Miscarea anul III, nr. 10 (31), iunie 1994

mnezeu înainte! 





structurile instituționale românești; 
abaterea atenției opiniei publice de la marile operații de 
transferare a avuţiei naționale sub conirolul capitalului 
internaţional 


municat. 


„ pretențiile unor organizații evrelești 







incască a putut afla, prin intermediul 
tările şi demersurile întreprinse de uncle 
Cuy nisi “din Româna şi din poat sei care se 
Di ratorii morale precum și despăgubiri 
iile pe care. în opinia acestor 

suferit etnicu evrei în România. 

ătări ale acestor organizaţii sunt 


lității statului român pentru masacrarea 
000 de evrei în timpul celui de-a) doilea 


ivirea tuturor bunurilor materiale deţinute de foștii 
e i de origine evreiască. bunuri considerate de 
3 eşti ca „abuziv confiscate de către regimurile 


ştină, Mişcarea Pentru România şi-a 
compasiunea pentru toţi oamenii 
nevinovaţi care au căzul victimă tiraniei, pentru toţi cei care au 
suferit pe nedrept, indiferent de naționalitatea ori convingerile 
lor relipioase, 

In același ump, însă, nu puteni să trecem cu vederea faptul 
evident că victimele represiunilor și violențelor din România au 
fost, mereu și mereu, românii și nicidecum minoritățile 
naționale, 

Țara ne-a fost ocupati. milioane de oameni au fost omoriți. 
torturați, aruncați în inchisori și lagăre de exterminare. Oraşele 
ne-au fost dărâmate şi batjocorite, valorile culturale au fost 
siluile şi falsificate. terenurile agricole au fost colectivizate cu 
forţa şi gospodăriile jărâncşu distruse 
uite de mii de evrei au avut posibilitatea în anii 
comunismului să părăsească România, să se stabilească în țara 
lor, în Israel - sau oriunde au dorit - şi să trăiască în libertate şi 
demnitate. Noi, români, nu am avul unde pleca. Am rămas 
aici, am rezista ocupantului străin - cu prețul unor suferinţe 
uriașe, cu prețul suferinței întregului popor! lar când condiţiile 
au fost favorabile, noi, românii, am răsturnat dictatura şi am 
restaurat democrația în țara noastră. A noastră, a românilor. 
căci țara este a celor ce trăiesc în ea, suferă și luptă pentru 
fibertatea ei şi nu a celor care sunt gata să sc instaleze aici 
numai când curge laple şi miere 












jjii privitoare la_intensificarea acestor acţiuni 


revendicative precum şi anumite declaraţii ale unor înalți 







“statului român (vezi declarațiile președintelui 
g în cel mai înalt grad şi ne obligă la 















de „holocaasi” antevreiesc. 
n i asasin Caro! al II-lea (1935-1940) a fost un 
ie, de dictatură personală, ale cărui singure 


E şi merdecum membri: comunităţii 


„de Mareșalul ion Antonescu ( 100. 1944)a 

gi auionitate militară şi nu un regim fascist. Deşi 
iesite ajată în război împoinva bolşevismului 
o lanță cu Germania (ahanţă impusă de situaţia 

de mii de evrei şi-au găsi! salvarea în 
a fos! singurul stat din alianţa anu-URSS 


„ România 
care nu că nu a parucipal la uciderea evreilor dar i-a 
pai să se salveze. 


Dictatura Comunistă a fost un regim de ocupație, instaura 
pă armelor și Îi Bani cei pe a român, 


Victimele teroasei comuniste au fost românii și nu membrii sua Pentru România face un apel către toate instituţiile 
ităjia exrevești. Putem dovedi oricând că evreni s-au Statului Român, către toate organizaţiile și asociaţiile 
ora E mai mari privilegii din primele clipe ale 
di şi 


româneşti, către toţi cetățenii Românie), să ia o atitudine 
comumisie. hotărâtă îimpoiriva oricăror tentative de falsificare a istorici 
Considerăm absolut necesară declanșarea unui proces al — naționale şi de excrocare a statului şi poporului român. 
comunismului, care să demonstreze public cine sunt persoanele 
[ee pentru instaurarea comunismului 
lin România şi în întreaga lume, pentru crimele, hoţiile şi 


distrugerile provocate de regimul comunist. Şi. desigur, să 
ma eee și despăpubinile care se cuvin 


Multă vreme noi am dorit să credem că cifra de 400.000 de 
victime pe seama Statului şi poporului român, cilră 

i „de majoritatea organizațiilor evreieşti, reprezintă o 
amplă ală datorată insuficientei cunoașteri a realităţii 
tonice, Cu care această apreciere profund eronată 
este, 


itată propagandisuc, - la care se adaugă şi 
a wole împotriva românilor, a valorilor 
româneşti, impotriva Bisericii Ortodoxe şi 


= toate aceste manifestări extremiste ne 
4 că asistăm la o acțiune concertală, 
organizată, având ca obiecuve: 
SE cipuri băneşti ilicite prin cacrocarea 
român, prin informarea şi manipularea opinii 
£u complicitatea unor elemente wădătoare infiltrate în 












Ar fi fost corect ca etnicii evrei care au trăit în România să 
fie primii care să ceară forurilor internaţionale să intervină 
peniru ca poporul român să primească despăgubiri pentru 
suferințele îndurate, pentra milioanele de. victime ale 
comunismului, pentru uriașele averi furate de ocupantul străin, 
pentru anularea pactului nazisto-comunist din 1939 şi a 
consecințelor sale! 

Constatăm, însă, cu tristeţe că unele asociaţii și grupări - pe 
care ezilăm să le considerăm reprezentative pentru evreii din 
România - se manifestă cu o intoleranţă şi agresivitate specifice 
tocmai. nazismului şi comunismului, ignorând adevărul istoric 
și calomniind grav poporul român, 


































Avertizăm Întreaga populație a României că un angajament 
al conducerii actuale a statului, în sensul solicitat de 
organizaţiile evreieşti, poate conduce la înrobirea economică a 
României, Poporul Român fiind pus - cu totul nejustificat - în 
situația de a plăti zeci de miliarde de dolari sub formă de 
despăgubiri și retrocedări de case, terenuri, întreprinderi etc. 

Deja drumul ocupaţiei economice străine și al dominaţiei 
culturale anuromâneştu este deschis. Dacă fortele politice de azi 
nu Vor acționa, generația noastră va avea de suportat multe 
decenii de-acum incolo consecințele catastrofale ale sclaviei 
economice și umulinii naţionale. 

Facern uni apel insistent către toți conducătorii politici, căure 
toți parlamentarii, indiferent în ce partide se află, să respingă 
orice tentativă antiromânească și să acționeze cu 
responsabilitate pentru stoparea procesului de înstrăinare a 
avuției naponale şi de distrugere a statului român. 
















Marian Munteanu 
Şeful Mişcării Pentru România 


mismul și masoneria 
tâlnesc la Paris 


pajriolism. 
Ș, 


ntiera catolică w 


ZA 


adversit 


i şi pericole, 


activitate fiind dedicată Ţării, 
devotament. 


tânăra generație. Ca membru al Senatului M 
întotdeauna alături de noi, având mereu pentru cei tineri un sfat, un îndemn, o 


îndrumare, 


terii şi aprofundăni vastei problematici a luptei naţionale, 


rezista nedreptăţilor 

siunii. “A primit, alături de noi, lovituri nedrepte; 

bătrânului oștean pe care nu-l pot clinti lăurăturile piemeilor. 
Prin puterea înțelepciunii şi bogăţia experienţei 

fost unul dintre cei mai de seamă îndrumâtori 


MIȘCAREA 


Publicaţie a Noii Generaţii 


Editor: Mişcarea Pentru România 











Anul III, Nr. 10 av 
Iunie 1994 


VA PLĂTI ROMÂNIA 















DDOMINUI. 
CEINEIANR. 


Un mare patriot a plecat dintre noi: Generalul Dumitru 1. Dumitru, 4 pă : să 
Neobosi! luptător pentru cauza Neamului Românesc, Generalul a fost un 
exemplu de competenţă și performanţă profesională, rectitudine morală, onoare şi 


Profund preocupat de viitorul Românii, s-a a, ropiat cu dragoste și înțelegere de 
ET Pentru Ro Mania a fost 


Cu generozitate, deschidere sulletească, tact pedagogic şi, mai ales, 
cu părintească dragoste, a ştiut să sprijine eforturile tineretului în direcţia cunoaş- 





MILIARDE DE DOLARI EVREILOR? 


a.R 
a0c. ATA 
NEZUNERAREA 





3 
n» nina 


evREILan GA 
ROMANIA 
SN uAg DIN da 
ara “ss 





iarziiwa 6490 Pinunar 4/7 


NBA wraua originari “ein Romania. atabi 






aa duplă 


cecaten:e sau runai cu c< casa 


reintîna: roma, 





pa cas A.R.D.2,R 


Dezvăluirea unui DOCUMENT SECRET privind 
pretențiile aberante ale unor organizații evreiești 





CABINETUL VINIST, 








Bcacezil, Za 


MEMORAXDUM 


De:rau: ION ILIESCU, presedirteie Româări=i | 





TEODOR MELESCANU, raiinistru ce scat. ministru! afacerilor ec 











Cereri privind restituirea proprietățiior ovzeiceti 





La 19 decemone a.c.. ministaui afacerilor sere a primit pe dr 
M 





=s Rosen,. însoțit de comnii N. Lawe. ambasadc:, vicepreşedinte al 
Orguruzație! mandiaie evreleşu pentru despăgubiri şi |. Art. primar adiurst el 


oraşului Tei- Awy - jaf 





cu cât economia românească se va dezvolta şi întări cu atât mai rapid vor putea fi găsite 
soluții adecvate şi eficiente pentru despăgubirea celor în drept. S-a precizat, deasemenea, că 
abordarea acestor chestiuni nu creează dificultăţi părții române, dar este de dorit să nu se facă 
publicitate nici în țară, nici în străinătate, întru câ! aceasta ar putea fi contraproductivă. 
(Citat din documentul de mai sus; N.Red.) 








„Suntem, din totdeauna, 
un popor de luptătorii “ 


i cita extrem de dificilă a istoriei naţionale, înfruntând dificultăţi, 

Generalul Dumitru |. Dumitru a ştiut să acţioneze cu 
înţelepciune în favoarea intereselor majore ale naţiunii române, întreaga sa 
pe care a iubil-o şi a slujit-o cu credinţă și 





0090 af 


Loviţi din toate părţile, găseam la dânsul sprijin şi încurajare, puterea de a 
i capacitatea de a demonta mecanismele complexe ale agre- 
le-a depăşit cu calmul oţelit al 


General 
Dumitru !. Dumit 


11 mai 1994 1932-1994) 


2 € Politica Ia zi 


ROMÂNIA ȘI „FRONTIERA CATOLICĂ” « 


Țara pe aud aici și Banatul, 
na și Maramureșul, este o 
prana românească, locuită de 7,7 


milioane de locuitori dintre care 73% sunt 

români şi numai 21% maghiari. Pe religii, 

sunt 70 ot i i 24% catolici sau 

protestanți, restul fiind de confesiuni noo- 

De ce, în asemenea condiții, 

nsilvania este „inclusă” de unii /a vest 
de „frontiera catolică"? 

Nu ne îndoim, în primul rând, din interes! 

Justilicarea Însă - care-i înşeală numai 
„pe cel insuticlent inlormaţi - este una 
singură: Transilvania a fost dominată opt 
secole de puteri catolice - Ungaria şi 
Austria. 

Este singura asemănare a Transilvaniei 
cu Slovenia, Croaţia, Lituania, Letonia şi 
Estonia, plasate - cu temei acestea - la 
vest de numita „lrontieră”. În rest, numa; 

ini şi toate în esențe! 

Slovenii, Croaţii, Lituanienii, Letonii şi 
Estonii sunt națiuni care trăiesc astăzi (sau 
şi în trecut) în stale independente. lar 
populaţia lor este de religie catolică sau 
protestantă (derivată din aceasta), în 
proporţii net mejoritare. Aceste Pa s- 
au conturat ca atare (etnic, religios, 
lingvistic şi cultural) în_spațiul, în timpul şi 

inlluența cvasi-exelusivă a dominaţiei 
lor de către diferitele puteri catolice 
(Austria, Ungaria, Polonia, Suedia, 
Danemarca, Cavalerii Teutoni, Liga 
Hanseatică) 


ŞI Transilvania a fost dominată opt 
secole de Ungaria și Austria. Dar această 
dominație nu a pulut genera - nu avea 
cum, vom vedea — o naţiune. „transilvă- 
neană”! Şi nici nu a putut disloca 
majoritatea clar xă și românească a 

- acestei provincii! 
e ce, după o dominație Ja fel de lungă, 
rezultalele au fost alăt de aifenite? 

“Mai înlăi că la data cuceririi Transilvaniei 
de către Unguri, etnogeneza poporului 
romăn era, în mare, încheiată. Apol, 
creștinarea românilor se făcuse cu multe 
secole anterior cuceririi maghiare. 

“Creştinarea românilor nu fusese un proces 

punctual, inițiat de vreun rege (ca la 
maghiari, poloni, e!c), ci a fost un proces 
ce a mers pararel şi simultan cu sinteza 
daco-romană ce i-a generat pe români. 
Transilvania fusese leagănul românilor, dar 
„aria de formare și de locuire a acestora era 
cu mult mai vastă. Ea cuprindea și 
Moldova, Tara Românească și Dobrogea. 
Dacă pe aproximativ teritoriile de astăzi ale 
Sloveniei, Croaţiei, etc trăiau şi trăiesc 
cvasi-totalitatea respectivelor popoare 
(dominate /ntegral de puteri catolice, pe 
această cale), în Transilvania - inclusiv la 
data cuceririi maghiare - trăia numai o 
parte a poporului român. Restul, două 
treimi, locuiau în imediata continuitate de 
teritoriu (ca și azi), la răsărit și la sud de 
Carpaţi. Apoi, pentru sloveni, croaţi, 
ec, creștinarea a însemnat dintru început 
trecerea sub autorilatea ecleziastică a 
Romei (vezi divizarea - Imperiul Roman de 
Apus, Imperiul Roman.de Răsărit), românii 
de pe ambele versante ale Carpaţilor își 
aveau mai vechile lor relaţii ecleziastice cu 
Constantinopolul. Acest fapt a determinat 
rămânerea românilor și după marea 
schismă (1054) la Ortodoxie. 

