Libertatea anul 8, nr. 67, octombrie 1988

8 .8ec 


"Cel care dorește să ! 

















ANUL 8, NUMĂRUL 67  * 





2 trebui să lupte pentru libertatea aproapelui Sau” (O. 


IBERTATEA 


ICATŢIE LUNARĂ PENTRU PROMOVAREA LIMBII SI CO 


NSTIINTEI ROMÂNESTI În EXIL 
7.0. Boa 27. Rego Park. Nem York, NP 135% 


$1= 











şi 
închisoare făcuţi în regimul comu 
din Rominia, stă! sub Dej, cât şi 
Cemuşeseu - Grigore Caraza - 


fost deținut politic şi care a cunoscut 
teste ororile puşcâriei ca şi vicisitu 
mile epocii de groază a celui mai odiics 
tiran contemporan, numită pe  drepr 
cuvânt epoca Nicoiae Cesuşescu, aşa 
cum spune patriarhul Teoctist, cu 
deosebirea că noi dăm adevăratul sens 
acestei apelaţii: epoca lui Nero, epoca 





despre o persoană cu care di 
= sat în închisoare şi care a fost 
lovită de dureriie tuturor celor care 
au fost închişi; acum triieşte singur 


neclintit în 4 

Se î că nu-i cheamă Ştefan, 
dar autorul serisorii foloseşte această 
denuzire, au pentru a evita - 


ferea persoanei, căci, în alte locuri, 
îi spune pe nume, ci pentru aluzia 
in meclintirea în furtuni a ini Ştefan 


"Prietenul nostru ma rugat, spune 
Bulorul scrisorii, să vă scriem exact 


» Este cea mai cumplită tragedie 
îDomibilă. Nici cele mai diabolice minţi 
Bu ar fi putut realiza atâta suferinţă. 











me 
Cctombrie 1988 


TRAGEDIA ROMÂNILOR 
văzută din interior 





plasa imediat in spa 
a împiedica orice ti 
=» Sub această tercare 
dine care distruge sufi 
este firesc din pertea 
din partea altora să 
Şi  anusociali, din 
trăiască o suferinţă fără limite. 

lată ce spune în această privinţă 
autorul scrisorii 

"Românii s'au 
grupe: 

1. Cei mari, tâlharii ajunşi, i 
Dbaţii care d rează totul ca lupii, 
profitori, iaşi nemernici; pentru 
ei nu există limită în a distruge 
şi a face râu. despotici cum erau 
căpeteniile de  hoarde barbare, sau 
cei de bande de tâlhari. Au dreptul 
asupra vieţii supuşilor şi asupre victi- 
milor căzute, din nefericire, în mâi- 
nile lor. 




























2.  davreie, câinii care sfăşie şi 
ling, veşnic flămânzi, care se maiţu- 


în gând. Nu au trecut şi mintea nu-i 
duce spre viitor; îşi ucid chiar in 


ii şi copiii, dacă stăpânii lor o cer. 
3 


„Victimele, cei mulți, cei obidişi, 
care trebuie să muncească fără murmur 
şi fără şovăire, să suporte totul, cea 
mai cumplită exploatare, în cea mai 
cruntă mizerie. 


vreau să-l citea 


durie, moni da 
orice fel de dife- 
= faceţi un tot unit 
„ _ demascaţi comuni suta să 
lumii întregi adevărul. Ami 
că tragedia noastră este rezal- 
ul greşelilor conducătorilor de popaa= 
re din Vest şi că ea continuă datorită 
indiferenţei lor.” 

De ce să nu ascultăm de acest stri— 
Sât ieşit dintr'o inimă profund îndure- 
rată şi care exprimă suferința şi spe- 
ranța unui neam intreg? De ce să stăm 
pândindu-ne unui pe alti pentru a 
crea de.unire şi suspiciune, pe care 
agenţii securităţii le seamănă ca abili- 
tate printre noi? De ce să fim separați 
pe idei politice, confesionale ete., 
din moment ce toţi ne iubim şi vrem 
euberarea neamului nostru? 












Libertatea Octombrie E 


REFLECȚII LA UN INTERVIU 


Mediile de informare din Occident, 
parte a româneşti 


"Silviu Brucan, vechi activist de 
ti, cu înc £ state de servi- 
"de la Bucureşti, (fost ambasador la 
Washington ONU), a început să 
critice "ai " aspecte ale politicii 


în urmă, Brucan, 
postului de 
În discuţia 
Nestor  Ratesh 
(eorepondentul la Washington al 
postului), Brucan a deplâns "rămânerea 
în urmă a României în domeniul 
informaticii şi al computerelor”, 
admițând totuşi că şi starea poporului 
este foarte gravă. 

Sunt însă două aspecte, în inter- 
view-ul lui Brucan, la care mă voi 
opri în cele ce urmează: 

Într'o discuţie avută cu mai mulţi 
profesori americani, unul din aceştia 
a afirmat, că situaţia actuală din Româ- 
mia se datorează faptului că "românii 
au încetat, sau au fost opriţi să gân- 





























român este catastrofală, (deşi bpozan- 
tul”Brucan se fereşte să o afirme 
direct) dacă poporul a încetat sau 
a fost împiedicat să mai gândească, 
datorează aceasta ŞI 
CRITIC AL LUI 


ŞI EL, SILVIU BRUCAN, 
o mână de ajutor 
pentru a ajunge aici??? 








































| românească: 
satul românesc sunt 


“viitorul nostru, de care 
“rupe şi de care nu vrem 


unei naţiuni se află 
eri de existenţă cu 






Brucan crede într'o revenire a 


„sistemului comunist (este până la un 


punct, dreptul său) dar cine altul 
decât acest sistem a făcut posibilă 
aducerea şi menţinerea la putere (cu 
concursul colegilor lui Brucan) a unui 
“conducător” de talia şi calificarea 
lui Ceauşescu?? 

În ultimii ani - afirmă Brucan - 
mi s'a refuzat de mai multe ori viza 
de ieşire din ţară pentru a participa 
la diferite întâlniri şi conferinţe. 
Regimul nu are nevoie de cărţile pe 
care le-a scris şi care fac deja parte 
din fondul diferitelor biblioteci din 
lumea liberă. 

Nu cumva toate acestea, unite cu 
înţelepciunea cuprinsă în proverbul: 
"Sobolanii părăsesc corabia care se 
scufundă”, l-au determinat pe Silviu 
Brucan să devină "opozant". 

Un alt aspect al interview-ului, 
pe care aş vrea să îl discut, se referă 
la afirmaţia lui Brucan, despre care, 
chiar el a declarat că "va fi pe placul 
autorităţilor române şi va trezi discuţii 
printre refugiații din Occident”. 


Opozantul Silviu Brucan se opune 
leberalizării regimului paşapoartelor 
din România, cu motivarea că astfel 
țara s'ar goli de oameni de valoare 
şi că România ar deveni "un deşert 
spiritual”. 

Această afirmaţie a  "liberalului” 


a trezit imediat reacţia domnului Ratesh, 
care i-a calificat modul de gândire 
drept "contorsionat”, 

Într'adevăr este ciudată optica unui 
om care doreşte ca toţi ceilalţi să fie 
ţinuţi cu forța în "raiul" ceauşist, 


declarat că doreşte 
în ţară. 

Nu fuga poporului 
în care există de milenii, a 
actualul deşert spiritual din â 
ci fuga a fost determinată de starea 
tragică de lucruri din ţară, de care 
partidul lui Silviu Brucan se face vino- 
vat. 





satesc. Pericolul înfăptuirii unui astfel 
de prejudiciu 
putinţă Fă ! pro 
obligaţiei iecăruia e 
praga formele protestatare, oprind 
intenţia criminală de  ruinare a 
rădăcinilor naţiei. 3 
Pretextul asigurării hrănirii 
populaţiei din suprafeţele recuperate 
prin răzuirea satelor este absolut fals. 
Încurajăm ca fiecare român, tânăr 
sau adult, trăind în RSR ori în afară, 
să aducă la cunoştiinţa Aema 3 
rin toate mijloacele, 0pozi 
Liri de planul guvernamental de răzuire 
şi nivelare a cătunelor, satelor, biseri- 


cilor. cimitirelor şi altor 











A confunda, fie şi cn buna 
ță (eventual) cauza cu efect, 
denotă o dorinţă reală da a 


Aş vrea să adaug în final, 
este necesar să creem eroi (aşa 
încearcă o parte a presei exilului 
mesc a face cu Brucan) dacă nu 
adevăraţi eroi (deşi aceştia =, 
dar înfundă închisorile şi ci: 
psihiatrice româneşti, nu fac caii 
în străinătate), că atunci când 
prezentaţi oameni ca Silviu kr, 
este necesar să o facem cu mult dis 
nământ, apreciind ceea ce este 
tiv, dar la dimensiunile reale. 

Nu trebuie uitat că aşa cuma a 
mat Lenin (părintele societăţii adm 
de Brucan) "revoluţia nu se dez 
în linie dreaptă sau printriun pr 
neîntrerupt de dezvoltare. Este forma 
dintr'un şir de salturi inainte şi inar 
ATACURI ŞI FAZE DE LINIŞTE" 
trebuie uitat că "lupul îşi schin 
părul dar năravul ba" şi că esen; 
societăţii comuniste este REPRIMAR 
ŞI LUPTA impotriva propriului popor 





Mihai ARDELEAN 






























ABONAMENTELE 
ŞI SUBSCRIPŢIILE, Dv. 


„2 RER RR a e a 


- MO'TŢIUNE ADOPEATĂ LA SESIUNEA C.L.R- 
PRIVIND AGRAVAREA MĂSURILOR ANTI- 


în viitoarele activităţi de  demolare- 
nivelare, au la dispoziţia lor o serie 
de posibilităţi fizice şi tehnice. pentru 
a întârzia, împiedica ori zădărnici acele 
activităţi de distrugere. . A 
Membrii corpului diplomatic şi auxi- 
liarii care se află în străinătate, să-şi 
demonstreze măcar acum solidaritatea 
cu poporul oprimat, cerând azil în 
ţările libere şi făcând totoodată public 
cunoscut motivele dezlegării de Bucu- 
ti. : 
e carare 
ij n ucem 
Are = otodată, avertizăm 
vor pune interesele 


în al aparatului je 
re a satului romănesc, numele 
pape înscris pe lespezile ruşini» 


blestemul generaţiilor 


aepiiea ai liberă 


în viitoarea Românie 


viitoare, 







Octombrie 








MEMO R Iv, 


După terminarea celui de al doilea 
război mondial, a urmat Conferinţa 
Păcii, în 1946, care s'a ţinut la Paris. 

Din partea guvernului român 
procomunist de la Bucureşti s'a 
prezentat la Conferinţa Păcii o delegaţie 


numeroasă condusă de George 
ătărescu, pe atunci Vice Preşedinte 
îi Consiliului de Miniştri şi Ministru 
de Externe, care a prezentat un 


Memoriu din partea guvernului prezidat 


de  Dr.Petru Groza şi a susţinut 
“interesele României” în faţa 
Conferinţei . 


În memoriul prezentat de Tătărescu 
au fost trei mari erori: 


1. nu sa amintit de "definiţia 
apresorului”, ce a făcut obiectul 
Tratatului încheiat şi semnat la Londra 
în 3 lulie 1933 de către România şi 
Uniunea Sovietică, dar violat de 
sovietici în lunie 1940, ca şi când 
niar fi existat, cu ocazia răpirii 
teritoriului Basarabiei. Pomenirea 
în memoriul guvernului român, ar fi 
îndreptăţit pe Tătărescu să discute 
în timpul Conferinţei despre ocuparea 
samavolnică a teritoriului Basarabiei 
în lunie 1940, sau cel puţin ar fi rămas 


înscris în documente oficiale acest 
protest românesc. ] 
2. nu s'a pomenit în memoriul 


prezentat de Tătărescu absolut nimic 
despre alipirea teritoriilor Basarabiei 
şi Bucovinei de Nord de câtre sovietici, 


în anul 1944, după lovitura regală 
de Stat din 23 August 1944, şi prin 
consecinţă, nimic despre drepturile 
poporului romăn asupra acestor teritorii 
româneşti, din nou realipite de URSS 

3 prin memoriul său, Tătărescu 





1 recunoscut ulpabilitatea României 








Ap = se Eta 
răpite de sovietici, după 
tia şi ultimul român. 


În Noiembrie 1946, "Opoziția română” 


din Exil, compusă din: Al. Creţeanu, 
Grigore Gafencu, Niculescu-Buzeşti, 
Constantin Vişoianu şi Brutus Coste, 


au prezentat la Conferinţa Păcii de 
la Paris un memoriu numit "La Roumanie 
devant la Conference de la Paix", 
Prin acest memoriu. ar fi trebuit să 
precizeze atitudinea opoziţiei române, 
la Tratatul de Pace al României, aşa 
cum primiseră mandat şi instrucţiuni 
de la şefii opoziţiei din ţară, luliu 
Maniu şi Dinu Brătianu, pentru apă- 
rarea drepturilor României asupra 
Basarabiei şi Bucovinei. 

In realitate, memoriul depus de 
delegaţii "Opoziţiei române” se asemâna 
cu cel depus de guvernul român, prin 
Ministru său de Externe George Tătă- 
rescu, prin aceea că: 

1. nu au amintit în memoriu despre 
"definiţia agresorului” din Tratatul 
româno-sovietic din 1933, violat cu 
barbarie de câtre sovietici la ocuparea 
Basarabiei în lunie 1940; 

e, nu s'a pomenit nimic despre 
nesocotirea drepturilor României asupra 
teritoriilor Basarabiei şi Bucovinei 
de Nord, pe care sovieticii le-au ocupat 


6 PoO5 A 5 PIE 


Libertatea 
tt afis ante erai 


ROM Â N E! 





Curtea de Argeș. Biserica epi 


episcopală. 
Înălţată la porunca lui Neagoe Basarab (1512—1521), 
nei de Nord, cel puţin noi, beri 


în anul 1944, iar Tratatul de Pace 
de la Paris s'a încheiat şi semnat, 
fixând graniţele României, fără Basara- 
bia şi Bucovina de Nord; 

3. în schimb, în memoriul "Opozi- 
ţiei române”, delegaţii numiţi mai sus, 
recunosc culpabilitatea României, scriind 


în memoriu: "România s'a aliat Naţiu- 
nilor Unite pentru a răscumpăra prin 
sânge greselile conducătorilor, trecători 


(se referă la guvernul 
pentru a contribui prin noi şi mari 
sacrificii la o victorie pe care o esti- 
măm justă şi indispensabilă”, şi mai 
departe... "în dorința sa de a stabili 


raporturi de încredere cu poporul 
rus, împotriva căruia nu am avut 
niciodată nimic în cursul istoriei 
sale...". 


Din textele de mai sus se pot trage 
următoarele concluzii: 

a. Tătărescu a 
memoriul său, pentru a place ruşilor, 
sau poate memoriul a venit de la 
Moscova gata redactat şi Tătărescu 
numai l-a semnat; 

b. asemănările dintre memoriul "O- 
poziţiei” şi cel prezentat de guvernul 
român comunist nu pot fi explicabile 
şi nici unul dintre semnatari nu a 
explicat nimic până azi; 

c. pentru a te ridica împotriva 
guvernului Antonescu şi războiului 
dus de el contra ruşilor, cum fac sem- 
natarii  memoriului "Opoziţiei române”, 
care s'au înfruptat din plin din fondul 
de 6 milioane fr.elv. pus la dispozi- 
ție de Antonescu, nu mi se pare că 
au fost pe o linie de moralitate româ- 
nească, nici publică, nici privată; 

d. Dacă delegaţii "Opoziţiei române”, 
cât şi ai guvernului român nu au apă- 
rat, la Conferinţa Păcii, drepturile 
României asupra Basarabiei şi Bucovi- 


susţinut aşa în 


Antonescu), 


să cerem în orice ocazii, autodetei 
rea popoarelor din Basarabia şi Buco- 
vina de Nord şi înscrierea României 
la Naţiunile Unite asupra acestor teri- 
torii, şi să depunem memorii Scrise 
la toate  Cancelariile Marilor  Putezi 
din lume, cerând să se facă dreptate 


printr'o reparaţie istorică asupBai BB 


toriilor „ răpite de nesăţioşii noştiă 
cini. Să depunem memorii s se în 
aceste probleme, pentru că cei 


au trebuit să o facă la Conferinţa 
Păcii de la Paris,nu au făcut-o; 

e. să nu uităm numele semnatarilor 
memoriului "La Roumanie devant la 
Conference de la Paix", care în numele 
"Opoziţiei române” ne-au făcut culpa- 
bili în fața Uniunii Sovietice şi au 
tăcut asupra drepturilor României pri- 
vind Basarabia şi Bucovina de Nord. 
Numele lor sunt: Alexandru Creţeanu, 
Grigore Gafencu, Grigore Niculeseu- 
Buzeşti, Constantin Vişoianu şi Brutus 
Coste. 

Nu mă îndoiesc că istoricii obiectivi 
de mâine vor aprecia acţiunea lor aşa 
cum trebuie. Dacă ne întoarcem puţin 
privirea înapoi, nu înseamnă că trebuie 
să scăpăm din vedere scopul luptei 
noastre de a vedea România eliberată 
de sub comunism şi de a crea poporului 
român o viaţă liberă, liniştită şi îndes- 
tulată, după atâtea suferințe pe care 
le-a îndurat, 


Eugen POPESCU 








A NE OPUNE COMUNIS- 
MULUI ÎNSEAMNĂ A NE 
IÎMPOTRIVI IDEII DE URĂ, 
DELAȚIUNE ŞI HAOS CEEA 
CE ESTE VOIA LUI 
DUMNEZEU! 















LOR 


Octombrie 





| PTR fori 
LL] 

i i 5 Ya veni o vreme când vam 
vor purta cu noi cu aceeaşi în 
ță, cu care ne purtăm noi ast 
de câini. 

. 
Cel ce te invidiază pentru 1 
tale, nu face altceva, decât să re 
cieze cu răutate. 





EROICA 


întoarcere!'n timp . 


Învidia nu are margini. Atacă 
lă măsură, minţile înțelepte 


"ŞI s'au luptat ei cu căpcăunii preţ menesc, ori cerşesc jertfă pentru Zeul Ă 
pe cele lipsite de rațiune. 
. 


de o noapte. Luptă grea, crâncenă şi inega- al cărui imagine a întunecat splendoarea 
1ă, luptă contra întunericului din cetate secolului XX. 

şi împotriva armatelor care trăiesc în La suferinţa fără margini, în care au 
umbra acestuia. Când au venit zoril, odată aruncat sufletele a douăzeci şi trei de 
cu dimineaţa, zidurile cetăţii încă fume- milioane de eroi, cu bună ştiinţă, ei, 
gau. Mirosea a sudoare şi sânge şi câteva suferinţă nouă încearcă să adaode, spre 
trupuri neînsufleţite, - călăi şi răscu- a se împlini voia profetului mincinos, 
laţi -, dădeau o imagine mai exactă a în- ale cărui fantome cutreeră azi, cimitirele 
cleştării ce avusese loc. Era o linişte şi intimitatea uni popor căruia nu i s'a 
înfricoşătoare, linişte în care aparent dat şansa să se dezvolte natural şi să se a- 
nimic nu se mai întâmpla, dar ordinea fuse- pere, contra celei mai feroce opresiuni, 
se restabilită şi acum, cei care îndrăz- pregătită cu premeditare şi dibăcie, de 
niseră să atace prin forţă, "principii" cei pentru care viaţa altora nu înseamă 
al căror punct de grai este nimic alt- altceva, decât un câmp experimental, pâr- 


ceva decât forţa brutală, crudă, acum, ghie pentru sadisafacerea intereselor hidoa- | Nu-l invidia pe cel ce-ţi 
























O! Ce poamă dulce este lauda 
parşiv cel ce o practică! şi 
mic cel ce o primeşte! Ma 
când mă gândesc că aş putea 
dintre ei. 













. 
laudă-l pe cel ce te invidiază 
vedea cu ce torent de laude 
acoperi. O adevărată mocirlă! 

. 





pune 
rile. În timp ce tu eşti cu picioare 
înlănţuite, el are cugetul ferecat 
limbile urii şi ale desnădejdii. 

. 





