Analele-Brailei-An-01-Nr-01-Ianuarie-februarie-1929

ANALELE BRAILEI 


— REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ — 
Apare la două luni 





ANUL І. — Nr. 1 
JAN.-FEBR. 1929. 


www.dacoromanica.ro 


Anul 1 — Nr. I lanuarie-Februarie 1929 


ANALELE BRAILEI 


Apere la două luni 





COMITETUL de DIRECȚIE 





NAE IONESCU RADU PORTOCALĂ 
Profesor Universitar Fost Primar şi Deputat de Brăila 
- PAUL DEMETRIAD 
Inginer Inspector G-ral. Directorul GH. T. MARINESCU 
А Docurilor Brăila Inginer 


Director Delegat: Ing. ОН, Т. MARINESCU 
CUPRINSUL 


Ing. GH. T. MARINESCU Schitä de Program А 
Ing, Insp. G-i Р. DEMETRIAD Viaţa Portului Brăila faţă de activitatea din trecut 





ANDREI ANTIPOV Monografia lipovenilor din oraşul şi jud. Brăila 
5. SEMILIAN . З. E migranţii.şi revoluționarii bulgari în Brăila 
ing. GH. T. MARINESCU In jurul marei serbări a Brăilei — 1829—1929. 
VASILE BĂNCILĂ Tâlcul Bibliotecii «Petre Armencea» din Brăila 
MIHAIL TRUFAŞU Consideraţiuni asupra Industriei Brăilei 


Documente brăilene. Informaţii, Note, Insemnäri. 


Iniformaţii Mărunte. Note : 1. Un cerc de Studii şi Cercetări locale ale oraşuz 
lui si judeţului Brăila. 2. Mișcarea regionalist culturală la Brăila. З. Semi= 
narul de sociologie al Facultăţei de litere din Bucureşti în ашыш de 
lucru la Brăila. 4. Invăţământul istoriei regionale în Franţa. 


Statistici culturale. — Informafiuni şi note economice. — Insemnări biblio- 
grafice cu privire la. Brăila. Redacfionale. 


* REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA 
Ing. GH. Т. MARINESCU, Str. Băiei. 1. Brăila 


Costulabonamentului 240 Lei pe an.—Pentru instituţii 500 Lei 


www.dacoromanica.ro 


SCHIȚĂ DE PROGRAM 
de Ing. GH. T. MARINESCU 


Revista «Analele Brăilei» își propune să studieze dea= 
proape viaţa oraşului şi ținutului Brăila, în toate aspectele 
ei. Fireşte că o bună parte din grije se va îndrepta în 
sensul strângerii şi prelucrării materialului documentar nez 
cesar reconstituirii trecutului istoric local. Perspectiva is= 
torică este în primul rând necesară, pentru a desprinde 
caracteristicile şi pentru a defini personalitatea unui ţinut, 
unei regiuni. Dar pentruca să putem realiza o sinteză си= 
prinzătoare şi vie, care să infätiseze, cu structura şi nuan= 
tele ei, întreaga personalitate a ținutului Brăilei, e nece» 
sar ca studiile si cercetările să privească, pe lângă latura 
istorică, şi toate celelate laturi ale vieţii locurilor brăilene, 

Prin urmare, viafa economică, culturală, socială, — 
toate vor fi studiate, cu metoda si în spiritul disciplinelor 
respective. Deasemenea, geografia, geologia şi întreg me~- 
diul biofizic local, trebuesc cunoscute științific, pentru a 
se putea lămuri firea pământului brăilean si raporiuril2 
lui de colaborare cu viafa socială, ce s'a desvoltat în 
acest mediu. 


Căci există, fără îndoială, un determinism geografic, 
care imprimă vieţii dintrun ținut, o anumită structură, un 
ritm specific şi о coloare proprie. Locurile bräilene, 
cu câmpia lor întinsă fecundată de Dunăre, aducătoarea 
de bogății din tot largul lumii si de viață mereu іпойа; 
cu Balta tainică si bogată, — stepa aceasta bräileanä, 
prinsă între Bugeac si Bărăgan, deschisă vânturilor aspre, ca 
$i tuturor năvălirilor din trecut, dar fericit așezată la газ= 


www.dacoromanica.ro 


-t 





2. ANALELE BRĂILEI 





crucea marilor drrmuri de negot, а creiat altfel de viață, 
decât aceea се leza urzit-o oamenilor, natura unui ţinut 
de munte, de pildă. Într'un. ţinut са al Vrancei sau la 
Maramureşului, stânca aspră, torenții neprasnici, zarea 
închisă de munte, adăpostul din văi, pădurile negre de 
brad, vioriul munţilor, florile, aerul, lumina — întreaga 
fire, vorbeşte sufletului oamenilor din aceste părți în alt. 
chip şizi îndeamnă spre altfel de viaţă, decât aceea a unui 
ținut de stepă, ca al Brăilei, 

Dar acest determinism geografic nuz=i suportat pasiv 
de om. Acesta se adaptează activ mediului extern, mo= 
dificânduz=l mereu іп sensul nevoilor sale. Avem de а 
face deci, си o continuă înfluiență reciprocă între mediu 
și om. Şi măsura în care un om sau о colectivitate socială 
izbutește să realizeze organizarea mediului extern bio=fizic, 
exprimă puterea civilizatoare a acelei colectivități seciale. 
Vom avea deci de urmărit în ce măsură peisagiul pri- 
mitiv al locurilor brăilene a fost transformat, а fost 
umanizat, prin folosirea socială се au ştiut să dea 
brăilenii, mediului natural local. 

In ţările cu tradiție culturală şi cu o viață națională 
deplin închegată si adânc diferențiată, toate oraşele, tinu= 
turile, regiunile, provinciile, pulsează de o vie activitate 
creiatoare în toate domenile, inspirată din nevoile locale, 
din firea vieţii locale. In chipul acesta, toată națiunea co= 
laborează activ, diferențiat, original, la creiarea culturii si 
civilizației naţionale. Orașele de provincie nu stau cu 
ochii atintiti spre capitală, spre а o imita în còpi fără 
valoare, ci ele au nobila ambiție de a=și aduce partea 
lor de contribuţie originală, elaborând în chip ştiinţific 
soluţiile tuturor problemelor ce [i se pun, luptând регѕеуе= 
rent pentru înfăptuirea acestor soluții, stimulând inițiativele, 
întreținând iubirea pioasă pentru trecutul şi tradiţia lor 
istorică, — într'un cuvânt, organizânduzsi viața după firea si 
nevoile lor, integrate armonios în cadrul vieții nationale 
şi al marilor interese de stat. 

Mişcarea aceasta de regionalism cultural—care e de 
notat că se desfășoară paralel, sau chiar inspiră curente 
de regionalism economic şi de descentralizare administra» 
tivă—e privită în Apus ca cea mai fecuudă metodă de 





SCHIȚĂ DE PROGRAM 3 





întărire a culturii naționale. Şi este interesant de ob- 
servat că această idee de regionalism, înrudită întrun fel 
si cu ideea diviziunei muncii, așa de potrivită conceptului 
de cultură, care presupune neuniformitate, variație, des= 
centralizare, diferentiare, originalitate, a fost aplicată chiar 
şi în domeniul economic, care presupune uniformitate, cen= 
tralizare. In Franţa, de pildă, fostul ministru Cl&mentel a 
propus, printr'un proiect de lege, şi s'a si pus în aplicare, 
reorganizarea vieții economice franceze pe regiuni, соп= 
stituite pe baza afinitätilor şi intereselor comune ale diver= 
selor grupe de departamente. 

Este deajuns să ne gândim ce înseamnă Їп viața cul= 
turală italiană, Florenţa, Veneţia, Milano, şi atâtea alte 
centre din tot cuprinsul геї, încărcate de minuni cultuz 
rale si animate de tot felul de artişti,. oameni de ştiinţă, 
oameni de cultură, etc, de asemeni, să ne gândim ce în- 
seamnă Marsilia, Nancy, Strasburg, Lyon, — sau ce în= 
seamnă sufletul și tradiția din Lorena, din Provence ori 
din Bretagne pentru amploarea vieții franceze; să ne amin» 
tim ce înseamnă Leipzig, Munchen, Göttingen ori Ham= 
burg, pentru cultura și civilizația germană, şi atunci ne 
vom 'da seama ce înseamnă regionalism cultural şi, tot 
odotä, ce înseamnă culfurà națională elaborată ' adânc, 
bogat, nuanfat, prin integrarea într'o impresionată sin- 
Zeză, a tuturor valorilor culturale specifice, сгеіаіе de 
vitalitäfile culturale locale, pe tot cuprinsul fării si cu 
participarea асһой а intregii națiuni. 

La noi, se ştie cât de puţin colaborează provincia - 
{а elaborarea culturii nationale. Aproape totul e concen= 
trat în Capitală. Afară de cele câteva centre universitare, 
oraşele noastre de provincie își întrețin atmosfera cultus, 
rală aproape numai din ecourile culturale ale Capitalei. 
Initiativele locale se reduc la imitații slabe a ceeace se: 
face la centru, mişcându=se între cel mai superficial dile- 
tantism culturai şi mult cântata, dar iluzoria, <răspândire, 
a culturii în popor». Câteva conferințe, si acelea cu 
subiectele cele mai diparate şi mai generale, un festi- 
val, două si câteva «serbări la ţară» cu întemeiere de 
biblioteci, cari rămân închise, —iată се formează summum 
activităților culturale locale 


4 ANALELE BRĂILEI 











Publicaţiile orașelor noastre de provincie se reduc la 
presa independentă», încărcată de reclame şi relatări de: 
crime ori întâmplări senzaţionale; la desgustătoarea presă 
de partid politic, la vreo foaie literară scrisă de tineri căz- 
гин la examenul de bacalauriat si se mai adaogă câteo- 
dată, publicații ale Camerilor de Comerţ, ale Prefecturi=- 
lor sau Primăriilor, redactate, de cele mai multe ori, anost, 
biurocratic. Cu aceasta am cam terminat menționarea pro=. 
ductiei intelectuale a provinciei. Aeeste publicaţii focale, 
prin urmare, nu prind şi nu adâncesc nimic din ceeace: : 
este esenţial si caracteristic іп viața unui oraş şi a unui 
ținut. Ele resfrâng doar, în vagi generalitäti si în forme: 
submediocre, acea agitație sterilă, care există la suprafața, 
oricării vieți sociale. 

Intelectualii vieţii noastre de provincie păstrează în 
sufletul lor, chiar din primii ani ai carierei când vin dela 
studii şi până târziu, o vagă nostalgie a mediului cultu= 
ral al Capitalei, în care au trăit anii de studii. Această 
nostaigie le creiazä un fel de contemplativitate pasivă, ѕсер= 
Яса. Stabiliti-în provincie, ei se consideră întrun mediu 
înnăbuşitor, împotriva căruia totuşi rareori încearcă să 
reacționeze direct. Si atunci, cei cezși pot creia preocu= 
pări intelectuale personale,. se izolează, iar ceilalți se adap= 
tează. Cei dintâi se silesc a=și menţine contactul cu lu~- 
mea intelectuală a Capitalei,' colaborează la publicaţii Би= 
cureştene, sunt străini mediului local si caută cel dintâi prilej 
să se strămute în Capitală. 'Cei ce rămân în provincie îşi văd, 
mai mult sau mai puţin, de îndatoririle profesionale, iar 
dacă temperamentul şi ambiția îi împinge în viaţa publică, 
atunci se agită steril în politica de partid. Sunt şi de cei 
ce rămân numai în cadrul profesional, dar si aceștia, în 
mare majoritate, nu se ridică în munca lor mai presus 
de îndeplinirea constiincioasä, dar îngustă, a practice: 
mărunte de fiecare zi a meseriei lor. Ei nu utilizează | 
disciplina teoretică a specialitätit lor, peritru a prelucra ob= 
вегуа е si experiența, pe саге o adună în practica me- 
seriei. Nu se silesc a ieşi din rutină şi nu se lasă prinşi 
de nelinistea si bucuriile spirituale ale celor ce gândesc 
teoretic asupra problemelor ce le impune realitatea din 
jur, mediul lor profesional, pe care, practic, îl cunosc 


www.dacoromanica.ro 








= 


SCHIȚĂ DE PROGRAM _. 5 


în toate amănuntele. Sunt dintre aceştia, eminenti profe= 
sionişti, unii dotați chiar cu frumoase aptitudini intelec= 
tuale teoretice, cari conduc servicii de stat sau lucrează 
în întreprinderi particulare vreme îndelungată, uneori 0 
viață întreagă si în care timp au adunat un mare capital 
de observaţii şi experiență. Prin mâna lor a trecut un 
imens material documentar ralativ |а probleme. impuse de 
felul activității lor si totuşi aceşti pretiosi profesionişti 
nu se simt stimulații să scrie nimic, Ei nu=şi aduc сопігі= 
butia lor, singura decisivă, [a lămurirea teoretică a atâtor 
probleme, cari așteaptă soluții trainice, deduse dintro largă 
documentare şi dintr'un permanent contact си realitătea. 
Іп schimb, teoreticiani grăbiţi să scrie, tineri arivisti univere 
sitari, abordează ei, din birou dela centru, studii asupra 
acestor categorii de probleme, frunzărind о documentare 
prea generală, prea abstractă, fără cercetări şi verificări la 
faţa locului. : 

Din eonstatarea acestor adevăruri, care desigur că 
își găsesc confirmarea, cel putin parțială, şi în viața cul- 
turală brăileană, rezultă programul Revistei Analele Brüi- 
ler», ideile ei conducătoare, spiritul în care va fi scrisă şi 
rostul ei întreg. 

Nu vom expune, în acest program, toate problemele 
ce se deschid pentru o Revistă, care şi-a propus să stuz 
Шеге toate laturile vieţii unui oraș și ale unui ţinut, atât 
subt unghiul istoric, cât si sub cel al actualităţii, Gama 
acestor probleme в de o bogăție nebănuită. Ба începe 
dela problemele de istorie antică, de etnografie, de geo 
logie si se ridică până la problemele de cea mai nouă 
actualitate, cum ar fi, de pildă, pentru Brăila, chestiunea 
zonelor libere în porturile noastre, standarnizarea cerialelor, 
regimul navigaţiei pe sectorul Brăila= Galaţi; chestiuni edi- 
litare ale oraşului, situația agricolă a ținutului creiată de 
împroprietărire, etc... Toate aceste probleme, din orice 
categorie ar fi, aşteaptă О cercetare competentă, о largă 
-documentare, о strictă si ştiinţifică analiză. 

Pentru a învedera, însă, importanța studiilor locale şi 
-corelatile lor eu marile probleme ale culturii nationale, 
ne vom opri putin asupra unei mari probleme de istorie 
națională, îndeosebi interesantă pentru ţinutul brăilean, 


www.dacoromanica.ro 





6 . ANALELE BRĂILEI 








considerat ca o parte a unei regiuni mai mari: regiunea 
Dunärii-de-jos. Este vorba de problema, deschisă în tim- 
` pul din urmă de d. Prof, N. Iorga, aceea a existenti unor 
voevodate românești la Dunärea-de-jos, prin secolul al 
XI, înainte deci de formarea voevodatelor de la Argeş 
si Olt, cunoscute, până acum, ca cele dintâi închegări po= 
litice româneşti, Această problemă, urmărită de aproape 
în istoriografia românească de azi, e menită să schimbe, 
sau mai bine să complecteze, perspectiva istorică româ= 
neascä, privită până acum numai dinspre Carpaţi. Din 
ce in ce, apare sub o lumină nouă, rolul cardinal ce 
Ға avut, în viața poporului românesc, Dunărea, — acest 
fluviu părinte al națiunii noastre. Carpaţii si Dunărea apar 
ca cele două axe fundamentale ale vieţii româneşti. lar regiunea 
Dunärei-de-Jos apare ca una din cele mai active părți ale 
pământului românesc, chiar în vremurile îndepărtate ale 
veacurilor XI-XII, când neamul nostru nici nu se înche=. 
gase în forme politice desvoltate. Se înțelege atunci, ce 
importanță capătă un ţinut ca al Brăilei, încadrat în rez 
giunea Dunärei-de-Jos si, totodată, se fnfelege, ce pre- 
țioasă valorificare pot avea studiile istorice ale vieţii 
bräilene. Aceasta, nu fiindcă s'ar descoperi, prin studiile 
locale, informații пош sau puncte de vedere пош, întru 
susținerea teoriei de mai sus; dar, indirect cel puţin, aceste 
cercetări locale tot vor putea aduce unele contribuții. De 
exemplu, precizarea istoriei Brăilei, în a doua jumătate a 
veacului al 14=lea, când schela Brăilei se ridică repede 
la rangul de centru al întregii regiuni a Dunärei-de-Jos, în- 
locuind, în importanță, Chilia, poate aduce un prețios punct 
de sprijin, pentru cunoaşterea vieţii istorice din aceste părți. 

Si tot аза mai departe, dacă ar fi să subliniem numai 
câte o singură problemă din fiecare domeniu de cercetare 
al vieţii brăilene, am întrevedea amploarea cercetarilor ce 
se deschid. . 

Să ne gândim, de pildă, la problema bălților Dună- 
rei, dintre care Balta Brăilei prezintă o importanță de- 
osebită, nu numai din punct de vedere economic ori pi= 
toresc, dar si din punct de vedere etnografic, antropoge= 
ografic, istoric, biologic, etc. In timpul din urmă, d. Prof. 
С. Vâlsan -a arătat, într'o comunicare la Academia Ro= 


www.dacoromanica.ro 














Е SCHIȚĂ DE PROGRAM 7 


mână, rolul ce Га jucat Bältile Brăilei si ale Ialomiței, în 
păstrarea caracterului românesc al Doarogei, prin penduz 
larea populaţiei de pe un mal pe celalt al Dunărei, 
precum si rolul lor în adăpostirea locuitorilor câmpiei 
dunărene, fa vreme de primejdie. 

Să subliniem, apoi, contribuţiile ce putem aduce la 
cunoaşterea vieţii româneşti din cuprinsul raialelor turcești 
dela Dunăre. Aceste raiale au format o regiune, în care, 
timp de trei=patru veacuri, viața românească a fost supusă, 
direct şi efectiv, stăpânirei si infinentif turcești, lucru ce nu 
s'a întâmplat Їп restul tärei. Până acum, nu sa făcut un 
studiu unitar, organe, asupra acestei caracteristice Regiuni 
a raialelor. 

Să amintim, apoi, cât putem contribui, prin aceste studii 
locale brăilene, la îmbogățirea cunoașterii în amănunt a 
іеі noastre economice. Navigatia dunăreană, exportul 
cerealelor, comerțul de tranzit din trecut — sunt numai 
câteva din chestiunile de istorie economică sau de econo= 
mie actuală, pe care nimeni nu le-ar putea lămuri mai 
bine, decât studiile locale brăilene. 

Dar istoria brăileană conduce şi [а studiul chestiunilor 
în legătură cu fizionomia orașelor noastre, în mare parte 
invadate de străini. A se întocmi studii amănunțite și 
obiective asupra comunităților streine bräilene — comunitatea 
greacă, bulgară, evreiască, lipovenească, — înseamnă a se 
aduce contribuţii preţioase la cunoaşterea unor aspecte 
interesante ale vieții noastre orăşeneşti. Mai mult încă, 
mişcările culturale şi cele de revendicări nationale, organi- 
zate şi pornite în trecut dela Brăila, de Greci, Bulgari, 
Albanezi, dau . vieții brăilene aspecte, се nu se întâlnesc 
în viața nici unui alt oraş românesc. Astfel că si din acest 
punct de vedere—pe lângă cel comercial— Brăila prezintă 
un aspect interesant de oraş си rol international. 

