Cuvantul Legionar nr. 61, august 2008

“Dacă vor lăcea zeejfia, putetyele vor Iepa, x = 
(A Boanptetie dună Luca 79 47 
AM 


Bă CUVANTUL 
"O LEGIONAR 


Periodic al Românilor naţionalişti creştini 
- în duhul NAȚIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea Codreanu = 


Anul IV, Nr. 61. AUGUST 2008 Apare DUPĂ jumătatea lunii 2 RON (20.000 lei vechi) 
Director: NICADOR ZELEA CODREANU Redactor şef: Nicoleta Codrin 


RELAȚII CU PUBLICUL: 
ÎN FIECARE VINERI, ORELE 15-19, Str. Mărgăritarelor nr. 6, sect. 2, Buc.: tel.: (021) 2425471 sau 0745074493 
e-mail: cuvantul-legionarQzelea-codreanu.com: site: WWW.zelea-codreanu.com 















CUPRINS: 
tualitzle Ce-ati pierdut din vedere (VII) edit Românii la Odessa (V) 
Zip-sag prin dz Dobrogea Sartualirate ludaizarea lumii 
inortag Tabără de muncă legionară 2008 Direrte De ce iubim cărțile de credit? 
Carte dreaptă Cal troian intra muros (IV) Concurs 





utudiea Lătrături la adevăr (|) Pgia daciei 
Editorial: O CONŞTIINŢĂ VIE A ȚĂRII ROMÂNEŞTI 


Ce poate fi mai greu pentru un om, surprins de 
descoperirea unei lumini în bezna sulfuroasă a unei 
societăți diabolizate, decât să facă aprecieri sau 
numai comentarii asupra unei cărți ce „conţine 
teme şi probleme de o actualitate dureroasă“ 
(Gh. Ceaușu — „DAN PURIC, UN FOC NESTINS") 

Conform unor uzanțe, trebuia să încep cu 
prezentarea lui Dan Puric, şi după aceea să fac nişte 
comentarii „pline de înțelepciune“ 

Voi proceda, cred eu, atipic, căci de fapt nu vreau 
să prezint persoana Dan Puric, ci aceea ce 
zămisleşte el ca rezultat al unei educații solide, 
nealterate de ambiţii ieftine, al unei culturi a cărei 
măsură o poţi evalua după tot ce spune, al unui 
caracter care ţi se dezvăluie prin fermitatea, poate 
unică la acest moment, cu care tratează gunoiul 
istoric şi contemporan, i 

Optimismul spuselor sale reiese din 
recomandarea unor soluții, în general legate de 
capacitățile poporului român, poate şi de calitățile 



























ține de subtilitatea d-lui Dan Puric, de un 
anumit gen de finețe sufletească şi de 
exprimare, dar pentru unul mai „din 
topor”, ca mine, pare a lipsi punctul pe „i“: 
Şi pentru că a venit vorba: 

„CRIZELE ARTIFICIALE SUNT 
CREATE DE ACEIAŞI OAMENI CARE 
LE-AU CREAT PE  PARCURSUL 
ISTORIEI. ÎN MOMENTUL ÎN CARE AU 
VRUT SĂ DILUEZE O ENTITATE SAU 
o IDENTITATE, AU CREAT 
SCANDALURI ARTIFICIALE * 

Care oameni, domnule Dan Puric? 
Sunt două alternative aici. ori eu sunt 
prea inveninat, ca unul care a trăit pe 
propria piele tot alfabetul. teroarei (cu 
excepția puşcăriei, aveam doar zece ani 
în 1945. şi am fost ignorat), ori 
dumneavoastră aji ales o cale mai 
potrivită, şi chiar aşa trebuie să fie, 
comparând rezultatele. 

„EU, ROMÂNIA, SUNT UN TEREN 
DE COLONIZARE, ROMÂNIA NU MAI 
ESTE O PROBLEMĂ PENTRU El... 

Dacă stau şi „cujel“, singuri pentru 
care România „nu mai este o problemă“, 
nu se poate referi la o țară care priveşte 
hămesită Ia fruntarii; este jupânul care a 
pus laba direct sau prin Ap nenea 

tot ce asigu. 

Sc materială a românilor. 


Dacă dvs. nu îi nui eu, noi, o facem 
fară rezoree- MI 
| Mead Pela 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 208 Pee! 


Dar revenind la cartea pe care o voi prezenta, 
cum altfel mai bine decât cu vorbele autorului, „CINE| 
SUNTEM", voi mărturisi că prin definiţie, prin 
educaţie şi din exasperare nu pot fi şi nu vreau să fiu 
decăt subiectiv în alegerea unor pasaje şi în 
permanentă stare de beligeranţă în unele comentarii, 

Cu riscul de a fi acuzat de lipsă de modestie, voi . 
găsi totuşi un „hod în papură” în unele cazuri) . 
(eufemistic vorbind apropos de „unele"). Când] 
vorbeşte de „duşmanii Bisericii“ sau de 
„comunism sau de distrugătorii „demnităţii 
naționale“, parcă dintr-o dată îşi pierde suflul, ca 
un fondist în dificultate, şi nu specifică cine sunt. 

acela: multe lucruri sunt sugerate sau 
trebuie subințelese. Fără discuție, aceasta 


O CONŞTIINŢĂ VIE A ȚĂRII ROMÂNEŞTI 


Vorbiți în termenii cei mai reali de comunism. 
„Comunism" este un prenume şi evocarea este vagă. 
Numele este „iudeo“ şi, complet, „judeo-comunism". 
Sunt convins că nu se poate ignora acest lucru decât 
de persoanele ajunse în „evoluția“ lor la nivelul 
manelălor, dar ne ucide autocenzura! 


Deja am vorbit prea mult, nu în sensul „măsurii, 
ci în sensul cantităţii. Ce vreau de fapt să fac 
cunoscut „tuturor” sunt cuvintele lui DAN 
PURIC. i 


Spuneam mai devreme că eu nu vreau să îl 
prezint. Dar să vedem cum o face singur în 
câteva fraze: ; 

„Unde? Într-o țară care m-a refuzat, m-a fugărit, 
nu m-a primit prin televiziuni, mi-au căzut scenariile 
la film...... La un concurs am luat nota doi. Din 41 de 
inşi am ieşit al 40-lea. Am vrut să fac contestaţie să 
văd cine este mai imbecil ca mine. Sunt gelos pe 
scara inversă! Vă dați seama, cei din comisie, care 
sunt neica nimeni, s-au văzut cu o partitură pe care 
nu puteau să o înțeleagă." 


IATĂ CE SCRIE DESPRE RELAȚIILE 
EUROPEI CU ROMÂNIA: 

„Trebuie să priveşti detașat integrarea: ei ne 
civilizează, noi îi spiritualizăm; ei ne aduc civilizație 
performantă, dar sufleteşte le putem noi dărui mai 
mult... 

Cu mare discernământ trebuie să ne opunem 
a fi anexaţi unei ideologii, transmisă de aşa- 
numita «societate civilă»... 

Trebuie să avem puterea să spunem ce merge şi 
ce nu merge la noi." 

CE ESTE „SOCIETATEA CIVILĂ“ LA NOI: 
PURTĂTOAREA DE CUVÂNT A INTERESELOR 
ORICUI, ÎN AFARĂ DE CELE NAȚIONALE, DE 
CELE ALE ROMÂNILOR. 

FINANȚATE ODIOS - ERA SĂ MĂ PROSTESC 
SPUNÂND „FINANȚATE GENEROS“ - DE CĂTRE 
ULTRABOGAȚII DUŞMANI DE MOARTE Al 
CREŞTINISMULUI - ÎN SPECIAL ORTODOX, 
CALCĂ TOTUL ÎN PICIOARELE GROSOLANE, 
ÎNCERCÂND — SĂ. STRIVEASCĂ PRIN 
INTERMEDIUL OPINIEI PUBLICE CHIAR ŞI O 
ALUZIE LA STĂPÂNUL LOR ROTOFEI CARE LE 
UMPLE TROCUL DE PORCI FĂRĂ CONŞTIINŢĂ. 


DESPRE HOMOSEXUALI: 

„Marele, uriaşul lucru pe care putem să îl dăm 
Occidentului se numeşte lecţia normalității... 

Trebuie să le explicăm că lucrul acesta nu se 
poate, este împotriva firii... Ei nu trebuie băgați în 
norma de viață a normalității, pentru că riscăm astfel 
să ne distrugem reperele creştine... Biserica a 
reacţionat bine la manifestările lor; nu a ieşit în 
stradă, s-a dus şi s-a rugat pentru ei.“ 


CARACTERIZÂND COMPORTAMENTUL 
LIPSIT DE DEMNITATE AL OFICIALITĂȚILOR 
ROMÂNE: 

„Față de «Europa» noi suntem umili, suntem 
slugi! În habitatul politic românesc sunt două 
dimensiuni: vasal față de cel mal puternic şi brută 
față de propriul popor.“ 


FĂCÂND ALUZIE EVIDENTĂ LA STRĂINII 
CARE VOR SĂ NE ÎNVEȚE ORICE NU NE 
CONVINE, SĂ ADOPTĂM UN SISTEM DE 
VIAȚĂ NECREŞTIN: 

„Cu ce drept vii tu în intimitatea unui popor şi 
începi să-i reevaluezi valorile?... 

i Trebuie să construim pe valorile pe care le avem; 
Şi aşa suntem săraci în ele. 

Altfel, iată unde am ajuns: România este poligon 
de tragere. Tragem cu ai noştri, în al noştri. E ca la 
cancer, care te distruge cu propriile tale celule. Să 
priceapă că noi am înţeles şi asta. 

De ce să tac? Pentru ce m-au inhibat să spun că 
poporul român suferă de scenarită? Da, suntem 
suferinzi de scenarită. Dar voi de ce suferiți? 

Lasă-mă să îmi cânt Mioriţa, nu îmi mai daţi vol 
partituri.“ 

POATE MAI ŢINEŢI MINTE SCANDĂRILE 
TINERETULUI ROMÂN ANTICOMUNIST ÎN 1989- 

1990, ÎN PIAȚA UNIVERSITĂŢII: „VOM MURI ŞI 
VOM FI LIBERF. IATĂ VARIANTA 2008 ȘI 
SUFLETUL LUI DAN PURIC: 


Pag. 2 


„Eu pot să privesc Europa, Statele Unite, lumea şi 
să zic aşa: vreau să mor creştin, loveşte! Acesta 
este testamentul poporului român şi aceasta este 
condiția dăinuirii lui." 

APROPOS 
ROMÂNILOR: 

„Majoritatea românilor, chiar credincioşi fiind, 
nu sunt dispuşi să plătească vreun preț pentru a 
alege între bine şi rău, între lumină şi întuneric, 
între adevăr şi minciună, şi de cele mai multe ori 
le este mai uşor să aleagă răul.” 


„De la o vreme încoace sunt atacate Icoana, 
educația religioasă în şcoli, într-un cuvânt, Biserica. 
Este interesul nostru, dreptul şi datoria noastră 
să ne apărăm... Nu avem voie să fim spectatori la 
ce nl se întâmplă. De ce nu avem o atitudine fermă 
şi exprimată rapid?" Trebuie să fim trăitori și luptători 
în ortodoxie." 

ŞI ÎL CITEAZĂ PE NAE IONESCU „ÎN 
ORTODOXIE NU VII SĂ SFORĂI, CI SĂ STAI 
TREAZ." 

„Creştinismul omului românesc s-a născut dintr-o 
lumină aparte. Omenia, ca dat strămoşesc al acestui 
neam, a fost aeroportul pe care a aterizat lin credința 
creştină, şi din această îmbinare de Rai şi Înger a lui 
Dumnezeu s-a născut Grădina Maicii Domnului, 
numită România. Peste ea a căzut necruţător, 
nedrept şi barbar, istoria, iar dincolo de istorie, cu 
mult în afara ei, comunismul. Acest comunism este 
rana neînchisă a poporului român.“ 


DAN PURIC CARACTERIZEAZĂ MAI 
PROFUND DECÂT ORICINE LIPSA DE 


DE CREŞTINISMUL 


IDEALURI NAȚIONALE, 
SUPERFICIALITATEA, INEXISTENŢA 
ORICĂRUI REPER MORAL, 


DISPONIBILITATEA LA COMPROMISURI, CU 
CONDIȚIA SA FIE PROFITABILE FINANCIAR. 
„Omul castrat de trecutul său, al familiei, al 
identității sale naționale, culturale, este omul 
care poate fi manipulat foarte repede. 
Sub îndemnul «trăieşte-ți clipa» stă generația 


politică de la noi, care nu are trecut. Toată ceata 
asta de handicapaţi sare peste trecut, pe ei nu îi 
interesează că s-a murit în puşcării pentru țară, 
pentru neam, pentru familie. Ăştia sunt cretinoizi 
care cred în «trăieşte-ți clipa»! Pentru ei istoria a 
început astăzi la ora două fără douăzeci şi durează 
până diseară la «actualități».” 

„Întrebaţi-i pe ăştia care ne conduc astăzi: la ce 
Visează acum? Visul lor este ca, până astăzi la ora 
şase, să mai fure ceva” 


„Ştiţi că dacă mâine se va da țării o clasă politică 
onestă, creştină, țara s-ar coagula, cred, la nivel de 
ore, nu la nivel de săptămâni.” 

„Nu mai există demnitate națională, ea a fost 
distrusă, Nu mai există demnitate politică... Nu mai 








există demnitate economică; 


dacă am 
demnitate culturală, nu ne-ar pleca din 10 tineri 
9 în străinătate.“ 


REFERINDU-SE ÎNCĂ O DATĂ LA 
RELAȚIILE CU BISERICA, FACE 
CONSTATARE CARE PARCĂ TE ARUNCĂ ÎNTR-O 
NELINIŞTE: „În perioada comunistă, Biserica 
trebuia anulată. Acum trebuie compromisă * 

NE ÎNTREBĂM ACUM: CARE ESTE 
DIFERENȚA? NU S-A SCHIMBAT DECÂT MODUL 
DE OPERARE: OPERATORII SUNT ACEIAŞI, DAR, 
ATENȚIE, ŞI DIRIJORII SUNT ACEIAŞII 

LA LOGICA CEA MAI SIMPLA: CINE SUNŢ 
ACEIA CARE AU DUŞMĂNIT DE MOARTE 
CREŞTINISMUL ŞI, PRIN INTERMEDIUL UNOR 
„CONCEPŢII POLITICE“ TRANSFORMATE ÎN 
RELIGII IMPUSE POPULAȚIILOR, AU ÎNCERCAȚ 
SĂ ÎL DISTRUGĂ, CONŞTIENŢI CĂ ESTE 
SINGURUL CAPABIL SA STEA IN FAȚA 
PLANURILOR LOR DE DOMINAȚIE MONDIALA? 
ESTE VREUN SECRET? POATE FI DISIMULAŢ 
FAPTUL CĂ, DE CÂTE ORI A  AVUŢ 
POSIBILITATEA, A UCIS FIZIC ŞI SPIRITUAL TOȚ 
CE DESCINDEA DIN CREŞTINISM? 


ŞI MAI DEPARTE, DESPRE CLASA 
POLITICĂ: 

„Ce se întâmplă în județul numit România, în 
Comunitatea Europeană? O mână de oameni, săltaţi 
din pepiniera Comitetului Central, la a doua sau la a 
treia generație, cărora nu le trebuie să le punem 
conştiinţa națională în spate, că-i jignim. Pentru ei 
țara se declină între mama soacră şi nepoțel... Aştia 
sunt generație spontanee, istoria s-a născut odată cu 
ei. Ei nu au trecut. România există pentru ei atâta 
timp cât se poate fura.” 


DAN PURIC FACE DESE REFERIRI LA 
GENERAȚIA DE TINERI DIN PERIOADA 
INTERBELICĂ, APROAPE CU  VENERAȚIE, 


SOCOTIND-O MARE LUPTĂTOARE PENTRU 
CREŞTINISM ŞI  ROMÂNISM ŞI MAREA 
PRODUCĂTOARE DE MARTIRI. ÎN PUŞCĂRIILE 
COMUNISTE, CARE, PRIN COMPORTAMENTUL 
El, PRIN RUGĂCIUNILE El, A REPREZENTAT 
REZISTENȚA MUTĂ ŞI NEÎNDUPLECATĂ ÎN FAŢA 
MARELUI GENOCID FIZIC ŞI SPIRITUAL LA CARE 
A FOST SUPUS POPORUL ROMÂN 


ÎNALT PREA SFINȚIA SA ÎL ÎNTREABĂ: „MAI 
MULTE CRUCI DE LEMN ŞI MAI MULTE SUFLETE 
DE AUR; ACUM, MAI MULTE CRUCI DE AUR ŞI 
SUFLETE DE LEMN. ESTE POSIBILĂ O NOUA 
RASTURNARE DE SITUAȚIE? 

„Sufletele de aur se pot recâştiga mărturisind 
întorcându-ne cu fața spre Dumnezeu. Tot ce spun 
eu acum raportez la generația de tineri 
interbelică. Sufletele acelea de aur au fost distruse 
fizic... în anonimatul puşcăriei 

Sufletele acelea de aur trebuie refăcute fără frică 
trebuie să îndrăzniți. Hristos a spus celor care se 
agitau inutil: «îndrăzniţi!»... Pentru că altfel lucrurile 
ni se vor întoarce împotrivă." 

„GENERAȚIA DE TINERI INTERBELICĂ": OARE 
LA CINE SE GÂNDEŞTE DAN PURIC? AU MAI 
FOST PUŞI ŞI ALŢII ÎN URIAŞA MAŞINĂ DE 
TOCAT VIEȚI IUDEO-COMUNISTĂ, DE DISTRUS 
DESTINE, DECÂT TINERETUL LEGIONAR ŞI 
GENERALIZÂND, TINERETUL NAȚIONALIST?! 

„Sunt experiențe care spun că nu trebuie să te 
laşi călcat în picioare." 


ÎNTREBAT DESPRE POSIBILĂ 
DEMNITATE A INTELECTUALILOR ROMÂNI 
DE AZI, DAN PURIC RĂSPUNDE: 

«Noi astăzi încă mai facem vocalize. Abia ne 
ridicăm din patru labe. Intelectualii de azi sun! 
terminaţi. Aşteptăm să crească pruncul ăsta sau Pe 
cei tineri care mă înţeleg." 

VORBIND, DE GENERAȚIA DE TINERI 
INTERBELICĂ, AVEM OBLIGAȚIA DE A PRECIZA 
CĂ MAJORITATEA ERAU INTELECTUALI 

„Intelectualii de azi nu au nimic românesc; 
sunt transfrontalieri-navetişti între idei 





europene... şi îşi confundă țara cu o bursă în 
ră lnătața „ Constantin Noica ar spune despre ei că 


oştințe dar nu au cunoaştere». Eu â? 


nu au nici o 


adăuga: 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


CE-AI PIERDUT DIN VEDERE (VI) 
- ŞTIRI AUGUST 2008 - 


e 


Ministerul de Finanţe de la Bonn a restituit tabloul 
intitulat “Fiat Justitia”, datând din 1857, moştenitorilor 
lui Leo Bende! care a murit în 1940 în lagărul de la 
Buchenwald şi care (atenție!), vânduse tabloul 
unei galerii de artă în timpul dictaturii naziste. 
Capodopera aparținea pictorului german Carl 
Spitzweg (1808-1885) şi făcea parte din colecția 
Preşedinţiei germane, aflându-se de ani de zile în 
Villa  Hammerschmidt, reşedinţa oficială a 
preşedintelui Republicii Germane. Dar în cadrul 
Ministerului de Finanțe german s-a creat un Birou 
care se ocupă cu probleme de patrimoniu oficial şi 
care a calificat vânzarea drept “privare-de patrimoniu 
legată de persecuțiile naziste”, din cauza 
circumstanțelor în care a fost vândut tabloul. 

Curăţaţi-vă urechile de ceară şi făceți-le pâlnie 
proprietarul evreu a vândut tabloul unei galerii de 
artă, deci a luat nişte bani de care s-a folosit, pe 
care i-a cheltuit, chiar dacă erau vremurile 
tulburi, aşa cum ştie toată lumea. 

Peste ani, urmaşii săi cer tabloul vândut 
înapoi, dar fără să ofere nici o compensație 
statului german, adică nici un ban din cei pe care 
i-au luat pe tablou. 

Evident capodopera este de patrimoniu şi 
valorează imens, dar hai să zicem că ăsta este un 
amănunt “nesemnificativ”. deea în sine este genială 
şi se cheamă "privare de patrimoniu legată de 
persecuțiile naziste”. Deci ORICE obiect vândut 
cândva de către evrei în perioada celui de-al 
doilea război mondial poate fi revendicat de către 
urmaşi ca şi cum le-a fost furat. Cu alte cuvinte, 
dacă respectivul ipotetic evreu proprietar avea chef 
să-şi cumpere băutură, țigări, femei şi mâncare şi nu 
avea destui bani pentru aşa ceva, Îşi putea vinde din 
obiectele-personale-de valoare pentru ca mai târziu 
urmaşii săi aveau să primească respectivul obiect de 
valoare înapoi şi cu scuzele de rigoare! Păi cum vine 
şmecheria asta, fraților? 