Prin urmare, la data cuceririi maghiare, 
românii erau cu toții ortodocși, iar cucerirea 
nu interesa decât o pante a marii mase de 
români. Aceasta spre deosebire de 
sloveni, elc, care erau cu toții catolici și 
integral cuprinși în sferele de dominație ale 
marilor puteri catolice ale vremii, În acest 
dublu binom - // catolici şi parția/ 
ialegre! dominați de puterile catolice - 
rezidă explicaţia rezultatelor fundamenial 
diferite pentru Transilvania (unde nu a 
putut apare o naţiune „transilvăneană”) şi 
pentru Slovenia etc, unde dominaţia 
calolică a forjat în opt secole naţiuni de 
mentalitate şi catolică. 
(eoiuea maghiară a produs totuși 

modilicări foarte în peisaj 


i pe 

etnic, lingvistic, religios şi cultural al 
Transilvaniei, deturnându-i vreme de 
secole destinul istoric. Dar oricât de gravă 
şi de importantă a putut fi această 
deturnare, ea nu a pului împiedica 
T rea unei uimitoare unităţi etnice, 
lingvistice, religioase şi culturale a 
românilor pe versanie ale arcului 


Cucerirea maghiară a distrus 


voievodatele românești. Dar instituția 
voievodală a fost preluată de noii 
stăpânitori, ea generând în timp un anumit 
grad de autonomie a Transilvaniei în cadrul 
regatului ungar. Apoi, alături de românii 
um şi ortodocși s-au stabilit (sec, XI - 
XIII) iarta te enclave maghiare, 
secuiești și săsești, catolici cu toţii. 
Ierarhia feudală și implicit sistemul elitelor 
politice, militare, ecleziastice și economice 
ale vremii erau ermetic închise pentru 
necatolici. Căci pe la 1100 - 1400, nu 
factorul etnic genera drepturi sau prmlegii 
ci cel religios! Vor fi tost și destui români 
care prin catolicizare (şi implicit 
maghiarizare) îşi vor fi tăcut un culoar spre 
privilegiile ierarhiei feudale maghiare. Dar 
oricât de mulţi vor îi fost aceștia, acest 
proces nu a pulul disloca semnilicativ 
masa românească ortodoxă! Dimpotrivă, 
ea a rămas permanent majoritară, de 
atunci și până azi. Rămas fără instituţii 
politice, fără drepturi şi în situaţia de paria, 
poporul român s-a menținut prin credința și 
Biserica sa Ortodoxă. Ortodocșii ca şi cei 
de peste munţi, cu o largă continuitate de 
teritoriu, cu o circulaţie vie, comercială sau 
impusă de transhumanța pastorală, românii 
din Transilvania au evoluat etno-lingvistic, 
religios și cultural la unison cu Iraţii lor din 
Principate. 
pe cucerirea Ungariei și Transilvaniei 
de către Habsburgi (1699), Viena 
catolică a iniţiat un proces de „catolicizare” 
- adesea în forme violente extreme - care a 
dus la formarea Bisericii Greco-Catolice 
între românii din Transilvania. Menită să 
sporească ințluenţa Vienei, Biserica Greco- 
Catolică a românilor din Transilvania a 
devenit în scurtă vreme una dintre 
instituţiile cele mai elicace pentru procesul 
de emancipare şi trezire a conștiinței 
naţionale a tuturor românilor. Eaa 
conlucrat de cele mai mule ori eficace cu 
Biserica Ortodoxă, iar românii uniţi au fost 
în primele rânduri în lupta politică și 
culturală românească în secolul XIX şi 
până în 1948. 
e ce uniatismul a evoluat atât de ro- 
mânește? De ce el nu a dat satislacție 
așteptărilor Vienei (și poate că nici Romei!) 
şi a acţionat ca o veritabilă a doua Biserică 
Naţională, alături de cea Ortodoxă? Pe de 
o parte, uniatismul românesc din 
Transilvania nu a lost niciodată „foarte” 
catolic. Exceptând câteva detalii de 
doctrină teologică (la care mirenii sunt 
destul de puţin sensibili și atenţi) și o 
recunoaștere a primatului papal, în 
chestiunile de rit la care mirenii sunt mult 
mai atenţi), ea s-a păstrat destul de 
aproape de vechiul fond ortodox. Apoi, 
elitele uniţilor au aşteptat o schimbare 
radicală în statutul lor social şi politic ca 
supuşi ai Vienei, lucru care nu s-a 
întâmplat! Presată de revirimentul naţional 
al maghiarilor, Viena a prelerat să facă un 
joc subtil pe vechea-i temă - devide et 
impera, şi nu a dat practic niciodată 
satislacţie apelurilor uneori patetice și 
disperate lăcute de români la Impărat. Prin 
urmare, ceea ce le rămânea românilor de 
făcut - că erau ortodocși, că erau uniţi - era 
lupta în cadrul ideii naţionale românești. 
De unde, o identitate de vederi în plan 
politic, cultural și social nu numai între uniţi 
și onodocșii români din Transilvania, dar și 
o identitate pertect superpozabilă între 
ardeleni, munteni şi moldoveni! lată cum, 
deși la începuturi uniţii fuseseră o creație a 
Vienei și Romei, Biserica Unită a evoluat în 
plan politic, cultural și social pe coordonate 
naționale, adică în spiritul prolund al 
ortodoxiei românești. 
oată această devenire, care acoperă 
două secole până la Marea Unire, a fost 
slimulată în plus și de spiritul vremii: între 
1821-1920 se luptă pentru Și se crează 
state naţionale pretutindeni în Europa. 
Apoi, în același sens a luptat şi 
antagonismul acerb al maghiarilor în 
relaţiile lor cu românii. Rezolvându-şi 
mura propiile lor probleme în cadrul 
dualismului, maghiarii au fost nu numai cu 
totul refractari oricăror concesii, ci de-a 
dreptul agresivi în naționalismul lor atât de 
Arp „Extra Hungariam non es! vital...” 
n atari condiţii, deși în aparență divizați 
de apariția Bisericii Greco-Catolice, românii 
au evoluat totuși extrem de unitar în tot 
cursul secolului XIX și ulterior, când s-au 
decis alâlea în formarea statelor najionale 
pe continentul nostru, 








Anul III Nr. 10 4 


lunie 1994 


Se înțelege mai bine acum, sperăm, de 
ce în Transilvania nu a putut să apară o 
națiune „transilvâneană”: pe de o parte, 
românii de acolo au evoluat la unison cu 
românii din Principate (și mai apoi din 
Regat), pe de alta, maghiarii ardeleni au 
evoluat ca o parte integrantă a naţiunii 
maghiare, mai ales după absorbția totală a 
Transilvaniei în regatul maghiar (1868). 

După 1918, maghiarii au avut în 
România Mare cu mult mai multe drepturi 
decâ! gândise-ră ei vreodată pentru 
români! Si cu mult mai multe decât acorda 
Europa pe atunci pentru minoritarii de tot 
felul. Când la Alba lulia (1 decembrie 
1918) s-a vorbit despre Justiţie și 
administraţie în limba liecărula - hahă; 
imprudentă generozitate! - răspunsul 
maghiarilor a lost dur și violent: masacre, 
intimidări și apoi războiul din vara lui 1919, 
terminat cu aia Budapestei de câtre 
Armata Română... 

ăt despre „tradiția democratică 

maghiară” de care fac astăzi caz atâţia, 
încă un detaliu: în anii interbelici România 
avea un regim democratic extrem de 
respirabil pentru toţi străinii (dovadă: eram 
țară de imigrare, pe atunci!). Ungaria 
cunoștea dictatura lui Hothy. Și totuşi, 
minoritatea maghiară și în special elitele ei, 
nu s-au împăcat niciodată cu Trianonul, 
Reacţionari, democrați sau comuniști, 
aproape în totalitate, elitele maghiare din 
Ardeal au practicat un naționalism anti- 
românesc virulent, dorind, lucrând și 
bucurându-se de (și la) dezmembrarea 
României Mari! Ca și la Budapesta, de 
altiel... 

Ce a urmat, se știe. Sub cele cinci 
decenii de dictatură (cea a „democraţilor” 
lui Carol, legionară, antonesciană și 
comunistă), niciodată la București nu s-au 
elaborat legi antimaghiare, nu s-au făcut 
expulzări de maghiari, demolări de sale 
maghiare e!c. Sub Antonescu nu au 
existat dispoziţii antimaghiare! Sub 
„domnia” comunist-cominternistă, au fost 
deportaţi români, germani și sârbi, nu și 
maghiari! Dimpotrivă, după unele surse, 
Petru Groza a împământenit câteva mii 
bune de maghiari persecutați de Tito, pe 
vremea primei „schisme” comuniste! Sub 
aceeași „domnie” au existat zeci și zeci de 
închisori pentru oameni (cu sutele de mii!) 
a căror vină era de a fi fost români şi 
anticomuniști; nu avem cunoștință de 

— închisori comuniste speciale 
pentru...maghiari!... 
(e care s-au așteptat ca România Mare 
să se dovedească „prea eteroclită” 
pentru a putea supraviejui, istoria le-a oferit 
contrariul. In cele două decenii de pace 
internă România Mare a înregistrat 
progrese culturale, economice și sociale 
fără precedent. lar aceasta, intr-o Europă a 
tuturor crizelor explicite sau larvare, care 
au şi dus întregul continent la dezastrul din 
1939-1945. Acest dezastru a dezmembrat 
România Mare și nu substanţa ei internă! 
Nici unul din partidele românești, oricâte 
tare ar fi avut ele şi oricât de acerbă a fost 
lupta politică, nu și-a regionalizat 
aclivitatea sau programul! lar aceasta, de 
la naţional-țărăniști (care tocmai de aceea 
au și fuzionat!) la liberali și de la socialiști la 
legionari! Cei care pronosticau pe atunci 
„croatizarea” Transilvaniei s-au înșelat. Cu 
un alt traseu istoric decât Croaţia, 

Transilvania românească s-a comportat 

întotdeauna ca o parte integrantă a națiunii 

române, oferindu-i lideri naţionali de o 

excepțională valoare și ținută. 

Pa fief după această paranteză istorică, 

e clar că „lrontiera catolică”, aşa cum 
este ea „trasată”, mai mult complică decât 
poate rezolva. Cum va arăta Europa de 
mâine, nu știm; și nici până unde. Dar atari 

abordări redeschid mai vechea cutie a 

Pandorei (Irontierele de sta!) şi compromit 

acea Europei - cum o vedem acum în 

losta i Manele - și, deloc exclus, însuși 
viitorul Europei; că va fi ea una „unită”, 

va îi ea una „a patriilor”, cum ni se pare mai 

cuminte. introducând atât de hazardat - și 

am văzut argumentat (sperăm) de ce - și 

Transilvania în acest concept,autorii ei 

împușcă mai mulţi iepuri dintr-un foc: 

oferă(!) Europei o frontieră naturală pe 

Carpaţi, Vaticanului îi redau o zonă de 

„tradiţională” intluenţă, iar Ungariei visul ei 

de după Trianon! Preţul?! Raportul cost/ 

beneliciu?! Puțin contează - prețul îl vor 
plăti cei din respectiva zonă. O vedem atât 
de clar la Sarajevo... Si chiar dacă cinismul 

nu va merge până acolo, acest concept a 





e mișca. | 


oferit un teren nou și mult m 
punct nou de abordare mul! n 
mult mai adecvat, pentru 
revanșe! Si e deja enorm, inac 
Pe această temă s-a br 
demagogie. Și de tip „națior N 
şă-i zicem, democrat 
[E fond ce vrea Ungaria 
recuperarea Transilvaniei 
actualei frontiere pe Carpaţi 
premiză, pentru noi, românii, es 
șI plină de primejdii Ne 
experienţa istorică; ne-o spur 
azi a Ungariei. Ea retuză racune 
delinitivă a actualei frontiere 
foarte grav și deja în afara orica 
oliciale la Bruxelles și Strasbe 
Ce va fi fiind în mintea de 
„Gonvinşi” de la noi, nu știm 
priceapă ei că pe atare cale 
ajunge la inima omului de jos 
„inviolabilitatea frontierei” pe 
promite domnul Horn - acurr 
Ungariei, ni se * pare 
Inviolabilitatea nu face decât 
terenul schimbării trontier 
„tradiţional al războiului, la cel a 
politic. Am trăit-o! 
Pinsipalul argument per a 
iluzionaţilor de tot soiul - dir 
de aiurea - este: „și ce să facă 
şase milioane de români în 
trontiere?"... Pueril și ridicol 
periculos mod de a vedea! Şe u 
lucruri! Unu: că opt secole ung. 
acomodat - prin dominajie și maghia 
cu minoritățile ce-i depășeau 
numeric! Si doi: că dacă azi obiectivi 
același ca în anii '20-'30 - Munţii Tatra 
Slovacia), Munţii Matra (din Ungari 
Carpaţii (de la noi), stilizaţi de altfel î 
țrei petale ale lalelei UDMA - strate 
alla. Pașii spre acest obiectiv s 
autonomia maghiară - au! 
Transilvaniei -Transilvanie inder 
Autonomie maghiară, via dreptur 
via „drepturile colective”, via au! 
descentralizare" locală, via dem 
poliției, via neputința actualei cla 
şi a şantajului occidental, via ir 
socielăţi dominate de grija zilei d 
Un singur lucru se moștenește de 
în această strategie; adaptarea 
propagandei filo-maghiare și ant 
spiritului dominant al vremii. Sut 
totul se făcea în coloratură nazi-! 
rasă, drepturi istorice, fondator 
aliniere la Roma și Berlin, Azi to! 
în coloratură democrat-eu 
drepturile omului, protecția mir 
statul de drept, orientarea spre 
Europeană și NATO. Pe șleau 
ajunge toate aceste principii, toa! 
instituţii de prim rang, ca 
credibilitatea lor, viitorul lor, dacă « 
lăsa manipulate chiar în a 
Exagerăm?! Priviţi la cele dir 
Drumul într-acolo a fost pavat cu 
principii, abil, denaturat și 
promovate da cei interesați. lar 
tunelul bosniac nu este - nici după 
la îndemâna venerabilelor NAT 
Uniunea Europeană, ONU. La 
lor ar îi fost să nu se intre! v 
înțelepciunea toate aceste ins! 
revizuiască conceplele, inst 
paşii viitori prin prisma eror 
comise cu prilejul decupajulu 
Sau iluzionaţi de noile utopii de 
veac, vor acționa ca și pa 
plimbându-se printr-o Europă hu 
pe care nu o cunosc și nici 
iubit-o vreodată, ca o turma 
însetaţi într-un depozit de oale 