Dintre problemele ştiinţifice, vom cita pe cele în legă= 
tură cu viața biologică a Dunărei; pe cele geologice, ре 
cele ce pot avea aplicatiuni industriale—cum e problema 
fabricărei celulozei din stuf, problemă atăcată la Braila din 
îndemnul d=lui Dr. Antipa, prin întemeierea fabricei 
de celuloză, azi distrusă de răsboiu și părăsită. Іп acelaș 
sens, așteaptă studiul problema industriei împletiturilor de 


www.dacoromanica.ro 








8 ANALELE BRĂILEI 





nuele, pentru care anumită specie de salcie din bălțile 
Dunărei furnizează un minunat material prim, etc. 

In sfârşit, vom aminti, în treacăt, de problemele vieții 
rurale a ținutului brăilean si anume : problemele regimului 
de proprietate, probleme agricole si zoothenice, cele de 
higienă socială, cultură şi cult, chestiuni de folklor si 
cele referitoare la viața specifică а cojanului din câmpia 
brăileană ; problemele de antropogeografie, сит ar fi: сие 
rente de populaţie, forma si aşezarea satelor, etc. 

Lucrând în acest chip, credem că vom isbuti la urmă 
să realizăm ceeace am numit—definirea personalității Тї= 
nutului Brăila şi fixarea rostului său în ansamblul vieții 
naționale. 

Prin cercetările şi studiile noastre vom tinde, prin 
urmare, sa stabilim precis, de o parte, ce a pus natura la 
îndemâna oamenilor cari şi-au trăit viața dealungul уеаси= 
rilor în cuprinsul acestui colț de pământ românesc, iar ре 
de altă parte, vom stabili felul cum au transformat, au 
organizat si au valorificat ei aceste daruri ale naturii, sau cum 
au luptat împotriva obstacolelor ei. Aceste studii vor pune 
în lumină cum au știut brăilenii să lupte împotriva adver- 
sitätilor istorice, sau cum au știut ei să utilizeze favorurile 
istoriei, creind acea sumă de valori materiale şi spiri- 
tuale, patrimoniu al vieţii istorice locale. 

Atunci, după această amănunțită analiză, ne vom da 
seama cât mai are de luptat Brăila de acum înainte, pentru 
a=și valorifica la maximum toate posibilitățile sale de desvol= 
tare. Atunci se vor desena Îrmpede axele de orientare 
ale vieţii brăilene. Un întreg program de lucru se va în- 
chega şi se va preciza adevărata metodă de organizare a 
vieţii locale. ÎIntr'un cuvânt, se va funda o concepție 
științifică а vieţii locale, singura ре care se poate 
sprijini о înaltă şi obiectivă politică de îndrumare а 
vieții unui oraş şi a unui ținut. 

Acestea sunt gândurile cu саге pornim la lucru în 
jurul revistei <Analele Brăilei». 

Precum se vede, revista nu va fi o publicație de 
popularizare, dar пісі în stilul publicaţiilor de strictă speciali= 
tate, nu va fi. 

. Еа va cuprinde, pe lângă studii din toate laturile 


www.dacoromanica.ro 








SCHIŢA DE PROGRAM 9 





vieții bräilene, si pagini din cronici diverse, note, însemnări, 
în cari să se prindă ceeace e esenţial în ritmul vieții 
brăilene de azi. Vor fi rezervate coloane pentru un їп= 
ventar critic al tuturor revistelor, ce apar în orașele noastre 
de provincie, cu un program similar revistei noastre. 

Mișcarea regionalist-culturalä din streinätate va fi 
înfățișată, fie în coloane de recenzii și fapte, fie їп studii 
special alcătuite. 

Reproduceri în facsimile a documentelor brăilene, rez 
produceri de stampe, planuri vechi, ресей, fotografii, rez 
produceri după picturile ce-au prins aspecte din peisagiul 
brăilean, tablouri statistice, diagrame, vor însoți studiile 
publicate. 

Ne dăm seama că nu va fi ușoară munca pentru 
adunat, clasat şi prelucrat materialul documentar necesar 
tratării ştiinţifice a atâtor categorii de probleme, precum şi 
solidarizarea în jurul revistei a tuturor celor ce pot aduce 
o contribuţie, cât de mică, dar adevărată, la cunoaşterea 
vieţii bräilene. 

Sperăm însă, că după primele rezultate atinse, vom 
simţi în jurul nostru pe toți cei ce iubesc cu adevărat 
locurile brăilene. Și atunci, nu vom avea numai vaga ade- 
ziune sufinteascä, сі şi colaborarea efectivă a tuturor brăi= 
lenilor luminați,— mândri. că vor putea contribui la cunoas= 
terea si însufletirea locurilor natale. Nădăjduim că toate 
energiile locale se vor simți stimulate şi spontan disciplinate 
în cadrul acestui program de muncă culturală pozitivă 
şi revelatoare. Pozitivă, fiindeă se va feri de ceața abstrac=. 
Шог confuze şi а generalitätilor vagi si se ра sprijini pe 
realităţile vieții. locale ; revelatoare, fiindcă atâtea lucruri 
prețioase pentru mintea si sufletul oamenilor, ce „Зі=ац legat 
viața de acest minunat colț al pământului românesc, stau 
ascunse, ca o comoară neştiută, deşi си toţi trec pe lângă 
ele în fiecare zi și trăiesc în mijlocul lor. 

Astfel, Brăila scrutând istoria vieţii, ce sa urzit de 
veucuri. în aceste părți frământate ale Dunărei=de=jos, îşi 
va descoperi propria sa fire, își va defini profilul perso=: 
nalitätei sale şi, prin aceasta, ізі va fixa locul ei firesc si 
“menirea, în ansambul vieţii nationale. 


www.dacoromanica.ro 


Viața din 1927 a portului Brăila față de 


activitatea din: trecut 
de Ing. Insp. Gr-af PAUL DEMETRIAD 


— pt 


І. Consideraţiuni asupra traficului total al Portului 
Brăila înainte de anul 1927. 


Traficul porturilor se judecă după statisticile pentru importul 
si exportul färei și tranzitului internaţional. 

Pentru portul Brăila, afară de traficul cu străinătatea, atât 
pentru nevoile {геї cât si în tranzit international, trebuie să con- 
siderăm si traficul local, datorit atât consumului interior, cât şi trans- 
bordurilor din slepuri în vapoare de mare. 

Traficul total al portului Brăila este redat sumar în statisticile 
„Mişcarea Porturilor“, întocmite de Directiunea Generală а Por- 
turilo și Căilor de Comunicatie pe Apă din Ministerul de Comu- 
n'catii si publicate odată cu statisticile vamale, întocmite de Minis 
sterul de Finanţe. 

După „Mişcarea Porturilo:“, bogata producţie agricolă din 
1910 şi 1911, a influenţat enorm activitatea portului Brăila, în 
perioada ante-belică. . 

Numeroase vase fluviale (numărul frequentärilor oscilând 
între 6600 şi 6400 anual) au adus їп Portul Brăila, în anul 1911, 
cel mai mare încărcământ, ce s'a văzut vre=o dată: peste 1.600.000 
tone la intrare si circa 1.000.000 tone la plecare. Din acest încăre 
cământ, aproape totalitatea (90 о/о) o formau cerealele. 

Acest maximum nu a putut fi însă menținut în anii următori 
cu producție agricolă mijlocie; scăderea începe, pentru са incär- 
cământul total să se reducă până la circa 1.100.000 tone la іп- 
trare, si mai bine de 750.000 tone la plecarea vaselor, 

Vapoarele maritime, atrase de bogata producţie din 1911, 
sosesc în număr mare, atingând 720 frequentări, atât la sosire cât 
şi la plecare, (într'o singură zi din 1911 se găseau în portul Brăila 
68 vapoare іпагііте, din care aproape jumătate puteau opera, atât 
dela mal, cât si dela ancoră cu concursul elevatoarelor plutitoare). 
Incărcământul vapoarelor sosite depăşeşte cifra de 260.000 tone, 

WWW. 





VIAŢA PORTULUI BRĂILA 11 





pe când la plecare, încărcământul atinge enorma cifră de 
1.600.000 tone (tot în anul 1911). 

Numărul vapoarelor maritime a scăzut, chiar în anii următori 
1912—1913, pentru a cifra 480 frequentări, atât la sosire cât şi la 
plecare, Tonajul de încărcământ la sosire nu suferă prea mari 
variatiuni, La plecare însă, tonajul de încărcământ se reduce până 
la 1.000.000 tone, reducerea fiind suportată, aproape în întregime, 
de incărcământul cerealelor, anul 1913 înregistrând chiar un mic 
spor de tonaj la celelalte feluri de mărfuri, datorit mai ales ac- 
tivităței exportului de cherestea. 

Traficul post-belic şi actual se prezintă însă dezastros 
față de activitatea din trecut, 


Vasele fluviale frequentează în număr din ce în ce mai mic 
acest port, (Cauza trebue căutată în lipsa de activitate si diminus 
area curselor acelor vase, întru cât tonajul total fluvial actual este 
cu peste 25 la sută mai mare, decât capacitatea ante-balicä a flotei 
fluviale dunărene). | 

Anul 1923 prezintă о înviorare la export, datorit unui caz 
accidental al tranzitului excepțional de cereale străine, dirijate în 
special din lugo=Slavia, pentru transbordarea din șlepuri în vapoare, 
` [а Brăila. Importul din 1925 este însă în mare scădere. 

Anul 1926, tot din punctul de vedere al importului maritim, 
indică aseiasi scădere faţă de anii precedenţi, pe când exportul 
maritim se prezintă cu sporul datorit traficului de cereale străine 
în tranzit, 

Anul 1927 se începe, în portul Brăila, sub grele condițiuni. 
Traficul fluvial pe 1926. încă umflat prin tranzitul accidental de 
cereale străine, în majoritate sârbeşti, şi care adusese oare care 
activitate în exploatarea transbordurilor cu elevatoarele plutitoare, 
se găsea în plină scădere. Expedierile cu slepuri la Sulina, nu mai 
prezintau decât un sfert din activitatea ante-belicä, Brăila nu mai 
poate dirija şi pregăti parcurile de slepuri cu cereale pentru 
Sulina. Acest centru al comerțului de cereale se stinge. 

Incărcământul vaselor maritime, sosite până la finele anuiui 
1926, în portul Brăila, se micsorase până la a zecea parte din to= 
nujul antebelic. Graţie însă oarecäror sosiri de mărfuri generale, 
în special ferării, cu slepurile din susul Dunărei, importul vamal 
din străinătate se prezintă cu un total redus numai până la а sea 
sea parte din amploarea ante=belică. 

Exportul de cereale indigene s'a redus în 1926 la aproape 
jumătate din ceeace fusese altă dată. lar din această cotă, majori 
tatea se datoria sosirilor cu șlepurile pe calea apei. Dacă vapoa= 
rele maritime au plecat, aparent, în 1926, cu un încărcămân destui 
de frumos, aceasta se datorește tranzitului de cereale sârbești, caz 
accidental, numai pentru anii 1925 si 1926, si care încetează cu 
totul, odată cu campania din 1927. 

În rezumat, traficul fluvial până la 1925 la Brăila, depăşea 





12 ANALELE BRĂILEI 





cotele din trecut, în ceiace priveşte frequentärile şi prezenta un 
tonaj cu trei sferturi sub amploarea din trecut, în ceiace priveşte 
încârcământul de sosire. 

Incârcământul de plecare se reduce, însă, pentru а nu pre- 
zinta de cât un sfert din amploarea anteabelică, portul Brăila 
ne mai dirijând ca în trecut operaţiunile din Sulina, ceeace con- 
tribuia la acel încărcământ de plecare. 

Traficul maritim la Brăila, din punctul de vedere at fre- 
quentärei caselor, dacă nu atinge valoarea maximă din 1911, 
egalează însă anuali mijlocii 1912— 1913 Anul 1921 de reactivare 
înregistrează chiar un frumos spor, ca şi ahul 1927. 

Tonajele de încărcământ intrate însă, se reduc eonrm, ne 
mai prezintând de cât a zecea parte din valoarca ante-belică, 
considerând anul 1911 ca export excepfiona!, grație numai unu 
caz accidental, traficul de tranzit al cerealelor străine, nu mai 
revine în acest port, Jugo-Slavia. ca principal ciient, găsindu-şi 
alte debuşeuri. i 


II. Traficul cu străinătatea în portul Brăila, până în 
anul 1927. 


In concernul traficului total al portului Brăila, importul de 
mărfuri din străinătate și саге depășise 100.000 tone іп măr- 
furi generale şi 90.000 tone în cărbuni în anul 1911, se reduc= 
foarte mult. 

Inviorarea din 1921, datorită supra încărcărei de trafic în 
portul Galaţi si dirijärei forțate а vapoarelor lu Brâilo, ridică im- 
portul vamal din străinătate până la 66379 tone, pentru a scădea 
în anul următor, la jumătate, scădere ce continuă. 

Scăderea importului se datorește, nu numai reducerei cotei 
de mărfuri generale debarcate la Brăila, dar şi reducerei însemnate 
a importului de cărbuni, 

Importul de mărfuri generale se compune numai din articole 
de ferärie, dar este aproape nul ca articol de manufactură si 
coloniale, 

Importul la docurile din portul Brăila se menţine numai graţie 
furniturilor societăţilor petrolifere, cari încă sunt tributare sträi- 
nătăţei, pentru comenzile de tuburi de oțel turnat necesare sondajelor. 

Importul de ferärie se va menţine dar, atât timp cât uzinele 
mari din ţară nu vot fi amenajate pentru fabricarea acelor tuburi 
` de sondaje ; totul este chestiune de învestirea а vre=o patru sute 
milioane lei, în secțiunile metalurgice nou înființate pe lângă marile 
fabrici din țară. 

Exportul vamal în străinătate nu ве prezintă mai 
bine ca importul, Anul 1924 înregistrase un însemnat ехе 
port de cereale românești cu 682 178 tone, la care ar urma să а= 
däugäm încă, tranzitul străin de 67.724 tone cereale, pentru a obține 
totalul traficului de cereale cu sträinätatea (peste 750.000 tone). 

Іп anul 1925, dacă exportul de cereale românești scade sim- 





VIAŢA PORTULUI BRĂILA 13 · 





titor, reducându-se la 537.600 tone, în schimb, tranzitul de cereale 
stră ne se urcă până la 444.581 tone, astfel că totalul traficului 
cu străinătatea, ca cereale, este aproape să atingă cifra de 


900.000 tone. 


In anul 1926, exportul de cereale românești se reface întru 
câteva, atingând cifra de 657.224 tone, marfă саге a plătit taxele 
vamale de export la Brăila si 143,936 tone cereale, cari plătiseră 
taxele de export la alte vämi din amontele Dunărei. Astfel că to» 
talul exportului de cereale românești s'ar încheia cu cifra rotundă 
de 700.000 tone, reprezentând urcări față de anii precedenţi. In 
acelaș timp și tranzitul de cereale streine înregistrează o urcare 
'similară, atingând cifra de 481,297 tone, cifră care пи va mai fi 
atinsă în viitor, din cauză că Jugo-Slavia își caută alte debuseuri 
mai aproape ca piața portului Brăila. A 

Tranzitul de cereale străine, care a ridicat traficul tctal de 
export până la activitatea ante=belică, este însă ип caz excepțional 
si care nu are precedent în traficul din trecut al acestui port, 


Maximum de tranzit ante=belic a fost în anul 1909 de 
144.646 tone. adică de patru ori mai mic ca tranzitul excepţional 
din 1926. Tranzitul normal post-belic nu ar depăși mijlocia anuală 
de 70.000 tone cereale străine, ca aport normal 

De altfel, oraşul nu s'a resimţit de activitatea datorită 
acelui tranzit străin excepțional. Comerciantii locali din Brăila nu 
au făcut afaceri, singurii cari au câștigat sunt hamalii şi armatorii 
de elevatoare plutitoare pentru transbord. Bogăția portului şi orașului 
Brăila se datorește numai exportului de cereale româneşti, dar a- 
ceastă activitate este din nenorocire foarte redusă. 

Importul vamal în portul Brăila, care reprezentase în 1911 
o cotă de 20 procente din importul general al tärei românești, nu 
mai reprezinta în 1926 decât 4 la sută dint'un total similar. 

Exportul vamal din Brăila, care reprezintase în 1911 о cotă 
22 la sută din exportul general al țărei româneşti, nu mai repre- 
zinta în 1926. decât 13 la sută din totalul exportului tärei, deşi а= 
cest total depășește cu mult pe acela din anul 1911. 

Deci mare decadentä la import ca si la export. 

„In rezumat, Portul Brăila ca export de cereale româneşti, 
se găseşte în scădere faţă de trecut, scădere care tinde spre 
jumătate din activitatea ante=belică. 

Importul din străinătate în portul Brăilo, nu mai prezintă 
de cât a zecea parte din activitatea ante-belică şi mai puţin de 
jumătate, faţă de mjlocia activitätei post-belice. 

Dacă reducerea importului este mai puţin dăunătoare, prin 
faptul că nouile teritorii alipite au adus un bogat aport industrial, 
deci nu mai avem nevoie de străinătate pentru aprovizionarea (йгеі, 
їп schimb însă, reducerea exportului de cereale prezintă о gravi= 
tate, care necesită reflectări mai aprofundate. 


www.dacoromanica.ro 








14 ANALELE BRĂILEI 





ШІ Activitatea anului 1927. Mişcarea generală în port 
inclusiv Docurile, după statistica administrativă a Că- 
pităniei Portului, pentru anul 1927, 


Mulțumită amabilităţei D-lui Comandor Mihuţu, Inspector 
general al Navigatiunei si Porturilor, Căpitan al Portului Brăila, | 
am putut extrage următoarele date din statistica administrativă, 
care definește în mod sumar Mișcarea generală a portului Brăila 
în 1927. . 

a) Mişcarea vaselor de navigafiune fluvială іп portul 
Brăila. 2 i 

Numărul de slepuri si alte vase fluviale intrate în portul 
Brăila, în cursul anului 1927, a fost în total de 5.767 corpuri, pe 
când în anul precedent 1926, intraseră 6.789 vase. Se recunoaşte 
aci influenţa traficului fluvial de cereale străine (sârbești şi bul- 
gäresti), care au încetat aproape complect, în acest an, să mai fie 
«dirijate la Brăila. ` 

De altfel, numărul vaselor sosite tncărcate, nu a fost decât 
2835, atunci când în 1926 fusese de 3582, comparativ mai mare 
chiar ca numărul de vase încărcate, intrate їп portul Brăila 1911, 
an de maxim trafic pentru acest port, când numărul de vase in- 
trate fusese numai de 3047 corpuri încărcate. 

‘Statistica Căpităniei împarte încărcământul acestor vase sosite 
în port, în două familii mari, . 

Cereale sosite în 1927 си slepurile, în cantitate Че 
710.884 tone. 

Toate celelalte mărfuri sosite în 1927, în cantitate 171.733 tone, 

Ceiace reprezintă, încărcământ sosit în total în 1927 cu şle= 
purile, cantitatea de 882.717 tone, ” 

Comparativ cu anul 1926, bine înțeles că acest incärcämänt 
este cu mult inferior, având în vedere că şi numărul vaselor іпе 
trate s'a micsoratt. Іп 1926, acelaș însărcământ total se urcase 
până la cantitatea de 1.275.584 tone. Diferența reprezintă tranzitul 
străin, care nu mai este dirijat la Brăila, 

Іп ceiace priveşte eşirile de vase fluviale din portul Brăila, 
încă se constată o scădere, totalul corpurilor ieşite în 1927 fiind 
numai de 5.677, atunci când fusese de 7.006 corpuri în total, 
pentru anul 1926. 

