parabil, | 

CUM AU JUCAT 

Dela Sportul Studenţesc, Constanta 
nescu bun, Dintre backi mai bun 
Duce, Halfia nu a contat decât prin 
mitan, Take şi Drăgan jucând sub ori= 
ce critică, 

Din înaintare Marinescu a fost inconia 
testabil cel mai bun urmat de Ștefă- 
nscu şi Voicu, Titi Dumitrscu confuz iar 
Gică Popescu prea calm şi imprecis în 
shooturi, 

Dragoş Vodă a avut cel mai bun om 
în Suk. Apărarea a păcătuit prin dega- 
jări scurte, halfii buni şi de valori aa 
propiate, Din înaintare singurii cari 
trag la poartă sunt Cacerovsky şi 1o- 
nescu, Panenka prea greoiu, Stuctinsky 
util, 

Arbitrajul d-lui Petre Vasile mulțu: 
mitor, întunecaț însă de câteva decizii 
fanteziste, 

A el aa Pana 


Franco Română =— Macabl. 6-1 (2-0), 
Gloria (. F.R.— D.V. A. 3-1 (2-0), 
Craiovan == Textila 4-0 (2-0). 

Victoria = Rovine Griviţa 3-0 (1-0), 
Stăruinţa = U. D, R. 3-3 (1-2), | 
tată ie: = CF. :, Series 0 (1-0), 


Matchuri internaționale 
Polonia — Elveţia 3-3, 
Belgia — Luxembury 

3-2, 3 e 


Cross-couirtry 


Alergarea de ieri s'a terminat cu 
surprinzătoarea victorie a lui Teodora 
Dumitru (P. B.). 

REZULTATE TECHNICE 
. Tudor (P. B.). 

. Stancu (St. R.). 
. Zamfirescu (C, F. R.). 
„ Fotea (C.F.R.). 
„ Ahmed (St. R.). 
. Tartăreanu (V. D.). 
. Topală (St. R.). 
—— x ——=>— 


La matchul 
Ripensia-Venus 


Î]_„ NAD 


au asistat 16.000 spectatori, dintre 
care au plătit 13.300 inşi. S'au încasat 
aproape 700.000 let. 

Jucătorii Venusului mau primit uici 
un fel de primă. In caz de victorie însă, 
ar fi primit câte 5.000 lei şi câte un 
costum de haine. 


n a a N 


lată o înfrângere... regretață. 
—— x ——=—— 
Ciclism 


Rezultatul cursei 
incepătari 


A câştigat MEDKEŞ, acoperind 
distanţa de 22,600 km, cu o medie 
orară de 31 km. pe oră. 

1. Medkeş Gustav. 

2. Bulgaru Nie, 

3. Albu Mihai 

4. Timer Zigu 

5. Gonea C-tin 

— 3 a 


Adun îrea gezerală 
a Vilorului Dacia 


Teri sa ţinut a 13-a adunare gene, 
rală anuală a asociaţiei sportive şi 
culturale VIFORUL DACIA, Intr'o 
atmosferă de disciplină şi înaltă 
sportivitate s'a consumat ordinea 
de zi, alegându-se următorul comi- 
tet de conducere pe anul 1938: 
Preşedinte : "Theodor Popovici. 
Vice-preşedinţa: Ion Beju, Victor 
Catina, prof. Virgil Popescu. 
Cassier: Gh. Sterian. 
Secretar: Aurel Lupan, 
Membri: Mihail Carlaonţ, Const, 
Ştefănescu, 


Beju, N. Nicolau, M. 
Petre Fesci, 
Cenzori: Av. V. Chioveanu, Horia 
Manolescu, av, Gh. Vasilescu. 
Cenzori supleanţi ; Ionică  Gedre 
gescu, Şt. Moga, Ionel Nicolau, 


«BUNA VESTIRE, 


RADU 


EFTINEŞTE VIAŢA 


Calea Victoriei, 8] 


Lei 10 Pânza Naturu â Subţire 


ECONOMICE .- FINANCIARE 
Asigurările sociale 


| 
Gonsiiiul Legisiativ a primit spre siudiere un proect de Decret.Lege care 
va modifica unele din disp oziţiile legilor care guvernează asigurările sociale 
la noi, 


| 


sură de viaţa economică a popoarelor. : ad $ 29 Pânză ANEI 
in ce priveşte ţara noastră, regimul asigurării o” sociale, a dat foarte 33 Chifon 8 en. bi 


prima 


39 Chiton ela Superior 
42 Chiton Mudupolam 
39 Gradel are IE | 
76 Pânză e See | 
115 Pânză Seneca 
24 Servete vento mas 
13 Cârpe , susatarse 

„ 28 Batist fer peate 
59 Popiin "se 


98 Dejalen Extezee p,, 


cu care am primit orice nouă 
legislaţie elaborată în acel for internaţional, iar dele gaţii noştri s'au ilustrat 
acolo printro prodigioasă activitate verbală. 

im realitate, însă, regintul asigurărilor sociale înseamnă pentru viața e- 
conomică o serie de mari împuneri, iar pentru mun citorime un iluzoriu spri- 
ijîn, Este şi în acest domeniu o potemchiniacdă ca în atâtea altele. 

Politica serioasă, bazată numai pe realități şi care nu împrumută, ci a 
dapteasă aceia ce gă bun, să pună regulă şi în acest domeniu. 
Asigurările sociale, din Ro mânia, trebue să se inspire dela realitățile noastre 
de aci. Atât vechile bresie, cât şi acțiunea filantropică, de altă dată, au cre- 
iat drumul care trehuia urmat. 

Acesta este gândul tuturor şi a patronilor şi a muncitorilor, în momen- 
tul când se vorbeşte de o modificare în regimul leg al al asigurărilor sociale, 


„JĂ E a 
pentrucă s'au dovedit că 
sunt cele mai norocoase. 
La 15 Martie incepe loteria a XVi-a. Treceţi 
din vreme pe la sediile de vânzare Mercur 
ale Loteriei de Stat și cumpărați-vă un loz. 