în această linişte, cei care nu pieriseră se, mijloc de noi acumulări materiale, 

şi scăpaseră cu fuga, trebuiau identifi- spre lauda arginților murdari, cu care 

“caţi. Asta lucrau acum forţele nevăzute: cumpără şi vând, tot ce nu le aparţine. 

în această linişte aparentă, ele,armatele Imperiul Dantesc îşi desfăşoară activi- 

secrete, identificau şi arestau, pe cei tatea abisală, acompaniată de sloganul 
„ce numai cu căteva ore în urmă se lăsase- obscen "Democraţie", în care prima Donna, 
„ră îmbătaţi de gustul revoltei, triumfa- Irodiada epocii moderne, cocoţată pe masa 

seră un pic, iar acum, marea lor majorita- înconjurată de duhuri nebune, aruncă din 
te se găseau în camerele de tortură, cu  golduri frânturi de cazacioc, în timp ce 
lanţuri de mâini şi de picioare, obosiţi, regele unei dinastii decapitate, stâlceşte 
disperaţi, înconjurați de grupuri de tor- un acord de mazurcă, între dinţii tociţi 
ţionari, supra structura unui sistem fără şi limba prea scurtă, 
principii umane, unde dreptul cetăţeanului Destinul unei naţiuni ce nu se vrea 
este la discreția unei bande oligarhice, desfiinţată,este plămădit de fermentul unor 
: Aici, acum, trăiesc ei,  revoltaţii, minţi aburite de prea mult "galben de Odo- 
adevăratul moment al martirizării lor, beşti" şi ca şi în anii de "clandestinita- 
aici, după are lungi de supliciu, înconju- te”, această activitate lugubră, se desfă- 
raţi numai de inamici, când nu mai există şoară şi azi în "subterane", în crama par- 
nici eroii de aseară, ticulară, a celui care pretinde că bunu- 
rile au fost egal împărţite, de la Cezar, 
la muri! 


Sunt oameni care toată viaţa nu conte 
nesc să se împlinească pe dinăuntru 
în timp ce mulţi se străduiesc dir 
răsputeri să se rotunjească pe dinafară 
De care parte eşti prietene? 

. 















Când vei ajunge să nu mai crezi în 

nimic şi în nimeni, singura modalitate 

de a continua să exişti, este să crezi 

în tine. | 
* 






















Când vom înţelege cât de sfântă este| 

libertatea, vom asculta de o singură | 

lege: legea bunului simţ! 
. 






ne întoarce 


pp 








ce n'a făcut, când însăşi ruga este o deşer- învingător yi învina dorm acum atrăjuiţi om et 0 


























fie ea şi se sclav, de faptele lor şi din somnul adânc, să i x = a Pa. 
A tsezin la realitate ghilotina, simbolul de ajutorul lor. Ţi-ar da isi 
printr'un fenomen încă unor epoci apuse, singurul argument însă mult decât ai nevoie - este si 


modalitate, prin care ar putea să 
se suprapună! 





să treacă peste acest pe care îl iau în seamă, cei care au pus 
poate adevăratul lor forţa şi nedreptatea la masa de judecată. 
încrederea Măcar o singură dată în viaţă, să folo- 
sim şi noi partea tăioasă a inimilor noa- 
stre, să dăm vorbelor noastre greutatea 
faptei, că numai astfe am mai putea câş- 
tiga o parte din demitatea pierdută, şi 
am putea ocroti urmaşii celor uţi sub 





. 















Cea mai complicată lege este "legea 


firii noastre”! 
. 








Cea mai dură lege, este legea tăcerii. 




















nise cd emită praga , reia Popoarele care i se supun, işi vor 
Ă securităţilor “ i 
fără i aci i pierde graiul! 2 | 
Ci lor, celor care dorm acum legănaţi iei za "FBI | 
în poala Carpaţilor, neamul va trebui să Şi totuşi - de cele mai r e ci | 
le cânte din veac în altă trecere de veac, țuitul, este mai liber decât călăul. 
EROICA! . | 
Libertatea?! Zborul rotund şi lin al 
+ o haită de Demoni travestiţi iaiu Vasilescu unui vultur, în toiul unei amiezi 
' 
"oameni, aplică forţa brutală, cer, ade- ef Pa 
i 
Ş Libertatea este focul sacru, câr 





progresul civilizaţiei ii datorează totul 


............ Peste etoseooeeeeeeseee 


Scrisoare de acasă 


Ni s'a mai dat o toamnă, o negură şi-un gând 
şi desnădejdea iară s'o încălzim sub bundă, 

că ţara-i grea de lanuri, dar gloata e flămândă 
şi carul mare geme, la plânsete cărând. 


i Ni s'a mai dat o toamnă, sudălmi şi sărăcie, 
SA . dar pătimirii noastre nu i s'a dat soroc 

sal şi parcă vântu-aduce prin frunză nenoroc 
şiin ruga noastră-aruncă, grăunţi de nebunie. 





Trec ploile mărunte prin zdreanţa de suman 

şi-i dia de bejenii pe putreda colină i 

noi suduim când pruncii rămân flămânzi la cină 
“şi ne eulcăm cu gândul la toamna altui an. 


Ni s'a mai dat o toamnă, un înger şi-un lăstun, 
ui rată -i vom trimite ca semn de împăcare, 

la Cel ce ţine'n palmă un şir de lumi stelare, 

e mor vise şi oamenii apun- 













TO EXXIIIIIIIII az 


CIXIII) 


SIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III III 


ADISS IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III II) 











româneşti în eternitate, 
mismului pe care unii critici 
preţi l-au citit în opera 
Eminescu, aduce atâta 
ală şi o atât 
seama neamului 


şi 
lui 


nostru, încât 
pune cu 
pură şi 
nismului de totdeauna. 
Frânt 
viaţa pământeană, 
sale poetice, 


însăşi geniul 


noi 
ției 


tei sale de neam şi ţară, îl 
de-o esenţă cu adevărat revelat 
plasează în panteonul neamului 
treptele cele mai înalte ale 
spiritual, în drama umană a 
şi a regăsirii Divine. 

Prin Mihai Eminescu noi 
validat faţa minţii cosmice. 
a avut 
mintea sa şi 
căruia îi 
poezie, în 
eroismul social, 
să'nveşnicească 
lor cu superbe 
datorită lui 
cit noi. Tot 


în 


dintre noi 
între 
nesfârşit 
peze'n 

în 


nesfârşitul 


gândirea 

naţional şi 
geografia şi 
dimensiuni 





ger nt 1850 


linia mare, 





în lume, naționalismul în tot ce are 
el mai nobil ca gândire şi mai eroic 
şi creator pe plan politic şi social, 
şi filosofia trăirii şi libertăţii interi- 
oare, a comuniunii cu întregul, cu 


lumina mistică şi prestigiile inimii care 
se botează în flăcările cunoaşterii şi'n 
totul 
continuat şi potenţat în limite- 
mioritic al 
undeva'n 
Doina şi'n Scrisoarea a treia. Curentul 
din 
se revarsă, 
după distanțe colosale în câmpul orto- 
în sferele 
întregind 


raiul 

a fost 
le 
lui 


liniştii şi tăcerii Divine, 
trasate 
Lucian 


de el. Spaţiul 
Blaga răspunde 
"Gândirii" 
articolele 


porneşte de undeva 


lui politice şi 


doxiei româneşti, din nou, 

de foc ale lIpoteşteanului, 

icoana de peste veac a neamului. 

E într'adevăr, în poezia eminesci- 
ană, ca şin gândirea lui politică, un 
spaţiu atât de magnific, o lumină atât 
de densă şi mântuitoare, încât studie- 
rea lui intensă e mai mult decât o 
datorie pentru orice suflet român de-a- 
cum în colo. E o condiţie a învierii 
şi eliberării interioare. Contactul înde- 
lung şi profund cu "apa vie”, de gân- 
dire şi simţire a acelui pe care-l numim 
"Luceafărul, e poarta de aur” a ceru- 
lui. Orice firimitură din el, e un uni- 


vers în sine. Un vers, ori de unde 
l-am lua, deschide ferestre largi spre 
eternitate. Inima cuprinsă'n dangâtul 


de jale a plângerii eminesciene ne redă 
conştiinţa raiului şi ne miruie fruntea 
cu nemurire. lar mesajul gândirii şi 
a luptei sale politice, ne iniţiază întru 
neam. Străbunii, la cutremurâtoarea 
iul chemare de corn, se mutăn noi, 
ca să fie mai prezenţi şi mai vii, ca 
să in parte cu noi în furtuni şi'n logo- 
direa cu moartea. lar munţii, codrii, 
plaiurile şi apele ţării, îşi înalță cres- 


5+490.000.....0000.0oooo0o00.00Â...029000000..0000ooooooooooe 


LZIIIIIIII II 


de timpuriu în ceea ce numim 
maturitatea crea- 
înţelepciunea gându- 
lui său politic şi incandescenţa dragos- 
vădesc 
şi-l 


riscului 
luminii 


ne-am 
Unul 
comunicare directă 
Divin, 
place să se'ntruchi- 
înţeleaptă, 
politic, 
istoria 





cu tot fanatismul şi 
desnădejdea ce reies din exilul nostru 





Octombrie 


lui 


pe 


„ 


db 


tele, îşi înfig rădăcinile, îşi leagănă 
holdele, şi-şi adâncesc albiile, în noi, 
în imensitatea bulgărului pe care-l 


purtăm întru implinirea voii lui Dumne- 
zeu. 

Personal, am fost poate de o sen- 
sibilitate mai vădită, când, citindu-l, 
am simţit că Eminescu mă judecă, mă 
învaţă a fi şi a muri, şi mă schimbă 
la față. Unele locuri din poemele lui 
cum e catrenul: 


"Mai departe, mai departe, 
Mai încet, tot mai încet, 
Sufletul nemângâiet. 
Indulcind cu dor de moarte”, 
ori versurile; 
"Şi se duc pe rând, pe rând, 
Zarea lumii'ntunecând"..,, 


au avut toldeauna pentru mine o în- 
cantaţie de dincolo de orice descrip- 
He. Dorul de moarte,chemarea liniştii 


CIZIIZI III III III III III 


CELE CINCI MOMENTE DE RENAŞTERE 
NAŢIONALĂ ROMÂNEASCĂ 


LUCEAFĂRUL 


Acest al treilea moment al afirmării 
în ciuda pesi- 
inter- 
Mihai 
lumină spiritu- 
de evidentă biruiaţă pe 
esenţa 
gândirii şi simţirii eminesciene se supra- 
în definiţia 
ctitoreşte frunte de cer româ- 





ui 





de veci, confundarea lutului de aici 
cu veşnicia, undeva pe zarea sufletului 
nemângăiet, deoarece acesta e ars 
de setea de absolut, de bucuria între- 
gului, au găsit în mine ecouri atât 
de largi, atât de tulburătoare, încât în- 
genuncherea mea a trecut dincolo de 
ceea ce numim in deobşte artă, mult 
mai departe, în rugăciune şi'n împăr- 
tăşirea din cuvântul biblic, din Lu- 
mină. La fel, şi cu "zarea lumii“, întu- 
necată de fluturarea aripilor, de câr- 
durile păsărilor pornite toamna spre 
țări mai calde, în timp ce codrul se 
leagănă bătut de ploaie şi de vânt, 
cu crengile la pământ. Lumea'ntune- 
cată s'a întins în conştiinţa mea mult 
mai departe decât zarea românească, 
într'un timp, altul decât cel al calen- 
darului nostru, bătând marginile de 
foc ale altor mii şi mii de sori, şi pro- 

vocând în mine o transcendere, o po- 

sibilitate de evadare, de întâlnire fa- 

ţă'n faţă cu natura Divinului omenesc, 

atât de puternice incât ritmul din poem, 





ccceoli 


(TINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII LI 3 

















LIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII II 


LIIIIIIIIIIIIIII ra: 











Co! 


















„CONTINUARE DIN NUMĂRUL TRECUT 


i pe rând, pe rând, o teamă ne supune, 
„ Trecutu'ntreg în inimi ne apasă, 
„ Pierdută tu oftezi o rugăciune... 


îmi spui apoi cu glas sfârşit de trudă: 
- E Dumnezeu aici la el acasă, 
„Worbeşte'ncet, că poate să ne-audă!... 


în Cântece fără ţară predomină 
mai mult verbul exilatului, magul de 
nouă rătăcit încearcă înălţarea 
j i ce se vrea în fruntea maselor, 
însă de noaptea cum coboară 
pe dimineaţa lui de ieri şi îi înfăşoară 
cântecul în giulgiul veşnicei tăceri. 
„Lumina se amestecă cu marea tenebre- 
astfel să ia naştere un adevărat 
exprimat nu pe pânza 
lui Rembrandt ci pe gama sentimente- 
„lor gogiene. 
E În Aducerile-aminte, subiect aparent 
i let pentru un exeget superficial, 
se scaldă de fapt în jalea şi tristeţea 
doinei de ieri, muzicalitatea din stihul 
„lui Goga este lipită de inimă asemenea 
tecului de ape tă fluierului. Nu 
„poate vorbi de simbolismul gogian 
„mu, de cel eminescian 








prezente, în volumele de dinainte de 
primul război mondial pentru a arăta 
că avem de-a face cu o precisă evolu- 
ţie lirică, de fapt cu timpul se schimbă 
doar subiectul, devenit mult mai ego- 





centric când în fond specificul şi 
timbrul rămâne identic, aparţine 
aceleeaşi istorii a inimii, căci 


întotdeauna cântăreţul pătimirii noastre 
s'a exprimat întâi pe el şi sufletul 
său. 

În mici un caz deci nu se poate 
atribui schimbarea atitudinii spre un 
solilocvism tragic de la unul colectiv, 
naţional, insuccesului politic, la urma 
urmelor aceasta până la căderea din 
1938 dirijată de Carol al doilea, nici 
nu a existat, 

Pe Octavian Goga îl putem compara 
cu Piero de la Vigna şambelanul adică 
prim-ministrul lui Frederic al Siciliei, 
unul din cei mai străluciți reprezen- 
tanţi ai poeziei provensalo-siciliene, 
pregătitor a dolcelui stil nuovo, împre- 
ună cu Jacopo da Lentini, împarte 
; glorie literară de a fi 

ritorul  sonetului. Piero de 

ia Vigna o sfârşeşte rău de tot, ajuns 
disgraţia împăratului este aruncat 
inchisoare unde se sinucide 

i -şi capul de pereţii celulei. 
Dante pentru această faptă nesâbuită 
__ pedepseşte  aşezându-l în cercul 
igaşilor, al Infernului. 

„ şi la Octavian Goga putem 
urmărim  itinerarul marelui poet 

F 1 eu cel al politicianului, nu 
e influenţa eventuală a eşecurilor 
politice dar socotim că evoluţia 
i sale ar fi fost aceeaşi, de-acum 
său postum "Din larg” apărut 
1939 nu ni se va părea chiar atâta 
















Simt, Dumnezeu cum mă primeşte'n 

.. Cetățile de 
stele 

Cuprind rotirea gândurilor mele, 

Şi ca un sân ocrotitor de mamă, 

O năzuinţă proaspătă mă cheamă: 


Mai sus!... Mai sus!. 


Deci poetul suie spre înălțimi cum 
o fac pelerinii căutători ai Divinităţii, 
excelsior, pe  cărarea preoţilor lui 
Zamolxe, Muntele sfânt, sacrul Pion, 
numai e la el, Ceahlăul ci unul din 
jurul anticei  Sarmisegetuze. Imnul 
închinat poeziei este în acelaşi timp 
liturghie şi rugăciune, oficiate lângă 
izvoarele  purităţilor originare, desco- 
perite şi de Hyperionul hoelderlian: 


- Neprihănită, mândră poezie 
Lumină albă pururi adorată, 
Ascultă-mă cu ruga mea târzie, 

Şi fă pe veci în minte să-mi tresalte, 
Strălucitoare, rece şi curată, 
Singurătatea culmilor înalte... 


Profetul, cântăreţul pătinirii noa- 
stre se leapădă de lumea din jurul 
său în următoarele versuri mai mult 
decât semnificative: 





drumul pribegiei, cântecul 
te! ecouri bacoviene 
„bolnavi de primă- 






Nu licăresc în noapte stele, 

Şi singură tovărăşie 

Port numai gândurile mele, 

Cum s'au legat de mine'n largul 
Vâltorilor să mă petreacă, 

Par corbi, cari ţipă pe catargul 
Unei corăbii ce se'nneacă... 


Predomină, ca un leitmotiv de tra- 
gedie antică, pustiul său lăuntric: 


Eu port adese'n mine-o închisoare 
În care strigă făcători de rele, 

Din negura adâncurilor mele... 

Ei vin flămânzi de aer şi de soare... 


Simbolismul  gogian este doar apa- 
rent, de fapt e prezentată aceeaşi 
sursă a  tristeţii grave sau jalea de 
odinioară, cu taina ei ce-l cheamă 
acum în  ţintirim. În acest context 
atât de devastat nu-i de mirare că-şi 
găseşte insula de consolare şi învierea, 
în iubire: 


Ce mort frumos s'a deşteptat în min; 

Subt farmecul atingerilor tale... 

O stea s'a smuls din negura din vale 

Şi-a răsărit o floare pe ruine... 
Alături şi o poetică declaraţie de 

dragoste: 

Femeie, tu, solia primăverii, 

Tu mi-ai vrăjit misterul învierii 

Şi oaza magică dintr'o Sahară, 

Unde-am murit pe veci a doua oară, 


"Cetind pe Budelaire” poate fi soco- 
tită şi ca un omagiu dus din partea 





- A S Octombrie 1988 
STELAŢIA NEMURITORILOR 


* LIRISMUL SPECIFIC AL POEZIEI LUI OCTAVIAN GOGA * 


rului, urmând mirajul realizării pertfec-! 
Viunii verbale. În respectiva credință 
îi reuşesc câteva tablouri de-o rara 
frumuseţe, cum în poezia "Apus" ori 
"Karlsbad". În aceasta din urmă gestul 
banal de-a goli paharul de apă mineral! i 
îl  socoteşte a fi unul mitic, purtat 
pe tăbliile veşniciei: i 
Încep să-l beau şi liniştea mea erava 
Schiţează parcă e ierta tata 
Când a băut din gura de otravă! 


Gândul ne duce la 
clasice unde poetul 
marilor eroi ai omenirii. 

In general temele sale sunt acum 

ale unui orăşan cult, acesta îl ascultă 
pe Messias de Haendel, se plimbă prin 
muzeele Parisului şi studiază pe Leonar- 
do da Vinci împreună cu Cinquecentoul 
italian. 
i Cu atât mai puternic sună mărturi- 
sirea sufletului său întors la apele 
ancenstrale moştenite din moşi strămoşi, 
Vârmuri fermecate de unde se ridică 
păsările măiastre cele fără de moarte, 
într'un exerciţiu numit încă de Platon 
al anamnezei sau mai recent al veşni- 
cei  reintoarceri la porţile paradisului 
pierdut: 


unele picturi 
imparte soarta 


În mine căte-odată, grea liniştea se 
RI e IEEE DOR lasă, 








Slujeşte-o liturghie... 


Deoarece spaţiul nu-mi permite 
să mai fac şi alte referinţe, aş urca 
ultimele trepte ale templului gogian, 
oprindu-mă la "Cântă moartea” scrisă 
cu puţin înainte de a se sfârşi. 

Prima strofă: 
Îmi cântă moarte la fereastră 
Ca o vecernie'n surdină, 
Îmi cântă'ncet povestea noastră: 
Un joc de umbre şi lumină. 


"Vecernia  domoală” este înlocuită 
printr'un neologism  "surdină” atât 
de propriu înstrăinării sale iar povestea 
vieţii îi este umbră şi lumină, corespun- 
de cum am constatat în altă parte, 
urcuşului de deal şi vale al spaţiului 
mioritic, clarobscurului  rembrandtian 
din sufletul neamului nostru. 

În strofa a doua, în noaptea mută 
din adâncimi îi răsare la căpătâi 
întreaga viaţă petrecută. Sentința 
definitivă o aduce a treia şi ultima 
strofă: 


Şi cum sub tâmpla mea fierbinte, 
O lume veche-mi reînvie, 
Nu câte-au fost îmi vin în minte, 
Ci câte-ar fi putut să fie. 