Să nu ne înțelegeți greşit, nu facem studiu de 
caz. Sunt zeci, poate chiar sute de cazuri în care au 
fost date şi tablourile din muzeele din Austria! 

Bunicul unui camarad, după o viață de luptă şi de 
muncă, pentru care a fost şi decorat în timpul regelui 
Ferdinand (cât şi mai târziu, în timpul regimului 
Antonescu) cu patru dintre cele mai înalte distincții 
ale vremiisa reuşit să-şi cumpere o proprietate la 
Buşteni, lângă cea a Cantacuzinilor. Cu o zi inainte 
de naţionalizare, fiind 'cu pistolul la tâmplă”, a 
vândut pe pralul de pe tobă acest pământ care 
reprezenta toală agoniseala lui de-o viaţă. A făcut-o 
forțat, în disperare de cauză, pentru că avea trei 
copii de întreținut. Evident, a doua zi a avut loc 
naţionalizarea, iar urmaşii noul proprietar şi-au putut 
probabil recupera ceea ce era al lor şi fusese 
confiscat de către comunişti. Dar familia acestui 
camarad, care nu ar fi vândut pământul în alte 
condiții istorice nici în ruptul capului, noi, românii, zic, 

ne putem încadra la 'privare de proprietate legată de 
persecuțiile comuniste"? Căci am început să mă 
întreb dacă nu cumva evreii sunt rasă superioară, iar 
noi, bieţii români, suntem considerați de ei cea mai 
tâmpită dintre rase. Nu de alta, dar legile actuale din 
Europa şi aplicarea lor cam asta ne indică! 


x 


La data de 28 oct. 2005, exact de ziua naţională 
a Cehiei, a avut loc la Praga, în fața ambasadei 
Germaniei, o manifestaţie de susținere a 
revizionistului canadian de origine germană Ernst 
Zundel, închis pentru delict de opinie (negarea 
cifrei oficiale de şase milioane de victime evreieşti 
ale "holocaustului brun”). 

La această demonstrație, convocată de către 
organizația naționalistă „Rezistența naţională”, 





tânărul Antonin Cermak a răspuns prin cuvintele 
„Numai,  numai' învinuirilor aduse de către 
contrademonstranţi, evrei în majoritate. 

Contrademonstranţii ce purtau steaguri ale 
Israelului, au strigat la un moment dat: “Ai ucis 1,7 
milioane de copii evrei? 

Evident că cei de la fața locului nu uciseseră pe 
nimeni, dar puştiul fără minte Antonin Cermak a 
strigat: „Numai, numai Prin aceasta, logic, 
individul a recunoscut implicit că a avut loc acest 
holocaust, deci nu l-a negat în nici un fel, ba, din 
contră, l-a admis. 

Ce credeţi că s-a întâmplat după acest 
eveniment? 

A fost condamnat la 15 luni de închisoare! 
Este prima condamnare de care are parte o 
persoană pentru admiterea holocaustului şi nu 
pentru negarea sa, sau pentru folosirea 
cuvântului „numai” într-un context nepotrivit. 

Nu credem să existe vreo Directivă UE sau 
Ordonanţă de Urgenţă care să reglementeze 
încarcerarea cuiva pentru admiterea holocaustului. 
Asta ar fi culmea, căci toți evreii ar sta la puşcărie 
într-o înghesuială de nedescris şi nu credem că ar fi 
„politically correct”! 


xi 


Comisia Europeană a propus alocarea unul 
miliard de euro pentru fermierii din Africa, din 
fondurile UE pentru agricultură care nu au fost 
cheltuite. 

Alo, domnilor globalişti, sunteți pe recepție cu 
monitorizarea revistei noastre? Păi încă nu s-a creat 
satul (da, satul!) mondial la care aspirați. Încă 
Europa este Europa, Africa este Africa şi Asia 
este Asia. Cel puțin aşa, de ochii soacrei. Cum de 
au ajuns structurile europene să subvenționeze 
statele africane cu banii popoarelor europene? 
Fiecare stat european cotizează la coşul 
european comun, după care respectivele state 
primesc înapoi mai puțini bani decât au dat (căci 
altfel care ar mai fi gheşeftul!?) şi mai mult gargară, 
trageri de urechi şi plesnituri de democrație 
peste ochi. 

Cel puțin opt state membre UE, printre care 
Anglia, Suedia şi Olanda au contestat legalitatea 
programului de alocare a fondurilor europene pentru 
Africa. De ce nu şi pentru Antarctica? Sau statul 
Nauru? Sau Vanuatu? Sau Tuvalu? Dar cel mai 
prost o duce economia Palestinei, care este la 
pământ. De ce să nu propunem subvenţionarea 
imediată a Palestinei din fondurile europene? 


Aşadar, în timp ce țăranul român face coadă 
după coadă la ghişeele funcţionarilor corupți din 
România, pentru a obține banii necesari continuării 
unei agriculturi de subzistență, şi nu primeşte decât 
promisiuni, în acelaşi timp “fondurile europene 
necheltuite pentru agricultură” sunt propuse spre a 
se duce în Africa! Păi de ce nu le-aţi dat, de 








exemplu, bieţilor românaşi? De ce “au rămas” 
fonduri când noi aveam nevoie de ele şi le-am 
cerut?! 

Vă spunem tot noi: ca să distrugeți voluntar 
agricultura din țara noastră care vă stă în gât, 
România fiind grânarul Europei! Ca să stăpâniți 
întreaga industrie a mâncării, pentru ca atunci 
când cineva nu va face ce spuneți voi, sau când 
vă va conveni, să închideți "conducta cu 
mâncare”, 

Suntem foare curioşi: oare țăranul african 
respectă normele europene? E bună gluma, nu? 


să 


Actuala criză economică din America este 
creată spre a se realiza mai repede lansarea amero 
şi declararea decesului dolarului. Pentru profani, 
amero este moneda comună care va circula în 
S.U.A., Canada şi Mexic, în cadrul Uniunii Nord 
Americane (NAU sau North American Union) ce 
cuprinde (azi, acum, în momentul acesta), cele trei 
state menţionate mai sus. „Amero” este echivalentul 
„euro” pentru cei de peste ocean. 

Vor apărea şi Statele Unite ale Asiei şi Statele 
Unite ale Africii, aşa cum avem acum Statele Unite 
ale Europei (U.E.). 

Fiecare continent va avea moneda sa unică. 

Şi toate aceste monede unice, la un moment dat, 
se vor prăbuşi (asemeni dolarului în zilele noastre), 
pentru a lăsa loc unei MONEDEI UNICE 
MONDIALE. Atunci va apărea, în toată splendoarea 
sa, Phoenix-ul! Ca din cenuşă, ca din nimic, după 
marile crize economice provocate, dimpreună cu un 
mare “geniu”, în fapt un nimeni, al cărui singur merit 
va fi acela că va fi “rasial kosher” şi că va avea în 
spatele său toată oculta mondială. 


see 


Am încercat în ultimele numere ale revistei 
noastre să vă prezentăm restrângerea libertăților 
individuale la care sunteți supuşi zi de zi, 
controlul asupra vieţii dvs. pe care îl exercită cu 
strictețe structurile statelor aservite din ce în ce mai 
mult ocultei mondiale. 

Din aceeaşi categorie de articole, vă prezentăm 
o ştire apărută în ziarul “România Liberă”, la data 
de 5 august 2008: 

"Toţi cei care călătoresc în Statele Unite vor 
trebui să prezinte la controlul de securitate lapto-pul, 
telefonul mobil şi chiar iPod-urile sau mp3 playerele. 

Agenţii FBI le pot cere călătorilor să le ofere 
acces la conținutul fiecărui dispozitiv, iar, dacă 
doresc, au dreptul de a copia întreaga memorie a 
dispozitivelor sau chiar de a reține pe o perioadă 
nedeterminată respectivele echipamente”. 

Autorul articolului greşeşte flagrant, pentru că 
agenții FBI nu au absolut nici un drept să copieze 
nici o informație particulară, » privată, 
confidențială, intimă a nici unui cetățean al 
acestei planete, atâta timp cât nu au dovedit 
vinovăția acestuia în vreun fel, sau atăta timp cât 
nu au un mandat de arestare, chiar şi fabricat la 
comandă, pentru respectiva persoană. 

Toate aceste bunuri de care se vorbeşte mai sus 
că pot fi reținute, de fapt, din punct de vedere legal, 
ele NU POT FI REȚINUTE. 


Sfreazia de știri Fara de Fe ” 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


Pag. 3 





Zaz- 


. 7, V 


DOBROGEA - DE LA SUD LA NORD 


CERNAVODĂ este poarta principală de intrare 
în Dobrogea (există şi alta, de trafic mai mic, prin 
Hârşova), O autostradă recent dată în funcţiune, te 
duce rapid spre portul dunărean — ca, de altfel, şi 
calea ferată, adaptată şi ea cerințelor vremii, 
permițând acum viteze mari în ciuda vechimii 
traseului, de peste un secol. Cernavodă este la 
capătul văii Carasului, pe albia secată construindu- 
se canalul Dunăre - Marea Neagră. 

Pe locul oraşului de astăzi, în sec. al IV-lea d. Hr., 
exista vechea cetate Axlopolis, construită de 
romani. 

Oraşul, deşi vechi, nu are obiective turistice 
deosebite, activitatea lui pulsând în jurul centralei 
atomice unde muncesc circa 2000 de oameni 

Se ştie că după lupta de la Nicopole (1396) la 
care a luat parte şi Mircea cel Bătrân, Dobrogea a 
fost stăpânită de turci până în 1877. Geamia de pe 
Dealul Turcului aminteşte de această ocupație 

Podul de la Cernavodă — cel vechi - întrucât 
la finele secolului trecut, alături de acesta, pentru 
fluidizarea traficului feroviar şi auto, s-a mai dat în 






PoE 






folosință un altul — este un monument de 
arhitectură şi inginerie. În 1858 englezii au 
obținut de la turci concesionarea portului 
Constanța şi doi ani mai târziu s-a construit 
calea ferată Constanţa — Cernavodă (1860), iar 
după eliberarea Dobrogei de sub ocupația turcă 
(1877), România a putut lega ambele maluri ale 
Dunării prin construirea podului Feteşti — 
Cemavodă, o strălucită realizare inginerească 
şi arhitecturală, opera inginerului român Anghel 
Saligny (1854 — 1925). A fost construit între 
1890 — 1895; pe atunci fiind cel mai lung pod 
din lume, lar Ja capetele sale stau de strajă doi 
dorobanţi din bronz. 

Ajungem la MEDGIDIA, oraş care poartă 
numele sultanului Abdul — Medjid în timpul 
cărula a fost înființat (1840). Din timpul 
stăpânirii otomane se păstrează moscheea 
principală, frecventată de cele câteva mii de 


turci şi tătari care trăiesc în oraş. Interesant 
este și micul muzeu de artă care cuprinde unele | 
lucrări de artă românească contemporane 
valoroase. 

În apropierea Medaidiei se află comuna 
MURFATLAR, aşezarea fiind renumită pentru 
calitatea vinurilor superioare produse de 
podgoriile din jur. După părerea specialiştilor, 
însușirile vinurilor dobrogene, și în mod special | 
ale celor de la Murfatiar, se explică prin faptul 
că pe aceste meleaguri se Înregistrează o mare 
luminozitate şi există o mare rezervă termică pe 
un sol admirabil pentru vița de vie. Recomand 
să se viziteze marele combinat viticol, săpat în 
stâncă, având cinci etaje (două subterane şi trei 
deasupra), Învechirea naturală a vinului se face 
la nivelele | şi II, în butoaie din lemn, lar învechirea 
artificială la celelalte etaje. Este cea mai mare şi 
mai modernă cramă din țară, cu peste 1000 de 
vagoane pentru prelucrare şi tot atâtea pentru 
învechire, Cele mai reuşite produse de Murfatlar sunt 
vinurile Chardonay, Fetească, Muscat, Băbească 











Pag. 4 


neagră, Pinot gris, Sauvignon, 


hotare. 


În cadrul comunei Murfatlar se află satul 
BASARABI, unde se poate vizita monumentul 
rupestru de pe dealul Tibişir. E! face parte dintr-un 
complex mănăstiresc funerar care a avut o 
existență de un secol, de la sfârşitul sec. al IX-lea 
până în anul 992. Săpate în masivul calcaros, aici se 
află mica biserică, trei paraclise, câteva camere 
funerare, chilii şi galerii de comunicație. Biserica, de 
cult ortodox, evident, este de plan dreptunghiular şi 
are dimensiuni reduse (5,59 m lungime, 1,95 m 
lărgime şi 2 m înălțime). Pe pereți, zgăriate direct în 
ornamente 


calcar, se văd diverse inscripții, 
geometrice, numeroase imagini stilizate de animale 
În căteva încăperi apar figuri omeneşti 

Din nou la drum, şi după popasurile scurte din 
localitățile amintite, ajungem la Constanţa, aflat în 
topul celor mai mari şi importante oraşe din țară, 
între primele cinci 

CONSTANȚA 

Acum, în luna august, cea mai toridă a 
anului, vom face plajă pe unde ne-am luat 
bilet: la Mamaia, Eforie, Olimp, Saturn, cap 
Aurora sau Mangalia, sau apelăm la 
gazdele particulare. Dar cum plajă nu se 
face toată ziua, sau poate mai există şi 
ghinionul să plouă, să vizităm per pedes cel 
mai mare port al țării, cu multe obiective 
turistice. Acestea se află în zona veche a 
oraşului, unul lângă altul: într-o jumătate de 
zi sau o zi se poate vizita tot. Lăsăm 
maşina într-o parcare din Piaţa Ovidiu, sau 
în apropiere, şi începem vizita 

Întemeietorii oraşului au fost grecii, care 


înfloritoare, ea continuând să poarte acest 
nume şi sub ocupația romană. Invaziile 
goților şi hunilor.(sec. al III-lea şi al IVHea) 


“au dus la decăderea oraşului, Câteva secole mai 
tărziu, genovezii au întemeiat aici o colonie şi au 
construit o schelă nouă şi un far (1300) care există și 
astăzi, şi care i-au schimbat numele Constanţei 
Stăpânirea turcă i-a dat alt nume: Kustendge, 
Constanța este acum un oraş modern; cu o viață 
trepidantă, „culoarea” cea mai puternică dând-o 
portul având lungimea de cca. 30 km, unde 


CUVANTUL LEGIONAR August 2008 


Riesling. Vinurile sunt 
deosebit de apreciate nu numai în țară, dar şi peste 


au construit CETATEA TOMIS, foarte | 


ancorează vase de pe toate meridianele lumii. Nou 
far, înalt de 30 m, veghează şi orientează vasele din 
larg, până la distanța de 21 km 

În PIAȚA OVIDIU tronează statuia marelui poet 
latin exilat pe aceste meleaguri, pe placa de 
marmură ultimele versuri fiind „O, tu, ce treci pe- 
acilea, / Dac-ai iubit vreodată, / Te roagă pentru 
dânsul, / Să-i fie somnul lin." Statuia lui Publius 
Ovidius Naso, poetul roman (43 î. Hr. — 16 d. Hr), 
izgonit din Roma de câtre Octavian August, este 
turnată în bronz şi este opera sculptorului italian 
Ettore Ferrari (1887) 

Cel mai atractiv obiectiv turistic, ce iese lesne în 
prim plan, este MOSCHEEA, ctitorită în 1910 de 
regele Carol |. Este zidită în stil maur, fiind o copie a 
moscheii Kania din Anatolia. Turnul, din beton armat, 
este înalt de 50 m. Din cerdacul minaretului se poate 
admira panorama întregului oraş. Interiorul moschei) 
este împodobit cu bogate broderii orientale, iar 
pereţii se mândresc” cu arabescurile pe care le 


Zituie 





| 
| 





poartă, pictate în ocru deschis şi albastru de 
cobalt, mărginite de roşu şi verde. 

MUZEUL DE ARHEOLOGIE, o construcțe 
monumentală ridicată între anii 1910 — 1921 
încântă ochiul. Portalul este larg, având 
deasupra efigia oraşului: doi delfini 
încremeniţi în chip de cheie de boltă, la 
loggia de la fațada principală aminteşte de 
arhitectura palatelor brâncoveneşti. Muzeul se 
află în spatele statuii lui Ovidiu şi prezintă-în 19 
săli piese arheologice ce trezesc un mare 
interes. Săpăturile începute de marele savant 
Vasile Pârvan (1882-1927) au îmbogățit mereu 
cu materialele descoperite, comoara acestui 
muzeu în care se află unelte, monede 
podoabe, 24 de statui şi basoreliefuri de 
marmură (descoperite în 1962 pe locul vechii 
gări), un adevărat tezaur de artă, Dintre cele 24 
| de piese deosebit de valoroase, menţione? 





7] statuia zeiței Fortuna, protectoarea vechiului 
Tomis, având la picioare pe Pontos, patronul 
Mării Negre, şi statueta Şarmele Care 
reprezintă un animal fantastic cu cap de şarpe 
[si urechi şi par de om. Alături se află 
“ JEDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC, un muze 
de sine stătător. Descoperit în 1959, la0 - 
j|adâncime de 5 m, acesta a făcut parte dintr-un 3 
jjedificiu roman de mari proporţii. Cele 5 culoi 
(roşu, bej, cărămiziu, verde închis şi alb) care 
compun ca un imens covor motel 
geometrice şi diversele elemente vegetale. 5 
păstrează în mare parte nealterate Mozaicul, 
având o suprafață de 700 mp, este cel Mă 
mare mozalc roman din sec. II| — IV, descopel' 
până acum în sud-estul Europei. Lângă €l. CA 
ea adevărat parc arheologic în aer liber, Sunt 
puse într-un număr mare amfore, coloane d 


diverse tipuri, fri or 
tipuri, frize, comişe şi alte resturi ale un 
vechi edificii romane 3 


e 


într-ui 
























































Deja cei care călătoreau în şi dinspre America 
erau  plictisiți de  tracasările funcționarilor din 
aeroporturi, care îi puneau la fiecare intrare şi 
terminal prin care treceau, să-şi scoată galoşii şi să 
rămână în ciorapi, să-şi scoată cureaua şi bretelele 
şi să-şi țină pantalonii cu mâna spre a nu rămâne cu 
ei în vine, să scoată tot ce aveau prin buzunare 
pentru ca nici un mic terorist Tom Degețel să nu se 
poată ascunde pe acolo şi să treacă neobservat de 
ochiul vigilent al organului plin de zel, care nu 
are decât scopul (necunoscut de el ca organ) de 
a semăna panică, teroare şi frică, de a menţine 
starea de alertă, “de război cu terorismul”, cu 
inamicul nevăzut de nimeni niciodată 

Deja americanii, cât şi turiştii care vizitează 
această frumoasă țară, erau plictisiţi că, după ce au 
scăpat de coşmarul aeroportului, odată ajunşi în 
Statele Unite, când dau şi ei, săracii, să intre într-un 
muzeu sau intr-o biserică, sau să viziteze un 
monument, iar îi pune ochiul vigilent al organului să- 
şi golească buzunarele, să-şi scoală cureaua, elc., 
etc. 

Acum însă credem că toată lumea este 
îngrețoşată, de-a dreptul, de noile măsuri care, fie 
vorba între noi, seamănă cu Ordonanţa noastră 
de Urgenţă pentru nici o urgență. 

Mai departe scrie în articolul “României Libere” 

“Dacă unul dintre călători va pretinde o explicație 
logică, trebuie să se inarmeze cu multă răbdare 
deoarece această explicaţie nu există.” 

Ca şi cum se mai aştepta cineva la vreo 
explicație din partea organelor SUA în situația 
actuală! 

Ca şi cum atunci când te duci la Ambasada SUA 
şi ţi se respinge viza, punându-ţi-se în brațe o foaie 
stas, pe care scrie, printre altele: "Nu putem să 
indicăm un anume lucru care a făcut ca solicitarea 
dvs, de viză să fi fost respinsă” (!!), nu-ți dai seama 
de disprețul şi aroganța cu care eşti tratat şi care nu 
trebuie niciodată să fie justificată în vreun fel, după 
părerea-lor!— 

„Departamentul “pentru “Securitate  Intemă “a 
Siatelor Unite a primit puteri nelimitate"(n. n.: de la 
cine, de la zeul Marte, de la Satana în persoană??) 
penlru scanarea, copierea datelor sau reținerea unor 
dispozitive electronice, ca un prim pas (n. n: 
urmează probabil altele, mai ceva ca în blamatele 
lagăre germane) in adoptarea unor noi măsuri care 
să prevină atacurile teroriste asupra SUA”. 

Măsurile ținute secrete până acum, au fost 
făcute publice de un jurnalist al Washington 
Post. 

Agenţii care investighează documentele dintr- 
un astfel de dispozitiv electronic îl pot copia, apoi 
şterge (n. n.: obrăznicie şi dispreț, din nou), îl pot 
trimite după aceea către alte agenții naţionale 
pentru traducerea şi interpretarea datelor... 

Mai multe organizaţii non prolit care militează 
pentru drepturile omului spun că aceste noi măsuri 
violează intimitatea persoanelor, fiecare ținând în 
computerul său imagini sau filme cu familia sa, 
date despre bugetul familiei, e-mailuri personale 
şi multe alte lucruri care țin de viața privată. 