Din acest total, un număr de 1430 vase au tost încărcate 
cu o cantitate de 207,452 tone cereale şi mărfuri (153.236 се- 
reale) ; atunci când, în anul 1926, numărul de vase încărcate cu 
282.892 tone cereale si mărfuli, fusese de 1180 corpuri. 

Acest lucru ne arată că expedierile de şlepuri din Brăila 
la Sulina este din ce іп ce mai mic, portul Brăila, ca centru al 
comerțului de cereale, ne mai având puterea din trecut. 

b) Mişcarea vaselor de navigafiune maritimă їп portu 
Brăila în 1927, 

Totalul vaselor maritime sosite în portul Brăila în anul 1927, 


www.dacoromanica.ro 





МАТА PORTULUI BRĂILA 15 





a fost numai de 447 corpuri, din care 116 încărcate cu un total 
de 46.238 tone mărfuri diferite, atunci când 1926 numărul de 
vase maritime lusese în total de 580, din care 112 încărcate cu 
27.024 tone mărfuri diferite. Vapoarele ieșite au încărcat 914.024 
tone, ре când în 1926, incärcaserä 1.261.549 tone. 

Acest spor simțitor în încârcâmântul de import, este 
iluzoriu, întru cât, după cum vom vedea mai departe, im- 
portul vamal este în scădere. Sporul s'ar datori în general 
vapoarelor, cari au început încărcarea în alte porturi, pentru a 
termina la Brăila, astfel că figurează aci ca importată о can- 
titate de marfă, care a atins portul, dar n'a debarcat, 

Din cele expuse, se vede cât de sumare sunt statisticile ad- 
ministrative actuale ale Oficiilor Căpităniilor de Port Ја noi în ţară, 
față de statisticile comerciale pentru serviciile de navigaţie din Ger= 
mania, Franţa, etc, unde înregistrările sunt și detaliate și controla- 
bile la vecini, 

Secţiunea de tranzit şi comunicaţii de pe lângă Societatea 
Naţiunilor a fost şi ea mirată de dificultatea coordonărilor sta- 
tatistice şi a răspunsurilor primite din diferite țări, astfel că 
studiază principiile unei statistici internaționale de aplicat реп“ 
tru navigatiunea fluvială. 

Lucrările comisiunii de experţi pentru statistică [а S. N, sunt 
«destul de avansate si în cursul anului 1928, se spera că conven= 
tiunea pentru uniformizarea statisticei de navigaţie, să Не gata si 
trimeasă țărilor participante, pentru adoptare. 

Din statisticiie actuale ale Căpităniilor de Porturi, reese însă 
un singur fapt îmbucurător ; participarea in mare majoritate a ра- 
vilionului român la navigatiunea fluvială, înregistrând 5.633 intrări 
în 1927, din totalul de 5.767 vase, după eum am constatat 
mai sus. 


V. Comerţul exterior al României prin portul Brăila, 
după statisticile Oficiului Vamai local şi ale Camerei de 
Comerţ pentru anul 1927. 


Mulțumită permisiunei D lui Inspector Financiar І, Tudor, 
în circumscripiia cărui intră Oficiul Vamal Brăila, am putut extrage 
Câte=va date statistice în legătură cu exportul si importul din Brăila 
pentru străinătate. 

Datele sunt cu atât mai interesante, cu cât publicatiunea 
„Comerţul Exterior“ a Directiunei Statisticei din Ministerul de 
Finanţe, nu mai dă detalii asupra traficului fie cărei vămi, cum se 
făcea ante-belic. 

Toţalul exportului vamal prin portul Brăila, аг însuma cifra 
de 722.296 tone, în anul 1927, atunci când 1926, se înregistrase 
787.483 tone , cu alte cuvinte o scădere în exportul de mărfuri 
româneşti în străinătate. 

Comparativ, acelaș total fusese în bogatul an 1911 de 1.167.698 


www.dacoromanica.ro 





16 ANALELE BRĂILEI 





tone, ceea ce arată cât de mult a scăzut exportul de produse ro=- 
mânești prin portul Brăila. А 

Din totalul exportului ре 1927, cerealele ocupă locul de 
frunte, cu totalul de 615.621 tone, atunci când în 1926 se consta=- 
tase 708,748 tone cereale, iar comparativ cu 1911, an bogat pentru 
Brăila, se înregistrase totalul de 1.054.792 tone cereale. 

Restul exportului din portul Brăila, a fost format în 1927 
din 22.624 tone leguminoase si 61.681 tone scânduri si alte lem- 
nării, Celelalte articole sunt fără importanță si ar reprezinta, fäi- 
noase în cantitate de 6601 tone, uleioase în cantitate de 5.465 
tone, etc, 

Intre aceste cifre, una din cele mai triste este exportul de fåi- 
noase, care s'a redus enorm, atunci când Brăila posedă cele mai 
mari şi frumoase mori de măcinat. 

Afară de cerealele exportate, în cantitate de 615.621 tone 
prin plata taxelor la Oficiul Vamal Brăila, s'a mai încărcat încă 
în acest port o cantitate de 527.386 tone cereale aduse cu slepuri, 
pentru cari taxele de export s'au plătit la Vămile din amontele 
Dunărei. 

Tranzitul de cereale străine sosite cu slepurile și operate în 
portul Brăila, s'a redus în anul 1927 1а 54.069 tone, atunci când 
fusese, în anul 1926, aproape zece ori mai mare, adică 
481.297 tone. 

Această enormă reducere explică criza armatorilor de ele- 
vatoare plutitoare, aparate cari au rămas aproape inactive în 
portul Brăila 

Totalul importului vamal prin portul Brălla ar insuma, după 
datele culese dela Camera de Comerţ din localitate, cifra de 
51'990 tone, atunci când fusese înregistrat си 69.143 tone în 1926, 
iar, comparativ, vante=belic figurase cu circa 200,000 tone în 
1911—1913.Reducerea importului pe lângă că continuă de la an 
la an, dar diferența față de situația arte-belicàä este zdrobi- 
toare. 

Іп general, tonajele sunt în descrestere aproape la toate ar- 
ticolele, iar ca exemplu vom cita tuburile și accesorile de sondaje, 
сагі în anul 1924 figuraseră ии 8.446 tone, pentru а nu mai Не 
gura acum decât cu 470 tone. 

Reducerea importului la articole de sondaj, se datoreşte 
numai mentalitäjei muncitorilor dockeri, cari pretind „un supli- 
ment de 50 о/о pentru descärcarea tuburilor,sub cuvânt că es- 
te әйійтдіог catranul dela capete, pe când la Constanţa, unde 
s'a strămutat acest trafic, nu se prevede în tarifele muncito- 
reşti un atare supliment. қ ы 

Iată dar cum muncitorii portului Brăila gonesc afacerile 
aeestui port. 


www.dacoromanica.ro 





МАТА PORTULUI BRĂILA 17 





V, Influenţa tarifului muncitoresc prea urcat asupra 
activitätei portului. | 


Activitatea anului 1927 încă s'a resimţit, în primele 9 luni, 
de tariful prea urcat al muncitorilor, astfet că vagoanele ca 
cereale erau dirijate numai spre incinta Docurilor, unde mani- 
pularea mecanică a silozurilor le prezinta condițiuni favorabile, 
deşi fără putință de а satisface pe toată lumea, din cauza 
instalatiunilor croite dela început prea mici. 

Atunci când ante-belic, numărul de vagoane sosite în port 
era de opt ori mai mare ca acela al vagoanelor dirijate în Do 
curi, dela Ianuarie până la finele lunei Decembrie 1927, portul 
Brăila nu primeşte de cât 4050 vagoane pe roate, ceeace face 
60.750 tone cereale. atunci când іп Docuri se ӣеѕсагсӣ, pentru 
aceiaşi perioadă, 175.112 tone, adică o cantitate de trei ori 
mai mare. 

In cel mai prost an agricol ante-belic, sosirile de vagoane 
în portul Brăila nu coboriserä sub 400 mii tone, pentru ca să se 
reducă acum până [а а opta parte din slabul trafic de odinioară. 

Noile prețuri de muncă aplicate pe bază de arbitraj şi 
simţitor reduse (circa 40 la sută scăzământ) la muncitorii ma- 
nuali, aduc oarecari activitate în sosirile de vagoane pentru 
port. Lunile Octombrie și Nombrie înregistrează de patru ori mai 
multe sosiri ca media lunilor precedente. În acelaş timp, dirijärile 
spre Docuri se reduc, până sub jumătate din activitatea medie a 
‘ primelor nouă luni din anul 1927. 

Efectele unui tarif rafionai pentru munca manuală, se a- 
firmă си prisosinfà şi dă speranțe că în viitor progresul va fi 
şi mai simţit. 


VI. Aprecieri finale în legătură cu trafieul anului 1927, 


În' general, traficul anului 1927 а fost interior traficului a~ 
nului trecut, atât la export cât şi la import, 

Declinul importului nu este ceva surprinzător, întru cât el a 
început să se afirme si la Galaţi, centrul mare al acestor teluri 
de afaceri. 

Declinul exportului, în special acela de cereale, pare de data 
aceasta, în mers ascendent, deși producţia ar fi fost în 1927, mai 
mică, ca producţia din 1926. 

În adevăr după studiul publicat în ziarul „ARGUS“ de către 
“1 Director General din Ministerul de Domenii, lonescu=Siseşti, 
producția celor cinci feluri de cercale, grâu, secară, orz, ovăz si 
porumb, a fost în anul 1926 de 12.208.437 tone, reducându-se 
însă în anul 1927 la numai 8.598.562 tone. 

După Revista ,L'ECONOMISTE ROUMAIN” cantitatea 
de cereale exportate în 1927 s'ar urca la cifra totală de 2.847.004 
tone, cifră foarte apropiată exportului mijlociu în perioada 
antebelică pentru Vechiul Regat. Activitatea exportului din 1927 

2 





18 ANALELE BRĂILEI 





a fost mult influențată de bogata recoltă în porumb a anului 1926, 
şi care toată a fost exportată în primăvara anului 1927. 

Cu toate că exportul tärei din 1927 а tost de două ori mai mare 
ca exportul din 1926, totuşi participarea portului Brăila a conti- 
nuat să fie încă mai mică: portul Brăila în loc de a exporta în 
1927 îndoitul tonajului din 1926, urmând, în proporție, exportul 
general al {йгеі, pierde іп 1927 circa 10.000 vagoane Таға de 
anul precedent. 

In schimb, noul centru al exportului prin frontiera de uscat 
spre Polonia, Oficiul vamal Cernăuţi, înregistrează circa 60.000 
vagoane export de cereale. 

lată incă o nouă probă a declinului portului Brăila, care are 
nevoie de a i se atrage o nouă activitate, pentru са să poată hrăni 
pe muncitorii săi şi să mentie în picioare pe comercianţi, 

Reactivarea portului Brăila se va realiza numai prin atra- 
gerea tranzitului străin de mărfuri; dar nu acela efemer al ce- 
realelor unor țări din susul Dunărei, ci tranzitul permanent al 
mărfurilor generale, manipulate în incinte şi magazii, sub regimul 
larg al zonelor libere. 


Monografia lipovenilor staro-obreadtilor) din 
orașul și județul Brăila 


de ANDREI ANTIPOV 

În acest prim articol, :voiu căuta să arăt, în linii generale, 
ceeace va forma obiectul unor serii de articole ce se vor publica 
«ulterior, despre o populaţie a Brăilei, relativ puţin cunoscută, deşi 
este stabilită aici de mai bine de 100 ani, iar numărul capilor de 
familie este astăzi, în oraşul Brăila inclusiv comuna Pisc, de peste 
-600, cu 3000 - 4000 suflete. 

Voiu arăta, bazat pe documente, pe diferite cărţi, mai ales 
vechi, studiate personal, cine sunt şi care este origina acelora ce 
sunt cunoscuţi la noi sub numele de lipoveni, populaţie cu o viață 
caracteristică din toate punctele de vedere. În treacăt, fără a stue 
dia deocamdată origina numelui de lipoveni, afirm că numele po= 
trivit ce se cuvine acestor locuitori este de ,,staro-obreadfi“ а= 
«ісі de „veche credință — obiceiuri“, 

Această populație este venită acum 100 ani prin aceste 
părţi, fugitä fiind din Rusia, în urma prigoanei desläntuitä, încă de 
acum 275 de апі (1673), împotriva acelora dintre locuitori, сагі 
nu au primit diferitele reforme religioase, ce le-a suferit biserica 
rusă în acele timpuri, sub patriarhul Nikon, 

In prima jumătate а Sec. XVIlelea, începe mişcarea religioasă 
si politică din Rusia, cunoscută sub numele de „raskol“, 

Fără a insista, în acest prim articol, asupra cauzelor politico- 
economice şi religioase, сагі au determinat şi favorizat acest «rass 
kol», care a avut urmări foarte mari pentru Rusia, pot să adaog 
“са acești <raskolnici» se împărțeau în 2 mari grupe: 

«Staro=obreadtii» (cei de veche credință) care s'au despărţit 
Че biserica rusă pentru oarecare deosebire de dogmă si formă а 
cultului, în urma modificărilor de sub patrarhul Nikon. Aeeştia ad- 
mit preoţii şi autoritatea bisericească superioară, spre deosebire de 
ceilalți raskolnici, cari nu au preoți. Aceştia se deosebesc fundamental 
de biserica rusă si sunt împărțiți într'o mulțime de secte, dintre 
care unele sunt foarte curioase, păcătuind chiar împotriva ordinei 
зі a moralei, 


www.dacoromanica.ro 


20 ANALELE BRĂILEI 


Majoritatea lipovenilor dela noi din ţară fac parte din prima 
categorie care are preoţi, nefiind altceva decât creștini ortodoxi de 
veche credință (staro-obreadti) si se deosebesc foarte putin, mai а= 
les în ce priveşte forma cultului, de biserica dominantă autocefală 
a României-Mari, 

Prigonirea preoţilor rascolnici de către patriarhul Nikon а 
mers până la chinuire şi omorârea lor prin е ре гиў. 

Petru cel Mare, împăratul Rusiei, care la început a căutat să 
readucă ре «гавКоіпісі» în sânul bisericei, prin tratative care nu 
au avut nici un rezultat, deoarece aceştia nu aveau deloc incres 
dere în preoţii misionari trimesi, a luat о serie de măsuri menite 
să lovească direct în „raskolnici“, Astfel, aceștia erau obligaţi să 
plătească därile de două ori, trebuiau să poarte o imbrăcăminte 
specială (un fel de fustă care s'a păstrat în unele locuri si la noi) 
nu mai aveau dreptul să locuiască în orașe, sau să poată purta 
barbă, erau impuși la biruri foarte grele (50-60 ruble de fiecare 
pe an), nu puteau ocupa funcțiuni publice, măsurile acestea mergeau 
până la confiscarea averilor în folosul bisericei de stat, fără a mai 
pomeni toate fngrädirile şi greutăţile, ce se puneau pentru exercitarea 
cultului, 

Fiind persecutați astfel din ce în ce mai mult, negăsind în 
patria lor liniștea necesară, «гавіоіпісі» au început să fugă în gru- 
puri, [а început, spre marginile imperiului, iar mai târziu chiar peste 
graniţă, ducând cu ei şi o mare parte din capitalurile ruseşti. 

Pentru a învederea cât de puternic a fost exodul acestora, 
citez că din raskolnicii din tmprejurimele Nijninovgorodului, în 
timp de 46 de ani (1716-1762) au fugit 7/8. 

Sub ceilalți împărați, urmărorii lui Petru cel Mare, prigoana 
a fost domolită, ba chiar s'au luat măsuri pentru favorizarea reine 
toarcerii raskolnicilor risipiţi dincolo de granițele Rusiei (1762.) 

Іп sec. ХІХ, se afirmă că о bună parte din capitalurile rue 
sești erau în mâna acestor rarkolnici, oameni muncitori, intres. 
prinzätori si economi, dar mai ales foarte uniţi între ei. 

Din anul 1827, o nouă persecuție se pornește mai ales în 
contra preoților raskolnici, cari nu au dreptul să se mute dela o 
biserică la alta, multi sunt indepärtati, nu se mai permite constru- 
irea de noui locașuri pentru rugăciune, cele vechi se distrug, ісоае 
hele si vechile cărți bisericeşti sunt arse cu zecile de mii. Aceasta 
face ca exodul vechilor credincioşi spre graniţă să crească din an 
în an, mai ales că fugarii trecând în Turcia (Dobrogea de astăzi) 
în Austria (mai alcs Bucovina) deasemenea în Moldova si Mun- 
tenia, găsesc aici adăpost şi deplină libertate pentru exercitarea cul= 
tului lor. 

Astfel, în anul 1873, Impäratuf Austriei, Iosif al II-lea, a dat 
«staro-obreadţilor» si clericilor stabiliți în Austria, deplină libertate 
religioasă, iar în 1844, Impăratul Ferdinand (al Austriei) a semnat 
decretul pentru autorizarea staroabbreadţilor de a avea la Fân= 
tâna Albă (Bucovina) un episcop al lor. Mai târziu primul mi» 


www.dacoromanica.ro 


MONOGRAFIA LIPOVENILOR 24 


tropolit af Staro=Obreadţilor, anume « Ambsosie», а fost mitropolit al 
Boemiei. 

Deplina libertate pentru exercitarea cultului în țările noastre, se 
poate vedea din gramota voevodului Constantin Moruzi din 1805 
pentru staro=obreadții stabiliți în Moldova, document се se păsa 
“trează astăzi la biserica lipovenească din Chișinău. 

Din acești vechi-credinciosi fugiţi din inima Rusiei $1 саг? 
sunt velico=ruși, adică ruși mari, găsim în Muntenia un grup des- 
tul de numeros, іп satul Borş de astăzi, în Jud. [:lomita ре Dus 
năre, stabiliți de acum aproape 150 ani, precum $ în împrejurimile 
-mânăstirei Snagov, aproape de Bucureşti, 

In ceeace privește lipovenii din Brăila, ei au venit р> fa 
1819-30, adică imediat după ocupaţia turcească, când Brăila, în urma 
răsboiului victorios al Rușilor contra Turcilor, trece împreună cu 
cetăţile de pe malul drept al Dunării, în seama domnitorilor row 
mâni, 

Aceşti fugari, străbătând sudul Basarabiei, trecând prin mlașa 
tinile dela gura Siretului, ajung în păduricea се se întindea atunci 
în locul unde se găsește astăzi Satul Pisc, lângă Com. Bräilita, pe 
-drumul ce duce la Galaţi, locuit, după cum se știe, numai de Иро= 
“veni sau staro=obreadfi, 

Căpătând invoire de a se stabili în aceste locuri, aceşti vechi= 
-credincioşi au trăit la început în bordee primitive, construite în рх 
mânt, având drept ocupație pescuitul în Dunăre si în bălțile din faţa 
orașului Brăila, precum și cultivarea pământului, îndeletniciri ce le 
-avuseseră în locul lor natal din Rusia. 

Aici trebue căutată origina lipovenilor de azi, atât din satul 
Pisc, precum și a acelora din orașul Brăila. | 

În locurile noastre, putând să=și exercite în deplină libertate 
“credința şi obiceiurile strămoșești, pentru cari erau persecutați în 
patrie, la acești fugari s'au adäogat alţii mai bogaţi, cari au venit 
cu averile lor, așezându-se, o parte, direct în orașul Brăila, 

Ei încep acum să facă pescuitul în stil mare, luând în arendă 
Dältile din faţa Brăilei până la Gura Ialomița, ре când alţii aveau 
zeci de cară mari, grele, acoperite cu coviltir si cari serveau la 
transportul mărfurilor, la început pentru alţii, ei fiind numai cărăuși, 
mai târziu ducând mărfuri spre vânzare tocmai la Braşov, pe cont 
propriu. 

