Analele-Brailei-An-02-Nr-04-Octombrie-Decembrie-1930

ANALELE BRAILEI 


— REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ — 


APARE TRIMESTRIAL 





ANUL II. — Nr. 4 
Oct. — Dec. 1930 


www.dacoromanica.ro 


Anul Il. Nr. 4 





„ANALELE BRĂILEI 
REVISTĂ DE STUDII ŞI CERCETĂRI CULTURALE LOCALE 


ABONAMENTUL ANUAL : 240 lei pentru particulari 
500 lei pentru instituții 


— Oricine reține un număr, se consideră prin aceasta 
abonat pe anul în curs şi e obligat a plăti abona- 
mentul, 

— Abonamentele, manuscrisele, cărțile pentru recenzii, 
schimbul de publicaţii şi corespondența privitoare ia 
redacția şi adminisiratia „Analele Brăilei" se vor 
adresa direcţiei revistei: Ing. Gh. T. Marinescu, 
str. Băiei No. 1, Brăila. 

— Reproducerea fără indicarea isvorului, este oprită. 


www.dacoromanica.ro 


Anul II. — No. 4. Octombrie—Decembrie 1930. 


ANALELE BRAILEI 


— REVISTĂ DE CULTURĂ REGIONALĂ — 


Apare trimestrial 








COMITETUL DE CONDUCERE 





NAE IONESCU RADU PORTOCALĂ 
Profesor Universitar .Fost Primar şi Deputat de Brăila 
PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU 
Inginer Inspector General Inginer 


Directorul Docurilor Brăila 


DIRECTOR : 
Ing. GH. T. MARINESCU 


REDACŢIA şi ADMINISTRAȚIA 
Inginer GH. T. MARINESCU, Str. Băiei 1, Brăila 


FONDATOR : ING. GH. T. MARINESCU 


CS A A E CC O a a a Ec 
Costul abonamentului, 240 lei pe an—Pentru instituţii, 500 lei 


www.dacoromanica.ro 


ANALELE BRĂILEI 


ANUL IL — No, 4 Octombrie — Decembrie 1930 











CUPRINSUL 


ING, PAUL DEMETRIAD, Activitatea portului și docurilor 
Brăila în cursul anului 1930 
faţă de activitatea din 1929, 

ING. GH, T. MARINESCU, Note privitoare la activitatea cul- 
turală a lui loan Penescu. 


CAP, L M. MIHĂILESCU, Călători domnești la Brăila, ` 


— Brăila văzută de oamenii noştri de. 
cultură — impresii notate de d, prof. 
N. lorga. | 

— Documente si informaţii istorice 
privitoare la Brăila. 

— Informaţii, Note & Insemnäri. 

— Insemnäri bibliogräfice privitoare 
la Brăila. > :: 

— Däri de soäma & Rééénzii. 

— Redactionale & Administrative, 


7 





www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI ȘI DOCURILOR BRĂILA 
IN CURSUL ANULUI 1930 FAȚA DE ACTIVITATEA 
ANULUI 1929. 


— DUPE DATE CULESE DELA CĂPITĂNIA PORTULUI, OFICIUL VAMAL 
SI ADMINSTRATIA DOCURILOR — 


de ing. insp. g-ral PAUL DEMETRIAD, 


1) Criza economică în care portul Brăila se sbate de 
mai mulţi ani, a continuat să influenţeze şi asupra acti- 
vităței sale comerciale din 1930. 

Traficul portului Brăila din anul 1929, cu toată activitatea 
din a. doua parte a campaniei datorită unei producţii agricole 
destul de bună, s'a prezentat totuşi cu aceleaşi reduceri sau 
scăderi constatate și în anii precedenţi. Unica aparenţă de învio- 
rare, în ceace priveşte traficul de cereale, se datorește tranzi- 
tului de cereale din Jugo-Slavia, Bulgaria, Ungaria, eic., trafic 
care a însumat peste 500.000 tone. Dar acest tranzit a fost tot 
aşa de trecător ca şi cel din 1926, întrucât în anul 1930 nu 
s'a mai produs cu aceiași intensitate, Dealtfel, acest tranzit de 
cereale străine, neinteresând direct pe comercianții locali din 
Brăila, iar muncitorii fiind folosiți in număr mic, fiindcă opera- 
fiunea de transbord se face cu elevatoare mecanice, nu are mai 
nici o repercursiune asupra stărei economice generale a ora- 
şului, aşa cum o are comerţul cerealelor indigene, şi mai ales 
cerealele sosite pe cale feroviară. 

Declinul importului se menţine, în 1929, la fel ca şi în anii 
precedenţi, în cât magaziile de tranzit şi intrepozit vamal din 
Docuri nu au manipulat decât vre-o 15.000 tone, deşi suprafaţa 
lor, exclusiv platformele adiacente, trece de 9000 m. p. Nu s'a 
rulat deci în 1929 decât 1,7 tone anual, la metru patrat, ceiace 
ar reprezinta o bună manipulaţie lunară, iar nici de cum una 
anuală. 

In privința exportului de cereale, traficul anului 1929, cu 
toată intensitatea campaniei de toamnă, este departe a se ase- 


www.dacoromanica.ro 


4 ING. PAUL DEMETRIAD 


mäna cu traficul unuia din anii mijlocii ante-belici, cum a fost 
1909, de pildä. 

In portul Brăila nu a sosit.în.,1929 decât 170.000 tone ce- 
rcale folosind transportul feroviar, pe când ante-belic, într'unul 
din anii mijlocii, acelaş trafic însuma. 600.000 tone. Producția ju- 
detului Ialomița este atrasă: acuma aproape complect spre Cons- 
tanta, mai ales grație instalatiunilor dela silozurile din portul 
Constanța, silozuri de trei ori mai puternice decât acelea dela 
Brăila. Silozurile dela Brăila, din cauza măsurilor restrictive luate 
de către Directiunea Generală C. F. R., adică aceiaşi instituție 
care acum 40 de ani a conceput Docurile, — sunt limitate la o 
manipulare zilnică de numai 76 vagoane pe roate, ceiace face 
vre-o .1000 tone zilnic, deşi din stațiunile interioare se dirijea2ä 
spre acest port si câte 300 de vagoane pe zi, adică 4500 tone. 
Pe de altă parte, penalitätile aplicate vagoanelor manipulate la 
silozuri, sub motivul că descărcarea lor nu se face În 6 ore, se 
generalizase aproape la tot ceiace se aducea la silozuri. Comer- 
ciantii erau derutați prin penalitätile dezordonate ce li se cereau 
şi pe cari nu le puteau prevedea. Din această cauză, rulmentul 
silozurilor, în 1929, de abia a atins 68.000 tone, adică numai de 
3 ori capacitatea magaziilor, pe când în 1926 de pildă, rulmentul 
reprezintase de 8 ori capacitatea de însilozare. Silozurile din por- 
tul vecin, Galati-Doc, au lucrat mai bine ca cele de la Braila, 
fiindcă restrictiunile C. F. R., grație intervențiilor organelor 
locale, au fost cu mult atenuate. Traficul din Docurile Brăila, 
pentru ceiace priveşte silozurile, ar fi fost in 1929 de cel puțin 
două ori mai mare, dacă C. F. R. nu ar fi împilat cu amenzi 
de câteva sute de lei de fiecare vagon sosit. Silozurile portului 
Constanța, având în 1929 o capacitate de trei ori mai mare ca 
silozurile de la Brăila, au lucrat totuşi, proporțional, superior 
acestora, manipulând aproape 300.000 tone, adică aproape de 5 
ori activitatea silozurilor dela Brăila. /atà dar, că nu am exa- 
gerat efectul rău al măsurilor restrictive impuse de administraţia 
C. F. R, ca descărcarea la silozuri să se facă fu 6 ore (atunci 
când în America, se acordă la silozuri câte 24 până la 48 ore, 
pentru descărcare). De toate aceste măsuri restrictive impuse 
Docurilor nu a folosit nici portul în întregul lui, deoarce trans- 
porturile feroviare spre Brăila au fost cu totul reduse, din cauza 
cheltuelilor mari de manipulare cu hamalii si căruțele din portul 
propriu zis, cheltueli ce depăşesc 200], din valoarea cerealelor, 
pe când ante-belic nu reprezintau de cât 200. 

Atractiunea portului Brăila pentru transporturile feroviare 
de cereale a fost deci mult redusă în 1929, căci nu putem con- 
sidera cele 170.000 tone sosiri anuale de cereale 'cu vagoanele, 
ca un aport raţional într'un port capabil de a primi zilnic peste 
700 vagoane pe roate ceiace ar reprezinta 10.000 tone zilnic, 

Sosirile cu slepurile pe apă, unde nu au existat piedici ca 


www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 5 


în cazul transporturilor feroviare, au contribuit, ele singure, la 
mărirea volumului. traficului de cereale din portul Brăila. Ca- 
botajul românesc, reprezintând aproape 315.000 tone cereale, la 
care trebue să adăugăm și cele 98.000 tone cereale sosite tot 
cu slepurile, dar cu taxe vamale plătite la alte puncte vamale 
din susul Dunărei, reprezintă în total un trafic destul de frumos 
în anul 1929, 

Faptul că portul Brăila a mai atras în 1929 aproape 
520.000 tone cereale străine, transbordate din şlepuri în vapoare, 
ne indică cu prisosinfà că portul Brăila poate încă să fie un 
centru al comerţului de cereale pentru ţările danubiene, acest 
tranzit străin revenind în cantitate mare, pentru a treia oară, la 
Brăila şi cu un volum de circa 500.000 tone.!) 

Un centru comercial ca portul Brăila nu mai poate trăi 
viața activă din trecut, dacă nu se iau măsuri pentru ca golul 
produs la import să fie complectat prin tranzitul de mărfuri ge- 
nerale în cadrul regimului de zonă liberă; deasemenea, manipu- 
larea cerealelor nu mai poate fi făcută prin mijloacele rudimen- 
tare ale căruțelor si hamalilor, în loc de eftina manipulare me- 
canică prin silozuri. . 

Efortul Camerei de Comerţ din Brăila, atât pentru apli- 
carea regimului de zonă liberă în Docuri, precum și pentru în- 
ființarea de silozuri noui în port au rămas zadarnice în tot cursul 
anului 1929, si de abia finele anului 1930 a putut realiza primul 
din aceste deziderate : introducerea regimului de zonă liberă la 
magaziile şi întrepozitele din Docuri. — Soluția unui al doilea 
siloz în port va mai aştepta Încă ani până la rezolvare, dacă 
cumva inițiativa privată — căreia i se datoresc si elevatoarele 
plutitoare pe Dunăre—nu va interveni mai eficace pentru cons- 
truirea lui. 


2) Mişcarea generală în portul Brăila inclusiv Docu- 
rile (după statistica administrativă a Căpităniei Portului 
Brăila) ` 

Mulțumită amabilitätii d-lui Căpitan de Port, Alexandru 
Vasilescu, am putut extrage următoarele cifre interesante din sta- 
tistica administrativă ce se ține actualmente în porturile noastre, 
caracterizând mişcarea generală a portului Brăila pe anul 1930. 

a) Mişcarea vaselor de navigafiune fluvială în portul Brăila 
în anul 1930. Numărul intrărilor de slepuri şi alte vase fluviale 
în portul Brăila pe anul 1930, a fost în total de 6129, pe când 
în anul 1929 se înregistrase numai 5063 intrări. Ne-am apropiat 
astiel de activitatea ante-belică, cu peste 6611 intrări de vase 


1) In 1925 şi 1926 a fost acest tranzit străin tot aşa de mare; şi anume, 
în 1925 a fost de 445.000 tone iar in 1926 a fost de 481.000 tone. 


www.dacoromanica.ro 


6 ING. PAUL DEMETRIAD 





fluviale, precum și de activitatea anului 1926, când la intrări, 
graţie tranzitului de cereale streine (sârbești, bulgărești, etc). 
am avut 6789 intrări, — Meritul pentru anul 1930 este şi mai 
mare, fiindcă activitatea se datorează traficului de cereale ro- 
mâneşti, cari au sosit în mare volum la Brăila, pe apă, pe când 
volumul cerealelor străine s'a redus în 1930 la aproaue jumă- 
tate din ceiace fusese în 1929. 

Statistica Căpităniei împarte încărcământul acestor vase 
sosite în port, în două grupări mari: 
Cereale sosite în 1930 cu șlepurile . . . . . 1.235.163 tone 
Toate celelalte mărfuri sosite cu șlepurile în 1930 . 193.096 ,, 


Ceiace reprezintă un încărcământ total, sosit 
cu șlepurile în anul 1930, de . . . . , , , 1.428.259 tone 
Comparativ cu anul 1929, rezultatele sunt mai mult decât 
multumitoare, întrucât în acel an, situația se prezintase astfel: 
Cereale sosite în 1929 cu șlepurile . . . . . . 796.935tone 
Toate celelalte mărfuri sosite cu şlepurile în 1929 . 125.758 , 


Ceiace reprezintă un încărcământ total sosit 


cu slepurile în anul 1929, de . . , . , . . 922.593tone 
Activitatea anului 1930 a depăşit chiar activitatea anuiui 
1926 — unul din cei mai bogaţi ani post-belici — când încărcă- 


mântul vaselor fluviale sosite în portul Brăila atinsese cifra de 
1.275.594 tone, dar graţie mai mult traficului de cereale străine 
în tranzit; pe când tonajul enorm din 1930 se datorește în 
mure majoritate numai traficului de cereale româneşti. Ne apro- 
piem în 1930 de marele trafic al anului 1911, cel mai mare trafic 
al portului Brăila, când totalul de tone intrate cu vasele fluviale 
a atins cifra de 1.613.115. 

In ceiace privește eșirile de vase fluviale din portul Brăila, 
cifra înregistrată de 6092 esiri, este mai mare ca ‘totalul eșirilor, 
în număr de 5389, din 1929, Insă nu am avut în 1930 prea 
multe vase streine, cari după aducerea cerealelor pentru tran- 
bord în portul Brăila, să se ti reîntors în susul Dunărei, astfel 
cum am avut în anul 1926, când numărul vaselor esite au în- 
. registrat totalul. de 7006 mişcări, fără ca încărcământul să-fi fost 
mai mare, Explicaţia ar fi, că mișcarea de vase fluviale în por- 
tul Brăila, nu este proporţională cu traficul în tone, din cauză că 
în acest port, găsindu-se  sediurile societăţilor de navigatiune 
particulare din România şi bazele navale ale diferiților armatori 
particulari, multe vase intră şi ies goale, De aceia comentariile 
noastre trebuesc îndreptate numai asupra vaselor esite cu fncär- 
cământ, pentru a putea judeca just activitatea acestui port. 

Astfel, în anul 1930, au eşit din portul Brăila numai 668 șlepuri 
încărcate si 5424 șlepuri deşerte ; încărcământul respectiv a fost 
44,575 tone cereale si 36.883 tone alte mărfuri, adică un total de 
81.458 tone. Comparativ cu anul 1929, când numărul siepurilor esite 


www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 7 


cu încărcământ a fost numai de 322, iar al slepurilor goale de 2795, 
activitatea lui 1930 s'ar prezinta ca îndoită, Totuşi, cantitatea de 
cereale eșite în 1929 (de 56.347 tone) a fost mult mai mare 
ca cea din 1930, cu toată dublarea mișcărilor de vase, Deci, 
suntem încă departe de activitatea unui an ca 1927, când numărul 
slepurilor esite se cifra la 1430 mișcări, cărând 153,236 tone ce- 
reale şi 54.216 tone alte mărfuri. Reducerea ce se înregistrează 
la încărcările de cereale în vase fluviale reprezintă încă un semn de 
decadentä comercială a portului Brăila, Cantitatea mică de cereale 
eşită din portul Brăila cu vase fluviale ne arată că acest mare 
port nu mai influențează asupra activitäfei portului Sulina din 
punctul de vedere al traficului de cereale, aşa cum influența în 
trecut şi mai ales înainte de răsboi, 

Din aceleași statistici ale Căpităniei Portului relevăm însă 
un fapt înbucurător, în ceace priveşte folosirea vaselor cu pa- 
vilion românesc. Pavilionul românesc înregistrează 4418 intrări 
din totalul de 6129 ale anului 1930 (770]9), pe când în anul 1929 
înregistrase numai 3393 de intrări din totalul de 5063 (670/9), Con- 
curenta pe Dunăre a companiilor străine si deci a pavilionului 
străin, este din ce în ce mai atenuată, graţie ocrotirei pavilionului 
nostru naţional, mai ales în ceiace privește transportul cerealelor 
indigene. 

b) Mişcarea vaselor de navigațiune maritimă în portul 
Brăila pe anul 1930, Totalul vaselor maritime sosite în portul 
Brăila în anul 1930, a fost de 677 de corpuri, față de 458 so- 
siri în anul 1929, Rezultatul este imbucurätor, dacă considerăm 
că numai în 1926 am avut un număr de 580 sosiri devase ma- 
ritime, restul anilor postbelici înregistrând sosiri mult inferioare. 

Din vasele sosite în 1930, numai 132 au intrat încărcate, 
aducând circa 45.011 tone mărfuri diferite, pe când în anul 1929, 
sosirile de vase maritime incărcate au fost în număr de 117,cu 
peste 52.000 tone mărfuri, Restul vapoarelor au sosit deserte și 
în număr destul de mare: 545 în anul 1930, faţă de 341 sosiri 
din 1929, 

Activitatea anului 1930 din punctul de vedere al sosirei va- 
poarelor maritime se apropie de aceia a anului 1911 ante-belic, 
care a înregistrat un număr de 720 sosiri, cotă ce nu a mai fost 
atinsă în portul Brăila de atunci încoace, 

Vapoarele ieşite din portul Brăila în anul 1930, au ridicat 
un încărcământ de peste 1.582.257 tone cereale, atât indigene 
cât şi o mică parte cereale străine, precum şi 51.104 tone dife- 
rite alte mărfuri. Comparativ cu anul 1929, situaţia este cu mult 
superioară, întrucât în acel an, încărcământul de cereale a atins 
numai 1,162,919 tone cereale, dar este inferioară față cu cele- 
lalte 251.540 tone mărfuri diferite, Totuşi, deși încărcământul altor 
mărfuri de cât cereale a fost în scădere, traficul din 1930 
însumează un total de 1.633.361 tone si este superior chiar celui 


www.dacoromanica.ro 


8 ING. PAUL DEMETRIAD 
E a  _ 
mai mare trafic. ante-belic din 1911, când totalul incärcämântului 
esit cu vapoarele maritime a atins cifra de 1.614.591 tone. 

Rezultatul pare foarte curios, dacă considerăm slaba influ- 
ență asupra stărei economice generale din portul Brăila, atunci 
când tonajul eşit cu vapoarele în 1930, însumează peste un mi- 
lion şase sute mii tone, egalând traficul cel mai bogat ante-belic. 
Cauza, după cum vom vedea mai departe în comentariile statis- 
ticei vamale, se datoreste in afară de scăderea prețului la cereale, 
faptului că majoritatea traficului din 1930 provine din transpor- 
turile pe apă ale cerealelor exportate, iar nicidecum din transpor- 
turile feroviare, cari s'au menținut reduse şi în 1930, ca în toţi 
anii postbelici şi cari sunt sigurele ce pot anima efectiv viața 
economică generală a Brăilei. 


III, Comerţul exterior al României prin portul Brăila, 
după statistica Oficiului Vamal Local şi aceia a Camerei 
de Comerţ. 