Multe sunt interpretările ce se pot 
face acestei strofe minunate, mai ales 
cu aplicaţii social-politice privind pe 
marele om de stat. Dar ar fi fals să 
fie pusă în legătură cu el. 

„Detavian Goga pe patul de moarte 
se arată nemulțumit de opera sa, are 
certitudinea că ar fi putut-o realiza 
altfel "Ci câte-ar fi putut să fie”. 
Doborit de incertitudini în mod simbolic 
repetă gestul Creatorului obsedat de 
Absolut,  nesadisfăcut de ce-a făcut. 
Aşa s'a manifestat Michelangelo Buona- 
rotti cu ultima sa Pieta, înainte de 









- LUCEAFĂRUL 
“= URMARE DIN PAG. 5 
acoperindu-se cu un 


nou univers, 


 wevelat de infinitul inimii aprinse şi 
“al gândirii intuitive, m'a ajutat să-mi 


regăsesc centrul, 
simt vindecat de 
şi ale batjocurii 
mese curajos pe 
ale afirmării, 


să mă ştiu, să mă 
toate rănile foamei 
omeneşti, şi să por- 
drumurile româneşti 
ale creaţiei şi plinirii, 
în toate domeniile. Pe drumurile le- 
gionare, deschise, întru românism, 
cu târnăcopul unei nemaipomenite puteri 
de credinţă şi de jertfelnicie, de către 
Căpitan şi Moţa. 

Dar să nu vorbesc numai despre 
mine. Eminescu ne cuprinde pe toţi. 
Cine nu s'a întors, din Scrisoarea 
a treia, mai român decât a fost? Cine, 
ascultându-l pe Mircea cel Bătrân, 
mia venit acasă, în timpul său, hotă- 
rit să-şi apere mai dârz şi mai jert- 
felnic, moşia, nevoile şi neamul? Care 
din noi sau din cei de mâne, citindu-l 
ş pe Eminescu, în limbile srăine, şi com- 
parându-l cu marile genii ale altor 
neamuri, nu se va simţi mândru că 
„e român? Şi intuindu-i culmile pe care 
s'a măsurat cu zările de foc ale ex- 
perienţei interioare, care din fiii nea- 
mului nostru de mâne nu se vor simţi 


vindecaţi de pesimisme şi de toate 
complexele de inferioritate? 
Ceea ce a putut fi "pesimism" 


pentru generaţia lui Maiorescu si pentru 
cei de la 1900, n'a fost în fond decât 
că dimensiunea eminesciană era prea 
mare, insuportabilă. Un revers. Maio- 
rescu a spus amărit că n'a ţinut osul lui 
Eminescu (gândindu-se poate şi la 
cel al neamului), dar adevărul e că 
osul generaţiei de atunci, neavând 
perspectivele şi distanţa necesară, 
nu tinea el la tensiunile înalte la 





















nea cu atâta atot in- 
cu o vibraţie aşa de uriaşă, 
t la răscrucea nervilor lui sfă 
rmaţi, nu putea nimeni înţelege dia- 
logul cu Dumnezeu: "atâta foc, atâta 
aur, în inimi tu ne-ai pus!” Nu putea 
nimeni depăşi puterea proprie, pentru 
a se prosterna, cu desnădejde, în 
faţa  majestăţii eterne şi a setei de 
repaos, dacă nu, măcar cu bucurie 
şi jertfelnică dăruire în fața acestui 
splendid jurământ al condiţiei şi lup- 
tei pământene: "Toate-s praf, lumea-i 
cum este şi ca dânsa suntem noi”. 


[ Zi: 








încât de 









23 BA CE ARE a 


URMARE DIN PAGINA 6 


a o termna a zdrobit-o 
fiindcă nu era cum ar fi 
fie. 
AL După opinia mea, Octavian Goga 
a ajuns în cele din urmă pe pârtii 
nebănuite, undeva unde îl auzea bunul 
7 Dumnezeu, din această perspectivă 
tot ce-a lăsat în urmă se ghicea mărunt 
p şi lipsit de valoare. 

Aşa dar prin ultimul său Testament, 
scris pe foi de inimă, ni se relevă 
locul atins de poetul nostru în Parnasul 
marilor poeţi, Eminescu, Hoelderlin, 
Baudelaire. Tema dispreţuită a poeziei 

ice, a ştiut să o transforme 
Ă De şi să-i 


în bucăţi, 
trebuit să 
















imprime tiparul artei pure, 
că versurile lui Octavian Goga 
nu-şi vor pierde din prospeţimea lor 
“celestă atâta timp cât oamenii vor iubi 
vor cultiva sfântul grai 


ovidiu VUIA 


Generaţia 


noastră, însă, de sub 
presiuni de trăiri şi dureri mult mai 
mari, de la răscruci de istorie mult 
mai grăitoare, a putut să-l vadă pe 
Ipoteştean urcând zarea eternității 
româneşti, metamorfozat în  "Lucea- 
făr”.  Astru care priveşte, totuşi cu 


intensă grijă, la felul cum ne petrecem 
noi norocul, şi cum ne petrece norocul 
pe noi îngenunchind cu noi, scăpărând 
în  cremenea luptei şi ridicându-se, 
odată cu răzmeriţele noastre de faptă, 
gând şi credinţă, tot mai sus, pe bol- 
ta nesfârşită a vieţii ce nu cunoaşte 
oprire şi moarte. 

Pentru generaţia legionară Emines- 
cu a devenit biblie de "artă şi naţio- 
nalism”. Frazele articolelor din Timpul 
au găsit în noi răsunet de goarnă 
şi ne-au obligat la legăminte testamen- 
tare, la revizuirea coordonatelor de 
conştiinţă şi la însăşi schimbarea radi- 
cală a vieţii, a atitudinii faţă de mediul 
înconjurător, faţă de fericire şi moar- 
te, şi, în cele din urmă, la restructu- 
rarea a ceea ce s'a numit concepţie 
despre lume şi viaţă: "Weltanschauung". 
El ne-a dat un Weltanschauung româ- 


nesc, pe care Căpitanul a vrut să-l 
împlinească într'o profundă trăire mis- 
tică, pe plan individual şi naţional, 


crescând pe meridianele doctrinei lui 
un român erou, capabil de înaltă creaţie 











din găoaca individualismului, din pro- 
pria singurătate, şi ne aruncă în sin- 
gurătatea mulțimilor de acelaşi sânge 
şi destin cu noi, în sbaterile lor uria- 
şe, în epocile de istorie şi de cultură, 
pe care ele le crează pentru a înfru- 
museța fața lumii şi a continua sfânta 
trudă a lui Dumnezeu în cele şapte 
zile de la început. Şi învăţătura pe 
care ne-o aduce Mihai Eminescu e toc- 
mai aceasta: "nu există mântuire în 
afara neamului”. De aceea, la el arta 
se confundă cu politica, filosofia cu 
religia, rostind acelaşi nume majestos 
pe care-l îndrezneşte şi rugăciunea 
cea mai curată şi umilă: Dumnezeu. 

Ne-a trebuit poate acest exil, 
cu toate  nădejdile şi  desamăgirile, 
toate ororile şi splendorile lui, ca 
să vedem mai bine, mai detaşat, ade- 
vărul  mesagiului eminescian. leri ver- 
surile: "Cine-a îndrăgit străinii, mân- 
ca-i-ar inima câinii”, puteu părea unora 
dintre noi, drept şovinism şi exagerare, 
derogare de la umanitate şi contrazi- 
cere a poruncilor aduse de Mântuito- 
rul. Azi însă, după ce am văzut şi 
suferit pe propria carne ceea ce fac, 
în viaţa lor de toate zilele, tocmai 
neamurile care predică umanitarismul şi 
cosmopolitismul, şi mai ales după 
ne dăm seama că răul din ome 
(decăderea morală şi exploatarea omu- 













şi dăruire întru neam, 
frumosul şi adevărul, şi 


ţintind binele, lui 
interpretând 


de către om) se datorește 
perversităţii de a ataca legile nați 


istoria drept o desfăşurare a voinţei lismului în exterior şi a le aplica 
Divine. habotnicie şi suprem egoism 
În general, se crede ( cel puţin calea spre înţelegerea mă) 
aşa ţin să afirme unele religii) că omul, şi profeţiilor de la Timpul, n 
ca individ (nu ca specie), se poate mai deschisă. lar versurile 


mântui căutând un 


raport 
Dumnezeu.  Cultivând 
















eci, tocmai 





mis 


au trăit 






direct cu 
„un dialog 


ale ir = 
SN aceia care 
i "lumina dinlăuntru", 
mărturie că noi ne mântuim numai 
cu neamul din care facem parte, şi, 


odată 





sus, nu ne par deloc ni 
inte- rănind adevărul. Ci din n 
picioare, pen că străini 
confundă, pe planul mare, cu 
stau cu introducerea microbilor uci 


gători 
în organismele sănătoase. Şi cine favo- 
rizează pe străin, trădează sănătatea, 


în cele din urmă, vom învia odată lumina. Îl bat; 

ii » 2 jocoreşte pe Dumnezeu. 
cu omenirea (împreună cu toate nea- Îi aruncă cu noroi şi întuneric în 0- 
urile)la judecata de-apoi. Poartă obli- braz. 
EA a mântuirii e deci neamul, viaţa 
s » grija de cetate” şi jertfa V: i 
pentru mărirea şi mântuirea cei. Egois- ea E e deea 
mul veligine, individualismul feroce, 
oricât de moral şi însetat de cer, nu CONTINUARE ÎN NUMĂRUL VIITO 
înseamnă decât o treaptă a mântuirii. E 
Vâltorile  luminii-interioare ne scot 





PRIMESC 


TOȚI ROMÂNII STABILIȚI DEFINITIV 
ÎN STATELE UNITE ŞI CARE NU AU 
ÎMPLINIT UN AN DE LA VENIRE , 
PRECUM ŞI TOŢI ROMÂNII STABILIȚI 
DEFINITIV ÎN STATELE UNITE, CARE 
AJUTOR SOCIAL (WELFARE) 
SUNT RUGAŢI SĂ NE SCRIE PE ADRESA 
REDACŢIEI: P.O.BOX 27 

REGO PARK, NY 11374 


= PENTRU A LE TRIMITE ZIARUL NOSTRU 
ÎN MOD GRATUIT. TELEFONUL DV.ESTE 


ABSOLUT NECESAR 




























Toate Utopiile  descind  dintr'un 
acelaşi arhetip, sunt reflexul profan 
al unui mit întâlnit în majoritatea reli- 
giilor şi culturilor ancestrale - paradi- 
sul. În mod deliberat sau involuntar, 
utopiştii  s'u  adăpat din nostalgia 
paradisului, au făcut arheologie sacră, 
încercănd să retraseze planul grădinii 
Eden. 

Spre deosebire de concepţiile raţio- 
male, după cum ştim, mitul desfide 
cea mai necruțătoare analiză. Chiar 
atunci când a fost disecat, explicat 
şi făcut în aparenţă inofensiv, mitul 
păstrează încă suficientă forţă spre 
a mobiliza subconştientul, a declanşa 
inexplicabile  elanuri, a motiva acte 
iraționale. Or raţiunea asimilează ceea 
ce nu poate birui. În Caldeea, Babi- 
lon şi Egipt astronomia, geometria, 
medicina s'au împăcat de minune cu 
proiecția unui paradis în lumea de 
dincolo şi au continuat să o facă şi 
în plină Renaştere, când experientalis- 
mul ştiinţific înainta vijelios, 

Cert este apoi că spiritul utopic 
şi-a găsit surprinzător de des un cores- 
pondent în teologia creştină. Deşi 
impregnată de aşteptare mesianică, 
"De civitate Dei” a Sfântului Augustin 
4 constituie poate o utopie în sensul 

“târziu al cuvântului. Dar Au, 








gus- 









încă în patristică, la Origen şi Tei 
tullian apăruseră cel puţin două elemen- 
te specifice utopismului modern: inter- 
pretarea trecutului prin prisma evolu- 
ţiei către o eliberare finală şi promisiu- 
nea unei împărăţii ultime. Marxismul 
avea să preia descret această teleolo- 
gie în forma binecunoscută. 

în pofida preocupărilor declarat po- 

litice, Sir Thomas Morus, autorul celei 
dintâi utopii moderne,s'a aflat şi el în că- 
utarea grădinii Eden Ideile sale amintesc, 

m, la tot pasul de "Politeia” 
lui Platon. Dar concordia înduioşătoare 
care domneşte între utopienii săi, subli- 
ma toleranță religioasă şi mai ales ega- 
litarismul trădează un alt tipar decât 
acela al unui polis sclavagist idealizat. 
Creatorul de utopie comunistă n'a fost 
întâmplător martir întru catolicism, 
sanctificat în cele din urmă de Sfântul 
Scaun. Morus aspira la tărâmurile 
revelate ale unui neprihănit paradis 
de inspiraţie teologică. 

Inainte de a fi fost concretizat 
într'o proiecţie, utopismul era în mod 
fundamental aspirație către o stare 
de graţie. Aşa se face că mitul despre 
apocalips şi “împărăţia de o mie de 
ani” a fost una din expresiile cele 
mai răspândite şi mai virulente ale 
spiritului utopic în pragul Renaşterii. 
Celebrele predici milenariste ale ini 
Thomas Muntzer şi întreaga mişcare 
hiliastă din ajunul războiului țărănesc 
german au avut ecou deoarece au foca- 
lizat revendicările sociale ale clipei, 
desigur, dar şi fiindcă au trezit nostal- 
gia Cetăţii paradisiace, rânduite după 
dreptatea divină. Uneori contaminarea 
dintre utopism şi teologie a fost conşti- 
entă şi voită. "Citta del sole” scrisă 
de abatele Campanella în temniţele 
ssle  neapolitane a servit drept model 

„statului iezuiţilor, care axea să dăi- 
muie vreme de două secole în Paraguay. 
























Octombrie 


ETATEA TOTALĂ 


COMUNISMUL DESPUIAT DE LEGENDE 


NOSTALGIA PARADISULUI 


Teologul protestant german Johann 
Andreae schiţa la începutul secolului 
a  XVIl-lea în lucrarea "Reipublicae 
Christianopolitanae descriptio" o Utopia 
inspirată de  Campanella, dar axată 
pe legământul creştinesc faţă de Mântu- 
itor. Acest paralelism dintre utopism 
şi mesianism creştin are însă şi o expli- 
caţie care se întinde dincolo de nos- 
talgia comună a paradisului. Spaţiul 
şi timpul de referinţă sunt într'un 
caz şi celălalt aceleaşi.  Teogoniile, 
riturile sacre, viaţa dincolo de moarte, 
dar şi Cetatea ideală, înălțată după 
imperativul fie al divinității, fie al 
raţiunii evoluează într'un acelaşi spa- 
țiu-timp imuabil al imagineţiei ordona- 
toare. Cum remarcă Mircea Eliade în 
"Sacrul şi profan”, timpul şi spaţiul 
ritual participă ca elemente demiurgice 
la apropierea, la umanizarea 
universului, dând actului religios prin 
repetiţia lor ciclică semnificaţiile unei 
victorii a raţiunii asupra haosului. 
"A participa la o sărbătoare religioasă 


implică ieşirea din durata temporală 
“obişnuită”, şi integrarea într'un timp 

mitic, reactualizat prin sărbătoarea 
însăşi. Timpul sacru este prin urmare 





recuperabil după voie... Omul religios 
trăieşte astfel în două genuri de timp, 
din care cel mai important, timpul 

sub aspectul 











Aspiraţia spiritului utopic 
| aceea de a generaliza acest 


timp pi gata, prezentul continuu 
al unei existenţe complet identificate 
cu conştiinţa. 














TURNUL CHINDIEI - TÂRGOVIŞTE 


1928 


Omul nu poate trăi într'un 
restructurat şi gol de sensuri. ri 
şi utopia au defrișat un acelaşi tărâm. 
se trag din aceeaşi nevoie de a domes- 
tici cumva haosul ininteligibil, de 
găsi un înțeles pentru cosmos 
societate. Ele suprapun timpului 
spaţiului relativ un spațiu-timp fie 


un 





simbolic, ca în revelaţia divinității 
fie posibil, probabil şi deziderabil 
ca în proiecția idealului statal În 


vreme ce pragmatismul se consuma 
în efortul de a stăpâni spaţiul şi timpul 
real, spiritul utopic evoluează dintr 
început într'un spaţiu-timp sacru. ; 

Timpul profan este ireversibil 
continuu şi amorf, un timp relativ. 
care s'a născut din comparaţia între 
diferitele cicluri naturale şi cicluri 
biologice . Altminteri "timpul sacru“ 
pe care şi-l revendică spiritul utopic 
in el, ca în inima tuturor miturilor 
domneşte absolutul, intervine prezentul 
continuu al actului de creare a lumii, 
se manifestă  "veşnica reîntoarcere" 
a  esenţelor. In Cetatea definitivă a 
utopiei ca şi în universul mitologiei, 
semnificaţia exclude întâmplarea 
Ordinea raţiunii sau eternul logos 
sacru instituie o perenitate, pe care 
nici un act neprevăzut nu o poate 
elătina, 

La rândul său, 





"spaţiul sacru", 


a unde spiritul utopic işi înalţă edificiile 


“smcâi 





repetabi! şi funcuWonal, care se 

z ează în topografie şi geografie. Mitul 
şi utopia contrastează în orice punct 
al lor cu un mediu profan: dincolo 
ordinea supremă, dincoace haosul şi 
şi primejdia. Ca şi mitul religios, reac- 
tualizat periodic prin sărbătoarea sacră, 
Cetatea desăvârşită sălăşuieşte într'un 
pretutindeni ipotetic şi un nicăieri 
actual, depinde de credinţa celor ce 
vor să îi dea viaţă. 

Spiritul utopic a încercat în perma- 
nenţă să domine dimensiunea sacră, 
să şi-o facă utilă, în loc să accepte 
el însuşi un rol ancilar. De unde un 
aer de sediţiune care a multiplicat 
fascinația deosebită a utopiilor, atră- 
gându-i pe cărturari şi stârnind toto- 
dată ostilitatea  inchiziţiilor. Utopia 
este mântuirea raţională, Edenul conce- 
put de mintea omenească. Ea se învăluie 
întotdeauna într'un nimb de sanctitate 


profană, sortit să displacă profund 
deopotrivă profesioniştilor credinţei 
cât şi  exponenţilor puterii. Cauza 


se află la îndemână: utopia echivalea- 
ză pentru autoritatea civilă cu o inci- 
tare la revoltă, pentru credinţa 
instituţionalizată cu o blasfemie. Într'o 
lume impregnată de duhul divin, ordinea 
desăvârşită nu poate emana decât de 
la Creator, nicidecum de la înţelepciu- 
nea omenească trecătoare şi 
părtinitoare. săi 
Or înainte de atacul iluminist nu 
numai împotriva bisericii, ca instituţie 
socială, ci şi împotriva creştinismului, 
a credinței în sine, transcendenţa 
(de care nici o societate nu se poate 
dispensa) luase forma potu ai 
in i rea într'o lume divină. 
dea ear a societăţii a scos 
însă viitorul de sub incidența grație! 