Starea lor economică îmbunătăţindu=se, au putut construi la 
început în satul Pisc o biserică proprie de lemn, apci alta, si mai 
târziu, alte două, | 

Nu se ştie exact când sa construit prima biserică, probabil 
acum 90 ani, însă în ce priveşte a 2=a, avem date complecte. 

Cu ocazia incendiului din anul 1924, care a distrus această 
biserică cu hramul «Vovidenia» (Intrarea în biserică) din satul 
Pisc, s'a găsit sub pristolul acestei biserici, o cruce de stejar, din 
inscripțiile căreia, cu litere cirilice în limba slavă, se constată că а 
fost sfințită în anul dela facerea lumei 7365 (după naşterea lui 


www.dacoromanica.ro 


22 ANALELE BRĂILEI 





Hristos 1857) luna lunie, ziua 8, sub voevodul Dimitrie, mitropolit 
al staro-obreatilor fiind, la Fântâna Albă, (Bucovina), prea си» 
viosul Kiril. 

Cum această biserică a fost construită, probabil, cu 23 апі 
inainte de sfințire, rezultă că ea există încă Е acum 73—74 ani, 

Biserica din oraşul Brăila, cu hramul Adormirea Maicii Dom- 
nului, a fost Construită mult mai târziu, pe lângă care în anul 1895 
găsim o asociaţie frăţească а starorobreatior, ce avea drept scop: 
unirea și infrätirea vechilor credincioşi pentru apărarea credinței, 
ajutorarea săracilor, primirea musafirilor mireni sau episcopi dela 
mitropolia din Fântâna Albă (Bucovina), răspândirea cărților reli- 
gioase bisericeşti, precum si editarea unui ziar «Slavo Pravda» 
Cuvântul Adevărului. 

Remarc, cu această ocazie, că nu am găsit această pulicaţie: 
în «Istoricul Presei Brăilene» de S. Semilian, apărut în 1927. 

«Cuvântul Adevărului», ziar lunar, pentru apărarea vechei: 
credinti, Director "Teodor Efimov, care se tipărea în tipografia Реве- 
temalgioglu din Brăila, a apărut regulat până în 1899, când a fost 
suspendat, în urma intervenţiei guvernului rusesc, pentrucă în acest 
ziar se publicau .regulat corespondențe din întreaga Rusie, descriind 
prigonirile {a cari erau supuși vechii credincioși, 

Acestea fiind punctele esenţiale, ре сагі le am atins, іп trea= 
căt numai, în acest prim număr al revistei, rămâne ca în articolele: 
viitoare, să dezvolt fiecare din aceste chestiuni, mai pe larg. 


‚ Emigrantii si revoluționarii bulgari în Brăila 
Rolul Brăilei în renașterea naţională si culturală 


bulgară 
de S. SEMILIAN 





Brăila a fost, în timpul când Bulgaria făceă parte integrantă 
din imperiul turcess, centru revoluţionar si cultural al emigranților 
bulgari. 

Ori decâte ori esuau încercările lor revoluţionare, patriotii 
bulgari se refugiau în Muntenia, pentru a scăpă de furia Turcilor. 

In 1821, în oastea eteristilor greci, se aflau si comitagii bul- 
gari, în frunte cu Macedonsky, un fost căpitan rus, bulgar de origină. 

Esuând mişcarea eteristă, Turcii au mäcelärit ре toţi locuitorii 
bulgari, cari au conspirat impotriva lor, 

Cei cari au putut scăpă de măcel, s'au refugiat în Muntenia 1). 

Majoritatea lor s'a adăpostit în porturile de pe malul Dunărei 
românești, în afară de Brăila, care eră pașalâc, si deci, stăpânit 
direct de Turci. 

In 1828 însă, începe să se așeze şi în Brăila, colonii de Bulgari. 

Іп 1829, voluntarii bulgari sub conducerea lui George Stoilov 
Mamarcov, poreclit si Buicliu, iau parte, alături de Ruși, la răsboiul 
împotriva Turcilor. 

_După pacea dela Adrianopole, care redă Brăilei libertatea, 
Bulgarii, päräsiti de Ruși, au de suferit persecutiuni groasnice din 
partea Turcilor. 

Atunci ei părăsesc în massă ţara lor, emigrând în Muntenia, 
Moldova şi Basarabia ?), 

S'a afirmat că au emigrat, în 1829, peste 28.000 de oameni, 

Majoritatea emigranților erau din satele si din orașele turcești 
depe malul Dunărei, din Vidin, Teteven, Sliven, etc. 

Foarte multi bulgari s'au așezat în Brăila, Galaţi, București 
şi Craiova ê). 


Т). I, Grămadă: Bulgarii în România până la 1877. (Convorbiri literare, 
Nr. 2 Вис. Febr’ 1914. Anul XLVIII). 

2) Ibid. 

з) Ibid. 


www.dacoromanica.ro 





24 ANALELE BRĂILEI 








Transportul băjenarilor cari trecură prin Măcin la Brăila, tinu 
mai bine de două luni. 

In fruntea acestora se află căpitanul Vasile Petrovici Välcoff, 
supranumit de Ruși Tciardaklieff. 

Căpitanul Vâlcoff eră considerat ca un erou național bulgar. 

Luase parte la räsboiut ruso=turc dia anul 1805 si organizase 
cetele revoluţionare, cari luptaseră alături de Ruşi, în răsboiul în- 
cheiat prin pacea dela Adrianopole. 

Emigranţii cari veniseră си el în Brăila, fură adäpostiti în 
casele turceşti, 

Printr'o petiție adresată generalului Kisseléff, guvernatorül 
Brăilei ceru și obtinu: scutirea de dări pe 10 ani si dela zece ani, 
pe alți zece ani, reducerea la jumătate a dărilor ©), 

Tot el obtint favoarea să se vândă emigranților bulgari sta~ 
Ы în Brăila, casele turcești, hotărându-se câte 4 lei, câte 2 lei 
si câte un leu de stânjen 9 

Pe când o parte din emigranţi se adaptează nouilor condi- 
tiuni de viață, identiticându-se încetul cu încetul cu populaţia го» 
mânească, o parte din ei, continuă să se agite pentru eliberarea 
ţării lor si fac parte din comitete revoluţionare. 

Brăila devine ‘astfel centrul mișcării revoluţionare bulgare, 

In 1841, se concentrează la Brăila voluntari bulgari, în frunte 
cu revolutionarul Gheorghe Macedon Racousky, cari pornesc dela 
hanul Petre Boiangiul (pe locul hanului este astăzi depozitul de 
fierărie Vinesu). pentru a se îmbarcă pe un caic si a trece Du» 
nărea, în Dobrogea (pe atunci, provincie turcească). 

Ostașii din garnizoana Brăila îi surprind și ti somează să pre- 
deă armele, dar aceştia se împotrivesc si se îmbarcă cu forța, 

Caicul, rămas însă fără cârmă, ia apă şi începe să se scufunde. 
Atunci, voluntarii vor să debarce și trag focuri de armă asupra ` 
soldaţilor, cari răspund la fel, ucigând pe câţiva din eif). 

Racovsky şi ceilalţi voluntari, între сагі şi un comandant sârb, 
fură dezarmati și conduși la Galaţi, pe bordul unui vas си pa~ 
vilion gtecesc. 

Guvernul moldovean, vrând să predea pe revoluționari în 
mâna Turcilor, echipagiul grecesc se opuse cu armele, declarând 
că nu vor dă de bună voie pe refugiații politici bulgari. 

Comandantul vasului, un nume Dimitrie Poridtis dela Speta, 
prin intermediul compatriotului său, căpitan Lazăr Stelia, interveni 
la consulul ellen din Galați, Porthitos Ksenos, care în înţelegere 
cu consulul Rusiei, Simeon Andreevich, mijloci debarcarea revolu= 
tionarilor bulgari la Reni, unde fură predati, de formă, Rusiei, scă- 
pându»i astfel de extrădare în Turcia ?), 


4). A. Savich: «Memoriile căpitanului Vasile Vaicoff>. Brăila, Тір. «Uni- 
rea», 1872, 

5). Ibid. 

6), S. Semilian. «Istoricul presei brăilene». Pag. 203. Brăila 1927. 

7). Insurgentii bulgari dela 1868 sub comanda fui Hagi Dumitru şi Stefan 


Caradge. Brăila, tipogr. Triangolulg 1871. . 


EMIGRANTII ŞI REVOLUȚIONARII 25 


= 





Peste un an, în 1849, voluntarii bulgari vor să ucidă, din 
räsbunare, pe comandantul garnizoanei Brăila, colonelul Hlenghel, 
tare se opusese trecerii lof peste Dunăre, 

Intro seară, pe când aghiotantul garnizoanei, maiorul Peträs 
-chescu, venia cu sania {a locuința colonelului, revoluționarii cone 
fundându-l cu colonelul Hlenghel, au sărit asupra lui cu topoarele, 
ciopârţinduel. 

Іп aceias iarnă, agenţii mișcării panslaviste, chibzuesc să in~ 
-conjoare edificiul unde se aflau adunaţi la un picnic, capii militari, 
pentru a-i impiedecà astlel, să ia măsuri în contra mişcării ce а= 
veau g'o facă în acea noapte, 

In acelaş timp, pun la cale conruperea brutarului care turniză 
pâinea cazarmelor, ca acesta să pună opium în aluatul pâinii 8), 

Complotul fu însă descoperit la vreme. 

Politaiul Brăilei, un anume Stavrache, care aveă ca subaltern 

e căpitanul Iancu Vechilhagi, înştiință atunci pe consulul rus, 
Kola, din Galați, care veni imediat la Brăila, făcu cercetări și or- 
-donă arestarea lui Vâlcoff, acuzat că este capul complotistilor. 

Căpitanul Vâlcoff mărturisi că mai înainte venise fa el ua 
anume Petre Groff, care 1 ceru 50 de oameni, pentru a pândi ре 
Domnitorul Bibescu, czre aveă să treacă printr'o pădure, în drumul 
său spre Țarigrad. 

Petre Groff afirmase că este trimis de vistierul Andrei Desu, 
înţeles cu tostul Domnitor, Şuţu, ca să asasineze pe Bibescu Vodă ?), 

Fäcândusse о perchezitie în pivnițele caselor lui Vasile Välcoff, 
se descoperi, după un zid de cărămidă: 100 suliţi ou pile si cu 
maşini hine făcute, pieptare prin cari nu trece glontul, topoare, pusci, 
săbii, vre'o 20 acale iarbă de puşcă si o banifä de gloanțe +’). 

* Căpitanul Vâlcoff se apăra, spunând că le aveă în păstrare 
pentru caz de trebuință „numai pentru pàtria mea bulgară“. 

Dus la București, fu judecat de Divan, şi condamnat la 15 
ani ocnă, la Telega. 

(Comandantul gărzii militare а ocnei eră căpitanul Petrescu, 
care la 1870, când aveă gradul de colonel, a fost primarul Brăilei. 

In anul 1848, după şase ani de ocnă, izbucnind revoluţia în 
principate, căpitanul Vâlcoff şi ceilalți condamnaţi politici fură puși 
în libertate. 

Puțin timp după reîntoarcerea sa la Brăila, ispravnicul Brăilei, 
colonelul Jacobson, îl sfătui să fugä din Brăila, deoarece Andrei 
Deşu, viștierul amestecat în complotul contra lui Bibescu Vodă, 
fusese din nou arestat, 


Dar Vâlcoff nu vru să ţină seama de sfat. 





8), 5, Semilian: <lstoricul presei bräilenes, pag. 203, 

79), А. Savich. «Memoriile сар. V. Valcoff». 

19, A, Savich: «Memoriile сар. У. Vâlcoff. S, Semilian : Istoricul presei 
bräilene.» ; 


www.dacoromanica.ro 








26 „ANALELE BRĂILEI 


— 





Când, după ‘inäbusirea revoluţiei, începură exilările, căpitanul. 
Välcoff fu. si el exilat, 

In 1853, izbucnind răsboiul dintre Turci si Rusi, Vâlcoff re- 
veni la Brăila şi luă apoi parte activă la răsboiu, cu un corp de 
voluntari bulgari. . | +? 

In 1854, după retragerea armatelor ruse, Välcoft se refugie 
la Chisinäu. 

Incheindu-se tratatul dela Paris їп 1856, el se intoarse din 
nou la Brăila. | 

Vâlcoff a fost foarte bogat. 

Avusese în Brăila 12 prăvălii, din cari ti rămăsese în 1869, 
numai două. 

Dar şi aceste două fură mistuite în 1869 de incendiu, focul 
fiind, se zice, pus de dușmanii săill). 


” 
е е 


In 1856 emigrară din (ага lor în Brăila, alţi Bulgari, unii са 
să scape de urmăririle autorităţilor turceşti, și alții, cei mai multi, 
ca să facă negot. 

Іп 1867, ofițerii sârbi organizară la Belgrad, о bandă de 300 
bulgari. 

In urmă ei se împrăștiară în România, si mai ales în Brăila, 
de unde trecură în Balcani în frunte cu Racovsky, ziarist şi mare 
patriot 12), 

Racovsky a fondat la Brăila, în 1840, o școală primară pentru 
colonia bulgară, școală pe care a condusă el însuși. 

Intre anii 1868—1870, Gheorghe Macedon Racovsky redactä 
mai multe ziare în Bucureşti 15), | 

In 1868, alte agitaţii începură printre Bulgarii din Brăila. 

Pretectul județului, Dertman, arestă mai multi patrioţi bulgari, 
în frunte cu D. Veliksin, dar graţie stäruintelor lui Scarlat Vulcovici, 
Іші lui Vasile Vâlcoff și ale lui Gheorghe Economu, ei fură eliberați.. 

Іп 1870, alți Bulgari se stabilesc în Brăila. 

Іп acest an, vine la Brăila, trimis de tatăl său, са să se рег» 
fectioneze în ale negotului, [van Vazov, acela care mai târziu aveà 
să ajungä adevăratul creator al literaturii bulgare si cel mai de 
seamă scriitor bulgar. 

Ivan Vazov, са şi multi alți emigranţi bulgari, tăcă parte din 
comitetele revoluționare, cari agitau pentru eliberarea Bulgariei de 


sub jugul turcesc. 
б Е е 


In Brăila, unde ега centrul de acţiune al comitetului revolua- 
tionar bulgar, ега firesc să apară si periodice în limba bulgară, 
care să reprezinte acest curent revoluţionar: 


11), А, Savic: «Memoriile сар. У, Välcoff. 
12), 1. Grămadă: «Bulgarii în România până la 1877», 
15), S. Semilian : «Istoricul presei brăilene». pag. 203. 


www.dacoromanica.ro 





EMIGRANTII ŞI REVOLUȚIONARII BULGARI 27 








Rusia. care urmärla politica de cucerire a cheilor strâmtorilor, 
contribuia cu fonduri la susținerea ziarelor revoluționare, cari aveau 
tendinţe rusofile si panslaviste!), 

Dela 1864 până la 1877 au apărut în România 11 ziare și 
reviste bulgărești, politice, literare, ştiinţifice și umoristice 19), 

Numai în Brăila au apărut până în 1877 cinci periodice, 

Întâia gazetă bulgărească apare fa Brăila în anul 1863. 

Ба poartă numele de „Albina bulgară“ si este continuarea 
ziarului „Bulgaria“, apărut fa Constantinopole dela 28 Martie 1859 
până la 28 Martie 1863. { 

Redactorii gazetei sunt Hristu Vaclidov si Ispas Ponesky, 

Іп 1867, apare „Zorile Dunărei” („Dunavska Zora”), redactat 
de L. N. Voinicoff. 

După eliberarea Bulgariei, ziarul reapare la Sistov, 

Іп 1870, apare „Petru cel hâtru“ redactat de L, Pancueova. 
5 Şi această gazetă, se pare umoristică, reapare, іп 1879, la 

istov. 

In 1871, apare „Cuvântul emigranților bulgari“, redactat de 
Г. Ciavpar, care nu este altul decât Hristo Boteff, marele revos 
lutionar si poet bulgar. 

Ca şi Ivan Vazov, Hristo Boteff şi-a publicat tntâile poezii 
pâtriotice, în periodicile bulgărești din Brăila sau Bucureşti. 

Hiisto Boteff, fiu de invätäter, după ce a studiat în Rusia, s'a 
` înapoiat în patrie, dar neputând suportă jugul turcesc, s'a refugiat 
în Muntenia, trăind la Brăila, Galaţi si Bucureşti, si scriind la ga~ 
геге bulgărești. 

` La București, unde a fost un timp profesor la o școală bul- 
gară, Boteff a activat în sânul comitetului revolutiouar central buigar, 
pregătindu-se să treacă în Bulgaria, ca să provoace revoluţia, cu 
ajutorul tovarășilor săi recrutaţi în România. 

Când a socotit momentul potrivit, Boteff s'a îmbarcat си tos 
varäsii săi deghizați ca grădinari, pe vasul austriac <Radetchi>, pe 
al cărui comandant Гаи silit să acosteze pe malul bulgăresc, lângă 
satul Cozlodhni. 

Desaici porniră spre Balcani, 

Dar aproape de Vratza, pe piscul Ocolcita, revoluționarii se 
ciocnirä cu Turcii si în încăerare, Hristo Boteff, lovit de un glonte 
în frunte, căzu mort!0), 


ә 
е ә 


Mișcarea de renaștere naţională și culturală a Bulgarilor, nu 
se reduse la Brăila, la câtevă gazete, 

Bazele Academiei bulgare fură puse în anul 1869, ү rin inte» 
meierea la Brăila, de către mai multi tineri intelectuali bulgari, a 


чу, Ibid. 
5), I, Grämadä: «Bulgarii în România până la 1877», 
16), S, Semilian: «Istoricul presei bräilene». Pag. 211. 


www.dacoromanica.ro 


78 ANALELE BRĂILEI 


Ea 
— 











unei societăţi literare bulgare, care, purtà numele de „Bălgarska 
Жпігоопо druzestuo“. { 

Președintele acestei societăţi academice fu profesorul Drinow, 
iar secretar Vasile D. Stojanow din Zerawna, care mai târziu а= 
junse profesor la Belgrad. 

Pentru susținerea societăţii, negustorii bulgari bogaţi subscri- 
seră imediat 200.000 1е117), 

Din anul 1870, societatea a făcut să apară o revistă științifică- 
literară, cu numele de „Periodicesko Spisame“, în care s'au ри 
blicat o mulțime din scrieri istorice şi tilologice. 

Ortografia nouă, introdusă de această societate, a fost mult 
timp folosită de multi scriitori bulgari 15), 

Intre lucrările tipărite de această societate, fură și memoriile 
unui preot, Stoica, care fiind prigonit de Greci, s'a retugiat în 1803 
la Bucureşti, unde a fost primit са un frate, de mitropolitul Dositei. 

, Acest preot, fu mai târziu întâiul episcop bulgar, cu numele 
schimbat їп Sofronie 19), 

In tipografiile din Brăila şi în editura soctetätit literare, au 
mai apărut și o mulțime de alte cărți bulgărești, cari erau răspân= 
dite pe ascuns în Bulgaria. 

Intre poeţii bulgari de seamă, ale căror lucrări au fost editate 
în Brăila, figurează și Raika Juzifov, unul din poeții cei mai ca- 
räcteristici ai renașterii bulgare. 