Directiunea Generală a Statisticei din Ministerul de Finanţe 
publică o voluminoasă lucrare şi destul de complectă, sub titlul 
„Comerțul exterior al României“; dar publicarea se face cu mare 
întârziere şi fără a se mai indica, ceiace se făcea antebelic, tra- 
ficul fiecărei Vămi, astfel că nu se pot desprinde părţile ce re- 
vin Brăilei. De aceia am recurs la permisiunea d-lui Inspector 
General Financiar I. Tudor, în circumscripţia căruia intră Vama 
Brăila, precum şi a d-lui Președinte al Camerei de Comerţ, d. Mihai 
Panteli, pentru a extrage dela instituţiile conduse de dânșii, di- 
feritele date statistice, astfel ca să putem prezenta exportul si 
importul vamal al portului Brăila. 

1. Exportul vamal pe 1930. Totalul exportului vamal prin 
Brăila pe anul 1930, ar însuma totalul de . . 1.178.818 tone 
din care majoritatea o formează cerealele cu . 1,121.175 tone. 

Restul cantităților exportate se compune din leguminoase, 
în cantitate de 18.927 tone ; făină de grâu în cantitate de numai 
50 tone si tärâte în cantitate de 4164 tone; gräunte şi fructe 
oleaginoase în cantitate de 4815 tone; tärâte de orez, în cantitate 
de 2272 tone; uleiuri minerale rafinate şi esențe, în cantitate de 
23.661 tone; ciment, în cantitate de 3620 tone ; lemnărie de dife- 
rite feluri şi forme, în cantitate de 53.192 tone ; celuloză în cân- 
titate de 2498 tone; etc. 

Dacă comparăm cu exportul din 1929, rezultatele sunt în- 
bucurătoare, dar numai în ceiace privește cerealele; celelalte 
articole nu au progresat, 

Astfel, grâul care a figurat în 1929 cu 4303 tone, figurează 
în 1930 cu 201.417 tone. Pentru prima oară dela răsboiu încoace 
exportul grâului prin Brăila înregistrează o cotă mai mare ; to- 
tusi, mai avem mult până la cota exportului de 600.000 tone 


www.dacoromanica.ro 





ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 9 


grâu din perioada ante-belică. Secara, care a figurat în 1929 cu 
11.468 tone, înregistrează în 1930 numai 15.541 tone; orzul este 
în creștere, dela 354.695 tone în 1929 la 412.621 tone în 1930; 
ovăzul deasemenea, creşte de la 11.678 tone în 1927, la 17.466 
tone în 1930; porumbul înregistrează o creştere de aceiaşi mă- 
rime ca și a grâului, exportul, la 1929, în cantitate de 144.384 
tone, atinge în 1930 cifra de 456.473 tone, 

Comparaţia celorlalte cantităţi ce formează exportul vamal nu 
mai este interesantă, de oarece variatiunile sunt foarte mici, iar 
la unele posturi sunt chiar scăderi, cum avem la cherestea sau 
lemnărie, - 

In total, exportul vamal se prezintă aproape îndoit faţă de 
cantitatea exportată în 1929 (circa 655 mii tone). 

Dacă la exportul de cereale pe 1930, mai adăugăm can- 
titatea de 175.156 tone reprezentând cerealele pentru care taxele 
vamale au fost plătite în susul Dunărei, precum Şi 292,775 
tone cereale străine manipulate în tranzit prin transbordare de 
la șlepuri la vapoare cu elevatoarele plutitoare, ajungem lu to- 
talul de 1.589.103 tone cereale, atât indigene cât şi străine, cari 
au folosit mijloacele portului Brăila pentru a fi exportate în 
străinătate. Faţă de anul 1929, din cauza micsorärei tranzitului 
de cereale străine de la 519.085 tone în 1929 până la aproape 
jumătate în 1930, totalul manipulărilor pentru străinătate din 
portul Brăila, nu a crescut în 1930 de cât cu v-reo 290/, (1.153.865 
tone cereale în 1929). 

În general, traficul de export al cerealelor în 1930 a fost 
în creştere în acest port, iar exportul vamal de cereale indigene 
a depăşit chiar pe acela din anul 1911, când acest export vamal 
a fost de 1.054.792 tone, precum a depăşit şi pe toți anii de la 
război încoace. Și totuşi, din punct de vedere general economic, 
portul Brăila nu se găseşte nici pe departe in starea înflori- 
toare ante-belică. Cauza o găsim în preţurile derizorii - plătite 
pe piața Brâilei pentru cerealele sosite şi în faptul că trans- 
porturile feroviare spre acest port s'au redus enorm de mult. 
Şi este ştiut că numai la transporturile feroviare, mai ales la 
acelea sosite în port pentru a fi descărcate cu hamalii şi căruțele, 
participă o mulțime de oameni, cari toți câştigă câte ceva. 

n adevăr, pentru formarea partidelor de cereale în vede- 
rea exportului şi pentru necesităţile unui mic consum intern, 
portul Brăila, exclusiv Docurile, a primit cu vagoanele pe cale 
ferată în anul 1930, cantitatea de 161.639 tone, iar cu căruțele 
‘au fost aduse la oborul Brăila . 111.424 tone. 

Silozurile Docurilor au primit . 131.853 tone. 

Pe calea apei au fost aduse în portul Braila 942.221 tone 
cereale indigene. Faţă cu traficul ante-belic, se constată o mare 
scădere în transporturile feroviare, întrucât în 1910 am avut 
977.270 tone, pe când âcuma nu mai avem de cât a şeasa parte. 


www.dacoromanica.ro 


10 ING. PAUL DEMETRIAD 


Traticul pe apă este însă mult mai mare ca cel ante-belic; si 
se explică prin eftenirea manipulărei mecanice tu elevatoarele 
plutitoare, atunci când transporturile feroviare, implică munca 
în port numai cu hamalii si cu căruțele, adică cu mijloace foarte 
costisitoare, ` 

Oborul din Brăila continuă să atıagă un interesant trafic 
de cereale, întrucât preţurile ce se plătesc aici urmăresc 
mult mai bine piața din străinătate, decât preţurile ce se plătesc 
în micile stațiuni din interiorul țărei pentru cerealele încărcate 
în vagoane. Comerciantul din interior, din cauza fluctuatiilor 
pieţei cerealelor, cumpără cu o marjă foarte largă, neștiind dacă 
atunci când vagonul va sosi în portul Brăila, prețurile pieţei vor 
fi pe aceleași baze. În oborul Brăila însă, se plăteşte prețul normal 
al pieţei externe, fiindcă chiar transportul până la magaziile din 
port, se face în general tot de către micii producätori-tärani, 
fără vre-o “altă despăgubire. 

Iată dar, încă una din explicațiile de ce traficul feroviar 
din portul Brăila a scăzut atât de mult, pe când afacerile de 
la oborul de cereale se mențin destul de bine, si tot astfel so- 
sirile pe apă. 

2. Importul vamal pe anul 1930, Totalul importului vamal 
prin portul inclusiv Docurile Brăila, ar însuma după datele cu- 
lese de la Camera de Comerţ cifra de 75,625 tone, pe când în 
anul 1929 importul fusese de 71.877 tone. Creşterea se datorește 
importului de materii prime pentru fabricele metalurgice din lo- 
calitate. 

Între principalele articole importate, după datele vamale, 
putem cita următoarele : 


Orez brut, r A A ; ; . 10.484 tone 
Fructe si coloniale , a ; ; à 385 , 
Cărbuni de pământ, cocks , i . 19,254 , 
Sare de mare š i , 7 . 3.375 , 
Diferite produse chimice , . ) „ 3.929 „ 
Fosfat de calciu A A ; ; . 2,143 , 
Fontä brută . ; / E ; . 2.671 , 
Fier şi oțel în bare sau profilat , „14,632 , 
Sârmă de fier sau oțel , ; | . 1.769 , 
Aramă , r , A y A . 8.432 , 
Plumb . , A E a R A 355 , 
Diferite alte metale sau aliagele lor „ 1097 „ 
Maşini şi aparate , A | ; „ 2.416 , 
Vehicole şi aparate-motoare , r „ -306 , 


Fatä de traficul din 1929, unele articole prezintă urcäri, 
cum ar fi fierul si otelul în bare sau profilat, care în 1929 a 
figurat numai cu 1.867 tone, iar acuma este de opt ori mai mare; 
mașinile si aparatele, cu 1.279 tone, iar acum s'a îndot. In ace- 
lași timp, o altă serie de articole sunt în scădere, cum este orezul 


www.dacoromanica.ro 





ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 11 





brut, care a figurat în 1929 cu 27.558 tone, pe: când acuma scă- 
derea, aproape la o treime, a importului de orez, se datorește 
numai măsurilor severe luate de către vamă, prin considerarea 
orezului sosit ca semi fabricat, în loc de a fi considerat ca marfă 
brută, interpretare ce există de peste 20 de ani. Din această cauză 
una din industriile Brăilei, aceia a cojitului orezului, se găsește 
în plină derută si decadentä. 

Cu alte cuvinte, importul vamal a crescut foarte puţin, iar 
variatiunile în plus la importul destinat fabricilor de metalurgie, 
au fost anihilate de scăderi pentru fabricile de cojit orezul. 

Cu toate eforturile pentru a se atrage afaceri noui graţie 
industriilor creiate în port, importul vamal ante-belic de circa 
200 mii tone, reprezintând 150/g din importul tärei româneşti nu 
mai poate fi atins în portul Brăila. Compensarea adevărată va 
veni numai prin atragerea tranzitului de mărfuri generale, grație 
regimului de zonă liberă înlocuind actualul regim vamal de Docuri, 
stațiunea de import a portului Brila. 


IV. Participarea Docurilor în comerțul exterior al 
portului Brăila. 

Docurile formează o parte a portului Brăila, constituind o 
incintă vamală înzestrată cu toate cele necesare pentru depozi- 
tarea si manipularea mărfurilor, cu numeroase macarale, cu ma- 
gazii, cu silozuri, etc.; pe când restul portului nu posedă de cât 
întinse platforme, deservite de linii ferate, de cheiuri sau pereuri 
necesitând schele sau paserele metalice deservite de pontoane 
pentru încărcarea vapoarelor, dar fără vre-o instalaţie mecanică 
de manipulare. Adică, restul portului reprezintă un sistem tot 
aşa de rudimentar ca şi acuma 50 de ani, aşa cum nu mai există 
în nici o fară exportatoare de cereale. Magaziile particulare ve- 
cine acestor platiorme si destinate depozitărei cerealelor sunt 
fără instalatiuni mecanice de manipulare, iar operaţiunile se fac 
în mod arhaic si foarte costisitor, cu concursul manual al ha- 
malilor ; transporturile dela vagoäne la vase sau la magazii se 
fac încă cu căruțele cu un cal, ca acuma o jumătate de secol, 
Faţă de această stare înapoiată a portului, care are aparenţa 
unui corp fără braţe, incinta Docurilor, deşi prea mică pentru 
activitatea unui port ca Brăila, este totuşi singura organizată şi 
instalată conform condifiunilor moderne de exploatare din marile 
porturi străine, formând un corp cu toate organele necesare, 

In docuri se fac în general patru feluri de operaţiuni mai 
importante : 

a) Export de cereale prin silozuri, transbord cu elevatoa- 
rele plutitoare şi încărcări cu hamalii. 

b) Export de scânduri şi alte mărfuri. 


www.dacoromanica.ro 


12 ING. PAUL DEMETRIAD 


c) Import de märiuri generale în magaziile şi antrepozitele 
Docurilor, 

d) Import de cărbuni, pirite, fosfate, etc, 

1. Exportul de cereale în 1930 prin Docuri. Silozurile Docu- 
rilor operând în general, orz, ovăz, secară şi porumb, dispun de 
o magazie cu silozuri grupând 334 celule, capabile de a înma- 
gazina în mijlociu 2000 vagoane cereale (378.720 hectolitri ca- 
pacitate), cu un debit mijlociu, atât la înmagazinare cât și la 
predare, de 900 tone pe zi. 

In anul 1930, magazia cu silozuri a avut o activitate a- 
proape tot anul, încărcând următoarele cantităţi la export: 


Cereale din silozuri la vase . . . . , , 132.897 tone 
[7 # n ” căruțe ©. s s àù 2.856 n 
n | i » vagoane. , , , , 307 , 
îi „ magaziile cu etaje la vase , , 396 , 


134.456 tone. 
pe când în anul 1929, s'a operat în total numai 71.444 tone. 

Activitatea din 1930 este deci îndoită. Faptul se explică, 
prin recolta anului 1929 care a fost destul de bună si a putut 
să întreţină traficul din primăvara 1930 în portul Brăila, ceiace 
nu fusese cazul anului 1929, când activitatea nu a inceput decât 
tocmai în August, din cauza recoltei deficitare a anului 1928. 

Magazia cu silozuri a transbordat deci în cursul anului 
1930, îndoitul cantităților din 1929, ajungând până la coeficientul 
de aproape 8 al rulmentului (considerat pe 20.000 tone înma- 
gazinare mijlocie şi în majoritate cereale ca orz şi porumb). 
Suntem departe însă.de cele 178.970 tone primite în anul 1927, 
atunci când organele C, F, R. nu ne impuseseră atâtea restric- 
tiuni şi contingentări, Dacă însumăm însă la tonajul de 136.060 
operat şi cele 73.230 tone reprezintând vagoanele cu cereale a- 
dresate silozurilor, dar trecute din oficiu în port, sub cuvânt că 
depăşesc puterea silozurilor, ajungem la totalul de 209,290 tone, 
ceiace ar fi reprezintat de 10 ori capacitatea silozurilor, lată 
dar cum prin măsuri prea severe ale C. F. R. instituția Docu- 
rilor a fost lipsită de v treime din venituri la silozuri. 

Trecând la comparaţiuni între Doc şi port, sosirile fero- 
viare pentru întregul port Brăila au însumat în.1930 cantitatea 
de 298,095 tone, din care docurile au operat 450}; Or, ante- 
belic, când Docurile au lucrat mai intens ca în 1930, partici- 
parea nu depășea 180|9. In această creştere nu trebue să vedem 
un succes al Docurilor, cât o scădere a sosirilor de cereale cu 
vagoanele în portul Brăila, scădere care are atâtea repercusiuni 
asupra stărei economice locale, 

Dacă considerăm traficul de cereale ` operat în portul pro- 
priu zis cu hamalii şi căruțele, el este format din sosiri fero- 


www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA ÎN 1930 13 


viare 161.000 tone și sosiri cu căruțele prin oborul Brăila, tone 
111.000 Total, tone 272.000. 

Faţă cu acest tonaj, traficul silozurilor din Docuri ar re- 
prezinta numai jumătate, 

Or, din totalul de 272.000 tone cereale ale portului propriu 
zis şi manipulate cu hamalii si căruțele, o bună parte folosesc 
danele de la cheiurile Docurilor, Astiel în 1930, o cantitate de 
12.819 tone ale acelei partide, a fost operată în Docuri, ceiace 
reprezintă încă o participare a Docurilor de 270p 

Participarea Docurilor ar îi trebuit să fie îndoită de ceiace 
a fost în 1929, întrucât şi traficul general din 1930 în ceiace 
priveşte cerealele a fost la fel; dar o fiscalitate prea mare şi 
inegal aplicată (în Docuri se percepe la mărfurile încărcate cu 
braţele o taxă de transport şi de utilizare a drumurilor, însumând 
circa 160 lei pro vagon, pe când în port nu se percepe ase- 
meni taxe), a făcut ca vapoarele operând cu hamalii să evite 
Docurile, In adevăr, încărcările de cereale aduse cu căruțele si 
operate cu hamalii în Docuri, se fac atunci când este aglome- 
ratie de vapoare in port si deci lipsă de dane pentru imbarcare, 
Faptul că taxa de 160 lei nu există în port, nu forțează vapoa- 
rele de a intra neapărat în Docuri, ci ele preferă să rămână în 
port, asteptâänd rândul la acostare, fiindcă prețul cerealelor nu 
permite o cheltuială suplimentară ca cea de mai sus. Această 
taxă de Docuri ar trebui redusă, mai ales față de mica valoare 
a cerealelor. 

Traficul celor 5 elevàtoare plutitoare ale Docurilor se ci- 
frează la un transbord de cereale în cantitate de 109.960 tone. 

Or, sosirile pe apă cu slepurile, atât în cabotaj, cât si cu 
taxe vamale plătite în susul Dunărei, însumează 918.603 tone; 
astfel că participarea Docurilor cu cele cinci aparate ale sale 
față de totalul de 35 în port, reprezintă numai 120/9, 

In ultimile luni ale anului 1930, s'au luat măsurile bune de 
comisariatul guvernului pentru export, atenuându-se măsurile res- 
trictive ale cäilor ferate, în ceiace priveşte sosirile de cereale în 
Docuri. Nu numai că numărul de vagoane cu cereale, alungate 
din doc în port, a scăzut simtitor, dar instalațiunile dela silo- 
zuri, neocupate până acum dimineaţa, sunt acum folosite cu mult 
succes. Se pune astiel cu plin randement și la dispoziţia agri- 
cultorilor, un mijloc eftin de manipulare a cerealelor, pe când 
sub anulatele măsuri restrictive C. F, R., aceste silozuri nu erau 
folosite decât. pentru jumătate din puterea lor. Atunci când 
munca manuală în port apasă preţurilor cerealelor cu cheltueli 
de trei.ori mai mare ca la silozuri, folosirea acestora în plină 
capacitate aduce o mare usurare. 

Anularea, tot prin Comisariatul de export, a supra taxei de 
400 lei pro vagon la transporturile de cereale pentru Docuri, 


www.dacoromanica.ro 





14 ING. PAUL DEMETRIAD 








încă va activa traficul silozurilor, ceiace s'a constat din primele 
zile ale anului 1931, beneficiar al acestei măsuri echitabile. 

Această taxă propusă de unii comercianţi aj portului Brăila 
acum un an pentru un motiv de egalare a cheltuelilor de mani- 
pulare in port cu acelea din Docuri, în realitate pentru a înlesni 
pe comisionarii de cereale din port, Brăila nu a avut asentimentul 
comercianților din Galaţi; totuși a fost aplicată de C. F. R, 
Efectul nerealizându-se, întregul comerţ a solicitat anularea, ceiace 
nu s'a putut obţine decât după luni de tratative şi întârziere, De 
altfel, lucrul era de așteptat, munca mecanică fiind totdeauna mai 
eftinä ca munca manuală, nivelara forțată ca aceia a taxei de 
400 lei la vagoanele pentru silozuri, nu putea să-și aibă efectul, 

2, Exportul de cherestea prin Docuri în 1930. Exportul de 
lemnărie sau cherestea prin Docuri a reprezentat în 1930 canti- 
tatea de 40.667 tone, faţă de 51.972 tone export vâmal total; 
deci o cotă de 7809. 

Comparativ, exportul de cherestea, atât în port cât și în 
Docuri, este în mică scădere faţă de anii precedenţi, faptul da- 
torindu-se lipsei de cereri a lemnăriei româneşti pe pieţele din 
Orient, acaparate în ultimul timp de exportul rusesc. 

3, Export de diferite alte mărfuri prin Docuri. Cele două 
stațiuni de pompare pentru produse lichide situate în Docuri și 
anume staţiunea pentru.pomparea produselor petrolifere și aceia 
pentru melasă, au încărcat în cursul anului 1930 o cantitate de 
21,149 tone ; față de întregul export vamal prin Brăila al artico- 
lului similar si însumând 23.797 tone, participarea Docurilor a 
fost de 86%. 

Diverse alte mărfuri au fost încărcate în incinta Docurilor, 
mai ales la danele vapoarelor poştale, însumând cantitatea de 
25,225 tone si reprezintând faţă de exportul articolelor similare 
pe întregul port, o cotă de 630%. 

Totalizând exportul tuturor articolelor făcute 


prin Docuri, avem cantitatea de . , 405.597 tone 
pe când exportul întregului port inclusiv “Docuri 

a fost, după actele vamale, de $ , ; 1.236.887 tone 
astfel că participarea Docurilor este de 33/0. 