Tragerea Loteriei a XVl-a la 15 Martie, 
15 Aprilie, 15 Mai şi 15 lunie. 


care au devenit o problem ă ce nu mai poate fi i 


E = 


Sugrimarea diurnelor 
la ministerul finanţelor 


In cadrul lucrărilor bugetare şi 
din examinarea executării bugetu- 
lui pe exercițiul în curs, d. Mircea 
Cancicov, ministrul finanțelor, a 
constatai că sau plătit numeroase 
diurne, pentru ore suplimentare. 

Faţă de această stare de lucruri, 
sa hotărît, deocamdată în princi- 
piu, ca pentru exercițiul viitor să 
se facă o economie foarte strânsă, în 
ceia ce priveşte diurnele. 

In primul rând, directorii şi fune- 


jionarii superiori nu vor mai primi 
diurne pentru delegaţiile ce au în 
diverse comisiuni ale ministerului. 

La direcțiunile aglomerate de lu- 
crări, se preconizează ca dela 1 A- 
prilie şi până la intrarea în vigoa- 
re a orariului de vară, să se lucreze 
toată ziua, fixându-se cel mult o re- 
tribuițe suplimentară lunară dela 
300 le; până la 1500 lei. 

Până la sfârşitul lunii, se va lua 
o hotărtre definitivă. 


XR —=——— 


Ținerea și timbrarea registrelor 
la micii comercianți si industriași 


Art. 4 $ 19 din legea timbrului, 
impune ţincrea de registre comer- 
ciale şi timbrarea lor tuturor co- 
mercianţilor şi industriaşilor, fără 
mici o distincțiune de mare sau mic 
comerciant sau industriaș, întrucât 
prin comerciant legiuitorul a înţe- 
les pe toți cei ce fac acte şi fapte de 
comerț. 

In acest sens este dată şi decizia 
Ccomisiunei centrale a timbrului din 
2 Iulie 1924. 

Intrvenţiile făcute 

In ultimul timp însă, ministerul 
finanțelor a primit intervenții din 
partea Uniunei camerelor de comerț, 
a Camerelor de comerţ care au ce- 
rut ministerului de a dispensa pe 
micii comercianți şi imdustriaşi de 
ținerea la curent a registrelor co- 
merciale, întrucât foarte mulți nu 
ştiu carte și sunt în imposibililate 
materială de a-şi angaja contabili. 

In sprijinul ceresei de mai sus, 
aduceau şi motivul că legea contri- 


buţiunilor directe nu-i obligă să 
țină registre comerciale, 
Taxe forfetare 

Faţă însă de dispoziţiunile cate- 
gorice ale legii timbrului, ministe- 
rul finanțelor se găseşte în impo- 
sibilitate de a acorda o scutire de 
taxe legal datorate. 

Ţinând seamă de faptul 
neputinței ţinerei la cu- 
rent a registrelor comer= 
ciale şi de situaţia în care 
se găsesc aceşti mici co» 
mercianţi, industriaşi si 
meseriaşi şi pentru a veni 
în ajutorul lor. ministerul 
finanţelor a dispus ca în 
schimbul unei taxe forfe- 
tare de 200 lei anul să fie 
dispensaţi de a mai trece 

iuni în ele şi deci de 
a le ţine lac 

Cei ce nu vor plăti însă taxa for- 

fetară în fiecare an, se vor consi- 


dera contravenienţi. 


“Stoala țăranoastă de fate 


cin To. Mureş 


TG. MUREŞ, 14. — Deunăzi au 
fost închise cursurile şcoalei ţără- 
nești de fete din Tg. Mureş. Scoala 
a funcționat la liceul de fete Uni- 
rea de aici, sub directa conducere a 
d-nei Maria Georgescu, şi a unui 
select corp profesoral, cu 14 eleve 
toate aduse din valea secuizată a 
Nirajului. Iniţiativa deschiderii a- 
cestei scoli a fost a Asociaţiei As- 
tra, flială Tg. Mureş, de sub pre- 
şidenția d-lui dr. Bozdog. Iniţiativa 
aceasta este cu atât mai lăudabilă 
cu cât procesul de  reromânizare 
tinde să ia un caracter de real pro- 
gres. Paptul că în bună parte aces- 
te eleve şi-au însuşit limba mater- 
mă este îmbucurător şi pentru moti- 
vul că ele vor da mâine educație 


copiilor lor în limba română şi nu 
ca până acum în cea maghiară. Dar 
ce este mai important îl constitue 
însăşi educaţia lor morală şi cetă- 
țenească ce au primito în această 
şcoală a căror cursuri a durat nu-- 
mai 30 de zile. In satele lor aceste 
eleve vor constitui pionii şi nucleul 
unui permanent simț şi cult româ- 
nesc. 

SERBAREA DE INCHI- 

DERE A CURSURILOR 

In cadrul încheerii cursurilor a 
avut loc serbarea de sfârşit la care 
au luat parte intelectualii oraşului 
corpul profesoral, elevele liceului 
Unirea, reprezentanții marilor coti- 
diane din capitală precum şi un nu 
meros publice local, 


Petreceţi vacanța Si. Paști cu noi 
iu talia sau Germania 


Secţiunea de «Turism 


şi Voiaj» a ziarului nustru 


va organiza între 20 April|ie — 2 Maiu două splendi- 


de excursiuni spre : 
ITALIA 


Voiaj coiectiv cu «Tre-| Insula Hellgoland), 


nul special «C. 1. To» 

a) Ținuturile însorite 1- 
taliene. Se va vizita: Ve- 
meţia (Lido), Florenţa (Fie 


GERMANIA 
b) Berlin, Hamburg (Er. 
Lips. 
ca, Praga. (La dus tranzit 
prin Polonia, înapoierea 
prin Cehoslovacia). 
Hoteluri de bună cat 


soie), Roma, Napoli (Pom- | gorie turistică. i 


pei). 


Vizitarea  Potsdamului 


Admirabile circuite cu | cu castelul «Sans Souoi». 


autocare, 


Frumoase excursiuni fa. 
tative, 


cui 
PARTICIPAREA: LEI PARTICIPAREA: LEI 


8500 DE PERSOANĂ 


9500 DE PERSOANA 


Participanţii la aceste excursiuni sunt încunog- 


tiinjaţi că pentru a le veni în ajutor, secțiunea noa- 
stră de Turism va putea înainta atât cererile îndi- 
viduale pentru obținerea devizelor cât şi cele pen- 
tru eliberarea pașaportului. 

