Omraam Aivanhov — Noul pamant sau reguli de aur

Omraam Mikhael Aivanhov 


NOUL PĂMÂNT 
sau 
REGULI DE AUR 


PREFAŢĂ 


Pentru a vă face să înţelegeţi mai bine cum îmi 
imaginez rolul meu de instructor, de pedagog, v-am 
spus că eu sunt ca un stăpân al casei care a invitat la 
masă multe persoane. Pentru a fi sigur că satisfac pe 
toată lumea, pun pe masa orice pot găsi ca fructe, 
legume, brânzeturi, etc. nu lipseşte nimic și fiecare 
dintre voi poate alege ceea ce-i convine, ce-i place. 
Bineînţeles însă că nu trebuie să vă credeţi obligaţi să 
mâncaţi tot ce-i pe masa, pentru c-aţi putea face o 
indigestie, v-aţi îmbolnăvi. 

Este acelaşi lucru și cu metodele pe care vi le 
prezint, va propun tot felul de lucruri fiindcă ştiu ca nu 
aveţi toţi acelaşi caracter, aceleaşi dorinţe, aceleaşi 
facultăţi, aceasi putere de muncă, și deci depinde de 
voi să alegeţi; va fi periculos dacă încercaţi să le 
aplicaţi pe toate. Evident, trebuie să aveţi permanent 
pregătite în spirit numeroasele reguli pe care vi le-am 
dat pentru conduita vieţii cotidiene, pentru a nu vă 
rătăci și pentru a avansa în fiecare zi pe calea 
evoluţiei. Dar nu încercaţi să faceţi toate 
exerciţiile, nici să aplicaţi toate metodele, 
pentru că vă dezechilibraţi. Deci, iată, sunteţi 
preveniţi, sunteţi ca în faţa unei mese unde totul va 
este pus la dispoziţie, dar nu vă grăbiţi să înghiţiţi tot. 


Luaţi câteva metode, patru, cinci, şase, şapte poate... 
și concentraţi-vă asupra lor ca să faceţi un lucru de 
profunzime. 

Şi acum trebuie să adaug câteva cuvinte foarte 
importante din punct de vedere psihologic. Se poate 
întâmpla ca o metodă care v-a adus ieri lumina, 
uşurarea, curajul, să fie ineficace astăzi fiindcă vă aflaţi 
într-altă dispoziţie, deci ce-i de făcut? Ei bine, nu 
insistaţi, dar căutaţi o metodă convenabilă pentru 
astăzi și aici putem face o comparaţie cu hrana. O zi 
aveţi poftă de omletă sau de macaroane, iar a doua zi 
asta nu vă mai spune nimic; aveţi nevoie de peste sau 
de cartofi, sau numai de fructe și asta este foarte bine. 
Nu trebuie să mâncăm în fiecare zi la fel, organismul 
nostru are nevoie de hrană variată. Ştiu bine că exista 
popoare care mănâncă în fiecare zi aceeaşi hrană dar 
regimul lor este rezultatul unor condiţii particulare și 
sunt obişnuiţi cu asta de secole. In orice caz, depinde 
de voi să simţiţi dacă o metodă care a fost 
eficace ieri mai este şi astăzi. Dacă simţiţi că ea nu 
mai este eficace, abandonaţi-o pentru moment, o veţi 
putea relua în altă zi. 

Inteligența cosmică a prevăzut că fiinţa umană 
trebuie să se dezvolte în toate domeniile pentru a 
atinge într-o zi perfecțiunea. De aceea el nu se poate 
mulţumi să aibă mereu aceeaşi activitate. Pentru a 
avansa el trebuie să descopere și să experimenteze 
lucruri noi. lată într-o zi câte activităţi aveţi? Vă utilizaţi 
succesiv creierul vostru, ochii, urechile, gambele, 
mâinile voastre, gura voastră și astfel vă instruiți, 
progresaţi. Organele voastre sunt mereu acolo, nu le 
schimbaţi; dar nu le folosiți pe toate odată, ci după 
împrejurări le faceţi să funcţioneze pe cele de care 
aveţi nevoie. La fel este și cu metodele pe care vi le 


propun: trebuie să învăţaţi să vă serviţi de ele raţional, 
după nevoile voastre. 


RUGĂCIUNI 


În anumite împrejurări, aceste trei rugăciuni sunt 
recitate în comun. 


RUGACIUNEA DUMINICALĂ 


Tatăl nostru care eşti în ceruri! 

Sfinţească-se Numele tău; 

Vie împărăţia Ta, 

Faca-se voia Ta, precum în cer aşa și pe pământ. 

Pâinea noastră cea de toate zilele da-ne-o nouă 
astăzi, 

Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum și noi 
iertam greșiţilor noştri; 

Şi nu ne duce pe noi în ispită, 

Ci ne izbăvește de cel viclean 

Căci a ta este împărăţia și puterea și slava 

În vecii vecilor, AMIN! 


RUGĂCIUNEA CEA BUNĂ 


Doamne Dumnezeule, bunule nostru Tata din 
ceruri, care ne-ai dăruit viaţă și sănătate pentru ca să 
te adoram în bucurie, 

Trimite-ne Spiritul Tău pentru a ne ocroti, a ne păzi 
de tot râul și de toate gândurile rele; 

Invaţă-ne să împlinim voinţa Ta, să sfinţim Numele 
Tău, să te slăvim mereu. 

Sfinţește spiritul nostru, înalţă inimile și minţile 
noastre, ca să respectam poruncile și hotărârile tale. 


Inspiră-ne gânduri curate prin prezenţa Ta Sfântă 
și condu-ne ca să te putem sluji în bucurie. 

Binecuvântează viaţa pe care ţi-o închinăm pentru 
binele suprem al fraţilor noştri și al aproapelui nostru. 

Ajută-ne pe noi, veghează-ne, pentru ca să 
creştem din ce în ce mai mult în fiecare zi, în întreaga 
cunoaştere și înţelepciune, ca să rămânem în adevărul 
Tău. 

Îndruma-ne, pentru ca tot ce întreprindem pentru 
Numele Tău Sfânt să contribuie la înfăptuirea 
Împărăției Tale pe pământ. 

Hrăneşte sufletele noastre cu pâinea cerurilor și 
umple-ne cu forţa Ta pentru a putea reuşi în viaţă. 

Şi fiindcă ne copleșești cu toate binecuvântările 
Tale, binevoiește și adaugă iubirea Ta, ca să rămână în 
veci legea noastră. 

Căci a Ta este Împăraţia, Puterea și Slava, în vecii 
vecilor, AMIN. 


PSALMUL 91 


Cel ce stă sub ocrotirea Celui Prea Înalt, 

Şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic, 

Zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare 
și cetățuia mea, 

Dumnezeul meu în care mă încred 

Căci El te scăpa de laţul vânătorului, de ciuma și 
de pustiirile ei. 

El te va acoperi cu penele Lui, și te vei ascunde 
sub aripile Lui. 

Căci scut și pavăză este adevărul Lui! 

Nu trebuie să te temi 

nici de groaza nopţii, 

nici de săgeata care zboară ziua, 


|” 
. 


nici de ciuma care umbla în întuneric, 

nici de molima care bântuie ziua în amiaza mare. 

O mie să cada alături de tine, și zece mii la dreapta 
ta, dar de tine nu se va apropia. 

Doar vei privi cu ochii, și vei vedea răsplătirea 
celor rai. 

Pentru că zici: „Domnul este locul meu de 
adăpost!” A 

Şi faci din Cel Prea Inalt turnul tău de scăpare, 

de aceea nici o nenorocire nu te va ajunge, 

nici o urgie nu se va apropia de cortul tău. 

Căci El va porunci îngerilor Săi 

să te păzească în toate căile tale; 

și ei te vor duce pe mâini, 

ca nu cumva să-ţi lovești piciorul de vreo piatră. 

Vei păşi peste lei și peste năpârci, 

şi vei călca peste pui de lei și peste şerpi. 

„Fiindcă mă iubeşte - zice Domnul - de aceea îl voi 
izbăvi; 

îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. 

Când Mă va chema, 

îi vor răspunde; 

voi fi cu el la strâmtoare, 

îl voi izbăvi și-l voi proslăvi. 

Îl voi sătura cu viaţă lungă, 

și-i voi arăta mântuirea Mea”. 


Cap. Il - Programul zilei 
DIMINEAŢA - RUGĂCIUNILE LA TREZIRE 
Când vă treziţi, trebuie mai întâi de toate să 


mulţumiţi Domnului, nimic altceva. Primele cuvinte 
care trebuie să le aveţi pe buze când va treziţi să fie: 


„iți mulţumesc, Doamne, că tu mi-ai dăruit viaţa 
şi sănătatea. Umple-mi inima cu iubire şi dă-mi 
forţa să împlinesc voinţa Ta, pentru ca tot ce 
înfăptuiesc să fie pentru gloria Ta şi în numele 
Tău! 


AMINTIREA VISELOR 


De îndată ce aţi mulţumit Cerului trebuie să 
căutaţi să vă amintiţi visele. Dacă faceţi din 
aceasta o obişnuinţă, veţi constata curând că deseori 
v-a fost dat un program în timpul somnului. Dar 
trebuie să faceţi asta imediat, în timp ce imaginile cele 
mai importante ale visului plutesc încă în creier, pentru 
ca mai târziu foarte rar vă mai puteţi aminti. Uneori, 
chiar în timpul zilei pot reveni în memorie, dar e mai 
bine să căutaţi să vi le amintiţi dimineaţa la trezire. 


CUM SĂ NE RIDICĂM DIN PAT 


Imediat apoi trebuie să vă sculaţi. Cel care rămâne 
mult timp în pat după trezirea sa este supus unor mari 
pericole psihice; va fi tentat întotdeauna de a rămâne 
într-o amorţeală, într-o beţie astrală unde plutesc 
anumite gânduri de lene și senzualitate. Aceasta este 
suficient pentru a distruge caracterul, a ucide voinţa și 
a le deforma pentru totdeauna. Această obişnuinţă 
crează un leneș, o fiinţă afundată numai în imaginaţia 
sa și purtată spre plăceri. 

Trebuie să coborâţi din pat cu faţa, niciodată 
întorcându-vă; piciorul drept trebuie să fie primul pas 
pe podea. Fiecare mişcare pe care o faceţi la trezire 
trebuie să fie conştientă și executată corect. Aceste 


detalii vă pot părea fără importanţă, dar în realitate 
totul este semnificativ. 


CUM SĂ NE SPĂLĂM 


Odată sculaţi, trebuie să vă faceţi toaleta. Înainte 
să vă rugaţi, înainte să faceţi orice altceva, trebuie să 
spălaţi mâinile şi faţa, şi mai ales să nu vă 
atingeţi ochii înainte de a vă spăla pe mâini. Este 
spus în Kabbala ca de îndată ce omul adoarme, un 
spirit impur se ataşează de corpul sau fizic și la trezire 
acest spirit rămâne încă agăţat mâinilor sale și feţei 
sale. Deci, în momentul când ne trezim, mâinile şi 
faţa noastră sunt încă sub dominaţia acestui 
spirit impur și de aceea nu trebuie să facem nimic 
până când nu înlăturăm acest strat fluidic de impurități 
care ne-a impregnat. 

Trebuie să ne spălăm conştient și cu atenţie că 
este la fel de important a ne spăla ca și a ne hrăni. Nu 
faceţi gesturi rigide sau dezordonate spălându- 
vă faţa, fiindcă în domeniul eteric există o ordine 
foarte subtilă a particulelor şi gesturile bruşte 
deranjează această ordine. Observaţi-vă și veţi 
vedea că spălându-vă în viteză vă demagnetizaţi. 

Când vă spălaţi, concentraţi-vă asupra senzaţiei de 
prospeţime pe care apa o produce asupra pielii 
voastre. Această senzaţie vă va limpezi gândurile. 
Simţiţi că îndepliniţi un act sacru și spuneţi: 

1. „Fie ca lubirea Divină să-mi lumineze faţa”. 

2. „Aşa cum îmi spăl chipul meu fizic, aşa să se 
spele și chipul meu spiritual”. 

3: „in numele lubirii nemuritoare și eterne, în 
numele Ințelepciunii nemuritoare și eterne în care noi 


trăim și existăm, fie ca această apă să mă elibereze de 
toate impurităţile”. 
Şi vă rugaţi câteva minute. 


SĂ BEM APĂ CALDĂ 


Dacă bem dimineața, înainte de masă apă bine 
fiartă, vă purificați organismul. Apa fiartă este un 
remediu natural, inofensiv și foarte puternic. In 
organism se găsesc depozite pe care nu le putem 
elimina decât postind și bând apă foarte caldă, pentru 
că sub efectul căldurii țesuturile se dilată și circulaţia 
se ameliorează. 

Încercaţi, si veţi vedea câte lucruri rele pot fi 
vindecate sau evitate grație folosirii cu regularitate a 
apei calde:  migrenele, febre, lipsa apetitului, 
insomnie... Arterioscleroza provine din depozitarea 
anumitor substanţe pe peretele arterelor, care devin 
îngroşate. Bând apă foarte caldă, se produce 
dizolvarea unei importante cantităţi din aceste 
substanţe, țesuturile devenind mai suple. 


MEDITAŢIA 


Din 21 martie la 21 septembrie, Învăţământul 
F.B.U. preconizează discipolilor să asiste în fiecare 
dimineaţa la răsăritul soarelui. 

Capitolul IX este consacrat acestei probleme. 

Înainte de a intreprinde ce trebuie făcut, trebuie să 
vă aşezaţi în linişte pentru a introduce în voi pacea, 
pentru a vă pune în armonie cu Universul și a vă 
conecta la Atotcreatorul, consacrându-i, prin rugăciune 
și meditaţie, această zi care începe. 

lată un exercițiu de practicat în fiecare dimineaţă: 


- Vă ridicaţi braţul drept, mina îndreptată în sus, 
proiectând cu ajutorul gândului mâna voastră astrală 
până la Tronul lui Dumnezeu, rostind: „Dumnezeul 
meu, tot ce am ţi aparţine. Serveşte-te de mine pentru 
triumful și gloria Împărăției Tale. Voi împlini voinţa Ta. 
Fie ca dragostea Ta, Inţelepciunea, puterea Ta, să se 
manifeste în mine!” 

Sunt zile când nu putem rosti aceasta formulă din 
toată inima, pentru că simţim în interior ceva care nu 
vrea să cedeze. Trebuie să ajungem să putem spune 
sincer aceasta formulă, nu din când în când, ci în 
fiecare zi. 

Fericit este cel ce poate spune: 

„Dumnezeul meu, sunt servitorul Tău, 
dispune de mine după voinţa Ta!” 


EXERCIJTIILE DE RESPIRAȚIE 


Respirația este o formă de nutriţie și aşa cum 
mâncăm trebuie să mestecăm încet, la fel când 
respirăm trebuie să „mestecăm” aerul. Când inspirăm, 
trebuie să reținem aerul mult timp până când plămânii 
(care sunt un fel de stomac) au asimilat complet 
substanțele nutritive. Dacă eliminam aerul prea rapid, 
eliminăm în acelaşi timp toate aceste substanţe înainte 
de a putea reţine toate aceste elemente utile. 


DESCRIEREA UNOR EXERCIŢII 
1. Astupaţi nara stingă și inspirați profund aerul 


prin nara dreaptă nemărind patru timpi. 
2. Ţineţi-vă respiraţia 16 timpi. 


3. Astupaţi nara dreapta și expiraţi prin nara 
stângă  nemărind 8 timpi. Reîncepeţi exercițiul 
inversând: 

1. Astupaţi nara dreapta și inspirați aerul prin nara 
stingă 4 timpi. 

2. Ţineţi-vă respiraţia 16 timpi. 

3. Astupaţi nara stingă și expiraţi pe dreapta 8 
timpi. 

Exerciţiul se repeta de 6 ori pentru fiecare nara. 

Cei care pot vor dubla timpii: 8-32-16. 


Prin respirație profundă vă puteți vindeca sistemul 
nervos și multe alte boli. Medicii vă vor prescrie injecții 
de calciu, de iod, de sodiu etc. pentru a vă da 
elementele care vă lipsesc, în timp ce lniţiaţii vă vor 
sfătui să luaţi aceste elemente în stare eterică prin 
respiraţie. Metoda este foarte simplă,  respirați 
concentrându-vă pe ideea că sunteți pe cale să 
preluaţi  remediul care vă lipseşte. Da, fiindcă 
organismul ştie foarte bine de ce are nevoie, el conţine 
o întreagă echipă de chimişti perfect competenți, 
capabili să extragă din aer substanţele necesare. 

lată de ce discipolul nu trebuie să caute neapărat 
medicamentele la farmacie. El respiră cu dragoste și cu 
convingerea absolută ca este pe cale să extragă din 
spaţiu elementele care-i sunt necesare. 

Dar prin respiraţie veţi putea de asemenea să 
extrageți forța și particulele din lumea superioară, 
adică lumină, pace și toate elementele vivifiante. Deci, 
când  respiraţi trebuie să încercaţi să  atrageţi 
elementele spirituale de care aveţi nevoie, în funcţie 
de starea în care vă aflaţi. 


CITEVA EXEMPLE DE EXERCIŢII 


L.Exerciţiu: 

Alegeţi patru virtuţi pe care ati dori în mod special 
să le aveți. 

a) Inspirând 4 timpi, pronunţaţi mental numele 
celor 4 virtuţi, câte una în fiecare timp. 

b) Reţineţi-vă respiraţia 16 timpi, repetaţi de 4 ori 
aceste nume. 

c)  Expirând, spuneți: „Elimin din mine...” 
pronunțând numele defectelor contrare celor 4 virtuţi 
pe care le-aţi ales. 


2. Exercitiu: 

a) Inspirând, gândiţi: „lţi mulţumesc Doamne, că 
mi-ai permis să primesc odată cu acest aer pur, viaţa 
divină pe care Tu ai pus-o în el”. 

b) Reţinând respiraţia: „Fie ca această viaţă divină 
să pătrundă în tot corpul meu și să-i aducă viaţa și 
sănătatea”. 

c) Expirând: „Voi manifesta această viaţă pe care 
am primit-o în toate acţiunile mele pentru gloria lui 
Dumnezeu”. 


3. Exerciţiu: 

a) Inspirând: „Dumnezeul meu, sfinţească-se 
numele Tău în mine”. 

b) Reţinând respiraţia: „Dumnezeul meu, fie ca 
Împăraţia Ta și dreptatea Ta să se împlinească în 
mine”. 

c) Expirând: „Dumnezeul meu, fie ca voinţa Ta să 
se împlinească prin mine”. 


4. Exercitiu: 


a) Inspirând: repetaţi de două ori numele a patru 
virtuţi. 

b) Expirând: gândiţi ca Îngerii celor patru elemente 
vă eliberează de impurităţile voastre. Ingerul focului în 
creier, Îngerul aerului în plămâni și în inima, Ingerul 
Apei în stomac, abdomen și sex, Ingerul pământului în 
tot corpul. 


EXERCIŢIILE DE GIMNASTICĂ 


Descrierea unor exerciţii de gimnastică precum și 
explicaţiile privitoare la acestea sunt redate la sfârşitul 
volumului. 


MESELE 


La începutul și la sfârşitul fiecărei mese, discipolii 
Fraternităţii Universale vor recita de trei ori formula 
bulgară: „lubirea lui Dumnezeu rezolvă toate 
problemele”. 


SFATURI PENTRU DESFĂŞURAREA UNEI ZILE 
CUM SA TRAIM BINE CELE 24 ORE PREZENTE 


Întregul vostru destin este înscris în viaţa pe care o 
duceti astăzi, în direcția pe care o daţi astăzi 
gândurilor și sentimentelor voastre, în activitățile unde 
vă cheltuiţi astăzi energiile voastre. Ca urmare a 
faptului că sunteţi atenţi și vigilenţi sau nu, vă curăţaţi 
terenul pentru viitor sau din contra, îl încărcaţi cu tot 
felul de lucruri inutile sau chiar nocive care împiedică 
buna voastră dezvoltare. 

Acesta este sensul cuvintelor lui lisus când spunea 
să nu ne gândim la ziua de mâine, pentru ca dacă în 


fiecare zi vegheaţi ca în comportamentul vostru totul 
să fie corespunzător, ziua de mâine va fi complet 
degajata și veţi fi liberi să întreprindeţi tot ce doriţi, 
rămânând vigilenţi pentru a nu lăsa nimic să treneze. 
Numai astfel fiecare zi vă va găsi bine dispuşi, pregătiţi 
să respiraţi, să studiaţi, să vă bucuraţi, să cântaţi și 
toată viaţa va căpăta o culoare extraordinară de 
fericire și de binecuvântare. lată cum trebuie să 
înţelegem. Numai veghind cum să ne rezolvam totul 
astăzi, vă gândiţi indirect la ziua de mâine. Wu va 
gândiţi deci de loc la ziua de mâine, gândiţi la cea de 
astăzi. 

Dacă totul este aranjat pentru astăzi, va fi și 
pentru mâine, automat. Şi cum totul este înscris, odată 
ce aţi trăit o zi splendidă, o zi de viaţă eternă, ea este 
înregistrată, ea nu moare, ea rămâne vie și are 
misiunea să antreneze toate celelalte zile, să o urmeze 
pentru ca să-i semene. /ncercați cel puțin să trăiţi bine 
o singura zi, pentru ca ea le va influenta pe celelalte; 
ea le va vorbi să le convingă să fie ca ea, echilibrate, 
ordonate, armonioase. 

Cum încă n-aţi studiat aspectul magic al acestei 
probleme, vă spuneţi: „Ah, o zi, ce-ar putea face asta? 
Am trăit în dezordine, dar mâine va fi mai bine”. Da, va 
fi mai bine cu condiţia să faceţi imediat efortul de a 
restabili ordinea. Dacă nu, se va întâmpla ca în 
anumite jocuri de la iarmaroc: cu o minge dărâmăm o 
cutie sau un popic care, în căderea sa, antrenează 
după sine o altă serie. 


SĂ NE SUPRAVEGHEM PERMANENT 


Întrebam pe câte cineva: „La ce vă gândiţi? - Nu 
ştiu!”. Nu s-a observat niciodată și atunci, indiferent ce 


curent circulă prin el - murdării, imagini înfricoșătoare - 
este inconştient! Cum ar putea în aceste condiţii să 
lucreze pe baze solide? 

Se spune în Evanghelii: „Fiţi vigilenţi, pentru că 
diavolul, ca un leu care rage, este gata să vă sfâșie”. 
Bineînţeles, voi nu vedeţi nici leul, nici diavolul în 
planul fizic, dar în domeniul interior sunteţi ameninţaţi. 
Acolo există dorințe, proiecte, pasiuni, tentaţii care vor 
să vă distrugă și dacă nu sunteți luminat și atent, veți 
putea atrage nenorociri. 

Nu este suficient să evitam să cădem, să ne rânim 
sau să spargem ceva; trebuie de asemenea să evitam 
să încălcam legile lumii invizibile. Există în planul psihic 
mecanisme pe care le declanşăm fără să ştim, entităţi 
pe care le deranjam, legi pe care le încălcăm și imediat 
suferim consecinţele, suntem pedepsiţi. 

Cel mai important aspect pentru discipol este deci 
să înţeleagă că trebuie să se supravegheze, să fie 
vigilent, atent, pentru a cunoaşte în fiecare clipă 
natura celor ce se petrec în el: curentele, dorinţele, 
gândurile care-l traversează, influentele, impulsurile, 
pe care le simte. Lucrând astfel conştient, hrănind un 
ideal foarte înalt, se leagă de Entităţi și Inteligente 
supreme care vor veni într-o zi să se instaleze în el și 
să-l facă capabil să-și asume sarcini grele și să triumfe 
în numeroase dificultăţi. 


SĂ ŞTIM SĂ NE ORIENTĂM ENERGIILE 


În marea carte a naturii vii, puteţi citi că este deo 
importanţă absolută, pentru evoluţia fiecărei fiinţe, să 
ştie cum să-și cheltuiască energiile, în ce domeniu și în 
ce activitate să le utilizeze. 


Aceste energii i-au fost numărate, cântărite, 
măsurate și el este responsabil de ele. Cerul nu i-a 
dat aceste energii ca să le risipească; tot ceea ce 
face este notat, înscris. Deci, în cartea naturii vii veţi 
putea citi următoarele: „Prea fericiți cei care-și 
consacră și utilizează toate energiile lor fizice, afective 
și mentale pentru binele umanităţii, pentru Impăraţia 
lui Dumnezeu și dreptatea Sa”. 

Dacă va risipiţi energiile voastre în furie, într-un 
exces de senzualitate, în activităţi egoiste și criminale, 
ele vor alimenta Infernul. Pentru că oamenii sunt cei 
care, prin ignoranta lor, contribuie la susţinerea și 
hrănirea Infernului; ei sunt extraordinar de instruiți în 
toate ştiinţele dar n-au auzit niciodată vorbindu-se de 
responsabilitatea lor în utilizarea propriilor energii. 

Una din primele sarcini ale discipolului este de a se 
întreba dacă este pe cale să-și folosească energiile 
într-un scop egoist sau într-un scop divin. Totul este 
aici. Dacă vă puneţi clar această întrebare în 
fiecare zi, câte lucruri veţi putea ameliora în voi 
înşivă! Bineînţeles, nu veţi reuşi imediat, dar veţi 
învăţa astfel să fiți conştienţi; dacă nu, veţi rămâne 
supuşi  kharmei, destinului. NU uitaţi asta 
niciodată. 

În tot ce vă spun există puncte asupra cărora 
trebuie să vă opriţi în fiecare zi, și altele numai atunci 
când circumstanţele vă permit. Veţi putea deci lăsa 
multe alte lucruri la o parte dar niciodată pe aceasta. 
În fiecare zi vi se cere să fiți conştienţi, să vă daţi 
seama în fiecare clipă de modul cum vă cheltuiţi 
energiile. Cu atât mai mult cu cât veţi putea face asta 
oriunde: pe stradă, în metrou, la dentist, în bucătăria 
voastră, veţi putea arunca o privire în voi înşivă și să 
vă întrebaţi: „la să vedem, dacă mă angajez în 


activitatea cutare sau cutare, ce voi cheltui? Este util?” 
Lucrul căruia îi consacrăm energiile noastre este un 
punct esenţial, niciodată nu vom insista suficient 
asupra acestei probleme. 


SĂ ŞTIM SĂ ECONOMISIM 


Viaţa interioară, ca și viaţa exterioară, este sursa 
unor alternante: câteva zile fertile, apoi câteva sterile, 
din nou câteva zile fertile...Cel care nu ia nici o 
precauţie este ca una din fecioarele nebune de care 
vorbeşte Evanghelia și când se simte golit, deposedat, 
strigă: „Am pierdut tot, nu mai am nimic, nici inspiraţie 
nici bucurie!”. In loc să fie inconştienţi și să-și 
risipească bogăţiile sale în timpul zilelor favorabile, 
trebuie să prevadă că mai devreme sau mai târziu va 
veni o perioadă dificilă și să-și păstreze provizii, adică 
energii prevăzute pentru această perioadă. 

Deci, când vă bucuraţi, nu mergeţi chiar până la 
capătul acestei bucurii, economisiţi-o un pic, altfel veţi 
plânge curând. Bucuraţi-vă dar fără să depăşiţi o 
anumită limită. Dacă nu respectaţi această regulă, veţi 
fi ca un beţiv care bând prea mult dintr-o dată, merge 
pe străzi clătinându-se, se loveşte de un perete, simte 
că e un obstacol, se retrage dar...hop! peretele din faţa 
îl primeşte și aşa mai departe. Cei doi pereţi îşi trimit 
unul altuia pe bietul beţiv. Nu trebuie să atingem 
niciodată extremele. O extremă vă va împinge 
întotdeauna către cealaltă extremă și continuu 
alternând de la una la alta, vă pierdeţi toate energiile 
voastre. 


RAPORTUL DINTRE OM şi CELULELE SALE 


După ştiinţa  lIniţiatică, o celulă este o 
creatură vie, un mic suflet inteligent care ştie cum să 
respire, să se hrănească, să producă secreţii, 
proiecţii... Priviţi cum lucrează celulele stomacului, 
creierului, inimii, ficatului, organelor sexuale: ele sunt 
cu adevărat specializate. Ansamblul tuturor acestor 
creaturi, suma activităților lor, este inteligența noastră. 
Inteligența noastră se bazează pe inteligenţa acestor 
toate mici celule: noi depindem de ele și ele de noi, 
formăm o unitate. În planul fizic, noi nu putem face 
nimic fără consimţământul celulelor noastre, ziua în 
care se vor opri din lucru, funcţionarea organismului 
este perturbată: nutriția, eliminarea, respiraţia... 

Omul este sinteza tuturor inteligenţelor care sunt 
acolo, aşezate în el. De aceea trebuie să capete 
obiceiul de a vizita celulele sale, să vorbească acestui 
popor care este acolo, îl asculta și care aşteaptă, este 
la dispoziţia sa dar pe care el le-a neglijat, abandonat 
și de care aproape îşi bate joc. Cel care fumează, de 
exemplu, sau care bea fără măsură, deranjează aceste 
frumoase suflete care locuiesc în plămânii sau în inima 
sa și ele plâng, îl imploră să se oprească, dar ele 
continua să le violenteze, până la provocarea unei boli. 

Trebuie deci să vă arătaţi foarte atent și plin de 
dragoste pentru propriul vostru popor; în acel moment 
când ceva nu este în regulă, el vă previne prin anumite 
semne la care trebuie să vă luaţi precauţii, evitând 
astfel multe incoveniente. Altfel, nimeni nu vă previne 
și, în ultimul moment, când nu mai e nimic de 
remediat, vă întrebaţi cum se face că n-ati primit nici 
un semnal avertizor. Dacă veţi şti însă cum să vă 
conduceţi în raport cu celulele voastre, ele va vor 
preveni de cele mai mici lucruri, pentru că ele vă 
iubesc.. 


Gândurile și cuvintele frumoase pe care le trimiteţi 
fiecărui organ și membru al vostru produc modificări 
benefice. Dacă în fiecare zi, timp de câteva minute, vă 
obişnuiţi să vă gândiţi la celulele voastre și să le 
vorbiţi, vă veţi putea ameliora sănătatea voastră. 

Faceţi de exemplu acest exerciţiu: plasaţi-vă mina 
pe plexul solar, și în acesta poziţie adresaţi-vă celulelor 
voastre: cereţi-le să remedieze tot ce nu merge în voi, 
dar mulţumiţi-le de asemenea pentru treaba lor buna. 
Ele vă vor înţelege pentru că plexul solar dirijează 
toate procesele inconştiente ale organismului: secreția, 
creşterea, circulaţia, digestia, eliminarea, respiraţia... 
Veţi putea astfel să vorbiţi celulelor voastre, să fiți 
înţeleşi de ele și aceasta cu atât mai mult cu cât 
credinţa și puterea gândului vostru vor fi mai mari. 


CUM, SĂ NE SPIRITUALIZAM TOATE 
ACTIVITAŢILE 


Mulţi îşi imaginează că pentru a fi spiritualizat, 
trebuie să se consacre meditaţiei și rugăciunii. Nu, 
indiferent de muncă, chiar spirituală, devine extrem de 
prozaică când nu introducem în ea o idee sublimă, un 
ideal superior și invers, indiferent de munca prozaică 
poate fi spiritualizată dacă ştim să introducem în ea un 
element divin. 

Spiritualitatea nu constă în a refuza orice activitate 
fizică, materială, ci a face totul în vederea luminii, prin 
lumina și pentru lumină. Spiritualitatea este ştiinţa de 
a utiliza orice muncă pentru a ne înălța, a ne armoniza, 
a ne lega de Dumnezeu. Oricare ar fi ocupațiile 
noastre, chiar numai pentru 1 - 2 minute, trebuie să vă 
obişnuiţi să restabiliți de mai multe ori pe zi legătura 
cu Dumnezeu. Nu durata concentrării contează ci 


intensitatea ei. Vă veţi concentra astfel un moment, 
apoi vă veţi opri; puţin mai târziu vă veţi concentra iar 
un moment, etc... 

Dacă vă exersaţi, să restabiliţi constant legătura cu 
Dumnezeu, veţi reuşi în tot ce veţi întreprinde, mult 
mai bine ca înainte. Când ne legăm de Dumnezeu 
înainte de fiecare activitate, fiecare ocupație, 
Eternitatea îşi pune pecetea pe tot ce facem. Trebuie 
deci să vă legaţi constant de El, oriunde aţi fi, 
numai astfel fiecare dintre acţiunile voastre se 
vor impregna de o influenţă celestă... 

Faceţi exercițiul următor: la fiecare oră, 
pronunţaţi formula: 

„Glorie Ţie, Doamne!” și îndreptaţi-vă gândul 
către Dumnezeu. Începeţi să faceţi acest exercițiu, de 
12 ori pe zi, consultându-vă ceasul. Mai târziu, când va 
deveni obişnuinţă, va fi pentru voi atât de prețioasă 
încât nimic nu va putea exprima bucuria pe care 
aceasta formula v-o aduce. 