Cu toate acestea, Washingtonul nu a comentat 
până acum remarcile acestor organizații (n. n.: şi la 
ce ne-ar folosi o explicație deontologică ştiințifico- 
fantastică?) 

Această metodă de inspectare a mai multor 
dispozilive electronice nu este locmai nouă: s-a mai 
întâmplat ca agenţii de securitate să oprească la 
intrarea în țară mai multe laptop-uri. Unii dintre 
Proprietarii acestora au depus mai multe plângeri 
pentru a-şi recupera dispozitivele, dar nu au intrat în 
posesia lor, arală acelaşi articol din Washington 
Post.” 

Nici un act sau obiect uitate fără intenţie la 
ambasadele şi consulatele Americii, sau confiscate 
de serviciile de securitate ale aeroporturilor, nu le 
veți mai vedea vreodată. Garantat! * 

Greg Nokeim, consultant al Centrului pentru 
Democraţie şi Tehnologie, consideră că este de-a 
dreptul alarmant faptul că legea nu stabileşte un set 
de criterii foare clare pentu identificarea 
persoanelor ale căror dispozitive electronice să fie 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


verificate. “Spun că pot verifica toate informaţiile 
din laptop-ul unui călător, fără a avea cea mai 
mică dovadă că respectiva persoană ar fi încălcat 
în vreun fel legea”, arată acesta 

“Mai multe organizații care sunt împolriva noilor 
măsuri aşteaptă o reacție din partea autorităților de 
la Bruxelles.” Cu tot respectul pentru respectivele 
organizaţii, cam cât de prost sau naiv poți să fii 
pentru a aştepta o reacție din partea Bruxelles- 
ului? . 

Atăt deocamdată. “Telenovela” va continua, cu 
siguranță 


i 


Istoricul german Hans Mueller a descoperit că 
Victoria Beckham, soția fotbalistului David Beckham, 
este descendenta unui comunist german din sec. 
X1X, aflat in cercul de apropiați ai lui Karl Marx. Mai 
precis, ea este stră-stră-strănepoata revoluționarului 
şi artistului Carl Heinrich Pfaender. Istoricul a 
descoperit descendența “revoluționară” a Victoriei 
Beckham în timp ce căuta date despre viața lui 
Ptaender, un tovarăş apropiat de-al lui Karl Marx şi 
Friedrich * Engels.  Stră-stră-străbunicul Victoriei 
Beckham a luat parte la revoluția eşuată din 1848 şi 
a fost forțat să fugă la Londra, unde a lucrat ca pictor 
şi miniaturist. Istoricul german a contactat-o uimit pe 
Jacqueline, mama Victoriei, care i-a confirmat 
descoperirea. Mai mult, Wilhelm, fratele lui 
Phaender, era un corist care a luat, la rândul său, 
parte la revoluție, emigrând în 1848 în America şi 
devenind ulterior trezorier în Minnesota. Şi se mai 
miră cineva că revoluția bolşevică din Rusia a 
fost exportată cu vapoarele din America de către 
comunişti şi evrei şi finanțată zdravăn de către 
Wall Street? 

Dacă ne gândim că şi Maria Marinescu, 
creatoarea noastră de modă, este nepoata lui lon 
lliescu, putem să tragem concluzia că nepoatele 
şi stră-nepoatele celor care au adus şi promovat 
comunismul în lume, ne învață acum cum să 
devenim oameni de succes în capitalismul 
putred înfierat de bunicii şi străbunicii lor. 

Adică tactu-mare ne-a zis ce avem voie să 
gândim, ce nu avem voie să gândim, cât avem 
voie să gândim, cât avem voie să trăim, cât avem 
voie să mâncăm, să respirăm, când trebuie să 
murim şi tu, pițipoancă mică, ne spui acum cum 
trebuie să ne îmbrăcăm, ce este “în trend”, şi 
cum tu trebuie să fii modelul meu în viață? 

"Cum îl cheamă pe străbunul tău, măi idol al Marii 
Britanii?" 

"Karl Marx, să trăiţi!” 

"Dar pe-al tău, pui de dac?” 

"Vladimir Ilici Lenin, măria tal” 

Sinistru, de-a dreptul! 


ai] 


Ştirea că cei 65 de bolnavi internați la Secţia 
de Oncologie a Spitalului Municipal Ploieşti au 
fost trimişi acasă întrucât nu mai erau bani 
pentru achiziționarea citostaticelor, a fost 
prezentată de o crainică tv cu zâmbetul pe buze. 

Am observat de nenumărate ori anumite tute ce 
se hlizesc tâmp în momentul în care anunţă la ştiri 
decesul unei persoane sau fel şi fel de calamități sau 
nenorociri. Deşi sunt drăguțe, par nişte persoane cu 
creierul tăiat felii, făcut pane şi mâncat de dimineață 
la micul dejun. În afară de. prezență scenică, 
frumusețe şi zâmbet (sigur că da, zâmbet), tutele 
respective ar trebui să mai fie dotate şi cu un 
neuron-doi, care să le confere posibilitatea de a lace 
diferența între a zâmbi atunci când e cazul şi a 
zâmbi ca muta la poartă nouă atunci când unui 
semen de-al lor i s-a întâmplat ceva groaznic. De 
unde nu e, nici Dumnezeu nu cere 

Revenind, în Prahova sunt peste 10.000 de 
bolnavi de cancer (vorbim de cei înregistrați oficial), 
TOȚI având nevoie de chimioterapie. Numai că în 
frumoasa noastră "demonocrație” nu mai sunt bani 
pentru achiziționarea acestor medicamente, aşa că 
bolnavii au fost trimişi acasă să moară. Chiar şi o 
întrerupere de 10 zile a schemei de tratament îi 
poate fi fatală unui astfel de pacient special. 


CE-AŢI PIERDUT DIN VEDERE - ŞTIRI AUGUST 2008- = 


Întrebată directoarea spitalului dacă “aceşti 
bolnavi sunt lăsaţi să moară”, domnia sa a răspuns 
"Da, se poate spune şi aşa”. 

Noi nu spunem că ea, directoarea, este singura 
sau principala vinovată, căci sistemul nostru medical 
este criminal în totalitatea lui (lucru pe care îl vom 
detalia cât de curând într-un serial şocant), ci 
spunem că dacă eram în locul doamnei directoare 
de spital, a doua zi după ce condamnam la moarte 
65 de oameni trimițându-i acasă, am fi fugit în munți 
să ne câlugărim, rugându-l pe bunul Dumnezeu să 
ne ierte indolența, nesimțirea şi crima comisă. 

Să vă ierte Dumnezeu cel milostiv, că noi nu vă 
mai putem ierta! 

lar în condițiile date, ni se tot vorbeşte despre 
un holocaust al altora, produs cu 70 de ani în 
urmă, în timp ce noi trebuie să închidem ochii la 
crima de zi cu zi înfăptuită în țara noastră, cu 
larga contribuție (in speță licitaţiile pentru 
medicamente, pentru aparatură medicală, pentru 
terenurile spitalelor) a celor ce cândva ar fi fost 
victime. Chutzpah! Adică “Tupeu!'- cum ar spune 
minunatul evreu rămas cu conștiința întreagă, 
Norman Finkelstein. 


„x. 


În anul 2007 un eurodeputat polonez de 
dreapta, pe nume Maciej Giertych, a redaciat şi 
publicat broşura intitulată „Războiul civilizațiilor în 
Europa” pe care a distribuit-o Parlamentului de la 
Strasbourg din care face parte 

În această broşură Giertych a făcut o descriere a 
diferitelor civilizații, inclusiv a celei evreieşti, în 
încercarea de a demonstra că “nu poate exista 
înţelegere între civilizații” şi că "evreii preferă să 
trăiască separați de comunitățile care îi înconjoară, 
formând ei înşişi ghetouri, -lucru care “are drept 
rezultat faptul că evreii dezvoltă diferențe biologice”. 

Oficialităţile Israeliene au sărit ca arse, „as usual” 
(ca de obicei, adică), punând aceeaşi placă spartă 
cu aceleaşi-stereotipuri dragi lor, ca antisemitismul, 
rasismul, cerând scuzele și - nu a fost cazul aici - 
despăgubirile materiale aferente. 

Pe unii adevărul îi arde mai rău ca apa sfințită pe 
îndrăciți. Ne întrebăm de ce acum ceva vreme 


citeam anunțuri în ziarul “Realitatea Evreiască 
în care se căuta brutar pentru mazza, care să fie 
evreu “după ambii părinți sau cel puțin după 
mamă”??! 

Doamne fereşte, noi nu credem că evreii sunt 
primii care se bagă singuri în ghetouri datorință 





intoleranţei şi neacceptării celorlalte etnii în sânul lor, 
pentru ca apoi să țipe „Săriți, ne omoară!”. 

Colecţionarii de poze rare au, mai sus, o 
fotografie, pe care nu o comentăm, cu Poliţia 
Evreiască în acțiune în ghetoul din Varşovia. 
Enjoy! 


Pag. 5 












TABĂRĂ DE MUNCĂ 
LEGIONARĂ 2008 


Şi vara aceasta, urmând tra 

legionară, s-a organizat o tabără de muncă, 
tot la un schit aflat în construcţie, la care au 
participat cuiburile "Vestitorii” şi "Vlad Ţepeş”, 














Celor care se miră că nişte tineri intelectuali 
"moderni", din zilele noastre, de la oraş, se duc 
să muncească benevol la ridicarea unui schit, 
trebuie să le explicăm că rolul taberelor 
legionare de muncă a fost - şi este - în primul 
rând de autoeducație (pentru a-ți căli trupul şi 
voința, pentru a mări coeziunea dintre membrii 


diferitelor cuiburi); în al doilea rând este 


satisfacția rodului propriilor mâini, bucuria de a 
participa cu "o cărămidă” la edificiul ortodoxiei 
româneşti, singurul nostru refugiu în ceasurile 
grele. 


Legionarul munceşte în fiecare zi, 


sub conducerea Nicoletei Codrin. 


De asemenea, ca şi anul trecut, păstram 
secretă amplasarea schitului, întrucât am 
fost rugați în mod expres. 


munceşte cu drag; răsplata muncii lui este 
mulțumirea că a pus o cărămidă la înălțarea 
Legiunii şi la înflorirea României; oratoria lui 
este oratoria faptei: el făptuieşte şi îi lasă pe alții 
să vorbească. "Să se ştie că noi suntem 
legionari şi vom rămâne legionari până la 
sfârşitul veacurilor” spunea Fondatorul Legiunii 
"Arhanghelul Mihail” 

"Dacă Mişcarea Legionară este o simplă 
alcătuire omenească, se va stinge, ca toate 
celelalte; dacă este de la Dumnezeu, va dăinui” 









spunea prof. lon Zelea Codreanu, tatăl 
Fondatorului, renumit pentru credința sa 
Şi iată că "legionarii nu mor: drepți, 


nemişcați, privesc pururea biruitori: sămânța 
semănată de Corneliu Zelea Codreanu în inima 
Neamului Românesc încă mai rodeşte, în ciuda 
prigoanei de mai bine de jumătate de secol 


Considerând că fotografiile alăturate sunt 
mai sugestive decât orice comentariu,„le lăsăm 
doar pe ele să "vorbească": 


Bedaclia 








Legionarele au gătit zilnic în două oale de 
câte 50 kg, pentru camarazi şi intreaga 





Ă cs ÎnLă ei 
Legionari lucrând la o imprejmuire din cadrul schitului 





Pag. 6 





obşte a schitului (în total 30 de persoane) 


La finalizarea împrejmulrii 


CUVANTUL LEGIDNAR August 2008 





"CAL TROIAN INTRA MUROS” - 


Carte (eptonară 





de preot comandant al Bunei Vestiri, 


secretarul Partidului Totul Pentru Ţară, ION DUMITRESCU-BORŞA (IV) 


O noapte întreagă am tot discutat cu Nicolau cum 
să ajute şi să sprijine acţiunea lui Miti Dumitrescu, 
dar numai în sensul în care eu luasem hotărârea cu 
ei. Obosit de prea multă vorbărie, i-am lăsat singuri, 
având şi anumite necesităţi fizice, ca la înapoiere să 
aud pe SIMA vorbind. Era cam surd de-o ureche 
şi avea obiceiul să vorbească tare şi, contrar 
deprinderii mele de a nu asculta pe la uşi, de 
data aceasta m-am oprit ca să aud: 

„Nu aşa domnule, părintele nu are simţ politic. 
Apoi eu sunt în drept să ordon, Miti Dumitrescu 
să termine numai cu Armand Călinescu. Regele, 
înspăimăniat, nu va mai îndrăzni la represalii." 

Am intrat şi-am spus lui SIMA: 

* „Ce însemnă asta? Una vorbim şi aranjăm cu 
ca tu, profitând de lipsa mea, să hotărăşti 
altfel.” 

"Nicolau, uită-te la mine şi ascultă bine ce-ţi 
spun. Nu vă mai jucaţi cu viaţa legionarilor. Ai 
spus că l-ai văzut pe Miti şi ai vorbit cu el. Ei 
bine, transmite-i să-şi respecte jurământul făcut 


şi să nu mai facă nimic, decât să aştepte." 
Am țipat probabil, indignat de atitudinea lui SIMA, 


că acesta a tăcut, adăugând numai să fie aşa cum a 
spus părintele şi ca să nu-l mai influențeze pe 
Nicolau, am rămas cu ei până la ziuă, când l-am 
condus la aeroport, aşteptând până şi-a luat zborul, 
urmând apoi o discuţie foarte agitată cu SIMA - la 
care supărări aveau să se mai alăture şi altele 

Smultea a călcat jurământul. L-a părăsit pe 
Miţi Dumitrescu şi s-a reîntors la Berlin. Chemat 
de mine şi intrebat de ce a făcut acest lucru, mi-a 
răspuns că el a avut alt ordin din partea 
”comandantului” - cum se intitulase SIMA. 

„Ce ordin ai avut? Te rog să-mi răspunzi." 

„Asta nu pot să spun. Este un 
secret." 

Îmi venea să înnebunesc. Am 
telefonat în grabă lui SIMA să vină la 
mine, care, neştiind încă despre ce | 
este vorba, mi-a înmânat un raport în 
care dezvolta pe larg cum se 
pregăteşte o revoluție cu rezultatul [N 
unei lovituri de stat. M-am uitat peste 
el şi l-am băgat în mapa mea de lucru, 
în care se mai aflau încă multe 
chestiuni cu SIMA. 

„ÎI voi citi mai târziu. Rămâne. la 
mine. Dar văd că ai capul plini “de 
revoluții. Acum te rog însă să-mi spui 
ce ordine secrete ai dat lui Smultea 
şi de ce a venit înapoi la Berlin, 
călcând peste ce hotărâsem noi?” 

„Eu nu i-am dat nici un ordin. Dacă 
a spus aşa ceva, minte." 

„Am să-l cercetez ca să văd de ce a mai vei 
de ce spune îninciuni." 

Am înghiţit totul şi am tăcut cu SIMA nu se mai 
putea lucra. Relaţiile dintre noi s-au răcit 

Citind ce scrisese el cu revoluția, te luai cu 
mâna de cap. Numai o minte bolnavă putea 
concepe așa ceva: din locuri izolate, grupuri de 
legionari să dezarmeze posturile de jandarmi ca 
să se înarmeze, să se strângă în număr cât mai 
mare şi cu arme, cu pistoale să ocupe prefecturile 
de județe, apoi către oraşele principale şi spre 
Bucureşti, cu ocuparea  poliţiilor, telefoanelor, 
emisiunile de radio, toate instituţiile de stat cu 
ministerele şi împresurarea palatului regal. O curată 
nebunie. Parcă s-ar afla într-o țară fără armată şi 
fără armament, tancuri, artilerie, aviație şi altele. 

Am convocat comandanții legionari şi în 

şedinţă le-am comunicat toate cele întâmplate, cu 
Nicolau, cu Smultea, citindu-le şi studiul cum se 
pregăteşte o revoluție, rugându-i să hotărască, cum 
vor crede că este mai bine. A fost adoptată poziţia lui 
Papanace, ca de acum înainte SIMA să nu se mai 
amestece, cu observaţia să nu mai facă de capul 








lui nimic de acum înainte. Măsuri mai severe nu se 
puteau lua aici, la Berlin. (pg. 281 — 282) 


După 15 august 1939 am fost anunțat telefonic că 
la graniţă a fost reținut Victor BIRIŞ. Telefona şeful 
de la Direcţia Străinilor a Poliţiei, întrebându-mă 
dacă-l cunosc şi dacă imi dau consimțământul de a fi 
primit în Germania. Acesta era procedeul când 
cineva vrea să intre pe teritoriul Germaniei, fără altă 
formalitate, dar de data aceasta şeful mi-a spus că în 
cazul lui BIRIŞ să mă prezint a doua zi la Direcţie 
Mă miram de ce mă cheamă. Oare au ei alte 


informaţii pe care eu nu le cunosc? Am chema! mai . 


întăi la telefon pe Papanace spunându-i că BIRIŞ e 
la graniță. Vrea să vină la Berlin, Ştie ceva despre el, 
căci am fost chemat la poliție să dau relații 
Papanace mi-a comunicat că nu ştie nimic despre el, 
fapte care să-l supună la restricţii. Apoi pe SIMA, 
căruia i-am cerut să-mi spună dacă BIRIŞ poate să 
vină la Berlin, căci sunt oarecare bănuieli asupra lui 

SIMA m-a încredințat că nu are nimic 
compromițător, că a lucrat împreună cu el, dând 
dovadă de ascultare şi corectitudine 

„Atunci lu crezi că este bine să dau aviz 
favorabil?" 

„Da, sigur. Nici nu mai încape discuţie." 

A doua zi mi s-a cerut la Poliţie ca în cazul BIRIŞ 
va trebui, pe răspunderea mea, să dau o declarație 
scrisă cum că este legionar, că-l cunosc şi este un 
om corect. Am dat declaraţia şi mă to! gândeam ce 
mama dracului poale fi la mijloc, căci nu-mi vorbise 
cineva despre BIRIŞ. 

A doua zi spre seară a sosit la mine Biriş. După 
vreo oră, în care m-am interesat de soarta copiilor, i- 
am spus cum este privită venirea lui în Berlin, 
povestindu-i detaliat tot ce se petrecuse. Biriş a 


ntrul imaainii) 


rămas pe gânduri 

„Dar pentru că ai venit la mine, eu nu sunt un laş 
să le dau alară. Deocamdată rămăi aici până-ți 
găsesc o cameră." 

După aceasta am chemat pe SIMA: 

„Uite, mă, a sosit Biriş şi vrea să vorbească 
cu tine.” Ţineam receptorul în aşa fel ca să poată 
auzi şi el 

„Nu e nevoie. Voi veni eu mâine dimineaţă acolo 
şi vom discuta impreună." 

„Ei nu aşa, omule... 
comunice ceva." 

„Am spus că vin mâine dimineaţă la voi.” A 
întrerupt convorbirea. Am făcut numărul din nou, dar 
nu a mai răspuns 

„Vezi, am zis lui BIRIŞ, nici măcar aşa nu vrea să 
stea de vorbă cu tine. Să vedem dacă vine mâine 
dimineață.” 

Am aşteptat a doua zi până pe la ora nouă. 
Văzând că nu vine, am telefonat. De data asta s-a 
auzit vocea gazdei, care a răspuns comunicând că 
„herr lonescu ist schon weg”. Am rugat-o să 


ține să te salute şi să-ţi 













(continuare din numărul trecut) 


vorbească cu un prieten al lui, dând receptorul lui 
Victor BIRIŞ. El vorbea corect germană. Făcuse 
liceul german şi-şi însuşise perfect această limbă. 
După convorbire, Victor mi-a spus că SIMA şi-a 
făcut bagajul şi a plecat în țară. 

„Vezi cum a minţit tâlharul? De ce a evitat să 
te vadă şi să-ţi vorbească? 

Observasem că era frământat de gânduri şi 
întunecat la față. După o pauză în care l-am lăsat 
să-şi revină, l-am auzit că-mi zice: 

„Dumitale, părinte, trebuie să-ţi spun tot ce ştiu” - 
şi a început să-mi povestească: 

"L-am cunoscut pe SIMA incă din vremea 
studenției. El era informatorul lui Moruzov încă 
din 1932 şi-şi formase o echipă de agenţi, cu care 
făcea spionaj în Iugoslavia, pe unde işi crease 
legături de trecere şi în Germania. In tot acest timp 
informa pe Moruzov şi asupra mersului Mişcării 
Legionare. Căpătase încrederea acestuia şi 
acționa aşa cum i se dicta. Aşa au avut loc 
dezastrele şi dezordinile în Ardeal, din ordin şi cu 
sprijin dat de Moruzov, ca să ducă la omorârea 
Căpitanului. Urmărea demult să pună mâna pe 
conducere cu Stelescu, prin asasinarea Şelului, 

In calitatea pe care o avusesem, ca procuror, 
cunoscusem organele superioare ale poliţiei şi 
Siguranţei, fiind recomandat de SIMA şi lui Moruzov. 
Aveam legăluri cu ei. Recunosc că am luat parte la 
toate mişeliile lui SIMA. Ştiam că era o înşelăciune 
a bunei-credințe legionare, cazul cu testamentul. 
Aveam toate promisiunile dui SIMA că va ajunge la 
putere prin orice mijloace şi că-mi rezervase un loc 
bun la guvern. De aceea am ascultat de ordinele lui. 
Am fost cu manifeste în Ardeal şi am ațâtat la 
dezordini. 