Participanţii din provincie vor putea să ne remi- 
tă sama de înscriere prin Cec Nr. 1258 odată cu pa. 
şaportul (recomandat). 

Prospecte, înformaţiuni suplimentare la Secţiu 
niz de, Turism al siarului Bd. Elisabeta 19/11. Tel, 


M. DORNEANUv 


O zi record peniru 
export prin portul 
Constanţa 


CONSTANŢA 1;. — Activitatea .; 


în portul nostru a fost reluată cu 
aceeaşi intensitate, ca şi în lunile 
cele mai bune din anii trecuţi. 

De unde dela începutul anului ex- 
portul — înregistra zilnie o scădere 
simţitoare faţă de aceleaşi luni ale 
anului trecut, de câteva zile se con- 
stată o îmbunătăţire. 

Astfel, azi, la comisiunea pen- 
tru verificarrea prețurilor, sau în- 
registrat declaraţiuni de export în 
valoare de 108 milioane lei, cari au 
trecut şi prin B. N. R. Numai o sin- 
gură societate petroliferă a exportat 
produse de 50 milioane lei. 

Ziua de azi e un record, în ce pri- 
pește valoarea exportului, căci dela 
1 lanuarie nu sa mai atins încă o 
asemenea cifră. 


20 Batiste „ateu 
9 Batiste „. 

20 Ciorapi Pimateșt 
29 Chiloți de jdamă 
59 Pânză pentru sete 


119 Perdele 22V cm. lat 
2 360 Mătase p. plăpumi 


180 cm. lat 
Exp. provincie contra ramburs. 


| 


MARTIN BILINSKY 


MAGAZIN CREŞTIN 
Developează, măreşte, re- 
produce. Aparate şi articole 
pentru Fotografi amatori. 

VICTORIEI No, 38 


CALEA TOR 
re, în Al o. Fr apă 


E, a a II 


LOTERIA 


ş 


Sp PA 


Antinevralgic 


Dr. Nanu Muscel 


intrebuințați contra  GRIPEI. MI 
GRENEI. NEVRALGIEI, ete, 

Se vinde numai în cutii originale 
conţinând două buline şi cu semnă- 
tura doctorului, Depozit Farmacia 
N. POPOVICI, Bucureşti, Calea 
Rahovei 265. 


Răspândiţi 


„Buna Vestire“ 


Situația precară a Epitropiei | 


Sf. Spiridon din laşi 


Spitalele Sf. Spiridon în primejdie de a fi închise. — 
conducători liberali. — Se impune 


fraudele foștilor 


IAŞI, 14. — Am arătat altă dată 
fraudele săvârşite de foştii condu- 
cători liberali ai Epitropiei Sf. Spi- 
ridon. Foştii conducători au fost C, 
Rusovici N. Bădulescu, Q. Băileanu 
şi C. Drăghici, 

Se ştie că recenta conducere a l- 
pitropiei în frunte cu Rudolf Suţu, 
Dimitriu şi Gh. Romano au cerut 
ministerului sănătății să se proce- 
deze la o anchetă a gestiunea fos- 
tej conduceri liberale. Ministerul 
sănătăţi a trimis pentru această 
anchetă pe inspectorul loan Stan, 
care a constatat însemnate fraude 
în dauna Epitropiei. 

Epitropii, în faţa acestei situaţii, 
au tăcut la parchet o reclamaţie, 
care a fost înaintată spre cercetare 
cabinetului 1] instruţie care urmea- 
ză să stabilescă răspunderile şi vina 
fiecăruia dintre fostii conducători 
ai Epitropiei. 

Epitropii au înaintat totodată şi 
raportul original al d-lui inspector 
I. Stan. 


salvarea Epitropiei 


Evitropia s'a constituit parte ci- 
vilă cu suma de 10 milioane lei 
daune materiale şi morale, urmând 
ca această sumă să fie eventual ma- 
jorată, în raport cu rezultatul cer- 
cetărilor. 


«CINSTEA» LIBERALĂ 

Pentru a lămuri opinia publică 
de «cinstea» şi abnegaţia de care e- 
rau cuprinși foşti conducători libe- 
rali, vom da câteva date din dosa- 
rul de anchetă a d-lui inspector 
general loan Stan. 

Astfel pentru deplasările fostului 
epitrop liberal C. Rusovici, epitro- 
pia a plătit în patru ani fantastica 
sumă de 1.800.060 lei. 

Intreţinerea Parcului  staţiunei 
Slănic costa anual 700.000 lei. Dease- 
menea în aceiaşi staţiune sa înve- 
stit 700.000 lei într'o păstrăvărie a 
cărui venit a fost şi este inexistent, 

Fostul director general Gh, Băi- 
leanu a luat la plecare suma de lei 
30.000 salariu pe trei luni înainte, 


Notelui „Racoviță“ dela Slânic-Moldova 


Epitropia are la Slănie marele 
hotel «Racoviţă». In loe ca Epitro- 
Dia să-l administrezu ea,  condu- 
cătorii au găsit şi aici că e ocazie 
de afaceri. Au concesionat hotelul 
unor străini pe suma de 400.000 lei 
anual. Sumă absolut drrizorie faţă 
de veniturile fantastice ale conce- 
sionarilor, 

Ca să vedem cun a fost făcută a- 
ceastă concesionare de foştii epi- 
tropi, să ne gândim că numai un *- 
taj al hotelului «Racoviţă» a fost 
închiriat de concesionari, ministe- 
rului apărării naţionale cu suma de 
700,000 lei pe sezon. Insăşi Epitro- 


lor pentru chiria camerilor pentru 
folosinţa membrilor Epitropiei. De- 
asemenea Epitropia se angajase 
prin contract, ca să pună la dispo- 
ziţie — gratuit —  concesionarilor, 
lumină electrică şi căldură. 

Astfel banii destinaţi intreţinerii 
şi tămâduirii bolnavilor, mergeau 
şi buzunarele unor venetici şi a u: 
nor ghiftuiţi ai politieii liberale. 


SITUAŢIA PRECARA A 
ITROPIEI 


După o risipă de,patru ani de zile, 
Epitropia se găseşte astăzi într'o 


pia plătia mari sume concesionari-l situaţie dezastrupasă, Datorii peste 


Eri a avut loc la sediul din b-dui 
Maria Nr. 28, adunarea generală or= 
dinară a Sindicatului constructorilor an 
treprenori, la care au luat parte majo= 


ritatea constructorilor antreprenori au- 
torizaţi de municipiul Bucureşti. 