Când mergeti, puteţi pronunţa, schimbând 
succesiv piciorul drept și piciorul sting: înţelepciune, 
iubire... înţelepciune, iubire... 

Când spălaţi vasele, când măturaţi etc, puteţi 
spune: „Doamne, aşa cum spăl aceste farfurii, spală-mi 
sufletul”... „Cum curăț această podea, curăţă-mi inima 
de impurităţile sale”... etc. /ndiferent de sarcina pe 
care o îndepliniţi, vă puteţi lega de iubire, de 
înțelepciune, de adevăr pentru că aceste principii să 
participe la activităţile voastre dându-le viaţă. De 
exemplu, în timp ce mâncaţi, spuneţi: „Mănânc prima 
înghiţitură pentru iubire, a doua pentru înţelepciune, a 
treia pentru adevăr”... Când vă îmbrăcaţi dimineaţa, pe 
măsură ce vă luaţi câte un veșmânt, spun „Pentru 
iubire, pentru înţelepciune, pentru adevăr... și nu va 


strica dacă adăugaţi: pentru puritate... pentru 
dreptate... pentru fericire...” 

Gândul fiind ocupat cu aceste virtuţi, declanşaţi 
forțe sublime care pun la lucru. Când preparati un 
prânz, gesturile voastre să fie magice. Puteţi deci 
prepara mâncarea spunând: „lată iubirea, iată 
înțelepciunea, iată adevărul”. și cel care va mânca 
această masă va fi iluminat. 

Când atingeţi sau deplasaţi obiectele, faceți- 
o ca şi când tot corpul este gata să cânte şi să 
danseze şi veţi vedea că armonia gesturilor 
voastre se va reflecta asupra voastră toata ziua. 
Oamenii dau lovituri de picior mobilelor, trântesc uşile, 
aruncă scaunele, fără a înţelege ca modul în care el 
face aceste lucruri îl aduce în aceasta stare. Dar 
încercaţi într-o zi când sunteţi nervos, coleric și 
spuneţi: „Ah! este momentul de a face exerciţiile”. și 
luaţi atunci un obiect, dăruiţi-i câteva mici dezmierdări, 
chiar apa, cu gentileţe, și în acel moment veţi simţi 
deja că transformați ceva în voi, că vă schimbaţi 
curentele. 


IMPORTANȚA ARMONIEI 


Meditaţi în fiecare zi asupra armoniei, iubiţi-o, 
doriți-o pentru a introduce în fiecare din gesturile, 
privirile, cuvintele voastre. Dimineaţa, la trezire, 
gândiţi-vă să începeţi ziua acordându-vă cu lumea 
armoniei universale... Când intraţi într-o casa, primul 
vostru gând trebuie să fie: „Fie ca armonia şi pacea 
să domnească în această casă!” 

Impregnaţi-vă necontenit de cuvântul „armonie”, 
păstraţi-l în voi ca pe un fel de diapazon și deîndată ce 
vă simţiţi puţin neliniştit sau tulburat, luaţi acest 


diapazon, ascultaţi-l și nu faceţi nimic înainte de a vă 
acorda din nou întreaga voastră fiinţă. Armonia se afla 
la baza oricărui succes, oricărei realizări divine. Înainte 
de a intreprinde orice, învăţaţi să vă concentrați 
asupra armoniei și veţi putea atunci realiza lucruri care 
vor da rezultate pentru eternitate. 


INVĂŢAŢI SĂ MULTUMIŢI 


Oamenii sunt ingraţi faţă de Creator, pn Aaa față 
de întreaga natură și chiar unii faţă de alţii. Ei nu 
cunosc faptul ca gratitudinea, recunoştinţa sunt T 
necunoscute care dezintoxică organismul ṣi 
neutralizează otrăvurile. 

Faceți acest exercițiu: încercați să mulțumiți 
întreaga zi. Da, toata ziua, repetaţi: „Mulţumesc... 
mulţumesc... mulţumesc...”. Veţi spune: dar ne vom 
pierde timpul! Din contra, în acest moment veţi cîştiga! 
Prima sarcină a discipolului care doreşte să se 
perfecţioneze este să învețe recunoştinţa pentru ca în 
această manieră va obţine într-o zi cheia transformării 
materiei, a propriei sale materii. 


SEARA 


Dimineaţa este legată de seara precedentă, seara 
este legată de dimineaţa care va urma. Fiecare din 
acest moment trebuie pregătit dinainte. Este foarte 
important ca seara, culcându-vă, să nu plecaţi oricum 
în cealaltă lume, pentru că acolo trebuie să vă 
prezentați în fața unor ființe foarte elevate, foarte 
luminoase. Trebuie deci să vă purificaţi, să vă curăţaţi, 
să vă pregătiţi pentru această călătorie. 


CUM SĂ VĂ SPĂLAŢI 


Înainte de a vă culca, trebuie să vă spălați, 
bineînţeles, dar nu fata, căci astfel va înlăturați toate 
fluidele care vă protejează și vă magnetizează. |n cazul 
în care aţi făcut munci în care v-aţi murdărit, treceţi 
peste față o mânușă de toaletă, umedă, dar nu vă 
spălaţi cu multă apă. Spălaţi-vă capul, mâinile, 
picioarele, dar nu faţa. 

Pentru picioare e chiar indicat a le spăla în 
fiecare seară în apa cea mai caldă pe care o puteţi 
suporta, pentru ca o baie a picioarelor are o influenţă 
bună asupra plexului solar. Nu este necesar să vă ţineţi 
picioarele mult timp în apă, dar faceţi-o conştient și 
chiar vorbiţi-le în timp ce le spălaţi. Le puteți spune: 
„Dragele mele picioare, niciodată până acum nu am 
fost atent cu voi care suportaţi toată greutatea 
corpului meu și mă conduceţi peste tot unde vreau să 
merg. Inţeleg acum toate serviciile pe care mi le faceţi 
și de-acum încolo vă voi fi mai recunoscător pentru 
umilinţa și răbdarea voastră. 


PREGĂTIREA PENTRU SOMN 
IMPORTANȚA ULTIMULUI MOMENT 


Un discipol dă importanță modului în care 
adoarme, pentru că noaptea e cea care determină ziua 
următoare. Deci, înainte de a se culca, se leagă de 
lumea invizibila, /asă la o parte tot ceea ce l-a tulburat 
în cursul zilei, griji, nelinişti, supărări, el se gândeşte la 
erorile pe care le-a putut comite pentru a le repara în 
timpul nopții și el se abandonează în sfârşit Ingerului 
mortii - este numele pe care Cabala îl da Ingerului 
somnului- pentru ca în fiecare seara noi murim și în 


fiecare dimineaţa reînviem. A dormi, a părăsi corpul 
fizic pentru a merge în cealaltă lume, este un exercițiu 
pe care-l practicam zilnic cu scopul de a fi gata 
pregătiţi pentru o zi când va trebui cu adevărat să 
plecam în cealaltă parte. Cel care nu ştie cum să 
adoarmă, nu va şti mai bine cum să moara. 

Nu există nici o diferență între a adormi și a muri, 
în afară de faptul că, atunci când murim, părăsim 
definitiv casa pe care o locuiam. În timpul somnului o 
părăsim de asemenea, dar rămâne o legătură care ne 
reține în această casă. 

Presupuneţi că astăzi aţi fost fericit, bine dispus. 
Dar dacă în momentul adormirii aţi început fără a şti 
de ce, să aveţi gânduri de tristeţe, de descurajare, a 
două zi, la trezire, veţi fi uimit să constataţi că ceea ce 
a fost frumos în trăirea voastră din ajun a dispărut 
complet și că a rămas în loc doar o senzaţie 
dezagreabilă. Puteţi deci constata că ultimul moment a 
fost mai important, mai semnificativ ca întreaga zi. 
Presupuneţi, din contra, ca aţi avut o zi destul de 
proastă, dar că înainte de a vă abandona somnului, 
veţi reuşi, prin rugăciuni și gânduri bune, să adormiţi în 
pace. Aceste ultime momente curăţă totul în voi, vă 
purifică, cu atât mai mult cu cât a două zi vă veţi trezi 
cu intenţii bune și proiecte bune. 

Există în om lucrători care utilizează tot ce el a 
gândit la frontiera dintre veghe și somn, fiindcă 
gândurile activează diferite forțe. Deci feriţi-vă, nu 
adormiţi cu gânduri rele, pentru ca ele vor distruge tot 
ce ați acumulat bun în timpul zilei. În timp ce, dacă 
adormiţi cu gânduri bune, ele vor ameliora totul în voi 
și a doua zi veţi fi uimit să vedeţi în ce stare de pace și 
lumină vă veţi trezi. 


Evident, nu trebuie totuşi să gândiţi că puteţi 
trăi oricum în timpul zilei şi faceţi o rugăciune 
înainte de a adormi sau că în momentul morţii vă 
puteţi şterge toate acţiunile necorespunzătoare 
din timpul vieţii. Nu, pentru că acţionând astfel veţi 
avea întotdeauna toţi diavolii cu voi. Dar este totuşi 
foarte important ca înainte de a adormi să reuşiţi să vă 
calmaţi, să vă echilibraţi, să vă purificaţi. 

Dacă se întâmpla să visam în timpul nopţii că 
comitem acte reprobabile pe care nu le-am face în 
stare de veghe, este că nu ştim să ne pregătim pentru 
somn. Înainte de a adormi trebuie să ne pregătim 
pentru o călătorie sacră care va da rezultate într-un 
viitor mai mult sau mai puţin apropiat. 

Se spune în Cabbala că în timp ce omul adoarme, 
un spirit impur se ataşează corpului sau fizic pentru a-i 
sugera anumite idei, anumite dorinți. Acest spirit impur 
voiește să stăpânească corpul său pentru că el posedă 
o mare rezervă de forțe. Pentru a vă apară de acest 
spirit impur, trebuie să rugați Cerul să vă trimită un 
Înger care vă va păzi de el și care vă va conduce la 
şcoala Domnului pentru a studia acolo lubirea și 
Înţelepciunea. Astfel, în timpul nopţii veţi avea tot 
timpul un paznic care se va roti în jurul corpului vostru 
pentru a împiedica spiritul răului să vă ia în posesie. 

Sădiţi în voi un gând bun seara, culcându-vă și 
lăsaţi acest gând bun să lucreze în timpul nopţii. Nu vă 
culcaţi niciodată cu un gând negativ în minte, pentru 
că în timpul nopţii va face ravagii în subconştientul 
vostru. Dacă înainte să adormiţi sunteţi invadaţi de 
nelinişti nu rămâneţi în pat, sculaţi-vă, aprindeţi lampa, 
faceţi câteva exerciţii de respiraţie sau o rugăciune sau 
citiţi o pagină de gândire înaltă și apoi culcaţi-vă din 
nou. Dacă aceasta stare reapare la un moment dat, 


sculaţi-vă a două oară și reîncepeţi. În orice caz să ştiţi 
că nu puteţi lupta eficace rămânând întins. Veţi spune 
că, dacă vă sculaţi, vă va lua frigul și că puteţi lupta 
prin gând rămânând în pat la cald. Nu, doar când 
sunteţi extrem de puternic va puteţi apăra! în poziţie 
orizontală sunteţi mai pasiv și mai puţin puternic. Din 
contra, vertical, aveţi mai multe forte și posibilităţi 
pentru a acţiona. 


EXERCIŢII şi RUGĂCIUNI 


Maestrul Peter Deunov a indicat o formulă pentru a 
o recita în momentul culcării: se recită aplicând palma 
mâinii drepte la nivelul plexului solar și cu dosul mâinii 
stângi aşezate în spate, tot la nivelul plexului solar. 
Aceasta formula este următoarea: 

Dumnezeu este în mine Lumina 

Îngerii simt căldura 

Oamenii sunt bunătatea 

Dumnezeu este în mine lumina 

Spiritul meu este căldura 

Eu sunt bunătatea 

Mai puteţi spune încă: „Dumnezeul meu, 
îngăduie-mi în această seară să merg la şcoala 
Ta de lubire, de înţelepciune şi de adevăr, 
pentru a învăţa să servesc cel mai bine cauza Ta, 
pentru ca Împăraţia Ta şi Dreptatea Ta să 
coboare pe pământ”. Rămâneţi câteva minute în 
meditaţie, apoi trasaţi cu mâna dreaptă un pentagon în 
aer și va culcaţi. 


N 


ORIENTARE şi POZIŢIE 


Poziţia în care dormim este de asemenea foarte 
importantă. Este mai întâi recomandat să avem capul 
la Nord sau la Est. Este deasemenea recomandat să nu 
dormim pe abdomen, nici pe spate, fiindcă deșeurile se 
acumulează în coloana vertebrală, nici pe partea 
stângă din cauza inimii. 

Cea mai bună poziție este pe partea dreaptă 
deoarece deșeurile se acumulează în ficat care este cel 
mai potrivit să le elimine. Putem apoi să ne schimbăm 
poziţia în timpul nopţii, dar este preferabil să adormim 
pe partea dreaptă. 


INSOMNIA 


În loc să luptaţi ore întregi împotriva insomniei, 
forțându-vă să  închideţi ochii pentru a adormi, 
propuneţi-vă ideea că v-aţi decis să vegheaţi. Sculaţi- 
vă, începeţi să lucraţi ceva și rămâneţi în contact acolo 
până simţiţi că soseşte liniştea. 

Sau rămâneți culcat, dar ţineţi ochii deschişi în 
întuneric cu intenţia fermă de a rămâne astfel toată 
noaptea, cu conştiinţa trează; veţi constata că sunteţi 
pe cale să aţipiţi. În acel moment treziţi-vă și forţaţi-vă 
să păstraţi ochii larg deschişi. Numai astfel somnul va 
veni foarte repede, în timp ce dacă încercaţi să 
închideţi ochii, nu veţi reuşi să adormiti. 

Alte metode: 

a) Băutul de apă caldă. 

b) Masarea plexului solar în sens invers acelor de 
ceasornic. 


SENSUL SOMNULUI PENTRU DISCIPOL 


Adevăratul discipol îşi părăseşte corpul pentru a-l 
întâlni pe Maestrul sau în apropierea căruia continua să 
se instruiască. El citeşte cărţile cele mai ascunse în 
bibliotecile Universului şi asistă la ceremonii 
grandioase de care îşi aminteşte uneori, cu toate că 
creierul uman nu este pregătit pentru a păstra 
memoria unor astfel de lucruri. 

Această amintire lasă în inima sa o senzaţie atât 
de dulce, că trezindu-se îşi spune: „Oare unde am fost 
în aceasta noapte? Ceea ce am văzut era aşa de 
frumos!” A dormi devine un act sacru, când se 
culcă cu intenţia de a merge să studieze în 
cealaltă lume, fiindcă numai acolo se primeşte 
adevărata iniţiere. 


NUTRIŢIA 


Dimineaţa, la prânz și seara, fiecare trebuie să se 
gândească să mănânce pentru a-și păstra viaţa și 
sănătatea. Dar numai lniţiaţii s-au oprit de mult timp 
asupra acestei chestiuni foarte importante, dezvăluind 
numeroase aspecte ale nutriţiei pe care majoritatea 
oamenilor le ignoră, fiind pentru ei cauza a tot felul de 
anomalii. 


IMPORTANȚA ATITUDINII 


Înainte de a mânca, gândiţi-vă întotdeauna să vă 
spălați pe mâini. Apoi străduiţi-vă să intraţi într-o stare 
de pace și calm, conștientizând că veti primi elemente 
preparate in marele laborator al naturii. Vă reculegeţi, 
intraţi în legătură cu Creatorul, faceţi o scurtă 
rugăciune și numai apoi, în pace sufletească și linişte 


începeţi acest proces de cea mai înaltă magie albă: 
nutriția. 


ROLUL MASTICATIEI 


Trebuie să mestecam alimentele cât de mult este 
posibil până când dispar din gura fără măcar a le fi 
înghițit. Gura, cea care primeşte prima hrana, este 
laboratorul cel mai important, cel mai spiritual. 
Urmează stomacul, pe planul secund. În gură se 
realizează procesele cele mai subtile, pentru că ea 
absoarbe particulele eterice, în timp ce elementele 
cele mai grosiere coboară imediat în stomac. De altfel, 
înainte chiar ca hrana să fie absorbită, digerată și 
distribuită în organe, omul se simte deja fortificat; 
aceasta dovedeşte ca înainte ca stomacul să 
primească hrana, gura a absorbit elementele eterice 
care au alimentat sistemul nervos. 


ALIMENTAŢIA CORPURILOR SUBTILE 


A ne hrăni, este mai întâi de toate a extrage 
conştient din hrana elementele care vor constitui 
materialele necesare edificării corpului nostru fizic. 
Deoarece omul nu este format numai dintr-un corp fizic 
ci posedă și alte corpuri, mai subtile, important este ca 
el să cunoască cum să-și hrănească aceste corpuri 
subtile care sunt deseori subalimentate din cauza 
ignorantei sale. Intr-adevăr, dacă aproape toţi ştiu ce 
hrană să dea corpului lor fizic, nu ştiu să-și alimenteze 
celelalte corpuri: corpuri eteric (sau corpul vital), 
corpul astral (sediul emoţiilor) și corpul mental (sediul 
gândului). 


1. CORPUL ETERIC 


Trebuie bine masticate alimentele, dar masticaţia 
este pentru corpul fizic. Pentru corpul eteric trebuie 
adăugată respirația. Deci, mâncând, trebuie să vă 
opriți din când în când și să respirați profund pentru a 
permite corpului eteric să reţină din hrană particulele 
cele mai subtile. Numai respiraţia profundă permite 
acest proces. Dar, dacă se vorbeşte în timp ce se 
înghite hrana rapid și automat, ritmul respirator corect 
este perturbat, reacţiile fizico-chimice nu se fac normal 
și apare o stare de greutate, de rău, care dovedeşte ca 
nu s-a mâncat corect. Pentru a se hrăni corpul eteric 
trebuie să se mănânce în linişte. 


2. CORPUL ASTRAL 


Deoarece corpul astral se hrăneşte cu sentimente 
și emoții care sunt făcute dintr-o materie și mai subtilă 
și mai pură decât particulele eterice, putem să-/ 
hrănim având sentimente de dragoste pentru această 
hrană care a fost pregătită în atelierele Domnului. 
Dacă corpul astral a absorbit aceste elemente, are 
toate posibilităţile să trezească sentimente de o 
factură foarte înaltă: dragoste către toţi oamenii, 
senzaţia de a fi fericit, în pace și armonie cu natura. 

După ce corpul astral si-a primit hrana, încercați o 
senzație de bine, va simțiţi generoşi și în situațiile pe 
care le aveți de rezolvat vă arătați larg, răbadător, 
binevoitor, ştiţi să faceţi concesii. Dimpotrivă, dacă 
corpul astral n-a fost hrănit, pentru ca aţi mâncat 
bombănind, criticându-i pe ceilalţi, supărându-vă, vă 
veţi manifesta imediat cu acreală, nervozitate și 
parțialitate sau dacă aveţi probleme dificile de 


rezolvat, balanţa va inclina totdeauna de partea 
negativă și nejustă. Imediat căutaţi scuze spunând: ce 
vreţi, sunt nervos! Pentru a vă calma veţi cumpăra 
medicamente de la farmacie, dar veţi continua să vă 
simţiţi nervos atâta timp cât veţi ignora ca modul în 
care mâncaţi este de o extremă importanţă pentru 
bunul vostru echilibru fizic și psihic. 


3.CORPUL MENTAL 


Pentru a-și hrăni corpul mental, discipolul se 
concentreaza asupra hranei sale, închide ochii și nu-și 
priveşte nici chiar vecinii, pentru a se concentra mai 
bine. El ştie că hrana este o scrisoare de dragoste 
trimisa de Creator și se străduieşte s-o citească 
interiorizat. Hrana reprezintă pentru el o manifestare a 
Divinităţii și se străduieşte să se gândească la ea din 
toate punctele de vedere. Se întreabă de unde vine, ce 
conţine, care-i sunt calităţile, ce entităţi s-au ocupat de 
această hrană. Fiindcă discipolul ştie că nişte fiinţe au 
lucrat asupra fiecărei plante, fiecărui fruct și că dacă 
cresc și se coc într-o perioadă determinată, aceasta 
corespunde influentelor planetare. 

Spiritul sau este deci preocupat de toate aceste 
reflecţii și meditează profund. Astfel, corpul său mental 
se hrăneşte și extrage din hrană elemente superioare 
celor din planul astral. Va beneficia prin aceasta de 
luciditate, claritate, o pătrundere profundă a vieţii și a 
lumii. După o masă luată în asemenea condiţii, se 
ridică de la masă cu o înţelegere atât de luminoasă 
încât este capabil să împlinească o muncă intelectuală 
foarte susţinută. 


4. CORPUL CAUZAL, BUDIC şi ATMIC 


Dincolo de corpurile eteric, astral și mental, omul 
mai posedă încă alte corpuri mai subtile: corpul cauzal, 
corpul budic și corpul atmic, și aceste corpuri trebuie și 
ele hrănite. Dar cum? După ce a respirat, după ce a 
mâncat hrana cu dragoste, după ce a meditat asupra 
ei, /nițiatul se lasă cuprins de un sentiment de 
recunoştinţă față de Creator; gratie hranei a putut 
realiza o veritabila comuniune cu El. Numai astfel îşi 
alimentează cele trei corpuri superioare și are reverii, 
extaze. 


SĂ NU  MINCAŢI NICIODATĂ PÂNA LA 
SAŢIETATE 


Ştiţi cu toţii că nu trebuie să mâncăm exagerat. 
Da, nu este nimic mai rău decât să plecam de la masa 
sătui, ghiftuiţi, căci ne îngreunăm, ne materializăm. 
Dar ceea ce voi nu ştiţi cu siguranţă este că foamea 
prelungeşte viața, o _ tonifică, o ameliorează. Dacă 
plecați de la masa cu o saturație lejera, veți da un 
impuls corpului vostru eteric care va atrage și va capta 
și alte elemente din atmosfera înconjurătoare. Numiţi 
dacă vreţi aceste elemente vitamine, hormoni eterici... 
Corpul eteric găseşte aceste elemente și le absoarbe 
aşa de bine încât, câteva minute mai târziu, nu numai 
că vă dispare foamea, dar va simţiţi mai uşori, mai vioi, 
mai capabili de muncă. In timp ce dacă mâncaţi mai 
mult decât aveţi foame, prin plăcerea de a mânca 
(cum fac atâţia la reuniuni, banchete etc) vă veţi simţi 
repede îngreunaţi și incapabili de a lucra. 

Dacă mâncaţi prea mult, produceţi în voi o 
supraincărcare și corpul eteric va fi obosit, surmenat, 
obstrucționat în funcţiile sale. Atunci, nedoriţii planului 


astral sosesc repede și ei pentru a lua parte la festin. 
De aceea, câteva momente mai târziu, simţiţi ceva ca 
un vid și încercaţi dorinţa de a reîncepe să mâncaţi 
pentru a umple acest vid. Dar indezirabilii sunt și ei 
prezenţi și astfel deveniți o pradă magnifică pentru 
înfometaţii din planul astral inferior care vin să se 
înfrupte la mesele voastre. Universul întreg este plin 
de creaturi de tot felul pe care iniţiaţii le-au clasat în 
categorii determinate și care se amestecă deseori în 
existenta oamenilor; și numai astfel se explica un 
număr de fenomene și evenimente extraordinare care 
rămân inexplicabile pentru savanții contemporani. 
Deci, pentru a nu deveni ținta indezirabililor, nu trebuie 
niciodată să depăşim limitele și să facem mese prea 
abundente. 


HRANA ADUCE VIAŢA ETERNĂ 
ROSTUL BINECUVINTARII 


Observaţi-vă în timp ce mâncaţi și veţi constata 
care este gradul vostru de evoluţie. Dacă nu aveti 
respect pentru hrana pe care Dumnezeu v-a trimis-o, 
pentru cine aveti atunci? Numai când veţi respecta 
hrana veţi înţelege vorbele lui lisus „Mâncaţi, 
acesta este trupul Meu; beţi acesta este sângele 
Meu”... şi „Cel care va mânca din trupul Meu şi 
va bea sângele Meu va avea viaţă eterna”. 
Această hrană este deja binecuvântată și dăruită de 
Creator și dovada este că ea ne dăruieşte viaţa. 
Dumnezeu este în această hrană sub formă de viaţă. 
Să nu credeţi că această hrană are nevoie de 
binecuvântarea oamenilor pentru a da viaţă, nu, 
înainte ca omul să fi binecuvântat hrana ea este deja 
binecuvântată de către Cer. Dumnezeu este viața și 


din moment ce hrana vă aduce viața, înseamnă că ea íl 
conține pe Dumnezeu. 


Voi spuneţi: „și atunci, nu trebuie să binecuvântăm 
hrana înainte de masă? Da, trebuie s-o facem, dar 
trebuie să ştiţi mai întâi ce este acea binecuvântare și 
la ce serveşte ea. O binecuvântare este un fel de 
ceremonie, de ritual magic. Prin cuvintele, gesturile, 
gândurile persoanei care pronunța formula de 
binecuvântare, hrana este impregnată, pătrunsă si 
învăluită de emanatii, de fluide care-o pregătesc să 
între în armonie cu cei care o consumă. Astfel se 
creează un contact, o adaptare în domeniul corpurilor 
subtile, ceea ce permite omului să recepteze mai bine 
elementele benefice conţinute în această hrană. Totuşi 
binecuvântarea umană are puteri limitate. Dacă era 
aşa uşor să se introducă viaţa divină printr-o simplă 
binecuvântare omenească, se putea binecuvânta o 
bucată de lemn, metal sau o piatră și se putea mânca. 
Dacă  binecuvântăm pietrele, lemnul, metalele 
introducem în ele un anume grad de viaţă, dar această 
viață nu poate hrăni oamenii poate avea alte efecte 
asupra lor dar nu-i poate hrăni. 

Dacă hrana omului dă viaţă omului, este pentru că 
ea posedă deja o viaţă care a fost introdusă de 
Creator, dar are nevoie de a fi activată și trebuie 
trezită, încălzită prin binecuvântările noastre și mai 
ales prin recunoştinţa noastră. Mâncam pentru a primi 
viaţa pe care Dumnezeu sau dacă vreţi Natura a 
depus-o în hrana. Masa este ca și conceperea unui 
copil. Prin hrană Hristos ne dă viaţă și dacă 
conştientizăm că astfel primim corpul și sângele lui 
Hristos intrăm în contact cu spiritul său. 


Se poate ca noi să nu fi gândit niciodată despre 
hrană în maniera asta. Dealtfel să ştiţi că în noua rasă 
care va veni, oamenii vor fi instruiți asupra acestor 
metode, li se va revela că hrana, că hrănirea nu este 
un proces atât de simplu, obişnuit și disprețuit aşa cum 
se consideră și că Dumnezeu a ascuns dincolo de acest 
act cotidian de a mânca, posibilitatea de a face o 
muncă psihica de cea mai mare importanţă. 

Vor înţelege astfel că nutriția poate fi pentru ei un 
mijloc de perfecţionare. 


COMPORTAMENTUL 
PUTEREA MAGICA A GESTURILOR 


Omul este constituit din diferite corpuri mai subtile 
decât corpul fizic și gratie acestor corpuri subtile el 
poate intra în legătură cu un număr mare de forţe, 
inteligente și entităţi din Univers. Aceste forte aceste 
inteligente, se exprimă deseori prin intermediul lui sub 
formă de gesturi, mişcări, mimică; și invers, prin 
anumite gesturi, mişcări, poziţii diverse conştiente sau 
inconştiente, omul intră în legătură cu ele. 

Magia este ştiinţa gesturilor. De aceea discipolul 
trebuie să fie conştient de fiecare din mişcările sale, să 
vegheze să nu facă ceva inutil sau chiar rău, vorbind, 
mergând, lucrând, pentru că din acestea pot decurge 
consecinţe grave din punct de vedere spiritual. Fiecare 
gest este o forță care acţionează în diverse planuri, el 
corespunde unor curente, unor culori, unor vibrații și 
influenţează o multitudine de fiinţe din jurul nostru. 
Fiecare dintre ele ne deschide sau ne închide anumite 
uşi ale naturii și ne leagă de puteri bune sau rele. Dacă 
vrem să avansăm pe drumul iubirii, înţelepciunii și 
adevărului, trebuie să ne studiem gesturile și să ne 


punem întrebarea dacă ele manifestă în noi cele trei 
virtuţi. 


MERSUL 


Este foarte important să vă observați în timp ce 
mergeţi. Trebuie să mergeţi cu supleţe, cu 
uşurinţă, ţinând capul drept. Mersul curbat, cu ochii 
fixaţi pe sol, este un semn rău, la fel și că/catu/ apăsat 
pe călcâie la fiecare pas. Persoana care merge aşa 
ignora faptul că astfel dă /ovituri mortale creierului 
său. După câţiva ani sistemul său nervos va fi 
dezechilibrat și va manifesta grosolănie și violenţă în 
maniera de a gândi și de a acţiona. 

Când plecați pentru un drum lung, trebuie să nu 
aveţi nimic în mâini. Puneţi pe spate tot ce doriţi, dar 
lăsaţi mâinile libere. Nu vorbiţi, nu cântaţi, ci căutați un 
ritm care să fie acordat cu respirația și balansați 
brațele în timpul mersului, ca și cum braţele v-ar ajuta. 
Datorita acestor mişcări ale braţelor și a respirației 
ritmate veţi putea merge mult timp fără oboseală. 

Este de asemenea important de a avea un gând în 
cap. Când mergeţi într-o pădure, puteţi gândi: „Fie ca 
toţi cei care vor traversa această pădure să fie atinşi 
de iubire, de fraternitate, să se amelioreze, să devină 
copii ai lui Dumnezeu, să lucreze pentru pace!” Când 
faceţi o excursie în munţi, gândiţi-vă ca mergeţi acolo 
sus să găsiţi lumina, să vă simţiţi mai aproape de cer, 
că veţi reveni purificat, transformat. 


MÂINILE 


Este foarte răspândit obiceiul de a gesticula în 
timpul vorbirii. Uneori este îngrozitor să avem în faţa 


persoane care nu mai contenesc cu agitatul mâinilor, 
într-un mod dezordonat, manipulând nervos obiecte, 
trăgându-se de păr sau de nasturii îmbrăcămintei lor. 
Nu-i putem asculta și după câteva minute de 
conversaţie suntem epuizați. Fiecare trebuie să-și 
educe mâinile și să înveţe să se servească de ele 
pentru a acţiona asupra lui însuși și asupra celorlalţi. 
Există în acest sens numeroase exerciţii care se pot 
face. 


EXERCIŢII 


1. Cu palma mâinii drepte vă mângâiaţi foarte 
delicat, abia atingând dosul mâinii stingi. 

2. Cu extremitatea primelor trei degete de la mâna 
dreaptă vă mângâiaţi pe rând toate degetele de la 
mâna stingă, începând cu policele. 

3. Întindeţi-vă mina dreaptă, fixaţi-vă atenţia în 
centrul sau, apoi, uşor, încet, conştient, strângeţi 
degetele  concentrându-vă toate eforturile asupra 
acestei mişcări până când aţi închis pumnul. Opriţi-vă 
un moment concentrându-vă toată forţa în pumn, apoi 
uşor, desfaceţi degetele. Faceţi acest exerciţiu cu 
multă atenţie; o singură dată ajunge; nu veţi deveni 
mai puternici făcându-l de douăzeci de ori la rând, dar 
faceţi-l în fiecare zi cum trebuie. 

Nu vă  bazaţi pe exercițiile dificile sau 
impresionante; numai în exerciţiile mărunte se 
ascunde secretul puterii, trebuie s-o ştiţi odată pentru 
totdeauna. 

Fiecare deget captează și transmite curenți, unde, 
de naturi diferite. Ele sunt antene. lniţiaţii ştiu să 
lucreze cu degetele lor și să capteze graţie lor curenţi 
care circulă prin spaţiu. Numai astfel reuşesc să se 


purifice, să se vindece și să-i purifice și să-i vindece și 
pe alţii. Multe impurități se acumulează pe mâini, de 
aceea trebuie să le spălam frecvent pentru a putea 
funcţiona ca nişte antene perfecte. Dar în realitate apa 
fizică nu ajunge pentru a vă spăla cu adevărat mâinile 
fizice, de aceea, de câte ori puteţi, imaginaţi-vă că 
faceți să curgă o apă spirituală, un curent de lumină și 
de culori pure sub care vă păstraţi mâinile cât puteți 
de mult. 