= După şi înainte de omorârea 
| Căpitanului se punea problema ca toti 
fruntaşii legionari să fie denuhtați spre a 
fi arestați ca să nu stea în calea către 
şefie, către care țintea SIMA. Am 
denunțat pe Belgea şi Antoniu, pe Alecu 
Cantacuzino, pe Nicoleta, pe Victor 
Dragomirescu şi pe multi alții, 
lui SIMA. Tot eu am dat indicații unde te 
aflai cu Vasile Cristescu. Aţi avut noroc că 
ați scăpat, că v-ar fi împuşcat. 
În ultimul timp, am denunţat în ianuarie 
pe Vasile Cristescu, pe care-l văzusem cu 
o zi mai înainte. A fost omorât. SIMA avea 
convingerea că toți comandanții din 
| inchisori şi lagăre vor fi masacrați. 
Aveam întâlniri cu chestori de poliție şi 
şefi de Siguranţă. Câteodată eram văzut cu 
ei luând masa şi pe la diferite restaurante. 
Nu mă feream, având siguranță in spusele 
lui SIMA. M-am văzut de vreo două ori şi cu 
Moruzov. 

După omorărea lui Vasile Cristescu, SIMA a fost 
chemat de Moruzov care căzuse oarecum în 
dizgrația regelui, săpa! de Armand Călinescu şi de 
Gavnilă Marinescu, care ajunseseră tari pe poziție. 

L-am însoțit pe SIMA în strada Batişte nr. 9, 
unde-şi avea birourile conspirative Moruzov, şi am 
asistat când i s-a dat un paşapori pe numele de 
Aurel lonescu, un plic cu valută şi 100 000 lei 
numerar. 

«Nu te mai pot ține aici. Vei pleca în Germania. 
Vezi ce este pe acolo şi să-mi comunici. Ai o 
scrisoare pentru un prieten de-al meu din Berlin care 
te va ajuta şi cu bani.» 

După plecarea noastră din Baliştei, SIMA s-a 
uitat la adresa de pe plic care nu era clară cu 
numele. Spunea insă că Moruzov este în bune 
legături cu Canaris, şeful Serviciul Secret German şi 
prin el şi cu Intelligence Service, că aşa lucrau şefii 
aceştia de spionaj. (pg. 284 - 287) 

(continuare în numărul viitor) 































Pag. 7 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 





. LĂTRĂTURI 


Este o axiomă faptul că în închisorile comuniste, 
de tristă amintire, marea majoritate a deţinuţilor 
politici provenea din rândurile legionarilor. Dintre 
aceste locuri de detenţie cea mai mare şi cea mai 
sinistră era Aiudul, cu „celebra” “Zarcă” care avea 
celulele lilliput, fără lumină naturală, unde cel lipsit 
de libertate era complet izolat şi avea raţia 
alimentară înjumătăţită, închisoarea fiind destinată în 
exclusivitate legionarilor şi simpatizanţilor Mişcării 

Anul 1964 a fost anul amnistiei tuturor deţinuţilor 
politici, unii dintre ei având până în acel an 16 ani 
sau chiar şi 18 ani de temniţă sau muncă silnică în 
minele băimărene, la Canalul morții Dunăre - Marea 
Neagră, deseori şi în Delta Dunării, anii de detenție 
fiind apoi urmați de alți ani de domiciliu obligatoriu în 
bordeie  troglodite din câmpia fără sfârşit a 
Bărăganului. 

Cei eliberați, mulți dintre ei bătrâni şi bolnavi, s-au 
încadrat în muncă în posturi net inferioare pregătirii 
lor profesionale de- medici, profesori sau ingineri, în 
funcţii de magazioneri, normatori, contabili, paznici 
sau muncitori necalificaţi. 

Revoluția din decembrie 1989 a reabilitat, în mare 
parte, pe cei care au fost torturați şi batiocontți 
Astfel, celor care au avut norocul să asiste la 
prăbuşirea comunismului, le-au fost luate în calculul 
stabilirii pensiei anii de detenție şi li s-a acordat şi o 
pensie suplimentară, de foşti deținuți politici - destul 
de mică însă, au primit dreptul de a călători gratuit 
pe căile ferate, medicamente compensate menite să 
le amelioreze durerile adunate în anii lungi de 
captivitate şi tortură. 

Pare de neințeles, lipsit de cea mai elementară 
omenie faptul că în urmă cu 5-6 luni, la un 
colocviu cu tema „Antisemitismul şi 
antidemocratismul Mişcării Legionare“, organizat 
la Templul Coral al Federației Comunităţii 
Evreieşti din România, printre cei care au luat 
cuvântul s-a aflat şi un anume dr. Alexandru Florian, 
director. adjunct al Institutului "Elie Wiesel/”,_care a 
cerut „0 acţiune fermă împotriva inițiativei 
parlamentare pentru reabilitarea TUTUROR celor 
care au luptat împotriva comunismului, adică şi 
reabilitarea LEGIONARILOR“. Adică legionarii să 
fie şterşi din rândurile luptătorilor anticomunişti, 
deşi, cum se ştie, aceştia reprezentau grosul, iar 
în vidul format prin eliminarea lor să fie înaintați cei 
din eşaloanele doi şi trei (printre aceştia, foarte 
probabil, numărându-se şi puţinii sionişti care au 
militat pentru emigrarea coreligionarilor lor în Israel, 
fapt ce le-a adus şi lor persecuții din partea 
autorităților comuniste). Deci legionarii, care au avut 
cel mai mult de pătimit, n-ar fi trebuit să fie reabilitaţi 
pentru lupta lor notorie şi permanentă impotriva 
comunismului!! 

Puţini ştiu insă că tot în Parlament s-a votat o 
lege prin care toți evreii care au apucat perioada 6 
sept. 1940 - 23 aug. 1944 în care au f6st persecutați 
din motive einice şi rasiale, copii fiind atunci, au 
primit pensii compensatoare, dar şi reduceri la 
impozitele pentru clădirile proprii şi la convorbirile 
telefonice, medicamente gratuite etc. Nu numai atât, 
dar începând de la 1 ianuarie din acest an, tuturor 
pensionarilor evrei, indiferent de valoarea pensiei 
stabilite, li s-a majorat pensia cu 100 RON. Legea a 
fost promulgată în Camera Deputaţilor, cu 194 de 
voturi din cei 204 deputaţi prezenți. 

Deci, pe bună dreptate, mă întreb, de ce 
această provocare din partea lui Alexandru 
Florian, care trăieşte pe alte meleaguri, ca 
adevărații anticomunişti să nu fie reabilitați? 
Cine a suferit mai mult în anii războiului, 
legionarii instruiți în lagărul Sărata din sudul 
Basarabiei şi trimişi în linia întâi de unde mulți nu 
s-au mai întors, sau - repet lucruri ce s-au spus de 
„n ori - cei care au dormit acasă seara în patul lor 
iar în timpul zilei au curățat străzile de zăpadă? 
Cine a suferit mai mult în anii războiului, cei luaţi 
prizonieri pe frontul răsăritean şi care au înghețat 
în stepele Donului, sau cei discriminați care 
dimineaţa au fost la cursuri la Liceul Evreiesc şi 

seara la Teatrul Baraşeum? Cei care au luat 
obligaţiuni la serele de legume şi flori din incinta 
fostului Velodrom unde se află acum 


Pag. 8 





RZz, /; . 


LA ADEVĂR 


stadionul Dinamo - printre ei aflându-se şi Max 
Bănuş, promovat apoi ca redactor-şe! la revista 
„Stadion“ continuându-și apoi activitatea la postul 
de radio „România Liberă”, sau Fane Cârjan, 
remarcabilul autor al fostei echipe oborene 
„Uniunea Tricolor“ şi închis apoi 8 ani întrucât în 
noiembrie 1940 membrii echipei pe care o 
antrena au apărut în arenă cu banderolă verde la 
braț? 


În cadrul acestui colocviu a luat cuvântul, desigur, 
şi deputatul dr. Aurel Vainer, preşedintele 
Federaţiei Comunităţii Evreieşti, care a cerut 
toleranță zero față de negarea holocaustului. 

El a relatat că în tragedia pogromului de la laşi, în 
infemul din „trenurile morții” au pierit 12.000 de evrei 
din laşi, care îşi dorm somnul de veci în gropi 
comune la Podul Iloaiei, Tg. Frumos, Roman și 
Câlăraşi 

Precizez că nu se ştie nici acum numărul 
aproximativ, nu exact, al celor care au murit atunci 
In „Istoria Românilor“, vol. IX (apărut recent) — 
despre care cred că este sursa cea mai demnă de 





aa 
crezut - se arată la pag. 424 că la pogromul din 
oraşul laşi au pierit cca. 900 de oameni, din care 
234 sunt atestați documentar, restul, cei din 
trenurile morţii, fiind estimați la aprox. 2521. Deci, 
adunând, sunt 3421 față de cei 12.000 de morţi, cum 
afirma dr. Aurel Vainer, adică o numărătoare „gen 
Pristanda“ din piesa lui |. L. Caragiale, care făcea 
numărătoarea steagurilor arborate în salturi: 2 la 
primărie şi cu alte 3 la spital fac 9 şi cu alte 2 la 
magazin fac 15, 

Dar să apelez şi la logică: documentele vremii 
atestă că au fost doar două "trenuri ale morții”; să 
zicem că într-un vagon au fost imbarcaţi, înghesuiți, 
100 de oameni: mai mult nu s-ar fi putut. Deci 
pentru cele 12.000 de victime din "trenurile 
morţii” ar fi trebuit să existe minim 120 de 
vagoane, câte 60 la fiecare tren, ceea ce era 
imposibil: peronul gării ieşene ar fi trebuit să fie 
neverosimil de lung! DI Vainer spune în evocarea 
sa „să nu facem învinuiri şi născocini care nu țin de 
realitate”. Se pare însă că exagerările vin din 
partea sa. 

Dar cine au fost asasinii? Fireşte, „legionarii“, 
care la 28-29 iunie 1941 erau arestaţi demult de 
guvernul Antonescu, erau ascunşi sau trecuți 
clandestin peste hotare!! Unul dintre aceştia se 
numea Mircea Manoliu care, ulterior, a fost decorat 
cu distincţia „Bărbăţie şi credință”. 

De altfel, este un lucru cunoscut că după aceea şi 
până la 23 aug. 1944, nici un evreu din laşi nua 
fost deportat, deşi au existat lagăre în 
Transnistria, Şi jar mă intreb, cine exagerează 
Tăcând afirmații fără a se prezenta vreun document?! 





Tot la seminarul „Antisemitismul şi 
antidemocratismul Mişcării Legionare” printre 
alții a luat cuvântul şi prof. ing. Osy Lazăr 
care a propus studierea „legăturilor dintre 

Mişcarea Legionară şi organizația Străjerilor!! 
Dacă nu te pricepi la istoria pe care pretinzi 
că ai trăit-o, mai bine taci, d-le Osy! Ignoranța 
domniei tale stârneşte zâmbete: nu a fost nici o 
legătură între "Straja Țării” şi Mişcarea Legionară, 
din contră: imediat după instaurarea Statului național 
legionar, septembrie 1940, printre primele decrete 
emise a fost şi acela de a suspenda organizația de 
masă a elevilor, "Straja Ţării”, creată în 1934 de 
către călăul elitei legionare, fostul rege Carol al 
Ilea, ca diversiune, pentru a deturna tineretul 
care adera în masă la Mişcarea Legionară, 
Frăţiile de Cruce. Sediul central al organizaţiei 
străjereşti din str. Roma a devenit un sediu legihar, 
iar fostul şe! al „Străjii Ţării”, Teofil Sidorovici, a fost 
anchetat, ceea ce l-a făcut să se sinucidă 


Tot pe „arătură”, bătând câmpii, a mers la 
această masă rotundă şi d-na Gina Pană, 
doctorandă în iudaism, care a prezentat implicarea 
Bisericii Ortodoxe şi a preoților în Mişcarea 
Legionară, inclusiv faptul că la mănăstiri au fost 
găsite depozite de arme (!!) şi că unii preoți au 
participat direct la pogrom (!?) Vorbitoarea a arătat 
că nu există nici până astăzi o poziţie oficială a 
Bisericii Ortodoxe față de Mişcarea Legionară sau 
față de mişcările de dreapta de astăzi care, la rândul 
lor, folosesc simboluri religioase 

Afirmații fără acoperire, fără exemple, ştiut fiind 
că Mişcarea Legionară are un caracter profund 
religios, ortodox, fapt care, fireşte, a făcut ca mulți 
preoți să oficieze slujbe la numeroasele parastase, 
zile de sfinți, comemorări care fac parte din ființa 
poporului nostru, din tradiția creştină 

Balivermele debitate: „depozite de arme în 
mănăstiri” şi „participarea la pogromuri în haine 
preoţeşii” stâmesc zâmbete jenate... În cărțile lor 
preoții fruntaşi legionari lon Dumitrescu Borşa și Ilie 
Imbrescu nu au scris un singur cuvânt de incitare la 
adresa populației evreiești, la fel şi teologul 
Gheorghe Racoveanu în cartea sa „Mişcarea 
Legionară şi Biserica” 


Au luat cuvântul şi alți titrați, bunăoară prof. Liviu 
Roiman, care a arătat că „ascensiunea Mişcăni 
Legionare s-a datorat slăbiciunilor justiției”. 

lar se dă cu băţul în baltă: în primii doi-trei ani ai 
deceniului al treilea, Garda de Fier a fost scoasă în 
afara legii de 2 ori, lar în 1938 a fost desființat prin 
decret regal Partidul Totul Pentru Țară (expresia 
politică a Mişcării Legionare), şi tot în acel an, 
noiembrie, şetul Mişcâni, Corneliu Zelea Codreanu, 
a fost asasinat, iar un an mai tărziu, în noaptea de 
21/22 sept. 1939, întreaga elită legionară, cca. 250 
de persoane, a avul aceeaşi soartă, iar mii de 
membri simpli, simpatizanți şi tineri de 14 ani care au 
făcut parte din Frăţiile de Cruce, au luat drumul 
detenției — nota bene: fără nici un temei legal! 

În 1941 lon Antonescu a continuat represaliile la 
o scară şi mai mare, executând pe cei care se 
făcuseră vinovați de asasinarea călăilor elitei 
legionare (a deținuților de la Jilava) şi condamnând 
la zeci de ani de închisoare chiar şi pe cei doar 
bănuiți de implicarea în rebeliunea împotriva statului 
(21-23 ian. 1941) 

Punclul culminant al represiunii antilegionare a 
fost în mai 1948, când câteva zeci de mii de 
legionari au fost întemnițați de câtre autoritățile 
comuniste. 

Deci, ce „slăbiciuni“ au avut guvernele 
liberale, țărâniste, carliste, antonesciene, şi mai 
ales comuniste, în „ascensiunea“ Mişcării 
Legionare, care în intervalul 1930-1944 s-a aflat la 
putere doar trei luni şi jumătate?! 


Dar, fără să vrea, avocatul lulian Sorin îi dă o 
lovitură sub centură lui Liviu Rotman contrazicându-l 
cu „argumente” care se lipesc ca nuca în perete, 
afirmând că „ideologia legionară nu s-a stins nici în 
perioada comunistă, când numeroşi legionan au fost 
primiţi în partia” (1!) 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 





Este de notorietate publică că între 
cele două ideologii, legionară şi 
comunistă, a existat o legătură aidoma 
prieteniei dintre şoarece şi pisică: 
chiar de la înființarea sa Mişcarea 

Legionară a fost împotriva comunismului, încă de pe 
când Partidul Comunist din România, creat în 1921, 
care avea în conducerea sa numeroşi evrei, a militat 
pentru apropierea de Uniunea Sovietică, pentru 
subordonarea totală faţă de indicaţiile venite de la 
Internaționala a III-a, pentru retrocedarea Basarabiei 
şi destrămarea României Mari realizate cu enorme 
sacrificii, întrucât aceasta ar fi fost „un stat creat 
artificial, multinațional” (noroc cu Uniunea 
Republicilor Sovietice Socialiste, marele stat de la 

. răsărit, care avea populația sută la sută de etnie 
rusă...!) Şi ca să fie mai convingător, in Senat, la 
începutul deceniului doi din secolul trecut, 
comunistul Max Goldstein a detonat o bombă care a 
făcut victime, dar numele acestui prim terorist aflat 
pe ştatele de plată de la Moscova nu este amintit în 
nici o publicaţie din presa evreiască interbelică sau 
din zilele noastre. 


Doamna Sara Golan care lucrează la 
Ambasada Israelului din Berlin, a venit cu o 
propunere şi mai şi: „să se plaseze unele inscripții 
sub lormă de cărămizi din metal în locu! unde au 
murit. victimele pogromului din ianuarie 1941 din 
Bucureşti; sau chiar şi mai mult, acolo unde au trălt 
evreii”. 

Ideea a fost susţinută de preşedintele Federaţiei 
Comunităţii Evreieşti din România, Aurel Vainer, 
care a promis că în calitate de deputat va face un 
demers la guvem şi la primăria Capitalei, 

Ei da, aceste inscripţii nu puteau fi ignorate — 
nu-i aşa? - ele alăturându-se „numeroaselor 
inscripţii” pe care le vezi „la tot pasul“ în oraşele 
mari din țară, care amintesc numeleagelor care au 
luptat impotriva doctrinet totalitariste roşii, nu?! 


Mă tem ca volumul IX al "Istoriei Românilor să 
nu aibă soarta volumului din seria „Opere complete" 
a lui Mihai Eminescu, care cuprindea scrierile 
politice ale marelui poet, cel care s-a opus cu 
vehemenţă apariţiei volumului fiind rabinul Moses 
Rosen, sub pretextul că Eminescu, prezentând 
realitățile româneşti” din vremea lui, ar fi fost 
antisemit. Mergând pe firul deducţiei lucrurile s-ar 
putea repeta întrucât, pentru prima oară, în istoriile 
apărute după 1989 se descriu pe larg, în capitole 
speciale, axate pe documente, şi luptele duse de 
către armata română pe frontul de răsărit, pe 
teritoriul Uniunii Sovietice: forțarea Nistrului, bătălia 
de la Odessa, marile unităţi române în ofensiva din 
Crimeea, bătăliile defensive de la Stalingrad, 
peninsula Taman, în Kulan, Cotul Donului sau Stepa 
Calmucă. Fireşte, figura centrală a conducătorului 
armatei române, mareşalul lon Antonescu, este de 
prim plan, fiind prezentat în diferite ipostaze pe 
câmpul de luptă. 

La presiunea organelor evreieşti 
internaționale şi a celor din țară, mareşalul lon 
Antonescu este considerat în continuare criminal 
de război, au fost schimbate numele unor artere 
centrele sau pieţe din Slobozia, Oradea, Piatra 
Neamţ etc. care au purtat numele lui lon Antonescu 
după 1990; bustul său, aflat în faţa bisericii Vergului, 
ctitorită de el în 1943, a fost dat jos de pe soclu şi 
transportat în beci; a fost acoperit portretul său 
din sala Senatului unde sunt reprezentate figurile 
tuturor conducătorilor țării, inclusiv ale celor 
comunişti, răspunzători direcți pentru crimele 
săvârşite în intervalul 1948 — 1989: se vrea ca 
perioada cuprinsă între 1941 şi 1944 să fie 
stabula rasa“, ca şi cum țara nu ar fi avut 
conducător...]] 

Dar alături de lon Antonescu, pentru prima dată 
apar în volumul IX din „Istoria Românilor”, şi 
fotografiilor unor destoiniei generali, şi el ostracizați 
după 23 aug, 1943, cum ar fi Nicolae Mazarini, lon 
lan, Radu  Korne, Gheorghe Avramescu, 
Constantinescu Claps, lie Şteflea, şetul Marelui 
Cartier General, precum şi fotografia marelui as al 
aviaţiei, Alexandru Șerbănescu, cu 43 de avioane 
inamice doborâte şi 19 avariate foarte grav, probabil 
doborâte, În acest volum există şi o altă fotografie 
inedită, cea a generalului şvab Hugo Schwab, 
“omandantul Gorpului 7 Armată, care s-a sinucis în 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


momentul în, care a fost dezarmat de câtre sovietici 
pentru a fi luat prizonier. 


Armata română a fost şi este încă mereu 
blamată de scriitori evrei, fiind considerată ca 
"armată de ucigaşi” sau "armată fascistă”, afirmând 
că membrii ei, de la cei mai mici în grad, soldaţii, la 
elita ofițerească, nu au avut niciodată un gram de 
omenie. 

Aceste afirmaţii ofensatoare la adresa armatei 
române au fost mereu repetate, liderul evreu care a 
făcut cele mai multe “arătări cu degetul" fiind tot 
fostul rabin Moses Rozen. 