Ca şi în amii precednţi cel mai în- 
semnat eveniment monden al sezonu- 
lui va fi serata dansantă a Asociaţiei 
«Corespondenţilor Presei Străine», Se 
fac pregătiri intense pentru a se asi- 
gura un succes desăvârşit acestei ele- 
gante serate la care vor participa 
membrii guvernului, Corpul diploma- 
tic şi elita bucureşteană, Informaţiu- 
pea detailate se vor publica ulterior, 


URI 


O splendidă escursie pe coasta 
Dalmației, cu înconjurul  peninsu- 
lei Balcanice, organizează un grup 
de absolvenţi ai Şcolii Politechnice, 
între 16 Aprilie şi 1 Mai. Inscrieri 
şi informaţiuni la librăria <Poli- 
technicum», str. Polizu, vis-a-vis de 
Scoala Politeehnică. 


Ministerul de interne a dat un or- 
din circular inspectoratelor regionale 
de poliție prin care se ordonă inten- 
sificarea pazei la polițiile de frontieră 
dinspre Jugoslavia, Ungaria, Cehoslo- 
vacia şi Polonia, pentruca să nu intre 
în țară nici un refugiat austriac sau 
de altă naționalitate chiar dacă pose- 
dă documente în regulă, 


datorii. Numai datoria pentru cu- 
rentul electric este de 1.200.000 lei 
apoi sume de zeci de milioane la 
diverşi furnizori. Pădurile Epitro- 
plei au devenit păşuni, aşa cu au 
fost epuizat şi acest ultim venit al 
Epitropiei. In faţa acestei situaţii 
spitalele Epitropiei sunt pe punctul 
de a fi închise. In acest scop actu- 
alii Epitropi au plecat la Bucureşti 
cerând acordarea de fonduri  nece- 
sare funcţionării spitalelor. In caz 
că nu se vor acorda fonduri, Epi- 
tropia va fi pusă în situaţia de a 
închide porţile spitalelor, lăsând 
astfel pe drumuri sute de bolnavi 
şi privând de asistenţa medicală 
milioane de români din această 
parte a țărei. 


IDela C.F.R. 


ULTIMUL TERMEN PENTRU RIDI- 
CAREA LEMNELOR PE BAZA 
DE BONURI. 


Direcţiunea economatului C. F. R, a 
dat o dispoziţiune prin care se anunță 
pensionarii şi funcţionarii (E Ra 
cari posedă bonuri de lemne, că pot 
ridica lemnele din depozite până la 
51 Martie a, c. 

Dela această dată toate bonurile. de 
lemne vor fi anulate, iar celor cari 
vor rămâne cu bonuri de lemne a că- 
ror valoare a fost plătită la Casa pă- 
durilor sau prin reţineri de rate și 
care nu se vor fi efectuat până la 
data de 31 Martie li se va restitui 
suma respectivă. 


NU SE MAI INFIINȚEAZA 
NOUI ASOCIAŢII DE PERSONAL 


Direcţia generală C. F. R. a încuno- 
ştiințat toate organele şi întregul per- 
suna] C. F. R. că ministerul de comu- 
nicaţii a dispus ca pe viilor orice aso- 
ciație de personal C. F. R. este inter- 
zisă a funcţiona fără aprobarea mi- 
nisterului. 

Prin urmare ortce cerere prin care 
se solicită aprobări pentru constitui- 
ea de asociaţii ale personalului, fie 
profesionale, fie culturale sau spor- 
tive, ori de ajutor mutual se vor ina- 
inta pe cale ierarhică, direcţiei gene- 
rale, care va interveni dacă va fi ca- 
zul pe lângă ministerul lucărilor pu- 
blice şi al comunicaţiilor. pentru apro- 


“A bare. 


EDIILE DE VÂNZARE MERCUR 


| MAGAZIN ROMANESC 


DE STAT 


Cămășşi, cravate, pijamale, pulovere 


Specialist în lingerie după măsură 
Concurează cu 20; toate magazinele cu aceaşi articole 


Nik 


DUMITRU BORCEA Bucureşti lei, 3.54.66 Ga'ea Victoriei 14 


incălţăminte trainică 
pentru sezonul de Primăvară 
Modele noui lucrate în ateliere propri 
Vinde cu preţuri excepţionale 


Macazmu. V. VASILESCU 


București, Str. | No. 46 
Tel, 54203 


Vestminte, obiecte "mira 


bisericeşti. bijuterii 


Constantin P. Mateescu, Str. Carol,9 
Telefon 478/50 


E Aia 


Vizitaţi Magazinul Românesc 


G. A. VOICULESCU 


STR. LIPSCANI No. 52. TEL. 418/59 
Bine asortat cu stofe şi mătăsuri pentru sezonul de Primăvară 


PREŢURI CONVENABILE 
Pa) 


reumatice! 
Junghiurile iţi - tarbură 


clipele cele mai plăcute. 
Dar de ce să te chinuieşti? 


GAR DAN 


suprima, rerile! 


» Bayen « 


PRODUS - 


UN 


Măsuri contra funcționarilor 
cari cer plată pentru serviciile 
făcute publicului 


me a 


Dispoziţiile decretului duvernului 


Preşedinţia consiliului de miniştri a voastre, că se vor lua po viitor cele 


trimis. următoarea adresă tuturor de- 
partamentelor: 
Domnule ministru, 


mai severe măsuri contra acelor tari 
vor fi dovediţi vinovaţi, rugându-vă 
ca atari cazuri să ml se aducă la cu- 


Primindu-se denunțuri că unii func- | noștință, pentru ca, de comun acord 


ţionari ar lua de la cetăţeni plată pen- 


cu domnia-voastră, să dispunem pe- 


tru serviciile ce sunt obligați a presia, | depsirea aspră a vinovaţilor. 


vă rugăm să binevoiți a dispune să 
se Încă cunoscut tuturor serviciilor, 
direcțiilor, caselor şi regiilor autonome 


ce depind de departamentul domnlei- 


Președintele consiliului de miniștri 


(as) MIRON CRISTEA 
Patriarhul României 


«BUNA VESTIRE» 


î- = 


oclamarea Anschluss-ului 
D. Hitler a luat comanda supremă a armatei austriace 


D. Blum a format noul 
guvern francez 


Lista noului cabinet. Cine formează guvernui 


VIENA, 13 (Rador). — A- 
genţia D. N. B. anunţă: Gu- 
vernul austriac a procla- 
mat în mod solemn An- 
schlussul. 