STRÂNGEREA DE MÂNĂ 


A strânge mina este un gest foarte important în 
schimburile cotidiene. Wu trebuie să strângem mâna 
decât o dată și nu de două sau de trei ori la rând. De 
ce? Pentru ca de fiecare dată se dă de ambele părți 
ceva, în timp ce a două oară se ia înapoi. La prima 
strângere de mână se schimbă ceva subtil, a doua oară 
sunt curenți mai denși, mai materiali, și a treia, a patra 
oară se schimbă drojdia, pleava. La început bem ce 
este mai spiritual, dar apoi, ne apropiem de fundul 
vasului unde sunt impurități. Putem obiecta că aceasta 
depinde de la caz la caz dar, în general regula este 
valabilă. In timp ce daţi mâna cu cineva trebuie s-o 
faceţi conştient și cu multă dragoste. Dacă strângeţi 
mina cuiva gâdindu-vă la altceva, mai bine să n-o 
faceţi. 


SALUTUL 


Magii sunt fiinţe care ştiu să se servească de 
mâinile lor pentru a primi energiile spaţiului, dar și 
pentru a le proiecta, orienta, dirija, amplifica, 
diminua... De mai multe ori pe zi ne salutăm cu un gest 


al mâinii. Acest gest este extrem de semnificativ și 
operant, cu condiţia să-l faceţi conştient și punând 
multă dragoste în privirea voastră, în mâna voastră, 
proiectând aceasta dragoste pentru binele lumii 
întregi. Trebuie ca salutul să fie o adevărată 
comuniune, să fie puternic, armonios, viu. 


PRIVIREA 


Ochii sunt în principiu organe pasive, receptive. Cu 
toate acestea prin ochi putem nu numai primi, ci și 
dărui. Într-adevăr, prin privire putem fi emiţători activi, 
adică să vorbim, să sugerăm, să influenţăm, să 
comandăm, să fulgerăm. 


1. Cum să privim: 


Nu trebuie să-i priviți pe ceilalți fix, pentru a nu-i 
inoportuna, dar nu este bine nici să-i priviți cu ochii 
stinși, inexpresivi. Dacă și priviţi prea pasiv, oamenii 
vor simţi că nu primesc nimic de la noi dar și că 
energiile lor îi părăsesc. 

Trebuie să ne observam și să supraveghem 
expresia ochilor noştri întrebându-ne: „Oare dau? Oare 
iau?” Este bine să dăm și este bine să luam în schimb, 
dar dacă nu ne oprim din a lua sau a vampiriza, vom fi 
alungaţi de peste tot pentru că devenim un hot 
spiritual. In timp ce acel care se antrenează să dea, să 
radieze, să reconforteze, practică magia cea mai 
înaltă. Numai dorinţa de a da, de a-i face pe ceilalţi 
fericiţi, numai dorinţa intensă de a servi cauza divină 
ne poate deschide porţile Cerului. 

Trebuie să priviți semenii cu blândeţe dar fără 
insistenţă, pentru a-i lăsa liberi; nu încercaţi să-i 


obligaţi să răspundă privirilor voastre și să se 
manifeste după dorinţele voastre, pentru ca cel care 
primeşte astfel proiecția voinţei voastre se simte 
deranjat, violentat. În realitate nimic nu-l poate forţa să 
se deschidă în faţa voastră și rămâne insensibil la 
toate uneltirile voastre. Secretul în a-i cîştiga pe 
ceilalţi constă în iubire dezinteresată care nu 
încearcă niciodată să câştige suflete sau inimi 
prin violenţa. 

Studiaţi această problemă în viaţa voastră 
particulară, familiară, în viaţa socială și veţi vedea că 
multe lucruri depind de modul cum se privesc oamenii 
între ei. Nu s-a studiat încă suficient influenţa privirii 
asupra destinului omului. Să nu spuneţi că acesta este 
un detaliu minuscul. Totul este în privire. Ea este o 
sinteză a întregii fiinţe; totul se reflecta în ea: 
grosolănia sau delicateţea, prostia ca și inteligenţa, 
noblețea și lașitatea, forţa și slăbiciunea. Privirea este 
un rezumat al întregii noastre fiinţe; ea imprimă o 
pecete peste tot unde se îndreaptă. Pentru a ne 
schimba privirea, trebuie să ne schimbam întreaga 
existență, maniera de a gândi, de a simţi, de a acţiona. 
Prin intermediul privirii, energiile se revarsă asupra 
fiinţelor și obiectelor. Câte destine n-au fost schimbate 
și tulburate printr-o singură privire. 


2. Câteva sfaturi: 


Când sunteți infuriat pe cineva, aveţi tendinţa să-i 
trimiteţi priviri fulgerătoare. Fiţi atenţi, nu trebuie 
niciodată să lansați priviri ostile în astfel de momente, 
mai bine închideţi ochii și transformați forţa care 
acţionează în voi. Dacă /ansați priviri rele, proiectati o 
forță care începe să lucreze fără ştirea voastră și care 


într-o zi se va întoarce de unde a plecat, împotriva 
voastră. 

Străduiţi-vă să nu coborâţi prea mult timp ochii 
pentru că, privind în jos, vă legați de puterile terestre. 
Bineînţeles, nu trebuie să priviţi tot timpul în sus, ar fi 
exagerat; dar trebuie să ştiţi că dacă în timp ce vorbiţi 
cu cineva, privindu-l, vă coborâţi brusc ochii către 
pământ, este foarte rău. Dacă vreţi să ştiţi ce face 
cineva, priviți în mod deschis către el, nu vă mulţumiţi 
să-i aruncaţi o privire cu coada ochiului, este un obicei 
urât care dovedeşte că sunteţi lipsit de sinceritate. Mu 
trebuie să vă ascundeţi niciodată ochii în timpul unei 
conversații. Intr-o zi Maestrul Peter Deunov a dojenit 
foarte sever pe unul din discipolii săi care, vorbind cu 
el, și-a pus mina în faţa ochilor. Nu trebuie niciodată să 
se facă acest gest pentru că se pune o barieră între 
lumea exterioară și lumea interioară. 


3. Sa-i ajutam pe ceilalţi prin intermediul 
privirii 


să ştiţi că privirea este o modalitate de a-i ajuta pe 
alţii. Dacă cineva este cufundat în îndoială, în 
suferinţă, în disperare, îl puteţi ajuta privindu-l. Peste 
tot, pe stradă, în autobuz, în metrou, întâlniți mulţi 
oameni pe care-i puteţi ajuta lansând-le priviri bune în 
timp ce le trimiteţi gânduri de încurajare pentru a-și 
cîştiga încrederea. Pe moment nu-și vor da seama de 
ceea ce faceţi pentru ei, dar sufletul lor și entităţile 
spirituale care locuiesc în ei vor şti să primească ceea 
ce voi le transmiteţi și îndată vor avea o stare mai 
bună. 


CUVÂNTUL 


Trebuie să fiţi foarte atenţi cu cuvintele pe care le 
pronunţaţi, pentru că, chiar dacă nu gândiţi cu 
adevărat la ceea ce spuneţi, entităţi rele se pot servi 
de substanţa cuvintelor voastre pentru a le realiza, și 
nu puteţi să le-o reproşaţi, depinde de voi să nu le 
furnizaţi condiţiile de a face rău. 

În multe ţări oamenii au obiceiul să pronunţe 
blesteme; pentru te miri ce își blestema părinţii, copiii, 
vecinii, prietenii... Este un obicei foarte urât, deoarece 
cuvintele creează condiţiile pentru ca nenorocirile să 
sosească. Trebuie deci să fim foarte vigilenţi și 
niciodată să nu mai sfârșim o conversaţie folosind 
cuvinte negative la adresa cuiva, pentru că este o lege 
care vrea ca aceste cuvinte negative să continue să 
lucreze. Chiar dacă sunteţi obligat să faceţi critici la 
adresa cuiva, nu sfârşiţi cu defectele sale. Sfârşiţi 
conversaţia folosind cuvinte pozitive, spunând: „Are 
totuşi și câteva calități", menţionaţi-le și opriţi-vă. 

Ce este un cuvânt? Este o rachetă care parcurge 
spaţiul și care, în trecerea sa, declanşează forţe, 
stimulează entităţi și provoacă efecte ireparabile. Da, 
în realitate efectele sunt ireparabile. Evident, dacă am 
putea remedia imediat cuvintele urâte, nu s-ar produce 
stricăciuni: dar cu cât lăsăm să treacă timpul, cu atât 
cuvintele căpăta efect distructiv. Timpul este deci un 
factor formidabil. Presupuneţi că a-ţi da ordin să se 
taie capul cuiva și cei care trebuie să execute ordinul 
sunt deja plecaţi... Ce-aţi putea repara odată ce capul 
ar cade? L-aţi putea lipi? Când un ordin a fost dat deja, 
ce s-ar mai putea face? Să se dea un contra ordin, deci 
să se trimită alţi mesageri, alţi servitori, pentru a-l 
contramanda. Dar dacă a trecut prea mult timp, nu 
mai puteți repara nimic. De aceea s-a spus: „Inainte 


să apună soarele, împacă-te cu fratele tău”. 
Aceasta înseamnă că trebuie să reparam cât putem de 
repede râul pe care l-am făcut altora. Majoritatea 
oamenilor se lasă răscoliţi de sentimente, spun orice, 
dar într-o zi Kharma bate la uşă și spune: și-acum 
plătiţi! 

Trebuie deci să reparăm imediat, fără măcar să 
aşteptăm ziua de mâine pentru ca vorba zboară; este o 
forţă, o putere care parcurge spaţiul și acţionează. Dar 
trebuie să ştiţi totodată ca mai există o putere încă și 
mai eficace și mai rapidă decât cuvântul; este gândul; 
și dacă vă puneţi la lucru imediat prin gând, 
puteţi ajunge din urma cuvântul. Este dificil, 
bineînţeles, pentru ca gândul aparţine unei regiuni 
mult mai subtile decât cuvântul; dar dacă vreţi să 
remediaţi consecinţele cuvintelor voastre puteţi totuşi 
să vă concentrați și să cereţi servitorilor lumii invizibile 
să împiedice răul să se producă. In acel moment nu 
reparaţi complet, dar evitaţi ce-i mai rău. Trebuie să fiţi 
foarte rapid și gândul vostru să fie foarte intens, dacă 
nu, ordinul de execuţie va fi dat, victima va fi 
decapitată (simbolic vorbind) și într-o zi veţi fi obligaţi 
să plătiţi pentru tot râul pe care l-aţi făcut. 


RUGACIUNE 


„Doamne Dumnezeule, iartă-mă ca n-am înţeles 
până acum posibilităţile pe care Tu le-ai dat gurii mele, 
ca n-am înţeles că prin rostirea cuvintelor Te pot imita, 
pot deveni ca Tine și pot fi în fiecare zi o reflectare a 
Ta. Nu mi-am dat seama și prin Cuvânt am făcut rău; 
am spus lucruri absurde, i-am rănit pe oameni, am 
perturbat fiinţe și am dărâmat totul tocmai prin acest 
instrument pe care Tu mi l-ai dăruit. În loc să mă 


servesc de el pentru a face binele, pentru a consola, a 
alina, a învigora, a reînvia fiinţele, pentru a le aduce și 
orienta către Tine, Domnul, Creatorul; m-am servit de 
el pentru a le dobori și a le înjosi. lartă-mă Doamne, 
învaţă-mă cum să-mi folosesc gura și limba, nu numai 
pentru a mânca, pentru a flecari și a nu înţelege nimic, 
ci pentru a face celorlalţi bine, pentru a-i încălzi și 
lumina”. 


GINDURILE şi SENTIMENTELE 


Oamenii fabrică fără oprire gânduri și sentimente 
bune sau rele, fără să ştie ca acestea sunt mici creaturi 
pe care le aduc pe lume și care pentru a exista, se 
hrănesc din însăşi substanţa creatorului lor. Dacă e/e 
sunt rele, ele îl epuizează, dacă sunt bune, îi aduc 
daruri. 

Dacă aveţi copii recalcitranţi, violenti, 
nedisciplinaţi, care fac vacarm și stricăciuni în tot 
cartierul, trecătorii, vecinii și chiar poliția vă cauta să vi 
se plângă, deoarece tatăl sau mama este responsabil 
de greşelile, de stricăciunile făcute de copii, tot el este 
obligat să despăgubească, să plătească oalele sparte. 
Ei bine, acelaşi lucru se reproduce în forul nostru 
interior care este plin de propriile noastre creaţii, copiii 
noştri care fac prostii peste tot, fiindcă au fost creaţi 
prin mijloace sau intenţii malefice, tenebroase, și 
produc perturbări pe care legea cosmică ne pune să le 
reparam. 

Dar, exceptându-i pe marii Maeştri, nimeni nu i-a 
instruit pe oameni asupra acestor adevăruri; de aceea 
își pun mereu întrebări: „Pentru ce sunt hartuit, 
tulburat, nefericit?” Dar sunt tocmai proprii tăi copii 
care te chinuiesc. Tu i-ai creat, prin ura ta, furia ta, 


dorinţele tale de răzbunare, pentru ca tu eşti un 
creator veritabil, ca Domnul... și nu numai în planul 
fizic, ci în toate planurile. 

Adevărată morală se găsește în aceasta conştiinţă 
a faptului ca suntem responsabili de tot ce facem, nu 
numai în planul fizic, dar și în planul astral, în planul 
mental... Adevărată morală nu este în a ne conforma 
exterior unor reguli ci a ne obişnui interior să cream 
fără încetare gânduri și sentimente utile, benefice, 
luminoase, să trimitem ziua și noaptea din inima și din 
sufletul nostru aceste mici entităţi invizibile dar reale 
care acţionează formidabil asupra tuturor creaturilor. 


REPARAREA GREŞELILOR 


Toate gândurile, toate sentimentele, toate actele 
bune sau rele se înregistrează în noi. Bineînţeles, este 
imposibil să nu faceţi și câteva înregistrări negative, 
defectuoase, dar străduiţi-vă cel puţin să vă daţi 
seama și să luaţi măsuri pentru a repara. 

Ați avut un gând urât pentru cineva; aţi spus 
câteva cuvinte jignitoare... aceasta se poate întâmpla 
tuturor. 

Dar imediat trebuie să conștientizați și să reparați. 


PROBLEMELE RĂULUI 


Slăbiciunile şi viciile 
Să ştim să recunoaştem semnalele de 
avertizare. 


Să presupunem că aveţi o slăbiciune la care nu 
ştiţi să rezistaţi: iubiţi prea mult alcoolul, sau 
femeile, aveţi tendinţa să-i calomniaţi pe alţii, să vă 


cheltuiţi banii în cumpărături inutile, să vă distraţi 
atunci când ar trebui să lucraţi, sau orice altceva. 
Străduiţi-vă să găsiţi în voi semnalele care anunţă 
venirea tentaţiei. Aceste semnale sunt mereu aceleaşi 
și trebuie luate în considerare ca avertismente. De 
aceea trebuie să căutați în trecutul vostru ocaziile în 
care această slăbiciune s-a manifestat și semnele care 
au precedat-o. Veţi găsi probabil avertismentul care 
era reprezentat de o crispare în plexul solar, sau o 
stare de rău, sau un gând, sau o imagine care vi se 
prezinta în funcţie de persoana respectivă; trebuie deci 
căutate. Când veți descoperi aceste semnale 
avertizoare, veţi putea deveni stăpâni pe situaţie 
fiindcă, de îndată ce ele apar, ştiţi ca trebuie să 
deveniți atent, vigilent. Dar pentru aceasta trebuie să 
fiţi liber și nu sclavul unor activităţi absorbante care vă 
zăpăcesc și vă împiedică să aruncaţi o privire în voi 
înşivă. 


ATITUDINEA CE TREBUIE LUATĂ FAŢĂ DE 
PROPRIILE GREŞELI 


Nu trebuie să ne amintim mereu de greşelile 
comise, în afară de faptul că putem trage învățăminte 
pentru viitor. Uitaţi ceea ce este deja învechit, nu mai 
vorbiți despre asta; nu spuneţi în fiecare moment în 
fața Domnului „Sunt nedemn, sunt un păcătos”, pentru 
a-i arăta aşa zisa voastră umilinţă. Dumnezeu n-are 
nevoie să audă lucruri de genul ăsta. Spuneţi-vă 
dimpotrivă: „Dumnezeule, eu sunt fiul Tău, ajuta- 
mă să dobândesc înţelepciunea Ta, forţa Ta, 
lumina Ta. Ajuta-mă să ies din greutăţile mele 


pentru a te preamări pe pământ aşa cum Îngerii 
Te preamăresc în Cer”. 

Veritabila umilinţă nu constă în a ne acuza 
continuu, ci în a putea spune, chiar atunci când aţi 
îndeplinit actinia cea mai glorioasa: 

„Nu mie, Doamne, ci Numelui Tău revine 
gloria acestei acţiuni”. 


A ŞTI SĂ UTILIZEZI FORŢELE RĂULUI 


Tocmai fiindcă răul n-a fost înţeles niciodată se 
luptă contra lui; rău/ trebuie absorbit, utilizat ca un 
material pentru lucru. În chimie nu se arunca nici o 
otravă, totul se utilizează. Nici natura nu arunca nimic, 
ea preia murdăriile, gunoaiele, le foloseşte ca materii 
prime și cu acestea face să crească florile și fructele. 

Oamenii care n-au înţeles încă acest mare adevăr 
imploră: „Doamne Dumnezeule, desființează răul!” Dar 
Dumnezeu se scarpină în cap, surâde și spune: Bieţii 
de ei! Când vor înţelege ca răul este necesar, se vor 
opri să mă implore...”. Dar până atunci, ce de 
rugăciuni! Trebuie să ne rugăm, bineînţeles, dar iată ce 
ar trebui să cerem: 

„Doamne Dumnezeule, dezvăluie-mi cum ai 
creat lumea şi cum proiectezi tu lucrurile pentru 
a putea, ca Tine, să fiu deasupra răului, ca el să 
nu mă mai atingă, dar să fiu capabil să mă 
servesc de el pentru a realiza lucruri mari”. 

Numai gândind astfel vom vedea ca nu este nimic 
rău în natura. Deci în loc să încerce să se debaraseze 
definitiv de forţele negative care îl tulbură, discipolul 
trebuie să înveţe să le utilizeze pentru a deveni foarte 
puternic. 


Chiar și morala și religia greşesc atunci când 
sfătuiesc de a smulge, de a extirpa răul, pentru ca râul 
conține puteri formidabile fără de care omul ar slăbi. 

Câteva exemple : 


1. Sexualitatea 


Forţa sexuală este o energie pe care am putea-o 
compara cu petrolul. Cei care sunt ignoranţi și 
neîndemânatici se ard: această forţă le arde 
propria lor esenţă. In timp ce, cu acelaşi petrol cei ce 
ştiu să-l utilizeze, zboară în spaţiu. Nici o altă imagine 
nu rezumă mai bine acest aspect al forţei sexuale. Si- 
atunci de ce să nu zburam în spaţiu până la stele și să 
cunoaştem totul fără să fim mereu arşi? 

Apare acum o nouă filozofie care îi învaţă pe 
bărbaţi și pe femei cum să se privească, cum să-și 
utilizeze aceste elanuri ca să se inspire reciproc, toată 
această fericire de a se contempla reciproc pentru a 
deveni fiinţe excepţionale cărora le sunt accesibile cele 
mai mari înfăptuiri, pentru că iubirea va veni să-i ajute, 
să-i susţină și să-i propulseze până la cer. 


2. Vanitatea 


Nevoia de a ne arata mai buni decât suntem în 
realitate nu este în fapt ceva negativ și chiar am putea 
spune ca însăşi natura a sădit aceasta tendinţa în om 
pentru a-l obliga să evolueze. Fiindcă se poate 
întâmpla ca în dorinţa de a atrage aprobarea și 
admiraţia celorlalți, unii să reuşească să se 
autodepăşească. Oamenii cărora le era frică, dar care 
nu voiau să înşele încrederea familiei lor sau a ţării, au 
devenit adevăraţi eroi. Un artist doreşte continuu să se 


perfecţioneze în arta sa pentru ca publicul să nu fie 
obosit niciodată de el sau de operele lui și de altfel 
educatorii, părinţii, profesorii, se străduiesc să utilizeze 
aceasta tendinţă pentru a obţine de la copii rezultatele 
cele mai bune. Când arătăm unui copil că aşteptăm 
ceva de la el, că avem încredere în el, face tot ce este 
posibil pentru a reuşi. Chiar și de la un delincvent 
putem obţine bune rezultate dându-i e) 
responsabilitate, arătând prin aceasta ca avem 
încredere în el. 

Vanitatea este deci o tendința pozitivă în măsura 
în care ne servim de ea pentru evoluția spirituală. 


3. Îndoiala 


Încercaţi nevoia de a pune totul la îndoială. Ei bine, 
în loc de a vă îndoi mereu de Inteligenta cosmică, de 
existenta lui Dumnezeu sau de bunătatea celorlalţi, de 
ce nu vă îndoiţi de voi înşivă, de veridicitatea punctelor 
voastre de vedere și să spuneţi: „Oare am întotdeauna 
dreptate? Oare sunt pe calea cea bună? Oare nu există 
un mod de a gândi mai bun ca al meu?” și să începeţi 
să căutaţi. Din nefericire asupra acestui punct, nu 
există îndoială, credem în mod absolut. 

Oamenii se îndoiesc de toate în afară de propriul 
lor raţionament și aşa intră în încurcătură. Nu este 
deloc inteligent! In loc să creadă că toate dorinţele și 
slăbiciunile lor sunt nobile, legitime, minunate și să le 
apere, trebuie să înceapă să se întrebe dacă sunt chiar 
atât de „catolici”, cu adevărat divini. În /oc să se 
îndoiască mereu de natura lor superioara, de spiritul 
lor și de tot ce Dumnezeu a sădit în ei, mai bine să se 
îndoiască un pic de natura lor inferioară! 


Din nefericire se îndoiesc de ceea ce Dumnezeu le- 
a dăruit pentru a-i salva și cred în mod absolut în 
forţele dezlănţuite în ei! Dacă tot vor să se îndoiască 
cu adevărat de ceva, să ştie cel puţin de ce artrebui să 
se îndoiască. 


GREFA SPIRITUALĂ (vezi cap. IX) 


Presupuneţi că aţi avea un arbore foarte 
viguros ,dar care da fructe acre, de nemâncat: veţi 
face o grefă, un altoi, și, pe un păr sălbatic, de 
exemplu, veţi putea obţine nişte pere magnifice. 
Oamenii au devenit experţi în aceste tehnici, dar când 
este vorba de domeniul psihic sau de domeniul 
spiritual, nu sunt nici atât de capabili, nici atât de 
îndemânatici. 


1. SENZUALITATEA 


Să presupunem că aveţi nevoie de o dragoste 
foarte senzuală. Este o forţă sălbatică, formidabilă, 
irezistibilă. Puteţi face o grefă deasupra, dar, 
pentru asta, trebuie să găsiţi o ramură de un alt fel de 
iubire, pură, nobilă, înălţătoare și s-o altoiţi. Atunci 
sevele produse de natura voastră inferioară vor urca, 
vor circula pe aceste ramuri, adică aceste amprente, 
aceste circuite noi, schiţate în creierul vostru vor 
produce fructe extraordinare, o iubire deosebită care 
vă va aduce o încântare şi inspiraţii de neuitat. 


2 .VANITATEA 


Şi dacă aveţi o vanitate care va ia mult din timpul 
și forţele voastre, puteţi să-i daţi și o altă orientare. In 


loc să doriți mereu să fiți glorios în faţa lumii, acelor 
gura-casca, a imbecililor, veţi lucra să obţineţi gloria, 
dar pentru împliniri celeste, o glorie divină, care nu 
se stinge niciodată. 


3. FURIA 


Dacă sunteţi furios, probabil ca din aceasta cauza 
v-aţi distrus multe prietenii și aţi ratat multe condiţii 
favorabile pentru viitorul vostru. Dar această forţă 
brutală care explodează ca o furtună, o putem sublima, 
transforma, făcând o grefă, și atunci veţi deveni 
neobosit pentru a vă lupta, a vă război, a combate tot 
ce este inferior, deveni un soldat al lui Hristos, un 
servitor al lui Dumnezeu. In loc să fie folosită pentru a 
distruge ceea ce este măreț, forţa voastră marțiană vă 
va ajuta să construiți. 

Este suficientă grefa. Dar amintiţi-vă ca trebuie să 
păstreze rădăcina, nu o smulgeţi niciodată, pentru că 
ea este viguroasă și trunchiul la fel. Trebuie să faceţi 
altoirea, extrageţi mental forţele pe care le conţin și va 
legaţi de o entitate, de un spirit luminos, de un înger 
sau de arhanghel. 

Toţi iniţiaţii au fost obligaţi să facă grefe, ei au 
intrat mereu în legătură cu fiinţele care-i depăşesc și 
fructele pe care le-au produs astfel, sunt cele mai 
bune. Dar cea mai puternică altoire, cea mai sublimă 
este de a ne lega de Domnul și de a spune: „Doamne, 
ceea ce fac eu nu este grozav. Acceptă deci să intri în 
mine, să lucrezi și să Te manifeşti prin mine. Vreau să 
lucrez pentru Împăraţia Ta și Dreptatea Ta”. Această 
este grefă cea mai bună, cea mai sublimă, și dacă în 
acel moment Dumnezeu acceptă, dacă El intră în 
legătură cu noi, arborele vostru (adică voi înşivă care 


produceaţi în trecut fructe de nemâncat) va produce 
după aceea fructe delicioase și parfumate. Au rămas 
numai rădăcinile și trunchiul, dar altoiul, adică lumea 
invizibilă, lumea divină, lumea celestă a produs aceste 
fructe. Ce s-a întâmplat? Toate aceste forţe brute, 
primitive, clocotitoare ale personalităţii au fost luate 
din cer pentru a le transforma datorita grefei spirituale. 


DOUĂ EXEMPLE SPIRITUALE REFERITOARE LA 
SEXUALITATE 


Într-o zi am primit vizita unei tinere fete, era 
drăguță, simpatică și după manierele sale se vedea ca 
este bine educată. Dar iată ca mi-a mărturisit ca era 
foarte nefericită fiindcă era obsedată de o imagine: în 
tot ce privea, florile, fructele, obiectele și chiar tavanul, 
nu vedea decât sexul masculin. și cum era 
credincioasa, catolică, se simţea realmente vinovată, 
respinsa de Cer și căzută în păcat. 

Când am auzit-o, am început să rid. Ea m-a privit 
puţin mirata și i-am răspuns: „Ascultaţi-mă, nu e nimic 
grav, nu este nimic rău în tot ce mi-aţi relatat. Este 
natural, este normal, sunt lucruri care se întâmpla 
tuturor, mai mult sau mai puţin, bineînţeles, dar nu 
aveţi de ce să disperaţi. Natura se ocupă de 
propagarea speciei și ea creează aceste reprezentări și 
la femeie pentru ca genul uman să nu se stingă Dar 
trebuie ştiut cum să acţionăm, cum să utilizam aceste 
imagini, dacă nu, iată în ce stare va găsiţi. lată deci ce 
trebuie să faceţi de aici înainte. Când vi se întâmpla să 
vedeţi această imagine, în locul unui fruct a unui 
obiect, în loc să vă mâhniţi, priviţi liniştită... Dar nu vă 
opriţi prea mult timp pentru ca se pot trezi anumite 
dorinţe și pentru a vă consola se recurge la gesturi și 


aşa mai departe.... Deci pentru ca acestea să nu se 
producă, deveniți puţin filozof, adică începeţi să vă 
gândiţi la Inteligenta Cosmică care determină formarea 
acestor organe. Reflectati, meditaţi, sunteţi 
impresionați de Inteligența care a creat lucruri 
perfecte, și aţi uitat tentaţia care v-o puteau aduce. In 
timp ce, dacă vă cufundaţi în aceasta obsesie, nu veţi 
mai ieşi. Luaţi această imagine ca pe un punct de 
plecare, cum veţi ajunge la predestinarea voastră, în 
sus. În acest fel este magnific, fiindcă aveţi din când în 
când puncte de plecare, de propulsie. Dacă ţineţi bine 
minte, nu le luaţi decât ca pe nişte puncte de plecare, 
altfel veţi ajunge să vă cufundaţi și va veţi pierde. 
Trebuie numai să le utilizaţi. 

Din nefericire oamenii nu ştiu să meargă mai 
departe pentru a reflecta și a se minuna, gândind ca 
însăşi acest fapt îi va salva. 

Voi spuneţi: „Dar ce mi se întâmplă? Este 
infricoşător, este dezgustător”, și asta vă pierde. 
Aruncaţi aceste concepţii învechite și nu mai spuneţi 
„Este infricoşător” ci „Ce frumuseţe! Ce spendoare! 
Câtă inteligență! Cum a putut natura să formeze un 
lucru ca acesta?” Aceasta stare de uimire vă va 
permite să vă rezolvaţi problema. 

Câteva zile în urma am primit vizita unui bărbat de 
o anumită vârstă care mi-a mărturisit ca, în domeniul 
sexual, avea o mare slăbiciune, era incapabil de a se 
stăpâni în faţa femeilor, întrebându-mă cum ar putea 
remedia asta. l-am spus: „Ar fi trebuit să începeţi să vă 
gândiţi mult mai devreme, dar as vrea să vă dau 
câteva exerciţii pe care să încercaţi cel puţin să le 
practicaţi. De exemplu, mergeţi pe plaja și priviţi fetele 
tinere; sigur, se va trezi ceva în d-voastră, este normal, 
este natural. Dar cum nu puteţi să vă satisfaceţi 


dorinţa cu ele, deci sunteţi obligat să rezistaţi, să faceţi 
un efort de sublimare, chiar atunci veţi începe să 
exersaţi voinţa și dacă repetaţi acest exerciţiu cu 
succes nici nu veţi mai avea nevoie să mergeţi pe 
plaja. In acel moment veţi putea privi numai câteva 
reviste, și în acest caz ceva se va trezi, veţi surprinde 
atunci aceasta senzaţie care se trezeşte și faceţi-o să 
urce până la Cer, până la Mama divină și exersând în 
dumneavoastră astfel mai mult timp, veţi ajunge într-o 
zi să nu mai aveţi atât de mult nevoie de relaţii fizice 
cu femeile și iată, iată triumful! 

Dar trebuie să vă exersaţi astfel mai mult timp, cu 
doze homeopatice. In homeopatie putem dilua până la 
a noua centezimală (adică 000000001) și chiar la acest 
grad de diluţie produsul rămâne eficace! În dragoste 
putem deasemenea ajunge la o astfel de diluţie că nu 
mai este nevoie de contacte fizice, și aceasta este 
iubirea spirituală. După cum vedeţi, este o chestiune 
de metodă: în loc să fugiţi și să rămâneţi mereu 
vulnerabil, „prindeţi taurul de coarne”. 


NOILE CLIŞEE 


Defectele voastre, slăbiciunile voastre sunt ca 
nişte clişee imprimate în voi și orice aţi face, ele sunt 
mereu acolo, prezente, gata să vă împingă să acţionaţi 
în aceeaşi direcţie. Deci, chiar dacă luptaţi cu viaţa, nu 
veţi repurta victoria. Pentru a triumfa, trebuie să 
pregătiţi un alt clişeu, luând o altă atitudine, 
obişnuindu-vă să aveţi alte gânduri, alte sentimente, 
să faceţi alte gesturi. 

Incepeţi deci o nouă înregistrare. Aceasta nu 
înseamnă ca primul clişeu s-a şters, nu, nu se şterge, 
dar este îngropat sub alte straturi. Atât timp cât va veţi 


menţine pe această nouă direcţie va rămâne îngropat, 
dar dacă nu vă menţineţi aşa, se va manifesta din nou. 

Un bărbat decide dacă nu vă mai încerca să 
seducă femeile. Dar iată ca nu și-a schimbat clişeul și 
evident, cu prima ocazie, cedează. Şi-atunci este 
decepţionat, regretă, suferă, își promite ca data 
viitoare va fi altfel... dar data viitoare este exact la fel. 
Ca să fie diferit trebuie făcut efortul de a schimba ceva 
în modul de a privi, în gesturi, în cuvintele pronunţate, 
și când a reuşit o dată are toate şansele să reuşească 
mereu, pentru că noul clişeu se înscrie din ce în ce mai 
profund. Acelaşi lucru este valabil pentru toate 
celelalte tendinţe reprobabile, furia, bârfa, lăcomia, 
lenea etc. 


STĂRILE NEGATIVE 


să ne oprim pentru a da o altă orientare gândurilor 
noastre. 

Sunteţi în curs de a face un lucru și deodată 
constataţi că l-aţi început într-o stare de agitaţie... De 
îndată ce observați, opriţi-vă imediat. Dacă nu vă opriți 
deîndată „veţi continua în aceasta agitaţie fără să vă 
mai puteţi opri. Deci ,întrerupeţi lucrul, apoi reîncepeţi 
în alt ritm. Noua stare se va perpetua la rândul sau. 