4. Importul de mărfuri generale în 1930 prin Docuri. Maga- 
ziile din Docuri se împart în magazii de tranzit siintrepozit va- 
mal concesionate la vapoarele aşa zise poştale ale marilor com- 
panii, Fraissinet, Sitmar si Lloyd; precum si magazii de între- 
pozite închiriate. 

Importul pe anul 1930 a fost astfel repartizat: 


Mărturi generale la magazii tranzit , : , 24.005 tone 
i ii i „ postale | i ; 1.327 ,„ 
P y „ intrepozite concesionate ; 1.280 , 
si ï « intrepozite închiriate . i 674 , 
27,286 


www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 15 


Report . „ . 27.286 tone 


Märiuri în masă, precum cărbuni : 16.931 tone 
n ” " " fosfate . 2.743 " 
#1 ” " ” pirită . 3,000 m 
w w à „ fontă . : 2.011 „ 24,685 tone 


Total ,., 51.971tone 
Faţă cu importul total înregistrat la vamă care a figurat în 
1930 cu 75.625 tone, participarea Docurilor a fost de 82%; 
Participarea din 1929 a fost de 63%, faţă de un tonaj de 71.877. 
Activitatea Docurilor a fost sporită, datorită industriilor locale 
metalurgice, graţie cărora traficul de mărfuri generale de la maga- 
gaziile de tranzit care a însumat în 1929 numai 13.172 tone a 
atins în 1930 cantitatea de 24 mii tone. Posturi ca fier și oţel 
în bare, sârmă în colaci, precum si mașini si aparate, au fost 
operate numai în Docuri, contribuind la urcarea traficului respectiv, 
Suntem încă departe de traficul anterior al Docurilor, când 
magaziile de tranzit operau peste 60.000 tone anual, astfel că 
atragerea tranzitului de mărfuri strâine în regimul de zonă liberă 
va putea readuce un trafic, care a fost odată şi care ar cores- 
punde capacitäfei magaziilor si instalafiunilor de debarcare. 


V. Veniturile portului şi Docurilor Brăila în anul 1930 


Taxele de cheiaj pentru vasele operând 


afară din incinta Docurilor au produs . + + „lei 4.267,476 
Taxele de 1/2°/o la import si export, încasate 

în folosul porturilor fluviale, au produs . . lei 42.717.054 
Taxele vamale în folosul ministerului de Fi- 

nante au produs în total. , . . lei 220.401.949 


Veniturile Docurilor, din chii pentru plat- 
forme, taxe de cheiaj, magazinaje şi maipula- 
fiuni de mărfuri, magazinaje si manipulatiuni de 
cereale, taxe de iernare și de folosirea liniilor 
ferate si a soselelor din docuri, taxele elevatoa- 
relor plutitoare, etc., au însumat pe baza înca- 
sărilor efective din 1930, de oarece în cursul 
primului semestru din 1931 încă se mai continuă 
cu încasările, suma de . „lei 33.315.080 
la care adăugând suplimentul taxei de "200% de lei 6.568.697 
ceiace ni total venituri Doc realizate 
1930 de. . . i . lei 39.883.383 

"Dacă facem o rapidă comparaţie între veniturile din 1929, 
şi cele realizate in 1930, avem următoarele rezultate : 

a) Veniturile taxei de cheiaj au produs îndoit, fiindcă și 
traficul din 1930 a fost indoitul traficului din 1929, când taxele 
de cheiaj au produs numai 2.533.541 lei. 

b) Taxele de 1/20, la import şi export au produs si ele 
aproape îndoitul taxelor din 1929, iar acest spor se datorește 


í ` www.dacoromanica.ro 


16 ING. PAUL DEMETRIAD 


mai mult urcărei în cursul anului 1930 a bazelor de taxare, şi 
mai putin sporului de trafic, întrucât variafiunile la import cari 
afectează aceste venituri, nu au fost mai urcate, iar veniturile 
din jumătate la sută la export sunt în general la o cotă mică, 

c) Taxele vamale în folosul Ministerului de Finanţe au pro- 
dus însă mai puţin ca în 1929, din cauza reducerei taxelor de 
export la cereale, astfel că cu tot anul activ în campania 1930, 
vama portului şi Docurilor Brăila, a încasat mai puţin ca în 1929, 
an activ numai în a doua sa jumătate. 

Reducerea taxelor de export, dacă a fost o încurajare 
pentru agricultură, a creiat însă un gol în fiscalitatea statului, 
prin reducerea veniturilor încasate la vama Brăila. 

Veniturile Docurilor Brăila au fost însă cu aproape 12.000.000 
lei mai mari decât 1929 şi cu peste 7.000.000 lei mai mare decât 
prevederile budgetare pentru anul 1930, 

Dacă comparăm cu cele mai avantajuase exploatări ale 
Docurilor Brăila în perioada ante-belică, realizările la Docuri se 
prezintă la acelaş punct, cu excepţia sectiunei mărfurilor generale. 
Peste tot cheltuelile nu sunt decât jumătatea veniturilor, afară 
de secţiunea mărfurilor generale unde veniturile nete fără taxa 
de 200/9, şi însumând totalul de 3.782.072 lei acoperă cheltuelile, 
fără însă a se prezinta atât de favorabil ca la celelalte secţiuni. 

Exploatarea Docurilor, în special la cereale, a fost satis- 
făcătoare, cu toate restricțiunile severe ale administraţiei C. F. R, 
şi din care cauză media zilnică a descărcărilor la silozuri a 
reprezentat numai 2|3 din puterea instalafiunilor. 

Prin dirijarea în port a cantitäfei de peste 73 mii tone 
cereale adresate Docurilor, din cauză contigentărei impuse de C. 
F. R., instituția Docurilor a pierdut peste 9 milioane lei în 1930. 

Agricultura în schimb a păgubit, pentrucă fiecare din acele 
tone neprimite în Docuri, au plătit în port un spor de circa 
200 lei pro tona, astfel că în ansamblu agricultorii „au plătit 
peste 14 milioane lei mai mult decât socoteau, având în vedere 
regimul trecut, aplicat silozurilor din docuri. Acest regim se a- 
plică dela 1891 şi până la 1 Martie 1929, când administrația 
C. F. R. a impus severa contigentare. 


VI. Aprecieri finale în legătură cu traficul anului 1930 


Traficul anului 1930 în portul Brăila, se prezintă în ace- 
leaș condițiuni reduse ca şi în anii precedenţi în ceiace priveşte 
importul vamal. Declinul importului vamal până la o cotă 
atât de mică, nu mai este ceva surprinzător, întrucât se produce 
şi la Galaţi, centrul general al importului României. Atât portul 
Brăila, cât şi portul Galaţi, nu au putut atrage clientela din noile 
teritorii alipite, care continuă a se servi de alte puncte de fron- 
tieră pentru introducerea în ţară a mărfurilor de care au nevoe. 








ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1930 17 








| Ante-belic, portul Brăila participa cu cel puţin 14 procente 
la importul general al tärei, pe când acuma nu mai participă 
nici măcar cu patru procente, Magaziile și intrepozitele din Do- 
curi în suprafață de peste 9000 metri pătrați si numeroasele 
aparate de manutentiune (macarale) nu pot fi complect folosite la 
un trafic de: numai 24.000 tone mărfuri generale, în plus faptul 
că mai mult ca jumătate din acest import nici nu a folositacele 
magazii sau intrepozite, fiindcă s'a încărcat direct, dela vapoare 
la căruțe sau vagoane. À fost o iluzie în anii 1920 şi 1921, când 
importul magaziilor din Docuri depăşise 66.000 tone, reprezentând 
110/odin importul general al tärei româneşti, Dar iluzia a fost repede 
spulberată, Ultimile investitiuni făcute la Docuri, macarale si 
magazii, costând peste 15,000 lire sterline, ca urmare a acti- 
vitäfei din 1921, nu mai sunt acum rentabile, față de veniturile 
unui import atât de scăzut, 

„lată de ce preşedintele Camerei de Comerţ din Brăila, îm- 
preună cu Comisiunea locală pentru organizarea zonei libere, au 
pus atâtea stăruințe pentru aplicarea regimului de zonă liberă 
la întreaga incintă a Docurilor Brâila, Precum tranzitul cerea- 
lelor străine a înviorat, după răsboi, portul Brăila, mult mai 
mult ca în perioada ante-belică, tot aşa, numai tranzitul de 
mărfuri generale, sub regimul Legei Zonei Libere, va putea aduce 
în Docuri, şi deci asupra portului Brăila, revărsarea unor veni- 
turi necunoscute până acuma şi care să compenseze alte goluri. 

După stäruinte nesfârşite timp de paste un an şi jumătate, 
făcute de către preşedintele Camerei de Comerţ, D-l M, Panteli, 
deputat si preşedinte al comisiunei pentru organizarea zonei libere 
din portul Brăila, de abia la finele anului 1930 s'a putut depune 
în Parlamentul Tärei, legea pentru Complectarea legii de creiare 
a Regiei Autonome a Porturilor şi Căilor de Comunicatie pe 
Avă, prin care se autoriză Regia Autonomă P. C. A, ca să ex- 
ploateze Docurile ca zonă liberă, Legea a fost promulgată abia 
la 31 Martie 1931, iar Regulamentul acestei iegi care prevede 
un consiliu local de exploatare, asistând pe directorul Docu- 
rilor respective, se găseşte încă în faza studiului preliminar. 
Tot astfel, creditele pentru a se asigura buna pază contra con- 
trabandelor, prin construcţie de garduri duble si noi legături de 
linii ferate, din incinta Docurilor, nu au fost încă acordate, iar 
lucrările la Brăila se găsesc încă în.faza proectului, 

In cazul cel. mai fericit şi grație numai stäruinfelor, se 
speră ca înainte de - finele anului 1981, incinta Docurilor să 
poată fi exploatată sub regimul de zonă liberă, complectându-se 
actualele magazii şi intrepozite vamale, cu magazii de intrepozite 
libere, întocmui cum există la Triest şi Genova. | 

Sub regimul de zonă liberă, tranzitul de mărfuri din străi- 
. nätate, va putea folosi regimul nou de intrepozite libere, cu ur- 
mătoarele mari avantagii : 


www.dacoromanica.ro 


4 


18 ING PAUL DEMETRIAD 








a) Reexportarea în străinătate a mărfurilor fără vre-o 
restricție vamală, aşa cum există în actualele intrepozite dela 
Docuri. 

b) Condiţionarea mărfurilor, schimbându-li-se ambalajul, 
forma, calitatea, culoarea, amestecul etc., după cerințele pieţelor 
din străinătate, operaţiuni ne permise cu regimul actual al în- 
trepozitelor vamale din Docuri. 

c) Fabricarea ori căror produse cu materii prime sau semi- 
fabricate aduse din străinătate, precum şi instalarea de şantiere 
navale folosind materialele aduse din străinătate ; toate aceste ope- 
rațiuni nepermise sub regimul vamal actual decât după achitarea 
taxelor aferente, se vor face fără aceste dificultăți. 

d) Amenzile vamale pentru diferenţe între cantităţile indi- 
cate în manifestele vamale ale vapoarelor şi cantitățile de măr- 
furi real descărcate, se vor aplica numai după 6 luni, iar nu 
imediat ca acuma. Se dă astfel timp vapoarelor pentru ca să 
poată justifica aceste diferenţe. i 

e) Durata maximă de magazinaj în intrepozitele din zona 
liberă este nelimitată, evitându-se astfel dificultăţile întrepozitelor 
vamale prin căderea mărfurilor în rebut sau depăşirea terme- 
nului de magazinaj, limitat la unul sau doi ani. 

lată dar atâtea foloase ale regimului de intrepozite libere; 
şi totuşi atât de greu s'a putut soluţiona această chestiune pentru 
portul Brăila. 

Trecând acum la chestiunea exportului în anul 1930, can- 
titatea totală, mai ales la cereale, prezintă un veritabil progres 
faţă de traficul anilor precedenţi. Tonajul cerealelor în 1930 a- 
tinge cifra de peste 1.121.172 tone, pe când în 1929 exportul de 
cereale nu depășise cantitatea de 536.677 tone. Totuşi traficul 
feroviar nu a prezintat vre-o creştere faţă de trecut, decât pen- 
tru sosirile cu cereale la Docuri, unde s'au operat 134.456 tone 
cereale în 1930, faţă de numai 71.444 tone cereale în 1929, So- 
sirile feroviare în portul Brăila, afară din Docuri, sunt chiar ca 
tonaj de cereale în 1930 inferioare sosirilor din 1929 (16.100 
vagoane faţă de 17.000 vagoane) şi numai graţie celor 11.100 
vagoane cereale sosite cu căruțele prin Obor, portul Brăila a pu- 
tut să mai dea de lucru numeroşilor hamali și cärutasi cari aş- 
teaptă revenirea la traficul feroviar antebelic de aproape 100.000 
vagoane cereale, 

Regresul în ceiace priveşte mänipularea cerealelor sosite 
cu transporturi feroviare este explicabil, de oarece portul Brăiia, 
lipsit de instalafiuni mai mari pentru silozuri, prezintă cea mai 
scumpă manipulare pentru cereale, fiindcă se folosesc încă hamalii 
căruțele din timpurile vechi, 

Această ocolire a portului Brăila de către transporturile de 
cereale cu vagoanele s'a constatat încă dela 1927, când exportul 
general al tärei s'a apropiat de mijlocia cotelor ante-belice, 


www.dacoromanica.ro 


é 


ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA ÎN 1930 19 


atingând aproape 3.000.000 tone, fără ca portul Brăila să se fi resim- 
tit de acea activitate, Credem că exportul de cereale pe întreaga 
țară în 1930 a fost chiar superior cotei de trei milioane tone, însă 
portul Brăila nu şi-a mai revenit la ceiace a fost. Manutentiunea 
manuală scumpă nu poate atrage traficul de cereale, iar silo- 
zurile actuale deşi constatate ca prea mici încă din perioada 
ante-belică, nu au fost desvoltate, cum ar fi trebuit. Mai mult 
încă, silozurile Docurilor au fost scoase, pentru una a treia din 
capacitatea lor de manipulare, din folosința publică, din cauza 
măsurilor restrictive luate de către administraţia C. F, R. Sub 
motivul absurd că vagoanele trebuesc descărcate în 6 ore la si- 
lozuri, atunci când în America se acordă 24 de ore, sa aplicat 
penalitäti tuturor vagoanelor sosite pentru silozuri, cifrându-se la 
sute de lei cheltuelile pe vagon. De abia la finele anului 1930, ches- 
tiunea a început să fie mai regulamentată, administraţia C.F.R. 
devenind mai rațională luarea măsurei ca vagoanele sosite dimi- 
neafa să-i fie neapărat eliberate noaptea; deasemenea a introdus 
certificatele (tichete) pentru transporturile de cereale la silozuri 
astfel ca chiriasii respectivi să nu mai fie aruncaţi cu cerealele 
în port, atunci când au locuri închiriate la silozuri, subt motiv 
că acele vagoane ar depăşi cota de 76 vagoane pe roate repre- 
zentând contingentarea hotărită pentru Docuri. 

Toate cele expuse mai sus cu privire la transporturile fe- 
roviare de cereale, atât de reduse în ultimul timp la Braila, din 
cauza tarifelor si conditiunilor scumpe ale lucrătorilor manuali, 
denotă că acest centru comercial decade, dacă iniţiativa pri- 
vatä nu va seconda eforturile Camerei de Comerţ locale, pen- 
tru soluţionarea construirei şi în portul Brăila a unei grupe 
de silozuri în capacitate de cel puţin 3000 vagoane cereale 
capabile de a manipula zilnic, atât la primire cât şi la predare, 
cel puţin 300 vagoane. Numai așa portul Brăila va ajunge la 
înflorirea din trecut, fiindcă de pe urma vagoanelor cu cereale 
sosite pe cale ferovială trăesc mult mai mulți participanţi (co- 
misionari, curtieri, remizieri, magazineri, epistafi, sondatori, etc.) 
decât de pe urma transporturilor de cereale sosite pe calea apei. 
Acest lucru reiese bine în evidenţă, dacă comparăm evoluţia trans- 
porturilor de cereale pe apă manipulate prin portul Brăila. - 

In adevăr, în anul 1930 au fost aduse în portul Brăila cu 
slepurile 942,221 tone cereale, pe când în unul din cei mai 
bogaţi ani anti-belici au fost aduse numai 638.950 tone 
cereale. Tranzitul de cereale străine, cu toată reducerea din 
1930, a fost totuşi de 292.775 de tone, cu mult superior tranzite- 
lor dinainte de răsboi, cari nu au depășit circa 145.000 tone; 
dar deja inferior tranzitului din 1929, care a depăşit 519.000 tone. 
Pe lângă aceste cantităţi, se mai adaugă în 1930 si partida de 
175.156 tone cereale pentru cari taxele -vamale au fost deja 
plătite în porturile de sus. Ajungem astfel la un total de aproape 


www.dacoromanica.ro 





20 ING. PAUL DEMETRIAD 





1.393.152 tone cereale cari au necesitat manipulärile pe apă, 
tonaj care până acuma nu a fost atins în portul Brăila; si totuși, 
criza economică în ceiace priveşte pe micii comercianţi şi mun- 
citori brăileni continuă, tot așa cum se räsfrânge asupra producä- 
torului si marelui comerciant de cereale scăderea prețurilor la 
cereale chiar sub costul de producție. 

Faptul că transporturile pe apă s'au ridicat la cote atât 
de mari în ceiace priveşte sosirile în portul Brăila, se datorește 
şi introducerei elevatoarelor mecanice pentru operaţiunile de 
transbord, cari însumează cheltueli destul de mici, față de 
spezele inerente muncei manuale și transportului cu căruța. 

Mecanizarea manipulărei cerealelor în portul Brăila se im- 
pune deci din toate punctele de vedere, ne mai putându-se con- 
tinua în situația actuală, când avem în portul Brăila pe de-o 
parte magazii si linii, cari pot manipula şi deposita multe va- 
goane de cereale (700 pe zi), dar cu cheltueli enorme, cari 
depăşesc 20%]9 din valoarea cerealelor, în loc de 29/9 cât ar fi 
normal ; iar pe de altă parte, avem instalatiuni de silozuri prea 
mici pentru un centru de cereale ca Brăila, și în plus construite 
astfel că necesită un concurs protector al Directiunei Generale 
C. F. R,, ceiace s'a refuzat de vre-o doi ani încoace cu multă 
îndârjire. 

Brăila este încă cel mai mare centru pentru manipularea 
cerealelor. O dovedeşte cu prisosinţă tranzitul de cereale sträine, 
care de trei ori a revenit în acest port, în perioada de după 
răsboi; probabil că străinii au găsit o convenienfà mai bună 
decât în expedierile în susul Dunărei sau în tranzitul cu va- 
goanele de cale ferată prin Germania. 

Iniţiativa privată a satisfăcut transbordurile de cereale 
inerente acestui tranzit străin. Credem că acest tranzit va mai 
reveni, iar armatorii de elevatoare plutitoare precum şi muncitorii 
ajutători vor face bune afaceri. Paralel însă, ar trebui să se ia 
în mână cu energie, dar şi fără părtinire, remediarea cauzelor 
pentru cari transporturile feroviare de cereale indigene ocolesc 
acest port, ne mai atingând într'un bun an agricol decât o cotă 
ce reprezintă cel mult un sfert din ceiace era traficul feroviar 
mijlociu din perioada ante-belică. 