VIENA, 13 (Rador). — Legea pen: 
tru stabilirea Anschlussului a fost 
proclamată aseară la ora 20 şi 3) 
minute, din baleonul cancelariatu- 
lui federal, de către d. Seyss Inqu: 
art, cancelarul federal, 

Tată textul acestei legi: 

ART. 1. — Austria este un stat 
1 Reichului german. 

ART, 2, — Un plebiscit liber şi 
secret, la care vor lua parte toţi băr- 


austr 


haţii şi femeile din Austria cari au 


Plebiscitui va avea loc ia | 


VIENe 14 (Rador). — Cores- 


liste şi având brodate pe ele svas- 


împlinit 20 de ani, va avea loc Du- pondentul agenției Reuter trans- tica, 


minică 10 Aprilie 1938, asupra unirii 
Austriei cu Reichul german, 


ART. 3. — Plebiscitul va fi hotă- 


rit cu majoritatea votanţilor, 


ART, 4, — DisPoziţiile uecesare | 
pentru executarea acestei legi con- 
stituţionale federale vor fi luate pe 


eale de ordonanţă, 


"mite: 

Populaţia şi trupele germane 
| sosite la Viena fraternizează. In 
automobilele militare germane 
“care  staționează le principalele 
| intersecţii de străzi, copii vienezi 
| stau de vorbă cu soldații germani, 


ART, 5, — Această lege constitu-! punându-și pe cap căștile soldați- 
țională federală intră în vigoare din | Jor. 


ziua proclamării sale, Guvernul fe- 
deral este însărcinat cu executarea 
si. A 

(Urmează semnătura cancelarului 
Seyss Inquart şi ale miniștrilor). 


BERLIN, 13 (Rador). — austriacă sub comanda sa 
Agenţia Havas transmite : | ca făcând parte din arma» 
Fuehrerul-cancelar Hit-| ta germană. 


ler a luat armata federală 


Evreii p'au dreptul să voteze 


VIENA 14 (Rator). — Co- 
respondentul ayenţiei Ste. 
fani transmite: 

In cercurile politice se a- 
firmă că evreii nu vor fi 
admişi la 10 Aprilie să vo- 
teze Anschlussul deoarece 
articolul 2 din legea ple- 
biscitului, publicată eri 
seară, arată cât se poate 
aie clar că nu au dreptul să 
voteze decât bărbații şi 
femeile de rasă «germană» 


din Austria. 


% | 

LINZ, 14 (Rador). — Coresponden- 
tul Agenţiei D. N. B. transmite: 

Autocamioane cu trupe şi detaşa- 
mente de poliție germane continuă a 
trece fără întrerupere prin oraş, 
aclamate frenetic de populaţie. 

Trupele austriace primesc pe sol- 
daţii germani cu «salutul german». 

L.a amiază noui escadrile germane, 
în drum spre Viena, au sburat pe 
deasupra oraşului. 


| 


1 Pe străzi negustorii ambulanți 
! oferă trecătorilor banderolele co- 
lorate în culorile național-socia- 


Sosirea trupelor germane a con- 
tinuat toată ziua. In gara de est 
'a domnit meîneetat o activitate 
!febrilă. Spre seară, un regiment 
de infanterie şi o secție de mitra- 
! liere, încadrate de cavalerie, au 
sosit cu un tren special. Mulțimea 
„a salutat cu entuziasm pe ofițerii 
"şi soldații Reichului, în timp ce o 
! companie de infanterie austriacă 
| prezenta armele şi înclina drape- 
| lul la trecerea detașamentelor 
germane. 


te scriu ziarele iranceze 
Cancelarul Hitler ia comanda armaiei PARIS 14 (Rador). — Agenţia | venţie de ordin diplomatie. Acum 


Havas transmite: 


continuă negocierile franco-engleze 


Cu toate că proclamarea Ansch. |cu privire la Cehoslovacia. 


lussului constituie urmarea logică 
a loviturei de forţă germane, ea a 
produs la Paris o profundă impre- 
sie. Tot ce s'a petrecut în Austria 
este menit să impresioneze: rapidi- 
tatea fulgerătoare şi curajul cu ca- 
re Fuehrerul a realizat planul său, 
cum şi consecinţele  inealculabile 
al acestei acţiuni pentru situaţia 
generală din Europa. 

Proclamarea Anschlussului este 
un eveniment hotărîtor în istorie. 
Austria, care timp de secole a fost 
în fruntea unui puternie Imperiu, 
a dispărut Duminică seară de pe 
harta Europei. 

Nimeni nu poate să spună care 
va fi reacţiunea finală a marilor 
puteri. Trebuie totuşi să se consata- 
te că atitudinea cancelarului Seyss 
Inquart face destul de grea o inter- 


90 lim. mai despart trupei 
naționaiisic de Mediterana 


SALAMANCA, 12 (Radar). — Corespentul Agen- 


ției Havas transmite: 


Marele Cartier general naţionalist comunică + 


Continuând înaintarea lor, 
vodul dela Oliete, ocupând 


tin, împreună cu satele Malle de los Collados şi Mon- 


telvan, unde am disirus un 


Am ocupat deasemeni sihăstria i , 
precum şi localităţile Eriga, Muela de Abadilin şi 


V'alleconejos, 


Pe malul drept al râului Martin, în fata localită- 
ţii Alcaina, am ocupat masivul Guardia şi satele Al- 
balate del Arzobispo, Azaila şi Escatron, 

Inaintarea trupelor noastre continuă. 90 km, ne 
mai desparte de Marea Mediterană. 


INFORM ATIUNI 


Mişcarea în magistratu- 
ră se va produce după vo- 
tarea bugetului general al 
Statului şi după ce va fi cu 
totul modificată legea de 
organizare judecătorească. 