Operele sale, ca $ ale tuturor scriitorilor bulgari din acea 
epocă, sunt inspirate de un patriotism arzător şi nostalgic, 

Toate poemele sale exprimă iubirea pentru fara-i natală. 

Cea mai cunoscută este însă «Cămașa însângerată», scrisă în 
Rusia în 1865 şi editată în Brăila în 1870. 


ә 
с е 
După cum am văzut, rolul Brăilei în renașterea națională și 
culturală a poporului bulgar, a fost foarte însemnat. 
În istoria naţională bulgară, numele Brăilei trebue pomenit, 
de-aceea, cu recunoştinţă. 


——-- 


1), I. Grămadă: «Bulgarii in România până [a 1877». 
18). Ibid. 
19, Ibid. 


www.dacoromanica.ro 


IN JURUL PREGĂTIRII MAREI 
SĂRBĂTORI A BRĂILEI. 


— 100 de ani dela eliberarea de sub Turci — 
de Ing. Gh. Т. MARINESCU 





Brăilei îi revine datoria de a organiza în chipul cel mai 
demn, sărbătorirea centenarului eliberării sale de sub е 
recta stăpănire otomană. e 

Cele câteva luni cari ne despart de acest eveniment, 
până la 14 Septembrie 1929, nu constituie un timp prea 
îndelungat, pentru a se pregăti serios o asemenea sărbă= 
toare, epocalä, nu numai pentru Brăila, dar si pentru 
întreaga Dunăre românească. 

De la început, prin urmare, Brăila trebuie să соп» 
ceapă organizarea acestei sărbători, nu în cadrul restrâns 
al unei festivități de stil si proporţii locale, ci în cadrul 
ei larg si firesc, de serbare a întregii Dunăre româneşti. 
Si aceasta, nu numai pentrucä la 1829 întreaga Dunăre 
românească începe să simtă zorile unei vieţi libere şi 
active, dar pentrucă Brăila este, după іғай Ша istorică, 
metropola Dunărei româneşti. 

Acesta este adevărul, care trebue să stea la baza 
“conştiinţei istorice a Brăilei. 

Orice oraș e dator să-şi cunoască amănunțit trecutul, 
pe temeiul căruia säzsi creeze conştiinfa sa istorică şi 
să-și lămurească clar rostul său în cadrul vieții nationale. 
Căci altfel, sufletul oraşului rămâne închircit si meschin, 
trăind numai de azi pe mâine, lipsit de perspectiva trecu= 
tului şi de acea amplă rezonanță” istorică, care creiază 
sentimentul tradiției, mândria de cetate, sigura orien- 
ftare de sine printre încercările istoriei, 


www.dacoromanica.ro 





30 ANALELE BRĂILEI 





Și această conştiinţă de sine îi e necesară cu atât 
mai mult Brăilei de astăzi, cu cât viața puternică de ойі» 
nioară a marei schele dunărene, vestită peste mări şi ţări, 
se stinge din an în an, dela război încoace. 

Deși în vremurile noastre, Brăila îşi împarte си Ga~- 
lații stăpânirea Dunărei românești, în trecut însă, Brăila 
singură domina viafa Dunărei întregi. . 

Са!арі s'au ridicat cu două secole mai târziu, într'un 
timp: când Brăila—după ce Chilia şi Cetatea Albă au în- 
ceput să apună ~ îşi încheease prima ei epocă de viață 
românească tânără şi biruitoare. Dar chiar mai târziu, după 
ce Galaţiul s'a desvoltat, el ia un caracter diferit de 
cel al Brăilei. Si anume, el rămâne рогі de import în pris 
mul rând, larg vad al Ţării, prin care bogăţiile şi viaţa 
intră, din largul mărilor în interiorul Ţării. Brăila, însă, a 
fost totdeauna $ 'a rămas рогі de export, vadul cel mare 
al Ţării, prin care bogăția românească, venită pe Dunăre 
біп jos şi pe marile drumuri de uscat, — cari din cele mai 
vechi timpuri, la schela Brăilei s'au înnodat, — e trimeasă 
mai departe, în afară. Capăt de drum maritim, Brăila a stat 
în calea tuturor bogățiilor venite pe Dunăre în jos. Ва a 
strâns în apele sale tot prisosul rodului cules de ре ра= 
mântul nostru, prisos adunat la schelele dunărene, însirate 
în pragul câmpiilor acoperite cu aurul grânelor româneşti, 
până departe în sus, la Porţile de Fier — pentru ca să le 
trimeată, apoi, mai departe, peste întinsul mărilor. Ca un 
adevărat sol al vredniciei şi al puterii româneşti, pornea, dela 
Brăila maideparte, acest rod greu al muncii Ţării поаѕіге!... 

In lumina acestor adevăruri trebuie să se conceapă 
organizarea serbării. 

La această sărbătoare а Dunărei românești si a Brăz 
ilei, ca metropolă a Dunărei, trebue să ia parte toate ore 
жапіга Ше ce lesa putut creea energia românească, cea de 
stat si cea particulară, pentru folosirea şi stăpânirea Du 
närei. Marina cormercialä, marina militară, serviciile de 
navigație si porturi, — toate își au rostul lor la această 
Serbare. Şi aceste organizaţii ale Dunărei, împreună cu oz 
rașele din valea Dunărei, ar fi să іа parte, nu numai prin 
prezență simpla a reprezentanţilor lor, ci Sar găsi mijlocul 
să aducă colaborarea lor activă. 





CENTENARUL ELIBERĂRII BRĂILEI 31. 





Аза dar, Brăila ar urma să primească, în adunare 
fesfivă, pe toţi purtătorii de cuvânt ai. vieții românești 
din lungul Dnnärei. Si acești oameni ai Dunărei, privind 
înapoi, delungul veacurilor, cum s'a ţesut : viața în larga 
vale a bătrânului fluviu, să nu se mulțumească numai cu 
frumoasele aduceri aminte, ci să chibzuiască împreună, 
cum trebue aşezată mai temeinic, de-acum înainte; 
viafa românească la Dunăre. Să simtă си toții chemarea 
la luptă biruitoare a Dunărei, fluviu — părinte al natiei 
noastre, aşa precum Dacii lui Buerebista şi Decebal, când 
porniau la luptă, beau din apa Dunărei, socotită ca flu- 
viul lor sfânt, aducător de biruintä! 


Se vor aduna deci la Brăila, reprezentanţi ai oraşelor, ai 
schelelor si ai vadurilor Dunărei, dela Chilia până la Du- 
nărea Banatului. Si Severinul, prefăcut şi el de Turci, 
înnaintea Brăilei, în cetate şi raia turcească, si Giurgiu 
la fel, vestita cetate a lui Mircea cel Mare şi a lui Miz 
hai; şi Durostoru, bătrâna cetate, care a fost, ре rând, 
romană, bizantină, română, turcească şi iarăși română, pă 
zitoare a bărăganului si a Dobrogei; — toate își vor 
trimite oamenii [ог la Brăila, în ziua cea mare de sărbătoare 
a Dunărei românești. 


Dar la această sărbătoare a Brăilei, nu trebue uitat— 
Braşovul. Legăturile între Brăila şi Braşov au fost 
atât de strânse, chiar dela începutul înfiripării Brăilei, când 
poate ea nu era decât un umil sat de pescari, încât 
s'ar prea că acest mare drum de negot, întesat de viaţă roz 
mânească, a simbolizat, de pe atunci, însăși Unirea de astăzi. 


Veacuri dearândul, acest drum a fost bătut de carăle 
braşovence, păzite de negustorii saşi, aducând <brasoveniis 
si <lipscănii». Deasemenea, multi cărăuşi români de prin 
Brăila, Buzău, Gherghița şi Târgșor, тапап, spre Braşov, 
carele lor încărcate de peşte. lar mai târziu, negustorii străini 
din orient întesau acelaș drum al Brăilei, ducând іп {ага si la 
Brașov, mărfurile si mirodeniile, aduse din depertări іп ne= 

rele corăbii cu multe catarge, ce împânzeau apele schelei 
Eraifene, Arhivele săsești din Braşov sunt pline de amintirile 
acestui таге negof, care a adus atâta putere Brăilei si 
Braşovului. Nu mai vorbim de legăturile statornicite de 


www.dacoromanica.ro 


32 _ ANALELE BRĂILEI 





oierii bârsani şi de românii din. Braşov si din jur, cari si 
astăzi au rămas așezați la Brăila, în aşa de mare număr.. 

Pentru această sărbătoare, la care atâția oaspeţi ar fi 
așteptați, Brăila trebuie să se pregătească din vreme. 

Câteva propuneri ar fi următoarele : 

1. Organizarea unui muzeu al Brăilei, în care să 
se adune, cu iubire şi înţelegere, tot ce poate înfățișa ina 
dividualitatea oraşului si ținutului. In acest Muzeu, sar 
putea їп а şi viața românească din întreaga vale a Du 
nării, colaborând toate oraşelor din lungul fluviului. . 

2. Organizarea unei expoziții economice, înfățișând 
viață economică a Brăilei si posibilităţile ei de desvoltare. 

3. Scrierea unei istorii a Brăilei, complectată cu un 
album, o monografie a portului, monografii mai restrânse, 
broşuri de informații şi lămuriri, etc. 

4. Alcătuirea unei vaste monografii a Dunărei întregi, 
la care să colaboreze toate oraşele dunărene. 

5. Organizarea unei biblioteci, care să strângă tot 
ce sa scris despre Dunăre. 

6. Inaugurarea Monumentului Eroilor Brăilei, care 
prin stäruin ды ar putea fi terminat până atunci, 

7. In Grădina Monumentului, gospodărită din nou, în 
locul monumentului distrus, care amintea tot de anul 1829, 
însă în legătură cu Rușii, să se ridice o piatră сотето- 
rativă în legătură cu 1829 si cu 1929. 

8. Mari serbări pe Dunăre, excursii, festivale şcolare, 
еїс„ ar complecta acest prgram. 

Nu ne îndoim că Municipiul Brăilei își va însuși 
aceste propuneri ce vin dela cetățenii brăileni, iubitori și 
mândri de tradiția cetăţii lor. Un comitet, care să cuprindă 
pe cei mai de seamă cetățeni, ar fi să se constituie de pe 
acum şi să pornească lucrul. 

Іп chipul acesta, Brăila sar așeza, în fruntea miş- 
cării de regenerare a orașelor noastre, aceste laboratoare 
ale culturii si civilizației românești, trezite la o nouă viață 
rodnică şi demnă, cu simţul trecutului si cu răspundere 
conştientă de viitorul lor, 


www.dacoromanica.ro 


Tâlcul Bibliotecii «Petre Armencea» 


din Brăila. 
de VASILE BĂNCILĂ 





In Brăila e o bibliotecă, ce durează aproximativ de treizeci 
de ani, purtând, ca pe о inscripție de mândră slavă ocultă, пие 
mele tânărului erou Petre Armencea, apus la vârsta fui Adonis, 
după ce făcuse să răsară lumina, care a creiat şi susținut această 
bibliotecă — una din cele mai pline de pitoresc, cald şi specific, 

ăzit ascuns, cu mult zel, din calea privirilor profanatoare ale ce 
or cu sufletul lipsit de rezonanţe înrudite, 

Іп acest timp de trei decenii, biblioteca a împărţit, elevilor 
din ultimele clase ale şcolilor secundare și în popor, cărți utile și 
hrănitoare ca niște pâinisoare de casă făcute din grâu bun, spălat 
la gârlă de o gospodină harnicä si iscusită, Ceeace, însă, e în pri~ 
mul rând original și emotionant în această bibliotecă, e faptul că a 
fost întemeiată de elevi de şcoală, susținută şi crescută, în primul 
rând, de еі, Dealungul celor trei decade, ființa ei a alunecat pe ие 
meri de ani, dusă de entuziasmul religios al unor adolescenţi sti» 
mulaţi de o tradiţie, care depășea mitic eurile lor individuale, Mai 
mult ; lucrând prin ofensiva intimă și discretă, de lumină mată, a 
cărţii, această bibliotecă s'a văzut într'o zi culegând roade chiar în 
ogorul mai larg al societății, Ecourile ei sociale, focale sau mai 
îndepărtate, ar putea prilejui material de istorie socială vie si sur- 

rinzătoare prin noutatea şi intimitatea tabloului de viaţă, ре care 

| pune înaintea ochilor. E destul să amintim un singur fapt: Că- 
minul Studenţilor Brăileni, care-si serbează anul acesta zece ani de 
existență, e un fruct sufletesc, în ceeace el a avut si are mai bun, 
al acestei biblioteci. Epocile lui de glorie si de rodnicie sunt în 
funcție de actualizarea spiritului de іа această bibliotecă, după 
cum ezitările lui se datoresc distracțiilor provizorii, când ара nu 
mai era băută direct la izvor, 

Care e prin urmnre tâlcul închis organic în ființa acestei 
biblioteci? Afară de ideia popularizării cărţii, atară de teza unei 
doctrine de viaţă întemeiată pe etnicism şi adâncă moralitate, 
afară de ideia misionarismului absolut în ideal, modest până la 
umilință şi anonimat în pretenţii, — credem că se mai poate vorbi 
de ceva, care e, de fapt, principiul generator al tuturor celorlalte, 

dacoromanica.ro 





34 ANALELE BRĂILEI 





E vorba de ideea tinereții. Biblioteca Armencea e prinosui 
freneziei solidare a unor suflete tinere. Nu e nevoie să refacem 
aici psihologia adolescenței. Călăuze, uşor accesibile publicului ro» 
тап, se pot găsi în autori francezi ca Gabriel Compayré, Pierre 
Mendousse, si diletantul savuros François Mauriac, ignorat cu can- 
doare de pedagogii oficiali. Tinereţea are о roire fecundă și me- 
sianică de energie, care, dacă are norocul să fie captată la timp 
pentru un ideal sanätos, devine capitalul social cel mai însemnate 
Idealistä prin ea însăşi, tinerețea nu cere decât să i se indice cel 
mai bun ideal, Dealtfel, пи e de mirare că е аза. Întâia natură а 
omului e subiectivismul, prin urmare construcția idealistă. Cum 
adolescenţii au prisos de forte, cum nu cunosc realitatea în toată 
vitregia ei si cum nu sunt încă siliți să se ocupe de exigenţele е= 
conomice ale vieţii, sufletul Jor proectează, în chip firesc, о ге 
prezentare idealistă a existenţei, care le oferă putinţa corespunză- 
toare de a-și cheltui energia. Tinerețea e doar vârsta când omul 
își construiește idealul. 

Altceva e însă de mirare, Şi anume că această excepțională 
energie idealistă nu e luată în seamă st valorificată după cum ar 
trebui. „Un jeune humme est ипе immense force inemployée“ zice 
Mauriac, Aceasta nu e numai o nedreptate, dar e, mai ales, o 
pagubă pentru societate, Căci «dans le temps de la guerre, les 
vieillards veulent bien que les jeunes hommes soient des chefs». 
Insă viața socială de azi nu mai are ritmul de indolentä etnografică 
de odinioară, ci e tot un fel de răsboiu, o luptă epică. Prin иге 
mare, viața socială cere, în primul rând, aportul creiator al епеге 
giei tinerilor, . 

Dar şi această mirare € rezorbită de dumirire repede. Іп so~ 
cietatea patriarhală, criteriul valorii era bätrânetea, si pe drept. 
Fiindcă atunci nu era şcoala, sau nu avea importanţa de azi, Prin 
urmare, cultivarea, competenţa. prelucrarea sutletească nu se putea 
căpăta decât prin experiență personală cât mai lungă. Adică pro» 
blema criteriului valorii devenea o problemă de timp, Bătrânii de- 
veneau depozitarii științei şi înţelepciunii, De fapt, ceeace au pro» 
dus mai preţios societăţile de odinioară sunt tocmai aceste tipuri 
de bătrâni stilizati de vreme, sfätosi, plini de umor, de armonie а” 
şezată și de o judecată avizată pentru vremea aceea. Deaceea i- 
dealul atunci era să nu fi tânăr, ci bătrân, Adică valoarea tinereţii 
se socotea după «ситіп{гпіа» ei, Uneori se mergea până acolo 
încât tinerețea nici nu avea dreptul să ştie ceva nou, ci numai să 
memoreze știința strămoşilor: Chinejii. La Romani, tânărului i se 
comunica solemn, în forum, că are datoria de а căuta si urma 
staturile bătrânilor. Dar azi a apărut cu putere un factor nou: 
şcoala. Pe de altă parte, experiența personal”. oricât de îndelun= 
gată, nu mai poate. da pregătirea necesară azi. Bătrânii nu mai 
sunt nici.ei, în aceeași proporție, exemplarele înțelepte si armo” 
nioase de odinioară. Azi preblema competenţei пи mai e o pro- 
blemă în primul rând de timp. Competența se cucereşte tinereste 


www.dacoromanica.ro 


TĂLCUL BIBLIOTECII «PETRE ARMENCEA» 35 








si nu prin prelungita contemplare în timp. Astfel, tinerețea poate 
asocia cele două atribute ale creiatiei: vigoarea si competența. 
Totuşi, altfel ега în societatea veche si am văzut că era o adâncă 
. motivare. Dacă şi azi se'continuă, în cea mai mare parte, apli= 
carea vechiului sistem, e tocmai fiindcă a fost odinioară aşa. E o 
-supravietuire. 

. ' Semnele nouiei faze, în care am intrat, încep să se vadă, 
deși sporadic şi vag. Cel mai neïndoelnic este evoluția notinunei 
de om tânăr, Vârsta tinereţii se extinde din ce în ce. Odinioară 
om tânăr era bäietandrul si flăcăul. Azi, se poate spune «băiat» si 
unei om de treizeci de ani, uneori'şi celui'de patruzeci, eventual 
si celui de ciricizeci de ani... E cea mai bună dovadă că oamenii 
vor şi, în parte, pot să rămână tineri, că criteriul valorii azi tinde, 
cel putin principial, a nu mai fi bätrânetea, ci tinerețea... Tână= 
rului, nu numai că nu i se va mai cere să fie bătrân, dar si bă- 
trânul va avea valoare după câtă tinereţe va fi conservat. Ra- 
porturile s'au inversat, prin urmare. Idealul va fi, nu să absorbi 
bätrânetea pentru a deveni un tânăr modest, cuminte si cumsecade, 
ci să perpetuiezi, amplilicând-o, tinerețea de spirit. Este aici о 
“minunată perspectivă de împăcare a vârstelor, а civilizării luptei 
între generații: bă/rânețea căutând să păstreze şi să valorifice : 
tinerețea prin mijloacele experienţii ei. Nu se va mai ridica 
-contra еі, căci o va avea, într'un fel, în ea. Chiar azi. nu е пісі 
o luptă între tineri din punct de vedere cronologic si cei cari au 
rămas tineri spirituali, deşi cronologic nu sunt. Azi, chiar s'a а= 
juns uneor, că nici nu se mai poate preciza raportul între tines 
reţea sufletească şi cea cronologică. Când toți vor fi tineri sufle- 
teste prin aplicarea principiului tinereti, canibalismul dintre gene= 
та{Ч va fi convertit în balistica fecundă a colaborării. 

Prin această colaborare, spiritul adult va putea impune intim, 
ceeace în adevăr e valoarea vârstei mai înaintate: orientarea cri- 
tică si simțul formei sociale. Tinereţea, prin efervescenta si ато» 
rul ei propriu, frizează uneori anarhia. Şi aceasta cu atât mai 
mult, cu cât cei bătrâni o comprimă. Dar când va Н continuitate 
de spirit si colaborare, când la toți va li aceeas mare simpatie 
“față de viaţă si creiatie, adică față de principiul tinereţii, va fi în 
adevăr colaborare. şi fecundare reciprocă. 