De ce o persoană furioasă tulbură obiectele, de ce 
trântește uşile, loveşte mobilele? Pentru că ar vrea să 
se debaraseze de această forţă pe care nu ştie cum să 
o stăpânească. Dar cu cât se agita, cu atât este 
obligată să se agite. Trebuie deci să facă contrariul, să 
se oprească din mişcare un moment, apoi să-și 
continue lucrul. 

Să presupunem că această perturbare se 
manifestă prin voi atunci când mergeţi pe stradă. Nu 


va veţi putea debarasa continuând să mergeţi deci 
opriţi-vă. Ca să nu fiţi observați de trecători, opriţi-vă 
în faţa unei vitrine cu aerul ca priviți ceva... și acolo, 
forţaţi-vă să vă rezolvaţi problema care este sursa 
agitaţiei voastre. Din momentul în care aţi întrerupt 
mişcarea puteţi da o altă orientare gândului vostru. 


RISIPIREA NORILOR PRIN GÂND 


În timp ce vă simţiţi prost dispus, trist, neliniştit. 
(pentru că a trecut prin voi un nor) încercaţi să 
meditaţi pentru a risipi acel nor în loc să-l alimentaţi cu 
reflecţiile voastre. Dacă veţi reuşi veţi constata că 
soarele, Dumnezeu, este mereu acolo, ca era numai 
ascuns de proprii voştri nori... 

Şi dacă faceţi asta la scară mică, de ce n-aţi face-o 
și la scară mare? Odată ce sunteţi capabili să vă risipiţi 
norii voştri, veţi putea încerca să dispersaţi norii 
colectivi care apasă asupra pământului. In timp ce aţi 
plantat un bob de grâu și aţi constatat ce frumoase 
spice v-a dat, veţi putea însămânţa un câmp întreg cu 
mii de boabe asemănătoare, pentru că nu vă îndoiţi că 
și celelalte boabe plantate vor da asemenea spice. 
Acelaşi lucru este și pentru munca interioară. Când aţi 
reuşit pentru voi, fiţi sigur că gratie muncii voastre, 
puteţi ajuta întreaga omenire. 


A FACE O BAIE 


Apa are proprietatea să absoarbă totul. Ea 
absoarbe binele ca și râul, de aceea, când sunteţi într-o 
stare de extaz sau de mare bucurie, nu trebuie să vă 
spălaţi și mai ales nu faceţi baie. 


Dar dacă sunteţi nefericit și faceti o baie, vă veți 
simţi mult mai bine imediat, fiindcă apa va prelua 
durerea voastră. 


A FIXA UN TERMEN RĂULUI 


Presupuneţi ca aţi avea o indispoziţie, o migrenă, 
un chin, un rău care vă urmăreşte.... leşiţi, faceţi o 
plimbare, mergeţi spunând: „Când voi ajunge la 
arborele pe care-l vad acolo, sau la acel perete voi fi 
eliberat de răul meu. Apropiaţi-vă de acel reper cu 
gândul; această eliberare se va produce într-adevăr și 
când veţi ajunge la obiectul fixat, veţi simţi o uşurare. 
Dacă aceasta uşurare este prea slabă, reîncepeţi, 
alegându-vă un alt reper, mai departe și afirmaţi că 
acolo răul vostru va dispare imediat. Continuaţi astfel 
până când veţi simţi o ameliorare evidentă. 


PUTEREA IUBIRII 


Când va simţiţi nefericit, iritat, sau descurajat, în 
loc să disperaţi și să mergeţi să-i neliniştiţi și pe 
ceilalţi, rămâneţi liniştit la dumneavoastră și spuneţi: 
M-am lăsat răcit, trebuie să mă reîncălzesc! Faceţi apoi 
câteva respiraţii, faceţi un gest cu dragoste, trimiteţi 
un gând de iubire întregului Univers, fiindcă este 
adevărata căldură. Veţi constata că trimițând unde de 
dragoste, aţi deschis în voi o sursă de lumină, și apa 
dragostei curge acum. Lăsaţi-o să curgă și să-și facă 
treaba pentru că ea va purifica totul în voi. 


PUTEREA CUVINTULUI 


În procesul Iniţierii, discipolii sunt învăţaţi să se 
servească de cuvinte, să le pronunţe în aşa fel încât să 
declanşeze forţele naturii. Cuvintele sunt puternice, 
dar noi nu ştim încă să ne servim de ele și nici să le 
pronunţăm corect. 

Când vă este frig, când va simţiţi abandonat, când 
aveţi impresia că nimeni nu vă iubeşte, pronunţaţi 
cuvântul IUBIRE o dată, de două ori, de zece ori, în 
diferite moduri: declanşaţi astfel puterile cosmice ale 
iubirii în mijlocul cărora nu vă veţi mai simţi singur, 
abandonat. 

Când vă simţiţi în întuneric, ca și cum ați căzut pe 
fundul unei prăpastii, pronunţaţi cuvintele 
INŢELEPCIUNE, LUMINA, până când vibrează și cântă în 
toate celulele corpului vostru. În acel moment totul se 
va lumina... 

Când vă  simţiţi perturbat, limitat, tulburat, 
pronunţaţi cuvântul LIBERTATE. 

Puteţi să mai pronunţaţi cuvintele FRUMUSEŢE, 
ADEVĂR, FORŢĂ, SĂNĂTATE, ARMONIE.... Veţi spune că 
e puţin lucru. Da, dar dacă ştiţi să le pronunţaţi cu 
intensitate și convingere fiecare cuvânt, pe măsură ce- 
| repetaţi, dobândește o mare putere și influenţează 
propria voastră substanţă. 


PUTEREA CÂNTECULUI. 


Cântecele pe care noi le cântăm aici acţionează în 
mod favorabil asupra voastră și chiar când nu le 
cântaţi, simplul fapt ca le aveţi în cap vă face bine, 
pentru că aceste cântece vibrează în voi. 

Când simţiţi ca nu ştiţi prea bine unde va aflaţi, că 
ideile voastre se încâlcesc, cântaţi: „Misli, pravo misli: 
Gând corect” și veţi vedea deja mai bine drumul.... 


Când credeţi că nimeni nu vă mai iubeşte, cântaţi „Bog 
e lubov: Dumnezeu este iubire” și atunci, ce doriți mai 
mult decât faptul ca Dumnezeu nu vă va părăsi 
niciodată? 

Şi dacă sunteţi un pic obosit, bolnav, cântaţi „Sila 
zdrave e bogatstva - Forţa și sănătatea sunt bogății” şi- 
atunci totul vibrează: pereţii, plafonul, și va ridicaţi 
plini de viaţă.... 

Dacă consideraţi viaţa cenușie, ca nu vă mai 
inspiră nici o bucurie spuneţi „Krassiv e jivota: viaţa 
este frumoasă”... (aceste cântece bulgare aparţin 
repertoriului Fraternităţii) 

lată, aveţi aici mijloace, un întreg arsenal magic, 
rămâne să vă serviţi de el. 


CUM SA LUPTĂM CONTRA SPIRITELOR RĂULUI 


Dacă resimţiţi o tulburare, dacă aveţi o tentaţie, 
aceasta dovedeşte ca sunteţi atacat de spirite rele. În 
acest caz nu ieşiţi în afară pentru a lupta cu ele, dacă 
ieşiţi din fortăreaţa voastră veţi fi cu siguranţă atinşi 
pentru că nu purtaţi nici armură, nici scut, nici armă. În 
acel moment, din contra, intraţi profund în voi înşivă. 

In loc să vă bateţi contra unor inamici care sunt 
foarte puternici, intraţi în voi, alungaţi-i! Lupta 
împotriva lor îi întăreşte. Combătându-i, deveniți mai 
nerăbdători, mai nervoşi. Deci nu luptaţi, mulţumiţi-vă 
să intraţi profund în voi înşivă și încercaţi să nu vă 
gândiţi la aceşti inamici, să nu vă ocupați de ei să 
aşteptaţi pur și simplu. Gândiţi-vă la Domnul, rămâneţi 
acolo câteva momente, în forul vostru cel mai înalt, la 
un moment dat veţi constata ca inamicii au plecat. Va 
întrebaţi: „și dacă sunt încă acolo?” Ei bine, dacă sunt 
încă acolo, cum veţi intra în forul vostru cel mai înalt 


unde se află lumina, înţelepciunea, forţa, veţi putea cel 
puţin să-i atacați cu arme potrivite. 

Lăsaţi-vă inamicii să strige. Nu va poticniţi, nu 
mişcaţi, nu vă neliniştiţi din cauza lor și mai ales nu 
luptaţi împotriva lor atât timp cât nu sunteţi bine 
înarmat și pregătit pentru această luptă. 

In loc să luptaţi ‚să vă epuizați, să cheltuiţi multe 
forţe, lăsaţi totul la o parte și urcați acolo unde 
Dumnezeu locuieşte în voi. Dumnezeu nu locuieşte 
acolo unde duşmanii ar putea să-l atingă. El locuieşte 
în locul cel mai profund al fiinţei noastre. El care este 
forţa adevărată, puterea, și trebuie să îl găsim. Deci, 
când vă simţiţi ameninţat lăsaţi toate preocupările 
voastre și reculegeţi-vă gândind la acest Spirit Divin 
care va pătrunde. Când veţi ajunge să-l atingeţi cu 
gândul, El vă va spune: „Vino, copilul Meu, cineva te 
urmăreşte, dar în preajma Mea vei fi aparat”.... 

Să presupunem ca sunteţi invadat de gânduri sau 
de sentimente emotive și orice aţi face pentru a le 
vâna, nu reuşiţi. Ce-ați putea face? Luaţi o atitudine de 
observator. Incepeţi să priviţi, să observați liniştit toate 
aceste forţe și entităţi rele, manifestările lor, uneltirile 
lor; observându-le, deja vă plasați deasupra lor, și 
atunci iată ce se întâmplă; cum ele încep să simtă 
prezenţa cuiva care le supraveghează, asta le 
jenează... și dacă în acel moment proiectaţi asupra lor 
câteva raze de lumină, se dispersează pentru că ele nu 
iubesc lumina. Ele pot reveni și este chiar sigur că vor 
reveni (atât timp cât n-aţi format în voi clişee noi, ele 
vor reveni) dar încă o dată le veţi observa și veţi 
proiecta asupra lor fascicolul luminos, și veţi sfârşi prin 
a vă debarasa de ele. Da, pur și simplu pentru ca v-aţi 
menţinut deasupra lor. lată secretul. 


RUGĂCIUNE CONTRA SPIRITELOR RELE: 


„În NUMELE IUBIRII DIVINE STATORNICE şi 
ETERNE 

În NUMELE INŢELEPCIUNII DIVINE 
STATORNICE și ETERNE 

În CARE NOI NE MISCĂM și NE DUCEM VIAŢA 
NOASTRĂ, 

În NUMELE CUVÂNTULUI MAGIC VIU, 

FIE CA TOT RĂUL și TOT GÂNDUL INSPIRAT DE 
CEL VICLEAN SĂ FIE RISIPITE şi NIMICITE. 


DIFICULTĂŢILE 
PREVENIREA PERIOADELOR DIFICILE 


Conştiinţa noastră se luminează și se întunecă, se 
umple și se goleşte, pentru ca noi suntem supuşi 
aceloraşi alternanţe ca și natura. 

De aceea trebuie să fim conştienţi de perioada 
când trebuie să se producă fiecare fenomen. 
Presupuneţi că o perioada dificilă se apropie: dacă nu 
cunoaşteţi acest lucru, vă luaţi în mod imprudent 
angajamente pentru o acţiune sau alta, dar când 
soseşte momentul, nu aveţi nici inspiraţie, nici bucurie 
și va simţiţi descumpănit. Aţi fi putut evita aceasta 
dacă aţi fi ştiut dinainte că vor veni zile întunecate 
când vă veţi simţi slăbit, deprimat. Toate greşelile se 
fac în momentul în care conştiinţa este întunecată. 
Invăţaţi să simţiţi apropierea unor astfel de momente 
și atunci când sosesc, să nu întreprindeţi nimic 
important. 


NU ÎNCERCAŢI SĂ SCAPAŢI DE GREUTĂȚI 


Cel care încearcă să scape de efort și de greutăţi 
va întâlni obligatoriu dificultăţi și mai mari. In loc să 
încerce să fugă de probleme, trebuie să încerce să le 
rezolve, dacă nu, a doua situaţie va fi mai rea decât 
prima. O schimbare nu poate fi benefică decât dacă aţi 
ştiut mai întâi să rezolvaţi problema în fața căruia aţi 
fost pus. Dacă vreţi să vă abandonaţi datoria pentru a 
găsi o situație mai agreabilă, înseamnă ca nu 
cunoaşteţi legile severe care comanda destinul. Lumea 
invizibila vă va spune: „Nu trebuie deci să fugim de 
dificultăţi, ci să căutam să le înţelegem bine sensul și 
să facem ce este necesar. Când vom simţi că am 
împlinit totul, vom putea merge indiferent unde, chiar 
în Infern, în toată liniştea, pentru ca îngerii pregătesc 
drumul pentru care au împlinit totul. 


ACCEPTAŢI ÎNCERCĂRILE şi MULŢUMIŢI 
CERULUI 


Vă aflaţi la o scoală spirituală, trăiţi în lumină, dar 
asta nu înseamnă ca, din când în când, nu vi se pot 
întâmpla unele accidente sau câteva nenorociri. Nu 
suntem feriți de aceste neajunsuri pentru că ne aflăm 
într-o scoală inițiatică. Pentru a nu vi se întâmpla nimic 
rău, trebuie lichidate toate datoriile trecutului. Dacă le 
mai prelungiţi, indiferent dacă urmaţi sau nu un 
Învăţământ, că sunteţi sau nu în Lumină, nu este nimic 
de făcut; trebuie să le plătiţi. Sunteţi într-un 
Învăţământ Divin, se înţelege; trăiţi în această lumină, 
nu mai faceţi de acum înainte decât bine, se înţelege, 
dar trebuie să ştiţi că acest bine va da rezultate în 
viitor și nu imediat. Deci, când treceţi prin încercări, 
trebuie să le acceptaţi și să spuneţi: „Doamne 


Dumnezeule, aceasta nu poate distruge munca pe care 
am făcut-o în lumină. Cu atât mai bine ca am aceste 
probleme, înseamnă ca mă eliberez și e foarte bine. 
Acum ştiu de ce trebuie să trec prin toate astea, nu mă 
voi mai revolta, nu voi mai cere să fiu cruțat”. 


DINTR-UN RĂU ÎNTOTDEAUNA POATE IEŞI UN 
BINE 


Orice vi s-ar întâmpla, trebuie întotdeauna să 
încercaţi să vedeţi latura bună a lucrurilor. Deci, în faţa 
dificultăţilor, bolilor, accidentelor, gândiţi că din acest 
rău ar putea ieşi un bine și astfel totul se va aranja. 
Spuneţi-vă: „De ce să nu îndur câteva neplăceri ca să 
pot avea alte bucurii?” Gratie necazurilor lor, mulţi 
oameni au realizări deosebite. Dacă n-ar fi avut 
anumite dificultăţi n-ar fi reuşit să înfăptuiască ceva 
măreț, nobil, celest. 

Studiaţi tot ce vi se întâmplă și întrebaţi-vă ce 
aşteaptă lumea invizibilă de la voi dându-vă dificultăţi 
sau insuccese. 

Dacă vă obişnuiţi să aruncaţi o altă privire 
obstacolelor și evenimentelor în aparenţă neplăcute, 
veţi vedea că rămâne întotdeauna ceva de descoperit. 
Fericirea se află deseori acolo unde nu ați aşteptat- 
Q..... Voi doriţi să semene cu ideea pe care v-o faceţi 
voi despre ea, ei, nu, aceasta nu se va întâmpla 
niciodată. Dar nu vă descurajaţi, nu sunteţi singuri, 
există multe fiinţe invizibile care se gândesc la voi și 
care nu contenesc în a vă instrui și sfătui. 


METODE DE PURIFICARE 


POSTUL 


BINEFACERILE POSTULUI PENTRU SĂNĂTATE 


Toţi iniţiaţii recomandă postul, pentru ca ei ştiu că 
purifică organismul și că puritatea este baza sănătăţii. 

Dacă nu postiți niciodată, celulele stomacului și 
toate organele sunt obişnuite să se bazeze pe stăpânul 
lor, dumneavoastră: ele ştiu ca le veţi satisface mereu 
și devin leneșe. Cum există o abundență de hrană, o 
parte nu poate fi absorbită în ţesuturi unde încep să 
fermenteze, să putrezească. In timp ce, în post, 
celulele neprimind hrană, iau decizia să devină mai 
econome, mai înțelepte și mai active pentru a se putea 
descurca cu rezervele. In acel moment nu mai există 
fermentație în organism. Dacă nu postim niciodată ne 
expunem la mari pericole pentru viitor, fiindcă celulele 
devin pasive, leneșe și slăbite. Este evident ca postul 
prelungit slăbeşte organismul și poate chiar aduce 
moartea. Dar dacă ştim cât timp, în ce condiţii și în ce 
stare de conştiinţă trebuie să-l ţinem, beneficiile sunt 
imense pentru sănătate. 


POSTUL SĂPTĂMÂNAL 


Este o obişnuinţă buna să postim în fiecare 
săptămână timp de 24 de ore. In acest timp puteţi bea 
apă caldă fiartă, dar nimic mai mult. În acelaşi timp 
veţi face o muncă spirituală, vă veţi lega de entităţile 
cele mai luminoase, va veţi alege muzica și lecturile 
care ar putea să vă inspire și să purifice gândurile și 
sentimentele voastre. 


POSTUL în VIAŢA SPIRITUALĂ 


1. PENTRU ÎNTĂRIREA GÂNDULUI 


Postul nu are o influenţă bună numai asupra 
sănătăţii. Atunci când iniţiaţii doresc să ajute sau să 
salveze pe cineva care se află afundat în greutăţi, 
postesc, pentru a putea trimite forţele spirituale care 
se acumulează în ei în timpul acestei privaţiuni. De 
aceea Iniţiaţi postesc deseori pentru a-și putea ajuta 
prietenii sau semenii. 


2. PENTRU ALUNGAREA ENTITĂȚILOR NOCIVE 


Datorita postului putem alunga entitățile 
răufăcătoare care se adăpostesc în noi. Deja, în prima 
zi de post aceste entităţi se vor plânge de noi și vor 
spune: „Devine tare rău stăpânul ăsta, nu ne mai dă 
nimic” și vor pleca să caute pe altcineva care să-i 
hrănească. 

Bineînţeles, există entităţi mai rezistente care nu 
ne părăsesc decât a doua sau a treia zi sau chiar mai 
târziu... Dar, în fiecare zi, noi entităţi ne abandonează, 
și ne simţim din ce în mai liniştiţi. Când discipolii au 
venit la lisus să-l întrebe cum pot alunga demonii, El le- 
a răspuns prin rugăciuni și prin post. Nu există alte 
mijloace. Dacă nu postim niciodată, toate entităţile 
inferioare din nou se întăresc și devin atât de puternice 
încât vor sfârşi prin a ne distruge. 


3. INTRERUPEREA POSTULUI 


După un post de mai multe zile nu începeţi să 
mâncaţi imediat normal, aceasta poate antrena 
tulburări grave și chiar moartea în anumite cazuri. 

Prima zi, trebuie să beţi câteva ceşti de supă 
uşoară, a două zi puteţi mânca ciorbă cu pesmeţi, a 


treia zi puteţi începe să mâncaţi normal, dar hrana 
uşoară și nu în prea mare cantitate. In acest fel nu vă 
expuneţi niciunui pericol și după un astfel de post va 
simţiţi întinerit, degajat, ca și cum materialele care vă 
stânjenesc organismul au dispărut, deșeurile și 
impurităţile au fost arse. 


TRANSPIRAŢIA 


Sudoarea are aceeaşi compoziţie ca și urina, dar 
mult mai diluată. Deci, pielea care elimina sudoarea 
prin pori face aceeaşi muncă precum rinichii și 
transpirând, omul se curăţă, se purifică. Există mai 
multe metode pentru a transpira „dar vă sfătuiesc să 
urmaţi una foarte simplă: băuturi calde. Fierbeţi apa și 
o beţi cât de calda posibil. Apa caldă intra în osmoză în 
toate canaliculele, le dilată se ridică prin capilaritate și 
produce transpiraţie prin pori. 

Transpirând astfel va veţi simţi reînnoit, purificat, 
întărit. Transpiraţia este esenţială pentru sănătate. 
Simţiţi de exemplu că v-a luat frigul și ca începeţi să 
faceţi febră, puteţi să vă vindecaţi prin transpiraţie 
bând mai multe căni de apă foarte fierbinte care vă pot 
ajuta să eliminaţi toxinele. 


Cele patru elemente 


Fiecare fiinţă poartă în profunzimile 
subconştientului sau germeni nocivi care găsesc 
întotdeauna condiţii propice pentru a creste și a 
împiedica existenţa proprie. De aceea, când un discipol 
este deja foarte avansat pe drumul evoluţiei, primeşte 
misiunea de a pătrunde în profunzimile 
subconştientului său și cu ajutorul Ingerilor celor patru 


elemente Îngerul Pământului, Îngerul Apei, Îngerul 
Aerului, Îngerul Focului, se debarasează de aceşti 
germeni: îi arde prin foc, îi risipeşte prin vânt, îi îneacă 
prin apă sau îi face să dispară în pământ. Numai astfel 
se eliberează complet. 

Trebuie bine cunoscut rolul fiecăruia din cele patru 
elemente. 


1. PĂMÂNTUL 


Pământul preia toate impurităţile, asta este 
proprietatea sa; este ca un magnet care atrage tot ce 
este murdar și impur pentru a-l transforma apoi în 
laboratoarele sale. Priviţi cum el ia și transformă tot ce 
noi aruncăm, pentru a ni le reda sub formă de flori și 
fructe delicioase... 

De aceea, când simţiţi o tulburare, o nelinişte, o 
impuritate, daţi-le pământului. Săpaţi o mica gaură, 
puneţi-vă acolo degetele și vorbiţi pământului ca unei 
fiinţe inteligente cerându-i să preia tot ce vă tulbură. 
Spuneţi: „O, Pământule, mama mea, tu care mi-ai dat 
toate elementele din care este făcut corpul meu, iţi 
mulţumesc! Dar te implor, binevoiește să iei în 
șantierele și în laboratoarele tale extraordinare toate 
impurităţile acumulate în mine dealungul anilor și să 
mi le redai transformate în elemente pure pentru a-mi 
putea îndeplini misiunea mea în lume”. 

Când aţi terminat recitiți formula Kabbalistică pe 
care v-am dat-o: Taro - Tora - Rota - Tarota - Rotaro. 


2. APA 


Apa este un element foarte propice purificării 
pentru că, peste tot unde trece, ea preia, absoarbe. In 


planul eteric de asemenea apa are aceleaşi proprietăţi 
de a reţine, de a absorbi; de aceea Iniţiaţii au obiceiul 
de a face un ritual cu apa pentru a se putea debarasa 
de toate impurităţile psihice. Ei pronunţă și se servesc 
de anumite formule pentru a activa apa și îi dă mai 
multa putere. Dar pentru a ne purifica cu adevărat prin 
apă, trebuie să intram în comuniune cu apa spirituală, 
apa cosmică ce este dincolo de apa psihică. Până nu 
veţi intra în contact cu această apă, stratul de fluide nu 
vă va părăsi complet. 


CUM SĂ FACEM BAIE 


Majoritatea oamenilor nu gândesc că spălându-și 
corpul lor fizic au ceva de făcut și pentru a-și purifica 
corpul lor eteric și corpul lor astral. În planurile eteric și 
astral se găsesc impurități de care este dificil să se 
debaraseze, iar cele ale planului astral sunt mai 
puternice, mai indezirabile și mai nocive decât ale 
tuturor celorlalte planuri. 

Apa este capabilă de a îndepărta aceste impurități, 
dar trebuie mai întâi s-o activăm. Pentru aceasta 
trebuie să luaţi o anumită cantitate de sare (ştiţi fără 
îndoială că sarea joacă un rol foarte important în 
ceremoniile religioase) pe care o pregătiţi încă de 
dimineaţă  aprinzând  luminări, arzând tămâie și 
pronunţând câteva cuvinte pentru a o consacra 
purității absolute, Mamei Divine, Spiritului Cosmic, și 
cereţi Inteligenţelor celeste să o binecuvânteze pentru 
a-i conferi virtuţi purificatoare. 

Înainte de a intra în baie, aruncaţi în apa această 
sare pe care ați consacrat-o și pronunţaţi câteva 
cuvinte pentru a sfinţi apa prin virtuțile sării, apoi 
adresaţi-vă Mamei Divine spunându-i: O, Mamă Divină, 


admir aceasta apă care este o reflectare a Ta; Te rog, 
sfințește-o ca să-mi poată îndepărta toate impurităţile, 
toate bolile și slăbiciunile mele ca să-l pot sluji mai 
bine pe Tatăl meu Ceresc”. Apoi atingeţi apa și vorbiţi 
creaturilor care o populează: „O ondine, cât de 
frumoase, pure și transparente sunteţi! Primiţi-mă 
acoperiți-mă și lucraţi asupra mea pentru a scoate din 
fiinţa mea tot ce nu vibrează în armonie cu Cerul!” 
Spunîndu aceasta, atingeţi apa cu multa dragoste. 

Apa este un element în care trăiesc entităţi 
invizibile dar frumoase și pure; prin ea intraţi deci în 
contact cu aceste entităţi care sunt foarte sensibile și 
care vor fi binevoitoare din cauza atitudinii noastre 
pline de iubire. Luaţi apoi într-un vas din această apă 
pe care ați binecuvântat-o, pentru a o turna pe dvs. 
după ce ați terminat să vă spălaţi. Când intraţi în apa, 
spuneţi cât este de frumoasa cât de încântat sunteţi, și 
vă săpuniţi de trei ori. Dacă aveţi multa credinţă și 
multă iubire, veţi obţine rezultate frumoase; totul 
depinde de credinţa și de iubirea voastră. 


A LUCRA CU APA 


Să presupunem ca aţi dori să vă purificaţi, dar n- 
aveţi apă; puteţi face totuşi acelaşi lucru prin Gând. 
Imaginaţi-vă senzaţia de prospeţime, simţiţi apa 
curgând pe voi și îndepărtându-vă toate impurităţile. 
Baia spirituală vă poate cu adevărat curăța pentru că 
în realitate adevărata apă nu este apa fizică. Apa 
veritabilă trebuie găsită în interior. Omul posedă în el 
surse de apă vie, și de această apa vorbeşte lisus când 
spunea: „Din sânul său vor izvori râuri de apă vie”. Apa 
fizică nu este decât un mijloc de a intra în comunicare 
cu apa spirituală. 


CUM PUTEŢI UTILIZA APA PENTRU A SCĂPA 
DE STARILE NEGATIVE 


Poate că aveţi uneori chinuri de care nu ştiţi cum 
să scăpaţi. Priviţi și ascultați atunci cum curge apa. 
Chiar dacă nu este decât apa de la robinet, după 
câteva momente va simţiţi uşuraţi. Ce s-a întâmplat? 
Apa care curge influenţează plexul solar antrenând 
materialele care vă perturbă. 

Puteţi astfel să vă scufundaţi mâinile în apă caldă 
sau rece, și după câteva minute veţi avea impresia ca 
v-aţi debarasat de greutatea pe care o simţeați. 

Spălaţi-vă mâinile conştient cu săpun o dată, de 
două ori... și chiar până la zece ori. Datorita Gândului 
ce acţionează în timp ce vă spălaţi, totodată și mâinile 
eterice care sunt dincolo de Mâinile voastre fizice. 


CUM SA MAGNETIZAM APA 


Odată ce v-aţi spălat mâinile ele pot deveni 
conducătoare de energie celestă. În acel moment, 
puteţi să introduceţi aceste energii în apa pe care o 
beţi. Luaţi un pahar cu apă pură (de preferinţă dintru- 
un izvor, sau lac de munte), ţineţi paharul în mâna 
stingă și cufundaţi în apa primele trei degete ale mâinii 
drepte (policele, indexul, mediu și concentrându-vă 
asupra iubirii, înţelepciunii și adevărului, pentru a 
impregna apa. Apoi beţi aceasta apă gândind: „Pentru 
iubirea care vindecă, pentru înţelepciunea care 
luminează, pentru adevărul care eliberează”. 


3. AERUL 


1. Exerciţii de respiraţie (vezi cap ll) 
2. Exerciţii cu Îngerul aerului 


___ Când este vânt, puteţi ieşi să vă plimbaţi, rugând 
Ingerul Aerului să vă preia grijile și impurităţile voastre. 


3. Expunerea la aer 


Dacă aveţi posibilitatea, într-un loc la adăpost, 
expuneţi-vă gol imaginându-vă ca aerul trece prin voi 
și vă curăţă de toate impurităţile voastre. 


4. FOCUL 


Focul este o poartă care se deschide lumii de 
dincolo deoarece reprezintă limita dintre lumea fizică și 
lumea eterică. Prin foc este deci mai uşor de intrat în 
comunicare cu lumea divină. Dacă înainte de a împlini 
un act important, Iniţiaţii au obiceiul să aprindă o 
lumânare, este pentru că ei ştiu că numai focul poate 
să-i introducă în regiunile subtile și să-și facă astfel 
gândul și vocea auzite. 


1. EXERCIŢII LA RĂSĂRITUL SOARELUI (vezi 
cap. IX privitor la soare) 


2. În FAŢA FOCULUI 


Aţi văzut cu toţii arzând un foc de lemne într-un 
șemineu, dar v-aţi întrebat cum se face că ramurile 
care erau uscate, negre, strâmbe devin atât de 
frumoase și strălucitoare? Nu este un miracol să vezi 


ceva atât de negru cum devine atât de luminos? Dacă 
și voi, când vă vedeţi sau când sunteţi în jurul unui foc, 
imaginaţi-vă că aduceţi toate ramurile voastre uscate, 
adică toate vechile voastre tendinţe instinctuale. Tot 
ce este inutil, aruncaţi în foc! Pentru că focul este 
capabil să transforme totul în căldură, în lumină, de 
care tot voi veţi beneficia. 

Dacă nu, ce-aţi putea face cu aceste uscături? Nu 
vă pot nici încălzi, nici lumina, pentru că nu sunteţi 
capabili de a le transforma. Daţi-le focului și el vi le va 
înapoia sub formă de lumină și căldură. 


3. În FAŢA UNEI LUMÂNĂRI 


Într-o camera liniştită, pregătiţi-vă să aprindeţi o 
luminare în stare de calm și reculegere. Consacraţi 
(închinaţi) mai întâi lumânarea unei entităţi: Mama 
Divina, Tatăl Ceresc, Duhul Sfânt , Sufletul universal, 
Arhanghelul Mihail... 

În timp ce lumânarea este aprinsă, focul este 
prezent și la fel și celelalte trei elemente: aerul, fără de 
care focul nu poate arde, pământul (partea solida a 
lumânării), și apa - ceara topită. Privind flacăra, 
gândiţi-vă că vă aflaţi în faţa unui mare mister al 
naturii și priviţi-o ca și cum ar fi pentru prima oară. 
Asemenea  picăturii de apă care conţine toate 
proprietăţile oceanului, flacăra este o picătură din 
Oceanul Cosmic, din Focul Universal. Ea este un centru 
care răspândeşte lumina, căldura, viaţa; ea va pune în 
legătură cu imensitatea vieţii cosmice. 

Când simţi că aţi ajuns să vă legaţi de flacără, 
aplecaţi-vă asupra ei, deschideţi gura și aspiraţi de trei 
ori; reţineţi respiraţia un moment apoi expiraţi. Trebuie 


să repetaţi exerciţiul pentru cele patru corpuri: fizic, 
eteric, astral și mental. 

Pentru corpul fizic pentru a trezi forţele ascunse în 
el și de a-l proteja de atingerea focului. 

Pentru corpul eteric pentru a-l impregna de 
vibraţiile flăcării. 

Pentru corpul astral pentru ca pacea și armonia să 
se instaleze în inima voastră. 

Pentru corpul mental pentru ca gândul vostru să fie 
luminat. 

Ceea ce aspiraţi este viaţa care se ridică de la 
flacără în sus și vă veţi simţi întărit. 

Cum Îngerul focului vă va vedea că admiraţi 
această flacără vie, vă va ajuta, va începe să vă 
iubească și dacă lumea întreagă va arde, când aţi 
ajuns să aveţi aceleaşi vibrații cu ale focului, veţi scăpa 
de distrugere. 

Rugaţi-vă deasemenea și faceţi un ritual pentru ca 
această flacăra să se instaleze în voi. De aceea 
adresaţi-vă ei spunându-i : 

„Flacără prea iubita, simbol al Duhului Sfânt, 
simbol al Focului Cosmosului simbol al Soarelui, intra în 
mine, impregnează celulele mele pentru ca Duhul 
Sfânt să coboare într-o zi în mine și să-și găsească 
sălaşul”. 