Continuitatea defăimărilor nu este întreruptă: în 
nr. 249 din dec. 2007 al revistei "Minimum" care 
se tipăreşte în Israel au apărut următoarele rânduri, 
scrise în urmă cu vreo câteva decenii de reporterul 
de război Vassili Grossman de la Krasnaia (pg 24) 
care nu este „tandru” cu imaginea soldatului român: 

„Peste un român a trecut un tanc.. Plată, fața lui 
seamănă acum cu un basorelief (n. n.: !). Un bătrân 
rus din satele eliberate îi numeşte gâscani (n. n.: !) 
Dar tot ei l-au biciuit pe acest bătrân de 4 ori (n. n. 
??1), Au fost găsite în bagajele lor şaluri demodale, 
lenjerie, fuste, bluze de toate culorile, chiar şi lenjerie 
pentru copii. Pradă de război. Am găsit un soldat ce 
purta pe el douăzeci de perechi de chiloți (n. n.: 20 
de perechi de chiloţi pe un om!! Imposibil să-l mai fi 
încăput pantalonii! Să înțelegem că soldatul nu purta 





pantaloni, ci numai chiloți?!), Un grup de două sute 
de oameni se găseşte de obicei sub escorta a doi 
sau trei soldați ruşi (n. n.: ?!). Românii păşese 
perseverent (n. n.: !), uneori în rânduri ordonate, 
chiar disciplinat, ceea ce provoacă râsul trecătorilor 
(n. n.: 11). Pe umeri poartă cuverturi de toate culorile 
(n. n.: 771). Femeile ce-i privesc îşi spun, râzând: Ei 
bine, românii ăştia seamănă cu nişte țigani nomazi 
(n. n.: 22). 

„Glumele” şi ironiile sinistre ale lui Vassili 
Grossman, de o rea credință, un cinism şi o lipsă de 
bun simţ strigătoare la cer, dezgustă profund: toți 
purtau în spate lucruri de îmbrăcăminte pentru femei, 
lar unul îşi pusese pe el chiar 20 de perechi de 
chiloţi, nici una mai puțin, ceea ce a pus la grea 
încercare reporterul de război, prin obligația de a-i 
număra... Este de „râs“ faptul că prizonierii 
români mergeau disciplinat, încolonați, faptul că 
unul dintre ei fusese călcat de tanc?! 

Noroc "de armata roşie de la răsărit care ne-a 
eliberat de sub jugul fascist” - lozinca sorisă în anii 
50, pe fond roşu, pe toate zidurile fabricilor, şcolilor 
şi întreprinderilor. Membri! ei tâlhăreau Şi furau orice, 
ceea ce l-a făcut pe marele nostru comic Const 
Tănase să lanseze un cuple! celebru, în sept. 1944, 
care însă i-a pus capăt prodigioasei sale cariere 
arțistice: "Davai ceas, davai palton, / c-am rămas în 
fundul gol, /davai ceas, davai moşie, / haraşo 
tovărăşie!” 


La laşi a apărut un volum în editura „Hasefer”, la 
finele anului 2006, in care se arată că la pogromul 
din laşi, 1941, au participal, în afara armatei, Şi civili, 
care işi manifestau astiel ura față de concelățenii 
evrei. Dar se dă un singur exemplu de victimă a 
pogromului antievreiesc, ing. Nanu, român însă!! 
Acesta a fost împuşcat mortal de un legionar! 
(desigur că legionarul i-a strigat: „Mori, câine, 
împreună cu jidanul pe care î! aperi“) 

Lega! de acest macabru eveniment se mai arată 
că în zilele următoare „se preconiza ca toți evreii din 


laşi, cca, 50.000, să fie deportaţr. 

Unde?! Nu se specifică. iC 

Bucureşti! 
LĂTRĂTURI LA ADEVĂR! 


Ar fi o eroare să se creadă că numai România 
este trasă de urechi pentru comportamentul ei 
artificial umflat, în „prigonirea” populaţiei evreieşti. 

- în anul 415 evreii sunt expulzați din Alexandria 
creştină (Egipt), iar împărații bizantini Teodosie | şi 11 
îi persecută, obligându-i să se ir : 

-în anul 624 profetul Mahomed îi izgoneşte din 
Peninsula Arabică, impunând cu sabia noua sa 
religie; ? 

- în 1009 cruciații mobilizați de Papa de la Roma 
cuceresc lerusalimul, iar evreii sunt masacrați, 

- în Anglia, lucrul se întâmplă aidoma, iar în 
Franţa în 1182 regele Filip Augustul îi alungă pe 
evrei, 

- în sec. XIII şi XIV dominicanii şi franciscamii 
urmăresc pe evrei, Papa Inocențiu III ordonă arderea 
Talmudului; 

- în sec. XIII în Germania se înregistrează 
persecuții antievreieşti şi pogromuri; 

- în Malia, Toma d' Aquino îl îndeamnă pe seniori 
să confişte averile evreilor. 

- în 1290 regele Eduard | dă un edict de 
expulzare a evreilor din Anglia; 

- în 1344 evreii sunt izgoniți din Ungaria; 

- în 1355 are loc un masacru al evreilor din 
Toledo. Această acţiune s-a extins apoi în toată 
Spania; în 1492 evreii sunt expulzați din Spania; 

- în sec, XIV-XVI la cererea Bisericii Catolice 
începe izolarea evreilor - care locuiau în ghetouri, de 
unde vor ieşi la sfârşitul sec XVIII-lea. Noţiunea de 
"ghetou” care te duce cu gândul la imaginea 
gardului de sârmă ghimpată şi a santinelei de la 
poartă, adică la imaginea lagărului, este total 
improprie: este ştiut că populația evreiască trăia 
din proprie inițiativă într-o masă compactă în 
diferite zone ale unui oraş, unde îşi construiseră 
şi sinagogile, fiind un fel de "stat în stat”, 
organizându-se după propriile norme, şi nu după 
cele ale statului-gazdă. "Ghetou” este un cuvânt de 
origine italiană, termenul apare pentru prima dată în 
Veneţia, pentru cartierul unde locuiau evreii, astăzi 
un obiectiv turistic vizitat pentru numeroasele sale 
case cu o arhitectură specifică. Marii negustori şi 
bancheri evrei aici locuiau. 

Şi în România au existat, în Bucureşti, două mari 
cartiere evreieşti, Văcăreşti şi Dudeşti, unde locuiau 
cei cu venituri medii sau modeste. Oamenii bogați, 
cum ar fi bancherul Marmorosch Blank sau 
industniaşul Max Auschnit, aveau adevărate palate la 
şoseaua Kiseleff sau pe arterele centrale. 

- în 1498 evreii sunt expulzați din Portugalia; 

- în 1871 în Rusia are loc un pogrom împotriva 
evreilor, iar în 1903, altul (pogrom - din rusă, derivat 
de la "a demola”, "a distruge” reprezintă un alac 
spontan sau organiza! împotriva unui grup minoritar, 
cu complicitatea oficialități); 

- în 1880 la Berlin ia naştere prima ligă împotriva 
evreilor, mişcarea se extinde în Austria, Ungaria, 
Polonia, Franța, Rusia; 

- în 1914 imperiul otoman expulzează evreii din 
Tel Aviv şi Yafta. 

Observăm că de-a lungul timpului mai toate 
popoarele Europei: Irancezii, englezii, spaniolii, 
italienii, germanii, portughezii, ruşii etc. s-au simțit 
obligate să ia măsuri - unele chiar violente — 
împotriva evreilor. Aceste măsuri nu au avut la 
bază motivații religioase sau economice, ci atestă 
faptul că toate popoarele s-au simțit amenințate 
de evrei în însăşi ființa lor. Nu a fost o alarmă 
falsă, dovadă ceea ce se întâmplă astăzi în lume. 


Presa de astăzi din Israel se miră cum Bogdan 
Hmelnițki, eroul naţional a! Ucrainei, conducătorul 
cazacilor, care a făcut pogrom împotriva evreilor, are 
a statuie la Kiev, alături de cele ale lui Platon, 
Socrate şi Nelson Mandela. Cum este posibil acum, 
când se monitorizează antisemitismul în lume? 
Pentru evrei, criteriile de evaluare ale unui 
politician, artist sau cercetător ştiinţific au la 
bază doar poziția pe care a adoptat-o respectivul 
faţă de ei, nu valoarea a ceea ce-a realizat pentru 
contemporani sau urmaşi!! 


Pag. 9 













ROMÂNII LA ODESSA 1941 — 1944 (VI) 


DOUĂ 

Ziarele româneşti pe care le-am prezentat sunt 
axate, după cum s-a văzut, pe eforturile 
administrației româneşti în cauterizarea rânilor 
frumosului oraş de pe litoralul Mării Negre, 
survenite de pe urma războiului. Pe această 
temă, Primăria Municipiului Odessa a scos, în doi 
ani la rând, 1942 şi 1943, DOUĂ CĂRȚI, BOGAT 
ILUSTRATE, CU UN TITLU COMUN: 

"ÎN  SLJBA ȚĂRII - UN AN DE 
GOSPODĂRIE ROMÂNEASCĂ LA ODESSA: 
16 că 1941 - 16 oct. 1942"; au 

N SLJBA ȚĂRII - 
GOSPODĂRIE ROMÂNEASCĂ LA ODESSA: 
16 oct. 1941 - 16 oct. 
1943”. 

mi este greu să 

Îprezint cele două cărți 

textul ocupă 
puțin, accentul 
căzând pe fotografii care 
sunt mai convingătoare şi 
aproape elimină 
(comentariul pe marginea 
lor. 

Marea majoritate a 
fotografiilor reprezintă 
acelaşi loc; cum arăta el 




















IN SLUJBA ȚĂRII 


um An pa cosropirit 
ROMÂNIASCĂ LA OBISSA 





10 Ortamiute Ta —14 Octemirie Tia 


tărziu, datorită edililor! 
gospodari ai Odessei. | 

Bunăoară, portul, 
plin de maşini şi tancuri 
distruse, stărvuri de 
cai, case distruse. La 
numai un an de zile 
„portul funcţiona, danele 
de ancorare a 
vapoarelor fuseseră 
curățate, faleza nu mai 
avea gropi provocate 


IN SLUJBA ȚĂRII 


14 Doemânte 1903 — 18 Creme iai 


de bombe, iar 
atelierele de reparații. 
din incinta lui 


funcționau din plin. 

Alte fotografii, la fel 
de elocvente, arată cum distrugerea digului lacului 
Hagi-Bey, în urma retragerii armatei roşii, a inundat o 
bună parte a oraşului Odessa, casele având apa 
până la streşinile acoperişurilor. Timp de căteva luni 
s-a muncit cu peste 3000 de oameni, la desecări şi 


E Vi/sa 


la refacerea digului. În final, această acţiune care a | 


necesitat mari eforturi, a fost o reuşită deplină, 
străzile arătând ca odinioară. 

Uzina electrică, aruncată în aer în oct. 1941 de 
către trupele sovietice în retragere, în mai 1942 
producea primii kilowați. 


Fabrica de ulei, de asemenea distrusă în toamna | 


lui 41, funcţiona din plin un an mai târziu, cisternele 
cu ulei de floarea soarelui şi oamenii în halate albe 


arătând că şi aici lucrurile intraseră pe făgaşul | 


normal. La fel şi fabrica de biscuiţi şi produse lactate 

Catedrala ortodoxă, închisă două decenii, a fost 
redată credincioşilor, la fel ca şi mănăstirea Sf. 
Pantelimon, din afara oraşului, care fusese 
degradată şi funcţionase ca depozit. 

Gara centrală, grav deteriorată, fusese şi ea 
reparată, se puleau vedea şi jardinierele de flori 
aflate pe marginea peroanelor, ca şi gheretele de 
unde călătorul putea cumpăra îngheţată, dulciuri, 
ziare, 

Fotografiile nu reprezintă doar realizările din 
sectorul industrial şi alimentar: în atenția refacerilor a 
intrat şi Teatrul Naţional care, în urma reparaţilor 
seară de seară, avea sala plină cu spectatori, plaja 

„de la malul mării, Arcadia, arăta şi ea jalnic înainte: 
plină de moloz, de fiare contorsionate, de butoaie de 
combustibil arse - s-a muncit şi aici, plaja a fost 
curățată, s-a adus nisip proaspăt, s-a construit din 

temelie un restaurant, precum şi 20 de 
dușuri, la redeschiderea ei, în iulie 1942, nu 


Pag. 10 






mai puțin de 15.000 de locuitori ai Odessei luaseră 
cu „asalt“ (de data aceasta paşnic) plaja Arcadia. 

La sfârşitul ambelor cărți, care reflectă grăitor cei 
doi ani de gospodărire românească, sunt publicate 
câteva pagini unde sunt trecute sumele cheltuite cu 
fiecare fabrică, stradă, obiectiv cultural, locaşuri de 
cult etc. 

Spre lauda lor, în luna martie 1944, când 
trupele române s-au retras din Odessa, nu au 
deteriorat oraşul aşa cum făcuseră, cu trei ani 
mai înainte, trupele sovietice. 


Am crezut că numai la Odessa s-au tipărit ziare 
româneşti, între anii 1941-1944, când Transnistria a 
fost administrată de către autoritățile româneşti 
Eroare! 

Am avut marea surpriză, şi mai ales plăcută, ca la 
Biblioteca Academiei Române să găsesc alte două 
publicaţii româneşti care au apărut pe meleaguri cu 
mult peste hotarul Buguiui, după râul Nipru. Au fost 
ziare de front, de aceea pe frontispiciul lor nu se 
specifică localitatea unde apăreau şi nici membrii 
colectivului redacțional 

Primul ziar pe care îl voi prezenta se numeşte 
"VICTORIA", foaia militară a frontului de răsărit. 


ZIARUL DE FRONT "VICTORIA" 

Aspectul lui te surprinde prin eleganță: hârtia 
velină permitea apariția în condiții optime a 
fotografiilor alb-negru 

PRIMUL NUMAR a apărut în ziua de duminică 26 
iulie 1942. 

Toate articolele sunt axate pe fondul operațiunilor 
de război, problemele administrative fiind tratate 
foarte puțin 

Titluri de articole: pe pagina întâi, cu majuscule, 
vedem pe cel intitulat „Rostovul a căzut, iar în 
pagina a doua un reportaj care evocă figura gen. 
Petru Dumitrescu care fusese avansat la gradul de 
general de armată întrucât „de la Şipotele Sucevei 
(Bucovina) şi până la Marea de Azov nu a mers 


- decăt pe drumul gloriei”; întâlnim un reportaj de 


război,: "Sublocotenentul in rezervă Vasile Mihalcea 
şi luptătorii de la Sevastopor', în care se arată că în 
vizita sa la acest mare port din peninsula Crimeea, a 
avut cuvinte elogioase la adresa armalei române 
care a luptat vitejeşte la Kerci, Feodosia şi 


Sevastopol. La începutul vizitei fanfara a intonat 
imnul german şi cel român. 
Ultima pagină se intitulează „Gluma de pe front, 






catrenele având ca autor pe Zenobi Băncilă 
Specific că această pagină de glume, ultima, a 
existat cu regularitate pe tot cuprinsul apariției 
ziarului. 

Titlurile articolelor din NR. 2; „Regele Mihai şi 
regina Elena au dezvelit Monumentul Dezrobirii de la 
Ghidigeni, din apropierea Chişinăului, "Biruința 
noastră”, „Inspecţia d-lui gen. Pantazi pe front" şi 
„Trupele române, elogiale de comandamentul 
german“. 

O rubrică specială care va apărea cu regularitate 
şi în numerele următoare, intitulată „Chipun de ero?, 
este dedicată sublocot. Brânduş Ionel, participant la 
luptele din Crimeea, decorat post mortem cu Virtutea 
Militară. 


NR. 3 aproape în întregime se referă la regele 
Mihai |, care a făcul o vizită de două zile pe coasta 
Mării de Azov. El a fost însoțit de Mihai Antonescu, 
vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, de generali şi 





(continuare din numărul trecut) 


ofițeri germani şi români, precum şi de ziarişti 
români, germani şi italieni. 

La rubrica „Chipuri de erof este prezentat 
fruntaşul Dime, iar din „Gluma de pe front' extrag 
versurile: "Volgă, Volgă, apă dulce, / Fie-ţi milă şi mă 
scapă: / Fă-te lată cât oceanul / Să nu te treacă 
duşmanul!” 


Titlurile NR. 4: „Ne balem în Caucazi, 
„Generalul Corneliu Dragalina decorat cu Crucea de 
Fier de cavaler de către generalul Hoth, 
comandantul armatei germane blindate”, „Mersul 
războiului - trupele germane şi române la porțile 
munţilor Caucaz", „De la Oshol la Don“ (fotoreportaj), 
iar la rubrica „Chipuri de eroi” - caporalul Gheorghiță 


NR. 5 şi 6 au ca articole importante „Caucazul şi 
„Turcia  reluză trecerea folei bolşevice prin 
Dardanele", iar la „Chipuri de erof - sergentul Baltă 
şi sergentul Ciucă 

Din articolul „Elbruz” redau rândurile: „La 5630 m 
înălțime, în ziua de 21 august, orele 11, drapelul 
german a fost înfipt în muntele Elbruz, vărtul cel mai 
înalt al Munţilor Caucaz. Cu câteva zile mai înainte, 
la 17 august s-au dat lupte la postul militar 
meteorologic aflat la 4200 m" 

Ziarele turceşti cu ocazia zilei de 6 septembrie au 
scris lungi articole despre Romănia şi aportul mare 
în operaţiunile de război 

NR. URMĂTOR, 7, are un conținut foarte bogat şi 
variat, din e se evidențiază materialele: „6 sept. 
1940 - 6 “sept. 1947, semnat de gen. Petre 
Dumitrescu, „Doi ani de conducere", iscălit de gen 
Platon Chirnoagă, „Gen. loaniţiu, evocat de gen. 
Mazarini“, „Telegrama trimisă de Feldmareşalul List 
generalului Petre Dumitrescu, comandantul Armatei 


a Ill-a, pentru frumosul succes în cucerirea 
Temrukului“. 
La rubrica „Chipuri de erof este prezentat 


sergentul Petru Doboş, "un vileaz intre viteji 

Alt reportaj foto: „Sfințirea unei biserici în 
Caucaz”, din care extrag: „La 23 aug. 1942 în 
comuna Timoschewakaia a fost refăcută şi redată 
cultului, prin grija armatei române, o biserică, pereții 
ei fiind pictaţi de câțiva pictori găsiţi în localitate. Era 
înainte sală de cinematograf. Populaţia a adus 60 de 
icoane, covoare, şervele. În afara reparațiilor 
intenoare şi exterioare, s-au pus trei cruci mari de 
fier şi s-au instalat două clopote mici”. 
Din „Pelerinaj la mormintele eroilor români din 





Manehim şi Kagaryk cite: dunle; „Locuitoni 
comunelor Selty, Razdelnaia şi Kagarlik au adus 
covoare de flon de câmp. Cele două care străjuiesc 
la capătul neuitaților noştri eroi au fost donate de 
Aşezâmântul Naţional Regina Mania pentru Cultul 
Eroilor”. 

O hartă color ocupă în întregime două pagini, 
având ca temă „Bătăliile armatei române: 22 iunie 
1941 - 6 sept. 1942", în intervalul lunilor iunie - 
august având loc lupte crâncene la Piatigorsk, 
Maicap, Krasnador, Novorsibirsk (Caucaz), până la 
Stalingrad, 

O altă pagină cu fotografii este semnată de 
locotenentul în rezervă Aurel M. Alecu, reporter de 
război: „Temriukul, cucerit de cavaleria română“, din 
care reproduc rândurile: „10 zile şi 10 nopți de lupte 
grele. Soldatul bolşevic este obliga! să poarte în 
raniță haine civile pentru ca oricând să se transforme 
într-un veritabil partizan.” 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


N 


Ultima pagină, „Gluma de pe front, 
este asemănătoare celor anterioare. 


ÎN NR. 8: „Decolarea gen. Manoliu, 
comandantul unei divizii de vânători de 
munte, distins special în luptele de la Sevastopol, 

tru acte de iniţiativă şi curaj personal, prin 
acordarea decoraliei germane Crucea de Cavaler a 
Crucii de Fier. Tot pe această temă, a decorării 
pentru eroism, întâlnim un reportaj asemănător: 
„Comandantul Diviziei Fulger a lost decorat cu 
Crucea de Fier'cl. | pentru ocuparea portului Anope”. 

Şi alte două ştiri mai ample, marcând două victorii 
strălucitoare ale armatei române: „Novorsibirskul, 
port la Marea Neagră, a căzut.. Trupele germano- 
române, după lupte crâncene, au luat 7750 prizonieri 
şi au capturat armament greu 117 tunuri şi 14 
tancuri, şi: „Cum s-au desfăşurat marile bătălii 
pentru cucerirea portului Anopa de la Marea 
Neagră” 

O altă pagină cuprinde textul proclamației 
mareşalului Antonescu către Țară, 

În "Revista prese! se relatează despre ziarele 
străine care scriu elogios despre Romănia: „Berliner 
Barsenzeilung” - articolul „Bastion în sud-est": 
"România este cel mai prețios aliat al Germaniei, 
având, după armata germană, cea mai mare forță 
militară în Răsărit. 





e 


NR.9 

Articolul "Consiliul de patronaj, o înălțătoare 
operă condusă de d-na Maria Antonescu” ocupă 
toată pagina întâia a NR. 9. 