Dr, Corn 





—.—.— — 


n a om NO A RE OD DI E NI ORI RI NI INI 



























di. 


nt din 13 noiembrie 
10 noiembrie 1992 al 

ul Vladimir Trebici 
ecepţie în Academia 


1 
însemna o dublă 
unui concept - cel 
trecut la index de 
"după 1944, şi, în al 
cărturar român - 
tal statician, sociolog și 


măsură, 


lujiei conceptului de 
cel de al doilea război 
a Anton Golopenţia s-a 


ostori în 


vreun punct de legătură între activitat 
itură românești înainte și după cereale 
iguranță - promovarea consecventă a 
decisiv la instaurarea „culturii de 
In exemplu pregnant: manualul de 
u clasa a XII-a, ediţia 1993, în care apare 
crat cri iterare de după cel de al II-lea 
„cei mai influenţi” îl aflăm pe Ovidiu S, 
autoritară „ despre care ni se spune că, 
i (atinse într-o oarecare proporție de 
vremii) despre Liviu Rebreanu (1954), 
), Lucian Blaga (1963)”. / 
i a fost însă serios protejată, prin omiterea 
i Pentru realismul socialist (1960) 
ci azi intă prbairul grei al activităţii 
„ Ci şi al unei întregi direcţii 
română. Erau brigăzile i cojaieti 





făcut aproape de Ia sine, căci astăzi, 
nimă a specialiştilor indică subor 
geopoliticii la Ştiinţele sociale. 
Opinia pe care Anton Golopenţia 
în perioada interbelic 
Consacrate acestei problematici. 
geopolitică este astfel adus în au 
cerându-și de acum înainte, 


Cum arăta în ce isti 

academician Vladimir veto an Aa aul 
Golopenţia - unul dintre reprezentanții e 
iluştrii ai generaţiei sale - a fost draj 
După 0 remarcabilă carieră universitari 
ani director în cadrul Institutului Social Român 





“Anul II! Nr. 10 (31) 
lunie 1994 


de receptie la Academie: 
Vladimir Trebici mie: 


penţia o lansase deja 
A prin articolele sale 
Conceptul de 
E la Academiei 
dinte analize și exegeţi pe 





Golopenţia, 





Anton 
ei mai 
imatică, 

4, după 


americană. 


ERIE acționau în deceniile 6-7. Programul se rezumă în fond 
| ETP ul literaturii sovietice” care trebuie urmat neabătut, 
i Pur partidului comunist şi a clasicilor marxism- 
SI mului, scriitorii având „sarcina” de a-i susţine pe 
„oamenii muncii din patria noastră... în munca și lupta lor eroică 
pentru construirea socialismului! 
în MonvErAtij)e consacrate diferiților scriitori urmăresc 
ieaproape această grilă, astfel că, despre Blaga bunăoară, 
Ovidiu S. Crohmaălniceanu scria că „are o viziune arhaizantă şi 
fixistă a satului românesc”, filosofia sa nefiind decât „o variantă 
a formelor de automistificare”, În conclu: ra lui Blaga nu 
se salvează în întregime din ruinele lumii de ieri”, mai ales că ea 
a „furnizat premisele gândirii unei întregi generaţii de eseişti și 
ublicişti, care, începând cu Vasile Băncilă, Mircea Eliade, 
rnest Bernea şi terminând cu Emil Cioran au devenit la noi 
promotorii fascismului”. 


A fost uitată de asemenea contribuția criticului (alături de lon 














sau după activitatea strălucită pe care a depus-o 
în slujba României în calitate de expert 
statistician atât la arbitrajul de la Viena cât şi la 
Conferinţa Păcii de la Paris, Anton uliul) 


părerea  €Sle arestat în 1950, aruncat în închisoare 
donarea judecată, iar după 18 luni de închisoare moare 
Este tocmai În detenţie, Abia în 1974 familia izbutește să 


afle, cu relativă certitudine locul înmormântării 
sale: Cimitirul din Comuna Jilava. Discursul 
recuperator al Domnului Trebici se va constitui 
sperăm, în semnalul pentru reeditarea operei 
marelui sociolog și geopolitician român. 

La stare a participat și doamna Sanda 
fiica marelui om de ştiinţă, 
actualmente cercetător la o Universitate 


Domnul Vladimir Trebici, cunoscut ca 
demograf, sociolog şi statistician atât în ţară cât 
şi peste hotare este autor de cărți, broşuri, 
capitole din lucrări (50), contribuţii la diferite 


: Actualitate e 3 


volume (60), anticole și studii (320), recenzii și 

ctonici științifice (120), comunicări la sesiuni 
științifice (140), volume traduse (10), Este 

licenţiat a! Facultăţii de Filozofie și Litere din > 
Cernăuţi (1933-1938) şi al Facultăţii de Drept 

(1939). A activat și în învățământul superior, a 

fost membru al Comisiei Naţionale de 
Demografie, a făcut parte din diverse delegaţii | 
oficiale ca expert în probleme de statistică și 
demografie. Figurează în „The International 

Who's Who” 1989-1990 (Londra). În prezent 
lucrează la „Istoria populaţiei României”, o 
monografie de mari dimensiuni însoţite de un 
„Vocabular de demografie ” și la o „Istorie a 
Bucovinei”. Este Preşedinte de Onoare af 
„Societăţii pentru cultura și literatura română în 
Bucovina”. 





Silviu Rareș 


manualele de scoală: Ovid. S. Crohmălniceanu 


Vitner - alt comisar de renume!) la elaborarea manualelor de 
isoria literaturii române pentru liceu, în ediții apărute între anii 
1953-1960, care se înscriu în același program, un program în cel 
mai pur stil kominternist. Cu o influenţă mult sporită de data 
această prin faptul prezentării în şcoli, el exprimă la vârf linia 
oficială, care avea drept proiect desfigurarea culturii şi literaturii 
române. 

Aşa că, doamnelor şi domnilor, autori ai actualului manual, 
„ideile restrictive” n-au marcat „într-o oarecare proporţie” 
volumele și articolele critucului: ele reprezintă esenţa scrierilor 
lui Ovidiu S. Crohmălniceanu, scrieri puse în slujba a orice, 
numai în slujba literaturii române nu! 

O întrebare nu poate fi evitată: cine sunt cei care infectează în 
continuare cu minciuni manualele şcolare româneşti? 


Sandra CRISTEA 


curești 


mai prodigioși intelectuali 
ientului nostru, Domnul 
primase dorința să predea un 
ății de Istorie a Universitaţii 
"mai semnificativă pentru 
cullurii române, decât că 
ecare, prospă! unsă în funcţia 
să refuze olena generoasă a 
ica a fost brutală şi în spiritul 
ura în cultura română după 
gionarii nu au ce căuta în 
| catedrei de teoria culturii și 
iversităţii din Madrid - catedră 
ea sa, lui Eugenio D'Ors și 
posesorul a două doctorate 
osohie şi Litere (1941) şi Drept 
te 80 de volume și laureatul 
line din Paris (1957), al 
i Europene (1964), al Premiului 
al Spaniei (1970), nu-și găsea 
Bu A. Era momentul în 
luționari se năpusteau 
tuţiilor culturii româneşti. 
timp până la capăt. 
lescu este acum persoana 
eviziunea Română, iar așa - 
ră, excitate la maxim în faţa 
iponalizal și veni! aici să dea 
suflă un cuvânt despre 


„e cu publicul de la 
ontribuţia organizatorică a 
a fost determinantă - a 
familie”, O întâlnire într-o 
s-a discutai liber, s-au pus 
ăinuiri şi de o parte şi de 
estinul culturii româneşti, în 
dezbate! 


ijie ce a strâns în jurul ei 
porei româneşti; Mircea 
cu, Pamfil Șeicaru, 
ritul ei principal stă 

ată acelor emigranţi ce-și 
inul politic și cultural 

e, şi în încrederea 

în viitonul poporului 

A fost de fapt proiectul 


a răzbătut şi la capătul 
fie că discursul venea de 
scu, fie din partea 
sau profesorului Paul 
partenerii principali ai 


publicaţie a 
ureşti, viitorul număr 
un amplu interviu cu 


ii i participanţilor 


„Pavel Mureşan 





CORIOLAN MATEI 
O autobiografie neterminată 


3 -am regăsit cu greu, în București, acum trei ani, ÎL văzusem 
pentru ultima oară cu vreo 55 de ani în urmă, în ajunul 
dezlănţuirii marei urgii. Venise la sediul Legiunii, în str. 

Gutenberg, pe la finele lunii Martie 1938, cu Ion Banea, pe atunci 

şeful Ardealului Legionar, și cu alţi câţiva clujeni. 

„_Ca răspuns la ucazurile samavolnice ale regimului dictatorial 
png Muat în țară, Căpitanul dispusese încetarea oricărei activităţi 

legionare şi aştepta cl însuşi ceea ce avea să urmeze. Ei veneau să-i 
aducă mărturia dragostei lor și a devotamentului lor neclintit. Pe fețele 
lor se putea citi îngrijorarea pentru ceea ce pregăteau regele Carol al 

II-lea şi uneltele lui. N 

Cu statura lui impunătoare, Coriolan domina acel mic grup. Pe 
chipul lui, acea îngrijorare apărea parcă și mai sumbră: expresia 
serafică de blândețe, bunătate și credinţă a acestui munte de om, a 
acestui om de ştiinţă, profesor, matematician, expresie care după 
zicala românească era „oglinda sufletului” lui, era şi ea umbrită. Aşa 
mi-a rămas în minte Coriolan şi azi după atât de lungă vreme, 

În perioada turbure a anilor 39-40 nu l-am întâlnit, ştiu însă că 
rămăsese apropiat de persoana lui Radu Mironovici, unul din 
întemeietorii Legiunii, de care-l legau afinități de structură sufletească. 

Pe bătrânii supraviețuitori ai vremii lui Corneliu Codreanu, distinși 
de el cu grade legionare în anii de lupte şi de prigoane de sub 
guvernele zise democrate, bătrâni a căror soartă a fost să îndure 
infernul comunist, i-am găsit neclintiţi pe linia spirituală a 
învățămintelor lui. 

„Cei care am trăit cinci decenii, sau o bună parte din ele, în lumea 
liberă, cu vicisitudinile și tentaţiile ei generatoare de slăbiciuni, nu 
putem decât să ne înclinăm cu respect și umilință faţă de fidelitatea lor 
exemplară. 

Trebuie totuşi să spun că, pentru mine, cel mai impresionant 
pezaora) pe care l-am întâlnit în România de astăzi a fost Coriolan 

atei, 

Trăia într-o sărăcie extremă, absolut singur, fără nimeni în juru-i 
care să-i fie de vreun ajutor. L-am găsit într'o minusculă încăpere 
întunecoasă - aproape o celulă - fără altă lumină decât un ochi de geam 
întrun colţ, dând spre o curticică interioară. Lumină care de altfel nici 
E i-ar fi fost de mare ajutor, dată fiind vederea foarte redusă a ochilor 
ui, 

De cele câteva ori când l-am putut vizita în acest scurt răstimp şi, 
mai apoi, în întrunirile pe care le-am avut cu ceilalți (grade legionare 
ale Căpitanului), Coriolan s'a afirmat cu dârzenie şi claritate pe linia 
trasată de Căpitari. Poziţie care, bine înţeles, era şi a celorlalţi. A 
tuturor celorlalţi. 





... 


Pregătind actualmente o serie de răspunsuri la întrebări ce mi s'au pus 
de către mulţi tineri din România, aveam nevoie - printre altele - de o 
scurtă biografie a lui Coriolan Matei. L-am rugat pe un camarad din 
Bucureşti să-i ceară chiar lui câteva date personale. 

În mod neașteptat, l-a găsit grav bolnav, în pat, şi bine înţeles tot 
atât de singur ca intotdeauna, 

Vorbea cu mare greutate, Or, abia acum câteva-săptămâni îl 
găsisem în plină vigoare intelectuală și clarvăzător al problemelor de 
azi ale neamului românesc, 

lată ce s'a putut nota din cele spuse de el în frânturi de fraze: 

„Născut în Mai 1905 în comuna Corunca, județul Mureş, unde am 
făcut $ ani de școală primară, care era maghiară, și de unde m-am 
mutat în aj Târeu Mureş, apropiat de satul meu, Am continuat 
acolo la liceul maghiar romano-catolic, unde au urmat şi tata şi bunicii 
mei, Am trecut apoi la liceul din Șimleul Silvaniei, unde majoritatea 
erau evrei, 

Cu România mare, am trecut la liceul românesc din Târgu Mureș, 
pe care l-am absolvit în 1924. Între timp, urmărisem şi cu 
evenimentele cu Bela Kuhn.(*) 

Am urmat un an pregătitor la Scoala Politehnică din Timişoara. În 
anul 1927 serviciul militar la Craiova, Între timp am absolvit la 


matematici la Cluj, la Universitate. 

Am făcut parte din Comitetul studenţesc al Universităţilor. 

Am uitat să spun că în 1925 am luat parte la întâlnirea Căpitanului la 
Iași, mergând apoi cu Doamna Ghica la Ungheni, unde am lucrat la 
grădinărie. 

Ca pei oa Si matematici am activat la Ludoș și Baia de Arieș.” 

“j ntrerupere. Se exprimă anevoie...) 

„În perioada omorârii lui Duca, în Decembrie 1933, am fost arestat 
cu... 








Din acest moment, Coriolan nu a mai putut continua. Rostea 
cuvinte neînţelese. 

E lăsat să se odihnească, urmând a relua a doua zi. 

A doua zi Coriolan se stinsese, 


La înmormântarea lui au venit câţiva camarazi. Nu au avut cu ce să- 
i cumpere un loc de mormânt: Coriolan a fost incinerat. S-a dus în 
lumea drepţilor cu aceeași sărăcie în care a trăit. P 

Si noi, cei rămaşi, nu mai putem nici măcar rosti fără strângere de 
inimă creştinescul „să-ţi fie țărâna uşoară”. lar chipul lui, cu o 
frumoasă barbă de patriarh, care s'ar fi cuvenit să apară alături de acest 
text, nu-l va mai vedea nimeni, fiindcă nici unul nu ne-am învrednicit 
să-l reținem întro fotografie. 