+ 





ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 21 




















ANEXE 
TABLOUL A. | 
Date statististice asupra exportului vamal Brăila 1930 
GR SRE 
No. post dupä 
nomenclatura Felul articolelor Tone 
Soc. Națiuni. E 
6 Grâu 201 417 
7 Secară 15,541 
8 Orz 412,621 
9 Ovăz 17.466 
10 Porumb 456.473 
12 Alte grâne alimentare (susan) 17.654 
13 Făină de grâu 50 
14 Alte făini, bulgäri cereale si gris 4 164 
17 Legume, rädäcini 18.927 
23 - Gräunte si fructe uleioase (rapitä) 4.815 
38 Tärâte, rămășițe de orez 2.272 
54 Petrol brut 137 
55 Uleiuri minerale rafinate si esente 23.661 
59 - Ciment gi puzzolanä 3.620 
87 Alte lemnării brute, plută, rămăşiţe de 
lemn de plute şi de hârtie. 641 
89 Lemn ecarisat și tăiat cu ferestrăul 52.551 
91 Pastă de lemn 2.498 
107 Lucruri de lemn sau de oțel necuprinse 
aiurea [afară de cutitärie) 16 
115 Mărfuri şi produse div. necuprinse aiurea 2.363 
Total tone 1.236.887 | 
* 


TABLOUL A, bis, 
Date statistice asupra exportului vamal din Brăila (Detalii) 


I. Cereale şi diverse articole româneşti pe anul 1930, pentru cari taxele 
vamale s'au plătit la Oficiul Vamal Brăila 


1. Cereale. 3, Făinoase, 
Porumb — -— — kør. 456.473.155  Făină grâu — — kgr. 50.077 
Grâu — — — — „ 201.416.958  Tărâţe — — — —  ,, 3.753.876 
Orz — — — — „m 412.621.186 » mazăre * — — p» 410,250 
Ovăz —- — — —  , 17.465.800 s= orez — — —  ,, 1.965.471 
Secarä— — — —  ,, 15.541.198 
Meiu — — — — | 15394651 Total kgr 6.179.674 
Rapitä— — — — , 1.081 617 A 
Măzăriche — — — , 928.191 4. Uleloase. 
Neghinä — — — _. 249110  Sămânţă de fl. soarelui kgr. 3.585.976 
Total kgr. 1.121.171.866 „ cânepă — — - „ 102.657 
„ dovleac — — — ,, 57.280 
2. Leguminoase. Turte rapifä — — — , 936.716 
Fasole — — — kgr. 11.136.131 Nuci— — — — — ,, 6.000 
Mazăre — — — „ 6751.368 Turte floarea soarelui — , 25.108 
Linte — — — — su 1.039.130  Sămânţă dein— — — ,, 100.157 
Total kgr. 18.926.629 Total kgr. 4.814.554 


www.dacoromanica.ro 








22 ING. PAUL DEMETRIAD 


5. Produse petrolifere. 6. Alimente. 
. 5 Orez sfărâmat — — — kgr. 307.000 
Benzină — — — — kgr. 334.790 D E = ae „E ar 496 
Păcură — — — — „ 22.953.796 Total kgr. 307.496 
Motorină `— — — „ 329.690 DT Te 
Petrol — — — — ,„ 136640 1. Cherestea. 
Uleiu mineral = n 42.604 Cherestea 101.064.661 m. c.= kgr. 51.972.222 
~ 8. Ciment — — — kgr. 3.620.000 
Total kgr. 23 797.520 9, Diverse — — — „6.097.406 


RECAPITULARE 


1. Cereale — — — — — kgr. 1.121.101.866 
2. Leguminoase — — — — 23 18.926.629 
3. Făinoase  — — — — — i 6.179.614 
4. Uleioase — — — — — j 4.814.554 
5. Produse potrolifere — — — m 23.797.520 
6. Alimente — — — — — e 307.496 
7. Cherestea — — — — — M 51.972.222 
8. Ciment — — — — — B 3.620.000 * 
9, Diverse — — — — — ss 6.097.406 
Total kgr. 1.236.887.367 
i | 
II. Cereale străine tranzitate prin oficiul vamal Brăila 
Jugo-slave Unguresti 
Porumb — — — — kgr. 53.504.077 âu — — -— — — kør. 6.770.613 
Grâu — — — — — , 16.858.216 iae NEE ms 5541.986 
Meiu — — — — — " 250.000 ecat m EnS 
Secară ———— , 290.000 mes » _1:110.719 
Total kgr. 140,449.828 Total kgr. 13.423.318 
Bulgäresti 
Porumb — — — — kgr. 88.361.473 RECAPITULARE 
Grâu — — — —— ,, 25.717.753 
Meiu— — — — -- „ 1.599.084 Jugo-Slave — — kgr. 140.902.292 
Rapiţă DD" 10449814  Bulgäreşti — — | 138,449.828 
Secară — — — — , 6231287 Ungureşti — — „ 13.423.318 
Total kgr. 138.449.828 Total general kgr. 292.775.439 


* 


IIL Cereale româneşti încărcate în portul Brăila, dar cu taxele 
plătite în alte oficii vamale 


Porumb — — — — kgr. 66.691.821 Meiu — — — — — ny 2.715.254 
Grâu — — — — — » 58.197.357 Rapitä— — — — — îi 192.217 
Orz — — — — — „u 38.362.837 * Măzăriche — — — , 1.508 
Secară  -— — — — „ 4.790.670 D 
Oväz — — — — — n 4.198387 Total kgr. 175.156.062 


www.dacoromanica.ro 


ACTIVITATEA PORTULUI BRAILA IN 1930 23 


IV. Cereale româneşti în cabotaj dela porturile române la Brăila 
dela 1 Ianuarie 1930—31 Decembrie 1930 


Porumb — — — — kgr. 328,193,940 l Retras pentru Sulina cu aceiaşi 
a CRIME 237. 428138 formă urmând ca taxele de export 
Ô DU TS 163307 750 sä se achite la Sulina. 

rz ”„ 163,307, Orz — — — — kgr. 11.115.643 
Secară — — — — »„» 17.375.059 Paruinb: = = = 11.067.432 
Ovăz — = s” 11.066.989 4 Grå s e h E ‘804.663 
Meu ———— ,, 8.495.277 Graz 2 275.154 
Rapiţă --— — — m 968.596 | gz. LT ' 255.154 
Mäzäriche — — — „ _ 229168 | Mu — —— _ ‘ {00.400 





Total kgr. 767.065.517 | Total kgr. 23.619.039 


N. B. Diferenţa între 1.121.171.866 Plätite taxele la Vama Brăila 
şi kgr. — — 767.065.517 Cabotajul sosit dela alte vămi 


şi anume kgr. 354.106,349 reprezintă maria ce s'a încărcat di- 
rect din portul Brăila în vapoare de Mare, pentru care vama ţine 
un registru special. 

* 


i TABLOUL B. 
Date statistice asupra importului vamal Brăila 1930. 








No. post după 
nomenclatura Felul articolelor Tone 
Soc. Națiuni. 


3 Peşte crustacei si molusti 2 
6 Grâu 23 
11 Orez 10.484 
12 Alte grâne alimentare (susan) 49 
18 Fructe comestibile . 177 
22 Alte articole de coloniale 208 
23 Gräunte si fructe uleioase (rapitä) 80 

25 Materii prime vegetale p. väpsea si täbäcit, 

gumä, răşină şi sucuri vegetale (se cuprinde ca- 
ucivcul) 4 

26 Materii prime vegetale nedenumite aiurea şi alte 
produse brute de origină vegetală 55 

27 Corpuri grase si uleiuri de origină animală si 

vegetală, solide sau nu (afară de uleiuri naturale 
şi artificiale comestibile) 54 
31 Alte preparate alimentare (conserve) 1 
35 Alte băuturi, oţet (apă minerală) 15 
41 Tutun brut 631 
42 Tutun preparat (ţigări) 1 
43 Minereuri de fier afară de pirită 1 
44 a Pirită de fier 343 
51 Coks de huilä i 19.254 
55 Uleiuri minerale rafinate şi esențe 4 
56 Păcură, asfalt, catran, smoală 15 
59 Var (cretă) A 31 
59 Ciment şi puzzolanä 1 
60 Sare de mare 3.315 

63 Produse minerale nedenumite altfel și rămăşiţe 
(asbest) 5 

67 Extrase pentru vopsit, culori, cerneluri, lacuri 
verniu şi masticuri (sacâzuri) 328 


www.dacoromanica.ro 


24 ING. PAUL DEMETRIAD 














No. post dupä 
nomenclatura Felul articolelor Tone 
Soc. Națiuni 





68 Alte produse chimice 3.929 
10 Fosfat de calciu natural 2.143 
77 Piei brute, blänuri brute, piei preparate si piele 16 
80 Alte materii textile (cânepă şi jutä) 25 
81 Atä pentru ţesut, pentru cusut, etc. (frânghii | 42 
şi sfoară de manila) 
82 Tesäturi 587 
90 Lucrări de lemn: mobile 1 
92 Hârtie şi carton, articole de hârtie, cartonaje 35 
93 Pietre artificiale şi lespezi de beton, ciment 
sgură, etc. (Pietre de moară şi de ascuţit) 72 
94 Cărămizi, olane, pietre refractare, olării pentru 
construcţii 40 
96 Alte olärii, faiante, porcelanuri (ceramica) 1 
97 Sticlä si lucrări de sticlă 1 
98 Fontă din prima topire 2.671 
101 Fier si oțel in bare sau profilat 14.632 
104 Tuburi, țevi de fontă, de fier sau oțel 299 
105 . Sârmă de fier sau oțel (în cunună) 1.769 
107 Lucrări de fier sau de oțel necuprinse aiurea | - 
(afară de cutitärie) . 172 
108 Aramă 8.432 
109 Zinc - 94 
110 Plumb 355 
111 Alte metale comune si aliajele lor (cositor, 
alamă aluminium, bronz, alpaca si tablă) 1.079 
112 Maşini şi aparate, altele decât pentru trans- 
port material electric 2.461 
113 Vehicule, äparate-motoare, și alte piese detaşate 306 
115 Märfuri şi produse diverse necuprinse- aiurea 716 
Total tone 15.625 











* 


TABLOUL C. 


Date statistice asupra participärei Docurilor la importul si 
exportul vamal Brăila. 


Mărfuri generale 


Sold la 1 Ianuarie 1930 — — — — kgr 2.566.730 


Intrare dela 1/1—31/12/1930 — — — „ 24.005.165 

Total kgr. 26.571.895 
Esite dela 1/1—31/12/1930 —  —  —  — kør. [25.747.895 
Sold la 1 Ianuarie 1931 — — E — 7 824.244 


Mărfuri întrepozitate. 


Sold la 1 Ianuarie 1930 — —  —  — — kø, 263.197 
Intrate de la 1/1—31/12/1930 —  —  —  — , 1.280.388 


Total kgr. 1.543.585 


www.dacoromanica.ro 





ACTIVITATEA PORTULUI BRĂILA IN 1930 25 











Eşite dela 1/1—31/12/1930 — = — — kgr. 1.384.866 
Sold la 1 lanrarie 1931 — — = — — kgr. 158.719 
Cereale. 
Sold la 1 Ianuarie 1930 — — — — — kgr. 5.309.551 
Intrate de la 1/1—31/12/1930 — m = „ 131.952 878 
Total kgr. 137.262.429 
Eşite dela 1/1—31/12/1930 = = = — 5 136.060.347 
Sold la 1 lanuarie 1931 — — i = — kgr. 1.202.082 
Cherestea 
Sold la 1 lanuarie 1939 — — — — — kgr. 2.132.463 
Intrate de la 1/1-31/12/1930— — — — — +, 38.442.387 
` Total kgr. 40.574.850 
Esite de la 1/1-31/12 193 — — —  —  — kgr. 39.012.224 
Sold la 1 Ianuarie 1931 — — — — — n 1.562.626 
* 
TABLOUL D, 


Date statistice asupra activităţii portului Brăila exclusiv docurile, de 
vagoanele cu cereale sosite în gara port Brăila în cursul anului 1930. 




























































































El $ | ge 

UNA 2 S = k ? $ 2g 
său 3 JARRE 

> © A + Ce] 

Š = [= leis SREE 
Ianuarie 4 —|| — | 1 — - 127| 1795 
Februarie — — 7H) — 65 921 
Martie: — —| 9—[— 1300 
Aprilie 2 —| 83|—|-— 6102 
Mai 3 —| 82|— 4285 
Iunie 1 1 8—|— 3394 
Iulie 4 221 1 —— 3135 
August 33! | 4229| 3-—] 1 41690 
Septembrie 46] 216124] 49| 6354] 14] 1] 2 49565 
Octombrie 36| 821113 21 3| 56! 12]--| 1 23622 
Noembrie 28 61514 18 24] 10|—| 1 18725 
Decembrie | 59) 101|—| — —|| —|-—\— 7105 
Total 216/2453/95)156/13 686 223| 2] 5 161639 








- 


NOTE PRIVITOARE LA ACTIVITATEA CULTURALĂ 
A LUI IOAN PENESCU 
de Ing. GH. T. MARINESCU. 


Cuvântarea de mai jos a lui loan Penescu a fost 
publicată de el, ca supliment, în jurnalul comercial 
„Mercur“ (No. 24, 1840), ce-l întemeiase la Brăila în 1839. 

Am transcris din cirilică această minunată cuvân- 
tare şi o publicăm în întregime aici, fiindcă ea exprimă 
sănătoasa concepție, cu multe trăsături originale, a lui 
Penescu, despre rostul ce-l avea de indeplinit școala 
în societatea românească a primei jumătăţi din veacul 
al XIX-lea. Un adevărat program de activitate cultu- 
rală și de orientări sociale se degajează din acestă cu- 
vântare. Subliniem mai ales orientarea către activitatea 
economică — negot, mestesug, plugärie — pe care o 
propaga Penescu. Aceasta a fost o idee centrală a în- 
tregii lui activități. Călăuzit de această idee, întemeiază 
el „Mercurul“, scrie cărți ca ,Printipuri de agricultură”, 
în a cărei prefață, adresată mitropolitului Neofit, cere 
introducerea învăţării agriculturei sistematice în seminar, 
pentru ca preoţii să știe a îndruma pe țărani spre o 
cultură mai rațională a pământului, etc. Această pre- 
ocupare îl face, precum se vede în cuvântarea de mai 
jos, să preconizeze întemeierea la Brăila a unei şcoli 
comerciale, gând pe care-l exprimă cu un elan ce mișcă 
pe oricine caută să deslușească urzeala istoriei cultu- 
rale brăilene. 

Aşa dar, o neobișnuită unitate de concepție si o 
orientare totdeauna justă, scoasă din nevoile specifice 
ale societăţii româneşti, se desprinde din toată activi- 


www.dacoromanica.ro 





NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENESCU 27 


itatea acestui mare animator cultural al Bräilei de pe la 
1840, . 

Și cu toate acestea, Penescu a fost aproape com- 
plet necunoscut până acuma, atât pentru brăileni, cât și 
pentru istoria culturii noastre în genere, Să-i fie îngă- 
duit deci «Analelor Brăilei» să-și exprime multumirea că 
a putut aduce în lumina istoriei culturei noastre o perso- 
nalitate de valoarea marelui brăilean Penescu. Studiul, 
cu atâtea contributiuni inedite, pe: care l-a publicat 
prietenul nostru Ion Vârtosu, în numărul trecut al 
«Analelor Brăilei», despre loan Penescu, înseamnă 
pentru tradiţia de cultură a Brăilei o adevărată piatră 
de temelie. Asemenea descoperiri, cum este aceasta 
a lui Penescu, arată odată mai mult ce rosturi temeinice 
are de îndeplinit o revistă de studii și cercetări locale, Nu 
numai cultura unui oraș, a unui ţinut, e așezată pe 
bazele ei firești, creindu-i-se o conștiință proprie și o 
tradiție, dar prin asemenea studii și cercetări locale se 
pot aduce contribuţii noui chiar culturii nationale, 

De aceea, activitatea lui Penescu va continua să 
ne preocupe. Cercetări noui vor scoate la iveală lucruri 
de cea mai mare însemnătate pentru cultura Brăilei 
din prima perioadă după eliberarea sa de sub Turci. 

Deocamdată, însuși jurnalul „Mercur“, cea mai de 
seamă creatiune a lui Penescu, merită un studiu amă- 
nuntit. Acest studiu l-am și început și va apare întrun 
număr viitor al <Analelor Brăilei». Atunci se va vedea 
nepretuita valoare culturală a acestei prime gazete, pe 
care a creiat-o Brăila, dând ţării cea mai bună foaie 
economică,  „Mercur“-ul este o podoabă a cultu- 
rei creiată de Brăila. Viitorul muzeu local va trebui 
să-l aibă neapărat între cele dintâi piese ale sale. Și 
chiar de nu-l va mai putea găsi în original, va trebui 
să scoată cel putin o copie după originalul ce se află 
la Academia Română. 

Si astfel, Ion Penescu se va ridica în' istoria Bră- 
ilei ca un ctitor al culturii locale, alături de celalt cti- 
tor, lancu Slătineanu. Acesta din urmă însă, ctitor al 
Brăilei moderne în ale administraţiei, în ale gospodä- 


www.dacoromanica.ro 


28 GH. T. MARINESCU 


riei materiale, în ale politicei, așa cum ni la arătat, 
tot în «Analele Brăilei», (Anul I, No. 2—3) frumosul 
studiu al d-lui I. C. Filiti, 

Dar, pe câtă vreme istoria făcuse mai de mult 
dreptate lui Slătineanu, punându-i în lumină marile lui 
merite în creatiunea Brăilei moderne, — însuși d. Iorga 
Ta numit «ctitor al Brăilei moderne» — aceiași istorie 
îl inväluise pe nedrept în uitare pe loan Penescu. 

Si acum Brăila, prin noi, îl descoperă și-l aşează 
între ctitorii săi sufletești. 

lar „Analele Brăilei“ vede în loan Penescu un 
înnaintaș. Fiindcă el e cel dintâi brăilean care a sân- 
dit în sensul a ceeace numim noi azi „cultură locală“ 
sau „regionalism cultural” si a lucrat pentru Brăila ca 
nimeni altul, înțelegându-i firea, închinându-i devotat 
munca lui tenace, iscoditoare, generoasă. 


Cuvânt 
zis de Profesorul Şcoalei Normale dintr'acest oraşu cu 
prilejul examenului dela 30 Iunie 1840, 


Cinstită Adunare, 


De'şi va arunca cineva o căutătură de ochi în viitorul ti- 
nerimii noastre, îl va vedea gol de toate foloasele cu care ar 
trebui să-l pregătească prezentul, Printr'aceasta nu zic însă, că 
întocmirile obștești nui asigureazä foloasele de care să bucură 
fies-care neam, nici n'atingu Sfintitorul Altar al Patriei noastre 
care sânt învăţăturile publice și pe care pământeasca îngrijire a 
Guvernului le-a răvărsat în toată întinderea ţării: ci mă märgi- 
nescu numai în pierzătorul metod al creşterii ce dau părinții 
“fiilor lor, care fiind o copie după acela cel chironomisescu dela 
generaţiile unor neamuri întunecoase, s'a băgat de seamă, că 
nici unul sau prea prea puţini sânt care se îndeletnicescu a le 
insufla plăcerea unei științe cu care să'și fie viaţa şi la care pot 
fi mai mult aplecati, cei lanţi toţi își pun fondurile creşterii, 
întru a le mări acea iubire de slavă desartä a le căreia roduri 
le închee totdauna lucsurile, desfrânările și nădejdea într'un vii- 
tor mai presus de iscusinfa duxurilor lor, de talentile si poziţia 
în care s'a născut, Această creștere dar, ne face a nu asigura 
un viitor fericit: pentru că cu cât creşterea întinde plăcerile și 
nădejdea omului mai presus de sfera şi vrednicia duxului său, 
cu atât nenorocirile îl ating mai de aproape, văzându-l nevrednic 


www.dacoromanica.ro 











NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENESCU 29 





a le dobândi: îşi petrece dar sărmanul tineretele în mâhnire si 
intră în bătrâneţe lipsit și de pâinea de toate zilele, El a lăsat 
printr'aceasta meseria tatălui său și a nesocotit rolul ce iar fi 
dat aplecarea duxului său, alergând după aceea ce i-a făgăduit 
creșterea părinţilor săi: Dintr'aceștia cea mai mare parte este 
care aleargă să-şi îndestuleze acest simfiment format în casa 
părinților săi, prin dobândirea slujbelor politice, de care de 
multe ori sânt nevrednici. Gem dar Cancelariile de mulțimea 
unor copii, ce abia a învăţat să citească și să scrie și își perd 
cea mai favorabilă a lor, așteptând să amploeze locul câte unui 
scriitor ce s'a înaintat, s'a scos, sau a murit, Işi perd zic vârsta 
în care ar putea să se îndeletnicească în vrun meșteșug cinstit 
care să-i hrănească bătrâneţele și să moară mulțumit! lată ce 
mă face să zic că viitorul tinerimii noastre este gol de toate fo- 
loasele cu care ar trebui să-l pregătească prezentul. 