RUGĂCIUNEA ÎNGERILOR CELOR PATRU 
ELEMENTE 


Doamne Dumnezeule  Atotputernic, Creatorul 
Cerului și al Pământului Tată îndurător și atotştiutor, 
trimite-mi cei patru Îngeri ai Tăi: Îngerul Pământului, 
Îngerul Apei, Îngerul Aerului, Îngerul Focului. Pentru ca 
voinţa Ta să se manifeste prin mine. 


Fie ca Îngerul Pământului să preia toate deșeurile 
corpului meu fizic pentru a fi absorbite și transformate 
în sănătate și putere! Să curețe întregul meu corp 
pentru ca viaţa să poată circula în abundență în venele 
și arterele mele: Ca întreaga mea fiinţă să fie alinată, 
degajată, eliberată, pentru ca Impăraţia lui Dumnezeu 
și Dreptatea Sa să se înfăptuiască pe pământ iar Era 
de Aur printre oameni! 

Fie ca Îngerul Apei să spele inima mea de toate 
impurităţile! Pentru ca dragostea dezinteresată să se 
instaleze în inima mea și să-mi aducă fericirea, bucuria 
și împlinirea totală. Pentru ca inima mea să fie 
limpede, cristalină, transparentă, pentru ca Impăraţia 
lui Dumnezeu și Dreptatea Sa să se înfăptuiască pe 
pământ iar Era de Aur printre oameni. 

Fie ca Îngerul Aerului să purifice intelectul meu 
introducând în ea înţelepciunea și lumina! Ca gândul 
meu să devină pătrunzător, clar, luminos, pentru ca 
Împăraţia lui Dumnezeu și Dreptatea Sa să se 
înfăptuiască pe pământ, iar Era de Aur printre oameni.! 

Fie ca Îngerul Focului, nimeni altul decât Îngerul 
Soarelui să-mi sfinţească Sufletul și Spiritul! Fie ca 
Adevărul Absolut să între în fiinţa mea întreagă! Ca 
sufletul și spiritul meu să cunoască viaţa eternă și să 
fie lăcașul Atotputerii Divine Creatoare, pentru ca 
Împăraţia lui Dumnezeu și Dreptatea Sa să se 
înfăptuiască pe pământ, iar Era de Aur printre oameni ! 

Amin, Amin, Amin! 

Aşa să fie, aşa să fie, aşa să fie! 


A NE RIDICA PENTRU A GĂSI PURITATEA 


Pentru a găsi puritatea trebuie să urcam, să ne 
legam de Cer. In jos nu găsim decât impurități, gunoi, 


care se acumulează, elementele cele mai grele, mai 
terne, nămolul. Tot ce este cristalin, transparent eteric, 
trebuie căutat în sus. De aceea cel care obișnuiește să 
urce mai sus, mereu mai sus, până la Dumnezeu, va 
obţine puritatea, chiar dacă n-a căutat-o, pentru că în 
acest efort de a se ridica, de a se depăşi, se produce 
deja o curăţire și o purificare în toate corpurile cele 
subtile. 

Când dorim să curățăm să albim sau să decoloram 
anumite ţesături le cufundam în vapori sau în baie. 
Acelaşi lucru este și pentru om. Când se leagă de 
Divinitate, deja prin Corpurile sale superioare este 
cufundat într-o altă atmosferă, în alte vârtejuri, alte 
vibrații care acţionează asupra lui și toate petele, toate 
încălcările sunt şterse. Da, acolo sus sunt tot felul de 
„maşinării” care produc vapori foarte puternici, și cel 
care se expune acestor vapori se purifică. Dacă puneţi 
o batistă într-un vas care a conţinut parfum, când o 
scoateţi după un timp ea este impregnată cu acest 
parfum. Şi voi la fel, dacă intraţi în aceasta lume plină 
de lumină și parfumuri, întreaga voastră fiinţă se 
impregnează cu chintesenţele acestor regiuni apoi 
devine iluminată, înmiresmată, și toţi încep să simtă ca 
ceva divin emană din voi, o atmosferă de frumuseţe, 
de puritate, de lumină! Credeţi-mă, este un adevăr 
absolut. 

Să nu uitaţi deci niciodată, că pentru a ne purifica, 
pentru a vedea mai clar, nu este decât un singur lucru 
de făcut să ne obişnuim a ne urca, a urca cât mai sus 
posibil; acolo unde se găsesc cele mai bune idei cele 
mai bune dorinţe, tot ceea ce există mai bun, pentru 
că acolo sus totul este luminos și parfumat. 


RELATIILE UMANE 


DATORIILE şi RECUNOSTIINŢA 


1. Datoria noastră faţa de familie, 
societate ,casa, etc. 


Omul a primit de la părinţii săi corpul, viaţa 
(spunem viaţa, dar de fapt nu sunt ei cei care-l crează), 
vesmintele, hrana, locuinţa, educaţia.... Este o întreagă 
datorie acumulată care trebuie să fie plătită. Mulţi copii 
refuză să o recunoască își critică părinţii, se opun lor, 
chiar îi detesta... Este nedrept. Părinţii i-au iubit, au 
suferit pentru ei, i-au îngrijit când au fost bolnavi, s-au 
ocupat de educaţia lor. Omul are deci o datorie faţă de 
părinţii săi. 

Apoi omul are de asemenea o datorie față de 
societate sau de națiunea căreia îi aparţine pentru că i- 
a dăruit o întreagă zestre de cultură și civilizaţie, cu 
muzee, biblioteci, laboratoare, teatre... Ea îi pune la 
dispoziţie trenurile sale, vapoarele, avioanele sale, 
medicii săi pentru a-l îngriji, profesorii săi pentru a-l 
instrui, armata sa ... și chiar jandarmii săi pentru a-l 
proteja! 

Apoi el datorează ceva rasei sale fiindcă i-a dăruit 
o anumită culoare a pielii, o structură fizică și psihică, o 
mentalitate și asta nu este tot; el are datorii față de 
planetă, faţă de pământul care l-a hrănit și l-a purtat, 
faţă de întregul sistem solar, pentru că grație soarelui 
și planetelor noi suntem fără încetare susținuți de 
Domnul. 

Cea mai mare parte a oamenilor nu fac decât să ia 
fără să fie conştienţi de imensitatea datoriilor lor... Dar 
discipolul, el caută să fie conştient de datoriile sale și 
să le achite. De aceea el își iubeşte întâi părinţii, îi 


ajută și le face bine pentru a le înapoia ce le datorează. 
El redă ceva societăţii, naţiunii, umanităţii întregi, 
sistemului solar, întregului cosmos și în fine lui 
Dumnezeu. Prin activitatea sa, gândurile sale, 
sentimentele sale, fără încetare dă tuturor lucruri bune 
și natura îl recunoaşte ca pe o fiinţă inteligentă. 


2. DATORIA DISCIPOLILOR CĂTRE MAEŞTRII 
LOR 


În ce priveşte discipolii, voi aveţi o datorie imensă 
față de maestrul vostru. Voi spuneţi: „Atunci, cât 
trebuie să-i dam?” Nimic, el nu cere nimic, dar într-o zi 
veţi fi obligaţi să faceţi pentru ceilalţi atât cât a făcut și 
el pentru voi, trebuie să manifestaţi pentru celelalte 
creaturi aceeaşi abnegaţie, aceeaşi indulgență, aceeaşi 
dragoste. Numai astfel vă veţi plăti datoria voastră. 
Peste tot trebuie să existe un echilibru și eu am primit 
enorm de multe lucruri. Cerul s-a ocupat de mine și se 
ocupă în continuare de mine; el mă luminează, mă 
instruieşte și acum am o datorie faţă de el pentru toate 
greutăţile lui, pentru toate aceste binecuvântări pentru 
toata aceasta abundenta, pentru toata aceasta 
dragoste pe care mi-o dăruieşte zi și noapte și cum să 
plătesc datoria? Lucrând pentru El, deschizându-i 
drumul să-și poată îndeplini proiectele. 

Şi voi, credeţi ca veţi scăpa? Oh, cât sunteţi de 
ignoranţi! și voi deasemenea, veţi fi obligaţi să plătiţi. 


RELAȚIILE DE AFECŢIUNE 


1. IUBIȚI FĂRĂ SĂ AŞTEPTAŢI SĂ FIŢI IUBIȚI 


Dacă aşteptaţi întotdeauna să fiţi iubiţi, nu veţi fi 
niciodată fericiți, pentru că contaţi pe lucruri foarte 
nesigure. Intr-un moment veţi fi iubiți, dar în momentul 
următor nu se ştie ce se va întâmpla. Nu trebuie să 
contaţi pe iubirea celorlalți. Ea poate va veni, 
bineînţeles poate veni chiar neîncetat, și dacă vine 
este binevenită, dar nu trebuie să contaţi pe asta. 

De aceea vă spun „vreţi să fiţi fericiţi? Nu cereţi să 
fiţi iubiţi, dar voi iubiţi, zi și noapte, și veţi fi fericiţi fără 
încetare. Poate într-o zi veţi întâlni o dragoste 
formidabilă... Da, de ce nu?” Aceasta poate veni, dar n- 
o aşteptaţi. 

lată cum am rezolvat eu problemele: eu contez pe 
dragostea mea, vreau să iubesc și dacă ceilalţi nu vor 
să iubească, este treaba lor, ei vor fi nefericiţi, dar eu 
sunt fericit. Şi iată problema rezolvată. 


2. RELAŢIILE PĂRINŢI - COPII 


Cei mai mulţi părinţi cred că ei sunt creatorii 
copiilor lor și gândesc ca au dreptul să acţioneze faţă 
de ei aproape cum vor ei. Nu, părinţii trebuie să 
cunoască dreptul ca ei au clădit numai casa copilului 
lor: corpul său; ei nu i-au creat și sufletul, care vine de 
foarte departe. Copilul este trimis la părinţii săi ca într- 
o tară străină pentru a face studii. Femeile în care el 
coboară este pentru el ca o pensiune unde va fi 
adăpostit, hrănit, educat și instruit. Copilul este un 
suflet venit de departe iar părinţii nu sunt decât 
educatorii săi. Aceşti perceptori s-au angajat să 
hrănească și să educe copilul până când Tatăl sau 
Ceresc îl va cere. 

Când un copil este dat în îngrijire într-o familie, mai 
devreme sau mai târziu părinţii săi adevăraţi vor veni 


să-l ceara; ei întreabă ce datorează celor ce l-au avut 
în grijă și dacă copilul a fost bine îngrijit ei sunt foarte 
generoşi. La fel părinţii trebuie să ştie că copii lor vin 
de lingă Dumnezeu și ca ei au datoria să-i trateze bine 
pentru că mai târziu copiii vor spune Tatălui lor despre 
grija și iubirea pe care perceptorii lor le-au dăruit-o. 


3. RELAŢIILE DINTRE BARBAŢI şi FEMEI 
a) DRAGOSTEA 


Oamenii nu vor găsi la problemele de dragoste 
soluţii decât după ce-și vor schimba maniera de a privi 
lucrurile. Cauza tuturor dezordinilor este că bărbaţii n- 
au învăţat niciodată cum să preţuiască femeile, nici 
femeile pe bărbaţi. Dacă bărbatul consideră femeia ca 
pe o femelă, ca un obiect al plăcerii, îi va determina 
deja comportamentul și va fi obligat să găsească o 
ieşire tuturor tendinţelor sale inferioare. Dar dacă o 
consideră ca pe o divinitate, va avea o altă influenţă 
asupra ei. lisus spunea: „Să se facă după credinţa ta”. 
Da, modul nostru de a considera lucrurile sau fiinţele îi 
face să fie într-un fel sau altul; este ceva magic. Dar n- 
a fost explicat niciodată acest lucru. 

Să nu sperăm că vom schimba forma dragostei 
noastre până nu schimbam modalitatea de a considera 
pe cel sau pe cea care este obiectul dragostei noastre. 
Dragostea este dificil de a o schimba, dar dacă 
modificaţi modul vostru de a vedea o fiinţă și automat 
acţionaţi asupra voastră, asupra sentimentelor, 
tendinţelor, manifestărilor voastre. 

Astfel acţionez eu, considerând femeia ca pe o 
divinitate. Veţi spune: „Biet bătrân, cât sunteţi de 
departe de adevăr: Dacă aţi şti numai ce este femeia! 


și credeţi că eu nu ştiu? Dar nu vreau să mă gândesc la 
asta. Nu mă interesează ce este sau ce ar putea fi ea 
în regiunile inferioare. Ceea ce mă interesează este ce 
poate ea reprezenta în planurile celeste ca scânteie 
divină, ca reprezentanta a Mamei Divine, ca poezie ca 
frumuseţe. Şi voi, deasemenea, trebuie să vă 
schimbaţi concepţiile. Bărbaţii trebuie să-și schimbe 
părerea pe care o au despre femei și femeile despre 
bărbaţi, dacă nu, porţile evoluţiei lor vor fi închise și nu 
vor face nici un progres. Pentru femeie, și bărbatul 
trebuie să fie divinitate... Decurge din aceasta o mare 
diferenţă de atitudine după cum consideram fiinţele 
umane ca pe ansambluri de molecule și de atomi sau 
ca pe suflete și spirite. 

Dacă un bărbat și o femeie vor să manifeste 
adevărata iubire și să cunoască adevărata fericire, 
eliberare, ei trebuie întotdeauna să se considere 
reciproc ca reprezentanţi ai Tatălui Ceresc și ai Mamei 
Divine. Dacă nu, bărbatul va îmbrăţisa pe femeia sa, 
va îmbrăţisa și slăbiciunile ei și limitele ei, nu va 
aştepta ceva superior de la ea, ceva măreț, ceva pur, 
și iubirea lor va avea un sfârşit. Trebuie deci să existe 
o altă înţelegere: ca bărbatul să considere femeia ca 
pe o reprezentantă a Mamei Divine și ca femeia să 
considere pe bărbat ca pe un aspect al Tatălui Ceresc. 
Prin această manieră de a se considera, ei intra în 
legătură deja cu ceva superior lor și fiecare dintre ei 
devine ceva mai mult decât un iubit sau o iubită și ţin 
în sufletul, în inima, în braţele lor ceva din imensitate, 
și din aceasta imensitate curg raze, curente de o 
natură mai subtilă. 

Atunci îngerii, spiritele divine, spiritele naturii, vin 
să aducă forţa lor și bucuria lor acestor două fiinţe care 


se exprimă în cel mai frumos limbaj al creaţiei, limbajul 
dragostei, al iubirii nelimitate. 


b) VIAŢA COTIDIANĂ 


Să luăm de exemplu un cuplu pentru a vedea cum 
se petrec lucrurile de obicei. Dimineaţa bărbatul pleacă 
la lucru: „La revedere draga... La Revedere dragule!” 
Se îmbrăţişează, dar rece, gândind fiecare la altceva. 
După ce se închide uşa, femeia începe să bombăne: 
„Ce prostie am făcut că m-am măritat cu asta! Este un 
leneș, un incapabil, un neîndemânatic... Pe când 
vecinul, când i-am văzut maşina și cum a îmbrăcat-o 
pe nevastă-sa... blănuri, bijuterii... Ah! Ce nefericire!” și 
începe să plângă, se lamentează, tună și fulgeră: „nu 
mai pot suporta o astfel de situaţie. Când se va 
întoarce diseară, o să vadă el, o să audă el! și se 
pregăteşte deja; toata ziua ameninţă și se otrăveşte. 

Şi soţul începe și el pe alta parte: „Ah aceasta...(n- 
o să vă spun cuvântul) de ce am făcut prostia s-o iau 
de nevasta? Este atât de banală, atât de stupidă! Nu 
gândeşte altceva decât să se plimbe prin magazine cu 
căţelușul și să se îndoape la cofetărie cu prietenele ei. 
Nu face nimic în timp ce eu lucrez aici în praf, în 
zgomot, pentru a aduce niţel mai mulţi bani. Dar asta 
nu poate dura, o să vadă ea când mă voi întoarce!” 
Deci toata ziua fiecare bombăne în felul lui și seara 
când se întâlnesc se sfâşie ... și a doua zi totul reîncepe 
„„. Și iată cum lucrurile s-ar putea petrece dacă bărbaţii 
și femeile ar accepta să-și schimbe punctele lor de 
vedere. 

Dimineaţa, înainte de despărţire, soţul și soţia se 
îmbrăţişează mult și tandru, cu căldură. După ce 
pleacă, ea începe să spună; Ah, săracul, când mă 


gândesc la sacrificiile pe care le face pentru mine. Cum 
m-a putut lua de nevasta? Este un om atât de drept, 
atât de nobil, de cinstit! și în plus câtă dragoste! Cum 
m-a îmbrăţişat! Toata ziua, lucrează în zgomot și praf, 
se zbate ca un nebun ca să-mi aducă câţiva bănuţi. Eu 
sunt liberă, mă pot odihni, mă pot plimba, în timp ce el 
n-are măcar un minut să răsufle. Dar îi voi pregăti ceva 
mai bun diseară când va veni. Și astfel se gândeşte la 
el toata ziua și este fericită. lar el pe de alta parte, își 
spune: De ce m-am căsătorit cu ea? Este o victimă: 
toată ziua deretică, se ocupă de copii, îi spală, nu are 
timp niciodată să se plimbe. Eu mă duc la restaurant 
cu colegii mei, discut cu ei iar ea săraca, sta toata ziua 
singură în casa... Ah! cu adevărat este o femeie de 
treaba, n-o voi lăsa așa. Şi îi cumpără flori, un cadou 
pentru a-i face o surpriză, iar seara când se regăsesc 
sunt fericiţi, se sărută, gânguresc! Ce dragoste! 

In realitate, în aceste două povestiri, probabil soţii 
și soțiile nu erau mai buni unii cu alţii, dar numai în 
capul lor punctul de vedere erau diferite, o altă viziune 
asupra lucrurilor. Este atât de uşor de remediat asta! 
Pe noi înşine nu ne putem schimba aşa de uşor dar 
dacă ne schimbam punctul de vedere, totul se 
schimbă. 


RELAŢIILE DE DUŞMĂNIE 


URA CREAZĂ LEGĂTURI LA FEL DE PUTERNICE 
CA DRAGOSTEA 


Când detestaţi pe cineva este exact ca și cum l-ați 
iubi: deja aveţi, o legătură cu el. Ura este la fel de 
puternică precum dragostea. Dacă doriţi să vă eliberaţi 
de cineva, să nu-l mai vedeţi niciodată, nu-l detestaţi, 


fiţi indiferenți. Dacă-l urâţi „vă legaţi de el cu lanţuri pe 
care nimic nu le va putea desface; veţi fi tot timpul cu 
el și veţi avea de-a face cu el timp de ani și ani. Ura 
este o forţă care vă leagă de persoana pe care-o urâţi. 
Este la fel ca în dragoste dar bineînţeles, legătura este 
diferită. Dragostea vă va aduce unele lucruri și ura 
altele, dar la fel de sigur și puternică ca și dragostea. 


2. IUBIREA CA MIJLOC DE APĂRARE 


Ca să vă puteţi apăra de inamicii voştri, iubiţi-i. 
Dacă-i detestaţi, îi dispreţuiţi sau îi dușmăniţi, aura 
voastră s-a rupt și prin aceste spărturi se stabileşte o 
comunicare cu tot ce este negativ, dăunător în ei și 
astfel primiţi răutăţile lor, ura lor, care odată intrată în 
voi, începe să vă distrugă. 

Din această cauză lisus a spus „lubiţi-vă 
duşmanii”. lisus cunoştea aceste legi, ştia că atunci 
când urâm pe cineva, devenim vulnerabil. Pentru a ne 
apăra trebuie să intrăm în inatacabila fortăreață a 
iubirii. Să ne iubim duşmanii este unul din lucrurile cel 
mai greu de realizat, dar este singura cale de a ne 
apăra de ei. 


3. UTILIZAREA JIGNIRILOR CA PE UN PRILEJ DE 
EVOLUȚIE SPIRITUALA 


La cea mai mică jignire, cea mai mică ofensă, 
natura voastră inferioară vă spune: „Da-i o lecţie, 
musca-l, sparge-i gura!” iar voi alergaţi repede să-i 
executaţi sfaturile. In timp ce natura voastră 
superioară vă spune „Nu te preta la asta, bătrâne, aşa 
e, dar tu trebuie acum să profiți de ocazie pentru a o 
transforma, a sublima acest afront; tu eşti alchimist, 


vei scoate aur! și aşa și este voi primiţi o ofensă, o 
critică nedreaptă, natura voastră superioara vă mai 
spune: „De ce să plângi ore întregi când ai ocazia să te 
pui pe lucru? chiar ar trebui să mulţumeşti Cerului, 
pentru că această persoană a fost trimisă să-ţi dea 
posibilitatea să crești, iar tu stai aici și bocești? Dar eşti 
tare prost!” 

Discipolul nu urmează sfaturile naturii sale 
inferioare, el nu vrea să rămână mereu ofensat, 
nervos, slab, sentimental, capricios, dezechilibrat, 
degradat, dezordonat, haotic, de aceea el caută în tot 
ce i se întâmplă un element pozitiv pentru a se pune 
pe treabă. 


4. O METODĂ DE A IERTA 


Cel care este slab și sărac spiritual nu poate ierta, 
el cauta să se răzbune. Pentru a-l ierta pe cel care v-a 
făcut rău, trebuie să deveniți mare, bogat, puternic, 
luminos; să vă spuneţi: „Trebuie să-l iert pentru ca 
bietul nu ştia în ce situaţie se află făcând răul, legile 
justiţiei divine sunt implacabile și va suferi pentru a 
repara răul făcut. In timp ce eu chiar dacă sunt 
victima, sunt privilegiat pentru că lucrez pentru bine, 
pentru Împăraţia lui Dumnezeu, pentru lumină” și 
gândind astfel, comparând întreaga splendoare în care 
trăiţi alegând drumul binelui cu mizeria și întunericul 
celor care sunt nedrepţi și rai, emanând sentimente de 
milă, înţelegere și dragoste, prin stăpânire de sine. 
Aceasta generozitate la care nu aţi putea ajunge pe 
nici o cale, o puteţi dobândi uşor astfel. 

Unii vor spune: „Dar această atitudine seamănă 
mult cu cea a fariseului din Evanghelie care se ruga în 
templu mulţumind Domnului că nu este ca restul 


oamenilor și mai ales ca plebeul care stă îngenunchiat 
mai încolo; acesta este orgoliu!” Niciodată! Fariseul se 
lăuda că postea de două ori pe săptămână, ca dădea 
zeciuială din toate bunurile sale și îl dispreţuia fără 
motiv pe plebeu care era mai bun, poate, ca el. 
Atitudinea de care vă vorbesc este diferită. Va spun ca 
dacă sunteţi o victimă a unor calomnii sau nedreptățiţi, 
recunoscând toate splendorile pe care Dumnezeu vi le- 
a dat în timp ce duşmanul vostru a fost privat de ele, 
trebuie să  înţelegeţi că în realitate voi sunteţi 
privilegiați. Pentru moment inamicul vostru triumfă, se 
subînţelege, a reuşit să vă facă rău, dar totuşi el este 
de plâns aşa cum sunt toţi cei care fac rău fiindcă într- 
o zi justiţia divină îi va pedepsi într-un fel sau altul. 

Vedeţi, este cu totul altceva, și în acest sens 
trebuie să înţelegem cuvintele lui lisus: „Tată, lartă-i că 
nu ştiu ce fac”. 


5. A ÎNVINGE DUŞMANII RIDICÂNDU-VĂ 
DEASUPRA LOR 


Gândim că ne putem debarasa de un duşman, că l- 
am putea învinge, vorbind fără încetare împotriva lui. 
Ei, nu! nu ne putem învinge duşmanii purtând peste tot 
imaginea lor; mai devreme sau mai târziu, ei vor fi 
învingătorii. Nu-i putem învinge pe cei răi prin răutate, 
calomniatorii prin calomnie, geloșii prin gelozie sau pe 
cei furioşi prin furie pentru că prin acestea ne 
identificam cu ei, devenim egali cu ei intrăm în aceeaşi 
categorie. 

Pentru a ne proteja, pentru a fi invulnerabili, 
trebuie schimbat nivelul, frecvenţă, deci nu rămâneţi în 
acelaşi vibrații, aceleaşi slăbiciuni, aceleaşi emanaţii 
ale inamicului vostru, pentru că, dacă este mai 


puternic, vă va atinge. Trebuie să urcați, adică să 
atingeţi regiunile cele mai nobile, mai pure, mai 
luminoase. Odată ce ați urcat prin voinţă, meditaţie, 
rugăciune, duşmanul vostru nu vă mai poate atinge 
pentru că vibraţiile voastre sunt diferite de ale sale și 
din moment ce sunteţi protejaţi, baricadaţi cu lumină, 
iubire, puterea cerească, nu numai că gândurile rele nu 
vă vor putea atinge, dar se vor întoarce împotriva lor 
și-i va ataca, îi va strivi. 

lată cum lniţiaţii, înţelepţii, Marii Maeştri și-au 
învins duşmanii. Ei trăiesc o viaţă atât de pură, de 
nobila, de cinstită, strălucitoare, că toţi cei care se- 
îndârjesc împotriva lor își vor sparge capul mai 
devreme sau mai târziu, pentru că exista un șoc prin 
ricoșare. Această ricoșare nu se poate produce dacă 
sunteţi exact ca duşmanii voştri, adică slab, rău, 
senzual, în acel moment primiţi toate murdăriile pe 
care ei vi le trimit. Dar dacă vă aflaţi mult mai sus, 
viaţa pe care o duceţi devine pentru voi o protecţie: 
trimite înapoi tot ce este rău, negativ, celui care a 
trimis. 

Deci, dacă vreţi să fiți protejat, apărat, în siguranţă 
faţă de tot ceea ce se spune sau se face împotriva 
voastră, trebuie să vă schimbaţi viaţa, să vă situaţi la 
un alt diapazon, într-o alta regiune unde veţi fi 
invulnerabil. 


DOUĂ METODE PENTRU A-l AJUTA PE TOŢI 
OAMENII 


1. SĂ TRIMITEM GÂNDURI BUNE ŞEFULUI 
STATULUI 


Majoritatea oamenilor nu lansează decât critici și 
blesteme la adresa celor ce-i guvernează și chiar 
pentru a amuza publicul, peste tot, în ziare, în cabarete 
și music-hall-urile, sunt prezentaţi conducătorii într-o 
manieră ridicolă și grotescă. Deci, săracii, hartuiţi de 
aceste gânduri negative și dăunătoare, sunt împinşi să 
ia decizii nefaste pentru ţară, iar greşelile se răsfrâng 
asupra poporului. 

Pentru a vă ajuta ţara, trebuie să trimiteţi 
gândurile voastre bune celui ce este în frunte, să 
trimiteţi lumina ca să fie mereu bine inspirat. Voi nu 
puteţi să vă ajutaţi întreaga ţară pentru că este foarte 
mare dar este suficient să ajutaţi un om, unul singur, 
este mai uşor și el va face bine la toţi pentru că multe 
lucruri depind de el. Dacă el reuşeşte să realizeze 
votarea unor legi sociale în favoarea sănătăţii publice, 
locuinţelor, învăţământului... tot poporul va primi 
binefacerile faptului că unul singur a fost bine inspirat. 


2. SĂ VEDEM OMENIREA CA PE O SINGURĂ 
FIINŢA CAREIA Il TRIMITEM AJUTORUL 


Gândim ca este imposibil să acţionăm pentru a 
ajuta întreaga umanitate, a ameliora, ne spunem: 
„Sunt atât de numeroşi este imposibil !” Bineînţeles, 
este imposibil, e ceva gigant. Dar dacă cunoaştem 
anumite metode, aceasta devine posibil. 

Incercaţi, de exemplu să vă imaginaţi ca omenirea 
este condensată într-o singura fiinţă; da, imaginaţi-vă 
lumea întreagă ca pe o fiinţă care este acolo, aproape 
de voi, iar voi îi ţineţi mâna și-i dăruiţi multă lumină, 
multă iubire. In acel moment, infime particule din 
sufletul vostru se împrăştie, în toate direcţiile și ceea 
ce veţi face pentru el se va reflecta asupra tuturor 


oamenilor care vor începe să aibă gânduri și dorinţe 
mai elevate. 

Dacă-ar fi sute, mii de oameni pe acest pământ 
care să facă acest exerciţiu, veţi vedea în acel moment 
un suflu nou, un suflu divin care va trece prin toate 
creaturile și, într-o buna zi, fără să ştie de ce, se vor 
trezi complet transformate. 


RELAŢIILE CU NATURA 


SĂ DEVENIM CONSTIENŢI CĂ NATURA ESTE 
VIE 


Când un lniţiat deschide uşa de dimineaţă, 
salută întreaga natură, pomii, cerul, soarele. El 
da bineţe zilei și întregii Creaţii. Va întrebaţi la ce-i 
serveşte asta. Ei bine, pentru a intra imediat în 
conexiune cu sursa vieţii. Da, pentru ca natura îi 
răspunde. De câte ori dimineaţa, când ies în gradină 
salut Îngerii celor patru elemente. Îngerii Pământului, 
ai Apei, ai Aerului, și ai Focului și chiar pe pitici, ondine, 
sulfide salamandre.  Si-atunci să-i vezi, cântă, 
dansează, sunt încântați și pietrelor pomilor, vântului 
le spun și lor „salut, salut”. Încercaţi, faceţi-o și voi, 
veţi simți ca ceva în interiorul vostru se 
echilibrează, se armonizează şi multe întunecimi 
şi neînţelegeri vor pleca de la voi şi pur şi simplu 
pentru că v-aţi decis să salutaţi natura vie şi 
creaturile care o populează. 

Discipolii Ştiinţei Spirituale ştiu ca totul este viu, de 
aceea sunt atenţi cu plantele, insectele, pietrele. 
Uneori ei dezmiardă o stancă spunându-i „Ai răbdare, 
într-o zi vei fi eliberată de acea închisoare”. Pentru că 
în aceste blocuri de piatră se găsește o entitate care 


este prizonieră, şi care aşteaptă să se spargă stânca în 
fărâme pentru a se elibera. Fărâmele de piatră se află 
în cele mai bune condiţii pentru a evolua, devin puţin 
câte puţin praf și pământ, gata să fie asimilate de 
regnul vegetal. 

Trecând pe lingă o stâncă, discipolul poate 
deasemenea să-i spună „lţi admir răbdarea de multe 
secole eşti aici, expusa la furtuni, îngheţ și arșiţă și nu 
te plângi niciodată. Te felicit și iți cer puţin din 
rezistenta ta, din soliditatea ta...” Gândiţi probabil că 
aceasta atitudine n-are nimic extraordinar și ca este 
chiar ridicolă. Totuşi vă pot asigura că dacă faceţi de 
mai multe ori, cu dragoste și încredere, veţi absorbi 
această forţă, această stabilitate pe care o are stânca, 
și le veţi manifesta într-o altă viaţă. 

Discipolul este extrem de atent faţă de 
natură şi de fiinţele invizibile care o locuiesc. 
Pentru el pământul este sacru, viu populat de 
nenumărate fiinţe. Puteţi gândi: „Ce importanţă are 
dacă manifest faţă de pământ respect sau nu? Pentru 
el asta nu schimba nimic, nu-i face nici bine nici rău”: 
Evident, dar că trebuie să respectaţi pământul, nu este 
pentru el, este pentru voi. Dacă sunteţi atent cu 
pietrele, plantele, animalele, conştiinţa voastră în 
lumea invizibilă se dezvoltă mult mai bine. Fără 
îndoială, nu v-aţi gândit niciodată la asta. A fi un 
discipol al Ştiinţei Iniţiatice înseamnă a dezvolta 
conştiinţa că fiecare lucru este viu pentru a le 
respecta, păstra, proteja; şi înseamnă 
aprofundarea în sine a spiritului constructiv. 


ANTRENAREA SPIRITELOR NATURII 


INTR-O LUCRARE PENTRU IMPARATIA LUI 
DUMNEZEU 


Natura este populata de o serie de creaturi 
invizibile pentru om, cărora li s-a dat, în funcţie de 
elementele, ţările sau locurile unde trăiesc, tot felul de 
nume: elfi, zâne, pitici, salamandre, silfide, ondine, 
nimfe, sirene, nereide, naiade.... și când mergeţi în 
pădure, sau oriunde în natură, trebuie să fiţi conştienţi 
că toate aceste fiinţe care sunt vigilente, care sunt 
foarte dezvoltate, vă vad. Este deci bine să vă legaţi de 
ele arătându-le că le apreciaţi munca. Pentru că 
acestor ființe le place foarte mult să li se recunoască 
frumuseţea și utilitatea muncii lor și dacă văd că fi 
apreciați, devin prieteni cu voi, vă surâd, și chiar vă pot 
dărui cadouri: vitalitate, bucurie, inspirație poetică, 
Clarviziune... 