— 













e, a creat treptat o criză a con= 
i colective şi a deschis în felul 
a calea pentru ersatzuri şi substi- 
te, pentru ceea ce unii sociologi 
denumit "religiile imanente". Naţio- 
Ssmele de toate nuanțele, dar mai 

milenarismul comunist (şi 










s 1 apoi 
fascist) sunt în fond, orice s'ar 
e, şi încercări de a închide din 


timpul istoric al societăţii cu ajuto- 
unui definitiv paradis terestru, 
a insera actul individual într'o 
0 msiune sacră, fără a mai recurge 
„la religie. 


tea nimănui 





În vremurile moderne, ori de câte 
"ori speranţa şi-a aservit raţiunea ordo- 
Si - matoare şi s'a condesat în mit, în- 
| tâlnim mai devreme sau mai târziu 
utopia. De fiecare dată când discrepan- 
da. 4 tensiunea dintre timpul trăit 
şi l imaginar nu s'au putut rezol- 
va, survine, într'o formă sau alta, 
evaziunea în posibil, sau chiar numai 
plauzibil. Aşa se face că până şi cele 
mai lucide dintre filosofii au produs 
ipoteze şi excursiuni utopizante. Kant, 
care stabilea cu neegalată perspicaci- 
tate categoriile ultime ale cunoaşterii 
==" umane, pleda pentru un guvern mondial 
al naţiunilor unite.€ 

De - îndată ce 

s'a aventurat în 

în profeție, anticipație sau principiile 
absolute ale cunoaşterii, ea a căzut 
pradă spiritului utopic. Una din marile 
primejdii pe care le degajă utopismul 
emană tocmai de la strania sa facultate 


de a deteriora mecanismul logicii făcână 
uz de  fascina absolutului. A crede 














raţiunea teoretică 
teoriile interzise, 
















« Şi - acestea 
ate concesiile discrete şi cel 
a. lesea involuntare făcute de prag- 

matism elanului icaric. 
Datorită decalajului dintre existenţa 
concretă şi proiecţie ideală care le 
caracterizează, datorită şi  aşteptării 
foarte intense, care înclină lesne să 
ifice realitatea spre a legitima 








Visul, erele noi au oferit un teren 
deosebit de propice pentru nefasta 
prolifiere a spiritului utopic. Să nu 
uităm că marxismul clasic a fost 
produsul unor decenii de "Sturm und 
Drang", că s'a ivit din spasmele 


revoluţiei din 1848 şi ale industrializării 

Europei. Comunismul  scientizat a 
, raţionalizat visurile şi deziluziile unei 
mase gigantice, angajate într'o migraţie 
socială şi psihică fără precedent. 

Desigur, marxismul a emis atâtea 
„profeţii eronate tocmai fiindcă a utopi- 
zat. Dar nu orice utopie profeţeşte şi nu 
orice predicţie falsă originează într'un 
elan utopist. Se pune deci întrebarea 
„Care sunt determinările esenţiale ale 


2 

07 AD la viaţa concretă a socie- 
„ tăţii, utopia reprezintă în primul rând 
„un proiect cuprinzător de organizare 
Ă cetăţii care nu decurge în mod 
zani din premisele date, care nu 

eşte modalităţile realităţii, ci 
le suprimă într'un efort 












Octombrie 


Pentru a clarifica termenul de utopie 
ar trebui să poposim mai întâi la spi- 
ritul utopic, la "conştiinţa care nu 
se suprapune cu existenţa înconjură- 
toare” după definiţia lui Karl Mann- 
heim. În mod inevitabil, orice gândire 
orientată spre viitor conţine un moment 
anticipatoriu, un element de proiecţie 
sub forma principiilor, a generalizărilor, 
obiectivelor sau predicţiilor. Dar nu 
acest moment inerent al teoriei defineşte 
spiritul utopic, ci un anume raport 
specific între intelect şi realitate. 
"Divorțul de prezent" - deci critica 
radicală a societăţii - se îmbină cu 
transcendenţa, cu negarea viitorului 
de continuitate al realităţii şi cu iposta- 
zierea 


unui proiect istorie complet 
diferit. 
Negarea prezentului în numele 


raţiunii demiurgice antrenează de fapt 
spiritul utopic într'un conflict 
ireconciliabil cu realitatea în genere. 
Şi totuşi  utopismul capătă întregul 
prestigiu al actului de gândire făptuit 
pentru binele comun al cetăţii. Când 
inventa republica totală, Platon vroia 

doar să calce pe urmele lui Solon. 
Nepotrivirea cu existenţa înconjură- 
toare constituie o definiţie necesară, 
nu însă şi suficientă a spiritului utopic. 
Căci resortul autentic al acestui mod de 
a privi lumea îl alcătuieşte o anume 
premeditare, hotărârea de a renunţa 
la reformarea raporturilor deficitare 
din sânul realităţii date, în sensul 
reproducerii ameliorate a acestei reali- 
tăţi, şi de a răsturna complet structu- 
rile exiștente, de a revoluţiona - de 
"tabula rasa”. Spiritul utopie 
utopia ca 











d, E 

i în - prezeni 
a fost declarat anacronic. 
zeşte pieirii trecutului, 
radical prezentul şi 
va veni în numele ei. 

Dar gândirea 
consistenţă doar 
se  transplanta în istorie, de a prinde 
ini social şi spiritual, 
de a-şi descoperi antecedente în epocile 
anterioare. Utopia se „străduieşte să-şi 
găsească un E lent în adâncurile 
timpului, să-şi ticluiască | precedente. 
Acesta este un prim reflex al santificării 
visului lumesc, al apelului la dubla 
legitimitate, sacră dar şi profană. 

Orientării selective către trecut 
îi corespunde proiectul viitorului, 
care este întotdeauna un prezent 
structurat altfel. Marele care 
focalizează de fapt voinţa utopică şi 






pe principii de semn opus. 
dincolo de pustiul dezolant al 
prezentului, care vlăguieşte forţele 
creatoare, 3 dincolo de 
iraţionalitatea şi 


NIMIC NU TREBUIE SĂ UITĂM 
ORI SĂ IERTĂM, ATUNCI CÂND 


ESTE VORBA DE COMUNISM. 
EL TREBUIE DISTRUS, AŞA CA PE 
TIMPURI "CARTAGINA"! 











Libertatea 


a lucrurilor, spiritul utopie lasă să 
se  întrezărească insula celor fericiţi, 


tărâmul dreptăţii eterne, al raţiunii 
consecvente şi  omeniei  infailibile, 
Cetatea ideală unde  pământenii îşi 
vor redobândi puritatea pierdută 
la sfârşitul Epocii de Aur. Noianul 
de impilări, atrocități şi minciuni este 
spulberat odată pentru totdeauna, 


capeteasma lumii se prăbuşeşte, istoria 
ia sfârşit, înţelepciunea şi clarviziunea 
celor drepţi instituie legile  imuabile 
sub oblăduirea cărora muritorii atin- 
ge-vor fericirea... 































Degeaba i 
utopice cu 
imaginarului. Căci o ipoteză care 
de partea ei creiteriile morale 
prestigiul  raţionalităţii se leapădă 
imaginarul  pângărit de individ 
al visului şi răpeşte o â 
focul sacru al miturilor 
Manifestul i 
societatea burgheză, 
asupra prezentului, 
prezentul asupra 
fond Marx năzuia să abol 
şi cauzalitate. Viitorul, 


se va răspunde 
argumentele 





spiritului utopie însuşi. Nu cuprinde 
până astăzi fiecare program al partidelor 
comuniste un plan detaliat al grădinii 
Eden, cu producţia la hectar şi numărul 
de  zile-muncă obligatorii? Nu promitea 


marxismul suprimarea tuturor 
conflictelor, a tuturor nedreptăţilor, 
a inegalităţii înainte de toate - deci 


suprimarea realităţii sociale? Societatea 
tuturor şi a nimănui - există oare 
o definiţie mai nimerită a paradisului 
profan? 

Gândirea utopică reuşeşte prin 
vituperarea prezentului să se 
descotorosească de conştiinţa vinovată 
care însoţeşte inevitabil participarea 
la existența imperfectă din cetatea 
reală. Ea işi reazimă atitudinea critică 
pe un crez în aparenţă irefutabil. 
În  Tablele destinului materialist stă 
scris: "ceea ce trebuie să vină, va 
veni fără greş”. De aceea utopismul 
şi este singura atitudine cu pretenţii 
etice, care se crede înrudită să predice 
violența şi distrugerea. Cu ochiul 
minţii orbit de strălucirea utopiei, 
sicarul poate să semene moarte fără 
să-şi piardă nici pentru o clipă liniştea 
sufletească. Mobilul se află în viitor 
şi el îndreptăţeşte, la adăpost de orice 
contestaţie, gestul nimicitor care retează 
prezentul condamnabil. 


CONSTANTIN DUMITRESCU 


Continuare în numărul viitor 


















: 















sit ŞTIAŢI ŞTIAŢI CĂ 


au" 0 Scrisoare, trimisă cu avion 

din Germania de Vest, ajunge - pisi 

3 sanie cândva - la destinaţie, în Ro- 
nia  hii Nicolae Ceauşescu, la cel 
țin patru săptămâni, pe când în 


Ma românilor, ajun, 
A 3 ii da ap! jungea la cel mult 


Întrebaţi-l pe Nicolae Ceaușescu 
şi cenzura impusă cu silnicie de el, 
„ontrară legilor umanitare impuse de 
serviciul poştal internaţional, care 
SE uitaea primirea corespondenţei 

Ip. 

„Este cu adevărat inadmisibil ca 
o  serisoare trimisă într'o ţară, mau 
muit e e ia să facă pe drum 
„0 Yreme t de lungă, căci sincer 
„Vorbind, chiar de ar fi fost trimisă 
„eu carul cu boi gi nu cu avionul, ar 
fi putut ajunge | a destinaţie într'un 
timp mult mai scurt. 


.». O scrisoare, trimisă la fel cu 
avionul, din America, ajunge la desti- 
natar într'un timp record de şase 
la opt săptămâni, când, în mod normal, 
„în alte vremuri mai bune, nu făcea 
„pe drum mai mult de o săptămână. 

. ce această întârziere nemotivată? 

i 1 pe Nicolae Ceauşescu 

său, care au impus ase- 

cţii în corespondența ro- 
tea . 


decăt toate tricți 

7... lată o întrebare cărei 

mu îi putem da răspuns... e 
Um prieten din Germania de Vest, 


mul timp ZECE scrisori la aceeaşi adre- 
„să, a primit drept răspuns: "de ce 
nu-mi scrii?" Cu alte cuvinte, respee- 
-tivul n'a primit niciuna din cele zece 
scrisori. De ce, ne întrebăm noi?... 
Să fie oare de vină poşta?... Sau că 
s'a aplicat şi aici legea draconică de 
cenzurare a  scrisorilor?... Cum însă 
noi, românii de peste  hoatre, nu 
îndrăznim să discutâm cu cei dragi 
ai noştri probleme de politică în 
“scrisorile noastre, râmânem înmârmuriţi 
de faptul că, dintr'un motiv sau altul, 
scrisorile noastre nu ajung la destinţie. 
E ceva imposibil de imaginat din partea 
noastră, a celor ce trăim în lumea 
liberă. i 
Cu pachetele trimise în România, 
„e desigur o altă poveste tragică, Ro- 
mânia lui Nicolae Ceauşescu fiind sin- 
gura ţară de pe întreg mapamondul 
[a care nici măcar Crucea Roşie nu-şi 
răspunderea şi nu garantează primi- 
vea lor. E trist desigur, dar aceasta 
este cruda realitate. Pachetele cu medi- 
„camente cerute de neamurile noastre 
din România, medicamente ri nu af 
“găsesc în „ sunt pur şi simplu 
furate de cnc sau în cel mai bun 
E fac pe drum o epocală tranziţie 
pc Aaaa aproape două luni de zile. 
„Ştie oare domnul Ceauşescu de 
al „.. Jar, presupunând că nu ştie, 
vom servi exemple irefutabile, 
Nu,  n'avem nimic de impârţit cu 
€ rămâne cel mai groaz- 


Mă, dar considerându-ne încă 
"din trupul neamului, credem 
tare că avem şi noi dreptul 

doleanţele noastre 


c'am avea 
ei 




























= ss Di 


AA 







me scrie însă că, deşi a trimis în ulti- 


Octombrie 








L9SRa 





APELUL 
Bibliotecii Române „/ATUL“ din 


FRATI ROMÂNI DE 


7 PRETUTINDENI, 
33 de anl tu trecut dela data înflinţării în Sao Paulo, Brazilia, a Bibliotecii Române «SATI» Să 


mânesc sub cerul Americii Latine, care să adipostească Biblioteca SATUL Case în sta o- 


părarea și eul- 


batem acum la poarta sufletului tiu, frate român și tra păr simta seceră și ciocan, 
singuri a acest drum greu, pentru înfăptuirea acestei cete ron Gtete, ca să rue iși 














care ne-am angaat, a. 
era această strălucifă rea- | 
iz, ale metil iureei si tovarășilor dela Bucureşti. Prigoniţi de agenţii și cozile de to- 

dorește parte din rândurile ctitorilor pentru C1 SA BIBLIOTE: ÎNE se 
ne pot sere pe adresa: Bibiloteca Română SATUL, Catza Postal 05-0907, Bear ANE SATUL”, 

+ Răspunzator: Prof. Dumitru Paulestu. : > 70.000, 


Cititorii şi prietenii ziarului "LIBERTATEA" sunt rugaţi să 

su “si tri- 
mită contribuţiile benevole pe adresa Redacţiei: ri Vasilescu 
P-O.Box 27, Rego Park, N.Y. 11374, cu menţiunea:"Pentru Casa 
Ribliotecii Române SATUL din Brazilia”. 











ii i ca tund "cel mai iubit tiu 
al poporului”, precum îl blagosloveşte in parte; N pi 
presa din România, sau cea EA urâtă DE Domnului min 
făptură din întreaga noastră istorie, 
mai urâtă şi mai dementă figură creată 
eri de o moaşă râncavă şi atro- 









0 scrisoare prin ne 
Bunoştință că la data d 
a trimis o scrisoare D- 
hoiu (Universul 


. impusă, României de Nicolae e eemata din 
















în ziarul 










rti 











e, a dat foc Romei, învino- în vreu fel. 
creştini. Nicolae Ceauşescu la data de 13 Mai, domnia sa, 
ente Dl.Ardeleanu, s'a adresat printrio 
a-şi scrisoare directorului ziarului 
si, monument dincolo Micro-Magazin, în care spunea cum 
Asta n'are nimic comun s'a adresat ziarului Universul liber 
















cu scrisorile noastre, adresate celor şi că nu a primit nici un răspuns. 
dragi ai noştri din România, cenzurate Acelaşi răspuns l-a primit şi de la 
de către regimul dânsului şi furtul Micro-Magazin! ! 


pachetelor medicinale, trimise de noi, La 2 lulie 1988, Dl. Ardeleanu expe- 
desţăraţii, fraţilor noştri. diază o nouă scrisoare către 

Ceva mult: uneori, sosesc din Micro-Magazin, în care işi arată 
România | Nicolae Ceauşescu, plicuri nedumerirea față de cele întâmplate 
goale. Cenzorii, adormiţi de prea mult Nici de data asta nici un răspuns 






"suc tare de prune”, uitând se vede Aşa cum se exprimă dumnealui, "o 
a pune înapoi , în plic, scrisoarea, tăcere concurentă”! 
Ceea ce este posibil doar într'un stat Se înțelege că nu dorim să speculăm 
polițienesc, în care controlul oamenilor pe marginea tăcerii celor două publi- 
a atins culmea neobrăzării. caţii. Problema este însă cât se pate 
Am scris acestea, pentru ca să de serioasă şi mai ales, foarte judicios 
se ştie! tratată de Dl. Ardeleanu. i 
. Tot ce putem face este să-l asizu- 
„Nicolae NOVAC răm pe DI. Ardeleanu că Biserica Unită 


are în noi, cei de la ziarul Libertatea 
prieteni de nădejde şi că interesele 
credincioşilor uniţi sunt inter 
noastre, Vom face tatul ca să le 
de folos. Orice material în legât. 
cu Biserica Unită va fi publicat 
ziarul nostru. 

Credincioşii care doresc să dea anun- 
țuri pentru botez, cununii ori alt: 
evenimente legate de Biserica Uniti, 
au prioritate la ziarul Libertatea. 


Redacţia 








SĂ IERTÂM TOTUL ADVERSARILOR NOŞTRI: 
SĂ APLICÂM ÎNSĂ LEGEA  TALIONULUI, 


ATUNCI CÂND VORBIM DE VRĂJMAŞUL 
NOSTRU, ADICĂ COMUNISMUL! 





* Li 


ÎN ete Octombrie Libertatea 
rea copiilor în legea Dumnezeu, 
SĂ NE CUNOAŞTEM VECINII ducând-a la propria ei eliminare. 

4 Cum se întâmplă că nepoţii 
EVENIMENTELE DIN UKRAINA acelora care începeau şi terminau fie- 
În această perioadă de anti-ist care zi cu o Sieg ein ata lei în 
2 -istorie, ocul: Moi iv. + ate 

de când în România căzută sub Locul Monumentul lui  Volodymyr starea de a folosi numele Atotputerni 


R. i voia cel Mare, în Kiev. Da, Kiev în RSS- W când înjură? Mai întâi, au abzis 
Moscovei,  responsabilităţile naţionale Ukraina! îh ie : 


i _re e a a de la credinţa părinţilor apoi au renun- 
s'au substituity cu cultul a partidului”, Vorbitor: Yevshen Sverstiuk, țat la vorbirea părinţilor. 

ale dictatorului la zi şi al falsului scriitor, gânditor. „... Atât în viață cât şi în literatură 
oficial, a te informa ce se întâmplă 


a apărut un fel nou de om, care com- 
pune rugăciuni unui zeu necunoscut, 
stăm pe cioburi de cuvinte fără valoa- 
re, adevăruri relative, bunătate degra- 
dată şi frumuseţe vopsită. 


în statele aceluiaşi lagăr este de puţin 
interes. Lucrurile au început însă 
să se schimbe; nu mai trec 4-5 ani 
ca să se afle de vreo uşoară.. 
vibraţie; de-acum ne 


lubiţi fraţi şi surori, 


Astăzi  celebrăm mileniul botezării 


u . Rus (Kievan Rus) aici, în apele sacre 
parvin veşti ale Niprului; 
















aceasta este o celebrare Lumea a început să simtă o nevoie 
aproape săptămânal din Ungaria, naţională şi mondială a unui eveniment presantă de înnoire... 
Cehoslovacia, Polonia, URSS etc., binecuvântat, care marchează începutul Simţim nevoia de credinţă şi adevâr; 
asupra unor evenimente cu semnificaţii naşterii noastre spirituale şi a conştiin- a unei lumi în care este respect şi 
noi,  Simptomatice.  Mişcări, tulburări ţei de sine de a fi o ramură vie a se merită a trăi. 
social-politice luând forme diferite eternului copac a vieţii spiritului. Avem o adâncă sete şi foame spi- 
ca: proteste, demonstraţii, publicaţii Anul 988 reprezintă îndreptarea rituală, necunoscută celor trăind în 
neoficiale, greve, discuţii publice etc. poporului nostru (Kievan Rus) către Vest, care sunt amorţiţi în mrejele 
au loc, fără ca în mod invariabil - Creştinism, prin voinţa lui Volodymyr consumarismului şi a unei extraordina- 
cum a fost de-a lungul decadelor cel Mare, adoptând morala şi valorile re îndestulări. 
trecute - autorităţile să reacționeze spirituale creştine. .... Mărire lui Dumnezeu Tatăl, Fiului 
brutal şi ucigaş. sa. Aceste valori spirituale au şi Sfântului Spirit. Amin. 