Sic periit summa Coriolani imago quoque... 


Le va fi oare dat camarazilor, câți mai sunt din anii Legiunii lui 
Corneliu Codreanu, să amintească împrejurări și locuri unde l-au 
cunoscut pe Coriolan Matei și fapte legionare ale lui? Sau se vor stinge 
şi aceste amintiri? Eu l-am cunoscut doar în anii 1936-1938, când era 
şeful legionar al judeţului Mureş, mâna dreaptă a lui lon Banea şi 
legionar foarte apreciat de Căpitan. Fusese şi el acuzat şi achitat cu 
ceilalţi în procesul Duca (5 Aprilie 1934). 

Sub regimul comunist, a avut o lungă serie de condamnări la 
(inchisori, lagăre de muncă, Bărăgan eic., cu arestările respective. 
Simpla lor înşiruire spune destul de mult: 15. 05. 1948 (2 ani), 15. 08. 
1951 (2 ani ), ... 1953 (1 an), 8. 6. 1954 (1 an), 20. 6. 1955 
(supliment 2 ani 2. 8. 1958 (Sani). Eliberat la 12. 8. 1963! 

Este destul de improbabil că acest calvar va fi descris vreodată. Ca 
şi al atâtor alţi legionari de frunte. 

Dar se va înscrie desigur undeva, Acolo Sus, toată viaţa 
pământească în adâncă credință creştină a lui Coriolan, pe răbojul 
veşniciei. 





... 


După evocarea memoriei lui Coriolan Matei şi sub impresia vie a 
vieţii şi a morţii lui, am căutat să aflu din ce mediu s-a născut acest fiu 
Să al neamului românesc. Care-i sunt rădăcinile. Și iată ce am putut 
afla. 

Coriolan Matei era fiul Protoiereului Stavrofor Partenie Matei 
(1878-1975) care a servit ca preot în comuna Coronca timp de 70 de 
ani şi a asigurat protopopiatul pentru 12 comune din jur. Deşi a avut 
mult de suferit sub stăpânirea maghiară, a reuşit să construiască o 
biserică nouă în 1912. Dar a iertat totul, păstrând până la sfârșitul 
vieţii cele mai omenești raporturi și cu foştii asupritori. 

Bunicul lui Coriolan, Teodor Matei, era preot ortodox, iar 
străbunicul lui, Nicolae Matei, iobag din comuna Haropea (ângă 
Cetatea de Baltă), a fost martirizat împreună cu alți şapte țărani pentru 
că făcuseră transporturi pentru oastea lui lancu. lobagul Nicolae, cu 
ceilalţi şapte țărani români şi cu o femeie, Maria, nepoata 
protopopului Trâmbiţaş din Târgul Mureş, au fost căsăpiţi cu 
topoarele şi aruncaţi în Mureş, de pe un pod. 

Coriolan avea în sânge însuşinle strămoșilor lui, vajnici luptători 
ardeleni împotriva stăpânirii străine și, prin tradiţia familială şi barul 
Domnului, aceeaşi temeinică trăire creştină. 


Duiliu SFINŢESCU 
(*) Acest punct se referă la amenințarea Ardealului de către trupele 


guvemului comunist din Ungaria (1919), alungat de armata română a 
generalului Traian Moşoiu . 

















4e 


= Ileana Minculescu: Ta SUME Fatu Martrșii Fiaotat 22 
Disjione isolosie | stia pn | 


Editura Institutului Biblic 
şi de Misiune al Bisericii 


Ortodoxe Române pune la =: a 
ispoziţia cititorilor din Ro- x, Vicarioa și larioe cel Saw: SI 2 iza 
dispoziția e Editura Destine, București 7M S, (Teodot. Episcopul Aacicei. SI. Me Zenaia), 


mânia lucrarea esenţială a 
Preot Prof. Dr. lon Bria, 
„Dicţionar de Teologie Ono- 
doxă”, lucrare tipărită cu 
binecuvântarea Prea Ferici- 
tului Părinte Teoctist - Pa- 
triarhul Bisericii Ortodoxe 
"Române. A 

Publicat într-o primă ediție 
în 1981, ediția a [l-a a dic- 
ţionarului (1994) se prezintă 
într-o versiune adăugită prin 
abordarea unor noi arii teolo- 
pice, prin adăugarea a noi 
subiecte și extinderea unor 
teme cuprinse în ediţia ante- 
rioară. Un merit incontes- 
tabil al lucrării îl constituie 
prezentarea, fie şi succintă a 
„curentelor, mişcărilor şi 
denominaţiunilor creştine cu 
care teologii ortodocşi vin în 
contact într-o societate pluricon- 
fesională şi plurireligioasă”. 

Dincolo de discuţiile sau comen- 
tariile specialiştilor, bine venite și 
de această dată, dicționarul va fi un 
reper incontestabil ce vine în întâm- 
pinarea cererii crescânde de carte 
teologică resimţite astăzi în 
România... Cuvintele marelui teolog 
Preot Profesor Dumitru Stăniloaie 
sunt un veritabil certificat de 
garanţie al lucrării: eu EA Eeg 
Părintelui profesor Bria este un fei 
de compendiu al doemalicii creștine 
ortodoxe, organizat alfabetic... 
Tratarea multor teme a produs 
adevărate studii ce se disting prin 





Creştinism 






Preot Pret. Dr. ION BREA 


DICTIONAR 


Li 
TEOLOGIE ORTODOXĂ 
A-Z 


:] 


serv meu Ati a 4 d man 
14 seeasra armat mira 


amploarea informaţiei și prin fineţea 
analizelor. În ele regăsim “pe 
teologul remarcabil ce s-a impus 
prin numeroase studii publicate în 


revistele teologice române și în . 


litabi străine. Din lucrare respiră un 
duh autentic bisericesc şi ortodox, 
căci explicarea fiecărui termen se 
încoronează cu un text din Sfinţii 
Părinți sau din rugăciunile și 
cântările Bisericii. Ea e menită 
astfel să apropie sau să alipească 
sufletește și mai mult, de practica 
vieţii comunitare a Bisericii, pe cei 
ce o citesc”. 


Luana BRAIA 


Anul III Nr. 10 (a 
lunie 1994 


NAZARET 


din Nazaret” este incă o carte despre lisus, 
ăi al mare geniu religios care a trăit vreodată”, 
după caraclerizarea istoricului Ernest Renan. Prin 
lisus s-a restabilit legătura iniţială şi firească dintre 
om şi Dumnezeu, iar consecințele sunt incomen- 
surabile pentru întraga omenire, lisus nu a lost doar 
un geniu și un profet, EI a fost FIUL LUI 
DUMNEZEU și prin insăşi li și laptele LUI pe 
pământ a și demonstrat acest lucru. Stiind despre 
sine că este singura cale a oamenilor spre o relaţie 
cu DUMNEZEU, sursă de iertare a păcatelor şi 
mântuire, IISUS HRISTOS a accepla! jertța tocmai 
pentru a oleri omenirii această imensă şansă, 
consecinţa fiind credinţa în învierea LUI şi deci 
primirea LUI ca DOMN şi MÂNTUITOR. Cartea iși 
propune să demonstreze într-un limbaj direct, cu 
rigoare ştiinţifică, faptul că IISUS DIN NAZARET nu 
a fost nici rătăcit, nici impostor, ci exact ceea ce a 
fost: FIUL LUI DUMNEZEU. Sunt puse în discuție 
aspecte esențiale SĂ delicate in același timp ce apar 
intotdeauna când se pune intrebarea „cine este 
IISUS?'şi anume: atitudinea științei laţă de această 
problemă. veridicitatea documentelor NOULUI 
TESTAMENT, rela ei VECHIULUI TESTAMENT, 
faptul ÎNVIERII LUI IISUS, relaţia apostolilor cu EL, 
precum şi sacriliciul acestora, personalitatea lui 
Pavel din Ţars. Această carte nu este o simplă 
prezentarătt personalităţii lui IISUS, ci o mărturie 
incontestabilă a misiunii acestuia pentru destinul 
tuturor oamenilor. Pictorița ILEANA MINCULESCU, 
din Suedia, una dintre cele mai importante autoare 
contemporane de literatură apologelică, prezintă în 
finalul cărții fapte ce i-au schimbai ei însăși viața din 
momentul in care l-a primit pe IISUS. „IISUS DIN 
NAZARET” este o carle care se adresează in egală 
măsură tuturor categoriilor de oameni: tineri sau 
vârstnici, credincioşi Sau liberi cugetători, intelectuali 
sau nu. După două milenii de istorie, IISUS DIN 
NAZARET ne apare ca DOMN al tuturor valorilor 
morale, într-o lumină eternă, lumină ce în loc să-şi fi 
estompat în timp slrălucirea, a devenit din ce in ce 
mai puternică. 































zile) 





Ian TR. 10% pla €. 








SI Me Teodor Stratilar. 4 














ENEA LITE BA TAC A 
rooroc Elisei: 7 
- = i. i i cdi 

J Sf Tihem Ep. 





27 L Cuv. Samsoa primitorul de sila: SI Ma Anect 7 
ar pi Pavei “ 


Postubui 5 Apostoli Pe 
20 M Aducerea moaştelor S(Chuirţi loaw:S1. Me Papia 


130 Siaţi Ap DA ar pila del RI 

P.S. Cartea a fost lansată in ziua de marţi 
1994, în amfiteatrul Facultăţii de Teologia din Buc 
în prezența unui numeros public, alcătuit din stude 
studenţi de la amintita facultate, reprezentanți ai P. 
hiei din București, din profesori scriitori şi ziariști 

Despre carte au vorbit: preot prof. univ. dr. A 

DUMITRU, prodecan al Facultăţii de Teologie, pro!. 
dr. doc. DAN SMÂNTÂNESCU, profesoara de li, :; 
clasice FELICIA EUGENIA MUNTEANU, pral. IO? 
PROTOPOPESCU și magistratul COSTIN MON 
președintele societăţii culturale „LUCIAN BLAGA 
București. 


Prof. Ionel Protopop -u 














Fenomenul New Age-ului a stat de la primele numere în atenţia Mişcării. Primele atitudini 
publice cu privire la unele aspecte ale New Age-ului au aparţinut publiciştilor nostri. 
Amploarea şi complexitatea lui îl recomandă drept unul dintre fenomenele. cele mai 
importante ale sec. al XX-lea. Evoluţia şi multitudinea de forme pe care le-a dobândit acesta 
favorizează însă interpretări unilaterale sau concluzii pripite şi simplificatoare. Materialele 
pe acestă temă publicate în revista noastră au abordat cu precădere anumite fațete şi au 
accentuat anumite semnificaţii ale fenomenului new-age-ist. O abordare mai amplă, 
încercând să surprindă diversitatea direcțiilor de manifestare, se impune astfel cu necesitate. 


CONFRUNTAREA 
SECOLULUI XX: 
NEW AGE «w 

















1. Ce este New, = 
2. Erele spirituale ; 
3. Era creştină şi manifestările anticristice 
4. Eclesia 


5. CICLURI NEW AGE-ISTE 


Caracteristica New Age-ului, ca tehnică 
noologică, ține nu atâ! de faptul că reprezintă o 
mișcare spirituală de „trezire” a unor expenenţe 
„uitate”, a unor culturi ce păreau definitiv 
părăsite, ori că permite recuperarea unor energii 
Şi simboluri ignorate în cadrul şi de către 
raționalismul european, cât mai ales de faptul 
că New Age-ul pretinde a fi o „nouă religie” și 
o nouă Cale de mântuire universală. Nu vom 
pune în discuţie „conţinuturile” culturale şi 
spirituale ale New Age-ului, câ! mai ales 
filosofia și teologia sa, tentaliva canalizării 
acestor conținuturi, atât de variate şi unele 
foarte valoroase, într-o direcţie agresivă de 
formidabile proporții, al cărei vector de bază 
este anlicreștinismul, Eroarea criticii New Age- 
ismului constă în confundarea celor două 
planuri. Ca mişcare spirituală de mari 
proporţii, New-Age-ul nu poate fi ignorat, 
chiar dacă poate fi contestal. Noua sociologie a 
rețelelor, psihologia transpersonală, şuinţele 
Spinei, care au înflorit în cadrul acestei 

AŞCâr) eic. sunt toate experiențe valoroase, 
Filosofia, teologia şi politete za age-iste, E 

orientare anticri stii i istă şi 
a ucă, universalistă şi 


et mec în continuare, la sensul 
ar mi reciza - această nouă 
Den le e Atat etugi interbelică şi 

una dinte culturile cu o formidabilă conuri 





a 


Analiza ce urmează ne propune o nouă perspectivă, mult mai cuprinzătoare asupra „marii 
confruntări a secolului al XX-lea“ fenomenul New-Age. RE e pr da 
Materialul, prezentat în serial, este structurat după cum urmează: 


""» cosmologiei 











8. „Învăţătura'“ vărsătorului. Decreştinarea 






9. Teologie şi cosmologie. Însemnătatea creş- 
tinismului țărănesc Ș 

10. „Golirea“ Bisericii 

11. Dislocarea popoarelor 

12. Noua Eră şi calendarologia creştină 







în această direcţie a fost cultura română 
interbelică prin personalităţi și grupări 
extraordinare, precum „Gândirea”, Nae 
Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, 
Nichifor Crainic, Părintele D. Stăniloae etc. În 
Conex! european, trebuie menţionat, în cadrul 
noii mişcări, grupul Eranos din Elveţia, care a 
dai mari personalităţi ale Europei deceniilor 

şi 6. 

Noi credem, așadar, că se poate vorbi despre 
trei perioade în evoluţia noii manifestări 
spricuale cunoscută sub denumirea de New 

ge: 

„â) perioada interbelică, o perioadă care a 
impus mari figuri româneşti; 

b) perioada intermediară, având în centru 
grupul Eranos de la Ascona; 

C) perioada relansării, dominată de vechile şi 
noile sincretisme, de apariţia fenomenului 
aservirii şi manipulării mişcării în numele unei 
filosofii și teologii anticreştine, uncori foarte 
răspicate. 

Critica pe care o facem New Agc-ului se 
referă, așadar, numai la cea de-a treia perioadă 
a acestei mișcări spirituale. O vom denumi 
„perioada celui de-al treilea New Age”, pentru” 
a o distinge de celelalte forme şi stadii ale sale. 