Biblioteca Armencea reprezintă tocmai prețuirea si valorifi= 
<area până la misticism a tinereții. Dar această energie tânără a 
înflorit în perspectiva unei tradiţii de ideal etnic şi moral. Tra- 
ditia e ceva retrospectiv, e disciplina la care a colaborat mult 
bătrânii. Prin urmare. în cele din urmă, Biblioteca Armencea їп” 
fätiseazä principiul tinereții, disciplinat lăuntric de о intelepciune 
tradițională, Sau, în cuvinte mai proprii. un fel de sinteză tine- 
wească a vârstelor. Ceeace е însăş condiţia si forma adevăratului 
progres, care, în viitor, va caracteriza, din ce în ce mai mult, 
“societatea omenească, 





www.dacoromanica.ro 


Consideratiuni asupra industriei Brăilei 
de MIHAIL TRUFASU 





Decâte ori va căuta cineva să vorbească de caracterul 
economic al Brăilei, totdeauna va esi în evidență marele rol ce a 
jucat Brăila, ca port бі piață pentru exportul si comerțul cereale» 
lor noastre, Se va vorbi deasemenea, în general, de caracterul 
comercial al orașului nostru. Mai putin, însă, a fost discutată si stu- 
diată latura industrială a orașului şi jud. Brăila deși, încă de: 
mult, s'a se desvoltat aci câteva ramuri importante de in» 
dustrie, Până la răsboiu, nu s'a evidenţiat prea mult caracterul 
industrial al oraşului nostru, deoarece activitatea comercială a 
portului, si odată cu aceasta si aceia a întregului oraș, era așa de 
proeminentă, încât procesul de desvoltare al industriei se desfășura 
pe al doilea plan. După răsboiu însă, si in special după anii 1919—1923, 
activitatea portului Brăila, cunoscută ca prim centru al exportului de 
cereale, precum şi caracterul comercial al orașului, au scăzut, ағ 
lunecând repede pe o pantă de continuu declin. S'a crezut prima 
dată că este vorba de o criză trecătoare, după care portul își va 
relua locul de frunte, pe care cu atâta demnitate Га deţinut în 
trecut, Dar anii au trecut, şi fnfäntuirea cauzală a fenomenelor so” 
ciale si economice, а creiat o situatie, pe'cât de clară, pe atât 
de tristă si îngrijorătoare, pentru noi, Беделі, O nouă stare de 
fapt a luat locul celei de până acum şi această nouă stare a smuls 
hegemonia deţinută până la războiu de Brăila, 

Astfel, exportul de cereale, redus considerabil, atât din 
punct de vedere cantitativ, cât si calitativ, față de excedentul ехе 
portabil înainte de räsboiu, a luat alte directiuni si anume: pe 
cale de uscat prin Bucovina, pe apă prin portul Reni si Соп“ 
“апа si în susul Dunării spre Brätislava, şi Viena. Aceste 
împrejurări au concurat în mod fatal la diminuarea activităţii 
portului și oraşului nostru. 

A început deci să fie de cea mai acută actualitate problema 
crizei portului şi orașului Brăila, problemă care a găsit o largă 
discuţie în coloanele tuturor ziarelor din localitate si din, capitală, 
deopotrivă. Această discuţie a fost reluată. în fiecare an și a trecut, de 
“asemenea, în desbaterile Consiliului Camerei de Comerţ si Indus» 
trie, pentru са, în cele din urmă, să intre şi în preocupările oame= 


www.dacoromanica.ro 


CONSIDERATIUNI ASUPRA INDUSTRIEI 37 


nilor politici, reprezentanţi ai Brăilei. Dar totul pare a fi fără e- 
fect, deoarece noile condițiuni geografice, economice si sociale ale 
României Mari, desemnează o nouă orientare în comerțul de 
cereale. 

In una din Şedinţele Consiliului Municipal, la discuţia gene» 
rala a bugetului pe 1928, venind în desbateri chestiunea crizei por- 
tului si orașului Brăila, precum si situația precară a celor 3.000 
'Че muncitori manuali şi cärutasi, cari stau fără lucru, s'a declarat 
că viitorul economic al Brăilei trebuie să se îndrepte către 
-industrie. 

Am fäcut aceastä scurtä introducere, pentru a aräta cum, 
înainte de räsboiu, comerțul de cereale era centrul către 
care gravita activitate economică а Brăilei si cum astăzi, în 
urma nouilor stări de .fapt creiate de răsboi, am ajuns a ne їп” 
drepta ochii către ‘industrie. 

Fără îndoială, însă, că atunci când se pune o asemenea 
problemă de nouă indrumare a vietei unui oraş са al nostru, cu 
“© populaţie ce întrece cifra de 100.000 locuitori, populaţie care 
151 avea orânduită viața, gospodăria şi existența ре activitatea 
portului, este un moment principal în istoria orașului nostru. Avem 
datoria morală deci, de a examina cu multă atenţie, această nouă 
orientare, către care fatal suntem obligaţi a ne îndrepta. Trebuiesc 
analizate amănunţit un numă de împrejurări şi elemente пош, cari 
sunt menite a dirija organismul nostru pe un nou drum. 

Va trebui să se examineze, cari industrii pot să se dese 
volte aci în conidfiuni mai tavorabile, având în vedere procurarea 
de materie primă, locul de unde să fie procurată, preţul transpor- 
tului și a combustibilului de întrebuințat, debușeurile de desfacere, 
concurenţa ce ar avea de întâmpinat din partea industriilor din 
țară și străinătate, etc. O examinare serioasă, apoi, а politicei 
noastre în materie de economie naţională. Cu un singur cuvânt 
adică, întreaga conjunctură, în care vor trebui să se desvolte noile 
întreprinderi industriale în Brăila. In toate aceste investigatiuni nu 
trebue să se uita încă un lucru: nevoia de a găsi, în primul 
rând, un plasament pentru atâtea brațe de muncă, cari până acum 
nau cunoscut altă întrebuințare, decât munca manuală pentru ma- 
піршагеа cerealelor în -port. 

Această nouă orientare, care se impune orașului nostru, nu 
е deci о chestiune tocmai uşor de rezolvat. Ea presupune un stu- 
dit amănunţit al problemei şi o anchetă prealabilă. 

In limita mijloacelor cari mi-au stat la îndemână, mi-am 
luat sarcina de a pune această problemă. Si liindcă consider аге 
ticolul de faţă numai са o parte introductivă {a studiul ce=mi pro- 
„pun a face, voi releva, în această primă parte, doar situaţia de fapt, 


е е 
Іп acest fel concepută lucrarea, voi expune mai întâi cari 
sunt industriile, ce sau desvoltat în mod natural în Brăila şi în 
prejurimile sale, si care este vechimea si importanța lor. 


www.dacoromanica.ro 





38 ANALELE BRĂILEI 





t ы * - 

Din acest punct de vedere, trebuie să relevăm că în Brăila 
s'au desvoltat unele industrii, сагі au vechime si importanță, 
comparate fiind chiar си industriile similare din țară. ы 

Astfel, industria moräritului, concentrată în mari mori me= 
canice — printre cele mai mari din întreaga ţară — înnumără ргіпе 
tre ele moara „ Violotas © Co.“, care a fost clădită și functi- 
oneazä incä din anul 1898. i 

Fabrica de bere В, Н. Miller, clădită la anul 1872 este, în 
vechime, a patra din ţară, după fabricile „Oppler“, „Luther“ și 
„Zimbru“, construite respectiv în anii 1854, 1869 şi 1870, 

In industria şantierelor pentru reparatiuni navale, relevăm 
şantierul „Brăila“, care fiinteazä dela 1864, adică de pe atunci 
când Brăila începea să se afirme ca un puternic centru comercial. 

Tot ca o industrie си o vechime apreciabilă si de mare іт 
portanță, cităm «Fabrica de ciment I. G, Cantacuzino» înființată 
la 1888. Aceste date пе lămuresc că anumite industrii au găsit 
aci condițiuni favorabile de dezvoltare, încă de mult. 

O analiză statistică generală a industriilor brăilene ne arată 
- că în orașul si judeţul nostru avem în total un număr de 175 їп= 
treprinderi de diferite mărimi si categorii. 

. Toate aceste fabrici întrebuințează o forță motrică de circa 
10.500 Н.Р, In aceste 175 de întreprinderi lucrează un număr 
de 6.200 lucrători, 

Considerate după" aşezarea lor, constatăm că aproape toate 
fabricile importante sunt situate în oraș sau împrejurimile lui ime- 
diate și, în special, de-a lungul malului Dunärei, 

La ţară, nu avem decât morile mici, cari lucrează pentru sa= 
tisfacerea consumului local. Acest lucru se verifică și mai bine 
prin observaţia că din numărul de 10.500 H, P. cât înregistrează 
întreaga industrie bräileanä, 8,100 Н. Р. sunt utilizaţi de industriile 
din oraș sau din vecinătatea apropiată. 

După calculele ce am făcut și din informatiunile culese 
cu ocazia anchetei ce ат făcut pentru «Camera de Comerţ si In- 
dustrie Brăila» am ajuns la rezultatul că capitalul total ce ar fi 
învestit în toate întreprinderile din oraș și judeţ s'ar ridica la suma 
de circa 1.000.000.000 lei hârtie, valuta anului 1927. 

Іп situaţia actuală nu dispunem de toate datele statistice si 
elementele de comparaţie si evaluare, pentru a putea aprecia în 
mod cât mai exact adevărata situație a industriei și a procentului 
de aport, ре care ea îl reprezintă în totalitatea industriei noastre 
naţionale, 

Este cunoscut faptul că o industrie nu se naște în orice loc 
şi în orice moment, la voia întâmplării. Astfel, pentru ca о- 
industrie să іа ființă, trebue mai întâi ca ea să fie песе- 
sară — produsele ei fabricate, adică, să fie absolut necesare pietii 
împrejurimilor unde se stabilesc, — se mai cere, apoi, ca această 
industrie să găsească si coditiunile favorabile de desvoltare, cum ar 
fi aprovizionarea cu materie primă, combustibil, mijloace eftine de 


www.dacoromanica.ro 





CONSIDERATIUNI ASUPRA INDUSTRIEI 39 





transport şi posibilităţi de finanțare ~ cu un cuvânt, întreaga соп” 
junctură economică, în care trebue să crească și să se dezvolte 
acceastă industrie, Potrivit acestor criterii, vom găsi explicaţia 
cauzelor, cari au contribuit la înfiriparea industriilor bräilene. 

Observăm, astfel, că dintre toate industriile, cari fiinteazä la 
Băila şi împrejurimi, uumai câteva grupe sunt deo importanță 
deosebită. Іп această ordine, după numărul lor, al capita= 
lului învestit si coeficientul de producţie, notăm industria moră» 
rituiui, industria șantierelor de reparattii navale si с, f.r , fabricile de 
cherestea, de сие, fabrica de ciment şi cea de bere, Fiecare din 
aceste industrii își are explicaţia sa istorică, 

Astfel, industria moräritului își leagă progresul de fapul că 
portul Brăila exporta înainte de războiu, mai mult de jumătate din 
cerealele täril. Concomitent cu aceasta, a tost o mișcare de încu= 
rajare a industriei nationale și în special aceia care își procura 
materia primă din (ага, Pentru aceste motive, precum si pentru: 
faptul că se urmăria exportul produselor noastre, dacă пи са măr= 
furi fabricate, cel putin ca semi fabricate, s'a acordat încurajări 
industriei morăritului, care fa Brăila, a găsit un admisibil loc de 
desvoltare. Făina se încărca în vapoare pentru Grecia, Turcia și 
țările din bazinul răsăritean al Mărei Mediterane. 

Industria santierelor a fost favorizată de necesităţile mas 
relui număr de vase de a fi reparate. De aceia, si la асга 
stă industrie, conform tabloului statistic anexat, vedem un сағ 
pital așa de mare învestit, 

Alături de acestea, fabricile de cherestea au progresat şi 
s'au desvoltat, mai cu seamă după războiu, deoarece materia 
primă, care întâmpină mari greutăţi cu transportul pe с, f, г, sie 
scump, a găsit prin transportul pe apă, o cale naturală si conves 
nabilă. Plutele coboară din creerul munţilor, până la Siret si de 
aci pe Dunăre la Brăila si Galaţi, unde fabricile prelucrează 
bustenii. Astfel, această industrie a ajuns să însemneze un factor 
important, prin capitalul învestit, prin producția ‘realizată si priu 
numărul lucrătorilor intrebuintati. 

Fabrica de ciment s'a desvoltat, deoarece materia primă a 
putut fi transportată mai ușor pe apă. 

Despre celelalte industri brăilene şi raportul lor cu producția 
întregei țării, si mai ales despre posibilităţile de desvoltare ale unei 
industri асі la Brăila, са compesatie a scăderi trafic lui de cereale, 
voiu reveni în numărul viitor al Revistei, 


Documente si informaţii privitoare la Brăila 


I 
Documente 


Іп această parte a Revistei, rezervată publicării documentelor 
brăilene, vom strânge la un loc toate actele cari privesc Brăila. 
Parte din aceste documente se găsesc publicate · їп colecţiile de 
documente ale istoriografiei nostre, de unde le vom extrage; parte 
se găsesc nepublicate. Dintre acestea din urmă, multe sunt strânse 
la Academia Română, 1а Arhivele Statului, la Arhiva Primăriei 
Brăila, — altele sunt risipite prin alte părţi, cum sunt, de pildă, 
Arhivele Municipale din Braşov sau Arhive streine, ca cele din 
Viena. La Kriegsarchiev din Viena, de pildă, am reușit să indentificăm 
câteva hărţi detailate asupra Cetăţii Brăilei. In sfârşit, alte docu- 
mente de sigur că se găsesc la particulari, dela cari nădăjduim să 
le primim, spre ale strânge în această Arhivă Brăileană, de unde 
vor putea fi metodic utilizate la scrierea istoriei Brăilei. 

Pe cele mai importante dintre documente, le vom reda 11 
facsimil. Pe celelalte, le vom publica în copie cu toate amănuntele 
necesare unei utilizări stintifice. 

Pentru mai târziu, ne propunem să adunăm într'o colecţie 


aparte aceste documente. 
G. Т. M. 


1. 


Prraclamafia lui Stefan-cel-Mare către brăileni. şi 
răspunsul locuitorilor bräileni. 


<lo Stefan, cu mila lui Dumnezeu voevod și domn al întregii 
țări a Mofdovlahiei. Scrie domnia demnia mea tuturor boerilor, 
mari si mici, şi tuturor judetilor şi tuturor judecătorilor şi tuturor 
săracilor, dela mic până la mare, din tot ţinutul Brăilei, Și după 
aceasta, aşa să vă Не în ştire: că am luat domnia mea pe lângă 
mine pe fiul domniei mele Mircea voevod şi nu-l voi lăsa dela 
mine, ci voi stärui pentru binele Іші ca şi pentru al meu, eu însumi 
cucapul meu si cu boerii mei şi cu toată (ага mea, ca să-și dobân= 
dească baștina sa, (ага rumânească, căci îi 'este baștină dreaptă cum 


www.dacoromanica.ro 








DOCUMENTE 41 








Dumnezeu ştie şi cum voi singuri bine ştiţi. Deci vă grăesc vouă: 
în ceasul în care veţi vedea această scrisoare a Domniei mele, în 
acel ceas să vă fntoarceti indärät la locurile voastre, fiecare pe 
unde ati fost şi ай șezut mai nainte, cu tot avutul vostru, cât va 
-avea fiecare, şi să vă păstraţi avutul, şi să агай pe unde aţi arat 
şi mai nainte, fără nici о grije si fără nici o frică sau temere, Căci 
aşa să știți; nu mă gândesc să vă fac nici un rău şi пісі о pagubă, 
сі vă veţi hrăni şi veţi trăi în pace, Asisderea, cine va vrea să vie 
la domnia mea şi la fiul domniei mele Mircea voevod, domnia 
mea si fiul domniei mele Mircea voevod îl vom milui pe unul ca 
pe acela $11 vom hrăni şi-l vom cinsti, i 

Si pentru aceasta este credința domniei mele şi credința 
boerilor domniei mele, mari şi тісі. Scrisă în Târgul-de-jos (=Ro» 
man), Martie în 15 (Arh. Nr. 447. numărul în Arhiva din Braşov, 

[Nota lui 1. Bogdan : 1481, timpul când Ştefan pregătia expediţia contra 


Jui Basarab cel Tânăr, trei funi după această proclamaţie, la 20 lunie, Ştefan 
se afla la Râmnicul Sărat. lorga. Studii şi documente 111 р. XXXIX]. 





La proclamația lui Stefan, locuitorii Bräileni răspund 
următoarele : 
2. 


Dela toţi boerii brăileni si dela toţi спейі si dela toți rumânii 1) 
scriem tie, domnului moldovenesc, Ştefan voevod, Ai tu care ome- 
nie, ai tu minte, ai tu creer, de=ţi prăpădeşti tu cerneala si hârtia 
pentru ип copil de curvă, pentru fiul Cältunei si zici cä-ti este 
fiu ? Dacă tire fiu şi vreai să-i faci bine, atunci lasă=l să fie după 
moartea ta domn, iar pe mumä=sa СаЦипа іа«о şi tine-o sä-ti fie 
doamnă, cum au ţinut-o în (ага noastă toți pescarii din Brăila, tine-o 
și tu 54-і fie doamnă. Tu invatä-ti {ага ta cum să te slujească, iar 
de поі să te ferești, căci dacă cauţi dușman, ai să-l găseşti, Si aşa 
să mai știi: domn avem mare şi bun şi avem pace din toate 
рагцШе; si să ştii că toți pe capete ne vom ridica $ vom veni 
asupra ta, împreună cu domnul nostru Basaraba voevod, măcar 
de-ar fi să ne pierdem capetele. 


[Мойт lui 1. Bogdan: О proclamaţie identică cu cea de sub Nr. 447 
trimete Ştefan locuitorilor din Buzău şi Râmnic (arh. din Braşov 448). Răspunsul 
Buzoenilor şi Râmniceilor, scris tot pe ‘dosul ei, este indentic cu cea de mai 
sus. Procfamatiile lui Stefan-cel:Mare sunt scrise de doi diaci: Nr. 447 de un 
diac moldovean, Nr. 448 de unul muntean. Cea dintâi are redacţia moldovenească 
a limbei slave şi са formă gramaticală e mai corectă , a doua are redacţia munz 
tenească ; deosebirile de text, afară de adrese, sunt netnsemnate. Nr. 447 pare а 
fi fost modelul; Nr. 448, copie. Din punct de vedere paleografic, Nr. 447 re- 
prezintă o semiuncială foarte măruntă, caracteristică sec. 15 în Moldova. Nr. 
448 o semiuncială ce se apropie de arhivă şi are ductul muntenesc contiporan. 
Diacul muntea a întrebuințat şi altă cerneală. Hârtia şi pecetea sunt aceleaşi fa 


1) „Cnejii“ corespund aici „judeţelor“ (judecilor) şi «judecătorilor» iar 
rumânii săracilor din scrisoarea lui Stefan. 














42 ANALELE BRĂILEI 





amândouă, data deasemenea.— Dacă ar putea fi îndoială asupra epocei scrisorilor, 
ele sar putea atribui fui Ștefăniță, Mircea ar fi atunci Mircea fiul lui Mihnea. 
care se refugiase în timpul lui Bogdan la Cicei şi Cetatea de Baltă. 
Această presupunere o înlătur însă, afară de caracterul paleografic al 
scriscrilor menţiunea lui Basaraba. i | 
€, Bogdan. Documente şi regrete privitoare [а Relaţiile Таги Româneşti 
cu Braşovul şi Ungria în secolul XV şi XVI. pg. 109—110.) 