Nu ştim încă dacă aceste noi aspec- fost  pavăza poporului ukrainian în 
te fac parte dintr'o orchestrare diba- faţa invaziilor hoardelor mongole, a 
ce a comunismului internaţional, în bisericilor arse ori a  neîncetatelor Nota noastră: tai 
efortul urgent de a ridica o mască războaie stârnite de prinți însetaţi Este remarcabil că se pot our 
enormă "comunismului cu faţă umană”, de putere. public, liber, astfel de Bnr 
ca strategie de salvare a comunismului A Spiritualitatea ukrainiană nu acolo în Kievul de sati cir 
mondial, ca idee şi aderenţi, ori sunt a slujit conducătorii zilei. oameni hotăriţi să rişte a d 
simptomele pierderii de control faţă ai Dacă adevăratul scop al Tratatu- idei şi acelor adevăruri, i ar 
de forța execrcitată inevitabil de gene- lui de la Pereyaslav din 1654 cu Rusia, degetul câtre ţarismul de pi Piz 
rațiile mai tinere, şi care-şi caută o de întărire a statului creştin prin înţeleagă şi "yarismul "ADI ii 
poziţie "de zicere” în treburile aficiale salvalgarea independenţei flamurei ... Gândul repede ne Er: e a 
şi culturale?! ortodoxiei faţă de puhoiul musulman, prezentă din țară, unde ie! 

s'ar fi ridicat o comunitate puternică triarhiei. . nu ştie” că se elit 

În timp ce atenţia şi sensibilitatea de naţiuni ortodoxe în locul Rusiei bisericile, că i suferit 
noastră ca români este îndreptată, ţariste, închisoarea naţiunilor. de frigul spiritual, pl ra! i 
pe plan extern, în primul rând asupra Cu ajutorul nostru Rusia a putut diană, de lipsa Crăciunul ŞI Ene cală 
Ungariei, şi "ce fac maghiarii”, găsim stăvili şi slăbi Imperiul Otoman dar din ate: ete, etc.. 
a fi de mare importanţă, nu numai la ce a servit folosirea credinţei e oare a ajuns România Şi rom j 
a nu neglija vecinul d r rit, dar doxe de Atre țari decât ca ba recorduri de sinue fe 
chiar a întreţine . x 














reducerea noastră ieţ 










NE NOnDbesc, vecinii, cu. disp 

i aa mută vestul Su degetul. Ce ironie 

: E ajută maghiarii să se refugieze... 
paie de Rit Bizantin, s 


ind românii la ei! 
Catolica a fost imbrăţişată de o parte Ce reală absurditate! 
din confrații noştri,  într'o măsură 


















Dacă este să învăţăm ceva, 
ca reacţie la politica imperialistă a Rusiei să incepem cu increderea” pe care 
au făcut-o ştiind că această Biserică s'o mai acordăm străinilor, ca să punem 
te, ca preocupări, nu vrea să servească țari pământeni. bazele unităţii româneşti. Cum să ne 
a contacte etc. cu ze ea aer -»„ Biserica Ortodoxă Rusă este respecte alţii atâta timp cât nu ne 
şi evenimente care prevestesc viitoare împovărată de o seculară servibilitate respectăm mai întâi între Noi?! 
Ukraină independentă. faţă de ţar; aceasta este realitatea 
În acest sens şi  contrapondere şi la noi, după distrugerea Bisericii 
acestor stări de mentalitate, vom reda 


4 Ukrainiene. Valentin CANTOR 
fragmente  dintr'un discurs ţinut în Această Biserică (Ortodoxă Rusă) - 
faţa unei adunări, afară, în aer liber, are | 


comemorând mileniul (9885-1988) de conştient la îndeplinire ordinile guver- 
la încreştinarea Ukrainei.. i EX 


Din partea Comitetului de organizare a Fes- 
tivalului Mondial Românesc 1988 sia primit 
la redacție următoarea comunicare și invitaţie. 


ROMFEST : 88 


ar crea a de ep acte) 
Hamilton, Oatarie, 
ezita 


simi, vor fi immtate personalități marcante ale 
rugau românesc din domeniul artistic şi po 
aa 

Amânunte detaliate despre ee 2 AR final 
al festivalului vă vor Îi trimise ulterior. 

Sperând că veţi da un curs favorabil acesței 
invitaţii, așteptăm răspunsul Dvs. adresat (ami: 
tetului de Organizare. 

Preşedinte Secretar, 

Tudor Bo due 











Octombrie 


1983 





O călătorie peste ape 


Un gând, o dorinţă de mai de mult 
mă îndeamnă să trec oceanul, spre 
America, unde atâţia români prieteni 
şi-au găsit o nouă ţară şi şi-au înjghe- 
bat un cămin, un rost, aşteptând ziua, 
când soarta le va hărăzi întoarcerea 
acasă, în pământul care le-a dat viaţă. 

Azi, 30 Iunie, gândul meu ia formă 
şi iată-mă la aeroportul Orly, împreună 
cu soţia, de unde ne luăm sborul mult 
visat. 

New York, apoi Detroit, primul 
popas, unde un prieten vechi, un 
camarad, Chirilă Ciuntu, stabilit la 
Windsor, în Canada, cu care am împăr- 
tăşit, ca oaspeţi” ai Marelui Reich, 
patru ani de grele încercări dintre 
care doi ani în lagărul de exterminare 
din Buchenwald, se oferise să ne întâm- 

-pime la aeroportul din Detroit, pe 
la orele 3 după masă. 

La locul întâlnirii însă, nimeni. 
Primele emoţii. Pe la orele 6, un alt 
prieten vechi, Cornel Popa, apare 
în fugă, să ne salveze dintr'o situaţie 
puţin de invidiat. 

Ce se întâmplase? Am nimerit în 
plină sărbătoare a independenţei 
Canadei şi drumul până la Windsor, 
doar vreo 20 de km. de la aeroport, 

"era semănat de mii de maşini, ce 

înaintau agale. Întâlnirea noastră nu 

prevăzuse acest incudent. 

În sfârşit, după mai bine de o oră 

de drum, ajungem la Windsor. Camara- 
 Ciuntu, amărât de cele etânelate 









toţi pereţii erau ocupați până la plafon 
„ icoane, medalii şi medaii- 
„troițe şi broderii româneşi, 
ceea ce putea aminti o fărâmă din 
„ce a lăsat acasă, cu ani în urmă. 


sârbesc, “Vichente Ocoleşanu, 

simplu, dar de o bunătate 
e oferă să ne conducă, cu maşina 
"Vatra Românească", locul de 
A tuturor românilor, din State- 
n ar oră cu ocazia Congresu- 


America. Istoricul 
: ppm Sirul este Apiea bine 






















„ în speranţa de a întâlni 
figuri cunoscute. De departe zăresc 
2 i Eugen Bârsan, un vechi pensionar 
lagărelor germane: Rostock şi 
ba ama MB îndrept spre el şi 

: mă opresc ostentativ în faţa lui. Mă 







de priviri lungi, care grăiau 
ar fi putut exprima 


logate şi aranjate în rafturi. 

leşit afară, zăresc pe părintele 
Nicolae Zelea,  camarad de vremuri 
grele. Între noi se aştern 44 de ani, 
distanţă de aproape o viaţă. Parcă 
ne-am despărţit aseară, atât de vie 
ne este bucuria revederii. El şi-a 
găsit împlinirea în altar, de unde împar- 
te hrană duhovnicească celor flămânzi 
de Dumnezeu. Şi-a găsit misiunea şi 
s'a dăruit din plin ei, fără preget, 
fără osteneală. 

Mă îndrept apoi spre biserică, unde 
vreo 40 de preoţi în ofăjdii de sărbă- 
toare, celebrau Sfânta Liturghie, în 
frunte cu Prea Sfinţiia Sa Episcopul 
Natanael. 

Melodii de adâncă trăire creştină, 
mi-au amintit slujba din satul meu, 
de ziua Învierii. Ecoul glasurilor stră- 
bate câmpul, ducând departe imnul 
de rugăciune, 

Biserica, destul de încăpătoare, 
era deja plină şi abea am găsit un 
loc printre fericiţii credincioşi, veniţi 
de departe, să îndrepte ruga lor spre 
Cel Prea Bun, să le asculte şi să le 
uşureze grijile. 

Am încercat totuşi o mică tristeţe. 
Melodia exprima smerenia creştină dar 
cuvintele închideau taina, pentru cei 
ce nu cunoşteau limba, printre care 
şi noi,  defavorizaţi de soartă. Am 
uitat repede acest neajuns, pătruns 
de fastul odăjdiilor, mirosul de tămâie 

în 












capete, gata de împărtăşanie. 

Afară alte surprize: Bulumete, 
un camarad întâlnit în Bulgaria, acum 
47. de ani, cu care am făcut drumul 
împreună, până la Viena, Rostock 
şi Buchenwald. Ne despart ani mulţi 
de la ultima vedere. Eram tineri pe 
atunci, azi, ne-au rămas doar aminti- 
vile. Ne-am  îmbrăţişat, ceremonialul 
obişnuit celor  răgăsiţi după atâta 
vreme. 

Halmaghi lon, coleg de facultate, 
de credinţă, emoția aceleiaşi revederi. 
Pe el îl mai întâlnisem în ţară, în viaţa 





„ clandestină,  opunându-ne  cotropitoru- 


lui şi mai târziu la Majadahona, pe 
locurile unde Moţa şi Marin au i au 
luptând împotriva aceluiaş antic! 
Părintele Mihăescu, chip de s fitu, 
Ochii lui priveau, parcă, dincolo de 
cele 85 de toamne, adânc săpate pe 
faţa pală, de o viaţă încercată de sufe- 
rinţe şi puţine bucurii. Buchenwald, 
un nume gravat adânc pe sufletul 
pa este unul din aceste grele încer- 
lon  Călvărăşanu, un sibian de-al 
lui Nicu Iancu, camarad de veche dată, 
îmi întinde mâna cu un zâmbet, bucu- 


via aceleiaşi simţiri. 

Camaradul Leahu, ce duce pe umeri 
zile grele, ani mulţi, prin Aiud, Gherla 
E tot şirul fără margini, al închisorilor 
de exterminare. 


Şi asa am cunoscut sau recunoscut 


pe mulţi, într'o atmosferă de chermesă. 


La prânz, o faţă de masă albă, 











oară superiorul bisericii din pap 
precum şi părintele Târziu, venit 
curând, tot de la biserica din Pa 
azi paroh la Vancuver, la ceala 
margine a Canadei. 

Părintele Calciu şi mulţi alţii, 
care-i păstrez în memorie. 

Din marea întindere a "Vetrei Roma 
neşti!, pe lângă biserică, o car, 
săli mari de conferinţe, a găsit 
loc de linişte, cimitirul, unde zac 
acum, cei ce o viaţă au sperat sa 
odihnească în pământ românesc 
opresc lângă un mormânt simplu, mar 
de o cruce, tot atât de simplă, 
pe care descifrez un nume, bine cunos- 
cut mie şi atâtor camarazi: Tavi R 
Şi el voia să se întoarcă odată 
bunarul lui, la Oraviţa, unde a lăs 
atâtea amintiri. Parcă-l văd şi acun 
cum ţinea isonul, la cântecele noast 
bănăţene, în lagărul de la Buchenwal 
A murit golit de substanță, o fantoma 
vie, atât a suferit calvarul. 

Mai departe, o altă cruce, cu două 
nume gravate: doamna preoteasă Mihă- 
escu şi dedesubt, preotul D.Mihăescu 
Primul nume, al doamnei preotese, 
purta două date, a naşterii şi a morţii, 
e când al doilea, nu purta decât data 
naşterii, aşteptând să fie complectat , 
când va suna ceasul, să se regăsească 
din nou împreună în liniştea cea mare. 

Vasile  Posteucă  bardul exilului, 
liră s'a rupt în plină melodie, 
în urmă doar ecoul unei opere 













Lucia Trandafir, fostă şefă 


Ilie Olteanu! Parcă-l văd la Buchen- 
wald, mergând pe aleea gorunilor, 
cu paşi grei, apăsaţi, ca un plăvan 
la drum lung. Nici el n'a avut un 
alt destin, decât cel hărăzit unui Neam 
întreg. A suferit cu gândul întoarcerii 
acasă, cum alţii suferă de dorul liber- 
tăţii.  Acelaş chin, aceeaşi cauză au 
generat un destin comun. 

Doamna Lupşor, un nume necunos- 
cut şi totuşi atât de evocator. Era 
tovarăşă de viaţă a inginerului Lupşor 
din Banatul sârbesc, plecată prea 
din vreme, fără întoarcere. Pe ingi- 
nerul Lupşor l-am cunoscut în anul 
1981, la Windsor. L-am revăzut acum, 
cu aceeaşi bucurie, pe linia aceluiaş 
crez. 

Seara, o altă surpriză. O agapă 
servită de redacţia "Cuvântului româ- 
nesc!!. Vreo 200 de persoane, adunate 
să asiste la căteva clipe de voioşie- 
Programul, deşi improvizat, a păstrat 
această notă de românism, exprimat 
spontan, cu ceea ce avea mai original, 
presărat de glume, să descreţească 
frunţile, ceva unde fiecare să se simtă 
în mediul lui. Şi am participat şi eu 
din plin la această destindere, când 
îmi aud numele, pronunţat de Eugen 
Bârsan, care mă prezenta asistenţei, 
apăsând mai mult, pe recenta mea 
A Mun de autor al unor amintiri 

rezistenţa împotriva cotropitorului 
Soirie: La aplauzele publicului, mă 


Mă simt copleşit de atâta onoare 



















din tot sufletul, dar 


domnul 
"Cuvântului 
tâmple argintii 
x “fiere i aelaria” 
țara, pen 
it să s împli- 




































Urmare din pag. 12 


profesional în Canada ospitali- 


spuneţi de această înfrățire 
ă?- mă interpelează dânsul, 
ce se aşează pe un scaun ală- 
de mine. 

o realizare minunată. Un 
al tuturor românilor, unde mă 
Şi eu atât de bine, parte integran- 
ntr'un tot armonios, i-am răspuns 
vădit impresionat de o atare destin- 


_ Veselia, buna dispoziţie, întreţinută 
_ Eustări şi băuturi răcoritoare, a 
it până după miezul nopţii. 
Exprimându-mi dorinţa de a vizita 
"Câmpul Românesc”, doamna Moisin 
> oferă cu multă graţie să ne găzdu- 
ască în caravana ei, pentru noapte. 
De dimineaţă o luăm spre Hamilton, 
unde ne aşteaptă părintele: Zelea, 
4 e ne-a arătat oraşul, de pe dealul 
„ce domină într'o privelişte îndepărtată, 
tot întinsul lui. Apoi prânzul, servit 
atâta gingăşie şi gust, de doamna 
să, ne-a redat parcă un crâmpei 
farmecul românesc, 
Pe  înserate o luăm spre "Câmpul 
Românesc”, unde ne conduce camaradul 
Vichentie Ocoleşanu. Pe o întindere 
de câteva hectare, tronează o clădire - 
impunătoare, casa culturală. Departe, 
peste râu, o capelă, loc de rugăciune, 
nelipsit de la orice sălăsluire româneas- 


„că, creştină. Apoi, aliniate, se înşi- 
ruie, fie caravane mobile, fie barăci 
sau camioane amenajate în reşedinţă 





secundară,  unde-şi petrec 
atâţia români, profitând de liniştea 
şi verdeaţa unui colţ de ţară, unde 
nu se aude decât limba din strămoşi. 


vacanţele 

















Printre turiştii  ocazionali,  revăd 
pe tânărul Doru Popescu, care propune 
să ne arate a doua zi Toronto. Pe 
o căldură abea suportabilă, am vizitat 
centrul oraşului, ceva ca într'un vis, 
de o frumuseţe ce ne-a umbrit imagi- 
maţia.  Prânzul, la invitaţia doamnei 
isi l-am luat într'un restaurant, 
U într'o alee de dimensiuni neobiş- 
uite sub cupole de sticlă, unde, ar- 
uşti de talie mijlocie, semănaţi în 
„ erau scăldaţi in razele de soare, 
străbăteau acoperişul de sticlă. 
însoţitorul nostru, Doru 
ne oferă găzduirea, cu atâta 
ă bună. 
doua zi ne 


N, 

















însoţeşte la gară, 


luăm trenul, la orele 11, spre 
sau Mont Royal, vechea lui 
monarhică. 


ora prânzului, ghidul vagonului 
erveşte masa, pe o tavă învelită 
“foaie de plastic. Un menu com- 
_de băutură - desigur dulce, 
obiceiul pe aici. Voind să plătim 
h ne răspunde cu un zâm- 
ând capul în sens negativ, 












să ne amintească, că pet 
este oferit gratuit, de tre 
căilor ferate. Şi, dacă mai 


sau o altă băutură 
„ me stă la dispoziţie. 
nou, ce nu se obişnuieşte 
“Montreal ne aşteaptă cama- 


„În drum, 
oraş, mă pregăteam 
mergea, când £l mi-o 


Octombrie 
- Mergem la familia Pop Mihai, care 
s'a oferit să vă găzduiască peste noap= 
te, Când au auzit ei, că familia Verca 
este în trecere prin Montreal şi că 
le căutăm o cameră la hotel, au sărit 
în sus, spunând că nu se poate asta 


şi s'au oferit să vă găzduiască în 
noaptea asta, iar mâine vom pleca 
la Val David, unde iarăşi, totul "s'a 
aranjat” 


__- Dar eu nu cunose această fami- 
lie! E adevărat, că-i cunoşteam de 
mult, din auzite, după cum cunoşteam 
pe atâţia camarazi, care au trăit aceeaşi 
aventură, din tinereţe, în serviciul 
unei idei de Neam, de Dumnezeu. 

7 Nu-i nimic! insistă el. Ei vă cunosc 

şi cu dragă inimă vă deschid poarta 
casei lor! 

După vreo oră de drum, maşina 
se opreşte în faţa unei case cu aspect 
de bună stare, cu grădină deschisă 
spre stradă. Din fundul grădinii, un 
domn între două vârste, într'un căru- 
cior, ne îndeamnă să avansăm. Am 
avut o strângere de inimă, o clipă, 
ca o săgeată ce mi-a şuierat la ureche. 
Mă apropii nedumerit şi-i strâng mâna, 
scuzându-mă că le-am căzut năpastă 
pe neaşteptate. 

- Noi vă aşteptam! Vă rog să accep- 
taţi ospitalitatea noastră, îmi răspunde 


camaradul Pop Mihai, pentru că el 
era în cărucior. Lângă el, o femee 
cu tâmplele semănate cu fire argintii 
şi cu o voioşie naturală, se apropie 
de soţia mea şi-i urează bun venit, 
pe limba lui Voltaire. Era Vetuţa, 


soţia lui Mihai. 

Ne-au primit cu atâta naturaleţă , 
parcă ne-am fi cunoscut de multă 
vreme, invitându-ne să ne simţim ca 
în familia noastră. 

- Camarade Verca, mă vezi în căru- 
cior, o situaţie puţin comodă, dar 
ce să „fac!... i-mi povesteşte toată 











: ded. 
un. recepţioneze urina, 

care se elimină în permanenţă, în mod 
independant de voinţă. Natura fusese 
eliminată din circuit. Tânăr încă şi 
deja imobilizat. Soarta a fost prea 
crudă cu el. 
Auzisem de mult de perechea ieşită 
din comun: Pop Mihai şi cu Vetuţa. 
Logodiţi din țară, în momentul instau- 
rării dictaturii bolşevice, urmăriţi 
de Securitate ca legionari, au încercat 
aventura împreună, logodnica tânără 











nu înţelegea să se despartă de alesul ii 


inimii. 
mântat. 


Frica de moarte, nu i-a înspăi- 
Au mizat totul pe una, ajutorul 
Erau prea tineri, prea 
ca aventura lor să se opreas- 
Azi, ca şi 
în faţa altor dificultăţi, fără 


lui Dumnezeu. 
hotăriţi, 
că între două frontiere. 
atunci, 





GENEVA 26 August 1988 


În incinta hotelului PANTA din loca- 
litate a avut loc Congresul Ligii 
Mondiale Anti-Comuniste, Reamintim 
că Mişcarea Legionară se numără printre 
membrii fondatori ai W.A.C.L. 

La lucrările din acest an au luat 
parte  Dnii Radu  Budişteanu, Chirilă 
Ciuntu, Dr.Filip Păunescu şi dl. 
Broşteanu, şeful comunităţii româneşti 
din Elveţia. Au mai participat 
DI. Singlaub, general în rezervă, 
reprezentând Statele Unite şi alţii, 

În timpul lucrărilor, un grup de 
demonstranți comunişti purtând măşti 
şi căşti de protecţie, au atacat clădirea, 
spărgând geamurile cu pietre. Au 
folosit şi arme de foc cu muniţie oarbă. 

Poliţia a intervenit promt, folosind 
gaze lacrimogene şi un car blindat 
spre a-i împrâştia pe huligani. Au 
fost operate arestări. Mercenarii stri- 
Mondială 

























Libertatea 
soroc, au rămas mereu împreună, mereu 
aproape, poate mai aproape ca nicioda- 
tă, să înfrunte în doi, vitrega soartă. 
Fire de poet, deo fineţe şi o sensi- 
bilitate rară, şi-a încredinţat versului, 





adânca ei tristeţe. Revolta împotriva 
destinului? 
- Dece?  N'a pătimit Isus? N'o fi 


deajuns? pentru a reveni la acea resem- 


nare creştină, admițând că povara 
vieţii poate fi greu de dus dar să 
nu ne lăsăm copleşiţi fără a lupta. 
Suferinţa lor are ceva nobil, ea arde 
în interior, ascunsă. Dar aparențele 
mai trădează focul ce mistule două 
vieţi. 