Dri, în toate bisericile din țară s'a 
cilit pastorala Prea Sfinţitului Pu- 
triarh, 

Ministerul agriculturii şi domenilor a 
înființat, pe ziua de 1 Martie crt, ur- 
mătoarele circ. agricole:  Calata din 
județul Cluj şi Ocland din județul 0O- 
dorheiu, 


„Monitorul Oficial” de astăzi pu- 
blică decretul prin care mai multe 
procesoare, profesoare maestre şi 
maziire au fost devinilivate în învă» 
țământul secundar şi secundar-indus- 
trial de fete, 

Următorii ofiţeri superiori şi in- 
feriori din aeronautica şi marina re= 
gală au îost trecuţi din oficiu în po- 
zitiunea de rezervă pentru limită de 
vârstă: căp. aviator Ilie Gh. Nicolae, 
căp. aviator Bărbulescu Simion şi 
comandor Andonie Calistrat. 


In conformitate cu statutul, ca- 
marazii membri ai Asociaţiei Cer- 
cetașii României din războiul 1916— 


trupele noastre au trecut 
malul stâng al râului Mar- 


batalion inamic. 
dela San Juan, 


— D, Petre Bădulescu, subdirectorul 
contabilităţii din ministerul agricul- 
turii, domeniilor şi cooperaţiei, a fosti 


ționale şi Cecopava, pentru furnitu- 
rile de cereale, 


Decanul Baroului de Ilfov ca 
urmare la circulara ministerului 
de justiţie prin care se dădeau 
indicaţiuni cu privire la suspen- 
darea avocaților evrei din Ba- 
rou, a înaintat ministerului de 
justiție un tablou în care se a- 
rată numărul mare at'evreilor 
şi a altor străini de oigine et- 
nică, aflați în Baroul de Ilfov 
îi şi în celelalte barouri din 
ară. 


——— 


Printr'o decizie a ministerului de 
industrie şi comerţ sa instituit ţi- 
nutul minier Lopătari, Bisoca-An- 
dreiaşu din ujdeţele Buzău, R. Să- 
rât şi Putna, în scopul exploatării, 
explorării şi valorificării raţionale 
a zăcămintelor de ţiţei din subso- 
lul acestor terenuri. 


BILBAO 14 (Rador). — Comuni- 
catul oticial-al Marelui Cartier ge- 


numit în comisiunea pentru tranșarea | plimbare. 
litigiilor între ministerul apărărei na-| In Patru zile peste 1700 kilometri 


neral naţionalist, transmis de co- 
respondentul agenţiei D. N. B. a- 
nunţă: 

Forţele naţionaliste înaintează în 
marş forţat. Detaşamentele genera- 
lului Yague au ocupat oraşul Esca- 
dron, aşezat pe Ebru şi unde se află 
un aerodrom important al forţelor 
republicane. 

Până Sâmbătă naţiona- 
liştii au eliberat 2750 km. 
pătraţi din stăpânirea re- 
publicanilor. inaintarea 
victorioasă a forțelor na 
ţionaliste nu este dealtfei 
m. rsi--tă miei de caiiciia 
catul oficial dat de repu»- 
biicani,. : 

SAR AGOSA, 13 (Rador). — Cores= 
pondentul Agenţiei Reuter anunță 
că înaintarea trupelor naţionaliste 
pe frontul dîn provincia Aragon 
pare a începe să devină o simplă 


pătrați de teren au fost ocupați de 
forțele naţionaliste, 

Avant.gărzile naţionalis= 
te se găsesc actualmente 
la mai puţin de 95 kila: 
metri de coasta catalană a 
Mediteranei. 

Obiectivele viitoare ale 
înaintării  naţionaliştilor 
sunt oraşele Caspe şi Alca- 


D. Al. Vaida Voevod 
se înapoiază în 
Capitală 


D, dr. Al. Vaida Voevod, fost pre- 
şedinte al consiliului, actualmente 
ministru de stat, se înapoiază Marţi 
în Capitală, venind dela Cluj. 


Desființarea Tribuna- 
lelor militare din 
Abisinia 

ADDIS ABEBA 14 (Rador).— 
Vice-Regele Italiei a ordonat de- 
sființarea tuturor tribunalelor 
extraordinare de războiu ce 
funcționau pe teritoriul Impe- 
riului italian al Etiopiei. 

Măsura luată este o consecință 
logică a situaţiei, politice aetu- 
ale, bine stabilită prin evoluția 
normală a activițății  politico- 
administrative a guvernului. Ea 
coincide cu punerea în liberta- 
te a deținuților politici dela Da- 


| 


PARIS, 13 (Rador). — La 
ora 19, Agenţia Havas a- 
munță că moul guvern fra 
cez a fost constituit sub 

eşicdenția d-lui Leon 

LETELLE 

D. Bium va prezenta pe 
colaboratorii săi proşedin= 
telui repbluicii la ora 20 


şi 30. 

PARIS, 13, (Rador). — La ora 
18.20 d. Leon Blum a prezentat 
preşedintelui Republicii pe cola- 
boratorii săi: 

lată lista 
guvern: 

Leon Blum, preşedinţia consi- 
liului şi finanţele; Spinasse, bud- 
getul; Paul Boncour, afacerile 
străine; Paul Faure, ministru de 
stat; Albert Sarraut, ministru de 
stat însărcinat cu coordonarea 
problemelor Africei de - nord; 
Maurice Violette, 
stat; Steeg, ministru de stat; 
Frossard, ministrul propagan- 
dei; Vincent Auriol, ministru de 


definitivă a noului 


stat însărcinat cu coordonarea |. 


serviciilor de pe lângă preşedin- 
ţia consiliului; Rucart, justiția; 
Marx Dormoi, internele; Dala- 
dier, apărarea naţională; Cam- 
pinchi, marina militară; Gui La 
Chambre, aerul; Jean Zay, edu- 
cația națională; Monnet, agricul- 
tura; Jules Moch, lucrările pu- 
blice; Albert Serol, munca; Pi-! 
erre Cot, comerțul; Lebas, Poş- 
ta, telegraf, telefon; Riviere, 


ministru del: 


pensiunile;  Gentin, sănătatea 
publică; Marius Mouett, coloni- 
ile. 