Deasemenea puteți să le vorbiti. Vă apropiaţi de 
un copac, de exemplu și îi spuneţi „ce frumos eşti! ce 
puternic, rezistent și solid eşti. Poţi trai atât de mult! 
Ah, dacă as putea avea și eu rezistenta și soliditatea 
ta! Te însărcinez să spui tuturor celorlalţi copaci din 
pădure cât sunteţi de măreţi, ca îi iubesc; saluta-i din 
partea mea, transmite-le  sărutarea mea!” și 
îmbrăţişaţi copacul care va transmite dragostea 
voastră întregii păduri. Şi astfel, în timp ce 
continuaţi să vă plimbaţi, multe fiinţe care trăiesc în 
copaci vor ieşi să vă privească. Ele sunt încântate, 
dansează în jurul vostru și chiar poate, veţi putea 
vedea o fiinţă imensă care vă priveşte cu ochii de 
lumină. Este Regele pădurii, un fel de egregor 
care reunește toate aceste făpturi, care 
formează sufletul lor şi care proiectează lumini şi 


culori. Si când vă reintoarceţi acasă vă veţi simti 
fericit, veţi simti că aceasta este adevărata viață. 

Deci trebuie să vorbiti ființelor naturii și chiar să le 
invitați să facă ceva pentru gloria lui Dumnezeu, să le 
spuneţi: „Ascultaţi ce mai faceţi? Trebuie să ajutaţi 
Fraternitatea Alba Universala care este aici pentru a 
lumina oamenii, pentru a-i cuminţi pentru ca Împăraţia 
lui Dumnezeu să vina pe pământ. Daţi-ne o mână de 
ajutor. Reuniţi-vă, luaţi-vă micile voastre trompete și 
comunicaţi peste tot, pe întregul pământ”. Și atunci 
peste tot, ca popoarele primitive care comunică între 
ele prin tam-tamuri, cu focuri pe dealuri, ei vor trimite 
mesaje și vor lucra pentru Impăraţia lui Dumnezeu. 

Şi când sunteţi aproape de ocean, de mare, puteţi 
vorbi tuturor locuitorilor apelor spunându-le: „Ce 
mai faceţi? Reuniţi-vă și la fiecare vas care trece, 
spuneţi oamenilor pe care-i transportă că trebuie să se 
schimbe, să se îmbunătăţească” și ele vă vor asculta, 
vor împlini sarcinile pe care le daţi. Evident, oamenii 
sunt puţin duri, puţin încăpăţinaţi, nu se lasă aşa uşor 
influenţaţi, dar nu face nimic, toate aceste creaturi pe 
care voi le-aţi alertat sunt deja pornite, le-aţi pus la 
lucru și lor le place să fie puse la lucru. 

Cea mai mare parte ignoră ce înseamnă să 
lucrezi pentru o idee divină; ele nu au nici un simţ 
moral. Ele nu ştiu ce este binele și răul, au numai 
teamă de o forţă cosmică pe care nu o cunosc prea 
bine. De aceea când anumiţi ocultişti vor să le utilizeze 
în magie neagra, ele se supun în linişte. Pentru că ele 
nu au nici un fel de simţ moral, pot fi utilizate pentru 
bine sau pentru rău; atunci de ce să nu fie utilizate 
pentru bine, pentru realizarea Împărăției lui 
Dumnezeu? 


DATORIA NOASTRĂ FAŢĂ DE NATURĂ 


Pentru tot ceea ce noi luăm din natură, aer, apă, 
căldură, razele soarelui „etc, noi adunăm o datorie faţă 
de sus. Şi cum nu ne putem plăti aceasta datorie cu 
bani, trebuie să ne-o plătim cu dragoste, recunoştinţă, 
cu respectul nostru și cu voința de a studia tot ce a 
scris în marea să carte. Apoi ne vom plăti făcând bine 
tuturor creaturilor sale, dându-le căldură, lumina 
noastră. Numai astfel putem plăti natura. Nu suntem 
obligaţi să înapoiem aerul, nici apa pe care am băut-o. 
Cum am putea fabrica aerul, apa, căldura sau lumina 
soarelui? Noi am primit de la pământ trupul, și îl vom 
înapoia într-o zi; atât timp cât trăim nu ni se cere sa-îl 
dăm. Dar ceea ce am putea da sunt emanaţiile 
luminoase, fiindcă omul a fost creat în atelierele 
Domnului pentru a radia, străluci, pentru a 
trimite raze în întregul univers. El a primit o esenţă 
de lumină pe care o poate amplifica fără încetare, o 
poate activa și trimite în spaţiu, cu condiţia de a 
exersa, în caz contrar va da numai întuneric. 

În planul fizic suntem limitați, dar în planul spiritual 
posibilităţile sunt infinite și noi putem da de o sută de 
ori mai mult decât am primit. 


SOARELE - STELELE 
SOARELE 


Oamenii nu și-au dat încă seama de importanţa 
soarelui. Bineînţeles ştiinţa se ocupă de el din ce în ce 
mai mult, dar pentru a-l utiliza a-l pune în sticle, pentru 
a-l vinde, pentru că se interesează mereu de aspectul 
tehnic, industrial, și comercial al lucrurilor. Pentru 


aspectul spiritual ei sunt departe, atât de departe! 
Chiar cei religioşi sunt departe, mai ales cei religioşi. 
Ori, tocmai aspectul spiritual trebuie înţeles acum: ce 
reprezintă soarele sau razele sale, cum omul se 
poate dezvolta spiritul prin cunoaşterea 
soarelui, prin practica soarelui, învățând să-l 
primim, să-l contemplam, să intram în el, să ne 
identificam cu el. 


PREGĂTIRE PENTRU RĂSĂRITUL SOARELUI 


Pentru a veni la răsăritul soarelui, trebuie 
deja să vă pregătiţi din ajun: să nu mâncaţi prea 
mult, să nu vă culcaţi prea târziu, să nu faceţi nimic 
care v-ar putea perturba sau tulbura a doua zi, și totul 
trebuie aranjat pentru a fi liber dimineaţa, cu gândul 
limpede și inima în pace, fără nimic de pus la punct, de 
regretat sau de reparat. Dacă nu, a doua zi nu va mai fi 
nimic în rezervoare și veţi moţai în loc să faceţi lucrul 
cel mai important pentru voi înşivă, pentru societate și 
pentru întregul univers; fiindcă noi suntem o parte din 
cosmos și nu ne putem închipui existenta noastră 
separată de el. Deci dacă respectaţi anumite reguli și 
dacă veniți dimineaţa cu gândul concentrat numai 
asupra acestui lucru, ştiind că viitorul vostru, fericirea 
sănătatea voastră, echilibrul vostru depinde de el, veţi 
putea primi această bogăţie care se revarsă continuu 
din sursa divină soarele. 


RUGĂCIUNE URCÂND PE STÂNCĂ 


„Înger al Pământului, 
Inger al Apei, 


Înger al Aerului, 

Înger al Focului, 

Eu va iubesc, fiţi  binecuvântaţi, fiți 
binecuvântaţi, fiţi binecuvântaţi 

Şi voi pitici, sylfide, ondine, şi salamandre, vă 
iubesc mult şi pe voi, fiţi binecuvântaţi”. 


DESPRE MEDITAŢIA LA RĂSĂRITUL SOARELUI 


În pacea şi lumina dimineţii, începeţi să 
meditaţi, dar uşor fără să vă concentrați imediat 
puternic asupra soarelui. Aruncaţi mai întâi o privire 
în forul vostru interior pentru a vedea în ce stare sunt 
locuitorii, dacă exista zgomot, mişcare, străduiţi-vă să-i 
liniştiţi și să echilibraţi totul, pentru că numai după ce 
voi înşivă sunteţi degajaţi, după instalarea armoniei și 
păcii în voi vă puteţi îndrepta către soare. 

Dar nu vă concentrați mereu asupra aceloraşi 
teme pentru că riscaţi să vă saturați repede. Este 
ca și pentru hrana, trebuie variaţie, dar rămânând 
mereu în meniurile vegetariene. Sunt deci obligat să vă 
dau numeroase metode  reprezentându-vă fără 
încetare noi aspecte ale soarelui și când meditaţi, pe 
stâncă sau în altă parte veţi găsi ce vă convine în ziua 
respectivă; pentru a doua zi veţi înţelege altceva. 

Pentru a vă putea servi mai bine de tot ce vi se va 
explica, trebuie să le notaţi, să aveţi o mică listă ca 
bucătăresele pentru meniuri, să vă notaţi pe ea 
metodele, formulele, tot ce vă voi spune referitor la 
soare. In fiecare zi veţi consulta listuţa voastră: „la să 
vedem asta nu-mi spune nimic astăzi... Nici asta... Ah! 
Asta este grozavă! lată ce-mi trebuia” și vă veţi 
înfrupta, pentru că în acel moment meditaţia voastră 
va reuşi. 


Dar atenţie, nu e sigur că aceeaşi metodă va reuşi 
și a doua zi, deci a doua zi schimbaţi meniul, alegeţi un 
nou subiect de meditaţie. 


CÂTEVA TEME DE MEDITAȚIE 
1. CĂUTAREA CENTRULUI 


Soarele este centrul sistemului solar și toate 
planetele gravitează în jurul lui într-o mişcare 
armonioasă. Această mişcare armonioasă a planetelor 
în jurul soarelui trebuie s-o imprimăm și noi propriilor 
noastre celule. Dar pentru aceasta trebuie să găsim 
centrul și în noi, Soarele, Spiritul, Dumnezeu. In acel 
moment, toate particulele fiinţei noastre intră în ritmul 
vieţii universale și ceea ce trăim ca senzaţii și stări de 
conştiinţă este atât de minunat că nu găsim cuvinte s- 
o exprimam. 

Cu cât ne apropiem mai mult de soare cu spiritul 
nostru, sufletul nostru, gândul, inima, voința noastră, 
cu atât ne apropiem mai mult de centrul universal care 
este Dumnezeu, fiindcă în planul fizic soarele este 
simbolul Divinităţii, reprezentarea sa vizibilă, palpabilă. 
Și toate aceste nume abstracte pe care le dăm 
Domnului: Sursa vieții, Creatorul cerului și al 
pământului, Cauza primordială, Dumnezeu 
Atotputernic, Suflet universal, Inteligența cosmică, se 
pot rezuma în imaginea soarelui, atât de concretă și 
aproape de noi. Da, putem considera soarele ca fiind 
rezumatul, sinteza tuturor acestor idei sublime și 
abstracte care ne depăşesc. In planul fizic, în materie, 
soarele este uşa, legătura, medium-ul gratie căruia ne 
putem uni cu Domnul.. 


Când contemplati soarele, dimineaţa, contemplati 
punctul central, spiritul, ochiul lui Dumnezeu. lată de 
ce trebuie să contemplaţi întotdeauna soarele cu 
dorinţa de a vă apropia de centru, de centrul vostru. 
Prin simplul fapt că priviți soarele, vă apropiați de 
centrul sistemului solar și acelaşi fenomen se produce 
în voi: conştiinţa voastră se apropie de propriul vostru 
centru, și de spiritul vostru și veţi găsiţi lumina pacea, 
libertatea, forţa. În ziua în care vă veţi decide să faceţi 
acest lucru conştient, veţi simţi că între soare și voi 
încep să circule unde care crează forme, culori, o nouă 
lume. 


2. CAPTAREA ELEMENTELOR SUBTILE 
CONŢINUE în SOARE 


Soarele este și tatăl tuturor lucrurilor el este Cauza 
primordială; pământul și celelalte planete sunt ieşite 
din el, el le-a zămislit. 

De aceea pământul conține aceleaşi elemente ca și 
soarele, dar în stare solidă, condensată. Mineralele, 
metalele, pietrele preţioase, gazele, plantele, corpurile 
subtile sau dense care se găsesc pe sol, în apă, în aer, 
în planul eteric, sunt ieşite din soare. Chiar şi 
produsele farmaceutice sunt fabricate plicind de 
la substanţele minerale sau vegetale venite de la 
soare. Deci, concentrându-se asupra soarelui 
discipolul își poate însuşi, poate capta, în 
puritatea lor originală elementele necesare 
echilibrului şi sănătăţii sale. 

În realitate, este foarte simplu, nu este atât de 
necesar să cunoaşteţi care elemente vă vor restabili 
starea de sănătate, asta nu are nici o importanţă. 
Urcati numai prin gând în regiunile cele mai fine, cele 


mai delicate ale spațiului și acolo aşteptaţi, expuneți- 
vă la toți aceşti curenți. In acel moment, sufletul și 
spiritul vostru care sunt nişte  chimişti foarte 
competenţi și care cunosc exact natura tuturor 
substanţelor eterice, captează ceea ce este necesar, 
lăsând restul la o parte. Aşteptaţi în iubire, supunere, 
bucurie, încredere, și după un timp, când veţi reveni, 
veţi simţi că ceva s-a schimbat, restabilit și liniştit, iată 
cum trebuie procedat.. 

Nu contează dacă pe moment nu cunoşti natura 
acestor elemente. Să ştiţi numai ca ele se găsesc în 
prana. Prana este o forţă vie „vitalitatea care vine de la 
soare, pe care o respiram odată cu aerul și pe care o 
absorbim prin toate celule noastre. Dacă doriţi, am 
putea compara prana cu apa care curge din vârful 
munților, un rău care conţine multe elemente nutritive 
pentru peşti, dar și pentru animalele și oamenii care 
trăiesc pe maluri. 

Prana este un fluviu care vine de la soare până la 
noi și din care putem extrage prin respiraţie și 
meditaţie, toate elementele de care noi avem nevoie. 


3. SĂ PRIVIM SOARELE CA SĂ-I SEMĂNĂM 


Când priviţi un obiect, nu ştiţi dacă reprezintă un 
pericol sau o fericire care vă pândesc. Da, aceasta 
depinde de natura obiectului de forma sa, de radiaţiile 
sale și de asemenea de starea noastră interioară, 
fiindcă toată fiinţa noastră preia atunci forma, 
dimensiunile și calităţile obiectului. Voi spuneţi: Dar 
omul nu-și schimba forma! Exterior, bineînţeles 
rămâne acelaşi, dar interior în planul psihic, se 
identifică cu ceea ce priveşte. Este o lege 
naturală, biologică. 


Şi când noi privim soarele, chiar dacă nu am şti, 
sufletul nostru ia forma soarelui: el devine o sferă 
incandescentă și luminoasă. Este o lege magică ce 
intră în acţiune: privind soarele, întreaga noastră fiinţă 
începe să devină asemănătoare lui. Voi toţi veţi deveni 
într-o zi ca soarele, dar cu condiţia să-l priviţi cu multa 
dragoste, cu multa încredere, veţi deveni atunci mai 
luminos, mai călduros, mai vioi, și când veți trece 
printre oameni, le veți da câteva particule de lumină, 
de căldură și de viată. Dacă în timpul mai multor ani 
veţi merge conştient către soare, aceasta lege se va 
manifesta ca o reală putere și veţi deveni cu adevărat 
soare. 


LEGĂTURA CU EUL SUPERIOR 


Imaginaţi-vă ca sunteţi deja sus, în soare, și că de 
acolo priviți pe stânca, acea fiinţă care sunteţi voi, vă 
dedublaţi, vă separați de corpul vostru. Va amuzaţi 
privindu-vă și surâdeti de voi înşivă spunând: „Ah, 
bietul, iată-mă, ce mic, ce caraghios! Şi, să spună că 
sunt eu! Dar îl voi ajuta, îl voi ajuta!” și deja prin acest 
exercițiu de imaginaţie începeţi să restabiliţi legătura, 
zi de zi. Cât timp va dura această reconstrucţie, nu 
ştim, pentru că ea nu se face cu fier beton și otel ci cu 
o altă substanţă, cea mai subtilă, aparţinând planului 
mental. 

În realitate, chiar dacă nu simte, omul, 
printr-o fracțiune foarte subtilă a fiinţei sale, 
locuieşte în soare. Această parte din el, această 
entitate care locuieşte în soare, este Eul său 
superior. Eul superior nu locuieşte în corpul 
nostru fizic, altfel ar fi realizat minuni, el se 
manifesta numai din timp în timp, intrând în 


contact cu creierul nostru. Dar cum creierul nu este 
încă pregătit să suporte vibraţiile sale și să se pună în 
acord cu el, acest contact nu poate dura. 

Ori, tocmai prin lucrarea pe care o facem 
dimineaţa cu soarele prin meditații și rugăciuni se 
urmăreşte restabilirea legăturii, construirea unui pod 
între Eul nostru inferior și Eul superior care este în 
Soare. Când podul va fi clădit comunicarea se va 
realiza și ne vom întoarce la Eul nostru superior care 
trăieşte în fericire în împlinirea supremă, într-o 
libertate fără limite, căci el trăieşte lingă Dumnezeu. 
Da, o parte din noi trăieşte deja în Dumnezeu într-o 
fericire indescriptibilă. 

Să ştiţi ca Soarele ne ajuta enorm pentru a reuşi să 
restabilim acest pod între noi și Eul nostru superior. 
Fără el omul ar mai petrece mii de ani în filozofia 
separativităţii, fără să găsească acea plenitudine la 
care aspiră. El trebuie să introducă în el aceasta 
filozofie a Divinităţii Universale, acest punct de vedere 
care constă în a ne simţi una cu Creatorul, cu toate 
entităţile luminoase, cu îngerii, arhanghelii, divinităţile. 
Graţie acestei filozofii, omul se apropie rapid, eficient 
de sursă. 


5.VIZITAREA SOARELUI 


Odată ajunşi în soare, imaginaţi-vă ca faceţi 
o vizită Arhanghelului Mihail care-l guvernează şi 
ca îi vorbiţi, că vă îmbrăţişează, că vă 
împărtășește secrete, vă dă lumina sa şi că, din 
timp în timp, trimiteţi ceva din ceea ce aţi primit 
fiinţei de acolo de jos, de pe stancă, acea fiinţă 
care sunteţi aşa-zis dumneavoastră, dar care de 
fapt nu este aşa. Astfel, începeţi să simţiţi o dilatare 


a conştiinţei a păcii celeste, și apoi apar revelaţiile. În 
acest mod va puteţi dezvolta noi facultăţi și puteţi 
înţelege, pătrunde lucrurile, devenind puţin câte puţin 
o fiinţă excepţională care exterior continuă să se 
asemene cu ceilalţi dar care interior nu mai este 
aceeaşi pentru ca în ea s-au dezvoltat posibilităţi noi. 


6. SĂ NE EXPUNEM SOARELUI SPIRITUAL 
PENTRU A FACE SA SE DEZVOLTE în NOI 
SEMINTELE ASCUNSE în SUFLETUL NOSTRU 


Dacă seminţele sădite de Dumnezeu în sufletul 
nostru, spiritul nostru, în inima, intelectul și corpul 
nostru fizic nu cresc, nu aduc fructe, este pentru că noi 
am uitat să ne apropiem de soare. Numai căldura și 
lumina soarelui pot trezi ceea ce Domnul a sădit în noi: 
calităţile, virtuțile, darurile, puterile magice, toate se 
apropie de soarele spiritual și toate seminţele sădite în 
el vor putea să crească, să înflorească, să dea fructe. 

Expuneţi-vă razelor soarelui şi lăsaţi-le să-şi 
facă treaba! Veţi simţi crescând noi mugurași, 
mlădiţe. Bineînţeles, trebuie imediat să le udaţi fiindcă 
dacă n-o faceţi se pot usca. Soarele trimite lumina și 
căldura sa, dar nu poate uda plantele; are deci nevoie 
de o colaboratoare și aceasta colaboratoare este în voi. 
Soarele face o parte din muncă, depinde de voi să 
faceţi restul; plantele pe care soarele le-a încălzit, noi 
trebuie să le stropim cu dragostea noastră. Trebuie să 
dam o mână de ajutor soarelui! Dacă lăsaţi soarele 
să vă încălzească fără să participaţi activ la 
munca sa, nu vor fi nişte rezultate prea bune 
pentru că ce ar fi trebuit să crească, va muri în 
uscăciune. 


Dar cum să participam la aceasta muncă? Când 
vă aşezaţi sub razele soarelui trebuie să fiţi 
activi ca şi el, adică să meditaţi, să contemplaţi, 
să vă rugaţi mulţumind Domnului, sau să 
pronunţaţi câteva cuvinte frumoase. Astfel veţi 
uda mlădiţele cu inima voastră, cu dragostea 
voastră şi totul va fi bine. 


7. REGĂSIREA SFINTEI TREIMI în SOARE 


Ceea ce reprezintă Sfânta Treime: Tatăl, Fiul 
şi Duhul Sfânt, se regăseşte în viaţa, lumina şi 
căldura soarelui. 

Tatăl este viaţa; Fiul este iubirea (sau lumina); 
Duhul Sfânt este lumina (sau iubirea) Voi spuneţi; „Dar 
avem noi dreptul să regăsim aceste atât de înalte 
entităţi în lumină, căldură și viaţă?” Bineînţeles, și 
această corespondenţă este de un formidabil avantaj 
practic, pentru că ne permite să contemplăm în 
fiecare dimineaţă Sfânta Treime să comunicam 
cu Ea, să intram în legătură cu Ea, pentru a primi 
toate binecuvântările. Este o promisiune pentru 
renaşterea şi viaţa noastră. 

Când lumea de sus a creat lumea de jos, a 
imprimat peste tot în materie semne, pentru ca 
oamenii să poată găsi drumul până sus. Și în soare la 
fel, această Inteligență cosmică, această Trinitate care 
nu vrea să rămână absolut ascunsă și inaccesibilă, se 
manifestă pentru a da oamenilor posibilitatea s-o 
regăsească. In realitate, Sfânta Treime nu este nici în 
lumina, nici în căldura, nici în viața soarelui, ea este 
dincolo de ele; dar prin intermediul acestei lumini, 
acestei călduri și acestei vieți, noi o putem atinge 
pentru a comunica cu ea, iubind-o, chemând-o, făcând- 


o să pătrundă în noi. Şi fiindcă suntem creaţi după 
imaginea lui Dumnezeu, trebuie să fim şi noi o 
trinitate. De altfel, prin intelectul nostru, inima şi 
voinţa noastră, noi suntem deja o trinitate care 
gândeşte, simte și acţionează. Evident, această treime 
este niţel ştearsă, încremenită, îngheţată, dar ea se 
va reactiva, lumina şi încălzi în preajma soarelui. 
lată încă un beneficiu din a merge la răsăritul soarelui: 
puţin câte puţin trinitatea noastră devine luminoasă, 
călduroasă, vie ca și soarele, ea se apropie de această 
supremă Treime a Tatălui, Fiului și Duhului Sfânt. 

lisus a spus: „Fiţi perfecţi aşa cum Tatăl vostru 
ceresc este perfect”. Dar dacă noi nu l-am văzut 
niciodată pe Tatăl, unde am putea găsi o imagine a 
perfecțiunii sale? Ei bine, iată, chiar în soare. Fiindcă 
Dumnezeu care este foarte departe, foarte sus a voit în 
Indurarea Sa să dea posibilitatea oamenilor să-l 
regăsească; El a lăsat nişte repere, ca un fir al Ariadnei 
și dacă ei vor prelua acest fir trecând prin soare vor 
ajunge până la Tatăl. Soarele indica drumul. 

In fiecare zi avem în faţa noastră o reflectare, o 
imagine sublimă, perfecta a Sfintei Treimi, și dacă ştim 
să lucram cu acest model, mica noastră Treime poate 
deveni și ea sfântă. Toţi repetă învăţătura lui lisus; „Fiţi 
perfecţi aşa cum Tatăl vostru Ceresc este perfect”. Dar 
dacă nu l-am văzut niciodată pe Tatăl nu ştim cum se 
manifesta El, care sunt vibraţiile sale, puterea Sa, și 
totul rămâne teorie, nişte cuvinte. Soarele ne dă o idee 
despre Divinitate și ne arată mai ales, că Tatăl, Fiul și 
Duhul Sfânt sunt un tot inseparabil. i 

In Kabbala, unu este trei şi trei este unu. In 
om la fel, niciodată intelectul, inima și voința nu sunt 
separate, ele merg împreună. /nte/ectul face proiecte și 
inima îi da o mână de ajutor, îl încurajează. „Mergi 


înainte, sunt cu tine!”, jar voința aleargă pentru a 
realiza aceste proiecte. la să vedem pe toate trei 
alergând. Dar nu sunt mereu de acord; uneori voinţa le 
antrenează pe celelalte și omul îşi sparge capul pentru 
că intelectul a rămas în urmă. El a strigat mult și bine: 
„Așteaptă-mă, eşti pe cale greşită!” voinţa replicând 
„Taci din gură, habar n-ai” Toate trei au nişte discuții 
teribile între ele și iată nu formează încă o Sfântă 
Treime. 

Pentru ca _ trinitatea noastră să devină sfântă, 
trebuie să luam soarele ca model, să tindem către el, 
pentru ca intelectul nostru să se impregneze cu lumina 
sa, inima de căldura sa și voinţa noastră de viaţa și 
puterea sa. 


8. ŞIRAGUL DE MĂTĂNII AL DISCIPOLULUI 


Este vorba de un şirag de mătănii imaginare 
pe care discipolul îl formează el însuşi şi în care 
soarele joacă un rol important. 

lată deci mătăniile din gândul discipolului: alegeţi 
un moment când sunteţi bine dispuşi și începeţi cu voi 
înşivă, conștientizând că sunteţi prima perlă imaginară 
pe care o înșiraţi. Chiar dacă nu vă recunoaşteţi ca pe 
o perlă, nu-i nimic; perla este mai mică dar ea va 
creste. Noua perlă este tatăl vostru. Voi sunteţi centrul 
micului vostru regat; el este centrul familiei și chiar 
dacă nu este extraordinar ca simbol este foarte 
important; îl reprezintă pe Tatăl Ceresc. Deci, în 
calitate de simbol, îl veţi adăuga pe fir pentru a-l lega 
de voi, a-i face un bine și a-l lega și de celelalte perle. 

Apoi căutați-l pe şeful oraşului vostru. Este 
bineînţeles primarul și-l înșiraţi și pe el. Chiar dacă nu 


este atât de reprezentativ și capabil, nu face nimic, din 
punct de vedere simbolic el este capul, oamenii i se 
adresează, au nevoie de el și când vin reprezentanţii 
guvernului el îi primeşte. Deci simbolic are totuşi un 
rol. 

După aceea căutați capul ţării și-l treceţi pe firul 
vostru de argint :este o perla puţin mai mare. După 
şeful ţării căutați şeful planetei, Centrul Pământului 
daca-i cunoaşteţi numele cu atât mai bine, se va 
realiza mai repede; îl înșiraţi și pe el. El este o perlă 
mare pentru că este mult mai puternic ca precedenţii. 
După aceea aveţi nevoie de şeful sistemului solar şi 
adăugaţi deci soarele, este mare, luminos, perfect. Dar 
fără să vă opriţi acolo mergeţi mai departe până /a 
Stăpânul Universului, până la Domnul, este ultima 
perlă. 

lată, aţi înșirat cele şapte perle; voi sunteţi la 
o extremitate a firului iar Dumnezeu la cealaltă 
extremitate. Apoi legaţi cele două extremităţi; se 
stabileşte un curent care pleacă de la Dumnezeu trece 
prin soare, regele pământului și aşa mai departe, până 
la Tatăl vostru și voi apoi din nou la Dumnezeu... 


9. EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUREI 


Cea mai bună protecţie a discipolului este 
aura. Cu cât ea este mai luminoasă, mai mare, cu atât 
culorile sunt mai pure, cu atât discipolul este mai în 
siguranţă pentru că aura joacă rolul unei armuri care-l 
protejează de toate vibraţiile malefice, de toate 
spiritele întunecate. Trebuie aici să lucraţi asupra aurei 
voastre și mergând în fiecare dimineaţă să vedeţi 
răsăritul soarelui, privind cum el se înconjoară de o 
aură de culori minunate, să vă spuneţi: „Și eu vreau să 


mă  înconjur de cele mai frumoase culori: violet, 
albastru, verde, galben, portocaliu, roşu”. Şi mult, mult 
timp să vă îmbăiaţi în această lumină, vă imaginaţi că 
ea străluceşte și se întinde foarte departe, ca toate 
creaturile care trăiesc în această atmosferă vor 
beneficia de ea, că toţi cei care vă vizitează sau intră 
în contact cu voi într-un fel sau altul pot primi 
binecuvântări. În acest mod, aura voastră are rol de 
protecţie și-n acelaşi timp este o binecuvântare pentru 
ceilalţi. (de văzut cap XIV despre aură) 


10. A IUBI CA SOARELE 


Trebuie să luaţi soarele ca model, spunându-vă „El 
ne luminează, ne încălzeşte, da încredere în viaţă 
tuturor creaturilor, fără deosebire, cum e posibil asta? 
Soarele este orb? Nu vede crimele, nu e decât o 
mașinărie fără inteligenţă și discernământ pentru care 
puţin contează bunătatea sau răutatea, dreptatea sau 
necinstea?” Wu, soarele vede mai bine ca oricine 
greşelile oamenilor, dar pentru el sunt nişte nimicuri în 
raport cu imensitatea luminii și căldurii sale. Tot ceea 
ce noua ni se pare monstruos și teribil nu constituie 
pentru el decât nişte mici greşeli, mici distrugeri, mici 
pete. El le înlătură, le repară, le spală, și continuă cu 
răbdare nelimitată să-i ajute pe oameni până când ei 
ating perfecțiunea. 

Soarele are o anumită concepţie despre 
genul uman, el vede eternitatea și imoralitatea 
sufletului uman, el ştie foarte bine că umanitatea este 
încă un fruct verde, acru, dur și acid. Deci el care ştie 
atât de bine să realizeze coacerea fructelor umplând-le 
puţin câte puţin cu dulceaţă și parfum până ajung 
delicioase, doreşte la fel să ajute umanitatea să se 


coacă. Dar cum se ştie că pentru oameni este necesar 
mai mult timp ca pentru arbori și fructe, a hotărât să 
aibă răbdare. 

Soarele nu-i abandonează pe oameni fiindcă ştie 
că dacă el îi abandonează, evoluția lor va fi ratată și nu 
vor mai fi fructe mature, nu vor mai fi sfinti, profeti, 
divinităţi pe pământ. Dacă soarele străluceşte mereu, 
acesta înseamnă ca el cunoaşte scopul misiunii sale, 
finalitatea creaţiei și continuă să-i ajute pe oameni 
până când vor deveni maturi. 

Soarele este singurul care nu se lasă niciodată. 
Toţi ceilalţi obosesc, închid prăvălia și dispar din 
circulaţie: în pământ! Dar soarele este mereu acolo, 
triumfator, radios. El spune: „Veniţi adăpaţi-vă, luaţi. 
Aţi făcut prostii? Nu sunt supărat pe voi. Oamenii sunt 
egoişti, răi, răzbunători și dacă vor pune mâna pe voi 
eu nu răspund... Pe când eu nu vă fac nici un rău, 
expuneţi-vă razelor mele, vă voi da în continuare!” 

Luând soarele ca model, sunteţi obligaţi să vă 
amelioraţi. Aproape de el veţi găsi puterea să uitaţi 
toate dificultăţile, toate decepţiile, pe care le suferiţi în 
apropierea oamenilor. Gândind ca soarele, deveniți o 
divinitate, pentru că nu vă pierdeţi niciodată nici 
dragostea, nici răbdarea voastră. Toţi ceilalți 
capitulează și după un timp va spun: Plecaţi! Nu vreau 
să vă mai vad! Am făcut tot ce-am putut, dar acum am 
obosit! 

Dar soarele el nu este niciodată obosit. Înţelegeţi 
acum de ce vă aduc în preajma soarelui: pentru că 
numai el singur vă poate inspira sentimente nobile și 
divine... 


11. A STRĂLUCI PESTE ÎNTREGA OMENIRE 


Când discipolul are prea multe probleme personale 
de rezolvat, el nu se mai poate deschide, dilata, nu mai 
poate gândi la altceva decât la el însuşi, este prea 
preocupat. Dar deindată ce-și rezolvă problemele și 
începe să vadă clar, să fie mai liber, începe să se 
ocupe de întreaga omenire el devine asemeni soarelui. 
Și chiar dacă se afla în faţa a douăzeci, cincizeci, o 
sută de persoane, nu-i ajunge, trăieşte într-o aşa 
libertate ca-și extinde aria iubirii sale și a gândirii sale 
pentru întregul gen uman; el și-l reprezintă ca pe o 
singură persoană căreia îi trimite din preaplinul iubirii 
care se revarsă din inima sa odată cu toate culorile, cu 
toate razele. Atâta timp cât omul nu se gândeşte decât 
la el însuşi, la soția și la copii săi, la prietenii săi, nu 
poate cunoaşte această fericire. Dar discipolul care 
începe să trimită oamenilor iubirea și lumina sa ca și 
cum ar face-o pentru o singură persoană, fără să-și 
pună problema câţi și unde sunt devine asemeni 
soarelui. 