Şi iată cum îşi destăinuieşte doamna 
Vetuţa gândurile ei, răvăşite de atâta 
durere, în poezia intitulată "La Insti- 
tutul de Fiziologie”: 


Sunt toţi în scaun cu roţi, 

Scăpaţi de ghiara unei morţi, 

Când intri acolo-i vezi pe toţi, 
În lumea lor. 


Luptând să'nvingă a lor destin, 
Ei sorb paharul cu venin, 
Şi deapănă pe rând ce vin, 
Speranţa unui nou senin, 

Prin truda lor. 


Unii n'au ce depăna, 

Viaţa le-a fost dată aşa, 

Privesc în jur, apoi zâmbesc, 
Şi ei trăiesc, 


În mintea ta îţi vine-un gând, 
Şi îl trimiţi spre Cer fugând, 
- Să'ntrebe el, acolo, sus, 
Dece? N'a pătimit Isus?! 
u . 
Umil apoi te uiţi în jos, L 
Te vezi stins ş'apoi pătruns, 
De-a Lui putere, care-a pus, 







tag) 


r 
im cerut acest destin, 
şi noi că viaţa-i chin, 
Nu ne mai faceţi să-l simţim, 
Veniţi cu toţi să ne'nfrăţim, 
Vrem să-l biruim. 





Am petrecut o- noapte agitată. şi 
eu mi-am pus aceleaşi întrebări, fără 
a aştepta un vag răspuns. E nedrept! 
cum nedrept este ca un Neam întreg 
să îndure chin durere, foame, de 
peste 40 de ani! 

Un prim popas. 


Încă o dovadă că Leviatanul ştie 
să-şi organizeze forţele  mercenare 
când şi unde este nevoie. 

Congresul şi-a continuat lucrările 
în linişte şi disciplină, ceea ce a 
constituit în final un adevărat succes. 











* Agenţia franceză de presă anunţă 
că Preşedintele Consiliului Internaţio- 
nal al Monumentelor şi Locurilor Isto- | 
rice (organizaţie pe lângă UNESCO) 
a lansat un apel pentru oprirea demo- | 
lării satelor în România. 


* La Viena "Amnesty International” 
a cerut aducerea problemei încălcării 
drepturilor omului în România, în faţa | 
Adunării ONU. 















* 15 scriitori elveţieni, au protestat 
impotriva demolării satelor româneşti. 
Protestul a fost făcut pe lângă guver- 
nul de la Bucureşti. 







Redacţia 





Ap 





i 


dusă de 





DIN SPATELE CORTINEI DE FIER 
SITUAŢIA DIN ROMÂNIA 


* La începutul acestei luni, a avut 
loe ia Budapesta o demonstraţie de 
protest, în fața ambasadei României 
din Ungaria,  Demonstranţii, din care 
lăceau parte şi membrii grupului "Ro- 
mânia Liberă”, au protestat împotriva 
situaţiei catastrofale din ţară, cu un 
accent deosebit pe încercarea de a 
împiedica distrugerea satelor, elemente 
de cultură şi civilizaţie primordială. 


* După întâlnirea de la Arad, dintre 
iCeauşescu şi liderul maghiar Gross, 
au existat reacţii deosebite la Buda- 
pesta şi Bucureşti. 

Astfel,  oficiosul comunist român, 
“Scânteia” a publicat un editorial în 
care, a criticat acţiunea de "defăimare” 
presa maghiară. Cu acest 
s'a putut afla că, la Arad, Ceau- 
s'a plâns de "redarea deformată 

pentru prima da că la 


s'a discutat problema siste- 
i A mai fost discutată 





română 
fn, carora citat 


"il atacă pe liderul 
acuzându-l de slăbiciune, 

grupări califică întâlnirea 

drept 'ruşinoasă'. Fostul lider, Kadar, 
a afirmat câ nu s'ar fi lAsat antrenat 
într'o întâlnire cu 








a - sistematizare pă 
il „0 măgtră e rea 
să. Șloargă trudițiile și cultura 


Faroe 
i la ia Cloaj 


Îpaenisui- le: omtimul lu 
Bugătrat de Protentele id 


ide 





Octombrie 





L] 


Autoturismele "Dacia" produse în 
România după o veche licenţă franceză 
sunt vândute în Occident sub preţul 
de cost, ajungând a fi astfel cea mai 
ieftină maşină pe piaţă din Israel. 


* Compania TAROM este singura compa- 
nie din lume care nu foloseşte compu- 
tere în planificarea şi rezervarea locu- 
rilor. 


” Silviu Brucan, aflat în vizită la Wa- 
shington, califica România drept singu- 
ra țară din lume care işi planifică 
subdezvoltarea. 


* După întâlnirea de la Arad, secţia 
de propagandă a CC al PCR a comandat 
o telegramă de felicitare către "genia- 
lul conducător", De această dată nă- 
pasta a căzut pe capul locuitorilor 
unei comune din judeţul Sălaj. in cu- 
prinsul  telegramei "spontane" aceştia 
i-au mulţumit celui care ia adus în 
sapă de lemn, afirmând că 

9 „în, țară este dator 
ȘI colleltina posi 
centru agro-industrial” (este 
de aglomerările de beton botezate blo- 
curi de locuinţe, cu care “conducăto- 
rul" înlocuieşte satele româneşti). 
































vorba 


* POLONIA. La şantierele navale de 
la Gdansk (Dantzig) au luat sfârşit 
cele mai mari mişcări greviste din 
ultimul deceniu din Polonia, 


* În momentul în care conducătorul 
Sindicatului liber "Solidaritatea", Lech 
Walessa a cerut încetarea grevei, 
o parte din muncitori a protestat. Wa- 
lessa a declarat însă că în condiţiuni- 
le actuale, s'a obţinut tot ce era 


posibil, iar încetarea grevelor "nu 
este un act de  laşitate ci de 
responsabilitate” 











1988 


Presa poloneză a relatat relativ Obi 
sctiv despre greve. 





La 10 Septembrie un grup de inteler- 
tuali de frunte polonezi, s'au întâlnit 
cu  Walessa, la biserica St. Brigita, 
exprimându-şi spijinul pentru acesta 
în convorbirile pe care le va avea 
cu guvernul de la Warsovia. Printre 
participanţi s'au numărat Andrej Wjda 
(cunoscutul regizor de film) şi Ştefan 
Bradkowsky. 

* Miercuri 10 Septembrie Walessa s'a 
întâlnit cu ministru de externe al Pol 
niei, pentru a pune la punct detaliile 
convorbirilor ce vor avea loc la finele 
lunii. Pe de altă parte Walessa a de- 
clarat că nu se va lăsa manevrat în 
convorbirile cu guvernul şi dacă va 
fi necesar va cere muncitorilor să 
declare o nouă grevă naţională. 





* Purtătorul de cuvânt al Solidarităţii 


Onishkewyez, s'a întâlnit la Casa Albă 
cu preşedintele Reagan, care şi-a 
exprimat sprijinul poporului american , 
pentru muncitorii polonezi. 


* Sindicatele oficiale poloneze doresc 
demisia guvernului de la Warsovia 
- a declarat Miodowycz. Premierul 
polonez şi-a oferit demisia, afirmând 


că îşi asumă toată răspunderea pentru 
dezastrul economie al țării. 


” MOSCOVA. În capitala Rusiei comu- 
niste au avut loc în ultima perioadă 
mai multe demonstraţii, din care unele 
au fost autorizate de guvern, 


* Din Ţările Baltice se anunţă că peste 
900.000 de oameni au demonstrat în 
Letonia, Estonia şi Lituania cu prile- 
jul a 50 de ani de ln semnarea Pactu- 


RA d: 
























Baltic Demonstran 





autonomie faţă de  Mosc Ar 
redobândirea independenţei. Alături 
de drapelul sovietic au fost abordate 
şi drapelele naţionale ale celor trei 
ţări. 

* Pravda (oficiosul comunist sovietic) 
arată că în 8 din cele 15 republici 
ale Uniunii, carnea este raţionalizată 


şi că până în prezent, datele privind 
consumul de alimente al populaţiei 
au fost falsificate. 


* În Rusia sovietică se nasc anual 
500.000 de copii nelegitimi 


Cabinetul D-lui Mezumer = Prim Ministru din 1035, mare datorită 


gravelor rulburări poianeze, a foat nevoie să dumisloneze. 
















acesta arată 
1976, fostul conducător al 
Brejnev, a fost manevrat de 
p de lideri de la Kremlin.Pentru 
dată în Rusia se recunoaşte 
la  comoţia avută de Brejnev 
4 acesta nu şi-a mai revenit 
odată, fiind, aşa cum arată autorul 
s de mână la propriu şi la figurat”. 
edev afirmă că generaţia anilor'70 
st o generaţie pierdută, crescută 
apatie şi minciună. Articolul poartă 
tul "Avantajele mediocrităţii”. 





5 Cunoscutul scriitor rus 
jenitin, aflat în exil, 
parte  dintr'un comitet care, la 
urmează să ridice un 
în memoria victimilor 
a afirmat că 
într'o ţară sau 
colabora cu un regim, care l-a declarat 
“trădător şi care l-a exilat. 


Alexandr 
a refuzat să 








|» La 24 Octombrie 1988 cancelarul 
West German va face o vizită la Mos- 
cova. 


ș 
+ În capitala sovietică s'a deschis pro- 
cesul împotriva fostului adjunct al 
Ministerului de Interne al URSS-ului, 
general de miliţie, Ciurbanov. care 
este, nici mai mult nici mai puţin, 
decât ginerele lui Brejnev. Ciurbanov 
este acuzat de comiterea a peste 1.500 
de delicte, sunt acuzaţi şi alţi lideri, 
din ceea ce mijloacele de informare 
numesc "mafia Uzbecă”. În cursul 
dezbaterilor va fi audiată şi fiica lui 
Brejnev - Galina. 

















Redăm mai jos, conţinutul Pactului semat 
de cei doi agresori ai celui de al doilea 
război mondial: 























Guvernul Reichului German şi guvernul URSS 
să întărească cauza păcii dintre cele 

„Diete şi pornind de la elementele funda- 

ş ale ale Pactului de Mutualitate din 1926, 

"ajuns la următorul acord. 

A 1 

bele i se obligă să se abţină de 

orice act de violenţă, acţiune agresivă, 

orice alt fel de atac una împotriva 

alte, singure ori cu ajutorul unei 

puteri. 

II 


una din părţi va fi obiectul unui 
din partea unei terţe părţi, cealaltă 
va acorda ajutor acestei terţe pu- 
nici o ii a 


celor âouă părți vor avea un 
ment, consultânău-se şi schim- 
Ai cu privire la interesele 


TV 
din aceste două ţări nu va lua 


A un fel de coaliţie care ar 
esti împotriva celeilalte, 
v 


: conflict ce 's'ar ivi 

cari pă semnatare ale Pacteluuie 

rezolvate exclusiv prin schimb i 
i dacă este necesar, printre com 


VI 


valabil 10 ani şi 
din ie aa! nu-l va denunța 
de expirare, acesta va fi 
încă cinci ani. 
E Pai 






atificat în cel 
= V0ada. Acordul va intre 


Octombrie 
ROMÂNIA 


Prin vocea lui Nicolae Giosan, Româ- 
nia a respins propunerea poloneză în 
legătură cu crearea unei Comisii Consul- 
tative a Adunărilor Populare (Parlamente- 
le din ţările comuniste). Toate celelalte 
ţări comuniste au hotărit însă că se 
vor întâlni în cursul lunii Octombrie, 
pentru a pune la punct datele privitoare 
la înfiinţarea acestei Comisii, probabil 
o copie răsăriteană a Parlamentului 
European cu sediul la Strasbourg. 


De la Budapesta se anunţă noi iniţia- 
tive maghiare, prin care se încearcă 
stăvilirea dezastrului de la Bucureşti. 
În urma atât de discutatei întâlniri 
de la Arad dintre cei doi lideri comu- 
nişti, un secretar al CC al PCUngar 
se va întâlni cu Ceauşescu la Bucureşti. 
Este vorba de Mathias Shuros. 


Din Germania Federală se anunţă 
noi luări de poziţie împotriva planurilor 
de distrugere a satelor din România. 
Într'o recentă interpelare parlamentară, 
unul din miniştri de stat ai Germaniei, 
a declarat că s'au făcut intervenţii 
pe lângă guvernul român, făcându-i-se 
cunoscută nemulţumirea Bonn-ului pen- 
tru acest proiect. Tot odată s'a preci- 
zat că este cunoscută situaţia gravă 
a poporului român, determinată de "lip- 
sa acută de alimente şi masiva represiu- 
ne”. 


La mijlocul lunii Septembrie au avut 
loc şi în capitala Franţei acţiuni împo- 









triva "sistematizării satelor”. În faţa 
ambasadei române a avut loc o demon- 
straţie la care au participat circa 60 
de persoane. O  oficialitate franceză 


a calificat planul lui Ceauşescu drept 


o "calamitate". 


2 s j) 
eful delegaţiei României la 
Convorbirile de la Wiena, generalul 
de securitate D.Aninoiu, a protestat 
împotriva criticilor aduse planurilor 
de sistematizare,  dezminţind că ele 
ar duce la distrugerea vieţii culturale. 
El a arătat că se vor construi "centre 
culturale pentru păstrarea culturii”. 






Libertatea 
Probabil tov. general se referă la acea 
cultură desfăşurată sub ochiul "expert" 
al ofiţerilor din departamentul din care 
face parte: centre unde probabil cultura 
va fi cu adevărat "păstrată" în cel 
mai propriu sens al cuvântului: nu 
cumva să ajungă la popor. 

Uitând de declaraţiile şefului său, 
generalul  Aninoiu afirma că "nu va 
fi vorba de un prces rapid”. în acest 
caz, probabil, că a minţit Ceauşescu, 
când a afirmat că, în linii mari, peste 
doi ani, procesul de sistematizare tre- 
buie să fie conturat. 


PROBLEMA RESPECTĂRII DREPTU- 
LUI PERSOANEI de a părăsi orice țară, 
înclusiv propria sa ţară (Declaraţia 
drepturilor omului pct.16). 

DI. IONIŢĂ FLORIAN din Bucureşti, 
Str. Popa Nan Nr.4, Sectorul 2, deşi 
în vârstă de 72 de ani, a declarat greva 
foamei, în urma refuzului autorităţilor 
de a-i permite emigrarea în Austria. 


DI. OTTO MULER, dintr'o comună din 
judeţul Sibiu, a depus cerere de plecare 
din ţară la familia sa stabilită în 
Germania Federală din anul 1983, dar 
Direcţia de Paşapoarte a refuzat să 
îi aprobe plecarea. 


Tot de mai 
şi familia 
Timiş. 


mulţi ani aşteaptă plecarea 
UNTERWEGWN, din judeţul 


De la Reşiţa, familia GHEORGHE ŞI 


ANA VASIA, aşteaptă să obţină 
aprobarea pentru a pleca din ţară, 
la fiica lor. 


Cu ocazia unei discuţii cu un cores- 
pondent de presă străin, Ştefan Andrei, 
a afirmat - atunci când i s'a cerut păre- 
rea despre "glasnosti” (noua politică 

















2 nai 

it”, 2 | Daca li 

apărut la Paris cartea lui 

Jean La Loi "Yalta,ieri,azi, mâine” în 


care sunt analizate condiţiile şi urmările 
conferinţei dintre "cei trei mari” care 
a schimbat atât de mult harta Europei 
şi destinul atâtor popoare. 

Pe lângă analiza evenimentelor, auto- 
rul face şi portretele protogoniştilor. 


1939 
Momentul semării Pactului de Neagresiune din anu 
dintre puterile Reichului German şi Rusia bolşevică. 





zia semării Pactului de Neagrei 
ne i sigtri celor două părţi au discutat 
strict  confienţial, problema frontierelor 
sferelor de influenţă din Europa de Răsă- 
rit. 
1. In eventualitatea unei rearanjări politice 
ori teritoriale în zona statelor Baltice 
(Finlanda,Estonia, Lituania şi Letonia), 
frontiera de nord a Lituaniei va reprezenta 
limitarea sferelor de influenţă a Germaniei 
şi Sovietelor. 
Interesul Lituaniei 


2. în cazul unei reamenajări politice sau 
teritoriale în zona statului Polonez, sfera 
















de influenţă germană şi sovietică va fi fixată 
pe linia fluviilor Narew, Vistula şi San. 
Problema dacă interesele ambelor. puteri 
ar fi menţinerea unui stat Polonez indepen- 
dant şi cum se vor fixa frontierele, va fi 
determinată în funcţie de evoluţia evenimen- 
litice. 
ŞeieE PS.a-Estul Europei, Rusia sovietică are 
interes în Basarabia, Statul german declară 
un complet dezinteres în zona respectivă. 
4. Protocolul trebuie să fie strict secret 
pentru ambele părţi. 


Mihai ARDELEANU 


» 






1988 
cusute cu iscusinţă de ţăranca română , 











Libertatea Octombrie 
UNDE AU FOST CEI CARE N ş 


'AU FOST? 


adevărate tezaure naționale ale 
poporului românesc, cu vechimii de 
Filiala din Los Angeles a Uniunii roată a istoriei, iar astăzi sub fiarele ete pi iai AU da talie 


velinţe şi dimii, aşa cum le este portul 
şi obiceiul de când se ştiu ei. 

În toate acestea era o poezie, 
cântată de rapsozi şi preamărită da 
istorici. Prin dărâmarea casei văranului 
român şi a curţii lui, cu păsări 
domestice şi boboci de toate felurile, 
şi câte altele, care îi înfrumusat,au 
gospodăria şi viaţa, se închide ciclul 
folcloric de secole al satului românesc, 
se topeşte istoria vache românească 
sub brăzdarele buldozerelor comuniste. 
E rău, dar e şi păcat. 
Prin fapta voastră, 


pentru Credinţă şi Libertate plugurilor de tractoare. 

a convocat pentru 20 August 1988, o Iar voi, care nu aţi fost să 
adunare a românilor din aria Les protestați împotriva acestor nelegiuiri, 
Angeles, pentru a protesta împotriva sunteţi liniştiţi? Dormiţi fără coşmare? 
dărâmării a 7.000 de sate din România, Dacă vreodată, cândva, veţi auzi în 
împreună fu biserici, cimitire şi alte som, sau în stare de veghe, vaete 
construcții, din ordinul conducerii şi strigăte de durere, să nu vă miraţi 
partidului comunist român. fraţilor, sunt glasurile strămoşi lor 

Era de aştepatat ca din cei circa vostri care vă întreabă ce puteţi face 
11.000 de români din aria Los Angeles, pentru ei? Ei vă cheamă să strigaţi, 
să fie prezenți la locul adunării cât să protestaţi, să cereţi cu glas tare 
mai mulţi, care, unindu-şi glasurile, oprirea nelegiuirilor care s'au năpustit 
să trimită proteste guvernului român peste unele sate din jurul capitalei 


împotriva fraţi români, 





i vernelor apusene României, iar acum tiranii  răscolesc = ufiai "4 
m AED nah barbare de nimicire a vetrelor satele din Ardeal şi vor continua dacă pi E el Fam p tie 
ţărăneşti din România. nimeni nu li se opune. Sufletele acestor barbarii, lăsaţi să e 

Au fost prezente circa 60-70 de părinţilor şi strămoşilor noştri se că sunteţi de i e du , distruger 
i persoane. Trei preoţi ortodocşi din vor transforma în strigoi şi vi se & 7.000 Pot suita cica oa 23 

zona Los Angeles, cu excepţia preotului vor arăta adesea în somn, trezindu-vă ttanutgeriiieăe it an tatei da age 3 
paroh din Verdugo, au rostit cuvântări la viaţă şi la luptă pentru apărarea Când vă Pi i în = “a E 
pline de duh, de revoltă şi de protest vetrelor mioritice ale satelor | SERE la, a bea in ţară, aaa 
şi au implorat, cu harul lor, mila româneşti, unde s'a plămădit limba ini crai Fero n mai „Rast “rasă vă 
lui Dumnezeu cerându-I să ocrotească şi credința şi predania românească. pi al a i, a i ei a Bezizo 3 
satele româneşti, cu biserici şi Ceea ce incearcă azi regimul comunist vor fi. de ii at aa. 3 Ma fe 
cinitire, Supuse planurilor barbare din România, să distrugă satele şi tractoarelor, şi vă vos seria e 
de distrugere din partea celor fără bisericile româneşti din mediul rural, aţi fost toți cei care n'aţă Ze sm 
Dumnezeu. nu este o faptă de civilizaţie, de Să strigaţi Elita ta te 

Unde au fost cei care nu au fost a ridica ţăranul la nivelul vieţii Vandaliei din România? Pr E he 

la locul adunării? Au protestat acasă? de oraş, ci e o faptă de barbarie, voastră aţi dat a ze Aa in tăcerea 
ca să nu-i audă şi să-i vadă nimeni? de hunie, de vandalie şi de tătărie. comunist din Românii ape „regimului 
Sau, poate, sunt de acord cu planurile după modelul oştirilor firosului din case rudele epic. a Îi meaacă 
diavoleşti de a ni se distruge vetrele Genghis-han, care au pârjolit satele bisaridită şi Peciila e p&bcună 
folclorului şi limbii româneşti? româneşti la începutul veacului al dâcapiteze. Neamul jet ele şi să 
Părinţii şi strămăşii voştri odihnesc XII-lea. în suferinţele a Pee To zi 
în cimitirele din vetrele satelor unde Țăranul român nu-şi poate duce cu Din 11.000 îi ian 2 le 4 
v'aţi născut şi aţi ascultat primele el, in casele-siloz de la oraş, nici Angeles Ea fost ES, cip 
vorbe româneşti. Astăzi se svârcolesce căpisterea unde îşi frământă aluatul, de se A re Ea E a Sel e 
în morminte când aud din depărtare pentru hrana zilnică de secole, a adunarea din. 20 August 1988 d n a 
huruitul şenilelor de tractoare care familiei sale, nici lada cu zestrea ie 





a, Zi “tpde 23 ii oraş. Ceilalţi 
se îndreaptă spre ei să-i scoale din rămasă din, bătrânii cu modele de ii, Ș 
z le i scă cioburi] ch ş ote 
i a 


cata da ape sa: otamită 















îă iei" ini de cel Am amintit toate acest = 
AM TRĂIT SĂ O VEDEM ii sea ei e pentru a evidenția cât mai E Tie 
a fiind în crâncen război bine, situaţia incredibilă EA eciciiaidemat 
SI PEOBSTA împotriva propriului popor. în care a ajuns ţara noastră. iile. totul în. 
Vreme de secole, conducă- [E Eta «libri ae dreptat spre SUPRAVIEŢU- 
riului 
torii âni, cu rare excep- cu  înfometarea prop IRE. 

