Alte informaţii din acest număr: „Ziarul francez 
<<Le moniteur>> publică un elogios articol la adresa 
lui lon Antonescu“; „La expoziția de la Veneţia a fost 
prezentat filmul artistic românesc <<Odessa în 
Năcări>> precum şi filmul documentar 
<<Sevastopol>>; „Românii din  Moldovanscaia 
(Ucraina) au din nou biserică“, „La Căsăuli (Soroca) 
s-a ridicat un monument în memoria căpitanului 
Epure lon, mort aici în iunie 1941", „160 de copii 
botezați într-o comună ucraineană, „Stalingradul a 
fost tăiat în două, luptele de slradă se dau pentru 
cucerirea din casă în casă”. 

Ultima pagină, „Gluma de pe front, are versurile 


istorice „Permis cu bucluc“. 


Cel mai interesant articol din NR. 10 este cel de 
fond, intitulat: „Ce sunt şi ce caută politrucii şi 
comisarii bolşevici pe. Iront', din care extrag: „Sunt 
aduşi pe front, fără pregătire, fără instrucţie, fără 
arme, aducând cu ei teroarea. Soldații sunt impinşi 
în linia întâia, închişi în cazemale, în tancuri grele, 
puşi să atace, urmăriți de aproape de armele 
aulomale ale acestor <<specialişti>>". 

La rubrica „Chipuri de eroi este prezentat 
colonelul V. Devidescu. - 


Tot în acest număr aflăm ştirea: 
„Inaugurarea Teatrului Naţional din 
Tiraspol, cu o capacitale de 1000 locuri”, iar 
la „Gluma de pe front”, "Visul lui Năică”. 

ŞI NUMERELE 11 - 15 cuprind articole „Ja cald” 
care se referă la marșul războiului. Dintre acestea 
nominalizez: „Un an de la cucerirea Odessei: 16 oct. 
1941 - 16 oct. 1947 şi „Cucerirea oraşului Nalcic de 
către vânătorii de munte” (specific că Nalcic, din 
Uniunea Sovietică, a fost cel mai îndepărtat de fosta 
graniță a României, aflată, la acea vreme, pe Nistru). 

Un articol cu titlu zguduitor: „Centrala Teroarei - 
Moscova, Str. Lubblianka nr. 2, sediul GPU şi 
NKVD! 

La rubrica „Chipuri de ero? sunt evocați: 
locotenentul Vulpe, caporalul Oală Pavel şi sergentul 
loan Pârvu. 

NR. 19 din 25 dec. 1942 este ultimul al ziarului 
„VICTORIA". Schimbarea mersului operațiunilor de 
pe front a luptelor defensive a dus la suspendarea 
lui. Amplul articol „De ce luplăm aşa departe” este 
analitic şi convingător. 

(continuare în numărul viitor) 


Emilian Aita 


O CONŞTIINŢĂ VIE A ȚĂRII ROMÂNEŞTI [continuare di pag. 2) 


„Oamenii noştri politici, când se duc la 
Bruxelles, se duc fără definiţie; şi întreabă: «ce vreți 
dvs. să facem?» Au o atitudine de chelneri: ce 
vreţi? ciorbă de burtă, ciorbă de perişoare? 
Spuneţi dv. ce să facem că noi ne ducem la 
bucătărie... Omul politic, la noi, care are dimensiune 
de vasal şi fuge în virtutea porţilor care se mişcă, nu 
are de-a face cu conştiinţa.“ 


DAN PURIC DESPRE COMUNISM ŞI 
COMUNIŞTI: 

uda, după ce a vândut pe Mântuitorul, a dat 
punga de arginţi înapoi şi a zis: «Am vândut sânge 
nevinovat.» Este net superior comuniştilor! Ăştia nu 
se cutremură, ăştia nu au îngenuncheat, nici măcar 
părere de rău nu au. Au avut procese de conştiinţă, 
nu pocăință... Aştia nu şi-au cerut iertare de la 
poporul român, Dacă şi-ar cere iertare, am începe 
dimpreună o lucrare extraordinară!" 


„Vă spun eu, toate puşcăriile unde s-a suferit: 
Aiudul, Sighetul, Piteştiul, sunt cimitire ale demnității 
româneşti. Sunt bine păzite de laşitatea noastră. Să 
ne ierte dumnezeu......' 

CELE MAI MULTE VICTIME A DAT AIUDUL, IAR 
CEA MAI MARE JERTFĂ A DAT PITEŞTIUL, CU 
REEDUCAREA: DOUĂ ÎNCHISORI REZERVATE 
PENTRU LEGIONARI; DAN PURIC O ŞTIE, LA FEL 
CA TOATĂ LUMEA, DACĂ AR FI FĂCUT ACEASTĂ 
PRECIZARE, TOATĂ RÂVNA LUI AR FI AJUNS ÎN 
GURA DE BALAUR A IUDAISMULUI, 

„Nu poți să le ceri demnitate creştină, că nu mai 
au de unde, sunt altă serie, sunt creație spontanee. 
Comuniştii se nasc brusc. N-au trecut! Sunt născuți 
azi la două. Ei nu-şi recunosc semenul. N-au țară, au 
o zonă. Sunt vorbitori de limba română, asta vă duce 
în eroare. Vorbesc. Unii vorbesc agramat, alții 
vorbesc şi limbi străine... Dragostea lor de țară se 
reduce la mama soacră şi la nepol. Ei au alte hărţi, 
mai mici, de familie." 

„Când țara a fost invadată de lepra comunistă (şi 
este încă invadată), câțiva, o mână de oameni, s-au 
întors să-i mulțumească lui Dumnezeu. Acei 
samariteni s-au dus în munți, să lupte cu arma, sau 
au fost trimişi în închisori. Au spart zidul închisorii 
prin rugăciune. Şi astfel, este posibil ca eu, in 2008, 
să allu şi să vorbesc despre Valeriu Gafencu, care a 
fost un tânăr de 33 de ani, student în Drept, şi care a 
murit pentru că şi-a iubit prea mult țara.” 

„«Arla eliberează omul din fiară, nu fiara din om», 
spunea părintele Dumitru Stăniloae. Comunismul a 
făcut invers, ba chiar mai mult; a mers dincolo de 
limitele naturii, căci fiara nu ucide de dragul de a 
ucide, 

“Eu nu pol să mă duc la biserică», spunea, 

firesc, un torționar, devenit între timp simplu 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


pensionar paşnic. «Nu mă duc pentru că pe mine nu 
mă poate ierta Dumnezeu! Nu are'cum să mă ierte! 
Eu omoram zilnic opt sau nouă tineri după ce îi 
torturam. Ăştia, Coposu, Ţuţea, sunt nimic pe 
lângă tinerii şi personalitățile de valoare pe care 
le-am omorât, aşa că Dumnezeu nu are cum să mă 
ierte» (interviu cu torționarul Țandără).” 

„«Mă întrebam pentru a nu ştiu câta oară de ce 
prigonitorii noştri nu se mulțumeau să ne ia pur şi 
simplu viața, fără să ne expună acestui regim de 
exterminare lent, imund, inuman. Probabil, se 
temeau că ne-ar fi fost prea uşor să plecăm aşa, fără 
nici o tortură, şi ar fi fost probabil prea eroică jertfa 
noastră, totală, pură, fără a fi întinată de umiliri 
josnice, de chinuri diabolice şi de tot ansamblul de 
degradare umană, la care eram supuşi ceas de 
ceas... Desăvârşită era fapta urii lor» (Aspazia Oțel- 
Petrescu, «Adusu-mi-am aminte»)." 


DAN PURIC DESPRE POPORUL ROMÂN: 

„Existenţa poporului român a fost marcată tot 
timpul de pericolul dispariției sale din istorie. 
Românul, deci, a văzut moartea, a trăit în 
proximitatea ei clipă de clipă; şi totuşi, nu groaza i se 
citeşte pe chip, ci o decentă împăcare, care nu ne 
vorbeşte de fatalism.“ 


„Nimic din realitatea românească de azi nu ne 
face să ne imaginăm. Nimic. Ea ne ţine într-o 
puşcărie fantastică. Eu îmi imaginez România cu 
date reale şi lucide. Va fi o țară foarte puternică.” 


de unde rezultă nivelul de mahalagizare, de 
neam prost unde am ajuns. Aceasta nu este cao 
insultă față de poporul pe care îl iubesc. Este o 
constatare vizavi de o populație care trebuie trezită * 


„Tancurile sovietice ne-au invadat țara, 
comunismul a vrul să ne invadeze şi să ne mutileze 
sufletul.” 

„Astăzi pericolul dispariției neamului este mai 
mare ca oricând; căci astăzi se anesteziază 
sufletele: nu se mai chinuie, se adorm; nu se mai 
torturează, se cumpără; nu se mai vând, se 
încurajează spre nicăieri; nu mai sunt silite să se 
dezică, iar în inimile schiloade neamul nu va mai 
avea țară” * 


VOI ÎNCHEIA ACEASTĂ SCURTĂ 
PREZENTARE CU CĂTEVA SFATURI ŞI 
PREVIZIUNI ALE AUTORULUI: DAN PURIC 
CARE CITEAZĂ DIN „ÎNVĂŢĂTURILE LUI 
NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SAU, 
TEODOSIE“: 

„Dacă vine duşmanul şi-ţi cere pământ, dă 
puţin de la tine, numai să iasă. Şi dacă mai 


vrea, tu mai dă-i puțin; dar dacă vrea să-ți ia 
tot şi mai vrea să iţi ia şi familia, atunci iese 
sabia creştină din teacă." 

ÎNCERCĂM SĂ NE SUGESTIONĂM CĂ NU 
AM AJUNS ÎN ACEASTĂ SITUAȚIE, DAR 
DEJA MANA TREBUIE SA CATE SPRE 
MANERUL „SABIEI CREŞTINE“. PÂNĂ NU 
VA FI PREA TARZIU. : 

ȚARA AŞTEAPTĂ O NOUĂ JERTFĂ DE 
LA NOI, ŞI O VOM DA! 

„Eminescu a spus: «Eu îmi apăr sărăcia şi 
nevoile şi neamul»... Ar fi cazul să spunem ca 
la Mărăşeşti: «Pe aici nu se trecel»“ 

„Occidentul a făcut un experiment “cinic, 
criminal, asupra noastră, care s-a numit 
comunism. Datoria noastră este să nu ne 
expunem unui alt experiment." 

GLOBALIZAREA, INVENŢIA CELOR FĂRĂ DE 
ȚARĂ, CHIAR DACĂ APARENT AU UNA; 
NEREUŞIND EXPERIENȚA DOMINAȚIEI 
MONDIALE PRIN COMUNISM, INVENTAT ŞI 
PROMOVAT DE ACELAŞI IUDAISM, AU 
SCHIMBAT METODA. 

DIN MILIARDELE DE OAMENI TRĂITORI PE 
MAPAMOND, NIMENI NU LE CERE SOCOTEALĂ 
PENTRU SUTELE DE MILIOANE DE ASASINAȚI ÎN 
CADRUL EXPERIMENTULUI ŞI. ALTE SUTE DE 
MILIOANE CARE AU IEŞIT SCHILODIȚI DIN EL. 

RĂBDAREA NEAMULUI ROMÂNESC SE 
APROPIE DE SFÂRŞIT. ROMÂNII ÎŞI PUN 
ÎNTREBAREA: PÂNĂ CÂND VOM STA INERȚI ÎN 
FAȚA ATACURILOR MURDARE ALE 
DUŞMANULUI MILENAR AL CREŞTINISMULUI, 
ACELAŞI DUŞMAN SECULAR AL NEAMULUI 
NOSTRU? 

SE MAI PUNE O ÎNTREBARE IMPORTANTĂ ÎN 
ANSAMBLUL PROBLEMEI: OFENSIVA MURDARĂ 
ŞI NEDISIMULATĂ ÎMPOTRIVA CREŞTINISMULUI 
ŞI NAȚIONALISMULUI LA NIVEL EUROPEAN ŞI 
MONDIAL NU FABRICĂ ENORME CANTITAȚI DE 
RESENTIMENTE? _IMPERTINENȚII CARE SE 
CRED DEJA STĂPÂNII LUMII NU ÎŞI PUN 
PROBLEMA CĂ ORICE ACȚIUNE ARE ŞI O 
REACȚIUNE?  „PIEIREA TA PRIN TINE, 
SIOANE"? 

DAN PURIC DĂ VERDICTUL: 

„Când chipul lui Dumnezeu din neamul românesc 
va fi lovit, sau incearcă să fie lovit major, atunci se 
va reacționa major, şi nu numai la noi, la toate 
popoarele care au acest sentiment. şi toți au în 
ultimă instanţă această sensibilitate. “ 

AMIN. 

DOMNULE PURIC, ÎȚI MULŢUMIM! 


Pag. 11 













Poziţia pe care mă situez este 
pur creştină. Adevărul trebuie 
mărturisit spre mântuire; acum o 
facem cu dragoste, dar va veni 
ziva pedepsei. ș 

Nu mă consider antisemit, ci 
iubesc poporul evreu, aşa cum îl 
iubeşte Dumnezeu Însuşi. Doresc 
cu ardoare mântuirea poporului 
evreu. 

Să fim perfect conştienţi de 
puterea la care au ajuns evreii la 
sfârşitul acestui secol, încât 
procesul de iudaizare al lumii se 
produce astăzi atât prin 
comunism cât şi prin capitalism. 

Am zis „iudaizare” şi nu 
„mozaizare” a lumii întrucât 
mozaismul este parte integrantă a 
spiritualităţii creştine şi este străin 
iudaismului de azi, iudaism ce-şi 
are originea în păcat şi 
neascultare, în crima lui Cain, în vițelul de aur, în 
ucigaşii prorocilor, în luda vânzătorul, în 
cărturarii şi fariseii fățarnici, în crima lui Caiafa. 

E o ieşire a evreilor din harul dumnezeiesc, 
care s-a agravat în ultimele două milenii prin lupta 
împotriva Duhului Sfânt, încât iudaismul despre 
care vorbim şi cu care suntem confruntați se 
caracterizează prin: satanism, minciună, ură, 
tiranie, materialism, ateism, senzualism, rasism, 
patima dominației mondiale. : 

ludaismul a închis lumea în materie, în teluric, 
în efemer, în relativ, în trup, căci a golit-o de 
frumuseţile, bogățiile şi puterile spiritualității 
creştine. 

Evreii lucrează cu un duh rău, căci au acceptat 
ispita pe care a respins-o Hristos, şi tocmai de 
aceea ei urăsc, fiindcă nu pot pricepe modalitatea 
dragostei, a, libertăţii, a adevărului date prin Duhul 
Sfânt, ci ei vor puterea pentru Putere, materia pentru 
materie, viața pentru dominația lor. 

Cu mijloace economice, politice şi raţionale au 
ajuns să domine lumea, căci ei deţin cheia 
economiei mondiale, cheia mijloacelor de 
informare a maselor pe glob, cheia revoluției 
comuniste, cheia  democraţiilor occidentale, 
centrele tehnicii moderne, o bună. parte din 
învățământul de pe mapamond, punctele 
nevralgice ale culturii şi artei, ordinea în 
francmasonerie, spiritul în socialismul 
internaţionalist, o  înrâurire a sindicalismului, o 
„Colorare” a umanismului şi progresismului, o bună 
presă în neoprotestantism şi destulă influență în 
Biserici. 

Toate acestea pot fi demonstrate pe bază de 
documente. Toate acestea dovedesc destinul 
excepțional pe care-l are poporul evreu. 

Pierzându-şi dreptul de moştenitor, pierzând 
legământul lui Avraam, pierzând harul 
dumnezeiesc, el se situează pe poziție 
antihristică, antiumană şi satanică, poziţie de pe 
care continuă a juca un rol negativ în istorie şi în 
procesul desăvărşirii lumii. 

_ Cutezania lor este aproape de nebunie, căci se 

joacă cu satana, se luptă cu Dumnezeu, se 
războlesc cu toţi oamenii şi sunt duşmanii 
învederaţi ai lui Hristos. 

Energiile pe care le declanşează ei în istorie sunt 
atăt de considerabile, încât nu pot fi explicate decât 
ca provenind dintr-o sursă supraumană, 

Pe de o parte ei sunt fermentul revoluțiilor care 
bântuie lumea modernă, iar pe de altă parte sunt cei 
mai tenace şi incăpățânați tradiționalişti: pentru ei 
tradiționalişti, iar pentru lume revoluționari. 

Inteligența lor impresionează şi străluceşte, încât 
a generat marxismul şi relativismul - dar toate sunt 
închistate în neant. Dumnezeul lor este 

Dumnezeul speculei, al speculei mentale ori 

politice. Gândirea lor răstă te totul, căci ei 

văd multiplele fațete ale aceleiaşi probleme şi au 


. Pag. 12 


untualitate 
DESPRE IUDAIZAREA LUMII 







uşurinţa de a o folosi pe aceea care le este 
folositoare 

De aceea ei nu exprimă niciodată adevărul, căci 
nu au acces la esențe, ci numai la forme, nu 


merg la Duhul unic şi sfânt, ci numai la 
înfățişările materiei, evenimentelor, ideilor şi 
oamenilor, într-o dezordine anarhică pe care însă 
o folosesc în favoarea unicului zeu în care cred: 


Există până şi o manieră a corectitudinii în 
afaceri, pe care însă o folosesc numai în măsura în 
care îi slujeşte pe ei, ca drept dovadă că părăsesc 
societățile în declin şi se oploşesc în societățile în 
ascendență. 

Evreii de azi se închină lor înşişi ori materiei, 
deşi în fond ei se închină lui satana, căci numai 
satana poate perverti atât de profund o lume. 

Solidaritatea dintre ei este forța victoriilor lor 
naționale. 

Ura împotriva duşmanilor lor e neimpăcată, cănd 
subtilă, când sângeroasă, fiind ea însăşi o modalitate 
de solidaritate între ei 

Ei formează un imperiu unitar în lumea 
diversă şi manevrează după scopurile lor. 

Ei vor fi întotdeauna cu cei învingători, dar vor 
salva pe toți evreii, indiferent de răspunderile pe care 
şi le-au asumat. 

Azi numai evreii pot impune punctul lor de vedere 
atât preşedintelui SUA cât şi preşedintelui 
U.RS.S., ca să nu mai amintim de puterile de rangul 
doi. Şi Roosevelt, şi Stalin li s-au supus. A/ doilea 
război mondial este în mare parte opera evreilor. 

După ce au investit aproape totul în comunism, 
acum navighează spre capitalism. 

Şi-au făcut legi pentru ei, încât ei sunt tabu în 
lumea întreagă, le este totul permis şi nimeni nu 
poate spune adevărul despre ei fără ca omenirea 
să ia foc. 

Evreii sunt zeii lumii moderne. Ei se află la un pas 
de dominaţia absolută mondială şi este 
impresionantă forța unui popor de cincisprezece 
milioane de oameni 

Lumea modernă este un dezastru spiritual, 
moral, politic, social, militar, uman şi economic, e o 
lume alienată, o lume descompusă, o lume ce se 
autonimiceşte fie pe cale pașnică, fie pe cale armată, 
e o lume-junglă, e o lume-temniţă, e o lume 

insuportabilă de haos, nihilism şi neant - pentru că 
este o lume fără Dumnezeu, împotriva lui 
Dumnezeu, fără suflet, împotriva întăietății 
spiritului, fără onoare, fără ruşine, fără morală, o 
lume a minciunii, a urii, a ateismului, a 
materialismului, a tiraniei, a senzualismului, a 
rasismului, a obseslei dominației mondiale, a 
nimicului, a satanei - şi cu o astiel de lume nu se 
poate lăuda nimeni. (pg. a7a - 381) 








Oamenilor li s-a promis raiul pe pământ, dar |i 
s-a interzis raiul ceresc; |i s-a dat satisfacția 


simțurilor, dar li s-a negat cea 
a sufletului; li s-a spus că 
totul va fi bine şi frumos, dar 
în ei nu există nici binele, nici 
frumosul, şi când a dispărut şi 
aspirația spre ceruri, s-au 
simţit întemnițați pe pământ. 
lar când au fost momiţi de 
poftele trupeşti, au devenit fiare 
şi bestii, fără suflete şi fâră 
conştiinţă, întunecând totul în 
jurul lor, căci în ultimă analiză 
oamenii care nu se sfințesc în ei 
înşişi murdăresc lumea cu tot ce 
e rău şi murdar în ei, 

a Am învățat politică şi am 
5] văzut limitele ei. Am înţeles că 
ultima şansă de izbăvire a 
oamenilor este spiritualitatea şi 
că toate celelalte planuri trebuie 
să i se  subsumeze. lar 
spiritualitatea înseamnă în 
primul rând libertate — dar libertate bine înțeleasă, 
căci altfel tot libertatea deschide porţile negării 
binelui şi alunecării din eroare în eroare, până la 
bezna cea mare a ateismului. (pg. 280) 



















Trăim astăzi într-o lume plămădită rău şi dospită 
acru. Nu mai sunt sentimente, nu mai este noblețe, a 
dispărut generozitatea. Oamenii suferă fără 
Dumnezeu şi-L caută, dar sunt luate măsuri ca să 
nu-L afle, căci El nu sunt dispuşi să împartă puterea 
cu El 

Un popor cultivat, bogat, conştient de 
drepturile sale, este un pericol. Un om cu 
credință, cu idei, cu idealuri, este un duşman din 
principiu. Idealul LOR este un popor amorf, 
încovoiat, care să nu gândească şi - Doamne 
fereşte! - să nu ajungă să acționeze. Legea 
societății este dependența, căci poporul care 
aşteaptă cu mâna întinsă mila stăpânului poate fi 
strunit fără dificultăți 

Mulţi occidentali sunt de părere azi că adevărații 
oameni ai omenirii se găsesc în ţările foste 
socialiste. Ei spun, un adevăr, dar pentru noi este 
dureros să aflăm că Occidentul de la care aşteptam 
salvarea e decăzut spiritual şi moral mai jos decât 
oamenii lui Marx. Se pot da multe explicaţii, însă una 
cu deosebire mi se pare importantă: Marx cu toti ai 
lui erodează sufletul lumii occidentale, doar că o fac 
cu alte mijloace decăt în Răsăril. Noi, care am trecut 
prin această fază, o descifrăm cu uşurinţă acolo, în 
timp ce occidentalii nu înțeleg că ei se comunizează 
deja ideologic şi moral. 