„12. SĂ NE ADRESĂM SOARELUI PENTRU A 
GASI SOLUŢIA PROBLEMELOR NOASTRE 


Când aveţi o problemă, o dificultate, adresaţi-vă 
amabil soarelui ca și cum aţi vorbi unei persoane. 
Spuneţi-i: „Dragă soare, dacă ai fi în locul meu, ce-ai 
face?” El va surâde (ştiţi cum îl desenează copii!) și va 
spune: „Dacă as fi în locul tău m-as fi sinucis da. Dar 
dacă tu te pui în locul meu, va fi mai bine. Ei, da, de ce 
să fiu eu în locul tău? Nu o pot face. Tu trebuie să te 
pui în locul meu. Deci dacă te pui în locul meu, vei face 
aşa și pe dincolo...” și vă va sfătui, tocmai ce vă spun 
și eu, bineînţeles. 


„13. FORMULA CE SE PRONUNŢĂ LA 
RASARITUL SOARELUI 


lată câteva formule pe care le puteţi pronunţa 
privind soarele cum răsare. 

Veţi aştepta prima rază și cu dragoste, veţi 
pronunţa în gând aceste cuvinte: 

„Aşa cum soarele se înalță deasupra lumii, 
tot aşa soarele adevărului, al libertăţii, al 
nemuririi, al eternității să se înalțe în spiritul 
meu! 

Aşa cum soarele se înaltă deasupra lumii, aşa 
şi soarele iubirii şi nemuririi să se înalțe în 
sufletul meu! 

Aşa cum soarele se înaltă deasupra lumii, aşa 
și soarele inteligent al luminii şi al înțelepciunii 
să se înalțe în intelectul meu! 

Aşa cum soarele se înaltă deasupra lumii, aşa 
și soarele blândetii, bunătătii, bucuriei şi 
purității să se înalțe în inima mea. 

Aşa cum acest soare luminos, strălucitor, se 
înalță deasupra lumii aşa şi soarele, fortei, 
puterii, dinamismului şi activităţii să se înalțe în 
voința mea! 

Și la fel cum acest soare luminos, strălucitor, 
viu se înalță deasupra lumii, aşa şi soarele 
sănătății, vitalității, vigorii, să se înalțe în 
întregul meu corp. 

Amin. Aşa să fie. 

Pentru împărăţia lui Dumnezeu şi Dreptatea 

Sa! Amin. Aşa să fie. 

Pentru gloria lui Dumnezeu!” 


14. URCÂND DEASUPRA NORILOR 


Când simtiti că anumite gânduri negative iau cu 
asalt „cerul” vostru, împuținând-vă credinţa, iubirea și 
vă împiedică să vedeți splendoarea lui Dumnezeu a 
învățăturii, concentrați-vă și trimiteţi razele cele mai 
pure în direcţia acestei neguri. Veţi vedea că se va 
produce puţin câte puţin o curăţire, o purificare, o 
lămurire. Prin gând urcăm deasupra norilor. Gândul 
este ca o rachetă, sau ca o rază de lumină. Cu gândul 
vostru ţintiţi un punct: sursa vieţii, soarele etern, vizaţi 
centrul vostru interior, vă concentrați asupra 
Domnului... 

Câteva minute după aceasta, gândul vostru 
străbate norii, oricât de denși ar fi și veţi ajunge acolo 
sus, vă îmbăiaţi în limpezime. 


15. CULORILE PRISMEI 


Dacă priviţi lumina soarelui print-o prismă, veţi 
descoperi infinite bogății și splendori. Este scris în 
Cartea lui Zohar: Şapte lumini, exista în 
Preaînalt, acolo locuieşte Bârtinul Bătrânilor, 
misteriosul Misterioșilor, Ascunsul Ascunșilor: 
Ain Soph. Există şapte lumini: roşu, portocaliu, 
galben, verde, albastru, indigo și violet. Aceste şapte 
lumini sunt cele şapte spirite menţionate şi în 
Apocalipsă, cele şapte Spirite care stau în faţa 
tronului lui Dumnezeu. 

Spiritul culorii roşu este numit Spiritul Vieţii. 
Roşu este legat de viaţă și de dragoste pentru toate 
fiinţele. 

Culoarea portocaliu este Spiritul Sfinţeniei. 
Portocaliul ameliorează sănătatea și dă dorinţa de 
perfecţionare. 


__ Culoarea galben-aurie este Spiritul 
Iințelepciunii. Ea îndeamnă fiinţele să citească, să 
mediteze, să reflecteze, să înţeleagă, să fie rezonabile 
și prudente. 

Culoarea verde este Spiritul Eternităţii şi al 
evoluției. Ea este deci legata de creştere, de 
dezvoltare, de bogăţie. Spunem ca este culoarea 
speranţei, pentru că îi dă omului posibilitatea de a 
evolua. 

Culoarea albastru este Spiritul Adevărului. Ea 
este legata de religie, de pace, de muzică. Albastrul 
dezvoltă simţul muzical. Linişteşte sistemul nervos, 
vindecă plămânii, și acţionează favorabil asupra ochilor 
care sunt legaţi de adevăr. 

Culoarea indigo este Spiritul Forţei. Este 
spiritul Regalităţii. Are aproape aceleaşi proprietăţi 
ca și albastrul. 

Violet este o culoare foarte mistică, foarte 
subtilă, care conduce fiinţele spre lumea de dincolo. 
Este Spiritul  Atotputerii divine şi al lubirii 
Spirituale: este spiritul de sacrificiu. Violetul este o 
culoare foarte puternică ce protejează omul, îl ajuta să 
se dedubleze și îi permite să înțeleagă iubirea lui 
Dumnezeu și celelalte lumi... 

Pentru a lucra eficace pentru evoluţia voastră, în 
fiecare dimineață puteţi medita asupra culorilor, 
asupra calităţilor și virtuţilor pe care ele le reprezintă. 
Lucraţi schimbând în fiecare zi culoarea. Puteţi începe 
cu roşu, care este cel mai apropiat de pământ și 
continuând cu portocaliu, galben, etc.... sau la fel de 
bine începând din sens invers pin violet. Astfel coborâţi 
sau urcați, cum doriţi. 


GREFA SPIRITUALA (vezi cap. V) 


Exista o ştiinţă care ar trebui cunoscută nu numai 
pentru a ne putea remedia defectele, pasiunile, 
tendinţele inferioare, cât și pentru a trage nişte 
foloase. Această ştiinţă este grefajul. Oamenii au găsit 
această tehnică pentru a-și ameliora calitatea fructelor 
unor arbori, dar când este vorba de domeniul psihic 
sau spiritual, nu sunt nici atât de sensibili nici atât de 
îndemânatici. Voi întrebaţi: „Dar cum putem găsi 
aceste grefe?” Ei bine, exista un „mare” magazin 
distribuitor de grefe, de altoiuri, o singură creatură 
care depăşeşte tot ce ne-am putea imagina în 
inteligenţă, iubire, putere, generozitate, nemurire, este 
soarele. Adresaţi-vă deci soarelui ca el să vă dea nişte 
altoiuri. Spuneţi-i „O, dragul meu soare, sunt cu- 
adevărat prost, nu înțeleg nimic, când trebuie să spun 
ceva, gândurile mele sunt atât de înceţțoșate încât 
îngăim ceva și asta nu-mi aduce decât neajunsuri. Dar 
tu care eşti atât de luminos, care luminezi întreg 
pământul, dă-mi te rog câteva grefe din inteligenţa 
ta!” Şi el vi le va dă, gratuit, vă asigur!. V-ar putea 
trimite chiar un expert, dacă nu ştiţi să le luaţi. După 
aceea, veţi putea cere o grefă de iubire, sau de 
sănătate, sau de orice altă calitate. În soare este totul, 
puteţi cere orice grefă doriţi, dar nu în acelaşi timp , ci 
unele după altele, fiindcă în timp ce vă veţi ocupa de 
una, celelalte se vor usca și muri. 


17. EXERCIŢII PENTRU DIMINEŢILE CÂND 
NORII ACOPERA SOARELE 


Se poate întâmpla ca în unele dimineţi soarele să 
fie ascuns de nori și în acest caz trebuie să ştiţi ce 
aveţi de făcut. Deoarece condiţiile nu sunt favorabile, 


trebuie să vă deplasaţi activitatea, în loc s-o 
menţineţi în creier, în conştiinţă, o deplasaţi, în 
subconştient, la nivelul plexului solar (vezi Cap. XII). 

Vă lăsaţi în voia acestui ocean cosmic de iubire și 
fericire, vă abandonaţi cu încredere și spuneţi: 
„Doamne Dumnezeule, mă las stăpânit de acest ocean 
de lumină, am încredere în Tine”. Și păstrând în 
intelect o mică luminiţă pentru a nu intra acolo nimic 
rău, vă abandonaţi, încet în acest ocean de bucurie. 
Sunteţi cuprins de beatitudine. lată deci ce-am putea 
face în asemenea zile: să nu dorim, bineînţeles, ci să 
ne lăsăm purtaţi, observând din timp în timp ce se 
petrece cu noi. 


18. SĂ CONSIDERĂM SOARELE în FIECARE ZI 
ALTFEL 


În fiecare zi îmi spun: „leri, credeam că am 
cunoscut soarele și azi îmi dau seama că n-am înţeles 
nimic, de-abia acum îl cunosc”. Şi a doua zi îmi spun 
acelaşi lucru. In timp ce voi vă spuneţi mereu: „Oh! a 
cunoscut, a cunoscut, să clasam asta!” Când începem 
să gândim că nu mai este nimic de cunoscut, nimic de 
descoperit, stagnăm, adormim s-a terminat. Nu trebuie 
să facem asta, trebuie să spunem mereu: „Deabia 
astăzi încep să vad soarele, de-abia astăzi încep să-l 
cunosc. și astfel avansați, avansați. 

Vedeţi, încă o metodă nouă și minunată! 


19. ELIXIRUL VIEŢII FĂRĂ DE MOARTE 
Elixirul vieţii fără de moarte nu este nimic altceva 


decât un lichid de o puritate excepţională care 
poate deschide canalele corpului fizic. In realitate, 


acest elixir este peste tot răspândit în natură, iar cel 
care-l poseda nu face altceva decât să-l condenseze. £/ 
se află în pământ, în vegetație, în oceane, râuri, munti, 
în aerul pe care-l respiram și mai ales în razele 
soarelui, dar în doze homeopatice încât ar fi necesar 
tot felul de aparate pentru a-l capta și conserva. În 
timp ce asistam dimineaţa la răsăritul soarelui, căutăm 
să primim acest elixir, asemeni unei ape vii, care 
circulă în toată natura. Fiecare atom de prana, fiecare 
minusculă sferă aflată în suspensie în aer este plină de 
o esenţă spirituală. In timp ce suntem concentrați 
asupra soarelui, corpul nostru absoarbe aceste 
particule care ne purifică, ne întăresc, și ne dau viaţă. 


20. ATRAGEREA FOCULUI CERESC 


Asemeni focului fizic care are darul de a face fierul 
suficient de flexibil și maleabil pentru primi forme noi, 
aşa și focul celest, care este dragostea divină, poate 
cufunda omul într-o stare spirituală în care să se 
debaraseze de vechea lui formă asimetrică, 
contorsionată pentru a primi una nouă, armonioasă, 
strălucitoare. 

Deci, primul lucru care trebuie înțeles este că 
pentru a vă transforma caracterul, ideile obiceiurile 
voastre, întreaga voastră ereditate, trebuie să chemati, 
să atrageți acest foc ceresc, să-l implorați să coboare 
pentru a vă cuprinde și mişca inima voastră, întreaga 
voastră ființă. Nu va bazaţi pe explicaţii sau pe lecturi 
ele nu vă vor ajuta cu nimic atât timp cât focul nu vă fi 
aprins în voi pentru a face din voi o fiinţă vie aşa cum 
este soarele. Soarele este focul viu, și pe el trebuie 
să mergem să-l vedem, în fiecare dimineaţă, pentru a 
restabili legătura cu focul ceresc. Dacă vă legaţi de 


soare, dacă vă lăsaţi îmbrăţişaţi de soare cu toată 
dragostea voastră, cu toată inteligenţa voastră, veţi 
simţi că din voi începe să izbucnească flăcări care vă 
vor cuprinde cu pasiune. 

Duhul Sfânt nu este altceva decât focul sacru 
al soarelui. 


21. SĂ BEM SOARELE 


Vă sculaţi la răsăritul soarelui și aşteptaţi prima 
rază. Sunteţi vigilent, atent, și când această primă rază 
apare o aspiraţi astfel veţi începe să beţi soarele. În loc 
numai să-l priviţi și să-l respiraţi îl beţi, îl mâncaţi și va 
imaginaţi că această lumină care este vie se propagă 
în toate celule organelor voastre fortificându-le, 
înviorându-le, purificându-le. 

Acest exerciţiu vă ajută să vă concentrați și 
rezultatele sunt fantastice: întreaga voastră fiinţă 
freamătă și ajungeţi să simţiţi ca realmente beţi 
lumina. Deci, beţi soarele și acest lucru vă va ajuta să 
rămâneţi vigilent, cu conştiinţa trează; nevoia de a 
continua să beţi vă va menţine în stare de veghe. 


22. FILOZOFIA UNITĂŢII 


Trebuie să lucraţi pentru a vă canaliza într-o 
singură direcţie; să domoliți în voi toate tendinţele 
eterogene și contradictorii, să le convingeti, să le 
răpuneți, să vă impuneți lor. și atunci când aţi realizat 
o unitate a tuturor acestor energii, după ce ați învăţat 
să le lansați și să le proiectaţi într-o direcţie unică, 
glorioasă, luminoasă, salvatoare, veți deveni un focar 
aprins, atât de călduros și de puternic încât veţi putea 
străluci în toate direcţiile, precum soarele. 


Preluaţi această idee și meditaţi asupra ei la 
răsăritul soarelui: cum să realizaţi în voi unitatea, 
suprimând tot ceea ce contravine, întârzie și împiedică 
idealul vostru și amplificând tot ce vă dă un elan 
formidabil, irezistibil. Astfel ziua și noaptea, energiile 
noi vor curge mereu în aceeaşi direcţie pentru a realiza 
o lucrare divină. 


STELELE 5 
NOAPTEA NE INVAŢA RELATIVITATEA 
LUCRURILOR 


Ziua ne arată importanţa lucrurilor de pe pământ, 
iar noaptea, dimpotrivă, ne arată relativitatea, chiar 
micimea lor. Dacă aveţi probleme, griji, nelinişti, dacă 
cineva v-a chinuit „v-a jignit, contemplaţi stelele, 
noaptea, și veţi constata ca toate acestea se 
estompează, ca sunteţi deasupra acestor nimicuri, 
devenind, nobil, generos și râdeţi chiar de aceste 
ofense și supărări. În faţa acestei imensităţi unde totul 
este solemn, maiestuos, de ce să ne oprim asupra 
meschinăriilor alarmând o lume întreagă? Unii 
astronomi au recunoscut că munca lor le-a schimbat 
complet punctul de vedere: nemulţumirile, obstacolele, 
lupta pentru existenţă și-au pierdut din importanta lor 
și se mirau cum oamenii fac atâta caz pentru nimica 
toată! 


LIMBAJUL STELELOR 
Trebuie deci să ştim să lucram cu noaptea și 


stelele. Ah! Ce condiţii minunate de pace, de linişte, de 
blândeţe pentru a ne contopi cu spaţiul! Vă culcaţi în 


iarbă noaptea, când toata lumea doarme, şi-n 
liniştea tulburata doar de cântecul greierilor şi 
poate câteva broscuţe, priviţi în sus, la 
imensitatea plină de stele. Iincepeţi să le 
înţelegeţi, să aflaţi ce sunt aceste lumi cu 
entităţile şi inteligențele care le locuiesc... 
Rămâneţi întinşi în iarba și încercaţi să găsiţi steaua pe 
care o preferați, cea cu care aveți mai multe afinități, 
și iubind-o, intrați în legătură cu ea, imaginaţi-vă ca 
mergeti către ea sau ca ea vine să vă vorbească. 

Când eram foarte tânăr, mi s-a întâmplat să dorm 
pe vârful din Maussala (3000m cel mai înalt vârf al 
masivului Rhodope și punctul culminant al Bulgariei). 
Nu înţelegeam chiar tot ce-mi spuneau stelele, nu 
înţelegeam, dar le iubeam, întregul meu suflet era 
extaziat. Ele străluceau, îmi trimiteau sclipiri, iar eu, în 
final, privindu-le cu atâta dragoste, clipeam din ochi și 
adormeam. A două zi dimineaţa coboram în câmpie, 
mă spălam și mergeam la răsăritul soarelui. Noaptea 
ziua le înlănţuiam pe amândouă în aceeaşi lucrare. Și 
iată că acum încep să înţeleg că aceste stele îmi 
șopteau lucruri pe care nu le-am putut probabil încă 
descifra, dar pe care sufletul meu le capta, le înregistra 
și ale căror urme le păstrează încă. De-abia mai târziu, 
puţin câte puţin, începem să înţelegem aceste revelații 
ale stelelor. 

Despre ce vorbesc stelele? Ele povestesc istoria 
sublima a gloriei Celui Etern. 


ACŢIUNEA GÂNDULUI 
Atât de mult s-au obişnuit oamenii să lucreze la 


suprafaţa lucrurilor, încât acum e foarte greu să 
dobândească o altă concepţie. Ei nu văd ca în 


lucrarea gândului există posibilităţi 
nemaipomenite pe care nici o altă activitate nu 
le-ar putea procura. 

Să luam exemplu câteva imagini. Când facem 
extracția dintr-un minereu de fier, de cupru etc... sunt 
necesare tone și tone de mineral pentru a obţine o 
anumită cantitate de metal. Restul este steril, 
pământul pe care trebuie să-l aruncăm. Pentru a obţine 
câţiva litri de esenţă de trandafiri în Bulgaria, sunt 
necesare vagoane de petale. și iată, un litru din 
această esenţă de trandafiri valorează o avere, atât 
este de prețioasă. 

Toate muncile oamenilor constau în cea mai mare 
parte, de a lucra tone de steril, materia cea mai 
grosieră în timp ce lucrarea gândului permite 
extragerea chintesenţei. Dacă nu ştiţi să lucraţi cu 
gândul pentru a vă concentra, a vă controla, a vă 
domina, a vă orienta energiile și a le dirija către 
regiunile superioare, tot ce veţi putea obţine va fi 
asemănător cu vagoanele de mineral care vă vor 
sufoca și de care nu veţi scăpa până nu veţi învăţa să-i 
extrageţi esenţa. Pentru a extrage esenţa, iniţiaţi 
lucrează atât de mult. Această esenţă este ceva 
imponderabil, care dă un gust și un sens tuturor 
lucrurilor. Chiar dacă ați poseda toate bogățiile 
pământului, dacă nu aveți această chintesență care se 
află în planul mental, vă veti simţi sărac, gol, neliniștit, 
nemulțumit. Fiindcă nu cantitatea de materie dă un 
sens vieții ci calitatea sa, chintesența . 


UTILIZIREA GÂNDULUI ÎNTOTDEAUNA NUMAI 
PENTRU BINE 


În general, spiritualiştii ştiu că gândul este o forţă 
care poate prinde formă și realiza ceva, dar ei ignora 
perturbările pe care le poate provoca un gând în 
marele organism cosmic căruia îi aparţin toţi. Ei nu se 
întreabă niciodată dacă proiectele pentru care se 
concentreaza fără încetare sunt în acord cu planurile 
lui Dumnezeu și se îndârjesc cu o violenţă nemaivăzută 
să obţină ceea ce doresc. Nu, trebuie înţeles că gândul 
nu trebuie să servească pentru a obţine bani, a seduce 
femei (sau bărbaţi), a cîştiga bunuri pe care viaţa 
refuză să le ofere. Gândul trebuie întotdeauna 
dirijat către binele tuturor, el trebuie să aibă un 
scop impersonal, dezinteresat, fericirea tuturor 
semenilor, înfăptuirea Împărăției lui Dumnezeu 
pe pământ. 


ROLUL MUZICII în ACŢIUNEA GÂNDULUI 


Muzica reprezintă un curent puternic, el produce în 
noi impulsuri, elanuri, de aceea trebuie s-o utilizăm 
pentru a ne pune în legătură cu idealul nostru 
pentru a regăsi momentele preţioase spirituale 
pe care le-am trăit. Ascultând muzică trebuie să 
facem apel la tot ce este mai bun în noi; trebuie să fie 
ca vântul, care sufla în pânzele ambarcaţiunii noastre 
pentru a o conduce spre predestinarea sa celestă. 


CONCENTRAREA 


Dacă sunteţi egoist şi încercaţi cu orice preţ 
să vă concentrați, daţi un șoc violent celulelor 
voastre. Trebuie să fiţi diplomat cu celulele voastre 
ele nu trebuie să se îndoiască de ceea ce doriţi să le 
cereţi. Începeţi dar prin a le linişti apoi căutaţi să le 


călăuziţi încet uşor, cu pricepere, și astfel vă veţi 
atinge scopul vă puteţi concentra asupra problemei 
care vă preocupă. Procedaţi astfel în etape succesive 
până în momentul când se va realiza în voi un echilibru 
atât de mare și de puternic încât toate celulele vor 
colabora cu voi. Aţi dat o atât de bună orientare 
gândului vostru încât el va continua tot timpul în 
aceasta direcţie. 


MEDITAȚIE, CONTEMPLARE, IDENTIFICARE 


Meditaţia este o activitate a intelectului care 
caută să pătrundă adevărurile spirituale. 

Contemplarea este o activitate a inimii sau a 
sufletului care se opreşte asupra unei imagini, unei 
calităţi sau a unei virtuţi pentru a se bucura de lumina 
sa de frumuseţea sa și de a comunica cu ea. 

În fine, deasupra meditaţției si a contemplării există 
ritualul magic care este o activitate a voinței, a 
spiritului care se identifica cu Creatorul pentru a crea . 


MEDITAŢIA 


Meditaţia este ca mestecatul alimentelor. Când 
puneţi alimentele în gură și le mestecaţi, glandele 
lucrează, iar prin limbă absorbiți energiile cele mai 
subtile, mai spirituale. Meditaţia este mestecatul 
gândurilor. Dar evident, când vorbim de meditaţie se 
înţelege că gândul se ataşează unor probleme de ordin 
filozofic, spiritual, mistic. 

Meditaţia trebuie să vă conducă spre o lume mai 
înaltă și să vă aducă lumina și pacea. 


1. MEDITAŢIA CA MIJLOC DE REALIZARE 


Trebuie să începem să meditam asupra unor 
subiecte accesibile. Fiinţa umană este astfel construită 
ca nu poate trai natural într-o lume abstractă. Trebuie 
mai întâi să se agaţe de ceea ce este vizibil, tangibil, 
de lingă el, de ceea ce iubeşte. Să presupunem ca 
iubiţi frumuseţea sau inteligenta și ca aţi dori s-o 
obţineţi. Încercaţi atunci să vă concentrați pentru a vă 
imagina aşa cum aţi dori să fiţi contemplaţi această 
fiinţă care aţi dori să deveniți și veţi simţi bucuria 
voastră, încrederea și vitalitatea voastră ca și cum ați 
gusta înainte de ceea ce vi se va întâmpla într-o zi. 
Faceţi acest exerciţiu timp de zece, douăzeci de 
minute, imaginaţi-vă ca ceea ce doriţi s-a realizat deja 
contemplaţi-vă în lumină, lingă Dumnezeu, făcând 
lucruri magnifice. Gândul care pregăteşte astfel terenul 
vă va conduce din ce în ce mai mult către realizarea a 
ceea ce doriţi. 

Numai ca încă odată, studiaţi-vă bine dorinţele 
şi proiectele voastre fiindcă dacă sunt prea 
personale, dacă nu vibrează în armonie cu 
ordinea stabilită de Dumnezeu în întreaga 
creaţie, ele vor intra în conflict cu legile divine, 
cu existente, cu entităţi, cu un întreg ordin 
vibrator şi nu veţi reuşi. Sau dacă veţi reuşi, va fi și 
mai rău. În aceste condiţii e mai bine să nu reuşiţi. 
Eşecul vă va face cel puţin să evitaţi tot felul de 
decepţii și accidente și pentru ca nu ați reuşit, veţi fi 
scutit de toate acestea. 


2 .CELE MAI BUNE SUBIECTE DE MEDITAȚIE 


a) A fi un instrument în mâinile divinității . 


Toate subiectele meditaţiei sunt bune: sănătate, 
frumuseţe, bogăţie, inteligenta, putere, glorie. 

Dar cel mai bun exercițiu este de a medita asupra 
lui DUMNEZEU lInsuşi, pentru a ne impregna cu 
dragostea lui, de a medita în scopul de a-l servi de a ne 
supune Lui, de a ne uni cu El. 

Vă simți ca un instrument total abandonat în 
mâinile lui Dumnezeu, pentru că El să gândească prin 
voi, să acționeze prin voi. Va abandonaţi în voia 
înţelepciunii, luminii, vă aflaţi în slujba luminii, iar 
Lumina, care ştie tot, vă va ajuta. 


b) Realizarea Cerului pe pământ 


Pentru că omul a fost trimis pe pământ, el trebuie 
să ştie ce are de făcut. lisus a spus: „Precum în cer, 
aşa şi pe pământ”. Dar care pământ? Pământul 
nostru, corpul nostru fizic. Deci, după ce am făcut 
lucrarea spirituală necesară pentru a atinge înaltul, 
cerul, trebuie să coborâm pentru a organiza totul jos. 
Nemurirea este în înalt, lumina este în înalt, armonia 
este în înalt. Dar de ce tot ce este sus nu s-ar putea 
întrupa jos, în lumea fizică? 

Filozofia lui Hristos este de a face să coboare cerul 
pe pământ adică să se realizeze Impăraţia lui 
Dumnezeu și Dreptatea Sa. lisus a lucrat pentru 
aceasta Impărăţie. Deci de aici trebuie să începem 
munca noastră, de la corpul nostru fizic. 

lată deci cele mai bune două subiecte de 
meditaţie: cum să ne consacram în întregime în 
serviciul Divinităţii și cum să realizam, concretizam, 
materializam pe pământ tot Cerul care este în înalt. 
Sensul vieţii este conţinut în aceste două activităţi. 


Ceea ce este în afara acestor două activităţi are o 
semnificaţie, bineînţeles, dar nu una divină. 


CONTEMPLAREA 


Contemplarea este o activitate a sufletului. În 
contemplare fiinţa participă cu totul, sufletul se 
deschide, se oferă, realizează o fuziune cu obiectul 
contemplării. 

Contemplarea este forma cea mai înaltă a 
rugăciunii. Prin rugăciune va ridicaţi până la 
contemplarea splendorilor divine și, în fața acestor 
splendori, simţiţi o dilatare extraordinară, gustaţi 
extazul. În acest extaz conştiinţa voastră se întinde, 
îmbrăţişaţi universul, va  dilataţi la dimensiunile 
Divinităţii. 

Toţi cei care au cunoscut aceste încântări ale 
contemplaţiei au avut senzaţia că nu mai sunt pe 
pământ în corpul lor fizic limitat ,ci se simțeau înecaţi 
în Sufletul Universal fuzionaţi cu El... 

Imediat, bineînţeles, vor cobori din nou, vor începe 
munca lor zilnică, dar, pentru câteva minute, câteva 
ore, au trăit în infinit în contopire, în extaz. 


IDENTIFICAREA 


Scopul lucrării spirituale este identificarea cu 
divinitatea. În India, iniţiaţi au rezumat aceasta 
acţiune prin formula „Eu, este El” adică numai El 
exista, eu nu exist, eu sunt doar o reflectare, o 
repetare, o umbră. În realitate, noi nu existam ca fiinţe 
separate, noi facem parte din Domnul, nu exista decât 
El, iar noi suntem o proiecţie a Lui. Când discipolul 
spune „Eu sunt El” el înţelege ca nu există în afara 


Domnului și că legându-se conştient de el, se apropie 
de El devenind într-o zi Creator ca și el. 


RUGĂCIUNEA 


1. CEA MAI BUNĂ RUGĂCIUNE: SĂ CEREM 
DOMNULUI SĂ NE IA în STĂPÂNIRE. 


Cum noi nu ştim care sunt proiectele Domnului 
referitoare la noi, trebuie să-i cerem să ne lumineze, 
iar dacă rămânem încă nelămuriţi trebuie să-l 
implorăm, zicând: Doamne, n-am ajuns încă să te 
înţeleg bine dar fă cel puţin ceea ce trebuie: împinge- 
mă chiar fără ştirea mea să împlinesc voinţa ta, 
serveşte-te de mine, pune stăpânire pe mine, fă în 
mine lăcașul tău. 

Se poate să nu cunoaştem voia Domnului la un 
moment dat. Cunoaştem bineînţeles direcţia generală: 
întotdeauna binele, dezinteresarea, sacrificiul, iubirea, 
abnegaţia, bunătatea, generozitatea etc. ...Dar sunt 
cazuri când nu putem şti cu precizie ce aşteaptă el de 
la noi. Și atunci, pentru ca ne lipseşte clarviziunea, 
luciditatea trebuie să spunem: „Dumnezeul Meu, 
realizează-ti Voința Ta chiar dacă este împotriva 
voinţei mele”. Nu este dat tuturor oamenilor să aibă 
idei clare despre utilitatea sau valoarea celor pe care 
vor să le întreprindă, uneori realizam orbeşte 
proiectele lui Dumnezeu. 

Trebuie să imploraţi Cerul și să cereţi chiar cu 
ameninţări ca într-o zi, se va putea servi în fine de voi. 
Spuneţi: „lată, în sfârşit am înţeles. Nimic nu este de 
făcut cu natura mea inferioară, este încăpăţinată, 
rezistentă, coruptibila; nu voi reuşi să o modific. O, 
Entităţi Celeste, înlocuiţi-o trimiteţi-mi creaturile cele 


mai perfecte cele mai minunate pentru ca ele să se 
instaleze în mine să mă instruiască și să conducă 
direcţia vieţii mele. Fiindcă secolele și mileniile n-au 
fost necesare pentru a o schimba, atunci limiteaz-o 
înlocuieşte-o prin spirite luminoase capabile s-o supună 
și fă astfel ca în ciuda voinţei mele să reuşesc să 
realizez planurile tale”. 

Când va rugaţi „Doamne Dumnezeule, vino şi 
înlocuieşte personalitatea mea preia Tu însuţi 
direcţia vieţii mele”, nu acţionaţi numai în planul 
fizic, asupra particulelor materiale ale corpului vostru, 
ci mai ales asupra memoriei celulelor, a clişeelor 
înregistrate, iar vechile obiceiuri sunt înlocuite prin 
calităţi și virtuţi. 

lată una din cele mai bune rugăciuni din lume: 
toate celulele conţin un element personal, un interes, 
un calcul; dorim să câştigăm bunăvoința Domnului, în 
timp ce în această rugăciune, vă oferiţi întreaga 
voastră viaţă spunând: „lată-mă Doamne, sunt gata 
să mor, Tu îmi poţi lua viaţa, mă poţi face să 
dispar, dar trimite-mi entităţi celeste care să-mi 
înlocuiască natura mea inferioara ca să te pot 
sluji”. 


2. O metodă de rugăciune 


Voi spuneţi că vă rugaţi, dar ca nu aveţi rezultate. 
lată un mod foarte simplu, dar eficace, să intraţi în 
legătură cu Domnul. In momentul în care vreţi să vă 
rugaţi, creaţi următoarea imagine: aceea a unei 
mulţimi de spirite dispersate în lumea întreaga, care, 
acolo unde se află, sunt concentrate asupra 
Creatorului. Prin gând vă legaţi de aceste fiinţe pentru 
a vă ruga cu ele, astfel vocea voastră nu mai este 


izolata în pustiul vieţii și voi vă îndreptaţi spre Cer 
împreună cu alte mii de fiinţe luminoase. O astfel de 
rugăciune este întotdeauna auzită din cauza 
multitudinii ființelor și beneficiaţi și voi prin aceasta. 

Rugăciunea voastră nu-și atinge scopul fiindcă 
acţionaţi singur. Secretul este în a intra în legătură cu 
toți cei care se roagă, fiindcă există în orice moment în 
lume fiinţe care se roagă. 


TOATE PUTERILE SE AFLĂ în GÂND 


Adevăratul discipol este convins ca gândul este o 
realitate și că toate puterile există în gând. Ştiind asta, 
chiar în circumstanţele cele mai nefavorabile ale vieţii, 
în timp ce alţii sunt nefericiți, discipolul poate acţiona 
prin gând; el nu pierde niciodată o clipă și nimeni nu-l 
poate opri; Este liber, este deasupra tuturor, este un 
Creator. 