Cu toate acestea nu este târziu, nici cu neputinţă ai strä- 
muta această carieră într'alta mai bună, 

Datim voe acum Domnilor să vă arât aci un mijloc prin 
care s'ar putea ameriifa acest rău, si care de nu va avea re- 
zultatul întocmai, cel putin va fi nevătămător, Până însă să in- 
trăm în această materie, să cercetăm mai întâiu Caracterul Na- 
fional ce este în raport cu această îmșrejurare și poziția firească 
a țării noastre ca să vedem de sânt amândouă întrun acord, 
sau de pot fi vr'o dată: fiind că amândouă trebuie să aibă o 
legătură strânsă între dânsele, ca să se poată răspândi fericirea 
obștească, Să întrebăm dar pe țăranul nostru după ce şi-a pus 
cälämärile la brâu: adică a început să cunoască putinticä carte 
care sunt dorințele lui și ce ar voi să se facă și îndată ne va, 
răspunde plin de plăcere, că e mulțumit ași lăsa plugul și boii săi, 
singura lui pacinică hrană, pentru prinderea locului unui logofăt 
de sat având nădejde mai departe. Copilul oräseanului că voeste 
a fi scriitor în vro Cancelarie, aibă tată său or ce meșteșug 
plăcut va avea; Fiul nobilului, iarăși că ar dori să ia vre un 
post mai înalt, şi nimeni c'ar vrea să fie plugar, meşter sau ne- 
gustor. 

Dintr'aceasta pe de o parte dovedim că caracterul Naţio- 
nal întărit în felul acesta prin creștere, este aplecat mai mult 
la iubirea de slavă; iar pe de alta, pământul fării noastre în 
tot chipul cercetat vedem că cere de neampărat ca locuitorii lui 
să fie mai mult economi decât politici: iată dar contrastul 
ce împiedică inbunätätitorul scopos al Guvernului și pe care a 
zice că viitorul tinerimii noastre este gol de toate foloasele cu 
care ar trebui să-l pregătească prezentul, 

Când însă În statul ce este împărțit în politică şi comertu 
pe de o parte s'ar statornici legiuirea de a fi oprit orice tânăr de a 
păși în treapta politică mai nainte de a trece regulat prin tot 
cursul învățăturilor, ce sunt așezate sise vor așeza în colegiul 


www.dacoromanica.ro 








30 GH. T. MARINESCU 





- nostru, iar pe de alta sar întocmi o şcoală Comercială în care 

să se înveţe Agricultura, Economia, Nautica, Do, iaz scriptura şi 
altele, negreşit părinţii strâmtorati, ar fi siliți a strämuta această 
carieră a fiilor, aplecându-i la adevărata trebuintä a pământului 
si învederat folos al lor. Pe urmă, această şcoală s'ar avea 
rostul într'acest oraşu; căci aici sânt toate mişcările comerțului 
desvoltate şi fiescare casă de negustor are câte un Kantor des- 
chisu şi gata a primi pă ori ce tânăr, ce săvârşindu-și cursul 
învățăturii comerciale, ar voi să-şi facă practica: Pä lângă a- 
cestea, fabicația corăbiilor, călătoria întrânsele în câte un port 
străin, spre deprinderea ocârmuirii din lăuntru a ei, se poate 
înlesni prea mult practica ştiinţei Nautice, 

Dintr'aceastä școală apoi, ce se poate ocârmui numai cu 
doi învăţători, vor eşi tineri aplecati la adevăratul enteres al 
țării noastre şi'şi vor găsi un drum deschis în cancelariile ne- 
gutätoresti, unde recomandându-și științele, unii vor ajunge cu 
vreme corespondenți în ţări străine (care urmare va favora 
prea mult enteresul negotului nostru), alții iar vor deschide 
singuri cantoare de negot și alţii vor îmbunătăți starea mate- 
rială a pământului nostru, care sânt câmpiile noastre, ce acum 
îşi pierd preţul frumoaselor lor calități în mâinile unor posesori 
fără ştiinţă de Agricultură ; atunci vor înflori prin îndoite roduri 
şi printr ânşii îşi vor mări prețul; pe lângă acestea dobitoacele 
noastre vor fi mai bine căutate şi mai frumos prăsite ; altora în 
sfârșit nu le va fi străin cârma corăbiilor cărora acum le încre- 
dinfäm productele noastre, fără să le cunoaştem drepturile. In- 
tr'un cuvânt nu după multi ani această şcoală va preface jel- 
bile de slujbă ale tinerii generaţii în Condici de comerț si cu 
chipul acesta, se va asigura viitorul tinerimii amândor claselor, 

Cât nu'mi s'ar fi adäogat bucuria de astäzi Domnilor, când 
în eczamenul acesta aşi fi putut să vă înfățişezu si tineri cu sti- 
infele acestea. Cu toate acestea nu trebue să credem că bunul 
nostru Părinte Domn si stăpânitor Alexandru Dimitrie Ghica, 
dela Suirea Sa pe Tron, si până acum, a lăsat să-i treacă din 
vedere unul macar din mijloacele ce ar îmbunătăţi starea tine- 
rimii noastre, fără să'l pue în lucrare; dar toate le fac vremea 
şi stăpânirea începe de unde se cade, Am văzut mai întâiu un 
colegiu în capitală ; mai pe urmă Școală Normală în fiecare ju- 
det și acum ne bucurăm de întocmirea în toate satele cu câte o 
Școală Comunală ; mai târziu poate vom dobândi şi aceasta, 

Ce trebue însă să ne ocupe mai cu dinadinsul acum, este 
luarea aminte a învățăturilor întocmite astăzi: a acestor învăţă- ` 
turi zic, ce au de scop reformarea morală a generaţii întregi, 
care tocmai așa a trebuit să se înceapă: căci, nici un neam nu 
s'a văzut până acum, care la începutul civilizației lui să într'ar- 
meze duhul mai nainte d'aforma inima lăcuitorilor săi. Acesta 


www.dacoromanica.ro 





NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENESCU 31 
este si scoposul așezămintelor noastre în ramura învățăturilor 
deacum. à 

29 de asemenea scoli avem în 51 de sate ce alcätuescu 
acest judetu, dintre care 13 îsi vor sävârsi cursul clasului al 
doilea: adică de citit, de scrisu caligrafic şi dictat, Aritmetica 
celor patru lucrări cu numere întregi si declinatii și conjugäri din 
gramatică. lar 27 vor intra într'acest clas fiindcă 2 sau format 
estimpu. Scolarii ce urmează învățăturile acestor școli să urcă 
la număr de 582, dintre cari la clasul al doilea urmează 168, 
iar ceilalţi în clasul întâiu. In orașu avem doă școli private ce 
urmează una cu limba Grecească si alta cu limba Franţozească 
si Grecească ; aceste iarăși au 48 școlari; iar această școală a 
început în anul acesta cursul învățăturilor ei cu 115 școlari dar 
acum în ființă au rămas numai 92, dintre cari în clasul întâiu 
-sunt 49, în clasul al doilea 43 si în clasul al treilea deşi s'a în- 
ceput cu 13 dar a rămas numai 2. Suma școlarilor dar peste tot 
ce urmează la învăţăturile întocmite în acest judetu să sue la 722. 

Dintre cei dintr'această școală să vor eczamina astăzi : 

In clasul l-iu, George Pană, lenake Andrei, loan Coman, 
Constandin Dobre, si se 'recomandez de asemeni vrednicie, Ni- 
colae Constandin, Oprea Petcu, Niţă: Andreiu, Panea Dumitriu, 
Chiriţă Tudorescu, Haralambie Panaiot, Iacob Spiru și Vasile Ioniță, 

In clasu IL. Alecu Kerema, Badea Neagu, Dumitrache Pe- 
trache, și Gheorghe Cernica, și să recomandez de aceiași vred- 
nicie- Radu George, Costache Gavriil, Alecu Paraschivescu, Gri- 
gore Epitis și Ioachim Petre. 

In clasul al III-lea. Panaiotache Vechilharciu și George 
Mihail. 

lar în clasul de candidaţi, 

In clasul II-lea D.: Radu David, D. Georgettan si să re- 
comandezu de aceiași vrednicie D. Dumitru Dumitreanu, D : Ie- 
nache loanţol, Mihalache Popovici, Petre loan, Iosif Molanu, 
Dinu Boboc si Hristea Stan. 

În clasu! al Ill-lea. D: Stan Ilian, Ştefan Petreanu, Oprea 
Tärjescu, Oprea Puianu, și Neagu Băneanu, si să recomandez 
asemenea Neagu Perianu, Ioniță Hristeanu, și Călin loncianu, 

Toţi aceștia urmez cursuri începătoare de învățături ; cursuri 
în sfârșit potrivite cu vârsta și starea lor și după un metod ce 
privește ai pregăti pentru alte științe mai înalte. Trist însă! că 
părinţii după atâţia ani încă nu s'a pătrunsu de marele folos ce 
produc învăţăturile și buna creștere a fiilor d-lor; încă n'a simţit 
la ce punct de fericire sue pe om învăţătura temeinică; fiindcă 
nu numai că nu-i înaintează dintr'aceste clasuri, întraltele mai 
înalte, dar si chear într'acestea nu-i lasă să se desävârseascä, 
si îndată ce învaţă a ceti și a scri îi ia pe la casele d-lor. In 
anul acesta am început clasul al III-lea cum zisei cu 13 și acum 
închee eczamenul abia doi, cei lanţi cari cu o lună, care cu două, 


www.dacoromanica.ro 








32 GH. T. MARINESCU 





mai nainte de eczamen sa depărtat, zicând părinţii lor că le 
este destul 'cât a învăţat. 

Gânditi acum Domnilor că aceste simtimente fiind hränite 
de mai mulți părinţi, poate nădăjdui cinevas însănătoșirea soar- 
tei acestei tinerimi ? acestor copilasi a căror nevinovăție se ocâr- 
muiește așa de rău? Nu vă mâhniti însă Domnilor dacă dintre 
D-voastră este cineva care poartă o asemenea inimă către fii 
săi și găsiți cuvintele mele amerintätoare, fiind că le scot dintr'o 
inimă haină de durere, si compätimiti împreună cu mine la a- 
ceastă greșeală, 

Vedeţi Domnilor pricinile pentru care școalele noastre nu 
pot da rezultatul cel cereti chiar D-voastră zicând: „care sânt 
tinerii ce a scos școala de atâţia ani ?“ dar întrebaţi oare si care 
sunt părinţii ce si a lăsat copii să-și săvârșească eursul invätä- 
turii regulat în curgerea acestei vremi, câţi sânt la număr și de 
să bucură de științele lor, sau și chear aceștia de au avut în- 
grijire de dânșii a le da o creștere în casă potrivit cu învăţătu- 
rile ce le primescu în școală sau nu? nu Domnilor, cea mai 
mare parte a părinţilor a fost tot deauna înpotriva scoposului, 
ce au avut școlile în formarea tinerilor și în câtă vreme această 
stimă se va urma astfel, în toată întinderea acestii vremi veţi 
găsi înapoite pasurile școlarilor, macar de aşi întocmi reguli ce- 
rești într ânsele. 

Candida'i de învăţători în acest judeţ, deși pă de o parte 
au întârziat venirea lor în școală, iar pe de alta uitând Cate- 
hismul cel săvârșiseră în anul trecut, am început din nou prä- 
dările lui, dar după ce la săvârşit, a venit cu lecţiile de Geo- 
grafie până la Crăia Persii, iar doi dintrânșii şi anume: D. Ilian 
Revizorul Plășii Bălții si Stefan Petreanu Candidatul satului Gro- 
peni, au săvârșit și Gramatica. Să nădăjduește dar că și cei lanti 
ce sânt veniți de la organizaţia școlilor, în anul acesta își vor 
săvârşi cursul normal și prin urmare își vor luoa titlul de învă- 
fätor. 

Pentru starea materială a acestor şcoli trebuie să multu- 
mim Cinstitei Ocârmuiri și d-lor subt Ocârmuitori printr 'acărora 
străduință sau clădit din nou 8 școli, puinduse la cale și pentru 
cele lante a să săvârși în anul acesta. lar despre aceștia din 
capitală, cu bucurie trebuie să vă vestescu că peste putin va 
face a se înceta greutăţile ce a suferit orașul cu plata chirii de 
opt ani incoaci: fiindcă Domnii Depotati ai orașului din nou o- 
rânduifi, simțind neapărata trebuintä a unei încăperi, au bine- 
voit a să aduna si a hotărî printr'un proect încheiat în presusvia 
maghistratului, ca să facă negreșit, după un plan însă încăpător 
de trei săli, spre a așeza aici şi alte două limbi străine, adică 
Greceasca şi ltalieneasca sau Franţozeasca. Dintr'aceste doă 
după urmă însă, unii din D-tră dorescu a fi cea Franțozească ; 
mă cinstiţi însă Domnilor de mă veţi crede, că această limbă de 


www.dacoromanica.ro 


NOTE LA ACTIVITATEA LUI PENESCU 33 





şi are destulă întindere, dar nu este limba comerțului, nu este 
limba cu care 3ă se poată hrăni săracul, la a căreia soartă 
privim ca să i-o imbunătățim, ci este limba politică, limba sa- 
lonului, limba în sfârşit ce cheamă pe tineri la aceea ce am zis 
că trebue să-i depärtäm. Vă rog dar să bine voiti a luoa în mai 
deaproape băgare de seamă acest așezământ, ca să-l faceţi mai 
vrednic de cinstea și lauda Dumneavoastră și recunostinta ur- 
masilor D-trä, Spre îndeplinirea acestora acum sa orânduit pa- 
tru mădulari dintre D-lor şi anume: D. Panaiot Rubin, Dimitrie 
Divani, Emanoil Baldoridi şi Dimitrie Slivni cari tăcând contri- 
butia de bani au și cărat toate materialurile trebuincioase, afară 
de cărămida ce a împiedicat începerea ei până acum, fiind dată 
prin contract şi nesăvârșită încă: dar cu toate acestea se nă- 
dăjduește că D: Contracciu al ei va simţi pierderea de vreme 
ce ne pricinuește şi-i va grăbi săvărșirea, 

După ce vam arătat acum, Domnilor, frebuința unei Şcoli 
Comerciale într'acest oraşu, pricina ne înaintării învățăturilor 
întru formarea tinerilor după voința D-tră, Numărul scoalelor 
din judetu, învăţăturile candidaţilor, starea morală și materială a 
acestii Școli și neadormita pricepere a Guvernului asupra ace- 
stora, mă socotesc dator a vă arăta cam întocmit şi o tipogra- 
fie într'acestu oraşu pentru tipărirea Jurnalului Comerţialul care 
are de scop mişcarea cu mai multă activitate a Comerţului ţării 
şi aplecarea locuitorilor la această folositoare întreprindere. Dar 
trebue să vă mărturisesc Domnilor, că să fine cu multă greutate 
si numai ajutorul Guvernului și al D-tră o poate sprijini pentru 
mai multi ani. 


Către Candidaţi 
Domnilor Candidaţi ! 


Nu gândiţi că în această vorbire am uitat să vă multu- 
mescu înaintea publicului, pentru silintzi ce puneţi la învăţătură 
şi dragostea cu care aţi îmbrățișat Scoalele D-tră şi dati invä- 
{äturile ce le primiţi, tinerimii ce vi s'a încredințat. V'am arătat 
de mai multe ori scoposul pentru care sânteti chemaţi și marea 
bucurie ce trebuie să simtă inimile D-tră, că v'ati încredințat a 
fi cei dintâiu luminätori ai unor lăcuitori, ĉe de mai multe 
veacuri zac în întunerec | 

Nu uitaţi dar că neamul așteaptă de la D-v: ca si de la 
toţi ceilalți rodul așezămintelor sale şi urmașii D-v: bune înce- 
puturi, spre a putea înainta cu înlesnire, Acestea vi se cer dra- 
gii miei și prin trânsele vă veţi nemuri în inimile stränepotilor 
Dv. Câtă mulțumire nu veţi încerca când veţi vedea tinerimea 
ce aţi luminat-o respectându-vă bätrânetele si ajutându-vă la ne- 
putință ! Această recunoștință însă, urmează din niște simtiri a- 
dăpate de o bună creştere, ce vor dobândi acum în copilărie, 


www.dacoromanica.ro 


34 „GH. T. MARINESCU 


Siliti-vä dar a le insuila această învăţătură, care se începe de 
la dragostea către Dumnezeu şi către omenire și să sfârşeşte în 
supunere la legile Pământului. Pä aceste prinfipiuri de vă veţi 
întemeia învăţăturile Dv: fiţi încredinţaţi că vă veţi înplini do- 
rinta atât a Dv cât şi a neamului întreg. Ca să puteţi acum íis- 
buti în tr'aceasta, faceţi mai întâiu să vă iubească, fiți totdea- 
una în mijlocul lor, şi le vorbiti cu blândetea și bunătatea ade- 
văratului lor părinte, 

Intr'aceasta însă, nu lăsaţi nici un prileju în care să nu le 
aduceţi aminte că toată luminarea şi fericirea viitorului lor, sânt 
datori familiei de Ghica, sânt datori în sfârşit bunului cuget al 
Măriei Sale Prințului Nostru Alexandru Ghica. 


Către Scolari 


Voă dragii mei şcolari n'am ce să vă vorbesc; voi sânteti 
prea mici ca să intelegeti dorinţa și plăcerea ce am da vă ve- 
dea fericiţi | Atât vă zic vouă numai, să vă uitaţi în chipul celor 
ce să vor încorona astăzi și în ochii părinţilor lor, ca să vedeţi 
bucuria ce aduce o asemenea zi școlarului ce s'a silit la învă- 
täturä și părintelui ce a îngrijit de dânsul şi să vă faceţi si voi 
vrednici pe viitorime de âceastă cinste, dacă până acum nu va 
lăsat tinereţea și sburdălniciile a o dovedi, Această încoronare, 
însă, ce acum vi se face numai de părinţii voştri, de vă veți lu- 
mina mai mult și veţi luoa drumul înţelepciunii si al virtuţii, fiți 
incredinfati că vi se va face de mai multe neamuri. Atunci dra- 
ii mei mai mult decât totd'auna să vă aduceţi aminte de Pa- 
tria voastră. 