ţii, au apărat ţara atât 
împotriva turcilor cât şi 
a vecinului de la Răsărit. 
Această luptă îndelungată, a 
lăsat adânci în 
conştiin naţională a 
ala tezei ea mec 











popor, cu reprimarea cruntă 
a oricărei idei novatoare, 
cu întunericul în care îşi 
ține supuşii, dorind o mai 
rapidă distrugere a ţării, 
"conducătorul", în "înţelep- 
ciunea sa” a avut o idee 


Astfel, am ajuns să vedem 
cum 20.000 de români (NU 
toţi de origine etnică maghia- 
ră) fug în Ungaria, cum 
la Budapesta se fac demon- 
straţii în favoarea români- 
lor, cum au fost cele de 


i ză lea: Disieiei laarea a începutul lunii, în faţa 
de le vecin" nu este ităţilor rurale. ee ue Spy N ii e fate 
spus, Asab pigprea aaa că 160 de români sunt câu- 
de Dum pe casca algele na în Ucrai- 
â F Su tică. 
ara Pia rs a tari e i o ce oficial soivie- 
Di ep eiten - vete tic a declarat că situaţia 
Are aa satelor din România este "bolnavă 


Prin distrugerea 4 
se pierde una din ultimele 
legături cu trecutul valoros 
al ţării, cu adevărata cul- 
hur-e ee ră aţilor"! urmă- 
co zaa ie car proiect 


supravegheri şi mai stricte 


a populaţiei, aceasta fiind 
concentrată . în blocurile 
cenuşii de beton, care vor 


lua locul caselor tradiţionale 


ale românilor. 
În această situaţie de 
necrezut, iată că s'au ridicat 


dar, nu se poate întrezării 
o "rezolvare", 

De curând,  "inţeleptul 
de la Scorniceşti”, s'a întâl- 
nit, la Arad, cu liderul ma- 
ghiar, Gross, care printre 
altele, i-a cerut să renunțe 
la dărâmarea satelor. y 

Aranjată la dorinţa ruşilor, 
întâlnirea exprimă nemulţu- 
mirea Moscovei pentru dezas- 
trul de la Bucureşti. 

Se pare însă că "marele 










„RAȚIU - Mass. 

grei şi lungi cât am stat în 
au cimentat prietenia noa- 
„ Primim cu bucu- 


vorbele de bine 

trimiteţi. 
demnitate şi supunere, primim 
dumneavoastră dojană. Aşa cum 


am însă şi altă dată, dumnea- 
ca sfânt, vă este mai uşor 
vă comportaţi cu un om. În schimb, 
ca oameni, găsim că-i atât de 
să călcăm pe urmele sfinţilor! 
otuşi ne amintim că nici dumneavoa- 
nu aţi primit niciodată cu supu- 
tratamentul ce vi se aplica. Dimpo- 
de sub lovituri vă înălţaţi gla- 
-i admonestaţi pe călăi. Desigur, 
cel mai creştineşte să răspunzi 
ului cu aceeaşi metodă. De 
asta însă fie ca Dumnezeu să 
dea putere să înfigem cârligul în 
Leviatanului şi păcatul să rămână 
a noastră. Ştiţi şi dumneavoastră 
“fel de bine ca şi noi că pentru 
ji ori a muri există o singură cale: 
mnitatea! 

Vă îmbrăţişăm cu dragostea di'ntâi 
vă aşteptăm. 










ios să ne întrebaţi din ce 
făim din munca zilnică pe care 
în domeniul în 
Suntem ceea 
şi deci ceea ce dovedim şi 
cred alţii că sunt ceea ce spun 
ales ceea ce gândesc că sunt, 
ci o dovadă concretă. 

ce să vă mire atât "altruism"?! 

nu avem nimic de vânzare. 
şi adevărul celor 
c să se împărtăşească din 
Aici aveţi dreptate: dorim 
prin  subscripţii şi abonamente, 
| Libertatea să se susţină cu sacri- 
mai mici din partea noastră. 
e înseamnă în cazul acesta, 
fals naționalism şi falsă religie 
„ în schimbul banilor acestora. 


“vorbă de supărare. Observa- 
voastră sunt pertinente. 
şi vă mai aşteptăm. 
























ESTE CEA MAI FORMIDABILĂ DINAMITĂ, 
CU CARE VOM DEMOLA EDIFICIUL HIDOS 


Octombrie 


SSL SS h 


Doamnei RALUCA SABIN - Los Angeles 


Superbă conversaţia cu  dumnea- 
voastră. Vă mulţumim şi de aici înainte 
vom pune şi mai mult "duh" aşa cum 
aţi spus, în ceea ce vom face. Încer- 
caţi aşa cum deja aţi făcut, să aveţi 
părerea dumneavoastră personală în 
legătură cu talentul şi sensibilitatea 
persoanei la care vă refereaţi. Tot 
ce vă putem spune, este că preferatul 
dumneavoastră s'a născut cu această 
patimă. Scrie din momentul în care 
a început să gândească. Credem că 
aveţi dreptate când atât de frumos 
spuneţi: "omul acela trăieşte şi moare 
cu fiecare cuvânt pe care îl scrie”. 
Frumoasă remarcă. Ne onorează. 

Cu gândul să vă facem şi alte bu- 
curii, vă dorim tot binele din lume 


şi vă mai aşteptăm. 


CREDINŢA NOASTRĂ ÎN CRISTOS ŞI NEAM, 















RĂSPÂNDIȚI 
















SCRISUL 

















ROMÂNESC 


Libertatea 























Rev. KEREKEŞ IOSIF - Roebling,NJ 


cum vă putem mulţumi 
pentru tot ce faceţi pentru noi. Aţi 
râmas acelaşi model de bunătate şi 
forţă spirituală. Cei ce vă stau în 
preajmă, Sunt cu un pas mai aproape 
de Dumnezeu. Noi, ca şi altă dată, 
ne  încălzim inimile cu vorbele Domniei 
voastre, ori de câte ori ne este frig 
printre oameni. Aveţi drepate când 
spuneţi că inamicul este din ce în ce 
mai prezent în rândurile noastre, ale 
exilului. Tocmai asta încercăm să facem. 
Să oprim această  penetraţie. Dacă 
până la urmă vor rămâne fie şi numai 
doi dintre noi, care n'au trădat şi 
n'au renunţat la idealul creştin, asta 
o considerăm o victorie şi merită să 
facem totul pentru ea. 

E drept că suntem destul de singuri. 
Dar dumneavoastră ştiţi că omul singur 
este omul tare. Este ceva mai trist 
când uneori, chiar unii cărora le-am 
împărtăşit sufletele, se  leapădă de 
noi şi de crezul nostru preferând ceva 
mai concret. Ei uită că atunci când 
ne vom întâlni din nou, vom fi numai 
noi înşine şi cugetele noastre. 

Încă odată, calde mulţumiri. Doamne 
ajută! 


Nu ştiu 










MOȚIUNE 

Participanţii la Congresul Limbii 
Române ţinut la Centrul Cultural de 
la Câmpul Românesc din Canada, în 
urma lucrărilor prezentate şi pe baza 
celor stabilite de Academia Română 


şi a tututroe cercetătorilor şi a foru- 
rilor * lingvistice competente, întăresc 
prin aderenţa lor unanimă că: 


1. Limba Română este formată din 
cele patru dialecte vorbite: daco-român, 
aromân,  meleno-român şi istro-român; 
2. alfabetul limbii române este cel 
stabilit de Academia Română cu 
adaosurile pentru anumite sunete 
particulare aparţinând celorlalte 
dialecte. stabilite de un for competent 
al fiecărui dialect. după sunetele 
identice din celelalte limbi latine, 
surori; 

3. recomandă tuturor 
româneşti din Exil să 
lângă toate forurile 
ca populaţiile de origine latină din 
Balcani şi de pretutindeni, să aibe 
şcoli şi biserici în limba vorbită de 


aceste populaţii. 


organizaţiilor 
intervină pe 
internaţionale, 


Câmpul Românesc 


5 August 1988 
Canada 


CRIS 


Ar; 
pita 


(A 


(> 


=> 


NA. 


&ă 


bea ci 


înţeleg 


acestei  monstruozi- 


la un acefalic 
acest termen devine un "mis- 
nomer", 
Cartea lui Pacepa revelea- 
în maniera sa oblică, 
indirectă, ce anume a gene- 
rat  demenţiala ură a lui 
Ceauşescu şi a  consoartei 
contra populaţiei lipsite de 
apărare în faţa satrapului 
sângeros care este Ceauşescu. 
În ciuda faptului că, de- 
plin conştient, că poziţia 
sa de lider al PCR şi ca 
atare, şef al statului, este 


ice 


telefonice ale 
şi la ce discuta 
ei, în casă. Adi 
naj total, 
şi iată cum: 

"Diaconescu forma un rumăr 
şi întreba dacă la telefon 
este Teatrul Naţional. Aţi 
greşit numărul, i se răspun- 
se de la celălalt capăt a] 
firului, dar banda de înre- 
gistrare nu se opri după 
ce telefonul a fost pus în 
furcă. Se auzi vocea 
femei întrebând cine a sunat. 
Un idiot care a băgat dege- 
tul pe alături. Nu mă între- 
rupe acum când tocmai as- 
cult la Europa Liberă despre 
călătoria în Statele Unite 
a  Dictatorului şi a Gloabei, 
replică o voce de bărbat 
înainte de a fi bruse între- 
rupt", 

Niciodată nu s'a auzit 
în istorie de o josnicie mai 
greţoasă decât apucăturile 
de vidanjor ale excrementului 
social în care se complace 
"Tovarăşa”, academiciana- 
scavenger în fuste (animal ca- 
re scurmă prin gunoaie şi 
se hrăneşte cu stârvuri). 

Se vede că avem de-a 
face cu o ură născută din 


oamenilor cj 
aceştia între 
că un Spio- 
pe scară Națională 


unei 


SEDII D093ERRGDGI 


A, 
INS 


grosolană, Ceau- resentiment, întrucât. este 
i d, 3 


32 gcali ince cana 
e Ţ . 


(i 
la îi aia imi elaleaza talentul în “e > 
aere aa in i de tiin ascultân. ore 
pir scaner = zi în a mpa zi, la con- 
fe em mea eee vorbirile telefonice şi vizi- 
ie Fei ee onând benzile video pe care 
apar "situaţii picante" în 
care sunt surprinşi membrii 
tie imite 4 Dica rma- "nomenclaturii", adică ai 
sr Ma Die, telaton noii protipendade roşii. 
Obişnuit să fie adulat 
de întreaga liotă de sico- 
fanţi  ministeriali care nu 
face decât să aplaude mecanic 
de câte ori "Comandantul 
“s behăie câte una 
sale spontane 
tite dinainte) 
de înţeles reacţia 
aude ce gândeş- 
populaţia 
i ales 


tialitatea Ş degradare: 


+3. 


sami la care sunt supuşi 
| de zi cei 22 milioane de 
4 locuitori ai 


ISS 


> > 









tinuare redă întâl- 
Ceauşescu, la acelaşi 
cu anumiţi agenţi 
nţă care sunt arătaţi 
e, stând în poziţie 
ți în faţa şefului, 
ce îl felicită pentru 
] succes al misiunii 
lomatice la Casa Albă. 
este faptul că Pacepa 
aceste fotografii 
e toţi agenţii de influ- 
DIE pot fi recunoscuţi 
dificultate DAR NU 
MEŞTE PE NICI UNUL 
NUME! Revelația oblică 
vorbeam. 
elaţia cea mai ciudată, 
zară, şi care ne intere- 
în mod deosebit, este 
însă, care nici măcar 



































“este o revelaţie: este 
degrabă, vorba de una 
monumentalele gafe pe 
le comit uneori şi cei 
versaţi indivizi. lată 
: este vorba: 


aidoma din 
pe o masă separată 
ra expuse câteva ziare 
emigranților, în întregime 
anțate de DIE şi un caseto- 
fon care, când Gheorghe 
apăsat pe buton, a înce- 
ut să transmită o "emisiu- 
ne" în engleză şi română. 
„- Acesta este PROGRAMUL 
“STAȚIEI DE RADIO "DOINA". 
EL LASĂ IMPRESIA A FI 


CONDUS DE  EMIGRANȚII 
„ROMÂNI, DAR ESTE FINAN- 






ele numere ale ziarului 
iversul liber, arătau tipărit 
verzale pe manşeta aces- 
următorul text: PUBLI- 

BY DOINA ENTERPRI- 



















A LEGE A IMIGRAȚIEI 
TION ACT 1988 


7 Septembrie, în cadrul 
Judiciar al Camerei 

ţilor, s'a întrunit 
TETUL PRIVIND IMIGRAȚIA, 
ŞI LEGEA 


IAŢȚIONALĂ, la ora 9 A.M. 
audierile în problema noii legi. 

a propusă şi sancţionată de 
i avea teva defecţiuni pe care 
a Reprezentanţilor a refuzat 
“si ncţioneze şi s'a instituit această 


de Senat prevedea 
(nu citez decât ceea ce 


ează anual vizele pentru 
familei” şi "persoane 
ia 7 procente pentru 


din totalul anual de vize. 
cente pentru ariile depen- 


Ş) 


* familiala" precum urmează: 
"necăsătoriți ai cetăţeni- 
cente din nivelul total 

fiice 


ANBED RES 220S8 2238 2343E343 


700) 


Octombrie 
Desigur că la ora când 
Universul liber a început 
să apară, DI.Buhoiu nu 
avea de unde să divineze 
că Pacepa se pregătea să 
explodeze o bombă de magni- 
tudinea lui "Red Horizons", 
şi cu atât mai puţin că avea 
să  desconspire paternitatea 
şi patronajul staţiei de radio 
"Doina", 

Nu am idee cum şi când 
a prins Dl.Buhoiu de veste 
dar este evident că a reali- 
zat imediat gafa colosală 
pe care o comisese, întrucât 
în următoarele numere a 
renunţat subit la a-şi mai 
reclama paternitatea Doinei... 

Nu cunosc amănunte despre 
această efemeră staţie de 
radio dar se pare că a fost 


destul de deocheată şi s'a 
dat la fund imediat ce comu- 
nitatea românească şi-a dat 


seama cine se ascunde în 
spatele emisiunilor care cu 
voce de sirenă obosită încerca 
să ne trezească dorul de 
Țară. De altfel, în ultimul 
timp, şi Universul liber 
foloseşte majuscula când 
vorbeşte de Ţară. Ce păcat 
că lacrima nu se poate reda 
sintactic! 

V'aş sugera, domnule re- 
dactor, să publicaţi un mate- 
rial pe marginea vertiginoa- 
sei apariţii şi  dispariţii a 
staţiei de radio Doina: sunt 
convins că va oferi o lectu- 
ră  palpitantă. Puteţi chiar 
s'o__intitulaţi "Incredibil dar 









obsesie 


Ion MĂRGINEANU 





pe lume);  (3)Fii şi fiice căsătoriţi 
ai cetăţenilor USA (10 procente din 
nivelul total pe lume); (4)Fraţi şi 
surori 


niciodată căsătoriţi ai cetăţeni- 
lor USA (10 procente din nivelul total 
pe lume). 


Urmează apoi detalierile. 


Camera Reprezentanţilor aduce mai 
multe amendamente la legea votată 
de Senat şi anume: 

Nu fixează obligatoriu limita de 
imigrație anuală la 590,000 vize, ci 
lasă un joc larg, în funcţie de cazuri; 


cere să se acorde intrare imediată 
rudelor cetăţenilor americani, fără 
limitaţie numerică; bilul introdus de 


Camera Reprezentanţilor menţine prefe- 
rința curentă pentru toţi fraţii şi suro- 
rile necăsătoriți ai cetăţenilor USA, 
fără limită, 









Libertatea 









D.lui Ion Mărgineanu - N.Y. 


Nu cred că era 
de revelaţia d.lui 
de adevărata 
aşa-zisului post de radio 
românesc "Doina", prin care 
trebăluiau cu mult sârg d.nii 
arhitect Marinescu, Mihlovan- 
directorul ziarului Dreptatea 
cu vădită orientare de stân- 
ga şi care printre alţii a 
fost prezent în fruntea unui 
grup de emigranţi români 
la hotelul Waldorf Astoria 
spre a-l felicita personal 
pe  măria sa Nicolae Ceau- 
şescu, aşa după cum reese 
şi din fotografia aflată în 
cartea Orizonturi Roşii a 
lui Pacepa. Directorul acestui 
post de radio fantomă era, 
dacă nu mă'nşel, d.l Gogoiu 
a cărui soţie, Gina Gogoiu, 
îl seconda cu brio. Era desi- 
gur, ceva denaturat, aproape 
obscen, modul prin care 
mercenarii respectivi încer- 
cau să ne arunce în memo- 
rie dorul de ţară şi într'un 
mod şi mai "subtil", viața 
luminoasă pe care poporul 
român o trăieşte. Fără în- 
doială, că revelaţia  d,lui 
Pacepa avea să scuture din 


nevoie 
Ion Pacepa 
identitate a 


temelii acel cuib de ploşniţe, 
căruia, poate sau nu, cu 
sau fără ştiinţă, i se alătu- 
rase şi directorul Universu- 
lui liber, care desigur, des- 
coperit fiind, nu a avut 
altceva de făcut să şteargă 







72 SSN AT2 SAL/A2SA SALSA O/2 STIA SI 
555 CATONII CASSIAN EATA EATA 53 





ce-l pui _într'o si 
delicată. Este ceea ce presu- 
punea a se fi întâmplat.Pen- 
tru un răspuns exact adresăm 








aceeaşi întrebare d.lui di- 
rector al Universului liber, 
Aristide Buhoiu. 