Cei care n-au obiceiul să lucreze cu gândul se 
plâng întotdeauna că le lipseşte ceva că sunt asupriţi, 
limitați; găsesc mereu motiv să fie nefericiţi pentru că 
nu au descoperit că Dumnezeu a dat fiinţei umane 
toate posibilităţile, dar numai în domeniul mental. 

În ziua în care vor şti să profite de toate 
circumstanţele vieţii pentru a se menţine în înălţimi, 
gratie gândului, ei vor plana asupra a tot. 


PLEXUL SOLAR 
IMPORTANŢA PLEXULUI SOLAR 
Plexul solar dirijează toate funcţiile corpului 


fizic; de el depinde respiraţia, eliminarea, nutriția, 
creşterea, circulaţia, sistemul nervos. Prin intermediul 


plexului solar omul poate comunica într-adevăr cu 
Universul, fiindcă plexul solar este conectat cu 
întregul cosmos. Este deci un centru foarte important 
pentru noi și trebuie să evitam tot ce l-ar putea 
contracta, contracția vaselor sanguine și a diferitelor 
canale ale organismului; iar când sângele sau celelalte 
lichide ale organismului nu circulă cum trebuie, se 
formează depozite care, cu timpul vor da tot 
felul de tulburări. 


CUM SĂ ÎNTĂRIM PLEXUL SOLAR 


Ceea ce perturbă cel mai mult pl/exul solar și prin 
urmare organele interne: ficat, rinichi, stomac etc. sunt 
frica, furia, grijile, îndoiala, dragostea dezordonata, 
gândurile si sentimentele haotice; cum plexul solar 
este rezervorul forţelor, consecinţa acestor 
dezechilibre este o demagnetizare totală. 

Dar, aşa cum plexul solar se poate goli, el se poate 
și umple și acest aspect trebuie să-l cunoască 
discipolul: cum să-și reîncarce plexul solar. 

Va voi da câteva metode: 


1. Fiecare arbore este un rezervor de forte 
provenite de la apă și din pământ și noi putem extrage 
aceste forţe. 

a) Alegeţi un copac mare: un cedru, un stejar, 
un fag, sau un brad 

b) vă sprijiniți cu spatele de el, plasându-vă mâna 
stingă la spate, cu palma pe trunchiul copacului 

c) în acelaşi timp puneţi palma mâinii drepte pe 
plexul solar. 

d) vă concentrați asupra copacului, rugându-l să vă 
dea o parte din forţele sale. 


Se produce atunci o transfuzie a acestor energii pe 
care le veţi recepționa prin mina voastră stângă și pe 
care le veţi transmite prin mâna dreaptă în plexul 
solar. După aceea mulţumiţi copacului. 


2. Vă puteţi fortifica plexul vostru solar ascultând 
şi privind cum curge un izvor, o cascadă, o 
fântână. Este o metoda în aparenţă nesemnificativă 
dar care dă mari rezultate. Apa care curge influenţează 
plexul solar care reîncepe să lucreze, eliminând 
substanţele nocive. 


3. Când meditaţi asupra subiectelor 
înălţătoare şi divine, va puteţi pune mina la nivelul 
plexului solar pentru a-l alimenta cu forţă și energie, pe 
care le veţi putea utiliza mai târziu. Când va simţiţi 
plini de bucurie sau de forţă, nu le risipiţi inutil în 
gesturi, cuvinte, în gânduri și sentimente, ci utilizaţi 
această metodă puneţi-vă mâna dreaptă pe plexul 
solar meditând şi încărcaţi-l în linişte cu aceasta 
forţă şi bucurie. 

Plexul nostru solar este banca unde putem strânge 
banii care ne vor fi mai târziu necesari. Putem face în 
fiecare zi acest exerciţiu. 


CREIERUL şi PLEXUL SOLAR 


Plexul solar este un creier inversat: în creier 
materia cenușie este la exterior iar substanţa albă la 
interior, în timp ce în plexul solar substanța cenușie 
este în interior iar substanța albă la exterior. Plexul 
solar a creat creierul şi îl alimentează, îi trimite 
energie, forţă, iar când nu-i mai poate trimite, omul 


adoarme, este îndobitocit sau are dureri de cap, nu 
mai poate gândi. 

În realitate, creierul nu este despărţit de plexul 
solar, dar puţin sunt oamenii care ştiu cum să-și ridice 
energiile de la plexul solar la creier. 

Creierul este dinamic, activ, dar se oboseşte 
repede dacă nu este susţinut de energiile plexului 
solar. De aceea, înainte de un efort intelectual, înainte 
de a medita, de a vă concentra, trebuie să acţionaţi 
asupra plexului vostru solar. Masaţi-l de exemplu, în 
sens invers acelor de ceasornic. După câteva 
minute veţi simţi ca gândul vostru este liber, uşor, și că 
vă puteţi pune pe lucru. 

Trebuie ca activitatea să fie armonic repartizata 
între creier și plexul solar. 


PICIOARELE şi PLEXUL SOLAR 


În anumite împrejurări banale ale vieţii de zi cu zi, 
ați remarcat, fără doar și poate, existenţa unei 
legături între picioare şi plexul solar. Când vă este 
foarte frig la picioare, resimţiţi o contracție în plexul 
solar și dacă veţi mânca în acel moment, veţi avea 
indigestie. Dacă vă puneţi picioarele în apă fierbinte, 
veţi simţi o dilatare în plexul solar, o senzaţie foarte 
plăcută care vă dă bună dispoziţie. 

Deci, atunci când vă simţiţi demagnetizaţi, 
perturbaţi sau contractaţi, pregătiţi apă caldă, 
scufundaţi-vă picioarele şi începeţi să le spălaţi 
cu atenţie; acţionaţi astfel asupra plexului solar, 
dându-i forţă, iar starea conştiinţei voastre se va 
transforma imediat. Dacă într-o zi, acasă, nu reuşiţi să 
meditaţi, faceţi o baie la picioare și veţi avea o uşurinţă 
mult mai mare pentru a vă concentra. 


CENTRUL HARA 


Centrul Hara se află la patru centimetri sub 
ombilic. Pentru înţelepţii japonezi, centrul Hara este 
centrul vieţii, al echilibrului, centrul universului. 
lar când omul, concentrându-se asupra lui reuşeşte să-l 
dezvolte, devine neobosit, de neînvins. Toţi cei care au 
lucrat asupra centrului Hara se disting în viaţă print-un 
echilibru extraordinar. 


EXERCITIU 


Câteodată, când meditează, iniţiații îşi plasează 
mâinile pe abdomen. Concentrându-se asupra acestei 
regiuni Hara, fac să circule energiile care trebuie să 
alimenteze întregul organism. și voi puteţi face acest 
exerciţiu. În fiecare zi, stând în picioare, şezând sau 
culcat, puneţi-vă câteva minute mâinile pe centrul 
Hara, trimițându-i multa iubire. Fiţi atenţi însă să nu 
treziţi nimic mai jos. Acest exerciţiu poate declanşa 
energii spirituale datorită cărora încercaţi senzatii de 
stabilitate, de forță, de dilatare. 

Acest centru este menţionat în multe scrieri oculte 
dar în moduri foarte diferite. De exemplu, alchimistul 
Basile Valentin, în cartea să „Cele douăsprezece chei” 
vorbeşte de coborârea în centrul pământului pentru 
găsirea pietrei filozofale. In realitate nu este vorba de a 
cobori în centrul planetei ci de a pătrunde în noi înşine, 
în corpul nostru fizic, pentru ca acolo vom găsi 
materiale, bogății și comori. Se spune în cărțile sacre 
ale Indiei că Brahma se afla în abdomen, Vishnu în 
regiunea inimii și a plămânilor iar Shiva în creier. Oare 
Brahma, Creatorul, este situat în abdomen? Când 


studiem fiinţa umană, constatam că abdomenul este 
chiar centrul unde se crează viaţa. Da, sursa vieţii este 
acolo, în abdomen. Se spune acelaşi lucru și în 
Evanghelie: „Din sinul sau vor izvori fluvii de apa vie”. 
De ce din sinul sau? De ce nu din creier sau din 
plămâni? Ce este în viscere ca să poată ieşi apă vie? 
Deci acolo locuieşte Brahma, Creatorul. Dar pentru a-l 
simţi, pentru a putea comunica cu El, sunt necesari ani 
de lucru. 

Dincolo de povestea naşterii lui lisus într-o iesle se 
afla ceva extrem de profund. Aceasta iesle unde s-a 
născut lisus, este centrul Hara, fiindcă ceea ce a 
produs în momentul naşterii lui lisus, se reproduce într- 
o fiinţă umană când este pregătită să se nască în 
lumea spirituală, ceea ce ştiinţa iniţiatică numeşte a 
doua naştere. 

Deci, naşterea lui lisus într-o iesle, are o 
încărcătură iniţiatică de cea mai înaltă importanţă. 
La acest nivel, al centrului Hara discipolul trebuie să 
facă să se nască în el noua conştiinţă, ca a copilului 
lisus. 


METODELE LUMINII 5 
A FACE DIN LUMINA O PREOCUPARE 
CONSTANTA 


Trebuie să căutăm lumina, să ne concentram 
asupra ei, s-o bem, s-o mâncăm, s-o situam deasupra 
tuturor fenomenelor pământului. De îndată ce aveţi un 
moment liber, închideţi ochii și vă concentrați 
asupra imaginii de lumină care pătrunde peste 
tot şi aduce toate binecuvântările. Aveţi de 
aşteptat la dentist sau la gară; în loc să răsfoiţi 


revistele presărate cu lucruri inutile sau stupide, 
gândiţi-vă câteva minute la lumină. 

Când mergeti pe strada, opriţi-vă o clipa în faţa 
unei vitrine, dând impresia ca o priviţi și concentraţi-vă 
câteva secunde încercând să introduceţi lumina în voi. 
Când veţi porni din nou, vă veţi simţi ușurat, purificat. 
Acest exercițiu este valabil în toate împrejurările fie că 
gătiţi în bucătărie, că scrieţi scrisori, că vă spălați, că 
vă îmbrăcaţi sau dezbrăcați, puteti timp de câteva 
secunde să vă imaginati aceasta lumina în care se 
scalda întreg universul. Unii clarvăzători o vad, cum 
toate creaturile, toate obiectele, chiar și pietrele se 
scaldă în lumină și emană această lumină. 

Când medităm în linişte, lăsaţi la o parte toate 
preocupările voastre și concentraţi-vă asupra luminii ca 
și cum salvarea voastră ar depinde de ea. lată, gândiţi 
ca trăiţi ultima clipa înainte de a părăsi pământul și că 
numai lumina vă poate salva și vă legaţi de ea. 
Lumina, nimic altceva nu trebuie să conteze. 

Va puteți imagina această lumină albă, 
incandescentă și atunci spuneți ca și inițiații: „Sunt 
frântură din frântura Sufletului Incandescent”. V- 
o puteţi imagina violetă, albastră, verde, galbenă, 
portocalie sau roşie. Dar este mai bine să fie alba, 
fiindcă lumina albă le reunește pe toate celelalte. 

În această lumină albă aveţi întreaga putere a 
violetului, pacea și adevărul_albastrului, bogăția și 
tinerețea  verdelui, înțelepciunea si cunoaşterea 
galbenului, sănătatea, vigoarea, vitalitatea 
portocaliului, forta, activitatea și dinamismul rosului. 
Dar mai întâi trebuie să fie albă. 

Când veţi reuşi să vă concentrați asupra luminii, să 
o simţiţi ca pe un ocean care vibrează, palpită, 
freamătă, unde totul este pace, fericire, bucurie, veţi 


începe să simţiţi că această lumină este şi parfum 
şi muzică - acea muzică cosmică numită muzica 
sferelor - cântarea a tot ce există în univers. 

Nu există o lucrare mai demnă, mai glorioasă, mai 
puternică, cum este lucrul cu lumina; dacă vreţi într- 
adevăr să faceţi ceva măreț, nobil, nu este decât 
aceasta. 


LUMINA CARE LINIŞTEŞTE şi VINDECĂ 


Când vă simţiţi sufletul întunecat de o durere, de o 
dificultate de o îndoială, mergeţi către lumină și 
vorbiţi-i: „O, lumină, tu care eşti cea mai 
inteligentă, intra în mine, vino să-mi luminezi 
inima şi mintea”. și ea va veni să vă lumineze. 

Dacă vreţi să ajutaţi pe cineva care e la greu, 
trimiteţi-i prin gând raze de lumină, străpungeţi-l cu 
această lumină. Dacă simţiţi durere în cap, în corp, 
apelaţi la lumină, imaginaţi-vă că din degetele voastre 
ies raze de toate culorile și dirijaţi-le către locul 
dureros. După un timp, veţi constata o ameliorare. 


Elixirul vieții fără moarte este lumina 
condensată. ; 
LUMINA CARE PROTEJEAZA 


O persoană este violentă cu voi; vă blochează și 
vreţi să vă protejaţi contra acțiunilor sale. Invăluiți-vă 
în lumină și învăluiţi-o și pe ea, astfel nu va mai putea 
să-și duca la capăt planurile sale. 

Mergeţi pe stradă noaptea și nu sunteţi prea 
liniştit: rugaţi lumina să vă însoţească și ea va veni să 
vă lumineze și să vă păzească de pericole. Evident, 
trebuie să fiţi rezonabil și să nu vă expuneţi fără motiv 


și imprudent pericolelor crezând că Cerul n-are altceva 
mai bun de făcut decât să vegheze asupra faptelor 
voastre. Nu răufăcătorii în sine vor simţi lumina ci 
spiritele malefice care-l însoțesc și care, speriate de 
lumină, îi vor indemna să fugă. 


LUMINA CARE ADUCE ARMONIE şi IUBIRE 


Dacă doriți ca familia voastră să trăiască în 
armonie, gândliţi-vă ca întreaga voastră casă pluteşte 
în lumină. 

Dacă vreţi să fiți bine primiţi de prietenii pe care îi 
vizitaţi, reculegeţi-vă mai întâi și trimiteţi lumină în 
casa unde doriți să mergeti și apoi intrați. Cea mai 
mare parte a oamenilor merg la prietenii lor atunci 
când sunt în întuneric, nemulţumiţi, iritaţi, neliniştiţi. 
Astfel se pierd prietenii. 

Dacă vreţi să atrageţi dragostea cuiva, să ştiţi că 
sunt interzise toate mijloacele prin care aţi vrea să 
reuşiţi: bani, seducţie sau violenţă. Singura modalitate 
permisă, singura cu adevărat puternică, este să 
trimiteţi ființelor pe care doriți să le atrageți cadouri de 
lumină pe care să le răspândiţi în jurul lor. Doriţi ca 
cineva să vă iubească și să se gândească la voi? 
Trimiteţi-i lumină, sufletul său va recepționa aceste 
unde, vă va aprecia din ce în ce mai mult și va începe 
să se preocupe de voi. 


LANSAŢI CĂTRE CER SEMNALE LUMINOASE 


Întreaga lume reprezintă un ocean obscur, iar voi 
sunteţi ca nişte vase rătăcite în noapte. Pentru a putea 
fi găsiţi de spiritele care vor să vă vina în ajutor, 


trebuie să lansați în noapte semnale luminoase. Acest 
semnal este de fapt lumina pe care omul o proiectează 
în jurul sau pentru ca spiritele sublime să-l poată găsi 
printre tenebre. Se spune „Rugaţi-vă“, adică trimiteţi 
către Cer curenţi de lumină. Lumii invizibile nu-i place 
să se ocupe de ceea ce este stins și dacă vreţi să-i 
atrageţi atenţia, aprindeţi-vă lămpile. 


EXERCITIU COLECTIV: 
SOARELE CARE LUMINEAZĂ LUMEA 


Concentraţi-vă și imaginaţi-vă că sunteţi înconjurat 
de o lumină strălucitoare și că aceasta străluceşte atât 
de intens încât luminează lumea întreagă. Fiecare 
trebuie să se simtă el însuși ca un soare care îşi 
materializează razele și se uneşte cu alţi sori pentru a 
forma un soare unic. Puneţi-vă această lumină în 
inimă, în minte, contemplaţi razele ei multicolore. 
Străluciţi, uniţi cu toţii, pentru intriga lume și uitaţi, în 
timpul exerciţiului, orice altă problemă. 


LUMINA, IMAGINEA LUI DUMNEZEU 


Trebuie să ne imaginam o lumină orbitoare în care 
totul vibrează, palpită, ca și cum ar fi cufundat într-un 
ocean infinit: Sorii, Îngerii, Arhanghelii. Această lumină 
în care se topesc toate formele, este adevărata 
imagine a lui Dumnezeu. 


AURA 


Toate fiinţele vii, oameni, animale, plante și chiar 
pietre emit particule, produc emanații, iar aceste 


particule și emanații formează aura. Pentru om, aura 
este o combinaţie a emanaţiilor diferitelor sale corpuri: 
fizic, eteric, astral, mental, cauzal și atmic, fiecare corp 
aducând nuanţe particulare. Aura este deci o sinteză 
foarte largă a diferitelor tendințe, calități și virtuţi 
omeneşti. La anumite persoane aura este foarte 
întinsă, foarte vastă; cu vibrații intense și culori 
splendide; la alţii din contra, este mică, cenușie și 
înceţoșată. 


AURA CA INSTRUMENT DE PROTECŢIE 


Cea mai bună protecție este o aură în bună stare. 
Dacă avem o aură pură, luminoasă și puternică, nici o 
perturbare de pe pământ nu ne poate atinge deoarece 
ea este ca o barieră care se opune curentelor malefice 
și tulburărilor de orice fel. inconjurat de o astfel de 
aură, discipolul este într-o fortăreață și când toţi în 
jurul lui sunt agitaţi, tulburaţi, demagnetizaţi, el îşi 
păstrează încă iubirea și curajul fiindcă se simte locuit 
de o lumină interioară gratie căreia îi poate ajuta și pe 
alţii. 


CULORILE AUREI CA PUNCTE DE REFERINŢĂ 


Aţi vrea să fiți capabili să distingeţi peste tot 
adevărul de fals, aveţi nevoie de un punct de referinţă, 
de un eșantion pentru a putea recunoaşte adevărul; 
acest eșantion nu-l puteţi avea dacă nu posedaţi în 
aura culoarea albastru, veritabila culoare albastra, 
fiindcă ea vă va ghida. Căutaţi înțelepciunea, 
inteligenta, le veţi găsi datorita culorii galben din aura 
voastră, etc... 


CUM SA LUCRAM ASUPRA AUREI 


Puteţi lucra asupra aurei în două moduri. 

1. Mai întâi, prin voință conştientă, imaginându-vă 
că iînotați în culorile cele mai pure, mai luminoase. 
Pentru a avea o idee exactă asupra celor 7 culori, 
trebuie să folosiţi o prismă, numai acestea sunt culorile 
adevărate. Cele pe care le vedeţi în natură la flori, 
păsări, cristale, sunt doar nuanţe mai mult sau mai 
puţin apropiate de culorile veritabile. Cu ajutorul 
prismei veți vedea adevăratele culori. Puteţi face un 
exercițiu imaginându-vă ca din voi ies culorile și se 
propagă în spaţiu. Vă aflaţi în centrul unei sfere și de 
acolo trimiteţi iubirea voastră în tot universul ca pe 
nişte proiecţii de culori și lumină. 

2. A doua metodă constă în a /ucra asupra 
virtuților: puritate, indulgență, generozitate, bunătate, 
speranță, credință, smerenie, dreptate, dezinteresare. 
Această metoda este mai sigură. Lucraţi asupra 
virtuţilor și ele vă formează aura. Prin iubire îi daţi 
viaţă, prin înţelepciune o faceţi mai luminoasa, prin 
forţă caracterului o faceţi mai puternica, printr-o viaţă 
pura, mai limpede și clara. În funcţie de virtuțile 
dezvoltate se vor dezvolta și calităţile aurei. 

Bineînţeles, dacă veţi putea reuni aceste două 
metode, va fi și mai bine. Dacă în fiecare zi vă 
concentrați asupra aurei dar duceţi o viaţă cu totul 
obişnuită, fără să căutaţi a vă dezvolta nişte virtuţi, 
ceea ce construiți pe o parte, dărâmaţi pe cealaltă. De 
aceea trebuie să folosiți ambele metode: să duceţi o 
viaţă cinstită, pură și plină de iubire și în acelaşi timp 
să lucraţi conştient asupra aurei. 

Pe măsură ce se va dezvoltă, aura vă va permite 
să comunicaţi cu toate regiunile spațiului. 


CORPUL DE SLAVA 


În Noul Testament se menţionează că 
posedăm un corp incoruptibil, un corp de lumină 
pura, corpul de slava. in trecutul îndepărtat, puteam 
călători în spațiu gratie lui, pentru a vedea și cunoaşte 
totul. Dar, fiindcă am neglijat acest corp, prin 
coborârea noastră în regiunile foarte dense ale 
materiei, acum este lipsit de orice posibilitate de 
manifestare. Pentru a se dezvolta din nou și a-și relua 
funcţia lui primordială, trebuie să ne ocupam de el, să-l 
hrănim, fiindcă prin acest corp noi trăim etern și gratie 
lui ne vom recâştiga toate puterile pe care le posedam 
în trecut: animalele ne vor asculta, spiritele ne vor 
servi. Toate forțele sunt la dispoziția celui care și-a 
dezvoltat corpul de slava fiindcă Dumnezeu vine să 
locuiască în acest corp și nu în cel fizic. 


CUM SĂ NE DEZVOLTĂM CORPUL NOSTRU DE 
SLAVA 


Ce facem cu o sămânță? O plantăm, ne ocupam de 
ea, o stropim și ea creste, devine arbore, adică un corp 
înflorit, viguros. Dar acest corp era deja acolo, în 
puterea seminţei, cu posibilităţile ei de dezvoltare 
ulterioară. Totul este conţinut în sămânță: înălţimea sa, 
frumuseţea sa, fructele arborelui, dar el trebuie hrănit, 
udat, dacă nu, el moare. 

Corpul de slava este în noi sub forma unei 
seminţe, a unui germen, iar discipolul, prin munca sa, 
trebuie să-l alimenteze. De aceea, când aveţi 
momente de trăire spirituala intensa, ca atunci când 
ascultați muzică, când sunteţi tulburat de un spectacol 


de mare frumuseţe, atunci va hrăniţi corpul vostru de 
slava, îl fortificaţi. Sentimentele de iubire, încântare, 
sunt particule gratie cărora îl hrăniţi aşa cum femeia 
însărcinată îşi hrăneşte copilul cu sângele, gândurile, 
sentimentele sale. Wu vă puteți alimenta corpul de 
slavă decât cu elementele cele mai pure, mai 
luminoase. Trebuie să fiți atent și să faceţi selecţia 
gândurilor și sentimentelor voastre, iar când sosesc 
momente dificile, când resimţiţi ură, gelozie, dorinţă de 
răzbunare, amintiţi-vă imediat ca astfel încetiniţi 
formarea corpului de slavă și schimbaţi-vă starea. El nu 
poate fi format decât de ce-i mai bun în noi. Dacă îl 
hrănim îndelung cu fluidele noastre, viaţa noastră, el 
devine luminos, strălucitor, puternic, nemuritor, fiindcă 
este format din materiale inalterabile, eterne și va face 
minuni, mai întâi în noi înşine și apoi în afara noastră. 

Voi spuneţi: „Dar cum să atragem aceste 
materiale?” Prin legea  afinității. Fiecare din 
sentimentele, dorinţele, gândurile noastre, are 
proprietatea de a atrage din spaţiu substanţe care îi 
corespund. Astfel gândurile bune, sentimentele și 
dorinţele pozitive, susţinute de o voinţă fermă, atrag 
particule dintr-o materie pură, eternă, incoruptibilă. 
Dacă discipolul lucrează în fiecare zi pentru a atrage 
aceasta materie, ea intra și se instalează în întregul 
sau organism și înlătură toate particulele vechi, 
prăfuite, terne, mucegăite până la reînnoirea completă 
a corpului fizic, eteric, astral și mental. 

Pe de altă parte, cum fiecare particulă de materie 
este legată de o forţă, cu cât o materie este mai pură, 
cu atât vibrează și atrage forţe corespunzătoare 
purității sale. Astfel, de câte ori vă inălțaţi în lumea 
divină pentru a o contempla sub toate formele sale de 
lumină, frumusețe, muzică, armonie, culegeți particule 


noi care atrag după ele forte, energii și spirite 
corespunzătoare. 

Trebuie deci să vă autodepășiţi pentru a atrage 
particulele cele mai pure, mai luminoase din oceanul 
eteric și să le ataşaţi corpului vostru de slavă. O puteţi 
face azi, la început în cantitate mică, apoi tot mai mult 
în fiecare zi. Faceţi-o dimineaţa când mergeţi la 
răsăritul soarelui: vă îndepărtați de pământ și vă legaţi 
de Cer, de soare, pentru a prelua câteva particule 
luminoase și a le adaugă corpului vostru de slavă. 


CITEVA FORMULE și RUGĂCIUNI 
FORMULA PENTRU CONDUCĂTOR 


„Doamne, protejează-ne de noi înşine 

Şi de toţi cei care ne înconjoară 

Păstrează-ne în lumină 

Trimite-ne nouă un înger care să ne conducă”. 


FORMULA PENTRU OPRIREA SÂNGELUI 


Prin sângele lui Adam a venit moartea 
Prin sângele lui Hristos a venit viaţa 
Sânge, opreşte-te!(de trei ori) 


RUGĂCIUNI 


Doamne, nu-mi da prea mult 

ca să nu Te uit 

si nu mă lipsi de prea mult 

ca să nu mă revolt! 

D-zeul meu, Tu poţi dispune de mine după voinţa 
Ta 


pentru slava și realizarea Împărăției Tale. 

Tot ce este al meu lţi aparţine, voi împlini voinţa 
Ta. 

Dumnezeul meu, sunt al Tău servitor. 


Inima pură ca un cristal 

Intelectul luminos ca soarele, 

Sufletul larg cum e universul, 

Spiritul puternic ca D-zeu și unit cu D-zeu. 


Doamne, iubesc Înţelepciunea Ta 
Cred în lubirea Ta 
Sper în Puterea Ta.(de trei ori) 


FORMULE ALE MAESTRULUI PETER DEUNOV 


Nu există iubire ca iubirea lui Dumnezeu, 
Numai iubirea lui Dumnezeu este iubire. 


Nu există înțelepciune ca înțelepciunea lui 
Dumnezeu, 

Numai înțelepciunea lui Dumnezeu este 
înţelepciune. 


Nu există adevăr ca adevărul lui Dumnezeu, 
Numai adevărul lui Dumnezeu este adevăr. 


Nu există dreptate ca dreptatea lui Dumnezeu, 
Numai dreptatea lui Dumnezeu este dreptate. 


Nu există virtute ca virtutea lui Hristos, 
Numai virtutea lui Hristos este virtute. 


Nu există slavă ca slava lui Hristos, 


Numai slava lui Hristos este slavă. 


Nu există forţă ca forţa spiritului, 
Numai forţa spiritului este forţa lui Dumnezeu. 


FORMULA DE CONSACRARE 


1.Ardeti tămâie și spuneți: 

„Prin Atotputerea nelimitată a Numelui lui 
Dumnezeu, IOD HE VAU HE, şi prin Atotputerea 
Mamei Divine şi a cuvântului Magic, fie ca toate 
entităţile impure şi malefice să fie izgonite din 
acest loc (sau obiect). 

Va dăruiesc acest loc (sau acest obiect), O, 
Doamne Dumnezeule, Tatăl nostru; O, Mamă 
Divină; O, Hristos; O, Duh Sfânt, pentru onoarea 
voastră, pentru slava voastră, pentru Lumină, 
pentru a nu intra în stăpânirea nici unei forţe 
contrare. Amin. Aşa să fie!” 


2. „Dumnezeul meu, luminează-mă! Fiecare 
lucru să-mi apară aşa cum l-ai creat Tu. 
Luminează-mi calea!” 


3. „Doamne, fa-mă să dispar în eternitatea 
Ta şi în lmensitatea Ta, iar în locul meu, vino să 
locuiești şi să te manifeşti Tu: 

ca înţelepciune prin inteligenţa mea, 

ca iubire prin inima mea, 

ca putere prin voinţa mea. 

Pentru ca Împăraţia Ta şi Dreptatea Ta să 
coboare pe pământ. 


RUGĂCIUNE PENTRU ARMONIE 


Trebuie mai întâi să vă armonizaţi cu Domnul, 
Principiul Creator, Cauza primordială. Spuneţi: 
„Dumnezeul meu, până în această zi nu am fost 
nici înţelept nici instruit, dar îmi văd greşelile şi 
sunt pregătit să mă îndrept, Te rog, dă-mi 
iertarea Ta. De acum înainte vreau să fiu în 
armonie cu Tine. Trimite-mi lumina Ta ca să nu 
calc poruncile Tale.  Îngăduie-mi să Te 
contemplez. Te voi asculta, voi împlini voinţa 
Ta”. 

Vă  adresaţi apoi  Îngerilor și  Arhanghelilor: 
„Deseori aţi venit să-mi aduceţi mesaje din 
partea Creatorului ca să mă avertizaţi sau să mă 
luminaţi, dar aflându-mă în tumultul pasiunilor 
nu v-am auzit vocea. Vă rog, continuaţi să-mi 
aduceţi lumina, pentru ca vreau să vă ascult. 
Ştiu că sunteţi cei mai mari slujitori ai lui 
Dumnezeu, vă respect şi vă iubesc”. 

Apoi va  adresaţi Maeştrilor, binefăcătorii 
umanităţii, tuturor celor care s-au sacrificat până la 
capăt pentru cauza divină: „Maeştrilor, nu v-am 
ascultat, crezând că tot ce contează este ştiinţa 
omenească. Acum vad că ceea ce aţi înţeles şi aţi 
descoperit era adevărul, esenţialul, voiesc să vă 
ajut şi să vă slujesc. Trimiteţi-mi cunoaşterea şi 
cunoştinţele voastre”. 

Vă armonizați apoi cu întreaga umanitate. Vorbiţi 
astfel: dragii mei fraţi și surori, fie ca pacea și armonia 
să domneasca între noi! Să ne uităm slăbiciunile și 
imperfecţiunile, să uitam răul pe care ni l-am putut 
face și să lucram împreună în câmpia Domnului pentru 


a transforma pământul într-o gradină a paradisului 
unde să trăim ca fraţii”. 

Vorbiti apoi animalelor. „Voi, care la începutul 
creaţiei trăiați cu noi în armonie și pace, trebuie să vă 
ajutam deoarece din vina noastră aţi devenit cruzi iar 
condiţiile voastre de viaţă sunt dificile. Va trimit lumina 
pentru a avansa rapid pe calea evoluţiei”. 

Vorbiti și plantelor. „O, voi plante, arbori, flori atât 
de încântătoare care acceptaţi să rămâneţi în 
nemișcare și să suportaţi toate intemperiile, ce 
exemplu sunteţi pentru noi! Vă mulţumesc pentru 
hrana, frumuseţea și parfumul florilor. Va trimit cele 
mai bune gânduri, vreau să fiu în armonie cu voi. 
Dăruiţi-mi prospeţimea și puritatea voastră iar eu vă 
voi dărui dragostea mea”. 

Vorbiti pietrelor: „Voi care sunt sprijinul omenirii, 
solul pe care călcăm, voi care de mii de ani daţi un 
exemplu de stabilitate, care ne îngăduiţi să vă folosim 
în ridicarea caselor noastre și a atâtor alte construcţii 
minunate, dati-ne forţa voastră., în schimb noi vă vom 
da pe a noastră pentru ca într-o zi, în viitor, să vă 
puteţi trezi... Fie ca armonia să domnească de-acum 
între noi”. 

Închideţi ochii şi  repetaţi şi  repetaţi 
întregului univers: „Vă iubesc, vă iubesc, vă 
iubesc, sunt în armonie cu voi”. 


„Doamne Dumnezeule Atotputernic, 
Creatorul Cerului şi al Pământului, 
Stăpânul Universului, 

Sursa vieţii eterne, 

Lumina orbitoare a luminii, 

lubire şi împlinire, 


Te rugam din toată inima, din tot sufletul, din 
tot spiritul, împlineşte-ne ruga şi trimite Spiritul 
Tău de lubire, Înţelepciune, Adevăr pentru ca să 
se instaureze definitiv în Ghidul şi învățătorul 
nostru pentru a putea împlini ţelurile Tale care 
sunt Împăraţia şi Dreptatea Ta pe pământ şi Era 
de Aur printre oameni. 

lar noi să participam deplin la aceasta 
lucrare măreaţă să te facem cunoscut ca lubire, 
Frumuseţe, Splendoare în întreagă lume”. 

Amin, aşa să fie!