CALATORI DOMNESTI LA BRAILA 


de CAP. MIHAILESCU M.IOAN 
URMARE ') 


I 
Până la începutul secolului al XIX-lea 


Pe la 1320-40 Basarab I reușește să aducă sub ascultarea sa 
pe toţi juzii din dreapta Oltului *) si astfel să fie el adevăratul în- 
temeietor al principatului Țării Româneşti, 

Acest Domn în lupta dela Posada (9—12 Nov. 1330) bate 
pe Carol Robert, regele Ungariei, care venise să înlăture pe „voe- 
vodul transalpin” nesupus si care nu mai plătise nici tributul de 
1000 mărci de argint ?, i 

Tara Românească își capătă astfel iedependenta si voevozii 
următori își întind repede stăpânirea pe sub munţi până în părţile 
Buzăului si spre sud peste tot şesul Dunării, 

Pe la 1360—1370, Domnitorii munteni ajung să stăpânească 
cea mai importantă schelă dunăreană de pe acea vreme: Brăila. 

Existenţa stăpânirii voevodului Tärii-Românesti asupra Bră- 
ilei este dovedită în mod neîndoelnic sub Vlaicu Vodă (1364— 
1380). Acesta dă la 20 Ianuarie 1368 *) un act, prin care între 
altele se fac mari înlesniri negustorilor dix Brașov ce vor trece 
prin Brăila, 

Dar Brăila fusese întemeiată ca o așezare de pescari și 
apoi ca port, „schelă”, si târg de cereale, cu mult înainte de înche- 
garea principatului Țării Româneşti si de sigur că își avea însem- 
nätatea sa comercială încă din secolul al XIII-lea, când șesul ră- 
săritean al Dunării era sub stăpânirea Tătarilor. 

Se creiase un drum de comerţ, cel mai important din Țara 
Românească, „drumul Brăilei“, care plecând dela Braşov peste 
Bran urmă valea lalomitei până la vărsare, la Târgul de Floci 





1) Vezi începutul în „Analele Brăilei“, No. 2, 1930. 
2) N. Iorga, Istoria Pop. Românesc, ediţia V, 58—60. 
3) Ibid. 61. 

1) Hurmuzachi XV, 1—2. 


www.dacoromanica.ro 


36 z CAP. L M. MIHĂILESCU 


si de aci pe apă la Brăila; sau pe valea Buzăului până la Siret 
şi de aci la Brăila 5) 

Dar și din Moldova veneau la Brăila negustori, mai ales 
poloni, pe „drumul muntenesc“, pe valea Siretului °), Aceasta, cel 
putin până în sec, XVI, când Galaţii capătă o oarecare importanţă ?), 

„Una din cauzele pentru care sa întemeiat principatul Ţării 
Româneşti este si această legătură veche între Brașov și Brăila *). 

„Brăila nu este fiica principatului Ţării Românești, ci ea este 
maica acestui principat; ea prin existenţa si desvoltarea ei a făcut 

necesară menţinerea principatului” *) | 
A Prin întemeierea principatului muntean, s'a dat „modestului 
sat putinţa unui mare avânt“ 10}, 

Brăila avea acum judeţul şi pârgarii săi întocmai ca și ce- 
lelalte oraşe din principat !!), 

Intreg principatul Țării Românești mergea către sfârşitul se- 
colului al XIV-lea în plină desvoltare pe toate tărâmurile. 

Mircea cel Bătrân care își întinsese stăpânirea în Dobrogea, 
cu Durostorul şi în delta Dunării și fusese o piedică serioasă la 
înaintarea Turcilor, la începutul anului 1418 închise ochii, 

După moartea lui, încep luptele pentru ocuparea tronului 
Tärii-Românesti si cu acest prilej se amestecă în afacerile noastre 
interne, Turcii, Este perioada cunoscută în istoria Românilor sub 
numele de „lupta între Dănești si Drăculeşti“. In cursul acestor 
lupte fraticide, sângele domnesc udă din belșug țarina stră- 
moşească, 

Pe la 1440 se ridică în Ungaria lon Corvin, un dușman ne- 
împăcat al Turcilor. Acesta determinase pe Vladislav regele Un- 
gariei si al Poloniei să facă o expediţie contra Turcilor, Expe- 
ditia începută în 1443, se termină în 1444 la Varna, unde creştinii 
sunt bătuţi, regele Vladislav cade în luptă, iar Corvin abia scăpă 
cu fuga !'), La această intreprindere creştină dădu un ajutor 
efectiv și Domnul Ţării Românești, Vlad II Dracul 1), - 

In vara anului 1445, corăbiile creştine ce fuseseră trimise 
de ducele Burgundiei în Orient, vin pe la gurile Dunării în Mun- 
tenia, pentru a căuta pe regele Vladislav, care se pretindea că 
s'ar îi refugiat prin părţile noastre 1), 

Acum se hotări o expediţie contra Turcilor pe uscat si pe 
mare, peniru ocuparea cetăților dunărene și o mare bătălie la 
Nicopoli. Alianţa se făcu între creştinii apuseni sosiți pe mare, 

Ungaria si Domnul Tärei Româneşti, Vlad II Dracul !) 


x 


à N. Iorga, Istoria Românilor în chipuri și icoane ediţia II, 234. 
6) Ibid 235—6. 7) Ibid. 8) N. Iorga, Din trecutul istoric al oraşului 
Brăila p. 15. 9) Ibid p. 15—16. 10) N. lorga. Ist. Pop. Rom. trad. vol. L 256. 
11) I. Bogdan. Documente si Regeste, 1902 pag. 236-7. 
12) N. Iorga. Ist. Pop, Român ed. V, 110-111. 13) Ibid. 
14) N. Iorga, Studii şi Documente III, pag. XXIV. 15) Ibid. 


www.dacoromanica.ro 


CĂLĂTORI DOMNESTI LA BRĂILA 37 





Punctul de intâlnire si de plecare al expeditiei a fost ales 
la Bräila. ; f 

In cursul lunii Iulie 1445 vine la Brăila Waleran senior 
de Wawrin, comandantul coräbiilor burgunde, iar mai târziu so- 
sesc tot aci, cardinalul de Veneția, nepotul Papei, care avea să 
comande întreaga îlotă aliată şi pretendentul turc Saugi. 

Intrucât convorbirile pentru această expediție erau începute 
înainte de sosirea lui Wawrin la Brăila, Petru Vast fiind diplomatul 
care fäcea legătura între creștinii apuseni, Domnul Munteniei si Un- 
garia, Vlad II Dracul trimite la Brăila pentru a întâmpina pe 
Wawrin si a continua tratativele cu aceasta, pe fiul său Mircea 17). 

Acesta este primul vlästar domnesc care a străbătut ținutul 
Brăilei, mergând în orașul și portul cel mai infloritor al Tärii- 
Româneşti, în luna lui cuptor a anului 1445. 

In calitate de asociat la Domnie al tatălui său, fiind si fiul 
cel mai mare a Domnului, tânărul domnișor Mircea venià la 
Brăila într'o minsiune destul de importantă: desăvârșirea condi- 
tiunilor și stabilirea amănuntelor de colaborare pe calea armelor 
între apuseni si „valahi“, în lupta care începuse pentru înlă- 
turarea sau cel puţin stăvilirea pericolului turcesc, 

Mircea adusese la Brăila și remonta de cai promisi de tatăl 
său!%) si după o şedere de câtva timp, fiul domnesc pleacă pe 
la sfârșitul lui Iulie cu Wawrin şi cu P, Vast la curtea domnească!'*). 

Aci, împreună cu delegaţii sosiți din Ungaria, se încheie 
tratatul de alianţă, Vlad Dracul promițând tot concursul său: 
trupe, grâu și 40-50 luntri 0). 





17) N. Iorga. Studii și Documente III pag. XXIV-XXV. 

D-l I. Minea in Cercetări Istorice, an. 4. No. 1 pe 1928, în studiul „Vlad 
Dracul și vremea sa“ susține că vlästarul domnesc trimis de Vlad II Dracul în 
1445 la Brăila, nu putea fi în nici un caz Mircea, deoarece acesta fusese ucis de 
Huniadi în 1442 (vezi pag. 185, 274, 275 et.) acest fiu domnesc era Vlad Ţepeş 
de mai târziu 

D-1 N. Iorga îl numește insă pe acest trimis domnesc la Brăila, Mircea. 
Vezi: Studii și Documente vol. III pag. XXI-XXV şi nota No. 3 din Jean de 
Wawrin,La Campagne des croisés sur le Danube 1445“ unde scrie „Probable- 
ment ce Mircea qui devait être tué, avec son père, par les Hongrois. 

Acest Mircea era fiul cel mai mare al lui Vlad Il Dracul şi tovarășul lui 
de Domnie. (N. Iorga. Ist. Pop. Rom. traducere vol. H, 96) D-l N. Iorga dă ca 
dată a uciderii acestui Mircea, iarna anului 1446. Vezi: N. Iorga Ist. Pop. Rom. 
ed. V 111 şi ed. 8 pag. 123 din 1931 Ist Rom. în Chipuri si Icoane ed. Il 7; Ist. 
Pop. Rom. tr. vol. Il 96; etc. 

Cronica lui Wawrin însă de câte ori pomeneşte de acest personaj domnesc, 
spune 'numai atât: „le filz du seigneur de la Vallaquie“ fără să îi spună numele. 

Dar acest fiu al lui Vlad Dracul, venit la Brăila, nu putea fi decât Mircea 
asociat la Domnie si care erà cel mai indicat să fie trimis intr'o asemenea misiune 
înaltă admițând data uciderii lui în 1446. 

18) Jean de Wawrin. La Campagne des croisés sur le Danube 1445. N. 
Iorga 1927 pag. 52, 

19) Ibid. 

20) Ibid. 52-53, 


38 CAP. L M. MIHĂILESCU 


La începutul lui August 1445, Mircea se reîntoarse la Brăila 
cu Wawrin și cu 5-6 boeri munteni 21). 

Dar pentru că ajutorul unguresc nu putea fi în fața Nico- 
polei decât în primele zile ale lunii Septembrie, 22) fiul Domnului 
şi cu Wawrin concep planul de luptă: „să asedieze oraşele si 
fortărețele pe care le vor găsi de aci până la Nicopoli“ adică 
Durostorul, Turtucaia Giurgiul si Rusciucul #). 

Expediția părăsește portul Brăila în ziua de 16 August?4), 
fiind urmată de aproape de către fiul lui Vlad Dracul #) cu oaste 
românească și urcă Dunărea pentru executarea planului ce și l-au 
propus aliaţii, 

De la această vizită domnească făcută Brăilei care timp de 
aproape o lună a adăpostit în portul său corăbii creștine de răs- 
boi, s'au scurs 25 ani până ce această schelă a primit a doua 
„vizită domnească“ 

De data aceasta însă, cel care veneà eră chiar Domnul Mol- 
dovei, Stefan cel Mare şi această venire a sa aci, a avut pentru 
Brăila un sfârșit destul de tragic. 


21) Ibid 53. 
22) Ibid 54. 
23) Ibid 54. 
24) Ibid. 
25) Ibid. 


www.dacoromanica.ro 


BRĂILA VĂZUTĂ DE OAMENII NOII 
DE CULTURĂ 


— IMPRESII NOTATE DE D-L N. IORGA ÎN 1904!) — 


Trenul ce merge la Brăila se desface din Buzău, părăsind 
această regiune de muncele, străbate un șes gol de frumuseți si 
sol de locuinţe, un Bărăgan nou, așezat la Miazănoapte de cel- 
lalt, până ajunge la portul dunărean. 

Orașul, cu viața sa nouă si puternică, cu amestecul său de 
neamuri înfrățite în lupta pentru banul stăpânitor, se oglindește 
de'nnainte în alcătuirea călătorilor de care sunt întesate vagoa- 
nele, Un arendaș român din valea Oltului, figură tânără, simpa- 
tică, blond, un altul de loc din Ploiești, cu fața arămie, părul 
alb si liniile feței tăiate energic, amintind originea burgheziei din 
acest oraș, si doi Brăileni: un domn cu craniul tuguiat, nasul 
ascuţit și barba scoasă înnainte, o doamnă cu ochii mari şi liniile 
fetii foarte suptiri, — cari vorbesc grecește. Ea e măritată cu 
un Român, și, afară de o ușoară sisială, cunoaște desăvârșit 
limba noastră; el, născut în Grecia, trăind întrun mediu curat 
grecesc, stâlcește rău limba, în care totuși, cum asigură pe to- 
varăşa lui de drum, scrie mult mai bine. Din zuzătul de cuvinte 
greceşti ce li zboară de pe buze, răspândind, cu tot ameste- 
cul de rasă și decăderea de limbă, ca un slab parfum de miere 
antică, deosebesc știri nenumărate despre căsătorii, despärtenii, 
zestri, boli, morţi, copii cari învață tot de o dată gramatică fran- 
ceză, gramatică elină, gramatică germană și gramatică „vlahă” si 
știu pe de rost, la vârsta lor fragedă, pe toţi zeii anlicitätii: 
„krima“ şi ,kaimeni", adecă „păcat“ si „săraca“, revin necon- 
tenit în graiul doamnei, ca o largă compătimire orientală, când 
e vorba de cinevă care sufere, si în special de cinevă care a 
sărăcit, de o fată care, cu o zestre prea mare, aluat pe un băr- 


1) Vezi: N. Iorga, Drumuri şi Oraşe din România; si N, Iorga, Carte 
de cetire pentru meseriasul si lucrătorul român, Buc. 1927, 


www.dacoromanica.ro 


40 N. IORGA 


bat prea ușor la cântărit, Căci si sumele de bani sună necon- 
tenit în convorbire, chiar şi milionul pe care cutare arendaș grec, 
îndrăzneţ și. cu noroc, l'a câștigat, puindu-l de o parte, spre fo- 
losul, de sigur, al ţerii lui îndepărtată, în ani de bielsug, când 
Dumnezeu, în mijlocul secetei une ori, a trimes o ploaie de fa- 
voare numai pe lanurile lui fericite, 

O gară spațioasă, bucsitä de lume bine îmbrăcată, care se 
mișcă în toate părţile, în duduitul nerăbdător al trenurilor de 
marfă ce așteaptă, O aleie de bulevard se deschide în noapte, 
luminată slab, supt apăsarea unor balauri de nouri negri, de câ- 
tevă felinare de petrol, care nu se prea potrivesc cu frumosul 
pavagiu, unic în România, pe care lunecă liniștit roatele birjei 
mânată de un urât birjar cu sapca pe ceafă, 

Ai crede că la capătul acestei dumbrăvi îngrijite, prin frun- 
zișul rărit de toamnă al căreia se văd înnalte case cu fațada 
străbătută de lumini, se deschid stradele largi, cu case înnalte,. 
egale în bogăţie, pe care le cunoșteam de înnainte, prin faimă, 
ale Brăilei comerciale, Şi aici însă satul, vechiul sat murdar de 
supt puternica cetate a Turcilor, pe terenul scurmat de ghiulele ` 
si stropit de sânge al căreia se ridică acest port de căpetenie 
al Dunării românești, — satul acesta-și reclamă drepturile antice, 
Vezi mici căsuțe, cârciume dese, dar nu și frumoase, maidane, 
multe maidane, care sunt, ce e dreptul, îngrădite, Mă prinde 
dela o vreme teama că aceasta ar putea să fie toată Brăila, că- 
suţe si cârciume pentru petrecerea zgomotoasă a corăbierilor 
de toate neamurile, iar, undevă lângă port, câteva case, vaste 
si scumpe, ale administraţiei, 

Însă iată că zidurile se îndesesc, se înnalță de amândouă 
părțile stradelor largi. Tramvaie electrice lunecă scăpărând pe 
sine. Apoi linia de palate se mântuie într'o piaţă, care e miezul 
Brăilei, 

Niciun oraș din România nare o astfel de piaţă, și ea-și 
află cu greu păreche chiar în centrele mai mici ale Apusului. În 
mijloc e un parc desăvârșit întreţinut, care se desiace la acest 
ceas de noapte, supt cerul mânios, în lumina felinarelor ce cli- 
pese slab, ca o massă întunecată, Drumuri o străbat în toate 
sensurile, și o inconjurä strade neobișnuit de largi, alcătuind un 
dreptunghiu. Clădiri înnalte, unele deosebit de monumentale, ca 


www.dacoromanica.ro 


IMPRESII DE CĂLĂTORIE ASUPRA BRĂILEI (1904) 41 





Teatrul Ralli. Otelul Francez, formează zidurile care domină, pe 
când strade lungi își înfundă, în sus, în jos, în stânga, liniile de 
lumini ; cafenelele, cofetäriile, tutungeriile, prăvăliile de stofe, 
de brânzeturi, |de haine, de pălării, librăriile au încă vitrinele lor 
luminate : cumpărătorii şi clienţii sunt Români, Greci, Italieni ba 
Chiar Olandezi din Rotterdam, cari cer în frantuzeste si engle- 
zeste cărţi postale cu vederi din Brăila şi lipesc pe ele, cu deo- 
sebită plăcere, mărci poștale cu chipul Regelui Carol. 


* 


Ziua desfăşură frumuseta orânduită a marelui port românesc. 

După ce, prin tratatul din Adrianopol, la 1829—nu e nicio 
sută de ani de atunci, si Brăila mai are timp să se desvolte 
până ce va ajunge să-și serbeze centenariul, — locul pe care se 
ridicase cetatea, pentru totdeauna dărâmată, a Brăilei, fu încre- 
dințat Terii-Românesti, din care fusese deslipit,—buna gospodărie 
a lui Alexandru-Vodă Ghica întemeiè cu socoteală si pricepere 
portul unde corăbiile Europei erau să vie de acum înainte în 
voie, ca să caute rodul muncii locuitorilor principatului. Se de- 
semnă märetul centru al pieţii, se traseră liniile bine croite ale 
stradelor, se fixară hotare, care fură însă adesea ori întrecute. 

Cele dintâiu case fură mici clădiri, în gen oriental, acope- 
tite, ca la Balcanul turcesc sau în părțile Greciei, cu oale ru- 
ginii. Astfel de case se mai văd incă destule, unele culcate spre 
moarte în lături, prin ceia ce aiurea ar fi mahalaua, dar aici 
formează numai ultima prelungire a stradei largi, începută cu 
palate. Si pe costisele ce coboară spre port si pe linia din faţa 
Dunării se văd magazii și magazine, al căror coperiș, ale căror 
proporţii si feresti le arată că sunt din vremea înființării, — biete 
băbuște pe care moda le-a lăsat în urmă cu îmbrăcămintea lor 
ruinată, 
| Statul n'a făcut mult aice, — și o gazetă locală vorbește 
cu durere de banii luaţi din Brăila pentru a ajuta înaintarea ri- 
valei dela Marea-Neagră, Constanţei de curând cucerită, Docu- 
rile însă, imensa clădire de la capătul cheiului, a înghiţit multi 
` bani, nu fără să aducă totuși un folos potrivit cu cheltuiala. Dar, 
afară de docuri şi cheiul însuşi, pe care localnicii l-ar dori mai 
mare, mai încăpător, afară de liceu apoi, clădirile administraţiei 
nu se deosebesc prea mult. Vama, poliţia portului n'au nicio în 


www.dacoromanica.ro 


42 N. IORGA 





înfăţişare : cea din urmă e grămădită în vre-o două odäite mur- 
dare, cu geamuri sparte, într'o casă urâtă oarecare (sergentii de 
oraş sunt, de altmintrelea şi ei, dintre cei mai păcătoşi ce se 
pot închipui: Tigani murdari, bătrâni obosiţi şi alţii cu fel de fel 
de metehne !). Prin case şi prin oameni, Cârmuirea nu se vede mai 
de loc, cu toate că s'ar cădea să se vadă mai mult decât aiurea 
la această poartă larg deschisă a terii. 