SUBSECRETARII DE 
STAT 


D-nii Fevrier şi de Tessan, 
pretedinția consiliului; Mendes 
rance, finanțe; Julien, învăţă- 
mântul tehnic; Auband, interne; 


D. LEON BLUM 


Leo Lagranze, sportul; Blancho, 
marina militară; Tasso, Marina 
„comercială; Andre Liautey, a- 
gricultura; Philippe Sere, mun- 
[sa: Gaston  Manent, comerțul; 
Țean Perrin, cercetări ştiinţifice. 


Coniisurația cabinctului 


PARIS, 14. (Rador). — Cabinetul 
pe care l-a constituit d. Leon Blum 
este al 10%-lea guvern al celei de a 
treia republici şi al patrulea guvern 
al legislaturei q 16-a. EI este al doi- 
lea cabinet constituit de d. Leon 
Bhum - 
Noul guvern cuprinde 35 de per- 


sonalități, dintre care 23 sunt mi- 
miştri iar 12 subsecretari de stat. 


Patru din membrii guvernului fac ) 


parte din Senat, iar 29 sunt depu- 
taţi. Cincisprezece dintre nouii mi- 
niştri au fost miniştri și în prece- 
dentul vuvern Chautemps. 

Doi membri şi anume d-nii Paul 


Procesul delia Moscova 


18 acuzaţi au fost condamnați 
la moarte 


MOSCOVA 14 (Rador). — In 
şedinţele de eri dimineața, după 
amiază și de seară, tribunalul 
militar al Curţii Supreme a U. 
R. S$. $., a ascultat ultimele de- 
claraţii ale acuzaților în  com- 
plotul troțkiştilor. 

La ora 21,30, tribunalul s'a re- 
tras pentru a delibera asupra 
sentinței. El a revenit în sala de 
şedinţă la ora 5.45 dimineaţa. 

Sunt introduşși acuzaţii, care 
i sunt palizi, obosiţi şi cu mersul 
şovăitor, ca de obicei, Bukharin, 
considerat ca şef al complotului, 
merge în cap, cu fruntea apleca- 
tă, strângând la subțioară o co- 
pie după actul de acuzare. 

Soldaţii din. GPU, care înca- 
drează pe condamnați, se retrag 
ca de obicei, dar se îngrămădese 
în fundul sălii. 


Au fost sporite 


salariile iuncțio- 


narilor comunaii şi județen; 


Monitorul Oficial de azi publică ur- 
mătoarea deciziline a ministerului de 
interne privitoare la mărirea salariilor 
funcţionarilor judeţeni şi comunali. 

Salariile funcționarilor judeţeloi și 
comunelor vor fi readuse, eu începere 
lela 1 Decembrie 1937, la nivelul celor 
din 1932, dacă acesle salarii în urma 
aplicării Decretului Regal nr. 3.029-934, 
privitor la icrarhizarea și echivalarea 
funcționarilor în adminisiraţiile publi. 


ce și în urma aplicării dispoziţiu- 
nilor legii administrative din 1936 și 
a regulamentelor respective privi:oare 
la acordarea gradaţiilor, nu au atins 
deja nivelul salariilor existente în 
1932. 

In cazul când salariile majo:ale în 
baza legilor de mai sus nu au alins 
acel nivel, salariile vor fi sporiie nu- 
măi cu diferența, care însă în nici un 
caz nu va depăşi salariile tip lixale 
prin tabelele de salarizare avute ca 
norme la armonizarea. salariilor fune- 


———— 


1919, sunt convocați în adunare ge- 


ţionarilor administraţiilor locaic cu o- 


Toată asistenţa se ridică la in- 
trarea în sală a judecătorilor, 
Preşertiintele Ulrich, a- 
sistat de cei trei asesori, 
dă citire sentinţei tribuna- 
lului militar prin care acu- 
ii Bukharin, Yagoda, 
Rykov, Krestinski, Rosen- 
goltz,  lvanov,  Cernov; 
Grinko, Zelenski, |kramov, 
Serangovici, Zubarev, Bu- 
lanov,  Levin, MKazakov, 
Maximov-Dikovski, Kriut- 
cekov şi Codjaev sunt cor 
damnați la moarte prin 
înnpuşcare, 


condamntit la 25 de ani în- 
chisoare, hakovshi la 20 
de ani şi Bessonov la 15 
ani, cu pierderea  dreptu- 
rilor politice timp de cinci 
ani fiecare după ispăşirea 
pedepsei. 

Citirea sentinței a fost dease- 
meni ascultată de asistență în 
picioare. 

Fiecare cuvânt cade ca o 
piatră grea în tăcerea de- 
plină, 

Sentința este fără apel 

| şi trebue executată în timp 
de 24 ue ore dela pronun- 


Acuzatul Pletnev este țarea ei. 
[E a] 
dpiicarea nouiui regim 

în închisoriie Statului 


Ancheta dela Penitenciarul Doitana 


Ziarul «Informaţia» de astăzi pu- 
blică o casetă referitoare la noul 
regim eare Be aplică astăzi la în- 


| chisoarea Doltana, în conformitate 


cu noul cod penal, relatând tot deo- 
dată şi rezultatul anchetei între- 
prinsă de d-nii: Aurel Garoescu, 
secretar general al ministerului de 
iustitie şi Donald Munteanu diree- 
torul general al închisorilor. 
«Asttel — spune sus zisul ziar — 
Sa constatat că până la data de 1 
Februarie, când în locul fostului 
administrator D. Savinescu, a fost 
înstalat d. maior ' Vasile. Irimescu, 
regimul legal al pentenciarului a 
fost nesocotit prin aceia că; nu sa 
respectat durata executării celulare 


trodus munca obligatorie şi a înce- 
put aplicarea tuturor dispoziţiuni- 
lor prevăzute Pentru regimul peni- 
tenciar, de către noul cod penal 
«Carol II. Ş 

La penitenciarul Doftana — în- 
cheie sus zisul ziar — Sunt actual- 
mente 215 condamnaţi, 9 condam- 
naţi pentru trădare, complot şi alte 
infracţiuni contra siguranţei statu- 
lui, 153 pentru infracţiuni de drept 
comun. Total 458. 


| 


Faure, secretarul general al parti- 
dului socialist şi profesorul Perrin, 
nu sunt parlamentari, 

După nuanţa politică, membrii 
noului: guvern se repartizează aste 
tel; 

Sunt 15 socialişti $. F. 1.0, şia- 
nume: d-nii Leon Blum, Charles 
Spince, Paul Faure, Vincent Auriol, 
Marx  Dormoy, Georges Monnet, 
Jules Moch, Albert Serol, J. S. Le. 
bats, Albert Riviere, Marius Mou- 
tet, Andr6 Fevrier, Leo  Legrange, 
F. Blancho şi Henri Tasso. Toţi a- 
ceştia sunt deputaţi, afară de d, 
Paul Faure, care a fost deputat, 

Sunt apoi 15 radiecal-socialiști, şi 
anume: d-nii Edouard Daladier, 
Mare Rucart, Cesar Campinechi, Gui 
La Chambre. Jean Zay, Pierre Cot, 


| |. Gentin, Francois de Tessan, Ju. 


les Julien, Raoul Aubaud, Andre 


i | Liautez, Gaston Manent şi Mendes 
| France, deputaţi, cum şi d-nii Al 


bert Sarraut şi Theodore Steeg, se= 
natori ai stângii democratice. 