6. AL TREILEA NEW AGE 


ca dominantă a celui de-al treilea 
New Age constă în tentaliva separării unor 
energii spirituale și a unor simboluri 
primordiale de Biserica şi modul de viaţă 
Creşline. Aceasta este totuna cu o a doua 
răstignire a lui lisus Hristos şi de aceca vom 
rupa asemenea experienje într-o clasă Specială 





cămin, patrie, natu 





pe care o vom denumi cu o sintagmă poale cam 
prețioasă: „noomorfozele celei de-a doua 
Răstigniri” (nous = spirit, morphein = formă). 
Acestea pot fi examinate în lumina 
„morfologiei experienţelor spirituale de 
consimţire la Răstignire”. 

Adepții filosofiei anticreştine din cadrul New 
Age-ului vor încerca să convingă lumea că „era 
creştină” s-a încheiat şi lisus Hristos „a murit”. 

n locul creştinismului, ci vin să promită o nouă 

salvare, năzuind astfel să scoată lumea din 
forma creştină de existenţă. Adepții Erei 
Vărsătorului, cum își mai spun cei ce aderă la 
filosofia New Age-ului, îşi propun să-l 
alunge” pe Dumnezeu-Fiul din Cosmos (mai 
precis din vizuinile cosmologice), din sufletul 
popoarelor, din istorie şi astiel să „golească ” 
Biserica. 

Ce înseamnă alungarea lui lisus Hristos din 








Cosmos? În esenţă, acest proces se reduce la - 


regândirea cosmologiilor, printr-o speculație de 
lipar astrologic, ale cărei concluzii sunt acelea 
că lisus Hristos și deci creștinismul reprezintă 
doar simbolul şi corespondentul unui „ciclu 
astronomic” şi anume al acelui ciclu aflat sub 
puterea Constelajiei Peștilor. 


7. OMUL CU VASUL DE APA 


Parcurgerea întregului zodiac se desfăsoară, 
spun astrologii New Age-ului, într-un interval 
de 26.000 de ani şi tot la 2160 de ani se trece 
dintr-o constelație în alta. Actualmente, ne-am 
alla, susţin ei, în tranziţie din Zodia Peştilor 
spre Zodia Vărsătorului, ceea ce ar fi totuna cu 
o intrare în zodia holistică. Astrologia new- 
age-istă susține că fiecare nouă constelație 
deschide un alt interval de experienţe spirituale. 
De exemplu, în Era Taurului au apărut primă 
carte a lui Moise şi toate celelalte „Biblii” mari 
ale omenirii (Popol Vuh, Vedele, Upanişadele 
etc.) şi tot acum apar societăţile agrare etc. Era 
Vărsătorului va iniţia reintegrarea holistică, va 
răsturna procesul cartezian de „alienare 
raţionalist-secularistă”, va anula economia 
»elicii protestante” şi-va iniţia economia „Dew 
age-ului”, va reanima ceea ce a fost nu 
aradiema 











burgheze” se va destrăma, iar „progr 
carteziană” responsabilă pentru „defic 
sens al fiinţei conştiente”, care a marca 
raționalismului secularist” va lăsa loc 
proces de redescoperire a „imaginilor lău 
şi de restabilire a rolului „tehnicilor mit 
în cadrul unei noi paradigme a holismu 
Grădina Eden. 

(Reamintim încă odată că New 
înseamnă o uriaşă acumulare dc 
spirituale pe care pot să pună s 
organizaţii, „societăţi”, grupuri. etc. [ 
analiza New Age-ului trebuie să se 
iluzii, dar şi cu toată seriozitatea.) 

Să reținem, deocamdată, că, în 
age-istă, „erele noi” (new ages) a 
schimbări. Apar noi forme lit 
sisteme social-politice, etosuri no! 
noi, etc. “Actuala trecere din Era P 
Vărsătorului ar urma să aducă o s 
paradigmă, care include „ 
revoluţionare” de tipul apariţie 
învăţători” eonici ai omenirii 
Berbecului s-a născut marele 
Hamurabi. Era Taurului ar sta 
Mithra. lisus Hristos este, în ai 
unul dintre aceşti „învăţători 
legat strictamente de Zo. 
prefigurând opera cu adevărat m. 
urma să se împlinească în Zodia Vi 
Aici apare alunecarea-new ag 
trebuie să ne referim pentru a 
filosofiei sale religioase. 

Alice A. Bailey, într-un de 
interpretare astrologică a Bibliei, atrae 
că, înainte de „dispariţia” sa, Ii 
trimis pe ucenici în oraş spre a-l înti 
ce purta un vas cu apă Pe acesta 
urmeze „pentru a pregăti Ja el masu 
praznicului Paştilor” (B. Wiiniz. p 
acela devine simbolul Vărs 
„Esotericii”, „new age-iştii” s 
„care-l urmează deja pe Aquar 
vasul de apă. În curând îl vor 
mulţi oameni, toat murile” 
este noul 

Mântuit 
declaraţi ai curentului New Age 











































































sa 


i 
Mare îşi impunea 
scaunul sultanului 
a începutul secolului 
nplu pentru urmaşi: 
pentru asigurarea 
ndependenţei de stat. 
exemple care pot fi 
şi fundamentarea 
vom utiliza decât într-o 
utea lămuri problemele 
ru început cei doi 
în permanenţă în 
i educația. 
întregul complex 
estionare, prelucrare, 
protecție a informaţiilor. 
ptul că termenul de 
ptat înlocuit prin cel de 


Wlui de educație o 
ci ind toată populaţiile, 
„ instituțiile, modalităţile 

„ Stiinţele educaţionale 
tăzi un deziderat ci, o 
tatea României, de 

[a ei, suntem obligaţi să 
jele. Astăzi a devenit 

i se discute despre lipsa 
să se exagereze resursele 
nici, să se filozofeze pe 
rii, a managementului şi 


sunt problemele mari. 
cințele dezinteresului şi 
informaţie. La începutul 
îşi fixa drept program 
or sărace foarte numeroase 
le cumplit să constaţi 
ram. Cum poate o 
lipsită de informaţie, 
iță unui bombardament 
ne cu mari goluri 
ionale, să-şi asigure 


independentă fără o 
nală şi educaţională? Se 


nici-o justificare. 


Parlamentarilor României 


chimea în muncă, laolaltă cu vârsta 
90 de ani, beneticiai de o ieșire la 
de cap (cu toate că tocul de muncă 
n însă - trecut în șomaj definitiv, din 
iomice de stat - cu o vechime în 
de ani şi 54 de ani ca vârstă, nu-ţi 
tă pensionarea deoarece legea s-a 
tă în schimb legea șomajului, 
protecţie socială 9 luni, perioadă 
entă pentru a te încadra în noua 


| raționamente de guvernare, este 
"cum 0 societate de tip nou, poate 
] de mii de cetățeni români 

nemiloasă a înfometării... Dureros 





Anul III Nr. 10 (31) 


lunie 1994 


)ilitatea României - s 


„dle vorbi cumva de siguranţă naţională în 
Art mul Pa LILI, informaţionale şi 
Aceste probleme nu sunt simple speculaţii. 
Toate prognozele mondiale dau ca sigură 
ascensiunea în primii patru ai lumii a statului 
Israel datorită tocmai marilor investiţii în 
educaţie. Singurele state care au reușit în 
ultimii 25 de ani să intre în grupul statelor 
dezvoltate sunt republica Coreea şi Taiwan, ţări 
Care s-au ridicat prin informaţie. 

Un recent studiu al prestigioasei reviste „The 
Economist” arăta că investiţiile făcute de statele 
dezvoltate cu ţările slab dezvoltate au redus 
şomajul acestora din urmă dar, au provocat un 
şomaj în rândul specialiştilor de înaltă calificare 
în Ştiinţe informaţional-educaţionale. Deşi în 
cifre absolute șomajul nu mai este mare, 
dependenţa acestor țări a crescut foarte mult 
faţă de ţările dezvoltate (inclusiv pe plan 
militar). În țările dezvoltate în schimb, deși 
şomajul a crescut în industriile uşoare, per total 
el s-a menţinut în limite reduse deoarece a 
Crescut puternic necesarul de forțe de muncă în 
industriile de vâri care implică obligatoriu 
informaţie şi educaţie. 

Dintr-o dată situaţia României apare într-o 
lumină complet diferită. Nu se poate ridica o 
economie puternică fără educaţie şi informaţie. 
Instituţiile fundamentale ale statului, 
administraţia, industria vitală pentru siguranța 
țării, nu pot funcţiona fără informaţie şi 
educaţie. În deceniul al treilea M. Manoilescu 
arăta că o țară este cu atât mai puternică cu cât 
industria sa realizează produse mai complicate. 
Această constatare este valabilă şi astăzi, cu 
completarea necesară că informaţia a devenit 
atotputernică, iar pregătirea permanentă a 
corpurilor profesionale un factor esenţial. 

Speranţele deşarte că banii vor rezolva 
problemele noastre au primit un bun răspuns 
acum 60 de ani când guvernatorul Băncii 
Germaniei explica Românilor că ei stau pe un 
tezaur plin de aur dar au o industrie ce abia 
răsuflă, în timp ce Germania are tezaurul gol 
dar are o industrie dinamică și în plin avânt. 
Nu e nevoie să reamintesc cine a făcut legea în 


GRUPA 
DE MUNCĂ 
VECHIMEA 
ÎN GRUPĂ 

VECHIME DE 

COMPENSAȚIE 





Dezbateri e 5 


iguranţă și independență 


politica europeană în acea perioadă şi o fuce şi 
astăzi. 

Ce trebuie făcut? , 

În primul rând organisme şi instituţii 
naţionale, 

Substanţa şi nu denumirea acestora trebuie să 
fie naţională. Toate instituţiile susţinute de 
banul public, adică de națiunea română 
trebuiesc subordonate cauzei naţionale în fapte 
şi nu în declaraţii. Reprezentanţa politică 
centrală şi locală, administraţia de stat, 
organismele culturale cu susţinere naţională 
sunt anchilozate de educaţia internaţionalistă 
care le-a produs. Educaţia naționalistă este 
inexistentă. Rezultatele se văd cu ochiul liber. 

Scopul organismelor naţionale este 
reprezentat de organizarea muncii naționale şi a 
reprezentării politice naţionale. ? 

Obiectivele de lucru sunt: mobilizarea 
resurselor, punerea naţiunii române în „starea 
de a face lucrurile”, stabilitatea naţională. 
Atribuţiile lor vor fi de arbitraj, coordonare şi 
disciplinare. 

Principala resursă a României de azi sunt 
oamenii. Pentru a-i aduce în starea de „a face” 
ceva pentru naţiune este nevoie de educaţie şi 
informaţie. Pentru a-i convinge că aici trebuie 
să rămână e nevoie de o doctrină naţională, 
creştină şi tradiționalistă în același timp. 

“ Pornind de la obervaţia că România la ora 
actuală se găsește în defensivă, strategia 
naţională trebuie să prevadă o „stabilizare a 
frontului” prin reducerea consumurilor, 
creşterea eficienţei şi dinamizarea tuturor 
componentelor naţiunii. O astfel de politică o 
numim politica responsabilităţii naţionale. Ea 
nu se poale realiza decât pe baza unui puternic 
suport informaţional-educaţional. 

Studiile de strategie ale gen. |. Sichitiu arată 
extrem de limpede că un război nu se câştigă pe 
câmpul de luptă ci acolo doar se consființește 
superioritatea unuia dintre adversari, Româniă 
trebuie să fie în starea de a câștiga un război 
informaţional-educaţional, de a suporta 
confruntări economice de amploare și nu să 
aştepte ziua respectivă mergând pe ideea unor 
asigurări efemere date de alţii. 


Pensionarea, 
apt al truditorului și nu privilegiu sau act de binefacere 


ionare (pensionarea) în timpul 
ra considerată sustragere făţişe din 

ei socialiste, iar în faza incipientă a 
iocratic spre economia de piaţă a 
privilegiu, convertit ulterior în act de 
“n momentul actual (de grea cumpănă) 


VECHIMEA 
ÎN MUNCĂ 
STAJUL 
MILITAR 
VÂRSTA 
LA ANGAJARE 


LICEALE 


m 
a 
m 
= 
z 
tz 
= 


Ce folos că România face eforturi de a se 
integra în schimburile mondiale dacă no 
avemoameni pregătiți pentru a face faţă unor 
negocieri complexe? Ce folos că s-a creat o 
industrie uriaşă, cu specializări diverse dacă 
există o lipsă acută de specialişti de vârf, iar cei 
existenţi nu sunt utilizaţi decât în mică măsură? 
Unde este câștigul din masivele dislocâri de la 
sate care au distrus un corp social şi o 
comunitate naturală de elită a neamului creând 
un lumpen proletariat ineficient şi mari 
aglomerări urbane nesănătoase din punct de 
vedere naţional? Cum putem vorbi de o 
reprezentanță politică națională când 
majoritatea demnitarilor nu-și cunosc limba, 
istoria şi tradiţiile? 

Aceste întrebări și multe altele de acest gen 
sunt vitale pentru siguranţa națională. Este 
inutil să filozofezi pe marginea unor indicatori 
macroeconomici dacă nu ai cu cine discuta. La 
ce bun să semnezi tratate de integrare dacă sunt 
prost concepute, greșit aplicate și nu reprezintă 
voinţa naţională. 

Soluţia prevăzută de M. Manoilescu în 1935 - 
corporaţiile economice şi social-culturale, este 
valabilă şi astăzi. Directiva numărul unu a 
acestora trebuie să fie educaţia și informaţia. 
Este suficient să privim spre Japonia şi Elveţia 
și vom vedea trăsături ale gândirii corporatiste 
care au rodit valori incomestabile. 

„Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun 
cine eşti!”, zice românul. Cât timp vom căuta 
lucrurile strălucitoare şi comode nu trebuie să 
aşteptăm nimic bun. O naţiune nu se ridică cu 
vorbe goale pe un tărâm neroditor. Faptele ce 
par de multe ori nespectaculoase, dar eficiente 
şi bine gândite, pe baza unei puternice fundaţii 
educaţional-informaţionale, pregătite într-un 
cadru naţional, sunt singurele ce vor asigura 
stabilitatea ţării şi, implicit, siguranţa și 

independenţa ei. 


Razvan GARBUR 

Preşedintele „Junimii'” Bucureşti 
Text prezentat la Conferinţa 
„Țara înainte de toare“ 


VECHIMEA 
PLUS VÂRSTA 
MEDIA DE 
VÂRSTĂ 
TEORETICĂ 


PENSIONARE *** 














but, la sfârșit de secol! 