Vreau să spicuiesc în ce'- ce urmea- 
ză, moţiunile propuse de  nii din cei 
audiaţi, fie că au depus lirect, fie 
că, venind prea târziu, nu 1 mai avut 
timp să-şi susţină moţii 1 verbal, 
ci au depus-o numai în is. (aces- 
ta a fost şi cazul meu). 

DI Rick Swarty, Preşedint şi fonda- 
torul Forumului Naţional Imigranţi 
şi Refugiaţi, declara: 

Mai multe grupări re. ricţioniste 
au manipulat datele sugerind că pe 
durata anilor '80, imigraţ legală a 

“atins nivelul primilor ani ui; secolului 


nostru. 


Continuare în pag.21 


- 






în golul de ieri 
şi visul de mâine. 


ce cad sub pământ. 


Georgeta CRAINIC 











El una-i cu pământul şi o ştie. 
Că Dumnezeu tiparul şi-a lăsat 
i ea lui de ceară 
şi ntunecat. 
1 EA a 








. 


Sub duzii ce-şi aruncă umbra deasă 
Dacă te plimbi prin satul de câmpie 
Până la casa din copilărie 

Unde-ţi stătea bunica-ţi preoteasă, 


Nimic nu regăseşti din vechiul vis, 
Prin curte a mâncat rugina plugul 
Şi duc, de când au staulul închis 

Vai, oamenii pe umerii lor, jugul. 

- Şi parcă nu-i destul cât au ucis 
Ne calcă satele cu tăvălugul. 


Mihai Eminescu 


Ar trebui să-i ridicăm statuie 

În alba piatră de pe Caraiman, 

Să-l vadă toţi, din drumul care suie 
Bucegii, sanctuar daco.roman. 


Măiastră prin văzduh, privirea Lui e, 
Trimisă peste sat transilvănean, 

În prag un fir de cer senin să puie, 
Vestmânt pentru al doinelor alean. 


Dar piatra să înfrunte veşnicia 
câ! 


Ovidiu Vuia 


O floare din exil 
Poetei A.B. 







E-o floare din exil, venind spre dumneata! 


Sunt ani de-atunci, şi'ncet mă mai grăbesc 
Aştept un bob de grâu să mai răsară. 
Poeţii au, se pare, în inimă, Yioară, 
Căci niciodată'n 


ei nu se istovesc. 


Nori de ninsoare peste geana mea 

Au început încet, încet să cadă 

Mă tem c'o să mă 'ngroape vreo zăpadă 
Şi cântul meu ascuns, al cui ar rămânea? 


Mă iartă, dacă vin să mai împart 
Cuvinte 'n acest templu al candorii. 
Poeţii duc iubiri precum cocorii 
Neobosiţi, cu sufletul curat. 


Te-am Pierdut, 


dragostea mea 


împins de un val tulbure 

Către un țărm necunoscut, 

Printre flori albe şi negre 

Soarele mă soarbe acum către Apus 
Mereu către Apusul Marii Cunocaşteri, 
Unde lumina se culcă în linişte. 





Te-am pierdut dragostea mea, 
Într'un i curat de izvor, 
de frunză, sine 


între rază tânără. . a 
Într'o adiere de vânt Le-am 
Blestemată fie clipa Marii Plecă; 
Unde este sângele tânăr, 
Timpul nepreţuit? 

Ca pe un fulger coborînd din ape 
Te-am pierdut, dragostea mea, 

În sarea mării te-am pierdut, iubito, 
Ascult plânsul munţilor seara 

Şi pietrele alunecă bolborosind 

Numele tău. 

Te-am pierdut, dragostea mea, A 
Eee hrănitor de lumină îndoliat, 
Blestemată fie clipa Marii Plecări, 
Blestemat fie valul cel tulbure. .. 





G.Băjenaru 













uare din pag.19 


este absolut eronat. 
n, în acord cu censul. 
USA, în 1900 era de 78 
comparată cu 234 milioane 
Admitem cel puţin S, S milinane 
între 1900 şi 1910. Chiar 
admite că au pătruns în ţară, 
„ un milion de imigranţi anual, 
imigrație, raportată la populaţia 
este mult mai jos de 60 ia sută, 
fată cu perioada 1900-1910. 






















Lawson, din Secretariatul 
Internaţional al Muncii, declara 


= Reprezentanţilor prevede 
fii şi fiice necăsătoriți 
denților permanenţi legali vor 
tal 100.000 de vize adiţionale 
= 1990 şi 1991, în încercarea 
reduce d obişnuitele amănări 
Panin acu nucleelor familiale. 
„departe, bilul îngăduie imediat 
ilor familiilor de străini legalizaţi 
IRCA să se reunească cu familiile 
r dincolo de limitele numerice (100.000 
din februarie 1$91 şi 200.000 
din Februarie ai anilor 1992-94 
u un total de 800.000 vize adi- 
nale). În plus se prevăd 150.000 
pentru imigranții independenţi”. 


să mai adaug câteva rânduri 
Mărturia Arhiepiscopului Catolic 
Newark, Theodore E.MeCarrick, pen- 
a arăta odată mai mult că singură 
ca Ortodoxă a fost absentă de 
at acestui important act pri- 
vii deşi, mai mult decât 
"confesiune, Ortodoxia este 
„ ea existând ca majorita- 
ţările comuniste, de persecuție 
şi politică. 


Arhiepiscopul 














MeCarrick citează 


publice neagă în mod 
tul persoanelor umane atunci 


PPP ooeseooossosoee 










Octombrie 


fie afirmată ca un principiu de bază 
care conduce ln un sistem just de 
imigrație. 

2. Tradiţia noastră fundamentală este 
să tratăm cu condescendenţă egală 
toate naţiunile şi imigranții lor. 

3. Trebuie făcute toate eforturile 
pentru a împiedica imigrația ilegală, 
prin crearea unei legi a imigrației 
juste. 

4. Să se evite punerea în pericol a 
resurselor valorilor umane ale oricărei 
naţiuni; aceasta este valabil, mai ales, 
pentru ţările în curs de dezvoltare 
ete." 


Acestea sunt cele mai importante 
intervenţii care au avut loc la discu- 
tarea Legii Imigraţiei 1988, ţinute în 
sala 2237 RHOB. 


Redăm mai jos intervenţia noastră, 
care va fi trecută în recordul Comite- 
tului. Să nădăjduim că Dumnezeu va 
lumina minţile şi inimile celor care 
răspund de viaţa şi siguranţa atâtor 
milioane de oameni, care privesc spre 
Occident ca spre singura salvare din 
imperiul morţii şi al disperării de sub 
regimurile comuniste. 

Judiciary Committee 
Subcommittee of Immigration 
Refugees and International Low 
House of Representatives 


STATEMENTUL PĂRINTELUI CALCIU 
PRIVIND 
IMMIGRATION ACT OF 1988 


Onorat Subcomitet, 

Sunt preotul român Gheorghe Calciu- 
Dumitreasa şi am stat în închisorile 
din România douăzeci şi unu de ani, 
pentru că am apărat credinţa şi am 
luptat pentru drepturile umane atât 
de încălcate de guvernele marmste 
din toate ţările în care ele s'au instalat 
prin violenţa şi forţa armelor. 


Vorbesc în numele UNIUNII ROMÂNE 
PENTRU CREDINŢĂ ŞI LIBERTATE, 


al cărei preşedinte sunt, în numele 
SINDICATULUI LIBER AL OAMENILOR 
MUNCII DIN ROMÂNIA 
membru al bordului de directori; repre- 
zint, deasemenea, CONSILIUL MONDIAL 


[..oseeseeeseesoosooesoesee Poooecooeee 


(SLOMR) ca 











St.Mary Romanian 
Catholic 


Byzantine Rite 


Libertatea 


ROMÂN, ca preşedinte de onoare, 
Biserica Română Ortodoxă din Washin- 
gton D.C.. şi vorbesc în numele unei 
pârți a exilului românesc, în acord 
cu alte grupe de imigranți din țările 
comuniste. 


Punctele pe care rugăm  Subcomitetul 
să le in în considerare sunt: 
1. Să se crească procentul de vize 
pentru ţările cu regimuri totali- 
tare, de la 7 la 10. În aceste țări 
populaţia este terorizată, în lipsuri, 
moare de foame şi drepturile umane 
sunt violate. Să se dea o speranţă 
acestor popoare. 
2, Să se acorde un avantaj la vize 
celor care au suferit persecuții, 
au stat în închisori, au fost terori- 
zaţi pentru credinţa lor religioasă, 
pentru ideile lor politice sau filoso- 
fice. Ei trebuie să fie salvaţi cu 
familiile lor. 
3. Regimul comunist cunoaşte foarte 
bine punctele slabe ale legii imigra- 
ţiei şi le foloseşte împotriva celor 
pe care vrea să-i persecute, 
De exemplu, o familie îndelung perse- 
cutată reuşeşte, după ani de aştepta- 
re, să capete un paşaport, exact cu 
două sau trei zile înainte ca fiul lor 
să împlinească vârsta majoratului. Din 
clipa aceea, el trebuie să facă o nouă 
cerere la ambasada americană, şi toţi 
anii lungi de aşteptare nu mai sunt 
luaţi în considerare. El va trebui să 
mai aştepte încă patru-cinci sau mai 
mulţi ani, după plecarea familiei. Acum 
el este singur în ţară şi fără nicio 
posibilitate de muncă, fără dreptul 
de a studia. Este tânăr şi nimeni nu-l 
protejează împotriva persecuției şi 
a influențelor nocive. Acest lucru 
este inuman. 


Noi cerem să se includă în ACTUL 
DE  IMIGRAȚIE 1988 şi aceste cazuri 
şi să nu se facă "Tabula rasa” din 


nulţumesc aci că mi-aţi îngădu- 
it = prezint aceste puncte. 


Dumnezeu să vă binecuvânteze, 


Pr.Gheorghe CALCIU 






Mission 





COFETĂRIA NIŢĂ 
variate sortimenie de 
prăjituri; torturi penţru 
aniversări şi cununii: 
cozonaci, articole de 
patiserie. 


UN LOC DE EXCEPȚIE! 


serviciu ireproșabi 
40-10 GREENPOINT AVE. 
SUNNYSIDE,NY. 11104 













42-11 Ditmars Blvd. 
ASTORIA, NY 11105 







aminteşte că 
orele serviviului divin pentru credincioşii 
greco-catolici, "Uniţii", din zona New York 
au loc în fiecare a 2-a şi a 4-a Duminecă 
a lunii respective, la orele 5 p.m. 















Da 








ribertatea ___ Ostombrie 
UN APEL LA CONŞTIINŢA 


În urma revoltelor din 
anul trecut de la Braşov, 
Cluj, Timisoara și Galaţi 
am crezut că este oportun 


şi necesar ca să prezentăm 
Occidentului, într'o limbă 
de largă circulaţie (limba 
engleză) tragica situaţie 
în care se găseşte poporul 
român, situaţie care l-a 
împins să înfrunte deschis, 
prin demonstraţii de stradă 
şi încendierea sediilor parti- 
dului comunist, aparatul 
de teroare fără egal al lui 
Ceauşescu. 

Toată presa lumii libere 
a publicat reportaje fie obţi- 
nute direct de la faţa locului, 
fie că le-au luat din surse 
indirecte.  S'a creat astfel 
un moment de simpatie şi 
de solidaritate a lumii libere 
cu soarta poporului român 
şi s'a nădăjduit că aceste 
revolte vor avea consecinţe 
spectaculoase, fără întârzie- 
re. S'a sperat că regimul 
lui Ceauşescu, chiar dacă 
nu va fi răsturnat, va pri- 
mi nişte lovituri care să-l 
oblige la concesii prin sadis- 
facerea cel puţin în parte 
a cerinţelor maselor dispera- 
te ieşite în stradă. 











Spre deosebire însă de 
Polonia, unde starea de 
nemulţumire a populaţiei 
a putut fi întreţinută de 
conducătorii solidarităţii 
de-a lungul unui şir de 






cu toate hărţuielile 


opt ani, 
iţiei de a-i obliga la cumin- 
tele 


a Motrului, din Maramureş, 
Braşov, Cluj şi celelalte 
centre, cât şi pe toţi aceia 
ale căror proteste n'au putut 
să străbată până la urechi- 
le lumii libere, au fost li- 











ş 
ga5p 
st 


A 
li 






că-i 


d > 


LUMII LIBERE 


ziare 


Cu aceste gânduri am ] 
plecat să prezint situaţia 
din ţara noastră cuprinsă 
în "Romania Beyond the 
Limits of  Endurance”, sau 
pe româneşte: Românilor 
le-a ajuns cuțitul la os. 
Această prezentare trebuie 
privită mai degrabă ca un 
raport faptic al stărilor de 
lucruri din trecut şi din 
prezent, fără prea multe 
consideraţii şi interpretări, 
lăsând ca să vorbească gla- 





sul mitralierelor Securităţii 
şi  gemetele acelora care 
au preferat să moară ca 
oameni liberi decât să-şi 
plece capul. 

Până în prezent cartea 


a fost trimisă presei româneşti 

din exil şi câtorva persona- 
lităţi politice ale căror adresă 
mi-a stat la îndemână, însoţită 

de următorul text: 

Sumate domnule redactor, iubite compatriot, 






„e 


Țăran din Ouaş 


OO SOAOLRSA 
SOTIEI Ta 


Această carte, aşa după cum spune și titlul ei, este destinată oamenilor politici și 
jumaliștilor strâini în dorința de a-i câstiga de partea noastră în strădania de a ne scăpa 
de Ceaușescu. 

Pentru a atinge acest obiectiv solicitâm ajutorul compatriotilor si ziarelor românesti 
din exil. Ziarele pot sâ facă prezentarea cârţii şi să răspândească știrea apariţiei ei, iar 
compatrioții pot să trimită domnului Golea numele şi adresele personalitâtilor considerate 
că ar trebui sâ primească cartea. Ea li se oferâ gratuit. Pentru compatrioţii-care vor s'o 
aibă, ea costă $ 8. - 

Dacă cineva doreşte sâ prezinte cartea în contacte directe cu asifel de personalitâţi 
ei pot cere domnului Golea numarul de exemplare dorit. 


Cu stimă si multumiri anticipate, 


31 lulie 1988 
Traian Golea 







oamenilor poli- y 
CR INEZ CZ III at. i 
oţite de următoarea scri- 
soare , în limba engleză CARS 5 CAT 


sau germană: 
Dear Sir: 


This is a book which contains a brief account of Romanian life and politics in the past 
few decades. It applies not only to the fate of a nation of 23 million people who are doomed to 
destruction. It applies to contemporary internal and international politics in general, by showing 
the real face of the adversaries of all that the United States have stood for and have fought for. 
No one can act without knowing his tools ; no one can be active politically without knowing his 
adversaries ; no one should make decisions without being informed. 


1 urge you to read this book and to respond to the desperate appeal of a nation 
fallen a victim to the genocidal policy of a demented totalitarian tyrant ruling a country where 
be has never been freely elected and where his regime has been imposed upon the people by 
force of arms. 

This topic is the more relevant today when, after massive spontaneous revolts that coală 
mo longer be covered up and denied last year, Ceausescu, the mad totalitarian raler of Romania, 
bas unleashed a genocidal action of forced dislocation and dispossession of the papulation, 
aimed at destroying the last physical and spiritual resources of the Romanian people. 

1 urge you to read this book and to do all you can to determine the govermment of Bucharest 
1o stop destroying its masses of citizens by starvation, exposure, exploitation, dislodgement 
and suppression of the most basic civil rights. 


which bas 


— 


sncruf)a 


TRAIAN GOLEA 





1988 





COOLER Lea 
CASSA (072 STALP SA ARSA OLS VLAS 272 APSA LD SOOLRSA LDSAVLSAA 
Cai a tera ro Pa ati» ela ea ela era ei er) o ae nt, 


Octombrie Libertatea 


FOR MY LEGIONARIES 


The Legionary Movement în Romania, CĂTRE CITITORI 
memuniy known as the Iron Guard, A apărut în editura 
anti-Communist Legionare  volumu 
pagini, 
VÂNDUTĂ”. 
Cudreanu's stirring z&od 
a complete and authoritative lupta ti 
î the ideals and principles român împotriva 
î perioada 1944-1543. 
Din această c 
vrăjmaşii neamului 
lege mai bine care au fost 
ciile româneşti î lupta de 
vieţuire a fii noastre naţionale. 
Lectura este 1 moment de culme, 
din viaţa dramatică a autorului 
acestei cărţi, care se numeşte Dl. 
FILON VERCA, i 
tism românesc. 


editura Carpaţii a apărut 
Li NICOLAE ROŞCA, 
ŢIA DE CRUCE”. 
torie în sensul că 
appear to have not pot afla cu amănunte 
al acest minunate şcoli de 
caţie pentru tineret. 


Ambele lucrări se pot procura 
de le redacţia noastră, prin money 
order, international money order 
ori cec personal. 

Preţul primei lucrări "PARAŞU- 
TAŢI ÎN ROMÂNIA  VÂNDUTA” 


Ezi 
REGO PARK, N.Y.11374 
USA 


CUPON DE ABONAMENT 
(VĂ RUGĂM SĂ COMPLECTAŢI CU LITERE DE 


NV 75270 today. 
NUMĂRUL/ STRADA 
SATUL/PROVINCIA 
ŢARA 


IMPORTANT: Orice contribuție rugăm a fi adresată 
pe numele Ovidiu Vasilescu 


ABONAMENTE : PREŢUL ANUAL 
STATELE UNITE ŞI CANADA: 25 US 
EUROPA: 30 us 


CREDINŢA NOASTRĂ ÎN CRISTOS ŞI NEAM, Libertatea 
P.O0O.BOX 27 
ESTE CEA MAI FORMIDABILĂ DINAMITĂ, REGO PARK; N.Y.11374 
Tel:(718)556-0043 
CU CARE VOM DEMOLA EDIFICIUL HIDOS Fizica 


AL COMUNISMULUI: 
























Octombrie 





1988 















GE PE-CA AA A a tat CĂ | Mana 

EN e rezolvă cele mai dificile Şi SUBSCRIPȚIILE, Dv 
prob eme dentare. PENTRU ZIARUL LIBERTATEA | 
210 EAST 6ârd ST. 97-30 Bath AVE. REA Catia mure) 
SUITE 1A NEAR QUEENS BLVD. TESC 
NEW YORK, N.Y. 10021 FORESTHILLS, NY. 11375 PENTRU O CAUZĂ DREAPTĂ! 
212- 758- 2589 718-459-1400 















CITIŢI ŞI 


MIRELA VASILESCU % 


public accountant 
Accounting 6 Bookkeeping Services 
People & business income tak 
Imprumuturi garantate pentru: 


- 


cumpârări de case, investiţii în 


RĂSPÂNDIȚI | | 
SCRISUL | 


ROMÂNESC 


afaceri şi taxe școlare. 





A Y (XXINIIIXIXIXI XIII XIII III III 
MNRIPEEwOOD PORK STORE 
516 SENECA AVENUE, RIDGEWOOD,NY. 11383 











BARUIR'S 
sĂSIȚI 


TA 








* 
Pf LABORATORUL PROPRIU. 


Dă TRIMITEM COMENZI LA DOMICILIU! 


PI TELEFONAŢI LA: (118) 381-0686 ÎNTREBAŢI DE CORNEL! pă 
ÎTIXIIIIIIIIIIIIIII III III II iii 


40-07 Qusens Bivd. , Sunmyside, New York 
Statia Lomery. Tel. (718) 7084-0842 



















“Queens Woodside 


51-17, 43 AVE. lângă A&P 


| [i 
Aj 
şi CABINET STOMATOLOGIC A 


A.SORIN LANCEA o»s. 
Profesionalism si promtitudine 










BY APPOINTMENT CALL 34 HRS ANSWEBINC 
SERVICE (01) 03-5500 












* RADIOGRAFII și DIAGNOSTIC * TRATAMENTE DE GINGIE 
> BARI și > OBMURAȚII ESTETICE CORNELIUS A. OPRISIU, M.D. 
"+ EXTRACȚII sa all = COROANE ŞI PUNȚI FIXE 


DIN TORE PARPIALE ȘI TOTALE 






2 E pentru vârstnici 
Rezobvări de urpenţe. Se acceptă majoritatea asigurărilor medicale. : 
TEL. (7:18) 335-30 30