Nu i-a lipsit Occidentului nici puterea militară, nici 
cea economică şi nici chiar cea politică pentru a se 
opune comunismului, €i i-a lipsit forța morală şi 
conştiinţa veacului; creştinismul burgheziei 
occidentale era dolofan şi căldicel 

Pe noi experiența avută ne-a învățat să gândim 
mai profund şi subtil, Nu ne putem juca cu cuvântul, 
cu sufletul, cu ideile, cu valorile, nici cu omul şi cu 
societatea. Noi am căpătat respectul sfânt pentru 
adevăr şi de aceea drămuim lucrurile cu mai multă 
înțelepciune. În țările guvernate de materialismul 
ateu, oamenii au fost puşi în situaţia să-şi apere 
proprietatea, familia, Neamul, credința, viața şi 
sufletul. S-au dat bătălii cumplite şi până în prezent 
în plan istoric au învins mereu ateii, dar în lupta 
duhurilor, ce se dă în adâncul ființei, au învins 
credincioşii. Marile victorii politico-militare ale 
ateismului sunt contracarate de biruințele 
spirituale ale martirilor şi eroilor. Puteri 
duhovniceşti uriaşe s-au concentrat în câțiva oameni 
şi echilibrează incă lumea, căci dacă ateismul singur 
ar fi lăsat să tragă în balanţă, atunci Dumnezeu ar 
pierde pământul. (pg. 336 — 338) 


- selecţiuni din "Întoarcerea la Hristos" — loan 
lanolide (frate de Cruce întemnițat cu Valeriu 
Gafencu, "sfântul închisorilor”) 


Pagină realicată de Welt Code 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


o N N N 





MUZEUL DE ARTĂ prezintă câteva sute de 
lucrări, cca 300, opere aparținând unor maeştri 
români ai penelului şi sculpturii, multe inspirate din 
viața şi natura Dobrogei, din pitorescul şi coloritul 
litoralului. Pot fi admirate opere de N. Grigorescu, ŞI 
Luchian, Th. Aman, J. Al. Steriadi, Iosif Iser, Al. 
Ciucurencu, C. Baba, lon Jalea, Carol Medrea etc 
Subliniez faptul că în urmă cu 4 - 5 ani aici a fost 
organizată o mare expoziție cu titlul sugestiv 
„Balcic” unde au fost expuse peste 80 de pânze 
realizate în acest oraş în perioada interbelică, de | 
către cei mai mari pictori ai țării 
“ Din Piaţa Ovidiu în numai 5 minute ajungem 
pe frumoasa FALEZĂ, locul de promenadă al 
localnicilor şi al turiştilor. Faleza este o realizare 
urbanistică de adevărată artă, construită din 
piatră, cu pajişti verzi şi flori, ornată cu pergole 
arcuite, cu iederă şi trandafiri CAZINOUL este o 
construcție monumentală, o emblemă a 
Constanţei. Dacă până în acest an putea Intra 
aici oricine pentru a servi ceva pe terasele 
restaurantului şi cofetăriei, unde valurile se 
sparg de stânci, de acum înainte în Cazinuu se 
va putea intra numai în calitate de pasionat al 
jocurilor de noroc Vis a vis de Cazinou, pe un 
soclu monumental, se află bustul de bronz al 
marelui nostru poet național, Mihai Eminescu, 
operă a sculptorului Oscar Han (1930). În apropiere 
menționez farul genovez, o construcție din anul 
1300, înalt de 8 m 

ACVARIUL „Prof, |. Borcea”, tot vis a vis de 
Cazinou, este o realizare din anul 1958, dintre cele 
mai frumoase şi mai interesante. Are 60 de acvarii şi 
bazine. Începând cu fauna Măril :Negre, a apelor 
dulci din Dobrogea şi din bălți, în bazinele acestui 
acvariu se pot observa cca. 2000 de soiuri de peşti şi 
ale vietăți acvatice; se află aici reprezentanți ai 
faunei din Mediterană, dar şi din apele oceanice 

La aprox. 100 m depărtare, mergând pe faleză 
se ajunge la CATEDRALA ortodoxă, construită 
între anii 1884 - 1895. 

Este de dimensiuni mari, turnul de pe naos având 
0 înălțime de 35 m. Construcţia are amprenta stilului 
vechii arhitecturi din Țara Românească. Fațada este 
împărțită în registre delimitate de cărămidă aparentă 
Mobilierul aminteşte de măiestria meşterilor anonimi 



























3 sec. al XVI-lea, lar scaunul episcopal, după 
desenele lui ion Mincu, de jilțul lui Petru Rareş; 
Pictura este opera lui George Demetrescu-Mirea, 
i O allă biserică, afată tot pe malul mării, în 
pere. esie Biserica Greacă, înălțată între 
Ă E pa aaB după planurile arh. lani Teodoride, pe 
eren oferit de sultanul Abdul Azis. Acesta a 
mugdilonat donarea terenului de obligația ca 
pe ea turnurilor bisericii să nu depăşească pe 
b a minarelelor geamiilor oraşului 
i Angă ea se ana plaja oraşului, cunoscută şi 
: sub "numele de „Trei papuci”, care poate 
i găzdul cca. 15.000 de amatori de soare și 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


bale marină. Alături se află portul turistic Tomis, 
unde sunt ancorate ambarcaţiunile de lux ale celor 
cu dare de mână, cunoscuţi şi sub denumirea de 
„prosperi oameni de afaceri”. 

MANGALIA 

În altă după amiază se poate vizita cel de-al 
doilea oraş ca importanță al județului Constanța 
spre sud, la 43 km, se află Mangalia, cu o climă 


turcească: baba = tată, dag = deal - cu înțeles de 
"părintele dealurilor”. Acestea înconjoară orașul ce 
adăposteşte câteva monumente de arhitectură, 
Geamia se află chiar în centrul Babadagului; în 
interiorul ei se ală monumentul lui Ali Gazi Paşa şi 
cişmeaua; nu departe de geamie putem vedea Casa 
Panaghie, cişmeaua Calaigi, precum şi mormântul 
lui Sari-Saltâc (sec. al XVIII-lea) 

La numai 6 km de Babadag, în comuna 









dulce, asemănătoare celei medileraneene. Aici 
liliacul, piersicul şi caisul înfloresc mai devreme 
decăt în alte regiuni ale țării 

Aşezarea este mai veche decât portul Tomis 
(Constanţa). A fost întemeiată de coloniştii greci de 
pe râul Callas din Asia Mică, de unde şi numele 
vechii aşezări, CALLATIS, Cetatea cu construcții şi 
ziduri din vremea grecilor şi a stăpânirii romane, a 


fost scoasă la lumină, în parte, prin săpături 
arheologice. În sec. XIII-XIV aici s-au aşezat 
genovezii care au denumit localitatea "Pangalia” 
Denumirea actuală, Mangalia, este menţionată 


pentru prima oară în jurul anului 1593 

În anul 1961, la adâncimea de 2,4 m s- 
descoperi! un mare tezaur de monede pontice, iar 
într-un mormânt antic, un papirus scris cu litere 
greceşti, datând aprox. din sec. al IV-lea d. Hr. Multe 
dintre materialele descoperite cu ocazia săpăturilor 
întreprinse se află în Muzeul de Arheologie 

Monumentul cel mai vizitat este 
„Esmahan Sultan” datând din 1590. Din 
ei seara muezinul cheamă la rugăciune 
musulmană numeroasă care trăieşte aici să 

ŞI fiindcă ne aflăm în plină vară, să amintesc şi 
de plajă: este lată de 200 m şi lungă de 500 m 
Lucrările de înfrumusețare a Mangaliei s-au extins şi 


Geamia 
minaretul 
populația 





asupra falezei, construindu-se scări de piatră şi 
borduri, lucrări de artă 

De la Constanța, în altă zi innorată sau într-un 
„relache” de plajă, se poate merge în NORDUL 


DOBROGEI, înspre municipiul TULCEA, aflat la 126 
km, 

Primul popas îl facem în ISTRIA, anată pe malul 
marelui lac Sinoe. Oraşul a fost întemeiat de grecii 
din Milet, pe la jumătatea al Vil-lea î. Hr 
ajungând foarte important, până când, după 13 
secole, a fost părăsit din cauza înnisipării portului. 

În anii 1921-1927, istoricul şi arheologul Vasile 
Pârvan a început aici săpături care au dus la 
descoperiri valoroase; astlel a fost scos la lumină 








unul dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul 
României. Săpăturile arheologice continuă şi astăzi 
Facem un alt popas, tot scurt, de cca. o oră, la 
BABADAG, aa! la 89 km de locul de unde am 
plecat, Constanța. Denumirea localității este pur 


află ruinele CETĂŢII HERACLEA, ridicată 
între anii 645 - 650 ca bastion de apărare a 
Imperiului Bizantin, în calea năvălirilor 
popoarelor migratoare; tot aici putem vedea şi o 
moară de vânt 

TULCEA 


a 
| Enisala, în apropierea lacului, pe o colină se 
i 
] 

i 


Ajungem la Tulcea, reşedinţa județului cu 
acelaşi nume. Şi această așezare, ca şi toate 
pe care le-am prezentat în rândurile de mai 
sus, este foarte veche: există de pe vremea 
lui Alexandru Macedon şi a lui Darius; în 
timpul stăpânirii romane se numea Aegyssus. 
Se spune că numele actual ar fi fost dat după 
numele unui satrap otoman: Tula-Bei; sub 
i acest nume localitatea a fost menționată în 
ME) 1694 

În vremea lui Mircea cel Bătrân oraşul şi 
toată Dobrogea aparțineau Ţării Româneşti 
obiectiv este Muzeul 


































Delta 


Dunării” care cuprinde peste 3000 de exponate de 


mare valoare; „tezaurul tătăresc” din sec. al XIII-lea, 
adăpostind pecețile unor hani, o colecție de peste 
9200 de monede de argint, monede bizantine din aur 
şa.md. Secţia „Delta Dunării” expune diferite 
diorame cu fauna şi flora Deltei, unelte pescăreşti şi 
agricole. La subsol un admirabil acvariu cu 11 bazine 


= prezintă diferite specii de peşti ai Deltei şi exemplare 


exotice adaptate acestui mediu, câteva specii de 
peşti vivipari, originari din America de Sud. 

Cel mai cunoscut obiectiv turistic este 
monumentul de pe colina Horei, un obiectiv 
înălțat în memoria războiului de independență 
1877-1878. El este alcătuit dintr-un grup statuar 
având în dreapta un dorobanț, iar în stânga un 
vultur. În timpul războiului din 1916 monumentul a 
fost grav avariat: bulgarii, care revendicau Dobrogea, 
au tras cu tunul în el 

Geamia Azizie este o construcție din prima 
jumătate a sec. al XIX-lea. Turnul ei se vede de 
departe, peste clădirile din jur. 

Debarcaderul şi cheiul reprezintă 
agreabile de plimbare, ca şi grădina publică. 


tocuri 


Pag. 13 








Dinerte 


DE CE IUBIM CĂRȚILE DE CREDIT? 


Se spune că de la Revoluția 
Franceză lumea a început să aspire tot 
mai mult spre confort şi mai puțin 
spre libertate, Desigur, evenimentul |. 
în sine nu a fost nimic mal mult decât 
un măcel anticreştin şi antiregalist, în 
buna. tradiţie masonică a devizei „să |! 
spânzurăm ultimul rege cu mațele 
ultimului preot. O manifestare în cel |” A 
mai pur stil bolşevic, atât doar că nu |ă 
exista încă acest nume — este un fapt 
foarte întristător că ea pătează, prin 
numele greşit consacrat istoric, obrazul 
unui popor întru totul respectabil. Şi 
totuşi, un act terorist oarecare s-a 
„învrednicit“ să constituie acest 
punct de inflexiune al istoriei; nu a 
fost chiar „oarecare“; autorii n-au 
învățat atunci meseria: Revoluţia 
Evreiască din Franța (sună mai corect, 
nu?) nu a fost lucrare de diplomă, ci [i 
de... doctorat. 

Atunci totul se rezuma la: „Spune ca 
noi, fă ce spunem noi, că poate nu te 
ghilotinăm ca antirepublican". 

Dar iată că mai târziu s-a dovedit a fi 
mult mai COMOD să se tacă la noi 
măgării pentru care până atunci ar fi izbucnit revolte. 
A fost, bineînțeles, COMOD ca fiecare generație, 
mai cunoscând câte ceva din trecut, să tolereze 
ca generația următoare — copiii lor — să înghită 
enormități tot mai flagrante de istorie, morală, 
poate şi de ştiinţă, în şcolile riguros controlate 
de... unii. 

Confort versus libertate? 

Astăzi ne este mult, mult mai COMOD să 
spunem că suntem paşnici, civilizați, iar 
predecesorii noştri, într-o mare parte eroi 
adevărați, „ei bine, prea erau ei turbulenți şi 
bătăioşi, nu se mai putea trăi aşa!“ 

Acum, Ssuportăm mici ameninţări, cel mult mai 
bombăne câte unul mai curajos. 

Va fi trist, dar tot COMOD să suportăm lovituri din 
ce în ce mai făţişe, cu mințile adormite, până vor 
cădea hăţurile şi biciul pe noi, surprinzându-ne în 
mijlocul unui căscat, cu ochii în televizor. 

Ştie oricine că este mai COMOD să gândeşti ca 
un animal de povară decât ca un om în adevăratul 
sens al cuvântului. Încă o palmă la un om bătut măr 
îl pune în final cu botul pe labe. 

Ca să mă apropii de subiectul enunțat, iată că, 
destul de recent, s-a dovedit a fi mult mai COMOD 
să trimiţi un mesaj în format electronic decât o 
scrisoare pe hârtie. Parcă s-a mai deranjat cineva să 
observe că prin e-mail nu se trimit decât telegrame 
deschise? Telegrame - pentru că trimiterea este 
lipsită de personalitate, iar deschise... pur şi simplu: 
dacă sunt un cetățean destul de „interesant”, e-mail- 
ul meu poate fi „interceptat" mult mai uşor decât 
defuncta corespondență scrisă, (Teoretic, aş putea 
avea mai multe adrese de e-mail, încercând să 
obstrucționez măcar în glumă ochiul şi urechea 
vigilentă, dar... nu e COMOD, lar dacă pe viitor ID-ul 
de acces la internet al fiecăruia va ajunge să fie unic 

şi obligatoriu, legat de codul numeric personal, câți 
vor fi suficient de inteligenţi să mai poată păcăli 
sistemul? lar dintre cei „inteligenţi“, nu II se va părea 
unora InCOMOD să-şi mai bată capul?) Această 
nouă pierdere de intimitate o dată petrecută, va fi 
atât de COMOD să o acceptăm ca un dat firesc şi să 
trăim cu ea, că mi se face părul măciucă! 

Legătura între e-mail şi sistemul cărților de credit 
este evidentă, totuşi o vol formula: primul îi slujeşte 
lui „Big Brother” să afle ce vorbim unii cu alții, iar al 
doilea, cum ne cheltuim banii, 

Citiţi „1984* de George Orwell, până nu va fi 
trecut la indexul cărţilor interzise, ca să înțelegeți că 
„BB nu este doar o emisiune TV pentru 
handicapaţi. Lăsaţi ziarul din mână şi căutaţi această 
carte (o voi rezuma pe viltor, dar nu mizaţi prea mult 
pe talentul meu)! 

Dacă X, bărbat, 29 de ani, agent de asigurări, cu 
domiciliul Y şi zeci de alte (aparente) nimicuri 


. 


Pag. 14 










































cunoscute de sistem, cumpără direct cu cartea de 
credit un aparat de ras, de exemplu, tranzacţia va fi 
înregistrată într-o bază de date. De ce oare spun „va 
fi"? Acest lucru se petrece şi acum: există baze de 
date pe lângă care dosarele Securităţii par naive. 
Toţi sunteţi acolo; despre unii „norocoşi” se ştie mai 
puţin, despre ceilalți... Big Brother, „frățiorul mai 
mare“, v-ar putea alege cadourile mai bine decât 
propria consoartă. 

Dar dacă, pur şi simplu pentru că este mai 
COMOD, nimeni nu va mai cumpără decât cu cartea 
de credit? 

În varianta „frumoasă“, baza de date îşi va 
îndeplini. firesc. şi grațios menirea: se vor face 
statistici de piață care depăşesc visele cele mai 
îndrăznețe ale oricărui strateg de marketing. 

Desigur, la acestea vor avea acces numai firmele 
foarte mari, multinaționale; tu, Gheorghe, ia mâna, 
hai, şterge-o! 

Se va şti cu o exactitate diabolică unde, când şi 
cum se vinde cel mai bine orice, de la un creion 
(atâtatimp cât încă mai folosim aşa ceva) până la un 
vapor transatlantic. În acest moment ideea de 
„Public-ţintă” este în floare: reclamele la cosmetice |i 
se şoptesc senzual femeilor, pentru bere se practică 
asocierea cu fotbalul, fiind vizați cei care-şi umplu 
burțile in fața televizoarelor (evident, nu sportivii) 
Copiilor, singurii propriu-zis lipsiți de apărare, 
bălăcindu-se nevinovaţi în lichidul de spălat creiere 
chiar de când au făcut ochi, mesajele publicitare le 
parvin ştrengăreşte, cu glas de „cel mai bun prieten”. 

"Cine trebule” ştie deja unde să expună aparatele 
de ras pentru inocentul nostru agent de asigurări, cu 
ce slogan tipărit pe ce culoare de fond. 

Să mai amintim "elanul patriotic” care ieşise fără 
jenă din guri bitmanno-rădulesciene, când se făcea 
reclamă noului "produs", Constituţia României, pe 
baza căreia acum orice străin îşi poate cumpăra felia 
lui din țara noastră? (nu costă mult, doar noi nu ne-o 
mai permitem), Ce spuneți de calitatea 
„machiajului? Eu spun că tot circul a sunat ca într- 
un grup de prieteni la o bere — s-a vândul bine! 

Dar când ne-au convins că vrem să fim în noua 
Uniune Sovietică — pardon, UE? Dar... dar... 

Prostitorii noştri sunt din ce în ce mai abili, 
pentru că ne „înțeleg“ mult mai bine decât ne 
convine să credem - tocmai vă spuneam de ce. 


Noul paradis tehnologic ne rezervă, totuşi, şi 
unele surprize ceva mai puţin „frumoase“. Îmi 
place umorul negru... iată un mic SF: 

„ „este interzisă comercializarea țigărilor către 
minori”, scrie pe orice uşă de magazin. Dar unii din 
noi mai călcăm strâmb câteodată, ne îngroşăm 
vocea, ne punem pantofi cu talpă înaltă, sau alții, 
mai norocoşi, pur şi simplu arată la 14 ani ca de 20 — 





a] in toate aceste cazuri, am reuşit să obţinem 


pachetul mult visat, chiar dacă s-a scumpit 
de şapte ori în ultimii trei ani. Dar eu ce mai 
pot să inventez, acum când cardul (sau, 
Doamne fereşte, implantul electronic) mă dă 
de gol că am 17 ani şi 10 luni? Chiar 
] vânzătorul, păcătosul, poate că ar vrea să- 
mi vândă pe sub mână, dar ce se poate 
i] face dacă blestematul computer refuză 
insistent tranzacţia? Clasic (personajul meu 
e un puşti mai dezghețat), rog un adult să- 
mi cumpere țigări, îi dau apoi banii când 
3] ieşim din magazin... stop! care bani? V-aţi 
prins, nu există, cardul nu se poate ocoli. 
"Domnu', domnu', ia staţi puțin, ce vreți să 
| cumpăraţi?” (puştiul devine genial) "Păi, trei 
bax-uri de Coca-Cola, la reducere.” "Şi nu 
costă asta cât două pachete de Carpaţi fără 
filtru"? "Ba da, chiar aşa”... Povestea are un 
„happy end“ provizoriu: domnul cumpără 
țigările, adolescentul firav iese şi el gâfâind 
tabagic cu 2,5x6x3=45kg de Coca-Cola, cei 
doi fac trocul, revenit, după cum vedeți, în 
modernitate, dar. vine poliția! Chiar 
credeaţi că scena nu a fost filmată? 