Cineva această tragedie, care 
înfometare mii de oameni aflaţi 
ture? 

ți și parlamentari, meditaţi 
plate şi nu privilegii pentru cei 


ri sunt 70 de ani; iar de vor fi în 
„este mai mult decât aceștia, 
“trece viața noastră și ne vom 


oncluzia acestor versete (biblice) 

ui proiect de care vă rog să ţineţi 

> pensionare necesară şi vitală 
momente de cumpănă. 

“să fie lege - nu privită ca 

ere! - corectă, echitabilă şi 


ri 


Legendă 


* Gr. IV-a pentru lucrătorii din agricultură. În eventualitatea recalculării 
vechimii din gr. IV-a în gr, Il-a se face prin diminuarea sa cu 114. (în 
cazul în care persoana respecuvă a lucrat şi în gr.Ill-a) hu 


** Perioada pentru studii nu se consideră vechime în muncă , ci justifică 
doar penoada de angajare. x 


»** Vârsta de pensionare creşte cu perioada de 'studii și a penoadelor 
eventuale de întrerupen. 


Diagrama de pensionare individuală se calculează matematic - după 
carea de muncă - în ani, luni, zile, cumulând toate grupele de muncă în 
care a lucra! persoana. 


Specificaţii 


1. După împlinirea vârstei de 35 de ani vechime în muncă până la 
37,5 ani, persoana respectivă poate [i scoasă la pensie la cererea sa. 

2. La implimrea vârstei de 37,5 ani vechime în muncă, persoana 
respectivă este scoasă automat la pensie. 

ge Pentru femei, la vechimea în muncă se adaugă 2 ani Vipsă 
obligativitate stagiul militar), iar pentru hecare copil născul câte 2 ani, 
până la al III-lea (cu derogare pân. la al IV-lea etc) 

4. Toate dosarele de pensionare pe rol se refac în contextul prezentei 
diagrame. 


_5. Dosarele de pensionare pe caz de boală, sunt admise numai celor 
din grupele sp. „ l-a, I-a care au contactat boli profesionale (silicoză, 
saturnism, etc) şi a celor accidentaţi în procesul muncii - restul dosarelor 
se predau oficiului forţei de muncă şi 1,S.T.H. (după caz) până la 
Tippliriseă vârstei de pensionare. i 

„* La împlinirea vârstei de 80 de ani, dosarul de pensionare al 
persoanei respective este transferat în contul protecţiei sociale pentru 
stabilirea ajutorului social. 

7.* Nu se poate opta pentru pensia soţiei sau a soțului. 

8.* Pensia perso: 
pensie de urmaş soției, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile legislației în 
vigoare, până la împlinirea vârstei de RO de ani, după care beneficiază şi 
ea în cadrul protecției sociale de ajutor social. 

9. Pensionarilor privatizaţi, reangajaţi şi proprietarilor agncoli cu 
peste 0, 50 ha - reducerea pensiei cu EA 

„10. Celor aflaţi în şomaj, la vechimea în muncă li se adaugă stagiul 
miar și perioada de jpinal dacă prin această operaţie malemalică se 
obțin 35 de ani sau se depăşesc, A respectivă esle scoasă automat 
la pensie, În caz contrar, suma obținută se scade din media de vârstă de 
89,5 ani respectiv 91,5 ani (pentru cei din gr.IV-a şi cu studii), diferență 
ce stabileşte vârsta de pensionare a persoanei respective (ce urmează a Îi 
împlinită în viitor), 





_* Specificaţii ce trebuiesc lăsate în suspensie până la concretizarea 
unui ajutor social adecvat celor bătrâni. 


Mihai Lazăr 


i decedate, sau trecute de 80 de ani, poate servi ca» 


DE 





A 


| 


“6 e Puncte de vedere 
"Lăsaţi vaporul Auschwitz 
| să se scufunde“ « 


Conferință a istoricului englez David . un singe Cuvânt despre acestea în mesajeie 


Irving — publicată în revista 
Historical Review, (winter 1990-91). 


şi uitaţi-vă la 





„25, 50.000 de ke de documente. Nu poți 
distruge toate documentele. Chiar dacă 
„distrugi originalul, mai sunt S-6 copii 
indigo, sunt telegramele, care toate au mers 
la subalterni. Sunt oameni care au ținut 
jurmal de zi. Sunt scrisori trimise celor de 





englezii aveam O Organizaţie numită GCHQ, 
ca 3.000 de experți. ce au descifrat codurile 
dușmane, luând fiecare document german 
 1elegrafiat şi tot ce era trimis prin radio. 
Exact asta am făcut. Să presupunem că am 
. reușit din 1942 până la finele lui 1943 să 
- descifrăm întreaga comunicaţie prin radio 
“între Auschwitz, Dachau, Buchenwald, 
Bergen-Belsen. și alte lagăre de concentrare, 


. 


Institute for pe care guvernul britanic le-a descifrat în arii 


1942 şi '43, și aţi văzut vreo referință la 
vreuna din aceste concluzii ale guvernului 


Hinsley că şi-a permis această periculoasă 
frază. Putea s-o evite ușor și să iasă din 
anănghie fără să fi spus totul. „Nu e nici o 
referință de gazare la Auschwitz”. Un om 
curajos. 

Dar ce să spunem de martorii oculari? 
Martorii oculari care au văzut cum s-au 
întâmplat toate? Am ținut seama de ei, avem 
un număr mare de martori oculari care au 
când 


deosebită plăcere în ultimele zile, și anume: 
La televiziunea germană s-au dat 4 sau S 
filme în luna mai în acest an. Un cuplu 
deosebit de antipatic: Lea Rousch şi 
Eberhard Jacker.. Lea Rousch e un bine 
cunoscut jurnalist de televiziune evreu din 
Germania şi destul de marginal, mai urât 
chiar decât Simon Wiesenthal însuşi. 


_pe-de-o-parte, și pe de alta cu centrală - Eberhard Jaecker a fost istoricul consultant și 


- Magărelor din Berlin, Wirtschafts-und 
Oswald Pohl. 
Exact asta am reușil, doamnelor și 
domnilor! Noi, englezii, am reușit să desci- 
frăm tot codul SS-ului, citind comunicările 
zilnice ale comandamentului de la Auschwitz 
şi centrala din Berlin, la fel pentro toate 
celelalte lagăre de concentrare și știam exact 
ce comunică Berlinul şi ce se întâmplă. 
Textul tuturor acestor telegrame se găsește 
în arhiva serviciului britanic de informaţii. 
Acum vă spun ce spun acestea în concluzie, 
pentru că nu ştiu mot-a-mot ce spun ele, 
deoarece guvernul britanic, din motive pe 
care noi numai le putem bănui, a refuzat să 
facă public textul exact al acestor telegrame. 
Însă au fost suficient de amabili ca într-un 
- apendix la vol. II al Istoriei Serviciului 
Secret Britanic de Informaţii, să ne spună ce 
concluzii putem extrage din aceste tele- 
grame. 

În fiecare zi, în telegramele trimise la 
Berlin se comunica: numărul prizonierilor 
care au sosit în acea dimineaţă în lagăr, 
numărul prizonierilor care au părăsi! lagărul 
în acea zi, mumărul prizonierilor rămași în 
lagăr la sfârşitul zilei şi în plus, la categoria 

- 4-a era rubrica intitulată „Alte pierderi”, 
(Abgaenge aller Art.). Serviciul de 
informații a dedus că aceste „Alte pierderi“ 
erau în cea mai mare parte cauzate de 

* moarte. De acord cu istoria oficială 
acestor pierderi se datorau bolilor. Restul 
erau execuţii, ce sunt descrise ca împușcare 
sau spânzurare. Nu e nici o referință la 
gazare la Auschwitz“. 

Ni s-a spus că Auschwitz, marele vapor 
Auschywilz, această minciună care a navigat 
în ultimii 45 de ani, a fost acolo ca un punct 
terminus (endstation), că trenurile soseau la 
Auschwiiz cu o mulțime de oameni 
neajutoraţi și care, bineînţeles, toţi erau 
evrei, De acolo erau trimiși la gazare. Nici 





consilier, iar Lea Rousch a fost persoana ce 
fără discuţie, a pregătit acele 4-5 groteşti 
spectacole. Avea titlul Der Tot - Ein Meister 
aus Deutschland (Moartea - un maestru din 
Germania). Un episod special în a doua 
parte a filmului de 35 de minute arată o 
grămadă de evrei din România fiind încărcați 
într-un tren dintr-o gară. Evreii Sunt arătați 
într-un vagon deschis de cărbuni, iar vocea 
anunță: „Iată-i transportaţi la lagărele de 
exterminare de la Treblinka și Auschwitz. 

A trebuit să-i scriu lui Eberhard Jaecker 
următoarea Scrisoare: 

„Dragă Prof. Jaecker, dragă coleg, 

Mi s-a atras atenţia că fotografia folosită în 
film de dys. nu reprezintă evreii din 
România, încărcaţi în trenuri de cărbuni și 
transportați la lagărul de exterminare 
Auschwitz. Dacă vă uitaţi la arhivele 
feroviare ale gării centrale din Hamburg, veţi 
putea vedea că de fapt, platforma din gara 
Hamburg central în 1946. un an după 
terminarea războiului, e una și aceeași cu cea 
din fotografia dvs. şi titlul corect ar fi trebuit 
să fie: Germanii din Hambure se suie într-un 
tren de cărbuni pentru a face o expediție de 
cumpărături în Ruhr," : 

” Aceasta este adevărul. Şi am scris-pro- 
fesorului Jaecker: „Dacă nu mă credeţi, la 
proxima vizită pe care o faceţi la Hamburg, 


mergeţi la restaurantul gării centrale din 


Hamburg și veţi vedea acea fotografie pe 
pereţi printre cele din timpul ocupației aliate. 
Se prezintă nostalgic vederi din perioada 
postbelică, sau poate asta v-a fost sursa? Îmi 
permiteți să vă recomand ca pe viitor să vă 
restrângeți cercetările Ja arhive şi mai puțin 
la restaurantele stațiunilor feroviare'“, 

E foarte plăcut să fii istofic. Cum vedeţi, 
ai momente de amuzament. În recenta vizită 
făcută la Freiburg în Germania luna trecută, 
în septembrie, m-am întâlnit cu un foarte 
vechi prieten, şeful departamentului de 
istorie de la Universitatea din Freiburg. Toţi 





acești istorici germani 
sunt prietenii mei în 
particular, ma în public. 
M3 invită la o sticlă de 
vin la eă acasă şi stăm la 
discuţii până la două- 
trei dimineaţa, schim- 
bând note și comparând 
texte. În public, evi- 
dent, nu vor să apară co 
mine nici morţi, însă în particular au nevoie 
de mine. Şi iubitul prof. Bernd Martin mi-a 
fost prieten, de 20 de ani. Şi-mi spune: 
„Irving. problema cu tine este că n-ai fost la 
Auschwitz. Eu am fost de două sau trei ori”. 
Eu răspund: „Ei, şi?” El zice: „Şeful 
muzeului și arhivei de la Auschwitz mi-e 
prieten personal, de mulți ani“. Îi răspund: 
„Oh, vorbeşiei de Francisek Piper?" El zice: 
„Oh, da, Francisek Piper, un foarte bun 
prieten de-al meu. Şi-mi amintesc că ultima 
oară am fost să văd Auschwitz 1, care după 
cum şti, e blocul ce se arată turiștilor, 
camerele de gazare. Au fost camere de 


- gazare, nu e nici un dubiu”. Şi continuă: 


„Auschwitz 1 evident, e o probiemă și i-am 
spus aceasta lui Francisek Piper. I-am spus: 
Herm Piper, eşti un om inteligent, m-am uitat 
la crematoriu acolo, și ceea ce arăţi turiștilor 
drept camere de gazare, între noi fie vorba, e 
fals, nu-i așa?“ (Conversaţia aceasta a avut 
efectiv loc în 3 septembrie din acest an — n.r. 
— 1990). 

Iar Piper (omul care a ordonat reducerea 
numărului de la 4 milioane la un milion) a 
răspuns: „Fie vorba între noi, ai dreptate! A 
trebuit să le construim pentru turişti”. 

Ce ziceți de asta, doamnelor și domnilor? 
O acceptare că Auschwitz I, „Der 
Stammlager Auschwitz“, crematoriul și 
camerele de gazare care sunt arătate turiștilor 
din toată lumea, sunt falsuri postbelice 
pentru beneficiul turismului. E ceva ce 
întotdeauna am suspectat, ceva ce în mod 
special am suspectat de la apariţia acelui 


Leuchter Report, ce ne-a ajuns în mână. Însă - 


prof. Martin, istoricul german, Domnul să-l 
binecuvânteze, a mai spus: „Mr. Irving, 
evident însă că aceasta este adevărat numai 
privind Auschwitz L. La Birkenau (3-5 km 
distanţă) erau realele camere de gazare“. Nu 
s-a gândit la întrebarea logică: de ce să arăţi 
turiştilor falsuri, când există camere de 
gazare reale la numai 3-5 km distanță? Cine 
sunt acum proştii — falşii? Nu numai 
camerele de gazare, ci şi turiştii. 

Dar trebuie să admit că numai în dimineaţa 
următoare „mi-a căzut fisa”, când scriam o 
notă privind conversaţia cu prof. Martin. 


“Brusc mi-am dat seama de gravitatea celor 


spuse de el. Aici avem un istoric german care 
acceptă absurda abominaţie că e absolut 
normal ca aceste camere de gazare arătate 
turiștilor să fie contrafăcute. Este o ofensă 
criminală a afirma așa ceva în Germania 
astăzi. Împotriva mea există o asemenea 
acuzaţie pentru Că am afirmat aceasta în faţa 
a o mie de persoane la Loewenbrău în 
Miinchen. (Nu e singurul motiv. Am 
instigat la demonstraţie plecând de la hotel 
Hohenzollem din Miinchen, după cum sună 
acuzaţia poliției: „David Irving încearcă să 
facă manifestaţie de stradă pentru a celebra 
ziua de nâştere a lui Adolf Hitler la 21 
Aprilie"). În orice caz, am scris profesorului 





Martin: „Te rog să-mi c 





ce mi-ai spus ca să văd c: 


COrecL. Aştept răspuns ” 

Nu cred că mă va mai urma pe 
E prea departe. Cum spun. ec+ 
Putem să-l părăsim, se scufur 
von Spee. Putem continua 
mai e nevoie. San ca s 
analogie: își dau seama 
aiurea cu istoria lui Anscirai 
încearcă să controleze 
întreaga armată de minc 
de bătaie în linia a [l-a de: 
izbește în linia | și e pericul 

Când m-am dus să-l văd pe 
m-a întrebat: „La ce lucrezi 
Pregătesc biografia lui Goebbels 
propagandei naziste. 