Trei membri aj U. S$. R. dintre 
cari doi senatori înscrişi în stânga 
democrațică: d-nii Paul Boncour și 
Maurice Violette, şi un deputat: d. 
L. O. Frossarle. 


e 5 PRI E 009 
Arestarea mareşa- 
lulni Biuecher 


STOCKHOLM,  i4 (Ra 
dor), — Corespondentul a- 
genției «Stefani» află din 
izvo>- sigur că mzreșalui 
Birnecher, şeful armatei so 
vietico din Extremul  O- 
rient, or fi fost arestat şi 
închis împreună cu nume» 
roşi ofiţeri din statul său 
major, 


“imvazia evreilor 
in Polonia 


VARŞOVIA, 14 (Rador). — Ziae 
rele anunţă din Seibersdort, locali- 
tate situată în regiunea Kattowitz, 
că la gara Teschen, dela frontiera 


polonă sosesc cu expresul dela Vie- 
na numeroşi evrei cari  părăsese 
Austria în urma victoriei naţional- 
socialiste, 

Aceşti evrei vor să se stabilească 
la Cracovia şi Liwvow. 

Ziarele polone cer guvernului să 
ia măsuri energice contra invaziei 
evreilor în Polonia. 


DN ERE53a008 08 ERE RZE SEASZ 
Ministrul ensicz 


delia Viena a îost 
rechema! 


LONDRA 14 (Rador). — Zia- 


rele anunţă că lordul Halifax a 


! chemat la Londra pe ministrul 


Marei Britanii pentru a discuta 
împreună chestiunile în legătu- 
ră cu situaţia din Austria. 

Se crede că ambasadorul Ma- 
rei Britanii la Berlin va sosi şi 
d-sa zilele acestea la Londra, în 
acelaș scop. 


O groaznică nenoro- 
cire la Capetown 


CAPETOWN 14 (Rador). 
— Două camioane automo-= 
bile s'au ciocnit în apro- 
piere de Capetowu, 

Sunt 12 morţi şi peste 30 
răniţi. Majoritatea victi- 
melor sunt copii ce se îna- 
poiau dela biserică, 


Mersul tratativelor 


nerală ordinară pe ziua de 27 Mar- 
tie 1938, orele 8,30 în sala Liceului 
Lazăr din Bucureşti B-dul: Elisa- 
beta Nr. 28. 

In cazul când în ziua fixată nu 
se va întruni numărul de membri 
cerut de statut, adunarea generală 
ordinară va avea loc în ziua de 3 
Aprilie 1938, în acelaş loc, la acelaş 
oră şi cu aceiaş ordine de zi, lu- 
crând valabil cu orice număr de 
membri, fără altă convocare. 


Schimbare î 


n diplomaţie 


Nouii miniştri la Lisabona şi Washington 


«Monitorul Oficial» apărut azi 
publică Inaltul Decret Regal prin 
care pe ziua de 1 Aprilie 1938 sa 
făcut o nouă mişcare în diplomaţie. 

Astiel, d. Radu Irimescu, fostul 
ministru al aerului şi marinei, a 
fost numit trimis extraordinar şi 


ministru plnipotenţiar la Washing- 
ton. 

Deasemeni d. Lucian Blaga, fost 
subsecretar de stat pe lângă minis- 
terul afacerilor străine, a fost nu- 
mit trimis extraordinar şi ministru 
plenipotenţial la Lisabona. 


caziunea -apl'cării - dceretțului-lege nr. la diferiţelor categorii de condam- 


3.029-934. 

Dacă însă salariile acluale depăşesc 
acele din 1932, ele rămân nemoditi- 
cale 


Judeţele şi comunele care plătese 
din bugetele lor pensii, vor putea, în 
limita posibilităţilor bugetare, să spo- 
rească actualele pensii cu un procent 
de 6 la sută, dacă şi ele au suterit 
reducerea potrivit curbelor aplicate 
pensionarilor statului. 


[3 


| 


naţi şi nu au existat ateliere pen- 


trn munca obligatorie», 

-S'a mai constataţ — relatează 
ajarul — că cpi trei cari au supri- 
mat pe fostul preşedinte ÎI. G. Duca, 
erau instalaţi într'o cameră lumi- 


noasă şi confortabilă». 


«In prezenţ cei trei condamnaţi au 
fost supuşi regimului comun, dor- 
mind noaptea în celule separate». 

D. maior Vasile Irimescu a in- 


TIPARUL INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE «EMINESCU, S. A., STR. ANGHEL SALIGNY, 2 TELEFON 3.26.68 


angilo-iialiene 


ROMA, 144. (Rador). — Agenţia , sadorul Angliei la Roma. 


«Stefani» transmite: 

In şedinţa de ascară a marelui 
consiliu fascist, după declarația fă- 
cută asupra evenimentelor din Aus- 
tria, contele Ciano, ministrul aface- 
rilor străine, a făcut un raport asu- 
pra mersului satisfăcător al prime- 
lor sale două întrevederi cu ambă- 


Marele consiliu a luat act de a- 
cest raport, exprimându-și în acea 
laşi timp urarea ca, conversațiile 
ulterioare să ducă la realizarea unui 
acord în conformitate cu interesele 
celor două ţări, și capabil să elimi- 
ne orice motiv de contrast între cele 
două ţări. 


- Redactor.responsabil : V. Olaniuc-Stere,