Încă de la început, Grecii inteleserä viitorul ce aștepta noul 
port si-si opriră locurile cele mai bune. Printre cele mai vechi 
ziare ale noastre, e unul tipărit aice, mai mult pentru dânşii. 
Levantini de limbă italiană se aşează şi ei în Brăila, şi cea 
d'intäiu publicaţie a lui Arturo Graf, cunoscutul filolog si finul 
poet italian, niște preludii în versuri, poartă pe copertă ca loc 
de tipărire, Brăila noastră. De atunci numărul Grecilor, armatori, 
comisionari, negustori de grâne, n'a scăzut; si lângă aceşti fruntaşi 
băneşti şi-au găsit locul alții mai săraci, negustori de tot felul, 
până şi vânzători ai ziarelor noastre, funcţionari de comerţ, meş- 
teri şi marinari, La două trei firme se ceteste un nume grecesc, 
şi aici evreul, care n'a uitat însă nici el Brăila, nu joacă în 
negot rolul cel d'intâiu. O minunată biserică în stil rococo şi cu 
o cupolă orientală, clădire puternică de piatră, cu stâlpi de mar- 
mură în fațadă, e biserica grecească: o vezi în curtea ei bine 
pietruită si îngrijită ca un salon, în fața sucursalei Băncii Na- 
tionale, în unghiul de Sud al pieţii. Lângă port, un mare edificiu 
ca trei rânduri bine alcătuite si cu totul tăcut, e un institut „elen” 
de bäeti. Ziarele grecești din ţară : „Patris”, iar, din această pa- 
trie însăși, amintită în titlul ziarului bucureștean: „Hestia”, se 
văd pe toate mesele cafenelelor, unde găsești şi ziarele vieneze, 
Figaro şi Corriere della sera, pentru alţi oaspeţi. Greceste se 
aude vorbindu-se ici şi colo pe stradă, dar cele mai multe din 
cafenele intunecoase si murdare ale portului, ale căror firme 
sună „lthaca“, „la Atena“ „la Panhellenion“,sunt ţinute de Greci. 
In tramvaiul electric te găseşti lângă domni ale căror nasuri lungi 
par a fi nişte adăugiri de carnaval. La cutare papeterie, regele 
din fereastră nu e Carol I-iu,-ci Gheorghe I-iu. Pe peretele unei 
brutărti din Calea Călăraşilor e zugrăvită marca Eladei. 

Mulţi dintre Greci participă, fiind naturalisati, la viaţa noastră 


1) Măcar asta s'a schimbat, în toată țara. 


www.dacoromanica.ro 


IMPRESII DE CĂLĂTORIE ASUPRA BRĂILEI (1904) 43 


politică. La viața noastră culturală însă, nu; şi aceasta împie- 
decă mult o sinceră si desăvârşită românisare, Sunt apoi atâţia 
cari sunt în Brăila numai pentru a face bani din binecuvântata 
„Vlahie” pentru Elada săracă, pentru Constantinopolul Patriar- 
hiei, unde sunt rude, unde se caută gineri, unde rămâne toată 
inima si se duca tot banul. Și aici se vede însemnătatea, pe 
cari n'o văd politicianii miopi, a culturii naţionale: o înflorire 
puternică a acesteia ar impune, ar câștiga şi ar desnationaliza, 
ceia ce nu se poate face prin alte mijloace. 





Brăila în 1828. 


De un timp mult mai scurt, de pe când s'au strâns mai tare 
legăturile noastre cu Românii din Ardeal, o imigrație de muncă 
de hărnicie, de spirit strângător şi indräsnet ardelenesc s'a pro- 
dus în Brăila. Pe când înainte vreme venia numai Mocanul în sau 
din drumul său spre pășunile Ialomiţei sau ale Dobrogii, acum 
vezi numele Säceleanului, Brașoveanului îmbogăţit desfăcându-se 
în litere de aur deasupra ferestilor atâtor mari prăvălii si case 
de comerţ: Perlea, Grozea, Pantu, — spun numele ce le-am cu- 
les mai întâiu, Unii ca d. Sasu se amestecă în politica locală si 
îşi fac influența puternic simțită. Otelul frumos și restaurantul 


www.dacoromanica.ro 





44 - N. IORGA 


foarte scump din mijlocul pietii sunt pe jumătate în arenda unui 
Ardelean. Mosiile de prin prejur, care erau odinioară în cea mai 
mare parte ţinute de Greci, folosesc astăzi acestor oaspeţi din 
sângele nostru, cari aduc energie românească şi dau exemple de 
biruintä pe terenuri în care se părea altfel că Ramânul nu se 
găseşte bine si nu poate ţinea piept sträinului. In tren auzim dela 
un Grec lauda Ardeleanului Ghiţă Găitan, a cărui agricultură, 
bine condusă, e mai cu noroc decât a tuturor, dacă se scoate 
la o parte doar gospodăria model pe care o face Nicolae Fili- 
pescu pe moşia sa de aice, 

Români din ţară sunt multi si săraci, — căci boierime bră- 
ileană veche n'a fost, fireşte, niciodată, li vezi în cojoace ori în 
zdrente, unde e munca mai grea, mai grosolană şi mai putin räs- 
plătită, biet substrat indigen, autohton, al unei civilizaţii econo- 
mice pestrite. Pe când armatorul, bancherul grec sau italian își 
iea mândru masa supt lumina electrică, în sălile luxoase ale 
Otelului Frances sau Splendid, el, fiul “pământului, mână, spre 
port sau dela port, cărucioara lui trasă de cälètul injugat ruseste, 
ducând sacii de grâu si sacii de făină, cuceriti de alţii ca dânsul 
sau cărând bogății de supt alte ceruri, care lui n'o să-i fie de 
de niciun folos. | 

Dar, în lungul şir de prăvălii pentru cumpărători cu bani 
pe fundul pungii, care sfârșește spre câmp, frumoasa, larga Cale 
Regală, vezi adese ori negustori români, cari, la mica lor tijghea, 
fac bani si se înalță, spre binele lor și al nostru, cari avem atât 
de multă nevoie de mici „burghesi” ca aceştia, 

Românii localnici mai sunt şi pescari la Dunărea bogată în 
daruri. Ei au însă concurenți întru aceasta, şi hala peștelui e 
hrănită şi de pescarul lipovean cu gâtul gros, coada ochiului ri- 
dicată în sus, părul lung. uns şi nasul pitic, Lipovenii au o stradă 
a lor, de-asupra căreia se văd turnurile văpsite în galben, în 
verde, în roş, ca nişte pene de porumbel, ale bisericii lor schis- 
matice, 


Nu e o stradă aproape care să nu mulțămească prin câte 
ceva privirea. Sărăcăciosul bulevard Carol cu cäsutele mici face 
să se zărească însă ici si colo colțuri de veche viaţă patriarhală. 
Cutare strädifä, cu case ieșite dincolo de aliniere, cu prăvălii 
evreieşti întunecoase şi murdare, cuprinde totuși înalta, greoaia 


IMPRESII DE CĂLĂTORIE ASUPRA BRĂILEI (1904) 45 


biserică românească, pe care puţine în toată ţara arîntrece-o în 
dimensiuni, Aiurea vezi cu curiositate afise de teatru de varie- 
tăți pe o clădire de două rânduri (teatrul de căpetenie e însă 
teatrul Ralli, unde joacă foarte adeseori, în treacăt, trupe româ- 
nesti, si mai ales trupe străine). Prin strada Bolintineanu, deosebit 
de bogată în solide case particulare, ajungi în splendida grădină 
publică, depe terasa căreia ochiul cuprinde coperișurile roşii, de 
oale, ale magaziilor, catarturile pe care se ţese funii și gurile 
negre ale vapoarelor ce se odihnesc de drum pe Dunnärea în- 
gustă, albă ca argintul, ostrovul din față, cu verdeata-i deasă si 
încă veselă, iar, tocmai la capăt, culmile albastru închis ale dea- 
lurilor Dobrogii, täindu-si linia şerpuitaoare în cenusiul norilor 
greoi de ploaie. 

Calea Regală, Strada Galaţilor si Strada Călăraşilor sunt însă 
liniile mari ale oraşului, prin care fulgeră vagoanele tramvaiului 
electric, instalat şi exploatat de Casa Helios din Colonia. Pe cea 


din urmă mergi întâiu printre case mari, apoi mai mici, — câr- 
ciume mai mult goale, în care cumetre stau la taifas și câinii se 
tolănesc, lătrând, — în fine prin câmpie, la Monument, 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE ȘI INFORMAŢII ISTORICE PRIVITOARE 
LA BRĂILA 


I 
DOCUMENTE 


1 


Când a intrat zavistie între Ştefan Vodă si între 
Radul Vodă, şi de arderea Brăilei. Väleatul 6978. !) 


Intr'aceia vreme intră zavistie între Ştefan Vodă şi între 
Radul Vodă, domnul muntean, pre obiceiul firei omeneşti de 
ce are de aceia pofteşte să aibă mai mult, de nu-i tihni Jui Ste- 
fan Vodä ale sale să le tie si să le sprijineascä, ci de läcomie 
ce nu era a lui încă vrea să cuprinză, Strâns-au ţara si slujitorii 
săi, și au intrat în țara muntenească de au prădat marginea, 
Fevruarie 27 și au ars Brăila, Marti în săptămâna albă, 


2 
Când au ars Ion Vodă târgul Brăilei. ? 


Dacă s'au întors oastea lui Ion Vodă din pradă dela ţara 
muntenească, apucatu-s'au de Brăila, de au ars târgul cu totul, 
numai cetatea au rămas, si gätindu-se ca să bată cetatea, să o 
ia, ce nu-i era cu greu a o luă, de nu-i e-ar fi venit veste din- 
dărăt, că Tătarii au intrat în ţară. Ci lăsând cele streine, s'au 
intors la ale sale să le apere. 


3 


Bilanţul navigatiunii portului Brăila pe Dunăre în 
cursul lunei lui Mai 1836. 3) 


Navigation du port d'Ibraïl ou Brailov sur le Danube dans 
le courant du mois de Mai 1836. 


1) Letopiseţul Ţării Moldovei până la Arom Vodă. Ediţia C. Giurescu, p. 
51. Buc. 1916, 

2) lbid., pag. 226. 

3) Doc. privitoare la Comerţul Românesc, de Dum. Z. Furnică, pag. 459- ca 
Buc, 1931, 


www.dacoromanica.ro 


DOCUMENTE SI INFORMAȚII PRIVITOARE LA BRĂILA 47 


Savoir. 
1 Anglais ` 9 Turcs 
5 Autrichiens 2 Valaques 
18 Grecs 1 Sarde 
__10 Russes, 1 Ionien. 

Nota. Il y avait 27 de ces bâtiments sur lest, pour faire leur 
cargaison et produits du pays, les autres étaient chargés en tout 
ou en partie de sucre, savon, oranges, citrons, fer, bois de cum- 
pêche, huiles, olives, ouvrages manufacturés, vin de Cypre, 
charbons de terre, bouteilles noires, tabac, nitre, vins, encens 
et rhum. 

Prix courant en Mai 1836 de divers produits territoriaux 
de la Valachie, destinés à l'exportation: 


Blé .. . . . . . . . . le kilo 75 à 95 piastres. 
Orge. . . . . . . . . . nn A41à 45 ‘n 
Farine de froment les 100 okas . . . 28 à 30 . 
Farine de mais les 100 okas . . . . 30 à 35 i 
Beurr id. .. . 425 i 
Horicots id. ee à 45 = 
Graines de lin id. o + + + T0 


Nota. Le kilo de blé équivaut à 400 okas. 
Le kilo d'orge équivaut à 280 okas. 
* L'oka équivaut à 2 livres 1/4 poids de France. 
Le piastre turque vaut 38 centime monnaie de France. 
(Acad. Rom., Cons. frances, Buc. IX—124 4). 





Il 


INFORMAȚII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRĂILEI 
— EXTRASE DIN CĂRȚILE ÎN CARI E MENȚIONATĂ BRAILA — 





Din cartea: „Economia de schimb în Principa- 
tele române“, — de G. Zane, Buc., 1930, (pag. 
390 — 397), 


Primeie înighebări de societăţi 
anonime pe acţiuni ia Brăiia. 


„Sistemul de organizare al întreprinderilor, pe baza princi- 
piilor capitaliste, care dă hârtiilor — valori, mai ales acţiunilor 
si obligaţiilor, un rol de cea mai mare însemnătate, începe 
să fie apreciat nu numai în privinţa organizării bancare, El este 
aplicat în comerţ, industrie și mai ales de societăţile de asigu- 
rare, cari obţin chiar de la început un mare succes. 


4) Aceste 3 documente au fost extrase şi ne-au fost comunicate de către 
d, Bounegru, student în istorie. 


www.dacoromanica.ro 


48 ANALELE BRĂILEI 





Toate întreprinderile mai însemnate din această epocă (ju- 
mătatea sec, XIX) sunt organizate pe principiul societăţilor ano- 
nime pe acțiuni... 

In această epocă găsim întemeindu-se la Brăila o societate 
agricolă română cu un capital de 200.000 galbeni, împărţiţi în 
acţiuni a 100 galbeni bucata !}. 

„O desvoltare surprinzătoare iau în această epocă societä- 
file de asigurări, La introducerea în principate a societăţii ano- 
nime, ele au dat poate cel dintâiu şi cel mai prețios sprijin. Pă- 
trunderea în ţară a acestui gen de întreprinderi s'a făcut prin 
mijlocul sucursalelor. Marile societăţi austriace, franceze ori en- 
gleze, au întemeiat în diferite oraşe agenţii de asigurare contra 
incendiului, riscurilor de transport, etc., cari au provocat mai 
târziu fundatiuni indigene, 

„In 1862 găsim în Brăila o societate ‘Brown et C-ie 2), pro- 
babil tot o filială. 

„Creșterea numărului societăţilor de asigurare arată că ele 
erau bine primite de populaţia principatelor care pretuia servi- 
ciile lor, Câştigurile frumoase pe cari le vor fi realizat, au în- 
demnat pe indigeni să facă asemenea societăţi, încât paralel cu 
sucursalele, filialele şi agenţiile marilor societăţi străine, se înte- 
meiază și societăţi din iniţiativa şi cu capitalul indigenilor, Bine- 
înţeles că societatea anonimă este unicul mijloc ales pentru of- 
ganizarea lor, `’ 

«In Monitorul Oficial al Tärei Românești, No. 101, 26 Aug. 
1859, se întăreşte actul de întocmire si organizare a societăţii de 
asigurare „Danubiul”, cu sediul în Brăila. Capitalul era de 50.000 
galbeni împărţit tot în acţiuni. Nimeni nu va putea lua mai mult 
de 10 acţiuni — spune statutul — afară de Domn, dacă ar voi 
să onoreze societatea ca acţionar. Operațiunile societăţii vor 
consta din asigurări de cereale și diferite alte mărfuri, în timpul 
transportului pe Dunăre dela T.-Severin până la Galaţi, 

Actul de întocmire şi organizare a societăţii de siguranţă 
„Concordia“ cu sediul in Brăila este aprobat tot în 1859. Statu- 
tul său prevede dispoziţii analoage celor ale „Danubiului”, lăsând 
şi acesta Înălţimei Sale Primului Kaimacan, dreptul de a lua mai 
mult de 10 acţiuni 3), Din aceleași publicatiuni aflăm, că la aceste 
două din urmă societăţi toate acţiunile au fost subscrise. 

Cuza Vodă în urma cererii unor Greci?) printr'un decret 
din 10 Aug. 1861, autoriză înființarea societăţii de asigurare „U- 
nirea" din Brăila, cu un capital de 60.000 galbeni -împărțit tot 
în acțiuni, 


1) Analele ro 1862. p. 132—136; Statutele asociaţiei agricole ro- 
mâne (Brăila) ş. l. $. a. 

2) Ibid. fe p. 158. 

3) Monit. Ofic. No. 142, 24 Nov. 1859. 

4) Ibid. No. 177, 10 Aug., 1861. 


www.dacoromanica.ro 


toate celelalte, iar capitalul de 72.000 galbeni” °). 


s 








DOCUMENTE SI INFORMAȚII PRIVITOARE LA BRĂILA 49 





Bräila a fost în toată această r bogată în societăți de 
asigurare. In 1863 se înființează una sub firma „Lealitatea”, tot 
pe acțiuni, cu un capital de 25.000 bucăţi”), Printr'un decret din 
1868 se mai autoriză încă o societate de asigurare ,Progresul", 
cu sediul tot în Brăila. Firma de organizare era aceiași ca la 


G. T. M. 
* 


Brăila veche văzută de călători străini. 
Po rodul Ad n AER Ai bt Ed d 


C. J. Karadja: O călătorie pe apele române și prin Basa- 
rabia în 1835. (Buletinul Soc. Reg. Române de Geografie, Tom. 
XLI—1922, pag. 175—180). 

Notele pe cari le reproducem mai jos sunt date de d-l C. 
J. K., din: „C. B. Elliott: Travels in the great Empires of Au- 


“ stria, "Rusia and Turkey”. London (R. Bentley) 1838, 8 2 vols, 


t 


4 


carte din biblioteca domniei-sale. 

Cälätorul, un preot anglican, a mers pe Dunäre pânä la 
Galati si de aci, prin Chisinäu, la Odesa, unde s'a imbarcat 
pentru Turcia. 

„Mai sunt menţionate Hârşova şi Gropeni (Groapa Cioba- 
nului ?). In aceste părți malul era păzit de soldaţi munteni cu în- 
fățișare murdară, ce stăteau cocotati pe platforme înalte de lemn, 

Orașul Brăila începu să fie reclădit după arderea desăvâr- 
şită în răsboiul dela 1829. Aci exista un han curat, ţinut de un 
neamt. Pe străzile principale erau arcuri de triumf de lemn ri- 
dicate în onoarea Contelui Woronzof, Gubernatorul Basarabiei, 
care vizitase de curând orașul, 

In port se aflau mai multe nave de comerţ engleze și greceşti, 

Pavilionul britanic fu văzut pentru întâiaș dată la Brăila, 
cu puţin înainte, la sosirea unui vice-consul englez. De atuncea 
veniseră 11 vase engleze pe aci. Se exporta din oraș cam opt- 
zeci de mii de capete de vite anual si 250.000 de piei de oaie 
în Ungaria și Germania, 500 de nävi de câte 200 tone încărcate 
cu grâu, orz și ovăz, 1000 de ghunzi de Santaride în diferite 
țări, plus doage în Anglia și vin în Rusia, 

Dela schela Cladovei nici un pasager nou nu se urcase pe 
vapor, Dela Brăila însă, ispravnicul făcu o excursie până la Ga- 
lati, însoţit de mai multi prieteni, Ispravnicul vorbia bine frantu- 
zeste; soţia lui, o cucoană deşteaptă, fusese în Anglia c'un an. 
în urmă, însoţită numai de o servitoare”, 1: 

V. À. St, 


5) Analele Economice, 1863, 190 —91, 
6) Statutele comp. de asig. anonimă, Progresul. Brăila 1862. 


INFORMATIUNI, NOTE & INSEMNARI 


INFORMATIUNI 


— Al Il-leă ciclu de conferinţe al „Analelor Bräilel“, — s'a des- 
„Chis la 2 Nov. a. c. D-l.Ing. Cezar Popescu, directorul general al indus- 
triei, a inaugurat ciclul, vorbind despre : „Economia românească în cadrul 
noilor orientări ale economiei europene“, ` 


Au urmat apoi conferințele : 


9 Nov. I, Simionescu, prof. univ. — Despre Muzee regio- 
nt i nale (un muzeu al 

| Brăilei), 
16. Nov. Em, Bucufa. — Românii de pe malul 


drept al Dunărei 
1 r de sub stăpânire 
” străină. 
20. Nov, I. G. Duca. — „Triunghiul morteif, 
' un moment istoric 
din răsboiul no- 
stru de intregire. 


14 Dec. V, Băncilă, prof. | — Cultură sifRegiune. 

21. Dec. C. Rădulescu-Motru, prof, univ. — Personalitatea în po- 
ltică, 

28, Dec, N. Iorga. — Noile condiţii ale Du- 
närii 

4, lan. 1951, M. Manoilescu, — Era nouă. 