De fapt vă destăinuiesc, doamr 
domnilor, că am primit de la 
singura persoană care îl pose 
lui Goebbels pentru tot anul 1938! 
pagini extraordinare, scrise de 
Deoarece când citeşti Jurnalul lui Goeb 
înţelegi mai bine caracterul lui Hitler 
exemplu: câteva zile după Ansch 
dintre Germania şi Austria, Goebbels 
plângere: el spune că R. Heydrich a 



















să fie executate câteva persoane 
aflat şi e furios. Interesant. Es 
ce noi am suspectat întotdea gi 
secundă face execuții şi Hitle 
mai târziu. 

Berndt Martin, profesor la |n 
din Freiburg, spune; „Foane inter: 
Irving, dar ştii cine e înm 
cimitirul unei biserici de ling 

— „Cine? “, întreb. 

— „Prima mare iubire a lui 
fost înmormântată aici acum 
nivelat complet mormântu 
e. Aşa sunt lucrurile în Germ: 
criminal.” Eu zic: 

— „Deci e Anke Starhelm?” EI sp 

— „Corect. Ea a murit aici acurr 
Jos în Freigure trăiește o femeie bi 
a fost o bună prietenă a lui Anke S 
ea i-a lăsat toate scrisorile...: 

— „Aha!“ Inutil să vă spun că 2+ 
târziu am devenit mândrul p 
scrisorilor şi fotografiilo: 
procedează, doamnelor și d 
deoarece, încă odată, eu nu cite 
altora. Sunt interesat numai in 
documentele. 














O 











Din numărul viitor 
vom prezenta documente 
occidentale inedite 
cu privire la controversa 
așa zisului 
Holocaust. 










































































Apare primul număr al 
â” (publicaţie lunară a 
iatea București). 

4. Într-o simandicoasă 
pozionul “Exilul românesc, 


evenimente “culturale” vin 
ucureşti-Paris al politicii 
ind definitiv traiectul politic 
proiect european. Proiect 
la apogeu, după încrâncenată 
ni, de către harnicii „zidari” 
ariei mondiale. Orientarea 
discursul cotidian se 
Î leosebirile se conciliază 
ui comun şi suprem. 
șlean frapează de la prima 
poasei devize: “Cu credință 
şi Rege”, sunt îngrămădite 
a familiei regale, un citat 
„ Gabriel Liiceanu cu un articol 
l). Publicaţia nu se stiește să 
e despre Mircea Vulcănescu, 
lantin Noica, o poezie a lui 
regelui ucigaș Carol al II- 
la ultima pagină când Vlad 
gă (fiul fostului redactor al 
*. Mihai Creangă) preteră să 
aţi”, nici mai mult nici mai 
“Nicolau, unul dintre cei mai 
do ai lui Horia Sima, cooptat 
conducere a! Partidului Noua 
i. Bilanţul publicaţiei arată prin 
briei Sbârcea (preşedintele Ligii 
ceanu (GDS), lon Ceaușescu 
a Ceaușescu, membru activ al 
| redactorului de la "Romania 
,, Simist declarat. 
“aperitiv” devine la “cină” 
aţă cum arată lista conterenţiarilor 
za! față în laţă la copioasa masă 
la de plată a simpozionului s-a 
Corneliu Coposu, președintele 


E elajiinliaa! 





ile prin mandat poştal, prin 
din conturiie noastre bancare 
ntru revista Mişcarea”), după 


, prin mandat poșta! sau 


ntru România 
33.178 deschis la 
Dezvoltare - 
ui Bucureşti 


B) 
JA sau mărci germane) po! 






cititorii şi prietenii noştri să sprijine material revista “Mişcarea”. 
tru continuarea editării revistei Dys. preferate! 


Anul Il Nr. 10 (31) 
lunie 1994 


ucureștean și cină masonică pariziană 
"Sau Simismul și masoneria - 


PNTCD şi Paul Barbăneagră, mare mason, intim al! 
lui Paul „de România”, dușmanul irevocabil al 
regelui Mihai; Virgil lerunca, declarat om de stânga 
încă din anil interbelici şi Aurelio Răuţă 
ultracunoscutul simist din Madrid; Emil Constan- 
tinescu — culmea nerușinării, căci titlul conferinței 
sale este: “Piaţa Universităţii și Convenţia 
Democratică, două acţiuni dătătoare de speranţe” 
(171) — și A. Marlan Vasile, alias Răzvan Codrescu 
de la publicaţia sibiană “Puncte Cardinale” (revistă 
care, după 3 ani de „orientare democrat-creștină” a 
devenit brusc, cu obrăznicia incultă ce-i este tipică, 
de orientare „naţional-creștină”) ; Silvia Bădescu, 
PNTCD și Marcel Petrişor, simist; Alexandru 
Paleologu, mare maestru mason și lon Halmaghi, 
legionar simist; Doina Comea și lon Caramitru, lost 
membru activ al CFSN și om de casă al lui lon 
Iliescu. ŞI lista ar putea continua... 

Intreaga “cină” pariziană a lost patronată de 
regele Mihai, venit special pentru acest eveniment. 


Concluzie. La București și la Paris s-au strâns 

alături personaje care nu au, în aparenţă, nimic 
comun unul cu celălalt. Ce-i poate uni totuși pe 
oameni cu orientări politice divergente, cu platforme 
culturale opuse, cu trecut și prezent net 
ireconciliabile? Răspunsul este unul singur, fie că 
ne place fie că nu, fie că suntem sau nu suntem 
dispuși să-l acceptăm: la București și la Paris, 
masoneria românească a tras cortina, 
descoperindu-se întreagă și abandonând orice 
minimă măsură de protecţie. “Cina” de la Paris 
este, pentru națiunea română, începutul banchetului 
lui Politem... 
Notă: lar pentru cei care Incă se mai lasă duși de 
nas de așa-zișii „adevăraţi legionari”, sperăm să fie 
începutul unei necesare dumiriri. Nu de alta, dare 
timpul să înţeleagă toată lumea ce lel de 
„naţionalism” profesează „conducătorii” crescuţi de 
Horia Sima. 


Dan DUNGACIU 


„lMişșcarea” 


Donajorii din străinătate ne pot trimite, prin intermediul 
rudelor sau prietenilor din Ţară, echivalentul în lei (la 
cursul zilei practicat la casele da schimb valutar) al 
sumelor donate, în contul nostru specificat anterior. 


Donaţii în materiale şi aparatură 
tehnică 


Orice altă formă de sprijin material este bine venită, 
redacția noastră fiind lipsită de aparatura şi materialele 
necesare unei funcţionări normale 

Cei care doresc să doneze materiale de birou, aparatură 
tehnică şi electronică (computere, fax, XErox, reportofoane, 
aparatură audio și video, accesorii etc.) precum și orice alte 
matenale care pot fi utilizate în activitalea redacțională sunt 
rugaţi să le trimulă prin cole! poştal sau prin intermediar pe 
adresă 


Mişcarea Pentru România 
Direcţia Administrativ Economică 
Str. Scărlătescu nr. 14, sector 1 
Bucureşti, cod 78158 











4BRD - SMB) - Unirea 


România, formaţiane poliucă înr 
căpiului Bucureşti, prin Decizia civilă 
ns. 31/P/1991 
sul Relaţii Publice al MPR- Ti 
Prim redactor: George RONCEA 
















egistrată la Tribunalul Muni- 
nu. 33/23.142.1991, dosar 


Publicaţia „Mişcarea” este editață de Mişcarea Pentru 
Direcţia publicaţiei este asigurată de Depar- 


o 7 


La începutul anului am publicat (în nr. 2/23) scrisoarea unui coleg de 
generaie adresată redacţiei revistei „Mișcarea cu titlul „S-a larminal cu 
România“. Autorul, anonimul „rate Alexandru” a rămas la bucuria sa — 
anonimatul. Între timp, însă am primit la redacţie scrisori ale unor cititori 
care, ieșind din anonimat, s-au hotărât să olere o replică fratelui 
Alexandru. Cum nu le putem publica pe toate odală, am inaugurat 
rubrica intitulată «Răspuns Fratelui Alexandru». Aşteptăm în continuare 
momentul în care „bucuria anonimatului“ îi va deveni nesuterită fratelui 


Alexandru. 
RĂSPUNS 
FRATELUI ALEXANDRU 


Am citit scrisoarea semnată de Fratele Alexandru precum și răspunsurile toate 
publicate până acum. Şi fiindcă într-unele am desluşit critici la adresa Frarelui 
Alexandru, şi nu doar dintr-aceea, eu îi spun: 

Bravo Frate! Şi mai hc serie, chiar sub pseudonimul pe care singur l-ai ales dacă 
astfel este trăirea ta bine. Căci pentru Cel ce veghează asupra noastră a tuturora, nu 
contează că ești Fratele Alexandru ori Popescu de la pai'ş'pce bis. Precum nici la 
spovedanie nu te duci cu buletinul de identitate, lar a noastră judecată o vei găsi în 


Comentarii 






| L-au 
inde 





Şi 

de oameni. De noi. 

ridici apoi lespedea, 
limpede: numai de-or fi alţii aceia, de nu vei fi printre ei... 
să citeşti Biblia, nu-ţi spun mântuiește-te prin credință! Că eşti prea tânăr și pesemne 
nu ţi-a venit încă sorocu' ăsta. Eu îţi spun: judecă singur, nu înceta - și vei vedea cum 
judecata te va duce la credință. Cu o singură condiţie: rămâi consecvent cu tine 
însuţi, nu vita propriile-ţi neliniști din prima ta scrisoare. Si încă să-ți aduci aminte 


meteu, că Cel mai sus pomenit, lisus Hristos, lucrează de două mii de ani și încă nu 
pa terminat lucrarea. lar tu Frate te necăjeşti că lucrarea noastră durează de patru ani 
şi jumătate, acum). Nu vezi că nu se cade? 


Şi mai iei tu seama, frate Alexandru, la marii noștri înaintaşi şi ne plângi pe noi, 
contemporanii tăi, Au nu vezi că acele modele pe care le numești, ca atâtea al tele pe 
care nu le numești (nu le numesc nici eu că n-ar fi loc destul), încununează o aşezare 
și o creștere liberă a spiritului românesc? Că fără blestemul comunist am fi avut 
astăzi modele la fel de mari? Căci comunismul ne-a cuprins pe foarte mulţi ca stare 
de spirit și nu vrea să ne lase deloc! Şi s-a insinuat în noi astfel ca să nu-l putem 
recunoaște; căci are el o mie de feţe și mai multe încă.. Și tot el, comunismul, e (ca) 
diavolul. Așa că ori ești cu el ori te lupţi cu el. Cale de-mpăcare nu-i. Dezi te întreb 
eu, Frate: te simţi al lui? De spui „da”, nu-ți spun nimic, dar am să te caut, cândva, 
de spui „nu”, îţi spun: vino alături de noi. Vei vedea, mai-nainte încă de căderea 
ultimelor sale capete ridicându-se români de care vei fi mândru! Între ei poți fi chiar 
tu. Înțelege deci, ceea ce trebuie să (re) construim înainte de toate este spiritualitatea 
românească, Măcar noi care ne tragem din români care s-au sacrificai pentru ea. 

ntre care români au fost și modelele tale. Se vede astfel că nici ție nu-ți este 
indiferentă. 


Închei ca şi un predecesor, cu două versuri dintr-o strofă care îmi este cea mai 
dragă: 3 
„Adevăratele înfrângeri, 
Sunt renunţările la vis.” A z 
Niciodată eu n-am să sang vis. NICI MĂCAR ÎN SOMN, ÎNȚELEGEȚI? De 
aceea spun tuturor; continuaţi MIŞCAREA! 


Sora ALEXANDRA 


ABONAMENTE 





Abonamentele la revista „Mișcarea” se pot contracta exclusiv prin intermediul redacției 
noastre, prin trimiterea sumelor corespunzătoare (prin modalităţile şi în conturile specificate 
la donaţii), cu menţiunea „Pentru abonaineat”, după cum urmează: 


ABONAMENTE PENTRU PERSOANELE FIZICE 


6.000 lei pentru un an; 
3.000 lei pentru 6 luni. 


Veteranii de răzhoi, foștii deţinuţi politici anticomuniști, pensionarii, studenţii şi elevii 
bencficiază, la cerere, de o reducere de 50%: 
3.000 lei pentru un an 
1.500 lei pentru 6 luni 
In aceste situaţii este necesară prezentarea unui document justificativ (adeverinţă, talon 
pensie ele.) 


ABONAMENTE PENTRU PERSOANE JURIDICE: 
15.000 lei pentru un an. 


Beneficiază de o importantă reducere parohiile, instivutiile de învățământ și mănăstirile 
aparținând Bisericii Ortodoxe Rumâne sau Bisericii Române Unite (Greco-Catolice), 
instituțiile, asociaţiile, organizaţiile creştine afiliate oficial acestora, organizaţiile 
veteranilor de război, organizaţiile foștilor deţinuţi politici anticomuniști, asociaţiile de 
tineret sau studenţeşti nepanizane, precum şi bibliotecale publice, după cum urmează: 

6.000 lei pentru un an. 


ABONAMENTE PENTRU STRĂINĂ TATE 


50 $ (USD) sau 80 DM pentru un an 
25 $ (USD) sau 40 DM pentru 6 luni 









* Se procedează ca la donaţii (vezi mai sus), cu mențiunea „Pentru abonament”. 
Abonaţi sunt rugaţi să completeze cât mau clar adresa la care doresc să primească revista. 


ANUNŢ 
IMPORTANT: 















Toţi cel care au depus cereri de înscriere 
şi nu au fost încă încadrați în frupiiia 
politice sunt invitați sâmbata, 4 iunie, ora 
14 la sediul redacției. 





Responsabilitatea pentru conjinutul textelor publicate aparţine exclusiv 
serinatarilor. Punctele de vedere susținute în paginile „Mişcării nu pot fi 
atribuite formaţiunii politice MPR. 