э 
© ғ 


3. М 


1838 
19 Feb. «stil nou?) 


Notă a guvernului muntean către consulatul Greciei la 
Bucureşti, despre declarea de porto franc a Brăilei ! 


Copie d'une note adressée au consul=general de Grèce à 
Bucarest 1) par le secretaire d'Etat de la Valaichie, 19 février 1836. 

Son Altesse le prince-régnant, desirant tavoriser de plus en 
plus le developpement du commerce intérieur et faciliter les rélas 
tions commerciales avec les autres pays, vient d’ériger la ville et 
le port d'Ibrailov en lieu d'entrepât. 


Par suite de celte dispositon, toutes les marchandises au pros 
ductions, dont l'importation est permise еп Valachie et qui seront 
importées dans cette ville; sott pour la consommation de ses habi- 
tants, soit pour y être déposées à ГеЙес d’être ensuite transportées 
à. l'intérieur, ou dans d’autres echelles de la rive droite du Danube, 
ne Seront plus soumises au droit d'entrée à leur arrivée. et се 
droit ne sera plus prélevé à l'avenir qu'au moment où ces mar- 
chandises ou productions franchiont l'enceinte de la ville. 


Ne sera point compris dans cette franchise, l'octroi que іе 
Conseil municipal de cette ville coutinuera taujours 4 percevoir, 
comme. pour Íe passé, sur le tabac à priser (et) le tabac à fumer, 
et, si jamais l'entrée venait à (en) être permise, sur le vin êt l'eau» 
desvie, couformément à lart 20 fit А, В de Ía loi sur: les Соп 
seils municipaux, en tant que ces objets seraient destinés à la 
consommation interieure de Їа vile. 


En donnant communication de cette mesure à l'honorable 
consulat, le sousigné a l'honneur de le prier de vouloir bien lui : 
faire donner toute la publicité quil jugera convenable, dans l'inté- 
rêt de ceux de ses nationaux qui font le ссттегсе avec cette 
principauté. 


(Doc. Hurmuzaki voi X. p. 476.) 


1) Consul al greciei [a Bucureşti era tot Sakellario, (1841) (la laşi, se pare, Spiro, 


www.dacoromanica.ro 








DOCUMENTE 43 





4 


Visteria. 
No. 1.536. 
1837, lulie 16. 


Dumnea'ui dohtorului Ilpilis dela ocrugul Ibréilei. 


Fiindcă Vistieria voeste a şti în adevăr cât aur cuprinde în 
sine un icosar de cei noi, de au şi cerut să facă cercarea aici 
himiceste, poftind pă d. dohtorul Constandin Estiotis, si au рго- 
pus dumisale, dar nu s'au putut sävirsi nimic, căci au răspuns cum 
că nu să înlesnește întru acea operaţie din pricină că nu are tre~ 
` buincioasele instrumenturi himice si că cere cinstitit Vistierii să 
poată îndeplini de către dumn [eata], carele ai acele instrumenturi. 
De aceia iesti pohtit са să ostenesti a face un asemenea analisis' 
la doi icosari се să trimit dumneatali închiși în această hârtiutä, 
cari, după се se vor topi si se vor osebi materiile de care sint 
compuși, apoi iarăși în deosebite hârtiuti să să рше aurul lămurit 
din cîte acei doi icosari, şi să să trimitä cît mai în grabă prin ot- 
cârmuirea județului, căruia s'au scirs osebită poruncă într'adins 
pentru pricina aceasta. Să să scrie și ocârmuirii cu asemene co» 
prindere si că îndată ce уа lua răspuns de la dumnealui, sä-l trie 
mitä aici cu cea întâi expediţie. 

` (Arhivele Statului, Administrative, No. 8.122, 1835, Dec. 31, p. 149) 


Informații asupra trecutului istoric al Brălei — Ex- 
trase din cärtiie în cari e menționată Brăila. 


БЕТ 


Vechile noastre drumuri de negoț. 
Din cartea : /storia Românilor în chipuri şi icoane de N. lorga. 


Drumul de педоў al Sibiului întră pe la Turnu-Rosiu si соғ 
bora pe Olt până la vadul dela Dunăre, numit Turnu-Nicopola 
Mică. 

«Dacă Sibienii cari veniau pe acest drum mic voiau însă să 
atingă drumul cel mare cu Turcia si Răsăritul — căci de partea 
aceastălaltă nu se putea · merge dela Nicopole mai departe ~ ei 
o luau pe Dunăre si, după trecerea sub tunurile Giurgiului, 
atingeau Brâilu, unde încă înainte da 1400, încă înainte de 
1350, aşteptau  corăbiiie cele mari, galerele venite pe Marea 
Neagră din deosebite țări păgâne, si unele corăbii creştine сагі 
mergeau la Caffa, se abäteau pe la Chilia, multă vreme genoveză 
şi ea, la acest port al gurii Dunării. Brăila de astăzi, făcută pe 
ruinile cetății turceşti, nu e poate tocmai pe locul vechii Brăile, 
care se ridicase aşa de sus dela starea umilă a unui sat de 
pescari întemeiat de țăranul român Вғайа, Brae, (cf. si Brăileni, 
format la rândul său din Brăila). (p. 234) 


* 
ж ж 


www.dacoromanica.ro 


i 





44 ANALELE BRĂILEI 





«Drumul Brăilei». 

Braşovenii nu mergeau cu carăle lor de mărfuri pe valea 
Timișului şi apoi pe a Prahovei, ci intrau în (ага pela Bran. 
Urmă, apoi, valea Dâmboviţei, trecând pe la Rucăr, Dragoslovele, 
“(unde ега vamă), şi Câmpulung. De aici se despärteau două dru- 
тигі: unul mergea pe valea lalomiţei, la Târgoviște si de aici 
ţinea valea Ialomiței până la vărsarea ei unde era Térgul-de-floci 
“(de lână). «Şi de aici luntrile urcau până la Brăila». 

«Sau iarăși se puteau merge pe valea Buzăului până la Sie 
retiu, al cărui curs îndrepta tot către marele port dunărean. 
Pe calea Buzău-Brâila îl vedem pe Radu=cel=frumos mergând 
impotriva lui Stefan-cel-Mare, prin апі 1470», 

Al doilea drum dela Câmpulung ţinea valea Dâmboviţei, răs= 
pundea la Bucureşti si de aici, prin codrul Veăsiei, la Giurgiu, 

«Се! dintâi din aceste drumuri era al Brăilei, cdică al 
Levantului, al doilea era un drum turcesc de o însemnătate mai 
mică, un drum bulgăresc mai mult». (pp. 234235) 


Din „Revista Isforică“ lan. — Martie 1924, 
С. 1. Karadja: Un călător pe Dunăre în 1788. 


E vorba de un Neamţ Jenne din Frankfurt, locuind de mult 
în Austria, саге a coborât pe Dunăre, până la Marea Neagră- 
іп Oct.— Dec. 1786. 

| „La 14 Dec. ajunge la Brăila, 

D-{ Karadja rezumă: „14 Dec, Kropan (= Chitchani), 
voarsătura (—Värsatura, lângă Brăila), 

Ibrail. In faţa orașului Brăila era о insulă, unde se ferbea . 
său în bordee. Se băgau vitele întregi în cazane, până ce carnea 
şi oasele se făceau moi; grăsimea topită care plutea deasupra, se 
scotea și se vărsa în piei de vită cusute ca sacii, Se transporta apoi 
prin Varna la Țarigrad. Oraşul Brăila era destul de întins, foarte 
sărac însă, fiind compus numai din bordee. Se observau 3—4 
minarete şi câteva turnuri de cetate“. 

Ar fi bine să sepoată traduce, cuvânt си cuvânt după autor, 
acest pasaj asupra Brăilei. 


„17 Dec. Gura Siretului si eGallaz.» 


Іп acest jurnal găsim multe pericole si neajunsuri се le їп 
tâmpină autorul. Călătoria pe Dunăre nu era uşoară, se simțea о 
mare lipsă de piloţi buni, nici о lucrare de regulare sau drogaj ; 
si hărțile erau, cum ştim, foarte inexacte. In afară de acestea, 
negustorii erau speculati de către piloți, valahi, sau turci si de 
către: autorităţi, pentru a nu menţiona cetele de hoți şi räutäcätori 
сагі atăcau corăbiile, 


www.dacoromanica.ro 





DOCUMENTE 45 








Documentare cartografică pentru studiul Brăilei. 


Înte'un memoriu publicat în Analele Acad. Rom. de N, 
Docan, întitulat „Memoriu despre lucrările cartografice privitoare 
la răsboiul din 1878—91“ se descriu amănunțit hărţile, cu lucră= 
tile ce le însoțesc relative la Ţările noastre în seo. XVIII si XIX, lu- 
crate în special de austriaci, În aceste hărţi si descrieri cartografice 
se găsesc ştiri și despre Brăila. 

Vom extrage ce interesează Brăila : 

—- O hartă în care găsim reprezentată Brăila este Harta lui 
Ruhedorf, aflată şi la Acad. Вот. Nr. 17. 

«Hartă neagră sau cu limitele colorate, frumos scrisă și bine 
gravată, în partea dreaptă a hărţii, specificarea celor 18 judeţe si 
4 raiale din Таға Românească». 

— Altă hartă anonimă, aflată la Biblioteca Regală din Berlin, 
(Ш a 183). Carte dec Waltachei 1789. O planse 1/1.060.000 451/2 
— 32,8 cm. Hartă cu limitele jud. colorate, arătând hotarele celor 
4 raiale turcești. Orşova, Turnu, Giurgiu si Brăila , de altfel foarte 
neexacte. 

— O hartă a Brăilei cuprinsă în lucrarea: Witzleben А. V., 
Prinz Friederich Vosias уоп Coburg=Saalfled, Herzog zu Sachsen 
КК und des heiligen rômischen Reiches Feldmarschall. Berlin 1859 
3 vol în 80 si un atlas de 17 planse în folio mare. П VI cuprinde, 
planurile specificate mai departe sub Brăila, Nr. 4 plus un plan 
mai recent al Brăilei, ridicat de mareşalul Moltke.» | 

— Dintre planurile mai restrânse, cari precedau de obicei în- 
chegarea härtitor generale, „unele au pentru noi o importanță de» 
osebită, pentrucă înfățișează starea trecută a orașelor din ţările 
noastre. Astfel ni s'au pătrat planurile orașelor București Giurgiu, 
Brâila, Tulcea, Calafat Ismail, Hotin, etc. despre a căror veche 
alcătuire, n'am avea altfel decât informatiuni prea puţin precise. 


Despre Brăila avem : 


1. «Grundriess Der Fstung Brayla. Von lahr 1790. Plan 
oblong 1/5000 pe hârtie ga!benă. în parte colorat , cuprinde cetatea 
cu cele 3 rânduri de întărituri concentrice. Cu о lege-dă detailată 
a constructiunilor şi un lung profil de 36 cm. al întăriturilor. 
481/2X381!/; КА" С. Ib. 69 Arhiva Răsboiului din Viena. 

2 „„Grundriess der links an der Douau gelegenen Festung 
Brayla, wie solche anno 1788 und 1789 in defensiven Stand gesetzt 
worden. Gezeichnet 1790. Semnat: Vermatti de Vermilon. Plan cu 
profil al intäriturilor. F. К. В. Nr. 1418 (Biblioteca Fidei— Со” 
misului Imperial din Viena. + 

. 3. Plan von Brailow. Schitä de plan cu un profil. Е. К. В. 
Nr. 1453. . . 

4, Plan der Festung Braila, aus Kundchaftsnachrichten zusa= 
mmengezetzt, 1790. Reprodus în айавш fui Witzleben ре plansa VI. 

5. у. planurile Trattner planga XVL 

6. planurile Balzer—Valenta П Nr. 1. GH. T. MARINESCU 


www.dacoromanica.ro 


Informatiuni, Note și Însemnări 


+ Informatiuni 


— Dal Anastase Simu, cunoscutul filantrop şi omde artă din Bncuresti, 
a donat Primăriei Brăila, o gravură în lemn, саге reprezintă Brăila veche şi mai 
multe tablouri preţioase, Suntem recunoscători d-lui Simu că nu uită Brăila, al 
“cărui fiu este. - 


— Del Ing.-Insp.-G.ral Paul Demetriad, Directorul Docurilor Brăila, а 
pus sub tipar, [a Paris, lucrarea sa «Les grands ports de Roumanie». 


— 0-1 Atanasie Popescu, venerabilul fost director al liceului din Brăila, 
a terminat în manuscris lucrarea «/Sforicul Liceului «№. Brice си» din 
Braila». Istoria acestui liceu e împletită zi de zi, cu viaţa octogenarului dascăl. 
Timp de jumătate de veac aproape, acest înţelept bătrân al cetäfei noastre, а 
împărţit lumina invätäturei şi buna crestere, [a sute şi mii de tineri bräileni. lar 
dincolo de zidurile ş-oalei, viaţa culturală а orgufaui, [za avut totdeauna în frunte 
harnic şi neobosit. 

— 0-1 Vasile Râncilă, profesor de pedagogie la Şcoala Normală din 
“Brăila, a scris cartea «Doctrina personalismului enugetic а D-lui Räd uf scu=Mo- 
tru». Tânărul, profesor brăilean s'a afirmat; încă de mult, ca unul dintre cei 
mai aleşi intelectuali ai generaţiei пош. Notäm aici activitatea ac:stui fiu al 
Brăila, pentru contribuţia ce o aduce culturii românești şi totodată menţionăm 
eminenta activitate се о desfăşoară la Şcoala Normală din Brălia 
in calitate de profesor de pedagogie şi director al Seminarului pedaz 
gogic, d. Vasilă Băncilă dă copiilor-de ţărani ai ținutului nostru, nu numai temei= 
nică învățătură de carte, ci le modelează sufletele si-i pregăteşte în adevăr pentru * 
apostolat cuminte, tăcut, rodnic. Catedra vreenicului prefescr е un adevărat сеп” 
tru de prelucrare sufletească pentru ţinutul nostru. 

- рғ Rad: Portocală pregăteşte о lucrare asupra Regimului „juridic af 
Dunărei, din punct de vedere al dreptului internațional , 

- D-ni M. Тги!ази şi S. Semilian lucrează în colaborare cartea: «stc- 
ricul Pertului Brăila. 

— D- Ing. G. T. Marinescu аге în lucru cărţile: «Istoria Oraşului şi a 
Ţinutului Brăila» şi <Edilitatea Brăilei». 
i G. Т, м. 
a 


М е е е 
Note 





—Un Сеш de Studii şi Cercetări locale al Oraşului si Tinutului Brăila, 
Іп 1926 luase ființă la Brăila un Cerc de Studii, cu scopul de a cerceta 
obiectiv, cu metodă ştiinţifică, toate problemele puse de viaţa brăileană. Impärjit 
în mai multe secțiuni: culturală, economică, social-politică, etc., acest cerc de 
studii urmäria să strângă laolaltă pe toți oamenii competenţi ai Brăilei, cari 


www.dacoromanica.ro 





INFORMATIUNI NOTE ŞI, INSEMNĂRI 47 





grupzţi în secțiuni de specialitate, să aducă contribuţia lor la cunoaşterea, sub 
toate aspectele, a vieţii din oraşul şi ţinutul Brăilei. 

Cercul a ţinut câteva şedinţe, în cari s'a schiţat programul de activitate, 
sa precizat metoda de lucru şi s'a şi fixat o serie de problemc importante de 
Тиаќ în studiu. | 

Deşi au. răspuns cu entuziasm, mai ales la secţia economică, un mare nus 
măr din cei ehemati să lucreze în acest Cerc, totuşi aceste promițătoare începu= 
turi n'au putut dura. Au rămas însă câteva studii de pe urma acestei activităţi 
începute, studii cari se publică chiar în această Revistă, şi a mai rămas credinţa 
neclintitä а inițiatorilor că acest Cerc de Studii ar reprezenta un puternic іп 
strument de progres pentru viața locală. Suntem siguri că apariţia acestei Re- 
viste va stimula reînființarea Cercului de Studii şi poate că însăși această revistă 
va deveni, cu puteri mărite, «Buletinul Cercului de Studii şi Cercetări locale al” 
Oraşului şi Ținutului Brăila». 
. а 0. Т.М. 

е 
е е 4 

— Mişcarea regionalist culturală la Brăila. Trebuie să notăm aici că 
ideia centrală a Revistei acesteia, aceea de a întreprinde o acţiune de studiu şi 
“cunoaştere sttstematică a vieţii brăilene, a apărut prima oară, la Сдтіпші Stu- 
denfesc Brâilean, întemeeat în 1919. Acest Cămin Studenţesc judeţean a fost 
prima organizare studențească de acest fel din întreaga ţară. Studenţii bräileni, 
întorşi din räsboi, au găsit în sufletul lor puterea de a creea ип Câmin Stu= 
denfesc, care a servit de model întregii studenţimi. Nu numai prin temeinica sa 
“organizare praciică, dar mai ales prin viaţa sufletească ce-l anima şi prin acti- 
vitatea culturală ce o desfăşura, acest Cămin a marcat o epocă în istoria miş= 
cărilor culturale studenţeşti. 

In programul de lucru din 1920 al acestui Cămin, s'a înscris hotărârea de 
a se începe Strângerea materialului documentar necesar scrierii unei Islorii 
a Brăilei. Este interesant de subliniat că această inițiativă era privită de огфае 
nizarea studenţilor brăileni de pe atunci, nu numai ca un fericit prilej de serioasă 
muncă intelectuală, ci şi ca cel mai frumos chip care studenţii puteau sässi 
exprime recunoştinţa lor morală față de Oraşul, [Ог care-i spri,inisz cu încrederei 
în realizarea Căminului 


Lucrul s'a început atunci, într'o frumoasă colaborare între studenții bräi- 
leni de [а diferite facultăţi. Insă, cei mai mulţi dintre studenţii acelei generaţii 
isprăvind studiile universitare, nu s'a putut continua, în cadrul Căminului, opera 
începută, Preocuparea a rămas, totuşi, ia unii din iniţiatori şi aceştia au dus mai 
departe, individual, studiile începute în vremea studenţiei. As.fel, anul acesta 
‘chiar va apare о /storie a Brăilei şi alte câteva lucrări monografice locale, 
realizări ce=şi au origina în mişcarea cultnrală începută acum 10 ani. 


Intre timp, s'a mai organizat [a Brăila cicluri de conferinţe, tot în jurul 
ideei de regionalism cultural. La 1926, odată cu iniţiativa de a se organiza 
«Сісші de Studii şi Cercetări locale al oraşului şi Jinutului Brăila» s'a ţi= 
nut şi un ciclu de conferințe cu subiecte privitoare la Brăila. De pildă. D-{ 
Prof. Gusti a deschis ciclul; cu conferința , Regionalism Culturat” ; L-l Prof. 
Dos:ovici a vorbit despre: «Р oblema Dunăre şi drsvoltarea Brăilei» ; D=l 
Ing. Cezar Popescu a vorbit despre: «Industria Brăilei» ; 0-1 Prof. Nae lo- 
nescu, despre «Cultură localä.D-1 Cecropide, despre ; « Aspecuti socialal Brăilei» 


Aceste conferințe, ca şi initiativa Cercului de Studii, de altfel, s'au des= 
făşurat în cadrul activității culturale a „Ribliorocii Popular: „P. Aimencea* 
din Brâila, care 151 fixase un program de lucru, alcătuit tot pe baza ideei de 
regionalism=cultural. Şi tot aceleaşi elemente сагі, cu câţiva апі în urmă, Іше 
craserä în cadrul Căminului Studenţesc, Încrau acuma în cadrul Bibilotecii 
«Р. Armencea . қ . 