Conferintele urmează până la încheierea ciclului proectat de 16 pre- 
legeri. Viitorii conferentiari sânt dd.: General dr, M. Butoianu ; Jean Bart; 
Ion M, Sadoveanu ; J. Vasilescu- Valjean ; G. D. Mugur ; Arhim. Iuliu Seri- 
ban; Sim. Mehedinți. 

Distinşii Conferentiari au fost ascultați de un numeros public si au 
fost primiţi de bräileni cu entuziastă atenţie. 

Conferinţele ,Analelor“ îşi îndeplinesc din ce înce mai vădit rostul 
lor: intretin in Brăila o vie atmosferă de preocupări pentru cultură. Jar 


www.dacoromanica.ro 


INFORMATIUNI, NOTE & ÎNSEMNARI 51 





prin regularitatea cu care se tin, am isbutit a forma un public atent şi cu 
râvnă de a veni să asculte toate conferințele — g. m. 

— Muzeul Brăilei. In ciclul de conferinţe ce am organizat, am pre- 
văzut, anume, o conferinţă despre muzee regionale, care să dea sugestii 
şi orientări pentru întemeerea unui muzeu al Brăilei. D. prof. univ. I. Si- 
mionescu, rugat de noi să desvolte subiectul acesta, a primit cu multă 
bună voinţă. Conferinţa d-sale a stârnit entuziasm. Brăiienii au putut înte- 
lege ce impunătoare instituţie de cultură pot înfăptui, hotărându-se să în- 
ceapă organizarea unui muzeu local, care să întăţişeze toate aspectele vieţi 
bräilene, D. prof. I. Simionescu a arătat în chip elocvent ce bogat material 
oferă locurile brăilene pentru organizarea unui asemenea muzeu. 

Ideea aceasta a unui muzeu al Brăilei, noi o agităm de mult; înainte 
chiar de fundarea revistei „Analele Brăilei”. Iar de când :am întemeiat 
„Analele“ şi ne silim a organiza sistematic, atât teoretic cât şi practic, o 
activitate de cultură locală, ideea muzeului Brăilei a fost situată în cen- 
tru} preocupărilor noastre. Şi e firesc să fie aşa, fiiindcă un muzeu local 
exprimă mai direct şi mai plastic decât oricare alt mijloc — chiar şi decât 
o revistă de cercetări regionale — specificul vieţii locale. 

Cu o condiţie, însă. Un Muzeu al Brăilei trebue conceput în aşa chip, 
încât să infätiseze toate aspectele principale ale vieţii locale. Trebuie să 
notăm că încercări de a înjgheba un muzeu la Brăila s'au făcut. Au fost 
însă înjehebări parţiale. Aceste încercări s'au îndreptat mai mult în direcţia 
istoriei naturale. Lucrul este explicabil, dacă ne gândim că Balta Brăilei 
— acest „paradis al păsărilor“ — oferă o faună, cum puţine se găsesc, nu 
în România, dar în Europa întreagă. - 

Deci e firesc să se fi putut' aduna la Brăila bogate colecţii de 
pasări şi peşti. Astfel, este muzeul Administraţiei Pescăriilor Statului din 
Brăila ; apoi, muzeul fostei şcoale normale de bäeti, datorit d-lui profesor 
I. Dumitrescu. Deasemenea, Camera Agricolă şi-a înjghebat un Jăudabil 
început de muzeu agricol:şi de: istorie naturală. Toate aceste încercări însă, 
răspund la scopuri cu totul parţiale. : . 

Uitam să mentionez încercarea Camerei de Comerţ de a începe or- 
ganizareă unui muzeu economic local. 

Toate aceste încercări parţiale, fireşte că au utilitatea lor. Ele, însă, 
nu trebuie să devieze atenţia dela ţinta principală, care trebuie să fie un 
muzeu integral al Brăilei, cuprinzând toate secţiile necesare. In numărul 
viitor al „Analelor“ vom înfățișa un studiu detailat asupra felului cum 
trebuie conceput şi realizat Muzeul Brăilei. 
Gh. T. Marinescu 


Y 


“ 


INSEMNĂRI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRĂILA 
— CĂRȚI ALCĂTUITE DE BRĂILENI ȘI TIPĂRITE LA BRĂILA — 


Apostolu (Teodor) — 


Blaronzil (G.) — 


Campiniu (R. S.) — 


Butoianu (Cocănénu) (Elisa), — 
(Institurice la scóla sucursală 
de fete din Brăila). 


Butoianu (Eliodoru), (Protes- — 
soru de istorie şi geografiä 
la gimnasiulu Carol 1, 
din Brăila). 


de N. C. ISTRATI 





Respuns la pamfletul Domnuiui Trandafir 
Djuvara contra municipalităţii şi Primării 
Acestei Urbe (Publicat în suplimentul 
diarului ` „Presa Română“ de la 7 ale 
corentei de ... 

Typografia „Unirea“, 1866 [Aprilie 14]. 
60 p, Formatul 8, 

Prescurtare din istoria Românilor din ain- 
tea Descälicatorei şi până la tractatul de 
la Balta-Liman. Pentru trebuinţa locuito- 


“rilor comunali de . 


Tipografia „Unirea“, 1866. 21 p: Forma- 
tul 8°, 

Oare-care noțiuni despre istoria societății 
omenesci si despre drepturile si datoriile 
Cetäténului de ,.. 

Typographia ,Unirea“ Piata St. Archan- 
geli Nr. 2. 1866. 32 p. Formatul 8, 
Elemente de cosmografia pentru usulu 
classeloru primare. Ambe sexe prelucrată 
de .., Carte aprobată de Ministru Ins- 
tructiuni publice, pentru classa IV primare, 
Typographia „Unirea“, 1868, 34 p. For- 
matul 4°, 

Elemente de Geografia fizica şi mate- 
matica pentru Usulu classeloru gimna- 
siale, lucrată de ... 

Typographia „Unirea”. 1868. II—71 p. 
Formatul 4°, 

Cateva suspine (Colectiä). 1868. 
Typographia Unirea. 1868. 49 p. Forma- 
tul 80. 


www.dacoromanica.ro 


ÎNSEMNARI BIBLIOGRAFICE 53 


Frollo (G. L.) = 


Lectiuni de limba şi literatura italiană 
propuse de . , . pentru scâlele secundare 
din România. Cursulu I: Elemente de 
gramatică, Lecturi şi Traductiuni 

Typographia „Unirea“, 1868. 160 p. For- 


` matut 40. Pretulu Lei N, 3, d 


Mosescu (Preotul C.) (Institutor — 
la schóla publică de fete 
din Brailla). 


Butoianu (Elisa), (Institutrice — 
la scóla divisionarä Nr. 1 
de fete). 


Ciuculéscu (D-na S.), (Institu- — 
trice superidră a scâlei primare 
de fete din Urba Braila), 


Frollo (G. L.), (Profesoru la — 
Gimnasiulu Carolu I din Brăila). 


Moşescu (Preotul C.), (Institutor — 
la scoala Nr. 1 de fete 
din Brailla). 


Vestinianu (N. M.), (nstitutore). — 


Prescurtare de istoria sacră a testamen- 
tului vechiu şi nuou pentru schâlele pri- 
mare de ambe-sexe, Autorisată de Onor. 
Consiliu Permanent de Instructiune. 
Typographia „Unirea“, 1868. 109 p. For- 
matul 80. Preţul 45 bani. 

Discursu tinutu Cu ocasiunea împărţirei 
premieloru la fete. Anulu scolaru 1868— 
1869 Iuniu 30. De... 

Typographia I. Boerescu & Comp. 1869. 
8 p. Formatul 40. 

Discursu tinutu de ... la 30 Iunie Cu 
ocasia distribuirei premielor la scholare. 
Anul scolasticu 1868—1869. 
Typographia I, Boerescu & Comp. 1869, 
7 p. Formatul 8, 

Limba română şi dialectele italiene. Schitä 
filologicä. 

Tipografia I. Boerescu & Comp. 1869 
(Februarie). 28 p. Formatul 40. Se vinde 
cu pretulu de unu Leu N. în profitulu 
Societăţii pentru înveţătura poporului Ro- 
mânu. m 

Manual de explicaţia sânteiliturghii pre- 
cesă de alte cunoscinte bisericesci şi ur- 
mată de rugăciunile sântei liturgii, com- 
binat după mai multi explicatori eccle- 
siastici şi aprobet de Prea S.S. Episcopul 
Dunărei de Jos, Tipărit de ... 
Typographia Triangul, Piaça St, Archan- 
geli 1870. 96 p. Formatul 8, 

Carte de rugăciune şi essercitari aritme- 
tice Pentru Classea I. Primariă de .,. 
Libraru editoru Iorgu H. May. Typogra- 
phia „Unirea“. 1870. 34 p. Formatul 8. 
Pretulu 20 hani. 


» DĂRI DE SEAMĂ, RECENZII. 


CARL! 

O carte despre istoria econo- 
mică a Orientului: . i 

Expansiunea economică a A- , 
ustriei si explorările ei ‘orientale 
de Gheron Netta.: București, 
„Cartea Românească“ 1924. 270 
p. + 5 hărţi, -- 


Literatura istoriei eco aid 
nu este prea bogată la noi. Che- 


stiunile economico-financiare de . 


actualitate pasionează 'într'atâta 
si pe specialiști şi pe ceilalți, în- 
cât studiul istoriei economice 
poate fi socotit un lux, pe care 
nu şi-l pot îngădui doar cercetă- 
torii ce se pot smulge din actuali- 
tate, Nu exagerăm zicând ,lux”, 
chiar în interesul propriu al cu- 


vântului, pentrucă cercetarea tre- - 


cutului economic cere, în afară 
de sacrificii morale, și sacrificii 
materiale pentru deplasarea spre 
depozitele de documente istorice 
din străinătate, 

Astfel de sacrificii face 4 pro- 
fesor Gheron Netta pentru a ne 
pune la îndemână studii, ca a- 
cela de care ne ocupăm: £x- 
pansiunea economică a Austriei 
şi explorările ei orientale, Lu- 
crarea aceasta face parte dintr'o 
serie întreagă consacrată istoriei 
economice a ţărilor româneşti 
din timpurile mai noi, serie. din 
care a mai apărut în anul 1928, 
o altă lucrare: /ncercäri de na- 
vigafiune pe Olt, consacrată prin- 
trun premiu de Academia Ro- 
mână, Din lucrările următoare, 
d. Netta ne şi anunţă un volum 
privind politica Austriei de a a- 
trage principatele dunărene în 
sfera ei de influenţă economică. 


Este, un adevăr elementar că 
faptele prezentului, mai ales cele 
de natură social-economică, nu 
se pot explica. şi înțelege fără 
cunoașterea trecutului. Desmem- 
brarea politică — şi implicit e- 
conomică — a Austro-Ungariei 
îşi găsește o explicatiune si în 
sbuciumul economic, în continua 
nesiguranţă și bâjbâială econo- 
mică, cari au caracterizat viaţa 
„celor două state centrale euro- 
pene. Datorită aşezării lor inte- 
rior-continentale, una. din ele cu 
o esire la mare de mică însem- 
nătate economică, s'au văzut ne- 
voite a-şi întinde continuu ten- 
taculele spre ţările vecine mai 
bine situate economicește, . dar 
mai slab. organizate. politiceste, 

Succesul dela Passarowitz dă 


“Austriei posibilitatea de a ex- 


ploata economiceşte orientul a- 
propiat supus Islamului învins, 
Un tratat economic, bine chib- 
zuit, avea să asigure o hegemo- 
nie, care ar fi alarmat apusul eu- 
ropean, deopotrivă de interesat 
în explorările lui economice. Dar 
elanul învingătorilor este curând 
potolit. Tratatul nu are decât un 
succes teoretic. Ceeace realitä- 
{ile refuzau, nu putea da o con- 
ventie, .oricât de savant ar fi fost 
ea întocmită. Negustorii austriaci 
se întorc desamägiti de obstacole 
de tot felul, de cari se loviau 
chiar dela graniţa ţării lor. 
Trebuia inaugurată o nouă po- 
litică pentru câștigarea pieţelor 
orientale, Măsurile politice tre- 
buiau să mergă mână în mână 
cu cele economice. Pe lângă for- 


www.dacoromanica.ro 





marea metodică de negustori de- 
stinafi comerțului cu orientul și 
desvoltarea ` mijloacelor de tran- 
sport şi comunicaţie, 
păstrate cât mai intacte condi- 
ţiunile ce se acordaseră Austriei 
în primele decenii ale secolului 
al 18-lea şi încheiate alte tratate 
pentru obținerea de' noui avan- 
tagii. La nevoe se preconiza chiar 
lărgirea hotarelor prin cuceriri 
teritoriale. După Oltenia, anexată 
pentru scurt timp, urmează cu- 
cerirea, pe cale diplomatică mai 
mult, a Bucovinei, ca urmare a 
acestei politici. 

O altă metodă întrebuințată 
de Austria pentru dominaţia e- 
conomică a Orientului este aceea 
întrebuințată de multă vreme de 
statele cuceritoare de teritorii şi 
colonii, mai apropiate sau mai 
depărtate; este metoda exploră- 
rii prin emisari bine pregătiţi în 
meseria căreia erau destinafi. 
Un asttel de informator si explo- 
rator, care a făcut între alte ra- 
poarte și o expunere statistică a 
Moldovei din anul 1782, este 
Wenzel von Brognard. Și d. Netta 
ne face serviciul de a ne da în 
extenso această expunere, al că- 
reí interes nu mai are nevoe să 
fie scos în evidenţă. 

Raportul asupra Moldovei este 
continuat de relaţiuni asupra ex- 
tremului Orient european. 

Partea a doua a lucrării d-lui 
prof. Netta este consacrată în 
întregime reproducerii de docu- 
mente în legătură cu expunerea 
istorică din prima parte. Găsim 
în original, în această ultimă 
parte, expunerea statistică asupra 
Moldovei a lui Wenzel von Brog- 
nard; apoi diferite rapoarte şi 


trebuiau” 


DĂRI DE SEAMĂ, RECEZII 55 


scrisori din investigaţiile acestui 
explorator, precum și un jurnal 
de 'călătorie dealungul coastei de 
vest a Mării Negre și pe Dunăre 
până la Galaţi. Câteva planse cu 
diferite hărţi, planuri, proecte, în 
legătură cu textul, însoțesc şi 
completează acest capitol din is- 
toria economică a României, da- 
torat d-lui prof. Netta. 

- In particular, releväm impor- 
tanța lucrării şi pentru istoria 
economică a Brăilei. O sumă de 
date preţioase risipite în cursul 
expunerii, interesează în cel mai 
înalt grad pe cercetătorul trecu- 
tului brăilean. Astfel, în tratatul 
economic, care însoţeşte pe cel 
politic-general dela Passarowitz, 
Brăilei — ca dealtminteri şi l- 
saccei şi Kiliei — i se rezervă 
“rolul de-a servi ca punct de trans- 
bordare a mărfurilor austriace 
de pe vasele imperiale pe cele 
turceşti, cari aveau să le ducă 
mai departe spre gurile Dunării, 
la Constantinopole, la Trape- 
zunt, în Crimeea sau în alte o- 
raşe comerciale ale Turciei. Pe 
alte pagini, ne. sunt menţionate 
amnänunte importante relevate 


“de exploratorii austriaci, în tre- 
-cerea lor prin Brăila. Alte în- 


semnări cu caracter strict eco- 
mic şi privind direct Brăila se 
strecoară prinire rândurile cărţii. 
Pentru aceste motive si pen- 
tru interesul general ce desteaptä 
citirea cărţii d-lui prof. Netta, 
nu avem cuvinte dea o reco- 
manda cercetătorilor şi tuturor 
acelora cari, fără a fi specialiști, 
se interesează totuşi, de trecutul 
economic al ţărilor noastre. 


Nicolae C, Istrati 











Cu acest, număr „Analele Brăilei“ își încheie al doilea an de 
viaţă.! Este pentru noi un moment de sărbătoare. Simfim mulfumirea 
greutăților învinse şi a datoriei îndeplinite. Dacă privim în urmă la dru- 
mul străbătut,- vedem câte urcusuri grele am suit. De pe înălțimea pe 
care am ajuns, orizonturi noui şi tot mai atrăgătoare se luminează 
înaintea drumului nostru. 

Dar şi această cale mai departe, spre nouile orizonturi, ştim că 
nu-i uşoară Lipsurile materiale în care se sbate toată lumea au stricat 
şi acest drum al nostru. Vedem în zare multe poduri rupte de puhoiul 
lipsurilor. Insă din experiența celor doi ani din urmă, vom şti să ocolim 
greutăţile. Vom merge înainte cu acelaşi entuziasm interior, isvorît din 
conștiința valorii ce o are opera Ja care lucrăm. Si, cu energia calmă 
a călătorului pregătit de drum lung, vom ști să găsim poteca, care ne 
duce la vad bun de trecut şi ne va scoate la drum drept. 

Indreptäm deci un nou apel către abonaţii noștri, atât de puţin 
numeroşi cât sânt, rugându-i să ne sprijine cu aceiaşi înţelegere şi cu 
aceiaşi căldură ca până acum, în munca noastră închinată Brăilei. 

Acelaşi apel îl îndreptăm către toţi intelectualii brăileni şi către 
toți cei ce se simt legaţi sufletește de ţinutul Brăilei. 

lar către autorităţile oficiale brăilene cari, ca orice oficialitate, nu 
pot privi o iniţiativă de cultură decât cu acea seacă atitudine biurocra- 
tică, iar de multe ori privesc chiar şicanator şi interesat, către aceste 
autorități, îndreptăm, nu un apel, ci un mândru cuvânt rece și corect 
de cetăţeni, cari, conştienţi de munca dezinteresată ce o dăruiesc vieţii 
culturale brăilene, își iau voia să atragă luarea aminte că autorităţile 
oficiale cari administrează un oraş, un ținut, au datoria să nu se măr- 
ginească numai la grija de raporturile formale dintre cetăţeni sau nu- 
mai la grija pentru vieafa materială a ținutului. Ci ele au datoria ele- 
mentară de a se îngriji efectiv si de vieafa spirituală, de cea culturală, 
înțeleasă în cel mai larg și înalt sens, a ținutului ce-l conduc. Si de a- 
ceea, ele trebuie să promoveze orice inițiativă de cultură care se dove- 
deşte temeinică. 

Când va ajunge la finele celui de-al treilea an de viaţă, revista 
„Analele Brăilei“ nădăjdueşte că va putea privi în viitor cu siguranța, 
la care are dreptul o înfăptuire culturală, ce a creiat vieţii sufleteşti a 
unui oraş, conștiința critică a propriei sale valori, orientare, înnălțare. 

















CARTI APĂRUTE SUB AUSPICIILE. „ANALELOR BRAILEI»: 


1. „ALBUMUL BRĂILA VECHE” de ing. Gh. T. Marinescu 
2. COLECŢIA „DOCUMENTELOR PRIVITOARE LA BRAILA"—VOL. I 


3. BRAILA VECHE — Schitä a evoluţiei istorice, din antichitate până în 
sec, al XIX, de ing. Gh. T. Marinescu 


4. CEI DINTÂI ANI (1828—34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI, DUPĂ 
ELIBERAREA DE SUB TURCI — de IOAN C. FILITI. 


5. ERA NOUA — de M. MANOILESCU. 
VA APARE: 


6. VECHIUL DRUM DE NEGOT BRASOV-BRÂILA — monografie 
istorică, de ing. Gh. T. Marinescu 


4. EDILITATEA BRĂILEI. — de ing. G. T. M. 


www.dacoromanica.ro 


Preţul acestui număr: 60 Lei 


www.dacoromanica.ro