Din asta nu trebuie să înțelegeți că e 
bine să fumeze copiii, în schimb vreau să 
înțelegeți cât de minunată este libertatea, chiar şi 
atunci când o putem folosi greşit. 

În implantul meu cu cod de bare, care serveşte 
drept buletin de identitate, carte de credit, permis de 
conducere, cip de localizare GPS etc. (de paşaport 
nu mai este nevoie, că suntem într-un stat mondial), 
se va găsi şi informația că sunt diabetic, dar eu 
tânjesc după o pătrățică de ciocolată, şi pentru asta 
reîncepe circul de mai sus. 

Mai poate fi vorba de a-şi cumpăra cineva, chiar 
şi la cel mai jalnic anticariat, o ediţie oricât de 
jerpelită a cărţii „Pentru legionari? Sau — “ce 
legionari, teroriştii naibii, tovarăşe” - un volum de 
poezii de Eminescu? 

Porcăria se îngroaşă fâră limite: vorbesc cu 
cineva — ghinion, prin e-mail — să cumpăr trei hăriețe 
şi apoi să mergem cu câţiva prieteni să facem 
muncă voluntară la săparea fundației unei biserici 
(Asta, în orice SF, oricât de delirant, va continua să 
se întâmple!) Mmmda. Mă duc la magazinul din colț 
(ei, glumeam, de unde magazin, în care colț, al 
capului meu pătrat?), vreau să spun "la Praktiker”, 
iar acolo eu, exact eu, pot cumpăra orice în afară de 
exact trei hârlețe şi, oricât ar fi ele de legale, nu am 
cu cine mă târgui. Din motive care nu interesează 
nici un angajat al magazinului, sistemul refuză 
vânzarea. Basta! 

Mă opresc aici din visările science-fiction 
(deocamaată doar, science-fiction, destul de curând 
cruda realitate), că nu mai am umor. Să revenim la 
prezent. 


Pentru cei care nu au aflat, şi cardurile se pot 
fura. Codul PIN este un fleac: nu au spart nişte copii 
coduri de la NASA, Pentagon şi aşa mai departe? lar 
dacă mergeţi la cumpărături, în loc să aveți în 
buzunar 100 de lei, s-ar putea să aveți aproape toate 
economiile dvs. Băncile au venit deja cu câteva 
soluții, în sine enervante, dar justificate (timp în care 
micii hoţi de buzunar s-or fi gândind şi ei, de zor, la 
alte „soluții”). Însă din punctul de vedere al 
implicaţiilor, aceste măsuri... „check this out": 

Există un „profi de cheltuieli al dvs., un mod 
obişnuit de a vă folosi banii — exclusiv de pe card — 
pe care banca îl estimează după câteva luni în care 
vă observă. Dacă, dintr-o dată, doriți să cumpăraţi un 
automobil cu banii jos, tranzacţia va face o excepție 
de la acel profil, aşa că veţi primi o solicitare 
telefonică de a o confirma, ca să nu fie vreun hoț 
care vă lichidează repede contul. La unele bănci nu 
se pol scoate mai mult de 2000 de lei într-o singură 
zi (nu am o calificare de specialitate, poate că există 


vreo formalitate de ocolire, în nici un caz a 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


ISTORIA CENZURATĂ DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞTI 
- premii în cărți - 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor trimite în scris pe 
adresa sediului, sau se pot da personal, la sediu, până la data de 10 a lunii 
următoare apariției revistei. Premiile se vor ridica de la redacție. 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII IULIE: "Care sunt calităţile pe care 


trebuie să le aibă un şef legionar?” 


a fost dat de Gabi Neagu din Câmpina, 23 de ani, care a câştigat cartea Doctrina 


legionară - texte alese 
RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 


Un şef legionar: 

- trebuie să fie înțelept, trebuie să se gândească 
bine când ia o hotărăre, pentru ca ea să fie bună; 
hotărârea trebuie luată repede şi dusă până la 
capăt. 

- trebuie să fie blând şi să-şi iubească oamenii 
de sub comanda lui; 

- trebuie să. fie voios; aşa trebuie să apară 
înaintea celor pe care îi comandă, nu amărât, 
întunecat, nervos. 

- trebuie să fie drept cu legionarii şi cu_ toată 
lumea; nici adversarului nu-i poate face 
nedreptate; va lupta cu el, îl va învinge, dar pe 
căile dreptății, ale moralei; nu prin laşitate sau 
minciună; 

- trebuie să fie curajos şi hotărât în ceasuri de 
primejdie; 

- în orice ocazie în lume, nu numai în lumea 
legionară, el trebuie să-şi aleagă locul cel mai 
greu. Un legionar nu se înghesuie ca să apuce cel 
dinlâi loc la masă sau cel mai bun pat la culcare. 

- trebuie să fie dibaci, adică orice ordin să-l ducă 
la bun sfârşit, întrebuințând căile cele mai inteligente; 

- trebuie să comande clar şi să-si ducă oamenii 
la biruință; 

- să nu vorbească de rău pe camarazii lui; să 
nu permită să i se vorbească de rău despre alții; 

- să ştie să păstreze armonia în unitatea pe 
care o conduce - este de o importanță capitală: un 


Concuri 


şef, de ar avea toate calitățile din lume şi dacă în 
unitatea pe care o comandă e ceartă, dezbinare, 
neînțelegere, trebuie imediat înlocuit 

- să fie foarte cuviincios cu toată lumea; să nu 
bruscheze lumea, pentru că în loc de a o atrage, o s- 
o îndepărteze 

- trebuie să fle cumpătat la toate (de exemplu: 
nu se poate concepe nici un şef şi nici un legionar 
beat; legionarul poate petrece, dar nu se imbată); 

- să fie om de cuvânt. 

- să fie de o cinste care să-i atragă stima tuturor 
oamenilor din jur; 

- să fie disciplinat, să aibă încredere în şefii 
săi; şelul de cuib va trebui să caute în toate 
împrejurările să dezvolte acest simț de disciplină în 
orice legionar şi mai ales o va face prin exemplul pe 
care îlva da el 


Într-un cuvânt, să se poarte în așa fel încât toată 
lumea să poată spune: „Într-un legionar te poţi 
încrede, căci un lucru luat de un legionar pe seama 
lui îl duce la bun sfârşit.” 

Şeful legionarilor este un om năzdrăvan care, din 
orice împrejurare, oricât de grea ar fi ea, iese 
deasupra. El trebuie să fie învingător. De va cădea, 
el se'va ridica din nou şi va invinge 

Numai înzestrat cu astfel de calități, un şef 
legionar va putea, prin şcoala cuibului şi prin 


* puterea exemplului, transforma pe fiecare român, 





creând un suflet nou, un adevărat caracter, care va 
şti să învingă în toate împrejurările, şi cu care țara se 
va putea mândri. 


De ce trebuie să se păzească un şef legionar. 

a) Să nu se lase ademenit. 

b) Nu există în Legiune „M-am“supărat şi plec." 
Dacă se ceartă cu un camarad, legionarul trebuie să 
se împace. În orice caz, nu poate pleca din Legiune 
pe acest motiv, căci nu se poate supăra pe Legiune, 
adică pe lupta de mântuire a țării sale. Cineva poate 
pleca din Legiune când nu mai crede, dar nu când se 
supără. 

c) Lupta cu alți şefi legionari. Aceasta duce la 
dezbinarea în două a legionarilor, la victoria 
inamicului. Este aşa de grav acest lucru, încât 
Legiunea consideră asemenea fapte aproape ca o 
trădare. Cum? Pentru ambițiile tale să distrugi 
Legiunea? 

d) Spiritul negativ. Sunt anumiţi oameni, care 
orice ai spune sau orice ai face, ei sunt in totdeauna 
nemulțumiți şi au în totdeauna ceva de zis. Aceştia 
țin pe loc orice incercare de crealie, taie avântul 
oamenilor de faptă. 

e) Toţi şefii legionari dintr-o comună, fabrică ete. 
trebuie să fie de acord în toate chestiunile care 
interesează organizaţia noastră 


ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: Ce categorii de oameni nu pot fi primite în Mişcarea Legionară? 
PREMIU: "/ntoarcerea la Hristos” — loan lanolide. 


DE CE IUBIM CĂRȚILE DE CREDIT? (continuare din. 


Măsurile de mai sus, precum şi numeroase 
altele pe care nu le cunosc, dovedesc că accesul 
la proprietatea dvs., la bani, vă poate fi îngrădit. 
Acum. O restricţionare. veritabilă ar putea să 
arate şi aşa: eu sunt dat in judecată pentru un delict 
de opinie, foarte supărător pentru unii (desigur, pe 
noi ne alarmează tot mai mult delictul de opinie, 
teoretic inexistent, dar tot mai sancţionat în viața cea 
de toate zilele, apropos de istoricul David Irwing), 
sunt dispus să cheltuiesc mari sume pentru cei mai 
pertormanți avocaţi pe care îi pot găsi eu, vreau să 
scot bani ca să plătesc, dar de unde bani? Cont 
blocat pe motive juridice. Punct! 

n concluzie, după ce sistemul şi-a exersat 
Numerele de iluzionism sub pretextul de a ne 
impledica să ne facem rău singuri (cu alimente 
nesănătoase, cărți “interzise” etc.), oare poate să ne 
impiedice să ne facem şi vreun bine? 

Sigur că poate. 

„Eu, nici pe departe posesorul celei mai bolnave 
imaginaţii, dacă aş lucra la serviciul ludeo-mason de 
Supraveghere mondială a conturilor, aş putea să fac 
anumite produse indisponibile pentru dvs. (ştiu cine 
sunteți, gata cu bancurile despre confidenţialitate), 
pentru că aş programa sistemul să afişeze stocurile 
de Vânzare numai după activarea obligatorie a user- 
Ului personal... (Fir-ar să fie, tot n-a apărut pe eBay 
Nici un flacon de Cerebroimposibicilină, iar colegul 
surorii şefului tatălui prietenei vărului meu — care nu 


CUVÂNTUL LEGIONAR August 2008 


kk 


e "politicaly corect” - moare fără tratamentul prescris, 
în 24 de ore.) Vă mai amintiţi un personaj 
mitologic pedepsit de Zeus să sufere veşnic de 
sete? Stătea in apă până la gât, dar cum încerca 
să soarbă măcar un strop, apa se retrăgea spre 
orizont, apoi revenea, ca să o ia de la iîncepul. Să 
nu vă imaginaţi că nu avea bani pe card; avea, 
numai că, după părerea lui Zeus... nu-i făcea bine 
apa. 

Marea hoție bursieră (în fond, legalizată sau nu, 
tot asta este) a inceput de sute de ani, dar banii 
virtuali sunt cei care i-au permis să la amploarea 
catastrofală de azi, încât peste 90% din rularea 
banilor la nivel mondial se face în gol, fără 
corespondență cu producția de bunuri sau 
servicii. 

Preponderent, tranzacțiile (9 din 10, cum 
spuneam) se referă la bani în sine, prin credite, 
dobânzi etc., sau la acțiuni ale unor companii pe 
care speculatorii, ca proprietari tranzitorii, nici nu 
le văd vreodată. Valoarea de referință a 
întreprinderilor oscilează puternic şi arbitrar, 
aproape independent de productivitate sau de 
căutarea de care se bucură produsul lor. Crahul 
interbelic de pe Wall Street s-a produs fără bani 
electronici (aşadar nu sunt o condiţie sine qua non), 
dar acum ei există, Nuctuaţiile mătură în calea lor 
întregi economii naţionale, iar dvs. veţi avea ocazia 
să faceţi o comparaţie pe viu 





Există şi o morală. Cu rezultate despre care nu 
vă promite nimeni nimic, dar mai mari decât zero, 
puteţi boicota acest sistem. Chiar şi cei obligaţi să- 
si primească salariile pe card (inclusiv subsemnatul), 
o pot face, în măsura în care evită să cumpere 
direct cu ciobul de plastic (dacă toți vor folosi 
mereu cardul, dacă vor accepta şi carduri de la 
hipermarket-uri - de exemplu, "Cora", de la farmacii 
elc., băncile vor începe să retragă banii de hârtie, 
aşa cum în Statele Unite ale Americii găseşti cu greu 
la vreun magazin să-ţi dea rest la 20 de dolari — în 
cazul în care eşti turist român, că americanii demult 
cumpără doar cu cardul). 

Râdeți când vă imaginați pe dvs. la piaţă, cu 
cartea de credit după conopidă? Nu aveți de ce: 
acolo nu veţi merge, nici nu va mai fi. 

Nu merg mai departe cu asemănările dintre 
realitate şi anticipația lui George Onwell ("1984"), 
a lui Ray Bradbury („451 Fahrenhei! a 
Sfântului loan Teologul. 

Este doar un articol, o fărâmă dintr-o idee. 

Nu se supără nimeni dacă vă documentați mai 
temeinic! (Ba se supără foarte urâl, şi tocmai de 
aceea merită osteneala!) Aşadar, ochii şi urechile 
mari! Şi renunţaţi la cuvântul "COMOD"! Sclavia n-a 
fost niciodată "COMODA"! 





Pag. 15 










ABONAMENTE PE ADRESA 
NICOLAE BADEA (secretar redacţie) 

STR: VLAICU VODĂ NR. 23, BL. V38. AP. 37 
SECT. 3, BUCUREŞTI. Tel: (021) 2425471 


Revista se difuzează la chioșcurile RODIPET din 
BUCUREŞTI. şi din toate reședințele de judet ale î 
(precum Şi în alte locahtâți) 







































































asupra unor chestiuni doctrinare. ŞI, un 
lucru interesant, sectele se definesc 
tocmai prin acest contrast cu cultul- 
mamă, se raportează (critic) mereu la 
|] biserica din care s-au desprins. Mulţi 
predicatori evanghelici, baptiști, 
| penticostali sau adventişti sunt experți 
în a căuta şi detecta aşa-zise erori şi 
corupție în ortodoxie şi în a chema 
oamenii să renunțe la ortodoxie pentru 
a se înregimenta in cultele lor. Atunci 
când |i se arata greşelile membrilor 
cultului lor, răspund cu seninătate că 
"biserica noastră 'nu este perfectă, ci 
perfectibilă”, fără a le nega şi, mai ales, 
fără a găsi pricina de scindare / sectare 
în respectivele erori. Cine a avut ocazia 
să frecventeze “adunările” 
neoprotestante, a putut constata 
dezacordurile între membrii aceluiaşi 
cult şi chiar ai aceleiaşi "adunări" 
locale. Din cauză că fiecare membru 
este liber să interpreteze Biblia aşa 
cum doreşte, concluziile la care ajunge 
Decebal Carp -— laşi: În terminologia sunt diferite şi există cazuri în care, din 
legionară prin "garnizoană" se înţelege cauza acestor dezacorduri, unele 
totalitatea legionarilor dintr-un oraş i grupuri de neoprotestanți se despart de 
oarecare: de exemplu, garnizoana adunarea din care făceau parte, 
Bucureşti (al cărei şef era avocatul înființând astfel o nouă "biserică". Aşa a 
comandant . legionar M. Polihroniade), | luat naştere neoaprotestantismul şi aşa 
gamizoana Râmnicu Sărat (şef: farm. continuă şi în zilele noastre, 
Aristotel Gheorghiu) etc. actualmente existând mii de formațiuni 
Valentin Corodescu — Câmpina: Într- neoprotestante care “interpretează” 
adevăr, epoca fanariotă a fost fiecare, după bunul său plac, aceeaşi 
caracterizată de la început prin politici Biblie. Există însă şi "neo-neo- 
fiscale excesive, dictate atât de nevoile) protestanții”, cei care se autodefinesc 
otomane, cât-şi de ambițiile domnitorilor. prin condamnarea şi raportarea critică 
care, fiind conştienţi de statul lor fragil, la cultele neoprotestante din care s-au 
căutau să-şi plătească creditorii cât mai desprins, şi care se întâlnesc in case, 
repede, după care încercau să se autointitulându-se "biserica din casa lui 
îmbogăţească cât încă se mal afiau la Cutare” şi susțin că nu aparțin nici unui 
putere; de aceea termenul "fanariot" are cult oficial, ci sunt "doar creştini”; 
nuanță peiorativă, desemnând o persoană bineînțeles, consideră că au 
străină de neam, coruptă, vicleană, avară, maturitatea duhovnicească de a 
fără scrupule. O excepție printre domnitorii interpreta Biblia, nu au nevoie de 
fanarioți a fost Constantin Mavrocordat, nimeni altcineva decât de propria minte 
care a abolit iobăgia în 1746 în Muntenia şi în 1749 în Moldova. După sfârşitul şi înaintare spirituală. Reforma protestantă a fost o mişcare în sec. XVI pentru 
acestei epoci, diferite familii fanariote cu membri născuţi pe pământ 'românescau reformarea Bisericii Catolice din Europa Occidentală. A fost începută d& Martin 
început să se considere, atât în Moldova cât şi în Muntenia, ca fiind de origine Luther, cu cele 95 de teze despre practica indulgențelor şi s-a sfârşit în divizare, 
română, fiind prezente în mod pozitiv în societatea românească. prin întemeierea unor noi instituţii. Cele mai importante patru culte care au 
Titi Ungureanu — Braşov: Richard (Wilhelm) Wagner n-a fost nazist! Născut izvorât direct din Reformă sunt: luterană, reformată / calvinistă / prezbiteriană, 
în 1813 şi mort în 1883, compozitor, dramaturg şi teoretician al artei germane, a anabaptistă şi anglicană. Culte protestante ulterioare îşi au de obicei rădăcinile 
fost unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical. De aceea în aceste patru şcoli inițiale ale Reformei. În plus, Reforma Protestantă a dus la o 
era "preferatul lui Hitler'!! A fost însă protejatul regelui Ludwig |! al Bavariei, care - Reformă Catolică sau Contrareformă în sânul Bisericii Catolice, printr-o varietate 
I-a susţinut financiar, Wagner putând astfel să se consacre în întregime creației de noi mişcări spirituale, reforme ale comunităților religioase, clarificarea 
artistice. Cu ajutorul protectorului său s-a construit Teatrul de la Bayreuth, teologiei catolice, precum şi schimbări structurale în instituția Bisericii Catolice. 
special pentru înscenările operelor lui Wagner, unde, până în zilele noastre, în Sub denumirea de "neoprotestanți” sau "pocălţi” sunt incluşi baptiştii, 
fiecare vară au loc renumitele festivale muzicale “Richard Wagner”. Geniul său evangheliştii, penticostalii, adventiştii. Neoprotestanţii considera că Îl au deja pe 
muzical s-a format şi s-a relevat sub influența muzicii lui Weber, Mozart ŞI în Sfântul Duh din momentul "intoarcerii la Dumnezeu” sau al "pocăinței“. Având în 
special a simfonismului lui Beethoven. Primele sale opere, de un răsunet vedere metodele agresive de prozelitism neoprotestant (abordarea "om la om” 
deosebit, "Rienzi”, "Olandezul zburător", "Vasul fantomă", l-au impus în viața pe stradă, "fițuici” în cutiile poştale), este nevoie ca ortodocşii să-şi cunoască 


Nicolae Tăutu — Aiud: Da, într-adevăr, 
"unii se ruşinează că sunt români, având 
impresia că aparțin unui neam plin de 
defecte, prea puțin important etc.; Cioran 
chiar a scris în acest sens cartea <<Pe 
culmile disperăni>>". Aşa, şi, şi? (Când|i 
Iridenta Moţa - sora Căpitanului şi soția] 
eroului legionar lon Moţa - auzea o 
poveste fără haz, întreba: "ŞI? ŞI?) 
Apropos de Cioran, să vă relatez un 
episod: când l-a apărut cartea de care 
vorbiți, i-a oferit-o şi lui Corneliu Zelea 
Codreanu, vrând să vadă reacția unui 
naţionalist renumit; acesta i-a scris: "Cum 
puteți blama poporul român, când a dat 
lumii un geniu ca dvs.?” Întâmplarea în 
cauză a fost povestită de Petre Ţuţea care 
adăuga, râzând: "Se plimba Emil (Cioran) 
prin toate cafenelele, arătând, mândru, ce-i 
scrisese lui falmosul Corneliu Zelea 
Codreanu. Așa s-a <<împăcat>> Emil cu 
poporul romăn şi a scris <<Schimbarea la 
față a României>>.” Înțelegeți ce vreau sa 
spun?! 





artistică bine religia, pentru a putea contraargumenta afirmaţiile eronate care le sunt puse 
Cezar Todea - Timişoara: "Cultele neoprotestante sunt nişte secte?" Da, inainte 

sunt. Termenul de "sectă" este definit în DEX ca fiind o comunitate religioasă f 

desprinsă din biserica oficială respectivă (lat. secta: desprindere, separare). Nicoleta Cada 


-Desprinderea de biserica-mamă are loc, bineinţeles, din cauza dezacordului 








Peripdic editat de "ACȚIUNEA ROMÂNĂ” 
Redactor şef: Nicoleta Codrin 

Emilian Ghika, Şietan Buzescu, Comeliu Mihai, Adrian Tănase, Ştefan Hâncu 
Nicolae Badea - secretar de redactie 


Str. Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti n fiecare Vineri, orele 75-19 
(zona Circului — inter€ cu Ştefan cei Mare, colt cu str. V.Lascăr) 


Tel: (021) 2425471 sau 0745 074493 


ISSN 1583-9311