Mişcarea Pentru România îşi asumă responsabilitatea numai pentru 
documentele sau comunicatele publicate de către reprezentații săi gute- 
rizaţi sub semnătură oficială (cu precizarea funcţlei deţinute în cadrul 
MPR, 
























S (pentru 3 şi DM) 


briela NIȚU 


tă:PROREP SRL. | | prograi 








| miercuri şi vineri, orele 16.00 — 20.00 


m relajii cu publicul al redacției „Mişcarea” 





Publicarea unor articole (integral sau fragmente) apărute în paginile 
„Mişcării“ nu este permisă decât cu acordul scris al Redacţie. 

















| 





se Dezvăluiri 


Anul II Nr. 10 


lunie 1994 


e MIŞCA: Ep 





JEFUIREA ROMÂNIEI! 







Documentul prezentat mai jos integra! 

ezinti e a e ae 
scene: una la Tel-Aviv, una la A 
Piesă al cărei titlu ar putea fi „România 
ită la drumul mare”. Piso 













constă în specularea peste orice limită a 
N pisică context în 


situaţiei a 
care orice năzdrăvănie, mai ales din partea 










puţin în care domniile lor fluţură cifre, fac 
csiimăn, emil sentințe şi în lina! cer. Pretind, 






, inexacte. mai pe şieau cu totul 
lar teza cu care vin dânșii este din por- 
inire greşulă. Deoarece în România, suferința, 










- un stupefiant document evreiesc — 


amarul nu au fost suportate de evrei ci de 
români. Și în general vorbind, nu poporul 
evreu deţine monopolul suferinței pe pămant. 
În ce ne priveşte pe noi. pe români, nimeni 
nu s-a grăbit să ne ofere „despăgubiri” în 
contul suferințelor îndurate veme de secole de 
întreg neamul. Deși poporul român, la câte 
chinuri a fost supus, era foarte în drept să ceară 
orice despăgubiri. Cei care vin acum, după ce 
au şters-o când le-a venit lor bine, solicitându-ne 
tot nouă „despăgubiri“, când încă nimeni n-a 
despăgubit poporul român pentru uriaşele 
şi asupriri, cum pot fi oare numiți 
alfel decât necinstiți? 4 
lar a susține cu atâta înverşunare teza unui 
„Holocaust“ al evreilor în România este de-a 
dreptul orbire, dacă nu aliceva. Până și cele 
mai autorizate surse evreieşti recunosc cu 
privire la România că: „În nici o țară 
de naziști nu a supravieţuit o așa de mare 
proporție a populaţiei evreieşti“ (dr. W. 
Filderman, fost preşedinte al Federaţiei 
Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din 
România, în perioada războiului — ji 
evreiască din România“ de dr. W. Filderman și 
dr. Sabin Manuilă, New York, 1958). Și încă, 
dr. Alfred Hârlăoanu, fost preşedinte al 
Comunităţii Evreiești din București și profesor 
de Talmud-Tora citează în lucrarea sa ia 
universală a poporului evreu“ (Bucureşti, 
1992), mărturia istoricului israelian Moșe 
Maur care arăta că la noi „..-a fost torpilat și 
proiectul nazist de transferare a tuturor evreilor 
din România... au fost smulși sute de mii de 
evrei din nazișuilor...“. La aceasta se 
adaugă și mărturia unuia dintre şefii 





Comunităţii Evreiești Poloneze. dr. Herman 
Rosmarin, refugiat în România, care scria: 
„Trebuie să subliniem că atitudinea românilor 
faţă de refugiaţi a fost frumoasă din foate 
punctele de vedere. Guvernul şi poporul 
român au arătat umanitate și împrăștierea 
necazurilor, încât pot servi drept model 
popoarelor apusene... Poporu român a 





comentăm și 
afirmaţiile evreilor cu pri la „persecuțiile 
pe care le-ar fi suferit dânşii în România, în 
perioada comunistă. Istoricii, cercetătorii 
arhivelor, vor da cu siguranță o replică precisă 
şi clară grosolanelor denaturări susținute cu 
atâta. nonşalanţă de către semnatarii 
documentului evreiesc. Şi totodată va ieşi la 
iveală şi teribila responsabilitate a evreilor în 
cadrul adevăratului Holocaust, cel comunist. 

Putem însă să ne referim chiar la memoriile 
fostului șef-rabin Moses Rosen, unde acesta 
descria cum Petru Groza personal gălea, 
domnici sale rabinului şi altor invitaţi evrei, 
mâncare cusher în chiar bucătăria sa de şef de 
stat. Şi acesta este doar un singur exemplu de 
„persecuție“. Cu toate acestea în viziunea 
Asociaţiei Evreieşti noi trebuie să plătim. 
Dacă Germania a plătit 150 de miliarde de 
sei pentru 6 mihoane de vicume evreieşti, 
cum s-a susținut iniţial. România, la cifra 
pretinsă de dânşii de 400 000 de presupuse 
victime ar plăti 10 miliarde. 

Şi asta doar pentru „victime“. Adăugaji în 
plus, casele, proprietăţile, terenurile, 
fabricile, deţinute de evrei înainte de război şi 






în anii călduți (peniru e 
comunismului 

Acesta este bilanțul la car- 
cererea de a ne falsifica și m 
aşa cum mai pretind încă 
orpanizaţiilor evreiești 











i de az 
Român îşi asumă răspunde: 
României şi recunosc v: 
EvIcieșii, Cu greu vom mai pu: 
Odată ce documentele 
România va fi adusă în pra 
fără de speranţă faliment. C 
aceea, actul rămâne în + 
astfel de situație, orice di 
politică. democraţie, dreptur 
egală cu zero. 

Viitorul României, exis 
popor suni puse de fapt 
conţinutul acestui document. 
de trădători pentru cei c 
absurdele pretenţii evreiești este 
perfect justificat. 

De modul în care vor acționa ror- 
instituțiile statului ( ji h 
comporte ca români), depinde soa 
continuare. 

Vă amintiți, stimaţi cititori de 
ne vindem țara”? 





























George R' 









(Sublinierile din text făcute cu caractere bilă 
aparțin redacjiei Mişcarea”). 





nsker 4/2 
n pe aa 





Na, evreii originari din România, stabiliţi în Israel, cu dublă 
cetățenie sau numai cu cea israeliană, dar îndreptățiţi de a o 
redobândi şi pe cea română. constituiți în asociaţia A.R.D.P.R., 
solicităm restabilirea tuturor drepturilor noastre constituționale în 
ROMANIA, precum și restiunrea bunurilor, de toate felurile, 
abuziv Confiscate de către regimurile totalitare fascist și 
“Comunist. , de asemenea, asumarea responsabilități 
Statului român pentru masacrarea evreilor în perioada anilor 
vrea Ca toaie consecințele morale și materiale care decurg 

aceasta. 


Deşi, după evenimentele din luna decembrie 1989, au fost 
autorităților româneşti memorii individuale, în sensul 


ilor CIVILE, adică propietate 
inclusiv cea asupra pămârtului, dreptul la 
pensiile de serviciu, toate drepturile sociale. Reclamăm, de 
primul rând, iniocuiea e rea par mda 
de 

rezideni în străinătate” cu un 


Prin restabilirea drepturilor constituţionale, înțelegem 
drepturile de propiu 


român 


| 
i 


saminisirație ar dovedi Că este dispusă să renunțe la conceplia 
potrivi u considera plecarea din 
țară un act de trădare sancţiona, între altele, cu retragerea 
sau cu ci într-o formă lipsită de conţinut 

pro abs aul ic, cetățenii care se stabilesc în 


i 








ă ilor, i-a 
socială ca: pensiile, asist 
mai cu un bagaj de 70 kg. 


să cmigeze dar. din ra i i 
i are loc în cadrul ua aaa aice, pere af pica apa 





a 
Marginalizarea social i economică i evreiești 
1ealizat în dive: tor a e aceea a inscent 
îl pă apa cel ai grupului de erei, 

ri superiori Comerţului Exterior. 











comerţ exterior, de externe, de 
interne, al securităţii, aparatul de partid şi alte sectoare 
considerate sensibile fuseseră curăţite de evrei. Consecința 
imediată a acestui proces a fost creșterea sensibilă a numărului 
cererilor de emigrare. S-au concediat cei care făceau cerere de 
plecare şi adesea aprobarea plecării a fost Lergiversală ani în șir şi 
uneori chiar decenii. Se urmărea prin aceste forme de presiune 
morală și materială, să determine familiile, prietenii sau 
organizaţii evreieşti din străinătate să plătească sume importante 
în vederea aprobării plecării fiecărui evreu. Au fost alinse toate 
obiectivele pe care și le-a propus conducerea partidului comunist 
în ceea ce priveşte politica sa faţă de evrei: demascarea evreilor 
ca „irădători şi dușmani ai socialismului”, plecarea evreilor din 
România aproape în totalitate, jefuirea evreilor de întregul lor 
avul și de toate drepturile legal dobândite, obţinerea de către 
regimul comunist de valută ca despăgubire pentru aprobarea 
plecării; în plus, prin presiuni exercitate prin intermediul 
conducerii evreiești din România a Obţinut clauza naţiunii celei 
mai favorizate în relaţii comerciale cu U.S.A., precum şi credite 
externe în condiţii deosebit de avantajoase. Suferințele popula- 
iei evreieşti în cadrul acestui proces au fost deosebit de mari. 
După mulţi ani de privaţiuni, în așteptarea aprobării de plecare 
se emigra praczic fără nimic, fiind obligat, fiecare, să ia viaţa de 
la capăt, adeseă la vârsta pensionării, dar despuiat şi de acest 
ultim şi sacru drept. 


„Calvarul plecării în masă a evreilor din România, în condiţiile 
arătate mai sus, a urmat unor îngrozitoare suferințe la care au 
fost supuşi evreii din această țară. 


Între anii 1937-1944 a fost instituit, mai întăi numerus clausus: 
apoi numerus nullus în activităţile profesionale și în învățământul 
ublic. S-au românizat, adică expropiat, proprietăţile și 
intreprinderile evreieşti. S-au înființat gheitouri şi au fost 
expulzați evreii din localităţile rurale; s-a ordonat portul stelei 
galbene; s-a decretat munca obligatorie, forţată, luarea de 
ostateci, internări în lagăre, deportări în Transnistria. S-au 
săvârșil masacre cu arme albe și de foc, prin deshidratare şi 
sufocare în Lrenuri cu vagoane ermetizate, prin ardere de vii în 
hambare și grajduri închise și incendiate, Cu astfel de procedee 
şi prin înfometare, iai lipsa oricărei îngrijiri medicale, au fost 
cca. 295.000 de evrei originari din ia, dintre 

care 88.000 în lagăre și ghetourile Transnistriei şi cea. 130.000 
le evrei ucraineni, de către armata română, jandarmerie, poliţie 
Și numeroşi civili. Această groaznică tragedie a poporului nostru 
a fost pregătită mai ales în cursul deceniilor trei Şi patru de către 
0 mare pante a intelectualităţii româneşti, printr-o activitate 
po detai. Proposal pal de ajăjare a urii împolriva evreilor, 
intrerup! în presă, în universităţi, în şcolile de 

toate fratele, în armată, biserică, în toate instituţiile tu în 
Masele ţărâneşti. Dovada cea rai convingătoare a efectelor 
nocive, criminale ale propagandei antisemite desfăşurată susținut 
sub toale formele, au fost pogromunle săvârşite în Moldova şi 
ucovina de Sud, cu prilejul retragerii armalei române di 
















română. Dovada că aşa s-a 
faptele o constituie împrejurarea că. după ce ini 
înțelegerea cu nemţii referitoare la deportarea întregii p 
evreieşti din România. în lagărele de exierminare din Po 
după ce fuseseră convenite, chiar programele de expediere c 
nurile, lon Antonescu a revoca, împolriva voinţei nem 
toate aceste înțelegeri. Astfel se explică că o mare par 
populaţiei evreeşti a supravieţuit HOLOCAUSTULUI române 


Aceaslă îndelungată perioadă de suferinţe a populaţiei evr 
originare din România, sau rămasă în România, încă n 
încheiat, pentru că nici după evenimentele din luna dece 
1989, când a fost înlăturată dictatura comunistă, nu s-a pr 
nişi o schimbare semnificativă în atitudinea autori! 
românești nici faţă de evreii plecați şi nici faţă de cei răr 
țară. Celor plecaţi le-au rămas bun confiscate toate drept 
toate bunurile. Nici măcar o declaraţie onestă de a 
responsabilităţi statale a HOLOCAUSTULUI n-a fost 
prilejul vizitei la Yad-Vașem, a preşedintelui Rom 
Preşedintele Poloniei și-a asumat această responsabilitate 
acest caz, HOLOCAUSTUL a fost efectuat de către nerm 
țară înfrântă și ocupată; preşedintele consiliului de rm 
Ungariei şi-a asumat, şi el această responsabilita! 
HOLOCAUSTUL evreilor maghiari s-a produs numai 
manie 1944, adică după ocuparea militară a Unganici de 
nemți şi instalarea unui guvern marionetă la 
HOLOCAUSTUL evreilor români a fost declanșat în jun: 
în depline condiţii de suveranitate naţională și în « 
răspundere statală. Totuşi autorităţile românești re 
asume răspunderea ce le revine. Cele câteva mii de cr: 
mai trăiesc în România sunt victimele unei virulenie «: 
antisemite, susţinută de presă care se bucură de 
autorităţilor, în orice caz legitimată de autorităţile care 
omagierea memoriei lui lon Antonescu, în plenul Senatulu 
iunie 1991, au aprobat, retroactiv, săvârşirea HOLOCAUST 





















Ca urmare a celor expuse, cereni luareZurmătoarelor mi 

|. Aplicarea dispoziţiilor legale cu privire la comb 
manifestărilor antisemite. Dacă, necesităţile o 
elaborarea unor legi care să completeze actualele 
legale. 





2. Interdicţia prin lege a elogierii memoriei dive 
persoane implicate în HOLOCAUST. 


3. Abolirea legislaţiei care a guvernat „plecarea defini! 
România” cu toate consecințele morale şi materiale care de: 


4. Abolirea legislaţiei prin care au fost confiscate, în or 
drepturile şi bunurile evreilor, în perioada 1937 - 
revocarea legislaţi i care permite aceasta, 





5. Asumarea responsabilităţi statale pentru masacie € 
antievreeşti din perioada 1940-1944, cu toate consecini““ 
Toorale şi materiale care decurg: == = 





că