Tot ca manifestări ale acestei mişcări, care, precum se vede, a evaluat 
mereu, sub o formă sau alta, căutânduzşi par'că o formă definitivă — s'au * mai 
ţinut şi alte conferinţe, interesante pentru cunoaşterea vietei bräilene, Cităm între 
-altele ; «Din trecutul istoric al Brăilei» de N. lorga; «Frumuseţea locurilor 





48 ANALELE BRĂILEI 








— 


brăilene» de St. Nenitescu; «Un poet brăilean: М. Barozi» de N, Iorga. 
«Оп poet italian la Brăila: Arturo Graf» de Ramino Ortiz; etc., 

Deasemenea, în presa brăileană se publică mereu articole, prin cari se fac 
cunoscute publicului brăilean, unele cercetări asupra trecutului istoric focal. 
Mai ales ideea särbätoriri centenarului eliberării Brăilei de sub Turci — 
7829—1929 — a fost răspândit în timpul din urmă în opinia publică brăilean. 
propunânduse organizarea unor festivități, de pc urma cărora să rămână o serie 
de realizări, cum ar fi: un muzeu local, o monografie a Brăilei, monograjic 
parțiale, o colecţie de documente, brăilene o Bibliotecă a Dunărei, etc. 

Această este linia de evoluţie a unei mişcări culturale brăilene, capabile: 
să dea roade şi mai bogate încă, deacum înainte. 


е е е 

Seminarul de Sociologie al Facultăţii de Шеге din Bucureşti, sub соп» 
ducerca Dlui Prof. D. Gusti, a făcut în vara anului 1916 о campanie de studii 
monografice în judeţul Brăila. A studiat viața socială a satului Ruşeţu. Aceste 
campanii se fac în fiecare an. Activitatea а fcst inaugurată în anul 1925, în= 
cepând cu un sat din Dolj. Judeţul Brăila a avut norocul să fie vizitat, chiar tn 
a doua campanie, кыш de a atrage în ţinutul nostru cercetările sociologiee 
monografice ale Seminarului, a fost făcută de Biblioteca «Р. Armencea» din Bră= 
ila, care tocmai inaugurase în 1926, activitatea regionalist culturală, despre care 
se vorbeşte mai sus. . А 

După о lună de studii şi cercetări sociologice; Seminarul s'a întors la Bu= 
‘curesti cu о bogată recoltă de rezultate, culesc din Ruşeţu. Impreună cu rezul- 
tatele altor campanii — au urmat campanii de studii în Vrancea şi în Buccvina 
— materialul adunat din Ruşeţu, după ce a fost prelucrat şi sintetizat, a făcut 
obiectul unor comunicări ştiinţifice ale D-lui Profesor D, Gusti, iar mai în urmă, 
ға fost expus la Muzeul Seminarului de Sociologie. 

Această monografie model a satului Ruşeţu va fi tipărită, 


е 
е е. 

- Invăţământul istoriei regionale în Franţa. La Nancy există о 
«Societate de studii locale în învățământul public». Ба ajută pe învăţători să 1n- 
troducă în lecţiile lor istoria regională şi să facă cercetări în trecutul local. Sunt 
peste 500 învăţători membri activi în această societate. Sunt sute de monografii 
şi lucrări de istorie locolă, făcute de învățători. La unele şcoli normale se fac 
cursuri de istorie locală şi tălmăcire pioasă a trecutului local. Normalişti se іп» 
trec în a alege ca subiecte de teză monografiilei fectiuni din istoria (satului) re= 
giunilo-. Am înaintet o carte de istorie, ce începe cu chestiuni de istorie regio- 
nală, înainte de a trece [а istoria generală a poporului francez. 

Cum scrie inspectorul Blanguernon, într'o scrisoare deschisă către 
‚ М. Barrts. | 


< Vedem о reînviere în studiile de istorie regională şi locală în şcoalele 
noastre primare. Învăţătorii noştri verifică istoria Franţei prin aceea a regiunii, 
a satului, cu mestesugurile şi artele Іші, cu tot ce a caracterizat, pe acel colţ de 
pământ, viaţa strămoşilor, cari au contribuit pe încetul 1а formarea fizionomiei 
razei. Inväfätorii ies din clase şi unde văd case vechi, un castel vechi, rămăşiți 
de întărituri, o biserică veche, conduc pe elevi acolo şi fac înaintea lor, comen= 
tariile veacurilor». (din Revista <Lamura», Februarie 1922). 


G. T. MARINESCU 
е е Ы . 
statistici culturale 


Câteva date auspra învățământului secundar şi profesional din Brăila. 
Printre alte criterii cari pot servi {a definirea mişcării culturale dintr'un oraş este 


“ + 


www.dacoromanica.ro 





INFORMATIUNI NOTE ŞI INSEMNĂRI 49 





şi acela ce se poate degaja dintr'un studiu statistic, asupra învățământului din 

+ acel oraş, | . 

Revista noastră ţinteşte să realizeze şi acest studiu pentru Brăila. Până 
ce vom fi în posesia unui material documentar mai complect, voi expune deoz 
camdată primele date, ce am reuşit să culeg. Trebue să relev, în primul rând, 
faptul са după războiu, s'a manifestat în domeniul şcolar un curent puterric către 
şcoala secundară, afluență generală, dela ţară са şi dela oraş, care îndruma către 
şcolile secundare pe tineretul absolvent al cursului primar, 

Pentru a face față acestor noui Cerințe de şcoli secundare, s'a înființat la 
răila multe școli comerciale. Avem astfei școala comercială superioară de 
ден si fete, Scuala elementară de comerţ, unele înfiinţate şi întreţinute de 

către Camera de Comerţ, altele de către Stat. Există, de asemenea, şcoli comers 
ciale suprapuse serale, care funcţionează ре lângă şcoala comercială superi- 
oară de bäeti. А 
i Tot după războiu s'a înfiinţat şcoli serale pentru ucenici. Toate acestea, 
ără să mai vorbim de liceul de bäeti, care este printre cele mai vechi din ţară. 
Şcoala secundară de fete (liceul de fete gr. II) s'e impus са с instituţie necesară 
ce=și urmează calea cea bună. 

Trecând la poulatia acestor şcoli, remarcăm că liceul de băeţi N. Băl= 
cescu funcţionează си un număr de elevi între 1200— 1300, 

Este interesant de observat că numărul elevilor în primul an este aşa de, 
mare, încât s'a simţit nevoia să se înființeze pentru ci, Iza, încă trei clase supliz 
mentare astfel că pentru clasa I-a funcţionează clasele Iza A, Iza В, Iza С, şi. 
ға D, iar pentru clasa Ilza avem, a Цеа А, Ia В, Цеа С. Pentru menţinerea 

- cheltuelilor de administraţie şi întreținere s'au grupat, clasele în bugetare şi ” 
extra bugetare, 

Şcoala secundară de fete se află de asemenea în plin progres: Numäruk 
elevelor care frequenteazä această şcoală, a fost după cum urmează: 

In 1924—1925 au urmat cursurile 633 eleve. — Particulare au fost 79. 

In 1925—1926 au urmat cursurile 831 eleve, dintre cari 512 bugetare şi 
319 extra=bugetare, la examenele particulare s'au prezentat 84 de candidate. 

In 1926—1937 au urmat cursurile 834 eleve, dintre care 561 bugetare şi 
273 extra=bugetare, Particulare au fost 69. : 

Scoala romercială superioară de bäefi a mers progresänd continu. 

Astfel în anul şcolar 1923—1924 au frequentat cursurile 88 elevi iar par- 
ticulari 24: în anul 1924—1925 au frequentat 100, iar particularii 35; în anul 
1925 —26 au urmat cursurile 152 elevi, Particulari 46 — în 1926—1926 au ur= 
mat cursurile 194 elevi, particular 42. - 

т anul 1927—1928 au urmat cursurile 207 elevi. 

Tot în localul şcoalei superioare de băeți funcționează şi cursurile şcoalei 
comerciale serale suprapuse. La această şcoală au urmat în anul 1923—1924 — 
43 elevi—1924—1925—56 elevi—1926—1927—65  elevi—1927 —1928—91 elevi. 

Scoala comercială superioară de fete, a funcţionat în anul 1927—1928 
сй un număr de 71 eleve, adică 41 în clasa Iza şi 30 în clasa Il-a. De atunci 
în fiecare ап a sporit mereu. ШЕШЕ: 

Scoaia comercială elementară de bäeti a statului a funcţionat în 1926-- 
1927 cu un efectiv de 300 elevi, având 5 clase, dintre care 3 bugetare si 2 ex- 
tra-bugetare. 

In anul 1927—1928 a funcţionat cu 6 clase dintre care 3 bugetare si 3; 
“ extrabugetare, având un efectiv de 3/3 elevi t 

Am amintit că, Camera de Comerţ şi Industrie din localitate întreţine o şcoală 

elemrntară de comerţ de fete, curs de zi şi una de băeţi, curs seral. y 

La şcoala comercială elementară de fete, au urmat în anul 1926—1927 
т 207 eleve — 1927—1928 — 236 eleve. 

. La şcoala comercială elementară de băeţi curs seral a urmat în anu 

1926—1977 — 230 eleve — 1927—1928 — 205 eleve, 

Acestea sunt primele date ce am cules cu ocazia anchetei ce am întreprins. 
Rămâne ca în altă împrejurire să culeg datele dela scoalele primare din oraş 
şi jud.ef de Іа şcoalele de meserii, scoalelé profesionale de fete şi să fac. 
coparaţiil şi raportările cuvenite pentru a trage concluziile ce se împun. 


. . MIHAIL TRUFASU 
www.dacoromanica.ro 





50 ANALELE BRĂILEI ` 





ECONOMICE 





Mişcarea Portului Brăila dinainte şi după răsboi. 
Т “Traficul fluvial în Portul Brăila. 
TONE 
Traficul general|| Procentul repre- 
INTRARE | IEȘIRE | Trafic total | "itaga Dunare | cul Muvial din 
româească Brăila 


41 
1.613.115 1.032,907 2.646.022 5.832.525 


1.374.377 || 820.359 2.194.736 5.183.567 
1,141,231 766.286 1,907.519 5.538.010 


von | 
592.866 58,291 658.157 2.272.107 


` 898.503 55.325 „935.828 ` 2.724.269 
| 554.616 100.932 655.548 2.308.079 
252.071 102.618 354.689 3.381.416 
774.300 215.048 989,348 3.201.352 
1010.611 339.701 ` 1.250.312 3.488.246 





























Traficul maritim din Portul Brăila. 
i TONE | 


! Traticul general || rrocentul repre- 


INTRARE | IEŞIRE | Trafic totaf | maritim pe tu-| zentat de trati- 


пате şi Marea cul maritim al 
Neagră. Brăilei. 


268.147 | 1.614.591 1.882.738 4.278.473 
265.762 904.170 1.169.932 3.130.419 
246.754 1.169.932 1.258.020 3.943.446 





922.979 974.966 1.723.787 
940.225 957.799 2.024.413 
701.319 746.751 2.222.135 
` 986.958 1.027.792 |. 2.506.707 
762.858 835.563 2.315.701 
950.038 : 1.017.414 2.141.370 




















INFORMATIUNI NOTE ŞI INSEMNĂRI 51 











Din aceste tablouri se vede cât de mult a scăzut după războiu traficul în 
Portul Brăila. Traficul fluvial atinsese în 1911 — an cu excepțional de bogată 
recoltă agricală — cifra de 2646022 tone. Brăila a absorbit în acel an 45 1а 
sută din traficul general al întregii Dunăre Româneşti, care a fost de 5832525 tone. 

Dar pentru a defini mai just intensitatea mişcării portului Biăila dinainte 
de răsboi, să considerăm media celor trei апі 911--913, Obţinem cifrele :2250000 
tone, traficul fluvial al portuiui Brăila, carz reprezintă 40 [а sută din traircul 
fluvial anual mediu al Dunărei, de 5.500.000 tone. 

După răsboiu, traficul fluvial al portului Brăilă scade” saf”-jamătate din 
“ceeace ajunsese înainte de răsboi, în 1923 atinge cifra minimă „de 350.000 tone, 
a 8a parte deci din maximul atins în 1911. Această enormă diferenţă arată 
criza grozavă prin care trece, nu numai întregul aparat al portului, dar şi în= 
treg oraşul Brăila, care träeste de ре urma portului. 

Considerând media celor 6 апі 1920—1925, obținem: 800.000 tone traficul 
fluvial mediu al portului, ceeace înseamnă 35 la sută din traficul mediu, dina- 
inte de răsboi, $ 

Dar şi traficul fluvial al întregii Dunărei româneşti s'a redus aproximativ 
da jumătate din ce era înainte de răsboi. 

Deci aci rezultă că Brăila, după răsboi, n'a mai atras decâf 800.000 tone 
trafic fluvial anual, din din 2, 900.000 tone, traficul fluvial anual mediu al in- 
regii Dunăre româneşti , adică. numai 27 [а sută, faţă de 40 [а sută cât era pros 
рога dinainte de räsboi. 

Aceasta înseamnă că Brăila, care este portul nostru de cel mai mare 
trafic fluvial dunărean — şi cel mai mare chiar de pe întregul curs al Dus 
narei — şi e centrul flotei noastre comerciale de Dunăre, a decăzut mult, au 
numai față de се era înainte de răsboi, dar chiar faţă de traficul actual af 
Dunărei — şi ef micşorat la jumătate — şiza pierdut mult din puterea de tractie 
Че odinioară. 

— Traficul maritim mediu anual al portului a scăzut dela 1.400.000 tone fa 
‘925.000 tone, adică la 64 [a sută. . Ы Қ 

Я Traficut total maritim mediu anual (ре Dunăre şi Mare) a scăzut defa 
'2.785,000 tone [a 2.155.000 adică ға redus la 57 fa sută din amploaroa 'dina= 
inte de răsboi, . 

Inainte de răsboi, traficul maritim al Brăilei reprezenta 39 la sută din 
traficul maritim total; după răsboi, reprezintă 43 la sută. 

Deci situaţia relativă şiza menţinut=o Brăila, ca port maritim. Chian 
scăderea absolută a traficului măritim nusi aşa de таге ca la traficul fluvial. 

In numărul viitor al Revistei vom da statistica pe ultimii 3 ani 1926—1928 
Че unde va reieşi, mai precizată, evoluţia crizei portului Brăila, 


ө ө 
ЕЕ Exportul şi importul efectuat prin vama Brăila, în cursul lunei De- 
cembrie 1928. G i 

Export i 

In cursul lunei Decembrie 1928, s'a exportat prin vama Brăila, o cantitate 
Че 40.292 tone cereale şi mărfuri, 

Printre principalele articole notăm: orzul, secara, grâu, fasole, porumb 
meiu, rapifä, sămânță de cânepă, muştar, nuci, dughie, sămânță de dovleac, 
turte oleagin rogojini, cherestea si alte diverse mărfuri] 

ările în care s'au exportat aceste mărfuri sunt: Germania, Franţa, Ве)» 
gía, Кайа, Grecia, Anglia, Turcia, Austria, America. Egipt si Argeria. Ы 
Importul 


In cursul lunei Decembrie 1928 s'a importat” prin vama Brăila o cantitate 
de 4.525 tone mărfuri. Printre principalele categorii de mărfuri notăm: orez, căt- 
buni, fierărie, ofelärie, maşini şi piese, sârmă, tuburi şi accesorii, tablă, țesături, 
produse farmaceutice şi chimice, nopele, coloniale, pietre de moară, sfoară de 
manila, saci şi alte diverse mărfuri socotite după: locul de proveniență, princi- 
palele țări de unde s'a făeut importul sunt: Belgia, Anglia, Italia, Franța, Ger- 
mania, Austria, Cehoslovacia, Egipt. şi Turcia, . . 


М.Т. 
www.dacoromanica.ro 





52 ` ANALELE BRĂILEI NE 








Producţia agricolă a judeţului Brăila la finele anului 1928, 


Posedăm datele statistice asupra campaniei agricole din 1927—1928, din 
judeţul nostru. 

Statistica ce expunem mai jos reprezintă în hectare, însămânțătile efectuate, 
ай cele de toamnă din 1927, cât şi cele de primăvară, ale anului 1928, Din а= 
ceste date se observă că, cultura orzului şi ovăzului atrag atentia principală a 
cultivatorilor noştri. In al doilea rând vine cultura porumbului si numai după 
acestea vine grâul. — Se vede, de aci cât de departe suntem de vremurile când 
cu drept cuvânt, ni se zicea grânarul Europei. — Producția agricolă a anului 
1928 se cifrează [а suma de 204.858 tone, adică, aproximativ 20.486 vagoan2 


tereale, oleaginoase, plante îndustriale, legume şi altele. Tabloul de mai jos arată 


suprafâţa ocupată de producţia obţinută. · Tone 

Ovăz 39.798 На. Productiunea totală Kg, 40.743 
Grâu 14.397 ә ” è А 12.829 
Ы Porumb 88.927 Li . . ” . 37.682. 
Orz de toamnă 257 а . á ” 526 
Orz de primăvară 88.950 К н з 5 95.983 
Mei ‚2.966 Н ғ Е Е . 1.071 
Secară de toamnă 821 К Е š . 553 
Lucernă 2.909 Ж Б А » 3.625 
Dughie 4.652 » . » . 4.481- 
Fasole 035 А . А = 116 
Mazăre 1.206 э ” » (TE 802 
Ceapă 49 Fi i ” бо» ” 213 
Cartofi 185 „ ” Т 838 
Ререпі 6150, n „ bucăţi 5.111.000 
Rapitä 245 ” 9 ” Kg. 282: 
Sfeclă de zahăr 55 A 9$ эз 25 250 
ра: soarelui 30 ii эз „ооуу 13 


TOTAL 7 204.858 
Situaţia însământărilor efectuate în toamna anului 1928, 


Grâu 24.820 Ha. Secară 250 Ha. 
Orz 1,317 ,, Кара 98 
. Mihai Trufaşu 
e е 
insemnări bibliografice cu privire la Brăila. 
`1) N. lorga — Din Istoricul orașului Brăila —' conferință — Editura 
Bibliotecii. 
2) Paul Demetriad ~ Autonomia Porturilor şi zonele libere. — Brăila 
Editura Bibliotecii «Armencea». . 
3) S. Semilion — Istoricul presei Brăilene. — ' Brăila — Editura autorului, 
4) Ştefan Hepites — Clematologia Brăila — Memoriile Acad, Române 
5) Nae Vasilescu — Schițe istorice şi administratura din oraşul şi 
șndeţul Brăila 
Redactionale. 


S'a primit la redacţie următoarele studii, cari vor fi tipărite în numărul 
viitor al Revistei : 
ing. Insp. Geral Paul Demetriad Necesitatea ïnfinfärei zonelcr libere * 
n porturile noastre. 
„ Şerban Ciuntu : Raiaua Brăila. 
N. K. Constantinescu : Cronica Cerealelor. 
N. N. Matheescu : Problemele müncitcrimii bräilene. м. 
‚ G. Banea: Brăila şi peisajul brăilean în opera lui Panait Istrati. * 
‚1; St. loachimescu + Porturile noastre şi tranzitul polen şi- cehoslovac pe~ 
la, poi spre Orient. 
Н.Н. Stahl: Note la regimul de proprietate agrară a satului Rnșeţiu йик" 
judeţul - Brăifa. 9. г, м. 


www.dacoromanica.ro 


туешш Е ап іса TO